BC

UIAS
I/C
EN
TR
AL
UN
IVE
RS
ITY
LIB
RA
RY
 DR: î e

RY
tă

RA
„d
>
NC
1 n
i d
.

LIB
»

ITY
RS
IVE

|
]
a
BIBL, CENTR. UNIY,
UN

| „NM. EMINESCU“ IAȘI

i| jiVg0709
—
D——————————.—
.—

casa rea na
AL
TR
EN
I/C
IAS
U
BC

4
BC
UIAS
I/C
EN
TRA
L UN
IVE
RS
ITY
LIB
RA
RY
BC
UIAS
I/C
EN
TR
AL
UN
IVE
RS
ITY
LIB
RA
RY
 PV VI
. N Rp
marar mr e Do ' pape . . 2

... Â..09990203Â..000........ y
29 0000909020900. s9eeaootoctee !

:
.. .
Me
- - î
zi
-. - . 2$ -
o.
e cr
La d
..

-. i:.. IL,
..

RY
*?
.. ..
+. . 1

e
-.
: 2$

RA
ÂÂ1.1....... s....... | |
0ogszatee 3: ss .. 1... .. ie 10 A

CU TEXTUL ART. CORESPUNZĂTOR FRANCEZ, ITALIAN ŞI BELGIAN

LIB
CU DOCTRINA FRANCEZA ȘI ROMÂNĂ
ȘI

ITY
JURISPRUDENȚA DE LA 1666-1927
DE

0. HAMANGIU
RS
IVE
CONSILIER LA INALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIȚIE
MEMRBRU ONORAR AL ACADEMIEI ROMÂNE

ȘI
N. GHORGEAN
UN

CONSILIER LA CURTEA DE APEL DIN BUCUREȘTI

L
RA

“VOLUMUL VII
DOC IRIINSA
T

— PRANCEZĂ ŞI ROMÂNĂ —
EN

(Art. 813—1072)
I/C

Operă premiată de Academia Română

cu marele premiu al Statului: „Gh. Asachi“.
IAS

BUCUREŞTI
EDITURA LIBRĂRIEI „UNIVERSALA“ ALCALAY & Co.
U

Calea Victoriei, 37
BC

1931
BC
UIAS
I/C
EN
TR
AL
UN
IVE
RS
ITY
LIB
RA
RY
 .
- 2? ..
. .. e
.. s?
- .. ÎN '
.. +. -

..
$ şDad
-. ..
«+. +
»-. „.

RY
.. *.
.. ..
..
ze. 2.0090. ...09302300..99000.
o... ? 9 [d ++.* =
stea se coace tate tatea

RA
Ss

INDEX BIBLIOGRAFIC |

LIB
AL OPERELOR CONSULTATE ŞI LA CARI SAU. FĂCUT
| TRIMITERI. |

ITY
ALAUZET. Trait6 general des assurances, 2 volume.
ALEXANDRESCO (DIMITRIE). Explicaţiunea teoretică și practică a dreptului civil român, ;
14% volume,
" AssER. Elements de droit international prive, traduit par A. Rivicr, 1 volum. Ă ,
AuBnY

—
Er RAU, Cours de droit civil francais d'apres

RS
et misc au courant de la l6gislation et de la jurisprudence par G. Rau ct Fal-
cimaigne, 8 volume.
la msthode de Zachariae,

Cours de droit civil francais dVapres la mâthode de Zachariae, revue et mise au

courant de la l6gislation et de la jurisprudence par Et. Bartin, 12 volume.
revue
IVE
Bano. Precis de droit international penal et prive, 1 volum.
BACDRY-LACANTINERIE (G.). Trait6 theorique et pratiquc de droit civil, avec la collabo-
vation de IHouques-Fourcade, Ph. Bonnecarrere, G. Châncaux, M. Chauveau,
Albert Wahl, Maurice Colin, L. Barde, J. Le Courtois, F. Surville, Leo Saignat,
P. de Loynes, Albert Tissier, 28 volume.
Bripanaipe. Trait6 du dol et de la fraude en mutiere civile el commerciale, 4 vol.
UN

BERTAULT (A). Questions pratiques ct doctrinales de Code Napoleon, 2 vol.

Beupaxr. Cours de droit civil irancais. -.
Bumnano. Trait6 des refer6s en France, 1. volum. -
BrocuE. Dictionnaire de procedure civile ct commerciale, 6 volume.
BuascuE (A), Etudes sur le Code penal, 2-e edition annotâe et misc au courant de la
legislation et de la jurisprudence par G. Dutruc, 7 volume.
L

" BOITARD ET CoLMET-DAAGE. Lecons de procedure civile, 2 volume.

BONXIER, Traito theorique et pratique des preuves en droit civil ct en droit criminel,
RA

volum.
BnEprea. Commentaire de la loi du 9 Mars 1891, modifiant les droits de Pepoux survi-
vant, 1 volum. .-
Borxoin. Propriâte et contrat, Thâorie des modes d'acquisition des droits râels et des
„sources des obligations, 1 volum. y
T

" CANTACUZISO (MATEI). Elementele dreptului civil, 1 volum.

CaARnxoT. Commentaire sur le code penal, 2 volume.
EN

CARPEYTIER. Traite theorique ct pratique du divorce et de la separation de corps

1 volum.
— Divoree ct separation de corps. Doctrine et jurisprudenec, 2 volume.
CAnRE ET CHAUVEAU. Lois de la procâdure civile et commerciale, 5-e âdition, augmentte
dun Supplement alphabetique et analitique par Dutruc, 11 volume.
I/C

Cnanor. Questions transitoires sur le Code civil, 3 volume.

— Commentaire sur la loi des successions.
CnaUvEAU (Ad.) ET FAUSTIN-IIEIAE. Theorie du code pânal, 7 volume.
Coix-DersLe. Principes de Linterpretation des lois, des actes et des conventions entre
les parties, 2 volume.
IAS

— Jouissance cet privation des droits civils, 1 volum.

— Actes de lâtat civil, 1 volum.
— Commentaire du livre III, titre 2, 1 volum.
— * Limite du droit de rtention par Venfant donalaire, renoncant, cte., 1 volum.
CoLin (AmBnoist) ET CAPITANT ([1). Cours €lementaire de droit civil francais, 3 volume.
CoNsSTANTINESCU (N, Jac.). Despre ipoteci, 1 volum.
U

— Despre succesiuni, 1 volum. *

— Despre testamente, 1 volum.
BC

Daroz. Jurisprudence generale ou Râpertoire msâthodique et alphabetique do legisla-

tion, de doctrime ct de jurisprudence.
— Supplement. ”

— Ul —
 BIBLIOGRAFIE

Deant (Alexandru), Scrieri Juridice, +2 volume. “

RY
DELYINCOURT, Cours «le code civil, 3 volume.
DEMASTE FT COLMET DE SANTERRE. Cours analytique du code civil, 9 volume
DemoLoMBE. (ours de Code Nupol6on, 32 volume. .
DeseAGSET. Prâcis de droit international privâ, 1 volum.
— Essai sur les protectorats. Etude de droit international, 1 volum.

RA
Docax (George P.). Studii de drept civil comparat, 1 volum. ,
DumirREsCU (M. 4.). Codul de comerciu comentat.
DuRAxTOS. Cour de droit civil francais suivant le Code civil, 22 volume.
Durnuc. Supplement aux lois de la procedure civile ct commerciale.
Duvencitu. Droit civil franeais suivant Vordre «du code, par Toullicr, accompagnâ. -.:

LIB
notes par Duvergier, + cuete. -
— Suite par Duvergier, 6 volume.
ERBIGEANU (Vespusian). Tendinţele noi în drept, | volum. . 2
Fausrix IEI te CHAUvEAU (A). Thâorie du code penal, 7 volume,
— Traite de Tinstruction criminelle, 3 volume.
FERAUD-GIRAUD. Traile des voies rurales publiques et privtes et servitudes rurales de

ITY
passage, enclave, 2 volume.
GARBAUD. Trait6 thâorique cet pratique du droit penal francais, 6 volume,
— Preeis de droit criminel, 1 volum. ”
Gansosxer. Traite thâorique et pratique de procedure, S volume.
GronGEAN (NJ. Studii Juridice, 3 volume.
Grnauur (Arthur). Frait€ des contrats par correspondance, î vol.
Guassox Er CoLMET-DA4aE. Prâcis thcoriquc et pratique
par A. Tissior, 2 volume.
Gnexien. Trait6 des donations, des testaments,
RS de procsdure civile 2-e €dition
ete. 4 volume.
— Traite des hypotheques, 2 volume.
Guiuouanv. Traite du contrat de mariaze, 4 volume.
IVE
— “Trait6 de la vente e! de lâchan:e, 2 volume,
— Trait6 du contrat «dle louage, 2 volume.
— "Trail des contrats ulcatoires ct du mandat, 1 volum,
— Trait6 du pret, du dâpot el du sequestre, 1 volum.
— Traite du caulionnement et des tranzactions, 1 volum,
— "Trait6 du nantissement et du droit de râtention, 1 volum. o.
UN

— Trait6 des privileges et hypolhăques, 4 volume.

— Traite de la prescription, 2 volume.
INAMANGLU (C.), RosETrrI-BĂLĂRESCU (1) şi Bârcorasu (AL). Tratat” de drept civil român,
3 volume. -
IlenovANU (lusen), Tratat teoretic şi practic de procedură civilă, | volum.
Ierrea, Des assurances lerrestres, | volum.
AL

Hozoc (Dimitrie). Pactul comizor expres, el. 2-a, | volum.

Huc. Commentaire theorique el pratique du code civil, 15 volume.
— Traile theorique et pratique de la cession et de la transmission «les crtances,
2 volum,
TR

loxașcu (Traian). Curs de drept civil. Suceeziuni și liberalităţi, L volum.

IOxFSCU (loan 1.). Dota sub raportul instrainării, ! volum.
Jossenaxp. Cours «le droit civă positit francais, d volume,
Jovirov. ltude sur le systeme du rezime dotul, 2 volume.
Lnonoe, Cours de droit criminel. Î volum.
EN

I.anomniinr. Theorie et pratique des obligations, 7 volume.

L.Avnexr, Principesa de droit civil francais, 33 volume,
— Le droit civil international, S volume.
Lăzănrscu (lex. Em). Des droits dn conjoint survivant, 1 volum.
LEORAVEREND, Traite de la legislation eriminelte en France, 2 volume. |
I/C

Lu Seuiaca, Etudes historiquus, theoriques et pratiques sur le droit criminel, 6 volume.

Iuvasseun, Traite «le la portion de biens dont on peut dispoxer, 4 volum.
Locar. Legislation civile. conumereiale ct criminelle «de la France, ou Commentaire ct
complement «des cinq codes, 16 volume (le materie civili),
IAS

Lrox-Catx er Iexaurr. Trait6 de droit commercial, 10 volume.

— Manuel de droit commercial, 1 volum.
MAR DE CHASSAT, Truite de la râtroactivite «es lois ou Commentaire approfonudli du
code civil, 2 volume. ,
Mancaprt tr Poxr, Explication theorique ct pratique du Code Napoleon, 13 volume.
— Commentaire-triaite des petits contrats, 2 volume,
U

Mast nr Vreo sun ZAcuAnIAr. Cours de droit civil francais.

Mass. Le «droit commercial dans ses ruppori= avec le droit des gens et le droii civil
+ volume.
BC

Mearax. Hepertoire univerzel et raisonut de jurisprudence.

— Decneil alphabetique ses qurstivus de droit.

— IN—
 BIBLIOGRAFIE 7

Mensiea. Traite thâorique cet pratique des actes de Ptat civil, 1 volum.

RY
MzereR. Principes sur les questions transitoires. -
Mienaux. Trait pratiquce des liquidations et partages, 1 volum.
— Traite pratique des donations, 1 volum. ”
— Trait6 pratique des testamenis, 1 vol.
„— Trait6 pratique des contrats de mariage, 1 volum.

RA
MoraxiER. Trail thâorique et pratique de droit penal, annotâ par Vidal.
MouaLoy. Repetitions 6crites sur le Code Napoleon, 3 volume.
MurEAu. De la responsabilite civile, 1 volum. ”
Nacu. Dreptul civil român 3 volume. “ -
PanDEssUs. Trait6 (les servitudes ou services foncicrs, 2 volume.

LIB
— Couvs de droit commercial, 4 volume. Ă ,
Pier, Droit international prive.
Pi.Ler ET NIBOYET. Manuel de droit international privă, 4 volum.
PLAxIOr,. Trait6 €lementaire de droit civil; 3 volume. |
— ct Ripert. Trait6 pratique do droit civil frangais, avec le concours de Rene Savatier.
PLASTARA (George). Curs de drept civil român. , ,

ITY
Poxr (P) et Marcade. Ixplication thâorique ot pratique du Cole Napoleon, 13 volume.
— Commentaire-traite «les petits contrats, 2 volume.
PorimieR. Oeuvres annotâes et mises en correlation avec le Code civil. ll volume.
PouJor, Trail& des successions, 2 volume.
— 'Traite de donations entre-vifs ct testaments, 2 volume.
-—

—
Traite des obligations, 3 volume.
PRoUDHON. Traite de l'6tat des personnes, 2 volume.
—
—
Traite du domaine de propriste, 3 volume.
Trait6 du domaine public, 5 volume.
Traite des droit d'usufruit, V'usage,
RS
V'habitation et de superficie, 5 volume.
IVE
— Traite des droits Vusage, d'habitation et de superlicie, 2 volume.
RănuLescu. (Amulrei). Studii de drept civil, 2 volume.
RoLuAxD DE VILLARGUES. Nepertoire de la jurisprudence du notariat, 9 volume.
Saviexr. Trait6 du droit romain.
Sounpar. Traie gânâral dle la responsabilite, 2 volume. -
Srâăxescu. (N.). despre partaj şi rezervă.
UN

SURVILLE ET ABRTHUIS. Cours 6lâmentaire de droit international privă, 1 volum.

“TATARU (V. Gh.) Prezidentul tribunalului, 1 volum.
TAULIER. Theorie raisonnâe du Code civil, 7 volume.
TessiER (Ilonor6). Queslions sur la dot, 1 volum.
_THALLER Er PERCEROU. Trait6 6lementaire de droit comercial, | volum.
TiruLEscu (N.). Impărțeala moștenirilor, 1 volum.
L

Tociuescu (George G). Curs de procedură civilă, 3 volume.

Tour.mEn. Droit. civil frangais suivant lordre du core, 14 cacte.
RA

— et Duvergier. Suite par Duvergier, 2 volume.

TREBUTIEN. Cours €lementaire de droit criminel, 2 volume.
"Taoeroxa. Le droit civil explique suivant Vordre des articles du code, 27 volume.
VALETTE ET PROUDHON. Cours de code civil. , | -
VAREILLES-SOMMIERES. Une theorie nouvelle sur la râtroactivite des lois, Revue critique
T

de I6gislation et de jurisprudence 1893, p. 44-48, 492-519,

— Des lois dordre public et de Ia dârogation aux lois.
EN

VEzEILLE, Trait6 du mariage. "

— Resume et confârence des commentaires du code civil sur los succeşions, donations
“et tostaments, 3 volume.
— Trait6 des prescriptions, 2 volume,
Viu. Precis d'un cours de droit criminel, 1 volum.
I/C

VaarE Er Gone. Lo divorece et la separation de corps, 2 volume.

„W'Erss, traite thcorique ct pratique de droit international prive, 7 volume.
— Manuel de droit international prive.
ZACHARIAE ET MassE ET VERGE. Cours «le droit civil francais.
U IAS
BC

—V —
 PRESCURTĂRI

Pand, Săpl. . Ta... „Revista de drept „Pandectele Săptămânale“.

RY
DO eee eee e „ Partea, | “
Pen eee eee „ Codul penal,
Prese aeee eee e e „ Proseriplion.
Dr. civ, e cae a. „ Codul de procedură civilă Română.
Pr. pen, . sees e „ Codul de procedură penală Români.

RA
Rey, Regul, cc... ... „Regulamentul.
Reg. act. st. civ. „.. . .. .. „ „+ Regulamentul actelor de stare civilă,
Rep, eee e „ Repertoire.
jeg... ee ea a. „ Casaţia Franceză, Chambre des requttes.
Rev, cril., Devista crilică „. ,*. Rovista de drept „Revista critică“.

LIB
ev. de drept., Revista «de drept . . Revista de drept „hovisla de drept“.
Rev. Jud, jevista Judiciară . . . . Revista de drept „ltevista Judiciuară“,
See Secţia,
SU i o... „Secţii unite,
Săplămâna Juridică . . ..... . Revista de drept „Săptămâna Juridică“.
SUCCOss, n 1... cc... - + Successions,

ITY
Suppl eoeaeeee + Supplement.
ee. Text.
Ta Tri see + Tribunalul.
Teleormanul. Judiciar... . . . . Revista de drept „Teleormanul Judiciur“,
Text. Dbelg.. < . . . . . . . . . “Textul codului civil belgian.
Teri. fr. e e nos + Textul codului civil francez.
Text. dal. .
Tea
Tri. Jur,
UPIR
UT e
e. a e. - o. . .
e e es
e eee ee
e os
se.
e. „ Textul
e Trail6,
. Revista
„ următoarele,
RS
codului civilitalian.
.
de drept „Tribuna Juridică“.
IVE
UN
AL
TR
EN
I/C
U IAS
BC

— VIII —
 RY
RA
LIB
CODUL CIVIL

ITY
VOLUMUL VII
RS
IVE
CAPITOLUL III.
Despre donaţiunile între vii.
Secţiunea |. — Despre forma şi cyectele donațiunilor între vii.

_. Art. 818.— Toate donațiunile se fac prin act autentic (Civ.

UN

644, 800 urm., 812, 827, 940, 1167, 1168, 1171 urm.; [.. aut. act.
din 1886; Leg. timbr. 21 $6, 45, 46, 61-h până la v;L. impoz. pe
moşteniri (Mon. oî. 91/921) Art. 2, 3; Civ..Fr. 931).
L

Tezi. fr. Art. 931. — "Tous actes portant donation entre-vifs seront passts
devant notaires, dans la forme ordinaire des contrats; et il en restera minute, sous
RA

peine de nullite.

| Bibliografie (continuare).
T

ALEXAYDRESCO D., Observaţie sub Trib- Gray (Iaute Saâne) 14 Martie 1920, Pand. Rom. 1926,
1, 107; :
EN

CenBAx AL, Notă sub Trib. Ilfov S$. IL ce. c., 569 din 27 Aprilie 1925 şi C. Apel București
S. III, 141: din 19 Mai 1926, Curier Jud. 32/1926;
Coxssranrixescu JAc N., Despre succesiuni, p. 161 urm;
GeonsEean N., Studii Juridice, vol, |. „Donafiuni deghizate“, p. 47 urm.;
GuELMEGEANU M., Observaţie sub Cas. îr. civ. 5 Febr. 1925, Pund. Rom. 1925, Il, 78; .
I/C

Ioxescu M. C., Aofă sub C. Apel Craiova, S$. II, 1 din 5 lanuarie 1925, Pand. Rom. 1935,
Il, 75;
PeriT EUGEN, Notă, sub Trib. Botoşani, 5041 din 4 lanuaric 1920, Jur. Gen. 1926, No. 755;
IAS

INDEX ALFABETIC Cauză licită 77, Ureanţe 143, 144,

Cesiune 29, 144, Creditori 95, 9,
(la
doctrină) . Comodat 65. Cuasi-contract 100, 181
Abţinere 66. Alimente 29, 51, Competenţă,a se vedeă cu- 8
186,
Acceptare 19, 60, 107, 10, Apreciere suverană 26, 43, vântul; „Incon.petenţă“. Cuasi-delict 180, 181, 186.
110, 161, 162, 163, 47, 53, 62, 92, 93, 106, 111, Comunitate de lucuință Dar manual 22, 98—195,
Accesoriu 65. 158, 168, 180, 1%.
Act autentic 1—6, 8, 10, „Asigurare 68. Condiţie 23,
U

Dare în plată 39, 43.

18, 23, 24, 35, 40, 41, 4, Anturizaţie 9. Confirmare 13, 16, 17,19— Deces 17, 115, 123, 162—
53, 57, 72, 196, 198, Bilet la ordin 147, 148, 140. 22. %0. 168.
Act estimativ 100. Brevet de invenţiune 155, Contract 180, 181, 186. Delicte 1820, 181.
BC

Act solemn 1—4. 10, 193. Cadouri 125, 130, 131. Contract aleatoriu 36, Depozit 65, 165—168,
Act sub srmnătură pri- Cambie 147, 148, 149, Contract oncrus 25, 28, %6, Dispensă de formalităţi
36,
vată 2, 13, 24, 45, 46, 50, Capacitate 21, 83, 86, 116, 4, 68. . 37, 89, 44, 45, 48, 52, 55,
51, 55, 56, 198, 117, 120, 169, 19%, Copil natural ȘI, 56, 58, 59, 61, 63, 65 urm,

19505, — Codul civil adnotat — VII. 1 — 1

 Art. 813 “DESPRE DONAȚIUNILE INTE Vii Codul civil

RY
Dol 64, 82, 90, Pose-iune echivocă 100, (Josserand, Cours de droit civil positil
Donaţiuni 1 urm. 1871—192,
Posesiune neregulată 180. francais. II, No. 1298 urm.; Alexandresco,
Donaţiuni deghizate 38,
74 —97, 202, Pose<iune precară 160. cd. 2-a, IV. partea I, p. 210; C. Hamangiu,
Donaţiuni indirecte 55 Predare. a se vedcă cu- IL. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, ILi,
urm. vântul: „Tradiţiune“.
Prescripţie 14, 15, 16, 20,
No. 1141, 1142. 1145).

RA
Donaţiuni între soţi 32,
86, 115, 119 66, 67, 96, 97, 9. Fo+malităţile prevăzute de art. 951
D naţiuni mutuale 32—36, Prezenturi obişinuite 125, c. civ. fr, (815 c. civ. rom.), sunt elemezte
130, 138,
Prezumpţiuni 64, 89—91,
- constitutive şi substanţiale ale însuşi ac-
Donaţiuni remunesatorii
3943, 176, 181, 184, 186—189, tului şi nu pot fi înlocuite nici prin măr-
Donaţiuni succesive 114, 194, 105. turisirea părţilor, nici prin înregistrarea

LIB
Dotă 37, 48, 4. - Procură, a se vedeă cu- şi transcrierea actului sub semnătură pri-
Dovadă 87—91, 108, 172— vântu': „AMandat”.
Rep., Dispositions entre
1843, 103, 194, 195, 200. Promisiune 11U, vată. (Dalloz,
Drepturi personale şi Proprietate artis ică şi li- vifs, No. 1704). , -
drepturi reale 1:46. terară 133 = 142. 2, Oferta de a da, făcută în-mod ver-
Raport 81, 126, 195.
Dublu exemplar 78.
Efectr de comerţ, a se ve- Rataricare, a' se vedcă cu- bal, fără îndeplinirea formalităţilor ce-
deă cuvintele: „lulet la vantul: „Confirmare*. rute de lege, nu produce nici un efect.
or lin“, „Cambie“, Scri- Recunvaştere 19. este un contract so-

ITY
deoarece donatiunea
sori de schiinb“. Re lucţiune 85, 8, 87, 91,
Efecte la purtător 150—153, 127, 193,
lemn și formalităţile actului autentic tre-
Nefacere 18, 19, „buesc îndeplinite chiar în cazul când e-
Eroare 64. emitere de datorie 6t1— xistă din partea donatorului numai vu
64 145.
Tx cutare 16 17, 22, 48.
Faliment 149. Rentă, a se vede cuvân- simplă ofertă de a dărui (Aubry et Rau,
Femee măritată 9. tul: „Pensiune“. ed. 4-a. VII, S 646, nota 6, p. 8 Baudry
Furmula „bun şi aprobat“
19.
Fraudă 82, 9, 95.
Gir 137, 133, 149.
Imobi:e 137.
Imprumut 65.
Renunţare 56—59, 67.
Repetiţiune 148.
Reprezentanţi
i

Revendicare 172—192,
levocare 36. 53, 87, 119,
128, 129, 130, 193,
17.
RS
et colin, Donations et testaments, I, No.
1117).
A, Actul
lege pentru
de donaţiune, la care ar
lipsi una sau mai multe forme cerute de
actele autentice, este atins
Incapa itate, a_ se vedcă Rezervă, a se vedcă cu»
VE
cuvântul: „Capacitate“, vântut: „lteducţiune“, şi de o nulitate absoluiă, este inexistent,
Incetare din viaţă 17, î15, 148. 195. deoarece formalitatea autentificării actu-
Săraci 171.
123, 162- 103.
Incompetenţa 6. Sarcine 23, 25—%, 152, lui de donațiune este cerută ad solemni-
In niviziune_ 135, Scrisuri de schimb 147, tatem. (Demolombe.. XX, No. 13, 20; Dal-
Indosare 147, 148, 1, 148, 1p. loz, Rep. Suppl., Dispositions entre_xifs,
NI

L.existenţi, a se vedeă
cuvintele: „Nulitate ab-
Selucţiune 5), 51.
Servitori 44, 189. No. 557; Laurent, XX, No. 227, 250; XVII,
sulută“, Simulaţie a se vedcă cu- No. 13; Baudry et Colin, Donations et tes-
Inregistrare 2. vir tele: „Dunaţiune de: taments, |. No. 1064; Planiol, III, No. 2525:
Interes 41U, 87. ghizată“. Josscrand. III, No. _ 1510; Alexandresc»,
LU

Interpretare 24, 94, 124. Sulemnitate, a se vedcă

Interzis 117. cuvintele:
„Act solemn“, ed. 2-a, IV, purtea I, p. 206 urm.; C. Ha-
Intreţinere 29, SI. Stipulape, pentru altul manpiu, IL. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
)nventar 192. 6;—7U coianu, Il, 1142).
Jurământ 11, 182. Străini 20,
Just titlu 15. Sirăinătate 196—290, 202, 5, Actul de donaţiune, chiar semnat
Manta: 7, 8, 157—171. 203. .
de către părţi, este nul dacă lipseşte una
A

Manuscris 135—141, Subscripţie 23,

AMurtusi 12, 80—91, 173— Succesiune 36, 57. din formalităţile de care depinde. după
176, 181, 184, 16, 107, Succeso îi, a se vedeă cu- lee, autenticitatea actului. (Dalloz, Râp.,
TR

194, 105,
Mărturisire 2, 182—185.
vântul: „Muştenituri“.
Sustragere 64.
Dispositions entre vils, No. 1412; Laurent,
Morte 17, 115, 123, 162— 1abou 142, XII, No. 220, 231, 255; Baudry et Colin,
168.
68 Terţe persoane 156—100, Donations ct testaments, IL, No. 1091;
Mubile 22, 132, 133, 135, 102—1,.
Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea |, p.:
Mobile incorporale 113 Testament 32, 33 168,
Moşten'tori 17, 20, 91, 115, Tifiuru ia purtător 130—153, 215).
EN

164, 165, 178, 193 194, 19), 8. Donaţiunca este nulă în cazul când
195, Tuluri nominat ve 154. a fost autentificată de un ofiţer incom-
Nutitate 4, 5,6, 8, 10. 13, Tradiţiune 22, 45, 99, 104,
trebueşte
16—22, 73, 76. 82,86, 87, 1U9—115, 121, 422, 132, petent în privința locului unde
95, 96, 12V, 163, 164, 165, 1:44 146, 147, 150, 156— să instrumenteze. (Demolombe, XX, No.
16. 17. 171, 203, 15; Demante cet Colmet de Santerre. IV,
I/C

Nulitate absolută 4. 14, 18, Tran-criere 2,

Obligaţie morală 46, Transport la camhie 147. No. 78 bis, III; Dalloz, Rep., Dispozitions
Obligaţic naturală 39, 45, Tranzacţie, a se vedea cu- entre vifs, No. 1412; Huc, VI, No. 18;
do 49, vin:cle: „Pact de fa- Baudry ct Colin, Donations et testaments,
Oferta de donaţiune 3. nulie“.
Pact «de familie 52, 53, 54. Tutor î61. Ă I, No. 1090).
7. Donaţiunea poate fi făcută prin
AS

Partaj 1:36. Universalitate de bunuri

mandatar. Mandatul trebueşte să fie ex-
Pensiune 41, 44, 50, 51.70, 135, 136
Pensiune viageră 41, 5, Uzulruct 59, 151, 153,
0 Vavoare 131. pres și special şi să cuprindă toate ele-
Pluratitate de donatari 31. Vin iere-cumpărare 70, 76, mentele actului de -donaţiune, desemna-
rea bunurilor ce urmează să fie dăruite
Piuralitate de dunatori 30, 112.
Posesiune 179, 100. Violenţă 64, 90.
UI

şi toate clauzele şi condiţiunile. (Demo- -

lombe XX, No. 28; Demante et Colmet
Doctrină, de Santerre, IV. No 72 bis IV: Aubry et
Rau, ed. t-a, VII, $ 659, p. 78; Dalloz cp,
BC

4. Potrivit dispoziţiunilor art. 815 c. Dispositions entre vils, No. 1421; Laurent,
civ. donaţiunea fiind un act solemn va XII. No. 236; Huc, VI, No. 183; Baudry
trebui să fie făcută prin act autentic. et: Colin, Donations et testaments, IL, Nu.
W
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE INTRI: VII Art. 813

1116; Planiol, II, No. 2245, 2276; III, No. sau de douăzeci ani. (Alexandresco, ed.

RY
2529; Alexandrescu, ed. 2-a, IV, partea 1. 2-a, IV, partea I, p. 208, nota 1).
p. 211, text şi nota 1; Nacu, IIl, p. 720; C. „IG. Nulitaiea unei donaţiuni pentru
Hamangiu _[. Rosetti-Bălănescu și Al vicii de formă nu poate îi acoperită nici ,:
Băicoianu, III, No. '1144). prin prescripţia prevăzută de art. 1504 c.
"8, Când donaţiunea se face prin man- "civ. fr. (1900 e. civ. rom), nici prin execu-

RA
datar, procura trebueşte să fic, ca şi actul turca voluntară a donaţiunei de către do-
de donaţiune însăşi. sub pedeapsă de nu- nator. (Demolombe, XX, No. 21; Beudant.
litate autentică. (Demolombe -XX, No. Obligations, No. 294; Bufnoir, Propricte
29, 160; Demante ct. Colmet de Santerre, et Conirai, p. 727; Laurent, XII, No. 229;
IV, No. 72 bis IV; Aubry et Rau, cd. t-a, Baudry ct Colin, Donations et testaments,

LIB
VII, $ 659, nota 5, p. 78; Dalloz. Râp.- 1, No. 1107; Planiol, I. No. 339: Josserand,
Dispositions entre: vils, No. 1424; Obliga- III, No. 1510; Alexandresco, ed. 2-a, LV
tions, No. 3692; Suppl., Dispositions entre partea I, p. 206, nota 2, 208).
vis, No. 361: Laurent, XII, No. 236; Iluc. „17. Nulitaiea unci donaţiuni pentru
VI, No. 154; Bufnoir, Propriâte et contrat. vicii. de formă poate fi acoperită prin
p. 484, +90; Baudry et Colin, Donations confirmarea, ratificarea sau executarea

ITY
ct testament, Î, No. 1116; Planiol, II, No. voluntară a donaţiunei de către moșteni-
9345, 2276; III, No. 2529: Josscrand, III, tori sau reprezentanţii donatorului alupă
No. 1502; Alexandresco, ed. 2-a, IV. par- încetarea “acestuia din viaţă. (Demolom-
tea I, p. 211, nota 1; Nacu, IL, p. 720: C. be, XX, No. 22; Mourlon, II, No. 159:
Hamangiu. |. Roseti Bălănescu şi Al. Băr- Bufnoir, p. 727: Laurent, XII, No. 220,
coianu, ll, No. 1144). 452 urm.; XVIII. No. 392 urm.: Iluc, VIII,

nci
9, Autorizuţia bărbatului

naliune,
femei
poate
judiciară să fic dată
măritate
ca
necesară. u-

în
pentru
orice
printrunact
a face
materie
o
extru-
separat.
do- RS
No. 278; Baudry et Colin. Donations et
testaments, I, No. 1108; Planiol, III, No.
2552; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
I, p. 207, nota, 20$, nota).
În acest caz autorizaţia nu e nevoe să fie 18. O donaţiune nulă pentru lipsă de
VE
dată printr'un act autentic. (Demolombe. forme, poate fi refăcută cu formalităţile
AX, No. 33; Dalloz. hp, Mariage, No. cerute de lege deoarece este inexistenţă.
$36; Suppl.. Mariage, No. 468; Luurent, (Laurent, XII, No. 228; Josserand. III. AI
XII, No. 254). 1510). | i
40. Lipsa formalităţei actului autentic.
NI

19. Recunoaşterea unei donaţiuni, care

a unei donațiuni poate fi invocată de- sar face prin act autentic şi care ar fii
orice parte interesată, deci şi de către “acceptată şterge viciul donaţiunci nule
însuşi donatorul deoarece actul autentic anterioare, deoarece această recunoaştere
LU

este o formalitate intrinsecă şi constitu- constitue ca însăşi donațiunea. (Dalloz.

tivă a donaţiunci. (Demolombe, AX, No. Rep... Dispositions centre vifs, No. 1403:
21; Dalloz. Rep., Dispositions entre vifs. Laurent, XII, No. 228).
No. 1407; Laurent, XII, No. 228: Baudr> et 20, Sc poate invocă contra moșieni-
Colin. Donations et testament, L. No. 1101; torului, donatorului, preseripția prevăzută
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 205.
A

de art. 1504 c. civ. în. (1900 ce. civ rom)

ncta 2). deoarece moștenitorul poate confirma
11, Existența unei donaţiuni nu conform art. 1540 c. civ îr. (1167 al. ult.
TR

poate fi dovcdită în contra pretinsului c. civ. rom.) o donatiune nulă pentru vi-
donator prin deferirea jurământului deci- cii de formă. (Laurent, XII, No. 229).
zor. (Dalloz, Râp.. Dispositions entre vifs, 24, Donaţiunca nulă pentru incapaci-
No. 14107: Alexandresco, ed. 2-a.. IV, par- tatea donatorului sau pentru alt viciu.
tea Î, p. 210). afară de vicii de formă. poate fi confir-
EN

12. Deasemenea nu sc poate dovedi cu mată de donator. (Demolombe, XXIĂ, No.

martori existența unci donaţiuni, chiar 736; Larombicre Obligations. Art. 1359,
dacă ar fi un început de dovadă scris. 1340, No. 1, 10; Laurent, XVIII, No. 587;
(Dalloz, I&p., Dispositions entre vils, No. „Muc, VIIf. No. 277: Alexandresco. ed. 2-a.
1407) IV, parica Î, p. 209, nota 1).
I/C

18, Viciul unci donaţiuni făcute prin 20, După părerea generală, donaţi-
„act sub semnătură privată nu poate fi re- unea manuală a unor anumite obiecte mo-
parat printr'un act confirmativ al dona- bile fiind valabilă, predarea obiectelor
torului, (Dalloz. Rep: Suppl.. Dispositi- mobile, făcută în executarea unei dona-
AS

ons entre vifs, No. 559; Alexandresco, ed. țiuni nulă, constitue o nouă donaţiune
2-a, IV, partea I, p. 208). care este valabilă, fără a se puteă pre:
14, Actiunea donatorului pentru a tinde că constitue o confirmare a primei
propune inexistența donaţiunei deoarece donațiuni. (Demolombe. XX, No. 75: De-
- nu a fost făcută în forma prevăzută de mante ct Colmet de Santerre, IV, No. 70
UI

lege, nu poate fi declarată prescrisă. bis, II; Laurent, XII, No. 575; Baudry et
(Alexandresco, ed, 2-a, IV, partea |, p. Colin. Donations et testaments, ÎI, No-
206, nota 2). Da 1102; Josserand. III, No. 1510; Comp. Ale:
BC

.48. Donaţiunea ncînvestită cu formele xandresco, ed. 2-a, IV, partea 1, p. 207,
legale nu poate servi cu un just titlu 208).
spre a conduce la uzucapiunea de zece 22, Nu numai liberalitatea trebueşte

— 3—
 Codul civil
Art. 813 DESPRE DONAȚIUNILE INTRE VII

voarea unui singur donatar. (Dalloz, Rep.

RY
făcută sub formă autentică ci şi condiţiile Dispositions entre vils, No. 1419).
lihberalităţii trebuesc su-
şi sarcinele imnuc<a
24, Un donator poate face o, donaţiune,
puse formalităţii autentificărei, neputând
"să fie dovedite decat in acest mod. (De- prin unul şi acelaş act, la mai mulţi do-
XX, Ni. 34: Dalloz. Rep. Rep. natari. (Dalloz, Rep., Dispositions entre
molombe.

RA
entre vils, No. _538; viîs, No. 1419). N
Suppl.. Dispositions persoane pot
Laurent, XII, No. 232; Baudry et Colin, 22, Două sau mai multe
să-și facă.o donaţiune mutuală prin unul
Donations et testaments, Î. No. 1099).
94, In cazul când înțelesul actului de şi acelaş act, deoarece art. 951 c. civ. în.
donațiune nu este limpede; judecătorii (815 c. civ. rom) nu opreşte. aceasta şi
legea opreşte acest lucru numai în mate-

pot să interpreteze vointa donatorului.
pentru a preciză sensul si întinderea do-
naţiunii făcută sub forma autentică. prin
elemente scoase din acte sub semnătură
privată (Demolombe, XĂ, No. 34; Baudry
ct
ct Colin, Donations
LIB
rie de dunaţiune între soți în timpul căsă- .
torici şi în materie de testamente. (De-
Dona-:
molambe. XX, No. 385: Troplong,
tions et testaments. IL, No. 1392; Aubry et
testaments. I. No. Rau, cd. 4-a. VII. $ 703. n. 380: Dalloz,
Rep. Dispositions entre vils, No. 1420; Lau-

ITY
|
1100).
contract de donațiune pot rent. NIL. No. 342: Planiol, IL. No. 22%
24, Intrun 2507: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea 1,
fi impuse donatarului oarecari sarcini.
a să-şi piardă caract e- -p. 510%).
fără ca libera litate
33, 0 donaţiune poate fi mutuală,
“ xul său de donațiune: dacă însă sarcinile chiar dacă nu a fost făcută prin acelaş act.
impuse donalarului sunt egale cu avanta- |, p.
(Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
ijele ce-i sunt acordate prin contract, în
acest caz pretinsa donațiune constitue un
contract cu titlu oneros. care nu mai este
supus condiţiunilor de formă cerute pen-
RS
517. nota 4).
234, Regulele de formă şi de fond
viizute de lege pentru donațiuni se
pre
aplică
(Alexandresco, ed.
tru donaţiune, (Pothier_Vente, III, No. 612. donaţiunilor mutuale.
,
VE
9-a, IV, partea |, p. 317, 318).
615; Donations. VIII, No. 89; Demolombe,
25, Donaţiunca - mutuală fiind o libe-
XX, No. 52; Aubry et Rau, ed. s-a, VII, S forma-
701, nota 16, p. 578: Dalloz, Râp.. Suppl» ralitate este, în principiu, supusă
Civ. În.
Disposilions entre vils, No. 537, 392: La- lităţilor prevăzute de art. 951 c.
XX, No.
urent, „XII. No. 339, 349; Baudry et Colin. (SI5 e. civ. rom). (Demolombe, et Co-
XII, No. 542: Baudry
NI

Donation et testamenis, I, No. 1158; Pla- 55; Laurent, 1157;

niol, III. No. 3099: _Alexandresco, cd. 2-a, lin. Donations ct testaments. |, No.
, cd.
IV, parica I, p. 515, 316). Planiol, III, No. 2249: Alexandresco
d-a, IV, partea ]. p. 518).
LU

26. Tribunalele vor apreciă în mod 36. Donaţiunea mutuală poate fi în

suveran, după împrejurările de fapt ale intenția” părților contractante, un con-
caz
cauzei, dacă sarcinile impuse donataru- tract comutativ sau aleatoriu în care
lui sunt egale cu avantajele ce-i sunt a- nu este supusă formalităţilor prevăzute
cordate prin contract. sau sunt mai mici de art. 951 ce. civ în. (815 ce. civ. rom.)
încât caracterul donaţiunci subsistă încă. fond -ale donaţiunilor
A

nici regulelor de
,
(Dalloz, Rep.. Dispositions entre vifs, No. cum ar fi revocarea lor, etc. (Demolombe
1292: Suppl., Dispositions entre vils, No. XX, No. 55, 587: Laurent, XU, No. 3%,
TR

testa-
557; Baudry et Colin, Donations ct testa- 545: Baudrv cet Colin. Donations et
ments, |, No. 1136). ments, Î, No. 1157: Planiol. [IL, No. 2507;
24, În genere sarcina impusă donata- Alexandresco. ed. 2-a, IV. partea |, p. 318). e
“ rului trebueşte să fie făcută în mod ex- 37. Nu sunt supuse formelor solemn
pres iar nu tacit. (Laurent, XII, No. 458; donaţiunilor, donațiunile făcute viito-
EN

ae
Alexandresco, cd. 2-a, LV, partea I, p- rilor soți prin contractul de „căsătorie,
că-
515). : Li deoarece aceste donațiuni favorizează
28. Subscripţia deschisă pentru clă- le şi sunt cuprin se în conven țiunil e
sătorii
dirca unui edificiu public, nu este consi- . matrimoniale care sunt făcute sub formă
ndresco,
solemnă. (Huc, VI, No. 190; Alexa
I/C

derată ca o donaţiune, ci ca un contract

,
comutatiy, “din “cauza folosului ce ur- cd. 2-a. IV. partea 1, p. 256). timpul
mcază să-l tragă subscriitorul din clădi- 28. Soții nu pot să-și facă. în prin
rca edificiului (Demolombe, XX, No. 52 căsătoriei, nici prin testament, nici
lă sau:
bis; Dalloz. Râp.. Dispositions entre viis, acte între vii, o donațiune mutua
AS

aplică şi
No. 1300; Josserand, Ill. No. 1337; Alexan- reciprocă: nceste vrohibițiuni se III,_No.
dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 316). donah unilo r deghiz ate. (Planio l,
29. Actul prin care o persoană ce- 3916; Alexan dresco , ed. 2-a, partea IL p.
dează toate bunurile sale altuia, cu sar- 517. nota 4).
cina de a-ida întretinere şi alimente este 29. Donaţiunile remuneratorii nu sunt
UI

o adevărată donaţiune supusă formalită- supuse formalităţilor cerute pentru dona-

iilor prevăzute de lese pentru donaţiuni. țiunile între vii. când au caracterul unei
(Dalloz. Râp.. Dispositions entre vis No. dări în plată sau când constituese execu-
579; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea 1, tarea unei obligatiuni -naturale. (Demo-
BC

p. 312). lombe. XX, No. 49: Troplong. Donatinas

230. Mai mulţi donatori pot face prin ct testaments. Il. No. 1073: Aubry ct Rau:
unul şi acelaş act, o donaţiune, în fa- cd. 4-a, VII, $ 659, nota 31, p. 86; Laurent,

—4 —
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE INTRE VII Art. 813

XII, No. 333; Huc, VI, No. 190; Baudry et suveran după împrejurările cauzei.

RY
Colin, Donations et testaments, ÎI, No. natura 6bligaţiunei care a motivat dona-
1155; Planiol, Il. No. 2506; Alexandresco, țiunca. (Demolombe, XX, No. 47: Dalloz,
ed. 2-a, IV, partea I, p. 256, 312, 313, 514). Rep., Dispositions entre vifs, No. 1311;
40. Când însă serviciile prestate de Baudry et Colin, Donations cet testaments,
donatar nu pot fi apreciate în bani şi nu "T, No. 1140), !

RA
pot da loc la o acțiune în justiţie, răs- 48, După o părere, deşi în principiu
plata acordată de donator constitue o ade- înzestrarea care constitue o dispoziţiune
vărată liberalitate şi este supusă formalită- cu titlu gratuit. trebueşte făcută. în for-
ților necesare pentru donaţiuni. (Demo- mele prescrise de lege pentru donaţiuni,
lombe, XX, No. 49; Troplong, Donations chiar în cazul când este făcută de părinți,

LIB
-et testaments, II, No. 1075; Aubry et hau, totuşi atunci când ca a fost executată de
VII, $ 702, p. 5S0: Laurent, XII, No. 533; bună voie, prin transmiterea lucrului dă-
Baudry et Colin. Donations ct testaments, ruit în posesiunea copilului înzestrat.
I, No. 1134; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, părintele nu mai poate cere restituirea
partea I. p. 512, 515; Comp. Contra: Du- lucrului, chiar dacă înzestrarea sa făcut
ranton, VIII, No. 254%. , . fără nici o formă deoarece se opun dis-

ITY
44, Crearca unei pensiuni viagere ca poziliunile art. 1255 al. 2. c, civ. În.
dar şi recompensă, constitue o donaţiune (1092 al. 2 e, civ. rom.) care nu admit repe-
între vii care trebueşte făcută sub formă iițiunea obligaţiunilor naturale plătite de
autentică (Dalloz, Rep. Obligation, No. bună voie. (Beudant. Contrats ct obligati-
3692). | : ons, No. 559: Aubry et Rau, ed. ta, V.
42, Prin donaţiuni remuneratorii (răs- $ 500, text și nota 6, p. 225: Guillouari,
plătitoare) se înțeleg acele donaţiuni
care au de scop să răsplătească serviciile
făcute donatorului de către donatar.
(Pothier, Vente. î11, No. 607 urm.: Dal-
Contrat
III, No. 853).
49, După altă
RS
de mariage,

părere, dominată, în-

zestrarea trebueşte făcută totdeauna prin
Î. No. 140; Planirl.

loz, Râp., Suppl., Dispositions entre viis,

VE
act autentic, deoarece donaţiunea cu titlu
No. 539; Alexandresco, ed, '2-a, IV, partea de înzestrare care nu îmbracă formele
I, p. 256, 312). actelor de donaţiuni în genere. nu poate
48, Tribunalele vor apreciă în mod da naştere unci obligaţiuni. (Demolombe. :
suveran, după împrejurările cauzei, dacă XĂ, No. 43; XĂV, No. 215: Troplons,
NI

un act are caracterul unei dări în plată Contrat de mariage, Î, No, 187; Laurent.
sau are drept cauză un sentiment de XII, No. 335; XVII. No. 13. 30; XXI, No.
recunoştinţă (Laurent, XII, No. 336; Bau- 159; Baudry cet Barde, Obligations, 11,
dry et Colin, Donations et testaments, 1, No. (671; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
LU

No. !1355; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- tea IL, p. 392, 325).
tea LI. p. 313, nota 2). 50. Obligaţia unui bărbat printr'un
A. Actul prin care un stăpân consti: act sub semnătură privată de a servi
tue servitorului său o pensiune anuală și unci femei o rentă, nu pentru răsplătirea
viageră, poate fi considerat ca.o obliga- relațiunilor ilicite, ci. ca despăgubiri pcu-
A

iune cu titlu oneros având drept cauză tru prejudiciul cauzat prin seducţiunea
serviciile prestate de servitor iar nu ca ci şi ca îndeplinire a unei datorii de cou-
o liberalitate care trebueşte făcută în for- stință. este valabilă. (Demolombe, XX,
TR

“na prevăzută pentru donațiuni. (Demo- No. 40; XXIV, No. 375; Laurent, XIl, No.
lombe, XX, No. 59; Pont, Petits contrats, 358: Alexandresco, ed 2-a, IV, partea |],
I. No. 684; Ianurent, XII, No. 537, 538: p. 525).
Baudry et Colin. Donations et testaments. 51. Obligaţia luată de un tată natural,
I. No. 1155: Guillouard, Contrats al6ato-
EN

printr'un act sub semnătură privată, de

ires ct mandat, No. 130). a alimentă si creşte copilul 'născut de o
45, Inscrisurile cari conțin recunoa- femee, constitue repararea prejudiciului
ştereu unei oblicaliuni naturale nu sunt cauzat prin delictul său şi nu are de cauză
supuse formalităţilor .prevăzute pentru paternitatea tatălui natural, (Alexan-
donațiunile între vii. (Demolombe, XX,
I/C

dresco, cd. 2-a, IV, partea I, p. 324).

No. 37; Troplong, Donations et testa- 52. Pactele de familie, sau aranja-
ments. II. No. 1075; Aubry et Rau, ed. mentele de familie, prin care se. regu-
4-a, VII, 8 659, p. 86; Huc, VI, No. 19; lează drepturile reciproce, nu sunt supu-
Bandry ct Colin, Donations et, testaments. se repgulelor prevăzute de art. 951 c. civ.
AS

I, No. 11358; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- fr. (815 c. civ. rom.). (Demolombe, XX,
tea I, p. 521; Contra: Laurent. XII, No. „No. 53 Mass cet Verge sur Zachariae. III,
355 urm,.). $ 428, p. 74; Laurent, XII, No. 344; Bau-
48. Actele cari conțin recunoaşterea dry et Colin, Donations et testaments, I,
unei obligaţiuni morale, trebuese asimi- No. 1141; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
UI

late cu cele cari conțin recunoaşterea tea I, p. 319).

unei obligaţiuni naturale. (Demolombe, 52. In cazul când se constată în fapt
XX, No. 38; Comp.:: Laurent. XII, No. că pactele de familie constituese adevă-
BC

360: Alexandresco, cd. 2-u, IV, partea I, rate donaţiuni, ele vor fi supuse regule-,
p. 320). lor prevăzute de lege pentru donaţiuni..
47. Tribunalele vor determina în mod (Demolombe, XX, No. 52, 53 bis; Laurent. :

— 5 — |
 Art. 813 DESPRE DONAȚIUNILE ;NTRE VII Codul civil

RY
XII, No. 544; Baudry et Colin, Donations Santerre. |V. No. 5 bis, HI; Aubry et Rau,
et testaments, I, No. îiti; Alexandresco, „ed. 4-a, VII, $ 659, nota 9, p. 79; Bufnoir,
cd. 2-a. IV, pariea I, p. 319). Propriât6 et contrat, p. 504; Dalloz, Râp.,
54. Tribunalele vor apreciă în mod Dispositions entre viis, No. 1425; Laurent,
suveran, dacă pactele de familie. prin XII, No, 271: 553; Huc, VI, No. 189; Bau-

RA
dispozițiunile ce le cuprind, constituesc dry et Colin, Donations et testaments,
donațiuni sau tranzacţiuni. (Baudry et I, No. 1235 urm.; Alexandresco, ed. 2-a,
Colin, Donations et testaments, ], No. IV, partea 1, p. 254: C. Ilamangiu, L. Ro-
1141). setii-Bălănescu şi AI. Băicoianu, III, No.
55, Donaţiunile indirecte chiar dacă 1156). i

LIB
“nu sunt făcute sub forma autentică sunt 62, Rcmiterca.de datorie poate fi ta-
valabile. deoarece ele nu sunt supuse for- cită şi tribunalele vor apreciă în mod
malităţilor exterioare cerute pentru dona- suveran, dacă creditorul a avut intenţia
țiuni. (Demolombe, XX, No. 56, 82: De- să consimtă la remiterea de. datorie, după
mante ct Colmet de Santerre, IV, No. 5 împrejurările cauzei (Baudry et Colin,
bis, III: Aubry et Rau, ed 1-a. VII, $ 659, Donations ct testaments, I, No. 1254).
63, Asticl când creditorul renuuţă la

ITY
p. 79; Baudry et Colin, Donations et tes-
taments, |, No. 1221 urm,.; Josscrand, III, creanţa sa restituind debitorului titlul ori-
No. 15415, 1319; Alexandresco, ed. 2-a, IV, zival care constată existența creanjţei, nu
pariea I, p. 294, 295; C. Hamangiu 1. Ro- este necesar a se îndeplini formele su-
setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III. No. lemne prescrise pentru ' donațiuni. (Ale-
1154 bis: Contra: Laurent. XII, No. 336). xandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 254:
58, Renunţarea la un legat sau renun-
țârea la succesiune put şi simplu, sau la
orice drept, poate fi făcută printr'un act
sub semnătură privată, deoarece ca _ nu:
RS
C. Ilamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al.
Băicoianu.
III, No. 1516).
II, No.

84. Ca să existe prezumpțiunea

1156: Comp.: Josserand,
-
de li-
poate fi asimilată cu o donaţiune. (But- berare când titlul se află în mâinele
VE
noir, Propriâte ct Contrat, p. 504: Jos- debitorului. trebueşte ca remiterea titlu-
serand. III. No. 1315, 1516; Alexandresco. lui să fi fost voluntară din partea credi-
ed. 2-a. IV, partea Î, p. 255, text şi nota torului. Creditorul care alegă că titlul
4; C. Hamangiu. JI. Rosetti-Bălănescu şi i-a fost sustras sau că remiterca lui a
Al. Băicoianu, II, No. 1155). avut loc prin dol, violență sau eroare tre-
NI

57. lenularea gratuită la o succesi- hueşte să dovedească alegaţiunea sa. (Ale-

une, a tuturor moștenitorilor în profitul xandresco, ed. 2-a. IV, partea ÎI, p. 254,
unui singur moştenitor. care este desem- nota 1. ”
LU

nat ca beneficiar, trebueşte făcută sub 85, Contractele de binefacere, cum

formă autentică deoarece constitue o_do- sunt împrumutul sratuit de folosinţă
naţiune. (Demolombe. XX. No. 84; Lau- (comodatul şi depozitul. nu sunt supuse
rent, XII. No. 548; FHuc, VI, 189; Comp. formalităţii autentificării cu toate că
Josserand. TIT. No. 1516). sunt nişte liberalităţi însă nu sunt dona-
58, Renunţarea unilaterală gratuită iuni în înţelesul legal al cuvântului.
A

la un uzufruct. făcută de către uzulruc- “Dalloz. Râp.. Dispositions entre vifs, No.
tuar în profitul nudului proprietar și fără 1425).
TR

concursul acestuia nu trebueşte făcută G8. Deasemenea nu este supusă îor

sub formă autentică. (Dalloz, Rep... Usu- melor solemne prevăzute pentru donaţi-
fruit, No. 702: Iluc. VI, No. 189: Baudry une abținerea cuiva de a exercita un
et Colin, Donations et testaments. I, No. drepl, cu intenţia de a gratilica pe un
1224; Josserand. II. No. 1316: Alexan- altul, cum ar îi de exemplu când cineva
EN

dresco, ed. 2-a, IV. partea I. p. 255, nota 4:: lasă să se îndeplinească o prescripţie cu
Comp.: Laurent, XII, No. 352). intenția de a face: o liberalitate. (Ale-
50. Numai renunţările pur abuicative xandresco, cd. 2-a. IV, partea I, p. 255).
la drepturi iar nu şi cele transmisive, 67. I)casemenea când cineva renunță
sunt scutite de formalitatea autentificării. la beneficiul unei prescripţii câștigate,
I/C

(Demolombe. XX. No. 84: - Demante ct cu intenţia de a face o liberalitate, (Lau-

Colmet «de Santerre, IV, No. 3 bis IN: rent. XII, No. 355; Alexandresco. cd. 2-a,
Aubry et Rau, ed. 4-a. VII, $ 639, notu, 1V. partea I. p. 253).
8. p „79; Laurent, XII. No. 346. 348; Huc, G8. O donaţiune care este accesorul
VI, No. 189; Baudry ct Colin. Donations
AS

unui contract cu titlu oneros, este dispen-

et testaments, Î, No. 1225). sată de formaliiatea autentilicării. (De-
69. Donaţiunea indirectă este vala- molombe. XX, No. 90; Demante ct Col-
bilă numai când a fost acceptată de do- met de Santerre. IV, No..5 bis. IV: Aubry
natar. (C. Hamangiu. |, Rosctti-Bălănes- et Rau, cd. 4-a. VII, $'659, nota 10, p. 80;
UI

cu şi Al. Băicoianu. III. No. 1159; Contra: Bufnoir. Propriie et Contrat, p. 503;
Josserand, III, No. 1515). Dalloz. Rep. Dispositions entre vifs. No.
„Gt. Nemiterile de datorie sunt vala- 1450: Huc, VI, No. 190).
bile chiar dacă nu sunt făcute în forma 69, Asticl este contractul de asigu-
BC

cerută pentru donațiuni deoarece cele nu rare asupra vicţei în profitul unui terţ.
sunt. supuse acestor formalităţi. (Demo- (Dalloz. Ren.. Dispositions entre vils. No.
lombe, XX, No. 82; Demante et Colmet 1314: Iluc,:VI, No. 190: Josserand. III, No.

— 8
Codul civil DESPRE DONĂAȚIUNILE INTRE VII Art. 813

RY
1320; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea 1. 73, Cea mai mare parte din doctrină
pp, 256:.C. Hamangiu, Î, Rosetti-Bălănescu şi o mică parte din jurisprudenţă nu ad-
şi Al. Băicoianu, III, No. 1157). mit valabilitatea donațiunilor deghizate
70. Formele solemne prevăzute de sub forma și aspectul unui contract onc-
lege pentru donațiuni nu mai sunt nece- ros. (Duranton VIII, No. 400 urm.

RA
sare, când cineva serveşte prețul unci Demolombe, XX, No. 99 urm.; Mourlon.
renle viagere ce îl constitue cu titlu gra- -ed. 7-a, II, No. 6S1; Demante et Colmet
tuit în profitul unui teri. Astfel dacă la o de Sanierre, IV, No. 5 bis VI; Bufnoir,
vânzare, vâuzătorul, pe lânsă pretul plătit, Propricte et Contrat, p. 505 urm.; Dalloz,
oblipă pe cumpărător să plătească o Râp., Dispositions entre. vifs. No. 1067,

LIB
rentă viageră în folosul unei ierţe, per- 1671; Laurent, XII, No. 304 urm; Huc, VI,
soane, liberalitatea pe careo face. vânză- No. 191; Baudry cet Colin, Donations et
torul în profitul terţei persoane, fiind vu testaments, I, No. 1237 urm.; Josserand. III.
parte din preţul vânzării si formând o No. 1322 urm.; Alexandresco, IV, partea |,
clauză a contractului de vindere-cumpă- p. 29S urm.; V, p. 270, nota 2; Droit ancien
rare. nu este supus la formele solemne et moderne de la Roumanie, p. 200, nota

ITY
prevăzute de lege pentru donaţiuni. 0, 450, text şi notele 2 urm.). .
(Mourlon, II, No. 679; Laurent, XII, No. T4, In părerea care admite valabili-
270; XXVII, No. 266: Josserand, LII. No. tatea donaţiunilor deghizate sub forma
1320; 'Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, contractelor cu titlu oneros. pentru vala-
p. 255 text şi nota 1; C. Hamangiu, l. bilitatea acestor donaţiuni, trebuește ca
Rosctti-Bălănescu şi Al. Băicoianu. II forma contractului de donaţiune, împru-

RS
9
No. 1157). mutată, să [ie înadevăr aceea a contrac-
71, „Liberalitetea este deghizată sau iuui oneros care „0 deghizează, (Dalloz,
ascunsă sub forma unui contract cu titlu Rep., Dispositions centre vifs, No. 1075:
oneros, când una din părți declară în Huc, VI. No. 192; Baudry et Colin, Do-
mod falş că a primit un echivalent bănese nations et testaments, I, No. 1250: C. Ila-
VE
în schimbul folosului prestat de dânsa, pe mangiu IL. Rosetti Bălănescu şi Al. Băico-
când în realitate -ca nu a primit nimic, ianu. IV. No. 1154; Comp: Josserand, III.
sau când una din părţi recunoaşte a da- . No. 1524; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
tori o sumă de bani pe care nu o dato- ica Î. p. 303, 504, 307).
NI

reşte în realitate”. (Alexandresco, 1V, par- 75. Deasemenea, în această părere,

tea I, p. 150, 295; Comp.: Josserand. îll, trebueşte ca donaţiunile deghizate să în-
No. 1321; C. Hamangiu, [. Rosetti-Bălă- deplincască condiţiunile de validitate a
nescu şi Al. Băicoianu, III. No. 1151). contractului cu titlu oneros care le deghi-
LU

45, După majoritatea jurisprudenţei. zează. (Demolombe. XX. No. 104 urm;
" donațiunile deghizate. sau ascunse sub Aubry et Rau. ed. t-a. VII. $ 659, nota 24-
forma şi aparența unui contract cu titlu p. St; Dalloz, Rep. Supni, Dispositions
oneros, cum ar fi vânzarea. locaţiunea, entre: vifs, No. 462 urm.: Iluc, VI, No. 192;
Baudrv ct Colin. Donations et testaments. !
ipoteca, ctc.. sunt valabile. dacă bine în-
[. No. 1245 urm.. Comp.: Josserand. II[. No.
A

țeles părţile sunt capabile să dispuc şi să

“primească cu titlu eratuii, şi dacă dona- 1324: Laurent. XII, No. 308: Alexandresco.
tiunile au cauză licită; discuţia ce se face cd. 2-a, IV. partea |, p. 304: C. Hamangiu.
TR

intre cei cari admit valabilitatea donaţi- T. Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, II.
unilor deghizate. este asupra formei pe No. 1154).
care trebuește să o îmbrace acest con- 76, Astfel donaţiunea făcută sub apa-
tract pentru a Îi valabil şi s'au emis două rența unui contract de vindere-cumpă-
rare, fără să fi fost stipulat un pret, este
EN

păreri: una. după care acest contract pen-

tru a fi valabil trebueşte să. îmbrace nulă, deoarece. pretul, este o conditiune
forma solemnă cerută pentru valabilita- esențială a contractului de vânzare. (De-
tea donațiunilor iar cealaltă, după care molombe, XX, No. 104% Laurent, XII No.
acest contract trebueste să îmbrace forma 50s: Iluc, VI, No. 192; Baudry et Colin:
I/C

contractului care. deghizează donaţiunea. Donations et tesitaments, I, No. 124:

(Merlin, Repertoire, Donations, section Alexandresco, ed. 2-a. IV. nartea I, p. 5ut:
2, $ 6: Coin-Delisle, Commentaire. Art. C. Hamangiu. I. Rosetti-Bălănescu şi Al.
393, No. 15; Troplong. Donations ct tes- Băicoianu. III. No. 1154),
taments, II, No. 730, 1082. 1105: Marcade, 77. Deasemenea dispoziţiunile artico.
AS

III, No. 553, 562. 627; Aubry et Rau, ed. lelor 1108, 1151 şi 1133 ce. civ. fr. (918, 906 şi
5-a, [, $ 35, p. 175; X, $ 659, pn. 584 urm: 9v8 e. civ, rom.) cari prevăd că un contract
XI, $ 689, p. 154, $ 690, p. 157, S 744, p. este valahil numai dacă are o cauză li-
711; Dalloz, Rep.. Dispositions entre vB, cită. îşi găsesc aplicaţiunca şi la donațiile
No. 1667, 1665, 1673, 1674. 1675. 1650, 1681: deghizate sub forma unui contract cu
UI

Suppl., Dispositions entre viis, No. 456, titlu oneros. (Laurent. XII. No. 318; Comp.
457, 458, 400, 462, 463. 464; Planiol, ed. Iluc, VI, No. 194%; Alexandresco, ed. 2-a...
6-a, III, No. 2553, 2554, 2555: Matei Canta- IV. partea IL. p. 305. 506).
BC

cuzino. No. 493; M. A. Dumitrescu Codul Ţ8. Dispoziţiunile art. 1525 ce. civ. fr.
de Comert Comentat, VI, p. 498, nota 1: (1179 c.-civ. rom.). nu-şi găsesc aplicaţi-
Comp.: C. Ilamangiu, [. Rasetti-Bălă- unca la donaţiunile deghizate sub form
nescu şi Al. Băicoianu, Il, No, 1152). unui contract de vânzare sub semnătură
i]
 Art. 813. DESPRE DONAȚIUNILI: INTRE VIL Codul civil.

RY
privată. (Laurent, XII. No. 508: Huc, VI, 30s; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi
partea Al. Băicoianu, III, No. 1153). Di
„No. 192: Alexandresco, ed. 2-a, IV,
I.. p. 504: Contra: Demolombe, XX, No 95, Donaţiunile deghizate sunt supuse
104; XNIX, No. Pl urm). reducțiunei când atacă rezerva. moşteni-
79. Dispoziţiunile art. 1180 c. civ.. rom.- torilor. (Demolombe, XIX, No. 516; XX,

RA
își găsesc aplicațiunea şi ld donaţiunile No. 112: Aubry et Rau, VII, $ 683, p. 184;
deghizate sau ascunse sub forma unui - Laurent, XII, No. 523. 325; Baudr et Co-
contract cu titlu oneros. Astfel dacă do- lin. Donationsct testaments, LI. No. 825,:
natorul recunoaşte o datorie care nu £- S95, 1258; Josserand, III, No. 1525;. Ale-
xistă, însorisul prin care se recunoaște da- xandresco. ed. 2-a, IV. partea ÎI, p. 308: C.

LIB
tor, va trebu€ să fie scris în întregime de Ilamangiu. |. Rosetti-Bălănescu si Al, Băi-
el sau cel puţin să fie semnat de cl cu coianu. III, No. 1155). -
mențiunea scrisă de mâna lui „bun și 86. Donaţiunea deghizată sub forma
aprobat”. (C. Hamansiu, |. Rosetti-Bălă- unui contract cu titlu oneros ar îi nulă
nescu și Al. Băicoianu, III, No. t154). în totul numai în cazul' când sar face
80. Dispoziţiunile art. 1539 c. civ. fr. dispoziţiuni în profitul incapabililor sau

ITY
(4168 c. civ. rom.), potrivit cărora, dona- în favoarea unuia dintre soți de către

e
torul nu poate repara, prin nici un act celalt soț, excedându-se cotitatea dis-
confirmativ. viciile unci donaţiuni. între penibilă. cazuri prevăzute de art. 917.
vii. nu-şi găsesc aplicaliunca la donaţi- * 1099 1094 şi 1096 c. civ. fr..(812, 940, 937,
mnile deghizate sub forma! contractelor e, civ. rom.); în celelalte cazuri, dacă do-
cu titlu oneros. (Larombitre, Art. 1559— națiunea deshizată aduce atingere drep-
1540..No 4, 5: Demolombe, -XXIX, No.
757 bis: Huc. VI, No. 195; Baudry et Co-
lin. Donations
81, Pentru
cet testaments.
ca o donaţiunea
Î, No. 1247);
deghizată
RS
turilor moştenitorilor rezervatari, ca ve
fi supusă reducțiunei, ca şi cum ar fi fost
făcută în formele cerute de lege pentru
donaţiuni. (Demolombe, XX, No. 112; Dal-
sub forma unui contract cu titlu oneros loz, Rep. Suppt., Dispositions entre : vifs.
VE
să” fie valabilă, trebueşte ca să rezulte din No. 465: Laurent, XII, No. 525; Baudry et
împrejurările şi actele cauzei, că intenţia Colin, Donations et testaments, I. No. 1258:
părților a fost că să se facă o adevărată Jesserand, III, No. 1525: Alexandresco, el.
donațiune. (Demolombe, XX, No. 110; 2-a, IV. partea 1, p. 308, 309; C. Haman-
Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs. No. giu, |. Rosetti Bălănescu şi Al. Băicoianu,
NI

1678, 1679: Laurent, XII, No. 311 urm, III. No. 1152). ”
Huc, VI, No. 192; Baudry et Colin, Do- 97. Orice persoană interesată are
nations ct testaments, IL, No. 1249;. Jos- dreptul să dovedească adevăratul carac-
LU

serand III. No. 1524: Alexandresco, ed. ter al unci donațiuni deghizate sub forma
2-a, IV, partea IL, p. 305, 300). - unui contract cu titlu oneros, pentru a-i
' 80, Donaţiunea deghizată sub forma putcă aplică regulele de nulitate, de re-
unui contract cu titlu oneros nu este va- vocare sau de reducţiune aplicabile libe-
labilă în cazul când simulaţiunea dona- ralităţilor. (Dalloz, Rep.. Suppl.. Disposi-:
țiunei este întovărăşită de dol si de fraudă. tions entre vifs, No. 466; Laurent, XII, No.
A

(Dalloz,. Râp.. Dispositions entre vils, No. 308; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |.
1674: Suppl. Dispositions entre vifs, No. p. 309: C, Ilamangiu. [. Rosetti-Bălănescu
TR

464; Laurent, XII, No. 524; Josserand, III. şi Al. Băicoianu, III, No. 1155).
No. 1524; Alexandresco. ed. 2-a, IV, par- 88, In cecace priveşte dovada simula:
tea I, p. 308, 309, 310, Sit: C. Hamangiu, țiunei donaţiunei sub forma unui con:
1. Rosetti-Bălănescu şi Al, Băicoianu, III. tract cu titlu oneros. între părțile con-
No. 1152). tractante ca nu va putea fi făcută decât
EN

83. In ceeace priveşte capacitatea per- potrivit dreptului comun, deoarece ele
<oanclor, disponibilitatea bunurilor, ca- puteau să-si procure o probă scrisă. (Dal-
zurile de revocare, ctc,. donaţiunile deghi- loz, Râp.. Suppl., Dispositions entre vifs,
zate sub forma unui contract cu titlu one- No. 466: Laurent, XII, No. 528; Baudey ct
ros. sunt supuse regulelor de fond ale do- Donations et testamenis, I, No.
I/C

Colin,
naţiunilor făcute în forma cerută de lege 1235 urm.; Alexandresco, ed. 2-a, LV, par-
pentru donaţiuni. (Demolombe, AX, No. tea I, p. 310: C. Hamangiu, I. Rosetti Bă-
111, 739; Aubry et Rau, cd. 5-a, 1, 8 35. lănescu şi Al. Băicoianu. III, No. 1153).
“notele 5, 6, 7, p. 176; Dalloz, Râp., Dispo- 89. Simulaţia va puteă îi dovedită cu
AS

sitions entre vifs, No. 1692; Suppl., Dispo- martori sau prezumpţiuni, între părţile
sitions entre vifs, No. 465; Laurent, XII, contractante, numai când ea constitue e
No. 315 urm.. 319 urm.: Huc, VI, No. 194: fraudă la lege. (Larombicre, Obligations,
Baudry et Colin, Donations et testamențs, Art, 1548, No. 19; Aubry et Rau, $ 765, p.
I. No. 1248, 1560, 1655: Josserand, III, No. 551: Bonnier, Traitâ des preuves. No. 142.
UI

1324. 1525; Alexandresco, ed. 2-a. IV, par- Laurent. XII, No. 331: Alexandresco, ed.
tea I. p. 305. 507: C. Hamangiu, |. Rosetti- 2-a, IV, partea I. p. 310: C. Hamangiu. |.
Bălănescu şi Al. Băicoianu, UI. No. 1152, Roseti-Bălinescu şi Al. Băicoianu, III.
BC

1155). No, 1153).

84. Donaţiunile deghizate, fără dis- 99, Deasemenea când una dintre păr-
pensă de raport, sunt supuse raportului. țile contractante a întrebuințat manopere
(Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. viclene sau violente, deoarece. cealaltă

— $ —
 Codul: civil DESPRE DONAȚIUNILE INTRE VII Art. 813

„parte sa găsit în imposibilitate de a-și. No. 421: Laurent, XII. No. 274; Huc. VI,

RY
procura o dovadă serisă.: (Aubry et Rau, No. 185; Baudry ct Colin, Donations et
„VII, $ 765, p. 354; Laurent, XII, No. 551; testaments, | No. 1142; Planiol. ed. 6-a, III,
„Alexandresco, cd. 2-a, IV. parteaÎ, p. 31,. No. 2556. 2537: Josserand, LII, No. 132;
nota; C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea L. p. 257,
-şi AL. Băicoianu, III, No. 1155). 258, 259. 2601, 262 urm; C. Hamangiu, |

RA
91. Terţele persoane, cum sunt şi moş- Rosetti-Bălănâscu şi Al. Băicoianu. IlL, Ne.
—Tenhitorii dunatorului, cărora li sa atiu- 1161, 1162.
—areperva, vor puteă dovedi simulaţiunea 99. Singura formalitate ce trebueşte
zl naţiunei sub forma unui contract cu , de îndeplinit la darurile manuale, este
„titlu oneros, prin orice mijloc de probă, tradițiunea reală. _(Locrâ, Lâsislation

LIB
id ci şi prin martori si prezumpţiuni, de- civile, XI, p._ 459; Demolombe, XX, No.
- vărece au fost în imposibilitate să-şi pro. 57: Bufnoir. Propricte de Contrat. p. 499:
e“ture o probă scrisă. (Larombitre, Obliga- Pothier. Donations, VIII. No. 62: Dalloz,
>zdions, Art, 1548, No. 18; Aubry ct Rau, Rep. Dispositions entre vifs. No. 1601:
ZE, $ 765, p. 350; Bonnicr, Trait€ des Laurent, XIL. No. 274; Huc. VI. No. 185:
:2brpuves, No. 143;, Dalloz, Rep. Suppl., Dis- Josserand, III, No. 1529: Alexandresco. ed.
<:positions entre vils. No. 406: Laurent. XII, 5-a. TV, partea Î. p. 257, 258, 259, 261, 262

ITY
2Nq, 527, 528; XIAN. No. 585; Baudry ct Co- urm).
zlint Donations cet testamenis, I, No. 1236; 100, Darurile manuale sunt scutite de
cal xandresco. cd. 2-a, IV, partea I, p. formalitatea “actului estimativ cerută de
34. 511. C. Hamanpiu, I. Rosetti-Bălă- art. 948 c. civ. fr. (S27 ce. civ. rom). (De-
nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 122). molombe. XX, No. 74: Demante ct Col-
"92, Tribunalele apreciază
veran dacă un act constitue o donaţiune
“cu sarcine sau o vânzare. (Dalloz, Rep.
Sunppl., Dispositions entre vifs, No. 459.
în mod su-
RS
met de Santerre. IV, No. 3 bis, IL: Aubry
ct Rau, ed. 4-a. VII. $ 660. nota 5. p. 87;
Dalloz. Râp., Disnositions entre vifs, No.
1526: Laurent, XII. No. 375; Baudrv ct
93. Deasemenea tribunalele apreci- Colin, Donations -ct testaments, Î. No.
VE
-ază în mod suveran, dacă un pretins con- 1155: Josserand. III. No. 1329).
tract cu titlu oneros, constitue în realitate 101. Regulele arătate mai sus, după o
o donaţiune. (Demolombe. XX, No. 110; părere sunt aplicabile darurilor manuale
Laurent, XII, No. 212: Alexundresco, ed. indiferent de valoarea mai mult sau mai
2-a, IV, partea I, p. 297, nota 1, 306, texi pujin mare a obiectelor dăruite. (Demo-
NI

“şi nota 7). ' lombe. XX, No. 58; Troplong, Donations et
94. La caz de învoială dacă a existat testamnents, II, No. 1042; Mass et Verse
sau nu în realitate o donaţiune deghizată, sur Zachariae, III. $ 425. p. 70; Demante
LU

«dispozițiunea va fi interpretată contra ct Colmet de Santerre, IV, No. 3 bis, Il;

donatarului. (Alexandresco, cd. 2-a, IV. -Dalloz. Rep., Dispositions entre vils, No.
partea I, p. 307). 1609: Raudry_et Colin. Donations et tes-
95, Creditorii donatorului vor putea taments, |, No. 1145, 1t47; Planiol, III,
cere anularea unei donaţiuni deghizate. No. 2538: Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
făcută în mod fraudulos de debitor. tea 1, p. 257, 262).
A

în - prejudiciul dreptului lor. (Laurent. 102, După altă părere, darurile ma-
XII, No. 524: Alexandresco, ed. 2-a, 1V, nuale nu sunt valabile decât pentru obi-
TR

partea ], p. 309). ecte de o valoare minimă. (Michaux.

968. Actiunca creditorilor în cazul a- Donalions, No. 505; Nacu. Il, p. 267).
cesta se va prescrie prin trecere de trei- 103. Darul manual derogă numai la
zeci ani. (Larombitre, Obligations, Art, regulele de formă ale donaţiunilor între
1167, No. 54; Laurent. XVI, No. 167; Ale- vii “însă este supus aceloraşi repule de
EN

xandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 509).
97. Acţiunea în simulaţie se prescrie -
prin trecere de 30 ani (lLarombitre, Obli-
pations, Art. 1504. No. 44; Laurent, XIX.
No. 35; FHuc, VIII, No. 191. Baudey
I/C
fond. ca şi donaţiunile. (Demolombe, XX,
No. 0t; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 659,
nota 15, p. 82: Bufnoir. Propricte de Con-
trat. p. 502; Dalloz. Rep. Suppl., Dispo-
ct sitions. entre vifs. No. 495; Laurent, XII,

Barde. Obligations. 1. No Z4+: Alexanz No. 297 urm.; Baudry ct Colin, Donations
dresco. ed. 2-a, IV, partea I, p. 512). et testament. I. No. 1154: Planiol, III, No.
98. Darurile manuale, care sunt vala- 2555; -Josserand. IN. No. 1532; Alexan-
bile. sunt scutite de formalităţile cerute dresco, ed. 2-a, IV, partea Î, p, 25$ nota,
,
AS

pentru valabilitatea donaţiuniler între 576).

vii. (Locr, I.Ggislation civile, XI. No. 459; 104. Pentru valabilitatea darului mu-
Pothier. Donations VIII. No. 62; Duran- nual se cere întrunirea a două elemente:
ten, VIII, No. 390; Troploig, Donations et 1) acordul de voințe pentru a se face o
testaments, II, No, 1041; Demolom- liberalitate si 2) tradițiunea materială a
et Rau,
UI

be XX, No. 57: Demante et Colmei obiectului mobil dăruit. (Aubry

de Santerre, IV, No. 5 bis, IÎ; Au- cd. 4-a. VII, $ 639, p. 80, 81; Dalloz, Rep.
bry et Rau, ed. -a, VII, S 659 nota 15. Dispositions entre viis, No. 1605. 1604,
p. S0: Bufnoir. Propriâte et Contrat, p. 1639; Suppl., Dispositions entre vifs, No.
BC

-493; Dalloz, Râp., Dispositions entre viîs, 420; Laurent. XII. No. 277; Iluc, VL, No:
No. 1601; Suppl., Dispositions entre rifs. 186: Planiol III, No. 2540; Josserand. III.

9 —
 “Art. 813 DESPRE DONĂAȚIUNILE INTRE VIU Codul civil

No. 1529; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- deju în mânele donatarului, darul manual

RY
tea I, p. 204, 207; C. Hamangiu, I. Rosetti- se cfectucază numai prin declaraţia dona-
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1164). torului că vocşte să dăruiască, (Demolom-
105, Donatorul trebueşie să aibă in- be. XXN,.No, 75; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII,
tențiunea de a face o liberalitate dona- $ 659. nota 17, p. 82; Laurent. XII, No.
tarului. (Dalloz, Rep... Dispositions entre 277; Comp.: Alexandresco, ed. 2-a, IV,

RA
vifs, No. 1605, 1604; Suppl., Disposi- partea 1. p. 265, nota 5). : .
tions entre vifs, No. 422; “Laurent, XII. 114. Dacă un lucru mobil a fost dăruit
No. 284; Baudry ct Colin, Donations et succesiv la mai multe persoane, acel că-
. testaments, I, No. 1155; Planiol, III, No. „ruia i se va face tradiţiunea va fi propri-
9540; Josscrand. III, No.: 1552; Alexan- ctarul lucrului. (Alexandresco, ed. 2-a,

LIB
dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 262, 264, IV. partea I. p. 265). !
266). 115. Dacă donatorul a încetat din
108. Intenţiunea de a da poate rezultă viață înainte de tradițiunea lucrului dă-
din declarația donatorului, din declara- ruit, moştenitorii pot refuză predareă lu-
ţia terţului însărcinat de a remite obi- crului şi au dreptul să-l ceară înapoi dacă
ectul dăruit sau din fapte şi împreju- denatarul sa pus în posesiunea lui fără
drept. (Planiol, III, No. 2540; Alexan-

ITY
rări a căror constatare suverană aparţine
tribunalelor. (Dalloz, Râp., Dispositions dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 265).
entre vifs, No. 1652; Comp.: Alexan- 116. Pentru valabilitatea darurilor ma-
dresco. ed. 2-a, IV, partea I, p. 266, 267).': nuale, trebueşte ca năriile să fie capabile
107. Donatarul trebueşte să aibă in- de a da şi dea primi. (Dalloz, Rep., Dis-
tențiunca_ de a primi obiectul dăruit. “positions entre vifs, No. 1615; Laurent.
(Dalloz, Rep., Dispositions entre viis, No.
1604. 1659; Laurent, XII, No. 290; Planiol,
II, No. 2540; Josserand, III, No. 1532; Ale.
xandresco, ed. 2-a, 1Y, partea I, p. 262,
xandresco ed. 2-a,
nota, 2602, 264, 276). RS
XII, No. 300; Josserand. III. No. 1532; Ale-.
IV, partea [, p. 25$,.

117, Inteuzişii legali cum sunt cei o-

sândiți la muncă silnică sau recluziune,
).
VE
nu au capacitatea de a face un dar ma-
1028. Primirea ohicetului dăruit face nual în timpul executării pedepsei. (Ale-
probă de consimţământul donatarului și xandresco, ed. 2-a, 1V, partea [, p. 74, 277).
«ste suficientă pentru transmiterea pro- tî£. Soții pot să-şi. facă unul altuia
priciății cu titlu gratuit, (Dalloz, Rep. daruri manuale, deoarece legea nu-i
Dispositions entre viis. No. 1603; Comp.:
NI

opreşte. (Laurent. XII, No. 298; Alexan-

Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. dresco. ed. 2-a, 1V, partea I, p. 272).
369, 264). :
1 (9. Darurile manuale dintre soţi sunt
109, Tradiţiunca reală este un ele- revocabile conform dispoziţiunilor 'art.
LU

ment esenţial al darului manual iar nu 957 c. civ. rom. (Alexandresco, ed. 2-a,
un mod de executare a contractului. (Dal- IV, partea [, p. 279).
loz, Râp., Suppl., Dispositions entre vifs, 499. Darul manual este nul dacă este
No. 425: Laurent, XII, No. 277; Baudry et făcui de o persoană incapabilă să dăru-
Colin, Donations et testaments, I, No. iască sau unci persoane incapabilă să pri-.
1159; Planiol, III. No. 2540; .Josserand, III. mească. (Dalloz. Rep.. Dispositions entre
A

No. 1529; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea vifs. No. 1015; Suppl., Dispositions
], p. 259, 262, 264, 267; C. Hamangiu. |. eutre vils, No. 426; Laurent, XII. No. 300;
TR

Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. Josscrand, III, No. 1532).

1161. 1160), i 124. Tradiţiunea lucrului dăruit tre-
11Q. Simpla promisiune verbală a u- bucşte făcută donatarului de către dona-
nui dar manual, acceptată de viitorul do- tor. în timpul vieții acestuia, (Huc, VI,
natar, nu are nici un efect juridic, dacă No. 186; Planiol. il, No. 2536; Alexan-
EN

nu este urmată de tradițiune. (Dalloz, dresco, cd. 2-a. IV, partea I, p. 259, 266;
Rep. Suppl., Dispositions entre viis, No. C. Mamangiu, I, Rosetti-Bălănescu şi Al.
- Băicoianu, IM, No. 1162). „-
111. Tribunalele vor apreciă în mod 129. In principiu tradițiunea lucrului
suveran dacă tradiţiunea a pus în adevăr dăruit trebuceşte să aibă loc odată cu con-
I/C

la dispoziţunea donatarului obiectele mo- „cursul ambelor părți. una' cu intenţia de

bile dăruite. (Iluc, VI, No. 186; Baudry et “a gratifica şi cealaltă cu intenţia de a
Colin, Donations ct testaments, I, No. primi, totuşi în unele cazuri intenţia de -
1160; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea |, a gratilică se poate produce înainte sau .
p. 265, 266; C. Ilamangiu, IL. Rosciti-Bălă-
AS

după tradițiunea lucrului dăruit. (Ale-

nescu şi Al. Băicoianu, III. No. 1161, 1162) xandresco, cd. 2-a, 1V, partea |. p. 2606).
112. Dispoziţiunile art. 1606 ce. civ 192. Darul manual se poate face de
fr. „(1516 c. civ. rom.) dela materia vân- donator aproape de darea sufletului său.
zării, nu sc aplică la tradiţiunea darurilor fiind de ajuns ca el să fie lucid la minte
UI

manuale (lluc, VI, No. 186; Baudry et şi să aibă intenţia de a se desezisa de lu-
Colin, Donations ct testaments. L, No. cerul dăruit actualmente şi irevocabil în
1161; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea |, folosul donatarului care a primit lucrul.
p. 265, 260). (Demolombe. XX, No. 62; Laurent, XII,
BC

118. In cazul când obiectele: pe care No. 299; Alexandresco. ed. 2-a,.1V, partea
„donatorul vocşte să le dăruiască se află [, p. 206, nota 3). |

10 —
 4

Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE INTRE VII Art. 813

194, Dacă nu există o declaraţiune III, No. 1330; Alexandresco, ed. 2-a, 1V,

RY
expresă din partea donatorului. intenţia partea I, p. 272; C. Hamangiu, I. Rosetţi-
de a dărui se poate deduce din împreju- Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1160,
rările cauzei. (Alexandresco. ed, 2-a. Iv, 1163). .
partea I.. p. 267). i aa. Orice obiect mobil corporal poate,
195%. Darurile manuale nu trebuesc în -general, să facă obiectul unui dar ma-

RA
“contundate cu prezenturile obişnuite, nual, (Dalloz. R€p., Dispositions entre
deoarece darurile manuale sunt supuse vifs, No. 1615; Suppl., Disposilions enţre
condiţiunilor de fond ale donaţiunilor în vifs, No. 457; Laurent, XII, No. 279; Huc..
cecace priveşte capacitatea. raportul, re- "VI, No. 186, 187; Baudry ct Colin. Dona-
ducțiunca etc. fiind dispensate numai de
tions' et testaments, I, No. 1173. 1185:

LIB
formele solemne, pe când prezenturile Planiol. III, No. 2359; Josserand, III. No.
„obisnuite nu sunt supuse acestor condi-
1550, Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea 1.
țiuni. (Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea 9
saca)
|. p. 258. notă, 277). 134. Vapoarele nu pot face obiectul
196. Regulele prevăzute de lege la darurilor manuale, deşi sunt lucruri mo-
bile, (Baudrv et Colin. Donations et tes-
materia raportului sunt aplicabile daru-

ITY
(Demolombe,. XVI, No. taments. I, No. 1174; Josserand, III, No.
rilor manuale.
1551; Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea 1.
955, 308; Aubrv et Rau. ed. 4-a, VI, $ 632. p. 072). |
nota 19: Dalloz, Rep. Suppl.. Dispositions
No. 59: 128. O universalitate de lucruri mo-
entre vifs, No. 4156; Laurent, X,
Baudry et Colin, Donations et testa- bile precum şi o parte indiviză dintr'un
lucru mobil, nu pot face obiectul unui
ments, I, No. 1158; Josserand, Lil, No. 1552:
Alexandresco,
text şi notă. 277;
Bălănescu
497.
ed. 2-a.

şi Al.
Darurile
C. Hamangiu,
Băicoianu,
manuale
IV, partea

III, No.
sunt
I, p. 238,
Î. Rosetti-
1164).
supuse
obiecte
RS
dar manual, ci numai unul sau mai multe
mobile individuale. (Alexau-
dresco. ed. 2-a, IV, partea I. p. 272, nota 2).
126. O universalitate de lucruri mo-
bile poate face obiectul unui dar manual.
reducțiunei când vor întrece partea dis-
VE
ponibilă, (Josserand, LII, No. 1552; Ale- numai când este dată la mai multe per-
xandresco. ed. 2-a. IV, partea I. p. 258, text soane care urmează să împartă între ele
şi notă, 278; C. Hamangiu. |. Rosetti-Bălă- această universalitate. (Alexandresco, cd.
neseu şi Al. Băicoianu, III, No. 1164). 2-a, IV, partea |, p. 272, nota 2),
sunt. în prin- 127, Imobilele nu pot face obiectul
NI

128, Darurile manuale unui dar manual. (Josserand, III, No. 1334:
cipiu, irevocabile ea orice donațiune în Ale xandreseo, cd. 2-a, IV, partea |, p.
genere. (Demolombe, XX, No. Gl urm-:
272).
Laurent, XII, No. 297: Baudry et Colin.
LU

Donations et testamenis. 1. No. 1156: 188, Manuscrisele operelor literare pot

ed. 2-a. IV. partea |. p. forma obiectul darurilor manuale. (De-
Alexandresco,
278; C. Hamangiu, |. Rosciti-Bălănescu și molombe. XX, No. Zi; Aubry et Rau, ed.
Al. Băicoianu, III, No. 1166). 4-ai VII..$ 659, nota 93, p. 85; Dalloz, Rep.
oa. Darurile manuale sunt supuse Suppl., "Dispositions entre vils. No. 457:
prevăzute de lege la revocarea Laurent, XII, No. 283; Iuc, VI, No. 187;
A

resulelor
donaţiunilor pentru neexecutarea condi- Baudry et Colin. Donations ct testaments,
țiunilor, ingratitudine sau naştere de co- 1, No. 1181; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
TR

entre viis tea I, p. 274, 275). ,

pii. (Dalloz. Rcp.. Dispositions
No. 1638; C. Iamangiu [. Rosetti-Bălă- 429. Darul manual al unui manuscris
nescu şi Al. Băicoianu, III. No. 1164; Jos- nu poate conferi donatarului dreptul de
secrand, III. No. 1532). a-l publica. (Laurent, XII, No. 285; Hue,
430, Dacă: însă darurile manuale con: VI, No. 187; Baudry et Colin, Donations
EN

stituesc simple prezenturi sau cadouri, et testaments. I, No. 1182; Josserand, III.
1331; Contra.: Demolombe, XX.
care sunt valabile fără îndeplinirea for- No.
malităților prevăzute de lege pentru do: No. 72).
națiuni, nu sunt supuse revocărei. (De- 440. In orice caz donatarul va do-
bândi asupra manuscrisului drepturile pe
I/C

molombe, XX, No. 59; Dalloz, Rep. Dis-

positions entre vifs, No. 1614: Comp: care a înțeles donatorul să i le confere,
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 253, examinându-se intențiunca sa. (Dalloz.
notă). -Rep.. Dispositions entre vils, No. 1615;.
(34. Pentru ca un dar manual să con- (44. După părerea dominantă, darul
AS

stitue un simplu prezent sau cadou manual nu poate servi ca să transfere

trebueşte să se examineze dacă există întrun chip principal şi direct. dreptul
uzul acestor daruri, sau dacă este făcut de proprietate literară, care este un drept
ca un semn de recunoştinţă sau de prie- incorporal deoarece proprietatea literară
tenie şi dacă este în raport cu poziţia şi proprietatea manuscrisului sunt două
UI

socială şi cu averea donatorului, (Dalloz, lucruri cu totul deosebite, (Aubry cet Rau,
Râp.. Dispositions entre viis, No. 1614). cd. 4-a. VII, $ 659, nota 25, p. 83; Dalloz.
1329. Numai lucrurile mobile suscepti- Rep. Suppl., Dispositions entre vils, No.
437; Laurent, XII, No. 285; lluc, VI, No.
BC

bile de tradițiune pot face obiectul daru-

rilor manuale. (Dalloz, Râp.. Disposi- 157; Baudry ct Colin, Donations ct tes-
tions entre vifs. No. 1606; Josserand, tamenis, Î. No. 1182; Josserand, III, No.
 Art. 813 DESPRE DONATIUNILE INTRE VII Codul civil

1551; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea 1, ctatea_cu titlu gratuit, purtătorului afară

RY
p. 275; Contra.: Demolombe, XĂ, No. 72. bine înţeles de cazurile de faliment şi
Troplong, Donations ct testament, Îl. de atingerea rezervei moştenitorului dona-
No. 1036; Masse et Vergâ sur Zachariac, "torului. (Dalloz, Rep.. Suppl. Dispositions
III, $ 48. nota 15, p. 72). entire vifs, No. 441; Baudry et Colin, Do-
149, Acceaş soluțiune este admisibilă nations cet testaments, |, No. 1188; Ale-

RA
si în privința proprictăţii artistice. Astfel, xandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. 274:
darul manual al unui tablou nu trans- Comp.: L.yon-Cacn et Renault, lrait& de
feră donatarului dreptul de a a-l repro- droit commercial. IV, No. 151 bis).
duce prin gravură sau altele. (Baudry et 1498, După altă părere, efectele de co--
Colin, Donations et testaments, Î, No. 1182 merț negociabile nu pot face obiectul unui

LIB
urm.; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea |, dar manual, când cesiunca lor este făcută.
p. 276, text şi nota 1). sub forma unei îndosări în alb. (Demo-
celelalte lucruri lombe. XX, No. 109; Aubry et Rau, ed.:
443, Creanţele . şi 4-a, VII, $ 659, nota 26, p. 85; Dalloz, Râp.,
incorporale, considerate de lege ca lucruri
mobile, nu pot face obicetul darurilor ma- Dispositious entre vifs, No. 1628; Suppl. ”
nuale deoarece legea cere forme speci- Dispositions entre vifs, No. 441; Laurent,

ITY
XII. No. 510; Lyon-Cacn et Renault,
ale pentru: transmiterea proprietăţii lor.
(Demolombe, XX. No. 70; Troplong Do- Traitâ de droit commercial, IV, No. (51
mations et iestaments, II, No. 1057: Aubry . bis; Comp.: Planiol. III, No. 2545; Jos-
ct Rau, cd. t-a. VII, $ 659, nota 21. p. 85: segrand. III, No. 1530).
Dalloz. Râp., Dispositions entre vils, No. 15Q, Efectele lu purtător pot face
1617; Suppl.. Dispositions entre vifs, No. obiectul darurilor manualeşi reniterea
455, 459; Laurent, NIL, No. 279; Huc. VI.
No. 187, 188; BaudrYy et Colin, Donations
et testaments,-I, No. 1185; Planiol, ed. 6-a.
III, No. 25509; ' Josserand, III, No. 1530:
titlurilor efectuează
RS donaţiunca : însăşi
ereanţei. (Demolombe AX. No. 69; Mass€
ct Verg€ sur Zachariae, III, $ 428, nota 10,
p. 70: Troplong. Donations et testaments.
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 272: IL, Ne. 1042; Aubry ct Rau. ed. 4-a. VII, $
VE
Hamangiu, [. Rosetti-Bălănescu şi Al. 659, nota 22, p. 85; Dalloz, Rep. Suppli:
Băicoianu, UI, No. 1160, 1163). Disposilions entre vifs, No. 458; Laurent..
144. Tradiţiunea înscrisului care cou- XII. No. 281; Iluc, VI, No. 186; Baudry
stată o creanţă, chiar făcută cu intenția et Colin, Donations et testaments, I, No.
NI

de a dărui nu valorează ca . donaţiune 1186: Planiol, III. No. 2559; Josserand. III,
ci trobueşte a se îndeplini formalităţile 1531: Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea 1.
cerute de lege pentru donaţiuni şi cesi- p. 275: C. Ilamangiu, |. Rosetti-Bălănescu:
uni. (Demolombe, XX, No. 68, 70; Tro- si Al. Băicoianu. ÎI, No. 1163).
LU

plong, Donations_et testamenis. II, No.
1057; Aubry ct Rau, cd. a, VII, $ 659,
nota 21, p. 55; Dalloz, Rep.. Suppl., Dispo-
sitions entre vifs, No. 45$S; Laurent, ALI,
No. 279; Planiol. III, No. 2559; Alexan-
A
154. Darul manual de titluri la pur-:
tător, după o părere. poate fi făcut cu.
rezerva de uzufruct sau de nuda propri-:
etate pentru donator. (Dalloz. Rep,
Suppl.. Dispositions! centre vifs, No. 454;

dresco. cd. 2-a, |V, partea I. p. 272). Hue, VI, No. 156: Baudry et Colin, Do-
148, Remiterea cu titlu gratuit a nations ci tostaments, Î. No. 1175 urm,
actului de creanță, făcută însăşi debito- 1454: Planiol, III, No. 2542: Alexandresco.
TR

rului, poate formă obiccetul darului ma- cd. 2-a. IV. partea I, p. 275).
nual. (Dalloz, Rep.. Dispositions entre vifs, 1529. Sau când donatorul ar fi impus
No. 1617; Suppl.. Dispositions entre vifs, donatarului sarcina de a-i plăti o do-
No. 459), bândă, echivalentă cu aceea pe care o:
EN

„148. Drepturile personale şi dreptu- produce titlul dăruit. (Planiol, III, No..
rile reale aplicabile la un lucru care nu 2542; Alexandresco, ed. 2-a, IV. partea |,
poate fi transmis dela mână la mână, nu p. 975).
pot face obiectul unui dar manual, 158. După altă părere, darul manual
(Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea IL. p. de titluri la puttător nu poate fi afectat
I/C

„973). de condițiuni, cum ar fi rezerva de uzu-

147. Biletele lo ordin şi scrisorile de fruct sau de. nuda proprietate, (Dalloz,.
schimb nu pot face obiectul unui dar ma- Rep., Suppl., Dispositions entre viis, No.
nual, când s'a făcut numai tradițiunea lor. 34
fără transport sau îndosare (pir). (AMass6 154, Titlurile nominative nu pot. face:
AS

et Vergâ sur Zachariac, Il], $ 428, nota 15. obicctul unui dar manual. (Baudry et Co-
p. ZO: Troplong, Donations ct testaments. lin. Donations ct testaments. Î. No. 1185:
II, No. 1057; Dalloz, Rep., Dispositions, Josserand, III, No. 1530; Alexandresco. ed.
entre vifs, No. 1624. 1607; Suppl., Disposi- 9-a, 1V, partea 1, p. 273, notă).
tions entre vifs, No. 440; Îiireat. XII. 155. Un brevet de inrenţiune nu poate-
UI

"No. 282, 310; Baudry et Colin, Donations face obiectul unui dar manual (Baudry et
et tesiaments, Î. No. 1187; Alexandresco, Colin, Donations et testaments, I. No.
ed.. 2-a. IV. partea I, p. 274).. „1184; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea L
BC

148. Indosarea în alb a unui efect p. 276). ,

de comerț, negociabil, cum ar fi un bilet 156. Tradiţiunea lucrului care face
la ordin. după o părere transmite propri- obiectul unui dar manual poate fi făcută

— 19—
 DONAȚIUNILE INTRE VI! Art. 813
Codul civil DESPRE

ca să predeă lucrul 1163; Planiol. III, No. 2541; Alexandresco,

unui tert însărcinat
deoarece nu se cere

RY
ed. 2-a, IV, partea I, p. 269, 270, 271).
dăruit donatarului, 162. In acest caz darul manual este
ca donatorul şi donatarul să fie numai
să se facă nul dacă este predat donaturului sau ac-
decât în prezenţă şi remiterea
donatarului de către donator, ceptat de către cl după decesul donatoru-
direct lui. (Demolombe. XX. No. 63, 65; Aubry
(Aubry et Rau, cd. d-a, VII, S$ 639, p. s2; ct Rau, cd. 4-a, VII, $ 659, nota 18, p. 8;

RA
Dalloz.. Rep... Dispositions entre viis, No.
entre viis, No. Bufnoir, Propriât6 ct Contrat, p. 500;
1041: Suppl., Dispositions Dispositions entre vils, No.
ct Co- Dalloz. Râp.,
445; Laurent, XII, No. 291; Baudry 1646; Suppl., Dispositions centre vils, No.
lin, Donaiions et testaments, |, No. 1162; 440; Laurent, XII. No. 293; Huc, VI, No.
Planiol, III, No. 2541; Alexandresco, ed.
186; Baudry et Colin. Donations et testa-

LIB
2-a, IV, partea I, p. 268). |
ments, |. No. 1163; Planiol, III, No. 2541;
157. Darul manual poate fi făcut prin Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea | p.
intermediul unci terțe persoane care este 969, 270, 271).
înşăreinată chiar verbal să predeă lucrul 1G4. In cazul precedent, moştenitorii
dăruit donatarului, chiar dacă terţa per- donatorului se pot opune la predarea lu-
soană nu are o procură autentică sau ex- cruluij dăruit donatarului şi pot cere res-

ITY
presă. (Demolombe, XX, No. 64; Comp.: tituirea lui. (Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII,
Alexandreseo, ed. 2-a, IV, partea |, p. III, No. 2541;
$ 659, nota 19, p. 83; Planiol,
268, 269). Comp.: Demolombe, XX, No. 67).
158. Tribunalele vor apreciă în mod . dă-
mandatul ui verbal din 165. Când donatorul predă lucrul conditi-
suveran existența ruit depozitarului impunându-i
donatorului. (Alexandresco, ed. :
partea anca ca să nu transmită acest lucru donu-
2-a, IV, partea ]. p. 269).
159. Darul manual poate îi făcut unei
terțe persoane
ca să primească
care
pentru
are mandat cxpres
donatar lucrul
RS
tarului decât după decesul lui. după o pă-
rere, după decesul donatorului. depozita-
rul nu mai poate predă lucrul dăruit do-
natarului ci trebueşte să-l predeă moşte-
donat; în acest caz acest mandatar pri- nitorilor donatorului, deoarece în cauză
VE
meşte darul si donațiunea după o părere trebueşte să se facă aplicațiunca dispozi-
se perfectează şi se execută imediat. țiunile art. 1939 şi 2005 ce. civ. îr. (16141
(Coin-Delisle. Commentaire. Art. 932. No. si 1552 ce. civ. rom). (Demolombe, XX:
22; Demolombe XX, No. 6; Vazeille. Suc- No. 66 urm.: Aubry et Rau, ed. 4-a,
cessions. donations et testaments, Art. 951.
NI

$ 659, nota 20, p. 83; Bufnoir, Propriâte

p, 224; Grenier. Donations et testaments, et Contrat. p. 501: Dalloz, Râp.. Disposi-
II, p. 99; Marcadâ. Ari. 951, No. 3: Dalloz. tions entre vifs. No. 1646: Laurent, XII,
Rep., Dispositions entre _vifs. No. 1645: No. 296; Iluc, VI, No. 186; Baudry et Co-
LU

Laurent. XI. No. 291. Planiol. III. No. lin. Donations et testaments, I, No. 1172;
2541: Alexandresco, ed. 2. IV, partea |. Planiol, il, No. 2540; Alexandresco, ed.
p. 270). 2-a, 1V, partea I, p. 271).
180. După altă părere. în acest caz. î86G. După altă părere. în acest caz
donațiunea se perfecționează şi se execută darul manual este valabil. deoarece când
numai din momentul când mandatarul a mandatul are de obiect un act care tre-
A

remis obiectul dăruit în mânele donata- tucşte făcut după decesul mandantului,
rului. deoarece numai din acest moment cl nu ia sfârşit şi dispozițiunile art, 1939
TR

există tradițiunea reală (Baudry et Colin. ec. civ. fr. (1611 c. civ. rom.) nu sc aplică
donations et testaments, I. No. 1165). în acest caz. (Dalloz, R6p., Dispositions
161. Darul manual poate fi primit şi entre vifs, No. 1617). -
„de un reprezentant în virtutea unui man- 1G7., După a treia părere, în acest
dat legal cum este tutorul. (Demolombe. caz darul manual va fi declarat valabil
EN

XX. No. 64: Dalloz. Râp.. Dispositions numai- dacă darul a fost făcui cu ritlu
entre vifs, No. 1645: Bulnoir Propricte et de _restituire sau pentru notive de delica-
contrat, p. 500; Alexandresco. cd, 2-a, IV. teță şi de onoare. (Duranton, VIII, No. 597;
partea I, p. 269). „ij Dailoz, Rep., Dispositions entre vifs. No.
I/C

1682. Darul manual făcut prin inter- "> .

mediul unei terțe persoane, care nu arc 188. Dacă donatorul a lăsat depozita.
mandat să primească pentru mandatar şi rului şi un înscris care cuprinde toate ele-
donatorul nu a fixat data când trebueşte mentele unui testament olograt, în acest
“să se facă tradițiunea obiectului dăruit do- caz nu mai este un dar manual ci nu ade-
AS

natarului nu este valabil decât dacă sa vărat legat. (Dalloz, Rep.. Dispositions
predat obiectul dăruit donatarului sau entre vifs, No. 1651),
dacă darul a fost acceptat de donatar în „â8. Dacă terțul mandatar a fost in-
timpul vieţii donatorului. (Demolombe. sărcinat să remită obiectul: darului ma-
XX. No. 65, 65; Aubry et Rau, ed. 4-a. nual unei persoane incapabile. donuțiunea
UI

VII, Ş 659. nota 18. p. 82; Bufnoir, Pro- este nulă. (Demolombe, XVUIL, No. 363;
priGi6 et contrat, p._ 500: Dalloz. Rep. Dalloz, Rep., Suppl.. Dispositions entre
Dispositions entre vifs, No. 1646; Suppl., vifs, No. 444).
Dispositions entre vifs. No. 442: Laurent, „170. Dacă terțul mandatar a fost în-
BC

XII, No. 295: Huc, VI. No. 186; Baudry ct sărcinat să remită obiectul dăruit unul
„Colin. Donations et testaments, I, No. donatar necunoscut de donator, donaţi-

— 13—
 Art. 813 DESPRE DONAȚIUNILE INTRE VIl Codul civil
=

unea este nulă. (Dalloz, Rep. Suppl.. Dis- (Demolombe, AX, No. 79 urm.:" Aubry

RY
et
positions entre vifs, No. 444). “Rau, ed. 4-a, VII, $ 659, nota 14, 15, p. st;
474. Darul pe care un terț este însăr- Troplong, Donations et testaments. 1 No
cinat să-l dea săracilor dintr'o comună 1045 urm.; Dalloz, Râp., Suppl., Disposi-
nu poate fi considerat ca fiind făcut unui tions_ entre vifs, No. 448. 449, 454; Laurent,
beneficiar incert. (Dalloz, Râp.. Suppl.

Dispositions entre vifs, No. 444).
172, Donatarul care nu mai arc pose-
siunea lucrurilor dăruite şi reclamă lucru-
rile pe care pretinde că au format obiectul
unui dar manual, este obligat să facă
RA
XII, No. 224, 286: Iluc, VI, No. 156; Baudry
ct Colin, Donations et testaments, I. No.
1193; Planiol. III, No. 2545; Josserand, III,
No. 1334; Alexandresco, ed. 2-a. IV, par-
tea Î. p. 2709, text şi notă 3: C. Hamanpiu,
I. Nosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,

LIB
proba acestei donaţiuni, (Dalloz, Râp., No. 1164). ”
Suppl.. Dispositions entre vils, No. 417: 179. Posesorul nu este protejat de pre-
Baudry ct Colin, Donations cet testaments.
I, No. 119, Josserand, III, No. 1335; Ale- zumpțiunea de proprietate prevăzută de
art. 2279 ce, civ.: Îr. (1909 ce. civ. rom),
xandresco, ed. 2-a. IV, parica I. p. 279:
C. Hamangiu. I. Rosctti-Bălănescu şi Al. când revendicantul dovedeşte că posesi-

ITY
unca nu întruneşte condiţiunile cerute
Băicoianu. III, No. 1164)...
pentru ca acest articol să-și găsească
173. In acest caz donatarul va trebui
anlicațiunea. (Demolombe. XX, No. 79;
să dovedească remiterea anterioară în
mâinile sale a obiectelor ce le revendică
* Dalloz. Rep., Suppl., Dispositions entre
vifs, No. 450; Laurent, XII. No. 286. 287;
precum şi intențiunea de a dărui a celui
Huc, VI, No. 186; Baudry ct Colin, Dona-
care i-a remis obiectele revendicate. (Dal-
loz, Rep, Dispositions entre vifs, No.
1604, 1652; Suppl., Dispositions entre vifs,
No. 447; Laurent, XII. No. 284; Josserand.
III, No. 1555).
RS
tions et testamenis,
III, No. 2545; Josserand, III.
LI.
No. 1554,
1535; Alexandresco, ed. 2-a, IV. partea |,
p. 280: C. Hamangiu, |. Rosctti-Bălănescu
No. 1194: Planiol,

1174. Remiterea obiectelor se poate do-
VE
vedi prin orice fel de probă, cum ar îi
prin martori, deoarece este un fapt mate-
rial ca orice fapt de posesiune, (Dalloz.
Rep., Suppl., Dispositions entre vifs, No.
NI
şi AL. Băicoianu, III, No, 1164, 1165).
180, Astfel este când revendicaniul
dovedeşte că posesorul deţine obiectele
nu cu titlul de dar manual ci în virtutea
unui contract, cuasi-contract. delict sau
cuasi-delict, sau când dovedeşie că pose-

447; Laurent, XIL No. 285; Huc, VI, No.

156; Baudry et Colin. Donations et testa- siunca este neregulată, nu e pașnică, esie
ments, I, No. 1195: Alexandresco, cd. 2-a, echivocă. clandestină sau precară. (Dal-
IV, partea I, p. 287). | . loz, Râp.. Suppl., Dispositions entre vifs,
LU

175. Intenţiunea de a dărui a celui No. 450: Planiol. III, No. 2545: Josserand,
care a remis obiectele, după părerea do- III, No. 1534, 1555; Alexandresco, ed. 2-a,
minantă, va puteă fi dovedită cu martori 1V.. partea I, p. 280; C. Hamangiu. |. Ro-
numai în cazul când proba cu martori sctti-Bălănescu și Al. Băicoianu, III, No.
este admisă conform dreptului comun. 1164, 1165).
(Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No. 1£i. Proba neregulatei posesiuni a po-
A

1654; Suppl., Dispositions entre vils, No. sesorului lucrurilor revendicate va fi, fă-
447; Laurent, XII, No. 285; Huc, VI. No. cută după cum revenlicantul alegă că în
TR

1656; Baudryv et Colin, Donations et testa- fapt a existat un contract, cuasi-contract,

ments, I, No. 1192; Alexandresco, ed.. 2-a, delict sau cuasi-delict. Când revendican-
1V, partea 1, p. 286, 287; C. Iamângiu. 1. tul alegă că obligaţiunea de restituire
Nosctti-Bălănoscu şi Al. Băicoianu, III, decurge dintrun contract, dacă obiectul
No. 1164. pretinsului dar manual are o valoare mai :
EN

178, In lipsa oricărei alte probe, în- mare de-150 lei vechi, dovada nu se va
tențiunca de a dărui va puteă îi stabilită puteă face decât prin ajutorul unui aci
prin relaţiunile dintre părţi şi prin im- scris sau-a unui început de: probă scrisă. .
portanța valorii obiectelor dăruite faţă cu complectat:
cu martori sau prezumpțiuni.
situaţiunca lor materială şi socială. (Dal- (Demolombe, XX. . No. s0; Dalloz, Râp..
I/C

loz Rep. Dispositions entre vifs. No. Suppl., Dispositions entre viis, No, 454:
1052). . Laurent, XII, No. 287; Baudry, et Colin.
1727. După altă părere. donatarul va Donations et testaments. I, No. 1202, 1210:
putcă face dovada darului manual prin Planiol, III, No. 2545: Comp.; Josserand.
AS

martori şi prezumpțiuni, oricare ar fi III, No. 1333 urm., Alexandresco, ed. 2-a.
valoarea lucrului dăruit. (Alexandresco; IV, partea I, p. 281. 289: C. Hamangiu, Î.
ed. 2-a, IV, partea LI. p. 287, 288). Rosetti-Băliinescu şi Al. Băicoianu, III, No.
- 178. In cazul când donatarul posedă 1164), -
lucrurile cari au format obiectul unui dar 182. Deasemenea mărturisirea şi ju-
UI

manual şi ele sunt revendicate de către rământul poseșorului sunt admisibile.

donator sau moștenitorii săi, aceştia vor (Demolombe, XX, No. 80; Dalloz, R6p.
trebui să dovedească 'reclamaţiunea lor Dispositions entre viis, No. 1655; Laurent.
deoarece donatarul are în favoarea sa
BC

prezumpţiuneu de proprietate prevăzută

XIĂ, No. 504; Baudry et Colin, Donations
ct testaments, I. No. 1210; Josserand, III,
de art. 2279 e. civ, fr. (1909 ce. civ, rom.). No. 1535; Alexandresco, ed, 2-a, IV, par-

— 14—
PI
 .

Codul civil DESPRE DONAȚIUNILI: INTRE VII Art. 813

tea I, p. 251, 290; C. Hamangiu, IL. Rosetti-

ed. 2-a, IV, partea ÎI, p. 277, nota 4. 281,
Bălănescu şi AL. Băicoianu, II, No. 1164. 982, 285; C. Ilamangiu, |. Rosetti-Bălă-

183, Când revendicantul recurge la
proba mărturisirei posesorului accastii
mărturisire este indivizibilă. (Pothier. Obli-
gations, LI, No. 852; Demolombe, XX, No.
RY
nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1165).
190. iliă împrejurare care poate con-
stitui o prezumțiune că posesiunea nu este
animo domini. este atunci când darul ma-
nual pretins având de obiect titluri la

RA
S0; Mass ct VergG sur Zachariae, III, $:
606, nota 6 p. 559; Aubry ct Rau, VIII, $ purtător. posesorul nu a încasat cupoa-
751, text și nota '27, p. 176; Laurent, XIl, nele acestor titluri. (Dalloz. Rân., Sunpl..
No. 288; Baudry et Colin. Donations et - Donations entre vifs, No. 453; Baudry et
testaments, ÎI, No. 1211; Comp.; Alexan- Colin. Donations et testamenis. Î, No. 1198.
-1200, 1204; Alexandresco, ed. 2-a, IV. par-

LIB
dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 290 urm.).
184. Dacă se dovedeşte:că una din tea Î, p. 285. 285, 286).
părțile mărturisirei este falsă, indivizibili- 49i, Altă împrejurare care poate con-
tatea mărturisirei nu formează un obstacol stitui o» prezumpțiune că posesiunea este
pentru ca revendicantul să facă dovada echivocă este aceca rezultată din însăşi
contrară prin martori sau prezumpţiuni. actele defuctului. Astfel se va puteă
(Demolombe, XX, No. st; Laurent ALI stabili că nu a fost dar manual, când se

ITY
No. 288; XX, No. 205; Baudry cet Colin. va constată că defunctul nu a putut avcă
Donutions et iestaments, |, No. 1215 urm.; intenția să, avantajeze pe unul dintre moş-
Comp.: Alexandresco. ed. 2-a, 1V, partea ienitorii de sânge deoarece avcă o dra-
TI, p. 291, 292, 293, 294). goste egală pentru toţi. (Alexandresco,
185. Deasemenea dacă una dintre „cd. 2-a, IV, partea I. p. 285).
părțile mărturisiri este de o neverosimi-
- litate grosieră. _(Demolombe,
Laurent, XII, No. 288; XX, No. 2%; RBau-
dry et Colin, Donations
XX, No. SI;
cet testaments.
192. Deasemenea o altă
RS
care poate constitui o prezumpțiune că
împrejurare

posesiunea este cechivocă este atitudinea

pretinsului donatar după decesul pretin-
|. No. 1209; Alexandresco, ed. 2-a, IV, sului donator. Astfel ar fi faptul că pre-
VE
partea I, p. 293, 294). tinsul donatar nu a invocat darul manual
188. Când revendicantul alegă că o- decât după ee moştenitorii l-au reclamat
bligrațiunca de restituire decurge dintr'un că a sustras lucruri de ale defunctului,
cuasi-contract. delict sau cuasi-delict. do- sau luând parte la inventarierea averei
„vada se va puteă face prin orice mijloace „ defunctului, el nu a făcut nici o declara-
NI

“ de probă. chiar simple prezumpțiuni. (De-
molombe, XX, No. 79: Dalloz, Rep. Suppl.,
- Dispositions entre vils, No. 454: Laurent.
XII, No. 287: Baudry et Colin, Donations
ție în privința darului manual, ete. (Ale-
xandresco, ed. 2-a, 1V. partea I, p. 286: C:
Ilamangiu, |. Rosetti-Bălănescu si Al. Băi-
coianu, INI, No. 1165).
LU

ct testaments.IL. No. 1202, 1218; Planiol, 192, In cazul când donatorul sau moş-
III, No. 2545; Alexandresco. ed..2-a, IV, tenitorii săi cer revocarea sau reducerea
partea I, p. 28; C. Hamangiu. Î. Rosctti- darurilor manuale iar donatarul neagă
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1164). existența lor, reclamanţii vor trebui să
187. Revendicantul poate dovedi că dovedească existența darului manual.
A

" posesiunea pretinsului donatar este cechi- (Baudry ct Colin, Donations et testaments.
vocă şi ascunsă, prin orice miiloace de I, No.- 1204: Comp.: Josserand, III, No.
TR

probă, chiar martori şi. prezuimpţiuni. 1533; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |,
(Demolombe. XX, No. Si; Dalloz. Râp,, p. 289. nota 2; C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bă-
Suppl. Dispositions entre vifs, No. 451; lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1164).
Josserand. IL. No. 1555; Alexandresco, 104. Donatorul sau moştenitorii săi,
cd. 2-a, IV. partea |. p. 282: C. Hamangiu |. când ci se prevalează de un drept care
EN

Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu. III. le“ aparține dela defunct. nu vor puteă
No. 1164). dovedi existenţa darului manual cu mar:
188. Tribunalcle vor apreciă în mod tori sau prezumpțiuni decât în cazul
suveran prezumpţiunile din care rezultă când valoarea darului va fi mai mică de
că posesiunea este echivocă. (Demolombe, 150 lei vechi. (Baudry et Colin, Donati-
I/C

XX, No. 81; Dalloz, Râp.. Suppl., Disposi- -ons ct testamenis, |. No. 1205: Comp.:
tions entre vifs, No. 451; Alexandresco. Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea Î, p. 289,
cd. 2-a, IV, partea I, p. 282, 285, 284). nota .
189, Caracterul echivoc al poscsiunei “ 1985, Dacă însă moştenitorii donato-
rului se prevalează de un drept pro-
AS

poate rezultă din multe împrejurări.

Astfel prima împrejurare este aceca a priu alegând că liberalitatea a avut de
comunităţii de locuinţă între donator şi scop să eludeze regulele privitoare la
donatar, cum ce între soţi, între stăpân şi raport şi la cotitatea disponibilă, ci vor
servitor, ete. (Demolombe, XX. No. 81: puteă dovedi darul manual prin orice
UI

Troplong. Donations et testaments, II, No. mijloace de probă; chiar prin martori, şi
1050; Dalloz, Râp., Suppl., Dispositions simple prezumpțiuni, (Baudry ct Colin,
entre vifs, No. 459; Laurent, XII, No. 286: Donations et testaments, I, Nb. 1205; Jos-
Baudry et Colin, Donations et testaments, serand, III, No. 1533; Alexandresco, ed.
BC

1, No. 1198. 1199; Planiol. III. No. 254%: 9-a, IV, partea I, p. 289).
Josserand. UI, No. 1335; Alexandresco. 196. Actele de donaţiune făcute în

— 15—
 Art. 813. DESPRE DONAȚIUNILE INTRE VII Codul civil

ţară străină, de francezi (români), de bu- prin urmare reducției şi raportului, după

RY
nuri aflate în Franţa (România), sunt împrejurări (C. Apel Craiova S. Il. 1 din
valabile când au fost făcute la Consulat 5 Ianuarie 1925, Pand. Rom., 1925, Il. 75).
după formele prescrise_pentru actele au- 2. Darurile manuale deşi lipsite de
“tentice. (Demolombe, „ No. 17, 113; forma autentică. sunt valabile ca dona-
Dalloz, Rep. Consul, No. 70, 97; Huc, VE, țiuni, iar formalitatea acceptării prevă-

RA
No. 261; Baudry et Colin, Donations ct zută de art. 814 din codul civil. este în-
testaments, I, No. 1714; Comp.: Alexan- locuită prin remiterea şi luarea în primire
dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 325). a obiectului de către donatar. (Judecătoria
197. Românii care vor să facă dona- ocol rural Segarcea-Dolj, 24 din 16 Fe-
țiuni îm. țară străină, le vor face înaintea bruarie 1925, Justiţia Olteniei (1—13/1926).

LIB
funcţionarilor competenți din acea ţară 3. O donaţie deghizată nu poate fi
sau înaintea agenţilor români din străină- anulată din cauza lipsei autenticităţii; ea
tate. conform lerilor române. (Alexan- ar puteă fi anulată atunci când sar in-
dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 323). vocă motive de fond trase din incapaci:
(98. Chiar dacă în ţară străină dona- tatea părților contractante sau din alte
țiunile sc fac prin acte sub semnătură motive de revocare. (Trib. Covurlui S. 1,

ITY
privată, românul va fi obligat să facă 228 din S Aprilie 1925 Pand. Săpt., 16/1926,
donaţiunea prin act autentic, deoarece în Pand. Rom. 1926, III, 87.
contractele solemne, iormele consimţă- fa Uzufructul constitue un drept
mântului părților sunt guvernate de legea real
asupra unui imobil pe care îl grevează,
personală a acelui care contractează. aşă că uzufructuarul care vrea să dispue
(Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea I. p.326; fie ca titlu oneros, fie cu titlu gratuit în
Comp.: Duranton. Î. No. 9i; Laurent, |.
No. 99; XXI. No. 49: Bertauld, Questions
pratiques
Comp.
ct doctrinales, Î,_ No. 154:
Contra: Demolombe, I, No. 106:
RS
favoarea unui terțiu, trebuie să se con-
forme dispoziţiunilor legii prescrise pen-
tru transmisiunea bunurilor,
E cu totul alifel dacă transmiterea uzu-
XX, No. 115: Mass cet Verg6 sur Zacha- fructului se face în favoarea nudului pro-
VE
riac. III, $ 427, text şi nota 16, p. 73; Aubry prietar, nudul proprietar a putut fi privat
ct Rau. VII, $ 659, text și nota 29, p. 85; de folosința acestui drept pe un timp de-
Huc, I, No. 1683; Baudry et Colin, Donati- terminat şi această folosinţă trebuie de-
ons ct icsiaments, IL. No. 1713). plin unită proprietăţii, întrucât există o
199. Capacitatea unei femei măritate
NI

dependenţă a acestuia din urmă, aşă că

care a făcut un dar manual în străinătate dacă uzulructuarul renunţă la dreptul său
va fi guvernată de legea su „naţională, în mod gratuit, fără a cere nici o compen- .
iar nu de legea ţării unde s'a făcut darul sațiune, actul exista ca donaţiune şi nu
LU

manual. (Alexandresco, cd. 2-a, IV, par- mai trebuie supus” formalităţilor art. 813
tea L. p. 288, 259). codul civil, speciale donaţiunilor între vii,
200, Darul manual făcut în străină- pentru că cxistă o extindere, şinu o
nătate va fi dovedit potrivit legii ţării unde transmitere de drepturi. .
a fost făcut. (Alexandresco, cd. 2-a. IV, Prin urmare, în speţă, reclamanta prin
partea I, p. 288).
A

scrisoare cedând cu titlul gratuit dreptul

201. Străinii în România vor putcă său de uzufructuară. această transmisi-
face donaţiunile potrivit legilor române. unc e condiţionată de faptul dacă pâritul
TR

sau la agenţii lor diplomatici cu formele va cumpără nuda proprietate, deci o do-
prevăzute de legea. lor respectivă. (Ale- naţiune mixtă, care este valabilă în drept.
xandresco, cd. 2-a, |V. partea I, p. 327: Ea deşi nu a fost făcută cu formele rigu-
Comp.: Demolombe, XX, No. 114). roase speciale donaţiunilor între vii este
202, Donaţiunile deghizate sau as- valabilă, fiindcă nu s'a făcut o transmi-
EN

cunse- sub forma unui contract cu titlu siune propriu zisă de drepturi, ci o extin-
oneros făcute în ţară străină, vor avcă dere cu toate că în momentul obţinerii
efect în România (Alexandresco, ed. 2-a, scrisorii pâritul nu eră proprietar, fiindcă
IV. parica _I, p. 325. nota 1). donaţiunca eră făcută sub condiţiune,
203. Donaţiunile manuale făcute în îndeplinirea condiţiunii o face valabilă
I/C

tară străină, unde s'a făcut tradițiunea lu-. ab inito. (Trib. Ilfov, II, civ. cor., sent.
crului dăruit, vor aveă efect în România.
civ. 569 din 27 Aprilie 1925, Curier Jud.
(Alexandresco, ed. 2-a. IV. partea |, p. 32/1926).
525, nota 4).
5. Inzestrarea ce o face un părinte fiu-
AS

lui său, căruia. cu ocazia căsătorici, îi

Jurisprudență, , predă un imobil, este valabilă între păr-
țile contractante, chiar dacă nu sa re-
(Continuare de la 1924 până la 1927). dactat act scris. (Judecătoria ocol Herţa-
Dorohoi. 515 din 14 Noembric 1925, Jus-
UI

1. Donaţiunile deghizate sub forma tijia Olteniei 15—18/1926).

unor contracte cu titlu oneros, chiar când 6. Când trasmiterea uzufructului se
au fost făcute în frauda rezervei, nu sunt face în favoarea nudului proprietar, cu
inexistente ci valabile, supuse însă tutu- condițiunea ca el să devie proprietarul
BC

ror regulelor de fond la cari sunt supuse imobilului dăruit, adică uzufructuarul
şi donaţiunile învestite cu formele legale. renunță la dreptul său în mod gratuit.

10 =
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE INTRE VII Art, 814

fără a cere nici o compensație, cum este tinderc, iar nu o transmitere de drepturi.

RY
în specie prin scrisoare, donaţiunea, (C. Apel Bucureşti, S. III, 141 din 19 Maiu
fiind condiţională, ca este valabilă, fără 1926, Curier Jud. 32/1926). '
îndeplinirea formalităţilor prescrise de 7. A se vedeă: art. 1597, nota |.
art. 815 c. civil, fiindcă ca cuprinde o ex-

RA
Art. 814. — Donaţiunea nu obligă pe donatore şi nu va
produce nici un efect decât în ziua în care va îi fost acceptată!).
Acceptaţiunea poate fi făcută sau în act, sau printr'un act

LIB
autentic posterior, mai înainte însă de moartea celui ce dăruește?);
în acest din urmă caz, donaţiunea n'are efect decât în ziua din care
se va îi comunicat donatorelui actul de acceptaţiune”). (Civ. 691,795,
801, 815 urm., 827, 1171; L. p. autentif. actelor din 1886.; Leg.
timbr. 21 $ 7; Civ. Fr. 932; Civ: Ital. 1057).

ITY
Tezt. Jr. Art, 982.— Lia donation entre-vifs n'engagera le donateur, et ne
produira aucun effet, que du jour gu-elle aura €t& acceptâe en termes exprâs.
[/acceptation pourra tre faite du vivant du donateur, par un acte post6-
rieur et authentique, dont îl restera minute; mais alors la donation n'aura d'effet
a Vegard du donateur, que du jour oi . acte qui constatera cette aeceptation lui|
aura €t€ notifiâ.
RS
Text. Ital. _Irt. 1057. — La donazione non obbliga il donante, e non produce
VE
effetto, se non dal giorno in cui viene accettata. ,
I/accettazione pub essere fatta nellatto stesso, o con atto pubblico posteriore,
prima perd della morte del donante; ma în quest'ultimo caso la donazione non
NI

ha effetto se non dal giorno în cui &ȘI notificato al donante Latto di accettazione.

Bibliografie. (continuare)
LU

ConsTANTIXESCU JAc. N., Despre succesiuni, p. 165;

FERDERGER C. Rezumat de concluzii sub Cas. 1, 1856 din 3 Nov. 1924, Pand. Rom. 1925, 1, 217;
Lăzânescu Em. AL., Des Droils du conjoint survivant, p. 129,
.
A

INDEX ALFABETIC Indoială +. Remitere de datorie 49, 50)

Inexistenţă,a se vedeă cu- Renunţare 47, 43.
(la doctrină). vintele: „Nulitate abso- Reprezen'anţi. a se vedeă
TR

Absenţă 02, 63, 64. Cunoştinţa acceptării 19. lată“, cuvântul: „Moştenituri“,
Acceptare | urm. Dar manual 58, 59, Interdicţie 1. Revocare 24—27, 33, 45. :
Acceptare anterioară 8. Dată certă 23, Interpretare 4. evocare expresă 26.
Acceptare expresă 1, 2, 3, Deces 9, 13, 14, 15, 34, 3%, învocare 43, 46. Revocare parţială 27.
42, 53, 54, 55. „ 57, 60. Ipotecă 47. Revocare tacită 26.
Acceptare separată 7—74, Declaraţie 21. Majontate 61. Revocare totală 27.
EN

Acceptare tacită 1, 5, 6,49, Donaţiune 1 urm. Mandat 14, 61, 63, 65,69— Sarcinc, a se vedeă cuvin=
Donaţiuni deghizate 55, 5, tele: „Drepturi reale“ şi
Act autentic 16, 17,21, 22, 57, Mărturisire 15, 34, 35, 38, 59,.
74. Donaţiuni indirecte 47. 33, Semnătură 1, 5, 6.
Act sub semnătură privată Donaţiuni remuneratorii Moarte 9, 13, 14, 15, 34, 35, Servitorni 54,
23, 60. | Servitute, a se vedeă cu-
Acţiune indirectă 37, Dotă 6. Notificare 18—26, 28—40,
I/C

vintele: „Drepturi reale.

Acţiune pauliană 67. Drepturi reale 39, 40, H,
Apreciere suverană 50, 56.
73, 74 Slipulaţie pentru altul 51,
+. Nuiitate 40, 52,
Capacitate 10, 11, 12, 36, 3, Nulitate absolută 17, %,
Executare 19, . Termini sacramentali 2,3.
Condamnare 1, Fraudă 67. 30, 38, 41, 42, 43, Terţe persoane 23, 30, 51, .
Condiţiune rezolutorie 32, Fructe 16. Piuralitate de donatari 68, 52, 02— 65.
Gestiune de afaceri 65.
AS

Portirei 20. Testament 26.

Confirmare 42, 62, 64, 65.
. Contract «le căsătorie, a se
vedea cuvântul: „Dată“,
Creditori 37, 3, 5, 67.
UI
Incapacitate, fa se vedcă Posesiune 46. Transcriere 23,
cuvântul „Capacitate“. Prezenţă 1, 2, 22. Uzuiruct, a se vedeă cu-
Incetare din viaţă 9, 13, Ratificarc, a se vedcă cu- vintele: „Drepturi reale“,
14, 15, 34, 35, 3, 57, O. vântul: „Confirmare“. Vinderea-cumpărare 39.

1) Art. francez corespunzător 932 continuă: „en termes expres".

5) În art. francez corespunzător 92, lipsesc cuvintele: „mai inainte însă de moartea celui ce dărueşte“,
cari au fost adăugate de legiuitorul român.
BC

3) Partea tinală a alineatului al doilea al art. 814 cod. civil Românesc este luată din Art. 1057 partea fi-
nală cod. civil Italian: „ma in quest'ultimo caso la donazione non ha effetto se non dal giorno in cui t notificato,
al donante fatto di accettazione“,

19395
— Codul Civil adnotat,— VII — 1 —
19
 Art. 814 "DESPRE DONAȚIUNILE INTRE VII Codul civil
S

Doctrină. | xandresco, ed. 2-a, IV, partea ÎI, p. 228,

RY
231; 250; C. Hamangiu, I, Rosetti-Bălă-
nescu şi Al. Băicoianu, III. No. 1145). ”
1„ Declaraţiunca de acceptare a dona-
fie 8, Când acceptarea donațiunci se face
țiunei de către donatar irebueşte să prin act separat, ca nu poate fi niciodată
formală şi expresă. Prezenţa ambelor
anterioară donaţiunei. (Demolombe, XĂ,
părți la act şi semnătura lor nu implică

RA
No. 136: Michaux, Donations, No. 308;
acceptarea donaţiunei. (Demolombe, X
No. 121; Demanie ct Colmet de d N rre..
Sante _Alexandresco, cd. 2-a. IV, partea I, p. 231,
IV, No. 71 bis, III; Dalloz, Rep. Disposi- nota 1).
tions entre vifs. No. 1435; Bulînoir, Pro- 9, Pentru valabilitatea acceptării dona-
priâte et Contract, p. 490; Laurent,_XII. țiunei, făcută printr'un act separat, tre-

LIB
No. 224; Huc, VI, No. 184; Baudey et Colin. bueşte ca accastii acceptare să aibă loc
Donations et testaments, I, No. î1t5; în timpul vieţii donatorului; căci dacă ea
Comp.: Josserand, III. No. 1505). ar aveă loc după încetarea din viaţă a
D, Pentru acceptarea donațiunei nu donatorului, nu mai există acordul voin-
ircbueşte să se întrebuinţeze termeni ielor donatorului şi donatarului. (Demo-
sacramentali ci declarajiunca de accep- lombe, XX, No. 147; Aubry ct Rau, ed. 4-a,

ITY
tare poate rezultă din termenii actului, VII. $ 653, nota 2. p: 64; Dalloz, Rep. Dis- |
chiar dacă nu sa întrebuințat cuvântul positions entre vifs, No. 1451; Laurent, XII,
„aceeptare”. (Demolombe. XX, No. 123: No. 238: Baudry ct Colin. Donations cet
Demante et Colmet de Santerre. IV, No; testaments, IL, No. 1123: Josserand, III. No.
21 bis, IL; Aubry et Rau cd. 4-a, VII, $ 1304; Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea |,
658, nota 3, p. 76; Dalloz, Rep. Dispositi- p. 231, 230; C. Hamangiu, Î Rosetti-Bălă-
ons entre vifs. No.
tions entre vifs, No. 565;
1454;
Laurent, XII,
No. 237; Huc, VI, No. 18%; Baudry ct Co-
lin, Donations et testaments, Î, No. 4114:
Suppl. Disposi-
RS
nescu si Al, Băicoianu, III, No. 1145).
19, Deasemenea pentru valabilitatea
acceptării donaţiunei, făcută prin act sc-
parat, trebueşte ca în momentul accep-
Josserand, INI, No. 1503; Alexandresco, ed. tării. donatorul să nu fi devenit incapabil
VE
2-a, IV, partea I, p. 250). legal sau natural de_a-şi exprimă voinţa
3, Astfel dacă părțile vor prevedea la sa. (Demolombe, XĂ. No. 128. 150: De-
sfârşitul contractului de donaţiune că ele mante, et Colmet de Santerre, IV. No. Zi
au voit şi consimţit cele stipulate în act, bis VI; Aubry et Rau. ed. 4-a, VII, $ 653.
această declaraţie constitue o acceptare nota 2, p. 64; Bufnoir, Proprici€ cet con-
NI

îndestulătoare, (Demolombe. XX, No. 133; trat, p. 490; Dalloz. Râp., Dispositions
Demante ct Colmet de Santerre, IV. No. entre vifs. No. 1452; Laurent, XII. No.
Zi bis, UI: Aubry et Rau, ed. t-a, VII, S 238; Baudry et Colin, Donations cet testa-
LU

653, p. 76; Dalloz, Râp., Disposilions entre ments, |, No. 1124; Josserand, III. No.
vifs, No. 1454; Laurent, XII, No. 237; Huc, 1504; Alexandresco, ed 2-a, IV, partea I,
VI, No. 184; Baudry ct Colin, Donations p. 231, 932: C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălă-
et testamenits, Î, No. 1114. nescu şi Al. Băicoianu, JIL, No. 1145).
4, Dacă din termenii actului rezultă 44. Astfel acceptarea nu se va maipu- .
îndoială asupra acceptărei, actul nu' e va- tea produce dacă donatorul a pierdut ca-
A

labil; tribunalele vor interpretă expresi- pacitateca de a dispune cu titlu gratuit, a

unile întrebuințate pentru a constată dacă fost condamnat la o:pedeapsă aflictivă pe
.

TR

„ele constituese o acceptare. (Dalloz, R€p.. toată viața, a înebunit, a fost interzis etc.
Dispositions entre viis, No. 1434). (Demolombe, XX, No. 150; Demante ci
5. În dreptul civil român, prezenţa do- Colment de Santerre, IV. No. Zi bis VI;
natarului la autentificarea actului şi sem- Aubry ct Rau, cd. 4-a. VII, $ 655, p. 64;
marea lui, constituese o acceptare sufici- Bufnoir, Proprict€ ct contrat, p. 190:
EN

entă, chiar în lipsă de declarație din Dalloz. Râp.. Disnositions entre _vifs, No.
partea sa ca a acceptat donaţiunea. (Ale- 1452: Laurent, XII, No. 258; Baudry et
xandresco, ed. 2-a, IV. partea IL, p. 250; Colin, Donalions ct testaments, I, No.
C. Hamangiu, L|. Rosctti-Bălănescu şi Al. 1194; Josserand, LII, No. 1504; Alexun-
Băicoianu, III, No. 1145). - dresco, cd. 2-a, IV, partea |, p. 231; C
I/C

G. Donaţiunile făcute prin contractul Vamangiu, 1. Rosctti-Bălănescu şi Al-

de căsătorie cad sub regula generală a Băicoianu, III. No. 1145).
convențitinilor şi sunt acceptate prin sem- 19, Dacă donatorul redevine capabil,
narea contractului de căsătorie şi celebra- acceptarea donaţiunei se poate face. (De-
rea căsătoriei aşa încât ele nu pot fi anu- mante ct Colmet de Santerre, IV. No _Zi
AS

late pentru lipsă de acceptare. (Huc, VI, "bis, VII: Contra.: Demolombe, XX. No.
No. 190; Alexandresco, ed. 2-a, IV, parica 129).
], p. 231, 256). 13, O. altă condițiune pentru valabili-
7. Pentru valabilitatea donațiunei nu tatea acceptării donaţiunei. făcută prin
UI

este necesar ca acceplarea să fie cuprinsă act separat, este ca în momentul acceptării
în actul de donaţiune, ci ea poate fi cu- să fie în viaţă atât donatarul cât şi donato-
prinsă şi întrun act separat posterior. rul. (Demolombe, XX, No. 155;. Aubry.et
(Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No. Rau, ed. 4-a. VII, $ 655, nota 5, p. 65; Dal-
BC

1442; Suppl., Dispositions entre vifs. No. loz, Rep.. Donations entre vils, No. 1455;
365; Josserand, III. No. 1303, 1504; Ale- Laurent, XII. No. 258; Baudry et Colin.

— 18—
Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE INTRE VII Art. 814

Donations ct iestaments, |, No. 1125; Jos- Dalloz, Re&p.. Dispositious entre vifs, No.

RY
serand, III, No. 1504; Alexandresco, ed. 1448; Huc, VI, No. 184%; Baudry ct Colin,
2-a, IV, partea I, p. 231; C. Hamangiu, L- Donations -et testamenis, 1. No. 1119;
Rosetti-Bălănescu și Al, Bălicoianu, UL, Josserand,- III, No. 1304; Alexandresco,
No. 1145). ed. 2-a. IV. partea I, p. 255; Comp.: Lau-
14. In cazul când donatarul a dat unei rent, XII, No. 269).

RA
persoane mandat pentru a acceptă dona- 2 |, Notificarea poate fi înlocuită prin
țiunea, dacă el moare înainte. de accep- declaraţia donatorului cuprinsă într'un
iare, mandatarul nu mai poate acceptă aci autentic prin care declară că consi-
donaţiunea. (Dalloz, Rep. Dispositions deră acceptarea notificată. (Demolombe,
“entre viis, No. 1453). AX, No. 152; Aubry et Rau, ed. 4-a,

LIB
(5, Dacă donatarul încetează din viaţă VII, $ 653, nota 1, p. 64, 5 659, nota 4. p.
înainte de acceptare, moştenitorii săi nu 78; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p.
pot acceptă donaţiunea deoarece autorul 253, nota 4).
lor nu lc-a putut transmite nici un drept 29, Dacă la acceptarea făcută prin
întrucât nu acceptase încă donaţiunea. act autentic ia parte și donatorul. notifi-
(Demolombe, XX, No. 155; Aubry et Rau, carea este inutilă. (Dalloz, Râp., Dispaosi-

ITY
ed. t-a. VII, $ 653, nota 3, p. 65; Dalloz. tions centre vifs, No. 14419; Alexandresco.
Rep, Dispositions entre vis, No. 1455; ed, 2-a. IV, parica [Î. p. 253, nota 4).
Laurent. XII, No. 258, 259; Alexandresco, 23. Dacă notificarea este făcută prin
ed. 2-a, IV. partea [, p. 231; C. Ilamangiu. act sub semnătură privată, în loc de act
]. Rosctti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III. aulentic, ca nu poate fi opusă terţelor
No. 1145; persoane decât dacă a obținut data certă
168. O altă condiţiune pentru valabili-
tatea acceptaţiunei, făcută prin act sepa-
rat. csie ca această acceptare să fie făcută
prin act autentic. după cum a fost făcută
iar pentru
dacă este RS
donaţiunile
transerisă.
imobiliare decât
(Demante et Col-
met de Santerre, 1V, No. 71 bis, XII; Dal-
loz, Rep., Dispositions, entre vifs, No.
si donaţiunca, (Demolombe. AX, No. 126: 1448: Alexandresco. ed. 2-a, IV. partea |.
VE
Demante et Colmet de Santerre, IV, No. p. 954, nota; C. Hamangiu. [. Rosetti-Bă-
71 bis V: Aubry ct Rau, ed. t-a. VIL $ lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1145).
659. nota 2. p. 77; Baudry et Colin, Dona- 24. Donatorul poate revoca liberalita-
tions et testaments, |, No. 1117; Josserand. tea ce a făcut-o până în momentul notifi-
ed. 2-a, IV, cării acceptării de către donatar. (Demo-
NI

III, No. 1303; Alexandresco,

partea ÎI, p. 230; C. Hamangiu, I. Rosetti- lombe, XVIII. No. 19: XX. No. 130, 135; De-
Bălănescu şi Al. Băicoianu. IE, No. 1145). mantie et Colmet de Santerre, IV, No.
“47, Acceptarea făcută fără formă au- Zi. Zi bis, IX: Aubry et Rau, ed. t-a. VII,
LU

tentică aduce inexistența donaţiunei. (A- $ 655. p. 64; Laurent, XII. No. 267: Huc,
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p._ 230). VI, No. 184; Baudry et Colin, Donations
18. Acceptarea unci donatiuni făcută ct testaments, I..No. 1122; Planiol, III, No.
prin act separat nu are efect faţă de do- 2569; Josserand, III. No. 1504; Alexan-
nator decât din ziua când această accep- dresco, ed. 2-a, IV. partea Î, p. 228. 255:
tare i-a fost notificată. (Demolombe, XX, C. Hamangiu, [. Rosctti-Bălănescu şi Al.
A

No. 1483; Dalloz, Rep... Dispositions entre Băicoianu, III, No. 1145).
vis. No. 1442; Suppl.. Disposilions entre . 25, Revocarea donaţiunei nu trebueste
TR

vils, No. 566; Laurent. XII. No. 267; Pla- să fie notificată donatarului. (Denolombe,
niol, II. No. 2565; Josserand, II, No. 1504, XX, No. 151; Alexandresco. ed. 2-a, IV,
1505; Alexandresco, ed. 2-a, IV. partea I partea I. p. 229, nota).
p. 228, 229. 250, 251. 252: C. Hamangiu. |. 26, Revocarea donațiunei poate fi nu
Rosetti-Bălănescu şi AL. Băicoianu, III, numai expresă ci şi tacită. Astfel, consti-
EN

No. 1145). tue o revocare tacită a donaţiunei faptul

19, Lipsa notificărei acceptărei. făcută donatorului de a testă unci alie persoane,
prin act separat, nu poate fi înlocuită prin înainte de notificarea acceptării, lucrul
cunoştinţa pe care o are donatorul despre dăruit. (Demolombe, XX, No. 155, 134;
acceptare sau prin executarea donaţiunii. Baudry ct Colin. Donations et testaments,
I/C

(Demolombe, XX. No. 155; Aubry et Rau. 1, No. 1122; Alexandresco, ed. 2-a, IV. par-
ed. 1-a. VII, S 659, nota 3, p. 78; Dalloz. tea ]. p. 228. nota 1, 253; C. Hamangiu. |].
Râp., Suppl., Dispositions entre vifs, No. Roseiti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,
367; Laurent, XII, No. 269; Baudrv et Co- No. 11415: Comp.: Josserand. III, No. 1304).
AS

lin, Donations et testaments, IL. No. 1120: 27, Retragerea sau revocarea donați-
Contra.: Demante ct -Colmet de Santerre, unci până la acceptare, poate fi din par-
IV, No. Zi bis XII: Comp.: Alexandrosco. tea donatorului totală sau parţială. (Ale-
“ed. 2-a, IV, partea I, p. 254 notă). xandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 2%,
20, Notilicarea acceptării se face după nota Î).
UI

regulele ordinare din procedură civilă 28, Lipsa notificării acceptării donaţi-
prin corpul de portărei, donatorului sau la unci face ca donaţiunea să fie me-
domiciliul său. (Duranton. VII, No. 422; xistoentă. atât în privința donatoru-
BC

Demolombe, XĂ, No. 153; Demante et lui cât şi în privința donatarului

Colmet de Santerre, IV, No. Zi bis XII: deoarece textul nostru, spre deosebire de
Aubry ct Rau. ed. 4-a VII, 5 659, p. 77: codul francez, reproducând partea finală

— 19 —
 DONAȚIUNILE INTRE VII LE Codul civil
Art. 814 DESPRE

tra: Laurent, XII. No. 266; Huc, VI, No.

a art. 1057 de codul civil italian și climi- et tes-

RY
184; Baudry et Colin, Donations
nând cuvintele „în privinţa dăruitorului” taments, Î, No. 1125; Josserand, III, No.
după cum sc prevede în textul francez, ,
nu face distincţie între donator şi donatar.
1305).
25. După această părere, dacă dona-
(Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. torul încetează din viaţă, donatarul nu
168, 252, texi şi nota 3; Comp.: Josserand.

RA
mai poate notifica acceptarea sa moș-
III. No. 1305; Laurent, XII, No. 267). tenitorilor donatorului. chiar dacă ea ar
D9. Acceptarea făcută în formele şi
condițiunile prevăzute de lege leagă pe fi fost făcută în timpul vicţii donatorului.
(Demolombe, XX, No. 149; Demante_ct
donator şi pe donatar. (Alexandresco, ed.
2-a, IV, partea |, p. 243; C. Hamangiu, ]. Colmet de Santerre, IV, No..71 bis, XI:

LIB
Rosetti.Bălănescu şi Al. Băicoianu. Il. No. Troplong. Donations ct testamnts, II, No.
1145), | 1102; Aubry et Rau, cd. t-a. VII, $ 655,
20, Lipsa notificării acceptării donaţi- * nota 2, p. 64; Laurent, XII, No. 238, 267;
Huc, VI, No. 18%; Baudry et Colin. 'Dona-
unci, constitue o piedecă la producerea Alexan-
tions cet testaments, L. No. 1195;
efectelor donaţiunei, după o părere, nu Contra.:
numai faţă de donatar ci şi faţă de terţele dresco, ed. 2-a, IV, partea Î, p. 255; vifs, No.
Dalloz, Râp., Dispositions entre

ITY
persoane, deoarece acceptarea nenotifi-
cată este considerată că nu.există. (Dal- 1454). ”
loz, Râp., Dispositions entre vils. No. 268, Deasemenea, după această părere,
nu mai poate fi notificată,
"1445; Laurent, XI. No. 264; Huc, VI, No.' acceptarea
154; Baudry ct Colin, Donations et tes- dacă donatorul devine incapabil înainte de
1128: Comp.: Jos- notificare. (Demolombe, XX, No. 150;
taments, |, No. 1119.
Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII, $ 650, nota 2,
serand, III, No. 1505).
24, După altă părere, donaţiunea este
îndeplinită şi proprietatea bunurilor dă-
ruite trece asupra donatarului din mo-
RS
p. 43, S$ 633, p. 64; Troplong, Donations et
testaments. Il, No.
ed. 2-a, IV. partea L. p. 255; Comp.: Lau-
1102; Alexandresco,

mentul acceptării donaţiunci şi înainte de rent, XII. No. 267; Baudry et Colin, Do-
VE
notificare. (Demolombe, XX, No. 159 urm.: nations ct testaments, I, No. 1124; Contra.:
Demante et Colmet de Santerre. IV, No. Demante ct Colmet de Santerre, IV,
î1 bis, VIII; Bufnoir, Propriâte et contrat. No. Zi bis, XI; Dalloz. Rep., Dispositions
p. 476, 477; Aubry ct Rau, ed. 4-a. VII, entre vifs, No. 145% Suppl., Dispositions
650, nota 4, p. 4t; Dalloz, Rep., Disposi- entre vifs, No, 368). -
NI

lions entre vils, No. 1445: Suppl., Dispo- 27, După această părere, creditorii do-
sitions entre vifs, No. 366). , natarului deși nu pot acceptă donaţiunea
39, In această părere. până la notifi- în locul său, totuşi ei au dreptul ca exer-
citând drepturile lor
debitorului să noti-
LU

carca acceptării, donatarul este proprie-

etar sub condiţiune rezolutorie întrucât fice donatorului. donaţiunca care a fost
în intervalul dela donaţiune până la ac- acceptată de către donatar. debitorul lor:
ceptare, donatorul poate dispune de bu- (Demolombe, XX, No. 145; Dalloz, Râp.
nurile dăruite. (Demolombe. XX. No. 159 Dispositions entre vifs, No. 1447: Comp.
urm,: Demante et Colmet de Santerre, IV, “Laurent XII, No. 266; Huc, VI. No. 184).
A

No. ZI bis VIII: Buinoir. Propriâte et 28, In dreptul civil român, dacă dona-
contrat, p. 476, 477: Aubry et Rau. ed. tarul devine incapabil sau încetează din
4-a, VII. $'650, p. 4+: Dalloz. Pâp.. Dis- viață, după acceptare însă înainte de no-
TR

positions entre vifs, No. 1445). tificare, notificarea acceptării nu sc mat

229. După accastă părere, donatorul - poate face nici de reprezentantul donata-
are facultatea de a revocă donaţiunca rului sau creditorii săi, nici de moşteni-
numai până la data notificării acceptării, „torii donatarului sau de creditorii aces-
EN

deoarece numai din acest moment se pro- tora; in aceste cazuri donaţiunea este -
duc efectele donaţiuuei faţă de el. (De- inexistentă, (Alexandresco, ed. 2-a, IV,
molombe. XX, No. 159; Demante ct Col- “partea I, p. 252; Comp.: Duranton, VIII,
met de Santere, IV, No..z7i bis, VIII: Bui- No. 421; Laurent XII, No. 266; Huc, VI,
noir, Proprict et contrat, p._ 476, 477: No. 184: Comp. Contra: Demolombe, XX. :
I/C

Dalloz. hâp.. Suppl., Dispositions entre No. "141 urm.) . | Ia

vifs, No. 360)., 29, Deasemenea, donatarul chiar dacă
34.. Deasemenea după acest sistem, nu a notificat încă donatorului acceptarea
dacă donatarul încetează din viaţă, moş- sa, are dreptul să vândă sau să greveze
tenitorii săi vor puteă să notifice în mod de drepturi reale, după acceptare şi în-
AS

valabil donatorului, acceptarea, dacă obi-
cciele dăruite există, deoarece proprieta-
fea acestor bunuri a trecut la moștenito-
rii donatarului. (Demolombe, XX, No. 142:
Demanteet Colmet de Santerre. IV, No.
UI
ainte de notificare, bunurile dăruite, de-
oarece este proprietarul lor sub condiţi-
unea rezolutorie dacă în intervălul până
la notificare, donatorul dispune de aceste
bunuri; bine înţeles vânzarea şi alte drep-

Zi bis, X: Bufnoir, Propriâte ct contrat, turi reale constituite de donatar -vor fi

p. 476, 477: Aubry et Rau, ed. 4-a, VII. $ supuse deasemenea condițiunei rezotu-
630, nota 4, p. 44, S$ p, 655, nota 4, p. 65; torii, (Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs,
BC

Dalloz. Rep. Dispositions entre vils, No. No. 1447; Baudry et Colin, Donations et
1446: C. Hamangiu. I. Roseiti-Bălănescu și testaments, I. No. 1127). ,
Al. Băicoianu, III, No. 1145; Comp. Con- 40. Dacă donatarul. după ce a accep-
Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE INTRE VII. | Art. 814

tat donaţiunea. ar constitui vreo sarcină 1394: Suppl., Dispositions entre viis, No.
355).

asupra bunurilor dăruite, însă înainte de
a fi notificat donatorului acceptarea sa,
sarcina este anulată prin revocare de-
oarece este constituită de o persoană care
nu eră proprietar. (Matei Cantacuzino, p.
RY
48, Pentru ca renunţările gratuite să
fie scutite de formalitatea acceptării, ce-
rută pentru donaţiuni, trebueşte ca aceste
renunțări să fie pur abdicative de drep-
turi. iar nu transmisive de drepturi. (De-

377; C. llamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi
Al. Băicoianu. II. No.
Colin ct Capitant, III, p. 764).
44. Donaţiunea care nu a fost valabil
acceptată este atinsă de o nulitate abso-
RA
1145; Contra.: molombe. XX, No. 82, 83; Aubry ct Rau,
, ed. 4-a, VII, $ 659, nota 8. p. 79; Laurent,
XII, No. 348; Baudry cet Colin, Donations
et testamenits, No. 1225).

LIB
lută care aduce inexistenta ci, deoarece 49. Remiterea de datorie, trebueşte
este lipsită de una din condiţiunele nece- acceptată de debitorul care profită, însă
sare pentru perfectarea ci, (Aubry ct Dau. acceptarea sa nu este supusă nici unei
ed. 4-a, VII. $ 658, p. 76; Laurent. XII, No. forme, ci poate fi şi tacită. (Laurent, XIL,
220, 227; Huc, VI, No. 184%; Baudry ct Co- No. 355; Baudrv ct Colin. Donations et
lin. Donations ct testaments, I, No. 1101; testaments, Î. No. 1234; Comp.: Dailoz..
Alexandresco, ed. 2-a, IV. partea |. p. Râp.. Dispositions entre vils, No. 1395).

ITY
230, 244). ” 50. Tribunalele vor aprecia în mod
42, Nulitatea absolută a unei dona- suveran faptele din care rezultă accep-
țiuni pentru lipsă de acceptare expresă tarea tacită a debitorului la remiterea de
nu poate fi acoperită nici prin confirma- datorie făcută de creditor. (Laurent, XII,
re formală, nici prin confirmare tacită, No. 353, Baudry et Colin. Donations et
cum ar fi executarea de bună voe a do-
națiunci.
Aubry
p. 76:
et
(Demolombe,
Rau.
Dalloz,
cd. 4-a. VII,
Râp..
XX, No. 119,
$ 658, nota A.
Suppl.,_Dispositions
122:
RS
testaments, I, No. 1234).
5. Nu cste necesară acceptarea ex-
presă din partea unui terţ pentru avan-
tajul pe care îl trage dintr'o convențiune
entre vis, No. 304: Laurent, XII, No. 227; sau donaţiune făcută între alte părți, cu
VE
" Baudry et Colin, Donations et testaments, toate că acest avantaj constitue faţă de
I, No. 1101). el o liberalitate. (Demolombe, XĂIY, No.
43, Nulitatea unei donaţiuni pentru 254; Larombicre, Obligations, Art. 1121,
lipsă de accepiare fiind absolută. poate No. 8; Demante cet Colmet de Santerre,
fi invocată de însăşi donatorul și de moş- IV. No. 5 bis, IV, V, No. 35 bis, IV;
NI

tenitorii sau reprezentanţii săi. (Demo- Aubry ct Rau. cd, 4-a, IV. $ 5455 ter. p.
lombe, XX, No. 20. 218; Demante:et Col- 312: VII, $ 653, p. 65; Dalloz. Râp., Dis-
met de Santerrc. IV. No. ZO bis II: Aubry positions entre vifs, No. 15SS: Suppl., Dis-
et Rau, cd. t-a. VILE, $ 658, p. 76: Laurent, postitions entre vifs. No. 3555; Laurent,
LU

XII, No. 227; Baudry ct Colin. Donations AII, No. 220; Huc. VI. No. 190: Baudry et
et testaments, Il, No. 1101; Alexandresco, Colin Donations ct testaments,|, No. 1228).
ed. 2-a, IV, partea |, p. 244). 52. Deasemenea liberalităţile făcute
44, Până la acceptarea donaţiunci, do-: terțelor persoane sub forma de stipulație
natorul conservă libera dispozițiune a bu- pentru, altul. nu sunt supuse formalităţii
A

nurilor dăruite putând constitui ori ce acceptării, în timpul viciei donatorului.

drepturi reale asupra _ lor cum sunt: (Larombiere. Oblisations, I, Art. 1121, No.
TR

servituți. uzufruct, ete. (Dalloz, Râp., Dis- 8: Demolombe, XX, No. 92. 94: XXIV. No.
positions entre vifs, No. 1459, 1455). 253, 255: Aubry et Rau. ed. 4-a. IV. 5 345
45. Până la accepiarea donațiunci. . ter. nota 27, p. 311; VII, $ 635, nota %,
donatorul are dreptul s'o revoace şi ac- p. 65; Contra: Demante cet Colmet de
ceptarea când se face, nu arc efect _re- Santerre, V, No. 55 bis. VIII; Laurent, XV.
EN

troactiv. (Demolombe, XX. No. 137: Dai- No. 571; Baudry ct Colin. Donations et
loz. Râp.. Dispositions centre vifs, No. testaments, ÎI, No. 1231).
1439, 14410. 1455: Alexandresco, ed. 2-a. 53, Donaţiunile remuneratorii. când
TV. partea IL. p. 228, 229, 230: C. Haman- prezintă caracterul adevăratelor donaţi-
giu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, uni, trebuesc supuse formalităţilor accep-
I/C

IIȚ, No. 1145). tărei exprese. (Dalloz, Rep., Dispositions

468, Lipsa de acceptare poate fi opusă entre vifs, No. 1586).
chiar dacă donatarul a fost pus în pose- 54. Donaţiunile remuneratorii cari
siunea lucrurilor dăruite şi a perceput constituese mai mult achitarea unei dato-
AS

fructele lor. (Michaux. Donations. No. rii, salariul unui serviciu sau al unci mun=-
677: Alexandresco. ed. 2-a. IV, partea |, ci. decât o recompensă nu sunt supuse
p. 227). formalităţilor acceptării exprese. (Dalloz,
47, Formalitaica acceptării prevăzută Rep.. Dispositions entre vifs, No. 1386).
de art. 932 ce. civ. fr, (814 c. civ. rom.)- 55, Donaţiunile deghizate sub forma
UI

nu este cerută pentru: donaţiunile indi- contractelor cu titlu oncros nu sunt supu-
recte, renunțarea la un uzulruct în fa- se formalităţii acceptării exprese, ci este
voarea nudului proprietar, renunţarea la deajuns dacă la facerea contractului a
un drept de servitute, renunțarea la un existat concursul de voințe, care nu este
BC

drept de ipotecă. renunțarea la o acţiune. supus, pentru manifestarea sa, nici nece-
(Dalloz. Rep.. Dispositions entre vifs. No. sităţii unui act autentic. nici solemnităţii

— 291]—
 Art, 814 DESPRE DONAŢIUNILE INTRE VII Codul civil
ceri, rămânând ca donatarul să notilice

RY
acceptării exprese. (Demolombe, XăĂ, No.
102; Dalloz lep., Dispositions entre vifs, gestiunea printro. declaraţie autentică,
No. 1681; Suppl., Dispositions entre vifs. cecace ar echivală cu un mandat. (Alexan-
No. 460; Laurent, XII, No. 313; Huc, VI, dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 228, nota).
194; Baudry et Colin. Donations et testa- 66. Creditorii nu pot acceptă o donaţi-
meuis, |, No. 1251; Comp.: Alexandresco. une în locul debitorului lor, când acesta ar

RA
ed. 2-a, IV. partea I, p 305, 506). refuză sau ar neglijă să accepte, deoarece
58. Tribunalele vor apreciă în mod su- acceptarea unei donațiuni constitue o fa-
veran faptele din care rezultă acceptarea cultate exclusiv personală a donataru-
unci liberalităţi, deghizate sub forma unui lui şi donațiunea ncacceptată nu face
contract cu titlu oneros. (Baudry ct Colin, parte din patrimoniul donatarului. (La-

LIB
Donations cet testaments, [, No. 1253; Ale- rombiere, Oblisations, Art. 1166, No. 18;
xandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 305). Demolombe, XX, No. 155; Aubry et Rau,
57. Acceptarea unci donaţiuni deghi-. ed. s-a. VII, $ 632, nota 18, p. 64; Dalloz,
zate sub forma unui contract cu titlu o- Rep., Dispositions entre vifs, No. 1459; La-
neros, trebueşte să aibă loc numai în urent, XII, No. 239; [Huc, VI. No. 184: Ale-
timpul vieţii donatorului și în timpul xandresco, ed. 2-a, LV, partea I. p. 231). .

ITY
când el este capabil să dispue gratuit de G7, Creditorii donatarului. nu pot »ă
bunurile sale. (Duranton. VIII, No, 394: accepte o donaţiune în virtutea art. 1167
Aubry et Rau, cd. d-ă, VII, $ 659, nota 5, .S $ 1 e. civ. fr. (975 e. civ. rom.) deoarece
p. 65; Laurent, XII. No. 315; Baudry et acțiunea pauliană poate fi admisă numai
Colin, Donations ct testaments. I, No. în cazul când debitorul şi-a micşorat
1948, 1254; Alexandresco, ed. 2-a. IV, par- averea în mod fraudulos ceeace nu are
tea Î, p, 231, 503),
58. Acceptarea
către donatar. nu
forme, ci ca constă
unui dur manuul de
este supusă nici unei
din primirea lucrului
RS
loc în cazul unei donațiuni când debitorul
pierde nuinai ocaziunea de a se îmbogăţi
ceace are dreptul să facă deoarece nu dău-
nează pe creditorii săi. (Demolombe,
dăruit. (Dalloz, R6p.. Dispositions entre NN. No. 155; NAVY. No. 5S; Aubry et Rau.
VE
vits, No. 1396: Laurent, XII, No. 290: Bau- VII, $ 652. p. 64: Troplong. Donations ct
dry et Colin, Donations et testaments, testamenis. II, No. 100; Laurent, XII, No.
I, No. 1155; Alexandresco. cd. 2-a, IV, 239; XVI, No..495; Alexandresco, ed. 2-a,
partea LI. p. 230, 268), “IV. partea ÎL p. 231, 232). |
G8, Când o donaţiune cuprinde libe-
NI

59, Chiar pentru darurile manuale cu

sarcini, acceptarea nu este supusă nici ralităţi în folosul mai multor persoane,
unei forme. (Laurent, XII, No. 290). acceptarea din partea unuia dintre codo-
60, Primirea darului manual trebueşte natari. nu poate profită celorlalţi cuduna-
LU

să uibă loc înaintea morţii donatorului. tari, chiar dacă codonatarul :are acceptă
(Alexandresco, ed. 2-a. IV. partea |. p. ar fi declarat că face acceptarea şi în nu-
2608). , mele celorlalţi _codonatari. (Demolombe,
61. Când donatarul este major, cl tre- NA, No. 157: Dalloz, Rep. Dispositions
bueşte -să accepte donaţiunea personal enire vifs, No. 1459; Laurent, XII, No.
sau prin mandatar, (Dalloz, Râp., Dispo- 290; Iluc, VI, No. 195).
A

sitions entre vis, No. 1461; Alexandresro. 89, In cazul când acceptarea unei do-
ed. 2-a, IV, partea I, p. 227. text și nota 3). naţiuni se face prin mandatar, mandatul
TR

„82, Un terţ nu poate, după părerea do- trebueşte să fie special sau să conţie n
minantă, să accepte în numele, său o dona- putere generală de a acceptă orice donaţi-
țtiune făcut unui absent, garantând une în numele donatarului; puterea genc-
că, la reîntoarcere. fostul absent va rati- rală de a primi orice act (iar nu dona-
fică acceptarea. (Demolombe, XX. No. țiunea),. nu e deajuns. (Demolombe, XX,
EN

15S; Demanie et Colmet de Santerre, IV. No. 160; Demante ct Colmet de Santerre.
No. 72 bis,I; Aubry et Rau, ed. t-a. VII, IV, No. 72 bis, II; Aubry cet Rau, cd. t-a,
$ 652, nota 17, p. 64; Dalloz. Râp.. Dis- VII, $ 652, p, 63. 64; Dalloz, Râp., Dispo-
osilions entre vifs, No. 1461: Laurent, sitions centre vils, No. 1457; Laurent, XII,
II, No. 24; Baudry et Colin, Donations No. 24; Baudlry ct Colin, Donations et
I/C

et testuments, IL. No. 1282). testaments, I, No. 1281; Baudry ct Wabl,

83. O donaţiune acceptată de vo terță Contrats alatoires. No. 558; Guillouard.
persoană în numele său personal, va putea Contrais alcatoires, No. 95; Comp.: Ale-
fi în urmă acceptată în mod valabil de xandresco, ed. 2-a, IV, partea 1. p. 227,
donatar personal sau prin mandatar, (De- nota 3: C. Ilamanziu. |. Rosetti Bălănescu
AS

molombe, XX, No. 157: Dalloz, Rep. Dis- şi Al Băicoianu, INI, No. 1144. 1145),
positions entre vifs, No. 1461). 70. Mandatul de a acceptă o donăjiune
G4.„ După altă părere, un terţ poate să irebucşte să fie expres. însă nu este ne-
accepte în numele său o donaţiune, făcută voie să se întrebuințeze termeni sacra-
UI

unui absent, parantând că. la reîntoar- mentali. (Demolombe, XX. No. 160: Au-
cere, fostul absent va ratifică acceptarea. bry ct Rau. ed. 4-a. VII. $ 652 p. 64;
(Delvincourt, II. p. 71. nota 6; Toullier. V. Baudry cet Colin, Donations et testaments,
No. 19; Vazeille, Successions. Art, 933, I. No. 1283), Ă -
BC

No. 1). 14. Mandatul de a acceptă o donaţiune

G8, In dreptul civil român, donaţiunea trebueşte să fie autentic. (Dalloz, Râp.
poate fi acceptată de un pestionar de afa- Dispositions entre vifs, No. 1458; Suppl.,
IN
9
Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE INTRE VII Art. 815

Dispositions entre _viis, No, 370; Alexan- „8, După natura specială a contractului

RY
dresco, cd. 2-a, LV, partea [, p. 227, nota sinalagmatic de dotaţie cu tiilu de dotă
3; C. Ilamangiu. |. Rosctti-Bălănescu şi “în afară de garanţiile impuse de lege
Al. Băicoianu, III, No. 1144, 1145). pentru manifestarea neviciată a voinţei
72, |n dreptul civil român mandatul donatorului, — pentru acceptarea donaţiei
de a acceptă o donaţiune nu trebucşte să nu «ste prescrisă de lege nici o formalitate

fie special, ci este deajuns pentru aceasta
un mandat general de administraţie, de-
oarece mandantul dobândeşte o avere iar
nu-şi înstrăincază averea sa. (Alexan-
dresco, ed. 2-a, LV. partea
|. p. 228, nota:
RA
în mod special. deoarece singurul text
care tratează despre această chestiune este
art. S14 codul civil, în care nu se prevede
decât că fără acceptare nu este donaţie,
şi că donația nu-și produce efectele decât
din ziua acceptărci; — însă, în cecace

LIB
C. Hamangiu, I[. Rosctti-Bălănescu şi Al.
Băicoianu, III, No. 1144). priveşte faptul dacă accastă acceptare
'78._ Dacă mandatarul acceptă donaţi- trebuie manilestată în mod expres, sau
unea printrun act posterior, acceptarea poate rezultă şi în mod tacit din fapte —-
trebueşte notificată donatorului deoarece circumstanțe şi prezumpţiuni, — legca nu
acceptarea făcută prin mandatar este su- precizează — nimic, lăsând prin accasta
pusă aceloraşi regule ca şi cea acecpiată a se înţelege că — „ubi lex non distin-

ITY
de donatarul personal. (Dalloz, Rep. Dis- guit..” — se aplică principiul general în
positions entre vils. No. 1460). materie de convenţii anume că aceepia-
74, Mandatul dat de donatar pentru rea poate rezultă și în mod implicit sau
acceptarea unei donaţiuni, cuprinde tacit tacit — din fapte, — nefiind cerută în
mod cutegoric şi imperios să fie numai
“şi puterea ca mandatarul să notifice ac-
decât explicită, să rezulte din declaraţii
ceptarea donatorului.

vifs. No. 1464)..

(Demolombe. NN,
No. 163: Dalloz, Rep, Dispositions entre

Jurisprudenţă.
solemne,
„Im RS
materia codului civil
art. 932, — care nu-şi are echivalentul în
redactarea românească deoarece a fost
francez prin
VE
suprimat la cluborarea codului din 1866,
(continuare de la 1924 până la 1927). — se dispune în mod categoric că accep-
în cazul tarea unei donații trebuie să rezulte din
4. Acceptarea unci donaţiuni, termeni expreși; — dar această dispo-
când ea nu arc loc prin actul de Jiberali- zițiune — care constitue o vădită derogare
tate trebuie făcută în formă autentică, ia:
NI

de acecptare dela principiul gencral în materie de ac-

cuprinsul actului autentic ceptare a unei convenţii, — pe lângă că
trebuie să fie comunicat donatorului, pen- este criticată de autorii francezi, nici
tru ca astfel să iasă neîndoios faptul că nu-şi are corespunzător în codul civil ro-
LU

acesta a luat cunoştinţă de chiar actul mân; — de unde rezultă că după normele
autentic al acceptațiunei. Prin urmare,
codului civil român în materie de accep-
în specie comunicarea faptului accepta- tare a unei donaţii se aplică norma co-
țiunci printr'o simplă adresă, nu cchiva- mună: acceptarea poate fi şi tacită. poate
lcază cu o comunicare a actului de aceep- rezultă din fapte, circumstanțe şi pre-
tațiune pe care legea o cere în mod for- zumpţii. ”
A

mal prin art. Si4 c. civ. (Cas. Î, 1886 din

In speţă: soţia înzestrată a luut parte
5 Noembrie 1924. Pand. Rom., 1925 L, 217:
la efectuarea actului dotal. — în cuprin-
Trib. Ilfov, S. L. e. c., 580 din 5 Noemvrie
TR

1925, I, 218; Contra: sul actului este, menţiunea „acceptăm re-

1922, Pand. Rom. gimul dotal”, — soţia a semnat propriu
Apel Bucureşti S. II, 158 din 2 Aprilie
1924, Pand. Rom., 1925, ], 217). , actul în faţa magistratului care a autenlti-
9, Darurile manuale deşi lipsite de ficat actul, — procesul-verbal de autenti-
ficare constată luarea consimţimântului
EN

forma autentică. sunt valabile ca dona-

țiuni iar formalitatea acceptării prevăzută tuturor 'părţilor: din toate acestea rezultă
codul civil este înlocuită o acceptare tacită a soţiei la primirea do-
de act. Sit din
prin remiterea şi luarea în primire a obi- tei. (Trib. Fălticeni, sentința No. 125 din
cctului de către donatar, (Judecătoria ocol 925, Jur. Gen. 1925 No. 1487). -
I/C

rural Segarcea. Dolj, 24 din 16 Februarie 4, A se vedea: art. 795, nota 1; art.
1925, Justiţia Olteniei 11-—15/1926). 1597, nota 1).
AS

Art, 815. — Donaţiunile făcute unor minori. neemancipaţi sau

unui interzis, se acceptă de tutore sau de părinte.
Minorele emancipat poate acceptă cu asistența curatorelui.
Mama, cu toate că tatăl ar fi. în viaţă, şi ceilalţi ascendenți,
UI

cu toate că genitorii ar fi în viaţă, vorputeă asemenea să accep-

teze donaţiunea făcută minorelui emancipat sau neemancipatși
BC

interzisului, deşi ei n'ar aveă calitatea de tutori. (Civ. 342, 355

— 23—
 Art. 815 „ DESPRE DONAȚIUNILE INTRE VII Codul 'civil
-

urm., 407, 421 urm., 425, 435 urm., 454, 801, 820, 952, 1157,

RY
1166; Civ. Fr. 935; Civ. Ital. 1059).
Pezt, fr. Art. 995. — La donation faite ă un mineur non âmancipt ouă un

RA
interdit, devra ctre accepte par son tuteur, conformâment ă l'article 463, au titre
de la Mfinorite de la Tutelle et de I Emancipation.
Le mineur 6maneip6 pourra accepter avee Lassistance de son curateur.
Neanmoins les păre et mtre du mineur âmaneipe ou non 6maneipf, ou les au-

LIB
tres ascendants, mâme du vivant des pâre et mâre, quoiqu'ils ne soient ni tuteurs,
ni curateurs du mineur, pourront aceepter pour Imi.

Tezt. Ital. Art. 1059. — La donazione fatta ad un minore non emancipato

o ad un interdetto sară accettata dal padre o dal tutore.

ITY
La madre, beneh& sia ancora in vita il padre, e gli altri ascendenti benche
siano ancora in vita i genitori, possono accettare la donazione fatta al minore e
all'interdetto quantunque non ne siano tutori, ma in tali casi & necessaria l'au-
torizzazione del tribunale civile.
Lo stesso ha luogo quando la donazione sia fatta dal padre o« dal tutore,
con facoltă in ogni caso al tribunale di nominare per tale accettazione qualun- .
que altra, persona.
Je donazioni in favore dei nascituri
RS da una determinata persona | vivente
VE
possono essere negli stessi modi accettate dal padre, dalla madre, dall'avo o da
qualunque altro degli ascendenti.
Il minore emancipato et il mag giore inabilitato pub aceettare la donazione
col consenso del curatore.
NI

INDEX ALFABETIC Doctrină,

LU

(la doctrină)

Absenţă 4, Interese contrare 7.

4. Cuvântul „părinte? din art. 815.
Acceptare 2 urm. - Interzis 34, 74, 75. civ. rom. nu figurează în art. 935 c, clv.
Acceptare posterioară 7,9. Interzis legal 19. îr. corespunzător, ci este luat din art.
Act autentic 8, Justiţie 2, 4, 10, 13, 15—18, 1059 c. civ. italian. (Alexandresco, cd. 2-a,
A

Act sub semnătură privată 26,

8, 22, Legat 53. IV, purtea I, p. 232, nota 4).
Anulare, a se vede cu- Leziune 3, 33, 9, Art. 934 din codul civil [rancez care
TR

vântul: „Nulitate“. Majoritate 61 prevede că femeca măritată nu poate să

Ascendent 30, 31, 39—H, Mamă 41, 43, 45—50, 5,
46 — 52, 55, 60-63. 60—63. 71,
accepte o donaţiune, fără autorizaţia băr-
Asistenţă 65, 68, 69, 70, 78. Mamă naturală 3, 3). batului, sau în caz de refuz, fără autori-
Autorizaţie 2, 3 4, 1—18, Mandat 5, 35. zaţia justiției, a fost eliminat de .legiuito-
21—24, 20, 49, 52, Minoritate 12, rul român deoarece eră de prisos faţă de
Autorizaţi expresă 7. Minar cmancipat 65—173.
EN

Autorizaţie tacită7, 11,22. Minor neemancipat 27, 28, dispoziţiunile art. 199 şi 201 din codul ci-
Auturizaţie verbală 23, vil român. .(Alexandresco, ed, 2-a, IV. par-
Bărbat 2—18, 21—26, 4, Notificare 9. tea I, p. 239).
52, Nulitate absolută 15, 56,
Capacitate 19, 20. 50,7:
7 , O femee măritată, oricare ar fi re-
Consiliu de familie 27,2%, Nulitate relativă 16, 17, gimul matrimonial sub care s'a căsătorit.
I/C

31, 37, 43, 57—59, 61,62, 18, 20, 24, 51,57, 58, 0— nu poaie acceptăo donaţiune fără auto-
66. 74, 75, 79.
Consiliu judiciar 17, 78, Parafernulă avere 10. rizația bărbatului deoarece buna „cuviință
Contract matrimonial 6 Părinte 1, şi moralitatea cer -ca bărbatul să aprobe.
Copil conceput 36, 53, Prescripţie 18. liberalităţile făcute soţiei sale. (Dalloz.
Copil găsit 76. Primar 76.
Copil Refuz 4, 26, 41, 48, 50,0, Râp., Dispositions entre vils, No, 1465;
AS

natural 38, 39, '

Curator 65, 67-—170. 4. Planiol. II, No. 2953: Josserand. III, No.
Cura:or ad hoc 68, Responsabilitate 26, 33, 09, 1436: Alexandresco, ed. 2-a, IV, „partea I,
Dar manual 19—25, 34, 35, TU70,
36. Sarcine 46, 47, 61—64, 78.
p. 237).
Donaţiuni 1 urm. Separaţie de bunuri 13. d, În cazul când bărbatul unei femei
Donaţiuni degbizate 14, 17, Tată 41, 43 45—46, 50, 51, măritate este absent, refuză sau se află
UI

Dota 6. 54 60-63,71.
Dovadă 2, - Testament 53. în imposibilitate de a-şi manifestă voinţa
Etccte 61, 62, 63. Tradiţiune 22, 34. sa, autorizația de a acceptă o donaţiune
Facultate 42, 60, Tribunal, a se vrdeâ cu- se va da de către tribunale. (Dalloz
Femce măritată 2—18, 21— "vântul: „Justiţie“.
BC

Tutor 27—31, 37, 40—3,

Rep., Dispositions entre viis, No. 1465;
Imposibilitate 3. 37—5, 61, 62, 74, 79, Josserand, III, No. 1436; Alexandresco, cd.
lacapacitate 19, 20, Tator ad hoc 29, 40. 2-a, IV, partea 1, p. 237).
*

24
 7

Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE INTRE VII: Art. 815

RY
5, Bărbatul singur nu poate acceptă o ției. (Alexandresco, cd. 2-a, 1V, partea
donațiune în locul femeiei fără mandat I, p. 237), ,
din partea ei, ci trebueşte ca femeia în- 14, Femcea măritată are nevoie de
să-şi să declare în mod expres că acceptă autorizare şi în privința donaţiunilor de-
donaţiunea. (Dalloz, Rep. Dispositions ghizate sau ascunse sub forma unui con-
tract cu titlu oneros. (Baudry ct Colin,

RA
entre vifs, No. 1467; Alexandresco, ed.
2-a. IV. partea I, p. 258). : Donations et testaments, Î, No. 1289; Ale-
6. Dacă soţii sunt. căsătoriți sub regi- xandresco, ed. 2-a, 1V, partea I, p. 237,
mul comunităţii de bunuri. bărbatul va text şi nota 4).
putcă acceptă singur, donaţiunile de bu- 15. În cazul când femeea măritată

LIB
nuri mobiliare făcute soţiei sale. (Laurent. acceptă o donaţiune, singură fără autori-
XII, No, 244). | zaţia bărbatului său saua justiţiei, donaţi-
7. Autorizaţia bărbatului pentru ru unea este atinsă, după părerea dominantă,
femeca să accepte o donaţiune, nu trebu- de o nulitate absolută. (Merlin, Râpertoire,
eşie să fie expresă, ci este deajuns dacă Donations, section 4, No. 4; 'Demante
bărbatul ia parte la actul de donațiune ct Colmet de Santerre, 1V, No, 75 bis;
sau la actul de acceptare când aceasta se -Aubry ct Rau, VII. $ 652, nota 12, p. 69,

ITY
face posterior donaţiunei. (Demolombe, 61; 'Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs.
XX, No. 17t: Dalloz. Reâp.. Dispositions No. 14683; Suppl., Dispositions entre vifs
entre vifs, No. 1465; Laurent, XII. No. No. 371, 575; Laurent. XII, No. 259; Baudry
245; Baudry et Colin, Donations ct testa- C'elin. Donations et testaments, I, No.
ments, ], No. 1290: Alexandresco, ed. 2-a, 1306: Alexandresco. ed. 2-a. 1V, partea |.
p. 245, 246).
IV. partea IL, p. 258).
8. Consimţimântul
scris, pentru ca'femcea să accepte o do:
națiune, nu trebucşte să
,
bărbatului făcut în

înbrace forma
RS
18. După altă părere, nulitatea rezul-
tând din lipsă de autorizare a bărbatului
sau a justiţici la acceptarea unor dona-
autentică, ci poate fi şi sub semnătura iiuni de către femeea căsătorită, este nu-
VE
privată. (Demolombe. IV, No. 194; Aubry mai relativă deoarece această autorizare
ct, Rau, cd. t-a, V, $ +72, p. 151: Dalloz, este cerută de lege numai pentru a com-
Rep. Disnositions entre vils, No. 1465; plectă capacitatea femeei căsătorite iar
Laurent, XII, No. 243; Baudry et Colin, nu ad solemnitatem. (Larombiere, Obliga-
Donations et testaments, I, No, 1290; Ale- tions. Art, 1125, No. 5; Duranton, VIII, No.
NI

xandresco, cd. 2-a IV, partea I, p: 25%).
9, In cazul când acceptarea donaţiunei
din partea unei femei măritate are. loc
separat, şi dacă acceptareaa fost autori-
LU
435; AMourlon, IL, No. 673; Marcade, Art.
935, No. 630 urm.: Bufnoir, Propriâte et
contrat, p.: 665, 666; Colin ct Capitant, III,
p. Z67; Josserand. III, No. 1512; Comp.:

zată de bărbatul său, notificarea acestei C. Iamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi AL

acceptări donatorului poate fi făcută de Băicoianu, Ill, No. 1146).
[cmeea singură fără să fie necesară o nouă 17, Donaţiunile deghizate sub forma
autorizație din partea soțului său. (Dal- contractelor cu titlu oncros, făcute unci
loz. Râp.. Dispositions entre vifs, No. „femei căsătorite, fără autorizaţia sotului
1465).
A

său sau a justiţiei sunt atinse de o null-

1Q., Chiar pentru bunurile care vor tate relativă, care nu poate fi invocată
TR

face parte din averea parafernală a fe- decât de unul dintre soți. (Dalloz, Rep.
meci căsătorite, acceptarea donaţiunei, Suppl., Dispositions entre vifs, No. 461;
trebueşte să fie autorizată de bărbat san Laurent, XlI, No. 315; Baudry et Colin,
de justiție. (Dalloz, hep.. Dispositions Donations ct testamenis, I, No. 1289; Ale-
entre vils.. No. 1465). xandresco. cd. 2-a, IV, parica I, p. 2538,
EN

11. Bărbatul poate uutoriză pe soţia sa nota 1, 246).

ca să primească donațiunile ce i le face 18. Acţiunca acestora în anulare se
el însuşi sau le primeşte dela ca, în tim- prescrie prin trecere de zece ani conform
pul căsătoriei: prezenţa sa la facerea ac- art. 1900 ce. civ. rom. (Alexandresco, ed.
telor de donațiune, constitue o autorizaţie 2-a, IV, partea 1, p. 217).
I/C

îndestuliătoare. (Demolombe. XX, No. 171; 19. Pentru valabilitatea darurilor ma-.
Aubry et Rau. ed. 4-a, VII, $ 652, nota 1.p. nuale, trebuceşte ca părțile să fie capabile
58; Dalloz, R6p., Dispositions entre viis. să dăruiască şi să primească, (Dalloz,
No. 1466; Suppl.., Dispositions entre viis, Rep., Dispositions entre vifs, No. 1615;
No, 371; Laurent, XII, No. 243; Baudry ct Laurent, XII, No. 300; Alexandresco, . ed.
AS

Colin, 'Donations et testaments. I, No. 2-a, 1V, partea IL, p. 238, nota 262, 264, 276).
1290: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea k 20. Darul manual este nu! dacă a fost
p. 258). făcut de o persoană incapabilă de a dă-
42. In cazul când femeea este minoră, rui sau unci persoane incapabilă de a
UI

ca poate fi autorizată de bărbatul său primi, (Dalloz. R6p.. Dispositions entre

major ca să primească o donaţiune cei vifs, No. 1615; Suppl.. Dispositions entre
sar face de către însusi bărbatul, (Dema- vifs, No. 426; Laurent, XII, No. 300).
lombe, IV. No. 229; XX, No. 171). 21, O fecmce măritată nu poate să facă
BC

12. Chiar femcea măritată separată de sau să primească un dar manual, fără
bunuri nu poate acceptă o donaţiune de autorizatia bărbatului. (Dalloz, Rep.
cât. cu autorizația bărbatului sau a justi- Suppl., Dispositions entre vifs, No. 428;

-— 95 —
 t

„Art. 815 DESPRE DONAȚIUNILE INTRE VII Codul civil

RY
Comp.: Alexandresco, ed. 2-a. IV. partea mele minorului cu autorizarea consiliului
I, p. 237, 277). de familie, precum şi de către ascendenţii
99, Autorizaţia bărbatului va putea re- minorului va avcă în privinţa minorului
zultă fie din concursul său la act, dacă cl acelaş efect ca şi în privința majorului.

RA
a făcut sau a primit tradiţiunea lucrului (Demolombe, XX, No: 184; Michaux, Dona-
mobil dăruit, fie dintr'un act scris care nu iions, No. 205, 206; Aubry cet Rau. VII, $
e_nevoe să fie făcut sub formă autentică. 652, p. 60: Laurent, XII, No. 257; Alexan-
(Dalloz, Rep., Suppl., Dispositions centre drosco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 245).
vils, No. 428; Comp.:' Alexandresco, ea. 325. Incapabilii nu pot să atace nici

LIB
2-a, IV, partea I, p. 279). Ia chiar pentru leziune acceptarea unci do-
23, Autorizaţia bărbatului poate fi naţiuni făcută cu îndeplinirea tuturor
dată şi verbal: -în acest caz partea intere- formalităţilor cerute de lege. (Alexan-
sată va dovedi această autorizaţie prin dresco, ed. 2-a, 1V, partea LI, p. 243).
mijloacele prevăzute de lege pentru a do- 32, Dacă însă incapabilii ar fi suferit
vedi însăşi donația. (Dalloz, Rep., Suppl.. o daună, deşi s'au îndeplinit toate forma"
Dispositions entre viis, No., 428). lităţile cerute de lege, ci au acţiune în

ITY
94. Darul manual primit de o femee contra reprezentanților lor legali. (Ale-.
măritată fără _ autorizația soțului, este xandresco, ed. 2-a, 1V, partea I, p. 245).
nul. (Dalloz. Râp.. Suppl., Dispositions 24. Darurile manuale făcute persoa- -
entre vils, No.' 428). nelor cari au în drept capacitatea de a
5, Doi soți pot să-şi facă reciproc primi, însă nu au exerciţiul acestui drept,
1254 manuale. (Dalloz,
Dispositions entre vifs. No. 427; Laurent,
XII, No, 298. (Alexandresco, ed. 2-a. IV,
partea LI. p. 279).
2G, Bărbatul nu cste răspunzător de
Rep. Suppl.
RS
cum sunt minorii

reprezentanților lor
Sau interzişii, vor fi
valabile prin tradiţiunea obiectelor făcută
legali. (Aubry
Rau. ed. 4-a, L. $ 115, p. 418; Dalloz, Rp.
Suppl., Dispositions centre
ei

vifs, No. 426).

VE
lipsă de autorizare a femeci sale sau de re- 235, Darul manual nu poate îi ac-
fuzul de a-i acordă autorizaţia, deoarece ceptat în numele minorului de o persoană
în acest caz femeca măritată se poate care nu a primit nici un mandat. (Dalloz,
adresa justițici pentru a dobândi autori- Rep, Suppl., Dispositions centre vifs, No.
zaţia. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea 426),
NI

ÎI, p. 258$). 26. Darul manual făcut unui copil

27. Acceptarea unei donaţiuni făcută numai concenut, va îi primit de reprezev-
unui minor neemancipat aflat sub tutelă, tantul său legal. (Demolombe. XX, 200;
trebueşte făcută de tutor cu consimţimân- Dalloz Rep., SuppLl, Dispositions entre
LU

tul consiliului de familie, (Aubry ct Rau, „vis, No. 426).

ed. 4-a, VII, $ 652, p. 58; Dalloz, Râp., Dis- 27, Potrivit dispozitiunilor art, 465 şi
positions entre vils, No. 411, 1479; Lau- 933 ce. civ. În. (407 şi 815 c. civ. rom), do-
rent, XII, No. 245; Baudry cet Colin, Do- națiunea făcută unui minor necmancipat
nations ct testaments, ÎI. No. 1292; Jos- care se află sub tutelă, se acceptă de
A

serand. Il, No. 1455: Alexandresco cu. către tutorul său_ cu autorizaţia consi-
2-a, IV, partea I, p. 235). liului de familie. (Josserand, III. No. 1435;
28. Donajţiunea făcută de către tutor Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea |, p.
TR

minorului nu poate fi acceptată de către 235). . -

tutor, deoarece cel' nu poate fi în acelaş 2328. Mama naturală arc dreptul să pri-
timp donator şi reprezentant al donata- mească donaţiunea ce sar face conilului
rului. (Demolombe, XX. No. 197: Aubry său, natural minor ncemancipat. (Alexan-
et lau, ed. 4-a, VII. $ 632, nota 8. p. 59;
EN

dresco, ed. 2-a IV, partea I, p. 254).

Dalloz. Rep., Dispositions entre vils, No. 29, Ascendenţii de pe mama naturală
14S8; Suppl.. Dispositions entre vifs, No. au dreptul să primească donațiunea ce
576; Laurent, XII, No. 249; Baudry et sar face copilului natural minor neeman-
Colin, Donuations et testaments, |, No. cipat. (Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea
1293). [. p. 254). i
I/C

29. Donaţiunea făcută de către tutor 40. Dacă tutorul este cl însuşi dona-
minorului aflat sub tutela sa. va fi accep- torul, acceptarea donațiunei se va face de
tată de către un tutor ad hoc. cu auto- un ascendent al minorului sav de un tu-
rizaiia consiliului de familie. (Demolombe, tor ad hoc. (Planiol. III; No. 2934; Ale-
AS

AX, No. 197, (9S; Aubry et Rau. cd. 4-a. xandresco, ed. 2-a, IV. partea I, p. 235).
VII, $ 652, nota 8, p. 59; Dalloz. Râp., Mi- 4]. Potrivit dispoziliunilor art. 935 c.
nor-tutelle, No. 505; Laurent, XII, No. 249: civ, fr. (815 ce. civ. rom), tatăl. mama şi
Baudry et Colin, Donations cet testamenis, ceilalţi ascendenți fără deosebire de sex
I, No. 1293). şi linie. pot să accepie o donaţiune făcută
UI

280. Deasemenea donaţiunca făcută de minorului. chiar dacă nu sunt tutorii lui și
către tutor minorului aflat sub tutela sa, părinții sar allă în viaţă şi ar refuză
.

poate fi acceptată de către un ascendent să acecpte. (Dalloz. Râp.. Suppl.. Dispo-

al minorului. (Demolombe XX, No. 197, sitions entre vifs. No. 372; Joss»rand, [1].
BC

19; Aubry et'Rau, cd, 4-a, VII, $ 652, No, 1436; Alexandresco, ed. 2-A, 1V. parteu
p. 59; Dalloz, Rep., Suppl.., Dispositions I, p. 933, 235).
entre vifs, No. 371; Laurent, XIL, No. 249). 42. Din .dispoziţiunile art. 955 c. civ.
34. Acceptarea făcută de tutor în nu- fr. (815 c.: civ rom.) rezultă că tutorii

— 268—
 4

Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE INTRE VII Art. 815

RY
"sunt obligaţi să accepte o donaţiune fă- tra: Delvincourt LI, p. 262; Grenier, Dona-
cută minorilor aflaţi sub tutela lor. însă tions ct testaments, I, No. 64).
ascendenjii minorilor au numai facultatea 49. Nama sau buna copilului minor
de a acceptă donaţiunea. (Baudry et Co- nu are nevoie de autorizaţia soţului pen-
lin, Donations et testaments, LI, No. 1995). tru a putea accepta o donaţiune făcută

RA
43. Total, mama sau alți ascendenți minorului. (Toullier, II. No. 630; Demo-
cari acceptă o donaţiune făcută minorutui. lombe 1Y, No. 167; XX, No. 189; De-
nu au nevoie de autorizaţia consiliului de . mante et Colmet de Santerre, IV, No.
familie, chiur dacă ar fi tutori. (Demo- 7+ bis, V; Dalloz, Neâp., 'Dispositions
lombe, XX, No. 182, 185: Aubry ct Rau, entre vis, No. 1845; Mariage, No. 846;

LIB
ed. t-a, VII. $ 652, nota 5, p. 59: Laurent, Planiol, III, No. 2954; Alexandresco, ed.-
XII, No. 246; Baudry cet Colin, Donations 9-a, IV, parieca 1, p. 233, 254: Comp.: Jos-
et testaments, IÎ, No. 1296: Planiol, III, No. serand, III, No. 1426).
2954; Josserand. III, No. 1456; Alexan- 5Q, Ascendenţii pot acceptă o dona-
dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 255). jiune făcută descendentului lor. minor,
4%. În cazul când un ascedent face v chiar dacă părinții lui sunt în viaţă şi

ITY
donaţiune descendentului său minor, el nu chiar dacă ei se împotrivesc. (Coin-Delisle, -
poate acceptă pentru minor această do- Commentaire. Art, 935, No. 8; Duranton,
națiune. (Demolombe, XX, No. 197: Aubry VIII, No. +45$, 459; Demolombe, XX, No.
ct Rau, cd. 4-a, VII, S$ 652, p. 59: Laurent, 187 urm.; Demante et Colmet de Santerre,
XII, No. 249; Baudry et Colin, Donations IV, No. 74 bis, VI; Aubry ct Rau, ed. 4-a,
et tostaments, ÎI, No. 1300; Planiol, III, No. VII. $ 652, p, 58; Dalloz. Râp.. Dispositi-
2934; Alexandresco. ed. 2-a, IV. partea 1.
p. 255).
45, Dacă tatăl şi mama dăruese copii-
lor lor minori, un bun comun, fiecare
RS
ons entre vils, No. 1456; Laurent, XII, No.
247; Baudry et Colin, Donations et testa-
ments, I, No. 1299. Josserand, III, No. 1456;
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 255).
dintre ci poate accepta valabil pentru mi- 51. Dacă donaţiunea făcută minorului
VE
a fost ucceptată de un ascendent, tatăl.
nori, parțea dăruită de celălalt soț. (Demv- minorului are dreptul să ceară anularea
lombe, XX, No. 199; Aubry et Rau, ed. acceptării în cazul când donaţiunea este
ta, VII, 8 652, nota 6, p. 59; Laurent, XII,
contrară interesului moral sau material al
No. 249: Baudry et Colin, Donations ct
minorului său fiu. (Demante ct Colmet de
NI

testaments. ÎL, No. 1301). Santerre, IV. No. 74 bis. VI: Dalloz, Rep.
46. Chiar dacă donaţiunea făcută mi- Dispositions entre viis, No. 1480),
norului ar fi cu oarecari sarcini, după 52, Ascendentul poate acceptă o dona-
părerea dominantă, ca poate fi acceptată
LU

fiune făcută minorului, chiar dacă el fi-

de _iată., mamă sau alţi ascendenți, prin gurcază în actul de donaţiune, însă în
aplicaţiunea dispoziliunilor art. 955 al 3 altă calitate decât aceea de donator. cum
ec. civ, fr. (815 al. 3 c. civ rom.). (Aubry ar îi ca soț pentru autorizare. (Baudry et
ct Dau, ed. 1-a, VII, S 652. notele 5, 6, p. Colin, Donations ct testaments, I, No.
59; Dalloz, Rep... Dispositions entre viis, 1500). ”
No. 1476; Laurent, XII, No. 247; Baudry
A

58, Dispoziţiunile art. 955 al. 3 c. civ.

et Colin, Donations ct testamenis, I, No. fr. (S15 al. 3 c. civ. rom.) îşi păsesc apli-
1297; Conitra.: Demolombe, XX. No. 185.
TR

cațiunca şi legatelor făcute descendenţi-

186; Demante et Colmet de Santerre, IV, lor lor minori. (Dalloz, Rep.. Minor-tutelle,
No. 74 bis Il). No. 504; Josserand, III, No, 1436).
47. Dacă însă ascendentul are în ac- 54u Donaţiunea făcută unui copil nu-
tul donaţiunei cu sarcini, interese opuse mai conceput, va putea fi acceptată de
ininorului, el nu poate acceptă acea do-
EN

reprezentanţii săi legali, cum sunt tatăl şi

naţiune în numele minorului. (Aubry et mama sa, deoarece copilul conceput este
Rau. ed. 4-a, VII, $ 652, p. 59; Dalloz, Râp., considerat născut. (Demolombe, AX, No.
Suppl., Dispositions entre vis, No. 572; 200; Demante et Colmet de Santerre, IV,
Laurent, XII, No. 247). : No. 74 bis, IV. Troplonge Donations et tos-
I/C

48, Ascendenţii pot acceptă donţiunea taments, II, No. 1132; Michaux. Donations, -
făcută „descendentului lor minor fără nici No. 204; Dalloz, Rep., Dispositions entre
o ordine crarhică; Astfel mama poate ac- vifs, No. 1459; Suppl., Dispositions entre
„ceptă donaţiunea făcută minorului său fiu, viis, No. 377: Laurent. XII, No. 249; Ale-
cu toate că soţul său, tatăl copilului mi- xandresco, ed. 2-a, IV, partea 1, p. 235).
AS

nor, se împotriveşie. (Coin-Delisle, Com- 55, Deasemenea un alt ascendent al

mentaire, Art. 935, No. 8; Duranton, VIII, * copilului conceput, va puteă acceptă do-
No, 459; Demolombe, XX, No. 188; Tro- națiunile în locul acestuia (Demolombe,
plong, Donations ct testaments, III, No. XX, No. 200; Demante et Colmet de San-
1129; Marcad6, Art. 935, No, 2; Demante terre, IV, No. 74 bis. IV. Troplong, Dona-
UI

ct Colmet de Santerre, IV. No. 74 bis, l; . tions ct testaments. II, No. 1152: Michaux;
Aubry et Rau, ed. t-a, VII, S 652, nota 3, No. 204: Dalloz. Râp., Suppl.. Dispositions
p. 58; Dalloz, Reâp.. Dispositions entre vifs, entre vifs, No. 577; Laurent, XII, No. 249:
BC

No. 1456: Laurent, XII, No. 246; Baudry ct Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea 1, p. 235).
Colin, Donations ct testaments, I, No. 568, Donaţiunca acceptată în numele
1299; Josserand, III, 1456; Comp.: Alexan- minorului de o persoană lipsită de calitate
dresco. ed. 2-a. IV. partea [. p. 235; Con- este atinsă de nulitate absolută care va

— 97—
Art. 815 DESPRE DONAȚIUNILE INTRE VII Codul civil

Y
făcută de major; în ceeace priveşte ac-
puteă fi invocată de orice persoană inte-
resată. (Demolombe, XX, No. 218; Ale- ceptarea făcută de către ascendenți pentru

R
xandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 244). donaţiunile 'pur gratuite ca produce ace-
57.„'Donaţiunea la acceptarea căreia leaşi efecte ca şi acceptarea făcută de un
reprezentantul incapabilului nu a obser- major, însă pentru donațiunile cu sarcine

RA
sau cu condiţii oneroase, acceptarea nu
vat formele prevăzute de lege, cum ar fi
de excmplu lipsa autorizaţiei consiliului este obligatorie. (Duranton, VIII, No. 444.
de familie, când acceptarea se face de „445; Poujol, 'Donations entre _viis et_ies-
tutor, sau când acceptare a fost făcută de taments. Art, 935, No. 10; Dalloz, Rep. !
Dispositions entre viis, No. 1476).
însăşi incapabilul fără observarea forme-

de lege, este deasemenea
lor prevăzute
nulă. (Laurent, XII, No. 258; Alexandresco.
cd. 2-a, IV, partea I, p. 244 urm).
58, Accastă nulitate după o părere este
relativă şi va puteă fi propusă numai de
incapabil iar_nu şi de donator sau moştc-
LIB
623. După a treia părere, se face dea-
sementa o distincțiune: acceptarea dona-
țiunilor făcută de ascendent în numele mi-
norului, produce aceleaşi efecte ca şi ac-
ceptarea făcută de un major, pentru: do-
națiunile pur şi simple sau cu sarcine

ITY
'nitorii săi. (Demolombe. LV, No. 348; XX, când sarcincle nu apasă decât asupra bu-
No. 219; Valette sur Proudhon, Etat des nurilor dăruite; când însă sarcinele sau
personnâs I, p. 470, nota a; Larombitre, O- condițiunile 'constituese o obligaţiune per-
bligations, Art. 1125, No, 5; Mourlon, Il. sonală a minorului care ar duce la în-
străinarea bunurilor sale, acceptarea nu
No. 673; Bufnoir Proprict6 et contrat, p.
666; Baudry ct Colin, Donations ct testa- este obligatorie. (Demolombe. XX, No.
ments, I, No. 1507; Planiol, III. No. 2576.
Colin et Capitant. IL, p. "7607; Alexan-.
dresco, ed, 2-a, 1V, partea IL. p. 245, 246;
C. Hamanșiu, 1. Rosctti-Bălănescu şi Al.
RS 185 urm,; Demante et Colmet de Santerre,
1V. No. 74 bis III).
G4.
donațiunea
După
acceptată
a patra
pentru
:
părere,
minor cu
dominantă,

Băicoianu, Il, No. 1146). toate formalităţile prevăzute de lege, este

IVE
59, După altă părere această nulitate irevocabilă şi are faţă de minor, potrivit
este absolută care poate fi invocată de dispoziţiunilor art. 465 €. civ. în. (107 c.
însuşi donatorul, deoarece în specie este civ. rom.) aceleaşi efecte ca şi faţă de un
vorba de un contract solemn. (Massc et major, atât pentru donaţiunile pur şi
Verg6& :sur Zachariac, Il. $ 425, text şi simple cât şi pentru donaţiunile cu sarcine
nota 12, p. 60; Troplong, Donations et tes- sau cu condițiuni oneroase, (Demolombe,
UN

taments, Il, No. 1118, 1126: Demante et XX, No. 178; Aubry ct Rau, ed. t-a, VII
Colmetde Santerre, IV, No. 75 bis; Aubry $ 652, notele 10, 11. p. 60; Dalloz, Râp.,
ct Rau, VIL, $ 632, text şi nota 12 p. 60. Dispositions entre viis, No. 1476: Laurent,
61: Laurent, XII, No. 259; lluc, VI, No. XII, No. 247; Baudry ct Colin, Donations
195; VIL. No. 62). 'et testaments, IL, No. 1504).
- 80, Facultatea acordată tatălui, ma- „65. Potrivit dispozițiunilor art. 935 c.
AL

mci şi ascendenţilor minorului, de art, civ. îr. (815 c. civ. rom), minorul emancl-
9535 al. 5 c. civ. În. (Si5 al. 3 c. civ. rom.) pat poate acceptă o donaţiune cu asistenţa
de a acceptă o donaţiune făcută descen- curatorului său. (Dalloz, Rep.. Dispositi-
dentului lor minor, constitue o excepţiune ons entre viis, No. 4i1, 1471: Supol., Dis-
şi nu se poate aplică la alte cazuri nepre- positions entre viis, No. 374; Michaux. Do-
TR

văzute în lege. Astfel ci nu au dreptul să nations, No. 203 urm.; Planiol III. No. 2935:
ceară nulitatea unci acceptări făcute de Josserand, ÎI, No. 1455: Alexandresco, cd.
către tutorul minorului, cu autorizaţia 2-a. IV, partea I, p. 233).
consiliului de familie. (Demolombe, XX, -86, Pentru acceptarea unei donațiuni
191; Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, făcută unui minor emancipat, nu este ne-
EN

No. 1473). : cesară autorizația consiliului de familie,

61. In cecace priveşte celcetele accep- deoarece nu este prevăzută de lege (De-
tării regulate a . donaţiunilor făcute unui molombe, XX, No. 174; Troplong. Donati-
minor sau interzis, după o părere, atât în ons et testaments, Il. No. 1124; Aubry et
„cazul când donaţiunea a fost acceptată de Rau, ed. 4-a. VII, $ 652. p.. 59; Michaux,
I/C

către tutor cu autorizația consiliului de Donations. No. 208: urm.; Dalloz, Râp,
familie potrivit dispoziliunilor art. 403 c. Suppl.. Disnositions centre vils, No. _ 374;
civ. în. (407 ce. civ. rom.) cât şi în cazul Laurent, XII, No. 250; Baudry ct Colin,
când donaţiunca a fost acceptată de către Donations ct 'testaments. I. No. 1294; Pla-
AS

tată. mama sau alţi ascendenți, potrivit niol, Il, No. 2935: Alexandresco, ed. 2-a,
dispoziţiunilor art. 935 al. 5 c. civ. în. (815, IV, partea I, p. 233).
al. 3,c.rom.), minorul ajuns la majoritate G7. Donaţiunca făcută unui minor
va avcă dreptul să repudieze donaţiunca emancipat nu noate fi acceptată numai
pentru a se sustrage dela plata sarcinelor de curator (Dalloz., Râp., Dispositions
UI

care o grevează. (Grenier, 'Donations et entre vifs. No. 1471: Alexandresco, ed.
testaments, I, No. 85; Dalloz, Râp., Dispo- 2-a, IV, partea I, p. 253).
silions entre vifs, No. 1476). &8. Donaţiunca făcută de către cura-
62. După a doua părere, se face o dis- tor minorului emancipat va trebui să fie
BC

tincțiune: acceptarea donațiunilor de către acceptată de către minorul emancipat, cu

tutor cu autorizaţia consiliului de familie asistenţa unui curator ad hoc. (Demo-
produce aceleaşi efecte ca şi acceptarea lombe, XX, No. 197, 193; Aubry et Rau,

8 —
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE INTRE VII Art. 816

RY
cd. 4-a. VII, $ 652, nota 8, p. 59; Dalloz, acceptă de tutorul său cu autorizaţia con-
Rep... Suppl., Dispositions entre vils. No. siliului 'de familie. (Planiol, III, No. 2930:
576; Laurent, XII, No. 250; Alexandresco, Josserand, III, No. '1456;. Alexandresco,
cd. 2-a, IV, partea I, p. 253). ed. 2-a, IV, partea I, p. 233, 235).
89. Dacă minorul emancipat nu a pu- 75. Donajiunea făcută unui interzis

RA
“tut primi o donațiune avantajoasă din va puteă fi acceptată şi de ascendenţii săi,
cauză că curatorul său a refuzat pe nc- fără autorizaţia consiliului de familie.
drept să-l asiste la acceptare. acesta va fi (Coin-Delisle, Art. 935, No. 14: Duranton,
responsabil. (Demolombe, XX, No, 210; VIII, No. 442; Demolombe, XX, No. 1%;
Demante ct Colmet de Santerre, IV, No. Troplong, Donations et testaments. II. No.

74 bis III: Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
70. Curatorul nu poate fi făcut.răs-
punzător dacă minorul emancipat nu a
cerut asistența sa pentru a acceptă o do-
națiune ce i sar fi făcut. (Demolombe AX.
No, 210; Demante cet Colmet de Santerre.
LIB
1150; Planiol, LII, No. 2930; Alexandresco,
cd. 2-a, 1V, partea I, p. 2930; Contra: Mi-
chaux. Donations, No. 216 urm.: Laurent,
XII, No. 254; Iluc, VI, No. 195; Baudry et
Colin, Donations et testaments, Î. No. 1302).
7G. Donaţiunea făculă unui copil gă-
sit minor, care nu are tutor, va putea fi

ITY
IV, No. 74 bis III; Alexandresco. cd. 2-u. acceptată de primarul comunei. (Alexan-
IV, partea I. p. 235, 355). - dresco, ed. 2-a, IV, partea I. p. 235).
74. Donaţiunca făcută unui minor €- 77. Persoana pusă sub consiliu judi-
mancipat poate fi acceptată de tatăl sau ciar, poate în principiu, să accepte sin-
mama minorului sau de ceilalţi ascen- gură o donaţiune. (Demolombe, XX, No.

RS
denţi, fără deosebire de sex şi de linie şi 175 “bis; Mourlon, IL. No. 662; Michaux,
chiar dacă părinții care sar află în viață Donations, No. 221; lalloz, Rep. Dispo-
ar refuză să accepte. (Josserand, [II, No.. sitions entre vifs, No. 1490; Suppl., Dispo-
4450; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea | sitions entre vifs, No, 378; Laurent, XII,
p. 235, 235). . No. 252; Planiol. III, No. 2931; Josserand,
79. Acceptarea unci donaţiuni solemne
VE
III, No. 1456; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
numâi de către minorul singur, aduce, partea I. p. 236).
după părerea dominantă, nulitatea abso- 78. Pentru acceptarea donaţiunilor cu
lută a donațiunci. (Demante et Colmet de sarcine la a căror executare persoana pusă
Santerre. IV, No. 73 bis; Aubry ci Rau, sub consiliu judiciar, nu poate lucră, po-
NI

ed. 4-a. VII, $ 652, nota 12, p Gt: Dalloz,
Rep... Dispositions centre. vifs, No. 1478:
Minor-tutelle., No. 505: Suppl., Dispositi-
ons centre vifs. No. 375; Laurent, XII. No.
U
trivit dispozițiunilor art. 515 c. civ, fr.
(458 c. civ. romi), fără asistenţa consi-
liului, risipitorul va trebui să fic asistat
de consiliul judiciar. (Coin-Delisle. Com-

259; FHuc, VI, No. 193; Baudry et Colin, mentaire. Art. 933, No. 4; Demolombe, XX,
Donations ct testaments, IL, No. 1306). No. 175 bis; Mourlon, II, No. 6%2; Michaux,
73. După altă părere. acceptarea unei Donations, No. 221; Dalloz, Râp., Suppl.,
Dispositions entre vifs, No. 377; Laurent,
AL

donatiuni. fără observarea formalităţilor

speciale prevăzute de lege, pentru accep- XII, No. 252; Baudry et Colin, Donations
iarea minorilor. aduce nulitatea relativă a et testaments, Î, No. 1293; Planiol, III, No.
donaţiunei. (Duranton, VIII, No... 487: 2931; Alexandreseo, ed. 2-a, IV, partea |,
Larombitre, Obligations, Art. 1125. No. 5; p. 236).
TR

Demolombe, XX. No. 219; Marcade, Art, 79, Donaţiunile făcute unui condam-
955,-No _ 5; Dalloz, lt6p., Disrositions nat care se află deci sub interdicţiune le- -
entre vifs, No. 1478; Josserand. III No. gală, vor fi acceptate de tutorul său, fără
1512; Comp.: C. Hamangiu. I. Rosetii-Bă- autorizaţia consiliului de familie. (Dal-
lănescu şi Al. Băicoianu, III. No 1146). loz, R€p., Dispositions entre viis, No. 1491).
EN

74, Donaţiunca făcută unui interzis, se

Art. 816. — Surdo-mutul, ce nu știe să scrie, nu: poate acceptă

I/C

o donaţiune decât cu azistarea unui curatore special numit de autori-

tatea judiciară, după regulele stabilite pentru minori. (Civ. 355 urm.,
425, 814 urm., 866; Pr. civ. 693; Civ. Fr. 936).
AS

Teazt. fr. Art. 936. — Le sourd-muet qui saura ccrire, pourra accepter lui-
meme ou par un'fonde de pouvoir. ” ?

Sil ne sait” pas Gerire, l'acceptation doit ctre faite par un curateur nomme ă
UI

cet effet, suivant les rtoles &tablies au titre de la Minovite, de la Tutelle ct de

V Emancipation.
BC

Bibliografie (continuare).
Docax P. Geonoe, Studii de drept civil comparat, p. 190.

29 —
 Art. 817 DESPRE DONAȚIUNILE INTRE VU Codul civil

după părerea dominantă, cl nu va putcă

Y
INDEX ALFABETIC
(la doctrină). acceptă donațiunea ce i sar face decât
i Manifestarea voinţri prin cu asistenţa curatorului. (Demolombe, XX.

R
Acceptare 4 urm.
Asistenţă 4, 10. scris 5. No. 168; 'Troplong, Donations ct testa-
Autentificare 1. Minor erancipat î. ments, III, No. 1137, 1158; Michaux, Do-
Consiliu de familie 2. Minoritate 6. ,
nations, No. 231, 252; Demante et Colmet

RA
Consiliu judiciar 7. Procură, a se vedcă cu-
Contradicţie 2. vântul: „Mandat“. de Santerre, IV, No 75 bis: Dalloz. Rep.
Curator 3, 4, 9, 1v. Refuz 10, Dispositions. entre vifs, No. 1494: Laurent,
Responsabilitate 10,
Donaţiune 1 urm.
Semnătură 3. XII, No. 254; Baudry ct Colin, Donations
Femee măritată 8.
Inexactitate 2. Semne 5. et testaments, Î, No. 1509; C. Hamangiu,
Ştiinţă de scris 1, 3. [. Rosciti-Bălănescu şi Al. Băicoianu. III,

LIB
Interdicţie 6.
Justiţie 2. Surdo-mut î urm. No. 1146).
Mandat 1.
"5, După a doua părere. surdo-mutul
care nu știe să seric, va putcă să accepte
Doctrină, o donațiune dacă poate să-şi manifeste '
voința sa. în mod sigur, prin semne,
4. Surdo-mutul care ştie să serie. vu (Aubry et Rau, ed. 4-a, VII. $ 652. nota

ITY
putea acceptă o donaţiune ce i sar face, 13. p. 62, 63; Dalloz, Râp., Suppl., Dispo-
fie cl singur, fie prin mandatur. În aceste sitions entre vifs, No. 380; Alexandresco,
cazuri în procesul verbal de autentificare a. ed. 2-a. IV, partea Î, p. 241). -
actului de acceptare sau a procurei dată G, In cazul când surdo-mutul este mi-
pentru acceptare, se va menţiona că sur- nor sau interzis, se vor aplică dispoziţi-
do-mutul u luat cunoştinţă de act şi că unile art. 935 c. civ. fr..,(S15 c. civ, rom),
autentificarea sa făcut după cererea în
seris a surdo-mutului. (Coin-Deliste. Art.
936, No. 3; Michaux, Donations, No. 227,
233: Dalloz, Rep.. Dispositions entre vifs,
RS iar nu dispoziţiunile art. 956 c. civ. fr. (816
c. civ. rom). (Demolombe. XX, No. 164:
Dalloz. Râp., Dispositions entre vifs. No.
1495: Baudry et Colin. Donations et testa-
No. 149, 1495; Alexandresco. ed. 2-a, IV, ments, Î, No. 1510: Alexandrezco. ed. 2-a.
IVE
partea I, p. 239: Comp.: Demolombe. XI, IV. partea I, p. 239, nota 3).
No. 166; Tamangiu J. Rosetti-Bălă- 3. Când surdo-mutul este pus sub con-
pescu si Al. Băicoianu. III, No. 1146). siliu judiciar, se vor aplică dispoziţiunile
9, Textul art. 816 c. civ. român. cu- art. 939 e. civ. fr. (816 ce. civ. rom). (De-
prinde o inexactitate şi o contradicţiune molombe, XX, No. 165; Michaux, Donati-
deoarece prevede că se va numi surdo- ons, No. 234 urm,: Dalloz. Rcp.. Disposi-
UN

muiului un curator de autoritatea judi- tions entre vils, No. 1495: Alexandresco. :
ciară. după regulele stabilite pentru mi- ed. 2-a. LV. partea I, p. 259, nota 3).
nori; or, aplicându-se regulele dela mi- 9, Când surdo-mutul este un minor
nori, urmează că acest curator sc va numi emanciput sau o femee măritată, se vor
de către consiliul de familie iar nu de aplică deasemenea dispoziţiunile art. 950
autoritatea judiciară. (Alexandresco, ed. e. civ. fr. (816 ce. civ. rom). (Demolombe.
AL

2-a, IV, partea LI. p. 239, nota 1. 240). NN, No. 164; Michaux. Donations, No. 234
3, Dispoziţiunile art. 956 c. civ. în. (816 urm.: Dalloz, Râp.. Disnositions entre viis.
e. civ. rom.), îşi găsesc aplicaţiunca sur- No. 1493: Baudryv cet Colin. Donations ct
do-muţilor cari pot prin scris să comu- testaments, LI. No. 1310: Alexandresco, ed.
2-a. IV. partea IL. p. 939, nota 3).
TR

nice cu alţii pentru satisfacerea necesită-

ților ordinare ale vieții iar nu şi surdo- 9. Curatorul surdo-mutului nu _ poate
muţilor_ cari ştiu numai să se iscilească. acceptă donațiunea în numele surdo-mu- |
(Coin-Delisle, Art. 936. No. 3: Demolombe, - tului. (Alexandresco. ed. 2-a. 1V, partea I.
XX, No. 166; Michaux, Donations, No. 227, p. 240), | |
EN

23s; Dalloz. Renp., Dispositions entre vifs. 40. Curatorul surdo-mutului va fi res-
No. 1492; Alexandresco- ed. 2-a. ÎV, par- ponsabil când refuzi pe nedrept asistenta
tea I, p. 2509). - sa. (Alexandresco, ed. 2-a. IV. partea |,
4. Când surdo-mutul nu știe să scrie, p. 240).
I/C

Art. 817.— Donaţiunile făcute persoanelor morale, nu pot îi

acceptate decât prin ordonanță domnească, dată în urma avizului
consiliului de Stat!). (Civ. 96, 811, 818 urm.; Civ. Fr. 937).
AS

| “Pios
Text. fr., „Ari.-Î. 937.
09 — Les donations
: -
faites au profiti dW'hospices,
; des pauvres
dune commune, ou d'tablissements Wutilit6 publique, seront accepttes par les
UI

administrateurs de ces communes ou 6tablissements, aprăs y avoir 6t6 dâment

autoris6s.
BC

1) Consiliul de Stat a fost desfiinţat prin legea din 12 lulie 1066.

E suficient deci, astăzi, autorizarea dată printrun Decret Regal,
Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE INTRE VIU Art. 818

„ Bibliografie (continuare).

RY
CossTANTINESCU JAc, N., Despre testamente, p. 66 urm.

Doctrină. care cuprinde implicit autorizarea. Astfel

RA
aprobarea prin decret regal a statutelor
1. Primirea darurilor manuale şi a do- unui institut în care se cuprinde şi averea
naţiunilor deghizate făcute persoanelor dăruită acelui institut cuprinde implicit şi
morale, cum sunt: comunele, județele şi aprobarea guvernului de a primi dona-
stabilimentele publice sau de utilitate pu- țiunea. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |,

LIB
blică, după o părere nu este supusă for- n. 91). - !
melor prevăzute de lege pentru accepta- 6. O fondaţiune făcută în folosul învă-
rea donațiunilor solemne. (Demolombr. țământului public sub forma unei sarcine
XVIII, No. 65; Dalloz. Râp., Suppl.. Dis- pusă într'o donaţiune, nu este supusi ac-
positions entre vifs, No. 3St; Comp.: Jos- ceptării solemne prevăzută de art. 814 c.
scrand. III, No. 1440). civ. rom. şi poate fi acceptată chiar în

ITY
2, După altă părere. acceptarea daru- urma decesului donatorului. (Alexan-
rilor manuale şi a donațiunilor deghizate «lresco, ed. 2-a, IV, rurtea 1, p. 242, 245;
făcute acestor persoane morale este supu- Comp.: Josserand, III. No. 1440).
să formalităţilor de acceptarea donaţiuni- 7. „Autorizarea guvernului trebuceşte să
lor solemne. (Aubry et Rau, cd 1-a. VII, [ie anterioară acceptării, deoarece guver-
$ 649, nota 6S, p. qi: Laurent, XI, No. 300 nul este singur în drept să aprecieze dacă
urm.; Baudry ct Colin, Donations et tes-
taments, |, No. 1535, 1541; Josserand III,
No. 1440: Alexandresco, cd. o-a, IV, |
D. 89, 90, 276),
RS
donajiunea este sau nu folositoare. (Ale-
xandresco, cd. 2-a, IV, partea Î, p. 91).
2. Guvernul poate să impue stabilimen-
telor publice, a căror administraţie este în,
3, Donaţiunile făcute persoanelor mo- legătură cu administratia Statului. ca să
VE
rale se primesc de adrministratorii acelor nrcente donațiunile ce Li sau făcut. (Ale-
persoane, în urma unui decret regal care xandresco, ed. 2-a, IV. partea 1. p. 91).
aprobă acceptarea. (Alexandresco cd 2-u, * 9, Donaţiunea primită de o persoană
IV, partea L. p. 89, 24: Comp.: Mourlon. morală fără autorizarea guvernului este
II, No. 672; Michaux. Donations, No. 239; atinsă de nulitate absolută deoarece inca-
NI

Josserand. III, No, 1457 urm.). pacitatea persoanelor morale a fost vre-
SM. Acceptarea donațiunilor de către văzută de lege în interesul public. (Mour-
persoanele morale se va face potrivit dis- lon, Îl, No. 673; Planiol. ÎL, No.. 2377:
pozițiilor art. 814
U

c. civ. rom. (Alexan- Alexandreseo, ed. 2-a IV partea. I, p. 247;

dresco. cd. 2-a, IV, partea I, p. 94). C. Hamangiu. 1. Rosetti-Bălănescu şi AL.
5, Autorizarea dată de guvern nu este Băicoianu. IE, No. 1146).
solemnă ci poate rezultă din orice act
AL

Art. 818. — Când se dăruesc bunuri ce pot fi ipotecate, trans-

cripțiunea actului ce conține donaţiunea și acceptaţiunea, ca şi
TR

notificațiunea acceptaţiunei făcută prin act separat, se va face la

tribunalul districtului unde sunt situate bunurile. (Civ. 814, 819, urm,,
834, 1228, 1295, 1740, 1750, 1801, 1802, 1803; Pr. civ. 721 urm.;!
EN

Civ. Fr. 939).

Tea. fr. art. 999.— Lorsqw'ily aura donation de biens susceptibles dW'hy-
pothăques, la transeription des actes contenant la donatioa et aceeptation, ainsi
que la notification de Pacceptation, qui aurait cu lieu par acte scparc, devra ctre
I/C

faite aux bureaux des hy pothăques dans Varrondissement desquels les biens sont situs.

Bibliografie (continuare).
AS

PenpenbEn C., Rezumat de concluzii sub Cas. 1, 1886 din

3 Nov. 1924, Pand. Rom. 1925, |, 217;
RÂDULESCU ANDREI, Publicitatea drepturilor reale imobiliare şi registrele de proprietate, p. 7 urm.

INDEX ALFABETIC
UI

Conservare 2%, toare 2).

la doctrină). Con ract de căsătorie 9, Donaţiuni deghizate 18.
1 Donaţpruni intre soţi 19,
Acceptare 2, 24, 37, | Capacitate 29. 32, Creditnri 28. Donaţiuni mutuale 15.
Accesoriu 17. Cine cere transcrierea 25— Curator 35. Donaţruni oncroase 11,
BC

Act de conservare 2%. 36 Deces 22. Dunaţiuni reciproce 15,

Anulare 43, Comr ctenţa 23. Donaţiune | urm. Dunaţiuni remuneratorii
Ascendenţi 33. Condiţiunc rezolutarie 10. Donaţiuni cu termin 15.
Bărbat 31, Condiţiune suspensivă 10. Donaţuni de bunuri vii- Dotă 9, 20, 31.

PI | — 31—
 Art. 818 DESPRE: DONAȚIUNIILE INTRE VI Codul civil

Y
Drept de revendicare 13. Păduri 17, „şi imobile. _ (Demolombe, XX, No. 252;
Drepturi succesorale 8. Partaj de ascendent 16. Troplong, iDonations et testaments, Il, No.
Embatic 7. Părţi cuntractante 2.
1166: Michaux, Donations. No. 728; Ale-

R
Femec măritată 30, 31. Procură 37.
Fructe 6, 17. : Recolte 6, 17. xandresco, cd. 2-a, IV, partea I, p. 346).
Imobile 1 urm. Revendicare 13. 9. Deasemenea donaţiunile de bunuri

RA
Imobile prin destinaţie 4, Rezoluţiune 13.
Străinătate 2. imobiliare prezente fiicute prin contractul
Imobile prin natura lor 3, Succesori particulari 20. " de căsătorie. (Aubry et Rau, ed. 4-a. VII,
R Succesori universali 27. $ 704, nota 3, _p. 353; Laurent XV. No.
Incapacitate 29, 32. Succesiune 8. 174, 319; XXLX. No. 55; Baudry et Colin.
Incetare din viaţă 22. Superficie 7.
Instrănare 13. Tată 34 , Donations ct testaments, Î, No. 1374; Ale-

LIB
Ipotecă î urm. . Termin 15, 2, 2. xandresco. cd. 2-a. IV, partea I. p. 342).
Mandat 37, Terţe persoane î urme
35. Transcriere î urm. 10. Trebucsc deasemenea transcrise
Minor emancipat
Moarte 22. Tutori 32, donațiunile de bunuri susceptibile a fi
Mobile 12, 17. Uzufruct 5, 6. _ ipotecate, făcute sub condiţiune sus-
“Notificare 2%. Vânzare cu pact de râs-
cumpărare 14. pensivă sau rezolutoric. (Demolombe, XX.
Opozabilitate 1 urm.
Ordine publică 33, No. 255: Troplong. PDonations ct testa-
ments, II. No. 1167: Michaux, Donations.

ITY
No. 723; Aubry ct Rau, cd. 4-a, VII, $ 704.
Doctrină, nota 8, p. 534; Dalloz. Râp.. Dispositions
entre vifs, No. 1552; Baudry et Colin. Do-
1. Potrivit dispozițiunilor art. 959 c. nations et tostaments, I, No. 1374: Ale-
civ. fr. (S18 c. civ. rom.), donaţiunea bunu- xandresco, ed. 2-a, IV. partea I, p. 345). :
rilor cari pot fi ipotecate, pentru a fi 0po-
zabilă terţilor, trebueşte transcrisă. (Au-
bry et Rau, cd. 4-a, VII, $ 704, nota
p. 381, 582; Dalloz, Râp., Suppl.. IDispo-
RS
2.
sau
€ 4. Deascmenea
remuneratorii
donatțiunile oncroase
trebucse transcrise.
(Demolombe, XX, No. 254: Alexandresco,
ed. 2-a, IV,. partea I, p. 345)
sitions entre vifs. No. 592: Alexandresco, 19, Dacă donaţiunea cuprinde mobile
IVE
ed. 2-a, LV, partea I, p. 542, 34: C. Ha-"la şi imobile, ca se va transcrie numai în
mangiu, I. Bosetii-Bălănescu şi AL. -Băi- privința imobilelor deoarece donaţiunile
coianu, III, No. 1185, 1186). , de bunuri mobiliare nu sunt supuse for-
2, Donaţiuneca bunurilor cari pot fi ipo- malităţii transcrierii. (Demolombe, XX,
tecate, are toată puterea între părţile con- No. 252; Michaux,. Donations, No. 727;
tractante. din momentul acceptării, trans- Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea 1, p. 34).
UN

_criplia donațiunei este cerută numai faţă 12. Donaţiunca dreptului de a reven-
de ierțele persoane. (Aubry et Tau. cd. dică un imobil sau de a cere anularea sau
4-a, VII, $ 704, notele 24. 95. p. 3$8; Dal- desființarea unei înstrăinări imobiliare an-
loz, Râp.. Transeription, No. 459; Huc, VI. terioare, trebucşte deasemenea transcrisă
No. 210; Baudry et Colin, Donations cet când aceasta donaţiune implică transmite-
testaments. I, No. 1365, 1506). rea unui drept de proprietate imobiliară,
AL

3, Toate donațiunile de bunuri cari pot deoarece obiectul principal al donaţiunei

[i ipotecate trebucsc să fie supuse tran- îl formează imobilul .şi acţiunea ce se dă-
scripliei; astfel vor îi supuse transcripției rueşte “constitue mijlocul pentru a realiză
donațiunile de imobile prin natura lor. acest scop. (Duranton, VIII, No. 504; Tro-
(Dalloz. Râp., Dispositions entre vifs, No. plong, Donations et testaments, II, No
TR

1546; Suppl.. Dispositions entre vifs, No. 1165; Transcription, No. 56: Alexandresco,
394: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, cd. 2-a, LV. partea I. p. 345; Contra.: De-
p. 34%). ” molombe, XX, No. 250; Demante et Col-
4. Deasemenea donaţiunile de imobile met de Santerre, LV, No. 580 bis, III).
prin destinațiune. (Alassc ct Verg6 sur 14, 'Donaţiunea acţiunci ce are de obi-
EN

Zachariae. III, $ 450. nota 4, p. 217: Dal- cect exercitarea unui pact de rescumpărare
loz, Rp. Dispositions entre vils, No. 1546: este deasemenea supusă transcripţiei (Tro-
Suppl.. Dispositions entre vifs, No. 594: plons, Transcriptions, No. 59. 60; Ale-
Huc, VI. No. 210; Alexandresco, ed. 2-a. xandresco, ed. 2-a, LV, partea I, p. 3:45).
IV, partea I, p. 346), 15. Trchuesc transcrise deasemenea şi
I/C

5, Deasemenea donaţiunile de uzufruct donaţiunile cu termen şi cele mutuale sau

a imobilelor prin natura lor şi a imobile- reciproce. (Demolombe, XX, No. 255, 254:
lor prin destinaţiune. (Daltoz. Râp., Dis- Troplong. Donations, et testaments, II, No.
positions entre vifs, No. 1546: Alexan- 1167: Michaux, Donations, No. 723: Ale-
AS

dresco. ed. 2-a, IV, partea I, p. 544). xandresco. cd. 2-a, IV, partea Î, p. 518, text
6. Donaţiunca de mai multe recolte și nota 5, 5:45).
succesive este supusă transcripției. de- 1G. Impărtelele imobiliare făcute de
oarece echivalează cu un uzufruct. (Ale- ascendenți prin acte între vii, trebuese
xandresco, cd. 2-a, LV, partea I, p. 340, deasemenea transcrise deoarece legea su-
UI

nota 3). punc aceste împărțeli condiţiunilor şi re-

7. Deasemenea donaţiunile drenturilor sulelor prevăzute pentru donaţiuni între
de superiicie şi embatic. (Demolombe. vii. (Mourlon. II, No. 965; Aubry ct. Rau,
XX, No. 246; Dalloz, Nep., Dispositions ed. 4-a, VIII, S 729, p. 10; Baudry et Colin,
BC

entre vifs, No. 1548). Donations et testaments. II, No. 5530; Ale-
8. Deasemenea donaţiunile de drepturi xandresco. cd. 2-a, IV,. partea Î, p. 34%.
succesorale când în succesiune se găsesc 346).

— 82 —.
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Art. 818

47. Donaţiunile fructelor şi recoltelor dacă au loc prin act separat.

RY
(Demolombe,
prinse de rădăcini sau ale pădurilor su- AX, Ao. 255: Alexandresco, ed. 2-a, IV,
puse spre tăcre, nu sunt supuse transerip- partea |, p. 53S; C. Hamangiu, |. Rosetti-
jiei deoarece devin mobile prin sepa- Bălănescu şi Al. Băicoianu. Il, No. 1186).
varea lor de pământ al căror accesor sunt. 25, Art. 940 din codul civil francez care
(Demolombe, XX, No. 251; Michaux, Do- prevede persoanele cari pot şi cele cari

RA
nations, No. 726; Alexandresco, ed. 2-a, trebuesc să ceară. transcrierea donaţium-
- IV, partea ], p. 516). LL lor de imobile, a fost eliminat de legiuito-
18. In ceeace priveşte donuţiunile de- rul român; prin urmare această chestiune
ghizate, se va transcrie numai actul cu va fi rezolvată în dreptul român după
titlu oneros, care ascunde donaţiunea. (De- principiile generale. (Alexandresco,. ed.

LIB
molombe, XĂ, No. 103, 249 bis, 259; Baudy 2-a. IV, parica |. p. 548).
et Colin, Donations et testamenis, Î, No. 6. lranscricrea donaţiunei de imobile
12414; Alexandrescu, ed. 2-a, LV, partea |: poate fi cerută în primul rând de către
p. 305, 304, 346; C. Hamangiu, ]. Rosetti- donatar. care este interesat peniru a'se
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1186; folosi de imobilele dăruite şi a nu dobândi
Comp.: Coin-Delisle, Art. 939, No. 17). terţii drepturi asupra acestor imobile.

ITY
19, Donaţiunile de imobile făcute între (Duranton, VIII, No. 512; Alexandresco,
soți in timpul căsătoriei, trebuesc dease- - cd. 2-a, IV, partea LI. p. 348).
menca transcrise. (Laurent XV, No. 174, 27. Au dreptul să ceară transerierea şi
319; XAILĂ, No. 55; Alexandresco, ed. 2-a, succesorii universali ai donatarului. (Alc-
IV, partea I], p. 347). xandresco, ed. 2-a. IV, partea |. p. 548).
20, Donaţiunile de bunuri viitoare 28, Dcasemenca au acest drept succe- .
prin contractul de căsătorie după
dominantă, nu trebuesc transcrise, deoarece
ele nu strămută proprietatea imobilelor
dăruite decât ca succesiune şi actualmente
părerea
precum RS
sorii cu titlu particular
și
ai donatarului,
creditorii săi. (Demolombe,
"XA. No. 201; Alexandresco, cd. 2-a, IV,
partea I, p. 348).
nu strămută nici un drept real donataru-
VE
29. Donatarul. chiar incapabil, are
lui. (Duranton, VIII, No. zii; IX, No. 707; dreptul să ecară transcrierea care este un
Demolombe, AXIII, No. 277; Masse et act de conservare. (Demolombe, XX, No.
Verge sur Zachariae, III, $ 517, nota 7, p. 262; Baudry et Colin, Donations et testa-
322; Troplong, 'Donations et testaments, ments, Î, No. 1577; Planiol, I, No. 1617;
11, No. 1169: ÎV, No. 2572, 2655; Aubry et
NI

HI, No. 2591; Alexandresco, ed. 2-a, IV,

Rau, VII, $ 704, p. 555; VIII, $'739, p. 63; partea |, p. 349).
Laurent, AV, No. 188; XXL, No. 19 urm;; 20, Deasemenea femeta măritată do-
Huc, VI, No. 210, 457; Baudry et Colin, natară, poate cere singură, fără autoriza-
U

Donations:et restaments, Î, No. 1567; C. jic, transcrierea donațiunei. (Michaux, Do-

„Alexandresco, ed. 2-a, IV. partea Î, p. 690, nations No. 766;. Alexandresco, ed. 2-a,
691). IV, partea 1, p. 349). E
AL

21. Leca nu prevede nici un termen 81. Bărbatul poate cere transcrierea
pentru transcrierea donaţiunilor, (Aubry donaţiunei făcută soției sale. Dacă prin
et Rau, ed, 4-a, VII, $ 704, nota 22, p. 387; contractul de căsătorie bărbatul are ad-
Dalloz. Râp., Dispositions entre viis, No. ministrația imobilelor dăruite, el este obli-
1555; Suppl.. Dispositions entre vifs. No. gat să ceară transcricrea donaţiunei, căci
TR

596; Iiuc, VI, No. 213; Baudry et Colin, in caz când nu cere transcrierea femeca
Donations et testaments, [, No. 1567: C. are recurs în daune în contra sa potrivit
Hamangiu, l. Rosetti-Bălănescu şi AL. Băi- art. 94 c. civ. fr, (S20 e. cir. rom.), (Ale-
coianu, III. No. 1156). xandresco, ed. 2-a, IV. partea ], p. 349).
32, Tutorii incapabililor au nu numai
EN

229, Transcrierea unci donaţiuni poate

Îi făcută chiar după decesul donatorului dreptul ci şi obligaţia de a cere transerie-
sau donatarului deoarece această forma- rca donaţiunilor făcute incapabililor.
litate este prevăzuiă de lege pentru ca (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p.
donaţiunea să fie opozabilă terţelor per- 549). . - o
I/C

soane. (Demolombe, XX, No. 285, 286; Mi- 33, Ascendenţii minorului donatar au
chaux, Donations, No. 779, 780; Aubry et dreptul să ceară transcrierea donaţiunci.
Rau. ed. 4-a. VII, $ 704, nota 33, p. 3S7; Dal- (Demolombe, XX, No. 266, 267, 280; Ale-
loz. Rep. Dispositions entre vifs, No. 1354, xandresco, ed. 2-a, IV, partea 1, p. 349;
1555; Suppl., Dispositions entre vifs, Contra.: Baudry et Colin, Donations ct
AS

No. 596; lHuc. VI, No. 213; Baudey cet Co- testaments, ÎI, No. 1591). -
lin, Donations et testaments, |, No. 1365; 34. Deasemenea arc dreptul să ceară
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. 347). transcrierea donaţiunei, tatăl administra
23, |n cazul când bunurile imobile dă- tor legal al bunurilor dăruite. (Demo-
ruite se află situate în mai multe judeţe, loinbe, AX.
UI

No, 275; Baudry et Colin 'Do-

transcrierea se va face la tribunalele tutu- nations et testaments, I, No. 1384; Planiol,
ror acestor județe. (Demolombe, XX, No. MI. No. 2575; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
289; Michaux, Donations, No. 784; Alexan- partea |, p. 549). : :
BC

dresco, ed. 2-a, IV. partea I, p. 547). 35, Curatorul minorului emancipat nu
24, Sc vor transcrie şi acceptarea do- are dreptul să ceară transcrierea donali-
națiunei şi notificarea acestor acceptări, unei, care poate fi cerută numai de către

19315. — Codul Civil adnotat, — VII -

a
7
 ÎNTRE VII Codul civil
Art. 819 DESPRE DONAȚIUNILE

averea cuivă cuprinde şi pe acela de a

Y
minorul emancipat. (Alexandresco. cd. S-a,
Ş face o transeriere. (Alexandresco, ed. 2-a,
IV, partea 1, p. 550). '
să ceară IV, partea LI, p. 350).

R
: 36, Donatorul are. dreptul
donațiunei de imobile ce a 238. Donatţiunile de: imobile situate în
«rânserierea România, făcute în ţară străină, vor trebui
tăcut. (Demolombe, XX, No. 268; Aubry tribunalul situațiunei

RA
să fie transcrise la
ct Rau, VII $ 704, p. 384; Baudry et Colin,
Ale- bunului. deoarece această formalitate _este
Donations et testaments. IL, No. 159;
p. 550). de ordine publică întrucât interesează pe:
xandresco, ed. 2-a, IV, partea I,
poate terți şi creditul public al ţării. (Alexan-
37, Transcrierea unei donaţiuni
fi făcută prin mandatar. Mandatul dat
de dresco, ed. 2-a, IV, partea L, p. 327; Comp.:
Baudry et Colin. Donations ct testaments,

LIB
și man-
a accepta o donaţiune cuprinde [, No. 1717).
ată;
datul de a transcrie donaţiunea accept
istră
deasemenea mandatul dat de a admin

Amt, 819, — Lipsa transcripțiunei poate să fie invocată de orice

obligate
persoane au interes la aceasta; se exceptă însă persoanele

ITY
sau reprezen tanţii lor, aseme-
a stărui să se facă transcripțiunea,
Fr. 941).
nea şi donatorele. (Civ. 814, 818, 820, 1228, 1801, 1802; Civ.
Art. 941, —Le d&faut de transeription pourra tre oppose par
Tezt. fr.
-toutes personnes ayant interct, except& toutefois celles qui sont
la transeription. Ou leurs
chargtes de faire
avant-cause. RS et le donateur.

_ Bibliografie (continuare).
IVE

Publicitatea drepturilor reale imobiliare si registrele de proprietate, p. € urm.

Rinuuescu Axvner, 1925, [, 01.
Vernescu AL. Notă sub Cas. [, +44 din 17 Martie 1924, Pand. ltom,

INDEX ALFABETIC I, No. 1410: Alexandreseo, ed. 2-a, IV, par-

UN

(la doctrină). tea I, p. 357, 502, 363; Comp.: C.'Haman-

piu, [. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
Abitaţiune 5.. ! cuvântul: „Succesori”.
Acceptare 37. Părţi contractante î, 22. II]. No. 1187, 1188).
Acţiune pauliană 16, 1”. ! Persoane interesate 3. 9, Transcrierea prevăzută de art. 959
Ascendenţi 37. ! Persoane morale 3%.
c. Civ. îr, (819 c. civ. rom,) are de scop
Bărbat 36, + „Procură 3),
Contract de căsătorie &. Renunţara 20. prevenirea terţilor în contra fraudelor_ce
le-ar putcă face donatorul. (Pothier, 'Do-
AL

Creditori 10—18, 27, 34. Heprezentanţi, a se vedeă

ioan
nations entre vifs, VIII, No. 85; Alexan-
Cunoştinţă 18, cuvântul: „Succesori“.
35. Responsabilitate 35.
Daune
Jonatar 6—9, 27, 20, n, Servitute 5. | dresco. ed. “2-a, IV, partea I, p. 343).
35, Sucersuri particulari 21, 3, Potrivit dispozițiunilor art. 941 c. civ.
Donaţiune 1 urm. 33, 34.
fr. (819 c. civ. rom.), lipsa transcripțiunei
TR

posterioară G— | Succesori universali 23,24,

poate îi invocată deoarece persoană inte-
Donaţiune
9 30, 31, 82, 37,
Terţe persoane Î urm. resată. Prin persoană interesată se înte-
Executare silită 15.
Fraudă 2, 9, 16, 17, î9.
Testament 25, 26.
'Transeripţie 1 urm. lege oricine care nu este ținut a respectă
Tutur 2%), 36. ” contractările donatorului şi are interes să

|
Interes 3, 14, 34.
susțină că nu a fost transmisă proprieta-
EN

Inyocare 3—15, 18, 20—31, Urmărire silită, a se ve-

37, deă cuvintele: „Exccu-
tea imobilelor dăruite decât dela transcri-
crea actului de donaţiune, pe baza dreptu-
Ipotecă 10, 11, 12, tare silită”,

|
Legat,a se vedea cuvântul: Uz 5.
„Lestameat*. . Uzufruct 5. rilor ce le deţine dela donator sau pe cure
Mandat 3). Vindere-cumpărare 4, 21, le are contra lui. (Dalloz, Rep. Dispositi-
ons entre vifs, No. 1562; Suppl.. Disposi-
Moșstenitori, a se vedea DR 3
I/C

tions entre vils, No. 598; Alexandresco. ed.

Doctrină. 2-a, IV, partea I, p. 344, 357: C. Haman-
piu, [. RosettiBălănescu şi Al. Băicoianu,
1. Transcripţiunea donațiunei nu con- IIL No. 1187).
AS

stitue 'o- condiţiune de formă pentru vala- 4, Terţii cumpărători cărora donatorul
bilitatea donaţiuuci între părţile contrac- le-a vândut imobilele dăruite şi cari au
tante, ci este prevăzută de lege numai transcris titlul lor. au dreptul să opue
entru ca dobândirea proprietăţii imobi- lipsa de transcripție a donaţiunei. (Demo-
elor dăruite să fie opozabilă terțelor per- lombe. XX. No. 249; Aubry et Rau, cd. 4-a,
UI

soane. (Demolombe, XX, No. 512; Masse VII, $ 704, nota 28, p. 5%; Bufnoir, Pro-
et Vergc sur Zachariac, III, $ 4S0, p. 22%; pricte ct contrat, p. 159; Huc, VI, No. 215;
Aubry et Rau, cd. 4-a, VII S$ 704, notele Baudry et Colin, Donations et testaments,
24, 25, p. 358: Dalloz, Rp. Dispositions 1, No. 1412; Alexandresco, ed. 2-a. IV. par-
BC

entre vifs. No. 15583; Suppl., Dispositions tea |, p. 344, 357, 358; C. Hamangiu. 1. Ro-
entre vis No. 397; lHuc. VI. No. 215; Bau- filie şi Al. Băicoianu. III, No.
drv et Colin. Donations ct testaments, te
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Art. 819
8, Deasemenea au dreptul să opue

lipsa de transcripție a donaţiunei,
cari au dobândit asupra imobilelor
ite,. desmembrări ale dreptului de proprl-
citate cum sunt drepturi de uzufruct, uz,
abitaţie sau servituţi reale. (Demolombe,
RY
cd. 4-a, VII, 5 704. nota 30, p. 391; Alexan-
terţii dresco, ed. 2-a, IV, partea 1, p. 338, 359).
dăru- 12. Creditorii donatorului al căror titlu
|
este anterior transcrierei donațiunei. însă
au înscris ipoieca lor posterior donațiunei,

RA
nu Yor puteă aycă prioritate faţă de do-
AX. Ao. 294, 295; Mourlon, II, No. 697; națiunea transerisă. (Dalloz, Rep., Dispo-
Michaux, Donations, No. 783: Aubry «i sitions entre vifs, No. 1564; Alexandrescu,
Rau, VII, $ 704, p. 5$9 urm.; Dalloz, kep,, ed. 2-a, 1V, partea I, p. 359).
Dispositions entre vifs, No. 1562; Huc, VI,
13. Creditorii chirograiari ai dunato-
No. 215; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea rului, după o părere,

LIB
l. p. 544, 557, 358; C. Hamangiu, |. Rosetti- nu au:dreptul să
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III. 1187). opuc lipsa de transcriere a donaţiunei.
(Coin-Delisle,. Commentaire, Art. 941,
6. După o părere, lipsa de transcripție No. 9, 14; Marcad6 art. 941 Dalloz., Rep.
a unei donuţiuni de imobile, nu poate fi Dispositions entre vifs, No. 1568; Alexan-
invocată de un donatar al aceloraşi imo- Qresco. ed. 2-a, IV, partea 1, p. 339, 360,
bile poşterior donaţiunei netranserise, 301). .

ITY
(Merlin, Reportoire, 'Donations, section 6, „14. După altă părere, dominantă, cre-
3 3; Transcription, $ 6, No. 3; Tuulier, LV, ditorii chirografari ai donatorului dacă au
p 75; Grenier, Donations ct testaments, Il, interes, pot opune lipsa de
No. 16$, 16S bis; Froplong, Donations et transcriere «
donaţiunei. (Duranton, VIII, No. 517; De-
testaments, IM, No. tiZZ urm.; Mass& et molombe, XX, No. 300
Vergă sur Zachariac, LII, $ 480, nota 3%, p.
urm.; Massc et
Verg€ sur Zachariae, II, $ 480, nota 20,
225).
7. După altă părere, donatarii ulteriori
ai bunurilor imobiliare dăruite au dreptul
să invoace lipsa de transcripție a donaţi-
ct Colmet
RS
221; Troplong, Donations et testaments, Ir,
No. 1185; Trauscription, No. 565; Demanie
de Santerre,
Mourlon. II, No. 704; Michaux, Donations,
p.

IV, No. 82 bis, |;

uuci anterioare. (Duranton, VIII, No. 515;
VE
Demolombe, XX, No. 298, 299; Demante ct
Colmet de Santerre, IV, No. 82 bis, IV;
Mourlon, Il, No. 705; Alichaux, Donations,
No. 595 urm.; Aubry et lau, ed. s-a, VII,
$ 704, nota 29, p. 390; Dalloz, Rep., Dis-
NI
No. 789 urm.; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII,
$ 704, nota 31, p. 391; Bufnoir. Propriste
et contrat, p. 145 urm.; Huc, VI, No. 215:
Baudry et Colin, Donatious
et testamenis.
I, No. 1420; Matei Cantacuzino, p. 383; C.
Iamangiu, |. Rosctii-Bălănescu şi Al. Băi-

positions entre vis, No. 1579; Suppl., Dis- coianu, III, No. 1187).
positions entre vifs, No. 406; Bufnoir, Pro- 15, Dacă creditorii chirografari
prit€ et contrat, p, 159; Laurent, XXIX. ai do-
natorului au început o urmărire silită
U

No. 165; Huc, VI, No. 213; Baudry et Co- asupra imobilului dăruit pe care au
lin, Donations et testaments, 1, No. 1414 tran-
scris-o înainte de transcrierea donaţiunei,
urm.; Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea |, ei au drept de preferinţă. (Demolombe,
p. 544, 357, 538, 5600, 365; C. Hamangiu, ]. XX, No. 301; Demante et Colmet de San-
AL

Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu, Il, No.
1157).
8. Această soluţiune îşi găseşte aplica-
liunca chiar dacă ambele donațiuni se fac
prin contractul de căsătorie, (Dalloz, Rep.
TR
terre, IV, No. S2 bis, VIIL; Aubry ct Rau,
ed.
t-a, VII, $ 704, nota 32, p. 392; 'Dalloz,
Râp., Suppl., Dispositions entre vifs, No.
401; Laurent, NAIN,
No. îsi; Buudry et

Colin, Donations ct testaments, I, No. 1421;

Dispositions entre vifs, No. 1579). Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p.
9. Dacă insă. transcrierea donaţiunei * 360). .
posterioare este rezultatul unei fraude de IG. Creditorii
" conivență cu donatorul în contra primului chirografari ai donato-
rului au dreptul să atace ca fiind făcute
EN

donatar, donatarul posterior nu se va pu- în frauda drepturilor lor, donaţiunile care

teă folosi de transcriere. (Michaux, Dona- au fost transcrise posterior
tions, No. 815; Alexandresco, ed. 2-a, IV, epocei când
au luat naştere drepturile lor. (Aubry ct
partea Î, p. 344, nota 5, 360). Rau, ed. 4-a, VII, $ 704. nota 35, p. 59;
10. Crcditorii donatorului, înscrişi cu - Dalloz. Rep., Suppl., Dispositions entre
I/C

ipotecă asupra imobilului dăruit au drep- vifs, No. 401; Baudry et Colin, Donutions
tul să opuc lipsă de transcrierea dona-
tiunei. (Demolombe, XX, No. 294; Demante et testaments, I, No. 1425).
et Colmet de Sanierre, LV, No. 82 bis ];
17. Creditorii chirografari ai donato-
rului au dreptul ca în caz de fraudă, să
Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 704, nota 30,
AS

intente contra donatarului acțiunea pa-

„p. „39; Huc, VI, No, 245; Baudry uliană pentru anularea donaţiunei, chiar
et Colin, 'Donations et testaments, I, No.
1419; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
dacă ar fi regulat transcrisă. (Dalloz, Rep.
Dispositions entre vits, No. 1573).
p. 358, 339; Comp.: C. Hamangiu, [. Ro-|, „18. Chiar dacă
setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. creditorii donatorului
UI

şi alți terţi interesaţi ar avcă cunoştinţ

1187). de donaţiunea imobiliară care nu a
ă
Îi. Chiar dacă titlul creditorilor dona- transcrisă, ci au dreptul să se prevaleze
fost
torului înscrişi asupra imobilului dăruit de lipsă de transcripție, deoarece potrivit
BC

este posterior donaţiunei, ei au dreptul să dispozițiunilor ari. 941 din codul civil fr.
opue lipsa de transcrierea a donaţiunei (419 c. civ. rom.) donaţiunea de imobile
(Demolombe. XX, No. 502; Aubry et Rau, netranscrisă nu este opozabilă terţilor.
SI
-
 ÎNTRE VII Codul civil
Art. 819 DESPRE DONAȚIUNILE

Y
Santerre. IV, No. 82 bis I; Huc, VI, No.
(Demolombe. XX. 4 on. II, .
No. 313: Mourl
No. 697; Aubryet Rau. cd. 4-a. VIE, Ş 704.
214),
“05, Dacă donatorul a testat bunul dă-

nota 59, p. 395; Dalloz. Rep. Dispositions
entre vifs, No. 1570; Suppl., Dispositions
entre vis, No. 598. 402; Huc, VI. Ne 915:
R
ruit, posterior donaţiunei. legatarul după
o părere, nu are dreptul să învoace lipsa

Baudry et Colin, Donations ct testaments.
I, No. 1426; Alexandresco, cd. 2-a. IV, par-
tea I, p. 544. nota 5, 360. 307; Contra.: Lau-
rent, XXIX. No. 191).
19. Dacă însă terţul a comis o fraudă
RA
transcripţici. (Coin-Delisle. Cominentaire,
Art. 941, No. 20; 'Duranton, VIII, No. 516;
Demolombe, XX. No. 510; Bufnoir, Propri-
âte et contrat, p. 153, 154; Massâ et Verg6
sur Zachariac, Îl. $ 180, nota 24, p. 222;

LIB
Troplong. Donations et testaments ÎI. No.
de conivență cu donatorul în scopul de a
1178).
lipsi pe donatar de beneficiul donaţiunei, părere, legatarul ca şi -
26. După altă
regula precedentă suferă exeepţiune şi do-
națiunea chiar netrauscrisă va îi opozabilă un donatar vosterior are dreptul să in-
terțului. (Demolombe, AXĂ. No. 511: Aubry voace lipsa de transcripție a unei donaţi-
unui anterioare a aceluiaș imobil. (De-
ct Rau, cd. t-a, VII, $ 704, nota 38. p. 39:
mante ct Colmet de Santerre, IV. No. $2

ITY
Baudry et. Colin. Donations et testiinents.
I, No. 1497; Alexandresco. ed. 2-a, IV. par- bis 1: Laurent, XXIX, No. 188; Iluc, VI,
No. 215; Baudry ct Colin. iDonations ct
tea IL. p. 544, nota 5, 360, 367). IL, No. Hi7, 1418; Alexan-
20. Terţul interesat nu poate invocă” testaments.
lipsa trauscrierei dacă se constată că el a dresco, ed. 2-a. IV, partea IL. p. 361, text
si nota 2: C. Ilamangiu. |. Nosetti-Bălă-
renunțat la această excepiie. (Demolombe,
XX, No. 514: Alexandresco, ed. 2-a, IV. par-
tea I, p.: 368). ,
94, Terţii interesaţi pot opune lipsa de
transenpție a unci donațiuni imobiliare.
. RS _mescu şi Al. Băicoianu. III, No. 1187).
93, Creditorii donatarului nu au drep-
tul să invoace lipsa de transcripiie a do-
naţiunei. (Demolombe, XX, No. Sit, 312:
au numai donatarului ci şi avânzilor Mass et Verge sur Zachariac, II, $ 4S0;
IVE
cauza ai săi. cum ar fi unui cumpărător al p. 222; Aubry et Rau. ed. d-a VII. $ 704.
imobilului dăruit, dela donatar. (Dalloz, nota 36. p. 593: Dalloz. Rep. Dispositious
Râp.. 'Dispositions entre vifs, No. 1572). entre vifs, No. 1569: Suppl.. Dispositions
99, Numai terții interesaţi au dreptul entre vifs, No. 404; Huc, VL No. 215; Bau-
să invoace lipsa de transcripție a unci do- dry et Colin, Donations ct testamenis, Î,
naţiuni de bunuri imobiliare iar nu şi păr- No. 1410: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
UN

țile contractante. (Demolombe, AX, N». I, p. 363).

3142 316; Aubry et Rau, ed. 4-a. VII, $ 704; Oa, Terţii cari ar fi dobândit dela do-
nota 56. p. 395; Dalloz, Râp.. Disnositions natar imobilul dăruit deasemenea nu au
entre vifs, No. 1569; Suppl.. Dispositions dreptul să învoace lipsa de transcripție a
entre vis. No. 404 415: Huc, VI, No. 2155; donațiunei. (Aubry et.Rau, ed. t-a, VII, $
Baudry ct Colin. Donations et testaments, 704, nota 36 p. 593; Dalloz, Rep. Supvl.
Dispositions entre vifs, No. 405; Huc. VI,
AL

I. No. 1405. 1410; Alexandresco, cd. 2-a,

IV, partea |, p. 361, 360: C. Hamangiu, |.
Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu. INI. No.
1188).
53, Deasemenea nu au dreptul să în-
TR
No. 215; Baudry et Colin, Donutions et
testaments, Î, No. 1410). |
29, Persoanele care sunt însărcinate să
ceară transcriplia, cum ar fi un tutor în

voace lipsa de transcripție a donaţiunei numele minorului, nu au dreptul să opue

de bunuri imobiliare, moştenitorii sau lipsa de transcripție a donaţiunci. (Pothier.
avânzii cauză universali sau cu titlu uni- Donations entre vifs, VIII. No. 120; me-
versal ai părților contractante. (Dalloz, molomhe. XX. No. 321: Aubry ct Rau, cd. .
entre viis. No. s-a, VII, $ 704, p. 593; Dalloz. Râp.. Dispo-
EN

Râp., Suppl., Dispositions

415; Alexandresco ed. 2-a. LV, partea | p..
301, 362, 363; C. Ilamangiu. ]. Rosetti-Bă-
lănescu şi AL. Băicoianu, III. No. 1188).
24. Moştenitorii universali ui donatoru-
lui nu au dreptul să invoace lipsa de tran-
I/C
sitions entre vifs. No. 1591; Huc, VI, Na.
215; Baudry cet Colin. Donations ct testa-
ments, |, No. 1401; Alexandresco, ed. Z-a,
"TV, partea IL, p. 361. 365, 364: C. Haman-
giu, L. Rosetti-Bălăuescu şi Al. Băicoianu,

scripție a: donaţiunei. Duranton, VIII. No. III. No. 1188, 1189).

518: Demolombe, XX, No. 506 urm.; Mass 30. Mandatarul donatarului care ar fi!
et Verg& sur Zachariac, III, $ 450, nota primit mandat să facă toate formalităţile
25. p. 922; 'Troplong, Donatious ct testa- necesare perfectării donaţiunci sau repre-
AS

ments, Il. No. 1176. 17: Aubry et Rau. zentanții săi universali nu au dreptul să
ed. 4-a. VII, $ 704, nota 27, p. 588; Dalloz. invoace lipsa de transcripție. (Dalloz.. Rep.
Rep... Dispositions entre vifs, No. 1574; Dispositions entre vifs, No. 1592; Alexan-
Suppl., Disposiiious entre vifs, No. 403; dresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. 364).
Bulnoir, Propricie et contrat. p. 149 urm. 24, Deasemenea reprezentanții persoa-
UI

Laurent, XNIX, No. 156; Baudry et Colin. nelor însărcinate să ceară transcripția nu
Donations et testaments, Î, No. 1409; Ale- au dreptul să invoace lipsa transcripției
xandresco. ed. 2-a, LV. partea LI. p. 501. donațiunei. (Dalloz. Râp.. Dispositions
362; C. Hamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu şi entre vifs, No. 1591; Alexandresco, cd. 2-a
BC

Al. Băicoianu. IL, No. 1188; Contra: Pot- IV, partea |, p. 561, 365, 565: C. Hamangtu.
hier. Donations, VIII, No. 116; Mourlon, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu. III.
IL. No. 701, 702; Demante et Colmei de No. 1188. 1189).

— 30—
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VIL Art, 820

RY
382, Deasemenea nu uu dreptul să in- invocă lipsa transcripţiei donaţiunci; dacă
voace lipsa transcripției donaţiunei repre- însă este vorba de o donaţiune făcută de
zentanţii universali ai persoanelor însărci- „ autori sau de debitorul reprezentanţilor
nate să ceară transcripția, cum sunt moşte- particulari şi când debitorul a omis să
nitorii sau succesorii universali ai acestor ceară transcripţia. reprezentanţii particu-

RA
persoane. (Demolombe, XX, No. 322; Mour- lari au dreptul să invoace lipsa de tran-
lon. II, No. 699; Marcade, Art. 9i: De- seripțic au acestei donaţiuni. (Demolombe,
mante ct Colmet de Santerre, IV. No. s2 AX, No. 325; 526, 527; Demante cet Colmet
bis, IX; Aubry et Rau, ed. i-a, VII, $ 704. de Santerre, LV, No. S2 bis, IX; Aubry et
p. 595: Dalloz, Rp... Dispositions entre Rau, ed. 4-a, VII, $ 704, nota 37 p. 39%,

LIB
vifs, No. 1595; Suppl. 'Dispositions entre 394; Dalloz. Râp.. Suppl., Dispositions
vifs, No. +16; Laurent, XXIX, No. 190; IIuc, entre vifs. No. 416; Baudry ct Colin, Do-
VI, No. 215; Baudry et Colin, Donations. nations ct testaments Î, No. 14104 urm;
ct testaments, I. No. 1402; Alexandrescu. Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 366).
ed. 2-a, IV, partea I, p. 366; C. Hamangiu, 25, Deoarece donatorul nu poate o-
1; Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, III, pune donatarului sau reprezentanţilor săi
No. 1188).;

33, Reprezentanţii particulari ai per-
soaneclor însărcinate să ceară transeripţia
după părerea generală nu au dreptul în
principiu să invoace lipsa de transcripție,
deoarece şi ei sunt cuprinşi în denumirea
de „reprezentanţi”. întrebuințată” de art.
941, e. civ. în. (810 c. civ. rom.). (Demante
et Colmei de Santerre, 1V, No. 52 bis IN=
Aubry et Rau, cd. +-a, VII. S 704, nota 37,
p. 594: Bufnoir, Propricte et Contrat, p.
VE
155; Dalloz. Rep., Dispositions entre vifs.
No. 1593: Suppl., Dispositions entre vifs,
No. 416; Huc, VI, No. 215; Baudry et Colin.
Donations et testaments. [, No. 1402 urm.;
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea LI. p. 366).
NI
ITY
lipsa de transcriere a donaţiunei, donatarul
are o acjiune: în daune în contra donatoru-
lui care în urma donaţiunei chiar netran-
scrisă, ar înstrăină cu titlu oneros sau
eratuit imobilul dăruit. (Demolombe, XĂ,
No. 316: Aubry ct Rau. VII, $ 705, p. 59%;
RS
Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea |, p. 362:
C. Hamangiu, |. Rosctti-Bălănescu şi Al.
Băicoianu, III, No. 1188).
28. Persoanele obligate
!
să stăruiascăâ
să se facă transcripția sunt: tutorul, băr-
butul și administratorii persoanelor mo-
rale, când ci au administraţia bunurilor
dăruite. (Alexandresco, ed, 2-a, IV, partea
IT. p. 364: C. Hamangiu. LI. Rosetti-Bălă-
nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1188).

234, Sc decide totuşi că aceşti repre-
zentanţi particulari vor puteă sau nu în-
vocă lipsa de transcripție după natura di-
ferită a drepiurilor pe care le pot invocă
U
87, Ascedenţii cari au acceptat o dv-
naţiune imobiliară făcută minorului şi care
deci au devenit obligaţi a cere transcri-
crea, precum și moştenitorii lor universali,

sau după interesul pe care caută să-l facă nu pot opune lipsa transerierei. (Demo-
să prevaleze. Astfel în cazul când repre- lombe, XX, No. 282; Demante cet Colmet
zentanţii particulari vor să se prevaleze de Santerre, IV, No. 82 bis, LI; Alexan-
AL

de drepturile pe cari autorul sau debito- „ dresco, cd. 2-a. IV, partea [, p, 552. 364,
rul lor le-a dobândit asupra imobilului 565; Contra.: Dalloz, Râp. Dispositions
dăruit posterior donațiunei a cărei trans- entre vifs, No. 1586).
criere au omis so ceută, ei nu vor putcă
TR

Art. 820. -- Minorii interzişi!), femeele măritate, în lipsă de accep-

taţiunea sau transcripțiunea donaţiunei, nu pot cere obiectele dăruite;
au însă, de se cuvine, recurs în contra tutorilor sau bărbaţilor.
EN

(Civ. 390, 415, 416, 454, 815, 1084, 1242, 1243, 1285, 1753; Civ..
Fr. 942).
Tezt, fr. Art. 42. — Les mineurs, les interdits, les femmes marices, -ne
I/C

seront point restitucs contre le defaut Vacceptation ou de transeription des dona-

tions; sauf leur recours contre leurs tuteurs ou maris, sil y €ehet, et sans que 'la
restitution puisse avoir lieu, dans le cas mâme ou lesdits tuteurs etimaris se trou-
AS

veraient insolvables.

INDEX ALl.FABETICE Enumerar: enunciativă 3, | 33, 30.

Femee măritată 1, 4, 186— Minori 1, 6—10, 14—17,2,
(la doctrină). 24 29. 3, 34, 3
UI

Absenţă 16,
Acceptare t—î7, 19, 23,3%,
Act de conservare 26.
Apreciere suverană Î),
BC
Boală 16.! Garanţie 36, Minor emancipat 5, 25, 26.
Conservare 2%, Greşeală 15, 17, 33. Neglijenţă 15, 17, 33,
Consiliu judiciar 35, Interzis 1, 6, 15—17,29,%, Părți contractante 31.
Curator 3, 11, 25, 26,527, 33, 36 Prejudiciu 17, B.

Ascendenţi 7 10, 3). Donaţiune î urm. Justiţie 19, 23, Responsabilitate 3—7, 9,
Bărbat +, 18—24. Dotă 92, 23, 24. Mandatari legali 3, 15, 17, 11, 12, 14—20, 22, 23, 35,

1) Din eroare se zice: „minorii interzişi“ in loc de: „minorii, interzişii* cum este şi în textul francez.

— 37—
 DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Codul civil
Art: 820 DESPRE

Y
57—29, 31, 33, 36. “Terţe persoane 34. _ testaments, L. No. 1396; Planiol, III, No.
Sarcine 16. , Transcriere 1, 2, 3, 18—35, 2375; Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea
Tutori 6—9, 15—17, 28.2,
Stabilimente publice 2,12,
I,.p. 249; C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălă-

R
13, 31, 32, 33, 34, 36.
11, 26, 27. Tutor ad hoc 7,8. nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1189;
Surdo-mut
Tată 14. Contra: 'Dalloz, Rep., Dispositions entre

RA
vifs, No. 1510).
6. Potrivit dispoziţiunilor art. 942 ce. civ.
Doctrină, fr. (820 c. civ. rom.) tutorii minorilor şi
interzișilor sunt răspunzători în primul
|. Minorii, interzişii şi femeile măriiate rând de lipsa de acceptare a donaţiunilor
nu pot cere, sub nici un motiv, obiectele

LIB
făcute acestora. (Dalloz, Rep. Disposi-
dăruite dacă nu sa făcut acceptarea sau tion, entre vifs, No. 1510; Alexandresco, ed.
transcrierea donaţiunei. (Demolombe, XX, |-
0-a, IV, partea [, p. 249; C. Hamangiu.
No. 206; IDemante et Colmet de Santerre, şi AL. Băicoianu, Il, No..
Rosetti-Bălănescu
IV, No. 83; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $
704, nota 21, p. 337; Bufnoir, Propricte et
1189). .
Contrat, p. 158; Dalloz, Rep., Dispositions 7, Ascendentul sau tutorul care a făcut
o donaţiune minorului şi nu a îngrijit să

ITY
entre vis, No. 1508, 1585; Suppl., Dispo- se numească acestuia un tutor ad hoc în-
sitions entre viis, No. 415; Baudry et Co- sărcinat cu acceptarea donaţiunei, după
lin, Donations et testaments, |, No. 1395; "o părere, este răspunzător. (Merlin, R6-
C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi. Al. pertoire, Mineur, $ 7, No. 5; Mass et
Băicoianu, III, No. 1189; Comp.: Alexan- Verg€ sur Zachariae, III, $ 425, p. 59; Tro-
dresco. ed. 2-a, 1V, partea L, p. 248 urm.).
_D, Deasemenea stabilimentele publice
hu pot cere obicctele dăruite dacă nu sa
făcut acceptarea sau transcrierea donaţi-
unei. (Demolombe, XX, No. 207, 253; De-
RS plong,
1135;
No.
Donations
Grenier,
66 bis, nota
et
Donations
a; Aubry
testaments,

VII, 5 652, nota 9, p. 59; 'Dalloz, Râp., Dis-

et testaments,
et Rau,
III,

cd.
No.

4-a,
],

mante ct Colmet de Santerre, IV, No. 85 positions entre vifs, No. 1512; Suppl., Dis-
IVE
bis, I; Dalloz, Râp., 'Dispositions entre viis. positions entre vifs,. No. 385; Baudry_ et
No. 1515, 15$9; Baudry et Colin, Donu- Colin, Donations et testamenis, I, No-
tînns et testaments, I, No. 1595; C. Haman- 1597). |
„îm, 1. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu. 8. După altă părere, ascendentul sau.
„ți, No. 1189). tutorul care a făcut o donațiune minoru-
:, “numerarea persoanelor răspunză- lui şi nu a îngrijit să se numească aces-
UN

i.e “ntrucă nu au făcut acceptarea sau tuia un tutor ad hoc pentru a acceptă do-
1. crea donaţiunei, prevăzute de art. națiunea, nu are nici o răspundere dacă
“i. Îr. (820 ce. civ. rom), nu este donaţiunea se anulează pentru lipsa de
ri
statii, degarece dispoziţiunile acestui acceptare. (Coin-Delisle, Commentaire,
sot. se aplică tuturor mandatarilor le- Art. 935, No. 7, 3: Duvergier sur 'Toullier,
„iii în genere cari gercază interesele al- V, No. 202; Demolombe, ŞX, No, 214: De-
mante ct Colmet de Santerre, IV, No. 85
AL

aitora. (Baudry cet Colin, Donations et tes-

taments, |, No. 1595; Planiol, IIL, No. 2573; bis, II; Laurent, NIL. No. 262: Alexan-
Comp.: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea 1, dresco. ed. 2-a, IV, partea LI, p. 249, 250).
p. 249, 355; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălă- 9, Tutorul sau ascendentul numai a-
nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1189). tunci va fi răspunzător când va fi acceptat
TR

4, Cu toate că art. 942. civ. îr. (820c. cl însuși donaţiunca ce a făcut minorului.
civ. rom.). prevede că bărbatul este răs- (Demolombe, XX, No. 215; Laurent, XII.
punzător pentru lipsa de acceptare a dona- No. 262: Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea.
jiunei făcută femeei, totuşi, el nu are a- |. p. 250).
ccastă răspundere deoarece 10. Ascendenţii cari nu sunt tutori, nu
EN

cl nu este
obligat de lege să accepte donaţiunea sunt răspunzători pentru lipsa de accep-
pentru femeea sa, ci numai să-i dea auto- tare a donaţiunei, deoarece persoanele
rizaţia. (Demolombe, XX, No. 213;' Mour- cari, după lege, au numai facultatea de a
lon, II, No. 691; Demante et Colmet de acceptă o donajiune în numele incapabi-
Santerre, 1V, No. S5 bis, II; Marcade, Art. lului şi nu sunt însărcinate.cu administra-
I/C

942; iDalloz, R6p., Dispositions entre viis, ţia averei lor sunt scutite de răspunderea
No. 1510; Supl. Dispositions entre viis, prevăzută de art. 942 ce. civ. fr. (820 c. civ.
No. 582; Laurent. XII, No. 261; Alexan- rom.). (Demolombe, XX, No. 212; Dalloz,
dresco, ed. 2-a, '1V, partea Î, p. 248, nota Rep. Dispositions entre vifs; No. 1513;
Laurent, XII, No. 262; Baudry et Colin,
AS

1, 249, 354; C. Hamangiu, L. Rosetti-Bălă-

nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1189). Donations cet testaments, LI, No. 1591; Ale-
5. Curatorii minorilor emancipaţi sunt xandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. 248,
răspunzători de lipsa de acceptare a dona- nota 1, 249). -
iiunilor făcute minorilor
i emancipaţi cu 4 4. Curatorul special numit unui sur-
UI

toate că art, 942 c. civ. fr. (820 c. civ, rom,) do-mut care nu ştie să serie, conform dis-
nu-i prevede şi pe ei, însă dispoziţiunile pozițiunilor art. 956 e. civ. îr. (816 e. civ.
acestui articol, trebuese complectate. cu rom.), este răspunzător de lipsa de accep-
dispozițiunile art. 940 e. civ. fr. (Demo- tare a unci donaţiuni. (Demolombe, XĂ,
BC

lombe, AX, No. 210; Demante et Colmet No. 210; Demante et Colmet de Santerre;
de Santerre, 1V, No. 85 bis, I; Laurent, XII. 1Y, No. 74 bis,. III, 83 bis [; Dalloz, Râp.,
No. 262; Baudry ct Colin. Donations et Dispositions entre vifs. No. 1511; Laurent.

— 385—
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Art. 820

RY
XII, No. 262; Buudey ei Colin, Donations I, No. 139s; Comp.: Dalloz, Râp., Disposi-
et testaments, Î. No. 1396: Planiol, III, No. tions entre vifs, No. 1512; Alexandreseo,
2575; Alexandresco, ed. 2-a. IV. partea |, ed. 2-a. IV, partea LI, p. 249). ,
p. 249). 18. Bărbaţii sunt răspunzătorii de lipsa
12. Administratorii stabilimentelor pu- de transcriere a donaţiunilor făcute fe-

RA
blice sunt răspunzători, după o părere, de meilor lor, deoarece sunt obligaţi să ceară
lipsa de acceptare a unei donațiuni făcută îndeplinirea acestor formalităţi. (Dallpz.
acestora, cu toate că art. 92 c. civ. fr, Nep.. 'Dispositions entre vifs, No. 1585).
(820 c. civ. rom.), a omis să treacă alături '19,. Chiar în cazul când femeea a fost
de femei măritate, minori şi interziși. şi autorizată de justiţie să accepte o dona-

LIB
stabilimentele publice. ('Duranton, VII, țiunc, bărbatul ei este răspunzător de
No 523; Demolombe XX: No. 207, 211, lipsa de transcripție a donaţiunei. (Dalloz,
233; Demunte eţ Colmet de Santerre, IV, Râp.. Dispositions entre viis, No. 1587).
No. 83 bis I; Laurent, XII, No. 262; Baudry 20. Bărbatul este răspunzător de lipsa
ct Colin. Donations ct testaments, I, No. de transcripție a unei donaţiuni pe care
1395; Planiol, III. No. 2573; Alexandresco. a făcut-o el însuși femeii sale. (Demolom-
ed. 2-a, LV, partea |. p. 249, 555; C. Ha- be, AA, No. 279; Demante et Colmet de

ITY
mangiu. |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băico- Santerre, IV, No. 85 bis, II; Aubry et Rau,
ianu, III, No. 1189). ed. 4-a, VII. 5 70, nota 18, p. 3S6; Baudry
18. După altă părere, deoarece art. et olin, Donations ct testaments, |, No.
942 c. civ. îv. (820 ce. civ. rom,), nu prevede 1397).
şi stabilimentele publice, administratorii 21. In dreptul civil român prin elimi-
lor nu sunt răspunzători de lipsa de accep-
tare a donaţiunilor ce li sar face
et lau, ed. 4-a. VII, $ 704, nota 20, p. 557;
Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No.
1515).
(Aubry
narea art.

RS
910
este răspunzător
c. cir.

scriere a donaţiunei
pentru
fr.

făcută
bărbatul nu
lipsa de tran-
soţiei sale.
(Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p.
258, 249, nota 1, 554, 355; Comp.: C. Ha-
14. lată
VE
administrator legul în timpul mangiu, IL. losetti-Bălănescu şi Al. Băico-
căsătoriei, este răspunzător «de lipsa de ianu, ILI, No. 1189).
accepiarea a donaţiunei făcută copilului este răspunzător de lipsa de transcriere,
său. (Demolombe, XX. No. 207 urm.. 211; 29, Sub regimul dotal însă bărbatul
Demante et Colmet de Santerre, 1), No. deoarece în acest caz el are administraţia
NI

S5 bis, Î; Laurent, XII, No. 262; Planiol,
III, No. 2575; Alexandreseo, ed. 2-a,
partea I, p. 249).
15. Reprezentanţii incapabililor vor fi
averii dotale. (Alexandresco, ed. 2-a, 1V,
IN. parteu Î, p. 350, nota 4, 352, 554, 555; C.
Ilamangiu, L. Rosciti-Bălănescu şi AL. Băi-
coianu, III. No. 1189; Comp.: 'Demolombe,
U

răspunzători de lipsa de acceptare a unci XA, No. 215; Mourlon, II, No. 691).
donaţiuni. numai dacă se va constată de 23, In acest caz bărbatul este răspunză-
tribunale că aceasiă lipsă este datorită tor de lipsa de transcriere chiar dacă do-
AL

greşelei sau ncglijenţei lor, deoarece ars. națiunea a fost acceptată de femee cu
942 c. civ. fr. (820 c. civ. rom.) preveae autorizația justiţiei deoarece el fiind ad-
această responsabilitate numai în cazul ministratorul averei dotale este obligat să
„când_se cuvine”. (Duranton. VIII, No. facă asupra acestei averi toate actele de
524; Demolombe, XX, No. 217; Dalloz, administrație şi de conservare. (Demo-
TR

Rep., Dispositions entre vifs, No. 1514; lombe, XX, No. 275; Mourlon, II, No. 639;
Laurent, XIL. No. 263; XXIX, No. 153; Huc, Demante et Colmet de Santerre, IV, No.
VI. No. 216; Baudry et Colin, Donaurons Si bis, I; Baudry ct Colin, Donations et
et tesiaments, I, No. 1395; Planiol, IL. No. testaments, Î, No. 13S2; Alexandresco, ed.
2575; Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea |,
EN

2-a, IV, partea I, p. 554, nota 4; Contra:

p. 247, nota 4, 556; C. Ilamangiu, |. Rosetti- Coin-Delisle, 'Donations ct testaments,
Bălănescu şi Al. Băicoianu, ÎL, No. 1189). Art, 942, No. 9; Aubry et Rau, VII, $ Z04,
16. Astfel tutorul nu poate fi supus.la text şi nota 14, p. 385).
vreun recurs din partea minorilor sau 24. Dacă prin actul dotal femcea şr-a
interzisului în cazul când nu a avut cu- rezervat administrația averii sale bărbă-
I/C

noştintă de donaţiune sau nu a putut să tul nu este răspunzător de lipsa de tran-

accepte donaţiunea făcută din cauză de screre deoarece în acest caz bărbatul are
boală sau de absenţă sau din cauza sar- numai facultatea iar nu obligaţia de a cere
cinelor donaţiunci, etc. (Demolombe. XX. transcrierea. (Alexandresco, ed. 2-a, IV,
AS

No. 217; Laurent. XII, No. 263: XXNLX, No. partea Î, p. 349, 555: C. Hamangiu, |. Ro-
155; Huc, VI, No. 216; Baudry ct Co- seiti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No.
lin, Donations et testaments, |. No. 159; 1159).
Planiol, III, No. 2575; Alexandresco, ed. 25, Curatorul unui minor emancipat
2-a, IV, partea I, p. 247, nota 4, 356). este răspunzător de lipsa de transcripție
UI

|'7.„ Dcasemeneca răspunderea repre- a unci donaţiuni făcută acestuia. (Demo-

zentanţilor incapabililor pentru lipsa de lombe, AX. No. 276; Dalloz. Râp., Disno-
aceptare a unei donaţiuni va avcă loc nu- sitons_ entre vifs, No. 1555; Baudry et Co-
mai dacă se va constată un prejudiciu lin, Donations et testaments. |. No. 1385
BC

adus incapabililor din cauza acestei gre- urin.; Contra: C. Hamangiu. [. Rosetti-Bă-
şeli sau neglijență a reprezentanţilor. (Ba- lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1189).
udryv cet Colin. 'Donationx cet testamenrs. 23. In drentul civil român. prin elimt-
.
 Art. 821 DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Codul civil

Y
narca art. 910 c, civ. îr., curatorul unui 229, După altă părere administratorii
minor emancipat sau al unui surdo-mut stabilimentelor publice, nu sunt răspun-
nu are nici facultatea, nici obligaţia de a zători de lipsă de transcripție a donaţi-

R
cere transcrierea donaţiunei, aşă încâte unilor. deoarece art. 942 ce. civ. în. (820
nu este răspunzător de lipsa de transcrip- e, civ. rom.) nu-i trece printre persoanele
responsabile. (Aubry et Rau, cd. 4-a, VII,

RA
jie, care trebueşte să fie cerută de însuşi
minorul emancipat sau de surdo-mut, care $ 704, nota 20, p. 387; 'Dalloz, Rep., Dispo-
au' dreptul să facă acte _ de conservare. sitions entre vils. No. 15$9; Suppl., Dis-
(Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |. p. positions entre vifs, No. 414).
353; Iamangiu, I. Rosctti-Bălănescu, 38, leprezentanţii” incapabililor vor fi

LIB
şi Al. Băicoianu. III, No. 1189; Comp.: răspunzători de lipsa de transcriere a
Aubry et Rau. VII, $ 704. p. 555; Laurent, unei donațiuni,: şi numai dacă se va con-
XXIN, No. 153). stată de tribunale, care vor apreciă în
237, Curatorul unui surdo-inut este răs- mod suveran, că această lipsă este dato-.
punzător de lipsa de transcripție a unei rită greşelei sau neglijenței lor şi dacă a
donaţiuni făcute acestuia. (Demolombe, rezultat un prejudiciu peniru incababili,
NX, No. 277; Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII, deoarece art. 94 c. civ. în. (820-c. civ.

$ 704, p. 356; Dalloz, Rep. Suppl.: Dispo-
siiions entre viis, No. 410).
28. Lutorii minorilor și
sunt răspunzători de lipsa de
a donaţiunilor făcute acestora,
Râp., 'Dispositions entre vils, No. 1585;
Laurent, XXLĂ, No. 153, 155; Alexandrescu,
ed. 2-a, IV, partea I, p. 351).
29, Lutovii minorilor şi
-
interzişilor
sunt răspunzători de lipsa de transcripție
a donaţiunilor pe care le-au făcut ei înşişi
pupililor lor. (Demolombe, XX. No. 279;
Demante ct Colmet de Santerre, IV, No.
S5 bis Il; Aubry et Rau, ed. d-a, VII, $
704, nota 1$, p. 586; Dalloz, Râp., Disposi-
tions entre vils, No. 15S8; Baudry et Co-
ITY
rom.), prevede această responsabilitate nu-
mai în cazul când „se cuvine”, (Duranton,
interzişilor * VIII, No. 524; Demolombe, XA, No. 284;
transcripție Aubry ed. Rau, ed. 4-a, VII, $ 704, nota 19
(Dalioz, p. 587; Dalloz, Rcp.. Dispositions entre
RS viis, No. 1587; Suppl., 'Dispositions entre
viis, No. 415; Laurent, NIL, No. 2653; AXILX.
No. 155; Iluc, VI, No. 2160; Baudry et Co-
lin, Donations ct testamenis, I, No. 1398;
Planiol, LI, No. 2575; Alexandresco, ed.
2-a, IV, partea I, p. 247, text şi nota 1, 356;
IVE
C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi Al.
Băicoianu Il, No. 1189). -
844, Dacă tutorul a omis să facă tran-
scrierea donaţiunci de imobil făcută mino-
rului şi donatorul nu a înstrăinat imobi-
UN

lin, Donations et testaments, I, No. 1597). lul dăruit, minorul poate cere dela donator
30, Ascendenţii, cari nu sunt tutori. nu imobilul dăruit deoarece transcrierea este
sunt răspunzători de lipsa de transcriere necesară numui faţă de terțele persoane
a unei donaţiuni făcute minorului, chiar cari au dobândit drepturi reale asupra
dacă acceptarea ar fi fost făcută de ci în acestui imobil și pe cari le-au transcris îna-
numele minorului. (Dalloz, Râp., Disposi- inte .de transericrea donaţiunei făcută
tions entre vils, No. 1556; Baudry ct Wahi
AL

minorului. In acest caz minorul nu are

I, No. 1591, 1396; Contra.: Demolombe, interes a exercita recursul său contra tu-
XX, No. 28; Mareadă, III, Art. 942; De- torului care a neglijat să ceară transcri-
mante ct Colmet de Santerre, IV, No. S2 erea. (Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea |,
bis 1; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 351, nota 2).
TR

p. 332). 35, Consiliul judiciar nu este răspun-

34, Administratorii stabilimentelor pu- zător de lipsa de transcriere a unei dona-
blice, după o părere, sunt răspunzători iuni de imobile făcute risipitorului sau
de lipsa de transcriere a donaţiunilor fă- persoanei slabe de minie puse sub consi-
cute acestora deşi art. 942 c. civ. Îr. (820 Liu judiciar. (Laurent, ANIX, No. 155).
EN

e. civ. rom.) nu-i trece printre persoanele 26, Alandatarul legal în contra căruia
responsabile. (Duranton VIII, No. 523; De- sa exercitat recursul pentru lipsa de
molombe, XX, No. 285; IDemante et Col- transcriere a donafiunei, va avea şi cl re-
metde Santerre, IV, No. s5 bis, I; Baudry curs în contru donatorului pentru că a
ct Colin, Donations ct testaments, 1, No. înstrăinat imobilul dăruit. înainte de tran-
I/C

1595; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea |, scrierea donațiunei. (Alexandresco, ed.
p. 352, 555; C. lamangiu, |. Rosetti-Bălă- 2-a, IV. pariea ÎI, p. 356).
nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1189).
AS

Art, 821. — Donaţiunea între vii pentru bunurile viitoare este

revocabilă. (Civ. 5, 795, 801, 822, 826, 933, 965, 1167, urm.; Civ.
Fr. 943).
UI

„_ Tezt. Jr. „Int. 943. — Lua donation entre-vifs ne pourra comprendre que les
rp < . - i
BC

biens presents du donateur; si elle comprend des biens î venir, elle sera nulle â
cet caard, *
„Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Art, 821

INDEX ALFABETIC G, Prin bunuri viitoare se înţeles, în

RY
(la doctrină), general, bunurile cari încă nu au fiinţă.
Apreciere suverană 8. Drept italian î. (Alexandresco, cd. 2-a IV, partea |. p.
Arendă 13. Expectativă 9. 395).
Bani 17—30. Faliment 30
Beneficii 12. Incetare din viaţă 3, 15, 7. Prin bunuri viiioare se înţeleg de-

Bun determinat |.
Bunuri prezente 4, 5, 8—
14, 17, 18, 20—23, at, 32
Bunuri viitoare 6, 7,8,15,
16, 19, 28, 31, 32.
Chirii 13.
Concordanţă 2.
RA
17—30. asemenea acele bunuri pe cari donatorul
Indivizibilitate 32, nu le posedă şi asupra cărora el nu are
Insolvabilitate 30,
Ipotecă 18, 20, 26, 27. nici drept. nici acţiune 'certă sau condi-
lrevocabilitate 2, 17, 31. țională. (Demolombe, XX, No. 578. 579;
Locaţiune 13, Demante et Colmet de Santerre, IV, No.
Moarte 3, 15, 17—3).
S5, $5 bis, [; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII,

LIB
Concurenţă 24, 25. Moştenire 17, 28.
Conservare 29, Moştenitori 3, 16. $ 675 și 676, p. 150; Dalloz, Rep. Dispo-
Contract de căsătorie 2, Nulitate 17, sitions_ entre viis, No. 1538, 2295; Laurent,
Creditori chirografari 24, Pluralitate de donatari 25.
XII, No. 414; Huc, VI, No. 217, 218; Bau-
Prescpipţie 3.
Deces 3, 15, 17-—30, Recolte îf. dry ct Colin. Donations ct testaments. |,
Divizibilitate al. Reintoarcere 23. No. 1436, 1457: Planiol, ed. 6-a, III, No.
Dobânzi 21. Revocabilitate 1, 2,3, 3t 2601; Josserand, III, No. 1554: Alexan-

ITY
Donaţiuni î urm. 32
Donaţiuni cu termin 14. Societate 12, dresco. ed. 2-a, IV, partea I, p. 393).
Donaţiuni între soţi 2. Stingere 3. 8. Tribunalele vor apreciă după ter-
Donațiuni mortis causa 17. Succesiune, a se vedcă menii întrebuinţați de părţi. dacă actul
Dotă 2, cuvintele: „Moștenire“,
Drept actual 17. „Moştenitori“. cuprinde o donaţiune de bunuri prezente
Drept condiţional 9, 29, Termen î$, 29, 30. sau o donaţiune de bunuri viitoare, nefiind
Drept de reîntoarcere 23, Universalitate de bunuri suficient denumirea de donaţiunce între
Drept eventual 9, 16, 17,
Drept francez 1,

Doctrină.
1,15,
Uzulruct
-
10, 22.
RS
vii pe care cele ar fi dat-o actului. deoarece
natura unui act se determină după sub-
stanță şi obiectul său. (Dalloz, Râp., Dis-
positions entre vifs. No. 1354).
9. Un drept eventual sau condiţional
VE
1. Contrar că în dreptul francez (art sau o expectativa certă constituese bu-
945 c. civ. îr.) şi în dreptul italian (art. nuri prezente iar nu bunuri viitoare. (De-
1064 c. civ. italian) în dreptul român, do- molombe, XX. No. 378. 579; Demanteet
națiunile de bunuri viitoare nu sunt nule, Colmet de Santerre, IV, No. 85, 85 bis, I;
NI

ci revocabile fiec că ar cuprinde o unirer- Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 675, 676, p.
salitate de bunuri, o parte din aceste uni- 150; Dalloz. R€p... Dispositions entre viis,
versalitate sau un lucru determinat. (Ale- No. 1358, 2295: Suppl., Dispositions entre
xandresco. cd. 2-a. IV. pattea LI. p. 390, vifs, No. 541; Laurent. XII, No. 414: Huc,
U

394). VI, No. 217, 218; Baudry ct Colin. Dona-

2, Legiuitorul român nu a pus în con- tions et testaments. I, No. 1436, 1437; Jos-
cordanţă inovaţia sa din art. S21 c. civ. cu scrand, III, No. 1554).
celelalte articole din codul civil, deoarece 10. Donaiiunca unui drept de uzufruct
AL

în art. $26 c. civil prevede că art. 821 ce, deşi este în realitate o donaţiune de bu-
cir. nu se aplică la donaţiunile făcute nuri ce sc vor naşte în viitor, constitue to-
prin contractul de căsătorie viitorilor soţi, tuşi o donaţiune de bunuri prezente. (Au-
nici la donaţiunile făcute între soţi în bry ct Rau, ed. 4-a, VII, $ 675, 676, p. 150;
TR

timpul căsătoriei de unde ar rezultă că Dalloz, Rep., Dispositions centre vils, No.
aceste donaţiuni sunt irevocabile ceeace 1538, 2500; Laurent, XII, No. 416; Baudry
nu este exact şi este contrar dispoziţiuni- ct Colin, Donations ct testamenis, I, No.
lor art. 933 şi 937 din codul civil cari con- 1456). ă |
stituese o aplicare a dispoziţiunilor art. 11. Deasemenea constitue o donaţiune
EN

821 c. civ., după care toate donațiunile de de bunuri prezente, donaţiunca recoltei pe
bunuri viitoare sunt revocabile.. (Alexan- care o va produce un fond în anul viitor.
dresco. ed. 2-a. IV, partea ]. p. 391). (Demolombe, XX, No. 383; Demante ct
8, Dreptul de a cere revocarea donaţi- Colmet de Santerre, IV, No. 85 bis, I; Mo-
unei de bunuri viitoare nu se stinge prin urlon, II, No. 707; Marcade, Art. 945: Tro-
I/C

decesul donatorului ci trece la noştenitorii plonz, Donations ct testaments, II, No.

săi. Acest drept poate fi exercitat timp 1205; Aubry et Rau. ed. 4-a. VII, 3 675,
de treizeci ani fără ca donatorul sau moş- 676, p. 150; Dalloz, Rep., Dispositions entre
tenitorii săi să fie nevoiţi să arate vreun vifs. No. 1558; Laurent, XII, No. 416; Bau-
AS

motiv. (Alexandresca ed. 2-a, IV. partea dry cet Colin. Donations et testaments. I,
[. p. 592. 393), No: 1456: Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea
4, Prin bunuri prezente se înţeleg bu- I, p. 393, 394).
nurile cari există actualmente. (Alexan- 152. Deasemenea constitue o donaţiune
dresco. ed. 2-a, IV, partea Î, p. 395). de bunuri prezente, donaţiunca benefi-
UI

5, Deasemenca prin bunuri prezente se ciilor ce vor rezultă dintr'o societate dejă
înțeleg bunurile cari în momentul dona- formată. (Duranton, VIII, No. 460; Demo-
țiunci fac parte din patrimoniul donatoru- lombe, XX, No. 581; Mourlon, II, No. 707:
lui sau care ar puteă fi dobândite de cl în Demante ct Colmet de Santerre, IV. No
BC

baza unui drept cari îi aparține deja. 85 bis. I; Aubry et Rau. ed. 4-a, VII, $
(Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea ÎI. p. 675, 676. nota 5, p. 150: Dalloz. Rân. Dis-
393). : positions entre vifs. No. 1538; Sociste, No.

i
 Art, 821 DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VI Codul civil

nâe du code civil, 1V, p. 82: Grenier, Do-

Y
s2; Josserand, III, No. 1554: Alexandresco,
ed. 2-a, IV, partea |, p. 394%). | nations cet testaments, I, No. 7; Dalloz,
12. Clauza prin care donatoru! prevede Nâp.. Dispositions entre vils, No. 1345:

R
că preţul arendelor din anul în care va Suppl., Dispositions entre vifs. No. 345; .
încetă din viaţă vor aparține donatarului, Laurent, XII, No. 419 urm.; Comp.: Jos-
serand, III, No. 1555). ,

constitue o donaţiune de bunuri prezente,
(Demolombe, XX, No. 384; Laurent, XII,
No. 416).
(4. Donaţiunea cu termen a unui corp
cert şi determinat care în prezent se află
RA
19, După a treia părere, donaţiunea
unor sume de bani plătibile la decesul do-
natorului, constitue o donaţiune de bunuri
viitoare când, la constituirea ci, donatorul
nu posedă sumele dăruite sau bunuri echi-

LIB
în patrimoniul donatorului. constitue o do-
naţiune de bunuri prezente. (Demolombe, valente sau dacă la decesul său bunurile
XX. No. 3$6; Laurent, XII, No. 432; Jos- ce le lasă nu sund aceleaşi pe care le po-
serand, II, No. 1554; Comp.: Alexan- sedă la facerea donaţiunei. (Coin-Delisle,
dresco, ed. 2-a, IV, partea I. p. 391). Commentaire, Art. 943, No. 8. 9; Dalloz.
15. Donaţiunea bunurilor sau unei Rep. Dispositions entre vils, No. 1345). :
părti din bunurile pe care donatorul le va 20, Donaţiunea unei sume de bani plă-

lăsă la încetarea sa din viaţă, constitue
o donaţiune de bunuri
lombe, XX, No. 279; Demante cet Colmet:
de Saniterre, IV. No. 85 bis, IV; Aubry et
Rau. ed. 4-a, VII, $ 675, 676, nota 7, p. 151:
Dalloz. Rep., 'Dispositions entre viis, No.
1344; Laurent, XII, No. 423; Baudry et Co-
lin, Donations et testaments, ÎI, No. 1441;
Planiol, III, No. 2601; Josserand, III, No.
1554; Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea |.
p. 393).
1G. Constitue o donațiune: de bunuri
viitoare, donaţiunea bunurilor pe cari do-
natorul este chemat eventual să le cu-
leagă în calitatea sa de
zumptiv al unei persoane în viaţă. (De-
molombe, XX, No. 380; Aubry ct Rau, ed..
ITY
tibilă la decesul donatorului poate [i consi-
viitoare. (Demo- derată ca o donaţiune de bunuri prezente
- dacă este garantată plata ci printr'o ipo-
tecă sau altă paranţic. (Aubry et Rau. ed.
4-a, VII, $ 675, 676, p. 151; Baudry et Co-
lin. Donations et testaments, Î, No. 1445:
RS Josserand, Il. No. 1355).
2 |, Donaţiunea unei sume de bani plă-
tibilă la decesul donatorului poate fi cou-
siderată ca o donaţiune de bunuri pre-
zente, dacă există stipulaţia ca donatorul
IVE
să plătească dobânzi la suma dăruită.
(Aubry ct Rau, ed, 4-a, VIL. 83 675, 676,
p. 151; Josserand, III, No. 1555).
moştenitor pre- 29. Deasemenea constitue o donaţiune
de bunuri prezente. donaţiunea unci sume
de bani plătibilă la decesul donatorului,
UN

4-a, VII, 5 675, 676. p. 150; Laurent, XII, dacă acesta îşi rezervă uzufructul acestei
„No. 415; IHuc, VI, No. 218; Baudry et Co- sume de bani. (Aubry ct Rau. cd. 4-a, VII,
lin, Donations et testaments. I. No. 14309, $ 675, 676, p. 151; Josserand, III, No. 1355).
1440; Alexandresco, ed. 2-a, IV. partea I. 23. Deasemenea când donatorul stipu-
p. 393). : lcază dreptul de reîntoarcere a acestei do-
„12. Donaţiunea unei sume de bani plă- națiuni în caz de deces al donatarului.
AL

tibilă la decesul donatorului,
rere, constitue o donaţiune de bunuri pre-
zente, dacă donatorul a înţeles să consti-
tuce contra sa o creanță actuală şi irevoca-
TR
după o pă- (Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, S 675, 676, p.
151; Josserand. III, No. 1355). .
24, în cazul când activul nu este sufi-
cient, donatarul unci sume de bani plăti-

bilă a cărei cxigibilitate a fost raportată bilă la decesul donatorului, va veni în

după încetarea sa din viață, sau constitue o concurență cu_ creditorii 'chirografari ai
donaţiune mortis causa, lovită de nulitate, - donatorului. (Demolombe, XX. No. 59:
dacă donatorul a înțeles să lase donata- Iluc, VI, No. '220; Baudry ct Colin, Donati-
rului o simplă eventualitaie asupra suc- lions et testaments Î, No. 1445: Planiol, ed.
EN

cesiunei sale viitoare, fără să se oblige ac- 6-a, III. No. 2603: Alexandresco, ed. 2-a,
tual. (Duranton, VII, No. 23, 457, 45$; 1YV, partea I. p. 39. nota 2; Contra: Lau-
Demolombe, XX, No. 587 urm.. 595 urm,, rent XII, No, 421).
404 urm.; Demante et Colmet de Sanierre, 25, Dacă există doi donatari de:suine
IV, No. 85 bis, II; Mourlon, II, No. 519: de bani plătibile la decesul donatorului şi
I/C

Masse et Vergc sur Zachariac, II, S 415, dacă activul nu este suficient, după o pă-
nota 8, p. 15; Aubry et Rau. ed. d-a, VII, $ vere. ambii vor veni în concurs indiferent
675, nota 7, p. 150, 151; Dalloz, Râp.. Dis- de data donaţiunilor. (Demolombe, XX.
positions entre vits, No. 1345, 1353; Suppl., No. 401; Iluc, VI. No. 220; Baudry et Co-
Dispositions entre vifs. No. 345; Huc. VI, lin, Donations ct testaments, I, No. 1450;
AS

No. 217 urm.; Baudry et Colin, Donations Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea [, p. 59%.,
et testaments, I, No. 1442 urm.; Planiol. nota 2). -
ed. 6-a III, No. 2603; Alexandreseo, cd. 26. In această părere dacă una dintre
2-a, lt, partea I, p. 395; Comp.: Josserand, donațiuni ar fi parantată cu ipotecă, ea
III, No. 1555). p p: va avea preferință. (Demolombe, XX, No.
UI

î8. După altă părere, donațiunea unor 598, 402: Iluc, VI, No. 220; Alexandresco,
sume de bani plătibile la decesul donato- "ed. 2-a. 1V, partea 1, p. 595, nota 2).
rului numai atunci constitue o donaţiune 27. După altă părere, dacă există doi
BC

de bunuri prezente, când pentru plata lor donatari de sume de bani plătibile la de-
se afectează imobile aparţinând în pre- cesul donatorului și dacă activul nu este
zent donatorului (Taulier. Thcorice raison- suficient. donaţiunile vor fi executate în
 - Oodul civil DESPRE DONAȚIUNILE INTRE VII Art, 822

ordinea datelor lor. chiar dacă una din dresco, ed. 2-a, LV. partea I, p. 39, nota).

ele e garantată cu ipotecă. (Laurent. XII,
No. 492; Planiol, ed. 6-a, III, No. 2603; Jos-
serand, III, No. 1355).
928. Donaţiunea unei sume de bani plă-
tibilă la decesul donatorului
RY
"80, In caz de faliment sau insolvabili-
tate a donatorului. donatarul unei sume
de bani, plătibilă la decesul donatorului,
va putea să ceară imediat plata sumei dă-
constitue o ruite, ca orice creditor cu termen. (Demo-

RA
donaţiune de bunuri viitoare dacă este sti- lombe, XX, No. 396; Baudry ct Colin, Do-
pulat că se va plăti exclusiv asupra bunu- nations et testaments, I, No. 1446; Planiol,
vilor viitoare, cum ar fi în cazul când sa III, No. 2603; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
stipulat că ca se va plăti numai din succe- partea [, p. 596, nota).
siunea donatorului sau după decesul dona- 24. Donaţiunea prin care donatorul a

LIB
torului din bunurile ce-i .vor aparține. dispus atât de bunurile sale prezente
(Demolombe. XX, No 101: Demante ct cât şi de bunurile sale viitoare, poate fi
Colmet de Santerre, IV, No. 85 bis, [V; divizată în dreptul nostru, aşă încât do-
Aubry et Rau, cd. 4-a, VII, $ 675, 676, națiunea bunurilor prezente va fi irevoca-
nota 7, p. 151; Huc. VI, No. 217 urm:: bilă iar donaţiunea bunurilor viitoare va
Baudry et Colin, Donations et testaments, fi revocabilă. (Alexandresco, ed. 2-a, III,
partea II, p. 874, nota 4; IV, partea |. p.

ITY
I, No. 1444; Josserand, III, No. 1555) .
29, Donatarul unci sume de bani. plă- 397; Comp.: Demolombe, XĂ, No. 412; De-
tibile la decesul donatorului are dreptul mante ct Colmet de Santerre; IV, No. 85
să ia măsuri de conservare pe care le pot bis, V; Laurent, XII, No. 417).
cere creditorii cu termen şi creditorii con- 29, Dacă donatorul a înţeles a face un
diționali. (Demolombe, XX, No. 395; Bau- act indivizibil, întreaga donațiune va fi re-
dry ct Colin, Donations et
No. 1446;' Planiol. III. No.
testaments, I,
2603: Alexan-

Art, 822. — Este nulă orice donaţiune făcută cu condițiuni a

vocabilă.
tea
RS (Alexandresco,
Î, p. 397, 398).
ed. 2-a. IV, par-
VE
căror îndeplinire atârnă numai de voința donatorelui. (Civ. 5, 823,
826, 1006, 1008, 1010, 1167; Civ. Fr. 944).
.

Text. fi. „Lt. 944. — 'Poute donation entre-vifs faite sous des conditions
NI

dont Pexeution dâpend de la:seule volonte du donateur, sera nulle.

Bibliografie (continuare).
U

CenBan AL., Notă sub Trib. Ilfov S$. IL ce. c, 560 din 27 Aprilie 1925 şi C. Apel Bucureşti
S. UI, 141 din 19 Mai 1926, Curier Jud. 32/1926.
AL

INDEX ALFABETIC (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p.

(la doctrină), 1).
Apreciere suverană 18, Donaţiuni cu termen 42, 2. Condiţia cazuală cste aceea care
TR

Beneficii 29, 30, Donaţiuni deghizate 15. atârnă numai de întâmplare iar nu de vo-
Boală 44, 35, 49. Donaţiuni indirecte 15. ința uneia din părțile contractante. (Ale-
Casă cu mobilier 26. Donaţiuni mortis causa
Căsătorie 20—24. 35, 37, 48, 4. xandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 571).
Condiţiune cazuală 1, 2, Incetare din viaţă 33, 34 2, Condiţia mixtă este aceea care a-
12, 31, 32, 34, 30, 39. 36, 37, 42, 48, târnă în acelaş timp de voința uncia
EN

Condiţiune mixtă 1, 3, 13, Indoială 47. dintre părţile contractante şi de aceca a

Irevocabilitate 9, 28 39,45,
Condiţiune potestativă 1, 4 unei alte persoane. (Alexandresco, ed. 2-a,
3—8, 10, 1i, 16, 17, 20,24 Intenţiune 45. IV, partea I, p. 371; C. Hamangiu, |. Ro-
—27, 29, 40. Interpretare riguroasă 16. stii Băliineseu şi AL. Băicoianu, III, No.
Condiţiune pur potestativă Moarte 33, 34, 36, 37, 42,
, 6, 8,10, 1, 48,
1171). :
I/C

Condiţiune rezolutorie 10,

Nulitate 10, 11, 17,19—21,
"4, Condiţia potestativă este aceea care
11,43, 4, face să atârno executarea unei convenţi-
Condiţiune simplă potes- 23—27, 2, 30, 35, 37, 40,
tativă 5, 7, 8, 17, 27 50, ” uni de un eveniment pe care una şi altă
Condiţiune suspensivă 10, Nulitate relativă 50. dintre părțile contractante pot să-l facă să
11, 34, 38, 39,41. Pericul 34, 35.
se întâmple sau.să-l împiedece. (Alexan-
AS

Conditiune valabilă 28, 33, Revocare 10, 13, 23, 37,-H.

47 Nezo:uţiune 10, 11, 43, 44. dresco, ed. 2-a. IV, partea I, p. 371: C.
Copii, 32, 36, 37. Societate 29, 3u. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
Dar manual 45—49. Termin 41, 4, coianu. IIl. No. 1171).
Deces 33, 34, 36, 37, 42,48,
Donaţiune 1 urm.
Tradiţiune 45.
Valon mobiliare 49, 5, Condiţiunile potestative sunt de două
feluri: Condiţii pur potestative şi condiţii
UI

Donaţiuni alternative 40, Vindecare 34, 35.

simple potestative. (Alexandresco, ed. 2-a,
IV, partea I, p. 371; C. Hamangiu L. Ro-
Doctrină, setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No.
BC

Mi7i).
1. O obligaţie poate fi cuntractată sub G,. Condiţia pur potestativă este accea
condiţie cazuală. mixtă sau potestativă, care face să atârne executarea convenilei
Art. 822 DESPRE DONAȚIUNILE INTRE VIL Codul civil

numai de vointa debitorului. (Alexan- 12, Donaţiunea este valabilă, chiar

Y
dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 371, 372; dacă dreptul cu care este învestit donata-
C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. rul nu este complect dela început, dacă

R
Băicoianu, IlI, No. 1171). realizarea acestui drept. cu toate că e ne-
_2, Condiţia simplu potestativă este sigură, însă este subordonată unor ceveni-
aceea care atârnă în acelaş timp de vo- mente pe care donatorul nu le poate pro-

ința uneia dintre părţile contractante. şi
de întâmplare. (Alexandresco, ed. 2-a, IV,
partea I, p. 372; C. Ilamangiu, I. Rosetti-
Bălănescu şi Al. Băicoianu, ÎI, No.
8. Condiţia pur potestativă viciază o-
RA
duce sau să le împiedece să se producă
deoarece în acest caz donațiunea produce
imediat un efect legal care nu depinde de.
1171). voința donatorului. (Aubry et Rau, cd. 4-a,
VII, $ 699, p. 563; iDalloz. Rep, Dispositi-

LIB
Dligaţia iar condiţia simplu potestativă nu ons entre vifs, No. 1357; Baudry et Colin,.
o viciază. (Duranton, VIII, No. 424; Tau- „ Donations et testaments, |. No..1462; Jos-
lier, IV, p. 82; Vazeille, Successions, Art. serand, III. No. 1358).
944, No. î; Contra: Demolombe, XX. No. 14. Donaţiunca făcută sub o condiţiune
418; Masse ct Vergâ sur Zachariae, MI, $ mixtă care atârnă atât de voinţa donato-
415, p. 17; Mourlon, IL, No. 518; Troplong, rului cât şi de voința unci terțe persoane
Donations et testaments II. No. 1206, 1207;

ITY
sau de întâmplare este valabilă. (Duran-
Aubrv ct Rau, VII, $ 699 p. 3604, 365; Lau- ton. VIII, No. 477; Demolombe, XĂ, No.
rent NII No. 409; Huc, VI, No. 221; Bau- „420; iDemante cet Colmet de Santerre, IV,
dry et Colin. Donations, IL, No. 1459; No. 86 bis. i: Troplong, Donations et tes-
Planiol. III. No. 2605: Alexandresco. ed. taments, Il. No. 1211: Aubry ct Rau, VII,
o-a, IV, partea LI. p. 572; C. Hamangiu, I. $ 699, p. 565; IHuc, VI, No. 221; Planiol,
Rosetti-Bălănescu
No. (171).
şi Al.
:
Băicoianu, III.

9. Dispoziţiunile art. S2 c. civ. rom,

constitucse o aplicaţiune a principiului
RS III, No. 2605;
xandresco. ed.
Josserand,
2-a, IV,
II, No.
partea
375; C. Hamangiu, [, Rosetti-Bălănescu şi
AL. Băicoianu. III, No. ii?i; Contra.: Lau-
1558; Ale-
Î, p. 377,

irevocabilităţii donaţiunilor. (Josscrand. rent. XII, No. 409, 412; Baudry et Colin,
IVE
III, No. 1351; Alexandresco, ed. 2-a, IV, Donations et testaments, Î, No. 1461).
partea I, p. 371; C. Hamangiu. ÎI. Rosetti- 15. Dispoziţiunile art. 944 c. civ. În. (822
Bălănescu şi Al. Băicoianu, IN, No. 1171). c. civ. ron), îşi găsesc aplicaţiunea şi la
10. Dispozitiunile art. 944 c. civ. fr. donațiunile indirecte şi donațiile deghizate
(822 c. civ. rom.) trebuesc interpretate în sau ascunse sub forma unui contract cu
sensul că nu este permis, sub pedeapsa de titlu oneros. (Laurent, XII. No. 410; Huc,
UN

nulitate a donaţiuiici, de a se înscrie în- VI, No. 222; Baudry et Colin, Donations et
trun act de donaţiune o condiţiune sus- testaments, I, No. 1464; Josserand, Îl, No.
pensivă sau rezolutorie care ar da dreptu! 1337: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |,
donatorului, dircet sau indirect, fie de a p. 573)., |
revoca liberalitatea, fie de a-i neutraliza 16. Condiţiunea potestativă în materie
sau a-i restrânge efectele. (Duranton. VIII, de donaţiune, trebueşte interpretată și
AL

No. 476; Demolombe. XX. No. 418; Aubry apreciată în mod mai riguros decât în
et Rau, ed. 4-a. VII, $ 6099, p. 365; 'Dalloz. materie de _obligaţie. (Demolombe. XĂ,
Rep., Suppl., Dispositions centre vifs, No. No. 418; Demante et Colmet de Santerre,
346: Laurent, NIL. No. 409; Huc, VI, No. 1V, No. S6 bis, I; Aubry ct Rau, ed. t-a,
921; Baudry ct Colin. Donations et testa- VII, 5 699, nota 5. p. 364; Dalloz, Rep.
TR

ments, I, No. 1457 urm.; Josserand, III, No. Disposiiions entre vils, No, 1567; Laurent,
1356 urm.: Alexandresco. cd. 2-a. 1V. par- XII, No. 409; Baudry et Colin, Donations
tea 1, p. 375, 374: C. Ilamangiu. Î. Rosetti- ct testamenis,L, No. 1459; Planiol, ed. 6-a,
Bălănescu şi Al. Băicuianu, III. No. 116$. III, No. 2605; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
1171; Matei Cantacuzino, p. 382). parica I], p. 372. 575; Comp.: Josserand.
EN

11. Din dispozițiunile art. 944 c. civ. III, No. 1558. 1360).
în. ($22 ce. civ. romi, rezultă că este in- 13. Astfel o donaţiune este nulă
terzis au se inseră întrun act de dona- nu numai când este făcută sub o condi-
țiune numai condiţiunea potestativă, aşă tiune pur votestativă, din partea donato-
încât orice altfel de condițiune este per-
I/C

rului, ci ea este nulă, spre deosebire de

mis a se înseră: (Demolombe, XX, No.
537; Demante et Colmet de Sanierre, 1V,
No. S6 bis, LV; Aubry et Rau. ed. 4-a, VII,
$ 699, nota 5, p. 504, 365; Dalloz, Râp.
AS
contracte, chiar dacă. este făcută sub o
condițiune simplu potestativă din partea
donatorului. (Demolombe, XX, No. 48;
Mass et Verge sur Zachariae. III, $ 415,

Dispositions entre vils, No. 1557, 1773; Jos- nota 15, p. 17; Mourlon, II. No. 518; Dc-
scrand, III, No. 15358; Alexandresco, cd. manie et Colmet de Santerre, IV, No. S6
2-a, IV, partea 1. p. 375: C. Ilamangiu, L. bis, 1; Marcad6, Art. 944; Troplong, Do-
Rosetti Bălănescu şi Al. Băicoianu, Lil, No. nations ct testaments, II, No. 1200, 14207;
. .
Aubry et Rau, cd. s-a, VII, $ 690, p. 364;
UI

12. sic permis a se insera în actele Laurent, XII, No. +09; Iluc, VI, No. 921;
de donaţiune între vii, condițiuni suspen- Baudry et Colin, Donations et testaments,
sive sau rezolutorii cazuale iar nu potesta- 1. No. 1459; Planiol, ed. 6-a, III, No. 2005;
tive. (Dalloz. Rep.. Dispositions-entre vifs, Josserand. III. No. 1358, 1560; Alexan-
BC

No. 1557, 1775; Josserand. [I[, No. 15358: dresco, cd. 2-a, LV. partea I, p. 372. 375,
Alexandresco, ed. 2-a, IV, p. [., p. 375, 576). 374; Contra: 'Taulier, LV, p. $2; Duranton,
Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VI Art. 822

VII. No. 474; Vazeille, Successions, II, se va găsi in ea, că donutorul va aveă fa-

RY
Art. 9441, No. î. p. 285). cultatea să dispuc de mobilier în timpul
18, Tribunalele vor apreciă în mod su- vieţii sale, constitue o condiţiune potesta-
veran sensul şi intinderea condiţiunilor tivă aducând anularea donaţiunei. (Aubry
înserate în actele de donaţiune pentru et Rau, ed. 4-a, VII, S 699. p. 367).
a vedeă dacă ele sunt valabile sau nu. 27, Deasemenea constitue o condiţiune

RA
(Baudry cet Colin. Donations et testaments, simplă potestativă, aducând anularea do-
I, No. 1463). | națiunei, clauza pusă într'un act de do-
19. Donaţiunea pe care donatorul îşi națiune că se di dacă. donatorul pleacă
rezervă facultatea de a o anulă, este sau nu pleacă întrun anumit oraş. Du-
nulă. (Dalloz, Rep., Dispositions entre ranton, VIII, No. :477; Demolombe, XX,

LIB
vifs, No. 1558; Suppl., Dispositions entre No. 496; Aubry et Rau. VII, 3 699, nota
vifs, No. 347; Alexandresco, ed. 2-a, IV. 7, 'p. 366; 'Dalloz, Râp., Dispositions entre
partea 1. p. 574). vifs, No. 1567: Suppl.. .Dispositions entre
20. 'Donaţiunea făcută sub condiţiunea vifs, No. 54S: Laurent. XII, No. 412; Huc,
dacă donatorul sc căsătoreşte, este nulă, VI, No. 221; Baudry et Colin. Donutions
deoarece condițiunea înserată este potes- et testaments, I, No. 1459; Josserand, III.
tativă din partea donatorului. (Demo- No. 1558; Alexandresco. ed. 2-u. IV. par-

ITY
lombe, XX, No. 492; Demante ct Colmet de tea L. pi. 574). -
Santerre. 1V, No. 86 bis, 1I; Troplong, Do- 28. Donaţiunca facută sub condiţiunea
nations et testamenis, II, No. 1211; Aubry de a merge într'o anumită localitate sau
et Rau. cd. d-a, VII. $ 699, nota 7, p. 5606: aiurea este valabilă. (Pothier. Obligations,
Marcade, Art. 944; Dalloz, Râp., 'Disposi- II, No. 4S; Duranton, VIII, No. 477; Lau-
rent, XII, No. 412; XVII, No. 56; Alexan-
tions centre vils, No. 1565; Suppl., Dispo-
sitions entre vis, No. 543; Laurent, II.
No. 412; Baudry et Colin, Donutions et tes-
taments, |, No. 1455; Josserand,
1358, 1359; Alexandresco. ed. 2-a.
Îll, No.
LV. pa-
RS
dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 374, nota 2).
29. Deascmeneu constitue o condiţiune
potestativă care anulează donaţiunca, do-
națiunea beneficiilor dintr'o societate, care
nu e încă formată și a cărei constituire
VE
iea I, p. 374).
24, Deasemenea pentru aceleaşi motive depinde de voința donatorului. (Dalloz,
este nulă donaţiunea sub condițiunea dacă hp. Dispositions entre vils, No. 1358;
donatorul nu se căsătoreşte, (Dalloz, Rep, Sociât&, No. 82).
Dispositions entre vifs, No. 1366; Josse- 30, Deasemenea donaţiunea este nulă
NI

rand. III, No. 1558). dacă societatea, deşi constituită, poate îi

20, Donaţiunea făcută sub condiţiunea dizolvată după voința asociaţilor. (Dalloz,
dacă donaturul se căsătoreşte cu o anu- R6p.. Dispositions ” entre viis, No. 1338;
mită persoană, după o părere este vala- Socictâ. No. 82). i
U

bilă deoarece condiţiunea nu este potes- 31, Donuţiunea este valabilă chiar
tativă ci mixtă întrucât ca depinde atât dacă e făcută sub o condiţiune cazuală,
de vointa donatorului cât şi de a' unei adică accea care atârnă numai de întâm-
plara (Demolombe, XX, No. +19, 537;
AL

terţe persoane. (Demolombe, XX, No. 422;

Troplong, Donations et testaments, Il. No. Mourlon, Îl, No. 518; Laurent, XIL No.
1211; Demante et Colmet de Santerre, IV, 450 urm.: Baudry et Colin. Donations et
No. S0 bis, 1]; Marcade, Art. 944; Aubry testaments, |, No. 1462; Josserand. IL, No.
et Rau, ed. t-a, VII, $ 699, nota 7, p. 366: 1558; Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea |,
TR

Planiol, ed. 6-a, III, No. 2606; Josserand, p. 161, 375).

UI, No. 1559; Alexandresco, ed. 2-a, IV
partea I. p. 374, nota 5, 577, 378).
oa, După a doua părere, în acest caz,
donațiunea este nulă deoarece depinde de
EN
32, Astfel donaţiunea făcută sub con-
dițiunea de a aveă sau de a nu aveă copii.
este. valabilă deourece condiliuncu inserată
in donaţiune este cazuală. (Duranton, VIII,

voinţa donatorului de a revocu donaţiunci. No. 479; Demolombe, XĂ. No. 125; De-
(Laurent, ALI, No. 409, 412; Bauury et Cu- mante ct Colmet de Santerre, IV, No. 86
un, Donations testaments, IL, No. 1461)..
et bis, III; Josserand, III, No. 1559; Alexan-
94. După treia parere condiţiunea . dresco, ed. 2-a, 1V, partea |, p. 375, nota
a
pusă de donator dacă se căsătoreşte nu 1: Contra: Grenier, Donations et testa-
I/C

aduce nulitatea donaţiunei, însă condiţi- ments, I, No. 20). * :

unca dacă nu se căsătoreşte aduce nuli-
tatea donaţiunei, deoarece constitue o con-
dițiune potestativă. (Foullier, JIL, No. 272,
AS
38, Donaţiunea este valabilă, chiar
“când nu trebueşte să-și producă efectul
decât la moartea donatorului, dacă este
constituită sub o condiţiune nepotestativă,

273).
95, Donaţiunea făcută sub condiţiunea permisă. (Dulloz, Rep., 'Dispositions entre
dacă donatorul va imbrăţişă o annmită vifs, No. 1564; Comp.: Josserand. III, No.
caricră este nulă deoarece condiţiunea 1359; Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea I.:
inserată este potestativă din partea cloni- p. 575). :
UI

iorului. (Duranton. VIII, No. 477; Demo-
lombe. AX, No. 425; Marcade, Art. 944;
Josserand, Il], No. 1558; Alexandresco, ed.
2-a, LV, partea [, p. 374).
BC
234, Asiiel donaţiunea cure cuprinde
condițiunta ca dacă donutorul se va vin-
decă de o boală sau va scăpă de un pe-
ricol ce-l amenință, bunarile dăruite îi

2G, Clauza inserată întrun act de do- vor reveni, după o părere, este valabilă
națiune a unei case cu tot mobilierul ce deoarece este supusă unei cundiţiuni sus-
 Art, 822 DESPRE DONĂAȚIUNILIE ÎNTRE VII Codul civil

pensive cazuale. (Duranton. VIII, No. 22. 41. Dacă donatorul dărueşte unul din

Y
475; Demolombe, XX, No. 558; Demante et două lucruri însă îşi ia obligaţia ca întrun
Colnet de Santerre, LV. No. 86 bis, IV; termen fixat să determine care este obi-

R
Mourlon. II, No. 518; Marcade, Art. 94; ectul liberalităţii iar în cazul când în
Aubry ct Rau, ed. 4-a. VII, $ 699, nota 4. acest termen nu va face determinarea, li-
p. 564; Dalloz, Râp. Dispositions entre beralitatea să poarte asupra unui anumit

RA
vifs, No. 1562. 1773: Suppl.. Dispositions lucru din cele două, donaţiunea este va-
entre viis. No. 348; Laurent. XII, No. 430; labilă deoarece în specie nu este vorba de
Alexandresco, cd. 2-a, IV. partea [, p. o condițiune potestativă ci este numai sus-
375, 576). . pendată_ executarea liberalităţii. (Demo-
285, După o altă părere, această dona- lombe, XX, No. 428: Dalloz, Râp., Dispo-

LIB
jiune constitue o _ donațiune mortis casa. sitions entre vifs, No. 1568).
care este nulă. (Dalloz, Reâp., Dispositions 42. Donaţiunea poate fi făcută cu
entre vifs, No. 1362). termen care poate fi la decesul donatoru-
368, Deascmenca este valabilă donaţi- lui, (Baudry ct Colin. Donations et testa-
unca făcută sub condiţiunea ca donatorul, ments, I, No. 1444; Alexandresco, ed. 2-a,
la decesul său, să nu aibă copii în viaţă IV, partea I. p. 377; Comp.: Josserand, ]II.

ITY
sau donaţțiunea făcută sub orice condiţi- No. 1558).
une nepotestativă, chiar dacă ar avcă de 43, iDonaţiunea făcută sub condiţiune
obiect încetarea din viață a donatorului. . rezolutorie este valabilă deoarece donata-
(Demolombe, XX, No. 425, 559; IDemante rul dobândeşte imediat proprietatea bunu-
et Colmet de Santerre. IV, No. 86 bis, III; rilor dăruite. In cazul când condiţiunea sc
Dalloz. Rep., Dispositions entre vits. No. îndeplineşte, rezoluțiunca are efect retro-
4362: Alexandresco, ed. 2-a, IV,
p. 575, nota 1, 376; Comp.:
No.
27,
1359). .
Peniru ca să
,
partea |]
Josserand,
fie valabilă donaţi-
[Il.
,
RS activ dela facerea donaţiunci nimicindu-se
orice drepturi
către donatar
şi sarcine
asupra
constituite de
bunurilor dăruite.
(Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No.
unea făcută sub condiţiunca ca donaturul, 1743; Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea |,
IVE
la decesul său, să nu aibă copii în viaţă, p. 375; Comp.: Josserand. III, Na. 1358,
trebueşie ca în momentul donaţiunei, do- 1359).
natarul să aibă copii în viaţă, căci supra- 44, Donaţiunea făcută sub condiţiune
venirea unui copil aducând revocarea do- rezolutoric este revocată de plin drept
rațiunei, chiar dacă ucel copil ar încetă prin îndeplinirea condiţiunei. (Aubry et.
din viață înaintea donatorului, ar rezultă Rau, cd. 4-a, VII, $ 707, p. 410; Alexan-
UN

că clauza prevăzută mai sus ar constitui dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 375).
o renunțare indirectă la dispoziţiunile art. 45, Pentru ca tradiţiunea să constitue
960 c. civ. îr. (836 c. civ.. romi, care este un dar manual, trebueşte să existe din
nulă potrivit dispoziţiunilor art. 965 e. civ. partea donatorului intențiunea de a se des-
fr. (839 c. civ. rom.). (Dalloz, Rep. Dispo- bracă actual şi irevocabil în profitul do-
sitions entre vifs, No. 1565). , natarului de proprietatea bunurilor dă-
AL

38, Donaţiunea în carea fost înserată ruite. (Demolombe, XX, No. 61; Aubry et
condiţiunea, de supravieţuire a donatarului Rau, ed. 4-a, VII, $ 659. p. St: Bufnoir,
este valabilă, deoarece donatorul se des- Propricte et Contrat, p. 502; Laurent, XII,
bracă de drepturile sale cu privire la bu- No. 297; Baudry et Colin, Donations et tes-
TR

nurile dăruite și donatarul are. un drept taments, Î, No. 1156; Alexandresco, ed.
irevocabil. (Aubry:et Rau, ed. 4-a. VII, 2-a, IV, partea I, p. 278).
$ 699, nota 3, p. 564; Dalloz, Rep. Suppl. 46. Donatorul poate adăugă la un dar
Dispositions, entre vifs, No. 548: Laurent, manual clauze şi rezerve, cu condițiunea
XII, No. +11; Baudry et Colin. Donations ca aceste clauze şi rezerve să nu violeze
EN

et testaments, I, No. 1462; Josserand, III, regula: „donner ct retenir ne vaut”. (De-
No. 1559; Alexandresco. cd. 2-a, IV, partea molombe. XX, No. 78; Dalloz, Rep.. Suppl.,
I, p. 376). Dispositions entre vifs, No. 433: Alexan-
* 89. Condiţiunea de supravieţuire a do- dresco, ed. 2-a. IV, partea L. p. 278, text
natarului inserată într'o donaţiune este o * şi nota 2).
I/C

condițiune suspensivă cazuală care. nu 47, Când există îndoială dacă un dar
împiedecă desczisarea actuală a donatoru- manual constitue o donațiune pentru cauza
lui. (Aubry eț Rau, ed. 4-a, VII, $ 699, de moarte, trebucşte să se prezume că s'a
nota 3, p. 56%; Laurent. XII. No. 411; Bau- făcut o _donaţiune între vii şi sub condi-
dry et Colin, 'Donations et testaments, L, țiune. (Demolombe. XX, No. 62; Aubry et
AS

No. 1462; Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea Rau. cd. 4-a, VII, $ 644, 645, p. 3, $ 659.
I. p. 570). Prost: Bufnoir, Propriât et contrat. p.
40, 'Donaţiunile alternative pot fi a-
iinse de nulitate. Astfel dacă donatorul dă- 48. Faptul că un dar manual a fost
rucște unul din două lucruri rezervându-și “făcut de donator aproape de decesul său.
UI

dreptul ca să arate mai târziu care din nu poate fi interpretat că în realitate s'a
cele două lucruri îl dăruește, donațiunea făcut o donaţiune pentru cauză de moarte.
este nulă deoarece donatorul este liber să (Dalloz, Rcp.. Dispositions entre vils, No.
nu_facă această desemnare. (Demolombe.
BC

i607: Suppl.. Dispositions entre vifs, No.

XX, No. 429; Dalloz. Rep...Dispositions 451
cutre vifs. No. 13608). 49. Darul manual de valori mobiliare

— 46—
Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Art. 823

făcut de o persoană bolnavă cu condi- [, No. 1156; Alexandresco. ed. 2-a, 1V, par-

RY
țiunca că aceste valori îi vor fi restituite tea 1, p. 278).
dacă se însănătoşeşte, constitue o dona- 50. Nulitatea de care vorbeşte art. 944
țiune pentru cauză de moarte. (Demo- e. civ. fr. (822 c. civ. rom,) este numai re-
lombe, XX, No. 62; Aubry et Rau, ed. 4-a, lativă iar nu absolută, (Laurent, XII, No.
VII, S$ 659, nota 16, p. 81; Dalloz, Râp. 438, 4S8; Alexandresco, ed. 2-a, IV. pariea

RA
Suppl., Dispositions entre vifs, No. 431; [. p. 371, n. î, 373; C. Hamangiu, |. Rosetti-
Baudry et Colin Donations et testaments, Bălănescu şi Al. Băicoianu, III. No. 1171).

Art. 828. -- Este asemenea nulă, dacă s'a făcut sub condițiunea

LIB
de a se satisface datorii sau sarcine, cari nu existau la epoca dona-
țiunei, sau cari nu erau arătate în'actul de donaţiune. (Civ. 5, 826,
934, 935, 969, 1008, 1229; Civ. Fr. 945).
Text. fr. «it. 945. — Elle sera pareillement nulle, şi elle a 6t6 faite sous

ITY
la condition d'aequitter dW'autres dettes ou charges que celles qui existaient ă l'cpo-:
que de la donation, ou qui seraient exprimtes soit dans acte de donation, soit
dans Letat qui devrait v ctre annex€.

RS
INDEX ALFABETIC 3, Cuvântul „condiţiune” întrebuințat
(la doctrină), în art. 945 ce. civ. fr. (823 c. civ, rom.), tre-
Act autentic”-42. ! Trevocabilitate 1, 8, 3, i- bucşte înteles ' în sensul de sarcină sau
Act sub semnătură priva- ! Legatar cutitlu universal ublisațiune, deoarece în acest articol nu
tă 41, ' 18, 19,
Acţiune directă 14. ' Legatar particular 1î, este vorba de o condițiune propriu zisă ca
VE
Acțiune indirectă 14, i Legatar u. iversal 18, 19. în articolul precedent. (Demolombe, XX,
Acţiune pauliană 21, | L.egate 29, 33, 34. No: 565; Mourlon, II, No. 719: Marcad€,
Alimente 35. » Xulvate 5, 21, 26—%, 3),
Art. 945; Aubry et Rau, VII, $ 707, p. 410;
Bune moravuri 2. W.
Cheltueli de îmmormânta- : Nuliate relativă 5, Laurent, XII, No. 487; Alexandresco, ed.
re 32, „ Obliuaţie expresă 6. 2-a, IV, partea 1]. p. 379, nota 2). ,
NI

Comune 42. : Obligaţie persunală 15, 16, 4. Cuvântul: „sau” din art. 825 c. civ;
Condiţiune 3, 38. _« 17.
Credituri 13, 14, 17, 21— Obhgaţie tacită 6. rom. ar trebui înlocuit prin cuvântul: „şi
24 Ordine publică 2. pentru a se arătă că îraza: „care nu erau
Dar manual 30—42, i Pacte accesorii 39—42, arătate în actul de donaţiune” se raportă
U

Dată cerntâ 12, i Pensiune alimentară 3.

Datorii 4, 6—37. Prezumpţiune 20. la datoriile viitoare iar nu la cele prezente.
Datorii prezente 4, 6—9, Renunţare 16, 17. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea | p.
11—14, 27, 25. | Restituire 23, 579, 581; Comp.: Josserand, Il, No. 1361).
Datorii_ viitoare +, 7, 9, | evocare 17, 26.
AL

26—37. ; Rude 5. 5: Nulitatea de care vorbeşte art. 945

Donaţiune 1 urm. 1i Sarcine 2, 3, 6—12, 14—29, c. civ. fr. (825 c. civ. rom, ca şi cea din ar-
Donaţiuni de bunuri
zente 18, 19, 20.
pre: |,
|
38, „2,
12 .
Sarcine prezente 2, 3, 6—
ticolul precedent, este numai relativă iar
Donaţiuni oneroase 2, 41, 12.13,
2, 14 nu absolută. (Laurent. XII No. 528; Ale-
xandresco, ed. 2-a, 1YV, partea I, p. 379).
TR

Donaţiuni particulare 25, Sarcine viitoare 7, 9, 26.

Donaţ'uni universale sau
cu titlu unive,sal 18—
Servitori 34,
Specificare 10—12,
Ă
18-%,
G. Donatarul poate fi obligat prin actui
24 25 227, 3), 31, 36, 37. de donaţiune în mod expres, tacit sau im-
Eroare de redacţiune 3, 4. | Stabilimente publice 42. plicit ca să plătească datoriile sau sarci-
Fraudă 21. | Stat 36, nele prezente ale donatorului. (Demo-
lombe, XX, No. 457; Aubry et Rau, VII,
Indivizibilitate 27. ; Succesiune 29.
EN

Intecnțe 2. ; Universalitate de bunuri

Ipotecă 22, 24. : 18, . $ 706, p. 403; Laurent, XII, No. 402, 406;
Huc, VI, No. 222; Alexandresco, ed. 2-a,
IV, parica ]. p. 350, text şi nota 3; Comp::
Doctrină. C. Hamangiu. IL. Rosetti-Bălănescu şi Al.
III, No. 1172). :
I/C

Băicoianu,
4, Articolul 945 c. civ. îr. (325 e. civ. 7. Art. 825 c. civ. rom. prevede după
rom.), constitue o a doua aplicare a prin- ipoteze: 1) Cazul când prin actul de dona-
'cipiului irevocabilităţii donaţiunilor. (Ale- iune donatarul este obligat a plăti da-
xandresco, ed.. 2-a, IV, partea LI, p. 579; torile sau sarcinele cari existau în momen-
AS

C. Ilamangiu, |. Rosctti-Bălănescu și Al. tul donațiunei: 2) cazul când prin actul

Băicoianu, III, No. 1170, 1172). de donaţiune donatarul este obligat a plăti
9, 'Donatorul poate impune donatarului datorile şi sarcinele pe care donatorul va
prin actul de donaţiune ori ce sarcine cu va putcă să le contracteze după facerea
condițiunca ca aceste sarcine să nu fie donaţiunei. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
UI

contrare ordinei publice sau bunelor mo- tea Î, p. 380: Comp.: C. Hamangiu. I. Ro-
ravuri. Aceste donaţiuni cu sarcine se nu- setti-Bălinescu şi Al. Băicoianu, III. No.
mese donaţiuni oneroase. (Aubry et Rau. 1172).
ed. 4-a. VII, $ 701, p. 576; Planiol, III, No. 9. Donaţiunea prin care donatarul este
BC

2505; Alexandresco, ed. 2-a. IV. pariea |, obligat să plătească datoriile şi sarcinele
p. 514 urm.. 579). donatorului existente la facerea donaţiunei

— 4
 Art, 823 “DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII. Codul civil

creditorii au liberat pe donator acceptând

Y
esie valabilă, deoarece donatorul nu mai
poate nimici efectul donaţiunei prin con- de debitor în locul său pe donatar. (Huc.
tractarea de datorii posterioare. (Demo- VI, No. 222). ,

R
lombe, XX. No. 454; Mourlon,ÎL. No. 70S; 14. Creditorii donatorului, care a sti-
Laurent. XII. No. 403, 457; Baudry ct Co- pulat în actul de donațiuni clauza ca do-
lin. Donations et testaments, ÎI, No. 14600. natarul să-i plătească datoriile şi sarcinele

1469. 1469; Planiol. III, No. 2608; Alexan-
dresco, ed. 2-a, IV, partea |. p. 580:
Hamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
coianu. III, No. 1172).
9, Donatorul poate stipulă în actul de
RA
existente la facerea donaţiunci nu au ac-
C țiune directă în contra donatarului pentru
plata acestor datorii sau sarcine, deoarece
convenția de plata datoriilor şi sarcinelor
are efect numai între părţile contractante;

LIB
donaţiunc ca donatarul să-i plătească nu- creditorii vor puteă însă exercita dreptul
mai datoriile sau sarcinele sale anterioare debitorului lor în - virtutea dispoziţiilor
donaţiunei iar nu şi cele posterioare. ari. 1106 c. civ. fr. (974 c. civ, rom.). (Du-
(Aubry ct Rau, ed. s-a, VII, S 706, p. 4%; ranton. VIII, No. 472; Laurent. XII, No.
Dalloz. Rep. Dispositions entre vifs, No. 403: Alexandresco, ed. 2-a IV, partea |. p.
1714: Laurent, XII. No. 528: Alexandresco. 3831; Contra.: Demolombe. XĂ, No. 458).

ITY
ed. 2-a, IV; partea |. p. 379. 380; C. Ila- 15. Dacă donatarul şi-a luat obligaţia
mangiu. I. Kosetti-Bălănescu şi Al. Băi- să plătească toate sau o parte din dato-
coianu. III, No. 1172). J riile donatorului, cl este ţinut la plata lor
10. Donatarul nu este obligat să plă- cu bunurile sale personale şi chiar peste
tească alte datorii decât cele specificate ceeace a primit dela donator; afară de
în actul de donaţiune când acest act con- stipulaţie contrară, deoarece el con-
line această specificare, (Dalloz. Rep.
Dispositions centre vils No 1714: Suppl.
Dispositions entre vifs. No. 471; Alexan-
dresco, ed. 2-a IV, partea I. p. 380; C. Ila-
RS tractează un angajament personal. (De-
molombe. AX. No. 459; Aubry et Rau. ed.
4-a. VII, $ 706, nota
Rep... Dispositions
10,
entre
p, 407: Dalloz,
vifs, No. 1716;
mangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băico- Suppl.. Dispositions entre vils, No, 476;
IVE
ianu. III. No. 1172). ” Laurent, XII, No. 404; Baudry et Colin,
(4. Chiar dacă donatorul nu a arătat Donations ct testaments, ÎL. No. 1463: Pla-
în detaliu datoriile sale, donatarul este niol, ed. 6-a III, No. 25ss: Alexandresceo.
obligat a le plăti când în actul de dona- ed. 2-a, IV, partea |. p. 556, text şi nota
țiune i sa pus în sarcină să plătească 5, 352; Contra: Troplong. Donations et
toate sau o parte din datoriile cari grevau testaments, III. No. 1217).
UN

patrimoniul donatorului în momentul do- 16. In acost caz donatarul nu se poate

națiunei. (Demolombe, XX. No. 435, 436, descărcă de obligaţia sa de a plăti toate
457; Demante ct Colmet de Santerre. IV, datoriile stipulate în actul de donaţiune,
No. S7 bis, Il; Aubry et Rau, ed. ta, VII. cu bunurile sale, personale, renunțând la
$ 699, nota 11, p. 567: iDalloz Rep. Suppl, donaţiune conira voinţei donatorului. (Du-
Dispositions entre vils, No, 349: Laurent. ranton. VIII. No. 17; Demolombe. XX, No.
AL

XII, No. 454; Huc, VI. No. 222: Baudry ct 459, 575: Mass6 et Verg6 sur Zachuriac,
Colin. Donations cet testaments, I. No. 1468, III. $ 482, p. 225: Aubry et Rau, cd. ta,
1469; Planiol ed. 6-a. III, No. 2608; Jos- VII. $ 706, notu î1, p. 40S; Laurent, NIL.
scrand. Il, No. 1564: Alexandresco, ed. No. 459; Iuc: VI. No. 236; Baudry ct Co-
TR

2-a, IV, partea L. p. 581: C. Hamangiu. 1.
Roseiti-Bălănescu şi Al. Băicoianu. II, No;
1172).
12. In acest caz înșă donatarul poate
refuză plata datoriilor a căror existenţă în
EN
lin. Donations cet testaments. Î. No. 1551,
1466: Planiol, III. No. 25S7: Alexandresco,
ed. 2-a. IV. partea LI. p. 356. 382. 450; Con-
„tra.: Troplong. Donations. ct testaments,
III, Ao. 1217).

ziua facerci donaţiunci. nu a ar puteă îi 17. In acest caz. deasemenea. chiar

stabilită față de cl în mod legal adică dacă donatorul şi donatarul ar conveni să .
având data certă anterioară _donaţiunei. se revoace donaţiunea. donatarul supus
(Duranton. VIII, No. 475. 482; Demolombe, aplicațiunei dispoziţiunilor art. 1121 c. civ.
XX, No. 455, 456; 'Demante ct Colmet de îr.. nu se mai poate liberă de obligaţia de
I/C

Santerre, IV, No. S7 bis II: Aubry ct Rau. a plăti datoriile prevăzute în actul de
ed. 4-a. XII. $ 699. p. 567: Dulloz, Râp. donaţiune. dacă creditorii donatorului au
Suppl.. Dispositions centre vifs. No. 549; declarat că voesce să profite de actul de
Laurent, XII, No. 454: Iluc. VI. No. 22; donațiune. (Demolombe, XX. No. 4$;
Baudry et Colin, Donations et testaments. Aubry et Rau. ed. 4-a. VII. $ 706. nota 12.
AS

T. No. 14685, 1469: Planiol, ed. 6-a. III, No. p. 40S: Dalloz. Rep.. Dispositions entre :
260$; Josseraud. II. No. 1561: Alexan- vifs. No. 1716). -
dreseo. cd. 2-a, LV. partea I. p. 556. 5SI: 18. In cazul când donaţiunca care are
C. Hamangiu. Il. Rosetti-Bălănescu şi Al. de obiect toialitatea sau o cotă-parte din
Băicoianu, III, No. 1172; Contra.: Colin ct bunurile prevăzute ale donatorului nu
UI

Capitant, III, p. 788). prevede care sunt datoriile puse în sar-

13. Chiar dacă s'a trecut în actul de cina donatarului ca să Je plătească, după
donatiune obligajiunea pentru donatar ca o, părere se vor aplică. în privința dato-
BC

să plătescă datoriile prezente ale donato- riilor donatorului, regulele prevăzute de

rului, creditorii acestuia pot cere plata da- lege la plata datoriilor de către legatarii
toriilor dela donator. afară de cazul când universali, cu tiilu universal sau particu-

S —
 Li
Codul civil DESPRE VONAȚIUNILE ÎNTRE VII Art. 823

lar. (Locre, Legislation civile, XI. No. 419; liberalis, nisi liberatus“, (Dalloz, Rep.

Merlin. Repertoire, AVII. Tiers-detenteur,
No. VIII, p. 705 urm.; Vazeille. Successi-
ons, Art. 945, No. 1; Marcad6,
1029 No. 7: Grenier, 'Donatious ct testa-
ments, |. No. S6 urm.; Dalloz, Râp., Dis-
RY
Dispositions. entre vifs, No, 1728).
„24. Dacă donatarul universal sau cu
Art. 1626— titlu universal a. plătit datoria ipotecară
pe care nu era obligat s'o plătească, el
are dreptul a cere restituirea sumei plă-

RA
positions entre vifs. No, 1371, 1717; Suppl., tite, dela donator. (Aubry et Rau; ed. 4-a,
Dispositions entre viis. No. 472). VII. $ 705, nota 14, p.: 402; Dalloz, Rep.
19, După altă părere, donatarul bunu- Supnl., Dispositions entre viis, "No. 475;
rilor prezente. nu poate fi obligat la. Laurent. NIL. No. 394: Baudry et Colin,
plata datoriilor şi sarcinelor decât în baza Donations et testaments. L. No. 1554).

LIB
unei clauze formale din contractul de do- „28. 'Donatarul particular adică acela
naţiune, deoarece donatarul bunurilor pre- căruia i se dăruese unul sau mai multe
zente .nu poate fi asimilat cu moştenito- obiecte determinate nu este obligaţ să
rul universal sau cu titlu universal, de- plătească decât datoriile 'ce i sau pus în
oarece titlul universal priveşte atât bunu- sarcină prin actul de donaţiune. (Demo-
rile prezente cât şi bunurile xiitoare.. (Du- lombe, XX, No. 451: Dalloz. Rp. iDispo-

ITY
ranton. VIIL, No. 172 urm.; Demolombe. sitions entre vils. No. 1721: Suppl.. Dis-
XX. No. 455 urm.; Troplong. Donations ct positions entre vils, No. 47; Paiarent,
testaments, IL. No. 1214, 1215: .Vente, |, XII, No. 599). ”
No. +19 urm.; Demante et Colmet de San- 28. Donaţiunca făcută cu sarcina de a
terre, IV. No. S7 bis, III: Aubry et Rau, se plăti datorii cari nu existau la epoca
cd. 4-a. VII, $ 706, nota 2, p. 403: Dalloz, donaţiunei sau cari nu crau arătate în
Rep. Disnositions entre vils. No. 1718;
Suppl.. Dispositions entre vifs, No, 472:
Laurent, XII. No. 599 urm.-: Huc. VI, No.-
22; Baudry ct Colin. Donations cet testa-
RS
actul de donaţiune. este nulă, deoarece
donatorul şi-a rezervat dreptul de a mic-
şoră sau a nimici cu totul efectele dona-
țiunci. (Demolombe. XX. No. 459: Mour-
ments. |, No. 1552; Planiol, III. No. 25S8; lon. II, No. 70S:; Mareadâ. Art. 945: Tro-
VE
Alexandrescu. ed. 2-a, IV, partea |, p- plong, 'Donations et testaments. II. No.
1212:. Aubrv cet Rau. ed. t-a. VII. $ 699,
20. După aceasta. a doua părere. do- p. 567; Dalloz. Râp.. Dispositions entre
natarul va putea fi obligat la plata dato- .vifs, No. 1570: Laurent. XII. No. 453. 459;
riilor şi sarcinelor dacă sc poale prezuma
NI

Baudry et Colin. Donations cei testamenits,

că aceasta a fost intenţia donatorului. deşi I, No. 1471: Planiol, ed. 6-a, I. No. 2609;
'în contractul de donaţiune nu sc prevede Josserand. III. No. 1561. 1562: Alexan-
nici o clauză în această privinţă. (Demo- dresco, ed. 2-a. IV. partea |. p. 38: C.
U

lombe. XX, No. 455; 'Demante et Colmet Hamangiu. Î. Rosetti-Bălănescu și Al. Băi-
de Santerre. IV. No. 87 bis, [I[. Aubrv ct coianu. III, No. (172). - ,
Rau. ed. 4-a. VII, $ 706 nota 6. p. 406; Dal- 27. Donaţiunca făcută sub condițiunea
loz. Rep.. Dispositioas entre vils. No. 1718; ca donatarul să -plătească datoriile pre-
AL

Suppl.. Dispositions entre vifs. No. 472: zente şi viitoare ale donatorului. fără nici
Laurent, XII, No. 402; Huc. VI. No. 222; o determinare, este nulă şi donatarul nu
Baudry et Colin. Donations et testaments, poate pretinde că donaţiunea este valabilă
I. No. 1353, 1468; Planiol. ed. 6-a, III, No. până la concurenţa datoriilor prezente ale
TR

2553). Ă donatorului, deoarece condiţia ce indivizi-

D 4. În cazul când creditorii donatoru- bilă. (Duranton. VIII. No. 4S1: Laurent,
lui nu au fost plătiţi de către acesta cu XII. No. 456; Baudry et Colin. Donuations
toate că au acționat în contra lui. ei au ct testâments, ÎI. No. 1471: Alexandresco,
dreptul să recurgă în mod indirect şi „ed. 2-a, 1Y, partica I. p. 355. notă: C. Ila-
EN

subsidiar contra donatarului universal sau mangiu. Î. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băico-

cu titlu universal. cerând nulitatea donaţi- ianu, III. No. 1172). ,
unci pentru fraudă la drepturile lor. (De- 28. Donaţiunea făcută sub condiţiunea
molombe: XX. No. 4164: Aubry et Nuu. ed. ca donatarul să plătească. pe lângă dato-
4-a, VIL $ 706, nota 9. p. 107; Dalloz.. Rep. . riile prevăzute în actul de donaţiune şi
I/C

Dispositions entre vifs, No. 1719: Suppl., toate datoriile pe care le-ar lăsă donato-
Dispositions entre vifs. No. 474: Laurent. rul la, decesul său. este nulă. chiar dacă
XII. No. 402: Baudry cet Colin. Donations donatorul nu ar mai fi făcut vreo datorie
ct testaments. I, No. 1553). nouă dela facerea donaţiunei. (Demo-
25, IDispensa de a plăti datoriile dona- lombe. XX, No. 410; Aubry ct Rau, ed.
AS

torului. fie expresă sau implicită, obligă 4-a. VII, $,699. nota 10, p. 367; Dalloz,
pe părţile contractante însă nu este opo- Rep... Suppl., Dispositions entre vifs.. No.
zabilă creditorului ipotecar al donatorului. 550; Laurent. NIL, No. 435: Baudrv et Co-
(Demolombe. XX, No. 464: Aubrv et Rau, lin. Donations ct testaments, I, No. 1471:
ed. 4-a. VII. $ 706. n. 407; Dalloz. Râp. Alexandresco, cd. 2-a, IV. partea |. p.
UI

Disnositions entre vifs. No. 1728: Suppl. 582: C. Hamaneiu. I. Rosetti-Bălănescu şi

Dispozitions entre vifs. No. 475). , Al. Băicoianu. III, No. 1172).
93, Deasemenea. această dispensă nu 29. Donaţiunea este deasemenea nulă
BC

ridică creditorilor chirografari dreptul de dacă în actul de donațiune s'a trecut sar-
a acţionă pe donatarii universali sau cu cina ca donatarul să plătească datoriile
titlu universal în virtutea maximei: ..memo succesiunei sau legatele ce le-ar face do-

19595, — Codul Civil adnotat— VII A

49 — 4
 Art. 824 DESPRE DONAȚIUNILE
) -
ÎNTRE
,
VII “Codul civil.
2G, Art. 945 din codul civil francez
natorul după facerea donaijiunei. (Demo-

Y
lombe, XX, No. +59, 441, 445; 'Dalloz, Rep.. dispune cii datoriile viitoare trebuesc ară-
Dispositions entre vifs, No. 1574: Baudry tate în actul de donaţiune sau într'un stat

et feline Donations ct testamenis. Î, No.
1471).
3Q, Datoriile viitoare poi fi puse, prin
R
care va fi anexat la actul de donațiune pe
când art.'$25, e. civ. rom. prevede că dato-
viile viitoare trebuesc să fie determinate

actul de donaţiune, în sarcina donatarului.
cu condițiunea ca.cle să fie determinate
in act, astfel încât donatorul să se găsească
în imposibilitate de a mări, în prejudiciul
donatarului, aceste sarcine. (Dalloz, Rep.
RA
numai prin actul de donaţiune. (Alexan-
dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 385, nota 2).
33, Donaţiunea cu sarcina plăţii da-
toriilor viitoare care au fost determinate
în act, va fi valabilă numai pentru suma

LIB
_vifs, No. 1575. 1546; ce va rămâne în urma deducerii dato-
Dispositions entre
Planiol, ed. 6-a III, No. 2609; Alexan- riilor viitoare care au fost puse în sarcina
dresco, ed. 2-u, IV. partea L, p. 385: C donatarului, chiar dacă în 'urmna donato-
Hamangiu. 1. Rosetii-Bălănescu şi Al. Băi- rului nu ar îi rămas nicio datorie, deoarece
interpretare care
coianu, III, No. 1172; Comp.: Huc, VI, No. aceasta este singura
523; Josserund, III, No. 1591). poate rezultă din punerea în concordanță

ITY
34, Este valabilă donaţiunea în care se a dispoziţiunilor art. 945 şi 946 c. civ. Îr.
(825 şi 824 c. civ. rom.). (Pothier, Dona:
pune în sarcina donatarului plata unor da-
chiar dacă ele nu au fost. tions, IL, No. 18; Demolombe, XX, No. 410;.
torii viitoare.
Mourlon, II, No. 708; Demante et Colmet
determinate în act, dacă elc pot fi deter-
minate independent de voința donațorului. de Sanierre, LV, No. 87 bis, ]; Laurent,
XII, No. 435; Huc, VI, No. 222; Baudry et
(Dalloz. Râp.. Dispositions entre vis, No.
1375, 1376).
29, Astfel este valabilă donațiunea fă-
cută cu sarcina ca donatarul să plătească
cheltuelile de înmormântare ale donato-
RS Colin,
1470:
p. 383,
Donations
Alexandresco,
584;
ct

C. Ilamangiu.
nescu şi Al. Băicoianu, III, No.
testaments,
ed. 2-a, IV, partea
Î,

IL. Rosetti-Bălă-
1172).
No.
|,

rului, deoarece determinarea lor nu atârnă 28, Darurile manuale, după o părere,
IVE
de voinţa donatorului. (Demolombe, XX, pot fi constituite cu toate sarcinele, condi-
No. 444; Mourlon, Il, No. 708: Massc et țiunile restrieţiunile şi. modalitățile pe
Verg€ sur Zachariac, III, $ 174, p. 207; care vocşte să le pue donatorul, în afară
Troplong. Donations ct testaments, II, No. de acele cari sunt contrare irevocabilităţii
1251; Aubry ct Rau, cd, 4-a. VII, S 69%. donaţiunci. (Demolombe, XX. No. 78;
nota 12, p. 568; 'Dalloz. Râp., Dispositions Dalloz, Ip. Suppl, 'Dispositions entre
UN

entre vifs, No. 1576: Suppl., Dispositions
entre vifs. No. 351: Laurent, XII, No. 437:
Huc, VI, No. 223; Josserand, IL. No. 1361:
Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea I, p. 334).
232. Donatorul poate fi însărcinat,
deasemenea. să plătească legatele ce le va
AL
vis, No. 450, 455, 434; Laurent, XII, No.
290; Baudry et Colin, Donations et testa-
ments, |, No. 1157, 1484; Planiol, ed. 6-a,
III, No. 2542; Alexandresco ed. 2-a, IV,
partea |. p. 278: C. Ilamangiu, L. Rosetti-
Bălănescu 'şi Al. Băicoianu. III, No. 1166).

face donatorul și a căror maximum este 39, După aliă părere, pactele accesorii
fixat în actul de donațiune. (Demolombe. la darurile manuale, nu sunt permise şi
NN. No. 4%; Troplong. Donations ct tes- sunt lovite de nulitate. (Dalloz. Icp.
taments, II, No. 1220; Dalloz. Rep. Dispo- Suppl., Dispositions entre viis, No. 452).
40. După a treia părere, pactele acce-
TR

sitions entre vifs. No. 1577: Alexandresco,

cd. 2-a. IV, partea I, p. 58%). , sorii la darurile manuale. aduc nulitatea
24. Deasemenea, donaiarul poate fi insăş donaţiunii. (Dalloz.. Ren. Suppl.,
însărcinat să plătească legate răsplătitoare Dispositions entre viîs, No. 432).
servitorilor sau altor persoane, a căror 4. In părerea care admite vabilita-
EN

cuantum urmează să se fixeze luându-se tea pactelor accesorii la darurile manuale,

în considerație averea donatorului. (Dal- existența acestor sarcini sau condițiuni va
loz, Râp.. 'Dispositions entre vils, No. 1377: puteă fi stabilită prin ajutorul unui act
Comp.: Demolombe, NN. No. 445, Tro- sub semnătura privată obicinuită. (Dalloz.
plong, Donations ct testamenis, II, No. Rep, Suppl.. "Dispositious entre vifs, No.
I/C

1215: Alexandresco, ed. 2-a. !V. partea |. 455). - ,

p. 384%). 45. Darurile munuale care interesează
85, Deasemenea. donatorul poate să comunele. stabilimentele de binefacere
oblige pe donatar să plătească. datoriile sau stabilimentele religioase, trebuesc con-
alimentare rudelor sale care ar fi în lipsă, statate prin act autentic. când comportă
AS

deoarece această sarcină nu atârnă de sarcine sau o afectaţiune specială. (Dalloz,

voinţa donatorului. (Mourlon. II, No. 70$; Sp Suppl., Dispositions entre vils. No.
Alexandresco. ed. 2-a. 1V, partea L. p. 584). 55).
Art, 524, — Când donatorele şi-a rezervat dreptul de a dis-
UI

pune de un obiect cuprins în donațiune, sau de o sumă determi-

nată din bunurile dăruite, dacă moare fără să fi dispus de dân-
BC

sele, un asemenea obiect sau asemenea sumă rămâne erezilor

donatorelui. (Civ. 480, 823, 826; Civ. Fr. 946).

— 50 —
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Art. 824

Tezt. fr. Art. 94. — En cas que le donateur se soit reserve la

RY
libertd de
disposer d'un effet compris dans la donation, ou d'une somme fixe
sur les biens
donnes; si'l meurt sans en avoir dispost, ledit effet ou ladite somme
appartiendra,
aux h6ritiers du donateur, nonobstant toutes elauses et stipulations ă ce contraires,

RA
INDEA ALFABETIC H+: Josserand, III, No. 1303; Alexandresco,
(la doctrină). ed. 2-a, IV, partea I, p. 3S6, nota 2).
Acţiune 16. 7. Clauza
Bani 16.
| Moarte 13—16. rezervei prevăzute de art.
Cauţiune 19,
! Mobile 8, 17. :
| Moștenitori 12, 13, 14, 16.
910 c. civ. fr. (824
c. civ. rom.), -cste

LIB
Ciauză neuzitată 7, * | Nuda proprietate 17. aproape ncuzitată
astăzi. (Planiol, ed. 6-a.
Condiţiune poţestativă 11, Nulitate 2-5, 15 III, No. 2610: C. Ilamangiu, I. Roseiti-Bă-
Dar manua! 15, Nulitate parțială 3. linescu şi Al. Băicoianu. III, No. 1173).
Deces 13—16. | Nulitate relativă 2,
Definiţie 9. | Nulitate totală 4, 5. 8. Prin cuvântul „obiecte? (effects) în-
Dobânzi 16. | Obiecte 8. frebuințat în art. 946 c. civ. fr. (824 c. civ,
Donaţiune 1 urm. | Rea credință 16, rom), se înțeleg atât imobile cât şi lu-
Donaţiuni deghizate 6, . Revendicare 12,
cruri mobile.

Fructe 15.
Imobile 8, 17.
Inaphcabilitate 10,
Incetare din viață 13—16,
Inutilitate 14,
Irevocabilitate 1, 14.
Lucruri corporale 17.:
ITY
Rezervă absolută 11. (Dalloz. Râp.. 'Dispositions
Rezervă de a dispune 1: entre _vifs. No. 704).
urm. 9. Dezerva prevăzută de art. 946 c. civ. îr,
Rezervă eventuală 11, (S24 e. civ. rom.). are loc atunci când do.
Stipulaţie contrară 14,
| Testament 18. ” naforul şi-a păstrat libertatea prin ac-
| Uzufruct Î7, 18, 19. tul de donaţiune. de a dispune ulterior

RS
Lucruri incorporale 17. | Vicile posesiunei 16.
de toate sau o parte din lucrurile cari au
făcut obiectul donaţiunei. (Dalloz, Rep.
Dispositions entre vifs. No. 704; Josscrand,
Doctrină, INI, No. 1563: Comp.: Alexandresco, ed.
2-a. IV. partea IL. p. 585, 5s6: C. Ilaman-
VE
giu. [. Rosetti-Băliinescu şi Al, Băicoianu.
[. Art. 9460 c. civ. îr, (824 c. civ, „Iom.),
III. No. 1175). ”
constitue a treia aplicaţiune a principiului
10. Nu poate fi rezervă şi prin urmare
irevocabilităţii donaţiunilor. (Alexan-
nu se aplică dispoziţiunile art. 946 e. civ.
dresco, ed. 2-a, IV. partea LI. p. 594, 385,
fr. (824 c. civ. rom), când dispunătorul
nota 2: C. Hamangiu. [. Rosetti-Bălănescu
NI

dărueşte numai o parte din bunurile sale.

şi Al. Băicoianu, III, No. 1170). rezervându-şi
2, Nulitatea prevăzută de art, 946 c.
dreptul de a dispune de
surplus. (Dalloz.. Rep.. Dispositions entre
civ. fe. (824 c. civ. rom.), este numai re- vifs, No. 704).
U

lativă iar nu absolută. (Alexandresco. ed.

1 Î. Dispoziţiunile art. 946 c. civ. fr.
2-a. IV. partea I, p. 585). (824 ce. civ. rom), îşi găsese aplicațiunea
8, Rezerva donatorului de a dispune de numai atunci când donatorul ă făcut o re-
unul din obiectele cuprinse în donaţiune,
AL

zervă absolută care are caracterul condi-

anulează liberalitatea numai în privința țiunii potestutive, iar nu o rezervă even-
obiectului rezervat care este considerat tuală subordonată unei condiţii a cărei
că nu este cuprins în donaţiune. (Dalloz, executare nu ar depinde de singura sa vo-
Râp., Dispositions entre vifs. No. 1550; ință. (Demolombe, XX, No. 470; Demante
TR

Laurent, XII, No. 440: Baudry ct Colin, ct Colmet de Sauterre. IV, No. 88 bis, II;
Donations et testamenis, Î, No. 1473. 1474; Marcude, Art. 946; Aubry et Rau, cd. 4-a,
Josserand. III, No. 15364; Alexandresco, VII, $ 699, nota 9. p. 567; Dalloz. Rep.
cd. 2-a, IV: partea LI. p. 385, 386; C. Ha- Dispositions entre viis, No. 1584; Suppl.,
mangiu, ]. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băico- Dispositions entre vifs, No. 554; Baudry
EN

ianu, IL. No. 1175). et Colin, Donations et iestaments, I, No.

di, Dacă donatorul şi-a rezervat dreptul 1470: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |.
de a dispune de toate lucrurile dăruite, p. 356, 387; Contra.: Troplong, Donations
donațiunea cste nulă în întrepimea ei. et testaments, III. No. 1225, 1926; Laurent,
“(Josscrand, III. No. 1564: Alexandresco, MII, No. 442).
I/C

ed. 2-a, IV. partea ÎI, p. 385; C. llamangiu, 12. Donatorul are dreptul să revendice
ÎI. Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu. TIT, obiectul pe care l-a rezervat prin actul de
No. 1175). donațiune de a dispune de cl, cu toate că
5, Dacă donatorul şi-a rezervat dreptul ari. 946 c. civ. în. (824 c. civ, rom,) nu
AS

de a dispune de cecace va crede de cu- acordă în mod expres, acest drept decât
vință din obiectele dăruite, donațiunea moștenitorilor donatorului. (Demolombe,
este nulă în întregime deoarece el ar pu- CĂ, No. 475. 476; Demante, et Colmet de
teă să nimicească întreaga donaţiune. dis- Santerre, IV. No. SS bis. I, Mourlon II,
punând de toate obiectele dăruite. (Pot- No. 709: Aubry ct Rau. ed. 4-a, VII, $ 609.
UI

hier, Donations, I, No. 18; Demolombe, XX, p. 367: Baudryv et Colin." Donations
No. 465, 466; Marcads, Art. 946: Laurent, et tes-
taments, I, No. 1475; Josserand, III. No.
XII, No. 440; Alexandreseo, ed. 2-a, IV, 1564: Alexandresco, cd. 2-a, IV. partea |,
partea LI. p. 385). p. 5S8).
BC

6. Dispoziţiunile art. 946 c. civ. fr. (824 12. Potrivit dispoziţiunilor art. 946 c.
c. civ. rom:). îşi găsesc aplicuţiunea şi la civ. fr. (S24+ c. civ. rom.), dacă donatorul
donaţiunile deghizaie. (Laurent. XII, No. moare fără să fi dispus de bunurile re-
 Art. 825 DESPRE DONAȚIUNILE INTRE VII Codul civil

rozervate, dacă donatorul încetează: din

zervate, aceste bunuri, aparțin moştenito-

Y
rilor săi. (Demolombe, XĂ, No. +65 urm.; viaţă, fără să fi dispus de ele, donatarul
Demante et Colmet de Santerre. IV, No. nu datorește dobânzi către moştenitorii

R
SS bis, I; Mourlon, Il. No. 709; Marcad. donatorului decât din ziua cererei făcută
Art. 946: Aubry ct Rau. cd. 4-a. VII. S de către ei în contra lui. afară de cazul
699. p. 367; Dalloz, Rep., Dispositions entre când se constată că donatarul cunovaşteă

RA
vifs, No. 1580; Suppl., IDispositions entre viciile titlului său şi poscdă deci de
vits, No. 354; Laurent, XII, No. 440,.4H1: rea credinţă. (Demolombe, XA, No. 177;
Baudry et Colin, Donations_ct testaments, Comp.: Demante et Colmet de Santerre,
[, No. îs?+; Josserand, III, No. 1364; Alc- IV, No. SS bis [; Alexandresco, ed. 2-a,
xandresco. ed. 2-a, IV, partea [, p. 386, IV, partea LI, p. 359).

LIB
3ss: C. Ilamanpiu, [. Rosetti-Bălănescu şi 17. Art. 949 şi 950 din codul civil fran-
AL. Băicoianu, III, No. 1173). cez au fosi climinate de legiuitorul ro-
(4, Această soluțiune are loc chiar mân, totuși şi în dreptul civil român, sc
dacă în actul de donaţiune sar fi siipulat poate dărui nu numai plina broprictaie,
contrarul (dispoziţie care există în art. ci şi nuda proprietate singură sau numai
946 c. civ. fr. și eliminată de legiuitorul uzufructul deoarece toate bunurile, fie

ITY
nostru ca inutilă) deoarece se opune prin- corporale, fic incorporale, mişcătoare sau
cipiul irevocabilităţii donaţiunilor. (De- - nemişcătoare, care sunt în comerț pot
molombe, XX. No. 469; Marcade, Art. 946; face obiectul unei donaţiuni. (Alexan-
Laurent, XII. No. 441; Alexandresco, ed. dresco, ed. 2-a, IV. partea [. p. 39S urm.
2-a, IV. partea L. p. 386, nota 4). C. Ilamangiu, L Rosetti-Bălănescu şi Al.
15, Fructele bunurilor rezervate până Băicoianu. III. No. 1174; Comp.: Josserand,
“în momentul

decesul
când

donatorului,
donatorul uzează de
dreptul de a dispune de ele sau până la
în cazul
nu a uzat de dreptul său, aparţin dona-
când
RS
acesta
MII. No. 1566).
18. Donatorul
dreptul de a dispune
uzulructul
nu poate da şi rezervă

bunurilor
prin testament de
dăruite. (Laurent,
tarului pe tot timpul posesiunei sale. cu XII, No. 445; Alexandresco, ed. 2-a, IV.
IVE
toate că donaţiunca este nulă în cecace partea I, p. 59$, nota 2).
priveşte obieciele rezervate, perceperea 19. Uzuiructul pe care şi l-a păstrat
fructelor cchivalând cu un dar manual, donatorul este supus regulelor generale
deourece se [ace cu consimţământul dona- dela uzufruct. însă donatorul esie scutit
torului. (Demolombe, XX, No. 477; De- de a da cauţiune. (Laurent, XII. No. 447;
mante ct Colmet de Santerre, IV, No. SS Planiol, III, No. 2614; Josserand. III, No.
UN

bis I; Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea 1566; Alexandresco, ed. 2-a. IV. partea I,
I, p. 389). p. 599; C. Hamangiu, [. Rosetti-Bălănescu
1G. In ceeace priveşte sumele de bani şi AL Băicoianu. IIE, No. 1174).

„Art, 825.— Donatorele poate stipulă întoarcerea bunurilor dă-

AL

“ruite, atât în cazul când donatariul ar muri înaintea lui, «cât şi în

cazul când donatariul şi descendenții săi ar muri înaintea sa;
Aceste stipulaţiuni însă nu se pot îace, decât în favoarea dona-
TR

torelui. (Civ. 316,769, 803, 829, 830, 836, 969, 1012, 1019 urm., 1770;
Civ. Fr. 951).
„Dent. pr. simt. 951. — Le donateur pourra stipuler le droit de retour des
EN

objets donnâs, soit pour le cas du predecăs du donataire seul, soit pour le cas du
prâdece&s du donataire et de ses deseendants.
Ce droit ne pourra Gtre stipul& qwau profit du donateur seul.
I/C

Bibliografie (continuare).
CoxsraNririscu Jac. N., Despre ipoteci, p. 182;
Lizânescu Em. AL, Des droits du conjoint survivunt, p. 95, 116, il, 120.
AS

INDEX ALFABETIC Clauză cxpresă 4, 3. ! Confuziune 79.

Ciauză nescrisă 33, 43, 45, Conservare 00.
(la doctrină). 49, | Contract de căsătorie 6,
Absenţă 21,22. Acţiune personală 77. Clauză tacită +, | 27, 4.
UI

Abuz (0. | Adopţiune, a se vedeă cu- Condiţiune ilicită 4, 45. | Convenţiune 27.
Act de administraţie 02,
j
vinte le: „Copii adoptiv”, Condiţiune rezolutarie 3, | Copil 13—16, 20, 2435,433,
Act separat 5, 4 Apreciere suverană 27,30, 7, 43, 52, 53, 60, 62, 04— 66.
Acţiune 53. | 40, 63. 84: Copil adoptiv 3), 34, 35.
BC

. Acţiune în revendicare.a Bani 80, &, Condiţiune rezolutorie ca- | Copil legitimat 29,
se vedeă cuvântul:. Re- Buna credinţă 68, 76. zuală 3. ; Copil natural 30—33,
vendicare“, Bune moravuri 2, 33, Condiţiune suspensivă 7, | Creanţe 78,
Acţiune pauliană 8%, | Căsătorie 27, 23, B. | Deces 1, 11—17, 19.

52 —
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE INTRE VU Art. 825
Degradări 73, Moştenire 14, 78, 79.
Descend-nţi 1, 12, 17, 19— donaţiunilor. (Dalloz, Rep. Dispositions

RY
Moştenitori 46—51, 66, 67,
24, 52 53, 17, „37 18, 79, entre _vils, No._ 1746; Laureni, XII, No.
Deschiderea dreptului de Notificare 60. 449: Huc, VI, No. 22$S: Comp.: Alexan-
reintoarcere, a se vedeă Nulitate 33, 42, 44, 45, 47,
cuvintele: „Condiţiune 50, 51. dresco, ed. 2-a, IV. partea |, p. 401: C:
rezo!utorie“, „Revocare“, Ordine publică 2. . Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
Donaţiune î urm. Partaj 10, 20, 79. coianu, Î]l. No. 1176; Contra: Demolombe.

RA
Dotă 6, 27, 84. Partaj de ascendent 10,
Drept condiţional 60. Prejudiciu 8. 18, 65, XX. No. 501; Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII,
Drept de creanţă 78. Prescripţie 54—56. 74—77. $ 700, nota 4, p. 369: Baudry ct Colin, Do-
Drept de reîntoarcere
urm.
1 Prezumpţiuni 4, 12, (5, 65, nations et testaments, |. No. 1494; Jos-
Efecte, a se vedeă cuvin-
Recăsătorie 27, 20,
Recunoaşterea unui copil
-serand, III. No. 1567).
tele: „Condiţiune rezo- natural 31, %. Si, Pentru ca reîntoarcerea convenţi-

LIB
lutorie“, Revocare* şi 57. Reintoarcere 1 urm, onală să-şi săsească aplicaţiunea trebu-
Excepţiune 84, Renunţare 14, 36—40.
Exc'udere 96.
ește ca să existe în actul de donaţiune o
Renunţare expresă 37,
Executare silită 58, 39,62, Renunţare tacită 37, 2). 39. clauză expresă, căci acest drept nu poate
Fraudă 82, 8ă, . Revendicare 53, 54, 72, 76. fi tacit şi nu poate fi niciodată presupus.
Fructe 66, 67, 63. | Revocare, a se vedeă cu- (Demolombe, XX, No. 512; Mass€ et Verge
Garanţie 65, vintele: „Condiţiune re-
Greşeală 73, zolutorie* şi 7, 53, 64. sur Zachariae, III, $ 475, p. 208; Aubry ct
Hau, ed. f-a, VII, $ 700, nota 4. p. 369;

ITY
Imobile 609, 75, 80, 81. Rezoluţiune, a se vedea
Incetare din viaţă 1, 11— cuvintele: „Condiţiune Marcad, Art. 951; Dalloz, Rep., Dispo-
19. rezolutone“.
Indoială 18, 23. Servitute 61, 62. sitions entre vis, No. 17249; Suppl., Dispo-
Instrăinare, a se vedeă cu- | Sex 24, sitions centre vifs. No. 450; Laurent. NIL.
vintele: „Vindere-cum- Stipulaţie expresă 3, 33. No. 457; Huc, VI, No. 229; Baudry ct Colin,
părare“, Suipulaţie tacită 4.
intenţie 8,17, 18, 25, 5, Substituţiune 42, 41, 47,
Donations et tesiaments, Î, No. 1494: Pla-

Interpretare 9—12,
25, 21, 28, 90, 39—4).
Interzicere
9, 61, 62.
de
17,

instrăinare
18,
51,
Succesiune, a se vedea
cuvântul: „Moştenire“. -
Termeni sacramentali 3.
Terţe persoane 8, 18, 41—
.
Ne.
RS
niol, ed. 6-a, III, No. 2617; Josserand, III,.
1369: Alexandresco,
tea I, p. 404: C. Hamangiu, IL. Rosciti-Bă-
lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1177).
ed. 2-a. IV, par-

potecă 39, 58, 61, 62, 84. 15, 55, 56, 65, 00, 12, 14, 5, Dreptul de reîntoarcere poate fi sti-
VE
Legitimare 29. 75, 76, pulat sau în actul de donaţiune sau
Locaţiune 82, 83. Transcriere 75,
Lucruri fungibile 70, 71, Urmărire silită 56, 59, 62, prinir'un act separat. (Dalloz, Râp., Dis-
10, 79. : Vindere-cumpărare 9, 3i, positions entre viis, No. 1756).
Moarte 1, 11—17, 19. | 35, 56, 5), 01-03, 65, G 6. In ceeace priveşte contractele de că-
Mobile 69—72, 73, 78, 19. | 72, 74, 75, 76, 80, 81. sătorie. dreptul de rcîntoarcere trebueşte
NI

stipulat în însăşi contractul de căsătorie

Doctrină. Ă sau în anexele lui. (Dalloz, Râp.. Disposi-
tions enire vils, No. 1576).
|. Dreptul de reîntoarcere convenţi- 7. Când clauza de reîntoarcere se în-
U

onală poate fi stipulat în trei cazuri; cu deplineşte, donaţiunea este revocată şi bu-
toate că art. 951 c. civ. fr. (825 c. civ. nurile dăruite se reintorc la donator prin
rom.), pare să prevadă numai două ca- îndeplinirea condiţiunei rezolutorii; revo-
AL

zuri. Astfel donatorul poate stipula drep- carea are loc în acest caz prin convenţi-
tul de reîntoarcere în următaorele trei ca- unca părților căci este permis a se stipu-
zuri; 1) Când donatarul încetează din la intro donaţiune.o condițiune rezolu-
viață înaintea donatorului, fără descen- torie sau suspensivă. (Laurent, XII. No.
denți: 2) Când încetează din viață îna- 449: Huc. VI, No. 228; Baudry et Colin,
TR

intea donatorului lăsând descendenţi: Donations et testaments, I, No. 1493; Pla-

5) Când atât donatarul cât şi descendenții. niol, III. No. 2627: Josscrand, III, No. 1367:
săi încetează din viață înaintea donato- Alexandresco, cd. 2-a 1Y, partea LI. p. 401,
rului. (Demolombe. XĂ, No. 497: Aubry 402, 410 urm: C. Hamangiu. IL. Rosetti-
Bălănescu şi Al. Băicoianu. II. No. ti70,
EN

et Rau. ed. t-a, VII, $ 700, p. 370: Dulloz.

Rep.. Dispositions entre -vifs. No. 1759: 11785).
Suppl., Dispositions entre vils. No. 42; 8, Pentru stipularea rcîntoarcerei con-
Baudry et Colin. Donations ct testaments. venţionale nu este nevoie să se întrebu-
], No. 1496 urm.: Planiol, ed 6-a, III. No. ințeze termenii. sacramentali. însă din ter-
I/C

2620; Josserand. III. No. 1571: Comp.:
Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea |. p.
405: C. Hamangiu, LI. Rosetti-Bălănescu.
şi Al. Băicoianu. III. No. 1177).
9, Părţile contractante pot stipulă şi
AS
incnii actuali să rezulte în mod ncîndoios,
intenţia părţilor că au stipulat dreptul de
reîntoarcere pentru ca terţii să nu fie
, păgubiţi. (Demolombe, XX, No. 515 bis:
Mass et Vers sur Zachariae, II, $ 475.

alte ipoteze ufară de cele prevăzute de art.
951 c. civ, în. (825 e. cir. rom.). deoarece
contractul de donaţiune poate fi supus ori-
cărei condițiuni dacă nu e contrar ordinei
publice şi bunurilor
UI
p. 20$S; Aubry et Rau, ed. 1-a, VII, $ 700,
nota 7. p. 370: Marcad6. Art. 951; Laurent,
AH, No. 457, 455; Iluc, VI, No. 229; Ba-
udry ct Colin, Donations ct testaments, |.
moravuri. (Demo- No. 1495: Planiol, ed. Ga. II, No. 2617;

lombe, XX. No. 49. 506: Laurent. ANII. Josserund. II. No. 1369: Alexandresco, ed.
No. 450: Alexandresco, ed. 2-a, IV. partea 2-a, IV. partea |, p. 404; Comp-: C. Ha-
I. p. 405, nota 2). a mangiu. |. Rosetti-Bălănescu și Al. Biăico-
"8, Reintoarcerea convenţională cohsti-
BC

ianu, III. No. 1177),

imind o condițiune rezoluitorie. cazuală, 9. Interzicerea de a înstrăină lucrurile
nu aduce nici o derogare dela principiile dăruite în timpul vieţii donatorului nu
 Art. 825 DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Codul civil

16, In cazul când sa stipulat în actul

Y
coustituc prin ea însăşi o clauză de recîn-
toarcere convenţională. (Dalloz. hRep.. de donajiune dreptul de reîntoarcere pen-
Suppl., Dispositions centre vifs. No. 1481; tru cazul de predeces numai a donatarului

R
Laurent, XII, No. 465: [Huc, VI. No. 229; singur, acest drept va putcă fi exercitat
Comn.: Josserand, III. No. 1369). dacă. donatarul încetează din viaţă în-
nu constitue prin el aintea donatorului, chiar dacă ar fi lăsat

RA
1Q. Deasemenea
însuși o reîntoarcere convenţională, par- copii. (Demolombe, XX. No. 198, 19;
tajul de ascendent făcut sub formă de do- Mourlou, II, No. 714; Marcade, Art. 951:
națiune. (Demolombe. XX, No. 513; Aubry Masse et Vergâ sur Zachariae, III, $ 475,
et Rau, ed. 4-a. VII, $ 700, nota 6. p. 379). p. 209; Aubry et Rau. cd. 4-a, VII, $ 700,
p. 370; Laurent, XII, No. 151, 452; Baudry

LIB
1 1. În cazul când donatorul a stipulat
în actul de donaţiune dreptul de rcin- et “Colin, Donations et testamenis, I, No.
toarcerc, fără să arate cazurile în care 1496, 1497: Planiol. ed. 6-a, III, No. 2600;
urmează să se aplice acest drept, după o Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 4%;
părere, clauza de reîntoarcere îşi vă pro- C.. Hamangiu. I. Rosetti-Bălănescu şi Al.
duce efectul îndată ce reîntoarcerea va fi Băicoianu, III, No. 1177; Comp.: Grenier,
posibilă, adică la decesul donatarului, de. Donations et testaments, Î, No. 32; Dalloz.

ITY
oarece acest drept are un caracter restric- Râp.. Dispositions centre vifs No. 1759).
tiv. (Demolombe, XĂ, No. 500; Dalloz, 17. Faptul că donatorul a stipulat drep-
Rep., Suppl.. Dispositions entre vifs, No. tul de reîntoarcere pentru cazul când do-
484: Laurent, XII, No. 452; Baudry et Co- natarul ar încetă din viaţă înaintea sa.
lin, Donations et testaments. Î, No. 1497; fără a face menţiune despre descendenţii
Josserand, III, No. 1571; Alexandresco, ed. donatarului, se interpretează că intenţia
2-a. LV, partea LI. p. 406: C. Hamangiu, I].
Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu. Il, No.
1177),
12, După altă părere, în acest cuz,
RS donatorului a fost să poată exercita drep-
tul de reîntoarcere în caz de predeces'al
donaturului, chiar dacă acesta ar fi lăsat
descendenți. (Demolombe, XX. No. 499;
clauza de reîntoarcere nu-şi va produce Aubry et Rau, ed. i-a, VII, $ 700, nota 8,
IVE
efect decât la decesul donatarului şi a des- p. 570; Dalloz, Râp., Suppl.. Dispositions
cendenților săi, deoarece este prezumpția entre viis. No. 485; Laurent, XII, No. 451;
că donatorul a voit să facă liberalitate atât Huc, VI, No. 230; Baudry et Colin, Dona-
donatarului cât şi descendenților săi. (Dal- tions et testaments, Î. No. 1497; Planiol,
loz, Rep. 'Dispositions entre viîs, No. 1767; ed. 6-a, III, No. 2620; Comp.: Alexandresco,
Suppl., 'Dispositions entre vifs, No. 494) “ed. 2-a, 1V. partea I, p. 405; C. Hamangiu,
UN

13. Când dreptul de reîntoarcere a I. Rosetti-Bălănesen şi Al. Băicoianu, III.

fost stipulat pentru cazul când donatarul
ar muri înaintea donatorului, fără să îi
lăsat copii, dacă donatarul moare lăsând
copii, după părerea dominantă, dreptul
de reîntoarcere se stinee, chiar dacă a-
AL
No. 1177).
18. Interpreiarea sensului clauzei de
reîntoarcere se va face după intențiunea
probabilă a părților contractante iar în
caz de îndoială se va interpretă în contra

ceşti copii ar înceta din viaţă înaintea donatorului pentru a nu se aduce preju-
donatorului. (Duranton. VIII. No. 491: dicii terţilor. (Duranton, VII. No. 491;
Demolombe. XX. No. 501; Michaux, Dona- Alexandresco, ed. 2-a, IV. partea LI. p. 407:
tions, No. 970: Marcadă, Art. 951: 'Tro- Comp.: C. Hamangiu. I. Rosetti Bălănescu
TR

plong. 'Donations ct testaments, II, No.
1275; Mass-cet Verg6 sur Zachariae, III.
$ 475, p. 209; Aubrv et Rau, cd. t-a, VII,
$ 700. nota 9, p. 570: Dalloz. Reâp., Dispo-
sitions entre vils, No. 1764, 1765: Suppl..
EN
şi Al. Băicoianu, III. No. 1177).
19. In cazul când sa stipulat dreptul
de reîntoarcere pentru cazul când ar pre-
decedă donatarul.şi descendenţii săi, acest
drept nu se poate exercită cât timp există

Dispositions entre vifs. No. 485: Laurent. vreun descendent din orice gradiar fi el.
XII. No. 455: Baudry et Colin. Donations, (Demolombe, XX, No. 503; Mourlon, Il. No.
et testamenis, IL. No. 1499; Planiol, ed. 6-a, 714; 'Demante cet Colmet de Santerre, IV,
III. No. 2620: Alexandresco. cd. 2-a. IV. No. 95 bis, IV; Aubry et Rau. cd. 4-a. VII.
partea ÎI. p. 400). $ 700, p. 370; Dalloz, Rep., Dispositions
I/C

14. In această părere, această soluțiune entre vifs, No. 1761; Sunppl., Dispositions
are loc chiar dacă copiii donatarului ar entre vifs, No. 456: Laurent, XII, No. 454;
renunță la cuccesiunea acestuia. (Demo- Baudry et Colin, Donations et testaments,
lombe. NA, No. 502: Aubry et Rau, cd. I. No. 1498; Josserand. III, No. 1571; Ale-
d-a. VII, $ 700, nota 10, p. 371: Dalloz. xandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 405.
AS

Rp... Dispositions entre vifs, No. 1764: 406; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi

Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea |, p. AL. Băicoianu, III. No. 1177).
406; Contra,: Demante et Colmet de San: 20. .In cazul când sa stipulat dreptul
terre, IV, No. 93 bis. JI: Comp: Mass€ et de reîntoarcere pentru cazul când ar pre-
Verg€ sur Zachariac, III. $ 475, p. 209). decedă donatarul şi descendenţi săi şi do-
UI

15, După altă părere, în acest caz. natorul moare iar averea sa sc împarte
drepiul de reîntoarcere poate fi executat între copii săi. dacă încetează din viaţă
dacă şi copii donatarului încetează din unul dintre copii, fără copii, partea aces-
BC

viață înaintea donatorului. (Vazeile. Suc- tuia nu va reveni donatorului. (Demo-

cessions, II, No. 6: 'Dalloz. Nâp., Disposi- lombe, XX, No. 503; Demante et Colmet
tion< entre vifs. No. 1765). de Sauterre. TV, No. 95 bis 1V).
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Art. 825
24. Absența declarată a donatarului | deasemenea înțeleşi şi copiii legitimaţi

sau, după cazuri, a descendenților săi, dă
dreptul donatorului a-şi exercită în moi
provizoriu, dreptul de rcintoareere. (De-
molombc, II, No. Zi; XX, No. 517; Bcudant,
L'Etat et la capacitG des personnes
RY
prin căsătoria subsequcntă a donatarului.
(Demolombe, XX, No. 505: Aubry et Rau,
ed. 1-a, VII, 3 700, p. 371: Dalloz: Rep.
Dispositions entre viis, No. 1761: Laurent,
I, No. XII, No. 456; Iluc, VI. No. 250; Baudry et

RA
1S8; Marcad6, Art. 123; No. 1; Aubrv et Colin, Donations ct testaments, |, No.
Rau, ed. 5-a, Î, $ 152, p. 920; Dalloz. A6p., 1500; Planiol, ed. 6-a, III, No. 2620; Jos-
Absence, No. 2538; Alexandresco. ed. 2-a, serand. Il], No. 1371: Alexandresco, ed.
IV. partea I, p. 102). 2-a, IV, partea |. p. 407, nota 2; C. Ha-
29. Absența declarată a donatorului mangiu. Î. Rosetti-Bălănescu și Al. Băico-

LIB
înaintea donatarului, sau, după cazuri, a ianu, II. No. 1177). .
descendenților săi, stinge în mod provi- 20. 'Dacă existența unui copil natural
zoriu, dreptul de _ reîntoarcere. (Demo- sau a unui copil adoptiv al donatarului,
lombe, II, No. Zi: XX, No. 5iz; Alexan- aduce sau nu o piedecă Ja exercitarea drep-
dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 404). tului de rcintoarcere din partea donato-
23, Decesul donatorului întâmplat -în- rului. formează mai mult o chestiune de

ITY
ainte de decesul donatarului sau descen: fapt, de interpretare a termenilor actului
denților săi, stinge dreptul de reîntoarcere. si voinței părților, decât o chestiune de
(Demolombe, XA, No. 517; Alexandresco, drept. (Duranton. VIII, No. 489; Demo-
„ed. 2-a, IV, partea I, p. 101). lombe. XX, No. 509 urin.; Mourlon, Il. No.
24, Dacă în actul de donaţiune sa pre- Zi+; Marcade, Art. 931; Troplong. Dona-
văzut clauza de reîntoarcere în caz de tions et testaments. Il. No. 1273, 1274;
predeces, al donatarului fără copii sau în
caz de predeces al donaiarului şi copiilor
săi, prin cuvântul: „copii”, întrebuințat ”
aci trebuesc să se înţeleagă toţi descen-
Demante
RS
et Colmet de Santerre,
95 bis. V: Aubry ct Rau, ed. 4-a. VII. 3
700, nota 11, p. 371; Laurent, XII, No. 456;
Baudry et Colin. 'Donations et testaments,
iv. No.

denții legitimi ai donatarului de orice grad [, No. 1501: Planiol,'ed. 6-a, III, No. 2620;
VE
şi de orice sex. (Coin-Delisle, Art. 951, Josserand, III, No. 1571; Alexandresco, ed.
No. 10: Demolombe. XX, No. 505; Marcade, „3-a. IV partea |. p. 407, nota
2: Comp.:
Art. 951; 'Dalloz, Râp., Dispositions entre Matei Cantacuzino. p. 391: llaman-
vifs, No. 1761; Laurent, XII, No. 455: Pla- siu. IL. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu.
niol, ed. 6-a, III, No. 2620; Josserand, III. III, No. 1177).
NI

No. 1371; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea 314, In cazul când copilul natural a
Ip. 307 urm.: C. Hamangiu. Î. Rosetti- fost recunoscut posterior donaţiunii sau
Bălănescu şi Al. Băicoianu, IL. No. 1177). dacă donatorul nu cunoştecă recunoaş-
U

25, Dacă însă din oarecare împrejurări terea copilului. natural _în momentul
particulare va rezultă că intenţia donato- donațiunci. cl va aveă dreptul să
rului a fost ca să dea cuvântului „copii” exercite dreptul de reîntoarcere cu toată
un sens mai restrâns. se va interpretă existența acestui copil. (Demolombe, XX,
AL

astfel intenția sa. (Demolombe. XX, No. No. 510; Demanite ct Colmet de Santerre. .
505: Marcad6, Art. 951; Dalloz, Râp., Dis- IV. No. 95 bis V: Aubry et Rau. ed. dt-a.
positions entre vifs, No. 176i; Laurent. VII, S 700, nota 12, 13. p. 371; Dalloz, Rep..
XII, No. 455; Planiol. III, No. 2620; Ale- Dispositions entre vifs. No. 1762; Iluc, VI.
No. 250; Baudry ct Colin. Donations et
TR

xandresco, ed. 2-a, IV, partea Î, p. 409).

26. :Donatorul poate exlude dela bene- - testamenis, [, No. 1501: Josserand. INI. No.
ficiul liberalităţii, o parie dintre copiii do- 1371).
natarului cum ar fi pe copiii masculini sau 39, În cazul când donatorul. în mo-
femenini ete. (Demolombe, XX, No. 59; “mentul facerei donaţiunci, ştia că există
EN

Dalloz. Nâp.. Dispositions entre vifs. No. un copil natural recunoscut. el nu mai
1760). . poate exercită dreptul de 'rcîntoarcere
27. Lribunalele vor apreciă în mod su- dacă“ după decesul donatarului acest co-
veran dacă în cazul unci donaţiuni făcute pil supraveţueşte. (Demolombe. XX, No.
prin contract de căsiitorie unui viitor soț 510: Aubry et Rau. cd. 4-a. VII. $ 700,
I/C

carc se recăsătoreşte şi în lipsa de stipu- nota 15. p. 5714; Dalloz. Rep.. Dispositions
laţiune expresă, clauza de reîntoarcere entre vifs, No. 1762: Iluc, VI. No. 250:
profită donatorului în caz de predeces al Baudry et Colin, Donaiionş ct testamenis,
donatarului şi a copiilor săi din prima că- I, No. 1501: Contra: Laurent, XII. No.
sătorie. chiar dacă au rămas copii din a - 456: Comp.: Josserand, Il. No. 1371).
AS

doua căsătorie, (Laurent, XII. No. 434; 22. Donatorul poate să stipuleze în
Baudry et Colin, Donations ct testaments. nod expres, în actul de donaţiunc, pentru
TI. No. 1502: Comp.: Alexandresco, ed. 2-a. copiii naturali dreptul de a beneliciă de
IV. partea ÎI, p. 408, notă). liberalitate în caz de predeces al părin-
28, In această împrejurare, în caz de telui natural. Această clauză nu poate fi
UI

îndoială, se va interpretă că expresiuneu stipulată decât în profitul copiilor natu-

de „copii” priveşte şi pe copii eşiți din vali cari existau la epoca donaţiunei, ea
cea de a doua căsătorie a donatarului. nu poate fi stipulată în profitul copiilor
BC

(Demolombe, XX, No. 454; Contra: Lau- naturali ce se vor nuşte, deoarece clauza.
rent XII, No. 454). , în acest caz, se consideră ca nescrisă sau
29, Prin expresiunea ..copii” trehucse aduce nulitatea donaţiunei find contrară
 "Art. 825 DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII ! Codul civil

Y
bunelor moravuri. (Duranton, VIII. No. tractul de donaţiunie dreptul de reintoar-
458; Coin-Delisle, Art. 951. No. 14; Demo- cere în favoarea unui terț. (Demolombe,
lombe, XX, No. 5ii: Dalloz. Râp.. Dispo- XVIII, No. 110; 'Demante et Colmet de

R
sitions entre vifs. No. 1762: Laurent, XĂ.: Santerre, II, No. 10 bis, IX; Aubry ct
No. 456: Alexandresco. ed. 2-a. IV, partea Rau, ed. 4-a, VII, $ 700, nota 2, p. 369:

RA
- 1, p. 408. nota; Comp.: Matei Cantacuzino. Dalloz. Rân.. Substitutions, No. 202; Lau-
p.. 391; C. Hamangiu. I. Rosetti-Bălănescu rent, XII. No. 449; XIV, No. 469; Huc, VI,
şi Al. Băicoianu. III, No. 1177). No. 251; Baudry ct Colin, Donations et tes-
24, Existenţa unui copil adoptiv al taments, I. No. 1508; Planiol, III, No. 2619;
. donatarului nu ajunge. în caz de predeces Colin cet Capitant. III. p. 791; Josserand,

LIB
al donatarului, fără copii legitimi, pentru II. No. 1572; Alexandresco. cd. 2-a, IV,
a impiedecă executarea dreptului, de partea I, p. 409; C. Ilamangiu, 1. Rosetti-
reîntoarcere dacă donatorul, la facerea Bălănescu și Al. Băicoianu. III, No. 1176).
donaţiunei nu cunostea adopţitnea. (De- 429, Stipulaţia dreptului de reîntoar-
molombe, XX. No. 509; Demante et Col- cere în profitul unui terţ, după o părere,
met de Santerre. IV, No. 95 bis, V; Aubry viciază donaţiunea în virtutea. dispoziţi-
ct Rau, ed. 4-a. VII $ 700, notele 11, 12, 15, unilor art. 869 ce. civ. fr. (805 c, civ, rom.).

ITY
p. 371: Huc. VI. No. 230: Baudry et Colin. deoarece constitue o substituțiune oprită
Donations ct testamente. I. No. 1501). de lege. (Domolombe. XVIII, No. 110:
25, In cazul când donatorul, în mo-' ” Demante et Colmet de Santerre. III. No.
mentul facerei donaţiunei, știă că există 10 bis. IX: Aubry ct Rau, ed. t-a VII,:8
un copil adoptiv. el nu mai poate exercită 700, p. 369: 'Dalloz. Râp., Substitution.
dreptul de rcintoareere, dacă după dece-
sul donatarului acest copil supravieţuește.
(Demolombe.
Colmet
AX.
e Santevre, IV. No. 9 bis, V;
No. 509; :Demante RS
ct
No. 202; Josserand, III. No. 1572; Alexan-
dresco, ed. 2-a, IV, partea„|. p. 409).
43. După altă părere, stipulaţia drep-
tului de reîntoarcere în profitul unui terţ
este valabilă și nu poate constitui o sub-
Aubryv ct Rau. ed. ta. VII. $ 700, p. 571,
IVE
Huc, VI, No. 250: Baudry ct Colin. Dona- stituțiune oprită de lege deoarece donato-
tions ci testaments, |. No. 1501; Contra: rul dispune că dacii donatarul predece-
Laurent. NII. No. 456), dează fără copii, donațiunca va fi rezol-
88, Donatorul poate renunţa la drep- vită și considerată ca și când nu ar fi
tul de reîntoarcere, chiar înainte de des- avut loc; deci în acest caz este o simplă
chiderea acestui drept. (Demolombe, XX. donaţiune în profitul “primului donatar
UN

No. 518; Aubry et Rau. cd. 4-a, VII. $ sub condiţiunea rezolutorie şi în profitul
700. notele 16, 17. p. 375: Laurent, XII, „celui de al doilea donatar sub condiţiune
No. 466: Baudrv cet Colin. Donations et: suspensivă. (Laurent, XIV, No. 469).
testaments. I, No. 1554: Josserand, III. No. 44. După a treia părere, stipulaţia
1576: Alexandresco.. ed. 2-a, IV. partea |, dreptului de reîntoarcere în profitul unui
p:. 405). | terț constitue o condiţiune ilicită care în
37. Renunţarea donaiorului la dreptul virtuica dispoziţiunilor art. 900 ce. civ. fr.
AL

de reîntoarcere poale fi expresă sau îa- irebueşte considerată ca nescrisă. (Baudrv

cită. (Demolombe. XX. No. 51S: Aubry ct ct Colin. Donations ct testaments. I. No.
Pau. ed. 4-a. VII, $ 700. p. 573: Laurent, 1509). ” ,
XII. No. 466: Baudry ct Colin. Donations 45. După a patra părere, dispozițiunile
TR

ct testamenis, I, No. 1554: Alexandresco, art. 900 c. civ. îr. îşi vor găsi aplicațiunea
ed. 2-a. IV. partea I. p. 405). numai în cazul când donatorul a stipulat
38. Dacă donatarul vinde bunul dă- dreptul de reîntoarcere în mod cumulativ
ruit. participarea donatorului la această . atât în profitul donatarului cât și în pro-
vânzare constitue o renunțare a sa la fitul terțului. (Aubry et Rau, ed. 4-a. VII.
EN

dreptul de rcîntoarcere atât în interesul $ 700. nota 2. p. 569: T[Huc, VI, No. 231:
cumpărătorului cât şi în interesul donata- Planiol. III, No. 2619: Comp.: Colin et
rului. (Demolombe, XX. No. 519: Aubr Canitant, III, p. 791: C. Hamangiu. |. Ro-
et Rau, ed. t-a, VII. $ 700, p. 375: Laurent, setii-Bălănescu şi Al. Băicoianu. III. No.
XTI. No. 466; Baudry cet Colin, Donations 1176). “ ,
I/C

et testaments. Î. No. 1534; Alexandresco, 4G, Potrivit dispoziliunilor art. 931

ed. 2-a, IV, partea ], p. 403). al. 2 c. civ. fr. (S25 al. 2 civ, rom), dona-
39. Dacă donatarul ipotechează imobi- torul nu poate stipulă dreptul de reîn-
lul dăruit. participarea donatorului la act. toarcere în profitul moștenitorilor săi. ci
AS

constitue o renunțare a sa la dreptul de numai în nrofitul său. (Demolombe. XVIII.

reîntoarcere însă numai în favourea cre- No. 1it: Demante ct Colmet de Santerre,
ditorului ipotecar. (Demolombe. AX. No. III. No. 10 bis. IX: Aubry ct Rau, cd. 4-a,
519: Aubry ct Rau. cd. -a, VII. $ 700. p. VII. $ 700. nota 3. p. 369: Dalloz. Rep.
375: Baudryv ct Colin. Donations ct testa- Substitution. No. 205; Laurent, XIV. No.
UI

ments, |. No. 1554: Alexandresco. cd. 2-a. 472: Baudrv ct Colin, Donations cet testa-
TV. nartea I]. p. 404. nota). ments, Î. No. 1507; Josserand, III, No.
40, Tribunalele vor apreciă în mod 1572: Alexandresco, cd. 2-a. IV. partea |.
suveran dacă donatorul a renunţat sau nu p. 409).
BC

la dreptul de reîntoarcere. (Alexandresco. 417. Caracterul stipulaţiunei dreptului

cd. 2-a. IV. partea IL. p. 405). de reîntoarcere în profitul numai al moş-
41, Donatorul nu poate stipulă în con- tenitorilor donatorului. după "o părere.
Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VIl Art. 825

este acel ul unei substituțiuni oprită de Planiol, “IN, No. 2622; Josserand, IL, No.

RY
lege, care aduce nulitatea donaţiunei. (De- 1575: Alexandresco, ed. 2-a, IV, nartea |.
molombe. XVIII. No. iti; Aubry et Rau, p. 402, 405: C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălă-
ed. s-a, VII, $ 700, nota 3. p. 369; Dalloz, nescu şi Al. Băicoianu, [Iî, No. 1176, 1178).
Rep., Substitution No. 205; Suppl.. Sub-. 53, După altă părere. revocarea dona-
stitution, No. 457; Huc, VI, No. 251; Pla- jiunci pentru cauza de reîntoarcere con-

RA
niol, ed. 6-a, III, No. 26109: Josserand. III. vențională, trebueşie să fie cerută în jus-
No. 1572; Alexandresco, ed. 2-a. IV, par- tijic ca şi rcvocurea pentru ncexecutarea
tea I. p. 409). , , şi ncîndeplinirea oricărei condiţii rezolu- -
48, După altă părere. stipulaţiunea torii. (Toullier, V, 292).
dreptului de reîntoarcere în profitul nu- 54. Acțiunea în revendicare a do-

LIB
mai al moştenitorilor donatorului, trebu- natorului se prescrie prin uzucapiunea
este considerată ca nescrisă însă dona- de trei zeci ani. (Duranton. VIII; No.
țiunca rămâne valabilă. (Demante et Col- 495, 496: Aubry et "Rau, VII, S$ 700,
met de Santerre, III, No. 10 bis, LX: IV, p. 575: Laurent. NIL. No. 4165; Josse-
No. 95 bis, |; Laurent, XIV, No. +72; Bau- rand, II, No. 1376; Alexandresco, ed. 2-a,
dry cet Colin, Donations ct testaments, l, IV, partea 1, p. 403: C, Hamangiu. I. Ro-

ITY
No. 1507; Comp.: Alexandresco. cd. 2-a, sctti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No.
IV, partea I, p. 409). _ 1178). :
49, Art. 951 al. 2 c, civ. Îr. (825 al, 2, 55, Terţii achizitori vor puteă opune
e. civ. rom.), se opune ca donatorul să sti- prescripţia drentului de reîntoarcere, care,
puleze dreptul de reîntoarcere în profitul după o părere. va începe a curge din mo-
său şi în profitul moștenitorilor săi de- mentul intrării lor în posesiune iar nu
oarece scopul legiuitorului a fost să limi-
teze durata
exercitarea
incertitudinei
dreptului de
rezultată din
reîntoarcere. *
(Demolombe, XVIII, No. 112; Aubry et
reîntoarcere.
RS
din ziua de când sa deschis dreptul de
(Duranion, VIII, No. 49;
Troplong, Prescription, Il, No. 798: Mar-
cad6, art. 2257, No. 2; Aubry et Rau, VII,
Rau, ed. 4-a, VII, $ 700, p. 369; Dalloz, $ 700, p. 575: Laurent, NXXII, No. 31;
VE
Rep... Dispositions entre vils. No. 1771; Alexandresco. ed. 2-a, IV. partea I, p. 405:
Suppl., Dispositions entre vils, No. 487; Comp.: C. Ilamangiu, I. Rosetti-Bălănescu
Laurent, XIV, No. 470; Îluc, VI. Ao. 231; şi Al. Băicoianu, LII, No. 1178).
Baudry et Colin, Donations ct testaments, 56. După altă părere, prescripția în-
1, No. 1504, 1505, 1506; Josserand, II, cepe a curge din ziua deschiderei dreptu-
NI

No. 1572). lui de rceintoarcere. (Vazeille, Prescrip-

50. Donaţiunea cu clauza dreptului de tion, II, No. 521).
reîntoarcere stipulată în favoarea donato- 57, Art. 952 din codul civil francez
U

rului şi a moștenitorilor săi este valabilă prevede ciectele dreptului de reîntoarcere.

în ceeace priveşte dreptul de reîntoarcere Acest text a fost climinut de legiuitorul
stipulat în profitul donatorului, fiind nulă român, așă încât în dreptul român se vor
numai stipulaţia dreptului de reîntoarcere aplică principiile generale. (Alexandresco.
AL

în profitul moştenitorilor donatorului. ed. 2-a. IV, partea I, p. +10).

(Demolombe, XVIII, No. 112; Aubry et Rau, 58, Când sa stipulat dreptul de reîn-
cd. 4-a, VII. $ 700, p. 569; Dalloz, Râp. toarcere, donatarul este proprictarul bu-
Suppl., Dispositions entre vils, No. 487; : nurilor dăruite, sub condiţiune rezoluto-
TR

Laurent, XLV, No. 470; Huc, YI, No. 231; Tric; el poate să înstrăineze şi să ipotecheze
Baudry ct Colin, Donations ct testaments, bunul dăruit, care poate fi urmărit de cre-
], No. 1505: Josserand, III, No. 1572). ditorii săi, însă înstrăinarea, ipoteca şi ur-
5 4. Stipulaţiunca dreptului de rcintoar- mărirea sunt supuse deasemenea condiţi- .
cere în profitul donatorului şi a moșteni- unei rezolutorii deoarece donatarul nu
EN

torilor săi nu constitue o substituțiuue poate să transmită mai multe drepturi de

oprită de art. 596 c. civ, fr. (803 c. civ., cât arc cl însuşi. Această rezoluțiune,
Hom.), care să aducă anularea întregei prevăzută în mod formal de art. 932 c.
dispoziţiuni. (Laurent, ALV, Ao. 470; Bau- cif. fr. constitue o uplicare a principiului
dry ct Colin, Donations et testaments, 1. "general iuscris'în art. 1185 c. civ. fer. (1019
No. 1504, 1505).
I/C

e. civ., rom). (Demolombe, XX, No. 520,

52. Dreptul de reîntoarcere se des- 322; 'Dalloz, Rep.. Dispositions entre vifs.
chide prin decesul donatarului singur său No. 1777: Laurent. XII. No. 467; Iluc, VI.
a donatarului şi descendenților săi întâm- No. 252; Baudry et Colin. Donations et
plat înaintea decesului donatorului. In- testaments, Î, No. 1513, 1516; Planiol, III,
AS

toarcere bunurilor dăruite după o părere No. 2622; Alexandresco. ed. 2-a, IV, par-
se face de drept deoarece este efectul con- tea I, p. 410, 411),
dițiunei rezolutorie expresă şi donatorul 59. După altă părere, creditorii perso-
se va adresa justiţici numai pentru a re- nali ai donatarului nu pot urmări bunu-
vendică aceste bunuri, iar nu a cerc re- rile dăruite cu clauza de reîntoarcere
UI

întoarcerea lor care au avut loc de drept (Vazeille, Suceessions. II. Art. 952, No. 1).
dela decesul donatarului singur, sau a 60, Până la îndeplinirea condiţiunei
donatarului şi a descendenților săi. (Dal- rezolutorii, donatorul poale luă măsuri
BC

loz, Rep., 'Dispositions entre vifs. No. 1751; conservatorii cu privire la bunul dăruit
Laurent, XIL. No. 464, 465; Baudry ct Co- dacă donatarul abuzează de acest bun,”
lin, DDonations testaments,. |. No. 1541; deoarece el arc un drept condițional care

— 57—
 Art. 825 DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Codul civil

Y
nu. poute fi atins de donatar. (Demolombe. vifs, No. 1781; Laurent, XII, No. 472; Huc.
XX, No. 521: Larombitre, Obligations, VI, No. 232; Baudry cet Colin Donations
Art. 1185. No. 6). et testaments,.l. No. 1531; Planiol, |Il, No.

R
61. Prin actul de donaţie cu dreptul de 2024; Josserand, III, No. 1375: Alexan-
rcintoarcere, donatorul poate să. restrângă dresco, ed. 2-a, IV, partea Î, p. 413; C.

RA
drepturile donatarului; astfel el poate să-i Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
- interzică să înstrăineze, sii ipotecheze sau coianu, III, No. 1178).
“să constitue servituţi sau alte sarcine reale G8&. Lerţii care au dobândit bunurile
asupra bunului dăruit. (Dalloz, Rep., Dis- supuse dreptului de reîntoarcere sunt con-
>

positions entre vils, No. 1778; Suppl.. Dis- sideraţi de bună credinţă şi vor conservă

LIB
posilions entre vifs, No. 492; Laurent, XI. fructele culese până când li se va notifică
No. 470; XII. No. 467: Huc, VI, No. 23: deschiderea dreptului * de reîntoarcere.
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea 1. p. 410). (Dalloz. Rep., -Dispositions entre vifs, No.
62. In acest câz bunul dăruit nu-va 1781; lluc, VI, No. 252; Josserand, II], No.
puteă fi urmărit de creditorii donatarului. 1375):
în tot timpul când-poate să opereze con- 69. La deschiderea dreptului de rcîn-
dițiuneca rezolutorie. (Dalloz, Rep. Dis- toarcere, lucrurile dăruite fie mobile, fie

ITY
positions entire vifs. No.. 1779). imobile vor trebui să reintre în natură,
63. In cazul când în actul de dona- “în patrimoniul donatorului. (Baudry e
țiune cu dreptul de reîntoarcere, donato- Colin, Donations et testaments, |, No.
rul a autorizat pe donatar să dispue de 1514; Josserand.. III, No. 1373; Alexan-
bunurile dăruite, tribunalele vor apreciă în dresco, ed. 2-a, LV, parica I, p. 413: C. Ila-
dod Suveran întinderea modalităţilor aduse
efectelor, ordinare
torii, prin voința

[. No. 1519).
părților
(Baudry et Colin. Donations
ale condijiunci
contractante.
et testaments.
RS
rezolu-
manpiu, |. Rosetti-Bălănescu, şi Al. Băi-
coianu, III, No. 1178).
- 30, Când donaţiunea cu clauză de re-
întoarcere a avut de obiect lucruri mobile
nelungibile, la deschiderea dreptului de
IVE
G4, Când operează dreptul de reîntoar- reîntoarcere, lucrurile dăruite trebuese să
cere, donaţiunca este revocată cu 'toate reintre în natura.în patrimonul donato-
drepturile constituite asupra bunurilor dă- rului. (Laurent, XII, No. 469; Baudry et
ruite și lucrurile sunt repuse în aceraş Colin, Donations et icstaments, |, No. 1514:
stare ca şi cum nu ar fi existat donaţiunca. - Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |. p. 415).
(Aubry et Rau, cd. i-a, VII, $ 700, p. 373: 4. 'Donatorul, în cazul de mai sus va
UN

Dalloz. Râp., Dispositions entre vb, No. luă lucrurile în starea în care se găsesc.
1775; Suppl., Dispositions entre vifs, No. (Laurent, XII, No. 469; Baudry et Colin,
459; Laurent, XII, No. 468; Baudry ct Co- Donations “et testaments, IL, No. 1515; Ale-
lin. Donaiions et testaments. |, No. 1510. Xandresco, ed. 2-a, IV, partea I, pag.
1515; Planiol, III, No. 2621: Josserand, II. +15).
No. 1575; Alexandresco, ed. 2-a. IV, par- 72. Donatarul nu va datori vulourea
tea I], p. 410, 411, 412, 413; C. Iamangiu.
AL

bunurilor mobile dăruite decât în cazul

T. Rosctti-Bălănescu,
No. 1178).
65, Lerjcle persoane păgubite prin o-
perarea dreptului de rcîntoarcere au re-
TR
și Al. Băicoianu, II. . când le-a înstrăinat şi donatorul nu poate
introduce în 'contra terțului achizitor ac-
- iunea în revendicare. (Demolombe, XX,
No. 523; Laurent, XII, No. 469; liuc, VI,

curs în garanţie contra donatarului. (Bau-
dry et Colin, Donations cet testaments, I,
No. 1518).
86, Când operează dreptul de reîntoar-
cere, şi prin derogare dela art. 1185 c. civ.
EN
No. 232; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
I, p. 415; Comp: C. Hamangiu, [. Rosctti-
| Bălănescu şi Al. Băicoianu, IE, No. 1178).
8. La deschiderea dreptului de reîn-
toarcere odată cu restituirea bunurilor dă-

îr. (1019 c. civ. rom.), moştenitorii donata- ruiie, donatarul va răspunde de deterioră-
rului sau ai copiilor săi, nu sunt obligaţi rile aduse lucrurilor dăruite prin greşeala
să restitue fructele culese înainte de des- sa. (Laurent, XII, No. 469; Baudry et Co-
chiderea dreptului de reîntoarcere, de- lin, Donations et testaments, [, No. 1515;
oarece intenţia presupusă a părților con- Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea I, p.
I/C

tractante a fost ca donatarul să se folo- 415).

sească de lucrurile dăruite. (Demolombe, 74. Lerţii achizitori ai bunurilor mo-
XA, No. 524; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII bile dăruite cu clauza de reîntoarcere pot
$_ 700, nota 19, p. 573; Dalloz, Râp.. Suppl., opune prescripiiunca prevăzută de art.
Dispositions entre vis, No. 490: Laurent.
AS

9279 ce, civ. Îr. (1909 ce. civ. rom,). (Demo-

XII, No. 471; Huc, VI, No. 2%; Baudry ct: lombe, XX, No. 523; Laurent, XII. No. 409,
Colyn. Donations et testaments, Î, No. Muc, VI, No. 252; Planiol. III, No. 2636;
1528 urm.: Planiol, III, No. 2024; Jossc- Alexandresco, ed. 2-a, IV. partea |. p.
rand, II, No. 1375; Alexandresco, ed. 2-a, 415; C. Hamangiu, LI. Rosetti-Bălănescu şi
UI

IV, partea LI. p. 412; C: Hamangiu. |. Ro- Al. Băicoianu, LII. No. 1178).
sctti Bălănescu şi Al Băicoianu. III, No. 175. Lerţii achizitori ai bunurilor imo-
75). bile dăruite cu clauza de reîntoarcere vor
G7. Acesti moştenitori sunt însă obli- putcă opune numai prescripția de trei-
BC

saţi să restitue fructele culese din ziua zeci ani, deoarece ci au avut cunoştinţă
-decesului autorului lor. (Demolombe, XX, de această clauză prin transcrierea actu-
No. 524: Dalloz. Rep.. Dispositions entre lui de donaţiune. (Planiol. III. No. 26026;
Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VI Art. 826

Comp.: C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu, 1515: Alexandresco, ed. 2-a, .IV, partea

RY
şi AL. Băicoianu, III, No. 1178). . l, p. 415).
78. După altă părere, terţi acbhizitori 8. Dacă insă în contractul de donali-
vor puteă opune donatorului prescripția une a fost prevăzut că donatarul va între-
de zece sau două zeci ani care va curge buinţa suma dăruită pentru cumpărarea
în favoarea lor din momentul achiziţiunei unui imobil, donatorul va puteă să-şi exer-

RA
ce au făcut-o cu bună credință iar nu din cite dreptul de reîntoarcere asupra aces-
ziua decesului donatarului. (Josserand, tui imobil. (Laurent, XII, No. 470; Baudry
INI, No. 1576; Alexandresco, ed. 2-a, IV, et Colin. Donations et testaments, I, No.
partea ÎI, p. 414). 1515; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |],
p. 415).:

LIB
77. Donatorul, în cazul deschiderei
dreptului de reîntoarcere în folosul său. 82. Prin derogare dela dispoziţiunile
are pe lângă acţiunea.
.în revendicare, care art. 1185 c. civ. îr. (1019 ce. civ, rom,), prin
există de drept prin efectul rezoluţiunei exercitarea dreptului de reîntoarcere,
proprietăţii şi o acțiune personală în res- actele de administraţie, cum sunt locaţi-
tituire contra moştenitorilor donatarului unile, făcute fără fraudă de ciitre donatar
sau a descendenților săi, care se prescrie nu sunt rezolvate. (Demolombe, XX, No.

ITY
prin trecerea de trei zeci ani. (Planiol, III, 522; Beudant, Vente et louage, No. 49;
No. 2625; Josserand, III, No. 1576; Ale- Laurent, XII, No. 471, 473, 520; Huc, VI,
xandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 4î3; No. 232; Baudry et Colin. Donations et
Comp.: C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu testaments, I, No. 1532; Planiol, III, No.
şi Al. Băicoianu, III, No. 1178). 2624; Josserand. -III, No. 1575; Alexan-
dresco, ed. 2-a, IV, partea [. p. 412; Comp.

78. In cazul când sau dăruit cu clauza
de reîntoarcere lucruri mobile fungibile.
donatorul va aveă la deschiderea dreptu-
lui de reîntoarcere un simplu drept de
creanță contra succesiunei donatarului
(Dalloz, Râp., Dispositions entre vils No.
1776; Laurent, XII, No. 469; Huc, VI, No.
232; Baudry et Colin, 'Donations et _testa-
ments, |, No. 1515; Alexandresco. ed. 2-a;
1V. partea 1, p. 415).
NI
RS
C. Ilamangiu. I, Rosetti-Bălănescu și ÂI.
. Băicoianu, III, No. 1178).
83, Contractele de locuţiune, chiar mai
mari de 9 ani (în dreptul român 5 ani),
încheiate de donatar, înainte de exerci-
VE
tarea dreptului de reîntoarcere, rămân în
ființă, deoarece nu există un text de lege
care să prevadă contrarul; donatorul însă
-are dreptul să atace'cu acţiunea pauliană
contractul încheiat, dacă donatarul a în-

_79Q, In acest caz dacă donatorul este cheiat acest contract pe lungă durată în
moștenitorul donatarului dreptul de re- frauda dreptului donatorului. (Laurent,
întoarcere nu se confundă cu dreptul său XII, No. 473; Comp. Contra: Alexan-
succesora] ci va putea să-şi exercite
U

dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 412).

dreptul său de reîntoarcere înainte de îm- 84. Exceptiunea prevăzută de art. 952
părțirea succesiunci donatarului. (Dalloz, c. civ. îr. potrivit căreia cfeciul dreptului
Rep., 'Dispositions entre viîs, No. 1776;: de reîntoarcere nu priveşte ipoteca dotei
AL

Laurent, XII, No. +69). şi a convenţiunilor matrimoniale, nu-şi

80. Dacă sa dăruit cu clauză derein- găseşte aplicaţiunea în dreptul român,
toarcere o sumă de bani cu care donatarul decât numai atunci când donatorul va fi
a cumpărat un imobil, dreptul de reîntoar- prevăzut în mod special în contraciul de
TR

cere al donatorului nu:se va puteă exer- donaţiune această excepţiune. (Alexan-

cită asupra imobilului cumpărat. (Laurent, dresco, ed. 2-a, IV, partea [, p. 445; C. Ha-
XII, No, 470; Iluc, VI, No. 232; Baudry et mangiu. Î. Rosetti-Bălănescu, şi Al. Băi-
Colin, Donations et testaments, I, No. coianu. III. No. 1178).
EN

Art. 826.— Dispoziţiunile art. 821, 822, 823, 824 şi 825, nu se:
aplică la donaţiunea din Capitolul VIII şi IX!) dintr'acest titlu. (Civ. 821.
urm., 932 urm,, 936 urm.; Civ. Fr. 947).
I/C

Text. fr. Art. 947. — Les quatre artieles prâe&dents ne s'appliquent point aux
donations dont est mention aux chapitres VIII et IN du prâsent titre.
AS

Doctrină, donaţiunile făcute prin contractul de 'căsăto-

|. Din eroare sunt trecute în art. S26
e. civ. rom.. Cap. VIII şi LX, când trebu-
iau trecute cap. VI şi VII. (Alexandresco,
UI
rie în profitul viitorilor soţi şi a copiilor:
ce se vor naşte din căsătoria lor, (Lau:
rent, XV, No. 282; Baudry ct Colin Dona-
tions ct testaments, ÎI, No. 1478; Alexan-

ed. 2-a, IV, partea |, p. 780). dresco, ed. 2-a, IV, partea-I, p. 781: C. Ha-
D, Legiuitorul pentru a favoriză căsă- mangiu ]. Rosctti-Bălănescu, şi Al. Băi
toria, permite să se deroge lu regula dese- coianu, III, No. 1179).
2. Donaţiunile făcute viitorilor soţi prin
BC

zisării actuale şi irevocabile, cu privire la

1) Capitolele VI şi VII, trebuiau citate aci, corespunzătoare cu capitolele VIIIşi IX din codul civil francez.

— 59 —-
 Art. 827 DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Codul civil

Y
contractul de căsătorie sau cele făcute -]. Rosetti-Bălănescu, și Al. Băicoianu, III,
între soţi în timpul căsătoriei sunt vala- No. 1179).
bile, chiar făcute sub condiţia potestativă

R
6. Stipulaţiunca reintoarcerei bunutri-
din partea donatorului. (Alexandresco. lor la o altă persoană în afară de donator
ed. 2-a, 1V, partea LI. p. 373. nota 2, 782: „este permisă pentru donaţiunile făcute

RA
C. Hamangiu, |. Rosctti-Bălănescu şi Al. viitorilor soţi prin contractul de căsătorie
Băicoianu. III. No. 1179). sau pentru donaţiunile făcute între soţi în
4. Donatiunile făcute viitorilor soţi prin timpul căsătoriei. (Alexandresco, ed. 2-a,
contractul de căsătorie sau donaţiunile fă- IV, partea I, p. 410, 782: C. Hamangiu, 1.
cute între soţi în timpul căsătoriei suni Rosetti-Bălinesecu şi Al. Băicoianu, III.

LIB
valabile, chiar dacă se impune donataru- No. 1179). - ,
lui obligaţia de a plăti datoriile viitoare și 7, Numai donaţiunile făcute de terţi
nedeierminate. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, viitorilor soţi prin contractul de căsătorie
parteu |, p. 585, 782; C. Hamangiu. |. Ro- pentru bunuri viitoare sunt irevocabile în
sctti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. sensul că donatorul nu mai poate dispune
1179). de bunurile sale cu titlu gratuit, ci numai
5%. Donaţiunile făcute viitorilor soţi

prin contractul de căsătorie
unile făcute între soţi în timpul căsătoriei.
sunt valabile, chiar dacă donatorul şi-a”
rezervat dreptul de a dispune apoi de bu-
nurile dăruite. (Alexandresco, ed. 2-a. LV,
partea Î, p. 355. nota 4. 782: C. Hamangiu,
ITY
cu titlu oncros iar nu şi donațiunile făcute
sau donaţi- între soţi în timpul căsătoriei care supt
revocabile. Această soluţiune rezultă din
interpretarea art. 321, 826, 933 $ 2 și 037 c.
civ. rom. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
tea ]. p. 782: C. Hamangiu. |. Roseiti-Bă-

Art. 821. — Orice act de donaţiune de mobile este valabil nu-

RS lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1179).

mai pentru obiectele trecute într'un act estimativ subsemnat de

IVE
donatare!) și donatar. (Civ. 472 urm., 772, 813, 814 urm., 821, 934,
1167, 1168, 1909; Civ. Fr. 948).
7

Text. fr. „lv. 948. — 'Tout acte de donation d'effets mobiliers ne sera
valable «ne pour les effets dont un stat estimatif, sign€ du donateur, et du
UN

donataire, ou de ceux qui aceeptent pour lui, aura €t& annex6 ă la minute de.
la donation,

INDEX ALFABETIC „ Rentă 10, Tradiţiune 37, 41, 42, 43.

Restituire I7, 42, 43. Universalitate de bunuri
AL

(la doctrină). - Sarcine 14, 13,

Accesorii 27, Donaţiuni universale 13. Seminţe 6, Ustensile arătoare 6.
Act autentic 25. Dotă 21, 22, 23. Semnătură 24, 25, Uzufruct 7.
Act estimativ 9 =11, 24— Drept de reîntoarcere 2. Şimult .nritate 28, Valoare, a se vede cu
43, Drepturi cventuale 2. Specific re 9, 10. vântul: „Act astimativ*
Act oneros 15, Drepturi succesorale 16. Succesiune 2, 16,
TR

3 10,
Act'sub semnătură privată Efecte de comerţ 10, 11. Termen 14. Valori de bursă 10,
24, Esumaţiune, a se vedeă cu- Terţe persoane 12,
Anexare 33, vintele: „Act estimativ“, A
Animale 6. [Executare 37, 4,49, 48.
Ban 11, Gur 11,
Bibliotecă 23, Imobile 5, Doctrină,
EN

Bursă 10, Imobile prin destinaţiune

Capital 9, 6
Cesiune 12. Indivizibilitate 2, 1. Dispoziliunile art. 945 c. civ. fr. (827
Cotecţiune 2. Indosare 14. c. civ. rom.) constituesc ca şi dispoziţiile
Condiţiune 14. | Incxiste nţă 34, 3.
Confirmare 37. | In<tituţiuni contractuale
art. 945—946 c. civ, fr, (S21—824 c. civ.
Contract oneros 15, | 29, 23 rom.), o aplicaţiune a principiului care
I/C

Creanţă 39, î2. i Inventar 31, 122. cere pentru valabilitatea donaţiunei, ca
Creilitori 40, 41. Invocare :ii—M,
Cultură 6, ! donatorul să se desbrace de proprietatea
Irevocabilitate 1,
Dar manual 10, ji. ! Medalii 29. bunurilor dăruite, în mod actual şi irevo-
Lenitor 9, Mobile 3, +, 6. cabil. (Demolombe, XX, No. 541; Dalloz,
Dispensă de act estimativ Mobile corporale +. Rep.. Suppl., Dispositions entre vils, No.
AS

39, 31. ! Mobile incorporale +, 8.

Donaţiune 1 urm, Moştenitori 3). 1516; Laurent, XII, No. 572; Huc, VI, No.
Donaţiuni condiţionale 13, Notiticare 12. 225; Baudry et Colin, 'Donations et testa-
Donaţiuni cu sarcine 14, Nulitate 26, 34+—36, 23—+41, menis, |. No. 1259; Planiol, ed. 6-a, III, No.
Donaţiuni cu termen 13, Nulitate absolută 34, ăi,
Donaţiuni de bunuri vii: Nulitate parţială 36. 2550: Josserand, III,: No. 1506; Alexan-
dresco, ed. 2-a, LV, partea I, p. 220; C. Ha-
UI

toare 19. Nubtate relativă 35.

Dunaţiuni dlephizate 11,45, Obligaţiuni 10. mangiu. ÎI. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băico-
Donaţiuni între soţi 19, 20, Predare 37, 41, 49, 43.
a. laport succesoral 2, ianu, III. No. 1147).
Donaţiuni remuneratorii Ncintoarcerea bunurilor 9. Scopul formalităţii prevăzută de art.
BC

14. dăruite 2. 918 c. civ. îr. (827 c. civ. rom.) esie garan-
1) Donatore a voit să zică aci legiuitorul, după cum este si în textul francez.

— 60 —
Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE YIL Art. 827

tarea exercitării unor drepturi eventuale Dispositions entre vils. No. 1519: .Suppl.,

care pot rezultă din donaţiune, cum ar
fi reîntoarcerea bunurilor dăruite în pa-
trimoniul donatorului. determinarea sumei
pe care cventual donatarul va trebui so
raporteze, dacă vine la succesiunea dona-
RY
ispositions entre vifs. No. 5S5: Laurent,
XII, No. 578; Baudry et Colin, Donations
et testaments, |, No. 1266; Planiol. ed. 6-a
III. No. 2559: Josserand. III, No. 1309;
Alexandresco, ed. 2-a. IV, parteu |. p.

RA
torului etc. (Demolombe, XX. No. 34; 221; C. Hamangiu, [. Nosetti-Bălănescu și
Mourlon, Il. No. 674; Troplong, Donations Al. Băicoianu. IIl,:No. 1147).
et testamenis, II. No. 1229: Marcadâ. Art. 9. 'Donaţiunea unei creanţe de sumă
94s: Laurent, XII. No. 372: Huc, VI, No. determinată nu este supusă formalităţii ac-
225; Baudry et Colin. Donations et testa- tului estimativ;în acest caz este deajuns

LIB
ments, |. No. 1260; Planiol, III. No. 2556: dacă se desemnează exact creanţa în ce-
Josserand, IEI, No. 1506; Alexandresco, ed. cuce priveşte capitalul şi debitorul, (Demo-
da, IV, partea I, p. 220; C, Hamangiu. lombe, XX, No. 546. 554; Demante ct Col
Rosetti-Bălănescu şi AL Băicoianu, met de Santerre. 1V, No. 90 bis, IL; Aubry
No. 1147). et Rau, cd. 4-a. VII. $ 660, nota 10, p. 88;
8, Dispozițiunile art. 9483 ce. civ. fr. Dalloz. Râp. Dispositions entre vis No.

(827 ce. civ rom.) îşi găsesc aplicaţiunea la
orice: act de donațiune de lucruri decla-
rate mobile de lege. (Demolombe. XX,
No. 346: Aubry et Rau. ed. ta, VII, $
660. p. SS; Dalloz. Rep., Dispositions entre
viis, No. 1519: Suppl.. Dispositions entre
vis, No. 585: Josserand, III, No. 1509;
Comp.: Planiol, ed. 6-a. III, No. 2359: C.
Hamangiu, L. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
“coianu, INI, No. 1147: Alexandresco. cd. 2-a.
IV. partea Î. p. 221).
4, Dispoziţiunile acestui articol
aplică la donaţiunile de obiecte mobile
corporale -şi incorporale. (Dalloz. Rp.
Suppl.. Dispositions entre vifs. No. 585;
Josserand. II. No. 15309; Alexandresco..
ITY
1517, 1519. 1520: Supl. Dispositious entre
vifs, No. 3S5: Laurent, XII, No. 384; Luc,
VI, No. 225: Baudry et Colin. Donations et
testaments, I, No. 1267: Planiol. III, No.
2559: Josserand. III, No. 1509; Alexan-
dresco, ed. 2-a, IV, parica ÎI, p. 221).:
RS
1Q. Când o donaţiune cuprinde rente
asupra statului. acţiuni sau obligaţiuni de
'" drum de fier. valori de bursă etc. este
deajuns dacă se va indică în actul de do-
naţiune sau în actul estimativ natura şi
VE
se numărul titlurilor şi valoarea sa după
cursul zilei. (Ilue, VI, No. 225: Josserand.
III, No. 1309; Alexandresco. ed. 2-a. par-
tea Î. p. 221. nota 2; Comn.; C. Ilamangiu,
C [. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III.
NI

ed. 2-a, IV. partea I p.. 221; C. Hamangiu. No. 4147).

Î. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III. f |. În cazul când se dărueşie o sumă
No. 1147). | «de bani în efecte negociabile cari sunt
U

5, Dispoziţiunile art. 915 ce. civ. fr. semnate în dosul lor în mod regulat (an-
(897 c. civ. rom.) nu-și găsesc aplicaţiunea «dosate) de către donator în profitul dona-
la obiectele. care deşi mobile prin natura tarului. există o donaţiune deghizată sub
lor. însă legea le consideră imobile. (De- forma unui contract cu titlu oneros, care
AL

molombe. XX, No. 349; Aubry et Rau. ed,
4-a, VII, $ 660. nota 8, p. SS: Marcad, Art.
948; Dalloz. Râp., Dispositions entre viis.
No. 1522; Suppl., Dispositions entre vis.
TR
este valabil, chiar dacă nu sa făcut un
act estimativ. (Demolombe, XX, No. 355;
Dalloz. Rp. Dispositions entre vifs, No.
1520: Laurent, XIL.. No. 578).

No. 386: Laurent. XIL. No. 377; Alexan- 198. Pentru ca donaţiunile de creanţe
dresco ed. 2-a, IV, partea I. p. 221, să fie opozabile terţilor, trebuesc îndepli-
nota 2). - : , nite formalitățile prevăzute de art. 1699 c.
G. Astfel dispoziiiunile acestui articol - civ,
iv, fr. (1593 c. civ. romi), (Demolombe,
nu se aplică la donaţiunile de animale, XX. No. 228, 556; Laurent, XII, No.. 579;
EN

Iluc, VI. No. 225; Alexandresco, ed. 2-a.

seminţe, ustensile arătoare, etc. destinate
cultură, dăruite odată cu îmo- 1V, partea 1. p. 221). “
pentru
bilul: dacă însă proprietarul dărueşte 12. Dispoziţiunile art. 9415 c. civ. în.
aceste imobile prin destinație separân- (S27 ce. civ. rom.) îşi găsesc aplicaţiunca
du-le de fond, dispozitiunile acestui arti- nu numai la donațiunile de obiecte particu-
I/C

col își găsesc aplicaţiunea. (Demolombe, lare ci şi la donaţiunile cu titlu universal).

XX, No. 35U; Marcade, Art. 918: 'Dalloz. (Demolombe. XX. No. 317; Aubry ct Rau,
Râp., Dispositions entre viis, No. 1522; ed. 4-a. VII, $ 660, nota +4, p. 87; Marcadâ,
Lauient. XII, No. 577; Alexandresco, ed. Art. 94S; Alichaux, Donations, No. 619
2-a. IV. partea |, p. 221. nota 2). _ urm.; Dalloz. Rep., 'Dispositions entre viis,
AS

7. 'Dispoziţiunile art. 91$ ce. civ. în. (827 No. 1525; Laurent, XII. No. 378: Huc. VI,
c. cir. rom.) îşi giisese aplicaţiunea, chiar No. 225; Baudry ct Colin, Donations et
şi-a rezervat uzufructul _testaments, Î, No. 1266; Alexandresco, ed.
dacă donatorul
obicetelor dăruite. (Dalloz, Rep. Dispo-
9-a, IV, partea I. p. 221: Comp. Contra.:
sitions entre vils. No. 1538). , Durantoa, VIII. No. 412).
UI

8, Dispozitiunile acestui, articol îşi 14. Deasemenea dispoziţiunile acestui

măsesc aplieajiunea la donaţiunile de bu- articol sunt aplicabile la donaţiunile pur
nuri mobile incorporale. (Demolombe, şi simple, cu termen, condiţionale. cu sar-
BC

XX, No. 546; Demante et Colmet de San- cine precum şi la donațiunile pur gratuite
terre. 1Y. No. S0 bis. II: Aubrv et Rau. ed. sau răsplătitoare. (Demolombe. XX. No.
4-a. VII. $ 660, nota 9, p. 88; Dalloz, Râp., 551; Dalloz.. Râp.. Dispositions entre vifs,

. — 6i —
 Art, 827 DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII „ Codul civil
No. 1524; Laurent, XII, No. 550; Alexan-

Y
lin, Donations ct testaments, I, No. 1268.
dresco, ed. 2-a. IV, partea L. p. 222). 1269: Planiol, III, No. 5215; Alexandresco,
15. In cazul când instanța de judecati cd. 2-a, 1V, partea I, p. 221, 222). Ă

R
stabileşie în fapt că un act, deşi calificat 2 |, 'Deasemenea dispoziţiunile acestui
donaţie, este un act cu tiilu oneros, dispo- articul sunt aplicabile donațiunilor între:
zițiunile art. 943 c. civ. fr. (827 c. civ,

RA
viitorii soţi făcute prin contractul de căsă--
rom.) nu sunt aplicabile. (Laurent, XII, torie. (Demolombe, XXIII, No. 448: De-
No. 580). - mante et Colmet de Santerre, IV, No. 90:
16. Dispoziţiunile art. 945 c. civ, fr. bis. 1; Laurent, XII, No. 381; Baudry ct
(S27 e. civ. rom.) nu sunt aplicabile Colin, Donaiions et testaments, I,. No.
când donaţiunca are de obicet drepturi : 1269; Planiol, II, No. 5213; Alexandresco,

LIB
certe şi invariabile în cle însăşi, însă u ed. 2-a, IV, pariea I, p. 221, 222),
căror determinare nu este posibilă în mo- 229. Dispoziţiunile art. 948 e. civ. în.
mentul donaţiunei sau a căror determi- (827 c. civ. rom.) nu-și găsesc aplicațiunea
nare rezultă cu suficienţă din simpla in- instituţiunilor _ contractuale. (Aubry ct:
dicaţiea lucrurilor dăruite; astfel ar fi Rau, ed. t-a, VII, $ 660. p. 88; Dalloz,
donajiunea: unor drepturi succesorale, Rep., Suppl.. Dispositions enjre viis, No.

ITY
deoarece aceste drepturi nu sunt încă ]i- 3S8; Laurent, XII, No. 381; Baudry et. Co-
chidate. (Demolombe, XX, No. 348; Tro- lin, Donations et testaments, |, No. 1269; .
plong, Donaiions et testaments, Il, No.. Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 2%,
1246; Laurent, XII, No. 378; Alexandresco, nota 1). .
ed. 2-a, IV, partea I, p. 222, nota). 23, Dacă însă instituitul optează numai
17. Dispoziţiunile art. 948 c. civ. fr, pentru bunurile prezente, dispoziţiunile:
(827 c, civ. rom.) nu-şi găsesc aplicațiunea
la donaţiunile de lucruri mobile, desghi-
zate sau ascunse sub forma unui contract
cu titlu oneros. (Aubry et Rau. ed.
RS
4-a,
acestui

945
articol

c. civ.
îşi
(Laurent, XII, No. 381).
24, Actul estimativ
găsesc aplicaţiunea.

prevăzut de art..
în, (827 c. civ. rom,) poate fi
VII, $ 660, nota 6. p. 87; Dalloz. Rep., Dis- sub semnătura privată, deoarece acest
IVE
positions entre vifs, No. 1526; Suppl.. Dis- articol nu cere forma autentică, însă tre-
positions entre viis. No. 387; Huc, VI, No. bueşte să fie semnat de ambele părți,
225; Baudry et Colin, Donations et testa- (Duranton VIII. No. 409; Demolombe, XX,
ments, I. No. 1241, 1265; Josserand, III, No. No. 561; Marcad6, Art. 948; Aubry et Rau,
1309; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, cd, 4-a, VII, $ 660, nota 2, p. S7; Laurent,
p. 221, 505; Contra: Laurent, NII, No. XII. No. 3$5; Huc, VI, No. 225; Baudry
UN

376). et Colin, Donations ct testaments. I, No.

18. Dispozitiunile art. 948 e. civ. fr. 1261, 1262; Josserand, III, No. 1307; Ale.
(827 e. civ. rom.) nu-şi găsesc aplicaţiunea xandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 223).
la darurile manuale. (Demolombe, XX, 25, În cazul când una dintre părţi nu:
No. 545; Mourlon, II, No. 674; Massc et ştie sau nu poate să semneze, actul esti-
Verg6 sur Zachariac, HI, $ 420, nota 2, mativ va trebui să fie făcut în formă
AL

p. 74; Demante et Colmet de Santerre, IV, autentică. (Duranton. VIII, No. 409; De-
No. 5 bis, Il; Aubry ct Rau, ed. i-a, VII, molombe, XX, No. 561; Mareadă, Art. 948;
$ 660, nota 5, p. 87; Michaux, Donations, 'Dalloz, Rep.. Dispositions entre vifs. No;
No. 65; Dalloz, R6p., Dispositions entre 1527; Huc, VI, No. 225; Baudry ct Colin.
"vis, No. 1526; Suppl., Dispositions entre
TR

Donations ct testaments, |. No. 1264; Ale-

vis. No. 587; Laurent, XII, No. 375: lluc, xandresco, ed. 2-a, IV, partea [, p. 225);
VI, No. 225; Baudry et Colin, Donations 26, Estimaţiunca prevăzută de art. 918
ct testaments, I, No. 1153, 1265; Planiol, *_€. civ, în. (S27 c. civ, rom.) trebueşte, sub
III, No. 2559; Josserand, III, No. 1509: pedeapsă de nulitate, să poarte asupra
EN

Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. 220). fiecărui obicct mobil și să fie făcut articol
19, Deasemenea dispoziţiunile acestui cu articol iar nu în total. (Demolombe. XX,
articol nu-şi găsesc aplicaţiunea la dona- No. 358; Aubry ct Rau, cd. 1-a, VII, $
iunile de bunuri viitoare, făcute între 660, nota 1, p. S6; Michaux. Donations,
soți în _ timpul căsătoriei. (Demolombe, No. 642; Laurent, XII. No, 553; Huc, VI.
I/C

XXIII, No. 277; Mareade, Art. 948; Aubry No. 225; Baudry ct Colin, Donations et
et Rau, cd. 4-a, VII, $ 600, nota 7, 8; testaments, ÎI, No. 1260; Planiol, III, No.
VIII, $ 735, bis, p. 55; Dalloz, Rep.. Suppl., 2558; Josserand, III, No. 1308; Alexan-'
Dispositions entre vifs, No. 3S3; Laurent, dresco, cd. 2-a, IV, partea I, p. 222, 293:
XIL No. 351; Baudry et Colin, Donutious C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al.
AS

ct testaments, I, No. 1270; Alexandresco, Băicoianu, LII, No. 1148).

ed. 2-a, IV, partea 1, p. 222, nota 1).
27, După altă părere, când obiectul
20, Dispoziţiunile acestui articol sunt mobil dăruit cuprinde accesorii, este de-
aplicabile donaţiunilor de bunuri prezente,
ajuns dacă se face descrierea amănunțită
făcute între soț în timpul căsătoriei, (De-
a obiectului şi estimaţia în total. (Laurent.
UI

molombe, XX. No. 103; Troplong. Dona- XI, No. 583), .:

tions et icstaments, 1], No. 1250; Marcade,
Art. 948; Demanie et Colmet de Santerre, 28, Actul cstimativ trebueşte făcut
IV. No. 90 bis, [, 276 bis, II; Aubry et Rau,
odată cu donaţiunea. (Demolombe, XX,
BC

VIII, $ 735
No. 560; Troplong. Donations et testa-
bis, p. 55; Laurent, XII, No. ments, III, No. 1242; Michaux, Donations,
581, 392: XV, No. 306, 520: Baudry et Co- No. 647; Dalloz, Rep. Dispositions entre
 Codul civil DESPRI: DONAȚIUNILE ÎNTRE VU Art. 827

vifs. No. 1517; Huc VI. No. 235; Baudry No. 563. 304, Mourlon. Il. No. 677: De-.

RY
ct Colin, Donations et testaments. [, No. mante et Colment de Santerre, IV. No. 90
1265; Josscrand, III, No. 1507; C. Haman- bis. ]L; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 660,
piu, Î, Rosctti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, p. 88: Bufnoir, Propriâte ct contrat, p.
III, No. 1147; Contra: Coin-Delisle, Dona- 492, 493; 'Dalloz, Râp.. Dispositions entre
tions ct testaments, Art. 943, No. 22: Lau- vis, No. 1555; Suppl., Dispositions entre

RA
rent, AIE, No. 3S5: Alexandresco, cd. 2-a. vifs, No. 390, 391; Baudry et Colin, Dona-
IV, partea |, p. 225, text şi nota 4). tions ct testaments. ÎI, No. 1272, 1278; Plu-
„29, Dacă donaţiunea cuprinde mai niol, cd. 6-a. ILi; No. 2556, 2561; C. Ha-
multe lucruri cari formează un tot indivi- mangiu. |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băico-
zibil, de ex.: o bibliotecă, o colecţie de me- ianu. III, No: 1147).

LIB
dalii, ctc., este deajuns dacă lucrurile sunt 3858. După altă părere, lipsă actului es-
descrise cu deamănuntul şi _estimaţia sc timativ, face ca donaţiunea să fie anula-
face în total. (Demolombe, AX. No. 359; bilă iar nu inexistentă. (Toullier, V. No.
Mass et Verg6 sur Zachariae, III, $ 429, 180; Laurent, XII, No. 373, 374; Huc, VI,
nota 8, p. 77; Troplong. Donations et tes- No. 225; Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea
taments, II, No. 1240; Michaux, Donations, 1, p. 225).

ITY
No. 643; Laurent, XII. No. 385; Huc, VI, 26. Dacă numai o parte dintre obiec-
No. 225; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea tele mobile nu a fost irecută în actul es-
I, p. 222, nota 3; C. Ilamanegiu, I. Rosetti- timativ. nulitatea va purtă numai asupra
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1148). obiectelor netrecute în act. (Duranton,
30, In cazul când actul de donaţiune VIII. No. 405: 'Demolombce, XX, No. 366;
cuprinde descrierea amănunţită şi estima- Demante et Colmet de Santerre, IV, No.
ţia tuturor obiectelor mobile dăruite, nu
mai'e necesar a se face un act estimativ
separat. (Demolombe. XX, No. 353; De-
manie et Colmet de Santerre, IV. No. 90
90 bis,
tions
* No.
entre
586; RS
IV; Dalloz.
Baudry
vifs, No.
et
Rep., Suppl.. Disposi-
390:
Colin.
testaments, I, No. 1271; Alexandresco, ed.
Laurent,
Donations
XII
ct
bis, III; Aubry et Rau. ed. 4-a, VII, $ 600, 2-a. 1V, partea ÎI. p. 224, nota 1). .
VE
p. S6; 'Dalloz,:Rep., Dispositions entre vifs, 27, După cea dea doua părere dacă
No. 1529; Laurent, XIL. No. 385; Baudry donatorul a predat obiectele mobile dă-
et Colin, Donations ct testaments, Î, No. ruite. donatarul nu poate fi obligat a
1264; Josserand. III, No. 1307; Alexan- restitui obiectele primite, deşi nu sa fă-
dresco, ed. 2-a, IV, partea 1. p. 225: C. Ha- cut un act estimativ al obiectelor dăruite,
NI

mangiu, L. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băco- deoarece prin executarea voluntară sa

ianu, LII, No. 1147). confirmat donaţiuneu. (Laurent, XII, No.
2 [. Actul estimativ. după părerea do- 375; Huc, VI, No. 225; Alexandresco. ed.
U

minantă. poate îi inlocuit prin acte echi- 2-a, IV, partea Î, p. 225, 226).
valente cum ar îi un inventar la care se 28. După prima părere nulitatea do-
rcferă părţile, sau orice alt act care uațiunei rezultată din lipsa actului esti-
fixează în mod definitiv consistenţa şi va- mativ, poate fi invocată dcorice persoană
AL

loarea obiectelor dăruite deoarece actul interesată şi chiar de însuşi donatorul,

estimativ este străin solemnităţii donaţi- (Demolombe, XX. No. 3614; Aubry ct Rau,
unci. (Demolombe, AX, No. 362; Aubry ct ed. 4-a, VII, $ 660, p. 88; Dalloz, Rp.
Rau, ed. 4-a, VII, $ 660, nota 3. p. 87; Mi- Suppl.. iDispositions entre vifs, No. 391;
TR

chaux, Donations, No. 637; Dalloz, Rep., Raudry et Colin, Donations .et testaments,
Suppl.. 'Dispositions entre vifs, No. 399; I. No. 1272; Planiol, III, No. 2561; Comp.:
Laurent, XiL, No. 3$5; [Huc, VI, No. 2%: C. Hamangiu. |. Rosetti-Bălănescu şi AI.
Baudry ct Colin, Donations et testaments, Băicoianu, III, No. 1147).
I, No. 1264; Josserand, III, No. 1509; Ale- 29. Deasemenea nulitatea donaţiunei
EN

xandresco, ed. 2-a, IV. partea Î, p. 225). poate fi invocată de moștenitorii donatoru-
39. După altă părere, nu este deajuns lui. (Aubry ct Rau, cd. 4-a, VII, $ 660,
ca actul de donaţiune să facă trimiterea nota ii, p. 8$S). ”
la un act estimativ anterior, cum ar fi un 40, Deasemenea de creditorii donato-
inventar, dacă, nai ales, acest act nu este rului. (Demolombe, XX, No. 365; Aubry et
I/C

anexat la donaţiune. (Coin-Delisle, Com- Rau, ed. t-a. VII, $ 660, p. SS; Dalloz, [p.,
mentaire, Art. 948, No. 19; Marcad€, Art. Suppl., Dispositions entre vils, No. 391).
949). 41, Chiar creditorii posteriori donaţi-
32, In cazul când se face un act esti- unei pot invocă nulitatea donaţiunci. (De-
mativ, separat cl trebucşte neapărat să molombe, XX, No. 5305; Aubry et Rau, ed.
AS

fie. anexat la actul de donaţiune. (Aubry 4-a, VII, $ 660, nota 12, p. SS; Dalloz, Rep.
ct Rau, cd. 4-a, VII, $ 660, p. 87; Dalloz, Suppl.. Dispositions entre vifs, No. 391).
Nep., Dispositions entre. vifs. No. 1527; 42, Deasemenea după prima părere,
Laurent. XII, No. 5$5; Huc, VI, No. 235; dacă sa făcut iradițiunea obiectelor mo-
Baudry et Colin, Donations et testaments, bile, fără să fi existat un act estimativ,
UI

I. No. 1262; Josserand, III, No. 1307; donatorul va fi obligat să Ie 'restitue. (De-
Comp.: C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu molombe, AX, No. 544;.Larambiere. Obli-
şi Al. Băicoianu, III, No. 1147). : gations, Art. .1359, 1540, No. 25; Demante
BC

RA, Lipsa actului estimativ. aduce, ct Colmet de Santerre, IV, No. 90 bis [I:
după o părere, nulitatea absolută, adică Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 660, nota 15,
inexistența donaţiunci. (Demolombe, XX. p. SS; Bufnoir. Propriâte et contrat. p.
»
o — 63—
 Art, 828 DESPRE DONAȚIUNILIE ÎNTRE VU Codul civil

„trebui să restituc obiectele dăruite. (La-

Y
492, 495; Dalloz, Râp., Dispositions catre
vifs, No. 1558: Suppl.. Dispositions entre rombiere, Obligations, Art. 1559—1540, No.
vifs, No. 391; Baudry et Colin Donations' 55; Demolombe, XA. No. 76; Demante et

R
et testaments, Î, No. 1275 urm.; Comp.: Colmet de .Santerre, LV. No. 90 bis II;
Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea Î, p. 220,- Aubry et Rau, cd. s-a. VII, $ 660, nota 14,
226). p. 88; Bufnoir, Propriâi€ et contrat, p.

RA
423, Dacă însă tradiţiuneca. de bunuri 492, 495; iDalloz. Râp., Dispositions entre
mobile corporale nu constitue executarea viis, No. 155S: Suppl., Dispositions entre
donaţiunci, făcută prin act estimativ ci vifs, No. 591; Baudry et Colin, Donations
constitue un dar manual, valabil fără în- ct testaments. ÎI, No. 1102 urm., 1274; -
deplinireca formelor dela donațiune, tra- Comp.: Alexandresco. cd. 2-a, IV, partea

LIB
dițiunea este valabilă şi donatarul nu va I, p. 220, nota 3, 226).

Art. 828.— Donatorele nu este responsabil de evicțiuney

către donatar pentru lucrurile dăruite. Sa
Donatorele este responsabil de evicțiune!) când el a promis

ITY
expres garanția.
Este asemenea responsabil 'când evicțiunea provine din faptul
său, când este în chestiuneo donaţine care impune sarcini donata-
rului; într'acest caz însă, garanţia este obligatorie numai până la suma
sarcinelor?). (Civ. 787, 1240, RS
1337, 1339; Civ. Ital. 1077)..
Tezt. Ital, „Ant. 1077. — Il donante non & tenuto a garantia verso il do-
IVE
natario per Levizione che questi soffra delle cose donate.
Questa regola perd, oltre il caso espresso nellart. 1396, cessa,
1) Quando îl donante abbia espressamente promesso la garantia;
2) Quando evizione dipenda dal dolo o dal fatto personale del donante;.
3) Quando trattasi di donazione che imponga oneri al donatario, nel qual
UN

caso la garantia & doruta soltanto sino concorrenza dell 'importare degli oneri..
INDEX ALFABETIC producerea art. 1077 din codul civil ita-
(a doctrină). Jian. (Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea |,
Acceptare 9. Greşeală 8, 9. p. 534, nota 1).
Acţiune în garanţie 20, Imobil 7. 2, Cu toate că textul art. 928 c. civ.
AL

Acţiune personală 3, 19, Instrăinare 9.

Bună credinţă 11. Ipotecă 1U, 17.
rom. lipseşte în codul civil francez, solu-
Cal 4. Mobil determinat +. iunea admisă de acest text este admisă şi
Cereale 4. Moşteniri 3, 19. în Franţa ve baza principiilor generale.
Cheltueli 3, 41. . Obligaţie expresă 14. (Demolombe.
XX, No. 515 urm.; Aubry et
Cheltuieli voluptuare 7, î1, Plata datoriei 17.
TR

Culpa lata 4,9, . Predare 3, 4. Rau; VII, $ 703, p. 399 urm.; Laurent, XII,
Daune 9, i Prejudiciu 44. No. 387 urm.; Huc, VI, No. 209; Baudry
Dol 5,9, lea credinţă îî. 12, et Colin. Donations et testaments, 1, No.
Donaţiune î urm, Reprezentant 2,
Donaţiuni alternative 5, Responsabilitate 1 urm. 1544 urm.; Alexandresco, ed. 2-a, IV. par-
Donateuni oneroase 15, 16, Restituire 11. ica I. p. 3514, nota îi: C. Ilamangiu, Î. Ro-
EN

Sarcine 15, setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, LII. No.

Donaţiuni
9
remuneratorii Specie 4,
Subrogaţie 17, 1182). _
Donaţiuni succesive 11. Taxe de timbru 7, 2, Dacă donatorul nu predă luerul dă-
Dotă fe. Tradiţiune 3, 4, ruit în primirea donatarului. acesta are
Drept francez 1, 2. “Transcriere 9, 10,
Drept italian 1. Transmitere de drepturi drepiul să ceară executarea contractului
I/C

Evicţiune 1 urm. 2), printr'o acţiune personală exercitată contra

Excedentul valorii 14, Vicii 12, donatorului sau moștenitorilor săi. (De-
Vindere-cumpărare, a se molombe, XX, No. 542: Aubry et Rau, VH,
Executare, a se vedcă cu-
„Vântul: „Tradiţiune“. vedci cuvântul: „Înstră-
Fapte personale 9, 13. inare“ şi 13, 14, 20, $ 705 p. 39: Alexandrescu, ed. 2-a, IV,
Garanţie 1 urm, partea |, p. 33t; C. Iamangiu, [. Rosetti-
AS

Bălănescu, şi Al. Băicoianu. III. No. 1182).

Doctrină. 4, Dacă se dărueşte un lucru deterrhi-
nat numai în specia sa. cum ar fi un cal
sau o oarecare cantitate de cereale, la caz
A. Textul art. S2S din codul civil român de cviețiune, donatorul va trebui să dea
UI

lipseşte în codul civil francez şi este re- donatarului alt lucru deacecaş specie de-

1) In privinţa cvicţiunei, a se vedea art. 1337 Cod, Civil. i aa os

BC

2) După cum am arătat la început, legiuitorul român a avut în vedere la alcătuirea Codului Civil, pe lângă -
codul Napoleon şi procctul de Cod Civil Italian al Ministrului Pisanelli din 1063 (Codul Civil Italian a fost pro-
mulgat mai târziu, în 1666, Astfel acest art. 82 Codul civil român, este copia art.1047 din procetul italian (Art. 1077 din
Cod Civil italian). Tot așă sunt şi alte articole, despre care am tăcut la locul cuvenit, menţiunea necesara.
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII - Art, 828

RY
oarece plata nefind validă, donatorul nu voluptuoare. (Demolombe. XX. No. 55:
şi-a îndeplinit obligaţia sa, în specie ne-

19
Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea I, p. 535,
fiind vorba de garanţie de evicțiune ci de nota 2). ”
însăşi executarea donuţiunei. (Duranton 12. Dacă donatorul a dăruii cu rea
VIII, No. 530; Demolombe, XX, No. 555;

Aubry et Rau, VII, S$ 705, p. 402; Alexan-
dresco, ed. 2-a, LV, partea |, p. 331, nota
5; Contra: Laurent, XII, No..392).
5, Dacă sau dăruit două lucruri alter-
native, şi donatorul a dat unul dintre lu-
RA
credinţă un lucru vicios, el va fi răspun-
zător de aceste vicii. (Alexandresco, ed.
2-a, IV, partea I, p. 355, nota 2-a; Comp.:
” C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al.
Băicoianu, il, No. 1182).

LIB
18. Potrivit dispoziţiunilor art. 928 e.
cruri donatarului care a fost evins se va civ. rom. donatorul răspunde de câte
aplică şi aci regula precedentă şi donata- ori evicţiunea provine din faptul său
rul are dreptul să ceară celalt lucru. personal. In privința acestei respon-
(Demolombe, XĂ, No. 556; Aubry et Rau. sabilităţi se vor aplică prin analogie, dis-
ed. 4-a, VII, $ 705, p. 402; Alexandresco, pozițiunile prevăzute de art. 1537 urm.; c.
cd. 2-a, IV, partea I, p. 332, notă). civ. rom., privitoare la răspunderea de

ITY
6, |n principiu donatorul nu este obli- cvicțiune în materic de vindere, cumpă-
pat să garanteze pe donatar de cevicţiunea rare. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |,
totală sau parţială a lucrului dăruit de- p. 534; Comp. Hamangiu I. Rosetti-
oarece donutarul care primeşte bineface- Bălănescu şi AL Băicoianu, Il, No. 1182).
rca nu poate cere dela donator mai mult 14. Donatorul este răspunzător de evic-
decât a înţeles el să dăruească, (Duranton, țiune când sa obligat în mod expres a
VIII, No. 525; Demolombe, XĂ, No. 545;
Aubry ct Rau, VII, $ 705, nota 4, p. 399;
Laurent, ALI, No. 5S7; Alexundresco, ed.
2-a, IV, partea 1, p. 532; C. Hamangiu, |.
RS
parantă pe donatar. În acest caz garanţia
donatorului va fi aceeaş ca şi a vânzăto-
* rului aşă încât dacă în momentul evic-
țiunii lucrul dăruit are o valoare mai mare
Rosetti-Bălănesecu şi Al. Băicoianu, III, donatorul va fi obligat să plătească px-
VE
No. 1182). . cedentul valorii în timpul evicţiunei pe
„In caz de evicțiune, donatarul nu lângă paguba __ produsă prin evicţiune.
poate acţionă pe donator ca să-i restitue (Demolombe, AX, No. 546; Laurent, XII.
taxele de timbru ce a plătit la facerea do- No. 395; Alexandresco, ed. 2-a. IV, par-
naţiunei nici cheltuelile voluptoare ce tea Î, p. 531, text şi nota 2; C. Samangiu,
NI

le-ar îi făcut la imobilul dăruit deoarece I. Bosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,

evingătorul nu este obligat a le restitu&. No. 1182).
(Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |. p, 15, Donatorul este răspunzător de
U

532).
evicțiune în caz de donaţiune oneroasă
8. In caz de cvicţiune donatorul răs- adică acea făcută cu sarcine, însă numai
punde numai de culpa lata şi de dol iar
până la concurenţa sarcinelor. (Pothier,
nu şi de:o simplă greşeulă. (Pothier, Do-
Vente, III, No. 615; Laurent, XII, No. 398;
AL

nations, VIII, No. 155; Duranton, VIII, No. Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 354;
525: Demolombe, XX, No. 544, 545; Aubry
C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi AI.
ct Rau, VII, $ 705, p. 399; Laurent, XII, No. Băicoianu, III, No. 1182).
359; Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea |,
16. In afară de cazurile prevăzute de
TR

p._ 352; Comp.: C. Hamangiu, I. losetii-
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1182).
9, Donatorul esie obligat să răspundă
de faptele sale personale. Astfel donato-
rul va plăti daune donatarului dacă a
EN
art. 828 c. civ. rom, donatorul mai răs-
punde de cevicţiune, potrivit dispoziţiuni-
lor art. 1240 ce. civ, rom., când donaţiunea
este făcută cu tiilul de dotă în favoarea
căsătorici. deoarece în acest caz dona-

dispus de bunurile dăruite în urma ac-
ceptării şi înainte de transcriere sau dacă
„bunul dăruit a pierit din culpa sa. (De-
molombe, XX, No. 5.42, 550; Aubry et Rau,
VII, 3 705, p. 40t; Laurent, XII, No. 390;
I/C
tiunca are caracterul unei convențiuni cu
titlu oneros. (Alexandreseco, ed. 2-a, IV,
partea I. p. 554: C. Hamangiu, |. Rosetti-
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1182).
17.„ Deasemenea, donatorul răspunde

Baudry et Colin, Donations et testaments,

de evicțiune când donatarul. fără să fie
I, No. 1546: Alexandresco, ed. 2-a, IV.
obligat, a plătit o datorie personală a do-
partea ], p. 333, text şi nota 2; Comp.: C.
Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- natorului “care greva bunurile dăruite.
deoarece în acest caz el este subrogat în:
coianu, III, No. 1182).
AS

«dreptul creditorului. (Mass6 ct Verg6 sur

19. Donatorul va fi răspunzător faţă de
donatar dacă a ipotecat imobilul dăruit în-
ainte de transcrierea donaţiunei. (Aubry
et Rau, cd. 4-a, VII, $ 705, p. 401; Laurent,
UI
Zachariae, III, $ 452, p. 225; 'Demante et
Colmet de Santerre, V. No. 195 bis, III;
Laurent, XII, No. 394: XVIII, No. 91; Ale-
xandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 354).

XII, No. 390; Baudry ct Colin Donations 18. Deasemenea : donatorul răspunde
et testaments, I, No. 1346; Alexandresco. de cvicţiune la donaţiunile remunera-
ed. 2-a, IV, partea LI, p. 335, nota 2). torii. atunci când donaţiunea are de scop
44, Dacă după facerea donaţiunei, do- să răsplătească servicii apreciabile în bani
BC

natorul a dat cu rea credinţă bunul dă- a căror valoare este egală sau aproape
ruit altuia, cl va fi obligat a restitui do- egală cu valoarea bunului dăruit de
natarului de bună , credință toate cheltu- oarece în acest caz donațiunea constitue
elile făcute la lucrul dăruit, chiar şi cele o convențiune oneroasă. (Demolombe, XX,
493:5.— Cudul Civil a inotat. — VII.
— 65—
7
 Art, 829-830 DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VIl Codul civil

Y
No. 549: Aubry ct Rau, VII. $ 705, p. 5%, puiut so exercite însuşi donatorul în con-
400; Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea |, tra autorilor săi dacă cl însuşi ar fi
p. 534, 335). | fost evins. deoarece donatorul transmite

R
49, In cazurile când donatorul răspun- donatarului de drept, toate drepturile și
de de cevicțiune, donatarul va puteă să-şi acțiunile ce le are cu privire la bunurile

RA
exerciie acţiunea sa atât în contra dona- dăruite. (Durauton, VIII. No. 532;''Demo-
torului cât şi contra moştenitorilor_săi. lombe, XX, No. 557; Aubry ct Rau. VII,
(Alexandresco. ed. 2-a. IV, partea |. p. $ 705, text şi nota 17 p. 402: Laurent, XII,
535). | No. 395; Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea
20. Donatarul evins poate ca. în cali- [, p. 335; C. Hamangiu. L. Rosetti-Bălă-

LIB
tatea sa de reprezentant al donatorului. să nescu şi Al. Băicoianu. III, No. .11$2),
exercite acţiunea în garanția pe care ar fi

Secţiunea Il. — Despre cazurile în cari donaţiunile se pot revocă.

Art. 829. — Donaţiunea între vii se revoacă, pentru neînde-

ITY
plinirea condiţiunilor cu cari s'a făcut, pentru ingratitudine și pen-
tru naștere de copii în urma donațiunei. (Civ. 801, 830 urm., 835,
"937, 1020, 1021; L. Timbr. 21 $ 1—b; Civ. Fr. 953).

"cause Mingratitude, et pour cause de survenance d'enfants.

RS
Tex. fr. Art. 953. — Lua donation entre-vifs ne pourra ctre revoqute que
pour cause ('inexceution des conditions sous lesquelles elle aura 6t6 faite, pour
IVE
Bibliografie (continuare).
Buzougax V. Gu,, Discurs, Dreptul 3/1927, Curier Jud. 5/1927;
CONSTANTINESCU JAC. N., Despre testamente, p. 136 urm;
GronaEtax N., Notă sub 'Trib. Dorohoi, 26 Sept. 1925, Jur. Gen. 1925, No. 2210;
UN

SCHIBAN R. TRAIAN, Observaţie sub Jud. Ilerţa-Dorohoi, 2 Aprilie 1925, Pand. Rom. 1926,
„27.

Doctrină, sar cuprimde în acest articol, trebueşte

respinsă fără nici o discuţiune, afară de
4, Enumeraţia diu art. 829 a cazurilor cazul când părțile au stipulat o anumită
AL

când donațiunea poate fi revocată este clauză în actul de donaţiune. (C. Haman-
strict limitativă şi deci orice cerere de rc- giu, IL. Roseiti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
vocare întemeiată pe un motiv care nu III, No. 1190, 1191),
TR

Art. 8830. — Când donaţiunea este revocată pentru neîndepli-

nirea condițiunilor, bunurile reintră în mâna donatorului, libere
de orice sarcină și ipotecă. (Civ. 769, 829, 832, 929, 930, 952, 1380,
EN

1770, 1746 urm., 1870; Civ. Fr. 954).

Tea. fr. Art. 954, — Dans le cas de la r&voeation pour cause (l'inexceution
des conditions, les biens. rentreront dans les mains du donateur, libres de toutez
I/C

charge» et hypothtques du chef du donataire: et le donateur aura, contre les tiers

dâtenteurs des immeubles donnts, tous lex droits quil aurait contre le donataire
Jui-m&me,
AS

Bibliografie (continuare).
CoxsTANTINESCU Jac. N,, Despre ipoteci, p. 182

INDEX ALFABETIC
UI

Caz tortuit 95. | Condiţiune rezolutorie 17,

Cesiune 4. ; Consimţământ 85, 86, 87.
(la doctrină). Cheltueli 75, 76. | Contra cui se poate cere
Acceptare 45, 85,85 bis,86. | Apreciere suverană %2, 23, Cine crre revocarea î5— |! revocarea 49—54.
Acte de adiministraţie 61. : 44, 46, 47, Contract comutativ 11;
Bună credinţă 00, 62, 65,
BC

Acţiune 18, Citaţiuni 18. Contract de căsătorir 12,

Acțiune pauliană 43, 402. te. Compensaţie îv. Creditori 39—43, 83, 102,
Adjudecare 59, Cadou 3, Condiţiune, a se vedeă Culpă 34, 6.
Aplicaţiune generală 1. Capitaluri 71, cuvântul:,Sarcine* şi 14. „ Daruri manuale 7,

— 66 —
Codul civil DESPRE DONĂȚIUNILE ÎNTRE VI Art. 830

Moarte, a se vedcă cuvân- directe, (Demolombe, XX, No. 584; Buudry

RY
Daune
PĂ interese 52, 53,. 78,
tul: „Deces.
47,
Deces 100, Mobile corporale 63. et Colin. Donations et testaments. Îl, No.
Despăgubiri 75, 76, 77, Mubile incorporale 62. 1560; Josserand. 11, No. 1607; Alexan-
Deteriorări 77. Moştenitori 36, 37, 38, 4, dresco. ed. 2-a, IV. partea I, p. 426).
Divizibilitate 37, 43, 50—53, 100, 102,
6. Deasemenea donațiunile remunera-
Dobânzi 71. Obligaţie de a face 15.

RA
Donaţiuue 1 urm. Obligație de a nu face 15. torii sunt revocate pentru ncîndeplinirea
Donaţiune deghizată +. Plus-valută 76, sareinelor. (Demolombe, XX. No. 58;
Donaţiune indirectă 5, Prejudiciu 85 bis, Fuce, VI. No. 256; Baudry et Colin, Dona-
Donaţiune mutuală 8,9, Prescripţie 40, 62, 64, 65.
11, Prezent obişnuit 3. tions et testaments, I, No. 1560; Josserand,
Donaţiune remuneratorie Prezumpţiune %. III, No. 1607: Alexandreseo. ed. 2-u, ]V,
6, Privilegiu 93, partea Î. p. 426). . .

LIB
Dotă 12. Probă 24,
Dovadă 5. Punere în întârziere I8, Za Deasemenea sunt revocate pentru
Drepturi reale 58, 60, 29, 53, 08, 79, neîndeplinirea sarcinelor darurile manu-
Efecte 21, 55—60. Rambursare 75, 76. ale. (Dalloz. Rep., Dispositions entre vifs,
Eliminare 56, Rentă viageră 19, 20, 62.
Excepţiune 13, Renunţare 42, 43, 85—9, No. 1741: Baudry et Colin, Donatious et
Executare parţială 31. 96. -99, 101, 102, testaments, |, No. 1158; Josserand, III, No.
Executare rea 30, Renunţare expresă 98. 1607: Alexaundresco. ed. 2-a, LV, partea |,

ITY
Executare silită 59, Renunţare tacită 98, p. 426).
Facultate 91—94. Revendicare 51, 62,73, 74.
Faptul donatorului 33, Revocare î urm. 8. Donaţiunile mutuale sunt deaseme-
Forţă majoră 95, , evocare parţială 32, nea revocabile pentru neîndeplinirea sar-
Fraudă 43, 102, Rezoluţiune 17, 54, 58, 80, cinelor. (Demolombe, XX, No. 583; Aubry
Fructe 66—10, 72, 73, 74, 8
Garanţie 93, 94. Risc 95, et Rau. ed. t-a, VII, $ 705, p. 381; Baudry
Sarcină 1 urm. et Colin, Donations et testaments, I, No.

RS
Greşeală 31, 69.
Importanță 2, Sarcină tacită 25. 1560, Josserand, III, No. 1607; Alexan-
Imposibintate 28, 2, . Servitute 33,
Incetare din viaţă 100, Sfat 27. dresco, cd. 2-a, IV, partea Î, p. 495, 420).
Indivizibilitate 38, 41, Suverană apreciere 22, 23 9, În cazul când una dintre donaţiunile
Intenţie 21, 22, 23, 3, 83, , 90, mutuale este revocată pentru ncindeplini-
97,
€
Terţe persoane 16, 40, 45
reu sarcinelor cealaltă donaţiuncu nu este
VE
interes 26, 97, 40, 54, 56—60, 62—65, 12—
Intepretare 21, 22, 23, 74, 82, 85 bis, 97. revocată ci rămâne în fiinţă. (Duranton,
lpotecă 53, 94. Tranzacţie 103, -VIII, No. 505: Demolombe, XA. No. 589;
Locaţiune 61. Urmărire silită 59,
Demante et Colmet de Saniterre, IV,
No. 102 bis. LV; 'Troplong. 'Donations et
testaments. II. No. 1519: Aubry et Ruu, ed.
NI

Doctrină.
4-a, VII, $ 705, nota 5, p. 3St: Dalloz, Rep.
4„ Orice fel de donaţiune este revocată Dispositions entre vifs, No. 1826; Laurent,
pentru ncexecutarea sarcinelor deoarece XII. No. 515; XIII. No. 16; Iluc, VI, No.
U

art. 955 c, .civ. [r. (829 c. civ. rom,) are 236: Baudry cet Colin, Donations et testa-
un înțeles general. (Coin-Delisle. Com- ments, I, No. 1560: Alexandresco. ed. 2-a,
mentaire, Art. 955, No. 5; Demolombe, XX, IV, partea I. p. 426).
10. Chiar dacă donaţiunile mutuale ar
AL

No. 582, 5S5, 5S4; Demante et Colmet de

Santerre, 1V, No. 102 bis, Il; 'Dalloz, Rep. fi fost făcute prin acelaş act, revocarea
Dispositions entre vifs, No. 1740; Huc, VI uneia dintre donaţiuni pentru neîndepli-
No. 236; Baudry cet Colin, Donations et nivea sarcinclor, nu aduce revocarea ce-
testaments, |, No. 1559; Josserand. III, No. lorlalte donaţiuni. (Demolombe. XX, No.
TR

1607).
3s6: Dalloz. Rep.. Dispositions entre vifs,
9. Prin urmare, sunt revocate pentru No. 1826).
ncîndeplinirea sarcinilor atât donaţiunile 11. Când insă donaţiunile mutuale con-
importante cât şi donaţiunile de bunuri de stituesc un adevărat contract comutativ,
mică importanţă. (Duranton, VI, No. revocarea uncia dintre donațiuni pentru
EN

5s9; Demolombe, XX, No. 584; 'Dalloz, neîndeplinirea sarcinelor aduce revocarea
Râp., Dispositions entre vils, No. 1740: și a celorlalte donaţiuni. (Demolomnbe.
Josserand, Il, No. 1607). AX, No. 585 urm.: Laurent, XII. No. 515;
2, Dispoziţiunile acestui articol nu-şi Baudry ct Colin. Donations ct testaments,
găsesc aplicațiunca în cazul unei dona- [, No. 1560: Alexandresco, ed. 2-a IV, par-
I/C

țiuni cari poate fi considerată ca un cadou tea Î. p. 426). ”

sau un prezent obicinuit. _(Duranton, 12. Donajţiunile prin contractul de că-
VIII. No. 589; :Demolombe, XX, No. 584; sătorie sunt deasemenea revocabile pentru
Dalloz. Râp., Dispositions entre vifs, No. neîndeplinirea sarcinelor. (Demolombe,
AS

1740; Josserand, III, No. 1607). NA. No. 555; Josserund, II[. No. 1607; Alc-
Zi, Donaţiunile deghizate sub forma xandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. 426).
unui contract cu titlu oneros, sunt revo- 12. Bevocarea în cazurile prevăzute de
cate pentru neîndeplinirea sarcinelor. (De- art. 955 c. civ. fr. (829 e. civ. rom,), nu con-
molombe, AX. No. 5S5, 584; Aubry ct Ruu, stitue o excepţiune adusă principiului ire-
UI

cd. 5-a, I. $ 35, nota 6, p. 176: 'Dalloz, Rep. vocabilității donaţiunilor, deoarece în
Suppl.. Dispositions centre vifs, No. 165; aceste cazuri revocarea nu sc face prin
Paudry et Colin, Donations ct testaments. voința donatorului. (Demolombe, XX, No.
I. No. 1560; Josserand, III, No. 1607; Ale- 559: Mourlon. IÎ. No. 715: Aubry ct Rau,
BC

xandresco, ed. 2-a, IV, partea I. p. 426). ed. 4-a. VII, $ 707, p. 409, 410; Laurent. NII,
5, Deusemenea sunt revocate pentru No. 455; Iluc. VI. No. 234; Baudry.et Co-
neindeplinirea sareinelor, donaţiunile in- lin. Donations cet testaments, IL. No. 154;

.
— 67
Art. 830 DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VU Codul civil

Planiol, III, No. 2623; Alexandresecv, ed. cu titlul gratuit ca sarcină a unei dona-

Y
2-a, IV, partea LI, p. 4iZ, nota 3; C. Ha-- țiuni între vii, (Demolombe, XX, No. 582;
mangiu, |. Rosetti-Bălănescu și Al. Băi- Aubry et Rau, cd. 4-a. VII, $ 207 bis, nota
1. p. 410; Michaux, Donations, No. 1154:

R
coianu, III, No. 1190).
14. Cuvântul condiţiune este întrebu- Pont, Petits contrats, I, No. 751; Laurent.
inţat în art. 955 c. civ, îr. ($29 c. civ. rom) XI, No. 49%: XXVII, No. 318; Baudr

RA
in sensul de sarcină. (Baudry ct Colin, et Colin, Donations et testaments, 1,
Donations et testaments, 1, No. 1545; Pla- No. 1561; Baudry et Wabhl, Contrats
niol, Il, No. 2630; Josserand, III, No. al€atoires. ete. No. 288; Guillouard. Con-
1608; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea Lp. trats alcatoirs, ete. No. 206; Joserand, III,
418, nota 1; C. Hamangiu, 1. Rosctti-Bă- No. 1608; Alexandresco, ed. 2-a IV, partea

LIB
“lănescu şi Al. Băicoianu. LI, No. 1192). I, p. 421, nota 2).- .
(5. Sarcinele a căror neexecutare dau 20. Dacă însă renta întrece cu mult
loc la revocarea donaţiunei, pot fi impuse veniturile sau dobânzile bunurilor dăruite,
donatarului în sensul de a face sau de dispoziţiunile art. 1978 ce. civ. Îr. (1047 c,
a se abţine de a lace cevă. (Demolombe, civ. rom.), îşi .vor găsi aplicaţiunea şi
XX, No. 563; Demante et Colmet de San- neplata renditei va aduce revocarea dona-
terre, LV, No. 95; Aubry et Rau, ed. 4-a, țiunci. (Demolombe, XĂ, No, 582: Aubry

ITY
VII, $ 707 bis, p. 410; Daltoz, Rep., Dispo- et Rau, ed. 4-a, VII, $ 707 bis, p. 410). 2
sitions entre viis, No. 1789, 1790; Dulloz, 24, Pentru a se stabili natura sarcine-
Râp., Suppl., 'Dispositions entre vifs No. "lor şi efectelor . neexccutării lor, se va
494; Laurent, XII, No. 4S7; Huc, VI, No. cercetă termenii actului şi mai cu scamă
236; Baudry ct Colin, Donations et testa- intențiunea prezumată a donatorului în
ments,
16,
donațiuni
Î, No. 1545).
Sarcinele cari
pot
natorului sau în folosul
îi stipulate
pot fi impuse
în folosul
unci tciţe per-
unei
do- RS raport cu natura prestațici sau,a fa ptului
asupra căruia poartă sarcina.
lombe. XX, No. 367: Aubry et Rau, ed.
(Demo-

4-a, VII, S 701, notele 6, 7, Ş, p. 527; Dal-

No.
soane. (Demolombe, XX, No. 56$; Aubry loz, Râp., Dispositions entre viis,
IVE
et Rau, ed. t-a, VII, $ 707 bis, p. 412; Dal- 1795; Laurent, XII, No. 493; Josserand, [Il],
loz, Rep. Dispositions entre vils, No. 1789; No. 1616; Alexandreseo, ed. 2-a, IV, par-
Baudry ct Colin, Donations et testaments, tea I, p. 418, nota 1; C Hamangiu, IL.
I, 1506 urm.; Josserand, III, No. 1608; Ale. Rosetii-Bălănescu, şi Al. Băicoianu, „IlI,
xandresco, ed. 2-a, 1V, partea I, p. 421). No. 1192),
17. Revocarca donaţiunei pentru ncîn- 52, Tribunalele vor apreciă în mod su-
UN

deplinirea sarcinelor constitue aplica- veran, interpretând voința donatorului,

țiunca principiului general a art. 1184 c. dacă sarcina impusă, formează sau nu o
civ. fr. (1020 şi 1121 c. civ. rom.) deoarece condiţiune a _menţinerei liberalităţii. (La-
donaţiunea cu sarcine este întrucâtva un urent, XII, No. 493; Huc, VI, No. 236;
contract _cu titlu oncros. (Demolombe, - Baudry et Colin, Donations et testaments,
XX, No. 570; Demante et Colmet de San- I, No. 1549; Josserand, LII, No. 1616).
AL

terre, LV, No. 96, 96 bis I; Aubry et Rau, 23, Dacă tribunalele, în aprecierea lor
ed. 4-a, VII, S 707 bis, nota 2, p. 410, 411; suverană a termenilor actului şi a inten-
Dalloz, Râp. Dispositions entre vils, No. țici părților, constată că nu a făcut din
1789, 1790; Suppl., Dispositions entre vifs, sarcinele impuse o condiţiune absolută,
No. 494; Laurent, XII, No. 487; Baudry ct ncexcecutarea sarcinelor nu aduce revoca-
TR

Colin, Donations et testaments, I, No. 'rea donajiunei. -(Baudry et Colin, 'Dona-

1545; Josscrand, III, No. 1013; Alexan- tions et testaments, Î, No. 1549; Josserand,
dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 419, 1, III, No. 1616).
422, 427; C. Humangiu, LI. Rosetti-Bălă- 94. Dovada sarcinelor care se pretinde .
nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1192). că au fost impuse unei donaţiuni, tre-
EN

ia. Pentru admiterea .revocărei unci bucşte să rezulte numai din însăși actul
donaţiuni pentru ncexecutarea sareinelor, de donaţiune, (Dalloz, Rep., Dispoșitions
nu cste necesar ca donutorul si pue pe ntre. viis, No. 1800; Laurent, XII, No.
donatar, în prealabil. în întârziere, de-
oarece legea nu cere această formalitate: * 25, O donaţiune între vii nu poate fi
I/C

dealifel donatarul care nu a îndeplinit sar- afectată de sarcine tacite. (Laurent, XII,
cinele va fi pus în întârziere prin citaţi- No. 48S; Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea
unca cmisă în baza cererei de revocare I, p. 421, nota 5).
adresată tribunalului. (Colin ct Capitant, 268, Pentru ca ncexecutarea unei con-
LI, p. 803; Josserand, III, No. 1614: Ale-
AS

diţiuni sau sarcine să poată aduce revoca-

xandresco, ed, 2-a, IV partea |, p. 434: C. rca donaţiunci, trebueşte ca sarcina sau
Hamangiu, L. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- condițiunea să fie de aşă natură încât do-
coianu, Lil, No. 1192). natorul să aibă interes la executarea ci (De.
„19. Când sarcina unei donaţiuni con- molombe. XX, No. 569; Aubry ct Rau ed.
UI

sistă întro rentă viageră, neplata ren- 4-a VII, $ 701, nota 5, p. 376; Dalloz, Rep,,
ditei la_termenele prevăzute în contract. Dispositions entre viis, No. 1791; Laureut,
după părerea generală, aduce revocarea XII. No. 508; Josserand, III. No. 1646; Ale-
donajiunei deoarece dispozitiunile art. xandresco, cd, 2-a, IV. partea |, p. 432).
BC

1978 c. civ. În. (1647 c. civ. rom.) nu-şi „27, In cazul când condiţiunea sau sar-
xiseşte aplicaţiunca la renta constituită cina impusă unei donaţiuni. este în inte-

— 08 —
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Art. 830

resul excluziv al donatarului, ca nu mai $ 707 bis, p. 412; Michaux, -Donations, No.

RY
constitue o sarcină ci mai mult un sfat. 1149; Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs,
(Demolombe, XX, No. 569; Aubry et Rau. No. 1809; Suppl., Dispositions entre vils,
cd. i-a, VII, 8 ZO1, p. 5376; Dalloz, Râp.. No. 499; Laurent, XII, No. 497; Huc, VI,
Dispositions entre vils, No. 1791. Laurent. No. 238; Baudry et Colin, Donations et
XII. No. 508), . testainents, I, No. 1569; Josserand, III, No.

RA
28. Donaţiunea va fi revocată chiar 1610; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, .
dacă executarea sarcinelor a devenit im- p. 431, text şi nota 3; C. Hamangiu, |.
posibilă din cauza împrejurărilor indepen- Roseiti-Biliineseu şi AL, Băicoianu,III.
dente de vointa donatarului. (Aubry et 1195). ,
Rau, ed. 4-a, VII, S$ 707 bis, nota 1, p- 27, Când "obiectul dăruit este divizi-

LIB
412; Laurent, XII, No. 506; Baudry et Co- bil, acţiunea în revocarea unei donaţiuni
lin, Donations ct testamente, I. No. 1550; pentru ncexecutarea condiţiunilor se di-
Josserand, LII, No. 1609; Contra: Dalloz, vide de plin drept între moştenitorii dona-
lâo. Dispositions entre vifs. No. 1804). torului proporțional cu partea ce iau din
29, Dacă însă imposibilitatea execu- moştenire. (Laurent, ALI, No. 502; Ale-
tării a survenit înainte de punerea în în- xandresco, ed. 2-a, LV. partea IL, p. 435: C.
târziere a donatarului, donaţiunea nu va

ITY
Hamangiu, I], Rosetti-Bălănescu şi Al, Băi-
fi revocată. (Aubry ct Rau, cd. 4-a, VII, coianu, III, No. 1193).
$ 707 bis, nota 11, p. 412). 28, Dacă însă donaţiunea a fost făcută
320, Donatiunca poate îi revocată chiar sub o condijiune indivizibilă fiecare din
dacă sareinele au fost executate de dona- moștenitorii donatorului are dreptul să
tar, însă executarea lor a fost rău făcută. ceură revocarea întregei donaţiuni în caz
(Baudry et Colin, Donations et testaments,
IL. No, 1546;
partea LI. p. 420).
Alexandresco,
:
24. Donaţiinca poate fi revocată chiar
dacă donatarul a executat o parte din sar-
ed. 2-a, IV,
de
RS
ncexecutarea condiţiunei.
dresco. ed. 2-a, IV, partea LI, p. 433;
(Alexan-

“Hamangiu, 1. Rosetti-DBălănescu şi Al. Băi-

„coianu, Îll, No. 1195).
29. Creditorii donatorului pot în baza
VE
cinele impuse. (Laurent. XII, No. 509; dispuziţiunilor ar. 1166 e. civ. Îr. (974 c.
Josserand, III, No. 1609; Alexandresco, civ. rom.), să ceară reîntoarcerea dona-
cd. 2-a, IV, partea LI. p. 427, nota 2). țjiunei, făcută de debitorul lor, pentru ne-
32, Când sarcina, în intenţia donato- executarta condițiunilor. (Demolombe, X
rului, afectează numai o parte din bunu- No. 595; XXV, No. 54; Demante ct Colmet
NI

rile dăruite, revocarea donațiunei pentru de Santerre. IV, No. 9 bis, III: Michaux,
îndeplinirea sarcinelor va fi admisă numai Donations, No. 1151; Mourlon, II. No. 728;
în parte, (Josserand, III, No. 1615). Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII, $ 707 bis, nota
38, Lribunalele vor apreciă în mod su-
U

7, p. 412; 'Dalloz, Nâp., Dispositions entre

verau dacă nu sa executat sarcina impusă vifs, No. 499; Laurent, XII, No. 498; Huc,
unci, donațiuni. (Baudry et Colin, 'Dona- VI, No. 258; Baudry ct Colin, Donations
tions et testaments, |, No. 1549; Josserand, et testamcenis, Î, No. 1570; Josserand, III,
AL

III, No. 1609, 1616; Alexandresco, ed. 2-a, No, 1010; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
IV, partea I, p. 427, text şi nota 2). tea I, p. 431; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bă-
84, Donaţiunea nu poate fi revocată lăncscu şi Al. Băicoianu, III, No. 119%;
dacă. ncexecutareca sarcinei provine din Contra: Coin-Delisle, Art. 954, No. 11).
greşeală sau faptul donatorului. (Demo- 40. Chiar în cazul când condiţiunile ar
TR

lombe, XX, No. 596; 'Dalloz, Rep, Dispo- fi fost stipulate în folosul unui terţ, cre-
sitions entre vifs, No. 1805; Laurent, XII, ditorii donatorului au dreptul să ccară
No. 507; Baudry ct Colin, Donations et revocarea donaţiunei, făcută de debitorul
testaments, Î, No. 1563; Josserand, III, No. lor. pentru neîndeplinirea condiţiunilor.
(Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII, $ 707 bis,
EN

1609; Alexandresco, ed, 2-a, IV, partea

I, p. 427, nota 2), nota 7, p. 412; Daloz, Rep., Suppl., Dispo-
25. evocarea donaţiunei pentru ne- sitions entre vifs, No. 499),
executarea sarcinelor, poate fi cerută, în 4. In aceste cazuri creditorii nu lu:
primul rând, de către donator. (Demo- crează în numele lor, ci în numele dona-
lombe, XX, No. 592; Aubry et-Rau, ed. torului. debitorul hr. (Aubry et Rau, cd.
I/C

4-a, VII, S 70z, bis, p. 412; Dalloz, Râp., 4-a, VII, $ 707 bis, p. 412; Baudry ct Co-
Dispositions entre vifs, No. 1807; Suppl. lin. Donations cet testaments, Î, No. 1570).
Dispozitions entre vifs, No. 498; Laurent, 429, Dacă moştenitorii donatorului nu
XII, No. 496; Huc, VI, No. 238; Baudry ct au renunțat la acţiunea în revocarea do-
AS

Colin, Donations ct testaments, I, No. naţiunei pentru ncexecutarea sarcinelor.

1565; Josscrand, III, No. 1610; Alexan- creditorii săi au dreptul să introducă ei
dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 454; C. această acţiune în numele debitorului lor.
Hamangiu. I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- (Alexandresco, ed. 2-a. IV. partea |, p.
coianu, LII, No. 1193). : 451; Comp.: Josserand, III, No. 1610).
UI

3G, Deasemenca revocarea donaţiunei 48, Când moştenitorii donatorului si

__pentru neindeplinirea sarcinelor, poate fi renunțat la acţiunea în revocarea dona-
cerută de moştenitorii donatorului. (De- tiunci pentru neexecutarea sarcinelor.
molombe, XX, No. 592; Alourlon, II, No. creditorii lor vor putcă atacă această re-
BC

728; Troplong. Donations et testaments, nunțare ca fiind făcută în frauda dreptu-

II, No. 1500; Aubry et Rau, ed. t-a. VII. rilor lor, în virtutea dispoziţiunilor art..
+

— 69—
 Art. 830 DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VIL Codul civil

Y
1477 c. civ. Îr. (975 e. civ. rom-), (Alexun- serand, III. No. 161: Alexandresco, ed.
dresco, cd. 2-a, IV. partea |, p. 451, 495. 2-a, IV, partea LI, p. 432).
5(. Dacă sarcina poate îi executată şi

R
44, Acţiunea în revocarea unei donu-
jiuni pentru ncexccutarea surcinelor poate de alte persoane iar nu numai de donatar,
fi cedată cu titlu oneros sau gratuit unul moştenitorii acestuia vor puteă împiedecă

RA
terț care va aveă dreptul să exercite a- revocarea executând ei sarcinile sau pu-
ccastă acţiune. (Demolombe, XX, No. nânul pe alţii să Je execute. (Dalloz, Rep.
596; Michaux, Donations, No. 1152; De- Dispositions entre vifs, No.' 1815).
mante ct Colmet de Santerre, 1Y, No. %6 59, In cazul când sarcina, după na-
bis, III; Laurent, XII, No. 500; Iluc, VI, tura ci, nu puteă fi executată decât de

No. 255; Baudry et. Colin, Donations et
testaments, |, No. 1571: Alexandresco, ed.
2-a, LV, partea IL, p. 432).
45, In cazul când sarcinele sau condi-
țiunile sunt impuse în folosul unui terţ,
care a acceptat această stipulaţie, acesta
LIB
donatar. moştenitorii acestuia succed la
obligația de daune-interese care cădeă în
sarcina autorului lor, obligaţie care con-
stitue echivalentul prestaţici la care cră
obligat faţă de donator. (Deiholombe; XX.
No. 594; iDalloz, Râp., Dispositions entre
vifs, No. 1813; Laurent, XII, No. 501).

ITY
va aveă dreptul să forțeze pe donator să 52, In cazul precedent obligaţia de
îndeplinească condiţiunile. (Demolombe,
daune-interese incumbă moștenitorilor nu-
ÎN, No. 597; Aubry et Rau, ed. t-a, VII, mai dacă donatorul a pus în întârziere
$ 707 bis, p. +12; Dalloz, R€p., Dispositi- pe donatar, în timpul vieţii sale. (Demo-
ons entre viis, No, 1807; Suppl., Disposi- lombe, XX, No. 594: Dalloz, Râp., Dispo-
tions entre viis, No. 498; Laurent, XII, No.
499; Iluc, VI, No. 238;
Donations cet testaments, I, No. 1567; Pla-
niol, III, No. 26533; Josserand, III, No.
1610; Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea |,
Baudry et Colin,
RS sitions entre vifs, No. 1813: Contra: Lau-
rent, XIL, No. 501).
54, Revocarea unei donaţiuni nu poate
fi îndreptată în contra unci terțe persoane,
p. 430). ci înainte ca donatorul să-şi exercite ac-
IVE
țiunea sa de revendicare în contra terțului
46, Acest terţ nu va aveă însă dreptul
trebueste că el-să ccară rezoluţiunea con-
sii ceară revocarea donaţiunei pentru ne- tractului faţă de donatar acțiune în care
îndeplinirea condiţiunilor. drept pe care e bine să cheme.în cauză şi pe terj pentru
îl are numai donatorul. (Demolombe. ca hotărîrea de rezoluţiune să-i fie opoza-
AX, No. 597; Aubry et Rau, cd. d-a VII, bilă. (Durantou, VIII. No. 954; 'Demo-
$ 707 bis, nota 9, p. 412; Dalloz, Râp., Dis-
UN

" lombe, XX, No. 594; Mourlon. II, No. 728:

position entre vifs, No. 1507; Suppl., Dis- Dalloz, Rep., -Disnositions entre vils, No.
positions entre vils, No. 49: Laurent, 1814: Laurent, XIL..No. 501; Alexandresco,
AN, Ao. 499; Huc, VI, No. 258; Baudry ed. 2-a. IV, partea I, p. 425, 452, 455;
ct Colin, Donations ct testaments, I. No. Comp; Josserand,, III, No. 1611).
1567; Planiol, III, No. 2633; Josserand, III.
55, Efectele revocării donaţiunilor pen-
„No. 1610; Alexandresco. ed. 2-a, LV, partea
AL

tru ncexceutarea condițiunilor sunt ace-

I, p. 450; C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălă-
lcaşi ca şi la revocarea oricărui contract
nescu şi Al. Băicoianu, II, No. 1193; Con-
în genere. (Demolombe, XX, No. 608;
tra: Vazeille, 'Successions; Donations et Aubry et Rau, ed. a, VII, $ ZO? bis, nota
testaments, Art. 954, No. 14). "6 p. it; Daloz, Rep. Dispositions entre
TR

47, Donatarul nu are dreptul să ceară vis, No. 1815: Suppl., Dispositions entre
revocarea donaţiunei pentru că nu a exc- vifs, No. 501: Laurent, XII. No. 511; Bau-
cutat sarcinele. (Demolombe, XX, No. 591; dry et Colin, Donations cet testaments. |.
Laurent, XII, No. 496; Baudry et Colin, No. 1576; Planiol. III. No. 2653; Josseranid,
Donations et testaments. I, No. 1565).
III, No. 1620: Alexandresco, cd. 2-a, IV
EN

498, Acţiunea în revocarea unci dona- partea Î, p. 422, 425: C, Hamangiu, |. Ro-
tiuni pentru neîndeplinirea sareinelor sciti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No.
poate fi. exercitată, timp de trei zeci ani, 1194). :
care curg cu începere dela ncexecutare. 5G. Articolul 954 ce. civ. îr. (ca şi art.
(Demolombe, XI, No. 602; 'Demante et 1079 din codul italian), „cuprinde urmă-
I/C

Colmet de Santerre. IV. No. 96 bis, III; toarea frază eliminată de legiuitorul ro-
Mourlon, II, No. 729; Laurent, XII, No. mân ca neexactă: „dlărnitorul va avcă
510: Baudry et Colin. Donations ct testa- contra terţilor detentori ai imobilelor dă-
ments, Î, 1572, 1573; Planiol, III, No. 2636; ruite toate drepturile ce cel ar fi avut
$
Josserand, IL, No. 1012; Alexandresco, ed.
AS

contra însuş donatarului”. Eliminarea a-

2-a, 1V, partea Î, p. 455). cestei părţi de către legiuitorul român sa
49, Acţiunea în revocarea donaţiuni- făcut, deoarece se poate ca uneori dona-
lor pentru neexecutarea sarcinelor poate torul să aibă contra donatarului drepturi
fi exercitată contra donatarului. (Jossc- pe cari nu le are contra terţilor şi invers,
rand, II, No. 1611).
UI

donatorul poate să aibă contra terţilor

50. Acţiunea în revocarea donaţiunei drepturi pe cari nu le are contra donuta-
pentru neindeplinirea condiţiilor poate fi rului. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |,
exercitată contra moștenitorilor donata- p. 420, nota 1)...
BC

rului. (Dalloz, ltcp., Dispositions entre 57. ltevocarea unei donaţiuni pentru
vis, No. 1815: Suppl., 'Dispositions entre ncexecutarea condițiunilor repune lucru-
vifs, No. 500; Laurent. XII, No. 501: Jos- rile în starea ca și cum nu ar fi avut loc
po

— 70 —
Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Art. 830

RY
donațiunea si donatorul are în contra ter- xandresco. ed. 2-a. LV, partea ÎI, p. 4%,
ților deținători ai, bunurilor dăruite ace- 424, 454; C. Hamangiu. L. Nosetti-Bălă-!
leaşi acțiuni pe care le avcă în contra do- nescu şi Al. Băicoianu, III. No. 1194).
natarului. (Dalloz, Reâp., Dispositions entre G4. Terţii detentori ai imobilului dă-
vifs, No. 1815). E , ruit vor puteă opune donatorului pres-

RA
58. Când donuţiunea este revocată cripția de trei zeci ani. (Josserand, III,
pentru neindeplinirea condițiunilor, dona- No. 1621; Alexandresco, ed. 2-a. IV. par-
țiunca dispare şi bunurile reintră în mâna tea IÎ. p. 495, 455; C. Ilamangiu, |. Ro-
donatarul în timpul posesiuni sale. setti-Bălănescu” şi Al. Băicoianu. III. No.
drepturi “reale pe care Ic-ar fi constituit 1194).

LIB
donatarul în timpul posesiunci sale. 65. Teriii dctentori ai imobilului dă-
(Aubry et Rau. cd. 4-a. VII. $ 707 bis. ruit vor putea opune donatorului preserip-
nota 6, p. sit: Dalloz. Rep. 'Dispositions ţia de zece sau două zeci ani, dacă a exis-
entre vifs. No. 1815: Laurent, XII. No. tat din partea lor bună credință. (Alexan-
5146: Huc, VI. No. 240: Baudry et Colin, dresco. ed. 2-a, IV. partea Î, p. 495. 455).
Donations et testaments, |. No. 1576; Jos- 66. In cazul când revocarea donaţiunci
scrand. III, No. 1620: Alexandresco, cd.

ITY
pentru ncîndeplinirea condiţiunilor este
2-a. LV, partea I. p. 419, 493; C. Hamangiu. îndreptată contra donatarului. acesta va
I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, INI. trebui. după părerea generală, să restiitue
No. 1194). fructele din momentul ccrerei de revo-
59. Astfel revocarea donaţiunei pentru care, deoarece în această materie se aplică,
ncîndeplinirea condiţiunilor. face să cadă prin analogic, dispozițiunile art. 958 ce.
adjudecarea bunurilor dăruite. pronunţate
pe baza urmăririi silită îndreptată con-
tra donatarului. (Demolombe. NN. No. 601:
Aubry ct Rau, ed. s-a, VII, $ 707 bis, nota
RS
ciy. fr. (854 ce. civ. rom). (Demolombe,
AA, No. 611; Demante et Colmet de San-
“terre, LV, No. 97 bis; Dalloz, Râp., Dis-
positions entre vis, No. 1819; Suppl., Dis-
12. p. 412: Baudry ct Colin. Donations ct positions entre vifs, No. 502; Baudry et
VE
testamenis. L, No. 1575). Colin Donations et testaments, 1, No. 1579;
60. Bevocarea donaţiunii pentru neîn- Planiol. HI. No. 2655; Josserand. III, No.
deplinirea condiţiunilor îşi produce efec- 1621: C. Hamangiu, I. Roseiti-Bălănescu
tele chiar faţă de terţii de bună credinţă şi AL Băicoianu III, No. 1194).
care au obţinut dela donatar vreun drept - 867. După altă părere în caz de revo-
NI

asupra bunurilor dăruite. (Aubry et Rau.) vocarea donaţiunei pentru neindeplinirea

cd. -a, VII, $ 707 bis. nota 6, p. dit: Dal- condiţiilor, donatarul va trebui să restitue
loz. Rep. Dispositions entre vifs, No, fructele cu începere din momentul facerii
1817: Laurent, XII. No. 516 urm.: Baudrv donaţiunci. (Mourlon. II. No. 727; Laurent,
U

ct Colin, Donations et testaments, I. No. XII, No. 512; Iluc. VI, No, 239: Aloxan-
1545). ă dresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. 424).
6|[. evocarea donaţiunei pentru ncîn- 68. După a treia părere, în caz de re-
AL

deplinirea sarcinelor face să subsiste ac- vocarea donaţiunei pentru ncindeplinirea

tele de administraţie făcute de donatar. condiţiilor, donatarul va trebui să restitue
cum ar fi un contract de locaţiune mai fructele cu începere dela data punerei
mic de 9 ani (în dreptul Român. 5 ani). sale în întârziere. (Dalloz. Râp., Dispo-
(Duranton, XVIII. No. 134: Beudant, Vente sitions entre vifs, No. 1819: Suppl., Dispo-
TR

ct louage, No. 497: Laurent, XII. No. 520: sitions entre vifs, No. 502). .
Baudry ct Wahl, Louage. I[, No. 35: Guil- 69. După a patra părere. în caz de
louard, Louage, ÎI. No. 50: Alexandresco. revocarea donaţiunei pentru ncîndeplinirea
cd. 2-a, IV, partea I, p. 495. nota 2). condițiunilor, donatarul va trebui si res-
EN

62. Când obiectul donaţiunei îl for- titue fructele din ziua de când este în
mează lucruri mobile, incorporale, cum culpă. (Duranton, VIII, No. 545: Troplong.
sunt rentelc, revocarea donaţiunei pentru Donations ct testaments. I, No. 295).
ncîndeplinirea condiţiuhilor. dă dreptul do- 170: In cazul când donatorul trebueşte
natorului de u le revendică în mâinele ter- să restitue fructele, cl va avecă dreptul să
I/C

ților dobânditorii. chiar dacă ci ar fi de fucă compensaţia acestor fructe cu cecace

bună . credinţă. (Michaux, Donations, No. eventual a plătit asupra sarcinelor, în
1552; Aubry et Rau. cd. t-a. VII. $ 704 executarea donaţiunei. (Demante et Col-
bis, nota 6, p. +1: Laurent, XII, No. 518; met 'de Santerre, 1V, No. 97 bis: Dalloz,
Alexandresco, ed. 2-a. IV, pariea I, p. 424, Rcp., Dispositions centre vifs, No. 1819:
AS

nota). NI Laurent, XII, No. 514; Alexandresco, cd.

62. Când obiectul donaţiunei îl for- 2-a, IV, partea IL. p. 495).
mează lucruri mobile corporale, revocarea 74. Donatorul va restitui nu numai ca-
donațiunci pentru neîndeplinirea condiţi- pitalurile primite, ci şi dobânda lor. (De-
unilor nu poate atinge pe terții dobân- mante ct Colmet de Santerre, IV, No. 97
UI

ditori ai acestor obiecte dacă pot invocă bis; Laurent, XII, No. 514: Alexandresco.
excepţiunea prevăzută de art. 2279 c. civ. ed. 2-a, IV, partea I, p. 495).
fr. (1909 ce. civ. rom.). (Mourlon, II. No. 729: 72. |n caz de revocarea unci donaţiuni
BC

Michaux, Donatieus, No. 1153: Aubry ct pentru ncîndeplinirea condiţiunilor, terţii

Rau, ed. -a. VII, 3 707 bis.: nota 6, p. dobânditori de bună credință vor trebui
411; Laurent, XII, No. 518; Planiol. III, să restitue fructele din momentul de când
No. 2655: Josserand, III. No. 1621: Ale- au încetat de a fi de bună credință. (Du-

— Ţ]|—
 >

Art. 830 DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VU Codul civil.

Y
ranton, VIII, No. 543; Demolombe, XĂ, No. 80. Când în acelaş act de donaţiune se-

R
612; Dalloz, Râp., Dispositions entre viis, cuprind donaţiuni pur şi simple şi do-:
No. 1820; Josserand III, No. 1621; Comp.: naţiuni cu .sarcine, revocarea donaţiunilor:
Laurent, XII, No. 519; Alexandresco, ed. cu sarcine pentru neindeplinirea condiţi-:

RA
2-a. IV, partea I, p. 425). , unilor nu aduc rezoluţiunea şi a donaţiu-
73, Astfel dacă donatorul a intentat nilor pur şi simple. (Dalloz, Rep., Disposi-
în contra lor acțiunea în revendicare, ei tions centre vils, No. 1821).
vor datori fructele din momentul acestei 81. Dacă însă dispoziţiunile aceluiaş
acţiuni, sau dacă acţiunea a fost îndrep- act de donaţiune sunt indivizibile, revo-

LIB
tată contra donatarului, însă au fost și ei carea uneia dintre donaţiuni aduce şi re-
puşi în cauză, ci vor fi obligaţia re- zoluțiunea celorlalte donaţiuni. (Dalloz,
stitui fructele din momentul acţiunei. (Dal- Rep.. Dispositions enfre vifs; No. 1821).
loz, R&p., Dispositions entre vifs, No. 1520), 82. In cazul când sarecinele impuse do-
74%, Dacă donatorul nu a pus în cauză naţiunei pot fi executate de orice persoană,
şi pe terți, ci vor datori restituirea fruc- terții detentori ai bunurilor dăruite pot

ITY
ielor din momentul introducerei acţiune: împiedecă revocarea, obligându-se ei a.
de revendicare în contra lor, însă donatorul execută sarcinele. (Aubry ct Rau, ed. t-a,
va avcă dreptul să ceară dela donatar, VII, $ 707 bis, nota 14, p. 415; Dalloz, Rep.
fructele cuvenite în intervalul dela acţi- Dispositions entre viis, No. 1818; Laurent,
unea de revocare introdusă în contra a- XII, No. 510, 517; Fuc, VI, No. 240; Baudry
cestuia şi până la acțiunea de revendicare et Colin. Donations et testaments, Î, No.
contra terţilor. (Dalloz. Râp. Dispositi-
ons entre viis, No. 1820).
75, In “caz de
A
revocarea donaţiunei
pentru ncîndeplinirea condiţiunilor, dona-
RS 1552, 1578; Alexandresco,
tea Î, p. P7, text şi nota 1).
83. Deasemenea în acest caz creditorii
donatarului vor puteă evită revocarea do-
ed. 2-a, IV, par-

tarul are drept să i se rambursese chel- națiunci, obligându-se ca să execute sar-

IVE
tuclile utile şi necesare făcute asupra lu- cinele. (Aubry et Rau, cd. 4-a, VIL Ş$
crurilor dăruite. (Demolombe, XX, No. 707 bis, p. 415; Dalloz, Rep. Suppl., Dis-
610; Dalloz, Rp. Suppl., Dispositions positions entre vifs, No. 500; Laurent, XII,
entre vifs, No. 503; Baudry cet Colin, Do- No. 510, 517; Huc, VI, No. 240; Baudry et
nations et testaments, I, No. 1581; Jossc- Colin, Donations ct testaments, I, No.
rand, III, No. 1621; Alexandresco, ed. 2-a, 1552, 1578; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
UN

"IV, partea I, p. 135; Comp: C. Hamangiu,
I. Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu,
No. 1194).
78. Deasemenca donatorul va trebui să
despăgubească pe donatar de plus-valuta
adusă imobilului dăruit, prin cheltuelile
AL
tea Î, p. 497, text şi nota 1).
IL 84. Dacă însă în intențiunea donato-
J rului a fost ca Sarcinele să fie executate
numai de donatar, ncexecutarea lor va.
aduce revocarea donaţiunei, sarcinele ne-
putând fi executate de alte persoane. (De-

făcute de donatar, care _ i-au mărit va- molombe. XX. No. 604; Aubry ct lau,
loarea. (Demolombe, XX, No. 610; Huc, ed. d-a, VII, $ 707 bis, nota 15, p. 415:
VI, No. 259; Baudry ct Colin, Donations Dalloz., Râp., Suppl., Dispositions entre
et testamenis, Î, No. 1551; Josserand, III, „Vifs, No. 500; Laurent, XII, No. 517; Bau-
dry et
TR

No. 1621; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- Colin. Donations ct testaments, 1,
tea I, p. 425; Comp.: C. Hamangiu, IL. Ro- No..:1553, 1578; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. partea I. p. 427, nota 1).
1194). . . „85, Donatarul care a acceptat o dona-
1717. In caz de revocarea donaţiunei țiune, după o părere poate renunță la ea
EN

pentru neindeplinirea condiţiunilor, donu-
tarul va datori despăgubiri pentru deteri-
orările ce a adus bunurilor dăruite. (De-
molombe, XX. No. 610; Josserand, III, No.
1601; Alexandresco, ed. 2-a LV, partea 1, p.
I/C
în cazul unei donaţiuni pur şi simple, fără
consimțământul donatorului. (Demolombe,
NA, No. 574; Demante et Colmet de San-
terre, IV, No. 96 bis [; Dalloz, Rep. :Dis-
positions entre viis, No. 1806; Troplong,

425; Comp.: C. Hamangiu. I. Rosctti-Bă- Donations ct testaments,'1, No. 65).

lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1194). 85 bis. Prin această renunțare, dona-
78. |n caz de revocarea donaţiunei tarul nu poate aduce prejudiciu dreptu-
pentru ncîndeplinirea condiţiunilor, donu- rilor terţilor persoane cu care ar fi con-
tarul va puteă fi obligat la plata de daune traciat posterior_ acceptării donaţiunei.
AS

interese, ca la rezoluțiunea oricărui con- (Dalloz, Rp... Dispositioris entre vifs.

tract sinalagmatic. (Laurent, XII, No. No. 1806).
501; Buudry et Colin, Donations et testa- 86. 'După altă părere donatarul care a
ments, I, No. 15$2; Josserand, III, No. acceptat o donaţiune, nu poate: renunţă la
1617; Alexandresco, ed. 2-a. LV, partea ], ca, fără consimțământul donatorului,
UI

p. 424, 495; C. Hamangiu. |. Rosctti-Bălă-
nescu şi Al. Băicoianu, ILI, No. 1192), -
79. Daunele interese vor fi însă da-
torite potrivit dispoziţiunilor art. 1146 c.
BC
chiar în cazul unei donaţiuni pur şi simple,
deoarece donaţiunca fiind un contract, nu
se poate desființă prin. voința numai a

uncia dintre părţile contractante. (Duran-

civ. îr. (1081 ce. civ. rom), numai dacă do- ton. VIII, No. 17; Aubry et Rau, ed. 4-a.
natarul a fost pus în întârziere. (C. Ha- VII, $ 706, p. 405; Laurent, XII. No. 489;
mangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al, Băico- Huc, VI, No. 256; Baudry et Colin, Dona-
ianu, III, No. 1192), tions ct testaments. Î. No. 1556; Planiol,
1y
“Codul civil DESPRE DONAȚIUNILIE ÎNTRE VIU Art. 803

III, No. 25s7; Alexandresco, ed. 2-a, lV, Pont. Privileges cet hipoteques, I, No. 18;
partea I. p. +50). Baudry es Loynes, Privileges cet hipothe-

RY
87. In cazul donaţiunilor cu sarcine, ques, Î. No. 581). - .
-după părerea generală, donatarul nu poate 94. |usă donatorul poate stipulă orice
renunță la donaţiune, fără consimţămân: garanție pentru executarea sarcinelor,
tul donatorului deoarece donaţiunca consti- cum ar fi o ipotecă convenţională. (Alc-
tue. în acest caz un adevărat contract xandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. 450,
nota).

RA
-sinalagmatic. (Demolombe, XX. No. 524.
575; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 706, 95. Dacă lucrul dăruit a pierit prin caz
nota 11, p. 408; Dalloz, Rep., Dispositions fortuit după facerea donațiunci, donatarul
entre vifs, No. 1806; Laurent, XII. No. este obligat să execute sarcinele deoarece
459; IHuc, VI, No. 236; Baudry ct Colin, el fiind proprietarul lucrului. pierderea lui
Donations ct testamenis, I, No. 1556: Pla- îl priveşte. (Demolombe, XX, No. 577;

LIB
niol, III, No. 2632: Alexandresco, ed. 2-a. 'Troplong. Donations et testaments, I, No.
IV. partea I, p. +30). 69; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea |,
88. După altă părere, se poate renunţă p. 45î).--
la donaţiunile cu sarcinc, şi în special, la 9G. Donatorul poate renunţă la dreptul
donaţiunile făcute cu sarcină de a plăti de a cere revocarea donaţiunei pentru
„oarecari datorii, deoarece ele pot fi con- ncexecutarea sarcinelor. (Demolombe,

ITY
siderate ca nişte contracte de binefacere. NX, No. 591; Aubry et Rau, ed. a,
(Demanie et Colmet de Santerre, IV, $ 706, p. 408; Dalloz, R6p., WDispositions
No. 9 bis, Î). entre vils, No. 1808; Laurent. XII. No-
89. Dacă însă donatarul şi-a rezervat 494; Baudry et Colin, Donations et tesia-
facultatea de a renunţă la donaţiune, el ments, I, No. 1574; Josserand, III, No. 1617;
are dreptul să renunţe. (Alexandresco, Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 432).
ed. 2-a, IV, partea IL, p. 430, 451).
"90, Tribunalele vor apreciă în mod su-
- veran, chiar fără existența unei clauze
exprese în actul de donaţiune că intenţia
„late
şi-a
97,
RS
Dacă
în folosul
manifestat
însă sarcinele
unei terţe persoane, care
intenţia de a profită. de
această stipulaţie, donatorul nu mai poate
au' fost stipu-

părților contractante a fost ca donatarul renunță la revocare. (Aubry ct Rau, ed.

VE
să aibă dreptul să renunţe la donaţiune. 4-a, VIL S$ 706; nota 12, p. 1085).
(Aubry et Rau, ed. s-a, VII, $ 706, p. 403; 98, Renunţarea la revocarea dona-
e xandiesco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 430, jiunei pentru neîndeplinirea sarcinelor
-431). poate fi expresă sau tacită, (Laurent, XII,
NI

91. Donatorul în loc dea cere revo- No. 498; Josserand, III, No. 1617; Ale-
carea unei donaţiuni pentru neîndeplini- xandresco, ed. 2-a, IV, partea Î, p. €52).
rea condiţiunilor, are facultatea să ceară. 99, Renunţarea donatorului nu se
pe toate căile de drept, ca donatarul să poate niciodată prezumă (Laurent, XII,
U

„execute sarcincle dacă această. executare 496; Baudry ct Colin, Donations et testa-
este posibilă. (Demolombe XăĂ, No. 53; ments. L No. 1574). ,
Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 70, p. 379, 100. Dacă donatorul a încetat din
5 700, nota 10, p. 407: Dalloz, Rep., Dis- viaţă, donatarul nu poate opune moşteni-
AL

positions entre vifs, No. 1806; Laurent, torilor donatorului care cer revocarea
XII, No. 489, 490, 494, 4%, 496; Huc, donaţiunei pentru neexecutarea sarcinelor,
VI, No. 236; Baudry ct Colin, Donations o fine de neprimire din faptul că autorul
-et 'testaments. I, No. 1553, 1556, 1557; Jos- lor nu a cerut revocarea în timpul vieţei
TR

serand. III, No. 1617; Alexandreseo, cd. sale. (Demolombe, XX, No. 592: Aubry et
2-a, IV. partea I, p. 428, 109; Contra: Tau, ed. -a. VII, $ 707 bis. nota 8p. 412;
Demante et Colmet de Santerre, 1V, No. Dalloz, Rep., Suppi., Dispositions lentre
'96 bis, ]). vifs, No. 499; Baudry et Colin, Donations
99, Această soluțiune are loc chiar et testaments, I, No. 1569).
EN

dacă sarcinele ar întrece valoarea dona- 101. Chiar dacă donatorul a urmărit
țiunei. (Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 706, mai întâi exccutarea sarcinelor, el poate
p. 407: Alexandresco, ed. 2-a. IV. partea apoi se ceară revocarea donaţiunei pentru
Îl, p. 431, nota 2). neîndeplinirea. sarcinelor, faptul său ne-
93, In aceste cazuri donatorul nu poate putând constiiui o renunțare la dreptul
I/C

avcă vreun privilegiu asupra bunurilor de revocare. (Laurent, XII, No. 496).
dăruite pentru garantarea executării sar- 102. Renunţarea donatorului la acţi-
cinelor deoarece privilegiile sunt de drept unea de revocarea donațiunei poate fi ata-
strict şi nu pot există decât în virtutea cată ca frauduloasă, de către creditorii
unui text expres, care lipseşte în dreptul şi reprezentanţii donatorului. (Laurent,
AS

civil. (Demolombe, AX, No. 576; Massâ et XII, No. 498; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
Verge sur Zachariac, V. $ 795, nota 1, p. partea LI. p. 432, nota 2).
147: Troplong, Donations cet testaments, 102. Donatorul are dreptul să facă
I, No. 216; Huc, XIII. No. 110: Guillouard, tranzacţie asupra dreptului său de a cere
UI

Privil&ges ct hypoth&ques, II, No. 468; revocarea donațiunei pentru neîndeplini-

Planiol, II, No. 2893; Alexandresco, ed. rea sarcinelor. (Dalloz, Repi, Dispositi-
2-a, 1V, partea I, p. 430, nota ; X, p. 48, ons entre vifs, No. 1808).
483; Contra: Demante ct Colmet de San- 104. A sc vedcă art. 851 şi 836 din co-
BC

terre, IV, No. 96 bis, |: IX, No. 56 bis, VI; dul civil cu notele respective).

— 73=
 1

Art. 831 DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Codul civil

Jurisprudenţă, : | păriţii nu-i produce vreun prejudiciu ma-

Y
. - terial. totuşi acţiunea sa nu ar putea fi
(Continuare dela 1924 până la 1927). respinsă de plano pe bazu principiului:
. „pas dinteret, pas daciion”, fiindcă şi un

R
4. Convenţia cu clauza de întreţinere interes moral sau de ordin sufletesc ar pu-
este un contract nenuimit, neprevăzut de tea legitimâio astfel de acţiune, dacă pări-

RA
codul civil, iar în materie de reziliere, ne ţii ar fi în culpă, ncîndeplinirea acestei
conducem după principiile generale, adică, condițiuni, sub care s:a făcut actul dotal.
neîndeplinirea obligaţiunilor, poate da loc In speţă, obligaţia impusă pâriților de
la desfacerea raportului juridic, pe baza a locui cu reclamantul în casă nu ar con-
articolului 1020 c. civ. (Jud. Herţu-Doro- - sţitui propriu zis o sarcină pentru ci, ci

LIB
hoi, 2 Aprilie 1925, Pand, Rom. (1926 ÎI, mai mult un avantaj în această epocă de
27; Judecătoria ocol. Il. C.-lung, ti Mai criză de locuinţă. însă donaţiunea nu poate:
1925, Dreptul 21/1925). , fi considerată ca pur şi simplă, ci sub con-
2, Deşi prețul într'o vânzare trebuie dițiune a căreia neindeplinire, după prin-
să consisie dintr'o sumă de bani, -toiuşi sc cipiile generale, atrage rezilierea actului
poate ca ucest preţ fixat în bani să fie dotal.

ITY
convertit "prin acelaș act întro obli- Prin urmare, constatându-se în fapt, că
vațiune impusă cumpărătorului de a Între- această obligaţiune a pâriţilor nu ia naş-
ține pe vânzător cu cele irebuitoare EXIS- tere decât din momentul când donatorul
tenței sale. - le-ar încunoştiință că prezenţa lor este
Deoarece pretinsul cumpărător contrac- necesară reclamantului, deci nefăcându-le:
tează prin un astiel de act o simplă obli- nici o notificare; în ufară de aceasta con-
gațiune de a face, contractul în chestiune,
nu mai poate fi o vânzare, după cum nu
poate Îi nici un schimb pentrucă cel care
cedează imobilul nu primeşte un al lucru
RS stituitorul dotei prin faptul aducerei unei
concubine în “casă după moartea soției.
sale, iza pus în imposibilitate pe soţii do-
putori de a-și îndeplini obligaţiunile luate
care să vină să-i ia locul în patrimoniul prin actul dotal, acțiunea în anulare este:
IVE
său. | nerondată. (Jud. ocol. Băileşti-Dolj, cart.
Un astfelde contract, format în aceste jud. civ. 359 din S Oct. 1925, Jur. Gen.
condițiuni și care este cu siguranţă vala- 1926, No. 1016).
bil, pentru motivul că se consideră ca 4, Obliguţia de întreţinere din contrac-
preţ faptul promis de a hrăni, adăpost: ţul de vânzare în litigiu este o obligaţie:
şi întreține pe vânzător, este un contract de a face contractată în privinţa cumpă-
UN

nenumit şi nu o vânzare, neputându-se rătorului intuitu personae, încât prin în-

transformă în vânzare un contract care cctarea din viață a cumpărătorului, de-
este o simplă convenţiune de _întrejinere pitor, — această ereanță nu poate trece:
(nourriture) cu titlu oneros, (Trib. Doro- în pasivul suecesiunci. astfel că succesorii
hoi, 26 Septembrie 1925, Jur. Gen. 1925 debitorului:nu vor continuă să plătească
No. 2210; Judec. ocol. Bârca-Dolj, 3 Oc- această datorie a autorilor lor. (Trib. Bo-
AL

tomvrie 1925, Jur: Gen., 1926 No. 39). toşani. sent. civ. 115 din 16 Martie 19%,
3, Deşi reclamantul nu dovedeşte că Jur. Gen. 1926 No. 662).
ncîndeplinirea obligaţiunii ce şi-au luat BA se vedea: Art. 171, nota |.
TR

Art. 831. — Donaţiunea între vii se revoacă pentru ingratitu-

dine, în cazurile următoare:
1. Dacă donatarul a atentat .la viaţa donatorelui;
EN

„2. Dacă este culpabil în privință-i de delicte, cruzimi sau injurii

grave;
3. Dacă fără cuvânt îi refuză alimente. (Civ. 185 urm., 190, 212,
280, 314, 655 urm., 832 urm., 930, 931; Civ. Fr. 955; Civ. Ital. 1081).
I/C

Tezt. fr. <xt. 955. — La donation entre=vifs ne poura ctre revoquce pour cause:
d'ingratitude que dans les cas suivants:
1” Si le donataire a attente ă la vie du donateur;
AS

2 Sil sest rendu coupable envers lui de sâvices, delits ou injures graves;.
.89 Sul lui refuse des aliments.
Tezt. al. „irt. 1081. —'La rivocazione per “causa d'inuratitudine non put
UI

essere proposta che nei seguenti casi:

Se il donatario abbia atentato alla vita del donante;
e siasi reso colperole verso di lui di altro crimine, sevizie od ingiurie gravi;.
BC

Se gli neghi indebitatemente gli alimenti.

7

— 74 —
Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Art. 831

Bibliografie (continuare).

RY
LăZĂRESCU Îl. Ar. Des droits du conjoint survivant, p.. 145;
Vnânescu G. N., Notă sub Trib. Dolj S. [[I, 524 din 15 Martie 1925, Curier Jud. 14/1929.

INDEX ALFABETIC No. 1556; Planiol, III, No. 2659; Josserand.

RA
(la doctrină). III, No. 1624: Alexandresco, cd. 2-a, IV,
Abandonare 72, 73. Ingratitudine 4 urm. . partea L. p. 455; C. Hamangiu, I. Rosetti-
Abuz de încredere 46, Ingratitudine posterioară Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1196).
Acţiune publică 2, 23, Jdenaţiune 18.
3, Deasemenea sunt supuse revocării
Acuzaţie capitală 5%. Injurii grave 19,3%, 51 —01.
pentru ingratitudine, darurile manuale.
«|

LIB
Adulter 32, ! Intenţie 21, 24—31, 35, 4,
„Alimente 19, 62—75, 65, (Demolombe, XX, No. 656; Aubry et Rau,
Aplicaţiune generală 1. Interzis 13, ed. 4-a, VII, $ 7OS, p. 418; Baudry et Co-
Apreciere suverană +, 55, Legi speciale 40, 41.
61, 65, 70, 74, 75. Legitimă apărare 2. lin. Donations ct testaments, I, No. 15S6:
Asasinat 24. Lipsă de îngrijire 31. Josserand, ÎI. No. 1624; Alexandreseo. ed.
Asprime 37. Luviri 29, 43, 9-a, LV, partea 1, p. 452). :
Atentat la viaţă 109, 21— Martori 76,
Memorie 5, 59. Au Deasemenea, donaţiunile remunera-

ITY
33, 35, %.
Bărbat 15, 17, 3. Minor 14. torii sunt supuse revocării pentru ingra-
Căi de tapt 37. Moarte 23, i, titudine. (Demolombe, XX, No. 655; Mour-
Codul penal 24, 40, 41. Moravuri 54.
Condamnare 21, 22, 23, 4, Moștenitori 5, 42. lon, II, No. 755; Aubry et Rau, ed. 4-a;
37. Nebunie 27. VII, $ 70S. nota 14, p. 418; Demante et Col-
Contravenţiuni 40. Necesitate 66,67. met de Santerre, IV. No. 102 bis, LI;
Copii 60, 61, Neglijenţă t5,
Dalloz. Rep., Dispositions entre vifs, No.
-Crime 40.
Cruzimi 19, 37, 5,
Daruri manuale 3.
“Deces 23, 43.
Delicte 19, 30, 3.—50,
.Demenţă 7.
Omor 214—36, 43,
Onoare 3, 52, 54.
Ordinul legci 36.
Părăsirea domiciliului
jugal 57.
con-
Posibilitate 68, 69, 74.
RS
1823; Laurent,
„Colin, Donations
XIII.
ct
No.
testaments,
1584; Planiol, III, No. 2659; Alexandresco,
ed. 2-a, IV, partea I, p. 452; Contra: Toul-
15; Baudry
I, No.
et

licr, V, No. 5606). |

VE
Demnitate 32. Prejudiciu 47.
Denunţare 3. Prescripţie 2.
Despăgubiri 5, &. Prezenturi obişnuite 12. 5, In cazul revocării unei donaţiuni re-
Discernământ 14. Prezumpţiune 76. muneratorii pentru ingratitudine, tri-
Donaţiune 1 urm. Probă 76. bunalele pot obligă, dacă este cazul, ps
Donaţiuni cu sarcine 6,7, Proprietate 36, 45, 46, 5%,
8. Rănire 29, 43. moştenitorii donatorului să plătească do-
NI

Donaţiuni deghizate 2. Răutate 37. natarului o sumă de bani, echivalentul

Donaţiuni indirecte 11, Rea voinţă 65. : serviciilor prestate defunctului. (Pothier.
Donaţiuni mutuale 9, 10. Refuz, a se vedcă 'cuvân-
Donaţiuni remuneratorii 4, tul: „Alimente“, Donations, VIII. No. 197; Demante ct
3. Renunţare 72, 7ă, Colmet Santerre, IV. No. 102 bis IV;
U

Dotă 15, 17. Revocare:î urm. Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII, $ 708, nota
Dovadă 76. Rezoluţiune f2.
Dael 3%, ' Rude 16, 09. 14. p. 418: Dalloz, Rep.. Dispositions entre
Enumerare limitativă 2, Scuză 3, vifs, No. 1825; Laurent XIII, No. 15; Bau-
dry et Colin. Donations ct testamenis, 1,
AL

Escrocherie 46. Siguranţă 38,

Stingereă acţiunei publice *
Familie 16, 60.
Femee măritată 13, 15, 17, 23 No. 1585; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
32, 57, 60,6 “Tăinuire 4. tea Î, p. 452, nota 3).
Furt 46, 50. Tentativă de omor 24. G. Deasemenea şi donaţiunile cu sar-
- Gravitate 40, 51, 53, 61, Terţe persoane 5.
cine sunt supuse revocării pentru ingrati-
TR

Imposibilitate 22, 23, Vânat PV,

'Imprudenţă 29, 30, Vexaţiuni 37. tudine. (Aubry et Rau. cd. t-a, VII, $.
Incetare din viaţă 23, 4. 708. nota 15, p. 418; Dalloz, Râp., Dispu-
sitions entre vifs, No. 1524; Laurent, XII,
Doctrină. No. 17; Baudry et Colin, Donations ci
testaments, |, No. 1584 Josserand, III. No.
EN

|. Orice donaţiune este supusă revo-

1624: Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea 1,
cării pentru îngratitudine. (Demolombe. p. 452; C. Hamangiu, I. Rosctti-Bălănescu
ct Colmet de San- şi- AL Băicoianu, III, No. 1196).
XX, No. 655; Demante
terre, IV. No. 102 bis. III; Aubry ct Rau. 7, Dacă valoarea sarcinelor depăşeşte
I/C

“ed. 4-a, VII,.S 7OS, p. 418: 'Dalloz, Râp.. valoarea donaţiunei, donaţiunea fiind un
Dispositions entre vifs, No. 1825; Laurent, contract comutativ şi cu titlu oneros. nu
XIII, No. 14: Baudry et Colin, Donations poate fi revocată pentru ingratitudine.
ct testaments, L. Not 1584: Planiol. III, No: (Dalloz, Rep... Dispositions entre viîs, No.
1924).
AS

2659: Josserand, III, No. 1624; Alexan-

dresco, ed. 2-a. IV, partea [, p. PC. 3, In cazul revocării unor donaţiuni cu
Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- sarcine. pentru ingratitudine, dacă dona-
coianu, ll, No. 1196). tarul a executat sarcinele, în momentul
„2, Donaţiunile deghizate sub forma unm vevocării, donatorul îl va îndemniză.
UI

contract cu titlu oneros sunt supuse revocă- (Pothier. Donations, VIII, No. 197: Tro-
rii pentru ingratitudine. (Demolombe, XX, plong. Donations ct testaments, II, No.
No. 656; Aubry et Rau, cd. 4-a. VII, $ 70$, 1518: Aubry et Rau, ed. -a. VII, $ 70S. nota
nota 16, p. 418: 'Dalloz. Rep.. Dispositions 14, p. 418: Dalloz, Rep., Dispositions entre -
BC

“entre vifs. No. 1825; Laurent. XIL. No. 18: vifs, No. 1824; Laurent, XIII. No. 17: Bau-
Baudry et Colin. Donations et testaments, dry et Colin., Donations ct testaments, I
 Art. 831 DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Codul civil

Y
No. 1585; Planiol, Il, No. 2639; Alexan- 168, Pentru ca un: fapt de ingratitudine
să poată aduce revocarea donaţiunei, tre-
dresco, ed. 2-a, IV, partea [, p. 452, nota 4).
9, Deasemenea sunt supuse revocării buceşte ca cl să fi fost comis de însuşi do-

R
pentru ingratitudine donaţiunile mutuale. natarul iar nu de un membru al familiei
(Demolombe, XX, No. 655; Troplong, Do- sale. (Demolombe, XX, No. 635, 635 bis:

RA
nations ct iestaments, II, No. 1519; De- Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea |, p.-
mante ct Colmet de Santerre, IV, No. 102 441, 446. nota 2),
bis, III; Mourlon, LÎ, No. 754; Aubry ct: 17. Ingratitudinea bărbatului faţă de
Rau, cd. d-a, VII, $ 703, nota 15, p. 4is; donator, nu aduce revocarea donaţiunei
Dalloz, Rcp., Dispositions entre vils, No. făcută femeci sale, nici nu-l privează de

LIB
1825; Laurent, XIII, No. 16; Baudry ct Co- dreptul de folosinţă dacă bunuzile dă-
lin, Donations et testaments, I, No..158; ruite au fost constituite dotă. (Demolombe,
Planiol, III, No. 2659; Josserand, III, No. AX, No. 655 bis; Dalloz, Râp., Disnositi-
1024; Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea |, ons entre vifs, No. 1831; Alexandresco,!
p. 452, text şi nota 5). ed. 2-a, IV. partea I, p. 446, nota 2).
10. Bcvocarea uneia dintre donaţiunile 18. Pentru ca un act de ingratitudine:
să poată aduce revocarea unei donaţiuni

ITY
mutuale, pentru ingratitudine, nu aduce
revocarea” şi a celorlalte donajiuni.. (De- trebueşte ca acel fapt să fie posterior do-
molombe, XX, No. 589; Mourlon, II, No. naţiunei. (Demolombe. AX, No. 658; Ale-
754; Demante ct Colmei de Santerre, IV; xandresco, ed. 2-a, IV. partea I, p. 441).
No. 102 bis, II; Aubry et Rau, cd. 4-a. 19. Potrivit dispozijiunilor art. 955 c.
VII, $ 705, nota 3, p. 3St; Troplong, Dona- civ. îr. (851 c. civ. rom.) există trei ca-
tions ct testamenis, II, No. 1519: Laurent,
XIII, N6. 16; Baudry et Colin, Donations
ct testaments, 1, No. 1585; Planiol, III, No.
2039; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, parica |,
RS zuri de revocarea donațiunei pentru in-
gratitudine: 1) Când dunatarul .a atentat
la viața donatorului; 2) Când donatarul
este culpabil în privința donatorului de
p. 452, nota 5; Contra: Coin-Delisle, Com- delicte, cruzimi, sau injurii grave şi
IVE
mentaire, Art. 955, No, 13). , 5) Când donatarul, fără cuvânt, refuza
11. Deasemenea sunt supuse revocării alimente donatorului care este în lipsă.
pentru ingratitudine donaţiunile indirecte. (Dalloz, Rcp., 'Dispositions entre vils, No.
(Pothier, Donations, VIII, No. 198; Demo- "1855; Suppl., ispositions entre vils, No.
lombe. XX, No. 657; Aubry et Rau, ed. t-u, 505; Josserand, Ili; No. 1626 urm.; Alexan-
VII, $ Z0S, nota 17, p. 418;: Dalloz, Rep. dresco, ed. 2-u, IV, parica I, p. 440; C. Ha-
UN

Dispositions entre viîs, No. 1827; Josserand,
III, No. 1624; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
partea Î, p. 454, 455, text şi nota 1),
12, Prezcenturile obicinuite nu sunt re-
vocabile pentru ingratitudine. (Duranton.
VIII, No. 566; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
AL
mangiu. ÎI, Rosetti-Bălănescu şi: Al. Băico-
ianu, III, No. 119S urm).
20. In afară de cele trei cazuri de in-
“gratitudine prevăzute de art. 955 ce. civ.
Îr. (851 ce. civ. rom.), care. aduc revocarea
donaţiunei, nici un alt caz nu mai poate

partea I, p. 453). fi admis, ori câtă gravitate ar aveă el,

18. Rcevocarea donaţiunei pentru ingra- deoarece enumerarea prevăzută de acest
titudine poate îi pronunţată chiar dacă articol este limitativă fiind vorba.de vu
ingratitudinea - provine dela o persoană * pedeapsă. (Durantan, VIII, No. 554: Demo-
lombe. XX, No. 620; Aubry et Rau. ea.
TR

incapabilă să înstrăineze, cum ar fi o fe-

mce măritată sau un interzis. (Dalloz, 4-a, VII. $ 708, p. 414; Mourlon, Il. No.
Rep., Dispositions entre vils, No. 1929; 731; 'Dalloz. Rep., Dispositions entre vifs,
Comp.: Demolombe, AX, No. 628, 629; No. 1853; Laurent, XIII. No. 1; Iluc, VI.
Michaux, Donations, No. 1185; Alexan No. 241: Baudry ct Colin. Donations et
testaments, I, 1583. 1596; Planio!, III. No.
EN

dresco, cd. 2-a, IV, partea I], p. 441).

2641; Josserand, III, No. 1626; Alexan-
14. Deasemenea când ingratitudinea dresco, ed. 2-a, IV. parica I, p. 449: C.
provine din faptul unui minor. Starea de Hamangiu. IL. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
minoritate nu poate constitui o scuză când coianu, III, No. 1198).
minorul a comis ingratitudinea către do-
24, Pentru ca atentatul donatarului la
I/C

nator cu voinţă şi discernământ. (Pothier, viaja donatorului să aducă revocarea do-

Donations, VIII, No. 193; Duranton, VIII. naţiunei, nu este nevoie să existe o con-
No. 564; Demolombe, XX, No. 628; Aubry damnare pronunţată contra donatarului,
ct lau, cd. ta, VII, $ 708, nota 6,.p. 415; find suficient ca el să-şi fi manifestat vo-
Michaux Donations, No. 1183; Masse et
AS

ința de a cauză moartea donatorului. (D>mo-

Verge sur Zachariac, III, $ 484, p. 23%; lombe, XX. No, 621; Demante et. Colmet
Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No.
de Santerre, IV. No. 93 bis, III; Aubry et
1829: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, Rau, ed. d-a, VII. $ 708, nota 2, p. 414;
p. 445). Dalloz. Râp., Dispositions entre vifs, No.
UI

„45. In cazul de revocare pentru ingra- 1855; Suppl.. Disnositions centre vifs, No.
titudine a unti donațiuni făcute unei fe- 506; Laurent, XIII. No. 3; Luc, VI. No.
mei măritate. bărbatul îşi păstrează folo- 241; Baudry ct Colin. Donations ct testa-
sința asupra bunurilor dăruite care au fost ments. I, No. 1599: Planiol, III, No. 2043;
BC

constituite dotă. (Daltoz, Rep. Dispositi- - Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea |. p. 41;
ons entre vils. No. 1830: Laurent. XIII. C. Hamangiu, ÎI. Rosetti Bălănescu și Al.
No. 52; Iuc. VI. No. 250). Băicoianu, II, No. 1198).

— 16—
Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Art, 831

condamnarea donata-

RY
29, Chiar dacă legitimă apărare. (Demolombe, XX, No.
rului ar fi devenii imposibilă, de ex.: sa 624; Dalloz, Râp., Dispositions entre vils.
preseris acțiunea publică, donaţiunea va No. 1S57:;IHuc, VI, No. 241; Baudry ct Co-
fi revocată. (Demolombe, AX, No. 621; In. Donations ct testaments, I, No.. 1600;
Mourlon. II, No. 731: Demante et Col- Planiol, III, No, 2645; Josserand, III, No.
127: Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea I,

RA
met de Santerre, IV, No. 9$ bis; Alexan-
dresco, cd. 2-a. LV. partea I, p. 441). p. 445). -
23, Sau prin stingerea acţiunei publice 29. Deasemenea omorul sau rănirea
„din cauza morţei donatarului întâmplată donatorului prin imprudența donatarului,
înaințe de pronunţarea unci hotăriri con- nu aduce revocarea donaţiunci deoarece
demnatoare contra sa. (Alexandresco. cd.

LIB
nu există din partea sa intențiunea cri-
2-a, IV. partea I, p. 411). minală. (Demolombe, XX, No. 624: De-
94. După părerea dominantă pentru mante ct Colmet de Santerre, IV, No.
revocarea donaiunei. nu cste necesar ca 9S bis, III; Aubry et Ruu, ed. 4-a, VII, $
actele donatarului să prezinte caracterele 703. nota 5, p. tit, 415; Dalloz, Rep.. Dis-
tentativei de omor sau asasinat prevăzuie positions entre vifs. No. 1857; Huc, VI,
de codul penal. ci este deajuns dacă din No. 241; Baudry ct Colin, Donations et:

ITY
acele acte rezultă în mod neîndoios inten- testamenis, Î, No. 1600; Planiol, III, No.
ţia donatarului de _a omori pe:donator. 2645; Joscerand, III, No. 1626; Alexan-
(Demolombe, XX, No. 622; Aubry ct Rau. dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 442; C. [Ha-
ed. i-a. VII, S 708, nota 3, p. 414; 'Dalloz. mangiu, LI. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băico-
Rep, Suppl. Dispositions entre vils, No- ianu, III, No. 1198).
506; [Huc, VI, No. 241; Baudry et Colin, fără voe.
Donations et testaments, I, No. 1599; Pla-
niol, ILI, No. 2645; Alexandresco, ed. 2-a,
1V, partea I, p. 441. text şi nota 6: la-
mangiu, |. Rosetti-Bălănescu, şi AL. Băi-
fiind
30,
RSCu toate
un delict, el constitue
- *ocare a donaţiunei, (Demolombe,
624, 627;
IL. p. 442, nota 5).
Alexandresco.
acestea omorul

ed
o cauză

2-a, IV,
de
XX, No.
partea
re-

coianu, III. No: 119$; Comp.: Josserand,

VE
34, Lipsa de însrijire şi asistenţă din
III, No. 1627; Contra: Coin-Delisle, Com- partea donatarului, nu poate constitui în
mentaire, Art. 935 No. 6; Duranton, VIII. o dovadă că el a voit să gră-
556; Laurent, XIII, No. 3). mod cert
No. donatorului, şi deci să
05, Pentru ca șă existe atentat la bească moartea
aducă revocarea donaţiunei. (Baudry et
va aduce revoca-
NI

vicaţa donatorului, care

donaţici pentru cauză de ingra- Colin, Donations et testaments, |. No. 1600;
vea
trebuie să existe din partea Planiol, IIL, No. 2645; Josserand, III, No.
titudine, ed. 2-a, IV, partea Ţ.
a omori pe do- 1627: Alexandresco,
donatarului intenția de
U

p. 440, nota 2).

nator. (Demolombe, XX, No. 624; 'Demante 295. Omorul femeei comis de către băr-
ct Colmet de Santerre, IV, No. 98 bis. batul său care a prins-o în adulter, aduce
IL: Aubry et Rau, ed. 4-a, VII $ 708, nota revocarea donaţiunei. (Merlin, Râpertoire,
5, p. 414, 415; Dalloz, Rep,, Dispositions
AL

Gains nuptiaux, $ 9; Demante cet Col-

entre vils, No. 1837; Suppl., Dispositions
vifs, No. 506; Laurent, XIII, No. 5: met de Santerre, IV, No. 98 bis, III; Dal-
entre loz, Rep., Disnositions entre vifs, No. 1837;
Huc, VI, No. 241; Baudry_cet Colin, Do-
Baudry et Colin, Donations et testamenis,
nations cet testaments, I. No. 1600; Pla- 1601; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
TR

-niol, Ii. No. 2645; Josserand, III, No. 1627;

[. No.
tea Î, p. 46).
Alexandresco, ed. %-a IV, parica |, p. 442: 28, iDeasemenea crimele şi atentatele
C. Hamangin TI. Rosetti-Bălănescu și Al.
Băicoianu, ÎL, No. 1198). la vicaja donatorului comise de donatar,
deşi declarate scuzabile prin art. 521—
26. Astlel nu poate constitui o cauză
EN

de revocarea donațiunei, omorul comis de 526 ce. pen. fr. (250—254 c. pen. rom)»
adue. revocurea donaţiunei. (Demolombe,
un donatar, care în momentul comiterei
nu aveă _libertatea sa morală AX, No. 625; Troplong. Donations ct _tes-
faptului
(Demolombe. XĂ. No. 62%; Aubry et lau, taments. II, No. 1509; Demante ct Colmet
ed. -a. VII, $ 708, p. 414, 415: Dalloz. de Santerre, IV, No. 98 bis, III; Baudry et
I/C

Râp., Dispositions entre vifs, No. 1857; Colin, Donations cet testamenis. ÎI, No.
Huc, VI, No. 241; Baudry_ ct Colin, Do- 1601: Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea LI
nations et testuments, |, No. 1600; Pla- p. 145).
niol. III. No. 2645). 24, Fapiul donatarului că deși cunos-
97. Deasemenca omorul sau atentatul când omorul donatorului, nu l-a denunţat
AS

la vicaţă comis de donatar în stare de de- justițici, nu aduce revocarea donațiunci

mență nu aduce revocarea donaţiunei. deoarece dispoziţiile art. 727 ce. civ. fr.
(Demolombe, XX, No. 624; Anbry ct Rau. (655 e. civ. rom.) nu-şi păsesc aplicaţiunea
ed. 4-a, VII, $ 708, p. 414; Dalloz. Rep. în această materie. (Da'loz, Rep., Disposi-
UI

Dispositions entre vils, No. 1857; Suppl tions centre vils, No. 1836),
Dispositions entre vifs, No. 506; Baudry ct“ 88. Duclul între donator şi donatar,
Colin, Donations et testaments, Î. No. 1600; putând constitui, după împrejurări, un
Josserand, III, No. 1627: Alexandresco. ed. atentat la vieața donatorului, când a exis-
BC

da. IV, partea I, p. 442, 445). tat din partea donatarului intențiunea de
28, Deasemenea când donatarul ar îi a, omori, poale aduce revocarea dona-
comis faptul. uzând de dreptul său de țiunei pentru ingratitudine. (Demolombe.
_
1
 Art. 831 DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Codul civil
i

NX. No. 620: Michaux, Donations., No. 1, Roseiti-Bălănescu şi AL Băicoianu, III,

Y
1182: Huc, VI. No. 241; Bauduey et Colin, , No. 1199: Josserand, LII, No, 1628).
Donatious cet testaments, Î, Nu. 1602; „Ale- 429. 'Delictele comise de donatar asupra

R
"xandresco, ed. 2-a, IV. partea [, p. 444). | moștenitorilor donatorului. nu constituese
328. Omuciderea ordonată de lege şi cauze de revocarea donațiunei pentru in-
comandată de autoritatea legală. nu con- gratitudine. (Laurant, XIII, No. .

RA
stitue o cauză de revocareâ donaţiunci. 43. Rănirile sau loviturile voluntare
(Demolombe,. XX. No. 624; Troplong, Do- care au cauzat moartea donatorului, fără
nations et testaments. II. No. 1308; De- să fi existat din partea donatarului voinţa
mante ct Colmet de Santerre. IV, No. vs de a omori pot să constitue un delict care
bis. II; Aubryv et Rau, ed. 4-a. VII. $ 7OS. aduce revocarea donaţiunei. (Demolombe

LIB
p. 415; Huc, VI. No. 241; Planiol, III, No. AX. No. 627; Demanie et Colmet de Sun:
5645: Alexandresco, ed. 2-a, IV. purtea LI, tevrre, 1V. No. 95 bis, III; Alexandresco,
p. 445). ed. 2-a, IV. partea 1, p. 444).
37, Prin cuvântul: „cruzimi” (s&vices) 44%, Pentruca un delict comis de dona-
legiuitorul a voit să înţeleagă, actele de tar asupra donatorului să aducă revoca-.
asprime, de vexațiune sân de răutate şi rea donaţiunei, nu este necesar ca să existe

ITY
orice căi de fapt grave. comise de donatar o condamnațiune penală contra donuatu-
asupra persoanei donatorului. chiar dacă rului. (Demolombe, XX, No. 651: Laurent,
-nu_ sunt pedensite de' lege. (Demolombe. * XIII, No. 5; Baudry et Colin, IDonations
NA, No. 650: Demante et Colmet «le San- et. testaments, Î, No. 1605; Alexandresco,
terre, IV, No. 95 bis, LV; Dalloz. Pepi. ed. 2-a; IV, partea I, p. 445).
45, Nu numai delictele comise contra
Dispositions entre vifs. No. 1838; Laurent,
XII. No. 4 Baudry cet Colin, Donations
ct testaments, [, No. 1605; Planiol, III, No.
2044; Josserand, III, No. 1028: Alexan-
RS persoanti donatorului, ci şi cele comise
contra averei donatorului, aduc revuca-
rea donaţiunci. (Duranton. VIII, No. 557;
Demolombe, XX, No. 631; Mourlon, II. No.
dresco, ed. 2-a,.]V. partea I, p. +48: Comp..
702; Mass6- ct Vera sur Zachariac, II,
IVE
C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi AL
Băicoianu. II. No. 1199). 3 484, nota 6. p. 233; Demante et Colmet
de Santerre, IV, No. 98 bis, IV; Troplune.
88, Cauza de _ingratitudine prevăzută Donations_ cet testaments, II, No. 1310; Mi-
de.art. 955 punciul 2, c. civ. îr. (S51 pune-
chaux, !Donations. No. 41192; Aubry ct
tul 2 e. civ. rom.), cuprinde toate actele
Rau. ed. t-a; VII, $ 70S. p. 414; Laurent,
făcute de donatar. contrare siguranţei AIII, No. 5; Baudry cet Colin, Donatioins
UN

proprictăţii şi onoarei donatorului. (Ale- ct testamenis. I, No. 1605; Jossecrand, LII,

Xxandresco, ed. 2-a IV. partea |, p. 445: No. 1628; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
Comp.:_ C. Iamangiu. [. Rosetti-Bălă- I, p. 445, nota 2).
nescu și Al. Băicoianu, II, No. 1199).
468. Astiel abuzul de încredere, escro-
39. Delictele comise de donatar asupra cheria, furtul pot aduce revocarea dona-
persoanei şi bunurilor donatorului. con- țiunei. (Demolombe. XĂ, No. 631; Mi-
AL

stituesc cauze de ingratitudine cari aduc chaux, Donations, No. 119; Laurent, XIII.
revocarea donaţiunei. (Demolombe, XX. No. 5; Josserand. ŢII, No. 1628: Alexan-
No. 651; Demante ct Colmet de Santerre, dresco. ed. 2-a. IV partea [| p. 445,
IV. No. 98 bis, 1V: Aubry ct Rau, ed. 4-a, neta 2). : '
TR

VII. $ Z0S. nota 4, p. 414; Dalloz. Rep.

Dispositions entre vifs. No. 185% Suppl 47. Pceniruca deliciul comis de dona-
tar să aducă revocarea donaţiunei. nu e
Dispositions entre vifs. No. 508; Laurent, nevoie ca paguba suferită de donator să
MIL, No. 5: Baudry et Colin, Donations et fie considerabilă deoarece revocarea do-
testaments. ÎL. No. 1605; Josserand, III, No. națiunei depinde de caracterul moral al
EN

1628: Alexandresco, ed. 2-a. IV. partea I. delictului (Laurent, NIIL No. 5: Alexan-
pe 445: C. Hamangiu. [. Rosetti-Rălănescu dreseo, ed. 2-a, IV, partea I, p. 445, nota
și AL. Băicoianu, TI. No. 1199).
>: Contra: Duranton. VIII, No. 557).
40. Prin cuvântul: delicte” întrebu- 48, Lribunalele vor apreciă în moi
ințat în art. 955 e. civ. în. (S31 e. cir. rom), suveran şi nu vor admite revocarea decât
I/C

se înţeleg toate faptele pedepsite de co- atunci când delictele vor prezenta o oare-
dul penal sau de o lege specială. califi- care gravitate morală. (Josserand. LII. No.
cate crime. delicte sau contravenţiuni. 1628: Alexandresco, cd. 2-a. IV. partea |,
(Alexandresco, ed, 2-a, IV, partea IL. p. 445: p. 446: C. Hamangiu. Rosetti-Bălănescu și
Comp.: C. Iamangiu. [. Rosetti-Bălănescu.
AS

Al. Băicoianu, II], No. 1199). .

si Al. Băicoianu, ÎI. No. 1109: Josserand.
49, Cu toate că vânatul fără permis
III, No. 16028). constitue un delict, pedepsit de legea asu-
&l. Pentru ca delictele comise de do- pra polijici vânatului, faptul donatarului
natar să aducă revocurea donațiunei. nu de a vână fără permis, pe moşia donuto-!
UI

este necesar ca cle să fie prevăzute de rului. nu poate aduce revocarea donaţiu-
codul penal, căci şi delictele prevăzute nci. (Duranton. VIII. No. 557; Michaux.
de legi speciale consiitueze cauze de in- Donations. No. 1195; Baudry ct Colin. Do-
gratitudine. (Dalloz. Rep.. Dispositions en- nations et testaments, I, No. 1604; Alexau-
BC

tre vis, No. 1544; Alexandresco. ed. 2-a. dresco. ed. 2-a, LV, partea IL, p. 446. 417).
IV. partea |. p. 445: Comp.: C. Ilamangiu. 50. Donaţiunea nu va fi revocată

78 —
Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VIU Art. 831
+

dacă donatarul voind să fure dela un No. 534; Demolombe, AN. No. 639, 084;
terțiu, a furat şi dela donator deoarece Mourlon, Il,: No. 752, 746; 'Troplong, Do-

RY
delictul comis pentru a putcă aduce revo- nations et testaments, II, No. 1312; Aubry
carea donaţiunei, trebucşte să fie comis et Rau, ed. t-a, VII, $ 7Z0$, nota S$, p. 4t5;
în contra donaiorului sau a averei sale. - Michaux, Donations, No. 1204;. Dalloz,
(Alexandresco,. cd. 2-a, IV, partea I, p. Rep... fDispositions entre vifs,, No. 1856;
Suppl., Dispositions entre vifs. No. 510;

RA
447, nota 5). ” ”
54. Injuriile sau insultele aduse do- Laurent, XIII, No. 9; Huc, VI. No. 28;
natorului de către donatar. 'constituesc 0 Baudry ct Colin, Donations et testaments,
cauză de ingratitudine care aduce revoca- 1, No. 1606; Planiol. III, No. 2645; Josse-
rea donațiunei numai când sunt grave: rand. III, No. 1629; Alexandresco, ed. 2-a,
Gravitatea injuriilor se va apreeciă după “LV, partea L. p. 450: C. Hamangiu. |. Ro-

LIB
împrejurări şi calitatea persoanelor. (De- setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No.
molombe. XX, No. 637: Duemante et Col- 1199). !
met de Santerre, LV, No. 98 bis, IV; .Mi- 59. După altă părere, din dispoziţiile
chaux, Donations, No. 1199; Aubry et Rau. art. 1047 c. civ. fr, (031 ce. civ. rom.) com-
“ed. 4-a. VII, $ 70S. nota 7, p. 415; Dalloz, binat cu -art. 1046 şi 955 e. civ. fr. (950 şi
Rep.. iDispositions entre vils, No. 1545; 531 c, civ. rom.) rezultă că injuriile grave

ITY
Suppl., Dispositions entre vifs, No. 309: aduse memoriei donatorului de: către do-
Laurent, XIII, No. 7; Baudry et Colin, Do- natar, constituesc cauze de revocarea do-
naţiunei peniru ingratitudine. (Demante et
nations et testaments, I, No. 1604; Jusse- Colmet de Santerre, IV, No. 98 bis, V;
rand, III, No. 1628; Alexandresco, ed. 2-a. Dalloz. Râp.. Suppl., Dispositions entre
IV. partea I, p. 446, 449; C. Hamanziu,
viis, No. 510).
1. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, Il
No. 1199).
52, Injurie gravă inseamnă aceea care
aduce atingere onoarei şi demnităţii do-
RS
69. Injuria gravă adusă de donatar so-
țici sau copiilor donatorului nu constituese
* cauze de revocarea donaţiunei pentru in-
gratitudine. (Demolombe, XX, No. 634:
natorului. (Pothier, Donations, VIII, No. Dalloz, Râp., Dispositions entre: vifs, No.
VE
181; Demolombe, XX, No. 636; Josserand, 1854). :
HI, No. 1628; Alexandreseo, ed. 2-a, IV, G1. Dacă însă tribunalele apreciază în
partea I, p. 448, 419; C, Iamangiu, I. Ro- mod suveran că aceste injurii sunt atât
setti-Bălănescu și AL Băicoianu, 11, No. de grave în cât ele au atins sufletul do-
1199). natorului ca și cum i-ar fi fost aduse lui,
NI

58, Cuvântul: „grave” din art. S3 personal, ele vor puteă constitui o cauză
punctul 2 c. civ. rom. se referă la cuvân- de revocarea donaţiunei pentru ingratitu-
tul: injurii” (Alexandresco. ed. 2-a, IV, dine. (Pothier. Donations. VII, No. 19%;
U

partea |, p. 446, 445). Duranton, VIII, No. 557 bis; Demolombe.

54. Injurii vagi, aleguţiuni cari nu pri- NĂ, No. 634; Dalloz, Rep, Dispositions
vese onoarti, cinstea, moruvurile donato- entre vifs, No, 1834; Troplona. 'Donations
rului, nu pot constitui cauze de revoca- ct testaments, IL, No. 1516: Alexandresco,
AL

rea donaţiunei. (Dalloz, Rep., Dispositions ed. 2-a, IV, partea I, p. 442).
entre vifs, No. 1845). 62. In cazul când actul de donaţiune,
55. Tribunalele vor apreciă în mod su- cuprinde stipulaţiuni cu privire la plata
veran,' pentru a hotări că anumite fapte de alimente din partea donatarului către
TR

nu pot constitui cauze de revocarcu dona- donator, neindeplinirea obligaţiunilor, a-

țiunei pentru ingratitudine. (Aubry et duce rezoluțiunea donațiunei în baza
Rau, ed. d-a, VII, $ 708, p. 425; Baudry et dispoziţiilor art. 955 şi 954 c. civ. fr. (829
Colin, Donuations et testaments, Î, No, 1604; si S50 ce. civ. rom.).: pentru ncexecutarea
Josserand, Il, No. 1628; Alexandresco, ed. condițiunilor. (Demolombe, XĂ, No. 644;
EN

2-a, LV, partea 1, p. 446, 449; C. IHaman- Dalloz, Rep.,: Dispositions entre vifs, No.
«iu, [L. Rosetti-Bălănescu şi AL. Băicoianu, I[S44: Laurent, XIII, No. 12; Buudry ct Co-
III, No. 1199). . lin. Donations ct testaments, I, No. 1609).
568. Faptul donatarului de u introduce 623. In cazul când în actul de dona-
contra donatorului o acuzaţie capitală, iune nu se 'cuprinde nici o stipulație cu
I/C

declarată de judecată culomnioasă, consti- privire la plata de alimente, faptul dona-

tue (în dreptul francez). o injurie gravă tarului de a reluză alimente donatorului
care poate aduce revocarea donaţiunei aduce revocarea donaţiunei. (Demante ct
pentru ingratitudine. (Dalloz, Rep. Dis- Colmet de Santerre, LV, No. 98 bis; VII:
positions entre vils, No. 1556). J Dalloz, Rep., 'Dispositions entre vifs, No.
AS

57, Faptul unei femei care refuză să 1544; Laurent XII, No. 15; Baudry et Co-
se întoarcă în casa bărbatului său, deși lin. Donations ct testaments, 1, No. 1010,
a fost condamnată la accasta, constitue o 1611; Josserand, III, No. 1650; Comp: C.
injurie gravă care aduce revocarea do- Hamangiu, „Dosetti-Bălăneseu, şi AI,
națiunei. (Laurent, XIII, No. S; Alexan- Băicoianu, NI, Nu. 1200). ,
UI

dresco, ed. 2-a, 1V, partea |, p. 419.). 64, Expresiunea: „lără cuvânt” din
58. Injuria gravă adusă memoriei do- art. 851 ce. civ. rom., nu există în art, co-
natorului, după părerea dominantă. nu respunzător francez 955 ci este luată din
BC

constitue o cauză de revocarea donaţiu- art. 1031 din codul civil italian. (Alexan-
nei pentru ingratitudine. (Duranton. VIII, dresco, el. 2-a, IV, partea [, p. 459, nota 2).

— 19 —
 Art, 831 DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Codul civil

65. In caz de rciuz de alimente pentru seiti- Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No.
a se putcă apreciă dacă donatarul trebu- 1200).

Y
eşte scuzat sau dacă refuzul său constitue 72. Donatorul se poate liberă de obli-
o cauză de revocarea donațiunci, pentru «aţia de a procură alimente. abandonând
ingratitudine. sc va cercetă dacă din par- -

R
bunurile dăruite. (IHuc. VI. No. 245; Bau-
tea donatarului există o simplă neglijenţă dry ct Colin, Donations et testaments,|.
sau rea voință şi se va (ine socoteală de po- No. 1609).

RA
ziția donatarului, de valoarea donaţiuncei 72, Dacă în actul de donaţie este o
şi de toate împrejurările cauzei. (Demante stipulațic de alimente, donatarul nu se
et Colmet de Santerre, IV, 98 bis, VII; poate liberă de această obligaţie. abando-
Dalloz. Rep., Dispositions entre vils, No. nând bunurile dăruite. (Baudry et Colin,
1844; Laurent XIII, No. 13; Baudry et Donations et testaments. LI. No. 1609).

LIB
Colin, Donations et testamenis, ÎI. No. 1610, 74, Starea pccuniară a donatarului nu
16114; Comp.: C. Hamangiu, |. Rosetti-Bă- influențează fixarea cuantumului dato-
lănescu și Al. Băicoianu, III, No. 1200). riei alimentare pe care cste oblizat s'o
plătească donatorului, decât. atunci când
88. Pentru ca refuzul de alimente să
ca este foarte critică. (Dalloz. Rep. Dis-
poată constitui o cauză de ingratitudinc,
position. entre vifs, No. 1846); ,
trebueşte ca donatorul să se afle în lipsă. 35. Tribunalele vor fixă, «după împre-

ITY
(Dalloz, Rep.. Dispositions entre vils, No. jurări, dacă donatarul trebueşte să procure
1845; Laurent XIII. No. 10; Huc, VI, No. donatorului, alimentele în natură sau în
245; Josserand, II, No. 1631; Alexandresco, bani. (Laurent, XIIL. No. 15).
ed. 2-a, IV, partea I, p. 4539, nota 2, 450.
78, Faptele de ingratitudine vor putea |
451: C. Hamangiu, |. Rosctti-Bălinescu şi fi dovedite de către donator prin orice
AL. Băicoianu, LII. No. 1200). “
67. Trcbuinţele de alimente
torului vor trebui să fie reale, iar nu tre-
buințele faţă cu obiceiurile
căpătă în raport cu poziţia socială din care
ce
ale

le-a
dona-

putut
RS mijloace

despre
de probă,
prezumpliuni, deoarece cl a fost în
sibilitate să-şi procure o dovadă
aceste fapte.
chiar prin

(Demolombe,.
martori

XX, No.
impo-
și
scrisă:

641; Troplong. Donations et testaments, II,

a decăzut. (Dalloz, Rep. Dispositions
IVE
No. 1507; Dalloz. Râp:, Dispositions entre
entre vis No. 1846). vifs, No. 1833; Baudry ct Colin, Dona-
G8. Deasemenea. pentru ca refuzul de tions ct testaments, Î, No. 1607; Alexan-
de alimente să poată constitui o cauză de dresco, cd. 2-a, IV, partea I, p. 410).
ingratitedine, trebucşte ca donatarul să
„fie în stare să poată procură alimentele Jurisprudenţă. .
UN

de care are nevoie donatorul. (Dalloz,

Reâp., Dispositions entre vils, No. 1845; (Continuare dela 1924 până la 1927)
Laurent, XIII, No. 10; Josserand, III. No.
1651; Alexandresco. ed. 2-a. IV. partea |, 4. La donaţiunile inter vivos, fundamen-
p. 439. nota 2). tul juridic al revocărei pentr ingratitudine
G9. Deasemenca, pentru ca refuzul «de constă nu în interpretarea voinței părți-
AL

alimente să poată aduce revocarea dona- lor contractante, ci într'o penalitate edic-
jiunei trebueşte ca donatorul să nu aibă tată de lege în contra donatarului ingrat,
rude obligate după lege a-i da alimente din cauza moralei sociale ultragiată şi în
şi care si nu fiec în stare de ai le dă. consecință cată a se cercetă, dacă «in
(Demolombce, AX, No. 647; Aubry ct HNau, complexul circumstanțelor cauzei rezultă
TR

ed. s-a, VII, $ 70$, nota 9, p. 416; Mourlan, că faptele donatarului pâriît prezintă o
II, No. 733; Dalloz, Râp.. Dispositions en- gravitate aşă de mare, încât se constitue
tre viis, No, 1845; Suppl., Dispositions entre o ingratitudine.
“Dacă la interogator, de exemplu, dona-
vis, No. 511; Laurent XIII. No. 10, îi;
torul reclamant declară că donatarul pâ-
EN

Huc, VI. No. 245; Josserand, INI, No. 1631;

rit la înjurat de D-zcu, la ameninţat
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I. p. 459,
cu un ciomag. fără a-l lovi şi că l-a luat
nota 2; Contra: Duranton, VIII, No. 558;
cu mâna de. gât. fără a-l lovi sau răni,
Baudry et Colin, Donations et testumenis, în consecință judecătorul va apreciă, dacă
I, No. 1615; Comp.: Planiol, III, No. 2646). aceste fapte consiitue o ingratitudine,
I/C

79. Măsura în care donatarul trebu- conf. art. S5i No. 2 ce. cit.
eşie să procure alimente donatorului, In ce priveşte insulta precedenti, acea-
se va apreciă, luându-se în consideraţie sta nu constitue o injurie gravă în sen-
importanța donaţiunci. (Demolombe, XX. sul art. 831 No. 2. e. civ.. deoarece nu sa
No. 649; Demante ct Colmet de Santerre.
AS

atăcat câtuşi de putin reputaţia donato-

IV, No. 98 bis. VII: Dalloz. Râp., Dispo- rului şi nici un delict, ci o simplă insultă
sitions centre “vifs. No. 1846; Laurent, XIII, pe care legiuitorul a asimilat-o în art. 390
No. 10; FHuc, VI, No. 243). ec. pen. cu o contravenţiune poliţiencască.
71. Donatarul poate îi obligat a pro- In ce priveşte celelalte fapte ale pâri-
cură alimente donatorului peste valoarei
UI

tului, simpla ameninţare cu bătace nu con- -

veniturilor bunurilor dăruite. (Laurent, stitue un delict, decât atunci când este
XIII, No. 10; Baudry ct Colin, Donations condiționată, cecace :nu-i cazul în speța
et _testaments I, No. 1612: Comp.: Planiol, de faţă, iar faptul că pâritul a luat de
BC

TI[. No. 2646; Contra: C. Hamangiu, 1. Ro- gât pe donator nu constitue nici lovire.

— 30 —
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VU Art. 832

nici rănire conf. art. 25S c. pen. şi deci In concluzie, dacă faptele donatarului
nu-i delict, mai ales că la interogator nici nu constitue nici delicte, nici injurii

RY
donatorul nu declară că donatarul Var fi grave, nici cruzimi conf. art. 851 Nr. 2 e.
lovit sau rănit. civ., ci simple insulte sau fapte brutale
acă la interogatoriu donatorul preci- fără gravitate, acţiunca în revocarea (res-
zează complet faptele pâritului pe-care tiluțiunea) donaţiunei cată a fi respinsă.
le consideră ca o ingratitudinc, iar din menţinându-se astiel şi securitatea con-

RA
complexul circumstanțelor speţei rezultă venţiunilor în societate. (Jud. ocol Brastă-
în mod învederat că cele nu constitue o vățu-Romanaţi. Cartea de judecată civilă
îngratitudine în sensul art. 8351 No. 2. c. No. 140 din 20 August 1924. Jur. Gen.
civ., proba cu martori solicitată de recla- 1925 No. 936). .
mant, înainte de a i se lua interogatoriul
0, Nu orice injurie, după cum eroua

LIB
spre a dovedi faptele donatarului cată a
îi respinsă de plano ca inutilă, fiind mai pretind. recurenţii, constituesc fapte de in-
mult un mijloc pentru ticrgiversarea pro- eratitudine, ci numai acele cari prezintă
cesului. un caracter de gravitate sunt o cauză de
„Alte circumstanţe din care rezultă că revocare a donaţiunilor pentru ingrati-
nici donatorul nu consideră faptele dona- tudine, după cum în mod expres este ară-
tarului ca o ingratitudine: a) ulterioara tat în art. 851 din codul civil.

ITY
venire a donatorului prin casa donata- Acest caracter particular de gravitate
rului la care a luat şi masa de vreo 5—4 morală care singur poate motiva revoca-
ori b) propunerea făcută de el donata- rea donaţiunci pentru ingratitudine, nu-
rului de a-i restitui cheltuelile făcute cu mai judecătorul fondului care este jude-
intentarea acţiunci de față, spre a o re- cătorul suveran al faptelor, este în mă-
sură şi are căderea a-l apreciă. (Cas. [, 3037
trage şi ce) declaraţia făcută în instanţă
de donator,
pâritul îi'restitue
că-şi
cheltuelile făcute
retrage
cu
procesul, ceeace denotă cel puţin o quasi
iertare din partea donatorului.
acţiunea, dacă din
146).
3,
16

A
RS
Iunie

se vedeă:
1926, Pand.
”
art. 835, nota
Rom.

d.
1926, III,
VE
Art. 832. — Revocarea pentru neîndeplinirea condițiunilor şi
pentru ingratitudine, nu se face de drept niciodată. (Civ. 407, 815,
829, 830, 833, urm., 930, 1020, 1021, 1366, 1890; Civ. Fr. 956).
NI

- Text. fr. Art. 950.— La, r6vocation pour cause d'inexâcution des conditions
U

cu pour cause d'ingratitude, n'aura jamais lieu de plein droit.

Doctrină, p. 931; Troplong, Donations cet testaments,

AL

II, No. 1295; Michaux, Donations, No.

1. Revocarea donaţiunilor pentru neiîn- 1126; Aubry ct Rau. cd. t-a VII, 8 707 bis,
_deplinirea condiţiunilor şi pentru ingra- nota 3, p. 4ii; Dalloz, Rep.. Dispositions
titudine, nu se face de drept niciodată, entre vifs, No. 1801; Planiol, III, No. 263t!
TR

ci ca este supusă resulelor cari guver- 2. După altă părere, donatorul poate
ncază rezoluțiunea contractelor sinalag- cere revocarea donaţiunei pentru neînde-.
matice. Revocarea, în principiu, trebu- plinirea condiţiunilor, fără să fie nevoit
este să fie cerută prin justiție care va în prealabil să puic în întârziere pe dona-
apreciă gravitatea faptelor, şi se operează tar, deoarece legca nu cere îndeplinirea
EN

numai în virtutea unci hotăriîri. (Demo- acestei forinalități. (Demolombe, AX, No.
lombe, XX, No. 590, 605, 659; Aubry et 000; Laurent. XIL. No. 505; ;Huc, VI. No.
Rau, ed. 4-a, VII, $ 707 his. p. 411: Mour- 2533; Baudry et Colin; Donations et testa-
lon, II, No. 755; Dalloz, Rep. Dispositi- ments, Î. No. 1547; Josserand, III, No. 1614:
ons entre vifs. No. 1801, 1852: Suppl.. Dis- Alexandresco. ed. 2-a, 1V, partea IL, p. 434;
I/C

positions entre vifs. No. 497: Laurent, XII. . Hamangiu, |. Rosetii-Bălănescu şi Al.
No. 494; Iluc, VI, No. 238; Baudry cet Co- Băicoianu. III. No. 1192).
“lin, Donations et testaments, Î, No. 1546: 4, După aceasta a doua părere. singura
Josserand. ILI, No. 1613, 41633; Alexan- consecinţă a lipsei unei puneri în întâr-
dresco. ed. 2-a. IV, partea LI. p. 422, 496, ziere a donatarului de a execută sarcinele,
AS

407. 456; C. Hamangiu. Î. Rosetti-Bălă- este că donatorul nu poate cere daune in-
nescu şi Al. Băicoianu, III. No. 1201). terese anterioare cererii de revocare
5, In cazul unci donaţiuni cu sarcine. (Baudry et Colin, Donations ct testaments,
după o părere, donatorul nu poate cere IL, No. 1548; Alexandresco, ed. Il-a, IV, p.
I, p. 454%; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălă-
UI

revocarea donaţiunei pentru neîndeplini-

rea condiţiunilor, decât după ce a pus în nescu și Al. Băicoianu, III, No, 1192).
întârziere pe donatar pentru a execută 5, In cazul donațiilor a căror sarcină
sarcinele şi cl nu s'a conformat. (Alass€ et constă într'o obligaţie de a nu face, pu-
BC

Verg6 sur Zachariac,, Il. $ 493, nota 2, nerea în întârziere cste inutilă, deoarece

19515. — Codul Civil adnotat. — VII,

— 31 — af
 Art. 833 DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VI - Codul civil

donatorul nu poate [i obligat să someze 8, Cu toate că art. 9560 c€. civ. În. (S32c.

Y
în orice moment pe donatar să nu contra- civ. rom.). prevede că revocarea unei do-
vie condițiunei prevăzute în actul de do- națiuni pentru neindeplinirea condiţiilor

R
națiune. (Demolombe. XX, No. 607; Ale- nu are loc niciodată de drept. totuşi păr-
xandresco, ed. 2-a, LV, partea Î, p. 44). țile pot stipulă în actul de donațiune revo-
6. Intro acțiune de, revocarea unti do- carca de plin drept. (Demolombe, XX, No.

RA
națiuni pentru neexecutarea condițiilor. 606, 607; Demante ct Colmet de Santerre.
tribunalele au facultatea de u acordă do- 1Y, No. 96 bis, IV; Dalloz, Râp.. Disposi-
natarului un termen de_graţie pentru tions entre vils, No. 1805; Suppl., Disposi-
execută condiţiunile. (Demolombe, XĂ, tions entre vils, No. 497: Aubry et Rau,
No. 605; Mourlon, Li, No. 722: Demante et. ed. f-a. VII, $ 707 bis. nota 4. p. 411; Lau-

Colmei de Santerre, IV, No. 9; Aubry ct
Rau, ed. 4-a, VII. $ 707 bis, nota 5, p. til;
Dalloz. Rep., Dispositions entre vils, No.
1502; Laurent, XI, No. 504: Iluc, VI, No.
235: Baudry et Colin. Donations et testa-
ments, I, No. 1551; Planiol. LII, No. 2654;
LIB
rent, XII. No. 505; Huc. VI, No. 258; Bau-
dry ct Colin. Donations.ci testaments. |,
No. 1504: Planiol, LII, No. 2654; Josserand
"III, No. 1615; Alexandresco ed. 2-a. IV,
partea IÎ, p. 4260, 427, 428; Contra: Coin-
Delisle, Commentaire, Art. 956, No. d),

ITY
Josscrand, “III. No. 31617: Alexandrasco. 9. Chiar în acest caz donutorul nu este
ed. 2-a, IV, partea LI, p. 427, 454). dispensat de a cere justitiei să constate
7. In acţiunile de revocarea donaţiuni- si să pronunțe revocarea. (Demolombe,
lor pentru cauza de ingratitudine, tribu- ANN, No. 607; Demante ct Colmet de San- .
palele nu pot acordă termene de graţie, terre, IV, No. 98 bis, IV; Aubry et Rau,
ci sunt obligate să pronunţe revocarea ed. z-a, VII, S 707 bis, nota 4, p. 4i1; Dal-
dacă sa făcut dovada unui fapt de ingra-
titudinc, din cele prevăzute de lege. (Dal-
loz. Rep. Dispositions entre vis. No. 1852).
RS loz, Rep.. Dispositions entre vils, No.
Suppl., Dispositions entre vils, No.
1803;
497).

Art. 833.— Cererea de revocare pentru ingratitudine “trebue

IVE

făcută în termen de un an din ziua faptului, sau din ziua când

donatorele a cunoscut faptul.
Acţiunea de revocare nu se poate intentă în contra erezilor
UN

donatarului, nici de erezii donatorelui în contra donatarului, afară

numai dacă, în acest caz, acţiunea s'a intentat de donatore, sau dona-
torele a murit în anul în care se puteă intentă acţiunea. (Civ. 834,
931, 1202, 1881; L. Timbr. 21 $ 1—b; Civ. Fr. 957).
AL

Tea. fr. Art. 957.— La demande en râvocation pour cause d'ingratitude

devra ctre formţe dans Pannte, ă compter du jour du delit impute par le dona-
teur au donataire, ou du jour que le delit aura pu ctre connu par le donateur. |
TR

Cette revocation ne pourra âtre demandţe par le donateur contre les htritiers
du donataire, ni par les heritiers du donateur, î moins que, dans ce dernier cas,
action n'ait Gt6 intentte par le donateur, ou quil ne soit decâde dans Vannte
du dâlir.
EN

INDEX ALFABETIC Parte civilă îl), j Sezină &. .

(la doctrină). Pedeapsă 1. Stinge'e, a se vedeă cu
Prescripţie, a se vedcă vântul: „Decădese-,
Acceptare 2%, Ertare 20, 3, 35, 39, du, 41, cuvântul: „Decădere* şi Succesiune vacantă 9.
Acţiune oblică 14, 2 26 Suspendare 27, 28,
I/C

Acţiune personală 1,2, 13, Executare benevolă 42, Prezumpţiuri

40 20,. 8, 35,40, "Termen de un an 16,21—
37 Fapt continuu 23. 20, 3936, 28, 40, 41.
Acţiune privată 29, 30, Fapte succesive 22, 4), Răzbunare î, “Terţe persoane 13.
Acţiune publică 29, 3, + Femee măritată 23, evocare î urm.
Adulter 37. imposibilitate 4,
Apel 18 Incetare din viaţă 11, 16,
AS

Cesiune 13 17, 10, 23, 31 36, ăi.

Continuarea acţiunei 3,11,
1. |, Imaratitudine 1 urm. Doctrină.
Înjuri 1.
Creditori în, 14, 12. | Intrerupere 97.
Cunoştinţă 15, 20, 21,24, Inventar 23. 4. Acţiunea în revocarea unei donațiuui
25, 31—6, 38, 42, Lepatari universali 5, 8. pentru ingratitudine, este o acţiune per.
Curator 9.
UI

Moarte 11, 16, 17, 18, 23,31 |

Decădere 26, 27, %, —36, 33,
sonală deoarece are de scop răsbunarea
Deces 11, 16, î7, 18, dun Moştenitori 3—6, 12—19, 23 «e o injurie adusă donatorului de către do-
—36, 39. 28, 01.39, 42, natar. (Aubry ct Rau,'ed. s-a, VII. S 708,
Deliberare 26, Moştenitori neregulaţi 5.
nota 18, p. 418; Laurent, XIII, No. 24; Bau-
BC

Despăguliri 29. Moştenitori universali 5,5.

Donaţiuni 4 urm. Părăsirea domiciliului con- dry et Colin, Donations et ieatments, |.
Dovadă 2, îi. juzal 23, No. 1620; Josserand, III. No. 1629, 1034:

— a.
S2 — ,
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Art, 833

Alexandresco, ed. 2-a, IV, parteaIL, pi 462: (Demolombe, NĂ, No. 691; Demante ct

RY
. Hamangiu. |. Rosetti-Bălăneseu şi AL Colmet de Santerre, 1V, No. 100 bis. VIII:
Băicoianu, IIT, No. 1201. Baudry ct Colin, “'Donations ct testaments.
9, Acţiunca în revocarea unei dona- [. No. 1651: Alexandresco, ed, 2-a, IV, par-
liuni pentru ingratitudinc, fiind o acţiune tea Î, p. 465, 404).
personală poate [i introdusă numai de do- 10. Creditorii donatorului nu pot.:ca în

RA
nator. (Dalloz, Rep... Dispositions entre virtutea acțiunci indirecte, prevăzuilă de
vifs, No. 1856: Suppl.. Dispositions entre art. 1166 c. civ. în. (974 ce. civ. rom), să
vifs, No. 514: Planiol, III, No. 2647; Josse- exercite în numele debitorului lor acţiu-
rand, TIT, 1629, 1634; “Aexandicaco. ed. 2-a, nea în revocarea donaţiunei pentru in-
IV. parteaI, p. 462: C. Ilamangiu. [. Ro- «ratitudine, (Larombi&re, Obligations. Art.

LIB
setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III. No. 1166, No. 9; Duranton. X, No. 559: Demo-
1901). | lombe, XX, No. 695: Demante ct Colmet
2. Moștenitorii donatorului nu pot cere de Santerre, IV, No. 100 bis, VIII; V, No.
în principiu, revocarea donaţiunei pentru St bis, IX: Aubry «et Rau. cd. -a, VII.
cauze de ingratitudini, însă vor puteă con- $ Z0S, nota 19. p. 420: Dalloz. Râp., Dis-
tinuă acţiunea începută de autorul lor. positions entre vils, No. 1856; Laurent,
(Dalloz, Rep., Dispositions entre viis, No

ITY
AIIL. No. 2; Baudry et Colin, Donations
1554; Suppl., Dispositions entre vils, No. ct testaments. I. No. 1621; Baudrv et
519; Planiol, III. No. 2647; Josserand, Ifi, Barde, Obligations, I, No. 613; Planiol, INI,
No. 1629, 16034; Alexandresco, ed. 2-a, IV. No. 2047: Josserand, III, No. 1634; Ale-
partea |. p. 460, +63: C., Ilamangiu. I. Ro- xandresco, ed. 2-a, IV. partea I, p. 465:
setti-Bălănescu şi Al, Băicoianu, II]; No. C. Hamangiu. I, Hosetii-Bălănescu si AL
1201).
4.
comiterea
Dacă în
faptului
intervalul

tudinea şi data morţei donatorului, acesta

care
de timp
constitue
dintre
ingtati- RS
Băicoianu, III. No. 1201).
11. În cazul când donatorul încetează
din vicată, după ce introdusese acțiune
în revocarea donaţiunei pentru ingrati-
a fost în imposibilitate fizică de a formă tudine, creditorii succesiunei vor putcă
VE
cerercă de revocare. moștenitorii săl vor exercită această acţiune. (Larombitre,
aveă dreptul să ceară revocarea dona- Obligations, Art. 1166, No. 9: Duranton,
tiunci. (Dalloz, Râp.. Dispositions entre N, No. 559: Demolombe, XX. No. 092;
vifs. No. 1854). Dalloz, Râp.. Obligations. No. 927; Huc,
5, Prin cuvântul: „moştenitori” din art. VI. No. 246: Contra: Aubry et Rau, cd. t-a,
NI

957 c. civ. Îr. (S55 e. civ. rom.) trebueşte VII. $ 708. nota 19, p. 4%: Alexandreseo,
să înțelegem toji succesorii universali, ed. 2-a, IV, partea 1, p. 465).
adică acci cari succed în toate drepturile 12. Creditorii moștenitorilor donatoru-
U

defunctului, deci şi moştenitorii neregu- lui au dreptul să exercite acțiunea în re-

laţi. legatarii universali sau cu titlu uni- vocare * pentru ingratitudine. (Demo-
versal etc. (Demolombe, XX, No. 690; De- lombe, XX, No. 692; Demante ct Colmet
mante ct Colmet de Santerre, IV. No. 100 de Santerre. IV, No. 100 bis, VIII; Dal-
AL

bis. VIII; Michaux, Donations, No. 1244: loz, Râp., Obligations, No. 927; Huc, VI,
Laurent, XIII. No. 27: Alexandresco, ed. No. 246; Baudry et: Colin, Donations et
2-a, E partea I, p. 462, nota 4).. testaments, I. No. 1651; Contra: Laurent,
G. După: altă părere, prin moştenitori XIII. No. 27, 3; Alexandresco, ed. 2-a,
TR

se înțeleg. numai acei moştenitori cari IV, partea|, p. 165).

- reprezintă persoana defunctului. (Aubry (8. Donatorul sau moștenitorii săi au
ct Rau, cd. 4-a, VII: S 708, nota 1$,. p. 419). dreptul să cedeze unui .terț, acțiunea în
I.. Acţiunea in revocarea donațiunei revocare care le aparţine. (Demolombe.
pentru ingratitudine. aparţine după o pă XA, No. 694; Demante ct Colmet de San-
EN

xere, moştenitorilor donatorului în cali- terre, IV No. 100 bis, VIII: Aubry et Rau,
“tatea lor de reprezentanţi ai persoanei cd. 4-a. VII. $ 708, nota 20, p. 420: Lau-
sule, iar nu în calitate de succesori la rent, XIII, No. 29; Tluc. VI, No. 247; Alc-
bunnrile sale. (Aubry et Rau, ed. t-a, VII. xandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 460
S 70$, text și nota 18, p. 418. 419: Dalloz, nota 2, 466). ”
I/C

Rep. Dispositions entre vifs., No. 1856: 14. Acţiunea în revocarea unei dona-
Suppl.. Dispositions entre vifs,. No. 514). țiuni pentru ingratitudine fiind esenţial-
8, 'După altă părere, acţiunea în revo- mente personală, poate fi intentată
carea unei donaţiuni pentru ingratitu- numai contra donatarului iar nu şi contra
dine, aparţine oricui care culege în locul
AS

moștenitorilor săi. (Demolombe. AX, No.

moștenitorului universalitatea sau o cută- 67S; Dalloz. Râp., Dispositions entre vifs,
parte din universalitatea bunurilor defunc- No. 1855; Suppl.. Dispositions entre vifs.
tului fie că are sau nu sezină, (Demolombe, No. 515:' Laurent, XIII, No. 50; Planiol.
XX, No. 690 urm.: Demante et Colmet de III, No. 2648; Josserand, III, No. 1635:
UI

Santerre, IV. No. 100 bis, VIII; Laurnet, _Alexandresco, ed. 2-a. IV. partea, |. p,
XIII, No, 27; Huc. VI, No. 245: Baudry ei 466; C. Hamangiu, |. Rosetti- Bălănescu și
Colin. Donations et testaments, [.. No. 1650). AL Băicoianu, III, No. 1202).
9. Curatorul unei succesiuni vacante 15. Acţiunea în revocare a donaţiunci
BC

are dreptul să introducă acţiune în revo- pentru ingratitudine, nu poate fi inten-

carea donajiunei pentru ingratitudine. tată contra moştenitorilor donatarului,

S3 —
 Art. 833 DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Codul civil

Y
chiar dacă donatorul nu ar fi ştiut îna- trebueşte ca donatorul deşi a cunoscut
intea decesului donatarului că acesta eră faptele, să ştie că donatarul este autorul
autorul faptului de ingratitudine. (Demo- lov. (Demolombe, XX, No. 665; Mourlon,

R
lombe, XX, No. 678; Dalloz. Râp., Dispo- II, No. 741; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
sitions entre vifs, No. 1853; Laurent, XIII, “bartea ÎI, p. 4601).

RA
No. 50; Planiol, III, No. 2648; Josserand, 29. In cazul când donatarul a comis
III, No. 16535; Alexandresco, cd. 2-a, IV, -mai multe fapte succesive. de ingratitu-
partea I. p. 466). dine, termenul de un an va începe a curge
18. Deasemenca acţiunea!în revocare dela comiterea ultimului fapt de ingra-
nu poate fi intentată contra moștenitorilor titudine. (Laurent, XIII, No. 33; Josserand,

donatarului, chiar dacă acesta ar fi în-
cetat din vicaţă înaintea termenului de
un an prevăzut de art. 957 al. 2 c. civ fr.
(833 al, 2. e. civ. rom.). (Dalloz, Rep., Dis-
positions entre vifs, No. 1853; Comp.: Jos-
nerand, III, No. f635).
17. Dacă donatorul a intentat acţiune
LIB
III, No. 1636; Alexandresco. ed. 2-a, IV,
partea, |, p. 4601). | ,
28, Dacă faptul care constitue ingrati-
tudinea donatarului ţine toată vicaţa do-
natorului, cum ar fi în cazul când femeea
deşi condamnată a se reintoarce în do-

ITY
miciliul conjugal, a refuzat a execută a-
în revocarea donuațiunei, pentru ingrati- ecastă hotărire, actiunea în revocare va
tudine contra donatarului şi acesta înce- trece la moştenitori, în caz de decesul
tează din vieață, în cursul instanței, do- donatorului deoarece ' faptul donatare
natorul va puteă continuă acţiunea contra „este continuu si termehul de un an nu a
moştenitorilor donatarului. (Duranton, putui să înceapă a curge. (Laurent, XIII,
VILI, No. 562; Massc et Verge sur Zacha-
riac, III, 3 484. nota 21, p. 237; 'Troplong,
Donations et testamenis, II, No. 153%;
Aubry cet Rau, ed. 4-a, VII, $ 70$, nota
RS No. 35, 35;

94,
Alexandresco,
„partea ÎI, p. 461).
Potrivit
ed. 2-a. 1V,

dinpoziţiunilor
civ. Îr. (855 c. civ. rom.), acliunea în revo-
art. 957 c.
21 p. 420; Dalloz, Râp., 'Dispositions entre carea donaţiunci pentru ingratitudinc, tre
IVE
vis, No. 1855; Suppl.. Dispositions entre bueşte “introdusă de donator în termen de
vits, No, 515; Laurent, XIII, No. 30; Baudry un an din ziua faptului sau din ziua când
ct Colin Donations et testamenis, Î, No. faptul a putut fi cunoscut de donator (în
1623; Josserand, III, No. 1655; Alexan- dreptul civil român, după art. 835 c. civ..
dresco. ed. 2-a. IV, partea Î, p. 467; Con- din ziua când donatorul a cunoscut. fap-
tra.: Demolombe, XX, No. 679; Demante tul). (Dalloz, Rep, Dispositions entre
UN

ct Colmet de Santerre, IV, No. 100 bis, vifs, No. 1857; Suppl., Dispositions entre
V; Mourlon, IL.No. 7+ţ; Planiol. III, No. vis, No. 515; IHuc, VI, No. 244; Baudry
2648; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu ct Colin, Donations et testaments, I, No.
și Al, Băicoianu, III, No. 1202; Comp. 1615; Planiol, III, "No. 2649; Josserand,
Ilue. VI, No. 248). III, No. 1636; Alexandresco, ed. 2-a IV,
18. In cazul când: donatarul a încetat partea ÎI, p. 457, 460: C. Hamangiu, I. Ro-
AL

din vicaţă după pronunţarea hotărirei de setii-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No.
prima instanţă, moştenitorii săi şi dona- 1203). . Ă
torul, după împrejurări, vor avea drep- 25, Dacă donatarul ar fi comis în mod
iul de apel. (Demolombe. XX, No. 680; succesiv mai multe fapte de ingratitudine
Alexandresco, cd. 2-a. IV, partea |, p.
TR

contra donatorului, iermenul de un an nu

+67, 408). va curge decât din ziua comiterei ultimu-
19. Dacă ingratitudinea provine dela
lui fapt sau din ziua când acest fapt a
inoştenitorii donatarului, donatorul nu ajuns la cunoştinţa donatorului. (C. Ha-
are contra lor acţiune de revocare. (Po-
mangiu, ]. Roseiti-Bălănescu şi Al. Băi-
EN

thicr. 'Donations, VIII, No. 192; Coin-De-

lisle, Commentaire, Art. 957, No. 20; Duran- coianu, III, No. 1203).
ton, VIU, No. 562: Demolombe. XX, No. 2G. După părerea dominantă, terme-
635 ter.; Dalloz. Râp., Dispositions entre nul de un an prevăzut de art. 957 c. civ.
vils, No. 1856: Alexandresco, ed. 2-a, IV. fr. (835 c. civ. rom.) constitue o simplă
decădere _iar_nu o prescripţie. (Demo-
I/C

partea I, p. 466).
lombe, XX. No. 666. 669: Aubry et Rau,
20. Donatorul va puteă dovedi prin ed. 4-a, VII, $ 708, notele 25, 26, p. 4%:
orice mijloc de probă că nu a cunoscut Dalloz, Râp, Suppl.: Di'spocitions entre vifs.
faptele de ingratitudine, deşi ele ar fi pu- No. 515; Laurent, XIII, No. 31; Baudry ct
tut să parvie la cunoştinţa lui, deoarece
AS

Colin. Donations ct testaments, I, No. 1616;

stingerea dreptului de a cere revocarea Planiol. III, No. 2650: Josserand, III, No.
unei donaţiuni pentru ingratiludine fiind
1636: Alexandresco, cd. 2-a IV, partea 1,
întemeiată pe o prezumpțiune de iertare, p. 458; Comp.: C. Ilamansgiu. 1. Roscetii-
cl nu a putut să ierte fapte pe care nu
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III. No. 1203:
le-a cunoscut, (Demolombe, XX, No. 661:
UI

Mourlon, II, No. 741; Demante ct Colmet Contra: Mass6 et Verge sur Zachariac,
de Santerre, IV, No. 100 bis, HI: Laurent, III, $ 4S5, nota 19, p. 236; Troplong, Do-
nations et testamenis, III, No. 1215, 1545).
XIII, No. 52; Alexandresco, ed. 2-a, IV 27. Prin urmare termenul de un an
BC

partea I, p. 401). prevăzut de art, 957 c. civ. fr. (835 c. civ.

24. În afară de aceasta, pentru ca ter- rom.), nu poate fi nici intrerupt nici sus-
mennl de decădere să înceapă a curge, pendat în cazurile previzute de codul

— 84—
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Art. 833

RY
civil. (Demolombe, XX, No. 607. 668; Au- a cunoscut faptul de ingratitudine, fără
bry et Rau. ed. 4-a, VII. S 70$, nota 35, să fi intentat acţiunea de” revocare, sc
p. 422; Dalloz, Rep... Dispositions centre presupune că cl a iertat faptul aşă încâc
vis. No. 1857: Laurent. XIII, No. 31, 55: moştenitorii donatorului nu au dreptul să
Baudry et Colin, Donations ct testaments, întente acţiunea de revocare. (Laurent,

RA
I. No. 1616: Planiol, III, No. 2650; Josse- XIII,. No, 54; Alexandresco, cd. 2-a. IV.
rand, III, No. 1636; Alexandresco, ed. 2-a, partea Î. p. 402, 465).
IV, partea I, p. 458 urm; C. Hamangiu, 34, Dacă donatorul a murit în mai
I, Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, LII, puţin de un an după ce a cunoscut faptul
No. 1203; Contra: Mass6 ct Verge sur Za- de ingratitudine, fără să fi introdus acţi-

LIB
chariuc, III, $ 485 nota 19, p. 236; Tro-: unea de revocare a donațiunei, după o pă-
plong, Donations ct testamenis, III, No. rere, moştenitorii săi vor trebui să introducă
1215. 1545). acţiunea de revocare înainte de expirarea
28. Deasemenea nici termenul acordat termenului care rămânea să curgă dela
moştenitorilor donatorului nu poate fi sus- încetarea din viaţă a donatorului pentru a
pendat prin termenul acordat de . lege compleciă anul în care acesta puteă să

ITY
pentru facerea inventarului şi deliberare introducă acţiunea de revocare. (Aubry ct
şi până în momentul acceptării lor; ei Rau, ed, 4-a, VII, $ 708, nota 22, p. ţi:
însă ar putcă să fie autorizaţi să facă Dulloz, Râp., Dispositions centre vifs, No.
acțiunea de revocare, fără să ia calitatea 1859; Suppl.. Disposilions entre vils. No.
de moştenitori. (Demolombe, XX, No. 687; 516, 518).
Dalloz, Râp.. Dispositions entre vils. No.. 35, După altă părere, termenul de un
. 1560).
29. Acţiunea în revocarea donaţiunci
pentru ingratitudine, poate fi stinsă cu
oate că ar subzistă încă acţiune publică
.

trecerea
RS
an în-acest caz va curge dela data când
moştenitorii donatorului au cunoscut. fap-
tul de ingratitudine
acestui termen
deoarece
există
numai
prezump-
după
pentru pedepsirea donatarului şi acţiunea tiune de iertare din partea mostenitorilor.
VE
civilă pentru despăgubirea donatorului (Demolombe. XX, No. 656; Memante ei
şi iuvers, se poate ca acţiunea în revocare
să poată fi intentată -încă deşi celelalte
Colhnet de Santerre, IV. No. 100 bis, VI:
Laurent, XIII, No. 34; Huc., VI. No. 24%:
două acţiuni să fie stinse. (Demolombe, XX,
Baudry ct Colin. Donations et testaments
No. 661, 662; Demante et Colmet de San-
NI

I, No. 1628; Alexandresco, ed. 2-a. IV, par-

terre, IV, No. 100 bis, II; Laurent, XIII. tea ÎI, p. 4604, notă).
No. 31; Iluc, VI, No. 244; Alexandresco, ed.
86, Dacă donatorul a încetat din viaţă.
2-a. IV, partea I, p. 458).
fără să fi cunoscut faptul de ingratitudine.
U

20. Cu toate că acţiunea în revocarea

moştenitorii săi au dreptul la acțiunea de:
donaţiunci pentru ingratitudine ar fi stinsă,
revocare cum aveă dreptul şi autorul lor.
donatorul se poate constitui parte civilă în-
tr:o acţiune publică deschisi contra dona-
Prin urmare dacă la decesul autorului lor
AL

ei au cunoscut faptul de ingratitudine.

tarului pentru un fapt penal care constituia
cauza de revocarea donațiunei. (Demo- punctul de plecare al termenului va curge
dela această dată iar dacă au cunoscut
lombe, XX, No. 662; Alexandresco, ed. 2-a,
faptul de ingratitudine mai târziu. terme-
IV, partea I, p. 458).
TR

nul va curge dela această dată. (Demo-

34, Potrivit dispoziţiunilor art. 957 al. lombe, XX, No. 685; Demante cet Colmet
2 e. civ. îr. (833 al. 2 c. civ. rom), dacă
de Sauierre, IV, No. 100 bis, VII: Tro-
donatorul a murit după ce a avut cunoş-
tință de ingratitudine sau după ce a în-
plong. Donations_ ct testaments. II, No.
1332; Aubry et Rau. ed. 4-a, VII, $ 708
EN

ientat acţiunea de revocare a donaţiunei,

moştenitorii săi vor puteă continuă acţi-
nota 25. p. 421; Dalloz, Rep., Dispositions
unea. (Demolombe, XX, No. 685; Demante entre vifs, No. 1855, 1859; Suppl.. Dispo-
sitions entre vifs, No. 518; Laurent, XIII.
„et Colmet de Santerre, IV, No. 100 bis. No. 34; Iluc, VI, No. 245; Baudryet Co-
VII; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 70$, p. lin, Donations et testaments, I, No. 1627;
I/C

422; Dalloz, Suppl.. Disposiiions entre vifs. Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 465.
No. 519; Laurent, XIII, No. 540; Baudry ct nota 4. 464, nota; Comp.: Josserand. III.
Colin, Donations cet testaments, I, No, No. 1654. 1636).
1624; Josserand, III, No. 1634; Alexan- 21. Moștenitorii soţului donator nu pot
dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 462. 165; C.
AS

să introducă contra soțului donatar su-

Hamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- pravicțuitor, o acțiune în revocarea do-
coianu, ÎN, No. 1201), naţiunci pentru ingratitudinc, întemeiată
32, In cazul precedent, moştenitorii do- pe adulterul acestui soț, deoarece acţiu-.
natorului pot intenta acţiune în revocare, nea în adulter este strict personală soţu-
UI

chiar dacă a trecut mai bine de un an lui ultragiat şi: nu poate îi introdusă de
dela data când donaiorul a cunoscut fap- cât de dânsul. (Demolombe, XX, No. 688.
tul de ingratitudine. (Aubry et Rau, ed. 689; Troplong, Donations et testaments, Il.
4-a, VII, $ 708, p. 422; Dalloz, Râp., Suppl., No. 1335, 1556; Baudry ct Colin, Donations
BC

Dispositions entre viis, No. 519). , et testamenis, I, No. 1632). -

23, Dacă donatorul a încetat din viață 28, In cazul când moştenitorii intro-
după mai mult de un an dela data când duc acțiunea de revocarea donaţiunei după

> — 85 —
 Art, 834 DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Codul civil

un an dela decesul donatorului, ei vor tre- această vfensă. (Duranton, VIII, No. 560;

Y
hui să dovedească că „donaiorul nu a cu- Demolombe. XĂ. No. 661; Mourlon, II.
noscut faptul de ingratitudine şi că ci au No. 741; Alexandresco, ed. 2-a; IV, partea

R
cunosent acest fapt după încetarea din IL, p. 457).
viață a donatorului. (Baudry et Colin, Du- 41. In cazul când faptul de ingratitu-
nations cet testaments, IL. No. 1627), dine al donatarului sa şters prin iertarea

RA
39, Dacă donatorul a iertat pe donutar donatorului sau prin inacțiunea sa în
pentru ingratitudinea ce a comis o faţă de timp de un an, acest fapt nu poate îi luat
cl, nici el, nici moştenitorii săi nu mai pot în consideraţiune într'o acţiune în revo:
intentă acţiunea de revocarea donaţiunei carca donaţiunei întemeiată pe un fapt
pentru ingratitudine deoarece sa stins. (De- nou de ingratitudiric. (Demolombe, AX,

LIB
meloinbe, XX, No. 674: Aubry et Rau, ed. No. 675; Alexadresco, cd. 2-a, IV, partea
4-a, VII, $ 70S, nota 2$, p. 425; Troplone. I, p. 45S, nota; Contra: Poujol.- Donati-
Dunations et testaments, IL, No. 1325, (327; ons, Art. 957, No. 2; Laurent, XIII, No. 24).
Dalloz, Râp.. Dispositions entre vils, No. 49, Dacă donatorul sau moştenitorii
1S5$; Laurent, NILE. No. 24. 31; Baudry ei săi au execuiat donaţiunea de bună voe,
Colin, Donations et testaments, I, No. 1019; la o epocă când cunoșteau faptul de ingra-

ITY
Planiol. Il]. No. 2651; Josserand. III, No. titudine al donatarului, ci nu mai pot in-
1656; Alexaudresco, ed. 2-a, IV, partea |, tentă acţiune de revocare deoarece sunt
p. 457, nota 5; C. Ilamangiu, ]. Rosctti- prezumaţi că au iertat faptul comis. (De-
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1201). molombe, XX, No. 674; Aubry et Rau, cd.
40, Decâte ori donatorul a lăsat să 4-a, VII, $ 70S, nota 29, p. 425; Baudry et
testamenis, I, No.
ircacă un an dela ofensa ce i s-a adus fără
„a reclamă, legea persupune că el a iertat

Art. 834. — Revocarea. pentru ingratitudine nu poate infirmă

RS “Colin, Donations'
1619).
et
IVE
nici înstrăinările făcute de donatar, nici ipotecile sau alte sarcini
reale cu cari el ar fi putut grevă obiectul dăruit; este - neapărat
însă ca acestea să se fi făcut înaintea inscripțiunei extractului cere-
rei de revocaţiune pe marginea transcripțiunei prescrisă prin art.
UN

818.
In caz de revocaţiune, donatarul se condamnă a întoarce va-
loarea obiectelor înstrăinate, după estimațiunea ce li s'ar face în
timpul cererei; se condamnă asemenea a întoarce veniturile din
AL

ziua cererei. (Civ. 458, 480, 485 urm., 765, 818, 830, 855, 1746
urm., 1770; Civ. Fr. 958).
Tezt. Pr. „rt. 958. — La revocation pour cause dingratitude ne preju-
TR

diciera ni aux alienations faites par le donataire, rii aux hypotheques et 'autres
charges reelles qu'il aura pu imposer sur lobjet de la donation, pourvu que le
tout soit anterieur ă Vinseription qui aurait tc faite -de Vextrait de la demande
en revocation, en marge de la transeription prescrite par Lartiele 939.
EN

Dans le cas de revocation, le donataire sera condamnt ă restituer la valeur

dex objects aliânes cu €gard au temps de la deinande, et les fruits, ă compter
de cette demande.
I/C

Bibliografie (continuare).
BuzoUGan V. Gur., Discurs, Dreptul 3/19:7, Curier Jud. 5/1927.
AS

INDEX ALFABETIC Drepturi nesupuse tran- Instrăinare cu titlu gratuit

(la doctrină).
scripţiei 11. 3, 29, 30.
Drepturi reale 31, 32, Instrăinare cu titlu one-
„Acceptare 12, -Conservare 14, Etecte 10, 20—235, ros 3, 29, 3),
Acte de administraţie 17. Creanţă 12, Estimaţiune 2%, Ipotecă 9, 15, 31,
Anulare 12.
UI

Dată certă 17, Extract

i 2, d
5, 7,9, 40, Lipsa transcrierei. a sc vre
Bărbat 16. Despăzubiri 16, 19, 23, 23, Femee măritată 16. deă cuvântul: „Transcri-
Bună credinţă 13, 26. Forţă
Caz fortuit %, 25, 27, 31, 32, Fructe majoră
3; 28. ere“,
Certificat 6. Deteriorări 23, 24, 20, Graf to Locaţiune 17, 18, 19,
Mobile corporate 13, 11,
Donaţiune 1 urm. Îmbunătăţiri 3,
BC

Cesiune 12, »
Cheltueli
e 5, 55, 27, Dotă 16. Ingratitudine 4 urm, Naşte e de copii |.
Condiţiune 13. Dovadă 12 Inscriere 2, 5—10, 15. C
Notificare E
6, 12,

— 36—
Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VU... Art. 884
Oficiu 8, a se vedeă cuvântul: cere dela păstrătorul registrelor de tran-
Păstrâtorul registrelor de „Transcriere,

RY
transcripție 6, 8. Retenţiune 27. . seripțiuni un certificat în care se va con-
Plus-valută 27, Nevocare 1 urm. stată că transcripţia donaţiunci nu a avut
Prejudiciu 16, 19. Sarcină 1. loc şi va face acestui conservator o noti-
Prescripţic 13. Sarcine reale 31, 32.
« Servituţi 31, 92, [icure că dacă * donatarul va cere trans-
Probă 13. 1.2 4 10
Rambursarea cheltuclilor Terţe persoane în 4 îv, cripția, să se facă în acest caz şi inscrip-

RA
5 Transcriere 2, 41—8, 17.
ţia extractului cererei de revocare pe mar-
Rea credinţă 26, 33. Valoare 29, 3. sinea transcripției.: (Dalloz. Rep. Dis-
Registre de transcripție, | Venituri 3, positions entre vils, No. 1849: Poujol, Do-
nations cet testaments, Art. 958, No. 6).
Doctrină. 7, După a patra părere. donatorul va

LIB
cere inscrierea extructuluj cererei de revo-
(,„ Spre deoscbire de revocarea dona- care în registrul de transcripțiuni ca și
țiunei pentru ncexecutarea condițiilor sau cum transcrierea donaţiunei ar fi avut
pentru naştere de copii, revocarea pentru loc. (Demolombe, NN, No. 700: Mourlon.
ingratitudine, nu aduce atingere drepturi- II, No. 736: Dalloz. Rep., Dispositions
lor dobândite de terţi dela donatar asupra entre vifs. No. 1849; Baudry et Colin, Do-

ITY
bunurilor dăruite, (Pothier, Donations, nalions et testaments. I, No. 1641).
VIII, p. 412, nota 1; Dalloz. Rep., Dispo- 8, |n ucest caz dacă mai târziu dona-
sitions entre vils.*No. 1847; Laurent, XIII. tarul ar face transcripţia donaţiunei, păs-
No. 37; Josserand. III, No. 1658; Alexan- trătorul registrelor de transcripţiuni va
dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 419. 4168. face, din oficiu, înscrierea extractului, ce-
469). | rerii de revocare pe marginea transeripțici.

în.
9, Potrivit dispoziţiunilor art. 958 ce. civ.
(854 c. civ. rom.)
donaţiunei pentru ingratitudine să nu aducă
atingere drepturilor terţilor, trebucşte ne-
pentru ca revocarea
;(Baudry

9.
“Tacă
RS
et Colin,
ments, L, No. 1641).
Deasemenea
inscripția
Donations

donatorul
extractului
este
cererei
et
,
bine
de
testa-

să
re-
VE
apărat ca atunci când este vorba de drep- vocare şi în registrul de inscripţiuni ipo-
turi supuse transcripțici, ca drepturile reale tecare. (Dalloz, Rep. Dispositions entre
să fie dobândite înaintea inscripțiunei ex- vifs, No. 1849).
tractului cererei de revocare pe marginea 10. Dispozijiunile art. 958 ce. civ. [rr
transcripției prescrisă de art. 930 ce. civ. ($3+ c. civ. rom.) potrivit cărora revocarea
NI

îv. (818 ce. civ. rom.). (Mourlon, II, No. donațiunei pentru ingratitudine nu poate
756; Dalloz, Râp., Dispositions entre vils, avcă efect faţă de terţele persoane decâr
No. 1847; Laurent, XIII, No. 40; Josserand, «dela data inscripției extraciului cererei de
U

III, No. 1639; Alexandresco, ed. 2-a, IV, revocaţiune pe marginea transcripției ac-
partea JI, p. 470; C. Hamangiu, 1. Rosetti- tului de donaţiune, îşi găsesc aplicaţiunea |.
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1204). numâi la donaţiunile supuse transeripţiei
2, Din articolul 95S c. civ. fr. (854 ce. în registrele de mutaţiuni. (Demolombe,
AL

civ. rom), rezultă că nu se face nici o XĂ, No. 697; Demante et Colmet de San-
distincţiune între înstrăinările făcute de ierre, IV, No. 101 bis, 1V; Mourlon, III, No.
donatar, atât cu titlu oncros cât şi-cu 757; Aubry_ et Rau. ed. 4-a, VII, S$ 708 nota
titlu gratuit. (Demolombe, XX, No. 702; 51, p. 424; Dalloz, Rep., Suppl.. Dispositions
TR

Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No. entre vifs, No, 512; Laurent, XIII, No. 4;
1848; Josserand, III, No. 1658; Alexan- Huc, VI, No. 250; Baudry et Colin, Dona-
dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 469). -tions et testuments. Î, No, 1042, 1645: Jos-
4, În cazul când donaţiunea de imobile serand, III, No. 1659; Alexandresco, ed. 2-a,
nu a fost transerisă, după o părere, dona- IV, partea I, p. 471),
EN

torul care cere revocarea donațiunei pen- (1. Revocarea donațiunilor cari nu tre-
tru ingratitudine, nu are de îndeplinit nici buesc transcrise are efect dela datu ce-
o formalitate pentru a-și conservă dreptu- rerci, fără să fie nevoe de nici o publici-
rile sale, chiar faţă de terții de bună cr. tate, (Dalloz. Râp., Suppl., Dispositions
I/C

dință. (Demante cet Colmet de Santerre, entre vifs, No. 512; Pluniol, III, No. 2653;
IV, No. 101 bis, IM: Dalloz, Râp.. Dispo- Josserand, LII, No. 1639; Alexandresco, ed.
sitions entre viis, No. 1849; Comp.: Ale- 2-a, IV, partea |, p. 771).
xandresco, ed. 2-a, 1V, partea I, p. 471). 12. Cesiunea unci creanţe dăruită, fă-
5. După altă părere, în acest caz dona- cută de donatar trebucește anulată dacă
AS

torul va transcrie mai întâi donaţiunea, notificarea sau acceptarea cesiunei a avut
iar apoi va înscrie extractul cercrei sale loc după introducerea cererci de revocare
pe marginea acestei transcripţii. Donato- -a donaţiunei. (Aubry et Rau. cd. 4-a. VII,
torul va avea dreptul în acest caz, de a cerc $ 70S, nota 51, p. 424: Laurent, NIII. No.
dela donatar rambursarea cheltuelilor fă- 32; Hue, VI, No, 250; Baudrv et Colin,
UI

cute cu transcrierea. (Toullier, V, No. 3%; Donations et testamenis, I.'No. 1637; Ale-
Duranton. VIII, No. 570; Aubry et Rau, xandreseo, ed. 2-a, IV. partea Î, p. 473;
ed. 4-a, VII, $ 708, nota 32, p. 495; Dalloz, Contra: Demolombe. XX, No. 70% De-
BC

Rep., Dispositions entre vils. No. 18-49). manie et Colmet de Santerre, IV, No. 101
6. După a treia părere, donatorul va bis. IV).

— 87—
 Art. 834 | “DESPRE DONAȚIUNILE INTRE VII Codul civil

18. Tevicle persoane cari au dobândit tractante este că donatorul păstrează toate
bunurile mobile corporale dăruite, pot in- drepturile sale asupra bunurilor dăruite ca

Y
vocă dispozițiunile art. 2279 c. civ. în. (190 și cum ele nu ar fi icşit din patrimoniul
e. civ. rom.) dacă nu se face dovada de său. (Demolomhe, XX, No. 707; Demante
donator că ci cunoşteau existenţa cererei ct Colmet de Santerre, IV, No. 101 bis, VI;

R
de revocare a donaţiunei pentru cauza de Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII, $ 708. p. 4%;
ingratitudine, (Demolombe XX. No. 704; Huc, VI, No. 249; Baudry ct Colin. Dona-

RA
Demante ct Colmet de Santerre, 1V, No. 101 tions et testamenis. I, No. 1645; Planiol,
bis. IV: Laurent, XIII, No. 41; Baudry ct III, No. 265+;:C. Iamangiu. IL. Rosetti-Bă-
Colin, Donations et testaments, [. 1645; Jos- lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1204;
serand. III, No. 1659; Alexandresco, cd Josserand, NL, No. 1637; Contra: Laurent,
3-a, IV, partea I, p. 472). , XIII, No. 44;' Alexandresco, ed. 2-a, IV,

LIB
44. Donatorul de lucruri mobile. pen- partea ], p. 475).
tru a nu fi lezat prin actele de dispoziţie 81. Donatorul reiă lucrurile aflate în
ale donatarului, poate luă măsuri de con- posesiunea donatarului, în strarca în care
servare, deoarece în urma introducerei se găsesc. (Demolombe, XX, No. 707; De-
acțiunei de revocare, el devine proprietar mante ct Colmet de Santerre, IV. No. 101
condiţional. (Demolombe, XX. No. 70; bis, VI; Aubry ct Rau. ed. 4-a: VII, $ 708,

ITY
Marcade, Art. 958; Laurent, XIII, No. 45; p. 425; Laurent. XIII, No. 45; Huc, VI, No.
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 472). 249; Baudryv et Colin, Donations ct testa-
15. Ipotecele constiiuite de donatar ments, ÎI, No. 1645, Josserand, III, No. 1637:
asupra bunurilor imobile dăruite, înainte Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 476;
de cererea de revocare, vor fi menținute, C. Iamangiu, |. Roseiti-Bălănescu şi AL
chiar dacă cle au fost înscrise posterior Băicoianu. III. No. 4204).
înserierei cererei de revocare în registrul
respectiv. (Demolombe, XX, No, 703; Ale-
xandresco, ed. 2-a. LV, partea I, p. 469,
nota 2; Contra: Mass6 et Verg€ sur Za-
RS 22, Această soluțiune
țiunca
mobile sau
fără
îşi are aplica-
deosebire
imobile.
dacă
(Laurent,
lucrurile
XIII, No.
sunt

chariae, III, $ 484. nota 15. p. 255). 23, Donatarul este obligat să despăgu-
IVE
4G. În cazul când sa admis revocarea bească pe donator de' daunele cauzate «de
donaţiunei contra unei femei măritate şi | degradările şi deteriorările lucrurilor dă-
bunurile dăruite au fost constituite dotă. ruite.: (Demolombe, XX, No. 708; Demante
bărbatul nu pierde folosinţa acestor bunuri ct Colmet de Santerre, IV. No. 101 bis, V;
însă donatorul va avea dreptul să fie des- Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII. $ 708, p. 43%;
UN

păgubit de femeca măritată pentru paguba Laurent, XIII, No. 47; Planiol, III, No.
încercată prin folosința rămasă bărbatu- 2655; Josserand, III, No. 1657; Alexan-
lui. (Laurent. XIII. No. 52; Alexandresco? dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 476, 477:
ed. 2-a, IV, partea I. p. 469: Comp.: Du- C. Ilamangiu, I. Rosetii-Bălănescu şi Al.
ranton. VIII, No. 565; Demolombe. XX. Băicoianu, III, No. 1204).
No. 703 bis). 24, Donatarul este obligat să despă-
gubcască pe donator chiar dacă degradă-
AL

(2. In caz de revocarea unei donațiuni

pentru cauza de ingratitudine actele de ad- rile și deteriorările bunurilor dăruite sunt
ministraţie făcute de donatar asupra bu- anterioare cererei de revocare a donaţiunei
nurilor dăruite sunt valabile. Astfel con- pentru cauză _ de ingratitudine. (Demo-
tractele de locaţiune încheiate de donatar lombe, XĂ, No. 708; Demante ct Colmet
TR

rămân valabile, chiar dacă nu au obținut de Santerre, IV, No. 101 bis, V; Aubry ct
data certă şi nu au fost transcrise. (Lau- Rau, ed. 4-a, VII, $ 708. nota 36, p. 4%;
rent, XIII, No. 51; Huc, VI. No. 249; Ale- Laurent, XIII, No. 47; Alexandresco, ed.
xandresco, cd. 2-a. IV, partea I, p. 177. 2-a, IV, partea I, p. 477).
EN

478). 25, |n caz de revocarea donaţiunei

48, Contractele de locaţiune încheiate pentru cauza de ingratitudine, donatorul'
de donatar chiar dacă sunt mai mari de trebueşte să despăgubească pe donatar
9 aui (în drepiul român 5 ani) trebhuesc res- pentru cheltuclile și îmbunătățirile făcute
pectate de donatorul care a intentat acţi- de cl asupra: bunurilor dăruite. (Demo-
I/C

unca de revocare a donațiunei pentru cauzei lombe, XX, No. 70S; Laurent, XIII, No.
«de ingratitudine. (Laurent, XIII, No. 5I; 47: Planiol, III. No. 2655; Josserand, III,
Iluc, VI, No. 249; Alexandresco, ed. 2-a, IV, No. 1637; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
partea IÎ. p. 477, 478). tea Î, p. 476. 477; C. Hamangiu, I. Rosetti-
49, În cazul când contractul de loca- Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1204).
AS

țiune încheiat de donatar are o durată 2G, Donatarul va fi considerat ca po-

prea mare care ar putea aduce prejudicii sesor de bună credinţă până la întentarea
serioase donatorului care a obținut revo-: acţiunei de revocare a donaţiunei pentru
carca donațiunei pentru ingratitudine. cauza de ingratitudine şi de rea credință
UI

acesta va putea cere despăgubiri delu do- pentru timpul posterior acestei cereri. (Dal-
natar. (Laurent, XIII. No. 55: Alexan- loz, Rep... Dispositions entre vifs, No. 1850;
dresco. cd. 2-a, IV, partea 1, p. 478). Josserand, III, No. 1637; Contra: Laurent,
20. lifcctul revocări; donaţiunei pentru XIII, No. 47).
BC

cauza de ingratitudine. între părţile con- 27, Donatarul are un drept de reten-

— 88 —
Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Art. 835:

RY
țiune până la plata indemnităţii ce i se da- 48; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p..
toreşte în cazul când cheltuelile ce le-a 373, 476),
făcut au adus o plus-valută imobilului dă- 84, Donatarul va despăsubi deaseme-
ruit. (iluc, VI, No.:249; Planiol, III, No. nca pe donator, care a obţinut revocarea:

RA
2523, 2524). donaţiunei şi în cazul când -cl a ipotceat
28,In caz de revocarea donaţiunei pen-: sau a grevat de sarcini reale, cum sunt
tru ingratitudine, donatarul nu răspunde servituțile, imobilul dăruit. (Demo'ombe,
de pierderea sau deteriorarea lucrurilor dă- XA, No. 710; Aubry et lau, ed. s-a, VII,
$ 708, nota 54, p. 425; Troplong, Donations

LIB
ruite datorite întâmplării şi fără culpa su,
înainte de 'cererea de rcvocare. (Demo- ct testaments, II, No. 15417; Dalloz, Râp...
lombe, AX, No. 7083; Laurent, XIII, No. Dispositions entre vifs, No. 18514; Laurent.
47; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea I, p. XIII, No. 49; Baudry et Colin, Donations.
+70). ct testaments, I, No. 1645, 1646; Planiol,
29, Potrivit dispoziţiunilor art. 938 c. III, No. 2654; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
partea I, p. 477; C. Hamangiu, |. Rosetti-

ITY
civ. îr. (854 c. civ. rom), în cuz
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1204).
de revocaţiunca donaţiunei pentru ca-
39, Aceste despăgubiri sunt datorite
uza de ingratitudine, donatarul va fi
chiar dacă sarcinele reale au fost constituite
condamnat să restitue donatorului va- de donatar, cu titu gratuit. (Demolombe,.
luarea . obiectelor înstrăinate după esti-
XA, No. 709; Aubry et Rau, ed. 4-a, VIi,
maţiunea lor din timpul cererei de re-
vocare, fără a se luă
losul tras de donatar
molombe, XX,
4-a, VII, $ 708, nota
în consideraţiune fo-
din donaţiune.
No. 709; Aubry
35,
(De-

p. 425;
cet Rau, ed.
Dalloz,
83,
RS
$ 708. nota 35, p. 4%).
Potrivit dispoziţiunilor
cv. fr. (834 ce. civ. rom.), în caz de revo-:
carea unci donaţiuni pentru ingratitudine,
art. 958 ce.

donatarul va:fi obligat să restitue fructele:

Rep. Dispositions entre vils, No. 1850:
VE
şi veniturile bunurilor dăruite, numai dela.
Laurent, XIII, No. 45; Baudry ct Colin.
data cererei de revocare, deoarece din
Donations et testaments, I. No. 16416; Ale- acest moment trebueşte considerat de rea.
xandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 475,
474, 476; C. Ilamangiu, LI. Rosetti-Bălă-
credință. (Demolombe, XX, No. 713; Aubry
et Rau. ed. t-a, VII, $ 708, p. 426; Dalloz,
NI

nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1204). Rep., Dispositions entre _vifs, No. 1850;.
30, Donatarul va restitui valoarea obi- Laurent, XIII, No. 46; Baudry cet Colin,
ectelor înstrăinate fără a se face distine: Donations ct _testaments, ]. No. 1617; Jos-
ţiune dacă înstrăinarea a fost făcută cu titlu
U

serand, III, No. 1657; Alexandresco, ed. 2-a

oneros sau cu titlu gratuit. (Demolombe, IV, partea I, p. 474, 475; C. Hamangiu |.
XX, No. 709; Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII, jiosetti- Bălănescu şi Al. Băicoianu, Il, No..
$ 708, nota 35, p. 425; Laurent, XIII, No. 1204).
AL

Art. 835. — Donaţiunile făcute în favoarea maritagiului, nu sunt:

revocabile pentru ingratitudine. (Civ. 280, 836, 932 urm., 936 urm.;
TR

Civ. Fr. 959).

Tezt. fr. Art. 959. — Les donations en faveur du mariage ne seront pas..
revoeables pour ingratitude.
EN

Bibliografie (continuare).
Vaâmescu G. N., Notă sub Trib. Dolj S$. III, 524 din 15 Martie 1995, Curier Jud. 141926
I/C

Doctrină. Intă. (Dalloz, Rep., Dispositions entre viis,.

No. 1970; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
|. Donaţiunile făcute în favoarea căsă- tea Î, p. 454, nota 1).
AS

torici nu sunt revocabile pentru ingraiitu- 3, Dacă însă în momentul cunoaşierii

dine, deoarece sunt prezumate, făcute în faptului de ingratitudine, căsătoria în fa-
interesul copiilor ce se vor naşte. (Dalloz, voarea căreia se făcuse donaţiunea nu mai
Rep. Dispositions entre vils, No. 1970; există şi dacă din căsătorie nu există copii,
Josserand, III, No. 1625: Alexandresco, ed. donaţiunea poate fi revocată pentru ingra-
UI

2-a, IV, partea I, p. 455, 454; C. Haman- titudine. (Baudry et Colin, Donations et
giu, I. Rosetii-Bălănescu şi Al. Băicoianu, testaments, I, No. 1595).
FII. No, 1197). 4, Dispoziţiunile - art. 959 c. civ, [
2, Chiar dacă soţii nu ar lăsa copii,
BC

(635 cit. rom.) îşi găsesc aplicaţiunea

donaţiunile făcute în favoarea căsituriei- atâi în cazul când donaţiunea este:
nu sunt revocabile pentru cauza de ingra- trecută in contractul de căsătorie, cât .
titudine deoarece regula prevăzută de art. şi în cazul când este făcută. prin-
959 c. civ. îr. (835 c, civ. rom.) este abso- trun act separat, însă în favoarea că-

, — 89—
 Art. 836 DIE:SPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Codul civil

Y
sătoriei, (Demolombe, XX. No. 655; Dalloz, cute între soţi prin contraciul de căsătorie,
Rep., Dispositions entre vifs, No. 1970; Lau- sunt revocabile pentru cauza de ingratitu-

R
rent, XIII, No. 20; Huc, VI, No. 251; Bau. dine. (Demolombe, AX, No. 528, 652; Tro-
diy et Colin. Donations ct testaments, ], plong, Donations et testamenis, Il, No.
No. 15$8:
Planiol. III, No. 5150; Josserand, 154S urm.; Michaux, Donations, No. 117;

RA
Il], No. 1625; Alexandresco, ed. 2-a. IV, Demante_ ci Colmet de Santerre. IV, No.
partea Î, p. 455, 454). | 102 bis, [; Mourlon. IL. No. 752: Aubry et
5, O donaţiune deşi făcută în vedereu Rau, ed. 4-a, VII, $ 708, nota (1, p. 416;
facilitării căsătoriei donatarului, este su- Dalloz, Reb., Suppl., Dispositions entre
pusă revocării pentru ingratitudine. dacă vits, No. 504; Laurent, XIII, No. 21; Huc.

LIB
este făcută înaintea căsătoriei şi nu a fost VI. No. 251; Baudry et Colin, Donation»
făcută în vederea căsătoriei cu o anumită ct testaments, 1. No. 1589 urm.: Planiol,
persoană şi ca o condiţiune a acestei că- III, No. 3150, 3200; Colin ct Capitant, III.
sătorii. (Demolombe, XA, No. 655; Aubry p. 809; Josserand, III, No. 1625; Alexan-
ct Rau, cd. -a, VII, $ 70$, nota 10. p. 416; dresco, ed. 2-a IV, parica Î, p. 455: C.
Laurent, XIII, No. 20; Huc, VI, No. 351; Tamangiu. I. Rosctti-Bălănescu şi Al. Băi-

ITY
Baudry ct Colin, Donations et testuments. coianu, III. No. 1197).
I, No. 1588; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
tea I, p. 453, nota 5). , Jurisprudenţă,
6. Dispoziţiunile art. 959 ce civ. fr.
($55 c. civ. rom.), după o părere, se (Continuare dela 1924 până la 1927).
aplică
de terți
donaţiunilor
tractul
nu

de
numai
în favoarea
donaţiunilor

făcute între
căsătorie.
căsătoriei,
soţi
(Merlin,
făcute
ci şi
prin con-
Râper-
RS $51
1. Donaţiunile între vii, conform art.
din codul civil, sunt revocabile pentru
„ ingratitudine; dela acest principiu fac ex-
toire, Separation de corps; $ 4, No. 3: cepţie donaţiunile făcute în vederea căsă-
IVE
Qucstions de droit, Sâparation de corp, $ toriei (art. 855 c. civ.), însă când căsătoria |,
1, No. 2; Coin-Delisle, Commentaire, Art. Sa disolvat și nu a rămas nici un copil.
959, No. 7; Toullier. II, No. 781; Duranton, excepţia prevăzută de art. 855 ce. civ. nu-şi
II. No. 629; VIII, No. 572; Poujol, Dona- mai are aplicaţiunea şi deci in acest caz
tions, Art. 959, No. 7). dota se poate revocă pentru ingratitudinea
„Za După altă părere,: dominantă, dispo- soției cum este în specie faţă de ta-
UN

zițiunile art. 959 ce, civ. în. (835 c. cir. tăl ci, constituitorul dotei. (Trib. Dolj, s.
rODL.), Îşi găsesc aplicațiunea numai do- III; 324 din 15 Martie 1925, Curier Jud,
]națiunilor făcute
CI deJ terţi viitorilorI soţi, 14/1926, Pand. Rom.. 1926, IJIl, 155).
în favoarea căsătoriei lor: donaţiunile fă-

Art. 836.
— Orice donaţiuni prin acte între vii, făcute de per-
AL

soane ce nau copii sau descendenţi existenţi în timpul îacerii lor,

oricare ar fi valoarea acestor donaţiuni şi sub orice titlu s'ar fi
TR

“făcut, fie chiar donaţiunea mutuală sau remuneratorie, îie, în fine,

donațiune în favoarea maritagiului, făcută soților de oricare altă
persoană, aiară de ascendenţii lor, sunt revocate de drept, dacă
donatorele, în urma. donaţiunei, dobândeşte un copil legitim, un
EN

postum!), sau chiar când a legitimat pe un copil natural prin mari-

tagiu subsequent?). (Civ. 304 urm., 837 urm., 840, 937; Civ. Fr. 960).
I/C

„ Teat. fr, Art. 960. — 'Pontes donations entre-vifs faites pai personnes qui
n avaient point d'enfants ou de descendants actucllement vivants dans le temps
de la donation, dequelque valeur que ces donations puissent ctre, et ă quelque
titre qu'elles aient ct& faites, et encore qw'elles fussent mutuelles ou remuncratoires,
AS

meme celles qui auraient ât€ faites en faveur du mariage par autres que par les ascen-
dants aux conjoints ou par les conjoints, lun î Vautre, demeureront revoqutes de
plein droit par la survenanee d'un enfant legitime du donateur, meme d'un post-
hume, ou parla Iigitimation «un enfant naturel par mariage subsequent, sil. est
UI

n6 depuis la donation.
BC

| 4 Copil postum, adică copil născut în urma morței tatălui său,

2) Marita) subsequent, este căsătoria efectuată în urma naşterii copilului. A se vedeă şi notele dela art, fi
și 0% Cod. Civil. Art. irancez corespunzător, 90, adaugă după cuvântul „subserneut* : „sl est ne depuis
Ia donation“.

— 90 —
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VIL Art. 836
.

Bibliografie (continuare).

RY
CoxsraxrIsEscuU Jac. N., Despre testamente, p. 142.

INDEX ALFABETIC NĂ, No. 703; Dalloz, Rep. Dispositions

RA
(la doctrină). entre vals, No. 1874; Suppl.. Dispositions
Absenţă 32—35, 55, 56, 57. Dotă 2, 2, 24, «ntre -vifs, No. 520; Laurent, XIII. No, ZI;
Acceptare 46. - Dovadă 53, 34.
Act de naştere 54. Drepturi câştiwate 11,
Alexandresco, ed. 2-u, IV, partea 1, p. 480,
Adopţiune 30, 31, 50, 51. Efecte 65—71, texi şi nota 1; Comp.: Josserand, III,
Anulare 43, 44. Executare silită 69, No. 1595),

LIB
Aplicaţiune generală 1, 2, Fraudă 53, 54. 4, Prezenturile obișnuite sau cele făcute
3, Grad de rudenie 2%.
Apreciere suverană 6. Incetare din viaţă 34, 460. la ocaziuni nu sunt supuse revocării pentru
ascendenți 23. Instrăinare 67. naştere de copii. (Poihier. Donations, VIII,
Bună credinţă 43. Intenţiune î,
Căsătorie 22, 23, 43. Interes 59, 60, 68. No. 147; Demolombe. XX, No, 766; De-
Căsătone putativă, a se Legitimare 28, 48, 49. mânie ct Colmet de Sunterre, IV, No. 103.
vedeă cuvintele: „Copil Martori 53. - bis, IL; Mourlon, II, -No. 765; Michaux,

ITY
putativ, Moarte 34, 46.
Cesiune 61. Naştere de copii 1—17, Donations. No. 1266; Aubry et Rau, ed.
Confirmare 71. ” 54—54, 58—71.1 4-a, VII, $ 709, p. 495, Dalloz, Râp., Dis-
Contestaţia legitimităţii. Notiticare 64. positions entre
2,
»
53, 54. Obiigaţie naturală 21. viis, No. 1867; Laurent.
Contract de căsătorie 22, Posesiune de stat 54, XIU. No. 67 urm.; Baudry et Colin, Dona-
23, 24,
o LA
Predare 66. - tions_et testaments, I, No. 1655; Planiol.
Cojil absent 32—35, 55, 56, Prescripţie 70.

Copil adoptiv 30, 31, 30,

-"s
Copil legitimat 28, 48. 40,
Copil natural 36, 37, 38,
Copil postum 3, 40, 41.
„ Prezenturi obicinuite
Probă 5, 54,
Rea credință 43—47,
Remitere de datorie
Rentă viageră 20,
+.

12.
III, No. 2660;

5,
RS
Josserand, III. No. 1594;
Alexandresco, ed. 2-a. IV, parica 1, p. 451,
450, nota 1. 490, 493).
Liberalităţile deghizate sub
contracte cu titlu oneros, sunt supuse re-
forma de
Renunţare 11.
VE
Copil putativ 27, 42—37, Retroactivitate 65, vocării pentru naştere, de copii. (Demo-
Creditori 68, 69. Revendicare 70.
Daruri manuale 18. Revocare î urm. lombe, AX. No. 759; Troplong. Donations
Datorie 12, 17, Revocare de drept 02—71. ct testamenis, IIL No. 1-00; Demante ei
Deces 34, 416.
Descendenţi 26, 39, +0, 52.
Revocare parţială 8.
Rezoluţiune 05.
Colmet de Santerre, IV, No. 103 bis, II;
Despăgubiri 16. Săraci 19. Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 709, nota 6,
NI

Donaţiune 1 urm. Sarcină 7, 8, 9, 65. p. 48; Dalloz, Râp.. Dispositions centre

Donaţiuni cu sarcine 7, Servicii 16.
Sex 26.
vils, No. 1875: Suppl. Dispositions entre
Donaţiuni deghizate 5, 6. Stabilimente publice 1. vifs, No. 521; Laurent, XIII, No. 77; Huc,
U

Donaţiuni
12,
indirecte 10, 11, Succesiune 46, 51, 6).
Tăgadă de paternitate 52.
VI, No. 252; Baudry et Colin, Donations
Donaţiuni între soţi 24, 25. Terţe persoane 22, 70, ct iestamenis, ÎI, No. 1655; Josserand, III,
Donaţiun: mutuale 13, 14. Urmărire silită 69, No. 1595: Alexandresco, ed, 2-a. IV, partea
Donaţiuni remuneratorii Viabilitate 41, L, p. 490; C. Iamangiu, TI. Rosetti-Bălă-
AL

15, 16, 17,

nescu, şi Al. Băicoianu, III, No. 1206).
6. Lribunalele vor apreciă în mod su-
Doctrină. veran dacă un act a cărui revocare se cere
pentru naştere de copil, constitue o donu-
TR

|. Din dispoziţiunile art. 900e. cir. [r. țiune deghizată sau un contract cu titlu
($56 ce. civ. rom.) rezultă că intenţiuneu oneros. (Dualloz, Rep,, Dispositions entre
legiuitorului a fost să supue revocării pen- vifs, No. 1878; Laurent, XIII, No. 69).
tru naştere de copii. orice act care are 7. Donaţiunile cu sarcine sunt supuse -
caracterul de liberalitate între vii. (Dalloz revocării pentru naştere de copii. (Pothier,
EN

Rep. Dispositions centre viis, No. 1866; Donations. VIII, No. 150: Demolombe, XX,
Josserand, III, No. 1592. 1595; Alexan- No. 764; Aubry ct Rau, ed. d-a, VII, $ 709,
«resco, ed. 2-a, IV, partea I,.p. 489; C. ]la- nota 10, p._ 429: Dalloz. Rep., Dispositions.
mangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băico- entre vifs, No. 1S67: Laurent, XIII, No. 73;
ianu, III, No. 1206). aa Iuc. VI, No. 252; Baudry et Colin, Dona-
I/C

2, Orice liberalitate între vii este revo- tions cet testaments, I, No. 1657; Alexan-
cabilă pentru naştere de copii, oricare a dresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. 489: C.
fi caracterul, forma sau modalitatea sa. Hamangiu, ], Rosetti-Bălănescu și AL Băi-
(Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII, $ 709, p. 498: coianu. III. No. 1206).
AS

Dalloz. Rep., Dispositions entre viis, No. 8, levocurea donaţiunei cu sarcini se va

1567; Laurent, NILI, No. 67 urm.: Baudrv et face numai în privința părţii care excede
Colin, Donations et testamenis, I, No. 1655; sarcinile, (Demolombe. XX, No. 764; Dal-
Planiol. III, No. 2660; Josserand, III, No. loz, Rep.. Dispositions entre vils, No. 1867;
1595; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, Huc, VI, No, 252: Baudry et Colin, Dona-
UI

p. 489: C. Ilamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, tions ct testaments. I, No. .1059; Comp.:

şi Al. Băicoianu, III, No. 1206). Pothier. Donations. VIII, No, 150; Laurent,
3, Sunt revocabile pentru naştere de MAIL, ANo. 73; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
BC

copii, orice donaţiuni oricare ar fi numă- partea |. p. 459 nota 5).

rul şi valoarea obiectelor dăruite, (Pothier, 9, Dacă sarcinele echivalează cu va-
Donations, VIII, No. 149; Demolombe, luarea bunurilor dăruite, actul poate fi

— 91 —
 Art. 836 DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VIL Codul civil

considerat ca un contract cu titlu oneros; 18, In caz de revocarea donaţiunilor

Y
care deci nu este supus revocării pentru remuncratorii pentru naştere,de copii, dacă
naştere de copii. (Demolombe, XX, No.. 7706: servicuile făcute donatorului de către do-

R
Dailoz, Rep., Suppl., Dispositions entre natar sunt apreciabile în bani, donatarul
vils, No. 522; Laurent, XIII, No. 72). va avea dreptul să ceară dela donator o
10. Donajiunile indirecte sunt supuse " îndemnizaţie. (Demolombe, XX, No. 764

RA
revocării pentru naştere de copii. (Demo- Demante ct Colmet de Santerre, IV, No.
lombe, XX, No. 756; Demante et Colmet de 103 bis, III; Aubry cet Rau, ed. 4-a, VII, S
Santerre, LV, No. 103 bis, Ji; Aubry ct lau, 709, nota 10, p. 429; Dalloz, Rep., Dispo-
ed. 4-a, VII, $ 709, nota 8, p. 428; Laurent, sitions entre vils, No. 1S72; Laurent, XIII.
XIII, No. 76; Josserand, III, No. 1595; Ale- No. 74; Baudry et Colin, Donations et tes-

LIB
xandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 4%; C. “ saments, L, No. 1658; Alexandresco, ed. 2-a,
lfamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- IV, partea I, p. 489, nota 4).
coianu, Il[, No. 1206). . 17. Dacă donaţiunca remuneratorie ar
14. Renunţările la drepturi câștigate, în constitui în realitate plata: unei datorii care
scopul de a face o liberalitate sunt supuse poate fi rcclamată în judecată, ca nu
evocării pentru naştere de copii. (Demv- poate îi revocată peniru naştere de copii.

ITY
lombe. XX, No. 758; Troplong, Donutions (Dalloz, Rep., Dispositions entre vils, No.
et testaments, II, No. 1398; Dalloz, Rep. 1872; Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea |],
Dispositions entre vifs, No. 1$79; Lauient. p. 489).
XIII, No. 76; Alexandresco, ed. 2-a, IV, 18, Darurile manuale sunt supuse revo-
partea I, p. 490, 491). cării pentru naştere de copii. (Demolombe,
19, Remiterile de datorie făcute în sco-
pul de a dărui, sunt supuse revocării pen-
tru naştere de copii. (Pothier, Donations,
VIII, No. 151: Demolombe, XĂ, No. 737
RS NX. No. 753; Josserand, III, No. 1595;
Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea I, p. 490).
19. Donaţiunile .făcute săracilor
stabilimentelor publice sunt supuse 1Cvo-
sau

Demanie et Colmet de Santerre, 1V, No. cării pentru naştere de copii. (Duranton.
103 bis, Il; Aubry et Rau, cd. 4-a, VII, $
IVE
VIII, No. 595; Demolombe, XX, No. 762;
709, nota 9, p. 438; Laurent, XIII, No. 76: Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea I. p. 489).
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea LI, p. 490). 20, Rentele viagere înfiinţate cu titlu
13, Potrivit dispoziţiunilor art. cO0 ce. gratuit sub forma unei donaliuni. sunt re-
civ. în. (836 c. civ. rom,) donaţiunile mu- vocabile pentru naştere de copii. (Baudry
tuale sunt supuse revocării pentru naștere et Wahl, Contrats alâatoires, No. 340; Pla-
UN

de' copii. (Demolombe, XX, No. 763; De- niol, II, No. 2138; Josserand, ILI, No. 159;
mante et Colmet de Santerre, IV, No.. 105 Alexandresco, cd. 2-a, LV, partea L, p. 491).
bis, III; Aubry et Rau ed. -a, VII, $ 709. 94, Donaţiunile cari constituesc execu-
nota îi, p. 429; Dalloz, Rep, Dispusitions tarca unei obligaţiuni naturale nu sunt su-
entre vils, No. 1882; Laurent, ALL No. puse revocării pentru naştere de copii.
73; Huc, VI, No. 252; Baudry et Colin, (Dalloz. Rep., Dispositions entre vils, No.
AL

Donations ct testaments, IL, No. 1657, 16061; 1808; Alexandresco, ed, 2-a, IV, partea I,
Josserand, III, No. 1595; Alexandresco, ed. . p. 489; Contra: Laurent, XIII, No. 70).
9-a, IV. partea Î, p. 489, 490). 29, Donaţiunile făcute de terți în fa-
"14, Revocarea uneia dintre donaţiunile voarca căsătoriei sunt supuse revocării
cata
TR

mutuale pentru nașterea de copii a dona- pentru naştere de copii. (Demolombe. XX,
torului, nu aduce revocarea şi a ce:cilulte No. 767, Massc ct Vergt sur Zachariac, III.
donațiuni. (Dalloz Rep., D'spositions entre $ 485. nota 8, p. 239; Aubry ct Rau, ed.
vifs, No. 1882; Laurent, XIII, No. 73; Bau- 4-a, VII, $ 709, p. 429; Dalloz, Râp., Dis-
dry ct Colin, Donations et festamenis, I, positions entre viis, No. 1855; Laurent,
EN

No. 1661; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- XIII, No. 75; Alexandresco, cd. 2-a, IV.
tea ], p. 490, nota 1; Contra: Duranton, partea I, p. 491; C. Iamangiu, I[. Rosetti-
VIII, No. 590; Demolombe. XX, No. 589; Bălănescu şi Al. Băicoianu. III, No. 12060).
Demante ct Colmet de Santerre, IV, No. 238, Potrivit dispoziţiunilor art. 960 c.
105 bis, III; 'Troplong, Donations et testa- civ. îr. (836 c. civ. rom.) donațiunile fiicute
I/C

ments, II, No. 1395; Aubry ct Rau, ed. 4-a, de ascendenți în favoarea căsă:oriti nu
VII, $ 705, nota 2, p. 3$0). sunt supuse revocării pentru naşiere de
15. Din dispoziţiunile art. 960 ce, civ. copii. (Duranton, VIII, No. 574; Demo:
fr. (330 e. civ. rom.) rezultă că donaţiunile lombe, XX, No. 769; Mourlon, II, No. 267;
Demante cet Colmet de Santerre, IV. No.
AS

remuncratorii sunt supuse revociirii pentru

naştere de copii, deoarece ele sunt adevă- 103 bis, IV; Daloz, Rep, Disnpositious
rate liberalităţi. (Demolombe, XX, No. 764; entre vis, No. 1885; Laurent, XIII. No.
Demante ct Colmet de Santerre, IV, No. 78; Josserand, II, No. 1594; Alexandresco.
103 bis, III; Aubry ct Rau, cd. 4-a. VII, cd. 2-a, IV, partea I, p. 493; C. Ilamanziu.
UI

$ 709, nota 10, p. 429; Dalluz, Rep. Dispo- I. Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, III,
sitions entre vils, No. 1872; Laurent, XII), No. 1206).
No. 74; lluc, VI, No. 232; Baudry et Co- 24, In dreptul civil român, donaţiunile
lin, Donations ct iestaments, Î, No. 1658; ce viitorii soţi şi-ar face între ei, fie prin
BC

Josserand, LII, No. 1593; Alexandresco, ed. contractul de căsătorie, fie printr'un act se-
5-a, IV. partea I, p. 489). parat, înainte de a sc căsători, sunt revoca-
Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE INTRE VI, Art. 836
bile peniru naştere de copii, deoarece textul No. 60; Huc, VI, No. 254; Baudry et Co-

RY
român diferă de cel francez. (Alexan- lin, Donations et testaments, I, No. 1674;
dresco, cd. 2-a, IV, partea I, p. 492, 495). Planiol, III, No. 2664; Josserand, IL, No.
25, Donaţiunile făcute intre soţi în 1596; Alexandtresco, ed. 2-a, LV, partea ], p.
timpul căsătorici nu sunt supuse revocării 454; C. Hamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu și
pentru naştere de copii. (Josserand, III, Al. Băicoianu, LII, No. 1208).

RA
No, 1594; Alexandresco, ed. 2-a, 1Y, par- 3 |. Această soluţiune are loc chiar dacă
tea IL, p. 495; C. Hamangiu. [. Rosetti-Bălă- donaţiunea este făcută însăşi copilului
nescu şi Al. Băicoianu, LII, No. 1206). adoptat. (Demolombe, XX, No. 734; Dal-
26. Pentru ca donaţiunea să îic revocată loz. R&p., Dispositions entre vifs, No. 1900; ;
pentru naştere de copii, trebueşte ca în mo- Laurent, XIII, No. 59; Baudry et Colin, ;

mentul facerci donațiunci, donatorul să nu
aibă deluc copii, nici descendenţi de orice
grad şi de orice sex, în viaţă: (Demolombe.
XX, No, 724 urm; Aubry ct Rau, cd. 4-a,
VII, $ 700, nota 18, p. 451; Dalloz, Rep,
Dispositions entre viis, No. 1892, 1893, 1894;
LIB
Donations et testaments, I, No. 1675; Alc-j
xandresco, ed. 2-a, IV, partea LI, p. 484).
829, Existenţa unui copil absent, în mo-
mentul facerei donaţiunci, după o părere,
nu împiedecă revocarea donaţiunei pentru
naştere de copii. deoarece copilul absent .

ITY
Mourlon, LI, No. 759; Laurent, XIII, No. este considerat că nu există. (Demante ct
50; Iuc, VI, No. 254; Baudry et Colin, Do- Colmet de Sanierre. IV, No. 105 bis, XI;
« nations ct testaments, Î, No. 1669; Planiul, Dalloz, Rep., Absent No. 175; Dispositions
111, No. 2664; Josserand, III, No. 159%; entre viis, No. 1904; Iluc, VI, No. 254;
Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea |. p. 481, Josserand, III, No. 1595).
text și nota 3, 4, 482 text şi nota 1, 485; â8, După o altă părere dominantă exi-
C. Hamangiu,
Băicoianu,
27,
natorului
III,
Existenţa
în
I. Rosetti-Bălănescu
No.

momentul
1205, 1207,

facerei
1208).
unui copil putativ al do-
şi AL

donaţiunei,
RS
stenţa unui copil absent, în momentul fu-
cerci donaţiunei fie că absenţa este de-
clarată sau nu, împedecă revocarea donu-
țiunci pentru naștere de copii. (Demolombe,
împiedecă revocarea donaţiunei pentru naş- XX, No.759; Aubry et Rau,ed.-a, VII,$
VE
tere de copii. (Demolombe, XĂ, No. 735; 709, notele 24, 25, p. 454; Dalloz, Nâp,
Demante ct Colmet de Santerre, IV, No. Absent, No. '475; Dispositions entre vils. .
103 bis, X; Mourlon, II, No. 762; Josse- No. 1904; Suppl., Dispositions entre vils No.
rand, III, No. 1595; Alexandresco, ed. 2-a, 527; Baudry et Colin, Donations ct tes-
|
NI

IV, partea I, p. 484, 485). taments, I, No. 1676; Planiol, III, No. 2664;
28, Deasemenea are acelaş efect exis- Colin et Capitant, III. p. 812: Matei Can-
tențu unui copil legitimat în momentul fa- tacuzino, p. 590; C. Ilamangiu, |. Rosetti-
cerei donaţiunci. (Demolombe, XĂ, No. 725; Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No, 1209).
U

Demante et Colmet de Santerre, IV, No. 24, Dacă însă se dovedeşte că în mo-
105 bis, IX, XV; Aubry et Rau, ed. 4-a, mentul facerei donaţiunei, copilul absent
VII, $ 709, p. 451; Dalloz, Rep., Disposi- eră încetat din viaţă, donaţiunca va îi re-
AL

tions entre vifs, No. 1897; Laurent XIII, No.
53; Huc, VI, No. 254; Planiol, III, No.
2664; Josserand, II], No. 1595; Alexan-
dresco, ed. 2-a, IV, partea 1. p. 481, 485;
C. Hamangiu, IL. Rosetti-Bălănescu, și Al.
TR
vocată pentru naştere de copii. (Aubry et
Rau, ed. -a, VII, $ 709, nota 25, p. 433:
Dalloz, Rep., Absent, No. 475; Dispositions
entre viis, No. 1904; Baudry et Colin, Do-

nations ct testaments, I, No. 1676)...

Băicoianu, IlI, No. 1207, 1208). , 85. După -a treia părere, numai ab-
29, Un copil legitimat constitue o pie- sența declarată a copilului nu împiedecă re-
decă la revocarea donaţiunei numai dacă vocarea donaţiunei pentru naştere de copii;
nașterea şi legitimarea lui sunt anterioare absența însă prezumată împiedecă revoca-"
EN

donaţiunei. (Demolombe, V, No. 373; XĂ, rea deoarece copilul este socotit în viaţă.
No. 728; Demante et Colmet de Santerre, (Dalloz, Râp., Absent, No. 473; Disposili-
IV, No. 105 bis LX; Laurent, XIII, No. 58; ons entre vifs, No. 1904; Alexandresco. ed.
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 185, 2-a, IV, partea I, p. 485).
nota 2; Matei Cantacuzino, p. 390; Comp. 36. Existenţa unui copil natural. chiar
I/C

Contra: C. Hamangiu. 1. Rosetti-Bălă- recunoscut, nu împiedecă pe donator să

nescu și Al. Băicoianu, III, No. 1208). ceară revocarea donaţiunei pentru naştercu
30, Existenţa unui copil adoptiv, in „unui copil legitim, deoarece în dreptul ro-
momentul facerei donaţiunei nu împiedecă mân nu există nici o legătură între tată şi
AS

revocarea donaţiunei pentru : naştere de copiii săi naturali, chiar recunoscuţi. (Ale-
copii, deoarece legea cere existenţa unui xandresco, cd, 2-a, IV. partea 1, p. 483: C.
copil sau descedent cu legătură de sânge Ilamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al, Băi-
cu donatorul, (Demolombe, XX, No. 733, coianu, III, No. 1208).
758; Mass cet Verg& sur Zachariae, III, $ 37, In dreptul civil român, existenţa
UI

485 nota 11, p. 241; Demante et Colmet de unui copil natural, recunoscut de mamă,
Sunterre. IV, No. 105 bis, VIII; Mourlon, împedecă revocare donaţiunei pentru nage
II, No. 763; Aubry ct Rau, cd. 4-a, VII, $ tere de copil. (Comp: Alexaniresco, cd.
709, nota 22, p. 433; Dalloz, Râp., Dispo- 2-a, IV, partea |, p. 483, 484; Contra: C.
BC

sitions entre viis, No. 1900; Suppl., Dis- Hamangiu, Î. Roseiti-Bălănescu şi Al, Băi-
positions entre vils. No. 527; Laurent, XIII, coianu, III, No. 1208). !

— 93 —
 Art. 836 DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Codul civil

Y
38. Potrivit dispoziţiunilur art. 960 c. lănescu şi Al. Băicoianu, IL. No. 1210;
civ, fr. ($56 c. civ. rom, donațiunea este Comp.: Josserand, III, No. 1597).
45. După a treia părere, donaţiunea

R
revocată dacă se naşte posierior facerei
donaţiunei un copil legitim și chiar un co- făcută înainte de căsătorie de soţul de rea
pil postum. (Demolombe, XX. 'No. 742, credinţă, vu fi revocată însă numai în

RA
745; Aubry et Rau, cd. t-a, VII. $ 709, p. folosul copiilor. (Delvincourt. ll, p. 290;
455; Mourlon, II, No. 759; Dalloz, Rep. Dalloz, Râp., Dispositiuns entre vifs, No.
Dispositions entre vifs, No. 1905; Laurent, 1906). :
XIII, No. 65, 6+: Iluc, VI.:No, 255; Baudry 4G. După a patru părere, bunurile do-
et Colin, Donations et testaments, I, No. nate de soţul de rea credinţă, vor fi păs-

LIB
trate de donatar în timpul vieţii donato-
1678; Pluniol, III, No. 2666; Josserand, III, rului, iar la moartea acestuia, vor reveni
No, 1597; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
copiilor dacă acceptă succesiunea. (Du-
I, p. 4S1, 482, 485, 484, 485, 187; C. IIa- ranton, VIII, No. 186; Dalloz, Râp., Dispo-
mangiu, ÎI. Nosetti-Bălănescu şi Al. «Băico- sitions entre vifs, No. 1906). «
ianu, III, No. 1205, 1210). 47. După a cincea părere, donaţiunea
39, Prin cuvântul: „copil, întrebuin- făcută de soțul de rea credinţă, nu va îi

ITY
țat în art. 960 ce. civ. fr. (836 c. civ, rom,) revocată nici în folosul donatorului, nici
trebucşte să se înțeleagă şi descendenţii a copiilor săi. (Demolombe, XX, No. 745;
donatorului, (Dalloz, Râp., Disposition: Mourlon, Il, No. 702; Alexandresco, ed.*
entre vifs, No. 1905; Laurent XIII. No. 65; 9-a, IV, partea I, p. 450, nota 1).
Baudry et Colin, Donations ct testuments, 48, Donaţiunea este revocată prin le-
[. No. 1679; Josserand. II[, No. 1597; Ale-
xandresco, ed. 2-a, IV, partea 1, p. 431).
40. Donaţiunea va fi revocată și prin
naşterea unui alt descendent postum, deşi
RS gitimarea unui "copil natural. prin căsă-
torie subsegquentă. (Demolombe, XX, No.
745; IDemante ct Colmet de Santerre, IV,
No. 105 bis. XV: Aubry et Rau, ed. f-a,
art. 960 e. civ. îr. (836 e. cir. rom.) vorbeşte VII, $ 709, nota 30, p. 457; Dalloz, Rep.
IVE
numai de copii. (Demolombe. XX, No. 740; Dispositions entre vils, No. 190S: Laurent,
Mourlon, U, No. 739; Laurent, XIII, No. XIII, No. 63; luc, Vi, No. 255; Baudry ct
„Bo; Colin, Donations ct testaments, ÎI, No.
15 „lexandresco,
Să ed. 2-a, IV,
V, partea
parte: 1, p. 16S3, 165%, 1655; Planiol, IlL,. No. 2068;.
a

Josserand, III, No. 1597; Alexandresco,

„&l, Pentru ca naşterea unui copil legi- ed. 2-a, IV. partea Î. p. 485, 456; C. lla-
tm postum
UN

să aducă revocarea donaţi- mangiu. |. Nosetti-Bălănescu şi Al. Băico-

unei, irebueşte ca acest copil să fie născut ianu, III, No. 1205, 1210).
viabil. (Demolombe. XX, No, 745; Aubry et 49. In dreptul civil roman această so-
Rau, cd. +a VII $_709, nota 27, p. 435; Dal-
luţiune are loc chiur dacă acest copil eră
loz, Rep. Suppl., Dispositions entre vi[s, No.
născut înainte de donațiune, deoarece le-
72s; Laurent, XII, No. ot; llue, VI, No. iuitorul român a climinat din textul
255; Baudey et Colin. Donations et testa- francez cuvintele: „sil est n6 depuis la
AL

ments, TI. No. 1682; Comp.: Alexandresco, donation”. (Alexandresco. ed. 2-a. IV,
cd. 2-a, IV, Partea 1, p. 482; C. Hamangiu. partea I, p. 4150, nota 4, 156, nota 2).
No eset Bălănescu şi Al. Băicoianu, 5Q. Adoptiunca unui copil nu aduce
II],
revocarea donaţiunilor făcute înainte «le:
TR

42, Naşterea unui copil putativ, aduce

adopțiune. (Duranton, IL. No. 315; VILL.
revocarea donațiunei, (Dalloz, No. 5S1; Demolombe, XX, No. 750; De-
Rep., Dis- mante et Colmet de Santerre, LV. No. 105
positions entre vils, No, 1906; Josserand,
ILIE. No. bis, VIII: Mourlon, II, No. 765; 'Lroplong.
1597: „Mexandreseo, ed. 2-u. IV, Donations cet testaments, II, No. 4573;
EN

partea 1, p. 450, nota î; C. Iamangiu. ].

Hosetti-Bălănescu Aubry et Rau, ed. d-a, VII, $ 709. nota 31,
şi AL, Băicoianu II, No. p. 45S: Dalloz, Reâp., Adoption, No. 191;:Dis-
1210). , positions entre vils, No. 1909; Suppl.
43, Când se unulează căsătoria şi nu- Adoption. No. 43: Dispositions entre viis,
mai unul dintre soți este de bună credinţă, No. 550; Laurent, NIL. No. 66; Huc, VI.
I/C

donaţiunea făcută de cl va fi revocată; Nu. 255; Baudrv cet Colin. Donations et

dacă este însă de rea credinţă donațiunea testaments. I, No. 1086: Pluniol. III, No.
făcută de el nu este revocabilă ci numai 2069; Josserand. III, No. 1595; Alexun-
reductibilă la deschiderea sucecesiunei sale. dresco, cd, 2-a. LV. partea Î, p. 4S4, 487).
AS

(Demante, et Colmet de Santerre. IV, No. 54. Dacă donaţiunea este revocată
103 bis, N; Dalloz, Rep. Dispositions entre prin naşterea unui copil. de această re-
vifs_ANo, 1906; Iluc., VI. No. 255: Baudri vocare va profită şi copilul adoptat când
ct Colin Donations et testaiments, I. No va veni la succesiunea adoptatorului..
1088). e No (Dalloz, Rep... Suppl., Adoption, No. 45).
UI

4%, După a doua părere, donaţiuneu: „829. Donutarul nu poate contestă le-
sitimitatea copilului sau descendentului
făcută chiar de soțul de rea credinţă este
născut posterior donaţiunei, tăzăduindu-i
revocută în folosul său. (Aubry et Rau, ed. paternitatea. în scopul de a împiedecă
BC

t-a. VIL. $ 709, nota 29, p. 456: Daltoz, Rep.

revocarea -donaţiunei, deoarece această
Dispositions entre vifs, No. 1906; Planiol, acțiune aparține numai tatălui si moşte-
III, No. 2667; C. Hamangiu; 1. Rosetti-Bă- nitorilor săi. (Demolombe. NN, No. 742:
Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Art. 836

Alexandresco. ed, 2-a, LV, partea |. p. prevăzută de lege nu atât în favoarea

RY
458). donatorului personal cât mai mult în in-
58, Dounatarul însă va puteă să dove- teresul său ca părinte al copiiior cari sau
dească că donatorul a întrebuințat mano- născut şi în interesul acestora, ci urmând
pere frauduloase pentru au face să se să se folosească de revocare în mod in-
creadă că soţia sa a născut un copil în direct. numai dacă vor supravieţui dona-

RA
urma donaţiunei, pe care nu l-a născut torului şi vor veni la succesiunea acestuia
în realitate. (Demolombe, AX No. 78; şi dacă donatorul nu va îi înstrăinat bu-
Troplong, Donuations et testameuts, II, No. nurile care fuseseră dăruite. (Demolombe,
1595; Laurent, NIL. No. 62; Alexandresco. NN, No. 787. 7S8; Aubry et Rau, cd. d-a,
cd. 2-a, IV, partea L, p. 488). VIL, $ 709. nota 3, p. 427; Mourlon, IL, No.

LIB
54, Această dovadă se va puteă face 75$; Dalloz, Rep., Dispositions centre vifs,
şi prin martori, când vor există fapte No. 192; Huc, VI. 'No, 258:. Baudry et
constante şi precise de natură a face sus- Colin.:Donations et testaments I. No. 16091:
pect actul de naştere al copilului şi po- Iue, VI, No. 258: Planiol, III, No. 2659;
sesiunea sa de stat cchivocă. (Alexan- Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea |, p.
dresco. ed. 2-a, LV, partea L. p. 458). +70: C. Hamangiu, LI. Rosetti-Bălănescu

ITY
55. Deşi după părerea dominantă ară- și AL, Băicoianu. LE, No. 1205; Comp.-:
tată mai sus, absența unui copil legitim al Josscrand, III, No. 1590).
donatorului. are.de efect a face să se Gi. Cesionarii acţiunei în revocarea
considere ucest donator ca neavând copii; donațiunci pentru naştere de copii, vor
dacă donațiunea are loc în timpul absen- aveă dreptul să se prevaleze de revocare,
ței copilului unic, reîntoarcerea acestui dacă cesiunea a avut loc înaintea faptului
copil, după o părere. nu aduce revocareu
donaţiunci, deoarece reintoarcerea lui do-
“vedeşte că el există în momentul donaţiu-
nci. (Demolombe,. XX. No. 752; Aubry et
RS
care a provocat revocarea. (Coin-Delisle,
„Art, 900, No. 49; Demolombe, XX, No. 780;
Aubry et Rau, ed. t-a, VII, $ 709, nota 4,
p. 427; Baudry et Colin, Donations et tes-
Rau, ed. t-a. VIE, $ 709, nota 32, p. 158; taments. LI. No. 1651). -
VE
Dalloz, Râp.. Dispositions entre vifs, G2. lcvocurea unei donaţiuni pentru
No. 1915: Baudry et Colin. IDonations et naştere de copii. are loc de plin drept în
testuments, IL, No. 1687; Planiol, Lil, No. virtutea legii. (Pothier, 'Donations, VILl,
2670: Colin et Capitant. LII. p. 812; Jos- No. 165: Demolombe, XA, No. 782, 783;.
serand, IL, Ao. 1598; Alexandresco, ed. Dulloz,. REp.. Dispositions entre vifs, No.
NI

2-u, IV, partea |. p. 487; AMlatei Cantacu- (915; Suppl., 'Dispositions entre vifs. No.
zino, p. 59: C. Ilamaugiu, Î. Rosetti-Bă- 551; Laurent, XIII. No. 53, Si; Josserand.
lănescu şi Al. Băicoianu, Il, No. 1309). III, No. 1590, 1599: Alexandreseo. ed. 2-a,
U

56, După a dona părere, reintoarcereu IV, partea L. p. 478, 481. 404, 495; C Ha-
copilului absent al donatorului, echiva- mangiu, Î. Rosetti-Bălănescu si A Băi-
lează cu nașterea unui copil legitim. așă coianu, Il, No. 1240), |
încât donaţiunea va fi revocată. (Demante 638, Deoarece revocarea unei donaţiuni
AL

et Colmet de Sunterre, LV; No. 103 bis. pentru naştere de copii are loc de plin
XII; Vazeille, Suecessions, Art, 960, No. 6; drept, donatorul nu trebuie să facă ac-
Troplong. Donations et testaments, UI tiune în justiţie pentru a-şi manifestă
No. 1578: Dalloz. Râp.. Dispositions entre voinţa sa, de a cere revocarea donaţiunei.
TR

vifs, No. 1913). (Dalloz. Râp.. Dispositions entre vifs, No,

57. După u teeiu părere, ducă donaţiu- 191$, Planio]. III, No. 267; Josserand, IIL,
nea a fost făcută în timpul absenței pre- No. 1599: Alexandresco, ed. 2-a, IV. par-
zumate, reîntoarcerea copilului absent, nu tea |. p. 494: C. Hamangiu. I. Rosetti-Bă-
aduce revocurea Vonaţiunci; dacă însă lăneseu şi Al. Băicoianu, Il, No. 1241.
EN

ca a fost făcută după ce absenţa a fost de- 64. Manifestarea voinței donatorului
clarată, reîntoarcerea copilului aduce re- de a revocă donaţiunea pentru naştere de
vocarea donaţiunei. ('Dalloz, Râp.. Dispo- copii, se poate face printi*o notificare
sitions entre vils. No. 1915). adresată donatarului în care i se va face
58. Naşterea suu recunoaşterea unui cunoscut evenimentul naşterei copiilor.
I/C

copil natural nu revoacă donaţiunea nici (Dalloz. Rep. Dispositions entre vifs.
în privința mamei donatoare. (Demo- No. 1918).
lombe, XX, No. 747: Troplong. Donations 65. Revocarea «donaţiunei pentru naş-
et testaments, II, No. 1572: 'Demante ct tere de copii are acelaş efect ca şi rezolu-
Colmet de Santerre, Lt. No. 105 bis, VII; țiunca; donațiunea dispare în mod retro-
AS

Alexandrescu, ed. 2-a, IV, partea I, p. 486: activ şi bunurile dăruite reintră în patri-
C. Hamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu si Al. moniul donatorului, libere de orice sar-
Băicoiânu, III, No. 1210). cine, care ar fi fost constituite de către
59, Acțiunea în revocarea unci dona- donatar. (Josserand, III, No. 1600).
iuni pentru naştere de copii. după o pă- 88.
UI

Dacă în momentul naşterei co-

rere, este prevăzută.de lege numui în inte- plilor, donatorul nu predase donatarului
resul dircct al donatorului. (Dalloz, Rep. lucrurile dăruite. el nu mai poate fi ohli-
Dispositions entre vifs, No. 1922: Laurent, gat a le predă. (Dalloz, Râp.. Dispositions
BC

XIII. No. 85). ” entre vits. No. 1918: Iluc. VI, No. 236:
GN. După altă părere. revocarea unci Ale xandresco. cd. 2-a. IV. partea |. p.
donaţiuni peutru nastere de copii. este
 Art. 837-838 DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Codul civil

Y
G7, Din momentul naşterei copiilor, bunurile dăruite, (Dalloz, Rep., Disposi- :
donatorul poate dispune de lucrurile dă- tions centre vifs, No. 1927).

R
ruite, fie cu titlu oneros, fie cu titlu 70. Obiectele dăruite vor puteă fi re-
sratuit. (Dalloz, Râp., Dispositions entre vendicate de donator sau terți, timp de

RA
vifs, No. 1921; Laurent, XIII, No. 87; Jos- treizeci ani cu începere dela naşterea co-
serand. UI, No. 1600; Alexandresco, 'ed. pilului. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
2-a, IV, partea I, p. 498). , IL, p. 494; C, Hamangiu, L Bosetti-Bălă-
68. Revocarea 'unci donaţiuni pentru nescu şi Al. Băicoianu, LII, No. 1211.
naştere de copii. poate fi opusă de orice 71, Donaţiunea fiind desființată de

LIB
persoană interesată, deci şi de creditorii drept prin naştere de copil, nu mai poate
donatorului. (Demolombe, XX, No. 754%: fi confirmată deoarece nu mai există. (De-
Planiol, III, No. 2672; Alexandresco. ed. molombe, XX, No. 733, 786; 'Mourlon, II,
2-a, IV, partea LI. p. 49%). . No. 770; Laurent, XIII, No. 83; Josserand,
69. Creditorii donatorului, au dreptul TII. No. 1599;-Alexandresco, ed. 2-a, IV,
ca prevalându-se de revocarea de drept partea I, p. 494, 495, 496).
să urmărească, după naşterea copiilor,

ITY
Art. 831. — Revocaţiunea se face şi când copilul donatorului
sau al donatricei, ar îi fost conceput în timpul donaţiunei. (Civ. 836;
Civ. Fr. 961).

donateur ou «de la donatrice fât concu au temps

RS
- Pezct, fr. Art. 961. — Cette revoeation aura
de la
lieu, encore
donation.
que lenfant du
IVE

Doctrină. 2, Pentru ca naşterea unui copil con-

ceput în momentul donaţiunei să poată
1. Poirivit dispozițiunilor art. 961 c. civ. aduce revocarea acestei donaţiuni, trebu-
fr. (837 c. civ. rom.), în materie de revo- eşte ca acest copil să se nască viu şi
UN

carea unei donaţiuni pentru naştere . de viabil: dacă cl nu se naşte în aceste con-
copii, copilul numai donceput, mu tre-
dițiuni, se consideră că nu a existat nicio-
bueşte considerat ca dejă născut, (Lau-
rent, XIII, No. 57; Baudry cet Colin. Do- dată. (Dalloz, Rep, 'Dispositions entre
nations ct testaments, I, No. 1651; Planiol, vifs, No. 1896; Comp.: Alexandresco, ed.
III, No. .266+; Josserand, III, No. 15%: 2-a, IV, partea I, p. 152; C. llamangiu.
Alexandresco. ed. 2-a, LV, partea |, p. [. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,
AL

„452. 455: C. Hamangiu, |. Rosett-Bălănescu No. 1911). 2

şi Al. Băicoianu, 2I[, No. 1207).

Art. 838. — Donaţiunea rămâne revocată chiar când dona-

TR

tarul ar îi intrat în posesiunea lucrurilor dăruite şi ar fi fost lăsat

în posesiunea acelor lucruri după naşterea fiului donatorului; do-
natarul posesor nu va îi obligat a restitui fructele de orice natu-
EN

ră luate de el, decât din ziua în carei se va fi notificat nașterea

fiului sau legitimaţiunea sa prin căsătorie subsequentă. (Civ. 483,
485, urm., 836; Civ. Fr. 962).
I/C

Text. fr. „Art. 962. -— La donation demeurera pareillement râvoqute, lors

meme que le donataire serait entr6 en possession des biens donnâs, et quil y
aurait Ct6 laiss6 par le donateur depuis la survenanee de lenfant; sans ntan-
AS

moius que le donataire soit tenu de restituer les fruits par lui percus, de quel-
que nature quw'ils soient, si ce n'est du jour que la naissance de l'enfant ou sa
Iegitimation par mariage subsequent lui aura 6t6 notifite par exploit ou autre .
UI

aete en bonne forine; et ce, quand mâme la demande pour rentrer dans les biens
donnts n'aurait ete formâe que posttricurement ă cette notification.
BC

. Bibliografie (continuare).
Buzbuvax V, Gu, Discurs, Dreptul 371927, Curier Jud. 3/1907,
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE vu Art. 838 |
- INDEX ALFABETIC

RY
pentru naştere de copii, până la uotifi-
(la doctrină), care. donatarul câştigă fructele naturale,
Acte de adiministraţie 22, | Locaţiune 22, 23, 24, civile şi industriale, oricât de import
23 23. Naştere de copii ante
Act de naştere 21.
? urm. ar fi ele. (Dalloz, Râp, Dispositions entre
Notificare 4—5, 11—24,
Acţiune 5, 19, 20. Notiticare extra-judic ară vis, No. 1950; Alexandresco, ed. 2-a, IV,

RA
Bună credinţă 13, 1 6. partea LI, p. 499).
Capital 8. Nulitate 15, 25, ,
Cunoştinţă 17.
8. Donatarul unei tente viagere, nu -
Posesiune prelungiă 3,
Donaţiuni 1 urm, - Rentă viageră 8. este obligat să restitue ratele încasate,
Fraudă 23. Renunţare 2, în caz de revocarea donaţiunci pentru
Fructe 4—15, 18—20, 22. Reiroactivitate 25, naştere de copii, deoarece aceste rate sunt
Fructe civile 7, 8. | Revocare 1 urm.

LIB
Fructe industriale 7. Şarcine reale 25, fructe civile 'iar nu capitaluri. (Demo-
Fructe naturale 7, Servitute 25. lombe, XX, No. 79: Aubry et Rau, ed.
Instrăinare 25. Terţe „persoane 6, 18, 1, s-a. VII, $ 709, nota 38, p. 440; Laurent,
Inutilitate î,
Ipotecă 55,
=U,
Uzufruct 9.
ce
XIII, No. 90). ,
9. In cazul când bunurile dăruite
au
rămas în mâinele donatorului, care nu
şi-a
Doctrină. rezervat uzufructul, cl va fi obligat ca

ITY
să
restitue donatarului fructele percepute
4. În textul art. 962 ce. civ. fr. cores- până în momentul revocării donațiunei.
punzător figurează fraza: „et ce, quand (Demolombe, XX, No. 795; Demante et
meme la demande pour rentrer dans les Colmet de Santerre, IV, No. 106 bis,
biens donnes naurait Gt6 forme que I;
Aubry et Rau. cd. 4-a, VII, $-709, nota
" postâricurement ă cette notification”, A- 57, p. 440: Dalloz, Rep., Dispositions entre
ceastă frază lipseşte în textul art. 838 c.
civ. rom., fiind eliminată ca inutilă, solu-
țiunea fiind admisă şi în dreptul român.
(Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p.
1
RS
vifs. No. 1952: Laurent, XIII, No. 90; Ale-
= presco. ed. 2-a, IV, partea Î, p. 500,
10. Donatarul are dreptul la fructe
495, nota 4). | le
VE
bunurilor dăruite care nu au fost
2. Donatorul inu poate renunţă la re- percepute până în momentul nașter încă
vocarea unei donațiuni pentru naştere de ei co-
pilului donatorului, deoarece: până
în
copii, deoarece el nu trebuie să exercite moment, el este proprietarul acesto acel
vreo acțiune în acest scop, revocarea a- - nuri, (Demolombe, XX, No. 793; Deman r bu-
te
NI

vând i de drept. (Planiol, III, No. 2672; et Colmet de Santerre, 1V, No. 106 bis,
Josserand,
Îl], No. 1590; Comp.: Alexan- Baudry et Colin, Donations cet testau 1;
dresco. ed. 2-a, IV, pariea |, p.. 496). ments,
1, No. 1697; Planiol, [II, No. 2675; Alexa
3. Posesiunea chiar prelungiiă de către n-
dresco, ed. 2-a, IV, partea IL, p.
U

donatar a bunurilor dăruite, nu face „ca 499,

nota 5). ”
donaţiunea revocată să reînvie. (Planiol, 11..După o părere, donatorul
III, No. 2672: Alexandresco, ed. 2-a, IV, are drep-
tul da la frucel
Îi e produse posterior naşterii
partea ÎI, p. 495, 496). Da copilului şi până la facerca
AL

notificării,
Au In caz de revocarea unei donațiuni chiar dacă nu le-a perceput încă.
(Aubry
pentru naştere de copii, donatarul. va, re- ct Rau, ed: s-a, VII, $ 709, nota 5$,
p.: 410;
ține. fructele bunurilor dăruite până în Dalloz, Rep, :Suppl., Dispositions
momentul când i se xa fi notificat cauza vifs, No. 553; Laurent, XIII, No. 99: entre
Huc,
TR

revocării. (Aubry et Rau, cd. 4-a, VII, $ VI, No. 256; Alexandreseo. ed.
2-a, IV,
709, p. 440; Dalloz. Rep. Dispositions en- partea Î. p. 499, nota 3).
tre vils, No. 1929; Baudry et Colin, Dona- 12. După altă părere, donatarul
tions ct testaments, I, No. 1697; Josserand. nu
poaie pretinde dela donator fructel
HI, No, 1601: Alexundresco. ed. 2-a, IV, e ce
acesta le-a perceput din momentul naște-
EN

partea ÎI, p. 49, 499; C. Ilamangiu, |. Ro- rei copilului, dacă posesiunea bunurilor
setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. dăruite a rămas în mâinele donatorului
1212). ȘI chiar dacă nu a primit nici o notific
are.
5, În cazul când nu s'a făcut notifica- (Demolombe. XX, No. 794; Demante
re, donalârul va reține fructele bunuri- et!
Colmet . de. Sunterre, IV, No. 106 bis, I;
I/C

lor dăruite până în momentul când a fost alloz, Rep. Dispositions entre
acţionat în judecată. (Dalloz, Râp., Dis- vifs,
No. 1932). - ,
positions entre vils, No. 1934: Comp.: 13. Prin urmare. donatarul nu poate
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea 1. p. 500, reține fructele produse de bunurile dă-
nota 1)... : , _
AS

ruite, din momentul nașterci copilului şi

6. Dispozitiunile art. 962 c. civ. îr.. (858 până la notificare, decât numai în calitate
c. civ. rom.), în cecace priveşte restituirea de posesor: de bună credință şi când le-a,
fructelor își găsesc aplicaţiunea nu numai încasat în_mod efectiv. (Demolombe.
donatarului, ci şi terţilor detentori ai bu-
XX,
No. 794; Demante et Colmet de Santerre,
UI

nurilor dăruite. (Demolombe. XX, No. 801; IV, No. 106 bis, I: Planiol, III, No. 2675).
Aubry et Rau, ed: 4-a. VII, $ 709, nota 40, 14. În ambele aceste păreri, dacă do-
p: 440: Laurent, XII, No. 94; Huc, VI, No. natatul a restituit bunurile dăruite, dona-
257: Baudry ct Colin. Donations ct tes- torului. înainte de facerea notificărei, din:
BC

taments, |, No. 1700: Planiol, III, No, 2675; momentul restituirei. el nu va mai aveă:
Alexandresco, ed. 2-a, IV, .partea IL. p, 502). nici un “drept la fructe. (Coin-Delisle,
Z. In caz de revocarea unei donaţiuni Commentaire, Art. 962, No. 4; Vazeille.
19505.— Codul Civi: adnotat. — VII
—'97 — 3
,
 Art. 839 DESPRE DONAȚIUNILI: ÎNTRE VII, Codul civil

Successions, Art. 962, No, 2; 'Dalloz, Nâp., rea fructelor, din ziua acţionării lui în

Y
Dispositions entre vils, No. 1932). judecată. (Dalloz. Râp., Dispositions entre
15. Notificarcu prevăzută de art. 962 vifs, No. 1934). ,

R
c. civ. îr. (855 c. civ. ron.) trebueşte fă- 21. Odată cu noiificurea făcută ter-
cută după formele de procedură civilă şi tului detentor, i se va comunică şi copia
donatarul poate opune nulităţile de formă depe actul de naştere al! copilului şi de

RA
ale notificărei pentru a se dispensă de pe actul de donaţiune, (Colin-Delisle, Com-
restituirea fructelor. (Dalloz. Râp., Dis- mentaire, Art. 962, No. 9; Dalloz, R&p.,
positions entre vifs, No. 1951). ispositions entre vifs, No. 1954). "
16. In dreptul român, deoarece legea, 22, Până la notificarea revocării do-
nu prevede o anumită formă de notifi- napunei pentru naştere de copii; devu-

LIB
care, ea poate fi făcută printrun act rece donatarul are proprietatea îructelor.
extrajudiciar şi chiar în justiţie, în in- cl are „Wreptul să facă orice act de admi-
stanța când sa produs actul de naştere nistrație, cum sunt contracte de arendare
sau de legitimare al copilului şi donatarul şi închiriere, acte cari vor fi respectate
ia cunoştinţe de el. (Alexandresco, ed. de donator. (Demolombe, XX, No. S0;
2-a, 1V, partea |, p. 500, text şi nota 1). Demante ct Colmet de Santerre, IV, No.
17. Notilicarea prevăzută de art. 962 107 bis, Il; Laurent,

c. civ. Îr. (858 c. civ. rom.), nu poate fi
înlocuită prin dovada cunoștinței donata-
rului de fuptul care u dat loc la revocarea
donațiunei. (Demolombe, XX, No. 795,
797; Demante et Colmet de Santerre, LV,
No. :106 bis,: II; 'Troplong, Donations et
testaments, ÎL, No. 1411; Aubry
ed. 4-a, VII, $ 709, notu 39, p. 440; Lau-
rent, XIII, No. S9; Iluc, VI. No. 256: Bau-
et
dry et Colin, Donations et testaments, 1,
No. 1698; Planiol, III, No. 2675; Alexan-
dresco, cd. 2-a, LV, partea ÎI, p. 499, 500;
Comp. Contra: MDuranton, VIII, No. 597,
p. 033, nota 1). : va puteă însă dovedi că contractul de
18. Pentru cu terțul detentor al bunu-
rilor dăruite să înceteze a aveă dreptul
UN
ITY
XIII, No. 9;
Huc, YI, No. 236; Alexandresco. ed. 2-a
1Y, partea 1, p. 501; C. Hamangiu, L. Ro-
setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, Îl. No.
1212).
„23, "Deasemenea contractele de inchi-
Rau,
RS riere sau arendare, încheiate pe ccl mult
“cinci ani şi actele de administrație făcute
de terţii câştigători ai bunurilor dăruite,
vor fi respeciate de donator. (Alexan-
dresco ed. 2-a, 1V, partea 1, p. 503; Comp.
IVE
C. Hamangiu, |. Roseiti-Bălănescu şi AL.
Biăcoianu, Il], No. 1212).
24, În ambele aceste cazuri, donatorul
arendare au închiriere, a fost încheiat
în frauda lui, (Demolombe, XX. No. S0:

la fructele acestor bunuri, în caz de re:
vocare, trebueşte a i se adresă şi lui ca
şi donatarului, o notificare distinctă. (Dal-
'loz, Rep., Dispositions entre vifs, No. 1934;
Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea 1. p. 502).
19. Tcriii detentori cari au primit no-
AL
Demante et Colmet de Santerre, 1Y, No.
107 bis. IL; Alexandresco, ed. P-a, IV,
partea 1, p. 505).
25, Dispoziţiunile art. 965 c. civ. fr. şi
găsesc aplicaţiunea şi în dreptul român de
şi acest text este eliminat de legiuitorul

tificarea vor. Îi obligaţi să restitue fruc-
tele percepute posterior notificărci, iar nu
posterior acţionării lor în judecată. (De-
molombe, XX, No. 801; Aubry cet Rau, ed.
4-a, VII, $ 709, nota 40. p. 410. 441; Lau-
TR
român. Prin urmare, revocarea donaţiunei
pentru naştere de copii având clect re-
troactiv. orice act de dispoziţie, cu tiilu
oncros sau cu titlu gratuit, făcut de către
donatar, cum ar fi înstrăinările totale sau

rent, XLII, No. 94; Baudrvy et Colin, Donu- parțiale şi sarcinele reale ca ipotecile, ser-
tions et testaments, 1, No. 1700; Contra: vitutile, cte., constituite asupra bunurilor
Toullier. V, No. 3214; Grenier, Donations dăruite sunt nule. (Alexandresco, ed. 2-a,
ct testaments, |, No. 209). IV, partea 1, p. 501, 50; C. Mamangiu. |.
20. Dacă nu s'a făcut nici o notificare Rosetti-Bălănescu şi AI. Băicoianu,
EN

III,
terțului detentor el va datoră restitui- No. 1219).

Art. 889. — Orice clauze sau convențţiuni, prin care donatorele

ar renunță la revocarea donaţiunei pentru naştere de fiu este nulă
I/C

şi fără nici un efect. (Civ. 5, 968, 1008, 1838; Civ. Fr. 965).
Tezt. fr. Art. 965. —'Toute elause on convention par laquelle le donateur
AS

aurait renonct ă la revocation de la donation pour survenance d'enfant, sera regardee

comme nulle, et ne pourra produire aueiin effet.
UI

Doctrină, vor fi fost consimţite după naşterea sau

legitimarea copilului. (Demolombe, XX,
4. Orice cluuză sau cunvenţiune, prin No. 778; Dalloz, Rep.. 'Dispositions entre
care donatorul ar renunță la revocarea vis, No, 1914: Laurent, xl No. 852; Bau-
BC

donaţiunei pentru naştere de fiu. este dry et Colin. Donations cet testaments, [,
nulă şi fără nici un efect, chiar dacă ele No. 1659; Josserand, III. No. 1590; Alexan-

ZI 95 —
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNILE ÎNTRE VII Art. 840

RY
dresco. ed. 2-a. IV, partea Î, p. 496. 497: cure donatorul garantează pe donatar
C. Iamangiu, Î. Rosetti-Bălănescu şi AI. contra rcevocărei donaţunei pentru naş-
Băicoianu. III, No. 1211). tere de copil. (Demolombe. AX, No. 781;
—Dojtenunţarea la revocare nu poate Laurent. XII, No. 395).
i Eătiţtă de donatar, chiar dacă copilul a 6. Deasemenea clauza prin, care dona-

RA
ări paştere a provocat revocarea, a în- torul garantează contra revocării pe. un
cf&t din vicață. (Dalloz, Râp. Dispositi- terț căruia donatarul i-a vândut bunul
"ns enjre vifs. No. 1915: Alexandresco, cd. dăruit. (Demolombe, AX, No. 781; Aubry
a IN. partea I, p. 496). i ct Rau. cd. 4-a. VII, $ 709, nota 4 p. 427;
3. liste nulă chiar renunţarea. făcută în Baudry et Colin, Donations et testaments,

LIB
mod; andirect, la revocarea donaţiunei I, No. 1650). . ”
Veniti naştere de copil, (Dalloz. Rep. 7, Sunt nule nu numai renunțările to-
|Disjiositions entre vis, No. 1915; Ale- tale la revocarea pentru naştere de copil,
resco. ed. 2-a, LV, partea L. p. 497). ci şi renunțările parțiale făcute de do-
Astfel este nulă vânzarea dreptului nator. (Demolombe, XX, No. 778; -alloz,
tal la beneficiul revocărei donaţiu- Rep. . Dispositions_ entre vifs, No. 1915;
n€Epdntru naştere de copil. (Demolombe, Baudry et Colin. Donations et testaments,

ITY
INĂZ No. 780: Aubry et lau, cd. d-a. dul. I, No. 1630; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
S-709 p. 427: Dalloz R6p.. Dispositions partea I, p. 496).
entre vifs, No. 1915; Baudry et Colin, 8. Dispozitiile art. 965 e. civ. fr. (S39
Donations ct testaments, Î, No. 1651; Ale- ec. civ. rom.) îşi aplicațiune la orice fel
xandresco, ed. 2-a, IV, partea 1. p. 497). de donaţiunc. chiar şi celor deghizate. (A-
5, Deasemenea este .nulă clauza prin

Art. 840. — Prescripţiunea acțiunei de revocațiune se împli-

RS
lexandresco. ed. 2-a. IV. partea I, p. 497).

nește după 30 de ani dela naşterea fiului. (Civ. 645, 1837, 1863
VE
urm., 1875 urm., 1890 urm., 1894, 1895; Civ. Fr. 966). |
Test. pr. atv. 966. — Le donataire, ses heritiers ou ayant-eause, ou autres
detenteurs des ehoses donnces, ne pourront opposer la prescription pour faire
NI

valoir la donation r&voqute par la survenance «'enfant, qwapres une possession de

trente annces, qui ne pourront commencer ă courir «ue, du jour de la naissance
«n dernier enfânt du donateur, m&me posthume; et ce, sans prejudice des inter-
U

ruptions, telles que de droit.

INDEX ALFABETIUO de treizeci ani. (Demolombe. XX, No.

AL

(la doctrină), $09; Demanie ct Colmet de Santerre, IV,

Aplicaţiune penerală 3. Prescripție instantanee 5* No. 110 bis, JI; Aubry et Rau. cd. 4-a, VII,
Donaţiune 1 urm, Redactare î. $ 709, nota 44. p. +2: Dalloz, Râp., Dis-
Donaţiuni deghizate 8. Rentă viageră 9,
positions centre vifs, No. 1936; Laurent,
TR

i.fecte ? Revendicare 5, 10.

Garanţie 10. | Revocare 1 urm, XIII, No. 97; Huc, VI, No. 239; Baudry
Intrerupere 6. Revocare de drept |. et Colin, Donations et testaments, IL, No.
- Legitimare 4. Suspendare 6. 1704; Planiol, III, No. 2676; Alexandresco,
Naştere de cupii | urm, Termen 4.
Preseripţic 1—9, Terţe persoane î, 3, 4,10. ed. 2-a, IV, partea LI, p. 504, 505; C. Ha-
" Prescripţie decenală 2, 3. mangiu, [. Ttosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
EN

coianu. III, No. 1213).

3, Terţii achizitori, de bună cercdință
Doctrină, : curi nu au cunoştinţă de revocare. vor
puteă opune. donatorului prescripția de
4, 'Lextul art. S40 c. civ. rom. este gre- zece „sau douăzeci? ani. Hamangiu,
I/C

şit. redactat, deoarece vorbeşte de pres- I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,

cripțiunea acţiunci în revocare a donaţiu-
nei, pentru naştere de copii, cecace nu
e exact, întrucât ceeace se prescrie
AS
No. 1213).
4, Prescripţia atât în privinţa donata-
nu rului cât şi în privința terţiului detentor
va începe a curge din ziua naşterei sau

este acțiunea în revocare, deoarece rero-

carea arc loc de drept, şi. justiţia o con- legitimării copilului, care a produs revo-!
stată numai, ci se prescrie acțiunea prin carea. chiar dacă în urmă s'ar mai fi năs-
care donatorul cere bunurile dărnite dela cut şi alți copii. (Josserand, III. No. 1602;
donatar sau dela terjii detentori. (Ale- Alexundresco. ed. 2-a. IV. partea L. p. 365,
UI

xandresco, ed. 2-a. IV, partea Î, p. 505, nota text şi nota, 5: C.. Hamangiu, IL. Rosctti-
3: C. Hamangiu. 1. Hosetti-Bălăuescu
--şi Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1215).
Al. Băicoianu, III, No. 1215). 5, Donatorul nu poate revendică bunu-
9. In materie de revocarea donaţiunei - rile mobiliare înstrăinate de donatar,
BC

pentru naştere de copii, nu există, pentru cu foate că donațiunca a fost revocată

donatar, prescripțiunea de zece până . la pentru naşterea de copii, dacă terţul achi-
douăzeci ani, ci numai prescripțiunea zitor poate opune prescripțiunca prevă-

— 99—
 “Art, 841 DESPRE DONAȚIUNI ȘI: DESPRE. TESTAMENTE Codul civil

Y
zută de art. 2279 ce. civ. fr. (1909 c. civ. Huc, VI, No. 239; Baudry et Colin. Dona-
rom.). (Dalloz, hep., Dispositions entre
tions ct testaments, ], No. 1710, izii: Pla-
vifs, No. 1938; Laurent, XIII, No. 104;

R
niol, III, No. 2676; Contra: Laurent, XIII,
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. No. 99; Alexandresco, ed: 2-a, 1Y, partea
505). ÎI, p. 450; Comp.: Josserand, III, No. 1602).

G. Prescripţiunca prevăzută de
966 c. civ. fr. (840 c. civ. rom), noate fi
suspendată și întreruptă conform drep-
tului comuni. (Demolombe, XX, No. 810;
Demante et Colmet de Santerre, IV, No.
RA
urt. - 8. Dispoziţiile art. 966 ce. civ. fr. (840 c.
civ. rom.), sunt generale şi se aplică la
orice fel de donaţiune. Astiel ele se a-
plică şi donațiunilor deghizate sub forma
unui contract cu titlu oneros. (Laurent,

LIB
110 bis VI; Troplong, Donations et testa- NIL, No. 100; Baudry et Colin, Dona-
menis, II, No. 1426: Alichaux, Donations, tions et iestaments, Î, No. 17085; Alexan-
No. 15324; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ dresco, ed. 2-a, IV, partea 1, p. 50%).
709, nota 4, p. sii; Dalloz. Rep., Disno- 9. Deasemenea se aplică donaţiunilor
sitions entre vifs, No. 1957; Laurent, XIII, făcute sub forma unei vânzări cu renta
No. 98; Baudry et Colin, Donations et tes- viageră. (Troplong, Donations ct testa-
taments, |, No. 1702: Alexandresco, ed. ments, Il, No. 1425).

ITY
2-a, IV. partea ÎI. p. 506). 10. In caz de revocarea unei dona-
7, Efectul preseripțiunei prevăzute de țiuni pentru naştere de copii, terţii achi-
art. 966 c. civ. îr. (810 c. civ. rom.), este de zitori ai bunurilor dăruite, au dreptul să
a face să subsiste donaţiunea iar nu de cheme în garanție pe donatar, dela care
a constitui în persoanu donatarului un au dobândit bunurile, în cazul când ei ar
titlu nou. (Demolombe. XX, No. Sii umn.;
Mourlon, IL No. 771; Demante et Colmet
de Santerre, IV, No. 110 bis, I; Aubry et
Rau. ed. f-a. VII. $ 709,
[i acţionaţi
rea “bunurilor.
nota 45, p. 44;
de
RS
donator pentru restitui-
(Laurent, XIII, No.. 101;
Alexandresco, ed. 2-a, IV. partea 1. p. 505).
IVE
CAPITOLUL IV.
Despre partea disponibilă a bunurilor şi despre reducțiune. |
i Secţiunea 1. — Despre partea disponibilă a bunurilor.
UN

Art. 841. — Liberalităţile, fie făcute prin acte între vii, fie fă-
cute prin testament, nu pot trece peste jumătatea bunurilor dispu-
„nătorului, dacă la moarte-i lasă un copil legitim; peste o â treia
“parte, dacă lasă doi copii; peste a patra parte, dacă lasă trei sau
AL

mai. mulți. (Civ. 306, 315, 677, 770, 798, 800 urm., 842 urm., 847:
urm., 852 urm., 939; Civ. Fr. 913). |
Text. fr. Art. 915. — Les liberalitts, soit par actes entre-vifs, soit par
TR

testament, ne pourront exetder la moitic des biens du disposant, sil ne laisse î

son dâets quwun enfant legitime; le tiers, sil lasse deux enfants; le quart, sil
en laisse trois ou un plus grand nombre.
EN

Tezt. fr. sIvt. 913. — (Complectat prin legea din 25 Martie 1996). — Lies
liberalites, soit par actes entre vifs, soit par testament, ne pourront exedder li
moiti€ des biens du disposant, sil ne laisse ă son dâcâs qwun enfant legitime;
le tiers, sil laisse deux enfants; le quart, sil: en laisse trois ou.un plus grand
I/C

nombre, |
I/enfant naturel legalement reconu a droit ă une reserve. Cette reserve est
une quotit 'de celle qwil aurait cue sil eât ct6 Ieitime, calcule en observant
la proportion qui existe entre la portion attribute ă Lenfant naturel au cas «dle
AS

suecession ab intestat et celle qu'il aurait eue dans le mâme cas sil cât ete legitime.
Sont compris dans le prâsent artiele sous le nom d'enfants, les descendants
en quelque degr& que ce,soit. Ncanmoins ils ne sont comptes que pour lenfant
UI

quwils representent dans la succession du disposant.

Bibliografie (continuare). .
BC

Buzouas V. Gir., Discurs, Dreptul 3/1920, Curier Jud. 371920;

CONSTANTINESCU JAc, N., Despre testamente, p. 155; Despre succesiuni, p. (SS urm;

— 100 —
“Codul civil DESPRE DONAȚIUNI ȘI DESPRE TISTAMENTE Art, S41

RY
Lăzănescu EM. „A., Des.droits du conjoint survivant, p. 78, 109urm.; e
MATEESCU |. AMBROSIE, Nofă sub Trib. Ilfov S. II c. c. 481 din 20 Maiu 1926, Jurispr. Gen.
1926, No. 1805.

RA
INDEX ALFABETIC [. Rosctti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, ll,
(la doctrină). No. 961, 962). , Le
Absenţă 28, %, Legat, a se vedcă cuvân- 4, Moştenitorul rezervatar nu poate re-
Acceptare 31. tul: „Testament. “nunță la rezerva sa decât după ce și-a
Acţiune în redacţiune 8,9, Legitimare 16, 17, 26,
Liberalitate 1 urm. dobândit dreptul său prin deschiderea

LIB
Adopţiune 16—19, 26, Mamă 3, 21, succesiunci. (Dalloz, Rep... Dispositions
Ascendenţi 3. Moarte 27, entre vils, No. 737; Comp.: Josserand, III,
Bărbat 24, Moştenitori 8, 12.
Bună credinţă 12. Moştenitori rezervatari 3— No. 1695).
Calitate 8. -10, 13, 5. Decujusul nu poate dărui rezerva
Căsătorie putativă 20). Muncă silnică pe viaţă 3, unui terţ, nici s'o greveze de sarcini cari
Condamnare 33. Nedemnitate 32, ar fi de natură să micşoreze drepturile mo-
Copil adoptat 16—19, 90. Parte legitimă 2, 12, 13,
ştenitorului rezervatar. (Dalloz, Rep.

ITY
Copil conceput 15. Porţiune disponibilă 2,12,
Copil lesitim 14, 15, 17, 19, 13 Dispositions entre vifs, No. 745).
25, 29333.
Copil legitimat 16, 17, 26.
Prejudiciu 10, 13,
Reducţiune &, 9, 11, 17.
_ 6. Defunctul păstrează toată latitudi-
Copil natura! 21, 22. Renunţare +, 9, 10, 90, st. nea pentru a decide care va îi compune-
Copil putativ 2%. Reprezentare 29, Ă rea rezervei, adică să precizeze prin tes-
Cotitate disponibilă 2, 12, Retractare 10. “ tament cari anume bunuri vor formă
13, Rezervă 1, 3—14, , 14-17, partea ce are a se atribui în mod nece-
Deces 27.
Descendenţi 3, 9, 11, 25,27.
Deschiderea succesiunei 4. |
Donaţiune 1, 5, 7,5, 10,12,
24,
Excepţiune 1.
19—21, 25-09,
Rude 18,
Sarcine
Soră 23.
5,
Statut real 34. ,
Stingerea dreptului 10.
sar moştenitorilor
RSrezervatari,
rezerva are de scop să conserve moşteni-
torilor rezervatari o pate din valoarea
moştenirei iar nu anumite bunuri indivi-
deoarece

dualizate sau o cotă parte din fiecare ca-

VE
Femee săracă 21, Străini 5.
Fraţi 23, Tată 3, »2, EI tegorie_ de bunuri, cari compun masa suc-
Imobile 34. Terţe persoane 5, 12.
Incetare din viaţă 27 Testament î, 6, 7,8, 10,1ă,
cesorală; singurul drept al rezervatarilor
Intenţiune (3. ; 24. este de a cere totalitatea părţii de moşte-
nire, la care pot pretinde, indiferent de
NI

natura bunurilor ce le vor primi. (Co-

Doctrină lin et Capitant, III, p. 710; C. Hamangiu.
I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III.
4, In principiu oricine este capabil, No. 964).
U

are dreptul să dispună de întreaga șa 7„ Rezerva apără pe moştenitorii re-

avere. prin donaţiune, între vii sau prin zervatori atât contra donaţiunilor
testament; la această regulă, legea aduce între
"vii, cât şi contra legatelor. (C. Haman-
o excepțiune. interzicând a se dispune de giu, |. Rosctti-Bălănescu şi AL. Băicoianu,
AL

o porțiune din bunuri, în interesul unor III, No. 967).

anumiți moştenitori, porțiune care poartă
8, Rezerva este un drept succesoral, (0
"numele de rezervă sau parte legitimă. “parte din succesiuhe), adică subordonată
(Demolombe, XIX, No. 35; Dalloz. Rep. calității de moştenitor. Prin urmare, pen- -
Dispositions centre vifs, No. 496; Suppl,
TR

tru ca o persoană să poată exercită o

Dispositions entre vifs, No. 175; Laurent, acțiune în reducţiunea
XII, No. 8, 12; Josserand, LII, No. 1057; A- donaţiunilor sau
legatelor cari aduc atingere rezervei, tre-
lexandresco. ed. 2-a, IV, partea I, p. 507, bueşte ca ca să aibă calitatea de moşte-
508, 529, 550; C. Ilamangiu, |. Rosetti- nitor pur şi simplu, sau sub beneficiu
EN

Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 961, de inventar, (Demolombe, XIX, No. 41, 50;
962). . Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 679, text
2, Porțiunea disponibilă este porţiunea şi nota 1, p. 163: Dalloz, Râp., Dispositi-
din bunuri care nu este rezervată şi con- ons entre vils, No. 736; Suppl., Disposi-
stitue corolarul rezervei. Ca şi rezerva, tions centre vis, No. 177, Deirert. XII,
I/C

porțiunea disponibilă este variabilă după No. 14; Baudry et Colin, Donations cet
calitate și numărul moștenitorilor. (Dal- testaments, ÎI, No. 685; Josserand, III, No.
“loz, Râp.. Dispositions entre viis, No. 734; 1684; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea |.
Suppl., Dispositions entre viis, No. 175; p. 510, 540; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălă-
Josserand, III, No. 1657: Alexandresco, nescu şi Al, Băicoianu, III, No. 967, 1015).
AS

ed. 2-a, IV, partea LI. p. 508, 550; C. Ila- 9. Descendentul care renunţă la sucee-
mangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- siune, nu poate .cere rezerva pe cale de
“coianu, IILE, No. 961, 1016). acțiune în reducţiune, deoarece nu mai
3, Moștenitorii rezervatari sunt acei este considerat moştenitor, (Demolombe
moştenitori anume determinaţi, în folosul ALA, No. 4! urm.. 207, 222; Demante ct
UI

cărora legea le păstrează o parte de moș- Colmet de Santerre, IV, No. 59 bis, IV.
“tenire, de care decujusul nu poate dispune Aubry ct Rau, cd. 4-a, VII, $ 682, text
cu titlu gratuit; în dreptul român rezer- şi notele 1, 2, p. 175, 176; Laurent, XII,
BC

vatari sunt numai descendenţii şi ascen- No. 15, 36 urm., 157, 161; Baudry et Colin,
denţii de primul grad. adică tatăl şi mama. Donations ct testaments, ÎI, No. 684. 6055;
(Alexandresco. ed. 2-a. IV, partea |, p. Planiol, III. No. 3078: Alexandresco, ed.
508, text şi nota 1. p. 550; C. Ilamangiu,' 2-a, partea [, p. 540; C. Hamangiu, |. Ro-

— 101—
 Art. 841 DESPRE DONAȚIUNI ȘI DESPRE TESTAMENTIE Codul civil.

Y
setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu. Il, No. partaj şi rezervă, p. 599; C. Hamangiu,
967, 1015; Contra: Troplong, Donations [. Rosetti-Bălăneseu şi Al. Băicoianu, III,

R
et testaments, [I, No. 914 urm.). No. 1014, 1017).
10, Dacă moştenitorul rezervatar după 47. Copilul adoptat are dreptul să ceară
ce a renunțat la succesiune, revine asu- reducerea liberalităţilor, făcute de părintele

RA
pra renunțării şi acceptă succesiunea, său adoptiv, înainte de adopţiune «eoarec.
această retractare nu poate prejudiciă el este asimilat unui copil legitim sau legi
donatarilor şi legatarilor, deoarece drep- timat şi aceştia au dreptul să ceară redu-
tul la rezervă a fost definitiv stins, cerea liberalităţilor făcute de părinţii lor
prin renunțare. (Demolombe, AV, No. înainte de naştere sau legitimare. (Planiol,

LIB
71; XIX, No. 225; Mass6 et Verge sur III, No., (5058; Alexandresco, ed. 2-a,
Zachariac, LI, $ 380. nota 54, p. 517: IV, partea LI. p. 535, nota 3: C. Hamangiu.
Aubry et Rau, cd. 4-a, VII, $ 692, text I. Rosctti-Bălănescu şi Al. Băicoianu. III,
şi nota 5, p. 180; Dalloz, R6p., Suppl, No. 1017).
Dispositions entre viis, No. 181; Laurent, 18. Copilul adoptat nu are drept la re-
X, No. 456; „Alexandresco, ed. 2-a, IV, zerva în succesiunea rudelor adoptatorulu.

ITY
partea I, p. 541; Contra: Laurent, XII, deoarece nu este moștenitorul lor. (Demo-
No. 58, 161). lombe, VI, No 152 urm; XIX, No 84, A-
11, Rezerva poate fi cerută pe cale de lexandrrsco ed. 2-a. IV. partea L. p.+5%,
acţiune în reducțiune sau pe cale de ex- nota). - ,
cepție când descendentul către care sa 19. Copilul adoptat, mai are, pe lângă
făcut liberalitatea, reține rezerva din bu- rezerva in uverea adoptatorului şi rezerva
nurile
2-a, IV,
12.
ce le
partea [, p. 540).
posedă.
Porţiunca disponibilă poate fi dă-
ruită unuia dintre moştenitori sau unei
(Alexandresco,
RSed. în averea părintelui său legitim, deorece
el rămâne în familia sa firească. (Alexan-
dresco, ed. 2-a, IV, parica 1, p. 525).
20, Copiii
.
născuţi dintr'o căsătorie pu-
persoane străine «de succesiune. (Dailoz,
IVE
Rep., 'Dispositions entre vifs, No. 734: tativă au dreptul la rezervă. (Alexan-
Josserand, III, No. 1687 urm.; Alexan- dresco, ed. 2-a, 1V, partea Î, p. 526).
dresco, ed. 2-a, LV, partea LI, p. 507. nota 21. Copiii naturali au dreptul de re-
1, 631. nota 1, 632: C. Ilamangiu.. |. Ro- zervă în succesiunea mamci lor naturale.
scuti. Bălănescu şi Al. Băicoianu, IIL. No (Alexandresco, ed, 2-a, IV. partea |, p.
526; C. Iamangiu. |. Rosetti-Bălănescu și
967). ,
UN

18. Lestatorul poate. da legatarului Al, Băicoianu. LILI, No. 1014, 1017).
părţii disponibile, drepiul de a alege bu- 228, Copiii naturali nu au dreptul de
nurile cari vor formă: legatul său, cu sin- rezervă în succesiunca tatălui lor naturul,
gura restricțiune,-ca legatarul să exer- deoarece nu sunt moşienitorii acestuia. (Ă-
cite acest drept cu bună credinţă şi fără lexandresco, ed. 2-a. IV. partea 1, p. 527.
intenţiune de a vătăniă pe moştenitorii text şi nota 2: N, Stănescu, Partaj şi re-
zervă, p. 606: C. Ilamangiu. [. Roseiti-Bă-
AL

rezervutari, (C. Hamangiu, Î. Noscuu-Bă-

lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 964). lănescu şi Al. Băicoianu. III, No. 1017).
14. Copiii legitimi au dreptul la re- 23, Fraţii şi surorile nu au dreptul la
zerva succesorală. (Dalloz, lep., Suppl, rezervă, (Josserand. III. No. 1665; Ale-
Dispositions entre: vifs, No. 175; Josse- xandresco, cd. 2-a, 1V partea L. p. 522,
TR

rand, Il, No. 1665; Alexundresco, ed. 2-a, 595; Hamangiu. |. Rosctii-Bălănescu și
1Y. partea 1, p. 525; C. llamangiu, |, Ro- Al. Băicoianu, Îl, No. 967, 1014).
setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, LIL, Ao 24. Femeea săracă. care vine la succe-
1014). siunca soţului său, în virtutea art. 684 c.
civ. rom. nu are drept la rezervă de-
EN

15. Copilul legitim, chiar conceput în

urma facerei liberalităţii, are dreptul la oarece legea nu i-a acordat acest drept
rezervă “în suceesiuneu părintelui său. şi rezerva nu poate fi conferită decât în
(Mourlon, Il, No. 596; Laurent, XII, No. 15; virtutea unui text expres de lege; priu
Planiol, III, No. 505S; Alexandresco, cd. urmare dacă bărbatul a dispus de toate
2-a, LV. partea. I, p. 535). bunurile sale cu titlu gratuit, soția sa nu
I/C

„16. Irebuesc asimilați copiilor legi- va luă nimie din succesiune. (Alexan-
timi,, în ceeace priveşte rezerva, şi copiii dresco, ed. 2-a. IV, partea 1, p. 523, 524:
legitimaţi precum şi copii adoptați în pri- C. Ilamangiu, I, Rosetti-Bălănescu şi Al.
vinţa succesiunci udoptatorului. (Demo- Băicoianu, Il, No. 1014; Comp.: Josse-
rand, LII. No. 1665).
AS

lombe, ALX, No. 80, S2, 55; Beudant, LI,

No. 674; Mourlon, LI, No. 595: Aubry et 35, Rezerva descendenților se calculează
Rau, ed. 4-a, VII, $ 650, p. 107; Dalloz, după numărul copiilor lăsaţi de decujus
Rcp.. Dispositions entre vils, No, 74; la încetarea sa din vieaţă. (Dalloz, Rep.
Suppl., Dispositions centre vifs, No. 1îv; Dispositions entre vifs, No. 747; Josserand.
UI

Laurent, ALI, No. 18; Iluc. III, No. 1%; III, No. 1606. 16S4; Alexandreseo, ed. 2-a,
VI, No. 144; Baudrv ct Châncaux, Per- IV, partea IL. p. 550; C. llamansiu, |. Ro-
sones, |V, No. 97; Baudry ct Colin, Do- setti-Bălănescu şi AL. Băicoianu. III, No.
nations cet testaments, |, No. 703: Planiol, 962. 1016).
BC

LL, No. 3033; Josserand. III, Ao. 1676; 26, Lu calcularea rezervei se. vor socoti
Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea |, p. şi copiii legitimaţi şi cei adoptați. (Dalloz.
525; Nacu, Îl, p. 3IS; N. Stănescu, Despre Rep., Dispositions entre 'vifs, No. 749).

— 102 —
 .

Codul civil DESPRE DONAȚIUNIȘI DESPRE TESTAMENTE Art. 842

27, La calcularea rezervei nu se vor 341. Ducă însă renunțarea se face în

RY
socoti copiii încetaţi din vicaţă, Lără des- mod gratuit în folosul unuia sau mai mul-
cendenți la decesul dispunătorului (De- tor moştenitori sau se face oneros în folv-
_ molombe, XIX, No. 90, pt: Dalloz. Râp,, sul tuturor moștenitorilor, copilul renun-
Dispositions entre vifs, No. 7Zi7; Suppl., țător va fi socotit la calcularea rezervei de-
'Dispositions centre vils. No. 180; Planiol. oarce această renunțare este considerată

RA
III, No. 3060; Josserand, III, No. 1667; A- e lege ca o acceptare. (Dalloz, Râp., 'Dis-
lexandresco, cd. 2-a, 1Y, partea I, p. 530). positions entre vifs, No. 757).
28. Deuscmenea nici copiii absenţi, cari 39, Copilul declarat nedemn, nu tre-
se consideră că nu există. (Duranton, VIII. buește socotit la calcularea rezervei. (De-
No. 301: Demante et Colmet de Sunterre. molombe, XIX. No. 101; Mourlon. II, No.

LIB
IV, No. 45 bis 1, Troplona. Donations et 600 urm.; Demante et Colmet de Santerre,
testaments, II, No. 782; Aubry et lau, ed, IV. No. 45 bis I; Michaux, Testaments,
4-a, VII, 5 6S1, p. 173; Dalloz, Ren. Suppl., No. 940; Laurent, XII, No. 22; Huc, VI,
Absence, No. 50; Dispositons entre vifs, No. No. 141, 147; Baudry et Colin, Donati-
1$0; Laurent, II, No. 254 urm.; XII, No. 17, ons ct testaments, I. No. 727; Planiol, III.
33: Huc., 1, No. 417; VI, No. 144; Planiol, No. 3061: Josserand, III. No. 1667 urm;;

ITY
ITI, 1720, '3060; Josserand. III, No. 1667, Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea ÎI, p;
Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea I. p. 530, 531; Nacu. II, p. 319; Stănescu, Partaj şi
531: Nacu, II, p. 319: N. Stănescu, Partaj şi rezervă, No. 911; C. Hamangiu, I. Rosetti-
rezervă, p. 595. 596). Bălănescu şi Al. Băicoianu. III, No. 1015;
29, In cuzul când copilul absent are co- Contra: Duranton, VIII, No. 298; Coin-
Delisle, Art. 915, No. 8: Grenier. 'Donati-

RS
pii, a căror existenţă este sigură, aceştia
il reprezintă şi exercită drepturile sale în ons, et testaments, IV, No. 564; Aubry et
suceckiunea bunului lor. (Dalloz, Rp Rau, ed. 4-a, VII. $ 6ŞI, text și nota 5.
Suppl., Absence, No. SI; Comp.: Alexan- pa 17; Dalloz. Rep. Dispositions entre
dresco, ed. 2-a, IV, partea Î. p. 534, nota 1). vifs, No. 755; Suppl., Dispositions entre
vifs, No. 180; Troplong, Donations ct tes-
VE
30. Dcusemenea la calcularea rezervei,
nu sc vor socoti copiii cari renunță la suc-
taments, II, No. 78+ urm.).
cesiune. (Demolombe, XIX. No. 97, 9S, 99; 33, Copilul condamnat la:o pedeapsă
Mourlon, II, No. 600 urm.; Demante et Col- pe vicaţă, trebueşte socotit la calcularea
rezervei dcoarece deşi condamnat, el
met de Santerre, LV, No. 45 bis, [; Michaux,
are dreptul la succesiunea ascendenţilor
NI

Testaments. No. 940; Marcadc, Art. 915, No.

5: Laurent, XII, No. 21; Huc.. VI, No. 141,.
săi. (Dalloz, R6p., Dispositions entre vifs,
No. 752).
147; Baudry ct Colin. Donations et testa-
ments, ], No. 733 urm.; Planiol, III, No.
24, Când succesiunea unui străin se
U

compune numai din imobile situate în Ru-

5061; Josserand. III. No. 1667 urm.. 1685: mânia, rezerva şi partea disponibilă va fi
Alexandresco, 'ed. 2-a, IV, partea [, p. 551;
“Nacu. II, p. 319; Stănescu, Partaj și rezervă. determinată, potrivit dispoziţiunilor art. 2
. din ce. civ. rom., de legea română, deoarece
AL

No. 911; C. Hamangiu. I. Rosetii-Bălănescu,

şi AL, Băicoianu, III, No. 1015; Matei Can- rezerva este o porțiune din succesiunea ab
intestat şi devoluţiunea imobilelor situate
_tacuzino, p. 292; Contra: Coin-Delisle, Art. în România sc face conform legci române.
915, No. 8: Duranton, VIII., No. 298; Gre- (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |. p.-
nier, Donations et testamenis. LV, No. 504:
TR

510. 531).
Maussc et Verge sur Zachariac, III $ 450.
nota 4, p. 151; Aubry ct Rau, ed. s-a, VII,
$ 681, text şi nota 5. p. 173. 174 Dalloz. Jurisprudenţă.
Rep., -Dispositions entre viis, No. 756;
(Continuare de la 1924 până la 1927)
EN

Suppl., Dispositions entre vils. No, 180,

Troplong. Donations et testamenis. I[, No.
7S4 urm.). |. A se vedea: art. 752, nota 1.

Art. 842. — Sunt cuprinşi în articolele precedenţi!) sub nume

I/C

de copii, descendenții de orice grad?). (Civ. 664 urm., 669 841; Civ.
Fr. 914).
Tezt. fr. Art. 914%). — Sont eompris dans Lartiele precedent, sous le nom
AS

MVenfants, les deseendants en queleque degre que ce soit; nâanmoins ils ne sont
comptes que pour Venfant quw'ils representent dans la suecession. du disposant.
Bibliografie (continuare);
UI

COxsTANTINESCU JAC. N., Despre succesiuni, p. 191.

1) Din eroare sc zice „articolele precedenţi“ în loc de „articolul precedent”,

BC

2) Art, 914 din codul civil francez continuă; ; » +. n6anmoins 1l3 ne sont comptâs que pvur l'enfant
qutils representent dans la succession du disposant“.
3) Acest articol formează, în prezent, alincatul al treilea al art. 913 c. civ, fe.

— 1083 —
 Art. 843 DESPRE DONAȚIUNIȘI DESPRE. TESTAMENTE Codul civil

Y
Doctrină, calculă pe tulpini, deoarece nepoții. suc-
cedând bunicului lor, în. numele lor prg-
4. Prin cuvântul: „copii” întrebuințat în priu, ei nu pot pretinde drept rezervă

R
art. 913 c. civ. Îr. (841 c. civ. rom,) se în- decât partea ce sar îi cuvenit tatălui lor
țeleg, descendenţii de orice „grad. (Jossc- renunţător sau nedemn. (Planiol, III, No.

RA
rand, II, No. 1665, 1669; Alexandresco, 5062; Colin et Capitant, III, p. 712; Jos-
ed. 2-a, IV, parica I, p. 115, nota 4, 407, serand, III, No. 1669; Alexandresco, ed.
nota 2, 524, 527; C. Iamaupgiu, |. Roscitti- 2-a, IV, partea L. p. 1019). |
Bălănescu şi Al. Băicoianu, [IL. No. 1014). 5, Copiii naturali au dreptul de rezer-
2, Nepoţii au drept la rezerva în sucee- vă în succesiunea ascendenţilor de pe

LIB
siunca bunului lor. (Alexandresco, cd. mamă. (Alexandreseo, cd. 2-a, IV, partea
2-a, IV, partea I[, p. 529). I, p. 1019). .
3. Când nepoţii vin la succesiunea bu- 6. Copilu! adoptat nu are dreptul la re-
nului lor prin reprezentaţia unui fiu înce- zervă în succesiunea rudelor adoptătorului,
tat din viaţă, ci vor avea rezerva pe care deourece nu ese moștenitorul lor,. (Demo:
ar fi avut-o părintele lor dacă ar fi trăit, lombe,. VI..No. 152 urm.; XIX. No. 84; Jos-

ITY
oricare ar fi numărul lor.:(Josserand, III, serand, III, No. 1676; Alexandresco, ed. 2-a,
No. 1669; - Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- 1Y, partea J], p. 256, nota).
tea I, p. 527; C. Ilamangiu, |. Rosetti-Bă-. 7, Descendenții adoptatului nu au drept
lănescu şi AL. Băicoianu, III, No. 1018). de rezervă în succesiunea adoptătorului de-
4, ln cazul când unul din copii defuuc- oarece nu sunt moștenitorii acestuia. (A-
tului renunţă la succesiune sau este exclus lexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 526,
dela succesiune ca nedemn, rezerva se vu

Art. 843. — Liberalităţile prin acte între vii, sau prin testament,
RS nota).

nu pot trece peste jumătatea bunurilor dacă, în lipsă de copii, de-

IVE
functul lasă tată şi mamă, sau numai pe unul dintr'înșii. (Civ. 661
urm., 670 urm., 675, 676; Civ. Fr. 915).

Teat. fr. Art. 915.1) — Les libtralites, par aetes entre-vifs ou par testament
UN

ne pourront exetder la moitit des Diens, si, ă dâfaut Venfant, le dtfunt laisse un
ou plusieurs aseendants, dans ehacune des lignes paternelle et maternelle; ct le
trois quarts, sil ne laisse d'ascendants que dans une ligne.
Les biens ainsi râserves au profit des aseendants, seront par eux reeucillis
dans Tordre ou la loi les appelle ă succider; ils auront seulz: droit ă cette r&-
AL

serve, dans tous les cas oă un partage en concurrence avec des collateraux ne
leur donnerait pas la quotite des biens ă laquelle elle est fixce.
TR

Bibliografie (continuare).
+
BuzpuGax V. Gu., Discurs, Dreptul 35/1926, Curier Jud. 3/1936; .
CoxsTANTINESCU Jic..N., Notă sub Trib. Putna S. 1,225 din 14 lunic 1924, Pand. Rom. 1935,
II, 154; Despre testamente, p. 156, 158 urm.; Despre succesiuni, p. 189 urm.;
EN

Lăzănescu Em. Ar,., Des droifs du. conjoint survivant, p. 114; .

RănuLEscU MirncE4, „hezerva părinților față cu dispoziţiile cu titlu gratuit, făcute de decujus în
favoarea unui frate“, Curier Jud. 27/1926.
' , 4
I/C

INDEX ALFABETIC
Doctrină.
(la doctrină).
Adopţiune 6, 7, |! Mamă naturală 5.
Ascendenţi 7, 9, 11,12,45, ! Nedemnitate 14.
(. Părinţii nu au dreptul'la rezervă de-
Colaterali 11. Părinţi 1,2456, 7,9, cât atunci când au dreptul să vină la suc-
AS

toncurenţă 4. , cesiunea ab intestat a copilului lor; prin

Copil 4,3, 5,67, Părinţi adoptivi 6, 3,
Copil adoptat 6, 7. ' Reducţiune îÎ. urmare dacă decujus lasă copii sau descen-
Copil natural 3, 5,u. + Renunţare 2, 13, denţi cari sunt moştenitori, părinții săi nu
Cotitate disponibilă 12. i Rezervă 1—5, 10—13
Descenrtenţi 1, 2. + Rude colaterale 1î.
au nici un drept de rezervă, (Duranton,
| Soră +, 11, 12, VIII, No. 311: Demolambe, XIAN. No. 115;
UI

Donaţiune 12,
Fraţi 4, 41, 42, Tată 3, 8, 9, 12. Mourlon, LI, No. 606; Troplong, Donations
lndiviziune 10. Tată natural &.
Legitimare 3. Terţe persoane 12.
et testaments, II, No. S0+; Demante ct Col-
Liberalitate î urm. Testament 12. met de Santerre. IV, No. 50 bis, VII: Dal-
BC

Mamă 3, 5, 9, 12, loz, Rep. Dispositions entre vifs, No. 760,

1) Acest articul puartă, în prezent, numărul 914, în codul civil francez.

— 104—
Codul civil DESPRE DONĂAȚIUNI ȘI DESPRE TESTAMENTE Art. 843

Suppl., Dispositions entre vifs, No. 185; vin la succesiune, ci au dreptul la rezervă

RY
Laurent, XII, No. 35, 26; Planiol, III, No. în mod, colectiv, dobândind rezerva în in-
5067; Alexundresco, ed. 2-a, IV, partea ], diviziune. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
p. 554, 535; C. Ilamangiu, I. Rosetti-Bălă- tea I, p. 535).
nescu şi AL. Băicoianu, ILl, No. 1015, 1021). 1. Dispoziţiunile părței finale a ve-
2, Dacă descendenţii defunctului re- chiului art. 915 ce. civ. îr. (in prezent art.

RA
nunţă la succesiune, ei fiind consideraţi că 915 c. civ.), eliminată de legiuitorul nostru
nu sunt moştenitori, părinții defunctului şi care are următorul cuprins: „ascendenţii
pot invocă drepturile ce le recunoaște art. vor avcă singuri drept la rezerva lor în
8413 c. civ. rom. deoarece succesiunea toate cazurile în cari o împărțeală; în cen-
fiindu-le atribuită în urma renunțării des- curenţă cu colateralii, nu le-ar conferi por-

LIB
cendenţilor, ei sunt moștenitori pentru _to- țiunca bunurilor la care ea este fixată” își
talitate. (C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălă- găsesc aplicaţiunea şi în dreptul nostru.
nescu şi Al. Băicoianu,.Ill, No. 1021)... Potrivit acestor dispoziţiuni. rezerva as-
a. latăl şi mama legitimi sau care au cendenţilor se împlineşte mai înainte de a
legitimat prin căsătorie subseguentă pe putcă cere cevă colateralii chemaţi împre-
copilul lor natural, au dreptul la rezervă ună cu părinţii la succesiunea ab intestat

ITY
în succesiunea copilului lor. (Demo'ombe, a defunctului; prin urmare liberalităţile
XIX, No. 105; Mourlon, IL, No. 592. 6%; vor fi reduse numai dacă nu se poate com-
Planiol. III, No. 3065; Alexandresco, ed. plectă, rezerva părinţilor, Ja care colatera-
2-a. IV, partea IÎ, p. 535, 5354). lii. adică fraţii și surorile nu pot concură.
4, Părinţii cari concurează la succe- (Alexandresco. ed. 2-a, 1V, partea I, p. 536,
siunea copilului lor cu fraţii şi surorile
acestuia,
Râp.,
185).
Suppl.,
i
au

5, Mama naturală
dreptul

are
Dispositions
i
dreptul de re-
de rezervă.
entre vils.
(Dalloz,
No.
537, 558;
nescu
RS
şi
C.
AL
Hamangiu,
Băicoianu,
Comp.:_ Duranton, VIII, *No. 313: Demo-
lombe, XIX, No. 115; Mourlon. II, No. G1î;
LI. - Rosetti-Bălă-
IIL, No. 102%;

Josserand, III, No. 1673).

VE
zervă în succesiunea copilului său natural
12. Discujiunea ce urmează a se face
recunoscut. (Alexandresco. ed. 2-a, IV, par-
tea I, p. 534, nota; Nacu, II, p. 518; C. Ila- în drept este, care este porţiunea rezervată
mangiu, Î. Rosetii-Bălănescu şi Al. Băico- tatălui sau “mamei defunctului în cazul
când vine la succesiunea acestuia în con-
ianu. III, No. 1020). |
NI

curs cu un moștenitor testamentar care nu.

G. Părintele adoptiv nu are dreptul de
este colateral; potrivit dispoziţiilor art.
rezervă deoarece el nu moşteneşte pe copl- 657 din codul civil, dacă tatăl şi mama
lul său adoptat. (Demolombe, XIX, No.
persoanei decedată fără posteritate i-au
107; Mass& ct VergG sur Zachariae, III, $
U

supraviețuit, fraţii, surorile sau reprezen-

449, nota 3, p. 129; Grenier, IV, No. 41; tanţii lor, iau jumătate din succesiune, iar
Troplong, Donations ct testaments. IL. No. dacă namai tatăl sau mama i-a supravie-
812, S16; Dalloz, Rep, Dispositions centre
AL

țuit, fraţii, surorile sau reprezentanţii lor

vifs, No. 780; Iuc, VI, No. 149; Baudry et iau trei pătrimi din succesiune, Pe de altă
Colin. Donations ct testaments, I, No. 742: parte potrivit dispoziţiilor art. S4+3 din co-
Planiol, III. No. 5053; Josserand, III, No.
dul civil. liberalităţile prin acte între vii
1676; Alexandresco, ed. 2-a, IV, paitea |, sau prin testament, nu pot trece peste ju-
TR

p..534. nota 1; Stănescu. Partaj şi rezervă,

mătatea bunurilor dacă, în lipsă de copii,
No. 933; C. Hamangiu, II. Rosetti-Bălă- defunctul lasă tată şi mamă sau nuwati
nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1020). unul dintre dânşii.
7. Copiii adoptați exclud dela suecesi-
unea părintelui lor adoptiv pe ascendenţii Dacă poute fi discuţiune în drept atunci
EN

acestuia, şi aceştia nu au nici un drept la când un ascendent ar veni în concurenții

rezervă deoarece nu sunt moştenitori. (De- cu un moştenitor testamentar care este
molombe, XIX, No. 85; Aubry cet Rau, ed. colateral. în privința porţiunei disponibile
4-a, VII. S$ 560, nota 16, p. 158; Lau- şi a rezervei, această discuţiune nu mai
rent. XII, No. 18: Alexandresco, ed. 2-a. poute există în:-cazul când un ascendent
I/C

IV. pariea I, p. 526, nota). vine în concurență cu un legatar care nu

- 8, Tatăl natural nu are rezervă în suc- este colateral — chiar dacă ar există şi
cesiunea copilului său natural, chiar re- colaterali, cari însă nu vin la succesiune
cunoscut, deoarece el nu-l moșteneşte. (Ale- — când urmează să se aplice numai dispo-
AS

xandresco. ed. 2-a, IV, partea 1], p. 554, zițiile art. 845 din codul civil. în care caz
nota 1: C. Hamangiu, |. Hosetti-Bălănescu rezerva ascendentului este de jumătate din
şi Al. Băicoianu, III, No, 1020). succesiune, căci nu poate să se dea altă
9. Contrar cu în dreptul francez (art. interpretare dispozițiunilor art. 673:şi 845
915 c. civ.) şi cel italian (art. 867 c. civ.) din codul civil, deoarece ambele texte a-
UI

ascendenții afară de tatăl şi mama, nu au vând fiinţă în codul civil, trebuese con-
rezervă. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea ciliate amândouă şi a li se da un înţeles.
I, p. 535; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălă- ele ncexcluzându-se unul pe altul. după
nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 967, 1vi4.. cum ar părcă la prima vedere. (D. Ale.
BC

1020). “xandresco, ed. 2-a, ŢII, partea II. p. 150,

10. Când trăcesc ambii părinți, cari nota 1; IV, partea. I, p. 539; N. Georgean,

— 105—
 Art. 844 DESPRE DONAȚIUNI ȘI DESPRE TESTAMENTE Codul civil
4

Studii Juridice, IL! p. 178. 179: Comp. ziu, IL. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,

Y
Nacu, ll, p. 73; Contra: Matei Cantacuzino. III, No. 1015).
p. 283; C. Humangiu, |. Rosetti-Bălănescu

R
şi Al. Băicoianu. III, No. 1022). Jurisprudenţă.
12. Notele privitoare la reclamarea -re-

RA
zervei, la renunțare şi nedemnitate tre- (Continuare de la 1924 până la 1927)
cute sub art. 841 c. civ.. se aplică şi la
„rezerva ascendenţilor, (Alexandresco, ed. |. A sc vedea: art. 673 cu notele res-
2-a, IV, partea I, p. 540 urm; C., Haman- pective,

LIB
Art. 844. — Dacă dispoziţiunea prin acte între vii sau prin tes-
tament, constitue un uzuiruct sau o rendită viageră, a cărei va-
loare trece peste cantitatea disponibilă, erezii rezervatari!), au fa-
cultatea de a executa aceste dispoziţiuni, sau de a abandonă pro-

ITY
prietatea cantităței disponibile. (Civ. 517 urm., 550 urm., 841 urm.,
845, 939, 1639, 1641; Civ. Fr. 917).
Tezt. fr. „iri. 917. — Si la disposition par acte entre-vifs ou par testament
est d'un usufruit ou d'une rente viagere dont la valeur exetde la quotit€ disponible,
RS
les hâritiers au profit desquels la loi fait une reserve, auront l'option, ou d'ex6-
cuter cette disposition, ou de faire labandon de la propriste de la quotitt disponible.
IVE
Bibliografie (continuare).
CONSTANTINESCU Jac. N., Despre testaumente, p. 85;
Lăzânescu Em. Ar, Des droits du conjoint survivant, p. 110 urm.
UN

INDEX ALFABETIC Sarcine 24, %6, : Uz 3,4, 18,

(la doctrină). Scop |. . Uzufruct 1, 3, 7, 8,10—14,.
SŞechestru judiciar 21. 19, 22, 24, 25, 58,
Abitaţiune 3, 4, 18, lacertitudine î, Stingere 1, %. Valoare 1, 10—13, 2%, 23 ,
Abandonare 6, 13, 21,3, lacetare din viaţă 1, 3), Testament, a se vedeă cu- 35,
25, 26, 27, 29, 45 Indivizibilitate 10, 19, vântul: „Legat“, Vârstă 22,
Acceptare 21. Interzicere 15, Tutor N, Venituri 13, 24,
Acţiune 20, Legat 3, 4, 6, 8—10, 15,20,
Acţiune indirectă 31. »
AL

21, 23—25, 33, 35.

Alegere, a se vedcă cu: Legat cu titlu particular
vântul: „Opţiune“. 53 Doctrină,
Apreciere 2, 22, 2 Leget cu titlu universul
Dani 24, 35. pd
Capital 21. Liberalităţi 4 urm. 1. Dispoziţiunile art. 917 ce. civ. în. (844.
TR

Caracter 26, Locaţiune 7. e. civ. rom.), au de scop să înlăture difi-

Condiţiuni 26. Minor 34.
Condiţiune rezolutorie 25, Moarte 1, 30. cultățile ce ar vezultă de a se stabili dacă
Consemnare 21. Moştenitori 30. rezerva este sau nu atinsă, deoarece uzu-
Consiliu de familie 34. Moştenitori rezervatari 6, fructul și renta viageră să sting odată cu in-
Consimţământ 9, 17, 19. 8, 9, 11—14, 16—t3, 21,
Cotitate disponibilă 8, 411— 23—23, 29, 30, 33, 35, cetarea din viață a beneficiarilor şi prețu-
EN

4, 23—27, 20, 35. Notificare 20, irca acestor drepturi este nccertă din cauzu
Creditori 31. Novaţiune 26, 27. existenței mai lungi sau mai scurie a
Datorii 24, Nudă proprietate 5,
Deces 1, 30, Ofertă reală 21, acestor beneficiari. (Alexandresco. ed. 2-a,.
Descniderea sucecsiunvi Opţiune3, 8, 9, 11,12,14— IV, partea I, p. 621, 622: C. llamangiu. 1.
20, 23 —25, 20—31, S3—35, Posetti-Bălănescu şi AL Băicoianu, III. No.
I/C

Dificultăţi 1, Ordine publică 2, 15.

Donaţiune 3, 4, 6, 3, 9,10, Plata datoriilor şi sarcine- 10140: Comp.: Josserand, III. No. 1706).
14, 15, 25, 27, 33. 45, lor 24. 2, Dispoziţiunea art. 917 c. civ. în. (844.
Donaţiune deghizată 7. Preţuire 4, 10-13, 22, 23,
Dovadă 23, 33 c. civ. rom.), constitue o derogare dela
Drept câştigat 33. Probă 23. dreptul comun, deoarece lasă la apreci-
AS

Drept personal 31. Raţiune 1. crea moştenitorului modul de a execută ]i-

Efecte 20, Reducţiunr 2, 6, 10, 14,27,
Estimaţiune î, 10—13, »
- Retuz 21, beralitatea, dându-i putinţa de a-i modi-
23, 35, Rentă viageră 1,3, 6,8, fică natura. Cu toate acestea regula aces-
Excepţiune 5, 6, 9, 32,
Executare 8.
10—14, 22, 23, ini” articol nu este de ordine publică și
Retractare 3),
Expertiză 11, 42, Retroactivitate 29, nimie nu se impotriveşte ca părțile intere-
UI

Imobile 21. Rezervă î, 13, 29. sate să cală de acord asupra unui alt mod
1) Erezii rezervatati sunt moştenitorii cari au dreptul la partea din averea de care defunctul nu pu:
BC

te dispune În mod liber, cum sunt copiii şi părinţii săi. P.artea din averea de care defunctul poate dispune
mod liber, fiind stăpân a o lăsa oricui va crede de cuviin ță, se numeşte parte sau quotitate disponibilă, dupăîn
cum se prevede la art. 841 şi 843 de mai sus. Rezervă es te partea din avere, de care defunctul nu poate dispune
în mod iber, dacă are anume moştenitori.

— 106—
 v

Codul civil DESPRE DONAȚIUNI ȘI DESPRE TESTAMENTE Art. 844

de reducţiune a liberalităţii. (C. Ilaman- IEI. No. 1707; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
giu, [. Rosctti-Bălănescu şi Al. Băicoianu. partea |, p. 621, nota 3).

RY
IL. No. 1010). 8. Poirivit dispoziţiunilor art. 9i7 c. civ.
2, Pentru ca dreptul de opţiune prevă- [r. (644 c. civ. rom) dacă dispoziţiunea
zut de art. 917 c. civ. fr. (814 c, civ, rom,) prin acte între vii sau prin testament, con-
să-şi găsească aplicațiunea, trebueşte ca stitue un uzufruct sau-o rentă viageră, a

RA
darul sau legatul să poarte asupra unei cărei valoare trece peste cotitatea dispo-
rente viagere, sau asupra unui drept de nibilă, moştenitorii rezervatorii au alegereu
uzufruct, fie el temporal sau viager. fie sau de a execută dispoziţiunea sau a aban-
condițional sau fără condiţiune sau asupra donă donatarului sau legatarului proprie-
unui drept de uz sau abitațiune. (Dalloz. tatea deplină a cotităţii disponibile sau a

LIB
Rep. Dispositions entre vils, .No. 907: vestului din această cotitate, în cazut
Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea 1, p. 624 când o parte din ea este atinsă prin libera-
urm.; Comp.: Josserand. III, No. 1707). lităţi anterioare. (Demante ct Colmet de
Zi, Cu toate că art. 917 c. civ. În. (S44c. Santerre, IV, No. 55 bis, IV; Josserand, III,
civ. rom.) vorbeşte numai de uzulruct, dis- No. 1706; Alexandresco, ed. 2-a, IV. partea
pozițiunile sale se aplică şi la donaţiunea I, p. 625; C. Ilamangiu, 1. Rosetti-Bălă-
sau legatul drepturilor de uz şi de abita- nescu şi Al. Băicoianu, III. No. 1010).

ITY
țiune. (Demolombe. XIX. No. 459; Tro- 9. Moştenitorul rezervatar în afară de
plong, Donations et testaments, II, No. 841; dreptul de opțiune între cele două soluţiuni
Demante et Colmet de Santerre, LV, No. prevăzute de art. 917 e. civ. fr. (S44 c, civ.
55 bis, VII; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ rom-), nu poate să recurgă la alt mijloc.
684 bis. p. 196; Baudry et Colin, Donations oricât de avantajos ar fi, fără consimţă-
ct testaments, II. No.
ed. 2-a, IV, partea LI. p. 621, notu 3).
791;
,
5, Dispoziţiunile art. 917 ce. civ. În. (844
c. civ. rom.) nu-şi găsesc aplicațiuneu la .
Alexandresco,
ct Rau,
RS
mântul donatarului sau legatarului. (Aubry
ed. 4-a, VII,

10. Dispoziţiunile art.

$ 684 bis, p. 200; Ale-
xandresco, ed. 2-u, IV, partea 1, p. 693).
917 e. civ. fr.
dispoziţiunile făcute asupra nudei propri- (844 c, civ, rom;) nu se pot aplică decâ
VE
cetăţi, deoarece ele constituesc o excepțiunte. numai atunci când liberalitatea în uzufruct
(Aubry et Rau, ed. 1-a, VII, $ 684 bis, p. sau renta viageră constitue singura libera-
198; Dalloz. Râp.. Suppl.. Dispositions litate lăsată de decujus. In cazul când
entre vis. No. 249: Laurent, XII. No. 157; există și alte liberalităţi (donaţiuni sau le-
Huc, YI, No. 152; Baudry et Colin, Dona- zate), uzufructul sau renta vor trebui eva-
NI

tions ct tetaments. ÎI, No. 787; Planiol, II], luate, fie pentru a fi reduse proporţional
No. 3159. 3140: C. Hamangiu. |. Rosetti-Bă- cu celelalte legate, fie pentru a [i reduse
lănescu, şi Al. Băicoianu, III, No.. 1013; la rangul vechimei ca donaţiuni. (C. Ha-
U

Josserand. III. No. 1707: Contra: Demo- mangiu, ]. Rosetti-Bălănescu şi AL Băico-

lombe. XIX. No. 436, 445 urm,. 466 urm. iumu, III, No. 1011; Comp.: Josserand, II],
Comp: Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea I. No. 1707).
p. 624. nota 3. 629, 650). 1 |. Moştenitorul rezervatar, după o pă-
AL

G. Intre dispoțiunile art. 017 c. civ. vere, nu are dreptul la opțiunea prevăzută
în. (844 ce. civ. rom.) şi 1970 ce. civ. fr, de art. 917 c. civ. fr. (844 c. civ. rom.) decât
* (041 ce. civ. vom) nu există autonomie in cazul când sa stabilit prin expertiză
ci ambele se pot conciliă deoarece dispozi- că valoarea venală a uzufructului sau a
TR

țiunile primului articol cari constituese o rentei viagere este mai mare decât cotita-
excepție dela principiul reducţiunei se re- tea disponibilă. (Laurent. XII, No. 152).
fcră la raporturile dintre moştenitorii re- 12, După a doua părere, moștenitorul
zervatari cu donatarii sau legatarii rentei. rezervatar are dreptul de opțiune fără si
iar dispozițiunile celui de al doilea articol, fie nevoit să dovedească că liberalitatea
EN

care constituese o aplicare a principiului întrece cotitatea disponibilă. (Aubry et

reducțiunei, se referă la raporturile ce pot Rau, ed. 4-a. VII, $ 694 bis, text și nota
aveă între ci donatarii şi leratari! rentei. 14. p. 200: Dalloz. Rep., Dispositions entre
(Demolombe, XIX, No. +45 urm.. 451: De- vifs, No. 964, Supp., Dispositions entre vifs,
mante et Colmet de Santerre, IV, No. 53 No. 248).
I/C

bis, V; Mourlon. IL. No. 614 bis: Laurent. 18. După a tweia părere. moştenitorul
XII, No. 155; Planiol, III, No. 3138; Baudry rezervatar nu poale abandonă proprietatea
et Colin. Donations et testaments, I, No. cotităţii disponibile dacă nu face dovada
192; Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea |, că uzufructul sau renta viageră întrece ve-
AS

p. 620, nota 5. 626, 627, 628; C. Hamaneru,
I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,
No. 1012).
7, Dispoziţiunile art. 917 ce. civ. fr. (844
ce. civ. rom.) nu-și găsese aplicațiunea la
UI
nitul cotităţii disponibile şi atinge folo-
sința rezervei. (Demolombe, XIX, No, 445;
Mass et Vergâ& sur Zachariue, LII. $ 456,
“nota 5. p. 146; Mourlon, II, No. 615; De-
mante ct Colmet de Santerre, IV. No. 55

o donaţiune ascunsă sub forma unui con- bis, II: Baudrv ct Colin. Donations ct tes-
tracţ!i de închiriere care ur avea mare ase- taments, Î, No. 776 urm.; Alexandresco, ed.
mănare cu un uzufruct, prin stipulațiunile 2-a, 1V, partea I. p. 625, 626; C. Hamangiu.
BC

ce le-ar cuprinde. (Baudry et Colin, Donu- |. Nosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,

tious et testament, I, No. 700; Josserand. No. 1014). :

— 107—
,
 Art, 844 DESPRE DONAȚIUNI ŞI DESPRE TESTAMENTE Codul civil

[lu In cazul când 'donaţiunea de, uzu- ii va predă bunurile. (Dalloz, Râp.. Dispo-

Y
fruct sau de rentă viageră întrece cotitatea sitions entre vifs. No, 978). ,
disponibilă, beneficiarul acestei liberalităţi 25, Evaluarea uzufructului sau a rentei
viagere, se va face Inându-se în conside-

R
nu poate cere ca moștenitorul rezervata
să ceară reducţiunca în loc să-şi exercite vație vârsta beneficiaruluişi împrejurările
dreptul:de opţiune prevăzut de art. 917 cauzei. (Aubrv et Rau. 6d. d-a, VII. $ 084

RA
e. civ. fr. (Sit ce. civ. rom). (Dalloz, Râp., bis, p. 199 Dalloz, Rep. Suppl.. Disposi-
Dispositions entre vils, No. 968). tious entre vifs, No. 251; Laurent. XII. No.
15. Donatorul sau testatorul nu poale 154). .
interzice dreptul de opţiune prevăzut de 23, Legatarul poate cere ca moştenito-
art. 917 c. civ. fr (844 c. civ. rom.) deoarece rul rezervatar să facă dovada că va'oarea

LIB
dispozițiunile acestui articol sunt de ordine bunurilor abandonate este egală cu coti-
publică. (Aibry et Rau, ed. 4-a, VII, $ tatea disponibilă. (Dalloz, Râp., Disposi-
684 bis, p. 200; Baudry et Colin, Donations tions entre vifs, No. 972).
et testamenis, ÎI, No. 795; Josserand, “III, 24, În cazul când moştenitorul rezer-
No. '1707; Alexandresco, ed. 2-a, IV. par- vatar îşi exercită dreptul de opţiune pre-
tea IÎ, p. 695). , văzut de art. 917 cec. civ. fr. (844

ITY
(6. Lotţi moştenitorii rezervatari au e. civ. rom.) natura legatului nu su-
dreptul să beneficieze de dispoziţiunile art. feră nici o schimbare: prin urmare, lega-
917: e. civ. fr, (844 c. civ. rom.). (Dalloz, tul unui uzufruct sau al unei rente viagere
Rep.. Dispositions entre: vils, No. 976). rămâne tot un legat particular deşi legatul
17. Ficcare dintre comoştenitorii rezer- cotităţii disponibile constitue un legat cu
vatari poate, pentru partea sa. să exercite titlu universal, aşă încât în acest caz, le-
dreptul de opțiune prevăzut de art. 917 c.
civ. îr. (844 c. civ. rom.)
citarea acestui drept,
țământul
legea nu
deoarece, la exer-
tuturor . moștenitorilor _ rezerva-
cere consim-
RS gatarul nu
toriile şi
poate fi obligat să plătească da-
sarcincle
Rep... Dispositions
Suppl.. Dispositions
entre
entre
succesiunei.
vifs. No.
vifs, No.
(Dalloz.
974;
253;
tari. (Demolombe, XIX, No. 154; Masse et Laurent, XII, No. 155; Baudry et Colin,
IVE
Verge sur Zachariac, III, $ 455, p. 145; Tro- Donations ct testaments Î. No. 801 urm).
plong, Donations ct testaments. IT, No. 840; 25, In buza aceluiaş principiu, eotita=-
Demante_ et Colmet de Santerre, IV, No. tea disponibilă abandonată în locul unei
55 bis, VI; Aubry ct Rau, cd. 4-a. VII, $ dispozițiuni făcută sub condiţiune rezolu-
684 bis, p. 200; Dalloz. Rep. Suppl., Dispo- torie, va-fi afectată de aceciaş condiţiune.
UN

sitions entre vifs, No. 252; Bauudry ct Colin, (Aubry ct Rau. ed. 4-a. VII. $ 654 bis, nota
Donations et testaments. I. No. 798; Huc, 17, p. 200; Dalloz, Rep. Suppl., Dispositi-
VI; No. 153; Baudry ct Colin, I, No. 798; ons entre vifs. No. 255: Laurent. XII, No.
Planiol. III, No. 3137; Alexandresco, ed. 156: Baudrv cet Colin. Donations ct testa-
2-a, IV, partea I. p. 622, nota 3; Contra: - ments. I, No. S04: Contra: Demolombe,
Duranton, VIII, No. .3460). NIN. No. 461).
AL

18, Această regulă nu-şi poate găsi 26. Caracterul. şi efectul abandonării
aplicaţiunea la drepturile de uz şi de abi- proprietăţii cotităţii disponibile. după o
tațiunea deoarece ele sunt indivizibile prin părere, constitite o novaţiune şi deci aduce-
natura lor. (Dalloz, Râp., Dispositions stingerea tuturor condițiunilor si sarcinelor
entre vifs, No. 973). impuse legatarului. (Demolombe, NIX, No.
TR

19. Deasemenea dacă însă este vorba +59 urm), .

de uzufructul unui lucru indivizibil, co- 27. După altă părere dominantă a-
moștenitorii trebuese să se înțeleagă între bandonarea cotităţii disponibile. constitue
ci pentru a acţionă toți odată. (Planiol, III, un mod particular de reducțiune. care a-
EN

No. 5137; Alexandresco, ed. 2-a, IV. partea fectează numai obiectul acestei dispozi-
1, p. 625. nota). ” jiuni, iar restul va trebui să fie executat
20. Dreptul de opțiune prevăzut de conform voinței defunctului: în această
art. 917 c. civ. în. (S44 c, civ, rom,) poate fi părere, nu poate există. novaţiune deoarece
exercitat printr'o notificare adresată lega- nu. se produce nici o schimbare în titlul
I/C

tarilor printrun act extrajudiciar. recur- donatarului sau legatarului. (Proudhon,

pându-sc' la justiţie numai în cazul când Usufruet. I. No. 241: Troplong. Donations
sar ivi neînlelegeri. (Demolombe, XIX, No. et testamenis, I[, No. 84%; Laurent, XII,
455: Dalloz, Rep., Dispositions entre vits. No, 155: Alexandreseo. cl. 2-a, IV. par.
No. 9783; Baudry cet Colin Donations et tea |, p. 629). !
AS

testaments, Î, No. 796; Alexundresco. cd. 28, Tribunalele vor apreciiă în mod su-
2-a, IY, partea I. p. 628; N. Stănescu, Par- veran natura legatului lăsat prin testament,
taj si rezervă, No. 1080). adică dacă el constitue un legat de veni-
24, Dacă abandonarea făcută de moş- turi sau un legat de uzufruet. (Alexan-
tenitorul rezervatar nu este acceptată de
UI

dresco, ed. 2-a, IV, partea 1. p. 621.

către legatar, el va îi obligat să facă aces= nota 2). | !
tuia oferta reală. când averea consistă în 29, In cazul 'când moștenitorul rezer-
bani şi în caz de refuz să consemneze vatar a opiat pentru abandonarea părții
BC

suma, iar când este vorba de imobile va disponibile, opțiunea are efect retroactiv.
cere numirea unui sechestru judiciar căruia oricât de târziu ar [i fost exercitată şi el

— 108—
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNI ȘI DESPRE TESTAMENTE! Art. 845

va aveă dreptul Ia fructele rezervei întregi dreptul să revie asupra opțiunei ce a fă-
cu începere dela deschiderea succesiune.

RY
cut deoarece în acest caz, donatarul sau le-
(Alexandreseo, cd. 2-a, 1V, partea I, p. 623). gatarul are un drept câştigat. (Demo-
30, In cazul când moștenitorul rezer- lombe, XIX, No. 464; Troplong, Donatious
vatar încetează din viaţă înainte de a-şi fi ct testaments, II, No. 485; Alexandresco,
exercitat dreptul de opțiune, moştenitorii cd. 2-a, IV, partea Î, p. 625). !

RA
săi vor _puteă exercită acest drept, fiecare 34, Pentru “ca tutorul unui minor să
pentru partea sa. (Alexandresco, ed. 2-a, poată exercită dreptul de opțiune, trebu-
IV. partea I, p. 624). , eşte să obţie autorizaţia specială a con-
323|. Creditorii nu au dreptul să exercite siliului de familie. (Alexandresco, ed. 2-a,
dreptul de opțiune, în baza acţiunei indi- 1V, partea I, p. 628). a

LIB
recte, deoarece acest drept este. personal 35, Moştenitorul rezervutar care op-
şi nu face parte din gajul creditorilor. tează pentru abandonarea cotităţii dispo-
(luc, VI, No. 153; Alexandresco, ed. 2-a, nibile nu poate să dea donatarilor sau lega-
IV. partea I, p. 624). “ tarilor o sumă de bani. cari să reprezinte
39, Dispoziţiunile aut, 917 c. civ. în. valoarea cotităţii disponibile, ci trebuie sii
(844 c. civ. rom.) constituind o excepțiune, lase proprietatea deplină a coiităţii dispo-
nibile. (Demolombe, XIX, No. 4158; Aubry

ITY
nu pot fi întinse la alte cazuri-afară de
cele prevăzute de lege. (Aubry et Rau. ed. ct Rau, cd. 4-a, VII, $ 684 bis, p. 200;
s-a, VII, $ 684 bis, p. 196; Baudry et Colin, Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea LI. p. 638;
Donations ct testaments, |. No. 792; Alexan- Contra: Demanie et Colmet «de Santerre,
dresco, ed. 2-a. 1V, partea I, p. 624). IV, No. 55 bis, III).
38, Mloştenitorul .rezervatar nu ate

Art. 845. — Valoarea

linie dreaptă, cu sarcina unei rendite viagere sau cu rezervă de
bunurilor înstrăinateRS unui succesibil în

uzuiruct, va îi socotită în porțiunea disponibilă, și excedentele, de

VE
este, se va trece în masa succesiunei. Imputaţiunea și reportul nu
pot îi cerute de succesibilul în linie dreaptă carea consimțit la
aceste înstrăinări!). (Civ:517 urm., 661, 751 urm., 841, 843, 844,
NI

1200 urm., 1639; Civ. Fr. 918). ”

Ţezt, fr. dt. 918. — Lia valeur en pleine propricte des biens alienes, soit
U

i charge de rente viagere, soit ă fonds perdu, ou avee reserve d'usufruit, ă Pun
des suceessible; en liene directe, sera imputee sur la portion disponible; et l'excc-
dent, sil y en a, sera rapportâ-ă la masse. Cette imputation et ce rapport ne
AL

pourront ctre demnandes par ceux des autrex suecessibles en ligne directe qui aura-
ient 'consenti d ces alienations, ni, dans aucun eas, par les suecessibles en line .
cojlaterale.
TR

Bibliografie (continuare).
CoxsrANTINESCU Jac, N., Despre succesiuni, p. 165.
EN

INDEX ALFABETIC Excedent 10, 26, 27, 30,5, Moştenitori rezervatari 21

35, 38, 41. 26,27,
_ (la doctrină), _ Expertiză 40, Nudă proprietate 1, 14.
Abitaţiune 18. - | Deces 3, 23, 40. Fonds perdus 1. - Nulitate 28.
Pact succesoral 29.
I/C

Anuităţi îi, 42. Definiţie 3. Forţă majoră +1.

Anulare 28. | Derogare 29, Fraudă 16, 28. Partaj 15,
Ascendent 2, 21, 26. ! Descendenţă 2, 21, 26, Gratuitate 7, 8, 11, 12, Plină proprietate 1, 40.
Bani 3. ! Deschiderea succesiunci Imbunătăţiri 43. Preţ 3, 38,
Capital 19, 20,42. i 30, 92, 40. Imobile 5. Prezumpţiuni 7, îl, 12, 24,
Capital pierdut 4. ; Dificultăţi 9. Imputare 14, 26, 27, 30, 31, Prezumpţiuni legale 11,24,
35, 37, 41. Probă contrară 11, 12.
AS

Cheltucli 43, ' | Dispensă de raport 37.

Chitanţă 11. : Dobânzi 42. Incetare din viaţă 4,23, 40, Raport 10, 14, 26, 27, 40,
Conservare 43, | Dol 28 Instrăinare | urm. 33—39, 41, 42, -
Consimţământ 27—34, Donaţiuni 13, 14, 22, 3%, Liberalităţi 7, 8 11—13, Raţiune 8, 9.
Consimţământ expres 33. 37, 43, , 20, Reducţiune 35, 36, 37.
_ Consimţământ tacit 33. Dovadă contrară 11, î2 Moarte +4, 23, 40. Rentă perpetuă 17.
Copii 32, Drept trancez +. Mubile 5. Rentă wageră 2, 3, 4,79,
UI

Cotitate disponibilă
10, 26, Drept italian +, Moştenitori 4, 27—3), 4?, 10, 16, 19, 24.
36, 33. Eludare 7. Moştenitori prezumptivi Renunţare 23, :
Dă Restituire 49
Creanţe 6. E.oare 28, »
BC

1) Art. francez corespunzător 918, continuă: „ni, dans aucun cas, par les successibles en ligne collale.
rale*.

— 109 —
 Art. 845 DESPRE DONAȚIUNI ȘI DESPRE TESTAMENTE Codul civil

Rezervă 7, 0, 24, 37, | Succesiune +. “positions centre vis, No. 256: Josserand,
Scop 8, 9. Ă | 'Terţe persoane 16,
MIL, No. 1697, 1699; Alexundresco, cd. 2-a,

Y
Scutire de raport 37: : Uz 13.
Simulaţiune 7, 8. | Uzufruct 2, 7, 9, 1U, 20. IV, partea I, p. 587, 5s8, 595; C. Haman-
„Soţ 23. | Valoare 1, 9, 10, 19, 20, 49. giu. I. Rosetti-Bălănescu, și Al. Băicoianu,
Stingere 4. Vindese:cumpărare 2,3 1

R
Succesibil 7, 10, 11, 21,23, | 18—20; 22,
III. No. 976).
25, 27, 01, 92,34, 00,4) Violenţă 2%. 8. Scopul dispozițiunilor art. 918 ce, cir.
[r. (845 ce. civ. rom,), a fost de a împiedecă

RA
pe decujus de a avantajă pe unu! dintre
Doctrină, moştenitorii rezervatari. în detrimentul
1. Cuvântul: „valoare” întrebuințat în celorlalţi, prin înstrăinări simulate care
art. 845 c. civ. rom. trebueşte aplicat la ar “aduce atingere rezervei. - (Laurent,
XII, No. 116 urm.: Josserand, III, No. 1700;

LIB
plina proprietate u bunurilor înstrăinate, Alexandresco,: ed. 2-a. IV, partea
iar nu la nuda proprietate a acestor bu- [ p
558, 589; C. Hamangiu. I. Rosetti-Bălă-
nuri. (Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 967).
I, p. 5S4, nota 3, 59). 9. In afară de aceasta, motivul care a
5, Art. S45 c. civ. rom. prevede două
specii de înstrăinări şi anume: înstrăi- determinat pe legiuitor să introducă, în
lege, această dispozițiune a fost pentru
narea făcută unui ascendent sau descen-

ITY
a înlătură dificultatea ce ar fi rezultat
dent, cu-sarcina unci rente viugere şi în-
pentru calcularea valoarei rentei viagere
străinarea făcută aceloraşi succesibili cu
sau a uzufructului care atârnă de exis-
rezerva unui uzufruct din, partea vânză- tenţa mai lungă sau.mai scurtă a benefi-
torului, (Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea ciarului lor. (Demolombe, XIX, No. 495:
._D. 555 urm.; C. Ilamangiu, 1. Rosetti- Troplong. Donations et testamenis, II, No.
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 976).
8, Înstrăinarea cu sarcina unei rente
viagere este înstrăinarea prin cure cel care
dobândeşte bunul, se obligă a plăti vânză-
RS $46; Demanite ct Colmet de Santerre, IV.
No. 56 bis, I, Laurent. XII, No. 116: Ale-
Xandresco, ed. 2-a. IV, partea |, p 589;
Comp.: C., lamangiu, I. Rosetti-Bălănescu
torului, drept preț al vânzării, o sumă, de şi AL. Băicoianu. III, No. 967).
IVE
bani. la anumite epoce, pe tot timpul vieţii 10. Potrivit dispozițiunilor art. 918 ce.
vânzătorului. (Alexandresco. ed. 2-a, IV, civ. în. (845 ce. civ. rome), valoarea în
partea I, p. 585, 586).
plină proprietate a bunurilor înstrăinate
A, Art. OIS c. civ. fr. şi art. Sil ce. civ. unui succesihil în linie dreaptă, cu sar-
italian vorbesc şi de înstrăinarea cu ca- cina unei rente viagere sau cu rezerva de
pitalul pierdut (ă fonds perdus — a capi- uzufruct, va fi socotită în cotitatea dis-
UN

tale perduto) cuvinte cari au fost climi- ponibilă. iar excedentul, dacă este. se va
nate de legiuitorul român, deoarece în- raportă la masa succesorală. (Dalloz,
străinarea cu sarcina unci rente viagere, Rep., Suppl.. 'Dispositions entre vifs, No.
este o formă a însirăinării cu capitalul 256; Josserand, LL, No. 1695, 1699; Alc-
pierdut, întrucât capitalul se stinge odată xandresco. ed. 2-a, IV, partea 1, p. 584,
cu încetarea din vieață a bencticiarului 587: C. lamangiu, 1, Rosetti-Bălănescu
AL

rentei și nu mai este găsit în succesiune şi AL. Băicoianu, LILI, No. 978, 979).
de moştenitorii săi. (Alexandresco ed. 2-a, (1. Prezumpţiunea prevăzută de art.
IV, partea I, p, 5$6, text şi nota 1; Comp.: 918 c. civ. În. (555 c. civ. rom.), constitue
Demolombe, XIX, No. 498; Mourlon, ll, o prezumpțiune legală de gratuitate, care
No. 616; Laurent, XII, No. 116; Planiol,
TR

nu poate fi combătută prin dovada con-

JL. No. 3089). trară şi chiar dacă succesibilul ar pre-
5, Dispoziţiunile art. 918 c. civ. fr. (845 zentă chitanţa dela autorul înstrăinării
e. civ. rom.), se aplică atât iusirăinărilor de plata anuităţilor, deoarece legea pre-
de imobile, cât şi înstrăinărilor de lucruri supune că aceste chitanțe nu sunt reale.
mobile. (Duranton, VII, No. 532: Demo.
EN

(Demolombe, XIX, No. 517; Masse et

lombe, XIX, No. 50; Troplong, Donations Verg& sur Zachariac, LII, '$ 455, nota 15,
et testaments, II, No. 859; Deniinte ct Col- p. 142; Mourlou, IL, No. 6t7; Demanteet
met de Santerre, V, No. 56 bis. JI; Lau- Colmet de Santerre, LV, No. 56 bis, VUll:
rent.. XI, No. 120; Alexandrescu, ed. 2-a. Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 681 ter. p.
IV, partea I, p. 584, nota 4. 591, text şi
I/C

204; Macade, Art. 918; Dalloz, Rep. Dis-

nota 2). positions entre vifs, No. 925; Suppl. Dis-
6. Deasemenea acestuidispoziţiunile positions entre vils, No. 262; IHuc, VI, No.
articol se aplică şi creanţelor. (Alexan-: 157; Colin et Capitant, Lil, p.: 727; Ale-
dresco. ed. 2-a, IV, partea L. p 591. nota 2). xandresco, ed, 2-a, IV, partea 1, p. 5%;
AS

Za Legea consideră ca liberalităţi unele N. Stănescu, Purtaj şi rezervă, No, 1124).

înstrăinări care pot fi întrebuințate pen- 12. După altă părere, prezumpţiunea
tru a eluda dispozițiile legii privitoare la de gratuitate prevăzută de art. 918 c. cir.
rezervă. Art. 918 ce. civ, îr, (845 ce, civ. Îr. (845 ce. civ. rom.). poute fi combătută
rom.). stabileşte o prezumpţie de gratui- prin prezumpțiuni contrare din care re-
UI

tate şi de simulaţiune au înstrăinării fă- zultă că înstrăinarea sa făcut cu. titlu

cute unui succesibil în linie dreaptă cu oneros, (Laurent, XIII, No. 130; Baudry
sarcina unei rendite viagere sau cu re- ct Colin. Donations et testaments. [, No.
zervă de uzufruct. (Dalloz. Rep. Dispo-
BC

S19; Planiol. III, No. 5089; Josserand, Lil.

sitions entre vifs. No. 950; Suppl. Dis- No. 1701: Matei Cantacuzino, p. 256; C.

— 110 —
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNI ȘI DESPRE TESTAMENTE Art, '845
, |
Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu și Al. - unui drept de uz sau de abitaţiune:

RY
Băicoianu, Il, No. 977; Comp.: Nacu, II. (Josserand. III, No. 1701; Alexandresco,
p. 337). | cd. 2-a, IV, partea I, p. 590, nota 1; C..
12. Dispoziţiunile art. 918 ce. civ. îr. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu si Al.
(845 ce. civ. rom.), îşi găsesc aplicaţiunea Băicoianu, III, No. 979). "
atât înstrăinărilor “făcute sub formă de 19. 'Dacă înstrăinarea a fost făcut în

RA
donațiune cât şi înstrăinărilor făcute sub acelaş timp cu sarcina unci rente vi-
forma de contracte cu titlu oneros. (De- agere și stipularea unui capital fix,
molombe, XLĂ, No. 506; Massc ct Verge dispoziţiile art. 918 c. civ. fr. (845
sur Zachariae, III, $ 455, nota 10, p. c, civ, rom.), se vor aplică numai pen-
141: Demante ct Colmet de Santerre, IV, iru partea de bunuri a căror” valoare

LIB
No. 56 bis, II; Aubry cet: Bau, ed. d-a, c reprezentată prin renta viageră şi'care
VII, $ 684 ter. nota, p. 204: Dalloz, Rp. e considerată ca o liberalitate iar pentru
Sunppl., Dispositions centre vifs, No, 257; partea de bunuri a căror valoare e re-
Laurent, XII. No. 122, 132; Alexandresco, prezentată prin plata capitalului nu se
ed. 2-a, IV, partea [. p. 589. text şi nota vor aplică, deoarece e considerată ca
„3, 597). o_înstrăinare cu titlu onceros. (Demolombe,

ITY
14. Dispoziţiunile art. 918 ce. civ. fr. “XIX, No. 502; Aubry et Rau, ed. i-a, VII, :
(845 c. civ. rom.). nu-şi găsesc aplicaţiune $ 684 ter, nota 19, p. 207, 208; Laurent,
la donaţiunile pur şi simple de nudă pro- XII, No. 123; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
prietate, fără a impune. nici o sarcină partea I, p. 590, nota).
donatarului. In acest caz sc va face nu- 20, Acceaş soluțiune se va admite şi
mai raportul, “fără imputare, (Alexun-
dresco,
5;
15.
ed. 2-a IV,
Comp: Josserand, III, No. 1701),
Deasemenca dispoziţiile
partea
acestui
articol, nu se aplică înstrăinărilor cari
I, p. 589, nota
în cazul
din _ bunurile RS
când înstrăinarea s:a făcut cu:
rezerva uzufruciului numai a unei părți,
iînstrăinate. (Demolombe,
XIX, No. 503; Laurent. XII, No. 12% Ale-
xandresco, ed. 2-a. IV, partea ÎI, p. 591,
cuprind o împărțeală, deoarece ea nu e
VE
nota). ,
translativă de proprietate. (Laurent, XII.
No. 121; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea 24, Dispoziţiunile aut, 918 c, civ. În.
I. p. 590, nota: Contra: Demolombe, XIX, (315 c. civ. rom.), îşi găsesc aplicaţiunea
Ne.. 505). “ atât descendenților câi şi părinților, adică
numai dacă înstrăinarea s'a făcut către un
NI

1G. Dispozitiunile art. 918 ce. civ. fr.

(845 c. civ. rom.), îşi găsesc aplicaţiunea nu succesibil în linie directă, care să fie re-
numai când renta trebueşte plătită au- zervatar. (Dalloz, Dep... Dispositions entre
torului înstrăinării ci şi atunci când tre- vils, No. 1003; Josserand, III, No. 1701;
U

bueşte plătită unui
oarece legea nu face nici o distincțiune
__şi mai ales că, în cazul când renta tre-
bueşte plătită unui terţ. este mai cu pu-
terț ales de pării, de- Alexandresco. ed. 2-a, IV. partea I, p. 587,
592; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi
AL. Băicoianu, III, No. V79).
29, Dispoziţiunile acestui urticol îşi gă-
AL

tinţă frauda, căci sar alege în acest scop, sesc aplicațiunea numai dacă înstrăinarea
ca beneficiar al rentei, o persoană bătrână sa făcut persoanelor cari sunt moştenitori
si bolnavă. (Demolombe, XIX, No. 504; prezumptivi ai vânzătorului sau donatoru-
Massc et Verg6 sur Zachariac, III,:$ 455, lui, în momentul înstrăinării. (Aubry et
TR

nota 9, p. 1+t; Troplong. Donations et Rau, ed. -a,.VII, $ 684 ter. p. 205: Dalloz,
testaments. II, No. 860: 'Demante et Col- Rep... Dispositions entre vifs, . No..: 999;
met de Santerre. IV, No. 56 bis. IV: Suppl., Dispositions centre vifs, No. 263;
Aubry et Rau, cd. a, VII, S 684 ter, Laurent, ALI, No. 127; tluc, VI. No. 156;
text și nota 17, p. 206; Laurent, XII, No. Baudry et Colin, 'Donations et testamenis,
EN

195; Baudry et Colin, Donations et tes- I, No. 832; Planiol. III, No. 3089; Alexan-
taments, [. No. 825;. Alexandresco, ed. 2-a, dresco, ed. 2-a, IV, partea I. p. 584, nota
(V. partea I. p. 591; Contra: Coin-Delisle. 5, 592, text şi nota 1: C. Ilamangiu. |. Ro-
Commentaire, Art. 918. No. 5; Mercade. setti-Bălănescu şi AL. Băicoianu, III, No.
Art. 918). 979; Contra: Demolombe, XIX, No. 510,
I/C

17, Dispoziţiile art. 918'c. civ. Îr. (845 514).

- e. eiv. rom.), nu se aplică înstrăinărilor fă-
23, Dispoziţiunile art, 918 ce. civ. fr.
cute cu sarcina unei rente perpetue, deoarece
in acest caz bunul înstrăinat este înlocuit (845 c. civ. rom.), sunt aplicabile chiar dacă
- succesibilul căruia i sa făcut înstrăina-
AS

printrun drept veșnice și permanent.

500; Masse et rea nu vine la succesiunea autorului său,
(Demolombe. XIX, No.
din cauză că a renunțat la succesiune, a
Verge& sur Zachariae, III, $ 455, noia 6,
p. 141: Troplong. Donations ct testaments, incetat din viață ctc. (Aubry et Rau, ed.
HI, No. 858: Aubry et Rau. ed. 4-a. VII, 8 4-a, VII, $ 6S+ ter. nota 16, p. 206; Laurent.
XII, No. 127; Iluc, VI, No. 156; Baudry et
UI

64 ter, nota 8. p. 204; Laurent. XI, No.

116: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I.. Colin, Donations ct testamenis, |. No. 832;
p. 590. nota 1: Contra: Duranton, VII, Planiol. III, No, 3089: Alexandresco, ed.
No. 354). , , 2-a. IV, partea |. p. 592, nota 1; Contra:
BC

18. Deusemenea dispoziţiunile acestui Demolombe. XIA. No. 510 urm.; Mass€ et
articol nu se aplică vânzării cu rezerva, Verge sur Zachariac, III, $ 455, nota 15, p.
/

— 111 —
 Lă

Art, 845 DESPRE DONAȚIUNI ȘI DESPRE TESTAMENTE Codul .civil

142, 145: Demante et Colmet de Santerre, simțit la înstrăinare, acest consimţământ

Y
“ÎV, No. 56 bis, VI). | nu poate legă pe ceilalți moştenitori cari
24, Dispoziţiunile art.. 911 ce. civ. fr. în momentul decesului autorului ar avcă
(812 e. civ. rom.), în ceeace priveşte pre- calitatea de moștenitori şi cari nu au con-

R
-zumpţiunile legale de interpunere de per- simțit Ja înstrăinare, ei având dreptul să
soane, nu-și găsese aplicaţiunca la instrăi- ceară imputarea şi raportul. (Demolombe.

RA
nările prevăzute de art. 918 c, civ. în. (845 AIA, No. 527; Massc et Verge sur Zachu-
ce. civ. rom.), (Demolombe, XIX. No, 514; riac, III, Ş 455, nota 16, p. 14; Troplong.
Mass et Vergâ sur Zachariae, III, $ 455, Donations et testaments. ÎI, No. 852, 833;
nota 19, p. 143; 'Troplona, Donations et Aubry et Rau, ed. s-a, .VIL. $ 684 ter, p.
testaments, II, No, 875; Demante ct Col- 212; Laurent, XII, No. 131; Iluc, VI. No.

LIB
met de Santerre, IV, No. 56 bis, V;. Aubry 159; Baudry ct Colin, Donations et tesa- |
et Rau, cd. s-a, VII. Ş 6S4 ter, p. 205; Dal- ments, ], No. 836, 837; Planiol, I[[, No.
loz, I6p., Suppl., Dispositions entre vifs, 5089; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |.
No. 264; Laurent, XIL, No. 126; Alexan- p._599 Contra: Coin-Delisle, Commen-
dresco, ed.-2-a, IV, partea I, p. 5SS), taire, Art. 918, No. 20: Marcad6, Art. 918;
25, Dispoziţiunile art. 918 e. civ. fr. Demante et Colmet de Santerre, IV, No.

ITY
(S45 e. civ. rom.). nu-și găsese aplicaţiunea. . 56 bis, X). ,
la înstrăinările făcute soțului suceesibilului, 31. Pentru a determină persoanele a
(Aubry cet Rau, cd. s-a, VII, $ 694 ter, p.. căror consimțământ este mecesar, adică
205; Dulloz, Rep., Suppl., Dispositions entre : suceesibilul din partea finală -a art. 918 ce.
vifs, No. 264; Laurent. XII. No. 126). civ. în. (845 ce. civ. rom), după o părere,
„26, Nu. pot beneficiă de dispoziţiunile trebueşte a se lua momentul înstrăinării
art. VIS e. civ, în. (845 e. civ. rom,) peniru
a cere imputarea bunurilor înstrăinate
asupra cotităţii disponibile şi raportul ex-
'cedentului, decât moştenitorii rezervatari în
RS
iar nu cel al deschiderei suecesiunei. (Mar-
cud6, Art. 918; Dalloz, Rp. Dispositions
entre vifs, No. 1007). .
- 829, După a doua părere, prin cuvân=
linie dreaptă, ascendenta
IVE
şi descendentă. tul succesibil întrebuințat în partea finală
(Dalloz, Rep., Suppl., Dispositions entre a art. 918 ce, civ. ft, (845 c. civ. rom), tre-
vifs. No. 265: Planiol, III, No. 3089; Ale- Dueşte să se înțeleagă toți copiii cari există
xandresco, ed. 220, IV, partea Î. p. 557, la deschiderea succesiunei autorului lur
592, text şi nota 2). iar nu numai acci care există la facerea
i
27. Deasemenea nu pot cere imputarea contractului. (Demolombe,” XIX, No. 531;
UN

şi raportul succesibilii în linie dreaptă Mourlon. II. No. 618; Demante et Colmet
"cari au_ consimțit la înstrăinări. (Demo- de Santevre, 1V, No. 56 bis. X; Aubrv et
lombe, XLX, No. 536; Troplong, Donati:ons Rau, ed. t-a, VII, $ 684 ter, p. 213; Lau-
ct testaments, II, No. S51; Dalloz. Râp., rent, ALL, No. 127, 151: Bawddry et Colin,
Dispositions entre vifs, No. 1015; Suppl., Donaiions et testamenis, I, No. 856. 837;
Dispositions entre vifs,: No. 265; Laurent, Josserand, III, No. 1702; Alexandresco, ed.
AL

NIL, No. 154, 154; Planiol, III, No, 3089; 2-a, IV, parteu IL. p. 59. nota 2: C Iluman-
"Josserand, IL. No. 1702; Alexandresco, ed. giu, T. Roseiti-Bălănescu si Al. Băicoianu,
2-a. IV, partea I, p. 596, 597: C. Ilumangiu, III. No. 979).
I. Rosetti-Bălănescu-şi Al. Băicoianu, II, 33, Consimţământul la înstrăinare poate
No, 979), fi dat
TR

expres sau tucit. (Demolombe. XIX,

- 28, Dacă însă consimţământul a fost No.,532; Massc et Verg€ sur Zachariae III,
dat din eroare. smuls prin violență sau sur- Ş 455, text şi nota 17, p. 143; Aubry et Rau,
prins prin dol, moştenitorii vor puieă cere ed. 4-a, VII, $ 054 ter, p. 241; Mareade
anularea cousimțământului dat în această Art, 918; Dalloz, Rep... Dispositions entre
EN

condiliune. _ (Demolomhbe, XIX, No. 536; vifs, No. 1016; Suppl.. Dispositions entre
Troplong, Donations et testaments, II, No. vis, No, 266; Laurent, NIL, No. 153: Bau-
551; Laurent, XII, No. 154; Alexandresco, dry et Colin. Donations et testaments. |.
ed. 2-a, IV. partea I, p. 596, nota 3). No. 853: Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea
29. Prin admiterea consimţământului T. p. 59$; N. Stănescu. Partaj şi rezervă, No.
I/C

«comoştenitorilor la înstrăinare se derogă 1152: C. IMamangiu, I. Rosctti-Băliinescu şi

dela regula că pactele succesorale nu sunt AL, Băicoianu, III, No. 979). |
permise deoarece acest consimţământ con- 324. Dacă între . suceesibilii, în linie
stitue un pact succesoral adică o conven- directă, unii nu şi-au dat consimţământul
țiune. asupra. unei succesiuni nedeschise la înstrăinare, aceştia
AS

vor puteă cere im-

încă. (Demolombe. NIN, No. 523. 534; putarea şi raportul. (Mourlon, II, No. 617;
Mourlon. II, No. 617, nota 1: Marcadă, Art. Troplongz, Donations ct testamenis, IÎ, No.
91S; Demante cet Colmet de Santerre. IV. $52; Marcad, Art. 918; Demante ct Colmet
No. 56 bis, IX; Laurent, XII. No. 151: Bau- de Santerre, IV, No. 56 bis. IX: Dalloz,
UI

dry et Barde, Oblizations, [, No, 281; Ale- Rep.. Dispositions entre vifs, No. 1014; Luu-
xandresco, ed. 2-a, IV. partea I, p. 597; C. „rent, XII, No. 131; Alexandrescu, ed, 2-a,
Iamangiu. ]. Rosetti-Bălănescu şi AL. Băi- IV, partea I, p. 597, nota 1,593), A
coianu, III, No. 979). 85, Nu trebueşte să se confunde impu-
BC

30, Dacă toți moştenitorii prezumptivi tațiunca şi raportul prevăzute de art. 918 ce.
existenți în momeutul înstrăinării au can= civ. În. (835 c. civ. tom.) care nu este decât
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNI ŞI DESPRE TESTAMENTE Art. 846
o reducţiune, cu raporiul de care se o- „ Colmet de Santerre, IV, No. 56 bis, VII;

RY
cupă art. 845 şi urm. €. civ. fr. (751 şi urm. Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, No.
€., civ. rom.). (Mourlon, II; No. 616 bis: 1018; Suppl.. Dispositions centre
Demante et Colmet de Santerre, 1V. No. vifs, No.
267; Laurent. XII, No. 129; Alexandresco.
„56 bis, VI; Aubry et Rau, ed. ţ-a.. VII, Ş ed. 2-a, IV, partea |. p. 594, text și nota 5;
0S4 „ter, nota 24, p, 211; Dalloz. Râp., Dis- Contra: Aubry et Rau, ed. t-a, VII. $ 684

RA
positions entre vils, No. 1017; Suppl.. Dis- ter, nota 24, p, 210). -
positions entre vifs, No. 267; Laurent, XII. 39, Chiar dacă imobilul înstrăinat ar
No. 127: Iuc, VI, No. 158: Planiol, II. No. compune întreaga succesiune. raportul nu
5125; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |. se face în natură. (Dalloz, Rep., Disposi-
p. 584. nota 8). - tions entre vils, No. .1019),

LIB
36. In cazul când cotitatea disponibilă 40. Valoarea plinei proprietăţi a bunu-
a fost epuizată prin donaţiuni anterioare rilor înstrăinate, din momentul decesului
și irevocabile, se vor raportă toate obiectele autorului se va face prin o expertiză. (Ale-
înstrăinate suecesibilului, înstrăinarea fiind xandresco, cd. 2-a, partea I, p. 5%;
supusă recducțiunei. (Demolombe, XIX, No. Comp.: Demolombe, XIX, No. 521; Laurent,:
516: Dalloz. Rep, Dispositions entre vifs. "XII, No. 129), : :

ITY
No. 1018; Alexandreseo, ed. 2-a, IV, par- 41. Dacă bunurile înstrăinate au pierit
tea I. p. 594, 595: C. Ilamangiu, |. Rosetti- prin caz fortuit sau de forţă majoră, nu
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 979). se mai pot face nici imputaţia. nici rapor-
387, Instrăinarea prevăzută de art, s45 tul. (Demolombe, XIX, No. 522; Masse ct
€. civ. rom., va fi socotită asupra porţiunei Verg6 sur: Zachariae, III, Ş 455, nota 14,
disponibile deoarece deşi, privită ca dona-
iune, este considerată a fi scutită de ra-
pori; prin urmare, succesibilul, va puteă,
afară de rezervă. să păstreze avantajul ce-l
constitue achizițiunea sa. Donaţiunea pre-
p.
42,
142).

RS
In cazul
,
când suceesibilul a primit
un. capital cu sarcina unei rente viagere,
cl va fi obligat să raporteze în întregime
: ,

cecace u primit, oricare ar fi anuitățile

„supusă se împarte deci asupra porțiunei
disponibile şi numai dacă
atacând rezerva, este susceptibilă de a fi
redusă. (C. Hamangiu, [. Rosetti-Bălănescu
și Al. Băicoianu, III, No. 978, 979; Comp.:
VE
ce le-a plătit, neputându-se ţine în seamă
trece de aceasta, decât dobânzile legale. (Planiol, III, No.
3089; Comp.:.C. Hamangiu. 1. Rosetti-Bă-
lănescuşi Al, Băicoianu, III. No. 978).
43, În cazul când se vor aplică dispo-
NI

Josserand, III. No. 1699), zițiunile art. 918 c. civ. fr. (845 ce. civ. rom)
„88, In cazul raportului excedentului moștenitorul donatar va aveă dreptul să
prevăzut de art, 918 e. civ. fr. (845 c. cir. ceară restituirea cheltuclilor făcute pentru
rom.), se va raportă echivalentul prețului
U

îmbunătăţirea şi conservarea lucrurilor în-

in bani a lucrului înstrăinat iar nu însuşi străinate, (Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
obiectul. — (Demolombe, XIX, No. 535; tea L, p. 594).
Masse ct Vergc sur Zachariae, III, $ 4 A se vedcă art. 846 din codul civil
AL

455, nota 14, p. 142; Troplong. Donations cu notele respeetive.

et testaments, II. No. S71 urm.: Demante et

Art. 846. — Cantitatea disponibilă poate fi dată în tot sau în

TR

parte, sau prin acte între vii sau prin testament, copiilor sau altor
succesibili ai donatorelui, fără ca donatarul sau legatarul, ce vine
la succesiune, să fie supus -la report, dacă în dispoziţiune se zice
EN

expres, că ceea ce s'a dat este peste partea sa. |

' Declaraţiunea că darul sau legatul este peste partea succe-
sibilului, se poate face sau în actul ce conţine dispoziţiunea, sau
I/C

în urmă, cu formele dispoziţiunilor între vii, sau testamentare.

(Civ. 480, 751 urm., 758, 813 urm., 841 urm., 847 urm., 858 urm.,
868 urm.; Civ. Fr. 919). | .
AS

Tezt. fr. „Art. 919.— La quotite disponible: pourra ctre donnce en tout ou
en partie, soit par acte entre-vits, soit par testament, aux enfants, ou autrex
suecessibles du donateur, sans âtre sujette au rapport par le donntaire ou le |coa-
taire venant î la succession, pouvru «ue la disposition ait câte faite ex presscment
UI

ă titre de preciput ou hors part. ” ”

La deelaration que le don ou le legs est ă titre de preciput, ou hors pari
BC

pourra tre faite, soit par lacte qui contiendra la disposition, soit posterieu-
xement dans la forme des dispositions entre-vifs ou, testamentaires.
19505. Codul Civil adnotat.— VII, u
— 1183—
 Ari. 846 DESPRE DONAȚIUNI ȘI DESPRE TESTAMENTE Codul civil

Text. fr. Art. 919. — (modificat prin legea din 24 Martie 1998). — La quo-

Y
tite disponible pour ra, Gtre donnâe en tout ou 6n partie, soit par acte entre vifs, soit
testament, aux enfants ou autres successibles du donateur, sans ctre sujette 1

R
par
au rappor t par le donataire on le lâgataire venant ă la succession , puurvu qu en
qui touehe les dons, la disposition ait t€ faite expressement ă titre de prtciput

RA
ce
et hors part.
La deelaration que le don est ă titre de prâeiput et hors part pourra ctre
faite, soit par lacte qui conti endra la disposition, soit posterieurement dans la
forme «les dispositions entre vifs ou testamentaires.

LIB
Bibliografie (continuare).
-BuzpuGax V. Gu., Discurs, Dreptul 3/1926, Curier Jud. 3/1926:
CoNsTANTISESCU JAc. N., Despre succesiuni, p. 153 urm. 205, 215, 214.

ITY
INDEX ALFABETIC afară de prezenturile obicinuite trebuesc
(la doctrină). vuporiate şi luate în consideraţie la for-
Acceptare &, 13. Moştenitori, vede
a se vedcă marea masei succesorale şi la imputaţia li-
Act posterior 24,25,2 cuvântul: „Succesibili“. beralităţilor, pentru .a se vedeă dacă nu
(Duranton, VII. No.
RS
nerezervatari
Apreciere 11, 25, Moştenitori
Da a fost atinsă rezerva.
Contract de căsătorie 29. XVI, No. 255, 528
Copii 9, 15. Moştenitori rezervatari 3, 503, 305: Demolombe.
Cotitate disponibilă 1,2, »,
urm.; Mass6 ct Vergc sur Zachariae, Il, $
3, 5—9, 13, 17, 18, 21,26. Opţiune 15,
Partaj 14, 2. 598, text şi nota 15, p. 105: Mourlon. II,
ale a Partaj de ascenilent 22 No. 401; Aubry et Rau, VI, $ 652, p. 645;
Gumul 10.
IVE
Datorii 15, Plata datoriile 15. 'Troplong, Donations et testamenis, Îl, No.
765; Laurent, X, No. 596, 597; Huc, V, No.
Prezenturi obicinuite 3.
Deces 5, 16, 17.
Prezumpţiuni 23, 26,
Descendenţi 1V.
Dispensă de raport 4,&, Raport 3,4,9—11, 13, 18,26. 541, 350; Baudry et Wahl, Successions III,
109— 29.
Reducţiune 8.
No. 2753, urm,.; Planiol, III, No. 2246, 2251;
Alexandresco, ed. 2-a. III, partea II, p.
wentă viageră 7.
Donaţiuni o 2—6, 11, 14—15, Renunţare 13, 14, 15, 10.
19, 21, 23—27, 29, Reprezentanţi 6, 16, 17. 556, nota +; Contra: Taulier, Thcorie rai-
UN

Donaţiuni deghizate 4, 23.

Donaţiuni indirecte 2, 4.
Revocaie 21,
Rezervă 1, 3, 11, 18, 26. sonte du code civil, III, p. 316; Vazeille,
Dotă %. Scutire de raport 4,6, 15— Suecessions, |. Art. 845, No. 20).
Imputaţiune 1,2,3, 5,6,î, 4, Articolul 751 din codul civil supune
14,17 Străini, a se vedeă cuvin-
Incetare din viaţă 5,16, 17, tele: „Terţe persoane“. raportului toate donaţiunile, fie directe, fie
Intenţie 4, 11, 25. Succesibili 9,10, 11,13—17. indirecte. Donaţiunile, deghizate trebuese
Legate 2, 5, 13, 24, »6—08, Termeni sacramentali 19, «deasemenea raportate, deoarece simplul
AL

Legat cu titlu particular 25,

13
5, Terţe persoane 2, 9, 13, lt fapt al deghizării -lor nu poate constitui
Legat cu titlu universal 15. Testament, a se vedea cu- prin ea însăşi o dispensă virtuală de ra-
l.iberalitate 1 urm. vântul: „Legate”, port. afară de cazul când din alte împre-
Masa succesorală 3. Uzutruct 7.
Moarte 5, 16, 17. Vindere-cumpărare 23, urări ale cauzei se stabileşte: intenţia do-
TR

natorului de a dispensă de raport pe do-

natar, (Demolombe, AVI, No. 255. 394;
Doctrină. Mourlon, Il, No. 402, 402 bis: Laurent, X.
No. 5S1 urm.: NIL. No. 110, 323: Huc, V,
(, Prin expresiunea: „imputațiunea libe- No. 341; Baudry cet Wahl. Successions, III.
EN

ralităţilor”, se înţelege modul de a socoti No. 2758, 2778: Planiol. III; No. 1250; Ale-
liberalităţile făcute de defunct, fie asupra xandresco. ed, 2-a, III, partea II, p. 557.
părții disponibile. e asupra rezervei. (C. nota, 556 urm.: IV, partea I, p. 600).
Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- 5, Deasemenea, sunt imputubile asupra
coianu, III, No. 985). cotității disponibile, toate donaţiunile sau
I/C

9, Sunt imputabile asupra părții dispo- legatele făcute unor moştenitori nerezerva-
nibile, iar nu asupra rezervei, toate dona- vatari, cu dispensă sau fără dispensă de
țiunile sau legatele, directe sau indirecte, raport, moştenitori cari au renunţat la
făcuie sau nu cu formele solemne. unor suecesiune. (Iluc, VI, No. 175; Baudry ct
AS

persoane străine de sucersiune sau chiar Colin, Donations et testamenis, I. No. 938,
mostenitorilor nerezervatari. (Demolombe, 959; Planiol, III, No. 3098; Josserand, III.
XIX, No. 478; Aubry et Rau. cd. +a, VII, Na. 1715; Alexandresco, ed. 2-a, IV. partea
$ 084 ter, p. 201; Laurent, XII, No. 104; I, p. 58%; C. Hamangiu, IL. Rosetii-Bălă-
Huc. VI, No. 173; Planiol, III, No. 309: nescu şi Al. Băicoianu, III. No. 986).
UI

Josserand, III, No. 1711, 1713; Alexan- 6. Deasemenea sunt imputabile asupra
dresco. ed. 2-a, IV. partea I, p. 553: Nacu, cotităţii disponibile, toate donaţiunile făcute
N, p. 336: C. Iamangiu, [. Rosetti-Bălă- unor persoane cari în momentul facerci
nescu şi Al. Băicoianu, III, No. V86, 987).
BC

donaţiunei, ar fi venit la succesiunea dona-

3, Darurile manuale făcute de către de- torului, dar care au încetat din viaţă, fără
funet unuia dintre moştenitorii rezervutari, reprezentanţi. inainte de decesul donato-

—- 1 4+
 Codul civil DESPRE DONĂȚIUNI ȘI DESPRE TESTAMENTE Art. 846

rului. (Demolombe, XIX, No. 479; Tro- tru a veni la succesiune. are acceaş situa-

RY
plong, Donations ct testaments. II. No. 9$9; liune ca orice moştenitor şi bunurile suc-
Aubry et Rau, ed. j-a, VII, $ 684 ter, p. cesorale la care se alipesc şi bunurile dărnite
2035; Laurent, XII. No. tî11; Iluc. VI. No. vor fi împărţite între toţi moștenitorii ca și
173; Baudry et Colin. Donations cet testa- cum _nu ar fi avut loc liberalitatea, (Dal-
ments._ I, No. 91 urm.; Alexandresco, ed. loz, Rep... Dispositions entre vifs. No. 1041).

RA
2-a, IV, partea 1. p. 583). 15. Din opţiunea pe care poate s'o exer-
7. Deasemenea sunt imputabile asupra
cite siecesibilul avantajat, fără dispensă
cotității disponibile, liberalităţile prevăzute de raport, se va puteă- vedeă
de art. 918 c. civ. fr. (845 e civ. rom)
contribuţiunea
sa la plata datoriilor succesiunci: astfel
(Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea I, p. 584 dacă el renunţă la liberalitate. va plăti

LIB
urm.). datoriile nelimitat în calitate de mostenitor
8. Insfârșit, sunt imputabile asupra coti- iar dacă renunță la sucecsiune, păstrând
tăţii disponibile, toate liberalităţile făcute darul, va plăti datoriile proporţional cu
cu dispensă de raport. moștenitorilor re- partea sa sau va fi scutit de plata dato-
7ervatari, cari au acceptat succesiunea, În iilor după cum va fi legatar cu titlu uni-
cuzul când liberalitatea întrece cotita- versal sau legatar cu titlu particular, (Dal,

ITY
tea disponibilă, ca va fi supusă re- loz, Rep., Dispositions entre vifs, No. 1041).
ducțiunei. (Huc, VI. No. 173; Baudry et 16. Dacă succesibilul avantajat. fără
Colin, Donations et testamenis, I, No. 923; dispensa de raport, încetează din viaţă,
Josserand, III, No. 1714; Alexandresco, ed, inaintea donatorului lăsând copii cari îl
„2-a, IV, partea I, p. 584; Nacu, II. p. 336;
veprezentă în succesiune, aceşti copii se
C. Hamangiu. [. Rosetti-Bălănescu şi A.

RS
vor găsi în aceeaş situațiune în care se
” Băicoianu, III, No. 986). găsea autorul lor. (Dalloz, Rep. Suppl..
9, Cotitatea disponibilă poate fi dată Dispositions entre vifs, No. 278).
străinilor sau chiar copiilor san altor suc-
cesibili ai donatorului. (Josserand. III, No. 17. Dacă însă copiii suecesibilului, vin la
1687 urm.: Alexandresco, ed. 2-a, IV. par- succesiunea donatorului în numele lor pro- -
VE
„tea I, p. 631. nota priu, fără reprezentaţie, liberalităţile pri-
1, 652: C. Iamangiu |. mite, fără dispensa de raport. se vor im-
Rosetti-Bălănescu şi Al Băicoianu, III, No. pută asupra cotităţii disponibile. (Demo-
967).
lombe, XIX, No. 450; Aubrw et Rau ed.
10. Prin cuvintele: „sau altor succesi- 4-a, VII, $ 084 ter, nota 31, p. 212, 213;
NI

Dili ai donatorului”, întrebuințate în art, Dalloz, Rep... Suppl., Dispositions entre:

$46 c. civ. rom. se înţeleg descendenţii do- vifs. No. 278; Laurent, XII, No. 112).
natorului. deoarece numai ci sunt supuși (8. Diu dispoziţiunile codului civil
raportului în dreptul român, (Alexandresco, re-
U

zultă că moștenitorul donatar poate sau să

ed. 2-a, 1V, partea L. p. 631, nota 2). primească sau să renuţe la sucesiunea
i 4. Tribunalele pot să declare ca o do- donatorului; în cazul când primeşte succe-
națiune făcută unuia sau mai multor suc- siunea, va trebui să raporteze darul fără
AL

cesibili, deşi cu dispensa de raport. nu a
lipsit pe defunct de facultatea de a dispune
de bunurile sale cu titlu gratuit, luându-se
în consideraţie împrejurările cauzei şi prin
TR
a-l puteă cumulă, în limita cotităţii dispo- .
nibile, cu rezerva sa; dacă însă a fost dis-
pensat de raport, cl va puteă cumula da-
rul în limita cotităţii disponibile cu rezerva

interpretarea intențiunei părților sau a de- sa succesorală: în cazul când moştenito-

functului; în acest caz donaţiunea se va ul donatar renunță la succesiunea dona-
impută asupra rezervei iar nu asupra coti- torului. el va păstră darul în limita coti-
tății disponibile. (Aubrv et Rau, ed. 4-a. tății disponibile, fără însă a puteă pre-
VII, $ 684 ter, p. 202; Dalloz, Râp., Suppl.. tinde şi rezerva sa, deoarece în această si-
EN

Dispositions entre vifs, No. 2S1: Baudrvy et. tuațiune are numaj calitatea de donatar şi
Colin. Donations et ttstaments, I, No. 768). aecastă calitate nu-i transferă decât ceeace
12, Succesibilul avantajat, fără dis- «e disponibil din succesiunea donatorului
pensa de raport poate păstră una din cali- său, întrucât e considerat ca străin de suc-
tățile sale: de moştenitor sau «de donatur, cesiune. (Duranton,
I/C

VII, No. 287 urm:

renunțând la cealaltă calitate. (Dalloz. Rep., Demolombe, XIX, No. 459 urm.; Masse et
Disposiţions entre vifs, No. 1034; Suppl. Verg€ sur Zachariae, II, $ 402, p. 420, 421;
Dispositions entre vifs. No. 269: Alexan- Mourlon. TE, No. 599; Mareade, Art. 845.
dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 633). No. 2, Art. 919, No. 4; Demante et
AS

13, Succesibilul avantajat, fără dispensa Colmet de Sunterre, IV. No.:- 42 bis,
de raport, care renunță la succesiune pen- IV; Aubry ct Rau, ed. 4-a. XI, p.
tru a păstră darul, are aceeaşi situațiune 75 urm. 1591 urm: Dalloz, Rep., Suc-
ca și un donatar sau legatar străin, nepu- cesions, No. 1035 urm.: Laurent, XII,
tând păstră darul decât până la limita co-
UI

No. 39; Huc. V. No. 544: VI. No. 141, 482:

tităţii disponibile. (Dalloz, Rep., Suppl. Baudry et Colin. Dounations et testamenis.
Dispositions entre vils, No. 279: Alexan- IL. No. 6S5 urm.; Planiol, III. No, 3079 urm.:
dresco, ed. 2-a, IV, partea 1. p. 655). Josserand, III, No.. 16$6, 1716. 1718; Ale-
BC

(4, Succesibilul avantajat, fără dispensă xandresco, ed. 2-a, III, partea IL. p. 504.
de raport, care renunţă la liberalitate pen- 565, 560. 617, 653: IV, parteu [, p. 54 urm.:

| ll ?
« )
N
 Art. 847 DESPRE DONAȚIUNI. ȘI DESPRE. TESTAMENTE Codul civil

N. Georgean, Siudii- juridice, II, p. 176% terior, învestit cu formele legale, fiind de-

Y
C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu. şi Al. ajuns ca voinţa sa de a dispensă de raport
„Băicoianu. III, No. 988 urm., 1015; Contra: pe moștenitorul donatar, să fie arătată în
mod expres sau să rezulte în mod neîn-

R
Toullier, Thâorie raisonnâe, III, p. 328:
Troplong, Donations et testaments, II, No. doios din termenii actului. nefiind nevoie
784). a se întrebuință termeni sacramentali:

RA
19, Scutirea de raport trebueşte să fie tribunalele apreciază în mod suveran dacă
expresă. însă nu trebuie să se întrebuințeze există dispensă de. raport. (Demolombe,
termenii” sacramentali. (Alexandresco, ed. XVI, No. 227, 229, 252. 255; Mourlon. II,
9-a, 1V, partea I, p. 6035). No. 376, 377; Marcadâ. III, No. 316, 54;
20, Scutirea de raport nu poate, aveă Aubry et Rau, VI, S 632. p. 637: Laurent,

LIB
loc în principiu, în mod tacit sau virtual. X. No. 573: Baudry ct Wahl, Successions.
„TIT, No. 2793: Alexandresco, ed. 2-a. IV,
(Demante et Colmet de Santerre. III. No. partea I, p. 559. 560. text şi nota, 055 un;
177 bis, III: Laurent, X, No. 571 urm;
Baudry et Wahl, Successions, III. No. 2784.
N. Georgean, Studii juridice, II, p. 166).
2790; Alexandreseo, ed. 2-a, IV, partea IL. 26, Deoarece art. 751 din codul civil,
arată că numai donaţiunile între vii: sunt
p. 633; Contra:. Toullier, IV. No. 455 urm. supuse raportului, sa deci că atunci când

ITY
Duranton, VII, No. 219: Grenier, Dona-
Demolombe, XVI, No. moştenitorul rezervatar este în acelaş timp
tions. III. No. 454:
legatarul unei fracțiuni din moştenire, care
932, 242; Troplong, Donations et testa-.
nu întrece cotitatea disponibilă. el poate re-
ments, II, No. S82).
clama pe lângă porţiunea sa din succesi-
24, Donatiunea cotităţii disponibile, fă-
une şi legatul, chiar atunci când în testa-
cuiă unui. mostenitor nu poate fi socotită,
în mod virtual, scutită de raport. (Alexan-
dresco. ed. 2-a, IV, partea I, p. 634. nota 5;
Contra: Aubry et Rau, ed. a, VI, $ 632.
RS ment nu se prevede dispensa de raport. de-
oarece această
testament în mod virtual şi corespunde cu
voința prezumată a defunctului de a
dispensă este cuprinsă în

p. 659). avantajă pe legatar. (Baudrv ct __Wanhl,

29, Impărțeala făcută de ascendent în
timpul vieţii sale, atrage dela sine scutirea
de raport deoarece daci sar admite rapor-
tul sar desfința împărteala.
ed. 2-a, 1V, partea I, p. 635, nota).
23, Sa decis că o-donaţinne deghizată
IVE
Suecessions. III. No. 2735: Planiol, III. No.
9212; Contra: Demolombe, XVI. No 158,
165. 50: Mourlon, II. No. 369, 370. 371;
(Alexandiesco,
Alexandresco, ed. 2-a, III. partea II. p.
567, 568, 614 urm.. 634: Comp.: N. Geor-
gcan. Studii Juridice. TI, p. 167).
UN

sub forma unui act de vindere-cumpărare

27. Scutirea de raport a uni donaţiuni
care a avut loc între defunct şi unul dintre poate fi făcută printr.un testament şi in-
moştenitorii săi care vine la succesiunea vers deoarece actul prin care se scuteşte
sa, nu poate fi obligată la raport deoarece de raport nu trebucşte să fie de natura
o asementa donaţiune este presupusă că celuia în care se cuprinde liberalitatea.
este făcută cu dispensa de raport, deourece (Coin-Delisle. Commentaire, Art. 919. No.
AL

dacă donatorul ar fi înţeles ca să oblige 19: Marcadă. Art. 919: Baudrv ct Wabhl.
pe beneficiar să raporteze bunul dăruit, ar - Suecessions, III. No. 2795: Alexandreseco.
fi constatat convenţia printr'un act de do- ed. 2-a. IV, partea Î. 655).
națiune. (Mavcade. III. No. 329; Masse et 23, Scutirea de raport făcută prin tes-
Verg& sur Zachariae, TI. $ 398. nota î7. p.
TR

tament este revocabilă. (Aubry cet-Rau. ed.

406; Comp.: Aubry et Rau, VI, $ 652, p- s-a, VI. $ 652. p. 657: Baudry et Wahl,
640 urm). Suceessions. ITI, No. 2703; Alexandresco,
24, Scutirea de .raport se poate face cd. 2-a, IV.. partea T, p. 655). |
sau în actul ce conţine dispozițiunea sau 29, Donaţiunea făcută printrun con-
EN

în urmă cu îndeplinirea formelor donaţiu- tract de căsătorie. nu mai poate fi scutită

nilor san testamentelor. (Alexandresco, de raport printrun act posterior, deoarece
ed, 2-a, IV, partea I, p. 633). contractele matrimoniale nu pot fi schim-
285, Dispensa de raport se poate face, bate după săvârşirea căsătoriei. (Laurent,
potrivit dispozițiilor art. 751 și 840 ce. cir. N, No. 570; Alexandresco ed. 2-a, IV, par-
I/C

rom. (845 și 919 e. civ. fr). tie prin însăşi tea Î. p. 635). ! ,
actul de donaţiune, fie printrun act pos-
AS

Secţunea 11.— Despre reducțiunea donațiunilor şi a legatelor.

___ Art. 847.—Liberalităţile prin act sau între vii, sau prin testament,
când vor trece peste partea disponibilă, vor îi reduse la această
UI

parte. (Civ. 651 urm., 841 urm., 848 urm., 939, 1641; Civ. Fr. 920).
7; e . ... . .. ._. -
, Tea, /r. „Art. 920. — Les dispositions soit entre-vits, soit ă cause de mort,
qui sexeederont la quotite disponible; seront -reductibles î cette quotitt lors de
BC

louverture de la suceession,

— 116—
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNI:ȘI DESPRE TESTAMENTE Art, 847

Bibliografie (continuare),

RY
CONSTANTINESCU Jac. N, Despre succesiuni, „162, 75, 185 urm,, 19S urm.;
loxescu M. C., AN otă sub C. Apel Craiova S. II, 1 din 5 Ianuarie 1925, Pand. Rom. 1935, 11,75,

INDEX ALFABETIC Dispositions entre vifs, No. 11685; Bau-

RA
(la doctrină). dry cet Colin, Donations cet. testaments [,
Acceptare 2. Donaţiune deghizată 11 No. 846, S72: Alexandresco, cd. 2-a, IV,
Acţiune 8. Mbs _ partea |, p. 612; C. Ilamangiu, L. Rosetti-
Acţiune în reducțiune î, Donaţiune indirectă 10,
2, 25, 26, . Donaţiune Intre suţi ti
Bălănescu şi Al. Băicoianu, IIL, No. 1005).
i personală Xa2%. Donaţiune răsplătitoare 8. G. Deasemenea. donaţțiunile sub formă

LIB
Aline Dată 6.
de dotă constituite de părinţi copiilor lor.
Apreciere suverană 26. “Fidejusiune 9. (Demolombe, XIX, No. 318: Dalloz, Rep.
Calcul 23, 24. Fraudă 11 bis.
Garanţie 9. Dispositions entre vifs, No. 1172; Alexan-
Capacitate 3,
Cauţiune 9. Incapacitate 3. dresco.- ed. 2-a, IV, partea L. p. 615 urm.).
Competenţă 26. Interdicţie 22. 7. Deasemenea, darurile manuale.
Legate 3, 15, 16, 17,15,
Condiţiune 18. Minor 3. (Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No.
Cnnservare 21,

ITY
Consiliu judiciar pri 6 Modalitate 18. 1168, 1601, 1615: Alexandresco, ed. 2-a. IV,
untract matrimonial 6. Moştenitori
, 1,2, 49,24 —24. partea I, p. 012. 615). !
e
Corp cert şi i determinat
: Nulitate
Pariu 2, 11 4bis. 8. Deasemenea, : donaţiunile răsplăti-
toare, afară de cazul când sar dovedi
Cotitate disponibilă 1 urm. e eoetiuno 1 urm,
Daruri manuale 7. Rentă viageră 12. serviciile prestate şi când donatarul ar
Deschiderea succesiunti | Renunţare 1, 19. aveă o acţiune în justiție pentru plata
2U—93.
Dispensă, a se vedeă cu-
vântul: „Scutire”,
Domiciliu 26.
|

Donaţiune 1—11,13,17,20, |
Reşedinţă 26. :
Rezervă 1 urm.
Sancţiune 1.
Sarcine 18, 19.
Scutire de raport 1, 3, 13.
RS
acestor servicii. (Dalloz. lâp., Dispositions
entre vifs, No. 1165, 1204).
9. Deasemenea cauțiunea dată pentru
garantarea unei donaţiuni deoarece ea
A, Servicii 8. constitue o liberalitate directă deşi even-
VE
VDonaţiune de bunuri pre- Succesibil 1, 2, 19, 21, %, tuală. (Laurent, XII, No. 172; Baudry et
zente 5. 23,
Donaţiune de bunuri vii- Termen 18._ _ Colin, Donations et testaments, |, No. 847;
toare 5. Testament 3, 15. 16 17,19, Asxandresco, ed. 2-a. IV, partea |, p.
[2). .
10. Donaţiunile indirecie cari aduce
Doctrină,
NI

atingere rezervei sunt reductibile în limi-

tele cotităţii disponibile. (Dalloz, Râp,
(„ Acţiunea în reducţiune care este: Dispositions entre vifs, No. 11608).
sancţiunea directă a rezervei, stabilită de 1 4. Donaţiunile deghizate sau ascunse
U

lege, poate îi exercitată contra unui do- sub forma unui contract cu titlu oneros.
natar străin de succesiune, contra unut cari aduc atingere rezervei nu sunt nule
succesibil donatar, care renunță la succe- ci sunt reductibile în limitele cotităţii
siune, sau contra unui succesibil donatar
AL

disponibile. (Dalloz, Rep.. Dispositions

dispensat de raport. (Josserand, III, No. entre vils, No. 11683; Baudry et Colin,
1720; Alexandresco, ed. 2-a, IV, parteaLI, Donations et testuments, Î, No. 852; A-
” p. 602, text şi nota 5; Comp.: C. Hamangiu, lexanmdresco, ed. 2-a, IV, partea I[, p. 603,
I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III. 612), .
TR

No. 991). , 1î bis. Dacă însă actul deghizat cure

9,. Acţiunea în reducţiune nu poate [i ascunde o donațiune, este fraudulos iar
exercitată contra unui succesibil donatar nu numai Simulat, donaţiunea deghizată
nedispensat de raport, care acceptă succe- va îi anulată iar nu redusă la cotitatea
siunea deoarece acesta este obligat să ra- disponibilă. _(Dalloz, Rep., 'Dispositions
EN

porteze donaţiunca ce i s'a făcut. (Alexan- entre vifs. No. 1170).

dresco. ed. 2-a, 1V, partea I, p. 602, nota 3). 12. Potrivit dispuzițiunilor art. 1970
8, Nu trebueşte confundată redueţiunca e. civ. fr. (1641 e. civ. rom.), liberalităţile
pentru cauza de incapacitate a dispună- făcute sub forina unci rente viagere, sunt
torului. cum ar fi în cazul liberalităţilor reductibile dacă. întrec cotitatea disponi-
I/C

făcute de_un minor. cu reducţiunea do- bilă. (Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea |,
naţiunilor şi legatelor pentru întrecerea p. 605), |
coiităţii disponibile. (Dalloz, Râp. Dispo- 12. Donaţiunile, chiar scutite de ra-
sitions entre vifs, No. 1165). , port, sunt supuse reducțiunei când în-
AS

4, Toate donaţiunile de orice fel. ori trec cotitatea disponibilă. (Demolombe,

care ar fi natura și forma lor. sunt su-. AVI, No. 420; Demante ct Colmet de San-
puse reducţiunei când aduc atingere re- terre, III. No. I1S8 bis. I: 1V. No. 58 bis;
zervei, (Dalloz. Rep.. Dispositions entre Laurent, XIȚ, No.. 171: Planiol, III. No. 3102:
vis, No. 1168: Laurent. NIL. No. 171: Bau- Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea |, p.
UI

drv et Colin. 'Donations et testaments. |. 612). ”

No. 846: Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea 14. 'Donatiunile între soți sunt supuse
I, p. 605, 612). , , reducţiunei. (Laurent. XII, No. 173; A-
5, Astfel sunt supuse reducțiunei. do- lexandresco, ed. 2-a, IV. partea I. p. 612).
BC

națiunile -de bunuri prezente şi dona- 415, Dispoziţiunile testamentare de orice

țtiunile de bunuri viitoare. (Dalloz, Rep. fel, oricare ar fi formau şi natura lor vor

— Ul?—
 Art. 848 „DESPRE DONAȚIUNI ŞI DESPRE TESTAMENTE Codul civil

fi reduse la cotitatea disponibilă, când NILA, No. 200, 204; Lroplong, Donations ct

Y
vor aduce atingere rezervei. (Dalloz, Rcp.. testaments, II. No. 935; 1V. No. 2748).
Dispositions entre vifs, No. 1172; Alexaun- 22,, Moştenitorii rezervatari pot . nu-
dresco, ed. 2-a. IV, partea I. p. 603). nai să provoace punerea sub interdic-

R
16. Tribunalcle vor apreciă în mod tiune a dispunătorului sau numirea unui
suveran dacă din clauzele testamentului consiliu judiciar. (Baudry et Colin, Do-

RA
rezultă că dispozitiunile testamentare a- nations et testaments, I, No..855; Alexan-
duc atingere rezervei şi deci este locul dresco, ed. 2-a, IV, partea [, p. 606).
la reducerea lor în limitele cotității dis- 23, Rezerva se va calculă după nu-
ponibile. (Dalloz. Râp., Dispositions entre mărul şi calitatea moştenitorilor pe care
vifs. No. 1166). - donatorul i-a lăsat la decesul său. (A-

LIB
17. Donaţiunile şi legatele, chiar ale lexandresco. ed. 2-a, LV, parteaI, p. 605).
unui corp cert şi deterininat sunt supuse 24, Nezerva şi cotitatea disponibilă se
reducțiunci. când ele întrec cotitatea dis- vor calculă după averea ce a lăsat dona-
ponibilă. (Demante et Colmet de Santerre, torul sau testatorul la decesul său. (Mour-
IV. No. 64 bis, I[; Laurent, XIL. No. 170; lon. II, No. 621: Alexandresco, ed. 2-a,
Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea |. p. IV. partea I, p. 605).
611). 25, leducţiuneă unei liberalităţi, care

ITY
18, Defunctul nu poate supune rezerva întrece cantitatea disponibilă, nu poate
moștenitorilor, unui termen, unei, condi- fi cerută pentru prima oară în apel. (A-
țiuni sau sarcine. sau unci „modalităţi, ci lexandresco. ed. 2-a, IV, parteaLI. p. 605,
trebueşte sto lase intactă şi liberă. (De- nota 3).
molombe, XIX. No. 421, 429; Laurent, XII, 26. Acţiunca în reducţiune este o ac-
No. 149; Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea
IL. p. 618).
săi
19. Deiunctul care lasă moştenitorilor
rezcrvatari, toată cotitatea disponbilă
RS țiune personală şi trebueşie introdusă la
domiciliul sau reşedinţa pâritului. (Baudry
et Colin, Donations ct testaments, I, No.
1047: Planiol, UI, No. 3111; Alexanaresco,
sau numai o parte din cu, poate să &re- ed. 2-a, IV, partea 1. p. 603, text şi nota 5)
veze rezerva de sarcine posibile și licite,
IVE
27, A se vedea ant 88 din couul civil
şi moştenitorii dacă nu vor să execute a- cu notele respective.
ceste sarcine pot să renunie la cotitatea
disponibilă: dacă însă o primesc trebuesc
să execute sarcinele. (Demolombe, XIX. . Jurisprudenţă,
No, 450. 457; Aubry cet Rau. ed. 4-a, VII,
(continuare dela 1924 până la 1927)
UN

Ss 67, p. 163; Laurent NI, No. 4s6: XII.

No. 149; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
IL. p. 619, 620). 1. Pe calca contestaţiei la executare
20. Dispoziţiunile care aduc atingere nu se poate invocă de moştenitor simula-
rezervei vor Îi reduse la cotitatea dispo- ția unui uct de vânzare al autorului său.
nibilă. numai la deschiderea succesiunci şi cere pe uceastă cale reducțiunea actului
dispunătorului, deoarece numai în acest ca ascunzânid o donaţiune ce atinge re-
AL

moment se pot determină existenţa + Şi Ccu- 7erva, căci nu se poate impune unci “părți;
prinsul rezervei. (Demolombe. „AX No. contra_ vointei sale, să se judece pe cale
196 urm.: Aubry et Rau, ed. VII, $ sumară. cu alte forme decât cele stabilite
655, p. 184; Dalloz, Râp.. DS oositions entre de lege acțiunilor în genere. privând-o
TR

vifs. No. 1174; Laurent, XII, No 142; Bau- de căile de atac de cari ar avea drept
dry et Colin. Donations ct testaments, |, să uzoze şi de multe ori de judecătorii ei
No. S54; Alexantdlresco, ed, 2-a, IV. partea fireşti, (C. Apel Craiova S. II,:.15 Mai
[. p. 695). 1925, Bul. C. Apel 12/9325).
2. Inainte de deschiderea suecesiunci, 9, Intr'o acţiune de predare de legat,
EN

moștenitorii rezervatari nu au dreptul să legatarul universal, care are calitatea” şi

ia măsuri de cunservure. (Demante et de” moştenitor rezervatar, poate opune pe
Colmet de Saiterre, IV. No. 67 bis, IX: cale de excepțiune dreptul de reducţiuue.
Laurent, XII, No. 145; Iluc. VI, No. 104; dacă cererea lesatarului particular a-
Baudry et Colin. Donations cet testaments. tinge rezerva. (Îrib. Tecuci. 12 Noem-
I/C

1. No. $56; Alexandresco, ed. 2-a. IV, par- brie 1925. Curier Jud. 16/9260, Pand. Rom.
tea I. p. 606. 705: Contra; Demolombe,. 1926. [II 139).

Art. 848. — Reducţiunea liberalităţilor între vii nu va puteă îi

AS

cerută decât numai de erezii rezervatari, de erezii acestora, sau

de cei cari înfăţişează drepturile lor!). (Civ. 713, 763, 781, 841 urm,,
974, 975, 1167; L. Timbr. 21 $ 1—b; Civ.Fr. 921).
UI

Text, pr. Art. 921. — Lu recduetion des «dispositions entre-vifs ne pourra

BC

1) Art. francez corespunzător 121, continuă: „105 donataires, Ins legalaires. ni les creanciers du dd-
[unt, ne pourront demander celta r&duetion, ni en profiter”.

— 118 —
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNI ȘI DESPRE TESIAMENTE Art. 845

&tre demandee que par ceux au profit desquel: la loi fair la reserve, par leurs

RY
h6ritiers ou ayant-eause: les donataires, les legataires, ni les ertanciers du dâfunt,
ne pourront demander cette reduction, ni en profiter.

RA
Bibliografie (continuare).
* CONSTANTINESCU Jac. N., Despre testamente, p. 158 urm.; Despre succesiuni, p..198, urm.

INDEX ALFABETIC au dreptul să exercite acțiunea în reduc-

LIB
(ia doctrină). țiune, deoarece această acțiune este pre- -
Abandonare 22. Imputaţie 26, 30), ! scrisă de lege contra lor. (Demolombe,
Absenţă 17, 18. ”
Acceptare 8, 9, 22, 25, 35
Incapacitate 11.
Incetare din viaţă 17.
XIX. No. 212; Dalloz. Râp., 'Dispositions
Act sub semnătură pri- Intrerupere 45, entre vifs, No. 1182: Suppl., Dispositions
vată 32, 33, Inventar 31. “entre vils., No. 511: Laurent, XII. No. 11:
Acţiune în anulare 11. Ipotecă 7. Planiol, III, No. 5105; Josserand. IIl. No.

ITY
Acţiune în reducţiune 43, Just titlu 46.
44, 45, Legate 3, 12, 14, 18,243, 1721; Alexandresco, ed. 2-a. -IV. partea
Acţiune pauliană 11, 42. , 46. I, p. 009; C. Hamansiu, |. Rosetti-Bălă-
Acţiune revocatorie 11. Liberalităţi t urm. nescu şi Al. Băicoianu. III, No. 995).
Adopţiune 15. Marturi 29.
Beneficiu 6, 8, 9, 11,13, 22, Moarte 17. 4, Reprezentanţii donatorului nu au
38, Mobile 3. dreptul de reduețiune. (Dalloz. Râp.. Dis-
Capacitate 11. Moştenitori rezervatari 2, positions entre vifs, No. 1182: Suppl.. Mis-
Cesionari 24.
Copii adoptivi 15.
Cotitate disponibilă 1 urm.
Creditori 5—12,

Dată certă 32, 33,

14, 22, 42.
Creditori ipotecari 7,
6, 8—10, 13—17, 19—p,
+6,
Pact succesoral
Pârit 30.
Partaj 3%.
Plata datoriilor 12.
36. RS
positions entre vifs, No. 311). -
5, Astfel creditorii defunctului nu pot.
ca exercitând drepturile acestuia. să ceară
reducțiunca liberalităţilor, între wii de-
oarece acest drept nu aparţincă nici de-
VE
Datorii 12. Prescripţie 43—46.
Deces 17. Prezumpţiuni 79. functului. (Demolombe, XIX, No. 219:
Deschiderea succesiunei Probă 27-29, 32, 33. Dalloz_ Rep., Dispositions entre vifs, No.
Probă contrară 30, 39.
Discuţiune 26. Profit 6, 8, 9, 11,13,22,'%. 1182; Suppl.. Dispositions entre vifs. No.
Divizibilitate 16. Raport 26. . 310; Laurent. XII, No. 140; Josserand. III,
Donaţiune 3, 4, 7, 14, 17, Reducţiune 1 urm. No. 1722; Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea
NI

24, 26, 39, 40, %. Renunţare 16, 20, 21, 3%,

Dovadă 27, 28, 29, 32, 33,
Dovadă contrară 30, 39,
Drept personal 2, 23, 33,
6, 35—4, I. p. 609; C. Hamanpgiui |. Rosetti-Bălă-
Renunţare tacită 37—391. nescu şi. Al. Băicoianu, III, No. 993).
Reprezentanţi +, 24, N. 6. Creditorii defunctului nu pot să pro-
Retractare 21.
U

Enumerare
Eroare 24, 41.
limitativă 1,
Rezervă 1 urm.
fite. în această calitate, de reducțiunea
Executare 39, 40. Separaţie de patirmonii 10. donațiunilor făcute după cererea moşte-
Formalităţi 11. , Suspendare 45. nitorilor rezervatari. (Dalloz. Rep. Dis-
Fraudă 11, 25, %, 4. Terţe persoane îi. positions centre vifs. No. 1183: Josserand.
AL

Imobile 34.
III. No. 1722).
7. Creditorul ipotecar al donatorului
Doctrină. anterior donațiunci. va avcă dreptul să-şi
exercite dreptul său_ de ipotecă asupra
TR

4. Persoanele cari au dreptul să ceară imobilului dăruit. (Dalloz. Rp. Dispo-

reducțiunca liberalităților care întrec co-
titatea disponibilă sunt determinate
art. 921 c..civ. fr. (848 c. cir. rom.) în
mod limitativ. (Josserand. III, No. 1721:
EN
sitions entre vis, No. 1182).
de 8. Dacă moștenitorul rezervatar a ac-
ceptat succesiunea pur şi simplu. credi-
torii succesiunci vor avcă dreptul a bc-

Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea |. p. ncficiă de reducțiunea făcută în urma

605, 606; C. Hamangiu. |. Rosetti-Bălă- cererei mostenitorului rezervatar. deoa-
nescu şi Al. Băicoianu, INI, No..992, 993). rece prin acceptarea pur și simplu a suc-
9, Moștenitorii rezervatari au dreptul cesiunei. creditorii succesiunei au deve-
să ceară reducerea liberalităţilor cari a- nit creditorii personali ai moştenitorului
I/C

tin rezerva lor: acest drept îl deţin rezervatar. (Durantan. VII, No. 269. 276:
dela lege şi îl exercită în numele lor pro- VIII, No. 324, 525; 'Demolombe, XIX, No.
priu. iar nu în numele defunctului: care 220: 'Troplong. Denations et testament.
nu avcă dreptul să ceară reducerea libera- II, No. 915: Demante et Colmet de San-
lităţilor_ făcute de cl. oricât de excesive terre, IV, No. 59 bis, II; Mourlon, II. No.
AS

ar fi. (Demolombe. XIX. No. 208; Mourlon, 625 urm.: Aubry et Rau, cd. 4-a, VII. $
No. 622; Dalloz, hep.. Dispositions 635, p. 219; Dalloz. Râp., Suppl.. Dispo-
entre vifs, No. 1188; Laurent. FII No silions entre vifs, No. 310; Laurent, XII
157, 138: Huc, VI, No. 163; Baudry et Co- No. 140; Baudrv ct Colin. Donations et
testaments, ÎI, No. 874: Planiol, III, No.
UI

lin, Donations et testaments, LI. No. 860;

Planiol, III, No, 3104; Josserand, (II, No. 5105; Josserand, III, No. 172%; Alexan-
1721, 1722: Alexandresco. ed. 2-a, IV. par- dresco, cd. 2-a, IV, partea [, p. 610; C.
tea ÎI, p. 604, 606, 607. 008. 610, 615; C. Hamangiu. Î. Rosetti-Bălănescu îşi Al.
BC

Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi AL. Băicoianu, III, No. 993).

Băicoianu. III. No. 992). : 9. Dacă însă moștenitorul rezervatar a
3, Donatarii şi legatarii defunctului nu acceptat succesiunea sub beneficiu de

— 119—
 Art. 843 DESPRE DONAȚIUNI
inventar. creditorii succesiunei nu vor
avcă dreptul “să beneficieze de__re-
ducţiune. (Aubry ct Rau. ed. 4-a. VIL $
685, p. 219; Dalloz. Râp., Suppl., Disposi-
tions entre vifs, No. 510; Josserand, III,
No. 1722; Alexandresco, ed. 2-a, IV. par-
tea I, p. 610; C. Iamangiu, Î. Rosetti-Bă-
lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 993).
10. Deasemenea dacă patrimoniul de-
functului a fost separat de patrimoniul
moștenitorilor rezervatari, creditorii de-
functului nu 'vor aveă dreptul să ceară
reducţiunea liberalităţilor sale. (Alexan-
dresco, ed. 2-a. IV, partea I, p. 610).
1 1. Creditorii donatorului. încetat din
vicaţă, vor aveă la dispoziţiunea lor auc-
țiunile revocatorii ale donaţiunilor pe
care le avcă însăşi defunctul, acţiunea re-
vocatorie a donaţiunilor .făcuie în frauda
drepturilor lor precum şi acțiunile în anu”
larca donațiunilor pentru incapacitatea
uncia dintre pării sau pentru neobserva-
rea formalităţilor cerute de lege. Fixer-
citarea acestor acțiuni nu vor profită de-
cât creditorilor care le-au introdus. (Dal-
loz, R&p., Dispositions entre vils, No. 1144.
1186),
RS
Ie p. 611).
12, Dispoziţiunile art. 921 ec. ciș. fr.
IVE
(848 c. civ. rom.), nu-şi găsesc aplicațiunea
totdeauna la legate; astfel creditorii «le-
functului pot cere reducţiunea legatelo»
„deoarece legatarii nu au dreptul să ceară
plata lor înainte de plata datoriilor suc-
UN
cesiunei. Această reducțiune nu se face
pentru atingerea rezervei, ci pentru atin-
gercu drepturilor creditorilor defunctului.
(Dalloz. Râp.. Dispositions entre xifs, No.
1182, 1185; Baudry et Colin, Donations et
testaments, ÎL. No. 876; Alexandresco, ed.
Ba, LV. partea I, p. 610).
AL
12, Neducţiunea liberalităţilor între
"vii pentru întrecerea cotităţii disponibile
nu poate fi cerută decât de moştenitorii | tions entre vils. No: 1189: Alexandresco,.
rezervatari, cari singuri profită de reduc:
TR
iunea făcută. (Dalloz. B6p., Suppl., Dis-
positions centre vifs. No. 508: Josserand,
MI. No, 1721, 1722: Alexandresco, ed. 2-a,
IV. partea [. p. 606).
14, |n afară de excepțiunea prevăzută
EN
mai sus pentru creditorii succesiunei, re-
ducţiunea legatelor nu poate fi cerută
decât de moştenitorii rezervatari, deoarece
regula dela reducţiunea donaţiunilor, se
aplică şi legatelor cari întrec cotitalea
I/C
disponibilă. (Demolombe, XIX. No. 221:
Dalloz. Reâp.. Dispositions entre viîs, No.
1175; Baudry cet Colin. Donations ct tes-
taments, Î, No. 859).
15, Reducţiunea liberalităţilor cari în-
AS
tree cotitatea disponibilă poate fi_cerută
de copiii adoptivi. (Dalloz. Rep. Disposi-
tions entre vifs. No. 1157: Alexandresco.
ed. 2-a. IV. partea I, p. 606. nota 3).
16, ictiunca în reducțiune poate fi legat de actele defunctului cari aduce a:
UI
exercitată de fiecare moştenitor rezerva-
tar pentru partea lui, deoarece ce o ac:
țiune divizibilă şi renunțarea unuia dintre
BC
ci nu poate împiedecă pe ceilalţi moşte-
nitori ca so exercite. (Demolombe, XIX.
No 245; Laurent, NIL. No. 150: Baudry et
— 120—
ȘI DESPRE TESTAMENTE Codul civil
Coliii, Dunations et testaments, Î, No. 863,
Y
1054; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea|.
p. 607; Comp.: C. Hamangiu. I. Rosetti-
R
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III. No. 992).
(7. Mloştenitorii rezervatari care au
fost puşi în posesiunea provizorie a ave-
RA
rei unui absent, nu vor putecă introduce
acțiunea în reducţiune a donațiunilor. cari
aduc atingere rezervei, dacă nu dovedesc
decesul autorului lor absent, deoarece a-
ceastă acţiune nu poate fi introdusă decât
LIB
după încetarea din viaţă a donatorului.
(Demolombe, II, No. 140; Aubry et Rau.
ed. 5-a,.Î. $ 153, p. 932; Iluc,-1, No. 438:
Planiol. III. No. 2478; Alexandresco. ed.
2-a, Î, p. 50$; IV, partea LI. p. 611; Contra:
Demante et Colmet de Santerre, ], No.
ITY
152 bis. IV). A
18. In cecace priveşte legatele făcuite
de absent, nu poate avcă loc nici o ddis-
cuțiune, deoarece legatarii nu au dreptul
să ceară predarea legatelor decât în liurii-
tele . cotităţii disponibile. (Aubry et-Rau,
cd. 5-a, |, $ 153, nota 26, p. 932: Huc.l,
No, 458: Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea
19. Peniru ca cineva să poată cere re-
ducțiunea liberalităților cari întrec. coti-
tatea disponibilă, trebueşte ca el să fiv
moştenitor, rezervatar pur şi simplu sau
sub_ bhencficiu' de inventar. (Demolonibe.
NIĂ, No. 207: Mourlon, II, No. 62%; De-
mante et Colmet de Santerre,-LV, No. 59
bis, LII; Dalloz, Rep., Dispositions entre
vi fs, No. 1190: Laurent, XII, No. 158: Huc,
VI. No.. 163; Baudry et Colin, Donations et
testaments, I, No. S60: Alexandresco, ed.
2-a, IV.: partea I, p. 606, 607, 650).
20, Moştenitorul rezervatar care a re-
nunțat la succesiune. nu poate cere re-
ducţiunea liberalităţilor cari întrec coti-
tatea disponibilă. (Dalloz, Rep, Disposi-
ed. 2-a, IV, partea 1. p. 606, 607. 630).
2 |, Aloştenitorul rezervatar care a re-
nunțat la succesiune, poate să revie asu-
pra renunțării sale dacă dovedeşte că a
existat din partea sa o eroare de drept sau
de fapt. (Laurent. XII, No. 161; NV. No.
505 urm.: Alexandresco, ed. 2-a. IV. par-
tea Î, p. 606, nota 1).
25, Moştenitorul rezervatar, care a ac-
ceptat succesiunea sub beneficiu de inven-
tar şi apoi a abandonat bunurile succeso-
rale creditorilor conform dispoziţiunilor
art. S02 ce, civ. îr. (715 c. civ. rom.), are
dreptul să ceară reducțiunca liberalităţi-
lor cari întrec cotitatea disponibilă; bu-
nurile cari revin prin efectul reducţiunei
nu sunt supuse'acţiunei creditorilor suc-
cesiunei. (Dalloz, Rep... Dispositions entre
vifs, No. 1280). -
238, Moştenitorul rezervatar nu este
tingere rezervei sale. deoarece acţiunea
în reducţiune îi aparține în xvirtuica legci.
dela care ține acest drept personal iar
nu dela defunct. (Demolombe, XIX. No.
208: Dalloz. Rep. Dispositions entre vifs,
Na. 1485; Baudryv et Calin. Donations et
 Codul civil DESPRE
testaments, I, No. S60;. Alexandresco, ed.
2-u, IV, partea 1, p. 608).
24, Reprezentanţii moştenitorului re-
“zervatar, cum Sunt: moştenitorii, cesio-
narii, donatarii, legatarii şi creditorii săi,
au dreptul să exercite acţiunea în reduc-
țiunea donaţiunilor şi legatelor cari întrec
cotitatea, disponibilă. (Demoloriba. XIX,
No. 209, 210; Dalloz, Râp.,
entre vifs, No. 1180; Suppl., Dispositione
entre vifs, No. 309: Laurent, NIL, No. 139;
Baudry et Colin, Donations et testaments,
I. No. 864 urm.. 874; Planiol, IIL..No. 3104:
Josserand, III, No. 1721; Alexandresco, ed.
2-a, IV. partea ÎL. p. 608, 609; C Haman-
giu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
III. No. 992, 994).
25, In cazul când moștenitorul rezer-
vatar renunță la succesiunea donatorului,
creditorii săi, dovedind frauda debitoru-
lui lor, vor avcă dreptul ca în virtutea
dispoziţiunilor art. 785 ce. civ. fr. (699 c.
civ. rom.) să accepte succesiunea în locul
său şi să exercite acţiunea în reducţiunea
liberalităţilor cari întrec cotitatea dispo-
nibilă, deoarece moștenitorul rezervatar
nu poate să priveze pe creditorii să de
dreptul lor de a exercită acţiunea reduc-
țiunei. ((Demolombe, XIX, No. 210; Tro-
plong, Donations ct testaments, II. No. 930;
Aubry et Rau. ed. 4-a, VII, $ 685, p. 219:
Dalloz. hâp., Dispositions entre vifs, No.
181: Laurent, XIL. No. 139; Suppl., Dis-
positions entre vifs, No." 509; Alexan-
dresco, cd. 2-a, IV, partea I, p. 609).
26, In acest caz donatarii au dreptul
să ceară ca creditorii să discute mai în-
tâi pe moștenitorul rezervatar în bunurile
sale, şi apoi să ţie socoteală de raportul
şi imputaţiile pe care moştenitorul rezer-
vatar le datorește masei succesorale, (Dal
loz. Rep. Dispositions entre vifs, No. 1431).
- 27, Pentru ca moștenitorul rezervatar
să poată cere reducţiunea donaţiunilor și
legatelor, trebueşte să dovedească că re-
zerva sa este atinsă prin aceste liberali-
tăţi. (Demolombe, ALX. No, 244; Troplonz,
Donations cet testaments, II, No. 907; Dal-
loz, Reâp., Dispositions entre vils. No. 1170:
EN
Suppl., Dispositions entre vifs, No. 508:
Laurent, XII, No. 144; Josserand. II, No..
1724; Alexandresco, ed. 2-a, IV. partea 1.
p. 616; C. Hamangiu, Î. Rosctti-Bălănescu
şi Al. Băicoianu, III, No. 992).
I/C
28, Dovada că liberalităţile întrec co-"
titatea disponibilă, va trebui să fie făcută
totdeauna de moştenitorul rezervatar care
cere reducțiunca. (Dalloz, Râp., 'Dispo-
sitions entre vifs, No. 1177; Josserand, [II.
AS
No. 1724; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
tea LI. p. 616).
29, .Moştenitorul rezervatar care cere
reducţiunea, poate face dovada su prin
UI
orice mijloc de probă, chiar martori sau
prezumpțiuni. deoarece există o fraudă la
lege din partea defunctului. (Demolombe,
XIX, No. 255, 556; Dalloz,
BC
Dispositions entre vifs, No.
XII, No. 300, 331; Baudry ct Colin. 'Dona-
tions et testaments, I, No.
DONAȚIUNI ȘI DESPRE TESTAMENTE Art. 848
RY
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea [, p. 607,
015, 616, 617 text şi nota 1: Comp.: Josse-
rand, III, No. 1724).
30, Pârâtul va puteă combate dovada
făcută de reclamantul moştenitor rezerva.
RA
tar, stabilind. de exemplu, că acesta a
primit dela defunct anumite obiecte cari
trebuese să fie imputate asupra rezervei,
Dispositions (Demolombe, XIX, No. 246: Alexandresco.
cd. 2-a. IV. partea [, p. 617).
LIB
31, Aloştenitorul rezervatar care a in-
trat în posesiunea bunurilor succesorale.
înainte de a fi făcut inventar, nu este
decăzut din dreptul de a cere reducţiunea
liberalităţilor cari întrece cotitatea dispo-
nibilă. (Dalloz, Râp.. Dispositions entre.
vifs, No. 1190; Baudry et Colin. Donations
ITY
ct testaments, I, No. 861; Josserand, III,
No. 1724; Alexandresco, ed. 2-a, LV, par-
tea |, p. 616). ,
829, După o părere. moștenitorul re-
zervatar este un terţ şi poate invocă dis-
RS
poziliunile art. 1528 c. civ. fr. (1182 c.
civ. rom), atunci când lucrând în vir-
tutea dreptului său de rezervă suceeso-
rală, atacă un act sub semnătură privată
subscris de autorul său, sub: motivul că
actul ar conţine stipularea unor avantaje
VE
care întrec cotitatea disponibilă, atingâu-
du-i rezerva sa, (Aubry ct Rau, VIII, $
750, nota 108; Baudry et Barde, Obliga-
tions. IV, No. 2554; Matei Cantacuzino,
NI
No. 546; M. A. Dumitrescu, Codul de
Comerciu comentat, [, No. 1014).
a3, După âltă părere, chiar în cazul
când moștenitorul rezervatar atacă actele
U
autorului. său şi cari sunt de natură u
micşoră sau a nimici rezerva sa, deci își
exercită un drept personal și este un terţ,
din acest punct de vedere. el nu este un
AL
terț în sensul dispoziţiunilor art. 1528 c.
civ. În. (1182 e civ. rom.). ci în acest caz
cl este un reprezentant al autorului său
şi actele făcute de acesta fac credinţa. în
TR
privința datei lor, ca și în contra oricărui
alt moştenitor. Numai în cazul când ac-
tul făcut şi cu data pe care o poartă el.
ar atinge rezerva sa, el are dreptul a cere
reducţiunea lui. (Dulloz, Rep. Obligations,
No. 3931: Laurent, XII, No. 298).
34, Defunctul poate dispune de toate
imobilele sale şi să lase rezervatarilor nu-
mai lucruri mobile, dacă valoarea acestor
din. urmă lucruri complectează rezerva.
(Demolombe, XIX, No. 47 bis; Laurent.
NIL. No. 147, 148: Alexandresev, ed. 2-a,
IV, partea |, p. 617, 618).
38, Moştenitorul rezervatar poate re-
nunță în mod valabil la acţiunea în re-
ducțiune._ chiar dacă a acceptat sucer-
, siunea. (Demolombe, XIX, No. 226: Aubrr
"et: Rau, ed. 4-a. VII, $ 685 quater, p. 220;
Dalloz. Râp., Dispositions entre -vifs, No.
1192; Suppl., Dispositions entre vifs. No.
315; Planiol, II, No. 3152; Josserand, Ul,
No. 1722; Alexaudresco, ed. 2-a, IV, par-
Râp.. Suppl. tea IÎ, p. 605, 609, 651). .
306: Laurent, 386, lenunţarea moștenitorului rezer-
vatar la acţiunea în redueţiune. poate a-
858, SO; A- “veă loc numai după deschiderea suece-
— Il —
 Art. 849 DESPRE DONAȚIUNI ȘI DESPRE TESTAMENII Codul civil

Y
siunei, căci altfel renunțarea lui consti- națiunea au căror executare a fost făcută.
tue un pact succesoral oprit de lege. (De- (Dalloz, Rep., Suppl., Dispositions entre
molombe, XIX, No. 225; 'Dalloz, Rep. Dis- vifs, No. 514; Laurent, XIL, No. 165).

R
positions entre vifs, No. 1192. 1197: Suppl.. 44, Renunjarca tacită sau expresă a
Dispositions entre vis, No. 313; Laurent. moştenitorulm rezervatar la acţiunea în

XII, No. 102; Alexandresco, ed. 2-a. LY
“partea 1, p. 605, 609).
237, Renunţarea moştenitorului rezer-
vatar la acţiunea în reducţiune, poate a-
veă loc şi tacit, însă ea trebueşte să re-
RA
reducțiune, nu este valabilă dacă a fost
făcută din eroare. (Dalloz. Rep., Disposi-
tions entre vifs, No. 1195. 1196; Laurent,
NIL. No. 164, 165; Alexandresco, cd. 2-a,
IV, partea LI, p. 631, nota 2).
"429, Creditorii moștenitorului rezervu-

LIB
zulte din fapte neechivoce. (Demolombe,
XIX. No. 223: Aubry et lau, ed. 4-a. VI, tar vor puteă cere anularea renunţării,
$ 635 quater, nota 5, p. 229; Dalloz, Rep. dacă a fost făcută îni frauda drepturilur
Dispositions entre viis, No. 1195: Suppl. lor. (Josserand, III, No. 1722).
Dispositions entre viis. No. 315; Laurent, 43, Actiunea în reducţiune se stinge
NII, No. 163; Josserand, III, No. 1722; A- prin prescripția de treizeci ani. (Duran-
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea I. p. 609, ton, VIII, No. 378: Demolombe, XIX, No.

651. text şi nota 2).
28, Astfel constitue o renunțare ta-
cită la acţiunea în reducțiune, faptul moş
tenitorului rezervatar de a primi să se facă
împărțela sucecesiunei fără a cere reduc-
țiunea şi acest moştenitor nu poate_pro-
fită de cererea de reducţiune făcută
alt comoştenitor.
de
(Dalloz. Rep., 'Disposi-
tions entre vis, No. 1200).
39, Deasemenea constitue o renunțare
RS
tacită la acţiunea în reducţiune, afară de
IVE
dovada contrară, rezultând din împreju-
rările particulare ale cazului, faptul moş-
tenitorului rezervatar de a execută o do-
națiune făcută de defunct sau de a liberă
un legat, (Dalloz, Rep. Suppl, Dispo-
sitions entre vifs, No. 314, Laurent, XII.
UN
ITY
255 urm.; Aubry et lau, cd. 4-a, VIL S
655 quater, p. 251; Laurent, XII, No. 16;
Planiol. Il, No. 3132; Josserand. IL, No.
1723; Alexandresco, cd. 2-a, IV. partea
|. p. 652).
4% Prescripţia acţiunei în reducţiune,
începe a curge din ziua deschiderii suc-
cesiuntei. (Duranton. VIII, No. 378; Demo-
lombe, XLĂ, No. 240; Troplong. Donations
et testaments, IL. No. 942; Aubry ct Rau.
ed. 4-a, VII, $ 685 quater, p. 254: Laurent.
XII, N6. 169: Planiol, LII. No. 3152: ] OSSe-
rand. IL, No. 1725; Alexandresco, ed. 2-a,
IV, partea LI, p. 632). ”
45, Prescripția este supusă cauzelor
de întrerupere şi suspendare, prevăzute
de dreptul comun. (Demolombe. XIX, No.

No. 164. 165; Alexandreseo, cd. 2-a. LV. 253: Alexandresco,

ed. 2-a, IV. parteu |,
partea Î. p.' 651. nota 2; Comp. Contra: p. 652). ,
Demolombe, XIX, No. 231). 4G., Donatarii şi legatarii nu pot o-
40. Moştenitorul rezervatar care nu pune moștenitorilor rezervatari, uzucapiu-
poate cere reduețiunea legatelor pe care nea de 1U sau 20 ani, ncuvând just titlu.
Je-a plătit. deoarece se consideră că a deoarece au dobândit lucrul dela adevă-
AL

renunțat în“ mod tacit la acţiunea în re-
duețiune, poate cere reducțiunea celor-
lalte liberalităţi. deourece efectele renun-
țării trebuese limitate la legatele sau .do-
TR
ratul proprietar. (Laurent. NIL, No. 167:
Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea I. p. 635).
47, A se vedeă art. S17 din codul civil
cu notele respective.

Art. 849. — Partea disponibilă se calculă cu chipul următor;

pe lângă bunurile ce a lăsat donatorele sau testatoreie în momen-
EN

tul morței sale, se adaugă prin calcul şi bunurile de cari a dispus

prin donațiuni între vii, după starea lor din momentul donaţiunei
şi după valoarea ce au avut în momentul morței datorelui. Din
I/C

această masă de bunuri, scăzându-se datoriile, pe ceea ce va

rămâneă se calculă partea disponibilă după numărul şi calitatea
erezilor. (Civ. 751, 755, 763, 766, urm., 772, 841, 842, 848, 850;
AS

Civ. Fr. 922).

Text. fr. slrt. 922. — La reduction se determine en formant une masse de tous
UI

les biens existants au dects du donateur ou testateur. On + râunit fietivement

ceux dont il a ete dispose par donations entre-vifs, Vaprts leur ctat î epoque
des donations et leur valeur au temps du dtets du donateur. On calcule sur tous
BC

ces biens, aprts en avoir deduit les dettes, quelle est, eu gard î la qualite des
heritiers qu'il laisse, la quotite dont il a pu disposer.

— 199—
Codul civil DESPRE DONAȚIUNI ȘI DESPRE TESTAMENTE Art. 849

RY
Bibliografie (continuare).
ALEXANDRESCO. (Observaţie sub C. Apel Poitiers 11 Mai 1920, Pand. Rom. 1926, Il. 29;
CuNsTANTINESCU JAc. N., Despre testamente, p. 159 urm.; Despre succesiuni, p. 160, 169. 192, urm;
Lizânescu Em, Au. Des droils du conjoint survivant, p. 59 urm., 99 uran.

RA
INDEX ALFABETIC Scăderea datoriilur, a se Terţe persoane 1,21, H,
vedeă cuvântul: „Datw- 79, 75, 110,
tla doctrină). “ri, Testament, a se veudeă cu-
Acceptare 89, î1v, Evaluare, a se vedea cu- Scutire de raport 1,53, 4),
! vântul: „Legate”.

LIB
Alimente 53, 55. vântul: „Preţuire“, 3, 110, Urmărire stlită 79,
An de doliu 99, Expropriere 7i, Servitori 107. Uzufruct 2), 24, 37, î4.:5,
“Animale 26. Farmacie 23, Sigilii 100. văduvă săracă 49,
Antinomie 110. Femee vâduvă 69, 9%, Valoare reală 35, 4,
Apreciere suverană 6t, 74. Ficțiune +2, 50, 56, 59 69, Societate
ZU 13.
“Venituri se ă
Arme 27, 29, 01, 61. Şolidaritate 11, 94. eur â se vegeă “ -
Asigurare 19, 3, 7, Fisc 74 Spade 3, 52, 53, să, S ”
Bani 45, 83. , Fond de comerţ 22 Statui 28, Vindere-cumpărare 6, 24, ?
heneficiu 88, 90, Forţă majoră 43, 4, 76, Succesibili 1, 7, 16, 16, 37,

ITY
Bijuterii +. BC, „36.
36 0972, 2:0, B3—9U, Y2,94, Vindere prin licitaţie îti,
Binetaceri 52, Fructe 35, 36, 37, 49, 95, Vă, 12, 108, 10, 79,
Boală 26. , Garanţie 9,
Bunuri existente 1—41, 5, Imbunătăţiri 75,
Bunuri litigivase i, Imobile +, 31,43, 50,75—8,
Bunuri viitoare 13 bis, Impozite 105, 106. Doctrină,
Calcul î urm. Incetare din viaţă, a se ve-
Capital 51, 55, 9,
Cavouri 29,
Cesiune 7, 24.
Cheltueli 53, 55, V9.
Cbeltueli «de inmormânta-
re 9%).
:
deă cuvântul:

lasigne 27, 2%,

„Deces”,
Indivizibulitate 12, V4.
Immormântare VW,

Insotvabniitate 6, 1U, 45,62,

57,
defunctului
RS
|. Pentru stabilirea rezervei şi a coti-
tății disponibile. se procedează în modul
următor: Se calculează întreaga avere a
compusă din averea
există în fiinţă la moartea sa, la care se
care
Cimitir 2, Inventar 00.
VE
Comerţ 22. Invenţiuni induştriale 15, adaugă: averea dăruită [a diferite per-
Condiţiune 4%, V7, 6 soane cari nu vin la succesiune, precum
Confuzune 5. . Iniârziere 68. şi acea dăvuită la suceesibili cu sau fără
Cunsumare 18, 83, 85, Intenţiune 6u.
Contestaţie 92, Intreţinere 53, 55.
dispensă de raport: din această masă,
Convenţiune 41, 97, 107. Legate 2, 10, 13-14, 17,4u, după ce se scad datoriile se culculeuză
NI

Cotitate disponibilă 1, 16, bu. 9U, V2, 94, lut, rezerva ficcărui comoştenitor, după cum
36, 33, 55, 61, 09, î1, 13, Licitaţie 335, 79.
73, 81, 84,92, 98, 101, tai. Manuscrise 10, 17.
o fixcază legea, iar testul este cotitutea
Creanţe 5—12, 82, 87. Masturi 72. disponibilă. (Alexandresco. ed. 2-a, LU,
Creanţe indivizibile 12 Masa succesorulă 4 urm. partea ÎL, p. 517 urm; LV, partea 1, p.
U

Creanţe îndoelnice 7. Medalii 27, 24, . 540 urm.; N. Georgean, Studii Juridice,
Creanţe nesigure 9.
Creanţe solitare 1.
Moarte, a se vedcă cuvân-
tul: „Deces", IL. p. 159, 160).
Creditori 89, W, Mobile 4, 4, 3, 831—s5, 2, Masa succesorală se va formă mai
AL

Creşteri de valoare 30, 16, 11U,

57, Mobile corporale 4, 5), 2. întâi din toate bunurile de orice natură
Culpă 1u2, Mobile incorporale 4, 50, existente la încetarea din viaţă a donato-
Danariate 3. 2,.) rulu, sau testatorului. (Dalloz, Rep., Dis-
Daruri manuale 5%, Moştenitori, a se vedeă
Dată 49, cuvântul: „Succesibili”.
positions entre vils.. No. 1062, 1063. 1004.
1065, 1052, 1086; Suppl., Dispositions entre
TR

Datorii î, 58—99, 104, 108, Neglijenţă 80, 102.

0%
109. UObligaţie naturală &, 53,96. vils, No. 286; Josserand, LL, No. 1694; A-
Debitor 10, Partaj 100, lexandreseo, ed. 2-a, IV. partea LI. p. 347:
„Deces 2, 13, 14, 20, 26, 4%. Partaj de ascendent 14,61.
3, 35, 00, 39, 32, 67, Gt 65. . C. Ilamangiu, |. Roseiti-Bălănescu şi A
70, 73, 73 - 78,20, 06-08, Perdere 43, 44, 45. Băicoianu, ILL. No. 970, 971).
Decorații 27, 2i,
EN

Degradări 75, d).

Persoane morale 46. 3, Bunurile litigioase trebuese cuprinse
Pomenire 104,
Deschiderea succesiunei Portrete 27, 28, in masa succesorală, afară de cazul când
13, 32, 34, 36—399, 48, 4, Preţuire 7, 82-46, 73—U5, există un proces angajat pentru existența
76,
Dispensă
79, 5,
de
60, 19.
raport 1, 33,
110 drepturilor. (Demolombe, XIX, No. 256,
Prezenturi obicinuite 54,
0, 03, 110, Prezumpţiuni 72.
287; Dalloz, ep. 'Dispositions entre vifs,
I/C

Dividend 9, Probă 72. No. 1065; Comp.: Alexundresco, ed. 2-a,

Divorţ 63.
Dobânzi 36.
Precedare Î, 40, 41, IV. partea I, p. 530. nota).
Procese 1. 4. Bunurile de orice natură, imobile,
Doliu 9%, Protit 63, VU. ,
Donaţiune 1, 2, 7, 16, 42— Proprietate literară şi ar- mobile corporale și incorporale, bani, bi-
52, 55—62, i-o, 70 tistică 15, 16, 17. juterii, ete. trebuesc să intre în compu-
AS

87, 90, îtu, Ă

Donaţiuni de bnnuri vii-
Publicare 15, 16, 17. nerca masei succesorale. (Dalloz, R&p,,
Raport î, 40,53, 39, 71, 72
toare 13 bis. 110. Dispositions entre viis, No. 1063; Suppl,
Donaţiuni deghizate 5, Recolte 43. Dispositions entre vifs, No. 236; Alexan-
8, 72, Recitificare 1%.
Donaţiuni directe 56, dresco, ed. 2-a, 1V, partea |, p. 547: C.
Reducţiune î urm.
Donaţuni indirecte 56, 58, Iumangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi AL. Băi-
UI

heintoarcere convenţiona-
la t, coianu, LII, No. 972).
Dunaţiuni mutuale 39, hReintoarcere legală 3),
Donaţiuni remuneratoria hemitere de datorie 39,vU,
5, Vor intră în compunerea masei sue-
Rente 34, 02. cesorale toate creantele. chiar acele pe
BC

Dotă 61, 62,

„Dovadă 72,
Rentă viageră 2, 24, 37, care le aveă defunctul contra unuia dintre
74, 98.
Fihtor 17, Renunţare 5, 31, 110.
moştenitori şi de care acesta s'a liberat
Educaţie 53, 55. Rezervă 1, 55, 101, 103, 1%, prin confuziune, (Demolombe, XIX, No.
Efecte de bursă N, 82, Sarcine 17, în, 266: Mourlon, II. No. 651: Demante e:
1

— 2 3 —
 TESTAMIENTE Codul civil
Art, 849 DESPRE DONAȚIUNI ȘI DESPRE

Y
18, Bunurile lăsate prin testament fac
Colmet de Santerre, V,_No..252 bis, IV;
Aubry ct Rau. ed. 1-a, VIL S 684 p. 15; parte din activul succesoral, în momentul

Laurent. XII, No. 60; Iuc, VI, No. 167;
Dalloz. Râp., Dispositions entre vifs, No.
R
decesului testatorului, deoarece. ele nu aut
ieşit incă din. patrimoniul său la deschi-
derea suecesiunei. (Demolombe, XIX, No.

RA
1068; Baudry et Colin. Donations et_tes-
taments, I, No. 884; Planiol, IlL, No. 3055;
250; Aubry et Rau, ed. s-a, VII, S 654. p..
partea IL. p. 185; Laurent, XII, No. 58: Huc; VI, No.
Alexandresco, ed. 2-a, IV,
549, 550; C. lamangiu, I. osetti-Bălă- 167; Bauary et Colin. Donations et testa-
ments, Î, No, S85: Planiol, LII, No. 3055;
nescu și Al. Băicoianu, III. No. 972, 975),
Josserand, Lil, „No. 1694; Aiexandresco,

LIB
G. Vor fi: excluse dela formarea, masei
succesorale creanţele care nu pot fi înca- ed. 2-a, IV, partea |. p. 547, nota 3: C.
sate. (Dalloz. Rep., Suppl., Dispositions Hamangiu, |. Rosetii-Bălănescu şi AL. Băi-
coianu. IlI, No. 972). -
entre vifs. No. 287: Baudrv et Colin. Do-
nations et testaments. |, No. 8585; Josse-
48 bis, Deasemenea fac_ parte din
succesoral, bunurile cuprinse
rand. III, No. 1694; Alexundresco. ed. 2-a. activul
IV. partea Î, p. 5%; C. Hamangiu, |. lo- într'o donatiune de bunuri viitoare. (A-

ITY
setti-Bălănescu şi AL. Băicoianu. Il, No. lexandresco. ed. 2-a, 1V, partea |, p. 547.
975). , , nota 5). -
îndoelnice vor puteă, fi (4, Deasemenea şi bunurile cuprinse
7. Creantele întrun partaj de ascendent făcut prin
vândute sau evaluate în total, prinirun
testament, deoarece acest partaj îşi va
acord amiabil între moștenitorul rezervu-
produce efectele după decesul: ascenden-
tar şi donatari, pentru a se evită incon-
venientele unei socoteli suplimentare, la
care ar da naştere realizarea sau pier-
derea definitivă a acestor creanţe cuprinse
RS tului. (Laurent, XII, No. 58; Alexandresco,
ed. 2-a. LV, partea
15, Proprictăţile
științifice. când este
LI. p. 547, nota
literare artistice şi
vorba de lucrări pu-
35).

în mod provizoriu în masă. (Demolombe,

NIN, No. 280 urm.: Aubry et Rau, ed. t-a, blicate şi invenţiunile industriale exploa-
IVE
VII, $ 654, p. 186: Dalloz, Râpu„ Disposi- tate şi conservate conform legilor în vi-
tions entre vifs. No. 1070; Laurent, XII. goare, în timpul vieții autorului, vor intră
No. 60; Baudry et Colin, 'Donulions et în formarea masei, (Demolombe, XIX, No.
testaments, Î, No. S$5; Josscrand, LII, No. 264: Dualloz, Rep., Dispositions entre vits,
16094: Comp.: Alexandresco, cd. 2-a, IV, No. 1074; luc, VI. No. 167; Alexundresco,
UN

partea 1, p. 549: C. Hamangiu, IL, Rosetti- cd. 2-a, IV, partea I, p. 551).
Bălănescu şi AL Băicoianu, Il, No. 975). 46, Manuscrisele şi proeetele de: inven-
8. Vor li excluse dela formarea masei, „ţiune aflate în hârtiele defunctului nu vor
creanțele lipsite de efecte civile, adică fi socotite la formarea masei deoarece moş-
acele care nu constitue din partea debi- tenitorii rezervatari nu pot fi obligați să
torului decât o obligație naturală. (De- le publice: dacă mai târziu moştenitorii re-
molombe. XIX, No. 284: Alexandresco ea. zervatari le publică, donatarii şi legatarii
AL

du, IV, partea |. p. 548). vor puteă cere complectarea părţi dispo-
9, Creanţeie nesigure vur figură îu vibile prin beneficiul realizat din publi-
masă pentru dividendul ce poate fi în- cure. (Dalloz, Rep. Dispositions entre vifs,
casat, iar nu pentru întreaga valoare da- No. 1074; Comp.: Alexandresco, ed. 2-a, IV,
TR

torită. (Demolombe, XIX, No. 276; Iluc, “partea Î, p. 556, nota 4), . |
IV. No. 167: Alexandresco. ed. 2-a, IV. 17, Dacă însă defunctul ar fi tratat cu
partea |. p. 548, 5419). un editor publicarea manuscriselor, sau
10. Cu toate că creaniele insolvabile dacă ar fi vorba de publicarea unei alte
nu trebuesc să figureze în masă, totuşi când ediții a unei lucrări publicate mai înainte,
EN

ele au fost legate debitorului, vor intră
în compunerea masei. deoarece în acest
caz debitorul, prin efectul compensuţiei.
este presupus solvabil. (Demolombe, ALX,
No. 277 urm.: 'Froplong., 'Donations et tes:
I/C
acest drept va intră în compunerea masei
(Demolombe, XIX. No. 265; Muassc et Verge
sur Zachariae, II, $ 455, nota 1. p. 158:
Alexandresco, ed. 2-a, ÎV, partea IL, p. 55,
nota 4). . ,

taments, IL, No. 049, 950; Alexandrescv,

ed. 2-a. IV, partea I, p. 549: C. Mamangiu, 18. Vor intră, deasemenea în compune-
|. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, rea masei, interesele ce avcă defunctul în
No. 973).
o societate şi care trebuiă continuată, con-
( 1. O creanţă solidară va fi socotită în lorm stipulațiunilor din contract, şi după
AS

masă, numai pentru partea ce i se cuvine decesul său cu moştenitorii acestuia. (Iluc,
defunctului. faţă cu ccilalţi creditori so- VI, No. 167; Aelxandresco, ed. 2-a, IV, par-
lidari. deoarece creanțele sau celelalte tea Î. p. 551, 552),
drepturi nu se cuprind în masă decât 19. Deasemenea, va întră în compune-
pentru suma ce aparţincă în realitate de- rea masei, capitalul ce sar fi obligat o so-
UI

functului. (Alexandresco, ed. 2-a IV. par- cietate de asigurare, să plătească sucecesi-
tea Î. p. 551). unei, pentru primele plătite de defunct.
(9, Deasemenea o creanţă indivizibilă (Alexandreseo, ed. 2-a, 1Y, partea Î, p. 552:
BC

va intră în compunerea masei numai pen- C. lamugiu, I. Hosetti-Bălănescu şi Al.

tru partea sa virilă. (Demolombe, XIA..
A Băicoianu, III, No. 973). : ”
No. 295. 29: Alexandreseo, ed. 2-a, ÎV, 20, Nu intră în compuneica masei
partea Lp. 551). dreptul unui uzufruct sau al unei rente
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNI ȘI DESPRE TESTAMENTE Art. 849

RY
viagere, constituite în favoarea defunctului, vifs, No. 256; Iluc. VI, No. 107; Josserand,
deoarece ele sau stins odată cu încetarea UI, No. 1694; Alexandrâsco, cd. 2-u, lv,
din viaţă a beneficiarului. (Baudry ct Co- partea I, p. 548, nota 3: C. Hamangiu, |.
lin. Donations et testaments, Î, No. SS6: Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,
Planiol, III, No.. 3086;. Josserand, Il. No. No. 973; Comp. Contra: Laurent, XII.

RA
1694; Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea |, No. 59). . !
p. 555). „80. Nu se vor calculă la masă bunu-
- 91, Deasemenea, nu intră în compune- rile supuse dreptului de reîntoarcere le-
rea masei, capitalul unei asigurări, con- legală. prevăzut de art. 316 şi 317 c. civ.
tractate de defunct, în. folosul unci terțe rom. (Josserand, IlI, No. 169: C. IHaman-

LIB
persoane. (Planiol, III, No. 3086; Josserand, giu, L. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu.
LI, No. 1694; Alexandresco, ed. -2-a, IV, III, No. 975).
partea Î, p.'555). | 34. Deasemenea nu intră . în caculul
29, Clientela, mărfurile şi proprietatea masei, bunurile supuse dreptului de rcîn-
unui fond de comert. vor intră la compu- toareere convenţională prevăzute de art.
nerea masei succesorale. (Demolombe, $25 c. civ. rom. (Josserand, III, No. 1694,

ITY
XIX. No. 263; Dalloz, Râp.. Dispositions Alexandresco, ed. 2-a, IV. partea [, p. 555:
entre vils, No. 1066; lluc, VI, No. 167; A- C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al:
lexandresco, ed. 2-a, 1V, partea |, p. 551). Băicoianu, III, No. 973).
23, Concesiunea dreptului de a aveă o 329, Preţuirea bunurilor existente în
farmacie, intră în compunerea masei. succesiune în momentul decesului decuju-
(Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea I, p. 551). sului, se va face după valoarea acestor bu-
24, Vu intră în compunerea masei suc-
cesorale, valoarea unui uzufruct sun a unci
rente viagere, constituite în folosul unci
ierțe persoane, aflate în viaţă care ar fi
ed. 4-a, VII, RS
nuri din momentul deschiderei succesiunci
(Demolombe, XIX, No. 353; Aubry et Rau,
$ 684 bis, p.
HI, No. 1695: Alexandresco, ed. 2-a, IV,
194%; Josserani.

cedat aceste drepturi defunctului. (Demo- partea I, p. 554: C. Hamangiu. L. Rosetti-

VE
lombe, XIX, No. 268; Dalloz. Râp., Dispo- Bălănescu şi Al. Băicoianu. III, No. 980).
sitions entre viis, No. 1067; Baudry et 33, Preţuirea bunurilor existente în
Colin, Donations ct testaments, Î, No. S86: succesiune la decesul decujusului. se va
Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea LI. p. 551). face după valoarea reală a lor iar nu după
25, Vor [i cuprinse în activul succeso- prețul afecțiunei sau după utilitatea ce o
NI

ral numai bunurile cari uu o valoare reală, prezintă ele pentru moştenitor, (Alexan-
apreciabilă în bani. (Demolombe, XIX. No. dvesco, ed. 2-a, IV, partea IL. p. 555).
260, 275; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- ' 84, Rentele asupra statului şi. valorile
U

tea 1, p. 548; C. Iamangiu. |. Rosetti-Bă- cotate la bursă, se vor pretui după cursul
lămescu şi AL. Băicoianu, III, No. 972, 975). lor din momentul deschiderei succesiuncei.
26, Astfel nu vor fi cuprinse în masă (Demolombe, XIX, No. 359. 591: Laurent,
animalele, cari sunt atinse de o boală, care XII, No. 94; Alexandresco, ed. 2-a, IV.
AL

trebuie să le facă să moară. (Demolombe, partea I, p. 550). i

NIN, No. 274%; Alexandreseo, el. 2-a, IV, 35, In evaluarea bunurilor cari vor
partea LI, p. 548). compune masa succesorală. se va ţine so-
27, Obicciele care uu uparţinui defune- coteală de valbarea fructelor sau recoltelor
TR

iului şi cari, faţă de familie, au valoarea pe picior, la decesul decujusului. (Demo-

„principală numai de afecţiune, de onvare lombe, XIX. No. 269; Aubry et Rau, ed.
suu de aducere aminte, cum sunt portrete- 4-a, VII, $ 684, p. 187; 'Dalloz, Râp., Sunovl.
le, de familie, insignele, decoraţiile, armele Dispositions entre vifs, No. 288; Planivl.
de onoare, medaliile, ete., nu intră în con- III, No. 5086; Alexandrescu, ed. 2-a. IV,
EN

punerea masei succesorale. (Demolombe, partea Î. p. 552).

XIX, No. 261: Dualloz, Rep., . Dispositions 36. Lu culcularea cotităţii disponibile
entre vifs, No. 1073; Iluc, VI. No. 167; nu, ne vor socoti fructele şi dobânzile pro-
Baudry et Colin, Donations et testaments, „use de bunurile defunctului. după deschi-
1, No. ss2; Alexandresco. ed. 2-a, IV, par- derea succesiunei.: (Demolombe, XIX. No.
I/C

tea |, p. 54$, nota 3: C. Hamangiu. IL. Ro- 269; Aubey et Rau, cd. 4-a, VII, $ 684, p.
setti-Bălănescu şi AL, Băicoianu, Il, No. 1s7; Baudry ct Colin. Donations ct testa-
973). ments, LI, No. 890; C. Ilamangiu, I. Rosetti-
28, Dacă însă aceste obiecte au o va- Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 973).
AS

loare venulă foarte mare, cum ar fi por- 37, Valoarea fructelor produse de bu-
trete făcute de pictori mari, busturi, statui. nurile care compun musa succesorală, pos-
spade cu pietre preţioase, ete. ele vor intră terior deschiderei succesiunei, nu intră în
în compunerea masei. succesorale, (Dal- compunerea masei, deoarece ele nu au a-
loz, Râp., Dispositions entre vifs, No. 1075; parținut niciodată defunctului, (Demolom-
UI

Alexandresco, ed. 2-a. 1V, partea Î, p. 548, be, XIX, No. 269; Mourlou, II, No. 631::
nota 5). Demante ct Colmet de Santerre, LV, No.
29, Cavourile și concesiunle de tere- 60 bis, I; Marcad6, Art. 922: Aubry et Rau,
nuri în cimitire şi care nu pot fi înstră- ed. 4-a, VIL. $ 084, p. 187; Dalloz, Râp.,
BC

inate ci se transmit numai prin moştenire, Dispositions entre vils, No. 1076; Suppl.,
nu intră în compunerea masei succesorale. Dispositions entre vifs__No. 288: Laurent,
(Dalloz, Nâp.. Suppl., Dispositions entre XII, No. 92: Ilue, VI. No. 121; Baudry et
 Art. 849 DESPRE DONAȚIUNI ȘI DESPRE TESTAMENTE Codul civil

RY
- Colin. Denations et testaments. I, No. 887 zior. (Durunton, VII, No. 592; Demolombe,
urm.; Planiol, II, No. 3056: Josserand, III, XIX. No. 359: Laurent, XII, No. 71; Ale-
No. 1604; Alexandresco. ed. 2-a, LV, partea xandresco, ed. 2-a, IV, partea Î, p. 565,
I, p. 552. nota 3, 553; C. Hamangiu. L. Ro- 569; N. Stănescu, Partaj, şi rezervă, No.
setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1051; Contra: Vazeille. Successions, |, Art:

RA
975). $55, No. 5: LI, Art. 922, No, 17: Grenier,
38, Dacă un imobil succesorul a fost 1V. p. 281, nota). |
vândut prin licitaţie după decesul auto- 45, Sumele de bani şi lucrurile mobile
rului. evaluarea, acestui imobil, pentru risipite de donatar, vor intră în compune-
rea masei. chiar dacă donatarul ar fi in-

LIB
calcularea cotităţii disponibile, se va face
după valoarea ce a avut-o în momentul solvabil. (Lroplong, Donations cet testa-
deschiderei succosiunti, iar nu după pre- ments, II, No.:995 urm; Aubry et' Rau,
jul cu care a fost vândut la licitaţie. (Bau- ed. 4-a, VII, $ 684. nota 26, p. 195: Dalloz,
dry ct Colin, Donations et testaments, I, Rep. Suppl., Dispositions entre vifs, No.
Nu. 8858). 295; Laurent, XII, No. Zi; Alexandresco,
39, Creşterile 'de valoare provenind ed. 2-a, LV. partea L, p. 569; Contra: Demo-

ITY
„lintro cauză posterioară deschilerei suc- lombe, NIN, No. 603. 606; Duranton, VIII.
cesiunei, nu intră în compunerea masti No, 356; Masse et Verge sur Zachariae, III,
succesorale; dacă însă ele intervin după. $ 457, p. 154; Marcade, Art, 922; Demante
deschiderea succesiunei insă provin din ct Colmet de Sunterre, 1V, No, 61, bis, 1.
o cauză untcrioară morţii lui decujus, 46, Bunurile dăruite descedenţilor fără
dispensă de raport vor întră în compune-

RS
vor intra în compunerea masei. (Demo-
lombe, XIX, No. 5354, 366: Dalloz, Rep. reu masei, deoarece ele trebuese raportate.
Dispositions entre vils.. No. 1079; Lau- (Josserand, ILI. No. 1696; Alexandresco,
rent. XII, No. S6, S9, 9; Alexundresco, ed. 2-a, LV, partea [, p. 556).
ed. 2-a, IV, partea I, p. 552, 554, 555). 4, Sarcinele impuse donutarilor în fo-
VE
40. Prejuirea se va face faţă cu păr- losul donatorului, se vor scade din valoarea
țile interesate; prețuirea făcută de de- bunurilor «dăruite. (Pluniol, III, No. 3093;
funct prin testament sau alt act nu poate Josseranul. III, No. 1704; Alexandresco, ed.
obligă părțile interesate. (Demolombe, 2-a, IV, partea Î, p. 556 text şi nota 3).
XIX. Ao. 562: Troploug. Donations ct tes- 48, Fructele și veniturile bunurilor dă-
NI

tiunents, IL, No. V76; Luurent, XIL. No. S7; ruite până în ziua deschiderei suecesiunei,
Baudry et Colin. Donations cet testaments, nu vor fi aduse la masă, deoarece ele sunt
[. No. S91; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- destinate să fie consumate iar nu capita-
tea Î. p. 555). - lizate. (Alexandresco. ed. 2-a, 1V, partea I,
LU

44. Preţuirea se poate face şi prin buna p. 557, 569).

înțelegere a părţilor interesate, deoarece 49. Donaţiunile vor fi aduse la masă,
legea nu cere forme speciale. (Josserand, indilerent de data când au fost făcute,
III, No. 1704; Alexandresco. ed. 2-a, IV. chiar dacă ar fi trecut mui mult de 30 ani
“partea LI, p. 555). dela facerea lor şi până lu deschiderea suc-
RA

42, Se vor reuni în mod fictiv la masa cesiunci. (Demolombe. ALIN, No. 300; Ale-
succesorală toute bunurile dăruite oricare Xxundresco. ed. 2-a, IV, partea Î. p. 558,
ar fi natura şi forma înstrăinării; această text și nota 5). ”
operațiune fictivă are de scop reconstitui- 5Ww, Vor fi aduse în mud fictiv la com-
rea patrimoniului defunctului, astfel cum punerea masti succesorale, donaţiunile de
T

ar fi fost la decesul său, dacă nu sar fi orice fel de ubiecte: imobile, mobile, .cor-
făcut nici o liberalitaie. (Aubry et Rau, ed. porale şi incorporate. (Demolombe, XIAN.
4-a, VII. $ 0S4+. p. 158; Dalloz, Rp. Suppl..
EN

No. 510; Marcade. Art. 922: Aubry et Rau,

Dispositions entre vifs, No. 290; Josserund, ed. 4-a, VII, $ 654, p. 18$; Dalloz, Rep.
III. No. 1696, 1705: Alexandresco, ed. 2-a, Dispositious entre vils, No. 10858; Alexan-
[V. parica 1. p. 533, 558, 559; Matei Can- uresco, ed. 2-a, LV, partea |, p. 547, 558;
tucuzino, p..2S4: C. Mamangiu, |. Rosctti- C. Ilamangiu. [. Rosetti-Bălănescu și Al.
I/C

Bălănescu şi Al. Băicoianu, II, No. 971, Băicoianu, ILI, No. 982),
974, 975). 5. Vor intră în compunerea masei
42, Imobilele cari au pierit prin caz succesorale atât donaţiunile făcute din ca-
fortuit în mâinile donatarului. precum şi pitaluri cât şi cele cari sunt luate din ve-
lucrurile mobile «distruse prin caz de forţă nituri. deoarece nu se poate constată care
AS

majoră fără culpa donatarului nu intră donaţiuni sunt făcute din capitaluri şi care
în compunerea masei succesorale. (Demo. din venituri, (Demolombe, XIX. No. 408.
lombe, XIX, No. 335, 377: Aubry ct Rau, 409, 416; Dulloz, Rep., Suppl. Dispositions
ed. -a. VII. $ 0S4, text şi nota 24. p. 194; entre vifs, No. 2943; Baudry et Colin, Du-
Dulloz, Rep. Suppi. Dispositions entre nations ct testaments. Î. No. 894; Planiol,
UI

"vite, No. 292: Laurent. NIL No. 70; Alc- 111, No. 50$S; Josserund, IIE.:No. 1696; Ale-
xandresco, ed. 2-a, 1V, partea LI. p. 568. xandresco, ed. 2-a, IV, partea Î, p. 55;
572). Comp.: C. Mamangiu, L. Rosetti-Bălănescu
BC

44, Această soluţiune se admite nu nu- şi Al. Băicoianu, III, No. 975). ,
mui in cazul când lucrurile dăruite au 52, Nu vor intră în compunerea musel
pierit în mâinele donatarului. ci şi în cazul donaţiunile cari sunt considerate ca simple
cânu ele au pierit în mâna unui terţ achi- acte de binefacere, și sunt luate obicinuit
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNLȘI DESPRE TESTAMENTE Art. 849
de venituri. (Dalloz, Rep.. Suppl., Disposi- de datorie sau renunțările la orice drept

RY
tions entre vis, No. 294; Alexandresco, ed. sau avantaj. (Dalloz, Rep. Dispositions
„2-a, IV, partea I, p. 539, 560). entre vifs, No. 1091; Baudry et Colin. Do-
58, Deusemenea nu intră în compune- “ nations ct testaments, I, No. 897; Josserand.
rea masei, cheltuelile de hrană, de intreţi- IMI, No. 169: Alexandrescu, ed. 2-a, IV.
partea I, p. 559, 612; C. Ilamangiu. 1. Ro-

RA
nere, de educaţie, etc. cari constituesc mal
mult achitarea unei obligaţiuni naturale și " setti-Bălănescu, şi Al. Băicoianu. II], No.
legea le scuteşte de raport. (Demolombe. 975).
NIA. No. 312 urm.; Demante ct Colmet de 60. Deasemenea vor întră, în mod fic-
Santerre, 1Y. No. 58 bis; Aubry et Rau. cd. „iiv, în compunerea masei, toate actele [ă-

LIB
s-a, VII. $ 684. p. 180; Dulloz, Rep. Dis- cute, între părinte şi copii săi şi cari con-
positions entre vifs, No. 1096: Laurent, XII, stituesc liberalităţi, chiar dacă donațiunile
No, 63: Baudry ct Colin. Donations ct tes- sunt făcute cu scutire de raport. (Dalloz,
tiuments, [, No. 893; Planiol, III, No. 30S$; Rep., Dispositions entre vifs, No. 1092;
Josserand, III, No. 1696; Alexandresco, ed. Laurent. XII, No. 64; Alexandresco, ed.
2-a, IV, partea 1, p. 560: Nacu, ÎL, p. 351: 2-a. IV, partea IL. p. 560 urm.).
N. Stănescu. Partaj şi rezervă, No. 1004; GÎ. Constituirile de dotă de către pă-

ITY
C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălăneseu „şi Al. rinţi, copiilor lor, au. din punctul de vedere
Băicoianu. ÎI], No. 975). al calculării cotităţii disponibile. caracterul
54, Prezeniurile obicinuite luate de unor liberalităţi iar nu cl unor datorii, deci
obiceiu din venituri, nu intră în compu- vor intră în calculul fictiv al masei. (De-
nerea fictivă a masei, deoarece ele nu molombe, XIX, No. 518; Troplong, Dona-
au

AL
55.
caracterul
(Alexandresco,
559; C. Mamanpgiu,
Băicoianu.
Dacă
unor
ed.
IIl.
liberalităţile
adevărate
2-a, IV.
|. Rosetii-ălăneseu
No. 975).
prevăzute
-
donaţiuni.
partea |, p.

în no-
şi
tions

Josserand,
el

2-a, LV, partea

RS
testaments,

Il, No.
II,
Rep... Suppl, Dispositions entre vifs, No.
290; Laurent. NIL, No, 63; lHuc, VI, No. 168;
1696:
No. 958:

Alexandresco,
I, p. 566; C. Hamansiu,
Dalloz,

ed.
|.
IVE
tele precedente, au fost luite din capital, Rosetti-Bălănencu şi Al. Băicoianu, III, No.
iar nu din venituri, ele vor intră în com- 974).
punerea masei, pentru a se culcura cotita- G2, In cazul de insolvabilitate a bărba-
tea disponibilă şi rezerva. (Dermmolombe, tului în. momentul constituirei dotei, caz -
XIĂ, No. 514; Demante et Colmet de San- prevăzut de art. 1575 c. civ. în. (701 şi 1282 ,
terre, IV. No. 58 bis; Alexandlresco, ed. 2-a, €. civ. rom.), se va cuprinde în calculul
UN

IV, partea LI. p. 560). masei numai acţiunea ce o iure femeca în

56. Vor intră în mod fictiv la compu- contra bărbatului insolvabil, deoarece, po-
nerea musei succesorale, donaţiunile de ori- trivit legei. în acest caz, bunurile dăruite
ce formă: donaţiunile directe sau indirecte, cu tiilu de dotă nu sunt supuse raportului.
deghizate sub forma unui contract cu titlu (Demolombe, XIX. No. 318: Alexandrescu.
oncros. (Aubry. et Rau, ed. 4-a, VII. Ş 684. cd. 2-a, IV. partea I, p. 566; N. Stănescu,
AL

p. 188: Dalloz. Râp., Dispositions centre Partaj şi rezervă, No. 1005).

vifs, No. 1090; Baudry et Colin, Donations 63, Ticimea şi jumătatea din avere,
“et testaments, I, No. 895: Planiol, III, No. cuvenite copiilor în caz de divorţ, potrivit
50S8; Josserand. III... No.: 1696; Alexan- dispoziţiunilor art. 285 c, civ. rom. nu
TR

dreseo, ed. 2-a, LV, partea Î, p. 558, 559: C. intră în calculul fictiv al masci. deoarece
Hamangiu. [. Roseiti-Bălănescu şi Al. Băi- ele nu sunt supuse raportului real şi re-
coianu, III, No. 975). ducțiunei. (Alexandresco ed. 2-a par
57, Deasemenea vor intră în compune- tea LI. p. 507; Comu.: Duranton. VII No.
rea masei, potrivit dispozițiunilor art. 918 352: Demolombe, XIX, No. 3314: Laurent.
EN

c. civ. îr. (845 c. civ. rom.), înstrăinările cu XII, No. 69).

sarcina unei rente viagere Siu cu rezerva - 34, Bunurile cuprinse întrun partaj
de uzufruct făcute unui succesibil în linie de ascendent făcut prin act între vii, vor
dreaptă. (Dalloz, Rep., Dispositions entre intră, în mod fictiv la compunerea masei
vifs. No. 1092; Josserand. III, No. 1697: (Demolombe, XIX, No. 320, 521; Aubry et
I/C

C. Hamangiu. I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Rau, ed. 4-a, VII, $ 684, nota 19, p. 189..
Băicoianu, III. No. 976). 190; Dalloz. Dep, Dispositions entre vifs,
58, In cecace priveşte donaţiunile indi- No. 1115; Suppl., Dispositions entre vifs.
recte sau deghizate 'sub forma unui con- No, 297; Laurent, XII, No. 73: Baudry et
AS

tract cu titlu oneros şi grevate de sarcine, Colin, Donations et testaments, I, No. 898;
se va aduce la masă numai avantajul real Planiol, LII, No. 5088: Josserand. III. No.
tras «de donatar. după scăderea sarcinelor. . 1696; Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea |,
(Dalloz, Rep... Suppl. Dispositions entre p. 5h4, 565). j
vifs, No. 290; Comp.: Alexandresco, ed. 85, Dacă însă ascendentul a dispus
UI

2-a. IV, partea 1, p. 539). contrarul sau când partajul de ascendent

„89, Vor intră deasemenea, în mod fic- prezintă caracterul unei convenţiuni cu
tiv, în compunerea masci suecesorale, după titlu oneros, calculul. fictiv nu va avcă
BC

regulele şi distinețiunile dela materia ra- loc. (Demolombe. XIX, No. 523; Mass6 et
portului, donaţiunile răsplătitoare. darurile „Verge sur Zachariac, III, $ 453. nota 5, p.
manuale, -donaţiuniile mutuale, remiterele 140; Aubry et Rau, ed. 4-a. VII, S0S4, p.

— BI —.
 Art, 849 DESPRE DONAȚIUNI ȘI DIISPRE TESTAMENTE Codul civil
, |

RY
190, 191; Laurent. XII. No. 74; Alexan- consideraţi în acest caz ca terțe persoane
dresco, ed. 2-a. IV. partea [. p. 565). fajă cu actele: defunctului. (Laurent, X,
66. Donaţiunile făcute unui aşezământ No. 592, 603, 604; Huc, V. No. 360: Baudry -
pios sau oricărei alte persoane morale, ct Wall, Successions, III, No. 2929; Pla-
vor intră în compunerea masei. (Alexan- niol, III, No. 2245; Alexandresco, ed. 2-a,

RA
dresco,. ed. 2-a, 1V, partea -I. p. 559). III, partea IL, p. 5S7; N. Georgean, Studii
G7. Va iniră în compunerea masei îv- Juridice, IL. p. 160; C. Hamangiu, [. Ro-
losult ce rezultă pentru un copil-din con- setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No.
tractul de asigurare făcut de iată, în fo- 975. 1005).
losul acestuia către o societate de asigu- 73, După formarea masei succesorale

LIB
rare care în schimbul primelor plătite tre- irebueşte să se facă evaluarea ei în scopul
bueşte să plătească copilului -o sumă de de a determină cotitatea disponibilă; po-
bani, la încetarea din viață a tatălui. trivit dispoziţiunilor art. 922 ce. civ. fr. (849
(Baudry et Colin. Donations et testaments, e, civ. rom-), evaluarea bunurilor dăruite se:
I, No. 895: Alexandresco. ed. 2-a, IV, par- va face după starea lor din momentul do-
ica Î, p. 560). națiunei şi după valoarea lor din momen-

ITY
68, Dispunătorul are drepiul să inter- | tul morții donatorului. (Dalloz, Râp., Dis-
zică donatarilor sau legatarilor raportul positions entre vifs, No, 1121; Suppl., Dis-
fectiv prevăzut de art. 922 ce, civ. [r. (849 positions entre vils, No. 298; Josserand, II],
e. civ. rom.), şi să decidă de exemplu că No. 1709; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
donațiunea sau legatul va fi calculat nu- tea I, p. 570, 571; C. Ilamangiu, I. Rosetti-
Bălănescu şi Al. Băicoianu, IL, No. 971,

mai asupra bunurilor ce va lăsă la înce-
tarea sa din viaţă. Tribunalele vor inter-
pretă în mod suveran intențiunea iestato-
rului după termeni întrebuințaţi în testa-
ment. (Demolombe, XIX, No. 309; Laurent,
VE
XII, No. SI, s$2; Baudry et Colin. Donaii-
ons et testaments, I, No. 905: Alexanilresco,
ed. 2-a, IV, partea I, p. 565).
69. Calcularea cotităţii disponibile con-
form art. 849 c, civ. rom., se face numai
NI
RS
980).
14, Valoarea unui uzulfruet sau rente
viagere, din punctul.de vedere al determi-
nării cotităţii disponibile, se „va fixa de
tribunale după cum vor upreciă ele, luând
de bază chiar alte norme decât cele admise
in materie fiscală. (Duranton, VIII, No.
348; Troplong. Donations et testaments, II],
No. 859; Dalloz, Rep., Dispositions entre

vis, No. 1140: Josserand, III, No. 1703; .

utunci când. trebueşte să se calculeze a- Comp.: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
ccastă cotitate într'o succesiune cuvenită |. p. 5£5, nota 2, 621 urm.).
moștenitorilor rezervatari iar nu şi atunci
75. La evaluarea bunurilor imobile dă-
LU

când trebueşte să se calculeze partea suc- vuite, nu se va ţine socoteală de îmbună-

cesorală cuvenită văduvei sărace a defune-
tățirile sau degradările aduse bunurilor dă-
tului, conform tirt. 684 c. civ. rom. (A'c-
ruite înuinte de decesul donatorului de că-
xandresco, ed, 2-a, IV, partea |, p. 565; AL. tre donatari sau terţii posesori, cari pri-
Degre, Scrieri Juridice, [, p. 174; N, Stă: vese pe donatari. (Demolombe, XIX, No.
nescu, Partaj şi rezervă, No. 1009).
RA

568; Mourlon, II. No. 6532; Marcade. Art.

70. Calculul fictiv prevăzut de art, 922 922; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 684 bis,
e. civ. În. (S49 c. civ. rom). trebueşte să
p. 195: Dulloz. Rep. Dispositions entre vifs,
aibă loc, când bunurile au fost dăruite unui
No. 1123, 1124; Suppl., Dispositions entre
succesibil care a incetat din viaţă? înaintea viis, No. 209; Laurent. XII, No. 80; Baudry
donatorului. (Laurent, XII. No, 85; Alexan-
T

et Colin, Donatious et testaments, I, No. 904;

dresco, ed. 2-a. IV, partea |, p, 564). Planiol. III, No. 3090: Josserand, III, No.
71. Mostenitorul care a primit o do- 1709; Alexandreseo. ed. 2-a, IV, parica 1,
EN

națiune ca o anticipare asupra succeziu- p. 5714, 572; C. Hamangiu, IL. Rosetii-Bălă-

nei sale şi a renunțat la succesiune, poate nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 980).
cere raportul fictiv al celorlalte donaţiuni
pentru a se determină asupra. masei for- 76. In cazul când după donaţiune şi
mate, cotitatea disponibilă, deoarece între inainte de decesul donațorului au survenit
I/C

raporiul reul prevăzut de art. 845 c. civ. schimbări asupra bunurilor imobile dă-
În, (F51 c. civ. rom.) şi cel fictiv prevă- ruite, independente de. fuptul donatarului,
zut de art. 922 c, civ. fr. (S49 c. civ. rom.) bunurile vor fi cuprinse în masa succeso-
nu este nici o usemănare, (Alexandrescu, rală după starea şi valoarea lor din mo-
AS

ed. 2-a, IV. partea 1, p. 364). | mentul deschidere; suceesiunei, (Aubry et

„72, Masa succesorală şi prin urmare Rau, ed. 4-a, VII, $ 684 bis, p. 193: Dulloz,
ŞI ceeace comoştenitorii au a-şi raportă hep., Dispositions entre vifs. No. 1122,
unul faţă de altul se poate dovedi prin 1126; Josserand, III, No. 1709; Alexan-
orice mijloace de probă, chiar cu manori dresco. ed. 2-a, IV. partea-I, p. 571, 572: C.
UI

ŞI prezumpjiiuni, deoarece potrivit dispu- Iamangiu. |. Rosetti-Bălănescu şi AL Băi-

ziţiilor art. 119 ce. civ. rom. (1545 c. civ. coianu, III, No. 980).
[r.), comoştenitorii rezervatari au fost în 17, Dacă imobilele dăruite, au ieşit din
imposibilitate să-si procure o probă scrisă mâinele donatarului înainte de decesul do-
BC

despre cecace ceilalți comoştenitori au pri- naiorului din înprejurări cari nu sunt con-
mit prin dar dela autorul.lor, cum ar fi secința faptelor sale, cum ar fi în cazul unei
o donaţiune indirectă sau deghizată, ei fiind expropricri pentru cauza de .utilitate pu-

— 125—
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNI ȘI DESPRE TESTAMENTE Art. 849

blică, se va aduce la masă, preţul pe care Suppl., Dispositions enire vils, No. 300;
l-a primit donatarul. (Demolombe, XIX, No. Laurent, XII, No. 93; Huc, VI, No. 171;

540; Demante et Colmet de Santerre. IV,
No. 60 bis, I; Dalloz, Rep., Suppl., Dispo-
sitions entre vifs, No. 299;. Laurent, XII,
No. 91; Alexandresco, ed. 2-a, IV, parica Il,
p. 572; C. Hamanpgiu. Il. Rosetti-Bălănescu
RY
Baudry et Colin, Donations et testaments,
I, No. 909, 911; Colin et Capitant, III, p.
730 urm.; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
tea ], p. 575, 574; C. Hamangiu, [. Rosetti-
Bălănescu, şi AL. Băicoianu, III, No. 981,

RA
şi AL Băicoianu, III, No. 981, 1005). 982, 1005).
78, Dacă imobilele dăruite au fost în- 84. După altă părere, mobilele vor fi
„străinate în mod voluntar de către donatar, aduse la masă, evaluându-se după valoarea
înainte de decesul donatorului ele vor fi lor din momentul facerei donaţiunei. (Du-
evaluate după bazele fixate de lege în Grenier, Donations

LIB
vanton, VIII, No. 542:
acest articol. (Dalioz, Rep.. Dispositions et testaments, IV, No. 637).
entre viis, No. 1127; C. Hamangiu. |. Ro- 85, Când donatorul şi-a rezervat uzu-.
sctti-Băilăneseu şi Al. Băicoianu. III, No. fructul lucrurilor fungibile şi consumptibile
980). şi nu a dispus de ele înaintea decesului său,
79. Dacă imobilele dăruite au fost vân- (Art. 587 e, civ. îr, — 526 e. civ. rom.), cle
dute prin licitaţie, în urma executării si- vor intra la masă după valoarea lor din

ITY
lite făcută de creditorii personali ai dona- momentul deschiderei succeesiunei. (Demo-
tarului, se va adăugă la masa valoarea lombe, XIX. No. 582; Alexandresco, ed.
imobilelor din momentul deschiderei succe- 2-a, IV, parica LI, p. 574).
siunci, iar nu prețul adjudecării. (Demo- 8G, Atărirea sau scăderea valorii bunu-
lombe, XIX. No. 340; Alexandresco, ed. 2-a, rilor dăruite, întâmplată după decesul do-
IV, partea I, p. 572).
80.
-
Dacă scăderea valorii imobilelor dă-
ruite provine în acelaş timp din faptul do-
natarului și din împrejurări independente
RS
natorului, fără faptul donatarului sunt în
compbil moștenitorului care ure dreptul la
succesiune, cu începere dela decesul auto-
rului său. (Dalloz, Râp., Dispositions entre
vifs, No. 1153; Suppl., Dispositions entre
de voința sa, valoarea se va socoti după
IVE
prețul din momentul decesului donatorului " xifs, No. 301; Laurent, XII, No. 95, 96).
la care se va adăugă suma corespunză- 87. Cu toate acestea schimbările întâm-
toare valorii deprecierii survenită din fap- plate după decesul donatorului, însă pro-
tul sau neglijența donatarului, (Dalloz, venind dintro cauză anterioară, vor fi ţi-
Rep., Dispositions entire vifs. No. 1126). nute în seamă la formarea masei succeso-
81, La determinarea cotităţii _disponi- vale: astfel ar fi în cazul când debitorul
UN

bile, valoarea bunurilor mobile dăruite se
va fixă după aceleaşi norme ca şi la imo-
bile, aplicându-se dispoziţiunile art. 922 c.
civ. fr. (8419 c.civ. rom-). (Demolombe, XIX,
No, 378 urm.; Mourlon, II.. No. 653: Mar-
cadă, Art. 922; Troplong, Donations ct tes-
AL
insolvabil al unei creanţe dăruite, devine
solvabil după decesul donatorului, (Dalloz,
Râp.. Dispositions entre vils, No. 1135).
88, Potrivit dispoziţiunilor art. 922 c.
civ. fr. (819 c. civ. rom), după formarea
masci succesorale, prin aducerea fictivă a

taments, II. No. 974; Demanie ci Colmet de bunurilor dăruite la bunurile existente în
Santerre. IV, No. 60 bis, II; Aubryet Rau, natură la deschiderea succesiunei, peniru
"ed. 4-a, VII, $ 684 bis, nota 5. p. 195; Dul- calcularea cotităţii disponibile, se vor scă-
loz, Reâp., Suppl... Dispositions entre vils. dea din această masă datoriile. Acest mod
TR

No. 300; Laurent, XII, No. 93; Baudry et de procedare nu produce nici un inconve-
Colin. Donations et testaments, 1. No. 909; nient când cuantumul datoriilor este infe-
Josserund, I[I, No. 1709: Alexandresco. ed. rior valorii bunurilor existente în natură
23-a, IV, partea I, p. 572, 573; C. llamangiu, la decesul decujusului, însă în cazul
I, Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, II. când cuantumul datoriilor cste mai
EN

No. 982). mare decât această valoare, nu se mai

82. Acest mod de procedare se aplică poate procedă în acest mod, deoarece
nu numai mobilelor corporale, ci şi mobi- creditorii decujusului nu trebuese să
lelor incorporale, cum sunt: creanţele, ren- . profite de acțiunea în reducţiune. Scă-
derea datoriilor succesiunei se va face
I/C

tele, acţiunile societăţilor ete. (Josserand,

IN, No. 1709; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, numai până la concurenţa valorii bunu-
partea 1], p. 573; C. Iamangiu, |. Rosctti- rilor existente în natură la deschiderea suc-
Bălănescu şi Al. Băicoianu. III, No. 992). cesiunei iar în urmă se va calculă cotita-
83, Acest mod de evaluare aduce. însă tea disponibilă asupra valorii bunurilor dă-
AS

consecințe nedrepte în privința donatiuni-
lor de danariate sau de alie lucruri cari
sunt destinate, prin natura lor ca să fic
vândute sau consumate de îndată. Pentru
aceasta sa admis soluțiunea ca ele să fie
UI
ruite, care vor fi supuse reducţiunei numai
în folosul moștenitorilor rezervatari. (Du-
anton, VIII, No. 543; Demolombe, XIX,
No. 397; Troplong, Donations et testaments,
II, No. 946; Mass et Verg& sur Zachariae,

evaluate după valoarea din momentul do- III, $ 445, nota 2, p. 139; Demante et Col-
națiunei, deoarece sunt asimilabile cu sume net de Santerre, LV, No. 60 bis, IV; Aubry
de bani. (Demolombe, XIX. No. 378 urm;; et Rau, cd. t-a, VII. $ 684, nota 5, p. 185;
Art. 922;
BC

Aubry ct Rau, ed. t-a, VII, $ 684 bis, p. Mourlon. II, No. 6530; Marcad6,
1095; “Mareade, Art. 92; Dalloz, Rep, Dalloz, Râp., Dispositions entre viis, No.

1953, — Codul civil adnotat, — VIL. 9

— 129—
 Art. 849 DESPIIE DONĂAȚIUNI ȘI DESPRE TESTAMENTE Codul civil

1142; Suppl., Dispositions entre vifs, No. rezervatari. (Demolombe, XIX,. No.
3023; Laurent, XII, No. 102; Huc, VI. No. 401; Duranton. VIII, No. 533; Marcade,

RY
166; Baudry et Colin, Donations et testa- Art. 922; Dalloz, Rep., Dispositions entre
vifs, No. 1148; Laurent, XII, No. 100; Bau-
ments, |. No. 916. 917; Planiol, II, No.
5094; Josserand. III, No. 169; Alexan- dry ct Colin, Donations ct testaments, |,
dresco, ed. 2-u, IV, partea IL, p. Set urm: No, 91S; Alexandresco, ed. 2-a, IV, parica
Nacu, II, No. 177; N. Stănescu, Partaj și 1, p, 550. 551, 581; Matei Cantacuzino, p.

RA
Rezervă, No. 1045; C. Hamangiu, |. Ro-. oss; C. lamangiu, IL. Rosetti-Bălănescu şi
seiti-Bălânescu, şi Al. Băicoianu, III, No. Al, Băicoianu, III, No. 985).
971, 983). | 96, Nu se vor scade datoriile care nu
89, Cu toate că scăderea datoriilor suc- erau obligatorii pentru defunct, cum ar îi
cesiunei se face numai în scopul de a for- cele rezultate din obligaţii naturale, de-

LIB
mă masa succesorală. totuşi moștenitorul oarece defunciul nu puteă fi urmărit pen-
rezervatar, care a acceptat succesiunea pur tru achitarea lor. (Demolombe, XIX, No.
şi simplu, este_ obligat la plata datoriilor 399; Alexundreseo, ed. 2-a, IV, partea |, p-
suceesiunei. (Dalloz, Râp., ' Dispositions 578, nota 1).
entre vifs, No. 1145). 97, Datoriile defunctului, contractate sub
90. Chiar dacă moștenitorul rezervator o condiţiune suspensivă, se vor scade în mod

a obţinut dela creditorii succesiunci o remi-
tere parţială sau totală a datoriilor, scă-
derea datoriilor se va operă deoarece. a-
ceastă remitere este personală moştenito-
rului rezervatar, de care nu pot să se pre-
Rep.
ITY
provizor rămânând să se facă în urmă o
nouă socoteală, în cazul când condiţiunea
nu se îndeplineşte, deoarece aceste datorii
nu există până la îndeplinirea condiţiunei.
Părţile însă sunt libere să facă orice cou-

RS
valeze donatarii şi legatarii. (Dalloz, vențiune în privinţa acestor datorii. (Mar-
Dispositions entre vifs, No. 1152). cadâ, Art. 922; Laurent, XII, No. 99; Ale-
94. Pcniru formarea masei succesorale, xandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 582).
se vor scade datoriile de orice fel, adică va- 98. Dacă defunctul datoră o rentă via-
loarca tuturor obligaţiunilor de orice na- gcră, se va fixă de către justiţie un capital,
VE
tură, a căror executare trebueşie so facă : ale cărui dobânzi să servească la plata
succesiunea, '(Demolombe, XIX, No. 393; anuităţilor rentei şi să reintre mai târziu
Marcade, Art. 93; Dalloz, Rep., Disposi- în masă, la stingerea rentei, pentru a se
tions entre vils, No. 1147; Laurent, XII, împărți între beneficiarii cotităţii disponi-
No. 96; Alexandreseo, ed. 2-u, IV, pariea I, bile şi moștenitori „rezervatari. (Alexan-
NI

p. 577, 578; Matei Cantacuzino, p. 288: C. dresco, cd. 2-a. IV, partea I, p. 582; Comp.:
iamangiu,I. Rosetti-Bălănesen şi Al. Băi- Demolombe, XIĂ, No. 407; Laurent, XII,
coiunu, IL, No. 9$5). No. :98).
LU

95, Datoriile contestate se vor scade de 99, Deasemenea se vor scade din masă,
asemenea din masă. Dacă ele nu au fost cheltuelile de îmmormântare ale defunctu-
scăzute din masă, legatarii vor trebui să dea lui şi cele de doliu ale văduvei sale, de-
garanție moștenitorilor rezervatari, în ca- oarece ele sunt considerate ca datorii ale
zul când aceşlia vor fi obligaţi să le plă- suceesiunci. (Duranton, VIII, No. 544; De-
tcască; dacă ele au fost scăzute, moșteni- molombe, XIX, No. 415; Aubry et Rau, ed.
RA

torii rezervatari vor trebu& să dea garanţii 4-a, VII, $ 6084, p. 185; Marcade, Art. 922;
legatarilor, în cazul când se va decide că Dalloz, Nâp., Suppl,. Dispositions entre
ci nu trebuie să le plătească şi deci nu tre- vifs, No. 505; Baudry et Colin, Donations
buiuu scăzule din masă pentru calculareu et testaments, I. No. 920; Alexandreseo, cd.
cotităţii disponibile. (Dalloz, Rep... Dispo- 2-a. LV, partea I, p. 579, 580; C. Hamangiu,
T

silions entre vifs, No. 1149: Alexandresco, I, Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, ŞI.
ed. 2-a, 1V, partea I, p. 5S1). No. 955; Contra: Laurent, XII, No. 101;
EN

93. Deasemenea vor trebui scăzute din Iluc, VI, No. 172).
masă, datoriile condiţionate. Scăderea aces- 100. Deasemenea se vor scade din
tor datorii se va face în mod provizor iar masă, cheltuelile făcute cu punerea Sigi-
în cazul când condițiunea nu se îndepli- liilor, de inventar, «le lichidare şi de partaj.
neşte, se va face un nou calcul. (Dalloz, (Duranton, VIII, No. 344%; Denolombe,
I/C

Rep... Dispositions entre vils, No. 1149; NIX, No. 250, 259, 401, +18; Aubry et Rau.
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 581). ed. 4-a, VII, $ 084, p. 186: Mareade, Art.
94, Deasemenea vor trebui scăzute din 922; Dalloz, Rep., Suppl., Dispusitions entre
masă, datoriile solidare şi indivizibile ale vis, No. 504; Baudry et Colin, Donatious
AS

defunctului. Aceste datorii vor fi scăzute,
în totalitate; dacă însă moştenitorul rezer-
vatar va plăti la urmă, numai o parte din
aceste datorii. el va ţine scamă legatarilor
de surplus, (Dalloz, Rep., Dispositions entre
UI
et testaments, I, No. 920; Alexandresco, el.
2-a, IV, parica I, p. 5S0: C. Ilamangiu. |.
Rosetii-Bălănescu şi Al. Băicoianu, LU], No.
No. 983; Contra: Laurent, XII, No. 101).
1G4, Deasemenea, toate cheltuelile fă-

vifs, No. 1150; Comp.: Demolombe. NIA,. cute cu formarea masei şi cu fixarea re-
No. 405; Laurent, XII, No. 97: Alexan- zervei şi a cotității disponibile. (Dulloz,
dresco, el. 2-a, LV, partea I, p. 581). Rep... Dispositions entre vifs, No. 1156).
BC

95, Deasemenea se vor scade datoriile 102, Deasemenea!se vor scădeă tuate
suceesiunei faţă de unul dintre moştenitorii cheltuelile ocazionate «de procese privitoare

— 130 —
 Li

Codul civil DESPRE DONAȚIUNI ŞI DESPHI: TESTAMENTE Art. 850

D

la bunurile succesorale, susținute de moş- unui moştenitor care vine la succesiune şi

RY
tenitorul pur şi simplu sau sub beneficiude primeşte moştenirea, valoarea bunurilor mo-
inventar, dacă nu se stabileşte în sarcina bile raportabile se va face potrivit dispo-
“su greşeli grave. (Dalloz, Râp., Dispositi- zițiilor art. 772 c. civ., rom., caleulându-se
ous entre vifs, No. 1157). valoarea lor din momentul facerei darului
1023. Sc vor scade deasemenea, eheltu- iar în cazul când donaţiunea mobiliară sa

RA
elile făcute cu predarea legatelor, însă Lără făcut unui . străin, unui moştenitor care
a se puteă aduce vreo atingere ruzeryei. renunță la succesiune sau unui moştenitor
(Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No. care deşi acceptă succesiunea însă este
1158). dispensat de raport, donaţiunea în aceste
104, Se vor scade deasemeneu, cheltu- cazuri nefiind raportabilă, se vor aplică

LIB
clile de mică însemnătate [ăcute cu pome- „dispoziţiunile art. S49 c. civ. rom., formân-
niri şi pomene, deoarece sunt datorii ale du-se masa succesorală, calculându-se
suecesiunci. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- bunurile mobile dăruite după starea lor
tea ], p. 579, 581). din momentul donaţiunei. (Alexandresco,
105. Dcasemeneu se vor L scade din j ed. 2-a, III, partea II, p. 585, nota 4; N.
masă, contribuţiunile fonciare dutorite Georgecan Studii Juridice, II, p. 176).

ITY
până la decesul autorului, (Demolombe,
XIX, No. +11; Dalloz, Rep, Dispositions
entre vifs, No. 1155; Suppl., Dispositi- Jurisprudenţă, |
ons, entre_vils, No, 505: Alexandresco, (continuare dela 1924 până la 1927). -:
ed. 2-a, 1Y, partea 1; p. 5.5; Contra: Lau-
rent, XII, No. 96). ,

RS
Î. Intro acţiune de predare de legat
108. Deasemenea se vor scade, contri- legatarul, care are calitatea şi de moşte-
buţiunile personale ale defunctului. (Dal- nitorrezervatar. fiind obligat la plata a-
loz, Rep. Dispositions entre vils, No, 1153; cestui legat în limitele cotităţii disponi-
Suppl., Dispositions entre vils, No. 505; bile, are tot interesul să opună pe cale
Alexandresco, ed. 2-u, IV, partea I, p. 578).
IVE
de excepțiune dreptul de reducţiune, dacă
"107, Pentru salariile servitorilor, în cererea legatarului particular atinge re-
ceeace priveşte scăderea lor din masă, se zerva.
vor cercetă convenţiunile intervenite între Prin o asemenea excepțiune opusă de
defunct şi servitori. (Laurent, XIL, No. 9; rezervatar în instanţa de apel, nu se face
Iluc, VI, No. 17; Baudry et Colin, Dona- o cerere nouă, ci se apără de o acţiune
UN

tions ct testaments, I. No. V25; Comp.: Ale- contra sa, iar art. 527 pr. civ. permite în
xandresco, ed. 2-a, IV, partea Î, p. 578). asemencu cazuri de a se invocă orice mij-
1QG8. După scăderea datoriilor, masa loace noui de apărare fie de drept, fie de
totală este compusă în. mod definitiv şi se fapt. - !
va îixă cotitatea disponibilă și rezerva, Potrivit art. 849 c. civ. calculul cotităţii
luându-se în consideraţie numărul şi cali- disponibile se face după valoare, iar nu
AL

tatea moștenitorilor după regulele prevă- după suprafața bunurilor lăsate de de-
zuic de art, 915, 914 şi 915 c. cir. În. (84, funct. Şi dacă tribunalul a ordonat facerea
S42 şi 815 c. civ. rom.). (Dalloz, Rep, Dis- unci expertize, spre a se. vedeă dacă şi
positions entre vifs, No. 1161). cât su distras de defunct prin legatul lă-
109. Dacă se descoperă în urmă o da-.. sut, peste .cotitatea disponibilă, această
TR

torie, necunoscută în momentul deschiderei măsură premergătoare este de natură a

succesiunci, se va 'procedă la facerea recti- „prepară deslegarea litigiului, şi deci tri-
ficării din care va puică rezultă reducerea bunalul nu mai poate reveni asupra lui
fără a se nesocoti autoritatea lucrului ju-
unor liberalităţi care fuseseră menținute
decat.
EN

la formarea masei. (Demolombe, XIX, No.

409; Demante et Colmet de Sunterre, IV,
No. 60 bis, V; Alexandresco, ed. 2-a, LV,
partea. I, p. 578, 579).
110, Iute dispoziţiunile art. 772 ce. civ.
I/C
Prin urmare, în speţă, cererea de a se
reveni asupra expertizei ordonată, ca inu-
tilă, pe temeiul că tribunalul puteă să a-
precieze din însăși cuprinsul testamentu-
lui, că rezerva nu a fost atinsă, făcând

pom. (868 c. civ. În.) şi: cele ale art, 849
c. civ. rom. (922 e. civ, În) privitoare lu
formarea masei succesorale nu există nici
o antinomie, ci fiecare :îşi găseşte aplica-
AS
proporţia între terenurile legate anterior
intimatului: şi apelantei rezervatare, ur-
mează a îi respinsă ca nefondată. (I'rib.
Tecuciu, Jurn. din 12 Noembrie 1925,

țiunea sa: în cazul când donaţiunea mobi- Couier Jud. 161926, Pand. Rom. 1926, 1li,
liară s'a [ăcut fără dispensă de raport 159).

Art. 850. — Intâi se vor reduce dispoziţiunile testamentare;

UI

când bunuri cuprinse în aceste dispoziţiuni nu vor mai îi, atunci

numai se .va îace reducțiunea donaţiunilor.
Reducțiunea va începe dela cea din urmă. donaţiune, după
BC

săvârșirea. aceșția, se va trece îndată la cea a. doua după dânsa,

— 131 —
 Art. 850 DESPRE DONAȚIUNI ŞI DESPRE TESTAMENTI: Codul civil

şi așă pe rând p ână la cea mai veche donaţiune. (Civ. 487 urm,,

RY
801, 851 urm., 858; Civ. Fr. 923). ,

Tozt. fr. Art. 923. — Il n'y aura jamais lieu ă r6daire les donations entre-
vifs qwaprăs avoir &puis6 la valeur de tous les biens compris dans les dispo-

RA
sitions testamentaires; et lorsquil ş aura lieu î cette reduction, elle se fera en
commenșant par la dernitre donation, st ainsi de suite en remontant des der-
niăres aux plus anciennes.

LIB
Bibliografie (continuare).
CoxsrAxrixescu JAc. N., Despre testamente, p. 15$ urm.: Despre succesiuni, p. 194;
Hozoc D., Notă sub Cas. I, 460 din 10 Nov. 1906, Pand. Rom. 1926, I, 458.

ITY
INDEX ALFABETIC cere ca o donațiune posterioară să fie re-
(la doctrină), dusă mai în urmă, deoarece regula pre-
Acceptare 18. Eliminare 2. văzută de art. 925 c. civ. îr. (850 c. civ.
Act autentic 17. Evicţiune +. rom.), este formală și trebueşte respectată.
Bunuri existente î, 2, Imobile 26.
Daruri manuale 12, 19, 20. Încetare din viaţă 19, 21, (Dalloz, Rep... Suppl., Dispositions entre
Insolvabilitate 22—27, vifs, No. 519; Laurent, XII, No. 18%; Baudry

RS
Dată 16—20,
Dată certă 19. Intenţiune 15. ct Colin. Donations et testaments, I, No.
Deces 19, 21, Inutilitate 98,
Legate 1, 2,5. 982).
Dcerogare 5.
Deschiderea succesiunei Moarte 19, 21, 4, Donatarul evins prin reducţiune nu
27. Moştenitor rezervatar, a are nici un recurs contra donatarilor an-
Despăgubiri 4, 23, se vedeă cuvântul: „le-
ivriori. deoarece admiţându-se contrariul
VE
Donaţiuni 1—27. zervă,“
Donaţiuni cu sarcine 10, Notificare 18. dispozițiunile art. 923 c. civ, fr. (S30 c. civ.
Donaţiuni de bunuri vii- Ordine publică 3, 3. rom.), după care reducțiunea va începe dela
toare 9, 21. Partaj de ascendent 1.
Donaţiuni deghizate 8,19. Preterinţă 14, 15, _donaţiunile cele mai noui. nu ar avcă nici
Donaţiuni în acceaş zi 16. Reducţiune 1 urm. o eficacitate. (Dalloz. Nâp.. Dispositions
Revendicare 26,
NI

Donaţiuni între soți 6,9,

Donaţiuni prin acelaş act | Revocabilitate b. -
entre vifs. No. 1278; Laurent, XII. No. 203;
13, 14, 15. jezervă Î, 2, 22, 24-05, Alexandresco, ed. 2-a, IV. parteu I, p. 639;
Donaţiuni remuneratorii | Lerţe persoane 2%. Contra: Marcad€. Art. 925).
10, Testament 1, 2, 5. 5, Chiar dacă dispunătorul a derogat.
LU

Donaţiuni succesive 22-25,

priniro clauză pusă în testamentul său.
în privința ordinei reducţiunei donațiu-
Doctrină, nilor sale, se va respectă totuşi ordinea
prevăzută de art. 925 ce. civ. îr. (850 c.
1. Potrivit dispoziţiunilor art. 935 c. civ, civ. rom.), deoarece acest principiu este
fr. (830 c. civ. rom.) rezerva se va luă de ordine publică. (Demolombe. XIX, No.
RA

mai întâi din bunurile de care defunctul 582: Laurent, XII, No. 184; Baudry et
nu a dispus, apoi se va luă din bunurile Colin, Donations ct testaments, I, No. 9S2;
de care defunctul a. dispus prin testament Josserand. II, No. 1726: Alexandrescu,
şi însfârşit din bunurile de care defune- cd. 2-a: IV. partea IL, p. 637: C. Ilamangiu.
I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III.
T

tul a dispus prin donaţiuni între vii, în-

cepându-se reducţiunea donaţiunilor dela No. 1000).
ceu mai nouă până la cea mai veche. (De- 6, Întrun singur caz defunctul poate
EN

molombe, XIX, No. 572; Mourlon, LI, No. îndepăriă aplicaţiunea dispozițiunilor art.
635; Dalloz, Rep., Dispositions ntre vifs, S50 c. civ. rom., acela al unci donaţiuni
No. _ 1202; Laurent, XII, No. 183: Baudrv emanate dela unul dintre soţi. donațiune
et Colin, Donations et testaments, |, No. revocabilă, după lege, (Art. 937 c. civ.
952; Planiol, Il, No. 3109; Josserand, III, rom.).. prin simpla voință a soțului do-
I/C

No. 1725, 1729; Alexandresco. ed. 2-a, IV. nator. Acest soţ poate stipulă prin testa-
partea I, p. 654, 635, 640. 644. 645; C. Ha- ment că reducţiunea, de va fi loc a se
mangiu. |. Rosetti-Bălănescu şi AL Băi- aplică să se opereze mai întâi asupra
coianu, IL, No. 995, 996, 999). , donațiunei făcute soțului. dacă există do-
AS

2, Donatiunile intre vii nu vor fi re- națiuni mai noui. (Matei Cantacuzino, p.
duse decăt în cazul când rezerva moşte- 993: C. Iamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi
nitorilor rezervatari nu va putea fi com- Al. Băicoianu. IL, No. 1000).
plectată din bunurile lăsate libere de de- 1, Dispoziţiunile art. 923 e. civ. îr. (850
funct şi cele de care a dispus prin testa- ec. civ. rom.-), potrivit cărora reducţiunea
UI

ment. (Aubry et Rau, cd. 4-a, VII, $ 685 va începe dela donaţiunea cea mai nouă
bis, p. 221; Dalloz, Rp. Suppl., Disposi- mergând succesiv până la cea mai veche,
tions entre vifs, No. 315; Laurent, XII, No. are so uplicațiune absolută la orice dis-
174; C. Hamaneiu, L. Roseiti-Bălănescu și poziţiuni între vii, oricare ur fi natura,
BC

AL. Băicoianu, ÎI, No. 999). forma şi modalităţile lor. (Demo'ombe,

8, Un donutar anterior nu ar puteă ALX, No. 575 urm.; Mourlon. II, No. 624

— 132—
 Codul civil DESPRE DONAȚIUNI ȘI DESPRE TESTAMENTE Art. 850
4

urm.; 'Aubry ct Rau, cd. 4-a, VII, $ 635 u fost făcută înainte şi care pe urmă, toate

RY
bis, p. 222. 223; Dalloz, Rep., Dinpositions aceste donaţiuni vor fi considerate că au
entre vis, No. 1203, 1204, 1207; Suppl, acceaş dată. (Dalloz, Rep.. Dispositions en- .
Dispositions centre vifs, No. 316: Marcad, tre vils, No. 1217; Alexandresco, ed. 2-a,
Art. 923; Laurent, XIL, No. 184 urm.; Bau- IV, partea LI, p. 636, 637; Comp.: Josse-
dry ct Colin, Donations et tesiaments, ],

RA
rand, III, No. 1729; C. Ilamangiu, |, Ro-
No. 984 urm.; Alexandresco, ed. 2-u, IV, setti-Bălănescu şi. Al. Băicoianu, III. No.
partea ÎI, p. 635, 656; C. Ilamangiu, |. Ro- 1005).
setti-Bălănescu şi AL. Băicoianu, LII, No. 17. In ceeace priveşte determinarea
1000). | datei donațiunilor, pentru cele făcute prin
8. Dispoziţiunile art. 923 c. civ. îr. (S50 act autentic, data acestui act va fi data

LIB
c. civ. rom.), îşi găsesc aplicaţiunca şi la donaţiunei. (Dalloz. Râp., Suppl., Disposi-
donaţiunile deghizate. (Dalioz, Rep., Dis- tions centre viis, No. 321; Josserand, III,
positions entre vis, No. 1204; Alexan- No. 1752; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 635). , tea I, p. 634, nota 2; C, Hamangiu, |. Ro-
9. Deusemeneca dispoziţiunile . acestui setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No.
articol se aplică și instituţiunei contrac- 1005).

ITY
tuale şi donaţiunci între soţi. (Aubry et , 13. Dacă acceptarea unei
Rau, cd. i-a, VII, $ 685 bis, nota 1î,p. donuţiuni
s'a tăcut prin act separat, data donaţiunei
225; Dalloz, Rep, Supnl, Dispositions pentru a sc face reducţiunea, va fi aceca
entre vils. No. 317; Laurent, XII, No. 187, a_ notificării acceptării către donator.
188; Baudry et Colin, 'Donations et tes- (Dalloz. Rep. 'Dispositions centre vifs, No.
taments, I. No. 956, 990; Planiol. III, No. 1219; Huc, VI. No. 176: Alexandresco, ed.
5110; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu
şi Al. Băicoianu, ÎLE, No. 1000).
10. Deasemenea dispoziţiunile acestui
articol se aplică la donaţiuni'e remune-
RS
2-a, IV, partea I, p. 635, nota).
|9,. Darurile manuale şi donaţiunile de-
shizate dacă nu, au dobândit data certă,
conform dispoziţiilor art. 1328 ce. civ.
ratorii şi la donaţiunile cu surcine. (A-
IVE
îr. (1182 c, civ. rom.), înainte de decesul
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea L, p. 635). donatorului, ele vor fi considerate că au
11. Deasemenea dispozițiunile acestui fost făcute în ziua decesului. moment când
articol se aplică donaţiunilor rezultate au dobândit data certă.
dintr'un partaj de ascendent. (Alexan- (Dalloz, Râp..
Suppl., Dispositions entre viîs, No. 521; Bau-
dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 635). dry et Colin, 'Donations
12. Deasemenea dispoziţiunile acestui et testaments. |,
UN

No. 1000 urm.; Planiol. III. No. 3110 bis;

articol se aplică darurilor manuale. (A- Josserand, III, No. 1732; Alexandresco, ed.
lexandresco, ed. 2-a, IV, parteu 1, p. 635; 2-a, IV, partea I, p. 635, nota: C. Haman-
C. Hamangiu, |. Rosctti-Bălănescu şi AL. iu, ]. Rosetti-Bălănescu
Băicoianu, LII, No. 1000). şi Al, Băicoianu.
13. Dacă mai multe donaţiuni sunt
MU, No. 1003).
cuprinse în acelaş act, ele vor fi reduse 20. După altă părere, în ceeace pri-
AL

în acelaș timp proporţional, indiferent de veşte darurile manuale, data lor va putea
ordinca în care sunt ele trecute în act. (Dal- fi stabilită prin toate mijloacele posibile
loz, Rep., Dispositions entre vils, No. 1216; şi în special, prin actele defunctului, de-
,

Suppl., Dispositions entre vifs, No. 319; oarece cele nu trebuesc făcute prin act
scris. (Josserand, III, No. 1733).
TR

Josserand, III, No. 1729; Alexandresco, cd.

2-a, IV, partea I, p. 639, 637). 24. Donaţiunile de bunuri viitoare,
14. Dacă însă donatorul a indicat o care produce efecte după încetarea din
ordine de preferință, voinţa sa va fi res- viață a donatorului, constituind adevărate
pectată deoarece el are dreptul să indice donaţiuni între vii, vor fi reduse după
EN

această ordine de preferinţă. (Demolombc, data actului prin care au fost făcute, (Pla-
XIX, No. 582; Dalloz, Rep., Suppl., Dis- niol, III, No. 5110; Colin et Canitant, LII,
positions entre vifs. No. 519; Laurent, XII, p. 740; Josserand, III, No. 1731; C. IHaman-
No. 184; Baudry ct Colin, Donations et giu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
testaments, I, No. 992; Alexandresco, cd. III. No, 1005),
I/C

2-a, IV, partea [, p. 637). 22, In cazul când există mai multe do-
15. Intenţiunca donatorului de a in- naţiuni succesive şi dacă unul din do-
dică o ordine de preferință poate fi ta- natarii posterior a devenit insolvabil, după
cită şi să se deducă din împrejurările o părere, donatarul anterior nu poate face
cauzei, (Dalloz, Rep.. Suppl.. Dispositions
AS

nici o obiccţiune ca să se sustragă dela

entre vifs, No..320; Laurent, XII, No. 184; reducțiune în ceeace priveşte complectarea
Baudry et Colin, Donations et testaments, rezervei, căci insolvabilitatea donatarului
I, No. 995; Alexandresco, ed. 2-a, LV, par- posterior nu poate prejudiciă moştenito-
tea I, p. 637; Contra: Demolombe. XLX, rului rezervatar. (Troplong, Donations et
UI

An 582). testaments, ÎI, No. 996, 997; Grenier, Do- |

16. Dacă mai multe donaţiuni sunt fă- nations et testaments, IV, No. 632: Aubry
cute prin acte diferite în aceeaşi zi, reduc- et Rau, cd. t-a, VIL $ 685 ter, nota (îi,
tiunea va începe cu cea făcută mai în p. 227; 'Dalloz, Rep., Suppl., Dispositions
BC

urmă, dacă accasta se poate stabili, fie entre vils, No. 52; Josserand. III, No.
din indicaţia orei, fie din alte împreju- 1754; Comp.: Alexandresco, cd. 2-a, IV,
Tări; dacă însă nu se poate deluce care partea ], p. 657 urm.; C. Hamangiu, |.

— 133—
 Art. 851 DESPRIE DONAȚIUNI ŞI DESPRE .TESTAMENTE + "Codul civit

RY
şi Al. Băicoianu, III, No. (Mourlon, Il. No. 657; Laurent, XII, No.
Posctii-Bălănescu
1002). , - - 191, 205).
DG. În. privinţa donaţiunilor de imo-:
28, In cazul precedent, donatarul an- bile. în cazul insolvabilităţii donatarului.
terior a cărui donațiune a fost redusă din do imobile, moștenitorul rezervatar va u-
cauza insolvabilităţii donatarului poste-

RA
veă dreptul să revendice imobilele dăruite:
rior, are acțiune în contra acestuia în dela terții deientori. (Aubry et Rau, ed.
- cuzul:când ar puteă dobândi în urmă a- 4-a, VII, $ 685 ter, notele 5, 6, p. 236; Dal-
vere. (Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, loz, Rep. Suppl.. Dispositions entre vis,
No. 1278). No. 322). ,
-- 24, După altă părere, insolvabilitatea

LIB
27, Dacă insolvabilitatea unui donatar
unui donatar, a cărui.donaţiune trebuiă re- a avut loe după deschiderea succe-
dusă. va trebui să fie suportată proporțio- siunci, pierderea .va fi suportată numai
na] atât de donatarii anteriori cât şi de moş- de moştenitorul rezervatar. (Demolombe,
tenitorul rezervatar. (Pothier, Donations en- XIX. No. 603: Iluc, VI, No. 179; Baudry
tre vifs, VIII, No. 236: 'Duranton, VIII, et Colin. Donations ct testaments, I, No.
No. 559; Demolombe. XIX. No. 606: De- 1011; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea

ITY
mante cet-Colmet de Santerre, IV, No. 6i I, p. 039). i .
bis, Il; Iluc, VI, No. 179; Baudry et Colin, 93, Art. 935 c. civ. îr.a fost eliminat
Donationis et testamenis. IL, No. 1006 urm.): de legiuitorul român ca inutil, deoarece
98%, După a treia părere, în caz de nu e decât o consecință a art. 925 c. civu
insolvabilitatea ultimului donatar, aceasta [r.. (850 e, civ. rom.). (Alexandresco, cd,
-

RS
va privi numai pe moștenitorul rezervatar. d-a. 1V, partea I, p. 640).

__Axt, 851. — Când donaţiunea între vii, supusă la reducţiune, s'a

făcut la unul din cei cu drept de moştenire, acesta va puteă scădea
VE
partea cu care. ar trebui să se reducă. donaţiunea, din .partea cei
s'ar cuveni ca erede în bunurile nedisponibile, dacă aceste bunuri
sunt de aceeaşi natură cu cele dăruite, (Civ. 736, 741, 752, 164, 710,
NI

846, 850; Civ. Fr. 924). cc

Tezt. fr. Art. 924, — Si la donation entre-vifs reduetible a cte faite ă Vun
LU

dex suecessibles, il pourra retenir, sur les biens donnâs lu valeur de la portion qui
heritier, dans les biens non disponibles, sil sont de -
lui appartiendrait, comme
la meme nature.
RA

Bibliografie (continuare).
COxsTANTIXESCU Jac. N., Despre succesiuni, p. 176.

INDEX ALFABETIC raportului în legea noastră, (AMlexandrezco,

T

(la doctrină). cd. 2-a. IV. partea [, p. 045, nota 2).

Legate 3, 10, 11. 2, Rezerva se va luă de moștenitorul
EN

Acceptare 7.
bunuri de acecaş natură | Licitaţie 10, 11.
rezorvatar în natură, cu toale că în co-
„30, 1317, | Mobile î2, dul civil nu se prevede, în această pri-
Bunuri fungibile 9. Moştenitor rezervatar 1
urm, vință, nici o dispozițiune. (Demolombe.
Compensare în bani î1, 1.
Condiţiuni indispensabile Partaj 10. _ NIN. No. 689: Aubry ct Rau, ed. s-a, VII.
6,7. Raport 7, 13—15, î7, 18. $ 655 ter, p, 224: Dalloz, Râp.. Suppl., Dis-
I/C

Consumare 9. Reducţiune 1 urm. positions enre vils, No, 325: Laurent XII,
4, 13 Reducţiune în natură 2.3,
Cotitate disponibilă
18.
- No. 192; Josserand. IT, No. 1755; Alexan-
Derogare $. Nenunţare 13. dresco. ed. 2-a. IV, partea Î, p. 647; C.
Descendenţi î. Rezervă 2. Hamangiu. IL. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-.
Dispensă de raport 7, li, Scdere 5—18.
coianu, III. No. 1004, 1005). i
AS

„10, 195 : Scutire de raport 7, 13,

Donbţiuni fum. | 16, 18, 2, Donatarul. când sufere reducțiunea,
Excepţiune 6. Servitute
ate II,
trebueşie să predeă rezerva în natură,
Imobile 2, 3, 8, 12, 16. Succesibil | urm.
Inctiwzibilitate 10, 11. chiar dacă cl ac fi moştenitor şi nu poate
oferi comoşienitorilor săi rezervatari, com-
pleciarea rezervei în bani sau în imobile.
UI

Doctrină. (Demolombe, XIX, No. 369, 589, 591; Mi-

chuux, Donations, No. 404 urm: Aubry
ct Rau. cd. d-a. VII. $ 6S5 ter, p. 224:
t .

; (a: Prin cuvintele: „cei cu drept de mo-

BC

Dalloz. Ip. Dispositions entre vis, No.

ştenire”, cuprinse în ari. S5l c. civ. rom.;
ircbuese îuţeleşi descendenţii defunctului;
fe; Laurtiut, XIl No. 182. 192: Iluc, VI,
No. 177; .
Planiol,[IL No. 3412; Alexan-:
deoarece numai! descendenţii sunt supuşi

— 134 —
Codul civil DESPRE DONAȚIUNI ȘI DESPRE TESTAMENTE Art. 851

dresco, ed. 2-a, IV, partea|, p. 047: N. şi calitate deoarece se presupune că el

RY
Stănescu, Purtaj şi rezervă, No. 1155: C. a întrebuințat obiectele dăruite conform
Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- destinaţiei lor. (Mourlon, Il, No. 644; Huc,
<oianu. III, No. 1004). VI, No. 178; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
4, Donatorul nu are dreptul să dispună partea ÎI, p. 652).
ca reducţiunea donaţiunilor să se facă 10, In cazul când împăricala în natură
altfel decât în natură, şi moştenitorul re-

RA
nu cste posibilă, se vor aplică, prin ana-
zervatar poate refuză, cu toată clauza logic, dispoziţiunile art. 1656 ce. civ. fr.
contrară din uctul de donaţiune, ca să (1388 ce. civ. rom.) şi lucrul legat sau” dă-
primească în bani ceeace întrece peste co- vuit se va vinde prin licitaţie pentru a se
titatea disponibilă în donaţiunile imobi- împărţi prețul. (Alexandresco, cd. 2-a.
liare. (Dalloz, Rep. Dispositions entre

LIB
IV, partea I, p. 617, 618),
vifs, No. 1240). Aa
| î. Dacă licitaţia nu este posibilă, cum
5, Potrivit dispoziţiunilor uri. 924 c.
ar fi de exemplu, în cazul când defunctul
civ. în. (851 c. civ. rom.). când donaţiunea ar fi legat unui proprietar vecin o servi-
între vii supusă la reducţiune sa făcut tute de trecere asupra fondurilor sale.
unui succesibil, acesta va putea scădeă
legatarii vor păstră lucrurile indivizibile
partea cu care ar trebui să se reducă _do-

ITY
şi vor plăti moștenitorilor rezervatari su-
națiunea, din partea ce i sar cuveni că
ma de bani până la care legatul lor este
moştenitor în bunurile nedisponibile, dacă
supus reducțiunei. (Duranton. VIII, No.
aceste bunuri sunt de acceaş natură cu
306; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |.
cele dăruite. (Dalloz, Rep. Dispositions p. 048).
entre vils, No. 1050, 1242, 1245; Josserand,
III, No. 1740, 1741; Alexandresco, ed. 2-a, 12, Dispoziţiunile art. 924 c. civ. fr.
IV, partea I, p. 646 urm.;
Rosetti-Bălănescu
No.
6.
1001, 1005).
Alostenitorul
şi

donatar
Al.
,
C. Hamangiu,
Băicoianu,

nu se
|.
III,

poate
(S51
RS
c. civ. rom.), îşi găsesc
atât la imobile cât și la lucrurile mobile.
(Demolombe, XIX, No. 589, 591; 'Troplone.
Donations ct testaments, II, No. 974; Mour-
aplicaţiunea

prevală de dispoziţiunile art. 924 e. civ. lon. IL, No. 634; Marcade, Art. 924; Aubrv
IVE
fn. (S5L e. civ. rom.), decât dacă îndepli- ct Rau, cd. 4-a, VIL, S$ 655 ter, p. 224; Lau-
nește toate aceste condițiuni, deoarece, re- rent, XII, No. 192: Alexandresco, ed. 2-a.
gula prevăzută în acest articol constitue IV, parteu 1, p. 6483). .
o excepțiune. (Dalloz. Nâp., Dispositions 13, Se naşte întrebarea: cum se: po
entre vifs, No. 1030, 1249, 1243: C. llaman- împăcă dispozițiunile art. S66 al. 2 e. civ.
UN

siu, [, Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, fr. (770 al. 2 ce. civ. rom), potrivit că-
III. No. 1001). rora succesibilul donatar poate. reține
7. Pentru ca dispoziţiunile art. 924 c. imobilul în întregime, . cu. obligaţia de a
civ. În. (S5L c. civ. rom.), să-şi găsească recompensă pe comoştenitorii săi în cazul
aplicațiunea, sunt necesare patru condi- când porţiunea disponibilă este nai mare
țiuni: 1) trebueşte ca mostenitorul care decât jumătatea valorii imobilului, cu dis-
invoacă dispozijiunile acestui articol să pozițiunile art. 924 c. civ. fr. (851 ce. civ.
AL

fi acceptat succesiunea; 2) trebucşte ca rom.), care nu vorbeşte de această con-

succesibilul să fie donutar iar nu legatar, diliune şi potrivit cărora succesibilul do-
deoarece dispoziţiunile acestui articol sc natar, poate reţine iinobilul în cazul când
aplică numai donațiunilor între vii iar nu se găsesc în succesiune bunuri de aceeaş
TR

şi legatelor; 5) trebueşte ca donaţiunea să natură. După o părere, în cel de al doilea

fi fost scutită de raport; 4) trebucşte ca articol. este vorba 'de un moștenitor care
succesiunea să cuprinlă alte bunuri ufară renunță la succesiune, donatar cu sau fără
de cele pe care le reține succesibilul do- dispensă de raport şi care poate să păs-
natar pentru complectarea rezervei salc. treze darul până la concurenţa cotităţii
EN

(Dalloz, Râp., Dispositions entre vils, No. disponibile şi a părții sale din rezervă,
1050; Buudry et Colin, Donations ct tes- dacă în succesiune se găsesc bunuri de
taments, Î, No. 9535: Comp.: Josserand, II. aceeaș natură. .(Delvincourt, Il. p. 245,
No, 1741; Alexandresco, cd. 2-a, 1V, partea nota 9). | .
I, p.64$, nota 4, 651; C. Ilamangiu, [. Ro- 14. 'După a doua părere, dispozițiunile
I/C

setti-Bălănescu si Al. Băicoianu, III, No. art, 924 c. civ. în, (S51 ce. civ. rom.), con-
1001). | stitucsc o repetare a dispozițiunilor art.
8. Prin expresiunea: „le accecaş natură” S66 al. 1 c. civ. [r. (Z70 al. i c. civ. rom.)
întrebuințată în art. 924 c. civ. în. (851 şi nu sunt în contrazicere cu aliniatul al
AS

c. civ. rom.), legea nu înţelege ca bunu- doilea ul acestui articol, care prevede ca-
rile să fie de acceuş specie, supuse” la zul când raportul în natură trebuceşte sau
acecaş cultură şi la acelaş mod de exploa- nu trebuește sii aibă loc. (Grenier, Dona-
tare: astfel sunt de acceaş natură toate tions ct _testaments, Il, No. 627; Demo-
bunurile fonciare cu toate că de o cultură lombe, XIX, No. 599: Baudry et Colin, Do-
UI

deosebită. (Dulloz, Rep., Dispositions entre nations ct testaments, I, No. 931; Laurent,
vifs, No. 1051). XII, No. 195; Alexandresco, ed, 2-a, LV,
9. Când donaţiunea reduetibilă a avut partea ÎI, p. 646, text şi nota 4; C. Ha-
de obicct lucruri fungibile sau consump- mangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
BC

tibile, donatarul va puteă restitui o can: coianu, III, No. 1001).

titate egală de lucruri de acecaş, specie 15. După a treia părere, ambele aceste

— 135
 Art, 852 DESPRE DONAȚIUNI ŞI DESPRE TESTAMENTE Codul civil

urticole trebuese combinate pentru a se pu- ments, II, No. 1006; Dalloz, Râp., Dispo-
sitions entre vifs, No. 1052).

RY
teă aplică odată. (Duranton, VII. No. 402).
16. După a patra părere, dispoziţiu- 8. Cu toate că în art. 94 c. civ. în.
nile art. 866 ce, civ. îr. (770 c. civ. rom.), (S51 c. civ. rom.), nu se prevede condi-
îşi vor găsi aplicațiunea când imobilul iunea scutirei de raport, după cum este
dăruit, cu scutire de raport, unui moşte- prevăzut în art. 866 c. civ. îr. (770 c. civ.
rom-), totuşi şi acust articol presupune

RA
nitor nu este redus decât parțial, iar dis-
pozițiunile art. 924 c. civ. fr. (S51 c. civ. cazul unci donațiuni, care întrece cotita-
rom.) îşi vor găsi aplicuțiunea când imo- tea disponibilă şi care a fost scutită de
bilul dăruit cu scutire de raport unui mo- raport, deoarece. legea prevăzând că nu-
ştenitor este atins prin reducţiune în în- mai ceeace întrece peste cotitatea dispo-
nibilă se va restitui succesiunei, trebueşte

LIB
tregime. (Coin-Delisle, Commentaire, Art.
924, No. 2; Marcade, Art, 924). ca donaţiunea făcută descendenților să
17. După a cincea părere, aceste două fie scutită de raport, întrucât altfel în-
articole prevăd cazuri cu totul deosebite: treaza donaţiune trebuceşte supusă rapor-
dispozițiunile art. 924 c, civ. fr. (851 c. tului, chiarîn cazul când nu trece peste
civ. rom.), îşi vor găsi aplicațiunea când cotitatea disponibilă. (Demolombe, XIX,
bunurile vor fi de acecaş natură iar dis- No. 594; AMlourlon. I[. No. 644; Marcade.

ITY
pozițiunile art. 806 c. civ. în. (770 ce. civ. Art. 924; Laurent, XII, No. 194: Alexan-
rom.), îşi vor găsi aplicaţiunea când bu- dresco, ed. 2-a, IV, partea |, „0S4, nota 4).
nurile nu sunt de acecas natură. (Toul-" 19, A sc vedeă urit. ZZU in codul civil
lier, V, No. 155; Vazeille, Successions, Art. cu notele respective.
923, No. 1; 'Troplong. Donations et testa-

Art. 852. — Se vor reduce cu analogie atât legatele universale

cât şi cele particulare, fără distincţiune. (Civ. 275, 853 urm., 888
RS
urm., 893 urm., 899 urm., 902, 909; Civ. Fr. 926).
VE
Text. fr. Art. 926. — Lorsque les dispositions testamentaires exetderont, soit
la quotite disponible, soit la portion de cette quotite qui resterait apres avoir
deduit la valeur des donations entre-vifs, la rGduetion sera faite au mare le frane,
NI

sans aucune distinction entre les legs particuliers.

Bibliografie (continuare),
LU

CoxSTANTINESCU JAc, N., Despre testamente, p. 115, 158 urm.

,

INDEX ALFABETIC testatorului, şi sunt considerate ca făcute

(la doctrină). în acelaş timp. afară de cazul când tes-
RA

Uaducitate 4. 19, 13, 15. tatorul a prevăzut vreo preferinţă. (De-

Cauţiune 5, 6 legate universale +, 42— nolombe, ALA, No. 542, 545; Dalloz, Râp.,
Compensare în bani 10, 15,
Condiţiune 5, 6. Licitaţie 9. lispositions entre viis, No. 1224; Laurent,
Cotitate disponibilă 3. Moarte 2. XII, No. 174, 136; Baudey et Colin, 'Dona-
Dată 2 Mobile 16. tions et testaments, | „ No. 968; Josserand,
T

Deces 2. Mobile corporale 16.

Derogare 2, 4. Mobile incorporale 16. III, No. 1723, (727; Alexandresco. ed. 2-a,
Despăgubiii 45. Moştenitori rezervatari 6, IV. parieaI. p. 640, 642, 644: C. Hamangiu,
EN

Donaţiune 3. 11, 12, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, “(Il

Eliminare 1, Preferinţă 22, 4 No. 990, 0997, 998).
Imobile 16, Proporţionalitate 471,
incetare din viaţă 2. 12 3. În cazul când iestatorul a liisat toată
Indivizibilitate 9, 10. Reducţiune 2 urme cotitatea disponibilă, legatul va fi execu-
Inutilitate 1. Reducţiune în natură 8, tat în întregime, dacă nu există donațiuni:
I/C

Legate 2—16. 9, 19
Legate condiţionale 3, 6. lezervă 3, 7, 41, dacă donaţiunile făcute absorb întreaga co-
Legate cu titlu universal Nezoluţiune 6. titate disponibilă, legatul va fi caduc iar
13, 14 Testament, a se vedeă cu-
Legate “particulare +, vântul: „Lepate“.
dacă donaţiunile sunt mai mici decât co-
titatea disponibilă, legatul se va execută
pentru restul cotităţii disponibile, fără a
AS

Doctrină. atinge rezerva. (Demolombe, XIX, No.

566; Demante et Colmet de Santerre. IV.
4, Art. 95 c. civ. fr. a fost eliminat de No. 61 bis, II; Dalloz, Râp., Dispositions
legiuitorul român ca inutil, deoarece nu entre vi[s, No. 1103; Baudry ct Colin, Do-
e decât o consecință a art. 923 ce. civ. în. nations et testamenis, I, No. 972; Comp.:
UI

(850 c. civ. rom). (Alexandrescu, ed. 2-a. Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I,p.
1V, partea Ip. 640). 6410, 64; C. Ilamangiu. IL Rosetti-Bălă-
pă Dispoziţiunile testamentare vor fi nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 997).
BC

reduse în acelaş timp, deoarece. îndiferent Aa În cazul când dispoziţiunile testa-

de data lor, cele au efect după decesul mentare. sunt supuse reducțiunei. ele vor

—' 136 —
 4

Codul civil DESPRE DONAȚIUNI ŞI DESPRE TESTAMENTE Art. 853

RY
îi reduse proporţional fără a se distinge următoarele norme: dacă lepgatele absorb
între legatele universale şi legatele par- întreaga avere, se va calculă ceeace puteă
ticulare şi oricare ar fi bunurile testate, să ia fiecare legatar dacă nu ar fi existat
afară de dispoziția expresă contrară a rezervă şi se va scădcă din fiecare legat o
testatorului. (Demolombe, XIX, No. 539; sumă proporțională; dacă însă lesatele

RA
560; Demante et Colmet de Santerre, IV, nu absorb toută rezerva, se va calculă va-
No. 6+ bis LI; Aubry et Rau, ed. t-a, VII, loarea totală a legatelor, comparându-se
$ 685 bis, nota 2, p. 21; Dalloz. Rep. Dis- cu ceeace rămâne moştienitorilor rezer-
positions entre vifs, No. 1225: Suppl., Dis- vatari, după care se calculează ceeace
positions entre vifs, No. 323; Laurent, XI, lipseşte moştenitorilor rezervatari şi se

LIB
No. 181; Huc. VI, No. 174; Buudry et stabileşte cecace fiecare legatar trebueşte
Colin, 'Donations et testaments, Î, No. 970; să dea proporțional cu legatul său. (Dal-
Josserund, III, No. 1727; Alexandresco; loz, Râp., 'Dispositions entre vifs, No. 1235;
ed. 2-a, LV, partea LI. p. 041, 0%; N. Stă- Baudry ct Colin, Donations et testaments,
nescu, Partaj şi rezervă, No. 1145 urm.: I, No. 973; Comp.: C. Ilamangiu, |. Ro-
C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. setti-Băiliinescu si Al. Băicoianu, III, No.

ITY
Băicoianu, III, No. 997). 997).
5. Când există legate sub condiţiune 12. Când există un moştenitor rezer-
suspensivă în concurență cu legate pure vatar, un legatar universal și legatari par-
şi simple, legatele condiţiunale sunt con- ticulari, se va calculă mai întâi ceeace
siderate că nu există şi legatarii pur și fiecare legatar ar fi avut dacă nu există
simpli vor trebui să dea cauţiune că vor moştenitorul rezervatar şi apoi se vor
restitui ceeace au primit mai mult, în ca-
zul când sar îndeplini condiţiunea. (Dal-
loz, Rep., Dispositions entre vifs, No. 1239).
6. Când există legate sub condiţiune
RS
reduce legatele în mod proporțional. (Du-
ranton, VIII, No. 365; Demolombe, XLĂ,
No. 552,: 568 urimn.; Mourlon, I[, No. 638;
Marcadă, Art, 926; Dalloz, Reo., Dispo-
sitions entre vifs, No. 1236; Laurent, XII,
rezolutorie, ele vor îi executate însă le-
IVE
gatarii vor trebui să dea cuuliune, fie ce- No, 117; Baudry et Colin, Donations et
lorlalţi legaturi, fie moştenitorilor rezer- testaments, I, No. 974; Alexandresco, ed.
vatari pentru cazul când dreptul lor ar fi 2-a, IV, partea I, p. 615).
rezolvit. (Dalloz, Rep., 'Dispositions entre 18, Pentru legatarul cu titlu universal
vifs, No. 1239). se va procedă, în privinţa reducţiunei, ca
7. Moştenitorul rezervatar poate cere şi pentru Jlegatarul universal, 'deoarece
UN

dela fiecare legatar în parte complectarea deşi art. 926 ce. civ. fr. (952 c. civ. rom.),
rezervei sale, proporțional. deoarece fic- vorbeşte numai de legutele universale, to-
care legatar trebueşte să contribue la tuşi dispoziţiile sale se aplică la toate le-
plata rezervei. (Dalloz, Rep., Dispositions gatele în genere. (Demolombe, XIX, No.
entre vifs, No. 1254; Baudry et Colin, Do- 556, 537; 'Demante et Colmet de Santerre,
nations et testaments, Î, No. iu). IV, No. Gt bis, I; Dalloz, Râp., Disposi-
AL

8. Ficcare legatar trebueşte să pri- tions entre vifs, No. 1236; Baudry ct Co-
mească obiectul special care i-a fost lă- lin. Donations et testaments, ÎI, No. 971;
sat sub rezerva de a suferi o reducţțiune Alexandresco. ed, 2-a. IV, partea |, p. 641,
asupra prețului rezultat. (Dulloz, Rep. nota 3; N. Stănescu. Partaj şi rezervă,
Dispositions entre. vifs, No. 1234; Comp.: No. (14.
TR

Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea Î. p. 68, (4. În cazul când legatele particulare
nota 1). absorb întreaga masă a bunurilor, lega-
9, Dacă obiectul testat şi care urmează tarul universal sau legatarul cu titlu uni-
a suferi reducţiunea, nu poate fi divizat versal nu poate pretinde nimic. (Dalloz,
EN

în natură, după o părere, el vu fi vân- Rep. Dispositions entre vils, No. 1236).
dut la licitaţie şi reducțiunea se va operă 15. Legatarul particular a cărui legat
asupra prețului rezultat. (Dalloz. Rep. a suferit o reducţiune deoarece atingeă
Dispositions entre vifs, No. 1254: Baudry rezerva, nu. are dreptul să ceară nici o
et Colin, 'Donations et testaments. I, No. indemnitate dela legatarul universal.
I/C

970). (Marcad6, Art. 926. No. 2; Dalloz, Râp.

iQ. După 'altă părere, în acest caz Dispositions entre vifs. No. 1238).
-dacă reducțiunea asupra obiectului lăsat 16. Dispoziţiunile art, 996 c. civ. în.
prin testament, este mai mică decât jumă- (852 ce. civ. rom.), nu fac distincţiune în-
tate din valoarea acestui obiect, legatarul tre legatele de imobile şi legatele de lu-
AS

va reține obiectul plătind în bani porțiu- cruri mobile corporale sau incorporale,
nea ce trebueşte redusă. (Dalloz, Rep. de lucruri determinate numai în specie.
Dispositions entre vifs, No. 1234). în cantitate sau şi în individualitatea
(4. Pentru reducţiunea proporţională lor. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I.
a legatelor particulare. se va întrebuință p. 641, 64, text şi nota 1),
UI

Art. 853. — Când testatorele va declară ca un legat să fie plă-

tit, preferindu-se celorlalte, acest legat nu va îi supus la reducțiune,
BC

decât după ce valoarea celorlalte legate nu va împlini rezerva legală.

(Civ. 852, 893, 909; Civ. Fr. 927).

— 137—
 Art. 854 DESPRE DONAȚIUNI. ȘI DESPRE TESTAMENTE Codul civil.

RY
Tezt. fr. „bvt. 927. — Neanmoins, dans tous les cas oi le testateur aura
„expressement dâelare qu'il entend que tel legs soit aequitte de preference aux autres,
cette preference aura liceu; et le les qui en sera lobjet, ne sera reduit qwautant
que la valeur des autres ne remplirait pas la reserve legale.

RA
Doctrină. 5. După a douu, părere, dominantă,
preferința testatprului trebueşte 'expri-
|. Potrivit dispoziţiunilor -art. 927 ce. mată în mod expres iar dacă ea nu este

LIB
civ. fr. (855 ce. civ, rom). când testatorul exprimată în mod expres. reducerea se
va declară ca un legat să fic plătit. pre- va face proporţional. chiar dacă din împre-.
ferindu-se celorlalte, acest legat nu va fi jurări particulare ar rezultă intenția de
supus la reducţiune, decât după ce va- preferință a testatorului. (Demolombe,
loarea celorlalte legate nu va împlini re- ALX, No. 562; Dalloz, Rep., Dispositions
zerva legală. După o părere, pentru apli- entre vifs, No. 1229: Laurent, XII, No. 181;
Baudry cet Colin, Donations ct testaments,

ITY
cațiunea acestui articol nu este necesar ca
voința testatorului să fie exprimată în [. No. 976. 978; Alexandresco, ed. 2-a, IV.
mod expres. ci preferința poate rezultă partea ], p. 645 text şi nota 3).
din natura liberalităţii. (Dalloz, Rep. 6. Pentru exprimarea preferinici, tes-
Dispositions entre vifs, No. 1229; Comp.: tatorul nu trebueşte să întrebuințeze ter-
C. Hamangiu. |. Rosciti-Bălănescu şi Al. meni sacramentali. (Aubry et Rau, cd. 4-a,
Băicoianu, III, No. 998;
No. 1728).
9, Astfel ar
Josserand, III,

fi cazul
legat de alimente sau de pensiune ali-
mentără, mai ales dacă legatul nu are o:
când se face un RS
VII, $ 0S5 bis, nota 5, p. 222; 'Dalloz, Rep.
Suppl.. lispositions entre vifs, No. 324;
Planiol, III, No. 3108; Alexandresco. ed.
du, LV, partea
Roseiti-Bălănescu
I, p. 635: C. Hamaneiu;
şi Al. Băicoianu, Il, No.
|.
VE
valoare prea mare faţă cu averea şi sta- 993: Contra: Demolombe. XIX, No. 565).
rca testatorului și a legatarului și. mai cu 7, Legatarii au dreptul să deroge, prin
seamă între soți. (Dalloz. Râp.. Disposi- convenţiune, dela dispozițiunile art. 926-
tions entre vils, No. 1229). c. civ. îr. (852 e. cit. rom), cari prevăd
3, Deasemenea în cazul unui legat re- reducerea proporțională a legaiclor, cu:
NI

muneratoriu. (Dalloz, Rep. Dispositions. condițiunea ca prin această convenţiune.

entre _vifs, No. 1229), să nu se aducă atingere rezervei moşte-
Zu, Deasemenea în cazul când sau fă- nitorilor. (Laurent. NIL No. 179: Alexan-
cut legate de proprietate, de uzufruct și dresco, cd. 2-a. LV, partea L. p. 64: C.
LU

de uz, lesatul de uz va fi redus cel din Hamangiu. Î. Rosetti-Bălănescu şi AL. Băi-

urmă, .(Dalloz, (âp., IDispositions entre “ coianu, III. No. 998).
vifs, No. 1229). ”

Axt, 854. — Donatarul va restitui fructele porțiunei ce trece

RA

peste partea disponibilă, din momentul morţei donatorelui!). (Civ.

483 urm., 521 urm., 651, 762, 890, 1907; Pr. civ. 139; Civ. Fr. 928).
Teat. fr. «vt. 928. — Le donataire restituera les fruits de ce qui excedera
T

la portion disponible, ă compter du jour du deets du donateur, si la demande en

EN

reduction a ete faite dans Vannee; sinon, du jour de la demande.

Bibliografie (continuare).
BuzouGAx V. Gu., Discurs. Dreptul 35/1927, Curier Jud. 3/1927;
I/C

CoxsTrANTINESCU JAc. N., Despre succesiuni, p. 20,

INDEX ALFABETIC Fructe civile 5, 6. Perceperea fructelor 6, 8,-

Fructe industriale 5. Posesor 6.
AS

(la doctrină).
Fructe naturale 3. Proprietar 6.
Acţiune 7, 10, | Degrardări 19, 21, Imbugăţre pe nedrept 13. Raport î4, 15.
Bnuă credinţă 1, 6, 2). Descendenţi 14, 15. Imbunătăţiri 15. Reducţiune î urm.
Cheltucli voluptuoare 17. Deschiderea succesiunei Reparaţii de întreţinere 12. -
Cuntract de căsătorie &, urm. Imobile 9.
Incetare din viaţă 1 urm Reparaţii mari 1:
Cotitate disponibilă 1 urm. Dobânzi 5, ?. Restituire 1 urm.
UI

Creanţă personală 9, Donaţiuni 1 urm. Moarte 1 urm,

Moştenitori 2, 4, 9, 10,11, Retenţiune 18,
Creștere de valoare 16. Donaţiuni deghizate 3, 4. Revendicare îl.
Culpă 19. Dotă 8. 13, 19,
Sarcina fructelor 12.
Daune 7, 13, 14, 15, 18,10, Drept de retenţiune 18. Necunoaşterea decesului. Schimbări 20,
20, .
Forţă majoră 16, 21. Terţe persoane 2, 1.
BC

Deces 1 urm. Fructe 1 urm. Neglijenţă 19.

/

1) Art, francez corespunzător 9,continuă „si Za demande en reduction a cte faite dans tV'annte; sinon-
du jour de la demande“.
7

— 138—
 Codul. civil DESPRE
Doctrină,
“[, Pentru a nu restitui fructele
ce va excede cotitatea disponibilă,
tarul nu poate să alege buna sa credinţă
prin necunoaşterea decesului donatorului.
(Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No.
*1907).
9, Dispoziţiunile art. 92S c. civ. fr.
($54 c. civ. romi), îşi găsesc
atât donatarului străin de succesiune cât
şi donatarului care vine la succesiunei
.donatorului. (Dalloz, Rep., Suppl., Dis-
positions entre vifs, No. 351; Laurent,
XII, No. 209; lluc,. VI, No. 179; Baudry et
Colin, Donations et testaments, |, No. 1045;
Planiol, III, No. 3128: Alexandresco, ed.
2-a, LV, partea I, p. 657).
3, Dispoziţiunile art. 925 ce, cir, în. (854
c, civ. rom.), îşi găsesc uplicaţiunea la
„orice fel de donaţiuni, deci şi la donaţiu-
nile deghizate sau ascunse sub forma unui
contract cu titlu oneros.
XIX, No. 615; Aubry et Rau, ed. t-a, VII,
$ 6S8 ter, p. 228; Dalloz, Rep. Sunnl., Dis-
positions entre viis, No. 330; Laurent, NIL.
No. 211; Alexandresco, cd. 2-a, IV, par-
tea IL, p. '638). , ,
4, Aceste dispoziţiuni îşi găsesc apli-
-cațiunea, chiar dacă moştenitorii nu ar
fi avut cunoştinţă de donaţiuneu deghi-
zată în timpul vieţii donatorului. țDalloz,
Rep., Dispositions entre vifs, No. 1272).
5, Prin cuvântul: „fructe”, întrebuințat
în art. 928 c, civ. fr. (854 e. civ. rom), se
înţeleg fructele naturale, industriale sau
civile şi dobânzile sumelor dăruite, (De-
molombe, XIX, No. 611; Dalloz, Rep., Dis-
positions entre viîs.. No. 1267; Laurent, All,
No. 210; Baudry ct Colin, Donations et
testaments, IL, No. 1042; Alexandresco, ed.
2-a, 1V, partea|, p. 057, text şi nota 4
058). Ra
G. Donatarul va avcă dreptul până la
TR
decesul donatorului la fructele civile scă-
zute chiar dacă nu au fost încasate. de-
oarece el dobândeşte fructele în calitate
.de proprietar iar nu de posesor de bună
credinţă. (Demolombe, XIX, No. 609; De-
EN
mante ct Colmet de Santerre, IV, No. 66
bis, L. III; Laurent, XII. No. 206, 212:
Planiol. HI, No. 5113; Alexandresco. ed. - normele
2-a. IV,:partea I, p. 658, nota 659). 7
7. Fructele porţiunci ce trece peste co-
I/C
titatea disponibilă vor fi restituite cu în-
.cepere din momentul morţii donatorului.
Dispoziţiunile art, 1153 c. civ. fr. (LOS
c, civ. rom.), potrivit cărora, dobânzile nu
“se datoresc, cu titlu de daune, decât din
AS
ziua cererci în judecată, nu-și găsesc a-
plicațiunea în această materie. (Demo-
lombe, XIX, No. 611; Masse
Zachariae, III, $ 457, p. 150: Mourlon, Il,
No. 647, nota 1: Laurent, XII, No. 210;
UI
Baudry et Colin, Donations ct testaments.
I, No. 1042: Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
“tea |, p. 658. nota; Comp.: C. Hamangiu,
BC
I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
„No. 1009; Contra: Demante
'Santerre, IV, No. 06 bis. III).
DONAȚIUNI -ȘI DESPRE -TESTAMENTE Art. 954
8. Dispoziţiunile art. 928 ce. civ.' fr. (S54
RY
c. civ. rom.), îşi găsesc aplicaţiunea şi la
părţii reducțiunea : donaţiunilor' “constituite ':sub
dona- formă de dotă, fără deosebire dacă fruc-
tele au fost-percepute de femee: sau de
bărbat. (Alexandresco, ed. 2-a, IV. par-
RA
tea I, p. 658, nota 1). - n
"9. Obligaţia donatarului la restituirea
fructelor în caz de reducțiunea donaţiunei,
aplicaţiunea constitue, în folosul moştenitorilor rezer-
vatari, o creanţă personală şi ordinară
LIB
aşă încât donatarul -nu poate fi silit să
abandoneze, ca plată a fructelor, o parte
a imobilului dăruit. _ (Demolombe, XIX,
No. 614: Troplong, Donations ct testa-
ments, II, No. 1022; Alexandresco, ed. 2-a,
IV, partea I, p. 659, nota). '
ITY
10. In dreptul civil român, contrar'ca
în dreptul civil francez, moştenitorii 're-
zervatari vor avcă dreptul la fructe din
ziua deschiderii succesiunii, indiferent de
data introducerei acţiunci în reducțiune.
(Demolombe, (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p.
659).
RS
4 [. In dreptul civil român, dispoziţiu=
nile art. 854 c. civ. rom. nu-şi găsesc apli-
caţiunea la terţii: achizitori, deoarece, po-
trivit dispozițiunilor art. 855 c. civ. rom.,
IVE
moştenitorii rezervatari nu au acţiune în
revendicare contra terţilor achizitori în
| caz de reducţiune. (Alexandresco, ed. 2-a,
IV. partea Î, p. 660).
12. Reparaţiunile de întreţinere făcute
de către donatar, lucrului dăruit a cărui
UN
reducţiune se cere, cad în. sarcina dona-
tarului, deoarece sunt considerate ca o
sarcină a fructelor. (Alexandresco, ed. 2-a,
IV, partea I, p. 660). : :
13. Donatarul a cărui donaţiune a fost
redusă, va-avcă dreptul la o despăgubire,
AL
conform principiilor generale, pentru re-
paraţiunile mari făcute do.cl, pe care le
va cere dela moştenitorii rezervatari, de-
oarece în cazul contrar, aceştia s'ar îm-
bogăţi pe nedrept în detrimentul dona-
tarului care a făcut cheltueli utile şi ne-
cesare lucrului dăruit. (Alexandresco, ed.
2-a, 1V, partea ], p. 660; Matei Cantacu-
zino, p. 293; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bă-
lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1008).
14. Sc vor, aplică la reduciiune toate
pyivitoare la despăgubirile, la
care are dreptul descendentul donatar su-
pus raportului, deoarece este o complectă
analogie între situaţia donatarului supus
reducţiunei şi situaţia " descendentului do-
natar supus raportului de art. 861, 862 c.
civ.. fr. (766 ce. civ. rom.). (Demolombe.
XIX, No. 570; Laurent, XII, No. 212; Bau-
dry cet Colin, Monations ct testaments, |,
No. 1036; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, par-
ct Verg€ sur tea I, p. 661). , !
15. Deasemenea aceleaşi norme se vor
urmă şi în privința îmbunătăţirilor făcute
de donatar la imobilul dăruit. (Troplong,
Donations et iestaments, ÎI, No. 972; Lau-
rent, XII; No. 212; Alexandresco, ed. 2-a,
III, IV, partea I, p. 601: C. Hamangiu, I. Ro-
cet Colmet de sctti-Bălănescu şi A]. Băicoianu, III, No.
1008).
— 139 —
 Art. 855 DESPRE DONAȚIUNI ȘI DESPRE TESTAMENTE “Codul civil

16. Donaitarul nu are dreptul la des- plijenţa sa, până la concurența scădere:

RY
păgubiri pentru creşterele de valoare ale valorii imobilului. în momentul deschide-
imobilului dăruit, fără cheltucli din par- rei succesiunei. (Alexandresco, cd 2-a, Iv,
tea sa. (Laurent, XII, No. 212; Alexan-. partea ]. p. 662: Matei Cantacuzino, p.
dresco. ed. 2-a, IV, partea I, p. 661, nota 2). 295; C. Ilamangiu, I. Rosctii-Bălănescu şi
17. Deasemenea nu arc drept la des- Al. Băicoianu, III, No. 1008).

RA
păpubiri pentru cheltuelile voluptuoare. 20, Deasemenea, donatarul este răs-
(Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea ÎI, p. punzător de scăderea valorii rezultată din
661, nota 2). , schimbările aduse lucrului dăruit, chiar
; 48. Până la plata despăgubirilor, do- cu bună credință. (Duranton. VIII. No.
(natarul. va avcă, după părerea dominantă, 535; Demolombe. XIX, No. 615: Aubry et

LIB
în baza dispozitiunilor art. 867 c. civ. fr. hau, ed. t-a, VII, $ 6S5 ter, p. 227, 2%;
(771 c. civ. rom.), dreptul de retențiune. Contra: Laurent, XII, No. 214).
(Demolombe, XIX, No. 616: Grenier, Do- 21, Donatarul nu este răspunzător de
nations cet testaments, IV, p. 267, nota b; degradarea sau deprecierea imobilului
Laurent, XII, No. 215: Baudry et Colin. dăruit, provenite din întâmplare, din ve-
Donations ct testaments, I, No. 103S; Jos- chime sau din cauză-de forţă majoră.

ITY
serand, [ll, No. 1759; Contra: Alexan- (Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea |, p.
dresco, ed. 2-a. IV, parteu [, p. 001, 062). 662, 665).
19. Donatarul datorește despăgubiri 25, A se vedeă art. 760 din codul civil
moştenitorului rezervatar, pentru strică- cu notele respective,
ciunile cauzate prin faptul, culpa sau ne-

„Art, 855.— Donatorul') este obligat, dacă a alienat bunurile

dăruite, să îacă în urmă reportul excedentelui peste porțiunea dispo- RS
nibilă, după valoarea lucrurilor din timpul morţei disponentului..
VE
Civ. 365, 651,765, 834, 850, 923, 1899, 1895; Civ. Fr. 930).
Teat. fr. Art. 980.
— [action en reduction ou revendication pourra ctre
exerete par les htritiers contre les tiers dâtenteurs des imineubles faisant partie
NI

„des donations et alitnes par les donataires, de la meme maniere et dans le mâme:
ordre que contre les donataires eux-mâmes, et discussion prâalablement faite de
leurs biens. Cette action devra ctre exerede suivant Vordre des dates des aliâna-
LU

tions, en commeneant par la plus recente.

Bibliografie (continuare).
"ALEXANDRESCU "TRAIAN, Wofă
RA

sub C. Apel Bucureştii S. III, 335 din 23 Nov. 1925, Curier

Jud. 39/1926;
BuzoUGAN V. Gu., Discurs, Dreptul 35/1927, Curier Jud. 3/1927:
CoxsrANTINESCU Jac. N.. Despre succesiuni, p. 187, 198 urm.; Despre ipoteci, p- 185, 184; |
Ioxescu M. C., Aofă, sub C. Apel Craiova S$. II, 1 din 5 lanuarit 1925, Pand. Roma. 1925, 1], 73.
T

Doctrină, potrivit dispoziţiilor acestui articol acţiu-

EN

nea în reducțiune se poate introduce nu-

|. Contrar ca în art. 930 c. civ. în, în mai contra donatarilor, legatarilor şi mo-
dreptul civil român, terijii achizitori cu ştenitorilor lor iar nu şi în contra suba-
titlu oneros sau gratuit ai bunurilor dă- chizitorilor de bună credință dela aceştia.
ruite, nu pot fi atinşi prin acţiunea în re- rămânând dreptul rezervatarilor de a cere:
I/C

ducţiune a' moștenitorilor rezervatari. (A- dela donatari, legatari sau moştenitorii
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea LI, p. 603, lor, plata excedentului” peste cotitatea dis-
text şi nota 5, 054, 656, 665; C. Hamangiu, ponibilă. (Alexandresco, ed. 2-a. IV, par-
I. Rosectti-Bălănescu şi AL Băicoianu, III, tea, I, p. 605, text şi nota 5; Ioan I. Ionescu,
No. 1006, 1007). Dota sub raportul înstrăinării, p. 68 urm.;
AS

9, Potrivit dispoziţiunilor art. 855 c. N. Georgean, Studii Juridice, II, p. 174).

civ. rom... care diferă în conţinutul său de 3, Moştenitorul rezervatar nu poate a-
dispoziţiile art. 950 ce. civ. fr., corespun- tacă înstrăinarea făcută de donatar, chiar:
zător. donatarul, dacă a înstrăinat bunu- în cazul când acesta ar fi devenit insol-
rile dăruite, este obligat să raporteze ex- vabil. (Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea
UI

cedentul peste porţiunea disponibilă, după: IL, p: 614, 656, 613: C. Hamangiu ]. Rosetti-
valoarea bunurilor înstrăinate, din mo- Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 100%).
mentul morţii donatorului; prin urmare 4, Reducţiunea donaţiunilor care întrec:
BC

1) Din eroare se zice „donatorul“, în 'loc de „donaiarul“, de oarece reportul nu se poate face decât de-
donatar la succesiunea defunctului donator.

— 140 —
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 856

cotitatea disponibilă nu are efect retroac- neros făcute de donatar, posterior deschi-

RY
tiv. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, derii succesiunei, nu sunt opozabile mo-
p. 663; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu ştenitorilor rezervatari dacă donaţiunea
şi Al. Băicoianu, III. 1006, 1007). întrece cotitatea disponibilă şi în acest
5, Potrivit dispoziţiunilor art. 55 ce. caz rezervatarii- au acţiunea în revendi-
civ. rom., dacă donatarul a înstrăinat cu care contra terţilor achizitori. (Alexan-

RA
titlu oneros sau gratuit, bunurile dăruite dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 6355; C.
şi este solvabil, va plăti comoştenitorilor Hamangiu. 1. Rosetti-Bălănescu şi Al.
săi în bani. partea care întrece. cotitatea Băicoianu. III, No. 1007).
disponibilă, după valoarea ce bunurile
aveau, în momentul deschiderii succesiu-

LIB
nii. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, Jurisprudenţă.
p. 654, 656; C. Hamangiu. LI. Rosetti-Bă- (Continuare dela 1924 până la 1927).
linescu şi Al. Băicoianu, III,-No. 1005,
1007, 1008). |„ Deşi potrivit art. 855 din codul civil,
G, Prin eliminarea ari. 929 din codul reduceția nu se face în natură când bunu-
civil francez, în dreptul român, dacă imo- rile donate au fost înstrăinate de dona-

ITY
bilul dăruit, se găseşte, la deschiderea tar, totuşi această dispoziţiune nu se u-
succesiunei, în patrimoniul donatarului, plică şi în privința înstrăinărilor poste-
reducțiunea se face în natură, însă moş- „rioare morții donatorului, cari rămân gu-
tenitorii rezervatari vor primi imobilul vernate de regulele generale, astfel că
dăruit cu toate sarcinele reale ca ipoteci, asemenea înstrăinări nu se respectă, iar
servituți, uz, uzufruct, cte., care au fost chestiunea dacă simulaţia actului este:
constituite de donatar. (Alexandresco, ed.
da, IV, partea I. p. 655; C. Hamangiu.
I. Rosetti-Bălănescu şi Al, Băicoianu.
No. 1006, 1007).
III. RS
opozabilă terţilor achizitori nu mai are
a fi discutată, când însăși aceştia nu ri-
dică vreo 'obiceţiune în această privinţă.
(C. Apel, Craiova S. II, 1 din 5 lanuarie
7. Instrăinările cu titlu gratuit sau o- 1925, Pand. Rom. 1925, II, 75).
IVE
N

CAPITOLUL V.
Despre dispoziţiunile testamentare.
Secţiunea |.— Regula generală pentru forma testamentelor.
UN

"Art, 856. — Orice persoană este capabilă de a face testament,

dacă nu este poprită de lege!). (Civ. 208, 434, 802, 806 urm., 857
urm., 868 urm., 887 urm., 899, 920, 949; L. Timbr., 45, 46; L.
impoz. pe succ. (Mon.. of. 91/921), Art. 2; Civ. Fr. 967; Civ. Ital.
AL

162).
Tezt. fr. Art. 907.
— Tonte personne pourra disposer par testament, soit
TR

sous le titre d'institution «'htritier, soit sous le titre de legs, soit sous toute autre
dEnomination propre ă manifester la volontâ.
Text. Ital. „Art. 702.— Possono disporre per testamento tutti coloro che
non sono dichiarati incapaci dalla legge.
EN

Bibliografie (continuare).
ConsTANTINESCU JAC. N., Despre festamente, p. 61 urm;
I/C

LĂZĂRESCU EM. Ar, Des droits du conjoint survivant, p. 21.

Doctrină. voarea uneia sau mai multor persoane nu-

mite legatari, de toate sau de o parte din
bunurile sale sau de anumite obiecte deter-
AS

|. Ariicolul 856 c. civ. rom., este împru-

mutat dela art. 762 din codul civil italian. minate, sau impune moştenitorilor săi anu-
(Alexandresco, mite sarcine, 'în interesul său. (Aubry et
ed. 2-a, IV, partea II, p. 6,
nota î, 7). , Rau, cd. 4-a, VII, $ 637, p. 9; C. Hamangiu,
2, Testamentul este o declaraţie de ulti- |. Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, III,
UI

mă voinţă, revocabilă, cuprinsă întrun act, No. 1220 urm).

făcut cu anumite formaltăţi, prin care o - 3, Caracterul unui testament sunt urmă-
persoană numită testator dispune,, pentru toarele: 1) Un uct solemn; 2) Cuprinderea
timpul când nu va mai fi în viaţă, în fa- declaraţiei de voință din partea testatoru-
BC

1) Art. 856 Cod Civil Român este împrumutat

din codul civil Italian.

— 141 —
 Art. 857 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Coâul civil

RY
lui; 3) dispoziţiile sunt făcute pentru timpul II. No. 1850; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
când testatorul nu va mai fi în viaţă; 4) partea II, p. 5, 40).
testamentul cste un act revocabil până la 7. Codicilul este o declaraţie de ultimă
încetarea din viaţă a testatorului. (Dalloz, voință posterioară testamentului, prin care
Rep., Dispositions entre vifs. No. 2461 urm.: se modifică, se adaugă sau se suprimă ceva

RA
Suppl., Dispositions enire vils, No. 610: C. din testamentul anterior. confirmându-l
Iamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu şi AL. Băi- pentru dispoziţiunile nemodificate. (Ale-
coianu, III, No. 1220 urm.)- xandresco, ed. 2-a. IV, partea II, p. 5).
4, Autorul testamentului se numeşte tes- 8. Din art. 856 e. civ. rom., rezultă că
tatator. Dispozijiunile conţinute întrun tes- în materie de testament capacitatea este

LIB
tament şi relative la bunuri, se: numese le- regula şi incapacitatea excepțiunca. (C._Fu-
gate. Persoana în favoarea căreia testato- mangiu, IL. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băico-
rul face un legat se numeşte legatar. (C. ianu, ÎLI. No. 1217).
Iamangiu. |. Rosetti-Bălănescu şi AL. Băi- 9, Cel ce pretinde că testatorul era inca-
coianu, III, No. 1219). pabil să facă testament, trebueşte să do-
5, Pentru a se puteu stabili dacă un act vedească alegaţia sa, şi dovuda nu poate

ITY
constitue_ un testament, nu trebueşte a se rezultă decât dintrun anumit text de lege,
luă în consideraţie titlul dat de testator dis- deoarece regula generală este capacitatea
pozitiunilor sale, ci intențiunca sa. (Demo- de a dispune prin testament -şi incapacita-
Jombe, XXI, No. 9; Aubry et Rau. ed. 4-a, tea este o excepţie. (Demolombe, XVIII.
VII, $ 666, p. 97; Iluc, VI, No. 264; Baudry No. 322; Mourlon, II, No. 551; Laurent, XI,
„et Colin, Donations et testaments, II, No. No. 105; Baudry et Colin, Donations cet
1828, 1829).
6. Lestameniul nu trebueşie astăzi să
cuprindă o instituire de moştenitor, după
cum se cereă în vechiul drept roman. (Po-
RS
testaments, ÎI, No. 224; Alexandresco,
2-a, IV, partea II, p. 7, 146).
cd.

Jurisprudenţă.
VE
thier, Traite des donutions testamentuire,
article preliminaire, 2, p. 225; Demolombe, (continuare dela 1924 până la 1927).
XXI, No. 10; Laurent, XIII, No. 102 urm;
Baudry et Colin, Donations ei testaments, („A se vedeă: Art. 518, nota 1.:
NI

Art. 857. — Două sau mai multe persoane nu pot testă prin
acelaşi act, una în favoarea celeilalte, sau în favoarea unei a treia
LU

persoane. (Civ. 795, 802, 886, 938; Civ. Fr. 968).

Tezt. fr. „lvt.. 908. —- Un testament ne pourra ctre fait dans le meme acte
par deux ou plusicurs personnes, soit au profit Wun tiers, xoit ă titre de dispo-
sition râciproque et mutuelle.
RA

Bibliografie (continuare).
CoxssTANTINESCU JAc. N., Despre testamente, p +7, 145.
T

INDEX ALFABETIC mentul este un act revocabil şi el

EN

(la doctrină). nu ar mai puteă fi revocat ori când,

Acceptare 7, . | Revocabilitate 4, 7. dacă revocarea sa ar fi subordonată
act de suscripțiune 5. | Soţi 2, 8. acrodului de voințe a tuturor testatorilor.
Coală de hârtie 8,9. “Terţe persoane î,
Donaţiune pentru cauză Testament Î urm. (Baudry et Colin, Donations et testaments,
II. No. 1850 urm.; Josserand, III, No. 1293;
I/C

de moarte 7. “Testament autentic 3, 5.

Interpretare restrictivă 6. Testament conjunctiv 1 Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 9;
Legatur 7. : urm.
Nulitate 3, ” “Testamente deosebite 6,8, C. Tamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu și Al.
Proces-verbal 3. 9, Băicoianu, III, No. 1223).
Raţiune 1. Testament olograf 4,
Neciprocitate 1, 2, 6,9. Testament mistic 4, 5.
9, Dispoziţiunile art. 968 e. civ. în. (937
AS

c. civ. rom.) sunt cuprinse şi în art. 1097 c,

civ. fr. (938 ce. civ. rom), potrivit cărora
Doctrină. - soţii nu pot să testeze reciproc, unul în fa-
voarea celuilalt prin acelaş act. (Dalloz,
[|
Potrivit dispoziţiunilor'art. 908 c. civ. Rep. Suppl., Dispositions entre vifs, No.
UI

îr. (857 ce. civ. rom,). două sau mai multe 630; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,
persoane nu pot testă prin acelaş act, una p. 8, 9, 12).
în favoarea celeilalte, sau în favoarea unei 3, Potrivit dispoziţiunilor art. 968 c. civ.
BC

terțe persoane; motivul cure a determinat fr. (857 ce. civ. rom.), combinate cu art, 1001
pe legiuitor să prevadă această probhi- ec, civ. fr. (886 c. civ, rom,) sunt oprite, sub
bițiune în cod a fost deoarece testa- pedeapsa de nulitate orice testamente con-

— 14 9 - —
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 857

RY
III,
junctive. (Massc ct Verge sur Zachariace, 9, Suni valabile două testamente fiicute
$ 451, p. 81;.Baudry et Colin, Donations în acelaş timp, la acecaş dată şi în acceaşi
et testaments, II, No. 1851: Planiol, Il, No. termeni prin care testează o persoană în fa-
2682; Josserand, III, No.. 1293; Alexan- voarea celeilalte reciproc, chiar dacă sunt
dresco, ed, 2-a, IV, partea II, p. 9; C. FHa- scrise pe aceeaş foaie de hârtie unul pe faţă

RA
mangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi. Al. Băico- şi celălalt pe verso. deoarece dependența
ianu, Il. No. 1223). . materială“ care rezultă din această reunire a
4. Dispoziţiunile art. 968 c. civ. fr. (S57 celor douii acte pe acceaş foaie nu împic-
c. civ. rom.), îşi găsesc aplicaţiunea la tes- decă independenţa intelectuală a fiecăruia
tamentele olografe şi la toate celelalte te- din ele. (Merlin, Râpertoire, 'Lestamenis,

LIB
luri de testamente, autentice şi mistice. section II, $ 3, Art. + Demolombe, XXI,
(Merlin, Repertoire, Testaments conjonctifs, No. 18; Demante et Colmet de Santerre, IV,
No. i; Coin-Delisle, Comumentaire, Art.. No. 115 bis; Aubry ct Rau, ed. 4-a. VII, $
968, No. 5; Demolombe, XXI, No. 17; Aubry 667, p. 100; Dalloz, Rep. Dispositions entre
et Rau, ed. 4-a. VII, $ 667, nota 2. p. 100; vifs, No. 2585; Laurent, XIII, No. 146; Huc,
Dalloz. Râp., Dispositions entre_viis, No. VI, No. 267; Baudry ct Colin, Donations et

ITY
2585; Laurent, XIII, No. 144; Baudry_et testaments, II, No. 1855; Alexandresco, ed.
Colin, Donations ct testaments, II, No. 2-a, IV, partea II. p. 10: C. Hamangiu, L.
1857; Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea Il. „Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, IL, No.
p. 10). . , 1224).
5, Două testamente autentice sunt con- 10. Disnoziţiunile art. 98 c. civ. fr.
junctive, când voinţa ambilor testatori de (857 e. civ. rom.), constitucse după o părere,
a dispune este cuprinsă în acelaş proces
verbal de autentificare şi două testamente
mistice sunt conjunctive când se face
singur act de
un
suscripțiune pentru amân-
vegule
RS
de fond. cari
publică, deoarece seopul legiuitorului când
. a introdus în lege acest articol a fost ca
să nu se aducă atingere principiului revo-
interezează ordinea

n-
două. (Demolombe, XAI, No. 19; Alexa
IVE
cabilităţii testamentelor. (Bertrauld, Ques-
dresco. ed. 2-a, 1YV, partea II, p. 11). tions pratiques et doctrinales, I. No. 154;
8, Testamentele prin care două persoane Mareade, Art. 968; Laurent, XIII, No. 145;
dispun de averea loc una în profitul celei- Baudry et Colin, Donations et testamenis,
lalte, în acelaş moment, însă prin actei - II, No. 1855, 1856; Colin et Capitant, III,
deosebite, sunt valabile deoarece dispozi- p. 845; Alexandrsco, ed. 2-a, IV, partea
UN

civp rom,).
țiunile art. 968 c. civ. fr. (857 c, IT, p. ti: C. Tlamangiu, [. Rosetti-Bălă-
numai testam entele conjuc tive cu- nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1224).
oprese
act şi dispoz iţiuni le aces-
prinse în acelaş | (. După altă părere, dispoziţianile art.
restric-
tui articol trebuese înţelese în mod ct 908 ce. civ. Îv. (857 ce. civ. rom.) constiiu-
tiv. (Demolombe, XXL, No. îi: Aubry cum o indică
şi nota 5, p- ese o regulă de formă, după
Rau, ed. 4-a, VII, $ 667, text titulatura secţiunei în care este cuprins
vils,
AL

100; Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, acest articol în codul civil. (Merlin, Reper-
No. 2552; Suppl., 'Dispositions entre VI, taire, Testaments conjonctif, $ 3; Coin-De-
No. 628; Laurent, XIII. No. 146; Eluc, et lisle, Commentaire, Art. 968, No. 5: Demo-
No. 967; Baudry et Colin, Donations LILI. No. lombe. XXI, No. 20, +76; Aubry ct Rau. ed.
1853; Planiol.
TR

testaments, II, No. 4-a, VII, $ 667, text și nota 6. p. 101: Huc.
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
5632;
C. Ilamangiu, L Nosctti-
VI, No. 267; Dalloz, Râp., Dispositions entre
IL. p. 9.10. 12: vifs, No. 2577, 258).
Bălănescu şi Al. Băicoianu, [UI No. 1224).
7, Testamentul în care a luat parte le- 12. In această a doua părere, dacă tes-
gatarul care a acceptat legatul este vală-
tamentul conjunctiv este făcut întrun timp
EN

când cl eră permis, este valabil deşi testa-

bil, dacă el cuprinde toate condiţiunile ce- torul a încetat din viaţă după promulgarea
rute de lege, deoarece participarea legata- codului care cuprinde prohibiţia acestui
rului nu împiedecă revocabilitatea testa-
fel de testament, deoarece forma actelor
mentului şi nu-l face să constitue o dona-
I/C

țiune pentru cauză de moarte, (Toullier, V, este guvernată de legea timpului când au
fost făcute. (Merlin, Râpertoire. Don ma-
No. 11. nota 5; Duranion, VIII, No. 11, 12;
Ivoplong. Donations et testamenis, I, No. nuel, $ 2, No. 2; Decmolombe, ANI, No. 20;
Aubry et Rau, cd. t-a, VII, $ 667, p. 101;
45, 44; Dalloz, Rep., Dispositions entre vis,
No. 87; Comp.: Alexandresco, eul. 2-a, IV, Dalloz, Râp.. Dispositions entre viis, No.
AS

, 9577; Huc, VI, No. 267; Comp.: Alexan-

partea II. p. 1î, nota).
9, Testamentele scrise de doi soţi pe dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. S, nota 3).
două foi de hârtie legate între ele astfel 12. Deasemenea, în accastă părere, „les-
că se poate detaşă una de alta formând tamentul conjunctiv făcut de un francez
(român) în o (ară unde această formă este
UI

două foi deosebite, sunt valabile deoarece

nu se aduce atingerea integrităţii mate- „permisă, este valabil. deoarece forma acte-
riale a celor două acte. (Bandry et Colin, lor este guvernată de legea unde cele sau
Donations cet testaments, ÎL, No. 1854; Ale- făcut. (Coin-Delisle, Commentaire, Art.
BC

xandresco, ed. 2-a. IV, partea II, p. 9. 10; 965, No. 5; Demolombe, XXI, No. 20, 4%;
C. Hamangiu. I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 667, p. 101;
Băicoianu, III. No. 1224). Dalloz, Râp., Dispositions entre vils, No.
*

— 14 3 —
 4

Art. 858 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

RY
2578; Contra: Laurent. XIII, No. 145; Bau- partea II, p. 11; C. Hamangin, [. Rosetti-
dry et Colin. Donations et testuments, II, Bălănescu și AL Băicoianu, III, No. 1224).
No. 1855, 1856; Alexandresco, ed. 2-a, IV,

Art. 858. — Un testament poate fi sau olograf, sau făcut prin

RA
act autentic sau în îormă mistică. (Civ. 802, 856 urm., 859 urm,
864 urm., 892, 1171 urm., 1182; L. aut. act. 33; Civ.Fr. 969).

LIB
- Tezt fr. Art. 909. — Un testament pourra âtre olographe, ou fait par acte
publie ou dans la forme mystique.

Bibliografie (continuare).
CossTANTINESCU Jac. N., Despre festamente, p. 10 urin.

ITY
INDEX ALFABETIC ordinare şi formele extraordinare sau pri-
„(a doctrină). vilegiate. (C. Hamangiu, IL. Rosetti-Bălă-
Act scris 19, 26, Jurămâat 2, 55. nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1241:
Legat manual 36, Comp.: Josserand, III, No. 1267).

Ameninţări 53, 54,
Antidatare 15. .
Apreciere suverană
Ascundere 48—S1,
toale molipsitoare
Caz fortuit 31, 32,
46.
Ciumă 3.
Condiţiune intrinsecă
11, 12
Confirmare 9, 58-62.
Convenţiune 6, 62.
Culpă 52.
Cuprinsul . testamentului
RS
55.
Legatar 34—J40, 42, 44—46,
0. 3452, 54, 59,
9, Formele ordinare sunt acele pe care
Locus regit actum 17, 10. legiuitorul le prescrie în situâţiuni nor-
3. Mare 3,
35, 40, | Marturi 20, 27, 18, 47,
male, când îndeplinirea lor este presupusă
45, 55, posibilă. Testamentele ordinare sunt în nu-
măr de trei: testamentul olograf, testamen-
VE
Mărturisire 20, 49,
10, | Militari 3.
Moarte 23, 30, 44—47.
tul autentic şi testamentul mistic. (C. Ha-
Moştenitori 23, 27, 30, 42— mangiu, I. Rosctti-Bălănescu şi Al. Băico-
+4, 49, 50, 37—03, ianu, III. No. 1241; Comp.: Josserand, III,
Nedemnitate 37. e No. 1267).
| Neplijenţă 52.
NI

3%, 37, H. : Nulitate 3, 3, 6, 6, 921,2, 3, Formele extraordinare sau privilegi-

Dată 30, | 26, 51, 59—62, ate sunt acele pe care le prescrie legea pen-
Dată certă 15. Obligaţie de conştiinţă 25,
Daune-interese 42—45, 50, Obligaţie naturală 24, tru împrejurări excepţionale, când formele
ordinare nu se pot îndeplini. Testamentele
LU

5, Perdere 29, 31, 33-52,

Deces 23, 30, H—17. Prescripţie 03, excepționale sunt în număr de patru: tes-
Dispariţie, a se vedea Prezumpţiuni 20, 29, 31,41,
cuvintele: „Ascundere:, Ei tamentul militarilor, testamentul
. făcut în
„Distrugere*, „Pierdere“, Probă, a se vedeă cuvân- timp de ciumă sau boală molipsitoare, tes-
Distrugere 28, 30, 32, 33, tul; „Dovadă“, tamentul făcut pe mare şi testamentul fă-
42—49, 52, 53. Probe exterioare (2.
Dol 53—56. Probe intrinseci 10, 11, 12. cut în străinătate. Ele se caracterizează
RA

Dovadă 2), 27—2%, 31—39, Raportare 8. printr'o simplificare și printr'o adaptare

42, 44, 40—52, 55, 59, 600, Ratificare 9, 58—62.
la împrejurări, a formalitiţilor testamen-
Enumerarea limitativă 4. | Refuz 50.
Executare voluntară 58, Retroactivitate 16. telor autentice ordinare. (C. Humangiu, |.
0% - evocare 29, 29, 3), 414,41, Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, ÎI, No.
Existenţa testamentului
28, 3, 1241; Comp.: Josserand, III, No. 1267,
T

31, 32, 34, 42, 44, 40, 49, | Solemnitate 19.

50, &. Străin 18, : 1968).
Faptul unei terţe persoane | Străinătate 3, 32. Za Testamentul nu poate fi făcut în re-
EN

89,41, 45, Substituţiune fideicomisară

Faptul moştenitorulvi 3%, Gî, 02, gulă generală, decât în una din formele
41—H Sustragere, 'a se vedcă prevăzute de art. 969 c. civ. fr. (858 ec. civ.
Faptul testatorului 28, 29, cuvintele; „Ascundere*, vom), în mod limitativ, sub pedeapsă de
3%, „Distrugere*, „Pierdere“,
Forma testamentelor 13— Termenii actului 7. nulitate conform. art. 1001 ce. cir. fr. (8S6
18, 40, 4i, 4i, 63 Terţe persoane 25, 32, 43. e. civ. rom.). (Demolombe, XXI, No. 24;
I/C

Forme
Forme
extraordinare 1, 3.
ordinare 1, 2.
Testament 1 urm.
Testament autentic 2, 3.
Dalloz. R6p., Suppl., Dispositions entre
Forme privilegiate 1, 3. Testamente extraordinare vifs, No. 611; Huc, VI, No. 268; Planiol, II],
Forţă majoră 31, 3%, 4%, 1,3 No. 2678; No. 2678; Josserand, III, No.
Testamentele militarilor 3.
Fraudă 50. Testament mistic 2. 1265; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,
p. 14, 24, 25; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bă-
AS

Impiedecare 53—57, Testament nuncupativ 21

Imprudenţă 52. —25, lănescu şi Al. Băicoianu, INI, No. 1231,
Incetare din viață 23, 38, Testament olograf 2, îi.
4H4—97. Testamente ordinare 1, 2 1254).
Inceput de dovadă scrisă Testamente privilegiate 1- 5, Această nulitate poate fi opusă şi pe
nu, 3. ? cale incidentală ca mijloc de apărare, ne-
UI

Intenţiune 30, 33, 44,47, 59, | Testament verbal 24—25.

60 Vicii 60, „fiind necesară o acţiune în anulare intro-
Intespretare 11, 12, 20. Violenţă 53, 54, 35. dusă pe pe cale principală. (Alexandresco,
cd. 2-a, Li, partea II, p. 95).
„ Doctrină, G. Testamentul făcut sub forma unei
BC

convenţiuni este nul, deoarece legea inter-

|. Formele testamentelor prescrise de zice orice altă formă de dispoziţiuni în
lege, se pot clasă în diuă categorii: formele afară de testament. care este un act uni-

— 144—
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 858

RY
lateral. (Dalloz, Rep., Suppl., Dispositious 15. Testamentul făcut conform-'vechei
entre viis, No. Gil: Alexandresco, ed. 2-a, legi, care se deosebeşte de legca actuală,
IV, partea II, p. 5). spre a fi valabil sub legea nouă va trebui
7. Testamentul este valabil când a fost să aibă data certă, pentru a nu se da loc
făcut în una din formele prevăzute de la înlăturarea legei noui, prin antidatarea

RA
lege, indiferent de termenii în care şi-a ex- testamentelor făcute sub legea actuală.
primat testatorul voința de a face libera- (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p.
litatea. (Baudry et Colin, Donations ct tes- 15, 14). |
taments, II, No. 1854). 16. După altă părere, legea nouă care
8. Testamentul nu este valabil dacă cu- ar modifică formele testamentelor, are efect

LIB
prinde dispoziţiuni în raport.cu un act re- retroactiv. (Huc, I, No. 72, 75).
făcut sub forma cerută pentru testumente. 17. Forma testamentului este guvernată
(Dalloz, Râp., Dispositions entre vis, No. “de legea locului unde a fost făcut, prin
2491; C. Hamangiu. ]. Rosetti-Bălănescu şi. aplicațiunea regulei: „locus regii actum”.
Al. Băicoianu. III, No. 1234). (Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No.
9, Un testament nul nu poate fi validat 2506; Suppl., Dispositions entre vifs, No.

printr'un testament posterior făcut în for-
mele cerute de lege, afară de cazul când în
acest din urmă testament
zițiunile din testamentul anterior iar nu se
ordonă numai executarea lor. (Dallaz. R6p..
Dispositions entre vifs, No. 2491. 2493, 2494,
ITY
615, 614).
18. In cecace privește testamentul olo-
se repetă dispo- - graf, după părerea dominantă, acest testu-
ment Lăcut de un străin în Franţa (Româ-
nia) nu este valabil, dacă nu indeplineşte

RS
toate condiţiunile de formă cerute de legea
2495; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi franceză (română). (Merlin, Repertoire,
AL. Băicoianu, III, No. 1234). Testamenis,, scetion. |, S 4 Art. 1, No. 3;
10. Jestamentul trebueşte să cuprindă Demolombe. XXI, No. 485; Troplong, Do-
în el dovada „condițiunilor esențiale nece- nations et testaments, III, No. 1736; Mass&
sare existenţei şi valabilităţii sale, atât În
IVE
ct Vergâ sur /achariae, TU, S 450 nota 1,
ceeace priveşte forma cât 'şi fondul său. p. 79; Demante ct Colmet de Santerre, IV.
(Baudry 'et Colin, Danations” ct testaments, No. 128 bis: Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $
TI, No. 1841: C. Hamangiu, |. Rosetii-Bălă- 661, p, 90; Dalloz, Rep. Dispositions entre
nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1240). vifs, No. 2508, 2509; Suppl., Dispositions
(1. Pentru a se puteă stabili dacă un act entre vifs, No. 614).
UN

" prezintă sau nu caracterele unui testament, 19, Testamentul trebuește făcut tot-
tribunalele nu „pot scoate elementele nece- deauna prin scris; scrisul este de natură
sare decât din însuşi actul produs. (Dalloz, tamentului, fiind cerut ad-solemnitatem,
Rep., Dinpositions entre _vifs, No. 2496: iar. nu numai pentru dovedirea lui. (Tro-
Comp.: Baudry et Colin, Donations et tes- plong, Donations et testaments, III, ,
taments, III.No. 1841). 1445: Demolombe, XXI. No. 25: Mourlon,
AL

12, Când însă din însuși testamentul 11, No. 774; Grenier, Donations ct testu-
produs se constată în mod neîndoios voinţa menis, ÎI], p. 239, nota ce; Demante ct Col-
de a dispune a testatorului, tribunalele pot met de Santerre, IV, No. 114 bis I; Aubr
recurge la probe exterioare pentru a în- et Rau, VII, $ 647, text şi nota î, p.9; Dal-
loz, R€p.. Dispositions entre vifs, No. 3511:
TR

depirta nesiguranța ce rezultă din testa-

ment cu privire la persoana în favoarea Suppl.. Dispositions entre vils, No. 615;
căreia sfa testat sau la lucrurile care: fac Laurent, XIII. No. 106, 107; Huc. VI, No.
obiectul dispoziţiunei testamentare._ (Toul- 266; Baudry: ct Colin, Donations et testa-
lier, VI, No. 316; Duraniton, IX, No. 361; ments. IL, No. 1850 urm.: Planiol, III, No.
EN

Demolombe, XXI, No. 744; Aubry et Rau, 2679; Josserand, III, No. 1294; Alexan-
ed. 4-a. VII, $ 712, p. 400: Baudry ct Co- dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 25; C, Ha-
lin, Donations cet testaments, II. No. 1847, mangiu, I, Rosetti-Bălănescu şi Al, Băicu-
- 1848). ianu, III, No. 1235, 1234).
12, Forma testamentului este guvernată 920. Dispoziţiunile testamentare nu pot
I/C

de legea care există în momentul faccrei [i nici interpretate nici suplinite prin
lui, deoarece această lege cra cunoscută de ajutorul unui început de dovadă scrisă,
testator când a făcut testamentul. (Demo- nici dovedite prin martori, prezumpțiuni,
lombe, I, No. 49; Aubry et Rau, cd. 1-a, mărturisire sau jurământ decizor. (Dalloz.
VII, $ 664, p. 94; "Dalloz, Râp., Suppl., Dis- R€p., Dispositions entre vils, No. 2511;
AS

positions entre vifs, No, 612: Laurent, I, Suppl., Dispositions entre vifs, No. 645;
No. 202; Planiol, ], 247; Alexandresco, ed, Baudry et Colin, Donations cet testaments,
oa, IV, „partea II. p, 13). IL, No. 1865; Alexandresco. ed. 2-a, IV, par-
44, Dacă în intervalul de iimp între tea II, p. 25; C. Hamangiu,|. Rosetti-Bă-
UI

data tdstamentului -şi decesul testatoru- lănescu şi AL Băicoianu, III, No. 1234).
lui, legea ar schimba formele testamentului 24, “Testamentul verbal sau nuncupativ,
testameniul făcut după legea veche este este nul, oricare “ar fi valoarea dispoziţi-
valabilă. (Demolombe,I, No. 49; Planiol, ], unilor făcute. (Dalloz, Rep., Dispositions
BC

No. 247; Alexandresco. ed. 2-a, IV, par- entre vifs, No. 2490, 2511; Laurent, XIII,
tea II, p. 13, text şi nota î; Contra: Iluc, |, No. 109; Baudry et Colin, Donations et tes-
0. 75). taments, II, No. 1860; Josserand. III, No.

19505 — Codul civil adnotat.— VII, 10

 Art. 858 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

RY
1293; ed. 2-a,
Alexandresco,. IV. parica II, poate rezultă din simple prezumpțiuni, ori-
p. 3, 95; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu cât de grave ar fi ele. (Dalloz, Rep., Dis-
şi AL. Băicoianu, III, No. 1955). positions entre vifs, No. 617).
99, Testamentul verbal făcut de un 30, Ruperea în bucăţi a testamentului
Român într'o ţară în care asemenea testa- nu poate fi interpretată prin ea însăși şi în

RA
mente sunt permise, nu are nici o valoare mod neîndoios ca o revocare a testamentu-
în România. (Alexandresco, ed. 2-a IV, lui, ci intenţiunca testatorului va fi cer-
partea Il, p. 25, 26). , ceiată în natura acestui fapt şi_în împre-
93, După încetarea din viaţă a decu- jurările cauzei. (Demolombe, XXII, No.
jusului, moștenitorul, său se poate obliga 248; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII $ 735, p.

LIB
faţă de o terță persoană de a-i da un obiect 526; Dalioz, Râp.,: Suppl., Dispositions
sau.o sumă de bani, în executarea unei entre vifs, No. 617).
dispozițiuni pe care i-a exprimat-o defune- 34. Când testamentul a dispărut fără
tul, deoarece obligația moștenitorului nu se * faptul testatorului, printrurn caz. fortuit,
bazează pe un testament verbal al decuju- neprevăzut sau dintr'o forţă majoră, proba
sului ci pe voinţa proprie a moștenitorului. existenței testamentului va putea fi făcută

ITY
(Dalloz,- R€p., Dispositions entre viis, No. prin martori sau prezumpțiuni, prin apli-
25413; Iluc, VI, No. 310; Planiol, III, No. caţiunea dispoziţiunilor art. 1348 c. civ. fr.
2681, 2655; Colin ct Capitant, III, p. 84; (1198 e. civ, rom.). (Merlin, Questions
de
Josserand, III, No. 1294; C. Hamangiu |. droit. Suppression de titres, $ 1; Toullier,
osetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. IN, No. 218 Larombiere; Obligations, Art.
1235).
RS
1545, No. 49; Demalombe, XXI, No. 323;
. 24, După o părere, lesatele verbale dau Aubry et Rau, cd. -a, VII, $ 617, p. 10;
naştere la o obligaţie naturală, a cărei exc- Dalloz, Râp.. Dispositions entre vifs, No.
cutare se poate cere în justiţie. (Demo- 2518 urm.; Suppl., Dispositions entre vifs,
lombe, XXVII, No. 4%; Larombieră, Obli- No. 648; Laurent, XIII, No. 145 urm;; Huc,
VE
wations, Art. 1935, No. 6; Demante, ct Col- * VI, No. 266; Baudry et Colin, Donations et
met de Santerre, V, No. 174 bis, VI; Aubry testaments, II, No. 1867: Planioi, III, No.
ct Rau, ed. 5-a, IV, $ 297, text şi nota d, 9680; Josserand III, No. 1974: Alexan-
p. 6; Dalloz, Ip. Suppl.. Dispo- desco, ed. 2-a,.1V, partea II, p. 50, text
sitions entre viis, No. 616; Planiol,II. No. şi nota 3; C, Iamangiu, |, Rosetti-Bălă-
NI

342; ILI, No. 2631. 2655; Colin et Capitant, nescu și Al, Băicoianu, III, No. 1256, 1238).
IEI, p. 844; C. Hamangiu, I[. Rosetti-Bă- 39, Când testamentul a fost distrus prin
lănescu şi Al, Băicoianu, III, No. 1255; faptul moștenitorului sau al unei terţe per-
LU

Comp.: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea soane, existenţa testamentului va puteă îi
II, p 26, 27; Josserand, III, No. 1294). dovedită cu martori ca şi în cazul . când
25, După altă părere, legatele verbale, testamentul a fost distrus printrun caz
nu dau naştere la o obligaţie naturală ci fortuit. (Merlin, Râpertoire, Preuve, section
numai la o obligaţie de conştiinţă, (Tro- 2, S$ 5, Art. 1, No. 25 urm.; Testament,
plong, Donations et testaments, III, No. scetion 2 $ 1, Art. 2, No. 5: Toullier, Y, No.
RA

1752; Laurent, XVII, No. 14; Huc, VII, No. 066: Demolombe, XXI, No. 32; Mass et
237). Verge sur Zachariac, III, S 416, nota 7, p.
26. Nu se poate admite un legat manual, 20: Bonnier, Traite des preuves, No, 133;
deoarece pentru existenţa valabilă a unui Aubry et Rau. ed. 4-a, VII, $ 647, nota 4,
„10; Laurent. XIII, No. 115 urm.: Huc,
T

testament se cere totdeauna un act scris al

testatorului. (Demolombe, XĂI, No. 2%: VI, No. 266: Baudry et Colin. Donations
Grenier, Donations cet testaments, II, No. et testaments, Il. No. 1S6$S; Planiol, III,
EN

224; Laurent, XIII, No. 108: Alexandresco, No. 2650; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
ed. 2-a, IV, pariea II, p. 27). II, p. 30, text şi nota 2: C. Hamanziu. |,
27, Moşteniturii nu pot dovedi cu mar- Rosciti- Bălănescu și Al. Băicoianu, III, No.
tori sau alte probe, nimic peste cele cuprinse 1236). Ă ,
întrun testament. (Laurent, XIII, No. 112; 338, Pentru a se puteă dovedi cu mar-
I/C

Alexandiesco, ed. 2-a. IV, partea II, p. 27). tori dispariția sau --distrugerea unui tes-
D8, In cazul de pierdere sau de distru- tament, trebueşte ca faptele să fie extrem
gerea testamentului, regula după care lega- de grave, precise şi concordante. (Dalloz,
tarul nu poate cere în justiție executarea Reâp.. Dispositions entre _viis, No..2592; A-
AS

dispoziţiunilor făcute în favoarea sa decât Iexandreseo, ed. 2-a, IV, partea II, p. 50,
prezentând înscrisul care le constată, sufere 31). ,
excepțiuni; totuşi legatarul nu poate dovedi 34, Legatarul poate dovedi, în primul
existența unui testament, decât prin pre- rând, ca cel mai interesat, existenţa testa-
zentarea înserisului care îl constată, atunci mentului. (Dalloz, Râp., Suppl.. Dispositi-
UI

câud invoacă dispariţia testamentului în- ons entre vifs, No. 619; Baudry et Colin,
tâmplător prin faptul însăşi al testatorului, ldonations ct testaments, II. No. 1871; Ale-
cu scopul de a revoca testamentul. (Dalloz, xandresco, ed. 2-a. IV, partea II, p. 31;
C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi Al.
BC

Râp., Suppl., Dispositions entre: vifs, No.

617; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, Băicoianu, III, No. 1238).
p. 29 urm.). 35, Legatarul trebueşte să renunţe în
29, Dovada revocării testamentului nu mod precis şi să dovedească faptul acci- -

— 146—
Codul civil DESPRE .DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 858
“dental care a cauzat perderea testamentu- 42, Cel care a distrus sau sustras un

RY
lui. (Demolombe, XXI, No. 34; Larombiere, testament, poate fi condamnat! la daune--
Obligations, Art. 1348, No. 42; Troplong, interese când legatarul dovedeşte că u e-
Donations ct testaments, III, No. 1451 urm; xistat testamentul distrus sau sustras. -(Dal-
Mourlon, II, No. 774; Demante ct Colmet loz, Râp., Dispositions entre vifs, No. 2535;
de Santerre, IV, No. 114 bis, I, Bonnier, Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p.

RA
Trait6 des preuves, No. 153; Dail oz, Rep., 51, 59).
Suppl., Dispositions entre “ifs. No. 619: 423, În cazul când există mai multe per-
Laurent, XIII, No. 113 urm; Baudey ct soane cari trebuesc să profite prin distru-
Colin, Donations et testamenis, No. verca sau sustragerea testamentului, nu
1871; Alexandresco, ed. 2-a, IV, aria II. vor fi condamnate toate la plata de daune-

LIB
p. 50, 31; C. Hamangiu, L. Rosetti-Bălă-. interese, ci numai autorul distrugerei sau
nescu şi Al, Băicoianu, TIT, No. 1238). sustragerei chiar dacă acesta este o terță
36. Legatarul trebueşte deasemeneasă persoană. (Dalloz, Rep., Dispositions entre
dovedească cuprinsul testamentului. (Dal- vifs, No. 2535).
loz, Râp., Dispositions entre vifs, No. 2521, 4%, Dacă inainte de încetarea din viaţă
2522; Suppl., Dispositions entre vils, No. a decujusului, moștenitorul său prezumptiv

ITY
620; Baudry et Colin Donations et testa- distruge testamentul; legatarul are dreptul,
ments, II, No. 1871: Alexandresco, ed. 2-a. ca pe baza art. 15$2 e. civ.. În. (998 c, civ,
IV, partea II, p. 31; C. Hamangiu. |. Ro- rom.), să ceară şi să obţie LE autorul dis-
setii-Bălănescu şi AL Băicoianu, III, No. trugerei, daune care reprezintă beneficiul
1256. 1238), ce l-ar fi avut din existența testamentului,
297. Legatarul
dească cuprinsul
mentului. (Dalloz,
iions centre vifs, No. 620).
nu trebueşte să
exact şi literal al
Rep. Suppl.,
dove-
testa-
Disposi-
dacă

38, Deasemenea legatarul - trebucşte să
dovedească că testatorul u avut până la
încetarea sa din viață, intențiunea de a.
menţine dispozițiunile ce le-a făcut prin
testameni. (Dalloz, Rep., Suppl., Disposi-
tions entre vifs, No. 620; Iluc, Vi, No. 266;
UN
RS
dovedește, existenţa testamentului,
regularitatea sa în privința formelor, cu-
prinsul său şi faptul distrugerei; în acest
caz. voința testatorului că a perzistat în
menţinerea dispoziţiunei testamentare până
IVE
la decesul său, este presupusă, dacă nu
se face nici o probă de revocare. (Bonnicr,
Trait& des preuves, No. 175; Aubry ct Rau.
cd. 4-a. VII. $ 647, p. 10: Laurent, XIII,
No. 113 urm., Si? urm.; Baudey et Colin;
Donations ct testaments, II, No. 1871).

Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea 11, p. 54).

45, În cazul precedent dacă autorul
39, Legutarul va dovedi data exuctă a distrugerei este o terță persoană, aceasta
testamentului. (Dalloz, Râp., Suppl., Dis-
îi va plăti legatarului, daunc interese egale
positions entre vifs, No. 621). cu beneficiul ce l-ar fi tras din executarea
40, Deasemenea, când testamentul a testamentului. (Baudry et Colin, Donations
dispărut în urma unui accident sau prin- ct testaments, II, No. 1872).
AL

trun caz de forţă majoră, legatarul va 48, Dacă însă testamentul a fost distrus
irecbui să dovedească că testamentul predat prin caz de forţă majoră sau caz for-
eră îmbrăcat cu toate formalităţile nece- tuit în timpul vieţii testatorului, legatarul
sare existenţei sale legale. (Demolombe, nu Mai poate dovedi existența testamentu-
XXI, No. 34: Troplong, Donations cet tes-
TR

lui, deoarece testatorul a avut cunoştinţă

tamenis, III, No. 1455; Dalloz, Râp.. Suppl., de distrugere şi nu a făcut alt testament.
Disposilions entre vifs, No. "621; Laurent, (Demolombe, XXI, No. 34; Laurent, XIII,
XIII, No. 116; Baudry et Colin, 'Donations „No, 121; Alexandresco, cd. 2-a. IV, partea
et testaments, II, No. 1867; Colin ct Capi- II, p. 3; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălă-
EN

tant, III, p. 846; Alexandresco, ed. 2-a, IV, nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1236).
partea II, p. 351; C. Ilamangiu, 1. Rosetti- 41, Intrun singur caz se va putea ad-
Bălănescu și AL Băicoianu, SII, No. 1238). mite dovada prin orice mijloc de probă a
4, Dacă însă testamentul a dispărut testamentului, cu toate că testamentul a
prin faptul părtilor interesate ca acest tes- dispărut în timpul vieţii testatorului, a-
I/C

tament să dispară, în acest caz există pre- nume atunci când testatorul nu a cunoscut
zumpțiune de drept că testamentul eră dispariția testamentului până la decesul
imbrăcat cu toate formalităţile necesare său, deoarece în acest caz, crezând că pri-
existenței sale legale. (Demolombe, XXI, mul testament există, el nu avea nici un
AS

No. 32; Massc et Vergâ sur Zachariac, III, motiv pentru a face un al doilea testament
$ 416, nota 7, p. 20; Troplone, Donations identic. "(C. Hamangiu, 1. Nosetti-Bălă-
et testaments. III, No. 1452; Aubry et Rau, nescu şi Al. Băicoianu, TII, No. 1236).
ed. 4-a, VII, $ 617. p. 10; Dalloz. Râp., Dis- 48, Dacă testamentul a fost ascuns,
positions entre vifs, No. 2526; Suppl., Dis- dovada existenţei testamentului și. ascun-
UI

positions entre vifs, No. 621; Laurent, XIII, derea lui, va fi făcută ca şi în cazul sus-
No. 117; Baudry et Colin, Donations et tes- tragerei sau distrugerci, deoarece ascunde-
taments. III, No. 1868; Planiol, III, No. rca constitue un fapt, Pentru care nu sa
2680; -Alexandresco, ed. 2-a,.1V, partea: TI,
BC

putut procură un act seris. (Dalloz, Râp.

p, 31, nota 2; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bă- Dispositions entre vifs, No. 2530).
lănescu şi AL Băicoianu, ŢII, No. 1238). 49, Mărturisirea moștenitorului care a

— 14 7
 Art. 859 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

RY
ascuns testamentul constitue o dovadă com- defunct să-şi facă testamentul, nu poate fi
plectă a existenţei testamentului. (Dalloz. declarat nedemn de a veni la succesiunea
Râp.. Dispositions entre vifs. No. 2530). acestuia, deoarece nedemnitatea fiind o
50, Dacă moștenitorul refuză a prezentă penalitate, nu poate îi admisă fără: un text
testamentul deşi s'a dovedit ascunderea lui, expres de lege. (Demolombe. XIII. No. 217,

RA
cl va fi condamnat la daune-interese care 218; Vazeille, Successions, Art. 969, No. 2:
or fi egale cu profitul ce l-ar fi tras le- Mourlon, II, No. 38; Aubry et Rau, VI, $
gatarul dacă nu sar fi ascuns testamentul. 593, p. 287; Laurent, IX, No. 2: Alexan-
(Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, No. dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 29).
2530, 2531). 58, Executarea voluntară din partea

5 4, Dacă legatarul ascunde un testameni
care ar revocă sau ar modifică dispozi-
țiunile primului testament, efectul dovedi-
rci ascunderei celui de al doilea testament,
va constă din anularea testamentului an-
terior. (Dalloz. Râp.. Dispositions entre vifs,
LIB
unui moştenitor a unui testament atins
de nulitate. face ca acest moştenitor să
nu mai poată cere nulitatea testamentu-
- lui, dacă se constată că moștenitorul cu-
noşteă cauza nulităţii și că intențiunea
sa a fost ca să repare nulitatea. (Aubry

ITY
et Rau, ed. t-a, VII,.S$ 604, text și nota
No. 2532). ,
59, Dacă testamentul a fost distrus sau 10. p. 95; Dalloz. Râp.. Disnositions entre
vifs, No. 2544 urm.; Suppl., Dispositions
pierdut din neglijenţa sau imprudenţa le-
entre vifs, No. 624: Josserand, III, No.
patarului, dovada existenței testamentului 1995). !
nu va puteă fi făcută prin nici un mijloc. 59. Dovada că mostenitorul cunoşteă
este în culpă. (Demo-

RS
deoarece legatarul cauza nulităţii va fi făcută de legatar.
lombe. XXI, No. 35; Laurent, XIII, No. 120;
ed. 2-a. (Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, S$ 664. p. 9).
Ilue, VI, No. 266: Alexandresco, GQ. Tribunalcle vor apreciă în mod
IV, partea II, p. 52). , suveran dovezile din care rezultă că mo-
58, Faptul unei persoane de a împiedeca ştenitorul cunoșteă viciile testamentului
VE
"pe decujus, prin ameninţări, violență sau şi, că intenția sa a fost ca si repare nu-
dol ca să facă testamentul stu, echivalează litatea. (Dalloz. Rep. Suppl., Dispositions
cu cazul unci distrugeri de testament. (Dal- entre vifs, No. 626). ”
loz, R6p.. Supnl. Dispositions entre viis, G(. Nulitatea unui testament rezultând
No. 625). , dintr'o substituţiune fidei-comisară. după
NI

54%, Persoana care a împiedecat pe decu- o părere, poate fi ratificată. (Toullier,

jus ca să facă un testament va fi condam- IX, No. 40: Rolland de Villargues. Sub-
nată la plata de daune-interese egale cu stitutions, No. 344).
valoarea legatului, către terţul în favoarea G0, După altă părere dominantă, nu-
LU

căruia decujusul a declarat că voia să tes- litatea rezultând din o substituţiune fi-
teze. (Merlin, Reâpertoire. Testament. Sec- dei-comisoră nu poate fi ratificată, însă
tion, 4, $ 2: Demolombe, XXI, No. 27: moștenitorul, care are dreptul să invoace
Grenier. Donations ct testaments, I, No. nulitatea, poate conveni cu legatarul gre-
147: Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 647, nota vat de substituțiune ca acesta să păs-
RA

9 p. tt: Dalloz. Râp., Dispositions entre treze bunurile testate, descărcându-l. de

vifs, No. 2556: Suppl.. Dispositions entre “obligaţia de a conservă şi a remite. (Coin-
vifs, No. 625; Bâdarride. Du dol ct idle la Delisle, Commentaire, Art. 896,_No. 54;
fraude, [, No. 404 urm.: Laurent, XIII, No. Larombiâre. Obligations,_ Art. 15359, 1340,
XVIII, No. 186;
122, 125: Baudry et Colin. Donations ct No. 17: Demolombe.
T

testaments, IL, No. 1865. 1870, 1872; Planiol, Massc et Verg6 sur Zachariac, III, $ 501.
III, No. 2680; Alexandresco, ed. 2-a. IV, nota 5 p. 290, 291: Bertauld, Questions
pratiqucs ct doctrinaleș. Î, No. 467 urm:;
EN

partea II, p. 27, 28; C. Hamangiu. Î. Ro- entre

setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. Dalloz. Rep. Suppl.. Dispositions
1937). | vifs. No. 60%.
55, Faptele constitutive ale împiede- 63, Actiunea în nulitate contra unui
cării decujusului ca să facă testamentul testament nul, pentru viții de formă, se
exercită în termenul general de-
I/C

său. vor putcă [i dovedite prin orice fel de poaie

probă chiar prin martori. jurământ_etc.
treizeci ani. Prescripţia de zece ani nu
(Demolombe, XĂI. No. 29: Dalloz, Râp.. este aplicabilă în specie, deoarece ea este
particulară convenţiunilor şi testamentul
Dispositions entre vils, No. 2536, 2537; (Laurent, XIX,
Alexandresco, ed. 2-a, IV, pariea II, p. 29). nu este o convenţiune.
AS

No. 26; Planiol. III, No. 2684; Josserand,

56, Impiedecarea de a tesiă poate avea
III, No. 1295; C. Hamangiu. 1. Rosetti-Bă-
loc prin fraudă sau dol. (Grenier, Dona- lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1239).
tions et testaments, I, No. (4 bis: Baudry
et Colin, Donations et testaments, II, No. Jurisprudenţă. |
UI

1866; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,

p. 27. 28, 29). (continuare dela 1924 până la 1927).
57, Mostenitorul care a împiedecat pe |. A se vedeă: art. 518, nota 1.
BC

Art. 859. — Testamentul olograi nu este valabil decât când

este scris în tot, datat și subsemnat de mâna testatorelui. (Civ. 43,

— 148—
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE “Art, 859

800, 802, 858, 885, 886, 892, 920, 1171 urm, 1177 urm., 1182;

RY
Pr. civ. 662 urm.; L. Timbr. 39 S 33; L. aut. act. 17, 31, 33; Civ.
Fr. 970).
Tezt. fr. Art. 970. — Le testament olographe .ne sera point valable, sil

RA
n'est 6erit en entier, date et sionâ de la. main du testateur: îl n'est assujotti ă
aucune autre forme
Bibliografie (continuare).

LIB
CoxssraAxrINESCU Jac. N „ Notă sub Trib. Putna S. 1, 2255 din 14 lunie 1925 » Pand. Rom. 1925
II, 134; Despre testameute, p.-25 urm;
Geoncean N, Studii Juridice, Vol. L., „Data certă“, p. 6;
PresxiLă G., Teononu CuR., Vasiuiu E. |., Concluzii sub Trib. Covurlui S$. LI, 458 bis din
15 Dee. 1924, Curier Țad. 11/1935;

ITY
Porzen G. şi ROMAN I., Concluzii sub Trib. Covurlui $. Il, 483 bis din 15 Decembrie 1924
Curier Jud. 11/1935.

INDEX ALFABETIC Invitaţie 182. Pseudonim î:H.

(la doctrină),
Invocare 33, 90, 10, 113, Rectificare 115, 125, 124
125, 169—175, 126—129, 131,

RS
Acte civile 1-41, 142, 143, Dispoziţiuni adiționale 28, Iscălitură. a se vedeă cu- Rectificare parţială 120,
LE 29, 32, B6—90U, vântul: „Semnătură*, Recunoaştere 93, 99,101—
Acte de stare civili 135. Dispoziţiuni div cet 12, 28, Legat 28, 169—175, 178. 105, 10, 178—181.
Acte sub semnătură pri- 29, Lemn 5 Reaistru 57, 194.
vată 98, 165, 167, 16%, 186, Distrugere 164, Limbă moartă 55, Relaţiuni familiare 1.H.
Alienaţie 101, 106, 107, 113. Divizibilitate 129, Limbă străină 54. Reprezentanţi 99.
Alternativă dată 97, Dol 104, 107, 108, 113, 117.
IVE
Litere 609, Retractare 151,
Anul 67, 12%). Dovată 23, 24, 3, 89, 9, Litere chirilice 53, Revocare 77, 100, 164.
Apreciere suverană 22, 34, 92, 95, 99, 100—100, 11a, Locul 73, 74. Rugăminte 182.
35, 45, 59, 63, 80,95, 14%, 115—120, 125, 169—175, Luna 67, 129, Rupere, a se vedeă cu-
140,153, 164, 180, 103, 188, Dovezi exterioare 95, 1417— Mandat 4. - vântul: „Distrugerei“.
189, 193, 120. Marturi 104. 107, 177. Sânge 17.
Aprobare 11, 24, 27, 34,35, Dovezi scoase din testa- AMenţiune 2. Scrieri între linii, a se ve-
36. ment 89, 92, 9, 115,116, Moarte, a se vedeă cu: dea cuvântul: „Intreli-
UN

Ardesie 59. 126—128, 131, 132, 180, vântul: „Deces“. nii* .

Asistenţă 14—17, 52. Educaţie 153, Molel 13. Scris in întregime 12,3,
Bărbat 146. Episcop 1-42, Moştenitori 99, 101, 10, 6, 11—14, 18, 4, 185, 188,
Hoală, a se vedeă cuvân- Eroare 114, 123—129, 181, „165, 160, 153—173, 175, 19, 195, 196.
tul: „Slăbiciune* şi 151, Executare voluntară 179, '178—181. Scrisoare 133, 144, 191,192,
Capacitate 77, Exemplare multiple 10. Nebunie 101, 106, 107, 113. 193,
Captaţie 105, 1. Expertiză 95. Nesiguraaţă, a se vedea Şedinţe diferite 61, 5
Carte de joc 58. Explicare, a se vede cu- cuvântul: „Incertitudi- Semnătură 2,3 6
AL

Carton 58, vântul: „Interpretare“. ne“. 14, 18, 25—29, 31, Ti 46,
Cerneală 47, 49. Fals, a se vedeă cuvintele; Note 195. 65, 81-03, 86, 88, 93, 134
Cifre 53, 65. „Dată falsă“, „Inscriere Nulitate 3,41, 12,16, „17, 19, —163, 166, 169, 174,173—
Coală de hârtie 6), în fals“, 24, 82—34, 39, 43, 75, 76, 178, 455, 183, 191, 195,196.
Codicil 6. Femee 136, 116, 4.47, 78, 42, 84, 91, 94, 97 110,
,

Complectare 29, 30.

Semnătură distinctă de
Foae de hârtie 57, 60, 61. 1, 113, 123, 130, corpul testamentului 152,
TR

Context unic, a se vedea Foaie separată de hârtie 139, 137, 140, 145, Semnătură dublă 160,
cuvintele: „Unitate de 6, 02, 63, 130, 152, 155, 159, Semnăturăin corpul tes*
context“. Forma testamentului 21, 161, tamentului 153, 154, 15,
Convenţiune 1%. 117, 190, 191, 194, Nume de botez 135, 1%, Semnătură la stârşitul tes-
Copie 1v. Forme sacramentale 68— 139—192, 135, tamentului 157, 158, 159-
Corespondenţă 144. 71 Nume de familie 135, 136, Semnătură neciteaţă 148.
Crăciunul 71. Formular 13, 130, 140, 142, 145—147,
EN

Creion 48, 4. Frauriă 104, 107, 108, 113, Obiceiuri 133, Semnătură pe marginea
Cruce 142, 147. Omisiune 123, 1:32, 133,137, testamentului 159..
Cuţit 50. Greşeli de ortografie 150,
Dată 3, 3, 6, î1—14, 18,25 Hârtie 57, 60. Ora 72. Semnătură tradivă 162.
—2, 31, 39, 40, 62, 65— Hârtie timbrată 60, 122, 127, Orb 51, 52, ” Semne 53.
1, 185, 18, 191, 195, 196, 1%, Ordin, a se vedeă cuvân- Serbătoare 71.
Sfat 182,
I/C

Dată "alternativă 97, 121, Identificare 139, 143, 150. tul: „Dispoziţiunc*.
Dată certă 93—102, Inadvertenţă 37, 114. Ortografie 150, Sinilare 9,
Dată falsăi), 102—113, 115 Incertitudine V1—93,95, 96, Pânză 58, Slăbiciune 17, 1%,
—120, 122—124, 121, 130, 131, Parafă 151, Ştersături 27, 33—45,93, 94.
Dată ea, a se vede Incetare din viaţă 5, 10, Părete 58. Sticlă 3), 39,
cuvântuil „Incertitudi- 101, 119,127, 185,187, 185, Peatră 58, Știință a scrie 7, 8, 23,
Ştirea testatorului 10—24
AS

ne", 491, 195, Pecetluire, a se vedeă cu-

Dată incomplectă 13)—133. Indoială 95, vântul: „Sigilare“, Străin: 79.
Dată inexactă 130, Inexistenţă, a_ se veudcă Pergament 58, Sugestie 105, 107. -
Dată multiplă 96. cuvântul; jNulitate-. Placă de ardesie 59. Surdo-mut .
Data poştei 133. Iniţiale 142, Plic 9, 10, 84 133,156, 185, “Termini echivalenți 182.
2

Deces 5, 10, 101, 119, 127; Inscriere în ri: 102, 105— Poreclă 411. Termini sacramentali 192,
185, 187, 108, 101, 195, 107, 106, Postă 133, Terţe persoane 9—12,14—
UI

Demenţă 101, "106, 107, 113. Insemntiri d trimiteri, a se Prezumpţiuni 23. 24, 36, 24, 35, 38, 76, 98.
Deschiderea testamentu- vedea cuvântul; „Trimi- 104, 107, 128, 177, 186, Testament autentic: 100,
lui 167. teri“ Probă, a se vedeă cuvân- Testament olograf 4 urm.
Diamant 5), 59. Intenţie 59, 62, 15, 192, 193. tul: „Dovadă“. Trimeteri 25—32, 89,
BC

Dictare 16. Intercalări 18—24 Procedeu de scris 46—58, Trimetere în posesiune

Discernământ 8, 13, 16. Interpretare %, 30, 83, Procură 4. 168, 170—173,
Dispoziţiune 5, 162—188, Intrelinii 27, 4042, 15,88, Proiect 43, 153, 182—1804, Unitate de context 61—65,
191, 193, Inutilitate 19—22, 192, 193, 80, 03, 85, 87,

— 149—
 Art. 859 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

RY
Verificare de seripte 9%, Voinţă 16, 19, 124, 195. terțe persoane. (Demolombe, XAI, No.
104, 165, 106, 108, Mil, Zid 59, 159, 140; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $
173—178. Ziua 07,
Versuri 56, 665, p. 108: Alexandresco, ed, 2-a, IV, par-
tea II, p. 36; C. Iamanziu, |. Rosetti-Bă-
lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1246).
Doctrină,

RA
1Q. Nu este necesar ca testamentul o-
lograi să fie făcut în mai multe exem-
4. Testamentul olograf, după cum îl plare, cu toate că e mai sigur să fie fă-
indică şi numele ce-l poartă, este testu- cut în mai multe exemplare care să fie
mentul care este scris în întregime de depuse la persoane deosebite pentru a

către testator, (Planiol. III, No. 2688; Jos-
serand, III, No. 1271. 1272; Alexandresco,
“ed. 2-a, LV, partea II. p. 52, 33; C. Ha-
mangiu, IL. Rosetti-Bălănescu şi AL. Băi-
coianu, Il, No. 1242).
0, Pentru valabilitatea unui testament
olograf irebuesc trei condițiuni: 1) să fie
LIB
aveă mai multă garanţie că după decesul
testatorului se va găsi măcar unul dintre
exemplare. În cazul când sau făcut mai
multe exemplare toate au aceeaş valoare,
loare, chiar dacă. unul dintre ele ar fi fost
intitulat copie. (Demolombe, XXI, No. 100,
141; Aubry ci Rau, cd. s-a, VII, $ 665,

scris în- întregime de mâna testatorului;
2) să fie datat şi 3) să fie iscălit de tes-
tator. Aceste trei condițiuni îndeplinite.
nu este necesar ca testatorul să menţioneze
în testament că ela scris în întregime testa-
mentul şi că l-a datat şi iseălit. (Demolombe,
XI. No. 119; Aubry et Bau, ed. t-a, VII,
$ 668, p. 10S: Baudry et Colin, Donations
et testaments, IL, No. 1882; Josserand, Ili,
No. 1271, 1272; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
VE
partea LI, p. 35, 36; C. Hamangiu, |. Ro-
setti-Bălănescu”şi Al. Băicoianu, III, No.
1940, 1245, 1945),
2, Testamentul olograf este nul dacă
lipseşte una dintre aceste trei condițiuni
NI
ITY
p. 108; Alexandresco, ed. 2-a, IV,. partea
IL, p. 36, text şi nota 4; C. Hamansiu. |.
Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, III, No.
1244), |
(1, Prima condițiune pentru valabili-
tatea unui testament olograf, este că cl
RS
trebueşte scris în întregime de mâna tes-
tatorului. Dacă testamentul este scris de
o terță persoană, este nul, chiar dacă ar
fi fost datat şi semnat de testator care ar
fi aprobat în seris dispozițiunile făcute.
(Dalloz. Râp., Dispositions entre viis, No.
2025; Suppl., Dispositions centre vifs, No.
641; Baudry ct Colin. Donations et testa-
ments, IL, No. 1583; Alexandresco, cd. 2-a,

indispensabile valabilităţii sale. (Aubry et IV, partea IL. p. 57; Comp.: Josserand,
Rau, i-a, VII, $ 665, p. 101, 102; Alexan- IIL. No. 1275). -
dresco, cd. 2-a. IV, partea II, p. 36; C. 12. In cazul când un testament olograf
Hamangiu, |. Rosetii-Bălănescu şi Al. Băi- ar conţine mai multe dispozițiuni dis-
LU

coianu. Il, No. 1245, 1249). tincte, fiecare semnată şi datată separat
4, Nu se poate face un testament olo- de tesiator şi dacă una dintre ele este
sraf prin procură. (Josserand, III, No. scrisă de o terță persoană, va fi nulă nu-
1272). . mai această din urmă dispozițiune, cele-
5, Testamentul trebueşte să cuprindă lalte scrise de testator, rămânând va-
o dispozițiune pentru timpul când testa- labile. Numai în cazul când toate aceste
RA

torul va fi încetat din viaţă. (Dalloz. Rep. dispozițiuni, din care una scrisă de o
Dispositions entre viis, No. 2589; Suppl., terță persoană, ar cuprinde o singuri
Dispositions entre vifs, No. 632). semnătură la sfârşit, vor fi nule în între-
6, Codicilul care cuprinde o dispozi- gime. (Dalloz. Rep. Dispositions entre
vifs, No. 2627; Comp.: C. Hamangiu,
T

liune nouă, pe lângă dispozițiunile cu-

prinse întrun testament olograf, va tre- Rosctti-Bălănescu și Al. Băicoianu, III,
bui să fie scris în întregime, datat şi sem- No. 1246).
EN

nat de testator. (Iluc, VI, No. 277; Alexan-
dresco, cd. 2-a, 1V, partea II. p. 5, 39, nota
4; C. Hamangiu. |. Hosetti-Bălănescu şi Al,
Băicoianu, IL, No. 1248). -
7, Pentru ca cineva să poată face un
I/C
12. Dacă testatorul a scris testamen-
tul după un model dat de o altă persoană,
el rămâne valabil dacă testatorul înţelege
cecuce scrie şi îşi dă seama de actul ce
face și dacă ]-a scris în întregime, e da-

testament olograf se cere ca el să ştie să tat şi iscălit de el (Troplong, Donations

scrie, nefiind deajuns ca el să poată nu- et testaments, III, No. 1469; Michaux,
mai să se iscălească. (Alexandresco, ed. Testaments, No. 1688; 'Dalloz. Râp., Dis-
2-a, IV, partea II. p. 37, nota 1: C. Hamân- positions entre vifs, No. 2619; Laurent,
XIII, No. 169; Baudry. et Colin. Donations
AS

giu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,

III, No. 1244).
8, Surdo-muţii nu pot testă decât în
formă olografă, dacă, bine-înţeles, ştie să
scrie şi dacă sunt în stare să-şi dea seamă
de actele lor. (Duranton, IX, No. 134; De-
UI
ct testaments, II, No. 1886; Planiol, III,
No. 2688: Josserand, III, No. 1275; Alexan-
dresco, ed. 2-a, LV. partea II, p. si: C.
Iamangiu. I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-

coianu. III, No. 1246).

molombe, XXI, No. Zi bis: Laurent, XII. 14, Testamentul olograf este valabil
No. 168; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- dacă la confecționarea lui, testatorul a
tea IL. p. 55, text şi nota 5). fost asistat material, de o terță persoană
BC

9. Nu cste necesar ca testamentul olo- care nu l-a împiedecat să scrie în între-

graf să fie închis sau sigilat, ci poate fi sime să dateze şi să iscălească testamen-
deschis și chiar să fie încredințat unci tul. ci numai a aşezat hârtia, a îmmuiat

— 150 —
 Codu) civil DESPRE
tocul în cerneală, ete. (Demolombe, XNI,
No. 61; Dalloz, R6p., Dispositions entre
vifs, No. 2620; Laurent, XIII, No. 169, 169;
Baudry et Colin, Donations et testaments.
Il. No. 1586, 1$99; Planiol, III, No. 2658;
Josserand, III, No. 1273;
cd. 2-a, 1Y. partea II, p. 40; C. Hamangiu,
|. Rosctti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, ÎI
No. 1246).
15, La confecţionarea testamentului o-
lograf, testatorul poate fi asistat de o
terță persoană, cu condțiune ca accastă
terță persoană să nu participe la confec-
ționarea testamentului. (Demolombe, XA,
No. 61; Troplong, Donations ct testamenis,
HI, No. 1466 urm.; Aubry et Rau, ed. 4-a,
VII, $ 668, p. 102; Dalloz, Râp., Supnl.
Dispositions entre vits, No. 641; Laurent,
NUI, No. 109; Baudry et Colin, 'Donatious
ct testaments, II, No, 1599: Josserand, Il,
No. 1273; Comp.: Alexandresco, ed. 2-a,
1V. partea Il, p. 36, 40).
1G. Când testatorul a lost un instru-
ment pasiv, incapabil de au înţelege valoa-
rea caracterelor ce le scriă, după dicta-
rea ce i-o făceă o terță persoană, testa-
mentul este nul. (Baudry et Colin, Dona-
tions ct testamenis, II, No. 189; Planiol,
Il. No. 2658; Josserand, III, No. 1275).
17, Dacă testatorul din cauza slăbi-
ciunei sale, a format literele cu ajutorul
unei alte persoane, care a condus mâna sa,
testamentul olograt este nul, deoarece în
acest caz tostatorul a fost
pasiv. (Demolombe, XXI, No. 61; 'ro-
plong. Donations et testaments, Il], No.
1470; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII $ 068, p.
102; Laurent, XIII, No. 169; Baudry ct Co-
lin, Donations et testaments, II, No. 1895;
Planiol, LII, No. 2688; Alexandresco, ed.
d-a, LV, partea II, p. 40; C. Hamangiu. |.
Rosetti-Bălănescu şi Al. Băcoianu, IL, No.
,
1246).
18. Intercalarcu, întrun testament o-
lograf, de cuvinte scrise de o terță per-
soană fără ştirea şi voința testatorului.
nu aduce nulitatea testamentului care a
fost scris în întregime semnat şi datat de
EN
testator, deoarece cuvintele intercalate nu
fac parte din testament şi un testament nu
poate fi anulat prin faptul unui terţ. (De-
molombe, AAI, No. 64; Mass6 et Verge sur
Zachariae, INI, $ 437, nota 2, p. 92; Aubry
I/C
ct Rau. ed. d-a, VII, $ 668, n. 102: 'Dalloz,
I€p., Dispositions entre vils, No. 2617;
Suppl:, Dispositions entre vifs, No. 645;
Laurent, XII, No. 172, 192, 185; Iluc, VI,
No. 26; Baudry et Colin,
AS
testaments, Îl. No. 1889; Josserand, III,
No. 1273: Alexandresco, ed. 2-a. IV, par-
tea 1, 'p. 38: C. Iamangiu, 1. Rosetti-Bă-
lănescu şi Al. Băicoianu, IL, No. 1246).
„19, Dacă intercalarea de cuvinte a fost
UI
făcută de o terță persoană cu ştiinţa tes-
tatorului. după o părere, testamentul este
nul, chiar dacă acele cuvinte intercalate
BC
ar fi de prisos. (Pothier. Donations et
testaments, VIII, No. 10; Merlin, Reper-
toire. 'Testaments. section 2. S 4, Art. 3,
No. 3; Demolombe, XXI, No. 602 urm:
DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 859
RY
Moucrlon,. Îl. No. 777; Mass€ et Vergc sur
Zachariac, IL, $ 437, nota 2, p. 92: Aubry
et Rau, cd. s-a, VII. $ 66$, p. 102; Mi-
-chaux, 'Testaments, No. 1692 urm.; Dal-
loz, Rep., :Dispositions entre vifs, No. 2621:
RA
Alexandreseo, Laurent, XIII, No. 172, 182; Huc, VI, No.
269; Baudry et Colin,. Donations cet _testa-
ments, II, No. 1887 urm.; Planiol, III, No.
2658: Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea II,
p. 37, 38, 39).
LIB
90. După a doua părere, în cazul când
cuvintele intercalate de o terță persoană,
cu ştiinţa testatorului, sunt de prisos sau
fiiră însemnătate, ele nu constituesec 0
cauză necesară de nulitate a testamen-
tului. (Vazcille, Successions, Art. 970, No.
Art. 970, No. 2; 'Dalloz, Rep.
ITY
o: Maread6,
Dispositions entre vifs, No. 2621).
24, După a treia părere, cuvintele, in-
tercalate de o terță persoană, cu ştiinţa
testatorului, numai atunci nu constitucsco
cauză de nulitate a testamentului, când
RS
ele nu alterează testamentul, atât în pri-
vința fondului dispozitiunilor, cât şi în
privința formei testamentului. (Demante
ct Colmet de Santerre, LV, No. 115 bis:
Dalloz. Rep. 'Dispositions entre vifs, No.
IVE
2621: Supl, Dispositions entre viis, No.
644: Comp.: C. Ilamangiu. IL. Rosetti-Bălă-
nescu și Al. Băicoianu, III, No. 1246; Jos-
serand, III. No. 1275).
29, Tribunalale vor apreciă în mod su-
+cran dacă cuvintele adăugate de altă per-
UN
un instrument soană, fac sau nu parte din testamentul
olograf şi dacă ele au fost scrise cu ştirea
sau fără stirea testatorului. (Demolombe;
XXI. No. 65; Ilue, VI, No, 269; Baudry
et Colin. Donations ct testaments, II, No.
1890; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,
AL
p. 38).
22, Dovuda că intercalarea. cuvintelor
făcute de o terță persoană, a fost cu
ştiinţa testatorului va rezultă, după o pă-
rere, din faptul că testamentul--a rămas
TR
tot timpul în mâincle testatorului și din
faptul că intercalarea sa făcut întrun
timp când testatorul nu mai putcă să serie.
(Duranton, LX, No. 27; Dalloz, Rep., Dis-
positions entre vifs, No. 2618).
924, După a doua părere, intercalarea
făcută de o terță persoană va fi conside-
rată ca făcută cu ştiinţa testatorului nu-
mai alunci când ca este legată cu scrisul
testatorului sau când ea este aprobată în
scris de căire testator: faptul că testato-
rul ar fi pus întrun plic testamentul cu
intercalările făcute de terța persoană, fără
Donations cet a le şterge, nu constitue o dovadă că inter-
calările sau făcut cu ştiinţa testatorului,
deoarece sa putut forte bine ca acesta
să nu le fi observat. (Vazeille, Sucecessions,
Art. 970. No. 2; Dalloz, Bep., Disvositions
entre vifs, No. 2618).
25, Insemnările de trimeteri făcute de
testator înainte ca cl să fi datat şi semnat
testamentul, fac parte integrantă dinu tes-
tament şi au acceaş valoare ca şi cele-
lalte dispozițiuni cuprinse în testament.
(Baudrv ct Colin. Donations. ct testa-
ments. II, No. 1912; Comp.: Alexandresco,
— 15l—
 Art. 859 DESPRE DISPOZIȚIUNILE "TESTAMENTARE Codul civil

RY
ed. 2-a, IV, parica II, p. 37, nota 2, 58; ment olograf anulează numai_dispoziţiu-
C. Hamangiu. Î. Rosetti-Bălănescu şi Al. nea ştearsă. (Demolombe, XXI, No. 131;
Băicoianu, III, No. 1248). Mass et Verge sur Zachariac, INI, $ 434.
OG. În acest caz aceste însemnări de p., 86, $ 457. p. 9%; Troplong, Donations
trimeteri nu trebuesc să fie datate și et testaments, III, No. 1471; Aubry et Rau,

RA
semnate în mod special şi distinct de în- VII, 5 668, p. 105: Dalloz, Rep., Disposi-
tregul testament. (Marcade, Art. 970, No. tions entre vifs, No. 2634: Laurent. XIII,
5; Baudry et Colin, Donations ct testa- No. 181. 185, 190: Huc, VI, No. 269; Baudry
ments, II, No. 1912: C. Hamangiu. |. Ro- et Colin, Donations ct testaments, II, No.
setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1908; Planiol. III, No. 2694: Alexandresco,

LIB
12495), ed. 2-a, IV. partea II, p. 38).
27, Lestatorul nu trebueşte să aprobe. 84. În cazul când testatorul a apro-
însemnările de irimeteri, -ştersăturile şi Dat ştersătura, dispozițiunile şterse vor fi
serisurile iutre linii, făcute înainte ca el. anulate. (Dalloz. Râp., Dspositions entre
să fi datat şi semnat testamentul, ((Dalloz. vis, No. 2654; Alexandresco, ed. 2-a.. IV,
Rep., Dispositions entre vifs. No. 2651: C. partea IL..p. 58; C. Hamangiu. I. Rosetti-
Hamangiu, 1. Rosetii-Bălănescu şi Al.

ITY
Bălănescu şi Al. Băicoianu, Il, No. 1249).
Băicoianu. III. No. 1248). 25, Dacă ştersătura nu este aprobată
28, lusemnările de trimeteri făcute de de testator, după o părere, tribunalele
testator după ce a scris şi semnat testa- vor apreciă în mod suveran, dună împre-
mentul olograf, trebuesc datate si iscălite jurări, care este efectul ştersăturei. de-
de testator, dacă ele conţin o dispoziţiune oarece se poate presupune că ştersătura nu
nouă care modifică dispoziţiunile
prin testament, cum ar fi un legat, deou-
rece ele nu pot împrumută nici data nici
iscălitura din testament. (Dalloz.
Suppl.. Dispositions entre vifs, No. 652:
luate

Rep.
VE
Laurent, XIII. No. 184, 213. 245, 217; Iuc,
VI, No, 277; Baudry et Colin. Donations
et testuments, IL, No. 1913; Planiol, III,
No. 2694; Alexandresco. ed. 2-a, IV, par-
tea II. p 39, nota 4, 61; C. Hamangiu,
NI
RS
este opera testatorului ci a unei alte per-
soane. (Vazeille. Successions. Art. 970, No.
4: Dalloz. Rep., Dispositions entre vifs. No.
2654: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea «.,
p. 38, 39).
36. După altă părere, există prezump-
tiunca că tot ceeace este şters este opera
testatorului, chiar dacă după ştersătură
sar puteă ceti cu uşurintă ceeace a fost
|. scris. (Duranton. IN, No. 285; Dalloz, Rep.

Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu. IlI, Dispositions entre vifs. No. 2654).

No. 1248). 37. Dacă însă din contextul frazei se
29, Dacă însă aceste însemnări de vede 'că ştersătura a fost făcută din ne-
LU

trimeteri au de scop numai să interprete băgare de scamă sau din grabă, nefiind
sau să complecteze. dispoziţiunile din tes- nici un moliv de a fi fost făcută ştersătura,
tament, ele nu trebuese să fie datate și ea va fi considerată că nu a avut loc. (Dal-
semnate de testator. (Demolombe, AXI, loz, Rcp., Dispositions entre vifs, No. 2634;
No. 155: Troplong, Donations et testa- Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea II, p.
ments, lil, No. 1174: Aubry et Rau, ed. 38, 39).
RA

4-u, VII, $ 668, p. 106; Dalboz: Rep., Dis- 38. După această a doua părere, cel
positions entre vifs, No. 2630: Laurent, care va pretinde că ştersătura a fost fă-
XIII, No. 214, 215; Baudry et Colin, Do- cută de o terță persoană iar nu de testa-
nations ct testamenis, II, No. 1914: Alexan- tor, va trebui să facă dovada alegaţiunei
dresco, ed. 2-a. 1V, partea LI, p. 61; C. Ha- sale şi dacă se va face această dovadă
T

mangiu, |. Rosetii-Bălănescu şi Al. Băi- ştersătura va fi considerată că nu a avut

coianu, III, No. 1249). loc. (Dalloz. Râp., Dispositions entre vifs,
EN

30. Tribunalele vor apreciă în mod No. 2634).

suveran dacă însemnările de trimeteri 39, Ducă data şi iscălitura au îost
conțin o dispoziţie .nouă sau constituese
numai
şterse de către testator. testamentul nu
o interpretare sau o compleciare are nici o valoare. (Dalloz, Rep., Dispo-
a dispozițiunilor de testament. (Baudry sitions entre vifs. No. 2634). , ,
Că Solia. Donations et testaments, II, No.
I/C

40. Testamentul este valabil chiar

dacă este acoperit de ştersături şi scrieri
„81. Deasemenea tribunalele vor apre- între linii din care se poate vedeă că tes-
ciă în mod suveran dacă însemnările de tatorul a făcut alte dispozițiuni decât cele
trimeteri sunt făcute de testator înainte ce le fiicuse la început. (Dalloz, Râp., Dis-
AS

sau după datarea şi, iscălirea testamen- positions entre vifs, No. 2635; Comp.: A-
tului. (Baudry et Colin, Donations cet tes- lexandresco. ed. 2-a, IV, pariea II, p. 40).
taments, II, No. 1916; Alexandresco. cd. 4 |. Testamentul este valabil, chiar dacă
2-a, IV, partea TI, p. 62). ar fi şters în întregime și testatorul ar fi
32, In cazul când însemnările de tri- scris între linii alte dispoziţiuni. (Dalloz,
UI

metere adică dispoziţiunile adiţionale nu Râp.. Dispositions entre vils, No. 2635).
vor fi valabile şi deci vor fi anulate, tes- 49. Testamentul este valabil. chiar dacă.
“ tamentul va_ rămâne valabil. (Demolombe, în urma ştersăturilor şi scrierilor printre
XXI, No. 117; Baudry et Colin, Donations
BC

linii. ar cuprinde unele cuvinte fără nici

„et testaments, II, No. 1917; Alexandresco, o legături cu restul testamentului, dacă
ed. 2-a, IV, partea IL. p. 62). ele nu schimbă sensul dispoziţiunilor fă-
33, Ștersăturile făcute întrun testa= cute. (Michaux, Testaments, No. 1699; Da!-

— 152—
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE 'TESTAMENTARE "Art, 859 -

loz, Rep., Dispositions entre vifs, No. 2636; Baudry et Colin. Donations et testaments,

RY
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. II, No. 1902; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
40). partea II, p. 41; C. Hamangiu, I. Rosetti-
43, Lestumentul poate fi anulat dacă Bălănescu şi Al. Băicoianu, lil. No. 1247).
după ştersăturile făcute, poate [i conside- 52. Orbii pot testă în formă oloerafă,
rat numai ca un procct de testament, a- mai cu seamă cu ajutorul unei alte per-

RA
bandonat de testaior, deoarece frazele ră- soane, ducă se constată că această per-
mase nu au nici un înţeles. (Dalloz, Rep. soană a dat numai un ajutor material tes-
Dispositions entre vifs, No. 2659, 2641, 2042; tatorului, îndreptându-i hârtia, aşezându-i
Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea II, p. 40). mâna ;pe hârtie șau îmmuind tocul
" 44a Testamentul care cuprinde cuvinte în cerneală, iar nu i-a condus mâna pen-

LIB
şterse şi înlocuite prin altele, este vala- tru a formă literele. (Demolombe, XA,
bil, ducă testamentul poate fi cetit şi are No. 71 ter, 258: Michaux, Testaments, No.
un sens, indiferent de numărul cuvinte- 1059: Aubry et Rau, VII, $ 662, 665 p.
lor şterse şi înlocuite prin altele. (Dal- 92; “Troplong, Donations et testaments, ],
loz, Râp., Dispositions entre viis, No. 2637; No. 540; Laurent, XILI, No. 168; Baudry
Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea II, p. 33; et Colin, Donations et testaments, II, No.
C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi Al. 1902; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,

ITY
Băicoianu. LII, No. 1248). p. 34, 41, 112, nota 1; Contra: Grenier,
45, lribunalele vor apreciă în mod su- Donations et testaments, Il, No. 281).
veran care este efectul ştersăturilor, cu- 58, Lestamentul olograf scris cu litere
vintelor înlocuite şi a scrierilor printre chirilic, în cifre sau cu semne scurtate
linii, făcute întrun testament. (Dalloz, cum oeste stenosgrafia, este valabil. (De-
Râp., 'Dispositions entre vifs, No. 2650, molombe, AXI, No. 70; Alexandresco, cd.
2711; Alexandresco, ed. 2-u, IV, partea IL
p. 39).
48, Testamentul olograf,
oricare ar fi procedeul de scris, întrebuin-
este valabil,
RS
2-a, IV, partea IL, p. 45).
54, lestamentul olograf poate fi scris
într'o limbă străină. (Demolombe,
No. 120: Michaux, 'Testaments, No. 1736;
XXI,

țat de testator, dacă se constată că ela

IVE
Aubry et _ Rau, ed. 4-a, VII, S 665, p. 9%;
fost scris în întregime, datat şi semnat de Laurent, XIII, No. 170; FHuc, VI, No. 269:
tesiator. (Dalloz, R€p., Suppl., Disposi- Josserand, II, No. 1274; Alexandresco, ed.
tions entre vils. No. 646; Îissorand. III, 2-a, LV, partea II, p. 45; C. llamangiu, |.
No. 1274; Alexundresco. ed. 2-a, LV, par- Rosetti-Bălănescu și Al Băicoianu, III,
tea II, p. 4; C. Hamangiu. l. Rosetti-Bă- No, 1247), ”
UN

lănescu și Al. Băicoianu, LII, No. 1247).
47. lestamentul olograf poate fi scris
cu cerneală, cu sânge sau cu orice alt li-
chid. (Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs,
No. 20146; Baudry et Colin. 'Donations et
testamenis. II, No. 1906; Josserand, III,
No. 1274; Alexandresco,
55. Deasemenea, testamentul olograf
poate fi scris chiar într'o limbă moartă,
cum e limba latină sau greacă, (Troplong,
Donutions et testaments, III, No, 1503;
Michaux, Testaments, No. 1706; Planio!,
III, No. 2695; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
ed. 2-a, IV, par- partea II, p. 45; C. Hamangiu, I. Rosetti-
AL

tea II, p. +4; C. Hamansiu, |. Rosetti-Bălă- Bălănescu şi Al, Băicoianu, LII, No. 1947).
nescu şi Al. Băicoianu, LII, No. 1247). 56. Lestamentul olograf făcut în ver-
48, Testamentul olograf poate fi scris suri, este valabil. (Michaux, 'Festaments,
şi cu creionul. (Demolombe, XXI, No. 192: Na. 1708; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
TR

Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, 8 668, p. 105: tea IL, p. 45).
Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No. 57, lestamentul olograf nu trebueşte
2646: Laurent, XIII, No. zi: Baudry et numaidecât să fie scris pe o foae de hâr-
Colin. Donutions et testamenis, IL, No. tie izolată şi specială; astfel testamentul
1906: Planiol, III, No. 2693; Josserand, ÎI. olograf este valabil dacă este scris pe un
EN

No. 1274; Alexandresco. ed. 3-a, IV, partea registru de socoteli sau pe un repistru
II, p. 44; C. Hamangiu. [. Roseiti-Bălă- casnic de gospodărie. (Demolombe, XXI,
nescu şi Al. Băicoianu. III. No. 1247). No. 124; 'Demante et Colmet de Santerre,
49, Testamentul olograf poate fi scris IV, No. 1t5 bis, V; Michaux, Testaments.
în parte cu creionul şi în parte cu cer- No. 1701: Aubrv'et Rau, ed. 4-a. VIII, $
I/C

neală. (Alexandresco, cd. 2-a. IV. partea 66S, p. 105: Dalloz. Râp.. Dispositions en-
II, p. 44, nota 5). tre vifs, No. 2645, 2653; Baudry et Colin,
50. Testamentul olograf poate fi seris Donations et testamenis, II, No.: 1904:A-
cu diamantul pe sticlă, cu vârful unui cu- lexandresco. cd. 2-a, 1V, partea II, p. 42).
AS

it sau _al altui instrument.
ANI. No. 70. 122: 'Troplong,
testaments, III, No. 1472; Morlon II, No.
“78: Michaux, Testaments, No. 1705; Au-
'bry et Rau. ed. d-u, VII, 8 668, p. 105;
UI
(Demolombe, 58, Testamentul olograf este valabil
Donations et ori pe ce ar fi fost scris; astfel el poate
fi scris pe pergament, pe lemn, pe piatră,
pe părcte, pe o carte de joc. pe carton,
pe pânză, etc. (Demolombe, XXI, No. 121:

Laurent, XIII, No. 171; Baudry et Colin. Mourlon, II, No. 778; Demante et Colmet
Donations et testaments, II, No. 1906: A- de Santerre, IV, No. 115 bis, V; Alichaux,
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 44). “Testaments, No. 1700; Marcadă, Art. 970;
51. Testamentul scris de un orb cu Dalloz, R6p.. Dispositions entre vifs. No.
BC

scrierea specială în relict inventată pen- 2646; luc, VI, No. 269; Baudry et Colin,
tru orbi, este valabil. (Huc. VI. No. 270: Donations et testaments, II, No. 1906; Jos-

— 153—
 Codul civil
Art, 859 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE

[. Rosetti-Bălănescu şi Al, Băicoianu, Lil,

serand, UI, No. 1274: Alexandresco, cd.

RY
2-a, IV, partea II, p: 41; C. Hamangiu, |. No. 1947).
olograt
A]. Băicoianu, III. G5, In acest caz testamentul
Rosetti-Bălănescu ŞI
No. 1247). N poate purtă două date: una la început şi
59, Deasemenea testamentul olograi alta la sfârşit, din care rezultă timpul în
poate fi seris cu diamantul pe un gcam, care testatorul a redactat testamentul său.

RA
(Baudry et. Colin, Donations et testa-
pe un zik pe o placă de ardezie, etc,,
bine înţeles rămânând dreptul tribunale-
-ments, II, No. 1919).
lor să aprecieze dacă intenţiunea autoru- 66. Pentru valabilitatea unui testament
lui a fost să facă un testament. (Baudry olograf. trebueşte ca el să fie datat de
însăşi testatorul. (Demolombe. NA, No. 71:
et Colin, Donations et testaments, Il, No.
Huc, VI, No. 273; Josserand, LII, No. 1274

LIB
1907; Josserand, III, No. 1274; C. Haman-
giu, L. Rosetti-Bălănescu şi Al. Baicoianu. 1277; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
JII. No 1247). UL, p. 53; C. Hamangiu, |. Rosetii-Bălă-
60. Testamentul olograf poate fi fă-. nescu si Al. Băicoianu, Il. No. 1949).
G7, Art. 970 c. civ. fr. ($59 e. civ. rom.)
cut pe hârtie liberă, nctimbrată sau pe
nu arată ce se înţelege prin cuvântul:
hârtie timbrată. (Josserand. III, No. 1274;
„dată”. ci prevede numai că testamentul

ITY
Alexandresco,' ed. 2-a. IV. partea II, p:
olograf trebueşte să fie datat. Prin data
56; C. Hamangiu, |. Rosetti-binunescu şi
i unui testament olograf, se întelege indi-
Al. Băicoianu, Il], No. 1247). carea zilei, lunci şi anului când a fost
G(, Un testament olograt poate fi scris făcut. (Demolombe, XXI, No. 75 urm:
pe mai multe foi chiar separate, cu con- Aubry ct Rau, ed. t-a, VII. S 668, p. 103; .
dițiunea ca între ele să fie legătură in-
telectuală, astfel ca să formeze un singur
act, deoarece legea nu cere ca testamen-
tul olograf să fie redactat întrun singur
context. (Demolombe, XXI, No. 128; Iro-
RS
Michaux, Testamenis, :No. 1710; Dalloz
Rep., Dispositions entre vils, No. 2655-
Suppl., Dispositions entre viis, No. 637,
Laurent. XIII. No. 189, 192; Baudry
Colin, Donations et testaments, II, No.
et
plong, Donations et testaments, Il, No.
VE
1928: Planiol, „ No. 2690; Josserand.
1475; Michaux, Testaments, No. 1702: IV
III, No. 1276; Alexandresco, ed. 2-a,
Massc et Verge sur Zachariae, III. S 437: partea II, p. 53, 56; C. Hamangiu. ]. Ro-
text și nota 6, p. 95; Aubry et Rau, ed. sefti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No.
4-a, VII, $ 608, p. 105; Dalloz, Rep. 'Dis- 1249).
NI

positions entre vils, No. 2595, 2649; Suppl» G8. Chipul în care se indică data unui
Dispositions entre vifs, No. 656; l.aurent. testament ologrul, nu este supusă unci for-
XIII, No. 174; Iluc, VI, No. 270; Baudry mule sacramentale. (Dalloz. Rep., Dispo-
et Colin, Donations ct testaments, II, No. sitions entre vifs, No. 2654). ”
LU

1905; Josserand, III, No. 1274: Alexan-

dresco, cd. 2-a, IV, partea II, p. 4; C 89. Data unui testament olograi poate
Hamaugiu, |. Rasetti-Bălănescu şi Al. Băi- fi scrisă în cifre sau în litere, totuşi €
mai bine să fie scrisă în litere pentru a nu
coianu, III, No. 1247).
putcă fi alterată mai cu uşurinţă. (Pothier,
62, Testamentul olograf, scris pe mai Donations et Testamenits. Cap. |, Art, 2. Ș$
multe foi, este valabil chiar dacă data si
RA

2, No. 11; :Demolombe, XXI. No. St; Mar-

semnătura sunt puse în ultima fouie, dacă
se constată că în intenţiuneu testatorului,
foile pe care este scris testamentul for-
mează un singur testament. (Baudry et
Colin, Donations ct testaments, Il. No.
T
cade, Art, 970; Michaux, Lestaments, No.
1695; Alass6 cet Vera sur Zachariae, III.
$ 454, p. 80, S7, $ 457, nota 2, p. 95: Aubry
et Rau. cd. d-a, VII, $ 668, p. 107: Laurent,

XIII, No. 208; Baudry et Colin, 'Donations

1903: Alexandresco, cd; 2-a, LV. partea Il, ct testaments, li, No. 1935; Planiol, Il,
p. 45; C. Ilamangiu, Î. Rosetii-Bălănescu Alexandreszo, “ed. 2-a. IV, par-
EN

şi Al. Băicoianu, LII, No. 1247).

No. 2690;
tea II, p. 36, 57; C. Ilamangiu, I. Rosetti-
832. Tribunalele vor apreciă în mod Bălănescu și Al. Băicoianu, III, No. 1249).
suveran dacă între diversele. foi.pe care _7Q. Data poate fi scrisă şi în termeni
este scris un testament olograf există o echivalenți, dacă se constată că ci ex-
legătură materială şi intelectuală, astfel primă în mod elur elementele ce trebuesc
I/C

încât formează un singur act, (Baudry so compue. (Demolombe, XXI, No. 85:
et Colin, 'Donations et testamenis, II, No. 'Troplong, Donations__ct_ testamenis. II.
1905: Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea II, No. 1472; Mourlon. II, No. 725; Michaux.
p. 45; C. Namangiu, |. Roseiti-Bălănescu Testaments, No, 1712; Aubrv et Rau. cd.
AS

şi Al. Băicoianu, LII, No. 1247). 4-a, VII, $ 66$, notele 6. 7, p. 103; :Dalloz,
G4, Testamentul olograf. este valabil Rep, Dispositions entre vils., No. 2654:
chiar dacă este scris în mai multe şedinţe Laurent, XIII, No. 1S9: Baudry et Colin.
şi în mai multe zile. (Demolombe, XAI, Donations
„et testaments. Il, No. 1955.
No. 129; Mass6 et Verg€ sur Zachariac, 1934: Planiol, III, No. 2690; Josserand, III.
UI

III, $ 457, nota 5, p. 92; Aubry et Rau. No. 1276; Alexandresco, ed. 2-a. IV, par-
ed. 4-a, VII. $ 668, p. 106: Laurent, XIII. tca II, p. 58; Nacu, II, p. 355: C. Haman-
No. 173, 212; Iluc, VI, No. 270; Baudry et giu, I. Rosectti-Bălănescu şi Al. Băicoianu.
Colin, Donations ef testaments, II, No. TI. No. 1249).
BC

1919; Planiol, III, No. 2693; Alexandresco. 74, Astfel se poate indică data, scriin-
ed. 2-a, IV, partea II, p. 4%; C. Hamangiu, du-se că testamentul a fost făcut în pri-
Codul civil DESPHE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 859

ma zi a anului sau în ziua sau în ajunul Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu. III, No.

RY
unei sărbători care poartă aceeaş dată în 1249, 1250). ,
fiecare an, cum ar fi Crăciunul, cte. (Dal- 179. Un străin ar face în mod valabil
loz. Râp., Dispositions entre vifs, No. 2654: un testament olograf:în România, fără
Josserand, il], No. 1276; Alexandresco, ed. dată, dacă legea ţării sale nu prevede o-
2-a, IV, partea II, p. 58; C. Haimangiu, 1. bligaţia ei. (Alexandresco, ed. 2-a, 1V,

Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
No. 1249).
72, Testamentul olograf nu trebueşte
să cuprindă ora când a fost făcut, (De-
molombe, XXI. No. 80; Laurent, XIII, No.
RA
(Îl. partea 1, p. 55, nota). ,
, 89. Data unui testament ologrăf poate
fi pusă în orice parte a iestamentului,
deoarece legea uu indică un loc anumit,
fiind suficient numai ca ea să se aplice la

LIB
189; Baudrv et Colin, Donations et testa- întreg testamentul. (Demolombe, XXI, No.
ments, II, No. 1930, 1931; Josscrand, III, 115; Aubry et lau, ed. t-a, VII, $ 668, p.
No. 1276; Alexandresco, cd. 2-a, IV, par- 107; Dalloz, Re€p., Dispositions entre viis,
tea IL, p. 57), No. 2594 urm.; Suppl., Dispositions entre
73. Testamentul olograf nu trebucşte vifs, No. 649; Laurent, XIII, No. 174; Bau-
neapărat să cuprindă menţiunea. locului dry et Colin, 'Donations et testaments, II,

ITY
unde a fost ăcut. (Demolombe, ANI, No. No. 195S; Planiol. III, No. 2690; Josserand,
78: Mourlon, II, No. 773, 791: Marcad6, IN, No. 1275; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
Art. 970; Aubry ct Rau, ed. d-a, VII. S partea II, p. 5S; C. Hamangiu, L. Rosetti-
66$, p. 107: Laurent, XIII. No. 207; Huc, Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, 1249).
81. După părerea dominantă, data -
VI, No. 275: Baudry ct Colin, Donations
ct testaments, II, No. 1929: Pluniol, III No. poate fi pusă înainte sau după semnătură,
2695; Josserand, III, No. 1279; Alexan-
dresco, ed. 2-a. IV, partea II. p. 54, nota
1, 57, 65: C. Hamangiu, I. Rosctti-Bălă-
nescu' şi Al. Băicoianu, HI, Nu. 1249. 1250).
p. 95;
RS
cu condițiune ca să se constate că emană
dela testator. (Duranton, IX, No. 32, 38;
Demolombe, XXI, No. 115, 116; Masse et
Verge sur Zachariac, III, $ 457, nota 3,
Marcadâ, Art. 970; Troplong, Do-
14, Indicaţia neadevărată a unei loca-
IVE
lităţi în testamentul olograf, nu aduce nu- nations et _tesiaments. III, No. 1491; De-
litatea testamentului, deşi sar stabili că mante et Colmet de Santerre, IV. No. 115
iestatorul nu a fost niciodată în accă lo- bis, IL; Aubry et Rau, ed. i-a, VII, $ 668;
calitate, deoarece testamentul olograf nu nota 7, p. 107; Alichaux, Testaments, No.
1719; Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs,
trebucşte să cuprindă. indicația locului No. 2672; Suppl., Dispositions entre
unde a fost făcut. (Michaux, Testaments, vifs,
UN

No. 1729; Dualloz. Rep., Dispesitions entre No. 650; Huc, VI, No. 276; Baudrvy ct Co-
lin, Dontions et iestaments, II. No. 1922;
vifs, No. 2653; Alexandresco, ed. 2-a, 1V,
partea ÎI. p. 63: C. Ilumangiu, L. Rosetti- Comp.: Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea
II, p. 5S, 59 nota).
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1250).
„82. După altă părere, data trebueşte
75. Daia trebueşte scrisă de mâna tes-
să fie pusă, sub pedeasa de nulitate, îna-
tatorului. Testamentului olograf este nul
AL

intea semnăturei. (Pothier, Donations et

dacă o parte din dată este scrisă de, tes-
testaments, cap. Î, Art. 2, $ 2; Merlin,
tator iar cealaltă parte a lost tipărită. „&pertoire, Testaments,
“(Alexandresco. ed. 2-a, IV. partea ÎI. p. seciion 2, $ 4,
Art, 3, No. 6; Toullier, V, No. 575: Lau=
55, nota 2; Comp.: C. Hamangiu, Î. lo-
No. rent. XIII, No. 211).
TR

seţti-Bălănescu și AL. Băicoianu, Ill,

82. Data și semnătura unui testament
1249). | . olograf nu trebuese să fie scrise odată
7G, Testamentul olograf este nul dacă cu redactarea testamentului, ci pot îi
toată data sau o parte din ca ar [i scrisă scrise şi mai tărziu, fiind suficient numai
de o mână străină. (Alexandresco, ed. 2-a, să fie scrise de mâna testatorului. (Dal-
EN

IV, partea II, p. 55). loz, Rep., Dispositions entre vifs, No. 265),
71. Indicaţia datei într'un testament 84, Lestumentul olograf este nul dacă
olograf este necesară pentru a se putea data este pusă pe plicul ce îl conţine iar.
constată dacă la data facerei testamentului. nu pe însuşi testamentul olograf. (Alexan-
testatorul eră capabil de a dispune de bu- resco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 51).
I/C

bunurile sale şi pentru cazul când existând 85, Dacă testamentul olograf este scris
mai multe testamente, a se putcă cercetă în mai multe zile data se va puteă pune
care este revocat, (Demolombe. AXI, No. în ziua când el a fost terminat. (Demo-
75; Laurent, XIII, No. 153; Baudry et.Co- lombe, AXI, No. 129: Laurent, XIII, No.
AS

lin. Donations et testamenis, II, No. 1935: 172. 219; Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea
Planiol, III, No. 2691; Josserand, III, No. II, p. 60).
1275; Alexandresco, ed. 2-a. 1V, partea 86. Dispoziţiunile adiţionale ale unui
II, p. 54; Nacu, IL, p. 554: C. Hamangiu, testament olograf, oriunde ar fi scrise pe
I. Dosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III. foaea pe care este scris testamentul olo-
UI

No. 1249). , graf nu trebuesc să fie datate şi semnate

79. Lestamentul i
olograf -care nu cu-. în mod particular, deoarece li se apalică şi
nrinde data, este nul sau mai bine zis lor data şi semnătura pusă pe testament.
inexistent, (Laurent, XIII, No. 195; plos5e-
BC

(Demolombe, XĂI, No. 154, 136; Froplong,

rand, II], No. 1277: Alexandresco, ed, 2-a. Donations ct testamenis, III, No. 1474, Au-
IV, partea LI, p. 56, 63; C. Hamangiu, |. bry et Rau, ed. -a, VII. $ 668, p. 105;

— 155;
 Art, 859 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

RY
Dalloz. Râp., Suppl.. Dispositions entre plong, Donations ct testaments, III. No.
viîs, No. 651; Laurent, XIII, No. 154; Huc, 1482; Michaux, Testaments, No. 1716; A-
VI. No. 277). lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II. p. 63).
N 87. Data testamentului olograf se a- 95, In cazul când data este îndoelnică
plică și dispozitiunilor făcute în josul tes- din cauza prostului scris al testatorului,

RA
tamentului, dacă după poziţia lor din tes- tribunalele, pentru fixarea adevăratei
tament, se poate conchide că ele au fost date, vor cercetă actul, cerând la nevoie
scrise în aceeaş zi cu dispoziţiunile
sem- şi părerea unui expert, ținând socoteală
nate şi cu cari formează un singur con- şi de împrejurările exterioare. (Dalloz,
text. (Dalloz, Râp.. Dispositions entre vifs, Rep., 'Dispositions centre vifs, No. 2664;
No. 2678; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- Baulry ct Colin, Donations ct testaments.

LIB
tea II, p. 60, 61). II, No. 1961; 1962, 1963).
88. Adiţiunile făcute la un testament 98. Nu sc poate consideră ca o dată
olograf după ce a fost datat, sub forma nesigură, faptul că testamentul olograf
de scrieri între linii sau însemnări de tri- poartă două date, de exemplu, dacă se
miteri pe margine, nu au nevoie să fie serie la sfârşitul testamentului că.e făcut
datate şi semnate în mod special, când la: „14 şi 15 lanuaric“. (Dalloz, Râp., Dis-

ITY
scopul lor este de a explică sau inter- positions centre vifs, No. 2665; Alexan-
pretă dispoziţiunile testamentului. (De- dresco, ed. 2-a, IV, partea IL, p. 00, 62)..
molombe, XXI, No. 135, Troplong, Dona- 97, Dacă însă testamentul olograf va
tions et testaments, III, No. 1474; Dalloz, avcă o dată alternativă, de exemplu: „ti
Rep., Dispositions entre vils, No. 2650 sau 15 Januaric”, cl va îi anulat mai cu
urm.: Josserand, III, No. 1275; Alexan- scamă dacă din termenii săi nu rezultă
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 61, 62).
89. Tribunalcele vor apreciă în mod su-
veran. după elementele de dovadă scoase
numai din însăşi testamentul olograf, dacă
RS
data când a fost făcut. (Alexandresco, cd.
2-a, LV, partea II, p. 62).
98, Deşi după
,
rigoarea principiilor, dis-
pozițiunile art. 1528 c. civ. în. (1182 c. civ.
clauzele adiţionale au fost trecute în tes- rom.), ar trebui să.se aplice şi la testa-
VE
tament înainte sau după confecționarea mentelc olografe, deoarece ele nu sunt de-
lui. (Demolombe, XXI, No. 133 urm.; Dal- cât nişte acte sub semnătură privată totuşi
loz, Râp., Suppl.. Dispositions entre vifs. ele, fac deplină credință de data lor față
No. 652: Alexandresco, cd. 2-a, IV. partea de toţi cărora le. sunt opuse, când ei au
NI

II, p. 62). recunoscut scrisul şi semnătura sau când

90, Cel care alegă că dispoziţiunile ele au fost verificate în justiție, deoarece
adiționale au fost făcute în testamentul textul acestui articol şi motivul care a de-
olograf, posterior confecţionării lui, va tre- terminat înscrarea lui în cod, resping apli-
LU

bui să dovedească alegaţia sa. (Dalloz, carca lui la actele de ultimă voinţă, singura
Rep Suppl., Dispositions entre viis, No. permisiune fiind de a se complectă data cu
55 elemente trase chiar din conţinutul testa-
94, Ncsiguranța datei echivalează cu mentului. (Demolombe, XXI, No. 155:
lipsa complectă a ci și anulează testa- Mourlon, II, No. 780; Demante ct Colmet
mentul olograf, deoarece data nu merită
RA

de Santerre, LV, No. 115 bis, II, IX; Tro-

credința decât atunci când este sigură. plong, 'Donaiions ct testaments, III, No.
(Demolombe, XXI, No. s5; Troplong, Do- 1498; Mass6 et Verg6 sur Zachariae, [Il.
nations et testaments, III, No. 1482; Dal. $ 458, p. 99: Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $
loz, Râp., Dispositions entre viis, No. 2660: 668, text şi notele 10, 11, S 669, text şi
Laurent, XIII, No. 191; Baudry et Colin, notele 9 urm., p. 112; Dalloz, Rep., Dispo-
T

Donations ct testaments, II, No. 1960; A- sitions entre vifs, No. 2707; Huc, VI, No.
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea LI, p. 65). oS1; Baudry et Colin, Donations et tes-
EN

92, Data unui testament olograf nu taments, II, No. 1992; Planiol, III, No.
poate fi nesigură, atunci când poate fi. 26092, 2097: Colin et Capitant, III, p. 854,
sigur precizată după faptele scoase din 855; Josserand, III, No. 1279, 1281; Alexan-
însăşi testamentul, din enunţările scrise dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 64, 65,
de mâna testatorului. (Laurent, XIII. No. Zi urm.: VII, p. 1S0; Matei Cantacuzino,
I/C

194; Baudry ct Colin. Donations et testa- No. 471: C. Tlimangiu, I. Rosetti-Bălă-

ments, II, No. 1962; Alexandresco, ed. 2-a, nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1257:
IV, partea IL, p. 63). , Contra: Laurent, XLII, No. 240 urm.).
93. Faptul că data poartă înlocuire de 99, Moștenitorii testatorului, care nu
cuvinte şterse nu face ca data să devie
AS

nesigură, dacă ca poate fi cetită. „vuran- sunt terţi, ci reprezentanții săi, nu au drep-
ton, lĂ, No. 37; 'Troplong, Donations et tul să nu recunoască data testamentului
testaments,; III, No. 148; Dalloz, Rep. olograf, afară de cazul când dovedesc că
Disnositions entre viis, No. 2661; Laurent, ca este mincinoasă, (Demolombe, XXI, No.
XIII, No. 190; Baudry et Colin, Donations 155; Aubry ct Rau, ed. 4-a. VII, $ 669, p.
UI

et testaments, II, No. 1936; Planiol, III, 119; Dalloz. Rep. Dispositions entre vifs,
No. 2694; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- No. 2707; Huc, VI. No.:281; Baudry ct Co-
tea II, p. 62). lin, Donations et testamenis, II, No.:1992).
BC

„94, Dacă ştersăturile împiedecă a se 100. Testamentul olograf posterior re-

distinge clementele datei, testamentul olo- voacă un testament autentic anterior, de-
graf este nul, deoarece este nedatat. (Tro- oarece testamentul olograf face deplină

— 156 —
Codul civil DESPRE DIȘPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE “Art. 859
credinţă de data lui. (Demolombe, XXI, No. 105. Chiar dacă sar admite că falsi-

RY
155; Dalloz, hep., Dispositions entre viis, tazteu data unui testament olograf, a cărui
No. 2716; Baudry et Colin. Donations et scriere este recunoscută, nu poate îi stabi-
testaments, II, No. 1993; Alexandresco, ed. lită decât prin înscrierea în fals, această
2-a, IV, parteu [|], p. 71, nota 2). regulă suferă excepţiune în cazul când tes-
10|, icstamentul olograf care a fost tamentul este atacat pentru cauza de su-

RA
recunoscut de moştenitori, sau ţinut ca re- estie şi de captație. (Baudry et Colin,
cunoscut de ei, face deplină credinţă de onatious et testaments, II, No. 1996; Pla-
data sa, chiar dacă testatorul, ar ti cu- niol, ILI, No. 2697; Josserand, Il], No. 1281;
zut în stare de demență după confecţio- Alexandresco, ed; 2-a, IV, partea II, p. 72,
narea testamentului şi ar fi încetat din nota 2; C. Hamangiu, LI. Rosetti-Bălănescu

LIB
viaţă în această stare, (Demolombe, XAL, “si AL. Băicoianu, III, No. 1258).
No. 156; Aubry et Rau, cd. -a, VII, $ 669, 108. Deasemenea când testamentul olo-
p. 112; 'Dalloz,. hâp, Dispositions entre «rat este atacat peniru motivul că testato-
vifs, No. 2705; Huc, VI, No. 281; Baudry rul nu era sănătos la minte. (Baudry et Co-
et Colin, Donatious et testaments. II, No. lin, 'Donations et testaments, II, No. 1997;
1995: Alexanuresco, ed. 2-a, LV. partea II, . Planicl, III, No. 2607; Alexandresco, ed.
p. Zi, nota 2; Comp.: Josserand, III. No.

ITY
2-a, IV, partea II, p. 72 nota 2; C. Haman-
1281). , ' “iu, |. Rusetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
102. Testamentul olograf, făcând de- ILIE, No. 1258).
olină credință prin el însuşi în privinţe 107. In aceste două cazuri precedente,
datei sale, pentru a dovedi că el a fost falsitatea datei precum şi sugestia, capta-
făcut la o altă dată decât cea meu- ţia şi demența vor puică fi dovedite prin
ționată, după o părere, nu se va puteă re-
curge decât la calea înserierei
şi la

Rau,
actele
et testaments,
cd.
auientice.

4-a,
ÎL, o.
VII, $ 069,
(Grenier,
228, 295;
p.
în fals, ca
Donutions
Aubry
115; Dalloz,
et
RS
toate mijloacele de probă admise de lege.
(Demolombe, XXI, No. 159; Baudry cet Co-
lin, Donations ct testuments, II, No. 1993;
Comp.: C. Hamangiu, |. Rosetiti-Bălănescu
si AL Băicoianu, II, No. 1258).
IVE
Rep., Suppl., Dispositions entre vits, No.
666; Planiol, 11], 2697; Comp.: Josserand, 108. Pentru ca să se poată admite a se
LL, No. 1281). dovedi frauda testatorului prin scrierea
103, După altă părere, dominantă, fal- unci date false, trebucşie ca să se alege
sitatea datei unui testament olograi a cărui fapte precise şi concludente. (Dalloz, Râp..
scriere este recunosculă, se va puteă fuce Dispositions entre viis, No. 2715).
UN

şi prin alte umijloace, iar nu numai prin 109. Falsitatea datei testamentului olo-
eraf, a. cărui scriere și subscriere au fost
înscrierea în fals. (Duranton, LĂ, No. 47;
Demolombe, XXI, No. 162; Mass6 ct Verge recunoscute, sec va dovedi de către moște-
nitorul care atacă testamentul. (Alexan-
sur Zachuriac, IL, $ 458, nota 3, p. 10;
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 3; C.
Demante et Colmet de Santerre, 1V, No. Iamangiu, I. Rosetti-Bălinescu şi Al. Băi-
115 bis, IX; Alourlon, IL, No. 780; Aubry et
coianu, III, No. 1257, 1258). .
AL

Rau, cd. 4-a, VIL, $ 669, p. 113; Daloz, lt€p. 11Q. [alsitatea datei unui testament o-
Dispositions entre vils, No. 2708, 2711; l.au-
logat echivalează în drept cu lipsa com-
rent, XIII, No. 245 urm.; lluc, VI, No.
plectă a datei. (Duranton, IX, No. 35; De-
281; Baudey et Colin, Dounatious et testa-
molombe, XAI, No. 91 urm.; Grenier, Do-
TR

mcents, Il, No. 1994 urm.; Colin et Capi-

tant, ÎI, p. S01; Alexandresco, ed. 2-a,
nations ct_testaments, No. 229 bis. nota g;
IV, partea LI, p. 72, 73; C. Hamangiu, Mass6 ct Verg6 sur Zachariae, V, $ 437,
I. Rosetii-Bălănescu şi Al. Băicoianu, IL, nota 4; Demante ct Colmet de Santerre, IV,
No. 1958). No. 115 bis, II; Mareadă, Art. 970; Aubry
et Rau, ed. t-a. VII, 8 668, nota 8, p. 103;
EN

104. Un testament ologral a cărui scri-

ere este recunoscută, nu mai face credinţă Dalloz, Nâp., Dispositions centre viis, No.
de data sa, când este atacat pentru cauza 26S1; Suppl., Disposilions entre vifs, No.
de dol sau fraudă, deoarece se tace în ca- 660 urm.; Laurent. XIII, No. 202 urm;
iluc, VI, No. 272; Baudry cet Colin, Donati-
uză aplicațiunea dispozițiunilur art. 154€
I/C

şi 1555 c. civ. fr, (1198 şi 1205 c. civ. rom.), ons et testaments, II, No. 1944; Planiol, III,
după care proba testimonială și prezump- No. 2692; Josserand, III, No. 1277; Ale-
țiunile sunt admisibile când cesie cazul a xandresco, cd. 2-a, IV, partea II, p. 66; C.
se stabili o fraudă, îndreptată contra per- Iumangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
soanelor cari au fost în imposibilitate să-şi coianu, III. No. 1250).
AS

procure o probă scrisă. (Demolombe, XXI, (16. Falsitatea datei unui testament
No. 159; Vazeille, Successions, Art. 970, No. olograf. aduce după părerea dominantă,
nulitatea lui. (Duranton, IX, No. 55; De-
19, 20; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 669,
p. 113; Dalloz, Rep., Dispositions entre molombe, XXI, No. 9i urm.; Grenier, Do-
nations ct testaments, No. 228 bis, nota g:
UI

vifs, No. 2714; Baudry et Colin, Donations Mass et Verge sur Zacharic, V, $ 457, nota
ct testuments, II, No. 1995 urm.; Planiol, 4: Demante et Colmet de Santerre, IV,
III, No. 2097; Josserand, III, No. 1281; No. 115 bis, II; Marcad6, Art. 970; Aubrv
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea IL, p. 72, ct Rau, ed. 4-a, VII, $ 668, p. 105; Dalloz,
BC

nota 2; C. Ilamansiu, |. Rosstti-Bălănescu Râp., Dispositions entre -vifs, No. 2651;

şi Al. Băicoianu, III, No. 1258). Suppl., Dispositions entre vifs, 'No. 660

-
15 4
 DESPRE! DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil
Art. 859
Dispositions

RY
urm.; Laurent, XIII; No. 202 urm.; Huc, tului. (Dalloz, Rep. Suppl.,
entre vifs, No. 668). |
VI, No. 272; Baudry ct Colin, Donations
et testaments; II, No. 1944; Planiol, III. “118, Deasemenea, în afară de cazul de
No. 2692; Josserand, III, No. 1277; Alexan- fraudă, dovada falsităţii datei va puteă fi
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 66; C. scoasă din împrejurări exterioare, dacă ele

RA
Hamangiu, I„ Rosetti-Bălănescu şi? Al. îşi au origina în însăşi testamentul olograf.
Băicoianu, III, No. 1250). , | , (Dalloz, Rep., Suppl., Dispositions entre
115, După altă părere, falsitatea datei „vis, No: 668).
unui testament olograf. nu aduce nulitatea 119. Ca exemplu de dovadă
a falsităţii
lui, deoarece defunctul a avut poate mo- datei scousă din împrejurări exterioare
post-

LIB
tive valabile ca să antidateze sau să testamentului olograf, este cazul cânu data
daeze testamentul său. (Dalloz, 6p. arătată în testament este posterioară dece-
Suppl., Dispositions entre viis, No. 602, sului testatorului. (Dalloz, Rep, Dispo-..
665). . sitions entre vifs, No. 2701). |
După această
i a €două părere,
Are data: 120. Dcusemenca când testamentul olo-
113,
este falsă sau nulă numai atunci când este „ral so referă la fapte care s'au întâmplat
rezultatul fraudei sau al demenţei şi: în după daia indicată în testament. (Dalloz,

ITY
acest caz cel care atacă testamentul va Rep. Dispositions entre viis, No. 2695).
tichui să dovedeas că că testamentul a fost 424, Lestamentul olograf care poartă
antidatat prin dol sau din cauza demenţei. data. de 31 Noembrie sau 51 Aprilie este
Dalloz, Rep. : Suppl., Dispositions entre nul deoarece nu:se poate stabili adevărata
Ci No. 662; Josserand III, No. 1277). dată, aceste luni ncavând 51 zile. (Dalloz,
144, Când
graf este valabil. (Demolombe,
eroarea datei provine din o
simplă nebăgare de scamă, testamentul o0lo-
XXI, No.
91, 92; Demante et Colmet de Sanierre, ÎV
et Rau, cd. s-a. VII, $
RS
Rep... Suppl., "Dispositions entre vifs, No,
667: Contra:
Art. 970, p. 547).
129, Ducă
Coin-Delisle,
testamentul olograf a fost
scris pe o loae de hârtie timbrată, falsita-
,
Commentaire,

No. 115 bis; Aubry

VE
668, p. 104; Dalloz, Rep., Dispositions entre tea. dâtei poate rezultă din împrejurarea
vifs, No. 2697: Suppl., Dispositions entre că această dată este anterioară datei emi-
vifs, No. 665; Laurent, XIII, No. 194. 19%; siunei hârtiei aflată în filigramul ei. (Dal-
Iluc, VI, No. 272; Baudry et Colin, Dona- loz, Rep., Suppl., Dispositions entre vifs,
tions cet testaments, II, No. 1950; Josserand, No. 672; Planiol, III, No. 2697; Alexan-
NI

III, No. 1977; Alexandresco, ed. 2-a, IV, «dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 66; Comp.:
partea II, p. 64, 65, 67; C. Hamangiu, |. C. Ilamangiu. I. Hosetti-Bălănescu şi AL.
Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. Băicoianu, III, No. 1250). ȘI
LU

1950, 1251). 123, Eroarea comisă în indicaţia datei

115. Data, recunoscută falsă, a unui testamentului olograf sau omisiunea comisă
testament olograf, poate fi rectilicată, afară în una din părțile datei. pot fi rectificate
de cazul când indicaţia falsă a date i
a fost de judecător, deoarece ele nu aduc în mod
făcută cu intenţie de către testator. Recti- necesar _ nulitatea testamentului. (Dalloz,
ficarca se va face cu elementele scoase nu- R€p., Dispositions . entre vifs, No. 2682;
RA

mui din testamentul olograf, după cum se Suppl.,. Dispositions . entre vifs, No. 669;
face şi dovada falsităţii datei. (Merlin, R6- Josserand, III, No. 1277;.Alexandresco, ed.
pertoire, Testament, section 2, S 1, Art. 2-a, IV, partea II, p. 64; C. Hamangiu, I.
6. No. 10; Demolombe, XXI, No. 91. 92 bis; Rosetti-Bălănescu și Al, Băicoianu, III, No:
Masse et Vergâ sur Zachariac, II, $ 457, 1250, 1951). - !
T

p. 9%; Demante et Colmet de Santerre, IV, „124. Pentru ca eroarea datei să poată
No. 115 bis; Aubry et Rau, cd. 4-a. VII, $ fi rectiiicată, se cere ca falsitatea datei să
EN

66$, nota 10, p. 104; Dalloz, Rep., Disposi- Îje rezultatul unor erori involuntare din
tions entre vifs, No. 2692; Sunppl., Dispo- partea testatorului; prin urmare dacă fal-
sitions entre vifs, No. 669; Laurent, XIII, sitatea datei unui testament olograf pro-
No. 201 urm.; Huc, VI, No. 272; Baudrv vine din voința testatorului, testamentul
et Colin, Donations ct testaments, Il. No, este nul. (Merlin, Repertoire, Testament,
I/C

1951: Planiol, III, No. 2692; Josserand, III, section 2, $ 1, Art. 6, No. 10; Demolombe
No, 1277; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea XĂI, No. 91 urm.; Demante ct Colmet de
II, p. 66: C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălă- Santerre, IV, No. 115 bis; Aubry et Rau,
nescu şi Al. Băicoianu, IL, No. 1250, 1251). ed. 4-a. VII, $ 669, p. 104: Dalloz, Râ&p.
16. Falsitatea datei va fi dovedită nu-
AS

'Dispositions entre _vifs, No. 2692 urm.

mai cu probe scoase din însuşi testamentul 2697 urm.; Suppl., Dispositions entre vifs,
olograf, iar nu cu probe scoase din fapte No. 672; Laurent, XIII, No. 194, 195; Huc.
şi acte exterioare şi străine testamentului. VI, No. 272; Baudry ct Colin, Donations
(Dalloz. Rep., Dispositions centre viis, No. ct testamenis, II, No. 1948. 1949, 1950;
UI

2693; Suppl., Dispositions entre vifs, No. Josserand, III, No. 1277: Alexandresco,
660 urm.; Comp.: C. Hamangiu, I. Rosetti- ed. 2-a, IV, partea II, p. 65, 66; C. Hamaun-
Bălănescu şi Al. Băicoianu, IT. No. 1950). giu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
[ 47. Dacă însă falsitatea datei este in-. ÎIT, No. .1250, 1251).
BC

vocată ca un element de fraudă iar nu ca 125, Cel ce cere nulitatea testamentului

un viciu de formă, proba falsităţii va puteă va fi obligat să dovedească că eroarea da-
fi scoasă din elemente exterioare testamen: ici testamentului olograf” este datorită vo-

— 158—
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 859

inţei testatorului. (Dalloz, Rep., Dispositi- unui testament olograf. poate fi rectificată

RY
ons entre vils, No. 2705). prin ajutorul indicaţiilor rezultate din în-
126. Deasemenea eroarea involuntară a săşi testamentul olograf, dacă neregulari-
datei unui testament olograf nu constitue o tatea datei constitue un fapt involuntaral
cauză de nulitate a testamentului dacă ea testatorului. (Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII,
poate fi rectificată cu. ajutorul elementelor $ 668, p. 104; Huc, VI, No. 272; Baudry et

RA
scoase din însăşi testamentul olograf. (De- Colin, Touations et testaments. II, No.
molombe, XXI, No. 91 urm.; Demante ct 1619; Josserand, Il, No. 1277; Comp.: C.
Colmet de Santerre, IV, No. 115 bis: Tro- Ilamaungiu, |. Rosctti-Bălănescu şi Al Băi-
plong, Donations et testaments, III, No. coianu, IL, No. 4250, 1251).
1482; Michaux, Testaments, No. 1721; Au- 1282. Dacă testamentul olograf a fost

LIB
bry et Rau, ed. t-a, VII, $ 66S, text şi nota scris pe hârtie timbrată. numărul anului
10, p. 104; Dalloz, Rep., Dispositions entre din filigram, nu poate înlocui omisiunea
vifs, No. 2692; Laurent, XIII, No. 194, 200, unuia din elementele substanţiale ale datei,
201; Baudry ct Colin, Donations et testa- în absenţa oricăror alte enunţări sau do-
ments, II, No. 1951 urm.: Josserand, III, vezi scoase din însăşi testamentul. (Bau-
No. 1277; Alexandresco, ed. 2-a. 1V, partea dry et Colin, Donations et testaments, II,

ITY
II, p. 64; C. Ilamangiu, [. Rosctti-Bălă- No. 1926, 1963).
nescu-şi Al. Băicoianu, III, No: 1250, 1251). 123, Omisiunea datei sau data incom-
427, Pentru rectificarea datei vor servi plectă nu pot îi înlocuite, prin data apli-
cată de poştă pe plicul care ar conține un
nu numai enunțările pe care le cuprinde testament olograf făcut prin scrisoare.
testamentul ologral ci şi toate împrejură- (Baudry_et_ Colin, Ponations cet testa-
rile materiale, rezultate din cercetarea tes-
tamentului. Astfel, când
sraf este seris pe hârtie timbrată, data fi-
lisramului hârtici, raportată la data dece-
sului testatorului, va puteă constitui un ele-
testamentul olo- 184. Pentru
RS
ments, II, No. 1965).
valabilitatea
,
unui
ment olograf trebucşte ca el să poarte
nătura testatorului, pentru a se
stabili că nu este un simplu proiect
testa-
sem-
puteă
ci un.
IVE
ment pentru fixarea datei testamentului. act definitiv. (Demolombe, XXI, No. 101:
(Dalloz, R€p., Dispositions entre vifs, No. Michaux, Testaments. No. 1747; Dalloz.
2688, 20S9: Suppl., Dispositions entre vifs, Pâp., Dispositions entre vils, No. 2719;
No. 672; Josserand, II], No. 1277: Baudry Suppl., Dispositions entre vifs, No. 677:
et Colin, Donations ct testaments, IL, No. Josscrand. III, No. 1278; Alexandrescv,
1932, 1954; Comp.: C. Hamangiu, |. Ro-
ed. 2-a, IV. pariea II, p. 46; C. IMamangiu,
UN

setti-Bălăneseu şi Al. Băicoianu, Il], No.

1250, 1251). |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,
No. 1252),
128, Pentru ca să se poată face rectifi- 1235, Semnătura consistă, în genere, în
carea datei unui testament olograf, irebu- numele de familie și cel de botez, astfel
eşte ca din enunţările făcute în testament, cum testatorul este înseris în actele stării .
să se poală afirmă cu siguranță iar nu civile, (Alexandresco, ed. 2-a, IV. partea II,
AL

prin prezumpțiuni, care este adevărata dată p. 46; C. Ilamangiu, I. Rosetti-Bălănescu

a testamentului, în locul celei trecute din și Al. Băicoianu, III, No. 1252).
„eroare, (Merlin, Repertoire, Testaments, 126. Testamentul semnat de o femee
section 2, $ 1, Art. 6, No. 10; Toullier, V, cu pronumele său la care a adăugat nu-
No. 361; Duranton, LX, No. 36; Demolombe,
TR

mele bărbatului cu care trăiă în concubi-

XAI, No. 93 urm.; Grenier, Donations et naj, este valabil. (Alexandresco, ed. 2-a,
testaments, I. No. 228 bis; Troplong, 'Do- IV, partea IL, p. 49).
nations et testaments, III, No. 1484, 1189; 137, Lipsa semnăturei testatorului
Aubry et Rau, ed. 4-a. VII, $ 065, text dintru'un testament olograf, aduce nulita-
EN

şi nota 11, p. 104: Dalloz, Râp., Disposi- tea testamentului, deoarece semnătura con-
tions entre vifs, No. 2694; Suppl.. Dis- stitue o formalitate esențială a testamentu-
positions entre vifs, No. 669. 672; Baudry lui olograf. (Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $
et Colin, Donations et testaments, II, No. 66$, p. 104; Baudry ct Colin, Donalions et
1956).
testaments, II, No. 1964).
129, lectificarea datei unui testament
I/C

138, Semnătura unei persoane se com-

olograf poate să se facă în mod parţial,
punc, în regulă generală. din numele său
adică fie în privinţa zilei, fie în privinţa
de familie. (Dalloz, Râp., Dispositions entre
lunci. fie în privinta anului, deoarece data
greşită a unui testament olograf este divi- vifs, No. 2720: Suppl., Dispositions entre
AS

„zibilă. (Dalloz, Rep., Dispositions entre vils,

vifs, No. 679; Baudry ct Colin, Donations
No. 2601, 2695).
et testaments, II, No. 1965; Comp.: C. Ha-
mangiu, I. Rosctti-Bălănescu și Al.
: Băico-
12Q. Daiu incomplectă sau nesigură a ianu, III, No. 1252).
unui testament olograf, aduce nulitatea tes- 139. Lipsa pronumelui testatorului
UI

tamentului. ca și lipsa de dată sau data dintr'un testament olograf, nu aduce nu-
inexactă. (Baudry ct Colin, Donations et litatea testamentului, deoarece se va puteă
testaments, II, No. 1960; Comp.: C. Ilaman- distinge testatorul de altă persoană pur-
giu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, tând acelaş nume de familie. din diferitele
BC

XII, No. 1250, 1251). împrejurări particulare... (Dalloz, Rep.

131. Data incomplectă sau nesigură a Dispositions entre vils, No. 2721; Comp.:

— 159 —
 1

Art. 859 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TIESTAMENTARE Codul civil

III, No. 1278: C. Ilamangiu, 1. 40; Demolombe, XXI. No. 109; Marcadă,
Josserund,

RY
hosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, Art. 970; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $
No. 1252). . 666, p. 98; Laurent, XIII, No. 225; Baudry
140. Lipsa numelui de familie întrun ct Colin, Donations et testaments, IE, No.
testament olograi, aduce după o părere, 1971; Contra: Merlin, Repertoire, Signature,
nulitatea testamentului. (Toullier, V, No. $ 5, Art, 4 Coin-Delisle, Commentaire, Art.

RA
525, 374; Laurent, XIII, No. 202 urm., 222; 970, No. 40; Comp.: Alexandresco, ed. 2-a,
Iluc, VI, No. 278; Baudry ct Colin, Dona- IV, parica II, p. 48).
tions et testaments, II, No. 1965 urm., 1971; - 1468. Femeca măritată poate între-
Contra: 'Troplong, Donations ct testaments. buinţă, într'un testament olograf, numele
III, No. 1496; Michaux, Testaments, No. bărbatului său mai cu seamă dacă în acest

LIB
1753; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II. mod ea semnă actele civile. (Michaux,
p. 48). FPestaments, No. 1765; Baudry et Colin,
(44, După altă părere, semnătura testu- Donations et testamenis, II, No. 1968; Pla-
torului pusă pe un testament olograf şi ex- niol; I, No. 394; Alexandresco, ed. 2-a. IV,
primată prin pronume, poreclă sau altă partea II, p. 43; C. Hamangiu, I. Rosetti-
desemnare, afară de numele de familic, Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1252).

ITY
este valabilă, dacă testatorul obicinuia în 1447. Femcea măritată va puteă semnă
actele sale civile să întrebuinţeze această testamentul său ologral şi cun numele său
semnătură şi sub care eră cunoscut de de familie ce-l aveă înainte de a se căsă-
multă vreme. (Merlin, Repertoire, Signa- tori. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,
ture, $ 5. Art. 4; Demolombe, XXI, No. 102 p. 49; C. Hamaneiu, I. Rosetti-Bălănescu
urm.; Demante et Colmet de Santerre, IV, şi Al. Băicoianu. III, No. 1252).
No. 115 bis; Marcad6, Art. 970; Troplong,
Donations et testaments, III, No. 1495; Mi-
chaux, Testaments, No.
Rau, ed. +-a, VII, $ 666,p. 99; Dalloz, Rep.
1750; Aubryv et
RS 148, Semnătura neciteaţă care nu per-
mite judecătorilor de fapt ca să recunoască
numele testatorului, aduce nulitatea_testa-
mentului olograf. (Dailoz, Râp., Suppl.
680; Baudry et
Dispositions entre vils, No. 2723; Suppl, entre vis. No.
VE
Dispositions
Dispositions entre vifs, No. 679: Planiol, Colin, Donations et testaments, II. No. 1975:
III, No. 2689; Colin ct Capitant, III, p. 836; Comp.: Alexandreseo, ed. 2-a, IV, pariea
Josserand! III, No. 1278: Alexandresco, TI. p. 49, 50).
ed. 2-a, IV, partea IL, p. 47; C. Hamangiu. 149, In cazul când testatorula voit să
i. “Rosctii-Bălănescu şi AL. Băicoianu, ÎII-
NI

serie în josul testamentului numele său,

No, 1959), însă din cauza lipsei de putere, a scris un
+ (49, Astfel este valabil testamentul olo- nume neciteț, tribunalele vor apreciă dacă
graf, semnat de un episcop cu o cruce și semnătura poate fi recunoscută. (Dalloz,
LU

inițialele numelui său. si cu indicaţia Rep... Dispositions entre vifs, No. 2727:
„titlului său de episcop al locului unde Comp.: Alexandreseo, ed. 2-a. IV, partea
funcţionează, dacă se stabileşte că testato- II, p. 50, nota 1).
rul întrebuința în toate actele sale acest 150. O greşeală de ortografie făcută în
fel de semnătură. (Demolombe, AXI, No. semnătura testatorului, nu aduce nulitatea
RA

106; 'Lroplong, Donations et testaments, III, testamentului olograf. dacă existi siguranţa.
No. 1495; Aubry ct Rau, cd. 4-a. VII, 8 666, în privința persoanei care a făcut testa-
p. 99: Planiol, ÎII, No. 2699; Alexandresco, mentul. (Demolombe, XXL. No. 110, 112;
ed. 2-a, IV, partea II, p. 47, 48: C. Ilaman- Aubry ct Rau. cd. ț-a, VII, $ 666, p. 9:
iu. |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, Dalloz. Rep. Dispositions centre vifs, No.
T

III, No. 1252; Contra: Laurent, XIII, No. azoz: Suppl., Dispositions entre vifs. No.
225; Baudry et Colin; Donations ct tes- 6S0; Laurent. XIII. No. 226; Baudry et Co-.
EN

taments, II, No. 1970, 1971). lin. Donations et testaments. [[, No. 1972:
142, In această de a doua părere, tes- Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea IL, p. 19).
tamentul. olograf este valabil oricare ar fi 154, Semnătura unui testament olograf
semnătura în cazul când testatorul poate este valabilă chiar dacă s'a omis a se face
îi identificat. (Duranton, IX, No. 39; Tro- parafa obicinuită, dacă mai ales accastă
I/C

plong. Donations et testaments. III, No. omisiune este rezultatul unci boli sau _ a
1495; Vazeille, Successions, Art. 970, No. 7; unei întâmplări. (Demolombe, XXI. No.
Marcad€, Art. 970, No. 4; Dalloz. hNep., 115: Troplong, Donations et testaments,
'Dispositions entre vifs, No. 2725). III, No.: 1497: Michaux. Testaments, No.
144, Dacă însă semnătura pusă de tes- 1754. 1761: Laurent, XIII, No. 224; Baudry
AS

tator_ pe testamentul său olograf. nu eră et Colin. Donations et testaments, II, No.
întrebuințată de el în actele sale serioase 1972. 1973: Planiol. III, No. 2689: Alexan-
ale vieţii, ci o întrebuință numai în relu- dresco. ed. 2-a, IV, partea II, p. 47, 50).
țiile sale familiare sau în corespondenţa 152, Semnătura testamentului olograf,
sa particulară, testamentul olograf nu este după o părere, trebueşte să fie distinctă de
UI

valabil. (Dalloz, Râp.. Dispositions entre corpul testamentului, sub pedeapsă de nu-
vifs, No. 2725: Suppl., Disposilions entire litate. (Troplong, Donations _cet testaments,
vifs, No. 679). TIT.No. 1494; Laurent. XIII, No. 227).
BC

145. Testamentul olograf semnat cu 153. După altă părere, dominantă, tri-
" pronumele şi cu inițiala numelui testato- hunalele vor apreciă după împrejurările
rului. nu este valabil. (Duranton, IX, No. de fapt Imându-se în consideraţie împre-

— 160—
 A

Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 859

RY
jurările, educaţia și obiceiurile testatoru- valoare, dacă nu are nici o legătură cu
lui, dacă semnătura, pusă în corpul testa- dispoziţiunile din testament, (Dailoz, R&p.
mentului constitue“o semnătură valabilă Suppl., Dispositions entre vifs, No. 678).
sau un indiciu a unui testament rămas ne- 162. Testamentul olograf este valabil
terminat. (Duranton, IĂ, No. 42; Demo- chiar dacă semnătura testatorului este pusă
lombe, XXI, No. 114; 'Masse et Verge sur

RA
pe icstament la un timp oarecare după
_ Zachariac, III, $ 457, text şi nota 13, p. scrierea dispoziţiunilor. (Dalloz, Rep., Dis-
96; Demante et Colmei de Santerre, IV,
positions entre vils, No. 2735). |
No. 115 bis, Il: Aubry et Rau, ed. 4-a, 163. Testamentul
VII. $ 668, p. 10S; Dalloz, Râp., Dispost- olograf este valabil -
tions entre vifs, No. 2729, 2730; Supyl., Dis-
chiar dacă dispoziţiunile sale sunt scrise

LIB
succesiv şi la intervale mai lungi sau mai
positions entre vifs, No. 6S1; Baudry et
Colin, Donations et testaments, II, No.
scurte, fiind suficient dacă fiecare în parte
1974; Josserand, III, No. 1278; Alexan- sau toate sunt semnate de testator. (Dalloz,
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 52). , Rep., Dispositions entre vifs, No. 2755).
(54. Testamentul olograf este valabil, 1G4, liuperea voluntară a testamentu-
chiar dacă numele testatorului este scris lui olograf de către testator, aduce revo-

ITY
în corpul testamentului iar nu distinct de carea lui. Tribunalele vor apreciă în mod
el. (Demolombe, XXI, No. 114; Massâ et suveran dacă ruperea testamentului a fost
Verge sur Zachariuc, IV, 8 5S, nora voluntară sau accidentală. (Demolombe,
15, p. 96; Aubry et Rau, ed. ta, VII, XĂI, No. 3; Aubry et Rau, cd. ta, VII, $
$ 668, nota 31, p. 108; Josserand, III, No. 666, p. 99; Iluc, VI, No. 278; Baudry et Co-
lin, Donations et testaments, II, No. 1975).

RS
1278; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,
p. 52). "165, Testamentul olograf este un act
155, Testamentul olograf este nul dacă sub semnătură privată, care este. supus pro-
testatorul zice în testamentul său: „subsem- cedurii verificării de seripte, când moşteni-
natul.. (numele şi pronumele său)... dis- torul ab intestat nu recunoaște scrisul tes-
„ tatorului. (Demolombe. XXI, No. 110; Au-
IVE
pun . ” iar la sfârşitul testamentului nu
pune semnătura sa, pe care bry et Rau, cd. 4-a, VII, $ 669, p.
o anunţă că 108; Dal-
va urmă, (Troplong, Donatious loz, Rep.. Dispositions entre vifs,
et testa- No. 2736;
ments, III, No. 1494; Michaux, Testaments, Suppl., Dispositions entre vils, No. 656;
No. 1759; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea . Laurent, XIII, No. 229; Baudry et Colin,
IL, p. 52). "Donations et testamenis, II, No. 1981; Jos-
UN

156. Scmnătura testatorului trebueşte serand, III, No. 1280; Alexandresco, ed.
să figureze pe însuşi testamentul olograf, 2-a. "IV, partea IL,:p. 6S; C. Haman iu,
iar nu pe plicul în care a fost închis, caz 1. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,
în care testamentul este nul. (Alexandresco, No. 1256).
cd. 2-a, IV, partea II, p. 51; Contra: Pla- 166. Când se neugă scrisul sau semnă-
niol, III, No. 2689; Colin et Capitant, III, tura unui testament olograf se va recurge
AL

p. 857; Josserand, III, No. 1278; C. Haman- la procedura verificării de scripte, fără ca
giu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, să fie necesară întrebuințarea căei inscrip-
- III, No. 1253). țiunii în fals. (Demolombe, XXI, No. 145;
157. Semnătura testatorului, în regulă
Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No.
2742; Suppl., Dispositions entre vifs, No.
TR

generală, trebueşte pusă la sfârşitul testa-

mentului olograf. (Pothier, Donations testa-
686; Baudry et Colin, Donations cet testa-
mentaires, VIII, No. 11; Baudry et Colin, ments, II, No. :1983; Josserand, III, No.
Donations et testaments, II, No. 1977; Ale- | 1980; C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu
xandresco, ed. 2-a, IV, partea LI, p. 51), şi AL. Băicoianu, III, No. 1256).
EN

167. Oricare ar fi constatările din pro-

158. In dreptul civil român, deoarece
art. 859 c. civil, prevede că testamentul olo- cesul verbal dresat de preşedintele tribu=
nalului locului unde s'a deschis testamentul
graf trebueşte să fie subsemnat de testator,
semnătura trebueşte pusă la sfârşitul testa-
olograf , ele nu: pot da putere de autentici
inentului, întrucât semnătura are de scop tate acestui testanient care rămâne tot un
I/C

să certifice conţinutul testamentului şi tre- act sub semnătură privată. (Demolombe,

buie prin urmare, să-l încheie. (C. Haman- XĂI, No. 145, 144; Aubpy et Rau, ed. 4-a,
giu, | Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, VII, $ 669, p. 109; Laurent, XIII, No. 230,
UI, No. 1252). 231; Bandry et Colin, Donations et testa-
ments, INI, No. 1956; Alexandresco, ed. 2-a,
*

AS

„159. Testamentul olograf nu este vala-

bil dacă este semnat pe margine, iar nu IV, partea II, p. 67, nota 2).
în josul actului. (Alexandresco, ed. 2-a, 168. Deasemenca trimiterea în posesi-
1V, partea II, p. 52, 53). une făcută de justiție pe baza unui testa-
„1GQ. Testamentul olograf nu este nul ment olograf, nu dă autenticitate acestui
când cuprinde
UI

două semnături, chiar dacă testament, care rămâne tot un act sub sem-
din cuprinsul actului nu rezultă explica- nătură privată supus procedurii verificării
ția acestui fapt. (Dalloz, Rep., Disposi- de scripte, iar nu inscripției în fals, în ca-.
tions entre. vifs, No. 2734), | zul când nu 's'ar recunoaşte scrierea testa-
BC

161. O clăuză scrisă în „testamentul
olograf, după semnătură şi nesemnată la
rândul ei de către testator, nu arc nici o
19505.— Codul civil adnotat —
torului. (Demolombe, XXI. No. 146 urm.;
Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 669, p. 109;
Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs,. No.
VII
—"161 — "
 TESTAMENTARE Codul civil
Art. 859 DESPRE DISPOZIȚIUNILE

RY
2740; Suppl., Dispositions entre viîs. - No. rilor excepţionale. testamentul poate păreă
suspect, legatarul universal va trebui să
686;. Laurent, XIII, No. 232 urm.; Baudry
Colin, Donationsct testaments, II, No. probeze că 'estamentul este scris şi subscris
et
1987).
de testator, prin verificarea de scripte. (Dal-
169, Când legatarul nu primeşte decât
loz, R€p.. Disposilions entre vifs, No. 2743;

RA
Comp.: Josserand, III, No. 1280).
un legat cu titlu universal sau un legat moștenitorul rezervatar,
175, Dacă
particular, sau când legatarul, chiar univer- legatarului uni-
sal, se găseşte în conflict cu un moște- după ce a liberat legatul,
invoacă versal, atacă testamentul invocând că nu
nitor rezervatar, legatarul care testa-
testamentul .va trebui să dovedească că recunoaşte scrierea şi subscrierea

LIB
testamentul este scris şi subscris de testa- mentului de către testator, el va fi obligat
tor, deoarece el nu are sezina, ci este o- să ccară verificarea de -seripte. (Dalloz,
bligat să ceară predarea legatului dela Rep.. Dispositions entre viis, No. 2750).
moştenitorul rezervatar. (Dalloz, R&p. 47G. Verificarea scrierei şi subscrierei
Suppl., Dispositions entre vifs, No. 655). - unui testament olograf, se va face, în prin-
170. Dcasemenea, în această părere, cipiu conform regulelor ordinare prevăzute
să dove-

ITY
legatarul universal va trebui de codul de procedură civilă. (Aubry et
dească sinceritatea testamentului, chiar Raw ed. 4-a, VII, $ 669, p. 109; Dalloz,
dacă nu există moștenitori rezervatari, Râp., Dispositions entre vifs, No, 2759; Ale-
în cazul când el nu a cerut încă trimi- xandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 69). -
terea în posesiune. (Dalloz, Râp., Dispo- 477. Tribunalele vor proceda la verifi-
sitions entre viis, No. 275; Suppl., Dis-
carea scrierei şi semnăturii testamentului
positions entre viis, No 686).
171. După altă părere, dominantă, le-
gatarul universal, chiar după trimiterea
posesiune, va trebui să ceară verifi 0lo-
în
carea
RS
olograf, comparând testamentul cu alte acte
scrise de defunct şi recunoscute ca scrise
de el,
prezumpţiuni
putându-şi
grave
forma convingerea
şi concordante din as-
din
scrierei şi ! subscrierei testamentului cultările martorilor şi din orice ale împre-
VE
nu .
graf, iar nu mogienilorul legitim care jurări ale cauzei. (Alexandresco, ed. 2-a,
le recunoaşte. (Merlin Râpertoire, XVII, IV, partea II, p. 70).
Demo-
p. 778; Delvincourt, II, p. 296, 297; 178. Dacă moștenitorul căruia i se o-
Suc-
lombe, XXI, No. 146 urm;; Vazeille, pune testamentul olograf, îl recunoaște ca
IDona-
cessions, Art. 1008, No. Z; Grenier,
NI

nota îi fiind scris şi semnat de defunct, legatarul

tions cet testaments, II, No. 292, nu, mai este nevoit a cere verificarea de
Mass€ et Verg€ sur Zachariae, III, $ 455,
de San- scripte, deoarece în acest caz el are aceeaş
nota 2, p. 97; Demante ct Colmet
bis; III; Marcadâ, Art. putere probatorie ca şi un act autentic,
LU

terre, LV, No. 151 (Demolombe, XXI, No. 152; Aubry et Rau,
1008, No. 2; Aubry et Rau, cd. 4-a. VII, cd. s-a, VII, 3 660, p. 110 urm.: Laurent,
$ 669, p. 109; Dalloz, Râp,, Dispoșitions
itions XIII, No. 239; Alexandresco, cd. 2-a, IV,
entre vifs, No. 2743; Suppl, Dispos XIII, partea II. p. 70)-
entre vifs, No. 689 urm., Laurent, 179. Recunoaşterea unui testament olo-
No. 232; Baudry et Colin. Donations No.et se poate face
RA

moştenitor,
testaments, II, No. 1990; Planiol, III, grai de către
expres sau tacit. Recunoaşterea tacită poate
2696: 'Colin ct Capitant, III, p. 860; Josse- ed. 2-a, aveă loc prin executarea testamentului de
rand, III, No. 1250; Alexandresco,
moştenitor. (Alexandresco, ed. 2-a,
IV, partea II, p. 68, nota 1; C. Hamangiu, către
IV, partea II, p. 70). ,
I. 'Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, III,
T

180. Tribunalele. vor apreciă în mod

No..1256, p. 843, nota 1). suveran, dacă moștenitorul a recunoscut
172, In această părere, moştenitorul va testamentul olograî. (Demolombe, XXI,
EN

trebui să probeze numai că este rudă cu

No. 155; Laurent, XIII, No. 239; Alexan-
defunctul şi deci are dreptul la succesiune, dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 70,
iar dacă i se prezintă un testament cl se Ya nota 5). - . |
mărgini numai a nu recunoaşte scrierea de- testamentului
181, Dacă recunoaşterea
functului. (Demolombe, XXL, No. 148; Dal- "olograf sia făcut din eroare, moștenitorul
I/C

loz, Rep, Suppl., Dispositions entre viis, . va puteă reveni asupra ei. (Aubry et Rau,
No. 689). , ed. 4-a, VII, $ 6609, p. 112; Alexandresco,
173. Legatarul universal trimis în po- cd: 2-a, IV, partea II, p. 71). ”
sesiune, arc în favoarea sa titlul şi pose-
acest caz moştenitorui nerezer-
182. Pentru ca un act olograf să con-
AS

siune şi în
vatar, care neagă -testamentul
sii ceară verificarea serierei şi. subscrierei
testamentului. (Rolland de Villargues, R&-
rtoire,' Testaments, No. 355 urm.; Coin-
UI
va fi obligat stitue un testament, trebuește ca el să cu-
prindă o; dispozițiune, un ordin, iar nu 0
rugăminte, un simplu proect, o invitaţie
sau un sfat, fără însă a fi necesar să 'se
întrebuințeze termeni sacramentali. .. (Dal-

elisle, Commentaire, Art. 1008, No; 17,

18; 'Taulier, Thâorie raisonnte du code ci- loz, Râp.. Dispositions entre viis, No. 2591;
vil, V, No. 503; Duranton, IX, No. 46; Supa Dispositions entre vifs, No. 632.
Troplong, Donations, et testaments,
III, No.
BC

1500; Bonnier, Trait€ des ipreuves, No. - 1823, Peniru 'a se constata dacă un act
575; Comp.: Josserand, III, No. 1250)... . cuprinde o dispoziţiune
sau' un simplu, pro:. :
4 74.. Dacă însă, din cauza împrejură- cect, se vor apreciă -termenii întrebuinţaţi

“ 102 —
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE ,TESTAMENTARE Art. 859

de testator. (Dalloz, Rep., Dispositions cn- Donations et testaments, LI, No. 1921; Pla-

RY
tre vifs, No. 2594). - niol, III, No. 2693; Josserand, III, No. 127;
184. Deasemenea, în acest scop, se va Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p.
cercetă starea materială a pieselor pro: 42; 45),
duse; astfel dacă sar găsi la defunct foi „192, Pentru ca o scrisoare misivă să
separate, fără legătură între ele. se va de- fie considerată ca un testament olograf,

RA
cide că, a existat din partea defunctului trebueşște să se: constate că intenţia celui
o simplă intenţiune de a dispune. (Dalloz, care ascris-o a fost cu să facă testamentul
Rep., Dispositions entre vifs, No. 2594). său iar nu un simplu proiect. (Demolombe,
185. Pentru ca un act să constitue un AXI, No. 125; Aubry et Rau, cd. i-a. VIL
testament, trebueşte ca dispoziţiunea cu- $ 668, p. 105: Dalloz, Râp., Suppl., Dispo-

LIB
prinsă în el, să se refere.la o epocă poste- sitions entre viis, No.'655; Laurent, XIII,
-rioară decesului autorului. Un act seris, do- No. 178, 1S0; Huc, VI, No. 269; Baudry
tat şi semnat de o persoană şi care a ră- . et” Colin, 'Donations ct testaments, Il, No.
mas in posesiune sa până la decesul său şi 1922; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea II,
în care declară că dă anumite lucruri, fără p. 45).
însă a arătă că le dă la încetarea sa din 193. Tribunalele vor aprociă în mod
suveran dacă intențiunea celui care a scris

ITY
viaţă, va fi considerat ca un testament olo-
o scrisoare misivă. a fost să facă testa-
graf, mai ales dacă după decesul său, acest mentul său sau un simplu proiect. (Bau-
act a fost găsit întrun plic, pe care era dry_et Colin, Donations et testaments,
scris că cuprinde voinţa sa. (Laurent, XIII, II, No. 1922; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
No. 176 urm.). „partea II, p. 42).
186. Dacă priniv'un act sub semnătura 194. Orice act, cum

RS
ar îi un registru
privată se dă nişte obiecte la mai multe de gospodărie, poate fi considerat ca un
persoane, în mod separat, există prezump- testament olograf dacă cuprinde toate
țiunea că actul constitue un testament olo- clementele cerute de lege nentru exis-
graf. (Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, iența testamentului olograf. (Demolombe,
No. 2600). XAL, No, 124; Demante ct Colmet de San-
IVE
187. Cuvântul a da cuprias întrun terre, IV, No. 115 bis; Michaux, Testa-
testament, indică o dispoziţiune testamen- ments, No. 1701; Aubry et Rau, ed. 4-a,
tară, când din restul cuvintelor întrebu- VII, $ 668, p. 103; :Dalloz, Râp., Suppl.,
ințate in act şi din imprejurările cauzei, “Dispositions entre vifs, No. 656; Ba dry
rezultă că dispoziţiunea se referă la dece- ci Colin. Donations et testaments, II, No.
UN

sul dispunătorului: (Dalloz, Rep., Dispo- 1904; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
sitions entre vifs, No. 2604; Suppl.. Dispo- IL. p. 42). . .
sitions centre vifs, No. 633; Laurent, XIII, 195, Chiar nişte simple note găsite în
No. 176 urm.; Huc, VI, No. 269). actele defunctului, pot constitui un iesta-
188. Tribunalele vor apreciă în mod ment olograf,.dacă sunt scrise în între-
suveran dacă un act scris, datat şi semnat gime, datate şi semnate de defunct: şi cu-
de autor constitue un testament olograt, prind dispozițiuni pentru epoca încetării
AL

interpretând termenii actului şi dacă dis- sale din viaţă. (Dalloz, Rep., Dispositions
pozițiunea este subordonată decesului. entre vils. No. 2619).
(Dalloz, Râp., Dispositions entre _vifs, 96. Un act sinalagmatic, nu poate fi
No. 654). , considerat ca un testament olograf, chiar
TR

189, Tribunalele însă, în aprecierea dâcă ar fi scris în întregime, datat şi

lor, nu au dreptul să caute elementele de semnat de defunct, deoarece testamentul
interpretare în afară de actul supus cer- trebueşte_ să fie opera unci singure per-
soane._ (Dalloz, R6p., 'Disnositions entre
cetării lor. (Dalloz, Râp., Suppl., Disposi- viis, No. 2559; Suppl., Dispositions entre
EN

tions entre vils, No. 634).

Legea nu prevede forma vifs, No. 640; Alexandresco,
pe care : partea ed. 2-a, IV,
” 2
II. p. 36).
trebueşte s'o îmbrace actul pentru a fi
considerat ca un testament olograf. (Bau- „197. A se vedcă: arf. 858 din codul
dry et Colin, Donations et testaments, II, civil cu notele respective, :
No. 1920).
I/C

191. O scrisoare misivă, scrisă, datată

- Jurisprudenţă,
şi” semnată de cel ce a făcut-o, poate fi (Continuare dela 1924 până Ia 1927).
considerată ca un testament olograf, dacă |. Legea necerând să se menţioneze în-
cuprinde toate celelalte elemente ale tes- trun testament olograf locul unde cl a
AS

tamentului, adică o dispoziţie de bunuri fost făcut, nu se poate creiă o nulitate

pentru timpul când testatorul va încetă din omisiunea acestei menţiuni şi deci nu
din viaţă. (Demolombe, XXI, No. 133; se poate aduce nici o atingere validității
-Mourlon, II. No. 778; Troplong, Donations sale din acest motiv, iar indicarea datei
ct testaments, III, No. 1477 urm; Demante prin abreviaţiune nelăsând nici un cchi-
UI

ct Colmet de Santerre, IV, No. 115 bis,
VI; Aubry et Rau. ed. 4-a, VII, $ 668,p.
105; Dalloz, Rcp., Disposiţions entre vifs,
No. 2611, 2612: Suppl.,, Dispositions entre
BC
voc, în privinţa epocii precise în care tes-
tamentul a fost făcut. nu poate duce la
nulitatea lui. (Trib. Covurlui S. II, 488
bis din 15 Dec. 1924, Curier Jud. 11/9295),

vifs, No. 635; Laurent, XIII, No. 178, 180, 9, A se vedeă: Art. 920, nota 2; Art.
221; Iuc, VI, No. 269; Baudry et Colin, 1198, nota 11. .

— 163—
 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil
Art. 860

Art, 860. — Testamentul autentic este acela care s'a adeverit

RY
competinte!). (Civ. 858, 861—863, 886, 1171;, Leg.
de judecătoria
autent. act. 2, 13, 33; L. Timbr. 208 10; Civ. Fr. 971).

Text. fr. Art. 971. — Le testament par acte public est celui qui est recu

RA
de deux temoins, ou par un Înotaire, en presence
par deux notaires, en presence
de quatre temoins.
pentru autentificarea actelor din 1886, Art. 33.— Dispoziţiunile

LIB
_ Legea
“preserise în art. 859 şi urm. e. civ., în privinţa formbi testamentelor, nu se ating
în nimie prin prezenta lege.
Pentru curmarea îndoelilor, ce s'au ivit în prac ica judecătorească asupra
:
unora din acele formalităţi, se dispune însă pentru viitor cele ce urmează da
19 Delegaţiunea pentru a instrum entă la locuinţa testator ului se poate

ITY
orului care îi ţine locul,
prin simpla rezoluţiune a prezidentului sau a “judecăt
|
pusă pe petițiunea, prin care s'a cerut delegaţiunea;
20 Judecătorul delegat trebue să constate , în procesu l-verba l, cazul de boală
şi să indice cu preciziune locuinţa unde a instrumentat; lo-
30 Formele autentificării se pot îndeplini de un singur judecător, fie la
cuinţa, testatorului, fie la tribunal,
fie, asistat de grefier, care va contrasemnă
Şi într'unRS caz
în act;
şi într'altul însă, el trebue să

40 Judecătorul va trebui neapărat să constate identitatea testatorului în:

VE
procesul-verbal de autentificare;
50 Regulele preserise la art. 13 din prezenta lege pentru constatarea iden-
tităţii se vor aplică şi la testamente. ” .
"Poate cele ce preced 'se vor obserră, sub” pedeapsa de nulitate a procesului-
NI

verbal de autentificare. :

Bibliografie (continuare).
LU

CONSTANTINESCU JAc. N., Despre festamente, p. 10Jurm.

INDEX ALFABETIC rute de lege de către funcţionarul public

competent, (Alexandresco, ed. 2-a, IV,
RA

(la doctrină).
Acte autentice 8. Judecător'de ocol 2, 3. partea ÎL, p. 75; C. Hamangiu, IL. Rosetti-
Anulare 14. Limba română 6. ălănescu şi Al. Băicoianu, INI, No. 1259).
Bolnav 12. Menţiune 9, 12, 14, 15, 9, In dreptul român. numai tribunalele
şi în mod exceptional, judecătoriile de
Cetirea testamentului 12, Minoritate 15.
Competenţă 1—5, 8, 14. Nulitate 14, 16.
Ofiţer public, a se vedcâ ocoale, sunt competente .să autentifice tes-
T

Credinţă 9—12.
Dată 10. cuviatele: '„Funcţionar tamente. (Alexandresco, ed. 2-a, IV,.par-
tea II, p. 78; C. Hamangiu, IL. Rosetti-Bă-
Declaraţie 12, 13. public“, „Judecător“,
EN

Domiciliu 4, 12. Orbi 7. 1265).

Dovadă 9—12, Proces-verbal 9, 12, 14, 15. lănescu şi Al. Băicoianu, III, No.
Dovadă contrară 13, 14. Probă 9—42. 23, Sub impetiul actualei legi a jude-
Eroare 14. Sate 3.
cătoriilor de ocoale, judecătorii de ocol
Semnătură 12.
sunt competenţi să autentifice testamen-
Fals 9—13.
„Funcţionar public, a se Solemnitate 1, 8.
vedeă cuvântul: „Jude- Terţe persoane 11, 12. tele locuitorilor dela ţară. (Alexandresco,
I/C

ed. 2-a, IV. partea II, p. 77; C. Hamangiu,

cător“ şi 1,3, Testament autentic î urm,
Testament olozrat 16, IL.
Grefier 5.
Inscriere în tals 9—12, “Transportare 12, Î. Boseiti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
Judecător, a se vedeă cu- Tribunale 2, 4, 5. ' "No. 1263). S,
vintele; „Funcţionar pu- Uzul raţiunei 14.
4 Orice tribunal, din țară, nu numai
blic*“ şi 5,9,11,12,14,15. testatorului, poate
al domiciliului
AS

acel
autentifică un testament. (Alexandresco,
Doctrină, ed. 2-a, IV. partea II, v. 77; C. Hamangiu,
], Rosctti-Bălănescu' şi Al. Băicoianu, II,
|. Potrivit dispozițiunilor art. 860 şi No. 1265). ,
5, Testamentele vor. îi autentificate de
UI

417I c. civ. rom. testamentul autentic este

acel testament făcut cu solemnităţile ce- un singur judecător asistat de grefier, iar
din Codul Napoleon, cu diferența “că la
1) Art. 860, 96 1 şi 862 Cod. Civil. corespund cu art. 971 şi 912
BC

în loc să se facă de judecătoriile de ocol, sau

Francezi aceste foimalităţi se fac de notari în prezenţa martorilor,
“de tribunale, că la nui.
A se vede şi art, 17 şi 31 din legea autentificărei actelor din 1 Sept. 1836.

— 164 —
“Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 861

nu de tribunul. (C. Iamangiu, 1. Rosetti- No. 385 urin.: XLX, No. 156; Huc, VI, No.

RY
Bălănescu şi Al. Băicoianu. III, No. 1263). 295; Baudry_et Colin,. Donations cet testa-
6. Testamentul autentic trebueşte făcut ments, II, No. 2162; Planiol, II, No. 9;
numai în limba franceză (română), de- Alexandresco, ed. 2-a, IY, partea II, p. 95).
varece ofițerul public care instrumentează 123. Declaraţiile testatorului fac cre-
nu trebuie să cunoască decât limba ţării dința până 'la probă contrară, întrucât

RA
in care funcționează. (Aubry et Rau, ed. testatorul a putut face o declaraţie falsă.
t-a. VII, $ 665, p. 94; Planiol, 1Il. No. 2708; (Laurent, XIII, No. 584; XIX, No. do. urm;
Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea II, p. Planiol, II, No: 92; Alexandresco, ed. 2-a,
36, 47; C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu IV, partea II, p. 95; C. Hamangiu, |. Ro-
şi Al. Băicoianu, III, No. 1262). setti-Bălănescu și Al. Băicoianu, III, No.

LIB
7, Orbii pot testă în formă autentică. 1267).
(Huc, VI, No. 294; Planiol, III. No. 2706; 14. Menţiunea făcută de judecător, în
Josserand: All, No. 129; Alexandresco,. „procesul 'verbal de autentificare, că tes-
ed. 2-a. 1V, partea II, p. 34, 89). tatorul avcă uzul rațiunei, nu are nici o
8. Testamentul autentic. făcut cu so- valoare probatorie şi cel care cere anu-
lemnităţile prevăzute de lege, de către larca testamentului va puică să dove-

ITY
un funcționar publice competent, are a- dească contrariul prin orice mijloc de
cecaş valoare ca toate actele autentice în probă, deoarece în primul rând, judecă-
genere. (Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea torul nu avcă competența să stabilească
Ii. p. 93: C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălă- starea mintală a testatorului şi apoi ju-
nescu şi Al. Băicoianu, LILI, No. 1200, 1267). decătorul a putut fi indus în eroare în
-9, Testamentul autentice face dovada această privinţă. (Demolombe, XVIII, No.
până la înscrierea în fals numai despre
faptele pe care trebuiă să le constate şi
le-a constatat judecătorul care a instru-
mentat, de visu şi de auditu şi despre
cure a făcut menţiune în procesul-verbal
365: NĂIX, No. 280;
RS Larombiere, Obli-
wations,: Art. 1519, No. 7: Bonnier. Trait6
des preuves, No. 507: Laurent, XI,.No.:
118; SII No. 385; ALA, No. 132; Planiol,
II. No. 91: Josserand. III. No. 1987; rA-
IVE
«e autentificare. -(Josserand, III, No. 1257; lexandresco, ed, 2-a. IV, partea II, p.96).
Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea II. p. 15. Deasemenea menţiunea judecăto-
94; C. Ilamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi rului făcută în procesul-verbal de auten-
AL. Băicoianu, III. No. 1260, 1267). tificarc, că testatorul eră minor, nu are
10. iistfel testamentul autentic face nici o valoare probatorie. (Alexandrescu,
credinţă până la înseriere în fals despre ed. 2a, IV, partea II, p. 96).
UN

“ata sa. (Laurent. XIII. No. 582; Alexan- 16. Testamentul autentic nul ca atare,
dresco, cd. 2-a, 1V, partea II, p. 9%; C. din cauza lipsei unei formalităţi cerută
Hamangiu. 1. Rosetti-Bălănescu şi Al. de lege, poate valoră ca testament olo-
Băicoianu, III, No. 1267). graf, dacă îndeplineşte condiţiunile de
| [. lcestamentul autentic face credinţa formă ale unui astfel de testament, adică
până la înscriere în fals, faţă de toată lu- dacă este scris, datat şi semnat de testa-
AL

mea, despre toate formalitățile substan- tor. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,
țiale pe care judecătorul, care instrumen- p. 107, nota 1; Matei Cantacuzino, p. 354;
icază le atestă că s'au îndeplinit înaintea C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al.
lui. (Beudant. Contrats et Obligations, Băicoianu, IL, No. 1266).
No. 994; Alexandresco, ed. 2-a, LV, par-
TR

17..A sc vedcă: art. 858 din codul ci-

tea 1. p. 95). vil cu notele respective.
12. Astiel au credinţa până la înserie-
rca în fals faţă de toată lumea, menţiu- | Jurisprudenţă,
nile făcute de judecător că sa transportat
la domiciliul testatorului și l-a găsit bol- (Continuare dela 1924 până 1a 1927).
EN

nav, că a cetit testamenul din cuvânt în 1. Neconstatarea identităţii scriitorului

cuvânt, că testatorul a semnat un: exem- unui testament al unui neştiutor de carte,
plar în faţa sa. că el a declarat că nu atrage nulitatea absolută a actului au-
ştie sau nu poate să semneze pentru anu- tentic care devine inexistent şi deci fără
mit motiv, etc. (Demolombe, XXIĂ, No. nici un efcet juridic. (C. Apel Galaţi S.
I/C

272 urm.: Bonnier. raite des preuves, I, 138 din 10 Noembrie 1925, Justitia 'Ol-
No. 506 urm.: Laurent, XI, No. 118; XIII, teniei 6—7/926).

Art. 861.— Judecătoria, înainte de a face adeverirea, va ceti,

AS

din cuvânt în cuvânt, testamentul în auzul şi în faţa testatorului;

când testatorele nu va puteă veni înaintea judecătoriei din cauză
de boală, atunci cetirea testamentului, după cum s'a zis mai sus,
UI

se va îace de judecătorul numit de tribunal, spre a se duce la do-

miciliul testatorelui!). (Civ. 87 urm., 860, 862 urm., 867, 886, 1171;
Leg. aut. act. 8, 10, 11, 13 urm., 19, 33; Civ. Fr. 972 $ 1,2, 3).
BC

1) Ă se vedeă nota | de sub textul art. C0).

— 165
 TESTAMENTARE
Codul civil
Art. 862 DESPRE DISPOZIȚIUNILE

notaires, îl leur est

lezt. jr. „Iuţ, 972—.Si le testament est recu par denxnotair

RY
ferit par Pun de ces es, tel qu'il est
diete par le testateur, et il doit &tre
dicte. le testateur, et
Sil n'y a quun notaire, il doit &galement âtre diet& par

RA
Gerit par ce notaire. ur, en prâ-
Dans Pun et Vautre cas, il doit en âtre donne lecture au testate
sence des temoins.

Bibliografie (continuare).

LIB
CossrANTINESCU JAC. N., Despre testamente, p. 10 urm.

INDEX ALFABETIC mentului se va face la locuința lui, de

către un judecător delegat prin rezoluțiu-

ITY
(la doctrină).
suverană 6. Preşedintele tribunalului nea preşedintelui. (Alexandresco. ed. 2-a,
Apreciere
Boală 3-t. 5,5, 6, 6,î.7 IV, partea II, p. 81, text și nota 5, 8;
Certificat medical 5, 6, 7. Prezentare în persoană 4
C. llamangiu. |. Rosetti-Bălănescu și Al.
Proces-verbal t.
Cetirea testamentului
2, 3, 5, 6,9, 1,
1,
Procură 4. Băicoianu, III, No. 1265).
Delegare 5—0. Rezoluţiune 7. G. Președintele tribunalului va apreciă
în mod suveran certificatul medical, pen-
Dispoziţie 2.
Domiciliu 5—8.
Enunţări 2
Grefier 3, 7, 8.
Judecător 3, 5—8.
Stinţă a ceti 10.
Surd 9, 1U.
Surdo-mut 9, 10,
“Ferţe persoane 3.
Testament autentic Î urm.
,
RS
tru a da delegaţie unui judecător. ca să
cetească testamentul la domiciliul testa-
torului bolnav. (Alexandresco, cd. 2-a,
Mandat +. Testator 3—7, 1.
Nulitate 1, 2, 8.
IV. partea II, p. 82, nota).
3, Rezoluţia preşedintelui tribunalului,
VE
de delegarea unui judecător la domiciliul
Doctrină, testatorului bolnav, nu trebueşte contra-
semnat de grefier. (Alexandresco, cd. 2-a,
(,„ Testamentul autentic trebueşte cetit IV, partea II, p. 85).
să
NI

testatorului, sub pedeapsă de nulitate, 9. Judecătorul delegat trebueşte

(Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, No. constate în procesul-verbal cazul de boală
2042; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea şi locul unde a instrumentat, în asistența
Il. p. 79). A grefierului care va contrasemnă procesul-
LU

9, Testamentul autentie trebueşte ceut verbal de autentificare, sub pedeapsă de

testatorului, în întregime, adică cu toate nulitate. (Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea
dispoziţiunile şi enunţările care îl compun, II, p. S3. text şi nota +: C. Hamangiu. ]
sub pedcapnă de nulitate, (Dalloz, lticp.. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,
Dispositions entre viis, No. 2914; Jossc- No. 1265).
rand, III, No. 1284; Alexandresco, cd. 2-a, surdo-mut şi un surd nu pot
RA

9, Un
IV, partea II, p. 79,'85; C. Hamangiu, |. iestă în formă autentică, deoarece nu pot
Rosetti-Bălănescu şi AL. Băicoianu, III, să audă cetirea testamentului. (Alexan-
No. 1265). ” dresco, ed. 2-a, IV, partea IL, p. 34, nota
3, In dreptul român testamentul au- 79 nota 3). . „-
tentic trebueşte cetit numai de către ju- „LQ. Dupi altă părere, surdul care ştie
T

decătorul care instrumentează; testamen- să 'cetească, poate să facă un testament

tul nu poate fi cetit de grefier, o altă autentic şi în acest caz, cetirea testamen-
EN

persoană sau de.către testator. (Alexun- tului în loc să fie făcută de judecător,
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 79, text va fi făcută de testatorul însăşi: surdo-
şi nota 2). . mutul însă nu poate testă în formă auten-
_ du Lestatorul trebucşte să se prezinte tică. (Matei Cantacuzino, p. 333; C Ha-
în persoană pentru autentificarea unui manșgiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
I/C

testament; e! nu se poate prezentă prin şpianu.

ic . IL ; „Ne.
N 1263;
203; Comp.: .. Josserand,
s d
procurator. (Alexandresco, ed. 2-a, IV,
partea II. p. 78, text şi nota 3; C. Ila-
mangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- J urisprudenţă
coiânu. III, No. 1263, 1265).
AS

De Dacă testatorul nu poate veni la (Continuare dela 1924 până la 1927).

tribunal din cauză de boală, constatată -
printr'un certificat medical, cetirea testa- 4. A se vedeă: art. S62, nota |.
UI

Art. 862. — Indeplinirea formalităței cetirei din articolul prece-

dent, cât şi declarațiunea testatorelui că testamentul este al său,
iscălit de el şi făcut din libera sa voinţă,
BC

se va menţionă sub pe-

deapsă de nulitate a testamentului, atât în 'raportul ce va face jude-

— 166—
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 862

cătorul când este numit, cât şi în adeverirea' tribunalului 1). (Civ: :860,

Y
861, 863, 886, 953 urm,, 1171;L. aut. act. 10, 33;Civ. Fr. 972 $ 4).

AR
Test. fi. Art. 972, $ 4. — IL est fait du tout mention expresse..
Bibliografie (continuare).

R
Coxssranrixescu ac. N., Despre testamente, p. 10 urm.

LIB
INDEX ALFABETIC
5, Procesul verbal de autentificare tre-
(la doctrină).
bueşte încheiat, sub pedeapsă de nulitate,
Boală 3, 4. Moarte 5. în timpul vieţii testatorului.
Cetirea testamentului 6, Nulitate 4, 5, 6, 8,9, 43.
(Alexan-
12 Omisiune 13.
dresco, ed. 2-a, [V, partea II, p. 84, 85).
Curte de casaţie 9, 13, Ora 7. 6. Se va face menţiune în procesul
Deces 5. Proces-verbal 1, 2, 4—13, verbal de autentificare, sub pedeapsă de
Declaraţie 6, 12. Raport 3.
nulitate a

ITY
Delegaţie 3, 4. lecurs 9, 13.
întregului testament, despre
Domiciliu 3, 4. Semnătură 12, cetirea testamentului din cuvânt în cu-
Dublu exemplar 1, 8,9. Subscriere 1, vânt, şi despre declaraţiile făcute de tes- .
Fals 2.
Gretier 1.
Termeni echivalenți îv,
Termeni
tator. (Alexandresco, ed. 2-a. IV. partea
sacramentali. 10,
incetare din viaţă 5. 11, 13 U, p. 8; C. Hamangiu. |. Rosetti-Bălă-
Invocare 9. Testament autentic 4 urm. nescu si Al. Băicoianu, ILI. No. 1264, 1266).
Judecător 4-4,
Liberă voință 12,

Doctrină.
| Tribunal 4.
Voinţă liberă 12,
nu
7.
se RS
In procesul-verbal de autentificare
trece
(Alexandresco,
S6. nota 3).
ora
ed.
când
2-a,
E
su
IV,
instrumentat.
partea II, p.
8. Dacă îndeplinirea formalităţilor nu
IVE
1. Judecătorul care instrumentează tre- este menţionată în procesul-verbal de au-
bueşte să constate toate cele urmate îna- tentificare, pe ambele exemplare, testa-
intea sa, într'un proces-verbal pe care îl mentul este nul, chiar dacă Sar dovedi că
transcrie în josul actului, pe ambele exem- în realitate formalităţile au fost îndepli-
plare şi îl subscrie atât el cât şi grefierul. nite. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
(Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. Il, p. S6, 87).
UN

st; C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi 9, Această nulitate trebueşte propusă

Al. Băicoianu, III, No. 1264). la instanțele le fond; ea nu poate fi pro-
2, Menţiunea îndeplinirei formalităţi- pusă pentru prima oară înaintea casaţiei.
lor, în procesul-verbal de autentificare, (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p.
este prevăzută de lege pentru a se ga- 87, 136. nota 2).
rantă îndeplinirea lor, deoarece judecă- 10. Termenii prevăzuţi de art. 8602 [e
AL

torul comite un fals în acte nublice, când civ. rom. nu sunt sacramentali, ci pot fi
menţionează îndeplinirea unor formalităţi înlocuiţi şi prin echivalenți, fiind deajuns
care în realitate nu au uvut loc. (Huc, VI, ca din termenii întrebuinţaţi să rezulte în
No. 293; Baudry et Colin, Donations cet mod neîndoelnic că au fost îndeplinite |
testaments, II, No. 20604; Alexandresco,
TR

toate formalităţile prevăzute de lege. (A-

„ed. 2-a, 1V, partea II, p. 86; C. Hamangiu, lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. S7,
I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III. text și nota 2, 88, 89; C. Hamaneiu, |.
No. 1264). , Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,
8. In dreptul civil român actual, ju- No. 1264; Comp.: Mourlon, II, No. 787;
decătorul delegat lu domiciliul testato-
EN

Michaux, Testaments, No. 1877 urm.; Bau-

rului bolnav, nu face numai un raport, dry ct Colin, Donations et testaments, II,
ci -autentifică -el însuşi testamentul. (A- No. 2071; Planiol, III, No. 2705).
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 84. 11. Pentru a se înlătură orice discu-
86, nota 1). țiune şi o eventuală anulare a testamen-
d. Faptul că judecătorul: delegat a
I/C

tului autentic, judecătorul, care instru-

merge la domiciliul testatorului bolnav, mentează, e bine să se servească de chiar
a încheiat procesul-verbal la tribunal, iar termenii întrebuinţaţi de lege, pentru dre-
nu la locuinţa testatorului, nu aduce nu- sarea procesului-verbal de autentificare.
litatea autentificării, dacă -se constată că (Demolombe, XXI, No. .281; : Baudry:
AS

Sau indeplinit toate prescripţiile prevă- et Colin, Donations cet testaments, II. No.,
zute de lege pentru autentificare, la do- 2021;, Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,
miciliul testatorului, şi numai închecrea . „ 89). :
procesului-verbal sa făcut în urmă, în P 12. După cetirea testamentului. jude-
acecaș zi la tribunal, cu îndeplinirea tu- cătorul va cere testatorului să declare că
UI

turor formalităţilor prevăzute de lege. (A- testamentul este al său, .iscălit de. el. şi.
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 8; făcut din libera sa voinţă; această decla-
„Hamangiu, IL. Rosetti-Bălănescu şi AL rație va fi menţionată în procesul-verbal
Băicoianu, III, No. 1265).
BC

„ încheiat de judecător. (C. :Hamangiu, Il.

Pee a
1) A se vedea nota art, 1 de 'sub textul 800, | meta abea

— 18î. —
 DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil
Art, 863 DESPRE

AL. Băicoianu, III. procesul-verbal că „testamentul este fă-

RY
Rosetii-Bălănescu şi
No. 1263, 1264). cut cu consimţimântul său” este echiva-
_ 4%, Curtea de Casaţie are dreptul să lentă în intențiunea testatorului, om sim-
cenzureze dacă omisiunea unui cuvânt din plu dela ţară cu declarațiunea ce trebuia
procesul-verbal de autentificare, aduce să facă după lege că „testamentul este al
sau nu nulitatea testamentului, deoarece său”, prin urmare menţiuni fiind făcute

RA
această chestiune nu constitue o chestiune conform legii, procesul-verbal de auten-
de fapt, ci de drept şi de interpretare u tificare este valabil şi ca atare şi testă-
mentul în sine cată a fi privit ca valid
legei. (Alexandresco, ed. 2-a, IV. partea
Li, p. 88). sub raportul formelor, (ud. Băileşti-Dolj,
Inchecrea din 11 Aprilie 1925, Jur. Gen-"

LIB
Jurisprudenţă | 1926, No. 1093).
D, Prescripţiile art. 502 cod. civ. refu-
(Continuare dela 1924 până la 1927). ritoare la menţiunea din procesul-verbal
de autentificare al unui testament, că tes-
1. Din combinarea art. S61—865, cod. tatorul a declarat testamentul ca făcut
civ. cu art. 35 din-legea autentificărei din libera sa voinţă. au rămas și sub le-

ITY
actelor de noturiat rezultă că patru sunt gea aut. actelor din '1 Septembrie 18£6,
condițiunile
'ce trebuesc să întrunească după cum o arată formal art. 33 al acestei
. procesele-verbale de autentificare a unui legi. Este o deosebire intre prescripțiile
testament: 1) cetirea din cuvânt în cuvânt, acestei legi, care prin art. 1S cere cu în
a testamentului, în faţa şi auzul testato- procesul-verbal de autentificare să se con-
rului; 2) declaraţia că testamentul este al state că sa luat consimțământul părților
său; 5) că este iscălit de dânsul
nu ştie carte menţiunea din art. 865 cod.
civ., şi 4) că testamentul a fost găcut din
sau când
RS
și între preseripțiile codului civil reie-
ritoare la testament, care cere ca în pro-
cesul-verbal să se constate că testamentul
libera sa voinţă. a fost făcut din libera voinţă au testuto-
Doctrina şi jurisprudența au admis ca rului. Deosebirea aceasta, ce trebuie re-
VE
în legislaţiunca noastră neexistând cu- jinută, este că legea autentificării actelor
vinte sacramentale, omisiunea de a se nu cere ca să se constate, că consim(ă-
trece în mod solemn, un cuvânt cerut de mântul a fost liber, cum pretinde art. 562
lege, nu poate atrage nulitatea acelui âct, cod. civ. să se constate pentru testamente
şi că deci judecătorul la autentificare nu că voința a fost liberă, ci numai că sa
NI

este obligat a întrebuinţă chiar cuvintele luat consimțământul. Faţă de cele expuse
legii, ci se poate servi „de expresiuni si- trebuie decis că nu satisface cerintele lezii
nonime sau echivalente cu condiţiunea ca un testament în al cărui proces-verbal de
LU

ele să reflecte vointa părții de a face de- autentificare se constată ca declarate de

clarațiunea cerută de lege. testator, că testamentul a fost făcut cu
Sa decis astfel că omisiunea de legali- consimţământul său, fiindcă termenul u-
zare a cuvântului „al său“ nu pot să vi- cesta nu exprimă ideia vointei libere a
cieze actul, când echivalentul cuvântului testatorului. Testamentul în cazul acesta.
omis rezultă din celelalie cuvinte luate este nul. după cum prevede art. S62 cod.
RA

împreună, civ. (Trib. Dâmbovita S$. L. 110 din 19

„Prin urmare, în speţă, expresiunea din Mai 1926, Pand. Săpt. 24/926).

: Art. 863, — Testamentul trebue să fie iscălit de testatore; dacă

T

el declară că nu ştie, sau că nu poate iscăli, se va face menţiune des-

pre declarațiunea testatorelui şi cauza ce-l împiedecă de a iscăli,
EN

îl) (POLUL judecătorului numit, cât și în adeverirea tribuna-

lului!), (Civ.
Ciu. E 942), 860—862, 884,BA, 886,
€ 1171; L. L. aut. aut. act. 10, 16, 18, 33; ;
I/C

atclaz7 ca. fr. a "Art. 973.

”
— Ce testament doit tre sign€ par“ le testateur: siil
acela A y ne sait ou ne peut signer, il sera fait dans acte mention expresse
AS

le sa deelaration, ainsi que de la cause qui Pempeche de signer

N
- Bibliografie (continuare).
UI

CONSTANTINESCU JAc. N. Despre festamente, p. 10 urm.

4 L Da FR . Ă | . . ,
BC

pă, age Înterpretatică a ari. 16 şi 19 din Legea aut. actelor, (Mon. of. 89/7921 şi 91921).
Părţi cari ne ştiu carte sau nu dot să maori cară 10, Procesul-verbal de autentificare „că ua aci prezentat de
entru validitat i o imonlici a, au semnat „pri get“ i
itatea actului, Intrucât ea presupure implicit neştiinţa de Ce pri punere de deget. cate suficieniă

— 168 —
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 863

INDEX ALFABETIC ” Rep.._Supul.. Dispositions entre vifs, No.

țla doctrină).

Y
735; Iluc, VI, No. 294).
Accident 9. Nume de botez 2. „8, Dacă testatorul încetează din viaţă
Acte civile 3, Nume de familie 1, 2, 3.
inainte să fi semnat sau înainte să fi

AR
Actele stării civile 2. Nume de fantezie 1,
Boală 9, Nume de localitate 1. terminat de semnat, testamentul este nul,
Buna credinţă 18, Orb ît. chiar dacă sar fi constatat în procesul-
Cauza impedicării iscălirii Ortografie +.
16, 20, 23—27, Poreclă 1. verbal de_ autentificare că testatorul a
Deces &. Proces-verbal 5, 9,20, 23— semnat. (Duranton, IX, No. 98; Demo-
Declaraţie 6, 13—23, 90. o? lombe, XXL. No. 300, 501; Troplong. Do-

R
Declaraţie falsă 17, 18. Pseudonim î. -
Dublu exemplar 6. “nations et testaments, III, No. 1590; Massc
Refuz 17.
Falsă declaraţie 17, 18, Semnătură | urm. et Vergâ sur Zachariac, III. $ 459, nota

LIB
Foi multiple 10, Semnătură neciteaţă 5. 54, p. 110; Aubry ct Rau. ed. 4-a, VII. $
Incetare din viaţă &. Slăbiciune 9, 670. p. 130; Mourlon. Il, No. 788; Dalloz.
Intenţie 5. “Termeni sacramentali 22,
Localitate 1. 25, %, Rep... Dispositions entre vifs, No. 3021,
Moarte &. Terţe persoane 12. Suppl., Dispositions entre vifs. No. 735;
Neştinţă a scrie 13, 14,13. | Testament autentic î urm. Laurent, XIII. No. 557; Planiol, LII, No.
19, 22, 26, Testament olograf 1.
Nulitate 5, i, 12, 15,17,21, 2700: Alexandresco. cd. 2-a, IV, partea
IL. p. 89). ,

ITY
9. Dacă testatorul nu a putut termină
Doctrină, semnătura sa din cauzu slăbiciunei sau a
unui accident şi dacă în procesul-verbal
|. Ca şi la un testament olograf, sem= de autentificare se menţionează aceasta,
nătura testamentului autentic, constă din testamentul este valabil. (Dalloz, Râp.
punerea numelui de
tue o semnătură punerea unei porecle, a
unui nume de fantezie sau a unui nume
«le localitate. (Demolombe.
familie;

XXI,
nu consti-

No. 101
RS
Dispositions entre vifs, No. 3037).
1Q. Dacă testamentul autentic este scris
pe mâi multe foi, nu este necesur ca tes-
tatorul să semneze în josul fiecărei foi.
urm, 305; Aubry et Rau, ed. s-a, VII. $ (Baudry cet Colin, Donations ct testaments,
IVE
666, p. 9S, $ 670, p. 130; Dalloz, Rep., Dis- II, No. 2081). -
positions entre vils, No. 3007; Baudry et 1î. Orbul poate face un testament au-
“Colin, Donations et testaments, II, No. tentic şi să-l semneze. (Iluc, VI, No. 294;
2079). Planiol, III, No. 2706; Alexandresco, ed.
2, Testamentul autentic trebueşte sem- 2-a. IV, partea II, p. 34, 89).
nat cu numele de familic şi cel de botez, 12. Testamentul autentic este nul dacă
UN

«după cum este trecut testatorul în actele se constată că el a fost iscălit de altul,
sale de stare civilă. (Alexandresco, ed. deşi testatorul a declarat că l-a iscălit el.
2-a, 1Y, partea II, p. 89). (Alexandresco, cl. 2-a, IV, partea LI,
8, Dacă se întrebuințează întrun tes: p. 92)
ament autentic, ca semnătură. un nume, 13, Când tesiatorul nu ştie să scrie,el
altul decât cel de familie, cu care însă va face declaraţie despre aceasta ofițe-
AL

testatorul obişnuiă să semneze actele sale rului public care instrumenttază. (Dalloz,
in viaţa civilă, semnătura este valabilă. Rep. Suppl., Dispositions entre vifs, No.
(Demolombe, XAI. No. 305; Dalloz, Râp., 745; Josserand, Il, No. 1284; .Alexan-
ispositions entre vifs, No. 3007; Laurent, dresco, ed. 2-a, IV, partea II. p. 90, 91:
ALI, No. 359: Baudry et Colin, Dona- C. Ilamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi AL.
TR

tions ct testaments, II, No. 2079, 2080; A- Răicoianu, III, No. 1262).
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 89, (4. După o părere, declaruţia testato-
“nota 5; Contra: Laurent, XIII, No. 221 rului că nu știe să scrie este suficientă,
urm, 358). pentru valabilitatea testamentului auten-
EN

4, O semnătură rău făcută sau rău tic. (Laurent, XIII, No. 366; Huc, VI, No.
ortografiată nu aduce anularea testameu- 294; Planiol, III, No. 2706; Alexandresco,
tului autentic. (Dalloz, Râp., Dispositions cd. 2-a. IV. partea IL. p. 93, nota 1).
ntre vifs, No. 5015; Comp.: Alexandresco, „458, După aliă părere, declaraţia iesta-
cd. 2-a. IV, partea Il. p. 81, nota 2, 89, torului că nu ştie să scrie. trebueşte con-
I/C

nota 3). , , Ă siderată ca nefiind îndeajuis de precisă,

5, O semnătură compusă din litere coin- deoarece, multe persoane pot să iscălească
plect neciteţe nu este valabilă, cu toate numele lor. fără a şti să serie. (Duranton,
că se constată că _testatorul a avut inten- IN, No. 9; 'Demolombe, XXI, No. 319;
ţia să semneze. (Dalloz, Râp.. Disnositions Mourlon, II, No. 78S: Aubry ct Rau, ed.
AS

entre vils. No. 3019: Comp.: Alexandresco, 4-a, VII. $ 670, text şi nota 78, p. 131;
ed. 2-a, IV, partea II, p. 81, nota 2). Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs. No.
6. In dreptul român. faptul că testa- 3046; Baudry ct Colin, Donations et tes-
torul a semnat amândouă exemplarele taments, II, No. 2082, 2056). A
înaintea judecătorului sau acasă, nu aduce 18. Pentru valabilitatea testamentului
UI

„nulitatea testamentului autentic, dacă el autentic, trebucşte ca testatorul să de-

a declarat că semnătura este a su. (A- clare cauza care îl împiedică să semneze,
lexandresco, cd. 2-a, IV, partea II, p. Si, nefiind suficientă numai declaraţia că nu
nota 2). . ,
BC

poate semnă. (Planiol, III, No. 2706: Jos-

7, Testamentul se perfectează prin serand, III, No, 1284; Alexandresco, ed.
semnarea lui de către testator. (Dalloz, 2-a, IV. pariea II, p. 91, 92: C. Hamangiu.

— 169 —
 DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil
Art. 863 DESPRE

rand, ILI, No. 1254: Alexandresco, ed, 2-a,

]. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, Il,

RY
IV, partea LI, p. 90, 91: C. Mamangiu, |.
No. 1264). Băicgianu, III,
Rosetti-Bălănescu și 'Al.
47. Când testatorul ştie să semneze,
însă a făcut o declaraţie falsă că nu ştie
No, 1266).
29, Declaraţia că testatorul nu ştie să
să semneze, testamentul autentic este mul seric. înlocueşte, în mod valabil, declara-
deoarece îi lipseşte semnătura testatorului

RA
şi refuzul său de a iscăli se poate explică lia că el nu știe să semneze, dacă din cele-
ca un mijloc indirect de a scăpă de stă- lalte enunțări făcute rezultă că el nu ştiă
ruinţele acelora cari îl silesc, a-și face tes- să semneze. (Demolombe, XXI. No, 31$,
tamentul. (Demolombe, XXI, No. 507; 519; Aubry et Rau, cd. s-a, VII, $ 670,
text şi nofa 79, p. 151: Dalloz, Rep. Dis-
Aubry ct Rau. ed. -a, VII. $ 670. text

LIB
positions entre vifs, No. 3045; Supnl,, Dis-
şi notele 81, $2, p. 152; Mourlon, II, No.
783; 'Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs. positions entre vifs, No. 744; Laurent, XIII,
Dispositions entre vis. No. 366, 371: Alexandresco, ed. 2-a, IV
No. 5056;. Suppl.,
No. 741; Laurent, XIII, No. 574: Baudryv partea II, p. 95).
ct Colin. Donations et testaments, II, No. 23, In procenul-verbal de autentificare
2053: Planjol, Il, No. 2706; Alexandresco. trebueşte să se menţioneze, dună o părere,

ITY
cd. 2-a, IV, partea II, p. 92; C..Ilaman- nu numai cauza care a împiedecat pe tes-
giu, |. Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, tator să semneze, ci şi declaraţia sa pri-
III, No. 1962). vitoare Ja această cauză. (Demolombe.
declaraţia inexactă a. NXI, No. 308: Aubry et lau. ed. 1-a, VIL,
“18, Dacă însă $ 670, nota S6..p. 133; Josserand, IIÎ, No.
fost făcută de bună credință şi fără in- 1284: Dalloz. Rep.. 'Dispositions entre vifs,
tenţie de a face-o declaraţie falsă, testa-
mentul autentic va fi valabil. (Demolombe,
XXI, No. 307; Troplong, 'Donations et tes-
taments, III, No. 1585; Mass et Vergâ sur
No. 1262).
RS
No. 3083: Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
tea_ II, p. 92, text şi nota 1; C. Iamanziu,
]. Rosetti-Bălănescu
.
și A]. Băicoianu, III,
Zachariae, Il, $ 459, p. 109; Mourlon, Il,
No. 788; Aubry et Rau. ed. t-a, VII, S 670, 24, După altă părere, dominantă, tes-
VE
p. 152; Dalloz, Râp., Suppl.. Dispositions, tamentul autentic este valabil, dacă se
entre vifs, No. 742: Laurent, ATI. No. menţionează în procesul-verbal de auten-
574; Huc, VI, No. 294; Baudry cet Colin, tificare cauza care a împiedicat pe testa-
Donations et testaments, Il. No. 2084: Pla- tor să semneze, fără ca să fie nevoie ca
niol. III, No. 2706; Alexandresco, ed. 2-a, testatorul care u declarat că nu poate să
NI

IV, partea II, p. 92). semneze, să declare şi cauza care îl împie-

9. Testamentul autentic care cuprinde decă să semneze. (Demante ct Colmet de
declaraţia testatorului că nu ştie să sem- Santerre, IV, No. 118 bis, I: Marcade, Art.
975, No. 2: Dalloz, Rep., Dispositions en-
LU

neze, este valabil, dacă se stabileşte că

deşi el şiiă să semneze mai demult, în tre vis, No. 5085; Laurent, XIII, No. 364;
-momentul facerei testamentului pierduse Baudry et Colin, Donations et testaments,
obișnuinja ca să semneze. (Demoloinbe, II, No. 2088).
“XXI, No. 307: Troplong, Donations et tes- 25, Menţiunea cauzei care împiedecă
taments, LII, No. 1585; Mass6 cet Verg6 sur pe testator să semneze, irebucşte să fie
RA

Zachariae, III, $ 459, $ p. 109; Mourlon, Il. clară şi precisă, fără să fie nevoie să se
No. 788; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, S 070, întrebuințeze termeni sacramentali. (Dal-
p. 152; Dalloz, Rep. Dispositions centre loz, Rep., Dispositions entre viis, No. 30$0
vifs, No. 3058; Laurent, XIII, No. 574; Huc, 5084), , !
VI, No. 294; Baudry ct Colin. 'Donations „26. Când testatorul declară că nu ştie
T

ct testaments, II, No. 2084; Planiol, III, să semneze, nu mai este nevoe să se arate
No. 2706; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- ŞI cauza pentru care testatorul nu sem-
tea II, D 92).
EN

nează, deoarece această declaraţie ex-

20, Dacă iestatorul nu semnează tes- primă indeajuns cauza pentru care el nu
tamentul său autentic, ofițerul public care a semnat, (iDalloz, Rep., Dispositions en-
instrumentează trebueşte să primească de- tre viis, No. 5040; Suppl. Dispositions
claraţia sa că nu știe sau nu poate să sem- entre vifs, No. 744; Alexandresco, ed. 2-a,
neze şi să menţioneze în procesul-verbal
I/C

această declaraţie precum şi cauza care

IV, partea II, p. 91). .
l-a împiedecat să semneze. (Dalloz. Râp., 27, Când testatorul va declară că nu
Dispositions entre vifs, No. 5038; Supl, poate semnă, trebueşie să se facă indi-
Dispositions entre vifs, No. 743; Josserand. câția cauzei care împiedecă pe testator
să semneze. (Dalloz, Rep., Dispositions
AS

MI, No. 1284: Alexandresco, cd. 2-a, IV,

partea II, p. 90). - - entre vifs, No. :3080, 5084: Suppl., Dis-
positions entre vifs, No. 746; Baudry et
21, Testamentul autentic trebueşte să
Colin, iDonaiions et testaments, II, No.
cuprindă, sub pedeapsă de nulitate, men- 2087; Josserand, III, No.
țiune, despre declaraţia testatorului că 1284; Alexan-
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 91).
UI

nu ştie sau nu poate să semneze, deoarece

această declaraţie, care înlocueşte semnă-
tura, este esenţială. (Demolombe, XXI, No. Jurisprudenţă
310; Aubry et Rau, cd. 4-a, VII, $ 670,
BC

(Continuare dela 1924 până la 1927),

nota 84. p. 132; Baudry et Colin, 'Dona-
tions ct testamenis, II, No. 2090; Josse- Î. A se vedcă: art. 862, nota (1.

— 170 —
 Codul civil DESPRE DIŞPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE „Art, 864

Art. 864.— Când testatorele va voi să facă un testament mis-

Y
tic sau secret, trebue neapărat să-l iscălească, sau că l'a scris el
însuşi, sau că a pus pe altul a-l scrie. |

AR
Hârtia în care s'a scris dispoziţiunile testatorelui, sau hârtia
care servește de plic, de va fi, se va strânge şi se va sigilă.
Testatorele va prezentă tribunalului cormpetinte testamentul

R
strâns şi pecetluit, precum s'a zis, sauîlva strânge şi-l va pecetlui
înaintea tribunalului.

LIB
Testatorele va declară că dispoziţiunile din acea hârtie este
testamentul său, scris.și iscălit de el însuși, sau scris de altul şi
iscălit de testatore.
Când testatorele, din cauză de boală, va fi în neposibilitate

ITY
fizică de a se prezentă înaintea tribunalului, atunci prezentarea testa-
mentului, pecetluirea lui şi declarațiunea sus menţionată, se vor
face înaintea judecătorului, numit de tribunal pentru acest sfârşit.
Tribunalul sau judecătorul numit, va face actul de subscrip-
țiune!) pe hârtia în care s'a scris testamentul, sau pe hârtia care
servește de plic. |
RS
Acest act se va subscrie atât de testatore cât şi de tribunal
IVE
sau de judecător. |
Toată lucrarea de mai sus nu va putea fi întreruptă de nicio
altă operaţiune; când testatorele, din o cauză posterioară subsemnărei
testamentului,-va declară că nu poate subsemnă subscripțiunea,
UN

această declaraţiune se -va trece în subscripțiune. (Civ. 858,

865—867, 886, 892; L. Timbr. 39 $ 33; Civ. Fr. 976).
Tezt. fr. <vt. 976. — Lorsque le testateur voudra faire un testament mystique
AL

ou secret, il sera tenu de signer ses dispositions, soit quil les ait cerites lui-meme,
ou qu'il les ait fait €erire par un autre, Serra le papier qui contiendra ses dis-
positions, ou le papier qui servira d'enveloppe, siil y en a une, elos et seell. Le
"testateur le prâsentera, ainsi elos et scell€, au notaire, et ă six t6moinsau moins,
TR

ou il le fera clore et sceller en leur prâsence; etil declarera que le contenu en ce

papier est son testament cerit et sign6 de lui, ou €erit par un autre et sign de
lui: le notaire en dressera Pacte de suseription, qui sera cerit sur ce papier, ou
sur la feuille qui servira d'enveloppe; cet acte sera sign€, tant par le testateur que
EN

par le notaire, ensemble par les temoins. “out ce que dessus sera fait de suite et
sans divertir autres actes; et en cas que le testateur, par un emptchement survenu
depuis la signature du testament, ne puisse signer lacte de suscription, il sera fait.
I/C

mention de la «telaration qu'il en aura faite, sans qu'il soit besoin, en ce cas, d'aug-
menter le nombre des temoins. ”

Bibliografie (continuare).
AS

CoxsSrANTINESCU Jac. N., Despre testamente, p. 25 urm.

INDEX ALFABETIC 76—79, B3, B4, 65, Capacitate 16, 17, 64,
UI

- ină Apreciere suverană 28. cară 26, ”

(la doctrină). Autorizaţie 64. Cetirea testamentului 3,
Abrogare 344, Act de suscripţiune 3, 13, Bărbat 5, 64, %, : :
Accident 69. 14, 16, 17, 21, 33, 37, 3, Boală 41—H, Constatare 1.
Act autentic 77, îi. 43, 44, 46, 32—609, 11,72, Duline 26, Continuitate 63—72,
BC

1) Textul art. francez corespunzător zice: „suscriplion* pe care legiuitorul nostru l-a tradus subscripțiune,
in loc de: „suscripțiunr*. .

— il —
 DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil
Art. 864 DESPRE

Prezentarea testamentului No. 3259; Josserand, III, No. 1258; Alexun-

RY
Dată 12-17, 73, 74, 75 33 —41
Declaraţie 8, 10, 41,45—51, 1, 12, 21, 24, 34, dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 99; C-
56, 61, 02, 81, 82, 63. 45, 56, 63. 81.
Prezumpţiune 72. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al.
Depetar 3, 70—79, î41—03, Băicoianu, III, No. 12609, 1271).
Delegaţie 41—4. | Probă
Deschiderea testamentului
Proces-verbal 43, 56. 5, Când testaturul recurge la altă per-
Proect 3, 12.
soună pentru a-i scrie testamentul, el

RA
33. Nefuz 79, 80, ,
Descrierea _sigiliuiui testamentului poate să însărcineze pe o persoană, băr-
Dictare 5, 72. Restituirea
79, 00, - bat sau femce, să scrie o parte din testa-
Domiciliu 41 —H, 56,
Dovadă 76—179, 81—83.
Revocare 15, W. ment, şi pe altă persoană să scrie restul.
Scris de testator î, 4, 18,
Eroare 2,
Fals 62, 03.
.
20, 45—47, 51, 56, 13—75. (Demolombe, XXI, No. 534, 335; Masse et
Scris de un terţ 1, 4—9, Vergeâ sur Zachariae. [II], $ 440, nota 2, p.

LIB
Femee 5, 04,
19—20, 45—18 50,51, 56.
Foae separată 54.
Scris imprimat 7,
112; Aubry cet Rau, cd. 1-a, VII, $ 67,
Foi multiple 20. nota 2, p. 136; Marcade, Art. 96: Dalloz,
Secret 36. ,
Forţă probantă 16—79,814—
83. Şedinţe multiple 21. Râp., Dispositions entre _vifs. No. 3240;
Grefier 40, 63, 65, 66, 72. Semnătură 1, 4, 8, 195—21, Laurent, XIII, No. 392; Huc, VI, No. 300;
45—47, 52,56, 58—602,6t—
Hârtia pe care s'a' Scris
testamentul 22, 52, 54, 55, 67, 13—75, 82, 83. Baudry et Colin, Donations et testaments.
Hârtie timbrată 11. Sigilare 1,22, 24—37, 4, MI. No. 2125. 2124; Alexandresco. ed. 2-a,
2 56, 57, (8.

Y
ldentitate 1, 8 43.
Starea testamentului 55,56,
IV. partea II. p. 99, nota 2).
Impiedecare de a semnă
„62,o Ştiinţă a ceti 1, 7. G. Testatorul poate insărcină pe lesu-
tarul său particular sau universal să-i

SIT
Incapacitate î6, 17, 64. Ştinţă a scrie 1.
Inchidere, a se vedcă Strângerea testamentului . scrie testamentul. (Demolombe, XXI, No.-
cuvintele: „Sigilare”, 1, 22—26, 31, 32, 34—37
+1, 42, 50, 57, (8, 555; Troplong, Donations ct testaments,
„Strângere“,
Inlocuire 9, 34, 35, 65. Subscripţiune 2. III, No. 1621; Aubry et Rau. ed. 4-a. VII,
Inscriere în fals 82, 93, Substituire 9, 34, 5, 6, $ 671, p. 156; Dalloz, Rep. Suppl., Dispo-
Intenţiune 73, 84. Suscripţiune 2. |
“Termeni sacramentali 39. sitions entre vifs, No. 778: Laurent, XIII,
latrerupere 63—72,
Judecător 41—H, 56, 59, 60.
R No. 391; Baudry cet Colin. Donations cet
59, 63, 65, 66, 72, 79, 6). Terţe persoane 1, 4-9, îi testaments, II, No. 2193).
Legatar 6. , —2y, 45—19, 50, 51, 56 85,
7. Testatorul care nu ştie să cetcască
VE
Legea autentificării acte- Testament autentic 4),
lor +. Testament mistic Î: urm. decât scrisul imprimat, poate pune să se:
Liberă voinţă 49. Testament olograf 73, 73, tipărească testamentul său mistic. deoarece
Limbă străină 10, 75.
Monedă 30. Tipar 7. tiparul coste tot o scriere dar mai periee-
Nulitate 17, 27, 35, H, 46, Tribunal 1, 40, 4, 56. a
“tionată. (Demolombe. XAI. No. 394; Masse
50, 51, 53, 51, 61, 66, 6, Unghie 3). et Vergc sur Zachariae, III, $ 440, nota
NI

"70, 13—75. Unitate de context 2l.

Pecetluire, a se vedică cu- Verificare de scripte 2, 21, p. 46; Marcade, Art. 976; Dalloz, Rep.
vântul: „Sigilare“. Voinţă liberă 4. Dispositions entre vifs, No. 3241; Alexan--
Plic 9, 22, 23, 52, 54, 55,607, dresco, ed. 2-a, LV. partea II, p. 99, 111,
U

nota 2; C. Hamangiu. I. Rosetti-Bălănescu

Doctrină, şi AL. Băicoianu. Il, No. 1271; Contra:
Duranton. IX, No. 153: Troplong, Dona-
(„ Testamentul mistic este acela ps tions et testaments, III, No. 1661).
AL

care testatorul care ştie u ccti şi a scrie, 8, In cazul când testatorul însărti-
îl iscălește, fie că l-a seris el însuși, fie ” „nează o altă persoană cu scrierea testu--
că l-a scris altul, îl strânge. il sizilează mentului său mistic. nu trebueşte ca el
şi-l prezintă tribunalului pentru consta- să-i dicteze acesteia textul testamentului.
iatarea identităţii sale. (Alexandresco, ed.
TR

deoarece conformitutea conţinutului cu

2-a. IV, partea IL. p. 97, 93, 109, nota 2; intenția sa, „rezuliă din iscălitura sa şi
C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu și AL. din declaraţiile ce le face că dispoziţiu-
Băicoianu, III, No. 1268; Comp.: Josseraud, nile scrise cuprind testamentul său. (De-
III. No. 1258). molombe, XXI, No. 357; Baudry et Colin,
EN

9, Art. 976 ce. civ. Îr. întrebuinţează Donations_et. testaments, II, No. 2125).
cuvântul: „suseription” pe care legiuito- „a Dacă într'un testament mistic, se:
rul român în art. 864 c, civ. îl traduce găsesc scrise dispoziţiuni de o mână stră-
prin cuvântul „subseripţiune”, ceeace con- ină celei care l-a scris, testamentul este.
stitue o croare, deoarece trebuiă tra- valabil, afară de cazul când sar puteă
dus: „superscriere” Sau „Susctipţiune”.
I/C

presupune că cineva a substituit un alt

(Alexandresco, cd. 2-a. partea |, p. testament în plicul unde pusese testato-
97, nota 1: C. Hamangiu. I. Rosetti-Bălă- rul, testamentul său mistic. (Dalloz. Râp.
nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1278). Dispositions entre vils, No. 3246; Suppl.,
3, Perleciarea testamentului mistice se iDispositions entre vifs, No. 780).
AS

face prin încheierea actului de suscrip- „_ÎQ. Testamentul mistie poate fi scris:
țiune de către ofiţerul public iar până: lu în limbă străină. (Dalloz, Râp., Disposi-
această încheiere. testamentul este un tions entre vifs, No. 2516).
simplu proiect. (Dalloz, Rep. Suppl., Dis- E: Testamentul mistic poate fi scris:
positions entre vis, No. 779). - VE ârție simplă sau pe hârtie timbrată.
UI

"du Potrivit dispoziţiunilor art. 976 c.

civ, în. ($64+ c. civ. rom.) testatorul poate
VC VI, No. 300; Alexandresco, cd. 2-a.
„ partea II, p. 36). |
seriel singur actul care conţine dispozi-
12. Testamentul misție poate fi datat
țiunile sale sau să însărcineze pe altă per-
BC

sau1 nu, €deoar ece până la prezentarea lui

soană să-l scrie, iar el să-l semneze nu- ofițerului public comoctent. el nu_con-
mai. (Dalloz. Rep., Dispositions entre viis, stitue decât un simplu proiect. (Demo-

— 172—
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 864

lombe, XXI, No. 339; Demante ct Colmet nations ct testaments, lil, No. 1624; De-

Y
de Santerre, LV, No. 121 bis; Marcad6, mante et Colmet de Santerre, IV, No. 121
Art. 976; Mourlon, II, No. 79; Aubry et bis 1; Laurent, XIII, No. 416; Alexan-

R
Rau, ed. 4-a, VII, $ 671, p. 157; Dailoz, dresco, ed. 2-a, 1YV, partea II, p. 109, nota
Rep., 'Dispositions entre vifs, No. 5247; 1; C. Hamangiu, [. Rosetti-Bălănescu şi
Suppl., Dispositions entre vifs, No. 748: AL. Băicoianu, Il], No, 1280).,

RA
Laurent, XIII, No. 393, 430; Huc, VI, No. „25, Ilârtia pe care sau scris dispozi-
299; Baudry et Colin, Donations et testa- țiunile testamentului sau hârtia care ser-
ments, Il, No. 2128; Planiol, IlI, No. 2745; veşte de plic, dacă va fi, se va strânge şi
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. se va sigilă astiel ca să nu se poată des-
99, nota 4, 116; C. Hamangiu, ÎI. Rosetti- chide sau să sc scoată ceeace a fost scris,

LIB
Bălănescu şi Al. Băicoianu, II, No. 1272). fără să se facă stricăciuni sau să se rupă
18, Dacă testamentul mistic este datat, plicul în care se află închis testamentul.
faptul că data sa este anterioară actului (Demolombe, XXI, No. 349; Aubryet Rau,
de suscripțiune, nu âre nici o influenţă ed. 4-a, VII, $ 671, p. 157; 'Dalloz, Rep.
asupra valabilităţii sale. (Dalloz, Rep. Dispositions entre vifs, No. 3252; Suppl.,
Dispositions entre vifs, No. 5247). Bisposiţions entre viis, No. 7S2; Laurent,

ITY
14. Va fi considerată ca dată a testa- XIII, No. 39%; Baudry, ct Colin, Dona-
mentului mistic, data actului de suscrip- tions et testaments, IL, No. 2130; Josserand,
țiune. (Dalloz, Râp., Dispositions entre III, No. 19$S8; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
vifs, No. 3546; Huc, VI, No. 299; Alexan- partea IL. p. 100, text şi nota 3; C. Ha-
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 99, nota inangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
4. 116; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu coianu. LI, No. 1274, 1275).
şi AL Băicoianu, III, No. 1272).
15. Dacă
tamente mistice,
testatorul
va
are o dată de suscripţiune mai recentă.
a făcut
fi preferat
două
acel
tes-
care
RS
23, Dacă testamentul mistic este scris
pe ambele feţe, încât nu mai e nici o faţă
albă, este indispensabilă, punerea lui în
plic. (Demolombe, XXI, No. 34%; Alexan-
(Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, No. ed. 2-a, IV, partea II, p. 100,
IVE
dresco.
3242). | nota 5). : , ,
16. Pentru a se puieă cercetă dacă D4 'Lestatorul va prezentă ofițerului
iestatorul eră capabil să facă un testă- public competent, testamentul strâns şi
ment mistic, se va luă în consideraţie pecetluit sau îl va strânge şi pecetlui înu-
data actului de suscripțiune. (luc, YI, intea ofițerului public, (Dalloz, Rep., Dis-
No. 299; Comp:: Dalloz, Rep., Dispositins positions entre vifs, No. 3252; Josserand,
UN

entre vifs, No. 5346). III, No. 1258; Alexandresco. ed. 2-a, IV,
42, Dacă actul de suscripţiune este partea II, p. 100, 102; C. Hamangiu, I-
nul şi dacă testamentul poartă o dată când Roseiti-Bălănescu -și Al. Băicoianu, III,
testatorul cră incapabil să testeze, tes- No. 1274).
tamentul va fi nul. (Dalloz, Rep. Dis- 25. Legea nu prevede modul în care
positions entre vils, No. 3346). testamentul mistic trebueşte strâns şi pe-
AL

18. Testamentul mistic trebueşte să fie cetluit. (Dalloz, Râp., Dispositions entre
semnat de testator, fie că îl serie cl, vifs, No. 3237; C. Hamangiu, I. Rosetti
fie că însărcinează pe un altul să-l scrie. Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1275).
(Dalloz, Reâp., Dispositions entre vifs, No. 26. Testamentul mistic poate fi închis
TR

3248; Baudry ct Colin, Donations et tes- şi pecetluit cu buline sau cu ceară. (De-
taments, II, No. 2127; Josserand, IL, No. molombe, XXI, No. 3419; Dalloz, Rep. 'Dis-
128$; Alexandresco. ed. 2-u, IV, partea II, ositions entre vifs, No. 3257; Laurent,
p. 98, 100; C. Hamangiu. [. Rosetti-Bălă- XIII. No. 395; Baudry et Colin, Donu-
nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1275). tions ct testamenis, Il. No. 2130; Alexan-
EN

19. Când testamentul mistic este seris dresco, ed. 2-a. IV, partea II, p. 101;
de o altă persoană, afară de testator, fap- Comp.: C. Hamangiu, Y: Rosetti-Bălănescu
tul că această persoană semnează testa- şi Al. Băicoianu, III, No. 1275).
mentul. nici nu folosește nici nu strică va- 27, Testamentul mistic, după o părere,
labilităţii testamentului. (Baudry cet Co- trebueşte să fie sigilat, sub pedeapsă de
I/C

lin, 'Donations ct testaments, II, No. 9127). nulitate, cu o pecete sau sigiliu, chiar care
20, Dacă testamentul mistice este scris nu aparține testatorului. (Demolombe,
pe mai multe foi, nu este necesar ca tes- XXI. No. 346, 547, 549; Aubry ct Rau, ed.
tatorul să pue semnătura sa în josul fie- 4-a, VIL 8 671, p. 137; Dalloz, Râp., Dis-
cărei foi. ci este deajuns dacă el îl-sem-
AS

positions entre, vis, No. 3260, 3262, 3265;

nează odată la sfârșit. (Dalloz, Râp., Dis- Laurent, XIII, No. 394, 395, 411, 412; Bau-
positions entre vifs, No. 3250). dry et Colin. Donations ct testaments, II,
24. Testamentul mistic poate: fi scris No, 2150, 2131: Planiol. lil, No. 2017; A-
de către testator sau de o altă persoană. lexandresco, ed. 2-a, IV, partea:II, p. 101).
UI

în mai multe zile oricare ar îi intervalul -28, După altă părere, testamenţul
între ele deoarece disnoziţiunile art. 976 mistic, nu trebueşte să fie sigilat, cu o
c. civ. fr. (864 c. civ. rom), cer continui- pecete sau sigiliu ci este deajuns dacă
tate de context numai la facerea lucră- este sigilat astfel încât să nu poată fi
BC

rilor dela prezentarea testamentului şi deschis, fără să se rupă şi tribunalele vor

până la semnarea actului de suscripțune. apreciă dacă sau luat suficiente precau-
(Demolombe, XXI. No. 341: Troplong, Do- tiuni pentru ca acest scop să fie atins. :

— 113—
 ,

Art, 864 DESPRE DISPOZIȚIUN ILE 'TESTAMENTARE Codul civil

+

şi Al. Băicoianu, III,

RY
(Demante et Colmet de Santerre. It, No. I. Roseiti-Bălănescu
121: bis; Mourlon, II, No. 792; Iroplong: No. 1275). LL
Donations et testaments, III, No. 1627; C. 3G. Faptul că testatorul înainte de
Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu și Al. Băi- . înichidere şi sigilare, a cetit, testamentul
coianu, III, No. 1275), _ ȘI mistic şi altor persoane, chiar ofițerului
public, care l-a primit, nu aduce anula-

RA
29, In dreptul civil român această con-
troversă nu poate aveă loc, fiind necesar rea lui, deoarece secretul nu este de esența
de întrebuințat un sigiliu. (Alexandresco, testamentului mistic, cu toate că îndepli-
ed. 2-a, IV, partea II, p. 100, nota 4 101). nirea acestor două formalităţi_de închi-
30, Testamentul mistic nu e nul dacă dere şi de sigilare au fost prevăzute de
legiuitor pentru a asigură secretul testa-

în lipsă de pecete, testatorul sigilează tes-
tamentul cu o monedă, degetar, cu unghia,
ete. (Demolombe, XXI, No. 349; Demante
et Colmet de Santerre, 1V, No. 121 bis.
II; Mourlon, II, No. 792; Alexandresco, ed.
2-a, IV, partea II, p. 10t. nota 3; Comp:
C. Hamangiu, IL. Rosetti-Bălănescu
LIB
rc Entului Pistie. (Demolombe, ANI, No.
553; Laurent, XIII, No. 3S9; Baudry et
Colin, Donations ct testamenis, II, No.
2133).
37, In actul de suscripțiune trebuește
şi AI, neapărat să se facă menţiune că testa-

Y
Băicoianu, III, No. No. 1275; Contra: Bau- mentul mistic a fost închis şi sigilat, de-
dry et Colin, 'Donations et testaments, II, oarece îndeplinirea acestor două, formali-

SIT
- No. 2130). tăţi esenţiale, nu poate rezultă din induc-
21, Când testatorul prezintă testamen- țiuni. (Dalloz, Râp., Dispositions entre
tul său mistic strâns şi pecetluit dinainte, vifs, No. 5266; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
nu importă dacă strângerea şi pecetluirea partea II, p. 103, 106: C. Hamangiu, |.
lui a fost făcută de testator în persoană Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III.
sau de alicinera; aceasta reiese din chiar No. 1278). , A
termenii legii, cari nu spun că testamen-
R 38. Prezentarea testamentului mistic
tul va fi strâns şi pecetluit de testatur. ofițerului public, nu: se poate face decât
ci numai că testamentul se va strânge şi de testatorul însuşi. (Planiol, III, No. 2717;
VE
se va sigilă. (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bă- Alexandresco, ed. 2-a. IV. partea II, p.
lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1275). 102; C. Hamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu şi
„829. Când sigilarea şi strângerea testa- AL. Băicoianu, III, No. 1276).
mentului mistic se fac înaintea judecătu- 39, In actul de suscripțiune va trebui
rului, această operaţiune poate fi făcută
NI

să se facă menţiune expresă că testato-

de însăși testatorul sau de o altă persoană, „rul a prezentat testamentul său mistic.
deoarece nu există nici un motiv să se fără însă a se întrebuinţă termeni sacra-
facă vreo deosebire între cazul când a- mentali. (Dalloz, Rep.. Dispositions entre
U

ceastă operațiune se face înainte şi cazul . vils, No. 5221, 5272; Comp. Josserand. III,
când ea se face înaintea judecătorului. (C, No. 1283; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
Hamangiu. |. Rosetti-Bălănescu și Al. Băi- tea II, p. 105; C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bă-
coianu, III, No. 1274). lănescu „și Al. Băicoianu, III. No. 1278).
AL

83. În actul de suscripțiune trebueşte 0. lestatorul va face declaraţiile în

să se facă descrierea peceţii de care s'a pretorul tribunalului, înaintea judecătu-
servit testatorul pentru a închide şi sigilă rului care instrumentează, asistat de gre-
testamentul său mistice, deşi legea nu cere fier. (Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea Il,
TR

îndeplinirea acestei formalităţi pentru va- p. 103).

abilitatea testamentului. (Demolombe, „_&l. In. cazul când testatorul va fi în
XXI, No. 343; Grenier, Donations et tes- imposibilitate fizică să vie la tribunal,
taments, I, No. 261; Alexandresco, ed. 2-a, din cauză de boală, va fi delegat un jude-
IV, partea II, p. 101, nota 3, 107, 108), | cător să meargă la domiciliul testatorului,
EN

„Su Testamentul mistic trebueşte să căruia i se va prezentă testamentul mistic

fie închis şi sigilat astfel încât să asigure ȘI înaintea căruia se va face strângerea
secretul dispoziţiunilor făcute şi să nu şi pecetluirea testamentului și declaraţiile
poată fi deschis, făcând posibilă substi- prevăzute de lege. (Alexandresco, cd. 2-a,
tuirea testamentului, fără să se poată ob-, IV, partea II. p. 103,'104; C. Hamangiu,
I/C

servă deschiderea sa [rauduloasă. (Demo- I. Rosetti-Bălănescu şi Al,

lombe, XXI, No. 350; Aubry ct Rau, ed.
Băicoianu, ÎI,
No. 1282). .
-a, VII, $ 671, p. 137; Dalloz, Rp... Dis- 42. Când se transportă un judecător
positions entre vifs, No. 3252 urm.; Suppl., la domiciliul testatorului. acesta trebueşte
Dispositions entre vifs, No. 782; Baudry să strângă şi să pecetluiască înaintea ju-
AS

et Colin, Donations et testaments, II, No. decătorului delegat, testamentul

2152; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea IL, său mis-
tic, neputându-l prezentă strâns şi pecet-
p. 101; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu uit de mai înainte. (Alexandresco, ed. 2-a, .
şi AL Băicoianu, III, No. 1275). LV, partea II. p. 104%; Contra: C. Hamangiu,
35, Inchiderea şi sigilarea | testamen= osctti-Bălănescu și Al. Băicoianu, LII,
UI

tului mistic sunt indispensabile valabili- No. 1282).

tății testamențului şi lipsa uneia dintre '
aceste formalităţi, aduce 48. Când se delegă un judecător la
anularea lui, domiciliul testatorului, judecătorul va
deoarece a fost posibilă alterarea sau sub-
BC

stituirea. (Dalloz,
trebui să constate cazul de boală şi iden-
tions
Rep. Suppl., Disposi- titatea testatorului, arătând şi locuința
entre vils, No. 785; &i Hamangiu, unde a instrumentat;, aceste formalităţi

— 1 i
 ;

Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art, 864

le poate constată fie în actul de suserip- (Troplong, Donations et testaments, III,

țiune fie întrun proces-verbal deosebit. No. 1622; Alexandresco, ed 2-a, IV, partea

Y
(Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. II, p. 102, 106, nota; C. Hamangiu, |.
103, nota 3; C. Hamangiu, Î. Rosetti-Bălă- losetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,

R
nescu şi Al. Băicoianu. III, No. 1283). No. 1277, 1286).
44. Când se delegă un judecător pen- 51. Dacă se constată că deşi testa-
tru a merge la domiciliul testatorului, acest mentul a fost scris de altă persoană însă

RA
judecător va intocmi actul de suscrip- testatorul a declarat că e scris de cl, tes-
țiune, la domiciliul testatorului, sub pe- tamentul va fi nul. (AMlassc ct Verpe sur
deapsă, de nulitate, iar tribunalul nu mui /achariae, III, $ +40, nota 12, p, 115; Lau-
face nici o lucrare, întrucât art. S67 din rent, ALII, No. 392; Alexandresco, ed. 2-a,
codul civil român este abrogat prin art. IV, parica II, p. 102: C. Hamangiu, |.

LIB
33 $ 5 din legea pentru autentificarea ac- Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, III,
telor, (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea No. 1277).
II, p. 97, nota 2, 105. text şi nota 5; C. „52, Potrivit dispoziţiunilor art, 976 c.
Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- civ. îr. (864 c. civ. rom.), ofițerul publice
coianu, Ili, No. 1282). va face actul de suseripțiune pe hârtia
45, Lestatorul va trebui să declare că în care sa scris testamentul sau pe hârtia

ITY
dispoziţiunile din hârtia pe care o pre- care serveşte de plic, act de suscripțiune
zintă, este testamentul său, scris şi iscălit care va trebui semnat de ofițerul public
de el însuşi, sau scris de altul şi iscălit şi de testator. (Demolombe, XAI, No. 351,
de el; această declurajie constitue forma- 555; Demante et Colmet de Santerre, IV.
litatea cea mai esenţială, (Lroplong, Do- No. 12 bis; Aubry et Rau, ed. t-a, VII. $
nations et testaments, III, No. 1631; Dal- ZI, text şi nota 15, p. 158; Dalloz, Rep,,
loz, Rep., 'Dispositions entre viis, No. 3271;
Laurent,
Donations
XILI, No.
et testaments, Il. No.
396;
2136;
Baudry et Colin, RS
Dispositions entre viis, No. 3290; uaurent,
XIII, No. 403, +04; Huc, VI, No. 300; Bau-
dry ct Colin, Donations ct testaments, 1,
No. 2141; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, par-
Josserand, III. No. 1288; Alexandresco,
ed. 2-a, IV, partea II, p. 102, 106, text şi tea II, p. 105; C. Hamangiu, |. Nosetti-
IVE
nota 1; C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1278).
şi AL. Băicoianu, LII, No. 1277). : ' 53. Neindeplinirea tuturor formalită-
46, Iu actul de suseripţiune, trebueşte, ților cerute de lege pentru actul de sus-
sub pedeapsă de nulitate, să_ se menţiv- cripțiune aduce nulitatea testamentului
neze declaraţia testatorului. (Dalloz, Rep., : mistic, (Dulloz, Râp., Dispositions entre
vis, No. 3290; Alexandresco, ed. 2-a, 1V,
UN

Dispositions entre vils, No. 3271, 5285;

Josserand, III, No. 1258, 1289; Alexan- partea II, p. 106; C. Hamangiu, I. Rosetti-
dresco, ed, 2-a, IV, partea 1, p. 106). Bălănescu şi AL. Băicoianu, III, No. 1248,
47, Testamentul mistic este valabil 1280).
dacă deşi testatorul a declarat că testa- 54, Actul de suscripţiune scris nu pe
mentul este scris de el, se găsesc cuprinse foaea care conţine testamentul sau pe pli-e
câteva linii scrise de un altul sau deși a cul ce-l conţine, ci pe o foae separată, u-
AL

declarat că testamentul este scris de un duce nulitatea testamentului mistic. _(De-

altul se gășesc câteva linii scrise de el. molombe, XXI, No. 355; Tronlonge, Dona-
(Merlin, lhepertoire, Testament, stetion tionns et testaments, III, No. 1659; Alour-
2 $ 5, Art. 3, No. 12; Demolombe, XXI, lon, II, No. 793; Demante et Colmet de
TR

No. 335; Troplong, Donations et _testa- Santerre, IV, No. 121 bis, LII; Aubry et
ments, III, No. 1631; Dalloz, Rep., 'Dispo- Rau, ed. 4-a, VII, $ 671, nota 15, p. 135;
sitions entre vils, No. 3244; Laurent, XIII, Marcade, Art. 976; Dalloz, Bep., Disposi-
No. 392; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea tions entre vifs, No. 3305; Laurent, XIII,
II, p. 102, 103). N No. 405; Alexandresco. ed. 2-a, LV, partea
EN

48, Testatorul nu este obligat să de- II, p. 106).

clare numele celui care l-a scris, în cazul 55, Legea nu cere să se facă menţiune“
când testamentul a fost scris de altă per- în actul de suscripțiune că el a fost fă-
soană. (Demolombe, XXI, No. 335; Aubry cut pe hârtia care cuprinde testamentul
ct Rau, el. 4-a, VII, $ 671, nota 10, p. 138; mistic sau pe plicul care îl conţine, de-
I/C

Laurent, XIII, No. 391; Alexandresco, ed. oarece observarea formalităţilor cerute
2-a, IV, partea II, p. 102; C. Hamangiu, de lege se dovedeşte cu starea materială
I. Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, III, a actului. (Demolombe, XXI. No. 384; Au-
No. 1277). bry-et Rau, cd. s-a, VII, $ 67i, p. î4l;
AS

49, Dcasemenca testatorul nu trebucşte Dalloz. Rep.. Dispositions entre viis, No.
să declare, ca la testamentul autentic, că 3305; Laurent, XILI, No. 415, 414; Baudry
testamentul mistic este făcut din libera sa et Colin. 'Donations ct testaments, II, No.
voinţă. (Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea 2142; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
II, p. 102; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălă- II. p. 106, nota 5).
UI

nescul şi Al. Băicoianu, III, No. 1277). 56. Actul de suscripțiune consistă din-
50Q. Testatorul nu trebueşte să declare trun proces-verbal care cuprinde urmă-
că a cetit testamentul. dacă testamentul toarele: 1) prezentarea testamentului la
“este scris de altă persoană; dacă însă din. tribunal sau la domiciliul testatorului; 2)
BC

cuprinsul său se va constată că el nu a menţiune de starea în care se găseşte tes-

fost cetit, testamentul mistic va fi nul. tamentul şi dacă el a fost prezentat strâns
“Art. 864 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

şi pecetluit sau dacă această operaliune s'a rom. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,
p. 106; C. Hamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu

RY
făcut înaintea judecătorului; 5) declara-
ţia testatorului că hârtia prezentată cu- şi AL. Băicoianu, III, No. 1278). |
prinde testamentul său scris şi semnat de 64. Femeca măritată poate semnă ac-
el sau scris de altul în totul sau în parte tul de suscripțiune, fără autorizaţia so-
şi semnat de el. (Alexandresco, ed. 2-a, tului său, deourece ca poate să facă sin-
gură testament. (Alexandresco, ed. 2-a,

RA
IV, partea II, p. 105, 106; C. lamangiu,
I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, IV. partea II, p. 108, nota 3).
No. 1278; Comp.: Josscrand, III, No. 1289). 65. Actul de suscripţiune. în afară de
57, Dacă actul de suscripţiune a fost testator şi de judecătorul care a instru-
făcut înainte de închiderea şi sigilarea, tes- mentat, trebucşte să fie contrasemnat de
tatamentului, după cum trebuește să se către greficr. (Alexandresco, cd. 2-a, IV,

procedeze, în regulă generală, testamen-
tul mistice nu este nul. (Alexandresco, cd.
2-a, IV, partea II, p. 106).
58. Actul de suseripțiune al unui testa.
ment mistic, trebucşie
şi de ofițerul publice care
LIB
partea II, p. 108; C. Hamangiu, I. Rosetti-
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1279).
G68,. Testamentul mistic este nul dacă
nu e semnat de către testator, judecător
semnat de testator sau grefier. (Alexandresco, ed. 2-a, IV,
l-a dresat. (Dal- _parea II, p. 108, nota +; C. Ilamangiu. |.

Y
loz, Râp.. Dispositions entre vifs, No. 3308; - Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,
Suppl., Dispositions entre vifs, No. 789; No. 1279). : |

SIT
Josserand, III, No. 1288; Alexandresco, -87. Semnătura testatorului poate fi
cd. 2-a, IV, partea II. p. 108, text şi nota pusă la sfârşitul actului de suscripțiune
4; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălinescu şi sau în altă partie a plicului. (Alexandresco,
Al. Băicoianu, III. No. 1279). ed. 2-a. IV, partea II, p. 10%, notă).
59. Ofiţerul public este obligat să facă G8. Potrivit dispoziţiunilor art. 976 c.
menţiune în actul de suseripțiune despre civ. îr. (804 c. civ. rom.). toate forma-
semnătura testatorului; despre propria sa
R
litățile prevăzuie în acest articol se vor
semnătură nu trebuie să facă menţiune. îndeplini continuu. fără a puteă fi între-
(Dalloz, Rep.. Dispositions entre vifs, No. rupte de nici o altă operaţiune. Forma-
VE
3308). lităţle ce trebuesc făcute continuu şi
60, Meniiunca despre semnătura tes- fără a :puteă fi întrerupte de nici o
tatorului în actul de suscripiiune şi despre altă operaţiune, sunt: prezentarea tes.
îndeplinirea celorlalte formalități nu tre- tamentului, strângerea şi pecetluirea
lui, dacă “această operaţiune nu a avut
NI

bueşte făcută în termeni. sacrameniali,

fiind suficient dacă din cuprinsul actului loc înainte şi facerea actului de suserip-
de suşcripțiune rezultă în mod ncîndoios jiune; scopul acestor dispoziţiuni este ca
că testatorul a semnat. (Demolombe, XXI, nu cumva iestamentul să fiec sustras -şi
U

No. 577 urm.: Aubry et Rau, cd. 4-a, VII, înlocuit prin altul. (Dalloz, Râp., Dis-
$ 671, p. 140; Dalloz. Rep., Dispositions positions entre viis, No. 5317; Baudry et
„entre vifs, No. 5249; Alexandresco, ed. 2-a, Colin, Donations et testaments, Il, No.
IV, partea II, p. 108, text şi nota 2). 2156, 2157: Planiol, III, No. 2719; Alexan-
AL

GI. Dacă testatorul, după semnarea tes- dresco, cd. 2-a, IV, partea II, p. 109, 110;
- tamentului său inistic, este împiedecat din- C. Hamangiu, Il. Rosetti-Bălănescu şi Al.
tr'o cauză oarecare ca să semneze actul Băicoianu, III, No. 1280).
de suscriptiune, se va face menţine în G9, O întrerupere mică în îndeplinirea
acestor
TR

acest act, sub pedeapsă de nulitate. despre formalităţi, dintr'o cauză acciden-
împiedecarea de a semnă şi despre de- tală, nu aduce nulitatea testamentului mis-
claraţia ce a făcut-o testatorul cu privire tic. (Demolombe, XXI, No. 338 urm.: Tro-
la această împiedecare. (Marcade, Art. plong Donations cet _testamenis, III, No.
976; 'Demolombe, XXI, No. 5$5: Dalloz. 1651: Demante .et Colmet de Santerre,
EN

R6p., Dispositions entre viis, No. 3308, IV, No. 121 bis, I; Aubry et Rau. ed. 4-a,
3529; Laurent, XIII, No. 415, 415; Alexan- VII, S 671. p. 15S: Marcade, Art, 976; Dal-
dresco, ed. 2-a. IV, partea II, p. 109, text loz, Rep. 'Dispositions entre vifs, No. 5317;
şi nota 1; C. Ilamangiu, |. Rosetti-Bălă- Laurent, XIII, No. 416; Baudry ct Colin,
nescu și Al. Băicoianu, III, No. 1279). Jonations ct testamenis, II, No. 2155; Co-
I/C

62. Declaraţia ce o face testatorul cu lin et Capitant, III. p. 868: Alexandresco,

privirela împiedecarea sa de a semnă Piz ppaztea II, p. 110: C. Hamangiu,
poate fi menţionată în actul de suserip- .
No. 1980).I-Bălănescu şi şi Al. . Băicoianu.
Băicoi III,
țiunc, fie în corpul actului, fie la finele
lui. (Demolombe, XXI, No. 385; Troplons, __70. Pentru ca o mică întrerupere în
AS

Donations et testaments, III, No. 1647; îndeplinirea acestor formalităţi să nu

Dalloz, Rep. Suppl., Dispositions entre con-
- stitue o cauză de nulitate a testamentului
vifs, No. 789; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, mistic, trebueşte ca acest mic interval de
$ 671, text şi nota .15 p. 159; Alexan- timp Să nu fie ocupat de o operaţiune
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 109). străină testamentului.
UI

62. Testamentul (Dalloz, Râp., Dis-

mistic este valabil, positions entre vifs, No.
chiar dacă actul de suscripțiune a fost 3318).
scris de grefier sau de un funcționar al 71.În actul de suscripțiune nu e ne-
voie,
să se facă menţiune expresă că for-
tribunalului, în loc să fie scris de jude-
BC

cător după
malităţile s'au îndeplinit continuu, fără a
cum pare a cere art. 364 c. civ. fi întrerupte de nici o altă operațiune.

—— 16 —
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 864
(Demolombe, XXI. No. 3S4; Vazeille, Suc- 1257, 1285, 1259; Contra: Duranton, IX,
cessions, Art. 976, No. 21; Dalloz, Râp., No. 145; Demolombe, XXI, No. 411: Tro-

Y
Disvositions eutre vifs,: No. 3319: Aubry plong, Donations ct testaments, III, No.
et Rau, cd. s-a, VII, $ 671, p. 141; Laurent, 1652; Michaux, Testaments, No. 2106).

R
NILUL. No. 417; Huc,: VI, No. 301; Baudry 91. In cecace priveşte actul de sus-
et Colin, Donations, et testaments, Il. No. cripțiune, acesta este un act autentic.
2158; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea (Dalloz, R6p., Suppl., Disposilions entre

RA
II, p. 110). , vifs, No. 790; Laurent, XIII, No. 430; Bau-
72, Faptul că actul de suseripțiune este dry ct Colin, Donations et testâments, II,
scris de o altă persoană, afară de judc- No. 2173; Planiol III, No. 2724: Josserand.
cător sau grefier, nu poate constitui o III, No. 1291; Alexandresca, ed. 2-a, IV,
prezumpțiune de lipsă de unitate de con- partea II, p. 115. 116; C. Hamangiu,l.

LIB
text, deoarece aceă persoană a putut scrie Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu. Il, No.
actul de suscripțiune după dictarea fă- 1269, 1288).
cută de judecător fără nici o întrerupere. 78. Testamentul mistic în. întregul Ii,
(Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea II, p. nefiind un testament autentic. nu i se
109. nota +4). , , pot aplică regulele speciale prevăzute
13. Testamentul nul ca testament mis- c lege pentru testamenciele autentice,

ITY
tic. după o părere, este nul şi ca tesiament deoarece nici actul testamentar nici actul
olograf. chiar dacă ar fi fost scris în între- de suscripțiune nu întrunesc în acelaş
gime, datat şi semnat de testator. (Coin- timp caracterul testamentului şi caracte-
Delisle, Commentaire. Art. 976, No. 15; rul de act autentic. (Coin-Delisle. Com-
Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No. mentaire, Art. 976. No. 2; Toullier, V, No.
3357). - 501: Duranton. IX. No. 145: Demolombe.
74. După a doua părere, testamentul
nul ca testament mistic și scris în între-
gime, datat şi semnat de testator, numai
atunci va fi nul ca testament olograf, când
XAI. No.
RS +11; Vazeille,
976, No. 25: Grenier, Donations ct testa-
menis, Î. No. 276: Troplong, Donations et
Successions, Art.

testamenis. III, No. 1652; Dalloz. Rp.

testatorul va fi manifestat intențiunca Suppl.. Dispositions entre_ vifs, No. 790:
IVE
ca testamențul să nu aibă valoare decât Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II. p.
dacă se vor fi îndeplinit. în mod valabil. 116).
formalităţile necesare pentru valabilitatea 79. Ofijerul public care a primit tes-
testamentelor mistice. (Aubry et Rau. ed. famentul mistic şi a făcut actul de sus-
4-a. VII. $ 671. text și nota 35, p. 14; cripțiune nu poate refuză restituirea a-
Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No.
UN

cestui testament în mâinele tesiatorului.

3532), - “ deoarece acesta îl poate cere înapoi dacă
75. Dună a treia părere, dominantă. nu vocşte a-l lăsă în depozitul tribunalu-
testamentul nul ca testament mistic, valo- - lui. (Coin-Delisle. Commentaire. Art. 976,
rează ca testament olograf, dacă a fost No. 20: Demolombe. XXI, No. 359: Dalloz,
scris în întregime, datat şi semnat de Rep... Dispositions entre vils, No. 35315:
testator. (Duranton IX, No. 138; Demo- Suppl.. Dispositions entre vifs. No. 79:
AL

lombe, XXI, No: 408, 409, Demante cet Laurent, XIII. No. 405; Huc. VI. No. 500.
Colmet de Santerre, IV. No. 121 bis; 301: Alexandresco, cd. 2-a. IV, partea ŢI.
Mourlon, II, No. 793: Troplong, Dona- p. 105; C. Ilamanziu, I. Rosetti-Bălănescu
tions ct testaments, III, No, 1654; Dal- şi Al. Băicoianu, III, 1281).
TR

loz, Rep., Dispositions entre vifs, No. 80. Accastă soluţiune rezultă din dis-
5536, 3557: Laurent, XIII, No. 428; Iluc, pozițiunile art. 1007 c. civ. îr. (892 e. civ.
VI, No. 305; Baudrv ct Colin Donations rom.) care presupune că testamentul mis-
et testaments, II, No. 2160; Planiol, III, tic se afiă în păstrarea unei persoane care
No. 2719; Josserand, III, No. 1289; Alexan- trebucşte să-l prezinte spre executare.
EN

dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 106, 107, (Dalloz, Rp, Suppl.. Dispositions entra
text și nota 1; C., Hamangiu, ]. Rosetti- vifs, No. 791).
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1290), 2. Potrivit principiilor expuse în no-
7G. In ceeace priveşte caracterul şi tele precedente, declarațiunea iestatoru-
forța probantă a testamentului mistic. tro= lui că hârtia prezentată este testamentul
I/C

bueşte de făcut o distincjiune între cele său. poate fi combătută prin dovada con-
două acte cari compun testamentul mis- trară. neavând putere până la. înscriere
tic: actul testamentar şi actul de suscrip- în fals, deoarece această declaraţie nu
țiune. Actul testamentar constitue un are caracterul de autenticitate. (Aubry cet
AS

testament însă el nu este autentic. Rau. ed. 4-a. VII. $ 671. nota 34, p. 144:
(Aubry et Rau. cd. 4-a, VII, 071, Baudry et Colin, Donations et testaments,
p. 145; Dalloz, Rep, Suppl., 'Disposi- II. No. 2175 quater; Alexandresco, ed. 2-a,
fions entre vils, No. 790; Laurent, XIIl. IV, partea IL. p. 116: C. Hamangiu. IL. Ro-
No. 430. 451; Huc, VI, No. 503: Baudry et setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu. III. No.
UI

Colin. Donations et testaments, II, No. 1288). !

2175 bis urm.; Planiol, III. No. 2724; Co- 82. In ceeace priveşte forţa probantă
lin et Capitant, III, No. 870; Josserand,
ÎIl. a declarațiunei testatoruluicu privire la
No. 1294; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, par- semnătura testamentului mistic, după o
BC

tea II, p. 116; C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bă- părere, testamentul nu poate fi atacat de-
lănescu şi Al. Băicoianu. III, No. 1969, cât pe calea inscripțiunei în fals şi deci

19505, — Codul Civil adnotat — VII

— 197 — | 2
12
 TESTAMENTARE
Codul civil
Art. 865 DESPRE DISPOZIȚIUNILE

orului, >4173 ter; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-

în caz denegare a semnăturei testat tea II, p. 116; C. Hamangiu, |; Rosetti-

RY
nu se poate ordonă de scripte.
o verificare
Râpertoire, Testament, section Bălănescu şi Al.-Băicoianu, III, No. 1288).
(Merlin, e, 84, Dacă după facerea actului de sus-
2, $ 4, No. 29; Coin-D elisle , Comme ntair
143; cripțiune se dovedeşte că testatorula des-
Art, :976,' No. 25; Duranton, IN, No. chis testameniul mistic şi că prin aceasta
Suc-
Demolombe, XăI, No. 411: -Vazeille,

RA
cl a avut intențiunea să revoace testamen-
cessions, Art. 976, No. 23; Dalloz, Rep. revocarea va ayeă loc „de drept. (Dai-
Dispositions entre vils, No. 3288). , tul,
loz, Râp., Suppl.,- Dispositions entre vis,
83, După altă părere, actul de suscrip- No. 798).
țiune face dovada până la înscrierea în Dacă testamentul a fost deschis de
95,
fals că testatorul a declarat că el a sem-

LIB
nat testamentul însă exactitatea declara- o terță persoană. fără ştirea testatorului,
țiunei testatorului nu are această valoare. testamentul mistic va fi. valabil. (Dalloz,
(Aubry et Rau. ed. 4-a, VIL. S 671, text Râp., Dispositions entre vifs, No. 798; Bau-
şi notă 34, p. 143; Dalloz, R6p., Disposi- dry et Colin, 'Donations et testaments, II,
iions entre vifs, No: 3289; Laurent, XIII, No. 2155). a
86. A se vedea: art. 858 din codul ci-
No. 430, 451; Iluc, VI, No. 504; Baudry et
testaments,.II, No. sil cu notele respective,

Y
Colin, Donations cet

“Art, 865, — Acei cari nu ştiu sau care nu pot cetişi scrie, nu

SIT
pot face testament în îormă mistică. (Civ. 864, 886; Civ. Fr. 978).
Tozt. fr. At. 978. — Ceux qui ne savent ou ne peuvent lire, ne pourront
faire de dispositions dans la forme du testament mystique.
R
Bibliografie (continuare).
VE

ConsranriNEscu JAc. N., Despre testamente, p. 25 urm.

INDEX ALFABETIC partea Il, p, iii, nota 2; C. Hamangiu,

NI

da doctrină). i. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,

Act de suscripţiune 3—5, Neştiirţă a ceti 1,7, 8,9. No. 1285). |
10,14. Neştiinţă a scrie 1, 14.
Orbi 5, 6,9.
3, Dispoziţiunile art. 978 c. civ. fr. (865
Apreciere suverană 9, 10.:
e. civ. rom.) sunt prevăzute de legiuitor
U

Cetire 11, 14. Prezentarea testamentului

Dictare &. 3, 4, 5, 10, î1. pentru ca testatorul să poată fi asigurat
Dovadă 9, 12, 13, 14. Prezumpţiune 12, 13. că hârtia pe care o prezintă pentru a se
Probă 9, 12, 13, 14.
Invocare 12, 13, 14.
Legatar 12, Raţiune 3. face actul de suscripțiune, cuprinde €ex-
(Baudry et Colin.
AL

Litere chirilice 2. Scris de un terţ 11. presiunea voinței sale.

Litere de tipar 8.
Litere pentru orbi 6,
A arturi 9,
Moştenitori 12, 13,
Neputinţă a ceti 1, 2, 10,
TR
Semnătură 5. 14, Donations et testaments, II, No. 2162; Pla-
Ştiinţă a ceti 1, 6,7, 8, î1, niol. III, No. 2721; Alexandresco, ed. 2-a,
12, 13
Ştiinţă a scrie 1, (1, 14. IV, partea II, p. iii, 112; Hamangiu,
Terţe persoane 11, 1. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,

„12,E] 13. |
Neputinţă a scrie 1.
Testament mistic 1 urm,
Tipar 8. :
No. 1985). 3
4, Pentru a se puteă apreciă dacă sunt
îndeplinite condiţiunile prevăzute de art.
Doctrină, — 978 c. civ. în. (865 c. civ: rom.-), trebuește
avut în vedere momentul când testatorul
EN

„|, Art. 865 c. civ. rom., diferă în redac- prezintă testamentul său mistic pentru â
țiunca sa de art. 978 c. civ. fr. şi art. 785 se dresă actul de suseripțiune. (Demo-
cu ciy. italian, deoarece aceste articole lombe. XXI, No. 392; Baudry et Colin,
prevăd că acei cari nu ştiu sau nu potsă Donations ct testaments, II, No. 2163).
cetească, nu pot face testamentul lor în 5, Orbii sunt incapabili să facă _testa-
I/C

formă mistică, pe când art. S65 c. civ. ment în formă mistică, chiar dacă ştiu
rom. prevede că nu pot face testamentul să semneze numele lor, deoarece dispozi-
lorîn formă mistică acei care nu ştiu sau „țiunile art, 978 e. civ. în. (865 c. civ. rom.)
cari nu pot ceti şi scrie. Prin urmare, sunt prevăzute de lege pentru ca testa-
AS

peniru a puteă testă în formă mistică, tre- torul să poată fi asigurat că hârtia pe
buie neapărat a şti a ceti și a scrie. (A- care o prezintă pentru a se dresă actul
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 110, de suscripiiune, cuprinde expresiunea vo-
nota 6, (11, 112, text şi nota 3; C, Haman- inţei sale. (Duranton, IX, No. 136; Demo-
giu, IL. Rosetti-Bălănescu şi Al, Băicoianu lombe, XXI, No. 352 bis, 395; “Troplong,
ÎN. No. 1269, 1273, 1285). ”
UI

Donations et testaments, III. No. 1660;

li2 Cei. cari nu ştiu să cetească decât Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 665, nota 5,
cre chirilice, nu vor puteă face testa- p. 92; 'Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs,
mentul lor mistic cu litere latine, însă vor No, 3229; Laurent, XIII, No. 424; Baudr
BC

putcă pune să se serie testamentul în |i- ct Colin, Donations cet testaments, Il,
tere chirilice. (Alexandresco, ed, 2-a. IV, No. 2167; Planiol, III, No. 2721; Josserand,

— LS —
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 866
III, No. 129; Alexandresco, ed. 2-a, IV. dry ct Colin, Donations et testaments, II,

Y
partea Il, p. 34, nota 1, 100, 112; C. Ha- No. 2168).
„mangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- 11. Cu toute că legea cere ca autorul

R
coianu, III, No. 1285). unui testament misiic să ştie. să serie,
6. După altă părere însă. orbii pot pentru a face în mod valabil un asemenea
face valabil testament mistic, dacă este testament, totuşi nu este necesar. după

RA
scris cu caractere în relief, speciale pen- părerea dominantă, pentru valabilitatea
tru orbi şi pe care ci le pot ceti ca aju- testamentului mistic, ca atunci când tes-
torul degetelor. (Coin-Delisle, Commen- tamentul nu este scris de el, să-l cetească,
taire, Art. 978, No. 4; Demolombe. XXI, si să se facă menţiune despre aceasta în
No. 395; Marcadă, Art. 978, No. 1; Dalloz, testament, ci este deajuns ca el să fi ştiut

Râp., Dispositions entre vifs, No. 3253;
Baudry et Colin, 'Donations et testaments,
II, No. 2167: Comp.: C., Hamangiu. |. Ho-
scuti Bălănescu şi AL. Băicoianu III, No.
1271).
7. Când testatorul prezintă dificultate
LIB
şi să fi putut ceti în momentul prezen- :
tării testamentului, pentru a se redactă
actul de suscripțiune. (Demolombe, XXI,
No. 538, 359; Aubry et Rau, ed. t-a, VII,
$ 671, p. 159; 'Dalloz, Rep., Dispositions
entre vifs, No. 3231; Suppl., Dispositions

ITY
la cetit, nu-și “găsesc aplicațiune dispozi- entre vifs, No. 775 urm.; Laurent, XIII,
_ţiunile art. 978 c. civ. îr. (865 c. civ. rom.), No. 425; Huc, VI, No. 302; Baudry et Co-
care sunt prevăzute de lege numai pentru lin, Donations et testaments, II, No.:2164;
cazul când el este absolut incapabil să Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p.
cetească. (Massc et Verge sur Zachariae, 102, 111; Contra: Troplong, Donations et
III, $ 440, nota 21. p. 116; Laurent, XIII, testaments, III. No. 1663).
No. 424; Huc, VI, No. 502; Baudry et Co-
lin, Donations ct testaments, II, No. 2165;
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p.
111. text şi nota 2).
12. Când
RS moștenitorul legitim
torului unui testament mistic, ncagă că
testatorul ştiă să cetească şi dacă nu există
nici o prezumpțiune contrară, dovada că
al uu-

Ș. In cazul când testatorul nu ştie să testatorul ştiă să cetească va fi făcută de

IVE
cetească decât caractere de tipar, el poate moşienitorul instituit sau de legatar. (Dal-
să tipărească testamentul său mistic după loz, Râp., Dispositions entre vils. No. 5254;
dictarea sa. (Demolombe, XXI, No. 394; Comp.: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
Masse et Vers sur Zachariae, [Il $ 440, HI, p. 119, 115).
nota 21, p. 416; Dalloz, Rep.. Dispositions 13, Dacă moștenitorul legitim pretinde
entre vifs, No. 3255; Huc, VI, No. 350; că testatorul deşi știă să cetească înainte,
UN

Baudry et Colin. 'Donations ct testaments, însă în. momentul când testamentul a fost
II, No. 2166; Alexandresco, ed. 2-a, IV, scris, el nu mai putcă să cetească, dovada
“partea II, p. 99, 111, nota 2). va trebui să fie făcută de el. (Dalloz,
9. Tribunalele vor apreciă în mod su- Rep., Dispositions centre vifs, No. 3234:
veran dacă trebueşte admisă proba spre a Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea II, p.
se dovedi că testatorul nu aveă vederea 112, 115), ”
AL

bună care echivalează cu orbirea sau dacă 14. Cel care atacă testamentul mistic, .
el nu ştie să cetească. Dovada acestor va trebui să facă dovada că testatorul
fapte se va puteă face prin martori. (Dal- nu ştiă să scrie în momentul scricrei lui,
loz, Rcp., 'Dispositions entre vifs, No. 3230, în cazul când se constată din testament,
3232; Comp.: Alexandresco, ed. 2-a, IV, sau din actul de suseripțiune, că testa-
TR

partea II, p. 112, 115). torul ştiă să scrie sau că a cetit sau dacă
0. Chestiunea de a se şti dacă testato-" există o prezumpțiune că cel ştiă să scrie,
rul puteă sau nu să citească în momentul cum ar fi din faptul că el semnase tes-
prezentării testamentului mistic nentru a tamentul. (Dalloz. Rep., 'Dispositions entre
EN

se redactă actul de suscripţiune, aparţine vils, No. 3234; Comp.: Alexandresco, ed.
în mod suveran tribunalelor. (Demolombe, 2-a, IV, partea II, p. 112, (15).
XXI, No. 5398; Laurent, XIII. No. Pz; Bau-

Art. 866. — Când testatorele nu poate vorbi, dar ştie a scrie,

I/C

atunci declarațiunea că testamentul este al său o va face în scris

în capul actului de subscripțiune, înaintea judecătorului numit, sau
înaintea tribunalului.
AS

Tribunalul sau judecătorul numit va constată în actul de sub-

scripțiune declaraţiunea testatorelui. (Civ. 816, 864, 867, 886; Civ.
Fr. 979; Civ. Ital. 786).
UI

Teat. fr. „irt. 979. — En cas que le testateur ne puisse parler, mais qu'il
puisse cerire, il pourra faire un testament mystiquc, î la charge que le testament
BC

sera, entitrement 6crit, dat6 et sien€ de sa main, qu'il le prâsentera au notaire

et aux tâmoins, et qwau haut de lacte de suseription, il Gerira, en leur presence,

— 119 —
 TESTAMENTARE Codul civil
Art. 866 DESPRE DISPOZIȚIUNILE

notaire cerira Pacte

RY
que le papier qu'il presente est son testament: aprts quoi le ur acerit ces mots
tion, dans lequel il sera fait mention que le testate
de suserip ce qui
et des temoins; et sera, au surplus, observe tout
en presence du notaire
est: preserit par Lartiele 976.

RA
o per tes-
“Pest Ital. „int. 786. — Il sordo-muto ed il muto possono testare
da notaio.
tamento olografo o per testamento segreto ricevuto seri-
Facenido testamento segreto, devono in fronte all'atto della consegna
che la carta presentat a, contiene il

LIB
vere în presenza dei testimoni e del notaio,
o, e se questo & stato scritto da un terzo, devono aggiunge re di
loro testament
averlo letto.
[] notaio nellatto della consegna espriineră, che il testatore ha seritto le
indicate parole alla presenza di lui e dei testimoni. Nel resto si osserveră tutto

Y
ci che & stabilito nell'art. 785.

SIT
INDEX ALFABETIC poate vorbi. trebueşte să scrie declaraţia
(la doctrină). sa că ceeace prezintă este testamentul
Act de suscrioțiune 7, 9. Scris în întregime î, său. (Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs,
Apreciere suverană &. Semnătură î, 6. No. 5287; Alexaundresco, ed. 2-a, IV, par-
Dati 1,9. Ştiinţă a ceti 8. tea II, p. ti5; C. Ilamangiu, L. Rosetti-Bă-
Declaraţie 5, 6. . Ştiinţă a scrie 2,3,4,7, 8.
R lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1272).
Mut 1,2 3, 5—10. Surd 3, 4, 41.
Neştiinţă a ceti 11, Surdo-mut 3. G, Această declaraţie scrisă, nu trebueşte
Testament mistic 1 urm.
VE
Neştiinţă a scrie 10, 11. neapărat să fie semnată de către testator
Prezentarea testament, 3.
deoarece legea nu o, cere. (Demolombe,
Doctrină. XXI, No. 402; Dalloz, Râp.. Dispositions
entre vifs, No. 5287; Alexandresco, cd. 2-a,
"4, Spre deosebire de dreptul civil frun- IV, partea IL, p. 115). ”
NI

cez, care prin art. 979 c. civil. cere ca tes- 7. Pentru ca cel care nu poate vorbi să:
tamentul mistie al persoanei care nu poate poată face un testament mistic, legea cere
să vorbească, trebueșie să fie scris în între- ca el să stie si serie în momentul când se
redactează actul de suscripțiune iar nu
U

gime, datat şi semnat de ca, în dreptul

civil român. nu se cere decât ca testutorul când se redactează testamentul: în acel mo-
să iscălească testamentul său mistic, de- ment se apreciază și imposibilitatea _teșta-
altfel dispoziţiunea din textul francez este torului de a vorbi. (Demolombe. XXI, No.
AL

criticată de autori. (Alexandresco, ed. 2-a, , 401; Aubry et Rau. ed. s-a, VII. $ 671, text
IV. partea II, p. 115: C. Hamangiu, [. Ro- și nota 52, p. 142; Troplong, Donations et
setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. testaments, LII, No. 1668; Dalloz. Râp., Dis-
1277; Comp.: Demolombe, XXI, No. 404, positions entre vis, No. 3228; Suppl., Dis-
TR

405; Mourlon, II. No. 794; Maread6, Art. positions entre vifs, No. 777: Laurent, XIII..
979; Laurent, XIII, No. 421; Baudry et Co- No. 423; Baudry ct Colin, Donations et tes-
lin. Ionations ct testaments,.Il, No. 2170). taments, II, No. 2172: Alexandresco, ed.
, 2, Cei ce nu pot vorbi, din orice cauză, da. IV, partea II, p. 114. nota 1).
însă știu să scrie pot face testament mistic. „8, Tribunalele vor apreciă, în mod, su-
EN

(Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, No. veran, dacă testatorul ştiă să scrie şi să
5224; Josserand, III, No. 1292; Alexan- coiească. (Duranton, IX, No. 156; Demo-
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 113, lombe, XXI. No. 398; Michaux, Testaments,
114; C, Iamangiu, [. Rosetti-Bălănescu și No. 2071; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
AL. Băicoianu, IL, No. 1272). tea II, p. 114).
I/C

3, Surdo-mutul; care ştie să serie, poate 9. Lestamentul mistic al mutului nu are

face un testament mistic, îndeplinind for- nevoie să fie datat. deoarece el este consi-
malităţile prevăzute de art. 979 ce. civ. fr. derat ca făcut în ziua când se redactează
(S66 e. civ. rom.). (Demolombe, XXI, No, actul de suscripțiune. (Alexandresco,, ed.
AS

400; Laurent, XIII. No. 422; Baudry et Co- 2-a, IV, partea II, p. 115; C. Hamangiu, ].
lin, Donations et testaments, II, SA 2071; Iosetti-Bălineseu şi AL. Băicoianu, III, No.
Alexandreseo, ed. 2-a, IV, partea II, p. 114) ati].
- a Surdul, care ştie să scrie, poate face 1Q. Miutul care nu ştie să serie nu poate
un, testament mistic. (Dalloz, Râp., Dispo- testă nici într'o formă. (Mourlon, Il, No.
UI

sitions entre vils, No. 3226; Alexandresco, 794; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,
cd. 2-a, IV, partea II, p. 114 nota 4; Comp.: p. 115). i
C. Iamangiu, IL. Rosetti-Bălănescu şi Al.
Biicolanu, III, No. 1985).
(4. Surzii cari nu şiiu să scrieşi să
BC

” cetească nu pot testă nici într'o formă.

„ Potrivit dispoziţiunilor art. 979 iv (Mourlon, II, No. 794; Alexandresco, ed.
ir. (8668 e. civ. rom), testatorul cară Tu
2-a, IV, partea II, p. 115):

— 180 —
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE 'TESTAMENTARE Art. 867-868

„Art, 867.— In cazurile când se numeşte un judecător, el va

Y
comunică procesul său verbal tribunalului, care va legaliză actul de

R
subscripțiune sau testamentul!'). (Civ. 861, 862, 864, 866).

RA
Bibliografie (continuare).
ConNsrANTINESCU JAc, N., Despre testamente, p. 19.

LIB
Doctrină. a merge la: domiciliul testatorului, acest
judecător va întocmi actul de suscriere,
1. Art. S67 din codul civil: român este iar tribunalul nu mai face nici o lucrare,
abrogat, prin art. 33 $ 3 din legea pentru (Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea II, p.
autentificarea actelor. (Alexandresco. ed. 105).
D-a, 5 partea II, p. 97, nota2, 105). 9, A se vedeă: art. S64 din codul civil
9, Dacă se delegă un judecător pentru cu notele respective.

ITY
Secţiunza II. — Despre regulele speciale asupra formelor câtorva testamente.

Art. 868. — Testamentele militarilor şi ale indivizilor între-

„buinţaţi în armată, sunt în orice țară valabile făcute în prezența
unui cap de batalion sau de escadron, sau în prezenţa oricărui alt
oficer superior, azistat de doi martori, sau în prezența a doi comi-
RS
“sari de rezbel, sau în prezenţa unui din comisari azistat de doi
IVE

martori. (Civ. 74, 869 urm., 881, 884, 886; Civ. Fr. 981).
Tezt. fr. vt. 981. — Les testaments des militaires et des individus em-
ployes dans les armtes pourront, en quelque pays que ce soit, Gtrereţus parun
UN

chef de bataillon ou d'eseadron, ou par tout autre ofticier d'un grade superieur,
en preâsence de deux temoins, cu par deux cominissaires des guerres, ou par un
de ces commissaires en presence de deux temoins.
Tezt fr. ArtN981 (Dodi ficat prin legile din S Iunie 1898 'și din 17 Mai
1900). — Les -testaments des militaires, des marins de LEtat et des personnes
AL

employes ă la suite des armees pourront ctre regus, dans les eas et conditions
prevus ă Vartiele 93, soit par.un officier supericur ou medecin militaire d'un
grade correspondant, en presence de deux temoins; soit par deux tonctionnaires
TR

de lintendanee ou officiers du comimissariat; soit par un de ces fonctionnaires ou

officiers, en presence de deux tmoins; soit, enfin, dans un detachement isole, par
Vofficier commandant ce detachement, assiste de deux temoins, sil n'existe pas
dans le dâtachement d'officier supericur on medeecin militaire d'un grade correspon-
EN

dant, de fonctionnaire de lintendance ou «'officier du commissariat.

Le testament de lofficier commandant un dâtachement isole pourra ctre
recu par l'officier qui vient aprts lui dans Lordre du service.
Lia facult€ de tester dans les conditions prevues au present article s'6tendra .
I/C

aux prisonniers chez l'ennemi.

INDEN ALFABETIC Testament 1 urm. Testamentul militaril, 2,4
îns “Testament autentic 9, 10. Testament mistic 10,
AS

(la doctrină). Testament extraordinar | Testament olograf 12.

Aprovizionare 7. ! Mare 2, urm. Testament privilegiat 1
Autentificare 4, 9, 10, Martori 4. Testament maritim 2, urm.
Chira contagioase 2, Medici 2, 7. -
irurgi 7, Militari 2, 4, 5. înă
Ciumă 2, Miniştri plenipotenţiari 8 Doctrină.
UI

Excepţiune 3, lenipotențiari 8,
Functionarii intendenţei 2, | breoţi 7. iu 4, zi Testumentele extraordinare sau pri-
dactare e.
Inilivizi Intrebuințaţi în | Sivas greşită ce
vilegiate sunt acele testamente cari pot
armată 2, 4, 6,7. Străinătate' 2. fi făcute în anumite împrejurări speciale
BC

Intendenţă 2. ! “Țară străină 2, şi excepţionale. (Alexandresco, ed. 2-a,

1) Acest articol nu are corespunzător în Codul Civil francez sau Codul Civil italian.

„ — 181 —
 DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul. civil
Art. 869 DESPRE

persoanele

RY
denici, preoţii de regiment,
IV, partea II, p. 120; C. Hamangiu, |. Ro-
seiti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III. No. cari urmează o armată pentru a o apro-
1291; Comp.: Josserand, LII, No. 1267). viziduă, ete. (Alexandresco, cd. 2-a, IV,
2, Testamentele privilegiate şi care partea II, p. 123; Comp.:__Demolombe,
XXI, No. 416; Troplong, Donations cet
sunt prevăzute în secțiunea Il a căpito- Laurent, XIII,
testaments, IlI, No. 1696;

RA
lului YV, titlul II, cartea III din codul ci-
vil, sunt în număr de patru: 1) testamen- No. 136; Baudry_ct Colin, 'Donations et
tele militarilor. şi ale celor întrebuințaii testaments, II, No. 2209; C. Hamangiu,
|. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, [li,
în armată, cum sunt medicii militari, func-
ționarii intendenţei, etc.; 2) testamentele No. 1292). |
8. Dispoziţiunile art. 9S1 şi urm. c. civ.

LIB
care sunt făcute într'un loc care este scos
din comunicaţiune, din cauza ciumei sau fr. (S63 şi urm. c. civ. rom.) îşi păsesc a-
altei boli contagioase; 5) testamentele fă- plicațiunea şi savanților atașați la o ex-
cute pe mare. în cursul unei călătorii; 4) pedițiune şi plenipotenţiarilor care înto-
testamentele făcute de un român în străi- vărăşeşse o armată pentru a trată cu păr-
nătate. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea țile Detigerante. (Merlin. Repertoire, Tes-
IL, p. 120, 121; Comp.: Josserand, III, No. tament. Section 2, $ 3, Art. 8; Demolombe,

Y
1268; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu XXI, No. 416: Troplong, Donations et tes-
şi Al. Băicoianu, III, No. 1291 urm). taments, INI, No. 1698, 1699; Alexandresco,
II, p. 125, nota 2). .

SIT
3, Regulele speciale prescrise de scc- ed. 2-a, LV, partea
țiunea a V-a sunt excepţionale şi de 9. Testamentul făcut în baza disvuzi-
strictă interpretare şi nu pot fi aplicate țiunilor acestui articol, este un testament
decât în anumitele cazuri cari sunt pre- autentic. (Alexandresco, ed. 2-a. IV, par-
văzute de lege. (Laurent, XIII, No. +55; tea II, p. 125, 155; Comp.: C. llamangiu.
Alo xandresco,, cd. 2-a, IV, partea II, p. I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,
120).
R
No. 1292, 1299).
A, Textul art. S6S din codul civil ro- 10, Inaintea funcţionarilor excepţio-
mân cste greșit redactat deoarece. testa- nali prevăzuţi de art. 9S1 şi urm. c. civ. fr.
VE
mentul militarilor şi al indivizilor între- (868 şi urm. c. civ. rom.), se poate face
buințați în armată nu se face în prezenţa şi un testament mistic, deşi un asemenea
ofițerilor arătaţi în acest articol, ci aceşti testament privilegiat ar aveă mai mult
ofiţeri primesc testamentul şi îi dau au- caracterul unui testament autentic iar
tenticitate. (Alexandresco, cd. 2-a, 1V, par- nu a] unui testament mistic. (wemoiombe,
NI

tea II, p. 121; nota 5, 124, 198. nota t: XXI, No. +53: Demante et Colmet de San-
Comp. C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu terre, IV. No. 127 bis, III; Alexandresco,
şi Al. Băicoianu, III. No. 1292). ed. 2-a, IV. partea II. p. 135; Contra: C
U

5. Regulele speciale prevăzute de ari. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-

931 şi urm. c. civ, în. (5683 şi urm. c. civ. coianu, IL, No. 1301, nota 1).
rom.), îşi găsesc aplicaţiunea, în principiu ii. În dreptul civil român, oricine
numai militarilor, (Baudry et Colin, Do- poale fi martor întrun proces, »oate fi
AL

nations ct testaments, Il, No. 2209). martor şi la un testament priveliviat şi

6. Prin indivizii întrebuinţaţi în ar- chiar un copil mai mic de 16 ani. (A-
mată trebuesc înțeleşi, toate persoanele lexandresco, ed. 2-a, 1V, partea Il, p. 123).
cari exercită o funcţiune, o întrebuințare, 42. Persoanele arătate în acest articol
TR

cari fac un serviciu oarecare în armată, pot testă şi în forma olografă după for-
însă cu titlu de serviciu public, cu o comi- mele prevăzute de codul civil. (Demo-
siunea guvernului sau a comandantului lombe, XXI. No. 429: Demanie ct Colmet
superior. (Dalloz, Râp., Dispositions entre de Santerre, IV. No. 137; Alexandresco,
viis, No. 5354). ed. 2-a, IV, partea II, p. 123. nota 3, 133;
EN

7 Astfel sunt cunrinşi în această de- C, Iamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu şi Al.

numire asimilaţii -militarilor cum sunt: Băicoianu, III, No. 1301).
medicii şi chirurgii, funcționarii inten-

j „Art, 869. — Sunt asemenea, dacă: testatorele este bolnav sau

I/C

rănit, valabile făcute în prezenţa capului oficerului de sănătate,

azistat de comandantul militar, , însărcinat cu oliția ospiciul
spiciului.
ui. (Civ.
(Ci
868, 870 urm., 881, 884, 886; Civ. Fr. 982). p
AS

Text. fr. Art. 982. — Il pourront encore, si le testateur est malade ou ble-
sst, ctre regus par Lofficier de sant€ en chef, assist& du commandant imilitaire
charge de la police de lhospice.
UI

1000)
Tezt!fr. Sa
„ivt. 9 (Modificat prin legile din S Iunic 1893 și din 17 Mai
nts n
mentionnâs ă |]; article preeâdent pourront encore,si le
testateur est malade
BC

ou »blesst, ctre recus, dans les hâpitaux ou les formations

sanitaires militaires telles que les definissent les răglements de Varmte par le

— 182—
Codul civil + DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 870

medecin chef, quel que soit son grade, assiste de l'officier d'administration

Y
gestionnaire.
A dâfaut de cet ofticier d'administration, la presence de deux temoins seră

R
necessaire:

RA
Doctrină, ed. 2-a, IV, partea II, p. 124; Comp.: C.
Iamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
1. Potrivit dispoziţiunilor vechiului text coianu. III, No. 1292),
al art. 982 e. civ. fr. (S69 ce. civ, romi, 2, Textul articolului S6S din codul civil
militarii şi«persoanele întrebuințate în este greşit redactat, deoarece testamentul

LIB
armată, dacă sunt bolnavi sau răniţi pot nu se face în prezența persoanelor aci
face testamentul lor autentic înaintea ca- arătate, ci aceste persoane primesc testa-
pului ofițerului de sănătate. asistat de co- mentul şi-i dau autenticitate. (Alexan-
mandantul militar, însărcinat cu poliţia dresco, ed. 2-a, IV, partea Il. p. 121, nota
ospiciului sau ambulanţei. oricare ar fi 3. 128, nota 1; Comp.: C. Hamangiu, I. Ro-
gradul acestor doi ofițeri în armutu. (De- setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No.

ITY
molombei. XXI. No. 426; Mareadâ: Art, 1292).
982: Laurent, XIII, No. 437: Alexandresco,

Art. 810. — Dispoziţiunile articolelor precedente nu sunt admi-.

sibile decât în privința acelor ce sunt în expediţiune militară, sau
în garnizoană afară de teritorul român, sau prizonieri la inimici,
fără ca acei ce sunt în cartier, sau în garnizoană în întrul țării
RS
să poată profită de această latitudine, de nu se găsesc în o cetate
IVE
asediată, sau în alte locuri ale căror porţi!) să fie închise şi
comunicațiunile întrerupte din cauza rezbelului. (Civ. 868 urm., 886;
Civ. Fr. 983). |
Teat. fr. Art. 983. — Les dispositions des articles ci-dessus n'auront lieu
UN

qwen faveur de ceux qui seront en exptdition inilitaire, ou en quartier, ou en

garnison hors du territoire francais, ou prisoniers chez Vennemi; sans que ccux
qui seront en quartier ou en garnison dans Linterieur puissent en profiter, a
moins qu'ils ne se trouvent dans une place assitgte ou dans une eitadelle et au-
AL

tres lieux dont les portes soient fermntes et les communications interrompues ă
cause de la guerre.
Doctrină, Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
TR

coianu. LII, No. 1292). .

|. Potrivit dispoziţiunilor art. 870 c. 3, Dispoziţiunile acestui articol “îşi gă-
civ. rom., militarii şi persoanele întrebuin- sesc aplicațiunca şi militarilor cari ar
țate în armată, numai atunci pot face tes- luptă pe teritoriul român în caz de inva-
“tamentul lor în formă privilegiată, când zice a unci armate străine. (Alexandresco,
EN

sunt într'o expediţie militară sa în cur- cd. 2-a, IV, partea IL, p. 125: Comp. Con-
ticr sau în garnizoană, afară din terito- tra: C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi
riul român sau prizonieri la inamici, (A- Al. Băicoianu, II, No. 1292).
lexandresco, ed. 2-a, 1V, partea II, p. 195; 4. Dispoziţiunile art. S6S şi urm. c. civ.
. Hamangiu. I. Rosciti-Bălănescu şi AL. rom. îşi găsesc aplicaţiunea atât în timp
I/C

Băicoianu, III, No. 1292). ” de răsboiu' cât și în timp de turburări

„9, Dacă militarii. şi persoanele între- când este proclamată starea de asediu.
buinţate în armată se află -în garnizoană (Demolombe, XXI, No. 421: Troplong, Do-.
sau în cartier înlăuntrul ţării, ei nu pot nations et testaments, III, No. 170; A-
AS

face testamentul lor în formă privuiegiată,
decât dacă se găsesc într'o cetate asediată
sau în alte locuri ale căror porţi sunt în-
chise și comunicaţiunile sunt întrerupte
din cauza răsboiului, chiar dacă.în locul
UI
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea 2-a, p.
123, 125; Comp.: Josserand, III, No. 1268;
Comp., Contra: 'C. Hamangiu, ]. Rosetti-
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1292).
5, Militarii prizonieri la inamici chiar

unde suni închişi ar există un tribunal. în țară. pot face testamentul lor în formă
(Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea II. p. privilegiată: (Duranton,.1X, No. 152; Mour-
125; Comp.: Demolombe, XXI; No. 40; lon, II, No. $03; Alexandresco, cd. 2-a, IV,
Josserand, III, No. 1263: Comp... Contra: C. partea II, p. 125).
BC

1) În textul oficial din eroare se zice: „părţi“ în loc de „porți“, cum este de altfel şi în textul francez.

— 183—
 TESTAMENTARE Codul civil
Art. 871-872 DESPRE DISPOZIȚIUNILE

fară străină loz, cp, Dispositions entre viis, No. |

G. Mlilitarul prizonier în

RY
poate face testamentul său în formă olo- 3306). Ă
9, Potrivit dispoziţiunilor noului art.
grafă sau în formă autentică, după for-
mele autentice din ţara unde se află de- 981 c. civ. în. (870 ce. civ. rom.), facultatea
oarece el are aceleaşi drepturi ca şi Ro- pentru militarul prizonier la inamic, de
a face un testament militar, presupune
mânul care nu e militar. (Alexandresco,

RA
ed. 2-a, IV, partea IL, p. 125, nota 3; Comyp.: cii cl are ca tovarăşi de cantivitate ofiţeri
|. Rosetti-Bălănescu şi Al. în gradul și calitatea celor pe care art.
C. Hamangiu.
Băicoianu, III, No. 1501). 9S1 şi 992 ce. civ. fr. (868 şi 869 c. civ.
7. Ca prizonieri de răsboi sunt con- rom.) îi autoriză să primească asemenea
sideraţi numai acei militari cari au fost acte. (Dalloz, Râp., 'Dispositions entre

LIB
prinşi de o putere regulată iar nu şi cei viis, No. 3365: Alexandresco, ed. 2-a, IV.
prinşi de pirați, afară de cazul când aceşu
partea II, p. 125).
pirați aparțin unci puteri cu care Franţa 9, Î se scdcă: art. S69 din codul ci-
(România) ar fi în stare de răsboiu. (Dal- vil cu notele respective,

Art. 871.— Testamentul făcut în forma mai sus arătată este

Y
nul după şase luni dela întoarcerea testatorului într'un loc unde
are libertatea de a testă cu formele ordinare. (Civ. 860 urm., 864

SIT
„urm., 868 urm., 872 urm.., 882; Civ. Fr. 984).
Text. fr. Art. 984. — Le testament fait dans la forme ci-dessus 6tablie,
sera nul six mois aprăs que le testateur sera revenu dans
R un lieu oă il aura la
libert€ d'employer les formes ordinaires.
Țezt fr. Art. 984 (Ilodificat prin legea din S Iunie 1598). — Le testament
VE
fait dans la forme ci-dessus Gtablie sera nul six mois apres que le testateur sera
venu dans un lieu oii il aura la liberte W'employer des formes ordinaires, & moins
que, avant l'expiration de ce delai, il n'ait 6t6 de nouveau place dans une des
NI

situations prâvuesă article 93. Le testament sera alors valable pendant la durce
de cette situation speciale et pendant un nouveau delai de six mois apres
son expiration.
U

Doctrină, aveă posibilitatea să testeze cu formele

ordinare, testamentul făcut în forma ri
1.„, Testamentul militar are un _ caracter vilegiată este valabil. '(Mourlon, II, No.
AL

provizor. (Planiol, II, No. 2723; Josse- S06: Alexandresco, ed. 2-a, IV. partea II,
rand, III, No. 1268: C. Hamangiu,|. Ro- p. 126; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu
scili Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. şi AL. Băicoianu, III, No. 1292),
292). A, Dacă înainte de expirarea termenu-
„2, lavoarea acordată testamentelor mi- lui de șase luni dela întoarcerea milita-
TR

litare trebuește să înceteze de îndată ce rului întrun Joc unde aveă libertatea să
împrejurările care au justificat-o, se testeze cu formele ordinare, el se află din
schimbă şi militarul are posibilitatea să nou în situaţiunea excepțională care îi
întrebuinţeze formele ordinare ale testa- - permite iariiş să facă testamentul său în
meniului autentic sau ' mistic, (Mourlon.
EN

forma privilegiată. testamentul său va fi

II, No. S$06; Baudry cet Colin, Donations valid încă şase luni după încetarea cauzei
et testaments, II, No. 2215: Alexandresco, de a doua. (Demolombe, XXI, No. 425;
ed. 2-a, IV, partea II, p. 125, 126; Comp:: Massâ et Vergâ sur Zachariac, III, S 441,
Josscrand, III, No. 1268; C. Hamangiu, 1. nota 4, p. 1i8; Troplong, Donations et
Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,
I/C

testaments, III, No. 1705; Demante et Col-

No. 1292). ” „met de Santerre. 1V, No. 127 bis, IV; Au-
3. Dacă militarul încetează din viaţă bry et Rau, VII _$ 672, p. 146: Alexan-
inainte de expirarea termenului de şase dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 126).
luni dela întoarcerea lui întrun loc unde
AS

Art. 872. — Testamentul făcut într'un loc, care este scos din
comunicațiune din cauza ciumei sau altei boale contagioase, se poate
face inaintea unui: membru al consiliului municipal, azistat de doi
UI

martori. (Civ. 873 urm., 884, 886; Civ. Fr. 985, 986).
Tezt. fr.. Art., 955.E — Les _ testaments faits
. .
dans un lieu avec lequel toute
BC

communication sera, interceptâe â cause de la peste ou autre maladie contagieuse

— 184—
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE! Art. 873

pourront €tre faits devant le juge de paix, ou devant lun des officiers municipaux

Y
de la commune, en presence de deux tâmoins.

R
Tezt fr. Art. 985 (dodijicat prin legea din 28 Iulie 1915).— Les testa-
ments faits dans un lieu avec lequel toute communication sera interceptee ă, cause
de la peste ou autre maladie contagieuse, pourront stre faits 'devant le juge de paix

RA
ou devant Pun des officiers municipaux de la commune en presenee de deux tâmoins.
Cette disposition aura lieu tant ă legard de ceux qui seraient attaquts de
ces maladies que de ccux qui seraient dans les licux qui en sont infeetes, encore
quwils ne fussent pas actuellement malades.

LIB
Teat. fr. «Art. 986.— Cette disposition aura lieu, tant î Vegard de ccux
qui seraient attaguts de ces maladies, que de ceux qui seraient dans les lieux qui
en sont infectes, encore qu'ils ne fussent pas actuellement malades.

ITY
Doctrină. zat intreruperea comunicaţiei să fie epi-
demică şi nu se poate susține că această
4. Potrivit vechiului text al art. 956 boală nu este contagioasă. (Dalloz, Rep.
e. civ. fr. dispozițiunile art. 985 e. cir. Dispositions entre vis, No. 3572)
Îr. (S72 ce. civ. rom.) îşi găsesc aplicațiunea 5. Cei doi martori care trebuesc să
atât faţă de cei cari sunt atinşi de aceste
boale cât şi acei cari Sar găsi în aceste
locuri cari sunt infectate, cu toate că încă
nu sunt atinşi de boală. Cu toate că acest entre
RS
asiste lu facerea testamentului, vor tre-
bui să fie prezenţi amândoi
să xie pe
vils,
rând.
No.
(Dalloz,
3369).
Râp.,
odată, iar nu
Dispositions
articol a fost eliminat de legiuitorul 6. După unii, în cazul prevăzut de art.
IVE
român, totuşi dispozițiunile sale îşi gă- 985 c. civ. îr. (872 c. cir. rom.), nersvanele
sese aplicațiunea şi în dreptul român de- cari se găsesc în locul infectat pot testă
" oărtce necesitatea de a testă în forma pri- chiar în formă mistică, iar nu numai au-
vilegiată nu rezultă din însăşi boala, ci tentică, înaintea unui membru al consi-
din întreruperea comunicaţiunilor care liului comunal, asistat de doi martori.
este o consecință a boalelor contagioase. (Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea II, p.
UN

(Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea IL. p. 127, 155). ”

127, text şi nota 2; C. Hamangiu, |. Ro- Z. Persoanele care se găsesc într'un
setti-Bălănescu și Al. Băicoianu. III, No. loc scos din comunicaţie din cauza ciu-
1295). mei sau altei boli contagioase, pot face
” 2, Pentru ca dispoziţiunile acestui arti- testamentul lor şi în forma ologrată. (De-
col să-şi găsească aplicaţiunea, după pă- molombe, XXI, No. 429; Demante et Col-
AL

rerea dominantă, trebueşte ca să fie în- met de Santerre. IV, No. 157; Alexan-
treruptă in mod oficial comunicaţiu. (De- dresco, ed. 2-a, IV, partea IL, p. 135: C.
molombe, XXI. No. 440; Laurent. XII[, No. Jamangiu. IL. Rosctti-Bălănescu si AL. Băi-
442; Baudry et Colin, Donations et testa- coianu, Il, No. 1304).
ments. II, No. 2215). 8. In caz de întreruperea comunicaţiei
TR

8, După altă părere, pentru ca dispo- din cauza unci boli contagioase sau a ciu-
ziţiunile acestui articol să-și găsească a- mei, testatorul poate să-și facă testamen-
plicațiunea. nu este necesar ca să fie în- tul său şi în formele ordinare. prevăzute
treruptă comunicaţia în mod oficial, ci de lege pentru testamentele autentice sau
este deajuns dacă întreruperea este de
EN

mistice, dacă bineînţeles există “un ofiţer

fapt. (Marcads, Art. 955; Dalloz, Reâp., Dis- public care să-l poată primi. (Dalloz, Rep.,
positions entre vifs, No. 3370). Dispositions entre vifs, No. 3374, 3407; C.
Sa Pentru aplicarea dispoziţiunilor a- Hamangiu, I, Rosetti-Bălănescu și Al. Băi.
cestui articol, ajunge ca boala care a cau- coianu III, No. 1293),
I/C

“Art, 878. — Testamentele menţionate în. cele două!) articole

precedente, sunt nule după trecerea de șase luni dela deschiderea
comunicaţiunilor cu locul unde se găseşte testatorele, sau după şase
AS

luni dela trecerea sa într'un loc unde comunicațiunile nu sunt în-

trerupte. (Civ. 871, 872; Civ. Fr. 987). :
UI

Teat. fr. Art. 987. — Les testaments mentionnes aux deux articles prâc6-
dents deviendront nuls six mois apres que les communications auront 6t6 râtablies
BC

3) Aci este o inadvertenţă a legiuitorului nostru, care as fi trebuitsă zică „testamentu

colul precedent este nul“, de oarece unul din art. Codului l menționat în arti-
Givil francez (art. 0%) a fost suprimatde legiuitorul
român.

— 185—
Art, 874 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE - Codul civil

a, K

dans le lieu oi le testateur se trouve, ou six inois aprts qu'il aura pass dans un
. . aaa

RY
lieu oi elles ne seront point interrompues. a.
ină lexandresco. cd. 2-a, 1V, partea II, p. 127,
Doctrină. nota 1; C. Namanpiu, I- Iosciti-Băilanescu
I , No, 1295).

RA
extul art. 375 e, civ. ron, cuprinde şi Al. Băicoianu,
o (+ Sul a a legiuitorului român de- „2, Dacă testatorul a făcut testamentul
oarece cl ar îi irebuit să zică: „testa- său în formele ordinare, iar nu în forma :
mentul menţionat în articolul precedent prevăzută de art. 955 ce. civ. în. (872 c.
este nul“, deoarece unul din articolele civ. TOmM.): dispoziţiunile art. 9S7 c. civ. în.

LIB
codului civil francez şi anume art. 956, (825 c. civ. rom.) nu-şi găsesc aplicațiunca.
a fost suprimat de legiuitorul român, care (Dalloz. Rcp., Dispositions entre vifs, No.
a tradus deci greşit art. 957 din codul civil 3578).
francez, uitând de suprimarea făcută. (A-
Art, 874.— Testamentele făcute pe mare, în timp de voiagiu,

Dă
sunt valabile.

Y
Pe corăbii şi alte bastimente ale ţării, când sunt făcute în

SIT
„prezenţa oficerului comandant al bastimentului, sau în lipsă-i, în
„prezența acelui ce-l înlocueşte după ordinea serviciului, însă şi unul
și altul azistaţi de oficerul de administrațiune, sau de oficerul ce: în-
deplinește funcțiunile acestuia, |
R
Pe bastimentele de comerciu, când sunt făcute în prezenţa
scribului bastimentului sauîn prezența acelui ce-l înlocuește, însă
VE
şi unul şi altul azistaţi de căpitanul sau de patronul, sau în lipsă-
le, de acei ce-i înlocuesc. | | |
In toate cazurile, funcţionarii în prezența căror se fac aceste
NI

testamente vor îi azistaţi de câte doi martori. (Civ. 875—884, 886;

Civ. Fr. 988).
U

Text. fr. Art. 988. -— Les testaments faits sur mer, dans le cours d'un vo=
yage pourront âtre regus, savoir: -
A bord des vaisseaux et autres bâtiments, du Roi, par Vofficier commandant
AL

le bâtiment, ou ă son defaut, par celui qui le supplte dans Pordre du service,
lun ou L'autre conjointement avec lofficier d'administration ou avec celui qui en
remplit les fonctions; .
TR

Et ă bord des bâtiments de commeree, par l'ferivain du navire ou celui

qui en fait les fonctions, lun ou autre conjointement avec le capitaine, le mat-
tre ou le patron, ou, ă leur defaut, par ceux qui les remplacent.
EN

Tezt fr. „Art. 9885 (Modificat prin legea din S Iunie 1893). — Au cours d'un
voyage maritime, soit en route, soit pendant un arrât dans un port, lorsquil y
aura, impossibilite de communiquer avec la terre ou lorsqu'il n'existera pas dans
le port, si lon est ă l'6tranger, d'agent diplomatique ou consulaire francais investi
I/C

des fonctions de notaire, les testaments des personnes presentes ă bord seront
regus, en presence de deux tâmoins: sur les bâtiments de VEtat, par Vofficier
d'administration ou, ă son d6faut, par le commandant ou celui qui en remplit les
fonctions, et sur les autres bâtiments, par le capitaine, .maitre ou patron, assiste
AS

"du second du navire, ou, ă leur dâfaut, par ecux qui les remplacent.
L'acte indiquera celle des circonstances ci-dessus prevues
» . .

dans laquelle il
- . .

"aura 6t6 requ, d a

UI

INDEX ALFABETIC E Echipaj 11... , “Mare 1 urm.

(la doctrină). Fluviu 8. ii 9 4
LL | Ofiţer 6.
orme ordinz , 10. i14.
Aplicaţiune practică 2, Comerţ 7. Formele testa pentebăr
Asistenţă 7, 1, papaseri îi
Condiţiuni 3, Imbarcare 10.
BC

Autentificare 4, Conservarea
Port 9, -
testamente- : ,Impiedecare 6. Pai Redactare greşităi4
Călătorie 3, 9, 10. , lor 1, | PE „Inlocuire 6, „Scriitor 7 Bre
Comandant 6, 7, Dunăre 8, - Lipsă 6.
e
Testament 1 urm.

— 186 .—
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art, 875
Testament autentic 4, 5. Tribunal 9.
Testament maritim 4 urm. Vase de comerţ 7,
fi primit de ofiţerul ce-l înlocueşte după
Testament mistic 5, ordinea” _serviciului. (Demolombe, XXI,

Y
Voiaj 3, 9, 10.
Testament olograf 14. | No. +57; Marcade, Art. 9S8; Alexandresco,
cd. 2-a, 1V, partea II, p. 150, nota 3).

R
7. Pe vasele de comerţ, contrar ca pe
Doctrină. vasele statului. testamentul este primit de
scriitorul vasului, asistat de comandantul

RA
(. Art. 874 şi'urm. c. civ. rom., care se sau patronul vasului; motivul acestei deo-
ocupă de testamentele făcute pe mure, scbiri este că se poate întâmplă ca pa-
cuprind două feluri de dispoziţiuni: unele tronul sau comandantul vasului să aibă
privitoare la forma testamentelor şi cele- mai puţină cultură decât scriitorul vasu-
lalte privitoare la măsurile necesare pen- lui. (Mourlon, I[, No. S0$S; Alexandresco,

LIB
tru conservarea acestor testamente, (A- cd. 2-a, IV, partea II, p. 130, text şi nota
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 130; 4: C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi
Comp.: C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu Al. Băicoianu, III, No. 1294).
şi Al. Băicoianu, Il, No. 1294, 1295). 8. În cazul unci călătorii pe un vas
2, Dispoziţiunile art. 874 şi urm. e. civ. făcute pe Dunăre sau pe alt fluviu, nu-şi
rom. privitoare la testamentul făcut pe wăsese aplicațiunea dispoziţiunile prevă-
marc, n-au dat loc până acum la nici o

ITY
zute de art. S74 şi urm. c. civ. rom., cari
aplicacare practică, (Alexandrescu, ed. 2-a, se aplică numai la călătoriile pe mare.
IV. partea II. p. 150). (Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea II, p.
8, Pentru aplicaţiunea dispoziţiunilor 150).
art. 9S8 c. civ. fr. (874 c. civ. rom.), este 9, Persoanele aflătoare 'pe bastiment
necesar concursul a două împrejurări: nu pot face testamentul lor în formă pri-
testamentul trebueşte făcut pe mare
în cursul unui voiaj. (Dalloz. Râp., 'Dis-
positions entre vifs, No. 5320; Alexan-
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 130: C.
şi

mentul
RS
vilegiată, înainte de plecarea bastimentu-
lui sau dacă portul în care s'ar află basti-
ar avcă un tribunal
rul ar puteă să-şi facă testamentul său cu
unde testato-
” Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- formele ordinare. deoarece în acest caz el
IVE
coianu, III, No. 1294). nu este în imposibilitate de a-şi face tes-
4, Textul articolului 874 din codul ci- tamentul săn_ în formele obisnuite. (De-
vil român este greşit redactat. dearece tes- molombe, XXI. No. 452; Mourlon, Il. No.
tamentul făcut pe arc nu se face în S09:; Laurent, XIII. No. +39: Alexandresco,
prezenţa ofiţerilor arătați în acest articol. ed. 2-a, IV, partea II, p. 150, nota 2: C.
ci acesti ofițeri, primesc testamentul şi-i Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu și Al. Băi-
UN

dau autenticitate. (Alexandresco, ed. 2-a, coianu, Il. No. 1294).

IV. partea II. p. 121. nota 3, 128, nota 1). 10. Voiajul este considerat ca început
5, Inaintea funcţionarilor excepțional din momentul ce sa făcut îmbarcarea și
prevăzuţi de art. 9S1 și urm. ce. civ. fr. nu mai este posibilă revenirea pe pământ
(S0S c: civ. rom.). se poate face şi un tes- pentru a merge la un ofiter public care
tament mistic. deşi un asemenea testa- să primească testamentul. (Dalloz, Râp.,
AL

„ment privilegiat ar aveă mai mult carac- Dispositions entre vifs, No. 3580).
terul unui testament autentic iar nu al 4 $. In cazul prevăzut de art. 9S8 ce. civ.
unui testament mistic. (Demolombe, XXI, fr. (874 c. civ. rom.), pasagerii de pe vas
No. 453: 'Demante et Colmet de Santerre, şi echipajul pot face testamentul lor şi
IV, No. 127 bis, II: Alexandreseo, cd.
TR

în formă olografi, fără a recurge la pro-

2-a, IV, partea II. p. 155; Contra: C. Ha- cedarea prevăzută de acest articol. (De-
mangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- molombe. AXI. No. 429; Demante et Col-
coianu. III, No. 1501, nota 1). met de Santerre, IV, No. 137; Dalloz,
- 6, Numai în cazul când comandantul R€p., Dispositions entre vifs, No. 3385;
EN

bastimentului lipseşte sau este împiedecat o candresco, cd. 2-a, IV, partea II, p.
de a primi testamentul, testamentul poate 135).

Art, 875. — Pe bastimentele Statului, testamentul căpitanului,

I/C

sau acela al oficerului însărcinat cu administraţiunea, pe bastimen-

tele de comerciu, testamentul căpitanului, al patronului, sau al
scribului, se pot face în prezența acelora ce, în ordinea serviciului,
AS

vin după dânşii, conformându-se pentru celeialte formalități cu dispo-

zițiunile articolului precedent. (Civ. 874, 876 urm., 886; Civ. Fr. 989).
Tezt. fr. „Art. 989. — Sur les bâtiments du Roi, le testament du capitaine
UI

ou celui de l'officier dM'administration, et, sur les bâtiments de comineree, celui du

naître ou patron, ou celui de lcrivain, pourront &tre recus par ceux qui viennent
apres eux dans l'ordre du service, en se conformant pour le surplus aux disposi-
BC

tions de Larticle precedent.

— 187—
 'TESTAMENTARE Codul civil
Art, 876 DESPRE DISPOZIȚIUNILE

— Sur les bâti-

3).
Tezt jy. „int. 989 (Alodiricat prin legea din 8 Iunie 1895dans les circon-

RY
ments le testament de Loificier dWadministration sera,
de EEtat, en
celui qui
stances prâvues ă | article precedent, recu' par le commandant ou par testament du
on, le
remplit les fonctions, et, sil n'y a pas d'oflicier d'administrati Pordre du service.
commandant sera recu p ar celui qui vient aprăs lui dans

RA
t du capitain e, maître ou patron, ou
Sur les autres bâtiments, le testamen qui
les mtmes circons tances, reţus par les . personnes
celui du second, seront, dans
vienent aprts cux dans Pordre du service.

LIB
Doctrină. I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,
No. 1294). |
1. 'Dispoziţiunile art. 989 c. civ. fr. (875 2, Textul articolului 875 din codul ci-
c. civ. rom.), privese testamentele per- vil român este greşit redactat, deoarece
riico
testamentul prevăzut de acest articol nu
soanelor pe care art. 9$8 c. civ. în. (S74
e, civ. rom), le însărcinează să primească se face în prezenţa persoanelor aci arătate,

Y
testamentul celor ce călătoresc pe mare. ci cele primesc testamentul şi-i dau au-
(Marcade, Art. 989; Dalloz, Rep., Dispo- tenticitate. (Alexandresco, ed. 2-a, IV,
partea IL. p. 121, nota 5, 12$, nota 1).

SIT
sitions entre vifs, No. 5385; Alexandresco,
eg. 2-a, IV, partea II, p. 151: C. Hamangiu. |

Art. 816.— In toate cazurile, testamentele menţionate în cele

două articole precedente se vor face fiecare în două exemplare
R
originale. (Civ. 874, 875, 877 urm.; Civ. Fr. 990).
VE
Teat. fr. Art. 990, — Dans tous les cas, il sera fait un double original des
testaments mentionnts aux deux articles preeâdents.

| Tezt fr. „Int; 990 (Aodificat prin legea din 8 Junie 1893).— Dans tous
NI

les cas,il scra fait un double original des testaments mentionnes aux deux artieles
prâe6dents. R
Si cette formalitt n'a pu tre remplie ă raison de L'etat de sant6 du testa-
U

teur, il sera dress& une exptdition du testament pour tenir lieu du second original;
cette exptdition sera signte par les tâmoins et par les officiers instrumentaires. Îl y
sera fait mention des causes qui ont empâche de dresser le second original.
AL

Doctrină, C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al.

Băicoianu, III, No. 1295; Contra: Del-
TR

4. Rcgulele prevăzute de art. 990 şi 995 vincourt, ÎI], p. S9, nota 2).
c. civ. îr. (876 și 879 ce. civ. rom.), au de 3, Formalitatea dublului original este
scop să înlesnească conservarea testamen- cerută de lege numai pentru conservarea
telor făcute pe mare. (Baudry et Colin, testamentelor făcute pe mare: aşă încât
Donations et testaments, ÎI, No, 2219;A- prezentarea unui singur original este va-
EN

lexandresco, ed. 2-a, IV, partea |], p. 13; labilă şi testamentul prezentat _trebueşte
C. Hamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu şi Al. să fie executat. (Dalloz, Rep. Dispositions
Băicoianu, III, No. 1295). entre vifs, No. 3386; Alexandresco, ed.
2. Formalităţile prevăzute de art. 990 2-a, IV, partea II, p. 153).
până la 993 e. civ. îr. (870 până la S$79
A, Lipsa menţiunei despre existenţa
I/C

e, civ. rom), nu sunt cerute sub pedeapsă

de nulitate, deoarece au de scop conser- celor două originale nu constitue o cauză
varca testamentelor făcute pe mare. (Coin- de nulitate a testamentului făcut pe mare.
Delisle, Commentaire, Art: 990, INo. îi; (Dalloz, Rep., 'Dispositions entre vifs, No.
Demolombe, XXI, No. .4060, 461; Vazeille, 3386).
AS

Successions, Art. 990, No. 4; Troplong,. 5. Dacă testatorul ar fi murit înainte

Donations_ et testaments, III, No.. 1717; de a se fi redactat cel de al donea origi-
Mass6 et Vergâ sur Zachariae, III. $ 443. na], festamentul este valabil deoarece îor-
nota 5, p. 120; Marcads, Art. 990; Demante . malitatea dublului original este cerută de
et Colmet de Santerree, IV. No. 131 bis: cge numai pentru conservarea testamen-
UI

Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 674, nota tului. (Demolombe, XXI, No. 461: Mour-
2, p. 148; Dalloz. Râp., Suppl, Disposi- lon, II, No. 812; Demante et Colmet de
tions centre viis, No. 805; Baudry et Co- Santerre, IV, No. 151 bis; Alexandresco,
BC

lin, iDonations et testaments, II, No. 2219: ed. 2-a, 1V, partea II, p. 135; Contra: Del-
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea ||, p. 152: vincourt, II, p. 317).

— 188 —
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art, 877-878

„Art. 8117. — Dacă bastimentul intră întrun port străin, unde

se găsește un agent d'ai ţării, funcţionarii, în prezența cărora s'a

Y
făcut testamentul, sunt datori să depue unul din exemplarele ori-

R
ginale, închis şi pecetluit în mânile acestui agent, care-l va tri-
mite Ministerului de Interne, spre a fi înaintat la grefa tribuna-

RA
lului domiciliului testatorelui. (Civ. 47, 72, 87, 878 urm., 892, 1179;
Civ. Fr. 991). ”
Tezt. fr. Art. 991. — Si le bâtiment aborde dans un port Gtranger dans

LIB
lequel se trouve un' consul de France, ceux qui auront reţu le testament seront
tenus de deposer Pun des originaux, clos ou caehet€, entre les mains de ce con-
sul, qui le fera parvenir au Alinistre de la marine; et celui-ci en fera faire le
depot au greffe de la justice de paix du lieu du domicile du testateur.

ITY
Tezt fr. Art. 991 (dlodificat prin legea din 8 Iunie 1598).— Au premier
arret dans un port ctranger vii se troure un avent diplomatique ou consulaire
francais, il sera fait remise, sous pli elos et eachet€, de lun des originaux ou de
lexpedition du testament entre les mains de ce fonctionnaire, qui ladressera au
mninistre de la marine afin que le d6pot puisse en ctre eftectut comme il est dit
â Vartiele 983. RS
Doctrină, Hamangiu. I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
IVE
coianu, III, No." 1295; Contra: Delvincourt,
1. Formalităţile prevăzute de art. 990 II, p. S9, notu 9).
până la 993 c. civ. fr. (876 până la 879 2, In cazul când în timpul voiajului
c, civ. rom.), nu sunt cerute sub pedeansă pe marc, bastimentul nu a debarcat nici
de nulitate, deoarece au de scop conser- întrun port în care să se găsească un
varea testamentelor făcute pe mare. (Coin- agent al ţării, cele două originale ale ies-
UN

Delisle, Commentaire, Art. 990, No. i; De- tamentului vor fi păstrate pe batiment
molombe. XXI. No. 460, 461; Vazeille, până la sosirea în Franţa (România).
Successions. Art. 990, No. 1; Troplons, (Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, No.
Donations et testamenis. III, No. 1717; 33S8; Comp.: C. Ilamungiu, I. Rosetii-Bă-
Mass€ ct Vergc sur Zachariae, III, $ +45, lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1295).
nota 3. p. 120: Marcadă, Art. 990; Demante 3, Textul art. 877 din codul civil ru-
et Colmet de Santerre, IV, No. 131 bis;
AL

mân este greşit redactat deoarece testa-'

Aubry et Rau, ed. -a. VII. S 674. nota 2. mentul prevăzut în acest articol nu se
p. 143; 'Dalloz, Râp.. Suppl.. Dispositions face în prezența persoanelor aci arătate,
entre vifs. No. S05; Baudry et Colin, Do- ci aceste persoane primesc testamentul şi-i
nations ct testamenis, II, No. 2219: Alexun- dau autenticitate. (Alexandresco, ed. 2-a.
TR

dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 13; C. IV, partea II. p. 121, nota 3, 128, nota (1).

Art. 878.— După întoarcerea bastimentului în țară, fie în por-

tul armamentului, fie în orice alt port, cele două exemplare ori-
EN

ginale ale testamentului, închise şi pecetluite, sau exemplarul ori-

ginal rămas, dacă după articolul precedent, celălalta fost depus în
cursul voiagiului, vor fi date la biroul comandantului de port, care
I/C

le va trimite fără întârziere Ministerului de Interne, ce va face

depozitul conform art. precedent. (Civ. 876, 877, 879,892; Civ. Fr.
992).
AS

Tezt. fr. Art. 992. — Au retour du bâtiment €n France, soit dans le port
de Tarmement, soit dans un port autre que celui de Iarmement, les deux ori-
ginaux du testament, galement celos et ceachet6s, ou original qui resterait si,
UI

conformtment ă lartiele precedent, Vautre avait 6t6 depos6 pendant le cours du

voyage, seront remis au bureau du prâpos& de Iinseription maritine; ce prâpos€
les fera passer sans dâlai au Ministre de la- marine, qui en ordonnera le depot,
BC

ainsi qu'il est dit au meme artiele.

— 189—
 DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil
Art. 819 ) DESPRE

(Modificat prin legea din 8 Iunie 1893). — A Feat: Larrivte

Teat fr. Ant. 992
ou original

RY
du bâtiment dans un port de France, les
i deux ioriginaux du testament,
E iei L
wr

transinission ou de remise
et son expdition, ou original qui reste, en cas de et eachet€,
cffectue pendant le cours du voyage, seront deposâs, sous pli elos
les autres bâti-
pour les bâtiments de lEtat, au bureau des armements, et pour

RA
ptivn maritim e. | |
ments, au bureau de Linscri ts, au
Chacune de e«s piăces sera, adresste, separement et par courrie rs difieren
comme il est dit ă Lartiel e 983.
ministre de la marine, qui en operera la transmission

LIB
Doctrină. Aubry ct Rau. cd. s-a. VII. $ 674, noia 2,
p. 143: Dalloz, Râp., Suppl.. Dispositions
entre vifs, No. 805; Baudry et Colin, 'Do-
+

4. Formalităţile prevăzute de art. 990

până la S79 nations et testaments, II, No. 2219; A-
până la 995 c. civ. fr. (876
e. civ. rom.) nu sunt cerute sub pedeapsă lexandresco, ed. 2-a, 1V, 'partea II, p. 132;
de nulitate, deoarece au de scop conscrvar C. Hamangiu. I. Rosetti-Bălănescu şi Al.

Y
rea tiestamentelor făcute pe mare. (Coin- Băicoianu, III. No. 1295; Contra: Delvin-
Delisle. Commentaire. Art. 990, No. 1; De- court, II, p. 69. nota 2)..
9, Prin expresiunca: „în portul arma-

SIT
molombe, XXI, No. 460, 461; Vazeille, Suc-
cessions, Art. 990, No. 1; Troplong, Dona= meniului“, întrebuințată în art. 873 c. civ.
tions et testaments, Il, No. 1717; Masse rom., se înțelege portul în care vasele se
et Verge sur Zachariae, III, 445, “pregătesc cu cele necesare pentru călă-
nota 3. p. 120; Maread6, Art. 990; Demante torie. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, purtea
ct Colmet de Santerre, 1V, No. 131 bis; IL, p. 135).
R
Art. 8719.— Se va înscrie pe marginea rolului bastimentului
VE
numele testatorului, menționându-se despre remiterea originalelor
testamentului în mânile agentului, sau la biuroul comandantului de
port. (Civ. 877 urm.; Civ. Fr. 993).
NI

Tea. fr. Art. 998. — IL sera fait mention sur le role du bâtiment, ă la
marge, du nom du testateur, de la remise qui aura €t€ faite des originaux du tes-
U

tament, soit entre les mains d'un consul, soit au bureau d'un prâpost de Linserip-
tion maritime, '
AL

Text fr. Art. 993 (Aodificat prin legea din S lunic 1593).— Il sera fait
mention sur le râle du bâtiment, en regard du nom du testateur, de la remise
des originaux ou expeditions du testament faites conformement âux preseriptions
des articles precedents, au consulat, au bureau des armements ou au bureau de
TR

.. Pie .
Il inseription maritime.

Doctrină, Colmet de Santerre, IV, No. 151 bis; Au-

EN

bry et Rau, ed. 4-a, VII, $ '674, nota 2,

1. Regulele prevăzute de art. 99 şi p. 148; Dalloz, Râp., Suprl., Dispositions:
993 c. clv. în. (876 şi 879 e. civ. rom.) au entre viîs, No. 805; Baudry et Colin, Do-
de scop să înlesncască conservarea tes- nations et testaments, II, No. 2219; Alexan-
tamentelor făcute pe mare. (Baudry et dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 13; C.
Colin, Donations et testaments, Li, No.
I/C

Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-

2219; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, coianu, III, No. 1295; Contra: Delvincourt,
p. 152; C. Hamangiu, L. Rosctti-Bălănescu II, p. 89, nota 2).
şi AL. Băicoianu, ÎII, No. 1295). 3, Formalităţile prevăzute de art. 993
2, Formalităţile prevăzute de art. 990 c. civ. Îr. (879 ce. civ. rom.) au de scop
AS

până la 995 c. civ. fr. (876 până la 879 c. să nu se piardă urma testamentului fă-
Civ. Tom.), nu sunt cerute sub pedeapsă cut pe mare şi să procure lămuriri păr-
de nulitate, deoarece au de scop conser- ților interesate şi nu este prevăzută de
varea testamentelor făcute pe mare. (Coin- ege pentru valabilitatea testamentului
Delisle, Commentaire, Art. 999, No. î; De- făcut pe mare, aşă încât lipsa sa nu aduce
UI

molombe, XXI, No. 460, 461; Vazeille,. nulitatea acestui testament. (Dalloz, Rep.
Successions, Art. 990, No. 1; Troplong, Do- Dispositions entre vifs, No. 3390; Comp.:
nations et testamenis, III, No. 1717: Mass6 Ale xandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p.
ci Veru€ sur Zachariac, III, $ 445, nota
BC

33).
5, p. 120; Marcadc, Art. 990; Demante et

— 190—
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art, 880-882

„ Art. 880. — Testamentul nu va fi reputat ca făcut pe mare,

Y
deși s'ar îi făcut în cursul voiagiului, dacă în timpul în care s'a
fost făcut, bastimentul s'ar fi apropiat de un țărm străin, unde s'ar

R
află un agent al României. In acest caz testamentul nu este va-

RA
labil decât dacă s'a făcut după formele prescrise de legea Româ-:
niei, sau după acelea întrebuințate în țara unde a îost făcut. (Civ.
2, 858 urm, 885, 886; Civ. Fr. 994). i

LIB
Tezt. fr. Art. 994. — Le testament ne sera point repute, fait en mer,
„quoiqu'il Vait te dans le cours du voyage, si au tempsotil a ct fait, le navire
avait abord6 une terre, soit de la domination francaise, oi îl y aurait un officier
public francais; auquel cas, il ne sera valable qwautant qu'il aura 6tE dress sui-
vant les formes prescrites en France, ou suivant cellex usitâes dans les pays ob

ITY
il aura 6t€ fait.

Doctrină, intrebuinţarea formelor ordinare şi deci

încetează privilegiul testamentului mari-
|. Potrivit dispoziţiunilor art. S80 c. tim. (Duranton, IX, No. 159;- Troplong,
civ. rom., testamentul nu va fi considerat
ca făcut pe mare, deşi sar fi făcut în
cursul călătoriei dacă în timpul în care a
RS
Donations et testaments,
Laurent, XIII, No. 459).
III; No. 1719:

3. După altă părere, în 'acest cuz, că-

fost făcut, bastimentul ar fi ancorat la lătorul va puteă să-şi facă testamentul
un țărm străin, unde România ar aveă său în forma-privilegiată prevăzută de
IVE
un agent diplomatic. În acest caz privi- art. 9SS şi urm. c. civ. în. (874 şi urm.
legiul testamentului maritim încetează şi civ. rom.). (Demolombe, XXI, No. 453;
testamentul nu este valabil decât dacă sa Mareade, Art. 994; Demante et Colmet
autentificat de agentul nostru după for- de Santerre, IV, No. 132 bis; Alexandresco,
mele prevăzute de legea noastră sau de cd. 2-a, IV, partea II, p. 132; C. Haman-
UN

un funcționar străin, după legea ţării că- giu, |. Rosctti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
reia aparţine funcţionarul străin. (Alec FII, No. 1294).
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 131; C. 4. Dacă vasul se opreşte într'un port
Hamangiu, |. Roseiti-Bălănescu şi Al. Băi- român, privilegiul testamentului maritim
coianu, III, No. 1294). - va încetă cu atât mui niult, caz în care
2, Dacă în portul străin unde anco- testatorul va trebui să-şi facă testamen-
rează vasul, nu există agent diplomatie tul său în formele obişnuite. (Alexan-
AL

francez, (român), după o părere, călăto- dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 131; C.
rul va trebui să-și facă testamentul său Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi Al.
potrivit legilor ţării în care sa oprit va- Băicoianu, III, No. 1294).
sul, deoarece în acest caz, devine posibilă
TR

„Art. 881. — Dispoziţiunile de mai sus se aplică şi la testamen-

tele pasagerilor, cari nu fac parte din echipagiu. (Civ. 874 urm.;
Civ. Fr. 995), -
EN

Tezit. fr. Art. 995. — Les dispositions ci-dessus seront communes aux tes-
tăments faits par. les simples passagers qui.ne feront point partie de l'equipage.
I/C

Doctrină. ci şi călătorii de pe vas cari nu fac parte

din echipaj. (Alexandresco, ed. 2-a, IV,
(. Potrivit dispoziţiunilor art. 881 c. partea II, p. 151; C. Hamangiu, I. Rosetti-
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1294).
AS

civ. rom., pot testă în forma privilegiată,

nu numai oamenii din echipajul, vasului,

Art, 882. — Testamentul făcut pe marecu formele articolului

UI

874, nu este valabil decât dacă testatorele moare pe mare, sau

după trei luni dela întoarcerea lui pe uscat, într'un loc unde ar fi
putut .să-l refacă cu formele ordinare. (Civ. 858 urm., 871, 873,
BC

874 urm., 885, 886, 888; Civ. Fr. 996, 994 modițicat). -:

— 191—
 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE. Codul civil
Art, 883

Tezt. fr. Ari. 996. — Le testament fait sur mer, en la forme prescrite par

RY
Particle 988, ne sera valable qu'autant que le testateur mourra en mer, ou dans
aprts qu'il sera descendu î terre, et dans un licu ou il aura pu
les trois mois
“le refaire dans les formes ordinaires.

RA
Test sf. Art. 994 (dodificat prin legea din $ lunie 1893). — Le testament
par les articles 988
4

fait au cours Mun voyage maritime, en la forme preserite

et suivants, ne sera valable qwautant que le testateur mourra ă bord, ou dans les
six mois aprâs qu'il sera d6barqut dans un lieu oi il aura pu le'refaire dans les

LIB
formes ordinaires. o
'Poutetois, si le testateur entreprend un nouveau voyage maritime avant l'expira-
tion de ce delai, le testament sera valable pendant la durce de ce voyage et pendant
un nouveau d6lai de six mois aprâs que le testateur sera de nouveau d6barqu.

Y
Doctrină. voie să fie refăcut, deoarece legea pre-
vede o decădere numai pentru testamentul

SIT
1, Dispoziţiunile acestui articul curi li- maritim propriu zis. (Dalloz, Râp., Dis-
mitează durata validității testamentului, : positions entre vils, No. 3394).
îşi găsesc aplicaţiunea atât pentru mari- Zi. Testamentul olograf redactat de
narii din marina Statului cât şi pentru mai înainte, nu pierde caracterul său de
cei din marina comercială. (Dalloz, Rep. testament olograf, chiar dacă ar fi fost
Dispositions entre vils, No. 3395). prezentat ofijerului competent de pe ba-
9, In cazul când testatorul se scoboară
R stiment, şi are valoarea unui astiel de.
pe uscat întrun loc unde nu există un testament, chiar după termenul fixat de
ofiţer public pentru a-și puteă reface tes- acest articol. (Dalloz, Râp., Dispositions
VE
tamentul său cu formele ordinare, ter- entre viis, No. 3395). -
“menul nu va curge decât din ziua când 5, Un testament olograf redactat de
va putcă să recurgă la un ofițer ublic maâi înainte de testator, are valoarea ca
pentru acest scop. (Dalloz, Rep. ispo- testamentul olograf, chiar dacă ar fi nul
NI

sitions entre vils, No. 5396). ca testament maritim din cauză că nu s'au
3, Testamentul făcut în formă ologrată, urmat formalităţile cerute de lege. (Dal-
în timpul unui voiaj pe mare, nu are ne- loz, Rep., Dispositions entre viis, No. 3395)
U

N Art. 883. — Testamentul făcut pe mare nu va puteă cuprinde

nici o dispoziţiune în favoarea oficerilor bastimentului, dacă dânşii
AL

nu sunt rude cu testatorele. (Civ. 660 urm., 676, 810, 812, 874
urm., 886; Civ. Fr. 997, 995 modificat). A
, Text. fr. „lot. 997. — Le testament fait sur mer ne pourra contenir aucune
TR

disposition au profit des officiers du vaisseau, s'ils ne sont parents du testateur.

Text fi. Ant. 995 (Aodificat prin legea din 8 Iunie 1893). — Les dispo-
sitions insâr€es dans un testament fait, au cours d'un voyage maritime, au profit
EN

des officiers au bâtiment autres que ceux qui seraient parents ou alli€s du 'testateur,
seront nulles et non avenues,
, Il en sera ainsi, que le testament soit fait en la forme olographe ou qu'il
soit regu conformâment aux articles 988 et suivants.
I/C

„Doctrină, căpitanului sau patronului vasului şi a-

celuia care îl înlocuește. Incapacitatea
(. Incapacitatea prevăzută de acest nu-şi găseşte aplicaţiunea călătorilor şi.
AS

articol priveşte nu numai ofițerii care au

primit testamentul, ci pe toți ofiţerii ba- oamenilor din echipaj care nu au gradul
stimentului. (Demolombe, de ofițer şi nici scriitorului bastimen-
XXI, No. 46; tului. (Coin-Delisle, Commentaire, Art.
Dalloz, Rep.; Dispositions entre vifs, No. 997, No. 3; Demolombe, XXI, . No. 465;
5597: „Alexandreseo, ed. 2-a, IV, partea
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p,
UI

28 .
2. Această
Ă 146, nota 2). .
incapacitate, pe bastimen-
„tele de răsboiu 8, Prin acest articol legea stabileşte
se aplică numai coman- o prezumpțiune de captaţiune, din cauza
dantului vasului şi
BC

tuturor ofițerilor, autorității şi influenței pe care o exer-

chiar şi celor de ad ministrație iar pe
bastimentele cită ofiţerii bastimentului, în timpul că-,
de comer , se aplică numai lătoriei pe mare, asupra călătorilor şi

— 192—
 BIBLIOTECA |
Codul civil "SN DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 884
A

personalului bastimentului-” Baudry et 6. Prin ofițeri ai bastimentului rude

Colin, 'Donations ct testaments, |, No. cu testatorul, se înţeles numai acei cari

Y
515; Planiol, il], No. 2968; Alexandresco, . sunt rude în gradul prevăzut de lege
ed. 2-a, IV, partea |, p. 146; Comp.: C. pentru a veni la succesiunea abintestat

R
Hamangiu, |. Rosetti-Biălăncseu şi Al. a acestuia, (Coin-Delisle, Commentaire,
Băicoianu, III, No. 1297). Art. 997, No, 4; Duranton, IX, No. 167;
Sa Numai dispoziţiunile făcute în fa- Demolombe, XXI, No. 470; Marcad, Art.

RA
voarea unui ofiţer al bastimentului vor fi 997, No. 2; Troplong, Donations et testa-
nule, însă celelalte dispozițiuni cuprinse taments, III, No. 1728; Alexndresco, ed,
în testament şi făcute în favoarea altor 2-a, IV, partea |, p. 147, text şi nota 2:
persoane vor fi valabile, chiar dacă acest Contra: Vazeille, Successions, Articolul
ofițer a primit el însuşi testamentul sau 997).

LIB
a figurat în testament ca martor. (Tro- 7, Dispoziţiunile vechiului art. 997 ce.
plong, Donations ct testaments, III, No. civ, îr. (SS5 c. civ. rom.) își găsesc apli-
1727; Demante et Colmet de Santerre, IV, cajiunca tuturor testamentelor făcute pe
No. 135 bis, II; Dalloz, Reâp., Dispositions mare, chiar celor făcuae în forma ola-
entre_vifs, No. 3598; Alexandresco, cd. grafă. (Coin-Delisle, Commentaire, Art.
2-a, IV, partea 1, p. 146, 147; Comp., Con- 997, No. 2; Demolombe, XXI, No. 169;
tra: Duranton, IN, No.

ITY
16$; Demolombe, Troplong, Donations et testaments, III,
NAIL, No. 4683: Aubry et Rau, ed. ta. VI, No. 1726; Marcadă, Art. 997; Demante et
$ 674, p. 148). Colmet de Santerre, IV, No. 155 bis, [;
„5, Potrivit dispoziţiunilor acestui ar- Aubry et Rau, VII, $ 674, p. 148; Alexan-
ticol se face excepţiune pentru testamen- dresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. 146).
tele făcute pe mare şi care sunt valabile 8. Dispoziţiunile art. SS5 c. civ, rom. își
când cuprind dispoziţiuni
ofițerilor
în favoarea
bastimentului
rul. (Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs,
No. 3400; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par.
rude cu testato- RS
găsese aplicaţiunea numai la călătoriile
pe mare iar nu la călătoriile pe Dunăre
sau pe alt fluviu, întrucât. incapacităţile
sunt de strictă interpretare. (Alexan-
tea |, p. 147: C. Hamangiu. |. Rosctti- dresco, eul. 2-a, IV, partea |, p. 149.
IVE
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,-No. 1297).

Art. 884. — Testamentele cuprinse în articolele precedente ale

„prezentei sacţiuni, vor fi subscrise de testatori și de otficerii publici,
în prezența căror s'au făcut.
UN

Dacă testatorele declară că nu ştie sau nu poate subscrie,

se face menţiune de declaraţiunea sa şi de cauza ce l-a împedicat
de a subscrie.
In cazurile în care se cere azistența de doi marori, testamen-
AL

tul va fi subscris cel puţin de unul dintr'înșii, și se va face

mențiune de cauza ce a împedicat pe celălalt de a subscrie. (Civ. |
863, 868 urm., 874, 886; Civ. Fr.:997 modificat, 998).
TR

!
Tex. fr. Art. 998.— Les testaments compris dans les articles ci-dessus de
la prâsente section, seront signs par les testateurs et par ceux qui les auront
EN

recus,
Si le testateur declare qu'il ne sait ou ne peut signer, il sera fait mention
de sa dcelaration, ainsi que de la cause qui l'empâche de signer.
Dans les cas oi la presence de deux temoins est requise, le testament sera,
sign6 au moins par lun d'eux, et il sera fait mention de la cause pour laquelle
I/C

Vautre n'aura pas signţ.

Tezt. fr. Art. 997 (Alodijicat prin legea din 3 Iunie 1993). Les testa-
ments compris dans les articles ci-dessus de la presente section seront signs par
AS

le testateur, par ceux qui les auront rețus et par les temoins.
Text fi. „rt. 998 (Modiţicat prin legea din 8 Iunie 1893). — Si le testateur
declare qu'il ne peut ou ne sait signer, il sera fait mention de sa dtelaration,
UI

ainsi que de la cause qui l'emptehe de signer.

Dans les cas ou la presence de deux tâmoins est requise, le testament sera
sign au moins par lun d'eux, ct il sera fait mention de la cause pour laquelle
BC

» . .
Vautre n aura pas sign6.

19505, — Codul civil ainotat— VII. 13

193 —
 . DISPOZIȚIUNILE TESTA MENTARE Codul civil
Art. 835 DESPRE

INDEX ALFABETIC No. 5401; Laurent, NILL, No. 445; Alexan-

RY
Wa doctrină), dresco, ed. 2-a, IV, partea Îl, p. 154, text
şi nota 3; Comp.: C. Hamangiu, [. Rosetti-
boli contagioase 7. | 3, 6.
Cauza impiedecării 3, 3, ; Neştiinţăa semna 23, 4 Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1300).
5, 6, - Ofiţer public 1—6. - 7. Regulele speciale prevăzute de lege
Dată 3, 9, 10. Semnătură 1—6.
_
pentru testamentele privilegiate adică
Declaraţie 2, 4 5, 6. ! “Testament 4 urm.
cele făcute de militari, cele făcute pe

RA
testamentului 7, Testament maritim 4,
Forma
8,9. Testamentul militarilor 7. mare şi cele făcute în caz de boli con-
Martori î, 6, > Testament ordinar 7, 8,9. tagioase, sunt aplicabile numai acestor
Menţiune 2, 3, 5, 6, Testament privilegiat 1
Militari 3. . urm, testamente şi în aplicarea acestor re-
Neputinţă a semna 2, 3, | Testator 1—5. mule, se va face, în principiu, abstracţie
de dispoziţiile prevăzute de codul civil

LIB
asupra formelor testamentelor ordinare.
Doctrină. (Demolombe, XXI, No. 451 urm.; Aubrv
et Rau, cd. d-a, VII, $ 072, p. 146, $ 675,
(„ Dispoziţiunile noilor articole 997 şi p. 147, S 674, p. 148; Dalloz, Rep. Dis-
993 c. civ. fr. — 998 vechiul text — (S84 »ositions entre vils, No. 3402, 3404; Supp!.;
ec. civ. rom.), prevăd regule cari sunt u- ispositions entre viis, No. 809; Laurent,

Y
plicubile tuturor testamentelor * privile- XIII, No. 446; Baudry et Colin, Dona-
giate, cu privire la semnătura testato- tions et testaments, Il, No. 2222; Comp.:
rului, a ofiţerilor publici și a marturilor. Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea 2-a, p.

SIT
(Baudry ct Colin, Donations et testa- „120, 134, 155).
ments, ÎI, No. 2221; Alexandresco, ed. 2-a, 8. După o părere, dispoziţiunile privi-
IV, partea II, p. 154 C. Hamangiu, 1. Ro- toare la data testamentului. prevăzute
setti-Bălanescu şi, AL. Băicoianu, III, No. de codul civil la celelalte testamente, nu
1300). A suni aplicabile testamentelor privilegiate,
R .
5,
In cazul când testatorul declară că deoarece legea tace asupra acestui lu-
nu ştie sau nu poate să semneze, se va cru. (Marcadă, Art. 998, No. 2: Dalloz,
face menţiune unu numai că testatorul nu Rep., Dispositions entre vils, No. 5104:
VE
ştie sau nu poate să semneze, ci şi de- Suppl., Dispositions centre vifs, No. S09;
clarația sa că nu ştie sau nu poate să Laurent, XII, No. 447, 445: Alexandresco,
semneze. (Demolombe, XXI, No. 48; Da!- ed. 2-a, IV, partea II, p. 154). .
loz, Râp., Dispositions entre vifs, No. 5401: „9, După altă părere, toate disnoziţiu-
Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea II, p. nile din codul civil privitoare la celelalte
NI

154, text şi nota 1; C. Hamangiu, |. Ro- testamente sunt aplicabile şi testamen-

setti-Bălănescu și Al. Băicoianu, Il, No telor privilegiate dacă se pot conciliă cu
1300). dispoziţiunile speciale ale articolelor pri-
3. Deasemenea ofițerul care primeşte
U

vitoare la aceste testamente. (Coin-De-

testamentul, va trebui să constate cauza lisle, Commentaire, Art. 99S; Demolombe,
care a împiedecat pe testator să semneze NXI, No. 452: Vazeille, Successions, No.
testamentul, său. (Dalloz, Râp. Disposi- 981, No. 5: 'Troplong, Donations et tes-
AL

tions entre vifs, No. 3401; Alexandresco, taments, LII, No. 1732: Aubry et Rau, cd.
ed. 2-a, IV, partea II, p. 154%; C, Haman- 4-a, VII, $ 672, p. 145; Dalloz, Râp., Dis-
giu, |. Rosctti-Bălănescu și „Al. Băicoianu, positions entre vifs, No. 5404: Baudry et
HI, No. 1500). ! Colin. Donations et testaments, II, No.
da Dacă testatorul declară că nu ştie 2223, 2226),
TR

să semneze, cauza împiedecării, rezultă” 10. Data este absolut necesară pentru
din însăși declaraţia sa. (Dalloz, Râp., testamentele privilegiate, pentru a se sta-
Dispositions entre vils, No. 5401).- - bili că ele au fost făcute în împrejurările
„Ba Dacă testatorul declară că nu poate extraordinare prescrise şi autorizate de
să semneze, se va menționă cauza care
EN

lege. (Demolombe, XXI, No. 434: Tro-

l-a împiedecat a semnă. (Dalloz, Rep. plong, Donations et testaments. III, No.
Dispositions entre vifs, No. 3401; Alexan- 1732; Aubry et Rau, cd. s-a, VII, $ 670,
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 134; C. text şi nota 7, p. 145; Dalloz, Rep., Dis-
Mamangiu, ]. Rosetti-Bălănescuși Al. Biăi- positions entre vifs, No. 3405: Sunn].. Dis-
coianu. III, No. 1500). ” positions entre vifs, No. S08: Baudry et
I/C

6. Dacă unul dintre martori nu sem- Colin, Donations ct testaments, II, No.
nează, se va menţionă cauza care l-a îm- 2224: Colin et Capitant, III, p. S71, 82;
picidecat să semneze, fără să fie necesar C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălăneseu şi Al.
ca ofiţerul care primeşte testamentul să
3ăicoianu, III, No. 1500; Contra: Laurent,
primeascăşi declaraţia marturului şi să
AS

facă menţiune despre această declaraţie. XIII, No. 446: Comp.: Alexandresco, ed.
2-a, IV. partea II, p. 154),
(Demolombe, XXI, No. 498: Mareadâ, Art.
(Î., A se vedeă: art. 863 din codul ci-
993; Dalloz, hâp., Dispositions entre vifs. "vil cu notele respective. -
Art. 885.— Românul ce s'ar află în ţară străină, va puteă
UI

face testamentul său, sau în forma olografă, sau în forma autentică,

întrebuințată în locul unde se face testamentul. (Civ. 2, 858 urm.,
BC

880, 1171; L. p. autentif. actelor, Art. 34; Lege p. reorganizarea

— 194 —
Codul civil DESPRE UISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 885
*

Ministerului afacerilor străine, Art 23, 24; Regul. şi tariful consu-

lar din

Y
12 lunie 1880, Art. 25; Civ. Fr. 999). -

Tezt. pr. „lut. 999. — Un Frangais qui se trourera en pays Gtranger, pourra

R
faire ses dispositions testamentaires par acte sous sionature privee, ainsi qu'il
est preserit en artiele 970, ou par acte autentique, avec les formes usites dans

RA
le lieu oh cet acte sera pass€e.

Bibliografie (continuare).

LIB
CossrasriNescu Jac. N. Despre testamente, p. 37 urm,

! INDEX ALFABETIC |. p. 207; Comp.: C. Iamangiu, [. Rosetti-

tla doctrină), Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1302).
Act scris (13. Prezumpţiune 6. &, Pentru a se puteă constată dacă un

ITY
Agenţi diplomatici 14, 15, Probă 6. testament autentic făcut de un francez
Apreciere suverană 7, Român 1 urm.
Asistenţă 13. Recurs Ș,.
(român) în ţară străină, îndeplineşte con-
Competenţă 6. Străinătate $ urm. dițiunile necesare pentru autenticitate,
Consuli 14, 15. ! Ţară străină 1 urm, trebueşte de, luat în consideraţiune nu-
Curte de casaţie 7. ' Testament 1 urm. mai legea locului
Dovadă 6. 1 Testament autentic 1. 4— unde a fost făcut tes-
rorma testamentului Î 11, 14, 15. tamentul autentic. (Demolombe, NAI, No.
urm.
Grefier 15.
lnvocare 6.
Legea locului
11, 13.
[, 2,4—7,%,
|
Testament
Testament
Testament
133.
Testament
conjunctiv
mistic îi, 9,
nuncupativ
.
olograt 1, 2 3,
12.

Îî,
No.
661, RS
475;
text
lin, Donations
Despagnet,
Aubry
şi nota
et Rau,
1, p. S$9;
ed.
Buudry
et testaments, Il, No. 2255:
Precis, ed. 3-a, No. 578:
dă, VII,
et Co-
ş

Weiss,
Locus regit actum 1,2, 10, N Traite thcorique et pratiquc, 1V, p. 602,
IVE
4—7, 9, 11, 13, “Testament sub semnătură
Martori 13, privată 11. 625; Alexandresco, ed. 2-a, IL p. 204 C.
Ofiţer public 5, 6.: Testament verbal 11, 13, Hamangiu, IL. Rosetti-Băliineseu și AI.
Băicoianu. III, No. 15302).
5, Astfel testamentul autentice făcut
de
Doctrină. un francez (român) în fară străină
este
valabil. dacă sa observat formele sale
UN

(. Francezul “(românul) care face un solemne întrebuințate în accâ țară,

testament olograi în ţară străină, va tre-
bui să urmeze
legea franceză (română) iar nu cele ale
legilor ţării unde îl face; testamentul său
autentic însă, va trebui să-l facă potrivit
chiar
dacă nu a fost primit de un ofițer public.
formalităţile prevăzute de dacă legea acestei țări nu cere această
formalitate. (Demolombe, XII, No.
Troplong, Donations et iestaments, 475; III,
No. 1754, 1735; Aubry ct Rau, ed. 4-a,
AL

formelor întrebuințate în locul unde îi VII, S 661, p. s9; Dalloz, Rep. Suppl.,
face. (Dalloz, Râp., Dispositions entre Dispositions entre viis, No. $15; Laurent,
vifs, No. 5405; Suppl., Dispositions centre XIII, No. 14$; Huc, VI, No. 307; Baudrv
vils, No. 810; Comp.: Josserand, III, No. et Colin, Donations et testamenis, II,
No. 2234; Planiol, IL, No. 2726; Alexan:
TR

1268; Alexandresco, ed. 2-a, I, p. 203 UTM.

»u7, 20$; C. Ilamangiu, ]. Rosetti-Bălă- dresco, cd. 2-a, |, p. 204. text şi nota
2;
nescu şi Al. Băicoianu, Il, No., 1502, 1503;. C. Hamangiu, IL. Roseiti-Bălânescu şi” Al.
2, După altă părere, românul va puteă Băicoianu. III, No. 1302).
să-și facă testamentul său olograf în stră- 6. Lestamentul făcut de un francez
EN

inătate, nu numai după forma prevăzută (român) în ţară străină, sub forma au-
de legea română, ci şi după forma pre- tentică şi primit de un ofiţer public care
văzută de legea locului unde îl face, de- are competinţa să primească acte auten-
oarece legeu le dă românilor facultatea tice, este prezumat ca făcut după for-
aceasta: (Alexandresco, ed. 2-a, ], p. 205, mele prevăzute de legea străină și acel
I/C

209). ” E ” care învoacă nevalabilitatea testamentu-

8, Pentru ca un francez (român) să lui autentice trebuceşte să dovedească alec-
poată face un testament olograf în țară gațiunca sa. (Massc ct Vergâ sur Zacha-
străină, nu este necesar ca legea acestei riac, III, S 430, nota 5, p. 80; Dalloz, Râp.,
țări să udmită această formăde testament. Dispositions entre vils, No. 5412; Suppl.,
AS

(Duranton, IX, No. 14; Demolombe, XII, Dispositions entre vifs, No. 815: Laurent,
No. 474: Grenier, Donations et testa- XIII, No. 155; Baudry ct Colin, Donations
ments,. IL, No. 2$0;. Troplong, Donations et testaments. II, No. 2255 bis; Alexau-
ct testaments, III, No. 1737; Masse ct dresco, ed. 2-a, [, p. 206).
Vergc sur Zachariae, III, $ 450, notele |, 7. Tribunalele vor apreciă în mod su-
UI

2, p. 79, 80: Marecadă, Art. 999, No. 1: De- veran, fără a se puteă controlă de Curtea
maute et Colmet de Santerre, Il, No. 368: de Casaţie,. dacă s'au îndeplinit toate for-
Laurent, XIII, No. 15$; Baudry et Coliu, malităţile cerute de legea străină pentru
BC

Donations ct testaments, II, No. 2250: Pla- ca testamentul să îmbrace forma auten-
niol. III, No. 2726; Alexandresco, ed. 2-a, tică, deoarece acestă chestiune este de

— 195 —
 N

TESTAMENTARE
Codul civil
DISPOZIȚIUNII.E
Art. 886 DESPRE

După altă părere, francezul (ro-

atributul exclusiv al înstan: său în

RY
fapt şi de poate face testamentul
țelor de fond, Curtea de Casa ţie nefiin mânul)
întrebuințată
vegh eze la, stric ta aplicare a tară străină, în orice formă
“hemată să în aceă ţară: autentică, sub semnătură
i a legil or române.
privată sau chiar verbală. (Demolombe,
legilor străi ne, ci numa
(Alexandresc o, cd. 2-a, IV, part ea II, p. 3:
_ ” XXI, No. 473: Marcad6, Art. 999, No.
121, text şi nota 2). Mourlon, II, No. S135; Demante et Colmet

RA
(românul)
8. După o părere, irancezul de Santerre, IV, No. 158 Dalloz, Rep.
mistică, în fară
poate testă în formă mistice Dispositions entre. vifs, No. 3410: Suppl.,
străină, deoarece testamentele t.
adevărate testamente autentice. Disnositions entre vils, No. 811; Luuren
sunt 651:
t, section XIII, No. 153; Weiss, Traite, LV, No.
(Merlin, Repertoire, Testamen L, p. 208).

LIB
, Com- Alexandresco. ed. 2-a,
0, $ 3, art. 5, No. 29: Coin-Delisle501; Du- face
mentaire, No. 6; Toullier, V, No, 49, Francezul (românul) nu poate
ctiv.
ranton, LX, No. 145; Vazeille, Successi
ons. în străinătate un testament conjun
face, ar
Art. 999, No. 23; Demolombe, XXI, No. chiar dacă legea ţării unde îl et
475; Mourlon, II, No. 815: Laurent, XIU. sermite acest mod de a testă, (Massc
No. 153; Alexandreseo, ed. 2-a, Î, p. 20%, Zachar ic, II, S 450, nota 5,.
'ergâ sur
: „si; Marcade, Art. 999, No. 5: Laurent.et

Y
text şi nota 2).
9, După altă părere, francezul (româ- NIL, No. 145; XV, No. 33; Baudry
nul) poaic testă în formă mistică, în
ţară Colin. Donations et testaments, Il, No.

SIT
a
străină, numai dacă în țara în care - . 1885 urm.; Alexandresco, ed. 2-a, »D..
_fost făcut, forma mistică conferă e şi
testa 210; Contra: Demolombe, NNI, No. 20;
mentelor caracterul de autenticitat Huc, VII, No. 207).
observate formele solemne pre-
au fost
(Dalloz, Rep. Dis- 13, Testamentul verbal șuu nuncupa-
scrise de legea străină. tiv "făcut într'o ţară unde este permis
ositions entre vils, No. 4512; Suppl.- asemenea testament, faţă de martorii care
790, 816;
R
Dispositions entre vifs, No. ct hu ar fi luat act în scris despre voința
Comp.: Baudry et Colin, Donations testatorului, nu poate avcă efect în ho-
testaments, II, No. 2232).
VE
mânia, unde nu există testament fără act
0, După o părere, francezul (româ- scris. (Alexandresco, ed. 2-a, Î, p. 205.
nul) nu poate testă în țară străină de- 206, 209; C. Ilamangiu, L. Rosetti-Bălă-
cât în forma olografă sau forma auten-
formă care ar îi u- nescu şi Al. Băicoianu, Ill, No. 1302).
tică, iar nu în orice (4. Românii vor putcă face testamen-
NI

zitată în aceă ţară. (Coin-Delisle, Art. .

7: Troplong, Donations et, tes- tul lor autentice contorm legilor române,
990, No. care va i autentificat de agenţii noştri
taments, III. No. 1734, 1735; Massc et
diplomatici sau consulari. (Alexundrescu,
Verg6 suz Zachariac, III, $ 450, nota 5.
U

ed. 2-a, 1, p. 207).

p. 80; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, 5 651,
text și nota 1; Dalloz, Rep. Suppl., Dis- 15. Ascenţii noştri diplomatici sau con-
positions entre țils, No, 812: Iluc, VI, No. sulari când autentifică un testament, nu
asistați de sgrefier. (Alexan-
507; Baudry et Colin, Donations et testa- trebuese
AL

ments,. [I. No. 2252; Despagnet, Preeis, dresco, ed. 2-a, |, p. 207).
No. 585; Matei Cantacuzino, p. 356; Comp.: IG. sc vedeă: art. 2 din codul civil
C. Iamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi Al. cu notele respective.
Băicoianu, II, No. 1505).
TR

Art. 886. — Formalităţile la cari sunt supuse deosetbitele tes-

tamente prin dispozițiunile prezentei secțiuni şi acelea ale secţiunei
precedente, se vor observă sub pedeapsă de nulitate. (Civ. 859 urm.; -
EN

Civ. Fr. 1001).

ui Dea fi dbi 100; — Les e formalites
1001. : auxquellez les divers testaments sont
I/C

assujettis par les dispositions de la presente section et.de la precedente, doivent

ctre observâes î peine de nullite.
Bibliografie . (continuare).
AS

CONSTANTINESCU Jac, N., Despre festamente, p. 10 urm,

INDEX ALFABETIC Invocare 4 | Scris în întregime 6.

(a doctrină), Loc 9 | ! Semnătură 6.
A estenitori ab intestat 3, Testament 1 urm.
UI

Actiune
1,
în anulare 2,9, | Formalităţi 1 urm
ă serisă 5 dl 13. , “Testament autentic 6.
Nolitate 1, 2.413, | Testament maritim 3.
Gompelenţă 9. Inâctațag dovadă serisă 5, reia . a Testament olugraf 6.
on irmare 12, 13, , Inexistenţă, a se vedeă cu- L rte interesată 4, 7, &, Testament ordinar 1.
Qonzery area testament. 3. vântul: „Nulitate”
BC

rescripție 10, 11, | Testament privilegiat î,3

, %. Interes 3, 7,4. ” Profit 3. | Testator 7, 12. >
pati e.
eschicterea |
succesiunei Interzicere 7 Ratiticare 12, 13. Tribunal 9,

— 196 —
 Codul civil DESPRE DISPOZIŢIUNILE TESTAMENTARE Art. 887

Doctrină. pentru cauze de nulitate aduse de lege.

(Alexandresco, ed. 2-u, IV, partea II, p.

Y
4. Toate formalităţile prescrise de lege 157).
atât pentru testamentele ordinare cât şi 8. icţiunea în nulitatea unui testa-

R
pentru testamentele privilegiate, trebuesc ment aparţine moștenitorilor ab intestat
observate sub pedeapsă le nulitate a tes- care ar fi cules succesiunea dacă nu ar
tamentului. (Demolombe, XXI, No. 489; [i existat testamentul. (Laurent, XIII, No.

RA
Laurent, XIII. No. 456: Alexandresco, cd. 454; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea II,
2-a, IV, partea II, p. 136; Comp.: C. Ila- p. 1539). ”
mangiu, |. Rosetti Bălănescu şi AL Băi 9, Acţiunea în anularea testamentu-
coianu. ÎI, No. 1299). lui se introduce la tribunalul locului des-
2, In caz de îndoială dacă s'au înde- chiderei suecesiunci. (Alexandresco, ed.

LIB
plinit formalităţile prescrise de lege, în- „2-a, IV, partea II, p. 158).
doiala va profită moștenitorilor ab in- 10. Acţiunea în nulitatea unui testa-
testat şi testamentul se va anulă. (De- ment se prescrie numai prin trecere de
molombe, XXI; No. 490 bis; Troplone. treizeci ani iar nu prin trecere de zece
Donations et testaments, III, No. 1zit; ani. (Demolombe, XĂIA, No. 79 bis; Tro-
Laurent, XIII, No.:457: Alexandresco, ed. plong, Donuations et testaments, III, No.

ITY
2-a, IV, partea II, p. 150, nota 1; Comp.: 1744; Bufnoir, Propricte et Contrat, P-
Huc, VI, No. 310). . | 72s; Dalloz, Rep. Dispositions entre viis,
3, Dispoziţiunile art. 1001 e. civ. fr. No. 2575; Obligations, No. 2884; Laurent,
($56 ce. civ. rom.) nu-și găsesc aplicajiunca XIII, No. 452; XLĂ, No. 26; lluc, VIII, No.
la lipsa formalităţilor prevăzute de art. 191; Planiol, II, No. 1258; IL, No. 26834;
990 până la 995 ce. civ. fr. (S76 până la Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p.
879
elemente
c. civ. rom.) deoarece
constitutive ale testamentelor
făcute pe mare, ci au de scop numai con-
servarea acestor testamente. (Demolombe,
ele nu sunt 15$, 159),
RS
| („ Prescripţia acţiunei în nulitate a
unui testament în contra moștenitorului,
începe a curge din momentul când a cu-
Na

NAT, No. 460, 4601; Dalloz, Rep, Suppl, noscut viciile testamentului. (Troplone.
IVE
-Dispsitions entre vifs, No. 805; Baudry LII, No. 1744; Dalloz, Râp., Dispositions
et Colin, Donations et testamenis, II, No. entre vifs, No. 2575; Laurent, XIII, No.
2219). : 452; Alexaudresco, cd. 2-a, IV, partea II,
4, Xulitatea sau mai bine inexistența p. 158).
unui testament pentru. neîndeplinirea u- 12, Testatorul nu poate ratifică şi
neia dintre formalităţile prescrise de validă nulitatea unui testament anterior,
UN

lege, nu se poate pronunţă din oficiu, ci printr'un testament posterior, decât nu-
numai după cererea părţii interesată. mai repetând textual dispoziţiunile tes-
(Baudry ct Colin, Donations ct testa- tamentului anterior. (Iroplongs, Dona-
ments, II, No. 1819, 1810 bis; Alexan- tions et testaments, III, No. 1458; Aubry
"dresco, ed. 2-a, 1V, partea II, p. 156). et Rau, cd. 4-a, VII, $ 664, text şi nota 9;
5, Un testament nul sau mai bine zis Comp.: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
AL

inexistent, nu poate servi ca un început LI, p. 159). ,

de probă scrisă pentru declaraţiile cu- 13. Moştenitorii testatorului pot con-
prinse în el. (Troplong, Donations et tes- firmă un testament nul, în mod expres
taments, III, No. 1742; Alexandresco, ed. sau tacit. (Demolombe, XAIX, No. 750;
2-a. IV, partea IL p. 1536). Mourlon, II, No. 774; Larombicre, Obliga-
TR

6. Testamentul nul ca testament au- tions, Art. 1559, 1340, No. 10; Demante et
tentic, poate fi valabil ca,.testament o- Colmet de Santerre. IV, No. 1410 bis;
lograf, dacă este scris în întregime, da V, No. 315 bis, II; Michaux, Testaments,
tat şi semnat de testator. (Alexandresco, No. 2550; Aubry ct Rau, VII, $ 664, p. 9%;
EN

ed. 2-a, IV, partea II, p. 136, nota 3; Con- Huc, VI, No. 310; Planiol, III, No. 2681,
tra: Troplong. Donations et testamente. 2685; Contra: Laurent, XIII, No. 464,
II, No. 1742), NVII, No. 14, AVIIL, No. 596; Comp.: A-
7, Testatorul nu poate opri pe cei in- lexandresco. ed. 2-a, IV, partea II, p.
teresați să ceară nulitatea testamentului 140 urmn.).
I/C

Secţiunea III.— Despre instifuțiunea de moştenitori şi despre legaturi în genere.

Art. 887. — Se poate dispune prin testament de toată sau de

AS

o fracțiune din starea cuiva, sau de unul sau mai multe obiecte-
determinate. (Civ. 775, 800, 802, 807, 856, urm., 888 urm., 894 urm.,
899 urm.; Civ. Fr. 1002).
UI

Tea. Jr. „tat. 1002. — Les dispositions testamentaires sont ou universelles

ou î titre universel, ou ă titre partieulier. , Na
Chacune de ces dispositions, soit quelle ait ete faite sous la denomination
BC

Winstitution Wheritier, soit quelle ait ete faite sous la denomination de legs,

197 —
 DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil
Art, 887 DESPRE

les les universels,

produira son effet suivant les râgles ci-aprts ctablies pour

RY
les leg: partieu liers.
pour les legs ă titre universel, et pour
Bibliografie (continuare).

RA
ALEXANDRESCO D., Observaţie sub Trib. Gray (laute Saânc) 14 Martie 1920, Pand, Rom
1926, III, 107;
CoxsTANTIRESCU JAC. N., Despre testamente, p. î6 urm.;
Lăzănrsou Em. AL., Des droiis du conjoint suroivant, p. 21.

LIB
INDEX ALFABETIC Majoritate H, 43, Renunţare tacită 106, 163—
Marturi 105. 165. .
(a doctrină), Mărturisire 5, Repetarea legatului 124,
Drept vechiu românesc f, Menţiune 24, 25. 125, 126, IE
Acceptare 19, 127—155, 106, Rude colaterale 15, 123,
Dublu inţeles 91, 93,97,99, Moarte 29, 389, 39, 133, 139,
1603.
Acceptare expresă 115, 116. 113, 157. Rugăciuni 34. -
Acceptare parţială .136— Etect 97, 102, Mol 72.
Ruszăminte 21, 22. N
141. Eliminare 3. Moștenire vacantă 16. * Sarcină 12, 71, 72, 78, 022, se

Y
Acceptare tacită 1-45, 137, - Eroare 35—39, 79, bu, 8|, Mostenitori ab intestat 2. 142, 43
140, 149, 89, 152, 153, 106, Mo tenitori legitimi 14, 18,
Scris în întregime 32,
Accesoriu 107, Excl!udere dela moştenire 123, 13%, 130, i
Semnătură 25. 2,

SIT
Act anterior 24—27, 82. 13—18 Sens dublu 91, 93 97, %,
Moștenitori neregulaţi 14,
Act de administraţie 14%, Exheredare 13—18, 113, Ea
18,
Act de conservare 57—0), __Favoare ît2, 103, Separaţie de patrimonii
5%.
Natura actului i, Servitor 76.
143, , Femee căsătorită 100
Nepoate 121.
Act scris 33%, 146, Femee de serviciu 36. Sfat 21,
Animal 122, Forma acceptării 144—149. Nep-ţi 121, Slujbe religioase 75,
Forma renunţării 161—164. Nulitate 23—26, :5—36, 34. Soţ 14
Anulare, a se vedeă cu-
55, 67, 73, 70, BI, B3—05, Stat 16, 17,1
vântul: „Nulitate“.
Apreciere suverană 23, 37,
Forma testamentelor 33,
34, 103.
R
87, 80, 131, 152, 153, tf, Substituţiune fideicomisa-
38, 45, 08, 111—114, 116, Funcţiune 77. Nume 75, 79, 118. ră 99,
149, 165, Grad de rudenie 118. Obiceiul locului 100, 101. Substituţiune vulgară 7.
VE
Ascendenţi 15. „Grefă 134, 155, 1602, Obiectul legat 57—9), 112, Succesiune, a sc vedică
Autorizaţie 159, 100, Identificare 75, 79,69, 116. Obscuritate %, cuvintele: .Moştenire”,
Bani 125, 126. Identitate 75, 79, 89, 116. Omisiune 95, „Moştenitor”,
Beneficiu de inventar 129, Imobile 122, 168. Ospieru 56, Termen 40—5),
139, 154, 155. ” Incapacitate 130,131, 152, Partaj 74, 123 Termen cert 46, 47.
Binefaceri 78. 159, 159, 160, Patrimoniu î. Termen extinctiv 50,
Termen incert 46, 46, 4.
NI

Bucătar 76, Inceput de duvadă scrisă Persoane incerte îi.

Caducitate 17. . 105. Persoar.e morale 46, Termeni sacramentali îi,
Calificare ncexactă 9, 10. Incertitudine 35, 46,.40,.P, Prescripţie 0). 20, 2, 31.
Calitate 80, 81. 99, 91, 106, 1%, 110, Prezumpţiune 121, Testament Î urm
Capacitate 130, 131, 152, incetare din viaţă 29, 3, Probă 74, 104-110, Testament anterior, a sc
U

150, 159, 166. 39, 138, 139, 157. Pronume 35. veveă cuvintele: „Titlu
Cauţiune 56, 63, Indivizibilitate 136, 140, Ratuficare 26, 27. anteriur”,
Cauză 36, 37, 38, Indoială 39, 99, 100, 103, Recomandaţie 21, 22, Titlu anterior 24-27, 62e
Complectare 95, : 143 hRecunoaştere de datorie Titulatură ncexactă 9, 10.
Condiţiune 4, 51—6V, 72. Inlocuire 93. Transcriere 100,
AL

14, 98,
Condiţiune cazuală 64, 65, Inscripţie ipotecară 53, Trimetere, a se vedea cu-
Condiţiune mixtă 64, 69, Instituire de muştenitor î, Necurs 111, 113 113, 116. vântul: „Menţiune“e
Condiţiune negativă 53; 2, 3, 18, Renunţare 4, 43. 126,132, Universalitate 1.
Coniiţiune potestatavă 64, Inţeles dublu 91, 93, 97, 133 137—143, 131—153, Violenţă 152, 133, 106.
66, 07, 68. 9. 113, - 156—107, Voinţă, a se vedeă cuvân-
Condiţiune pozitivă 53, Intenţiunc, a se vedea cu- Renunţare expresă 161, tul: „Intenţiune” şi 20)—
TR

Condiţiune rezolutorie 54, vântul „Voinţă“ şi 29, 163, 23, 35, 93, 107, 112,
> 62, 03, 32, 45, 90, 100. 103, tw,
Condiţiune suspensivă 49, 108. 101, 140, 142, 147.
54—00, 133. Interes 41—45.
Confirmare 26, 27. Interpretare 30)—:%, vţ—
Doctrină.
Conservare 57—60, 145, 126, - ”
EN

Convenţiune 19, 94, 9. - Inținderea legatului 10, |, În dreptul roman ca şi în dreptul

Coantradicţiune 91, 93.
Copii 117, 119, 120, Intreruperea preseripţici nostru anterior, testamentul nu eră valabil
Creditori 132, 133, dacă nu cuprindeă o instituire de moște-
Curte de casaţie 111,413, Inventar 435. nitor, adică dispoziţiunea universautaţii
115, 116, lrevocabilitate 151, 166,
Dată 2. Legatar 73—52, 05, 100, 112,
active şi pasive a patrimoniului în folosul
I/C

Datorie 11, 98, D. unci persoane, care trebuiă să continue

Deces 29, 82, 39, 134, 139, Legat 1 urm. personalitatea juridică a defunctului. (A-
Ai. Legat alternativ 9,
Declaraţie 30, 154, 135, Legat condiţional 49, 51—
lexandresco, ed. 2-a, 1Y, partea II, p. 145:
Deghizare 10, 11, 09, 72, 133, C. Hamangiu, I., Rosetti-Bălănescuşi Al.
Denaturare 113, 115. Legat cu facultatea de a- Băicoianu, III, No. 1228, 1509).
AS

Descendenţi 119, 120, legere 85, 46,

Desemnarea legatarului, a Legat cu termen 40—5%0..
„.9, In drentul actual, instituirea de
se vedeâ cuvântul: „Le: Legat cu titlu universalj, moştenitor nu mai e necesară, -testatorul
patar“,
Dispoziţiune 20—23.
0, 162, 103. putând să dispue numai de o arte din
Divizibilitate 126, 140,
Legat particular 4, 7, 101,
Legat pur şi simplu 39,
vunurile sale, putând să lase şi legatari
Dol 152, 153, 166. şi moștenitori ab intestat. (Alexandresco,
UI

Legat secret 83, 64,

Domiciliu 77, Legat universul +, 5,16, ed. 2-a. IV, partea II, p. 187; C. Haman-
Donaţiune 32, 17, 99, 154, 155, 162, ta.
Dorinţă 21, %, Legat verbal 34.
- giu, IL. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
Dovadă 74, 104—140, lege străină 29, ITI. No. 1228).
BC

Drept francez 3,
Drept roman î,
Lucru cert 124, 3 Legiuitorul român a eliminat alinia-
Lucru legat B7—%0, 112, tul.2 din art. 1002 c. civ. fr., fără cuvânt,

— 193—
 Codul civil: DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 887

în care se prevede că se poate dispune de tatea ce a voit so facă. (Baudry et Colin,

averea sa “sub. denumirea de legat. Cu

Y
Donations ct testaments, ÎI, No. 1838).
ai, aceustă climinare, soluția admisă ($. Asticl este valabilă ca legat, libe-
“îmsdfeptul francez îşi găseşte anlicaţiu- rahtatea deghizată sub forma unei recu-

R
ien ţi în dreptul nostru şi prin urmare, noaşteri de datorie, dacă creditorul nu
sc” pbate dispune prin testament, fie sub dovedeşte existența datoriei pretinsă de
titțu de instituire de moştenitor, fie sub

RA
testator. (Troplong, Donations et testa-
uăde legat, fie sub orice ăltă denumire ments, IlI, No. 2057 urm.; Baudry et Co- ?
prbpţie pentru a-și manifestă voinţa sa, lin, Donations et testaments. II, No. 183%),
dEvațece moştenitor rânduit şi legatar au 12, Sc poate face în mod valabil o.li-
acel:â; înţeles. (lexandresco, ed. 2-a, IV, beralitate de ultimă voinţă, sub formă de
-Q
5
d

atitea II, p. 146; Comp.: Josserand, III,

LIB
sarcină, (Laurent, XIII, No. 481; Baudry
34; b Ilamangiu, |. Rosetti-Bălă- et Colin, iDonations ct testaments, 'TI,
şi “AL. Băicoianu, III, No. 1228). No. 1835: C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălă-
â

ALevatele sunt de trei feluri: legate nescu şi Al. Biăicoianu, III, No. 1309).
„uiivesale, legate cu titlu universal şi 13. O dispoziţiune testamentară poate
: lot singulare sau particulare. (Josse- să rezulte în mod valabil dintr'o exclu-
"raul, No. 1462; Alexandresco, ed. 2-a, dere dela moştenire. Astfel, dacă testa-

ITY
IV, partea II, p. 187; C. Hamangiu, |. torul exclude dela succesiunea sa numai
Rosseti-Bălănescu . şi AL. Băicoianu, III, o parte dintre moştenitorii săi legitimi,
No. 1545). , această excludere parțială sare de efect
5, Legatul universal este acela când să atribue partea moștenitorilor excluși,
testatorul. dispune de toată averea sa. celorlalți moştenitori, chemaţi de lege la
(Alexandresco, ed. 2-a, Iv, partea II, p. succesiunea testatorului. (Mass ct Verge
187; C. IMamangiu, |. Nosetti-Bălănescu şi
AL. Băicoianu, III, No. 1345).
6. Lcegatul cu titlu universal sau al
RS
sur Zacharie, III, S +16, nota 15, p. 23;
Dalloz, Rep., Dipsositions entre vifs, No.
5449; Suppl., Dispositions entre vis, No.
unci fracțiuni de moştenire este acela 824; Laurent, XIII, No. 452; Huc. VI, No.
când testatorul dispune numai de o parte 514; Baudry ct Colin, Donations et tes
IVE
din averea. sa. (Alexandresco, cd. 2-a, tameat, II, No. 261; Planiol, III, No.
1V, partea II, p. 1S7; C. Ilamangiu, |. 2746; Josserand, III, No. 1545; Alexan-
Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, II], dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 149: C.
No. 1545). , . Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
Za Legatul particular sau singular este coianu, III, No. 1341, 1312). Ă
acela: când testatorul dispune numai de
UN

_ 14, In cazul când testatorul exclude

unul sau mai multe obiecte determinate. dela succesiune în chip general şi ab-
(Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. solut pe toji moştenitorii săi legitimi,
1s7: C. Ilamangiu. 1. -Rosetti-Bălănescu dacă el lasă pe soțul său nedespărţit, tes-
- şi AL. Băicoianu, LII, No. 1345). ' tamentul poate fi considerat că cuprinde
8. Pentru ca testatorul să-şi poată ma- o instituire implicită a acestui moşteni-
“nifestă voinţă sa, în teză generală, legea
AL

tor.neregulat la. succesiunea sa. deoarece

nu-i impune nici o formulă sacramentală. vocaţiunca acestuia la succesiune este
(Coin-Delisle, Commentaire, Art. 967, No. bazată pe o presupusă afecţiune a de-
„3; 'Demolombe, XXI, No. S; Vazeille, Suc- functului. (Dalloz, Râp., Dispositions en-
cessions. „Art. 907,':No. 1, Art. 1002, No. tre vifs, No. 825, 826).
TR

1: Troplong, Donations et testaments, III,

(5. Actul prin care testatorul exclude
No. 1459; Demante et Colmet de Santerre,
IV, No. 112: Dalloz, Râp., Dispositions dela succesiunea sa pe toate rudele sale
colaterale, constitue implicit. un testa-
entre vifs, No. 34%; Suppl., 'Dispositions ment în favoarea ascendenţilor săi, deşi -
entre vifs, No. 821: Aubry et Rau, ed. prin testament nu-i instituise pe aceştia
EN

4-a. VII, $ 0605, p. 97, S 715, p. 363: Baudry ca:moștenitori. (Alexandresco, cd. 2-a, IV,
„ et Colin, Donations et testaments. II, No. partea II, p. 149). ,
1932, 2256, 9258; Alexandresco, ed. 2-a,
IV, partea 1, p. 147; C. lamangiu, |. 6. In cazul când testatorul a pro-
nunțat o excredare generală a moșşteni-
Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, II, -torilor fără a numi nici un legătar. mo-
I/C

No. 1506, 1309).

ştenirea trebueşte socotită ca find va-
9. Dispoziţiunile “de ultimă voinţă cari cantă şi în consecință ca va reveni Sta-
sunt făcute în formele cerute de lege, tului, considerat ca legatar universal.
valorează ca testament, cliiar dacă tes- (C. Hamangiu, [. Rosetti-Bălănescu şi Al.
tatorul lo-ar fi dat o calificare neexactă.
AS

Băicoianu, III, No. 1312). ,

(Coin-Delisle. Comiwmentaire, Art. 967, No. 17. Dacă testatorul a pronunţat. ex-
5: Toullier, V, No. 356; Demolombe. XXI,
No. credarea generală, numind în acelaș timp
526: Aubry et Rau, cd. 4-a, VII, $ un legatar universal şi dacă lesatul,a
714. p. 465: Laurent, XIII, No. 454; Baudry devenit caduc, în acest caz. există o
UI

et Colin. Donations et testamenis, II, NO. chestiune de interpretare a voinici testa-

1857; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea torului: dacă reiese din testament că tes-
II, p. 147)... ”
tatorul a voit, atunci când a exclus pe
10. Dispoziţiunea este valabilă. chiar moştenitori, să acorde o simplă preferinţă
BC

dacă testatorul a întrebuințat o calificare

legatarului asupra moștenitorilor, fără ca
neexactă cu scopul de a deghiză liberali- accastă preferinţă să implice o măsură

— 199—
 TESTAMENTARE
Codul civil
Art. 887 DEŞPRE DISPOZIȚIUNILE

înadins împotriva moştenitori- pitamt, LII, p. 874; Alexandresco, ed.|. 2-a,

RY
îndreptată IV, partea II, p. 150; C. Mamangiu, Ro-
lor, în acest caz moştenirea reviue moşte- sctii-Bălănescu şi Al. No. Băicoianu, III,
pre-
nitorilor şi dreptul lor reînvie, când 1310). | _
ferinţa acordată de testator legatarului. 24. Voința testatorului pentru ca casă
devine fără obiect din pricina caduci tăţii
a poată produce vreun efect trebueştemen-
legatului. Dacă dimpotrivă testatorul

RA
ca să lie exprimată în însuşi testa
voit să excludă în orice caz pe moștr- tul; astfel o dispoziţiune nu are
nici v
excluderea este o măsura
valoare dacă în testament se face o simn-
nitori, așă încât
îndreptată în special contra mo tenitu- cu-
si plă menţiune la oarecare dispozițiuni Rep.
rilor, în acest caz, moştenitorii trebuie prinse întrun titlu anterior. (Dalloz,
-
rămână excluşi, iar caducitatea legatu

LIB
Dispositions entre vifs, No. 3425).
lui universal va aveă drept efect să faci 25, Astfel un înseris în care testato-
moştenirea vacantă şi deci această moş- sale prin trime- .
tenire revine de drept Statului. (rianiol,
rul enunţă dispoziţiunile
tere la un aci care nu cuprinde forma-
IL, No. 2746 bis; C. Hamangiu, |. Rosctti- "lităţile cerute pentru testamente, nu este
Bălănescu și Al. Băicoianu, LII, No. 1512). valabil ca testament, deşi actul anteriur
18. Un testator nu poate să excludă
ar fi semnat de el. (Merlin, Râpertoire,

Y
dela succesiunea sa, fără distincţiune, pe Section 2, $ 1, Art. 4, No. |
toţi moştenitorii săi legitimi şi pe cei ne- Testament, Art.
Coin-Delisle, Commentaire,
regulați, chiar şi pe stat, fără a institui urm.;

SIT
nici un moştenitor. (Laurent, XIII, No. 967, No. 9; Duranton, ÎN, No. t2; Demvu- .
495; Baudry et Colin, ct tes- ” lombe, XXI, No. +1 urm. Vazeille, Suc-
Donations
Pianiol, III, No. cession s, Art. 969, No. 4; Troplong, Dona-
taments, IL, No. 2260;
2746; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea tions et testaments, LII, No. 1454, 145:
, III, No. 1545).
LI, p. 149; Comp.: Josserand Aubry et Rau, ed. +-a, VIU, $ 665, p. 96;
conven- Contra: Laurent, XII, No. 130).
19. Clauza cuprinsă întro
R
țiunc, impusă de o parte şi acceptată de 26. Un testament nul pentru că ni
cealaltă parte, nu poate consuiui un tes- sau îndeplinit formalităţile cerute de le-
ge, nu poate fi confirmat printr'un tes-
VE
tament, deoarece testamentul trebueşte
să fie expresiunea unei singure voințe. tament ulterior care ar fi făcut cu for-
(Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. mele cerute de lege. (Merlin, Reâpertoire.
149). Testament, section 2, $ 1, Art. 4 No. 1
90, Pentru valabilitatea dispoziţiuni- urm.; Coin-Delisle, Commentaire, Art.
NI

lor îestamentare, trebueşte ca testatorul 967, No. 9; 'Demolombe, XXI, No. 46; Tro-
plong, Donations et iestaments, MI, No.
să exprime o voinţă, să ia o dispozuiunc,
fără să fie necesar să întrebuinţeze. ter- 1458; Demante ct Colmet de Santerre, 1,
Râp., Dispo- No. 140 bis 1).
U

meni sacramentali. (Dalloz,

sitions entre vifs, No. 345; Suppl., Dis- 2", Dacă însă testatorul, reproduce
positions entre viis, No, 821; Alexan- dispoziţiunile din testamentul anterior,
dresco, ed. 2-a, LV, partea II, p. 149, 150). testamentul nu este valabil ca o institu-
AL

21, Dispoziţiunea prin care testaiorul țune directă şi nouă. (Demolombe, XNI,
îşi exprimă numai o rugăminte, o aorinţă No 47: Aubry et Rau, ed. d-a, VII, S 665,
un sfat, nu conferă, după o părere, nici p. 97). ,
un drept persoanei în favoarea căreia 2, lestumentul nu este nul dacă se
este formulată şi nu obligă pe moştenitor. referă în mod formal la un articol al
TR

(Dalloz, Rep., Suppl., Dispositions entre unci legi străine. (Dalioz, Râp., Dispo-
vis, No. 821; Alexandresco, ed. 2-a, IV, sitions entre vis, No. 5428).
„partea II, p. 150). „29, Pentru valabilitatea unor dispo-
29, După altă părere, legatele făcute zițiunii testamentare, trebuește ca testato-
rul să dispue de bunurile sale pentru
EN

sub forma unci rugăminţi sau unei re-

comandaţiuni, sunt valabile, deoarece le- timpul când va fi încetat din viaţă şi
gea nu cere ca legatele să fie exprimate din termenii întrebuinţaţi de el în tes-
în, termeni sacramentali. (Merlin, Reper- tament să rezulte în mod manifest
toire, Legs, Scetion 2, $ 2; Substiţution această intenţiune. (Demolombe, XXI, No.
fid6i commissaire, section S, No. 7; Coin- 50, 126; Aubry et Rau, ed. i-a, VII, $
I/C

Delisle, Commentaire, Art. 967, No. s; 665, p: 97; Alexandresco, ed. 2-a, LV, par-
Demolombe, XXI, No. 51; Aubry et Rau, tea ÎL, p. 147; C. Iamangiu, 1. Rosetti-
ed. -a, VII, $ 665, p. 97; Laurent, XIII, Bălănescu şi Al. Băicoianu, ILI, No. 4227).
No. 4S0; Baudrv ct Colin, Donations ct „80, Pentru valabilitatea unor dispo- -
AS

testaments, II, No. 1836; Comp.: Colin et ziţiuni testamentare, nu este necesar ca
Capitant, II, p. S7+; C. Hamangiu, |. Ro- testatorul să declare că actul care le
setli Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. cuprinde. este testamentul său. (Demo-
510). . lombe. XXI, No. 50; Laurent, XIII, No.
23, Lribunalele vor apreciă în mod 489; Comp.: Alexandresco, ed. 2-a, IV.
UI

suveran, dacă expresiunile întrebuințate partea II, p. 147, 148). |

de testator cuprind sau nu o dispoziţiune 81, Pentru valabilitatea unui testa-
imperativă din care să rezulte vreun: ment nu trebueşte ca el să cuprindă ter-
drept pentru persoana în favoarea cărcia meni, sacramentali cum ar fi expresiile”
BC

este formulată. (Dalloz, Râp., Suppl Die „dau“, sau „institui legatar“. (Coin-De-
positions entre vifs, No. 822; Colin ct Ca- lisle, Commentaire, Art. 967, No. 6; De-

— 200 —
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 887

molombe, XXI, No. 50; Baudry et Colin, »ositions _entre vifs, No. 5450; Iluc, VI,

Y
Donations et testaments, II, No. 1834; C. No. 41).
Hamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu şi AI. 39, Legatul este pur și simplu când
Băicoianu, III, No. 1309). el trebueşte să-și producă efectul de în-

R
'39, Un act scris în care o persoană dată ce încetează din viaţă testatorul fără
arată că dă tot ce posedă în plină pro- ca executarea sa să fie subordonată în-
deplinirei vreunui cveniment viitor sau

RA
prictate, poate constitui un testament
iar nu o donaţiunc, dacă din termenii în- să fie suspendată până la un anumit ter-
trebuințaţi rezultă că dispoziţiunca este men. (Poujol, Donations cet testaments,
făcută pentru timpul când dispunătorul | Art. 1040, No. 1; Demante ct Colmet de
nu va mai fi în viaţă şi dacă actul este Santerre, IV, No. 158; Dalloz, Rep., Dis-
»ositions entre vils, No. 5510; Laurent,

LIB
scris în întregime, datat şi semnat de
dispunător.. (Duranton, LX, No. 45;'Demo- XIII, No. 53; Josserand, IMI, No. 1528; A-
lombe, XXI, No. 126; Demante et Colmet lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 29,
de Santerre, LV, No. 115 bis, VII: Aubry 297; C. Ilamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu şi
et Rau, VII, S$ 665, p. 97; Lroplons, Al. Băicoianu, IL, No. 1325, 1358).
Donations cet testament, Ill, No. 1175; 40. Legatul este cu termen când el
Laurent, XILI, No. 176, 450; Alexandresco, nu poate fi predat decât la un anumit

ITY
ed. 2-a, IV, partea IL, p. 147; C. Hamangiu, termen fixat de testator, până la care
IL. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, însă legatarul are un drept câştigat şi
No. 1509; Contra: Merlin, Repertoire, Tes- transmisibil succesorilor săi. (Coin-De-
tament, Section 2, S +, Art. 3; Comp.: lisle, Commentaire, Art. 1040, No. 1; Du-
Vazeille. Successious, Art. 970, No. 5). ranton. 1X, No. 279; Demolombe, XXI,
33, Pentru
bueşte ca testatorul să fi făcut un
scris în una din formele prevăzute
existența

lege pentru testament. (Alexandresco,

legatului, tre-
act
de
ed.
RS
No. 309; Poujol, 'Donations et testaments.
Art. 1040. No. 7; Aubry et Rau, ed. 4-a,
VII, $ 715, p. 470; Dalloz, Râp., Disposi-
tions entre vifs, No. 5511; Laurent, XIII,
2-a, 1V, partea II, p. 152). No. 532; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
tea II, pi 298, -299, 300; C. Hamangiu, ].
IVE
24, Legatul verbal este nul şi nuli-
Rosctti-Bălănescu şi AL Băicoianu, III,
tatea lui nu poate fi acoperită nici prin
mărturisirea vreunei părţi. (Alexan- No. 1523, 1339).
4 (|. Termenul la un legat poate fi pus
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 152).
sau în interesul moștenitorului sau în
35, Pentru valabilitatea unei dispo- interesul legatarului. Când termenul este
zițiuni testamenture trebueşte ca voința
UN

pus în interesul legatarului, acesta poate

testatorului de a face testamentul său să renunţă la beneficiul lui cerând execu-
rezulte în mod cert; o eroare sau o incer- tarea imediată a legatului. (Demolombe,
titudine în privinţa voinţei sale, aduce, IX, No. 279; Poujol, Donations et testa-
în principiu, nulitatea legatului. (Dalloz, ments, Art. 1040, No. 2; 'Dalloz, Rep., Dis-
Rep., Dispositions entre vifs, No. 3429), pesitions entre vils, No. 3515; Josserand,
36, In ceeace priveşte eroarea asupra II, No. 1528).
AL

cauzei 'legatului, trebueşte de făcut: o 42, Intenţiunea testatorului dacă ter-

deosebire între cauza impulsivă sau sim- menul este fixat în interesul moştenito-
plul motiv și cauza formală sau deter- rului sau al legatarului. se va apreciă
minantă a legatului, deoarece numai eroa- după împrejurări. (Dalloz, Râp., Dispo-
TR

rca asupra cuuzei finale sau determinante sitions entre viîs, No. 3515; Alexandresco,
anulează legatul. (Troplong, Donations et ed. 2-a, IV, partea LI, p. 300).
testamens, |, No. 382; Poujol, Donations 493. Când termenul a fost fixat în in-
et testamenis, Art. 1040, No. 15; Dalloz, teresul moştenitorului, acesta poate re-
„R6p.„, Dispositions entre vifs, No. 5450;
EN

nunţă la beneficiul lui şi să silească pe

Suppl., Dispositions entre vifs, No. 850; legatar să primească legatul înainte .de
Huc, VI, No. 41). expirarea termenului. (Proplone. Dona-
37, Iribunalele vor apreciă în mod tions et testamenis. Î, No. 400; Michaux,
suveran după împrejurări, dacă eroarea Testaments, No. 1537; Alexandresco, cd.
cade asupra motivului sau asupra cauzei 2-a, IV, partea II, p. 301).
I/C

finale determinante a_dispoziţiunci tes- 4%, Termenul unui legat fixat la a-

tamentare. (Merlin, *Repertoire, Legs, jungerea la majorat a legatarului. după
section 2, $ 2, No. 14; Toullier, V, .No. o părere, este fixat în interesul legaia-
854, 703, 718; Duranton, IX, No. 335 urm;; rului şi prin urmare plata legatului îna-
AS

Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, No. inte de această dată nu este valabilă.
Sp Suppl., Dispositions entre vifs, No. (Delvincourt, I[, No. 490, 494; Larombitre,
2U),
Obligations, II, Art. 1187, No. 2). ,
38. In caz de îndoială dacă eroarea 45, După altă părere, pentru a se a-
priveşte cauza impulsivă sau finală de- doptă soluțiunea indicată în nota prece-
UI

terminantă, se va menţine dispoziţiunea dentă, trebueşte ca să existe indicii de

testamentară, decizându-se că eroarea fapt, din care să rezulte că intenţiunea
priveşte numai cauza impulsivă sau mo- testatorului a fost ca legatul să se plă-
BC

tivul. (Merlin, Râpertoire, Legs, section tcască legatarului în persoană, ajuns la

2, $ 2, No. 14; 'lroplong, Donations et majoritate, iar nu tutorului în timpul mi-
testaments, I, No. 385; Dalloz, Rep., Dis- norității legatarului. (Toullier, VI, No.

— 201—
 Codul civil |
Art. 887 DESPRE DISPOZIȚIUNILE -TESTAMENTARE

678; Duranton, XI, No. 108; Dalloz, Rep... tarului în acest căz se consideră că a

RY
Obligations, No. 1270). a existat din ziua deschiderci- succesiunel,
48, Un legat poate fi consutuit cu un aşă încât orice drept real censtituit de .
termen .cert sau cu un termen incert. moştenitor asupra bunului legat panăla
(Dalloz, Râp., Suppl., Dispositions entre realizarea condiţiunci este .lovit de nu-
vifs, No. 856; Huc, VI, No. 519; Josserand, litate. (Demolombe, NAIL, No. 315, 324; -

RA
IL, No. 1529; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, No.
»artea II, p. 296, 300, 301; C. Hamangiu, 5515, 3510; Colin et Capitant, III, p. 839:
| Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, Il!. Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea II, p.
No. 1525, 1524, 15339). 098, 299, 306; C. Ilamangiu, |. Rosetti-
cert, Bălănescu.şi Al. Băicoianu, III, No. 1341).

LIB
47, Termenul unui legat este
când el poate fi mai dinainte determinat 56, Până la îndeplinirea condiţiunei
când se va împlini." (Demolomoe, XAI, suspensive, moştenitorii nu sunt obligaţi
No. 309; Aubry et Rau, ed. t-a, VII, $ 715, a.da cauţiune legatarului. afară de cazul
p. 470; Josserand, IL, No. 1529; Alexan- când. au fost obligaţi la aceasta de către
dresco, ed. 2-a, 1V, partea II,p. 500; C. testator. (Duranton, LX, No. 307; Vazeille,
Hamangiu, [Î. Rosetti-Bălănescu și AL. Successions, Art. 1041, No. 3; Aubri et

Y
Băicoianu, III, No. 1339). Rau, ed. +-a, VII, $ 717, p. 374; Dalloz,
48. Termenul unui legat este incert. Rep;, Dispositions entre vifs, No. 3529;
Laurent, ALI, No. 539; Alexandresco. ed.

SIT
când deși se ştie că se va împlini, însă
nu se poate fixă de mai înainte când se „2-a, IV, partea II, p. 310; Contra: Delvin-
va împlini. (Demolombe, XXI. No. 509: court, I I ], p. 421; Grenier, Donations et
Aubry ct Rau, ed. s-a, VII, 5 715, p. 470; testamenis, Il, No. 779; 'Demolombe, AXAI,
Josserand, III, No. 1529; Alexandresco, No. 516; Troplongz, Donations et testa-
ed. 2-a, IV, partea II, p. 501; C. Haman- mentis, [, No. 287). : |
7, Până la îndeplinirea condiţiunei
iu, I. Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu,
R
HI, No. 1359). suspensive, legatarul poate face acte de
49, Legatele cu termen incert vor fi
conservarea dreptului său. (Duranton, TA.
VE
supuse la toate regulele legatelor sub
No. 306; Demolombe, XXI, No. 515; Aubry
condițiune suspensivă. (C. Hamangiu, 1. ct Rau, cd. t-a, VII, S Ziz, p. 474: Dalloz,
Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, III, Râp., 'Dispositions entre vifs, No. 3528:
No. 1339, 1541).
Laurent, XIII, No. 538; C. Hamangiu, |.
50. Într'un legat poate fi fixat un ter- Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, III,
NI

men extinctiv, care să facă să înceteze No. 1541). .

beneficiul legatului. (Dalloz, Rep., .Dis- 58, Prin aplicarea acestui principiu,
positions entre viis, No. 3514; Josserand, până la îndeplinirea condiţiunei suspen-
U

III, No. 1528). sive, legatarii pot luă inscripţia prevă-

51, Legatul este condițional cu. efer- zută de art. 1017 şi 2111 c. civ. Îr. (902 şi
tul. său este subordonat unui eveniment 1745 ce. civ. rom). (Duranton, IX, No.
viitor şi incert. (Poujol, Donations ct tes- 306; Demolombe, NXI, No. 315; Aubry et
AL

taments, Art. 1040, No. 6, 7; Dalloz, Rep. Rau, ed. 4-a, VII, 5 717, p. 474; Dalioz,
Biepositions entre vifs, No. 3515: Laurent, Rep. Dispositions entre vils, No. 5528;
XIII, No. 534; Alexandresco, ed. 2-a, IV, Laurent, XIII, No. 538).
partea IL, p, 298, 299, 507; C. Hamangiu, 59, 'Deasemenea legatarii pot cere _se-
TR

„ Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III. paraţia. de patrimonii. (Demolombe, XXI,

A

No. 1341). No. 315; Aubry et Râu, ed. 4-a, VII. $ 7i?.
52, Chiar în cazul când condiţiunea p. 474; Laurent, XILI, No. 53$; C. Haman-
ar Îi de natură să se poată realiză în iu, L. Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu,
timpul vieţii testatorului, legatul este va- II. No, 1341). „-
EN

labil, dacă bine înţeles condiţiunea este 60. Deasemenea pot acţionă pe terţii
licită. (Dalloz, Râp., Suppl., Disositions cari deţin imobilele legate, pentru a în-
entre vis, No. S6S; Iluc, VI, No. 319). trerupe cursul preseripţici. (Duranton,
58, Condifiunea pusă unui legat poate IA, No. 306; Demolombe, XXI, No. 3t5;
constă din îndeplinirea sau ncîndeplinirea Troplong, Donations ct testaments, ],
unui fapt, adică poate.fi pozitivă sau ne-
I/C

No. 405, 404: Aubry et-Rau, ed. 4-a, VII,

gativă. (Dalloz, Râp., Dispositions entre $ zi7, p. 474; C. llamangiu, |. Rosetti-
viîs, No. 3515)... 2 N Bălănescu şi Al. Băicoianu, II, No. 1541).
54. Condiţiunea pusă unui legat "64, In cazul condiţiunei rezolutorii.
poate fi suspensivă sau rezolutorie, (Du- legatarul dobândeşte asupra bunului le-
AS

ranton, IX, No. 281; Dalloz:Râp. Dispo- gat un drept rezolubil, din momentul
sitions entre vifs, No. 5515; Alexandresco. deschiderei succesiunei.
ed. 2-a, IV, partea II, p. 299, 505; C. Ha- (Dalloz, Rep.
Dispositions entre vis. No. 3515: Laurent,
mansiu, IL Nosetti- Bălănescu: şi Al. Băi- XIII, No. 553; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
coianu, „No.
1540,
rent. XIII, No. 555). 154; a:Lau-
Contra: Lau partea, II, p. 299, 506: C. Hamangiu, |.
UI

„55,
Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,
In cazul unei condițiuni suspen- No. 1525. 1540).
sive, dreptul legatarului există din mo-
mentul când s'a realizat evenimentul sau _ 62. , Dacă cvenimentul prevăzut se
BC

îndeplineşte sau nu se îndeplineste, drep-

din momentul când este neîndoios că nu tul
se va realiză evenimentul. Dreptul lega- legatarului sc stinge şi orice drept
real constituit asupra bunului legat de

— 202 -—.
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 887

către legatur până la îndeplinirea coudi- In cazul când desemnarea nu este des-

Y
țiunei rezolutorii este lovit de nulitate. tul de clară pentru a se recunoaşte în-
(Duranton, LA, No, 251, 2$2; Dalloz, Râp., tr'un chip sigur beneficiarul, legatul este
Dispositions entre vils, No. 3515; C. Ha-

R
nul. (Durantou, IN, No. 571; Demante et
mangiu, |. losetti-Bălănescu şi Al. Băi- Colmet de Santerre, LV, No. 26 Dis; Aubryw
coianu, III, No. 1340). et Rau, ed. +-a, VII, S$ 653, 6560, text şi

RA
63, In cazul unui legat sub condiţiune nota +, p. 71; Dalloz, Rep., Dispositions
rezolutoric, legatarul nu este obligat să entre vb No. 3455; Suppl., Dispositions
dea cauţiune decât dacă a fost obligat entre vils, No. 551; Laurent, XLII, No.
la aceasta de testator. (Dalloz, Râp., Dis- 490; Iluc, VI, No. 516; Baudry et Colin,
positions entre vils, No. 5318). Donations ct testaments, Il, No. 2258: Jos-

LIB
64, Un legat poate fi supus unti con- scrand, III, No. 1348; Alexandresco, ed.
diţiuni cazuală, potestativă sau mixtă. 2-a, IV, partea „UI, p. 155, 156; C. Iaman.:
tOalluz, Râp., Dispositions entre vis, No. giu, L. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
3525; Comp.: C. llamangiu, LI. Rosetti- LU, 1514).
Bălănescu şi Al. Băicoianu, Ill, No. (549). 74 Când testatorul a desemnat pe le-
65. Condiţiunea cazuală este aceea gatar prin calificări cari aparţin la mai
care depinde numai de întâmplare sau multe persoane,

ITY
ficcare dintre aceste
cel puţin de un fapt străin de voinţa persoane vu putcă să dovedească că ea
moştenitorului care trebueşte să plătească este aceea pe care a desemnat-o testa-
legatul”şi de u legatarului. (Dalloz, Rep. torul, însă ele nu sar puteă înțelege ca
Dispositions entre vifs, No. 3525). să împartă legatul între ele, excluzând
66. Condiţiunea potestativă este u- pe moştenitorul legitim. (Merlin, Reper-
ceca a cărei îndeplinire
voința moștenitorului, debitorul legatului,
fie de voința legatarului. (Dalloz, ep.
Dispositions entre vils, No. 5525: Alexan-
depinde, fie de toire, Institution
+; Dalloz, Itep.,
No. 5457;
RS
IV, partea II, p. 155, 156).
Comp.:
d'hâritier, section 4, No.
Dispositions centre vifs,
Alexandresco, ed. 2-a,

dresco. ed. 2-a, IV, partea [|, p. 31 urm; 75, Nu cste necesar ca testatorul să
IVE
Comp.: C. lamangiu, |. Hosetti-Bălă- desemneze pe legatar prin numele şi: pro-
nescu şi Al. Băicoianu, Lli, No. 154). numele său, ci este deajuns dacă poate
637. Lezgatul făcut sub condițiunea pur fi identificat cu siguranță. (Troplong, Do-
»otestativă din partea debitorului legatu- nations et testaments, III, No. 1456; Dal-
Îi este nul. (Poujol, MDonations cet tes- loz, lcp.. Dispositions entre vils, No. 3454;
taments, “Art. 1040, No. 9: Dalloz. Rep, Suppl., Dispositions entre viis, No. 851;
UN

Dispositions entre vifs, No. 3323). Laurent. XIII, 125, 4S6; Huc, VI, No. 516;
68, Legatul făcut sub condiţiune po- Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p.
testativă din partea legatarului, este valu- 155, text şi nota 2: C. llamansiu, L. Ro-
bil. (Dalloz. Rep., Dispositions entre vifs, setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No.
No. 3325;:+C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălă- 1515: Comp.: Demolombe, NAIL, No. 5$;
nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1542). Josserand, III, No. 1548).
AL

69. Condiţiunea mixtă este aceca a 76. l-egatarul poate fi desemnat prin
cărei îndeplinire depinde atât de întâm- denumirea de: „femee de serviciu“, „bu-
lare, cât şi de voinţă, fie a debitorului cătăreasă'”, „servitor“, ete. (Michaux, Tes-
egutului, fie a legatarului. (Dalloz, Rep. taments, No. 1582; Iluc, VI, No. 316; Bau-
ispositions entre vifs, No. 5525). dry et Colin, Donations et testaments, II,
TR

10, Substituţiunca vulgară este per- No. 1842 bis; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
misă în testamente. [ste substituțiune partea II, p. 155, nota 2). |
vulgară, când testatorul lasă unei per- 77, Deasemenea legatarul . poate fi
soane un lucru și apoi îl lasă unei alte desemnat în mod valabil prin funcțiunea
EN

persone în cazul când cea dintâi nu l-ar sa şi domiciliul său. (Aubry ct Rau, ed.
rimi din o cauză oarecare. (Dalloz, Rep.. s-a, VII, $ 657, p. 75; Huc, VI, No. 316:
ispositions entre viis, No. 3530), Baudry et Colin, Donations ei testaments,
7. Testatorul poate supune dispozi- II, No. 1S42 bis; Alexandresco, ed. 2-a,
ţia sa unei sareine, bine înţeles licită. IV. partea II, p. 15%). :
I/C

(Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 18, Dispoziţiunile prin care testato-
207, 315 urm: C. Mamangiu, |. Rosetti- rul ordonă moştenitorilor săi de a între-
Bălănescu şi AL. Băicoianu, LII, No. 1344). buinţă anumite sume de bani pentru bi-
72, Clauza modală pusă la 'un legat nefaceri, rugăciuni şi sujbe religioase,
este aceea prin care testatorul indică constituese sareine iar nu legate la per-
AS

modul de întrebuințare, destinaţia lucru- soane incerte. (Massâ-:ct Vergâ sur Za-
lui legat. Clauza modală se deosebește chariae, Il, $ it, nota 9, p. 55; Troplong,
de condiţiune. deşi are o. oarecare ase- Donations et testaments. II, No. 543; Au-
mănare cu, ca. (Aubry ct Mau, ed. ta, bry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 656, p. 72:
VII, $ 707. p. 556; Dalloz, Rep., Suppl,, Dalloz, Rep., Suppl., Dispositions entre
UI

Dispositious entre vifs, No. 858; Alexan- “vifs, No. 844: Laurent, XI, No. 320; Con-
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 316, 518: tra: Huc, VI, No. 126). .
C. Iamangiu. I. Rosetti-Bălănescu şi Al. 19. Eroarea comisă de testator în de-:
BC

Băicoianu. LII, No. 1544). semnarea numelui. legatarului nu aduce

78, Lestatorul trebueşte să desemneze anularea legatului, dacă legatarul poate
în mod lămurit pe beneficiarul legatului. fi identificat cu certitudine. Uwvuranton,

—- 203 —
 7

DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE - Codul civil

Art. 587 DESPRE

testaments, |, No. 154%; 1],

RY
Donations cet
IX, No. 514; Dailoz, Rep., Dispositious No. 548), | _ |
entre vifs, No. 3165; Alexandreseo, ed. 86, Este valabil legatul făcut unei per-
2-a, IV, partea II, p. 155). soane morale, determinată şi capabilă de
80. Eroarea comisă de testator asu-
o sumă
“a primi, un legat consistând din de
pra calităţilor legatarului, nu aduce nu-
bani destinată unci categorii de persoane şi

RA
litatea legatului. -(Aubry et Rau, ed. 4-a, prin care se conferă unui terţ sarcina de
VII, $ 657, p. 73, 74; Alexandresco, cd.
2-a, IV, partea Il, p. 155). , a alege beneficiarii liberalităţii. Astie],
însă calitatea legatarului a ar fi legatul făcut unui ospiciu pentru
84, Dacă
cauza determinantă a dispozițiunei, a se întreține paturi în interesul persoa-
fost nelor ce vor fi desemnate de episcopul
eroarea comisă de testator asupra cali-

LIB
din circumscripția respectivă. (Demolom-
tăţii legatarului, constitue o cauză de nu- ct Rau, ed...
litate a legatului. (Dalloz, Râp., Disposi- be, XVIII, No. 619, 620; Aubry
tions entre viis, No. 50 | 4-a, VII, 5 655, 656, nota 5, p. ZI: Dalloz,
Ic- Rep., Suppl., Dispositions entre viis, No.
'Testatorul, pentru desemnarea
nu se poate referi la un act sp; Colin ct Capitant, III. p. S7z: A-
p0 Zu. lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p.
anterior scris de el, dacă acest act nu

Y
toate formele cerute 160 nota 3; C. Ilamangiu, [. Rosetti-Bă-
este făcut cu „lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1516).
de lege pentru un testament. (Merlin,
87. Pentru valabilitatea unui legat

SIT
R&pertoire, Testament, section, 2, $ 1, Art. trebueşte să se cunoască ceeace testatu-
4, No 1; Coin-Delisle, Commentaire, Art. rul a lăsat Anpă încetarea sa din viaţă.
967, No. 9; Duranton, IX, No. 12; Huc, Prin urmare legatul este nul dacă nu se
VI, No. 260).
83, Legatele secrete sunt nule. Se nu- arată obiectul legat. (Baudryv et Colin,
mesc legate sccreie acele dispoziţiuni Donations cet testaments, Ll, No. 1541; A-
prin care testatorul dă unei persoane de
R
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea IL, p. 161)
încredere anumite valori pentru a le în- 28, Dacă este incertitudine asupra o-
trebuinţă, după moartea sa, după indi- biectului legat, tribunalele vor apreciă
VE
caţiile ce le-a făcut în mod verbal. (Mer- în mod suveran după împrejurările cau-
lin, Râpertoire, Legataire, $ 2, No. 18: zei. (Demolombe, XXI, No. 39; Laurent,
Toullier, V, No. 551, 606; Duranton, IX, XIII, No. 126; Baudry et Colin, Donations
No. 408; Demolombe, XVIII, No. 609; Va- ct testaments, II, No. 1844, 1541 bis; A-
zeille, Suceossions, Art. 967, No. 8; Tro- lexandresco, ed. 2-a, IV, partea 1. p. 161).
NI

plong, Donations ct testaments, II, No. 89. Eroarca asupra lucrului legat, nu
549 urm.; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, aduce anularea dispoziţiunei, dacă se
$ 656, p. 71; Dalloz, Rep., Dispositions poate determină cu siguranţă lucrul le-
U

entre vis, No. 3471; Suppl., Dispositions gat. (Aubry cet Rau, VII. $ 657, p. +;
entre vils, No. 83S; Huc, VI, No. 125; Jos- Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea Il, p.
serand, Il, No. 1547; Contra: Delvincourt, 162, 163).
1, p. 332). 90. Dacă testatorul a legat un obicct.
AL

84. |n cazul anulării unui legat se- de care are mai multe din aceeaş specie,
cret, legatarul aparent este obligat să moştenitorul va da legatarului oricare
restitue moștenitorilor tot ce a primit din acele obiecte, însă de calitate mijlo-
dela testator, chiar în timpul vieţii aces- cic. (Aubry ct Rau, VII, 3 657, p. 75; A-
tuia, în scopul de a aduce la îndeplinire
TR

lexandresco, ed. 2-a, IV, partea LI, p. 165).

intenţiunile sale secrete. (Merlin, Reper- 91. Nu este cazul a se interpretă un
toire, Lâgatairc, $ 2, No. 18 bis; Toullier, testament, când dispozijiunile cuprinse în
-Y, No. 351; Duranton, IX, No. 4083; Va- el sunt clare iar nu cu dublu înţeles,
zeille, Successions, Art. 967, No. 8; Mar- când expresiunile sunt precise și nu pre-
EN

cad6, Art. 1031, No. 5). zintă nici o incertitudine şi când nu

85. Lesgatele făcute cu facultatea de a există cotradicţiune între dispoziţiunile
alege, adică de a lăsă la voinţa unui terţ cuprinse în testament. (Coin-Delisle,
alegerea legatarilor, între mai multe per- ommeniaire, Art. 1002, No. 3; 'Demo-
soane desemnate fie special, fie colectiv, lombe, XXI, No. 740; Aubry cet Rau, ed.
I/C

„sunt nule. (Merlin, Repertoire, Legataire, da, VII, S 712, p. 459; Dalloz, Rep. Dis-
2, No.18bis; Coin-Delisle, Commentaire, positions entre viis, No. 5484; Suppl., Dis-
Art. 895, No. 7: Toullier, Y, No. 350; De- Noitions entre vifs, No. 846; Laurent,
molombe, XVIII, No. 619; Aubry et Rau, XIV, No. 152 urm.; Josserand. III, No.
ed. +-a, VII, $ 655, 656. text şi nota 2, 1555; Alexandresco, cd. 2-a, IV. partea II,
AS

p. 70, 71; Dalloz, REP Dispositions entre p. 167, 170; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bă-,
vifs, No. 5482; Suppl., Dispositions entre lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1598).
vifs, No, 840; Laurent, XI, No. 326; Bau- 92. Când într'un testament există dis-
dry ct Colin, Donations cet testaments, Î. pozițiuni absolut neînţelese,.
cele trebuese
No. 368; Planiol, III, No. 2745; Colin et considerate ca nescrise, nefiind locul la
UI

Capitant, III, p. 875 urm.; Josserand, III; interpretarea lor. (Coin-Delisle, Com-
No. 1346; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- mentaire, Art. 1002, No. 3; Dalloz, Rep.
tea II, p. 160; C. Iamangiu, I. Rosetti- Dispositions entre vifs, No. 3434; Alexan-
Bălănescu şi Al.
BC

Băicoianu, III, No. 1516: dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 167).
Comp. Contra: Massâ et Vergâ sur Za- 93, Tribunalele au dreptul să inter-
chariae, II, $ 418, nota S, p. 35; Troplong, prete dispoziţiunile cu două înţelesuri cu
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 887

prinse întrun testament, îusă prin a- naturii actului, după regulele: prevăzute

Y
ceastă interpretare nu pot să schimbe de art. 115$ ce. civ. În. (V70 c. civ. rom.).
şi să refacă un testament, de. exemplu: Astiel dacă testatorul însărcinează pe
suprimând o dispoziţiune clară şi înlo- leatarul său universal să plătească o

R
cuind-o printre altă dispozițiune care sumă de bani unui terţiu, această însăr-
nu a fost scrisă şi care produce efecte cinare trebueşte considerată mai degrabă
ca un legat particular decât ca o recu-

RA
contrare celei suprimate. (Demolombe,
XXI, No. 740; Aubry et Rau, cd. 4-a, VII, noaştere de datorie. (Coin-Delisle, Com-
$ 710, text şi nota 2; p. 459; Josserand, mentaire, Art. 1002, No. îi; Dalloz, Râp. *
II, No. 1555;:Alexandresco, cd. 2-a, IV, Dispositions entre vifs, No. 3500; Alexan-
partea Il, p. 107, 168, 170; Comp.: Dalloz, dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 175, 174).

LIB
t€p., Dispositions entre vifs, No. 3458). 99. Deasemenea în caz de îndoială
94. Tribunalele, în interpretarea tes- dacă o dispoziţiune cuprinde o substitu-
tamentelor, nu se vor opri la înţelesul țiune fidei comisară sau legate alterna-
literal al termenilor întrebuinţaţi de tes- tive, interpretarea se va face în sensul
tator pentru a califică liberalitatea sa, că ca cuprinde legate alternative. (De-
ci vor căută să cerceteze care-a fost molombe, XVIII, No. 157; Troplong, Do-
voința testatorului şi interpretarea se nations cet testaments, Î. No. 117; Mfasse

ITY
va face întrun spirit mai larg de- ct.Verge sur Zacharie, MI, $ 465. text şi
cât în materie de convenţiuni. (Dalloz, nota 6, p. 185; Aubry cet Rau, VII, $ 604,
R€p., Dispositions entre vils, No. 3455, nota 45, p. 517; Alexandresco, cd. 2-a,
3456: Comp.: Josserand, III, No. 1552 vis). IV, partea II, p. 174).
7

95, Tribunalele. în interpretarea tes- 100. Dispoziţiunile art. 1159 c. civ. fr.
tamentelor, vor puteă adăugă unele cu-
vinte în testament, care au fost omise de
testator şi a căror lipsă nu strică înțe-
lesul dispoziţiunilor făcute. (Coin-Delisle,
(950
zițiunile RS
c. civ.
îndoioase se
rom.),
interpretu
obiceiul locului unde sa încheiat con-
după

tractul. îşi găsesc aplicaţiunca și în ma-

potrivit cărora dispo-

Commentaire, Art. 1002, No. 9: Dalloz, terie de interpretarea testamentelor, însă

No. 5490:
IVE
Rep. Dispositions entre vifs, în această materic, trebueşte mai ales
Laurent, XIV, No. 162; Alexandresco, ed: de luat în consideraţie obiceiurile cunos-
2-a, IV, partea II, p. 170). cute de testator, deoarece trebueşte să se
96. La interpretarea testamentelor cerceteze care a fost intenţiunca testa-
sunt aplicabile regulele prevăzute de co- torului când a făcut liberalitatea. (Coin-
dul civil în materie de interpretarea con- 'Delisle, Commentaire, Art. 1002. No. 12;
UN

venţiunilor şi în special dispozițiunile art. Duranton, IX, No. 363; Demolombe, XAi,
1156 €. civ. Îr. (977 c. civ. rom.). Prin No. 741; Aubry ct Rau, cd. 4-a, VII, $ 712,
urmare, când o dispoziţiune din testa- p. 460: Dalloz, Râp., Dispositions entre
ment este obscură, interpretarea ci se viîs, No. 5502; Laurent, XIV, o. 155;
va face după intenţiunea testatorului iar Josserand. III, No. 1533; Alexandresco,
nu după sensul literal al termenilor cu- ed. 2-a, 1V, partea II, p. 169).
AL

“prinşi în accă dispoziţiune. (Coin-Delisle, 10i. Pentru interpretarea legatelur..

Commentaire, Art. 1002; No. 7; Duranton, obiceiurile locului. la care se referă dis-
[X, No. 361; Demolombe. XXI, No. 740: pozițiunile art. 1159 c. civ. Îîr. (9S0 c. civ.
Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, S712, p. 460: rom.) vor fi luate astăzi foarte rar în
Dalloz, Rep., Suppl., Dispositions entre consideraţie. (Demolombe. XĂI, Ac. 741;
TR

vifs, No. 850; Laurent, XIV, No. 122; Bau- Laurent, XIV, No. 155; Alexandresco, ed.
drv et Colin, 'Donations et testaments, ]i, 2-a.
2-a. IV, partea II, p. 169, nota 5).
No. 2559; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- 102. Interpretarea se face contra mo-
tea II, p. 165, 166, 168; C. Hamangiu, 1. ştenitorului debitor şi în favoarea legata-
şi Al. Băicoianu, III,
EN

Rosetti-Bălănescu rului, când trebucște! să se ştie dacă o

No. 1307; Comp.: Josserand, III, No. 1552). dispozițiune testamentară va aveă sati
97. Dceasemenca. la interpretarea tes- nu efectul său; dacă însă trebucşte să se
tamentelor sunt aplicabile dispoziţiunile aprecieze întinderea dispozițiunei, suma
art. 1157 ce. civ. fr. (978 c. civ. rom.), sau cantitatea legată, interpretarea sc va
Prin urmare, când o clauză testamentară
I/C

face în favoarea moștenitorului și contra

este primitoare de două înţelesuri, ea se legatarului. (Merlin. Questions de droit,
interpretă în sensul ce poate avcă un Legs, $ 1: Coin-Delisle, Commentaire,
eicct, iar nu în acela ce nar puteă pro- Art, 1002. No. 14: Duranton, IX, No. 567,
duce nici unul. (Coin-Delisle, Commen- 365, 5369: Demolombe,, XXI, No. 568, 369,
AS

taire, Art. 1002, No. 10; Demolombe, XXI, 740: Massc et Vergâ sur Zachariae, III. $
No. 742; Massc et Verge sur Zachariae, 490; p. 255, 256; Aubry et Rau, ed.+-a, VII,
III, $ 490; p. 255; Aubry et Rau, ed. 4-a, $ 712, p. 464; Dalloz, Rep., Dispositions
VII, $ 712, p. 461: Josserand, III, No. 15»5; entre vifs, No. 5303; Laurent, XIV, No.
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 163; Josscrand, III, No. 1555; Alexau-
UI

171; C. Hamangiu, [. Rosctti-Bălănescu dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 171, 175;
si AL. Băicoianu, III, No. 1307; Comp.: Comp.: Humangiu, A. Rosetti-Bălă-
Laurent, XIV, No. 163). nescu şi Al. Băicoianu, TIT, No. 1507).
98, Deasemenea când termenii sunt
BC

1023. De câte ori va există îndoială

primitori de două înţelesuri, ei se inter- în privința formelor legale ale testamen-
pretă în sensul care convine mai bine tului, ea se -va interpretă în favoarea
-“

— 205 —-
 Art. 887 DESPRE "DISPOZIȚIUNILE TESTA MENTĂARE Codul civil

moștenitorului şi contra legatarului. (De- 109. Iribunalele nu pot să se bazeze

RY
molombe, XXI, No. 190 bis; Troplong, pe documente străine testamentului sau
Donations et testaments, III, No. zi; pe împrejurările cauzei, pentru a creă
Laurent, XIII, No. 457; Alexandresco, ed.. dispoziţiuni cari nu există în testament
2-a, IV, partea II, p. 136, nota 1, 175). sau pentru a modifică dispoziţiunile com-
plect clare și precise ale testamentului.

RA
*104. Tribunalele vor căută proba în-
tenţiunei testatorului în însuşi actul cali-: (Demolombe, XXI, No. 740; Aubry ct Mau.
ficat de testament, iar nu în alte acte ed. 4-a, VIL, S 712, p. 459: Danoz, Rep.
"străine de testament. (Coin-Delisle, Com- Suppl., Dispositions entre vifs, no. 853:
mentaire, Art. 1002, No. +; Vazeille, Suc- Laurent, XLUI, No. 458: Iluc, VI. No. 2663
cessions, Art. 969, No. 2; Dalloz, Râp., Baudry ct Colin, Donations et testaments,

LIB
Dispositions entre vifs, No. 249; Lau- II, No. 1848; Josserand, III, No. 1533: C
rent, XIII, No. 106, 112, 128; Huc, VI, No. Hamangiu, ]. Nosetti-Bălănescu şi .-.. Băi-
260; Baudry et Colin, Donations et tes- coianu, III, No. 13060, 1308).
taments, II, No. 1845 Bis; Comp.: Alexan- 110. Când incertitudinea este privi-
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 174, 175). toare numai la unele detalii secundare
105, Pentru interpretarea testamente- ale dispoziţiunci testamentare, dovada

Y
lor, tribunalele nu vor puteă admite do- poate îi făcută prin orice mijloc de na-
vada cu marturi, chiar dacă ar există un- tură a înlătură nesiguranța. (Watioz, Rep.
început de dovadă scrisă, Dispositions entre vils, No. 5494).

SIT
deoarece a-
ceastă probă nici nu poate creâ dispo- (d. Tribunalele interpretă în mod
zițiuni, nici nu poate să modifice sau să suveran testamentele, sta ilind aim dis-
„explice dispoziţiunile care există. (Coin- pozițiunile sale care a fost intenţiunea
Delisle, Commentaire, Art, 1002, No. 15; testatorului; această interpretare consti-
Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, No. tue o chestie de fapt care nu este supusă
cenzurei casaţiei. (Demolombe, XXI, No.
5495: Contra: Duranton, IX, No. 573: Au-
R
bry_ et Rau, VII, $ 712, p. 460; Laurent, 758; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 712, p.
XIII, No. 129; XIV, No. 161; Alexandrescv, 460, 462; Huc, VI. No. 315: Josserand, TIl,
VE
ed. 2-a, IV, partea II, p. 175). No. 1555; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
106, Tribunalele vor puteă “luă în tea LI, p. 170; C. Hamangiu. |. Rosetti-
considerare faptele și documentele Bălănescu și Al. Băicoianu, III, No. 1506).
ex-
terioare cari pot explică sensul dispozi 112. Tribunalele vor determină în
-
jiunilor testamentare, în cazul câna tex- mod suveran: voinţa testatorului. per-
NI

tul testamentului este insuficient pentru soana legatarului,: obiectul şi întinderea

a se putea determină care a fost legatului. (Demolombe, XXI, No. 738: Au-
ade-
vărata gândire a testatorului. u.aurent, bry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 657, p. 75.
ALI, No, 128, 129; Josserand, Ill, $ ZI2, p. 462; Laurent, XIII,
U

No. 456 urm.;

bis, 1555; Alexandresco, ed. 2-a, No. 1532
lluc, VI, No. 266; Baudrv et
tea ÎI, p. (74, 17; C, Ilamangiu, IV, |. par-
Colin, Dona-
Ro- tions et testments, ÎI, No. 1842, 2269: A-
setti-Bălăne scu și Al. Băicoianu, III, lexandresco, ed. 2-a, IV, partea
No. II, p.
AL

15306). ! - 125; C. Hamangiu, IL. Rosetti-Bălănescu și

197. Aceste împrejurări “AL. Băicoianu, LII, No. 1306).
vor puteă însă să fie invocate exterioare 113. Tribunalele vor aveâ dreptul să
cercetă voinţa testatorului, pentru au
numai în mod interprete testamentele numai dacă dis-
subsidiar şi accesoriu și pozițiunea este îndoioasă și cu două în-
TR

numai dacă a-
ceastă : voință rezultă . mai sînuu şi în (elesuri şi cu condiţiunea ca să nu se re-
mod principal din termenii testam facă testamentul prin această interpre-
(Coin-D elisle, Commentaire,
entului.
Art, "1002, tare; instanța de recurs va aveă dreptul
"No. 15; “Toullier, VI, No. 316; Durant să cerceteze dacă
on, existau două aceste
IX, No. 561; Demolombe, condițiuni când s'a interpretat o
EN

urm.; Aubry et Rau, ed. 4-a,XXI, No. 739

zițiune testamentară. (Dalloz, Rep., dispu-
text şi nota 6, p. 461; Laurent, VII, Ş 212, Dis-
positions entre vis, No. 3507; Suppl., Dis-
125, 129; XIV, No. 157, 16t; XIII, No.
positions.entre vifs, No. 818; Huc, VI, No.
206; Baudrv et Colin, DonatiHuc,
ons ct
VI, No.
513; Alexandresco,
taments, II, No. 1847; Planiol, tes- ed. 2-a, IV, partea TI,
p. 170; C. Hamangiu, [. Rosetti-Bălănescu
I/C

274S; Jossera IL, No.

nd, III, No. 1555; Alexan- şi AL. Băicoianu, III, No. 1508).
dresco, ed.'2-a, ,
IV, partea II. p. 174: (14. Tribunalele, când interpretă un
„ Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu
Băicoianu, III, No. 1306). şi AL testament, nu au dreptul să denatureze
108, li ceeace priveşte termenii testamentului. (Iuc, VI. No.
AS

nesiguranța 266; Bâudry et Colin, Donations et tes-

asupra persoanei care este beneficiara
testamentului, intențiunea testato taments, ÎI, No. 1845 ter; Josserand, III,
rului în No. 1553; Alexandresco, ed. 2-a,
această privință va putea fi interp par- IV,
chiar prin ajutorul faptelor şi împrej
retată tea II, p. 170; C. Iamangiu, 1. Rosetti-Bă-
u- lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1309).
UI

rărilor exterioare testamentului.

Rep., Disposi (Dailoz, 115. Curtea de Casaţie are dreptul să
tions entre vifs,
Suppl., Dispositions entre vifs, No.NO. 3439: cenzureze, dacă tribunalele cu ocazia in-
Laurent. XII, No. 4$7, 459: Tue, VI, 8%; terpretării testamentelor, nu au denatu-
Noy. rat termenii lor şi nu au înlăturat efec-
BC

516; C. Hamangiu. IL Rosetti-Bălănescu

AL: Băicoianu, II,
si tele legale ale dispoziţiunilor testamen-
No. 1306). tare. (Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 712,
. -

— 206 —
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 887

p. 402; Baudry et Colin, Donations cet dresco, ed. 2-a, 1V, partea IL. p. 159; Con-

Y
testaments, LI, No. 1546; C. Hamangiu, 1. tra: Laurent. XIII, No. 494, 495). .
Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III. 122, Dispoziţiunea testamentară . fă-
“No. 1309). cută în favoarea unui animal sau a unui

R
116. Tribunalele vor apreciă şi deter- imobil nu poate constitui un legat, ci o
mină în mod suveran, după împrejurări, simplă sarcină pe care trebueşte s'o exe-

RA
identitatea persoanei care este chemată cute moştenitorul festatorului îngri-
să beneficieze de dispoziţiunile testamen- jind de animal. sau de imobil. (Demo-
tare, apreciere care scapă cenzurii Curţii lombe, XVIII, No. 617: Aubry ct Rau, ed.
de Casaţie. (Dalloz, H6p., Dispositions 4-a, VII, $ 649, nota 10; Dalloz, nep., Dis-
entre vifs, No. 3455; Suppl., Dispositions positions centre vifs,:- No. 5462).
entre _vifs, No. 831; Alexandresco, ed.

LIB
123. Când testatorul a instituit ca
2-a, 1), partea II, p. 154). moştenitori pe toți moştenitorii săi de
117. Când testatorul declară în tes- drept sau rudele sale colaterale cele mai
tamentul său că institue ca moştenitori apropiate pentru ca să se împartă succe:
pe o persoană şi copiii săi, copiii vor ve- siunea între ci în părți egale, partajul
ni în concurență cu tatăl lor. (Dalloz, nu se va face câte jumătate pe fiecare
Rep., 'Dispositions entre vils, No. 5458; A- linie, ci succesiunea trebueşte îmnărţită

ITY
lexandreseo, ed. 2-a, ÎV, partea LI, p. 159). în porţiuni egale câţi moştenitori "sunt,
118. Când testatorul desemnează pe fără distincţie de linic. (Laurent, XIII, No.
legatari numai prin gradul lor de” rude- 500).
nie, fără a le desemnă numele, tribuna- 124, Repetarea aceluiaş lesat în pro-
lul pentru a determină întinderea dispo- fitul aceleeaş: persoane nu permite lega-
ziţiunei, trebueşte să ia în consideraţie,
înainte
cari
de toate, împrejurările din
poate rezultă preciziunea voinţei
sale. (Dalloz, Râp., Dispositions entre viis,
RS
tarului să pretindă legatul decât odată,
când este vorba de un corp cert. (Dal-
loz, Râp., Dispositions entre
3984).
viis, No.
-
No. 5452; Suppl., Dispositions entre vifs, 125. Dacă însă legatul priveşte ov
IVE
No. 854; Laurent, XII No. 491; Baudryv sumă de bani, repetarea Icgatului în două
et Colin, Donations et testaments, II, No. testamente deosebite, dă dreptul lepata-
1842 ter, 1845). rului să reclame executarea amândoror
119. Când testatorul întrebuinţează legatelor. (Merlin. Râpertoire, Legs, sec-
în testamentul său cuvântul: „copii“, tre- tion +, $ 3, No. 22: Dalloz, Ben. Dispo-
bueşte a se cercetă care este sensul pe sitions entre vifs. No. 5984).
UN

„care testatorul a înţeles să-l dea acestei 126. Chiar dacă repetarea legatului
expresiuni, deoarece se poate ca prin a- unci sume de bani are loc în acelaş tes-
cest cuvânt să fi înţeles toţi descendenţii tament, legatarul are dreptul să reclame
de orice grad. (Merlin, Repertoire, En- amândouă legatele. (Delvincourt, II, p.
fant, $ 2. No. 2; Dalloz, Râp» Dispositions 328, nota; Demolombe, XXI, No. 542; Dal-
entre vis. No. 3452; Laurent, XIII, No. 491: loz, Rep., Dispositions entre vils, No. 3954:
Iuc, VI, No. 317; Baudry et Colin, Dona- Contra: Merlin. Questions de droit, L.egs
AL

tions et testaments, Il, No. 1842 ter; A- 1).

lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 127, Pentru ca legatul să armă fiinţă
158; C. Hamangiu, I]. Rosetti-Bălănescu trebueşte ca legatarul să-şi . manifeste
şi Al. Băicoianu, III, No. 1315). voința sa că-l primeşte, deoarece nimeni
TR

120. Dacă nu se stabileşte că testa- nu poate fi silit să accepte un legat, fără

torul prin cuvântul: „copii” a vrut să voia sa. (Laurent. XIII, No. 550; Alexan-
înţeleagă numai pe copiii propriu işi, dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 179; C.
acest cuvânt va cuprinde pe toţi, descen- Hamangiu, 1. Rosetti-Bălăneseu şi al.
denţii de orice grad. (Merlin, Repertoire, Băicoianu, III, No. 1318).
EN

Entant, $ 2, No. 2: Demolombe, XIĂ, No. 128. La acceptarea şi renunțarea la

75; Dalloz, Rep, Dispositions entre vils, legate, se vor aplică regulele prevăzute
No. 5453; Huc, VI, No. 517; Comp.: A- de lege la succesiunile ab intestat, şi nu-
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. mai acele cari cuprind aplicarea drep-
158; Contra: Laurent, XIII, No. 491). tului comun iar nu şi acele dispoziţiuni
I/C

12. Dispoziţiunea testamentară fă- excepționale şi care trebuesc aplicate nu-

cută în favoarea nepoților testatorului, mai în cazurile anume prevăzute de lege.
cuprinde şi pe nepoatele sale, deoarece (Planiol, III, No. 2731; Colin et Capitant,
când testatorul se serveşte, pentru a de- III, No. S80; Josserand. II, No. 1469;
AS

semnă pe legatari, de termenii de gen Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea II, p.
masculin a căror înţeles se poate întinde 178; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi
şi la sexul femenin. există prezumpţiunea Al. Băicoianu, III, No. 1317).
că el s'a servit de acest termen în sensul 129. Acceptarea unui legat poate fi
cel mai larg, afară de cazul când din pură şi simplă sau sub beneficiu de in-
UI

ceilalţi termeni ai testamentului re- ventar. (Josserand, III, No. 1469: Alexan-
zultă în mod ncîndoios că testatorul a dresco. ed. 2-a. TV. partea II, p. 179)..
voit să restrângă înțelesul acestor ter- 130. Acceptarea unui legat nu este
meni numai la genul masculin. (Dalloz, valabilă decât dacă este făcută de o per-
BC

Râp., Suppl., Dispositions entre vifs, No. soană. capabilă să se oblige. (Merlin Re-
556; Huc, VI, No. 318; Comp.: Alexan- pertoire, Legataire, $ 4, No. 4; 'Dalloz,

— 207 — ,
 Art. 887 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil
Rcp., Dispositions entre viis, No. 3553; tul. (Merlin, Râpertoire, Legataire, $ +,

Y
Suppl., Dispositions entre viis, No. 877). No. 5; Troplong, Donations et testaments,
131. Acceptarea unui legat făcută.de LI, No. 2155; Dalloz, Râp., Disposiuons
o persoană incapabilă, fără îndeplinirea entre _vifs, No. 5558)..

AR
formalităţilor cerute de lege, este vala- 138. ln cazul când legatarul a înce-
bilă numai dacă foloseşte legatarului, tat din viaţă înainte de a se fi pronunţat
dacă însă îi este dăunătoare nu-i poate dacă acceptă sau renunţă la -legat, mo-
fi opusă. (Merlin, Repertoire, L6gataire. ştenitorii săi vor puteă fiecare în parte
$ 4, No. 4; Dalloz, Rep., Dispositions entre acceptă sau renunţă la. partea lor din

R
vifs, No. 3555). legat. (Merlin, Râpertoire, Lâgataire, $ 4,
132. După o părere, dispoziţiunile No. 5; Demolombe, XXII, No. 532; Bau-

LIB
art. 788 ce. civ. fr. (699 c. civ. rom.) își dry ct Colin, Donations et testaments, Il,
găsesc aplicațiunea nn numai la succe- No. 2278; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
siuni, ci şi la legate, așă încât creditorii tea IL, p. 182). ! |
legatarului au dreptul să accepte un * 1389, Art. 695 c. civ. rom., dela ma-
legat în locul şi pentru debitorul lor. teria succesiunilor, care oblisă pe mo-
(Merlin, Râpertoire, Legataire, $ 4, No. 3; ştenitori să accepte sub beneliciu de in-
Demolombe, XXII, No. 337; Troplong, Do- ventar, atunci când nu sunt toţi de acord

ITY
nations et testaments, III, No. 2159; “asupra acceptării sau repudierei succe-
Masse et Verg6 sur Zachariae, Il, $ 503, siunci, este derogatoriu dela dreptul co-
p. 302; Aubry et Rau, cd. j-a, VII, $ mun şi nu se poate deci întinde la ma-
726, p. 532; Laurent, XIII, No. 559; Huc,. teria jegatelor. Prin urmare, moştenitorii
VI, No. 519; Baudry ct Colin, Donations legatarului care moare înainte de a fi
ct testaments, II, No. 2286: Colin et Ca-
pitant, III, p. SS0: Josserand, III, No. 1587;
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p.
186; C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi nal;
RS
acceptat, au la rândul lor facultatea de
a acceptă sau a repudiă legatul. Acest
drept aparţine fiecărui moştenitor perso-
așă încât unii dintre
AL. Băicoianu, ÎN, No. 1321). pot acceptă pur
moştenitori.
şi simplu, alţii pot ac-
VE
133, După altă părere, numai lega- ceptă sub beneficiu de inventar, iar alţii
“tarul singur poate acceptă legatele fă- pot reniunţă la legat. (C, Hamangiu, ].
cute în favoarea sa, iar nu și creditorii Rosetii-Bălănescu şi Al, Băicoianu, III,
"săi, afară 'de cazul când renunţarea No. 1326).
legatarului este făcută în scopul de a „140. Legatarul a două legate deose-
NI

dăună creditorilor săi. (Dalloz, hp., Dis- bite şi care nu sunt indivizibile, poate
ositions entre viîs., No. 3565; Suppl. acceptă unul dintre legate şi să renunțe
ispositions entre vifs, No. 878). da celălalt, afară de cazul când testato.
134. Pentru ca acceptarea unui legat rul a înţeles ca ambele legate să formeze
LU

să fie valabilă, trebueşte ca legatarul să un tot indivizibil. (Merlin, Râpertoire, Le-

știe cu ce titlu i-a lăsat defunctul bunul gataire, $ 4, No, 5; Deimnolombe, XXII, No.
pe care este chemat a-l primi. (Merlia, 551; Dalloz, Râp., Suppl., Dispositions en-
Repertoire, Legataire, $ 4, No. 5; Dalloz, tre vifs, No. S79; Laurent, XIII, No. 550;
Rep.» Dispositions entre vifs, No. 3556: Huc, VI, No. 519; Baudryv ct Colin, Do:
Laurent, XIII, No. 551; Alexandresco, ed. nations et testaments, Il, No. 2279: A-
A

2-a, IV, partea II, p. 180, 181). | lexandresco, cd. 2-a, IV, partea II, p. 181,
135. Lesatul făcut sub. condiţiune 182; C. Iamangiu, [. Rosetti-Bălănescu
TR

suspensivă nu poate fi acceptat înainte şi AL. Băicoianu, III, No. 1320).

de îndeplinirea condiţiunei. (Merlin, RE- 144, Legatarul a două legate poate
ertoire, Legataire, $ 4, No. 5; Troplong, acceptă numai unul din cle, chiar dacă
onations et testaments, III, No. 2150; ele sunt reunite în acecaş
_ Dalloz. Râp., Dispositions entre vifs, No. dispoziţiune.
(Merlin, Repertoire, Legataire, $ 4, No.
EN

5557: Contra: Laurent, XIII, No. 551; Jos- 5; Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs,
serand,. I[I, No. 1587; Alexandresco, ed, No. 5559).
2-a, IV, partea II, p. 181). 142, Când sau tăcut aceleaşi per-
136. Lcgatul nu poate fi acceptat nu- soane mai multe. legate, din care unele
mai pentru o parte şi respins pentru cea- sunt cu sarcine, după o părere,
I/C

legata-.
laltă parte, deoarece acceptarea unui le- rul poate acceptă numai legatele libere
gat nu poate fi divizată. (Merlin, Râper- de sarcine şi să renunţe la legatele cu
toire, Legataire, $ 4, No. 5; Troplong, Do- sarcine, afară de cazul când testatorul ar
nations et testaments, 1V, No. 2153: Dal- fi manifestat o intenţie contrară. (Demo-
loz, Râp., Dispositions entre vis, No. 3558: lombe, XXII, No. 331; Dalloz, Rep, Dis-
IAS

Baudry et Colin, Donations et testaments, positions entre _vifs, No. 4368: Alexan-
II, No. 2277; Josserand, III, No. 1587; Co- " dresco. ed. 2-a IV, partea II, p. 182, nota 2).
lin ct Capitant, III, p. SS0; C. Hamangiu, 143, După altă părere, în acest caz,
JI, Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, legatarul este obligat sau să accepte toate
No. 1320: Contra: Laurent, XIII, No. 553; legatele sau să renunţe la toate, (Coin-
U

Comp.: iDemolombe, XXII, No. 531; A- Delisle, Commentaire, Art. 1043, No. 1;
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 181). Troplong, Donations ct testaments, IV,
137. Dacă legatarul a declarat că ac- No. 2455).
BC

ceptă legatul numai în parte, trebuește 144, Forma acceptării legatelor este
considerat că a renunțat la întreg lega- supusă regulelor de drept comun. (De-

— 208—
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 887

mante ct Colmet de Santerre, IV. No. uteă renunță la legat. (Demolombe,

RY
19+ bis, II; Laurent, XIII, No. 550: Huc. ANII, No. 5355; Laurent, XIII, No. 553; A-
VI, No. 319; Baudry et Colin, Donations lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 185;
et testaments, II, No. 2272; Josserand, III, C. Hamangiu, |. Rosetti Bălănescu şi AL,
No. 1469; Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea Băicoianu, III, No. 1319).
II, p. 179; C. Hamangiu, Î. Rosetti-Bălă- 153, In cazul când legatarul obţine

RA
nescu şi Al. Băicoianu, LII, No. 1518). anularea acceptării şi renunţă la legat,
145, Acceptarea lepatelor poate fi ex- legatul va profită acelor cari l-ar fi cules
presă sau tacită. (Merlin, Repertoire, L6- dacă testatorul nu-l făecă. (Dalloz, Râp.,
gataire, $ 4, No. 1; Laurent, XIII. No. 550; Dispositions entre vifs, No. 4569).
Huc. VI, No. 319: Baudry et Colin. Dona- 154. După o părere, legiuitorul când

LIB
tions et testaments, II, No. 2273; Planiol, a înscris în codul civil art. S97. a înţeles
III, No. 2731; Josserand, III, No. 1469; A- să asimileze pe legatari cu moștenitorii
lexandresco, ed. 2-a, 1V, partea II, p. 17a; cari acceptă succesiunea sub beneficiu de
C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi Al. inventar şi să supună pe legatari la regu-
Băicoianu. III, No. 1318). lele la care este supusă acceptarea be-
146, Pentru ca să existe acceptare neficiură a moștenitorilor, în special la
expresă a unui legat nu este necesar un declaraţiunea la grefa tribunalului pre-

Y
act scris. (Laurent, XIII, No. 550: Baudry scrisă de art. 704 e. civ. rom. Prin urmare,
et Colin. Donations et testaments, II, No. potrivit acestei păreri, legatarul care

SIT
2274; Planiol, III, No. 2751; Josserand, voeşte să beneficieze de dispoziţiunile art.
III, No. 1469; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, S97 c. civ. rom, va trebui, ca şi moșteni-
partea II, p. 179; C. Hamangiu, |. Ro- torul, să facă declaraţie la grefa tribu-
setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. nalului. (Alexandresco, ed. 2-a, IV. par-
1518). tea II, p._ 219). ,
(47. Acceptarea tacită a unui legat 155. După altă
R părere, obligaţiunca
poate rezultă din orice fapte sau acte legatarului universal este limitată intra
cari implică din partea legatarului vo- vires emolumenti, cu condiţiunea ca să
VE
ința de a profită de legatul ce i s'a făcut. facă un inventar, independent însă de
(Merlin, Repertoire, Legataire, $ 4, No. î; vreo declarațiune ca aceca a moştenito-
Laurent, XIII, No. 550; Baudry et Colin, rului beneficiar. (Nacu, II, p: 575:;_ Matei
Donations et testaments, II, No. 2275; A- Cantacuzino. p. 300, 301, 346: C. Ilaman-
lexandresco, ed. 2-a, 1V, partea II, p. 180; giu, ]. Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu,
NI

C. Hamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu și Al. LII, No. 1322).

Băicoianu, III, No. 1518). 156. Legatarul nu este obligat a
„148. Actele de conservare, de îngri- primi legatul ci poate să renunţe la cl.
jire şi de administraţie provizorie nu im- (Alexandresco. ed, 2-a, IV, partea II, p.
U

plică acceptarea tacită a legatului din 179, 185: C. Iamangiu, I. Rosetti-Bălă-

artea legatarului. (Merlin, Repertoire, nescu şi Al. Băicoianu, Îll, No. 1318).
&gataire, S$ 4, No. 1: Laurent, XIII, No. 1557, Renunţarea la un legat nu poate
AL

550; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea II, aveă loc decât după încetarea din viaţă
p. 180). a testatorului, deoarece numai atunci se
149. Tribunalele vor apreciă în mod deschide dreptul legatarului. (Demo-
suveran, dacă din actele şi faptele lega- lombe, XXII, No. 330; Josserand, LII, No.
tarului, rezultă o acceptare tacită a le-- 1587; Alexandresco, ed. 2-a, IV. partea
TR

gatului. (Baudry et Colin, Donations ct II, p. 185).

testaments, II, No. 2276; C. Hamansiu, 158. Pentru ca o persoană să poată
L, Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, XII, renunță la un legat, trebueşte ca ca să
No. 1318). fie capabilă. (Alexandresco, ed. 2-a, IV,
partea II, p. 185).
EN

150, Acceptarea unui legat nu poate

să aibă loc decât după. încetarea din 159. Persoanele incapabile vor re-
viaţă a testatorului. deoarece numai din nunţă la legate numai prin cei chemaţi
acest moment se deschide dreptul lega- a lucră în numele lor sau a-i asistă. (De-
tarului. (Josserand, III, No. 1587; Alexan- molombe, XAII, No. 326; Troplong, Do-
nations ct testaments, LV, No. 2154: A-
I/C

dresco, ed. 2-a. 1V, partea II, p. 181).

151. Acceptarea odată făcută în mod lexandresco. cd. 2-a, IV, partea II. p.
legal, leagă pe legatar, care nu mai poate 183).
renunță la legat. (Merlin, Repertoire, Lâ- 160. lemeca măritată nu poate re-
xataire, $ 4, No: 8; Troplong, Donations nunță la un legat decât cu autorizaţia
AS

et testaments, IV, No. 2149; Balloz. R6p.. bărbatului sau a justiţiei. Alexandresco,
Jispositions entre vils, No. 3362; Laurent. cd. 2-a, IV, partea II, p. 183, nota 2).
XIII, No. 555; Josserand, III, No. 1469: 164. Renunţarca la legatele singulare
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. nu este supusă nici unei forme speciale
182; Hamangiu, ÎI. Rosetti-Bălănescu şi poate fi atât expresă cât şi tacită.
UI

şi Al. Băicoianu, III, No. 1319; Comp.: (Baudry ct Walhl, Successions, II, No.
Demolombe, XXII, No. 334). 2237: Baudry ct Colin, Donations et tes-
"152, Dacă însă acceptarea unui le- taments, II, No. 281; Josserand, III, No.
1510; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
BC

gat a fost făcută din eroare, prin violenţă

sau dol sau de un incapabil, ea va puteă. II, p. 185: C. Hamangiu. |. Rosetti-Bălă-
fi anulată şi în acest caz legatarul va „_nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1319).:
14
19305 — Codul Civil adnotat, — VII
— 209—
 |

Art. 888 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

162, In cecace priveşte renunţarea suveran dacă din actele şi faptele lesa-

Y
la un legat universal sau cu titlu univer- tarului rezultă o renunțare la legat.
sal, după o părere, ea nu se poate face (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p.
decât la grefa tribunalului, deoarece a- 185). - o

AR
cesta ţine locul moștenitorilor şi trebueşte - 166. Odată renunţarea făcută, legata-
făcută în aceleaşi forme ca şi renunţarea rul nu mai poate acceptă legatul, decât
la succesiunea ab intestat. (Demolombe, în cazul când va fi cerut și obţinut anu-
XXII, No. 527; Troplong, Donations et larea renunţării pentru cauză de inca-
testaments, |V, No. 2155; Aubry et Rau, pacitate, eroare, dol sau violenţă. (De-

R
ed. 4-a, VII, $ 726, p. 551; Comp.: 'Jos- molombe, AXII, No. 335: Laurent, XIII,
serand, III, No. 1469). No, 556; Josserand, III, No. 1587; Alexan-

LIB
163. După altă părere, dominantă, dresco. ed. 2-a. IV, partea II, p. 185). ,
dispoățiunile dela renunţarea la succe- 167, Art. 790 c. civ. fr. (701 c. cir.
siunea ab intestat nu-şi găsesc aplicaţiu- rom.) dela suceesiunile ab intestat nu-și
nea la renunțarea la legate, chiar uni- găseşte aplicaţiunea la legate; prin ur-
versale sau cu titlu universal, şi renun- mare, legatarul. în urma renunțării sale,
jarea şi în aceste cazuri nu este supusă nu ar mai puteă să accepte legatul,:chiar
nici unei forme speciale, putând fi ex- dacă el nu ar fi fost primit de nimeni.

ITY
»resă sau tacită. (Demante et Colmet de deoarece prin renunțare el şi-a exercitat
Santerre, IV, No. 194 bis, II; Laurent. dreptul său. (Laurent, XIII, No. 537; A-
XIII, No. 554; Iuc, VI, No. 319: Baudry lexandresco, ed..2-a, IV, partea II, p. 185;
ct Colin, Donations et testamenis, II, No. Contra: Demolombe, AL No. 533; Tro-
2983; Planiol, II, No. 2751; Alexandresco, long, Donations et testaments, Î, No. 2%;
V, No. 2158; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII.
ed. 2-a,
mangiu, |.
IV,

coianu, III, No. 1518).

164. Pentru
.
partea
Rosetti-Bălănescu
ca
II, p.

un act
185,

al
184;
și Al.
C. Ha-

legatarului
Băi-
RS $ 726, p. 551; Baudry
et testamenis, II, No. 2255; Colin et Capi-
tant, III,p. 880; Josserand. II, No.
et Colin, Donations

1557: C.
să fie considerat drept o renunțare la Hamangiu, IL. Hosetti-Bălănescu şi Al.
legat, trebuceşte ca din cl să se deducă Băicoianu, III, No. 1319).
VE
în mod neîndoios 'renunţarea şi să nu I6R. Legatele deşi sunt translative de
fie susceptibil de altă interpretare, de- proprietate, nu sunt supuse formalităţii
oarece renunțările la drepturi nu se pre- transcricrei, când au de obicet imobile.
supun niciodată, (Demolombe, XXII, No. (C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al.
Băicoianu, III, No. 1527; Comp.:- Alexan-
NI

323; Troplong, Donations et testaments,

III, No. 2156, 2157; Laurent, XIII, No. 555: dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 341 urm.).
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea IÎ, p. 169. A se vedcă: art. 925 şi 926 din
184, text şi nota 5). codul civil cu notele respective.
LU

165. Tribunalele vor apreciă în mod

„Secţiunea IV. — Despre legatul universal.

Art. 888. — Legatul universal este dispozițiunea prin care

A

testatorele lăsă după moarte-i, la una sau mai multe persoane

universalitatea bunurilor sale. (Civ. 807, 856, 889 urm., 894, 899,
TR

928, 929; Civ. Fr. 1003),

Tezt Jr. „Art. 1003. — Le legs universel est la disposition testamentaire par
laquelle le testateur donne ă une ou plusieurs personnes Puniversalit des biens
EN

qu'il laissera & son dâets.

Bibliografie (continuare).
I/C

CossrANTINESCU Jiu. N., Despre testamente, p. 78 urm.

INDEX ALFABETIC Drepturi personale 44, Legat conjunct 10, ti

(la doctrină). Eroare 38. 12,54.
2,51 ” ”
IAS

Eventualitate 1, 3,4,&, î7, Legat condiţional 1,

Acţiune 44. 4 Condiţiune +1. 29, 45—4. Legat cu termen 41,
Apreciere suverană 21, 3), + Conyunct 10, 14, 12, 51. Executor testamentar 36, Legat cu -titlu universal
3
+0, ki, 51, - Cotita'e disponibilă 20, 21, 4. - 11, 10, 21—23, 45, 49,5),
Avantaj real 4, 8,9, Creanţe 4, Exemple 34. sa,
Caducitate 45, Creşterea legatelor 45. Imobile 2, 5, 20, 27, Legat particular 6,7, %,
Calificare, a se vedea cu- Curte de casaţie 40. Incapacitate 46. - 20, 24, 25, 27, 20, 30, 4,
vintele: „Apreciere su- Deces 8,4, 15, 18, 341, 4, Incetare din viaţă 2,3, 15, 32, 30, 43, 40, 40, 49, 50, 5,
U

verană“, 43, 46 18, 41, 42, 33, 46. Legat pur şi simplu si.
Caractere 3, î, 3i, Definiţie î, 2. Incompătibilitate 37, L.epatul surplusului 23, 24,
Colegatari 10, 14, 17, 4%, Denumire 34 Instrăinare 42, 25,
BC

54, 52 Deschiderea succesiunei 3. Intenţie 4, 12, 13, 21, 35, + Lepgatul unci succesiuni
Comune 19, Donaţiune 42, 33, 35, 39, 330, 4, 46, 53, „7
Concurs 3, Drepuuri 44 Interes 5, 5). Legat universal 1 urme
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 898

Minori 18. hedu cţiune 58. 2305; Josserand, IE, No. 1465: C. Haman-

RY
Maarte 2, 3, 15,18, 4,:P, Renunţare 3, 21,46, 47, 4.
13, 46, Revocare 57.
iu, ]. Rosetti-Bălănescu şi „Al. Băicoianu,
Mobile 2, 5, 26, 9î. Simulaţie 53. MIL, No. 1349, 1350).
Moştenire 6, 7. Stabiliment de utilitate 5. Legatul tuturor lucrurilor mobile,
Moştenire ab intestat 21. publică 49. chiar când nu sunt imobile în succesiune,
Moştenitori legitimi 50, 35, Succesiune, :a se vedea
nu constitue un legat universal. (Tro-

RA
Muştenitori rezevatari 15— cuvintele: „Aloştenire:,
18, 20, 21, 4%. „Moştenitor”. plong, Donations cet testaments, IV, No.
Nudă proprietate 29, 3, Surplus 23, 24, 25, 1775; Baudry ct Colin, Donations ct tes-
le . Termen 1. -
Nulitate 40, 50, 53—509. Termeni sacramentali 3, taments, II, No. :2306).
Partaj 14, 31, 52. 6. Legatul unci succesiuni ce a cules
Parte disponibilă 20, 21, Trimetere în posesiune 42, - testatorul, nu constitue un legat univer-

LIB
Patrimoniu 2. Universalitatea bunurilor,
Pluralitate de legatari 10— a se vedeă cuvântul:
sal sau cu titlu universal, ci un legat
14, 47, 48, 51, 52. „Vocaţiune“, şi 1,2, 4, particular. (Coin-Delisle, Commentaire.
Posesiune 4, 9,17, 18, 20, 32, N, 46. Art. 1005, No. 20; Toullier, V, No. 519:
Prezumpţiune 25. Uzufruct 29, at, 32, Duranton, IX, No. 250, 231; Demolombe,
Profit, a se vede cuvân- Vindere-cumpărare 42,
tul: „Yocaţiune“. - Vocaţiune 1, 3,4, 8, 17, - XĂI, No. 584; Chabot, Suecessions, II,
Proprietate 4, 12. 29, 45—p. Art. S7i, No. 1; Aubry et Rau, ed. 4-a,
VII, $ 714, p. 467; Dalloz, Rep., Disno-

Y
Punere în posesiune 42, Voinţă, a se vedeâ cuvân-
Recurs 40. - tul: „Intenţie“,
sitions entre vifs, No. 5527: Laurent, XIII,
No. 531; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-

SIT
Doctrină, tea II, p. 192, 243 text şi nota 2).
7. Această soluţie are loc chiar dacă
|. „Legatul universal este dispoziția succesiunea căzută testatorului ar formă
testamentară prin care tostatorul lasă singură obiectulisuecesiunei sale proprii.
eventual, la una sau la mai multe per- (Demolombe. XXI, No. '584: Dalloz, R6p.,
soane universalitatea bunurilor ce el va Dispositions entre vifs, No. 5577; Lau-
R
aveă la moartea sa“. (Alexandresco, ed. rent, XIII, No. 531: Alexandresco, ed. 2-a.
2-a. 1V, partea II, p. 1858: Comn.: Matei IV, partea II, p. 192).
VE
Cantacuzino. p. 357: C. Ilamansiu, |. Ro- „ AL doilea caracter al legatului uni-
setti-Bălănescu și Al. Băicoianu, III, No. versal îl constitue dreptul eventual al
1549, 1550). legatarului la universalitatea succesiu-
nei, iar nu avantajul real pe care îl are
2, „Prin. universalitatea bunurilor. se
el din succesiune. (Demolombe. XXI, No.
înţelege complexul tuturor drepturilor
NI

din care se compune un patrimoniu, care 553, 540, 015; Aubry et Rau, ed. s-a, VII,
este susceptibil de mărire sau micșorare 5 714, text şi notele 21, 22, p. 469; Mi-
şi care cuprinde toate bunurile: mobile chaux, Testaments, No. 1î17; Dalloz, Râp.,
Dispositions entre vils, No. 5308, 3582,
U

şi imobile, corporale şi incorporale şi nu

numai cele ce aparţin testatorului în mo- 3586; Suppl., Dispositions entre vifs, No.
mentul facerei testamentului, dar şi acele S85; Laurent, XIII, No. 509 urm.: Iluc,
ce-i vor aparține în momentul morţii VI, No. 520; Baudry et Colin, Donations
AL

sale“. (Alexandreseo, ed. 2-a, IV, nartea ct testamenis, Î. No. 550; II, No. 2289,
2289; Pluniol, LII, No. 2750, 2751; Josse-
II. p. 188, nota 1).
rand, III, No. 1465; Alexandresco, ed. 2-a,
3, Pentru existența legatului univer- IV, - partea II, p. 188; C. Hamangiu, 1.
sal se cere ca legatul să aibă următoarele
Rosetti-Bălănescu și AL. Băicoianu, III,
TR

caractere: ca dreptul legatarului univer- No. 1550).

sal. care este un adevărat moştenitor, să
nu fic mărginit decât prin concursul al- 9. Un legat universal noate: există,
tor drepturi egale şi similare; ca dreptul chiar dacă întreaga succesiune ar fi ab-
legatarului universal să cuprindă în- sorbită de legate particulare. (Coin-De-
EN

treaga succesiune dacă 'drepturile celor lisle, Commentaire, Art. 1003. No. 5; Toul-
cari aveau drepturi similare asupra suc- lier, V, No. 506; Demolombe, XAI, No.
cesiunci dispar prin renunțare sau în- 532, 535: Troplone. Donations: ct testa-
cetarea lor din viaţă
deschi- ments, IV, No. î7e4: Aubry cet Rau, ed.
înainte de
derea suecesiunci. (Dalloz, Râp., Dispo- - 4-a, VII, $ 714, notele 20, 22, p. 469; Dal-
loz, Rep., Dispositions entre vifs,. No.
I/C

sitions entre vifs, No, 3568: Alexandresco,

ed. 2-a, IV, partea II, p. 188: C. Haman- 3578; Josserand. III, No. 1465; Alexan-
iu, Î. Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, dresco, ed. 2-a, LV, partea II, p. 192, 19;
III. No. 1349). C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al.
4. Pentru existenţa legatului universal Băicoianu, III, No. 1350).
AS

este necesar ca testatorul să-şi fi expri-
mat voința de a da drept legatarului la
universalitatea bunurilor sale iar nu fap-
tul legatarului de
succesorale, în lipsă de alte lucruri afară
UI
10. Un legat făcut la mai multe per-
„soane, pentru ca să constitue un legat
universal, trebueşte ca el să fie făcut în
a luâ. toate bunurile mod conjunctiv. (Aubry et Rau, ed. 4-a,
VII, $ Z14—10, text şi nota 3, p. 464, 465;

de cele legate. (Demolombe. XXI, No. 553: Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, No.
Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII, $ 714, p. 40, 5568; Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea
467, 409: Malloz, Rep... Dispositions entre II, p. 194, 195; Comp.: Josserand. Ul, No.
BC

vifs, No. 3573. 5576: Laurent. XIII, No. 1465: C. HMumangiu, L. Rosetti-Bălănescu
505, 508: Iluc, VI. No. 320: Baudry et Co- şi Al. Băicoianu, III, No. 1549. 1353).
lin. Donations ct testaments. Il, No. 2288, |. Astfel dacă se spune: „las toată

- 211
 Art, 888 DESPRE DISPOZIȚIUN ILE TESTAMENTARE Codul civil

averea mea lui A şi Y”, există legat uni- * caracteristica acestui legat îl constitue vo-

Y
versal; dacă. însă se spune: „las jumă- cațiunea eventuală la universalitatea suc-
tate din averea mca lui X şi cealalată ju- cesiunei. (Coin-Delisle, Commentaire, Art.
mătate lui Y*”, există un legat cu titlu uni-

AR
1005, No. 6; 'Toullier, Y, No. 679; Duran-
versal. (Demolombe, 'AXI, No. 537; Mour- ton, .LĂ, No. 184; Demolombe, XXI, No.
lon» I], No. 816, Aubry ct Rau, cd..d-a, vu, 536; 'Troplong, Donations et testaments,:
$ 714, p. 465; Dalloz, Rep, Dispositions IV, No. 1774, 1777; Mourlon, IL, No. 813;
entre viis, No. 55605; Alexandresco, ed. 2-a, Michaux, Testaments, No. 1122: Dalloz, .
IV, partea II, p. 195; C. lamangiu, |. Rep., Dispositions entre vils, No.: 5581;

R
Rosetti-Bălănescu şi: Al. Băicoianu, Il], Laurent, XIL, No. 505, 510; Josse-
No. 1353). | rand, III, No. 1465; Alexandresco, ed. 2-a.

LIB
12, Pentru existenţa legatului univer- IV, partea II, p. 194: C. Hamangiu, |],
sal, nu este absolut necesar conjuncţiu- Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, II|,.
nea între legatarii instituiţi, ci este de- No. 1549).
ajuns ca din termenii' sau din natura dis- 18. Lesatul făcut de un minor mai
pozițiunilor testamentului să reiasă in mare de 16 ani, a universalităţii bunu-
mod neîndoios intențiunea testatorului rilor sale sau a tuturor bunurilor de care
de a tace un legat universal. (Troplons,

ITY
poate dispune după lege, constitue un
Donations ct testaments, IV, No. 1770, egat universal, chiar dacă la decesul său
1723; Baudry ct Colin, Donations et tes- ar fi lăsat moştenitori rezervatari.: (Dal-
taments. II, No. 2301, 2302). loz, Reâp., Dispositions centre vifs, “No.
13. Indicarea părţilor aferente fiecă- 5385).
rui legatar, nu este incompatibilă prin ea 19. Lceuatul universal făcut unei cu-
însăşi cu intenţiunca testatorului de a
face un legat universal, ci trebucşte să
se -cerceteze în celelalte dispoziţiuni ale
testamentului, şi în termenii actului, care
RS
mune sau unui stabiliment public sau de
utilitate publică își păstrează această ca-
litate, chiar dacă autorizaţia de acceptare
ar fi fost acordată numai pentru o parte
a fost voinţa testatorului. (Toullier, YV, din legat. (Demolombe, XXI, No. 602; Au-
VE
No. 505, 506; Duranton, 1, No. 180, 194; bry et:Nau, cd. 1-a, VII, $ 714, p. 466;
Troplong, Donations.ct testaments, Il, Dalloz, Râp., Suppl., Dispositions entre
No. 1769; Aubry et Rau, cd. s-a, VIL $ vifs, No. 894).
714—19, text și nota 4, p. 164; Dalloz,, 20, Legatul cotităţii disponibile san
Rcp., Dispositions entre vils, No. 357i; al părţii 'de care se poate dispune, con-
NI

Laurent, XIII, No. 511; Iluc, VI, No. 520: stitue un legat universal. (Coin-Delisle,
Baudry et Colin, Donations ct testaments, Commentaire, Art. 1003, No. 9; Duranton,
II, No. 2303, 2504; Alexandresco, ed, 2-a. IN, No. 181, 182; Demolombe, XXI, No.
IV, partea II, p. 195; C. Hamangiu, |. 540; Massâ ct Verge sur Zachariae, III,
LU

Rosetti-Bălănescu și AL. Băicoianu, III. $ 457, p. 247; Troplong, Donations et tes-

No. 1555). | taments, IV, No. 1784; Demante et Colmet
(4. Astiel constitue un legat univer- de Santerre, 1V, No. 144 bis, III; Marcade,
sal, dispoziţiunea prin care testatorul Art. 1005, No. 1; Aubry ct Rau, ed. 4-a,
lasă tot ce va posedă la încetarea'su din VII, $ 714, p. 465; Dalloz, Rep., Disposi-
A

viață legatarilor săi pentru a fi împărțit tions' entre vifs, No. 3585; Suppl., Dis-
între ci în părţi egale. (Delvincourt, ÎI, »ositions entre vifs, No. 889; Laurent,
p._ 541; Demante ct Colmet de Santerre, ȘTI, No. 515: Iluc, VI, No. 320; Baudry ct
TR

IV, No. 190 bis, VI; Comp: C. Hamangiu, Colin, Donations et testamenis, II, No.
I. Roseiti-Bălănescu și Al. Băicoianu, LI], 2295, 2296, 2587; Planiol, III, No. 2755: Jos.
No. 1555; Contra: Aubry et Rau, ed. 4-a, secrand, III, No. 1466; Alexandresco, ed.
VII, $ Zi4, p. 463). 2-a, IV, partea II, p. 191; C. Hamangiu,
15. Faptul existenţei unui moştenitor ]. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, [II],
EN

rezervaiar in momentul facerei testamen- No. 1549, 1552). .

tului, nu împiedică pe legatarul căruia 20|, Dacă însă intenţia testatorului,
i-a fost legată universalitatea bunurilor care se va apreciă în mod suveran de
să fie un legutar universal, dacă la de- tribunal, a fost ca porţiunea moștenito-
cesul testatorului, moștenitorul ' rezerva- rilor rezervatari cari renunţă la succe-
I/C

tar este încetat din viaţă. (Baudry et siune, să rămână în succesiunea ab in-
Colin, Donations et testaments, II, No. testat, legatul porţiunei disponibile va
2259; Comp.: Alexandresco, ed, 2-a, '1v, constitui un legat cu titlu universal. (Dal-
partea Ii, p. 194; C. Hamangiu, |. Rosetti- loz, Rep., Dispositions centre viis, No.
Bălănescu și Al. Băicoianu, LII, No. 1349).
IAS

3583; Hamangiu. |. Rosetti-Bălănescu

16. Când există moştenitori rezervatari şi Al. Băicoianu, III, No. 1552).
cari vin la succesiune, legatul universal, 25, Un legat universal poate există
după o părere, se reduce la un legat cu deși există mai multe legate particulare
titlu universal. (Mass6 ct Verge sur Za- şi chiar legate cu titlu universal. „(Du-
charie, VI, $ Zi, p. 146: Dalloz, Rep. ranton, IX, No. 188: Troplong. vonations
U

Dispositions entre vis, No. 5581). et testaments, IV, No. 1774: Dualloz, Rep.
(7. După altă părere,” dominantă, Dispositious entre vils, No. 5586, 3590;
chiar dacă există moştenitori rezervatari Comp.: Baudry_ct Colin, Donations et
BC

cari vin la succesiune, legatul universal testaments, II. No. 2500; Josserand, III,
“îşi conservă această calitate, deoarece No. 1465; C. Iamangiu, ]. Rosetti-Bălă-

— 21 2
Codul civil | „DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 888

nescu și Al. Băicoianu, ILÎ, Ao0. 1549, 1520, deplină proprietate a universalităţii bu-

RY
1352). nurilor. (Coin-Delisle, Commentaire, Art.
23, Dacă testatorul face mai întâi un 1005, Art. No. 11; Proudhon, Usufruit, |,
legat cu titlu universal şi apoi un legat No. 475 urm; Duranton, IX, No. 189;
al surplusului, în acest caz există două Demolombe, XXI, No. 558; Demante et
legate cu titlu universal. (Coin-Delisle, Colmnct de Santerre, IV, No. 144 bis, IV;

RA
Commentaire, Art. 1003, No. 8; Toullier, Michaux, Testamânts, No. 1126; Aubry et
V, No. 512; Duranton, LX, No. 186; Rau, cd. 1-a, VII, S$ 714, text şi nota 7,
Vazeille, Successions, Art. 1003. No. 4; p. 465; Dalloz, Hâp„ Dispositions entre
Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, Ş cas, p. 465; vifs, No. 3596; Suppl., Dispositions entre
Dalloz. Râp.. Dispositions” entre vits, No. vis, No. 888; Laurent, XIII, No. 518; Ilucv,

LIB
3588: Contra: Laurent, XI, ao. 516: VI, No. 320; Baudry et Colin. Donations
Baudry et Colin, Donations et testaments, et testaments, II, No. 2295; Planiol, III,
II, No. 2299; Comp.: Colin et Capitant, No. 2753; Josserand, III, No. 1466; Alexan-
TIL. No. 885. 834; Josserand, III, No. 1466:" dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 191; C.
L. Rosetti-Bălănescu și Al. Ilamangiu, IL. Rosctti-Bălănescu şi ,
C. Hamangiu, -
Băicoianu, 1552). Băicoianu, LII, No. 1552).
face mai multe le-

Y
face mai multe 30, Dacă testatorul
04, Dacă testatorul și apoi face un legat al
legate particulare şi apoi face -un legat gate particulare
nudei proprietăţi a restului bunurilor
al surplusului din universalitatea bunu-

SIT
rilor: sale, legatul surplusului _ constițue sale, acest din urmă legat constitue un
legat universal. (Dalloz, Rep. Disposi-
un legat universal. (Merlin, Repertoire,
tions entre vifs. No. 3591; Supnl., wispo-
Lâgataire, $ 2, No. 18: Delvincourt, II, sitions entre vifs, No. 801; C. Hamangiu.
No. 346; Coin-Delisle, Commentaire, Art. [. Rosetti-Bălănescu şi AL. Băicoianu, il,
1005, No. 8; Toullier, V, No. 515: Duran-
ton, IX, No. 187; Demolombe. NNI, No.
542, 545: Troplong, Donations cei testa- -
R
No. 1352).
34, Dacă testatorul lasă unci
soane nuda proprietate şi altei persoanc
per-
ments. IV, No. 1783; Aubrv et Rau, ed.
VE
uzufructul universalităţii bunurilor sale,
4-a, VII, S 714, p. 468; Dalloz, Rep. Dis- numai legatul nudei proprietăti constitue
ositions entre vis, No. 5591;_Suppl. un legat universal. (Daloz, Rep... Dispo-
isnositions entre vifs, No. 891; Laurent, entre vifs, No. 3596; Suppl., Dis-
sitions
XIIL. No. 516 urm.; Huc, VI, No. 520: Bau- vifs, No. 858: Budry et
dry et Colin, Donations et testaments, II, positions entre
NI

Josserand, Colin, Donations et testaments, II, No.

No, 2298; Planiol, III, No. 2755:
9294: Josserand, III, No. 1466).
III, No. 1466; Alexandresco. cu. 2-a, TV,Ţ,
artea II, p. 195, 196: C. Iamangiu, TII, 39, Legatul uzufructului universalită-
osetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, ţii bunurilor, nu constitue un legat uni-
U

No. 1552). versal, ci un legat particular. (Coin-De-

25, Dacă însă se va lace dovada “că lisle, Commentaire, Art. 1003, No. 4; 'Toul-
V, No. 506, 507; Demolombe, XAI,
intențiunea testatorului a fost contrară, lier,
AL

legatul surplusului nu va puteă constitu

i No. 586; Mourlon, Îl, No. 822; Demante et
un legat universal deoarece soluţiunea Colmet de Santerre, IV, No. 157 his, Il:
are de bază inten- Michaux, 'Testaments, No. 1127; Aubry et
din nota precedentă p. 468: Dalloz,
ția prezumată a testatorului. (Dalloz, Rau, cd. t-a, VII, $ 714,
vifs, No. Râp., Dispositions entre vifs, No. 359:
TR

Rep. Suppl.. Dispositions entre

Suppl., Dispositions entre vifs, No. 855;
593). Laurent, VII, No. 17, 19; XIII, No. 5%:
6, liste considerat ca legat univer- Huc, VI, No. 320; Baudry et Colin, Do-
sal, legatul tuturor mobilelor sau al tutu- nations ct testaments, II, No. 2294, 2397:
roz imobilelor. (Josserand, II, No. 1465:
EN

cd. 2-a, partea II, p. Planiol, IIE No. 2753, 2810; Josserand,
Alexandresco, şi III, No. 1466; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
194; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălinescu
1552). partea II, p. 191, nota 2, 245 urm.; Contra:
AL. Băicoianu, III, No. Duranton, IV, No. 552, 663: IX, No. 208
27, Legatul tuturor mobilelor şi imo- Mass6 et Verg€ sur Zachariae, Il, $ 487.
bilelor însă determinate fiecare aparte
I/C

legat particular. text şi nota 12, p. 249, 250; Troplong, Do-

este considerat ca un nations et testaments, IV, No. 1818: C.
(Alexandreseo, ed. 2-a, IV, partea II, p.
Iamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
191, nota 1). coianu, III, No. 1332, p. 907 text şi nota
29. Legatul tuturor bunurilor care le
1, 1437 urm.).
posedă testatorul la facerea testamentului
AS

38, Pentru instituirea unui legatar u-

nu este un legat universal, deoarece nu
cuprinde şi bunurile ce le-ar dobândi tes- niversal nu este necesar a se întrebuinţă
dată. (Mourlon, II, termeni sacramentali, ci este deajuns
tatorul după această
No. 818: Alexandresco, ed. 2-u, IV, partea dacă diri termenii testamentului rezultă că
C. Tamangiu, |. Rosetti- accasta a fost intențiunea testatorului. -
II, p. 191, 192:
UI

Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1352, (Demolombe, XXI, No. 545; Dalloz, Rep.
1554). Dispositions entre vifs, No. 3569; Suppl.
29. Legatul nudei proprietăţi a uni- Dispositions entre vifs, No. 884; Laurent,
XIII, No. 506; Alexandresco, ed, 2-a, IV,
BC

versalitiții bunurilor testatorului con-

stitue un legat universal, deoarece la partea II. p. 189; C. Hamangiu, I. Rosetti-
uzufructului, legatarul va ave Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1551).
stingerea

— 213
 Art. 888 DESPRE. DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE “Codul civil

34, Astlel sunt considerate ca instituiri lor lăsate de testator, din momentul înce-

Y
de legatari 'universali expresiunile: „in- tării din viaţă a acestuia, când este vorba
stitui pe x, moştenitorul meu” sau „voesce de un legat pur şi simplu, neafectat de un

AR
ca x să fie legatarul meu”, fără să se arate termen sau condiţiune rezolutorie; în
în testament pentru ce anume porţiune ceeace privește legatul afectat de o con-
din succesiune. (Aubry et Rau, cd. 4-a, dițiune superioară, legatarul universal de-
VII, $ 714, p. 464; Dalloz, Rep. Disposi- vine proprietar din momentul îndeplinirei
tions entre vifs, No. 5580; Baudry et Colin, condițiunei. (Duranton, LX, No. 279; De-

R
Donations cet testaments, II, No. 2291; molombe. XAI, No. 54$; Aubry ct Rau.
Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea Il, p. „ed. 4-a, VII, $ ZI7, text şi nota 1, p. 473;
159; Comp.: C. Ilamaungiu, 1. Rosetti-Bă- Dalloz, Râp., Dispositions entre vils, No.

LIB
lănescu şi AL. Băicoianu, III, No. 1351). 3616; Suppl., Dispositions entre vifs, No.
35, Când întrun testament se institue 595; Huc, VI, No. 320; Baudry et Colin,
în termeni expreşi un legatar universal, Donations et testaments, II, No. 2309,
pentru ca această dispoziţiune să fie ani-. 2510; Josscrand, III, No. 1478; Alexan-
hilată, se cere ca din celelalte dispozițiuni dreseo, ed. 2-a, IV, partea II, p. 196, 199;
ale testamentului să rezulte voinţa con- Comp.: C. Hamangiu. 1. Rosetti-Bălă-

ITY
trară a testatorului. (Laurent. XIII, No. nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1355).
5U7). : 42, Din faptul că legatarul dobândeşte
36, luptul că testatorul face legataru- proprietatea bunului legat din momentul
lui universal un legat particular, nu im- deschiderei succesiunei, rezultă că el poate
plică prin el însuşi că testatorul a voit să-l să înstrăineze bunul legat chiar înainte de
numească numai executor testamentar. a fi pus în posesiunea lui. (Demolombe.
(Dalloz, Rep., Dispositions entre vits,' No.
5395).
317, Mandatul conferit executorului tes-
tamentar nu este incompatibil cu calita-
| | RS
AAI, No. 651; Aubry
718. p. 4S1; Laurent, XIV, No. 4; Alexan-
dresco. ed, 2-a, IV, partea LI, p. 196, 202,
ct Mau, cd. VII. Ş

205, 331. .
tea de legatar universal. (Alexandresco,
VE
43, Lezatarul universal dobândeşte nu
ed. 2-a, IV, partea Il, p. 195, 194, text şi
numai bunurile pe care testatorul le po-
nota 1, 355). .
sedă în momentul facerei testamentului,
38, Pentru a determină adevăratul cu- ci şi acele bunuri ce le-a dobândit până la
racter al dispoziţiunilor, trebueşte a se luă încetarea sa din viaţă. (Coin-Delisle, Com-
NI

în consideraţie însăşi ințelesul acestor mentaire, Art. 1005. No. +; Toullier, V, No.
dispoziliuni iar nu denumirea inexactă pe
506, 507; Troplong, Donationş et testa-
„care l-a dat-o testatorul din eroare, (Coin- ments, III, No. 1768: Demaute et Colmet
Delisle, Commentaire, Art. 1003, No. 10;
de Santerre, I[, No. 574; Aubry et Rau, ed.
LU

Troploug, Donations et testaments, IV, No.

1788 urm.: Aubry et Rau, ed. s-a, VII, ş 4-a, VII, $ 722, p. 488).
714, p. 405, 464; eBaudry et Colin, Donu- 4% Legatul universal cuprinde bunu-
tions et testaments, I[, No, 2297: rile care există în natură precum şi bunu-
Josse- rile incorporale cum sunt creanţele, acţiu-
rand, III, No. 1467; Alexandreseo, ed. 2-a.
IV, partea II, p. 169, 190:-C. Hamangiu, |. nile ce trebuese exercitate şi toate dreptu-
A

Rosetti-Bălănescu rile de orice fel, afară de drepturile alipite

şi Al. Băicoianu.: II, exclusiv la persoana testatorului.. (Aubry
No. 1351).
ct Rau. ed. 4-a, VII, $.722, p. 489; Dalloz.
TR

39, Iribunalele vor apreciă în mod su-

veran, după termenii testamentului şi in- Rep... Disposilions entre vils, No. 3605).
tenția testatorului, dacă ela înțeles să facă 45, Legatarul universal are drept la
un legat umiversal. (Dalloz. Rp. iot ceeace aduce creşterea suecesiunci, cu
Dispo-
sitions entre vifs, No. 3504 urm.. 3507 urm.: orice titlu. Astfel caducitatea legatelor
EN

„Suppl., Dispositions entre vifs, particulare sau cu titlu universal, profită '
No. 849 legatarului universal. (Dalloz, Rcp., Dis-
urm. S8+ urm.; Baudry et Colin, Dona-
tions ct testaments, II, No. 22714; Josse-
positions entre vils. No, 3611; Suppl.. Dis-
rand, III, No, 1467: Alexandresco, ed. 2-a, positions centre vis, No. 899; Alexun-
IV. partea II, p. 190: C. Mamangiu, |.
dresco, ed. 2-a, 1V, partea II, p. 192).
I/C

Rosetti-Bălăneseu şi AL. Băicoianu, [IL 46, Dacă «există moştenitori rezerva-

No. 15354). tari sau legatari cu titlu particular şi dacă
40. Curtea de Casaţie va aveă drepiui aceşti moștenitori dintr'o cauză oarecare
să cenzureze instanţele de fond care după cum ar fi refuz,-incapacitate, nedemnitate.
ce au definit intenţa testatorului, trag o moarte, cic., nu vin la succesiunea testato-
IAS

concluzie greşită în ceeace priveşte caliti- rului, bunurile ce li s'ar fi cuvenit vor fi
carea legatului. - (Demolombe. XXI. No. culese de legatarul universal, deoarece ele
528: Aubrv ct Rau. ed. t-a, VII. $ 714, p. cad în universalitatea patrimoniului. (De-
470; Baudry et Colin, Donations ct testa- molombe. AXI, No. 532, 535: Mourlon, Il.
ments, II, No. 270: Alexandresco. cd. 2-a, No. 815: Laurent, XIII, No. 509; Baudry et
U

IV, partea II. p. 190: C. Hamangiu. IL. Ro- Colin. Donations et testaments, II, No.
setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 2289: Planiol, III, No. 2751: Alexandresco,
1351). | ed. 2-a. IV. partea II, p. 192, 195: C. Ha-
BC

4, Legatarul universal devine deplin mangiu. Î. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băico-

drept proprietarul universalităţii bunuri- ianu. III. No. 1340. 1550). | .
Codul civil DESPRE. DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 889

ZI, Ducă există mai mulţi culegatari 52, Dacă testatorul a instituit ca le-

RY
universali, părțile celor cari. renunţă la gatari universali pe toţi moştenitorii săi
succesiune, revin celorlalți cari: acceptă de sânge, partajul între ci se va face în
succesiunea, (Merlin, Râpertoire. Lega- părți egale, iar nu pe tulpină, deoarece ei
iaire $ 11, No. 18 bis; Demolombe, XNII, vin-la succesiune în virtutea testamentului
No. 5855: Mourlon, II, No. 815; Troplong. iar nu în virtutea legei. (Aubry et Rau,

RA
Donations et testaments, IV, No. 2188: ed. t-a, VII, $ 722, p. 490). .
Dalloz, Rep., Dispositions 'entre vifs, No. 53, Legatele universale simulate sunt
4414; Suppl., Dispositions entre vifs, No. nule când în intenţiunea părţilor ele au
900; Laurent, XII, No. 505, 510; XIV, No. servit ca un mijloc de a înlătură dispozi- +

515; Huc, VI, No. 397; Baudey et Colin, țiunile legei. (Demolombe, XVIII, No. 6:44;

LIB
Donations ct testaments, II, _No.. 2921; Aubry et Rau, ed: 4-a, VII, $ 630 bis, p.
Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea II, p. 50: Dalloz, Rep. Dispositions enire viis,
194; C. lamangiu, LI. Rosetti-Bălănescu No. 3598).
şi Al. Băicoianu, III. No. 1349). 54 Nuliiatea legatelor universale va
48. Dacă însă tribunalul va apreciă putea Îi invocată, în principiu, de toţi cei
în mod suveran, prin interpreiarea TerIne-
ce au interes, adică acei ale căror drepturi

Y
nilor testamentului, a acielor din dosar şi
a voinţei testatorului că colepatarii au fost
la succesiune au fost înlăturate sau mic-
şorate prin facerea legatelor. (Dalloz, Rep.,

SIT
instituiți ca legatari cu titlu universal,
părțile colugutarilor cari renunță. nu vor Dispositions entre vils, No. 5599).
profită celor cari acceptă. (Dalloz, Rep. 55, Astfel au dreptul să ceară nulita-
Suppl., Dispositions entre vils, No. 900). tea legatelor universale, în primul rând,
moștenitorii legitimi. (Dalloz, Rep., Dispo-
49, Nulitatea legatelor particulare sau
cu titlu universal, profită legatarului uni- sitions entre vifs, No. 3599).
versal
(Merlin,
iar nu moștenitorilor
Repertoire, Institution
legitimi.
d'h6ritier,
R
56, Când sunt instituiți mai
gatari universali, fiecare dintre
mulţi
ci
le-
are
dreptul să ceară anularea legatelor celor-
VE
<cetion 2, No. 35. section 7, No. 7; Coin-
Delisle, Commentaire. Art. 1046, 1048, No. lalţi legatari” universali. (Dalloz, Rep. Dis-
9; Toullier, V. No. 679: Massc et Verg€ sur positions entre viis, No. 3599).
Zachariae, III, $ 505, nota 12, p. 305: Dal- 57. In cazul când printrun ai doilea
loz, Rep., Dispositions entre vils, No. 3611; testament s'a instituit un alt legatar uni-
prin
NI

Huc, YI, No. 325). versal, legatarul universal instituit

50Q. Numai -legatarul, universal, iar nu iestamentul prin care a fost revocat. are
şi moştenitorii legitimi, au dreptul să dreptul să ccară anularea celui de ul doilea
ceară nulitatea legatelor particulare sau legat universal. (Dalloz, Rep., Dispositions
U

cu titlu universal pe care testatorul i le-a entre vifs, No. 3399).

pus în sarcină să le plătească. (Merlin, 58, Legatarii particulari şi cei cu titlu
Repertoire, Institution d'heritier. section universal, au dreptul să ceară anularea
AL

2, No. 5, section 7. No. 7; I)emolombe, legatului universal dacă au interes, cum

NXII, No. 357; Dalloz: Rep., Dispositious ar fi în cazul când prin această anulare
entre vifs, No. 36011: Troplong, Donations se evită reducerea legatelor lor. (Dalloz,
ci testaments, IV, No. 1778; lluc. VI. No. Nep., Dispositions entre vils, No. 3599).
59, Anularea unora dintre dispoziţiu-
TR

325), ”
5, Când existi mai mulţi colegatari nile testamentare nu are nici un efect
universali, instituiţi în mod conjunct, suc- asupra celorlalte dispoziţiuni cari rămân
cesiunea se va împărţi între ei în porţiuni valide, decarece diferitele dispozițiuni ale
egale, afară de cazul când testatorul a unui testament sunt independente unele de
EN

dispus altfel, ceeace se va interpretă în altele. (Dalloz, Râp., Dispositions entre

m6d suveran de tribunale. (Dalloz, Râp,, vifs, No. 3603).
Dispositions entre vifs, No. 3610).

Art. 889.— Când testatorele are erezi rezervatari!), legatarul

I/C

universal va cere dela aceștia punerea în posesiune a bunurilor

cuprinse în testament. (Civ. 653, 841 urm., 890 urm., 895, 899, 901;
Pr. civ. 63; L. Timbr. 19 $ 17, 21 $ 23, 23 $ 1; Civ. Fr. 1004).
AS

Teat. fr. Art. 1004. — Lorsqwan «decis du testateur il y a des heritiers

auxqiiels une quotit€ de ses hbiens est reservce par la, loi, ces hâritiers sont xaisis
de plein droit, par sa mort, de tous les biens de la succession; et le legataire
UI

universel esț tenu de leur demander la dâlivranee des biens compris dans le tes-
tament.
BC

dreptul la partea din averea de care defunctul nu putea

1) Erezii rezervatari sunt moștenitorii cari au
dispune În mod liber, cum sunt copiii şi părinţii săi.

— 215—
 Art, 889 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

Bibliografie (continuare).

Y
CossrANTINESCU JAC. N., Despre testamente, p. 102 urm; Despre succesiuni, p. 60 urm.

AR
INDEX ALFABETIC deoarece
(la doctrină).
sezina acestuia nu poate împie-
decă sezina moștenitorilor rezervatari.
Achiesare 28,
Acţiune 2, 20—25, 4,
Mobile +. (Demolombe, XXII, No. 55, 68; Laurent,
Moştenitori rezervatari 2, XIV, No. 54, 339, 370: Alexandresco, ed.
Administrator provizor 34.

R
34 17—19, 24-31,
Anulare 24, Notificare 23. 2-a, IV. partea II, p. 198, 227, 564; C. Ha-
Apreciere suverană 31. Nulitate 23, mangiu, ÎI. Rosetti-Bălănescu şi AL. Băi-
Autorizaţie 11. Ordine succesorală 3,

LIB
Cheltueli 25. Părinţi 2, coianu, III, No. 1557).
Competenţă 20. Posesiune anterioară 12, 5. Legatarul universal nu se poate
Comune 11. -13, 29, pune în posesiunea bunurilor legate, din
Condiţiune -10. Posesor de rea credinţă5,
Conservare 11, 33. propria sa autoritate, deoarece această
Consimţământ 27, Prescripţie 21, 33. procedare angajează răspunderea sa, con-
Consimţământ tacit 27, 3%, Proba 29, 30, 31, stituind o uzurpare. (Aubry ct Rau, cd.
Coproprietate 15.
Puncre în posesie 1 um.
4-a, VII. $ 718, p. 480; Alexandresco, ed.

Corespondenţă 31,
Cotitate disponibilă 18,
Creditor 16, 35,
Descendenţi 2.
Deschiderea succesiunei8,
16, 20, 21,
Dispensă 7, 8.
Dobândă 16, 30.
Dovadă 29, 30, 3t,
Excepţiune 24.
Executare 28,
Executare silită 35,
Executor testamentar
Femee văduvă 14,
Fructe 6, 8, 13.
Guvern 1t,
Indiviziune 15.
Intreruperea prescripţiei
3 Art. 1004—1006, No. 6; Delvincourt, II, p.
Inventar 33,
ITY
Punere în posesie benevo-
lă 5, 26-29, 2-a, IV, partea II, p. 201; Comp.: C. IHa-
Puvere în „posesie prin mangiu, Î. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băico-
justiţie 2, 20—25,
Punerea peceţilor 33, ianu, III, No. 1556).
Rea credinţă 6. 6. Dacă legatarul universal se punc cl
Reducţiune 24. , singur în posesiunea bunurilor legate, el
Remitere «de datorie 16.
Responsabilitate 5.
hezervă 24, 25,
Scutire 7, 8, .
Scparaţie
3
de patrimonii
RS
este considerat, în ceeace priveşte fructele,
ca un posesor de rea credință, fără însă a
pierde dreptul la legat. (Dalloz, Râp., Dis-
positions entre vifs, No. 3654).
4. Sezină 4. Za Icstatorul nu poate dispensă pe le-
VE
Sezina mobilelor 4.
Somaţie 33.
gatarul universal ca să ceară punerea în
Stabiliment public 11. posesiune asupra bunurilor cuprinse în
Termen 9. testament. (Coin-Delisle, Commentaire,
Tribunal 20,
“Lrimetere în posesie, a
se vedcă cuvintele: bu. 346; Toullier, V, No. 494; Duranton, IN,
NI

Judecători de ocoale 22. nere in posesie“, No. 191, 192; Demolombe, XXI, No. 535,
Legat condiţional 10. Urmărire silită 33.
Legat cu termen 9, 622; Troplong, Donations' et testaments,
Uzufruct legal 14. |
Legat particular 3), Uzurpare 5. | IV, No, 1792: Demante et Colmet de San-
Legat universal 1 urm. terre, IV, No. 146 bis,
LU

Văduvă 13. II; Aubry et

Minori. 14, Rau,
cd. 4-a, VII, $ ZI8, p. 478; Dalloz, Râp.,
Dispositions entre xifs, No. 5628; Sueces-
Doctrină, | Ssions, No. 75. Laurent, XIV, No, 8, 48;
Iuc, VI, No. 521; Baudry et Colin, Dona-
|. Dreptul legatarului universal nu o- tions et testaments, II, No. 2319, 2513;
A

perează prin simplul fapt al deschiderei Planiol, III, No.2760; Alexandresco. ed.
succesiuni, ci trebueşte ca cl să ceară să 2-a, IV, partea II, p. 197; C. Ilamangiu,
lie pus în posesiunea bunurilor lerate. I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu. III,
TR

(Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea II, p. No. 1361).

197; C. Hamangiu, [. Rosctti-Bălănescu și -8, Cu toate că testatorul nu poate scuti
AL Băicoianu, III, No. 1355). pe legatarul universal să ceară posesiunea
2, In cazul când testatorul a lăsat erezi bunurilor legate, totuşi această scutire are
EN

rezervatari, adică părinţi sau descendenţi, de efect să confere legatarului proprieta-

legatarul universal va trebui să ceară dela iea fructelor din ziua deschiderei succesi-
aceştia posesiunea bunurilor legate fie prin unci. (Demolombe, XXI, No. 646, 618: Tro-
justiţie, fie de bună voie. (Josserand,. III, plong. Donations 'ct testaments, III, No.
No. 1470; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea 1SSS; Demante ct Colmet de Santerre, IV,
II, p. 197: C. Hamangiu, [. Rosetii-Bălă-
I/C

No. 159 bis I: Laurent, XIV, No. 79; Ale-

nescu și Al. Băicoianu, III, No. 1356, 1357). xandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 197,
3, Legatarul universal va trebui să 290, nota 1).
ceară posesiunea dela moştenitorii rezer- 9. Legatarul universal nu va putcă face
vatari în ordineu în care aceştia sunt che- cererea de punere în posesiune decât la
IAS

maţi la succesiunea testatorului. (Alexan- deschiderea dreptului său. Astfel dacă le-
dresco, ed. 2-a. IV, partea II, p. 19%; C. gatul universal este supus unui termen, el
Hamangiu, |. Rosetti. Bălănescu şi Al. Băi- nu va putcă face cererea decât la sosirea
coianu, III, No. 1357). termenului.: (Demolombe, XXI.
A, Legatarul
No. 633;
universal va trebui să Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 78. p. 479;
ceară, posesiunea dela moştenitorii rezer- Laurent, XIV, No. 56; Alexandresco, ed,
U

vatari, chiar dacă ar există un executor 2-a, IV. partea II, p. 199).
tetamentar căruia testatorul i-ar fi con- 1Q. Dacă legatul universal este sub
BC

ferit sezina mobilelor potrivit dispoziţiu- condițiune suspensivă, legatarul nu poate

nilor art. 1026 c. civ. îr. (Olt c. cit. rom.) cere predarea decât după îndeplinirea con-
Codul civil DESPRE DISPUZIȚIUNILE TESTAMENTARIE Art. 889

dițiunei. (Aubry et Rau, ed. i-a, VII, S darea legatului dela ceilalţi moştenitori
715, p. 479; Dalloz, Rep., Suppl., Dispositi- rezervatari. (Demolombe, XAI, No. 566).

RY
ous entre viis, No. 905; Laurent, XLY, No. 18. După altă părere, dacă există mai *
56; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea Îl, p. mulți moştenitori rezervatari şi unul dintre
199). ci este şi legatarul universal al cotităţii
1. Dacă legatul universal este făcut u- “disponibile, acesta trebueşte să ceară dela
nei comune sau stabiliment public, preda- ceilalţi moştenitori rezervaiari predarea

RA
rea nu se va puteă cere decât după ce se lesatului. (Aubry et Rau, “ed. 4-a, VI, $
va Îi obţinut autorizaţia guvernului; până BUY, nota 22, p. 567; Dalloz, Rep., Suppl,
la această autorizare însă, se poate cere Succossions, No. 38; Laurent, IX, No. 23%;
predarea cu titlu conservator. (Aubry et * XIV, No. 45; Alexandresco, ed. 2-a, .lV,
Rau, ed. d-u, VII, $ ZIB, nota 15, 14, p. partea II, p. 197, nota 5; C. Hamangiu, 1.

LIB
4v7; Dalloz, R6p., Suppl., Dispositions Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, LL, No.
entre vifs, No. 904; Laurent, XIV, No. 56; 1558).
Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea Îl, p. 19. Lcegatarul universal nu este obligat
199). | a cere punerea în posesiune, când €l este
12, După o părere, legatarul universal în acelaş timp singurul moștenitor rezer-
trebuceşte să ceară posesiunea, chiar a bu- vatar. (C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu

Y
nurilor care se află dejă în posesiunea sa. şi AL. Băicoianu III, No. 1558).
(Duranton, IX, No. 272; Demolombe, 2Q. Acţiunea legatarului universal

SIT
XALE, No. 618; Demante et Colmet de San- contra moștenitorilor rezervatari, pentru
terre, IV, No. 158 bis, LV; Aubry et Rau, predarea legatului, se va introduce la tri-
ed. s-a, VII, $ 718, p. 477, 48; „Dalloz, bunalul locului unde sa deschis succesi-
Rep. Suppl., Dispositions entre viis, No. unea. (Demolombe, XXI, No. 628; Aubry
902; Laurent, XIV, No. 44, 9%; Muc, VI, et Rau, cd. d-a, VII, $ 718, p. 450; Lau-
No: 522, 337; Baudry et Colin, Donations rent, XIV, No. 59; Alexandresco, ed. 2-a,
R
et testaments, Il, No. 2513, 2514; Alexan- 1V, partea II, p. 200; C. Hamangiu, |. Ro-
resco, cd. 2-a, LV, partea II, p. 198, nota; setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, IIL No.
VE
C. Ilamangiu, L. Rosetti-Bălănescu şi Al 155%).
Băicoianu, Il, No. 1364). , 98|, Acţiunea legatarului universal con=
13. După altă părere, legatarul univer- tra moștenitorilor rezervatari, pentru pre-
sal care se allă dejă în posesiunea bunu- darea legatului, se va prescrie prin trece-
rilor legate, nu este ţinut, sub peueapsă de re de treizeci ani, cari vor curge din
NI

a pierde fructele, să ceară posesiunea a- ziua decesului testatorului. (Iluc, VI, No.
cestor bunuri. (Merlin, Repertoire, Lâga- 537; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea îl,
iaire, $ 5, No. 7; Delvincourt, Il, p. 362; p. 200).
5+1; Coin-Delisle, Com- „29, În dreptul român, potrivit dispo-
U

Toullier, V, No.
mentaire, Art. 1014, 1015, No. 3; Iro- zițiunilor art. 3+ din legea judecătoriilor
plong, Donations et testaments, III, No. de ocoale, acţiunea de predarea legatului
1792), până la anumită valoare poate fi intro-
AL

14, Văduva testatorului, legatară uni- dusă la judecătoriile de ocoale. (Alexan-

versală, va trebui să ceară trimeterea în drescu, ed. 2-a, IV, partea II, p. 200). ,
posesie, chiar dacă având copii minori, ar oa, Acțiunea de predare a legatului,
fi uzufructura legală a bunurilor cuvenite nu poate fi înlocuită prin o somaţiune, pe
care ar adresa-o legatarul universal moş- :
TR

acestora. (Aicnaux, Testaments, No. 2294;

Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea Il, p. tenitorilor rezervatari. (Demolombe, NXI,
198, nota). , No. 627; Aubry et,Rau, ed. t-a, VII $ 71s$,
15, Dacă legatarul universal este p. 478; Laurent, ALV, No. 59; Alexan-
coproprietar în indiviziune a bunurilor ce dresco, ed. 2-a, LV; partea II, p. 200).
EN

i-au 1ost legate, el trebueşte să ceară pu- 24, La acţiunea de predarea legatului
nerea în posesiunea pentru partea legată. făcută de legatarul universal, moștenitorii
rezervatari pot opune, ca excepțiune, o
(Demolombe, XXI, No. 619; Michaux, Tes-
taments, No. 2295; Aubry et Rau, cd. 4-a, acțiune prin care atacă în nulitate testa-
p. 177; Laurent, XIV, No. 44; mentul sau cer reducerea legatului, dâcă
VII, $ ZIS,
I/C

ed. 2-a, 1Y, partea IL p. aduce atingere rezervei lor. (Demolombe,

Alexandresco, NAI, No. 552; Alexandreseco, ed. 2-a, IV
19$, nota. i
partea II, p. 201). |
1G, ventru legatul prin care creditorul 95, Toate cheltuelile făcute cu preda-
_vemite debitorului datoria sa, legatarul nu rea legatului sunt în sarcina succesiunei,
AS

are nevoie să ceară punerea în posesiune

cu condiţiunea ca ele să nu aducă atingere
și dobânda înceteaziă dela deschiderea
suecesiunei.. (Demolombe, XĂI, No. 620; rezervei moştenitorilor. (Aubry et Rau, ed.
Mourlon, II, No. 844; Demante et Colmet j-a, VII, $ 718, p. 480; Alexandresco, ed.
de Santerre, 1V, No. 158 bis, V; Aubry et 2-a, IV, partea E, p. 201, 227).
26, Predarea legatului universal poate
UI

Rau, cd. 4-a, VII, $ ZIS, p. 478; Alexan-

dresco, ed. 2-a,.1V, partea Ii, p. 19S nota: [i tăcută nu numai pe cale de acţiune în
Contra: Laurent, XIV, No. 40). | justiţie, ci şi de bună voie de către. moș-
timp moș- tenitorul rezervatar. (Demolombe, XXI,
177, Acel care este în acelaș
BC

tenitor rezervatar şi legatar uniwersal, No. 627, 629; Troplong, Donations et tes-
după o părere nu este ubligat să ceară pre- taments, LV, No. 1805; Aubry et Rau, ed.

— 917—
 Art. 890 DESPRE DISPOZIȚIUSILE 'TESTAMENTARE Codul civil

4-a, VII, $ 71, p. 478; Dalloz, Rep, Dis-. 357; Laurent, ALV, No. 57; Alexandresco,

Y
positions entre vils, No. 5037; Suppl. Dis- ed. 2-a, |V, pariea II, p. 200). -: -
positions entre vils, No. 9023;. Laurent, 39, Legatarul universal până la pre-
ALV, No. 57; Baudry et Colin, Donations darea legatului, nu are dreptulsă exercite

AR
et testaments, ÎI, 2441 urm; Josserand,” nici o acţiune, nici să se execute contra sa
III, No. 1470; Alexandresco,
ed. 2-a, IV, vreo acțiune cu privire la bunurile cu-
partea Il, p. 199; C. Iamangiu, Î. Rosetti- prinse în legatul său. (Toullier,: V, No. 572
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1356, urm.; Duranton, IX, No. 200; Demolombe.
NVII, No. 56; XXI, No. 555, 635; Mourlon,

R
1537).
27, Cousimţământul moștenitorului re- II, No. 858; Aubry et Rau, ed. 4-a. VII, S
zervatar la predarea legatului universal " ZIS, p. 4S1:-Laurent, XIV, No. 62; Baudry ,

LIB
poare avea loc şi tacit, însă existenţa -aces- ct Colin, Donations et testaments, II, No.
tui consimţământ tacit irebueşte să fie ne- 9575, 2448; Josserand, III, No. 1477; Ale-
îndoicasă. (Dalloz, Rep., Dispositions entre xandresco, cd. 2-a, LV, partea II, p.. 201,
vils, No. 3657; Suppl.. Dispositions entre 202; C. Hamangiu, 1. Rosetii-Bălănescu și
vi[s, No. 902; Laurent, NLV, No. 57, 5S; AL. Băicoianu, III, No. 1355, 1364).
Huc, VI, No. 338; Alexandresco, cd. 2-a, 33, Până la punerea în posesiune, lega-
tarul universal are dreptul să ia măsuri de

ITY
IV, partea II, p. 199). -
28, [Executarea legatului universal din conservare. cum ar fi: punerea peeeţilor,
partea moștenitorului rezervator sau achi-. facerea inventarului, cererea de separație
esarea acestuia, înlocueşte cererea de pre- de patrimonii, întreruperea 'prescripţiei,
darea legatului. (Aubry et Rau, ed. 4-a, ete. (Demolombe, XXI, No. 652; Demante
VII, $ 215, p. 478: Dalloz. Rep., Suppl., Dis- ct Colmet de Santerre, IV, No. 151 bis, |;

*
positions entre viis, No. 902; Laurent, ALV,
No. 57, 58; [Huc, VI. No. 558; Alexan-
dresco, ed. 2-a,
29, Faptul
IV,
că
partea II, p. 199.
legatarul universal se
RS Aubry et Rau, cd. 1-a, VII, $ Zi8,:p. 481;
Laurent, XIV, No. 52 urm.; Planiol; III,
No. 2759; Alexandresco,. ed. 2-a, IV, par-
ica II, p. 202: C. IHamansiu, IL. Rosctti-Bă-
află de multă vreme în posesiunea bunu- lănescu şi Al. Băicoianu, LII, No. 1355, 1564).
VE
rilor legate, poate constitui o dovadă că 34, Până la punerea în posesiune, dacă
moștenitorul rezervatar a consimțit să pre- drepturile legatarului universal sunt con=
dea legatul. (Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ testaic, acesta poate cere numirca unui
ZIS, p. 479; Alexantiresco, ed. 2-a, IV, par- administrator provizor. (Alexandresco, ed.
tea II, p. 200). 2-a. IV, partea II, p. 202).
NI

30. Plata dobânzilor unni legatar par- 35, Creditorii legatarului universal pot
ticular, făcută de către moștenitorul re- urmări bunurile legate. însă .plata valo-
„zervatar, legatarului. constitue o punere rilor urmărite se va face după punerea în
posesiune. (Aubry ct Rau, ed. -a, VII, $
LU

tacită în posesiune. (Aubry et Rau, cd. 4-a,

VII, $ ZI8, p. 478; Laurent, NIV,: No. 58; 718, text şi nota 22, p. 481: Alexandresco,
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea' Il, p. ed. 2-a, IV. partea II. p. 205). .
199). , . 36, A sc vedceă: art. SSS din codul ci-
3, Dovada predării de bună voie a le- vil cu natele respective, .
gatului din partea moștenitorului rezer-
- Jurisprudenţă
A

vatar va putea rezultă din corespondenţa

părţilor. care va: fi apreciată în mod su- "(Continuare dela 1924 până la 1927).
TR

veran de tribunal. (Demolombe. NXI. No.

629; Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII: $ 718, p. („A se vedea: art. 655, nota 2.-.

Art. 890. — Legatarul universal are drept a pretinde fructele

EN

bunurilor cuprinse în testament, din ziua cerereiîn judecată, sau

din ziua în care eredele a consimţit a-i da legatul. (Civ. 123, 485
urm., 854, 889, 898, 899; Civ. Fr. 1095). .
I/C

pi - , . 4 .
Text. fr. Art. 1005. — Neanmoins, dans les memes cas, le Ieataire universel
” .

aura, la jouissanee des biens compris dans le testament, ă compter du jour du

deces, si În demande en d6livrance a 6te faite dans lannce, depuis
IAS

cette 6poque:
sinon, cette jouissance ne couimencera que du jour de “la demande forme en
justice, ou du jour que la delivrance aurait te volontairement consentie,
x
U

Bibliografie (continuare). 7
BC

CoxSTANTINESCU JAc. N., Drspre festamente,p. 116, Li; e

Lăzănescu [m Ar. Des droits du conjoint survivant, p. 52,
N

- 218 —.
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 891

Doctrină. a Dacă legatarul universal a avut po-

sesiunea de tapt a bunurilor legate din

RY
(. Pentru ca legatarul universal să ziua deschiderei succesiunei, el va trebui
aibă dreptul la fructele sau dobânzile lu- să restitue moștenitorilor rezervatari. truc-
cerurilor legate, trebuie să fi obţinut pu- tele percepute de el până în momentul,
nerea în posesiune asupra acestor bunuri, punerei în posesie. (Alexandresco, ed. 2-a,
iar până atunci Iructele se cuvin moșteni- „LY, partea 11. pe 213).

RA
torilor repectivi. (Aubry et Rau. ed. t-a, 5, Dispoziţiunile art. 1005 ce. civ. în.
VII, $ 718, p. 4S1; Laurent, XIV, No. 69; (SUU c. civ. rom.) îşi găsesc aplicaţiunea
Josserand, III, No. 1479; Alexandresco, când legatarul universal se găseşte în con-
ed. 2-a, LV, partea ÎL, p. 201. 210; C: Ila- curenţă cu moştenitorii rezervatari; când
mangiu, |. nosetti-Bălănescu şi Al. Bâi- însă nu există decât colaterali sau nu

LIB
coianu, ÎLI, No. 1362). există deloc moştenitori, veniturile bunu-
2, Potrivit dispoziţiunilor art. 1015 c. rilor cuprinse în testament se cuvin lega-
civ. îr. (900 e. civ. rom.) care se aplică şi tarului universal din momentul decesului
la legatul universal, legatarul universal, testatorului. (Alexandresco, ed. 2-a, IN,
prin excepţie, va dobândi. fructele bunu- partea Il, p. 212, 215; Nacu, Îl, p. 371,
rilor legate din momentul decesului tes- 372; C. Iamangiu, |. Rosetti-Bălănescu și

Y
iatorului în două cazuri: 1) când testato- Al. Băicoianu, II, No. 1362).
rul a prevăzut în testament că legatarul 6, Cu toate că testatorul nu poate scuti

SIT
va dobândi. fructele din momentul dece- »e legatarul universal să ceară posesiunea
sului; 2) când sa legat o rentă viageră sunurilor legate, totuşi. această scutire arc
sau o pensiune, (Alexandresco, ed. 2-a, ae efect să confere legatarului proprieta-
1V. partea II, p. 210, 211, text şi notele 1,* tea lructelor din ziua deschiderei suceesi-
2, 291; C. Ilamangiu, Î. Rosetti-Bălănescu unei. (Demolombe. NI, No. 646, 643; Tro-
şi AL Băicoianu, LII, No. 1365). plong,
R Donations cet testaments, III, No.
3, |n ceeace priveşte fructele, vom 1588: Demante et Colmet de Santerre, IV,
aplică regulele: dela uzufruct atât în No. 159 bis |: Laurent, XIV, No. 79; Ale-
VE
cecace priveşte împărțirea lor în fructe xandresco. ed. 2-a, IV, partea II, p. 19%,
civile şi naturale cât şi în privința dobân- 290. nota 1).
direi lor. (Alexandresco. ed. 2-a. IV, par- Ta A se vedeă: art. SS9 din codul civil
tea II, p. 211. 212), / cu notele respective.
NI

Art. 891.— Când testatorele nu a lăsat erezi rezervatari !)

legatarul universal va cere dela justiţie?) posesiunea bunurilor
U

cuprinse în testament. (Civ. 653; Pr. civ. 63; L. Timbr. 19 $ 17,

21 $ 23, 23 $ 1: Civ. Fr. 1006).
AL

Tezt. fi. Art. 1000. — Luorsquau deces du testateur îl n'y aura pas Vheri-
tiers auxquels une quotite de ses biens soit reservce par la loi, le legataire
universel sera saisi de plein droit par la mort du testateur, sans ctre tenu de
«demander la delivrance. ”
TR

Bibliografie (continuare), .
CONSTANTINESCU Jac. N, Despre testamente, p. 105; Despre succesiuni, p. 60 urm.;
EN

LAZARESCU EM. AL, Des droits du conjoint survipant, p. LS.

INDEX ALFABETIC Moarte 3. Sezină 1, 2.

(la doctrină). Moştenitori rezervatari |, Sugestie 11, 12.
2,35 . Taxe succesorale 6, 7.
Act de deces 3. | Deschiderea succesiuneiîi. Opoziţie 16. Testament +,
I/C

Apel 16, ' Drept comun 9, 10, 14, Prejurdecarea fondului 9, Testament autentic, î, 5,
Ascendent 2. Drept trancez 1. 10, Testament olograf, 10,
Autoritate de lucru jude: Drept român 1, 5. Prezentarea testamentului “Tribunal 8, 13,
cat 14, 15 Graţivasă cale 13, 16, 4. Trimetere in pusesiunr |
Cate contencioasă 17. | retă +. Punecre în posesie î urm, urm.
Cale graţioasă 14 16, Hotărire 17.
AS

Captaţie 11, 12, Identitate 6,

Competenţă 2. . Incapacitate 11, 12. Doctrină,
Complectul | tribunalului Incetare din viaţă 3.
Judecătorii «le ucvale 8, , ,
13,
C ontestație 9—12, 11. Jurnale 14—13. . ΄ Contrar ca în dreptul francez, în
Deces 3. „| Justiţie 14 urm. _ dreptul /român, legatarul universal nu are
UI

Depunerea testamentului Legat particular 7,

+ Legat universal | urm. niciodată sezină şi în lipsă de moşteni-

1) Erezii rezervatari sunt moştenitorii cari au dreptul la partea din averea de care defunctul nu putei
BC

dispune îa moi liber, cum sunt copiii şi părinţii săi. a

2) Codul francez prin art. 1007 nu prevede această cerere făcută prin justiție.

219 —
 DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil .
Art. 891 DESPRE

mează a fi soluţionai, în caz de contesta-

tori rezervatari, chiar când testamentulat dreptului comun. (Jos-
țiune, pe calea

Y
fi autentic, el trebueşte să ceară posesiunea 1472; Alexandresco, ed.
bunurilor cuprinse în testament dela jus- serand, III, No.
D-a, IV. partea II, p. 209). “
tiție. (Alexandresco, ed. 2-a; IV, partea IL,

AR
10. Dacă cu această ocaziune, se face
«p. 203, 204; C. Ilamangiu, |. Rosetti-Bălă-
şi Al..Băicoianu, III, No. 1356, o contestaţie, de exemplu, că testamentul
nescu de testator, tribuna-
1337). olograf nu este seris
ar îi lul va apreciă. fără a prejudecă fondul,
2, Chiar dacă legatarul universal admițând sau respingând cererea de pu-

R
un ascendent din cei cu sezină, va cere XXI, No.
dacă nere în posesie. (Demolombe,
punerea în posesiune dela justiţie, 507; Aubry et Rau, ed. t-a, VII, 5 710, p.
nu există. moştenitori rezervatari. (Ale-
446; Laurent, XIV, No. 25; Alexandresco,

xandresco, ed. 2-a, IV, partea
3, Tribunalul în rezolvarea unei: cereri
a unui legatar universal de a fi trimes în
posesiune, asupra bunurilor cuprinse în
legatul său, va trebui mai întâi să stabi-
lească decesul testatorului, a cărui dovadă
LIB
Il, p. 204). cd. 2-a, IV, partea II, p. 209 nota).
|, Deasemenea dacă eu această ocu-
ziune. se [ace o contestaţie cu privire la
viciile interne ale testamentului, cum ar
fi incapacitatea testatorului, captaţia san
sugestia, ele nu pot [ace obiectul discu-

ITY
se face prin actul de deces și apoi va cer- țici pe această cale, ci numai pe calea
cetă dacă nu sunt moştenitori rezervatari. - dreptului comun. (Mass6 ct Verge sur Za-
(Demolombe, XXI, No. 5%; Troplong, Do- chariae, ILI, $ 498, nota 3, p. 282; Laurent,
nations ettestaments, III, No. 1827; Mour- XIV, No. 26; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
lon, II, No. 836; Laurent, XIV, No. 28,
partea II, p. 209, nota). ”
45: Alexandreseo, ed. 2-a, IV, partea Ii, p.
20S; C. Hamangiu, ]. Rosectti-Bălănescu şi
Al. Băicoianu, III, No. 1359).
4 Pentru rezolvarea cererei de trime-
RS 42. După
bunalul, dacă
contestaţia, va
altă părere, în acest caz, tri-
i se va păreă
putcă : respinge
punere în posesie a legatarului universal.
întemeiată
cererea de

tere în posesiune, dacă testamentul nu a (Demolombe, XXI, No. 508 'Troplong, Do-
VE
fost depus la grefă conform art. 1007 c. civ. nations et testamenis, III, No. 1850; Comp.:
fr. (892 c. civ rom), tribunalul va cere Josserand, III, No. 1472).
prezentarea testamentului pentru a cer- 13, Trimeterea în posesiune se face de
cetă, dacă îndeplineşte condiţiunile cerute
complectul tribunalului, pe cale graţioasă,
de lege: astfel, dacă testamentul este olo- iar nu de preşedintele tribunalului. (Ale-
NI

graf, să se cerceteze dacă cl este scris, xandresco, ed. 2-a, IV, partea Il, p. 204%,
datat şi semnat de testator.- (Demolombe. 505; C. Hamangiu, Î. Rosetti-Bălănescu şi
XXI, No. 505; Masse et Vergâ sur Zacha- Al. Băicoianu, III, No. 1559). ,
riac, III, $ 498. nota 4. p. 282; Mourlon, Il,
LU

(4. Jurnalul de trimetere în posesiune

No. 839: Laurent, XIV, No. 24: Alexau- este un act de jurisdicțiune graţioasă şi nu
dresco, cd. 2-a, IV, partea II, p. 24%;
închide dreptul moștenitorilor de a atacă
Cump.: C. Namangiu, 1. Rosetti-Binescu testamentul pe calea dreptului comun. (A-
şi Al. Băicoianu, ILL No. 1559).
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea IL, p. 205,
5. În dreptul: român în cazul când nu
206: C. Ilamanegiu, |. Rosetti-Bălănescu şi
A

există moştenitori rezervatari, legatarul

AL. Băicoianu, LII, No. 1560).
va cere punerea în posesie dela justiţie,
chiar dacă testamentul prin. care a fost 15. Jurnalele de trimetere în posesiune,
TR

instituit ar fi autentic. (Alexandresco, ed. nu au autoritatea de lucru judecat. (Ale-

2-a, IV, partea II, p. 119). | xandresco, ed. 2-a, IV, 'partea II, p. 20,
nota 1; C. Ilamangiu, [. Rosetti-Bălănescu
6. Tribunalul chemat a se pronunţă
şi AL. Băicoianu, III, No. 1560).
asupra unci cereri de trimetere în pose-
16. Aceste jurnale : nu sunt supuse
EN

siune, va căută să se încredințeze de iden-

titatea legatarului universal şi dacă s'au opoziţiei sau apelului, deoarece nu există
plătit taxele de înregistrare. (Alexan- litigiu, ci numai o cerere unilaterală şi
drescu. ed. 2-a, LV, partea II, p. 209). dreptul comun nu-şi găseşte aplicarea în
7. Legatarii universali sunt ci obligaţi această materie. (Alexandresco, ed. 2-a,
IV, partea Il, p. 206, 207, Comp.: Planiol,
I/C

să plătească taxele de înregistrare, dato-

rite de legatarii particulari, rejinând din III, No. 2757: Comp.. Contra: C. llaman:
legat, taxele plătite. (Alexandresco, cd. giu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
2-a, 1V, partea II, p. 204, nota 5). LII, No. 1559).
8. Cererea de punere în posesiune se 47, Dacă însă tribunalul sa pronunţat
IAS

va adresă tribunalului sau judecătorului asupra a două sau mai multe cereri opuse
de ocol—în limitele compentenţei sale—al de puuere în posesie, asupra aceleiaşi
locului unde s'a deschis succesiunea. (Ale- averi de succesiune, dreptul comun îşi va
xandresco, ed. 2-a, IV, partea Il, p. 204: găsi aplicaţiunea, deoarece sa pronunțat o
C. Iamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi AL. jotărîre contencioasă. (Alexandresco, ed.
Băicoianu, LII, No. 1557). 2-a, IV, partea IL, p. 207; C. Hamangiu, I.
U

9. Cu ocazia rezolvirei cererei de pu- Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,

No, 1359). |
nere în posesie, tribunalul va apreciă dacă
BC

legatul este sau nu universal, fără a se 18. A sc vedceă: art. SS9 şi $90 din co-
însă fondul dreptului, care ur- duli civil cu notele respective.
prejudecă

920 —
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 892

Jurisprudenţă. secinţă, terții care mau luat parte la ju-

decarea lor pot contestă pe cale conten-

RY
(Continuare dela 1924 până la 1927). civusă, în orice fel de procese, calitatea de
moştenitor recunoscută prin ele.
|. incheicrile de trimitere în posesie Faptul că aceşti ierţi au atacat anterior
pronunțate fără desbateri contradictorii cu contestaţie încheierea de trimitere în
pe baza art. 635 şi $S91 cod. civ., sunt acte posesie, fără a se discută cu acel prilej

RA
de jurisdicție graţioasă cărora trebuie să calitatea de moştenitori a trimişilor, nu
li se aplice regulile stabilite pentru ase- poate constitui o recunoaştere tacită a
meneca acte prin codul de procedură ci- acestei calităţi, valabilă pentru procesele
vilă (art. 104). , ulierioare. (Trib. Buzău s. II, Jurnal 2957
din to Aprilie 1926. Pand. Săpt., 18/1926,

LIB
Incheierile de trimitere în posesie nu
sunt opozabile terţilor faţă de care ele Pand. Rom. 1926. III, 87).
nu pot aveă nici un efect practic. In con- 2, A se vedeă: art. 655, notele 5 şi 9.

„Art. 892.— Testamentul olograi sau mistic!), înainte'de a îi

executat, se va prezentă tribunalului de judeţ în ocolul cărui s'a

Y
deschis succesiunea. _ |
Președintele va constată prin proces-verbal deschiderea tes-

SIT
tamentului şi starea în care l-a găsit. şi va ordonă depunerea lui
la grefa tribunalului. (Civ. 95, 859, 864 urm., 877, 878; Pr. Civ. 63,
662—664; Leg. timbr. 19 $ 17, 20 8 11, 21 $ 23, 23 $ 1; Civ.
Fr. 1007). R
Teat, fr. sit. 1007. — Tout testament olographe sera. avant detre mis ă
VE
execution, presente au president du tribunal de premiere instance de Larrondis-
sement dans lequel la suceession est ouverte, Ce testament sera onvert, sil ext
cachet€. Le president dressera proces-verbal de la presentation, de Pouverture et
de Tâtat du testament. dont il ordonnera le depot entre les mains du notaire
NI

par lui „commis. |

Si le testament est dans la forme mystique, sa presentatigu, son ouverture,
sa description et son dept; seront faits de la meme manitre; mais l'ouverture
U

ne pourra se faire quwen presence de ceux dex notaires et des temoins, signataires .
de l'aete de suseription, qui se trouveront sur les lieux, ou eux appeles.
AL

Test fr. lvl. 1007 (Complectat prin legea din 25 Martie 1899). — "Vout
testament olographe sera, avant d'etre mis ă exceution, present€ au prâsident du
tribunal de premisre instance de Varrondissement dans lequel la succession est
TR

ouverte. Ce testament sera ouvert, sil est cachete. Le president dressera procts-
verbal de la pr&sentation, de Vouverture et de Tetatdu testament, dont il ordonnera
le depât entre les mains du notaire par lui comis. |
Dans les colonie; franeaises et les pays du protectorat, le testament olo-
EN

graphe des personnes ayant conserve leur domicile en France ou dans une autre
colonie sera present au president du tribunal de premitre instance du lieu du
d&căs ou au president du tribunal le plus voisin. Ce magistrat procâdera î lou-
verture du testament et en constatera l'&tat.danx un proces-verbal.
I/C

Le greflier dressera une copie figuree du testament et la deposera dans les

minutes du greffe. Le testament et une expedition du procâs-verbal d'ouverture
seront ensuite transmis, sous pli seelle, au prâsident du tribunal du domicile du
defunt, qui se conformera, pour l'ouverture et le depât, aux preseriptions contenues
AS

dans le paragraphe l-er. Lies mâmes rbgles sappliqueront au deces, en France,

des personnes ayant leur domicile dans les colonie». -
Si le testament est dans la forme mystique, sa presentation, son ouverture, sa
faits de la meme maniere; mais Vouverture ne
UI

description et son depot seront

pourra se faire qu'en presenee de ceux des notaires et des temoins, sienataires «le
Vacte de suseription, qui se trouveront sur les licux. ou eux appelts.
BC

î) In textul francez, lipsesc cuvintele: „sau pustie",

921 —
 Art. 893 DESPRE DISPOZIȚIUNILE FESTAMENTARE Codul civil
„Bibliografie (continuare).

Y
CoxsrAXTISESCU Jic. N., Despre testamente, p. 101.

AR
INDEX ALFABETIC vifs, No. 5814; Laurent, XIV, No. 16; Iluc,
(a doctrină). VI, No. 324; C. Iamangiu, |. Rosetti-pută-
Act de deces ș, Moarte 7, | nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1254).
Act de Judrisicţiune con- Moştenitori
»
rcezervatari
.
|, 5, Preşedintele tribunalului nu ia cu-
tencioasă 10. noștinţă de actul ce i se prezintă, ci face

R
Act de jurisdicţiune gra- |: Naulitate 13.
țioasă 9... Opoziţie 9, 10. numai un act de jurisdicţiune voluntară,
Act de jurisdicţiune vu: Ordonanţă 9, 10, procedând la deschidere şi ordonând de-,

LIB
luntară 5. Peceţi 6.
Preintâmpinarca fraudelor
punerea testamentului. (Daltoz, Rep., Dis-
Acţiune 12,
Adausuri 6. 6. positions entre viis, No. 2779).
Apel 9, 10. Preşedintele tribunalului 6, Preşedintele tribunalului îndeplineşte
Competenţă +. 1 urm. formalităţile prevăzute de art. 1007 c. civ.
Consimţământ îi, Prezentarea testamentului
Deces 7. 1 urm. fr. (892 c. civ. rom.) în scopul dea pre-
Depunerea testamentului Proces-verbal 9, 10. întâmpină fraudele ce sar putea face după
“ Punere in posesie 12, deschiderea testamentelor. Aceste formali-

ITY
Deschiderea testamentului Refuz &, 11,
6,7, 8, 14. i Sigiliu 6. tăți constau din descrierea modului cum a
Descriere 6, 8. Stare materială 6, fost strâns şi închis testamentul, marca şi
Domiciliu +. Stersături 6. numărul peceţilor, starea materială a tes-
Fraudă 6, 14. Străini 15,
Incetare din viaţă 7. “Testament autentic 3. tamentului, cuvintele prin care începe şi
jurisdichune contencioasă | "Testament mistic 4 urme se termină testamentul, straturile, adausu-
10,
Jurisdicţiune graţioasă 9, |
Jurisdicţiune voluntară 5.
Legat universal 4 urm.
Liberarea testament, 11,
“Testament olograf 1 urm.
Tratate internaţionale 15.
'rimetere în posesiune 12,
Vicii aparente î,
RSrile, numărul rândurilor, etc. (Demolombe,,
XAI, No. 548, 549; Alourlon, II, No. 834;
Laurent, AlV, No. 18; Alexandresco, ed
2-a, IV, partea II, p. 118, text şi nota 1; C.
Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi AL. Băi-
VE
Doctrină, coianu, III, No. 1254, 1284).
7, Pentru a se putcă procedă la deschi-
|. Formalităţile prevăzute: de art. 1007 derea testamentului, trebucşte a se pre-
zentă actul de deces al testatorului. (Ale-
e, civ. Îr. (892 e. civ. rom.) trebuesc înde-
plinite fără deosebire dacă testatorula xandresco, ed. 2-a, IV, parica II, p. 118),
NI

lăsat sau nu-a lăsat moştenitori rezerva- „8. Chiar dacă testamentul'ar prezentă
tari. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,
vicii aparente, preşedintele tribunalului
p. 119). - nu poate refuză să proceadă la deschide-
rea, descrierea şi ordonarea depunerei
LU

2, În cazul când există moştenitori

lui. (Troplong, Donations ct testament,
rezervatari şi legatarul universal a fost
IV, No. 1821; Dalloz, Râp., Dispositions
instituit printr'un testament olograf sau entre viis, No. 3644).
mistic, el este obligat, ca înainte de a 9, Ordonanţa preşedintelui tribuna-
cere predarea legatului, să prezinte -tes-
tamentul preşedintelui tribunalului. (Dal-
lului prin care ordonă depunerea testa-
A

mentului, după o-părere, constitue un act

loz, Rep, Dispositions entre viis, No. de jurisdicţiune graţioasă, care nu poate
5641; Comp.: C. Hamangiu, |. Rosctti-Bă-
fi nici opozată înaintea tribunalului, nici
TR

lănescu şi Al. Băicoianu, IL, 1254). atacată cu apel la Curte. (Huc, VI, No.
3, Dispoziţiunile art. 1007 ce. civ. fr. 325).
(892 c. civ. rom.), se aplică numai testa:
mentelor olografe şi mistice iar nu şi 10. După altă părere, această ordo-
testamentelor autentice, a căror stare ma- nanță poate fi atacată, deoarece consti-
EN

terială a fost constatată de ofiţerul pu- tue un act de jurisdicţiune contencioasă.

blic care l-a primit şi care sunt execu- (Baudry_ct Colin, Donations et testa-
torii prin ele înșile, fără să fie nevoie ments, II, No. 591).
de îndeplinirea vreunci: formalităţi. (i. Testamentul olograf mistic odată
(Mourlon, II, No. $34+; Laurent, XIV, No. depus la grefă nu mai poate fi liberat, nici
I/C

14; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, chiar in cazul când ar consimți la aceasta
). 117, text şi nota 5; C. Ilamangiu, |]. toți moştenitorii, deoarece din acest mv-
Rosetti-Bălănescuw şi Al. Băicoianu, III, ment el aparține justiţiei pontru a-l ţine la
No. 1267). ” dispoziţia celor interesaţi. (Alexandresco,
A, Cu toate că potrivit dispoziţiunilor ed. 2-a, IV, partea II, p. 118; C. Ilaman-
IAS

art. 1007 c. civ. fr. (892 c. civ. rom), tes- giu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. vurcoianu,
tamentul trebuceşte prezeniu. preşedin- NIL. No. 1254).
telui tribunalului "judeţului în care s'a 12. Inainte de îndeplinirea formalită-
deschis suceesiunca,: totuşi el poate fi ţilor prevăzute de art. 1007 c. civ. Zr.
prezentat şi preşedinielui tribunalului (892 ce. civ. rom.) legatarul. universal nu
domiciliului persoanci la care a fost de- are nici o-acliune în justiţie şi nu poafe
U

pus testamentul, deoarece această dis- fi pus în posesiunea bunurilor cari. com-
pozițiune a legci nu are un caracter im- pun legatul său. (Demolombe, XXI, No.
498; Mourlon,; II, No. 834; Alexandresco,
BC

crativ şi prohibitiv. (Demolombe, XĂI,

Ao. 501; Dalloz, Rep., Dispositions entre ed, 2-a, IV, partea II. p. 117 nota 2).

— 222—
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art, 893
13. Neindeplinirea formalităţilor pre- nations et testaments, IL], No. 1819; Aubry
et Rau, cd. 1-a, VII, $ 710, nota 4 p.

RY
văzute de art. 1007 c. civ. fr. ($92 ce. civ.
rom), nu aduce nulitatea testamentului 444; Laurent, XIV, No. 20; Huc, VI, No.
olograf. (Delvincourt, Îl, p. 388; Demo- 324; Baudry cet Colin, Donations et tes-
lombe, XXI. No. 505: Vazeille. Successions, taments, Il. No. 2341; Alexandresco, ed.
Art. 1007, No. 2: Aubrv et Rau, ed. 4-a, 2-a, IV, partea II, p. 119).
VII, $ 710, p. 444: Dalloz, Râp., Disposi- 15, Dispoziţiunile acestui articol se a-

RA
tions entre vifs, No. 2777: Laurent, XIV, plică şi testamentelor făcute de străini în
No. 20; Baudry et Colin, Donations et - țara noastră, afară de cazul când se de-
testaments, JI, No. 2541; Alexanaresco, roagă dela aceasta prin tratate internați-
ed. 2-a. 1V, partea II, p. 119: . siaman- onale. (Baudry et Colin, Donations et tes-
giu, [. Rosctti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, taments, II, No. 2251: Alexandresco, ed.

LIB
III, No. 1254). : : 2-a, IV, partea II, p. 120).
14, Faptul că testamentul olograf îna-
inte de-a fi fost prezentat preşeaintelui Jurisprudenţă,
tribunalului. a fost deschis de către le-
vatar sau de soţul testatorului nu aduce (Continuare dela 1924 până la 1927).
nulitatea lui. dacă nu este fraudă. (De-

Y
molombe. XXI. No. 503; Troplong. Do- |, A se vedea: art. 1195, nota 13).

SIT
Art. 893.— Legatarul universal, care va veni la moștenire în
concurs cu un erede rezervatar, este obligat la datoriile şi sarcinele
succesiunei personal până în concurența părței sale, şi ipotecar -
pentru tot!). (Civ. 550 urm., 774, 775, 7117, 778, 841 urm., 888 urm., R
896, 897, 902, 1743, 1792; Civ. Fr. 1009). -
VE
Tezt. fr. svt. 1009. — Le legataire universel qui sera en concours avec
un heritier auquel la loi reserve une quotit6 des biens, sera tenu des dettes et
eharges de la suecession du testateur, personnellement pour sa part et portion,
et hypothecairement pour le tout;“et il sera tenu, d'aequitter tous les legs, sauf
NI

le ca de reduetion, ainsi qu'il est explique aux artieles 926 et 927.

Bibliografie (continuare).
U

CoxsraNriSEsCcU JAc. N., Despre testamente, p 118;

LAZARESCU IM. Ar., Des droits du conjoint survivant, p. 21, 24, 27,
AL

INDEX ALFABETIC Doctrină.

(la doctrină).
Acceptare sub beneficiu ! 3, 1—11, 19, |, Potrivit dispoziţiunilor art. 1009 ce.
de inventar 8, 9. Partaj 13. civ. fr. (895 c. civ. rom), când legatarul
Acţiune personală 16. Plata” datoriilor 1—7, 10
TR

Beneficiu de inventar 8,9, 11, 10—19. .

universal va veni la moştenire în con-
Boală 13. - Plata sarcinelur 1—7, 10, curs cu moştenitorii rezervatari. tre-
Cheltueli 13. 11, 13-13, bueşte să suporte o parte din pasiv pro-
Concurenţă 2, Plata totalităţii datoriilor porțională cu cutitatea disponibilă. (Pla-
Concurs î urme 14.
Cotitate disponibilă 1. niol, III. No. 2765: Josserand, III, No. 1492:
EN

Plata ultra vires emolu-

Creditori 16, 17. Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea II, p.
Cunoştinţă 12 pitt de del - 217; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi
Datorii 127, 10,11,10—19, | Părtatea de legatari 35, Al. Băicoianu, III, No. 15366, 1369).
Dispensă 10. i i
Executare silită 16, 17. Posesiune de rea credință 9. IExpresiunea: „până la concurenţa
Fructe 12. ” i
Pruporţionalitate 1 _urm.
părții sale“, întrebuințată în art. 893 c.
I/C

Impozite 13. civ, român, nu este exactă, ci trebuia

Immormântare 13. Punere în posesie 17,
Interes comun 14. Punerea peceţilor 13, să se spue că legatarul universal plăteşte
Inventar 13, Rea credinţă 12, datoriile și sarcinele succesiunei în
Recurs 19.
Interzicere 9,
Interzis 9, Redactare găsită 2. proporție cu partea sa; astfel de exemplu
Restituire 12, dacă legatarul universal ia jumătate din
AS

Ipotecă 16, 18, 19.

Legat cu titlu universal | ltezervă 10, succesiune, el va plăti jumătate din da-
v, 15. Sareinc, a se vedea cu-
Legat particular 14, 15 vintele: „Plata sarcine-
torii-.-(Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
Legal universal î urm. lore II, p. 215, nota 4; Comp.: Mourlon, II, No.
Lipsa moștenitorilor rezer- Scutire 10, 458; Marcade, Art. 1009; Aubry et Rau,
-. vatari d, 5, 6. | Taxe succesorale 13, ed. 4-a, VII. $ 723, p. 500; Laurent, XIV,
UI

Minor 9. Trimetere în posesiune 17.

Moştenitori ab intestat 5. Ultra vires emulumenti 7. No. 89; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu
Moştenituri rezervatari 1— Urmărire silită 16, 17, şi Al. Băicoianu, ILI, 1368, 1572).
BC

1) Art. francez corespunzător 1409, continuă: set li sera tenu racqitler tout les legs, sauf le cas
de reduction, ainsi qu'il est expliqu6 aux articles 926 e! 927* (adică art. 852 şi 453 din Codul Civil român),

— 228 —
 Art. 893 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTAĂRE Codul civil

3, In cazul când sunt mai mulţi le- Rosetti-Bălănescu şi. Al. Băicoianu, II,

Y
gatari universali, cari vin în concurs cu No. 1372; Nacu, Il, p. 575; Matei Canta-
moștenitorii rezervatari, fiecare dintre ei cuzino, p. 306). -
va trebui să suporte o parte din pasiv 8, Pentru ca legatarul universal să

AR
proporţională cu partea ce o ia din suc- împiedece coniuziunea bunurilor tsucce-
cesiune. (Mourlon, II, No. 858, 847; Pla- sorale cu bunurile sale personale, tre-
niol, 111, No. 2765; Josserand, III, No. 1482; bueşte să accepte legatul sub beneficiu
Alexundresco, ed. 2-a, 1V, partea Il, p. 217). de inventar. (Dalloz, Râp., Dispositions
4, Dacă legatarul universal vine sin- - entre viis, No. 3682; Josserand, III, No.

R
gur la succesiunea testatorului fără mo- 1455; Alexandresco, cd. 2-a, 1V, partea II,
ştenitorii rezervatari, el va fi ţinut să p. 210, 219).
suporte toate sarcinele şi datoriile succe- 9, Lcstatorul poate să interzică legata- -

LIB
siunei ca și un moştenitor ab intestat. rului universal să accepte legatul sub
(Merlin, Repertoire, Legataire, $ 7, Art. |, beneficiu de inventar, afară bineînţeles
No. 17; Delincourt; II, p. 551; Toullier, de cazul când legatarul este un minor
V, No. 556, 495; Duranton, VIL No. 14, sau interzis cărora legea le impune tot-
455; IX, No. 201; Deinolombe, XV, No. deauna acceptarea sub beneficiu de in-
117; XVII, No. 37, 3$; Vazeille, Succes- ventar. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea

ITY
sions, Art. 793, No. 10; Troplong, Dona- Il, p. 219, text şi nota 3).
tions et testaments, IV, No. 1836; Mour- 10. Tcstatorul poate să scutească pe
lon, II, No. 458; Demante et Colmet de legatarul universal de contribuţia la
Santerre, LV, No. 148 bis, 1ll; Aubry et plata datoriilor, cu condiţiune ca prin
Rau, ed. 4-a, VII, 8 725, p. 496; Dalloz, această scutire să nu aducă atingere re-
Rep. Dispositions entre vifs, No. 3608; zervei moştenitorilor rezervatari. (Aubry
Suppl., Dispositions entre vifs, No. 929;
Laurent, XV. No. 100; Iluc, VI, No. 398: RS
ct Rau, ed. 4-a, VII, $ 725, p. 500; Dalloz,
Li

Rep., Dispositions entre vifs, No. 3686;

Bauary ct Colin, Donations ct testaments, Comp.: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
11, No. 2371, 2476 urm.; Alexandresco, ed. II, p. 214, nota). |
2-a, IV, partea II, p. 215, 216, 217; C. Ha- 1. Testatorul poate obligă prin tes-
VE
mangiu, |. Hosetti-Bălănescu şi Al. Băi- tament pe legatarul universal să plătească
coianu, IL, No. 1567, 1575; Contra: Mar- o parte mai mare din datorii decât cea
cad6, Art. 1002, No. 2). : proporţională cu partea ce ia din succe-
5, Dacă sunt mai mulţi legatari uni- siune sau chiar totalitatea datoriilor. (De-
versali cari vin singuri. la succesiune, ei molombe, XXI, No. 607; Aubry et Rau,
NI

vor plăti datoriile şi sarcinile succesiu- ed. 4-a, VII, $ 725, p. 500; Laurent, XIV,
nei, deasemenea ca și moştenitorii ab in- No. 115; Baudry ct Colin, Donations et
testat. (C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălă- testaments, II, No. 2475; Alexandresco, ed.
LU

nescu şi Al. Băicoianu, III, 1367, 1575). 2-a, LV, partea II, p. 214, nota, 217; C. la-
6. Dacă pe lângă un legatar universal, mangiu, |. Nosetti-Bălănescu şi, Al. Răi-
există şi un legatar cu titlu universal şi coianu, III, No. 1369).
nu există moștenitori rezervatari, fie- „12. Dacă testatorul a fost un posesor
care este obligat la plata datoriilor şi de rea credinţă, legatarul universal nu
sarcinclor succesiunci în proporţie cu este obligat să restitue fructele bunurilor
A

partea succesorală la care au dreptul. culese din succesiune decât din ziua cânil
(C. Ilamangiu, 1, Rosetti-Bălănescu şi Al, a avut cunoştinţă că autorul său eră po-
Băicoianu, III, No. 1367, 1375).
TR

| sesor de rea credință. (Dalloz, Rep.

„Za In cazul când legatarul universal Suppl., Dispositions entre vis, No. 92V),
vine la succesiune în concurs cu un mo- 3, Sarcinele succesiunei sunt acele
ştenitor rezervatar, cl reprezintă pe de- obligaţii, cari iau naştere după deschi-
cujus şi este obligat să plătească datoriile derea succesiunei cum. sunt: cheltuelile
EN

succesiunei ultra vires emolumenti. (Aler- de îmmormântare, cele făcute cu ocazia

lin, R6pertoire, L&gataire, $ 7, Art. 1, No. ultimei boli, cele fătute cu punerea pe-
17; Demolombe, AXI, No. 569 urm., 573, ceţilor, facerea. inventarului, cu împăr-
574; Vazeille, Successions, Art. 795, No. țeala, cu predarea legatului, cu impozi-
10; “Troplong, Donations et testaments, tele şi taxele succesorale şi altele făcute
I/C

IV, No. 1840; Mourlon, II, No. 458, 847; în interes comun. (Laurent, AlV, No. 83;
Dalloz, Râp., Dispositions- entre vils, No. Baudry et Colin, Donations cet testaments,
5681; Suppl., Dispositions entre vils, No. II, No. 2377; Planiol, II, No. 2767; Josse-
955; Iluc, VI, No. 329; Pluniol, L[[, No. 2766; rand, LII, No. 14S1; Alexandresco, ed. 2-a,
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p.- IV, partea II, p. 215, nota 2; C, Hamangiu,
IAS

215, 210, 217, 219; Comp.: Josserand. 1. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,
IN, No. 1485, 1484; Contra: Coin-Delisle, No. 1366). '
Commentaire, Art. 1009, No. îi; Delrin- 14, Lesatele sunt desemenea sarcine
court, IÎ, p. 551, nota, 555; Toullier,:
Y, ale succesiunci. (Demolombe,: XIV, No.
No. 556: Duranton. VII, No. 14: IX, No. 522; Laurent, XIV, No. 58 108; Josserand,
201: Aubry et Rau, ed. t-a, VI, $ 485, III, No. 1451; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
U

p. 256: VIL, S$ 725, text şi notele 5,6, p. partea II, p. 216, nota, 219; Comp.: C. Ila-
497, 49S5; Laurent, XIV, No. 100, 101; Bau- mangiu. |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
BC

dry ict Colin, lDonations .ct testaments, coianu, LII, No. 1565, 1306, 1574, 1575).
II, No. 2527, 2470 urm.; C. Hamangiu, |. (5. Lcegatele particulare vor fi plătite

— 224 —-
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE "TESTAMENTARE Art. 894

numai de legatarii universali şi deci cu 18, Potrivit dispoziţiunilor art. 1009 c.

titlu universal iar nu şi de moștenitorii civ. fr. (895 ce. civ. rom.), în afară de ac-

RY
rezervatari. (C. Hamangiu, Î. Rosetti-Bă- țiunea personală, de care legatarul univer-
lănescu şi Al. Băicoianu, II. No. 1565, sal este ţinut până la concurenţa părţii
1506, 1374, 1575, 1376. 1377, 1578). sale, pentru plata datoriilor succesiunci;
16. Din întrebuinţarea cuvântului: el mai este ţinut şi ipotecar pentru tot,
„personal“ în art. 1009 ce. civ. Îr. (895 c. deoarece ipoteca este indivizibilă şi cre- :

RA
cit. rom), care este opus cuvântului: ditorul ipotecar are dreptul să urmă-
„ipotecar“ întrebuințat mai departe în rească bunul ipotecat în mâinele oricui
acelaş articol, rezultă că creditorii suc- s'ar găsi. (Dalloz, Râp., Dispositions entre
cesiunci au o acţiune personală contra riis, No. 56087; Josserand, III, No. 1452;
Jegatarului universal, deoarece ci nu pot Alexandresco, cd. 2-a, 1V,partea II, p. 217:

LIB
urmări pe moștenitorii rezervatari pen- C. Hamangiu, LI. Rosetti-Bălănescu şi Al.
tru partea din datorie -care trebuește Băicoianu, IlI, No. 1371). .
plătită de legatar. (Demolombe, AVII, 9. In cazul când legatul umwersal
No. 35 urm.; XXI, No. 574; Laurent, XIV, plăteşte întreaga datorie ipotecară, el are
No. 87; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea dreptul de recurs contra celorlalţi lega-
II, p. 215, nota 35). tari universali sau contra moştenmtorilor

Y
17. Până la punerea în posesiune a pentru partea ce întrece porțiunea pe
legatarului universal asupra bunurilor care eră cel obligat a o plăti. (Dalloz, Rep.
cuprinse în legatul său, el nu poate fi Dispositions entre 'viis, No. 5687: Baudry

SIT
urmărit de creditorii succesiunci. (Alexan- ct Colin, Donations cet testaments, II, No.
dresco, ed. 2-a, IV, pariea II, p. 202, 215, 2574; Planiol, LII, No. 2765; Alexandrescv,
text şi nota 5, 217, 224; Nacu, II, p. 371; ed. 2-a, IV, partea II, p. 217; C. Haman-
C. Iamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. giu. [. Rosctti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
Băicoianu, III, No. 1575). ' LII, No. 1371).

Secţiunea V. —
R
Despre legaturiie unei fracțiuni de moștenire. *
VE
Art. 894. — Acest legat poate avea de obiect o îracţiune a
moştenirei, precum jumătate, a treia parte, sau toate imobilele, sau
toate mobilele, sau o fracțiune din imobile sau mobile.
NI

Orice alt legat este singular. (Civ. 550, 552, 775, 787, 855 urm,,
887, 896, 899 urm.; Civ. Fr. 1010).
U

Text. fr. Art. 1010.— Le legs ă titre universel est celui par lequl le
testateur ltgue une quote-part des biens dont la loi lui permet de disposer, telle
qrune moiti€, un tiers, ou tous ses immeubles, ou tout son mobilier, ou une
AL

quotit6 fixe de tout ses immeubles ou de tout son mobilier. :

'Pout autre legs ne forme, qrune disposition ă titre partieulier.
TR

Bibliografie (continuare).
ConxsrASTINESCU Jac.. N., Despre testamente, p. 80 urm.
EN

INDEX ALFABETIC Preţ î6, Universalitate 1, 2, 4,5,

Ua doctrină). hReducţiune 6. 7,15 47, 19, 2356,
Renunţare 9, î0, 27. Uzufruct 23—26,
Acceptare 27. Eventualitate 4. Rezerva succesorală 6, Vie 2%,
Apreciere suverană îl. Exceptare 18. Sarcină 13, Vindere cumpărare 16.
Caducitate 9, 10, Exemple 5. Succesiune 14, 31, Vocaţiune 4, 7—10,.
Fracţiune 1, 2, 45,7,8,
I/C

Câmpuri 22,
Casă 20, 22, . 12, 19, 23, 26.
Cota-parte, a se vedeă cu- Imobile 1, 2,7, 8, 15, 16, Doctrină, i
vântul „Fracţiune“. 19, 21, 23, 28, 29, 30,
Cotitate disponibilă 1,6,12 Intenţie 10, 11, |. „Legatul cu tiilu universal sau ul
Creditor 32, Legat cu titlu universal,
Datorie 32. unei fracțiuni din moştenire. este acela
AS

1—13, 15,17—19,23, 25,27,

Debitor 32, Legat paiticular 3,7, 8 14, care are de obiect o parte din toate bu-
Definiţie 1. 16, 20, 21, 22, 26, 20—32, nurile testatorului (o fracțiune din mo-
Deosebire î, 5, 9. Lepatul unei succesiuni
Deschiderea succesiunei &, ştenirea sa) sau o parte din cotitatea dis-
14,
14—17, 31, Legat universal 9, 10, 11,
ponibilă, sau toate imobilele sau toate
Drept eventual 4. mobilele sale, sau o fracțiune numai din
UI

24, 27.
Drept francez 12.
Drept român 12. Mobile 1, 2, 17-21, 23, zi imobilele ori din mobile, etc.”. uuiexan-
Emolument 7, &.
29, dresco. ed. 2-a, LV, partea II, p. 221, 222),
Enumerare 2,35 Mobilier 22, + 9, Din enumerarea făcută ae art. 1010
tnumerare enunciativă 5. Nuda proprietate 23
BC

Enumerare limitativă 3, 5. Oaoare 2. e. Civ. Îr.(S94 c. civ. rom.). rezultă că

Irtarea datoriei 32. - ” Pădure 22, în categoria legatelor cu titlu universal

193%%3, — Codul Civil adnotat — VII 15

 TESTAMENTARE Codul civil:
Art. 894 DESPRE DISPOZIȚIUNILE

1) legatele unei pe când legatarul pârticular, dimpotrivă,

se cuprind cinci. tipuri: drept definitiv limitat şi fixat
cote părți din universalitate; 2) legatele are un

Y
tuturor imobilelor; 5) legatele tuturor asupra unor bunuri determinate. Acest
mobilelor; 4) legatele unei cote-părţi din
criteriu de deosebire nu este însă tot-

AR
unei cote- deauna adevărat, deoarece există legate
toate imobilele; 5) legatele
toate mobilele. (Josserand, II, articulare care în loc de a avcă ca o-
ărţi din
iect unul sau mai multe bunuri deter-
No. 1486; C. Ilamangiu, |. Rosetti-Bălă-
minate, au de obiect o categorie de bu-
nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1382).
3, Enumerarca prevăzută de art, 101.0 nuri, de exemplu: toate îmekilele rurale.

R
(894 c. civ. rom), este limita- Ori, conţinutul unui asemenea. legat va-
c. Civ. în. riază, după cum testatorul dobândește
tivă, deoarece alineatul al doilea al a- rurale sau vinde o parte din
noui imobile
cestui articol prevede că orice alt lezut

LIB
decât cele arătate în alineatul întâi, este
cele pe care le aveă, după facerea tes-
singular. (Planiol, Il, No. 2273; Josserand,
tamentului. (C. Hamangiu, |. Rosctti-Bă-
III, No. 1487; Alexandreseo, cd. 2-a, lănescu şi AL. Băicoianu, III, No. 1585,
IV, partea TI, p. 223; C. Hamangiu, |.. p. 931 şi 9532, text şi nota 1).
şi Al. Băicoianu, li, 9. Deosebirea între legatul cu titlu uni-
Rosetti-Bălănescu
No. 1382). | versal şi legatul universal, este că! le-
gatarii cu titlu universal culeg din suc-

ITY
Zu Legatul cu titlu universal constă
frac- cesiune numai porțiunile ce. li s'au lăsat
dintrun drept eventual asupra unei
testa- - de testator, chiar în cazul când ar există
țiuni din universalitatea bunurilor
mai mulţi legatari cu titlu universal sau
torului. (Alexundresco, ed. 2-a, IV, par- legatari cu titlu particular din care unii
tea II. p. 292). a
toate că artico lul 1010 c. civ. Îc. ar renunță sau legatele ar îi caduce,
5, Cu
(894 c. civ.
titlu universal
rom.), preve
poate
de
-aveă
fracțiune a moştenirei precum: jumăta-
că
de
legatu l
obiect
cu
o
e când
RS
în cazul când există mai mulți
egatari universali, ei profită de părţile
celorlalţi legatari universali, cu titlu uni-
versal sau particulari cari renunță la
tea sau ă treia parte, totuşi şi o altă succesiune sau legatele lor sunt caduce.
fracțiune din moștenire cum ar fi pătri-
VE
formă obiectul unui legat cu (Coin-Delisie, Commentaire, Art. _1uv3,
mea, poate No. 7; Toullier, V, No. 505, 506; Demo-
titlu particular, deoarece legea dă numai lombe, XXI, No. 575; Demante et Colmet -
exemple de fracțiuni, fără a le arătă a- de Santerre, IV, No. 155 bis, Il; Dalloz,
ceste fracțiuniîn mod limitativ. (Aiexan- Rep. Dispositions entre_vifs, No. 37uv;
dresco, ed. 2-a, 1Y, partea II, p. 221, nota
NI

|. Rosetti-Bălănescu Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p.

5, 803; C. Ilamangiu, IMamangiu, |. Rosetti-Bălănescu
si Al. Băicoianu, IN, No. 1582: Lomp:: "oo: C,
" şi AL. Băicoianu, III, No. 158%). -
Josserand, III, No. 1156). . 10. Pentru a sc stabili dacă un legat
LU

6. Legatul cu titlu universal când a- esie universal sau cu titlu universal se

duce atingere rezervei va fi redus în li- va cercetă care a fost intenţiunea tes-
mita cotității disponibile, rămânând însă tatorului în cecace priveşte vocaţiunea
tot un legat cu îitlu universal. (z:exan- la legatele renunțătorilor sau legatele
dresco. ed. 2-a, IV, partea II, p. 222). caduce. (Troplong, Donations et testa-
7, Pentru existența legatului cu titlu - ments, IV, No. 1851; Aubry ct Rau. ed.
A

universul nu trebuie să se ia în conside- d-a, VII, $ 714, p. 465, 470; Dalloz, Rep.
rație emolumentul pe: care îl trage Ie- Suppl., Dispositions entre vils, No. 945;
TR

gatarul, ci. natura titlului şi dacă acest Huc, VI, No. 550; Baudry et Colin, Do-
emolument este susceptibil ca să fiec mărit nations et testamenis, II. No. 2271: Jos-
sau micşorat. Astfel dacă legatul priveşte serand, II, No. 1487. C: Hamangiu, L.
imobilele, trebuește să cuprinda toate Roscetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,
imobilele sau o cotă parte din toate imo- No. 15383, 1586).
EN

bitele din succesiune. Prin acest caracter 14. Tribunalele vor apreciă în mod
esențial, se distinge legatul cu titlu uni- suveran dacă intenția testatorului a
versal de legatul particular. (Demolombc, fost să facă un legat universal sau un
XXI, No. 582; Aubry et Rau, cd. a-a, VII, legat cu titlu universal. (Troplone, Do-
$ 714, p. 469; Dalloz, Rep, Sunnl., Dis- Au-
nations ct testaments, IV, No. 1551;
I/C

ositions entre vils, No. 940: Iluc, Vl,

vo. 330; Baudrv ct Colin, Donations ct bry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 714, p. 470;
testaments. II, No. 2289; Comp.: Josserand, Baudry et Colin, Donations ct testaments,
III. No. 1487: C. Ilamangiu, |. Rosetti- II. No. 2302: C. Ilamangiu, ]. Rosetti-Bă-
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1595, lănescu şi Al. Băicoianu, III, No, 1386).
IAS

1554). ! 49. Constitue un legat cu titlu uni-

8. Deosebirea între legatul cu titlu versal, legatul unci fracțiuni din cotita-
universal şi legatul cu titlu particular tea disponibilă, cu toate că textul român
este că legatarul cu titlu universal are nu vorbeşte de legatul unci fracțiuni din
cotitatea disponibilă, cum o face textul
un drept general asupra unci fracțiuni (Alexandresco, ed.
de moștenire sau asupra unei categorii francez corespunzător.
U

de bunuri al cărei conținut poate variă d-a, IV. partea II, p. 222, text şi nota 2).
13. Legatul cu titlu universal poate
şi al cărei emolument poate creste sau direct, ci sub formă
fi făcut nu numai
BC

scade între momentul facerci-testamen- altui legatar. (Demo-

tului şi momentul deschiderei succesiunci, de sarcină pusă

— 996—
„ Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 894

lombe, XXI, No. 570; Aubry ct Rau, ed. Commentaire, Art. 1003,.N0. 14; Toullier,
V, No. 510; l)uranton, IX, No. 227; Tro-

RY
4-a, VII, $ 714, p. 407; Dalloz, Rep., Suppl.,
Dispositions entre vils, No. 94; Laurent, plong, Donations ct testaments, LV, No.
XIII, No. 524; Illuc, VI, No. 330; Baudry 1849; Dalloz, Rep., Dispositions centre vifs,
et Colin, Donations et testaments, II, No. No. 3705; Baudry et Colin, Donations et
2394). ” testaments, II, JNo..2392; Josserand, II,
14, Lesgatul unci succesiuni cuvenită

RA
No. 1486; Alexandresco, cd. 2-a, LV, par-
testatorului și uelichidată: la data înce- tea II, p. 222, 223; C. Hamangiu, Î. Rosetti-
tării sale din viață, constitue un legat cu Bălănescu şi Al. Băicoianu, LII, No. 1385).
titlu particular iar nu un legat cu titlu 20. Lesatul: tuturor mobilelor ce sar
universal. (Coin-Delisle, Commenitaire, află într'o casă determinătă, constitue un
Art. 1005, No. 14; Toullier. V, No. 510: legat cu titlu particular, (Dalloz, Rep.,

LIB
Durantou, LX, No. 250; Demolombe, XXI, Dispositions entre viis, No. 5703; Baudry
No. 585: Troplong, Donations ct testa- et Colin, Donations ct testaments, II, No.
ments, LV, No. 1849; Aubry et lau, ed. 2592; Alexandresco, ed. 2-a,. ÎV, partea
s-a, VII, $ 74, p. 167: Dalloz. Rep. Dis- II, p. 225, nota 1). .
positions entre vits, No. 5698; Suppl., Dis- 5, Legatul tuturor mobilelor şi imo-
positions entre vifs, No. 959; Bauury_ et bilelor, atlate îutr'o anume localitate sau

Y
Colin, Donations et testaments, II, No. „judeţ, constitue un legat cu titlu »arti-
2399). cular. (Demolombe, XXI, No. 584; Mour-

SIT
15, Lezatul tuturor imobilelor, consti- lon, II, No. 820; Aubry ct Rau, cd. 4-a,
tue un legat cu titlu universal, cmar dacă VII, $ 714, p. 467; Dalloz, Rep. Disposi-
testatorul la decesul său nu ur fi lăsat tions entre vifs, No. 5705; Baudry et Co-
decât un singur imobil. (Demolombe, XAI, lin Donatious et tesaments, II, No. 2392;
No. 582; Aubry et Rau. ed. a. VII, $ Planiol, ll. No. 2775; Alexandresco, cd.
714 p. 467: Dalloz, Râp., Suppl, Dispo: 2-a, IV, partea II, p. 225, nota 1).
sitions entre vifs, No. 940; Baudry ct Co-
lin, Donations et testaments, Il. No. 2589;
R2, Legatul întregului mobilier, tutu-
vor caselor, pădurilor, viilor sau ogoarc-
Josserand, LII, No. 1486, 11487; Alexan- lor, constitue un legat cu titlu particular.
VE
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 222; C. (Demolombe, XXI, No. 583; Aubry et Rau,
Hamangiu, I. Roseiti-Bălănescu şi Al. ed. 4-a, VII, $ 714, p. 467; Dalloz, Rep,
Băicoianu, III. No. 1582). Dispositions entre vils, No. 3705; Baudry
16. Legatul unuia sau mai multe ino- et Colin, Donations et testaments, II, No.
bile determinate, constitue un legat par-
NI

2390; Josserand, III, No. 1187; Comp.:

ticular, chiar dacă la decesul testatoru- Alexandresco, cd. 2-a, 1V, partea II, p.:
lui nu ar există decât uceste imobile le- 295, nota 1; C. Iamangiu,-l. Rosetti-Bă-
gate. În acest caz, legatarul nu are drep- lănescu și Al. Băicoianu, IE, No. 1382).
U

tul la imobilele ce nu sunt cuprinse în 23, Legatul nudei proprietăţi .a tu-

legatul său şi dobândite: după facerea tes- turor imobilelor sau a tuturor mobilelor
tamentului, nici la: prețul rezultat din sau a unei cota parte din ele, constitue
vânzarea bunurilor legate după facerea un legat cu titlu universal iar nu un le-
AL

testamentului. (Demolombe, XXI, No. 592: sat particular, deoarece prin încetarea
Aubry et Bau, cd. 4-a, VII, $ 714, p. 469: uzufructului, legatarul dobândește plina
Dalloz. Râp., . Dispositions entire vils, No. proprietate. (Aubry. ct Rau, ed. t-a, VII,
37608; suppl. . Dispositions entre vils, No. $ 714, p. 467; Dalloz, R6p., Suppl., Dis-
Donations et tes-
TR

940; Baudry et Colin, positions entre vils, No. 942; lluc, VI, No.
taments, II; No. 2396; Josserand. III. No. 5350; Baudry ct Colin, Donations et tes-
1487; Comp.: Alexandresco, ed. 2-a, ÎN, tamenta, II. No. 2595: Josserand. Il, No
partea II, p. 225, nota 1). 1483; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
17. Legatul tuturor lucrurilor mobile, Li, p. 222). ”
EN

constitue un legat cu titlu universal, 24, Legatul uzufructului universalită-

chiar dacă testatorul la decesul său nu (ii bunurilor, după o părere, constitue un
ar fi lăsat nici un imobil. (Aubry et Rau, legat universal. (Mass et Verg6 sur Za-
ed. 4-a, VII, $ 714, p. 407. 409: Dalloz, chariac. III. $ 487, text şi nota 12, p. 249).
Rep. Dispositions centre vils, No. 3707; 25, După a doua părere, legatul uzu:
I/C

Baudry et Colin, Donations cet testaments, fructului universalităţii bunurilor, con-

II, No. 23809; Josserand, III, o. 14%; A- stituc un legat cu titlu universal. -(Du-
lexandresco, cd. 2-a, IV, partea Il. p. 223; ranton, LV, No. 522, 633; IX, No. 208; Tro-
C. Hamangiu. l. Rosetti-Bălănescu și Al. plong, Donations et testaments, IV, No.
Băicoianu, II[, No. 1582).
AS

18. Lepatul tuturor lucrurilor
bile, constitue un legat cu titlu univer-
sal, chiar dacă testatorul ar fi exceptat
din legat anumite lucruri determinate în
UI
1848).
mo- 26, După u treia părere, dominantă,
legatul uzufructului universalității bunu=
rilor sau a unci cotă parte din ca, con-
stitne un legat cu litlu particular. (Coin-

mod special. (Dalloz, Râp., Dispositions Delisle, Commentaire, Art, 1003,.No.. î7:
entre viîs, No. 3705). Proudhon, Usufruit, II, No. 475, 476; De-
49, Legatul unci cotităţi fixe din uni- molombe, XXI, No, 586; Mourlon, LI, No.
versalitatea imobilelor sau a mobilelor, 82; Michaux, Testaments, No. 1127: Mar-
BC

consțitue un legat cu titlu universal, cad6 Art. 1010, No. 3; Demante ct Colmet
(Delvincourt, IL, p. .354; Coin-Delisle, de Santerre, IV, No, 157 bis, IL; Auhry

— 22 1
 Art. 895 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil |

molombe,::XXI, No. 583, 584; Mourlon,

et Rau. ed. 4-a, VII, $ 714, text şi nota 18,

Y
II, No: 820; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII,
19, p. 468; Dalloz, Râp.„ Dispositions entre
vifs, No. 5711; Suppl., Disnositions entre $ 714, p. 467; Baudry et Colin. Donations
et testaments, II, No. 2396; Planiol, ]li,

AR
vifs, No. 900 urm.: Laurent, VII, No. 17,
19; XIII, No. 52%; Huc, VI, No. 530; Bau- No, 2775; Alexandresco, ed..2-a, IV, par-
tea II, p. 242, text și nota 4). - .
dry ct Colin, Donations et testaments, II, părți
20, Deasemenea, legatul unei
No. 2397: Planiol, III, No. 2753, 2810; Jos-
serand, LII, No. 1459 urm.; Alexandresco, dintrun imobil, determinată individual.
(Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p.

R
ed. 2-a, ÎV, partea II, p. 2923, 245, 244, |
245). 940, 245),
27,In privinţa acceptării şi renunţării 24, Deasemenea, legatul unei succe-

LIB
siuni căzute testatorului şi _nelichidată
la legatele cu titlu universal se vor a-
plică aceleași regule ca la legatele uni- încă până la decesul său. (Demolombe,
versale. (Josserand, III, No. 1492). - NNI, No. 553; Aubry et Rau, ed. t-a, VII,
Da, Este legat particular sau singular, $ 714, p. 467; Laurent, AXUL, No. 531; A-
lesatul tuturor mobilelor sau tuturor! lexandresco, cd. 2-a, IV, partea II, p. 232,
imobilelor. determinate în mod deosebit text şi nota 2).
XXI, No. 582; A- 20, Deasemenea, legatul 'prin care
fiecare. (Demolombe,

ITY
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 2%, testatorul iartă datoria ce o aveă la cl
text şi nota 3). legatarul. (Alexandresco, ed. 2-a. 1V, par:
un legat tea II,p. 245). | -
29, Deasemenea constitue din
particular, legatul unei anumite categorii 38, A se vedeă: art. 887 şi S91
de bunuri mobiliare sau imobiliare, (De- codul civil cu notele respective.

Art. 895.— Legatarul unei fracțiuni de ereditate va cere po-

sesiunea dela erezii rezervatari, în lipsa acestora dela legatarii
RS
universali, iar în lipsa şi “acestora din urmă, dela ceilalți . erezi
VE
legitimi: (Civ. 653, 659 urm., 841 urm,, 888, 889, 890, 892, 897,
899, 901; Pr. civ. 63; L. Timbr. 19 $ 17, 21 $23, 23 8 1; Civ. Fr. 1011).
Les Legataires ă titre universel seront tenus „de
NI

Tezt. fr. Art 1011 — .

demander la dtlivranee aux heritiers auxquels une quotite des biens est reserve
aux
par la loi; ă leur defaut, aux Ivataires universels; et ă defaut de ceux-ei,
eritiers appelts dans Vordre 6tabli au titre des Successiona.
LU

Bibliografie (continuare).
, p. 60 urm.; .
CoxsrANTINESCU JAC. N., Despre testamente, p. 105 urin.; Despre succesiuuni
A

Lăzănescu E. AL., Des droits du conjoint -survivant, p. 50.

TR

INDEX ALFABETIC Doctrină,

(a doctiină),
l.egat universal 6—11, 24, 1. Dispoziţiunile art. 1014 c. civ. în.
Acte de conservare 27,
Acţiune 2—18, 20, 2. tă . (899 ce. civ. rom.) îşi găsesc aplicaţiunea
Apreciere suverană 25. : Mobile 20. ! - şi la legatele cu titlu universal. Prin ur-
EN

Ascendenţi 16, Moştenitori legitimi 12—

15, 23. mare, la legatele cu titlu universal nure
Cerere 2—18, 20, 28,
Cheltueli 29, Moştenitori
: n ncregulaţi 17, | şi simple, din momentul decesului festa-
*Consevare 27, torului, legatarul cu titlu universal de-
Consimţământ
Consimţământ
20-25,
expres 22,
Moştenitori rezervatari 6,
7, 10—13, 16, 20, 24. ”
vine proprietarul bunurilor cuprinse în
23, legatul său. (Aubry et Rau, ed. 4-a, VII,
I/C

Părinţi 12, 14, 16.

n

Cunsimţământ tacit 24, 25, Partaj 12, 13. $ ZI7, text şi nota 1, p. 475; Dalloz, Râp,,
Cotitate disponibilă 10, Piuralitate de legatari 8. Dispositions entre viis, No. 3714: Suppl.,
Ce»ditori 26.
Curator 9, 15, 18,
Pusesiune anterioară 4, 25. Dispositions entre vifs, No. 945; Laurent.
Predarea legatului 2 urm.
Debitori 26, Proprietate î. XIV, No. 1, 2; Baudry ct Colin, Donations
Deschiderea succesiunci ct testaments, Il, No. 2401; Alexandresco,
IAS

Punere în posesiune 2 urm.

1, 4, 25. Punerea în posesiune be- . ed. 2-a, IV. partea II, p. 224; C. Hamangiu,
„Dispensă 5. nevolă 21—25.
Drept francez 6, 7. T. Roseiti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,
De pt român 6, 7. Rezerva succesorală 13, 29. No. 1387).
Executare silită 26, Scrisoare 53. tre:
Scutire 5. O, Legatarul cu titlu universal
Executare voluntară 24,
Executor testamentar 20. Sezină 6, 7, 11, 16, 20. bueşte să ceară predarea legatului, de-
Soţie 17, 18. oarece nu are posesiunea bunurilor _cu-
U

Fracţiune 20.
Stat 17, 18.
Fraţi 12, 13.
Succesiune vacantă 9, 15, prinse în legatul său, (Demolombe, XĂI.
No. 559;. Aubrv ct Bau, cd. d-a, VII, 3
Inadvertenţă 7,
Interpretare 25, 18.
BC

Justiţie 6, 19. Trimetere în posesie 2. 718, p. 476: Dalloz, Râp., Dispositions

Legat cu titlu universal urm,
Urmărire silită 26. entre vifs, No. 3715; Suppl., Dispositions
1 urm.
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTĂRE Art. 895

entre vits, No. 945; lluc, VI, No. 531; M, p. 225: C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălă-
Baudry et Colin, Donations ct testamenis, nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 15$8).

RY
IL, No. 2402; -Josserand, il, No. 1492; A-
p.
9, Dacă lesatarul. universal nu cere
punerea în posesiune, legatarul cu titlu
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, universal va cere a se declară succesiu-
294; C. llamangiu, Î. Rosetti-Bălănescu
nea vacantă şi după numirea curatorului.
şi Al. Băicoianu, Ilf, No. 1587). va cere dela acesta predarea legatului.
3, Legatarul cu titlu universal nu se

RA
(Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea II. p.
poate pune în posesiunea electivă a bu- 925, 9s8; Hamangiu, |. Rosetti-Bălă-
nurilor ce cuprind legatul său, din pro- nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1388).
pria sa autoritate, ci trebueşte să obție
10. In cazul când există un moşteni-
predarea lor. (Josserand, III, No. 1495). |
tor rezervatar şi un legatar universal

LIB
4, Chiar dacă legatarul. cu titlu uni-
versal se găseşte la deschiderea succe-
care a obținut predarea legatului său uni-
posesiunea bunurilor cuprinse versal, legatarul cu titlu universal va
siunci, în cere predarea legatului său dela legata-
în legatul său, el este obligat să ceară pre-
rul universal, deoarece acesta deţine co-
darea legatului. (Duranton, IX, No. 272: titatea disponibilă iar nu moștenitorul
Demolombe. NXI, No. 61S, Demante et rezervatar. (Delvincourt, 1[, p. 565; Coin-
Colmet de Santerre, 1V, No. 158 bis, IV;

Y
Aubry et. Rau, ed. d-a, VII, S ZI$, text Delisle, Commentaire, Art. 1011, No. 4;
şi nota 4, p. 477; Dalloz, Rep, Suppl. Toullier, V, No. 552; Demolombe, XXI,
No. 591; Dewmante ct Colmet de Santerre,

SIT
Dispositions entre vifs, No. 946; Laurent,
XIV, No. 45; Contra: Merlin, Repertoire, IV, No. 154 bis, |: Aubry et Rau, cd. 4-a,
Legataire, $ 5, No. 7; Toullier, V, No. VII, $ 720, p. 4$4; Mourlon, II, No. 84;
541; Mass ct Verg6 sur Zachariae, IN, Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No.
$ 493, nota 5, p. 269).
5717; Laurent, XIV, No. 50; Huc, VI, No.
551; Baudry_ et Colin, Donations et tes-
5, Testatorul nu poate dispensă pe R
taments, ]l, No. 2404; Josserand, III, No.
legatarul cu titlu universal de_ a cere 1493; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea Il,
predarea legatului. (Demolombe, XXI, No. p. 225, 226; C. Hamangiu, I. Rosetti-hă-
VE
622; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 718, p. linesei şi AL. Băicoianu, III, :No. 1588).
478; Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs. 11, Dacă însă legatarul universal nu
No, 3829; Suppl., Dispositions entre vifs, a fost pus în posesie, legatarul cu titlu
No. 947; Iluc, VI, No. 551; Baudry et Co- universal va cere predarea legatului dela
lin, Donations et testaments, II, No. 2410; moştenitorul rezervatar, care are sezină,
NI

Comp.: Hamangiu, |]. Bosetti-Băliă- punând în cauză şi pe legatarul universal.

nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1589). deoarece plata legatului se va face de el.
6. In cuzul când nu există moștenitori (Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea II, p.
U

rezervatari şi există un legatar univer- 225, 226; C. Ilamangiu, |. Rosetti-Bălă-

sal, legatarul cu titlu universal va cere nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1588),
dela acesta, predarea legatului său, bine- 12, Când există părinţi cari sunt mo-
înțeles după ce acesta va fi dobândit pu- ştenitori rezervatari şi fraţii testatorului,
AL

nerea în posesie dela justiţie, aceasta în
dreptul roman unde
nu are sezină. (Coin-Delisle, Commentaire,
Art. 1011, No. 5; Toullier, V, No. 550; Du-
cari nu sunt moștenitori rezervatari, deşi
legatarul universal succesiunea sa legitimă se împarte între
aceştia, legatarul cu titlu universal va
cere dela toţi aceşti moștenitori, preda-
TR

ranton, IX, No. 209; Aubry ct Rau, cd. rea legatului său. (Coin-Delisle, Com-
4-a, VII, $ 720, p. 485: Dalloz, Rep. Dis- mentaire, Art. 1011, No. 6; Demolombe,
positions entre vifs, No. 5716; Baudry et NXI, No. 592; Dalloz, Râp., Dispositions
Colin, Donations ct testaments, II, No. entre vifs, No. 57I8; Huc, VI, No. 531;
2405; Josserand, III, No. 1493; Alexan- Comp.: C. Hamangiu, [. Hosetti-Bălă-
EN

dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 235; £. nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1588).
Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- 13, Dacă însă în cazul precedent, u
coianu, ILI, No. 1588). avut loc partajul succesiunei şi părinţii
7, Art. 895 c. civ. rom, prevede că au obținut numai rezerva lor, legatarul
în lipsa moștenitorilor rezertatari, lesa- cu titlu universal va cere predarea lega-
I/C

tarul cu titlu universal va cere pose- tului său numai dela moștenitorii legi-
siunea legatului dela legatarul universal: timi colaterali. (Coin-Delisle, : Commen-
această dispoziţiune constitue o inadver- taire, Art. 1011, No..6; Dalloz, Râp., Dis-
tenţă a legiuitorului român, deoarece con- ositions entre vis, No. 5718; ]luc, VI,
trar ca în dreptul francez,în dreptul ro- No. 531; Comp.: C. Hamangiu, I. Rosetti-
AS

mân, legatarul universal? nu are nici- Bălănescu și Al. Băicoianu, III, No. 1588).
odată sezina. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, 14. Dacă există numai moștenitori ne-
partea II, p. 203, 204, text şi nota 1, 225, rezervatari, legatarul cu titlu universal
nota 5, 225; Comp.: C. Hamangiu, |. Ro- va cere dela aceștia predarea legatului,
bineînţeles după ce şi ci vor fi obţinut
UI

setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No.

1388, p. 935, nota 1). . dela justiţie trimeterea în posesiune. (A-
.8,. Dacă există mai mulţi legatari uni- lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 224,
versali, legatarul cu titlu universal va nota 2, 226; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bă-
BC

trebui să ceară dela toţi predarea lega- lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1388;
tului. (Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea Comp.: Josserand,
III, No. 1493).

_— 990
.. —-
 mi...
TESTAN ENTARE Codul civil
Art. 895 DESPRE DISPOZIȚIUNILE

15. Dacă aceşti moştenitori legitimi D |, Legatarul cu titlu universal poate

nu Cer irimeterea în posesiune, legatarul obține predarea legatului său şi de bună

Y
universal va cere să se declare succe- voie, deoarece dispozițiunile dela lega:
numirea curato- tul universal îşi găsesc şi în accastu
siunea vacantă şi după

AR
materie aplicajiunca. (Aubry cet Rau, cd:
rului, va cere dela acesta predarea lega-
tului. (Alexandreseo, ed. 2-a, IV, partea i-a, VII, .S ZIS, p. 478; Dalloz, Rep. Dis-
II, p. 236; C. Hamangiu. |. Rosetti-RBălă- positions entre vifs, No. 3578; Suppl., Dis-
positions entre _vifs, No. 902; C. Haman-
nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1588).
ascendenți, în giu, L. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,

R
16. Dacă există numai
cu titlu uni- 111. No. 1587).
afară de părinţi, legatarul
versal va cere dela aceștia predarea le- 22, Predarea de bună voie a legatului
cu titlu universal poate fi făcută şi în mod

LIB
gatului, deoarece ci au sezina, deşi nu
sunt moştenitori rezervatari, (Alexan- expres, printrun act. (Aubry et Rau, ed.
dresco, cd. 2-a, IV, partea Il, p. 226: s-a, VIL, $ 718, p. 478; Dalloz, Rep. Dis-
enire vifs, No. 5578; Suppl., Dis-
Comp.: C. llamangiu,. 1. Rosetti-Bălă- positions
nescu şi Al. Băicoianu, II, No. 1588). positions entre vifs, No. 902),
23, Astiel predarea. legatului cu titlu
17, În cazul când există numai mMo-
_neregulați, adică universal poate rezultă din o scrisoare.

ITY
ştenitori rezervatari,
soția defunctului sau Statul, legatarul cu (Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No.
titlu universal va trebui să ceară «dela 5878; Suppl. Dispositions entre vis, No.
.
aceştia” punerea în posesiune usupra bu- 902).
'nurilor legate, deoarece ci deţin întreaga 94. Predarea de bună voie a legatului
avere succesorală; predarea o va cere și mod
“cutitiu universal poate fi făcută legatu
după ce aceşti moştenitori vor fi dobân-
dit dela justiţie trimeterea în posesiune.
(Aubry et Rau, cd. d-a, VII, S 720, p. 455;
Laurent, XLY, No. 55; Baudry et Colin,
RS
tacit, cum ar îi prin executarea
lui de către moştenitor sau legatarul
-
uni-
versal. (Aubry et Rau, ed. i-a, VII, S Zi8,
p. +78 Dalloz, Râp., Disposilions entre
Donations et testaments, II, iNo. 2407; vits, No. 5880; Suppl., Dispositions centre
VE
Planiol, II, No. 2774; Josserand, III, No. vifs, No. 902), |
1495; Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea
|. 25, Faptul legatarului cu titlu uni-
ÎI, p. 224, 226; Comp: C. Hamangiu, versal de a rămâne în posesiunea
bu-
Rosctti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, INI, nurilor legate şi după deschiderea suece-
No. 135). siunei, timp îndelungat, poate fi inter-
NI

1$. Dacă nici unul dintre moştenitorii pretat de tribunal ca o predare de bună
neregulaţi nu cer trimeterea în posesiune, voie tacită a legatului. (Aubry et Rau,
legatarul cu titlu universal va cere a sc cd. t-a, VII, $ 715, p. 479). .
declară succesiunea vacantă şi după nu- cu titlu universal, până
LU

mirca curatorului, va cere dela acesta '/ 26, Lesatarul

predarea legatului. (Durunton, IX, No. 209: la punerea în posesiune, nu poate urmări
d
fourlon, Il, No. Sti; Aubry ct lau, ed. pe cci ce deţin bunurile cari se cuprin
l său; nici nu poate fi urmări t
XIV, No: in legatu
4-a, VII, $ 720; p. 485; Laurent, de creditorii succesiunei. (Alexandresc
o;
52; Planiol, INI, No. 2774; Alexandresco, Jos-
cd. 2-a, IV, partea UI, p. 224; Comp.:
A

ed. 2-a, IV, partea II,p. 225, 226; Comp.: serand, LI, No. 1495; C. Hamangiu, |. Ro-
C. Hamangiu, I. Rosctti-Bălănescu şi AI. setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, Il, No.
Băicoianu, LI, No. 1588).
TR

1390).
19. Legatarul cu titlu universal nu
legatului 97, Până la predarea legatului, lega-
poate niciodată cere posesiunea tarul "cu titlu universal are dreptul să
dela justiţie, deoarece nu este autorizat ln facă acte de conservare, (Alexandresco,
aceasta de lege, ci din contră art. 1011 c. ed. 2-a, EV, partea 1, p. 224).
EN

civ. fr. (895 c. civ. rom.) indică anume cu. titlu universal are,
dela cine trebueşte să ceară predarea 28, L.egatarul
sale asu-
legatului. ”(Alexandresco, cd. 2-a. Iv. pentru valurificarea drepturilor
aceleaşi acțiuni pe cari le
partea II, p. 27: C. Hamangiu, |. Ro- pra legatului.
legatarul universal. însă res-
setti-Bălănescu şi AL Băicoianu; Il, No. posedă şi
trânse la fracțiunea de moştenire sau la
I/C

. -
1553).
cu titlu universal.” unu arupul de bunuri cari formează obicctul
20, Lesatarul legatului cu titlu universal. (C. Haman-
poate cere predarea legatului dela exe- şi Al. Băicoianu,
când acesta viu, |. Rosetţi-Bălănescu
cutorul: testamentar, chiar III, No. 1591). .
ar aveă sezina mobilelor conform dispo-
IAS

c. civ. 29, Potrivit dispoziţiunilor art, 1016

zițiunilor art. 1026 e. civ. fr. (011
rom.) deoarece această sezină nu este o e. Civ. fr. (901 c. civ. rom.). care îşi gii-
“adevărată sezină ca aceca a moștenito- seşte aplicațiunea şi la materia legatului
rilor. Executorul testamentar când are cu titlu universal, cheltuelile făcute cu
sezina mobilelor, poate plăti lesatele însă predarea lesatului cu titlu universal sunt
cu condiliunea ca moştenitorul care este în sarcina succesiunci, fără ca cu aceasta
U

să se poată aduce atingere rezervei le-

debitor al legatului, să consimtă la a- 2-a, IV, partea
ceasta. (Demolombe, XXII, No. 55, 07: sale. (Alexandresco, ed.
BC

[. p. 29).
laurent, XIV, No. 54. 370: Alexandresco.
cd. 2-a, IV, partea II, p. 229).

— 230 —
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 896

"Art. 896.
— Legatarul unei fracțiuni din “ereditate este obligat

RY
la sarcinele și datoriile succesiunei testatorelui, personal în pro-
porțiune cu partea sa, şi ipotecar pentru tot. (Civ. 550 urm., 774
urm., 652, 893, 897 urm., 902, 1743, 1746; Civ. Fr. 1012; Civ.
Ital. 837 $ 1). .

RA
>
Text. fr. „lot. 1012. — le legataire îi titre universul sera, tenu, comme le
Iâwataire universel, des dettes er charges de la, succession du testateur, person-

LIB
nellement pour sa part et portion, et hypothecairement pour le tout.
Text Ital. zvt..8537 Ş 1. — Il lewato di cosa altrui & nullo, salvoche sia
espresso nel testamento, che il testatore sapeva essere cosa altrui: nel qual casv
& in facoltă «dellerede o di aquistare la cosa legata per rimetterla allegatario
o di pagarne a questo il piusto prezzo.

Y
Bibliografie (continuare).

SIT
CoxsrANSTINESCU Jac. N., Despre testamente, p. 118; |
LăzănEscu Em. Ar, Des droits 'du conjoint survivant, p. 21 urm,

INDEX ALFABETIC nile art. 1012 c. civ. fr. (899 c. civ. romii.

Acceptare 13.
(la doctrină).
Piata datoriilor 1—15.
R
(Duranton, VII. No. 425; Demolombe,
AVII, No. 35; XXI, No. 601; Aubry et
VE
Beneliciu de inventar 13. Plata intra vires e.nolu- Rau. ed. 4-a, VII, $ 725, text şi nota
Contribuţiune, a se vedeă : menti 14.
cuvântul: „Plata“, Plata legatelur 16, 17. 11, p.' 501; Dalloz, Rep., Suppl., Disposi-
Creditori 3, 4, 10, 11, 15, Plata sarcinelor 1—5,9,12, tions entre vils, No. 952; Laurent, NI, No.
Datorii 1—15. 13, 14. 78; NAIV, No. 89, 9%; Iluc, VI, No. 532; Bau-
Dispensă 9, 10, 14, 17, Plata ultra vires emolu-
Emolumcent 2, 13, 64. menti 13, dry ct Wahl, Successions, III. No. 3050: -
NI

Executare silită 3, 4, 10, Proporţionalitate 1—5, 1, Colin ct Capitant, III, p. 594; Alexan-
11, 15, 11, 10. dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 230, nota
Imobile 6, 7,8. ? Puncrea În posesiune 3,
potecă 7, 8. , 4, 15, -
5, 251; C. llamangiu, I. Rosetti-Bălănescu
Legat cu titlu universal î şi Al, Băicoianu, III, No. 1595; Contra:
U

Recurs 5, 11,
urm. iezerva succesorală 9. Toullier, 1V, No. 519; Troplong, Donations
Legat particular 2, 16, 17. Sarcine 1—5, 9, 12. 13, 14, et testamenis, LV, No. 1858; Demante et
Legat universal 8, îi, 13, Scutire 9, 10, îl, 17.
v. Trimetere în posesiune 3 - Colmet de Santerre, III, No. 205 urm.).
AL

Mobile 6, 4, 15, 3, Când există un moștenitor rezer-

Moştenitori |, 4, 8, îi. Ultra vires emolumenti 13, vatar şi un legatar cu tiilu universal.
Moştenitori rezervatari 3, Usmărire suită 3, 4,10,11,
Obligaţie 12, 17. 15. care a fost pus în "posesiune, creditorii
succesiunei trebuesc să împartă acţiunea
lor şi.să reclame separat pe moşienito-
TR

Doctrină. rul rezervatar şi pe legatarul cu titlu

“universal, pentru pariea din datorie ce
„ Legatarul cu titlu universal. con- trebueşte s*o plătească fiecare. (Toullier,
tribue, în principiu, la plata datoriilor și 1V,: 497 urm.; Vazeille, Successions, Art.
sarcinelor succesiunci, proporțional cu S7I, No. 6; Dalloz, Râp., Successions, No.
EN

partea sa, împreună cu moștenitorii tes-
tatorului. (Demolombe, XXL, No. 599; Au-
bry et Rau, ed. 1-a, VII, $ 723, p. 50t;
Dalloz, Rep., Dispositions
1550; Suppl.,_Dispositions entre viis, No.
I/C
1552; Iluc, VI,- No. 352; Comp.: Duranton,
VII, No. 425; IX, NO. 213; Demolombe,
NAT, No. 600; Troplons, Donations et tes-
entre vifs, No. taments, IV, No. 1859; Aubry ct Rau, ed.
4-a, VII, 5 723, p. 501, 502; Dalloz, Rep,

952; Iluc, VI, No. 329, 552; Baudry cet Dispositions entre vifs, No. 5736; Succes-
Colin, Donations et testaments, II, No. sions, No. 1554: Iluc, VI, No. 532, Baudty
2411; Josserand, III, No. 1496; Alexan- ct Colin, Donations et testaments, II, No.
dresco, ed. 2-a, IV, artea Il, 229, 231, 2412; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
IL, p. 229, 230).
AS

232; C. Hamangiu, „ Rosetti-Bălănescu

şi Al. Băicoianu, III, No. 1595 urm.). 4, Când există moştenitori rezervatari
2, În cazul când lesatarul cu titlu şi un legatar cu titlu universal, creditorii
universal este însărcinat să plătească le- vor procedă în acelaş fel. (Dalloz, Rep.
gate particulare, el trebueşte să plătească Successions, No. 1353; Iluc, VI, No. 332).
UI

datoriile şi sarcihele succesiunei propor- 5, Dacă defunctul nu a lăsat nici un

țional cu partea sa, iar nu cu cecace pri- moştenitor rezervatar, ci mai mulți le-
meşte din succesiune, după ce se vor gatari cu titlu universal, fiecare dintre ei
scade legatele, deoarece nu există nici o va plăti datoriile şi sarcinele succesiunei
BC

antinomie între dispoziţiunile art. S71 proporțional cu partea sa. (Alexandresco,

e. civ. fr. (775 c. civ. rom.) şi dispoziţiu- cd. 2-a, LV, partea II, p. 239),
 TESTAME? NTARE
Codul civil
Art. 896 DESPRE DISPOZIȚIUNILE

contribue înir'o cotă mai mare la plata

6, In ceeace priveşte obligaţia lega- datoriilor şi sarcinelor succesiunei. (De-

Y
tarului cu titlu universal la plata o dato- dis- molombe, XXI, No. 607; Baudry et Colin,
riilor suceesiunci, nu se face nici şi cele Donations ct testaments, II. No. 2413; A-

AR
tincţie între datoriile mobiliare - lexandresco, cd. 2-a, LV, partea II, p.
imobiliare. (Duranton. IĂ, 213; Demosur 2532). ÎN
lombe, XXI, No. 600; Massc et nota Verg6 după
6, p. 13. Legatarul cu titlu universal,
Zachariac, III, $ 499, text şi 1V, o părere, trebueşte să plătească datoriile
286; Demante et Colmet de Santerre, VII, și sarcinele snecesiunci ultra vires emo-

R
bis, 1; Aubry et Rau, cd. 4-a,
No. 155
Dalloz, Rep. lumenti, dacă a acceptat legatul fără be-
$ zo5, text şi nota 10, p. 50; heficiu de inventar, deoarece continuă
No. %1:
Suppl.,_Dispositions entre viis, persoana defunctului, ca şi legatarul uni-

LIB
Huc, VI, No. 332). (Demolombe, XXI, No. 570, 599;
art. 1012 c. versal.
7, Potrivit dispoziţiunilor Troplong, Donations ct testaments, TY,
civ. fr. (89 c. civ, rom.), când un i s'a lăsat
imobil No. 1557; Dalloz, Rep., Dispositions entre
Jegatarului cu titlu universal eascîn-
ă vifs, No. 5737; Suppl., Dispositions_ entre
ipotecat, el este obligat să plăt torul ipo- viis, No. 950; Iluc, VI, No. 329, 332; A-
ipotec ă, deoar ece credi
treag a
tă datoria lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 230;
tecar nu este obligat să împar

ITY
primi t ci poate să urmăr ească Comp.:_Josserand, ÎI], No. 1496).
ce o are de sar (4. După altă părere legatarul cu
oricui
imobilul ipotecat_ în mâinele Josscrand, titlu universal nu e obligat la plata da-
găsi. (Uluc, VI, No. 529, 553; cd. 2-a, IV, toriilor şi sarcinelor succesiunei, decât
MIL, No. 196; Alexandiesco, în limitele pmolumentului său. (Aubry
ct
C. Hamangiu,
sartea II, p. 229; Comp.: p. 497, 300; „au-
Rau, ed. s-a, VII, $ 723, Baudey
- Rosetti-Bălănescu
No. 1397).
cară
și Al. Băicoianu,

are
rsal care a
9, Legatarul cu titlu unive dreptul de
ÎI,
RS
rent, XIV, No. 112 urm;
Donations
2415; C.
et
Iamangiu,
et Colin,
testaments, LI,
Î.. Nosetti-Bălănescu
1392).
No, 2527,

plătit o datorie ipote şi Al. Băicoianu, III, No.

moştenitori sau pot
recurs în contra celorlalți titlu universa 15, Creditorii suecesiunei nu
VE
legatari universali sau cu : artea sa urmări pe legatarul: cu titlu. universal
pentru ceeace a plătit peste decât după punerea sa în posesiune. (C.
ry et Colin, Donatious şi Al.
contributi vă. (Baud
cs, Hamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu
, Il, No. 2411; Alexa ndres
ct testaments Băicoianu, Il, No. 1596).
cd, 2-a, IV, partea Il, p. 229). 16. Ca şi legatarul universal, legata-.
NI

e legatarul rul cu titlu universal este ţinut Ja plata

9, Lestatorul poate scuti
cu titlu unive rsal ca să contr ibue la plata legatelor particulare. El va 'contribui la
succesiunei cu sa
datoriilor * şi sarcinclor re- această plată în proporţie cu partea
LU

de a nu aduce ating ere succesorală. (C. Jlamangiu, L. Rosetti-Bi-

condiţiunea
olombe. XXI, lăneseu şi Al. Băicoianu, ÎI, No.
1398,
zervei moştenitorilor. (Dem Dispositions
No. 607; Dalloz, Rep. Sup )L.,No. 332; Bau- 1599), sarcina
entre vifs, No. 953; Iluc, VI, testa 17, Testatorul poate pune în
ments, Îl, universal plata in-
dry et Colin, Donations ct par-
unui legatar cu titlu
legate
2-a, LV, mai multor
No. 2415; Alexandresco, cd. tegrală a unuia sau
A

IL, p. 233; C. Hama ngiu , L. Itosetti- particulare sau_ să modifice partea sa

tea No. LI. Rosetti-
Bălăn escu şi Al. Băico iant, II], contributivă. (C. Hamangiu,
TR

Bălănescu şi Al, Băicoianu, III, No. 1398).

1396). ci-
însă testatorul scade partea: (8. A sc vedeă: art. 775 din codul
- Când cu titlu uni- “il cu notele respective.
col Ori a legatarului
sau îl scuteşte complect de orice
versal păs-
contribuţie, creditorii succesiunei
EN

drept ul de a urmăr i pe le-

trează totuşi Jurisprudenţă.
gatar pentru partea din datorn propor-
ece
țională cu partea sa succesorală, ucoar
parte dela 1924 până la 1927).
testatorul nu poate sustrage nici o or şi (Continuare
din succesiune urmărirei creditorilul de
I/C

1. Principiul din materia succesiunilor

aceştia păstrează în orice caz drept suc-
Maman- ab intestat că odată ce ai acceptat
a urmări întreaga succesiune. (C. nu te mai poii lepăd ă de dânsa,
Roset ti-Bă lănes eu şi Al. Băicoianu, cesiu nca
s
giu, ].
aplicabil şi la legate, nu poate îi înţele
LII, No. 1390). i a o
cu în sensul că nu ai putcă să renunţ
IAS

In cazul precedent legatarul acțiunea ce

44.
după ce va fi suferit ur- mai reclamă, retrăgându-ți
titlu "universal, recurs Con- o făcuseşi în acest scop, ci că, chiar
dacă
mărirea creditorilor, va aveă în urmă ai renunță să mai reclami
le-
a celorl alţi lega-
gatul, rămâi totuş răspunzător de con-
tra moște nitor ilor sau
pen-
tari universali sau cu titlu universal,
de a
lui,
seeinţele care decurg din acceptarea plata
tru restituirea părții din datorie putând fi oblisat să contribui la
U

cărei plată fusese scutit prin testament.

şi Al. sarcinelor şi datoriilor succesiuni în
pro-
(C. Iumangiu, L Rosetii-Bălăinescu porțiunea legatului. (Trib. Ilfov, $.
1, c.
Băicoianu. Il, 1596). 1925, Curier
BC

testatorul poate o- e. 1593 din t4 Decembrie

15, Deasemenea să Jud. 25/9326, Pand. Rom. 1926, III, 88).
ligă pe legatarul cu titlu universal

— 282—
 DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE . 897-898
Codul civil DESPRE

Art. 89. —Legatarul universal, sau acela al unei fracțiuni a suc-

RY
face,
cesiunei, nu se poate pune în posesiunea legatului, fără-a se
, de
după cererea lui, un inventar al bunurilor ce compune legatul
judecătoria în ocolul căreia s'a deschis succes iunea.

RA
fără
Legatarul care va primi a intră în posesiunea bunurilor
inventar, va îi obligat a plăti toate debitele succesiunei, chiar de
urm.,
ar fi mai mari decâtaverea lăsată de testator!). (Civ. 95, 704
urm., 893 urm., 896; Pr. civ. 668 urm.; Leg. timbr. 18 $ 11).

LIB
713, 888

Bibliografie (continuare).

CoxSTANTINESCU JAC. N., Despre testamente, p. 118; Despre succesiuni, p 45.

Y
Doctrină. este rău redactat, însă din el rezultă ur-

SIT
mătorul principiu: legatarii universali şi
1, Art. 597 din codul civil român con- cu titlu universal, ca toţi moştenitorii în
stitue o inovație a legiuitorului român general, plătesc datoriile şi sareinele suc-
(A- ultra vires emolumenti, pentru
şi care lipseşte în codul civil francez. cesiunei.
lor corespunzătoare. Pentru ca ei
jexandresco, ed. 2-a,.1V, partea II, p. 209). partea
9, In dreptul francez există contro- să plătească aceste datorii și sarcinc nu-
R
versa dacă legatarii universali sau cu mai intra vires cmolumenti, trebuesc să
titlu universal plătesc datoriile și sarci- accepte legatul sub beneficiu de inventar.
VE
nele defunctului ultra vires emolumenti Deşi legea nu vorbeşte de acceptarea be-
neficiară. însă rezultă că aceasta a fost
sau întra vires emolumenti. Art. 597 ce. ed.
civ. rom., a tăiat această controversă. de- intenția legiuitorului. (Alexandresco,
în dreptul nostru, faţă cu redac- 2-a, IV, partea II, p. 219).
oarece
tarea acestui articol. rezultă că legatarii Zu Se va aplică şi plăţii iegaielor par-
NI

universali sau cu titlu universal cari vor ticulare dispozițiunea pe care art. 897 din
intră în posesiunea bunurilor prin voia codul civil o conţine cu privire la plata
datoriilor. Prin urmare. legatarul uni-
- justiţiei sau prin voia moştenitorilor uni- la plata legatelor par-
versal este ţinut
U

versali, fără să facă inventarul bunurilor intra vires emolumenti.

“ce cuprind legatul lor, vor fi obligaţi să ticulare numai
plătească datoriile şi sarcinele succesiu- cu condiţia să fi făcut un inventar regu-
nei, ultra vires emolumenti, adică chiar lat al bunurilor succesorale înainte de a
AL

dacă ele ar fi mai mari decât averea ră- intră în posesiune. Niinai dacă nu face
testator. (Alexandresco. ed. inventarul prescris de art. 897, el va. fi
masă dela
2.a, IV, partea IL, p. 218, 219; Comp.: C. ținut la: plata legatelor ultra vires emo-
Hamangiu, I. Rosctti-Bălănescu şi Al. menti. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
2-a. p. 256: C. Iamangiu, |. Rosetti-Bălă-
TR

Băicoianu, II, No. 1572. 1597: Nacu. II. 1578).

p. 375: Matei Cantacuzino. p. 566). neseu şi Al. Băicoianu. III. No.
"8, Textul art. S97 din codul civ. rom.

Art. 898.— Legatarul unei fracțiuni de moștenire poate pre-

EN

tinde fructele din ziua cererei în judecată, sau din ziua în care!
Sa oferit de bună voe darea legatului?). (Civ. 890, 895, 896; Civ.
tal. 864).
I/C

interessi,
“Pezt. Ital. „Art, $G4.—Îl levatario non pud pretenderei frutti ogli
a giudizia le o dal giorno in cui. la prestazi one del
che dal giorno della domand
legato fosse stata promessa.
AS

Bibliografie (continuare).
CoxsTrANTINESCU JAC. N., Despre festamente, p. 116, 117.
UI

textul acestui articul 807, fără a se şti de unde l-a împruinutat

1) In Codul Civil francez, lipseşte
BC

legiuitorul român. a art. 8%, Cod. civ, român şi

în Codul francez; cl este reproducerea parţială
2) Acest articol lipseşte
a art. b64 Cod. civil italian.
 Art, 899 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE | Codul civil

Doctrină. rioare acelui moment, aparţinând moşte-

Y
nitorilor. Distincţiunea ce sa făcut la
|, In codul civil francez, nu există nici legatul universal că fructele se cuvin le-

AR
o dispoziţiune în privința dobândirei | gatarului universal dela data predării le-
fructelor de către legatarul cu, titlu uni- gatului de bună voie sau prin justiţie
versal. Art. S98 c. civ. rom. prevede în numai în cazul când există moștenitori
mod categoric dispoziţiuni în această pri- rezervatari iar în cazul contrar. fructele
vință, analoage cu cele dela legatul uni- aparţin legatarului universal din momen-

R
versal (890 c. civ. rom.) aşă încât în drep- tul decesului testatorului, nu-și găseşte
tul nostru nu.poate aveă loc controversa aplicaţiunea la legatul cu titlu universai. -
care există în dreptul francez. (Alexan- deoarece nu există aceeaş rațiune a in-

LIB
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 2%; C. tenţiunei prezumailă a testatorului. (C.
Hamangiu, 1. Nosetti-Bălănescu și Al. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al.
Băicoianu, III, No. 1390). ” Băicoianu, III, No. 1590).
9, Art. 898 din codul civil spre deo- 83, Testatorul are dreptul să dispună
sebire de art 890 din acelaș cod, trebueşte în mod expres că fructele vor aparţine
aplicat în toate cazurile, şi prin urmare, legatarului cu titlu universal din ziua
legatarul cu titlu universal nu are drept deschiderei succesiunei. (C. Hamansiu, |.

ITY
la fructele legatului decât din ziua cere- Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, III,
rei în judecată sau a predării de bună No. 1590).
voie, fie că moștenitorii sunt rezervatari, 4, A se vedea: art. $90 din codul civil
fie că sunt nerezervaiari, fructele ante- „cu notele respective.

Secţiunea VI. — Despre

Art. 899.—— Orice legat pur şi simplu dă legatarului, din ziua

RS legatele singulare.

morței testatorelui, un drept asupra lucrului legat, drept transmi-

VE
sibil erezilor și reprezentanţilor săi.
Cu toate acestea, legatarul singular nu va puteă intră în
posesiunea lucrului legat, nici a pretinde îructele sau interesele, .
NI

decât din ziua în care a făcut cererea în:judecată, sau din ziua
în care predarea legatului i s'a încuviințat de bunăvoe. (Civ. 483
LU

urm., 522 urm., 544, 664, 651, 653, 889 urm., 895, 898, 900 urm.
903, 926, 1013, 1015, 1017, 1088; Pr. civ. 139; L. Timbr. 19 $ 17,
21 $ 23, 23 $ 1; Civ. Fr. 1014).
Tezt. fr. „4vt. 1014. — "Tout legs pur et simple donnera au legataire, du
A

jour du“ «dcets du testateur, un droit ă la chose Iceute, droit transmissible â ses
heritiers ou ayant-eause, .
TR

Neanmois le legataire particulier ne pourra se mettre en possession de Ja

chose legute, ni en prâtendre les fruits ou interets, quă compter du jour de sa
demande en delivranee, formte suivant Vordre ctabli par Particle 1011, ou du
jour auquel cette delivrance lui aurait Gte volontairement consentie,
EN

Bibliografie (continuare).
CONSTANTINESCU Jac, N., Despre. testamente, p. SL urm, 105 urm, 116, tic, 15$; Despre
I/C

succeşiuni, p. 60 urm.; ”
LAzăRESCU Em. AL., Des droits du conjoint survivani, p. 14, 50 urm. .

INDEX ALFABETIC Construcţie 7. 29. Efecte 95, 9%.

IAS

(la doctrină). 7 Cotitate disponibilă 73, 78 |: Eroare 41—45.

o , bis. Executare forțată 89,
„ Abitaţiune 9, | Cariere 100, Creanţe 10, 41, 12, Executare voluntară : 108.
Acţiune 87, 883 bis. Casă 22, 23, 24, 29, 42, ta, Curator 83, 83 bis, 68 bis, Executor testamentar 74, :
Acţiune posesorie 62, Cereale 20, 21. Definiţie 1, 2, 4,
Alegere 23. Cheltueli 103, Deschiderea succesiunci Fxpertiză 32,
Alimente 3%, Comandament 89, 46, 47, 49—52, 59, 69, 71, Fapte 28—3%,
Animal 19. Competenţă 86, 90, 7-4, 86, 90, 94, 98, 99, 100, Folosinţă 96.
U

Apreciere suverană 34, 3, Complectare 37, Desemnare 33, 34, 35, 39— Fond de comerţ î5,
37
37, Comună 93, 45,5. Fructe 61, 62 bis, 69, 76,
Autorizaţie 93 Conservare 53—5, 62 bis. Dispensă 66—75. 97—104.
BC

Avantaj 6. Consimţământ 104—100, Dobânzi 71, 97, 104, | Gen 18, 19.
Bani 49. Consimţământ tacit 107, Drepturi 2, 8, î6, 114. | Geâu 20, 21,
Brevet de invenţiune 16. 108, 109. Drepturi de autor 16, | Guvern 93.

— 234—
 Codu! civili | DESPRE DISPOZIȚIUNILE 'TESTAMENTARE Art. 899

Imobile 6. tele: „Lucruri“, „Xobile“, mangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-

RY
Incertitudine 36. Operă de artă 15.
Operă de ştiinţă 15.
i coianu, III, No. 1401).
Inchiriere 02 bis. 4 Tribunalele vor apreciă în mod su-
lasccipţie ipotecară 51, Păduri 100, 101.
lnstrăinare 47. , Pensiune alimentară 30. veran din expresiunile întrebuințate de
Intenţie 3, 4. Perifrază 34. testator şi din intenţia sa, care este ca-
Interes 31. Plata datoriilor 29.
Posesiune 47, 74.76, 95, 1. racterul legatului făcut. (Dalloz, Rep.,

RA
Interpretare 36, 37, |
Intreruperea prescripţici Predarea legatului 49, 53— Suppl., Dispositions entre vifs, No. 95%).
56 56, S8, 69—75, 171—1U? 5, Pentru valabilitatea unui legat, ire-
Ipotecă 54, 53. Predare benevolă 70, 104—
10),
hueşte ca lucrul legat să poată face obiec-
Legat condiţional 48, 52, 92,
Legat cu termen 48, 50. Prescripţie 36, 94. tul unui legat particular. (Dalloz, Rep..
Legat cu titlu universali, Preţ 7, 32, Suppl., Dispositions entre vifs,_ No. 964:

LIB
57, 19, 83 bis, 865, 88 bis, Procedură 9). .
10, Proprietate 46, 17, 9-52, Comp.: C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu
Legat de liberare 11, 71. 59. şi AL. Băicoianu, Îl, No. 1402).
Lezatul faptelor 28—32. Pubticaţie 15, 16. G, Pot îace obiectul unui legat parti:
Legat particular 1, 2, 5—7, Raport 112. cular toate lucrurile mobiliare sau imo-
13, 17, 24, 57, 59—68, 72, hecoltă 13.
73—40. Remiterea datoriei 11, 71. biliare, corporale sau incorporale, a că-
Legat pios 64. i Rentă 65. ror posesiune poate piocură un avantaj

Y
„Legat pur şi simplu 46—-49, Renunţare 83. de orice natură. (Demolombe, XXI, No.
Legat universal 1, 57, „08, Rerroactivitate 52,
* 18-89, 83 bis, 103, 110. Revendicare 53—61. 677; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 675,
heziliere 62 bis. 676, p. 149; Dalloz, Râp.. Dispositions en-

SIT
Licit 20. :
Locaţiune 62 bis. Sarcină 65. tre vifs, No. 5746; Huc, VI, No. 550; Bau-
Lucruri 2,5. . +. Scrisoare 106.
Lucruri afară din comerţ Scutire 66—75. . . dry et Colin, Donations et testaments, II,
25, 20, 27, Separaţie de patrimonii 55, No. 2510; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
Lucruri nedeterminate 17—.. Servitute 9, „tea II, p. 245; C. Ilamangiu, |. Rosetti-isu-
; Sezina 62 bis,
2V, 22,
Lucruri viitoare 13. ! Sezina mobilelor 74, 84. lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1400).
Măsură 18, 20.
Alinoritate 61.
AMlobile 6, 74.
' Somaţie 83,
Specie 49.
Stabiliment public 93.
R
7. Toate lucrurile corporale
obiectul unui legat particular. Astfel este.
valabil legatul unor materiale care fac
pot face
VE
Mobile corporale 6, 7, 46.| Succesiune 14, 42.
Mobite incorporale 6, 10, Succesiune vacantă 83. parte dintr'o construcţie: în cazul când
„4 2, . | Suspensie 52. aceste materiale nu pot fi separate fără
Moșie 13. . i Teren 22, 23. pasubă, moştenitorul va plăti legatarului
Moştenitur 21, 28, 29, 51,! Terţe persoane 10, 51-62.
52, 60, 61, 67, 61, 72, 13,| Testament autentic 89, prelul valorii lor. (Merlin, Repertoire,
77—64, t8 bis, 98—1U1, || Transcripţie îJ1. l.egs, section, 5. $ 4; Duranton, IX, No.
NI

104—106, 108, , : Tribunal 86, 90, | 256; Dalloz, Rep., Dispositions entre vils,
Moştenitori neregulaţi. 83. ' Trimetere în posesie. a se
Moştenitori rezervatari 62; vedeă cuvintele: „Preiia- No. 5736).
bis, 67, 72, 73, 11—82, 03 rea legatului“, 9. Pot face obiectul unui legat toate
Uz 9, 97.
U

bis, 23 bis, 98.

! Uzufract 9, 27. drepturile reale sau personale care sunt
Notificare 83. în comerț. (Planiol, III, No. 2802; Alexan-
Nulitate 19, 2, 22, 25, 27, | Vie 13.
1, 49, 43, 45, Vin 20. dresco, ed. 2-a, IV. partea II, p. 246).
Număr l8. ! Vindere-cumpărare 24, 3, 9, Astfel se poate legă un drept de
AL

Obiecte, a se vedeă cuvin- | 42, 43. uzulruct, de uz, de abitaţie, o servitute.

(A lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p.
„Doctrină.
10. Toate lucrurile incorporale pot fi
TR

„ Toate legatele cărora nu li se aplică legate. Astfel se poate legă creante contra
definiţia legatelor universale, nici defi- terțelor persoane. (Demolombe, XXI, No
niţia legatelor cu titlu universal, date de "677; Aubryv et Rau, ed.
1-a. VII. $ 672
art. 1003 şi 1010 c. civ. În, (859 şi 89 ce. 676, p. 149; EHuc, VI, No. 350; Alexan
civ. rom.), sunt legate cu titlu particular. dresco, ed. 2-a; IV, partea II, p. 246; C
EN

(Demolombe, XXI, No. 612: Aubry et Rau, Hamangiu, LI. Rosetti-Bălănescu şi Al.
cd. 4-a, VII, S 714, p. 167; Dalloz. Rep. Băicoianu, ILI, No. 1402).
Dispositions entre vifs, No. 3745: Suppl., 1 |. Deasemenea se pot legă creanţe
Dispositions entre vifs. No. 936: Huc, VI, contra însuşi legatarului şi în acest caz
No. 334; Baudry ct Colin. Donations et efectul legatului este liberarea legata-
I/C

testaments, II, No. 246; Josserand, II. rului de datoria sa faţă de succesiune.
No. 1499; Alexandresco, ed. 2-a, LV, par- (Aubry cet Rau. ed. 4-a, VII,.S 675, 676,
tea II, p. 242: C. Hamangiu, |. Roseltti- p. 149; Huc, VI, No. 351; Alexandresco,
Bălănescu şi Al. Băicoianu, IL. No. 1400). ed. 2-a, IV, partea TI, p. 245, 245; C. Ha-
2, Legatul particular sau singular este mangiu, |. Nosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
AS

acel legat care are drept obiect unul sau coianu, III, No. 1404).
mai multe obiecte sau drepturi determi- 12, Deasemenea însuşi debitorul poate
nate. (C. Hamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu legă creditorului săn ceeace-i datorește.
și AL. Băicoianu, III, No. 1400). (Huc, VI, No. 352).
3, Pentru a se deterinină caracterul 12, Pot face obiectul unui legat par-
UI

legatului, trebucşte a se luă în conside- ticular, nu numai lucrurile existente, ci

rațiune intenţiunea testatorului, iar nu şi lucrurile viitoare, cum ar fi recolta ce
expresiunile pe cari le-a întrebuințat el urmează a se face pe o moşie, într'o via,
BC

în testament, care de multe ori pot fi etc. (Toullier, V, No. 508, 514; Demolombe,
vicioase. (Dalloz, N6p., Suppl., Disposi- XXI, No. 677; Troplong, Donations et tes-
tions entre vifs, No. 956; Comp.: C. Ila- taments, IV, No. 1870; Aubry ct Rau, ed..

— 23
 Art, 899 DESPRE DISPOZIȚIUNILE' TESTAMENTARE Codul civil

vifs, No. 3762; Alexandresco, ed. 2-a, IV,

Y
4-a; VII, $ 675, 676, p | 149; Dalloz, Rep. .
Dispositions entre viis, No. 3747; Alexan- partea II], p. 240). .
dresco, ed. 2-a. 1V, partea II, p. 245, text 24, Este valabil legatul prin care tes-

AR
şi nota 3; C. Ilamangiu, |. Rosetti-Bălă- tatorul legă o casă de o valoare oare-
nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1402). care, deși nu sar găsi nici o casă în suc-
(4, Poate face obicetul unui legat, v cesiune, deoarece în acest caz, moştenito-
succesiune cuvenită testatorului. (Alexan- rul va fi obligat: să cumpere o casă în :
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 246; C. valoarea menţionată de testator, pentru a

R
Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi AI. o predă legatarului particular. (Toullier,
Băicoianu, III, 1403). : V, No. 516: Dalloz, Rep., Dispositions en-
15, Pot face obiectul unui legat, un tre vifs, No. 5763).

LIB
fond de comerţ, o operă de artă, de 25, Legatele a căror obiect sunt lu-
știință sau de imaginaţie, care urmează cruri afară din comerţ, sunt nule. (Mer-
a fi publicate. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, lin, Râpertoire, Legs, section 5, $ 3 urm.;
partea II, p. 247). Demolombe, XXI, No. 677; Troplong, Do-
18, Deasemenea oate face obiectul nations cet testaments, IV, No. 1870; Au-
unui legat, dreptul de autor al-unor lu- bry ct Rau, ed. 4-a, VII, $ 675, 076, p. 14;

ITY
crări publicate, un brevet de invenţiune, Dalloz. Râp., Dispositions entre vifs, No. :
care urmează să fic exploatat. (Alexan- 5755; Baudry e Colin, Donations ct tes-:
dresco, cd. 2-a, 1V, partea. ÎI, p. 219)., taments, II, No. 2510; Planiol, III, No.
(7. Pot face obiectul legatelor parti- 2502; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,
culare, lucruri nedeterminate. (Coin-De- p. 246; C. Hamangiu, |. Rosetti-balănescu
lisle, Commentaire, Art. 1021, No. 5, 8; şi AL. Băicoianu, III, No. 1402),
Toullier, Y, No. 516; Duranton, LX, No...
240, 241; Demolombe, XXI, No. 677; Pou-
jol, Donations cet testaments, Art, 1021,
No. 2; Demante et Colmet de Santerre,
RS
26, Pentru ca unilegat să fie valabil
irebuește ca lucrul: să fie nu numai în-
trun chip absolut în comerţ, ci mai tre-
bueşte ca el:să poată fi înstrăinat de tes-
IV, No. 166 bis, Il; Aubry et Rau, ed. tator şi dobândit de legatar, deci tre-
VE
4-a, VII, $ 675, 676, p. 149; Dalloz, Rep. bueşte să fie în comerţ cu vrivire la per-
* Dispositions entre vifs, No. 5759; Suppl. soana testatorului şi a legatarului. (Aler-
Dispositions entre vils, No. 967; Baudry lin, Râpertoire, Legs, section.:%. £ (, No.
ct Colin, Donations et testaments, II, No. 6; Demolombe, XAI, No. 677; Aubrv cet
2511; C. Ilamangiu, I. Rosetti-Bălănescu Rau, cd. s-a, VII, $ 675, 6760, p. 151; Dal-
NI

şi Al. Băicoianu, III, No. 1402; Comp.: A- loz, ltâp., Dispositions centre vifs, No.
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 246). 5754; Baudry et Colin, Donations 'et tes-
18. Pentru valabilitatea legatului unui taments, II, No. 2510; Comp.: Alexan-
LU

lucru nedeterminat, trebueşte ca acest “dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 246,
lucru să poată fi determinat prin arăta-. nota 2).
rea genului, prin măsură sau prin nu- 23, Astfel testatorul nu poate legă un
măr. (Duranton, LĂ, No. 240; Aubrv et drept personal care se stinge odată cu:
Rau, ed. 4-a, VII, $ 675, 676, p. 149; Dal- decesul său, cum este un drept de uzu-
loz, Rep., Dispositions entre vils, No. 5760; fruct, sau un drept de uz constituit în fa-
A

Baudry ct Colin, Donătions et tetaments, voarea sa. (Aubry et Rau, cd. 4-a, VII,
II, No. 2511; Comp.: Alexandresco, ed. $ 675, 676, p. 151; Dalloz, Reâp., Disposi-
tions entre vifs, No. 5754; Baudry et Co-
TR

2-a, IV, partea II, p. 246; C. Hamangiu |.

BRosetti-ălănescu şi AL Băicoianu, Îl, lin, Donations et testaments, Il, No. 251);
No. 1402). Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p.
19. Lesgatul unui animal fără arătarea” 247, 248).
genului este nul. (Dalloz, heâp., Disposi- 28, Se pot legă nu numai lucrurile.
EN

tions entre viis, No. 3760; Baudry ct Co- ci şi faptele, adică testatorul poate obligă
lin, Donations ct testaments, Il, No. 2511). pe moştenitorul său să facă sau să nu
- 20, Deasemenea este nul legatul de facă un lucru. (Coin-Delisle, Commen-
grâu sau vin, fără arătarea măsurei. taire, Art. 1021, No. î; Duranton, LX, No.
(Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, No. 259; Demolombe, NNI, No. 677; Tro-
I/C

3760). - plong,. Donatious ct testamnis, IV, No.

94, Este valabil legatul unei cantităţi 1S70; Dalloz, R6p., Dispositions entre vifs,
e grâu necesară pentru consumaţia No. 3749; Laurent, XIV, No. 126; Baudry
anuală a legatarului. (Dalloz, Râp., Dis- ct Colin, Donations ct testaments, II, No.
positions centre vils, No. 3760). 2512, 2515: Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
IAS

29, Este nul legatul unei case sau al tea II, D 246, 247, 231; C. Ilamangiu, |.
unui teren, fără nici o determinare. (Coin- Rosctti-Bălănescu și Al. Băicoianu, III,
Delisle, Commentaire, Art. 1021, No. S: „No. 1402).
Duranton, IX, No. 245; Dalloz, Rep., Dis- 29, Asttel, testatorul poate impune
positions entre vifs, No. 3761). moştenitorului să plătească datoriile _le-
"28, Este valabil legatul uneia din ca- gatarului sau să-i rezidească casa. (Dal-
U

sele sau unuia dintre terenurile aparţi- loz, Râp., Dispositions entre vils,
' No.
nând testatorului, deoarece în ucest caz, 5749; Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea ]l,
BC

alegerea casci sau terenului se va face p. 2S1).

de legatarul particular. (Duranton, IX. 3Q, Paitru valabilitatea legatului u-
No. 242; Dalloz, Râp., Dispositions entre nui fapt, trebueşte ca faptul legat să fie

— 2306—
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art, 899

posibil şi licit. (Troplong, Donations et poate face prin însuși testamentul care
cuprinde legatul sau printr'un testament

RY
testaments, IV, No.. 1870; Dalloz, Rep.
Dispositions entre vils, No. 5749; Baudry anterior valabil, la care se referă testa-
et Colin, Donations et testaments, Il, No. torul. (Demolombe, XXI, No. 45; Dalloz,
2512; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea Rep., Dispositions entre viis, No. 5424).
II, p. 246, 251; C. Hamangiu, I. Rosetti- 40, Pentru desemnarea obiectului le-
Bălănescu şi Al. Băicoianu, LI, No. 1402), gat, testatorul se poate referi la un act

RA
34, Deasemenea pentru valabilitatea anterior care nu e testament, însă este
legatului unui fapt, trebueste ca legatarul valabil pentru a preciză obiectul legat.
să aibă un interes la aceasta. (Demolombe, (Demolombe, XXI, No. 45; Vazeille, Suc-
NI, No. 677; Dalloz, Râp., Dispositions cessions, Art. 969, No. 5: Troplons, Dona-
, tions et testaments, III, No. 14, 1455;

LIB
entre vils, No. 5749).
80, Se poate obligă pe moștenitor ca Huc, VI. No. 266; Contra: Laurent, XIII.
să” cumpere un lucru dela legatari sau No. 144).
_să-i vândă acestuia un lucru după pre- 44. Eroarea în desemnarea obiectului
țul fixat de testator. În cazul când testa- legat, nu aduce nulitatea legatului dacă
torul nu a fixat prețul şi părțlie nu se din cuprinsul testamentului se poate sta-
învoesc, prețul va [i fixat de experţi. bili în mod neîndoios lucrul pe care tes-

Y
(Merlin, Repertoire, Legs, section 5, 5 5; tatorul a înţeles a-l. legă. (Duranton, IX,
“Toullier, V, No. 518. 519; Dalloz, Rp. No. 546; 'Troplonz, Donations ct testa-

SIT
Dispositions entre. vils, No. 3730). ments, I, No. 575; Aubry et Rau, ed. 4-a.
233, Pentru existența legatului, tre- VII, $ 657, text şi nota 5, p. 74; Dalloz,
bueşte ca lucrul legat să fie desemnat de Rep. Dispositions entre viis, No. 5937,
testator, (Demolombe, XXI, No. 59; Tro- 3938).. :
plong, Donations cet testaments, III, No. .
42, Astfel dacă testatorul a legat o
Aubry et Rau, ed. t-a, VII, $ 037, -
1455; casă
R dintr'o anumită localitate, arătând
p. 73; Laurent, XIII, No. 4185; Baudry No.et - în testament că această casă a cumpă-
Colin, Donations ct testaments, Il, rat-o dela o anumită persoană, când îu
- 2258), E
VE
realitate cl a dobândit-o prin succesiune,
34, Desemnarea obiectului legat se
legatul nu este nul, dacă în acea locali-
poate face prin perifraze, nefiind nece- tate nu are altă casă decât acea legată.
_sar ca desemnarea obiectului să se facă (Duranton IX, No. 349; Troplong. Dona-
prin caracterele sau semnele materiale tions et tostamenis, Î, No. 577; Dalloz,
cari îi determină individualitatea. (De-
NI

Râp., Dispositions entre vifs, No. 5958).

molombe, XXI, No. 39, 45; Aubry et Rau, 42, Dacă testatorul legă una dintre
cd. 4-a, VII, $ 657,.p. 73). ! casele pe carc o arată că a cumpurat-o
25, Asticl testatorul poate desemnă dela o anumită persoană, legatul este nul,:
U

obiectul legat prin .arătatea persoanei dacă nu posedă nici o casă cumpărată
dela care l-a dobândit. (Demolombe, XXL dela persoana arătată. (Duranton, LA, No.
No. 39, 45; Aubry ct Rau, ed. ta, VII, 5 530; Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs,
AL

657, p. 75). , No. 3938). -

36, Tribunalele vor interpretă dis-
44%, Eroarea lăcută de testator asupra
poziţiunile testamentare când va există desemnării, adăugată numai pentru a u-
o simplă incertitudine asuvra lucrului le- şură exccuţiunea legatului, nu aduce a-
eat. (Demolombe, XXI, No. 758; Troplons,
TR

nularea legatului. (Merlin, Repertoire,

Donations cet testaments, III, No. 1455; Legs, section 2, $ 2, No. 5; Duranton.
Aubry et Rau, cd. t-a, VII, 8 712, p. 10; IX, No. 346 urm.; 'Troplong, Donauons et
Laurent, XIV. No. 196; Huc, VI, No. 266;
testaments, I, No. 575 urm.; Aubry et
Baudry et Colin, Donations et testaments, Rau, ed. 2-a,- VII, $ 657, p. 74; Dalloz,
TI, No. 2534). -
EN

Dip., Dispositions entre vils, No. 3959).

237.. Tribunalele în interpretarea tes-
45, Când însă eroarea ' cade asupra
tamentului nu au dreptul să complecteze substanţei însăşi a legatului, legatul este
cecace nu a fost scris şi să creeze dis- nul. (Alerlin, Râpertoire, Legs, section 2,
pozițiuni pe care testatorul nu .le-a scris,
$ o, No. 5; Aubry et Rau; ed. '4-a, VII,
dispunând în locul lui. (Coin-Delisle,
I/C

$ 657, p. 74; Dalloz, Rep., Dispositions en-

Commentaire, Art. 1002, No. 7, 9; Dalloz,
-N€p., Dispositions entre vifs, No. 5483;
tre vils, No. 3959).
Huc, VI, No. 266; Baudry et Colin, Dona- 46, Orice legat pur şi simplu şi când
tions et testaments, II, No. 1845 bis). obiectul său este un lucru corporal şi
determinat individual, dă legatarului, din
AS

38, Este valabil legatul unei pen-

siuni alimentare, care nu a fost uxată ziua morții testatorului, un drept ue pro-
de testator. In cazul când părţile nu se prictate asupra lucrului legat. (Demo-
vor înţelege, tribunalele vor fixă cuan- lombe, XXI, No. 548, 651; Aubry et Rau,
tumul, luând în consideraţie averea _suc- ed. 1-a, VII, $ 7%, p. 490; Dalloz, R€p.
Dispositions entre vifs, No. 3810; Suppl.,
UI

cesorală şi necesitatea legatarului. (Coin-

Delisle, Conimentaire, Art. 1002, No. 15; Dispositions entre viis, No. 968; Huc, VI,
Demolombe, XĂI, No. 45; Aubry et Rau, No. 336; Baudry et Colin, Donations et
ed. 4-a, VII, $ 657, p. 75; Laurent, XIII, testaments, II, No. 24186; Josserand, III,
BC

No, 126). - No. 1545; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-

39, Desemnarea obicctului legat se - tea II, p. 288, 329, 330, 331; C. Hamangiu,

—' 287 —
,
 N

Art. 899 DESPRE VDISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil. |

I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, II, asupra imobilelor succesorale. (Demo-

Y
No. 1412). | lombe, ANI, No. 632). ia
"4 Legatarul din momentul decesu- 55, Deasemenea, legatarul are drep-
lui testatorului poate dispune de dreptul tul să ceară separaţia putrimoniilor -de-

AR
“său cu titlu oneros sau grătuit, chiar functului de: a moștenitorilor. (Demo-
înainte de a fi pus în posesiune. (Demo- lombe, AXI. No. 652:' Aubry ct Rau, ed.
lombe, XXI, No: 6514; Laurent, XIV, No. 4-a, VII, $ 722, p. 495: Baudry et Colin,
+; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
Donations ct testaments, II, No. 2509). 1,
-
p. 351). 56. Deasemenea are dreptul să între-

R
48, Prin cuvântul: „legat pur şi sim- rupă preseripția. (Demolombe. XAI, No.
plu” din art. 10144 $ 1 c. civ. fr. (899 $ 632),

LIB
1 c. civ. rom.), legiuitorul a voit să în- 57, Deși art. 1014 S1 ce. civ. fr. (899
țeleagă legatul nesupus unei condițiuni, $ Le, civ. rom.), se găseşte în secțiunea
deci şi legatul cu termen. (Alexandresco, care se ocupă “de legatele particulare,
ed. 2-a,-1V, partea II, p. 329, text şi nota). totuşi dispoziţiunile sale se aplică tutu- -
49. Când legatul este pur și simplu ror legatelor, adică universale, cu titlu:
si are de obiect o sumă de bani sau un universal şi particulare. (Demolombe,
ANI. No. 545: Aubry et Rau,-cd. t-a, VII,

ITY
lucru determinat numai în specie, lega-
tarul dobândeşte un drept asupra lucru- $ Ți7Z, nota 1, p. 475; Laurent, XIV, No.
lui legat din momentul decesului testa- 1; Alexandresco. cd. 2-a, IV, 'partea II,
torului însă.nu devine proprietarul aces- p. 291, 329, nota; C. Ilamangiu, I. Rosetti-
„tui lucru decât prin tradiţie, până la Bălăneseu şi AL. Băicoianu, III, No. 1412).
care cl este un simplu creditor. (Dermo- 58, Lesutarul are dreptul la trei ac-
lombe,
ed,
336;
4-a,
XXI.
VII,
Baudry” ct Colin,
No.
S 722,

taments, II, No. 2486; C. Ilamansiu, |.

548, 651; Aubry
p. 492;
Donations
IHuc,
et Rau,
VI,
et tes-
No.
tiuni
RS cu privire la bunurile
țiunea în revendicare contra terţilor de-.
tentori ai bunurilor legate: 2) acţiunea
personală în predarea legatului; 3) Acţi-
legate: 1) ac-

Rosctii-Bălănescu şi Al. Băicoianu, , unca ipotecară prevăzută de art. 1017 ce.

VE
No. 1412; Comp.: Josserand, Il, No. 1510. civ. fr. (902 c, civ. rom) asupra imobilelor
1515; Alexandresco, ed. 2-a. 1V, partea II, succesorale, (Dalloz. Rep., Dispositious
-p. 259, 350). entre vifs. No. 3815; Comp.: Alexandresco.
50, Legatul cu termen dă drept de ed. 2-a, IV, partea II, p. 554; C. Haman-
proprietate legatarului asupra lucrului le- giu, |. Rosetti-Bălăneseu şi Al. Băicoianu
NI

gat, din momentul decesului testatorului. MI, No. 1419 urm.).

(Demolombe, XXI, No. 548; Mourlon, 1, 59. Lezgatarul particular al-unui corp
No. 833; Dalloz, Râp., Dispositions entre cert, poate introduce acţiunea în revendi-:
viis, No. 5311; Laurent, XIV, No. 1; Huc, carea contra terțului, deţinător al obiectu-
LU

VI, No. 336; Baudry et Colin, Donations lui legat, deoarece “el are proprietatea a-
et testaments, II, No. 2499; Alexanuresco. cestui lucru din: momentul decesului tes-
ed. 2-a, IV, partea II, p. 329, text şi nota). tatorului. (Merlin, Repertoire, Lerataire $
54, Dreptul de proprietate al Îcgata- 5, No. 10: Toullier, V, No. 546, 572; Du-
rului asupra lucrului legat şi care este ranton, LX, No. 578; Aubryv et Rau, ed.
A

dobândit din ziua decesului testatorului, 4-a, VII, $. 722, p. 793; Dalloz, Râp., Dis-
este transmisibil moștenitorilor şi repre- positlons entre vifs, No. 3815. 3900; Suppl.,
zentanţilor săi. (Alexandresco, cd. 2-a, IV, Dispositions entre vils, No. 936).
TR

partea II, p. 329). : ” GO, După altă părere, legatarul parti-

52, Legatele condiţionale transmit de- %Cular al unui corp cert, nu poate intro-
asemenca proprietatea tot la decesul tes- duce acţiune în revendicare contra. terțu-
tatorului, deoarece legatul supus unei lui care deţine bunul legat dela moştenito-
EN

condițiuni suspensive rămâne în suspen- rul legitim, până când nu a obținut mai.
sie până la îndeplinirea condiţiunei, to- întâi predarea legatului. '(Demolombe,
tuşi când se îndeplineşte are:cfect re- NAIL, No, 635; Demante et Colmet de San-
troactiv până în ziua deschiderii succe- terre, IV, No. 158 bis, II; Dalloz, Râp,,
siunci şi deci proprietatea bunurilor le- Dispositions entre vils, No. 3900: Laurent,
I/C

gate se transmite tot în acest moment; AIV, No. 63; Baudry et Colin. lDonations
dacă însă legatarul a murit înainte de în- ct testaments, ÎI, No. 2436; Alexandresco,
deplinirea condiţiei, el :nu transimite cd. 2-a. IV. partea II. p. 258, 289, nota 3;
dreptul său moștenitorilor săi. (Laurent, C. Hamangiu. |. Rosetti-Bălănescu şi Al.
AIV, No. 1; Alexandresco, ed. 2-a, IV, Băicoianu, III, No. 1420).
IAS

partea II, p. 529, 530: C. Iamangiu, |. 61, In părerea care admite că legata-
Rosctti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, Il. rul poate revendică lucrul legat dela ter-
No. 1412). . lul deţinător, chiar înainte de a fi dobân-
53, Legatarul poate face acte de con- dit predarea legatului, moștenitorul poate
servare asupra lucrului legat, înainte cere dela legatar fructele obiectului reven-
de a cere predarea lui. (Demolombe, XĂL, dicat până la data când acesta a cerut
U

No. 632; Aubry et Rau, ed. s-a, VII, $ 722, redarea legatului. (Merlin, Repertoire,
p. 495). ! „Egataire, $ 5, No. 10: Toullier, V. No. 572;
BC

54, Astlel, înainte de a cere predarea Duranton, 1X, No. 578; Dalloz, R6p., Dis-
legatului, legatarul poate luă o inscripție positions entre vifs, No. 3900). -

— 238 —
.
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art, 899

G2, Lesatarul particular nu poate exe- moştenitori legitimi, ci numai un legatar

RY
_cută acţiunea .posesorie contra terţilor de- universal; (Coin-Deliste, Commentaire,
ținători ai imobilelor legate, înainte de a Art. 1014, 1015, No. 19; Dalloz, Rep» Dispo-
[i obținut predarea legatului. (Toullier, Y. sitions entre viis, No. 3852: Alexandresco,
No. 573; Demolombe, XXI, No. 635; Dal- ed. 2-a, LV, partea II, p. 290, nota 1;
loz, R&p., Dispositious entre vifs, No. 5901; Hamangiu, L. Rosctti-Bălănescu şi AL. Băi-

RA
C. llamangiu, |. Kosetti-Bălănescu şi Al. coianu, III, No. 1418; Contra: Grenier,
Băicoianu, III, No. 1420). Donations cet testamenis, Il, No. 299).
62 pis. Legatarul are dreptulla îrue- 89. Dacă testatorul nu poate scuti pe
tele tegatului din momentul cind este pus "legatarul particular de a cere, predarea
în posesia bunului legat şi aceasta chiar legatului, totuşi această scutire are de

pentru un moștenitor, sezinar. deoarece el
are dreptul de prâprietate asupra acestui
bun din momentul deschiderei suecesiunci,
exerciţiul acestui drept îl are numai din
momentul puneri sale în posesie,
acest moment el având dreptul a face nu-
LIB
efect să lacă să curgă fructele în folosul
leratarului din_ziua decesului testatorului.
(Demolumbe, XXI, No. 646; Troplong, Do-
nations ct testaments, III, No. 1885; AMlasse
până în _et Verg6 sur Zachariae, III, $ 495. nota 4,
p. 270; Marcaud6. Art. 1015. No. 2; Demante

Y
mai acte de conservare. et Colmet, de Santerre, IV, No. î59 bis, 1;
Prin urmare, un legatar, chiar sezinar, Dalloz, Râp., Dispositions entre vils, No.
dacă nu a fost încă pus în posesie asupra 5s50; Laurent, XIV, No. 79; Huc, VI, No.

SIT
bunului legat, nu poate introduce în con- 337; Baudry et Colin, Donations cet testa-
tra unui terţ locatar, acţiune de rezilierea ments, IL, No. 2452, 2454; Colin et Capi-
contractului de închiriere încheiat asupra tant, III, p. 901: Alexandresco. ed. 2-a, hr
acestui lucru. (N. Georgean, Studii Juri- partea II, p. 290, nota 1: C. Hamangiu, L:
„dice, II, p. 152). Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, II,
G3. Leeatarul particular teebueşte să
ceară pusesiunea bunurilor legate pri ac-
No.R 1418).
70, In unele cazuri nu este necesar ca
legatarul să facă o cerere de predarea le-
Ă :

țiunea de predarea legatului, deoarece el

VE
nu are sezina. (Dalloz, Rep., Disnositions matului. Astfel, cererea de predarea lega-
entre vils, No. 5815, 3314; Suppl., Dispo- tului este inutilă când predarea este fă-
sitions entre vifs, No. 968; Josserand, III, cută de bună voie. (Aubry et Rau, ed:
No. 1510, 1515: Alexandresco, ed. 2-a, IV, 4-a, VII, $ ZI8, p. 478; Dalloz, Rep.. Suppl.,
" partea II, p. 287; C. Hamangiu, |. Rosetti- Dispositions entre vils, No. 969; Laurent,
NI

Bălănescu şi Al. Băicoianu, IL, No. 1415). XIV, No. 57: Josserand, III, No. 1510; C
G4. Chiar legatarul unui legat pios ilamangiu. [. Rosetti-Bălănescu şi Al
sau când cl este minor, trebueşte să ceară Băicoianu, IlI, No. 1415).
U

predarea legatului. (Merlin, Repertoire, Le- 74. Deasemenea debitorul căruia tasta-
gataire, $ 5, No. 21, 22; Troplong, Donuti- torul i-a legat remiterea datoriei, nu are:
să ceară predarea legatului, de-
“uns et testaments, IV, No. 1SSt; Dalloz, nevoie
din
Rp... Dispositions entre viis, No. 5925). varece curgerea dobânzilor încetează
AL

65. Oblisaţia de a obţine predarea ziua. decesului testatorului. (Merlin, R6-

există chiar pentru beneficiarul unei sar- pertoire, Lâgataire, $ 5, No. %; Coin-De-
cine impusă lu un legat, cum ar Îi o rentă. vise, Commentaire, Art. 1015, No. 3%; Tou-
(Demolombe, XXI, No. 625 urm.; Aubry et llier, Y, No. 5+1: Duranton. LX. No. 252 bis;
TR

Rau, ed. s-a, VII, $ 718, p. 476: Contra: Demolombe, XXI, No. 620; Grenier, Do-
Dalloz, Rep. Suppl., Rente viagere, No. nations et testaments, IL, No. 304; De-
129). mante et Cohnet de Santerre, IV, No. 15S
G6, Testatorul nu poate scuti pe lega- bis. V; Aubry ct au, ed. t-a, VII, $ 218,
tarul particular de a cere predarea lega- p. 478; Daloz, Rep., Dispositions entre vifs,
EN

No. 3815; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălă-

tului. (Merlin, Repertoire, Legs, section”+, nescu şi Al. Băicoianu, IL, No, 1415, 1418;
-$5, No. 28; Toullier, V, No. 540; Demo- Contra: Laurent, XIV. No. 46; Iluc, VI,
lombe, XXI, No. 622; Massc et Verge sur
/achariae, III, $ 495, text şi nota 4, p. 270; No. 551; Baudry et Colin, Donations,et
testaments, II, No. 2459). : .
Marcad6, Art. 1014, No, 1; Aubry et lau,
I/C

ed. 4-a, VII, $ 718, p. 478; Dalloz, Râp. 79, Deasemenea moștenitorul rezerva
Dispositions entre E, No. 3529; Successi- tar nu este obligat să ceară predarea unui -
ons, No. 73; Suppl.; Dispositions entre legat particular ce i l-a făcut testatorul.
vi[s, No. 971). ! (Gin-Deliste, Commentaire, Art. 1006, No.
AS

G7, Lestatorul nu poate scuti pe lega- 15; Art. 1014, 1015, No. 3; Vezeille, Suc-
. tarul particular să ceară predarea legatu- cessions, Art, 1005, No. 4; Art, 1011, No. 3;
lui, chiar în cazul când nu există moşte- Troplong, Donations et testaments, IV, No.
nitori rezervatari. (Coin-Delisle, Commen- 1870; Dalloz, Râp., Dispositions entre viis,
taire, Art. 1014, 1015, No. 19; Dalloz. Rp. No. 5821, 3822; Supl: Dispositions entre
UI

Dispositions entre vils, No. 3831: Contra: vis, No. 970; Huc, VI, No. 357; Contra:
Merlin, Repertoire, Legs, sections +. $ 5, Merlin. Repertoire, Legataire, $ 5, No. 6:
No. 23; Toullier, V, No. 540). Demolombe. XXI, No. 619: Aubry et Rau,
68, Testatorul nu poate scuti pe lega- ed. 4-a, VII, $ 718, p. 477). .
BC

tarul particular să ceară predarea legatu- 73, Deasemenea când testatorul a le-
lui, chiar în cazul când nu există nici gut moştenitorului rezervatar porţiunea

sa — 289—
 ,
+

Art. 899
y
DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

rezervată de lege, acesta nu trebueşte să „său. (Coin-Delisle, Commentaire, Art. 1041,

Y
ceară predarea legatului deoarece, tesiato- No. 4; Toullier, V, No. 552; Demolombe.
rul nu poate să modifice drepturile moş- XXI, No. 591, 625; Demanite ct Colmet de.

AR
tenitorului rezervatar care îi sunt acor- Santerre, IV, No. 154 bis, [; Dalloz, Rep.

e
date de lege. (Coin-Delisle, Commentaire, Dispositions entre vi[s, No. 5856; Laurent,
Art. 1006, No. 15; Art. 1014, 1015, No. 3; AIV, No. 50; Baudry et Colin, Donations
Vazeille, Successions, Art. 1005, No. 4; Art. ct testaments, II, No. 2404, 2440; C. Ha-
1011, No. 5; Troplong, Donations ct testa- mangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
ments, IV, No. 1879; Dalloz, Râp., Dispo-

R
coianu, III, 1414).
sitions entre vifs, No. 3821), 78
bis, Potrivit dispoziţiilor art. 599
74, Deasemenea executorul testamentar - combinat cu 895 din codul civil, legatarul

LIB
care are sezina mobilelor, nu trebueşte să particular este obligat a cere posesiunea
ceară predarea unui legat particular mmo- legatului său dela crezii rezervatari iar
biliar ce i-a făcut defunctul. (Merlin, Re- dacă există și un legatar universal, care
pertoire, Lâgataire, $ 5, No. 15; Coin-De-. nu a obţinut încă trimiterea în posesie, se
lisle, Commentaire, Art. 1014, 1015, No. va pune în cauză şi acesta, deoarece el
29; 'Toullier, V, No. 542; Duranton, IX, No. este obligat a face plata legatului și poate

ITY
421; Dalloz, Rep., Dispositions entre viis, avea interes a contestă dreptul legataru-
No. 3824). lui; în cazul însă când legatarul universal
75, Legatarul particular care se află a obţinut irimeterea în posesiune, legata-
dejă în posesiunea lucrului legat, în mo-" rul particular poate cere direct dela el
mentul decesului testatorului, nu trebu- posesiunea legatului deoarece în acest caz,
eşie să ceară predarea lesatului. (Merlin, egatarul universal se găseşte învestit cu
Râpertoire, Legataire, $ 5, No. 7; Coin-
Detisle, Commentaire, Art. 1015, No. 27;
Grenier, Donations et testaments, I,.No.
30; Poujol, Donations et testaments, Art.
RS
posesiunea de drept şi de fapt
unei în ceeace priveşte cotitatea disponi-
bilă -şi este obligat la plata legatului în
limitele acestei cotităţi. (Alexandresco, IV,
a succesi-

-1004—1006, No.:5; Dalloz, Râp., Dispositi- partea 2-a, p. 255; N. Georacan, Studii
VE
ons entre viis, No. 3816; Suppl., Disposi- Juridice, II, p. 151, 152).
tions entre viis, No. 9609; Iluc, VI, No. 337; 79, In cazul când nu există moşteni-
Contra: Duranton, IX, No. 272; Demo- tori rezervatari şi dacă există un legatar
lombe, XXI, No. 618; Aubry ct Rau, cd. universal, sau cu titlu universal, legatarul
4-a, VII, $ ZI8, p. 177; Laurent, XIV, No. particular va cere dela acesta predarea le-
NI

+4; Baudry_et Colin, Donations et _testa- gatului. (Demolombe, XXI, No. 589, 635;
ments, II, No. 2456; Josserand, III, No. Aubry ct Rau, ed. s-a, VII, 8 7I8, p. 479;
1514; C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu Dalloz, Râp., Dispositons entre vils, No:
LU

şi” Al. Băicoianu. III, No. 1414). 5556; Suppl., Dispositions entre vifs. No.
76. Legatarul particular nu se poate 975; Huc, VI, No. 557; Baudry et Colin,
pune în posesiunea lucrului legat din pro- Donations et testaments, Il, No. 2403, 2440;
pria sa autoritate şi el deşi nu este decă- Alexandesco, ed. 2-a, IV. partea II, p. 287;
zut din legatul făcut prin faptul că sa C. Hamangiu. I. Rosetti-Bălănescu şi Al.
pus în posesie în mod ilegal, totuşi trebu- Băicoianu, ILI, No: 1414).
A

ește să restitue fructele ce le-a perceput 80. In cazul când nu există nici moş-
în baza acestei posesiuni ilegale. (Merlin, tenitori rezervatari, nici legatari univer-
TR

NRepertoire, Legataire, $ 5. No. 7; 'Loullier, sali, logatarul particular va cere predarea

V, No. 544; Dalloz, Rep., Dispositions entre legatului dela moştenitorii nerezervatari,
vifs, No. 3920, 5553; Comp: | osserand, Il, după ce şi ci vor fi fost puşi în posesie.
No. 1514; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- (Demolombe, XXI, No. 589, 625: Aubry ct
tea II, p. 289). Rau, ed. 4-a, VII, ş 718, p. 479; Dalloz,
EN

17. Acţiunea în predarea legatului tre- Tep., Dispositions entre vifs, No. 3856;
bueşte introdusă contra celor ce datorese ]luc, VI, No. 337; Baudry et Colin. Dona-
plata Imi. Astlel dacă testatorul lasă moş- iions et testaments, Il, No. 2405. 2440; Ale-
tenitori rezervatari, legatarul particular xandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 287,
trebueşte să introducă contra lor cererea 258; C. Hamangiu, |. Rosctti-Bălănescu şi
I/C

de predarea legatului. (Demolombe, XXI, AL Băicoianu, III, No. 1414).

No. 5S9, 625; Aubry cet Rau, ed. t-a, VII, 81. Dacă există mai mulţi moştenitori
$ ZIS, p. 419; Dalloz, Rep., Dispositions rezervatari sau mai mulți legatari univer-
entre vifs, No. 3856: Suppl., Dispositions sali sau mai mulţi moştenitori nerezerva-
entre vils, No. 973: [Huc, VI, No. 331, 337; tari, legatarul particular trebucşte să ccară
IAS

Baudry et Colin. Donations ct testaments, predarea legatului dela toţi cei ce compun :
II. No. 2404, 2440; Alexandresco. ed. 2-a, iecare_ din aceste trei categorii. (Dalloz,
IV, partea II, p. 287; C. Ilamangiu. ]. Ro- Rep... Suppl., Dispositions entre vils, No.
setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 975; Huc, i No. 331).
1414). 82, Dacă însă în momentul facerei cc-
U

78, lu cazul când există un moştenitor rerei de predarea legatului, legatarul par-
rezervatar şi un legatar universal, legata- ticular nu cunoaşte decât o parte din per-
rul particular va cere predarea legatului soanele ce compun fiecare din aceste cate-
BC

dela acesta din urmă, bine înţeles după gorii, cererea este valabil făcută numai
ce şi el va fi obţinut predarea legatului contra celor cunoscuţi do el. (Dalloz, R€p.,
- Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 899

Suppl.,. Dispositions entre vifs, No. 973; să ceară posesiunea legatelor dela moşte-

RY
lluc, VI, No. 331). ” nitorii rezervatari, dela legatarii universali
83, In cazul când nu sunt cunoscuţi sa dela erezii legitimi, iar în cazul când
moştenitorii legitimi, sau ei find cunoscuţi nici crezii legitimi nu ar există, să fie o-
au renunţat la succesiune, sau dacă există bligaţi a cere dela justiţie numirea unui
numai moştenitori neregulați cari nu au curator succesiunei, dela care urmează a

RA
fost încă trimişi în posesiune, legatarul cere predarca legatului. (N. Georgean,
particular va cere să se declare succesi- Studii Juridice, vol. ÎI, p. 150, 151).
unea vacantă şi după numirea curatorului 84. În cazul când există pe lângă moş-
va introduce contra acestuia cererea de tenitori şi un executor testamentar, căruia
predarea legatului. (Coin-Delisle, Com- testatorul i-a dat sezina, legatarul particu-

LIB
mentaire, Art. 1011, No. 8; Toullier, v, lar va cere predarea legatului dela moşte-
No. 550; Duranton, IX, No. 209; Demo- -nitori, punând în cauză şi pe executorul
lombe, AXEI. No. 595; Troplong, Donations testamentar. (Demolombe, XXI, Ng. 594;
ei testamenis, III, No. 1854; Aubry et Rau, Grenier, Donations et testamenis, Î, No.
ed. 4-a, VIL $ ZIS, p. 179; Dalloz, Rep. 55s; Dalloz, R6p., Dispositions entre vifs,
Dispositions entre vifs, No. 5556; Laurent, No. 5557; Comp: Alexandresco, ed. 2-a,

Y
XIV, No. 52, 55: Ilue, VI, No. 334; Baudry 1V, partea II, p. 288; Contra: Toullier, Y,
et Colin, Donations et testaments, II, No. No. 555). -
2406; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II], 85. In cazul când legatarul cu titlu

SIT
p. 288; C. Ilamangiu, |. Rosetti-Bălănescu universal sau un legatar particular a fost
şi Al. Băicoianu, III, No. 1414). însărcinat în mod special cu plata unui
82 bis. Potrivit dispoziţiunilor art. legat particular, cererea de predarea aces-
95 din codul civil, legatarul unei fracţi- tui legat va fi adresată acestuia. (Toullier,
uni de creditate va cere posesiunea lega- V, No, 554: Dalloz, Rep., Dispositions entre
tului dela erezii rezervaturi,
cestora dela legatarii
în lipsa
universali, iar
a-
în
R
vifs, No. 3858; C. Hamangiu, |. Rosetti-
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1414).
lipsa şi a acestora din urmă, dela ceilalţi 86. Cererea de predarea legatului par-
VE
erezi legitimi. ticular trebueşte adresată numai la tribu-
Deşi: dispoziţiile articolelor SV9 şi urm., nalul civil al locului unde s'a deschis suc-
dela secțiunea: „Despre legatele singu- cesiunea. (Aubry ct Rau.!cd. 4-a, VII, Ş
lare“, nu arată dela cine trebueşte să 718, p. 480; Dalloz, Rep.. Dispositions entre
vi[s, No. 974; Laurent, XIV, No. 59; Bau-
NI

ceară legatarul singular posesiunea bunu-

rilor “legate, totuși din interpretarea aces- dry et Colin. Donations et testaments, Îf,
tor .texte reiese că trebuese extinse dis- No. 2316).
poziţiile art. $95 din codul civil şi la pre- 87. Cererea de predarea legatului par-
U

darea legatelor singulare deoarece nici o ticular va fi făcută prin justiţie sub formă
dispozițiune a legii, nu dă legatarului de acţiune. (Demolombe, XXI, No. 627;
particular dreptul de a cere dela justiţie Aubry ct Rau, ed. i-a, VII, $ ZIS, p: 478;
Dalloz, Râp., Dispositions entre vils, No.
AL

trimeterea în posesiune asupra legatelor,

ci din contra din dispoziţiile art. 891, 895 5554; Suppl, Dispositions entre vifs, No.
şi 899 din codul civil, rezultă că orice le- 972; Laurent, XIV, No. 59; Baudrv ct Co-
gatar, afară de legatrul universal, este lin, Donations cet testaments, Il, No. 2446;
obligat să ceară posesiunea legatului său Josserand, III, No. 1510).
TR

dela cerezii rezervatari, în lipsa lor, dela 88. O somaţie extrajudiciară nu poate”
leraiarii universali, iar în lipsa acestora înlocui cererea de predarea legatului par-
din urmă, dela ceilalţi erezi legitimi. ticular. (Demolombe, XXI, No. 627; Aubry
Deşi potrivit dispoziţiilor art. 633 din ei Rau. ed. 4-a, VII, $718, p. 478; Dalloz,
codul civil, descendenții și ascendenţii, au Reâp.. Dispositions entre viis. No. 3854;
EN

de. drept posesiunea succesiunci din mo- Suppl. Dispositions entre vifs, No. 972;.
mentul morţii lui decujus iar ceilalți mo- Laurent, XIV, No. :59; Baudry et Colin,
ştenitori intră în posesiunea succesiunei Donations et testaments, II, No. 2446; Jos-
cu permisiunea justiţiei, deci ar păreă la serand, III, No. 1510).
prima vedere că există o inadvertenţă a S8 bis. Orice legatar cu titlu univer-
I/C

legiuitorului și o contradicţiune între a- sal sau cu titlu particular, trebueşte, în

cost text şi dispoziţiile textelor art. 891. caz când nu se predă de bună voce lega-
895 şi 899 din codul civil, totuşi aceasti tul, să facă, în conformitate cu dispoziţiile
contradicțiune nu este decât aparentă, de- art. 8S9, 895 şi 899 din codul civil, o ce-
AS

oarece dispoziţiile art. 655 al. ult., trebu- rere formală de liberarea lucrului legat,
ese aplicate numai atunci când: trimiterea dela crezii rezervatari, când există, iar în
în posesiune este cerută de ceilalţi moște- cazul când nu sunt, dela crezii legitimi şi
nitori legitimi până la gradul al IV-lea în cazul când şi aceștia din urmă lipsesc,
inclusiv în afară de descendenţi şi ascen- dela justiţie, afară, de legatarul particu-
UI

denţi şi când este cerută conform dispozi- lar, care nu poate niciodată cere legatul
țiilor art. 891 din ce. civ., de către legata- dela justiţie, ci dela un curator al succe-
rul universal. atunci când testatorul nu siunei în cazul când persoanele arătate în
BC

a lăsat crezi rezervatari, cazuri în cari lege pentru a predă legatul, nu există.
urmează a se aplică dispoziţiile art. 895:şi ici o altă cerere nu poate înlocui pe a-
$99 din codul civil, aceşti legatari trebuind ceasta expres prevăzută de lege, pentru
A
d
19505. — Codul Civil adnotat, — VII.
— 941 — 16
 “Art, 899 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE „Codul civil -

legatului, deoarece scopul legiui- Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No.

Y
liberarea li-
torului când a prevăzut această forma
3814, 3541; Suppl., Dispositions entre vifs,
în
tate, a fost ca moştenitorii să fie puşi No. 963, 978; Baudry ct Colin, Donations

AR
a tes- et testaments, II, No. 2449; Alexanaresco.
măsură de a puteă discută validitate
III, partea
inte 2-a, . ed. 2-a, IV, partea II, p. 289; C. Ilaman-
tamentului. (Alexandresco,
p. 62; IV, partea 2-a, p. 197 urm. 205 urm., giu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
524 urm, 255, 287 urm.; N. Georgean, FII, No. 1417). |
ice, II, p. 151). , _ 98. :Moştenitorul rezervatar căruia i
Studii Jurid

R
89, Legatarul particular chiar dacă sa lăcut un legat particular are dreptul
dreptul său ar rezultă dintr un testament la fructe din ziua decesului 'testatorului, .
pre-
autentic, trebuceşte să facă cerere de direct deoarece el nu trebueşie să ceară preda-

LIB
darea legatului, neputând procedă utare
rea legatului particular. (Coin-Delisle,
cale ndame
«comandam i
ent sau execu - Commentaire „Art. 1014, 1015, No. 3; Tro-
pe de
ş plong. Donations ct testaments, LV, No.
aire,
forțată. (Merlin, Râpertoire, Legat IS79; Contra: Aubry et Rau, ed: t-a, VIL
ong,
6, No. 19; Toullier, V, No. 536; Tropl1797; -$ 718, p. 477; Huc, VI, No. 337).
Donations et testaments, III, No. No. 99, In ceeace priveşte legatul particu-
Dalloz, Râp., Dispositions entre vils,

ITY
6 lar al unor fructe care la[i
decesul testato-
Su, Procedura, de judecată a cererei de
rului crau prinse de rădăcină, iar cererea
face, în de predarea legatului s'a făcut uupă re-
predarea legatului particular se va , în- coltarea lor, ele aparțin în total moşteni-
priucipiu, conform dreptului comun
aintea tribunalului civil unde s'a deschis torului care le-a cules. (Merlin Râpertoire,
(Toullier, V, No. 547, 564; L.egs, section 4, $ 5, No. 54: Coin-Delisle,
succesiunea.
Demolombe,
Dispositions
4, Cererea
XXI,
entre
No.
vils,
de predarea
625;
No.
Dalloz,
556%)...
legatului par-
Rep.
RSCommentaire, Art. 1014, 1015, No. î5;
Valloz, Rep., Dispositions, entre vils, No.
5854;; Suppl.. Dispositions entre vils, No-
9S0; Contra: Delvincourt, ÎI, p. 362, nota).
ticular se poate face numui dacă sa des- : 109. Această soluţiune nu poate fi
chis dreptul legatarului. (Aubry et Rau,
VE
aplicată la tăerile de păduri, nici la-ex-
cd. s-a, VII, $ 718, p. 479; Dalloz, Rep. ploatările de cariere. (Coin-Delisle, Cormn-
Suppl., Dispositions entre _viis, No. 905;
, . mentaire, Art. 1014, 1015, No. 14: Demo-
Iluc, VI, No. 337). lombe, XXI, No. 640; Grenier. Donations
95, Cererea de predarea unui legat
et testamenis, II, No. 298, nota b: Dalloz,
particular subordonat unei condițiuni sus-
NI

Rep.. Dispositions entre vils, No. 3337).

pensive, nu poate îi făcută decât după în- 101, In acest caz, dacă a fost legată o
deplinirea condiţiunci. (Aubry_ct Rau, -cd. pădure, moștenitorul. până la predarea le-
s-a. VII, $ ZIS, p. 479: Dalloz. R6p., Suppl.,
LU

Dispositions entre vifs, No. 905). gatului, nu are dreptul decât la productele
predarea unui legat anuale cum sunt. glandele şi fânețele, însă
93, Cererea de
nu are dreptul să taie pădurea, chiar dacă
particular făcut unci comune sau unui sta-
nu poate fi introdusă ar fi fost timpul tăierei. (Demolombe, XXI,
biliment public,
decât după ce sa obţinut autorizaţia gu- No. 640; Dalloz. Râp., Dispositions entre
vernului. (Demolombe, XXI, No. 624%; Au- vifs. No. 3857; Comp.: Aubrv et Rau, ed.
A

bry ct Rau, ed. 4-a, VII, $ 718, textşi nota

4-a, VII, $ 230. p. 454, 455; Laurent. XIV,
13. p. 479; Dalloz. Râp. Suppl., Disposi- No. 73; Iluc. VI, No. 559; Baudry et Colin,
TR

tions entre viis, No. 9U4). Donations et iestaments, II. No. 2450).
94, Acţiunea de predarea unui legat 102. Lesatarul particular are dreptul
particular se prescrie prin trecerea de trei- la toate ruciele naturale şi industriale
zeci ani care curg dela decesul testatoru- produse de Iucrul legat şi : nepercepute
lui. (lluc, VI, No. 5337). incă la epoca facerei cererei de predare a
EN

legatului. _(Demolombe, XXI. No. 658;

95. Primul cfect al predării legatului: Laurent, XIV, No. 15; Iluc, VI, No. 339).
particular este că legatarul are dreptul să
se pue în posesiunea lucrului legat. (De- 103, In acest caz însă legatarul parti-
molombe, XXI, No. 655; Dalloz, Rep. Dis- cular este obligat să ramburseze moşteni-
positions entre vils, No. 3814; Iluc, VI, No. torului cheltuelile făcute de el cu munca
I/C

339; Baudry ct Colin, Donations ct testa- şi secmănăturile. (Demolombe. XXI, No.

ments, ÎI, No. 2440). 641; Dalloz, Rep.. Dispositions entre vifs,
96. Un alt efect al predării legatului No. 3836). 7
particular este acela că permite legataru- 104, Moştenitorul poate să consimtă ca
IAS

lui să se folosească de lucrul legat. (De- vredarca legatului particular să se facă de .

molombe, XXI, No. 633; Iluc. VI, No. 339; bună voie; în acest caz legatarul va avea
Baudry et Colin, Donations et testaments. dreptul la fructele şi dobânzile lucrului le-
II._No. 2449). | gat din ziua când moștenitorul şi-a dat
97. În cazul când predarea legatului consimţământul. (Coin-Delisle, Commen-
sa făcut prin justiție iar nu de bună taire, Art. 1014, No. 7; Demolombe, XXI,
U

voie, legatarul particular are dreptul Ja No. 030; Aubry et Rau, ed. s-a. VII, $ 718,
- fructele şi dobânzile lucrului legat dela p. 478, $ 721, p. 480; Dalloz, Rep., Dispo-
data introducerei cererci de predarea le- -sitions enire 'vifs No. 3876; Suppl., Dispo-
BC

satului. (Demolombe, XXI, No. 597, 034; sitions entre vifs. No. 968, 979: Huc, VI,
Aubry ct Rau. ed. s-a. VII, $ 721, p. 486: „No. 339: Baudry et.Colin. Donations,et tes-
e

— 249 — .
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 899

taments, |, No. 2449; Alexandresco, ed. (fruct, el nu a putut întră în posesiunea

RY
2-a, 1Y, partea II, p. 287, 289). bunului legat şi ca atare legatarul nu are
05. Consimţământul la predarea de exerciţiul acţiunci relative la acest uzu-
bună voie a unui legat particular poate fi fruct: până la recunoaşterea acestui legat,
dat în mod expres printr'un act. (Coin- nudul proprietar,.ca moştenitor legal. a-
Delisle, Commentaire, Art. 1014, 1015, No. vând dreptul de a percepe fructele, are şi

17; Demolombe, ANI,
Rau, ed. t-a, VII, $ 718, p. 478; Dalloz,
Rep. Dispositions entre vifs, No. 3878;
Muc, VI, No. 358).
106. Consimţământul moştenitoruluila
RA
No. 629; Aubry et exercițiul acțiunilor relative la bunul legat
şi deci şi acţiunea în reziliere făcută de
acesta în baza art. 30 din legea agrară din
1921, care îi dă dreptul de a cere rezilierea .
contractului de arendă că sa expropriat

LIB
+

predarea legatului particular, poate re- mai mult de 25 la sută din suprafața mo-
zultă dintro serisoare. (Demolombe, XXI, şiei arendate. _
No. 629; Aubry ct Rau, cd. t-a, VII, $ 7IS, Prin urmare în speţă. reclamanta, ca u-
p. 478). zufruciuară a defunctului C. Vidrașcu nu
107. Consimţământul la predarea de a obținut legatul judecătorește. şi” nici nu
bună voie a legatului particular poate fi a făcut dovadă că i s'a predat de către re-
expres sau tacit. (Aubry et Rau, ed. 4-a.

Y
prezentanţii săi legali, ea nu poate intentă
VII $ 718, p. 478; Dalloz, Rp.. Dispositions acțiunea în reziliere pe temeiul art. 30 le-
entre vils, No. 3850: Ilue, VI, No. 533; Ale- vea agrară, însă, cealaltă reclamantă, ca

SIT
xandresco, ed. 2-a. IV, partea Il, p. 287). nudă proprietară, poate cere rezilicrea con-
108. Consimţământul tacit poate re- tractului pe baza ârt. 30 legea agrară.
zultă din executarea voluntară a legatului (Trib. Tecuci, 12 Decembrie 1924, Jur. Gen.
particulur de către moştenitor sau legata- 1925 No. 430). Ă
rul universal. (Demolombe, XXI, No. 629; 2, In fapt: Imobil dobândit de Primă-
Aubryv ct hau, ed. 4-a,
Dalloz, Râp., Dispositions entre vils, No.
3850; Laurent, NIV. No. 58; Huc, VI, No.
VII, $ ZIS, p. 478; R
rie prin legat într'o succesiune deschisă în
1914 şi pe baza unci tranzacţiuni prin care
moştenitorii de sânge recunose Primăriei
VE
558; Baudry. et Colin Donations ct testa- dreptul de a luă legatul imediat în posesie,
ments, IL, No. 2442). dându-i o destinaţie deosebită de accea
109. Sau din faptul că legatarul a fost prevăzută în testament.
lăsat de moştenitori în posesiunea netul- Chiriașul, a cărui evacuare Primăria o
burată a lucrului legat sau că el a luat
NI

cercă, îi opune că, nu a dovedit cu nimic

posesiunea legatului în față şi cu ştiinţa că ar fi cerut imobilul dela erczii rezer-
moștenitorilor. (Alexandresco, ed. 2-a, IV," vatari, sau ar fi făcut formalităţi în acest
partea II, p. 287. nota 2). sens, înainte de termenul acordat de legea
U

110. Dispoziţiunile art. 899, $ 2, c. civ. din 1924, proprietarilor pentru a exercită
rom. își găsesc aplicaţiunea la tot folul de dreptul de evacuare din art. 19. Respin-
legate iar nu numai la legatele particu- gere.
lare. cu toate că acest articol este pus în In drept: Intrucât potrivit disp. art. 651.
AL

secțiunea care tratează materia legatelor şi 699 ce. civ. legatarul dobândeşte proprie-
articulare. (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bă- tatea lucrului legat din momentul morţei
ănescu şi Al. Băicoianu, IL, No. 1414, testatorului, și întrucât chiriaşul nu are
1417). decât dreptul de a cere să se constate dacă
TR

(î[, Actele de ultimă voinţă cari cu- proprietarul îndeplineşte sau nu cerinţele
prind constituirea de drepturi reale sau le- art. 19 pentru a puteă obține evacuarea sa,
gatul proprietăţii unuia sau mai multor iar nu și dreptul de a discută dacă prin
imobile, nu trebuese transcrise. (Alexan- schimbarea destinațiunei imobilului lega-
dreseo. ed. 2-a, IV, partea II, p. 341 urm.). tul a devenit nul şi neavenit, — drept a-
EN

- 149, Legatele sunt supuse raportului. cordat de lege numai moştenitorilor, cari
(Alexandresco, ed. 2-a, V, partea IL, p. . în speţă, au consimţit la această schimbare
545, 546; Contra: N. Stănescu. Despre par- de destinaţie, — bine a procedat instanța
taj şi rezervă, No. 175). " de apel când a considerat că intimata a
1(3. A se vedeă: art, S97, S94 şi 908 din dobândit imobilul în discuţie, încă din
I/C

codul civil, en notele respective. . anul 1914 — din momentul morţei iestato-
tului şi că deci intimata îndeplineşte ce-
rinţele art. 19 al. 5. (Cas. [. Complet chirii,
Jurisprudenţă. dec. 55S1 din 16 Noembrie 1925, Jur. Gen.
AS

1926, No. 102).

(Continuare de la 1924 până la 1927). 3, Cu toate că dispoziţiunile art. 899 din
codul civil şi a celor următoare dela sec-
|. Legatul în uzulruct fiind un legat țiunea „despre legatele singulare“, nu
cu titlu particular, potrivit art. 899 c. civ., arată dela cine trebueşie să ceară lega-
UI

legatarul particular trebuie să obțină ju- tarul singular, posesiunea bunurilor legate,
decătoreşte sau de bună voice predarea le- totuşi prin interpretarea acestor texte.
gatului său dela reprezentanţii legali ai trebuesc extinse dispozițiunile art. 895 din
testatorului. codul civil şi la predarea legatelor singu-
BC

Atâta timp cât legatarul particular nu a lare, astfel că și legatarii singulari tre-
obținut recunoaşterea legatului, în uzu- bucsc să ceară posesiunea legatelor dela

— 243
 Art. 900 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

moştenitorii rezervatari, dela legatarii uni- curator al succesiunei dela care urmează

Y
versali sau dela erezii legitimi, iar în caz apoi să ceară predarea legatelor. (Trib.
-când nici crezi legitimi nu ar există, să fie Iifov S. I. c. c., 1778 din 20 lanuarie 1926.

AR
obligaţi a cere dela justiție numirea unui Drepiul 39/1926).

Art. 900. — Interesele şi îructele lucrului legat devin ale

jegatarului din momentul morţei testatorelui, și dacă dânsul. n'a

R
făcut cerere înaintea justiţiei +):
[. Când testatorele a declarat expres în testament că voeşte

LIB

.
a urmă astiel;
II. Când s'a legat drept alimente o rendită viageră sau o
pensiune. (Civ. 890, 898, 899, 1639 urm., 1907; Civ. Fr. 1015).
— Les întârets ou fruits de
Text. fr. Ant. 1015. la chose lâguce courront

ITY
au profit du lEgataire, des le jour du dcets, et sans quil ait forme sa demande
en justice:
19 Lorsque le testateur aura expresstment dâclart sa volontă,ă cet €gard
dans le testament;

INDEX ALFABETIC
RS
-20 T,orsqwune rente viagtre ou une pension aura Et lgute ă titre d'aliments.
II, No. 2452; Josserand, III, No. 1515; Ale-
(la doctrină), xandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 289,
VE
Abitaţiune 12. Legat 1 urm. 290; C. Ilamangiu, |. Roseiti-Bălănescu şi -
Alimente 6—9, 15. Legat cu titlu universal
21, Al. Băicoianu, III, No. 1418).
Legat de liberare 17, 18.
Apreciere suverană
Arendare 16,
4,9.
Lepat particular 21. 2, Voința testatorului de a face să
Capital 8. Legat universal 24. curgă în profitul legatarului din ziua de-
Culpă 19. Locaţiune 16, cesului, interesele şi fructele lucrului legat,
NI

Cunoştinţă 20, Nuda proprietate,

13.
Declaraţie 1, 2, 3, 5. Pensiune 6, 7, 9. nu trebueşte exprimată în termeni sacra-
Dă-laraţie expresă 1, 2,3 Posesiune 3, 16. . mentali, fiind de ajuns dacă declaraţia
Depozit 16. Predarca legatuluj 1 urm. expresă rezultă în mod neîndoios din ter-
Deschiderea succesiunei Remitere de datorie 17, 18,
menii testamentului. (Merlin, Repertoire,
LU

1—6, 14, 15, 17, 19, 20, lentă viageră 6, 7,9.

Dobânzi 17, 18, Scrisoare 5. Legs, section 4, :$ 5, No. 28; Coin-Delisle,
Enumerare limitativă 10, Termen. sacramentali 2, 3. Commentaire, Art. 1014, - 1015, No. 50;
Fructe 1, 2, 4, 5, 6, 14, 15, Testament autentic 2.
“Voullier, V, No. 545; Demolombe, XĂI. No.
19, 20, Testament mistic'20,
Greşală 19. | Testament olograf 20, - 645; Massc ct Verge sur Zachariac, III, $
Imprumut 16, Testament posterior $. 500, nota 4, p. 287, 288; Troplong, Dona-
A

Inchiriere 16. | Uz 12.

Incunoştiințare 20. Uzufruct 11, 14, 15.
tions et testaments, IV, No. 1888; Aubry et
Interese, a se vedeă cuvin: | Voinţă 1, 2, 4. Rau, ed. s-a, VII, $ 721, nota 5, p. 486;
Dalloz, Râp., Dispositions entre viis, No.
TR

tele: „Dobinzi*, „Fructe“.

3341; Suppl., Dispositions entre vils, No.
978; Laurent, XIV, No. 78; Huc, VI, No.
Doctrină. 340; Baudry ct Colin, Donations et testa-
ments, II, No. 2454; Alexandresco, ed. 2-a,
EN

|. Potrivit dispoziţiunilor art. 1015 1V, partea II, p. 290; C. Ilamangiu, I. Ro-
punctul i c. civ. fr. (900, punctul 1 c. cir. setti-Bălănescu. şi Al. Băicoianu, III, No.
rom.) interesele sau fructele lucrului le- 1418). ”
gat, vor curge în profitul legatarului, din 3, Astfel clauza din testament că lega-
ziua decesului testatorului, când acesta tarii vor luă în posesiune legatele lor
I/C

va fi declarat voința sa în mod expres, din momentul decesului testatorului, con-

în această privinţă, în: testamentul său. stitue o declarațiune expresă din partea
Prin urmare, peniru ca această dispoziţi- testatorului. (Merlin, Râpertoire, Legs, sec-
une să-şi aibi aplicaţiunea se cere ca de- tions 4, $ 5, No. 28; Toullier, V, No. 540;
claraţia de voinţă a testatorului să fie ex- Demolombe, XXI, No. 647, 648; 'Troplone,
IAS

presă. (Coin-Delisle, Commentaire, Art. Donations et testaments, IV, No. 1885;

1014, 1015, No. 20; 'Toullier, V, No. 55; Laurent, XIV, No. 79; Alexandresco, ed.
Demolombe, XXI, No. 645: Troplong, Do- 2-a, IV, partea IL, p. 290, nota 1).
nations et testaments, LV, No. 1888; Aubry ” Za Tribunalele vor apreciă în mod su-
ct Rau, cd. s-a, VII, $ 321, p. 486; Dalloz, veran diferitele clauze ale testamentului
Rep., Dispositions entre vifs, No. 5S41; din care să rezulte voința testatorului ca
U

Laurent, XIV, No. 78; Iluc, VI, No. 34; “legatarul să dobândească fructele lucrului
Baudry et Colin, Donations ct testaments, legat "din momentul deschiderei succe-
BC

' 1) Textul francez zice: „și fără ca dânsul să fi făcut cererea înuintea justiţiei“.

— 244—
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 900

siunei. (Euc, VI, No. 340; Baudry et Colin, No.. 82 urin.; Baudry ct Colin, :Donations

RY
Donations et testaments, II, No. 2454). et testamenits, II, No. 2457; Alexandresco,
5, Declaraţia testatorului ca legatarii să ed. 2-a, IV, partea II, p. 291).
dobândească interesele şi [ructele legatului, | 4. Excepţiunea prevăzută de art. ;015
din momentul decesului, poate rezultă sau punctul 2. c. civ. fr. (900 punctul 2, c. civ,
din însăşi testamentul care cuprinde dis- rom.), în privinţa renditelor si pensiuni-

RA
pozițiunea : sau dintr'un testament poste- „lor, cu caracier alimentar, după o părere,
rior, însă nu poate rezultă dintr'un înscris nu se aplică uzufructului care formează
care nu are caracterul de testament, cum obiectul unui legat. (Delvincourt, II, p. 97,
ar fi o scrisoare. (Delvincourt, Il, p. 9S, nota $, 362; Proudhon. Usufruit, Î, No. 382,
nota 1; Coin-Delisle, : Commentaire, Art: 385, 3S9; Demolombe, X, No. 517, 518; XĂI,

LIB
1014, 1015, No. 20; Demolombe, XAI, No. No. 637; Vazeille, Successions. Art. 1015,
645; Dalloz, Râp., Dispositions enire vils, No,'2; Demante et Colmet de Santerre. II,
No. 5845: Huc, VI, No. 340; Alexandresco, No. 445 bis II; Mourlon, |, No. 1577; Aubry
ed. 2-a, IV, partea II, p. 290). ct Rau, cd. 4-a, VII, $ 721, text şi nota 4,
G. Potrivit dispoziţiunilor art. 1015 p. 437, 48; Troplong, Donations ct testa-
punctul 2 c. civ. îr. (900, punctul 2 c. civ. ments entre vifs, No. 3845; Usufruit, No. “

Y
rom.), interesele și fructele lucrului legat 145, 459; Laurent, VI, No. 357; XIV, No.
devin ale legatarului din momentul morţii . 73;- Iluc, VI, No. 229; Baudry et Colin,
Donations et testaments, Il, No. 2459;

SIT
testatorului, când s'a legat, drept alimente,
o rendită viageră sau o pensiune, (Demo- Baudry ct Chauveau, Des biens, No. 3468,
lombe, XXI, No. 650: Troplong, Donativns 668; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea JI,
et testaments, IV, No. 1902, 1905; Dailoz, p. 292). a A ,
Rep., Dispositions entre vils, No. 554; (9, Aceeaş soluțiune este aplicabilă şi
Hue, VI, No. 510; Baudry et Colin, Dona- legatelor drepturilor de uz şi de abitaţie.
tions et testaments, II, No. 2455; Josscrand, (Iroplong, 'Donations ei testaments, 1V, No.
R
1914; Dalloz, R&p., Dispositions entre viis,
III, No. 1515; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
partea Il, p. 290, 294; C. Iamangiu, |. No. 3849; Alexandreseo, ed. 2-a, IV, par-
VE
Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,” III, tea II, p. 295). | i
No. 1418). | (3. Deasemenea, aceeaș soluţie” este a-
rendita viageră sau pensiunea plicabilă şi legatului nudei proprietăți.
7, Dacă
nu au caracterul de alimente, dispoziţiunile (Baudry et Colin, Donations et testa ments,
Alexandresco, ed. 2-a, IV,
NI

art. 1015 c. civ. în. (900 c. cir. rom.) nu Ii, No. 2460;
sunt aplicabile, ci se va aplică dreptul co- partea II, p. 295). -
mun. (Demolombe, XXI, No. 652; Troplons, (4. După altă părere, uzufructarul in-
Donations ct testaments, LV, No. 1903; stituit printr'un testament, va aveă drep-
U

Aubry et Rau, ed. s-a, VII, $ 721, noia 4, tul la fructe din momentul decesului tes-
„487: Demante ct Colmet de Santerre, 1V, tatorului, deoarece, pe lângă că dispozi-
No. 159 bis, L; Dalloz, Râp., Suppl., Dispo- țiunile art. 1015 c.civ. fr. (900 €. civ. rom.)
sunt aplicabile şi uzufructului, însă această
AL

sitions entre vifs, No. 128 Laurent, XIV,

No. 80; Huc, VI, No. 310; Baudry et Colin, soluțiune rezuliă şi din dispoziţiunile art.
Donations et testaments, II, No. 2457; Ale- 604 c. civ. fi. (544 c. civ. rom.), care de-
xandresco, ed. 2-a, îV, partea II, p. 291, rogă dela dispoziţiunile art. 1014 c. ci. ir,
nota 2: C. Ilamangiu, I. Rosetti-Bălănescu ($99 c. c. rom.), (Merlin, Repertoire, Legs,
TR

şi AL. Băicoianu, III, No. 1418). seetion + $ 3, No. 30; Coin-Delisle, Com-
8. Legatarii unui capital, chiar dacă le- mentaire, Art. 1014, 1015, No. 25; Toullier,
gatul ar aveă un caracter alimentar, nu III, No. 423; Duranton, IV, No. 521; Dal-
pot beneficiă de dispoziţiunile art. 1015 c. loz, Râp, Dispositions entre vils, No. 3845;
Usulfruit, No. 439; Grenier, Donations et
EN

civ. îr, (900 e. civ. rom.), deoarece excep-

ţia se aplică numai la rentele viagere şi testaments, Il, No. 305 bis). :
la pensiunile alimentare. (Demolombe, 15, In orice caz dacă uzulructul a fost
XXI; No. 652; Laurent, XIV, No. 80; Iluc, constituit pentru alimente, legatarul va a-
VI, No. 340; Baurdy et Colin, Donations veă dreptul la îructe din ziua decesului tes-
ct testaments, II, No. 2457; Alexandresco, tatorului. (Dalloz, Râp.,. Usuiruit, No. 148).
I/C

cd. 2-a. IV, partea II, p. 291, nota 2). 16. Excepţiunea prevăzută de art. 1015
9, Caracterul alimentar al renditei via- c. civ. în. (900 c. civ. rom.), nu se aplică
gcre sau pensiunci, nu este necesar să fie chiar legatarul
dacă are de mai înainte
exprimat în testament, ci poate fi recunos- - posesiunea bunului legat, de exemplu
AS

cut, în fapt, independent de orice clauză ca: împrumutător, de zitar, arendaş, chi-
specială, după aprecierea tribunalului. riaș, etc. (Laurent, NIN. No. 44, S2; Baudry
(Demolombe, XXI, No. 653; Alexandresco, et Colin, Donations et testaments, II, No.
cd. 2-a, IV, partea II, p. 291; Comp.: Mar- 2315; Comp.: Alexandrezco, ed. 2-a, IV,
cad6. Art. 1015, No. 1). partea II, p. 292).
UI

10. Dispoziţiunea prevăzută de art. 17. Dacă testatorul.a legat debitorului

1015 c. civ. Îr. (900 c. civ. rom.), constitu- său datoria, după o părere, accastă dato-
ind o derogare dela dreptul comun, trebu- pie încetează de a produce dobânzi din
momentul decesului testatorului, fără ca
BC

eşte mărginită numai la cele două cazuri

limitativ prevăzute de lege şi nu poate fi legatarul să fie nevoit să ceară predarea
întinsă la alte cazuri. (Laurent, XIV, legatului. (Demolombe, XXI, No. 620; De-
 Art. 901 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

imante ct Colmet de Santerre, 1V, No.-t58 920, Pentru ca legatarul să aibă dreptul

Y
bis, V; Aubey et Rau, ed. 4-a, VII, 5 718, la iructe. şi interesele lucrului legat din
p. 478; Comp.: Alexandresco, ed. 2-a, IV, ziua decesului testatorului. nu este însă

AR
artea I], p. 292; C. Hamangiu, 1. Rosctti- deajuns. ca el să nu fi avut cunoştinţă de
Bălănescu şi AL. Băicoianu, III, No. 1404, existenţa testamentului, deoarece moşteni-
1418). torul nu este obligat ca să cheme pe le-
18. După altă părere, în cazul când: 'patari. Dacă testameniul este autentic sau
testatorul a legat ddbitorului său datoria, dacă fiind ologral sau mistic, el a lost

R
dobânzile vor curge până la data cererei prezentat şi depus potrivit dispozițiunilor
de predarea legatului. (Laurent, XIV, No. art. 1007 c. civ. îr. (892 ce. civ. rom.), depo-
zitarul este oblisat să încunoştințeze pe le-

LIB
36; lluc, VI, No. 551; Baudry et Colin, Do-
nations ct testaments, LI, No. 2459, 2458). gaiari de dispozițiunile făcute în favoarea
19. Când legatarul nu a putut face ce- lor. (Coin-Delisle, Commentaire, Art. 1014,
rerea de predarea legatului din greșeala 1015, No. 12; Demolombe, XXI, No. 63%: .
moștenitorului, fructele şi interesele lucru- Vazeille, Successions, Art. 1014, No. 2; Dal-
„lui legat dela data deschiderei succesiunei. loz, Râp., Dispositions entre vils, No.
se cuvin legatarului iar nu moștenitorului. 3852; Contra: Grenier, Donations et testa-

ITY
(Merlin. Repertoire, Legs, section 4, $ 3, ments, II, No. 297). |
No. 35; Coin-Delisle, Commentaire, Art. 92|. Deşi textul articolului 1015 c. civ-
1014, 1015, No. 12; Duranton. LX, No. 192; îr. (900 c. civ. rom.), face parte din sec-
Demolombe, XXI, No. 637; :Troplong, Do- iunea care se ocupă numai de legatul
nations et testaments, IV, Nu. 1882: Salloz, particular, dispozițiunile sale se aplică la
toate legatele în genere, (Laurent, XIV,
Rep, Dispositions entre vils, No. 3551;
Josserand, III, No. 1515: C. Ilamangiu. |.
fosotii- Biilănescu şi AL. Băicoianu, Il, No.
1418).
RS
“No. 81; Alexandresco, ed. 2-a, IV, puriea
II, p. 211, nota 2, 291), :
VE
„Art. 901. — Cheltuelile cererei pentru predare sunt în sarcina
succesiunei, fără ca cu aceasta să se poată reduce rezerva legală.
In caz când testatorele ar ordonă altiel prin testament,se va
NI

"urmă după voinţa lui. (Civ. 723, 841 urm., 890, 891, 895, 899, 919;
Civ. Fr. 1016).
LU

Text, fr. srt. .1016. — Les frais de la demande en dâlivranee seront î la

charge de la succession, sans ncanmoins qwil- puisse en râsulter de râduetion de
la reserve legale. '

I.es droits denregistrement seront dus par le legataire +

Le tout, sil n'en a ete autrement ordonn6 par le testament.
A

Chaque legs pourra âtre enregistr& separement, sans que cet cnregistrement
TR

puisse profiter ă aucun autre qu'au I&sataire ou ă ses ayant-eause.

Bibliografie (continuare).
EN

CoxsraxsriNEscu Jac. N,, Despre testamente, p. Mii. 7

Doctrină PI No. 341; Baudry ct Colin. Donations et tes-

taments, IL, No. 2461; Josseranăd, III, No.
4. Dispozijiunile art. 1016 c. civ. Îr. 1541; Alexandresco, ed. 2-a, IV. partea Ii,
I/C

(901 ce. civ. rom.) sunt aplicabile la tot fe- p. 526; C. Hamangiu..]. Rosetti-Bălănescu
lul de legate deşi acest articol este plasat şi Al. Băicoianu, IL, No. 1416). | .
în secţiunea privitoare la legatele particu- 3, Cu toate că potrivit dispoziţiunilor
lare. (Demolombe, XĂI,: No. 5i? urm.; art. 1016 c. civ, în. (901 ce. civ. rom), chel-
IAS

Aubry et Rau, ed. t:a, VII, $ 718, p. +80; tuelile de predarea legatului sunt în sar-
Dalloz, Rep., Dispositions entre vile „No. cina succesiunei, totuşi dispoziţiunile aces-
3870; Huc, VI, No. 341; Baudry et Colin, tui articol trebuesc puse în armonie cu
Donations et testaments. II, No. 2401 urm,; dispoziţiunile codului de procedură civilă,
Alexandresco, ed. 2-a, 1Y, partea II, p. 291, potrivit cărora, oricine pierde o cauză. tre-
26). »ueşte condamnat la cheltuclile ocazionate
U

2, Cheltuelile de predarea legatelor de judecată. (Troplong, Donations et tes-

sunt, în principiu, _în sarcina succesiunei. iaments, IV, No. 1918; Dalloz, Râp., Dis-
(Demulombe, XXI, No. 518; Aubry et Rau, positions entre _vils, No. 3871; Taurent.
BC

ed. 4-a. VII, $ 718, p. 430; Dalbe. Rp. Wuv, No. 61; Huc. VI,. No. 641; Alexan-
Dispositions entre vifs, No. 5870; Huc, VI, dresco, ed. 2-a, IV, partea II. p. 326, nota
Codul civil . DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 902

4; Comp.: Aubry et Rau, ed. s-a, VII, $ legatarului. (Aubry ct Rau, cd, 4-a, VII,

715, p. 450; Baudry cet Colin, Donations et
(estabients, IL, No. 2462).
e Astfel când legatarul ridică preten-
țiuni nefundate,: dispoziţiunile art. 1016
e. civ. În. (001 e. civ. rom.) potrivit cărora,
RY
$ 718, p. 480; Dalloz, Râp,, Dispositions
entre vifs, No. 5874; Huc, VI, No. 341: A-
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 32
„C. Hamangiu. Î. Rosetii-Bălănescu şi Al
Băicoianu, III, No. 1416).

RA
cheltuelile de predarea legatului, sunt în 7, In cazul când testatorul une chel-
sarcina succesiunei, nu-şi găsesc aplicați- iuelile de predarea legatului în sarcina
unca. (Demolombe, XXI, “No. 521; 'Tro- moștenitorului rezervatar, trebueşte ca
blong. Donations ct testaments, IV, No. aceste cheltucli să nu aducă atingere re-
1918; Baud:y et Colin, Donations et testa- zervei legale a acestuia. (Dalloz, Rep.

LIB
ments, II, No. 2462; Alexandresco, ed. 2-a, Dispositions entre vifs, No. 5874; Josse-
IV, partea II, No. 526, nota 4). . rand, III, No. 1511; Alexandresco, cd.
4 bis, Prin cuvântul: „predare“ în- 2-a, IV, partea II, p. 527, 328; C. Haman-
'trebuințat în art. VOL c. civ. rom. se în- riu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
țelege punerea în posesiune a legatului. II, No. 1416).
(Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea IÎ, p. 8. Cheltuelile de inventar, de partaj şi

Y
520, nota 2), ” ” de lichidare, trebuese suportate de 1mo-
5, Deasemenea moștenitorul 'rezerva= ştenitor şi”de legatari în proporţia drep-
turilor lor, deoarece sunt făcute în înte-

SIT
tar care refuză fără drept să predcă le-
gatul, va putcă fi condamnat la cheltue- resul lor comun. (Dalloz, Rep, Suppl
file procesului la care a dat loc opunerca Dispositions entre vifs, No. 977; au ry
sa nejustificată, chiar dacă prin această et Colin, Donations et testaments, II, No.
condamnare s'ar aduce atingere rezervei 2466; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea II.
sale. (Doemolombe, XXI, No. 9; Aubry et p. 327, 328).
Rau. ed. 4-a, VII, $ 718, p. 180: Laurent,
XIV, No. 6i; Huc, VI, No. 541; Baudry et
R
9, Aceste
de moștenitorul
cheltueli
rezervatar, chiar
vor
dacă
fi sumortate şi

Colin, Donations” et testaments, II, “Na. ar. rezultă din aceasta o atingere rezervei
VE
2463; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, sale legale. (Dalloz, Rcp., SuppL, Dis 9
p. 527, nota 1). - sitions entre vifs, No. 977: Baudry ct
6. Testatorul poate pune cheltuclile de lin, Donations et testaments, LI, No. 2466;
predare fic în sarcina tuturor moştenito- Alexandrescu, ed. 2-a, TV, partea IL, p.
NI

rilor sau a unuia dintre ci. fie în sarcina 327).

Art. 902. —Erezii testatorelui sau orice altă persoană obligată

U

a plăti un legat, sunt personal datori” a-l achită, fiecare în „pro-

porțiune cu partea ce ia din succesiune.
Sunt datori ipotecar pentru tot, până în concurența valoarei
AL

imobilelor ce deţin. (Civ. 550, 552, 653, 774 urm., 781, 889, 891,
893, 895 urm., 899, 908, 1060, 1061, 1743 urm., 1746 urm., 1753;
TR

Civ. Fr. 1017).

Tezt. pr. „nt. 1017. — Les heritiers du sestateur, ou autreş debiteurs d'un
les, seront personnellement tenus de Paequitter, chacun au prorata de la part
EN

et portion dont ils profiteront dans la suceession.

[ls en seront tenus hypothcenirement pour le tout, jusqwă concurrence de
la valeur des immeubles de la snecession dont il. seront -detenteurs,
I/C

Bibliografie (continuare).
CoxsrANTINESCU JAc. N., Despre testamente, p. tii urm; (15; Despre ipoteci, p. 36;
LĂZĂRESCU Ex. AL, Des droits du conjoint surpivant, p. 24, 26.
AS

INDEX ALFABETIC Inscripţie 20,2 Moştenitori neregulaţi 42,

InsCripiie 0 E Plata intra vires emolu-
(la doctrină) menti 9, 11, 12.
Inventar 11, 12.
Acceptare 9, 10. Creditori 21, 29, 30, 31, Ipotecă 1333, Plata leuatelor 1 urm.
Acţiune ipotecară, a se Datorii 4. Legat î urm. Piata ultra vires emolu-
UI

vedeă cuvântul: „Ipote- Debitorii Jegatelor 2, 6,7, Legat cu titlu universal menti 10.
că“, 22, 23, 27, 2 11, 19, 4, Predarea legatelor 2, 8,14,
Aciiune personală î, 14. Deschiderea succesiunei8. Legat particular 9—19, 34. 2. 33,
Bani 17. Dispensă 24, 25, Legat universal 11, 19, 33. Preferinţă 21, 26, 29, 30, 31.
Divizibilitate 3, 4, 5, Lucru cert şi determinat Proporţionalitate 1, 2.
BC

Beneliciu de inventar, 9,
10. Donaţiune 22, 17. Proprietate &.
Cotitate dispunitită LE Executare silită 26, 27, Moştenitori 1—5, 7, 9, 10, Recurs 7, 28.
Creanţe 17. Indivizibilitate 4, 5, 26, 27. 21, 23, 24, 27, 23, Redactare greşită î,
 Art. 902 DESPUE DISPOZIȚIUNILE TESTAMESTARE „Codul civil

Revendicare i, î7, Solidaritate 6, 3. rii legatului şi insolvabilitatea unuia din-

Y
Rezerva legală 1.
Sarcină 3,
Stingere 33
Străini 18.
tre debitori nu poate strică celorlalţi.
Scutire 24, 25. Terţe persoane 8, 32. (Merlin, Nepertoire, Lâgataire, 3 6, No.

AR
Separaţie de patrimonii Testament mistic 16. 9, 14; Toullier, Y, No. 555; Demolombc,
1

Servitute de trecere 3,
. Testament olograf 15.
Urmărire silită 26, 27
XXI, No. 667; Dalloz, Rep., Dispositions
entre vifs, No. 3860; Laurent, AIV, No.
207; Huc, VI, No. 542; Baudry et Colin,
Doctrină, Donations et testaments, II, No. 2473; Pla-

R
niol, III, No. 2790; Josserand, III, No.
4. Textul articolului 902, $ 1, c. civ. ro-. 1516; Alexandresco, ed. 2-a, LV, parica II,
mân este greşit redactat, deoarece moște- p. 332; C. Ilamangiu, |. Rosetii-Bălănescu

LIB
nitorii nu plătese legatele, după cum plă- şi AL. Băicoianu, III, No. 1421).
tesc datoriile, în proporţie cu cecace iau 7, Cu toate că între debitorii legatului
din succesiune, ci numai din pariea dis- nu există solidaritate, totuşi, testatorul
ponibilă, pentrucă prin plata legatelor poate prevedea această solidaritate şi mo-
nu se poate aduce rezervei legale. țA- ştenitorul care a plătit mai mult decât
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. 331, partea sa, are recurs contra celorlalţi mo-

ITY
nota 3; C. Hamaugiu, I. Rosetti-Bălănescu * sștenitori sau legatari. (Merlin, Râpertoire,
„şi AL. Băicoianu, XII, No. 1421). Legataire, $ 6. No. 9, 14; Toullier, V, No
2, Legatarii au: o acţiune nersonală 555; Aubry ct Rau, cd. 4-a, VII. $ 716,
pentru plata legatului, care se confundă p. 472, $ 726, p. 545, 544; Dalloz. Rp.
cu acţiunea de predarea legatului şi care Dispositions entre vifs, No. 3860; Laurent,
se îndreaptă contra moștenitorilor sau XIV, No. 107, 115; Baudry et Colin. Dona-
contra altor debitori ai legatelor, propor-
jional cu partea ce fiecare ia din sucece-
siune. (Durantoii, LX, No. 574, 577; Demo-
lombe, NAIL, No. 666, 667; Aubry ct Rau,
RS
tions
III,
et testaments,
No. 2790;
II,
Josserand.
Comp.: C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu
No. 2474:
III, No.
Planiol,
1546;

ed. 4-a, VII, $ 716, p. 472, S 700, p. 49; şi Al. Băicoianu, III, No. 1421).
8, Lcegatarul unui corp cert şi deter-
VE
Dalloz, Rcp., Dispositions entre vils, No.
3860; Laurent, XIV, No. 171; Iluc, VI, No. minat în individualitatea sa, are o ac-
„3542; Baudry et Colin, Donations ct testa- țiune reală în revendicarea lucrului le-
ments, LI, No. 2470, 2472; Planiol, UI, No. gat, întrucât el are proprictatea lucrului
2789; Josserand, III, No. 1516; Alexan- din ziua decesului testatorului, ramânând
NI

dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 531, 332: numai ca posesiunea lucrului s'o aibă din
C. Hamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu şi Al. ziua predării legatului, după care cl poate
Băicoianu, LII, No. 1421). să revendice dela terţii debitori lucrul
“8, Legatele şi celelalte sarcine care legat. (Laurent, XIV, No. 173; Baudry et
LU

srevează 'suceesiunea, se divid de drept Colin, Donations et testaments, II, 'No

între .moştenitori. (Duranton, VII, No. 24506; Planiol, III, No. 2788: Alexandresco.
426; Troplong, Donations et testaments, ed. 2-a, LV, partea II. p. 255: Comp.: C.
IV, No. 1922; Aubry et Rau, cd. 4-a, VI, Ilamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
$ 630, p. 667; VII, $ 725, No. 496; Dalloz, coianu, III, No. 1420).
9. După o părere, moştenitorii legitimi
A

Rep., Dispositions entre vils, No. 3861:

Alexandresco, ed. 2-a, 1Y, partea II. p. nu sunt ţinuţi la plata legatelor par-
332; C. Ilamungiu, L. losetti-Bălănescu şi ticulare decât intra vires emolumenii,
TR

Al. Băicoianu, ÎI], No. 1421). chiar dacă aceeptă succesiunea pur şi sim-
4, Când însă lucrul legat nu este suc- plu îar nu sub beneficiu de inventar.
ceptibil de diviziune, cum ar îi un drept (Planiol, III, No. 2791; Matei Cantacu-
de trecere, obligaţiunea moştenitorilor zino, p. 481).
nu mai este divizată. (Troplonge, Dona- 10. După altă părere, moştenitorii le-
EN

tions et testaments, IV, No. 1925; Aubry sitimi care acceptă succesiunea pur şi
ct Rau, cd. s-a, VI,.$ 636, p. 674; Dalloz, simplu, sunt ţinuţi la plata legatele par-
Rep, Dispositions entre vils, No. 3S6t; ticulare, ulira vires emolumenti. (Demo-
Josscrand. III, No. 1516; Alexandresco, lombe, XIV, No. 522; Laurent, XIV, No.
ed. 2-a, IV. partea II, p. 352). 10$; Colin ct Capitant, III, p. 5SS, 589;
I/C

5. Deasemenea obligațiunea moşteni- Alexandresco, ed, 2-a, IV, partea Il, p.

torilor încetează de a fi divizibilă, când 236; C. Hamangiu, 1. Rosctti-Bălănescu şi
testatorul a pus plata legatului în sar- Al. Băicoianu, IlI, No. 1424).
cina numai a unuia dintre moștenitori. [ |. Legatarii universali şi cu utlu uni-
IAS

(Troplong, Donations cet testaments, IV. versal sunt ţinuţi, în principiu, la plata
No. 1923; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ legatelor particulare intra vires emolu-
716, p. 472, S 720, p. 543; Dalloz, Râp., menti cu condiția ca să facă inventarul
Dispositious entre vifs, No. 5S61; Laurent, bunurilor succesorale prevăzut de art.
XIV, No. 107, 115; Baudry ct Colin, Do- 897 ce. civ. rom. (C. Hamangiu, 1. mosetti-
nations cet testaments, II, No. 2475: Jos- Bălănescu şi Al. Băicoianu, IL], No. 1575,
U

serand, ll, No. 1516; Alexandresco, ed. 1397, 1499). E

d-a, IV, partea II, p. 332; C. Hamansiu, 12, Acceaş soluţiune se admite și pen-
I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, tru succesorii neregulați. (C. Hamangiu,
BC

No. 1421). |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, [IL,

G, Nu există solidaritate între debitu- No. 883, 1422).

— 24 Ș$
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 902

18, După o părere, cu toate că art. Siretes personnelles et râelles, II, No.

RY
1017 c. civ. îr. (002 e. civ. rom), prevede 695; Baudry et Colin, Donations et testa-
în mod formal, că legatarul particular ments, Il, No. 2492; Josserand, III, No.
are o ipotecă propriu zisă în favoarea sa. 1519; Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea II,
totuşi cl pentru a evită confuziunea pa- p. 536, 537; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălă-
trimoniului defunctului cu cel al moşte- nescu şi Al. Băicoianu, LII, No. 14%6).

RA
nitorului, nu are la dispoziţia sa decât 18. Ipoteca prevăzută de art. 1017 c.
cererea de separație de patrimonii. (Toul- civ. în. (902 c. civ. rom.), poate fi invocată
lier, V, No. 567 urm.; Grenier, Donatious nu numai de legatarii particulari români,
et testaments, Î, No. 311, 312; Aubry et ci şi de legatarii particulari de naţionali-
hau. ed. d-a, VII, S 722, text şi nota 24, tate străină, [ie că testamentul a fost fă-

LIB
p. 493; Dalloz, Rep., Suppl., Dispositions cut în ţară, fie că a fost făcut în străi-
entre vifs, No. 9S1; Laurent, XXX, No. nătate. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
542; Nacu, III, p. 693; Matei Cantacu- II, p. 337).
ziho, p. 365). . 19, Ipoteca legală este acordată nu-
14. După altă părere, legatarii parti- mai legatarilor particulari, cu excluderea
culari, în afară de acţiunea E ersonală de legatarilor universali şi legatarilor cu
predarea legatului, au și o acţiune îpo- titlul universal care sunt în locul moşte-

Y
tecară. (Merlin, Rcpertoire, Hypotheque, nitorilor şi nu sunt simpli creditori ca
scetion, 5. Art. 4, No. 5: Delvineourt. II, legatari particulari. (Josserand. III, No.

SIT
p. 564; Durantou, IX, No. 379; XIX, No. 1519; C. Ilamangiu, I. Rosetti-Bălănescu
pss, 328; Demolombe, XVII. No.. 217: KAI, şi Al. Băicoianu, III, No. 1426).
No. 673 urm,: Beudant, Sâretes person- 29, Legatarii trebuesc să ceară în-
nelles et râetles, II, No. 606 urm.: Tiro- scrierea ipotecei lor, ca orice ipotecă în
plong, Donations ct testaments, 1V, No. genere. (Demolombe. XAI, No. 674: Dal-
1828, 1829; Privileges et hypotheques, II, loz, Râp., Privileges et hypothtques, No.
R
No. 452 ter: Mourlon. III, Xo. 1419; De- 1575; Suppl., Priviltges et hypotheques,
mante et Colmet de Santerre, IV. No. 162 No. 722; Huc, VI, No.:5343:; Baudry ct
VE
bis, IN: Michaux, Testaments, No. 2286 Colin, Donations ct testaments, II, No.
urm.; Dalloz, Rep. ' Dispositions ! entre 2494; Josserand, III, No. 1520; Alexan-
vifs, No. 5858; Suppl., Disnositions entre dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 337; C.
“vifs, No. 9S1; Pont, Priviltges ct hypo- Ilamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al.
theques, IL, No. B+; Iluc, VII, No. 545; Băicoianu, III, No. 1450).
NI

Baudry et Colin, Donations ct testaments, "21, Inseripţiunea ipotecară a legata-

II. No. 2457 urm.; Baudry ct Loynes, Pri- rilor are de scop să asigure legatarilor v
vileges et hypothequcs, ÎI, No. 966; Guil- preferinţă faţă de creditorii personali ai
louard. Privileges ct hypotheques, II, No.
U

moșteniiorilor iar nu să fixeze: rangut le-

691; Colin et Capitant, III. p. 900; Pla- gatarilor între dânşii. (Troplong, Dona-
niol, INI, No. 2792 urm.; Josserand, III, tions ct testaments, Îl. No. 452 ter; Dal-
No. .151$; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- loz. Reâp., Privileges et hypotheques, No.
AL

tea II, p. 334 urm.: C. Hamangiu, |. llo- 1373; Baudry_ct Colin, Donations ct tes-
setti- Bălănescu şi Al. Băicoianu, ILl, No. taments, II, No. 2494; Alexandresco, cd.
1425), 2-a, IV, partea TI, p. 557; Comp.: Jos-
15. Acţiunea ipotecară are loc oricare serand, III, No. 1520. 1521; C. Hamangiu,
ar fi natura testamentului şi chiar: dacă
TR

I. Roseţti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,

legatarul ar aveă ca titlu un testament No. 1450).
olograf. (Merlin. Râpertoire, Legataire, $ 92, Legatarii nu pot exercita acţiunea
6, No. 15; Toullier, V, No. 567; Demo- ipotecară decât asupra bunurilor luate
lombe. XXI, No. 674; Grenier, Donations de debitorii legatelor din succesiune, iar
ct testaments, I, No. 312; Dalloz, Rep.
EN

nu şi asupra bunurilor lor personale, din

Dispositions entre vifs, No. 3890; Baudry care fac parie şi imobilele dăruite lor de
et Colin, Donutions ct testaments, IL, No. către delunct. (Merlin, Reâpertoire, Lega-.-
2491;. Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea taire, $ 6, No. 16: Toullier, V, No. 567:
II, p. 352), | | Demolombe, XXI, No. 674: Troplong, Do-
I/C

16. Deasemenea dacă titlul legataru- nations et festaments, VI, No. 1796; Dal-
lui ar fi un testament mistic. (Dalloz, loz. Râp. Dispositions entre vifs. No. 3592:
Rep., Dispositions entre vifs, No. 3891; Privileges et hypotheques, No. 1089;
Baudry et Colin, Donations ct testaments, Suppl.. Dispositions_ entre vifs, No. 985:
II, No. 2491; Alexandresco, ed. 2-a, IV, Iuc, VI, No. 543; Baudry et Colin, Do-
AS

partea II, p. 337). nations ct testaments, II, No. 2493: Jos-

17. Ipoteca legatarilor particulari nu serand. III, No. 1520; Alexandresco, ea.
există decât pentru. legatele unor sume 2-a. IV. partea TI, p. 537; C. Ilamaneiu,
de bani, deoarece ipoteca este totdeauna I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu. III,
No. 1427).
UI

accesorul unei creanţe: ca nu există pen-

tru legatele de corpuri certe și determi- 23. Legatarii nu pot exercită acţiu-
nate, întrucât pentru aceste lucruri le- nea ipotecară decât iaţă de moştenitorii
gatarul este îndeajuns de garantat prin sau "debitorii cari, sunt însărcinați cu
BC

acțiunea în revendicare şi ipoteca nu plata legatelor; prin urmare, bunurile

poate garantă drepturile reale. (Beudant, succesiunci căzute celorlalți moştenitori
 Art. 903 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil
sau legatari. cari nu au fost însărcinaţi recurs. contra celorlalţi debitori ai lega-

Y
"de testator cu 'plata legatelor nu sunt tului, pentru ceeace a plătit peste partea
grevate de ipotecă. (Toullier, V, No. 567; sa. (Duranton, IN, No. 384; Baudry et
Demolombe, XXI, No. 674; Dalloz, Râp.. Colin, Donations et testamnets, II, No.

AR
Dispositions entre vils, No. 5893, 4020; 25085; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea LR
Priviltges ct hypothtques, No. 1090). p. 339; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu
24, Testatorul poate scuti pe un mo- şi Al. Băicoianu, II], No. 1429).
ştenitor de efectele acţiunei ipotecare, 29, Legatarul care are ipotecă asupra
precum poate deasemenea lipsi pe lega- bunurilor succesiunci, are dreptul să fie

R
tar de ipotecă asupra bunurilor succe- plătit din preţul acestor bunuri, cu pre-
_siunei. (Duranton, LX, No. 585; Demo- ferinţă faţă de -creditorii personali ai

LIB
lombe, XXI, No. 674; Dalloz, Râp., Dis- moştenitorului. (Baudry et Colin, "Dona-
positions“centre vils, No. 5694, 3594; Pri- tions cet testaments, Il, No. 2502; Josse-
vileges ct hypotheques, No. 1091; Suppl., rand, III, No. 1521; Alexandresco, ed. 2-a,
Privil&ges ct hypoth&ques, No. 720; Bau- IV, partea II, p. 5585;.C. Ilamaneiu, |.
dry. ct Colin, Donations et testaments, II; Rosetti-Bălănescu şi Al. “Băicoianu, III,
No. 2499; Josserand, III, No. 1519; A- No. 1452).
lexandresco, cd. 2-a, AV, partea II, p. 230. Ipoteca legatarilor nu are nici un

ITY
357: C1 Hamansiu, |. Rosetti-Bălănescu efect faţă de creditorii succesiunei, ori-
şi Al. Băicoianu, III, No. 1454). care ar fi natura titlurilor lor. (Grenier,
25, Testatorul are dreptul să res- lDonations ct testaments, II, No. 319; IV,
trângă acţiunea ipoiecară a legatarului No. 619; Dalloz, Rep., Suppl., Dispositions
numai asupra unora din imobilele suc- entre vifs, No. 934; Iluc, VI, No. 325; Bau-
dry ct Colin, Donations et testaments. II.
cesorale. ' (Demolombe,

3594; Suppl:
XXI, No.

Dispositions
674:
Dalloz, Râp., Dispositions entre vils, No.

982; Priviltges et hypothtques, No. 720;

entre viis, No. RS
No.
tea
2505;
II, p.
-Alexandresco,
358: C. Iamangiu,
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1432).
ed. 2-a, IV,
1. Nosetti-
par-

Baudry cet Colin. Donations ct testaments, 24, Creditorii suecesiunci au dreptul

să fie plătiţi cu preferinţă din preţul imo-
VE
II, No. 249; Josserand, LII, No. 1519;
Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea II, p. bilelor succesorale, faţă de legaturi, deşi
557). aceştia beneficiază de ipoteca: lor. (Masse
26, Ipoteca legală conferă legatarului ct “Verg6 sur Zachariae, II, $ 5$6, nota
următoarele drepturi, ca orice ipotecă 55, p. 552; Troplong, Donations ct iesta-
NI

în genere: 1) un drept de urmărire sau ments. III, No. 1955: Baudry ct Colin,
de suită; 2) un drept de preferință; 5) Donations et testaments, II, No. 2505: A-
beneficiul indivizibilităţii. (Alexandresco, lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 358).
cd. 2-a, IV, partea II, p. 337, 338; Comp.: 32, Legatarii cari au obținut punerea
LU

Josserand, III, No. 1521). în posesiune, pot exercită. dreptul 'lor

937, Legatarii prin ipoteca pe .care ipotecar contra terţilor câştigători ai
le-o pune legea la dispoziţie, au dreptul imobilelor afectate la plata legatelor lor.
să urmărească pe fiecare dintre moste- (Toullier, V, No. 567: Dalloz, Râp., Dis-
nitori, sau alți debitori ai legatelor, ipo- positions entre vifs, No. 3s97; Baudry et
tecar pentru totalitatea acesțor legate, Colin, Donations et testaments, II, No.
A

„deoarece ipoteca este idivizibilă., (Du- 2504: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,
ranton, IX, No. 384: Demolombe, XXI, No. p. 558).
TR

675: Dalloz, Râp.,. Dispositions entre vifs, 33. Ipoteca legatarului este stinsă
No. 5888; Ilue, VI, No. 344; Baudry ct de îndată ce a primit lucrul legat. (Iluc,
Colin, Donatioris et testaments, ll. No. VI, No. 544).
2505; Planiol, III, No. 2795: Colin ct Ca- 24, Dispoziţiunile art. 1017 e. civ. Îr.
pitant, III, p. 900; Josserand, III, No. 1521; (002 ce. civ. rom.). sunt aplicabile tuturor
EN

Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea II, p. legatelor în genere, deşi acest articol este
558, 359, 540; C. Ilamangiu, |. Rosetti- plasat în secțiunea privitoare la legatele
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1428). particulare. (Alexandresco, ed. 2-a. IV.
28. In cazul când moștenitorul parieca II. p. 29).
plătit, din cauza acţiunei ipotecare, to- 25, A sc vedeă: art. 899 din codul ci-
I/C

talitatea unni legat deşi "nu eră obligat vil cu notele respective.
să plătească decât o parte din el, are

Art. 908. — Lucrul legat se va predă cu accesoriile necesare, în

IAS

starea în care se găseă la moartea donatorelui. (Civ. 467 urm., 482 urm.,
899, 904 urm., 923, 927, 1074, 1080, 1102, 1156, 1325; Civ. Fr. 1018).
A .
Test. fr. «vt. 1018. — lua chose l&gute sera d6livrte avec les accessoires
necessaire», et dans Letat oh elle se trouvera au jour du deets du donateur,
U

. Bibliografie (continuare).
BC

CoxssraxrixEscU Jac, N., Despre testamentr, p. 117.

-— 250 —
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 908
INDEX ALFABETIC 6, Lesgaturul unei sume de bani nu
(la doctrină), poate fi obligat să primească în locul

RY
Accesorii necesare 1,16— Incapacitate î2. sumei de bani un obiect oarecare, iar
o, Indiviziune 7. dacă suma de bani nu se găseşte în suc-
Intenţiune 25, 26.
Alegere î1.
Legat 1 urm.
cesiune moștenitorul trebueşte să şi-o
Animale 21.
Apreciere suverană 26. Lichide 22. procure. (Loullier, V, No. 525; Dalloz,
Bani 5—11. Locul predării 14, 15. R6p., Dispositions centre vifs, No. 3911).

RA
Caducitate 12, Lucru afacă din comerţ 12, 7. In cazul când testatorul a legat o
Ca 2, 3. Lucru cert şi determinat
Casă 2, 3, 19, 2%, 2,
bă
15, parte dintr'un imobil, legatarul devine
Cuproprietate 7. Lucru nedeterminat 3. coproprictarul imobilului legat şi nu
Culpă 8, %. Moştenitori B—12, 30, 31.
Nulitate 12, Ă
poate [i obligat de către moştenitor să
Cunură 21. primească o sumă de bani, echivalentul

LIB
Daune-interese 29. Obiceiuri 26.
Degradări 27—34, , Opţiune 11. . dreptului său de coproprietate. (Dalloz,
Deschiderea succesiunei Pieirea lucrului legat i, Reâp., Dispositions entre vifs, No. 3915).
15. 9, 10.
Donator î. Predarea lucrului legat 8, In unele cuzuri însă moştenitorul se
Drum 20, . 4—9, 11, 13216, 30. poate liberă de plata legatului, plătind
Executarea legatului, a se Punese în Întârziere 9,31. o sumă de bani. Astfel, când lucrul le-
Redactare prcşită 1.
vedeă cuvintele:
darea lepatulur”,
„Pre-
Servitute ae trecere 23. gat a pierit prin faptul sau greşala mo-

Y
Exemple Z, 3. Stradă 2. - ştenitorului,: el nu va plăti legatarului
Fermă 21, Veiţe persoane 28, 29. valoarea luzrului. (Dalloz, Râp., Dispo-
Testator î,
Gen 3, 3. sitions entre vifs, No. 3912).

SIT
Grădină 20. Titluri de proprietate 24.
Greşală 8, 30. Ustensile 21. 9, Aceeaş soluţiune va avea loc şi în
Imobil 7, 23. Vase 72, cazul când lucrul legat a pierit după ce
legatarul a pus în întârziere pe moşte-
nitor ca să-i plătească legatul. (Dalloz,
Doctrină. Rep., Dispositions entre vils, No. 3912).

|. Lextul articolului 905 c. civ. român

R
19, Dacă însă se dovedeşte că lucrul
ar fi picrit şi în mâinele legatarului, mo-
ca şi acela al articolului 1018 c. civ. în. ştenitorul este descărcat. (Dalloz, Rep.
VE
corespunzător, cuprinde o eroare de re-: Dispositions centre viis, No. 5912).
dactare, deoarece trebuie să se spuc că 44, Dacă testatorul a permis moșteni-
lucrul se va predă cu toate accesoriile torului, ca după alegerea sa, să plătească
necesare, în-starea în care se găseă la lucrul fic în natură, fie în valoarea sa.
moartea testatorului, iar nu a donataru- moștenitorul va avcă dreptul de opţiune,
NI

lui, după cum sa trecut, cum dealtfei însă nu poate plăti o parte în natură, iar
este trecut în art. corespunzător 876 din cealaltă partie în bani. (Merlin, Reper-
codul civil italian. (Alexandresco, ed. 2-a, toire, Legs, section 5, $ 2, No. 2; Lroplone.
II, p. 249, nota 1). ,
U

IV, partea Donations:ct testaments, IV, No. 1969;

2, Un lucru este cert şi determinat, Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, No.
atunci când este astfel precizat încât se 3910).
poate distinge de celelalte lucruri de a- 12. Când legatul este nul sau caduc,
AL

celaș gen, cum ar fi de exemplu, când moștenitorul este descărcat de plata le-
testatorul ar zice: las cutăruia, casa cu- gatului. Astfel ar fi legatele lucrurilor
tare sau calul cutare. (Alexandresco, ed. nedisponibile, sau afară din comerț sau
2-a, IV, partea II, p. 248). legate la persoane incapabile de a le
primi. (Dalloz, Nep., Dispositions entre
TR

3, Un lucru este nedeterminat sau

determinat numai în gen, când el nu este vis, No. 3920). - Ă
determinat în individualitatea sa, cum 12, 'Lestatorul are dreptul să prevadă
ar fi de exemplu, când testatorul ar zice: în testament oarecare măsuri destinate
las cutăruia, o casă sau un cal, fără a se să asigure executarea legatului făcut.
EN

arătă anume care casă sau care cal. (A- (Dalloz, Rep., Dispositions entre viis, No.
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 245, 3921; Suppl.. Dispositions entre viis, No.
249). " 989). ! .
4, Achiiarea legatului se va face prin 14. Plata legatelor se va face, în prin-
prestarea reală a însăși obiectului legat . ciu, la locul indicat de către testator.
I/C

de testator. (Merlin, ltepertoire, Less, (Merlin, Râpertoire, Legataire, $ 6, No.

section 5, $ 2: Demolombe. XXI, No. 697; »1; 'Toullier, V, No. 547; Dalloz, hcp,,
Demante et Colmet de Santerre. 1V, No. Dispositions entre vifs, No. 5869).
165; Dalloz. Râp., Suppl.. Dispositions en- 15, In cazul când testatorul nu a în-
tre vifs, No. 3911; Alexandrescu. cd. 2-a, dicat nici un lot de plată a legatului şi
AS

IV, partea II, p. 249: C. Ilamangiu. |. Ro- lucrul legat este. un corp cert, predarea
setii-Bălănescu şi Al. Băicoianu, Il|, No. lui se va face la locul unde se găscă lucrul
1416). - legat în momentul deschiderei succesiu-
5, Moştenitorul nu are dreptul să plă- nci. (Merlin, Râpertoire, Lâeataire, $ 6,
tească în bani un lucru legat, chiar dacă No. 21; 'Toullier, V, No. 54$; Dalloz, Râp.,
UI

ar există motive de afecţiune care să-l Dispositions entre vifs, No. 3869).
determine să păstreze lucrul şi să plă- 16. Potrivit dispoziţiunilor art. 1018 c.
tească legatarului valoarea. lui. (Toullier, civ. fr, (005 ce. civ, rom)), lucrul legat va
BC

V, No. 526; Dalloz, Rep., Dispositions en- trebui să fie predat cu toate accesoriile
tre vifs, No. 3911). . sale necesare, deoarece aceasta a fost

— 20l — :
 ,

Art. 903 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

xoința probabilă a testatorului. (Coin-De- 705; XI, No. 602 urm.; Dalloz, Rep., Dis-
lisle, Commentaire, Art. 1018, No. 1; De- ositions entre vifs, No. 3948; Laurent,

Y
molombe, XXI, No. 702; Aubry ct. Rau, NAIV, No. 140; Baudry et Colin, Donations.
cd. 4-a, VII, S$ 722, p. 491; Dalloz, Rep. et testaments, II, No, 2544; Alexandresco.

AR
Dispositions entre vifs, No. 3946; Iluc, cd. 2-a, 1V, partea II, p. 252, 255).
VI, No. 345; Baudry et Colin, Donations 094; Legatarul trebueşte să primească
ct 'testaments, II, No. 2542; Josserand, Il, odată cu imobilul legat şi titlurile de
No. 1508; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- roprietate. (Delvincourt, ÎL p._568,_569;
tea II, p. 250; C. Ilamangiu, |. Rosetti- emolombe, XXI, No. 702; Dalloz, Rep.

R
Bălănescu şi A]. Băicoianu, LII, No. -1415). Dispositions entre vifs, No. 3931; Baudry
17. Prin accesorii necesare, se înţeleg et Colin; Donations et testaments, II, No.
acele accesorii fără care lucrul legat nu 2545; Alexandresco, el. 2-a, LV, partea II,

LIB
ar puteă servi la uzul său obişnuit. (De- p. 251).
molombe, XXI, No. 702: Troplong. Donu- 25, Pentru a se puteă cunoaște întin-
tions et testamenis, IV, No. 1952; Mar- derea legatului cu privire la accesoriile
cade, Art. 1018, No. 1; Aubry et Rau,:ed. - necesare, trebucșie să se cerceteze cum
4-a, VII, $ 722, p. 491; Dalloz, Rp. Dis- a privit testatorul lucrul legat. (Demo-
ositions entre vifs, No. 5947: Laurent, lombe, XXI, No. 704; Troplone. Dona-

ITY
“IV, No. 140; Iluc, VI, No. 34: Baudryv tions et testaments, LV, No. 1952; Dalloz,
ct Colin, Donations cet testaments, Il, No. Rp... Dispositions entre vifs, No. 39149:
2543; Josserand, III, No. 1508; Comp: Suppl., Dispositions entre vifs, No. 993:
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea Il, p. Baudry et Colin, Donations et testamentis.
250, 251). _ II, No. 2545; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
18, Deasemenca prin accesorii nece- partea II, p. 251),
sare se înțeleg acele cari sunt ataşate la
lucrul legat în virtutea unci dispozițiuni
a legei. (Demolombe,
et
XXI,
testaments,
No. 702: Tro-
LV, No.
RS 26, Tribunalele vor
suveran, care lucruri sunt accesorii nece-
sare, după intenţiunea testatorului, luân-
du-se în consideraţie obiceiurile sale și
apreciă în mod

plong, Donations
1952; Aubry et Rau, cd. 4-a, VII, $ 722, obiceiurile locului şi celelalte __ împre-
VE
p. 491; Dalloz, Rep. Dispositions entre jurări ale cauzei. (Demolombe, XXI, No.
vi[s,-No. 3947; Huc, VI, No. 54; Baudry 704; 'Troplong, Donations et testaments,
ct Colin, Donations ct testaments, II, No. IV, No. 1952; Demante et Colmet de San-
9545; Alexandresco, ed. 2-a, IV. partea terre, IV, No. 163 bis, II; Josserand, III,
II, p. 250, 251). | | No. 1508; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
NI

19, Astfel legatul unei casc, cuprinde tea II, p. 251).

27, Deteriorările sau degradările _lu-
şi toate lucrurile care sunt fixate pefitru
totdeauna. (Dalloz, Nâp., Dispositions en- crului legat, întâmplate în timpul vieţii
țestatorului, vor fi suportate de legatar.
LU

tre vis, No. 5947; Baudry et Colin, IDo-

nations ct testamenis, II, No. 2545: Comp.:p. Coin-Delisle, Commentaire,
No. 7; Toullier, V, No. 556; Demolombe,
Art. 1018,
Alexandresco, ed. 2-a, IV,: partea LI,
250, 251, 259), | XXI, No. 708; Grenier, Donations ct tes-
taments, I, No, 516: Troplong, Donations
20. Deasemenea legatul unei case cu-
prinde și grădina ce depinde de ea. chiar et testaments, LV, No. 1954; Aubry et Rau,
A

dacă ar îi separată de dânsa printro ed. 4-a, VII, $ 722, p. 492; Dalloz. Rep.
stradă sau "drum. (Merlin, Repertoire, Dispositions entre vifs, No. 556: Laurent.
XIV, No. 142; Iluc, VI, No. 345: Baudrv
TR

Legs, section 4 $ 5, No. 15; Toullier, vV,

No. 531; Dalloz. R€p., Dispositions entre
vits, No. 3918; Comp.:
mentaire, Art. 1018, No. 2; Demolombe,
XXI, No. 703; Baudry ct Colin, Donations
EN
et Colin, Donations ct testaments, II,.No.
Coin-Delisle. Com- 2546, 2543; Josserand, III, No. 1509; A-
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 254:
-C. Ilamangiu, IL. Rosetti-Bălănescu şi Al.

et testamenis, II, No. 2543; 'Alexan- Băicoianu, III, No. 1415).

dresco. ed. 2-a, 1V, partea II, p. 255). 28, Accastă soluţiune are loc, indi-
94, Deasemenea, legatul unei ferme, ferent din ce cauză provin degradările,
cuprinde şi animalele necesare pentru fie din caz fortuit, fic din faptul testa-
cultura pământului. (Duranton, LĂ, No. torului, fie din faptul unui terţ. (Demo-
lombe, XXI, No. 709; lluc, VI, No. 35;
I/C

269; Demolombe, XXI, No. 702; Aubry cet

Rau, ed. s-a, VII, $ 722, p. 491, 492; Dal- Baudry ct Colin. Donations et testaments,
loz, Rep. Dispositions entre vils, No. II, No. 2548; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
3938; Alexandresco, ed 2-a IV. partea II, partea II, p. 254).
p. 951). 29, Când desgradările provin din fap-
IAS

29, Lesgatul lichidelor cuprinde şi va- tul unui terţ şi sunt întâmplate în timpul
sul în care sunt puse, afară de dispozi- vieții testatorului, legatarul nu are drep-
țiune contrară a testatorului. (Alexan- tul să ceară dela acest terţ daune-inte-
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 252). rese pe care le-ar fi putut cere testatorul.
93, In cazul când sa legat un imobil (Demolombe, XXI, No. 709; Baudry et Co-
care este înfundat între alte imobile din lin, Donationus et testaments, I[, No. 2548).
U

acecaş succesiune, moştenitorul trebueşte 30, Degradările lucrului legat, întâm-

la imobilul Ic- plate după decesul testatorului și înainte
să lase legatarului o irecere moşte-
BC

- gat, (Coin-Delisle, Commentaire, Art. de predarea lucrului, din greşala

1018, No. 8; Demolombe, XXI, No. 70, “ nitorului, sunt în sarcina acestuia. (Coin-

— 959—
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 904 -
Delisle, Commentaire, Art. 1018, No. Z; moştenitorului sunt îm sarcina acestuia,
“Foullier, V, No. 536: Demolombe, AXI, chiur dacă nu ar fi avut nici o greşală,

RY
No. 706; Troplong, Donations et testa- afară de cazul când ar îi dovedit că lu-
menis, 1V, No. 1934; Marcad6, Art. 1ui$, crul sar fi deteriorat chiar dacă se află
No. 1; Aubry ct Rau, cd. t-a, VII, $ 722. în mâinele legatarului. (Foullier, V, No.
p. 492; Dalloz, hep., Dispositions entre 536; Grenier, Donations et testaments, ].
No. 316; Troplong, Donations et testa-

RA
viis, No. 3971; Iluc, VI, No. 545; Baudry
et Colin, Donations et testaments, II, ments,: LV, No. 1954; Aubry et Rau, ed.
No, 2547; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- 4-a, VII, S 722, p. 49; Dalloz, Rep., Dis-
ica II, p. 254, 255; C. Ilamaugiu, |. Ro- positions entre vifs, No. 3971; Huc, VI,
setii Băliinesen şi Al. Băicoianu, III, No. No. 345; Baudry et Colin. Donations et
testaments, II, No. 2547; Alexandresco, ed.

LIB
1415).
3(. Deteriorările lucrului legat, în- 2-a, IV, partea II, p. 254, 255).
tâmplate după punerea în întârziere a

Art. 904.— Când cel ce a dat legat un imobil, a mărit în

urmă acest imobil prin alte aquiziţiuni, aceste aquizițiuni, şi de ar

Y
fi alăturea cu imobilele, nu pot fi socotite ca parte a legatului,

SIT
de nu se face o nouă dispozițiune pentru aceasta. |
Infrumusețările şi construcțiunile noui, făcute asupra fondului
legat, fac parte dintr'însul.
Asemenea face parte din legat adaosul ce testatorele a făcut R
unui loc închis, întinzând îngrădirile sale. (Civ. 462 urm., 482, 488,
urm., 903, 1777; Civ. Fr. 1019).
VE
Text. fu. Art. 1019. — Lorsque celui, qui a l&gu6 la propricte d'un immeuble,
Va ensuite augmentâe par des acquisitions, ces acquisitions, fussent-elles contiguis,
ne seront pas censtes, sans une nouvelle disposition, faire partie du leg.
NI

Il en sera autrement des embellissements, ou 'des constructions nouvelles.

faites sur le fonds lEgu6, ou d'un enclos dont le testateur aurait augmente Venceinte.
U

INDEX ALFABETIC 3961; Iluc, VI, No. 546; Comp.: Alexan-

(la doctrină). dresco, cd. 2-a, 1V, partea II, p. 258).
Ingrădire 5—11, 2, Pentru a se putei şti care a fost
AL

Accesorii 18, 22.

Accidental 8. Intenţie 2, 9, 13, 15, 16. în această privinţă voinţa testatorului,
Achiziţiuni 1, 2, 4. Interpretare 3, 24. irebueşte a se cercetă termenii testa-
"Adaus 5—12, 14—21, Judeţ 3, 3.
Aluviune 12. Legat 1 urm. mentului. (Dalloz, Râp., Dispositions en-
Animale 13, 15, 17, Mobile 13, 18. tre vifs, No. 3901; Comp.: Alexandresco,
TR

Anticipaţie 1, 2, 4 Monezi 16, “ed. 2-a, IV, partea II, p. 258).

Apreciere suverană 7. Moştenitori 21.
Bibliotecă 14, 15, 16. Ornamente 18. 3, Legatul tuturor bunurilor pe care
Cărţi 14, 15, 16. Permanenţă 8, 9, !0. testatorul le posedă întrun judeţ, cu-
Casă 11, 19, 20, 21, 23, Plantaţii 23. prinde nuinai bunurile ce le posedă în
“Caz fortuit 9, 10, Preţ 21.
Clădire 11, 19, 20, 21, 3, Provizorat 8. acel judeţ în ziua când a făcut tosta-
EN

Colecţie 16. îi. Reconstruire 19. mentul, iar nu și cele ce le-a: dobândit
Construcţie 11, 19, 20, 21, hcinoire 17. posterior acestei date. (Coin-Delisle,
Revocare 20. |
23.
Debitorii lepatului 21, Schimbarea destinaţiei
20. Commentaire, Art. 1019, No. 5: Duranton,
Degradări 10. * Servitute 22. -IX, No. 229; Demolombe, XĂI, No. 721;
Deschiderea succesiuni 4, Tablouri 16. Troplong, Donations ct testaments, IV,
I/C

Teren viran 14, 19,20, 21 *

10, 21
Turmă 13, 15, 17. No. 1958, 1939; Poujol. Donations ct testa-
Destinaţie 20.
Femă e. Universalitate 14, 15, ments, I|, Art. 1019, No. 1, 4; Aubry et
Yorţă majoră 9, 10, Uzufruct 24. Rau, cd. 4-a, VII, $ 722, p. 491: Dalloz.
| Vindere-cumpărare Î, 2, 4.
Imbunătăţiri
Imobil 19—22, 24, :
14, 15, 23.
Voinţă 2, 9, 13, 15, 16 Rep. Disposilions entre vifs, No. 3961;
Laurent, XIV, No. 145; Baudry ct Colin,
AS

Incorporaţie 23.
Donations ct testaments, II, No. 2554,95352;
Alexandreseo, ed. 2-a, 1V,. partea II, p.
Doctrină, 258).
Zu Legatul. tuturor bunurilor pe care :
ca prin testamen- testatârul le va: lăsă întrun: judeţ, cu-
UI

(. Testatorul poate
tul său să atribue legatarului, prin anti- prinde, însă, toate bunurile pe care tes-
cipaţie, toate achizițiunile ce le-ar face tatorul le va lăsă în ziua decesului său,
în urmă, fără să fie nevoie de un nou deci şi cele ce le-a dobândit fie prin cum-
BC

testament. (Demolombc, XXI, No. 712; părare, fie prin succesiune, după facerea
Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No. testamentului. (Coin-Delisle. Commen-

— 253 —
 Art. 904 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

taire,. Art. 1019, No. 5; Duranton, IX, No. 12. Măririle naturale ale imobilelor

Y
229; 'Troplong, Donations et testamenis,. legate posterior facerei testamentului,
IV, No. 1958, 1939; Poujol, Donations et şi în special cele rezultate din aluviune,
testaments, LI, Art. 1019, No. 1, 4 Dalloz, . profită legatarului, (Coin-Delisle, Com-

AR
Râp.„ Dispositions entre vils, No. 391; mentaire, Art. 1019, No. 5; Poullier, V, No.
Iluc, VI, No. 346; Alexandresco, ed. 2-u,
534; Grenier, Donations cet testamenis, TI,
LV, partea JI, p. 258). | No. 516; Dalloz, hâp., Dispositions entre -
vifs, No. 3956).. Ie
5, Potrivit dispoziţiunilor art. 1019 ce.
13. Dispoziţiunile art. 1019 c. civ. 'îr.
cit. în. (004 e. civ. rom.), face parte de

R
adausul ce testatorula (904 c. civ. rom), își găsesc aplicaţiunca
drept din legat,
întinzând îngrădirile şi la legatele de lucruri mobile, bine-
făcut unui loc închis,

LIB
XXI, No.- 715; Aubry înţeles dacă se stabileşte că „astfel a fost
sale. (Demolombe, intenţiunea testatorului. (Demolombe,
Rau, cd. 4-a, VII, 8 722, p. 491: Daltoz,
entre vifs,, No. 5958: ANI, No. 725; Demante et Colmet de San-
Rep. Dispositions terrc, IV, No. 161 bis |; Alexandresco, cd.
Iuc, VI, No. 346; Bauary et Colin, Dona- 2-a, IV, partea LI, p. 258). .
tions ct testaments, LI, No. 2522: Josse-
LII, No. 1509; Alexandresco, ed. 2-a,
(4, În ceeace priveşte îmbunătățirile
rand,
şi măririle, cari rezultă din faptul testa-
IV, partea LI, p. 250, 257, 258: C. Maman-

ITY
I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, torului, posterior facerei testamentului,
iu,
IN, No. 1415). trebueşte de făcut oarecare distuncţiune.
ferme, In privința legatului unci universalităţi.
G, Astfel legatarul unei mici
îmbunătățirile şi măririle prolită legu-
nu are dreptul la o bucată de teren, cum- tarului. Astfel, în cazul legatului unci
părată de testator, după facerea testa-
“mentului, decât dacă el a distrus îngrădi-
rea locului legat. ce-l separă de terenul
cumpărat şi a cuprins în noua îngrădire și
RS biblioteci sau al unci turme de animale,
toate cărţile suu animalele dobândite de
testator, prin orice mod, posterior face-
rei testamentului. profită ezatarului bi-
=

terenul cumpărat posterior facerei testa- bliotecii sau turmei. (Merlin, Râpertoire,
mentului. (Coin-Delisle, - Conimentaire,
VE
Legs, section, 4, $ 5, No. 17; Coin-Delisle,
Art. 1019; No. 4; Toullier, Y, No. 555; Dal- Comimentaire, Ari. 1019, No. 5; 'Troplong,
loz, Râp., Dispositions entre vils, No.
Donutions et testamenis, IV, No. 1951;
5906; Josscrand, IlI, No. 1509). Dalloz, Rep., Dispositions entre vils, No.
3, tribunalele vor apreciă în mod su- 3957; Comp.: Alexandresco, ed. 2-a, IV,
veran când un loc trebueşte considerat
NI

partea II, p. 257, nota 1, 258).

îngrădit. (Demolombe, XXI, No. 716; Dal- 15, Această soluţiune are loc, bine-
loz, Rep. Dispositions entre vifs, No. înţeles dacă se stabileşte că intenţiunea
3967; lluc, VI, No. 346). testatorului u fost ca toate îmbunătăţi-
LU

8, Ingrădirea care cuprinde şi adau- rile sau măririle care provin din faptul
sul de teren, trebueşte să aibă un carac- său, să facă parte din universalitatea le-
ter permanent, iar nu accidental şi pro- „gată și deci să profite legatarului. (Coin-
xizor, deoarece numai astfel poate ti con- Delisle, Commentuire, Art. 1019. No. 6;
siderată ca definitivă anexarea terenului Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, No.
dobândit posterior facerei testamentului. 5957). |
A

(Demolombe, XA, No. 716; Alexandresco. 16, Legatarul unci biblioteci, colecţie
ed. 2-a, IV, partea LI, p. 256, 259). de monezi, colecţie de tablouri, ete., va
TR

9, Dacă se stabileşte că voinţa testa- profită de adăusgirile lăcute de testator,

torului a fost să anexeze, în mod defini- posterior testamentului, deoarece astfel
tiv, terenul 'dobândit după facerea tes- a fost intenţiunea probabilă u testato-
tamentului, anexarea va fi considerată rului. (Demolombe, XĂI, No.. 723; Mass
permanentă, chiar dacă cl nu a putut ter- ct Vergc sur Zuchariae, III. $ 500, nota
EN

mină îngrădirea din cauza unei împie- 9,.p. 259; Demunte et Colmet de Senterre,
decări provenite dintrun caz de forță 1, No. 161 bis, I: Alexandresco, ed. 2-a,
majoră. (Demolombe, XXI, No. 716). 7 IV, partea II, p. 258, 259),
10. Deasemenea anexarea este perina- îî. Legatarul unci turme de animale,
nentă, chiar dacă îngrădirea sar găsi lu are dreptul la toată turma, cu toate că
I/C

decesul testatorului într'o stare degra- posterior fucerei testamentului, toate ani-
dată dintr'un caz fortuit sau din proastă malele care compun turma au fost re-
întreținere. (Coin-Delisle, Commentaire, înoite. (Demolombe, XXI, No. 725; Gre-
Art. 1019, No. 60, 7). nicr, WDonations ct testaments, Î, No. 316;
1 î.„ Dispoziţiunile părţii finale a art. Troplong, Donations et testaments, IV.
IAS

1019 ce. civ. îr. (alincatul ultim al art. No. 1935; Dalloz, Râp., Dispositions entre
904 c. civ. rom-), își găsese aplicaţiunea vils, No. 3955; Alexandresco, cd. 2-a, IV.
atât proprietăţilor clădite, cât şi proprie- partea LI, p. 259).
tăților ncelădite, ducă ele sunt închise în 18. In cuzul când sa legat un lucru
acecaş îngrădire. (Coin-Delisle, Commen- mobil particular, ornamentele sau acce-
soriile “ce le-ar îi adăugat testatorul, după
U

taire, Art. 1019, No. 7; Laurent, XIV. No.

144, 145; Ilue, VI, No. 546; Baudry ct facerea testamentului, vor profită legata-
Colin, Donations “ct testaments, II, No. rului. (Dalloz, Râp., Dispositions centre
BC

2555; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea Il. “vis. No. 5959).
p. 257, 255). ă “Dacă sa legat
. n
un imobil. legata-
o
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 905 -

rul va profită de construcţiuniley noui, decesul testatorului. preţul clădirei noui

după o părere, dominantă, nu numai când ar îi încă datorit, el nu se va achită de

RY
a * reconstruit vechile clădiri către legatar, ci de către moştenitorii sau
testatorul
debitorii legatului. (Laurent, XIV, No. 9%,
sau a adăugat altele noui ci şi în cazul
când legându-se un teren viran, testato- 146; Huc, VI, No. 346; Baudry ct Colin,
rul a clădit pe acel teren, posterior -fa- Donations et tesiaments, II, No. 2555),
de locuit. 92, londul legat va fi predat cu toate

RA
cerei testamentului, o' casă
(Delvincourt, II, p. 99: Coin-Delisle, Com- servituţile dobândite în folosul său, de-
mentaire, Art. 1019, No. 10; Toullier, V, oarece ele nu pot fi separate de fond.
No. 534; Duranton, LX, No. 267; Demo- (Coin-Delisle, Commentaire, Art. 1019,
lombe, XXI, No. 714; Troplong, Dona” No. 8; Demolombe, NXI, No. 713; Alexan-
tions cet testaments, LV, No. 1940: Mour- dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 260, 261).

LIB
lon, II, No. 858; Dalloz, Râp., Disposi- 23. Dispoziţiunile din art. 1019 ce. civ.
tions entre viis, No. 3994; Laurent, ALlV, fr. (004 ce. civ. rom.), privitoare la îmbu-
No. 146; Iluc, VI, No. 345; Baudry et Co- nătăţirile şi construcţiunile noui, trebuese
lin, Donations ct testaments, Il, No. 255: întinse la orice fel de îmbunătăţiri care
Josserand, IL, No. 1509; Alexandresco, sar uni prin incorporaţie cu lucrul legat;
ed. 2-a, 1V, partea II. p. 239, 260; C.-Ha- astfel ele se aplică şi plantațiilor noui fă-

Y
mangiu, |. Rosctti-Bălăuescu şi al, Băi- cute pe un. teren legat. (Coin-Delisle,
coianu, III, No. 1415). Commentaire, Art. 1019, No. 9; palloz,

SIT
2QG, După a doua părere, în cazul cânil Rcp., Dispositions entre vifs, No. 3965).
sa legat un teren viran şi posterior fa- 94, Regula de interpretre prevăzută
cercei testamentului, testatorul clădeşte de art. 1019 ce. civ. fr. (004 c. civ. rom),
pe acel loc v casă, legatul va fi consi- își găseşte aplicaţiunea nu numai la le-
derai revocat, chiar pentru terenul: vi- gatul proprietăţii unui imobil. ci şi la
ran. deoarece s'a schimbat destinaţia lu- legatul uzufructului unui imobil. 4uran-
crului legat. (Vazeille, Successions, Art.
1019, No. 5; Poujol, Donations et testa-
ton,
722;
R
IX,
Mass
No.
ct
265;
Vergâ-
Demolombe.
sur Zachariac,
XXI, No.
Ill
$ 500, nota 10, p. 989; Alexandresco. ed.
VE
ments, II, Art. 1019, No. 4; Marcad6, Art.
1019, No. 2; Dalloz, Râp., Dispositions en- 9-a, IV, partea II, p. 955, 256, nota 3;
“tre vifs, No. 3964). Contra: Coin-Delisle Commentaire, Art.
24, După prima părere, chiar dacă la 1019, No. 2).
NI

Art. 905.— Dacă înaintea testamentului sau în urmă, lucrul

legat a fost ipotecat pentru datoria succesiunei, sau chiar pentru
altă datorie, sau supus. dreptului de uzufruct, acela ce este dator
U

_a da legatul, nu este ţinut a liberă lucrul de această sarcină,

afară numai dacă testatorele l-a obligat expres la aceasta. (Civ.
AL

517 urm., 551, 720, 775, 876, 909, 923, 1108 $2, 1746 urm., 1792,
1799; Civ. Fr. 1020).
TR

Tezt. fr. Art. 1020. — Si, avant le testament, ou depuis, la chose leguce
a ct hypothequte pour une dette de la, suecession, ou meme pour la dette d'un
tiers, ou si elle est wrevâe d'un usufruit, celui qui doit aequitter le legs n'est
point tenu de la dâgager, A moins quil n'ait €t€ charg€ “dela faire par une.
EN

disposition expresse du testateur.

Doctrină, Comp.: C. llamangiu, I. Rosetti-Bălă-

.nescu şi Al. Băicoianu, Il, No. 1415).
I/C

4. Dispoziţiunile art. 1020 ce. civ. fr. 2,.Dispoziţiunile art. 1020 c. civ.. în.
(905 c. civ. romn.), constituesc o aplica- (005 c. civ. rom.), îşi găsesc aplicațiunca
țiune a dispoziţiunilor art 1018 ce. civ. fr. nu numai la ipotecă și uzuiruct, ci şi
(903 ce. civ. rom.). potrivit cărora lucrul la servituţi. (Coin-Delisle, Commentaire,
legat se va predă legatarului în starea Art. 1020, No. 1: Demolombe, XXI, No.
AS

" în care se găscă la decesul testatorului- 708, Troplong, Donations cet -testaments,
(Demolombe, XXI, No. 725; Aubry et Rau, IV, No. 1946; Dalloz, hep., Dispositions
"cd. 4-a, VII, $ 723, nota 22, p1,505: Tro- entre vifs, No. 5979; Laurent, XIV, No.
_plong, Donations et testamenis, IV, No. 147; Iluc, VI, No. 347; Baudry et Colin,
ct testamenis, II, No. 2560;
UI

194; Dalloz, Rep. Disnositions entre Donations

Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II. p.
vils, No. 3978; Huc, VI, No. 547: Baudry |
ct Colin, Donations et: testaments, II, No. 265, 264). Si
3, Deasemenea dispoziţinnile acestui
2553; Josserand,_ III, No. 1509; Alexan-
BC

găsesc aplicaţiunea la toate

dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 265, 204: articol, îşi

9 o- 5
 "Art, 906 DESPRE „DISPOZIȚIUNILE -TESTAMENTARE Codul civil

drepturile reale imobiliare. (Laurent, XIV, rul legatului imobilului ipotecat să predeă
Jegatarului imobilul degrevat de ipotecă

Y
No. 147; Huc, VI, No. 547; Baudry ct Co-
lin, Donations et testamenis, II, No. 2560, şi dacă ereditorul ipotecar refuză a primi
'Alexandresco, cd. 2-a,. IV, partea ||, p. plata deoarece nu a expirat termenul sau

AR
265, 264). pentru altă cauză, debitorul legatului va
Au Din dispoziţiunile art. 1020 ce. civ. trebui să depue suma la casa de depuneri
[r. (005 ce. civ. rom.) nu rezultă că lega- şi consemnaţie. (Demolombe, XXI, No.
tarul particular este obligat a plăti da- 750; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,
toriile testatorului, căci dacă el plăteşte p- 264). “

R
ipoteca în calitate de debitor al imobi- 8, Dacă testatorul a dispus ca debitorul
lului ipotecat, el va aveă dreptul a cere legatului unui imobil grevat de un alt
drept real cum este un uzufruct sau o ser-

LIB
restituirea sumei plătite dela moştenitori.
(Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. vitute, ete. să predeă legatarului imobilul
263), » Ă degrevat de sarcină şi dacă beneficiarul
5, Dispoziţiunile art. 1020 ce. civ. îr. acestor drepturi unu voeşte să le vândă
(905 c. civ. rom.), nu-și găsesc aplicaţiu- sau cere un preţ prea mare, debitorul lega-
nea, când testatorul a dispus astfel prin- tului va trebui să plătească legatarului
tr'o clauză expresă a testamentului. (Lau- valvarea sarcinei reale. după o justă esti-

ITY
rent, XIV, No. 147; Alexandresco, ed. 2-a. maţiuie. (Duranton, IN, No. 246; Demo-
IV, partea II, p. 264; C. Hamangiu. |. Ro- lombe, XXI, No. 730; Mass et Verge sur
“citi Băliineseu şi Al. Băicoianu, III, No. Zachariac, III, $ 497, nota 8, p. 231: Mour-
1415). N lon. II, No. 860; Demante ct Colmet de
6. Testatorul nu irebueşte să între- Santerre, IV. No. 165 bis, III; Laurent,
buinţeze termeni sacramentali pentru a în- NIV, No. 147; Alexandresco, ed. 2-a, lV,
lăiură dispozițiunile acestui articol, însă
voința sa va trebui să rezulte.în mod ne-
imdoios, deoarece o asemenea dispozițiune
RSpartea II. p. 264, 265).
9, După altă părere, în acest caz debi-
torul legatului este liberat de obligaţia sa,
constitue o derogare dela principiile gene- deoarece el a pus toate diligenţele pentru
rale. (Laurent, XIV, No. 117; Alexan- a-şi îndeplini obligaţiile sale. (Coin-lDe-
VE
dresco, ed. 2-a, IV, partea 2-a, p. 264). lisle, Commentaire, Art. 1021, No. 10).
7, Dacă testatorul a dispus ca debito-

__ „Art. 906.— Când testatorele, 'ştiind, a dat legat lucrul altuia,

NI

însărcinatul cu acel legat este dator a da sau lucrul în natură sau

valoarea lui din epoca morței testatorului!). (Civ. 899, 907, 908,
LU

923, 1026 urm.; Civ. Fr; 1021; Civ. Ital. 837 $ 1).
Tezt, fr. „int. 1021, — Lorsque le testateur aura l&suc la chose d'autrui, le
P * - = 2 2 .

legs sera nul, soit que le testateur ait connu ou non quelle ne lui appartenait pas.
A

Test. Ital. sirt. S57.Ş 1. — Ul lewato di cosa altrui & nullo, salvo che
sia espresso nel testumento, che il testatore sapeva essere cosa altrui: nel qual
TR

easo
a.
& îni facoltă,
, î
dellerede
"ap =
o di : aequistare
1
la cosazi legata
.
per rimetterla
Hr
al le-
gatario o di pagarne a questo il giusto prezzo.

, Doctrină, însăreinatul cu acel legat este. oblisat a

EN

da sau lucrul în natură sau valoarea lui

[, Prin legatul lucrului altuia sau al din epoca morței testatorului iar priu art.
unui lucru străin din art. 906 şi 907 c. civ. V07 c. civ. dispunând că atunci când tes-
rom. se înțelege, legatul unui lucru de- tatorul neștiind a legat un lucru străin, le-
terminat care este proprietatea unei per- | gutul este nul. (AMlexandresco, ed. 2-a, 1V,
I/C

soane cunoscute iar nu au testatorului. (Du- partea II, p. 266 urm.; C. Hamangiu. |.
ranton, ÎX, No. 241: Alexandresco, ed. 2-a, hosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No.
1V, partea ÎI. p. 263; C. Hamangiu,|. Ro- 1403, 1416). ,
setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 3, Când testatorul cu ştiinţă a dat legat
IAS

1405), “Iuerul altuia. acest legat'nu transmite Ic:

9, Potrivit dispoziţiunilor art. 1021 c, gatarului proprietatea Icrului legat, ci îi
civ. fr. legatul lucrului altuia este nul; conferă numai vo acţiune personală contra
legiuitorul român a modificat textul fran- celui obligat cu predarea legatului, pentru
cez, dispunând prin art. 906 c. cir. că a- a-l obligă, fie de a dobândi-şi a-i predă
tunci când testatorul cu știință a dat imcrut străin, fie de a-i plăti valoarea lu-
U

legat lucrul altuia, legatul este valabil și cerului legat. (Alexandresco, ed, 2-a, IV,
BC

1) Acest articol nu are echivalentul său în Codul civil francez, EI e luat din dreptul roman.

— 256 —
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 907

partea Il, p. 268, nota 1, 271; C. Haman- debitorul legatului are alegerea. (Alexan-
viu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 271;

RY
ÎI, No. 1405). Comp.: C. Hamangiu, .]. ,Rosetti-Bălă-
d, Legatarul va fi obligat să dovedească nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1405)..
că testatorul a ştiut că a legat un lucru 7, lestatorul poate obligă pe moşteni-
străin. (Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea tor si dobândească lucrul străin şi să-l
IL, p. 269, 272; C. Hamangiu, 1. Rosetti- predeă în natură legatarului, neputându-se

RA
Bălănescu şi Al. Băicoianu, Il, No. 1406). “liberă prin o sumă de bani, echivalentul
5, Legatarul va puteă face această do- valorii lucrului, în care caz legatul nu va
vadă prin orice mijloace, chiar împreju- putcă fi executat dacă proprietarul lueru-
rări culese în afară de testament. (Ale- lui va refuză să-l vândă. (Alexandresco,
xandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 271). ed. 2-a, IV, partea II, p. 272).

LIB
6, Legatul cu ştiinţă a unui lucru 8. A se vedeă: art. 907 din codul civil
străin, cuprinde un legat alternativ şi cu notele respective). ,

Art. 907.— Când testatorele, neștiind, a legat un lucru străin,

| legatul este nul. (Civ. 906; Civ. Fr. 1021).

Y
Text. fr. Art. 1021. — Lorsque le testateur aura lEgu6 la chose d'autrui, le

SIT
legs sera nul, soit que le testateur ait connu ou non quelle ne lui appartenait pas.

Bibliografie (continuare).
CoxsrAxTINESCU JAc. N., Despre Testamente, p. 9. R
INDEX ALFABETIC constitue o confirmare, bine înţeles dacă
VE
(la doctrină). accusiă confirmare îndeplineşte condiţiu-
Alternare 13, Lucru străin 1,7,3,6,7, nile cerute de lege în această materie. (A-
Bani 13, 10, 13—21, lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 274).
Bou 12, Lucru viitor 9
Bunuri viitoare 9. Mobile 31. 4, Legatul lucrului testatorului este va-
labil cu toate că testatorul ar fi crezut că
NI

Cal 12. Moştenitor 14—20,

fi 3. Neglijenţă 16. lucrul este străin. (Alexandresco, ed. 2-a,
Confirmare
Coproprietate 22, 23, Neştinţă 1—5, 10, 19.
Culpă 16. Nuda proprietate 9. 1$. purica II, p.. 273).
Desthiderea succesiunei 6, | Nulitate 1, 2, 3, 7, 10, 14, 5, Deasemenea legatul lucrului este va-
U

2020, 15, 18, 19, 28. labil, dacă testatorul ar fi crezut că lu-
Drept eventual 7. Partaj 23—28. crul aparţine legatarului.
Evicţiune 14, 15, 16. Predarea benevolă 3,
(Alexandresco,
Executare benevolă 3. Prescripţie &. «d. 2-a, LV, partea II, p. 275).
Garanţie 14, 15, 16. 6. Pentru a se puieă apreciă dacă luc-
AL

Prezumpţiune 1.
Grâu 12. ” rul legat
Greşală 16.
' Proprietar 3. este sau nu lucrul altuia, trebu- .
Imobil 8, 9, 31. Ratificare 3, eşte a sc luă în consideraţie data decesului
Răutate 16.
Indiviziune 22--%2,
Recurs 14, 15. testatorului iar nu data facerei testamen-
Indoială 32.
Revocare 27. tului. (Demolombe, XXI, No. 631 bis; De-
TR

Intenţie 25.
Interpretare 9. Rudă 2. mante ei Colmet de Santerre, IV, No. 166
Legat 1 urm. . Soţie 2. bis, VII; Aubry et Rau, cd. t-a, VII, Ş
Legat alternativ 13 - Specie 11, 12,
Lucru cert şi determinat Titluri de proprietate 16, 675, 676, text și nota 15, p. 153; Laurent,
10, 11, 12. Urmărire silită 25, XIV, No. 129; luc, VI, No. 318; Baudry
Lucru nedeterminat 10,11, | Uzulruct 9.
et Colin, Donations et testaments, II, No.
EN

n
2522; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,
p. 265; C. Iamangiu, |. Rosetti-Bălănescu
Doctrină. şi Al. Băicoianu, III, No.. 1408).
1, Nulitatea prevăzută de art. 1021 c.
|, Potrivit dispoziţiunilor art. 907 c. civ.
I/C

civ. În. (907 c. civ. rom.), presupune că tes-

rom., -legatul lucrului altuia, crezând că tatorul nu avcă nici un drept asupra lu-
este al său, este nul, deoarece dacă ar fi crului legat, chiar eventual. |Duranțon,
ştiut că lucrul nu este al său, poate nu-l IX, No. 255; Demolombe, XXI. No. 690;
legă. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea Daloz. Râp., Suppl., Dispositions entre
AS

II, p. 274; C. Hamangiu, Î. Roseiti-Bălă- vifs, No. 964; Laurent, XIV, No. 129; Bau-
nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1405). dry ct Colin, Donations et testaments, II,
0, Când testatorul neștiind, a legat un No. 2523; Planiol, III, No. 2805; Josserand,
lucru străin, legatul este nul, chiar dacă IlI, No. 1504; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
legatarul ar fi o rudă de aproape sau artea ÎI, p. 265; C. Hamangiu, 1. Hosetti-
UI

chiar “soţia testatorului. (Alexandresco, bălăneseu şi Al. Băicoianu, III, No. 1408).
ed. 2-a, IV, partea II, p. 274). 8. Când imobilul legat fusese posedat
3, Dacă proprietarul lucrului legat, a de testator timp de treizeci de ani, nu se
predat lucrul de bună voie, executarea a-
BC

poate spune că s'a legat-lucrul altuia, de-

ceasta acoperă nulitatea legatului, deoarece oarece drepturile alipite la această pose-

19505, — Codul Civil adnotat. — VII, 17

— 257—
 TESTAMENTARE Codul civil
Ari, 907 DESPRE DISPOZIȚIUNILE

din patrimoniul _testa- 13, Legatul este valabil, dacă poartă

siune făceau parte
(Laurent, XIV, N. 129; Baudry et asupra lucrului altuia sub o alternativă;

Y
wrului.
Colin. Donations et testaments, II, No. cum ar fi de exemplu: se leagă lucrul al-
No. 1504). tuia sau o sumă de bani. (Coin-Delisle,
2504; Josserand, III,
1021, No. 9; Duranton,

AR
imobil, a Commentaire, Art.
9. Lcegatul uzufructului unui Demolombe, XXI, No. 683;
cărui nudă proprietate aparţine testatoru- IN, No. 245;
deoarece constitue legatul Poujol, Donations et iestaments, Art. 1021,
lui, este valabil ct Rau, ed. 4-a, VII, $ 6%,
unui lucru viitor şi testamentul trebuește No. 5; Aubry
interpretat în sensul că testatorul a dispus 676, p. 153; Dalloz, Rep., Dispositions entre

R
încetă uzufructul vifs, No. 3765; Baudry et Colin, Donations
pentru timpul când va
et testamenis, II, No. 2515).
şi seva reuni la proprietate. (Delvincourt,
p. 359; Duranton, LX, No. 255; Demo- 14, Legatarul evinis de lucrul care i-a

LIB
II,
fost legat nu are recurs contra moştenito-
lombe, XXI, No. 690; Vazeille, Successions,
Art. 1021, No. 3; Dalloz, Râp., Dispositions vului, deoarece potrivit dispoziţiunilor art.-
et Colin, Do- 1021 e. civ. în. (007 ce. civ. rom.), legatul
entre vifs, No. 3792; Baudry lucrului altuia este nul. (Delvincourt, Il,
nations et testamenis, IL, No. 2524; C. Ha- Coin-Delisle. Commentaire, Art.
mangiu, L. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băico- p. 359;
ianu, III, No. 1408). 1021, No. 11; Toullier, V, No. 549; Duran-

ITY
10. Dispoziţiunile art. 1021 c. civ. În. ton, LX, No. 255; Grenier, Donations et
(907 c. civ. rom.), îşi găsese aplicaţiunea testaments, 1, No. 323; Dalloz, Râp., Dis-
vifs, No. 3795; Laurent, XIV,
„numai la legatele de corpuri certe iar nu positins entre
cd. 2-a, IV, partea
şi la legatele de corpuri nedeterminate. No. 134; Alexandresco,
“(Coin-Delisle, Art. 1021, No. 3; Toullier, V, II, p. 249). | .

No. 516; Duranton, LX, No. 240; Demo- (5. Legatarul cevins ar puteă să-şi exer-
lombe, XXI, No. 680; Poujol, Donations ct
testamenis,
1021, No. 1; Aubry
Art. 1021, No. 2; Marcad€,
et Rau, ed. 4-a, VII, 5
Art. RS
cite recursul său contra moștenitorului
dacă testatorul ar fi dispus astfel. (Dal-
Joz, Râp., Dispositions entre vifs, No. 3796;
675, 676, p. 151, 152; Dalloz, Rep., Dispo- Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea IL, p.
sitions entre vils, No. 5759; Suppl, Dis- 249).
VE
positions entre vifs, No. 967; Laurent, XIV,. 16, Moştenitorii ar fi deasemenea obli-
“No. 128, Huc, VI, No. 548; Baudry et Co- gaţi să garanteze pe legatar dacă ar fi fost
lin, Donations et testaments, II, No. 2518; cvins din cauza lor, cum ar fi în cazul
Alexandresco, cd. LV, partea II, p. 266, când nu i-ar fi dat titlurile de proprietate
NI

nota 2). din răutate sau neglijenţă. (Duranton, LX,

în. No. 254; Aubry et Ran, ed. 4-a, VII, 5 722,
$ |. Dispoziţiunile art. 1021 c. civ.
(907 c, civ. rom.), nu-şi găsesc aplicaţiunea p. 490; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
în .
la legatele lucrurilor determinate numai IL, p. 249 nota 3).
LU

specie şi care sunt valabile cu toate că suc-

din
(7. Lesatul lucrului aparținând moşte-
cesiunea nu ar cuprinde nici un lucru nitorului legitim sau moștenitorului testa- .
specia lucrurilor legate de testator. (Coin- mentar, după o părere, este valabil. (Del-
elisle, Commentaire, Art. 1021, No. '3; vincourt, Il, p. 359; Coin-Delisle, Com-
“Foullier, Y, No. 516; Duranton, 1X, No. 241; mentaire, Art. 1021, No. 17, 18; Toulli+r,
Demolombe, XXI, No. 650; Poujol, Dona-
A

V, No. 517; Duranton, IX, No. 251; Pauiol,

tions et testaments, Art. 1021, No. 2; Dal- Donations et testamenis, Art. 1021, No. 3;
No. 3759;
Rep., Dispositions entre viis, Dalloz, Râp., Dispositions entre, viis, No.
TR

loz,
Suppl., Dispositions entre vils, No. 967; 5770, 5771; Comp.: C. Hamangiu, |. Ro-
Laurent, XIV, No. 138; Baudry ct Colin, , setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No.
Donations et testaments, II, No. 2518; Ale- !
1407).
xandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 266, dominantă, lega-
18. După altă părere,
|. Rosetti-Bălănescu
EN

nota 2; C. Hamangiu, tul lucrurilor aparținând moștenitorului

și Al. Băicoianu, III, No. 1408). leşitim sau testamentar, este nul deoarece
42, Astfel ar [i când sar legă un bou, trebucşte considerat ca legatul lucrului al-
un Cal, atâtea chilogsrame de grâu, ctc.,
tuia. (Demolombe, XXI, No. 687; Vazeille,
cazuri în care legatul este valabil, deşi în Successions, Art. 1021, No. 2; Troplong,
succesiune nu se aplică nici unul din a-
I/C

Donations et testamenis, IV, No.. 1948;

coste feluri de lucruri; în acest caz moşte-
nitorul este obligat a-și procură lucrul Marecade, Art. 1021, No. 1; Demante ct
Colmet de Santerre, LV, No. 166 bis, III;
legat şi a-l predă legatarului. (Coin-De-
lisle, Commentaire, Art. 1021, No. 3; Toul- Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 675, 676, text
153; Laurent, XIV, No. 132;
IAS

lier, V, No. 516; Duranton, LX, No. 2; si noia 12, p.

Demolombe, XXI, No. 650; Poujol, Dona-
tions ct testamenis, Art. 1021, No. 2; Dal-
loz, Râp., Disposiions entre vils, No. 3759;
Laurent, XIV, No. 120; Baudry et Colin,
Donations et iestaments,
U
Huc, VI, No. 548; Baudry et Colin, Dona-
tions et testaments, [I, No. 2519).
19, In dreptul nostru, legatul lucrului
aparținând moștenitorului este valabil
II, No. 2518; Pla- * conform art. 906 c. civ. rom., dacă testa-

niol, III, No. 2805; Alexandresco, ed. 2-a, „torul a ştiut că lucrul nu eră al său şi va
IV, partea II, p. 266, nota 2; C. Haman- fi nul conform art. 907 c. civ. rom., dacă
el nu a ştiut că lucrul este străin. (Ale-
BC

iu, 1. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,

III, No. 1408; Comp.: Huc, VI, No. 549). xandresco, cd. 2-a, 1V, partea II, p. 272;

8— e
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art, 907

Comp.: C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu ct Colin, Donations ct testaments, IL, No.

RY
și Al. Băicoianu, III, No. 1402). 2526; Josserand, III, No. 1505). ,
20. In acest caz, dacă legatul este va- 25, Dacă însă se va stabili că testatu-
labil, moștenitorul va îi obligat să predcă rul a avut întențiunea să lase întregul
legatarului însăşi lucrul Tegat, neputin- lucru legatarului, se va urmă conform vo-
inței testatorului. (Coin-Delisle, Commen-

RA
du-se liberă de obligaţie prin predarea
valoarei lucrului legat. (Alexandresco, ed, taire, Ari. 1021, No. 14; Demolombe, XXI,
2-a, IV, partea II, p. 275). | - - No. 694; Aubry et Rau, cd. t-a, VII, Ş
675, 676, p. 155, 156; Baudry et Colin, Do-
92|. Legatul lucrului care aparțincă de nations et testaments, II, No. 2526; Josse-
mai înainte legatarului, va puteă fi validat “rand, III,.No. 1505).

LIB
prin aplicarea dispoziţiunilor art. 906 c. 28, Dacă indiviziuneu “lucrului legat a
civ. rom. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
încetat înaintea decesului testatorului şi
tea II, p. 273; Comp.: C. Hamangiu, |. Ro- în urma partajului, numai o parte din lu-
seiti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. crul legat a căzut în lotul testatorului,
1407). . care a continuat s'o posede, legatarul va
29, Când sa legat un lucru indiviz dobândi această parte. (Coin-Delisle, Com-

Y
cure se păseă în această situaţiunc la data mentaire, Art. 1021, No. 1+; Duranton, LX,
decesului testatorului, legatarul va fi co- No. 248; Demolombe, NI, No. 694; Aubry
proprietarul lucrului legat împreună cu

SIT
et Rau, cd. 4-a. VII, $ 675, 676, p: 155;
ceilalţi coproprietari. (Merlin, Repertoire, Dalloz, Rep., Dispositions entre viis, No.
Legs, section 4, $ 3, No. i; Coin-Delisle, 3785; Baudry et Colin, Donations et testa-
Commentaire, Art. 1021, No. 12, 13; Duran- ments, II, No. 2536; Josserand, III, No.
ton, LX, 248; Demolombe, ANI, No. 69%; 1305). - |
Troplong, Donations et testamenis, IV, No. 247, Dacă în urma partajului lucrul le-
1949, 1950;. Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $
675, 670, p. 155; Dalloz, R6p., Dispositions
R
gat a căzut în lotul altui coproprietar sau
a fost cumpărat la licitaţie de un terț, le-
entre vifs, No. 3780; Laurent, XIV, No. 155; gatul va Îi considerat ca revocat. (Du-
VE
Baudry et Colin, Donations et testaments, ranton, IX, No. 248; Demolombe, XXI, No.
II, No. 2527; Josserand, III, No. 150%; 694; Troplong, Donations et testamenis, IV,
Comp.: Colin et Capitant, III, p. 59; Ale- No, 1952; Aubry et Rau, ed, 1-a, VII, $
xandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 275 675, 076, p. 155; Dalloz, I6p., Dispositions
NI

urm.; Matei Cantacuzino, p. 484; C. Ha- entre vifs, No. 5785; Baudry ct Colin, Do-
mangiu, I..Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- nations et testaments, II, No. 2526; Jos-
coianu, III, No. 1409). i . scrand, III, No. 1505).
23, In acest caz, dacă se face partajul oa, După părerea dominantă, în cazul
U

lucrului comun și prin partaj lucrul intră când lucrul legat face parte dintr'o uni-
în întregime în lotul legatarului, el are versalitate neîmpărțită, principiul din art.
dreptul la partea care i-a fost legată iar $95 c. civ. În. (786 c. civ. rom.), îşi gă-
AL

dacă lucrul comun intră în lotul altui co- seşte aplicaţiunca şi prin urmare, soarta
propietar, legatarul are dreptulla valoa-" legatului rămâne în suspensie cât timp du-
rea părței legate. (Coin-Delisle, Commen- rează indiviziunea şi trebueşte fixată prin
taire, Art. 1021, No. 12; Demolombe, XXI,
rezultatul partajului. (Marcad, Art. 1021,
No. 2, 5; Demante ct Colmet de Santerre,
TR

No. 694; Troplong, Donations et testaments, LV, No. 166 bis VIII; Dalloz, Rep., Suppl,
IV. No. 1955; Dalloz, Rep., Dispositions
Dispositions entre vifs, No. 965; Laurent,
entre viis, No. 382: Laurent, XIV, No.
ALIV, No. 138; Baudry et Colin. Donations
158; Baudry et Colin. Donations et testa- et testaments, II, No. 2525; Comp.: Jos-
ments, II, No. 2527; Comp.: Colin et Ca- serand, III, No. 1505; C. Hamangiu, |. Ro-
EN

piiant, IL, p 898; Josserand, III, No. , setii-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No.
1505; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, 1409, 1410; Contra: Demolombe, XXI, No.
p. 275 urmn,; Matei Cantacuzino, p. 184: C. 695; Aubry et Rau, cd. t-a, VII, $ 675, 676,
Hamangiu, IL. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- text şi nota 16, p. 154).
coianu, ÎI], No. 1409; Comp.: Contra: Va- 29, Logatul părții indivize într'o masă
I/C

zeille, Successions, Art. 1021, No. 10). de bunuri este valabil. (Dalloz. Râp., Dis-
24. În cazul când indiviziunea luctu- positions entre viis, No. 3779; Suppl., Dis-
Jui legat a încetat înainte de decesul testa- positions entre vifs, No. 965; Huc, VI, No.
torului, pot aveă loc mai multe situaţiuni. 548; Comp.: Alexandresco, ed. 2-a, IV,
AS

Astfel, dacă în urma partajului, testatorul partea II, p. 272. ,

a obţinut lucrul în întregime, legatarul nu 30. Deasemenea este valabil legatul
va aveă dreptul decât la partea ce apar- părții indivize dintr'un lucru. (Alexan-
țincă testatorului în momentul facerei tes- dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 247, 276).
tameniului. (Coin-Delisle, Commentaire, 31. In dreptul român, testatorul care
UI

Art. 1021, No. 14; Duranton, IX, No. 248, este proprietar în indiviziune cu alţii, asu-
249; Demolombe, XXI, No. 694; Troplong, pra unui lucru mobil sau imobil, poate, în
Donations ct testaments, 1V, No. 1952; Dal- virtutea dispoziţiunilor art. 906 c. civ. rom.
BC

în7_ Râp.. Dispositions entre viis, No. 5786; să lase prin testament, nu numai partea
Aubry et Rau, ed. t-a, VII, $ 675, 676, p. sa indiviză, ci chiar întreg lucrul indiviz,
155, 156; Laurent, XIV, No. 137; Baudry deoarece el poate să dea cu ştiinţă în le-

—- 259 —
 Art. 908 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul. civil

gat, un lucru străin. (Alexandresco, cd. această îndoială se va interpretă că el a

Y
9-a, IV, partea II, p. 275, 276; Matei Can- voit să dispue numai de partea sa în lu-
tacuzino, p. 484%; C. Hamangiu, I. Rosetti- crul comun. (Alexandresco, cd. 2-a, IV,

AR
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1409). partea ÎI, p. 276). |
39, Când există îndoială dacă testato- 93, A se vedeă: art. 906 din codul civil
rul a înţeles să dispună de întreg lucrul cu notele respective.
indiviz sau numai de partea sa indiviză,

R
- Art, 908.— Când legatul dat este un lucru nedeterminat, în-
sărcinatul cu legatul nu este obligat a da un lucru de calitatea

LIB
cea mai bună, nu poate oferi însă nici lucrul cel mai rău. (Civ.
906, 907, 1027, 1103; Civ. Fr. 1022).
Text. fr. Art. 1022. -— Lorsque le legs sera dune chose indterminse,
Ph&ritier n6 sera pas obligt dela donner de la meilleure qualits, et il ne pourra

ITY
Voffrir de la plus mauvaise.

x
Bibliografie (continuare).
-CoNsTANTINESCU JAc. N., Despre testamente, p. 97.

INDEX ALFABETIC
(a doctrină).
RS
No. 313; Laurent,
Colin,
!

Donations
XIV,
ct
No.
testaments,
143; Baudry
II,
ct
No.
2564, 2846; Josserand, III, No. 1503; Alc-
VE
Alegere 7-30. Lucru determinat 2,4,5,6.
Aaimal 3. Lucru nedeterminat 1,3, xandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 285).
Apreciere suverană 14, 25. 7—24, 5, Lesgatul prin care s'ar lăsă cuivă can-
Măsură 2.
Bou 4.
ducitate
le
18.
18
Moarte 21, 23, 29 , titatea de grâu sau de vin necesară pentru
Roauei
“Cal 9, 10, 12, Moştenitori 6, 16, 17, 21, consumaţia sa anuală şi a familici sale,
23 26, 29. este' valabil, deoarece această cantitate
NI

“Calitate 7, 9, 10,
“Cantitate 4, 5. Nulitate 3.
Număr 2. poate fi determinată. (Duranton, LX, No.
Câtime 2, 4.
Cereale 3, 5. Opţiune, a se vedea cu- 240; 'Troplong, Donations ct testaments,
7—11, vântul: „Alegere“. _
Debitorii legatului IV, No. 1955; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
LU

Picirea lucrului legat 15,

16, 17.
Deces 21, 23, 29, | 27, partea II, p. 285).
Determinarea lucrului le- Refuz 21, G. In cazul când nu se găsesc în suc-
gat 2. Revenire 24.
Rezoluţiune 16.
cesiunea testatorului, lucruri din. specia
Evicţiune 17, 30, celor legate, moștenitorul este obligat a le
Gen 2, 4,6. Sarcină 6.
Grâu 4,5. . Şorţi 22. cumpără şi a le predă legatarului, de-
Incetare din viaţă 21, 23, Specie 6, 17, oarece legatul în acest caz, constitue o sar-
A

“Termen 18, 19.

29,
Indoială 26. _ 'Terţe persoane 20, 21, 22. cină impusă moştenitorilor. (Duranton, lă,
Interpretare 25. Tragere la sorţi 22. No. 241; Mourlon, II, No. 863; Josserand,
TR

Icevocabilitate 24. Vin 3,45.

Vindere-cumpărare 16.
III, No. 1503; Alexandresco, cd. 2-a, IV,
Legat 1 urm.
Legat alternativ 25—30
partea II, p 283).
7. Când legatul dat este un lucru ne-
determinat, alegerea aparţine, în principiu,
“ Doctrină, însărcinatului cu plata acestui legat, care
EN

- nu este obligat să dea lucrul de cea mai

[ Legatul unui lucru nedeterminat este bună calitate, însă nu-l poate da, nici de
valabil, dacă acest lucru poate fi deter- cca mai rea calitate. (Merlin. Repertoire,
Chois, No. 2; Coin-Delisle, Commentaire,
minat. (Josserand, III, No. 1503; Alexan-
dresco, ed. 2-a, 1V, partea II, p. 282). Art. 1022, No. 3; Toullier, V, No. 527; Du-
I/C

o, Determinarea lucrului legat se poate ranton, IX, No. 259; Demolombe, XXI, No.
face prin arătare genului, a câtimei, a nu- 751; 'Froplong, Donations et testaments, IV,
mărului, a mărimei, etc. (Alexandresco, ed. No. 1957; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $
2-a, IV, partea Il, p. 282). 722, p. 492; Dalloz, R€p., Dispositions entre
vifs, No. 5926; Laurent, XIV, No. 149; Bau-
IAS

3, Este nul legatul unui animal, lega-

tul de cereale, legatul de vin, etc. fără nici dry et Colin, Donations ct testaments, II,
o altă determinare. (Duranton, IA, No. 240; No. 2565; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
Demolombe, XXIV, No. 315; Josserand, Ii, tea If, p. 285, 284, 285; C. Hamangiu, |.
No. 1505; Alexandresco, cd. 2-a, IV, par- Rosetti- Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No.
tea 1, p. 292, 285). 1408, 1415).
U

Zi, lEste valabil legatul unui bou, a 1000 8, Cu toate că potrivit dispoziţiunilor
kgr. grâu, a 100 litri vin, cetc., deoarece art. 1022 c. cive fr. (908 ce. civ. rom), ale-
acest legat este determinat în general, can- gerea însărcinatului cu predarea legatului
BC

titatea sau câtimea lucrurilor legate, (Du- este limitată, totuşi testatorul poate acordă
ranton, IX, No. 240; Demolombe, XXIV, aceastuia o alegere nelimitată. (Coin-De-

— 260—
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 908

lisle, Commentaire, Art. 1022, No. 144; tarul, chestiunile se vor rezolvă după îm-
“Toullier, V, No. 528; Demolombe,
XXI, No. prejurări. (Vazeille, Successions Art. 1022,

RY
734; Marcad6, Art. 1022; Daloz, Rep., Dis- No. 6; Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs,
positions entre viis, No. 3927;. Laurent, No. 5928; Laurent, XIV, No. 150).
ALV, No. 150; Baudry et Colin, Donations (5. In cazul când lucrurile, din care
et testamenis, II, No. 2567; Alexandresco, legatarul urmează să facă alegerea, au pie-
cd. 2-a, IV, partea II, p. 285). rit în parte, legatarul va face alegerea

RA
9, Dacă testatorul prevede că moşteni- dintre lucrurile rămase. (Troplons, Dona-
torul va predă legatarului, unul dintre tions et. testaments, IV, No. 1964; Dalloz,
caii săi, după o părere, moştenitorul va Râp., Dispositions entre viis, No. 3930).
utcă predă legatarului unul dintre caii 16, In cazul când moștenitorul a vân-
ăsaţi de iestator, chiar cel mai rău. (Loul- dut o parte dintre bunurile dintre care le-

LIB
lier, V, No. 528; Demolombe, XĂI No. gatarul aveă dreptul să-şi aleagă, legata-

-
755; Troplong, Donations et testaments, IV rul va aveă dreptul să-și aleagă dintre lu-
No. 1963; D)emante et Colmet de Santerre, cerurile rămase sau chiar dintre cele vân-
IV, No. 167 bis; Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII, dute, caz în care vânzarea se rezolvă. (Lro-
$ 722, p. 492; Dalloz, lt6p., Dispositions plong, Donations et testaments, 1V, No.
entre E No. 5927; Laurent, XIV, No. 149; 1965; Dalloz, Râp., Dispositions entre viis,

Y
Baudry ct Colin, Donations et testaments, No. 3931),
II, No. 2366; Alexandresco, ed. 2-a, IV, (7. Dacă alegerea lucrului legat s'a

SIT
partea II, p. 285, 286), făcut de către moştenitor şi legatarul a
10. După altă părere, în acest caz, fost evins de lucrul ce i s'a dat în execu-
moştenitorul va trebui să se conformeze tarea legatului, el are dreptul să ceară
dispoziţiunilor art. 1022 ce, civ. îr. (908 c. un alt lucru de aceeaș specie. (Merlin, Re-
civ. rom.), nefiind obligat să predeă nici pertoire, Lâgataire, $ 6, No. 25; Duranton,
calul cel mai bun, însă neputând să ofere IN, No. 254;
R Demolombe, XXI, No. 698,
nici calul cel mai rău. (Coin-Delisle, Com- 699; Vazeille, Successions, Art. 1022, No.
mentaire, Art. 1022, No. 4; Poujol, Dona- 10; Mass6 et Verge sur Zachariae, III,
495, p. 274; Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII,
VE
tions et testaments, Art. 1022. No. 1).
|. Cu toate că potrivit dispoziţiu- $ 723, text şi nota 11, p. 490; Baudry et
nilor art. 1022 c. civ. Îîr. (908 ce. civ. Colin, Donations ct testaments, II, No.
"om.), când legatul dat este un lucru ne- „2569; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,
determinat, alegerea aparţine celui însăr- p. 286).
NI

cinat cu predaera legatului, totuși testa- 18, Dacă testatorul a fixat un termen
torul poate atribui alegerea legatarului. în care legatarul trebuește să-şi facă ale-
(Dalloz, Râp. Dispositions entre vifs, No. cerea sa şi dacă a trecut termenul fără ca
5926; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea ||, legatarul să-şi exercite dreptul. de alegere,
U

p. 284). legatul devine caduc. (Troplong, Donati-

|2, Astfel dacă testatorul -dispune de ans, et testaments, IV, No. 1996; Dalloz,
exemplu, că legatarul va luă unul dintre R6p.. Dispositions entre vifs, No. 3932).
19, In cazul când testatorul nu a fixat
AL

caii săi, rezultă că acesta va aveă alege-

rea calului. (Delvincourt, II, p. 358; Coin- un termen în care legatarul trebueşte să-şi
Delisle, Comentaire. Art. 1022, No. 5; 'loul- exercite dreptul de alegere, moștenitorul
lier, V, No. 528; Duranton IX, No. 260; va aveă dreptul să se adreseze tribuna-
Demolombe, XXI, No. 735; Troplong, Do- lului care urmează să fixeze acest termen.
TR

nations ct testaments, 1Y, No. 1963; Poujol, (Troplong, Donations et testaments, 1V, No.
Donations et testaments, Art. 1022, No. î; 1966: Dalloz, Rcp., Dispositions entre vifs,
Aubry et Rau. ed 4-a, VII $ 722, p. 492; No. 3932). :
Dalloz, Rcp., Dispositions entre viis, No. 20, Testatorul poate să desemneze pe
o terță persoană care să facă alegerea lu-
EN

3926; Baudry et Colin, Donations et tes-

taments, 11, No. 2567). crului legat. (Alexandresco, ed. 2-a, IV,
183. In cazul când testatorul a atribuit partea II, p. 284).
legatarului, alegereă lucrului legat, această Dj, In cazul când terța persoană nu
alegere nu este limitată conform dispozi- poate să facă alegerea sau a încetat din
viaţă, alegerea se va face de moştenitor.
I/C

țiunilor art. 1022 ce. civ, îr. (908 c. cir.

rom.). (Delvincourt, Il, p. 358; Coin-Delisle, (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p.
Commentaire, Art. 1022, No. 5; Toullier, 284, nota 5)..
V, No. 528; Duranton, IX, No. 260; Demo- 29, In cazul când testatorul a desemnat
lombe, XXI. No. 735; Vazeille, Successions, ma! multe persoane care urmează să facă
AS

Art. 1022, No. 5; Troplong, Donations et alegerea lucrului legat și dacă aceste per-
iestaments, IV, No. 1963; Poujol, Donati- soane nu se înțeleg între ele, se va trage
ons et testaments, Art. 1022, No. 1; Aubry la sorţi persoana ce trebueşte să facă ale-
et Rau, cd. 4-a, VII, $ 722, p. 492; Dalloz, gerea. (Yroplong, Donations et testaments,
Rep, Dispositions entre vifs, No. _3926; IV, No. 1966; Dalloz, Râp., Dispositions
UI

Ilue, VI, No. 349; Baudry et Colin Dona- entre vifs, No. 3933),
tions et testaments, II, No. 2567; Alexan- 23, In cazul când legatarul care aveă
dresco, ed. 2-a IV, partea II, p. 284). dreptul să facă alegerea, încetează din
BC

(Zi. Dacă testatorul n'a limitat numărul viață înainte de a-şi fi exercitat dreptul
lucrurilor ce va trebui să le aleagă lega- său, dreptul său de alegere irece-la mo-

— 261 —
 Art. 909 | DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codui civil

ştenitorul său. (Troplong, Donations, et 28, In cazul unui legat alternativ, dis-
poziţiunile art. 1022 c. civ. îr. (908 c. cir.

Y
testaments, IV, No. 191; Dalloz, Rep.
Dispositions entre vifs, No. 3955). rom.-), nu-şi găsesc aplicaţiunea. (Merlin,
24. Alegerea lucrului legat odată elec- Repertoire, Option en matitre de legs, No.

AR
tuată, nici cel însărcinat cu predarea lega- 2; 'Foullier, V, No. 528; Demolombe, XĂI,
tului, nici legatarul nu mai pot reveuai No. 1735: Troplong, Donations et testa-
asupra ei. (Delvincourt, II, p. 358; Duran- ments, IV, No. 1905; Aubry et Rau, ed.
ton, IX, No. 265; Vazeille, Successions, Art. 4-a, VII, $ 722, text şi nota 12, p. 49; Ale-
1022, No. 7; Dalloz, Rep., Dispositions xandresco, ed, 2-a, IV, partea LI, p. 286).

R
entre vifs, No. 3934). 99, In cazul unui legat aliernativ, dacă
25, In cazul când iestatorul a făcut legatarul care avcă opţiunea încetează din
un legat alternativ, chestiunea cui apar- viaţă, înainte de a-și fi exercitat dreptul

LIB
ține dreptul de alegere a lucrului legat, se său, acest drept trece la moştenitorul său,
va rezolvă interpretându-se clauzele testa- afară de cazul când testatorul a dispus
mentului. (Dalloz, ltâp., Suppl., Disposi- aliiel. (Dalloz, Rep., Suppl., Dispositions
tions entre vifs, No. 991; Baudry et Colin, * entre vils, No. 992).
Donations et testaments, II, No. 2568). 30, Dacă după predarea legatului al-
26. In acest caz, dacă există îndoială ternativ, legatarul este cvins de lucrul

ITY
în privinţa persoanei care are dreptul de predat, acesta are dreptul să ceară preda-
alegere, acest drept aparţine moştenitoru- rea celuilalt lucru care formă legatul al-
lui. (Aubry.et Rau, cd. t-a, VII, $S 7%, p. ternativ. (Merlin, Râpertoire, Lâgataire, $
p..4+92; Dalloz, Râp., Dispositions entre 6, No. 25; Duranton, IX, No. 254; Demo-
vifs, No. 3926; Suppl., Dispositions entre lombe, XXI, No. 698, 699; Aubry et Rau,
vifs, No. 991).
237,
unul
In
dintre
cazul
lucruri
de legat
piere
gerc, legatul se va menţine asupra lucrului
alternativ,
înainte de
dacă
ale- RS
ed, 4-a. VII, $ 722, text şi nota 11, p. 490;
Laurent, XIV, No.
2-a, IV, partea II, p. 250, 286).
34, A sc vedeă: art. 899 din codul
172; Alexandresco, cd.
civil
rămas. (Dalloz. Râp., Suppl., Dispositions cu notele respective.
VE
entre vils, No, 991). .

Art. 909. — Legatarul singular nu este obligata plăti datoriile

succesiunei!). (Civ. 316, 551, 775, 853, 1108 $ 3; Civ. Fr. 1024).
NI

Tezt. fr. Art. 1024. — Le lEgataire ă titre particulier ne sera point tenu
des dettes de la succession, sauf la reduction du legs ainsi qu'il est dit ci-dessus,
LU

et sauf laction hypothecaire des erlanciers. ”

Bibliografie (continuare).
CoxsraNTIxESCU Jac, N., Despre festamente, p. 120.
A

INDEA ALFABETIC următor: Contribuirea la datorii. este pri-

(la doctrină). vitoare la raporturile dintre moştenitori
TR

Acceptare 6, 15. Picirea lucrului legat 6. între ei, pe când plata datoriilor este pri-
Acţiune 3, Plata
Aa datoriilor 1—15,20— vitoare la raporturile dintre moştenitori cu
Adopţiune 21, 55.
Bencticiu de inventar 15. Preferinţă 16. creditorii succesiunei. (Alexandresco, ed.
Bune moravuri 20. Raporturi 1, 2-a, III, partea II, p. 690; IV, partea
EN

Condiţiune 29. lecurs 23, 24, 25. II, p. 231, 293, nota 3). -
Contribuţie de datorii 1. Reducerea legatelor 16, 19.
Creditori 1, 3, 4, 14,15,23. Restituire 23, 24, 25. 2, Potrivit dispoziţiunilor art. 1024 ce.
Datorii 1—15, 20—25, Rezervă" legală 19. civ._ Îr. (909 c. civ. rom), legatarul par=
Datorii inerente 10, 1, Sarcine 12, %). - ticular, in principiu, nu este oblipat la
Executare silită 23, 24, Separaţie de patrimonii 14,
Imbunătăţirii 4. plata datoriilor succesiunci. (Demolombe,
ANI, No. 655; Troplong, Donations ct testa-
I/C

Imobile 22—25. Subrogaţic 23.

Impunere 5—8, 16, 25. Succesiune 11, ments, IV, No. 1982; Alarcadă, Art. 1024;
Invitare 8. Suprimarea legatelor 13
Ipotecă 22—25. 14, 15e Aubry et Rau. ed. 4-a, VII, S 723, p. 504;
Legat singular 2 urm, “Terţe persoane 21. Dalloz, Reâp., Dispositions entre viis, No.
Mostenitori 1, 15, 23, 24,55, Urmărire silită 23, 24, 4005; Suppl., Dispositions entre vis, No.
IAS

Ordine publică 20, Uzufruct 12, .

996; Laurent, XIV, No. 95; Iluc, VI. No.
556; Baudry ct Colin, Donations cet testa-
Doctrină. ments, II, No. 2572; Josserand, III, No.
1524; Alexandresco, ed. 2-a, IV. partea 1,
|. Cuvintele: „coniribuirea la datorii” şi p. 293; C. Ilamanegiu, |. Rosetti Bălănescu
„ptata datoriilor” prevăzute în textele din “şi Al. Băicoiaun, ÎLL, No. 1434).
U

codul civil, trebuesc interpretate în felul 3, Deoarece legatarii particulari nu

BC

1) Art. francez coresnunzător 1024, continuă: „sauf la reduction du legs ainsi qu'il est dil ci-dessus
et sauf t'action hypothecaire des creanciers",

— 262—
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art, 909

sunt obligaţi să plătească datoriile succe- pe 295; C. Humaneiu, |. Rosetti-Bălănescu

RY
siunei, ei nu pot Îi acţionaţi persoual, prin şi AL. Băicoianu, ILI, No. 1435).
acţiune directă de către creditorii succesi- (1. Astfel legatarul unei succesiuni că-
unei. (Dalloz, hep., Dispositions entre vils, zută testatorului, este obligat să plătească
No. 4003). datoriile acestei succesiuni. (Duranton, LX,
4, Legatarii particulari uu pot [i acţi- No. 230; Demolombe, XXI, No. 657; Aubry

RA
unaţi personal, prin acţiune directă. de ct Rau, cd. d-a, VII, $ 725, text şi nota 19,
către creditorii succesiunei, chiar pentru p. 504; Laurent, AIV, No. 97; Huc, VI, No.
datoriile coniractate în vederea dobân- 356;- Baudry et Colin, Donations et testa-
direi sau facerea îmbunătăţirilor la lucrul ments, II, No. 2574; Josserand, III, No.
legat. (Demolombe, XXI, No. 655; Aubry 1524; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,

LIB
et Rau. cd. 4-a, VII, $ 723, p. 504; Laurent, p. 295, 296; C. Ilamangiu, [. Rosetti-Bălă-
XIV, No. 93). nescu și Al. Băicoianu, III, No. 1435).
5, Cu toate că potrivit dispoziţiunilor "19. Deasemenea legatarul uzufructu-
art. 1024 c. civ, fr. (909 ce. civ. rom.), lega- lui totalităţii sau unci cote părţi a bunu-
tarul particular nu contribuc la plata da- rilor, trebueşte să contribue la plata dato-
toriilor sucesiunei, totuşi testatorul îi viilor şi sarcinelor succesiunei. (Demo-

Y
poate impune această obligaţie, până la lombe, XXI. No. 658; Aubry et Rau, ed.
concurența legatului său. (Merlin. Reper- 4-a, VII, $"725, p. 505). i
toite, Iegataire, $ 6, No. 5 bis; Demo- 43, In cazul când bunurile lăsate de

SIT
lombe. AXAT, No. 656; Troplong, Donations testator nu ajung la plata datoriilor şi le-
ei testamenis, IV, No. 1954; AMlourlon, II], gatelor, legatarul particular suleră indi-
No. S55; Mareadă, Art. 1024: Aubry et Bau, rect, prin suprimarea legatelor. (Alerlin,
ed. 4-a, VII, $ 795, p. 504; Dalloz, hâp., Râpertoire, Legataire, $ 7, Art. 2, No, 4;
Dispositions entre, viis, No. 4017; Suppl., Demolombe, XXI, No. 660; 'Lroplong, Do-
Dispositions: entre vifs, No. 997; Laurent,
IA, No. 96; Iluc, VI. No. 556; Baudry et
Colin, Donations et testaments, II, No.
R
nations cet testaments, IV, No. 1985; Mar-
cad6, Art. 1024; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII,
Ş 725, p. 506; Dalloz, Rep., Dispositions
VE
2575; Josserand, III, No. 1524; Alexan- entre vils, No. 4005; Iluc, VI, No. 556; Jos-
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 294; C. serand, III, No. 1524: C. Hamangiu, I. Ro-
Iamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No.
coianu, III, No. 1435). 1455).
6. In acest caz dacă legatarul particular
NI

acceptă legatul, el este obligat personal la "14, În acest caz însă, creditorii succe-
achitarea datoriilor, chiar dacă lucrul le- siunii vor trebui să ceară separaţia de pa-
gat ar pieri în mâinile sale. (Merlin, Reper- trimonii. (Demolombe, XXI, No. 660; Tro-
plong, Donations et testaments, IV, No.
U

toire, Legataire, $ 6, No. 5 bis; Demolombe,

XXI, No. 656; Aubry et Rau. ed. 4-a, VII, 1985; Aubry et Rau, ed. t-a, VII, $ 723.
$ 725, p. 504: Laurent. XIX, No. 96). p. 506: Dalloz, Rep., Dispositions entre viis,
7, Testatorul poate impune legatarului No. 4004; FHuc., VI, No. 356).
AL

particular plata unei datorii, fie în mod 15, Dacă însă. moştenitorul a acceptat
expres, fie în mod tacit. (Planiol, III, No. succesiunea sub beneficiu de inventar, cre-
2798: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea IL, ditorii succesiunei nu mai au nevoic să
p. 294). ceară separaţia de patrimonii. (Troplong,
Donations et testamenis, IV, No. 1987;
TR

8. Obligaţia legatarului particular la

plata datoriilor. trebuește să-i fie impusă
în termeni imperativi, căci o simplă in-
vitare din partea testatorului nu e sufi-
cientă, (Alexandresco. ed. 2-a. IV, partea
EN
Aubry et Rau, cd. 4-a, VII, $ 723, p. 50;
Dalloz, R€p., Dispositions entre uk No.
4005; Huc, VI, No. 356; Comp.: Demo-
_lombe, XXI, No. 660).

I[. n. 294). (6. In cazul când actul succesoral nu

9, Deşi legatarul particular nu este o- este suficient pentru plata tuturor legate-
blizat, în principiu la plata datoriilor suc- lor, ele vor fi reduse potrivit dispoziţiuni-
cesiunci, totuşi el plăteşte datoriile când lor art. 926 c. civ. fr. (852 c. civ, rom.) a-
în succesiune nu se găseşte altă avere fară de cazul când testatorul a prevăzut
I/C

decât cea legată. (Alexandresco, ed. 2-a, că un legat să fie achitat cu preferinţă.
IV, partea II, p. 294, 295). (Merlin, Repertoire, Lâgataire, $ 6, No. 24;
10, Cu toate că potrivit dispoziţiunilor Delvincourt, II, p. 350; Toullier, V, No. 558;
art. 1024 c. civ. îr. (909 c. civ. rom.) lega- Demolombc, 3 No. 661; Aubry et Rau,
ed. 4-a, VII, $ 723, p. 506; Dalloz, Râp,,
AS

tarul particular nu este ţinut la plata da-

toriilor suecesiunei, totuşi, el poate fi obli- Dispositions entre vifs, No. 3904).
gat să plătească anumite datorii inerente 17. In principiu, legatarul particular
lucrului legat. (Duranton. IX, No. 230; De- nu este obligat să plătească alte legate.
molombe, XXI, No. 657; Troplong, Donati- (Demolombe, XXI, No. 662; Alexandresco,
UI

ons et testaments, IV, No. 1984; Marcad€, ed. 2-a, IV, pariea II, p. 294; C. Hamangiu,
Art. 1024; Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII. $ 1. Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, III,
723, p. 504; Laurent, XIV, No. 97; Huc, VI, No. 1454).
.

No. 356; Baudry ct Colin, Donations et tes- 18. Testatorul poate impune în mod
BC

taments, II, No. 2574; Josserand, III, No. expres legatarului particular plata unui
1524; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, legat sau a unei părţi din legat. (C. Ha-

, — 203 —
 Art. 910 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE „Codul civil

mangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băico- particular plăteşte creanţa . ipotecară, fie

Y
ianu. ÎLE, No. 1435). de bună voie, fie după ce s'a făcut o urmă-
19. Cu toate că, în principiu, legatarul rire silită, el este subrogat în drepturile
articular nu este obligat să plătească alte creditorului ipotecar, şi va aveă dreptul să

AR
„legate, totuşi cl le suportă în mod indirect, ceară restituirea sumei plătite dela moşte-
când reducerea legatelor este necesară, pen- nitori sau dela succesorii cu titlu univer-
tru a se complecta rezerva legală.a moşte- sal. (Merlin, Râpertoire, Legataire, $ 7, Art.
nitorilor. .(Demolombe, XVII, No. 28; De- 2, No. 4; Coin-Delisle, Commentaire, Art.
mante et Colmet de Santerre, III, No. 206; 1020, No. 1; Toullier, V, No. 538; Duran-

R
Dalloz, Rcp., Dispositions entre vifs, No. ton, IX, No. 257; Demolombe, AVII, No.
4003; Suppl., Dispositions entre vifs, No. 29, 70 urm.; XXI, No. 659; Grenier, Dona-

LIB
996; Laurent, XIV, No. 95; Alexandresco, tions cet testaments, I, No. 518; Troplong,
ed. 2-a, IV, partea II, p. 296). Donations ct testaments, 1V, No. 1943, 1988;
20, Testatorul are dreptul să supue pe Poujol, Donations et testamenis, Art. 874,
legatarul particular la orice sarcine şi con- No. 2, Art. 1020, No. 1; Mourlou, I[, No.
dițiuni care însă nu sunt contrare ordinei 454, 853; Aubry et Rau, cd. 4-a, VII, $
publice, bunelor moravuri sau legilor. 723, p. 505; Dalloz, Rep., Dispositions entre
(Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No. vifs, No. 4011; Laurent, XIV, No. 95; Bau-

ITY
07 Suppl., Dispositions, entre vils, No. dry et Colin, Donations et testaments, 1i,
7). 4 | No. 2576; Planiol, Lil, No. 2798; Josserand,
24|. Cu toate că în principiu legatarii INI, No. 1524; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
particulari nu contribuese la plata dato- partea II, p. 293, 295; C. Ilamangiu, |. Ro-
riilor,, totuşi există excepție în cazul pre- setti-Bălănescu şi Al, Băicoianu, III, No.
văzut de art. 351 c. civ. în. (516 c. civ.
rom.),
fără
lui prin
potrivit
descendenţi
moştenire
căruia, murind
legitimi,
se vor
adoptatorul
lucrurile
întoarce
date
la des-
RS
1455).
24, In cazul când s'a legat cu titlu par-
ticular un imobil ipotecat pentru datoria
unui terț şi dacă legatarul particular plă-
cendenţii adoptatorului, cu îndatorirea de teşte creanţi ipotecară, fie de bună voie
VE
a contribui la datorii. (Mourlon, II; No. fie după ce s'a făcut o urmărire silită, el
436; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, nu are recurs decât contra terțului debitor
p. 296). | personal al obligaţiei iar nu şi contra moş-
229, Când sa' legat cu titlu particular tenitorilor. (Durauton, IX. No. 275; Demo-
un imobil ipotecat, ipoteca subsistă în lombe, XXI, No. 659; Aubry et Rau, ed.
NI

mâinile _legatarului particular. (Demo- 4-a, VII, $ 723, p. 505; Dalloz, Rcp., Dispo-
lombe, XAI, No. 659; Aubry et Rau, cd. 4-a, sitions entre ETA No. 4014; Baudry et Co-
VII, $ 725, p. 505; Dalloz, licp., Disposi- lin, Donations et testaments, II, No. 2576).
LU

tions entre vifs, No. 4010; Baudry et Colin, 25, Lcgatarul particular nu arc recurs
Donations cet testaments, II, No. 2576; Jos- contra moștenitorilor când a plăiit datoria
serand, III, No. 1524; Alexandresco, cd. 2-u, ipotecară care grevă imobilul legat, dacă
1V, partea II, p. 29%; C. Ilamangiu, |. aşă a dispus testatorul, (Dalloz, R€p., Dis-
Rosciti- Bălănescu și Al. Băicoianu, TĂI, No. positions entre viis, No. 4012).
1455). 26,A se vedcă: art. 775 din codul civil
A

23, In cazul când s'a legat cu titlu par- cu notele respective.

ticular un imobil ipotecat şi dacă legatarul -
TR

Secţiunea VII. — Despre executorii testamentari.

Art. 910.— Testatorele poate numi unul sau mai muiţi exe-
EN

cutori testamentari. (Civ..911 urm., 913, 916, 918; Civ. Fr. 1025).
Tezt. fr. Art, 1025.
— Le testateur p pourra nommer un | ou L plusicurs ex6-
cuteurs testamentaires.
I/C

"INDEX ALFABETIC! Procurator, a sc vedeâ Străini 30.

(laTdoctrină), cuvântul: „Mandat“, Substituire 3,45,
Restrângerea puterilor 16 Termeni sacramentali
13
Acceptare 18—33, | Insolvabilitata 21. bis Testament 7—11, 26, 27,
IAS

Act autentic 7 bis, 2, Întenţie 13, 14.. Refuz 10—24. “Testament autentic 9,
Act sub semnătură pri- Lezat 11, 19, 20. Revocare 25—28, Testament mistic 9.
vată 8, 27, , Legatari 3, 22, Semnătură 8, 27, Testament olograf 9,
Anulare 2%. Legatari universali 15/21, Statut personal 30, Testator 3, 16,
Apreciere suverană 13,20, Mandat 2, 3, 4, 6, 16, 16
Caducitate 29, bis, 17,
Codicil 12. Mandat general 16, 17. Doctrină.
Dată 8, 27. Moştenitori 3, 23,
U

Executor testamentar 4 Motive 18.

ucm. Nulrtate 29, 1... Testatorul poate institui unul sau.
Faliment 21. - Obiect particular 16 bis, mai mulţi executori testamentari. (Dalloz,
BC

Funcţiune publică 2. Pluralitate de. executori

Incapacitate 21. testamentari 1. Rep., Dispositions entre vils, No. 4025;
Inlocuire 23. Prejudiciu 23, Suppl., Dispositions entre vifs, No. 1002;

— 204—
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 910

Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea II, p. Hamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-

RY
385; C. Hamaugiu, |. Rosetti-Bălănescu şi coianu, |ll, No. 1448).
Al. Băicoianu, III, No. 1442). 7 bis, Astfel nu se poate institui un
2, Sarcina de executor testamentar con- executor testamentar printr'un act auten-
stitue un mandat de natură specială, iar tie ordinar. (Demolombe, XXII, No. 21;
Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No.

RA
nu o funcţiune publică. (Merlin, Repertoire
Ex6cuteur testamentaire, No. 2; Toullier, 4027).
V, No. 577: Duranton, IX, No. 590; De- 8. Deasemenea, nu se poate institui un
molombe, XXII, No. 5; Vazeille, Successi- executor testamentar, printr'un act sub
ons, Art. 1025, No. t; Troplong, Donati- semnătură privată care deși semnat şi da-
tat de testator, însă este scris de altă per-

LIB
ons ct testaments, IV, No. 1991, 1992; Mar-
cad, Art. 1025; Aubry et Rau, ed. 4-a, soană. (Demolombe, XXII, No. 21; Dalloz,
VII, $ 714, p. 4iz; Dalloz, Râp., Disposi- Rep., Dispositions entre vils, No. 4027).
tions entre viis, No. 4025; Suppl., Dispo- 9. Ixecutorul testamentar poate fi in-
sitions entre vils., No. 1007; Iluc, VI, No. stituit prin orice fel de testament: autentic,
357; Baudry et Colin, Donations cet testa- mistic sau olograf. (Demolombe, XXII, No.
02
ments, II, No. 25$3; Josserand, III, No.

Y
1565, 1567; Comp.: Alexandresco, ed. 2-a, 10. Exccutorul testamentar poate fi
IV, partea II, p. 349, 350, 335: C. Iaman- numit și prin alt testament iar nu numai

SIT
giu, [. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, prin acel prin care testatorul dispune de-
III, No. 1444). averea sa şi care disoziţiuni urmează a [i
executate de executorul testamentar. (De-
3, Executorul testamentar este numai molombe, XXII, No. 22; Aubry cet Rau, ed.
mandatarul testatorului iar nu şi al moşte- 4-a, VII, $ 711, p. 447: Dalloz, R€p., Suppl.,
nitorilor şi legatarilor. -(Coin-Delisle, Com- Dispositions entre vifs, No. 998; Josseraud,
mentaire, Art. 1025, No. 4; Toullier, V, No.
577; Duranton, IX, No. 590; Demolombe,
R
III, No. 1563; Alexandresco, ed. 2-a, lv,
partea TI, p. 354; C. Hamaneiu, |. Rosetti-
XXII, No. 5: Dalloz, Rep, Dispositions
VE
ălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1448;
entre vifs, No. 4024; Suppl.. Dispositions Contra: Laurent, ALV, No. 324).
entre vifs, No. 998, 1007; Baudry ct Colin, 44. Prin testamentul prin "care se in-
Donations ct testamenis, II, No. 2584, 2585; stitue un executor testamentar, nu este
Planiol, III, No. 2814; Alexandresco, ca.
2-a, IV, partea II, p. 349: C. Ilamangiu, |. ! nevoie ca să se prevadă şi legate. (Demo-
NI

lombe, XXII, No. 22; Aubry et Rau, ed. 4-a,

Rosetţi-Bălănescu. și Al. Băicoianu. III,
VII, $ 647, p. 9, 12; Dalloz, Rep., Disposi-
No. 1444; Contra:Vazeille, Successions, Art. tions entre vils. No. 1007; Josserand, III,
1025, No. 1; Massc et Verg6 sur Zachariac, No. 1563: C. Ilamangiu. Î. Rosetti-Bălă-
U

III. $ 491, p. 259: Aubry et Rau, cd. j-a, nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1448).
VII, S 714, p. 447). 12. Un codicil poate conţine numai in-
A. Exccutorul testamentar nu are drep-
de- stituirea unui executor testamentar, fără
o altă persoană.
AL

tul să-şi substitue altă dispoziţiune. (Coin-Delisle, Commen-

oarece însărcinarea sa este personală şi de taire, Art. 1025, No. 6; Demolombe, XXII,
încredere. (Demolombe, XXII, No. 4;
No. 23; Michaux, Testaments, No. 15%;
Aubry ct Rau, ed. t-a, VII, $ ZI1, p. 4%). Aubry et Rau, ed. 4-a, VIL $ 711, p. 447;
5, Testatorul poate dispune ca execu-
TR

Dalloz. Rep. Dispositions entre vils, No.

torul testamentar să-și poată substitui o 3028; Suppl., Dispositions entre _vils, No.
altă persoană. (Toullier, V, No. 59; Dal- 1007: C. | inangi [. Rosetii-Bălănescuşi
loz, Rep., Dispositions entre vifs. No. 4026; Al. Băicoianu, IlI, No. 1448; Contra: Lau-
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. rent, XIV, No. 524).
EN

"za
553). 13. Pentru instituirea unui executor
G, Executorul testamentar nu este obli- - testamentar nu trebueşte să se întrebuin-
gat să lucreze în persoană ci poate lucră țeze termeni sacramentali, ci se va cercetă
printr'un mandatar. (Demolombe, XXII, totdeauna care a fost intențiunea testato-
No. 41; Massâ ct Vergc sur Zachariae, III, rului. (Dalloz, Râp.. Suppl.,_ Dispositions
I/C

$ 491, p. 265; Aubry et Rau, ed. -a, VII, entre vils, No. 9985; Comp.: C..Haniaugiu,
$ ZI1, p. 449; Laurent, ALV, No. 551; 1. Roseiti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, LIT,
-Comp.: Troplonsg, Donations et testaments, No. 950, nota 1).
IV, No. 2058; Alexandresco, ed. 2-a, LV, 4, Tribunalele vor apreciă în mod su-
AS

partea II, p. 352, 553). veran dacă intenţiunea testatorului a fost

7, Nu se poate institui un executor tes- să institue un executor testamentar sau un
- tamentar decât prin testament. (Coin-De- legatar universal. (Dalloz, Rep., Suppl.,
lisle, Commentaire. Art. 1023, No. 6; De- Dispositions_ entre vifs, No. 99: C. Ha-
molombe, XXII, No. 24; Aubry et Rau, cd. mangiu. ]. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băico-
UI

4-a, VII, S 711, p. 447; Dalloz, Râp., Dis- ianu. III. No. 980, nota 1).
positions entre vils, No. 4027; Suppl., Dis- 15, Dacă instituirea unui legatar, uni-
positions entre vifs, No. 998; Baudry et versal este simulată, în scopul de a as-
cunde un fidci comis, această dispoziţiune
BC

Colin, Donatious et testaments, II, No.

35393; Josserand, III, No. 1565; Alexan- va fi interpretată ca o instituire de execu-
dresco, cd. 2-a, IV, partea II, p. 334: C. tor testamentar. (Demolombe, XVIII, No.

-
— 26 2
 Art. 910 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

644; Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII, $ 650 bis, 2-a, IV, partea II, p. 532; C. Hamangiu, I.

Y
text și nota Z, p. 50; Dalloz, Rep., Suppl, Rosoati-Dăiiinescu şi Al. Băicoianu, Ili, No.
Dispositions entre vils, No. 999). 1445).
2, Aloşienitorii sau legatarii universali

AR
16, Exccutorul testamentar este, în
principiu, mandatarul general al testatoru- sunt obligaţi să primească sarcina de exe-:
lui. (Dalloz, Rep., Suppl., Dispositions en- tor testamentar şi nu pot refuză acest
tre vifs, No. 1007; Comp: C. Iamangiu, 1. mandat decât dacă ar face dovadă de inca-
Rosetii-Bălănescu şi Al. Băicoianu, LIL, No. pacitate sau dacă ar cădcă în faliment san

R
1444). în stare de insolvabilitate. (Josserand. III,
IG bis. estatorul poate restrânse No. 1567).
puterile executorului testamentar la un 29, Când executorul testamentar este

LIB
singur obicct particular. (Demolombe, în acelaş timp şi legatar, el poate refuză
XXII, No. 84; Dalloz, Rp, Dispositions calitatea de legatar şi să primească calita-
entre vifs, No. 4025; Suppl., Dispositions tea de executor testamentar. (C. Haman-
entre viis, No. 1007). giu, Î. Rosetli-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
17. Testatorul poate să dea executoru= III, No. 1445).
lui testamentar puteri cât de întinse. (De- 93, Executorul testamentar care a pri-

ITY
molombe, AXII, No. 84; Comp. contra: C. mit sarcina, nu o mai poate refuză decât
Hamangiu, I. Rosctti-Bălănescu și Al. Băi- dacă face dovadă că prin continuureu ges-
coianu, III, No. 1417). tiunei i se aduc prejudicii. (Delvincourt,
18. Executorul testamentar puate ic- II, p. 371. 373; Toullier, V, No. 577; Duran-
fuză însărcinarea ce i Sa dat, fără să fie ton, IX, No. 592; Demolombe, XXII. No. 8:
nevoit a arătă motivul refuzului (Merlin, Troplong, Donations et testaments, IV, Nu.
Râpertoire, Executeur testamentaire,
Coin-Delisle, Commentaire, Art. 1025, No.
11; Toultier, V, No. 507; Duranton, IX, No.
591; Demolombe, XXII, No. 7; Masse ct
$ 2;
RS
1995; Massc ct Vergc sur Zachariac, il, $
391, p. 257; Mourlon, II, No. 865;
et Colmet de Santerre, IV. No. 170 bis, II:
Aubry ct Rau. ed. t-a, VII, $ 711, p. 445;
Demante

Verg6 sur Zachariac, III, $ 941. nota 4, Dalloz, Rep., Dispositions entre viis, No.
VE
p. 257; Mourlon, II, No. 865; Demante et 4032; Baudey et Colin, Donations et tesiu-
Colmet de Santerre, LV. No. 170 bis, II; ments, II, No. 2649; Colin et Capitani, III,
Aubry et Rau, VII, $ Zi1, p. 448; Dalloz. p. 904; Josserand, III, No. 1567; Alexan-
Rep., Dispositions entre _vils, No. 4030; dresco, ed. 2-a, 1V, partea II, p. St: Cc.
Laurent, XIV, No. 550; Baudry et Colin, Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
NI -

Donations ct testaments, II. No. 2586; Pla- coianu, INI, No. 1452; Contra: Laurent,
niol II], No. 2854: Josserand. III, No. 1567; . XIV, No. 350).
Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea II, p. 24, Dacă executorul testamentar a 1c-
LU

350; C. Ilamangiu. I. Rosetti-Bălănescu şi fuzat sarcina încredințată, tribunalcle nu

Al. Băicoianu, III, No. 1445, 1452). au drepiul a numi un alt executor testa-
19, Dacă iestatorul a făcut executoru- mentar, deoarece în dreptul actual, execu-.
lui testamentar un legat cu condiţiunea că torul testamentar nu poate fi dativ. (De-
va primi acest legat numai dacă va primi molombe, XXII, No. 108; Massc cet Verge
sarcina de executor testamentar. cl nu mai sur Zachariae, LII, $ 491, p. 257; Laurent,
A

poate reluză această sarcină dacă a ac- XIV, No. 382; Alexandresco, ed. 2-a. IV,
ceptat legatul. (Merlin, Bepertoire. Exccu- partea II, p. 350, nota 3).
TR

- teur testamentaire. $ 2; Coin-Delisle, Com- 25, Testatorul poate să revoace înainte

mentaire, Art. 1025, No. 12: Duranton, IX,
No. 591; Demolombe, XXII. No. 12 urm.:
Mass et Verge sur Zachariae. III, $ 401,
nota 6. p. 257; Aubry ct Rau, ed. t-a. Vi;,
EN
de decesul său, funcțiunea executorului
testamentar. (Dalloz, Râp., Suppl., Dispo-
sitions entre _vils, No. 1010; Comp.: C. lla-
mangiu. Î. Rosetii-Bălănescu şi Al. Băico-

S Zi, p. 448: Dalloz, lâp., Disnositions ianu, III. No. 1449). |

entre vifs. No. 4051; Laurent. XIV, No. 28. Revocarea numirei executorului
330: Baudrv cet Colin. Donatious ct testa- testamentar nu se poate face decât în for-
ments, II, No. 2594 urm.; Planiol, III, No. - mele prevăzute de lege pentru revocarea
2854: Alexandresco, ed. 2-a, IV. partea II, testamentului. (Demolombe, XXII, No. 21;
I/C

p. 352; Comp.: Josserand, III. No. 1567: C. Baudrv et Colin, Donations et testaments,
Ilamangiu. ]. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băr- II. No, 259: C. Tamansiu. 1. Rosetti-Bă-
coianu, ILÎ, No. 1445, 1452). lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1448).
20. Tribunalele vor apreciă în mod su- 97, Astlel nu se poate revocă un exe-
IAS

veran dacă refuzul sarcinci de executor cutor testamentar printrun act sub semnă-
testamentar, aduce şi pierderea legatului tura privată care deşi este semnat şi datat
făcut sau legatul este independent de ac- de testator, însă este seris-de altă persoană.
ceptarea sarcinei de executor testamentar. (Demolombe, XXII. No. 21; Dalloz, Râp.,
(Coin-Delisle, Commentaire. Art. 1025, No. Dispositions entre vils, No. 4027). -
12: Duranton. IX, No. 591; Demolombe, 98. Revocarca unui executor testamen-
U

XXII. No. 5 urm.; Massc ct Verge sur Za- tar poate fi făcută printrun act autentice
chariac, III, $ 491, p. 257; Aubrwet Bau, ardinar. (Demolombe, XXII, No. 21: Dal-
VII, $ ZI1, text şi.nota 9, p. 449: Dalloz, loz, Râp., Dispositions enire vifs, No. 4027;
BC

Rcp., Dispositions entre vils. No. 4051; Baudry et Colin. Donations et testaments,
Laurent, XIY, No. 530; Alexandresco. ed. 11. No. 2598).

— 266—
 7

Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art, 911

29, Numirea executorului testamentar 30. Validitatea numirei executorului

RY
cade, dacă testamentul prin care s'a insti- testamentar și puterile conferite lui, atârnă
tuit, este anulat. (Dalloz, Râp., Dispositi- de legea personală a testatorului. (Alexan-
ons entre vifs, No. 1034; Baulzy ct Colin, dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 354).
Donations et testaments, II, No. 2698).

RA
Art. 911.—E] poate să le dea de drept în posesiune, toată
sau parte numai din averea sa mobilă, pentru un timp care nu
va trece peste un an dela moartea sa. (Civ. 472 urm., 653, 891, 910,

LIB
912, 916;Civ. Fr. 1026).
Text., fr. Art.
.
1026.— Îl .1.pourra leur
.
donner la saisine du tout,7 ou seu-
lement dune partie de son mobilier; mais elle ne pourra durer au-delă de lan
et jour ă compter de son dâcăs.

Y
S"il ne leur a pas donnte, ils ne pourront l'exiger.

SIT
INDEX ALFABETIC trebuințată în art. 1026 ce. cir. fr. (9il c.
(la doctrină). civ. rom.), trebueşte să se înţeleagă orice
Acordarea sezinei 1. Mobile, a se vedeă cuvine avere care nu este imobilă; această expre-
Acţiune 24. tele : „Sezina mobilclor*. siune trebueşte înţeleasă în sensul cel mai
Administraţie 24, Mobile corpurale 3.
larg și cuprinde atât mobilele corporale,
Administrator provizor 8.
Apreciere suverană 5, .
Avere mobilă 3,
Mobile incorporale 3.
Moştenitori 16, 22—26,
Moştenitori rezervatari 89.
Ordine publică 16.
R
cât şi mobilele incorporale. (Demolombe,
„XXII, No. 52; Laurent, XIV, No. 557; Bau-
Cesiune 6. -dry et Coin, Donations et testaments, |],
VE
Consimţămânat 16. Prelungirea termenului,
Contestaţie 16, 18. 12,14, 16, 19, No. 2617; Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea
Cotitate disponibilă 9. Prescripţie 25. II, p. 3614, nota 1).
Cunoştinţă 17. Sezina imobilelor 10, 11. 4, Potrivit dispoziţiunilor art. 1026 c.
Deschiderea succesiunei Sezina legală 22, 23.
11—17, 19, Sezina mobilelor 1—9, 12— civ, Îr. (91i c. civ. rom), testatorul poate
NI

Drepturi necesionabile 6. 25, Ă acordă executorului testamentar sezina nu-

Executare 18, 20, 21. Sezina parţială 4, 5, 9. mai a o parte din anumite mobile. (Dailoz,
Expirarea termenului 15, | Sezina totală 5, 6, 9.
20, 21, Termen 12—24. - Rep. Dispositious entre vifs, No. 4064; Bau-
Fructe 25, Termeni expreşi 2. dry et Colin, Donations et testaments, LI,
U

Imobile 10, 11. Termeni sacramentali 2, No. 2619; Alexandresco. ed. 2-a, LV, partea
jtenţie 5. Terţe persoane 16.
nterpretare 5. Testament 18, IM, p. 360 561: C. Iamangiu, LI. Rosetti-
Interzicere 7, 10, 12, 13, Venituri 11, Bălănescu şi Al. Băicoianu, IL, No. 1466).
5, Tribunalele vor interpretă în mod
AL

Legate 23, 26.

suveran intenţiunea testatorului dacă el a
Doctrină. înţeles să acorde executorului testamentar
sezina tuturor mobilelor sau a unei părți
din ele. (Baudey cet Colin. Donations ei tes-
mobilelor succe-
TR

1, Sezina (posesiunea) taments, II, No. 2619).

sorale nu aparţine de drept executorului G. Sezina mobilelor nu cuprinde dreptu-
testamentar, ci trebueşte ca să-i fie acor- rile cari nu pot [i cesionate. (Laurent. XIV.
dată de însuşi testatorul. (Duranton. IX, No. 557; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
No. 396; Demolombe, XXII, No. +4, 54 bis; IL, p. 561). .
EN

Dalloz. R€p., Dispositions entre vifs, No. 1, Testatorul nu poate da executorului

4057; Lautent, XV, No. 555; Baudry et testamentar o sezini mai întinsă decât
Colin, Donations et testaments, II, No.
acea determinată de lege. (C. Hamaneiu, |.
2614, 2615; Josserand, III, No. 1568; Ale- Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, 11|, No.
xandresco, ed. 2-a. LV, partea II, p. 360; 1468).
I/C

C. Hamangiu, |. Rosetii-Bălănescu şi AL. 8. lestatorul poate acordă, după o pă-

Băicoianu, III, No. 1454, 1462).
testamentar să rere, exccutorului testamentar, sezina în-
9, Pentru ca executorul
nu este tregei averi mobile, chiar dacă există
aibă sezina mobilelor succesiunei, moștenitori rezervatari şi în acest caz a-
nevoie ca testatorul să-şi fi exprimat in-
AS

cești moştenitori nu au dreptul să ceară

tențiunea sa în termeni sacramentali, nici
în termeni expreşi. (Demolombe, XXII, No. numirea unui hdministrator provizor al
541 bis; Dalloz. Rep, Dispositions centre succesinei, deoarece executorul testamen-
vifs, No. 4057; Laurent, XIV, No. 556; EHuc, tar posedă pentru „moştenitori. (Demo-
VI, No. 358; Baudry et Colin, Donutions lombe, XXII, No. 51, 55; Demante et Col-
UI

et testaments, IE, No. 2615: Planiol, III. No. met de Santerre, IV, No. 1zi bis, V; Mour-
2518; Josserand, III, No. 1568; Alexan- lon, I[, No. 867; Dalloz, Râp., Suppl., Dis-
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 365: C. positions entre vifs, No. 1003; Laurent,
BC

Hamangiu. 1. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- XIV, No. 559, 340; liuc, VI, No. 358; Bau-
<ocianu, II. No. 1454, 1462). ac, dry ct Colin, Donations et testaments, II,
3, Prin expresiunea: „avere mobilă” în- No. 2616, 2024; Planiol, LII. No. 2819; A-

e 967 —
 *

Art. 911 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 562; tea II, p. 564; C. Hamangiu, |. Rosetti-

Y
C. Hamangiu, I. Rosctti-Bălănescu și Al. Bălănescu şi Al. Băicoianu. III, No. 1467,
Băicoianui III, No. 1466, 1469). , 1465; Contra: Duranton, IX. No. 400; Va-

AR
9. După altă părere, când există moş- zeille, Successions. Art. 1026, No. 3; Del-
tenitori rezervatari, testatorul nu poate să vincourt, II, p. 373, nota 6). -
acorde executorului testamentar sezina în- 13, Lestatorul poate fixa termenul se-
tregei averi mobiliare, mai cu seamă dacă zinei executorului testamentar, la mai pu-
a dispus de întreaga cotitate disponibilă țin de un an, cu începere dela decesul său,

R
(Taullier, Theoric raisonnâe du code civil, (Demolombe, XXII, No. 45; Massc et Verge
IV. No, 167; Duranton, LX, No. 401; Va- sur Zachariac, III, $ 941, nota 35, p. 266:
zeille, Successions, Art. 1026, No. 2; Mass6 Mourlon, II, No. 867; Dalloz Râp. Dispo-

LIB
et Verge sur Zachariae, III, $ 491. nota 20, sitions entre vils. No. 4064; Baudrv et Co-
p. 261; Aubry ct Rau, cd. 4-a, VII, $ 211, lin, Donations et testaments, II, No. 2621;
nota 28, p: 453; Colin ct Capitant, III, p- Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea 1, p.
907). 565; C. Hamangiu, 1. Rosctti-Bălănescu şi
10. Testatorul nu poate acordă execu- AL. Băicoianu, III, No. 1467).
torului testamentar sezina imobilelor suc- î4&. Tribunalele nu au dreptul să pre-

ITY
cesorale. (Merlin, Repertoire, H6ritier, sec- lumgească ierinenul de un an al sezinei mo-
tion 7, $ 2 bis; Coin-Delisle, Commentaire, bilelor acordată de testator executorului
Art. 1026, No. 2; Demolombe, XXII, No. testamentar, chiar dacă el ar fi insuficient
47; Troplong, Donations et testaments, IV, peniru executarea dispoziţiunilor testa-
No. 1995: Mass6 et Verge6 sur Zachariac, mentare, (Ioullier, V, No. 594; Demolombe,
TIT, $ 491, p..26+; Mourlon, II, No. 867; De- AXII, No 49; Vazeille, Suceessions, Art.
mante et Colmet
bis, II; Aubry
de Santerre, IV. No.
et Rau, cd. s-a, VII,
p. 453; Dalloz. Rep., Dispositionş entre vifs,
i7t
$ ZU, RS
1026, Ao. 4; Aubry ct Rau cd. ta, VII,
$ Zi, p. 454; Dalloz, R€p., Dispositions
entre vils, No. 4065; Laurent, XLV, No. 341;
No. 4057, 4065; Laurent, XIV, No. 358; Baudry et Colin, Donations et testaments,
Huc., VI, No. 558; Baudry ct Colin, - i, No. 2625; Alexandreseo, cd. 2-a, IV,
VE
Donations et testaments, II, No: 2620; Pla- parica II, p. 364; C. Hamangiu, [. Rosetti-
niol, III. No. 2817; Josserand. III, No. Bălănescu, şi Al. Băicoianu, IL, No. 1468;
1569, 1571; Colin et Capitant, III, p. 907; Contra: Grenier, Donations ct testaments,
Matei Cantacuzino, p. 508; Alexandresco, III, No. 330; 'Troplong, Donations et testa-
ments, IV, No. 1999; Massâ ct Vergâ sur
NI

ed. 2-a, IV, "partea II, p. 362; C. Haman-

giu, IL. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, Zachariac, III, $ 491, p. 266).
TIT, No. 1464, 1468; Contra: Duranton, IX, 15. La expirarea termenului de un an
No. 400; Vazecille, Suecessions, Art. 1026, - prevăzut de art. 1026c. civ, în. (911 c. civ.
LU

No. 2; Delvincourt, II, p. 573). rom.), executorul testatorului nu mai poate

11. Veniturile imobilelor exigibile pos-
terior decesului testatorului nu intră în
sezina mobilelor. (Demolombe, XXII, No.
53; Demante cet Colmet de Santerre, IV,
A
ține posesiunea mobilelor succesorale, chiar
dacă nu ar fi terminat executarea dispo-:
zițiilor testamentare. (Dalloz. Râp., Dis-
positions entre vifs, No. 4063; Alexan-
dreseo, ed. 2-a, IV partea II, p. 365, 36;

No. 1i7i bis. II; Laurent, XIV, No. 349;

Baudry ct Colin, Donations et testaments, C. Iamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi Al.
II, No. 2618; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- Băicoianu, III, No, 1467, 1408).
TR

“tea II, p. 361, nota 1, 365 nota «: C.
INamangiu. 1. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
coianu, III, No. 1463, 1466; Contra: Tau-
lier, Thcoric raisonne du code civil, IV, p.
163: Duranton, IX, No. 412; Troplong, Do-
EN
16. Dispoziţiunile din art. 1026 c. civ.
Îv. (911 e. civ. rom.), care preved că se-
zina exccutorului testamentar nu poate fi
acordată pe termen mai mult de un an
dela decesul testatorului, nu este de ordine

nations ct testaments, IV, No. 2001).
12. Din dispoziţiunile art. 1026 c. civ.
fr. (Ott ce. civ. rom), rezultă că testatorul
nu are dreptul să acorde executorului tes-
tamentar sezina averei mobile succesorale
I/C
publică, ci este prevăzută, numai în folo-
sul moștenitorilor cari pot consimţi, expres
- sau tacit, la prelungirea sezinci şi peste
termenul prevăzut de lege, iar terţii nu au
-dreptul să conteste această facultate a

pe un termen mai mare de un an cu înce- moștenitorilor. (Laurent, XIV, No. 354;

pere dela decesul său. (Demolombe, XXII, Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p.
No. 48, 50; Troplong. Donations. et testa- 565; C. Ilamangiu, L. Rosctti-Bălănescu şi
ments, IV, No. 1999, 2000; Mass€ et Verg€ Al. Băicoianu, il, No. 1468).
IAS

sur Zachariac. III, $ 491, text și nota 35, 47. Termenul de un an al sezinei mobi-
p. 266: Marcade, Art. 1026, No. 2; Demante lelor acordate exccutorului testamentar în-
ct Colmet de Santerre, 1Y, No. 171 bis, Il; cepe a curge după părerea dominantă, nu-
Mourlon, II, No. 867; Aubry et Rau, ed. mai dela data de când executorul testa-
4-a, VII, Ş Zi1, text şi nota 31, p. 454; Dal- mentar a avut cunoştinţă de testament, cu
loz, Rep... Dispositions entre vifs, No. 4065; toate că art. 1026 c. civ. fr. (011 e. civ.
U

Suppl., Dispositions entre vifs, No. 1004; roim.), prevede că acest termen va curge
Laurent, IN, No. 341, 345; Baudrv et Co- dela data decesului testatorului. (Toullicr,
lin, Donations et testaments, II, No. 2024; V, Na. 594; Duranton, IX, No. 399; Demo-
BC

Planiol. III, No. 2924; Josserand, III, No. lombe, XXII, No. 50: Demante et Colmet
1569, 1571; Alexandresco ed. 2-a, IV, par- de Santerre, IV, No. 17i bis. IV; Michaux.

— 968 —
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 912

Testaments, No. 1698; Dalloz, Rep., Dis- XIV, No. 581; Baudry et Colin, Donations
sositions entre_vifs, No. 4063; Aubry et ct testaments, II, No. 2693; Josserand, III

RY
Rau, ed. s-a, VII, 3 Zi1, text şi nota 55, p. No. 1572; C. Hamangiu, .]. Rosetti-Bălă-
455; Baudry et Colin, Donations et testa- nescu, şi Al. Băicoianu, III, No. 14607, 1476;
ments, Il, No. 2622; Planiol, III, No. 2821; Alexandresco, ed. 2-a 1V, partea II, p. 390).
Josserand, III, No. 1569; Alexandresco, ed. 29, Sezina executorului testamentar nu
2-a, IV, partea II, p. 366, C. Hamangiu, |. trebueşte confundată cu sezina moștenito-

RA
Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, rilor, deoarece ca este atributivă a unei
No. 1467). simple puteri de fapt, iar nu a unei po-
18, In cazul când s'a contestat testa- sesiuni de drept. (Josserand, III, No. 1568;:
mentul sau executarea sa, termenul de un C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al.
an al seziunei averei mobile, va curge după Băicoianu, LII, No. 1463). ”

LIB
părerea dominantă, dela data de când exe- 23, lu timpul sezinci executorului tes-
cutorul testamentar a putut să intre în po- . tamentar, sezina legală a moştenitorului
sesiunea mobilelor. (Toullicr V, No. 594; subsistă, deoarece scopul sezinei executo-:
Duranton, IX, No. 399; Demolombe, XXII, rului testamentar este de a-i acordă mij-
No. 50; Vazeille. Successions, Art. 1026, No. - locul să achite legatele. (Toullier, V, No.
3: Demante et Colmet de Santerre, IV, No. 582; Duranton, IX, No. 396; Dermolombe,

Y
171 bis, IV; Michaux Testamenis, No. 1628; XXII, No. 55; Troplong, Donations et tes-
Aubry et Rau, ed. t-a, VII, Ş 711, p. 455; iaments, LY, No. 1998; Mass€ et Verg6 sur
Dalloz. Rep., Dispositions entre_viis, No. Zachariae, II], 5 491, nota 28, p. 464%; Mar-

SIT
4065; Laurent, XIV, No. 345; Baudry et cad, Art. 1026, No. 1; Aubry et Rau, ed.
Colin, Donations et testaments, IL, No. 4-a, VII, $ ZI1, p. 455; Dalloz, Rep., Dis-
2650; Planiol, III, No. 2821; Josserand, III, positions entre vifs, No. 4058; Suppl., Dis-
No. 1569;- Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- positions entre viis, No. 1005; Paurent,
tea II, p. 366; C. Hamangiu, L. Rosetti-Bă- XIV, No. 339; Baudry et Colin, Donations
lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1467).
19. După altă părere, în aceste două
R
ct testaments, II, No. 2624, 2625; Alexan-
dresco, ed. 2-a, LV, partea II, p. 198, 227,
cazuri precedente, termenul de un an va 302, 304; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu
VE
curge totdeauna dela data decesului testa- şi Al. Băicoianu, III, No. 1465).
torului, însă tribunalele vor aveă dreptul 24, In timpul sezinei executorului tes-
să prelungească acest termen. (Troplong, tamentar, moştenitorii au exerciţiul orică-
Donations et testaments, IV, No. 1999; Dal- rei acţiuni, afară de aceea privitoare la
loz, Rep., Dispositions entre vifs, No. 4065). administraţia executorului testamentar a-
NI

2Q. La expirarea termenului de un an, supra averii mobiliare. (Alexandresco, cd.

sezina executorului testamentar încetează, 2-a, IV, partea II, p. 364; C. Hamangiu, |.
însă mandatul său de a execută dispozi- Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, ILÎ, No.
U

țiunile testamentare, continuă. (Merlin, 1463). :

Râpertoire, Ex6cuteur testamentaire, No. 8; 25, In timpul sezinci executorului tes-
Toullier, V. No. 593; Demolombe, XXII, No. tamentar, prescripția curge în favoarea
83; Mareadâ. Art. 1031, No. +; Mourlon, moștenitorilor, cari au toate drepturile de-
AL

II. No. 870: Demante ct _ Colmei de San- curgând din posesiune, cum este percepe-
ierre, IV, No. 176 bis, VI; Dalloz, R€p, rea fructelor, deoarece executorul testa-
Dispositions entre vils, No. 4067, 4152; mentar posedă pentru moștenitori. (Lau-
Laurent, XIV, No. 344, 381, 385; Baudry et rent, XIV, No. 559; Alexandresco, ed. 2-a,
TR

Colin, Donations ct testaments, II, No. IV, partea II, p. 365).

2635; Alexandresco, ed. 2-a IV, partea II, 26. In cazul când există moştenitori le-
565. 366; Comp.: C. Hamangiu, Î. Hosctti- gitimi şi un executor testamentar, legatarii
Bălănesco şi Al. Băicoianu, III, No. 1467, vor cere predarea legatului dela moşteni-
1476). torii legitimi. (Merlin. Repertoire, Ex6cu-
EN

2 |, In cazul când înainte de expirarea eur testamentaire, No. 7; Demolombe,

termenului de un an, s'a terminat execu- XXII, No. 69, 70; Mass ct Verg6 sur Za-
tarea testamentului, moștenitorul are drep- chariac, III, $ 491, nota 29, p. 269; Aubry
tul să ceară ca să înceteze sezina executo-. et Rau, cd. s-a, VII, $ 7i1, p. 453; Dalloz,
vului testamentar. (Merlin, Repertoire, Râp., Dispositions entre vils, No. 4059;
I/C

Exccuteur testamentaire, No. 8; Delvin- Laurent, XIV, No. 370; Baudry et Colin,
court, II, p. 573; Duranton, IX, No. 397; - Donations” et testaments, II, No. 2652; C.
Demolombe. XXII, No. 107; Aubrv et Rau, Hamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
ed. 4-a. VII, 3 714, p. 457; Dalloz, Rep, _coianu, III, No. 1471; Contra: Toullier, V,
No. 553; Comp.: Josserand, III, No. 1568).
AS

Dispositions entre: viis. No. 4066; Laurent,

Art. 912 .
— Eredele poate să-i scoată din posesiune, oferin-
du-le sume îndestulătoare pentru plata legatelor de lucruri mobile,
sau justificând că a plătit aceste legaturi. (Civ. 911; Civ. Fr. 1027).
UI

Text. fr. Art. 1027. — L'heritier pourra faire cesser la saisine, en offrant
de remettre aux exceuteurs testamentaires somme suffisante pour le paiement
BC

des legs mobiliers, ou en justifiant de ce paiement.

— 969—
 Art. 913 | DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil
Doctrină. molombe, XAII, No. 57; 'Troplong, Dona-
tions et testaments, 1V, No. 2006; Mourlon,

Y
|. Chiar în cazul când testatorul ar îi II, No. s67; Baudry et Colin, Donations
însărcinat pe executorul testamentar să * ct testaments, II, No. 2632; Alexandresco,

AR
vândă bunurile sale, sezina va încetă dacă cd. 2-a, IV, partea [L, p. 367).
moștenitorii vor oferi sumele. îndestulă- Aa Moştenitorul trebuește să facă oferta
toare pentru plata legatelor mobiliare sau sa de plata legatelor, reală iar nu numai
vor justilică că au plătit aceste legate, când verbală, (Demolombe, XXII, No. 57; Lau-
testatorul ordonase vânzarea bunurilor, nu-: rent, ALYV, No. 345; Huc, VI, No. 559; Bau-

R
mai pentru a se execută mai uşor dispo- dry et Colin, Donations et testaments, Îl,
ziţiunile sale cu privire la plata Iegutelor. No. 2630; Planiol, II, No. 2821,.nota 1; Ale
(Duranton, IX, No. 397; Demolombe, XXII, xandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 367;

LIB
No. 57; Vazeille, Successions, Art. 1027, No. C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu, si AL
1; Laurent, XIV, No. 345; Huc, VI, No. 559; Băicoianu, |lI, No. 1407).
Josserand; III, No. 1569; Alexandresco, ed. 5, Moştenitorul nu poate face să înce-
2-a, IV, partea II, p. 367; C. llamangiu, 1.: teze sezina executorului testamentar decât
Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, îndeplinind condiţiunile prevăzute de art,
No. 1467). , 1027 c. civ. îr. (912 e. civ. rom.); el nu ar

ITY
2, Dacă există mai mulţi moştenitori puteă să facă să înceteze sezina depunând
al» intestat sau testamentari, fiecare dintre o cauţiune. (Coin-Delisle, Commentaire,
ci în parte, are drepul să ceară scoaterea Art. 1027, No. 5; Demolombe, XXII,
din posesiune a executorului testamentar, No.
57; Grenier, Donations et testamenis, II,
justificând că s'au îndeplinit cerinţele pre- No. 330, nota Lb; Troplong,
văzute de art. 1027 c. civ. fr. (012 c. civ. Donations et
rom.). (Laurent, XIV, No. 345; Huc, VI, No.
359; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,
p. 567).
3, Regula din art. 1027 e. civ. fr. (912
RS
testamenis,
Dispositions
IV, No.
entre vifs,
2006;
et Colin, Donations ct testaments, II, No.
2651; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,
No.
Dalloz,
4060; Baudrv
Rep.

c. civ. rom.), este raţională, deoarece dacă p. 367).

VE
6. Exccuiorul testamentar nu are drep- ..
legatele mobiliare, au fost plătite sau este
tul să refuze oferta făcută de moştenitor.
asigurată plata lor, posesiunea averei mo- (Planiol, III, No. 2821: Alexandresco, ed.
bile succesorale în mâna executorului tes-
tamentar nu mai are nici o rațiune. (De-
2-a, IV, partea II, p. 367).
NI

- Art, 913
— Acela
. ce nu se poate obligă nu poatefi nici exe-
cutor testamentar. (Civ. 914 urm., 950, 1538; Civ. Fr. 1028),
LU

Text. fr. Art. 1028. -— Celui qui ne peut sobliger, ne pent pas tre ex6-
cuteur testamentaire,
A

INDEX ALFABETIC dry et Colin, Donations et testaments, II,

(la doctrină), No. 2607; Josserand, III, No. 1565; Alexan-
TR

Acceptare 5, Legat remuneratoriu 17, dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 355; C.
Alienat 16. Legatar 4, Hamangiu,
„Anulare 5, 18, Mandat 2. I. Rosetti-Bălăncscu şi AL. Băi-
Autentificare 11, Medic 9, coianu, II], No. 1449),
Bani 18, Minori 10, 2, Potrivit dispoziţiunilor art. 102%, ce.
Capacitate 1, 2, 2.
Cauţiune 6, 7,
Moştenitori
Nebun 16,
2, 4, 5. civ. în. (915 e. civ. rom), pentru ca o per-
EN

Consiliu judiciar 15. Nulitate 5, 18. soană să poată fi numită executor testa- :
Contestaţie 5. - Ospiciu de nebuni 16. mentar, trebueşte ca ca să fie capabilă
Derogare 2. : Preot 9, a se
Deschiderea succesiunei Prezent 17. „obligă. Această dispoziţiune constitue o
3, 7, Reducţiune 17, derogare dela regulele mandatului provă-
Executor testamentar 1 Refuz 5, zute de art. 1990 e. civ. fr. (15383 c. civ,
I/C

urm, Remuneraţie 17,

Faliment 7. Revocare 2, 6,7, rom.), poirivit cărora o persoană incapa-
Fraudă 18. Rezerve 5. -bilă poate îi numită mandatar, derogare
Incapacitate 2, 3,8,13—18, | Salar 17, foarte raţională, deoarece la mandat, man-
insolvabilitate 6, 7. Scopuri secrete 18.
Interdicţie 13, 14. Străini 12 dantul poate oricând să revoace mandatul,
deci să nu sufere consecințele relei alegeri
IAS

Judecător 11, Testament 3, 5, 7.

Legat 5—11, 17, 18. * Tutor 10, ce a făcut-o în persoana mandatarului. pe
când la numirea executorului testamen-
„ Doctrină, tar, moștenitorii, cari ar suferi” consecin-
jele alegerei testatorului, nu poate cere re-
|. Poute îi numii executor testamentar, vocarea executorului testamentar. (Demo-
U

orice persoană care este capabilă să se o- lombe, XXII, No. 24; Demante ct Colmet
blige. (Demolombe, XXII. No. 24; Aubry et de Santerre,. IV, No. 173 bis, I; Laurent,
Rau, ed. 4-a, VII, $ ZI1. p. 447; Dalloz, XLV, No. 325; Baudry et Colin. Donations
BC

Rep., Dispositions entre vils, No. 4045; Bau- et testaments, II, No. 2599; Guillouard,

— 210. — ”
 TESTAMENTARE
Art. 913
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE

No. 57; Planiol, III, No. 2815; 8. Faptul că o persoană este incapabilă

RY
Mandat, testator un legat, nu
să primească dela
Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea II, p. incapacitatea acesteia
556; Comp.: Josserand, III, No. 1565;.+C. aduce prin el însuşi
Hamangiu, L. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- de.a fi executor testamentar,al testatoru-
coianu, III. No. 1447, 1449). lui caresi făcuse legatul. (Toullier, V, No.
- 580; Duranton, IX, No. 395; Demolombe,
2, Pentru ca o persoană să poată fi.

RA
numită executor testamentar, irebueste ca
XXII, No. 11; Vazeille, Successions, Art.
ea să fie capabilă în momentu l deschide rei 1028, No. 3; Troplong, Donations et tes-
taments , LV, No. 2010; Massc cet Vergâ
suecesiunei, chiar dacă nu a fost capabilă
testamen tului. (Toul- sur Zachari ae. III, $ 491, nota 17, p. 260;
în momentul facerei IV. No.
IX. 595; Demante et Colmet de Santerre,

LIB
lier, V, No. 578; Duranton, ed. 4-a, VII, $
, 170 bis, |; Aubry et Rau,
Demolombe, XXII. No. 24. 31; Troplong 5, p. 443; Dalloz, Rep.
Donationset testamenis. IV. No. 2008: 711, text și nota
Disposi tions entre vifs, No. 4048; Laurent,
- Aubry et Rau. ed. t-a. VII, S ZI1, p. 48; XIV, No. 329; Josserand. "III, No. 15606;
Dalloz. Rep... Dispositions entre vifs, No.
XIV, No, 325; Huc, VI, Nos Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 351,
3056; Laurent. 3; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu
360: Baudry ct Colin. Donation s ct testa- nota
III, No. 1451; Contra:

Y
ments, II, No. 2609: Alexandr esco. ed. 2-a. şi AL Băicoianu,
IV, partea II, p. 356: C. Hamangiu, [. Ro- Baudry Donations ct testaments,
ct Colin,
II, No. 2595).

SIT
setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No.
9, Astfel preotul sau medicul. care a
1449),
4, Poate fi numit executor testamentar asistat în ultimele momente ale vieţii pe
însăși moștenitorul sau însăşi legatarul. testator, poate fi numit executorul său -tes-
(Toullier, V, No. 579; Duranton, LX, No. tamentar. (Demolombe, XXII. No. 11; Tro-
595; Demolombe, XXII, No. 9; Dalloz, Rep., plong, Donations et testaments, IV, No.
Dispositions entre vifs, No. 4045; Troplong,
Donations et testaments, LIV, No. 2011;
R
2010; Dalloz, R€p.. Dispositions entre vifs,
No. 4018; Alexandresco, cd. 2-a, IV, par-
Aubry et Rau, cd. t-a, VII, S 711, p. 448; tea II, p. 351, nota 3; C. Hamangiu, |. Ro-.
VE
Josserand, III, No. 1566; Alexandresco, ed. setii-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III. No.
!
2-a, IV, partea II, p. 355, 356; C. Haman- 1454).
copii-
giu, |. Bosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, 10. O persoană care este tutorul
III, No. 1451). lor minori ai testatorului, poate fi și exe-
(Demo-
NI

5, In cazul când un moştenitor a fost cutorul testamentar al acestuia.

numit executor testamentar, el trebueşte să lombe, XXII, No. 10; Troplong, Donations
refuze sarcina dacă vocşte să atace testa- ct testaments, IV, No. 2012; Alexandresco,
mentul iar dacă voeşte să conteste numai ed. 2-a, IV, partea II, p. 351. nota 5, 33%;
U

unele dispozițiuni, atunci el trebueşte să C. Hamangiu, 1. Roseiti-Bălănescu şi Al.

primească sarcina cu rezerve exprese. Băicoianu, III, No. 1451).
(Toullier, Y, No. 579; Duranton, IX, No. | 4. Judecătorul care a autentificat tes-
tamentul, poate fi numit executor testa-
AL

395; Demolombe, XXII, No. 9; Troplons, ,

Donations et testaments, IV, No. 2011; mentar. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
Dalloz, Râp., Dispositions centre vifs, No. “TI. n. 356: Comp.: Josserand, III, No. 1566). “
4045; Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea II, 12, Străinii nenaturalizaţi, pot fi nu-
miți executori testamentari. (Demolombe,
p. 557).
TR

G. Nu se poate înlătură un executor tes- XXII, No. 9; Massc et Verge sur Zuchariae,
tamentar numit, sub motivul că este insol- III, $ 491, nota 14, p. 261; Troplong, Do-.
vabil şi nu are nici o avere şi nici nu nations ct testaments, LV, No. 2009; Mi-
poate fi obligat să dea cauţiune, deoarece chaux, Testaments, No. 1602; Laurent, AY,
testatorul i-a încredințat No. 325; Baudry ct Colin, Donations et tes-
EN

accastă sarcină
de încredere. (Merlin, Râpertoire, Ex6cu- taments, II. No. 2607; Alexandresco. ed.
teur testamentaire, No. 2; Demolombe, o-a, IV, partea II, p. 355). . :
XXII, No. 32; Dalloz, Râp.. Dispositions 13, Persoana pusă sub interdicţiune nu
poate fi executor testamentar deoarece a-
entre vifs, No. 4054; Baudry cet Colin, Do-
ceastă sarcină poate fi încredințată numai
I/C

nations, ct testaments, II. No. 2607; Ale-

xandresco, ed. 2-a, IV, partea Il. p. 356). celor cari au drepturi civile. (Demolombe,
7, In cazul când executorul testamentar XXII, No. 30; Grenier, Donations et testa-
a devenit insolvabil după facerea testa- ments, III, No. 532; Dalloz, Rep. Disposi-
tions entre vifs, No. 4047; Baudry et Colin,
mentului şi testatorul nu a avut cunoștință
AS

Donations et testaments,. II, No. 2606; Jos-

de această insolvabilitate sau în cazul când
scrand. III, No.. 1563: Alexandresco, ed.
executorul testamentar a devenit însolva-
bil sau a căzut în stare de faliment după
2-a, IV, partea II, p. 357; C. Hamangiu. |.
intrarea sa în funcţiune, cl va puteă fi Rosetii-Bălănescu și Al. Băicoianu, III, No.
1449, 1451). ,
revocat după cererea celor interesați sau
UI

obligat să dea o cauțiune. (Duranton, IN, (Zi, Interzisul judiciar nu poate fi exe-
No. 402; Demolombe, XXII. No. 53: Va- cutor testamentar. (Demolombe, XXII, No.
zeille Successions, Art. 1028, No. 2; Tro-, 50; Grenier, Donations et testaments, III,
Colin, Donations et
BC

plong, Donations ct testaments, IV, No. No. 332; Baudrv-_et

2013; Dalloz, Rep.. Dispositions entre vifs, testaments, II, No. 2606; Josserand III,
No. 1565; Alexandresco, cd. 2-a, IV, par-
No. 4054).

— 271—
 Art. 914 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

tea II, p. 337; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bă- executorului testamentar un prezent, care

Y
lănescu și Al. Băicoianu, III, No. 1449, nu constitue o liberalitate, ci un dar re-
1451), muneratoriu sau un salar şi care poate fi

15. Deasemenea, persoana pusă sub
consiliu. judiciar, nu poate fi executor tes-
tamentar. (Demolombe, XXII, No. 50; Gre-
nier, Donations et testamenis, III, No. 532;
Baudry ei Colin, Donations et testaments,
AR
redus de tribunale dacă este excesiv. (Toul-
„lier, V, No. 602: Duranton, LX, No. 395; De-
- molombe, AXII, No. 19; Demanite et Colmet
de Santerre, IV, No. 170 bis. II, Dalloz
Rep., Dispositions entre vis, No. 4051; Lau-

R
II, No. 2606; Josserand, III, No. 1565; Ale- rent, XIV, No. 528; Alexandresco, ed. 2-a, .
Xandresco, ed. 2-a IV, partea II p. 337; IV, partea II, p. 352, nota; Contra: Bau-
C. Ilamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu și Al. dry ct Colin, Donations et testaments, II,

LIB
Băicoianu, III, No. 1449). | No. 2595).
16. Dcasemenca, nu poate îi executor 18. Dacă testatorul a numit executor
testamentar, persoana pusă întrun ospiciu testamentar o persoană incapabilă de a
public sau privat de alienaţi. (Demolombe, vrimi dela el un legat şi dacă-face în fa-
XXII, No. 30; Grenier, Donations ct testa- voarea acesteia o dispoziţiune a unci sume
ments, III, No. 332; Baudry et Colin, Do- de bani care trehueşte să fie întrebuințată

ITY
nations ct testamenis, II, No. 2606; Jos- în distribuţiuni secrete, această dispoziţi-
serand, III, No. 1565; Alexandresco, ed. 2-a une cste nulă, deoarece constitue o laud
1V, partea II, p. 557). - la lege. (Demolombe, XXII, No. 19; Gre-
17. Dacă testatorul a numit executor nier, Donations et testaments, III, No. 355;
testamentar o persoană incapabilă de a Dalloz Rep., Dispositions entre vifs, No.
primi dela el un legat, cl poate să-i dea 4051). .

Art, 914. — Femeea măritată nu poate îi

RS executoare testa-
mentară, decât cu consimțimântul bărbatului.
VE
Dacă eaeste separată de bunuri, sau prin contractul de
maritagiu, sau prin sentință judecătorească, va putea: deveni exe-
cutoare testamentară, cu consimțimântul bărbatului sau cu auto-
rizațiunea justiției, în caz de refuz din parte-i. (Civ.
NI

199; 201, 913,

949, 950, 1240, 1248, 1256 urm., 1265, 1530, 1538; Civ. Fr. 1029).
LU

Tezt, fr. Art. 1029. — La femme marite ne pourra accepter execution

testamentaire qwavec le consentement de son mari.
Si elle est sparte de biens, soit par contrat de mariage, soit par jugement,
elle le pourra avec le consentement de son mari, ou, ă son refus, autorisâe par
la justice, conformement î ce qui est preserit par les articles 217 et 219, au
A

titro du Mariage.
TR

Doctrină, ments, II, No. 2601; Josserand. III, No.

1565; Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea 1,
|. Femcele necăsătorite "pot fi numite p. 358; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu
executoare testameihtare. (Demolombe, şi AL. Băicoianu, ILI, No. 1450).
EN

XAII, No. 9; Grenier, Donations ct testa-
-ments, Î, No. 532; Troplong, Donations et
testaments, III, No. 2009; Michaux, Testa-
ments, No. 1602; Dalloz, Rfp., Dispositions
entre vifs, No. 4043; Laurent, XLV.: No.5393;
I/C
3. Femcea căsătorită are nevoie de au-
torizaţia bărbatului pentru a fi excecutoare
testamentară, chiar când este căsătorită
sub regimul dotal; în acest caz ca nu poate
fi executoare testamentară cu autorizaţia

Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II. p. 355. justiţiei, deoarece uzufructul averei sale
558; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi aparține bărbatului. (Delvincourt, II, p.
Al. Băicoiaun, II. No. 1450). 376: Duranton, LX, No. 394; Demolombe,
2, Femeeca căsătorită nu poate fi execu- AXII, No. 25; Marcadâ, Art. 1029, No. 1;
IAS

toare testamentară fără autorizaţia soțului Aubry et Rau, cd. 4-a, VII, $ 711, p. 448;
său; numai în cazul când este separată de Dalloz, Rep., Dispositons entre vb No.
bunuri poate îi autorizată de justiţie să fie 4058; Laurent, XIV, No. 327; Baudry ct
exccutoare testamentară, dacă bine înţeles Colin, Donations ct testaments, II, No.
bărbatul refuză să-i dea această autoriza- 2603. 2604; Alexandreseo, ed. 2-a, IV, par-
ție. (Delvincourt, II. p. 576; Duranton, lă, tea II, p. 358; C. Hamangiu, ]. Rosetti-
U

No. 394; Demolombe, XXII, No. 23; lrop- Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1450).
long, Donations et testaments, IV, No. 2015; . A, Femeca măritată sub regimul dotal
Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, 5 7ii,p. 448; însă care are şi avere parafernală, va pu-
BC

Dalloz, Rcp., Dispositions entre vils, No. teă fi executoare testamentară, cu autori-
4038: Baudry et Colin, Donations ct testa- “zația justiţiei, dacă soţul refuză s'o auto-

— 21
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art, 915—916

rizeze, deoarece situaţiaci, în privința a-

verei parafernală este ca şi a unci femei
separate de bunuri şi în acest caz ca se
obligă numai asupra paraferncei sale.
molombe, XXII, No. 27: Troplong. Dona-
tions et testaments, IV, No. 1995; Demante
RY
Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ Zi, p. 44%;
Laurent, : XIV, No. 327; Iluc, VI, No. 360;
Baudry ct Colin, Donations et testaments,
(De- II,.No. 2605; Alexandresco, ed. 2-a. lV,
partea II, p. 359; C. Hamangiu, I. Rosetii-
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1450).

RA
et Colmei de Santerre, IV, No. 174 bis, 1;

Art. 915.— Minorele nu poate îi executor testamentar, chiar.

cu autorizațiunea tutorelui-
sau curatorului său. (Civ. 342, 421

LIB
urm., 426 urm,., 454, 913, 950, 1538; Civ. Fr. 1030).
Teat. fr. Art. 1030. — Le mineur ne pourra tre exteuteur testamentaire,
mâme avec Vautorisation de son tuteur ou curateur.

Y
Bibliografie (continuare).

SIT
CoxsraANTIxESCU JAc. N., Despre testamente, p. 150 urm.

Doctrină, “mentaire, Art. 1030, No. 15; Demolombe,

XXII, No. 16; Vazeille. Successions, Art.
|. Mlinorul nu poate fi niciodată execu- 1030, R No. 2; Poujol, Donations et testa-
tor testamentar. chiar dacă este emancipat. ments, Art. 1025, No. 5; Dalloz, R6p., Dis-
(Delvincourt, II, p. 376; Demolombe, XAII, positions entre viis, No. 4044).
VE
No. 28, 29; Grenier, Donations ct testa- Aa După a doua părere, dacă iestatorul
ments, I, No. 332; Aubry ct Rau, ed. 4-a, ştiă că executorul testamentar numit este
VII, $ 7I1, p. 447; Dalloz, Râp., Disposi- minor, condițiunea este contrară legilor şi
tions entre vifs, No. 4044; Laurent, ALV, trebueşte considerată ca nescrisă, iar dacă
No. 526; Baudry ct Colin, Donations et testatorul nu știa că executorul testamen-
NI

testaments, II, No. 2605; Josserand, III, tar numit de el este minor, legatul este ca-
No. 1565; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea duc deoarece condiţiunea sub care a fost
II, p. 357; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bă- lăcut nu poate fi adusă la îndeplinire, mi-
lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1449, norul neputând fi executor testamentar.
U

1451). (Delvincourt, II, p. 376; Duranton, IX, No.

5, Numirea ca executor testamentar a 391). |
unui minor este valabilă dacă la deschi- 5, După a treia părere, dacă testatorul
AL

derca succesiunci el este ajuns la majori- a înțeles să subordone legatul îndeplinirei

tate. (Baudry et Colin, Donations et te- condiţiunei de a fi executor testamentar,
staments, II, No. 2605; Alexandresco, ed. legatul este nul. (Troplong, Donations et
2-a, IV, partea II, p. 356; C. Hamangiu, testaments, IV, No. 2018). .
[. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu. III, 6. Comunele şi stabilimentele publice,
TR

No. 1449). nu pot fi executoare testamentare, de-

3, In cazul când testatorul a numit ca oarece incapacitatea prevăzută! de art.
executor testamentar un minor, adaugân- 1030 c. civ. Îr. (915 c. civ. rom), pentru
du-i și un legat, după părerea dominantă minori, trebucşie întinsă, prin analogie şi
comunelor. (Dalloz. Rep., Suppl., Disposi-
EN

legatul este valabil, fie că testatorul ar fi

ştiut sau nu că executorul testamentar nu tions entre vifs, No. 1011; Alexandresco,:
mit de el este minor. (Coin-Delisie Com- ed. 2-a, IV, partea II, p. 337).

Art. 916. — Executorii testamentari vor cere punerea peceților,

I/C

dacă sunt şi erezi minori, interzişi sau absenți.

Fi vor stărui a se face inventariul bunurilor succesiunei în
prezența eredelui presumtiv, sau în lipsă-i, după ce i s'au făcut
AS

chemările legiuite.
Ei vor cere vinderea mișcătoarelor în lipsă de sumă îndes-
tulătoare pentru plata legaturilor.
UI

Ei vor îngriji ca testamentele să se execute şi în caz de

contestațiune asupra execuțiunei,. ei pot să intervină ca să susțină
BC

validitatea lor.
Fi sunt datori după trecere de'un an dela moartea testato-
19505,— Codul Civil adnotat.— VII. 13
— 973—
 Art. 916 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

rului, a da socoteală despre gestiunea lor. (Civ. 392, 454, 461,

Y
472 urm., 714, 730, 911, 919, 1541; Pr.civ. 145, 247 urm., 654

AR
urm., 657, 658, 668 urm., 674 urm., 677 urm.; Civ. Fr. 1031).
Text. fi. „Avt. 1031. — Lessexeuteurs testamentaires feront apposer les
seells, sil y a des heritiers mineurs, interdits ou absents. A

R
Ils feront faire, en prâsence de I'hâritier presomptif ou lui dâment appel,
Pinventaire des biens de la suecession. :
Ils provoqueront la vente du mobilier, ă d6faut de deniers suffisants pour

LIB
aequitter les legs. |
ll veilleront ă ce que le testament soit execută; et ils pourront, en cas
de contestation sur son exteution, intervenir pour en soutenir la validite.:
Ils devront, ă Pexpiration de Vannte du decis du testateur, rendre compte

ITY
de leur gestion,

Bibliografie (continuare).
CoxsTANTINESCU Jac. ÎN., Despre festamente, p. 149 urm.

INDEX ALFABETIC
ei
(la doctrină)., ,
RS 4. Testatorul nu poate -acordă execu-
Doctrină. ,

Absenti 5, 6, 9, 1v, vedeă cuvânt: „Legatee

Acte justifica ie i Locațiune, 57, go torilor testamentari drepturi mai mari
VE
decât cele prevăzute de lege, deoarece prin
sh. .
a

Măsuri 3, 17,
au . _.

Acţiune incidentalii 4.
V «i .

Acţiune pauliană 63. Minori 5—8, 10, ucest fapt sar micşoră drepturile moşteni-
Actiune „principală 1, 00. Mobile 11, 20—27, 32, 37, torilor, ceeace nu poate face; enumerarea
„ArCOzI d.
Autoritate de lucru jude- | Moştenire
a
vacantă 17, 36, drepturilor ȘI însăreinărilor, prevăzute de
Do art. 1051 ce. civ. Îr. (916 c. civ. rom.)
NI

cat 42, 51, Di

nani 20, 25, 37, 30, 74, 77, | Moşienitori 1, 5-10, 14, este limitativă. (Masse ct Verge sur
BR, 10, 21, 23—95, 27, 31—33, - < 074.
Cheitueli 45, 50, 8, 35 îm iz 51,5, 5, Zachariac, III, S$ 491, p.565_261;urm:Laurent,
Huc.
Chirii 50, 59, 62, 66, 79, XIV, No. 552 urm..
LU

Competenţă 5 Mostenilori rezerv tari 1 VI,-No. 362; Baudry et Colin, Donations et

Consimțământ 31. Notnicare a Di testaments, II, No. 2054; Alexandresco, ed.
Contestaţie 51, 50, 57, 50, | Ocupaţiune 70, 2-a, IV, parica II, p. 368, 376; C. Ilamau-
citata 0. 51 ărinți 0 11. 45 giu, [. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
d , .
Ercditori 42, 40, 59, 63.
.
Poea tivietele:
Dee
du, , ,
LIL, No. AU
1437, 1468 .
Contra: .
Rolland de
Culpă 64, 65, 61, 68, . „Bani, „Datorii”, „Le: Villargues, Exceutcur testamentaire, 24;
A

Curator 47, 30, 09. pate o Duranton, IX, No. 411; Demolombe. XAII,
Dear ST Si, 48. | Pebferință 24, No. 84 urm.; Demanite et Colmet de Sun-
TR

Deschidesea succesiunei | Prejudiciu23 - terre,-IV, No. 176 bis, VII, urm: Aubry
32, 59, 73, 85. Prescripţie 54, | - TI, S 7i1, p. 450).
Dispenză 12, 13, 13, 75,76, | pieeiPiS, or, ! et hau cd. 4 % VII, $ îi „ 0) 1
7 _ Punere în întârziere 31, 2, Lestatorul poate restrânge repturile
Dobânzi 31, 35, 92, Puteri intinse d. executorilor iestamentari. (Alexandresco,
ol 65. 83.
Domiciliu eliquat52, 77, 82,
Rente ed. a 2-a, 1 IV, p partea II, „pep. 368. 209, notanota 1) 1).
EN

Iinumerare limitativă 1, Reprezentare 62, 63. . 3, lixecutorul testamentar, fie că are

Excepţie 49, , Responsabilitate 54, 64— sau nu sezina mobilelor, trebueşte să ve-
Executare d, 16-20, 2%, Ridirângere 5 gheze la executarea dispoziţiilor testamen-
Executor testamentar 1 | Rezerva legală 77, tare, luând în acest scop, toate măsurile
“urm. Scutire 12, 13,14,75.6,77. necesare. (Josserand, III, No. 1570; Alexan-
I/C

Racul e 103 Sezina mebilelor 3,56 dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 369: C.
Fraudă GI. 45, 5053, 65: 1, 70 Ilamaugiu, I, Rosetti-Bălănescu și Al. Băi-
Fructe SS 105 Sigilii St 10, 17, 45. coianu, III, No. 1453).
sestiune 66—66, 51—835. Socoteli 37, 31—85. îxa *
Greşală 64, 65, 67, 68, Statut real 30, du Exccutorul testamentar trebueşte să
IAS

Imobile 11, 17, 26—30, 3! Străini 30, apere validitatea testamentului, fie pe cale
uibeSt:are n, Suprayenhere 3, 18, 19,26, principală. fie pe cale incidentală. (Jos-
Immormântare 45, Termen 72, 73, 74, send bd 0. 1570). . _
Intervenţie 56-00. Terţe persoane 50. „5, Potrivit dispoziţiunilor art. 1031 c.
Interzişi 5, 6 10, Testament 4. civ. În. (916 c. civ, rom.), când există mo-
Inventar, 4 tă 5 Teanzacție 59, ştenitori minori, interzişi sau absenţi, exe-
U

Legate. 17, 20-22, 24, 26, Uimăriie, a se vedeă cu- cutorul testamentar este obligat să ceară
z, RE d, 57 5 6). ,Yântule „IEsceutare”, punerea pecelilor, fie Că are sau nu are
BC

Legate universale 24, 32, Veghere 3, 18,19,26,40, 55, Dati (Lou cr, vV, No. 554; Troplons,
e d 29 Vei onations ct testaments, IV, No. 2021; De-
Legac particular, a se |! Vindere 21-30, 45, mante ct Colmet de Santerre, 1V, No.
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 916

176 bis, NIL; Aubry et Rau, ed: 4-a, VU, nci. (Coin-Delisle, Commentaire, Art.

RY
$ ZIt, p. Di; Dalloz. Râp., Dispositions 1051, No. 31; Demolombe, XXII, No. 65:
entre _vifs, No. 4068; Laurent, XIV, No. Laurent, XIV, No. 558; Baudry et Colin,
555; Baudry et Colin, Donations et tes- Donations ct testaments, II, No. 2640; A.
taments, II, No. 2656; Josserand, III, No. lexandresco, .ed. 2-a, IV, parica II, p.
1570; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea II, 571; C. Hamangiu, |. Rosetii-Bălănescu şi

p. 309, text şi nota 2: C. Ilamangiu, |.
Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, II,
No. 1455, 1456).
"6, După altă părere, executorul testa-
mentar numai atunci va trebui să ceară
RA
AL. Băicoianu, LII, No. 1480).
13. După a doua părere, testatorul
” poate să scutească pe executorul testa-
mentar de a face inventarul bunurilor
succesorale, însă în acest caz părţile in-

LIB
punerea peeeților, când are sezină. (De- "teresate au ele dreptul să facă inven-
molombe, XXII, No. 102; Marcade, Art. tarul cu cheltuiala lor. (Merlin, Râper-
1051). . toire, Ex6cuteur testamentaire, No. 4;
Za Chiar dacă moştenitorii minori at Troplong, Donations et testaments, IV,
avea un tutor sau ar fi în viaţă părinţii No. 2025; Mourlon, Îi, No. S7i; Mareade,
lor, după o părere, executorul testamen- Art. 1051, No. 2; Comp.: Aubry et Rau,
tar trebucește să ccară punerea peceţilor. ed. 4-a, VII. $ ZI1, nota 18, p. 451).

Y
(Troplong, Donations ct testaments, LV, (4. După a treia părere, testatorul
No. 2020; Massc et Verge sur Zachariae, poate să' scutească pe executorul testa-

SIT
II], $ 491, nota 21, p. 262; Aubry-ct Rau, mentar de a face inventarul bunurilor
ed. 4-a, VII, 3 711, p. 451; Dalloz, lt6p:, succesorale și în acest caz, voinţa sa va
Dispositions entre, vifs, No. 4069; C. Ha- îi respectată şi nu vor aveă dreptul să
mangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- facă inventar nici părţile interesate, a-
<oianu, III, No. 1456). fară de cazul când există moştenitori re-
8. După altă părere, în acest caz, exe- zervatari. (Toullier, V. No. 604; Durau-
R
cutorul testamentar nu este obligat să ton, IX, No. 406; Dalloz, Rcp., Disposii-
ceară punerea sigiliilor. (Duranton, IX, tions entre vils, No. 4076).
No. 404; Demolombe, AXII, No. 61; Dal-
VE
15. Inventarul trebueşte fiicut în pre-
loz, Rp., Dispositions entre vifs. No. 4069: zența moştenitorilor prezuimptivi şi a cc-
Laurent, XIV, ;No. 355, 354; Baudry cet lorlalţi interesaţi, sau după ce au fost
Colin, Donations et testaments, Il, No. chemaţi în mod legal. (Demolombe, XXII,
2657). i No. 62; Baudry et Colin, Donations et
NI

9. Prin cuvântul: „absenţi“ din art. testaments, II, No. 2639; Planiol, III, No.
1051 e. civ. fr. (916 ce. civ. rom), se în- 2823; Josserand, III, No. 1570; Alexan-
țeleg moştenitorii cari sunt neprezenţi la -dresco, ed. 2-u, IV, partea Il, p. 570; C.
faţa locului, după cum dealtfel se pre- Hamangiu, [. Roseiti-Bălănescu. şi AL
U

vede şi în art.:819 c. civ. îr. (730 c. civ. Băicoianu, III, No. 1457).
rom.). (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea 16. Inventarul poate fi făcut şi după
LU, p. 369). a cererea moştenitorilor iar nu numai a
AL

10. Când nu există moştenitori inca- exccutorilor testamentari. (Mourlon, II,

capabili sau neprezenţi, executorul tes- No. 871; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
tamentar arc facultatea să ceară punerea II, p.370). ..
peceţilor. (Demolombe, XXII, No. 61; Lau- 17. In afară de măsurile conservatorii
rent, XIV, No. 354; Alexandresco, ed. 2-a, de punerea peceţilor și facerea inven-
TR

IV, partea _II, p. 369, 570; C, Ilamangiu, tarului, prevăzute de art. 1031 c. civ. fr.
I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, (916 ce. civ. rom.), executorii 'testamentari
No, 1456). , j vor puteă lua și alte măsuri de conser-
14. Inventarul trebueşte să fie făcut vare ca: luarea unei inscripții ipotecare
de executorul testamentar, fie că are, asupra imobilelor succesorale în interesul
EN

fie că nu are sezina mobilelor: acest in- legatarilor. cererea de numire n unui
ventar trebuește, să cuprindă toate bu- curator, când succesiunea este vacantă,
nurile de orice natură mobile şi imobile, pentru a consimţi la plata şi predarea
cuprinse în succesiune iar nu numai a- legatelor, etc. (Duranton. IX, No. 416, 417;
cele a căror sezină o are executorul tes- Demolombe, XXII, No. 65, 66; Aubry et
I/C

tamentar. (Troplong, Donations et_testa- Rau, ed. 4-a, VII, $ Zi1, p. 452: Laurent,
ments, IV, No. 2022; Demante ct Colmet XIV, No. 359; Baudry ct Colin, Donations
de Santerre, IV, No: 176 bis, XII; Mour- ct testaments, II, No. 2645 urm.; Alexan- -
lon, II, No. 872; Dalloz, Rep., Dispositions dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 372: C.
AS

entre vifs, No. 4070; Laurent, XIV, No. Ilamangiu, [. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
356; Iluc, VI, No. 561; Baudry et Colin, coianu, III, No. 1459).
Donations et testaments, II, No. 2658, 2673; 18, Exccutorul testamentar cu sau
Josserand, III, No. 1570; Alexandresco, ed. fără sezină trebueşte să îngrijească ca
2-a, IV, partea II, p. 370, 571; Comp.: C. să îndeplinească dispoziţiunile testamen=
UI

Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. tare. (Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea II,
Băicoianu, III, No. 1457; Contra: Demo- p. 572; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu
lombe, XXII, No. 62; Marcade, Art. 1031). și Al. Băicoianu, III, No. 1459).
12, Testatorul, după o părere, nu 19. Executorul testamentar cu sezină
BC

poate scuti pe executorul testamentar aduce el însuși la îndeplinire dispoziţiu-

de a face inventarul bunurilor succesiu- nile testamentului iar executorul testa-
N

— 215—
 Art. 916 DESPRE DISPOZIŢIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

mentar fără sezină veghează numai la nations ct testaments, LV, No. 1024; Dal-

Y
îndeplinirea acestor dispoziţiuni deoarece loz, Râp., Dispositions entre vis, No. 4034;
el nu deţine nici un bun din succesiune. Laurent, AlV, No. 565; Josserand, III,
(Demolombe, XXII, No. 59: Demante et No. 1570; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-

AR
Colmet de Santerre, IV, No. î7t "bis,], tea II, p. 372). -
176 bis. XIV; Alexandresco, ed. 2-a, IV, 25, După vânzarea mobilelor succe-
artea II, p. 52: C. Hamangiu, 1. Rosetti- siunci, suma rezultată din vânzare se va
ălănescu şi Al. Băcoianu, III, No. 1459, da executorului testamentar, dacă cl are
1460, 1461). Ma sezina mobilelor, în cazul contrar ea se

R
20, Legatele mobiliare care au de o- va da în mâna moştenitorilor. (Toullier, V,
bicet lucruri mobile în natură, vor fi No. 585; Dalloz, Rep., Dispositions entre

LIB
executate de executorul testamentar, prin vifs, No. 4085; Josserand, III, No. 1570; C.
predarea obiectelor legatarilor. (Demo- Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu și A].
lombe, XXII, No. 67; Demante et Colmet Băicoianu, III, No. 1471).
- de Santerre, 1V, No. 176 bis, II; Baudry „26. In cazul când din vânzarea imo-
ct Colin, Donations et testaments, II, No. bilelor nu rezultă o sumă înuesculătoare
9649: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, pentru plata tuturor legatelor, după o
p. 575). , părere, exccutorul testamentar; căruia

ITY
Dj, In cazul când în succesiune nu testatorul nu i-a acordat puterea de a
se găsesc sume de bani îndestulătoare vinde imobilele, are dreptul să ceară vân-
pentru plata legatelor, executorul + tes- zarea. imobilelor succesorale, deoarece el
tamentat va trebui să provoace vinderea trebueşte să vegheze la executarea clau-
mobilelor, cu concursul moștenitorilor: zelor testamentului. (Toullier, Y, No. 593;
dacă moștenitorii nu consimt, vânzarea
mobilelor va fi cerută la tribunal, care
o va ordonă. afară de cazul când moșteni-
torii vor oferi ci sumele îndestulătoare
RS
Demolombe, XXII, No. 74 urm.; Vazeille,
Suecessions, Art. 1031, No. 12; Poujol,
Donations et testaments, Art. 1031, Mo:
7; Troplong, Donations et testaments, IV,
pentru plata legatelor. (Coin-Delisle, No. 2025; Mass ct Verg& sur Zachariae,
VE
Commentaire, Art. 1051. No. +; Duranton, III, $ 4091, nota 25, p. 265).
IX, No. 410; Demolombe, XXI, No. 72, 27, După altă părere, în acest caz,
75; Mourlon, II, No. 868: Demante et Col- executorul testamentar nu are dreptul
met de Santerre, IV, No. 176 bis, III; Tro- să ceară constrângerea moștenitorilor de
plong, Donations ct testaments, IV, No. a vinde imobilele succesorale. (Coin-De-
NI

2024; Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, lisle, Commentaire, Art. 1051, No. 7; Du-
No. 4084; Laurent, XIV, No. 363; Baudry ranton, IX, No. 410, 411; Demante cet Col-
ct Colin, Donations et testaments, II, No. met de Santerre, IV, No. 176 bis, IV; Au-
2651; Josserand, III, No. 1568, 1570; A- bry et Rau, ed. 1-a, VII, $ Zi, p. 450;
LU

lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 335, Dalloz, Rcp., Dispositions entre viis, No.
377: C. Ilamangiu. |. Rosetti-Băliinescu 4048; * Laurent, XIV, No. 364; Baudry
şi AL Băicoianu, II[, No. 1455, 1471), ct Colin, Donations cet testaments, II, No.
29, Numai executorii testamentari cu 2655; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,
sezină au dreptul să provoace vânzarea p. 375). |
28, In această de a doua părere, imo-
A

mobilelor succesorale, deoarece numai ci

sunt însărcinați cu plata legatelor. (Du- bilele succesorale nu pot fi vândute decât
ranton, IX, No. 412; Mourlon, II, No. în urma cererei legatarilor prin execu-
TR

SGS, R73; Demante et Colmet de Santerre, tarea silită. (Coin-Delisle, Commentaire,

IV, No. 176 bis, XIII: Laurent, XIV, No. Art. 1051, No. 7; Delvincourt, IÎ, p. 375:
548: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II. Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, No.
p. 575; C. Ilamangiu, |. Rosetti-Bălănescu 4048).
şi Al. Băicoianu, Ill. No. 1455, 1471; Con- 29, Executorul testamentar poate, du-
EN

tra: Demolombe; XXII, No. 103; Josse- pă părerea dominantă, să ceară vânza-
rand, III, No. 1570)... rea imobilelor succesorale, când acest
23, Executorul testamentar va cere drept i-a fost acordat în mod formal prin
ca vânzarea să se facă prin jusuţie, el testament de către testator. (Rolland de
neputând să vândă mobilele de bună Villargues, Râpertoire du notariat, Ex6-
I/C

voic, deoarece Sar aduce prejudicii mo- cutcur testamentaire, No. 54, 102; Du-
ştenitorilor. (Baudry cet Colin. Donations ranton, IX, No. 411; Demolombe, XXII.
ct testaments, II, No. 2049: Alexandresco, No. 74, 90 urm.: Vazeille, Successions,
ed. 2-a, IV, partea II, p. 375: C. Ilaman- Art. 10351, No 12; Poujol, Donations et
IAS

piu, I. Rosetii-Bălănescu şi Al. Băicoianu, testamenis, Art. 1051, No. 5; Troplone,

III. No. 1471). Donations cet testaments, IV, No. 2025.
924, Tribunalele vor autoriză vinderea 2026; AMlasse ct Verg6 sur Zachariac, III. :
mobilelor numai până la concurența su- $ 491, p. 265, 205; Demante ct Colmet de
mei necesare pentru plata legatelor şi Santerre, IV, No. 176 bis, .VII; Aubry et
vor apreciă, după indicarea moştenito- Rau, cd. 4-a, VII, $ 711, p. 450; Dalloz,
U

rilor sau legatarilor universali, care a- Râp., Dispositions entre vifs, No. 4087;
nume lucruri mobile să fie vândute de Suppl., Dispositions entre viis, No. 1005;
preferinţă. (Coin-Delisle, Commentaire, Contra: Laurent, XIV, No. 365 urm.; Iluc,
BC

Art. 1031. No. $: Duranton. IX, No. 410; VI, No. 362; Baudrv et Colin, wonations
Demolombe, XXII, No. 73: Troplong, Do- ct testauments, II, No. 2654; Planiol, III,
7

A
— 210 —
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 916

No. 2654, 2525; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, să ccară numirea unui curator, față de .

RY
vartea II, p. 309, 576; C. IHamanrsiu, |. care se va ordonă predarea legatelor.
osctti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, li. (Toullier, V, No. 590; Duranton, IX, No.
No. 1475). | 416; Demolombe, XXII, No. 66; Dalloz,
30, Un testator străin nu poate să Rep., Dispositions entre vifs, INo. 4081;
confere exccutorului testamentar, con- Baudry et Colin, Donations et testamente,

RA
form legei sale personale, dreptul de a II, No. 2646). |
vinde imobilele aflate în România, de- 37, In cazul când executorul testa-
oarece o lege străină nu poate modifică mentar arc sezina mobilelor, el poate în-
regimul proprietăţii din România. (Â- trebuinţă sumele de bani din succesiune
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 354. pentru plata legatelor, dând socoteală de

LIB
nota 2, 376). această întrebuințare. (Demolombe, Nil,
31|, Excecutorul testamentar nu poate No. 66; 67; Dalloz, Râp., Dispositions cu-
plăti lesatele fără consimţământul mo- tre vils, No. 4082; Laurent, XIV, No. 369;
ştenitorilor. Acest consimțământ se poate Baudry et Colin, Donations et testaments,
dobândi sau de bună voice sau prin jude- II, No. 2649; Josserand, III, No. 1568; A-
cată sau în urma unei notificări de pu- lexandresco, ed. 2-a, IV, partea LI, p. 373;

Y
nere în întârziere. Dacă executorul tes- C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al.
tamentar plăteşte legatele fără consim- Băicoianu, III, No. 1471)..
țământul moştenitorilor, el poate fi obli- 38. Dacă executorul testamentar nu

SIT
gat la plata de daune-interese în cazul are sezina mobilelor, el va cere dela mo:
când moștenitorii ar îi dobândit anula- ştenitori sumele de bani necesare pentru :
rea sau reducerea legatelor plătite. (Coin- plata legatelor. (Demolombe, AAII, No.
Delisle, Commentaire, Art. 1051; No. 8: 104; Dalloz, Rep., Dispositions entre viis,
Toullier, V, No. 589; Duranton, IX. No: No, 40S2; Baudry ct Colin, Donauons et
413; Demolombe, XXII, No. 68; Troplong,
Donations et testaments, IV, No. _ 2003;
R
testaments, II, No. 2675; C. Hamangiu, t
Rosciti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, (II,
Mourlon, II, No: 86$; Demante et Colmet No. 1471).
VE
de Santerre, IV, No. 176 bis, Il; Dalloz. 39, In cazul când lucrurile: mobile din
Rep, Dispositions centre vils, No. 4078: “succesiune nu ajung pentru plata lega-
Laurent, XIV, No. 569; Baudry et Colin, telor, exccutorul testamentar poate luă
Donuations et testaments, II, No. 2650; A- inscripțiune ipotecară conform art. 2ul
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 376, c. civ. fr. (1743 ce. civ. rom.), asupra imo-
NI

377, 378; Comp.: C. Hamangiu, I. Rosetii- bilelor succesorale, pentru a _ asigură

Bălănescu și Al. Băicoianu» Il, No. 1465, lata legatelor. (Duranton, IX, No. 417;
1471; Comp. Contra: Aubry et Rau, ed. emolombe, XXII, No. 65; Aubry e..Rau,
U

4-a, VII, $ Zit, text şi nota 5S, p. 456). cd. i-a, VIL, $ Zi1, p. 452; Dalloz, Râp.,
39, Dacă executorul testamentar a Dispositions entre viis, No. 4085; Laurent,
rimit un legat dela testator, el va tre- XIV, No. 359; Baudry et Colin, Donations
ui să ccară lucrul legat dela moştenitor ” et testaments, II, No. 2645; Comp.: A-
AL

sau legatarul universal, neputând să-l ia lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 372).
singur din mobilele a căror sezină o are. 40, In cecace priveşte legatele imobi-
(Demolombe, XXII, No. Zi; Laurent, XIV, liare, executorii testamentari suprave-
No. 417; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea ghează numai executarea lor. (Alexan-
Li, 375;
TR

II. p. 378; Contra: Duranton, LX, No. Pi; dresco, cd. 2-a, IV, partea
Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII, $ 718, p- 478). Comp.: C. Ilamangiu, [. Rosetti-Bălănescu
33, In cazul când legatarul cheamă şi Al. Băicoianu, III, No. 1471).
în Judecată pe executorul testamentar 4 |. Exccutorul testamentar, în prin-
pentru a-i plăti legatul, acesta trebuește cipiu, nu are calitatea să plătească da-
EN

să ceară punerea în cauză și a moșteni- toriile succesiunei, (Coin-Delisle, 'Com-

torilor. (Dalloz, Rep., Dispositions entre mentaire, Art. 1034, No. 6; Toullier, Y,
vifs, No. 4078). | No. 591; Duranton, IX, No. 414, 415; De-
34, Legatarii vor aveă dreptul la do- molombe, XXII, No.:75; Mourlon, II, No.
bânzile lucrului legat din ziua cererei S69; Demante et Colmet de Santerre, IV,
I/C

făcută contra executorului testamentar. No. 176 bis, V; Aubry et Rau, ed. d-a, VII,
(Loullier, V, No. 553; Aubry et Rau, cd. $ zi, p. 456; Dalloz, Rep., Dispositions
4-a. VIL $ 711, text şi nota 58, p. 456; entre vils, No. 4059; Laurent, XIV, No. 372,
Dalloz, Rep. Dispositions entre vils,; No. 575; Iluc, VI, No. 362; Baudry et Colin,
4050). . , Donations ct iestaments, Il, No. 2660; Jos-
AS

35, După a doua părere, legatarii vor serand, III, No. 1569, 1571; Alexandresco,
aveă dreptul la dobânzile lucrului legat ed. 2-a, 1V, partea II, p. 574, 378, 579;
numai din ziua cererei făcută contra mo- C. Hamangiu, |. Rosctti-Bălănescu și Al.
ştenitorilor sau leratarilor universali. Băicoianu, III, No. 1465, 1474; Contra: Tro-
(Demolombe, XXII, No. 70; Grenier, Do- plong, Donations ct testaments, IV, No.
UI

nations ct testaments, I, No. 558: Lau- 2004. 2005).

rent, XIV, No. 371; Baudry et Colin, Do- 420, In cazul când executorul testa-
nations et testaments, II, No. 2652; A- mentar nu este obligat prin testament ca
BC

lexandresco, ed. 2-a, 1V, partea II, p. 378). să plătească datoriile succesiunei, el nu
36, In cazul când succesiunea este va- poate îi chemat în judecată de către cre-
cantă, excentorul testamentar trebueşte ditorii succesiunci pentru a plăti datoriile

<
17 —
19
 Art. 916 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTÂNENTARE ii Codul civil

succesorale şi hotărirea obținută în con- pot fi plătite decât din ceeace rămâne

Y
tra sa, cu privire la aceste datorii, nu, din succesiune, după plata tuturor dato-
este opozabilă moștenitorilor. (Demo: riilor succesorale. (Demolombe, XXII,. No.

AR
lombe, XNII, No. 75; Mourlon, II, No. 869; 75; Mourlon, Il, No. 869: Demante et
Demante ct Colmet de Santerre, IV, No. Colmet de Santerre, IV, No. 176 bis, V;
176 bis, V: Aubry ct Rau, ed. d-a. VII, S lluc, VI, No. 562; Alexandresco, ed. 2-a,
“TU, p. 456; Laurent, XIV, No. 572, 373; IY,7 partea II, p- 380; C. Hamangiu, |.
Huc, VI, No. 562; Baudry et Colin, Do- Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, III,

R
nations et testaments, JI, No.. 2660; Jossu- No. 1465). |
rand, III, No. 1569: Alexandresco; ed. 2-a, 49. Prin excepție, executorul testa-
IV, partea II, p. 575, 379; C. Ilamangiu, mentar poate plăti direct, datoriile con-

LIB
1. Rosetii-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, tractate tocmai cu ocazia executării tes-
No. 1465; Contra: Troplong. Donations cet. tamentului. (C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălă-
testaments, IV, No. 2004, 2005). nescu și Al. Băicoianu, III. No. 1463).
48, După o părere, testatorul poate 50, Executorul testamentar, care are
însărcină pe executorul testamentar cu sezina mobilelor, are dreptul să urmă-
plata datoriilor succesiunei. (Coin-Delisle, rească încasarea creanţelor mobiliare ale

ITY
Commentaire. Art. 1051, No. 6; Toullier, succesiunei și să primească plata lor.
V, No. 591; Troplong, Donations ct tes- (Coin-Delisle, Comimentaire, Art. 1051,
taments, IV, No. 2005, 2026; Marcad, Art. No. 5; Toullier, V, No. 58S: Duranton, LX.
1031, No. 2; Dalloz, Râp., Dispositions No. +12; Demolombe, XXII, No. 56; Tro-
entre vifs, No. 4089). plong, Donations cet testaments, IV, No.
44, După :altă părere, testatorul nu 2002; Aubry ct Rau, cd. s-a, VII, $ zii,
poate însărcină în mod special pe .exe-
cutorul
succesiunei.
testamentar
(Demolombe,
Mass6 et Verg6 eur Zachariae, [Il, $ 491,
cu plata
XXII,
datoriilor
No. 88:
RS
p. 455;

II. No. 2628;

Dalloz,
vis, No. 4092: Laurent,

'Josserand,
XIV, No.

III, No.
350;
Baudry et Colin, Donations ct testaments,
1568:
Râp., Dispositions entre

nata 27, p. 265; Aubry ct Rau. ed. 4-a, Colin et Capitant, III, p. 908; Matei Can-
VE
VII, $ Zi1, nota 27, p. 455, nota 35, p. 456; tacuzino, p. 368; Alexandresco, ed. 2-a,
Laurent, XIV, No. 374; Iluc, VI, No. 362; IV, partea II, p. 573; C. Hamangiu, |.
Baudry ct Colin, Donations ct testaments, hosctti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, lil,
II, No. 2661; Josserand, III, No. 1574; A- No. 1472).
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 51, Dacă executorul testamentar ur-
NI

379; C. Hamangiu, 1. hRosetti-Bălănescu mărește o creanţă a succesiunei şi debi-

şi Al. Băicoianu, III, No. 1474). torul creanţcei.- contestă existenţa ci. tre-
45, Exccutorul testamentar având se- bucşte a se pune în cauză şi moştenitorii,
LU

zina mobilelor, poate plăti datoriile pri- în cazul contrar hotărirea obţinută nu
vilegiate cum sunt cheltuelile de îmmor- e opozabilă acestora. (Delvincourt, Il. p.
mântare, de punerea peceţilor, de facerea 372; Coin-Delisle, Commentaire, Art. 1051,
inventarului şi de vânzare. (Demolombe, “No. 5; Toullier, V, No. 588; Duranton, IX.
XXII, No. 75, 76; Grenier, Donations et No. +12; Demolombe, XXII, No. 56: Dalloz, .
testaments, III, No. 354; Dalloz, Râp., Dis- Rep-. Dispositions entre vifs, No. 4092;
A

positions entre vils, No. 4089; Baudry et Baudry et Colin, Donations ct testaments,
Colin, Donations et iestaments, II, No. II, No. 2629; Comp.: Alexandresco, ed.
2-a, IV, partea II, p. 375).
TR

2660; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea

II, p. 3S0; Comp.: Laurent, XIV, No. 572; 52, Exccutorul testamentar având se-
liamagia, osetti-Bălănescu și Al. zina mobilelor, are dreptul să ceară în
Băicoianu, Il, No. 1465). timpul sezinei, ratele creanţelor, chiriile,
46. Exccutorul testameniar va îi obli- arenzile și fructele cuvenite posterior des-
EN

gat să plătească datoriile succesiunei, chiderei succesiunei. (Delvincourt, II, p.

când sa făcut de creditori o poprire în 95, nota 5; Toullier, V, No. 587; Du-
mâinele sale, care a fost validată. (A- ranton, IX, No. 412; Troplong, Wonations
lexandresco. ed. 2-a, IV, partea II, p. 379, et iestaments, IV; No. 2001, 2053; Dalloz,
3s0). Rep... Dispositions entre vifs, No. +4V%7;
Comp.: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
I/C

4, Deasemenea executorul testamen-

tar va puteă plăti datoriile succesiunei, II, p. 373; Contra: Coin-Delisle, Commen-
când ar cere moştenitorii să le plitească. taire, Art. 1027, No. +4; Demolombe, XXII,
(Demolombe, XXII, No. 73; Alexandresco No. 53; Vazeille, Successions, Art. 1031,
ed. 2-a, IV, partea II, p. 379, 580; C. Ha- No. 8; Aubry et Rau, cd. ta. VII, $ 711,
IAS

mangiu, |. Roseti- Bin escu şi Al. Răi- nota 39, p. 455; Baudry et Colin, Dona-
coianu, III, No. 1405, 1474). tions ct testaments, II, No. 2618; C. Ila-
48, In cazul când executorul testa- mangiu, |. Rosetti-RBălăneseu şi AL Băi-
mentar este împiedecat să execute dis- coianu, III, No. 1475),
pozijunile testamentare din cauza exis- 58, Executorul testamentar cu sezină,
tenjei unor datorii ale succesiunei, cl are spre deosebire de cel fără sezină, poate
U

dreptul să cheme în judecată pe moşteni- să Încaseze nu numai capitalurile succe-

tori, pentru a fi uutorizat în contradictor sorale. ci şi veniturile succesiunci ante-
cu ci, la plata acelor datorii. deoarece
BC

rior !'decesului testatorului. (C. Iaman-

este ştiut că potrivit dispozițiunilor art. «iu, Î. Nosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
922 ce. civ. În. (849 e. cir. rom.) legatele nu III, No. 1475).

— 218—
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 916

54, Executorul testamentar va fi răs- cale principală pentru a obţine execu-

RY
punzător față de moştenitori de insolva- tarea dispoziţiunilor testameniare.. (Dc-.
bilitatea debitorilor succesiunci, pe carea molombe, XXII. No. 80, 81; Aubry et Rau,
neglijat a-i urmări în timp util și de ed. 4-a, VII, $ Zi, p. 452; Baudry et Co-
prescripțiunile pe care le-a lăsat să se lin, Donations et testaments, II, No. 2658:
împlinească. (Toullier, V, No. 5S8: Tro- Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea II, p.

RA
plong, Donations et testaments, IV, No. 573: Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu
2002: Contra: Dalloz, Rep., Dispositions şi Al. Băicoianu, III, No. 1458; Contra:
“entre vifs, No. 4093). Duranton, LX, No. 413).
55, In cazul când testatorul nu a dat 61. Exccutorul testamentar nu are
nici o putere specială de acţiune, execu- dreptul Să introducă acţiuni imobiliare.

LIB
torului testamentar, prin testament, acesta (Dalloz, Nâp., Disposiiions entre vils, No.
are dreptul să supravegheze prin toate 4095).
mijloacele de drept, îndeplinirea voinţei G2, Exccutorul testamentar nu are
testatorului. (Merlin, Repertoire, Ex6cu- dreptul să exercite acţiunile succesiunei,
teur testamentaire, No. S; Toullier, Y, deoarece el nu reprezintă pe moştenitori
No. 595; Demolombe. XXII, No. 77; Aubrv pentru a aveă dreptul să exercite aceste
et Rau, ed. “4-a, VII, S TI, p. 451, 459:

Y
acțiuni în numele lor. (Laurent, XIV, No.
Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, No. 561; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II.
4099; Suppl: Dispositions entre vils, No. p. 374).

SIT
1006; Baudry et Colin, Donations ct tes- 62, Exccutorul testamentar nu poate
taments, II, No. 2635; Alexandresco, ed. introduce acţiune pauliană pentru a
2-a, IV, partea II. p. 372; C. Ilamanegiu, atacă actele făcute de testator în frauda
].. Rosctti-Bălănescu și Al. Băicoianu, III, creditorilor săi, deoarece el nu-i repre-
No. 1442. 1453, 1458). - zintă pe aceștia, nefiind însărcinat cu
58, Executorul testamentar are drep-
tul să intervie în orice contestaţiune pri-
vitoare la executarea voinței testatorului.
R
plata datoriilor. (Laurent, XIV, No. 561;
Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea II, p.
374).
VE
(Demolombe, XXII, No. 78; Demante ct 64, Exceutorul testamentar este răs-
Colmet de Santerre, IV. No. 176 bis, IV; punzător de greşelile şi neglijenţa sa, de-
Aubry et Rau, cd. 4-a, VII, $ Zi, p. 452; oarece acceptând mandatul ce i sa dat de
Dalloz, Rep. Suppl. Dispositions entre către testator, este obligat să execute a-
vifs, No. 1006; Baudry .et Colin, Dona- cest mandat, ca orice mandatar. (Toullier,
NI

tions ct testamenis, II, No. 2655; Alexan- V, No. 577: Demolombe, XXII, No. 109:
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 372, 335, Troplong, Donations et testaments. IV,
574; C. Hamangiu, I. Nosetti-Bălănescu No. 1995: Aubrv et Rau, ed. 4-a. VII, $
şi Al. Băicoianu, III, No. 1458);
U

711, p. 458: Dalloz, Râp., Dispositions en-

57, Iniervenţiunea executorului tes- tre vifs, No. 4100; Suppl., Dispositions
tamentâr are loc atât în contestaţiunile entre vifs, No. 1008; Laurent, ALV, No.
privitoare la legaiele mobiliare cât şi în 375; Baudry et Coliw, Donations et tes-
AL

contestaţiunile privitoare la legatele imo- tamenis, I[, No. 2699 urm.; Alexandresco;
biliare. (Demolombe, XXII, No. 78; De- ed. 2-a, IV, partea II, p. 384, 585: C. Ha-
mante et Colmet de Santerre. IV, No. mangiu, Î. hosetti-Bălănescu şi AL. Băi-
170 bis, IV: Aubrv et Rau. ed. 4-a, VII, coianu, III, No. 1-45. 1478).
$ 711, p. 452: Baudry et Colin, Donations 65. Executorul testamentar este răs-
TR

et “testaments, II, No. 2656; Contra: Gre- punzător de greșelile.şi neglijența sa,
nor, Donations cet testaments, III, No. chiar dacă nu are sezina mobilelor. (Lau-
354). rent. XIV, No. 577: Alexandresco, ed. 2-a,
58, Exccutorul testamentar nu are IV. partea II, p. 385).
EN

dreptul să intervie într'o contestaţiune GG. Excecutorul tesiamentar este răs-

angajată între mostenitor sau legatarul punzător de gestiunea sa, atât faţă de
universal cu un terț debitor al succesiu- moştenitorii sau legatarii universali, cât
nci sau deținător al bunurilor succesorale, și faţii de legatarii 'particulari cari. au
când nu se discută valabilitatea testa- dreptul să ceară legatele lor. (Demolombe,
I/C

meniului sau a unora din dispoziţiunile NAIL, No. 111; Aubry ct hau, cd. ta,
sale. (Toullier, V, No. 591: Duranton, IX, VII, $ 711, p. 458).
No. 415: Aubry ct Rau, cd. 4-a, VII, S Zi, 87. Aprecierea răspunderei cexecuto-
». 452: Contra: Demolombe, XXII, No. 79; rului testamentar se va face după ace-
aurent, XIV, 561: Alexandresco, ed. 2-a, lcaşi norme ca și la mandatul obișnuit.
AS

IV, partea TI, p. 374). (Demolombe, XXII, No. 109; Baudry et

59, Astfel cxecutorul testamentar nu Colin, Donations et testaments, II, No.
se poate opune la o tranzacţie încheiată 2700; Comp.: C. Ilamangiu. IL. Rosctti-Bă-
între moștenitor sau legatarul universal lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1478).
si creditorii succesiunei. (Duranton, IN, G8. [Executorul testamentar răspunde
UI

No. 415; Demolombe, XXII, No. 79; Dal- chiar de simplele greşeli comise în ge-
ez REP Dispositions entre vifs, No. stiunca sa, iar nu numai de dol. (De-
4117). molombe, XXII. No. 109; Aubrv ct Rau,
60. Exccutorul .testamentar are drep- ed. 4-a, VII, 5 Z11, nota 46, p. 458; Dal-
BC

tul nu numai să intervină în contesta- loz, Râp., Suppl., Dispositions entre vifs,
jiuni, ci poate să facă chiar acțiuni pe No. 1008; Laurent, XIV, No. 376; Baudry

— 219—
 Art. 916 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

et Colin, Donations et testaments, I[, No. 16. După altă părere, testatorul poate

Y
2700; Alexandresco, ed. 2-a, ]V, partea II, dispensă, în mod valabil, pe executorul
p: 385; C. Hamangiu, |. Rosetti-lălănescu testamentar de a da socoteli de gestiunea
şi AI. Băicoianu, ÎN, No. 1478).

AR
sa. (Toullier, V, No. 604; Duranton, IX,
G9, Aprecierea răspunderei executo- No. 406; Troplons, Donations cet testa-
rului testamentar va îi mai severă dacă ments, II, No. 2028; Aubry et Rau, ed.
el a primit dela testator un legat care 4-a. VII, $ 711, text și nota 46, p. 457;
constitue o răsplătire a muncii depusă în Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No.
4110; Suppl. Dispositions entre vifs, No.

R
"executarea sarcinei sale. (Demolombe.
XXII, No. 109; Baudry ct Colin, Donations 100s; Comp.: Planiol, III, No. 2855; Colin,
ct testaments, II, No. 2700; C. Hamangiu, ct Capitant, III, p. 910).

LIB
I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, II, 11, In acest caz se poate cere execu-
No. 1478). torului testamentar predarea sumelor de
170. In aprecierea răspunderei execu- bani rămase după plata legatelor, afară
„torului testamentar, se va ţine socoteală de cazul când testatorul a legat exccu-
de starea și ocupațiile sale care erau cu- torului testamentar acest reliquat şi
noscute de testator. (Demolombe, XXII, dacă prin. acest legat nu se aduce atin-
No. 109). gcre rezervei legale. (Toullier,:V, No.

ITY
7i„ Excecutorii testamentari cari au 605; Marcad6, Art. 1051, No. 5; Aubry cet
sezina mobilelor, trebuesc să dea soco- Rau, cd. 4-a. VII, $ Zi1, text și nota 46,
teli de. gestiunea lor. (Demolombe, p. 457; Dalloz, Reâp., Dispositions entre
XXII, No. 112; Marcade, Art. 1031. No. 1; vifs,_ No. 4110; Comp.: Alexandresco, ed.
Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, No. 2-a, 1V, partea II, p. 381, 382).
4107; Laurent, XLV, No. 585; Baudry et
Colin, Donations ct testaments, II, No.
2665; Josserand,
lexandresco, ed.
III,
2-a,
No.
IV,
1568, 1573; Ă-
partea II, 581;
RS
a
o
78, Ixecutorul icstamentar care

socoteală deoarece nu are

nu
avut sezina nu” trebuceşte să dea nici
gestiunea
bunurilor. (Demolombe, XXII, No. 59, 102,
C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi A]. 112; Marcadâ, Art. 1031; Demante et Col-
VE
Băicoianu, ILI, No. 1455, 1477). met de Santerre, IV, No. 176 bis [, 176
72, Exccutorul testamentar, va trebui bis XIV; Laurent, XIV, No. 385; Huc,
să dea socoteli de gestiune, în principiu, VI, No. 361; Josserand, III, No. 1573; A-
la sfârşitul unui an dela data decesului lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 381;
testatorului. (Dalloz,; Nâp., Dispositions C. Hamangiu, I- Nosetti-Bălănescu şi Âl.
NI

entre vifs, No. 4107; Alexandresco, cd: Băicoianu, III, No. 1479).
2-a, 1V, partea II, p. 581, nota 2; C. Ha- 79, Exccutorul testamentar va da so-
mangiu, Î. Rosetti-Bălănescu și Al. Băi- cotelile gestiunei sale, moștenitoruluisau
coianu, III, No. 1477). legatarului universal, iar dacă succesiu-
LU

73, Dacă însă executorul testamentar nea este vacantă, socotelile vor fi date
a putut fi pus în posesiunea efectivă a curatorului succesiunei. (Toullier, V, No.
bunurilor mobile mai târziu, după data 599; Duranton; IX, No. 422; Demolombe,
decesului testatorului, cl'va trebui să dea XXII, No. 113; Dalloz, Rep., Dispositions
socotelile de gestiune la sfârşitul anului entre vis, No. 4112; Baudrv,ct Colin,
Donations ct testamenis, II, No. 2664; Jos-
A

- dela această dată. (Dalloz, Rep. Dispo-

sitions entre vils, No. 4109; Baudry et serand, III, No. 1565, 1573; Alexandresco,
Colin, Donations ct testamenis, II, No. cd. 2-a, IV, partea II, p. 381, 584; C. Ila-
TR

2663). . mangiu, I. Hosetti-Bălănescu și ai. Băi-

74, La finele anului, executorul testa- coianu, Il, No. 1479).
mentar va da socoteli astfel cum sc gă- 80. Socotolile exccutorului testamen-
sesc, indiferent dacă a achitat sau nu tar vor fi făcute în forma obișnuită, cu
toate legatele și va predă totodată _su- acte justificative de ceeace s'a primit şi
EN

mele de bani din gestiune. (Dalloz, Râp.. de cecace s'a cheltuit. (Demolombe, XXII,
Dispositions entre vifs, No. 4108; Comp:: No. 115; Dalloz, Râp., Dispositions entre
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea Ii, 331, vifs, No. 4115; Baudry ct Colin, Donations
nota 2: C. Ilamanziu, [. Rosctti-Bălănescu ct testaments, II, No. 2667; Josserand, III,
şi Al. Băicoianu, II, No. 1477). No. 1573; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
I/C

75, Testatorul, după o părere nu tea II, p. 581).

poate dispensă pe executorul iestamen- 81, |n cazul când testatorul a făcut
tar de a da socoteală de' gestiunea sa. un prezent exccutorului testamentar, a-
(Demolombe, XXII, No. 119: Grenier, Do- cesta va irece în compturi și acest pre-
IAS

nations ct testaments, I, Na. 557; Massâ zent, care însă va. fi luat de cl numai
et Verg6. ITI, $ 491, nota 9, p. 258; Mour- dacă vor mai rămâne bani, după achi-
Ion. Il, No. S7i: Demante et Comet de tarea tuturor legatelor. (Toullier, V, No.
Santerre, IV, No. 176 bis, XI: Marcade, 602; Dalloz, Rep., Dispositions centre viis,
Art. 1051, No. 3: Laurent. XIV. No. 356: No. 4120).
Ilue. VI. No. 364: Baudry ct Colin. Do- 82. Dobânzile reliquatului pentru sau
U

nations ct testaments, II, No. 2671: Josse- contra executorului testamentar, se vor
rand. III, No. 1575: Alexandresco, cd. 2-a, regulă după regulele prevăzute la man-
1V. partea II, p. 381, 58; C. Hamangiu, dat. (Demolombe, AXII, No..117; walloz,
BC

1. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III. Râp., Dispositions entre vis. No. 4124).
No. 1450). 83, Socotelile executorului : testamen-

— 280—
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTANENTARE Art. 917

tar vor cuprinde averea găsită în succe- „85, In cazul când se vor cere socote-

RY
siune, precum şi sumele încasate dela de- lile dela executorul testamentar prin ju-
bitorii succesiunci iar la cheltueli vor stiție, tribunalul competent va fi acel al:
cuprinde sumele întrebuințate la plata domiciliului executorului testamentar iar
legatelor precum şi alte chcltueli admise nu al locului unde s'a deschis succesiunea,
de lege. (Duranton, IX, No. 420; Baudry (Duranton, IX, No. 422; 'Troplong, Dona-

et Colin, Donations
2667; Alexandresco,. ed. 2-a, |V, partea II,
„p. 583).
84, Exccutorul testamentar va da so-
cotelile de bună voie sau prin jusuţe.
RA
et testaments, II, No. tions et _testaments, IV, No. 2029; Lau-
rent, XIV, No. 3ss; Baudry et Colin, Do-
nations et testamenis, II, No. 2666; A-
lexandresco, ed, 2-a, 1V, partea II, p. 384;
Cont ' Coin-Delis
ra:le, Commentaire, Art.

LIB
(Alexandreseo, cd. 2-a, IV, partea II, p. 1031, No. 9; Demolombe, XXII, No. 114).
384). .

Art. 91'%.— Dreptul executorului testamentar nu trece la erezii

săi. (Civ. 1552 $ 3, 1559; Civ. Fr. 1032). |

Y
Teat. fr. Art. 1082. — Les pouvoirs de L'extcuteur testamentaire ne passe-

SIT
ront point ă ses heritiers.
INDEX ALFABETIC pută de acesta. (Toullier, V, No. 602; Du-
(la doctrină), ranton; IX, No. 403; Demolombe, Xin.
Acceptare 9 | Înştiinţare 3. No. 105; Mourlon, II, No.
R 865; Dalloz,
Advocaţi 6. Interdicţie 7, Rep., Dispositions entre viis,, No. 4126;
Anulare 12. Legat 5, 9.
Decan 6, Legatari 11, 13, Laurent. XIV, No, 582; Baudry et Colin,
VE
Deces 2—6, Mandat, &. Donations et testamenis, II, No. 2691; A-
Executare 10, 15. Moarte 2—6, . * lexandresco, ed. 2-a, IV, partea, II, p. 359).
Executor testamentar 1 Moştenitori 3, 4, 5, î1, 13,
urm. Nulitate 12. , 5, Moștenitorii executorului testamen-
Faliment 7. „ Plurahitate de executori tar au dreptul la legatul făcut acestuia
Funcţiune 6. testamentar 14, de către testator, ca răsplată pentru exe-
NI

Gestiune +4, Prejudiciu 11.

Incetare din viaţă 2—6. Preot 6. . cutarea sarcinei pe care u primit-o. (Toul-
Incetarea puterilor 1,2,6— Năsplată 5, lier, V, No. 602; Duranton, IX, No. 405;
3 Renunţare 9. Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No.
Incorectitudine 11, Responsabilitate 4, 41126).
U

Inlocuire 13, 14, Revocare îl.

Insolvabilitate 7. Sezină 15. 6. Putcrile executorului testamentar
decedat, pot trece la altă persoană, când
testatorul a avut în vedere calitatea exe-
Doctrină.
AL

entorului testamentar iar nu persoana sa,

cum ar fi în cazul când de exemplu, a
“4. Puterile excecutorului testamentar fost instituit executor testamentar deca-
încetează pentru toate cauzele cari după nul advocaţilor, preotul unei: parohii, etc.
art. 2003 c. civ. în. (1552 ce. civ. rom) pun și când sarcina trece la.persoana care
TR

sfârşit mandatului ex persona manda- înlocueşte în funcţiune, pe executorul tes-

tarii. (Delvincourt, II, p. 574; Duranton, tamentar încetat din viață. (Pothier,, Do-
IX, No. 402; Demolombe, XĂII, No. 105 nations entre vifs et testamentaires, Chap.
urm.; Dalloz, Râp., Dispositions 'entre 5, section. 1; Art..4, No. 235; Toullier, V,
vis, No. 4128; Suppl., Dispositions entre No. 596: Demolombe, XXII, No. 106; Tro-
EN

viis, No. 1009; Baudry et Colin, Dona- plong, Donations et testaments, IV, No.
"_tions et testaments, II, No. 3689 urm.). 2037; Massc et Verg6 sur Zachariae, III,
2, Potrivit dispoziţiunilor art. 1052 ce. $ 491. text şi nota 36, p. 266; Alarcade,
civ. în. (917 c. civ. rom.), puterile exe- Art. 1052: Dalloz, Râp., Dispositions cn-
cutorului testamentar încetează prin dece- tre vifs, No. 4127; Baudry et Colin, Do-
I/C

sul său. (Dalloz, Rep., Dispositions en- nations cet testamenis, II, No. 2692; A-
tre vifs, No. 4126; Josserand, III, No. 1567, "lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 358,
1572; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea 59). |
II, p. 388, 389; C. Hamangiu, |. Rosetti- Ta Puterile exccutorului testamentar
AS

Bălănescu și Al. Băicoianu, III, No. 1445, încetează prin falimentul sau insolvabi-
14607, 1476). . . litatea acestuia. (Demolombe, XXII, No.
9, In cazul decesului executorului tes- 107; Aubry ct Rau. ed. 4-a, VII, Szit,p.
tamentar, moștenitorii săi trebuesc să în-: 449; Dalloz. Rep., Dispositions entre vi
ştințeze despre aceasta părţile interesate. No. 4128; Baudry ct Colin, Donations et
UI

(Demolombe, XXII, No. 105; Baudry et testaments, II, No. 2697; Alexandresco,
Colin, Donations et testaments, II, No. ed. 2-a, IV, partea II, p. 390). -
2691; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, $. )cascmenea puterile executorului
p. 389). testamentar încetează prin interdicţiunea
BC

4, Moștenitorii executorului testamen- sa, caz de altfel prevăzut, nu numai la

tar sunt răspunzători de gestiunea înce- mandat, ci şi de art. 1028 c. civ. în. (91%

— 281—
Art. 918 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

Y
e. civ..rom.). (Dalloz, Rep. Dispositions ed, 2-a, LV, partea II, p. 350, nota 1, 390;
entre vifs, No. 4125; Alexandresco, ed. 2-a, C. llamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu și Al,
Băicoianu, III, No. 1447, 1476; Contra:

AR
1Y, partea IE, p. 590).
9. Puterile executorului testamentar Laurent. XIV, No. 385).
încetează prin renunţarea acestuia, afară (2. Puterile executorului testamentar
de cazul când testatorul făcându-i un le- încetează deasemenea prin anularea tes-
wat răsplătitor, acesta a acceptat legatul. tamentului. (Baudry et Colin, Donations
(Demolombe, XXII, No. 107; Dalloz, Rep. ct testamenis, Il, No. 2695; Alexandresco,

R
Dispositions entre vifs, No. +128; Baudry ed. 2-a, IV, partea Îl, p. 390, 391; C. Ila-
ct Colin, Donations et testaments, II, No. mansiu, |. Rosetti-Bălănescu şi AL. Băi-
coianu, III, No. 1476).

LIB
26094 urm.; Josserand, IL, No. 1572; A-
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea Îl, p. 351, (2, In cazul când puterile executoru-
390; Comp.: C. Ilamangiu, |. Rosetti-Bă- lui testamentar au încetat, din orice
lănescu şi Al. Băicoianu, II, No. 1452, cauză, tribunalele nu au dreptul să nu-
1476). | mească un alt executor testamentar, ci
10. Puterile executorului testamentar executarea dispoziţiunilor testamentare
încetează prin.excentarea îndatoririlor se va face de moştenitori şi legatari.

ITY
cu care a fost însărcinat. (Merlin, R6- (Coin-Delisle, Commentaire, Art. 1052,
pertoire, Exceuteur testamentaire, No. No. 4; Demolombe, XXII, No. 108: Tro-
$; Demolombe, XXII, No. 107; Aubry et plong. Donations” et testaments, Il, No.
Rau, cd. s-a, VII. 5 Zti, n. 457; Dalloz, 2056; Aubry ct Rau, ed. t-a, VII, S Zil,
Râp., Suppl., Dispositions entre vils, No. p. 457; Dalloz. hp. Dispositions entre
1009; Laureni. XIV, No. 551; Baudry ct vis, No. 4191; Laurent, XLV, No. 582; A-
Colin, Donations ct testaments, LI, No.
2693; Josserand, III, No.
dresco,
1572; Alexau-
ed. 2-a, 1V. partea II, p. 390: C.
RS
lexandresco, cd. 2-a, 1V, partea II, p. 391).
(4. Testatorul poate să numească prin
testamentul său mai mulţi executori tes-
Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi al. Băi- tamentari cari să poată veni unul în lo-
coianuw III. No. 1467, 1476). cul altuia care nu poate să-şi îndepli-
IVE
( |. Moştenitorii și legatarii vor putcă nească până la sfârşit sarcina încredin-
cere revocarea executorului testamentar, jată. (Demolombe, XXII. No. 108; Alexan-
numai dacă acesta, în îndeplinirea atri- dresco, cd. 2-a, 1V, partea II, p. 391).
buţiunilor sale va comite fapte incorecte, 15, Incetarea sezinei executorului tes-
care aduc grave atingeri intereselor lor. tamentar, nu aduce şi încetarea puterilor
(Demolombe. XXII. No. 107: Grenier, Do: acestuia, care va sta în funcţiune până
UN

nations et testaments, III, No. 533; Aubry ce vor fi executate toate dispoziţiunile
et Rau, cd. 4-a, VII, $ 71, p. 457; De- testamentare. (Massc ct Verge sur Za-
mante ct Colmet de Santerre, IV, No. chariac, II, S$ 401, nota 35, p. 265: Lau-
177 bis; Michaux, 'Testamenis, No. 1591; rent, XIV, No. 544, 381; Alexandresco, ed.
Dalloz. Rep., Dispositions entre vifs. No. 2-a, IV, partea II, p. 391; C. Hamanziu,
3128; luc, VI, No. 566; Baudry et Colin, |. Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, III,
AL

Donations et testaments, II, No. 2696; No. 1476).

Josserand. Id. No. 1572; Alexandresco.

Art. 918.— Dacă sunt mai mulți executori testamentari cari

TR

au primit această sarcină, unul singur va putea-lucră în lipsă-le.

Ei vor fi responsabili solidari de a da socoteală de mișcă-
toarele ce li s'au încredințat, afară numai dacă testatorele a
EN

despărțit îuncţiunile lor şi dacă fiecare din ei s'a mărginit în ceeace

i sa încredințat. (Civ. 910, 1003, 1039 urm., 1539, 1540, 1543,
1547; Pr. civ. 145; Civ. Fr. 1033).
za . , -. , , , ,
I/C

| Text. fr. Art. 1035. —Sil y a plusicurs exceuteurs testamentaires qui

aient accepte, un seul pourra agir au defaut des autres; et ils seront solidai-
rement responsables du compte du mobilier qui leur a ct€ confi6, 'ă moins que
le testateni e m'ait
ta:
divisc
Cta
leurs
A e
fonctions,
i =
et cue chacun
Re
d'eux ne se soiti renfermt
AS

dans celle qui lui ctait attribuce.

Bibliografie (continuare).
CONSTANTINESCU Jac. N., Despre testamente, p. 152.
UI

Doctrină, fixeze fiecăruia dintre ci atribuţiunile și

fiecare trebuceşte să sc mărginească la
BC

[. In cazul când testatorul a numit mai ceence_ i sa încredinţat. (Duranton, IA,

mulţi executori testamentari, el poate să-i No. 423; Demolombe, XXII, No. 36; Aubrv

— 292—
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 919
et Rau, ed. 4-a, VII, $ Zi, p. 458; Dalloz, partea II, p. 5S7, 5ss; Contra: Duranton,

Y
Rep... Dispositions entre viis, No. 41055; LA, No. 425; Marcad6, Art. -1035, No. 2).
Suppl. Dispositions entre vils, No. 1002; 8, In cazul când au fost numiţi mai
Baudry et Colin, Donations et testaments,

R
mulți executori, cărora testatorul le-a fă-
MI, No. 2681; Josserand, III, No. 68; A- cut un legat în mod conjunet, partea din
lexandresco, ed. 2-a. !V, partea II, p. 355, lezat a executorilor testamentari cari

RA
586; C. Ilamanegiu, l. Rosetti-Bălanescu şi reluză sareina, profită celorlalţi cari ac-
AL. Băicoiunu, IL, No. 1479). ceptă sarcina. (foullier, V, No. 602; De-
2, In cazul când testatorul a numit molombe, XAII, No. 18; Dalloz, Rep., Dis-
mai mulți executori testamentari, fără. a positions entre vis, No. 4120).
fixă atribuțiunile lor, fiecare dintre ei G, Potrivit dispoziţiunilor art. 1035 ce.

LIB
poate lucră ca și cum ar fi fost numit civ. fr. (918 c. civ. rom.), dacă testatorul
el singur executor testamentar. (Pothier, nu a despărţit funcțiunile executorilor
Donations entre viis, ct testamentaires testamentari, ci sunt răspunzători în mod
Chup. 5, section 1, Art. 11, No. Lt; Demo- solidar, de a da socoteală de lucrurile mo-
lombe, XXII, No. 37, 38; Mareade, Art, bile din succesiune. Această solidaritate
1035, No. 1; Aubry ct Rau, cd. 4-a, VII, $ nu există, însă, decât în cazul când tes-
712, p. 458; Dalloz, Râp., Dispositions entre tatorul a acordat sezina mobilelor. (Du-

ITY
vifs, No. 4055; Suppl., Disposilions entre ranton, IX, .No. 425; Demolombe, XXII,
vis, No. 1002; Josserand, III, No. 1568; No. 59; 'Troplongz, Donations et testa-
Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea IL, p. menis, IV, No. 2041; Mareadă, Art. 1035,
550; C. IMamangiu, I. Rosetti-Bălănescu și No. 1; Dalloz, Rep. Dispositions entre
AL. Băicoianu, III, No, 1479). vifs, No. 4102, 4105; Baudry et Colin, Do-
9, In cazul când testatorul ar fi nu-
mit mai mulţi exccutori

reluze sarcina, rămânând

testamentari,
fiecare dintre ci poate să accepte sau să
în 'funceţiune
numai cei cari acceptă, faţă de care nu-
nations
serand,
2-a, 1V, partea
viu,
IMI, No.
RS ct
III,
testamenis,
No.

I. Rosetti-Bălănescu
1479).
1568;
II, No.
Alexandresco,
LI, p. 586, 357; C. Haman-
şi Al.
2658;

Băicoianu,
Jos-
ed.

,
VE
mirea îşi produce efect, afară de cazul 7, In cazul când testatorul a despărţit
când testatorul:a înţeles să-i -numească, funcțiunile executorilor testamentari, nu
numai dacă acceptă toți sarcina. (Demo- există solidaritate în privința responsa-
lombe, XALI, No. 27; Vazeille, Successions, bilităţii lor, afară de cazul când ci nu
Art. 1035, No. 1; Troplong, lonations et Sau mărginit la funcțiunea încredințată,
NI

testamenis, LV, No. 2045; Marcad€, Art. caz în care răspunderea solidari va fi nu-
1035, No..2; Aubry ct Rau, ed. 1-a, VII, mai pentru acei ce se găsesc în această si-
$ 712, nota 19, p. 458; Dalloz, hep., Dis- tuaţiune. (Dalloz, Râp., Dispositions entre
»ositions centre vifs, No. 4106; Laurent, vifs, No. 4104; Josserand, III, No. 1568:
U

ALYV, No. 379; Baudry et Colin, Donations Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea II. p.
ct testaments, Il. No. 2652; Alexandresco, 380, 587; C. Hamangiu. |. Resctti-Bălă-
ed. 2-a, IV, partea ÎI, p. Si, 3S8; Contra: nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1479).
AL

Delvincourt, II, p. 9, nota 2; Duranton, 8. In cecace privește daunele-interese

IN, No. 493). - datorite de executorii testamentari, pen-
4, Dacă au fost numiti mai mulţi exe- tru alte cauze decât darea socotelilor, în
cutori testamentari, fără să se fixeze fie-" privinţa mobilelor succesiunei; nu există
căruia dintre ei atribuţiuni deosebite şi solidaritate. (Duranton, IN. No. 423; De-
TR

dacă unul dintre ei refuză sarcina, cei- molombce, XXII, No. 59; Troplong, Do-
lalţi care au acceptat sarcina, nu trebuesc nations ct testamenis, IV, No. 2041; Au-
să lucreze toţi colectiv, ci pot lucră fie- bry_ et Rau, cd. 4-a, VII, $ 712, p. 459;
care din ci, ca şi cum ar k fost numit Dalloz, Rep., Dispositions entre vils, No.
el singur executor testamentar. (Demo- 4105; Baudry ct Colin, Donations ct tes-
EN

lombe, XXII, No. 27; Troplong, Donations taments, II, No. 2655 urm.).
ct testaments,'1V, No. 2045; Auvry ct 9, Solidaritatea prevăzută de art. 1035
Rau, ed. s-a, VII, $ 712, p. 458; Dalloz, c. civ. Îr. (018 c. civ. rom), nu este o
Rep. Dispositions entre vifs, No. +100; obligațiune in solidum, ci este solidari-
Baudry et Colin, Donations ct testaments, tatea propriu zisă. (Dalloz, Rep., Dispo-
I/C

IL, No: 2682; Alexandresco, ed. 2-a, IV, sitions entre vils, No. 1466, 1408).
-

Art. 919. — Cheltuelile făcute de executorele testamentar pentru

AS

punerea peceţilor, pentru inventar, pentru socoteli, și alte cheltueli

relative la funcţiunele sale, sunt în sarcina succesiunei. (Civ. 723,
901, 916, 1547, 1729$1; Civ. Fr. 1034).
UI

Tezt. fr. jAvt.- 1054. — Les trais faits par Lexccuteur 'testamentaire pour
lapposition des seellâs, Linventaire, le compte et les autres frais relatifs î ses
BC

fonetions, seront ă la charge de la succession. +

— 283—
 TESTAMENTARE Codul civil
Art. 920 DESPRE DISPOZIȚIUNILE

5, Executorul testamentar va justifică

Doctrină,

Y
cheltuelile prin chitanţe sau alte dovezi
legale. Pentru cheltuclile, mici, cari după
|, Exccutorul testamentar nu are drept

AR
obicei nu se pot justifică 'prin acte scrise,
la salar decât dacă testatorul a dispus ast- ele vor puteă fi admise pe baza jură-
fel în mod expres, deoarece sarcina de mântului executorului testâmentar. (Dal-
executor testamentar este gratuită. (Coin- loz, Râp., Dispositions entre viis; No.
Delisle, Comimentaire, Art. 1034, No. 12:
Demolombe, AAII, 4118). , _
Duranton, 1X,:No. 395; prevăzute

R
ed. s-a, VII, S 7, G. In afară de cheltuelile
No. 12; Aubry et Rau, de art. 1034 c. civ. fr. (919, c. civ. rom),
p. 449; Dalloz, R6p., Dispositions_ entre |
vits, No. 4029, 4119; Laurent, XLV, No. 587; » executorul testamentar
în darea socoteli-

LIB
Baudry et Colin, Donations et testamenis, lor, va fi admis a trece şi cheltuelile fă-
II, No. 2591, 2593; Planiol, III, No. 2554; cute cu procesele privitoare la succesiune,
Josserand, III, No. 1567; Alexandres co, cd. afară de cazul când a fost condamnat
2-a, LV, partea IL, p. 351, 352; C. Haman- personal. (Dalloz, Rep., Dispositions entre
vifs,587: No. 4114; Laurent, XIV, No.
giu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, et testaments,
IEI, No. 1445). - Baudryset Colin, Donations
11, No. 2670).

ITY
9, Toate cheltuelile făcute de execu-
torul testamentar în executarea sarcinei 7, Astiel, când executorul testamentar
sale, vor trebui să-i fie rambursate, (Toul-
_ar fi condamnat la cheltuelile procesului
lier, V, No. 600; Duranton, LX, No. 42; deoarece s'a dovedit că a lucrat din spi-
Demolombe XXII, No. 115; Aubry et lau, rit de şicană sau cu ușurința culpabilă,
ed. s-a, VII, $ 712, p. 419; Dalloz, Rep. va suportă el aceste cheltueli. (Demo-
Dispositions entre vils, No. 4114; Buudry
ct Colin, Donations
2668; Alexandresco,
ct testaments,
ed. 2-a, 1V,
II, No.
partea II,
RS
lombe, XXII,
4-a, VII, $ 741, p. 452;
5s7; Baudry ct Colin,
No. 110: Aubry ct Rau,
Laurent, XIV, No.
Donations ct tes-
ed.

p. 5$5; C. llamanegiu, Î. Rosetti-Băliănescu taments, II, No. 2670; Alexandresco, ed.

şi Al. Băicoianu, lil, No. 11445). 9-a, 1V, partea II, p. 385, nota 5).
IVE
Ia Astfel, executorul testameniar va 8. Vor fi în sarcina suecesiunei, nu-
trebui să fie despăgubit de cheltuelile mai cheltuclile care au folosit masei în-
făcute cu plata de advocaţi pe care i-a tregi, cum sunt cheltuclile de punerea.
consultat, sau cu plata: mandatarilor ce şi ridicarea peceţilor, pentru facerea in-
l-au ajutat în facerea inventarului, vân- ventarului, cheltuelile de îmmormântare
zarea mobilelor sau dărei socotelilor. ale testatorului, ete., iar nu şi cheltue-
cu
UN

(Toullier, Y, No. 601: Duranton, IX, No. lile făcute în interesul legatarilor,
422; Demolombe, XXII, No. 4î; Aubry ct plata legatelor cuvenite lor, cari vor fi
Rau, ed. 4-a, VII, S 711, p. 449: Dalloz, în sarcina cotităţii disponibile, pentru a
Rep. Dispositions entre vifs, No. 4119). nu se aduce atingere rezervei.: (Demo-
Zi, Deasemenea, executorul testamen- lombe, XXII, No. 116; Mourlon, II, No..
tar va avcă dreptul să ceară despăgubiri 805; Demante et Colmet de Santerre, IV,
pentru pierderile ce le-a suferit cu oca- No. 170 bis; Laurent, XIV, No. 587; A-
AL

zia executării dispoziţiunilor testamen- lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p:
tare, (C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu 584),
şi Al. Băicoianu, II, No. 1445).
TR

— Despre revocațiunea testamentelor şi despre caducitatea lor.

Secţiunea! VIII

Art, 920. — Un testament nu poate fi revocat, în tot sau în

parte, decât sau prin un act legalizat de tribunalul competinte, care
act va cuprinde mutarea voinței testatorului, sau prin un testament
EN

posterior. (Civ. 802, 858 urm., 868 urm., 886, 892, 921—923, 1171;
L. p. aut. act. Art. 8 urm,, 11; Civ. Fr. 1035).
I/C

Pet. “ [. „trt. 1035.— Les Quces, en tout

testaments ne ] pourront ître râvoquts,
ou en partie, ue par un testament post ricur, ou par un acte devant notaires,
portant dtelaration du changement de volonte.
AS

Bibliografie (continuare).
CossTANTISESCU Jac. N, Notă sub Trib. Putna S. 1, 225 din 14 lunie 1925, Pand, Rom. 1925,
IE, 154; Despre testamente, p. 140 urm;
UI

INDEX ALFABETIC Anulare, a se veci cu: Deces î, 2.

vântul: „Nulitate“. Donaţiune 49, 50.
(la doctrină), Apreciere suverană 8, 9, Dovadă 17—2t,
Acceptare 47, 5). Act scris 17, 18, 53 51,64. Efecte 85—8%,
Act autentic 4), 42, 46— Act sub semnătură pri- . Condiţiune 1. | L:xcepțiune 2
BC

49, 54, 52, 62. vată 32, Datorie 57, SR, 59. Formalităţi 26-30, 33, 4,
Act legalizat 8. Alenaţie 12, Daune-interese 2. | Fraudă 24, 2,
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARI Art. 920

Identitate de obicct 14,

identitate de persoane 13.
Impedecare 21, 22,
Inceput de dovadă scrisă
Y
jevocare î urm, ed. 4-a, VII, $ 725, p. 510; Dalloz, Rp,
Revocare condiţională 10.
- stevocare expresă 3, 4,5, Dispositions entre viis, No. 4157; Laurent,
11, 42, 17—20, 23, 25, 26, XIV, No. 176; Lluc, VI, No. 367; Baudry et

R
, 59, 55, 56. Colin, Donatins ct testaments, Il, No. 2709;
Incetare dia viaţă 1, 2 Revocare parţială 7, 8, 9,
Incompatibilitate 6. Josserand, III, No. 1641; Alexandresco, ed.

RA
Inienţiune, a se vedeă cu- Revocare pură şi simplă 2-a, IV, partea II, p. 395, 394, 397; C. [la-
vântul: „Voinţă“ şi 6,8, 10. mangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
21, 23, 24, 50, 53, ot. Revocare tacită 3, 4, 6,
Interpretare 53, 54. evocare totală 7, 9, 60. coianu, III, No. 1485). ,
lnterzicere 1, ltevocare verbală 16. H5,„ Revocarea expresă a testamentului
urământ 19, Termen 2. are loc atunci când testatorul declară în-
Marturi 20, 21, 59. “Termeni sacramentali 23.

LIB
Moarte 1, 2. Testament îÎ urm. tun act posterior că nu mai perzistă în
AMoştenitori 24, Testan:ent autentic 31, voința sa. (Demolombe, XXII, No. 135;
Nebunie 12. 3142, 46, ” Dalloz. Rep., Dispositions entre viis, No,
Nuda proprietate 15. Testament mistic 37, 43,
Nulitate 1, 12,26, 36, 37, 48. 44, 45 „4157; Baudry et Colin, Donations et tes-
Piină proprietate 15, Testament olograt 31—37, taments, II, No. 2710; Josserand, III, No.
Prezumpţiune 5! 41, 45, 1642; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,
Probă 17—21, Testament privilegiat 26,
p. 598; C. Ilamangiu, |. Rosetti-Bălănescu

ITY
Promisiune 1,
Recunoaştere de datorie Uzufruct 15. şi Al. Băicoianu, III, No. 1486). |
357, 58, 59, Violenţă 22.
Recurs 53, Voinţă, a se vedeă cuvân- 6. Revocarea tacită are loc atunci când
Retractare 60-63, tul: „Intenţiune“, şi 3. iestatorul face dispoziţiuni noi care sunt
incompatibile cu cele anterioare sau când
face fapte de natură a arătă intenţiunea
Doctrină,
|. Testamentul poate îi revocat de că-
tre testator până în momentul morţii sale.
Orice clauză sau proinisiune care are de
RS
sa de a revocă dispoziţiunile aunterioure,
(Demolombe, XXII, No. 153; Dalloz, Rep,
Dispositions entre vifs, No. 4157; Laurent,
XIV, No. 176; Josserand, III, No. 16455; C.
Hamangiu, I, Rosetti-Bălănescuși Al. Băi- |
scop să interzică sau să îngreueze această
VE
coianu, III, No. 1492).
facultate a testatorului este nulă şi consi- 7. Revocarea testamentului poate fi to-
derată ca nescrisă. (Merlin, Repertoire, R6- tală, adică pentru toate dispoziţiunile, sau
vocation de testament, $ 1, No. 8; To- parţială, adică numai pentru una sau câ-
ullier, V, No. 608; Duranton, IX, No. 4%; teva dintre dispoziţiuni. (Demolombe:
NI

Demolombe, XXII, No. 122, 123; Troplong, NĂII, No. 127; Aubey ct Rau, cd. s-a, VII,
Donations et testamenis, IV, No. 2045; Mar- $ 725, p. 510; Dalloz, Rep, Dispozitions
cadâ, Art. 1035; Demante ct Colmet de entre vifs, No. 4156; Laurent, XIV. No.
Santerre, LV, No. 181 bis 1; Aubry et Rau, 190; Alexandresco, ed. 2-a, '1Y, partea II,
U

ed. 4-a, VII, $ 725, p. 510; Alichaux, Tes- p. 597; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu
taments, No. 2426; Dailoz Rep., Disposi- şi Al. Băicoianu, TI, No. 1485).
tions entre vifs, No. 4154; Laurent, XIV, 8. Tribunalele vor apreciă, după inten-
AL

No. 175; Huc, VI, No. 367; Baudry et Co- ţia 'testatorului, în cazul unei revocări *
lin, Donations cet testaments, Il, No. 2707, parţiale, care sunt dispozițiunile anterioare
2708, 2708 bis; Planiol, III, No. 2837; Jos- care au fost revocate şi care dispoziţiuni
serand, III, No. 1640; Alexandresco, ed. au rămas în vigoare. (Laurent, XIV, No.
2-a, IV, partea II, p. 395, 396;,C. Haman- 199; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,
TR

piu,|. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, p. 397, nota 5).

III, No. 1435). 9. Deasemenea tribunalele vor .-apreciă
_2, In afară de cazurile excepţionale, în mod suveran dacă revocarea este totală
"prevăzute de art. 984 şi 987 c. civ. în. (871 sau numai parțială. (Laurent, XIV, No.
şi 873 c. civ. rom.), testamentul rămâne
EN

192; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,

valabil ori care ar fi timpul scurs dela p. 399). ”
confecţionarea lui şi până la decesul tes- 10. Revocarea unui testament poate fi,
tatorului. (Merlin, Repertoire, Revocation potrivit dreptului comun, pură şi simplă
de testament, $ 6; Toullier, V, No. 610, sau condiţională. (Demolombe, XXII, No.
611; Demolombe, XXII, No. 260; Dalloz, 154; Planiol, III, No. 2841; Alexandresco,
I/C

R€p., Dispositions entre viis, No. 4135; A- ed. 2-a. IV, partea II, p. 398).
iexandresco, cd. 2-a, IV, partea II, p. 438, i [. Revocarea expresă a unui testament
439). este supusă. în principiu, aceloraşi condi-
3, Testamentul poate fi revocat sau ţii de fond ca şi însăşi testamentul. (Dal-
AS

prin voința testatorului sau în urma în- loz, R6p., Dispositions entre vifs, No. 1020:
tâmplării unor oarecare fapte cărora legea Comp.: C. Hamangiu. I. Rosetti-Bălănescu
le dă puterea de a aduce revocarea testa- şi Al. Băicoianu, III, No. 1187).
mentului. (Dalloz, Rep.,: Dispositions entre „12, Astfel revocarea unui testament fă-
viîs, No. 4156, 4292; Alexandresco, ed. 2-a, cută printr'un testament, nu este valabilă,
UI

IV, partea II, p. 393, 394; C. Hamangiu, |. „dacă testamentul posterior este anulat pen-
Rosctti-Bălănescu şi Al. Băicoianu. II], No. tru că testatorul nu cră sănătos la minte
1453, 1494). ” în momentul când l-a făcut. (Demolombe,
XXII, No. 126; Baudry ct Colin, Donations
BC

4. Testatorul poate revoca testamentul

său atât în mod expres cât şi în mod tacit. ct testaments, II, No. 2709; Alexandresco,
(Demolombe, XXII, No. 133; Aubry et Rau, ed. 2-a, 1V, partea II, p. 396; Comp. C.

— 28
*
Art. 920 DIESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARI: Codul civil

și Al. Băi-

Y
Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu lor. (Demolombe, XXII, No. 155; Laurent,
coianu, III, No. 1485). AXLV, No. 177; Baudry et Colii, Donations
13, Pentru valabilitatea revocării, ire- et testaments, II, No. 2715; Alexandresco,

AR
ed. 2-a, IV, partea II, p, 399, 400). -
buceşte ca persoana căreia i se ia legatul
23, Revocarea expresă a unui testa-
să fie acecaş cu aceea căreia i sa făcut ment nu trebueşte exprimată în termeni
dispoziţiunea prin testamentul anterior.
XXII, No. 150; Dalloz, Rep. sacramentali ci este deajuns dacă din ter-
(Demolombe, menii întrebuinţaţi de testator rezultă iu-
Dispositions, entre vils, No. 4155).

R
tenţiuca sa de a revocă dispoziţiunile un-
14, Pentru valabiitatca revocării, tre- ierioare. (Demolombe, AXII, No. 142, 150;
bueşte ca lucrurile ce se iau unci persoane Troplong, Donations et testaments, IV, No.

LIB
prin cel de al doilea testament să fie a-
prin primul tes- 2064; Dalloz, Bâp., Dispositions entre vifs,
celeaşi de care a dispus
No. 157; Laurent, XIV, No. 181, 187; Ale-
tament sau să Lacă parte din ele. (Merlin, Xxandresco, cd. 2-a, LV, partea II, p. 1405;
Repertoire, Revocation «de legs, $ 2; Toul- C€. Hamangiu, I. Roseiti-Bălinescu şi Îl.
lier, V, No. 647; Demolombe,* NAII, No. Băicoianu, LII, No. 1489). -
150; Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, 94. Peniru ca revocarea testamentului

ITY
4155). ,
No. - să poată avcă loc, trebueşte ca intenţia
15, Dacă prin primul testament sa
testatorului de revocare să rezulte în mod
legat deplină proprietate iar prin cel de al neîndoios iar nu în mod echivoc. (Dalloz,
doilea testament se legă nuda propri-
Rep., Dispositions entre vis, No. 4172;
etate sau uzufruciul, lezatul va [i redus, Laurent, AIV, No. 181, 1S7; Alexandresco,
în primul caz, numai la uzafruct iar în cel
ed. 2-a, IV, partea II, p. 403, 405).
de al doilea caz, numai la nuda propri-
cetate. (Merlin. Reâpertoire, Revocation „de
legs, $ 2; Toullier, V, No. 6047: Dalloz, Rep.
RS
25, Art. 1055 c. civ. fr. (920 c. civ.
rom.), este aplicabil numai la revocarea
expresă î unui testament. (Demolombe,
Dispositions entre vifs. No. 4155). XIII, No. 135; Baudry et Colin, Donati-
16. Revocarea unui testament nu poate ons et testamenis. II, No. 2711; Alexan-
IVE
fi niciodată verbală. (Baudry et Colin, dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 398).
Donations et testamenis, II. No. 2712: Ale- 26, Orice revocare expresă lăcută în
xandreseo, ed. 2-a. IV, partea II. p. 394, alie forme decât cele prevăzute de art.
399). | 1033 c. civ, îr. (920 c. civ. rom.), este nulă
(7. levocarea expresă a unul testa- sau mai bine zis inexistentă, deoarece re-
ment, trebueşte să fie făcută prin Înscris vocarea expresă este un act solemn ca şi
UN

ca şi însăş testamentul; dovada revocării testumentul ce se revoacă. (Alexandresco.

exprese nu poate fi deci ăcutii decât prin ed. 2-a, IV, partea II, p. 398: C. Haman-
înseris care este cerut ad solemnitatem giu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
(Demolombe, XXII. No. 159; Aubry ct Rau, III, No. 14$6).
ed. 4-a, VII, $ 723. p. 310; Dalloz. Rep. 27. Dacă revocarea unor dispoziţiuni
Dispositions entre vis, No. 4142: Supplu are loc prinir'un iestament, acest .iesta-
Dispositions entre vis, No. 1011; lLuurent,
AL

ment poate fi Lăcut în oricare din formele

XIV, No. 177; Iluc, VI, No. 367; Bamiri ct vrdinare prevăzute de lege pentru testa-
Colin, Donations et testaments, II, No. mente. (Coin-Delisle. Commentaire, Art.
2742: Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea ÎI, 1055, No: 11; Demolombe, XXII, No. 137;
p. 395, 400, 404). Mourlon, II, No. 877; Aubry et Rau. ed.
TR

18. Dovada revocării exprese a unui 4-a, VII, S 725. p. 510; Demante ct Colmet
testament nu poate fi făcută decât prin de Santerre, IV, No. 184 bis, III; Dalloz,
înseris, chiar în cazul când ar există un Rep. Suppl., Dispositions entre vifs No.
începui de probă scrisă. (Demolombe, 1014; Laurent. XIV, No. 185; Huc, VI, No.
NXMIL, No. 139). 567; Baudry et Colin. Donations et testa-
EN

19. Dovada revocării exprese a uuui ments, II, No. 2715; Planiol, II. No. 2559;
testament nu poate [i făcută prin jurământ Josserand, III, No. 1642; Alexandresco, ed.
decizoriu. (Demolombe, XXII, Na. 139). 2-a, IV, partea II. p. 400, 401: C. Ilaman-
20, Nu se poate dovedi prin martori, ziu, Î. Nosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
revocarea expresă a unui testament. (Au- III. No. 1457). ,
I/C

bry et Rau, ed. t-a, VII, $ 725, p. 510; Ale-
xandresco, ed. 2-a, IV, partea
24. Moștenitorii legitimi ai testatorului
pot dovedi cu martori că tesiatorul a avut
intenţia să revouce testamentul său şi că a
AS
„28, Revocarea unor dispoziţiuni, poate
II, p. 399). [i făcută şi în forma testamentelor pri-
vilegiate, dacă testatorul se află în situaţi-
unea de a putea face testamentul său în

acesie forme. (Coin-Delisle, Commentaire,

fost împiedecat dela aceasta prin mano- Art. 1035, No. 11; Demolombe. XXII, No.
pere frauduloase. (Aubry cet lau. cd. 4-a, 138; Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII. $ 725, p.
VII, $ 725, p. 510; Iluc, VI, No. 365). 510; Dalloz. lep.. Suppl, Disvositions
29, După altă părere faptul dovedit că entre vifs, No. 1014; Laurent, XIV, Ao.
UI

un leatar ar fi uzat de manopere fraudu- 183; Baundrv ct Colin. Donations ct testa-.

loase sau de violență ca să împiedece pe ments, II, No. 2715; Alexandresco, cd. 2-u,
testataor să revoace testamentul său. nu IV, partea II, p. 401).
aduce revocarea testamentului, ci dă drep- 29, In cazul când revocarea unui tes-
BC

tul moștenitorilor legitimi de a cere daune- tament n fost făcută în forma testamente-
interese dela uutorul fraudei sau violenţe lor privilegiate, revocarea va încetă potri-

— 286—
- Codul civil DESPRE DISPOZIŢIUNILE TESTAMENTARE Art. 920

vit dispoziţiunilor ari. 984, 955 şi 986 c. lombe, XALI, No. 14i; Grenier, Donations

Y
civ. În. (871, 872 şi S73 €. civ. rom), când ct testamenits, 1, No. 542; Vazeille, Succes-
va încetă să fie valabil şi testamentul sions, Art. 1055, No. 17; Poujol, lDonatious

R
care v cuprinde, (Demolombe, XXII, No. et testaments, Art. 1055, No. 5; Mourlon,
158; Alexandresco, ed. 2-a, 1Y, partea II, II, No. 879; Masse ct Verge sur Zachariae,
p. 401, nota 2). III, $ 502, text şi nota 2, p. 292; Michaux.

RA
30. Peutru valabilitatea revocării unor Testaments, No. 2435 urm.; Troplong, Do-
dispozițiuni printr'un testament posterior, nations et testaments, IV, No. 2051; De-
trebueşte ca acest testament să fie valabil mante et Colmet de Santerre, Î), No. 182
după tormele prevăzute de lege pentru bis; Aubry et Rau, ed. s-a, VII, $ 725, text
forma testamentului întrebuințată pentru şi nota 5, p- 511; Dalloz, Rep., Dispositions

LIB
revocare. (Demolombe, XXII, No. 155; Au- «ntre vifs, No. 4155; Suppl., Dispositions
bry et Rau, ed. t-a, VII, $ 725, p. 511; Dal- entre vifs, No. 1015; Iluc, VI, No. 369: Bau-
loz, Rep., Dispositions entre viis, No. 4161 dry et Colin, Donations et testamenis, |,
urm.; Suppl., Dispositions entre vils, No No. 2718; Planiol..111, No. 2859; Josserand,
1016; Baudry et Colin, Donations'et testa- III, No. i642; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
ments, II, No. 2716; Josserand, III, No. partea ÎI, p. SO, 40; C. Hamangiu, |.
aosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, LII, No.

ITY
1642; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,
p. 401; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, 1487; Contra: Delvincourt, [I, p. 377; Lau-
şi AL. Băicoianu, III, No. 1487). vent, XIV, No. 186 urm.).
31, Chiar dacă un testament a fost fă- 36, Un testament olograf este revocat
cut. în formă autentică, el poate [i revocat în mod valabil, dacă testatorul a făcut o
printr'un testament făcut în formă olo- menţiune de anulare pe însăşi testamen-
grală.
vifs,
vifs, No.
No.
(Dalloz,
4154;
1015;
Râp.,
Suppl.,
Laurent,
VI, No. 367; Baudry et Colin, Donations
Dispositions
Dispositions
XIV, No.
entre
entre
183; Huc, RS
tul, menţiune pe care a scris-o el, a da.
tat-o şi a semnat-o. (Huc, VI, No. 569: A-
lexandresco, ed. ed. 2-a, IV, partea II, p.
409; C. Ilamangiu, I. Rosetti Bălănescu şi
et testaments, ÎI, No. 2715; Josserand, III, AL. Băicoianu, III, No. 1489).
VE
No. 1642; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea 37, Această soluțiune trebueşte genera-
II, p., 401; C. Hamangiu, I. Rosetii-Bălă- lizată şi să se decidă că se poate revocă
nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1487). în acest mod nu numai un testament olo-
3829, Revocarea unui testament nu se graf, dar chiar un testament mistic sau
poate face printr'un act sub semnătură autentic, deoarece un testament autentic
NI

privată decât dacă acest act întruneşte for- sau mistic poate fi revocat printr'o revo-
mele testamentului olograf. (Laurent, XIV, care făcută în formă olografă. (C. Haman-
No. 177, 1S0; Alexandresco, ed. 2-a,'1V, ziu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
III, No. 1489, text şi nota 1).
U

partea II, p. 399).

33, Pentru ca revocarea printr'un tes- 38, Un testament anterior poate îi re-
tament olograi să fie valabilă, trebueşte ca vocat 'printr'un testament autentic poste-
acest testament să îndeplinească toate con- rior. (Dalloz, Rcp., Dispozitions entre vifs,
AL

dițiunile de formă cerute de lege pentru No. 4159; Josserand. III, No. 164%: Ale-
acest fel de testament. (Demolombe, XXII, xandresco. ed. 2-a, IV, partea II, p. 401;
No. 139, 153; Dalloz, Rep, Dispositions C. Ilamangiu, |, Hosetti-Bălănescu-şi Al.
entre_vils, No. 4154; Laurent, XIV, No. Băicoianu, III, No. 1497).
TR

184; Baudry et Colin, Donations et testa- 39, Revocurea unui testament, făcută
ments, II, No. 2715; Josserand, III, No. printr'un testament autentic posterior, este
164%; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, valabilă, chiar dacă acest testament, în
p. 599; C. Hamanpiu, I. Rosetti-Bălinescu afară de clauza revocătoare, nu ar mai
şi AL Băicoianu. III, No. :1487). cuprinde nici o altă dispoziţiune de ul-
EN

34, Astfel, testamentul olopraf care timă voință. (Demolombe, XXII, No. 148;
revoacă un testament, trebueşte să fie scris Aubry et Rau, cd. 4-a, VII, $ 725, p. 511;
în întregime, datat şi semnat de testator; Dalloz, Rep., Suppl., Dispositions entre
dacă el nu îndeplineşte aceste condițiuni vifs, No. 1015; Iluc, VI, No. 570; Josserand,
sau poartă o dată falsă revocarea nu e va- III, No. 1642; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
I/C

labită._ _(Coin-Delisle, Commentaire, Art. partea il, p. 401, 402; C. Hamangiu, I. Ro-
1035, No. 7; Demolombe, XXII, No. 159; setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No.
Troplong, Donations et testaments, IV, No. 1437).
2050; Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, 40. Testamentul autentic, nul ca tesia-
No. 4154; Laurent, XIV, No. 184; Comp: ment este valabil ca revocare a unui testa-
AS

Josserand, III, No. 1649). ment anterior, după o părere, dacă înde-
25, Revocarea unui iestament, făcută plineşte condiţiunile cerute pentru validi-
printr'un testament olograf posterior, este tatea unui act autentic ordinar. (loullier,
valabilă chiar dacă acest testament, în V, No. 626; Duranton, IX, No. 438; Vazeille,
UI

afară de clauza revocătoare, nu ar mai
cuprinde nici o altă dispoziţiune de ul-
timă voință. (Merlin, Râpertoire, Revoca-
tion de codicille, $ 4, No. 2; Coin-Delisle,
BC
Successions, Art. 1035, No. 2; Dalloz, h€p.,
Dispositions entre vifs, No. 4162).
41. După altă părere, dominantă, revo-
carea cuprinsă într'un testament autentic,

Commentaire, Art. 1035, No. 7; Toullier, V. numai atunci va fi valabilă, când-actul

No. 835, Duranton, IX, No. 451; Demo: care o cuprinde, îndeplineşte condiţiunile

— 287—
 TESTAMENTARE Codul civil .
Art, 920. DESPRE DISPOZIȚIUNILE

l. molombe, XXII, No. 142 bis; Dalloz, Rep,

erute de lege pentru un testament ologra 2,

Y
Testament, section Dispositions entre vifs, No. 4145; Suppl.,
(Merlin, R&pertoire, Re- Dispositions entre viis, No. 1015; Laurent,
ş 3, Art. 2, No. 5; Questions de droit,Coin- XIV, No. 191; lluc, VI, No. 367; Baudry ct

AR
vocation de testament, 8 1, No. £; Colin, Donations et testaments, II, No.
Delisle, Commentaire, Art. 1035, No, 5
urm.; Demolombe, XXII, No. 153;. Grenier, 2719; Josserand, III, No. 1643; Comp.: Ale-
54%2 xandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. +04;
Donations et testaments, Î, No. 349, Art. C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi AL.
bis; Poujol, Donations et testaments, Băicoianu, IL], No. 1490).
testa-
1035, No. 6; Troplong. Donations et et Colme

R
ments, IV, No. 2050; Demante t 47. Pentru ca revocarea să fie valabilă
et nu este necesar ca actul autentic să fie un
de Santerre, 1V. No. 184 bis, IV; Aubry

LIB
ed. d-a, VII, $ 705, p. 5iî; Dalloz, act special, ci revocarea poate fi cuprinsă,
Rau, cu titlu “de clauză accesorie întrun act
Rep., Dispositions entre vis, No. 4162;
1016;
_ Suppl., Dispositions entre viis, No.
autentic care cuprinde alte dispoziţiuni.
370; (Demolombe, XXII, No. 147; Dalloz, Râp.,
Laurent, XIV, No. 188; Huc, VI, No.
Baudry et Colin, Donations ct testaments; Dispositions entre vils, No. 4150; Baudry
IL, No. 2721, 2722, 2733; Planiol, III, No. et Colin, Donations et testamenis, II, No.
2840; Colin et Capitant, Il, p. 915; Ale- 2724). ,

ITY
xandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 402, 48, In acest caz, nulitatea dispoziţi-
105; C. Hamangiu, |. Rosetii-Bălănescu şi unilor cuprinse în actul autentic, nu aduce
Al, Băicoianu, LL, No. 1491; Comp.: Jos- anularea revocării. (Demolombe, XXII, No.
III, No. 164). 147; Baudry et Colin, Donations et testa-
serand, ments, II, No. 2725; Contra: Laurent, XIV,
40, Dacă testamentul autentic care cu-
No. 182).
prinde revocarea nu are valoarea unui act
intentie ordinar, revocarea nu este vala-
bilă. (Loullier V, No. 630, 631; Demolombe,
Disposi-
RS
49, Astlel, revocarea unui
cuprinsă într'o donaţiune care
pentru că nu s'au îndeplinit formalităţile
testament
este nulă
XXII, No. 159, 153; Dalloz, Râp.,
tions entre vils, No. 4168; Laurent, XIV, particulare cerute de lege pentru dona-
țiuni, cum ar fi acceptarea, este valabilă,
IVE
No. 158).
43, Un testament anterior poate îi re- dacă actul care o cuprinde:are valoarea
vucat printr'un testament mistic posterior. unui act autentic. (Coin-Delisle, Commen-
(Dalloz, Rep., Suppl., _Dispositions entre taire, Art. 1035, No. 5; Demolombe, XXII,
vi[s, No. 1014; Alexandresco, ed. 2-a, IV, No. 147; Troplong, Donations ct testaments,
partea II, p. 401; C. Hamangiu, |. Rosetti- IV, No. 2089; Mass ct Verge sur Zacha-
riac, LII, $ 502, nota 16, p..29S; Dalloz,
UN

Bălănescu şi Al. Băicoianu, Il, No. 1457).

4,4. Revocarea unui testament, făcută Rep., Dispositions entre vifs, No. 4150,
pritrun testament mistic posterior, este 4269: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea Li,
valabilă, chiar dacă acest testament, în a- p. 405; Contra: Demante et Colmet de
fară de clauza revocatorie, nu mai cuprin- Santerre, LV, No. 185 bis, I; Laurent, XIV,
- nici o altă dispozițiune de ultimă vo- No. 182). ,
inți. (Coin-Delisle, Cummentaire, Art. 1035, 50. Dacă însă se constată că intenţia
AL

No. 7; Troplong, Donations ct testaments, donatorului a fost ca să subordoneze re-

1V, No. 2051; Aubry et Rau. ed. t-a, VII, vocarea, valabilităjii donaţiunei, în cazul
s 725, text şi nota 5, p. 511; Dalloz, R6p. când donajiunea nu ar fi acceptată, revo-
Disposilions entre viis, No. 4155; Suppl, carca nu este valabilă. (Troplone, Donati-
* ons ct testaments, LV, No. 2091; Dalloz,
TR

Dispositions entre vils, No. 1015: Alexan-

dresco, ed. 2-a, LY, partea II, p. 401, 402; Rep. Dispositions entre. viis, No. 4152,
C. Hamangiu. |. Rosetti-Bălănescu şi Al. 4269),
Băicoianu, LII, No. 1487; Contra: Laurent, 54. Cu toate că art. 920 c. civ. rom.
NLV, No. 180). arată că un testament poate fi revocat prin-
EN

45, Revocarva cuprinsă într'un testa- iun act legalizat, totuşi această dispozi-
ment inistic nu este valabilă dacă actul de [iune trebueşte înţelcază ca actul trebueşte
-uscripțiune este nul şi dacă actul închis să fie autentic, după cum dealtfel se ex-
în plic nu cste valabil ca testament olo- primă şi art. 1035 c. civ. îr. corespunzător.
sraf. (Coin-Deliste, Commentaire, Art. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p.
I/C

1033, No. 11; Demolombe, XXII, No. 139, 395. text şi nota 3; C. Hamangiu, |. No-
153; Dalloz, Rcp., Dispositions entre vifs, setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No.
No. 4170; Laurent, SUN, No. 134; Alexan- 1490),
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 402, 405; 59, Dispoziţiunile art. 1548 c. civ. fr.
Comp.: Toullier, V, No. 631; Baudry ct (172 e. civ. rom.), nu-şi găsesc aplica-
AS

Gali, Donations cet testaments, II, No. țiunea la revocarea testamentelor, făcute
prin act autentic, deoarece actul autentic
46, Un testarnent poate fi revocat prin- este cerut aici ad solemnitatem. (Alexan-
run simplu act autentic. În acest caz de- dresco, cd. 2-a, IV, partea LI, p. 39,
oarece testatorul a recurs la un act auten- 404).
UI

tic pentru a revocă testamentul său, actul 53, Clauza revocatorie şi întinderea ci,
autentic nu e nevoie să îndeplinească for- se va interpretă şi determină, după împre-
mele cerute de lege pentru testamentul au- jurările cauzei şi voința testatorului. (Dal-
vz, Rep, Suppl., Dispositions entire vii,
BC

tentic; ci numai formele cerute de lege

pentru actele autentice în general. (De- No. 1021; Laurent, XIV, No. 190; Iluc, VI,

— 2858—
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 990

No. 369: Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea 2726; Josserand, III, No. 1644; Alexan-

Y
II, p. 397). , dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 40; C.
54, Tribunalele vor determină şi apre- Hamangiu, | Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-

R
ciă, în mod suveran, întinderea clauzei re- coianu, III, No. 1504). ” -
vocatorii, după împrejurările cauzei şi in- 6. Retractarea unci revocări de tes-
tenţiunea testatorului, fără ca hotărirea tament, poate fi făcută sub forma unui

RA
lor să fie supusă cenzurei curţii de casaţie. nou testament. (Duranton, IX, No. 441;
(Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, No. Demolombe, XXII, No. 159; Troplong, Do-
4167; Suppl., Dispositions entre vils, No. nations et testamenis, IV, No. 2065; Aubry
1021; Laurent, ALV, No. 190, 192; Iluc, ei Rau, ed. d-a, VII, S$ 725, p. 514; Dalloz,
VI, No. 570; Baudry ct Colin, Donations R€p., Suppl.. Dispositions entre viis, No.

LIB
ci testaments, II, No. 2717; Alexandresco, 1019; Laurent, XIV, Ao. 197; Huc, VI, No.
ed. 2-a, IV, partea Il, p. 597). 570; Baudry et Colin, Donations ct testa-
55, Liectul revocării exprese a unui ments, II, No. 2726; Josserand, III, No.
testament este de a revocă toate dispozi- 1644; Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea II,
jiunile făcute direct cu titlu de legate. p. 405; C. Hamangiu, |. Rosetti Bălinescu
(Aubry et Rau, ed. t-a, VII, $ 725, p. 515). şi Al. Băicoianu, III, No. 1504).

ITY
56. Prin revocarea expresă, toate dis- G2. Deasemenea retractarea unei re-
poziţiunile privitoare la patrimoniul testa- vocări poate rezultă dintr'o simplă decla-
torului sunt revocate. (Aubry cet Rau, ed. rație făcută în forma unui act autentic.
4-a, VII, $ 735, p. 515; Comp.: Toullier, V, (Duranton, IX, No. 441, Demolombe, XAII,
No. 636). No. 159, 104; Mass ct Verg6sur Zachariac.
57, Astfel dacă testatorul a recunoscut ILI, $ 502, p. 294; Troplong, Donations et
o datorie printr'un testament şi dacă acest
"testament este revocat
cută “încetează
Merlin,
recunoaşterea
de a avea
Reâpertoire.
vreun
fă-
efect.
Testament, section 2,
mei RS
testaments, IV, No. 2065; Aubry et Rau,
ed. VII, $ 725, p. 514, 515; Demante et Coi-
de Santerre. IV, No.
_loz, Rep.. Dispositions entre vils, No. 4182;
184 bis. V; Dal-

3 o: 'Foullier, V, No. 637; Demolombe, Suppl., Dispositions entre vis, No. 1015,
VE
XXII, No. 150; Troplong, Donatious et tes- 1019; Laurent, XIV, No. 197, 198: Huc, VI,
taments, IV, No. 2065; Aubry et au, ed. No. 370; Baudry et Colin, bDonations et
4-a, VII, $ 725, text şi nota 14, p. 516; Dal- testaments, II, No. 2726; Josserand. III, No.
loz, R€p., Dispositions entre viis, No. 4188, 1644; Alexandresco, ed, 2-a, IV. partea II,
4159; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, -p. 405; C. Ilamaneiu, |. Rosetti-Bălănescu
NI

p. 396; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu și AL. Băicoianu, IL, No. 1504).

şi AL. Băicoianu, III, No. 14$5; Contra: 63. Prin vectractarea revocării, testa-
Demante ct Colmet de Santerre, IV, No. torul revine la prima voinţă care era ma-
U

151 bis, III) nifestată în testamentul anterior. (Demo-

58, In acest caz însă. creditorul are lombe, XXII; No. 165; Troplong, Donati-
dreptul să stabilească potrivit dreptului uns et testamenis, IV, No, 2065; Laurent,
comun existența şi cauza datoriei, a cărei ALY, No. 197, 1v; Iluc, VI, No. 570; Bau-
AL

recunoaştere a fost revocată. (Toullier, YV, dry et Colin, Donations et testaments, II,
No. 637; Demolombe, AXII. No. 131; Tro- No. 2728; Planiol, III, No. 2845; Alexau-
plong, Donations et testaments, LV, No. dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 406, 407;
2959; Aubry et Rau, ed. d-a, VII, $ 735, p. Comp.: C. Hamangiu, LI. Rosetti-Bălă-
neseu și Al. Băicoianu, III, No. 1505).
TR

516; Dalloz, Rep., Dispositions entre vils,

64. Tribunalele vor apreciă în mod su-
No. 4191). '
59, In acest caz recunoaşterea datoriei . veran care a fost 'intenţiunea testatorului
testatorului în testamentul revocat, va când a retractat revocarea. (Planiol, . III,
puteă servi ca un început de dovadă No. 2845; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
EN

scrisă, pentru existența datoriei care va

II, p. 407, 408: C. Tlamanegiu, I. Rosetti
putea fi complectat după cererea ceredito- Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1505).
rului, prin martori sau prezumpţiuni.
(Merlin, Repertoire, Testament, section_2?,
s 6, No, 1, 2; Demolombe, XXII, No. 131; Jurisprudenţă,
I/C

Troplony, Donations, et testainents, IV, (Continuare dela 1924 până la 1927).

No. 2057; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $
725, text şi nota 15, p. 516; Dalloz, Rep. |. Declaraţia expresă de revocarea unui
Dispositions entre vifs. No. 4193). testament este nulă, daci nu e legalizată
AS

60. Rcvocarea totală sau parţială a (autentificată) de, tribunalul competent.

unui testament, poate fi retractată prin o (Trib. Putna S$. 1, 225 din 14 Iunie 1924.
declaraţie posterioară care cuprinde o Pand. Rom. 1925. II. 154).
schimbare de voință din partea testatoru- 2, Un act poate fi considerat ca testa-
lui. (Duranton, IX, No. 441; Demolombe, ment olograf posterior, revocatoriu, dacă
UI

XAII, No. 159; Troplong, Donations et tes- e întocmit cu formele legale, prevăzute de
tamenis, IV, No. 2065; Aubry et Rau, ed. lege pentru validitatea testamentelor ovlo- *
4-a, VII, $ 725, p. 514: Dalloz, Rep. Suppl., erafe; între altele dacă e scris şi subscris
Dispositions entre vifs, No. 1019: Laurent, de însuşi autorul testamentului. (Trib.
BC

XIV, No. 197; Huc, VI, No. 370; Buudry et Putna, $. 1. 225 din 14 Iunie 1924, Pand.
Colin, Donations et testaments, Îl, No. Rom, 1925, TI, 154.

149515.— Codul Civil adnotat.— VII — "280 —

Art. 921 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTĂRE Codul civil

Y
Art. 921. — Testamentul posterior!) nu revoacă anume pe
cel anterior, nu desființează din acesta, decât numai acele dis-

AR
pozițiuni cari sunt necompatibile sau contrare cu acelea ale tes-
tamentului posterior. (Civ. 802, 920, 923; Civ. Fr. 1036).
Text. fr. Art. 1036. — Les testaments postârieurs qui ne revoqueront pas

R
d'une manitre expresse. les precedents, n'annulleront, dans ceux-ei, que celles
des dispositions v contenues qui se trouveront incompatibles avee les nouvelles,

LIB
. Lă
ou qui seront contraires.

Bibliografie (continuare);
CoxsTANTINESCU JAc. N., Despre testamente, p. 144, 14.

ITY
INDEX ALFABETIC Humangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
(la doctrină). coianu,. III, No. 1494; Comp., contra:
Apreciere suverană 17— Legat particular 3)—3, Mourlon, II. No. 882; Colin et Cavitant.
19, 23, 37, 16, 34, 86.
Caducitate 7.
H—S5I.
Legat universal 20—38.
III. p. 914, 915).
9, Cu
Capacitate 6.
Condițiune rezolutorie 7. |
Condiţiune suspensivă 7.
Contrarietate 1, 14.
Marturi 70, 73, 77.
Aobile 43 ,
Motive determinante 2, 8),
90), 91.
RS toate că
10383 ce. civ. În. (921 şi 925 ce. civ.
par restrictivi, totuşi se admite că
termenii art. 1036 şi
rom),
urmă-
Corp cert 46, 52, 53 Nulitate 8. toarele acte şi împrejurări, implică revo-
Dată 9, Omisiune 15. carea tacită a testamentelor: 1) Facerea u-
Partaj 53 ,
IVE
Denaturare 19. | nui testament nou şi care este incomputi-
Dispoziţiuni incompatibi- Plină proprietate 11, 49.
le, a se vedcă cuvântul: Prezumpțiune 71, 74, 00, bil cu cel anterior; 2) Distrugerea şi ru-
„Incompatibilitate“. 82, 83, 89, 90, 91, perca în bucăţi a testamentului; 3) înce-
Probă, a se vedeă cuvân- tarea unicului motiv care determinase fa-
Dispoziţiuni contrare, a se
tul: „Dovadă“.
vedeă cuvântul: ,Con-
Recurs 18, cerea testamentului; 4) încheierea de acte
trarictate”. _ Reducțiune + între vii incompatibile cu testamentul fă-
UN

Distrugere 2, 51-68, 65—

77,, ti o
pene ca 2,
R evocare tacită
tă cut. In afară de aceste patru împrejurări,
n za n 1 urm,
Dovadă 62, 69, 70, 12, 13, Revocarea revocirii testa: un testament nu poate îi revocat decât
14 ! mentului 88 printr'o declaraţie expresă de revocare.
Executor testamentar VI. Rezoluţiune 7,
Forme 5, Ruperi în bucăţi,a vedei
(Dalloz,. R6p., Suppl., Dispositions entre
Fraudă 69. se cuvântul: „Distruge- vifs, No. 1023; Comp.: Josserand, III, No.
Imobile 43. re“, 1645; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,
Incompatibilitate 1, 2, 5, Sarcină 41. p. 459, 459; C. Iamungiu. IL. Rosetti-Bă-
AL

6—15, 17—19, 26, 27, Stersături 7B—87,

Incompatibilitate intenţi-
onală 10, 12, 13, 18.
Incompatibilitate
rială 10, 11, 13, 18.
Incompatibilitate
Sume de bani 46, 51. lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1492).
Testament 1 urm. 3, Astfel nu se poate consideră ca o re-
_mate- Testament autentic 63,61.
“Testament mistic 58—62,
vocare tacită a testamentului, vechimea
morală Testament olograf 57—59, testamentului, afară de cazurile excepţi-
TR

10, 12, 13, 18. 65—68, onale prevăzute de art. 984, 957 şi 99 c.
Iaimiciţie 4, Testament previlegiat & civ. în. (S71, 875 şi 882 ce. civ. rom.). (Mer-
Intenţiune 16, 17, 20—23, Uzufruct 11, 49.
36, 37, 53, 67, 76, 86. Valabilitate 5. lin, Repertoire, Icvocation de testament,
Legat cu titlu universal Vechimea testamentului 3. $ 5; Coin-Delisle, Commentaire, Art. 1035,
„Viciuri de voinţă 8.
25—2), 39—45, No. 13; Demolombe, XXII, No. 260; Gre-
EN

nicr, Donations et testaments, III, No. 341;

Doctrină. Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea II, p.
458, 439).
“4. Textul art. 1030 e. civ. În. (921 c. cir. Ba Deasemenea faptul că după facerea
rom.), vorbeşte de dispoziţiuni „necompati- testamentului. s'a născut între testator şi
I/C

bile” sau „contrare“, care au acelaş sens legatar inimiciţie, nu poate aduce revoca-
deoarece legiuitorul a voit să spună că de rea tacită a testamentului. (Coin-Delisle,
câte ori dispozițiunile posterioare nu se Commentaire, Art. 1035, No. 15; Demo-
pot împăcă cu dispoziţiunile anterioare, lombe, XXII, No. 262; Alexandresco, cd.
2-a, IV, partea II, p. 438).
AS

şi nu pot fi executate toate odată, dispo-

zițiunile din testamentul anterior vor fi re- 5, Pentru ca să aibă loc revocarea ta-
vocate. (Demolombe, XXII, No. 168; De- cită a unui testament, printr'un testament
mante ct Colmet de Santerre, LV, No. 185 posterior necompatibil, trebueşte ca acest
his; Laurent, XLV, No. 203; Baudry et Co- testament să fie valabil în ceeace privește
UI

liu. Donations_ et testaments, II, No. 2730: forma su. (Merlin. Repertoire, levocation
Planiol, III, No. 2845, nota 2; Alexan- de legs, & 4, No. 3; Questions de droit,
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 415; C. Nevocation de legs, $ 1; Coin-Delisle,
BC

) Aci din pgreşală de tipar, va uitat cuvântul „care“, din textul oficial, cuvânt aflător în textul art.
francez curespunzător,

— 290—
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE , Art. 921

Commentaire, Art. 1037, No. 1; Duranton,. Baudry ct Colin, Donatious ct testaments,

Y
- TA, No. 450; Demolombe, XII, No. 205; II, No. 2755; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
Grenier, Donations et testaments, III, No. partea 1], p. 416, nota 5; C. Hamangiu,

R
544; Vazcille, Successions, Art. 1057, No. . Nosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, Lui,
5; 'Troplong, Donations et testaments, IV, No. 14194; Comp.: Josserand, IIL,: No. 1618).
No. 2081; Mass6 et Vergâ sur Zachariac, ||. Asttel există incompatibilitate ma-

RA
III, $ 502, text și nota 12. p. 297; Demante terială când prin testamentul anterior sar
et Colmet de Santerre, IV, No. 184 bis, Îl; fi legat unei persoane, plina proprietate a
Aubry et Rau, ed. 4-a, VII & 225, p. 521; unui imobil, iar printrun testament po-
Dalloz, Râp., Dispositions entre viis, No. sterior s'ar fi legat, aceleaşi persoane, uzu-
4154; Suppl., Dispositions entre vils, No. fructul aceluiaș imobil. (Duranton, IX, No.

1057; Baudry cet Colin,
taments, II, No. 27416; Alexandresco, ed.
2-a, IV, partea II, p. tis. nota 1).
6, Deasemenea, pentru ca să aibă loc
revocarea unui testament, printr'un tes-
tament posterior necompatibil, trebuește
LIB
Donations ct tes- 452; Aubry et Kau, cd. t-a, VII, $ 725, text
şi nota 19, p. 5t?; Dalloz, Râp., Suppl.,
[Dispositions entre vifs, No. 1025; Laurent,
XIV, No. 204; Baudry et Colin, Donations
ct tesiaments, II, No. 2733, 2734; Alexan-
dresco, ed. 2-a, IV, partea Il, p. 416, nota

ITY
ca el să emane dela un testator capabil. 5; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi
(Baudry_ct Colin, Donations et testa- Al. Băicoianu, LII, No. 1494).
ments, II, No. 2746; Alexandresco, ed. 2, Incompatibilitatea este intenţio-
2-a, IV, partea II, p. 414, nota 1). nală, când imposibilitatea de executare
7. evocarea nu va avcă loc dacă nou! a testamentelor, deşi -nu este materială,
însă ea rezultă din totalitatea dispozi-
legat care revoacă pe cel anterior, este
făcut sub o condiţiune suspensivă
nu s'a îndeplinit, deoarece, în acest caz,
noul legat a devenit caduc; deasvmene.:
când noul legat făcut sub
care

o condiţiune
(Demolombe, RS
țiunilor cuprinse în testamentul posterior.
XXII,. No.
Rau, ed. 4-a, VII, $ 795, text şi nota 1$,
p. 517; Laurent, XIV, No. 204; Baudry et
169; Aubry et

Colin, Donations et testaments, II, No.

VE
rezolutorie, ar fi rezolvit prin îndeplini-
rea acestei condițiuni. (Alerlin, Repertoire, 2756; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
Revocation de legs, $ 4, No. 3; Ouestions II, p. HZ, nota 1; C. Hamangiu, |. Rosetti-
de droit, Revocation de legs, $ 1; Coin- Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1494;
Delisle, Commentaire, Art. 1037, No. 1: Comp.: Josserand, III, No. 1648).
12, Atât incompatibilitatea materială
NI

Demolombe, AXII, No. 156, 186, 206 bis;

Vazeille, Successions, Art. 1057, No. 3; cât şi incompatibilitatea intenţională sau
Troplong, Donations : et testaments, IV, morală între două testamente, aduce re-
No. 2051; Massc et Vorge sur Zachariae: vocarea dispoziţiunilor cuprinse în testa-
U

III, $ 502, text și nota 12, p. 297; Demante mentul anterior. (Demolombe, XXII, No.
et Colmet de Santerre, LV, No. 184 bis, 170; Demante ct Colmet de Santerre, IV,
II; Aubry cet Rau, cd. 4-a, VII, $ 705, p. No. 185 bis, |; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII,
521; Dalloz, Râp., Suppl, Dispositions en- $ 725, p. 5i7, 518; Dalloz. Râp., Suppl.
AL

tre vils, No. 1057; Iluc, VI, No. 379; Bau- Dispositions entre vifs, No. 1026; Lau-
dry ct Colin, Donations et testaments, II, rent, XIV, No. 204; Baudry et Colin, Do-
No. 2746; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- nations et .testaments, II, No. 2737; Josse-
tea II, p. 411). rand, III, No. 16485; Alexandresco, ed. 2-a,
IV, partea II, p. 417, 418; C. Hamangiu,
TR

8. Deasemenea, revocarea nu va aveă

loc, dacă testamentul posterior necompa- I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, LU,
tibil ar fi nul pentru vicii ale voinței
No. 1494).
[4, Potrivit dispoziţiunilor art. 1036 c.
testatorului. (Dalloz, Rep., Suppl., Dispo- civ. în. (921 c.'civ. rom), testamentul po-
sitions centre vils, No. 1057).
EN

sterior care nu cuprinde o menţiune ex-

9, In cazul când.există două sau mai presă de revocare a testamentului an-
multe testamente având acceaş dată, şi terior, nu revoacă din acesta decât nu-
cuprinzând dispoziţiuni necompatibile, ele mai acele dispoziţiuni cari sunt necom=
vor trebui să fie executate în măsura în patibile sau contrare cu acele ale testa-
care această executare este posibilă. (De-
I/C

mentului posterior. (Merlin. Râpertoire,

molombe, XXII. No. 203; Laurent,: XIV, Reâvocation de legs, $ 2, No.:2: Demo-
No. 202; Huc, VI, No. 372; Baudry ct Co. * lombe, XAII, No. 166: Aubry et Rau, ed-
lin, Donations et testamenis. II, No. 2731; i-a, VII, $ 725, text şi nota 17, p. 517;
Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea II, p. Dalloz. Rep., Dispositions entre vils, vo.
AS

415, nota 4). i 3196; Suppl., Dispositions entre vifs, No.

10. Incompatibilitatea între cele două 1024; Laurent, XIV, No. 201; Huc, VI, No.
testamente poate fi materială şi, inten- 571; Baudry et Colin, Donations et tes-
țională. Incompatibilitatea este materială taments, II, No. 2750; Josserand, III, No.
când există o imposibilitate absolută 1646; Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea II,
UI

ca testamentele să poată fi executate în p. 414; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălinescu

acelaș timp. (Duranton, IX, No. 452; De- şi Al. Băicoianu, III, No. 1493), .
molombe. XXII, No. 169: Aubrv ct Rau, 15. Astfel un legat cuprins într'un
cd. 4-a, VII, S 725, p. 5iz: Dalloz, Râp.
BC

testament anterior, nu este revocat prin

Suppl., Dispositions entre vifs. No. 1025; faptul că a fost omis a fi trecut în testa-
Laurent, XIV, No. 204; Iluc, VI, No. 572; mentul posterior care nu cuprinde o men-

— 291 —
Art. 921 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTAĂRE Codul: civil

Y
une expresă de revocare a testamentu- tului posterior rezultă că, intenţia testa-
lui anterior sau a legatului făcut, nici torului a fost ca ambele instituiri de le-
nu cuprinde o dispoziţie. incompatibilă cu gatari universali să fie menținute, se va

AR
acest legat. (Coin-Delisle, Commentaire, urmă conform voinţei sale. (Dalloz, Rp.
Art. 1036, No. 2; Toullier, V, No. 640; De- Dispositions entre viis, No. 4205; Josse-
molombe, XXII, No. 201; Aubry et lau. rand, III, No. 1638; Alexandresco, ed. 2-a,
cd. 4-a, VII, $ 735, p. 518; Dalloz, Râp., IV, partea II, p. 415, nota 4; C. Hamangiu,
Dispositions entre vifs, No. 4198; Contra: |. Rosetii-Bălănescu şi „Al. Băicoianu, [il,

R
Laurent, XIV, No. 207). No. 1495). Ş
18, Dacă însă din testamentul poste- 29, Când sau instituit prin două, ies-
univer-

LIB
rior, va rezultă intenţiunea testatorului tamente succesive câte un legatar
de a face o repartizare unică şi complectă sal şi când nici din termenii celui de
a averei sale, legatul din testamentul an- al doilea testament, nici din împrejurări.
terior va [i revocat. (Demolombe, NAIL nu se poate deduce intenţiunea testato-
No. 170; Dalloz, Râp., Suppl., Dispositions rului de a revocă sau de a menţine insti-
entre viis, No. 1028). tuirea din testamentul anterior, după o
13, Tribunalele vor apreciă în mod părere, deşi rezolvarea acestei chestiuni

ITY
suveran dacă intenţiunca testatorului a constitue o chestiune de fapt, ca însă re-
fost de a revocă dispoziţiunile cuprinse zultă în sensul revocării din. dispoziţiu-
întrun testament anterior, sau acă nile art. 1045 c. civ. îr. (929 c. civ. rom.),
există incompatibilitate între_ dispoziţiu- care exclude în mod implicit, coujonc-
nile mai multor testamente. (Demolombe, țiunea între legatarii universali_instituiţi
XXII, No. 171; Aubry et Rau, ed. 4-a, prin două testamente diferite. (Duranton,
VIL, $ 725, p. 517;
tions
tions
Dalloz,
entre vifs, No. 4201; Suppl., Diposi-
entre vils, No. 1027; Laurent, XIV,
Râp.. Disposi-
terre,
RS
IN, No. 445; Vazeille, Successions, ârt.
1036, No. 2; Demanie et Colmet de San-
LV, No. 183 bis, L; Aubry et Rau,
No. 205, 207; Baudry et Colin, Donations ed. j-a, VII, $ 725, text şi nota 35, p.
“ct “testaments, II, No. 2753; Comp:: A- 519; Iluc, VI, No. 373; Baudry et Colin,
IVE
lexandresco. ed. 2-a, LV, partea II, p. 410). Donations et testaments, Il, No. 2741; C.
18, După altă părere, tribunalele vor Hamangiu, [. Rosetti-Bălănescu şi Al.
apreciă în mod suveran numai incompa- Băicoianu, Il, No. 1495; Comp:: Demo-
tibilitatea intenţională însă în privinţa lombe, ANII, No. 175).
incompatibilităţii materale, aprecierea va 53, După altă părere, în acest caz tre-
putcă fi cenzurată de instanța de recurs buesc menținute ambele instituiri de le-
UN

pentru violarea dispoziţiunilor art. 1036 gatari universali. (Merlin, Râpertoire, Nc-
c. Civ. [r. (921 ce. civ. rom.), deoarece în vocation 'de legs, $ 2; Coin-Delisle, Com-
acest caz, revocarea tacită este evi- mentaire, Art. 1036, No. 5; Toullier, V,
dentă şi necesară. (Demolombe, ANII, No. No. 646; Troplong, Donations ct tesia-
i7i; Aubry et Rau, ed. d-a, VII, $ 725; menis, IV, No. 2077; Poujol, Donations
“text și nota 20, p. 517; Josserand, ŢII, et testaments, Art. 1036, No. 5; Dalloz,
AL

No. 1647; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- Iep.,. Dispositions centre vils, No. 403:
tea II, p. +18; C. Hamangiu, L. Rosetti- Suppl., Dispositions entre vils, ho. 1032:
Bălănescu şi Al. Băicoiunu, LII, No. 1495). Comp.: Demolombe, NĂII, No. 173; A-
19, lribunulele în aprecierea incom- lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 415,..
patihilităţii dispozițiunilor a mai multe nota 4). |
TR

testamente, sunt obligate să nu denatu- 24, lu cazul când uceeaş persoană a

reze niciuna din clauzele testamentului fost instituită legatară universulă prin
supus aprecierei lor. (Baudry et Colin, două testamente succesive, prima însti:
Donations et testaments, II, No. 2739; A- tuire va fi revocată şi se va menţine, cea-
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 416). de a doua instituire, cu toate sareinele
EN

20. Când sau instituit prin două tes- şi modalităţile prevăzute de testator.
tamente succesive câte un legatar uni- (lluc, VI, No. 372; Comp.: Demolombe,
versal, instituirea din primul testament NAIL, No. 190).
este revocată dacă din cuprinsul celui 25, Dacă o persoană a fost instituită
de al doilea testament sau din împreju- printr'un testament legatară universală,
I/C

rările cauzei rezultă cu suficienţă îin-; acest legat este revocat prin instituirea
tențiunca testatorului de revocare. (Coin- aceleiaş persoane ca legatară cu titlu uni-
Delisle, Commentaire, Art. --1036, No. 5: versal printr'un testament posterior. (De-
Toullier, V, No. 646; Duranton, lĂ, No. molombe, XXII, No. 190).
AS

443; Demolombe, XXII, No. 173; Demante 26. Au există incompatibilitate, în

et Colmet de Santerre, 1V, No. 185 bis, principiu, între două testamente succesive
1; Aubry ct Rau, cd. 4-a, VII, S 725, text dintre care unul cuprinde o instituire de
şi nota 25, p. 549, 520; Dalloz, Rep-, Dis- legatar universal, iar celălalt o instituire
positions entre vils, No, 4205; Laurent, de legatar cu titlu universal. (Merlin,
UI

XIV, No. 209; Iluc, VI, No. 372; Baudry
et Colin, Donations et testaments. Il, No.
2741; Josserand, INI, Ao. 1045; C. Ilaman-
piu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
BC
lepertoire, Reâvocation de legs, 5 2, No.
2; Coin-Delisie, Commentaire, Art: 1050,
No. 6; Demolombe, XXII, No. 175; Va-
zeille, Successions, Art. 1036, No. 6: Tro-

IL, No. 149). plong; Donations ct testaments, IV, No.

24, Dacă însă din cuprinsul testamen- 278; Grenier, Donations et testauments,
"Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTĂRE Art, 921

I, No. 345; Demanteet Colmet de San- particulară. (Coin-Delisle, Commentaire,

Y
terre, IV. No. 185 bis, |; Aubry et lau, Art. 1056, No. 3; Dalloz, lt6p., Disposi-
ed, i-a, VII, $ 725, text şi nota 24, p. 518; tions entre vils, No. 4217).

R
Dalloz, i Dispositions entre vifs, Nu. 33, După-altă părere, în acest caz le-
4203; Suppl., Dispositions entre vifs, No. gatul universal va îi revocat, căci prin
1050; Laurent, ALV, No. 210; Huc, VI, legatul particular făcut prin cel de al

RA
No. 374, 375; Alexandresco, ed. 2-a, IV, doilea testament, testatorul a înțeles că
partea II, p. +17, nota 1; C. lamangiu, nu mai voeşte să dea excedentul succe-
|. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, II, siunei legatarului. (Demolombe, XXII,
No. 1495). . No. 190; Laurent, XlY, No. 213; Iluc, VI,
27, Această soluţiune nu sufere dis- "No. 375).

LIB
cuțiune când prin primul testament s'a 34, In cazul când printr'un testament
instituit un lesatar universal iar prin ce! se fac mai multe legate particulare, ele
de al doilea testament sa instituit un nu. sunt revocate, în principiu, printr'un
legatar cu titlu universal. (Merlin, R6- testament posterior care cuprinde o insti-
pertoire, Nevocation de legs, $ 2, No. 2; tuire de legatar universal. (Merlin, R&-
Coin-Delisle, Commentaire, Art. 1056, io. pertoire, Revocation de legs, $ 2, No. 2;

ITY
6; Demolombe. XXII, No. 175; Grenier, Coin-Delisle, Comimentaire, Art. 1036, No.
" Donations et testaments, Î, No. 345; Va- 6; Demolombe, .XNII, No. 180; Grenier,
zeille, Successions, Art. 1056, No. 6; Iro- Donations et testaments, Î, No. 3453: lro-
plong, Donations ct testaments, IV, No. plong, Donations ct testaments, IV, No.
2078; Aubry et Rau, ed. t-a, VII, $ 735, 9078; Aubry et Rau, cd. 4-a, VII, S 735,
p. 518; Dalloz, Râp., Suppl., Dispositions text şi nota 24, p. 518; Dalloz, Rep. Dis-
entre vis, No. 1050; Laurent, ALV, No.
210; Iluc, VI, No. 374; C. llamangiu, |.
Rosetti-Bălănescu
No. 1495).
şi Al. Băicoianu, III, RS
positions entre vils, No. 4212; Suppl., Dis-
positions. entre vifs, No. 1030; Josserand,
IN, No. 1648; C. Hamangiu, |. Rosetti-
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1495;
"28, In cazul când prin primul testa- Contra: Duranton. IX, No. 447; Laurent,
VE
ment s'a instituit un lcgatar cu titlu uni- NXLV, Ao. 241, 212; luc,: VI, No. 574; Bau-
versal iar prin cel de al doilea testament dry ct Colin, Donations et testaments,
sa instituit un legatar universal, după o LI, No. 3742). |
părere, ambele instituiri se vor menţine. 35, Această soluţiune are loc mai ales
(Merlin, Râpertoire, Râvocation de legs, atunci când -cet puţin legatele particulare
NI

$ 2; No.2; 'oin-Delisle Commentaire,

i Art: _cuprinse în testamentul anterior nu au
1036, No. 6; Grenier, -Donations ct testa- epuizat întreaga succesiune. (Demolombe.
ments, ], No. 343; Troplong, Donatious et XXII, No. 1£0; Aubry et Rau, ed. t-a, VII,
$ 725, p. 518; Dalloz, Râp., Suppl., Dis-
U

testuments, IV, No. 2078; Dalloz, Rep.

Disposilions entre vifs, No. 4208; Suppl,, positions entre vifs, No. 1030). .
" Dispositions entre vifs, No. 1050; C. Ila- 36. Testamentul posterior, care .cu-
mangiu: |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- prinde o instituire de legatar universal,
AL

Oianu, III, No. 1495), va revocă. testamentul anterior, care cu-

29, După altă părere, în acest caz prinde legate particulare, când, aceasta
legatul cu titlu universal este revocat. va rezultă din termenii întrebuinţaţi de
prin instituirea de legatar universal lă- testator. (Dalloz, Rep. Dispositions en-
tre vils, No. ii: Suppl., Dispositions
TR

cultă prin testamentul posterior. (Duran-

ton, IX, No. 447; Demolombe, NAII, No. entre vils, No. 1051; Laurent, XIV, No.
1zz; Laurent, XIV, No. 210; Iluce, VI, No. 206, 208; Josserand, III, No. 1648; C. Ila-
576). mangiu, I. Rosetti-Bălănescu și Al. Băi-
30, In cazul când prin acelaş testa- coianu, LILI, No. 1495). , :
EN

ment, o persoană este instituită legatară 37, Tribunalele vor apreciă în mod
universală şi legatară cu titlu particular, suteran, dacă din termenii întrebuinţaţi
se vor menţine ambele dispozițiuni, de- de testator, rezultă că testamentul po-
oarece nu există contradicțiune între ele. sterior, care cuprinde o instituire de le-
(Demolombe, XNII, No. 190; Dalloz, Rep. gatar universal, a revocat testamentul
instituire _de
I/C

Dispositions entre vifs, No. 4209). . auterior, care cuprinde

2 |, Deasemenea, se vor menţine am- legatari particulari. (Dalloz, Rep. Dis-
bele dispoziţiuni când sositions entre vils. No. 4215; Laurent,
o persoană a fost
instituită prin primul testament legatară - XIV, No. 211: Josserand, III, No. 1648; C..
cu titlu particular, iar printrun testa- Hamangiu, |. Rosetti-Bălăneseu și Al.
AS

ment posterior, legatară universală. (Coin- Băicoianu, III, No. 1495). -

Delisle, Commentaire, Art. 1036, No. 6;
Demante et Colmet de Santerre, IV; No.
155 bis, I; Aubry et Rau, cd. -a, VII, $
725, p. 519: Dalloz, RNcâp., Dispositions
UI
38. Un testament posterior care cu-
prinde legate particulare nu revoacă un
testament anterior care cuprinde o insti-
tuire de lesatar universal, ci micşorează

entre vils, No. 411). - numai profitul - legatarului universal.

89, Deasemenea, după o părere se (Coin-Delisle, Commentaire, Art. 1056,
vor menţine ambele dispozițiuni când o No. $; Demolombe, XXII, No. 176; Dalloz,
Rep., Dispositions entre _vifs, No. 4216;
BC

persoană a -fost instituită printr'un tes-

tament anterior 'legatară universală și Laurent, AIV, No. 213: Iluc, VI, No. 375;
printr'un testament posterior legatară Josserand. TIT, No. 1648).
 Art. 921 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil
.

39, In cazul când prin două testamente valoarea suecesiunei, cele vor :fi reduse

Y
succesive s'au făcut Nouii legate cu titlu în mod proporțional. (Merlin, Repertoire,
universal, la două persoane deosebite, Legs, section 4, $ 3, No. 22; Coin-Delisle,
trebueşte de ficut o distincţiune: dacă " Commentaire, Art. 1036, No. 8; Duranton,

AR
ambele cotilăți sunt deosebite, deci se IX, No. 448; Demolombe, XXII, No. 182,
pot execută ambele legate cu titlu uni- 185; Troplong, Donations ct _testaments, -
versal testamentul anterior nu va fi re- IV, No. 2072; Dalloz, Râp., Dispositions
vocat prin testamentul posterior. (Demo- entre vils, No. 4221).
lombe, XXII, No. 178; Huc, VI, No. 376). 41. |n cazul când sa legat acelaş lu-

R
40, Astfel ar fi cazul când testatorul ceru cu titlu particular, unei aceleiaş per-
neavând moştenitori rezervatari, a le- : soane, prin testamente succesive, revo-
carca nu se presupune. (Dalloz, Rep.

LIB
sat prin primul testament, jumătate din
succesiunea sa unci persoane, iar prin Dispositions entre vifs, No. 422; Baudry
testamentul posterior a lezat deasemenea et Colin, Donations et testaments, II, No.
unei alte persoane, jumătate din succe- 2745).
siunea sa; în acest caz ambele testamente : 48, Testamentul, prin care se leagă
pot fi executate pe câte jumătate din cu titlu particular unei persoane. o parte
succesiune, (Demolombe, AXII, No. 178: numai din bunurile ce i sau legat cu

ITY
Huc; VI, No. 376). - titlu particular printrun testament an-
4 |, In cazul când prin două testamente terior, îl revoacă pe acesta, afară de ca-
succesive s'au făcut două legate cu titlu zul când se constată că scopul testamen-
universal. la două persoane deosebite, dacă tului posterior a fost de a se explică dis-
legatele sunt privitoare la aceeaş cotitate poziţiunile din testamentul anterior.
în întregime, primul testament va fi re- (Coin-Delisle, Commentaire, Art. 1056,
vocat, dacă însă cel de al doilea legat
este mai mic decât cel anterior, el va fi
considerat ca o sarcină a celui anterior.
RS
No. 9; Toullier, V, No. 641; Demolombe,
XXII, No. 193; Troplong, Donations
testamenis, IV, No. 2070; Dalloz, Rep.
cet

(Demolombe, XXII, No. 178; Huc, VI, No. Dispositions entre vils, No. 4223; Laurent,
370). XIV, No. 214; Huc, VI, No. 377).
IVE
42, In cazul când aceeaş persoană a 49. Astfel legatul plinci proprietaţi
fost instituită legatară cu titlu univer- a unui lucru, făcut unci persoane prin-
sal prin două testamente succesive, dacă irun testament, este revocat printrun
fracțiunea sau colitatea este aceeaş în testament posterior prin care s'a legat a-
ambele testamente, revocarea nu se pre- celeiaş persoane uzufructul aceluiaș
supune; prezumpțiunea de revocare are lucru. (Coin-Delisle, Commentaire, Art.
UN

însă loc dacă cotitatea sau fracțiunea din 1036, No. 9:- Demolombe, XXII, No. 193;
cel de al doilea testament este mai mare Troplong, Donations ct testaments, IV,
sau mai mică decât cea din testamentul No. 2070; Dalloz, R€p., Dispositions entre
anterior. (Demolombe, XXII, No. 191). vifs, No. 4223; Laurent, XIV, No. 214; Iluc,
43, In cazul când aceeaş persoană a VI, No. 527).
fost instituită legatară cu titlu universal 50, Legatul particular al unui lucru
AL

„printr'un testament asupra tuturor lucru- făcut unei persoane printr'un testament,
rilor mobile, iar printrun testament po- nu este revocat printrun testament po-
sterior asupra tuturor imobilelor, sau in- sterior, prin care sa legat aceleiaş per-
vers, pentru a sc apreciă dacă este sau soane un alt lucru. (Merlin, Repertoire,
nu revocare, se vor cercetă termenii în- Re&vocation de legs, $ 2. No. 1: Coin-De-
TR

trebuințaţi de testator şi împrejurările lisle, Commentaire, Art. 1036, No. 8; De-

de fapt. (Demolombe, XXII, No. 192). molombe; XXII, No. 197; Troplong, Do-
4% Testamentul prin care sa instituit nations ct testamenis, IV, No. 2070, 2071,
o persoană ca legatar cu titlu universal 2073; Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs,
nu este revocat printr'un testament poste- No. 4027; Huc, VI, No. 377; Baudry et
EN

rior prin care o altă persoană a fost în- Colin, Donations cet testaments, II, No.
stituit legatar cu titlu particular. (De- 2745; Contra: Toullier, V, No. 643; Lau-
molombe; XXII, No. 179; Alexandresco, rent, XIV, No. 215).
ed. 2-a. IV, partea II, p. 413, nota 4). 5, Legatele particulare ale unci can-
45. Legatul cu titlu particular cu- tităţi, cum ar îi legatele de sume de bani,
I/C

prins într'un testament cste revocat, a- fiicute uceleiaş persoane, prin testamente
fară de dispoziţiuni contrare printrun | succesive, se vor execută toate, nefiind
legat cu titlu universal cuprins întrun în principiu revocate unele prin altele.
testament posterior, în favoarea acelciaş (Merlin, | cpertoire, Legs, section 4, $
persoane. (Demolombe, XXII, No. 181). 3, No. 22; Coin-Delisle, Commentaire, Art.
AS

468, Un lezat cu titlu particular al 1036, No. S: Demolombe, XXII, No. 197;
unui corp cert sau a unci sume de bani, Troplong, Donations ct testaments, IV,
cuprins intr'un testament, nu este revo- No. 2072; Aubry ct Rau, cd. 4-a, VII, &
cat printr'un testament. posterior care 7a5, text şi nota 93, p. 518; Dalloz, Rep.
Dispositions entre vils, No. 4228; Iuc, [,
UI

cuprinde deasemenea un legat cu titlu

particular al unui corp cert deosebit sau No. 377; Contra: Laurent, XIV, No. 217).
a unci sume de bani egală sau diferită 520, Legatul unui corp cert făcut unei
de cea cuprinsă în primul testament. persoane, după părerea dominantă, este
BC

Dacă suma legatelor particulare întrece revocat prin legatul aceluiaș corp cert
 Codul civil DESPRE DIŞPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 921

Y
unei alte persoane, printr'un testament care îl cuprinde, chiar dacă acest fapt pro-
posterior. (Delvincourt, II, p. 355: Duran- vine dela testator, nu aduce revocarea tes-
ton, IX, No. 445; Demolombe, XXII, No.

R
tamentului, dacă el este scris în întregime,
184: Vazeille, Successions, Art. 1056, No. datat.şi semnat de testator, deoarece în
2; Demante et Colmet de Santerre, IV, acest caz, testamentul are valoarea unui

RA
No. 185 bis, |; Aubry et Rau, ed. 1-a, VII, testament olograf.
$ 725, text şi nota 519; Laurent, XIV. No. (Delvincourt, II, p.
584; Coin-Delisle, Commentaire, Art. 1033,
216; Iluc, VI, No. 377; Baudry et Colin, No. 18; Toullier, V, No. 664 urm.: Duran.
Donativns et. testaments, II. No. 2740). -
ton, IX, No. 470; Demolombe, XAU, No.
53, După altă părere, în acest caz, 255; Troplong, Donations ct testaments,

LIB
legatele vor fi menținute și lucrul se va IV, No. 2116; Dalloz, Rep., Dispositions en-
împărți între toţi legatarii, afară de in- tre vifs, No. 4278; Aubry et
tenție contrară a Bau, ed. 4-a,
testatorului. (Merlin, VII, $ 725, p. 528; Laurent, XIV, No. 24;
„Repertoire, R&voeation de legs, $ 2, Art. Huc, VI, No. 3584; Baudry cet Colin, Dona:
2; Coin-Delisle, Coinmentaire, Art. 1036, tions ct testaments, II, No. 2792; Alexan-
No. 11; 'Toullier, V, No. 645; 'Troplons, dresco, ed. 2-a, 1V, partea II, p. 457).
Donations et testaments, 1V, No. 2078; 59,

ITY
Dacă însă testamentul închis în
Dalloz. Râp., Dispositions entre vils, No. plic, nu are valoarea unui testament olo-
4232). . , graf, revocarea va avcă loc. (Merlin, R6-
54, Revocarea tacită a testamentului, Pertoire, Râvocation de testament, $ 4,
poate rezultă din distrugerea materială o. 1; Delvincourt, II, p. 584; Coin-De.-
sau din ruperea în bucăţi a actului, fă- „lisle, Commentaire, Ari. 1035. -No. 18;

RS
cute cu voinţă de către însăşi testatorul. Toullier, V, No. 6i7;. Duranton, IX, No.
(Merlin, Rcpertoire, Râvocation de tes- +70; Demolombe, XXII, No. 258; Troplonzg,
tament, $ 4 No. 1, 5; Toullier, V, No. Donations et testaments, IV, No. 2117:
617; Duranton, IX, No. 466; Demolombe, Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 795, p: 528;
XAII, No. 243; Grenier, Donations et tes- Dalloz, Rep., Dispositions entre vils, No.
VE
taments, III, No. 347; Troplong, Dona- 278; Laurent, XIV, No. 241; Baudry ct
tions et testaments. IV, No.. 2107, 2108; Colin, Donations ct testaments, II, No.
Aubry et Rau, cd. 4-a, VII, $ 725, p. 5%; 2792; Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea
Dalloz. Rcp., Dispositions entre viis, No. II, p. 459).
425; Suppl.. Dispositions entre vifs, No. 60. In cazul când ruperea sigiliilor
NI

1055; Laurent, XLV, No. 238; Huc, VI, No. sau a plicului care conţine testamentul
584; Baudry et Colin, Donations et tes- mistic provine dela un terţ, fără parti-
taments, II, No. 2782; Planiol, III, No. ciparea testatorului, revocarea nu are loc.
2845; Josserand, LII, No. 1655; Alexan- (Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No.
U

dresco, ed. 2-a, IV. partea II, p. 451,452; 5548, 4279: Laurent, XIV, No. 241; Baudry
C. Hamangiu. [. Rosetti-Bălănescu şi Al. et Colin, Donations cet testaments. II, No.
Băicoianu, III, No. 1501, 1503). 2792; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,
55, După altă părere, distrugerea tes-
AL

p. 437).
tamentului provoacă o imposibilitate ma- 61, Deasemenea nu are loc revocarea
terială de a execută testamentul, deoarece dacă ruperea sigiliilor sau a plicului care
nu mai există mijloc legal de a constată conține testamentul mistic, s'a făcut prin-.
intențiunea testatorului, însă ca nu con- trun accident sau eveniment, indepen-
TR

stitue un caz de revocare tacită a testa- dent de voinţa testatorului. (Dalloz, Rp.
mentului, întrucât nici un articol din co- Dispositions entre vifs, No. 3348, 4279).
dul civil nu o menţionează nicăeri, iar 62. În cazul când există îndoială dacă
cazurile de revocare tacită a testamen- ruperea sigiliilor sau plicului
telor sunt enumerate
care con-
de lege în mod li- ține un testament mistic s'a făcut de că-
EN

mitativ, (Colin et Capitant, ÎL, p. 916, 917). tre testator sau prin accident, dovada sc
56. După această a doua părere, dis- va face de cei în mâinele cărora
trugerea testamentului
s'a gă-
constituind o sit testamentul de deschiderea succesiu-
piedică pur materială la executarea dis- nei. (Dalloz, Râp., “Suppl.,
“poziţiunilor testamentare, iar nu un caz Dispositions
entre vifs, No. 5547).
I/C

de revocare tacită a testamentului,- ba- 62, In privința testamentelor auten-

zată pe voința prezumată a testatorului, tice, deoarece potrivit legci autentificării
nu € nevoie şi nu importă să se cerceteze actelor, există două
dacă distrugerea s'a făcut din voinţa sau originale şi anume,
unul dat în păstrarea părții testatoare
fără voinţa testatorului, deoarece în am- iar celălalt în păstrarea tribunalului, care
AS

bele cazuri există acelaş efect, adică ine- l-a autentificat, distrugerea s au ncpre-
ficacitatea testamentului. (Colin et Ca- zentarea originalului aflat în mâna părţii
pitant, III, No. 916, 917). o nu constitue o prezumpțiune
57, Principiile de revo-
prevăzute în notele care, deoarece există celălalt original la
precedente cu privire lu revocarea testa-
UI

tribunal. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-

mentclor prin dstrugerea lor, își năsesc tea II, p. 456; C. Ilamangiu, I. Rosetti-
aplicaţiunea la testamentele olografe, Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1503).
mistice şi autentice. (Alexandresco, ed. 64. Dacă testatorul vocşte să revoace
BC

2-a, IV, partea-Il, p. 455, 450). un testament -autentic,

58. In ceeace
fără a face un
priveşte testamentul, alt testament, el se va preciză înaintea
mistic, ruperea sigiliilor sau a plicului tribunalului care a autentificat testa-

— 29 5
Art. 921 DESPRE DISPOZIȚIUNILE 1ESTAMENTARE Codul civil

Donations et testaments, Il, No. 2791; A-

Y
mentul şi va declară că voeşte să-l re-
voace, iar tribunalul va încheiă un,pro- lexandresco, ed. 4-a, IV, partea II, p. 455).
ces-verbal, de care va face menţiune pe 69. In cazul când testamentul olograt

marginea testamentului aflător în arhivu
tribunalului. (Alexandresco, ed. 2-a, LV,
partea Il, p. 456, 450).
65, Distrugerea materială sau rupe-
ca in bucăţi a unui testament olograf,
AR
ar ji fost rupt de o terță persoană, nu
are loc revocurea şi existenja și conţinu-
tul testamentului vor puteă ti dovedite, fie
prin reunirea bucăţilor rămase din tes-
tamentul rupt, fie prin orice altă probă

R
făcute cu voință de către însuşi testatorul, legală. (Duranton, LN, No. 471; Demo-
aduce, în principiu, revocarea testamen- lombe, NNII, Ao. 235: Troplong, Dona-
tului. (Merlin, Nepertoire, Revocation de tions et testaments, LV, No. 2109; Aubry

LIB
testament, $ 4; Coin-Delisle, Commen- et lau, cd. 4-a, VII, $ 725, p. 527; Dalloz,
taire, Art.- 1035, No. 15; Toullier; V, No. Rep., Dispositions entre vils, No, fst;
657; Duranton, LX, No. 466; Demolombe, Laurent, LV; No. 239; Huc, VI, No. 354;
NNII, No. 245; Grenier, Donutions et tes- » Baudry et Colin, Donations cet testaments;
taments, Î, No. 347; Troplong, Donations II, No. 2783; Planiol, III, No. 2680, 5S45:
et testaments, LV, No. 2107; Marcade, Josserand, III, No. 1655; Alexandresco,
ed. 2-a, 1V, partea'Il, p. 433; C. Ilumanegiu,

ITY
Art. 1035, No. 3; Aubryet Rau, cd. 1-a,
VII, $ 725, p. 526; Dalloz, Rep. Dispo- 1. Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, Ii,
sitions entre vils, No. 4951;;/Suppl., Dis- No. 1505).
positions entre viis, No, 1055; Laurent, 70, in ucest caz se poate dovedi cu
NLV, No. 242; Iluc, VI, No..5S84; Baudry | marturi existenţa şi conţinutul testamen-
ct Colin, Donations et testaments, II, No. tului olograf ca și în cazul când testa-
2752; Planiol, III, No. 2545; Josserand, Il,
No. 1655; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
tea II, p. 451, 432; C. Ilamangiu, |. lto-
RS
mentul sar fi distrus printr'un accident.
(Dalloz, lep., Dispositions entre viis, No.
3252; Laurent, NIL, No. 115 urm.; Baudry
setti-Bălănescu şi AL. Băicoianu, III, No. et Colin, Donuations et testaments, II, No.
1505), 1507, Drs7, 2793; Planiol, III, No. 26%,
IVE
GG. Distrugerea materială sau rupe: 5345; Josserand, Il], No. 1655; Alexan-
rea în bucăţi a unui testament olograt, dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 155; C.
făcute cu voinţă de către însuşi testa- llamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al.
torul, nu aduce revocarea testamentului, Băicoianu, III, No. 1505).
când existau mai multe originale sau 7|, În cazul când sa găsit printre
exemplare ale testamentului olograf, hârtiile testatorului, testamentul său rupt
UN

(Merlin, Repertoire, Revocation de _tes- în bucăţi, există, în principiu, prezump-

tament, $ 4, No. 1, 3; Coin-Delisle, Com- țiunea că el a fost rupt de testator, până
mentaire, Art. 1035, No. 16; Toullier, V, la proba ,contrarie. (Merlin, Repertoire,
No. 657; Duranton, LX, No. 468; Demo- Revocation de testament, $ 4, No. 1; Du-
lombe, XXII, No. 249; 'Troplong, Dona- ranton, LX, No. +71; Demolombe,. XAII,
tions et testaments, IV, No. 2112; Masse No. 254; 'Lroplong, Donations cet testa-
et Verge sur Zachariae, III, S 502, text şi ments, LV, No. 2109; Aubry et Rau, ed.
AL

nota 2, p. 296; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, 4-a, VII, $ 725, p. 527; Dalloz, R6p-, Suppl.:
„$ 725, p. 526, 527; Dalloz, Rep. Dispo- Dispositions entre viis, No. 1058; Laurent,
sitions entre vils, No. 4290; Suppl., Dis- XIV, No. 239; Baudry et Colin, Donations
ositions entre vils, No. 1055; Laurent, et testaments, II, No. 2786; Josserand, III,
TR

XIV, No. 245; Huc, VI, No. 3584; Baudry ct No. 1655). - .
Colin, Donations ct testamenis, ÎI, No. 72. |n acest caz, dovada se wa face
2790; Josserand, III, No. 16055; Alexan- de cel ce se pretinde instituit, iar nu de
dresco, ed. 2-a, 1V, partea II, p. +54, 45; moștenitorul legitim. (Demolombe, XXII,
C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. No. 254; Dalloz, Râp.. Suppl.; Dispositions
EN

Băicoianu, li. No. 1503). entre vifs, No. 1058; Laurent, XIV, No.
67. În acest caz, nu sar putea hotări 259; Baudry et Colin, Donations et tes-
de tribunale că astfel a fost intenţiunea tamenis, IL, No. 2786; Alexandresco, ed.
testatorului, adică de a revocă testamen- 2-a, LV, partea ÎI, p. 455).
tul. (Demolombe, XXII, No. 249; Alexan- 13, Dovada, în acest caz, că ruperea
I/C

dresco, ed. 2-a, IV, partea I[, p. 455; C. testamentului olograf este faptul unui
Hamangiu. I. Rosetti-Bălănescu şi Al. terţ iar nu al testatorului, va putcă li
Băicoianu, III, No. 1505). făcută prin martori sau prezumpţiuni,
| Dacă însă sar face dovada că deoarece în cauză este vorba de dovada
originalele sau exemplarele testamentu- unui fapt material. (Demolombe, XAui,
AS

lui olograf distrus sau rupt în bucăţi de No. 253; Laurent, XIV, No. 242; Bauâry
testator, an rămas neatinse din cauza et Colin, Donations et iestaments, II, io.
fraudei terţilor la care ele erau depuse, No. 2787; Alexandresco, ed. 2-a, 4 par:
revocarea va “avcă loc, (Demolombe. tea TI, v. 454).
NAIL, No. 250; Troplong, Donations et tes- 144a In cazul când testamentul olograf
UI

taments, IV, No. 2115; Aubry et Rau, ed. u lost găsit rupt în bucăţi la o terță per-
4-a, VII, S 725, nota 51, p. 527; Dalloz, soană, există prezumpțiunea că el a fost
Rep., Dispositions entre vifs, No. 4291; rupt nu de tesiator, ci de un terţ. (Mer-
Dispositions lin, Repertoire, Râvocation de testament,
BC

Suppl., entre vifs, No. 1055:

Laurent, XALV, No. 244; Baudry ct Colin, $ 4, No. 5; Toullier, V, No. 6353; Troplone,

22296 =
-Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art, 921

Donations ct testuments, LV, No. 2107, în hârtiile testatorului, aceste ştersături

Y
2110; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 73%, sunt prezumate ca făcute de către tes-
p. 527; Dalloz, Rep.. Suppl., Dispositions tator. (Merlin, Repertoire, Revocation de

R
entre vifs, No. 105$; Josserand, III, No. testament, $ 4, No. 1; Toullier, V, No.
1655; Contra: Demolombe, XXI, No. 254; 665; 'Troplong, Donationsct testaments,
Laurent, XIV, No. 239; Baudry et Colin, IV, No. 2110; Aubry et Rau, ed. t-a, Vai,

RA
Donations et testaments, II, No. 2:55, $ 725, p. 527; Dalloz, Râp., Dispositions
2786). entre vifs, No. 4256; Josserand, III, No.
15, Ruperea în bucăţi a testamentului 1655). ”
olograf făcută de însuși testatorul, numai 83. Dacă însă testamentul a fost de-
-atunci va aduce revocarea, când va există pus la o altă persoană, ştersăturile dis-

LIB
siguranța că astfel a fost voinţa testato- pozijiunilor vor fi prezumate ca făcute de
rului. (Laurent, XIV, No. 239; liuc, VI, o terță persoană, afară de cazul când se
No. 384; Baudryv ct Colin, Donations et dovedeşte că ele au fost făcute de tes-
testaments, II, No. 2785; Josserand, III, tator sau din ordinul său. (Merlin, R6-
No. 1655; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălă- pertoire. Revocation de testament, $ +4,
nescu şi Al. Băicoianu, Il, No. 1503). No. 5; Toullier, V, No. 663; Troplong, Do-
76, Tribunalele vor apreciă în mod nations et testaments, IV, No. 2110; Dal-

ITY
suveran dacă distrugerea testamentului loz, Rep. Dispositions entre vils, No. 4286:
este datorită unui accident sau e făcută Aubry et Rau, ed. t-a, VII, $ 725, p. 527;
de către testator cu intenţia de a-l re- Josserand, III, No. 1655).
vocă. (Baudry et Colin, Donations et tes- 84. Tribunalele. vor apreciă în mod
taments, II, No. 2785; Alexandresco, ed. suveran, dacă ştersăturile sunt de natură
2-a. IV, partea,
74, Această dovadă
totdeauna prin marturi
II, p. 435, 454).

(Demolombe, XXII, No. 255; Laurent, XIV,

se va putea face
sau prezumpțiuni.
85.
mai
RS
a aduce revocarea

In
multe
testamentului” "(De-
molombe, XXII, No. 252; Alexandresco,
ed. 2-a, IV, partea II, p. 434).
cazul
dintre
-
când testatorul
dispoziţiunile
a
din
şters
tes-
No. 242; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
VE
“tea II, p. 454). : tamentul olograf, rămânând totodată ne-
18, Dispoziţiunile dintrun testament şterse data şi semnătura, vor fi revocaie
olograf pe care testatorul le-a şters, vor numai dispoziţiunile şterse, rămânând va-
fi considerate ca revocate. (Merlin, Re- labile dispoziţiunile neşterse. (Merlin, 16-
„pertoire, Ncvocation de testament, $ +, pertoire, R&vocation de testament, $ 4,
NI

No. 1; Coin-Delisle, Commentaire, Art. No. 1; Duranton, LX, No. 407; Demolombe,
1035, No. 15; Toullier, V, No. 657; Du- XXII, No. 251; Troplong, Donations et
ranton, IX, No. 466, 467; Demolomhbe, testamenis. IV, No. 2112; Aubrv et Rau,
XAII, No. 251; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, cd. 4-a, VII, $ 725, p. 527; Dalloz, Rep.
U

$ 705, p. 526; Troplong, Donations et tes- Dispositions centre viis, No. 4289; Sunnl,,
taments, IV, No. 2117: Dalloz, Râp., Dis- Dispositions entre vifs, No. 1056: uaurent,
positions entre vils. No. 4281; Suppl., Dis- XIV, No. 245; Baudry et Colin, Dona-
AL

»ositions entre vifs, No. 1056; Laurent, tions ct testaments, II, No. 2788; Josse-
ALV, No. 245; Baudry et Colin, Donations rand, III, No. 1655; Alexandresco, ed. 2-a,
-et testaments, II, No. 2783; Josserand, uul, IV. partea _ II, p. 432, 454; C. Ilamanziu,
No. 1655; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- I. Rosetti-Bălănescu şi Al, Băicoianu, ȚII,.
“tea II, p. 432: C. Hamangiu, |. Rosetti- „No. 1502).
TR

Bălănescu şi Al. Băicoianu, III. No. 1502). 86. In acest caz dacă există îndoială
19, Această soluţiune are loc mai cu asupra intențiunei testatorului. tribuna-
„seamă dacă se constată că ştergerea dis- lele vor __apreciă împrejurările. (De-
pozițiunilor s'a făcut de testator cu voință molombe XXII, No. 252; Dailoz, Rep. Dis-
iar nu din nebăgare de seamă. (cubry et positions entre vils, No. 4259; Baudry et
EN

Rau, ed. 4-a. VII, $ 725, p. 527; Dalloz, Colin, Donations ct testaments, II, No.
Rep., Dispositions entre vifs, No. 4286; 2788).
Josserand, III. No. 1655; Alexandresco, 87. In cazul când testatorul a şters
ed. 2-a. IV, partea II. p. 433; C. Haman- unele dispoziţiuni din testamentul olo-
“giu, Î. Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, graf, ștergând totodată şi data şi sem-
I/C

III. No. 1502, 1505). nătura, testamentul va îi revocat în în-

80, Ștersăturile dispoziţiunilor — din- tregime, deoarece nu poate subsistă fără
tr'un testament olograf sunt presupuse ca dată şi semnătură care sunt elementele
făcute de către tesiator cu voinţă, iar nu esenţiale ale unui testamenţ olograf, (De-
AS

din nebăgare de seamă, dacă nici o îm- molombe, XAII, No. 251; 'roplong, Do-
rejurare nu probează contrarul. (Dalloz, nations ct testaments, 1V, No. 21it: Dal-
tâp.. Dispositions entre vifs, No. 4986). loz, Râp.. Dispositions entre vifs, No. 4258;
81. Dispoziţiunile şterse vor fi consi- Suppl.. Dispositions entre vils, No. 1057;
derate ca revocate, chiar dacă ele sar Baudry ct Colin, Donations et testaments,
UI

“mai putea ceti. (Merlin, Repertoire, RE- II, No. 27s8; Planiol, III, No. 2845: „4-
vocation de testament, $ 4, No. 1: Duran- loxandresco, ed, au 0.
1V, “partea II, p.-
ton, LX. No. 467: Dalloz, Râp., Disposi- 452; C, Ilamangiu, |. Rosetti-Bălănescu și
tions entre vifs, No. 42586). Al. Băicoianu. III, No. 1502).
BC

82. Când 'testamentul olograf având 88. Un testament revocator al unui

:pe el ştersături de dispoziţiuni este găsit testament anterior poate îi la rândul său

— 29 —
Art, 922 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

revocat prin ruperea sa în bucăţi. (De- ALV, No. 292; Alexandresco, cd. 2-a, IV,

Y
molombe, XXII, No. 165; Dalloz, Rp; partea II, p. 458).
Suppl., Dispositions entre vis, No. 1059: 90, Asticl va îi considerat ca revocat -
Raudry ct Colin, Donations ct testaments, un legat, când o altă dispoziţiune cu

AR
II, No. 2794; Josserand, III, No. 1644; C. care cră în corelație a fost revocată.
Hamangiu, |. hRosetti-Bălănescu și Al. (Delvincourt, II, p. 364; Duranton, IA,
Băicoianu, III, No. 1595).: "455; Dalloz, Rep., Dispositions entrt vifs,
89. Când unicul motiv care a deter- No. 4256; Suppl., Dispositions entre vils,
minat pe testator să facă un legat în No. 1034; Comp.: Alexandresco, ed. 2-a,

R
favoarea unei persoane, 'a iîncetat să IV. partea II, p. 458).
existe prin faptul testatorului, revocarea 9[, Deasemenea va îi considerat ca
legatului este presupusă. (Merlin, Reper- revocat legatul făcut unui executor tes-

LIB
toire, Legs, scetion 2, $ 2, No. 15; 'Toullicr, tamentar, în această calitate, când prin-
V, No. 654; Demolombe, XXII, No. 24; trun testament posterior testatorul .nu-
Troplong, Donations ct testaments, IV, meşte un alt executor testamentar. (Au-
No. 2103 urm.; Aubry et Rau, cd. t-a, * bry et Rau, ed. 4-a. VIL, $ 725, p. 53:
VII, $ 725, p. 526; Dalloz, Rep.. Disposi- „Dalloz, Rep., Dispositions enire vifs, No.
tions centre vifs, No. 4274; Suppl., Dispo- 1054; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea

ITY
sitions entre vifs, No. 1054; Laurent, II, p. 458).

Art. 922. — Revocaţiunea făcută prin testamentul posterior,

va aveă toată validitatea ei, cu toate că acest act a rămas fără
efect din cauza necapacităței eredelui, sau a legatarului, sau din
cauză că aceştia nu au voit a primi ereditatea. (Civ. 898 urm,
RS
910, 920 urm.; Civ. Fr. 1037).
IVE
Test. fr. Amt. 1037. — La revocation faite dans un testament Îposterieur
aura tout son etfer, quoique ce nouvrel acte reste sans execution par Lincapacite
de Thcritier instituc ou du Iegataire, ou par leur refus de recueillir.
INDEN ALFABETIC plong, Donations et _testaments, IV, No.
UN

“(la doctrină). 2081; Demante ct Colmet de Santerre,

Condiţiune 10. Nulitate 4, 5, 7,5,9, IV, No. 1S4 bis, II; Aubry et Rau, ed.
eces 2. Persoană incertă 4. 4-a, VII, 3 725, p. 524; Laurent, XIV, No-
Enumerare limitativă |. evocare 1 urm,
Incapacitate 7, 8, Revocare expresă 6,9, 194; lu, VI, No. 379; Baudry ct Colin,
“Incetare din viaţă 2. Revocare tacită 6,9, Donations ct testaments, II, No. 2749;
Intenţiune 10, Subsituţiune fidei-comi- Josserand, Il], No. 16%; Alexandrescv,
AL

Minor 9, sară 5,
Aloarte 2. Testament 1 urm, cd. 2-a, IV, partea II, p. +10: C. Haman-
Nedemnitate 3. Tutor 9, viu, |. Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu,
. II. No. 1458).
8, Deasemenea revocarea făcută în-
Doctrină, tr'un testament posterior va subsistă, cu
TR

toate că noul testament va rămâne fără

4. Dispoziţiunea art. 1037 ce. civ. fr. cfect din cauză că moştenitorul instituit
(922 c. civ. rom.) îşi găsește aplicaţiunea sau legatarul: a fost declarat nedemn.
și la alte cauze de neexecutare a testa- (Coin-Delisle, Commentaire, Art: 1037
mentului, afară de cauzele de incapacitate No. 1; Demolombe, XXII, No. 25; Gre-
EN

sau de refuz a legatarului, deoarece nu nier, Donations ct testaments, III, No.

este limitativă. (Durantou, IX, No. 450; 344; 'Troplong, 'Donations ct testaments,
Demolombe, AXII, No. 205; Grenier, Do- IV, No. 2081; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII,
nations ct iestaments, III, No. 344; Va- S 725, p. 521; Dalloz, Rep., Dispositions
zeille, Successions, Art. 1037, No. 3; Tro- “entre _vifs, No. 4176: Laurent, IV, No.
I/C

plong, Donations ct testamenis, LV, No.. 194; Huc, VI, No. 379; Baudry et Colin,
2081; Dalloz, Rep., Dispositions entre Donations et testaments, II, No, 2749;
vifs, No. 4175; Laurent, XIV, No. 195; Bau- Josserand, III, No. 1640; Alexandresco,
dry_et Colin, .Donations et testamenis, ed, 2-a, IV, partea II, p. 410; C. Hamangiu,
II, No. 2749; Alexandresce, ed. 2-a, LV,
AS

I. Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, III,

partea II, p. 410; C. Hamangiu, LI. Ro- No. 1458). |
setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. SM, Deasemenea revocarea subsistă,
14S8; Comp.: - Josserand, III, No. 1642). când noul testament va îi afectat de o
2, Astfel revocarea unui testament nulitate, întrucât a fost făcut în favoarea
subsistă dacă moștenitorul instituit, prin-
UI

unci persoane incerte. (Huc, VI, No. 370;

irun testament valabil, care a revocat pe Josserand, III, No. 1642; Comp:: C. Ha--
cel anterior, încetează din viaţă înainte mangiu,_]. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
de decesul testatorului. (Duranton, IX, coianu, II, No. 1488). .
BC

No. 450; Demolombe,NXII, No. 205; Tra- 5. Deasemenea revocarea subsistă

1

— 298 —
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art, 923
1

Y
când în noul testament sa făcut o sub- zală pe o prezumpțiune legală de lipsă
stituţiune fideicomisoră: oprită şi o re- de libertate de voinţă din partea testa-
vocare a testamentului anterior, deoarece torului; în acest caz, nulitatea dispozi-

R
se anulează numai substituțiunea iar_nu țiunci aduce şi nulitatea revocării rezul-
şi clauza revocatorie. (Demolombe, XXII, tată din facerea nouci dispoziţiuni. (De-

RA
"No. 206; Demante et Colmet de Santerre, molombe, XXII, No. 203; Aubry et Bau,
Io. 181 bis, II; Aubry ct Rau, ed. t-a, cd. 4-a, VII, $ 725, p. 521; Laurent, XIV,
Pa Ş 725, p. 521; Laurent, XIV, No. 196: No. 195; Iluc, VI, No. 379; Baudry ct
Hăic, [VI, No. '379; Contra: Baudry et Colin, Donations et testaments, Il, No.
i Donations et testaments, II, No. 2751; Alexandresco, ed. 2-a, lV, partea

LIB
2239; jAlexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, LI, p. +11; Comp.: C. Hamangiu, Î. Ro-
p=241$). setti-Bălănescu şi Al.. Băicoianu, III, No.
. - Principiul prevăzut în art. 1037 c. 1458). ” ,
4. (922 c. civ. rom.), îşi găsesc apli- '9, istlel nulitatea unei dispoziţiuni
cațiudea nu numai la revocarea expresă, făcute de minor în profitul tutorului său,
ci Şi Ja revocarea tacită făcută printr'un înainte de epoca prevăzută de art. 907,
itstaihent posterior, deoarece legea. nu c. civ, Îr. ($09 ce. civ. rom.), aduce şi nu-

ITY
fade mici o distincţiune. (Duranton, IX: litatea revocărei exprese sau tacite a
IX 458; Demolombe, XXII, No. 204; Tro- testamentului anterior rezultată din fa-
stând Donations et .testaments, IV, No. "cerea acestei dispoziţiuni. (Aubry ct Rau,
S%IL:f Aubry et Rau, ed. d-a, VII, S 735, ed. -a, VII, $ 725, p. 521; Laurent, XIV,
ora 29, p. 5214; Dalloz, Rep. Dispositions No, 19%; Huc, VI, No. 5379; Baudry''et
entre vis, No. 4258; Suppl., Dispositions
entre vifs, No. 1055; Laurent, XIV, No.
218; Iuc, VI, No. 379; Baudry ct Colin,
Donations et testaments, II, No. 2743; A-
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 410).
RS
Colin, Donations et testaments, II, No.
2751; Contra: Demolombe, XXII, No. 208).
10. lcvocarea nu va produce nici un
efect, în toate cazurile prevăzute de art.
1037 ce. civ, îr. (922 c. clv. rom.), dacă se |
VE
-7, Principiul prevăzut în art. 1037 c. va constată că intențiunea ncindoioasăi a
civ. fr. (922 c. civ. rom.), nu-şi mai gă- testatorului a fost ca să fie condiţionată
- seste aplicaţiunea în cazul când testamen- de executarea dispoziţiunilor cuprinse în
tul posterior este nul pentru motivul de testamentul posterior, (Coin-Delisle,
incapacitate de a dispune a testatorului. Commentaire, Art. 1037, No. 1; Demo-
NI

(Dalloz, Rep., Suppl., Dispositions entre lombe, XXII, No. 204; Aubry et Rau, ed. -
vifs,. No. 1018; Alexandresco, ed. 2-a, IV, 4-a, VII, $ 725, p. 521; Dalloz, Râp., Dis-
artea II, p. 414; Comp.: C. Hamaneiu, positions centre vifs, No. 4177; Suppl., Dis-
[ Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, ITI, positions entre xifs,, No. 1036; Ic, VI,
U

No. 1488). No. 379; Baudry ct Colin, Donations et

8. Deasemenea principiul prevăzut de testaments, II, No. 2747, 2747 bis; C. Ha-
art. 1037 c. civ. fr. (922 e. civ. rom), în- mangiu, ÎI. Rosctti-Bălănescu și Âl. Băi-
AL

cetează să-şi găsească aplicațiunea când colanti III, No. 1488; Matei Cantacuzino,
“testamentul posterior este nul din cauza p. 369). |
incapacității relative a legatarului, ba-

Art. 923.— Orice înstrăinare a obiectului legatului, făcută cu

TR

orice mod sau. condițiune !), revoacă legatul pentru tot ce s'a în-
străinat, chiar când înstrăinarea va fi nulă, sau când obiectul
legat va îi reintrat în starea testatorului. (Civ. 802, 905, 921,
EN

1371 urm., 1405 urm.; Civ. Fr. 1038).

Test. fr, Art. 1038.— 'Toute alienation, celle mâme par vente avec facultt
I/C

de rachat ov par cehange, que fera le testateur de tout ou de partie de la chose

legute, emportera la revocation du legs pour tout ce qui a 6t€ aliene, encore
que: laliânation posterieure soit nulle, et que Lobjet soit rentre dans la main
du testateur,
AS

Bibliografie (continuare).
CoxssranrIxescU Jac, N., Notă sub Trib. Putr a S. I, 225 din 14 lunie 1925, Pand. Rom,
UI

1925, II. 134.

BC

1) Art, francez corespunzător 1033, în loc de cuvintele: „făcută cu orice mod sau conditiunet din
textul art. român 933, are următoarea redacţiune: „Toute alitnation, celle mânie par venta aoec faculte de
rachat ou par change, que (era le testateur de tout ou de partie de la chose liquie, emportera la rs-
„ocation.. etc“, |

— 299—
Art, 923 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARIE Codul civil

"INDEX ALFABETIC taments, II, No. 2754; Josscrand, III, No.

Y
(a doctrină). 1650; .Nlexandresco, ed. 2-a, IV, parțea:
Abitaţiune 17, Legat remuneratoriu 26. II, p. 420, 424, text şi nota 1; C: Haman-

AR
Act sub semnătură privată | Legat universal 48—S52, riu, [. Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu,
4, 36, Legatar 27, 29, 30. II, No. 1498).
Adopţiune 65. Licitaţie 56.
Amanet 18. Lucruri corporale 7. 4, Vânzarea lucrului legat aduce re-
Apreciere suverană 6, 23. Lucruti determinate 7, 44, vocarea : legatului, chiar dacă ea este
Caducitate 60, 63, 45, 46. făcută printr'un act sub semnătură pri-
Cesiune 8. Lucruri necorporale 7.

R
Condiţiune 20—23, 25, 3, Moarte 20, 60, 61, 63. vată, cu toate că revocarea expresă a
Consimţămiânt 1, 54, 3, Nulitate 29, 32—34, 36, 37, unui lezat nu se poate face prin act sub.
60, 61. 33, 39, semnătură privată. (Coin-Delisle, Com-

LIB
Creanţe 8, +7. Pact de răscumpărare 3.
Daune-interese 63, Partaj 56, mentaire, Art. 105$, No. 2; Toullier, V,
Deces 29, 00, 61, 63. Preţ 49, 02. No. 651; Demolombe, XXII, o. 216; Pou-
Dol 4, 63. Prezumpţiune legală 1,11. jol, Donations et testaments, Art. 103€,
Donaţiune 5, 29, 29, 20, 36, Recurs 1%, No. 6;. Dalloz, Rep., Dispositions entre:
37, 38, 46, 32, Rentă viageră 5,
Donaţiune deghizată 6, Revocare î urm. vifs, No. 4240; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
Dotă 10, Ievocare expresă |. partea II, p. 419, text şi nota 2).
Dovadă contrară 11, Rezoluţiune 61.
5, Instrăinarea atât cu titlu “oneros,

ITY
Executare silită 55, Sarcine 16, 17.
i:xpropriere 57. Schimb 2. cât şi înstrăinarea cu titlu gratuit a lu-
Gaz 1. Servitute 17. crului legat, aduce revocarea legatului.
Incapacitate 33. „| Sume de bani 16, 47, (Demolombe, XXII, No. 215; Dalloz, Rep.
Incetare din viaţă 29, 60, Testament î urm.
61, 63. Testator 34. . Dispositions entre vils, No. 4958; Suppl,,
Instituţiune contractuală |. Tutor 59, 63. 67, Dispositions entre vils, No. 1049; Lau-
24, 25, 26, 35
Instrăinare 1 urm,
Instrăinare adevărată 9,
Instrăinare parţială 15,
Universalitatea bunurilor
49, 50.
Uz 17,
Uzulfruct 17.
rent,
Baudry RS XIV,
cet Colin,
No.
Donations
251;
ct testa-
ments, II, No. 2755; Josserand, LII, No.
Huc, VI, No. 580;

Intenţiune 6, 11—14, 3%, Vânzare 4, 5, Wb—51, 1650; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
39, 4U, 41. Vânzare cu pact de răs-
Interzis 40, 59, 63, 64. cumpărare 3. II, p. 420). -
IVE
Ipotecă î8, 19. Violenţă 41, 42. 6. Un testament poate fi revocat sâu
Legat 5, 7. Voinţă, a se vedea cu- modificat printr'o donaţiune deghizată fă-
Legat cu titlu universal vântul: „Intenţiunc”.
53.
cută de testator dacă intenţiunea sa a
fost să facă o revocare; intenţiunea sa:
va Îi apreciată de tribunale. (Demolombe,
Doctrină. XIII. No. 215; Comp.: Alexandresco, ed.
UN

2-a, IV, partea II, p. 420, nota b).

,

|, Potrivit dispoziţiunilor art. 1038 c. 7. Dispozitiunile art. 1058 c. civ. fr.

civ. În. (923 c. civ. rom.), înstrăinarea lu- (025 c. civ. rom.), privitoare la prezump-:
crului legat, făcută sub orice titlu şi în țiunea de revocare, îşi găsesc aplicaţiu-
orice formă, constitue o prezumpţiune nea la toate legatele de lucruri determi-
legală de revocare a legatului, dacă este nate corporale sau incorporale. (Demo-.
consimţită de testator. (Demolombe, XXII, lombe. XXII. No. 237; Baudry et Colin,
AL

No. 212, 214; Aubry ct Rau, cd. -a, VII, Donations ct testamenis, :I|, No. 2779;
$ 725, p. 522; Dalloz, Râp., Dispositions Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea II, p.
entre vifs, No. 4239, 4258; Suppl., Dispo- 429).
sitions entre vifs, No. 1044, 1049; Lau- 8. Cesiunea crcanţei legate aduce rc--
TR

rent, XIV, No. 219, 231: Huc, VI; No. 380: vocarea legatului acestei creanţe. (De-
Baudry ct Colin, Donations et testaments, molombe, ANII, No. 237; Baudry et Colin,
II, No. 2752. 2756, 2759;. Josserand, TIT, Donations et testamenis, II, No. 2779).
No. 1649; Alexandresco. ed. 2-a. IV, par- 9, Pentru ca înstrăinarea lucrului le-.
tea ]|, p. 419, text şi nota 1; C. Haman- gat 'să aducă revocarea .legatului, tre-:
EN

eiu, Î. osetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, bucşte ca înstrăinarea să fie adevărată:

III, No. 1496, 1515), (Demolombe, XXII, No. 252; Dalloz. Rep.
2,
Instrăinarea lucrului legat pe cale Dispositions entre vifs, No. 4244; Suppl.,
de schimb, făentă de testator aduce re- Dispositions entre vils, No. 104; Bau-
vocarea legatului şi legatarul nu are dry et Colin, I)onations et testaments, II,.
dreptul a pretinde lucrul dobândit în
I/C

No. 2772; C. Hamangiu, IL. Rosetti-Bălă

schimb de către testator. (Demolombe, nescu şi Al. Băicoianu, III, No, 1500).
XĂII, No. 212; Laurent, XIV. No. 230: 10. Astfel, faptul testatorului de. a-ș i
Tluc, VI, No. 380; Baudry et Colin, Dona-. constitui dotă obiectul legat. rămânându- i
lions et testaments, II, No. 2754; Josse- lui proprietatea, nu poate aduce revoca-
AS

rand, III, No. 1650; Alexandresco, ed. 2-a. rea legatului, deoarece nu există în-
IV, partea LI, p. 420, 41, text şi nota 1), străinare, (Demolombe. XXII, No. 232:
4, Deasemenea, vânzarea cu act de. Dalloz, R€p., Dispositions entre vifs, No.
răscumpărare a lucrului legat, aduce re- "4244; Suppl., . Dispositions entre vifs, No..
* vocarea legatului, şi legatarul nu are . 1041: Baudry ct Colin, Donations et tes-
UI

dreptul să pretindă lucrul pe care tes- taments, II, No. 2772; Alexandresco, el.
tatorul l-a răscumpărat. prin executarea 2-a, IV, partea II, p. 420).
dreptului :său. (Demolombe, XXII,“ No. 1 [. Instrăinarea lucrului legat nu a-
212; Laurent, XIV, No. 227; Huc, VI, No. duce totdeauna revocarea legatului, de-.
BC

3S0; Baudry et Colin, Donations et tes- oarece art. 1058 c. civ. în. (995 c. cir,

— 300 —
.
 e

Codul civil „DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 923

rom.), stabileşte o prezumpţiune legală 232; Troplong, Donations ct tesaments,

Y
care poate Îi combătută prin dovada con- IV, No. 2101; Dalloz, Rep, Dispositions
trară, totul depinzând de voinţa testa: entre _vifs, No. 4244; Laurent, XIV, No.
torului. (Demolombe, XXII, No. 230; Tro- 224; Baudry et Colin, Donations ct tes-

R
plons, Donations et testaments, IV, No. taments, Il, No. 2780; Planiol, III, Ac.
2091; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 755, 2485; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
II, p. 419, 420)-

RA
text şi nota 35, p. 522; Dalloz, Rep., Dis-
ositions entre vis, No. 42410; Laurent, 19. In acest caz, legatarul va fi ex-
XIV, No. 220; Huc, VI, No. 5S0; Alexan- pus numai acţiunei ipotecare având însă
dresco, ed. 2-a, LV, partea II, p. p2, 425), dreptul de recurs contra celora care. tre-
12. Voința testatorului în această pri- buiau să plătească datoria inotecară.

LIB
vinţă, după o părere, trebueşie să rezulte (Demolombe, XAU, No. 232; Troplong,
din_ însuşi actul de _ înstrăinare. (Aubry VDonations ct testaments, LV, No. 2101;
ct Rau, ed. 4-a, VII, $ 735, nota 38, p. Laurent, XIV, No.. 224; Baudry et Colin,
522; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea ||, Donations et testaments, |l, No. 2781:
p. 425, 494). Planiol, ll, No. 2485; Alexandresco, ed.
13. După altă părere, voința testato- 2-a, IV, partea II, p. 420).
rului, în această privinţă, nu poate re- 20, Eicctul revocator al înstrăinării

ITY
zultă din: însuşi actul de înstrăinare, ci condiţionale depinde de natura condi-
numai dintr'un act făcut în forma testa- țiunici care afectează înstrăinarea. (Dal-
mentelor. (Froplong, Donations et _testa- loz, Rep., Dispositions entre vifs, No.
ments, LV, No. 2095; Laurent, XIV, No. 1045, 1046).
220; Huc, VI, No. 380). - - 94, Instrăinarea lucrului legat, făcută
(4, După a treia părere, voința tes-

RS
sub condiţiune rezolutorie, aduce revo-
tatorului, în această privinţă, poate rc- carea legatului. (Duranton, IA, No. 459;
zultă din orice act posterior al testato- Demolombe, XXII, No. 217; lroplong,
rului, iar nu numai din însuşi actul de Donations et testamenis, IV, No. 2099;
înstrăinare sau dintrun act făcut in Mass ct Verge sur Zacharie, [il, $ 502,
forma tetamentelor. (Demolombe, NXII, nota 20, p. 299; Demante et Colmet de
VE
No. 230, 251). Santerre, IV, No. 185, 185 bis, I; Aubry
15. Instrăinarea parţială a lucrului ct Rau, ed. VII, $ 725, text şi nota 4,
legat, aduce revocarea legatului numai p. 523; Dalloz, Râp., Dispositions' entre
entru porţiunea înstrăinată. - (Demo- vifs, No. 4249; Suppl., Dispositions entre
ombe, NĂII, iNo. 255; Aubry et Rau, co,
NI

vifs, No. 1045; Laurent, XIV, No. 225:

i-a, VII, $ 725, p. 525; Dalloz, Rep., Suppl. lluc, VI, No. 380; Baudry et Colin, Dona-
Dispositions entre _vifs, No. 1044; Lau- tions ct testamenis, Il, No. 2762, '2765;
rent, XIV, No. 224; Iluc, VI, No. 3S0; Bau- Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea îl. p.
U

dry et Colin, Donations et testaments, 492, text şi.nota 3: C. Hamaneiu, |. Ro-

JI, No. 2780; Planiol, LII, No. 2845; Jos- setti-Bălănesecu şi Al. Băicoianu, III, No.
serand, III, No. 1650; Alexandresco, ea. 149$, 1500).
2-a, LV, partea II, p. 419; C. Hamansiu, 90, Prezumpţiunea din art. 1038 c.
AL

[. Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, LII, civ. în. (925 c. civ. rom), nu-şi găseşte
No. 1499). aplicaţiunea cu puterea de prezumpţiune
1G, Faptul testatorului de a grevă de legală de revocare, la înstrăinarea făcuta
sarcine lucrul legat, nu aduce revocarea, sub o condiţunie suspensivă, în sensul că
TR

chiar parţială a legatului, ci micşorează dacă nu se îndeplineşte condiţiunea, le-

numai beneficiul sau emolumentul: le- gatul nu va fi deplin drept considerat ca
satului. (Toullier, Y, No. 652: Demolombe, revocat. (Toullier, V, No. 653; Demolombe,
UNII,
SL, No. 2535; Troplong, Donations ct XXII, No. 218; Vazeille, Successions, Art.
testaments, LV, No. 2101; Aubry cet Rau, 103$, No. 7; Poujol, Donations et testa-
EN

ed. 4-a, VII, $ 725, p. 523; Dalloz, Rep. ments. Art. 1039, No. 7; Massc et Verge
Suppl., Dispositions entre vifs, No. 1044; sur Zachariae,, III, $ 502, nota 17, p. 2:
Laurent, XLV, No. 224; Iluc, VI, No. 380; Troplong, Donations et testaments, IV, No.
Baudry cet Colin, Donations et testaments, 2099; Demante ct Colmet de Santerre, IV,
II. No. 2780; C. Hamansiu, |. Rosetti-Bă- No. 185 bis, |; Aubry ct Rau, ed. t-a, VII,
I/C

lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1499). $ 725, text şi nota 44, p. 524; Dalloz, Rep,
17: Astfel, constituirea asupra lucru- Dispositions entre viis, 4240; Suppl., Dis-
lui legat a unui drept de uzufruct, uz, positions entre vifs, No. 1046; Laurent, XLV
abitație sau servitute, nu aduce rovoca- No. 225; Huc, VI, No. 380; Baudry et Co-
rea legatului. (Demolombe, XXII, No. 233: lin, Donations ct testaments, II, No. 2765:
AS

Laurent, XIV, No. 224; Iluc, VI, No. 380; Planiol, III, No. 2545; Josserand, III, No.
Baudry ct Colin. Donutions et testaments, 1633: Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea
JI, No. 2780; Planiol. Il, No. 1545; A- 1. p. 423, nota: C. Hamangiu, I. Rosetti-
lexandresco, ed. 2-a, LV, partea II, p. 410: Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1500;
C. Iamangiu, |. Rosetti. Băliineset şi Al Contra: Coin-Delisle, Commentaire, Art.
UI

Băicoianu, III, No. 1499). . 1038, No. 4; Duranton, IX, No. 459).
18. Deasemenea -ipotecarea sau gaja oa, Tribunalele însă. ar puteă apre-
rea lucrului legat, nu aduc revocarea ciind împrejurările cauzei, în cazul unei
BC

-legatului. (Delvincourt, II, p. 5386; 'Toul- înstrăinări sub condiţiune suspensivă,

lier, Y, No..652; Demolombe, XXII, No. să declare ca testatorul a avut intenţiu-

— 301 —
Art. 923 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

nea să revoace legatul făcut. (Aubry et voință diferită decât cea exprimată în

Y
Rau, ed. 4-a, VII, $ 725, p. 524). testament, aduce revocarea legatului.
24, |nstituțiunea contractuală aduce (Alerlin, Repertoire, Hevocation de legs,
revocarea tacită a legatelor anterioare Si 2, No. 2; Coin-Delisle, Commentaire,

AR
pentru cauza de incompatibilitate sau Art. 1058, No. 5; Duranton, IX, No. 461;
contrarietate, deoarece nu constitue o Demolombe, XXII, No. 220; Troplong,
înstrăinare sub condiţiune suspensivă ci Donations cet testaments, 1V, No. 2090;
un testament irevocabil care are acelaş Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 725, p. 524;
elect ca şi testamentele ordinare. (Coin- Dalloz, N6p., Suppl., Dispositions entre

R
Delisle, Commentaire, Art. 1058, No. 7: viis, No. 1050; Patent, XIV, No. 233;
Duranton, IX, No. 449; Demolombe, XXII, Baudry et Colin, Donations et testaments,

LIB
No. 236; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, Ş N, No. 2701; Alexandresco, ed. 2-a, 1V,
725, text şi nota 35, p. 521; Dalloz, Râp,, partea II, p. 425, text şi nota):
Dispositions entre viis, No. 4219; Laurent, 81. Pentru ca înstrăinarea lucrului
XIV, No. 237; EHuc, VI, No. 580; Baudry legat să aducă revocarea legatului, tre-
et Colin, Donations ct testaments, II, No. : bucşte ca ea să emane dela testator. (A-
27641; Comp.: Alexandresco, ed. 2-a, IV, lexandresco, ed. 2-a, IV, partea ||, p.
partea II, p. 425, nota). 425, 426).

ITY
25, In cazul când instituţiunea con- 829, hevocarea tacită prevăzută de art.
tractuală va fi supusă unei adevărate 1058, c. civ. În. (923 c. civ. rom), are loc
condițiuni, suspensive, testamentul ante- chiar “dacă înstrăinarea ar fi fără eti-
rior va fi revocat în mod condiţiona!. cacitate sau nulă. (Demolombe, XXII, No.
(Duranton, IX, No. 449; Demolombe, XXII, 221; Aubry et Rau, ed. s-a, VII, $ 725, p.
No. 1$$; Laurent, XIV, No. 257). 523; Dalloz, Rep., Suppl., Dispositions
26. Instituţiunea contractuală nu re-
voucă legatele remuneratorii şi aceasta
în baza dispoziţiunilor art. 1085 c. civ.
entre
226;
RS
Donations
vils,
Iluc,
No.
VI,
ut
No.
1045;
382;
testaments,
Laurent,
Baudry
LI,
XIV,
et
No.
No.
Colin,
2765;
fr. (Demolombe, XXII, No. 236; Aubry Josserand, III, No. 1650; Alexandresco,
et Rau, ed. s-a, VII, S 25, p. 521; Dalloz, cd. 2-a, 1V, partea II, p. 421, 428; C. Ha-
IVE
Rep., Dispositions entre vifs, No. 4214; mangiu, Î. losetti-Bălănescu şi Al. Băi.
Suppl., Dispositions entre vits. No. 1040; coianu, III, No. 1497).
Laurent, XIV, No. 237). 23, După o părere, efectul are loe
27, Instrăinarea lucrului legat, făcută numai dacă înstrăinarea este nulă pentru
legatarului însăși, aduce revocarea le- incapacitatea dobânditorului sau pentru
satului. (Demolombe, XXII, No. 219; Tro- orice altă cauză extrinsecă a actului, iar
UN

plong, Donations et testaments, IV, No. nu şi când înstrăinarea este nulă pentru
2089; Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII, $ 725, vicii de formă, caz în care revocarea nu-
p. 522; Dailoz, Râp., Dispositions entre are loc. (Troplong, Donations et testa-
vis, No. 4255; Laurent, XIV, No. 2%; ments, IV, No. 20%; Demante cet Colmet
Baudry et Colin, Donations et testaments, de Santerre, IV, No. 185 bis, II; Dalloz,
II, No. 2760; Alexandresco, ed. 2-a, IV, Rep. Dispositions entre viis, No. 1263;
AL

partea ÎI, p. 424; C. Hamangiu, I. Rosetti- Comp.: Josserand, III, No. 1652).
Bălănescu şi AL. Băicoianu, III, No. 149$). 34, După altă părere, dominantă, e-
28. Donaţiunea lucrului legat, făcută fectul revocator are loc fără distincţiune,
legatarului însăși, nu aduce, în principiu, fie că înstrăinarea este nulă pentru vicii
revocarea legatului. (Merlin, Repertoire, de fond, fie că este nulă pentru vicii de
TR

Râvocation de legs, $ 2, No. 2; Coin-lelisle formă. (Coin-Delisle, Commentaire, Art.

Commentaire, Art: 1058,. No. 5: Duranton, 1035, No. 2; 'Toullier, YV, No. 650; Demo-
IX, No. 461; Demolombe, XXII, No, 220; lombe, XXII, No. 221 urm.; Vazeille, Suc-
Grenier, Donations et testaments, |, No. cessions, Art. 1038, No.-4i; Aubry et Rau,
545 bis; Troplong, Donations et testa-
EN

ed. 4-a, VII, $ 725, textişi nota 40. p. 523;

ments, IV, No. 2090; Aubry ct atau, ed. Dalloz, Râp., Suppl., Dispositions entre
d-a, VII, $ 725, p. 524; Dalloz, Râp., Dis- vifs, No. 1045; Laurent, XIV, No. 23%;
positions entre vifs, No. 4258; Suppl., Dis= IHuc, VI, No. 385; Baudry cet Colin. Dona:
positions entre vifs, No. 1050; Laurent, tions ct testaments, II, No. 2766; Alexan-
IV, No. 255, 254; IHuc, VI, No. 58; dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 421, 429;
I/C

Baudry et Colin, Donations et testaments, C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al,

IL, No. 2761; Alexandresco, ed. 2-a, IV, Băicoianu, III, No. 1497).
partea II, p. 424, text şi nota 4). 35, O instituțiune contractuală : re-
29, Potrivit acestui principiu, dacă voacă un testament anterior, chiar dacă
donaţiunea
AS

posterioară legatului este ca ar rămâne fără efect prin predecesul

nulă, donatorul va putea culege legatul soțului care a fost instituit. (Demolombe,
la încetarea din viaţă a testatorului. (Dal- XAĂII, No. 256; Aubry et Rau, ed. 4-a,
loz, Rcp., Dispositions entre rifs. No. VII, $ 725, p. 522; Dalloz, R6p., Suppl,
4259; Laurent, ALV, No. 233; Alexandresco,
_Dispositions entre viis, No. 1039).
UI

ed. 2-a, IV, partea II, p. 424, 495). 36. Deasemenea o donaţiune anulează
380. Donaţiunea lucrului legat făcută un legat, chiar dacă ca ar finulă pentrucă
legatarului însăşi, care ar cuprinde dis- a fost făcută prin act sub semnătură pri-
pozițiuni sau condițiuni esenţiale care nu
vată. (Deniolombe, XXII, No. 227; Vazeille,
BC

există în testament şi care manifestă o Successions, Art. 1038, No. 4; Aubry et

— 302 —
 Codul civil - "DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 923

Rau, el. 4-a, VII, $ 725, nota 40, p. 533; să privească însăși obiectul legat anterior.
Mourlon, II, No. ss6: C. Hamangiu, l.

Y
(Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No.
Rosetii-Bălănescu și Al, Băicoianu, III, 4250).
No. 1497; Contra: 'Lroplong, Donations ei 44 Dispoziţiunile art. 1038 c. civ. în.

R
testaments, IV, No. 20%; Laurent, XIY, (925 c. civ. rom.), își găsesc aplicaţiunea
No. 231, 232; Huc, VI, No. 385; Josserand, numai dacă legatul făcut înainte de în-
III, No. 1652; Alexandresco, ed. 2-a, LV,

RA
străinare priveşte un corp cert'şi deter-
partea II, p. 428). . minat. (Toullier, V, No. 650; Demolombe,
371, Deasemenea donaţiunea anulează AXAII, No. 254, 255; Vazeille, Successions,
un legat, chiar dacă ea ar fi nulă din Art. 103$, No. 6; Troplong, Donations et
lipsa acceptării din partea donatarului. testaments, IV, No. 2094; Aubry et Rau,
(Coin-Deliste, Commentaire, Art. 1035 No. ed. 4-a, VII, $ 725, p. 522; Dalloz, Rep.

LIB
5; Toullier, V, No. 560; Duranton,. LX, No. Suppl., Dispositions entre viis, No. 1042;
45S urm.; Demolombe, XIII, No. 223; Laurent, XLV, No. 228; Huc, VI, No. 550;
Troplong, Donations et testaments, 1V, Baudry et Colin, Donations et testaments,
No. 2095; AMlass6 et Verge sur Zacharie, II, No. 2777; Planiol, III, No. 2843; Jos-
III, $ 502, nota 16, p. 295; Aubry ct Rau, scrand, III, No. 1654; Alexandresco, ed.
ed. s-a, VII, S$ 725, nota 40, p. 595; Dalloz, 2-a, IV, partea II, p. 429; C. Hamangiu,

ITY
“ R6p.„ Dispositions entre vils, No. 4269; |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,
Suppl., Dispositions entre vifs, No. 1049; No. 1499). .
Baudry et Colin, Donations et testaments, 45, Prin urmare, dispoziţiunile art.
II: No. 276$; C. Ilamangiu, I. Rosetti-Bă- 1038, c. civ. în. (923-c. civ. rom.), nu-și
lănescu şi Al. Băicoianu, LII, No. 1497; văsesc aplicaţiunea la legatele de lu-
Contra: Laurent, XIV, No. 231; Huc, VI, cruri determinate numai în specie. (De-
No.

2, 498).
385; Josserand,
dresco, ed. 2-a, IV, partea
28, Dacă însă donatorul a subordo-
Jil, No. 1652; Alexan-
II, p. 421, nota RS
molombe, XXII, No. 254; Aubry et Rau,
ed. 4-a, VII, $ 725, p. 524%; Dalloz, Hep.,
Suppl., Dispositions entre vifs, No. 10,
1052; Laurent, ALV, No. 228; Baudry et
nat revocarea condiţiunei ca donaţiunea Colin, Donations et _testaments, II, No,
VE
să fie acceptată, revocarea nu va aveă loc. 2777; Planiol, LII, No. 2843; Josserand,
(Troplong, Donations et testaments, IV, LL, No. 1654; Alexandresco, cd. 2-a, IV,
No. 2091; Dalloz, Rep., Dispositions entre partea IL, p. 429; C. Hamangiu, I. Rosetti-
vifs, No. 4269). Bălănescu şi Al. Băicoianu, ÎI, No. 1499).
39, Pentru ca o însirăinare nulă să
NI

4G, Asticl, donaţiunea tuturor bunu-

aducă revocarea unui legat făcut ante- rilor prezente, nu aduce revocarea lega-
rior, trebuceşte să existe din partea tes- telor particulare de sume de bani sau
tatorului intenţiunea de revocare. (Iluc, de altcalucruri, determinate numai în
U

VI, No. 3$5; Baudry et Colin, Donations specie. (Demolombe, XXII, No. 234; Au-
ct testaments, II, No. 2769; Josserand, II, bry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 725, p. 524;
No. 1651; C. Hamangiu, [. Rosetti-Bălă- Dalloz, Rep., Suppl., Dispositions entre
nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1500; vifs, No. 1052).
AL

Comp.: Alexandresco, ed 2-a, LV, partea 47. Dispoziţiunile art. 1038 ce. civ. fr.
II, p. 421, 492, 425, 426). (025 ce. cir. rom), nu-şi găsesc aplicaţiu-
40. Astfel înstrăinarea făcută de un nca la legatul unei sume de bani, chiar
interzis nu poate constitui o revocare a dacă testatorul ar îi indicat o creanță
TR

legatului deoarece nu se poate ţine în care trebucşte să servească la plata a-

scamă intențiunea sa de revocare. (De- cestui legat. (Dalloz, Râp., Suppl., Dis-
molombe, XXII, No. 222; IHuc, VI, No. positions entre vifs, No. 1042; Baudry ct .
385; Baudry et Colin, Donations ct tes- Colin, Donations et testaments, II, No.
taments, II, No. 2769; Josserand, III, No. 2779; Planiol, III, No. 2845; Josscrand, III,
EN

1651; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu No. 1654; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, par- -
şi Al. Băicoianu, III, No. 1500). tea II, p. 429; C. Hamangiu, 1. Rosctti-
4 |. Deasemenea înstrăinarea făcută Bălănescu și Al. Băicoianu, III, No. 14vy).
sub imperiul violenței nu poate aduce 48, Legatele universale făcute prin-
revocarea unui legat, deoarece nici în trun testament anterior nu sunt revo-
I/C

acest caz nu se poate ţine seamă de inten- cate prin vânzările ulterioare făcute de
jiuneca de revocare a testatorului. (De- testator. (Merlin, Repertoire. Revocation
molombe, XXII, No. 225; [luc, VI, No. de codicille. $ 3; Coin-Delisle, Commen-
355; Baudry et Coliin, Donuations ct testa- taire. Art. 1058, No. 6; Demolombe, XXII,
menis, II, No. 2770; Josserand, III, No. No. 255; Mourlon, II, No. 887; 'troplons,
AS

165t: Contra: Laurent, AIV, No. 226). Donations et testaments, 1V, No. 2094;
"49, Instrăinarea făcută prin violență Mass6, ct Verg& sur Zacharie, III, $ 502,
sau dol aduce revocarea legatului. (De- text şi nota 25, p. 500; Aubry ct Rau, ed.
molombe, XXII, No. 225; Laurent, XIV, 4-a, VII, $ 725, text şi nota 45, p. 524;
No. 226; Baudry ct Colin, Donations et
UI

Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, No.

testaments, II, No. 2771; Contra: Alexan- 4250; Laurent, XIV, No. 228: Iluce, VI, No.
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 426)- 580: Baudry et Colin, -Donations et
438, Pentru ca să aibă loc revocarea testaments, ÎI, No. 2778; Planiol, III, No.
BC

tacită prevăzută de art. 1038 c. civ. în. 2445: Josserand, III, No. 1654; Alexan-
(923 c. civ. rom.), trebuceşte ca înstrăinarea dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 430; C.

, — 303—
Apt. 923 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

Ilamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. No. 459; Troplong, Donations et testa-

Y
Băicoianu, III, No. 1499). ments, LV, No. 2095). Lu _
49, Legatarul universal are dreptul la 55, Astfel vânzarea silită, după cererea
preţul încă datorit, pentru vânzările con- nu aduce revo-

AR
creditorilor testatorului,
simţite de testator, la decesul acestuia carea legatului. (Demolombe, NAIL. Ne.
deoarece acest preţ face parte din uni- 233; Aubry et Rau, ed. -a VII, $ 725, p.
versulitatea bunurilor. (Coin-Delisle, 525; Dalloz, Râp., Suppl, Dispositious entre
Commentaire, Art. 1038, No. 6; Dalloz, vis, No. 1047; Laurent, XIV, No. 24;
Rep.. -Dispositions entre vifs, No. 4250). [Hue, VL, No. 331; Baudry et Colin, Dona-

R
50. Vânzarea totalităţii bunurilor sale tions et testaments, IL, No. 2774; Josserană,
cu sarcina unei rente viagere constituită III, No. 1651; Alexandresco. cd. 2-a, IV,

LIB
de testator, nu revoacă legatul universal partea II, p. 426; C. Ilamangiu. I. Rosetti-
făcut -printrun testament anterior, de- Bălănescu şi Al. Băicoianu, IL, No. 1500,
oarece legatarul universal arc dreptul la 1515), Na
bunurile dobândite de testator posterior 56. Deasemenea, nici vânzarea prin li-
acestei vânzări. (Demolombe, XII, No. * citaţie publică, după cererea unui dintre
255; Troplong, Donations et testaments, copărtaşii testatorului. (Demolombe, XIII,
IV, No. 2094; Aubry et Rau. cd. 4-a, VII, No. 258; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 725,

ITY
Ş 725, p. 524; Laurent, XIV, No. 220; Bau- p. 525; Dalloz, Rep. Suppl., Dispositions
dry _et Colin, -Donations et testaments, entre vifs, No. 1047; Huc, VI, No. 381;
II, No. 2778; Comp.: Alexandresco, ed. Baudry et Colin, Donations cet testaments,
2-a, IV, partea II, p. 450). II, No. 2775; Josserand, ILIE, No. 1651; Ale-
5. Legatul universal nu este revocat xandresco, ed. 2-a, 1Y, partea Il. p. 5).
prin vânzarea unui obiect particular fă-
cută de testator însuşi legatarului uni-
versal. (Laurent, XIV, No. 229).
59, Donaţiunea tuturor bunurilor pre- .
RS
57. Deasemenea, nici expropierca pen-
tru cauza de utilitate publică. (Demo-
lombe, XXII, No. 238; Laurent. XIV, No.
221; Baudry et Colin, Donations cet testa-
zente nu aduce revocarea totală sau par- ments, Il, No. 2774; Josserand, III, No.
țială a unui legat universal făcut prin- 1651; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
IVE
artea II,
tr'un testament anterior. (Merlin, Heper- p. 426: C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu
toire. Rerocation de codicille, $ 3; Toul-
lier, V, No. 63U; Demolombe. NNII, No. și AL. Băicoianu, III, No. 1500, 1515; Con-
tra: Coin-Delisle, Commentaire, Art. 1058,
255; Vazeille, Suecessions, Art. 1058, io. No. 3: Toullier. V. No. 630; Duranton, IX,
6; Aubry ct Ruu, ed. t-a, VII, $ 725, p. No. 459: Huc, VI, No. 581)
524; Dalloz, Râp., Dispositions entre vils.
UN

No. 4264; Suppl. Dispositions entre vifs, 58. Deasemenea, în general, nici orice
No. 1032; Huc, VI, No. 380; Baudry et altă înstrăinare, fără voința testatorului.
Șolin, Donations et testaments, II, No. (Aubry ct Rau, cd. 4-a, VII, S$ 725, p. 535;
Dalloz. Râp., Suppl., Dispositions entre
58, Soluţiunile arătate prin notele vifs, No. 1047; Iluc, VI, No. 381; Josserand,
precedente pentru legatele universale, cu III, No. 1651; Baudry et Colin, Donations
AL

privire la efectul înstrăinărilor asupra et testaments, II, No. 2775; C. lamaneiu,

egatelor universale, îşi găsesc aplica- [. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, ÎI,
țiunea şi la legatele cu titlu universal. No. 1500, 1515).
(Coin-Delisle, Commentaire, Art. 103$. 59, Instrăinarea lucrului legat făcută
No. 7: Demolombe, XXII, No. 235; Auvry de tutorul testatorului interzis nu aduce
TR

et Rau, ed. 4-a. VII, $ 725, p. 524; Dalloz, revocarea _legatului. (Demolombe, XXII,
Rep., Suppl., Dispositions entre vis, No. No. 239; Grenier. Donations et testaments,
1042, 1052; Huc, VI, No. 380; Baudry et I, No. 325; Poujol, Donations et testaments,
Colin, Donations ct testaments, II, No. Art. 1038. No. 5; Aubry et Rau, cd. 4-a,
2778; Josserand, III, No. 1654: C. Haman- VII, $ 726, p. 526; Dalloz,; Rep., Suppl.,
EN

giu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, Dispositions entre viis, No. 1047; Laurent,
III. No. 1499). XIV, No. 222; Huc, VI, No. 581; Baudrv et
54, Pentru ca înstrăinarea lucrului le- Colin, Donations et testaments, Il, No.
gat să coustitue o prezumpțiune de re- 2776; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II.
vocare-a legatului anterior, trebueşte ca p. 427; C. Hamangiu. I. Rosetti-Bălănescu
I/C

înstrăinarea să fie consimţită de testator, şi AL Băicoianu, LII, No. 1500; Contra:

adică să proceadă din! voinţa sa. (lDemo- Coin-Delisle, Commentaire, Art. 1058, No.
lombe, XXII. No. 238; Demante et Colmet 5: Toullier, V, No. 650; Duranton, IX, No.
de Santerre IV, No. 185 bis; Aubry et Bau, 460). G
AS

ed. 4, VII, $ 725, sext şi nota 46, p. 5%; 60. In părerea care admiie că înstrăi- „
Dalloz. Râp., Suppl., Dispositions entre narea lucrului legat nu aduce revocarea
vifs, No. 1047; Laurent, XIV, No. 221; Huc, legatului, dacă înstrăinarea are loc fără
VI, No. 5S0; Baudry et Colin, Donations et voința testatorului, nu trebueşte să se
testament, II, No. 2773; Josserand, III, No. decidă totuşi că legatul va trebui
UI

1651; Alexandresco, cd. 2-a, LV, partea Il, să-şi producă efect, deoarece legatul este
p. 426; C. Hamangiu, I. Rosetti-Balanescu caduc dacă, la decesul iestatorului. lucrul
şi A]. Băicoianu, III, No. 1500, 15124 Con- legat nu_se găseşte în succesiune. (Demo-
tra: Coin-Delisle, Commentaire, Art. 1038, lombe, AXII, No. 239; Grenier, Donations
BC

No. 3; Toullier, V, No. 650; Duranton, IX, et testaments. I, No. 525; Troplong Donati-

— 304 —
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art, 994
ons et testaments, LV, No. 2095; Aubry et de tutorul testatorului interzis, legatarul

Y
Rau, ed. 4-a, VII, $ 725, text şi nota +7, va aveă dreptul, după decesul testatorului,
p. 525; Dalloz, Rep... Suppl., Dispositions să ceară dela tutor daune-interese, dacă va

R
entre_viis, No. 1043; uaurent, ALV, No. dovedi că acesta a înstrăinat lucrul legat
224; Ilue, VI, No. 551; Baudry et Colin, numai în scopul de a face ca legatul
Donatious et testaments, II, No. 2774, 2770; să

RA
devic caduc. (Demolombe, XXII, No. 240;
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea 1l, p. Huc, VI, No. 581; Baudry et Colin, Dona:
426, 427; C. Ilamangiu, |. Rosetti-Bălănescu
tions et testaments, Il, No, 2776: Alexan-
şi Al. Băicoianu, IL], No. 1500). dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 428).
6i. Dacă înstrăinarea lucrului legat 64. Când tutorul testatorului interzis
fără voinţa testatorului este rezolvată, [ie vocște să înstrăineze lucrul legat, legatarul

LIB
în timpul vieţei testatorului, fie după dece- "se poate opune
sul său, legatarul va aveă dreptul la lu-
la înstrăinare, dacă dore-
deşte că această înstrăinare nu constitue
crul legat, deoarece această înstrăinare nu
a adus revocarea legatului, ci a dat numai un act de bună administraţie. (Demolombe,
AXII, No. 242; Huc, VI, No. 381).
legatarului un drept eventual asupra lu- 65. Adopţiunea unui copil după face-
crului legat. (Demolombe, XXII, No. 239; rea testamentului, nu 'aduce revocarea le-

ITY
Grenier, Donutions et testaiments, |, No. " gatelor, deoarece adopţiunea nu poate fi
525; “Troplong, Donations ct testaments, asimilată cu o înstrăinare prin faptul că
IV, No. 2095; Aubry ct Rau, ed. t-a, VII, adoptatul moștenește pe adaptator. (Massâ
$ 725 text şi nota 47, p. 525; Dalloz, Râpu ct Verge sur Zachariae, III, $ 502, nota 15,
Suppl., Dispositions entre vifs, No. 1043; p. 297: Aubrv et Rau, cd. t-a, VII, $ 725,
Laurent, XV. No. 224; Iluc, VI, No. 5SI: p. 522; Laurent, XIV, No. 247; Alexan-
Baudry et Colin, Donations et testamenis,
II, No. 2774, 2776; C. Hamangiu, |. Rosetti-
„Bălănescu şi AL Băicoianu, III, No. 1500.
1515). - “
RS
dresco, ed. 2-a, IV, partea LI, p. 442).

Jurisprudenţă.
62. In cazul de înstrăinare a lucrului
VE
legat, legatarul nu va avcă dreptul la pre- (Continuare dela 1924 până la 1927).
jul lucrului, încă datorit în momentul de-
cesului testatorului, deoarece el are un |. Faptul că testatorul şi-a înstrăinat
drept eventual numai asupra lucrului le- moşia, din preţul vânzărei căreia dispusese
gat, iar nu și asupra prețului lui. (Demo- prin testament, să se plătească un legat,
NI

lombe, XXII, No. 259; Dalloz, Rep., Suppl., nu implică intenţia sa de a revocă în mod
Dispositions entre viis, No. 1048; Laurent, tacit acest legat, căci el a legat o sumă de
ALV, No. 2214; Huc, VI, No. 584; Baudry ct bani, un bun fungibil, necert. determinat
Colin, Donations. et testaments, II, No.,
U

numai în specie, nu şi în obicet. (Trib.

2774, 2770). Putna, $. I, 225 din 14 lunie 1924, Pand.
63. Dacă lucrul legat a fost înstrăinat Rom., :1925, II. 154).
AL

Art. 924,
— Orice dispoziţiune testamentară devine caducă,
când acela, în favoarea cărui a fost făcută a murit înaintea tes-
tatorelui. (Civ. 120, 654, 802, 808, 899, 925 urm.; Civ. Fr. 1039).
TR

Tea. fi. «Art. 1039,

— 'Loute disposition testamentaire sera caduque, si
celui en faveur de qui elle est faite, n'a pas 'survâeu an testateur.
EN

Bibliografie (continuare),
CoxsrasrInEscu Jac. N., Despre tesfamente, p. 145 urm.
INDEX ALFABETIC
Doctrină,
I/C

(la doctrină).
Act scris 15, Legat pur şi simvlu 8, |. Orice dispoziţiune .iestamentară de-
Caducitate 1 urm, Legat remuneratoriu 12, vine caducă, atunci când, deşi nu este re-
Capacitate 22, Legat sub condiţiune 10,11, vocată de către testator, în mod expres
Comunitate îi
AS

Legat universal 24,. sau tacit, totuşi este lipsită de efect din
Condiţiune 2, 10, 41, Marturi 15,
Copii 13. Moştenituri 3, 5, 6,9, 13, alte cauze, afară de xiciile care o auu-
Corporaţie 18,
Dovadă 23,
90 « 20 2
lează. (Demolombe, XXII, No. 297; Dal-
Efect 1, Picire 2, | loz, Râp., Dispositions entre viis, No.
Executor testamentar 19, Predeces 2, 3, 5 6, 13—t6, 4516; Laurent, XIV, No. 277; Huc, VI, No.
19, 23, 24 ,
UI

Funcţiune 16, 17. 3836; Baudry et Colin, Donations cet testa-

Incapacitate 2, Recunoaştere de datorie
Inceput de dovadă scrisă 14, 15, ments, II, No. 2824; Planiol, Lil, No. 2846;
15, Refuz 2? Josserand, III, No. 1577; Alexandresco, ed.
Instrăinare 2, Stabilimente 18, 2-a, IV, partea IL, p. 459: Comp.: C. Ilu-
BC

Intenţiune 20, 21. Supraveţuire, a se vedea

Legat cu termen 8, 9, cuvântul: „Predeces*, mangiu, Î, Rosetti-Bălănescu şi Al. Băico-
Legat particular 24, Uzulruct 4. ianu. ILIE, No. 1506). ,

19315, — Codul civil adnotat. — VII.

— 305 — 2
 Art, 924 DESPRE DISPOZIȚIUNILE 'TESTAMENTARE Codul civil
-

2, Cauzele de caducitate a legatelor sunt articol îşi găsesc aplicaţiunea la legatele:

Y
următoarele: 1) Predecesul legatarului; făcute sub condiţia rezolutorie. (Aubry et
2). Neîndeplinirea condiţiunei suspensive; 3) Rau, cd. 4-a VII, $ 717, p. 473; Baudry et
Incapacitatea legatarului; 4) Reiuzul lega- Colin, Donaitions ct testamenis, Îl, No.

AR
tarului de a primi legatul: 5) Pieirea to- 29354; Planiol, III, No. 2847; Alexandresco,
tală sau înstrăinarea lucrului legat. (C. ed. 2-a, 1V, partea II, p. 461; C. Hamangiu,
Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- 1. Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, Lil,
coianu, III, No. 1506; Comp.: JoSserand, No. 1507).
III, No. 1572). | |. Dacă legatul a fost făcut sub con-

R
3, Dacă legatarul supravicţueşte testa- dițiunea suspensivă, el devine caduc prin
torului, el transmite drepturile sale moșteni- decesul legatarului înainte de îndeplinirea

LIB
torilor săi, chiar dacă el nu ceruse preda- - condiţiunei, chiar dacă decesul legatarului
rea legatului. (Demolombe, XXII, No. 305; ar îi avut loc după decesul testatorului.
Mourlon, II, No. 855; Dalloz, Rep., Dispo- (Planiol, III, No. 2847; Iluc, VI, No. 586;
sitions entre viis, No. 4324; Baudry et Co- Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 461,
iin, Donations cet testaments, II, N 0. 2850; - 4603, 465; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălă-
Planiol, III, No. 2847; Alexandresco, ed. nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1507).
2-a, 1V, partea LI, p. 460; C. Hamanegiu, 1. (2. Deasemenea la legatele remunera-

ITY
Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. torii sau răsplătitoare. (Coin-Delisle, Com-
1507). mentaire, Art. 1039, No. 2; Demolombe,
Zi, Dacă însă legatul este constituit din- XXII, No. 305; Troplong, Donations et tes-
trun uzufruct, legatarul nu transmite taments, IV, No. 2125; Dalloz, Râp., Dis-
dreptul său moştenitorilor. (Proudhon, positions entre vifs, No. 4518; Josserand,
Usulfruct, No. 685; Dalloz, Râp., Disposi- III, No. 1578; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
tions entre
5. Dacă
vils,
legatarul
No. 4324).
încetează
înaintea testatorului, legatul devine caduc,
din viaţă
RS
partea II, p. 461).
13. Legatul este caduc, dacă legatarul
încetează din viaţă înaintea testatorului,
-

deoarece legatarul nu poate dobândi legatul chiar dacă el va lăsă copii în viaţă. (De-
şi deci nu a putut să-l transmită moşteni- molombe, XXII, No. 300; Baudry et Colin,
IVE
torilor săi. (Demolombe, XĂII, No. 299, 300; Donations et testaments, II, No. 2827; Ale-
Aubry cet lau, cd. t-a, VII, $ 726, p. 529; Xxandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 459,
Dalloz, Rep., Dispositions entre vibe No. nota 4).
4517; Suppl., Dispositions entre vils, No. 14, In cazul unui legat cuprinzând o re-
1071; Laurent, XIV, No. 278; Iluc, VI, No. cunoaştere de datorie, moștenitorii legata-
356; Baudry cet Colin, Donations et testa- rului încetat din viaţă înaintea testatoru-
UN

ments, II, No. 2826; Planiol, III, No. 2847; lui, vor aveă dreptul să reclame suma le-
Josserand. III, No. 1578; Alexandresco, gată, dacă vor dovedi existența datoriei.
ed. 2-a, IV, partea II, p. 459, 460; C. Ha- (Coin-Delisle, Commentaire, Art. 1039, No.
mangiu, ]. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- -2; Demlombe, XXII, No. 150, 304; Dalloz,
cuianu, Lil, No. 1507). ' Rep., Dispositions entre viis, No. 4519;
„3, In acest caz, moştenitorii legatarului Laurent, XIV, No. 279; Huc, VI. No. 33;
AL

-nu au nici un drept asupră lucrului legat. Comp.: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
(Demolombe, XXII No. 300; Planiol, ll, II, p. 461, 462).
No. 2817; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, pariea 15, In acest caz dovada existenţei da-
II, p. 459, nota 4). toriei se va puteă face prin act scris şi
TR

7, Dispozijiunile art. 1039 c. civ. fr. (924' chiar prin marturi, deoarece testamentul
c. civ. rom.), își găsesc aplicaţiunea, în poate servi ca un început de dovadă scrisă.
principiu,la tot felul de legate. (Demo- (Laurent, XIV, No. 279).
iombe, XXII, No. 503; Baudry et Colin, 16. Când legatul este făcut unci per-
Donations et testaments, II, No. 2852; Jos- soane în calitatea funcţiunei sale, prede-
EN

serand, III, No. 1578; Alexandresco, ed. cesul persoanei care aveă această calitate
2-a, IV, partea II, p. 461). , în momentul facerei testamentului, nu
8. Astfel dispozițiunile art. 1039 ce. civ. aduce caducitatea legatului. (Toullier, V,
În. (924 c. civ.'rom.), își găsesc aplicaţiunea No. 672; Demolombe, XXII, No. 302: Mas-
atât la legatele pure și simple, cât şi la le- s6 et Verg6 sur Zachariae, III, $ 503, text
I/C

gatele cu termen. (Duranton, IX. No. 270; şi nota 1, p. 300; Grenier, Donations et tes-
Aubry et-Rau, ed. 4-a, VII, $ 717, p. 473; taments, Î, No. 5418; Aubry et Rau, ed. 4-a,
Baudry ct Colin, Donations ct testaments, VII, $ 726, p. 529; Dalloz, Rep., Disposi-
II, No. 28533; Comp.: Alexandresco, ed. 2-a, tions entre vifs, No. 4521; Huc, VI, No.
IV; partea 1], p. 461, 463; C. Iamangiu, I. 586; Josserand, III, No. 1579; Alexandresco,
AS

Mosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, “ed. 2-a, IV, partea II, p. 462, 463).
No. 1502).
„17, Dacă însă se va stabili din împre-
9, În privinţa legatelor cu termen, lega- Jurări şi termenii testamentului că testa-
tarul are dreptul său dobândit din momen- torul a avut în vedere la facerea legatului
tul decesului testatorului pe care îl trans-
UI

persoana iar nu calitatea sa, decesul lega-

mite moştenitorilor săi. (Huc, VI, No. 586: tarului înaintea testatorului. va aduce ca-
Planiol, III, No. 2847; Alexandresco, ed. ducitatea _legatului. (Demolombe, XXII,
2-a, IV, partea II, p. 461, 465). No. 502; Dalloz, Rep., Dispositions entre
BC

10. Deasemenea dispoziţiunile acestui vils. No. 4521). i

— 306—
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE . Art, 925
18. Dispoziţiunile art. 1039 e. civ. fr.

Y
buceşte să rezulte în mud clar și neîndoios,
(924, c. civ. rom.), îşi găsesc aplicaţiunea fie din termeni, fie din clauzele testamen-
la corporaţii, comunităţi, stabilimente, nu- rului. (Demolombe, XXII, No. 301; Aubry

R
mai dacă acestea ar fi suprimate înainte de ct Rau, ed. s-a, VII, 5 726, p. 529; Laurent,
încetarea din viaţă a testatorului. (Merlin, XIV, No. 280; Huc, VI, No. 386; Josserana,
Repertoire, Legs, section 7, No. 3; Coin-

RA
III, No. 1579; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
Delisle, Commentaire, Art. 1039, No. 4; partea II, p. 462). |
'Toullier, V,. No. 672; Demolombe, XNII, 2, In acest caz pentru ca substituiţii
No. 502; Dalloz, ltâp., Dispositions entre să poată culege legatul, trebueşte să aibă
vils, No. 4520; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, capacitatea de a primi moștenirea.
partea II, p. 460). . (Ale-
xandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 462).

LIB
- 9. În caz de predeces al executorului, 23, Dovadă că legataru
a supravieţl
uit
testamentar, dacă testatorul nu numeşte un testatorului va trebui să fie făcută de acei
alt executor testamentar, voința sa va fi cari reclamă legatul, (Demolombe, XXII,
„executată de cei chemaţi de lege. (Massâ No. 306; Dalloz, Râp., Dispositions entre
et Verg6 sur Zachariae, III, $ 595, nota 2, vis, No, 4527: Alexandresco, ed. 2-a, 1V,
p. 500; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 796. partea II, p. 460, nota 5).

ITY
p._ 529; Dalloz, R6p., Dispositions entre 24, În cazul când un legat universal a
vifs, No. 4326; Alexandresco, cd. 2-a, IV, devenit caduc în urma decesului legataru-
partea II], p. 460. nota 1). lui universal înaintea testatorului, legatele
20. In cazul când se va stabili că inten- cu titlu particular puse în sarcina legata-
țiunea testatorului a fost să facă o libera- rului universal vor rămâne valabile şi vor
litate atât legatarului cât și moștenitorilor trebui să fie plătite de moştenitorii legi-
acestuia, dispoziţiunile art. 1039 c. civ. fr.
(924 c. civ. rom.)
unea. (Toullier, V, No. 6zz; Demolombe,:
nu-şi

XAII, No, 301: Grenier, lDonations ct testa-

vor găsi aplicaţi-
RS
timi cari culeg succesiunea în lipsa legata-
rului_universal.
457;
Rau,
(Duranton,
Demolombe, XXII, No. 358; Aubry et
cd. 4-a, VII, $ 726, p. 532; C. Haman-
LX, No. 317,

menis, I, No. 543; Aubry et Rau, cd. 4-a, siu, ]. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
VE
VII, S$ 726, p. 528, 529; Dalloz, Râp., Dispo-
III, No. 1506).
sitions entre vifs, No. 4322; Suppl., Dis- 25, Caducitatea unci singure dispozi-
»ositions entre vis, No. 1072; Laurent, XLY, jiuni testamentare nu are de efect caduci-
o. 280; lluc, VI, No. 386: Baudry et Colin.
tatea celorlalte dispoziţiuni cuprinse în tes-
Donations et testaments, II, No. 2828; Jos-
NI

serand, III, No. 1579; Alexandresco, ed. tament, ci rămâne limitată la dispoziţiunea
“lovită de cauza de caducitate. ( C, Hamau-
2-a, IV, partea II, p. 462), giu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
21. Voința testatorului că a înțeles să III, No. 1506).

.
gratifice şi pe moştenitorii legatarului, tre-
U

„Art, 925.— Orice dispoziţiune testamentară, făcută sub con-

AL

dițiune suspensivă, cade, când eredele sau legatarul a murit îna-

intea îndeplinirei condiţiunei. (Civ. 1004 urm., 1015 urm., 1017 urm. ;
Civ. Fr. 1040).
TR

Teat. fr. Art. 1040

— 'Toute
. disposition testamentaire faite sous une
condition dâpendante d'un 6v6nement incertain, et tele, que dans lintention' du
testateur, cette disposition ne doive tre exteutâe qwautant que 'tvenement arri-
EN

vera on n'arrivera pas, sera caduque, si Vheritier institut ou le legataire deetde

avant laccomplissement de la condition,

Bibliografie (continuare).
I/C

CoxssTANTINESCU JAc. N., Despre testamente, p. 99, 145 urma.

INDEA ALFABETIC
“Doctrină,
AS

(la doctrină).
Apreciere suverană 3, |. Testatorul poate face un legat pur şi
Interes 24, 24, simplu, adică nesupus uici unei modalităţi.
Buna credință 1, Legat cu termen 2, - o. 7
Caducitate N urm, Legat condiţional 2 urm, (Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea II. p.-
(Căsătorie 11. Legat purşi simplu 1, 297). |
UI

Cauţiune 17, 18. Moştenitori 10, 12, 13, 18, 2, Testatorul poate supune legatul la
Condiţiune 1 urm. Nulitate 8,
nservare 15, Posesor de bună credinţă 13. diferite modalități; astfel el poate supune
Exigibilitate 19, Posibilitate 20, dispoziţia sa unui termen, cert sau incert,
Fructe 13. Prescripţie 15,
unci condițiuni suspensive sau rezolutorii
BC

Impedecare 24, Retroactivitate 12.

Instrăinare 16. Sarcine 2, 14. sau unei sarcine permisă de lege. (Alexan-
Intenţie 14. Separaţie de patrimonii
45, dresco. ed. 2-a. 1 partea II, p. 296, 297).

— 307 —
Art. 925 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

3, Testatorul poate supune legatele unei molombe, XXII, No. 324: Troplong, Dona- :

Y
condițiuni, fie suspensive, [ie rezolutorie. tions et testamenis, |, No. 291: Aubry cet
(Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. Rau, ed. 4-a, VII, $ 717, p. 475: Laurent,
XIII, No. 541; Alexandresco, ed. 2-a, IV,

AR
305, 306).
4, Condiţia poate îi expresă sau tacită. partea II, p. 5308). ,
Condiţia este expresă, când este formulată 18, Cu toate acestea fructele bunului
în tesiament în termeni precişi. Condiţia legat percepute de moştenitori până în
este tacită când ca rezultă din lege sau inomentul îndeplinirei condițiunei vor fi
din voință presupusă a testatorului. fără reţinute de ci, deoarece au fost posesori de

R
a fi formulată în testament. (Alexandresco, bună credinţă. (Troplong, Donations ct tes-
ed. 2-a. IV, partea II, p. 305, nota 4). taments, ÎI, No. 291).

LIB
5. Condiţia expresă poate fi cazualiă (4. Legatul ar puteă să nu fie condiţi-
mixtă și potestativă. (Alexandresco, ed. onal, ci cu sarcină, deși s'a întrebuințat de
2-a. 1V, partea II, p. 506, nota). testator cuvântul: „condiţie“ şi poate fi
G. Legatul supus unci condiliuni sus- condițional, iar nu cu sarcină, deşi testa-
pensive, există numai la îndeplinirea con- torul a întrebuințat cuvântul: „sarcină“,
diţiunei. (Duranton, IĂ, No. 285; Mourlon, totul fiind chestie de intenţia testatorului.
VI. No. 855; Laurent, XIV, No. 1; Alexan- “ (Michaux, Testaments, No. 1510; Baudry et

ITY
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 298, 306, Colin, Donations et testamenis, II, No.
507). 9836; Josserand, III, No. 1580; Alexan-
7, legatul supus unei condițiuni rezolu- dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 309, 319,
torii. există de îndată, nefiind exigibil 'de- 320).
cât la decesul testatorului şi este desfiiniat 15, Până la îndeplinirea condiţiunei,
la îndeplinirea condiţiunei. (Laurent, XILI,
No. 533: Alexandresco,
11. p. 299, 506).
cd. 2-a, IV, partea RS
legatarul va avcă drepiul să facă acte con-
servatoare, de exemplu, să întrerupă pres-
cripția, să ceară separaţia de patrimonii
R, Condiţiunea trebueşte să fie posibilă ete. (Duranton, IX, No. 306; Demolombe,
şi licită: în cazul contrar ca ar duce la nu- XXII, No. 515; Troptong, Donations ct tes-
IVE
litatea testamentului. (Alexandresco, ed. taments, Î, No. 257; Aubry et Rau, ca.
2-a. IV, partea II, p. 306, 515). 4-a, VII, $ Ziz, p. 474; Laurent. NIII, No-
9. Tiibunalele vor apreciă în mod suve- 537, 538: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
ran, dacă un testament este supus unei con- II, p. 309, 310).
dițţiuni suspensive, care afectează existenţa IG. Până la îndeplinirea condiţiunei, le-
sa şi a legatelor. (Alexandresco, cd. 2-a, gatarul poate înstrăină dreptul său cven-
UN

IV, partea XI, p. 507, nota 2). tual. (Duranton. TA, No. 506; Demolombe,
10. Potrivit dispoziţiunilor art. 1040 c. NĂII, No. 515; Troplong, Donations et tes-
civ. În. (925 c. civ. rom), în cazul când taments, I, No. 2SS; Aubry ct Rau, cd. 4-a,
legatul este condiţional, el este caduc dacă VII, $ 7iz, p. 474; Laurent, XIII, No. 537,
legatarul încetează din viaţă înainte de SS Alexandresco, ed. IV, partea II, p.
îndeplinirea condiţiunei, aşă încât el nu a 510).
transmis moștenitorilor săi nici un drept. 17. Până la îndeplinirea condiţiunei, le-
AL

(Mourlon, II, No. 858; Aubry et Rau, ed. gatarul nu poate cere dela moştenitori ca-
4-a, VII, $ 726, p. 529; Laurent, XIV, No. uțiune. (Duranton, IX, No. 307: Aubry et
285; Josserand, III, No. 1580; Alexan- Rau, ed. 4-a. VII, -$ 717, p. 474; Laurent,
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 508: C. XIII, No. 539; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
TR

Hamangiu, I. Rosetiii-Bălănescu şi Al. Băi- partea II, p. 510: Contra: Demolombe,

coianu, III, No. 1509). ANII, No. 516: Troplong, Donations et tes- !
(1. Deasemenea, când conditinnea nu tamcuis, ÎI, No. 287). .
se va mai puteă îndeplini niciodată. le- 18. Legatul făcut sub condiţiune potes-
gatul va fi caduc. Astfel ar fi în cazul tativă. negativă din partea legatarului, nu
EN

când sar zice de exemplu: „Iţi las. dacă X poate fi verificat decât la moartea legata-
se va căsători“. In acest caz dacă X în- rului când se poate îndeplini condiţiunea,
cetează din viață fărăa sc căsători, legatul caz în care moştenitorii legatarulii se vor
este caduc. (Mourlon, II, No. 888; Aubry folosi de legat. Pentru a înlătură acest
et Rau, ed. 4-a, VII, $ 726, noia 6, p. 529; inconvenient, testatorul poate dispune că
I/C

Laurent, XIV, No. 285; Alexandresco, ed. legatarul se va puteă folosi de bunul legat
2-a, IV, partea II, p. 508: C. Hamangiu, |. depunând o cauţiune. (Alexandresco, ed.
Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu. Iti. No. 2-a, 1V, partea II, p. 311, 312; Comp.: „Jos-
1508). , scrand, III, No. 1581).
19. Lesatul făcut sub condiţiunea potes-
AS

12, Dacă se îndeplineşte condiţiunea în

timpul vieţei legatarului, acesta a dobân-. tativă afirmativă din partea legatarului, va
dit proprietatea bunului legat din momen- fi exigibil în momentul îndeplinirei condi-
tul decesului testatorului, deoarece îndepli- țiunoi, ceeace legatarul 'poate face în tot
nirca condiţiunei are efect retroactiv. Prin timpul vieţii sale. (Demolombe, XXII, No.
UI

urmare, în acest caz, aciele făcute de moş- 319: A lexandreseo, ed. 2-a, IV, partea II,
tenitor cu privire la bunul legat până în p. 515). !
momentul îndeplinirei condiţiunei nu sunt 20. In cazul când condiţiunea impusă
valabile, iar cele făcute de legatar sunt va- unui legat, atârnă numai de voința legata-
BC

labile. (Duranton, IX, No. 310 urm.:; De- rului, el va trebui s'o îndeplinească atunci
4

— 308 —
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 926

când îi va stă prin putință. (Demolombe, din faptul mai multor persoane, ca se va

Y
NNII, No. 320; Alexandresco, ed. 2-a, lV, socoti împlinită numai atunci când toţi
partea Il, p. 315, nota 1). | au îndeplinit-o. (Alexandresca. ed. 2-a, LV,

R
2 |. In cazul când condiţiunea impusă partea ÎL, p. 31%.
unui legat, atârnă numai de voinţa legata- 24, Condiţiunea se va considera împli-
rului şi dacă moștenitorul sau un terţ ar nită când acel care aveă interes să se înde-

RA
avea interes la îndeplinirea ci, legatarul plincască. a împedecat cu voinţă îndepli-
trebuie s'o execute într'un termen oarecare. nea ci. (Troplong, Donations cet testa-
(Demolombe, XXII, No. 321; Alexandresco, ments, ], No. 326, 327; Josserand, III, No.
ed. 2-a, IV, partea ÎI, p. 515. nota 1). I5St:; Alexandresco, ed. 2-a, lv, partea
25, Condiţiunea potestativă va Îi consi- IL, p. 314).

LIB
„derată, în general, ca îndeplinită, când 25, Loegatul făcut sub o condiţiune care
legatarul a făcut tot posibilul pentru a îi trebuie să se îndeplinească în timpul vieţii
îndeplinită, afară de cazul când testatorul - testatorului, va aveă efect tot la decesul
a dispus contrarul. (Demolombe, XXII, No. acestuia. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
323; aurent, XIII, No. 544; Alexandresco, tea ÎI, p. 315).
ed. 2-a, IV, partea II, p. 545). '26, A se vedea: art. 924 şi 926 din co-

ITY
23, In cazul când condiţiunea constă dul civil cu notele respective.
,

_ „Art, 926. — Dispoziţiunea testămentară, făcută dela un timp

înainte, nu opreşte pe eredele numit sau pe legatar de a aveă
un drept dobândit din momentul morţei testatorelui. (Civ. 899,
1004, 1017 urm., 1021 urm.; Civ. Fr. 1041).
Tezt. J fr. Art... 1041. — La eondition qui,
| RS
MU dans Lintention du testateur, > ne
VE
fait que suspendre execution de la disposition, n'empeehera pas lheritier institut,
ou le legataire, Mavoir un droit aequis et transmissible ă, ses heritiers,

Bibliografie (continuare).
NI

CoxsTANTINESCU JAc. N., Despre testamente, p. 1-45 urm.

INDEX ALFABETIC unui legat sub condiţiunea suspensivă pen-
U

(la doctrină). tru ca legatarul să poată avcă dreptul la

Apreciere suverană 3, 13, Legat condiţional 2, 3, 14, legat şi să dobândească un drept transmi-
Câsătorie 15. 15, sibil moștenitorilor săi, trebueşte să fie în
Condiţiune 2, 3, 14, 15. Legat pur şi simplu 10.
AL

Condiţiune suspensivă 2, Majoritate 15, 16. viață atât în momentul decesului testato-
13, . Moştenitori 2, 6, 7, 9, 16. rului cât şi în momentul îndeplinirei con-
Curgerea termenului 11, Renunţare 7, 8 țiunei, pe când în cazul unui legat cu ter-
Executare 1, 2, 6. Suspendare 2.
Exgibilitate 2, 5, “Termen | urm. men acest cfect-are loc de îndată ce lega-
Indoială 3, 9. Termen cert 4, 5, 6, 16. tarul a fost în viaţă la decesul testatoru-
TR

Intenţiune 3, 14. Termen încert 4, 12, 13. lui. (Duranton, IX. No. 285; Mourlon, II.
Legat cu termen î urm,
No. $35; Laurent, XIV, Nou 1; Baudry et
Colin, Donations et testamenis, II, No.
2855; Josserand, III, No. 1580; Alexan-
Doctrină. dresco, ed. 2-a,-lY, partea II. p. 298, 299).
EN

3, La caz de îndoială dacă legatul este

|, Prin expresiunea întrebuințată în sub condițiune sau cu termen, tribunalele
art. 926 ce. civ. rom.: „Dispoziţiunea 1esta- vor apreciă în mod suveran intenţiunea
mentară, făcută dela un timp înainte“, le- testatorului. după termenii întrebuințaţi în
giuitorul avoitsă vorbească despre legatul testament. (Duranton, IX, No. 292; Demv-
I/C

cu termen. Expresiunea este greşită de- lombe. XXII, No. 310; 'Troplong, Donations
oarece nu dispozițjiunea este tăcută ' dela et testaments, Î, Art. 403 urm.; Mouslon,
un timp înainte, ci executarea ei este aceia II, No. 8S8; Demante ct Colmet de Sav-
care se face după un oarecare timp dela terre, IV, No. 191; Aubry ct Bau, ed. a-a,
decesul testatorului. (Alexandresco, ed.
AS

VII, $ Ziz, p. 474; Laurent, XIII, No. 555;

2-a, IV, partea II, p. 295, nota 2). Baudry et Colin, Donations ct testaments,
2, Termenul se deosebeşte de condiţi- II, No. 2856, 2859; Alexandresco, ed. 2-a,
une deoarece condiţiunea suspensivă LV. partea II, p. 299, 300). -
suspendă dreptul legatarului până la Zu, Termenul este cert şi incert. (ile-
UI

îndeplinirea ei, deci legatarul, nu va xandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 300,
aveă drepti la lucrul legat decât la înde- 301).
plinirea condiţiunei, iar termenul amână 5. Termenul unui legat este cert când
numai exigibilitatea și executarea legatu- se poate determină de mai înainte timpul
BC

lui care însă are ființa din momentul de- când va fi exigibil legatul. (Alexandresco,
cesului testatorului. Prin urmare în cazui cd. 2-a, IV, partea II, p. 300).

— 309—
 Art. 927 - DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil |

Y
6, In cazul unui legat cu termen cert, deşi 'cl trebueşte să se întâmple, însă nu
dreptul legatarului se naşte la încetarea se poate determină cu preciziune epoca
din viaţă a testatorului, însă numai exccu- întâmplărei sale. (Alexandresco, ed. 2-a, |

AR
tarea legatului se va face la ajungerea ter- IV, pariea II, p. 301).
menului, aşă încât în .acest caz, dacă le- 19. In materie de testamente. în general
gatarul este în viaţă la decesul testatoru- termenul incert produce efectul unei con-
lui el transmite dreptul său moștenitorilor dițiuni suspensive. (Planiol, Lil, No. 2732;
săi, chiar dacă ar fi decedat înainte de a- Josserand, III, No. 1580; Alexandresco, ed.

R
jungerea termenului la scadenţă. (Duran- 2-a, IV, partea II, p. 301, 302). |
ton, IX, No. 279; Demolombe, XALI, No. 14. lribunalele vor apreciă în mod su-
509; Laurent, XIII, No. 532; Josserand, Ili,

LIB
veran, dacă intenţiunea testatorului a fost
No. 1580; Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea să facă un legat condiţional sau un legat:
- IL, p. 300). cu termen; astfel dacă testatorul a avut
7, Când termenul este stipulat în îa: intenţia să suspende însăşi 'existenţa dis-
voarea moștenitorului, el poate sili pe le- pozijiei, legatul este condiţional, dacă el
gatar să primească lucrul legat înainte de a avut intenția să suspende numai execu-
expirarea lui, renunțând deci la termen. tarea legatului, legatul este cu termen.

ITY
(Lroplong, Donations et testaments, i, No. (Baudry et Colin, Donaiions et testaments,
400; Michaux, Testamenis, No. 1537; Ale- 11, No. 2859; Alexandresco, ed. 2-a, LV,
xandresco, ed. 2-a, 1YV, partea II, p. 501). partea II, p. 302, text şi nota 2).
8. Când termenul a fost stipulat în 15. Dacă într'un testament s'a zis de
favoarea legatarului, acesta nu poate fi exemplu, că se lasă cuiva o sumă de bani
silit să primească lucrul legat înainte când se va căsători sau când va Îi major,
de expirarea
tions et
Testamenis, No.
termenului.
testaments,
1838;
|, No.
Alexandresco, ed.
(Troplong,
400;
Duna-
Michaux,
RS
acest legat va îi condijional întrucât, fap-
tul căsătoriei sau împlinirei majorităţii
este un element constitutiv al legatului
2-a, LV, partea II, p. 501). deoarece dreptul legatarului se va deschide
9. În caz de îndoială, termenul este pre- numai atunci când se va căsători sau va
IVE
supus cii a fost stipulat în favoarea moşte- ajunge la majoritate. (Demolombe, XXII,
nitorului. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- No. 311;: Aubry et Rau, cd. d-a, VII. S:
tea II, p. 300). 715, p. 470, 471; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
10. În cazul când termenul eră înde- partea II, p. 303, 304).
lnit în momentul decesului testatorului, 16. Legatul plătitor la majoratul lega-
egatul va îi considerat pur şi simplu. tarului este un legat cu termen cert de-
UN

(lroplong, Donations et testaments, |, No. oarece în acest caz se arată numai terme-
401; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea ll, nul când se va execută și plăti legatul,
p. 304, nota 2). _așşă încât dacă legatarul încetează din viaţă
„|. În cazul când testatorul nu a arătat înainte de ajungerea sa la majorat, el
din ce moment urmează să curgă țermenul, transmite dreptul său moştenitorilor de-
"el va curge după împrejurări, fie din ziua oarece a dobândit acest drept din momen-
AL

facerei testamentului, fie din ziua decesu- tul decesului testatoruiur. (Demolombe,
lui testatorului. (Troplong, Donations et NXII, No. 312; Alexandresco, ed. 2-a, LV,
testaments, Î, No. 401; Alexandresco, ed. partea II, p. 304).
2-a, 1V, partea II, p. 301, nota 2). 17. A sc vedeă: art. 925 din codul civil
12. Icrmenul este incert, atunci când
TR

cu notele respective.

Art. 927. — Legatul va fi caduc, dacă lucrul legat a perit

de tot în viaţa testatorului. (Civ. 903, 971, 1079, 1083, 1156 urm.;
EN

Civ. Fr. 1042),

ext. fi. Art. 1042.€ — Le legs sera,
rp ”
aduc, si- la chose lEgute, a totalement
peri pendant la, vie du testateur.
„Îl en sera de mâme, si elle a pri depuis sa mort, sans le fait et la faute
I/C

de Iheritier, quoique celui-ci ait 6t$ mis en retard de la dslivrer, lorsqu'elle eât .
€egalement di ptrir entre les mains du l&vataire.:
AS

Bibliografie (continuare).
ConsTANTINESCU JAc, N., Despre testamente, p. 145 urme
UI

INDEX ALFABETIC Chirie 2. * | Daune-interese 3, 33,

(la doctrină). Clădire 20, 27, 36—3, Deces 1, 2, 3, 30.
Compensaţie 8, 41. Expropriere 16, 17, 33.
Accesorii 30, 31, 3 , 40, Bijuterii 21. Condiţiune 2, 3. Formă substanțială 19—
Animale 15, 26, 32, Caducitate 1 urm. Corabie 22, 23. |
BC

25, 30, 31,

Asigurare 39. Cal 12 Creanţă 7—11, 18. Imobil 16, 17, 33,
Bibliotecă 28, Caz fortuit 2, 5. Culpă 3. Incetare din viaţă 1,2, 3,3).

— 310 —
Codul civil „ DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 927

Intenţiune 41, 21. Moştenitori 3, 5,

fortuit, faptul testatorului, al moştenito-

Y
Lână 20, Novaţiune 8.
Legat 1 urm, Obiect principal 30, 31, 40, rului prezumptiv sau al unui terţ. (Demo-
Legat
cu titlu universal
42, Picire 1 urm, . lombe, XXII, No. 541; Demanite et Colmet

R
Legat de liberaţiune 9,10. | Picire parţială 14—16, 36,
Legat particular 42. 7, 40, de Santerre, IV, No. 195 bis, II, III; Lau-
Legat universal 42. Revocare 10. rent, AIV, No. 283; Huc, VI, No. 590; Bau-
locaţiune 2%. Statue 35, dry et Colin, Donations et testaments, II,

RA
Lucru corporal 6. Stofă 20.
Lucru determinat 4, 5, 12. | “Tablou 32,
No. 2877; Josserand, III, No. 1585; Alexan-
Lucru incorporal 6—10. Teren 37, dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 469, 473).
Materiale de construcţie Terţe persoane 3. 5, 34, 6. Dispoziţiunile art. 1012 ah întâi c.
Metal preţios 3,
“Turmă de animale 15, 26.
Uzufruct 4, civ. Îr. (927 ce. civ. rom.), îşi găsesc apiica-
Moarte 1, 2, 3, 30, țiunea chiar dacă obiectul legat ar con-

LIB
sista din lucruri încorporale iar nu numai
Doctrină, din lucruri corporale. (Demolombe, XXII,
No. 540; Aubry et Rau, ed: f-a, VII, S 726,
. Articolul 1042 ce. civ. fr. corespunză- p. 530, 551; Dalloz, Rep., Dispositions entre
tor art. 927 c, cir. rom., prevede două ca- vifs, No. 4543; Laurent, XIV, No. 290; Huc,
zuri când pierderea lucrului legat constitue VI, No. 390; Baudry et Colin, Donations

ITY
o cauză de caducitate a 'legatului: acela et testaments, II, No. 2870; Planiol, III,
când lucrul legat a pierit în timpul vieţii No. 2851; Josserand, III, No. 1584; Alexan:
testatorului şi acela când lucrul legat a dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 468; C.
pierit în urma morţi testatorului. Legiuito- Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, şi Al. Băi-
rul român, în art. 927 din codul civil a coianu, III, No. 1514).
prevăzut numai cazul întâi, deoarece cazul Za Astfel legatul unei creanţe devine
al doilea nu constitue un raz de caducl-
tate al legatului, întrucât legatarul deve-
nind proprietarul lucrului Jegat în momen-
tul decesului testatorului, lucrul a pierit
RS
caduc, dacă testatorul a încasat plata cre-
anței în timpul vieţii sale. (Demolombt,.
XXII, No. 340; Aubry et Rau, ed. t-a, VII,
$ 726, p. 530, 551; Dalloz, Rep., Disposi-
pe socoteala legatarului, conform principii- tions entre vifs, No. 4543; Laurent, XIV,
VE
lor dreptului comun.. (Alexandracco. ed, No. 290; Iluc, VI, No. 590; Baudry ct Co-
2-a, IV, partea II. p. 406, 407: C. laman- lin, Donations cet testaments, II, No. 2870;
giu, ]. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, Planiol, III, No. 2851; Josserand, III, No.
III, No. 1511). 1584; Alexandresco, cd, 2-a, IV, partea II,
2, Pierderea lucrului legat după decesul p. 468; C. Ilamanegiu, I. Rosetti-Bălănescu
NI

testatorului, aduce caducitatea legatului şi Al. Băicoianu, [III, No. 1514).

numai atunci când legatul este făcut sub 8. Acecaşi soluţiune are loc şi în cazul
condiţiune suspensivă şi lucrul a pierit prin când ercanţa a fost stinsă prin novaţie sau
U

caz fortuit, în urma decesului testatorului compensație. (Laurent, XIV, No. 290;
si înainte de îndeplinirea condiţiunei. Baudry et Colin, Donations et iestaments,
(Huc, VI, No. 390; Alexandresco, ed. 2-a, II, No. 2872; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
1V, parica II, p. 467, nota 3, 475, 474: C. tea II, p. 469).
AL

Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- 9, Legatul este deasemenea caduc, dacă

coianu, III, No. 1511). creditorul care a făcut un legat de libera-
3, In acest caz, dacă lucrul ar [i pierit țiune, primeşte plata în timpul vieţii sale.
din culpa moșienitorilor sau a terţilor, (Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No.
5508, 4345).
TR

legatarul va avcă o acţiune în daune con-

tra lor. (Demolombe, XXII, No. 350; Au- 10. in cazul unui legat al unei creanţe,
bry ct Rau, ed. 4-a, VII, $ 726, p. 599; precum şi în cazul unui legat de libera-
Baudry ei Colin Donations et testaments, țiune, dacă testatorul, înainte de decesul
II, No. 2578; Alexandresco. ed. 2-a, IV, său face o cerere de plată, cererea sa con-
EN

partea II, p. 475, 474; C. Hamangiu. stitue o prezunțiune a voinţei sale de re-
Hosciti-Biilinescu și Al. Băicoianu, Il], No. vocare. (Dalloz, Rep., Dispositions entre
1511). | vits, No. 4346).
di, Când lucrul legat, determinat în in- 1]. Dacă însă interpretându-se voința
dividualitatea sa, a pierit în totul în timpul testatorului, legatul unei creanţe determi-
I/C

vieții testatorului. legatul va fi caduc, nate este considerat că are de obiect. nu

din cauza de lipsă de obiect. (Demolombe, titlul, ci valoarea însăși a creanței, în a-
XXII, No. 539; . Demante et Colmet de cest caz, plata crcanţei în timpul vieţii
Santerre, IV, No. 193 bis; Aubrv ct Rau, testatorului sau stingerea ci prin compen-
ed. 4-a. VII, $ 726. p. 529: Dalloz. Rp, saţic, nu aduce caducitatea legatului. (Du-
AS

Dispositions entre vifs, No. 4539; Suppl., ranton. IX, No. 556; Demolombe, XXII, No.
Dispositions entre vifs, No. 1076; Laurent, 540; Michaux, Testaments, No. 2505; Au-
NIV, No. 284; Huc, VI, No. 390; Baudry et bry et Rau, cd. -a, VII, $ 726, p. 531;
Colin, Donations et testaments, II, No. Laurent, XIV, No. 290; Huc, VI, No. 390;
2867; Josserand, III, No. 1583; Alexan-
UI

Baudry et Colin, Donations et testaments,

dresco. ed. 2-a, IV, partea II, p. 467, 468, II, No. 2871, 2872; Planiol, III, No. 2851;
469: C. Ilamangiu. I, Rosetti-Bălănescu, Josserand, III, No. 1584; Alexandresco, ed.
şi Al. Băicoianu, III, No. 1511, 1512). 2-a, IV, partea II, p. 469; C. Ilamangiu,
BC

5. Această soluţiune are loc, oricare ar [. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, II,

fi cauza din care a pierit lucrul legat: caz No. 1514).

— 311—
Art, 927 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTAHE Codul civil

“19, Caducitatea pentru pierderea lucru- dreptul şi la prețul de expropriere al părţii

Y
lui legat, nu-și găseşte aplicaţiunea decâi expropriate din imobilul legat. (Baudey et
la legatele de corpuri certe şi determinate Colin. Donutious et testaments, Il, No.

AR
în individualitatea lor iar nu şi la legatele .286S bis; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
de corpuri nedeterminate adică determi- tea II, p. 469)- .
nate numai în specie; astfel; legatul unui 18. Deasemenea în cazul când s'a legat
cal, subsistă chiar dacă în succesiune nu se o creanţă şi din această creanţă, debitorul
găseşte nici un cal. (Demolombe, XXII. a plătit o parte testatorului, fără ca acesta

R
No. 339;* Troplong, Donations et testa- să-i fi cerut plata, lesatarul, afară de îm
ments, IV, No. 2145; Demante ct Colmet prejurări contrare, va aveâ dreptul Ia
de Santerre, IV. No. :195 bis, I; Aubri et restul creanţei legate. (Duranton, IX, No.

LIB
Rau, ed. t-a, VII, $ 726, p. 529; Dalioz, 462; Dalloz, Râp.. Dispositions entre vifs,
Rep., Dispositions entre vifs, No. 4559; Lau- No. 4547).
rent, XIV, No. 254; Huc, VI, No. 39; Bau- 19. Ducă lucrul legat a pierdut forma
dry et Colin, Donations et testaments, |], sa substanţială, adică forma sa care îl dis-
No. 2865; Josseraud, III, No. 15S4; Ale- tinge de alte lucruri, legatul este caduc,
xandresco, ed. 2-a, LV, partea II, p. 4%; deoarece acest caz trebueşte asimilat cu
C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al.

ITY
acel al pierderei totale a lucrului legat
Băicoianu, III, No. 1512)... - (CoinDeliste. Commentaire, Art. 1042.00.
12. Cu pierderea lucrului, trebueşte 4. 6; Duranton, IX, 495; Demolombe, XXII,
asimiliat şi cazul când în suceesiune nu se No. 346; Troplong. Donations et testa-
găsesc valori din care să se poată plăti ments, LV, No. 2159; Aubry et Rau, ed.
legatul. deoarece în ambele cazuri, libera- s-a, VII, $ 726, p. 530; Mourlon, II, No.
litatea nu poate fi executată din lipsă de
obiect.
plons,
(Demolombe,
Donations et
XXII, No.
testaments,
359: Tro-
IV, No.
RS
Sss; Dalloz, Rep., Dispositions entre viis,
No. 3951, 4550; Laurent, XIV, No. 285; Huc.
VI, No. 390; Baudry et Colin, Donations ct
2145; Dalloz, Râp., Dispositions entre viis, testaments, IL, No. 2875, 2974; Alexan-
No. 4560). , dresco, ed. 2-a, IV, partea II. p. 451, 471).
IVE
(4, Pentru ca dispoziţiunile de caduci- 20. Astfel dacă testatorul a legat o can-
tate prevăzute de art. 1042 ce. civ. Îr. (927 tate de fire de lână, pe care apoi a trans-
c. civ. rom.), să-şi găsească aplicaţiunea, _ format-o în stofă sau o cantitate de.mate-
trebueşte ca pierderea lucrului legat să fie rial de construcţe, pe care apoi le-a între-
totală; dacă pierderea „lucrului legat este buințat la construcţia unei clădiri, sau o
numai oarțiali, legatul este micşorat şi luntre, a cărei lemn l-a întrebuințat apoi
UN

subsistă asupra a ceeace rămâne din lu- la o construcțiune, legatul va fi caduc şi

cru. (Coin-Delisle, Commentaire, Art. legatarul nu va aveă dreptul nici la lu-
1042, Ao. 35; Duranton. IX. No. 194; De- cruri care nu mai există, nici la o indem-
molombe, AXII, No. 345; Aubrv et Rau, nitate echivalentă cu valoarea lucrurilor
ed. 4-a, VII, $ 726, p. 530; Dalluz, lâp., legate. (Coin-Delisle, Commentaire, Art.
Dispositions entre vifs, No. 3975, 4556; 1042, No. 4, 6: Demolombe, XXII, No. 346;
AL

Suppl., Dispositions entre vils, No. 1076, Duranton, IX, No. 493; Troplong, Dona-
1077; Laurent, XIV, No. 286; THuc. VI. No. tions et testaments, IV, No. 2159; I)alloz,
390; Baudry et Colin, Donations cet testa- Rep., Dispositions entre vifs, No. 3981;
ments, II, No. 2868; Josserand, III. No. Suppl., Dispozitions entre viis, No. 4350;
1584; Alexandresco, ed, 2-a, IV, partea II, Baudry et Colin, Donations ei testaments,
TR

p. 469; C. Ilamangiu, I. Rosetti-Bălănescu HI. No. 2874; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
şi AL Băicoianu, IL, No. 1515). partea II, p. 454, 471).
15, Astfel dacă sa legat o turmă de „DA, În cazul când lucrul legat trans-
animale şi din această turmă, a pierit în format este din o ustfel de materie încât
timpul vieţii testatorului, un mare număr, “poate luă forma anterioară, cum ar îi în
EN

rămânând nuniai una sau două animale, cazul când s'ar fi legat un lingou de me-
legatarul va execută dreptul său numai tal preţios, pe care testatorul l-ar fi trans-
asupra a _ ceeace a rămas, (Delvincourt II, format în bijuterii, tribunalele: vor cercetă
p; 371; Demolombe, XXII, No. 345; Dal- dacă prin transformarea lucrului, testato-
oz, Rep., Dispositions entre vis, No.: rul a avut sau nu intenţiunea să revoace
I/C

5975; Laurent, XIV, No. 256; Baudry et legatul făcut. (Troplong, Donations et tes-
Colin, Donations et testaments, II, No. taments, IV, No. 2159; Dalloz, kâp., Dis-
26850; Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea îl, positions entre vifs, No. 4550).
p. 469). 22, Dacă s'a legat o corabie, pe care
AS

16. Deasemenea dacă a fost legat un apoi testatorul a demontat-o şi a refăcut-o

imobil, din care o parte a fost expropriată cu aceleaşi materiale legatul va subsista
pentru cauză de utilitate publică. legatul asupra. corăbiei refăcute. (Dalloz. Rep.,
pentru partea expropriată devine caduc, Dispositions entre vifs, No. 4553: Comp.:
iar legatarul va avea dreptul la partea Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 41,
UI

ncexpropriată. (IHuc, VI, No. 590; Baudry 72), ”

et Colin, Donations ct testaments, II, No. 23, Deasemenea dacă s'a legat o co-
A.

2808; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea Il, rabie, pe care apoi testatorul a demontat-o
p. 469). pentru a o reface cu aceleuşi materiale,
BC

17. In acest caz legatarul nu va avcă însă nu a mai putut-o reface până la de-

— 312 --
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art, 927
cesul său, legatul va subsista asupra aces- 471: Comp.: C. Mamangiu, |. Rosetti-Bă-

Y
tor materiale. (Duranton, IX. No. 493: Tro- „lănescu și Al. Băicoianu, IN, No. 1511,
plong, Donations et testaments, LV, No. 1515).

R
2142: Dalloz, Rep., Dispositions entre vils, 31|, Deasemenea, în acest caz, legatarul
No. 4355). nu are dreptul nici la ceeace rămâne din
24, |n cazul când lucrul deşi a suferit lucrul legat. (Delvincourt, II. p._569; Du-

RA
“transformări, însă nu a pierdut forma sa ranton, LA, No. 494; Demolombe, XXII, No.
substanţială pe care o aveă în momentul „342: Vazeille, Sucecessions, Art. 1038, No.
facerii dispoziţiunci, legatul va subsistă 1; Aubry ct Rau, ed. s-a, VII, S 726, p. 550;
(Coin-Delisle, Commentaire, Art. 1042, No. Dalloz, Rep., Dispositions entre vils, No.
6; Duranton, IX, No. 495; Demolombe, 4552; Laurent, XIV, No. 287; Baudry cet

LIB
NAIL, No. 346; Mourlon, II, No. 88; Tro- Colin, Donations ct testaments, II, No.
plong, Donations ct testaments, IV, Xo. 9S79; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,
2141; Demante et Colmet de Santerre, LV, p. 469; C. Hamangiu, Î. Rosetti-Bălănescu
No. 195 bis, I; Dalloz, Râp., Dispositions și AL. Băicoianu, III, No. 1511, 1545),
entre vifs, No. 3981, 4551; Baudry et Colin, 82, Astfel, dacă a fost legat un iablou
Donations et testaments, II, No. 2574; Ale- care sa distrus, legatarul nu are dreptul

ITY
xandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 471, la cadou; deasemenea dacă s'a legat un
472, 475). ” . animal, care a murit legatarul nu are drep-
25, Această soluțiune are loc chiar tul la pielea lui. (Duranton, LX, No, 494;
dacă ar fi fost reînoite toate părţile lucru- Demolombe, XXII, No. 342; Mourlon, II,
lui, încât nu mai rămâne nici una din păr- No. $S9; Demanie et Colmet de Santerre,
țile ce existau în momeniul facerii dispo-
ziţiunei. (Coin-Delisle,
1042, No. 6; Duranton, IX, No. 393: Demo-
lombe, XXII, No. 546: Troplong, Donations
et testaments, IV, No. 2141: Dalloz, Rep.
Commentaire, Art.
RS
IV, No. 193 bis 1V; Aubry cet Rau, ed. 4-a,
VII, $ 726, p. 550: Dalloz, Râp., Disposi-
tions, entre viis, No. 4552; Laurent, XIV,
No. 287; Baudry et Colin, Donations et tes-
taments, II, No. 2869; Alexandresco. ed.
Dispositions entre vils, No. 3941, 4551;
VE
2-a, IV, partea II, p. 409, 470).
Baudry ct Colin. Donations et testaments, 38, Deasemenea dacă s'a legat un imo-
II, No. 2574; Alexandresco, ed. 2-a, IV, bil, care a fost expropriat pentru cauză de
partea II, p. 372). utilitate publică, legatarul nu are dreptul
26, Astfel. legatul unei turme de ani- la indemnitatea obținută din expropriere.
NI

inale va subsistă, cu toate că toateanima- * (Huc, VI, No. 335; Baudry ct Colin, Dona-
lele au fost reînoite prin sporul lor sau tions ct testaments, Il, No. 2865 bis).
prin noui cumpărări. (Dalloz, Rcp., Dispo- 34, Dacă lucrul legat a fost distrus de
sitions entre vifs, No. 4551; Alexandresco,
U

o terță persoană înainte de decesul testa-

cd. 2-a, 1V, partea II, p. 472). torului, legatarul nu are dreptul la daunele-
21, Deasemenea, legatul unci case va interese datorite de această terță persoană,
subsistă, cu toate că această casă a fost (Demolombe, XXII, No. 341; Demante et
AL

reînoită prin raparaţie cu materiale noui. Colmet de Santerre, LV, No. 193 bis, LI, [It;
(Dalloz, hep, Dispositions entre vils, No. Laurent, XIV, No. 258; Iluc, VI, No. 390;
3981).. Baudry et Colin, Donations et testaments,
28, lDeasemenea, legatul unei biblioteci II, No. 2877).
va subsistă cu toate că toate cărțile vechi
TR

85, Dacă lucrul legat este o statue,

au fost înlocuite cu altele. (Dalloz. Râp., care a fost distrusă în timpul vicţei testa-
Dispositions entre _vifs, No. 4551; Alexan- torului. legatarul are dreptul la bucăţile
dresco, ed. 2-a, 1YV, partea II, p. 472). rezultate, deoarece, în acest caz, lucrul
29, Deusemenea legatul unor chirii ale legat şi-a păsirat substanţa şi numele.
EN

unui imobil subsistă, cu toate că contrac- (Coin-Delisle, Commentaire, Art. tu,

tul de închiriere aflat în fiinţă la facerea No. 6: Dulloz, Râp., Dispositions entre
dispoziţiunci a expirat, însă la decesul tes vifs, No. 4554). .
tatorului imobilul eră din nou închiriat în 36, In cazul când sa legat o casă şi
baza unui contract reînoit de către testa- - această casă se dărâmă sau arde, în tim-
I/C

tor. (Troplong, Donations et testaments, pul vieţii testatorului, legatarul -va avcă
IV, No. 2138). , dreptul la materialele ce au rămas în ur-
30, In cazul când obiectul principal al "ma sinistrului. (Demolombe, XXII, No. 545:
legatului a pierit în total sau şi-a pierdut Dalloz; Rep., Dispositions entre viis, No.
forma sa substanţială înainte de încetarea 5974; Laurent, XIV, No. 286; Planiol, III,
AS

din viaţă a testatorului, legatarul nu are No. 2851: Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea
dreptul la accesoriile lucrului legat. (Del- II, p. 470; C. Hamangiu, I. Rosetti-Ră-
vincourt, Il, p. 369; Duranton, IA. No. 494; lănescu și Al. Băicoianu, III, No. 1513). :
Demolombe, AXII, No. 342; Vazeille, Suc- 37, In acest caz, legatarul are dreptul
UI

cessions, Art. 1058, No. 1; Aubry et Rau, şi la terenul pe care a fost clădită casa
ed, 4-a, VII, $ 726, p. 550; Dalloz, Rep. distrusă. (Duranton. IX, No. 494; Demo-
Dispositions_entre vils, No. 3953, 4532: lombe, XĂII, No. 346, Aubry et Rau, ed
l.aurent, XIV, No. 287; Baudry ct Colin, i-a, VII, & 726, text și nota 9, p. 550; Dal-
BC

Donations et testaments, II, No. 2879: A- loz, Râp., Dispositions entre vile, No. 3975,
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 469, 4556; Laurent, XIV, No. 286; Planiol, III,
SI
3
 Art, 928 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil
ci şi la accesoriile ei. (Demolombe, XXII,

Y
No. 2551; Alexandresco, ed. 2-a. IV, par-
tea II, p. 470; C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bă- No. 345; Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII, $
lănescu şi Al. Băicoianu, IL, No. 1513). 726, p: 530; Comp.: C. Hamangiu, |. Ro-

AR
38. Dacă în urma distrugerei casei, tes- setti-Bălănescu și Al. Băicoianu, III, No.
tatorul face o nouă clădire, legatarul va 1541, 1515).
avcă dreptul la ea, deoarece clădirea_este 4. Dacă sa legat numai uzufructul,
accesorul terenului. (Coin-Delisle, Com- casei care a fost distrusă în timpul vieţii
mentaire, Art. 1049, No. 10; Duranton, LĂ, - testatorului, legatarul nu are dreptul nici

R
No. 167; Demolombe, XXII, No. 714; Dal- la materialul rămas, nici la terenul pe .
loz, R€p., Dispositions entre vifs, No. 3976, care a fost clădită casa legată, deoarece
4556; Laurent, ALV, No. 146; Baudry et uzuiructul s'a stins prin

LIB
distrugerea obi-
Colin, Donations et testaments, II, No. ectului legat. (Duranton, - IX, No. 494;
2554). Aubry et ltau, cd. s-a, VII, $ 726, nota 8,
-89, In cazul când s'a legat o casă p. 550; Laurent, XIV, No. 286; Alexan-
care a ars, legatarul nu are dreptul la dresco, ed..2-a. IV, partea II, p. 470, 471).
despăgubirea de asigurare, datorită încă 42, Dispoziţiunile art. 1042 ce. civ. fr.
de societatea de asigurare, după încetarea (927 c. civ. rom.), nu-şi găsesc aplicaţiunea

ITY
din viaţă a testatorului. (Dalloz, R€p., la legatele universale şi cu titlu universal.
Suppl.. Dispositions entre vifs, No. 3977; ci numai la legatele particulare, deoarece
Huc, VI, No. 545; Baudry ct Colin, Do- picirea. unuia sau mai multor obiecte din
nations et testaments, II, No. 2556). succesiune are de efect numai să dimi-
40, Când obiectul principal al legatu- nueze valoarea legatului. (C. Hamangiu,.
lui a pierit numai în parte, legatarul are Rosetti-Bălănescu
dreptul nu numai la partea care a rămas, RS
No. 1512). .
şi Al. Băicoianu, III,

Art. 928. — Orice dispoziţiune testamentară cade, când ere-

dele numit sau legatarul nu va primi-o sau va îi necapabil
IVE
a o
primi. (Civ. 695, 701, 808 urm., 930; Civ. Fr. 1043).
Tezi. fr. Art. 1043. — La disposition testamentaire sera caduque, lorsque
Iheritier institu ou le lEpataire la repudiera, ou se trouvera incapable de la
UN

recucillir.

Bibliografie (continuare). .
CONSTANTINESCU Jac. N., Despre testamente, p. 145 urm; '
Pesniuă G., TEODORU (CuR., VAsiriu E. [., Concluzii sub Trib Covurlui S. II, +S8 bis din
15 Dec. 1924, Curier Jud. 11/1925;
AL

PoLrzEn G. şi ROMAN [., Concluzii sub 'Trib. Covurlui S$. II, 438 bis din 15 Decembrie 1924,
Curier Jud. 11/1935.

INDEX ALFABETIC Legataire, $ +4, No.

TR

+; Demolombe. XXII,
(la doctrină). No. 326, 335; Aubry et Rau, cd. 4-a, VII,
Acceptare 4, 11, 24. Legat particular 13, 16, $ 220, text şi nota 14, p. 551; Dalloz, R&p.,
Act autentic. 16,
” Apreciere suverană 22,
Legat universal 14,15, 16,
Moştenitori 20.
Dispositions entre viis, No. 3553: Suppl,.,
Autorizaţie 28. Muncă silnică 29, Dispositions entre vifs, No. 877; Iluc, ii
EN

Caducitate 10, 12, 25—30. Nulitate 5—8, 26. No. 319; Baudry et Colin, Donations et
Capacitate 1—4, 12, 25, 26,
mună 28,
Ordine publică 8.
Pact succesoral 8,
testaments, II, No. 2853; Alexandresco,
Condamnare 2%, Renunţare 1,2, 3, 5—24. ed. 2-a, IV, partea II, p.: 464).
Condiţiune suspensivă 9, Renunţare pură şi simplă 2, Capacitatea necesară pentru refuza-
27 1.
Consimţimânt 5, 20. Renunţare tacită 19—22, rea unui legat este acecaş, ca pentru re-
I/C

Dol 6. Retractare 23, 24. “nunțarea | la: o succesiune. (Demolombe,

Eroare 7,
Folos 4.
Sublegat 10, XXII, No. 326, 535; Aubry-et Rau, ed. 4-a,
Substituţiune vulgară 12, VII, $ 726, p. 534; Dalloz, Râp., Suppl.,
Guvern 28. , Succesiune 2, 13, 14,15,
Incapacitate, a se vedea 17, 18, 30. | Dispositions entre vifs, No. 877; Alexan-
cuvântul: „Capacitate“. Stabiliment public 29. dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 464)..
AS

Intenţiune 10, 19. | Vânzare 20.

Legat 1 urm, Viciuri $. 3, Pentru ca persoanele incapabile să
Legat, cu titlu universal Violenţă S. poată refuză în mod valabil, un legat.
În este necesară intervenţia sau concursul
persoanei care o abilitează, după lege.
(Merlin, Râpertoire, Lâgataire, $ 4, No. 4.
UI

Doctrină, 6; Demolombe, XXII, No. 526, 335; Tro-

plong, Donations ct testaments, IV; No.
. Pentru ca o persoană să poată re- 2154: Dalloz, R€p., Dispositions entre viis,
fuză un legat, trebuește, în primul rând,
BC

No. 3555: Baudry et Colin, Donations et

ca ca să lie capabilă. (Merlin, Repertoire, testaments, II, No. 2853).

— 314 —
 Codul civil " DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 928

Wa Acceptarea unui legat făcută numai satul făcut şi dacă testatorul nu a făcut o

Y
de incapabilul sincur, îi va fi opozabna substituţiune vulgară legatul va [i caduc.
numai dacă îi foloseşte. (Merlin, Reper- (Alexandresco, că. 2-a, IV, partea LI, p.:
toire, Legataire, 3 4, No. 4, 6; lro-

R
404).
plong, Donations et testaments, IV, No. 13. Dispoziţiunile art. 78: c. civ. îr.
2154; Dalloz, Râp., Dispositions entre viis, (695 c. civ. rom.), privitoare la formele de

RA
No. 3555). - , renunțare la succesiune, nu-și găsesc apli-
5, Renunţarea la un legat pentru a fi cațiunea la renunţarea la legate particu-
valabilă, trebueşte ca consimţământul le- lare. (Demolombe, XXI, No. 560; XXII;
gatarului să nu fie viţiat. Astfel, renunţa- No. 528; Troplong, Donations ct. testa-
reh va puteă fi anulată pentru cauză de ments, IV, No. 2155; Aubry et Rau, ed.

LIB
violenţă. (Demolombe. XAII, No. 355; -Au- 4-a, VII, $ 73%, p. 534; Dalloz. Râp., Dis-
bry et Rau, ed. s-a, VII, S 726, p. 532; Bau- positions entre vifs, No. 4365; Suppl., Dis-
dry et Colin, Donations et testaments, II, positions entre vils, No. SS0, 1078; Huc,
Nu. 2862). : VI, No. 319; Baudry et Colin, Donations
G. Deasemenea, renunţarea la un legat ct testaments, II, No. 2281, 2854; Planiol,
poate fi anulată pentru cauză de dol, ori- III, No. 2849; Alexandresco, cd 2-a, IV, |
care ar fi persoana care l-ar fi săvârşit. partea II, p. 464, nota 5),

ITY
(Demolombe, XXII, No. 555; Aubry et [4. În privinţa: renunțării la legatele
Rau, ed. 4-a, VII, $ 726, p. 552; Baudry et universale, după o părere, dispozițiunile.
Colin, Donations cet testaments, II, No. art. 784 c. civ. fr. (695 c. civ. rom.), îi sunt
2502). aplicabile deoarece situaţia legatarului u-
"Za Deasemenea, renunţarea la un legat niversal este identică cu situaţiunea mo-
poate fi anulată pentru cauză de eroare
substanţială. (Demolombc,: XXII, No. 336;
Aubry ct Rau. cd. 4-a, VII, S 726, p. 53:
Baudry'et
II, No. 2864).
Colin, Donations et testaments,
RS
ştenitorului. (Demolombe, XXII, No.
Troploneg, Donations ct iestaments, IV, No.
2155; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 726, p.
331).
327;

,
15. După altă părere, dispoziţiunile
VE
8. Renunţarea la un legat nu poate art. 784 c. civ. fr. (695 c. civ. rom.), privi-.
avea loc în timpul vieţii testatorului, de- toare la formele de renunțare la succesi-
oarece legea opreşte pactele asupra suc- une, nu-şi găsesc aplicațiunea la renun-
cesiunilor viitoare; nulitatea unei aseme- tarea la legatele universale, deoarece lega-
nea renunţări este de ordine publică. (De- tarul universal nu poate “fi asimilat cu
NI

molombe, XXII. No. 530; Huc, VI, No. moştenitorul într'ucât succede la bunu-
592; Baudry et Colin. Donations et testa- rile defunctului şi nu reprezintă persoana
menis, II, No. 2855, 2s57; Planiol, III, No. sa. (Demante ct Colmet de Santerre,
2849; Josserand. III, No. i5S7; Alexan-
U

„IV, No. 194 bis, II; Dalloz, Rp. S uppl.,

dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 464, nota Dispositions entre viis, No. 452; Laurent,
3: C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi XIII, No. 554; Hue,: VI, No. 519; Baudry
Al. Băicoianu, III. No. 1510). et Colin, Donations et testamenis, II, No.
AL

9. Renunţarea la un legat făcut sub 2285; Planiol, III, No. 2849).

condiţiune suspensivă, nu' poate aveă loc 16. lcnunţarea la un legat universal
înainte de îndeplinirea condițiunci. (Tro- sau legat particular se poate face în orice
plong. Donations et iestaments, IV, No. formă, deci şi prin act autentic. (Dalloz,
2152; Dalloz, Rcp., Dispositions entre vifs,
TR

Rep, Suppl., Dispositions entre vis, No.

No. 5557; Contra: Demolombe, XXII, No. S81).
330; Baudry et Colin, Donations et testa- 17. În privința renunţării la legatele
ments, II, No. 2356; Josserand, III, No. cu titlu universal, după o părere, dispozi-
1587; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu tiunile art. 784 c. civ. fr. (695 c. civ. rom.),
şi Al. Băicoianu, III, No. 1510).
EN

îi sunt aplicabile. (Demolombe, XXII, No.

10. In cazul când un legat a fost gre- 357; Troplong, Donations ct testamenis,
vat de un sublegat, renunțarea la“ legat nu IV, No. 2155; Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII,
aduce caducitatea sublegatului, decât $ 726, p. 531),
dacă se constată că astfel a fost_inten- 18. După altă părere, dominantă, dis-
I/C

țiunca testatorului. (Duranton, IX, No. pozițiunile art. 784 ce. civ. fr. (695 c. civ.
457; Troplong, Donations et testaments, |, - Tom.), îşi găsesc aplicaţiunea.numai
No. 421; Aubry et Rau, ed. 4-a. VII, $ la re-
nunțarea la succesiune iar nu şi la renun-
536, p. 532; Laurent, XIV, No. 298). jarea la legatele cu titlu universal. (De-
| $. Renunţarea la un legat trebueşte să mante et Colmet de Santerre, IV, No. 194
AS

fie pură și simplă; dacă renunţarea este bis, ÎI: Laurent, XIII, No. 554; Huc, VI,
făcutăîn favoarea unei anumite persoane, No. 319). Ă .
ea constitue, în acest caz, o acceptare a 19. Renuntarea legatarului la un le-
legatului şi o transmitere a lucrului legat gat poate fi şi tacită, însă intențiunea le-
către persoana în favoarea: căreia se face gatarului, în accastă privinţă, trebueşte să
UI

renunţarea. (Dalloz, Râp., Dispositions . rezulte în mod ncîndoios. (Demolomhbe,

entre vifs, No. 3563). XXII, No. 258: Troplong, Donations et tes-
„12. Potrivit dispoziţiunilor art. 1045 ce, taments, IV. No. 2156, 2157: Aubry et Rau.
BC

civ. Îr. (928 c, civ. rom.). dacă legatarul ed. 4-a, VII, $ 726, p. 531; Dalloz, Rep.
capabil a renunțat în mod valabil la le- Dispositions entre vifs, No. 3554; Suppl.,
N

— 315—
 Art. 929 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

Dispositions enire vils, No. 882, 1079; Iluc, giu, [. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu.

Y
VI, No. 319; Baudry et Colin, Donations et III. No. _1509).
testaments, Il, No. 2284; Planiol, III, Ao. 26, Dacă legatarul eră dejă incapabit

AR
2849; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea Il, de a primi legatul în momentul facerei
p. 404, nota 3). _ testamentului, legatul este nul, iar nu ca-
29, Astlel, faptul legatarului de a con- duc. (C. Hamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu
simţi ca moştenitorul să vândă lucrul le- şi AL. Băicoianu, II, No: 1509). .
gat, poate îi interpretat ca o renunțare 27, Deasemenea, legatul condiţional

R
tacită a legatarului la legat, afară de fa- este caduc, din momentul îndeplinirei con-
zul când se stabileşte că vânzarea a atut dițiunei. (Dalloz. R€p., Dispositions entre
loc pentru ca el să primească preţul. (Dal- vis, No. 3573; Huc, VI, No. 392; Baudry

LIB
loz, Râp., Dispositions entre vifs, "No. ct Colin, lDonations, et testamenis, IL, No.
3354). . ! 2851).
54. Deasemenea, dacă legatarul refuză og, Legatul făcut unei comune sau sta-
să îndeplinească condiţiunea sub care a biliment public, devine caduc, dacă gu-
fost făcut legatul, el este considerat că a vernul nu a autorizat acceptarea. (Dalloz,
renunțat la el. (Demolombe, XXII, No. Rep., Dispositions entre vils, No. 4573;

ITY
52s; Proudhon, Usufruit, No. 686; Dalloz, Suppl., Dispositions entre vils, No. 1075).
Râp., Dispositions entre vifs, No. 4367). 29, Legatul făcut unei persoane, care
- 29, Tribunalele vor apreciă în mod după facerea testamentului şi în momen-
suveran, dacă din actele legatarului re- tul decesului testatorului este condam-
zultă o renunțare la legat. (Demolombe, nat la muncă silnică pe viață, devine ca-
XXII, No. 328; Troploneg, Donations et tes- duc. (Baudry et Colin, Donations et tes-
taments,_
Suppl.,
Baudry
LV, No. 2154;
Dispositions
ct
Dalloz, Rep,
Colin, Donations
entre vifs, No.
et testaments,
S%;
RS
taments. II, No.
30. Bunurile care
„venit cade, vor intră
2550).
formau legatul de-
în succesiune şi se
II, No: 2284).. "vor cuveni celor în drept a culege succesi-
„23, Legatarul poate, în principiu, să unea. (Dalloz, Râp., Suppl., Dispositions
IVE
retracteze renunţarea sa la legat. (Demo- entre vils, No. 1073).
lombe, ÎXII, No. 333; Troplong, Donati- 34, A se vedea: art. S87 din codul civil
ons et testaments, IV, No. 2158; Aubry et cu notele respective. , -
Rau, ed. -a, VII, $ 7260, p. 531; Dalloz,
R6p., Dispositions_entre vils, Ao. 3563;
Baudry ct Colin, Donations et testaments, Jurisprudenţă.
UN

Il. No. 2285, 2859; Josserand, III, No. 157; (Continuare de ia 1924 până la 1927)
Contra: Merlin, Depertoire, Legataire, $
4, No. 8; Laurent, XIII, No. 537). 4, a) Nu constitue un motiv de caduci-
94, Pentru ca legatarul să poată re- tate a legatului faptul că legea fixând un
tracta renunţarea sa le legat, trebucşte ca sediu decanatului în localul Tribunalului,
legatul să nu fi fost acceptat de altul. din moment ce decanatul'îşi are un sediu,
AL

(Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No. nu mai poate dobândi un altul, motivul
35602; Josserand, II, No. 1587). determinant care l-a inspirat pe testator
„25, Potrivit dispoziţiunilor “art. 1045 c. încetând de a mai există,
civ. În. (928 c. civ. rom.), legatul detine b) Potrivit art. 998 şi 99 col. civ.. un
caduc, dacă legatarul, în momentul dece- testator poate institui asupra totalităţii a-
TR

sului testatorului, este incapabil a-l primi, „verei sale doi legatari universali şi că par-
însă eră capabil în momentul facerei tes- tea aceluia dintre ci care ar refuză lesa-
tamentului. (Demolombe, XXII, No. 333; tul revine celuilali; — ceeace sa şi în-
Aubry ct Rau, cd. 4-a, VII, $ 650. text și tâmplat în speţă.
nota 10, 12 p. 45, $ 726, p. 529; Demante c) Din corespondenţa “purtată între re-
EN

et Colmet de Santerre, LV, No. 194 bis, [; clamant şi defunct reeșind numai inten-
Dalioz, Râp., Dispositions entre vils, No. țiunca de a vinde dreptul său indiviz în
4572; Suppl., Dispositions entre vifs. No. suecesiunea defunctului său tată, intenţi-
1075; Iluc, VI, No. 386; Baudry et Colin, une care n'a fost tradusă în fapt, aceasta
Donations et testaments, II, No. 2850; Jus- uit poate constitui o revocare tacită a tes-
I/C

serand, III, No. 1582; Alexandrescu, ed. tamentului. (Frib. Covurlui II], 4SS bis,
2-a, IV, partea II, p. 464, 465; C. Haman- 924, Curier Judiciar, 11/1925).

Art. 929. — Când din dispozițiunile testamentare va rezultă, că

AS

cugetul testatorului a fost de a da legatarilor drept la totalitatea

obiectului legat, atunci acela din legatari, care vine la legat, ia
totalitatea; iar de primesc mai mulţi legatari, legatul se împarte
UI

între. ei, fără a se scădeă părţile legatarilor necapabili, sau ale

acelora cari n'au primit legatul, sau cari au murit înaintea testatorelui.
BC

(Civ. 697, 888, 924, 928, 929, 1057 urm., 1200, 1202; Civ. Fr. 1044, 1045).

— 316—
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 929

Tezt. fr. Ant. 1044. — Îl y aură, lieu ă, aceroissement au profit des ltga-

Y
taires, dans le cas oi le legs sera fait ă plusieurs eonjointement,

R
Le legs sera r€pute fait conjointement, lorsquil le sera par une seule
et meme disposition, et que le testateur n'aura. pas assienc la part de chacun
des eolegataires dans la chose Ieuce.:

RA
Text, fr. drt. 1045.
— Il sera encore repute fait conjointement, quand
une chose qui n'est pas susceptible d'etre divise sans deterioration, aura ct
donnte par le meme acte ă plusieurs personnes, mâme s6parement.

LIB
- Bibliografie (continuare).
Coxsranrinescu Jac. N., Despre festamente, p. 145 urm., 417 urm.;
PLESNILĂ G., Teoponu Cun., Vasrruu E. |. Concluzii sub Trib. Covurlui S$. II, 489 bis din
15 Dec. 1924, Curier Jud. 11/1995;

ITY
Porzen G. si Roman I., Concluzii sub 'Trib. Covurlui S. ÎI, 4SS bis din 15 Decembrie 1924,
Curier Jud. 11/1925,

INDEX ALFABETIC țiunea, în dreptul francez, în cazul unei

(la doctrină), substituţiuni fideicomisare permise, caz

RS
Acceptare 67, Intenţie 11, 10, 19, 34, 55, în care caducitatea legatului în privinţa
Adăugire 5, 21—27, 29, 30, , 43, 45, 64, legatarului din primul ordin, profită ce-
3 33, 81, 9049,
51, 54— Legat cu titlul universal
il 7, 8, 55, lora cărora trebuiă să li se transmită de
Apreciere suverană 19,35, Legat particular 6, 8, 10, către acesta obiectul legat. (Aubry et Rau,
39, 40, 44, 45.
Beneficiu 1 urm.
12—19, 55, ed. 4-a, VII, $ 726, p. 535: Laurent, XIV,
Legat universal 12—15,
No. 299, 318: Baudry ct Colin, Donations
VE
Bibliotecă 42, : 17—2V, 55, 56.
Caducitate 1—10,: 12—16, Moştenitori legitimi 6, 7, ct testaments, II, No. 2890). -
18—21, 23, 24, 49—54, 10, 16, 18, 19,20. 3, In dreptul român această excepţie
61—67, ît. Moştenitori rezervatari 13,
Condiţiune 11. Nedemnitate 24. nu poate aveă loc, deoarece toate substi-
Coajoncţiune 27—39, 49,50, Nuda
52. 53proprietate 9, 49,50,
“tuirile fideicomisare sunt oprite. jiiexan-
NI

57, 39, 65, îi, 52, 53. dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 480).
Conjoncţiune mixtă 98, 30, Nulitate 1, 17—22, Au Deasemenea această regulă nu-şi gă-
36, 65, 71. Partaj 33, 40—+43, 61, 62,
Conjoncţiune reală 28,37— Proprietate 45, 5U, sește aplicaţiunea în cazul unei substitu-
49, 65. Renunţare 23, 68. țiuni directe sau vulgare, caz în care ca-
U

Conjoncţiune verbală 28, Revocare 1, 21, 26,

Corpuri certe 47, 4,
Corpuri incerte 47, 60.
Creștere, a se vedcă cu-
lude 58. ducitatea legatului în persoana institui-
Sarcine 63—66. tului profită numai substituitului. (Prou-
Sporire, a sc vedeă cu- dhon. Usufruit, II, No. 566; Duranton, la,
vântul: „Adăugire“.
No. 511; Demolombe. XXII. No. 59: Au-
AL

vântul: „Adăugire*, Substituţiune fdes-comi-

Desemnare 30—35, 56, sară 2, 3, bry et Rau, ed: 4-a, VII, S$ 726, p. 534; Dal-
Donaţiune 3%, GU, Substituţiune vulgară +, loz, -Rep., Dispositions entre vifs, No.
Drept real 60, Uzufruct 9, 45—54, 4375; Laurent, XIV, No. 299, 304, 314; Bau-
Incapacitate 15, 16, 23.
dry et Colin, Donationus et testaments, II,
TR

No. 2889; Alexandresco, ed. 2-a. IV, par-

Doctrină, tea II, p. 450; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bă-
lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1528).
|. În principiu, dreptul ue a benetficiă 5, Deasemenea această regulă suferă
de caducitate, revocarea sau nulitatea le- excepţiune prin cfectul dreptului creşte-
EN

gatului, aparţine acelora care erau obli- rei, sporirei sau adlăugirei. (Aubry ct Rau,
aţi 'să-l plătească sau acelora care îl “ed. 4-a, VII, $ 726, p. 555; Dalloz, Rp,
uau dacă nu se făccă. (Coin-Delisle, Com- Suppl., Dispositions entre vifs, No. 1082;
mentaire, Art. 1046, 1047, No. 9; Prouanon, Baudry ct Colin, Donations et testaments,
Usufruit, 11, No. 599, 613; Toullicer, Y, No. II, No. 2591; Alexandresco, cd. 2-a, IV,
I/C

077 urm,.; Duranton IX, No. 495: Delviu: partea II, p. 4S0; C. Ilamangiu, IL. Rosetti-
court, II, p. 537; Demolombe, XXII, No. Bălănescu şi Al. Băicoianu, LII, No. 1528).
556 urm.; Grenier, Donations, et testa- 6, In cazul când nu există decât mo-
ments, |, No. 349; Demante ct Colmet de ştenitori legitimi, caducitatea legatelor
AS

Sauterre, IV, No. 195; Aubry et. Rau, ed. particulare profită acestora deoarece ei
4-a, VII, $ 726, text şi nota 24, p. 534; crau obligați să le plătească. (Coin-De-
Mourlon, II, No. 890; Dalloz. Râp., Dispo- lisle, Commentaire, Art. 1046, 1047, No. %;
sitions entre vifs, No. 4376; Suppl., Dispo- Proudhon, Usufruit, II, No. 599, 615: Dal-
sitions entre viis, No. 1082; Laurent, NIV, vincourt, II, p. 337; Toullier, V, No. 677
UI

No. 293; Baudry cet Colin, Donations et urm.; Duranton, IX, No. 495; Demolombe,
testaments, II, No. 2882; Planiol, LII, No. XXII, No. 356 urm.; Grenier, Donations er
p. 474, 475; C. Hamangiu, 1. Rosetii-Bă- testaments, I, No. 549; Demante et Colmet
2557; Alexandresco, ed. 2-a, IV. nartea II,
BC

de Santerre, IV, No. 195; Aubry et Rau,

lănescu şi Al. Băicoianu, INI, No. 1527). - ed. s-a, VII, $ 726, p: 534; Dalloz, Râp..
9, Această regulă nu-şi găseşte aplica- Dispositions entre vils, No. 4576; Laurent,

o
— o li —
Art. 929 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil.

XIV, No. 293, 294; Baudrv et Colin. Dona- loz, Rep., Dispositions entre vils, No.

Y
tions et testaments, ÎI, No. 2882; Planiol!, 4576; Baudry ct Colin, Donations ct tes-
III, No. 2857; Alexandresco, ed. 2-a, IV, taments, II, No. 2882; Alexandresco, ed.
partea II, p. 475; C. Hamangiu, LI. Rosetti- 2-a, IV, partea II, p. 476; C. Hamangiu,

AR
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1527). [. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,
7, In cazul când nu există decât lega- No. 1527). .Y |
tari cu titlu universali neconjuneţi cadu- (4. Chiar dacă legatarul universal
citatea legatelor acestora, profită numai este trecut în testament, după instituirea
diferiților legatari particulari, arătân-

R
moștenitorilor ab intestat. (Proudhon, Usu-
fruit, II, No. 615; Toullier, Y, No. 680; Dal- du-se de testator că surplusul bunurilor
loz, Râp., Dispositions entre vifs, No. 4576, aparține legatarului universal, caducita-

LIB
4582), tea legatelor particulare profită legata-
8. Legatarii cu titlu universal, afară de rului universal. (Merlin, Râpertoire, Le-
cei ai unei cotităţii din succesiune, precum gataire, $ 2; Toullier, V, No. 679; Aubry
şi legatarii particulari, profită de cadu- et Rau, ed. 4-a. VII, S 726, nota 25, p. 535:
citutea legatelor particulare pe care erau Dalloz, Rep., Dispositions entre viis, No.
însărcinați să le plătească. (Coin-Delisle, 4551). -
Commentaire, Art. 1046, 1017, No. 9; Tou- 15. In cazul când caducitatea lega-

ITY
llicr, V, No. 682; Aubry et hau, cd. t-a, tului particular provine din incapacita-
VII, $ 726, p. 534; Dalloz, Rep., Disposi- ica absoluiă a legatarului particular, ca-
tions entre vils, No. 4584; Baudry et Colin, ducitatea va profită legatarului univer-
Donations et testaments, II,. No. 2892, sal. (Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs,
2655; Alexandresco, ed. 2-a. IV. nartea II, No. 4374).
p. 476, 477: C. Ilamangiu, |. Rosetti-Bălă-
nescu şi Al. Băicoianu,
9, Legatarul nudei proprietă a unui
III, No. 1527). RS1G. Dacă însă caducitatea legatului
“particular provine din incapacitatea re-
lativă a legatarului particular, caducita-
tea va profită moștenitorului iar nu le-
lucru, profită de caducitatea legatului u-
zulruciului. aceluiaş lucru. (Toullier, V, patarului universal. (Proudhon, Usufruit,
IT, No. 692; Dalloz, Râp-, Dispositions en-
IVE
No. 677; Duranton, IX, No. 457: Demo-
lombe, XXII, No. 356; Troplong, Donations tre vifs, No. 4374).
et testaments, IV, No. 2160; Aubry et Rau, 17. Nulitatea legatelor particulare
ed. 4-a, VII, $ 726, text și nota 26, p. 533; profită legatarilor universali iar nu mo-
Baudry ct Colin. Donations et testaments, ştenitorilor testatorului. (Merlin, Râper-
II, No. 2884; Alexandresco, ed. 2-a, IV, toire, Institution d'h6ritier, section, 2, No.
UN

partea II, p. 477). 3, section 7, No. 7; Coin-Delisle. Com-

10. Dacă după ce s'a legat unei per- mentaire, Art. 1046, 1047, No. 9; Toullier,
soane un lucru, testatorul legă unei alte V, No. 679; Proudhon, Usufruit, [I, No. -
persoane o porțiune din acel lucru, cadu- 509; Mass et Verge sur Zachariae, III,
citatea legatului porţiunei nu profită moş- $ 505, nota 12, p. 503: Dalloz, Rep., Dis-
tenitorului legitim sau instituit, ci lega- positions entre vifs, No. 5611; Fe, VI,
No. 525: Alexandresco, ed. 2-a,.IV, partea
AL

tarului totalităţii lucrului. (Toullier, V,

No. 692; Grenier, Donations ct testaments, IT, p..476; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bă-
I, No. 349; Dalloz, Rep., Dispositions entre lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 15237).
viis, No. 4585). 18. Legatarul universal nu va aveă
(|. Dacă însă din cuprinsul testamen- dreptul la legatele particulare caduce
TR

tului se va constată intenţia contrară a sau nule, ci acest drept.va aparţine mo-
„testatorului, se va urmă conform voinței ştenitorilor legitimi, dacă din termenii
sale. (Dalloz, Rep., Dispositions entre viis, testamentului sau din împrejurări, va -
No. 4585). rezultă că astfel, a fost voința testatoru-
12, Dacă există instituit un legatar lui. (Coin-Delisle, Commentaire, Art. 1046,
EN

universal, caducitatea legatelor particu- 1047, No. 9; Dalloz. Râp., Dispositions en-
lare va profită acestuia. (Merlin, Reper- tre vifs, No. 4378; Laurent, XIV, No. 297;
toire, Legataire, No. 18 bis; Proudhon, Alexandresco, ed. 2-a, IV, pariea II, p.
'Usufruit, II, No. 613; Toullier, V, No. 477). '
679; Grenier, Donations et testaments, |,” 19, Tribunalele vor apreciă în mod
I/C

No. 349; Troplong, Donations ct. testa- suveran, dacă voința testatorului a fost
ments, IV, No. 2160; Aubry et Rau, ed. ca legatele particulare caduce sau nule
4-a, VII, $ 726, text şi nota 25, p. 533; să fic culese de moştenitorii săi legitimi
Dalloz, Rep., Dispositions entre viis, No. iar nu de legatarii universali. (Coin-
4376; SNuppl., Dispositions entre vifs, No. Delisle, Commentaire, .Art. 1046, 1047,
AS

$99; Baudry et Colin, Donations et tes- No. 9: Dalloz, Rcp., Dispositions entre
taments, II, No. 2882: Alexandresco, ed. vifs, No. 4578; Laurent, XIV, No. 297; A-
2-a, 1Y. partea _II, p. 475, 476: C. Haman- Iexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p.
giu, Î. Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, ci). 1 .
IH, No. 1527).
UI

20, Moștenitorii legitimi vor profită

13. Chiar dacă există şi un moșteni- de legatele universale caduce sau nule.
tor rezervatar, caducitatea legatelor par- (Coin-Delisle, Commentaire. Art.: 1046,
ticulare profită numai legatarului uni- 1047, No. 9; Delvincourt, II, : No. 537;
BC

versal. (Demolombe, XXII, No. 356; Dal- Proudhon, Usufruit, II, No. 599, 613; Toul-

— 518—
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 929

lier, Y, No. 677 urm.; Duranton, LX, No.

Y
2G. Dispoziţiunile art. 1044, 1045 ce.
495; Demolombe, XXII, No. 356 urm; civ, în. (929 c. civ. rom.), îşi găsesc apli-
Grenier, Donations et testaments, I, No. cațiune și în caz de revocarea lepatului.

R
349; Demante ct Colmet de Santerre, IN, (Demolombe, XVIII, No. 84; XXII, No.
No. 195; Aubry et Rau, cd. t-a, VII, $ 555; Aubry et Rau, cd. 4-a, VII, $ oz,
720, p. 554; Dalloz, Rcp., Dispositions p: 552; Laurent, XIV, No. 272, 313, 315:

RA
entre _vifs, No. 4556; Laurent, AlV, No. audry et Colin, Donations et testaments.
295; Baudry et Colin, Donations cet tes- II, No. 2591; Alexandresco, ed. 2-a, 1V,
taments, Il, No. 2882; Planiol, II, No. partea Il, p. 458; C. Hamangiu, I. Rosetti-
2557; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea Bălănescu și AL. Băicoianu, III, No. 1529).
II, p. 475; C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălă- 27. Când un legat este făcut în mod

nescu şi Al. Băicoianu, Il, No. 1527).
21|, Cu toate că, în principiu, dreptul
de a bencficiă de caducitatea, revocarea
sau nulitatea legatului, aparţine acelora
care erau obligaţi să-l plătească sau ace-
lora care îl luau dacă nu se făceă, to-
LIB
conjunct la mai multe persoane, dreptul
de sporire sau adăugire îşi va găsi apli-
cațiunea. (Demolombe, XXII, No. 562; Asi-
bry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 726, p. 55;
Baudry et Colin, Donations et testameuts,
II, No. 2892; Josserand, III, No. 1747; A-

tuși această regulă sufere excepţiune prin : lexandresco, ed. 2-a, IV,
efectul dreptului de creştere sporire sau
adăugire. (Aubry et Rau, cd. 4-a, VII,
$ 726, p. 555; Dalloz, Rcp., Suppl., Dis-
positions entre vifs, No. 1082; Baudry ct
Colin, Donations ct testamenis, II, No.
2591; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
II, p. 450; C. Ilamangiu, |. Rosetti-Bălă-
nescu şi Al. Băicoianu, IlI, No. 1528).
25, Dreptul de sporire sau adăugire
este dreptul ce-l are legatarul de a luă
partea colegatarului său, când legatul a-
cestuia este nul. (Demolombe, XXII, No.
554; Aubry et Rau, cd. 4-a, VII, $ 724,
p. 508; Dalloz, R€p., Dispositions entre
vifs, No. 4395; Laurent, XIV, No. 315;
ITY
partea II, p. 457;
Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al.
Băicoianu, III, No. 1529). ”
28. Conjoncţiunea este de 'trei feluri:
1) conjoncțiune verbală (verbis tantum):
2) conjoneţiune mixtă (re ct.verbis); şi
5) conjoncțiune reală (re tantum). Con-
jonțiunea este verbală când s'a legat un
lucru, prin una şi aceeaş dispoziţiune, la
mai multe persoane, dar cu desemnarea
RS
părții fiecăreia dintre ele. (Dalloz, Râp.,
VE
Dispositions entre viis, No. 4409; Suppl.,
Dispositions entre vifs, No. 1085; Josse-
rand, III, No. 1747; Comp.: Alexandresco,
ed. 2-a, IV, partea II, p. 495, 494).
NI

29, Conjoneţiunea verbală nu pro-

Baudry et Colin, Donations et testaments, duce niciodată sporire sau adăugire. (De-
II, No. 2591; Alexandresco, ed. 2-a, IV, molombe, XXII, No. 370; Aubry et mau,
partea II, p. 4S8; C. Hamangiu, |. Ro- ed. 4-a, VII, $ 726, p. 540; Dalloz, .Rep..
setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No.
U

Dispositions entre vifs, No. 4409; Sunnl.,

1529). a
Dispositions entre vifs, No. 1083; Huc,
23, Deasemenea dreptul de sporire VI, No. 395; Josserand, III, No. 1747;
sau adăugire este dreptul ce-l are lega-
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p.
AL

tarul de a luă partea colegatarului său, 494). :

când legatul acestuia este caduc din
cauza incapacității sale sau a renunţării 30. Conjoncţiunea este mixtă icând
sale la legat. (Demolombe, XXII, No. 561: s'a legat un lucru, prin una şi acecaş
Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 726, p. 535; dispozițiune, la două sau mai multe per-
TR

Dalloz Râp., Dispositions entre il, No. soane, fără să se fi desemnat partea [ic-
4595; Laurent, XLV, No. 515; Baudry cet căreia dintre ele. Această conjoncţiune
Colin, Donations ct testaments, II, No. produce_sporirea sau adăugirea de ptin
2591; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea drept. (Demolombe, XXII, No. 563; De-
II, p. 458; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bă- mante et Colmet de Santerre, IV, 'No.
EN

lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1529). 196 bis; Dalloz, Rep.,, Dispositions entre
- 24, Deasemenea, când legatul colega- vifs, No. 4409; Baudry et Colin. Donations
tarului este caduc din cauza nedemnităţii et testaments, II, No. 2907; Planiol, III,
No. 2562; Josscrand, III, No. 1747; Alexan-
sale. (Proudhon, Usufruit, II, No. 6Se dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 493).
I/C

urm.; Demolombe, XXII, No. 355; Vazeille,

Successions, Art. 1044, No. 10; Aubry et 31. Desemnarea părţilor colegatarilor
“Rau, ed. 4-a, VII, $ 726, p. 555, $ 7a7, se poate face sau când testatorul dă fie-
p., 552: Dalloz, Rep., Dispositions entre cărui legatar o porţiune distinctă şi de-
vifs, No. 4451; Suppl., Dispositions entre terminată sau când a legat lucrul la mai
AS

viis, No. 1086; Laurent, "XIV, No. 313; multe persoane pe porţiuni egale. (Dal-
Comp.: C. Ilamangiu, L Rosetti-Bălă- loz, Râp., Dispositions centre vifs,: No.
nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1529: Con- 4410).
tra: 'Toullier, V, No. 698; Taulier, Thcorie 32, Când testatorul va face desemna-
raisonne du code civil, IV, p. 187). rea părjilor colegatarilor, după o părere,
UI

25, Unii autori numesc dreptul de nu va avcă loc sporirea sau adăugirea,
sporire, cu denumirea de dreptul de ne- oricum ar fi fost făcută desemnarea și
scădere. (Mourlon, Il, No. 891; Marcade, fie că ea ar purtă asupra iusttuirei în-
Art. 1044, 1045; Laurent, XIV, No. 505:
BC

săşi a legatarilor sau asupra executărei

Alexandresco, ed. 2-a, 1Y, partea II, p. sale. (Delvincourt, II. p. 9,:'nota 1;
431, 453, 459). Proudhon, Usufruit, II, No. 705 urm;

— 319—
 Art. 929 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil |

Grenier, Donations et testamenis, |, No. t-a, VII, S 726, text şi nota 39, p: 541; Dal-

RY
330), ! loz, ltâp., Dispositions entre vis, No. 4419,
- 33, După altă părere dominantă, tre- 4420, 4421; Suppl., Dispositions entre, vils,
bhueşte de făcut o distincţiune: dacă de.- No. 1085; Luurent, XIV, No. 302, 312; Bau-
semnarea părţilor colegatarilor poariii dry et Colin, Donations ct testaments,
asupra instituirii însăşi a legatarilor, II, No. 2910 urm.: Josserand, III. No. i7Ziz;

RA
sporirea sau adăugirea nu va aveă loc: Contra: Proudhon, Usuliruit, II, Ac. 5$7,
dacă însă desemnarea părţilor colegata- GT3. 744 urm).
rilor poartă numai asupra executării le- 29, Cu toate că conjoncţiunea reală
uatului sau asupra partajului ce tre- nu dă dreptul la sporire sau adăugire,
huie să se facă între legatari, sporirea afară de excepţiunea arătată în nota”

LIB
sau adăugirca va avcă loc. (Merlin, Reper- precedentă, totuşi tribunalele pot apreciă,
toire, Accroissement, No. 2; Toullier,_V, in mod suveran, după termenii testamen-
No. 691; -Duranton, IX, No. 504 urm.; De- tului şi împrejurări că intenţiunea tes-
* molombe, XXII, No. 573; Troplong, Do- tatorului a fost ca să existe sporire sau
“nations et testaments, LV, No. 2174 urm. „adăugire între colegatari uniţi prin o
Aubry et Rau, ed. 1-a, VII, $ 726, text conjoncţiune reală.» (Coin-Delisle, Com-
şi notele 54, 35, p. 536; Dalloz, nup., Dis- mentaire, Art. 1044, 1045; Dalloz, Rep.

Y
positions entre vifs, No. 4412, 4415; Sunnl., Dispositions centre vifs, No. 4422).
Dispositions entre vifs, No. 1085; Baudryv 40, Tribunalele vor apreciă în mod

SIT
et Colin, Donations ct testaments, II, No. suveran dacă un lucru poate sau nu să
2907; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea fie împărțit, fără deteriorări. (toullier,
II, p. 4S6; Comp-: Josserand, III, 1747). V, No. 6$8; Demolombe, XXII, No. 57s:
34, Cu toate că testatorul a desemnat Vazeille, Successions, Art. 1045, No. 2;
părțile fiecărui colegatar, totuși sporirea Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No.
Sau adăugirea va avea loc, dacă va re- R 4425; Baudry et Colin, Donations cet tes-
zultă din termenii testamentului că astfel tamenis, Il, No. 2908).
a fost intenţiunea testatorului. (Demo- 4. Prin cexpresiunea de a puteă :să
lombe, XAII, No. 385; Marcade, Art. 1045, fie împărţit fără deteriorări, se înţelege
VE
No. î, 2; Aubry et Rau, ed. j-a, VII. $ numai când prin împărțeală, lucrul ar
720, p. 541; Josserand, LII, No. î7şz; A. suferi o diminuare de preţ, iar nu o de-
„lexandresco, ed. 2-a, LV, partea Il, p. 487). teriorare care ar avcă de efect distru-
35, Tribunalele vor apreciă, în mod gerea lucrului. (Coin-Delisle, Commen-
suveran, dacă testatorul a înţeles să de-
NI

taire, Art. 1044, 1045, No. 12; Dalloz, Rep.,

semneze partea fiecăruia dintre colega- Dispositions entre vifs, No. 4495).
tari, după intenţiunea testatorului. (Coin- 42, îstiel nu se poate împărți, fără
Delisle, Commentaire, Art. 1044, 104%, deteriorări, o bibliotecă care formează
U

No. 7: Dalloz, Râp., Dispositions entre o colecțiune unică şi de un gen anumit

vits, No. 4417). de cărți. (Coin-Delisle, Conimentaire, Art.
36. O dispoziţiune testamentară poate 1044, 1045, No. 12; Dalloz, Rep, Dispo-
cuprinde în acelaș timp o conjoncţiune sitions entre vifs, No. 4425).
AL

verbală şi o conjoncţiune mixtă. (Merlin, 43, Dispoziţiunile prevăzute nai sus

Repertoire, Aceroissement, No. 2; Duran- în cazul când lucrul legat nu se poate
ton, IX, No. 511; Demolombe, XXII, No. împărți fără deteriorări sunt reglemen-
595; Aubry et Rau, cd. 4-a, VII, $ 726, tate de art, 1045 c. civ. fr. care nu a fost
text şi nota 35, p. 35S: Dalloz, Rep., Dis-
TR

reprodus de legiuitorul român. (Alexan-

positions entre vifs, No. 4453; Josserand, . dresco, ed. 2-a. IV, partea II, p. 487, 494).
III, No. 1747). | 4, In dreptul civil român prezump-
37. Conjoncţjiunea este reală când tes- [iunile prevăzute de art. 1044 şi 1045 ce.
tatorul legă acelaş lucru, prin dispozi- civ. fr. nu au fost reproduse, aşă în cât
EN

țiuni separate, la două sau mai multe tribunalele vor decide chestiunea numai
persoane. Astfel ar fi cazul, când sar în fapt, prin interpretarea voinţei testa-
spune: „leg casa lui X“ şi apoi „leg casa torului. (Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea
lui Y*. (Dalloz, Râp., Dispositions: entre II, p. 495; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălă-
vifs, No. 4418; Josscrand, IlI, No. 1747; A- nescu și Al. Băicoianu, III, No. 1530),
lexandresco, ed. 2-a, Iv, partea II, p.
I/C

„4R, În aceste cazuri tribunalele vor

494). căută mai întâi să-şi facă convingerea
38, Conjoncţiunea. reală nu dă loc din_termenii testamentului, iar. împreju-
niciodată, de plin drept, la sporire sau rările străine testameniului vor fi cerce-
adăugire afară de cazul când lucrul le- tate în mod accesoriu. (Alexandresco, ed.
AS

gat nu poate fi împărțit fără deterio- 2-a. IV, partea II, p. 495).
rare. (Merlin, Râpertoire, Aceroissement, „46. Dispoziţinnile. art. 1044 si 1045 e.
No. 2; Delvincourt, II, p: 342; Coin-De- civ. fr. (929 e. civ. rom.), au de scop să
lisle, Commentaire, Art. 1044. 1045: Toul- fixeze cazurile când există prezumpţiune
lier, Y, No, 6S8; Duranton, IX, No. 500, legală a dispoziţiunilor pe care testato-
UI

510; Demolombe, XXII, No. 377; Poujol, rul a voit să le stabilească; aceste pre-
Donations :
et iestaments, Art. 1045, No. 7; zumpțiuni cad însă, când testatorul şi-a
Troplong, Donations cet testaments. IV. manifestat o voinţă contrară dispozițiu-
No. 2174; Demante ct Colmet de Santerre, nilor legei, fie în mod expres, fie în mod
BC

IV, No. 199 bis, 1V, V; Aubry ct Rau, ed. tacit. (Coin-Delisle, Commentaire, Art.

— 320 —
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAM ENTARE
Art. 929

RY
1044, 1045, No. 5; Demolombe, XXII, No. entre vifs,
565, 375, 385; Aubry et Rau, cd. 4-a, VII,
No. 1057;
XIV, No. Laurent,
516; Alexandresco, 2-a, LV, ed.
S 726, p. 541; Troplong, Donations et tes- p. 490, text şi nota 3; C, Hamaparte
ngiu
a ||,
taments. IV, No. 2191; Dalloz, Rep., Dis- Hosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, , II],|,
positions entre vils, No. 4408; Laurent, No. 1532), .

RA
XIV, No. 300, 304, 511, 512; Baudry ct Co- 52, in
lin: Donations cazul când
un legat s'a făcut
et iestaments, II, No. 2915; de uzulruct la două persoane, care,
Planiol, 11l, No. 2$65; Josserand, III, No. form voinţei testatorului, urmează săcon-
1?+7; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea u, folosească de uzufruct, alternativ, fieca se
p. 4S9, 490; Contra: Toullier, V, No. 691 câie un
re
urm.). an, dacă unul dintre colegatarii

LIB
” uzufructuari, încetează din viaţă, dreptul
47, Dispoziţiunile art. 1044 ŞI 1045 c. său nu profită celuilalt colegatar,
civ, Îr, (929 c. civ. rom.), își găsesc apli- deoa-
rece această dispoziţiune echivaleaz
cațiunea, în principiu, atât legatelor cor- ă cu
două legate distincte, şi în acest caz, pro-
purilor certe cât şi legatelor de cantităţi. prietarul nudei proprietăţi
(Demolombe, XXII, No. se va folosi
509; 'Troplons, de uzufruct alternativ, cu
Donations et testaments. LV, No. legatarul ră-,
219; mas în viaţă. (Proudhon, Usufruit, II, No.

ITY
Aubry et Rau, cd. 4-a, VII, S 726, p. 540; 677; Dalloz, Rcp-, Dispositions entre viis,
Josserand, III, No. 1748). | No.' 4437).
48. Deasemenca dispoziţiunile art, 53, În cazul când sa legat uzufr
1044 şi 1045 ce. civ. îr. (929 ce. cir. rom.), unui lucru unei persoane, iar uctul
îşi găsesc uplicaţiunea atât legatelor nuda pro-
de prictate altei persoane, caducitate
proprietate cât şi. legatelor a lega-
de tulai
(Delvincourt,
No. 59S
VII, $ 726,
urm:;
II,

p. 510; Laurent,
p.
Aubry
540;
cet
Duranton,
Rau,
uzulruet.
cd,
ALV, No. 546:
IX,
4-a,
de
RS uzutruct,
prictar, care va avcă proprietat
a lucrului legat. (Delvincourt,
Toull ier, V,
ea plină
profită
pro-
II, p._89;
o. 700; Demolombe,
nudului

Baudry et Colin, Donations cet testaments, No. 556; Marcadg,

XXII,
[I, No. 2922; Planiol, Art. 1045, No. 1; Aubry
III, No. 2566; Josse. et Rau,
IVE
rand, III, No. 1748; „Alexandresco, ed. 2-a,
ed. 4-a, VII, $ 726, p. 554; Dal-
loz, Râp., Dispositions entre
IV, partea II, p. 490). vifs, No.
4458; Usulruit, No. 84, 119; Laure
43, In cazul când sa făcut un nt,XV,
legat No. 296). ,
de uzufruct, în mod conjonct, 54, Dacă însă cele două legate au
la două
persoane şi dacă ele au intrat în posesiu- fost iăcute prin două dispoziţiuni
nea uzufructului şi după dis-.
UN

un oarecare - tincte i separate, caducitatea legatului

timp, unul dintre legatari încetează de uzulruct nu profită legatarului
viaţă, după o părere, partea acestuia din nudei
pro- proprietăţi. (Laurent, XIV, No. 317).
ită colegatarului rămas în viaţă.
Delisle, Commentaire, Art. 1044, 1045,(Coin-
5, Dispoziţiunile art. 1044 Şi.
No. civ. În. (29 c. civ, rom.), îşi găses 1045 c.
9 10; Duranton, IX, Neo. c apli-
615; Troplong, cațiunea, fără distincțiune, la
onations ct testaments, legatele
LV, No. 9184: asupra tuturor bunurilor
AL

Mourlon, II, No. 899; Mass testatorului,

ct Verg€ sur la legatele asupra unei cote părți a
a-
fachariae, Il, $ 505, nota 12, p. 305). cestor bunuri şi la legatele particular
0. După altă părere, dominantă, e.
(Demolombe, XXII,
No. 5S1; Aubry et
acest caz, partea colegatarului uzufrueîn au, ed. 4-a,
tuar, încetat din viață, se - VII,
$ 726, text şi nota 45,
TR

reuneşte la p: 540; Dalloz, Râp., Dispositions entre

proprictate iar nu profită colegatarului vils, No. 4441; Laurent, XIV, No. 518; A-
rămas în viaţă. (Merlin, R&pertoire, Usu- lexandresco, ed. 2-a, IV, pariea II, p. 457;
îruit, $ 5, Art. 1, No, 5; Delvincourt, Comp.: C. Ifamangiu, 1. Nosctti-Bălănescu
[!,
b. 9, nota 8; Toullier, V, No. 699; De- şi Al. Băicoianu, III, No. 1748).
EN

molombe, XAII, No. 5S8, 5S9; Vazeille. - 56, Dacă însă testatorul, a legat
Successions, Art. 1044, No. 11; Demante mai multe persoane universalitatea la
ct Colmet de Santerre, IV, No. 190 bis, bunu-
rilor sale, atribuindu-le, în mod forma
VIU; Aubry et Rau, cd. 1-a, VII, $ 726, l,
calitatea de moştenitori sau legatari uni-
p. 544, 545; Dalloz, Rep. Dispositions en- versali, va aveă loc sporirea sau adăus
tre vils, No, 4455; Suppl., Dispositions i-
I/C

rea, chiar ducă cele ar fi fost instituite

entre vis, No. 10S7; Laurent, XIV, No.
516; THuc, VI, No. 398; Baudry et Colin,
onations et testaments, LI, No. 29253; Pla-
niol, III, No. 2866; Colin ct Capitant, III.
AS
- cu desemnarea părților lor; această solu-
țiune are loc chiar dacă instituirea acestor
persoane S'ar îi făcut prin dispoziţiuni
se-
arate. (Demolombe, XXII, No. 396; Au-

D. 926; Josserand, III, No. 1743; Alexan- bry et Rau, ed. t-a, VII, $ 726, text și nota
dresco, cd. 2-a, IV, partea II, p. 490, 491; +4, p. 544; Laurent, XIV, No. 319; Bau-
C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. dry et Colin, Donations et testaments,
Băicoianu, III, No. 1532). II, No. 2921).
_S4, Dacă însă testatorul ar fi prevăzut 57, Sporirea sau adăugirea
UI

in testament că în acest caz, partea din va avcă

loc între colegatari conjuncţi, fără dis-
izulruct a colegatarului decedat, va pro- tincțiune dacă cei sunt
ită colegatarului rămas în viață, se rude sau nu cu
va testatorul. _ (Dalloz, Rep., Dispositions
irmă conform. voinţei sale. (Mourlon, II.
BC

entre vifs, No. 4400). *

Vo. 912; Aubry et Rau, ed. ş-a, VII, $ 726, 58. Dispoziţiunile privitoare la drep-
p. 545; Dalloz, Râp., Suppl., Dispositions tul de sporire sau adăugire, își găsesc a-

1955— Codul civil adnotat. — VII,

— 321— 21
 TESTAMENTARE Codul civil
Art, 929 DESPRE DISPOZIȚIUNILE

face cu sarcinele existente iar în cazul

RY
l icajiunea, după o părere, numai . între unei conjoncţiuni reale, sporirea se_va
egatari,i iar nu și între donata ri, afară
face fără sarcine. (Delvincourt, II, p. 345;
de o dispozițiune contrară din partea do- Duranton, IX, No. 516; Aubry et Rau,
natorului. (Proudhon, Usufruit, Il, No.
561; Dalloz. Rep., Dispositions entre vifs, ed. 4-a, VII, $ 726, text şi nota 48, p. 542).
GG, După altă părere, dominantă, lega-

RA
No. 4398; Josserand, III, No. 1748).
5a, După altă părere, sporirea sau tarul care profită de sporire, va trebui,
adăugirea va avcă loc şi între codona-
fără distincţiune să plătească şi sarcinele
tarii conjuneji. (Delvincourt, II, p. 339; care au fost impuse legatului devenit ca-
duc. (Toullier, V, No. 695; Demolombe,
Duranton, IX, No. 514; Dalloz, Râp., Dis- 396; Poujol, Donations et

LIB
positions entre vifs, No. 4598). XXII, No. 395,
G0,. in orice caz, sporirea sau adău- testaments, Art. 1044, No. 9; Vazeille, Suc-
1044, No. 7; Troplong, Do-
girca î ntre codonatari i nu poate aveă loc cessions, Art.
2181;
decât dacă lucrul dăruit este un corp nations 'et testaments, IV, Do,
cert, iar nu o sumă de bani. (Duranton, Demante et Colmet de Santerre, IV, No.
IX, No. 519; Dalloz, Rep-, Suppl., Dispa- 199 bis, IX; Dalloz, Rep, Suppl., Dispo-
sitions entre vifs, No. 1084; Laurent, XIV,
sitions entre vifs, No. 4393).

Y
G(. In caz de: sporire sau adăugire, No. 319; Baudry et Colin, Donations et -
testaments, II, No. 2915; Josserand, III.
porţiunea caducă a unuia dintre colega- ed. 2-a, IV,

SIT
tari, se va împărţi între ci, proporţional No. 1749; Alexandresco,
cu partea pe care fiecare dintre ei tre- partea II, p. 478, 479, 492; C. Hamangiu,
buie so ia din surplusul legatului. (Toul- „ Rosetii-Bălănescu și Al. Băicoianu, III, :
lier, V, No. 695; Duranton, IX, No. 515: No. 1554). -
7, Colegatarul care a acceptat lega-
Demolombe, XXII, No. 594; Aubry et Rau,
ed. 4-a, VII, S 726, p. 541; Baudrv et Co-
R tul nu este oblisat să primească şi partea
lin, Donations et testaments, II, No. 2914; caducă a colegatarului său, deoarece sD0-
Josserand, IL, No. 1749; Comp.: Alexan- rirea este voluntară iar nu forțată. (Toul-
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 489), lier, V, No. 693; Demolombe, XXII, No. 3%,
VE
62. In cazul când colegatarii formează 397; Vazeille, Suceessions, Art, 1044, No.
grupe separate, porţiunea caducă a unuia 7, s; Demante et Colmet de Santerre, IV,
dintre colegatari se va împărţi numai No. 199 bis, XII; Laurent, XIV. No. 319;
între colegatarii grupului din care făceă Huc, VI, No. 399; Baudry et Colin. Do-
parte colegatarul a cărui porţiune este nations et testaments, Il, No. 2918; Josse-
NI

2-a.
caducă. (Toullier, V, No. 6%; Proudhon, rand, III, No. 1749; Alexandresco, cd.
Usutruit, Il, No. 658 urm.; Duranton, IX, IV, partea II, p. 458; C. Hamangiu, Î. Ro-
No.
No. 515; Demolombe, XXII, No. 394; Au- sciti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, UL,
Marcad6, Art. 1044, 1045;
U

bry et.Rau, ed. 4-â, VII, $ 726, text şi 1533: Contra:

nofa 47, p. 541, 542; Dalloz, 'Reps Dis- Planiol. III, No. 2867).
4425, 4426; Lesatarii pot renunţă la dreptul
ositions entre viis, No. 4424, G8,
în mod expres
audry et Colin, Donations et testaments, de sporire sau adăugire,
en-
AL

sau tacit. (Dalloz, Râp., Dispositions

II, No. 2914; Josserand, III, No. 1749)- . ,
63. Când legatarul a cărui legat a tre vifs. No. 4405). |
devenit caduc, a fost grevat cu sarcine 69. Dreptul de sporire sau adăugire
un drept real care face parte
de testator, dacă aceste sarcine sunt pur constitue
499: Tro-
(Duranton, IX, No.
TR

personale, ele nu trec la colegatari cari din legat.

rofită de sporire sau adăugire. (Demo- plong, Donations et testaments, IV, No.
ombe, XXII, No. 558; Dalloz, Rep,, Dis- 5179; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 7%,
ositions centre viis, .No. 4428; Pianiol. p, 514; Dalloz, A &p.„ Dispositions entre
II, No. 2870; Josserand, II, No. 1749; A- vifs, No. 4402).
70, Colegatarul care profită de spo:
EN

lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p.

478, text și nota 5, 4: C. Ilamangiu, |. rire sau adăugire, transmite moşteni-
Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, [II], torilor universali drepturile sale com-
No. 1554; Matei Cantacuzino, p. 575). puse din porțiunea sa precum. şi din
G4, Testatorul poate să reguleze cum ceeace i sc cuvine în virtutea dreptului
de sporire. (Duranton, IX, No. 499; De-
I/C

va crede de cuvinţă soarta sarcinelor im-

puse unui legat care a devenit caduc, care _molombe, XXII, No. 590; Troplong, Do-
voință, poate să rezulte din interpretarea nations et testaments, LV, No. 2179; Aubry
tuturor clauzelor testamentului. (Delvin- et Rau. ed. 4-a, VII, $ 726, p. 544; Dalloz.
court, II, No. 94%, nota 1; Proudhon, Usu- Râp., Dispositions entre _viis, No. 4402:
AS

fruit, II, No. 645; Troplong, Donations Laurent, XIV, No 521; Alexandresco, că.
ct testaments, IV, No. 2181; Aubry ct Rau, 2-a, IV. partea II, p. 459).
ed. t-a, VII, $ 726, p. 545; Dalloz. Rep. 71. Dacă au fost instituiţi, doi colega-
Dispositions_entre vils, No. 4438; Baudry tari uniţi printro conjoncţiune mixtă,
ct Colin, Donations et testaments, II], din cari unul este instituit pur şi simplu
UI

No. 2917; Josserand, III, No. 1749; Alexan- iar celalt sub condiţiune işi dacă unu
dresco, ed. 2-a, IV, partea IL, p. 492). se îndeplinește condiţiunea. şi deci lega-.
65. In afară de cazurile prevăzute mai tul celui de al doilea legatar devine câ-
sus, în privința soartei sarcinilor impuse duc, acest legat va profită, în virtutea
BC

legatelor caduce, după o părere, în caz dreptului de sporire, celuilalt instituit:

de conjoncţiune mixtă, sporirea se va dacă însă legatarul instituit pur și simplu
Codul civil DESPRI: DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art. 930

încetează din viaţă după ce a cules par- 4590, 4450; Laurent, XIV, No. 321; Con-

RY
tca sa din legat, însă înainte ca să nu se tra: Demante et Colmet de Santerre, LV,
fi îndeplinit condiţiunea, vor profită de No. 199 bis, IX).
dreptul de sporire moştenitorii săi. (Toul-
lier, 'V, No. 696; Duranton, IX, No. 513; Jurisprudenţă.
Demolombe, XXII, No. 390; Aubry ct Rau,

RA
ed. 4-a. VII, $ 726, text şi nota 51, p- 544; (Continuare dela 1924 până la 1927).
Dahloz, Reâp., Dispositions 'entre iis, No. |. A se vedceă: art. 925, nota |.

Art. 930. — Aceleaşi cauze cari, după art. 830 şi după cele

LIB
dintâi două dispoziţiuni ale art. 831, autoriză cererea de revoca-
țiune a donaţiunilor între vii, vor îi primite şi la cererea revoca-
țiunei dispoziţiunilor testamentare. (Civ. 655, 829, 832 urm. 931;
Civ. Fr. 1046).

ITY
Tezt. fi. Art. 1040. — Lies memes causes qui, suivant article 954 et les
deux premitres dispositions de lartiele 955, autoriseront la demande en revocation
de la donation entre-vifs, seront admises pour la demande en r&vocation des
dispositions testamentaires.

CossTANTINESCU Jac. N., Despre

Bibliografie
testamente, p. 138 urm.,
RS
(continuare).
144, 1-45. !

INDEX ALFABETIC 2, Revocarea judecătorească este. re-

IVE
(la doctrină). vocarea care se pronunţă de tribunale
Acceptare 11, 20. Intrebuințare 33, 34, 45. în urma decesului iestatorului şi este
Adăugire 82. Legat conjunct 19, 82, provocată de faptul legatarului, spre deo-
Adulter 52, Legat cu titluuniversal 05. sebire de revocarea voluntară care pro-
Ahmente 4. Legat particular 57, 85.
Apreciere suverană 23, 43, Legat substituit 18, vine din faptul testatorului. (Alexan-
dresco, ed. 2-a, 1V, partea LI, p. 445: C.
UN

55, 59. Legat universal 13, 57, 85.

Atentat la viaţă 39, 44,
Boală 5.
Marturi 62.
Memoria testatorului 39,
Hamangiu, |. Rosetti-Bălănecu şi Al. Băi-
Caducitate 81. coianu, III, No. 1484, 1518; Compu: Josse-
Capacitate &. Moştenitori legitimi 13, 21, rand, III; No. 1613).
Cauţiune 31, 32, %. 49, 56, 67—74 3, Cauzele de revocare judiciară a u-
Condiţiune 34. Naştere de copii 75—00,
Crestere 82, Nebunie 43, 5. nui testament sunt următoarele: 1) neexe-
Cruzimi 3), 45 Nedemnitate 3, cutarea sarcinelor impuse legatarului de
AL

Definiţie 2. Neexecutarea sarcinelor 3, testator; 2) nedemnitatea legatarului; 5)

Delicte 39, 46—49, ît, +4, 9, 12, 14—24, 2%, 27,
Destinaţie 33, 34, 35. 30, 6—38, B1—85, ingratitudinea legatarului. (Alecxandresco.
Dispensă 32. Neglijenţă 10. ed. 2-a, IV, partea II, B: 443; Comp.: C.
Distrugere 51, Părăsirea soţului 54, Hamangiu, Roseiti-Bălănescu şi Al.
Divizibilitate 2%, Perderea lucrului 27, 31.
TR

Divort 65. Predarea legatului 10, 73.

Băicoianu, III, No. 1516, 1518). “
Donaţiune 42. Prescripţie 15, 37, 38, 70. A, Potrivit dispoziţiunilor art. 1046
Dovadă 61,62, , Probă 01, 62, combinate cu ale art. 954 c. civ. în, (930 şi
Enumerare limitativă +0, ' Recurs 23
Eroare 76, 79, 80. Reducţiune 24, 25,
532 ce. civ. rom.), un legat poate fi yre-
Ertare 55—63. Refuz de alimente 42, vocat pentru ncîndeplinirea sarcinelor
EN

Evicţiune 25, 26. Renunţare 11, 27, 63. sub care a fost făcut. (Aubry et Rau, ed.
Executare, a se vedeă cu-
vintele: „Neexecutarea
Retroactivitate 83,
Revocare 1 urm.
84, 85. 4-a, VII, $ 727, p. 545; Dalloz, Rp., Dis-
sarcinelor*, Revocare judecătorească positions entre vifs, No. 429%; Supp., Dis-
Forţă majoră 30. 1, 2. »ositions entre vils, No. 1060; Laurent.
Fructe 86. Revocare voluntară 2. ALY, No. 248; Huc, VI, No. 400; Baudry nt
Furt 49. Sarcine 3—32, 36—39, 81—
I/C

Gravitate 43, 55, 85. Colin, Donations et testaments, "Il, “No.

Hotărâre 83, 84, 85, Scrisori 62, 2796; Josserand, III, No. 1607 urm.; A-
Impăcare 58—63, Scutire 32. lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 445;
Indivizibilitate 14. Sporire 82,
Ingratitudine 3, 39—4, Stingere 58—63,. C. Hamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu şi Al.
4374, 81—86 Succesiune 45, 49, Băicoianu, ll, No. 1516, 1519). ,
AS

Inimiciţie 41, Sustracţiune 49. 5, Un legat cste cu sarcină, atunci

Injurii grave 39, 50—55, Termen de graţie 36.
Intenţiune 24 Terţe persoane 22, 84, când testatorul a impus legatarului să
Interes 16. facă un anumit lucru sau să dea un anu-
mit lucru unui terţ. (Dalloz, Rep. Dis-
Doctrină, positions entre vifs, No. 5532).
UI

6, Sarcina poate constă şi din obliga-

(,„ Art. 1046 şi 1047 c. civ. fr. (950 şi: ţia legatarului de a nu da sau a nu face
931 c. civ. rom.), se ocupă de revocarea un anumit lucru. (Dalloz, Rep, Disposi-
judecătorească a_testamentelor. (Alexan-, tions entre vifs, No. 3546;
BC

Alexandresco,
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 445). ed. 2-a, IV, partea II, p. 447).

— 323—
Art. 930, DESPRE DISPOZIȚIUN ILE TESTAMENTARE Codul civil

7, Pentru valabilitatea unui legat cu indivizibil, aşă încât oricare dintre ei

RY
sarcină, trebuește ca sarcina să nu ab- poate să exercite dreptul pentru execu-
soarbă întreg legatul, căci în caz contrar tarea totală a sarcinelor impuse legata-
există numai sperania unui legat. (Au- rilor. (Huc, VI, No. 401; Baudry cet Colin,
bry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 69%, p. 29%; Donations et testaments, II, No. 2507).
Dalloz, Rcp., Suppl., Dispositions entre 15. Moştenitorii pot exercită contra
vifs, No. 872).

RA
legatarului, acţiunea pentru executarea
8. Intrun legat cu sarcină în favoa- sarcinelor ce i-au fost impuse de testator,
rea unei terje persoane, trebueşte ca tot timpul până cănd ea nu sa prescris
“această persoană să fie capabilă de a contra tuturor moștenitorilor. (huc, VI,
primi, dela testator iar nu dela legatarul No. 401; Baudry ct Colin, Donations et
care trebueşte să plătească sarcina, de- testaments, IL, No. 2807).

LIB
oarece terțul deţine dreptul său dela tes- |G,. Acţiunea în revocarea legatelor
tator. (Duranton, LX, No. 318;, Dalloz, R6p.. pentru ncexecutarea sarcinelor impuse de
Dispositions entre viis, No. 3535). testator, aparţine oricărei persoane care
9. Beneficiarii sarcinelor au dreptul, * are interes şi care va profită de revocare.
în primul rând, să exercite acţiunea per- (Proudhon, Usufruit, Îl, No. 686; Demo-
sonală în contra legatarului, pentru exe- lombe, XXII, No. 267; Troplong, Dona-

Y
cutarea sarcinelor impuse de testator. tions et testaments, IV, No. 2194: Aubry
(Duranton, IX, No. 321; Demolombe, XĂII, ct Rau, ed. i-a. VII, $ 727, p. 546; Dalloz,
No. 26$S; Troplong, Donations ct -testa- Rep., Suppl., Dispositions entre vifs, No.

SIT
tamenis, IV, No. 2194; Aubry et Rau, el. 1001: Huc, VI, No. 401; Baudry et Colin,
4-a, VIL, S 727, p. 546; Dalloz. Rep. Dispu- Donations ct testaments, II, No. 2$03; Jos-
sitions entre vifs, No. 35354; Laurent, AlV, serand, IL, No. 1610; Alexandresco. ed.
No, 250; Iluc, VI, No. 401; Baudry et Colin, 2-a, IV. partea II, p. 446; C. Hamangiu, |.
Donations et testaments, II, No. 2506; Jos- Rtosetti Bălănescu şi AL. Băicoianu, III,
serand, III, No. 1610; Alexandresco, cd. No. (1518, 1519).
2-a, IV, partea II, p. 416; C. Ilamangiu, 17, Astfel acţiunea în revocare poate
I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, fi exercitată de persoana care este obli-
VE
No. 1519). , gată să plătească legatele grevate de
10, In cazul când legatarul cu sarcina, sarcine. (Proudhon, Usufruit. il, No. 656:
N

neglijează să ceară predarea legatului, Demolombe, XXII, No. 267; Troplong, Do-
terța persoană beneficiara sarcinei, are nations ct testaments, IV, No. 2194; Aubry
dreptul să ceari ea predarea legatului et Rau, ed. 4-a, VII, $ 727, p. 5416; Dalloz,
NI

până la concurența sumei necesară exe- Râp., Suppl., Dispositions entre vits, No.
cutării sarcinei. (Duranton, IX, No. 522; 1061; Huc, VI, No. 404; Baudry -et Colin,
Dalloz, Râp., Dispositions entre viis, No. Donations et testamenis, II, No. 2503;
U

3554). Josserand, .IIl, No. 1610; Alexandresco,

(|. In cazul când sarcina legatarului cd. 2-a, IV, partea 11, p. 446; C. Ilamangiu,
constă în obligaţia sa de a face cevă în I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, Îl],
folosul unui terj şi dacă legatarul nu se No. 1518, 1519).
AL

pronunţă dacă acceptă sau refuză lega- 18. Deasemenea acțiunea în revocare
tul, terţul, beneficiarul sarcinci, poate poate fi exercitată de legatarul substituit.
chemă în judecată pe legatar care va (Proudhon, Usulruit, II, No. 686; Demo-
hotări un termen în care acesta este ubli- lombe, XXII, No. 267; Troplong, Dona-
gat să se pronunţe. (Merlin, Repertoire, tions cet testaments, IV, No. 2194; Aubry
TR

Legataire, $ 4, No. 2; Coin-Delisle, Com- ct Rau, ed. 4-a, VII, $ Z27, p. 546; Dalloz,
mentaire, Art. 1046, No. 2; Dalloz, Rep., Rep., Suppl., Dispositions entre vifs. No.
Dispositions entre viis, No.. 3535; Laurent, 1061; Huc, VI. No. 401; Baudry ct Cotin,
XIV, No. 252; Baudry et Colin, Donations Donations et testaments, II, No. 2503).
et testamenis, II, No. 2502). „ Deâsemenea acţiunea în revocare
EN

(29, Acţiunca personală pentru execu- poate fi exercitată de către legatarul con-
tarca sarcinelor poate fi exercitată, de- junct. (Proudhon, Usufruit, ÎI, No. 686;
asemenea, de toţi acei cari au dreptul să Demolombe, XXII, No. 267: -Troplong,
ceară revocarea legatului. pentru ncexe- Donations et testaments, IV, No. 2194;
eutarea sarcinelor. (Demolombe, XXII, Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, 5 727, p. 546;
I/C

No. 268: Iluc, VI, No. 401; Baudry et Dalloz, Rep., Suppl, Dispositions entre
Colin, Donations cet testaments, II, No. vifs, No. 1061; Huc, VI, No. 401; Baudry
2806: C. Hamangiu, |. Rosetti-Balănescu et Colin, Donations ct testaments, II, No.
şi Al. Băicoianu, ILI, No. 1519). 2805).
AS

13, Astlel moștenitorii legitimi ai tes- 20, În cazul când legatarul nu a ac-
tatorului, chiar nerezervatari. au dreptul ceptat încă legatul şi refuză să execute
să ceară legatarului universal să exercite sarcina care a fost impusă în profitul
sarcinele ce i-au fost impuse de testator. celui care trebuie să plătească legatul,
(Demolombe, XXII, No. 268; Troplone, acesta are dreptul să ceară revocarea le-
UI

Donations ct testaments, IV, No. 2104; gatului. Dacă însă legatarul a acceptat
Laurent, XIV, No. 250; Iluc, VI, No..401; legatul, beneficiarul arc. dreptul, după
C. Iamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi at. facultatea sa, sau să ceară executarea
Băicoianu, Il, No. 1519). _ Sarcinei sau să ceară revocarea legatului.
BC

14, Acest drept al moștenitorilor este (Duranton, IX, No. 322; Demolombe, XXII,

— 32 4
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Art, 930

No. 268; -Dalloz. hâp., Dispositions entre

RY
în total sau parțial, după încetarea din
vis, No. 5535; Huc, VI, No. 236, 401; A- viață a testatorului, sarcina impusă sub-
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. sistă şi legatarul pentru a fi scutit de exe-
„440). cutarea sarcinei, trebuește să renunţe la
2. Moștenitorii ab intestat ai testa- legat. (Duranton, IX, No. 525; Dalloz,
“torului

RA
au dreptul să ceară revocarea Rep., Dispositions entre vils, No. 3543).
legatului pentru neexecutarea sarcinelor, 28, In cazul când sa făcut un legat cu
fie că aceste sarcine au fost impuse în
folosul unei terțe persoane, fie în intere-
sarcină la doi colegatari şi dacă sarcina
este divizibilă, fiecare dintre ei poate exe-
sul însăşi al testatorului. (Demolombe,
XXII, No. 267; Troplong, Donations et cută sarcina pentru partea sa. (Duranton,

LIB
testaments, IV, No. 2194; Aubry ct Rau, IX, No. 326; Dalloz, Râp., Pispositions
cd. VII, $ 727, entre vifs, No. 3544).
p. 536; Dalloz, Rep. 'Dis- 29. Dacă sa ficut un legat cu sarcină
positions entre vifs, No. 5538; Suppl., Dis-
positions entre vifs, No. 1061; luc, VI, la doi colegatari, unul dintre ci nu poate
No. 401; Alexandresco, ed, 2-a, IV, partea cere partea sa din legat dovedind că a
II. p. 446: C Hamangiu, |, Rosetti-RBălă- executat partea sa din sarcină, (Duranton,
[A,* No. 527; Dalloz, Râp., Dispositions

ITY
nescu și Al. Băicoianu, III, No. 1518).
entre vils, No, 3544).
„22, Lerţii în folosul cărora au fost
impuse sarcinele au dreptul să ceară dela 30. Neindeplinirea sarcinelor poate a-
legatar executarea sarcinelor, însă nu au duce revocarea legatului, indiferent dacă
dreptul să ceară revocarea ncîndeplinirea sarcinclor provine din fap-
legatului tul legatarului sau dintr'un caz fortuit
entru ncexecutarea sarcinelor,
ombe,
4-a, VII,
XXII,
$ 727,
(Demo-
No, 265; Aubry
p. 346;
positions entre vils, No, 4295; Suppl., Dis-
Dalloz,
ct Rau,
Rep. 'Dis-
ed. 1609; RS
sau de forță majoră. (Joserand, III, No.
Alexandresco,
p. 445, 446; C. Hamangiu,
cd 2-a, IV, partea
IL. Rosetti-Bălă-
II,

positions entre vifs, No. 1061; Tarent.

nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1519).
XIV, No. 250: Iluc, VI, No. 401; Baudry 34, Legatarul cu sarcine, pentru a ob-
IVE
ct Colin, Donations et testaments, II, N&. ține predarea legatului, trebucește, în re-
2805; Josserand, III, No. 1610; C. Ilaman- gulă generală, să dea cauţiune că va exe-
piu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu. cută sarcinele impuse. (Duranton, IX, No.
ÎL, No. 1519). 334). ,
23, Tribunalele vor upreciă în mod 32, Lestatorul poate scuti pe legatarul
suveran, fără ca hotăririle lor să fie su- cu sarcine de a da cauțiune; această dis-
UN

puse cenzurei Curţii de casaţic, dacă sar- pensă poate rezultă din termenii testa-
cinile impuse unui legatar prezintă un mentului și din împrejurări. (Duranton,
caracier imperativ astfel, încât neexecu- IA, No. 334; Dalloz, Râp., Dispositions en-
tarea lor să aducă revocarea legatului, de- tre vis, No. 5545).
oarece în această materie este o chestiune 33, In cazul când testatorul a prevă-
de stabilirea voinței iestatorului. (Aubry zut un anumit mod de întrebuințare sau
AL

ct Rau, ed. 4-a, VII, $ 727, p. 540; Dalloz, de destinaţia lucrului legat. legatarul uu
Rep. Suppl., Dispositions centre vifs, No. este obligat să se conformeze, dacă modul
1065; Baudry et Colin, Donations cet tes- de întrebuințare desemnat de testator, nu
taments. II, No. 2799, 2500; Josserand, III, priveşte decât interesul său propriu. (Du-
TR

No. 1614. 1616; Alexandresco, cd. 2-a, LV, ranton, IX, No. 554; Dalloz, Râp., Dispo-
artea II, p. 445; C. Ilamangiu, I. Rosetti. sitions entre vifs, No. 3547). -
ălănescu şi Al. Băicoianu, II, No. 1519: 84, Din contră, legatarul va îi obligat
Contra: Demolombe, XXII, No. 269; Lau- să se conformeze modului de întrebuin-
rent, XIV, No. 252). tare prevăzut de -testator, când el a avut
EN

24. În cazul când legatarul cu sarcine, în vedere interesul unui terţ, sau un lucru
nu primește întregul legat din o cauză ce voiă să fie făcut. (Dalloz, Râp., Dispo-
oarecare, sarcina va fi redusă în propor- sitious entre vils, No. 5547).
țiune, bine înţeles dacă ea poate îi divi- 35, Dacă întrebuinţarea prevăzută de
zată. (Duranton, IX, No. 524; Dalloz, testator este în interesul său propriu, lega-
I/C

Rep., Dispositions entre vifs, No. 3541). tarul nu trebueşte să dea cauţiune, dacă
„25, In cazul când legatarul este evins însă întrebuințarea desemnată priveşte în-
în total de lucrul legat, sarcina va îi de- teresul unui teriiu, legatarul va trebui să
asemenea complect redusă, dacă însă e- dea cauţiune. (Dalloz, Rep., Dispositions
vicțiunca este numai parţială, sarcina va entre vils, No. 5547). .
AS

fi redusă în proporție. (Duranton, IN, No. 386. Revocarea .legatului pentru ncexe-
524; Dalloz, he. Dispositions entre vifs, - cutarea sarcinelor trebueşte cerută pe cale
No. 3549), de acţiune în justiţie şi legatarul va putea
26, In cazul când cvicțiunea lucrului obţine un_termen în care să 'execute 'sar-
legat a avut loc după. achitarea sareinei, cinele. (Coin-Delisle, Commentaire, Art,
UI

legatarul are dreptulsă exercite actiuiea 1046, No. 2; Dalloz, Rep., Dispositions en:
în repetițiune contra beneficiarului sar- tre vils, No. 5696; Laurent, XIV, No. 252;
cinei. . (Dalloz, R€p.,. Dspositions entre Baudry et Colin, Donations ct testaments,
BC

vifs,_No, 3542). Ma II, No. 2802; Josserand, III, No. 1614, 1645,
27. In cazul când lucrul legat a pierit 1617; Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea II,
Art. 930 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

RY
p. 4%; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu
iu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
și AL Băicoianu, III, No. 1519). ÎL, No. 1521).
493, Tribunalele vor apreciă în mod su-.
37, Acţiunea în revocarea unui legat
pentru neindeplinirea sarcinelor sub care veran gravitatea faptului imputate legata-
u fost făcut, se prescrie prin trecerea de rului. (Dalloz, Rep., Suppl., Dispositions

RA
treizeci ani conform dreptului comun. entre vifs No. 1064; Baudry ct Colin, Do-
(Coin-Delisle, Commeniaire, Art. 104%, nations ct testaments, Il, No. 2811; Ale-
1047, No. 5; Vazeille, Prescriptions, ÎI, No. xandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 418).
725; Troplong, Donations et testamenis, 4% Pentru ca atentatul la viața testa-
IV, No. 2204; Laurent, XIV, No. 254; Bau- torului să aducă revocarea legatului, tre-

LIB
dry et Colin, Donations et testaments, II, bueşte ca legatarul să fi avut libertatea
No. 2808; Colin et Capitant, IL, p. 920; morală în momentul comiterei atentatului;
Josserand, III, No. 1612; Alexandresco, ed. astfel dacă legatarul în acel moment erâ
3-a, IV, partea II, p. +47; Nacu, II, p. 390: în stare de nebunie. el nu aveă libertatea
C. Hamangiu, 1. Rosctti-Bălănescu şi Al: morală. (Coin-Delisle, Commentaire, Art.
Băicoianu, III, No. 1520). 935, No. 7; Duranton, VIII, No. 556: De-
molombe, XX, No. 624; 'Lroploni, Dona-

Y
38, Prescripţiunea acţiunci în revoca-
neexecutarea sarci- tions et testaments, IlI, No. 1308; e mante :
rea unui legat pentru
nelor sub care a fost făcut, începe a curge ct Colmet de Santerre, 1V. No. 98 bis, Il;

SIT
din ziua când sarcina nu a fost executată Aubry et Rau, cd. -a, VII, $ 705, p. 415;
şi este sigur că nu mai poate fi executată.
Dalloz, Rep., Suppl., Dispositions_ entre
(Baudry et Colin, Donations et testaments, vi[s,. No. 1065; Baudry ct Colin, Donati- -
ous et testamenis, II, j No. 2810; Josserand,
IL, No. 2208; Colin et Capitant, III, p. 1627; , 2-a,
Alexandreseoed. IV,
"920; Josserand, LII, No. 1612; Nacu, II, p.
III, No.
partea. II, p. 447, nota 5).
390; C. Hamangiu, I. Roseitti-Bălănescu şi
R 45, Legatul poate fi revocat pentru
Al. Băicoianu, III, No. 1520).
cauză de ingratitudine, când legatarul sa
39. Revocarea unui legat pentru ingra-
VE
făcut culpabil către testator de cruzimi:
titudine poate aveă loc numai în trei ca- aceasta rezultă din dispoziţiunile art.
zuri: 1) Dacă legatarul a atentat la viaţa 1046 combinate cu ale art. 955, $ 2 c. cir.
testatorului; 2) dacă legatarul este culpa- în. (930 şi S31 $ 2 c. civ. rom.) (Aubr) et
Dil în privinţa testatorului pentru delicte,
Rau, cd. d-a, VII, $ 227, p. 54%; Dalloz,
NI

cruzimi sau injurii grave; 3) dacă lega-

tes- Râp., Dispositions -entre vis, No. 429;
tarul a adus o injuric gravă memoriei Suppl., Dispositions entre vils, No. 1004;
tatorului. (Dalloz, REP Dispositions entre
Laurent, XIV, No. 255; Huc, VI, No. 402;
vifs, No. 4292; Suppl., Dispositions entre 1635; Alexandresco, ed.
Josserand, III, No.
U

vifs, No. 1064; C. Hamangiu, I. Rosetti- 3-a, IV, partea Il, p. 418).
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1521, 46, Deasemenea, din combinaţia dis-
1522; Comp.: Alexandresco, ed. 2-a, IV,
oziţiunilor aceloraşi articole rezultă că
pariea II, p. 447, 452; Josserand, Il, No.
AL

egatul poate fi revocat când legatarul s'a

1607 urm.). [ăent culpabil de delicte către testator.
40. Dispoziţiunile art. 955, 1046 şi 1047 (Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 727, p. 516;
c. civ. în. (651, 930 şi 931 c. civ. rom.), care Dalloz, Reâp., Dispositions: entre viis, No.
prevăd cazurile când un legat poate îi 492; Suppl., Dispositions entre vifs, No.
TR

revocat pentru cauză de ingratitudine, 1064; Laurent, XIV, No. 255; Huc, VI, No.
sunt limitative şi nu pot fi admise alte 402; Josserand, III, No. 1638; Alexan-
cazuri. (Merlin, Reâpertoire, Indignit et dresco, ed. 2-a, IV, partea Il, p. 418).
Legs, section 7, No. 2; Aubry ct Rau, ed. 47, Delictele care aduc revocarea le-
4-a, VII, $ 727, p. 546; Dalloz, Rep., Dis- gatului sunt, în principiu, atât cele cu-
EN

ositions entre vifs, No. 4507; e, VI,

No. 402; C. Hamangiu, 1]. Rosetti-Bălă- mise de.legatar contra .proprietăţii tes-
nescu şi Al. Băicoianu, Il, No. 1522;
tatorului, cât şi cele comise contra per-,
soanei sale. (Coin-Delisle, Commentaire,
Comp.: Josserand, III, No. 1626). . VIII, No. 553:
Art. 955, No. 9; Duranton,
4, Inimiciţia dintre testator şi lega- Demolombe, XX, No. 651; Troplong, Do-
I/C

tar, nu poate constitui o cauză de _revo- nations et testaments, III, No. 1510; Aubry
carea legatului. (Demolombe, XXII, No.
262; Dalioz, Rep., Dispositions entre vifs,
et Rau, ed. 4-a, VII, $ 708, p. 414, $ 705,
p. 549; Dalloz, Râp., Suppl., Dispositions
No. 4292; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- entre vifs, No. 1066; Laurent, V, No.
256; Huc, VI, No. 402; Baudry et Colin,
AS

tea II, p. 438).

42, Art. 935 c. civ. În. (831 ce. civ. rom.), Donations et testaments, II, No. 2811; Jos-
prevede că donaţiunea va fi revocatu “serand, III, No. 1628; Alexandresco, ed.
când donatarul va refuza să dea alimente 2-a, IV, partea II. p. nota 1).
donatorului; această cauză de revocare „48, elictele comise de legatar, în pre-
UI

nu-şi găseşte aplicaţiunea la testament de- judiciul succesiunei testatoru ui, nu aduc.
oarece legatarul nu, primeşte dela testator în principiu, revocarea legatului. (Demo-
nimic în timpul vicţii acestuia. (Baudry lombe, XXII, No. 274; Troplong, Donati-
et Colin, Donations et testaments, II, No.: ons et testaments, IV, No. 2201; Aubry et
BC

9812; Planiol, III, No. 2854; Alexandresco, Rau, ed. 4-a, VII, $ 727, nota 6, p. 547;
ed. 2-a, IV, partea II, p. 417; C. Haman- Dalloz, Râp., Dispositions entre “ke No.

— 326—
Codul civil DESPRE DISPOZIŢȚIUNILE TESTAMENTARE Art, 930

4500; Suppl., Dispusitions entre vifs, No. de ingratitudine, poate fi intentată de toţi

1066; Laurent, XLY, No. 257; Huc, VI, No.
402; Alexandreseo, ed, 2-a. IV, partea II, »
p. 4iS, nota 2).
49, Astiel sustracţinnile comise de le-
gatar din succesiune nu aduc revocarea
RY
acei care suni însărcinaţi să plătească le-
gatele; deci chiar şi de le atarii particu-
lari cari ar fi obligaţi să DTăteasea legate.
(Coin-Delisle, Commentaire, Art. 1046, No.
10: Duranton, IX, No. 452; Demolombe,

RA
legaiului, devarece dispoziţiunile ari. 792 NXII, No. 292; Troplong, Donatious et tes-
c. civ. În. (703 c. civ. rom.), îşi găsesc apli- taments, IV, No. 2202; Dalloz, Rep., Suppl.,
cațiunea numai la sustracţiunile comise de „ Dispositions entre vifs, No. 1069; Laurent,
moştenitorii de sânge şi sunt de strictă in- o XIV, No. 267; Baudry et Colin, Donations
terpretare. (Demolombe, XXII. No. 274; ct testamenits, II, No. 2819; Alexandresco,

LIB
Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 727, p. 547; ed. 2-a, IV, partea II, p. 450, text şi nota
Laurent, XIV, No. 255; Alexandresco, ed. a; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi
2-a, IV, partea II, p. 448, nota 2). AL. Băicoianu, III, No. 1523),
50, Deasemenea, din combinaţia dispo- 58, Acţiunea în revocarea legatului
zițiunilor art. 1046 cu ale art. 955, $2,c. pentru cauza de ingratitudine se stinge
civ. fr (950 şi S31, $ 2, c. civ. rom.), rezultă prin împăcarea și iertarea testatorului, fie
că legatul poaie fi revocat când legatarul în mod expres, fie tacit. (Coin-Delisle,

ITY
sa făcut culpabil de injurii grave către Commentaire, Art. 1046, 1047, No. 7; Du-
testator. (Aubry ct Rau, cd. 4-a, VII, $ ranton, IX, No. 4176; Demolombe, XXII,
727, p. 546; Dalloz, Râp., Dispositions entre No. 287; “Troplong, Donations et testa-
vils, No. 429; Suppl., Dispositions entre ments, IV, No. 2205; Mourlon, II, No. 902;
vis, No. 1064; Laurent, XIV, No. 255; Aubry ct Rau, ed. t-a, VII, $ 708, p. 435,
Huc, VI, No. 402: Josserand, III, No. 1628;
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p.
4483; C. Hamangiu. |. Rosetti-Balrunescu
şi Al. Băicoianu, III, No. 1522).
entre
entre
270;
RS
$ 727, p. 543; Dalloz,
vifs, No.
vifs,
Rep., Dispositions

Alexandresco,
No.
42090;
1068:
Suppl.,
Laurent,
ed. 2-a, IV,
Dispositions
XIV,
partea
No.
II,
54. [aptul unui legatar instituit prin p. 449; C. Hamangiu, Î. Rosetti-Bălănescu
IVE
tr'un testament anterior, de a distruge un şi AL. Băicoianu,
Il, No. 1525).
testament posterior, nu constitue injurie 59. Tribunalele-aor apreciă în mod
vravă către testator, de natură să aducă suveran faptele şi împrejurările din care
revocarea leguiului. (Aubry cet Rau, ed. „rezultă iertarea testatorului. (Troplong,
4-a, VII, $ 727, nota 5, p. 546; Laurent, Donations et testaments, 1V, No.2205; Dal-
ALV, No. 259; Alexandresco, cd. 2-a, 1V, loz, Rep., Dispositions entre vifs, No. 4299;
UN

parica II, p. 455; Contra: Demolombe, Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea II, p.
AXXII, No. 270). 449). ”
52, Adulterul unui soț, legatar ul so- 60, Trecerea unui an dela cunoştinţa
țului său, poate fi o cauză de ingratitu- testatorului despre ingratitudine şi până
dine pe care să o invoace moştenitorii so- la decesul său, fără să fi revocat testa-
ului testator, cu toate că el a încetat din mentul, se consideră ca o icrtare din par-
AL

viață fără a face nici o plângere. (Laurent, tea sa a faptului de ingratitudine. (Coin-
XIV, No. 264; Alexandresco, ed. 2-a, LV, Delisle, Commentaire, Art. 1016, 1047, No.
partea ÎI, p. 448, nota 2; Contra: Iluc, VI, 7; Duranton, IX, No. 477; Demolombe,
No. 402). XXII, No. 287; Dalloz, Râp., Disnositions
53, Injuria gravă, pentru a constitui entre vifs, No. 4299). .
TR

o cauză de revocarea legatului, trebueşte G([. Lcgatarul este obligat să facă do-
să fie îndreptată contra persoanei sau vada că testatorul a _ iertat faptul sau de
memoriei testatorului. (Dalloz, Rep., Dis- ingratitudine. (Coin-Delisle, Commentaire,
positions entre vils, No. 4504). Art. 1046, 10437, No. 7; Duranton, IX, No.
54, Faptul femcei de a părăsi pe băr- 476; Demolombe, XXII, No. 257; Lroplong,
EN

batul său aflat în stare de demenţă sau Donations et testamenis, IV, No. 2205;
atins de o altă boală gravă, poate consti- Mourlon, II, No. 902; Aubry et Rau, ed.
tui o cauză de revocare a legatului. (Ale- 4-a, VII, $ 727, p. 548; Laurent, XIV, No.
xandresco, ed. 2-a, 1V, partea II, p. 448, 270; Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea II,
p. 449, nota 2; C. Hamangiu, 1]. Rosetti-
I/C

449).
55, Tribunalele vor apreciă în mod
suveran gravitatea faptelor de injurie dacă
ele constituesc o ingratitudine de natură a
aduce revocarea legatului. (Josserand, III,
AS
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1525).
62. Dovada iertării faptului de ingra-
titudine va puică fi făcută prin orice mij-
loace, cum sunt scrisorile testatorului,

No. 1625; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălă- marturi, etc. (Coin-Delisle, Commentaire,

nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1522). Art. 1046, 10417, No. 7; Duranton, IX, No.
56. Acţiunea în revocarea legatelor 476; Demolombe, XXII, No. 2$7; Troplong,
pentru cauză de ingratitudine, poate fi in- Donations ct testamenis, IV, No. 220;
tentată, după o părere, numai de către Mourlon, II, No. 902; Aubry ct Rau, ed.
UI

moştenitorii universali, cari reprezintă 4-a, VII, $ 727, p. 548; Laurent, XIV, No.
persoana testatorului. (Aubry et lau, ei. 270; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,
4-a, VII, $ 727, text şi nota 8, p, 548). p. 419, nota 2).
57. După altă părere, dominantă, ac- 63. Cei însărcinaţi cu plata legatului
BC

țiunea în revocarea legatelor pentru cauza nu pot iertă ingratitudinea adusă de lega-
 Art, 930 DESPRE DISPOZIȚIUNILE TESTAMENTARE Codul civil

tar testatorului, însă au dreptul să re- termen de un an dela decesul iestatorului.

RY
nunţe la revocare, făcând plata legatului. (Duranton, IX, No. 480; Laurent, XIV, No.
(Duranton, IX, No. +76; Demolombe, NU, : 269; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II,
No. 291; Laurent, XIV, No. 271; Alexan- p. 451, 452). ,
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 449). 70. După a patra părere, acţiunea în
64. Revocarea legatelor pentru cauză revocare va fi prescrisă prin trecere de

RA
de ingratitudine nu are loc de drept, ci ireizeci ani, conform dreptului comun.
trebueşie pronunțată de justiţie, în urma (Nacu, II, p. 390; C. Hamangiu, 1. Rosetti-
cererei făcută de persoanele interesate la. Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1524).
revocare. (Demolombe, XXII, No, 280; 71, Dacă moștenitorii nu au cunoscut
Laurent, x No. 275; Josserand, LII, No. delictul, termenul de un an în care tre-

LIB
1655; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, buesc să introducă acţiunea de revocarea
p. +50). Ş J legatului, va curge din ziua când au putut
G5. In cazul insă prevăzut de art. 299 să fie informaţi despre delict, iar nu din
e, civ, fr. (280 c. civ. rom.), potrivit căruia ziua comiterei lui sau a decesului testa-
soțul în contra căruia sa pronunțat di- (D
“torului. (Duranton, IX, No. 480; Demo-
vorțul pentru cauză determinată, pierde iombe, AXII, No. 256; Aubry et Rau, ed.
toate avantagiile stipulate în favoarea sa 4-a, VII, $ 727, p. 551; Dalloz, Râp., Dis-

Y
de către celălalt soţ, revocarea legatelor positions entre _vils, No. 4295; Laurent,
este legală şi arc loc de drept căci prin AIV, No, 269; Iluc, VI, No. 402; Baudry et

SIT
cuvântul: „avantagii“ întrebuințat în a- Colin, Donations ct testaments, II, No.
cest articol, trebuesc înţelese şi legatele. 2815; Planiol, LII, No. 2556; Contra: Coin-
(Demolombe, 1V, No. 527 bis; XXII, No. Dielisle, Commentaire; Art. 1046, 1047,
351, 28S; Beudant, II, No. 426; Troplons. No. 4). -
Donations et testaments, LV, No. 219; 12, In cazul când moştenitorii nu au
Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 724, text şi cunoscut existenţa testamentului, terme-
nota 7, p. 509; Laurent, III, No. 304; XIV,
R
nul de un an pentru introducerea acțiunei
No. 266: Iluc, IL, No. 404; Alexandresco, de revocare a legatului pentru ingratitu-
VE
ed. 2-a, IV, partea II, p. 419, nota 2, 450: dine, nu a putut să curgă în tot acest timp -
.C. Hamangiu, |. Roseiti-Bălănescu şi Al (Coin-Delisle, Commentaire, Art. 1046,:
Băicoianu, Ill, No. 1526). 1047, No. 6; Duranton, IX, No. 480; Va-
GG. Acţiunea de revocarea „legatelor zeille, Prescriptions, II, No. -735; Dalloz,
pentru ingratitudine trebueşte introdusă Re€p., Dispositions entre vifs, No. 4296),
NI

numai contra legatarilor iar nu și contra 13, In cazul când moştenitorii au cu-__:
moștenitorilor acestora. (Demolombe, XXII, noscut existenţa testamentului, însă nu au
No. 293; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea “introdus, în ' termen, acțiunca în revocarea
II, p. 452). , . , legatului deoarece legatarul nu a cerut
U

G7. Acţiunea în revocarea legatului predarea legatului și cl cere acest legat

pentru cauze de ingratitudine, altele decât după expirarea termenului în care puteă
injuria gravă adusă memoriei, testatoru- Îi intentată acţiunea în revocare, moșteni-
lui, după o părere, va putcă fi intentată torii nu vor puteă opune pe cale de ex-
AL

tot timpul cât durează acţiunile corecţio- cepţiune, la cererea de predarea legatului,
nale sau criminale la care ar puteă da faptul de ingratitudine al legatarului.
loc faptele de ingratitudine. (Coin-De- (Coin-Delisle, Commeniaire, Art. 1046,
lisle, Commentaire, Art. 1046, 1047, No. 5; 1047; No. 6; Duranton, lX, No. 4181; Aubry
TR

Vazeille, Prescriptions, Il, No. 725; Mass6, et Rau, cd. 4-a, VII, $ 727, p. 552; Dalloz.
ct Verg& sur Zachariac, III, $ 504 p. Rep., Dispositions entre vifs, No. 4297:
307; Troplong, Donations et testaments, Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea II, p.
IV, No. 2204; Marcadt, Art. 1040, 1047, 451; Contra: Demolombe, XĂII, No. 28;
No. 1). Vazeille, Successions, Art. 1046, No. 8).
EN

68. După altă părere, în acest caz se Zu, In cazul când legatul este supus
vor aplică dispoziţiunile art. 957 c. civ. fr. unci condițiuni care nu sa împlinit în
(833 c. civ. rom.), şi deci acțiunea în re- timpul vieţii testatorului, moştenitorii vor
vocare a legatului va trebui să fie inten- trebui să intenteze acțiune de revocare a
tată de moştenitori în timp de un an dela legatului, pentru cauză de ingratitudine,
I/C

comiterea delictului. (Delvincourt, II, p. în termen de un an cu începere din ziua

101, nota 12: Duranton, IX, No. 479, De- decesului testatorului iar nu dela îndepli-
molombe, XXII, No. 284, 285; Demante et nirea condiţiunei. (Coin-Delisle, Commen-
Colmet de Sanierre, 1V, No. 201 bis, [, Il; taire, Art, 1046, 1047, No. 7; Dalloz, Râp,
AS

Aubry cet Rau, cd. 4-a, VII, $ 727, text şi Dispositions entre vifs, No. 4295; Contra:
noia 12, p. 550; Dalloz, Râp., Dispositions Duranton, IX, No. 4$0). Ii
entre viis, No. 4294; Suppl., Dispositions 175, Naşterea unui copil legitim poste-
entre vils, No. 1069; Laurent, XIV, No. rior testamentului, nu aduce ca la dona-
265; Huc, VI, No. 402; Baudry et Colin, țiuni, de plin drept revocarea legatului fă-
UI

Donations cet testaments, II, No. 2314: Pla- cut. (Merlin, Repertoire, Revocation de co-
niol, III, No. 2856; Comp.: Alexandresco, dicille, $ 5; Coin-Delisle, Commentaire,
ed. 2-a, IV, partea îl, p. 451). : Art. 1035, No. 13; Toullier, V, No. 668: Du-
69. După a treia părere, ucţiunea în ranton, LX, No. 475; Demolombe, XĂII,
BC

revocare va fi intentată de moştenitori în No. 263; Vazcille, Successions, Art. 1037;

— 398—
 Codul civil DESPRE FEB
DIS Art. 930

RY
No..6; Troplong, Donationy ct MQaments, 55; Yazeille, Successions, Art. 1044, No.
IV, No. 2207; Mourlon, II, ÎNo_9014;-AMaşte?Zips Aubeszet Rai, ed. s-a, VII, $ 727, p.
et Verge sur Zachariac. Il, $ 485, nota |, 552; Laurent, XIV, No. 272; C. Hamangiu.
p. 237; Demante cet Colmet de Santerre, 1. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,
IV, No. 201 bis, V; Aubry et Rau, ed. 4-a, No. 1527).

RA
VII, $ 724, p. 508; Dalloz, Rep., Disposi- 82, istlel revocarea legatului pentru
tions entre vifs, No. 4512: Suppl., Dispo- cauza de ingratitudine sau neîndeplinirea
sitions entre viis, No. 1060; Laurent, XIV, sarcinelor, în cazul unor legate conjunc-
No. 246; Baudry ct Colin, Donations et five, dă loc, la sporire sau adăugire.
testaments, II, No. 2922, 2823; Josserand, (Proudhon, Usufruit, No. 688 urm.; Demo-

III, No. 1592; Alexandresco, cd. 2-a, iV,
partea II, p. 440, 441: C. Hamangiu,
setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No...
1516).
16. In cazul când testatorul ar fi făcut
un legat în necunoştință că soţia sa eră
sravidă, după o :părere, naşterea copilului
LIB
lombe, XXII, No. 355; Vazeille, Succesions,
|. Ro-.. Art. 1044, No. 10; Aubry et Rau, ed. 4-a,
ViL, $ 727, p. 552; Laurent, XIV, No. 272;
Iluc, VI, No. 400). -
83. Ilotărirea de revocare a legatului
pentru cauză de ingratitudine sau ncînde-
plinirea sarcinelor, are cfect

ITY
retroactiv
aduce revocarea Tegatului pentru cauză de dela data _cererei în judecată. (Demo-
eroare. (Delvincourt; 1, p 337; Grenier, lombe, XXII, No. 294, 295; Aubry ct Rau,
Donations cet testaments, Î, No. 541; Tro- ed. 4-a, VII, $ 707 bis, p. 411, $ 727, p.
plong, Donations et testamenis, IV, No. 546, 549; Laurent, XIV, No; 273, 274; Iluc,
2209). VI, No. 402; Baudry et Colin, Donations
3 Deasemenea şi în cazul când
torul nu ar fi avut timpul să revoace tes-
tamentul, deşi avcă cunoştinţă că soţia sa
eră gravidă. (Delvincourt, IL, p. 387; De-
testa-
RS
ct testaments, II, No. 2816; Josserand, III,
No. 1620; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
tea II, p. 456).
84, Acest efect retroactiv are loc chiar
molombe, ANII, No. 264; Grenier, Dona- “în privința terţe
- persoane.
lor (Aubry et
IVE
tions ct testaments, I, No. 341; Troplons, Rau, cd. 4-a, VII, $ 727, text şi nota 9, p.
Donations et testaments, IV, No. 2209). 549; Iluc, VI, No. 402; Baudry et Colin,
78. In acest caz însă tribunalele vor Donations ct testaments, II, No. 2818;
puiteă menţine dispoziţiunile, care după Comp.: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
împrejurări, vor fi socotite că testatorul II, p. 456).
le-ar fi făcut, chiar dacă el ar fi cunoscut 85. Deasemenea, acest efect retroactiv,
UN

că soția sa eră gravidă. (Delvincourt, LI, are loc la orice legate: universale, cu titlu
p. 5S7; Dalloz, Rep., Dispositions entre universal sau cu titlu particular, (Demo-
vis, No. 4515). lombe, XXII, No. 296; Aubry et Rau, cd.
79. După altă părere dominantă, tes- 4-a. VII, $ 727, text şi nota 10, p. 549;
tamentul nu poaie ii revocat pentru cauză Laurent, XIV, No. 274: Baudry et Colin,
de croare, în cazul când testatorul ar fi Donations et testamenis, II, No: 2817; Ale-
AL

încetat din viaţă fără să fi cunoscut că xandresco, ed. 2-a, 1Y, partea II, p. 456).
soţia sa eră gravidă. (Toullier, V, No. 663; 86. Legatarul al cărui legat a lost re-
Duranton, IX, No. 472; Demolombe, XXII, vocat peniru cauza de ingratitudine va
No. 204; Masst ct Verg6 sur Zachariae, Il], trebui să restitue fructele legatului din
3 485, p. 257: Demante cet Colmet de San- ziua cererei de revocare, conform dreptu-
TR

terre, IV, No. 201 bis, V; Dalloz, Râp,, lui comun. (Demolombe, XXII, No. 294;
Dispositions entre vifs, No. 4313; Suppl., Laurent, XIV, No. 273; Colin et Capitant,
Dispositions: entre _vifs, No. 1060; Aubry III, p. 921; Josserand, III, No. 1621; Ale-
et Rau, ed. 4-a, VII, $ 724, text şi nota 5, xandresco, cd. 2-a, IV, partea II, p. 456;
p. 508; Laurent, XIV, No. 246; Baudry cet C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al.
EN

Colin, Donations ct. testament, II, No. Băicoianu, III, No. 1521).
2523; Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu 87. A sc vedcă: art. 830, 832, 929 şi 954
și AL. Băicoianu, III, No. 1517). din codul civil cu notele respective.
80. Testamentul ar puteă fi anulat
pentru eroare, dacă din însăși termenii săi Jurisprudenţă.
I/C

sau din natura dispozițiunilor sale, ar (Continuare dela 1924 până la 1927).
rezultă că testatorul a făcut testamentul
numai din convingerea 'că nu lasă după 1„ a) Acţiunca revocatorie a unei dona-
decesul său nici un copil. (Demolombe, jiuni pentru “ncîndeplinirea condiţiunilor
AS

NAIL, No. 264; Aubry et Rau, ed. t-a, VII, sau sarcinilor îşi are fundamentul în art.
$ 724. p. 503; Alexandresco, ed. 2-a, IV, 930 combinat cu art. 829 şi 830 c. civ. rom.,
partea H, p. +42; Contra: Laurent, XIV, care nu sunt decât explicarea principiilor
o. 240), cuprinse în art. 1020 şi 1021 din acelaşi
81. Principiile aplicabile la cazul de cod, în ce priveşte subînţelegerea condi-
UI

caducitatea legatelor, îşi vor găsi aplica- țiunei rezolutorie taciie. Art, 1075 c. civ.
țiuncu şi la revocarea legatelor pentru rom. nu constitue o derogare dela dispo-
ncexecutarea sarcinelor sau pentru ingra- ziţiunile art. 1021 c. civ. rom., căci nimic
titudine. în ceeace priveşte chestiunea cui nu împiedică pe creditor de a putcă cere
BC

profită revocarea. (Proudhon. Usufruit, II, desființarea contractului sinalagmatic şi

No. 658, 689, 690; Demolombe, XXII, No. daune pentru prejudiciul cauzat.

— 329—
 TESTAMENTAĂRE Codul civil
Art, 931 DESPRE DISPOZIȚIUNILE

RY
cătorii de fond în aprecierea lor suverană,
b) Cererea de revocare a unei donaţi- interpretând dispoziţiunile
examinând şi
uni, cum este în speţă, ca consecinţă şi u
unei dispoziţiuni testamentare nu este su- unui testament, vor constată că condiţiu-
pusă la formalitatea punerei în întârziere, nile, sarcinile, modalităţile sub cari s'a fă-
formali- cut legatul, nu a fost cauza impulsivă şi
fiindcă legea nici nu cere o atare

RA
c. civ. rom. nu este a- determinată a constituirii lui şi că lega-
tate, iar art. 1079
plicabil în asemenea materie. , - tarul nu le-a adus la îndeplinire conform
c) După dispoziţiunile art. 930 combinat voinței testatorului, că aceiași judecători,
cu art. 829 şi 830 c. civ. rom,, neîndepli- pe baza art. 1021 c. civ. rom. apreciind
alte cuvinte a sar- asupra împrejurărilor, pot acorda legata-
nirea condiţiunilor, cu

LIB
făcut o pului un termen spre a execută voința
cinilor, modalităţilor sub cari sa
dispoziţiune testamentară, dă loc la revo- testatoarei.
carea ei, în favoarea celor în drept, indi- : Prin urmare, în speţă, apelantul cerând
“ ferent dacă neînde plinir ea acelor condi- „xevoca rea testamentului lăsat intimatei —
țiuni, sarcini, modalităţi provin din fap- Primări a comunei Bolgrad, pentru că nu
tul sau neglijenţa legatarului, dintr'o im- a îndeplin it sarcina impusă de testator ca
condiţiune a legatului şi anume de a con-

Y
posibilitate relativă sau absolută, dintr'un
caz fortuit sau din cauză de forţă majoră, strui un local în care să se deschidă o
însă ca, testato rul să fi şcoală technică de meserii, care să poarte

SIT
sub condiţ iunea
subordonat menţin erea legatul ui acelor numele testatoarei, deşi a primit legatul
sarcini, condiți uni sau modalit ăţi, deci testal încă dela 1 Martie 1917, — nici
trecut mai
până la data acţiunei, deşi a
sarcinile, condiţiunile, modalităţile să fi
fost cauza impulsivă și determinată a li- bine de 6 ani, dispozițiunea testamentară
beralităţii. deşi urmează a îi revocată, iar Curtea
apreciază că această executare nu ar îi
Revocarea legatelor .pentru ncîndeplini-
modalităţilor
R
imposibilă de executat, acordă intimatei
rea condijiunilor,. sarcinilor,
impuse legatarului, nu este decât aplicarea un termen până la 1 Sept., 1925, ca să exe-
VE
principiilor condiţiunei rezolutorii tacite cute sarcina ce i-a fost impusă prin tes-
din art. 1020 şi 1021 c. civ. rom., și ca nu tament. (C. Apel Chişinău S$. |, 154 din 19
Maiu 1925, Jurispr. Gen. 1926 No. 1925).
operează de drept, ci trebuie să fie pro-
nunțată de justiție, ori de câte ori jude-
NI

Art, 931. —. Dacă cererea de revocaţiune este întemeiată pe

o injurie gravă, făcută memoriei testatorului, acțiunea va trebui
U

822,
să fie intentată în curs de un an din ziua delictului. (Civ.
831, 833, 930; Civ. Fr. 1047).
AL

grave
Tezt. fr. Art. 1047. — Si cette demande est fondâe sur une injurecompter
faite î la ni&moire du testateur , elle doit ctre intentee dans lannte, ă
du jour du delit.
TR

Bibliografie (continuare).
CoxsTANTINESCU Jac. N., Despre testamente, p. 14.
EN

Doctrină, toire, Deuil, $ 2: Demolombe. XXII. No.

275; Troplong. Donations et _testaments,
|, Potrivit dispoziţiunilor art. 1047 c. IV, No. 2200, 2201; Aubry et Rau, ed. 4-a,
VII, $ 727, nota 6, p. 547; Dalloz. R€p.,
civ. în, (951 c. civ. rom.), se introduce o
Dispositions entre vifs. No. 4504; Laurent,
I/C

nouă cauză de revocarea legatelor, aceea

a injuriei grave adusă memoriei testato- XIV, No. 263; Iuc, VI, No. 102: Alexan-
rului; această cauză nu este cuprinsă în dresco, ed. 2-a, 1V, partea IL, p. 5% C.
art. 935 e. civ. în. (S31 c. civ. rom), de- Hamangiu, l. Roseiti-Bălănescu şi Al. Băi-
oarece acest articol prevede cazul injurici coianu, III, No. 1522; Contra: Baudry et
testaments, II, No.
AS

srave adusă memoriei testatorului. (Dal- Colin, Donations et

loz, Rep., Dispositions entre vils, No. 4292; 2820). ,
Josserand, IIl, No. 1629; Comp.: Alexan- 2, Sustracţiunile din succesiune Co-
dresco, ed. 2-a, IV, partea II, p. 432; C. mise de legatar, nu pot constitui o injurie
Hamangiu, [Î. Rosetti-Bălănescu şi Al gravă adusă memoriei testatorului: de-
UI

Băicoianu, III, No. 1521). oarece ele sunt îndreptate contra moşte-
„2, Proasta conduită a femcei legatare, nitorilor iar unu contra memoriei testato-
în cursul anului de doliu, nu poate con- rului. (Demolombe, XXII, No. 274; Tro-
stitui, în principiu, o înjurie gravă făcută plong, Donations et testaments, IV, No.
BC

memoriei soţului său testator, de natură a 9201; Aubry et Rau. cd. 4-a, VII $ 727,
„aduce revocarea legatului. (Merlin, Reper- nota 6, p. 547; Laurent, XIV, No. 9237;

— 330 —
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE PRIN CONTRACT DE CĂSĂTORIE Art. 932

Budry cet Colin. Donations et testametns, 201 bis, II; Laurent, XIV, No. 268; Bau-

RY
II, No. 2820; Alexandresco, ed. 2-a, IV, dry et Colin, Donations et testaments, Il,
partea II, p. 455). No. 2821; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
4, Faptul de a nu denunţă omorul tes- tea II, p. 454, 455).
tatorului, nu poate fi considerat ca o în- 8. După altă părere, în cazul când moş-
jurie gravă adusă memoriei testatorului. tenitorii nu au putut să cunoască imediat

RA
(Demolombe. XXII, No. 279; Demante et delictul, termenul de un an pentru intro-
Colmet de Santerre, LV, No. 210 bis, IV; ducerea acţiunei de revocare a legatului,
Laurent, XIV, No. 265; Alexandresco, ed. va curge din ziua când ei au avut cuno-
2-a, IV, partea II. p. 4535. ştință de delict. (Duranton, IX, No. 490;
5. Tribunalele vor apreciă în mod su- Demolombe, XXII, No. 282, 283; Vazeille,

veran gravitatea injurici adusă memoriei
testatorului şi deci dacă ca poate constitui
o cauză de revocare a legatului. (Baudry
ct Colin, Donations et testaments, II, No.
2820; Alexandresco,
p. 453), . |
G. Potrivit dispoziţiunilor art. 1047 c.
ed. 2-a, IV, partea II,
LIB
Successions, Art. 1047; No. 1; Mourlon. [I,
No. 902: Aubry ct Rau, cd. 1-a, VII, $
727, p. 550; Planiol. III, No. 2856; C. Ha-
mangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băico-
ianu, III, No. 1524).
9. In urma expirării termenului de un
an, moștenitorii nu pot opune, pe cale de

ITY
civ. Îr. (931 e. civ. rom.), acțiunea în re- excepţie, cauza de revocare, cu ocazia ce-
vocarea unui legat, întemeiată pe o in- rerei de predarea legatului, deoarece mo-
jurie gravă, făcută memoriei testatorului, ştenitorii sunt presupuși că au iertat o-
va trebui să fie intentată în curs de un fensa şi au renunțat la acţiunea în revo-
an dela comiterea delictului. (Coin-De- care contra legatarului. (Duranton. IX.
No. 4S1; Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII, $
lisle. Commentaire, Art. 1046, 1047; No. Z;
Duranton. LA. No. 450: Demolombe, XXII,
No. 285: Demante ct Colmet de Santerre
IV. No. 201 bis, III; Aubry et Rau, ed. t-a.
RS
727, text şi nota 15, p. 552;
ed. 2-a, IV, partea II, p. 455; Contra: Del-
vincourt, II, p. 387, nota 11; Taulier, Th6-
Alexandresco,

VII, $ 727, p. 550; Dalloz. Râp., Dispo- orie raisonnâe du code civil, IV, p. 185;
IVE
sitions entre vi[s, No. 4294; Laurent. XIV, Demolombe, XXII, No. 289).
No. 268; Huc, VI, No. 402; Baudry et Co- 10. A sc vedeă: art. 851 şi 930 din co-
lin. Donations et testaments, II, No. 2821; dul civil cu notele respective. !
Planiol, III, No. 2856; Alexandresco. ed,
2-a. IV, partea II. -p. 454, 455; C. Haman- Jurisprudenţă.
ziu, IL. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
UN

III. No. 1524). (continuare dela 1924 până la 1927).

7, Acest termen. după o părere. curge
totdeauna din ziua comiterei delictului, 4. Acţiunea în revocare pentru insulte
chiar dacă moştenitorii nu ar fi cunoscut aduse memoriei testatorului, are a se ex-
imediat comiierea delictului. (Coin-De- ercită în termen de un an dela producerea
lisle, Comimentaire, Art. 1040, 1047, No. 7; insultelor. (Cas. I. 4844 din 1+ Decem-
AL

Demante et Colmet de Santerre. IV, No. brie 1925. Pand. Săpt. 23/1926).
S
CAPITOLUL VIII )).
Despre donaţiunile făcute soților prin contractul de maritagiu,
TR

Art. 932. — Donaţiunile făcute soților sau unuia . dintr înşii,

prin contractul de maritagiu, nu sunt supuse la nici o formalitate?).
(Civ. 800, 813 urm., 826, 835, 933 urm.; L. Timbr. 45, 46; L.
EN

impoz. pe succ. (Mon. of. 91/921), Art. 3; Civ. Fr. 1081).

Tezt. fn. At. 1081. — 'Toute donation entre-vifs de biens presents, quoique
faite par contrat de mariage aux &poux, ou d lun d'eux, sera soumnise aux
I/C

rogles g6n6rales preserites pour les donations faites ă ce titre.

Elle ne pourra avoir lieu au profit des enfants ă naitre, si ce n'est dans
les cas &noneâs au chapitre VI du present titre.
AS

INDEX ALFABETIC Căsătorie 6, 7, 8, Datorii 24,

Căsătorie putativă 8 Deces 7, 14.
(la doctrină). Contract de căsătorie f Donaţiuni condiţionale 2,
Acceptare 12, Ascendent 13, ucin, - 23.
Copii 11, 13. Donaţiuni cumulative 2,
UI

Act estimativ 21, Caducitate 6, 8, 9.

Anulare 8. | Capacitate 19. Cotitate disponibilă 17, îi, 10.

1) Di şală st capitol poartă No. VIII, când ar trebui să poarte No. VI. |
mult ca fond
BC

bi At, Ci Și 933 Cod, Ev desi inspirate din art. 1091, 1082, Codul civil Francez, diferă
şi cedacţiune de text.

— 39 —
Art. 932 DESPRE DISPOZIȚIUNILE PRIN CONTRACT DE CĂSĂTORIE Codul civil

Donaţiuni de bunuri pre- Neexecutarea sarcinelor prin contractul de căsătorie este caducă,

RY
zente 2, 10,13, 14, 18—22. 13, deoarece donaţiunca este făcută sub con-
Donaţiuni de bunuri vii» Nulitate 8,
toare 2, 10, 11. Părinţi 4. diția suspensivă a sevârşirei căsătoriei.
Donaţiuni între soţi 4. Plata datoriilor 24. (Josserand, III, No. 1758; Alexandresco,
Donaţiuni prin act deose- Raport 16.
leducţiune 17, 18. .
cd. 2-a, 1V, partea I, p. 671; C. Hamangiu,
bit 5, 15, . I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,
Donaţiuni viitorilor soţi 1 Reîntoarcerea bunurilor

RA
urm. o
No. 1558). ,
Evicţiune 22, Revocare 7, 13—15, 27. 7„ Până la săvârșirea căsătoriei, do-
Formalităţi 12. Rezervă 17, 18,
Garanţie de evicţiune 22. Rezerva de a dispune 25, natorul nu poate revocă donaţiunea fă-
Imobile 20, . Nude 1, 4. cută viitorilor soţi şi ea va deveni defi-
Incetare din viaţă 7, 13. Sarcine 13, 24. nitivă prin contractarea căsătoriei care
Străini 1, 4.

LIB
Ingratitudine 14, 15, 27.
Moarte 7, 14, Terţi 1, 9. poate să aibă loc şi după decesul aonato-
Mobile 21. Transcripţie 20. rului, afară de cazul când s'a fixat un
Naştere de copii 13 termen în care trebuie neapărat să se
facă căsătoria. (Baudry et Colin, Dona-
tions ct testamenis, II, No. 3850; Alexan-
Doctrină. dresco, ed. 2-a, IV, partea ÎI, p. 671.
nota 4).

Y
1, Capitolul acesta din codul civil se 8, In cazul când căsătoria, în vederea
ocupă de donaţiunile făcute viitorilor soţi căreia a fost făcută donaţiunea, este anu-
prin contractul de căsătorie emanate dela

SIT
lată, va cădeă şi donaţiunea, cu excepţia
terţi, adică părinţi, rude sau străini, iar cazului unei căsătorii putative în privinţa
nu de donaţiunile ce-şi fac viitorii soți soțului de bună credinţă. (Demolombe,
prin contractul de căsătorie, sau de do- XVIII, No. 254, 255; Troplong, Donations
naţiunile ce-şi fac soţii unul altuia în ct testaments, II, No. 2475; Mass6 et
timpul căsătoriei. (Alexandresco, ed. 2-a, Verge. sur Zachariac, III, $ 515, text şi
IV, partea I, p. 672). ,
2, Donaţiunile făcute - viitorilor . soţi,
R
nota 5, p. 319; Aubry et Rau, ed. 4-a,
VII, $ 757, p. 57; Laurent, VII, No. 170,
prin contractul de cășătorie, pot fi pri- 299; Baudry et Colin, Donations et tes-
VE
vitoare la: 1) bunurile prezente; 2) bu- taments, II, No. 3852; Josserand, III, No.
rile viitoare; 5) donaţiunile cumulative 1756; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
de bunuri prezente şi viitoare; 4) dona- I, p. 671, 672; C. Ilamangiu, |. osetti-
țiunile făcute sub o condiţiune potestativă Bălănescu și Al. Băicoianu, LII, No. 1558).
din partea donatorului. (Josserand, III, 9. Caducitatea donaţiunei are efect şi
NI

No. 1755; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- faţă de terţii cu care au contractat soţii
tea I, p. 672, 673). donatari, chiar dacă terţii ar fi de bună
3, Prin contractul de căsătorie se credinţă. (Troplong, Donations et testa-
poate face o donaţiunc, fie ambilor viitori
U

ments, IV, No. 2476; Laurent, VII, No. 170,

soţi, fie numai unuia dintre ci. (Josse- 299; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea 1,
rand, III, No. 1752; Alexandresco, ed. 2-a, p. 672; C. Hamangiu, l. Rosetti-Bălănescu
IV, partea I, p: 672, 673). şi Al. Băicoianu, III, No. 1538). |
AL

Sia Donaţiunile făcute viitorilor soţi 10. Dispoziţiunile art. 932 c. civ. rom.
prin contractul de căsătorie, pot emană se ocupă de donaţiunile bunurilor pre-
dela părinți, rude sau străini. (Josserand, *zente, cu toate că nu face nici o men-
III, No. _ 1760; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, țiune în această privinţă; această solu-
partea I, p. 672). jiune rezultă din comparaţia acestui ar-
TR

5, Legea nu derogă dela unele regule ticol cu art. 1091 c. civ. Îr., care vorbeşte
ale donaţiunilor decât în privința dona- de bunurile 'prezente şi cu art. 933, 954
jiunilor făcute viitorilor soţi, prin con- şi 955 din codul civil român cari se ocupă
tractul de căsătorie, potrivit dispoziţiuni- de donaţiunile de bunuri viitoare şi de
lor art. 1081 e. civ. în. (932 c. civ. rom.);
EN

donațţiunile cumulative de bunuri pre-

dacă donaţiunile au fost făcute viitorilor zente şi bunuri viitoare. (Josserand, IN,
soți prinir'un alt act iar nu prin contrac- No. 1765; Alexandresco, cd. 2-a. IV, par-
tul de căsătorie, se va aplică în totul dis-. tea I, p. 675). - ,
ozițiunile dreptului comun. (Demolombe, 11. In dreptul civil român, nu se poate
XIII, No. 258 bis; Troplong, Donations
I/C

dispune nici chiar de bunurile viitoare,

ct testamenis, IV, No. 2470; Demante et în favoarea copiilor ce se vor naşte din
Colmet de Santerre, IV, No. 249 bis; Au- căsătorie, contrar ca în dreptul civil fran-
bry ct Rau, ed. 4-a, VII, $ 755, p. 54; Bau- cez. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea [,
dry et Colin, Donations et testaments, II, p. 674, 679, nota 1, 635). :
AS

No. 5$39; Planiol, III, No. 3145; Alexan- 12. Dispoziţiunile art. 932 c. cit. rom.
dresco ed. 2-a, IV, partea I, p. 670, 071, care arată că nu se cere nici o formali-
673, 674; C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălă- tate pentru donaţiunile făcute viitorilor
nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1558). soţi prin contractul de căsătorie, trebuese
„6, Cu toate că legiuitorul român, nu a înțelese în sensul “că este deajuns dacă
UI

introdus în codul civil, dispozițiunile art. contractul de căsătorie care le cuprinde

10S$ din codul civil francez, 'totuşi dis- este făcut în formele cerute pentru va-
pozițiunile sale sunt aplicabile şi în drep- labilitatea unui asemenea act, însă ele
tul român; prin urmare, dacă nu are loc trebuesc acceptate de donatari și sunt
BC

căsătoria, donaţiunea făcută viitorilor soţi supuse tuturor condiţiunilor şi regulelor

— 332—
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILI: PRIN CONTRACT DE CĂSĂTORIE Art. 933

RY
ordinare ale donaţiunilor în genere. (4A- şi cei ce le primesc să fie capabili de a
Lexandresco, cd. 2-a, IV, partea 1, p. 65, primi. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
(VU; Comp.: Josserand, III, No. 1753, 1764; . tea I, p. 676). .
C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu și Al. „20. Donaţiunile de bunuri prezente,
Băicoianu, III, No. 1558). făcute viitorilor soţi prin contractul de

RA
13, Astfel donaţiunile de bunuri pre- căsătorie, trebuese supuse transcripţiu-
zente făcute viitorilor soţi prin contractul nei în registrul de transcripţiuni, dacă
de căsătorie, sunt revocabile pentru nc- au -de obiect imobile. (Alexandresco, ed.
îndeplinirea sarcinelor şi pentru supra: 2-a, LV, partea I, p. 676).
venire de copii, dacă donatarul nu ce as- 24. Dacă aceste donaţiuni au de obiect
cendentul soţului donator. (Alexandresco,

LIB
bunuri mobiliare, ele trebuesc trecute în-
ed. 2-a, IV, partea 1], p. 676; C. Hamangiu, trun act estimativ, semnat de părţi şi
], Rosetti-Bălănescu și AL. Băicoianu, III, anexat la actul de donaţiune. (Alexan-
No. 1558). dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 676)
44, Donaţiunile de bunuri prezente 29, Donatorul de bunuri prezente, vi-
făcute viitorilor soţi prin contractul de itorilor soți sau unuia dintre ei, prin con-
căsătorie, nu sunt revocabile pentru in- tractul de căsătorie, este obligat să ga-

ITY
gratitudine, nici în cazul când soţul do- ranteze de evicţiune, pe donatari. (Iro-
natar încetează din viaţă înaintea dona- plong, Donations et testaments, IV, No.
torului. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- 2342; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |,
tea I, p.: 676; Comp.: Josserand, III, No. p. 676, 679).
1761; C. Hamangiu, Î. Rosetti-Bălănescu 23, Spre deosebire de donaţiunile or-
și Al. Băicoianu, Il, No. 1558).
15.
rom., nu
donațiuni
Este de observat
face
sunt
că art. 855
distineţiune dacă aceste
sau nu făcute prin con-
c. cir. RS
dinare, donaţiunile făcute viitorilor soţi
prin contractul de căsătorie pot fi tăcute
potrivit dispoziţiunilor art. 826 c. civ. rom.
sub o condiţiune potestativă din partea
tractul de căsătorie; de unde rezultă că donatorului. (Josserand, III, No. 1757; A-
orice donaţiune făcută în vederea căsă- lexandresco, cd. 2-a, IV, partea |, p. 677,
IVE
toriei, fie chiar prin alt act decât însuşi 782; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi
contractul de căsătorie, nu este revoca- AL. Băicoianu, III, No. 1559).
bilă pentru ingratitudine, sub condițiune 94, Deasemenea, spre deosebire de
prealabilă să se fi celebrat căsătoria donaţiunile ordinare, în donaţiunile fă-
(C. llamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu şi cute viitorilor soți prin contractul de că-
Al. Băicoianu, III, No. 1558).
UN

siitorie se poate stipulă că donatarul va

1G. Aceste donaţiuni sunt raportabile plăti datoriile şi sarcinele constituite po-
când soţul donatar este moștenitorul ab sterior donaţiunei. (Josserand, III, No.
“intestat al donatorului ascendent. (A- 1737; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |,
lexandresco, ed. 2-a, 1V, partea I, p. 676; p. 677; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu
C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. şi Al. Băicoianu, III, No. 1559). -
Băicoianu, III, No. 1558). 25, Deasemencu, spre deosebire de
AL

13, Aceste donajiuni sunt reductibile donațiunile ordinare, în donaţiunile fă-

când întrec partea disponibilă şi aduc a- cute viitorilor soţi prin contractul de
tingere rezervei. Această soluţiune arc căsătorie, donatiorul poate să-şi rezerve
loc şi în dreptul român cu toate că. în dreptul de a dispune de lucrul dăruit.
codul civil român nu sau reprodus dis-
TR

(Josserand. III, No. 1757; Alexandresco,

poziţiunile art. 1090 din codul civil fran- cd. 2-a, IV, partea I, p. 677, 678; C. Ha-
cez. (Josserand, III, No. 1758; Alexan- mangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
dresco, cd: 2-a, IV, partea |], p. 676, text coianu, Il, No.'1539).
şi nota 2; C. Hamansiu, ]. Rosetti-Bălă- 26, Deasemenea în aceste donaţiuni,
EN

nescu și AJ. Băicoianu, II], No. 1558).
18. Când donaţiunile de bunuri pre-
zente, făcute viitorilor soţi prin contrac-
tul de căsătorie vor întrece cotitatea dis-
ponibilă şi vor aduce atingere rezervei,
I/C
spre deosebire de donaţiunile ordinare,
donatorul poate stipulă reîntoarcerea bu-
nurilor dăruite în Învoarea altei persoane
afară de el. (Josscrand, III, No. 1757; A-
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 67;

ele se vor reduce potrivit dispozițiunilor C. Hamaneiu, |. Rosetti. Bălănescu și Al.

art. 925 c. civ. îr. (850 c. civ. rom.). (De- Băicoianu, III, No. 1559).
molombe, XXIII, No. 396; Mourlon, ÎI, No. 27, Deasemenea, spre deosebire de
994; Laurent, XV, No. 297; Jossecrand, III, donaţiunile ordinare, aceste donaţiuni nu
No. 1758; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- sunt revocabile pentru ingratitudine. (Jos-
AS

tea I, p. 676, nota 2). serand, III, No. 1761; Alexandresco, ed.
19. Peniru valabilitatea donaţiunilor 2-a, IV, partea I, p. 678; C. Hamangiu, ].
de bunuri prezente, făcute viitorilor soți, Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,
prin contractul de căsătorie. trebuie ca No. 1558).
cel ce le face să fie capabil de a dispune
UI

“Art. 938. — Donatorele poate, în cazul art. precedent, să dea

BC

donaţiune şi bunurile sale viitoare. -

 Codul civil
Art. 933 DESPRE DISPOZIȚIUNILE PRIN CONTRACT DE CĂSĂTORIE

caz, nu mai poate dispune gratuit de

RY
Donatorele, în: asemenea
bunurile sale.
Când donatorele supravieţuește soţilor sau soțului donatar,
donaţiunea este revocabilă 1). (Civ. 801, 821, 932, 934 urm,, 965;

RA
Civ. Fr. 1082, 1083, 1089).
Tezi. fr. Art. 105. 2. — Les ptres et mâres, les autres ascendants, les parents
collateraux des &poux, et mâme les âtr angers, pourront, par contrat de mariage,

LIB
disposer de tout ou p artie des biens quw'ils laisseront au jour de leur deces, tant
au profit 'desdits 6pous, qwau profit des enfantş â naitre de leur mariage, dans
le cas oii le donateur survivrait ă l'Gpoux donataire.
Pareille donation, quoique faite au' profit seulement des cpoux ou de l'un
au
d'eux, sera toujours, dans ledit cas de survie du donateur, presumte faite

Y
profit des enfants et descendants ă naître du mariage.
Tec. fr. Ant. 1088. — La donation dans | a forme portte au precâdent

SIT
article sera irvâvocable, en ce sens seulement que le donateur ne pourra' plus
disposer, ă titre gratuit, des objets compri s dans la donation, și ce n'est pour
“sommes modiques, ă titre de recompense ou autrement.
Teat. fr. „Art. 1089. — Les donations faites â lun des pous, dans les
R
termes des articles 1082, 1084 et 10860 ci-dessus, deviendront caduques, si le
VE
donateur survit ă Pepoux donataire et ă sa posterite.
Nulitate 56, 57, 59—65, 83, Revocare 95, %9, 101, 121,
INDEX ALFABETIC 123—197. Ă
83, 86, 87, 92,93,116,117.
(la doctrină). Pact succesoral 17, 59, 85, Rezervă 12, .
NI

Absenţă 96, 97. Dovadă 83. 87, 92, 93. Rude 2, 38.
Făgăduință de egalitate 6, Partaj 9. Sarcine 13, 30, 31, 22, 123
Acceptare 102—105,
„8. Perderea lucrurilor 119. Servitute 0.
: Act deosebit 19, 20, 59. 00. Sezină 107,
Act estimativ 37, Faliment 50. Plata datoriilor şi sarcine-
Acţiune pauliană 83, 84. Femee măritată -H4, 45,16, lor 30, 31, 32. Sporire 100.
U

Fraudă 79, 83. Străini 2, 33, St.

Adăugire 1C0. Plata legatelor 33. Termeni sacramentali 10.
Apreciere suverană 4, 53. Fructe 109. Pluralitate de donatari 22,
Ascendenţi 11, 38, 124. Garanţie U5. Terţe persoane 65.
Prescripţie 114. Testament, a se vedea
Beneficiu de inventar 103, Imobile 34—36, 45, 114. Probă 83, cuvintele: „Instrăinarea
AL

Bunuri viitoare 3. . Imprumut 73. Proprietate 67, 08, 79—82,

Incetare din viaţă, a se ve- gratuită* şi 14—16, 3%,
Caducitate 98, 115, 116, 87, 89. 42, 44, 68, 91,
118—120, 422, deă cuvântul: „Deces“,
Rabort 11. Transcripţie 34, 35, 36.
Capacitate 2, 39, 40, 58. 63. Indoială 9, 53,
Reducţiune 12, 76. Tranzacţie 73.
Caractere 14, 15, 91, Ingratitudine 125, 126,
Rentă viageră 71, 72. Trimetere în poseziune
Căsătorie 23—25, 43, 115, lnstituţiune contractuală
Renunţare 93, 94, 102, 104— 107, 108, 142.
TR

1 î urm.
Căsătorie putativă 116. Instituţiune contractuală 106, 118. Universalitatea bunurilor
Cesiune 93, 94. cu titlu particular 28, Retroactivitate 25. 26, 27, 30, 2,
29, 30, . Revendicare 113, 114. Uzufruct 2,
Condiţiune 13.
Confirmare 62. lastituţiune contractuală
Consiliu judiciar 49. cu titlu universal 26,27,
Contract de căsătorie 18— 30, 32, Doctrină.
EN

20, 59, 60, Instituţiune contractuală

Copii 5, 57. universală 26, 27,30, 32.
Cotitate disponibilă 5,7,8. Instrăinare gratuită 160, 32. 1. Spre deosebire de donaţiunile ordi-
Creditori 82, 83, Instrăinare oneroasă_ 15, nare, donaţiunile făcute viitorilor soti
69—72, 79, 83, 84, 07,89,
Creştere 100.
Datorii 30, 31, 32,
Ă
Intenţiune 4, 53. prin contractul de căsătorie pot avecă de
Deces 3, 5, 15, 25, 34—37, Interpretare strictă 17. obiect şi lucrurile viitoare ale donatoru-
I/C

40, 65, 66, 87, 89, 94, 9, Interval 23, lui. (Josserand, III, No. 1765; Alexan-
97—102, 100, 113, 127. Interzicere 85.
Interzişi 47, 43.
dresco, ed. 2-a, IV, p artea Î, p. 678; C.
Definiţie 2,
Deosebire 14, 15, 16. Inventar 32. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al.
Derogare 17, . Invocare 62, 64, 65. Băicoianu, III, No. 1555 urm.).
Dobânzi 110, 411, Ipotecă 80, 81, 86, 88. „2, „Donaţiunea de bunuri viitoare sau
AS

Donaţiuni 14—16, 33, 39— Icrevocabilitate 16, 9.

41, 65, 08, 74—77, 113, Legate 33, 120, 121, instituția contractuală este o dispoziţie fă-
114, 120, 121, Mandat 21. cută prin contractul de căsătorie, prin
Donaţiuni de bunuri pre- Măsuri de conservare %. „care o persoană, capabilă de a face o do-
zente 9 Minor 42, 4.
Donaţiuni de bunuri vii- Moarte, a se vedeă cu- națiune, rudă cu donatarul sau străină,
dă viitorilor soţi sau unuia din ei, totul
UI

toare 1 urm. - vântul: „Deces“.

Donaţiuni deghizate 77. Mobile 37, 46, 114, sau parte numai din bunurile ce ca
Donaţiuni prin contractul Modalităţi: 13. va lăsă la moartea sa“. (Alexandresco, cd.
de căsătorir 1'urm, Moştenitori 65, 122, 127.
Dotă 45, 46. Naştere de copii 124. 2-a, IV, partea I, p. 679; Comp.: Dalloz,
BC

1) A se vedei nota 2 de sub textul art. precedent.

Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE PRIN DE
CONTRACT CĂSĂTORIE Art. 933

Dispositions. entre vifs, No. 1975, et Colin, Donations et testaments, II,

Râp.,
No. 5947; Josserand, FII, No. 1794; Alexan-

RY
1977, 2045; Josserand, III, No. 1765; C-
Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. dresco, ed. 2-a, LV, partea Î, p. 684).
Băicoianu, III, No. 1555, 1556). „9, Dacă există îndoială în rivinţa
3, Prin bunuri viitoare se înţeleg acele caracterului dispoziţiunei, ea va Îi inter-
pe care donatorul le va avcă la _înceta- pretată ca o donaţiune de bunuri pre-
rea sa din viaţă. (Demolombe, XXII, No. zente iar nu ca 0 donaţiune de bunuri

RA
271 urm.; Mourlon, IL, No. 978 urm.; De- viitoare. (Laurent, XV, No. 185; Alexan-
mante ct Colmet de Santerre, LV, No: dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 684).
254 bis, I; Planiol, IL, No. 3158; Alexan- 40. Pentru a se face o instituţiune
dresco, ed. 2-a, LV, partea I, p. 682). contractuală nu trebueşte să se între-
termeni sacramentali. (Demo-
Zu 'Tribunalele vor apreciă în mod su- buinţeze

LIB
veran, după împrejurările de fapt dacă in- lombe, XXIII, No. 297; Troplong, Dona-
tențiunea donatorului a fost ca să facă v tions et testaments, IV, No. 2358; Aubry
instituție contractuală, adică să dăruiască et Rau, cd. t-a, VILI, $ 739, p: 60; Dalloz,
viitorilor soţi prin contractul de căsătorie, Râp., Dispositions entre vils, No. 1982:
bunurile sale viitoare. (Demolombe, NAII, Suppl., Dispositions entre vits, No. 54l;
Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- Laurent, XY, No. 180; Josserand, LII, No.
No. 300;
1720; Alexandresco, ed. 2-a, '1V, partea Il,

ITY
tea ], p 6S5).
5, Donaţiunea întregei cotităţi dispo- p. 684).
nibile sau a unei părţi din ea, constitue 11, Donaţiunile de bunuri viitoare
o donaţiune de bunuri viitoare deoarece sunt supuse raportului când soţul dona-
cotitatea disponibilă nu poate fi determi- tar moşteneşte ab-intestat pe ascenden-
nată decât la încetarea din viaţă a do- tul donatar, deoarece nici un text de lege
natorului.
Aubry
(Demolombe,
et Rau, ed. -a, VIII, $ 739, text şi
nota 2, p. 60; Dalloz, Rep-, Dispositions
XXIII, No. 298;
RS
nu le scuteşte de raport. (Alexandrescv,
ed. 2-a, IV, partea |, p. 685).
(2, Donaţiunile de bunuri viitoare
entre vils, No. 1986; Laurent, XV, No- sunt supuse reducţiunei când aduc atin-
131; Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea |, gere rezervei moștenitorilor: Această so-
IVE
p. 685). luţiune are loc şi în dreptul român deşi
G. Făgăduinja de egalitate pe care un în codul civil român nu au fost repro-
părinte o face copilului său prin contrac- duse dispoziţiunile art. 1090 c. civ. îr. care
sunt formale în această privință. (De-
tul de căsătorie, că-i va lăsă o porţiune
egală din averea sa ca la ceilalţi conii molombe, XXII, No. 396 urm.; Laurent,
ai săi, constitue o instituţie contractuală. „XII, No. 5S; Alexandresco, ed. 2-a, LV,
UN

(Duranton, IX. No. 655, 698; Delvincourit, partea |, p. 685; C. Hamangiu, 1. Rosetti-
II, p. 422; Coin-Delisle, Commentaire, Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1559):
Art. 1082, No. 65; Demolombe, XXIII, No. 13, Donaţiunile de bunuri viitoare pot
78 bis, 301 urm.; Troplong, Donations et fi supuse la sarcini şi diverse modalităţi
testaments, IV, No. 25376; Aubry ct lau, ca şi orice liberalitate în genere, afară
bine înțeles de condițiuni imposibile sau
cd. 4-a, VII, $ 739, p. 88; Dalloz, Râp,, JV, partea
ed. 2-a,
AL

Dispositions entre E, No. 1994; Suppl. ilicite. (Alexandresco,

Dispositions entre vifs, No. 544%; Laurent. I, p. 685; Comp.: C. Hamangiu, |. Ro-
NV, No. 248 urm.; lluc, VI, No. 460; Bau- sețti-Bălăneseu şi Al. Băicoianu, III, No,
dry et Colin, Donations et testaments, II, 1558).
No. 5945 urm.; Planiol, III, No. 3188; Jos- 14, Instituţiunea contractuală are ca-
TR

serand, II, No. 179%; Alexandresco, ed: racterele şi ale unui testament şi ale unei
2-a, IV, partea Î, p. 684). donaţiuni ordinare, însă se deosebeşte de
ambele, întrucât nu e nici un testament
7, În acest caz însă părintele, care a (Dalloz, Rep. Dispo-
făcut făgăduinţă de egalitate, poate dis- nici o donaţiune.
pune în limita cotității disponibile, în sitions entre vils, No. 1975, 1977, 204;
EN

Laurent. XV, No. 177 urm.; Baudry et

favoarea unei persoane străine. (Duran- Neo.
ton, LX, No. 699; Demolombe, XXIII, No. Colin, Donations et testaments, II,
1il,
305, 306; Grenier, Donations et testaments, 5870; Planiol, IL], No, 5158; Josserand,
1765; Colin et Capitant, Il, p. 850,
II, No. 45 bis; Aubry et Rau, cd. 4-a, No. |],
VIII, $ 739, text şi nota 107, p. 90: Dalloz, S31; Alexandresco, cd. 2-a, 1V, partea
I/C

Rep. Dispositions entre vibe No. 2uw; 683, 6S6; C. Ilamangiu, |. Rosett-Bă-
1558,
Suppt.. Dispositions_ entre vils, No. 544: li neseta şi AL. Băicoianu, IM, No.
Iluc, VI, No. 460; Baudry et Colin, Do- 360).
nations ct testaments, PI, No. 3945; Jos- 15, lnstituţiunea contractuală, se deo-
Alexandresco, ed. sebeşte de donaţiunea între vii şi sc a-
AS

serand, III, No. 1704;

2-a, 1V, partea "1, p. 654). propie de testament, deoarece este pri-
8, Dceasecmenca, în acest caz părintele vitoare la bunuri viitoare, se deschide la
poate gratifică din cotitatea disponibilă încetarea din viaţă a donatorului, până
şi pe un alt copil al său cu condiţiune ca când acesta rămâne proprietarul bunuri-
mai mult decât lor dăruite, putându-le înstrăină cu titlu
UI

acesta să nu primească
copilul căruia i sa făgăduit cgalitatea. oneros, (Josserand, III, No. 1765; Alexan-
(Demolombe, XXIII, No. 76, 28 bis; Au- dresco, cd. 2-a, IV, partea 1, p. 685; C.
Î. Rosetti-Bălănescu și AT.
bry ct Rau, VIII, $ 731, text şi nota 12, p. Hamangiu,
1558).
BC

50; Laurent, XV, No. 46, 255; Baudry „Băicoianu, III, No.

— 3359—
 Art. 933 DESPRE DISPOZIȚIUNILE PRIN CONTRACT DE CĂSÂTORIE Codul civil

16. Instituţiunea contractuală, se deo- Commentaire, Art, 1082, No. 12: Duran-
ton, IX, No. 675: Demolombe, XXIII, No.

RY
sebeşte de testament şi se apropie de do-
națiunea între vii, deoarece este irevoca- 278; Aubry et Rau, ed. 4-a, VIII,.S 730,
bilă, în sensul că donatorul nu nai poate text şi nota 12, p. 64; Dalloz, Rep., Dis-
dispune de bunurile dăruite, prin acte cu positions entre vifs, No. 2055; Suppl., Dis-
titlu gratuit. (Josscrand, :Ill, No. 1765: ositions entre vifs, No. 552; Laurent,
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. AV, No. 187; Baudry et Colin, Donations

RA
6s6; C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu ct testamenis, II, No. 3S89).
şi Al. Băicoianu, III, No. 1558). 23, Instituţiunea contractuală este va-
17, Instituţiunca contractuală este de labilă, oricare ar fi intervalul de timp în-
strictă interpretare, deoarece constitue tre facerea ci şi celebrarea căsătoriei
un mod de a dispune de averea sa cu (Dalloz, R&p., Dispositions entre vit.

LIB
totul excepţional, întrucât constitue o de- No. 2051). ,
rogare dela dispozițiunile cure opresc pac- 24, Iustituţiunea contractuală nu poate
iele succesorale și o derogare dela dispo- fi tăcută după celebrarea căsătoriei. (Du-
zițiunile codului civil care: dispun că nu ranton, IX, No. 673; Aubry et Rau, ed.
se poate dispune de avutul său decât prin 4-a, VIII, $ 739, nota ui, p. 64; Dalloz,
donaţiune între vii sau prin testament. Râp., Dispositions entre vifs, No. 21;

Y
(Alexaudresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. Josserand, III, No. 1720: Hamangiu,
686; Comp.: C. Hamangiu, ]. Rosetti-Bă- I- Rosetii-Bălănescu şi Al. Băicoianu, IL.
lănescu și Al. Băicoianu, III, No. 1557). No. 1562).

SIT
-
18. Instituţiunile contractuale nu sunt 25, In cazul când după facerea iusti-
valabile decât dacă sunt făcute într'un tuțiunei contractuale și înainte de cele-
contract de căsătorie. (Delvincourt, II, p. brarca căsătoriei, donatorul încetează din
421; Coin-Delisle, Commentaire, Art. 1052, viaţă, instituţiunea contractuală este vala-
No. 13; Duranton, IX, No. 673; Demo- bilă dacă se celebrează căsătoria, care în
lombe, XXIII, No. 276: Troplong, Dona- acest caz are efect retroactiv la ziua fa
tions ct testaments, 1V, No. 2300; Mar-
R cerci _instituțiunei. (Delvincourt, II, p.
cad6, Art. 1082, No. 279; Aubrv et Rau, 426; Grenier, Donations et testaments, ÎL,
VE
ed. 4-a, VIII, $ 739, nota 10, p. 65: Dalloz, No. PS; Dalloz, Rcp., Dispositions entre
Râp-, Dispositions entre! vils, No. 2049; vifs,_ No. 1063, 2059), .
Suppl., Dispositions entre vifs, No. 552: 26. Cu toate că art. 935 din codul ci-
Laurent, AV, No. 1s7; Baudry ct Colin, vil român nu prevede ca art. 1082 e. cir.
Donations ct testaments, II, No. 3905; fr. că instituțiunea contractuală poate
NI

Planiol, III, No. 3165; Josserand, III, No.
1765, 1770; Alexandresco. ed. 2-a, 1V, par-
tea ÎI. p. 687: C. Ilamangiu.
lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1561).
U
avea de ohicet totalitatea sau o parte din
bunurile viitoare ale donatorului, totuşi
]. Rosetti-Bă- şi în dreptul român se poate dispune nu
numai de totalitatea bunurilor viitoare,

19. Instituţiunea contractuală se poate ci şi de o parte numai din ele. (Alexau-

face şi printrun act deoschit însă acest dresco. ed. 2-a, IV, partea |], p. 6s8: C.
act trebueşte să aibă loc după facerea Hamangiu, I. Rosetii-ălănesci și AL. Băi-
AL

contractului de căsătorie, la care să se coianu, III, No. 1563).

refere şi să fie o urmare a acestuia. (Del- „27, Iustituţiunea contractuală poate
vincourt, II, p. 421; Coin-Delisle, Com- fi deci universală sau cu titlu universal,
mentaire, Art. 1092, No. 15: Duranton, (Josserand. III, No. 1777; Alexandresco,
IX, No. 673; Demolombe, XXIII, No. 276; cd. 2-a, IV, partea 1, p. 688; C. Haman.
TR

Troplong, Donations et testamenis, 1V, giu, L. Rosetti-Bălănescu şi AL. Băicoianu,

No. 2360; Marcadâ, Art. 1082, No. 279; Au- III, No. 1563).
bry et Rau, ed. 4-a, VIII, $ 759, nota 10, 28, Instituţiunea contractuală poate
p. 63: Dalloz, Rep-, Dispositions entre avea de obiect și un lucru anume deter-
vifs, No. 2049; Suppl., Dispositions entre minat sau o sumă de bani, deci poate fi
EN

viis, No. 552; Laurent, XV, No. 187; Bau- făcută şi cu titlu particular. : (Coin-De-
dry_et Colin, Donations cet testaments, lisle, Commentaire., Art. 1082, No. 14 urm,;
II, No. 3905; Planiol, III, No. 3165; Jos- Demolombe, XXIII, No. 233, 279; Mass,
serand, III, No. 1770; Alexandresco, ed. ct Verg€ sur Zachariae, III, $ 517, p: 321:
2-a. IV, partea 1, p. 687). Troplong, . Donations et testaments, IV,
I/C

20. După altă părere, instituţiunea No. 2364; Mourlon, II, No. 978; Marcadc,
contractuală poate fi făcută prin orice “Art. 1092. No. 4; Dalloz, Rep. Dispositions
act anterior căsătoriei. (Merlin, Râper- entre vifs, No. 2061; Suppl., Dispositions
toire, Institution contractuclle, $ 5, No. 2). entre vifs, No. 554; Demante ct Colmet
“24, Instituţiunea contractuală poate de 'Santerre, IV, No. 254
AS

bis, II; Aubry

fi făcută şi prin mandatar, însă cu man- et Rau, cd. 4-a, VIII, $ 739, iext și nota
dat autentic şi special. (Dalloz, Rep. $, p. 61; Laurent, XV. No. 193: Huc, VI,
Dispositions entre viîs, No. 2050: Alexan- No. 457; Baudry et Colin, Donations et
dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 687). testaments, II, No. 3907, 5908; Josserand.
22, Două sau mai multe persoane pot III, No. 17zz7; Alexandresco, ed. 2-a, IV.
UI

face, în folosul ambilor soți sau a unuia partea ÎI, p. 658, 689; C. Tlamangiu, |].
dintre ei, prin acelaş contract de căsă- Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, II[
torie, o donaţiune de bunuri viitoare. No. 1563). !
BC

(Delvincourt, II], p. 422; Coin-Delisle, 29. După altă părere, donaţiunea a-

— 336 .—
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE PRIN CONTRACT DE CĂSĂTOIUE Art, 933

ceusta nu esteo instituţiune contractuală, 2372, 2655; Mass et Verg6 sur Zachariav,

RY
ci o donaţiune între vii cu rezerva tacită IM, $ 517, nota 7, p. 517; Aubry et Rau,
de uzufruct. (Duranton, IX, No. 676; Pou- ed. s-a, VIII, $ 739, p. 64; Dalloz, Râp.,
jol, Donations et testaments, Art. 1052, Dispositions entre vils, No. 2057; Suppl.,
No. 2). Dispositions entre vifs, No. 553; Laurent,
30. Donatarul unei instituţiuni con- AV, No. 188; XAXIX, No. 49 urm.: Huc, VI,

RA
tractuale universale, va plăti toate dato- No. 210, 457; Baudry et Colin. Donations
riile şi sarcinele donatorului; acel al unei et testaments, II, No. 3905; Planiol, TII,
instituțiuni contractuale cu titlu universal, No. 5176; Josserand, III, No. 1720, 1785;
va plăti o parte din datorii proporţională "Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea |. p.
cu averea ce ia iar acel al unei institu- 090, 691; C. IHamangiu, |. Rosetti-Bălă-

LIB
țiuni contractuale cu titlu particular, nu nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1563).
va contribui la plata datoriilor donatoru- 35, In practică însă, instituitul con-
lui. (Duranton, IX, No. 718; Demolombe, tractual va aveă tot interesul să tran-
XXIII, No. 337; Mourlon, II, No. 986; De- scrie contractul prin care a fost instituit,
mante ct Colmet de Santerre, IV, No. în vederea următoarei ipoteze: dispună-
250 bis, VI; Aubry et Rau, cd. 4-a, VIII, torul deşi nu şi-a rezervat facultatea de
$ 739, p. 85, S+; Laurent, XV, No. 24; a înstrăină anumite bunuri cuprinse în

ITY
Baudry ct Colin, Donutions et testaments, instituţiune, totuşi le înstrăinează cu titlu
II, No. 5909; Josserand, III. No. 1777, 1788; sratuit. La decesul acestuia, instituitul
Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea |, p. poate să revendice aceste bunuri, înstrăi-
659, 710; C. Iamangiu. IL. hRosetti-Bălă- nate cu titlu gratuit, în disprețul dispo:
nescu şi Al. Băicoianu. III. No. 1565, 1571). zițiunilor art. 955 al. 2 ce. civ. rom, cu
31. Dacă sunt instituiţi ambii soţi do- condițiunea însă ca contractul de căsă-
natari, ei vor contribui la plata datoriilor
şi sarcinelor, fiecare în proporție cu emo-
lumentul său. (Laurent, XV, No. 242; A-
RS
torie, prin care sa făcut instituțiunea
contractuală să fi fost transcris căci alt-
fel, el nu ar fi opozabil terţului dobândi-
lexandresco, ed. 2-a; 1V, partea I, p. 680, tor. (Matei Cantacuzino, p. 394; C. Ha-
710). mangiu, ]. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-
IVE
382, Donatarul unei instituţiuni 'con- coiatu, III, No. 1565).
tractuale, potrivit dispozițiunilor art. 597 36, Instituţiunea contractuală care
c. civ. rom. instituit pentru universali- are de obiect averea imobiliară a dona-
tatea bunurilor sau pentru o fracțiune torului, va trebui să fie transcrisă la
din universalitate, va plăti datoriile do- decesul acestuia. (Alexandresco, cd. 2-a,
natorului ultra vires emolumenti, dacă IV, partea 1, p. 691, 692; Contra: L.aurent,
UN

va primi să intre în posesiunea bunurilor ALA, No. 50 și toţi autorii citați în nota
dăruite, fără să facă inventar. (Alexan- 54),
dresco, cd. 2-a. IV, partea 1, p. 689, 710; 37, Instituţiunea contractuală care are
C. Hamangiu, [. Rosetti-Bălănescu şi Al. de obiect averea mobiliară a donatorului
Băicoianu, III, No. 1571; Comp.: Duran- nu este supusă formalităţii actului esti-
ton, IX. No. 721; Aubry et Rau, cd. 4-a, mativ prevăzută de art. 948 c. civ, în. (827
AL

VIII, $ 739, p. 84; Iluc, VI, No. 4160; Bau. c. civ. rom.), deoarece nu se ştie ce bunuri
dry et Colin, Donatious cet testaments, II, vor rămâne la decesul donatorului. (Coin-
No. 5958; Josserand, III, No. 1777. 1789). Delisle, Commeniaire, Art. 948, No. 13;
338, Donatarul de bunuri viitoare nu Duranton, VIII, No. 411; IX, No. 707; De-
poate fi obligat la plata legatelor făcute
TR

molombe, XXIII, No. 277; Poujol, Dona-

de donator, deoarece potrivit dispozițiu- tions et _testaments, Art. 945, No. 9: Tro-
nilor art. 1085 e. civ. îr. (033 c. civ. rom), plong, Donations et testamenis, IV, No.
donatorul care a dispus de bunurile sale 2654; Aubry et Rau, cd. 4-a, VIII, $ 739,
printr'o instituţiune contractuală, nu mai p. 64; Laurent, XV. No. 189; Baudry et
Colin, Donations cet testaments, II, No.
EN

poate dispune gratuit de aceste bunuri.

(Aubry ct Rau, ed. 4-a. VIII, $ 739, p. 8; 3906; Josseraud, III, No. 1770; Alexan-
Dalloz, Rep., Suppl., Dispositions entre “dresco, ed. 2-a, 1V, partea 1, p. 692).
vifs, No. 557, 937: Laurent, XV, No. 2p; 38, Instituţiunea contractuală poate fi
Huc, VI, No. 460; Alexandresco, ed. 2-a, făcută de ascendenți, rude şi persoane
IV. partea I, p. 690).
I/C

străine donatarului. (Josserand, III, No.

34, Instituţiunea contractuală care 1771; Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea
:are de obicct averea imobiliară a do- I, p. 6%; C. Iamangiu, [. Rosetti-Bălă-
natorului, nu trebueşte transerisă, de- nescu și AL. Băicoianu, III, No. 1564).
oarece ea nu transmite proprietatea imo- 39. Donatorul unei instituțiuni con-
AS

bilelor decât ca succesiune iar la facerea fractuale trebucşte să aibă capucitatea

ci nu transmite în mod actual nici un de a face o donaţiune iar nu capacitatea
drept real donatarului, mai cu scamă că de a face un testament. (Duranton, IX,
nu se ştie ce imobile vor rămâne dela No. 725; Demolombe, XXIII, No. 255 urm,,
donator la decesul său. (Coin-Delisle, 394; Troplong, Donations ct testaments,
UI

Commentaire, Art. 939, No. 18: Duranton, IV, No. 256$; Mourlon. II, No. 9%; De-
VIII, No. +11: IX. No.706. 707: Demolombe, mante ct Colmet de Santerre, 1V, No. 255
NXTII, No. 277; Grenier, Donations ct tes- bis, |; Aubry et Rau, ed. 4-a. VIII, $ 730,
taments. II, No. 450: Troplongz. Dona- text şi nota 15, p. 64, 65; Laureat, NY,
BC

tions ct testaments, II. No. 1169; IV, No. No. 178. 196 urm., 296; Iluc, VI. No. 457;

19505.— Codul civil adnotat — VII no

— 337 —
 DESPRE DISPOZIȚIUNILE PRIN CONTRACT DE CĂSĂTORIE Codul civil
Art, 933
€

et Colin, Donations et testa- tal .nu poate face o instituţiune contrac-

Bandry_ tuală asupra bunurilor sale imobile dv-

RY
ments, Il, No. 3888; Planiol, III, No. 5167: bărbatului sau
tale, chiar cu autorizația
Josserand, III, No. 1771; Alexandresco, pentru căpătuirea cu-
&d. 2-a, IV, partea 1, p. 6%; C. Hamangiu, a justiţiei, decât
piilor săi. (Demoloimbe, XXIII No. 984;
|. Rosetti-Bălănescu și Al- Băicoianu, III,
No. 1564). , Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 759, text
şi nota 9, p. 62; Laurent, XV, No. 194,

RA
- 40, Donatorul va trebui să fie capabil 457; IX, îNo. 14147, 460;
de a face o donaţiune în momentul fa- 195; [Huc, VI, No.
cerei instituțiunei contractuale iar nu în Baudry et Colin, Donations cet testaments,
momentul decesului său. (Delvincourt,
Li, II, No. 3ss7; Planiol, III, No. 1527; Guil-
„420; Duranton, LA, No. 200; Demolombc, louard, Contrat de mariage, LV, No. 1832;
XIII, No. 394; Aubry et Rau, cd-
d-a, Josserand, III, Ao. 1771;+ Alexandresco.

LIB
|, 695; Contra:
VIU, $ 739, p. 65; Dalloz, Rep., Disposi- ed. 2-a, LV, partea
LV, $ 670,
tions entre viis, No. 2045; Suppl, Dispo- Mass6 et Vergc sur Zachariae,
silions entre vifs, No. 551; Laurent,
+ V, nota îi, p. 251; Troplong, Donations et
No. 296; Baudry et Colin, Donati ons ct testamenis, IV, No. 2571; Contrat de ma-
5SS8; Josserand, III, riage, LV, No. 3272; Jouitou, Regime do-
testaments, II, No. :
No. 1772; Alexandresco, cd. 2-a, 1V, par- tal, 1. No. 130 urm.)-

Y
Ş 46, Femeea căsătorită sub regimul
tea I, p. 693).
44, La o instituţiune contractuală se dotal, va putcă face o instituțiune con-
momentul facerei ci tractuală asupra dotei sale mobiliare, cu

SIT
va aplică legea din
do- sau a justiţiei.
iar nu aceea din momentul decesului autorizația bărbatului
natorului. (Josserand, ll, No. 1784; 695).
A- (Planiol, III, No. 1578; Alexandresco, =.
], p. 9-a. IV, partea I, p. 694). '
lexandresco, ed. 2-a, [V, partea capa- sunt interzişii
cum
42, Minorul de 16 ani, deşi este 47, Incapabilii,
pil să facă un testame nt nu e capabil să judiciari, nu pot face o instituțiune con-
iractuală deoarece sunt incapabili de a
facă o institu țiune contrac tuală. (Coin-
R
Delisle, Commentaire, Art. 1052,
No. 10; dispune de averea lor prin acte între vii.
Duranton, LX, No. 725, 725; Grenier,
Do- (Laurent, XV, No. 19: Alexandresco, ed.
VE
„nations et _testaments, U, No. 431 bis; 9-a, IV, partea 1, p. 694).
Troplong, Donations et testaments, IV, 48, Deasemenea, nici interzişii lezul:
No. 25368; Aubry ct Rau, cd: i-a, VIII,
$ în timpul pedepsei lor. (Alexandresco, cd.
en- da, IV, partea |, p. 695).
759, p. 65; Dalloz, Rp. Dispositions
tre viis, No. 2005; ibpl Dispositious 49, Deasemenea, nici persoanele sub
NI

197;
entre vils, No. 546; Laurent, XV, No.Dona- consiliu judiciar, fără asistența consiliu-
Huc, VI, No. 457; Baudry et Colin, lui. (Planiol, III, No. 5167; Josserand, III,
tions et testaments, Il, No. 586; Josse- No. 1771; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
rand, 1ll, No. 1771; Alexandresco, al.
2-a; tea 1, p. 695; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bă-
U

IV, partea IL, p. 69; C. Hamangiu, |. Ro: lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1564).
setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 50, Deasemenea nici faliţii. (Alexan-
1564). dresco, ed. 2-a, IV, partea |, p- 694).
AL

43, Minorul care este capabil să se 55|, Un străin ar puteă face o insti-
căsătorească poate face o institujiune con- tnţiune contractuală în Franţa (România)
tractuală în folosul viitoarei sale soţii. chiar dacă această instituţiune nu există
(Troplongs, Donations et testaments, IV, după legea sa personală, dacă se va con:
No. 3569; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- stată în fapt că s'a referit la legea fran-
TR

tea I, p. 695; C. Hamangiu, 1: Rosctti-Bă- ceză (română), deoarece efectele contrar.

lănescu şi Al. Băicoianu, IIL No. 1564). telor se determină după legea pe care an
Ala Femeea căsătorită, deşi poate face avut-o în vedere părțile în momentul în-
singură un testament, nu poate face o cheerei contractului. (Demolombe, XVIII.
instituțiune contractuală, fără autorizaţia No. 85; Aubry et Rau, cd. ta, |.
EN

soțului sau a justiţiei. (Delvincourt. II, 51, p. 8%; EHuc, VI, No. 460; Baudry et Co-
p. 423; Coin-Delisle, Commentaire, Art. lin; Donations et testaments II, No. 3$90;
1082. No. 11; Duranton, IX, No. 725; De- Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p:
mante ct Colmet de Santerre, 1V, No. 253 095).
bis; Demolombe, XXIII, No. 285; Tro- 52, Lustituţiunea contractuală poate fi.
I/C

plong, Donations et testaments, 1V, No. făcută în favoarea ambilor viitori soţi
2368; Laurent. XV, No. 197 urm.; Huc, VI, sau în favoarea numai a unuia dintre a.
No. 457; Baudry ct Colin, Donations et (Duranton, LX, No. 540, 677: Demolomhe,
testaments. IT, No. 35886; Aubry et Rau, XXIII, No. 288; Aubry et Rau, ed. t-a.
65; Dalloz, Rp.
VIII, $ 739, p. No.
AS

ed. t-a,tions entre “iR 2006; Suppl,,

VIIL, $_ 739, text și nota 27, p- 68; Dalloz,
Râp.. Dispositions entre viis, No, 201U:
Disposi
Dispositions entre vils, No. 516; Jossc- Suppl., Dispositions entre vifs. No. 550:
rand, III, No. 1771; Planiol, III, No. 5167; Laurent, XV, No. 205: Huc. VI, No. 457;
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. C. Hamangiu. Î. Rosetti-Băliinescu şi AL.
UI

695; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Băicoianu, III, No. 1565).

Al. Băicoianu, III, No. 1564; Contra: Gre- „58, In cazul de îndoială în favoarea
pier Donations cet testaments, III, No. cărei persoane a fost făcută instituțiunea
31). contractuală, tribunalele vor căută să in-
BC

45, Femeca căsătorită sub regimul. do- terpreteze intențiunea donatorului, după

— 338—"
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE PRIN CONTRACT DE CĂSĂTORIE Art. 933

termenii actului. (Dalloz, Dep., Disposi- tractuală este anulabilă. (Laurent, XV, No.

RY
tions entre vifs, No. 2252). 209; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p-
54, În dreptul român, instituţiunea 695, 698).
contractuală nu poate fi făcută decât ex- G4. Această nulitate va puteă fi ce-
clusiv în favoarea viitorilor soți sau a rută în termen de zece ani cu începere
unuia dintre dânşii. (Alexandresco, ed. din ziua încetării incapacității. -(Laureut,

RA
2-a, IV, partea I, p. 696; C. Iamansiu, | NV, No. 211; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
Roseiti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, partea 1, p. 698).
No. 1565). G5. Moștenitorii : autorului incapabil
55. Contrar ca în dreptul francez, în al institujiunei contractuale va. aveă
dreptul român, nu se poate dspune de dreptul să ceară anularea în termen de

LIB
bunurile viitoare în favoarea copiilor ce treizeci ani cu începere dela decesul dis-
se vor naşte din căsătorie. (Alexandresco, punătorului, deoarece ei sunt terţi faţă
ed. 2-a, IV, partea 1, p. 674, 670. nota 4, cu actele cu titlu gratuit ale autorului
653, 696; C. Hamangiu, |. Rosectti-Bălă- lor. (Demolombe, XĂLII, No. 296; Aubry
nescu' şi Al. Băicoianu, II, No. 1565). et Rau, cd. 1-a, VIII, $ 759, text şi nota
56, Instituţiunea contractuală făcută 58, p. 72; Laurent, XV, No. 210, 2tî; A-
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 69;

ITY
în favoarea altor persoane, afară de
viitorii soţi, va fi nulă sau mai bine zis Contra: Duranton, IX, No. 725).
inexistentă. (Alexandresco, ed. 2-a, LV, G6, Beneficiul unei instituţiuni cou-
»artea I, p. 697; Comp.: Josserand, III, tractuale, până lu încetarea din viaţă a
No. 1776; C. Hamangiu, [. Rosetti-Bălă donatorului, 'este investii cu calitatea de
nescu și Al. Băicoianu, I[Il. No. 1565). succesor eventual 'şi dreptul său care re-
57, In cazul când instituţiunea con-
tractuală
favoarea
a fost făcută
viitorilor
în acelaș
soţi şi a viitorilor
copii. ea va fi valabilă numai în privinţa
timp în
Dalloz,
RS
zultă din această calitate este irevocabil.
(Aubry ct Rau, ed. t-a, VIII, $ 739, p. 76:
Rep.,
vifs, No. 537; Comp.:
Suppl., Dispositions
C, Hamangiu, |. Ro-
entre

viitorilor soți. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No.
1567, 1568).
IVE
parea IL. p. 697). -
58, Pentru ca donatarul să poată pri- 67. Până la decesul donatorului, iusti-
mi o instituţiune contractuală trebueşte tuțiunea contractuală nu transmite dona-
ca el să fie capabil de a primi,'o dona- tarului nici un drept de proprietate asu-
țiune dela donator în momentul facerei pra bunurilor care au făcut obiectul in-
dispoziţiunei. (Delvincourt, II, p.__422; stituțiunei. (Demolombe, XXIII. No. 51:
Aubry et Rau, cd. t-a, VIII. $ 739, p. 73:
UN

Duranton, IX, No. 700; Demolombe, XXIII,

No. 394; Aubry et Rau, cd. 4-a, VIII, $ Dalloz, Rep. Suppl., Dispsitions entre vifs,
739. p. 65; Dalloz, Nep., Dispositions entre No. 557; Iluc, VI, No. 458; Josserand, IlI,
vis, No. 2045; Suppl., Dispositions entre No. 1785; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălă-*
vifs, No. 551; Laurent. XV, No. 296; Bau- nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1567).
dry et Colin, Donations et testaments, II, 68, Potrivit dispoziţiunilor art. 1083
No. 5888; Josserand, III, No. 1772, 1773). c. civ. fr. (053 $2 c. civ. rom.), donatorul
AL

59, Instituţiunea contractuală, făcută care a făcut o instituțiune contractuală,

prin alt act, afară de contractul de căsă- conservă proprietatea plină şi întreagă
torie, după o părere, este nulă de drept, a patrimoniului său, însă nu mai poate
bine zis inexistentă, deoarece con- dispune de bunurile cuprinse în dispo-
sau mai
TR

pact succeesoral. zițiune, cu titlu gratuit, adică nici prin

stitue, în acest caz, un (Demo-
(Laurent, XV. No. 208: Alexaudresco. cd. donaţiunc, nici prin testament.
2-a. IV, partea IL p. 697: C. Hamanziu, lombe, XXIII, No. 315; Aubrv et Rau, ed.
I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, 4-a, VII, $ 759, p. 75, 75; Dalloz, Rep,
Dispasitions entre vifs, No. 2069, 2079;
No. 1561).
EN

G0. După altă părere, instituţiunea Suppl., Dispositions entre _vifs, No. 557,
conteactuală care nu a fost făcută prin 559: Iluc, VI, No. 458, 459: Baudry et
Colin. Donations et testaments, II, No.
contractul de căsătorie este numai anu-
labilă. (Demolombe, XXIII, No. 296; Au- 3911, 3912, 3918; Josserand, IL, No. 1729,
1780: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |.
bry et Rau. cd. 1-a, VIII, $ 759, text şi
I. Rosetti-Bălănescu
I/C

nota 55, p. 72). p. 699; C. Ilamangiu,

Gj. Instituţiunea contractuală făcută şi Al. Băicoianu, II, No..1558, 1567). .
în folosul altor persoane, afară de viitorii G9. Din dispoziţiunile art. 1085 c. civ-
soți, chiar copiilor ce se vor naște din fr, (955 $ 2, c. civ. rom.), rezultă că donu-
căsătorie, este nulă de drept sau inexis- torul care a făcut o instituţiune contrac-
AS

tentă. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea tuală, poate dispune în orice fel, cu titlu
I. p. 697; Comp:: C. Hamangiu, |. Rosetti- oneros, de bunurile cuprinse în dispozi-
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, „vo. 1565). țiune. (Demolombe, XAIILI, No. 311; Au-
G2, Inexistenţa instituţiunei contrac- bry et Rau, ed. s-a, VIII, $ 739, p. 73;
tuale va puteă fi invocată de oricine şi Dalloz, Rep., Dispositions entre vils, No.
UI

inexistența nu poate fi confirmată. (A- 2069; Suppl., Dispositions entre viis, No.
lexandresco. ed. 2-a, IV, partea [, p. 698). 553: Huc. VI, No. 458; Baudry ct Colin,
autorul instituţiunei con- Donations et testaments, II, No. 3918;
G38, Dacă Alexan
III, No. 1779, 1782;
BC

tractuale a fost incapabil de a dispune în Josserand.

momentul facerei ei. instituţiunea con- dresco, ed. 2-a, 1V, partea 1, p. 0$5. 699:

— 280 —
 Art, | 933 DESPRE DISPOZIȚIUNILE PRIN CONTRACT DE CĂSĂTORIE Codul civil

C. Hamangiu, I. Roseiti-Bălănescu şi Al. p. 74; Dalloz, Rep, Dispositions entre

RY
Băicoianu, III, No. 1570). vifs, No. 560; Laurent, XV, No. 221; Comp,,
40. Astfel, donatorul poate înstrăină Contra: Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
bunurile cuprinse în instituţiunea_ con- tea Î, p. 699, nota 1; C. Hamangiu, [-
tractuală, pentru un preţ capital. (Demo- Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, II],
lombe, XXIII, No. 311; Aubry ct Rau, ed. No. 1567).

RA
4-a, VILI, $ 739, p. 75; Josserand, III, Nu. 71. Donatorul bunurilor viitoare nu
1782). poate înstrăină cu titlu gratuit bunurile
7 |. Donatorul poate înstrăină bunurile cuprinse în instituțiune printr'o dona-
cuprinse într'o instituțiune contractuală, țiune deghizată sau ascunsă sub forma
în schimbul unei rente viagere. (Wuran- unui contract cu titlu oneros. (Coin-De-

LIB
ton, IX, No. 711, 714; Demolombe, AXIII, lisle, Commentaire, Art. 945, No. 5; Toul-
No. 312; Troplong, Donations et testa- lier, V, No. 855; Duranton, IX, No. 709, 710;
ments, IV; No. 2554; Aubry et Rau, ed. Aubry ct Rau, cd. d-a, VIII, $ 739, p. 23:
4-a, VIII, S$. 739, text şi nota 52, p. 73; Dalloz, Rep.,- Dispositions entre vifs, No.
Baudry et Colin, Donations et testaments, 2077; Josserand, II, No. 1782; Alexan-
II, No. 3918; Josserand, III, No. 1782; A- dresco, cd, 2-a, IV, partea I, p. 700).
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea |], p. Z01, 19. Deasemenea donatorul bunurilor

Y
nota). * , viitoare nu poate înstrăină aceste bunuri
72, Instrăinarea bunurilor cu sarcina prin o altă instituțiune contractuală.

SIT
unei rente viagere cuprinsă într'o insti- (Merlin, Râpertoire, Institution contrac-
tujiune contractuală, este valabilă, chiar tuelle, $ s, No. 6: Duranton, LĂ, No. 70;
dacă ar fi fost făcută către un succesibil Demolombe, XXIII, No. 315; Aubry et:
în linie dreaptă, deoarece dispoziţiunile Rau, cd. t-a, VIII, $ 759, p. 73; Dalloz,
art. 918 c. civ. în. (845 c. civ. rom.), nu Reâp., Dispositions entre vis, No; 2080;
sunt aplicabile în această materie. (Du- Suppl., Dispositions entre vifs, No. 559;
R
ranton, IX, No. 7Zi+; Demolombe, XXIII, Laurent, XV, No. 212, 216, 220; Huc, VI.
No. 313; Aubry et Rau, ed. 4-a, VIII, $ 239, No. 458; Baudry et Colin, Donations et
nota 52, p. 75; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
VE
testaments, II, No. 3910; Josserand,. III,
partea I, p. 201, nota 1). , No. 1780; Alexandresco, ed. 2-a, LV, par-
73. După facerea instituţiunei con- tea I, p. 700).
tractuale, donatorul păstrează dreptul de 19. Dispunătorul păstrează : proprie-
a se împrumută și de a face tranzacţii. tatea bunurilor cuprinse într'o institu-
(Demolombe, Sării, No. 311; Baudry et
NI

iune contractuală, putându-le înstrăină

Colin, Donations ct testaments, II, No. cu titlu “oncros, cu bună credință fără,
3918). fraudă sau fără ură contra donatarului.
„Iu In dreptul francez, potrivit dis- (Coin-Delisle, Commentaire, Art. 943, No.
U

pozițiunilor art. 1085 ce. civ. fr., dispună- 7; Toullier, V, No. S35; Demolombe, XXIII,
torul într'o instituţiune contractuală, are No. 312; Grenier, Donations et testaments.
dreptul să dispună cu titlu gratuit de II, No. 412; Aubry et Rau, ed. 4-a, VIII,
bunurile cuprinse în instituţiune. pentru $ 579, nota 52, p. 75; Dalloz, Râp., Dispo-
AL

sume mici, cu titlu de recompensă sau sitions entre viis, No. 2077; Suppl., Dis-
altfel; cu toate că această dspoziţiune nu positions entre vifs, No. 558; Laurent, XV,
a fost trecută în codul civil român, No. 221; Baudry et Colin, Donations ct
totuşi această soluţiune îşi găseşte apli- testaments, II, No. 3920; Josserand, II,
TR

-caţiunea şi în dreptul român. (Alexan- No. 1782; Alexandresco, cd. 2-a, IV, par-
dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 699, nota tea I, p. 700: C. Hamangiu, IL. Rosetti-Bă-
1; C. Hamangiu, Î. Rosetti-Bălănescu şi lănescu și Al. Băicoianu, III, No. 1568.
Al. Băicoianu, III, No. 1567). 1570).
75, Tribunalele vor apreciă modicita- 80. Dcascmenca donatorul păstrează
EN

tea darului, luând în consideraţie averea dreptul să greveze aceste bunuri cu sar-
dispunătorului şi sarcinele ce voeşte să cine reale, cum sunt ipoteci, servituți, etc..
le răsplătească. (Toullier, V, No. 854; Du- (Toullier, Y, No. 655; Duranton, IX, No.
ranton, IX, No. 704; Demolombe, XXIII. 708, 711; Poujol, Donations ct testaments,
No. 318; Aubry ct Rau, cd. 4-a, VIII, $ Art. 1085, No. 2; Demolombe, XXIII, No.
I/C

759, text şi nota 46, p. 74; Dalloz, Rep, 511; Troplong, Donations et testaments,
Dispositions entre viis, No. 2097; Suppl.. TV, No. 2549, 2354; Aubry et Rau, cd. 4-a,
ispositions entre vifs, No. 560; Laurent. VIII, $ 739, p. 76: Dalloz, Râp., Disposi-
XV, No. 221; Baudry et Colin, Donations tions entre vils, No. 2069; Laurent, XV,
et testaments, II, No. 3914; Alexandresco. No. 214: Iluc, VI, No. 458; Baudry et.
AS

ed. 2-a, IV, partea T..p; 699, nota 4; C. Calin, Donations et testaments, II, No.
Hamangiu, Rosetti-Bălănescu şi A]. 3918; Josserand, III, No. 1782; Alexan-
ăicoianu, III, No. 1567). - dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 700; C.
716, Dacă valoarea acestor daruri în- Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al.
trec limitele prescrise de lege, dispoziţiu- Băicoianu, III, No. 1570).
UI

nile nu xor fi anulabile, ci numai redue-

81. Deasemenea aceste bunuri sunt
tibile. (Duranton, IX, No. 704; Demo- supuse ipotecei legale a minorilor şi a'
lombe, XXIII, No. 317: Demante et Col- femeilor măritate. (Alexandresco, 'cd.
met de Santerre, IV, No. 256; Aubry et
BC

2-a, IV, partea I, p. 700. nota 4).

Rau, cd. 4-a, VIII, $ 739, text și nota 40. 82. Bunurile cuprinse într'o institu-

—- 340—
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE PRIN CONTRACT DE CĂSĂTORIE Art. 938

iune contractuală formează gajul credi- Rau, ed. 4-a, VIII, $ 739, p. 79, 80; Dalloz,

RY
torilor donatorului, fie anteriori, fie po- Rep... Dispositions entre vils, No. 2099;
steriori facerei instituţiunei. (Alexan- Suppl.. Dispositions entre viis, No. 565;
dresco, ed. 2-a, |V, partea |, p. 701, nota). Laurent, XV, No. 227; Josserand, III, No.
83, Donatarul unci instituţiuni con- 1785; a cd. 2-a, IV, parta |,
tractuale va puteă dovedi că înstrăinarea p. 704). .

RA
ascunde în realitate o liberalitate, chiar „88, In timpul vieţii donatorului, bu-
dacă dobânditorii nu ar fi complici ai rile care formează obiectul instituţiunci
fraudei, deoarece în specie nu e vorba contractuale, nu formează gajul credito-
de acțiune pauliană, ci de contravenire rilor soţilor instituiţi, neputând îi urmă-
la dispoziţiunile art. 1085 c. civ. în. (935 rite de creditori şi nici nu pot fi afectate

LIB
$ 2, e. civ. rom.). (Aubry et Rau, ed. t-a. la o ipotecă legală sau convenţională. (De-
VIII, $ 739, nota 54, p. 76; Laurent, XV, molombe, XXIII, No. 582; Aubry et Rau,
No. 214; Alexandresco, ed. 2-a, LV, par- ed. 4-a, VIII, $ 739, text şi nota 62, p. 8:
tea ], p. 701, nota 1; Comp.-: C. Iaman- Dalloz, Rep, Suppl., Dispositions entre
giu, ]. Rosetti-Bălănescu şi Al. Baicoianu, vifs, No. 569; Iluc, VI, No. 458; Josserand,
III, No. _1570). III, No. 1785: Alexandresco, ed. 2-a, Iv,
84, După altă părere, în: acest caz partea LI, p. 704).

ITY
înstrăinarea va fi anulată numai dacă se 89, Deasemenea, în timpul vieţii do-
va dovedi complicitatea terţilor dobândi- torului, donatarul nu poate atacă actele
tori, dearece în specie este vorba de exer- de înstrăinare a bunurilor cuprinse în
cijiul acţiunci pauliane. (Duranton, IX, instituțiunea contractuală, făcute de do-
No. 7083, 711; Demolombe, XXIII, No. 312; nator, deoarece donatarul nu devine pro-
Josserand, III, No. 1782).
8r. Intr'o : instituțiune
părțile nu ar puteă
rul nu va avcă dreptul să înstrăineze cu
prevedeă
contractuală
că donato-
RS
prictar al acestor bunuri decât la înce-
tarea din viață a donatorului. (Demo-
lombe, XXIII, No. 325: Aubry ct Rau, ed.
4-a, VIII, $ 739, p. S0; Dalloz, Râp., Suppl.,
titlu oneros bunurile dăruite, decât cu Dispositions entre vifs, No. 563; Laurent,
XV, No. 228; Josserand, III, No. 1785; A-
IVE
consimţământul donatarului, deoarece o
asemenea dispoziţiune 'ar constitui un lexandresco, cd. 2-a, LV, partea LI, p. 704,
act succesoral oprit de lege şi inaliena- 705; : C. Ilamangiu, I. Rosetti-Bălănescu
ilitatea este contrară interesului social şi Al. Băicoianu, II, No. 1568, 1570);
şi economie deoarece opreşte circulațiu- 90, Deasemenea, în timpul vieţii do-
nea bunurilor. (Duranton, IX, No. ZI2, natorului, donatarul nu. are dreptul să
UN

713; Demolombe, XXIII, No. 514; Poujol, ia măsuri de conservare asupra bunuri-
Donations et testaments, Art. 10S5, No. lor cuprinse în instituţiunea contractuală
3; Aubry et Rau, cd. -a, VII, $ 739, text pentru a împicdecă pe donator să facă
şi nota 56, p. 76; Laurent, XV, No. 215; înstrăinări frauduloase sub aparenta
Huc, VI, No. 455; Baudry et Colin, Dona- unor contracte cu titlu oneros. (Demo-
tions et testaments, II, No. 3919; Josse- lombe, XXIII, No. 323; Laurent, XV, No.
rand, III, No. 1782; Alexandresco, ed. 2-a, 298; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea ],
AL

IV, partea LI, p. 702; C. Hamangiu, |. Ro- p. 705; C. Hamangiu, IL. Rosetti-Bălănescu
setti-Bălănescu și Al. Băicoianu, [II, No. şi Al. Băicoianu, III, No. 156$; Con-
1570; Contra: Coin-Delisle, Commen- tra: Aubry et Rau, cd. 4-a, VIII, $ 739,
taire, Art. 1085, No. 3; Troplong, Dona- text şi nota 64, p. 80; Dalloz, Rep. Supnl:,
TR

tions ct testaments, IV, No. 2319). Dispositions entre viis, No. 565; Josse-
8G. O instituţiune contractuală nu rand, III, No. 1784).
poate fi garantată de donator printr'o 1, Natura dreptului conferit donato-
ipotecă. Ipoteca care ar garantă o dona- rului printr'o instituțiune contractuală,
țiune de bunuri viitoare este nulă, însă este a unui drept eventual de succesiunc, :
EN

instituțiunea contractuală rămâne vala- care se aseamănă întrucâtva cu dreptul

bilă. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea unui moştenitor rezervatar în timpul vie-
I, p. 702, 703: C. Hamangiu, |. Rosetti-Bă- ţii autorului său, deoarece şi în cazul
lănescu și Al. Băicoianu, III, No. 1570). instituțiunei contractuale donatorul nu
87. In timpul vieţii donatorului, dona- are dreptul ca prin dispoziţiuni cu titlu
I/C

tarul nu poate înstrăină bunurile care gratuit să anihileze drepturile donataru-

fac obiectul instituţiunci contractuale, lui. (Planiol, III. No. 3178; Colin et Ca-
nici cu titlu oneros, nici cu țitlu gratuit, pitant, IL, p. 853; Josserand, III, No. 1783;
deoarece el nu are nici un drept asupra Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea TI, p. 703:
accestor bunuri înainte de decesul dona- Comp.: C. Mamangiu. Nosetti-Bălă-
AS

torului. Instrăinarea făcută în contra pre- nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1567, 1568,
vederilor acestor dispoziţiuni este nulă, 1570).
chiar dacă la decesul donatorului, dona- 99. Impăricala anticipată în timpul
tarul ar deveni proprietarul bunurilor “vieţii donatorului, a bunurilor cuprinse
înstrăinate, deoarece el are numai un într'o instituliune contractuală între doi
UI

drept de succesiune asigurat prin con- donatari iustituiţi. nu ce valabilă deoarece

tractul de căsătorie, drept care nu _se constitue un pact succesoral oprit de Iese.
deschide decât la încetarea din viață a (Dalloz. Rep.. Dispositions entre vils, No.
donatorului. (Duranton, IX, No. 688; De- 2101).
BC

molombe, XXIII, No. 322, 325; Aubry et 93. Donutarul unei instituţiuni con-
Art, 933 DESPIE DISPOZIȚIUNILE PRIN CONTRACT DE CĂSĂTORIE Codul civil

tractuale nu poate, în timpul vieţii dona- tuală este revocabilă, rezultă prin argu-

RY
torului nici să renunţe, nici să cedeze ment contrar, că ea este irevocabilă.. (A-
dreptul său unui terţiu, chiar cu consim- lexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. 7I2).
țământul donatorului, deoarece această 100. In cazul când prin contractul de
renunțare sau cesiune ar constitui un căsătorie au fost instituiţi ambii soţi do-
pact succesoral oprit de lege. (Toullier, - natari de bunuri viitoare şi unul dintre ei

II, No. 16; Duranton, VI, No. 49; Demo-
lombe, XXIII, No. 324; Troplong, Dona-
tions et testaments, LV, No. 2355; Massâ
et Verge sur Zachariae, III. $ 517, p. 326:
Demante ct Colmet de Santerre, 1V, No.
RA
încetează din viaţă înaintea donatorului,
partea soțului decedat nu va spori par-
tea soțului rămas în viaţă decât dacă ast-
fel a fost voința expresă a donatorului.
(Coin-Delisle, Commentaire, Art. 1092,

LIB
256 bis, III; Aubry et Rau, ed. 4-a, VIII, No. 25; Laurent, XV, No. 229; Alexan-
$ 759, text și nota 60, p. 78, 79; Dalloz, dresco, ed. 2-a, IV, partea: I, . 707; Con-
Râp., Dispositions entre vils, No. 2099 tra: Toullier, V, No. 84; ÎD emolorabe.
urm.: Suppl., Dispositions entre vifs, No. XXIII, No. 326; Grenier, Donations et tes-
561; Laurent, XV, No. 224, 225; Huc, VI.. taments, II, No. 42%; Troplong, Dona-
No. 458; Baudry et Colin, Donations et tions et testaments, IV, No. 23vo; Aubrv
testaments, II, So. 3925; Josserand, TII, ct Rau. ed. 4-a, VIII, $ 739, p. S5: Dalloz.

Y
No. 1785; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- Rep., Dispositions entre vi, No. 204;
tea 1, p. 705; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bă- 2045).

SIT
lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1569). 104. In dreptul civil român, această
94. După decesul donatorului însă, do- soluţie se impune cu atât mai mult faţă
natarul poate dispune cum va voi de de dispuziţiunile: art. 935 alineatul ultim
dreptul său cuprins într'o instituțiune care declară revocabilă iar nu caducă,
contractuală, deoarece în acest caz cl a instituțiunea contractuală în caz de pre-
dobândit titlul de moştenitor în mod ire- deces al donatarului soț. (Alexandresco,
R
vocabil. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- ed. 2-a, IV, partea I, p. 707).
tea Î, p. 706). 195, La decesul donatorului, soţul in-
95, Donaţiunea de bunuri viitoare se stituit devine de drept proprietarul bu-
VE
deschide la încetarea din viaţă a do- nurilor cuprinse în înstituțiunea con-
natorului, deoarece constitue o donaţiune tractuală, putând să renunţe expres sau
de succesiune. (Duranton, LX, No. 700; tacit la ca, chiar dacă ar fi acceptat prin
Laurent, XV, No. 225; Dalloz, Râp., Dis- contractul de. căsătorie. (Demolombe,
positions entre vifs, No. 2064; Suppl., Dis- XXIII, No. 351; Demante et Colmet de
NI

positions entre vifs, No. 555; Baudry ct Santerre, 1Y, No. 256 bis, 1V; Dalloz, Bân.,
Colin, Donations ct testaments, II, No. Dispositions entre vifs, No. 2102; Aubry et
3922; Josserand. III, No. 1765, 1786: Rau, ed. 4-a, VIII, $ 739, p. 81; Laurent,
U

Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea ], p. 706: XV, No. 235; Huc, VI, No. 458; Baudry
C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi Al. et Colin, Donations et testaments, II, No.
Băicoianu, III, No..1571). 5925; Josserand, III, No. 1788; Alexan-
96. |n cazul când donatorul este ab- dresco, cd. 2-a, IV, partea |, p. 707; C.
AL

sent. donatarul unei instituţiuni contrac- Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-

tuale nu va puteă cere trimiterea în coianu, I[[, No. 1571).
posesiune asupra bunurilor dăruite decât 1Q8. Deasemenea, el poate acceptă
după hotărîrea de declarare de absenţă a instituțiunea fie pur şi simplu. fie sub
donatorului. (Durantan, IX, No. 540: Tro- beneficiu de inventar. (Demolombe, XIII,
TR

plong, Donations et testaments, IV, No. No. 551; Aubry ct Rau, cd. s-a, VIII, $
2495; Dalloz, Râp., Dispositions entre vis, 739, p.. Si: Laurent, XV, No. 255; Josse-
No. 2065). rand, III, No. 1788; Alexandresco, ed. 2-a,
97. In cazul când la decesul dona- IV, partea I, p. 707; C. Hamangiu, |. Ro-
EN

torului, donatarul a dispărut şi existenţa setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. -

sa este nesigură, se vor aplică dispozi- 1571). .
țiunile art. 135 ce. civ. Îîr. (120 c. civ. rom.). (04, Donatarul nu poate primi insti-
(Troplong, Donations et testaments, IV, tuțiunea contractuală numai pentru o
No. 2495; Dalloz, hâp., Dispositions entre parte şi s'o refuze pentru altă parte, ci
vifs, No. 2066). trebueşte so accepte în întregime sau
I/C

„98. In cazul când donatarul încetează să renunţe cu fotul la ca. (Demolombe,

din viaţă înaintea donatorului, instituţiu- XXIII, No. 355: Alexandresco, ed. 2-a. IV,
nea contractuală ar trebui să fie caducă. partea |, p. 709).
după cum o declară art. 1089 din codul 105. Donatarul după ce a acceptat
AS

civil francez: cu toate acestea art. 953
alincatul al treilea din codul civil o de-
clară nu caducă ci revocabilă. (Alexan-
dresco, ed. 2-a, IV, partea
C. Hamangiu. I: Rosetti-Bălănescu şi Al.
UI
instituțiunea contractuală. în urma, dece-
sului donatorului, nu mai poate renunţă
la ca; deasemenea cel nu ar putea-o ac-
I, p. 206, 712: ceptă după ce a renunțat. (Alexandresco,
ed. 2-a, IV, partea |. p. 708). ”

Băicoianu, III, No. 1573).
99. Din dispoziţiunile art. 955 aliaca-
tul ultim din: codul civil român care pre:
vede că atunci când donatorul supravie-
BC
106. Dispoziţiunile art. 784 c. civ. fr.
(695 c. civ. rom.), nu-şi găsesc aplicaţiu-
nea în materie de renunțare la o insti-
tuţiune contractuală, aşă încât donata-

țueşte donatarului. instituțiunea contrac- rul poate să renunţe în orice formă, fiind

— 349 —
 CONTRACT DE CĂSĂTORIE Art. 933
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE PRIN

însă necesar ca manifestarea su de re- nuri mobile, detentorii de bună credinţă

RY
nunțare_să rezulte în mod clar şi neîn- vor puteă opune preseripția instantanee,
(Demolombe, XXIII, No. 556; Aubry cet
doios. (Dalloz, Rep. Suppl., Dispositions
entre vils, No. 567; Laurent, XV, N. 255; Rau, cd. t-a, VIII, $ 739, p. 85; Dalloz,
Râp„ Dispositions entre vis, No. 209;
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea 1, p. 205;
Contra: Huc, VI, No. 458; Baudrv et Co- Laurent. XV, No. 240; Josserand, III, No.

RA
lin, Donations et testaments, IV, No. 3924; 1789; Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea
Comp.: C. Hamangiu, 1: Rosetti-Bălă- [, p. 710; Comp.: C. Hamangiu, 1. Rosetti-
Bălănescu şi AL. Băicoianu, III, No. 1570,
nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1571). i
107. Donatarul, chiar dacă ar fi des- 1571).
fi
cendentul donatorului, nu are sezina bu- | 15. Instituţiunca contractuală va

LIB
nurilor cuprinse în instituţiunea contrac- caducă dacă nu se săvârşeşte căsătoria,
tuală, ci trebueşte să ceară posesiunea adică condiţiunea în vederea căreia a fost
făcută donaţiunea. (Demolombe, XXIII,
acestor bunuri dela moştenitorii instituiţi No. 107; Josserand,
XV,
cu sezină. (Alexandresco, ed. 2-a, LV, par- No. 251; Laurent,
tea |], p. 70S, 709; Comp.: C. Hamangiu, FII, No. 1770, 1790; Alexandresco, ed. 2-a,
1. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, ur, IV, partea Î, p. 210, 711; C. Hamangiu,
No. 1571). I. Rosetii-Bălănescu şi Al. Băicoianu, Lil,

ITY
102. Donatarul, care nu e descenden- No. 1572).
116, Dcascmenca instituțiunea con-
tul donatorului, va cere posesiunea bu-
nurilor cuprinse în instituţiunea contrac- tractuali va cădeă dacă a fost anulată
tuală dela moştenitorii donatorului, iar căsătoria, afară de cazul unei căsătorii
putative. (Alexandresco, ed. 2-a, 1Y, par-
în lipsa lor dela justiţie: (Alexandresco,
ed. 2-a, LV,
Hamansiu,
partea 1, p. 709; Comp.: C.
Rosetti-Bălănescu
Băicoianu, III, No. 1571).
şi. Al.

dreptul la
tea
RS
I, p. 711, nota 1).
147, In cazul când contractul de că-
sătorie a fost anulat, se anulează şi in-
stituțiunea contractuală ce o cuprinde.
109, Donatarul va aveă
fructele bunurilor cuprinse în institu- (Aloxandreseo, cd. 2-a, IV, partea |, p-
IVE
țiunea contractuală, dela data decesului 711),
contractuală devine
Instituţiunca
donatorului. (Demolombe, XXIII, No. 334; 118,
renunţă la
Troplong, Donations et testaments, , caduciă. atunci când donatarul
No. 2366; Aubry et Rau, ed. donaţiune, fără ca această renunțare să
4-a, VIII, $
Laurent , XV, fie făcută în folosul cuiva. (Aubry ct
759, text şi nota 70, p. 82;
No. 2385; Huc, VI, No. 459; Josserand,
III, Rad, ed. s-a, VII, $ 739, text şi nota 94;
Laurent, XV, No. 245; Josserand, Îl, No.
UN

par-
No. 1788; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
tea 1, p. 709; C. Hamangiu, ]. Rosetti-Bă- 1700; Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea j,
linescu şi Al. Băicoia nu, Lil, No. 1571). p. Zit; C. Hamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu
"140, În cazul când institu țiunea con- şi AL. Băicoianu, III, No. 1572).
sumă de bani | 19, Deasemenea instituțiunea con-
_tractuală consist ă dintr'o
din succe siune i , * tractuală devine caducă, atunci când! ea
ce urmează a îi p rimit ă
donatarul va avcă dreptul la dobânzi
din privind lucruri determinate, "aceste lu-
AL

ului. (Alexan - cruri au pierit cu totul în timpul vieţii

momentul decesului donator (Alexandresco, cd. 2-a, ,
dreseo, ed. 2-a, IV, partea |, p. 709). dohatorului .
în acest caz. artea ], p. Zii; C. Hamangiu, LI: Rosetti-
(11, După altă părere, 1572).
dobânzile vor curge dela cererea în ju- Vilinescu şi AL. Băicoianu, III, No.
120. In cazul când instituţiunea con-
TR

(Aubry ct Rau, ed. 4-a. VIII, $

decată.
759, text şi nota ZI, p- 85). tractuală a devenit caducă, ca se consi-
142, Donatarul nu va puteă exercită deră că nu ar fi fost făcută şi donaţiu-
acțiunile privitoare la bunurile cuprinse nile şi legatele făcute posterior institu-
după țiunei contractuale vor aveă efect. (De-
în instituţiunea contractuală decât
EN

No. 340: Aubry et Rau,

ce va fi cerut şi dobândit posesiunea a- molombe, XXIII,
cestor bunuri. (Laurent, XV, No. 259, 240; cd. 4-a. VIII, 8 739, nota 95, p- 87; Dalloz.
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea LI. p. Râp., Suppl., Dispositions entre viis, No.
209, 710), 508; Laurent, XV, No. 246; Baudrv et Co-
(13. In cazul când donatorul a dis- lin, Donations cet testamenis, II, No. 3Y41:
Josserand. IMI, No. 1792: Alexandresco, cd.
I/C

pus cu titlu gratuit de bunurile cuprinse

în instituțiunea contractuală, donatarul 2-a. IV, partea |, p- ZI).
(94, Acecaş soluţiune are loc şi în
are dreptul să le revendice în termen de contractuală a
treizeci ani care curge dela data decesu- cazul când instituțiunea
(Aubry cet Rau, cd. 4-a. fost revocată. (Josserand, III, No. 1792).
AS

lui donatorului. 199. In cazul când instituirea con-

VIII, $ 739, p. 85; Dalloz; Rep. Disposi-.
tions entre vils, No. 209; Josserand, III. iractuală a devenit caducă și nu există
No. 1789; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- donatari sau legatari. vor profită de ca-
|. Rosetti- ducitate moştenitorii ab _ intestat ai do-
tea Î, p. 710: C. Hamangiu,
natorului. (Laurent, XV, No. 246; Alexan-
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1571).
UI

dresco. ed. 2-a, IV, partea 1, p. 712).

114, Dacă revendicarea priveşte bu- 123, Iustituţiunea contractuală este
nuri imobiliare, detentorii de bună cre-
invocă prescripțiunea pre- revocată când nu se îndeplinesc sarcinele
dinţă vor puteă
care au fost impuse de donator. (Merlin,
BC

civ.
văzută de art. 2205 c. civ. în. (1895 ec. bu „Repertoire, Institution contractuelle, $
rom-). iar dacă revendicarea priveşt

—3+ n
 Art. 934 DESPRE DISPOZIȚIUNILE PRIN CONTRACT DE CĂSĂTORIE Codul civil

12, No. 1; Aubry et Pau, ed. 4-a, VIII, $ 759, p. 88; Dulloz, R6p., Dispositions

RY
$ 759, p. 88; Laurent, AV, No. 247; Dal- entre viis, No. 2109; Suppl., Dispositions
loz, Râp., Dispositions entre vifs, No. 2110; entre vifs, No. 565; Josserand, III.
Suppl., Dispositions entre vifs, No. 566; No. 1790; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
Josscrand, IL], No. 1791; Alexandresco, ed. tea I, p. 712; C. Hamangiu, Î. Rosetti-Bă-
d-a. IV, partea I, p. 712; Hamangiu. lănescu și Al. Băicoianu, III, No. 1575).

RA
]. Rosctti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, INI, 126, Dacă însă instituţiunea contrac-
No. 1575). tuală a fost făcută de un soț celuilalt soţ,
124. Deasemenea instituţiunea con- . ca este revocabilă pentru ingratitudine.
tractuală este revocată pentru survenirea (Aubry et Rau, cd. 4-a, VIII, $ 739, p.
de copii donatorului, care nu e ascendent. Ss; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi

(Toullier, V, No. 846; Troplons. Doua-
tions ct testaments, IV, No. 2575; Aubry
et Rau. ed. 4-a, VIII, $ 739, p. 88; Dalloz,
Râp., Dispositions entre vils, No. 2109;
Josserand, IL, No. 1791; Alexandrescă,
ed. 2-a, IV, partea I, p. 712; C. Hamangiu,
I. Nosetti-Bălănesecu şi Al. Băicoianu, III,
LIB
AL Băicoianu, III, No. 1573).
127. In dreptul român când donata-
rul încetează din viaţă înaintea donato-
rului, instituțiunea contractuală este re-
vocabilă; dacă donatorul nu a revocat in-
stituțiunea contractuală, dreptul donata-

Y
rului decedat trece la moştenitorii săi.
No. 1573). (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea „|, p-
125, Instituțiunea contractuală nu 712; C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi

SIT
este revocată pentru ingratitudinea soju- Al. Băicoianu, III, No. 1573).
Jui donatar. (Aubry et Rau, ed. 4-a, VIII.

Art. 984. — Prin contractul de maritagiu, se poate face cu-

mulativ donațiunea bunurilor prezente şi viitoare, sau a unei părţi
R
numai dintr'aceste bunuri, cu îndatorire însă de -a se anexă actului
VE
un stat de datoriile şi sarcinele existerite, la care este supus do-
natorele în momentul donaţiunei. In acest caz donatarul este liber
să se lepede, la moartea donatorelui, de bunurile viitoare şi să
oprească numai pe cele prezente. (Civ. 651 „ 821, 823, 826, 827,
NI

835, 836, 933, 935; Civ. Fr. 1084).

Text. fr. Art. 1084. — La donation par contrat de mariage pourra ctre
U

faite cumulativement des biens presents et ă venir, en tout ou en partie, ă la charge

qu'il sera annext & acte un tat des dettes et charges du donateur existantes
au jour de la donation: auquel cas, il sera libre au donataire, lors du decâs
AL

du donateur, de s'en tenir aux biens presents, en renoncant au surplus des biens
du donateur.
TR

INDEX ALFABETIC
(la doctrină).
Ipotecă 3,
Moarte, a se vedeă cu-
i Retractare 33,
Retroactivitate 56.
vântul: „Deces, Revendicare 35, 3, 40,
Acceptare 36, Donaţiune cumulativă 4 Mobile 37, 33, 43, 53, 54, 36,
Act estimativ 37, 39, 53, urm, Moştenitori 20, 38, 43, 52, Revocare 19, 20, 21.
34, 56. Donaţiune cumulativă cu 56, 60,
EN

Rezervă de uzufruct 12,

|
Anexare, a se vedeă cu- titlu particutar 14, 37, Nulitate 17, dn
vintele: „Stat de dato- -Donaţiune cumulativă cu Opţiune, a se vede cu-
rii“, Rezoluţiune 43,
titlu universal 13, 14,45, vintele: „Facultate”, Rude 1. .
Apreciere suverană 8, 11.
Bunuri prezente 1—41, 16,
„Renunţare*, Sarcine, a se vedeă cu-
Donaţiune cumulativă u- Plata datoriilor 57—60), vintele: „Stat de dato-
Z 27, 29, 35, 37, 38, 55— niversală 13, 14. Posesiune 22, ”
9
rii“,
Donaţiune Între vii 2,6—
I/C

Predeces 5, 19, 20, Scutire 52.

Bunuri viitoare 1—4,6—9, 9, 11, 36, 55, 56. Prescripţie 34, 42, 43.
16, 26, 27, 29, 32, 47, 55, Servitute 45. :
Ponaţiune specială 3. Proprietate 23, Stat de datorii 26—29,
44 —
1 _57—59, Drepturi reale 35, Recurs 6),
Caducitate $, 21, 53, 57,
Facultate 1, 3, 16, 2),24— Hcnunţare 1,3, 16,20, 24— Străini 1,
Condiţiune rezolutorie 43. 27, 20—35, 37, 39, 40,43, 29, 33—35, 37, i. 40, 43, Succesiune 5, 25,
Contract de căsătorie 1, 8, 46, 47, 53, 55—59,
AS

46, 47, 52, 55—50, Terţe persoane 35, 40.

17, 18. Imobile 35, 37, 39—4,
Creditori 60. Renunţare expresă 3), 31. Transcripţie 35, 39, 410,41.
Incetare din viaţă,a se ve- Renunţare tacită 3), 32, Uzufruct 12, 22, 35, 46.
Datorii, a se vedeă cuvin: deă cuvântul: „Deces",
tele: „Plata datoriilor”, Instituţiune contractuală
„Stat de datorii“, 3, 4, 13, 16, 24,27, 3%, Doctrină,
Deces 2, 3 5, 19,2%, 3, M.
UI

24, 25,34, Instrăinare 35, 26, 40, 4.

Declaraţie 48, 40. Instrăinare gratuită, a se . „Donaţiunea cumulativă este o dis-
Definiţie 1. vedeă cuvintele: „Do- pozițiune .prin care o persoană, rudă
Deosebire 16. naţiune între vii“,
Descendenţi 5. Intenţiune 8, 9, 11.
sau străină, dă prin contractul de căsă-
torie,
BC

Despăgubiri 43. Intra vires emulumenti5), viitorilor soţi sau numai unuia din
Dispensă 52. laventar ȘI. ci, totul sau parte din bunurile sale vi-
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE PRIN CONTRACT DE CĂSĂTORIE Art. 934

itoare (adică din bunurile ce accă per- loz, Râp., Dispositions entre vifs, No.

RY
soană va lăsă la moartea su) şi totul sau 2154).
parte din bunurile sale prezente şi ac- G. Donatorul poate înlătură dispozi-
tuale, așă că soţul sau soţii donatari au, iunile art. 1084 c. civ. În. (954 ce. civ. rom),
la moartea dăruitorului, lacultatea de a şi să facă două donaţiuni distincte, una
primi această donaţiune în întregimea ci, de bunuri prezente şi alta de bunuri

RA
sau de a opri numai bunurile prezente, viitoare, iar nu o donaţiune cumulativă.
lepădând pe cele viitoare“. (Alexandresco, (Demolombe, XXIII, No. 347; Mourlon, LI,
ed. 2-a, lV, partea |, p. 715; Comp.: C. No. 997; Aubry et Rau, ed. 4-a, VIII, S
Hamangiu, 1. Rosctti-Bălănescu şi iii. 740, p. 93; Dalloz, Rep., Suppl., Dispo-
Băicoianu, III, No. 1574). sitions entre vifs, No. 569; Laurent, AV,

LIB
9, Donaţiunea cumulativă a bunurilor No. 257; Iuc, VI, No. 462; Baudry ct
prezente şi viitoare, după o părere, tre- Colin, Donations cet testaments, II, No.
bueşte considerată ca o donaţiune între 3951; Planiol, LII, No. 814, nota î; Alexan-
vii, dând dreptul donatarului să ceară dresco, ed. 2-a, LV, partea |, p. 715).
de îndată predarea bunurilor prezente 7. In cazul când donatorul face două
iar ulterior să ceară bunurile viitoare, donaţiuni distincte, fiecare dintre cele va
pe măsură ce vor [i dobândite de dona- fi guvernată de regulele ci proprii, cu

ITY
tor, fără a fi nevoit să aștepte decesul a- toate că ambele sunt cuprinse în acelaş
cestuia. (Lroplong, Donations ct. testa- contract de căsătorie. (Demolombe, XXIII,
nents, LV, No. 2334; Dalloz, lep., Dispo- No. 347; Aubry cet Rau, cd. t-a, VIII, S
sitions entre vifs, No. 2137). 740, p. 93: Laurent, XV, No. 237; Huc, VI,
3, După a doua părere, dominantă, do- No. 462; Alexandreseo, ed. 2-a, LV, partea
națiunea cumulativă a bunurilor prezente 1, p. 7t5, 716).
şi viitoare, trebueşte considerată ca
donajiune specială, care formează o ude-
vărată instituţiune contractuală în timpul
o RS
8, Tribunalele vor apreciă, în mod su-
veran, interpretând contractul de căsă-
torie, dacă intențiunea donatorului a fost
vieţii donatorului, iar după decesul a- să facă o donaţiune cumulativă de bu-
cestuia, donatarul are facultatea de a o nuri prezente şi bunuri viitoare, sau
IVE
diviză în bunurile prezente şi viitoare, două donaţiuni distincte, una de bunuri
pentru a-şi exercită dreptul de opţiune prezente şi cealaltă de bunuri viitoare.
prevăzut de lese. (Merlin, Nepertoire, În- (Demolombe, XXIII, No. 364; Mourlon, Il,
stution contractuelle, $ 12, No. 9; Toullier, No. 957; Aubry et Rau, cd: 1-a, VIII, 5
V, No. 855 urm.; Duranton, LA, No. 735 740, p. 95; Dalloz, Râp., Suppl., Disposi-
urin.; Demolombe, XXIII, No. 348; Vazeille, tions entre vils, No. 509; Huc, VI. No. 462;
UN

Successions Art. 10834, No. î, Art. 105, Baudry ct Colin, Donations ct testaments,
No. 3; Troplong, Donations et testaments, II, No.' 5951; Alexandresco, ed. 2-a, 1V
IV, No. 2588 urm., 2397 urm.; Demante partea |, p. 716).
ct Colmet de Santerre, IV, No. 257 bis, Î; 9, In cazul unci donaţiuni cumulative,
Aubry ct Mau, ed. 4-a, VILL, $ 740, text şi dacă donatorul a predat imediat bunurile
nota 3, p. 91, 92; Dalloz, Râp., Disposi- prezente, după o părere, prin această de.
AL

tions entre vils, No. 2158; Suppl., Dispo- sezisare, donatorul îşi manifestă inten-
sitions entre vils, No. 569; Laurent, AY, jiunea că voeşie a înlătură dispoziţiunile
No. 234; lluc, VI, No. 4162; Baudry et art. 1084 ce. civ. fr. (954 c. civ. rom), şi
Colin, Donations ct testaments, II, No. că a înțeles să facă două donaţiuni dis-
tincte şi independente una de alta, adică
TR

5950; Planiol, III, No. 5190; Josserand, III,

No. 1795; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- o donaţiune de bunuri prezente care au
tea |, p. Zi, 715; Comp.: C. Hamangiu. trecut imediat în proprietatea donataru-
|. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, II, lui, şi o altă donaţiune de bunuri viitoare.
No. 1574). (Vazeille, Successions, Art. 1089, No. «;
4, După a treia părere, astăzi pără- Dalloz, Rep., Dispositions entre vils, No.
EN

sită, donaţiunea cumulativă a bunurilor 2142). ”

prezente şi viitoare, este compusă uim 10. După a doua părere, în acest caz,
două donaţiuni independente: o dona- donațrunea rămâne tot cumulativă de bu-
- ţiune de bunuri prezente şi o donajiune nuri prezente şi viitoare, desezisarea ime-
diată de bunurile prezente nefiind de na-
I/C

de bunuri viitoare, o adevărată institu-

țiune contractuală. (Delvincourt, Ii, fi tură a influenţă caracterul donaţiunei.
451; Grenier, Donations et testaments, ÎI, (Toullier, V, No. 857).
No. 454; Dalloz, Bâp., Dispositions entre Î[„ După a treia părere, tribunalele
vis, No. 2153). vor apreciă în mod suveran, după împre-
AS

5, După această a treia părere, re- juirări, dacă în cazul desezisării imediate
zultă următoarele efecte cu privire la de bunurile prezente, donatorul a înţeles
bunurile prezente: donatarul poate. pre- să facă o donaţiune cumulativă sau două
tinde de îndată predarea lor; donaţiunea donaţiuni distincte. (Dalloz, Râp., Dispo-
nu devine caducă, prin predecesul dona- sitions entre vils, No. 2142).
UI

tarului şi a descendenților săi; aceste bu- 12. Donaţiunea ' cumulativă îşi păs-
nuri vor fi moștenite de toţi copiii dona- trează” caracterul său, chiar dacă dona-
tarilor, chiar născuţi din altă căsătorie; torul a stipulat în contract. un drept de
copiii donatarului, vor culege, aceste bu- rezervă de uzufruct a bunurilor prezente
BC

nuri ca moştenitori ai tatălui lor. (Dal- şi viitoare dăruite. (Vazeille, Successions,

 Art. 934 DESPRE DISPOZIȚIUNILE PRIN CONTRACT DE CĂSĂTORIE Codul civil

Art. 1059, No. 4; Dalloz, R6p., Disposi- vocat donaţiunea cumulativă de bunuri

RY
tions entre viis, No. 2145). prezente şi. viitoare, dreptul de opţiune
43, Donaţiunea cumulativă de bunuri trece la moștenitorii donatarului. (A-
prezente şi viitoare, după o părere, poate lesandreseo, ed. 2-a, IV, partea |], p. 7î5,
fi numai universală sau cu titlu univer- 716). ”
sal, deci nu poate cuprinde decât totali- 92|, Cu privire la cazurile de 'caduci-

tatea bunurilor sau o fracțiune din ele,
iar nu bunuri determinate, ceeace rezultă
din termenii întrebuințaţi de legiuitor îu
art. 1084 e. civ. fr. (934 c. civ. rom.). (Du-
rantou, LX, No. 730; Dalloz, Rep. Dispo-
RA
tate şi de revocare a donaţiunei cumula-
tive de bunuri prezente şi viitoare, se a-
plică aceleași regule ca și la instituțiu-
nca contractuală propriu zisă. (C. Ha-
mangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi-

sitions entre vils,. No. 2155; Comp.:
Ilamangiu, LI. Rosetti-Bălănescu
Băicoianu, III, No. 1574).
(4. După altă părere, donaţiunea cu-
mulativă de bunuri prezente şi viitoare
poate fi universală, cu titlu universal sau
cu titlu particular. (Dalloz, Rep., Șuppl::
LIB
coianu, III, No. 1577). .
și 95, Donatorul care a dăruit în mod
cumulativ bunurile sale prezente şi vi-
itoarc, păstrează de plin drept, posesiu-
nea acestor bunuri, fără să fie necesar
să treacă în contract clauza rejinerei u-
zufructului. (Demolombe, XXIII, No. 348:

Y
Dispositions entre vifs, No. 572; Baudry Dalloz Râp., Dispositions entre vifs, No.
et Colin, Donations et testaments, II, No. 2159).

SIT
3957). DR, Proprietatea bunurilor dăruite în
15, Donaţiunea cumulativă de bunuri mod cumulativ, atât cele prezente cât şi
prezente şi viitoare este supusă, în prin- cele viitoare, rămâne donatorului, iar
cipiu, aceloraşi regule la care este su- donatarul va dobândi proprietatea lor
pusă instituțiunea contractuală. (Demo- numai la încetarea din viaţă a donato-
lombe, XXIII, No. 341; Aubry et Rau,
R rului. (Coin-Delisle, Commentaire, Art.
ed. 4-a, VIII, S$ 740, p. 95; Dalloz, Râp., 1084, No. 6; Duranton, IX, No. 736; Demo-
Dispositions entre viis, No. 2151; Suppl.. “lombe, XXIII, No. 549; Aubry et Rau, ed.
Dispositions entre vifs, No. 570; [luc, Ni 4-a, VIIL, $ 740, p. 9%; Dalloz, Râp., wis-
VE
No. 462; Baudry ct Colin, Donations et positions entre rifs, No. 2152; Suppl. Dis-
testaments, Il, No. 2952; Josserand, III, positions entre vifs, No. 571; Laurent.
No. 1796, 1799; Comp.: C. Hamangiu, |. XV, No. 263; Huc, VI, No. 642; Baudry
Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, il, et Colin, Donations et testaments, II, No.
NI

No. 1574 urm.). 5955; Josserand, III, No. 1797, 179; A-

16, Singura” deosebire de fond între lexandresco, cd. 2-a, IV, partea I, p. 722).
donaţiunea cumulativă de bunuri pre- 24, Potrivit dispoziţiunilor art. 1054
zente şi viitoare şi între instituțiunea c. civ. îr. (934 ce. civ. rom.), donatarul unei
U

contractuală este că în.donaţiunea cumu- donaţiuni cumulative nu poate să-şi exer-

lativă, donatarul are dreptul ca, îndepli- cite dreptul de opţiune, divizând dona:
nind anumite condițiuni, să renunţe, după - țiunea, decât la încetarea din viaţă a
decesul donatorului, la bunurile viitoare, donatorului. (Demolombe, XXIII, No. 350:
AL

reținând, numai bunuri prezente. (Demo- Vazeille, Successions, Art. 1085, No. 2:
lombe, XXIII, No. 552; Aubry et Rau, ed. Troplong, Donations et testaments, IY.
4-a, VILI, $.740, p. 95; Dalloz, Râp., Dis- No. 2451; Aubry ct Rau, cd. j-a; VIII, $
positions entre viis, No. 2151; Suppl., Dis- 730, p. 95; Dalloz, Râp., Dispositions en-
TR

positions entre vis, No. 570; Laurent, tre vifs, No. 2177; Laurent, XV, No. 276;
XV, No. 254; Huc, VI, No. 402; Comp. Baudry ct Colin, Donations et testaments,
C. Hamangiu, 1. Rosetti-balănescu şi Al. II, No. 3938, 3959; Josserand, III, No. 1797.
Băicoianu, III, No. 1574). 1793; Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea |.
„17. Nulitatea contractului de căsăto- p- 76).
EN

ric, aduce și nulitatea donaţiunei cumu- 25, Donatarul nu poate să-și exercite
lative de bunuri prezente şi viitoare, fă- dreptul său de opţiune decât la decesul
cute prin acest contract. (Alexandresco, donatorului, deoarece donaţiunea cumu-
ed. 2-a, IV, partea ÎI, p. 715). lativă de bunuri prezente şi viitoare
18. Donaţiunea cumulativă de bunuri constitue un drept de succesiune. (Au-
I/C

prezente şi viitoare, nu poate fi făcută bry ct lau, ed. 4-a, VIII, S 740, p. 9%:
decât prin contractul de căsătorie: (Jos- Laurent, XV, No. 276; Josserand, III, No.
scrand, III, No. 1796; Alexandresco, cil: 1797, 1798; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
2-a, IV, partea I, p. 715; C. Ilamangiu, |. tea |. p. 716). ”
Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, 26. Potrivit dispoziţiunilor art. 1084
AS

No. 1574, 1570). ec. civ. Îr. (934 c. civ. rom.), când sa a-
19, Donaţiunea cumulativă de bunuri nexat la actul care cuprinde donaţiunca
prezente şi viitoare este revocabilă. când cumulativă de bunuri prezente şi viitoare,
donatarul încetează din viaţă înaintea un stat de datoriileşi sarcinele existente
donatorului. (Alexandresco, cd. 2-a, IV, la care este supus donatorul în momen-
UI

partea I, p. 715, 216; Comp.: C. Hamau- tul donaţiunci, donatarul are dreptul să
giu, I. Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, exercite dreptul de opţiune la decesul
III. No. 1577). donatorului, adică să se lepede de bunu-
„20. Dacă donatarul încetează din rile viitoare şi să oprească numai bunu-
BC

viaţă înaintea donatorului care nu a re- rile prezente: (Demolombe, XXIII, No.

7 G —
st
Codul civili DESPRI: DISPOZIȚIUNILE PRIN CONTRACT DE CĂSĂTORIE Art. 934

de art. 1084 c. civ. În. (934 c. civ. rom),

RY
351; Aubry et Rau, ed. 4-a, VIII, S 740,
p. 95; Dalloz, Rep., Dispositions entre se prescrie prin trecere de treizeci ani
vis, No. 2158; Suppl., Dispositions entre cari curg dela data încetării din viaţă a
*vifs, No. 576; Huc, VI, No. 462; Baudry donatorului. (Dalloz, Râp., Dispositions
et Colin, Donations cet testaments, Il, No. entre vifs, No. 2167).
3949; Josserand, III, No. 1796, Alexan- 325, Donatarul care a optat pentru bu-

RA
dresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. 716, Zi7; nurile prezente, are dreptul să revendice
C. Hamangiu, [. Rosetti-Bălănescu și Al. dela terţii deientori imobilele pe cari
Băicoianu, III, No. 1576). le-a înstrăinat donatorul, chiar cu titlu
97, |n acest caz, donatarul poate, oneros şi are deasemenea dreptul să nu
după alegerea sa, sau să primească toate respecte drepturile reale constituite de .

bunurile prezente şi viitoare, în care caz
el dobândeşte drepturile şi obligaţiunile
unui. instituit contractual ordinar, sau să
oprească numai bunurile prezente,
nunțând la restul bunurilor donatorului.
(Demolombe, XXIII, No. 354; Aubry ct
LIB
către donator față de terţi, dacă a tran-
scris donaţiunea. (Baudry et Colin, Dona-
tions ct testaments, Il, No. 3962; Josse-
re- rand, III, No. 1798, 1799; Alexandresco.
ed. 2-a, IV,.partea [, p. ZI8, 792, 735; C
Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu și Al.

ITY
Rau, ed. 4-a, VILI, $ 740, p. 9; Dalloz, Băicoianu, LII, No. 1575). :
Râp.: Dispositions entre vifs, No. 2158; 36, Donatarul care a acceptat dona-
Suppl„ Dispositions entre vils, No. 376; țiunca cumulativă în întregime, va avcă
Baudry et Colin, Donations et testaments, dreptul să ceară nu numai bunurile care
1], No: 3949, 3939; Josserand, Il, No. 179%; există la decesul donatorului, ci şi bunu-
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. rile de care acesta a dispus cu titlu gra-
p. 7Zi6; C. Hamangiu,
şi Al. Băicoianu, LILI, No. 1576).
|. Rosetti-Bălănescu
-
28. l)onatarul ar puteă chiar în acest
RS
tuit, neavând însă dreptul la bunurile de
care a dispus cu titlu oneros. (Duranton,
IX, No. 730; Demolombe, NAIL, No 545,
351; Demante et Colmet de Santerre, IV,
caz, să se lepede de întreaga donaţiune
cumulativă, cu toate că art..1084 c. civ: No. 258 bis, |; Aubry et Rau, ed. 4-a,
IVE
fr. (934 c. civ. rom.),,nu prevede nici o VIII, $ 740, p. 95; Laurent, XV, No. 235:
dispozițiune în această privință. (Demo- Josserand, II, No. 1797, 1795; Alexan:
lombe, XXIII, No. 351; Iluc, VI, No. 462; dresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. 718, 723;
Alexandreseco, cd. 2-a, IV, partea |,
p- C. Hamangiu, IL. Bosetti-Bălănescu și Al.
717). ! Băicoianu, III, No. 1574).
27, Când donatarul optează pentru
29, Donatarul nu poate să primească
UN

bunurile viitoare, plătind numai bunurile prezente, după o părere, dona-

numai
iunea cumulativă se transformă întro:
datoriile ulterioare facerei donaţiunei cu-
donaţiune de bunuri prezente şi în acest
mulative, şi să renunţe la bunurile pre-
zente, pentru a nu plăti datoriile exis- caz dacă donaţiunea cuprinde și bunuri
facerei donaţiunei, mobiliare, ca trebueşte însoţită de actul
tente în momentul estimativ prevăzut de art. 918 ce. civ. îr.
deoarece facultatea de opțiune nu poate (827 ce. civ. rom.), deoarece legea nu face
AL

să fie exercitată decât în sensul prevăzut nici o derogare şi lipsa actului estimativ,
de lege. (Duranton, LX, No; 726; Dalloz,
216$;, face cu donaţiunea să fie valabilă numai
Rep. Dispositions entre vifs, No. pentru bunurile imobile. (Demolombce,
2-a,
Huc, VI, No. 463; Alexandresco, cd. AXUL, No. 365; Mourlon, II, No. 958; De-
IV. partea IL, p. 716). - ,
TR

poate să-şi exercite mante cet Colmet de Sunterre, 1V, No.

30. Donatarul 957 bis, III: Aubry et Rau, ed. 4-a, VIII,
dreptul său de opțiune atât în moi ex-
res cât şi în mod tacit. (Dalloz, Rep. Ş$ 740, p. 97; Comp.: Josserand, III, No.
Dispositious entre vils, No. 2164). , 1796, 1795, 1799).
38, După altă părere, când donatarul
3 |. Exercitarea dreptului de opliune
EN

este expresă, când rezultă dintr'un act opfează pentru bunurile prezente, dona-
expres al donatarului. (Dalloz, Râp.,
Dis- jiunea cumulativă rămâne tot o institu-
positions centre viis, No. 2164). țiune contractuală la care nu sunt apli-
cabile dispoziţiunile “art. 948 c. civ. Îr.
29, Exercitarea dreptului de opţiune încât donatarul
(827 ce. civ. romi), aşă
este tacită când rezultă dintrun fapt-de
I/C

imixtiune al donatarului în bunurile oate si revendice dela moştenitori mo-

viitoare. (Dalloz, Rep. Dispositions en- Pilele dăruite, deşi nu sa făcut un act
tre viis, No. 2164). estimativ. (Duranton, IX, No. 735; Tro-
plong. Donations cet testaments, 1V, No.
23, Donatarul nu arc dreptul să re-
tracteze opţiunea ce a făcut-o asupra do- 2444; Laurent, XV, No. 261; Alexandresco.
AS

naţiunei cumulative, iar dispoziţiunile ed. 2-a, IV, partea I, p. 720).

art. 790 c. civ. fr. (701 c. civ. rom), nu-şi 39, Donaţiunea cumulativă de bunuri
găsesc aplicaţiunea în această materie, ci imobiliare, în principiu, nu e supusă tran-
seripțiunei, deoarece asemenea donaţiune
numai la succesiuni. (Demolombe, XXIII,
este o instituțiune contractuală care nu
UI

No. 556; Dalloz, Rep., Dispositions entre (Alexandresco,

vis, No. 2165: Laurent, XV, No. 270, 276: e supusă transeripţiunci.
Baudry cet Colin, Donations ct testament;, cd. 2-a, LV, partea 1, p. 720).
40, Donaturul însă. în, vederea drep-
II, No. 5961; Alexandresco, ed. 2-a, Iv.
tului său de opțiune ure interes să tran-
BC

partea |, p. 717). de bunuri

34, Facultatea de opțiune prevăzută serie donațiunea cumulativă

54
24 Ţ—
 Art. 934 .- DESPRE DISPOZIȚIUNILE PRIN CONTRACT LE CĂSĂTORIE Codul civil

imobiliare, deoarece neindeplinirea aces- aceleiași persoane un bun determinat şi

tei formalităţi înainte de înstrăinarea bu-
nurilor ce ar face-o donatorul, ar împie-
decă pe donatar să revendice dela terţii
cari au transcris actele lor, imobilele dă-
ruite. (Duranton, IX, No. 737; Demu-
RY
bunuri ce va lăsă la decesul său, donata-
rul va puteă reţine numai bunul deter-
minat, renunțând la- bunurile viitoare,
chiar dacă nu a făcut un stat al datoriilor
şi sarcinelor donatorului din momentul

RA
lombe, XXIII, No. 565; Demante et Col- donaţiunei. (Dalloz, Râp-., Dispositions
met de Santerre, IY, No. 257 bis, IV; Au- entre vifs, No. 2155).
bry ct Rau, cd. t-a, VILI, $ 740, p. 97; Lau- 48, Statul datoriilor şi sarcinelor do-
rent, XV, No. 279; Iluc, VI, No. 462; Bau- natornlui prevăzut de art. 1084 c. civ. fr.
dry ct Colin, Donations et testamenis, ÎI, (954 c. civ. rom.), nu poate fi înlocuit

LIB
No. 5965; Josserand, Il, No. 1796, 1799; A- printr'o declarație în care se arată suma
lexandresco, ed. 2-a, IY, partea I, p. 720, totală a datoriilor. (Demolombe, XXIII,
721; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu No. 560; Troplong, Donations ct testa-
şi Al. Băicoianu, III, No. 1576). ments. IV, No. 2441; Aubry et Rau, ed.
4, Când donatarul nu se foloseşte de : 4-a, VIII, $ 740, p. 9%; Dalbe. Râp., Dis-
dreptul de opţiune, donaţiunea cumula- positions entre vifs, No. 2158: Suppl., Dis-
tivă, care cuprinde bunuri imobiliare, nu positions entre vifs, No. 574; Laurent, XV,

Y
are nevoie să fie transcrisă, deoarece ea No. 2685; Baudry et Colin, Donations et
constitue, în acest caz, o instituţiune testaments, ;II, No. 3967; Alexandresco,

SIT
contractuală, care nu trebuceşte transcrisă. ed. 2-a, IV, partea I, p. 717, noța 2).
(Laurent, XY, No. 260; AXNIX, No. 51; A- 49. Deasemenea statul datoriilor şi
lexandresco, ed. 2-a, ÎY, partea |, p. 721). sarcinelor donatorului, nu poate fi înlo-
42, Acţiunea în revendicare a donata- cuit printr'o declaraţie prin care se arată
rului, pentru imobile, se prescrie prin că nu există datorii nici sarcine. (Bau-
trecere de treizeci ani, cari curg, dela dry et Colin, Donations ct testaments, II,
R
data decesului donatorului. (Demolombe, No. 3967). :
NXIII, No. 558; Aubry et Rau, ed. 4-a, 50, Statul datoriilor şi sarcinelor este
VIII, $ 740, text şi nota 25, p. 97; Laurent, valabil, când în loc să fie anexat, a fost
VE
XV, No. 281; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, cuprins în însăși actul de donaţiune.
partea |, p. 721, nota). (Laurent, XV, No. 268; Alexandresco, ed.
43, Acţiunea în revendicare a doua- 2-a, IV, partea I, p. 7i7, nota 2).
tarului, pentru mobile, nu se poate exer- 5[,„ In lipsă de stat anexat la actul
cită din cauza prescripțiunei instantanee de donaţiune, părţile se pot referi la un
NI

prevăzută de art. 2279 c. civ. fr. (1909 c. act autentic anterior, cum ar fi de exem-
civ. rom.), aşă încât în acest caz donata- plu, un inventar în care ar fi fost trecute
rul va avcă dreptul să introducă acţiune toate datoriile și sarcinele donatorului.
U

în daune contra moştenitorilor donato- (Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea |, p.

rului deoarece donatorul nu putcă să în- 717, nota 2).:
străineze aceste bunuri decât sub condi- 52, Dacă donatorul a scutit pe dona-
țiunea rezolutorie îndeplinită prin exerci- tar de plata sarcinelor şi datoriilor, în-
AL

2 tarea dreptului de opţiune din partea do-
- natarului. (Laurent, XV, No. 279; Alexan-
dresco, ed. 2-a, IV, partea 1, p. 721. nota).
4%, Statul datoriilor şi sarcinelor pre-
văzut de art. 1084 c. civ. Îr. (934 c. civ.
TR
sărcinând cu plata lor pe moştenitorii
să, nu mai este necesar a se anexă sta-
tul lor. (Demolombe, XXIII, No. 361; De-
mante ct Colmet de Santerre, IV, No.

258 bis, II; Laurent, XV, No. 269; Bau-

rom.), trebueşte să cuprindă detailat și dry_ ct Colin, Donations et testaments,
exact toate datoriile şi sarcinele la care II, No. 3963; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
este supus donatorul în momentul dona- partea I, p. 712).
țiunci. (Aubry et Rau, ed. 4-a, VIII, $ 3. Pentru exercitarea dreptului de
EN

740, p. 95; Dalioz, Râp., Suppl., Dispo-
sitions entre vifs, No. 575; Alexandrescu,
ed. 2-a, IV, partea I, p. 71%).
45, În cazul când donaţiunea cumu.:
lativă este constituită numai dintr'o [rac-
țiune din bunurile prezente şi viitoare.
I/C
opțiune, nu este necesar ca,să existe a-
nexat la actul de donaţiune, un act esti-
mativ al lucrurilor mobile și efectelor mo-
biliare existente în momentul donaţiunei,
deoarece legca nu cere îndeplinirea a-

cestei formalităţi, ci numai anexarea sta-

se va putcă face un stat care să cuprindă tului datoriilor şi sarcinelor donatorului.
numai cota-parte din datoriile şi sarci- Dalloz, Râp., Dispositions entre vis, No.
nele donatorului corespunzătoare frac- 2162; Suppl., Dispositions entre vifs, No.
țiunci de bunuri dăruite. (Toullier, V, No. e Comp., Contra: Josserand, III, No.
AS

855, nota a; Dalloz, Rep., Dispositions en-

tre vifs, No. 2161).
46. Donatarul care vocşte să-şi exer-
citeze dreptul său de opţiune trebueşte
să aibă anexat la actul de donaţiune,
UI
„54. Dealtfel actul estimativ al lucru-
rilor mobile existente în momentul do-
națiunci, este cu desăvârşire inutil în ca-
zul când donatarul optează atât pentru

statul datoriilor şi sarcinelor donatorului, bunurile prezente cât şi pentru cele vi-
chiar în cazul când donatorul şi-a rezer- itoare. (Toullicr, V, No. 854; Duranton,
vat uzufructul bunurilor dăruite. (Dalloz, IX, No. 755: Grenier, Donations ct testa-
Râp.. Dispositions entre vifs, No. 2159). ments: I[, No. 455; Aubry cet Rau, ed. 4-a.
BC

+
47, In cazul când donatorul a dăruit VIII, $ 740, p. 96).

— 348 —
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE PRIN CONTRACT DE CĂSĂTORIE Art. 935

55, In cazul când donatarul opreşte toate datoriile cari srevau acesţe bunuri,

numai bunurile prezente, renunțând la
bunurile viitoare, donaţiunea cumulativă
se transformă, în mod retroactiv, într'o
donaţiune de bunuri prezente. (Demo-
lombe, XXIII, No. 55S; Aubry et Rau, ed.
RY
la data facerei donaţiunei, după statul
care a fost anexat la contractul de căsă-
torie care cuprinde donaţiunea. (Aubry
ct Rau, ed. t-a, VIII, $ 740, p. 96, 97; Dal-
loz, Rep., Suppl., Dispositions entre vifs,

RA
4-a, VII, $ 740, p. 96; Dalloz. Râp., Dis: ' No. 2158; Baudry et Colin, Donations et.
positions entre vifs, No. 2155; Suppl., Dis- testaments, II, No. 3965; Josserand, III,
positions entre vifs,, No. 576). No. 1798; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par:
56, Deoarece prin opțiunea donataru- tea I, p. 725). i
lui numai pentru bunurile prezente, do- 58, Donatarul unei fracțiuni de bu-

LIB
națiunea cumulativă se transformă re- nuri, care opiează numai pentru bunurile
troactiv, într'o donaţiune de bunuri pre- prezente, renunțând la bunurile viitoare,
zente, ca este supusă formalităţilor pre- este obligat să plătească cota-parte echi-
văzute de lege pentru donaţiunile ordi- valentă din datoriile care grevau bu-
nare. Prin urmare, donatarul nu poate nurile dăruite la data fecerei donaţiunei.
să-şi valorifice drepturile sale cu privire (Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, No.
la bunurile mobiliare care au aparținut 2172; Laurent, XV, No. 274; Baudry et

ITY
donatorului, la data facerei donaţiunei, Colin, Donations et testaments, II, No.
nici chiar faţă de moștenitorii donato- 3966).
rului, decât pentru bunurile mobile care 59, Donatarul va plăti aceste datorii
au fost descrise şi evaluate potrivit dis- numai intra vires cmolumenti, adică până
pozițiunile art. 949 c. civ. în. (S27 c. civ. la concurența emolumentului său. (Dal-
rom.). (Toullier, V, No. 554; Demolombe, loz, Rep., Dispositions entre vifs, No. 2172,
XXIII, No. 5608S: Demante et Colmet de
Santerre, IV, No. 257 bis, III, IV; Aubry
et Rau, ed. 4-a, VIII, S 740, text şi nota
5684). RS
60. Creditorii denatorului pot acţionă
direct pe donatar pentru plata datoriilor
92, p. 97; Dalloz, Rep., Dispositions en- sau pot să se adreseze moștenitorilor,
tre viis, No. 2162; Suppl., Dispositions care în cazul când vor plăti datoriile vor
IVE
entre vifs, No. 576; Baudry et Colin, Do- aveă drept de recurs în contra donataru-
nations ct testamenis, II, No. 3964; Jos- lui pentru partea din datorii pe care tre-
serand, II[. No. 1796; Contra: Laurent, buiă s'o plătească acesta. (Dalloz, Râp.
AV, No. 261). " Dispositions entre viis, No. 2172).
57. Donatarul care optează numai GI. A sc vedcă: art. 935 şi 955 din
pentru bunurile prezente, renunțând la codul civil cu notele respective.
UN

bunurile viitoare, este obligat să plătească

Art. 935. — Dacă statul de care se face mențiune în artico-

lele precedente '), nu s'a anexat actului ce conţineă donaţiunea
bunurilor prezente şi viitoare, donatarul nu poate decât, sau a
AL

acceptă sau a se lepădă de donaţiune în întregul ei.

Când acceptă, nu poate cere decât bunurile existente la
moartea donatorelui, şi este supus la toate datoriile și sarcinele
TR

succesiunei. (Civ. 696, 777, 818—820, 827, 933, 934; Civ. Fr. 1085).
Tezt. fr. «Art. 1085. — Si Letat dont est mention au precedent article n'a
EN

point 6t€ aunexc ă lacte contenant donation de biens presents et ă venir le

donataire sera oblige d'aecepter ou de r&pudier cette donation pour le tout. En
cas d'acceptation, il ne pourra reclamer que les biens qui se trouveront existants
au jour du deces du donateur, et il sera soumis au paiement de toutes les dettes
I/C

et charges de la suceession. |

Doctrină, a sc lepădă de donaţiune în întregul ei.

Când acceptă, nu poate cere decât bu-
AS

|. Potrivit dispozițiunilor art. 1085 ce. nurile existente la moartea donatorului

civ. În. (955 ce. civ. rom.), când statul de şi este supus la toate datoriile şi Sarci-
datoriile şi sarcinele existente la care eră nele succesiunci. (Dalloz, Rep., Disposi-
supus donatorul în momentul donaţiunei, tions entre vifs, No. 2180; Alexandresco,
nu s'a anexat actului ce conţincă donaţiu- ed. 2-a, LV, partea IL. p. 717, 7ZI8: Haman-
UI

nea bunurilor prezente şi viitoare. dona- giu, [. Rosctti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,

tarul nu poate decât sau a acceptă sau III, No. 1576).
BC

1) Din eroare se zice aci: „articolela precedente“ în loc de „articolul precedent“, cum dealtfel este
şi în textul francez.

4
— 349—
Art. 936 DESPRE DISPOZIȚIUNILE INTRE SOȚI Codul civil

9, Din dispoziţiunile art. 1085 c. civ. în, itoare, când nu sa anexat la actul de do-

RY
(955 c. civ. rom.), rezultă că în cazul când naţiune, un stat al datoriilor și sarcinelor
nu s'a anexat la actul de donaţiune, sta- donatorului, după o părere, dominantă,
tul de datoriile şi sarcinele existente în este obligat la plata acestor datorii ultra
momentul donaţiunci, donaţiunea cumu- vires emolumenti, în aceleaşi condițiuni
lativă a bunurilor prezente şi viitoare ca şi la instituţiunca contractuală. (Coin-

RA
„produce aceleaşi cfecte ca și instituţiu- Delisle, Comiwmentaire, Art. 1084, No. 9;
nea contractuală.. (Toullicr, V, No. 855; Toullier, V, No. 755; Demolombe, XXII,
Duranton, IX, No. 731, 753; Demolombe, No. 354; Aubry et Rau, ed. 4-a, VIII, $
XXIII, No. 545; Vazeille, Successions, Art. 740, p. 90; Dalloz, Rep., Dispositions en-
1085, No. 1; Troplong, Donations et tes- tre vifs, No. 5084; Planiol, II, :No. 319;

taments, LV, No. 2411 urm.; Demante
Colmet de Santerre, LV, No. 258 bis,
Aubry ct Rau, ed. s-a,
95; Dalloz, Râp., Dispositions entre vis,
No. 2180; Suppl., Dispositions entre vifs,
No. 575; Laurent, AV, No. 266; Huc, VI,
No. 462; Josserand, III, No. 1796; Alexan-
LIB
et Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea |, p.
|]; 719; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi
VIII, $ 740, p- AL. Băicoianu, III, No. 1574).
G. După altă părere, în acest caz, do-
natarul nu poate Îi asimilat cu institui-
tul contractual, deoarece el nu reprezintă
persoana donatorului şi nefiind obligat

Y
dresco, ed. 2-a, IV. partea |, p. 717, 7I8, personal către creditorii donatorului,
722; C. Ilamangiu, Î.-Rosetti-Bălănescu şi poate să se sustragă acţiunei lor, aban-

SIT
AL. Băicoianu, III, No. 1574, 1576). donându-le bunurile dăruite, fără a fi
3, In cazul când donatarul s'a lepădat nevoie să accepte sub beneficiu de inven-
de donaţiunea cumulativă, în întregul ei, tar. (Troplongs, Donations et testaments,
el este considerat că nu i sa făcut nici 1V, No. 2415, 2417; Dalloz, Rp, Dispo-
o donaţiune şi este obligat a restitui lu- sitions entre viîs, No. 5684; Suppl., Dis-
crurile primite, în cazul când a fost pus R positions entre vifs, No. 958).
în posesiunea lor. (Laurent, AV, No. 272; 7, Donatarul care u acceptat donaţiu-
Alexandresco, cd, 2-a, IV, partea |, p. nea în întregimea ci, este obligat “să
plătească toate datoriile şi sarcinele suc-
VE
718). :
4, Cu toate că art. 1085 ce. civ. Îr. (935 * cesiunci cele anterioare şi. cele poste-
c. civ. rom.), prevede că donatarul care rioare donaţiunei cumulative. (Alexan-
nu a anexat la actul de donaţiune, statul dresco, ed. 2-a, IV, partea 1, p. 719; C.
datoriilor și sarcinelor donatorului, este Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi AJ.
Băicoianu, Il, No. 1574).
NI

obligat să plătească toate datoriile şi sar-

cinele succesiunci, totuşi dacă donatarul 8. Ca bunuri existente la decesul do- *
a primit numai o fracțiune din bunurile natorului vor îi considerate şi bunurile
prezente şi viitoare ale donatorului, ei mobile pentru care nu sa făcut actul
U

va fi ţinut să plătească numai o parte estimativ, prevăzut de art. 9483 c. civ. fr.
proporțională din datoriile şi sarcinele (827 ce. civ. rom.), deoarece dispoziţiunile
succesiunei deoarece acest articol pre- acestui articol îşi găsesc aplicaţiunea nu-
supune că donatarul a primit totalitatea mai la donaţiunile de bunuri prezente,
AL

bunurilor donatorului. , (Vazeille, Succes- iar donaţiunea cumulativă de bunuri pre-

sions, Art. 1055, No. 1; Troplong, Dona- zente şi viitoare când este primită în în-
tions cet testaments, IV, No. 2426 urm.; iregime de donatar, constitue o institu-
Aubry cet Rau, ed. 1-a, VIII, S$ 740, text țiune contractuală. (Duranton, lă, No.
TR

şi nota 17, p. 96; Dalloz, Râp., Disposi-
tions entre viis, No. 2182; Laurent, AV,
No. 2î4; Huc, VI, No. 463; Baudry
Colin, Donations ct testaments, II, No.
5966; Alexandresco, cd. 2-a. IV, partea
EN
755; Troplong, Donations cet testaments,
IV, No. 2444; Aubry et Rau, ed. t-a, VIII,
et $ 740, p. 96; Laurent, AV, No. 275; A-
lexandreseo, ed. 2-a, IV, partea ], p. 70,
720).

l, p. 719). 9, A se vedea: art. 955 şi 954 din co-.

5. Donatarul bunurilor prezente şi vi- dul civil cu notele respective.
I/C

CAPITOLUL 1X!).

Despre dispoziţiunile dintre soţi, făcute sau în contractul de maritagiu, sau în timpul
maritagiului.
AS

Art. 936. — Soții pot, prin contractul de. maritagiu, să-și facă
reciproc, sau numai unul altuia, orice donaţiune vor voi. (Civ. 801,
806, 836, 937 urm., 1223 urm., 1231; L. Timbr. 45, 46; L. impoz.
UI

pe succesiuni, (Mon. of. 91/1921), Art. 3; Civ. Fr. 1091).

BC

1) Din eroare acest capitol este clasat al IX-lea, când el nu este decât al Vll-lea al acestui titlu.

— 350 —
 Codul civil : DESPRE DISPOZIȚIUNILE ÎNTRE SOȚI Art. 936

Tezt. fr. Art. 1091. — Les &pou x pourront, par contrat de mariaye, se

RY
râeiproquement, ou Pun des deux ă Vautre, telle donation quils jugeront
„faire
â propos, sous les modifieations ei-aprts exprimees. .

Bibliografie (continuare).

RA
ConsraANTINESCU JAc. N., Despre succesiuni, p. 16%, 168;
Docax P. GeoncE, Studii de drept civil comparat, p. +5.

LIB
INDEX ALFABETIC partea I, p. 724; C. Hamangiu, [. Rosetti-
(la doctrină). Bălănescu şi Al. Băicoianu, LL, No, 1541).
indoială 4. 3, Viitorii soți vor_ putea să-și facă
Acceptare 9. |
Acte deosebite v, Ingratitudine 16, 17. prin contractul de căsătorie, donaţiuni
Act estimativ 30. lastituţiune contractuală
supuse unei condițiuni potestative din
Apreciere suverană +, 25, h

lastcăinare gratuită, a se partea donatorului. (Alexandresco, ed.

33.
vedea cuvintele: „Duna- „2-a, IV, partea |, p. 724, 735; C. Iaman-

ITY
Cadouri de nuntă 17.
Caducitate 13. ţiune între vii“.
instrăinare oncroasă 31. piu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
Căsătorie 1U, 13.
Condiţiune potestativă 3, Intenţiune 29, 33, II. No. 1541).
6 Ipotecă 34. 4. Tribunalele vor apreciă în mod su-
Consiliu judiciar î1. Minor ÎV. verân, natura donaţiunilor dintre soți, iar
în caz de îndoială, se va decide că soţii
Contract de căsătorie 1,2, Aloarte 40.
Mobile 3).
3, 8 17.
au înţeles să-şi facă donaţiune de bunuri
Deces 40.
Divorţ 1%
Donaţiune condiţională 3,
26,
* Donaţiune cumulativă 2,
Motive 5.
Naştere de copii 2), 21,
Neindeplinirea

Nuda
5
proprietat e
sarcinilor

24.
RS
viitoare, deoarece nu au nici un motiv
să-şi facă donaţiuni actuale, întrucât ci,
trebuesc să trăiască în comun. (Baudry
No.
25, 31, 37, 33. Opţiune 3, ct Colin. Donations et testaments, II,
|.
5087; Alexandresco, ed. 2-a. 1V, partea
Donaţiune cu titlu uni- Plata datoriilur 3%.
IVE
versal 8. Prezenturi de nuntă 17.
Donaţiune de bunuri pre- haţiune 5. p. 725, nota 1)-
zente 2, 25, 29, 3U. leducţiune 14, 5, Motivele care au determinat pe le-
Donaţiune Je bunuri vii- Regule 6, î2.
piuitor să permită viitorilor soți să-și
Renunţare 37, 40, 31.
facă orice liberalitate prin contractul de
toare 2, 4, 25, 31—36, 40.
Donaţiune între vii 0, 7, Renunţare expresă 11,
20221, Renunţare tacită 41, căsătorie, sunt mai întâi că înainte de
Revocare 15—10, 20, 21.
a se căsători soții sunt în pozițiune egală
UN

Donaţiune mutuală sau

lhezervă succesorală 14.
reciprocă 1, 22—28, 59—
Sarciae 15. de neatârnare unul faţă de altul şi apoi
Donaţiune universală 32. Soţi 1 urme aceste liberalități sunt în unele cazuri o
Facultate 37. Stat de daturii 37, 30,
Terţe persoane 2, 12, 19, îi.
cauză determinantă a căsătoriei. (Demo-
Formalităţi 3.
Fraudă 34. - Traascripţiune 29, 39. lombe. XXIII, No. 408; Demante et Col-
Imobile 29, 39. . Uzutruct 24. met de Santerre, IV, No. 267; Alexan-
Incetare din viaţă 10. , Viitori soți 1 urm. dresco. ed. 2-a, LV, partea ], p. 720):
AL

G. Donaţiunile între viitorii soţi sunt,

în principiu, supuse aceloraşi regule ca
Doctrină, şi donaţiunile contractuale făcute între
străini. (Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $
|. Potrivit dispozijiunilor art. 1091 c- 241, 740. p. 98; Dalloz, Rep. Dispositious
TR

civ. în. (936 c. civ. rom.), soţii put prin con-
tractul de căsătorie să-şi facă reciproc,
sau unul altuia, orice donaţiune vor voi.
(Demolombe, XXIII, No. 105, 409: Dalloz.
Rep. Dispositions centre vifs, No. 2270;
EN
entre vis, No. 2287; Suppl., Dispositions
entre vifs, No. 586; Iluc, VI, No. 466; Bau-
dry ct Colin, Donations ct testaments, LI,
No. 3989, 5994; Alexandresco, ed. 2-a. IV,

Alexandresco, partea |, p. 726).

Josserand, Il], No. _150; 7. Donaţiunile contractuale între viito-
cd. 2-a, IV, partea |, p. 724% C. Iaman-
rii soți, sunt supuse formalităţilor prevă-
giu, [. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, zute de lege pentru contractele din care
IM, No. 1541). „. Commen-
ele fac parte. (Coin-Delisle,
D, Astfel viitorii soţi vor putcă, prin taire, Art. 1092, No. 6; Duranton, IX, No.
I/C

contractul de căsătorie, să-şi facă dona- -56: Vazeille, Successions, Art. 1092, No.
țiuni de bunuri prezente, donațiuni de 5; Dalloz, Rep. Dispositions entre vifs,
bunuri viitoare sau donaţiuni cumula- '
No. 2285; Laurent, XV, No. 301).
tive de bunuri prezente şi viitoare, dona-
țiuni pe cari pot să le facă şi terții soţilor 8. Donaţiunile între viitorii soţi, pot
AS

sau unuia dintre ci, prin contractul de fi făcute şi prin acte separate de con-
căsătorie. (Demolombe, AXIII, No. 409: tractul de căsătorie, însă în acest caz,
Vazeille, Successions. Art. 1091, No. 1; ele trebuese făcute în conformitate cu
dispoziliunile art. 1590, 1597 e. cir. fr.
Aubry ct Rau, ed. 4-a. VIII, S 741, 242, (Dalloz, Rep
Dispositions entre (1229, 1250 ce. civ. rom);
UI

p. 95: Dalloz. Rep,

vifs, No. 2270: Suppl-, Dispositions entre Dispositions entre vils, No. 2235).
9, Donaţiunile făcute între viitorii soţi,
vis. No. 555; Laurent, XV, No. 295; Huc,
VI, No. 466; Baudry ct Colin, Donations prin contractul de căsătorie, vor trebui
de donatar. (Alexan-
BC

et testaments, II, No. 3956; Josserand. si fie acceptate

IV dresco. ed. 2-a, IV, partea 1, p. 725).
III, No. 1800; Alexandresco, ed. 2-a,

—3 -
o 1 —
 Art. 936 DESPRE DISPOZIȚIUNILE ÎNTRE SOȚI Codul civil

10. Cu toate că dispoziţiunile art. 1095 ționate în contractul de căsătorie, nu sunt

RY
din codul civil francez nu au fost repro- atinse prin revocarea donajiunei pentru
duse de legiuitorul român, totuși ele îşi cauză de ingratitudine. (Alexandresco, ed.
găsesc aplicațiunea şi în dreptul român, 2-a, IV, partea |, p. 728, nota 1). .
aşă încât minorii cari sunt capabili să se 18. Donaţiunile făcute între viitorii
căsătorească, pot să facă prin contractul soți prin contractul de căsătorie sunt re-

RA
de căsătorie orice convenţiuni, fiind asis- vocate de drept prin pronunțarea divor-
taţi de persoanele a căror consimțământ țului contra soţului donatar, pentru cauze
este necesar la “căsătorie. -(Alexan- deternrinate. (Alexandresco, ed. 2-a, IV,
dresco, ed. 2-a, IV, partea |], p. 72; C. partea I, p. 7%; C. Hamangiu, |. Rosetti-
Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 15.49).
Băicoianu, III, No. 1542; Comp.: Dalloz,

LIB
19. Donaţiunile făcute între viitorii
Râp., Dispositions entre vils, No. 2091; soţi, prin contractul de căsătorie, sunt
Suppl., Dispositions entre vifs, No. 586; deosebite în unele privinţi de donaţiunile
Baudry ct Colin, Donations ct testaments, făcute de terţi viitorilor soți prin con-
II, No. 3991; Josserand, III, No. 1800). tractul de căsătorie. (Dalloz, Hp.
11. Persoana pusă “sub consiliu judi- Dis-
positions entre vi[s, No. 2091; Josserant,
ciar nu poate face o donațiune viitorului. III, No. 1802).

Y
:
soț, prin contractul de căsătorie, fără a- 20. Deasemenea în dreptul: francez,
sistența consiliului. (Alexandresco, ed. aceste donaţiuni nu sunt revocabile pen-

SIT
2-a, IV, partea [I, p. 796, nota 3). tru naştere de copii donatorului. (Aubrx
12. Donaţiunile contractuale făcute et Rau, ed. 4-a, VIII, $ za, 742, p. 99;
între viitorii soţi, sunt, în principiu, su- Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, No.
puse aceloraşi regule de fond la care 2091; Suppl., Dispositions entre vifs. No,
sunt supuse donaţiunile contractuale . fă- 586; Baudry et Colin, Donations et tes-
cute de terţi, viitorilor soţi. (Dalloz, Rep., taments, LI, No. 5990; Josserand, III, No.
R
Dispositions entre vils, No. 2257; Suppl.. 1502).
Dispositions centre vifs, No. 586: Alexan- 21, |n dreptul român, spre deosebire
dresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. 72%; C.
VE
de dreptul francez, donaţiunile făcute în-
Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. tre. viitorii soţi, prin contractul de căsă-
Băicoianu, III, No. 154).
„13, Astfel, torie, sunt revocabile pentru naştere de
donaţiunea contractuală copii. (Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea
făcută între viitorii soţi, prin contractul
de căsătorie, va fi caducă dacă nu are I, p. 492, 495, 727; C. Hamangiu, |. Rosetti-
NI

Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1545). 3

loc căsătoria. (Toullier, V, No. 907; Du-
ranton, IX, No. 22, Viitorii soţi au dreptul să-și facă
966 urm.; Demolombe, prin contractul de căsătorie, fie donaţiuni
XAIII, No. 423; Demante et Colmet de mutuale
Santerre, IV, No. 270; Dalloz, Rep., Dispo-: sau reciproce, fie donaţiuni sim-
U

ple. (Demolombe, XXIII, No. 409: Dalloz,

sitions entre _vils, No. 2288; Baudry et Rep., Dispositions entre viis, No.
Colin, Donations et testaments, II, No. Huc, VI, No. 466; Baudry
2549;
3994). et Colin, Dona:
tions et testaments, II, No. 3956).
AL

14. Deasemenea această donaţiune

este reductibilă când aduce atingere re- 23, Donaţiunile mutuale pe cari şi le
zervei moștenitorilor donatorului. (Bau- fac viitorii soţi, nu trebuesc să fie de coti-
dry et Colin, Donations et testaments, II, tate sau de valoare egală, ci pot fi de
N6. 3994; C.. Hamangiu, I. Rosetti-Bălă- cotitate sau valoare inegală. (Duranton,
TR

nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1549). IX, No. 763; Demolombe, XXIII, No. 409;
15. Aceste donaţiuni sunt revocabile Dalloz, R&p.. Dispositions entre vifs, No.
pentru ncîndeplinirea condiţiunilor. (Dal- 2276, 2349).
loz, Rcp., Dispositions entre vifs, No. 24, Asilel într'o donaţiune mutuală .se
poate ca
EN

2280). unul dintre viitorii 'soţi să dea

16. Donaţiunile făcute între viitorii uzufructul, iar celălalt să dea nuda TO-
soţi prin contractul de căsătorie sunt re- prietate, (Duranton, IX, No. 763; Dalloz;
vocabile pentru ingratitudine. (Demo- Rep., Dispositions entre 'vifs, No. 23.49).
lombe, LV, No. 528; XX, No. 652; Tro- 25, Donaţiunile: mutuale între viitorii
plong, Donations et testaments; II, No. soţi, pot cuprinde fie bunurile; prezente,
I/C

154S urm.; Mlourlon, II, No. 752; Michaux, fie bunurile viitoare, fie cumulativ bunu!
Donations, No. 1i7i; Demante ct Colmet rile prezente şi ' viitoare, (Demolombe,
de Santerre, IV, No. 102 bis, |, Il; Aubry XAIII, No. 410; Dalloz, Rep. Dispositions
et Rau, ed. 4-a, VII, $ 708, text şi nota entre viis, No. 2549; Suppl., Dispositions
AS

11, p. 416; Laurent, XIII, No. 21 urm:;; entre vils, No. 592). -
Huc, VI, No. 251; Baudry cet Colin, Do- 26, Donajiunile mutuale pot fi făcute
nations ct testaments, |, No. 1589; Planiol, sub conidţiuni potestative din partea do-
II, No. 5150, 3200; Josserand, III, No. natorului. (Demolombe, XXIII, No, 410;
1802; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, Dalloz, Rcp., Dispositions entre viis, No.
UI

p. 454, 455, 727, 227; C. Ilamangiu, |. Ro- 30: Suppl., Dispositions entre vifs, No.
setti-Bălănescu şi Al. Băicoicoianu, III, 59). . o. . '
No. 1549). 27. Donaţiuneca “mutuală între viitorii
17. Cadourile de nuntă ce obicinuese soţi constitue o liberalitate iar nu un act
BC

a se face înainte de căsătorie şi nemen- cu titlu oneros. (Troplong, -Donations ct

— 352 —
“- Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE INTRE SOŢI Art. 937

testaments, IV, No. 2522: Dalloz, Râp., „de căsătorie, nu conferă donatarului nici

RY
Dispositions centre vils, No. 2350). un drept actual și soţul donator are drep-
923. Tribunalele vor interpretă în mod tul să dispue cu titlu oneros sau să ipo-
suveran, după intenţiunea părților con- techeze bunurile dăruite, fără fraudă.
tractante, întinderea şi caracerul dona- (Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No.
țiunilor mutuale cuprinse în contractul 2354).

RA
de căsătorie. (Dalloz, Râp., Dispositions „85. Soțul donator al bunurilor vi-
entre vis, No. 2555; Suppl., Dispositions itoare, nu mai poate dispune cu titlu gra-
entre vifs, No. 593; Baudry ct Colin, Do- tuit de bunurile dăruite, posterior facerci
nations cet testaments, II, No. 5987, 3988). donaţiunei prin contractul de căsătorie.
29. Donaţiunea de bunuri imobile pre- (Dalloz, Rep., Dispositions entre _vifs,

LIB
zente, făcută între viitorii soţi, prin con- No. 2536; Huc, VI, No. 4168).
tractul de căsătorie, pentru a fi opozabilă „86, Soțul donatar al bunurilor vi-
terțelor persoane, trebueşte transcrisă. itoare va fi obligat să plătească datoriile
(Coin-Delisle, Commentaire, Art. 1092, soţului donator, după aceleaşi norme pre-
IO. 8; Duranton, LX, No. 658; Demolombe. văzute la instituţiunea contractuală. (Dal-
XXIII, No. 411; Troplong, Donations et loz, Râp., Dispositions entre vilis, No.
testaments, 1V, No. 2584; Dalloz, Rp. 2540).

ITY
Dispositions entre vis, No. 2314; Lau- 287, In cazul unei donajiuni cumula-
rent, XV, No. 306; Alexandresco, ed. 2-a, tive de bunuri prezente şi viitoare, făcute
IV, partea |, p. 725). între viitorii soţi, prin contractul de
20. Donaţiunca de bunuri prezente, căsătorie, în cazul când s'a anexat la act,
făcută între viitorii soţi, prin, contractul un stat de datoriile şi sarcinele existente,
de căsătorie, care cuprinde lucruri mo- la care este supus donatorul în momen-
bile, trebueşte întovărăşită de un act esti-
mativ. (Demolombe, XAIII, No. 411; Dal-
loz, Râp., Dispositions entre viis, No. 2316:
RS
tul donaţiunei, donatarul este liber să
se lepede, la decesul donatorului, de bu-
nurile viitoare și să oprească numai bu-
Alexandreseo, cd. 2-a, IV, partea |, p. nurile prezente. (Demolombe, AXIII, No.
725). 418; Aubry et Rau, ed. j-a, VIII, 5 74,
IVE
2 |, Donaţiunile de bunuri viitoare sau 742, p. 9; Dalloz, Rep., Dispositions en-"
donajiunile cumulative de bunuri pre- tre vifs. No. 2345). |
zente şi viitoare, făcute între viitorii soţi, 238. Dacă însă nu sa anexat la act,
prin contractul de căsătorie, sunt supuse statul de datoriile şi sarcinele donatoru-
regulclor prevăzute de art. 1082 urm. c. lui, existente în momentul donaţiunei, do-
civ. Îr. (933 urm. c. civ. rom.), pentru a- națiunea are valoarea unci_ instituţiuni
UN

cest fel de donaţiuni făcute viitorilor soţi contractuale. (Duranton, IX, No. 260; De-
de către terţi. (Demolombe, XXIII, No. molombe, XXIII, No. 418; Poujol, Dona-
416, 418; Aubry ct Rau, ed. 4-a, VIII, $ tions ct testamenis, Art. 1093, No. 1; Tro-
741, 742, p. 989; Dalloz, Râp., Dispositions plong, Donations ct testaments, IV, No.
entre vi[s, No. 2320, 2521; Suppl., Dispo-: 2544; Dalloz, Rep., Dispositions entre vils, .
sitions entre vils, No. 590; Baudry et Co- No. 2345).
AL

lin, Donations ct testamenis, II, No. 3989, - 829, Donajiunile mutuale de bunuri
5994), viitoare, făcute între viitorii soţi, prin
35, Donajiunea de bunuri, viitoare, contractul de căsătorie, nu sunt supuse
făcută între viitorii, soţi, prin contractul transeripției. (Dalloz, Rep, Dispositions
entre vifs, No. 2355).
TR

de căsitorie, poate aveă de obiect univer-

salitatea bunurilor pe care le va lăsă do- 40, Soţul donatar al bunurilor vi-
natorul la decesul său, o cotă-parte din itoare, nu poate renunță la donaţiunea
această universalitate, toate imobilele sau mutuală, decât după decesul soțului do-
toate lucrurile mobile, sau o cotitate fixă nator. (Troplong, Donations ct testaments,
LV, No. 2546; Dalloz, Rep., Dispositions
EN

din aceste imobile sau mobile. (Dalloz,

Re€p., Dispositions entre vifs, No. 9318).
2383, Tribunalele vor apreciă în moi
suveran, după intenţiunea presupusă
donatorului, care este întinderea donaţiu-
I/C
entre vifs, No. 2362),
44. lenunțarea la o donaţiune mu-
a tuală, făcută între viitorii soţi, prin con-
tractul de căsiitorie, poate fi expresă sau
tacită. (Dalloz, Rep., Dispositions entre

nei. (Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs,

No. 2318; Baudry ct Colin, Donations et viis, No. 2362).
testamenis, II, No. 3988). ' 9, A se vedcă: art. 932, 955, 954 şi
234. Donaţiunea de bunuri viitoare, 955 din codul civil cu notele respective.
făcută între viitorii soţi, prin contractul
AS

Art. 9317. — Orice donaţiune făcută între soți, în timpul ma-

ritagiului, este revocabilă.
Revocarea se poate cere de femee, îără nici-o autorizațiune.
UI

- O asemenea donaţiune nu este revocabilă pentru că în urmă

Sau “născut copii. (Civ. 199, 280, 801, 821, 826, 827, 829, 836,
BC

850, 938; Civ. Fr. 1096).

19305, — Codul Civil adnotat — VII
 Art. 937 DESPRE DISPOZIȚIUNILE ÎNTRE SOȚI Codul civil :

Tezt. fi. Art. 1096.

— Toutes donations faites entre €poux pendant le

RY
mariage, quoique qualifices entre-vifs, seront toujours r&vocables. ,
La, revocation pourra âtre faite par la femme, sans y tre autorisâe par
le mari ni par -justice.
Ces donations ne seront r&voqutes par la survenance d'enfants.

RA
4

„Bibliografie (continuare).
CoxsraAnTinEsCcU JAc. N., Nofă sub C. Apel Galaţi S. 1. 78 din 27 Mai 1925, Pand. Rom.
1925, II, 228; Despre succesiuni, p. 168;

LIB
Docan P. GeoncE, Studii de drept civil comparat, p. +45.

INDEX ALFABETIC greşit exprimat deoarece revocarea dona-

(la doctrină), țiunei nu se cere în justiţie, ci donatorul
Acceptare 12, 20, 54, 85. Incompatibilitate 54, 55. îşi manifestă numai voința de a revocă

Y
Achiesare 31. Inexactitate 1, donaţiunea. (Alexandresco, ed. 2-a, IV,
Act autentic 19, 48, Ingratitudine 43, 44, 70.
Act estimativ 22, 23, 29, 29, Instrăinare 25, 27, 57—50, partea I, p. 734, nota 3). i
2, In dreptul vechiu românesc (Co-

SIT
Act sub semnătură pri- 15
vată 49, 50. Instrăinare parţială 58, 50. dui Calimach şi Codul Caragea). dona-
Acţiune pauliană 71. Intenţiune 52. -
Asigurare 39. Ipotecă 25, 64, 65, 66, țiunile între soţi, crau, în principiu, o-
Autorizaţie 1, 67. . Ipotecă legală 25. prite. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
Caducitate 75—51, Legate 87, 08. ÎI, p. 75, text şi nota 4).
Capacitate 12. Minor 9, :
8, Donaţiunea între soţi, în timpul că-
Captaţie 41, 43. Moarte 72, 73, 78-82, 86. R
Caractere 3-6, 8, 9, Mobile 22, 23, 28, 29, 76, sătoriei, după o părere, este o adevărată
Codul Calimach 2. Moştenitori 29, 65, 69, 70. donaţiune pentru cauză de inoarte. (Loul-
Codul Caragea 2. 72, 73, 79, 81, lier, V, No. 11; Dalloz, Râp-, Dispositions
Condamnare 13,
VE
Motive 4,
Condiţiune potestativă 16, Muncă silnică 13,. entre vifs, No, 2387).
78 Naştere de copii 45, 4. După altă părere, donaţiunea între
Consiliu judiciar 10, Neexecutarea sarcinelor soți, în timpul căsătoriei are un caracter
Cotitate disponibilă 87— 44, 70.
90, .
Nulitate 34. mixt de donaţiune între vii şi de dona-
Creditori 25, 68, 71, 85. Opţiune 27, 28, țiune pentru cauză de moarte. (Troplong,
NI

Daruri manuale 24, 33. Ordine publică 33. Donations et testaments, 1V, No. 2640;
Datorii 61, 62, Predarea bunurilor 86.
Deces 72, 73, 718—82, 8%, Predeces 78—82, Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, No.
Derogare 33. Prescripţie 76. 2388).
Divorţ 46. Preţ 59, 5, După a treia părere, trebueşte de
U

Donaţiuni cumulative 5, Proprietate 84,

15, 27—29, 59, 78, 79. Recurs 65. făcut o distineţiune: dacă donaţiunea în-
Donaţiuni de bunuri pre- Redactare greşită 1. tre soți, în timpul căsătoriei, cuprinde:
zente 5, 15, 22, 24, 25, Reducţiuac 87—90, numai bunurile prezente, ea produce prin-
27, 28, 32, 73, 60—02, 84,
AL

Teintoarcere convenţio-
85, V9, nală 02, cipalele efecte ale donaţiunei între vii,
Donaţiuni de bunuri vii- Renunţare 37, 38, iar dacă ea cuprinde cumulativ, bunurile
toare 5, 8, 13, 15, 23,26, Retroactivitate 74. prezente şi bunurile viitoare, ca are ca-
32, 62, 13, 78, 79, 86, tb, hevendicare 27, 29,75, 76,
90, Revocare 1, 6, 25, 30—61,
racterele şi efectele unui testament. (Du-
Donăţiuni deghizate 34, 67—10, 72—77, 79, 81 —63, ranton, lĂ, No. 778; Dalloz, Râp., Dis-
TR

40, Revocare expresă 47, 49, positions entre vifs, No. 2389). .
Donaiţune indirecte 36, 37. 6. După a patra
Donaţiuni între soţi 1 Revocare tacită 47, 52—58.
părere, dominantă,
urm, Rezerva de a dispune 17, donaţiunea între soţi, în timpul căsătoriei,
Donaţiuni între vii 4—9, 88. este o adevărată donaţiune între vii însă
15, 56, 75, 81, 87,89, 9%, Rezerva legală 87—9%0, revocabilă. (Demolombe, XXIII, No. 440;
EN

Donaţiuni pentru cauză Rezoluţiune 74.,

de moarte 3, 4, 8. Sarcine H, 7U, Mourlon, II, No. 514, 1004; Demante et
Donaţiuni prin interpus Servitute 63. Colmet de Santerre, IV, No. 276 bis, |;
Dotă 41,
Stat estimativ 22, 23, 26, Aubry:et Rau, cd. 1-a, VIII, $ 744, p. 105;
2.
Efecte 7, 74, 83, Succesiune 37, 3, Dalloz, Rep., Dispositions centre vis, No.
Faliment 14, Terţe persoane 27, 74, 75, 2587; Suppl.. Dispositions entre vifs, No.
I/C

Femee măritată 1, 11, 67. 70 596; Laurent, XV, No. 514; Huc, VI, Ne.
Formalităţi 7, 18, 31, 48,49,
Fraudă 71,
Testament
53, S5,
5, 49, 4,
-
S1, 470; Baudry et Colin, Donations cet testa-
Fructe 77, 86, Testament olograf 49, 55, menis, II, No. 4005; Josserand, III No.
Hotărire 34, Transcripţiune 24—27, 85. 1818; Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea |,
„Imobile 24—27, 64—606, 75, Urmărire silită 25, 60, 65,
p. 742; Comp.: C. Ilamangin, [. Rosetti-
AS

Incetare din viaţă 72, 73, 66, 55,

T0—82, 6, Uzufruct (8, Bălănescu şi Al. Băicoianu, II, No. 1546).
„Z„ După această a patra părere, dona-
țiunile între soți, în timpul căsătoriei, vor
Doctrină, trebui guvernate atât în cecace priveşte |
formele, cât şi în ce priveşte efectele,
UI

1. Textul art. 937 din codul civil ro- de regulele aplicabile la donaţiunile în-
mân cuprinde o inexactitate deoarece se tre vii. (Dalloz, Râp., Dispositions entre
prevede că: „Revocarea se poate cere de viis, No. 2390; Baudry et Colin, Dona:
femce fară nici o autorizaţie“,
BC

ceeace e tions et testaments, II, No. 4006; Alexan-

7
— 354—
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE ÎNTRE SOȚI -- Art, 937

dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 445; C. lombe, XXIII, No. 465; Greniet, Donations

RY
Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi AL. Băi- et testaments, II, No. 453; Troplong, Do-
coianu, III, No. 1546). nations et testaments, 1V, No. 2649; Aubry
8. Accastă soluţiune îşi găseşte apli- et Rau, cd. 4-a, VIII, $ 744, p- 108; Dalloz,
cațiunea, chiar dacă obiectul donaţiunei Râp., Suppl., Dispositions centre viis, No.
ac constă din bunuri care vor există la 598; Josserand, III, No. 1819; Alexan-

decesul donatorului şi chiar dacă actul
ar fi calificat o donaţiune pentru cauză
de moarte. (Aubry et Rau, cd. 4-a, VIII,
$ 744. p. 107; Comp.: Alexandresco, ed.
2-a, IV, partea ÎI, p. 745, 744;
RA
dresco, ed. 2-a, 1V, partea I, p. 745).
13, Astfel o donaţiune, chiar de bu-
nuri viitoare, făcută de un soţ celuilalt
soț, în timpul căsătoriei, rămâne valabilă
Contra: Du- dacă ulterior unul dintre soți este con-

LIB
ranton, IX, No. 778). damnat la _ muncă silnică pe viață. (De-
9, Soțul minor mai mare de 16'ani nu molombe, XXIII, No. 4165; Demante et
poate face o donaţiune celuilalt soţ, în Colmet de Santerre, IV, No. 276 bis, IV;
timpul . căsătorici, deoarece donaţiunea Aubry ct Rau, ed. 1-a, VIII, $ 744, notele
între soţi în timpul căsătoriei constitue 14, 15, p. 10$, 109; Dalloz, Rep., Suppl,
o adevărată donaţiune care nu poate fi “Dispositions entre vifs, No. 598; Alexan-
făcută decât de persoanele majore. (Toul- dresco, ed. 2-a, 1YV, partea I, p. 745).

ITY
lier, V, No. 925; Duranton, VIII, No. 184; (4, Deasemenea, donaţiunea ar ră-
Demolombe. XAIII, No. 462: Grenier, Do- mâne valabilă, dacă ulterior soțul dona-
nations et testaments, II, No. 461; Mass tor ar fi declarat în stare de faliment.
ct Verg6 sur Zachariae, III, $ 522, nota (Demolombe, XXIII, 'No. 465; Demante
6, p. 537; Troplong, Donations ct testa- ct Colmet de Santerre, 1V, No. 276 bis,
ments, IV, No. 2645; Demante et Colmet
de Santerre, IV, No. 276 bis, IV; Mour-
lon, II, No. 1005; Aubry et Rau, cd. 4-a,
VIIL, $ 744, p. 108; Dalloz, Rep., Disposi-
RS
IV; Aubryet Rau, ed. 4-a. VIII, 8 744,
p. 108; Laurent, XV, No. 357; Alexau-
dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 745).
15. Donajiunile între soți, în timpul
tions entre viis, No. 24107; Suppl., Dis- căsătoriei pot aveă de obiect: bunurile
IVE
positions entre viîs, No. 597; Laurent, XV, prezente, bunurile viitoare şi cumulativ
No. 337; Iluc, VI, No. 470; Baudry ct Colin, bunurile prezente şi cele viitoare. (Del-
Donations et testaments, II, No. 4007; vincourt, ÎI, p. 44S; Demolombe, XXIII,
Josserand, III, No. 1819; Alexandresco, No. 455, 456; Poujol, Donations ct testa-
ed. 2-a, IV, partea I, p- 744; Contra: Va- ments, Art. 1096, No. Ss: Troplong, Dona-
zeille, Successions, Art. 904, No. 2). tions ct testaments. LV, No. 2653; De-
UN

10. Soţul pus sub consiliu judiciar nu mante et Colmet de Santerre, IV, No.
poate face celuilalt soţ, o donaţiune, în: 276; Aubry_ct Rau, cd. 4-a, VIII, $
timpul căsătorici, fără asistența: consi- 744, p. 105; Dalloz, Rep., Dispositions en-
liului_ său. (Toullier, V, No. 925; Duran- tre vifs, No, 2377; Laurent, XV, No. 315;
ton, VIII, No. 184; Demolombe, XXIII, Josserand, III, No. 1815; Alexandresco,
No. 466; Grenier, Donations ct testaments, ed. 2-a, IV, partea I, p. 729; C. IHaman-
giu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, -
AL

II, No. 461; Troplong, Donations et testa-

ments, LV, No. 2645; Demante ct Colmet LII, No. 1546).
de Santerre, IV, No. 276 bis, 1V; Aubry 16. Donaţiunca între soţi, în tim-
et Rau, cd. t-a, VIII, $ Z44, p. 108; Dal- pul căsătoriei poate fi făcută sub con-
loz, Rep. Dispositions entre vifs, No. 2407; dițiune potestativă din partea donatoru-
TR

Suppl., Dispositions entre vifs, No. 597; lui. (Demolombe, XXIII. No. 455 urm;;
Laurent, XV, No. 357; [Huc, VI, No. 170; Demante et Colmet de Santerre, 1V, No,
Baudry ct Colin. Donations cet testamenits, 976; Dalloz, Râp., Dispositions enire vifs,
II, No. 4007; Josserand, III, No. 1819; A- No. 2379; Laurent. XV, No. 515; Alexan-
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 736, dresco, ed. 2-a, 1V, partea 1, p. 729).
EN

nota 5, 741; Contra: Merlin, Râpertoire,
Don manuel, $ 2, No. îi).
4 1. Femccea căsătorită sub
tal nu poate să dăruiască soțului său,
în timpul căsătoriei, bunurile sale dotale,
I/C
17. Deasemenea, donaţiunea între soți,
în timpul căsătorici, poate fi făcută sub
regimul da- rezerva de a dispune de un obiect sau o
sumă, rezervă care profită donatarului
în cazul când nu se dispune de suma sau

deoarece legca oprește înstrăinarea bu- obicetul rezervat. (Dalloz, Rep, Dispa-
nurilor dotale în afară de cazurile pre- „ sitions entre vifs, No. 2379).
văzute anume. (Demolombe, XXIII, No. 18. Condiţiunile de formă ale dona-
464; Laurent, XV, No. 357; Baudry et Co- țiunilor făcute între soţi în timpul căsă-
lin, Donations et testamenis, II, No. 4007: toriei, sunt acele ale donaţiunilor între
AS

Josserand, III, No. 1819; Alexandresco, cd. vii. (Dalloz, Rep., Suppl., Dispositions
2-a, IV, partea I, p. 744, 745; Contra: Du- entre vils, No. 597; Josserand, III, No.
ranton, XV, No. 534: Troplong, Donations 1810; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |,
ct tesiamenis, IV, No. 2647). , p. 752, 755; C. Ilamangiu, |. hosetiti-Bă-
12, Capacitatea soților de a-şi face lănescu şi "Al. Băicoianu, III, No. 1546).
UI

unul altuia donaţiuni, în timpul cășăto- 19. Donaţiunile între soţi, în timpul
rici şi de a le primi, se va apreciă în căsătorici, trebuesc făcute prin act au-“
momentul facerei donaţiunilor sau a ac- tentic, potrivit formelor prevăzute de art.
BC

ceptării lor, când ca sa făcut prin ăct 951 c. cit. fr. (813 c. civ. rom.). (Toullier,
separat. (Toullier, V, No. 920; Demo- V, No. 917; Demolombe, XXIII, No. 445;
Art, 937 - DESPRE DISPOZIȚIUNILE ÎNTRE SOȚI Codul civil

Grenier, Donations cet testaments, II, No. testaments, II, No. 4011, 4012; Josserand,

RY
457; 'Troplong, Donations et iestaments, III, No. 1812; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
TV, No. 2651; Demante ct Colmet de San- partea I, p. 733; C. Hamangiu, [. Rosetti-
şi Al. Băicoianu, III, No.
terre, IV, No. 274 bis, II; Mourlon, Îl, No. Bălănescu
1005; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 744, 1546).
Rep. Dispositions entre 95, Interesul acestei transcrieri este
p. 101; Dalloz,

RA
vifs, No. 2592; Suppl., Dispositions entre pentru a sustrage aceste imobile dela ur- -
donatorului şi a
vifs, No. 597; Laurent, XV, No. 314; Bau- mărirea creditorilor
dry et Colin, Donations et testaments, nu fi supuse unei ipoteci legale, căci în
II, No. 4011; Josserand, III, No. 1811; A- ceeace priveşte înstrăinarea sau ipoteca- -
lexandresco, ed. 2-a, LV. partea I, p. 735; rea lor, ele pot fi făcute de donator de-

LIB
C. Hamangiu, IL. Rosetti-lBălănescu şi Al. oarece cl are facultatea de a revocă do-
Băicoianu, LII, No. 1546). , națiunea. (Dalloz, Rep, Dispositions en-
20, Donaţiunile între soţi în timpul ire vifs, No. 2396; Baudry et Colin, Do-
căsătoriei, trebuese acceptate de _ soțul nations et testamenis, II, No. 4012; Jos-
donatar în mod expres. (Toullier, V, No: serand, III, No. 1812; Comp.: C. Haman-
919; Durantan, IX, No. 744%; Demolombe, piu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al, Băicoianu,
XXIII, No. 446; Troplong, Donations_ ct III, No. 1546).

Y
testaments, IV, No. 2653; Demante et Col- 26, Donaţiunile făcute între soţi, în
met de Santerre, IV, No. 276 bis, II; Au- "timpul căsătoriei, privitoare la imobile

SIT
bry et Rau, ed. 4-a, VIII, $ 744, p. 101; viitoare, nu trebuesc transcrise. (Demo-
Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No. lombe, XXIII, No. 447; Troplonz, Dona-
2595; Suppl., Dispositions entre viis, o. tions ct testaments, IV, No. 2654; Mar-
597; Baudry et Colin, Donations cet testa- cade, Art. 1096, No. 1; Demante et Colmet
ments, II, No. 4011; Josserand, III, No. de Santerre, IV, No. 276 bis. V; Aubry et
1811; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea Rau, ed. 4-a, VIII, $ 744, p. 101; Dalloz,
R
IL .p. 733; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălă- _Râp., -Dispositions entre vifs, No. 2397;
nescu și Al. Băicoianu, III, No. 1546). Laurent, XV, No. 319, 521; Baudry et Co-
lin, Donations et testaments, II, No. 4011;
VE
92|, Soții pot să-şi facă în timpul că-
sătoriei daruri manuale. (Josserand, III, Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p:
No. 1811). 735).
"29, Donajiunile de bunuri prezente 27, Donaţiunea între soţi în timpul
între soți în timpul căsătoriei care au de căsătoriei, cumulativă de bunuri prezente
şi viitoare privitoare la imobile, va fi
NI

obiect lucruri mobile, trebuesc întovără-

şite de un -stat estimativ. (Toullicr, V, bine ca soţul donatar s'o transcrie în re-
No. 917; Demolombe, XXIII, No. 448; Gre- pistrul de transcripțiuni pentru ca în ca-
mier, Donations cet testaments, III, No. zul când va optă pentru bunurile pre-
U

459 bis; Troplong, Donations cet testa- zente să poată revendică dela terţi imo-
mentis, IV, No. 2651; Marcadă, Art. 1096, bilele pe care le-a înstrăinat donatorul.
No. 1; Demante cet Colmet de Santerre, (Laurent, AV, No. 260, 321; Alexandresco,
IV, No. 276 bis, V; Aubry et Rau, ed. ed. 2-a, IV, partea -L, p. 753, 734)-
AL

4-a, VIII, $ 243, p. 101; Dalloz, Râp., Dis- 28, In cazul când donaţiunea cumu-
positions entre viis, No. 2594; Suppl, lativă de bunuri prezente și viitoare cu-
Dispositions entre vifs, No. 597; Laurent. prinde şi lucruri mobile, după o părere,
XV, No. 320; Baudry et Colin, Donations ca va trebui să fic însoţită de un act esti-
TR

ct testaments, II, No. 4011; Josserand, III, mativ pentru a fi validă, deoarece în ca-
No. 1811; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par- zul când. donatarul se foloseşte de drep-
tea I, p. 733; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bă- tul de opţiune, donaţiunea cumulativă se
lănescu şi Al. Băicoianu, III, -No. 1546). transformă într'o donaţiune de bunuri
23, La donaţiunile de bunuri viitoare prezente. (Demolombe, XXIII, No. 365;
EN

făcute între soţi în timpul căsătoriei, care Mouslon, II, No..9ss; Demante et Colmet
au de obiect lucruri mobile, statul esti- de Santerre, LV, No. 257 bis, Il; Aubry
mativ este inutil. (Demolombe, XXIII, No. et Rau, cd. 4-a, VII, $ 740, p. 97).
457; Troplong, Donations et testaments, 29, După altă părere, donatarul cu-
IV, No. 2654; Aubry et Rau, ed. 4-a, VIII, mulativ al bunurilor prezente şi viitoare.
I/C

-$ 744, p. 101; Dalloz, Râp., Dispositions poate revendică dela moștenitorii dona-
entre vifs, No. 2395; Laurent, XV, No. 321; torului, bunurile mobile, chiar dacă nu
Baudry et Colin, Donations et testaments, sa făcut actul estimativ. (Duranton, IX,
II, No. 4011; Alexandresco, cd. 2-a, IV, No. 753; Troplong, Donations . et testa-
parica |, p. 735). ments, IV, No. 2444: Laurent, XV, No.
AS

„24, Donaţiunile făcute între soţi în 261; Comp.: Alexandresco, ed. 2-a, IV,
timpul căsătoriei, privitoare la imobile partea Î, p. 719, 720. 731 nota 1).
prezente, trebuesc transcrise. (Demo- „80, Donaţiunile făcute între soţi în
lombe, XXIII, No. 447: Marcad6, Art. 109%, timpul căsătoriei, oricare ar fi caliticarea
No. 1; Demante et Colmet de Santerre, ce li s'ar fi dat, sunt revocabile. (Delvin- *
UI

IV, No. 276 bis, V; Aubry
VIII, $ 744, p. 101; Dalloz, Rep., Dispo-
sitions entre vifs, No. 2396; Suppl., Dis-
positions entre viis, No. 597; Laurent, XV,
BC
et Rau, cd. 4-a, court, Ii, p. 443; Duranton, IX, No. 770;
Aubry et Rau, ed. 4-a, VIII, S 744, p. 103;
Dalloz. Râp., Dispositions entre vibe, No.
2384; Suppl., Dispositions entre vis, No.

No. 319; Baudry ct Colin, Donations et 594; Iluc, VI, No. 471; Baudry et Colin,

— 3560 —
Codul civil DESPRE VISPOZIFIUNILE ÎNTRE SOȚI Art, 937

Donations cet testuments, Il, No. 4015; Pla- în prolitul-celuilalt soț în timpul căsă-
niol, III, No.:3217; Josserand, IL, No. 1816; torici, este revocabilă. (Baudry et Colin,

RY
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. 728. IJonations ct testaments, II, No. 4015;. A-
736; C. Hamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu şi lexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p..735).
Al. Băicoianu, III, No. 1546, 1549). 40, Donaţiunile deghizate. sub forma
34, Deasemenea, aceste donaţiuni sunt unui contract cu titlu oneros sau făcute
revocabile, oricare ar fi forma lor. (Del- prin persoane interpuse, care au avut. loc

vincourt, II, p. 448; Duranton, IX, No.
770; Aubry ct Rau, cd. t-a,
p. 103; Dalloz, hep., Dispositions entre
vils, No. 2425; Huc, VI, No. 471; Baudry
ct Colin, Donations et testaments, II, No.
RA
între' soţi în timpul căsătoriei, sunt revo-
VIII, S 744, cabile. (Dalloz, Rep., Dispositions . entre
vifs, No. 247; Suppl., Dispositions entre
vis, No. 595; Laurent, AV, No. 327; Huc,
VI, No. 471; Alexandresco, ed. 2-a, IV,

LIB
4015; Josserand, III, No. 1816; Alexan- partea I, p. 735, 736). -.
dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 755; C. “40, Motivul care a determinat pe le-
Iamangiu; I. Rosetti-Bălănescu şi Al. giuitor :să -admită revocarea donaţiunilor
Băicoianu, III, No. 1546, 1549). dintre soţi, este că adescori aceste dona-
29, Donaţiunile făcute între soți, în țiuni sunt determinate de influența unui
timpul căsătoriei, sunt revocabile, fie că soț asupra celuilalt soţ şi poate mai târ-
ele poartă asupra bunurilor prezente, fie

ITY
ziu, soțul donator poate să se căiască de
că poartă asupra bunurilor viitoare. (C. donaţiunea făcută şi să poată reveni.a-
Iamangiu, [. Rosetti-Bălănescu și Al. supra ci. (Planiol, III, No. 5219; Josserand,
s

Băicoianu. IlL. No. 1549). . IN, No. 1816; Alexandresco, cd. 2-a, IV,
23, Nu se poate derogă nici direct nici partea I, p. 735; Comp.: C. Hamangiu, |.
indirect dela revocabilitatea donațiunilor Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III,
făcute între soți în timpul. căsătoriei. de-
ourece această dispozijiune este de ordine
publică. (Duranton, IX, No. 770; Troplong,
Donations et testaments, IV, No. 2665;
RS
No. 15514).
„42, Liberalităţile între. soţi făcute în
timpul căsătoriei, după 6 părere,
revocabile după voinţa donatorului şi la
sunt

Aubry ct Rau. ed. 4-a, VIII, $ 744, p. 105; disereția lui ca şi legatele, fără să fic ne-
IVE
Dalloz, Râp., Dispositions entre viis, No. voie a se invocă vreo cauză legală de
2581; Suppl.. Dispositions entre vils, No. revocare. (Froplong, Donations et testa-
595; Laurent, XV, No. 315; Huc, VI, No. ments, IV, No. 2640; Marcade, Art. 1096,
37i: Baudry cet Colin, Donuations et testa- No. 4; Dalloz, Rep, Dispositions entre
ments, Il. No. 4016; Planiol, III, No. 5218; vis, No. 2582; Baudry ct Colin, Dona-
Josserand, III, No. 1816: Alexandresco, cd. tions ct testamenis. II, No. 4014: Planiol,
UN

B-u. IY, partea 1, p. 736; C. IHamanetu, III, No. 5217; Josserand, III, No. 1805,
I. Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, Îl, 1816; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
No, 1549). a ]. p. 728, 739, 740; C. Ilamangiu, ]. Rosetti-
234, Astfel donatorul nu poate achiesă Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1550).
la o hotărîre prin carei s'a respins cererea 438. După altă părere, revocarea li-
de nulitate introdusă contra unci dona: beralităţilor făcuie între soţi în timpul
țiuni deghizate sau făcută prin persoană căsătoriei, a .fost introdusă de către le-
AL

interpusă, (Troplong, Donations cet testa- giuitor numai în scopul de a protejă pe

ments, IV, No. 2663: Aubry et Rau, cd. soțul donator de captaţiile sau ingratitu-
d-a, VIILE S 244, p. 105). dinca soțului donatar sau chiar contra
35, Darul manual făcut între soli în propriei sale antrenări, aşă încât revo-
TR

timpul căsătoriei, este revocabil: (Dal- carea nu este pur potestativi din partea
loz, Rep-, Dispositions entre vifs, No. 2425: donatorului, ca legatele. (Dalloz, Râp.,
Laurent.: XV, No. 527: Iluc, VI, No. 471: Dispositions entre viis, No. 2582).
Alexandresco. ed. 2-a, IV, partea I, p. 733). 44, Donaţiunile între soţi, făcute în
3G, Liberalităţile indirecte propriu timpul căsătorici sunt revocabile pentru
EN

zise, făcute între soți în timpul că- neexecutarea sarcinclor sau pentru in-
sătoriei. sunt revocabile. (Dalloz, Râp., gratitudine. (Aubrwv ct Rau, ed. t-a, VIII,
Dispositions entre .vils, No. 2427). $ 744, p. 105; Dalloz, Rep., Dispositions
37. Renunţarea la o succesiune fă- „entre vils, No. 2385: Baudry et Colin, Do-
cută de un soţ în favoarea celuilalt soț. nations ct testaments, II, No. 4010: Alexan-
I/C

comoștenitorul său, este revocabilă, de- dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 739).
oarece constitue o liberalitate indirectă. 45, Donaţiunile între soţi, făcute în
(Dalloz, Reâp., Dispositions entre vifs, No. timpul căsătoriei, nu sunt revocate pcu-
2499). : tru naştere de copii. (Dalloz, Rep., Dis-
38. Dacă însă renunțarea la sucee- positions entre viis, No. 2555; Josserand,
AS

siunc este făcută din, cauza greutăților de III, No. 1815: Alexandresco. cd. 2-a, IV,
lichidare sau din cauză că succesiunea partea I, p. 739; C. Ilamangiu, I. Rosetti-
este îndoclnică. această renunțare nu este Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1552).
revocabilă chiar dacă soţul celălalt ar îi 46, Donaţiunile între soți făcute în
realizat vreun beneficiu, deoarece nu timpul căsătorici sunt revocate de drept
UI

consțituc o liberalitate. (Dalloz, Râp., Dis- prin pronunțarea divorţului contra soţu-
positions entre vifs. No. 2450). lui donatar. (Alexandresco, cd. 2-a, 1V,
39. Liberalitatea care rezultă dintr'o parica [, p. 759).
47, Revocarea donaţiunilor făcute în-
BC

asigurare asupra vieţii, făcută de un soț

ADI —
 Art, 937 DESPRE
- DISPOZIȚIUNILE ÎNTRE SOȚI Codul civil.

tre soţi, în timpul căsătoriei, poate fi din orice acte sau fapte ale donatorului,.
expresă sau tacită. (Demolombe, XXIII, din care se deduce în mod ncîndoios in-.

No.. 478; 'Troplong, Donations cet testa-
ments, LV, No. 2667; Aubry et Rau, ed.
4-a, VIII, $ 744, p. 115; Dalloz, Rep., Dis-
positions entre vifs, No. 2411; Suppl., Dis-
positions entre vifs, No. 602; Laurent,
RY
tențiunea sa de a revocă donaţiunea. (De--
molombe, AXIII, No. 450; Aubry et Rau,
ed. 4-a, VIII, $ 744, p. 114; Dalloz, Rep.
Suppl., Dispositions entre vifs, No. 65;
Laurent, XV, No. 332; Huc, VI, No. 47;

XV, No. 531; Huc, VI, No. 471; Baudry et
Colin, Donations .et testaments, Il, No.
4021; Planiol, ILL, No. 3222; Josserand, III,
No. 1816; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea
I, p. 740; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălă-
RA
Baudry et Colin, Donations et testamenis,
„II, No. 4024; Josserand, III, No. 1816; A-
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 740;
C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al.
Băicoianu, III, No. 1550).

nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1550).
48, Revocarea expresă a unci dona-
țiuni făcute între soţi în timpul căsăto-.
rici are loc prin aceleaşi forme ca și pen-
tru revocarea testamentelor, adică prin-:
ir'un testament sau printr'un act auten-
tic. (Demolombe, XXIII, No. 478; Grenier,
LIB
53. Regulcle prevăzute la revocarea
tacită a testamentelor îşi găsesc aplica-.!
țiunea şi la revocarea tacită a donaţiuni-
lor făcute între soţi, în timpul căsătoriei..
(Demolombe, XXIII, No. 430,: 481; Aubry
et Rau, ed. 4-a, VIII, $ 744, p. 115; Dal-
loz, Râp., Suppl., Dispositions entre viis,.

Y
Donations ct testaments, II, No. 462; Tro- No. 605; Comp.: Alexandresco, ed. 2-a,
plong, Donations ct testuments, IV, No. IV, partea 1, p. 740; Contra: Demante et

SIT
2665: Marcadâ, Art. 1096, No. 1; Demante Colmet de Santerre, IV, No. 276 bis, [X).
et Colmet de Santerre, 1V, No. 276 his, 54, Un act posterior care ar cuprinde-
“IX; Aubry et Rau, ed. t-a, VIII, $ 744, p. dipoziţiuni incompatibile sau contrare do-
114; Dalloz. Râp., Dispositions entre vifs, naţiunei, aduce revocarea ei. (Dalloz,
No. 2410; Suppl., Dispositions entre vifs, Rep. Dispositions entre vifs, No. 2414;
No. 603; Laurent, XV, No.. 33i; Huc, VI, 0 e viii ed. 2-a, IV, partea |, p.
No. 471; Baudry et Colin, Donations et
R
740).
testaments, II, No. 4022; Josserand, III, 55, Astiel un testament olograf po-.
VE
No. 1816; Comp.: Alexandresco, ed. 2-a, sterior care cuprinde. dispoziţiuni incom-
IV, partea |, p. 740; C. Hamangiu, |- patibile cu o donaţiune între soţi, aduce:
Nosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, revocarea donaţiunci în tot ce e contrar
No. 1550). . acestui testament. (Demolombe, XXIII,
49, Revocarcaa expresă a unei dona- No. 481: Troplong, Donations et testa-
NI

țiuni făcute între soţi în timpul căsăto- ments, LV, No. 2667; Aubry ct Rau, ed.
riei, nu poate avcă loc printr'un act sub 4-a, VIII, S 744, p. 115; Dalloz Rp,
semnătură privată care nu îndeplinește Suppl., Dispositions entre vifs, No. 605;
condițiunile de formă ale unui testament Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea |, p-
U

olograf. (Demolombe, XXIII, No. 478; De- 740; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu și:
mante ct Colmet de Santerre, IV. No. AL. Băicoianu, III, No. 1530).
276 bis, LX; Dalloz, Râp., Suppl., Disposi- 8. Deasemenea revocarea tacită a.
tions entre vils, No. 605; Baudry et Co- unci donaţiuni făcută între soţi, în timpul:
AL

lin, Donatious et testaments, II, No. 410%; căsătorici, poate rezultă dintr'o donaţiune:
Josserand, III, No. 1816; Comp.: C. Ha- posterioară făcută altei persoane. (De-
mangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- molombe, AAIII, No. 481; Troplong, Do-
coianu, III, No. 1550). nations ct _testaments, IV. No. 2667;
TR

50. După altă părere, revocarea ex- Aubry cet Rau, cd. 4-a, VIII, $ 744,
presă a unci donaţiuni făcute între soți p. 115; Dalloz, Râp.. Suppl., Dispositions:.
în timpul căsătoriei, poate aveă loc şi entre vifs, No. 603; Laurent, XV, No. 332:
printrun act sub semnătură privată. Baudry ct Colin, Donations et testaments, |
chiar dacă el nu ar fi scris în întregime.și II, No. 4024; Planiol, III, No. 5222; Alexan-
EN

datat de donator. (Coin-Delisle, Commen- dresco, cd. 2-a, IV, partea |, p. 740).
taire, Art. 1096, No. 15: Laurent, XV, No. 5'7, Instrăinarca cu orice titlu făcută
331; Alexandresco, cd. 2-a, IV, partea |, p. de donator, a bunului dăruit înainte so-
740). tului său, aduce revocarea donaţiunei.
5f. Un testament care ar conţine (Demolombe, XXIII, No. 481; Aubry cet
I/C

clauza că orice testament anterior este Rau, ed. 4-a, VIII, $ 744, p. 115: Dalloz,.
revocat, nu aduce, în principiu, revocarea Rep., Dispositions centre .vifs, No. 2416;
unei donaţiuni făcută de testator soțu- Laurent, XV, No. 552; Huc, VI, No. 41;
lui său în timpul căsătoriei. (Toullicr, V, Baudry ct Colin, Donations et testaments,.
No. 928: Demolombe, XXIII, No. 479; Tro- II, No. 4024; Planiol, III, No. 3222; Jos-
AS

plong, Donations et testaments. IV. No. serand, ILI, No. 1816; Alexandresco, cd.
2666; Aubry et Rau, ed. 4-a, VIII, $ 744, 2-a, IV, partea I, p. 740; C. Hamangiu, 1.
p. 114; Dalloz, Râp., Suppl., Disposilions Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu, III,
entre vifs, No. 604; Laurent, XV, No. 331: No. 1546),
Baudry cet Colin, Donations ct testaments, 58, Instrăinarea parţială, aduce revo-
UI

II, No. 4023). carea donaţiunei numai pentru bunurile:

52, Donaţiunca între soţi, făcută în înstrăinate. (Alexandresco, cd. 2-a, IV,
timpul căsătoriei poate fi revocată şi în partea I, p. 741).
BC

“mod tacit. Revocarea tacită poate rezultă 59. In cazul donaţiunei tuturor bunu-

— 558 —
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE ÎNTRE SOȚI | Art. 937

RY
rilor prezente şi viitoare, înstrăinarea de tions et testaments, LV, No. 2665; Dalloz, :
“către donator a unora din Dunurile dă- Râp., Dispositions entre viis, No. 2421).
“ruite, nu aduce revocarea donaţiunci, ci 67. Potrivit dispoziţiunilor art. 1096
în acest caz, soțul donatar are dreptul c. civ. În. (957 c. civ. rom.), prin excep-
să ceară prejul vânzării. (Baudry et Co- țiune dela regula generală, femeca că-

lin. Donations et testaments, I[, No. 4025).
60. Vânzarea silită a bunului dăruit,
nu aduce revocarea donaţiunei făcută în-
tre soţi în timpul căsătoriei. (Dalloz, Rep.,
Dispositions entre vis, No. 2419).
RA
sătorită poate să revoace donaţiunca fără
autorizaţia soțului sau a justiţiei, deoa-
rece ea trebueşte să fie liberă în expri-
marea voinţei sale în actul pe care îl în-
dreaptă contra soţului său. (Demolombe,

LIB
61. Faptul că soțul donator, după fa- XXIII, No. 476: Laurent, XV, No. 334; Bau-
cerea donaţiunei, face datorii mari, nu dry et Colin. Donations et testaments, II,
aduce revocarea donaţiunei de bunuri No. 4014; Josserand, III, No. 1816; Alexan-
prezente. (Demolombe, XXIII, No. : 49%; dresco. ed. 2-a. IV. partea Î, p. 737; C,
Troplong, Donations et testamenis, IV, Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu şi Al.
No. 2670; Aubry et Rau, ed. 1-a, VIII, $ Băicoianu, III, No. 1551).
744. p. 116; Dalloz, Râp., Dispositions en- 68, Facultatea de a revocă o dona-

ITY
tre vifs. No. 2398: Alexandresco, ed. 2-a, iune făcută între soți, în timpul căsă-
IV. partea |, p. 74). toriei, nu poate fi exercitată de către cre-
G2, Dacă însă sojul donator a făcut ditorii soțului donator, deoarece este per-
“soțului său o donaţiune de bunuri vi- sonală acestuia. (Demolombe, XXIII, No.
itoare. datoriile făcute de donator, po- +77; Troplong. Donations ct testamenis,
-sterior facerei donaţiunei, se vor scade IV, No. 2672; Aubry ct Rau, ed. t-a, VIII,
«lin bunurile ce vor rămâne la decesul
său. (Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs,
No. 2420).
RS
$ 744. p. 116; Laurent, XV, No. 554: Huc,
VI, No. 471: Baudryv et Colin, Donations
ct testamenis, II, No. 4017; Planiol, III,
62, Faptul donatorului de a stabili un No. 3220; Josserand, Il, No. 1816; Alexan-
drept de uzufruct sau servitute asupra dresco. ed. 2-a, IV, partea I, p. 737; C,
IVE
lucrului dăruit, restrânge drepturile do- Iamangiu, |. Rosctti-Bălănescu și Al.
natarului în măsura în care au fost con- Băicoianu, III, No. 1531).
stituite _ aceste drepturi. (Demolombe. 69. Deasemenea facultatea de a. re-
XXIII, No. 482; Troplong, Donations et vocă o donaţiune făcută între soţi, în
testaments, IV, No. 26067; Laurent, XV, timpul căsătoriei, nu poate fi exercitată
No. 553; Josserund, III, No. 1816; Alexan- de către moștenitorii soţului donator, de-
UN

dresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. 741). oarece prin decesul donatorului, dona-
64. Faptul soţului donator de a ipo- tiunea. a devenit irevocabilă. (Dalloz,
tecă imobilul dăruit anterior soțului său, Râp., Suppl., Dispositions entre vils, No.
nu aduce revocarea donaţiunei şi nu ia 2585; Laurent, XV, No.:554; Huc, VI, No.
“lonatarului proprietatea acestui imobil. +71; Baudry ct Colin. Donations cet testa-
(Delvincourt, II, p-. 657; Toullier, V, No. ments, Il. No. 4017; Planiol, LII, No. 5220;
AL

924; Demolombe, XXIII, No. 482; Tro-
plong, Donations et testaments, LV, No.
2668; Aubry et Rau, ed. t-a, VIII, S$ 744,
'p. 115; Dalloz. Rp, Dispositions entre
vifs, No. 2121; Laurent, XV, No. 333; Bau-
TR
Josserand. III, No. 1816; Alexandresco,
cd. 2-a, 1Y, partea [, p. 755, 757; C. Ha-
mangiu, |. Rosetti-Bălănescu și Al, Băi-
coianu, ÎL], No. 1551).

7G. Revocarea donaţiunei lăcută între

dry et Colin. Donations ct iestaments, soți în timpul căsătoriei. poate fi cerută
II, No. 4024; Josserand, III, No. 1816; A- de moştenitorii soţului donator, potrivit
“lexandresco, cd. 2-a, IV, partea |, p. dispozițiunilor art. 957 c€. civ. în. (835 c.
741). civ. rom.), [ie pentru ncexecutarea sar-
EN

65. In acest caz, după o părere, imo- cinelor, fie pentru cauza de ingratitudine
bilul dăruit va rămâne grevat de ipoteca din partea soțului donatar. (Demolombe,
instituită de donator şi moştenitorii a- XXIII. No. 455. 486; Demante ct Colmet
cestuia nu vor fi obligaţi a degrevă imo- de Santerre. IV. No. 276 bis, Val; Aubry
bilul de ipotecă, însă dacă soțul donatar ct Rau. cd. 4-a, VIII, $ 734, p. 105; Dalloz,
Rep. Dispositions centre viis, No. 2585;
I/C

plăteşte ipoteca pentru a crită o urmă-

rire silită a imobilului ipotecat, el va Iluc, VI, No. +71; Alexandresco, cd. 2-a,
avcă recurs contra moștenitorilor pentru IV. partea |. p. 757, nota 2).
a-i restitui suma plătită. (Delvincourt, IL, 7 (|. Creditorii soţului donator vor pu-
p. 657; Toullier, Y, No. 924: Demolombe, tea atacă donaţiunea cu acţiunea pau-
AS

XXIII, No. 4932: Aubry et Rau, ed. 4-a, liană, dacă a fost făcută în frauda drep-
VIII, $ 744, p. 115; Dalloz, Rep. Disposi- turilor lor. (Demolombe, XIII. No. 455
tions entre vifs, No. 2421; Baudry ct Co- urm.; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
lin, Donations et testamenis, Î[, No. 4024). |, p. 737, 745, 744).
66. După altă părere, dacă soțul do- 72, Sotul donator poate cere revocarea
UI

nator ipotechează imobilul durui, această donaţiunei făcută în timpul căsătoriei,

ipotecă este în sarcina soțului donatar, chiar după decesul soţului donatar, con-
care nu va aveă dreptul în caz de urmă- tra moștenitorilor acestuia, care sunt che-
rire din pariea creditorului, ipotecar, de- maţi a culege beneficiul liberalităţii. (De-
BC

cât la excedentul preţului adjudecării molombe, XXIII, No. 469, 470; Troplong.
asupra sumei ipotecei. (Troplong; Dona- Donations et testaments, IV, No. 2659, 2b45;

— 3859 —
 Art, 937 DESPRE DISPOZIȚIUNILE INTRE SOȚI Codul civil

RY
Demante et Colmet de Santerre, LV, No. Baudry et Colin, Donations et testaments,
276 bis, VI; Aubry ct Rau, ed. 4-a, VIII, "II, No. 4020; Josserand, LII,. No. 1820 bis;
S 744, p. 115; Dalloz, Rep., Dispositions _Comp:: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea.
entre vifs, No. 2406; Suppl., Dispositions I, p. 739, nota 1).
entre vifs, No. 6001; Laurent, XV, No. 330; 19, In dreptul român' donaţiunile de

RA
Huc, VI, No. 471; Baudry et Colin, Dona- bunuri viitoare şi cele cumulative de bu-
tions et testaments, ÎI, N o. 4018; Planiol; nuri prezente şi viitoare nu devin caduce:
III, No. 5221; Josserand, III, No. 1816; “prin predecesul. soţului donatar, ci trec la
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. moştenitorii acestuia dacă nu au fost re-
735, 737, 740; C. Hamangiu, |. Rosetti- vocate de soțul donatar.: (Alexandresco,

LIB
Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1549). ed. 2-a, IV, partea I, p. 738, 739).
73, Această soluţiune are loc atât 80. Donaţiunile de bunuri prezente,
când donaţiunea are de obiect bunuri vi- făcute între soţi în timpul căsătoriei,
itoare, cât şi în cazul când donaţiunea după o părere, sunt caduce prin prede-
are de obiect bunuri prezente. (Alexan- cesul soțului donatar. (Coin-Delisle, Com-
dresco, ed. 2-a, IV, partea 1, p. 234, 735). mentaire, Art. 1096, No. 6; Toullier, v,
74 Revocarea unei donaţiuni făcută No. 918; Duranton, IX; No. 777; Grenier,

Y
între soți, în timpul căsătoriei, are efect Donations et testaments, II, No. 454; Pou-
retroactiv şi aduce desfiinţarea tuturor jol, Donations et testamenis, Art. 1096, -

drepturilor dobândite
tar, asupra bunurilor dăruite, deoarece
terții când au contractat cu, soţul dona-
tar ştiau că bunurile dăruite erau su-
puse revocării.. (Demolombe, XXIII, No.
484; Troplong, Donations et testamente,
IV, No. 9674; Laurent, XV, No. 333; Bau-
dry et Colin, Donationș et testaments, II,
No. 4026; Planiol, III, No. 3223; Alexan-
dresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. 71i; C.
Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu
Băicoianu, III, No. 1555).
75, Donatorul care a revocat donaţiu-
nea făcută soțului său, care a avut de
SIT
de terţi dela dona- No. 7; Marcud€ Art. 1096, No. 3; Dalloz.
Râp., Dispositions entre vils, No. 2404).
8|. După altă părere, dominantă, do-
naţiunile de bunuri prezente, făcute în-
tre soţi în timpul căsătoriei, nu sunt re-
vocate prin predecesul soţului donatar.
R ci ele trec la moștenitorii acestuia, dacă
donatorul nu le-a revocat în timpul vieții
soţului donatar. (Demolombe, XXIII, No.
VE
469; Troplong, Donations «ct testaments,.
şi . IV, No. 2659; Demante et Colmet de San-
, terre, IV, No. 276 bis, VI; Aubry ct Rau,
cd. 4-a, VIII, $ 744, nota 24, p- 110; Dal-
loz, Rep., Suppl., Dispositions centre. vifs,
NI

obicct un imobil, are dreptul să revendice No. 600: Laurent, XY, No. 359; Baudry et
acest imobil dela terțul căruia dona- Colin, Donations ct. testaments, I[, No.
tarul i l-a înstrăinat fie cu titlu oneros, 4019; Josserand, Il, No. 1820 bis; Alexan-
U

fie cu titlu gratuit. (Troplong, Donations . dresco, ed. 2-a, 1V, partea I, p. 738).
ct testaments, LV, No. 2674; Dalloz, Râp. 82. In această a doua părere, pentru
Dispositions entre vils, No. 2424; C. Ila- ca predecesul soțului donatar să aducă
mangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băi- revocarea de drept a donaţiunei, tre-
AL

coianu, III, No. 1555). ” bueşte ca donatorul să fi prevăzut în mou

76. Dacă însă obiectul donaţiunei vor neîndoios această clauză de revocare, a-
fi fost lucruri mobile, terţii se vor putcă dică să fi stipulat dreptul de reîntoarcere
pune la adăpostul dispoziţiunilor art. 2279 convenţională. (Demolombe. XXIII, No.
TR

e. civ. fr. (1909 ce. civ. rom), invocând 471; Aubry et Rau, cd. 4-a, VIII, $ 744,
prescripțiunea instantance. (Dalloz, Ît6p., nota 25, p. 110; Alexandresco, cd. 2-a,
Dispositions entre vils, No. 2424; Alexan- IV, partea ]. p. 758, nota 2).
dresco, cd. 2-a, IV, partea [, p. 742: C. „83. Donaţiunile făcute între soţi în
Hamanziu. |. Rosetti-Bălănescu și Al. Băi- timpul căsătoriei, produc aceleași efecte
EN

coianu, III, No. 1553). | ca și donaţiunile făcuie între persoane

77, In caz de revocarea donaţiunci, străine, afară de revocabilitatea lor care
soțul donatar va trebui să restitue bu- se aplică numai la donaţiunile făcute între
nurile dăruite împreună cu toate foloa- soți. (Dalloz, Rep., Dispositions entre vils,
sele ce le-a tras, afară de fructele per- No. 2518; Suppl., Dispositions entre vis,
I/C

cepute înainte de: revocare, deoarece. a
fost posesor de bună credință până la
această dată. (Domolombe, XXIII,
435; Demante ct Colmet de Santerre, IV,
No. 276 bis, IX; Laurent, XV, No.:533:
AS
No. 599; Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea
I, p. 745). -
No: 84. Donatarul bunurilor prezente do-
bândeşte proprietatea bunurilor dăruite
de soțul său, din momentul facerei do-

Alexandresco, cd. 2-a, 1V, partea I, p. naţiunci şi acceptărei ci, deoarece a-

749). ceastă donajiune este considerată ca
8. Donaţiunile făcute între soți în “ donaţiune între vii. (Demolombe, XXIII,
timpul căsătoriei, de bunuri viitoare, cu- No. 461; 'Aubry et Rau, ed. 4-a, VIII, $
mulative de bunuri prezente şi viitoare 744, p. 109; Laurent, XV, No. 558; Iluc,
UI

şi cele făcute sub condițiuni potestative, VI, No. 470; Baudery et Colin, Donations
în dreptul francez, devin caduce prin ct testaments, II, No. 4008; Alexandresco,
predecesul soțului donatar. (Demolombe, cd. 2-a, IV, partea |, p. 745).
XXIII, No. 473; Dalloz, Rep., Dispositions 85, După acceptarea donaţiunei de
BC

entre vifs, No. 2405; Suppl., Dispositions către soțul donatar, şi transcrierea cei,
entre vifs, No. 600; Laurent, XV, No. 359; creditorii soţului donator nu mai pot ur-
“7
— 360 —
“Codul civil DESPRE LISPOZIȚIUNILE ÎNTRE SOȚI Art. 938

mări bunurile dăruite. (Demolombe, Laurent, XI, No. 97; XII, No. 188; AV,
NAIII, No. 461; Troplong, Donations et No. 340; Iluc, VI, No. 470; Baudry ct Co-

RY
testaments, IV, No. 2642, 2037; Mourlon, lin, Donations ct testaments, II, No. 4009;
TI, No. 1003; Aubry cet Rau, ed. t-a, VIII, Josserand. III, No. _ 1819; Alexandresco,
$ 744, p. 109; Laurent; XV, No. 338; Bau- ed. 2-a, 1V, partea I, p. 745).
dry et Colin, Donations et testaments, Îl, 90, In cazul unei donaţiuni de bunuri
No. 4003; Alexandresco, ed. 2-a. LV, par- viitoare, făcute între soţi, în timpul că-

RA
tea Î, p. 745). | sătoriei şi dacă mai există şi alte dona-
8G. La decesul soţului donator, soţul " ţiuni între vii, care toate la un loc, aduc
donatar nu are nevoie să facă o cerere atingere rezervei legale, după părerea
de predarea bunurilor dăruite, chiar de dominantă, se va reduce mai întâi dona-
bunuri viitoare, ci el are dela această țiunea între soţi, oricare ar fi data ci,

LIB
dată dreptul la fructele produse de bu- (Troplong. Donations ct testaments, IV,
nurile dăruite, afară de acele percepute No. 2661; Demante et Colmet de Santerre,
cu bună credinţă de moştenitorii dona- IV, No. 276 bis, VIII; Aubry et Rau, ed:
torului. (Demolombe, XXIII. No. 461; Tro- s-a, VIU, $ 744, p. 110; Dalloz, Râp., Dispo-
plong, Donations et testaments, IV, No: sitions entre vifs: No. 2409; Contra: De-
2660; Aubry et Rau, ed. 1-a, VIII, $ 74, molombe, AXIII. No. 467; Iuc, VI, No.
470; Baudry et Colin, Donations et tes-

ITY
p. 109; Laurent, XV, No. 326, 558; Alexan-
dresco. ed. 2-a, 1Y. partea 1. p. 744; Con- taments, I[, No. 4009: Alexandresco, cd.
tra: Duranton, IX, No. 778). 2-a, IV, partea I, p. 746).
87. Donaţiunile între soţi făcute în
“timpul căsătoriei, fiind donaţiuni între vii,
Jurisprudență,
“or fi reduse după reducerea legatelor, în (continuare de la 1924 până la 1927).
cazul când vor întrece cotitatea disponi-
bilă. atinwând rezerva legală.
Tombe, XXII, No. 466: Troplong,
IV, No. 2661;
(lDemo-
Dona-
De-
RS
Î,„ Art. 937 c, civ. stabileşte principiul
că orice donaţiune făcută între soţi, în
timpul căsătoriei este revocabilă, această
tions et testaments,
mante ct Colmet de Santerre. LV, No. 276 dispozițiune fiiud generală rezultă că so-
IVE
“bis, VIII; Mourlon, Iî, No. 1005: Aubrv et țul donator poate să revoace donaţiunea
Rau, ed. 4-a. VIII, S 744, p. 109: Dalloz, făcută în timpul căsătoriei atât în tim-
Râp., Dispositions : entre vifs, No. 2403; vicței soţului donatar, cât şi după înce-
Huc, VI, No. 470; Baudry et Colin, Dona- tarca din viață a acestuia.
-tions et testaments, Il, No. 4009; Jossc- Această interpretare rezultă clar din
rand, INI, No. 1879; Alexandresco, ed. 2-a, analiza dispoziţiunii cuprinse în art. 952
UN

IV, partea I, p. 745; Contra: Duranton,
IX, No. 337).
88. Accastă soluţiune
-obiectul donaţiunei sunt bunuri prezente,
fie că sunt 'bunuri viitoare sau când do-
națiunea este făcută cu rezerva de a dis-
al. 1 c. civ.. cât şi din cercetarea voinţei
reale a legiuitorului.
are loc fie că Principiul revocărei donaţiunei cdictat
de ari. 937 îşi are motivarea în faptul că
în cele mai multe cazuri” donaţiunile în-
tre soţi sunt făcute sub influenţa pasiu-
nei, deci acest motiv a determinat pe le-
AL

“pune de un anumit obicct. (Baudry_et

“Colin, Donations et testaments. Îl. No. giuitor să permită soțului, ca să revină
4009; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea asupra actului său. deci donatorul poate
|, p. 746). " exerciță acțiunea în revocare şi- după
89, In cazul unei donaţiuni de bunuri decesul soțului donatar.
TR

prezente, făcute între soţi în timpul că- Modificarea punctuaţiunei prin supri-
-sătorici şi dacă mai există şi alte dona- marea virgulei după cuvântul căsătorici
nu poate avcă nici o influenţă asupra
țiuni între vii, care toate la un loc adue re-
atingere rezervei legale, toate acestea, în- - înţelesului textului art. 937, fapt ce
clusiv donaţiunea dintre soţi, vor îi re- *zultă din simpla cetire a acestui articol:
EN

duse în ordinea datei lor. (Demolombe, O metodă de interpretare științifică nu

XXII, No. 466; 'Troplong, Donations et
testaments, IV, No. 2661; Masse et Verge
sur Zuchariae, III, $ 457. nota 7, p. 118;
Demante ct Colmet de Santerre, IV, No.
I/C
se poate întemeiă numai pe o schimbare
de punctuație, pentru a stabili ca legiui-
torul a înteles să modifice natura .unei
instituțiuni juridice. (C. Apel laşi, S-],

"976 bis, VIII; Mourlon. II, No. 1005; Au- 14 din 30 Lân. 1925, Jur. Gen. 1925, No.
1222).
bry et Rau, cd. t-a, VIII. $ 747, p. 109; so

Art. 938. — Soții nu pot, în timpul maritagiului, să-şi facă,

AS

nici prin acte, între vii, nici prin testament, vre-o donațiune mu-
“tualăşi reciprocă printrunul şi acelaşi act. (Civ. 857, 936; Civ.
Fr. 1097).
UI

1097. —-- Les &poux ne pourront, pendant le mariage, se

Text. fr. dt.
faire, ni par acte entre-vits ni par testament, aucune donation mutuelle et râei-
BC

proque par un seul et meme acte.

— 561 —
Art, 939 DESPRE DISPOZIȚIUNILE ÎNTRE SOȚI Codul civit

Bibliografie (continuare).

RY
Docan P. Geonat, Studii de drept civil comparat, p. 45.

Doctrină. "et testaments, II, No. 4028; Josserand, Lt,

No. 1815; Alexandresco, cd. 2-a, IV, par-

RA
|. Potrivit dispoziţiunilor art. 1097 c. tea II, p. 12). , “
civ. Îr. (938 e. civ. rom.), soţii nu pot în 4, Nu este revocabilă clauza prevăzută
timpul căsătoriei, să-şi facă donaţiuni într'o donațiune mutuală, făcută prin acte
mutuale prin un singur şi acelaş act, - separate, că fiecare donaţiune nu va avcă,,
deoarece donaţiunile între soți sunt cfect decât dacă cealaltă donațiune nu

LIB
revocabile. (Demolombe, XXIII, No. 449; va fi revocată. (Coin-Delisle, Commen-
Mourlon, II, No. 1002; Dalloz, Rep., Dis- taire, Art. 1097, No. 1; Contra: Dalloz,
positions. entre vifs, No. 2450; Laurent, Rcâp., Dispositions entre vifs, No. 2452).
XV, No. 322; Baudry et Colin. Donations 5. Donaţiunile mutuale făcute între
et testaments, II, No. 4027; Planiol, III; soţi, prin acte separate sunt revocabile.
No. 3215; Colin et Capitant, III, No. 824; (Dalloz, Râp., Dispositions entre vits, No.
Josserand, III, No. 1815; Alexandresco, ed, 2455).

Y
2-a, IV, partea 1, p. 734; IV partea II, p. G, Dispoziţiunea de prohibiţiune pre--
12; C. Hamangiu, Î. Rosetti-Bălănescu şi văzută de art. 1097 c. civ. fr. (938 c. civ.-

Al. Băicoianu, III, No. 1548).
9, Viitorii soţi pot să-şi facă donaţiuni
mutuale prin contractul lor de căsătorie,
deoarece aceste .donaţiuni sunt irevoca-
bile. (Laurent, XV, No. 325; Alexandresco,
cd. 2-a, IV, partea II, p. 12, nota 2).
3, Soții pot să-şi facă donaţiuni
iale prin acte separate, chiar făcute și
autentificate în acelaș moment. (Merlin,
Repertoire, Donation, section. 1î: 'Toul-
lier, V, No. 916; Duranton, IX, No. 770;
Demolombe, XXIII, No. 450; Grenier, Do-
nations et testamenis, II, No. 482; Tro-
plong, Donations et testaments, IV.
NI
SIT
rom.), își găseşte aplicaţiunea şi lu cazul
când ambii soţi fac o donaţiune unei terţe:
persoane, rezervându-şi uzufructul bunu-—
lui dărnit sau constituind în folosul lor
o rentă viageră şi prevăd clauza că în-
R tregul uzufruct sau întreaga rentă via-
mu- geră va fi, reversibilă în favoarea soţului:
care va supravieţui. (Demolombe, XXIII,
VE
No. 449; Aubry et Rau, ed. t-a, VIII, $:
745, p. 102; Dalloz, Râp., Dispositions-
entre vifs, No. 2455; Suppl., Dispositions. -
entre vifs, No. 607; Laurent, XV, No. 324;
Baudry et Colin, Donations ct testamenis,

No. II, No. 3599; Comp.: C. Hamangiu, [..Ro-:

2692; Aubry et Rau, cd. s-a, VIII, $ 744, setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No.
p._ 102; Dalloz, Rcp-. Dispositions entre 1548).
vifs, No. 2451: Laurent, XV, No. 323; Iluc, ΄ A se vedea: art. 857 din codul civil
U

VI, No. 472; Baudry cet Colin, Donations cu notele respective.

Art. 939. — Bărbatul sau femeea care, având copii dintr'alt:

AL

maritagiu, va trece în al doilea sau sub-sequente maritagiu, nu.

va puteă dărui soțului din urmă decât o parte egală cu partea
legitimă a copilului ce a luat mai puțin, şi fără ca, nici într'un.
TR

caz, donațiunea să treacă peste cuartul bunurilor. (Civ. 763, 841,

847 urm., 940 urm.; Civ. Fr. 1098).
Teat Jr. Art. 1098. — L'homme ou la fenume. qui, ayant des enfants d'un:
EN

autre lit, eontraetera un second ou subsequent mariage, ne pourra donner &

son nouvel âpoux qwune part d'enfant legitime le moins prenant, et sans que
dans -aucun cas, ces donations puissent excâder le quart des biens. |
I/C

Bibliografie (continuare).
CenBan Ar., Notă sub Trib. Gorj S. II, 387 din 10 Octombrie 1924, Curier
' Jud. 31/1925=
CoxsrANTINESCU Jac, N., Despre testamente p. 155 urm.; ,
AS

Lăzănescu Em. AL., Des droits du conjoini survivant, p. 1-42,

INDEX ALFABETIC Conservare 59.

Cumul 81.
(la doctrină), * Copii adoptați 6, 54,
Copii legitimaţi 4, 33, Deces 9-15, 35—39, 40, 52, :
59, 60, 62, 71,74,
UI

Abandonare 34. Bencficiu de inventar X, Copii legitimi 1-=16. 3B—

Acceptaie 3. Caducitate 36, 37, 50, 52-63, 65—67, 71, Descendenţi 1, 40, 52,
Adonţiune 6, 54. ! Căsătorie de a doua î urme Copil conceput ?, ivorţ 5.
Ascendenţi 15, ! Căsătorii multiple 17, 16. Copil natural 7. Donaţiuni cu sarcine 26-
Asigurare 31. Coluziune 66. Copil unic 3.
BC

Donaţiuni de bunuri pre-

Bani 10. + Concubin 20. Creditori 63, 00, 7i. ai, zente 24,

— 302 —
-Codul civil DESPRE DISPOZIŢIUNILIE ÎNTRE SOȚI Art. 939

RY
„Donaţiuni de bunuri vii- Nulitate 6), Colin, Donations et testaments, II, No.
toare 24. Opţiune 4%, 39.
Donaţiuni -în timpul că- Pact surcesoral 4).
4076, 4ozz; Planiol, III, No. 5239; Josse-
sătoriei 21, Parte disponibilă 13, 15, rand, IL|, No. 1828; Alexandresco, ed. 2-a
Donaţiuni indirecte 29— 10, 46, 49, 78, 00, 8. 1V, partea 1, p. 752, nota 1; C. Hamangiu,
Parte egală 10, 11, 12, 14,
17, 32; 37—45, 50, 76, 77, “|. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, Il,

RA
-Donaţiua: între soţi î urm.
Donaţiuni mutuale 27. 0, 81, 82, No. 1028).
Donaţiuni ordinare 19, Plata datoriilor 32, 34. Au Prin copii trebuesc înţeleşi și copiii
2203 39, 34, 4, 16,64, Predeces, a se vedeă cu- legitimaţi care sunt puși pe aceeaș treaptă
70, 79—81, 84. vântul: „Deces",
Donaţiuni remuneratorii Prescripţie 33, cu copiii legitimi. (Baudry et Colin, Do-
26. Prezumpţiune 22. nations et festaments, II, No. 4068; Pla-

LIB
Donaţiuni
Yet viitorului soţ Raport 76, 77,
Reducţiune 9, 41, 54—75,
niol, III, No. 5239; Alexandresco, ed. 2-a, -
.Dotă 29, 20, 79, 60, 82—04, 1V, partea I, p. 752, nota 2; C. Haman-
Fraudă 66. Renunţare 16, 41, 42,4%, giu,-L. Rosetti-Bălănescu și Al. Băicoianu,
Fruste 73.
Imobile bă.
560, o), 62, 63, 67,
Reprezentare 40.
INI, No. 1028).
Incetare din viaţă,a se ve- hevendicare 72, 73. 5, Prin copii se înţeleg, deasemenca,
deă cuvântul; „Deces, hezervă 15, 18, 45, 46,62, - copiii dintr'o căsătorie anterioară, desfă-
Înstituţiune contractuală 75, cuiă prin divorț. (Planiol, III, No. 5240;

ITY
32, 83, 35, 36. Sarcine 26, Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea ÎI, p. 752,
Întenţiune 12. . Scutire de raport 7î.
liegatar 61, 70, 77, 64. Sfertul succesiunei Î4, 17, nota 2; C. Hamangiu |. Rosetti-Bălănescu
„Lucru cert 10. 23, 50, 00, 81, şi Al. Băicoianu, VII, No. 1028), |
Masa bunurilor 75, 76, 77. Sirăuni 83,
Moarte, a se vedea cu- Substituţiune vulgară 37.
G. Copiii adoptivi ai soţului donator
vântul: „Deces", Sume de ban: 10, nu intră în categoria copiilor despre care
Alobile 8,
Muştenitori 55, 71, 77.
Nedemnitate
„67.
„Neglijenţă 65.
43, 48, 52, 57,
Terţe persoane 19, 22, 23,
72, 73.
Testament 25,
Universalitatea bunurilo:
13, 15.
RS
vorbeşte art. 1098 ce. civ. fr. (939 c. civ-
rom.), deoarece ei nu sunt născuţi din-
tr'o căsătorie anterioară a donatorului
care deci nu poate trece într'o a doua că-
epoţi 1,2,3, Uzufruct 4, 78. sătorie, după cum cere acest articol.
(Mass€ et Verg6 sur Zachariae, IL, $ 461,
IVE

Doctrină, nota 4, p. 165; Troplong, Donations et

testamenis, IV, No. 2701; Aubry et Rau,
4, Prin expresiunea: „având copii“ în- ed. 4-a, VII, $ 0090, p. 27; Huc, VL, No.
trebuinţată de legiuitor în art. 1095 ce. civ. 485; Baudry et Colin, Donations et tes-
“îr. (939 c. civ, rom.), trebuesc să se înțe- taments, Il, No. 4078: Planiol, III, No-
UN

leagă şi nepoţii născuţi din copiii unei 3239; Josserand, II, No. 1857; Alexan-
căsătorii precedente, precum şi toţi des- dresco, ed. 2-a, LV, partea 1, p. 752, nota
<endenţii legitimi de orice grad. (Toul- 2; C. lamangiu. I. Rosetti-Bălănescu_şi
lier, V, No. 877; Duranton, ÎN, No. 805; Al. Băicoianu, III, No. 1028; Contra: De-
Demolombe, XXIII, No. 557; Troplone, molombe, VI, No. 105; ALI, No. 560, 586;
Donations et testaments, IV, No. 269%; Baudry et Châneaux, Personnes, IV, No..
Mourlon, II, No. 1017; Aubry et Rau, cd. 98). - .
AL

4-a, VII, $ 690, p. 272; Dalloz, Râp., Dis- 7, Copiii naturali faţă de căsătoria
“positions entre vils, No. 863; Laurent, XV, mamei lor, întră în categoria copiilor
No. 384; Huc, VI, No. 455; Baudry et Co- prevăzuţi de art. 959 ce. civ. rom. deoarece
lin, Donations cet testaments, Il, No. 4078; în dreptul nostru ei au faţă de mama lor
TR

„Josserand, II, No. 1828; Alexandresco, ed. naturală aceleaşi drepturi ca și copiii le-
da, IV, partea [, p. 75% C. Hamangiu, sitimi. (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
|. Rosetii-Bălănescu şi Al. Băicoianu, ÎL, |, p. 752, nota 2, 756; C. lamangiu, 1:
No. 1028). loseiti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, [II,
2, Deasemenea prin expresiunca: „a- No. 1028). |
EN

-vând copii“, trebuesc să se înţeleagă co- 8. Dacă din căsătoria anterioară nu

piii şi nepoţii din fii, nenăscuţi încă, dar există copii, dispoziţiunile art. 1098 c.
concepuţi în momentul celebrărei căsă- civ. îr. (939 ce. civ. rom.), nu-şi vor găsi
toriei de a doua. (Demolombe, XXIII, No. aplicaţiunea, ci se va aplică dreptul co-
_558; Grenier, Donations et testaments, II, mun. (Demolombe, xl, No. 555; Lau-
I/C

No. 679; Aubry et Rau, ed. t-a, VII, S rent, XV, No. 582; Josserand, III, No.
690, p. 272; Dalloz. Rep. Dispositions cen- 1824; Alexandresco, ed. 2-a, LV, partea ],
tre vifs, No. 868; Laurent, XV, No. 585; p. 754; C. Iamangiu, |. Rosetti-Bălănescu
Iluc, VI, No. 455; Alexandresco, ed. 2-a, şi Al. Băicoianu, III, No. 1024). -
IV, partea |. p. 704, 765; C. Iamangiu, 9, In cazul când copiii pe care îi aveă -
AS

]. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, donatorul în momentul căsătoriei, înce-

No. 1028). tează din viață inaintea sa, prohibiţiu-
2, Pentru ca dispoziţiunile art. 1095 nea prevăzută de art. 1098 c. civ. fr. lu
c. civ. în. (39 e, civ. rom.), să-şi găsească c. civ. rom.), încetează şi reducțiunea dis-
-aplicaţiunca, nu este necesar ca să existe pozițiunei făcute în favoarea soţului de
UI

mai mulți copii. din căsătoria precedentă, al doilea, nu mai are loc. (Toullier, V, No.
ci este deajuns dacă există un singur co- 378; Duranton, IX, No. 825; Grenier, Do-
pil sau un singur nepot de fiu din căsă- nations ct testaments, II, No. 680; Tro-
plong, Donations ct testaments, IV, No.
BC

toria precedentă. (Dalloz, Rep. Disposi-

“tions entre vis, No. 868, 809; Laurent, 2699, 2702; Mourlon, II, No. 1017: Dalloz,
XV, No. 385; Iluc, VI, No. 455; Baudry ct Rep. Dispositions entre viis, No. 870;

o
— „n
 Art. 939 DESPRE DISPOZIȚIUNILE ÎNTRE SOȚI Codul civil

RY
Baudry ct Colin, Donations et testaments, 17. După părerea dominantă, dispozi-
II, No. 4097; Planiol, III, No. 3247, 3848; țiunile art._ 1098 -c. civ. îr. (939 c. civ.
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. rom.), dipă care donatorul care se re-
754, 756). , căsătoreşte, având copii din precedenta
10.:In cazul când unul sau mai mulii căsătoric, nu poate.da soţului său, mai .

RA
copii -ai donatorului încetează din viaţă mult .de o parte egală cu partea unui
înaintea acestuia, acest fapt poate: pro- copil, şi fără ca ea să treacă de un sfert
duce efecte asupra, drepturilor soţului do- din bunurile sale, îşi găsește aplicaţiunca
natar: astfel dacă donaţiunea constă din- la diversele căsătorii pe care le-ar puteă
ir'o parte egală cu partea unui copil, ea contractă succesiv donatorul. Astfel dacă

LIB
creşte prin decesul unuia. dintre copii; un bărbat, având copii, se recăsătoreşte
dacă însă donaţiunea constă dintr'o sumă şi dă soţiei sale sfertul bunurilor sale.
de bani, -o cotitate determinată sau un nu poate da, dacă se recăsătoreşte a treia
lucru cert, predecesul copilului donato- oară, celei de a treia soţie nimic din bu-
rului nu măreşte partea donatarului.: nurile sale. (Foullier, V, No. 882; Demo-
(Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No.: lombe, XĂIII, 572; Grenier, Donations et
testaments, II, No. 712; 'Troplong, Dona--

Y
871).
(1. In cazul când toţi copiii donato- tions et testamenis, IV, No. 2720; Mass
rului încetează din viaţă înaintea aces- et Vergc sur Zachariac, III, $ 4601, nota

SIT
tuia, trebueşte de făcut o distincţiune: 33, p..170; Demante et Colmet de San-
dacă donaţiunea constă într'o parte egală terre, IV, No. 278 bis, XI; Aubry et Rau.
cu' partea unui copil, fără altă determi- cd. 4-a, VII, $ 690, p. 286; Mourlon, II,
. nare, donaţiunea, după dispoziţiunile art. No. 1018; Dalloz, Râp., Dispositions entre
1098 c. civ. Îr. (939 c. civ. rom.), nu va vifs, No. 875; Laurent, XV, No. 5s6; Huc,
putcă trece de un sfert din toate bunurile VI, No. 485; Baudry et Colin. Donations.
donatorului. (Delvincourt, II, No. 445:
R et testaments, II, No. 4095; Planiol, III,
'Toullier, V, No. 887: Duranton, IX, No. No. 5246; Alexandresco, ed. 2-a, IV, par-
tea Î, p. 752, 755, 764).
VE
824; Demolombe, XXIII, No. 590; Grenier,
Donations ct testaments, II, No. 685; Tro- 18. După altă părere, dacă donatorul
plong, Donations et testaments, IV, No. contractează mai multe căsătorii succe-
9719; Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII, $ 690, sive, fiecare soţie poate primi o porţiune
nofa 48, p. 287; Daltoz. Reâp., Dispositions de bunuri cu condiţiunea ca toate aceste
NI

entre vifs, No. 872: Suppl., Dispositions porţiuni adunate să nu întreacă porţiunci:
entire vifs, No. 872; Laurent, XV, No. 389). de care poate să dispue donatorul cu mo-
12. Dacă însă soţul donator ar fi fă- ştenitori rezervatari, prin liberalităţi,
cut vreo anumită determinare, se va ur- chiar dacă ele la un loc ar întrece un sfert
U

mă conform intențiunei: sale. (Dalloz, din bunurile sale. (Duranton, IX, No. 804;:
Rep., Dispositions centre vils, No. 872; Taulier, Thcorie raisonnâe du code civil,
Suppl., Dispositions entre viis, No. 218). IV, p. 946).
“128. Astfel soțul donatar ar puteă luă 19. Dispoziţiunile art. 1098 ce. civ. fr..
AL

_mai mult de un sfert din bunuri, dacă (959 c. civ. rom.), care limitează porţiunea.
în dispozitiune i sar fi dat toată partea de care poate dispune soţul care se re-.
disponibilă care ar rămâne la decesul do- căsătoreşte având copii din o precedentă
natorului. (Demolombe, XXIII, No. 590; căsătorie, nu-şi găsesc aplicaţiunea decât .
TR

Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 690, nota la donaţiunile făcute în favoarea noului:
48, p. 257; Dalloz, Rep., Dispositions entre soț, iar nu şi la donaţiunile ce le-ar puteă
vifs, No. 872). face soțul în favoarea altor persoane şi
14. Deasemenca sojul donatar ar pu- cari pot fi făcute până la concurența por-
teă luă totalitatea bunurilor, dacă dona- țiunei disponibile ordinare. (Demolombe,.
EN

torul ar fi prevăzut în dispoziţiune:că XIII, No. 565; Aubry ct Rau, ed. 4-a,
partea egală cu partea unui copil va fi VII, $ 690, p. 285: Laurent, XV, No. 391:
totalitatea bunurilor dacă la decesul său Baudry et Colin, Donations ct testaments,.
nu rămâne nici un copil în viaţă. (Dalloz, II, No. 4085; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
Râp.. Dispositions entre vifs,.No. 872). - partea [Î, p. 755; C. Hamangiu, ]. Rosctti-
I/C

15. In cazul când donaţiunea constă Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1029).
din totalitatea bunurilor de care poate 20, Dispoziţiunile art. 1098 c. civ. fr.
dispune donatorul, predecesul tuturor (939 c. civ. rom.), nu-şi găsesc aplicaţiu-
copiilor, va face ca donaţiunea să fie su- - nea la donaţiunile făcute în favoarea u-.
pusă la rezerva copiilor comuni ieşiţi din "nui concubin. (Baudry et Colin, Dona-
AS

a doua căsătorie, sau în lipsa lor, la re- tions cet testamenis, ÎI, No. 4080, 408;
zerva ascendenţilor. (Toullier, V, No. 858; Planiol, III. No. 35241; Alexandresco, ed.
Duranton, IX, No. 8235; Grenier, Dona- 2-a, IV, parica [, p. 753, nota 2).
tions ct testaments, II, No. 652; Dalloz, 21. Dispoziţiunile art. 1098 ce, civ. îr.
Râp.. Dispositions entre viis, No. 872). (939 c. civ. rom.), își găsesc aplicațiunca
UI

1G. In cazul când copiii renunţă la "atât la donaţiunile făcute noului soț prin:
succesiunea donatorului, sc vor aplică re- contractul de căsătorie, cât şi la cele fă-
gulele precedente privitoare la predece- cute noului soț în timpul căsătorici. (Au--
sul copiilor. (Dailoz, Râp., Suppl., Dis- bry ct Rau, ed, 4-a, VII, $ 790, p. 2%:
BC

positions centre vifs, No. 218; Alexan- Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No.
dresco, ed. 2-a, 1V, partea I. p. 754). S76; Suppl., Dispositions entre vils, No.

20 4
)
3
 DESPRE DISPOZIȚIUNILE ÎNTRE. SOȚI. Ari. 939
Codul, civil

|, pentru obligaţiile convenţio- :

220; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea prevăzute

RY
| nale. (Aubry et Rau, ed. 4-a, VIL, $ 690,
p. 755). Suppl Dispositions
dispoziţiunile art. p. 275; Dalloz, Rp.
022, Deasemenea, cet Colin, Do-
1095 e. civ. fr. (939 €. civ. rom.), îşi găsesc entre vils, No. 222; Baudry
nations ct testaments, Il, No. 4088).
aplicațiunea la donaţiunile- făcute de un va fi pentru avantajele
văduv unei persoane, pe care apoi a 29, Astfel

RA
luat-o în căsătorie, deoarece în acest caz care ar putea rezultă pentru cel de al
donațiunea este presupusă ca a, fost fă- doilea soț din convenţiunile matrimoniale
adoptate. (Duranton, IX, No. 805 urm;;
cută în vederea acestei căsătorii. (Toul-
lier, V, No. 876; Demolombe, XXIII, No. Grenier, Donations et testaments, Ii, No..
574; Troplong, Donations ct testaments, 694; 'Troplong, Donations ct testamenis,
IV, No. 272%; Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII,

LIB
IV, No. 2721; Aubry et Rau, cd. t-a, VII, Rep Dispositions
$ 690, p. 275; Dalloz, Rep. Dispositions $ 090, p. 274; Dalloz,
entre vifs, No. 876; Suppl., Dispositions entre vils, No. 222; Baudry et Colin, Do-
entre vis, No. 220; Laurent, XV, No. 39%; nations ct testaments, II, No. 4088; A-
Baudry et Colin, Donations et testaments, lexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 735).
II, No. 4081; Contra: Alexandresco, ed. 30, Pentru a se vedcă dacă convenţiu-
nile matrimoniale: cuprind un avantaj
2-a, IV, partea I, p. 755; C. Hamangiu,

ITY
să
I. Rosetii-Bălănescu şi Al. Băicoianu, ÎI, peniru cel de al doilea soț, trebueşte
No. 1029). se combine diferitele clauze, să se _com-
penseze beneficiul cu pierderile încer-
23, Dacă însă se va st-uili că dona- soţ şi să se ia în con-
cate de al doilea
țiunea nu a fost făcută in vederea că-
sătoriei, donaţiunea va fi considerată ca siderare rezultatul final. (Duranton, IX,
No. 812; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 690,
o donațiune ordinară. (Dailoz, Râp., Dis-
positions entre vifs, No. 876).
94. Dispoziţiunile art. 959 c: civ. rom.
RS
p. 276).
-84, Contractul 'de asigurare,
vieții contractat de un soţ în favoarea
asupra
îşi găsesc aplicațiunea la tot felul de do--
naţiuni, fie de bunuri prezente, fie de celuilalt soţ, poate cade sub aplicaţiunea
dispozijiunilor art. 1098 c. civ. îr. (959 c.
IVE
bunuri viitoare. (C. Hamangiu, ]. Rosetti-
Bălănescu şi Al. Băicoianu, IL, No. 1029), civ. rom:), deoarece poate constitui un
avantaj indirect. (Dalloz, Rep. Suppl.;
25, Dispoziţiunile art. 1098 c. civ. În.
(959 c. civ. rom.), îşi găsesc aplicaţiunea Dispositions entre vifs, No. 224).
22, Donaţiunea unei părți cgale cu
atât la donaţiunile între vii, cât şi la li-
(Po- a unui copil, prevăzută de art. 1093 c: civ.
beralităţile făcute prin testament.
fr. (959 c. civ. rom.), se ascamănă după
UN

thier, Contrat de „mariage, VI, No. 547;

XXIII, No. 573, 622; Aubry o părere, în totul cu instituţiunca con-
Demolombe, tractuală, aşă încât donatarul este obli-
et Rau, cd. 4-a, VII, $ 690, p. 2%, 270;
Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, No. gat să plătească toate datoriile donato-
ului, dacă nu a primit sub beneficiu de
877; Suppl., Dispositions entre viis, No. inventar. (Troplong, Donations et testa-
tes-
220; Baudry et Colin, Donations cet
ments, LV, No. 2736; Dalloz, Râp,, Dispo-
taments, II, 41085, 4056; Alexandresco, ed.
AL

I, p. 749, nota 4, 755, 75; positions entre viis, No. 592)..

2-a, IV, parica
|. Rosetti-Bălănescu şi Al 23, După altă părere, această dona-
C. Hamangiu, țiune este în acelaş timp o înstituţiune
Băicoianu, III, No. 1027, 1029). între vii.
contractuală şi o donaţiune
56, Deasemenea dispoziţiunile acestui s
(Tuollier, Y, No. 8S9; Grenier, Donation
TR

articol îşi găsesc aplicaţiunea şi la dona-

țiunile remuneratorii şi la donaţiunile cu
ct testaments, IL, No. 684%; Vazeille, Suc- .
sarcine, când excedentul liberalităţii gra-
cessions, Art. 1098, No. 13; Dalloz, Rp.
Dispositions_ entre vils, No. 892).
tuite asupra sarcinci oneroase, lasă aces-
tor acte caracterul de donaţiuni. (Aubry 24. Această donaţiune este o dona-
jiune între vii, deoarece soțul donatar
EN

et Rau, ed. t-a, VII, $ 690, p. 275; Dalloz,

877; nu ia partea sa în calitate de moştenitor,
Rep., Dispositions entre viis., No.
ci în calitate de donatar; prin urmare,
Suppl., Dispositions entre vis, No. 921;
cl nu este ţinut la plata datoriilor donu-
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea LI, p. 735; torului ultra vires emolumenti, ci până
Comp.: Laurent, XV, No. 397): se
Ja concurenţa părții sale, cl putând să
I/C

27, Deasemenea dispoziţiunile art.

descarec de plata datoriilor, abandonând
1093 ce. civ. fr. (939 c. civ, rom.), îşi găsesc (Dalloz, Râp..
aplicațiunea la donaţiunile mutuale. (De- partea sa de donaţiune.
Dispositi ons entre vifs, No. 892).
molombe, XXIII, No. 575; Grenier, Dona- 35, Această donațiune este şi o insti-
tions et testaments, II, No. 695; Aubry et
AS

tuțiune contractuală deoarece partea do-

Rau, cd. s-a, VII, 5 690, p. 273; Dalloz, natarului nu se poate fixă decât la dece-
Nep.. Dispositions entre vifs, No. 877; Râp„ visposi-
sul donatorului. (Dailoz,
Baudry et Colin, Donatious et testaments, entre vils, No. 892; Suppl., Dispo-
tions
II, No. 4085; Alexandresco, ed. 2-a, 1V,
partea Î, p. 795). ! sitions entre vils, No. 218).
UI

26. Această donaţiune fiind şi o in-

28. Dcascmenca dispoziţiunile aces-
r stituțiune contractuală, ca devine caducă
tui articol îşi găsesc aplicaţiunea tuturo prin decesul. donatarului întâmplat îna-
jelor indirec te, chiar când actele V,
avanta
ar inte de decesul donatorului. (Loullier,
din care ar rezultă aceste avantaje,
BC

No. 890; Durantan, IX, No. 827; Demo-

îi supuse în alte împrejurări regulelor

— 365 — -
 Art. 939 DESPRE DISPOZIȚIUNILE ÎNTRE SOȚI Codul, civil:

lombe. XXIII, No. 579, 580; Grenier, Do- mai puţin. (Troplong, Donations ct tes-

RY
nations cet testaments, II, No. 684; Tro- taments, IV, No. 2750: Dalloz, Râp., Dis-
plong, Donations et testamenis, IV, No. positions entre viis, No. 897).
2737, 2758; Aubry ct Rau. ed. 4-a, VII, $ 429, Copiii care au renunțat la succe-
690, p. 2857; Dalloz, Rcp., Dispositions en- siunea donatorului. nu vor intră în nu-
tre vifs, No. 892, 693; Suppl., Dispositions măr. pentru calcularea părţii egale cu

RA
entre vifs, No. 225)., partea. legitimă a copilului ce a luat mai
37. Donaţiunea unei părţi egale cu a puţin. (Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 690,
unui copil este, în principiu, caducă în p. 280; Dalloz, Râp., Suppl., Dispositions
caz de predeces al soțului donatar şi nu se entre vils, No. 226; Huc, VI, No. 485; Bau-
admite substituțiunea vulgară în favoa- dry et Colin, Donations et testaments, ||,

LIB
rea copiilor decât dacă donatorul a pre- No. 4087; Josscrand, III, No. 1858; Alexan-
văzut-o în mod formal. (Toullier, V, No. dresco, ed. 2-a, IV, partea ], p. 756; C.
890; Duranton, IX, No. 827; Vazeille, Suc- Hamangiu, |. Rosetii-Bălăneseu şi AL Băi-
cessions, Art. 1098, No. 13; Troplong, Do- coianu, III, No. 1050).
nations cet iestamenis, IV, No. 27583; Dal-. f 48, Deasemenea, nici : copiii excluşi
loz. Rcp., Dispositions entre vifs, No. 895). dela succesiune pentru nedemnitate. (Au-
38. Donaţiunea unci părţi egală cu bry. et Rau, cd. 4-a, VII, $ 690, p. 280;

Y
partea legitimă a copilului, prevăzută de Dalloz, Râp., Suppl., Dispositions entre
art. 1098 e. civ. îr. (939 c. civ. rom), este vifs, No. 226; Huc, VI, No. 485; Baudry

SIT
nedeterminată, deoarece ea se măreşte et Colin, Donations ct testaments, II, No,
sau se micşorează, în limita sfertului bu- 4087; Josserand, III, No. 1858; Alexan-
nurilor donatorului, după numărul co- dresco, ed. 2-a, IV, partea I], p. 736; C.
piilor donatorului existenţi la decesul a- Hamangiu, ÎI. Rosetti-Bălănescu şi Al.
cestuia. (Toullier, V, No. 886; Duranton, Băicoianu, III, No. 1050).
IX, No. 825; Aubrv ct Rau, ed. 4-a, VII, R44, In cazul când donatorul avanta-
$ 690, p. 287; Dalloz, Rep., Dispositions jează pe unul dinire copiii săi din prima
entre vifs, No. 594; Suppl., Dispositions sau din a doua căsătorie, prin aceasta el
entre vis, No. 218; Baudry ct Colin, Do- reduce donaţiunea soţului său, deoarece
VE
nations ct testaments, II, No. 1087; Josse- se reduce şi porţiunea celorlalți copii şi:
rand. III. No. 1858, 1841; Alexandresco, potrivit dispoziţiunilor art. 1098 c. civ.
ed. 2-a, IV, partea [, p. 758, nota î; C îr. (939 e. civ. rom.). donatarul soţ nu
Hamangiu, P Rosetti-Bălăneseu şi Al. poate luă mai mult decât o parte egală
Băicoianu, II, No. 1030). , cu partea legitimă a copilului ce a luat
NI

39. După părerea dominantă, pentru mai puţin. (Dalloz, Rep., Dispositions en-
calcularea părţii egale cu partea legitimă tre vifs, No. 898; Josşerand, III, No. 1839;
a copilului ce a luat mai puţin, se vor Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. 737,
U

socoti atât copiii din prima căsătorie, cât 758; C. Ilamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi
şi copiii din cea de a doua căsătorie. (De- Al. Băicoianu, III, No. 1030).
molombe, XXIII, No. 583; Grenier, Do- 45, Partea celui de al doilea soţ nu -
nations ct testamenis, II, No. 696; Aubry va puică fi mai mică decât rezerva le-
AL

ct Rau. ed. 4-a, VII, $ 690, p. 280; Dalloz, gală a unui copil, deoarece copiii donato-
Rep.. Dispositions entre vifs. No. 895; rului nu pot fi lipsiţi de rezerva lor le-
Suppl.,_ Disposilions entre vifs, No. 236; gală. (Dalloz, Râp., Dspositions entre vifs,
Huc, VI, No. 455; Josserand, ILl, No. 1858; No. £98).
TR

Alexandresco, ed. 2-a, IV,. partea I, p. 46. Dacă însă soțul donator a făcut
756; C. Ilamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu și copiilor săi donaţiuni anterioare celei de
Al. Băicoianu, III, No. 1030). a doua căsătorii, soțul donatar va puteă
40. In cazul când unul dintre copii luă mai puţin decât rezerva legală a
a încetat din viaţă, lăsând mai mulţi co- copiilor sau chiar nu va luă nimic, dacă
EN

pii, aceştia vor fi socotiți, la calcularea donaţiunile anterioare, care sunt prefe-
părţii egale cu partea legitimă a copi- rate celei făcute celui de al doilea soţ,
lului ce a luat mai puţin, numai în locul au absorbit toată cotitatea disponibilă.
copilului pe care îl reprezintă. (Toullier, (Dalloz, Râp., Dispositions entre viis, No.
Y, No. 877: Duranton. IX, No. 803; Demo- $98; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |,
I/C

lombe, XXIII, No. 585; Grenier, Dona- p. 765; C. Ilamangiu, |. Rosctti-Bălănescu

tions et testaments, II, No. 704. 703: Tro- şi Al. Băicoianu, III, No. 1030).
plong, Donations et testaments, IV, No. 47, Oricare ar fi partea pe care copi-
2717; Aubry et Rau, cd. 4-a, VII, $ 690, lul ce ia mai puţin. ar fi luat-o efectiv,
p. 280; Dalloz, Pâp., Dispositions entre deoarece s'ar îi mulţumit cu 'mai puţin,
AS

vifs, No. 896; Baudry et Colin, Donations partea soțului donatar nu poate fi mai
ct icstamenis, JI, No. 4078. 40S7; Planiol, mică decât partea legală a acestui copil.
III, No. 5243; Josserand, II[, No. 1858; A- (Grenier, Donations ct testaments, II, No.
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 754, 792; Troplong, Donations et testaments, .
nota 4, 756: C. Hamangiu, I. Rosetti-Bă- IV, No. 2713; Dalloz, Rep. Dispositions
UI

lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1028). entre vis, No. 899; Huc, VI, No. 485).
41, Chiar dacă un copil renunță la 48. Acceaş soluţiune va aveă loc şi în
reducțiune, cl va fi socotit în numărul cazul când copilul va renunţă la succe-
copiilor, pentru calcularea părții egale siune sau va fi îndepărtat pentru nedem-
BC

cu partea legitimă a copilului ce an luat nitate, deoarece aceste fapte sunt străine
.

— 306—
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE ÎNTRE SOȚI - Art, 939
soțului donatar şi nu-i pot prejudiciă. $ 690, p. 275; Dalloz, Râp., Dispositions

RY
(Troplong, Donations et testaments, IV, entre vifs, No. 902: Suppl., Dispositions
No. 2714; Dalloz, Rep., Dispositions entre entre vifs, No. 219; Laurent, XV, No. 586;
vils, No. 599). Huc, VI, No. 485; Baudry et Colin, Do-
49, In cazul când liberalitatea celui de nations et testaments, II, No. 4080).
al doilea soţ, care se află în prezenţa 55, Pentru ca copilul donatorului să

RA
copiilor defunctului din altă căsătorie, poată cere reducţiunea donaţiunei făcută
poartă asupra uzufructului bunurilor sale, soțului din a doua căsiitorie, trebueşie ca
se vor aplică dispoziţiunile art. 917 c. civ el să aibă calitatea de moştenitor a do-
în. (844 c. civ. rom.), dacă uzufructul trece natorului. (Dalloz, Râp., Dispositions en-
de "venitul produs de partea disponibilă, tre vifs, No. 906; Suppl.. Dispositions en-

LIB
iar copiii vor âveă facultatea de a exer- tre vifs, No. 228; Huc, VI, No. 485; Josse-
cită opțiunea prevăzută de menţionatul rand, III, No. 1851; Alexandresco, ed. 2-a,
articol. (Josserand, III, No. 1840; C. Ha- IV, partea I, p. 261: C. Ilamangiu, |. Ro-
mangiu. |. Rosciti-Bălănescu şi Al. Băi- setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, IL, No.
coianu, ]lI, No. 1052). 1033). -
50. In cuzul când donatorul, care nu 56, Astfel, copilul care a renunţat la
succesiunea : soțului donator, nu poate

ITY
a făcut alte donaţiuni sau legate, lasă
unul până la trei copii, partea soțului cere reducţiunca. (Toullier, V, No. 880;
donatar vu fi de un sfert din succesiune; Duranton, IX, No. 818; Demolombe, XĂIII,
dacă donatorul lasă mai mult de trei co- No. 564; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 690,
pii, pentru a se calculă partea soţului nota 40, p. 285; Dalloz. Rep., Dispositions
donatar, se va împărţi întreaga succe- entre vifs, No. 906: Suppl., Dispositions
siune în atâtea porțiuni câţi copii sunt.
plus o porțiune egală pentru soțul dona-
tar. (Demolombe, XXIII,
Mourlon, Il. No. 1016. 1017; Demante ct
No. 585, 584;
entre
RS vifs, No. 228: Laurent,
Huc, VI, No. 485; Baurdy et Colin, Dona-
tions et testaments. II, No. 4098; Josse-
rad, III, No. 1851; Alexandresco, ed. 2-a,
XV, No. 393;

Colmet de Santerre, IV, No. 278 bis, IV; TV. partea IL. p. 754, 761; C. Hamangiu,
IVE
Aubry et Rau, cd. 4-a, VII, S 690, p. 280; I.. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, Il,
Laurent, XV, No. 392: Baudry cet Colin, No. 1033; Contra: Grenier, Donations ct
Donations ct testaments, JI, No. 4057; Pla- testaments, II, No. 706; Troplong, Dona-
niol, III. No. 3242; Josserand, II, No. 1858, tions cet testaments, IV, No. 2724).
1859: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea 1, 57, Deasemenea, nici copilul îndepăr-
p. 753, nota 4, 755, 756, text şi nota 1; tat dela succesiunea donatorului pentru
UN

C. Hamangiu, ]. Rosetti-Bălănescu şi Al. nedemniiale, nu poate cere reducţiunea

Băicoianu, III, No. 1030, 1031). şi nici profită de reducţiunea donaţiu-
54, In cazul când donaţiunile făcute nei făcută soţului de al doilea al dona-
soțului din a doua căsătorie sunt mai torului. (Toullier, V, No. 880; Duranton,
mari decât porțiunea ce i se atribue de TX, No. 818; Demolombe. XXIII. No. 564;
art. 1098 e, civ. fr. (939 c. civ. rom), ele Aubry ct Rau, cd. s-a, VII, $ 690, p. 285;
nu sunt nule, ci numai reductibile la a- Dalloz, Reâp., Dispositions entre vifs, No.
AL

ceastă porţiune. (Dalloz. Rep., Disposi- 906; Suppl., Dispositions centre vils, No.
tions entre vifs. No. 953; Huc, VI, No. 485; 298; Laurent, XV. No. 398: Iluc, VI, No.
Josserand, III, No. 1850: Alexandresco, ed. 453; Baudry et Colin, Donations ct tes-
d-a. IV, partea |, p. 700; C. Hamangiu, taments, IT, No. 4098; Josserand. III, No.
TR

T. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, 1851: C. Hamangiu, I- Rosctti-Bălănescu

No. 1033). . şi Al. Băicoianu, III, No. 1035).
59, Acţiunea în reducţiune aparține 58, Copiii exercită acţiunea în reduc-
copiilor din prima.căsătorie a soţu ui do- țiune în numele lor personal iar nu ca
nator, iar în caz de leces a acestora sau avânzi-cauză ai donatorului, autorul lor.
EN

de incapacitate, acţiunea în reduețiune (Dalloz, R€p.. Dispositions entre vifs, No.

aparjine descendenților lor: (Dalloz, Râp., 911).
Dispositions entre vils. No. 902). , 59, Copiii din prima căsătorie nu pot
538, Acţiunea în reducţiune aparţine cere reducțiunea liberalităţilor făcute so-
nu numai copiilor legitimi, ci și copiilor jului, decât la decesul soţului dispună-
I/C

legitimaţi. (Demolombe, XXIII, No. 556; tor, iar până la decesul acestuia nu pot
Troplong, Donations et testaments. . luă nici o 1năsură de conservare. (Demo-
No. 2700: Aubry et Rau, cd. s-a, VII, $ lombe. XXIII, No. 562; Baudry et Colin,
690, p. 272: Dalloz, Rep., Dispositions en- Donations et testaments, II, No. 4097: A-
tre vifs, No. 902; Suppl.. Disposilions_ en- lexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 761).
AS

tre vifs, No. 219: Iuc, VI, No. 455; Bau- 60. Copiii din prima căsătorie nu pot
“dry et Colin, Donations ct testamenis, renunță la acţiunca în reducțiune înainte
II, No. 4079). . de decesul donatorului, ci numai după
54, Copiii adoptați înainte de cea de decesul acestuia. Orice renunțare ante-
rioară este nulă și ncavenită. deoarece ar
a doua căsătorie, nu au dreptul să intro-
UI

constitui un pact succesoral. (Dalloz, Rep.

ducă acţiune în reducţiune, însă vor pro- Dispositions entre viis, No. 912; Baudry
fită de efectul reducţiunci dacă ea a fost et Colin. Donations et testments, II, No.
cerută de copiii legitimi din prima căsa-
4100: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea
BC

torie. (Troplong, Donations ct testamenis,

IV, No. 2701: Aubry ct Rau. cd. 4-a, VII. I, p. 760).

ă — dUT7 —
 Art, 939 DESPRE DISPOZIȚIUNILE INTRE SOȚI Codul civil

GI. Acţiunea în reducţiune a liberali- No. 485; Baudry ct Colin, Donations et

RY
tăților excesive făcute între soţi în pa- testaments, II, No. 4099; :Planiol, III, No.
guba copiilor rezultați din prima căsă- 3250; Josserand, III, No. 1851; Alexan-
torie, aparține numai acestora iar nu şi dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 76; C.
copiilor rezultați din cea de a doua că- Hamangiu, [. Rosetiti-Bălănescu şi Al.
sătorie. (Demolombe, XXIII, No. 601; Băicoianu, III, No. 1033).

RA
Troplong, Donations et testaments, IV, 66. După altă părere, copiii din a
No. 2725; Aubry et Rau, cd. s-a, VII, $ doua. căsătorie nu, vor avcă. dreptul să
690, p. 284; Dalloz. Rep., Dispositions en- introducă cererea de reducțiune decât în
tre vifs, No. 904; Suppl., Dispositions en-, cazul de fraudă sau de coluziune. (Mar-
tre vifs, No. 228: Josserand, III, No. 1851; cad6, Art. 109$, No. 5; Dalloz, Rep., Dis-

LIB
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 761: positions entre vifs, No. 905),
Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi Al.
Băicoianu, LII, No. 1033). 67. Daci însă copiii din prima căsă-:
62. Copiii rezultați din cea de a doua toric au renunţat la succesiunea părin-
căsătorie nu au dreptul să ceară reduc- telui lor donator sau au fost îndepărtați
: dela această succesiune pentru nedemni-
tiunea donaţiunilor excesive făcute între
“soţi, nici chiar în cazul când toţi copiii tate, copiii născuţi din a doua căsătorie

Y
din prima căsătorie au încetat din viaţă nu mai pot exercită acţiunea în reduc-
sau au renunţat la succesiunea soțului țiunc. (Laurent, XV, No. 400; Alexan-
dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 763; C.

SIT
donator, afară de cazul când le aduce
atingere rezervei lor legale. (Dnrunton, Hamangiu, [. Rosetti-Bălănescu și AL...
IX, No. 816; Demolombe, XXIII, No. 601; Băicoianu, III, No. 1053).
Troplong, Donations et testaments, IV, 68. Soţul donator nu poate cere re-
No. 2723; Demante et Colmet d= Santerre, ducţiunea donațiunei ce a făcut soțului
1V. No. 178 bis, X; Aubry ct Rau, cd. 4-a, său din a doua căsătorie.
R (Demolombe,
VII, $ 600, text şi nota ît, p. 281; Dalloz, XXIII, No. 603; Dalloz, REP Dispositions
Râp., Dispositions entre vils, No. 904; entre vifs, No. 909; Suppl., Dispositions
Laurent, XV, No. 398, 599; Alexandresco, , entre vifs, No. 128; Alexandresco, ed. 2-a,
VE
ed. 2-a, IV, partea 1; p. 761, 762; C. Ha- IV, partea I, p. 763; Comp.: C. Hamangiu,
mangiu, Î. Nosetti-Bălănescu şi Al. Băi- I, Rosetti-Bălănescu şi Al, Băicoianu, aus,
coianu, III, No. 1035). No. 1033). | |
63. Copiii din a doua căsătorie vor 69. Creditorii soţului donator nu au
puteă profită însă de reducțiunea cerută dreptul să ceară reducțiunea donaţiunei
NI

şi obţinută de copiii din prima căsătorie. făcute de debitorul lor soțului său din
(Toullier, V, No. s79;: Duranton, IX, No. cea de a doua căsătorie. (Toullier, V, No.
817; Demolombe, XXIII, No. 564. 60; 581; Duranton, IX, No. 820: Grenier, Do-
U

Grenier, Donations et testamenis, ÎI, No. nations ct testaments, 1, No. 706; Dalloz,
693; 'Troplong, Donations et testaments, Rep. 'Dispositions entre vils. No. 707;
IV, No. 2723; Mourlon, II, No. 1019; De- Comp.: C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu
mante ct Colmet de Santerre, IV, No. şi Al. Băicoianu, III, No. 1033).
AL

278 bis, X; Aubry cet Rau, cd. 4-a, VII, Q. Deasemenea nu au dreptul să
$ 690, p. 284; Dalloz, Râp. Dispositions ceară reducţiunea, donatarii şi legatarii
entre viis, No..903; Laurent, XV, No. 399; soțului donator. (Duranton, IX, No. 820;
uc, VI, No. 485; Baudry ct Colin, Do. Dalloz, Râp., Dispositions entre vis, No.
nations cet testaments, II, No. 4098; Pla- 907; Comp.:
TR

C. Hamangiu, |. Rossetti-Bă-
niol, III, No. 3249; Josserană, III, No. 1851; lănescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1033).
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 7 [| Acţiunea în reducţiune a copiilor
762; C. Hamangiu, |. Tosetti Bălie escu şi care au supravieţuit soţului donator,
Al. Băicoianu, III, No. 1033). - trece la moștenitorii şi creditorii - săi.
EN

64. Reducţiunea nu profită celorlalţi (Dalloz, Râp., Dispositionis entre vifs, No.
donatari sau legatari şi nici creditorilor _907; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea 1,
soțului donator. (Demolombe. XXIII, No. p. 765). .
605; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea 1,: 72. Acţiunea în reducţiune este în
p. 762). . acelaş timp personală şi reală; prin ur-
65. Copiii din a doua mare această acţiune poate fi exercitată
I/C

căsătorie au
dreptul, după o părere, să exercite ac- contra terţilor detentori ai imobilelor, că-
țiunea în reducțiune când dreptul la a- rora le-a înstrăinat donatarul. (Grenier,
ceastă acţiune s'a deschis în favoarea co- Donations et testaments, II, No. 714; Tro-
piilor din prima căsătorie şi când aceştia plong, Donations et testamenis, IV, No.
AS

neglijează să acţioneze sau renunţă la 2725; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 690,
acţiune. (Toullier, V, No. 879; Duranton, p, 253: Dalloz, Rep., Dispositions entre-
IA, No. 817: Demolombe, XXIII, No, 602; viîs, No. 913). -
Troplong, Donations et testaments, IV,
No. 2725; Demante et Colmet de Santerre,
73, În acest caz, terţii detentori nu
pot fi urmăriţi, pentru restituirea fruc-
UI

IV, No. 278 bis, X; Aubry et Rau, telor decât potrivit dispoziţiunilor art:
ed. 4-a, VII, $ 690, p. 2s5; Mourlon, II, No. 928 c. civ. îr.. (854 ce. civ. rom.). (Dalloz,
1020; Dalloz, Râp., Dispositions entre vifs, Rp, Dispositions entre vifs, No, 915).
No. 905; Suppl., Dispositions centre vifs, 74, Acţiunea în reducțiune poate fi
BC

No. 238; Laurent, XV, No. 400; Iluc, VI, exercitată timp de 30 ani dela decesul

308 —
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE ÎNTRE SOȚI Art. 939
.

soțului donator. (Alexandresco, ed. 2-a, puţin sau peste sfertul bunurilor donaio-

RY
IV, partea ], p. 763). ” rului soț. (Toullier, V, No. 884; Grenier,
75, Pentru a sc puteă stabili dacă do- -Donations et testaments, II, No. 716; Au-
națiunea făcută între soţi este supusă la bry ct Rau, ed. 4-a, VII, $ 690, p. 285;
reducţiune, trebueşte să se compue masa. Dalloz. Rep., Dispositions entre vifs, No.
Masa se va, compune ca şi în cazul când 924: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea l,

RA
trebueşte să se determine rezerva legală, p. 765, 706). ,
aplicându-se aceleaşi regule în privinţa 8. In cazul când soțul, care are copii
evaluării bunurilor, 'cheltuelilor, datori- din prima căsătorie, a epuizat întreaga
ilor, îmbunătăţirilor. (Duranton, IN, No. cotitate disponibilă prin donațiuni ante-
521; Demolombe, XXIII, No. 605; Dalloz, rioare, el nu mai poate dărui nimic soțului

LIB
Râp.„ Dispositions entre vils, No. 914; din a doua căsătorie, deoarece nu se ad-
Tuc, VI, No. 455; Baudry et Colin, Do- mite cumulul celor două cotităţi dispo-
nations et testaments, II, No. 4105; Comp.: nibile din art. 913 şi 109 ce. civ. În. (S4t
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. şi 959 e. civ. rom-). (Aubry ct Rau, ed.
756,. 757). 4-a, VII, $ 690, p. 255: Dalloz, R6p.. Dis-
7G. Pentru a se calculă porţiunea c- positions entre vils, No. 925; Baudry_et
zulă cu partea unui copil, se va raportă Colin, : Donations cet testaments. II, No.

ITY
la nasa donaţiunca făcută soţului din a 4084; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea 1,
doua căsătorie.. (Toullier, V, No. S85; Du- p. 765). . |
ranton, LX, No. 821; Grenier, Donations 82, După o părere, soţul donatar -din -
ct testaments, 1], No. 709 urm.; Troplong, a doua căsătorie are dreptul să participe
Donations cet testaments, LV, No. 2710; în proporţiunea unci părţi cgale cu a
Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 690, p. 281;
Dalloz, Nep., Dispositions entre vifs, No.
5).
177, Pentru calcularea porţiunei egală
RS
unui copil, la porţiunea rezultată din
reducțiunea dispozițiunilor făcute în fa-
voarea sa. (Demolombe, XXIII, No. 599,
600; Mass6 et Verge sur Zachariae. LII, $
cu partea unui copil, nu se va raportă 461, nota 52. p. 169: Demante ct Colmet de
IVE
la masă donaţiunca sau legatul scu- Santerre. IV, No. 278 bis: Aubryv et lau,
tite de raport făcute unui succesibil:de cd. 4-a, VII, $ 690, text şi nota 35, p. 281:
către soţul donator. (Duranton, LX, No. Dalloz. Râp., Dispositions entre vils, No.
802; Troplong, Donations et testaments, 955; Suppl., Dispositions entre vifs, No.
IV, No. 2711: Aubry et Rau, ed. z-a, VII, $ 231; Laurent, XV, No. 401: Alexaudresco,
690, p. 2831; Dalloz. Râp., Dispositions en- cd. 2-a, IV, partea ], p. 757, nota 35).
UN

tre vifs, No. 916; Suppl., Dispositions en- 83, După altă părere, în caz de re-
tre vifs, No. 229; Laurent, XV, No. 388; ducțiune sațul donatar nu are dreptul să
Huc, VI, No. 485; Baudry et Colin, Dona- participe: la partajul bunurilor reduse.
tions cet tesiaments, II, No. 4092; Alexan- (Grenier, Donations_et testamenis, |,
dresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 757, 758). No. 708: Troplong, Donations et testa-
78. Dispoziţiunile art. 917 c. civ. fr. ments, IV, No. 2706: Dalloz, Râp., Dis-
(844 c. civ. rom.), își găsesc aplicaţiunea positions entre vifs, No. 935). .
AL

şi în cazul prevăzut de art. 1098 c. cir. 84, Creditorii, legatarii şi donatarii

îr. (939 c. civ. rom), privitor la libera- defunctului nu au dreptul să profite de
litățile făcute unui soț de către celălalt reducțiunea pronunțată. (Aubry et Rau,
soţ care are copii din prima căsătorie. cd. 4-a, VII, $ 690, p. 285).
TR

(Demolombe, XXIII, No. 602 urm.; Aubry 85, Dispoziţiunile art. 1098 c. civ. fr.
et Rau, ed. 4-a, VII, $ 684, p. 199; Dalloz, (959 c. civ. rom). se vor aplică tuturor
Râp., Dspositions centre vifs, No. 921; bunurilor aflate în România, chiar dacă
Suppl., Dispositions centre viis, No. 230; ar fi posedate de străini, însă nu se a-
Laurent. XV, No. 40%; Huc, VI, No. 455). plică bunurilor “posedate de români în
EN

79. In cazul când înainte de a se fi” străinătate. (Alexandresco, ed. 2-a, ,

făcut donaţiunca soţului din a doua căsă- partea [, p. 761).
torie, soţul donator, făcuse o donaţiune
irevocabilă, accastă donaţiune sc va exe- Jurisprudenţă.
cută de preferință faţă de donaţiunea fă-
(Continuare de la 1924 până la 1927)
I/C

cută soţului și nu va fi reductibilă decât

după această din urmă donaţiune. (Dalloz,
Rep., Dispositions entre vifs, No. 924; A- 4, a) Prin art. 959 codul civil legiui-
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p. 76, torul prevede că bărbatul sau femcia
766). care, având copii dintrun alt maritagiu,
AS

£0. În cazul când această donaţiune va trece în al doilea sau subsecuenie

anterioară a absorbit întreaga cotitate maritagiu, nu va puteă dărui soțului din -
disponibilă, donațiunea făcută sojului nu urmă decât o -parte egală cu partea le-
va putcă fi exccutată iar dacă ca nu ab- vitimă a copilului ce a luat mai puţin şi
sorbise întreaga cotitate disponibilă, do- fără ca, nici întrun caz, donaţiunca să
UI

națiunea făcută soțului se va execută a- treacă peste cuartul bunurilor, iar prin
supra restului până la epuizarea cotităţii art. 940 acelaşi cod prevede că soţii nu
disponibile, bineînţeles cu condițiune ca ca pot să-şi dăruiască indirect mai mult de-
să nu întreacă peste o parte egală cu cât s'a arătat mai sus; orice donaţiune
BC

partea legitimă a copilului ce a luat mai deghizată sau făcută unei persoane îin-
24
19505. — Codul Civil ainotat — VII.
— 309 —
 Art. 940 DESPRE DISPOZIȚIUNILE ÎNTRE SOȚI Codul civil

terpuse este nulă, potrivit art. 91 acelaşi fel ar deveni şi cl nul, legea nestabilind

RY
cod, fiind reputate ca persoane interpuse nici o legătură între ambele legate pe
copiii ce soţul donatar are din alt mari- care privindu-le sub un raport de com-
tagiu. plectă independenţă a unuia faţă de ce-
Potrivit acestor texte de lege, ceeace lălalt, declară de valabil pe cel făcut so-
legiuitorul declară nul este legatul fă- țici şi de nul pe cel făcut persoanei in-

RA
cut în mod deghizat sau unei persoane terpuse, pentru că îl consideră şi. pe
interpuse, iar nu şi legatul făcut în mod acesta ca fiind făcut în realitate tot so-
direct, pe care, atunci când este făcut în ției de a doua şi deci peste limitele co-
limitele cotităţei disponibile fixată de art, tității fixate de dânsul. (Trib. Ilfov, S.
959 codul cvil, îl declară valabil. [, c. c., 1395 din 14 Decembrie 195,

LIB
b) De nicăeri nu rezultă, din textele e Vă Jud. 25/926, Pand. Rom. 1926, III,
lepei, că nulitatea celui dintâi sar res- S8). - ' .
frânge şi asupra celui din urmă, care ast-

Art. 940.— Soții nu pot să-și dăruiască indirect mai mult

decât s'a arătat mai sus. |

Y
| Orice donaţiune, deghizată sau făcută unei persoane inter-

SIT
puse, este nulă. (Civ. 812, 937, 939, 941, 1307, 1309; Civ. Fr. 1099).
Text. fr. Art. 1099. — Les 6poux ne pourront se donner indirectement au-
delă de ce qui leur est permis par les dispositions ci-dessus.
Toute donation, on degniste, ou faite ă personnes interpostes, sera nulle. R
Bibliografie (continuare).
VE
CERBAN AL, Notă sub Trib, Gorj S$. II, 387 din 10 Octombrie 1924, Curier: Jud. 31/1925;
Notă sub C. Apel Galaţi S. 1, 78 din 27 Mai 1995, Curier Jud. 3/1926: Notă sub.
Trib. Ilfov . S$. Il, c. c., 569 din 27 Aprilie 1925 şi C. Apel Bucureşti $. Il, 141 din
19 Mai 1926, Curier Jud, 52/1926; .
NI

CoxsrANrINESCU JAc, N., Nofă sub C. Apel Galaţi S. 1, 78 din 27 Mai 1925, Pand. Rom.
1925, II, 228; Despre succesiuni, p. 165;
Docax P. Gronoe, Studii de drept civil comparat, p. 43,
U

INDEX ALFABETIC No. 1855; Alexandresco, cd. 2-a, IV, par-

(la doctrină).
tea Î,:p. 767, text şi nota 1).
AL

Acţiune pauliană 28, Instrăinare 35. 9, Dispoziţiunile art. 1099 c. civ. fr.
Captaţiune 20, 30, Interes 21 bis, 30.
Căsătorie anterioară 2. Invocare 21—33,
(940 c. civ. rom.), îşi găsesc aplicaţiunea
Căsătorie posterioară 2. Jurământ 31. nu numai la donaţiunile făcute soțului
Cotitate disponibilă :14, Marturi 31, 32, din a doua căsătorie, ci şi la donaţiunile
16—2U, 22, 27, 29. Mărturisire 3te făcute între soţii cari nu au mai fost că-
TR

Creditori 20, 27, 28. Moarte 24, 25. 4.

Daruri manuale 10, Moştenitori 4, 16, 22——55, sătoriţi. (Dalloz, R6p.,. Dispositions entre
Deces 24, 25, 34. 29, vifs, No. 937).
Desfacerea căsătoriei 34,
Donaţiune 1 urm.
Nulitate 17—27, 2931, 2, Dispoziţiunile art. 1099 c. civ. fr.
33—35,
Donaţiune deghizată 6—9, (040 c. civ. rom.), îşi găsesc aplicaţiunea
13, 17—31, 33, 34, Ordine publică 19, 30,
atât la donaţiunile făcute înainte de că-
EN

Donaţiune în timpul că- Prescripţie 34, .

sătonci 3, 15, 19.21 bis. Prezumpţiune 20,30, 31, 32. sătorie cât și la cele făcute în timpul căsă-
Donaţiune indirectă 4, 5, Probă 14, 31, 32, torici. (Dalloz, Rep., Dispositions entre
8—14, 13, 15, 16, 17. Reducţiune 11, 16, 17, 33,
Donaţiune. la persoane Remitere de datorie 5. vils, No. 957; Alexandresco, cd. 2-a, IV,
interpuse 8, 12, 17—34. Rentă viageră 13, partea |, p. 169).
Renunţare la succesiune
I/C

Donaţiune prin contract 4. Prin donaţiuni indirecte se înţeleg

de căsătorie 3, 13, 15,19, 5
Donator 21, 21 bis, 22,26— Revocare 15, 19, 21 bis. - acele acte care prezintă în mod vizibil
29, Rezervă 16—19, 22, 24, 27, caracterul de liberalitate, însă nu sunt
Dotă 5, 7. “ 29,
făcute printr'un act solemn de donaţiune.
Dovadă 14, 31, 3, Soţi 1 urm.
Drepturi reale 35, Sugestiune 20, 30. (Demante et Colmet de Santerre, IV, No.
AS

Efecte 35, Terţe persoane 35. 279 his; Aubry et Rau, cd. 4-a, VII, $
Incetare din viaţă 23, 5, Testament î. 690, text şi nota 24, p. 276; Mourlon, Il,
No. 767; Dalloz, Rep., Dispositions entre
vifs, No. 958; Suppl., Dispositions entre
Doctrină. vifs, No. 252; Baudrv et Colin. Donations
UI

ct testaments, II, No. 4105; Planiol, Li,

î, Dispoziţiunile art. 1099 ce. civ. în. No. 3255; Josserand, II, No. 1852; Comp.:
(040 c- civ. rom.), îşi găsesc aplicațiunca Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p-
atât la donaţiuni cât şi la li ) eralităţile 767; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi
BC

făcute prin testumeni. (Josserand, AI. Băicoianus MI, No. 1034).

|
— 310 —
“Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE:
ÎNTRL SOȚI Art, 940

RY
"5, Astfel constituese donaţiuni indi- 768, 769; Comp.: C. Mamangiu, 1. Rosetti-
recte: renunțarea la o succesiune în uni- Bălănescu şi Al. Băicoianu, LII, No. 1034).
“cul scop de a face să crească porţiunea 12, Donaţiunea este făcută la per:
succesorală a unui comoştenitor, supri- soană interpusă, atunci când ca este fă-
marea unui titlu de creanţă, avantajele cută unci alte persoane decât soțul care

RA
cari rezultă în favoarea unui soț din trebueşte să culeagă beneficiul ei. (Dal-
convențiunile matrimoniale, ete. (Dalloz, loz, Rep., Dispositionsa entre vifs, No.
R6p.. Dispositions centre vifs, No. 9383; 938; Suppl., Dispositions entre vifs, No.
Suppl., Dispositions entre vifs, No. 232; 252; Josserand, III, No. 1853; Alexan-
'Comp.: Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea dresco, cd. 2-a, IV, partea I, p. 768, 723:
Î, p. 262),

LIB
C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălăneseu şi Al.
6. Donaţiunca este deghizată când ca Băicoianu, III, No. 1054). :
a iost ascunsă sub forma unui contract 13, Soții pot să-și facă. prin contractul
-cu titlu oneros. (Dalloz, Râp., Disposi- de căsătorie, liberalităţi indirecte. (Dal-
tions entre vifs, No. 958; Suppl., Dispo- loz, Rep., Dispositions entre viis. No.
sitions entre vifs, No. 232; Josserand, II], 2292; Comp.: C- Hamangiu, |. Rosetti-Bă-
No. 1815, 1855; Alexandresco, ed. 2-a, IV, lănescu și AL. Băicoianu. III, No. 1034).

ITY
partea ], p. 768;.C. Hamangiu, ]. Rosetti- 14. Contractul de rentă viageră în-
Bălănescu şi Al. Băicoianu, Il, No. 1034). “cheiat între soţi nu este presupus că as-
7. Astfel constitue o donajiune deghi- cunde o liberalitate ci în acest caz mo-
zată faptul bărbatului de a declară în șştenitorii donatorului vor trebui să do-
contractul de căsătorie că a primit dela vedească că acest contract ascunde o li-
soția sa o dotă, pe când în realitate nu beralitate deghizată. (Dalloz, Râp., Dis-
a primit nimic sau a primit mai puţiu
decât a declarat. (Aubry et Rau, cd. 4-a,
VII, $ 690, nota 23, p. 276; Laurent, XV,
RS
positions entre vifs, No. 947).
15, Libceralitătile indirecte propriu
zise, făcute prin contractul de căsătorie
No. 404; Alexandresco, cd. 2-a, 1V, par- vor trebui să fie respectate de soțul do-
tea I, p. 768). | nator jar cele făcute în timpul căsătoriei
IVE
8. Liberalităţile indirecte sunt acele vor, puteă fi revocate. (Dalloz, Rep., Dis-
care se fac pe o cale piezişă şi cu alte positions entre vifs, No. 939; Suppl., Dis-
forme decât cele prevăzute de lege. Prin positions entre viis, No. 232).
liberalităţi indirecte se înţeleg atât li- 16. Numai moştenitorii rezervatari ai
beralităţile deghizate cât şi cele făcute donatorului au drepiul să ceară reduc-
jiunea unei donăţiuni indirecte făcute
UN

prin persoane interpuse. (Mourlon, Il,

No. 402 ter; Alexandresco, cd. 2-a, lV, între soţi. care întrece cotitatea disponi-
partea I, p. 787). bilă. “(Dalloz. hNâp. Dispositions entre
viis, No. 939; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
9. Liberalităţile deghizate sunt nişte partea I, p. 769).
liberalităţi indirecte însă orice liberali- 17. După o părere, nulitatea prevă-
tate indirectă: nu este ncapărat o libera- - zută de art. 1099 c. cir. fr. (940 c. civ.
litate deghizată sau simulată. (Troplons,
AL

rom.), nu este. decât sancţiunea dreptu-

Donations et testaments, 1V, No. 2742: A- lui de rezertă, aşă încât, după această
lexandresco, ed. 2-a, IV. partea I, p. 769). părere, donaţiunile deghizate sau făcute
10. Darurile manuale constituese în persoanelor interpusc, trebuese supuse
realitate liberalităţi indirecte şi li se a- aceloraşi regule ca şi donațiunile indi-
TR

plică aceleași regule ca și la aceste libe-

—_

recte, fiind numai reductibile la cotita--

ralităţi. (Demolombe, XXIII, No. 455; Tro- tea disponibilă, iar nu nule, (Coin-Delisle,
plong, Donations ct testaments, IV, No. Commentaire, Art. 1099, No. îi urm;
2677; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea ], Duranton, LX, No. 831; Ponjol, Donuations
p. 769). ct testamenis, Art. 1099, No. 5).
EN

(|, Liberalităţile indirecte propriu zise 18. După a doua părere, dominantă,
sunt valabile între soţi; ele nu sunt oprite donaţiunea deghizată sau făcută persou-
decât pentru cecace întrece cotitatea nelor interpuse va fi nulă în întregime
fixată de lege şi până la concurenţa ex- dacă întrece cotitatea disponibilă, de-
cedentului. Aceste liberalităţi sunt nu- oarece dispozițiunile art. 1099 e. civ. În.
I/C

mai reductibile la cotitatea disponibilă (940 c. civ. rom.), constituese o pedeapsă

între soți. (Duranton, IX, No. 830; Demo- pentru soții cari caută să fraudeze dispo-
lombe, XXIII, No. 610; Troplong, Dona- zijiunile legei privitoare la rezervă: dacă
tions ct testaments, IV, No. 274; Massc însă donaţiunea deghizată sau făcută
AS

et Vergâ sur Zachariac, Il, $ 401, nota persoanelor interpuse nu întrece cotita-
19, p. 166; Mourlon, II, 1021; Demante et tea disponibilă, ca_ este valabilă. (Toul-
Colmet -de Santerre, IV, No. 279 bis, |; lier, Y, No. 901; Grenier, Donations ct
Aubry ct Rau, ed. 4-a, VII, $ 659, p. 25, testaments. IV, No. 691; Troplong, Do-
$ 690, p. 276; Dalloz, Râp., Dispositions nations ct testaments, IV, No. 2744; Mass
UI

entre vifs, No. 939; Suppl., Dispositions ct Verg sur Zachariac, III, $ 461, nota
entre vils, No. 232; Laurent, XV, No, 404; 19, p. 166; Mourlon, Il, No. 1021; Demante
Huc, VI, No. 456; Baudry et Colin. Dona- ct Colmet de Santerre, IV, No. 2709 bis,
tions et testaments, II, No. 4109; Planiol, II: Aubry et Rau, cd. 4-a, VII, S 689, p.
BC

IM, No. 5253; Josserand. III, No. 163%; 259. $ 690. p. 276; Dalloz. Râp,, Disp -
Alexandresco, ed. 2-a. IV. partea I, p. sitions entre vifs, No. 945; Planiol, III,

— 371—
 DESPRE DISPOZIȚIUNILE ÎNTRE SOȚI „Codul civil
Art. 940

nelor interpusc._(Dalloz, Râp., Disposi-

RY
No. 5257; Comp. Alexandresco, ed. 2-a,
IV, partea Î. p. 769, 770; C. Hamangiu, tions entre viis, No. 918, 2434).
I. Rosetti-Băliinescu și Al. Băicoianu, Il, 24. După decesul soţului donator, mo-
No. 1034). . ştenitorii rezervatari ai acestuia pot cere
anularea donaţiunilor deghizate sau fă-
19, In această a doua părere, după
cute persoanelor interpuse. (Dalloz, R€p.,

RA
unii autori, soluțiunea aceasta se aplică
Dispositions entre viis, No. 948; Alexan-
la donaţiunile făcute între soţi prin con- dresco, ed. 2-a, IV, partea 1, p. 780)... .
tractul de căsătorie; în cceace priveşte 95. Rudele colaterale moştenitori at
donațiunile “făcute între soţi în timpul donatorului soţ, pot cere anularea dona-
căsătoriei, ele sunt totdeauna nule în
țiunilor deghizate sau făcute persoanelor

LIB
întregime. chiar dacă nu întrec cotitatea interpuse, după decesul acestuia, dacă se
disponibilă, în virtutea dispoziţiunilor de art.
art. 1096_c, civ. fr. (957 e. civ. rom), de- admite că nulitatea prevăzută
oarece deghizarea sau interpunerea de
1099 c. civ. îr. (940 c. civ. rom-), este ab-
persoane împiedică revocarea donaţiuni- solută. (Dalloz, Rp. Dispositions entre
lor între soţi, care e un principiu de or- vifs, No. 918; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
partea ], p. 780). , ,
dine publică. (Demolombe, XXIII, No. 6it

Y
26. Creditorii donatorului, în siste-
urm.: 'Troplong, Donations et testaments, : mul care admite că nulitatea prevăzută
IV, No. 2741 urm.: Dalloz, Rp. Disposi-
de art. 1099 e. civ. îr. (940 c. civ. rom),

SIT
tions entre vifs, No. 945).
este absolută, pot cere: nulitatea dona-
20. După a' treia părere, donaţiunile țiunei între soţi, deghizată sau făcută la:
deghizate sau făcute persoanelor inter- persoane interpuse, (Dalloz, Râp., Dispo-
puse sunt totdeauna nule în întregime, sitions entre vifs, No. 918; Alexandresco,
chiar dacă nu întrec cotitatea disponibilă ed. 2-a, IV, partea |, p. 771, 772).
şi nu au de scop să fraudeze legea, deoa- părere, dominantă,
rece aceste donaţiuni sunt presupuse ca
R 97, După altă
creditorii soţului donator nu au dreptul
fiind rezultatul captaţiunei și sugestiunei. să ceară anularea donaţiunilor între soți,
VE
(Demolombe, XXIII, No. 614; AMarcad, deghizate sau făcute la persoane inter-
Art. 1099, No. +; Dalloz, R 6p., Disposi- : puse, deoarece dispozițiunile art. 1099 $
tions centre vifs., No. 942; Laurent, XV, 2 c. civ. îr. (0940 $ 2 c. civ. rom.), consti-
No. 404 urm.; Huc, VI, No. 486; Baudry tuesc sancţiuni privitoare la rezervă şi
ct Colin, Donations et testaments, Il, No- la cotitate . disponibilă. (Demolombc,
NI

4111, 4115; Josserand, III, No. 1813. 1816, XXIII, No. 6it; Demante cet Colmet de
1835, 1854, 1855; Alexandresco, ed. 2-a, Santerre, IV, No. 179; Aubry ct Rau, ed.
IV, partea I, p. 769, 770, 775). j-a, VII, $ 690, p. 282).
24. Nulitatea donaţiunilor deghizate - 28, Creditorii soțului donator au
U

sau făcute persoanelor interpuse, poate dreptul, în orice caz, să atace cu acţiune
fi cerută. după o părere, chiar de însăşi pauliană, donaţiunea între soți deghizată
soțul donator. (Troplong, Donations ct sau făcută la persoane interpuse. (Dal-
AL

testaments, IV, No. 2750; Dalloz, Râp., loz, Râp., Dispositions 'entre viis, No.
Dispositions entre vifs, No. 938; Huc, VI, 948; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I,
No. 456; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea p: 771). :
I, p. 771, 772, 780; C. Marmangiu: | „Ro- . 99. După părerea dominantă, dona-
setti-Bălăneseu şi Al. Băicoianu, III, No. țiunea dephizată între soţi sau făcută la
TR

1035). . persoane interpuse, nu poate fi atacată

24 his, In această părere, pentru do- în nulitate decât de moştenitorii rezer-
naţiunile deghizate sau la persoane inter- vatari ai soțului donator, iar nu de orice
puse, făcute între soți în timpul căsăto- persoană interesată, deoarece 'dispoziţiu-
rici, sotul donator, poate să le revoace, nile art. 1099 c. civ. În. (940 c. civ. rom),
EN

aşă încât nu are interes să ceară anula- “constituesc o sancțiune a dispoziţiunilor

rea lor. (Dalloz. Râp., Dispositions en- care fixează cotitatea disponibilă între
tre vils, No. 948). soți şi rezervă. (Demolombe. XXIII, No.
90, După altă părere, soțul donator 611; Demante et Colmet de Santerre, IV,
nu puate cere nulitatea donaţiunilor de- No: 4179: Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $
I/C

shizate sau făcute persoanelor interpusc; 690, p. 252; Dalloz. Râp., Suppl., Dispo-
deoarece dispozițiunile art. 1099 S$ 2 c:- sitions entre viis, No. 237; Laurent, AV,
civ. În. (040 Ş 2 ce. civ..rom.), constituese No. 408).
o sancţiune a dispoziţiunilor privitoare 20, După altă părere, care admite că
la rezervă și la cotitatea disponibilă din- nulitatea prevăzută de art. 1099 c. civ, îr.
AS

tre soți, deci nulilatea poate fi invocată (940 c. civ. rom.), este de ordine publică,
numai de moştenitorii rezervatari, adică deoarece este bazată pe o prezumpțiune
de către copiii din căsătoria anterioară. de captaţiune sau de sugestiune, această
(Demolombe. XXIII, No. 611; Demante et nulitate poate fi cerută de _ orice per-
soană interesată. (Huc, VI, No. 456; A-
UI

Colmcet de Santerre, IV, No. 479; Aubry

et Rau. cd. 4-a, VII, $ 600, p. 282; Lau- 1esandresco, ed. 2-a, 1Y, partea I, p. 771,
rent, XV, No. 408, 414, 416). , 772). -
923, In timpul vieţii soţului donator, 2[, Accl care cere nulitatea libe-
BC

copiii acestuia nu pot cere anularea do- ralităţii pentru că ar fi fost făcută de
națiunilor deghizate sau făcute persoa-' către unul dintre soţi. celuilalt, prin per-

»
)
7 -)
Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE ÎNTRE SOȚI Art, 940

RY
soane interpuse, trebueşte să dovedească bilul fiind plătit cu banii soţului, — fe-
afirmația sa, dovada pe care o va puteă meca, — în lipsa unui text de lege spe-
face prin orice mijloace de probă ca: cial, — este ţinută să restitue banii ce
mărturisire, jurământ, marturi, prezump- a primit, iar nu imobilul în natură do-
țiuni, ete. (Pothier, Contrat:de mariage, bândit cu acei bani. Ca consecinţă, plus-

RA
VI, No. 542; Troplonw, Donations ct tes- valuta va profită soţiei donatare. (Frib.
taments, 1V, No. 2756; Mourlon, II, No. Gorj, IL, 387 din 10 Octombrie 1924,
1023; Aubry et Rau, ed. s-a, VII, $ 690, Curier Jud. 31/925).
p. 280; Bedarride, Du dol ct de la fraude, 2, Legea nelovind de nulitate decât
[V, No. 1669; Laurent. XII, No. 351; AV,, donaţiunea deghizată, nulitatea nu poate

LIB
No. 412; Planiol, III, No. 3259). ” fi întinsă asupra actelor cari, deşi sub
209. Dovada deghizării unci donaţiuni anumite raporturi au atingere cu dona-
între soţi, poate fi făcută prin orice mij-: iunea, sunt totuş independente de ca,
loace de probă, chiar prin marturi şi pre: singura acțiune. admisibilă în atare caz,
zumpțiuni grave, precise şi concordante. fiind 'o acţiune îndreptată dircet împo-
(Larombitre, Obligations, Art. 1548, No. triva soţului donatar; când însă actele
cari însoțesc 'donațiunea nau alt obiect

ITY
19; 'Troplong, Donations et testaments,
IV, No. 2756; Bonnier, Traite des preu- decât acela de a o realiză şi ascunde în
ves, No. 140; Bedarride, Du dol et de la acelaş timp, în acest caz este incontes-
fraude, 1V, No. 1669; Dalloz, Rep., Dis- tabil că actele nu pot supraviețui dona-
positions entre vifs, No. 932; Suppl., Dis- țiunii deghizate ci urmează a fi anulate
positions centre vils, No. 24; Paurent, şi cole ca o consecinţă a nulităţii dona-
S. 1,.78 din 27
XV, No. 412; Baudry
et testaments, II, No. 4108; Alexandresco,
ed. 2-a, IV, partea Î. p. 772). ,
et Colin, Donations
RS
țiunii. (C. Apel Galaţi,
Mai 1925, Pand. Rom. 1035, Il. 225, Curier
Jud. 3/926).
4. În speţă avem a face cu o dona-
_88, Nulitatea donaţiunilor între soţi,
deghizate sau făcute la persoane inter- țiune deghizată, ceeace urmează a se
examină este a se şti dacă soţia trebuie
IVE
puse, nu arc loc drept, ci trebueşte pro-
nunțată de tribunale. (Dalloz, Rep. Dis- să restitue soțului însuşi imobilul achi-
positions enre vifs. No. 949). ziționat de soţ, sau să-i restitue preţul
24, Acţiunea în nulitate a donaţiu- cumpărării acelui imobil; chestiunea pre-
nilor între soţi, deghizate sau făcute la zentând interes nu numai din punct de
persoane interpuse, se prescrie, ca şi ac- vedere teoretic, dar şi practic în ipoteza
UN

țiunea în reducţiune, prin trecere de irei- cum e în speţă, când valoarea imobilului
zeci ani care încep a curge dela data _a crescut în intervalul de timp dela data
desfacerei căsătoriei. (Demolombe, XAIX. achizițiunei lui până în momentul când
No. 198; Aubry et Rau, ed. 5-a, IV, $ soțul donator cere revocarea donaţiunci,
530, text şi noia 28, p. 158; Dualloz, Rp. plus valuta dobândită de imobil profi-
Dispositions entre vils, No. 939; Laurent. fând unuia sau celuilalt soţ, după cum sar
XIX. No. 53; Iluc, VIII, No. 191; Baudry admite una sau cealaltă din soluţiile
AL

et Barde, Obligations, I, No. 714; Alexan- enunțate mai sus:

dresco, ed. 2-a. IV, partea I, p. 773). Deşi principiul revocabilităţei dona-
odată anulată are jiunilor între soţi. este considerat pentru
235, Liberalitatea
efect nu numai între părţile contractante anume motive, ca fiind de ordine publică,:
în sensul că nu poate fi înlăturat prin
TR

ci şi contra terţilor cari au dobândit

drepturi reale dela soţul donatar, care voința părtilor nici în mod expres nici
nu cră proprietar. (Alexandresco, ed. 2-a, în mod tacit printr'o donaţiune deghizată
IV, partea [, p. 772). sau prin persoane interpusc, -totuş întru
nimic ordinea publică nu ya fi atinsă,
EN

precum nici principiul tradiţional că a-

Jurisprudență. cel ce dobândeşte un bun, devine pro-
dela 1924 până la 1927). prictarul lui, chiar dacă l-a cumpărat cu
(Continuare banii altuia, — atunci când se va recon-
4. Donaţiunea făcută de soţul donator stitui intenţiunea reală şi voința comună
a soților în cc” priveşte obicetul libera-
I/C

sub formă de contract oneros, prin per-

soană interpusă, constituind prin ca în- lităţei, în scopul de a se putcă determină
săşi o fraudă la lege, proba cu marturi caracterul şi întinderea obligatiunci de
devine admisibilă. în virtutea principiu- restituire a soțului donatar, instanţele de
(Trib. Iifov, judecată fiind în drept şi autorizaate exa-
lui „[raus omnia corrumpit“.
AS

S. II, e. ce. (ii din. 15 Februarie 1924, mină voinţa comună a părţilor, în baza
principiului fundamental care domină
Dreptul 20/926). şi anume că
„9. Când, în urma admiterii dovezii cu materia actelor juridice
marturi, atât din împrejurările de fapt, voința părților are putere de lege dacă
“cât şi din intențiunea părţilor, se con- nu contravine unei dispoziţiuni de ordine
UI

publică.
stată că. un contract de vânzare 1Mo0-
biliară, intervenit între soţie ca cumpă- Aşă dar, în speță. în raporturile dintre
şi un X ca vânzăto r, în realitat e soți, 'pe temeiul art. 977 ce. civil. instan-
rătoare
judecătoreşti şi în această materie
BC

nu esie decât o donațiu ne deghiza tă fă- tele

soţiei în frauda copiilor , so- : a donaţiunilo r deghizate, au dreptul de
cută de soț intenţiunea comună a părților
lului dintr'o căsător ie anterio ară, — imo- a examină

— 31: »
2
 Art. 941 DESPRE DISPOZIȚIUNILE ÎNTRE SOȚI Codul civil
,

RY
contractanie, — întrucât pe de o parte cetând a mai fi două legate distincte,
prin aceasta nu se contravine vreunei căci pentru ca ambele legate să poată
dispoziţii de ordine publică, iar pe de "fi considerate ca indivizibile, ar trebui
altă parte: aprecierea instanțelor nu este ca, sau legea să le declare astfel, sau tes-
restrânsă în această privinţă prin vreo tatorul să le fi privit sub un raport de

RA
dispoziţie legală — şi a decide în mod indivizibilitate, sau din 'cauza obiectului
suveran dacă soţul donator a înțeles să lor să se găsească sub un astfel «de raport:
doneze soţiei sale imobilul însuşi, sau ori, nici un text de lege nu le priveşte
numai suma de bani ce reprezintă prețul „ca atare, iar de intențiunea testatoru ui
cumpărărei. (Trib. laşi, UI, sent. civ. No. de a le fi privit sub un astfel de raport
+21 din 12 Noembric 1925, Jur. Gen. 1926,

LIB
"nici nu poate fi vorba, căci cum ar. fi
No. 110). | putut vroi testatorul ca, în cazul când
5. a) Prin art. 959 cod. civ. legiuitorul legatul ce i-a fost lăsat soției sale prin
prevede “că bărbatul sau femeca care, persoană interpusă Sar anulă. să nu mui
având copii dintr'alt maritagiu, va trece aibă fiinţă nici cele ce i-a fost lăsat direct,
în al doilea sau subscevente maritagii, că adică, când soția nu”va puteă luă
nu va puteă dărui soțului din urmă decât mai mult decât îi permite legea să nu

Y
o parte egală cu partea legitimă a copi- mai primească nimic, din moment ce o
lului ce a luat mai puțin şi fără ca, nici asemenea idee este exclusă de dorința lui
întrun caz, donaţiunea să treacă peste

SIT
de u o avantajă. dorință care nu poate
cuartul bunurilor, iar prin art. 940 acelaş fi satisfăcută prin a vroi să i se ia.şi
cod prevede că soţii nu pot să-și dăruiască cecace i se cuvine, atunci câid nu poţi
indirect mai mult decât sa arătat mai să-i dai mai mult, iar de o indivizibili-
sus; orice donaţiune deghizată sau făcută tate materială nu poate [i iarăş vorba,
unci persoane interpuse este nulă, potri- neavând
R ambele legate un acelaş obiect,
vit art. 941 acelaş cod, fiind reputate ca care n'ar puteă fi susceptibil de o divi-
persoane interpuse copiii ce soţul dona- ziune nici materială, nici intelectuală, ci
tor are din alt maritagiu. obiccte diferite,. cote-părţi din succesiune,
VE
Potrivit acestor texte de lege, ceeace care aceasta este perfect divizibilă.:
legiuitorul declară nul este' legatul făcut d) Dacă şi ideea de a pune pe soţ la
în mod deghizat sau unci persoane iîn- adăpostul captaţiunii pe care soţia sa de
terpuse, iar nu şi legatul făcut în mod a doua.ar fi putut-o exercită asupra sa,
direct, pe care, atunci când este făcut a putut determină pe legiuitor ca, In
NI

în limitele cotităţii disponibile, fixată de scopul de a asigură rezerva descenden-

art. 939 c. civ., îl declară valabil. ților, să declare de nulă dispoziţiunea
b) De nicăeri nu rezultă, din textele * testamentară prin care soțul ar fi insti-
legii, că nulitatea legatului cel dintâiu „tuit ca legatară pe o persoană pe care
U

s'ar resfrânge şi asupra celui din urmă, legea o prezumă ca fiind interpusă soţiei,
care astfel ar deveni şi el nul, legea nc- totuş întrucât nici un text de lege nu
stabilind nici o legătură între ambele le- prevede nulitatea legatului lăsat direct
AL

gate, pe care privindu-le sub un raport
de completă independență a unuia faţă
de celălalt, declară de valabil pe cel fă-
„cut soţiei şi de nul pe cel făcut persoanci
interpuse, pentrucă îl consideră şi pe
TR
soției din cauza prezenţei şi a unui legat
lăsat unci persoane interpuse, pe care,
pe acesta singur îl anulează, nu poate fi
vorba de o prezumpțiune legală de capta-

iune şi faţă de legatul lăsat direct so-

acesta ca fiind făcut în realitate tot so- "ţiei, întrucât pe acesta îl declară valabil
țici de a doua, şi deci peste limitele co- şi nu-l supune influenței leratului lăsat
tității fixate de dânsul. persoanei interpuse. (Trib. Ilfov, S, 1, c.
c) Faptul că legatul' făcut persoanei c.. 15393 din 14 Decembrie 1923. Curier
interpuse este “considerat de'lege ca fiind
EN

Jud. 25/926, Pand. Rom. 1926. III, 88).

făcut tot soţiei, nu însemnează că aceste 6. A se vedcă: art. 939, nota 1).
două legate formează un singur tot, în-
Lă

Art., 941. — Sunt reputate persoane interpuse, copiii ce soțul

I/C

donatar are din alt maritagiu, asemenea sunt reputate şi rudele

soţului donatar, la a căror ereditate acesta este chemat în mo-
mentul donaţiunei. (Civ. 812, 842, 940, 968, 1200, 1202, 1308; Civ.
AS

Fr. 1100).
Text. fr. Art. 1100. — Seront reputtes faites î personnes interpostes, les
UI

donations de lun des cpoux aux enfants ou ă lun des enfants de Vautre Epoux
issus d'un autre mariage, et celles faites par le donateur aux parents dont lautre
&poux sera hfritier presomptif au jour de la donation, encore que ce dernir
BC

n'ait point survteu ă son parent donataire.

— 314—
 Codul civil DESPRE DISPOZIȚIUNILE ÎNTRE SOȚI Art. 941

INDEX ALFARETIC No. 6I$: Troplong, Donations ct testa-

RY
(la doctrină). ments. IV, No. 2754; Alexandresco, ed.
Adopţiune 3. . Intrepretare strictă 18,19. 2-a, IV, partea I, p. 776, nota 1; Contra:
Apreciere suverană 21. Jurământ 16, 17. Massc ct Verge6 sur Zachariae, HI, $ 461,
Bunici 13. Marturi 20.
Căsătorie anterioară 1,3,7, Mărturisire 16, 17, nota 16,p. 165). .
Căsătorie posterioară 2. Moarte 8, 9, 23. 5, In dreptul român, copiii naturali

RA
Copii 1, 2 4—0. Moştenitor, “a se vedea recunoscuți ai mamei căsătorite vor Îi con-
Copii adoptați 4. cuvântul: „Succesiune*. sideraţi ca persoane interpusc, deoarece
Copii legitimaţi 4. Nepoţi 3.
Copii naturali 5, 6. Părinţi 13. ci au faţă de*mama lor naturală aceleaşi
Deces 8, 9, 23. Persoane interpuse î urm. drepturi şi îndatoriri ca şi copiii legitimi.
Descendenţi 3. Ă Prezumpţiune legală 15,
Donaţiune între soţi 1 (Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea I, p.
17,

LIB
"urm, Prezumpţiuni 20. 776, nota 1).
Donaţiune la persoane Probă 15, 16. 6. In dreptul român, copii naturali ai
interpuse Î urm. Redactare greşită 10. tatălui.nu pot fi consideraţi ca persoane
Donaţiune :prin cortract Nentă viageră 9,
de 'căsătorie 14. : Rude 10—13, interpuse, deoarece nu există nici o legă-
Dovadă 15, 16, 17, 20. Succesiune 10-13 tură de rudenie între ci. (Alexandresco,
Excepţiune 7, 8, 9.
Imposibilitate 7, 8 9,
Supravieţuire, a se vedeă - ed. 2-a, IV, partea I, p. 776, nota 1).
cuvântul: „D eces*,
7. Cu toate că potrivit dispoziţiunilor

ITY
Incetare din viaţă 8,9, 23, Testament 23.
Interogator 16, 17. N art. 1100 c. civ. fr. (941 c. civ. rom.), co-
piii donatarului rezultați dintr'o căsăto-
rie anterioară sunt consideraţi ca persoane
Doctrină, interpuse, totuşi acestă prezumpțiune le-
sală. încetează în cazul când din natura
4, Potrivit dispoziţiunilor art. 1100 c. şi cuprinsul donaţiunei se constată că
civ. În. (941 c. civ. rom.), cele dintâi per-
soane considerate interpuse la donaţiu-
nile între soţi, sunt coniii donatarului, XVII,
RS
este o imposibilitate ca părintele său să
beneficieze
No.
de
663;
liberalitate.
Troplong,
(Demolombe,
Donations et
când aceşti copii sunt rezultați dintr'o testaments, 1V, No. 2755; Aubry et Rau,
căsiitorie anterioară. (Dalloz, Râp-, Dis- ed. 4-a, VII, $ 690, p. 279; Dalloz, Rep.
IVE
positions entre vifs, No. 956; Josserand, Dispositions entre vifs, No. 95$; Laurent,
III, No. 1856; Alexandresco, ed. 2-a, IV, AV, No. 411; Baudry et Colin, Donations
partea ÎI, p. 776, 777; C. Hamangiu, |. ct testaments, II, No. 4121; Alexandresco,
Rosctti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, III, ed, 2-a, IV, partea I, p. 725, text'şi nota 2).
No. 1057). Ş. Astfel prezumpţiunca aceasta nu-şi
2, Nu sunt consideraţi ca persoane iîn-. „mai găsește aplicaţiunea în cazul când
UN

terpuse, copiii născuţi din căsătoria so- liberalitatea ar fi fost făcută copilului
tilor între care s'a făcut donaţiunea. (De- soțului donatar, după decesul acestuia,
molombe, XXIII, No. 617; Troplong, Do- deoarece nu sc poate face'o liberalitate
“nations cet testaments, 1V, No. 2752; AMasse unci persoane moarte, iar copilul dona-
ct Verg& sur Zachariac, III, $ 461, nota tar, nu ce capabil să primească ca per-
16, 165; Aubry ct Rau, cd. 4-a. VII, $ 690, soană interpusă, însă este capabil să pri-
AL

p. 280; Dalloz, Râp., Suppl., Dispositions mească personal. (Troplong, Donations

entre vifs, No. 956; Laurent, XV, No. 409; ct testaments, IV, No. 2755; Massc ct
Muc, VI, No. 487; Baudry ct Colin, Do- Verg6 sur Zachariac, III, $ 461, nota î7,
nations ct testaments, I[, No. 4115; Pla- p. 165; Laurent, XV, No. 41; Huc, VI,
niol, III. No. 3259: Josserand, II, No. 1856;
TR

No. 487; Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea

Alexandresco, ed. 2-a. IV, partea |, p. |, p. ZZ5, hota 2). '
770, 777; C. Iamanegiu, 1. Rosetti-Bălă- 9. Deasemenea prezumpţiunea de in-
nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1037). terpunere de persoane încetează, în ca-
3, Nepoţii de copii şi toţi descendenţii zul când liberalitatea, prin natura sa,
EN

născuţi din căsătoria anterioară a soţului nu poate să şi producă efecte decât la

către care s'a făcut donaţiunea, sunt con- decesul soţului: astfel ar fi în cazul câna
sideraţi ca. persoane interpuse. (Pothier, unul dintre soţi constitue o rentă viageră:
Contrat_ de mariage, VI, No. 5410; Demo- în folosul copilului celuilalt soţ, care însă:
lombe, XXIII, No. 619:. Troplong, Dona- nu va fi executată decât la decesul pă-
rintelui său, aşă încât în acest caz, pă=
I/C

tions et testaments, IV, No. 2753; Masse

et Verg6 sur Zachariac, III, $ 4604, nota rintele nu poate să bencficieze de libe:
16, p. 165; Aubry et Rau, cd. t-a, VII, $ ralitate şi deci copilul nu poate fi consi-
600. nota 29, p. 250: Dalloz, Râp., Dispo- derat ca persoană interpusă. (Troplong,
sitions entre vifs, No. 953; Laurent, XV, Donations ct testaments, LV, No. 2755;
AS

No. 409: IHuc, VI, No. 487; Baudry et Co- Aubry et Rau. cd. 4-a, VII, S 690, p. 279;
lin, Donations et testamenis, Il, No. 4116; Laurent, XV, No. tit: Alexandresco, ed.
Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. 2-a. 1Y. partea ÎI, p. 725, nota 2).
776. nota 1). 10. Partcu finală a art. 941 din codul
4, Prin copii trebuesc deasemenea să civil român este rău redactată deoarece
UI

se înțeleagă nu numai copiii legitimi sau trebuiă să se spuc: „rudele la a căror

legitimaţi ci şi copiii adoptați, deorece succesiune soțul dăruitor ar îi fost che-
ci au faţă de adoptator aceleași obliga- mat, dacă ar fi primit în momentul do-
țiuni și drepturi ca şi copiii legitimi. (Du- națiunei“; apoi trebuiă de adaos după
BC

ranton, IX, No. 854; Demolombe, XNIII, cum prevede art. 1100 e. civ. fr. cores-

— 315—
 Li .

Art. 941 DESPRE DISPOZIȚIUNILE ÎNTRE SOȚI Codul civil

punzător: „chiar dacă acest din urmă nu Art. 1552, No. 4; Massc et Verge sur Za-
chariac, III, $ 401, text şi nota 15, p. 165;

RY
ar fi supravieţuit rudei sale primitoare
a donaţiunei“. (Alexandresco, ed. 2-a, 1V, Troplons, Donations ct testaments, . IV,
partea Î. p. 766, nota 4: C. Ilamangiu, |. No. 2752; Mourlon, II, No. 1023; Aubry et
Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, IE, Mau, cd. 4-a, VII, $ 600, p. 250; Laurent,
No. 1058). E XV, No. +12; IHuc,
III, No. 3259; Josserand. III, No. 1856;
VI, No. 487; Planiol,

RA
11. Potrivit dispoziţiunilor art. .î10U
c. civ. îr. (941 c. civ. rom.), sunt consi- Alexandresco,. ed. 2-a, IV, partea |, p-
derate ca persoane interpuse rudele !so- 774, 780; C. Hamangiu, |]. Rosetti-Bălă-
" ţului donatar, la a căror succesiune a- nescu și A]. Băicoianu, III, No. 1036).
cesta este chemat în momentul donaţiu- 16. Prezumpţiunea legală prevăzută
nei. (Duranton, IX. No. 835; Aubry -e. de art. 1100 c. civ. îr. (041 c. civ. rom),

LIB
Rau, ed. 1-a, VII, $ 690, p. 299; Dalloz, este absolută şi contra ci nu se poate ad-
Rep... Dispositions entre viis, No. 959; mite nici interogatorul nici jurământul.
Suppl.. Dispositions entre viis, No. 246; (Duranton, VIII, No. 268; XIII, No. 415;
lluc, VI, No. 487; Baudry et Colin, Dona-. Mass et Verg6 sur Zachariae, III, $ 604,
tions ct testaments, II, No. 4118; Jossc- nota 6, p. 534; Mourlon, II, No. 16%;
rand, III, No. 1556; Alexandresco, ed. 2-a, Aubry et Rau, ed. 4-a, VII, $ 690, p. 280;

Y
1V. partea ÎI. p. 778, 779; C.. Hamaneiu, Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs, No.
1. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, II, 955; Suppl., Dispositions entre vifs, No.
245; Baudry et Colin, Donations et tes-

SIT
No. 1037).
“ 42, Pentru ca rudele soțului donatar taments, II, No. 4120). ”
să fie considerate ca persoane interpusc, 17. După altă părere, prezumpțiunea
trebueşie ca în momentul donaţiunei, s6- de interpunere de persoane poate [i com-
ţul donator să fie moştenitorul prezump- bătută prin mărturisire și jurământ pe
tiv a “acestora; această prezumpţiune de care să-l defere donatarul celui care. îl
R .
interpunere nu are loc dacă soţul devine acționează în anularea donaţiunei, chiar
moştenitor prezumptiv al acestor rude moștenitorului sau donatorului. (Demo-
posterior facerei donaţiunci. (Demolombe, lombe, AXĂ, No. 278; Bonnier, Trait6 des
VE
XXIII, No. 621; Dalloz, Rep-, Dispositions preuves, No. 846; Demante cet Colmet de
entre vifs, No. 960; Laurent, AV, No.. 410; Santerre, 1V, No. 32 bis, IV; Laurent, XI,
Huc, VI, No. 487; Josserand, III, No. 1856; No. 402; XIX, No. 622; Alexandresco, cd.
Alexandresco, ed. 2-a, 1V, partea |, p. 778; 2-a, IV, partea |, p. 774, 775).
C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi Al- 18. Prezumpţiunile legale prevăzute
NI

Băicoianu, III, No. 1037). . de art. 1100 c. civ. în. (041 c. civ. rom),
18. Bunicii nu sunt consideraţi ca sunt de strictă aplicațiune şi nu pot fi
persoane interpuse când părinţii soţului întinse, prin analogie, la alte cazuri de-
donatar sunt în viaţi în momentul fa-
U

cât cele prevăzute de lege. (Dalloz, Rep...

cerci donaţiunci, deoarece cl nu-i moşte- Dispositions entre viis, No. 955; Josse=
neşte, ci îi moştenese părinţii săi care rand, III, No. 1856; Alexandresco, ed. 2-a,
sunt copiii bunicilor. (Delvincourt, II, p. IV, partea I, p. 779, 780: C. Hamangiu, |,
AL

446: Duranton, IX; No. 832; Demolombe, Rosetti-Bălănescu și. Al. Băicoianu, III,
XXIII, No, 625; Mass6 cet Verge sur Za- No. 1039).
chariae, III, Ş 4601, nota 17,p. 105; Aubryet
Rau, ed. 4-a, VII, S$ 690, text şi nota 26, 19. În afară de persoanele asupra
p. 279: Dalloz, Râp., Dispositions entre cărora art. 1100 c, civ. fr. (941 c. civ.
TR

vis, No. 961; Suppl., Dispositions entre rom.), prevede prezumpţiunea legală de
viis, No. 246; Laurent, XV, No. 410; A- interpunere, mai pot îi declarate, după
lexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p. 77E, împrejurări, şi alte persoane ca fiind
78, 779; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălă- interpuse într'o donajiune între soţi. (Au-
nescu şi Al. Băicoianu, III, No. 1037; Jos- bry et Rau, ed. 4-a, VII,.$ 690, p. 28;
EN

secrand, III, No. 1856: Contra: Toullier, Dalloz, Rep., Dispositions entre vifs,. No.
V, No. 903; Grenier, Donations et testa- 954; Laurent, AV, No. 41; Iluc, VI, No.
mcenis, Il, No. 687). i 4S7; Baudry ct Colin, Donations ct testa-
14, Dispoziliunile art. 1100 c. civ. îr. ments, II, No. 4119;. Josserand, III, No.
(941 c. civ. rom.), îşi găsesc aplicaţiunca 1557; Comp.: Alexandresco, cd. 2-a, IV,
I/C

şi la donaţiunile făcute presoanelor pre- partea |, p. 775, 774, 779, 780; C. Haman-
supuse interpuse, prin contractul de că- giu, 1. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu,
sătoric. (Dalloz, Râp., Suppl.. Dispositions ÎLL, No. 1039).
entre vifs, No. 245; Alexandresco, ed. 2-a, 20, In aceste împrejurări, proba in-
AS

IV, partea I, p. 7S0; Contra: Laurent. XV, terpunerei poate fi făcută prin marturi
No. 413). ! sau prezumpţiuni. (Iroplong, Donations
15. Prezumpţiunea legală de inter- ct testaments, IV, No. 2756; Mourlon, Il,
punere de persoane prevăzută de art. No. 1023; Aubry et Rau, ed. 4-a, VII,'8
1100 c. civ. îr. (941 ce. civ. rom), scuteşte 690, p. 280: Dalloz, Rep, Dispositions en-
UI

de orice probă pe acei în folosul cărora tre vils, No. 952; Laurent, XV, No. 412;
este înființată şi nu admite dovada _con- Iluc, VI, No. 487; Baudry ct Colin, Dona-
trară din partea celora în contra cărora tions et testamenits, II. No. 4119; Planiol,
este prevăzută în lege. (Demolombe, III, No, 5259; Alexandresco, ed. 2-a, IV,
BC

XXIII, No. 671; Larombicre. Obligations, partea Î, p. 774, 779, 780; C. Hamangiu, |.

— 376—
 Codul civil DESPRE CONTRACTE SAU CONVENȚIUNI Art. 942

RY
Rosctti-Bălăinescu şi Al. Băicoianu, III, se stabili prezumpţiunea de interpunere
No. 1039). de persoane se va avcă în vedere mo-
24, In aceste cazuri tribunalele vor mentul facerci testamentului iar nu acel
apreciă în mod suveran dacă a fost o in- al decesului testatorului. (Demolombe,
terpunere de persoane. (Alexandresco, XXIII, No. 622; Alexandresco, ed. 2-a, LV,
partea |, p. 729; Contra: Coin-Delisle,

RA
ed. 2-a, IV, partea I, p. 779).
29, Pentru stabilirea. prezumpţiunei Commentaire, Donations et testaments,
de interpunere de persoane, se va luă în Art. 1100, No. 9).
considerație momentul facerei donaţiunci.
(Alexandresco, ed. 2-a, IV, partea |, p- Jurisprudență.

LIB
779; C. Hamangiu, I. Nosetti-Bălănescu
şi Al. Băicoianu, III, No. 1057). (Continuare dela 1924 până la 1927).
23, Acceaş soluţiune trebueşte apli-
“ceată şi la testamente și deci pentru a („A sc vedcă: art. 9539, nota 1:

“TITLUL III.

ITY
Despre contracte sau convenţiuni.
CAPITOLUL 1.

“Axt. 942. — Contractul este acordul între două sau mai multe
Dispoziţiuni
RS
preliminare,

persoane spre a constitui sau a stinge între dânşii un raport -

948, 962, 969 urm,, 986, 1091, 1169 urm., 1191;
IVE
juridic. (Civ. 644,
C. com. 35 urm.; Civ. Fr. 1101; Civ. Ital. 1098).
Test. fr. Avt. 1101. — Le contrat est une convention par laquelle une ou:
plusieurs personnes s'obligent, envers une ou plusicurs autres, ă donner, ă faire
UN

ou ă ne pas faire quelque chose. "a

- Tect. Ital. „Avi. 1098. — Il eontratto £ Vaecordo di due o pi persone per

constituire, regolare o sciogliere fra loro un vincolo giuridico.

INDEX ALFABETIC Novaţiune 50. ] Profesor 32.

AL

Nutitate %, Proprietari 13.

ua doctrină), Obligaţie 1—13, 15, 17—%, Heciprocitate 17, 18.
Contracte solemne 26, 4, 21, 30, 39, di. Jtentă viageră 40.
Acceptare +. Sarcine +,
„5 Obligaţie activă 4.
Act autentic 4. Schimb 35.
Convenţiune 14—16, 15— Obligaţie civilă 8.
Act doveditor 22, 45, Societate '23, 35, 37,
20, 22, 23, 30, 82. Obligaţie imperfectă 7,
TR

Act scris 40—53, Subrogaţie 44, 50.

Creanţe +, 5, 7. Obligaţie naturală 9.
Acţiune în justiţie 8,9, Tradiţiune 39, 42,
Creditor 2, 5. Obligaţie pasivă 4.
19, Tranzacţie 04.
Cuasi-contract 11, Oblipaţie perfectă 7,
Adoptiune 41, 55, 56, Vecinătate 13.
Cuasi-delict 41. Ofertă 21,
Amanet 32, 39, 58,
Antichreză 5. Daruri manuale 42. Ordine publică 31, Vindere-cumpărare 23, 33
Datorii 4, 7. Policitaţiune 21. : 35, 37, 47, 55, 56.
Aprec'ere suverană 53.
EN

Debitor 2, 5. 8, Probă 22, 45, 48, |

Căsătorie 4, 55, 56.
Cauţiune 50, 58 Detiniţie 1, 13.
Consimţământ 36, 4î, d. Delemaţie 50.
Contracte 11, 15-20, 2 Delicte 11.
Deosebire 6, 7, 22.
Doctrină,
Urme ”
Contracte accesorii 27, Depozit 32, 39, 53.
« Dobânzi 50, $,„ In sensul restrâns, obligaţiunea este
I/C

Contracte civile 23,60, 61. Donaţiune +. legătura de drept între două sau mai
Contracte cumerciale 29, Dotă 44,
Dovadă 22, 45, 48. multe persoane, din care rezultă pentru
„6.
Contracte consensuale 35, Drept real 5, 10. una sau mai multe din aceste persoane
36, 37, 4. Efecte 3, 17, necesilatea de a face sau a nu face, sau
Contract de căsătorie 4, Faptul omului 10, 14, 12.
de a da un lucru uncia sau mai multora
AS

Contracte extra-judiciare Gaj 32, 39, Si

29, 62» „ Garanţie 50, 59. dintre ele. (Pothier, Obligations, No. î;,
Contracte judiciare 29,63, [otărâre de expedient 64. Demolombe, XNIV, No. +; Larombitre,
Imprumut, 32, 30, 55,
6;
Indivizibilitate 59. Obligations, Art. 1101, No. 5; Aubry et
Contracte , nenumite 24, Rau. cd. 4-a, IV, $ 29, p. 2; Dalloz
31, 32, Intenţiune 19, 51, 52, 53,
No. î; Laurent, XV,
UI

Contracte nesolemne 3%, potecă 32, 41, 53. Râp.. Obligations,

No. 424: Huc, VII, No. 1: Baudry et Bardc,
46, 4. - Izvorul obligaţiilor 10.
Lege 10, 12, 13,31
Obligations, I, No. 1; Planiol, il, No. 156;
Contracte numite 24, 3.
34, 35. L.ocaţiune 35, 37, 47,
Contracte principale 27, Mandat 39, 35, 37, 47 Alexandreseo, V, p. 6; C. Ilamangiu. 1-
BC

54—57, 5, Medic 3,
Morală 7.
Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, II, No.
Contracte reale 25, 38, 3),
4,
Natura contractului 33. 095).
2
 Art, 942 DESPRE CONTRACTE SAU CONVENȚIUNI Codul civil

2, Intr'o obligaţiune, partea care se Obligations, No. 3, 33; Laurent, XV, No. -

RY
obligă se numeşte debitor, iar partea că- 425; Baudry ct Barde, Obligations, 1, No.
“tre care se obligă debitorul, se numeşte 5, 6; Planiol, II, No. 805 urm.; Comp.:
creditor. (Dalloz, Râp., Obligations, o. Alexandresco, V, p. 7, 8).
7; Planiol, II,. No, 157; Alexandresco, V, (i. Obligaţiunile cari isvorăse din
p. 6; C. Hamangiu, |. Rosetti-lâlănescu faptul omului, sunt cele cari se nasc din

RA
şi AL. Băicoianu, II, No. 695), contracte și cele care se nasc din quasi-
8. Efectul obligaţiunei este de a sta- contracte, delicte şi quasi-delicte şi de
bili o legătură juridică între două per- care se ocupă ocest titlu şi următoarele.
soane prin care se atribuc uneia din ele din codul civil. (Dalloz, Râp., Obligations,
un drept faţă de ccalaltă. (Dalloz, it6p., ao, 55, 38; Comp.: Alexandresco, V; p.

LIB
Obligations, No. 7). , J 7, 8). -
4. Obligaţiunea considerată ca un 12. Obligaţiunile cari isvorăse din
drept ia denumirea de obligaţiune activă lege, deşi faptul omului a putut să in-:
sau creanță iar obligațiunea considerată tervie ca o cauză îndepărtată a lor, sunt
ca o sarcină ia denumirea de obligaţiune guvernate de diferite articole din codul
pasivă sau datorie. (Demolombe, XXIV, civil. (Dalloz, Rep., Obligations, No. 34;
No. 8; Demante ct Colmet de Santerre,

Y
Planiol, II, No. 827).:
V, No. L'bis, I; Aubry et Rau, ed. 4-a, IV, 13. Ca obligaţiuni cari isvorăse din
$ 296, text şi nota 4, p. 5; Dalloz, Rep, lege putem cită obligaţiunile care există

SIT
Obligations, No. 7; Huc, VII, No. 2; Bau- între proprietarii vecini, (Dalloz, Rep.
dry et Barde, Obligations, I, No. 2; Pla- Obligations, No. 34). |
niol, IL, No. 159). | a 14. Convenţiunea este acordul a două
5, Orice obligaţiune este caracterizată “sau mai multe persoane asupra unui obiect
printr'o legătură de drept, o necesitate de interes juridic.
i (Aubry et Rau, ed. 4-a.
juridică, care constitue pe una din părți IV, $ 340, p. 28; Planiol, II, No. 945;
creditor iar pe cealaltă parte debitor,
R
Comp.: Alexandresco, V, p. 8,9).
atribuind totdeauna creditorului un 15. Contractul este o convenţiune
ge-
VE
drept, fie _ de creanţă, fie un drept real. neratoare de obligaţiuni sau translativă
(Dalloz, Râp., Obligations, No. 8). de drepturi. (Pothier, Obligations, No. 3;
6. Obligaţiunea propriu zisă, în sensul Demolombe, XXIV, No. 12; Larombitre,
juridic al cuvântului, nu trebueşte con- Obligations, Art. 1101. No. 2; Demante et
fundată cu necesitatea impusă fiecăruia Colmet de Santerre, V, No. 3 bis, I; Dal-
NI

de a respectă dreptul altuia, deoarece loz, Râp., Obligations. No. +1; Laurent,
legătura juridică din obligaţiunea pro- XV, No. 426; Huc, VII, No. 5; Planiol,
priu zisă are un caracter relativ şi indi- II, No. 827; Comp.: Alexandresco, V, p..9).
vidual. (Demolombe, XXIV, No. 5; De- 16. Nu orice convențiune este un con-
U

mante et Colmet de Santerre, V, No. 1, tract, însă contractul este totdeauna o

bis, IV: Aubry ct Rau, ed. 4-a, IV, $ 29%, convenţie. (Pothier, Obligations, No, 3;
p. 5; Baudry et Barde, Obligations, |, Duranton,_ X, No. 55; Demolombe, XXIV,
AL

No. 3). . . No. 12; Larombitre, Obligations, Art,

Z.„ Deasemenea nu irebuesc să se con- 1101, No. 2; Demante et Colmet de San-
funde obligaţiunile propriu zise, în sen- terre, V, No. 3 bis, 1; Dalloz. Râp.. Obli-
sul juridic al cuvântului. denumite și wations, No. 41; Laurent, XV, No. 496;
obligaţiuni perfecte cu obligaţiunile im- Huc, VII, No. 5; Planiol, II, No. 827;
TR

perfecte care fac parte din domeniul ex- Alexandresco, Y, p. 9). |

clusiv al moralei şi care sunt constituite 7, Uneori efectul contractului este
din oarecare datorii cari sunt impuse o- e a face să se nască obligaţiuni reci-
mului în interesul altuia și care nu pre- proce în sarcina părţilor care au luat
supun existența unui creditor. (Pothier, parte la încheierea lui. (Demolombe,
EN

Obligations, No. 1; Demolombe, XXIV. AAIV, No. 17; Demante ct Colmot

No, 7; Larombitre, de
Obligations, Art. 1101, Santerre, V, No. 3 bis, IT; Laurent, XV,
No. 6; Demante et Colmet de Santerre, No. 426).
V, No. 1 bis, II: Aubry et Rau, ed. -a, 18. Trebucşie considerată ca un con-.
IV, $ 297, p. 3: Dalloz, Rep., Obligations, tract, convenţiunea care are de obiect
I/C

No. 8; Iluc, VII, No. 3; Baudry ct Barde, fie de a transferă proprietatea sau de a
Obligations, I, No. 4; Alexandresco, V, da naştere unui drept real, fie de a mo-
p. 7
2). .
difică sau a desface o obligaţiune exis-
8. Obligaţiunea este civilă atunci tentă. (Demolombe, XXIV, No. 15, 16: De-
când : debitorul 'poate fi constrâns prin mante et Colmet de Santerre, V, No. 3,
AS

d În ca s'o execute. (Alexandresco, V, bis, I; Aubry ct Rau, ed. 4-a, IV, $ 340,
„ 2). p. 285; Laurent, XV, No. 426. 47; Ilue,
9, Obligaţiunea este naturală atunci VII, No. 3: Baudry ct Barde, Obligations,
când exccutarea ei nu: este asigurată I, No. 7: Planiol, II, 945).
printr'o_ acţiune în justiţie. (Alexan-
UI

19. O 'convenţiune se transformă

dresco. V, p. 7). ; în
contract, când ea a fost făcută cu inten-
10. Isvorul obligaţiunilor este san țiunea de a creă pentru una dintre
faptul omului sau legea.” (Demolombe, părți
obligațiunea de a face, de a nu face
sau
BC

XĂIV, No. 9; Aubry et Rau. ed. t-a, IV, „de a da un lucru, iar pentru
cealaltă
$ 505. text şi nota 1, p. 92; Dalloz, Rep. parte dreptul de a puteă cere în justiţie

— 378 —
 -Codul civil DESPRE CONTRACTE SAU CONVEXȚIUNI Art, 942

executarea _ acestei obligaţiuni. (Demo- 31. Contractele nenumite sunt vala-

RY
lombe, XXIV, No. 15; Larombitre, Obli- bile în baza principiului liberalitătii con-
gations, Art. 1101, No. 3, +; Dalloz, Râp., venţiunilor, dacă nu aduce atingere dis-
Obligations, No. 429, 45, 44; Laurent, XV, poziţiunilor legislative care interesează
No. 430). ordinea publică. (Alexandresco, V, p. 18,
20. O convenfiune ncobligatorie nu
constitue un contract. (Dalloz, Rep.

RA
„82, Sunt contracte nenumite: conveu-
bligations, No. 44). jiunea prin care se primește îngrijirea
24, Dacă o persoană face o ofertă unui medic, lecţiile unui profesor, iăgă-
care nu a fost încă acceptată, această duinţa de împrumut, de ipotecă, de ama-
ofertă constitue o: simplă promisiune de- net, de depozit, însărcinarea cuiva de a
numită în doctrină policitaţiune, iar nu vinde un imobil pe un preţ determinat.

LIB
un contract, deoarece din ea nu decurge cu clauza că ce va prisosi va aparține
nici o obligație până la acceptarea er. vânzătorului, obligaţia unci persoane de
(Dalloz, Râp., Obligations, No. 47; A- a descoperi o succesiune necunoscută de
lexandresco, V,. p. 9, 10). moştenitor, etc. (Baudry ct Barde, Obli-
29, Trebuceşte de făcut o distincţiune xations, ], No. 20; Alexandresco, V, p: 19,
între actul destinat a servi de probă con- nota 1, 20).

ITY
“ venţiunci şi însăși convenţiunea sau" con- 82. Natura contractelor va fi deter-
tractul. (Demolombe, XXIV. No. 19; La- minată nu de denumirea pe care le-au
rombitre, Obligations, Art. 1108, No. 4, 5; dat-o părţile, ci de natura clauzelor cu- .
Dalloz, Rcp., Obligations, No. 4). prinse în contracte. (Dalloz, Rep., Obli-
oa, Câte odată se întrebuinţează nu- gations, No. 59; Suppl., Obligations, No. 7).
mele de contract în locul actului care 34. Contractele numite sunt acele
constată convenţiunea părţilor; astfel se
spune contract de vânzare sau de socie-
tate, ctc., în loc de act de vânzare, de
RS
contracte care au o denumire proprie şi
face obiectul unor dispoziţiuni particu-
lare a codului civil sau a codului comer=-
societate, cete. (Dalloz, Râp., Acte, No. 4). cial. (Alexandresco, V, p. 18).
024, In afară de împărțirile contrac-. 35, Astfel, sunt contracte numite:
IVE
telor prevăzute de art. 1102—1106 c. civ: vânzarea, schimbul, locaţiunea, mandatul,
fr. (9:43—9417 ce. civ. rom-), contractele se socictatea, cete. (Alexandresco, Y, p. 18).
mai pot împărţi, în contracte numite şi 36. Contractele consensuale sunt a-
contracte nenumite. (Dalloz, Râp,, i- cele contracte în care obligaţia se pro-
pations, No. 79; Alexandresco, V, p. î8; duce prin simplul consimţământ al păr-
€. Hamangiu, |. Rossetti-Bălănescu şi Al. “ţilor. (Dalloz, Rep-, Obligations, No. 75;
UN

Băicoianu, II, No. 1189). Alexandresco, V, p. 16).

95, Deasemenea, în contracte consen- 327, Sunt contracte consensuale: vân-
suale şi contracte reale. (Dalloz, Bsp,, zarea, locaţiunea, societatea, mandatul,
Obligations, 'No. 75; Alexandresco, V, p; ete. (Alexandresco, V, p. 16)
16; C. Hamangiu, 1. Rosetti-Bălănescu și 28, Contractele reale sunt acele con-
Al.. Băicoianu, II, No. 1189). iracte care se formează numai prin pre-
AL

26, Deasemenea, în contracte solemne darea efectivă a lucrului. (Dalloz, kep.,

şi contracte nesolemne. .(Dalloz, Râp., O- Obligations, No. 73; Alexandresco, V, p.
bligations, No. 78; Alexandresco, YV, p., 16),
15; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu şi 39, Sunt coniracie reale: contractele
Al. Băicoianu, II, No. 1189). de împrumut, de depozit, de gaj, deoa-
TR

27, Deasemenea, în: contracte princi- rece nu există obligaţie până când lucrul
pale şi contracte accesorii. (Dalloz, Rep. nu este efectiv, împrumutat, dat în_de-
Obligations, No. 81; Alexandresco, V, p; pozit sau dat în gaj. (Demolombe, XXIV,
17; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu şi No, 52; Larombitre, Obligations, Art. 1107,
AL. Băicoianu, II, No. 1189). No. 6; Demante et Colmet de Santerre,
EN

98, Deasemenea, în contracte civile şi V, No. 9 bis, II; Daltoz, Bcp., Obligations,
contracte 'comerciale. (Dalloz, Rep-, Obh- _No. 73; Laurent, XV, No. 415; Baudry et
gations, No. 82). Barde, Obligations, I, No. 23; Alexan-
29, Deasemenea, în contracte judi- dresco, V,-p. 16).
ciare şi contracte extrajudiciare. '(Dalloz, 40. Coustituirea unei rente viagere,
I/C

Râp., Contrat judiciaire, No. 1 urm.). în schimbul plăţii unci sume de bani,
320. Contractele nenumite, adică acele este un contract real. (Laurent, XĂVII,
care nu sunt prevăzute de lege, sunt gu- No. 260; Ilue, XI, No. 340).
„.vernate de principiile generale ale con- 4[, In regula generală, toate contrac-
venţiunilor și de rcgulele care rezultă tele sunt consensuale, obligaţiunea de-
AS

din natura lor particulară; la aceste cou- venind perfectă prin simplul consimţă-
tracte, regulele contractelor numite ser- mânt al părţilor contractante. (Dalloz,
vesc ca un criteriu-de analogic. (Demo- - Rep. Oblipations No. 73). !
lombe, XXIV, No. 28, 29; Larombitre, 4.29. Tradiţia nu mai are astăzi mare
însemnătate cum eră la Romani, deoarece
UI

bligations, Art. 1107, No. 1 urm.; Dalloz,

Rep., Obligations, No. 80: Laurent, AY, în dreptul actual cu strămută proprie-
No. 449, 445; Baudry ct Barde, Obliga- tatea numai în două cazuri: 1) în materie
tions, [, No. 20; Alexandresco, V, p. 18, de daruri manuale; 2) în contractele în
BC

19. 20). care lucrul care face obiectul contrac-

 Art. 942 DESPRE CONTRACTE
tmlui nu este_ determinat în individuali-
tatea sa, ci numai în specie. (Alexan-
dresco, V, p. 17).
43, Contractele solemne sunt acele -
care nu sunt valabile decât dacă sunt fă-
cute în forma autentică şi pentru care
s'au îndeplinit toate formalităţile prevă-
zute de lege. (Dalloz, Râp., Obligations,
No. 78).
Zu, Astfel, sunt contracte solemne:
adopțiunea, căsătoria, *donaţiunea, con-
tractul de : căsătorie, subrogaţiunea con-
simțită de debitori, subrogaţiunea «n ipo-
teca legală a femeei căsătorite, constitui-
rea unei ipoteci, etc. (Dalloz, Rep. Obli-
gations, No. 78; Alexandresco, YV, p. î5,
16). . vânzarea, împrumutul, depozitul, căsăto-
45, In contractele solemne forma este
esențială şi nu poate fi înlocuită prin
nici un mijloc de dovadă. (Larombitre,
Obligations, Art. 1108, No. 4; Aubry et
Rau, ed. 4-a, LV, $ 341, nota 6, p. 287;
Dalloz. Râp., Obligations, No. 78; Lau-
rent, AV, No. 446, 447; Baudry et Barde
Obligations, I, No. 22). ! 18. nota 1).
46, Contractele nesolemne sunt acele
pentru cari legea prevede îndeplinirea
nici unei formalități particulare. (Dalloz,
Râp., Obligations, N o. 78; Alexandresco,
VE
V, p. 16). | existenţa. (Pothier, Obligations, No. 14;
47. Astfel, sunt contracte nesolemne:
contractul de vânzare, mandatul, locaţiu-
nea, etc. (Dalloz, Râp., Obligations, No.
78; Alexandresco, Y, p. 16)
NI
48, În general. contractele formân-:
du-se prin simplul consimțământ al păr-
ților, actul scris nu serveşte decât ca un
mijloc de probă al contractului. (Dalloz.
U
Rep., Obligations, No. 74; Suppl., Obliga-
tions, No. 14; Alexandresco, V, p. 15, 16).
49, La unele contracte legea cere
pentru valabilitatea lor ca să fie redac- :. Baudry et Barde, Obligations, .], No. 24:
AL
tat un act scris. (Demolombe, XXIV, No.
345, , 18).
5Q. Astfel este pentru contractele: de
novaţiune, de subrogaţiune constituită
TR
de creditor, de delegaţie a debitorului,
_de cauţiune, de stipulare de dobânzi con-
venţionale. (Demolombe, XXIV, No. 54).
54. Actul scris este deasemenea obli-
gator pentru valabilitatea convenţiunci,
EN
atunci când părţile au manifestat inten-
țiunea ca să nu fie considerat contractul
încheiat decât dacă se va fi redactat un
înscris, cu toate că legea nu ar prevedeă
peniru un asemenea contract necesitatea
I/C
unui act scris. (Dalloz, Râp., Obligations,
Noe 74).
„82, Pentru ca această soluţiune să ciale, după cum au de obiect acte civile
aibă loc, trebueşte ca această condiţiune
să fie formulată de părţi în mod neîn-
AS
doios și în mod expres; astfel această
condițjiune nu ar rezultă, de exemplu,
dacă părţile ar fi declarat că se va re-
dactă un înscris despre convenţiunea lor.
(Demolombe, XXIV, No. 36; Aubry et
UI
Rau, ed. 4-a, IV, $ 343, nota 21, p. 29%;
Dalloz, Rep., Obligations. No. 74; Lau-
rent, XV, No. 4418, 449; Baudry et Bardc,
BC
Obligations, 1. No. 22).
— 380—
SAU CONVENȚIUNI Codul civil!
58. Tribunalele vor apreciă în mod
suveran, după împrejurări, dacă intenţiu-
RY
nea părților contractante a fost ca să su-
pue convenţiunea lor condițiunei redac-
tării unui act scris, (Dalloz, Râp., Obli-
gpations, No. 75). | ,
54. Contractele principale sunt acele
RA
contracte cari au o existenţă proprie prin.
ele înşile, fără a se referi la alt contract.
(Pothier. Obligations, No. 14; Demolombe,
XĂLV, No. 30; Larombitre, Obligations,
Art. 1107, No. 9; Dalloz, Râp.-, Obligations,
LIB
No. 81; Baudry ct Barde, Obligations, |,
No. 24; Planiol, II, No. 959; Alexandresco,
V, p. 17). .
55, Astfel, sunt contracte principale:
ria, adopțiunea, etc. (Alexandresco, V, p.
17, 18).
Y
56. Vânzarea şi alte contracte pot îi
contracte accesorii, însă căsătoria şi a-
SIT
dopțiunea sunt totdeauna contracte prin-
cipale şi nu pot fi niciodată accesorul
„unui alt contract. (Alexandresco, V, -p.
57. Contractele 'accesorii sunt. acele
contracte care -depind de un contract
R principal și au existenţa acestui contract
. la care se alipesc și căruia îi asigură
Demolombe, XXIV, No. 30; Larombitre,
Obligations, Art. 1107, No. 9; Dalloz, Rep.
Obligations, No. S1; Baudry cet Barde,
Obligations, Î, No. 24; Planiol, Il, No:
959; Alexandresco, V, p. 18).
58. Astfel. sunt contracte accesorii
contractele: de cauţiune,,de gaj, de ipo-
tecă, de antichreză, ete. (Pothier, Obli-
sations, No. 14; Demolombe, XXIV, No.
30; Larombicre. Obligations,: Art. 1107,
No. 9; Dalloz, Râp.., Obligations, No. 81:
Planiol, II, No. 939; Alexandresco, V, p.
„59, Impărțirea contractelor în prin-
cipale şi accesorii are interes în privinţa
influenţei ce o are nulitatea unuia din
contracte asupra celuilalt contract: astfel
anularea contractului principal, aduce a-
nularea şi a contractului accesor, arară de
cazul când contractul accesor a avut de
scop suplinirea contractului principal; a-
nularea contractului accesor nu aduce a-
nularea contractului principal, afară de
cazul când părțile au considerat amân-
două contractele ca indivizibile. (Alexan-
dresco, YV, p. 18). ,
"60. Contractele sunt civile sau comer-
sau acte de comerţ. (Dalloz, Rep., Obli-
gations. No. 82). |
„GI. Distincţiunea între contracte civile
şi contracte comerciale prezintă utilitate
din punct de vedere.al dovezilor şi com-
potentei. (Dalloz, Râp,, Obligations, No.
62, Coniractele extrajudiciare sunt
acele contracte cure se formează între
părți fără intervenţiunea justiției. (Dal-
loz, Rep. Contrat judiciaire, No. 4).
„Codul civil DESPRE CONTRACTE SAU CONVENȚIUNI Art. 943

G2. Contractul este judiciar când a- G4. Când un proces se termină priu-

cordul între părți se formează înaintea
judecătorului și este constatat în actul
magistratului. (Dalloz, Râp., Contrat ju-
diciaire, No. 4, 6).
RY
irun contract, acest contract se numeşte
tranzacție judiciară sau hotărire de ex-
pedient. (Dalloz, Rep., Contrut judiciaire,
No. 4).

RA
Art. 943.— Contractul este bilateral sau sinalagmatic, când
părțile se obligă reciproc una către alta. (Civ. 1020, 1021, 1179,
1294 urm., 1405 urm., 1410 urm.; C. com. 35; Civ. Fr. 1102). :

LIB
Tezt. fr. Avi. 1102. — Le contrat est synallagmatique ou bilateral lorsque
les contractânts s'obligent râciproquement les uns envers les autres.

INDEX ALFABETIC 454: Huc, VI, No. +, 5: Baudry et Barde, ,

(la doctrină) Obligations, |, No. 10; Planiol, II, No. 949;

ITY
Adopţiune 6. Intenţiune 10, 12, 13. Alexandresco, V, p. 12).
Cesiune de moştenire 5. Locaţiune 5 4, Contractele sinalagmatice sunt acel2
Contract bilateral 1 urm. Mandat 12, 13.
Obligaţiune principală 4,
în care obligațiunea contractată de fie-
Contract
urme
sinalagmatic 1
Ă care parte contractantă este o obligaţiune
Contract unilatial 1, 8, 10— Originale multiple 3. principală care derivă imediat din con-
13, - Reciprocitate 4, 12, 13. iract, ambele părți obligându-se reciproc
Creditor 8.
Debitor 8,
Definiţie 4.
Depozit 12, 13.
Donaţiune 11.
hezoluţiune 2.
Salarii 12, 13.
Sarcine 11.
Schimb 3.
Şocietate 5.
RS
una către alta. (Planiol, II, No. 918;.A-
lexandresco, Y, p. îi; C. Hamangiu, |.
Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, II, No.
„ Vindere-cumpărare $,
1190). :
Dotă ?. sunt contracte sinalagma-
Executarea obligaţiei 9. Voința părţilor 10, 12, 13, 5, Astfel
IVE
Indoială 13, tice, contractele de vânzare, de schimb,
de închiriere, de societate, de cesiunea
Doctrină, unei moşteniri, ete. (Dalloz, Râp., Obli-
gutions, No. 60; Baudry et Barde, Obli-
1. Contractele pot fi sinalagmatice sau gations, [, No. 10; Alexandresco, V,p. 11).
Deasemenea, adopţiunea este un
bilaterale şi unilaterale. Această distinc- 6,
UN

contract sinalagmatie. (Dalloz, Rp. O-

jiune în contracte bilaterale şi unilaterale
prezintă un interes practic deoarece uncle bligations, No. 61).
7, Deasemenea, constituirea de dotă,
regule se aplică exclusiv contractelor bi- sinalagmatic. (Dalloz,
laterale iar alte regule se aplică exclu- este un contract
Rep Obligations, No. 61). .
siv contractelor unilaterale. (Demolombe,
XIV, No. 21; Larombitre, Obligations, 8, Contractele 'sinalagmatice nu sunt
numai cele prevăzute de codul civil, ci în
AL

Art. 1102—1106, No. 1, 2; Demante et Col-

V, No. 5 bis, |; Aubry afară de acestea mai pot fi și alte multe,
met de Santerre, nu este
et Rau, ed. j-a, IV, $ 54, p. 284 urm; . deoarece câmpul convențiunilorîntre părți
451, 452, 454; Huc, VII, limitat și contractele închiate
Laurent, XV, No.
No. +, 5; Baudry et Barde, Obligations, pot fi sinalagmatice sau unilaterale, după
TR

I, No. 10; Planiol, IT, No. 949; Alexan-
dresco, V, p. 10, 12; C. Ilamangiu, |. Ro-
setti-Bălănescu şi Al. Băicoianu, II, No.
"1189, 1192).
EN
cum ambele părţi sunt creditoare şi debi-
toare sau numai una din ele este credi-
toare şi cealaltă este debitoare. (Laurent,
NV, No. 352). , -
9, Faptul că una dintre părţile con-

9, Astfel regulele prevăzute de art.

1184 ce. civ. în. (1021 c. civ. rom), îşi gă- tractante îşi execută obligația, nu face
sese aplicajiunca exclusiv contractelor să se piardă caracterul de sinalagmatic
sinalagmatice. (Demolombe,. XXLV, No. al contractului. (Dalloz. Rep.. Obligations,
21; Larombitre, Obligations, Art. 1102— - No. 02).
1106, No. 1, 2; Demante et Colmet de 10. Un contract unilateral prin na-
I/C

tura sa, poate deveni sinalaginatic, prin

Santorre, V, No. 5 bis, LI: Aubry et Rau,
ed. 4-a, IV, $ 341, p. 284 urm.; Laurent,
XV, No. 451, 452, 434: Huc, VII, No. 4,
5; Baudry ct Barde, Obligations, Î, No-
AS
voința părților, în cazul când a fost pre:
văzut în contract că fiecare dintre părți
a înţeles să contracteze o obligaţie prin-
cipală. (Dalloz, Rep. Supply Obligations,"

10; Planiol, II, No. 919; Alexandresco,

V, p. 12). No. 9; Baudry et Barde, Obligations, |,
de No. 12; Alexandresco, V, No. 12).
2, Deasemenea regulele prevăzute 11, Astfel donaţiunea care prin natura
art, 1393 e. civ. fr. (4179 c. civ. rom), pri-
(De- sa este un contract unilateral poate de-
vitoare la pluralitatea originalelor. atic dacă se impune o sar-
UI

veni sinalagm
molombe, XXIV, No. 21; Larombitre, cină donatarul ui. (Laurent, AY, No. 453;
bligations, Art. 1102—1 100, No. 1, 2; De- Baudry ct Barde, Obligations, IL, No. 12).
mante ct Colmet de Santerre, Y, No. 5
(5, Deasemenea dacă la contractele
pis, I; Aubry ct Rau, cd: t-a, IV, 5 54, s'au stipulat salarii,
BC

Laurent, XV, No. 451, 43, de depozit şi mandat

p. 284 urm.;
RP
i
 Ari, 944 DESPRE CONTRACTE SAU CONVENȚIUNI - Codul civil,

după o părere, aceste contracte devin părților contractante, aceste contracte,

sinalagmatice, deoarece faptul că părțile

RY
trehuesc considerate, în caz de îndoială,
contractante şi-au făcut obligaţiuni reci- că au rămas contracte unilaterale. (De-
proce, constitue o dovadă suficientă, că molombe, AXIV, No. 23; Aubry et Rau,
ele au înţeles să dea contractului lor ca- ed. 4-a, IV, $ 541, p. 286; Dalloz, Rep.
racterul unui contract sinalagmatic. (Lau- "Obligations, No. 64; Suppl,
rent, XV, No. 455; Baudry et Barde, Obligations,.
Obli- No. 10). Ă

RA
gations, I, No. 14, 15). (4. A se vedcă: art. 944
„18, din codul ci-
După altă părere, deoarece tre- vil cu notele respective.
bueşte a se luă în consideraţie voinţa

Art. 944. — Contractul este unilateral, când una sau mai multe:

LIB
persoane se obligă către una sau mai multe persoane, fără ca
acestea din urmă să se oblige. (Civ. 1180, 1181, 1576 urm., 1587;
C. com. 38;.Civ. Fr. 1103).

Y
Text. fr. Art. 1103. — Il est unilateral lorsqi'une ou plusieurs - personnes-
sont obliges envers une ou plusieurs autres, sans que de la part de ces
dernitres.

SIT
il y ait d'engagement.
Bibliografie (continuare).
ABtanovicr GASTON, Notă sub Trib. Botoşani, 18 Oct. 1925, Pand. Rom. 19%, II, 254.
Doctrină,
R
fără reciprocitate, către una sau
multe persoane. (Alexandresco, V, p. 11).
mai
(.„ Contractele pot fi sinalagmatice sau 7, Există unele contracte care, în
VE
bilaterale şi unilaterale. Această distine- doctrină au fost denumite contracte im-.
țiune în contracte bilaterale și unilate- perfect sinalagmatice;
rale prezintă un interes practic deoarece aceste contracte
fac parte din categoria contractelor uni-
unele regule se aplică exclusiv contrac- laterale și în care numai obligaţia uneia
telor bilaterale, iar alte regule se aplică dintre părţi este consecința directă a
NI

exclusiv contractelor unilaterale. (Demo- contractului, iar obligaţia celcilalte părţi

lombe, XXIV, No. 21; Larombitre, Obli- este numai o obligaţie incidentă sau c-
gations, Art. 1102—1106, No. 1, 2; De- ventuală rezultată din cheltuelile făcute
mante ct Colmet de Santerre, V, No. 5 pentru conservarea lucrului sau pentru
U

bis. |; Aubry et Rau, ed. 4-a, IV. $ 34, executarea contractului.

p. 284 urm.; Laurent, XV, No. 431. 432, (Poihier, Obli-
gations, No. 9; Demolombe, XXIV, No.
454; Iuc, VII. No. 4, 5; Baudry ct Barde, 22; Larombitre, Obligations, Art. 1100—
Obligations, I, No. 10; Planiol, II, No.
AL

1106, No. 2; Demante cet Colmet de San-

949: Alexandresco, V, p. 10, 19). terre, V, No. 5 bis, Il; Aubry
2, Astiel regula prevăzută de art. 1326 et Rau, ed.-
4-a, IV, $ 541, text şi nota 2, p. 285; Dal-
c. civ. fr. (1180 e. Civ. rom.), îşi găsesc loz, Rep, Obligations,.
aplicaţiunca exclusiv contracielor unila- No. 60).
8, In această categorie pot fi trecute
TR

terale. (Demolombe, XXIV. No. 24; La- contractele de mandat,:de depozit, de:
rombicre,_ Obligations, Art. 1102—1106, comodat, de gaj. (Dalloz, Râp., Obligu-
No. 1, 2; Demanie et Colmet de Santerre, tions, No. 60; Alexandresco,
No. 5 bis, V, p, 11,
[; Aubry et Rau, ed. 4-a, nota 1).
1V, $ 544, p. 284 urm.; Laurent, XV, No. 9, Această denumire -şi împărțire
EN

451, 432, 454; Huc, VII, a

ct Barde, Obligations,
II,_No. 949; Alexandresco, V, p. 19).
3. Actul de abandon a unui fond gre-
vat de servitute, caz prevăzut de art. 699
I/C
No. 4,5; Baudry contractelor în contracte imperfect sina-.
I, No. 10; Planioi, lagmatice a fost însă criticată în doctrină,
deoarece sar puteă crede că le sunt a-
plicabile şi acestor contracte dispozițiunile-
art. 1184 şi 1525 c. civ. fr. (1021 şi 1179:

c. civ. În. (052 c. civ. rom.), constitue un c, civ. rom.), ceeace nu este adevărat, ele:
contract unilateral. (Dalloz, Râp., Obli- fiind contracte unilaterale. (Mourlon,
gations, No. 63, 64). LI,
No. 1031; Dalloz, Rep. Suppl., Obligations,
4. Deasemenea sunt contracte unila- No. 8; Laurent, XV, No. 455; Huc, VII
terale, contraciele de împrumut, de de-
AS

No. 4; Baudry et Barde, Obligatious, |,

pozit, de mandat, de cauţiune. (Dalloz, No. 11; Planiol, II, No. 950; Alcxandresco,
Nen Oplisations, No. 64: -Alexandresco, V, p. (1, nota 1).
-V, p. 11).
10, A se vodcă: art. 945 din codul ci-
" 5, Deasemenea, sunt contracte unila- vil cu notele respective.
terale achiesarea işi dezistarea.
UI

(Dalloz,
Rep. Acquiescement, No.
ment, No.:5 urm).
25; IDâsiste- Jurisprudență.
.
G. Contractul este unilateral, când (Continuare dela 1924 până la 1927)
una sau mai multe persoane se obligă,
BC

[. A se vedcă: art. 1295, nota 19.

— 382 —
 Codul civil DESPRE CONTRACTE SAU CONVENȚIUNI “Art, 945-946

Art. 945. — Contractul oneros*) este acela în care fiecare

RY
parte voeşte a-şi procură un avantagiu. (Civ. 1294 urm., 1405
-urm., 1410 urm., 1587; Civ. Fr. 1106; Civ. Ital. 1101).

RA
Text. fr. Art. 1106. — Le contrat & titre onârcua est celui qui assujettit.
chacune'des parties ă donner ou & faire quelque chose.

| Teat Ital. Art. 1101. —E a titolo oneroso quel contratto nel quale cias-

LIB
cuno dei contraenti intende, mediante equivalente, procurarsi un vantaggio: a
titolo gratuito o di beneficenza quello in cui uno dei contracnti intende procu-
rare un vantaggio all'altro senza equivalente.

Doctrină. chirierca, vânzarea, tranzacțiunea, socie-

ITY
tatea, etc. (Dalloz, Rcp.. Obligations, No.
|, Contractul cu titlu oneros este ucel 72; Alexandresco, V, p. 12).
contract în care ficcare parte face un 6. In doctrină, au fost denumite con-
sacrificiu în favoarea celeilalte părți sau tracte mixte, donaţiunile cu sarcine şi
în favoarea unui terţ. (Alexandresco, V, contractele de mandat şi de depozit când
p. 12). ” sunt salariate. (Pothier, Obligations, No.
9, Pentru ca un contract să fie cu titlu
oneros, trebueşte ca cel să impue necesita-
tea nu de obligaţiuni reciproce ci de pre-
12;
1006, No.
70).
RS
Larombitre,
7; Dailoz,
Obligations,
Rcp.,
Art.. 1002—
Obligations,
,
No.

stațiuni reciproce. (Demolombe, XXIV, 7, Această categorie însă de contracte

No. 24; Demante ct Colmet de Santerre, mixte, nu este admisă de alți autori,:
IVE
V, No. 7 bis; Baudry. et Barde, Obliga- pe motivul că în codul civil nu este re-
tions, ÎI, No. 16; Planiol, II. No. 951). cunoscută, aşă încât aceste contracte vor
3, Dacă toate contractele sinalagma- trebui trecute fiec în categoria contrac-
tice sunt cu titlu oneros, nu toate con- telor cu titlu oneros, fie în categoria con-
tractele oncroase sunt sinalagmatice, de- tractelor cu titlu gratuit, după elementul
oarece nu sunt contracte oncroase nu- care predomină în aceste contracte. (De-
UN

mai acele care obligă ambele părţi. (Du- molombe, XXIV, No. 25; Baudry et Barde,
ranton, X, ÎNo. 50; -Demolombe, XAIV, Obligations, |, p. 13, nota 3). |
No. 24; Marcad6, Art. 1106; Demante et 8. Contractul prin care o persoană se
Colmet de Santerre, V, No. 7 bis; Dalloz, obligă, ca în schimbul plăţii unei sume
Rep., Obligations. No- 72; Suppl., Obli- de bani vărsată odată pentru totdeauna
gations, No. 15: Baudry et Barde, Obli- sau în schimbul înstrăinării unui imobil,
AL

gations, I|, No. 16; Planiol. Il. No. %I; să hrănească, să procure locuinţă. să în-
Alexandresco, V, p. 12, 15). i «rijcască şi să îutreţie o altă persoană,
4, Astfel împrumutul cu dobândă. deşi pe tot timpul vieţii sale, constitue un
este un contract unilateral, este totuşi contract cu titlu oncros, iar nu un cCon-
un contract cu titlu oneros. (Dalloz, hep., tract cu iitlu gratuit. (Dalloz, Rep. Suppl,,
TR

Obligations, No. 72; Baudry et Barde, O- Ilospices, No. 145).

bligations, 'I, No. 19; Alexandresco, 'V, 9, A sc vedcă: art. 946 din codul civil
p. 12). - cu notele respective.
5, Sunt contracte cu titlu oneros: în-
EN

Art. 946. —'Contractul gratuit sau de binefacere este acela

în care una din părți voeşte a procură, fără equivalent, un avan-
iagiu celeilalte. (Civ. 800 urm., 1532, 1560, 1591, 1593, 1652;
I/C

C. com. 442 urm.; Civ. Fr. 1105; Civ. Ital. 1101).

Tezt. fr. Art. 1105. — Le zontrat de bicnfaisance est celui dans lequel
Vune des parties procure ă lautre un avantage purement, gratuit.
AS

Tezt Ital. „txt. 1101. — E a 'titolo oneroso quel contratto nel quale. cias-
cuno dei contraenti intende, mediante equivalente, procurarsi un vantaggio: a
UI

titolo gratuito o di beneficenza quello in cui uno dei contraenti intende procurare
un vantaggio all'altro senza equivalente.
BC

1) Art. francez corespunzător 1106, zice: „i titre onâreux*.

— 383 —
 Art. 947-948 DESPRE CONTRACTE SAU CONVENȚIUNI Codul. civil

Doctrină. cu titlu gratuit ale debitorului lor, pe

RY
când pentru actele cu titlu oneros nu le
(„ Contractul gratuit sau de binefa- poate atacă decât dovedind complicitatea
cere este acel contract care are loc nu- terţilor. (Alexandresco, V, p. 13).
mai în interesul unei părţi. (Alexan- 5, Deasemenea, donaţiunea care este
dresco, V, p. 13). , , cel mai important act cu titlu gratuit

RA
2, Sunt contracte gratuite sau de bine- trebueşte făcută, sub pedeapsă de nulitate,
facere; donaţiuneca simplă, împrumutul cu anumite formalităţi. (Alexandresco, V,
fără dobândă, depozitul gratuit, manda- p. 13).
tul gratuit. (Dalloz, Rep., Obligations, 6. Deasemenca, în contractele -cu titlu
No. 70; Alexandresco, V, p. 15). oneros aprecierea culpei şi a responsa-

3, Distincţiunea între contractele cu
titlu oneros și contractele cu titlu gra-
tuit, prezintă un interes important. Astfel,
tutorul poate înstrăină, cu paza unor a-
numite forme, cu titlu oncros bunurile
minorului, însă nu le poate înstrăină cu
titlu gratuit, deoarece o asemenea înstrăi-
LIB
bilităţii se face mai riguros decât în con-
tractele cu titlu gratuit. (Alexandresco,
V, p. 15).
7„ Deasemenea, pentru calcularea co-
tității disponibile și a rezervei, înstrăi- :
nările cu titlu gratuit se raportează în
mod fictiv la masa succesorală, pe când

Y
nare nu procură nici un folos minorului. înstrăinările cu titlu oneros nu sunt su-
(Alexandresco, V, p. 15). puse, acestui, raport. '(Alexandresco, YV,

SIT
4, Deasemenea, creditorii unui debi- p. 15).
tor insolvabil pot atacă mai ușor actele

Art. 947. — Contractul cu titlu oneros este comutativ, atunci

când obligaţiunea unei părţi este equivalentul obligaţiunei celeilalte.
R
Contractul este aleatoriu) când equivalentul depinde, pentru
una sau toate părţile, de un eveniment incert. (Civ. 828, 1294
VE
urm., 1405 urm., 1411, 1412, 1491 urm., 1635, 1636, 1639 urm.;
Civ. Fr. 1104).
NI

Text. fn. Art. 1104. -— Il est commutatif lorsque chacune des parties s'engage
î donner ou ă faire une chose qui est regardâe comme l6quivalent de ce qu'on
lui donne ou de ce qwon fait.pour elle.
U

Lorsque l'Equivalent consiste dans la chance de gain ou de perte pour

chacune des parties, (apres un &venement incertain, le contrat est alatoire.
AL

Doctrină. contractele de închiriere şi de vânzare.

cari sunt în acelaş timp contracte sina-
[,„ Art. (104 ce. civ. îr. (047 c. civ. rom), lagmaticc, contractul de împrumut cu do-
prevede o diviziune a contractelor în bândă, care este în acelaş timp un con-
TR

- contracte comutative și contracte alca- tract unilateral. (Dalloz, Râp., Opliga-

„ torii. Această diviziune constitue o sub- tions, No. 65, 72; Alexandresco, V, p. 14).
diviziune a contractelor cu titlu oneros. Au, Contractul este aleatoriu, când echi-
(Demolombe, XXIV, No. 26; Demante ct valentul constă în şansa de câştig sau
Colmet de Santerre, V, No. S; Baudry et de pierdere, pentru ficcare dintre părți,
EN

Barde. Obligations. I, No. 17; Alexan- după un. eveniment incert. (Dalloz, Rep.,
dresco, V. p. 14, 15). ” Obligations, No. 69% Alexandresco, V, p.
2, Contractul este comutativ, când fie- 14). '
care dintre părți se angajează să dea 5, Asticl, sunt contracte aleatorii: jo-
sau să facă un lucru care este privit ca cul, prinsoarea. contractul de rentă via-
I/C

cchivalentul a cecace i se dă sau 1 se «cră, contractul de asigurare. (Dalloz,

face. (Dalloz, Râp.. Obligations, No. 65, Rep. Obligations, No. 69; Alexandresco,
72: AMlexandresco. V. p. 1%). V, p- 14)
8, Astfel. sunt contracte comutative:
AS

CAPITOLUL II.
Despre condiţiunile esenţiale pentru validitatea convenţiunilor.
Art. 948. — Condiţiunile esenţiale pentru' validitatea
UI

unei con-
„vențiuni sunt:
BC

1) În privinţa contractelor aleatorii, a se vedeă art, 1635 Cod. civ.

— 384—
Codul civil DESPRE CONTRACTE SAU CONVENȚIUNI Art. 948
1. Capacitatea de a contractă;

RY
-2. Consimţimântul valabil al părței ce se obligă;
3. Un obiect determinat;
4. O cauză licită. (Civ. 949 urm., 953 urm., 962 urm., 966
urm.; C. com. 38, 39 urm., 79, 128,488; Civ. Fr. 1108).

RA
Teat. fr. Art, 1108.— Quatre conditions sont essentielles pour la validite
d'une convention:
Le consentement de la partie qui s'oblige;

LIB
Sa capacite de contracter; .
Un objet certain qui forme la matitre de Vengagement;
Une cause lieite dans Vobligation.

Bibliografie (continuare).

ITY
CunisTOroREANU E, „Despre responsabilitatea ce derivă din ruperea nejustificată a trutativetor
contractuale“, Dreptul 41/1925:
LăzăREsCcU EM. ALEX, Tendințele sociale în dreptul privat, p. 50;
ScRiBAN TRAIAN, Notă sub Judec. ocol Ierţa-lDorohoi. 612 din 1935, Jur. Gen. 1920 N6. 159.

INDEX ALFABETIC
(la doctrină).
RS
un obicct determinat şi o cauză licită,
(Dalloz, Rep.., Obligations,
lexandresco, V, p. 21 urm.).
No. 87; A-
Anulare 3, 11—14. Forma contractelor 6.
Capacitate 4, 14, 17, Gasanţie 8, 5. Unele condițiuni sunt esenţiale nu-
IVE
Cauză licită 4, 15, Inexistenţă 11, 12, 43.
Condiţiunide natura cun- Lucruri de natura contrac- mai pentru unele contracte; astfel preţul
tractului î, 7,8, tului 1,7, 8, este condiţiune esenţială a contractului
Condiţiuni exenţiale 1—5, Lucruri esenţiale 1—5,1î, de vânzare. (Dalloz, Rp., Obligations,
11, 15—18, 15—18,
Condiţiuni puraccidentale Lucruri pur accirdentale î,
No. 84; Alexandresco, V, p. 20).
. » . 9, 10. „8. In general forma contractelor nu
Confirmare 13, 14. Nulitate 3, (1—14. este pusă între condiţiunile esenţiale pen-.
UN

Cuutuziune 11, Obiect determinat 4, 15. iru valabilitatea contractelor, ci este ne-
Uonsimţământ 4, 13, 15 Plată 10. -
Contracte imperfecte 12. Prescripţie 13, 14. cesară pentru proba lor. (Dalloz, Rep.
Contracte solemne 16, Preţ 5 Obligations, No. 84).
Derogare 7, : Probă 6, 7. Lucrurile care sunt de natura con-
Distincţiune 12, 13. “Termen de plată 1v,
Dol ţ?, Vindere-cumpărare 5, &, tractului sunt acele care deşi nu sunt
Dovadă 6, Violenţă 17. de esenţa lui, fac parte din cl și sunt
AL

Eroare 47, subînţelese când părţile contractante nu

le-au prevăzut în contract şi dela care
Doctrină. cle pot derogă. (Dalloz, Rep., Obligations,
No. 85; Alexandresco, V, p. 20).
(. In elementele cari compun coutrac- 8, Astiel. întrun contract de vânzare
TR

tul se disting lucrurile esenţiale, lucru- se poate stipulă că vânzătorul nu va fi

rile cari sunt de natura contractuluiși lu- obligat la garanţie. (Dalloz, Râp., Obli-
crurile pur accidentale. (Pothier, Obli- gations, No. 85; Alexandresco, V. p. 20).
gations, No. 5 urm.; Demolombe, XXIV, 9. Lucrurile ,accidentale sunt acele
No. 58; Larombitre, Obligations, Art. 1105, care sunt cuprinse în contract numai prin
EN

No. ( urm.; Demante et Colmet de San- oarecare clauze particulare inserate de

terre, V, No. îi, ii bis, 12; Dalloz, Râp., părți. (Dalloz, Rep-, Obligations, No. 86;
Obligations. No. 83; IHuc, VII, No. 9; Bau- Alexandresco, V, p. 20).
dry ct Barde, Obligations, ], No. %; A- 1Q. Asticl ar fi termenul acordat pen-
lexandresco, V, p. 20). tru plată. (Demolombe, XXIV, No. 38;
I/C

5, Lucrurile esenţiale pentru existenţa Aubry ct Rau, IV, S$ 342, p. 289; Baudry
convenţiunilor, sunt acele fără - care o et Barde, Obligatious, |, No. 25; Dalloz,
convențiune nu poate există, nu se poate Râp., Obligations, No. 86; Alexandresco,
concepe. (Dalloz, R6p., Obligations, No. V, p. 20). ,
$4: Alexandresco, V, p. 20). | 14. Art. 918 din codul civil român face
AS

9, Lucrurile esenţiale pentru validi- confuziune între elementele sau însuşirile

tatea convenţiunilor, sunt acele a căror neapărate pentru existența contractului
lipsă, dau loc, la atacarea lor prin acțiu- cu acele cerute numai pentru valabilita-
nea în nulitate. (Dalloz, Rep., Obligations, tea: lui; această confuziune este datorită
faptului că legiuitorul nu distinge cu pre-
UI

No. 84) ,
4, Pentru valabilitatea oricărei con- ciziune actele inexistente de actele care
venţiuni sunt esenţiale patru lucruri: sunt numai anulabile. (Alexandresco, Y,
capacitatea părţilor contractante, consim- D921). -
BC

ământul valabil al părţilor cari se obligă. 12, Prin nulitate se înţeleg acele îm-
»3
19313— Codul Civil adnotat,— VII
— 385 —
Art. 949 DESPRE CAPACITATEA PĂRȚILOR CONTRACTANTE Codul civil

prejurări care împiedecă însăși existenţa în comerţ; o cauză adevărată şi licită.

contractelor, iar prin cuvântul anulare se " (Alexandresco, V, p. 24).

RY
înţeleg toate împrejurările care viciază 16. Pentru contractele solemne, în a-
numai contractele făcându-le imperfecte. fară de aceste elemente necesare, se mai
Distincţiunea între actele nule sau inexis- cere îndeplinirea formelor substanţiale
tente şi actele anulabile numai, este în prevăzute de lege. (Baudry et Barde, O-
gencral admisă de doctrină şi jurispru- bligatioas, ], No. 26; Alexandresco, +, p.

RA
-dență. (Demolombe. II, No. 240 urm.; 24),
XXIV, No. 41; XXIX, No. 2i urm; La- 17. In afară de elementele necesarv
“rombi€re, Obligations, Art. 1304, No._1l pentru existența convențiunilor, se mai
urm.; Mass ct Verg6 sur Zachariac, 1, cer încă două elemente necesare peniru
$ 55, p. 45; III, $ 579, p. 470; Mourlon, II, valabilitatea lor: capacitatea părţilor con-

LIB
No. 1462 urm.; Demante et Colmet de tractante şi lipsa de eroare, violență sau
Santerre. V, No. 261, 262; Laurent, I, No. dol. (Alexandresco, V, p. 24).
71; II, No. 269 urm., 410 urm.; XV, No- 18. Condiţiunile necesare pentru exis-
450 urm.; XVIII, No. 531; XAVIILI. No. 133 „tența conrenţiunilor sunt necesare şi pen-
urm.: Alexandresco, V, p. 21, 22). * tru valabilitatea lor. însă conddiţiunile ce-
42. Există mai multe deosebiri între rute pentru valabilitatea convenţiunilor
convențiunile nule sau inexistente și con- nu sunt absolut necesare pentru existența

Y
venţiunile, anulabile numai. Astfel, în lor. (Marcade, Art. 1335, No. 1, Art. 1393,
cazul unei convenţiuni inexistente, nu- No. 2; Alexandresco, V, p. 25).

SIT
-litatea are loc de drept şi justiţia o va
constată numai, declarând că actul nu a
avut niciodată fiinţă; oricare dintre păr- Jurisprudenţă
țile contractante va puteă să se prevaleze + (Continuare dela 1924 până la 1927).
de nulitatea convențiunei care nu poate
fi confirmată şi nici prescrisă. (Alexan- R 1. In afară de elementele naturale şi
dresco, V, p. 22. 23). accidentale, o convenţiune poate cuprinde
„14. În cazul unei convenţiuni anula- şi elemente esenţiale, adică acele fără
bile numai, anularea trebueşte cerută de cari convenţiunea nu poate să existe
VE
prin justiție şi numai de partea incapa- sau care îi imprimă caracterul specific
bilă sau a cărei consimțământul a fost pe care l-au urmărit părţile atunci când
viciat; viciul convenţiunei poate fi con- şi-au îmbinat voinţele şi cari pot fi da-
firmat şi prescris. (Alexandresco, V, p. torite, fie dreptului comun (obiect, capa-
22, 25).
NI

citate, consimţământ, cauză). fie interven-

15. Elementele sau însuşirile necesare tiei legiuitorului (anumite legi excepţiu-
pentru existența convenţiunilor sunt ur- nale) care îşi impune voinţa sa peste con-
mătoarele: consimţământul valabil al venţiunile încheiate. (Trib. Prahova, S.
U

părților contractante sau al reprezentan- 1, 352 din 12 Iulie 1926. Pand. Rom. 1926,
ților lor; un obiect determinat, de care INI, 152).
părţile au putut să dispue, adică care esta
AL

i
Secţiunea 1. — Despre capacitatea părților contractante

Art. 949. — Poate contractă verice personă ce nu este de-

TR

clarată necapabilă de lege. (Civ. 434, 856, 942, 948, 950 urm.; Civ.
Fr. 1123),
Tezt. fr. „Art. 1123. — 'Toute personne 'peut contracter, si elle n'en est pas
EN

deelarte incapable par la loi.'

INDEX ALFABETIC Somnambul 23. Ură 24,25,
(la doctrină). Stare mintală 7, 8. Vârstă 6
Surdo-mut 26, 27, 2%,
I/C

Alicnaţie 9, 10, 11. Incapacitate 1, 2, 3—18,22%

Apreciere suverană 20, 21, ,
Incapacitate civilă 4,
Beţie 13—21 Incapacitate naturală 4— Doctrină.
Boală 12,
Calitate 3 Inexistență, a se vedeă
Capacitate 1 urm. |. Regula gencrală este capacitatea de
AS

cuvântul: „Nulitate“,
Confuziune 3. Lipsă Ale rațiune 9, 10, 11, a contractă sau de a face orice act ju-
Consimţământ,a se vedei Manie 24, 35. ridic, iar incapacitatea este excepţiunea.
cuvintele: „Capacitate“,
„Încapacitate*,
Marturi 19, 20,
Nebunie 9, 10, 11,
(Demolombe, XXIV, No. 289; Larombitre,
Copil 6 Nulitate 6, 10, 11, 12,14— Obligations, Art, 1125, No. 1; Demante
Demenţă 9, 10, 11, 18, 23. et Colmet de Santerre, V, No. 35; Dalloz,
UI

Dol 18, 30, Orbi 26, 29, 30, Rep., Obligations, No. 556; Laurent, XVI,
Dovadă 19, ), 21, Pasiune vivlentă 22,
Eroare 30. Persoane morale 2. No. 19: Huc, VII, No. 57; Baudry et Barde,
Excepţiune 1, 2. Probă 19, 20, 21, Obligations, I, No. 228; Planio!, Il, No.
Imbecilitate 9. Regulă generală 1, 2, "10783; Alexandresco, V, p., 24).
BC

— 386—
Codul civil DESPRE CAPACITATEA PĂRȚILOR CONTRACTANTE Art. 949

9, Sunt unele persoane, cum sunt per- nu o absenţă compleciă de consimţământ.

RY
soanele morale, la care incapacitatea este (Larombitre, Obligations, Art. 1124, No,
rezula iar capacitatea este excepţiunea. 19, Art. 1504, No. 15; Aubry et Rau, ed.
(Dalloz, Râp., Obligations, No. 402). 4-a, 1V, $ 343, text şi nota 4, p. 290; Dal-
3, Nu trebueşte de făcut confuziune loz, Rep Suppl., Obligations, No: 108).
între capacitate şi calitate, deoarece cali- 12. Poate. constitui o cauză de nulitate

RA
tatea implică în sine capacitatea însă o a convenţiunilor, orice boală care ridică
capacitate specială, care se aplică la un momentan unei persoane conştiinţa de
ordin de idei precis şi determinat. (Dalloz, - ceeace 'face. (Larombiere, Obligations,
Râp., Action, No. 227 urm:; Qualitâ, No. 4). Art. 1124, No. 14; Dalloz, Reps,. Obli-
Au Incapacitatea este de două feluri: gations, No. 344; Suppl., Obligations, No.

1) incapacitatea naturală care rezultă din
imposibiliatea naturală de a da un con-
simțămâni valabil; 2) incapacitatea civilă
sau legală, care rezultă din restricţiu-
nile aduse de lege facultăţii care apar-
ține oricărei persoane de a consimţi sau
a se obligă. (Dalloz, Râp., Obligations,
LIB
10$S; Laurent, XVI, No. 20; Alexandresco,
V, p. 25). :
13, Beţia constitue o :cauză de inca-.
pacitate naturală de a consimți. (Dalloz,
Lee Obligations, 346; Alexandresco, V,
p. 25).
14. Bejia, după o părere, constitue o

No. 550, 356; Alexandresco, V, p. 25, 26,
28).
5, Legiuitorul nu se ocupă de incapa-
cităţile naturale de a contractă, deoarece
ele impiedecă manifestarea consimțămân-
tului. (Alexandresco, V, p. 25, 26).
6. Prima incapacitate naturală
aceca rezultată din vârstă. Copilul este
incapabil de a consimţi, aşă încât actele
este
pe care le-ar face singur sunt nule pen-
tru lipsă de consimțământ. (Demolombe,
NAIV, No. 80, 294; Larombitre, Obliga-
tions, Art. 1124, No. ti: Demante et Col-
met de Santerre, V, No. 39; Aubry et
Rau, cd. 4-a, LV, $ 315, text şi nota 2.
p. 289; Dalloz, Rep., Obligations, No. 339;
Suppl., Obligations, No. 107; Laureni,
ITY
cauză de anulare a contractului făcut sub
influenţa ei, iar nu o cauză de nulitate
radicală, absolută, pentru lipsa de con-
simțământ. (Larombiere, Obligations, Art,
1124, No. 14; Aubry et Rau, ed. i-a, IV,
$ 545, text şi nota 5, p. 290).
RS
45. După altă părere, contractul în-
cheiat sub influenţa beţiei este inexistent.
(Duranton, X, No. 103; Demolombe, XXIV,
No. S1; Demante et Colmet de Santerre,
V, No. 59; Dalluz, Rep., Obligations, No.
IVE
336, :357; Suppl., Obligations, No. 10;
Laurent, XV, No. 404; Muc, VII, No. 57;
Alexandresco, V, p. 26, nota 1).
16, Accastă soluţiune arc loc mai ales
dacă starea de beţie a făcut ca partea
contractantă să fie complect lipsită de
UN

XVI, No. 20; Alexandresco, V, p. 25, 20, rațiunea sa. (Dalloz, Rep., Obligations,
nota). No. 336; Suppl., Obligations, No. 109; A-
7, O altă incapacitade naturală este lexandresco, V, p. 25, 26, nota 1).
aceea care rezultă din starea mintală a 17, Deasemenea, această soluţie are
unei persoane. (Dalloz, Rep., Obligations, loc chiar dacă beţia nu a fost provocată
No. 540; Alexandresco, V, p. 25). de acela în favoarea căruia a fost con-
AL

8. Nu există consimțământ din partea tractată obligaţiunea. (Alexandresco, Y,

unci persoane lipsită de integritatea fa- p. 26, nota 1).
cultăților sale intelectuale, fie în mod 18. |n cazul când beţia a fost provro-
obișnuit, fie în mod trecător în momen- cată prin uncltiri viclene de către cea- :
tul contractării. (Dalloz, Rep., Obliga- laltă parte contractantă, convenţiunea
TR

tions, No. 540)- încheiată este nulă dintr'un îndoit punct

9, Alicnaţia mintală sau demența și de vedere deoarece la' beţie se adaugă şi
imbecilitatea constituesc cauze. naturale dolul. (Alexandresco, Y, p. 27,. nota).
de incapacitate de a contractă. (Dalloz, 19. Sc poate dovedi cu marturi starea
EN

Rcp., Obligations, No. 341; Suppl. Obli- de ebrictate a uneia dintre părţile con-
gations, No. 108; Alexandresco, V, p. 25). tractante în momentul cecntractărei. (A-
10. Lipsa de rațiune, după o părere, lexandresco, V,.p. 27, nota).
constitue o cauză de nulitate absoluti 20. Ducă însă judecătorii îşi tor fi
pentru lipsă de consimțământ. a conven- făcut convingerea din celelalte impreju-
țiunci făcută sub imperiul oricărei cauze
I/C

rări ale cauzei de inexistența faptului,

de alterare a facultăţilor intelectuale. ci vor putcă respinge proba cu marturi-
(Demolombe, XXIV, No. Si; Demante et (Alexandresco, V, p. 27, nota).
Colmet de Santerre, V, No. 39; Dalloz, 24. Lribunalele vor apreciă în mod
Rep., Oblisations, No. 541, 542: Suppl, suveran proba rezultată din depunerile
AS

Oblisations, No. 10$S; Laurent, XV, Mo: marturilor ascultați asupra stărei de e.-
401; AVI. No. 20; Huc, VII, No. 57; Alexan- brictate a uneia dintre părţile contrac-
dresco, V, p. 26, nota 1). tante în momentul contractării. (Alexan-
( [. După altă părere, lipsa de rațiune dresco, V, p. 27, nota).
permanentă sau trecătoare poate fi o 225, O pasiune violentă, [ără a consti-
UI

cauză -de anulare a convențiunei însă nu
poate face să se considere ca inexistentă,
deoarece în dreptul nostru, lipsa de ra-
iiune constitue numai un viciu de con-
BC
tui o demenţă propriu zisă, ar puteă să
tulbure facultăţile mintale ale uneia din-
tre părțile contractante, în așă mod, încât
consimţământul ei să fiec considerat ca

simțământ sau o lipsă de capacitate însă inexistent. (Alexandresco, V, p. 27).

— 387 —
Art, :950 “DESPRE CAPACITATEA PĂRȚILOR CONTRACTANTE Codul civil

23. Cousimțământul ..dat de o per- dea consimțământul în plină cunoştinţă

RY
soană: pe când dormea nu este valabil de- de cauză şi când infirmitatea lor le lasă
„oarece.: somnambulul .nu-şi poate da facultatea 'de a- şi puteă manifestă în mod
“seamă de faptele „sale, aşă încât contrac- exterior consimţământul lor. (Dalloz,
tul. ce l-a” încheiat în :această stare este Râp., Obligations, No. 550; Suppl., Obli-
inexistent. „(Alexandresco,.. Vp. 27). gations, No. 111; Alexandresco. V, p. 25...

RA
24, Mânia : şi! ura: nu: pot constitui o text şi nota 3). .
Tipsă. „de : consimțământ, cu''toate că ele 27, Astfel surdo-mutul
este „capabil
alterează” rațiunea. şi. pot face.pe cineva * de a contractă dacă poate face să fie în-
-să.' facă; acte pe care nu-: “le-ar. fi făcut țeles. (Dalloz, Rep., bligations, No. 353).
„dăcă -nuSs'ar. fi :găsit în'“această stare. 28, Tribunalele vor apreciă în mod
„(Larombitre, Obligations,' Art, - 1124, No. suveran, dacă surdo-mutul a contractat

LIB
14; Dalloz, Rep. Obligations, . No. 350; în cunoştinţă de cauză. (Larombitre, O-
„Alexandresco, YV, p. 27). bligations, Art. 412%, No. 15; Aubry et.
95, Tribunalele vor: puteă, totuşi să Rau, ed. 5-a, I, $ 86, p. 57S urm.; Dalloz,
"declare, 'după împrejurări, “că la facerea. Râp., Obligations, No. 35; Suppi.. Obli-
unui contract, a existat lipsă de consim- gations. No. ti; Laurent, XI, No. 125;
țământ, mai cu: seamă dacă ura: şi „mânia ÎVI, No. 20; Alexandresco, .V, p. %,

Y
ar fi fost:provocate: de acei care: “trebuesc nota 3).
să: profite de contractul . făcut -sau-'care 239. Orbirea nu constitue prin ea în-

SIT
„au. fost părțile: la: contractare. “(Larom- * săşi o cauză de incapacitate de a con-
„bitre. Obligations,; Art.:-1124,.No.:14; Dal-. tractă. (Larombitre, . Obligations, Art.
1oz, :Rcp;, : Obligations,.:No. 2350; Alexan- 1124, No. 15; Dalloz, Rep., Obligations.
dresco, V, p 97). 7 pi No, 355, 5826),
OG; Persoanele. atinse. de . „infirmităţi 20. Dacă orbirea este combinată cu
iizice. cum : sunt : surdo-muţii şi -orbii.: nu eroarea sau dolul, ea poate constitui o
R
sunt” în: principiu incapabili de. a .con- cauză de incapacitate de 'a contractă.
tractă; aceste. persoane : Yor. fi conside- (Dalloz, Rp... Obligations, No. 355).
rate: capabile dacă. sunt. “în măsură să- Și
VE
. .
i,

at. 950, — _ Necapabili de a contractă sunt:

- Minorii.'.(e 342, ::390, 421 urm., 421 urm., 433, 951,
NI

1157. urm. 1164, 1166;Pr. civ. 339);

2. Interzişii.. (Civ. 435, urm., 445,. 448, 449, 454, 458; Pr.
Civ. 339).
U

3, Femeile măritate, în 'cazurile determinate de lege. (Civ.

197, 199, 1248, .1249 Urm., 1254 urm., 1265 urm., 1281, 1283
AL

urm., 1287 urm.; Pr. civ. 339; C. com. 10, 12, 16, 352).
„4. In genere. toți acei . căror... legea le-a prohibit oarecare
contracte. (Civ.. 199: Urm;, 390, 419, 1249, 1265, 1285, 1306—1309,
TR

1498, „1106, 1769; Pr. civ., 339; Civ. Fr. 1124).

Leazt. fr. „Art, 1124. — Les incapables de contracter sont:
pa mineurs,
EN

Les interdits,
"Les femmes marices, dans les cas exprimes par la loi.
Et generalement: tous ceux ă. qui la loi a interdit certains contrats.
I/C

„ Biniiogratio (continuare),
„CoxsrANTINESCU ac, N, Despre ipoteci. pp. 226 urm.;
PânvuLescu M, N, Notă sub Trib. Dolj $, IL 583 din 1 Oct. 1924, Pand. Rom. 1925, II, s>;
Racer |, D., Notă sub Judec. Bârca-Dolj, 457 din 1924, Jur. Gen. 1925, No. 2158.
AS

-f, . INDEX ALFABETIC - Faliment 32, Incapacitate natnrală 1—4,

(la doctrină). -F cmee căsătorită 4,6, 22— 18, ”
| ă Incapacitate relativă 35—
“Aâjudecare 37%, Consilia judiciar: 1. Femee necăsătorită 21, 37,
UI

i Alienat 17, 48. . Curator î2,: * Incapacitate î urm. Jacetare din viaţă 9,
fapacitate civilă 2, i ! Deces 9, , „Incapacitate civil, 1—6. Instrăinare 29.
pacitate naturală2 Dement 17, 18... Incapacitate, clvilă gene-
; Uăsătorie 10, . 4 Detenţiune 2, rală 5, 6,7, 9.
Interzis 4, 6, 15—17, 9,
20, 31,
1omarţ 29. “| Dovadă 18. -
BC

- Incapacitate civiă _spe- Interzis judiciar 15, 16,19.

Coasiliu de familie 9, | Excepţiune 10, i cială 3, 22, 33, Interzişi legali PD, 20,

— 3858—
Codul civil DESPRE CAPACITATEA PĂRȚILOR CONTRACTANTE Art, 950

Ipotecă 2%, Persoane morale 33, rinți sunt ambii încetaţi din viaţă sau

RY
Licitaţie 37, 3%. Probă 15. - numai unul dintre ci, este lovit de o in-
Mandat 12, 38. Recluziune 20,
Minori 4, 6—13, ăi. „Separaţie de bunuri 2%, capacitate generală şi este reprezentat în
Minori emancipaţi 8, 12, 13. Societate comercială 34. contractele sale prin tutorul său, care
Minori ncemancipaţi W— Soţi 3, lucrează fie singur, fie _cu autorizaţia
11. Teatru 13, 23, 24, 55.
Moarte 9. "Testament 11, 27, consiliului de familie. (Dalloz. Rp. O-

RA
Muncă silnică 2), Tutor 9, 10, 37, bligations, No. 357, 359; Huc, VII, No. 58;
Nebun 17, 18, Vindere-cumpărare 46, 37, Alexandresco, V, p. 28).
Nulitate 16, 26, 4
10. Prin excepțiune, minorul neeman-
Părinţi 9, tu.
cipat poate face singur uncle acte, în
condițiunile prevăzute de lege, fără a
Doctrină, fi reprezentat de tatăl său sau de tuto-

LIB
rul său. Astfel cl poate să se căsătorească.
1, După cum sa arătat în notele dela (Dalloz, Râp., Obligations, No. 360),
articolul precedent, incapacitatea este de 1 4. Deasemenea, potrivit dispoziţiuni-
două feluri: 1) incapacitatea naturală, care lor art. 904 c. civ. îr. (807 c. civ. rom.),
rezultă din imposibilitatea naturală de poate face testament. (Dalloz, Rep.. O-
a da un consimţământ valabil şi 2) inca- _bligations, No. 360).

ITY
pacitatea civilă sau legală, care rezultă 12. Capacitatea minorului emancipat
din restricţiunile aduse 'de lege facultăţii este prevăzută de lege. Minorul emanci-
care aparţine oricărei persoane de a con- pat poate primi un mandat, însă nu poate
simți sau a se obligă. (Dailoz, Râp., Obli- da mandat fără asistenţa curatorului său.
gations, No. 330, 356; Alexandresco, V, p. (Dalloz, Râp., Obligations, -No. 360).
- ” 13. Minorul emancipat nu poate con-
25, 26, 28).
9, Pentru
contract valabil,
ca cineva
trebueşte
să fie capabil în mod natural
să poată
nu
face
numai
de
un.

a_con-
ca RS
tractă un angajament teatral, deoarece
acest contract întrece limitele unui act de
pură administraţiune. (Dalloz, Râp..
simți la contractare, ci trebueşte să fie Theâtre, No. 174).
şi capabil în mod civil de a se obligă.
IVE
14. Dispoziţiunile art. 1124 c. civ. fr.
(Dalloz, Râp., Obligations, No. 556). (950 ce. cir. rom.), își găsesc aplicaţiunea
2, Sunt unele persoane, care deşi au şi la persoanele puse sub consiliu judi-
capacitatea naturală de a contractă, nu ciar, cel puţin pentru actele pe cari ei
au capacitat ea civilă de a se obligă, iar
însă le lip- nu le pot face fără asistenţa consiliului,
altele au capacitat ea civilă cu toate că acest articol enumerând per-
seşte capacitatea naturală. (Dalloz, Rep.
UN

| soanele incapabile de a contractă, nu

Obligations, No. 356). prevede şi: pe cei puși sub consiliu ju-
4. Potrivit dispozițiunilor art. 1124 c.
diciar. (Demolombe, XXIV, No. 292; Dal-
civ. În. (950 c. civ. rom.), în principiu, loz, Râp., Obligations, No. 381; Baudry
oricine are capacitatea civilă a se obligă, et Barde, Oblisations, I, No. 233: Comp.:
cu excepţiunea: minorilor, interzişilor, fe- Huc, VII, No..53; Alexandresco, V, p. 31).
moeilor măritate, în cazurile exprimate
(5. Prin cuvântul: „interzişi“ între-
AL

de lege şi în general tuturor acelora că- buințat în art. 1124 c. civ. fr. (950 c. civ.
rora legea le interzice anumite contracte .
356). rom), legiuitorul a voit să înțelează .pe
(Dalloz, Râp.. Obligations, No. interzişii judiciari. (Dalloz, Rep., Obliga-
5, Intre persoanele lovite de incapa- tions, No. 5S0; Alexandresco, YV, p. 98).
citate civilă de a contractă, unele sunt
TR

16. Înterzişii judecătoreşti sunt loviți

lovite de o incapacitate generală de a de o prezumpțiune de insanitate per-
contractă iar altele de o incapacitate spe- manentă, chiar în privința actelor ce
cială. (Alexandresco, V, p- 28). le-ar face în interval lucid: aşă încât ac-
G, Persoanele loviie de incapacitate
iele făcute de “ei după publicarea hotă-
generală de a contractă sunt: minorii,
EN

rirei de interdicţiune, vor fi anulate fără

“interzişii şi femeile măritate. (Alexan-
a se cercetă dacă interzisul a fost lezat
dresco, V, p. 28). sau exislă rea credință din partea celor
7, Orice persoană care nu a împlinit cu care a contractat. (Alexandresco, YV,
vârsta de 21 ani. este lovită de lege cu p. 29, 29).
--o prezumpliune generală de incapacitate,
I/C

care a fost prevăzută în scopul de a pro-
tejă pe minori şi este bazată pe lipsa
presupusă de inteligență necesară pentru
a consimţi la facerea unui
AS
17, In cecace priveşte persoanele ne-
interzise, aşezate întrun stabiliment de
alienaţi, după o părere, ele sunt incapabile
contract. (De- de a contractă, fiind asimilate în totul cu
interzişii, deoarece au un administrator

molombe, XXIV, No. 294; Demante et

Colmet de Santerre, V. No. 36; Baudry et
Barde, Obligations, I, No. 230; Planiol, TI.
No. 1082; Alexandresco. V, p. 28).
8. In privința capacităţii de a con-
UI
provizor care le gircază afacerile. (De-
molombe, XXIV, No. 292).
18. După altă părere, aceste persoane
sunt lovite numai de o incapacitate na-

tractă, sunt două feluri de minori: mi-
nori neemancipați şi minori emancipați.
(Dalloz, Rep. Oblimations. No. 359; A-
lexadresco. V, p. 28).
BC
turală, aşă încât actele făcute de ele în
intervale lucide sunt valabile şi deci cel
ce alegă că în momentul contractării ele
nu crau în interval lucid. va trebui so

9, Minorul neemancipat ai cărui pă- dovedească. (Baudry ct Barde, Obliga-

d

— 389—
Art, 951 DESPRE CAPACITATEA PĂRȚILOR CONTRACTANTE Codul civil .
.
tions, I, No. 232; Alxandresco, V, p. 31, sa fără nici o autorizaţie. (Alexandresco,

RY
32). "V, p. 29).
19. In afară de interdicţiunea judi- 20, Potrivit dispoziţiunilor art. 1124
ciară există şi interdicțiunea legală din c. cit: îr. (950 ce. civ. rom.), femeele mă-
care rezultă anumite incapacităţi. : (Dal-" ritate sunt incapabile de a contractă în
loz, Rep-, Obligations, No. 565; Alexan- cazurile determinate de lege. Incapaci-

RA
dresco, V, p. 29). tatea femeiei măritate, în unele cazuri
20, Cei condamnaţi la -muncă silnică determinate de lege, constă în necesitatea
pe timp mărginit, la detențiune sau la de a obţine autorizaţia bărbatului sau a
recluziune, se alîlă în timpul duratei pe- justiţiei. (Alexandresco,:V, p. 29).
depsei lor, în stare de interdicţiune le- 24, Cuvintele: în cazurile .determi-

LIB
gală. Incapacitatea rezultată din inter- nate de lege“ din art. (124 c. civ. fr. (950
dicțiunea legală, are un caracter penal c. civ. rom.), se referă numai la femeile
şi are de-scop să pue pe condamnat în măritate iar nu şi la ceilalți incapabili .
imposibilitate de a evadă prin procura- adică minorii şi interzişii de care se o-
rea fondurilor care i-ar servi la aceasta.: cupă acest articol. (Demolombe, XXIV,
(Demolombe, XXIV, No. 29; Larombitre, No. 297; Alexandresco, V, p. 29, nota 3;
Obligations, Art. 1124, No. 7; Dalloz, Râp., Contra: Demante et Colmet de Santerre,

Y
Obligations, No. 385; Baudry et Barde, V, No. 36). ( ,
Obligations, I, No. 251; Planiol, II, No. 39, Faliţii nu sunt incapabili, însă

SIT
1092; Comp.: Alexandresco, V, p. 29). sentința declarativă de faliment îi ridică
9241, Femeile majore necăsătorite, pot falitului, din ziua pronunțării sale, numai
face orice contract deoarece sunt asimi- administraţia tuturor bunurilor, chiar şi
late bărbaţilor în privinţa actelor vieţii a celor dobândite în timpul falimentului.
gișile. (Dalloz, Râp., Obligations, No. 388, (Baudry et Barde, Obligations, I, No. 235,
359). .
R 936; Alexandresco, V, p. 50).
25, Potrivit dispoziţiunilor art. 1124 23, Persoanele morale sunt, în regulă.
ce. civ. fr, (950 .c. civ. rom.), incapacitatea menerală, capabile să contracteze, fiind
femeilor măritate
“nu este generală ca incapabile numai pentru unele contracte
VE
aceea a minorilor şi interzişilor, ci este (Baudry et Barde, Obligations, I, No. 257;
restrânsă la cazurile determinate de lege. Alexandresco, V, p. 30). ”
(Demolombe, XXIV, No. 297; Demante et 34, Societăţile comerciale au capaci-
Colmet de Santerre, V, No. 3$; Dalloz,. tate generală de a contractă. (Alexan-
NI

Rep; Obligations, No. 391; Baudry et dresco, V, p. 30).

Barde, Obligations, I, No. 254; Planiol, Il, 25, Poirivit dispoziţiunilor art. 1124
No. 1095; Alexandresco, V, p. 29). e. civ, îr. (950 c. civ. rom.), sunt încapa-
23, Femeea măritată nu poate con- Dili toţi cei cărora legea le-a probhibit
U

tractă un angajament teatral, fără auto- oarecari contracte. Din aceste :dispozi-
rizația soţului său. (Dalloz, Rep., Thââtre, țiuni rezultă că există incapacităţi rela-
No. 178, 179). , tive adică acele care lasă persoanelor ca-
24. Dacă -bărbatul refuză a autoriză pacitatea lor generală, însă, le fac inca-
AL

pe s6ţia sa să contracteze un angajament pabile faţă de o anumită personă deter-

teatral. ea nu poate îi autorizată de ju- minată. (Demolombe, XXIV, No. 201; La-,
stiţie. (Dalloz, Rep.. 'Theâtre, No. 178, 183). rombitre, Obligations, Art. 1124, No. 2
25, Autorizaţia bărbatului ca soţia sa urm,; Demante cet Colmet de Santerre,
No.
TR

să contracteze un ansajament teatral V, No. 37; Dalloz, Râp., Obligations,

poate fi tacită şi poate rezultă din îm- 558; Huc, VII, No. 58; Baudry et Barde, O-
prejurări care sunt supuse aprecierei su- bligat. |. No. 240: Alexandresco, V, p. 30).
veranc a tribunalelor. (Dalloz, Rp. 36, Astfel soții nu pot cumpără unul
Thcâtre, No. 180). dela altul decât în cazurile determinate
EN

26. Actele făcute de femeia măritată:
pentru care lesca o declară incapabilă,
sun nule. (Dalloz, Rep., Obligations, No.
392).
27. Femeile măritate pot dispune de
I/C
de art. 1595 ce. civ. în. (1507 c. civ. rom).
(Alexandresco, V, p. 30).
27. Deasemenca tutorii nu se pot face
. adjudecatari nici direct, nici prin per-
soane interpuse. ai averei celor de sub

averea lor prin testament. (Alexandresco, tutela lor, sub pedeapsă de nulitate. (A-
V, p. 29). lexandresco, YV, p. 30). ' |
28, Femeia măritată sperată de bu- 328, Deasemenea, mandatarii nu se pot
nuri prin contract sau Judecătoreşte, are face adjudecatari nici direct, nici prin
libera administraţiune a averei sale pa- persoane interpuse, ai averei ce sunt în-
AS

rafernale. (Alexandresco, V, p. 29). sărcinaţi să vândă, sub pedeapsă de nu-

29. Femeia măritată autorizată a face litate. (Alexandresco, V, p. 30).
comerţ, este capabilă pentru tot ceeace 29. A sc vedcă: art. 215 urm. 54%,
priveşte comeriul său. putând chiar să 390 urm., +19, 427 urm.. 44S urin., din co-
ipotecheze:şi să înstrăineze toată “averea dul civil cu notele respective.
UI

Art. 951. — Minorele!) nu poate atacă angajamentul său

S
BC

1) Act. francez corespunzător, 1125, spune: „Le mineur, l'interdil et la fenme marite“.

' — 390 —
 7

Codul civil DESPRE CAPACITATEA PĂRȚILOR CONTRACTANTE Art. 951

pentru cauză de necapacitate, decât în caz de leziune 1). (Civ.

RY
430, 1157 urm., 1163; Civ. Fr. 1125 Ş.A).
Tot. fr. sirt. 1125, Ş 1,— Le mineur, Linterdit et la femme: marite ne
peuvent attaquer, pour cause Mincapacite, leurs engagements, qne dans les cas

RA
prevus par la loi.

Bibliografie (continuare).
COxsTASTINESCU Jac, N., Despre ipoteci p._ 250;

LIB
(DIACONESCU ALEX., Observație su Trib. Fălticeni, 27 din 3 lan. 1926, Pand. Roim. 1926,
III, 26; Notă, sub Trib. Fălticeni, 27 din S Ianuarie 1926, Jur. Gen. 1926, No. 401;
Luxcuaxu Exrr, Notă sub Judec. Brezoi-Vâlcea, 102 din 10 Nov, 1925, Jur. Gen. 1920, No. 367;
Marcea L. D., Notă sub, Judec. Bârca-Dolj, 457 din 1924, Jur. Gen. 1925, No, 2158.

„INDEX ALFABETIC

ITY
străinările de bunuri imobiliare, care
(la doctrină) sunt supuse unor formalităţi speciale şi
„Administraţie 5. Mandat 3. a căror neobservare aduce anularea lor,
„Apreciere suverană 11, 12, Minor 1 urm. independent de .orice leziune. (Demo-
Minor emancipat 2, $—8.
Arendare 4,
Curator 2, 7, 8. Mobile 10,
lombe, VII, No. 825; XXIX, No. SS; Aubry
„Daune-interese 3, Prejudiciu 2, ct Rau, ed. 5-a, I], $ 115, p. 704; Laurent,
Deosebire 6.
Imobile 2,
Imprumut 2.
Instrăinare 2.
Ipotecă 2.
Preţ mic 2,
Recurs 12.
Reducțiune 5, 6,
Resciziune 1, 5—9,
Risipirea preţului 10,
VIII, RS
V. No. 101; XVI, No. 35; Huc, III, No. ţ7;
No, 212; Baudry ct Châneaux,
No. 591; Alexandresco. ed. 2-a, II, p. 699,
759, 700, 767; V, p. 18 urm.; Matei Can-
IV,

leziune 1—+, 8, 9, 11, 12. Tutor 1—4, 7, tacuzino, p. 90). ”

Locaţiune +. Vindere-cumpărare 2, 10.
IVE
3, Dacă actul sa făcut de tutor în
limitele mandatului său, cu îndeplinirea
Doctrină. formelor prevăzute de lege, actul este opo-
zabil minorului şi nu poate fi atacat nici
1, Minorul nu arc acţiune în resciziune chiar pentru leziune, deoarece prin în-
pentru leziune decât în privința actelor deplinirea acestor formalităţi. minorul a
UN

“sau convențiunilor făcute de dânsul per- fost îndeajuns apărat, rămânâudu-i însă
sonal, în timpul incapacității sale, iar minorului dreptul să ceară daune dela
nu şi în privința actelor făcute de către tutor dacă se pretinde vătămat. (Duran-
“tutorul său, chiar fără îndeplinirea for- ton, X, No. 2S0 urm.; Valctte sur Prou-
melor prevăzute de lege. (Demolombe, dhon, II, p. 465 urm.; Demolombe, II, No.
VII, No. S21; XXIX, No. 95, 94; Alourlon, s22; ANIX. No. 88; Larombitre, Oblisa-
II, No. 1500; Aubry et Rau, It, $ 3%, tions, Art. 1305, No. 12: Bceudant, II, No.
AL

text şi nota 9, p. 255; Laurent, XVI, No. ss3; Mourlon, II, No. 1505 urm.; Marcadă,
45 urm.; Huc, VIII, No. 210; Planiol. II, Art. 1305; Demante et Colmet de San-
No. 1127; Alexandreseo, V, p. 22, 23; Con- terre, V, No. 270 bis, XI, urm.; Aubry et
tra: Troplong, Vente, 1, No. 166; Ilypo- Hau, IV, $ 335, text şi. notele 5, 4. p. 253;
TR

theques, II, No. 458 urm.; Demante et Laurent, XVI, No. 24 urm.; Huc. VIII, No.
Colmet de Santerre, V, No. 268 urm.). 211; Planiol, II. No. 1126; Alexandresco,
2, Vânzarea unui bun nemişcător a- V, p. 18, 23; Contra: Troplong, Vente,
parținând. unui minor, chiar emancipat, 1, No. 166: Hypotheques, II, No. 4S8 urm-).
precum şi celelalte acte cu caracter de 4. Când este 'vorba de un act, pentru
EN

acte de înstrăinare, cum sunt împrumu-
tul, ipoteca, etc., făcute fie de minor, fie
de tutor, fără îndeplinirea formelor pre-
văzute de art. 457, 459 şi 484 c. civ. în.
(401, 405 şi 450 c. civ. rom.), care sunt
I/C
care legea nu cere o formă specială, cum
ar fi un contract de închiriere sau de
arendare. acest contract va putea fi ata-
cat, fie de minor la majoritate, fie de
reprezentanţii săi. în timpul minorităţii,

prevăzute de lege în scopul de a gsarantă pentru leziune. (Alexandresco, V, p. 21).

pe minor de orice pagubă, fac ca acest 5, Minorul emancipat. pentru actele.
act să poată fi anulat în folosul minoru- de pură administraţie, pe care, după lege
lui, independent de existența unei le- le poate face singur, nu are acţiune în
ziuni, deoarece dispozițiunile art. 1125 resciziunc, ci numai acţiunea în reduc-
AS

$ 1 c. civ. fr. (951 e. civ. rom.), privitoare țiune, când sunt peste măsură încărcate.
la anularea actului făcut de minori în (Alexandresco, V, p. 23). :
-caz de leziune, îşi găsesc aplicațiunea nu- 6. Accastă acţiune în reducţiune nu
mai la acele acte pentru valabilitatea că- trebueşte confundată cu acţiunea în res-
rora se cere intervenția tutorului, — sau ciziune, deoarece acțiunea în reducţiune
UI

asistenţa curatorului — iar nu şi la în- are de obicct restrângerea actului într'o

1) Act. francez 1155, In loc de a zice: „le câ! în caz de leziuna” ca in textul român, se exprimă astlel:
BC

„Que dans les cas prevus par la oi“.

e

— 391—
 s

Art, 952 DESPRE CAPACITATEA PĂRȚILOR CONTRACTANTE Codul civil

limită raţională, iar acţiunea în resci- (0. Astfel, ar fi de exemplu, când

RY
ziune aduce desfiinţarea actului. (Alexan- minorul a vândut lucrurile sale. mobile
dresco, V, p. 25, nota 1). cu un preţ prea mic, sau le-a vândut cu
7, Pentru” actele pe care minorul e- preţul echivalent valorii lor, însă, a ri-
maneipat nu le poate face decât cu asis- sipit banii rezultați din vânzare. (Alexan-
tența curatorului, ele nu sunt supuse ac- dresco, V, p. 24). !
su-

RA
țiunei în resciziune dacă el le-a făcut i . Tribunalele vor apreciă în mod
cu această asistenţă, ca și actele făcute veran dacă leziunea prezintă destulă
de tutor în numele minorului ncemanci- însemnătate pentru ca să poată da loc
pat, cu paza formelor prevăzute de lege. la atacarea actului care a produs-o. (De-
(Alexandresco, V, p. 23). molombe, XXIN, No. 100; Huc, VIII, No.

LIB
8, Dacă însă minorul emancipat a fă- 206; Planiol, II, No. 1129; Alexandresco,
cut aceste acte, fără asistenţa curatorului, V, p. 21).
în acest caz ele sunt supuse acjiunci în 49, Curtea de casaţie nu poate cceun-
resciziune pentru leziune, iar nu acțiunei zură” hotărîrea instanţei de fond care a
în anulare. (Alexandresco, V, p. 23). - apreciat dacă minorul a fost sau nu lezat.
"9, Pentru existența acţiunei în resci- (Demolombe,. XXIV, No. 106; Huc, VIII,
ziune, trebuește ca leziunca suferită de No. 207; Alexandresco, V, 21, 22).

Y
minor să fie cfectul contrâctului, adică :
să aibă de cauză, însăși convenția făcută Jurisprudenţă.

SIT
de cl sau cel puţin să fie consecinţa nca-
părată a acestei convenţiuni care putea (Continuare dela 1924 până la 1927).
să fie prevăzută de persoanele cu care el SI Lo
a contractat. (EHuc, VIII, No. 207; Planiol, („A se vedeă: art. 401, notele 5 şi 7;
II, No. 1129; Alexandresco, V, p. 24). art. 1157, nota 4. _
R
Art. . 952. — Persoanele capabile de a se obligă nu pot
opune minorului, interzisului, femeei măritate, necapacitatea . lor.
VE
(Civ. 207, 951, 1157 urm., 1163, 1164 urm., 1190; Civ. Fr. 1125 $2).
Tezt. fr. Ant. 1125, Ş 2. — Les personnes capables de s'engager ne peuvent
de Linterdit ou de la femme marite, avec qut
NI

opposer lineapacit du mineur,

elles ont contracte.
U

Bibliografie (continuare).
CONSTANTINESCU JAc. N., Despre ipoteci, p. 226 urm; _
din 1t Dec, 1915, Pand. Rom. 1925, 1, 50;
AL

Hozoc D... Notă sub Cas. I, 709

loxescu M, Coxsr.; Notă sub Trib. Prahova S$. |, 3 Decembrie 1935, Paud. Rom. 1926, II, 182;
ScRinAN R. TRAIAN, Notă sub Judec. Ocol Herţa-Dorohoi, 71 din,19260, Jur. G. n. 1926, No.
635; Notă sub C. Apel lu. S. 1V, 25 Ian. 1926, Pand. Rom. 1926, Il, 147.
TR

INDEX ALFABETIC cu care au contractat, necapacitatea lor.

(la doctrină). “(Dalloz, Râp., Obligations, No. 357; A-
Acceptare 12, Incetare din viaţă ?. lexandresco, V, p. 35 33). , . “
Actiune imobiliară 3. Interes 3 2 6 7.45 9. Persoanele capabile care au con-
: - : a
EN

Adopţiune 5, ” nterzis 5
Capacitate 1 urm, Invocare 4 urm.” tractat cu un incapabil nu au dreptul sa
Comoştenitori $, Minor 1—5, 15. opue acestuia incapacitatea sa, deoarece
Moarte 7: 7 sunt în culpă că au contractat cu un in-
Comune ?. fail 3. Aloştenitur: 7, il. e 7 35
onsiliu de familie
Consiliu judiciar& - Nulitate 1 urn capabil (Alexandresco, Y, p. 35). pa
Contracte 3, 11. Partaj 4 , 3, Terţele persoane, în contra cărora
Culpă 2. | Persoane capabile 1, 2, tutorul a objinut o hotărire definitivă
I/C

Dauneinterese 13. breseripție,Î4, 15, câştigătoare, într'o acţiune iimobiliară în-

Donatiuni 12, Stabiliment'dc binefacere tentată în numele minorului, fără autori-
Femee măritată 1, 2, 15, 10. | zaţia consiliului de familie, nu. au dreptul
Garanţie 13, Terţe persoane 3, 1, să invoace lipsa de autorizaţie, dacă ele
AS

Hotărire definitivă 3,0, Tutor 3, 7. nu au opus-o în cursul instanţei, deoa-

7,9, 11. Viciu de consimţ:mânt 5,
Imobile 3. - rece dispoziţiunile art. 464 c. civ. îr. (405
e. civ. rom.) sunt previzute numai în în-
Doctrină teresul minorului şi dispoziiunile art.
ocirină, 1195 $ 2 c: civ. în. (952 c. civ. rom), sunt
UI

RI a aplicabile nu numai la contracte, ci şi

|. Potrivit dispoziţiunilor art. 1125 $ la hotăriri. (Beudant, II, No. 809; Mour-
2 e, civ. În. (952 e. civ. rom), persoanele lon, ed. Z-a, Î. No. 1195; Demante ct Col-
capabile de a se oblisă, nu pot opune mi- met de Santerre, II, No. 225 bis, LII; Au-
BC

norului, interzisului, femeilor măritate bry et Rau, ed. 5-a, ÎL, $ 114, p. 720; Dal-
Codul civil DESPRE CAPACITATEA PĂRȚILOR CONTRACTANTE Art, .952

loz, hR6p.. Alinor.tutelle, No. 492, 535; -rizaţie a autorităţii competenie, nu poate

RY
Suppl.. Minor-tutelle, No. 356; Laurent. fi invocată decât de administraţiunea
V, No. 60, 84; Eluc, III, No. 444; Baudry care nu a avut autorizaţia iar nu şi de
et Cheneaux, 1V, No. 534, 555: Planiol, terțele persoane. (Alexandresco, V, p.
ed. 6-a, Î, No. 1951; Planiol et Ripert, |, 35, nota 1). .
No. 564, 569; Colin et Capitant, cd. 4-a, (|. Dispoziţiunile art. 1125 $ 2 c. civ.:

RA
[, p. 514; Alexandresco, ed. 2-a, II, p. fr. (932 c. civ. rom.), îşi găsesc aplica-
726, 750, 752, text şi nota'3, 753; Nacu, țiunea nu numai la contracte, ci şi la
IL, p. 623, 624; Matei Cantacuzino. pas. hotăririle obținute faţă de un incapabil.
S?7). (Larombitre. Obligations, Art. 1125, No.
Si, Deasemenea, comoșştenitorii majori 10; Alexandresco, V, pag. 54, text şi

LIB
nu au dreptul să ceară anularea unei nota 3).
împărțeli pe motiv că o parte dintre co- 12, Deasemenca dispoziţiunile art. 1125
părtași fiind minori, împărieala nu s'a
$ 2 c. civ. fr. (952 c. civ..rom.), îşi găsesc
făcut în conformitate cu regulele prevă- aplicațiunea şi la donaţiuni, așă !încât
zute de lege pentru minori, deoarece a- dacă acceptarea unci donaţiuni făcută
ceastă nulitate nu poate fi invocată de- unui incapabil, nu a fost regulată, nulita-
(Alexandresco, V, p. 35,

ITY
cât de minori. tea acceptării nu va puteă fi invocată de-
nota 1). . (Alexandresco, V, p. 34:
cât de incapabil.
5, Deasemenea, nulitatea unei adop- Contra: Laurent, XII, No. 259; Huc, VI,
țiuni pentru vicii de consimţământ din No. 195; VII, No. 62). | |
partea minorului adoptat, nu poate fi cazurile când un incapa-
12. In toate
propusă decât de minor. (Alexandresco,
hi] cere anularea contractului în virtu-
V, p. 53, nota'1).
G. Nulitatea actelor
după publicarea hotărirei de punere
făcute de interzişi
sub
RS
tea dispoziţiunilor art. 1125 $ 2 c. civ. fr.
(952 c. civ. rom), pârâtul capabil care a
contractat cu el nu poate exercită acțiu-
interdicțiune este relativă şi potrivit dis- nea în garanție, deoarece efectul garan- |
poziţiunilor art. 1125 c. civ. în. (952 c. civ. lici este de a despăgubi şi o persoană
IVE
rom.), părțile cu care interzisul a con- nu poate despăgubi pe alta de urmările
tractat, nu au dreptul 's'o invoace. (De- unci acţiuni pe care o exercită în _virtu-
molombe, VIII, No. 628; Beudant, II, No. tea legci. (Aubry et Rau, IV, $ 510, p.
976; Mourlon, ed. 7-a, I, No. 1292, 1502, 115: Alexandresco, V, p. 35, 34).
1515; Marcadc, Art. 502; Aubry et Bau. 14. Acţiunea în anulare pentru cauză
ed. 5-a, I. $ 127, p. S0S; Dalloz. Rep. de incapacitate se prescrie prin trecere de
UN

Suppl., Interdiction, No. 161; Laurent, V, zece ani. (Alexandresco, V, p. 34).

No. 505, 307; XVIII, No. 352; Huc, III.
No. 517; Baudry ct Châneaux, IV, No. 874; 15. Termenul de prescripţie începe a
Planiol, ed. 6-a, I[, No. 2085, 2084; Planiol curge în contra minorilor, dela ajunge-
“et Ripert, I. No, 694; Colin et Capitant. rea lor la majoritate, în contra interzi-
I, p. 593; Alexandresco, ed. 2-a, III, par- silor din ziua ridicării stărei de interdic-
țiune iar în contra femeilor măritate din
AL

tea Î, p. 59, 62), ,

” ziua desfacerei căsătorici. (Alexandresco,
„7, Nulitatea actelor făcute de interzişi, V, p. 55).
după publicarea hotărirei de punere sub art. 207 din codul
interdicțiune. fiind relativă, trebueşte ce- 1G. A se vedea:
civil cu notele respective..
rută şi poate fi cerută numai de tutorul
TR

interzisului, de însuşi interzisul, în urma

încetării incapacității sale sau de mo-
ştenitorii săi, după încetarea sa din viaţă. Jurisprudenţă.
(Beudant, 1], No. 975; Mourlon, ed. Z-a, |»
Laurent. YV,
EN

No. 1292; Marcade, Art. 502:

No. 506 urm; Baudry et Châneaux, IV, (Continuare dela 1924 până la 1927).
878; Planiol, ed. 6-a, [. No. 2085; Planiol
et Ripert, Î, No. 694; Alexandresco, cd. |. Intrucât licitarea publică are de
2-a, Il, partea I, p. 62). scop să dea posibilitatea persoanei, în
Dispoziţiunile art. 1125 $ 2 c. civ. această
I/C

8, favoarea căreia este instituită

îr. (952 c. civ. rom.-), îşi găsesc aplica- formalitate, ca să obțină condiţiunile cele
țiunca şi -la contractele, încheiate, de per- mai avantajoase, punând-o la adăpostul
soanele puse sub consiliu juaiciar, Lăcă unei eventuale vătămări, pe care altfel
asistența consiliului. în cazul când legea ar putca-v încercă, neîndeplinirea acestei
AS

prevede această asistenţă. (Alexaudresco, formalităţi, care este prevăzută în pro-

V, p. 54).
9, Nulitatea unei hotăriri pronunţată
într'o afacere cu o comună, care nu
fost autorizată, nu poate fi invocată
UI
priul său folos, face ca contractul să fie
isbit de o nulitate relativă, având drept
a cfect anulabilitatea lui, anulabilitate
de- care nu poate fi invocată decât de per-

cât de ea. (Alexandresco, V, pas. 55, soana în favoarea căreia a fost prevăzută
nota 1). : formalitatea. (Trib. Ilfov. $. I, ce. c., 1452
10, Deasemenea, lipsa de capacitate a din 22 Decembrie 1925, Curierul Juridiar
de 21/926),
BC

administratorului unui stabiliment

Dinefacere, rezultând din lipsa de auto- D, A se vedeă: art. 1251, nota 2o

— 399—
 4

Art. 953 DESPRE CONSINȚIMÂNTUL PĂRȚILOR CONTRACTANTE Codul civil

Secţiunea Il. — Despre consimțimânt. »

RY
„Art, 953. — Consimţimântul nu este valabil, când este dat
prin eroare, smuls prin violență, sau surprins prin dol. (Civ. 162,
790, 954 urm., 956, 959, 961, 993, 1092, 1352 urm., 1638, 1712,

RA
1900; Civ. Fr. 1109).
Tezt. fr, mt. 1109.— Il n'y a point de. consentement valable si le con-
sentement n'a 66 donne que par erreur, ou sil a &t€ extorqut par violence ou

LIB
surpris
l ] par dol, 4

Bibliografie (continuare).
ALEXANDRESCU TRAIAN, Aofă, sub C. Apel Buc. S. [, 55 din 17 Febr, 1925, Pand. Rom.

Y
1925, II, 257;
CoxsrANrzIxESCU JAc. N., Despre testamente, p. 56, 57, 59 urm.; Despre succesiuni, p. 112;

SIT
Joxescu, M. C., „Dovada stării de demență“, Justiţia (Craiova) 1/1955:
SceiBAx TRAIAN, Nofă, sub Judee. ocol Herţa-Dorohoi, 612 din 1925, Jur. Gen. 1926, No. 159.

"INDEX ALFABETIC Tranzacţie 87. Uzuri 49,

(la doctrină), Trăsuri publice 79, Viciuri 4 .
R Tutor 64. Vindere-cumpărare 28.
Absenţă, a se vedea cu- ” Interdicţie 64, Uzufruct 17, 18, 19, Violenţă 7.
vântul: „Prezenţă*, ipotecă 17, î8, 19.
Abţinere 42. Locaţiune 26, 28,
Acceptant 35, 63. Locul contractului 41, 43,
Doctrină.
VE
"Acceptare 8, 12, 14, 15,
1743, 46—63, 75, 17—85, Mandat 75,
89—91, 93, Manifestarea consimţă- 1. Un contract în care lipseşte consim-
Achiesare 87, 90. mântului 65—74. țământul este inexistent, deoarece nu
Acord de voințe 5, 8, 20, Alodificăn 35, 53,
24, 27—29, 40, BB, 92,97, Moștenitori 6î, 61. este contract când nu este consimțământ..
NI

Afişe 10, 80, Nezlijenţă 58, (Demolombe, NAIV, No. 76; Demante ct
Alternativă 25, Notificare 61—64. Colmet de Santerre, V, No. 14 bis; Pla-
Anulare 4, %9, Nulitate, a se vedeă cu-
„ Apreciere suverană 27, vântul: „Inexistenţă“ și niol, II. No. 944; Alexandresco, V, p. 45).
55, 86. 4, 99, : 2, Convenţiunea în care una dintre:
U

Capacitate 36, 45, 62, 64, Ofertă, a se vedeă cuvân- părți şi-a dat consimţământul în glumă.
Cesiune .19. tul: „Policitaţiune*.
„. Circulări 101 - Ordine publică 92, este inexistentă. (Larombiera, Obliga-
Comercianţi 10, 77,78, 93, Predarea obiectelur 11,80. tions, Art. 1101, No. +; Aubry et Rau, ed.:
Comerţ 49. Persoane nedeterminate 4-a. IV, $ 345, text şi nota 1, p. 2$S9).
AL

Competenţă 44, 10, 11, 34.

Concurs de voințe, a se Policitaţiune 93—15, 20— 2, Convenţiunea încheiată cu un co-
vedeă cuvintele: „Acord 43, 46, 49, 50—04, 760— pil în vârstă fragedă este inexistentă pen-
de voințe“, 82, 84, 85, 89—91, 93. trucă acest copil nu are «discernământ.
„ Condiţiuni 29, 92, Prejudiciu, a se vedică cu-
Consimţământ 1 urm, vintele: „Daune-intere- (Dalloz, Râp., Oblizations, No. 339; Suppl.,.
TR

Consimţământ
expres 65— se", Obligations, No. 107; Alexandresco, V, p..
70, 94, 95, Preţ 26. 45).
Consimţământ tacit 65, Preţuri curente 40.
71—86, 93, 96, Prezenţă 31, 38, 39, 41,42, 4%, În cazul când consimțământul a fost:
Contracte judiciare 87—9), 66, 67, dat în mod real, însă el a fost viciat,
Contracte matrimoniale 32. Promisiune, a se vedeă contractul există dar este anulabil, .(Pla-
EN

Contracte sinalagmatice cuvântul: „Policitaţiu-

9, 40, 90 ne“, niol, II, No. 1089; Alexandresco, V, p-
Contracte unilaterale 6,9, Propunător 389, 40,43, 40— 45). -
13, 15, 16,
Copil 3. Prospecte 10, 5, Pentru formarea unei convenţiuni
Corespondenţă 34, 38, 39, Reciprocitate 83. valabile, trebueşte să existe consimţămân-
32, 49, 53, 54, 55, 68, Recompensă 11, 00. tul tuturor părţilor contractante iar nu
I/C

Cunoştinţă 13. Itecunoaştere: de datorie

Daune-interese 52, 56, 57, De
numai al părţii care se obligă, deoarece
58, 78, Refuz 21, 22, 78, o convenţiune nu se poate încheiă, dacă
Deces 6, Gt. Remitere de datorie 85, nu este acord de voințe. (Demolombe,.
Deosebire 20, 26, 27, Renunţare 17, 18, 19,
Dezistare 87, 91. etractare, a se vedeâcu-
AAIYV, No. 45; Larombiere, Obligations,
Art. 1101, No. 9; Aubry et Rau, cd. -a,.
AS

Discernământ 3, vântul: „Revocare*,

Dal î, Revocare 35—37, 40, 45— IV, $ 345, text și nota 6, p. 291; Dalloz,
Eroare 7, GU, 93, 98, Rep. Oblieations, No. SS; Laurent, AY,
Executarea contractului Riscuri 45,
13, 35, 6i, Semne 69, 70. No. 466; Huc, VII, No. 11; Baudry ct
Faliment 64 64. Simultaneitate 32. Barde, Obligations, I, No. 27; Planiol. II,
Gesturi 69, 7U, Sindicul falimentului 4. No. 969; Alexandresco, V, p. 35).
UI

Glumă 2, Succesiune 17, 10, 1.

Imprudenţă 38 Surdo-mut îi. 6, Accastă soluţiune are loc chiar în
Incapacitate 36, 62, 64. “Tăcere 71, 73, 74,83, 04,5. contractele unilaterale. (Dalloz, Rep, O-
Inexistenţă, a se vedcă “Telefon 4, 42, 07. bligations, No. SS).
cuvântul: „Nulitate* şi
BC

Telegramă 68.
1,23. Termen 37, 3)—59. 7, Textul art. 1109 c. cir. în. (955 ce.
Intenţie 21, 22, 23, 27. Testament 7, civ. rom.), fiind conceput în termeni gene:

— 891 —
Codul civil DESPRE CONSIMȚIMÂNTUL PĂRȚILOR CONTRACTANTE “Art, 953

rali, eroarea. violenţa şi dolul viciază nu fi absent. (Larombiere, Oblisations, Art.

RY
mumai convenţiunile ci şi dispoziţiunile 1101, No. 17; Dalloz. Râp., Obligations,
testamentare, (Alexandresco, V, p. 15). No. 49, 50, 51; Suppl.. Obligations, No. 6).
9. In cazul când nu există concursul -
47. Reuunţarea pură și simplă la un
consimțământului părţilor contractante drept, la.un uzutruct, la o succesiune, la
nu este convenţiune ci poate există un rang de ipotecă nu trebueşte accep-

RA
numai o ofertă sau promisiune, o bolici- tată de acel care, după lege, trebueşte
tațiune, care nefiind încă acceptată nu să profite de această renunțare. (Larom-
produce nici o obligaţie. (Pothier, _O- „Ditre. Obligations, Art. 1101, No. 17).*
Dliations, No. 4; Demolombe, XXIV, No. 18, Această soluțiune are loc chiar
95: Larombitre, Obligations, Art. 1101, dacă renunţarea se face special în favoa-

LIB
No. 9; Dalloz. Rep. Obligations, No. 47, rea celui care, după lege, trebueşte să
ss: Laurent, XV, A 459; Huc, VII. No. profite de dreptul la care sa renunţat.
11 urm.; Baudey et Barde, Obligations, |, (Dalloz, Râp., Obligations, No. 57).
No. 29; Alexandresco, V, p. 35). 19. Dacă însă renunţarea este făcută
9, Oferta sau propunerea de a con- în favoarea unei persoane desemnate, ea.
tractă poate emană dela una din părțile trebueşte acceptată deoarece constitue o
contractante, fie aceca care voeșie să se adevărată cesiune de drepturi. (Dalloz,

oblige, fie aceea care voeşte să dobân-
dească un drept. Această soluțiune are
loc nu numai în 'convenţiunile sinalag-
matice, ci şi în cele unilaterale în care
se obliză numai una dintre părți, (La-
rombiăre, Obligatious, Art. 1101, No. 18;
Laurent, XV, No.
Obligations, [. No. 29),
475; Baudry
10. Oferta poate fi adresată la una sau
et
mai multe persoane şi chiar la persoane
nedeterminate cum este în cazul când co-
mercianții fac cunoscut condiţiunile co-
merţului lor. prin circulăti, prospecte. a-
fise, preţuri. curente. (Laurent, XV. No.
474: Iluc, VII, No. 14, 15: Baudrv ct Barde,
-Obligations, I, No. 30: Planiol, II, No. 971;
ITY
Râp.. Obligations, No. 5$).
0Q, Pentru ca acceptarea unci oferte
să producă concursul de voințe, trebueşte
ca ca să fie conformă. cu oferta. Astfel nu
se poate spune că sa format convențiu-
nea când între ambele voințe există deo-
Barde, RS
sebire fie asupra persoanelor, fie asupra
lucrurilor, fie asupra modalităţilor sau
naturei contractului. (Demolombe, NNIV,
No. 46 urm.; Larombicre, Obligations. Art.
11014, No.:10; Aubry ct Rau, ed. 4-a, lv,
IVE
$ 545, text şi notele S, 9, 10, p. 291, 29;
Dalloz, Rep. Obligations, No. 105; Lau-
rent, AV, No. 471; Baudry et Barde, Obli-
mations, Î, No. 41; Planiol, II, No. 944).
94. In cazul când oferta sa făcut la
mai multe persoane şi intenţia celui care
UN

Alexandresco. V, p. 35).
14. Deasemenea oferta este adresată oferă a fost că să-nu se formeze contrac-
la. persoane nedeterminate când o per- iul decât dacă acceptă toate aceste per-
soană promite o recompensă cclui care soane, contractul nu se formează dacă nu
îi vor aduce un obicet pierdut. (Laurent, au acceptat toate aceste persoane, nepu-
NY. No. 475: Huc, VII, No. 16). tând fi obligate nici persoanele care_au
12. O ofertă unilaterală când nu a aceepiat. (Demolombe, XXIV, No. 47; Dal-
AL

fost acceptată nu are cfect' obligator, loz, Rep. Obligations, No. 91). -
chiar dacă ca ar emană dela viitorul de- 29, Dacă însă intenţiunea celui care
bitor, deoarece siugura voință a celui care oferă a fost ca să sc formeze contractul
face propunerea de obligaţie nu este sufi- numai cu cei care acceptă, se va urmă
potrivit intenţiunei sale. contractul for-
TR

-cientă pentru a da naştere la o obligaţie

convențională. (Eluc, VII, No. 11; Baudry
et Barde, Obligations, Î. No. 29; Alexan-
dresco, V, p. 36).
43, In contractele unilaterale, contrac-
EN
mându-se numai cu cei care au acceptat,
chiar dacă ceilalți refuză să accepte.
(Dalloz, Beâp., Obligations, No. 91).
23, În aceste cazuri se va cercetă in-
tențiunea părților pentru a se vedcă dacă

tul se consideră format din momentul

când propunerea a ajuns la cunoştinţa ele au convenit ca să se poată formă con-
părții căreia i-a fost făcută. (Alexau- traciul prin acceptări separate şi indivi-
-dresco, V, p. 41. 9). duale. (Pemolombe, ÎNNIV, No. 17, 45;
14, Când propunătorul cere executa- L.arombiere,. Obligations, Art. 1101, No.
10; Aubry et Rau, cd. d-a. IV, $ 545, text
I/C

rea imediată a contractului şi nu este ce-

rut un răspuns prealabil de acceptare şi și nota 7, p. 291; Dalloz, Râp.. Suppl., O-
nici nu e necesar un asemenea răspuns bligations, No. 18; Laurent, AY, No. 407;
după natura contractului, în acest caz Baudry_ct Barde, Obligations, Î, No. 4).
contractul este perfectat din momentul 94, Pentru ca acceptarea unei oferte
AS

când cealaltă parte a început executarea să producă concursul de voințe, trebueşte

lui. (Alexandresco. Y. p. 4). ca ca să corespundă exact cu oferta, In
15, Când oferta constată numai sau ceeace privește lucrul sau obiectul, fără
confirmă o obligaţiune preexistentă. ac- extensiune sau restricţiune; în cazul con-
-ceptarea nu este necesară. (Dalloz, Râp., trar convențiuneca nu s'a putut formă.
UI

Oblisations, No. 49). (Dalloz, Rep., Obligations, No. 140).

16. Astfel irebueste considerată ca 25. În cazul când oferta are de obiect
“un contract unilateral, iar nu ca o poli- două sume diferite de bani, deci alterna-
-citațiune, recunvaşterea unei i datorii fă- tivă, convențiunea este formată. dacă ac-
BC

cută creditarului. chiar dacă acesta ar ceptarca poartă usupra uncia din aceste

— 395 —
Art, 953 DESPRE CONSIMȚIMÂNTUL, PĂRȚILOR CONTRACTANTE Codul civil

două sume; dacă cealaltă parte răspunde ofertă, printrun interval de timp mai

RY
numai ofertantului că acceptă, . fără a lung. (Dalloz, Rep, Obligations, No. 9;
arătă pentru care anume sumă, con- Alexandresco, V, p. 36). i
venjiune se_va formă pentru suma cca 34, Aceasta poate să aibă loc, când
mai mică. (Dalloz, Râp., Obligations, No. cel căruia i s'a adresat oferta, întârzie cu
104, 105), voință acceptarea sau, când oferta este

RA
26, Convenţiunea se poate perfectă, adresată la persoane nedeterminate sau
uneori, deşi există diferenţă între ofertă când convenţiunea se încheie prin cores-
şi acceptare. Astfel, convenţiunea va. pondenţă şi deci trebuește să treacă un
puteă fi considerată ca încheiată pentru oarecare timp petru ca ambele părți con-
cel mai mic, când ofertele privitoare lu tractante să se poată pune de acord asu-

LIB
acelaş lucru, sunt făcute respectiv la un pra închcierei convenţiunei. (Demolombe,
preț diferit. Astfel cineva oleră casa sa XXIV, No.: 63; Dalloz, Rep., Obligations,
pentru închiriere cu suma de 500 fr. iar No. 97; Laurent, XV, No. 472; Planiol,
cealaltă parte necunoscând oferta, oteră II, No. 975).
'să închirieze casa pentru 600 îr.; în acest: 25, In cazul când acceptarea este se-
caz convenţia va fi valabil închiriată pen- parată de ofertă, printr'un oarecare inter-
tru suma de 500 fr. (Demolombe, AAIV, val de. timp, trebueşte să se cerceteze

Y
No. 51; Larombitre, Obligations, Art. 1101, dacă până la facerea acceptării, oferta a
No. 10; Dalloz, Rep. Obligations, No. 103: persistat şi nu a fost revocată sau mMo-

SIT
Suppl., Obligations, No. 27; Laurent, XV, dificatiă. (Planiol, II, No. 1017; Alexan-
No. 471), | dresco, V, p. 32). ! -
97, Tribunalele vor apreciă în mod 36. In principiu, oferta sc . consideră .
suveran, în aceste cazuri, căutând să că subsistă, şi deci acceptarea poate in-
vadă care a fost intenţiunea părților şi ierveni dacă nu a fost retractată sau dacă
dacă s'a putut formă convenţiunea, prin cel care a făcut-o nu a pierdut capacita-
concursul de voințe. (Demolombe, XĂLIVY,
R
tea de fapt sau de drept, necesară pen-
No. 51; Larombitre, Obligations, Art. 1101, iru a perseveră în voinţa sa. (Durantou,
Obligations,
VE
No. 10; Dalloz, Râp., Suppl., XVI, No. 45; Marcade, Art. 1108, No. 2; Au-
No 27; Alexandresco, V, p. 36, nota 3). bry et Rau, ed. 4-a. 1V, $ 345, p. 292; Dat-
28. Pentru 'ca acceptarea unei oferte loz, R&p., Obligations, No. 90; Sunnl., O-
să producă concursul de voințe nccesai bligations, No. 17, 24; Planiol, II, No. 979).
la formarea convenţiunci, trebueşte ca ca 27, In cazul când partea care a făcut
NI

să corespundă exact cu oferta, în ceeace oferta a prevăzut un termen în care cea-

priveşte natura convenţiunci ce trebueşte laltă parte trebuiă să-şi facă acceptarea,
formată. Astfel nu s'a format convenţiu- dacă acceptarea nu s'a produs până la
nea dacă una dintre părţi oferă să vândă expirarea termenului, oferta poate -fi pre-
U

un lucru, iar cealaltă parte declară că supusă că a lost retractată. (Larombicre,

voeşte să-l iu în locaţiune. (Demolombe, Obligations, Art, 1104. No. 18; Aubry, et
XXIV, No. 59, 125; Larombicre, Obliga- Rau. cd. d-a, IV, S 345, text şi nota 14,
tions, Art. 1110, No. 2; Aubry et Rau, ed. p. 292; Dalloz. Rp. Suppl., Obligations.
AL

4-a, IV, 8 345, p. 291, 292; Laurent, XV, No. 24; Baudry cet Barde. Obligations, |,
No. 471; Baudry et Barde, Obligations. No. 36: Planiol. LI, No 979; Alexandresco,
I, No. 41; Alexandresco, V, p. 37, nota 2). V, p. 57).
29. Deasemenea pentru ca acceptarea 38, In cazul când părţile contractante
TR

unci oferte să producă concursul de nu sunt în prezență şi oferta se face prin

voințe trebueşte ca ea să corespundă corespondenţă, după o părere, contrac-
exact cu oferta, în cecâce priveşte con- tul se va consideră încheiat pentru pro-
dițiunile puse. Astfel dacă acceptarea se punător, din momentul când acceptarea
face sub condijiuni care nu erau cuprinse a ajuns la ofertant, deoarece numai din
EN

în ofertă, convenţiunca nu s'a putut acest moment ofertantul are cunoştinţă

formă. (Dalloz, R€p., Obligations, No. 105: de acceptare, iar pentru acceptant din
Alexandresco, V, p. 37, nota 2). momentul ce a emis acceptarea. (Duran-
30. In cazul când partea căreia i sa ton, XVI, No. 45; Larombitre, Obligations,
făcut oferta a declarat pur şi simplu că Art. 1101, No. 19, 21; Mass6, Le droit com-
I/C

o acceptă, convenţiunea s'a format. căci mercial, II, No. 1453: Dalloz, Rcp.„ Obli-
se consideră că acceptarea este făcută gations, No. 98; Vente, No. 86: Supnl,
conform ofertei. (Dalloz, Râp., Obliya- Obligations, No. 22; Laurent. XV, No.
tions, No. 103). 379; Iluc, VII, No. 18; Planiol. II, No. 986;
21. Când părţile contractante sunt în Comp.: Alexandresco, V, p. 36).
AS

prezenţă, acceptarea şi oferta pot inter- 239. După altă părere, în acest caz, con-
veni în acelaş moment sau în acelaş act. tractul sa format cu putere obligatorie
(Dalloz, Râp.. Obligations, No. 97; A- pentru ambele părţi. din momentul când
lexandresco, V, p. 36, 59). : partea căreia i-a fost adresată oferta. a
82, Simultaneitatea este prevăzută de acceptat-o sau cel puţin din momentul
UI

lege numai în privința schimbărilor ce când aceasta şi-a manifestat acceptarea

sar aduce unei convenţiuni matrimoniăle sa printr'un act aparent, cum ar fi când
înainte de celebrarea căsătoriei. (Alexan- a pus la poştă declaraţiunea sa de ac-
BC

dresco, V, p. 56). cepiare a ofertei. (Pothier, Obligations,

28, Acceptarea poate fi separată de No. +; Demolombe, XXIV, No. 72 urm;;

„— 890 —
 DESPRE CONSIMȚIMÂNTUL PĂRȚILOR CONTRACTANTE Art. 953.
- Codul civil

expres sau tacit -să nu o revoace până.

Aubry ct Rau, ed. 4-a, IV, $ 545, text şi

RY
răspunsului celeilalte părți:
nota 35, p. 294; Dalloz, Râp.„ Obligations, la sosirea
Obligations, No. 9). - -.
No. 9S: Vente. No. 86; Suppl.. Obliga- (Dalloz, R€p..
tions, No. 22; Baudry et Barde, Obliga- 49, In afacerile comerciale, este: ad-:
tions, I, No. 37, 38). mis uzul ca propunătorul care a „făcut
40, In dreptul român, ambele păreri o ofertă prin scrisoare este angajat în

RA
sunt inadmisibile, mai ales în privința mod tacit ca să nu revoace oferta înainte
contractelor bilaterale, faţă cu dispoziţi- de expirarea termenului necesar pentru
nile art. 35 din codul comercial, devurece ca cealaltă parte să poată răspund:eşi
o voință care nu e cunoscută de una acceptă. (Demolombe, XXIV, No. 66;::A-
este inexis- lexandresco, Vp. 36). :
dintre părțile contractante propunătorul nu

LIB
tentă pentru dânsa. Concursul de voințe 50. Deasemenea,
şi deci formarea contractului nu . există poate revocă oferta, în cazul când a fixat:
decât atunci când acceptarea propunerei celeilalte părţi un termen în care să-şi
facă acceptarea, decât după expirarea
a ajuns la cunoștința propunătorului, mo- Obliga-
ment din care retractarea nu mai este termenului acordat. (Dalloz, Râp.,
posibilă. (Alexandresco, V, p. 40, 4). tions, No. 101; Alexandresco, V, p. 56).
|, În ceeace priveşte convenţiunile 54, Prin urmare, după o părere, dacă

ITY
în cazul precedent, acceptarea a sosit
încheiate prin telefon, când părțile con-
tractante se găsesc în localităţi dilerite. înainte de expirarea termenului acordat,
după o părere, aceste contracte sunt con- convenţiunea s'a format, cu toate că pro-
siderate, ca formate între părji prezente punătorul o revocase înainte de expira-
şi încheiate în momentul ofertei şi în lo- rea acestui termen. (Demolombe, XĂIV,
No. 65: Aubry et Rau,.cd. 1-a, IV, $ 345.
cul unde se găsește cel care a făcut oferta.
(Planiol. II, No. 307, nota 1).
40, După altă părere, aceste contracie
sunt considerate ca făcute între persoane
RS
text şi nota 12, p. 292; Laurent, XV, No.
476; Planiol. II, No.
dresco, V, p. 56).
931, 982; Alexan-

52, După altă părere, în acest caz

absente şi deci se vor aplica nrincipiile
şi regulele dela contraciele făcute nrin convențiunea nu s'a putut formă şi revo-
IVE
corespondenţă, (Baudry et Barde, Obliga- carea îşi va produce efect, însă propuună-
tions, |, No. 40; Arthur Girault, Traite torul care şi-a retractat pe nedrept oferta
* des contrats par correspondance, p. 250 va fi condamnat la daune-interese către
urm,). Î cealaltă parte care a făcut acceptarea în
43, Contractul se consideră format în termenul acordat. (Larombitre, Obliga-
tions, Art. 1101, No. 14; Baudry et Barde,
UN

locul în care acceptarea a ajuns la cuno-

ştința propunătorului iar nu în locul de
unde a plecat acceptarea. (Alexandresco,
V, p.4l).
4%, Interesul fixării locului unde s'a
format contractul este pentru a se deter-
mină competența şi legile ce urmează să
Obligations, I, No. 33).
53, In cazul când propunătorul nu a
| fixat în mod expres sau tacit un termen
peniru acceptare şi când oferta a fost
făcută prin corespondenţă, în privința
retractării ofertei se pot prezentă, mai
AL

multe ipoteze: Dacă revocarea ajunge

Fuvorneze contractul. (Alexandresco, V,
p. 41). la destinatar înainte de scrisoarea care
45, Importanța fixării momentului conține oferta sau odată cu ea, revoca-
când sa încheiat contractul este pentru rea este valabilă deoarece atâta timp cât
oferta nu a ajuns la destinatar, propu-
TR

a se determină capacitatea părţilor con-

tractante. timpul de când consimţământul nătorul poate so revoace sau so modifice.
(Demolombe. XXIV, No. 64; Aubry et
părților contractante nu mai poate îi re-
vocat şi timpul de când riscurile trec în Rau, cd. 4-a, IV. S 543. text şi nota 15, p.
sarcina: dobândit orului. (Alexand resco, Y, 292; Dalioz, Râp., Lettre missive, No. 17;
Barde, Obligations, Î. No. 35).
EN

p. 41). Baudry_ct
46. Propunătorul poate să revoace o- 54, Dacă retraciarea a ajuns la ac-
ca “propunătorul să fi
ferta sa cât timp nu a intervenit accep- - ceptant. înainte
area pentru a perfectă convenţiunea. primit scrisoarea care cuprinde accepta-
„ (Pothier, Obligations. No. 4; Demolombe, rea. revocarea este valabilă şi contractul
NXIV, No. 63; Larombitre, Obligations. nu s'a perfectat. (Dalloz, Rep.. Vente, No.
I/C

Art. 1101, No. 15; Aubry et Rau. cd. t-a, IV. Ș9).
$ 545, text şi nota 11, p. 292; Dalloz, Rep. 55. După altă părere, în toate aceste
_„Obligations. No. 89; Suppl.. Obligations, cazuri. tribunalele vor apreciă în moi
No. 16; Laurent, XV, No. 409, 475;-Baudry . suveran, fixând momentul în care con-
AS

et Barde. Obligations, I, No. 31; Alexan-
dresco, V, p. 36, 57). |
47, După sosirea acceptării, propună-
torul nu mai are dreptul să revoace o-
ferta, decât în cazul când şi-a rezervat
UI
tractul s'a încheiat în mod definitiv între
părțile care contractează prin corespon- *
dență. (Dalloz. Râp., Sunpl.. Obligations,
No. 23).
56, În cazul unci retractări a ofertei,

înainte ca contractul să fi devenit de-

“acest drept prin oferta făcută. (Dalloz, finitiv. acel căruia îi sa făcut oferta,
Râp., Oblirations, No. 95; Alexandresco, după o părere, are acţiune în daune-in-
V.p. 52.
Deasemenea, propunătorul nu terese dacă prin această retractare a în-
BC

48. cercat un prejudiciu. (Pothier, Vente, No.

poate revocă oferta când el sa angajat

— 997 —
 Art, 953 DESPRE CONSIMȚIMÂNTUL PĂRȚILOR CONTRACTANTE Codul civil

22; Demolombe, XXIV, No. Zi; Larom- bligations, Art. 1001, No. 20: Aubry et

RY
biere, Obligations, Art. 1101, No. 24; Au- Rau, ed. 4-a, IV, $ 545, p. 292; Dalloz, Rep.
bry et Rau, ed. 4-a, IV, $ 345, nota 17, Obligations, No. 95; Suppl., Obligations,
p. 295; Troplons, Vente, I, No. 27). No. 21; Laurent, XV, No. 478: Baudry et
57, După altă părere, în acest caz. Barde, Obligations, I, No. 31; Planiol,
"acel căruia i s'a făcut oferta retractată nu II, No. 9$0):
„are dreptul la daune-interese, deoarece

RA
64. In cazul când înainte de accep-
contractul nu s'a format, propunătorul a tare, cel căruia îi este adresată oferta,
uzat de dreptul lui şi cel care a primit încetează din viaţă, devine incapabil sau
oferta puteă să prevadă că propunătorul este declarat în faliment, contractul nu
va uză de dreptul de rctractare. (Laurent, se mai poate formă prin notificarea ac-
AV, No. 451; Baudry et Barde, Obliga-

tions, |, No. 52; Alexandresco, Y, p. 37, 58).
58. Dacă însă se constată vreo im-
prudenţă sau neglijență în sarcina pro-
punătorului, el va datori daune-interese
celui care a primit oferta. (Baudry ct
Barde, Obligations, I, No. 32; Comp.:
LIB
ceptării de către moştenitorii săi, tutorul
interzisului sau sindicul falimentului.
(Demolombe, XXIV, No. 69; Larombitre,
Obligations, Art, 1101, No. 20; Aubry et:
Rau, ed. 4-a, 1V, $ 545, text şi nota 16,
p. 295; Dalloz, Rep., Obligations, No. 9%;
A- Suppl.. Obligations. No. 21: Laurent, XV,

Y
lexandresco, V, p. 37). No. 478, 479; Baudry et Barde, Obliga-
59. Acceptarea, după o părere, poate tions, Î, No. 31; Alexandresco,V, p. 37;
fi retractată şi convenţiunea nu se va

SIT
Contra: Duranton, XVI, No. 45),
formă, cu condițiune ca această retrac- 65. Manifestarea consimțământului Ia
tare să ajunsă la cunoștința propunăto- formarea unui contract poate fi expresă
rului înainte sau odată cu acceptarea sau sau tacită, nefiind supusă la nici o for-
cel mai iârziu înainte ca propunătorul malitate_extrinsecă. (Demolombe, XXIV,
să fi luat cunoştinţă de acceptare. (Mer- No. 56; Troplong, Vente, I, No. 29; Aubry
R
lin, Repertoire, Vente, $ 1, Art. 5, No. îl; et Rau, ed. f-a, IV. $ 545, p. 293; Dalloz,
Larombitre. Obligations, Art. 1101,.No. Rp. Obligations, No. 106; Sunnl., Obli-
19, 21; Dalloz, Rcp.. Vente, No. S7; Ar- gations, No. 28; Laurent, XV, No. 152;
VE
thur Girault, Trait6 des contrats, par Baudry ct Barde, -Obligations, IL, No. 45:
correspondance, No. 94). , Alexandresco, V, p. 45).
0. După altă părere, care admite 66. Consimţământul expres poate fi
teoria că contractul se formează din mo- manifestat prin orice mijloc prin care se
mentul ce intervine acceptarea fără ca să transmite gândirea; astfel el poate fi ma-
NI

fie nevoie ca ea să fi ajuns la cunoştinţa nifestat între prezenţi în mod verbal.

propunătorului. odată acceptarea făcută ea (Dalloz, Rep., Obligations, No. 106; A-
nu mai poate fi rctractată. (Duranton, XVI, lexandresco, Y, p. 45).
No. 45; Demolombe, XXIV, No. 72 urm.;
U

67. Când persoanele se află în loca-

Marcad, Art. 1108. No. 2; Aubry et Rau, lităţi deosebite. cele pot să-şi manifeste
ed.: 4-a, IV, $ 545, text şi nota 25, p. 293). consimțământul prin telefon. (iluc, VII,
61. In cazul când înainte de accep- No. 14: Baudry et Barde, Obligations, l,
AL

tare, propunătorul încetează din viaţă, No. 49). !

contractul nu se mai poate formă prin 68. Consimţământul expres poate fi
notificarea acceptării către moştenitorii manifestat printr'o scrisoare trimisă prin
propunătorului şi oferta rămâne fără nici poştă sau prin telegramă. (Dalloz. Aep.,
un efect. (Pothier, Vente, No. 52; Demo- Obligations, No. 106; Planiol, II, No. 955).
TR

lombe, XXIV, No. 65, 70; Larombiere, O- 69. Consimţământul expres poate fi
bligations, Art. 1101, No. 20; Aubry et manifestat prin semne sau gesturi afir-
Rau, ed. 4-a, IV. $ 545, nota 15, p. 29; mative. (Dalloz, Râp., Obligations, :No.
Dalloz, Râp., Obligations, No. 9; Suppl., 107: Alexandresco, V, p. 45).
Obligations, No. 21; Laurent. XV, No. 478,
EN

70. Prin urmare. un surdo-mut poate

479; Baudry et Barde, Oblisations, I, No. să-şi manifeste în mod expres consimţi-
34; Planiol, II, No. 9S0; Guillouard, Vente, mântul, fără a scrie. (Demolombe. XXIV,
I. No. 14; Alexandresco, V, p. 37). No. 55; Aubry ct Rau, ed. t-a, IV, $ 345,
62. Deasemenea, aceeaş soluţiune are text şi nota 18. p. 293; Dalloz. Rep., Obli-
loc dacă înainte de acceptare, propună gations, No. 107: Laurent. XV, No. 482;
I/C

torul devine incapabil. (Pothier, Vente, Baudry ct Barde, Obligations. Î. No. 4;

No. 52; Demolombe, XXIV, No. 65, 70; Alexandresco, V, p. 45),
Larombicre, Obligations. Art. 1101, No. 7 |. Consimţământul tacit la formarea |
20; Aubry et Rau, ed. i-a, IV, $ 545, p. unui contract, se manifestă prin acţiuni
292; Dalloz. Râp., Obligations, No. 9%;
AS

sau fapte sau chiar prin tăcerea uncia

Suppl.. Obligutions, No. 21: Laurent. XV, dintre părţile contractante. (Dalloz, Râp.,
No. 478, 479; Baudry et Barde. Oblira- Oblirations, No. 106)
tions, Î, No. 3t:; Planiol, II, No. 950; 72, Consimţământul tacit al celui care
Guillouard, Vente, I, No. 14; Alexan- se obligă va fi considerat rar ca suficient
UI

dresco, V, p. 37). peniru_ încheierea contractului. (Dalloz, ”

63. Deasemenea. aceeaş soluțiune are . Rep.. Obligations, No. 109).
loc, dacă înainte de accepţare, propună- 73, Cousimţământul tacit al celui că-
torul este «declarat în faliment. (Demo- tre care se obligă cineva va puteă rezultă
BC

lombe. XXIV. No. 65, 70: Larombitre, O- din tăcerea sa, din oricari împrejurări. din

— 398—
Codul civil: “ VESPRIE CONSIMȚIMÂNTUL PĂRȚILOR CONTRACTANTE Art, 953

Vente, No. 94; Planiol. 1]. No. 972; Comp.:

RY
abţinerea sa dela orice act care ar in-
dică o voinţă contrară. (Larombitre, O- Alexandresco, Y, p. 49).
bligations, Art. 1101, No. 11; Aubry et £9, Acceptarea tacită poate ' rezultă
Rau, ed. d-a. 1V, S$ 545, text şi nota 19, dintr'un fapt negativ, dintr'o abţinere la
p. 293; Dalloz, Râp., Obligations. No. 109; care eră subordonată oferta. (Huc, VII,
Siterree o: 2 urm. Suppl., Obligations, No. 18).

RA
N Z omp.: Alexandresco, V, p. 44). 83, Acceptarea tacită nu poate rezultă,
3 [lupă altă părere, tăcerea per- în principiu. din tăcerea părţii care a pri-
ireia i s'a făcut propunerea nu mit oferta. Prin urmare, în lipsă de orice
onsiderată în genere ca un con- altă împrejurare. tăcerea uncia dintre
i tacit. deoarece tăcerea sa în- părți nu o poate obligă. (Demolombe,

LIB
A ă ca a înțeles să nu ia nici o ho- ANIV, No. 57; Larombicre, Obligations,
îrea (Bemolombe, NAIV, No. 37: Lau- „Art. 1101, No. 11; Aubry et Rau, ed. 4-a,
LX VĂ No. 155: Huc, VII. No, 18; Mass€, 1V, $ 545, text şi nota 20, p. 295; Dalloz,
it corbmercial, III, No. 1455 urm; Bau- Rep. Supl. Obligations, No. 2%; Laurent,
St. ltarde. Obligations, Î, No. 44; NV, No. 455; Huc, VII, No. 18: Baudry
drd, Vente, Î, No. 15 urm; A- ct Barde, Obligations, I, No. 44).

preteile.că acceptarea unui mandat poate
fi tacltă și să rezulte din executarea man-
datului de către mandatar, poate fi în-
stinsă şi la alte contracte deoarece con-
stitue aplicaţiunea unui principiu general.
(Demolombe, XXIV, No..56; Laurent, XV,.
No. 452; Baudry et Barde, Obligations, ],
V,
No. 45; Comp.: Alexandresco,
76. Oferta poate fi în unele cazuri
tacită şi să rezulte dintrun simplu fapt
care presupune în mod necesar existența
ei. (Huc, VII, No. 14; Baudry et Barde,
Obligations, I, No. 48; Alexandresco, V,
p. 35).
UN
ITY
84, În unele împrejurări de fapt, tă-
cerea poate implică acceptarea. Astfel
dacă un comerciant este dejă în relaţiuni
de afaceri cu o persoană, care îi adre-
sează o notă de comandă, tăcerea pre-
lungită a comerciantului poate fi consi-
p. 45,
RS
derată după împrejurări, ca o acceptare
tacită. (Demolombe, XXIV, No. 58; Aubry
ct Rau, ed. 1-a. IV, $ 545, nota 20, p. 295;
Dalloz, Râp., Suppl., Obligations, No. 28;
Baudry et Barde, Obligations, ÎI, No. 45,
IVE
36; Comp.: Huc, VII, No. 18).
85. Deasemenea, tăcerea poate îi in-
terpretată ca o acceptare tacită, când din
punctul de vedere pecuniar şi: acel al
conveniențelor, nu este nici un motiv a-
parent ca să se respingă oferta făcută.

77, Astfel negustorii care anunţă con: Astfel dacă s'a făcut o remitere de da-
dițiunile comerţului lor, fac o ofertă torie, tăcerea debitorului va puteă fi
publicului care dacă cer considerată ca o acceptare tacită a re-
permanentă
mărfurile conform condiţiunilor, cererea miterei de datorie. (Demolombe, XXIV,
lor constitue o acceptare şi deci se: for- No. 59; Baudry et Barde, Obligations, |,
mează contractul. (Mass et Verge sur No. 45). - .
86. Tribunalele vor apreciă în moi
Zachariae, III, $ 615, nota 5, p. 555: Dal-
AL

Obligations, No. 102; Suppl., suveran existența consimţământului, când

loz, Rep.
el nu este expres, nici prezumat de lege, -
Obligations, No. 25: Laurent, XV, No. 474;
Hue, VII, No. 15: Baudry et Barde, Obli- (Dalloz, R6p., Obligations, No. 107).
87. Contractul judiciar este acordul
wations, ÎI, No. 50; Planiol, II, No. 971;
TR

Alexandresco, V, p. 35). părților făcut înaintea tribunalelor. Con-

tractul judiciar nu constitue o formă par-
78, In caz de refuz din partea comer. ticulură de contract, ci este tot un contract
ciantului de a vinde, el va fi condamnat însă având o lormă specială şi caractere
la daune-interese. (Alexandresco, V, p.
şi condițiuni proprii, cum sunt tranzac-
EN

36).
conducător de _tră- ţia, dezistarea, achiesarea. (Dalloz, Râp.,
79, Faptul unui Contrat judiciaire, No. 1; Supyl., Con-
sură publică de u staționă într'o piață de- trat judiciaire, No. 1).
stinată pentru aceasta, constitue o ofertă "98, Contractele care se formează prin
pentru orice trecător care vocşte să
(Huc, VII, No. î5; justiţie nu se pot perfectă decât prin
meargă cu, trăsura.
I/C

Obligations, Î, No. 48; consimţământul reciproc al părţilor. (Dal-

Baudry et Barde, loz, Rep, Contrat judiciaire. No. 5; Supple,
Alexandresco, V, p. 55, nota 5). J
Contrat judiciaire, No. 2).
80. Promisiunea unei recompense fă 89. Negulele precedente dela ofertă şi
cută prin afişe celui ce-i va găsi un obiect acceptare la contractele extrajudiciare
pierdut este obligatorie pentru cel ce a
AS

își găsesc aplicațiunea şi la contractele

făcut-o către cel ce aduce obiectul pier- judiciare. (Larombiere, Obligatious, Art.
dut, (Dalloz, Rep... Suppl., _Obligations, 1101, No. 16: Dalloz, Rp, Obligations,
No. 23; Laurent, XV, No. 75). Ă
tacită poate rezultă No. 92: Suppl., Obligations, :No. 19, Lau-
8[, Acceptarea
rent, XV, No. 480).
din faptul executării din !partea celui
UI

90. Achiesarea făcută înaintea tribu-

care a primit oferta; astfel , faptul „ur unei -
nalului care ia act, constitue un contract
persoane de a triinete mărfurile ce i sau
bilateral, aşă încât în principiu, este ne-
cerut. în condiţiunile şi termenul, indi- cesară acceptarea părței adverse. (Dalloz,
BC

cate prin scrisoarea de comandă, conști- Rep., Contrat judiciaire, No. 12).
tue o acceptare tacită. (Dalloz, Rep.

— 899 —
 Art. 954 DESPRE CONSIMȚIMÂNTUL PĂRȚILOR CONTRACTANTE - Codul civil

9i., Deasemenea, dezistarea constitue 97. Pentru ca să existe contractul ju-

RY
un contract judiciar, aşă încât în princi- diciar, nu este deajuns dacă părțile au
piu, este necesară acceptarea părţii ad- “căzut de acord asupra obligaţiuni or lor
verse. (Dalloz, Râp., Contrat judiciaire, reciproce, ci trebueşte ca acest acord, să
No. 15). , fie constatat de tribunal. (Dalloz, Rep. :
929, In cazul unui contract judiciar, Suppl., Contrat judiciaire, No. +, 8).

RA
tribunalele vor trebui să constate acordul 98. Contractul judiciar este irevocabil
părților în termenii în care ele l-au făcut, de îndată ce s'a format în mod legal, de-
cu toate condiţiunile şi restricţiunile ce oarece căile de atac admise contra hotă-
le-au pus, afară de cazul când ele vor fi rîrilor, nu_sunt aplicabile la contractul
contrare ordinei publice. (Dalloz, Rep, judiciar. (Dalloz, Râp.. Contrat judiciaire,

LIB
Contrat_judiciaire, No. 10). . No. 24). : E
3, De îndată ce oferta întrun con- 99. Contractul judiciar este supus căi-
tract judiciar a fost acceptată de partea lor de nulitate prevăzute de lege pentru
adversă, ca nu mai poate fi retractată, convenţiuni. (Dalloz, Râp., Contrat 'ju-
fără voia adversarului, chiar dacă tribu- * diciaire, No. 24).
nalul nu ar îi luat act în scris de decla-
rațiile părţilor. (Datloz, Râp., Contrar

Y
judiciaire, No. 15). Jurisprudență
94, Consimţământul dat pentru for- (Continuare dela 1924 până Ia 1927).

SIT
marea contraciului judiciar poate fi ex-
pres sau tacit. (Dalloz, R6p., Contrat ju- |. Starea de cbrietate face convenţia
diciaire, No. 5; Suppl., Contrat judiciaire, inexistentă prin lipsa totală de voinţă,
No. 2). care trebuie să prezideze confecţionarea
95, Consimţimânitul expres este atunci oricărei convenţiuni. _
când rezultă din convenţiuni formale fă- Dolul întrebuințat de cumpărător, îm-
cute înaintea tribunalului. (Dalloz, Rep.
R
bătând intenționat pe vânzător spre a
Contrat judiciaire, No. 3). determină un consimțământ, face con-
VE
96. Consimţământul tacit este atunci* vențiunea nulă.” (Judecătoria ocol Herţa-
când în lipsă de declaraţiuni pozitive ale Dorohoi. 612 din 19 Octombrie 1925, Drep-
voinței părţilor, el rezultă din oarecari tul 41/9925), i
fapte, din modul de a lucră a părţilor. D.A se vedeă: art. 508, nota 1; art. î
(Datloz, Rep., Contrat judiciaire, No. 3). 954 cu notele respective; art. 17Zos, nota 1).-
NI

Art, 954.
— Eroarea nu produce nulitate decât când cade
asupra substanței obiectului convenţiunei.
U

Eroarea nu produce nulitate când cade asupra persoanei cu

care s'a contractat, afară numai: când considerațiunea persoanei
AL

este cauza principală pentru care s'a făcut convenţiunea. (Civ.

162 urm., 801 urm., 961, 992, 1206, 1352, 1560, 1591, 1712, 1900;
C. com. 454, 783; Civ. Fr. 1110).
TR

Test, fr. „lut, 1110. — |rerreur n'est une cause de nullite de la convention
que lorsqu'elle tombe sur la substanee mâme de la chose qui en est 'objet.
Elle n'est point une cause de nullite, lorsqw'elle ne tombe que sur la per-
sonne avec laquelle on a intention de contraeter, ă moins que la 'consideration
EN

de cette personne ne soit la cause principale de la convention. ?

Bibliografie (continuare).
I/C

ALEXASDRESCU Tnatay, Nofă sub C. Apel Buc. S. 1, 53 din 17 Febr, 1925, Pand: Rom.
1925, IL, 257,

INDEX ALFABETIC Cauză 16—20, 37, 61—66,

AS

| Contracte unilaterale 34.

(la doctrină), 69, 70, 74, 9, Controversă 45, 91.
Comerciant 69, [ Copil natural £2, 36.
Achiesare 36. ! Deea dirt 28 Comoaat 56, 94. | Corespondentă 14.
cțiune 4, | Bună credinţă 28, 45, 9. Condiţiune 87, Datoni 17.
Acţiunile unei societăţi
3. | Ca 13, 86. ' Consimţământ 3—9, 13, 16, | Daune-interese 3), 48, 92—
Adopţiune 53, 75, Calităţi accesorii 78, 79, 18, 20, 21, 42. 96.
UI

Anulare, a se vedei cu- o, 83. „ Contracte

de binefacere 93. | Definiţie 1,
vintele : „Inexistenţă“, i 1959 o Contracte extra judiciare Denaturare: 24.
„Nulitate“. Calităţi substanţiale 22, 26, 35, Denumire improprie 12.
Apreciere suverană 12, 56, = = 49, 46, 19, 61, Contracte judiciare 35, Deoscbire 2.
47, 64, 65, 06, 91, 10-16, Contracte oneroase 57, %, Depozit 9,
BC

Arhitect 5, Casă 14, 5, 79, 46, Contracte sinalagmatice Destinaţie BI,

Bijuterie 28. Căsătorie 51, 34. Dividende 32,

— 400—
 Codul civil DESPRE CONSIMȚIMÂNTUL PĂRȚILOR CONTRACTANTE Art. 954

Donaţiune 11, 54, 55, 34 Nume 49, 68, &v. 7. Eroarea care viciază consimțămân- -

RY
Dotă 85 Obiect 7, 8, 13-15, 20, 23,
Dovadă31, 59, 89, 9%. 32, 18, 19, tul poate purtă asupra naturei contrac-
Drept 7, 3. Obligaţie de a da 63. tului, sau asupra motivului. sau asupra
Educaţie 9%, Ubligaţie de a face 58,60. persoanei, sau asupra obiectului, sau a-
Efecte juridice 40. 49. Ubl gaţie naturală 19. supra dreptului. (Dalloz, Rep, Obliga-
Eficacitate juridică 18, 19, Origină 24, 5,
Partaj 72, Lions, No. ît9; Suppl., Obligations, No.

RA
Eroare î urm.
Eroare de drept 37-41, 4, Persoană 7, 8, 49—7, 93. 52).
45, 17, 84, W), Pictor 5,
Prejudiciu, a sc vedcâ cu-
3, Cu toute că termenii art. [110 c. civ.
Eroare de fapt 37, 3, M,
17, 84, 85, 66, 6), vintele: „Daune-inter.“. fr. (954 c. civ. rom.), sunt limitativi, totuşi
Eroare grosieră 47, Prezumpţiune legală 66, se admite că eroarea poate să vicieze
Eroare materială 83, Probă 41, 59, 89, 90, consimțământul chiar dacă ea nu poartă

LIB
Eroare scuzabilă 47, Rectificare 88, asupra substanţei lucrului care face 'o-
Excepţiune 41. Recunoaştere de copil na-
Expertiză 93 tural 52, 76, biectul convenţiunei nici asupra persoa-
Forma actului 39. Revocare 17, 85. nei cu care sa contractat. (Dalloz, Rep..
Garanţie 56. Schimb 17. Obligations, No. 112).
Grâu 30, Scrisoare (4.
Greşeală 92, Seminţe 3%, 9, Eroarea asupra naturci afacerei sau
Hotărire 44. Sex 27, 90. convențiunei împiecdecă obligaţia, deoa-
Identitate 49, 67, 68, 7I. Societate 32, 61. rece acest fel de eroare împiedecă for-

ITY
Ignoranţă 2. Substanţa lucrului 8, 15,
Imbozăţire pe nedrept 93. 21—39, 34 —39, 42, 47, 48, marea convenţiunei, întrucât nu constitue
Inexistenţă 13, 16, 17. 78, 79, 95, 9%. un simplu viciu, ci exclude consimţămân-
lateaţiune 12, 29, 50, Succesiune 72, tul. (Pothier, Obligations, No. 17; Demo-
Tablou 59,
Invocare 4l.
Lege ++. Talent 58, 50, 60.
lombe, XXIV, No. 52, 125; Larombitre,
L.ocaţiune 10, 62, 7â, Telegramă 62. Obligations, Art. 1110, No. 2; Demante
Mandat 56, 94.
Mărturisire 33,
Materia lucrului, a se ve-
de cuvintele: „Substan-
ţa lucrului“, :
Teren de cultură 25,
Terţe persoame 97.
Testament 17, 51, 78, 85.
Tranzacţie 33, 65, 66.
Uzufruct 31. :
Aubry RS
ct Colmet de Santerre,
et Rau,
V, No. 16, 16 bis:
ed. 4-a, 1V, $ 34,
nota 9, p. 292; Dalloz, Râp., Obligations.
No. 115: Suppl., Obligations, No. 35; L.au-
text şi

Motiv 6, 7, 39, 84—87. Vacă 27, rent, XV, No. 434; Iluc, VII, No. 2u; Bau-
Natura contractului 7,9, Valoare 32, 93,
dry et Barde, „Obligations, I, No. 52: Pla-
IVE
2, 20. Vârstă 9%,
Novaţiune 19. Vechime 23, niol, II, No. 1051; Alexandresco, Y, p. 12).
Nuda proprietate 31. Vicii 3, 4, 6—9, 10, 21, 42, 10. Astfel partea care a voit să cum-
Nulitate 5, 6, 13, 14, 16,
pere, nu este obligată dacă a fost pusă
-

24 18—21, 25, 97 —32, 343, Vicii redhibitorii B1.

42, 43, 47, 45, 30, 52—56, Vie 25. să semneze un contract de locaţiune, de-
59, 61, 62, 64-67, 10—77, Vindere-cumpărare 10, 11, oarece în acest caz nu există încheiată
81, 82, 03, 07, 39, 92—97, 13, 14, 28, 30, 31. nici locaţiunea. (Dalloz,
UN

nici vânzarea
Rep... Obligations,. No. 115).
Doctrină. d î. Deasemenea, când ucel care pri-
meşie lucru, îl primeşte ca dăruit, pe
1, Eroarea este starea intelectuală în când el i-a fost în realitate vândut. (A
care ideia realităţii este întunecată şi as- lexandresco, V, p. 47). -
cunsă prin ideia falsă ce avem de un 19, Intrebuinţarea de către părli a
AL

lucru. (Alexandresco, V, p. 47). unci denumiri improprii, nu este de nu-

9, Eroarea se deosebeşte de ipnoranță tură a schimbă natura contractului şi în
deoarece croarea constă din faptul de a acest caz tribunalele vor aprecia în mod
crede ca adevărat sun ca existânâd ceva suveran care a fost adevărata, intenţiune
a părților contractante. (Dalloz, Rep... O-
TR

care este fals sau care nu există, iar ig-

noranța constă din faptul de a nu ave bligations, No. 114).
nici o idee de un lucru. (Dalloz. Rep. 12, Eroarea asupra însăşi corpului o-
Obligations, No. it; Laurent. XY, No. biectului aduce anularea consimţământu-
486; Baudry ct Barde, Obligations, I, No. lui şi contractul trebueşte considerat
EN

50: Alexandresco. V, p. 49). - inexistent deoarece lipseşte concursul

2, Eroarea viciază consimţământul de- voinţelor asupra aceluiaş obiect. Astfel
oarece potrivit dispoziţiunilor art. 1109 contractul este inexistent dacă cumpără-
c. civ. fr. (953 c. civ. rom.), nu există torul crede că a cumpărat un cal deter-
consimţământ valabil când el a fost dat minat şi vânzătorul îi dă un alt cal. (De-
XXIV, No. 49, 87;: Aubry cet
I/C

din eroare. (Dalloz. Ncp.. Obligations, No. molombe,

Rau, ed. d-a, IV, $ 345 bis, text şi nota
A, Nu orice eroare viciază cousimţă- 8, p. 294; Dalloz, Rep., Obligations, No.
mântul, (Dalloz, Râp., Obligations, No. 129; Huc, VII, No. 20: Baudry et Barde.
Î). Obligations, No. 41, 52; Planiol, II, No.
AS

5, Pentru ca croarea să poată aduce 1032; Alexandresco, V, p. 47, 48).

nulitatea convenţiunei, trebueşte ca ca 14. Astfel ar. fi în cazul când, prin
să fi fost cauza unică şi determinantă corespondență, vânzătorul a înţeles să
a consimțământului. (Dalloz. Rep., Obli- vândă casa sa dintr'un oraş iar cumpără-
pations, No. 111, 146, 152). - torul a înțeles să cumpere casa din alt
UI

oraş. (Alexandresco, Y, p. 47).

G. Convenţiunea nu este nulă dacă în
afară de motivul greşil care a făcut să 15, Nu trebueşte să se confunde eroa-
contracteze o persoană, ea a fost sau a rea asupra obiectului cu eroarea asupra
substanţei lucrului. (Alexandresco, V, p.
BC

putut fi determinată și de o altă cauză.

(Dalloz. Râp.. "Obligations, No. 155). 45),

2
19315, — Codu! Civil adnotat. — VII.
401 —
Art, 954 DESPRE CONSIMȚIMÂNTUL PĂRȚILOR CONTRACTANTE Codul civil
-

16. Eroarea asupra existenţei însăşi rent, XV, No. 458 urm.; Baudry ct Barde,

RY
a cauzei, aduce nulitatea sau mai bine Obligations, Î, No. 55 urm; Ylaniol, II,
zis inexistența contractului care nu sa No. 1053; Alexandresco, V, p. 49).
putut formă din lipsă de consimţământ. 23. După a doua părere, prin sub-
(Demolombe, XXIV, No. 126; Baudry et stanța lucrului, se înțelege, totalitatea
Barde, Obligations, I], No. 69; Alexan- elementelor materiale şi a proprietăţilor

RA
dresco, V, p. 18). cari constitue natura specifică a lucrului
17. Astiel, constitue o eroare asupra şi o disting după părerea comună de lu-
„existenţei însăși a cauzei, care aduce crurile din altă specie. (Aubry ct Rau,
inexistența convenţiunei, faptul unci per- ed. 4-a, IV, S 545 bis, p. 296; Dalloz, Rep.,
soane care crezând că datoreşte un lucru Obligations, No. 152; Suppl., Obligations,

LIB
în virtutea unui testament prin care este No. 56; Huc, VII, No. 22).
instituită. moştenitor, a oferit pretinsului 94, După a treia părere, prin elemen-
creditor, -în schimb, un alt lucru sau o tele substanţei lucrului, se înţeleg calită-
sumă de bani, pe când în realitate tes- țile substanţiale, adică acele calităţi a
tamentul fusese revocat şi deci datoria căror lipsă aduce denaturarea lucrului,
nu există. (Pothier, Obligations, No. 8; chiar dacă ele nu sunt calităţi specifice,

Y
Demolombe, XXIV, No. 369; Larombitre, cum sunt vechimea şi originea. (Demo-
Obligations, Art. 1131, No. 5; Aubry et lombe, XXIV, No. 92; Marecade, Art. 1110,
Rau, ed. 4-a, 1V, $ 545 bis, nota 5, p. 287; "No. 2, 5; Demante et Colmet de Santerre,

SIT
Dalloz, Râp.. Obligations, No. 115; Huc, V, p. 16 bis, II; Dalloz, Rep., Suppl., Obli-
VII, No: 29: Baudry et Barde, Obligations, gations, No. 36).
1, No. 505). 25, Oricare ar fi părerea ce s'âr a-
18. In cazul când eroarea poartă nu- doptă din aceste trei. există eroare asu-
mai asupra eficacităţii juridice a cauzei, pra substanţei lucrului. care aduce nuli-
iar nu asupra însăşi existenţei sale, con- tatea contractului dacă o persoană cre-
tractul format nu este inexistent, ci nu-
R zând că cumpără o vie, cumpără în reali-
mai anulabil, deoarece el s'a putut formă tate un câmp de cultură. (Dalloz, Rep.
VE
însă consimţământul este numai viciat iar Oblisations, No. 155).
nu inexistent. (Demolombe. NAIV, 'No. 26, Tribunalele vor apreciă în mod
126; Aubry ct Rau, cd. d-a, IV, S 345 bis, suveran care calitate e substanţială şi
text şi nota 5. p. 297; Dalloz, Rân. Suppl., care calitate e nesubstanţială. (Mourlon,
Obligations, No. 45: Baudry et Barde, O- IT, No. 1045: Huc, VII, No. 2; Baudry et
NI «

bligations, [, No. 69). Barde, Obligations, I, No. 53; -Alexan-

19. Astfel, constitue o croare asupra dresco, V, p. 49).
eficacităţii juridice a cauzei, care face 27. Deascmenca poate constitui o:
anulabilă convenţiunea, faptul unei per- cauză de nulitate a contractului, pentru
U

soane de a se fi obligat, pe cale de no- eroare asupra substanței lucrului, dacă o

vațiune, de a plăti o datorie naturală, persoană cumpără un bou, crezând că
în credința greşită că datoria cră civilă. cumpără o vacă, deoarece cumpărătorul
(Demolombe, XXIV, No. 126; Aubry ef
AL

a-avut în vedere folosul ce-l va trage şi

Rau. ed. 4-a, 1V, $ 345 bis, p. 297; Dalloz, - care poate depinde de sexul animalului.
Rep., Suppl., Obligations, No. 45; Baudrv (Dalloz. Rep., 'Obligations, No. 132).
ct Barde, Obligations, I, No. 69). 28, Deasemenea eroarea asupra ma-
20, Eroarea împiedecă existența con- teriei lucrului poate constitui o eroare
TR

simțământului exclusiv numai în cazurile
când poartă asupra naturci contractului,
asupra însăș corpului obiectului sau asu-
pra existenței însăși a cauzei. In alte
cazuri afară de acestea, eroarea nu îm-
EN
asupra substanţei sale, care aduce nuli-
tatea convenţici, cum ar îi în cazul când
“vânzătorul a vândut. chiar de bună cre-
dință, o bijuterie de cupru aurit în love
de o bijuterie de aur, după cum a înteles

piedică consimțământul de a există, însă să cumpere cumpărătorul. (Dalloz. Rep.

convențiunea este anulabilă. (Huc, VII, Obligations, No. 150; Alexandresco, V, p.
No. 20; Alexandresco. V, p. 48). 49. 50). i ,
„21. Potrivit dispoziţiunilor art. 1110 e. 29, Când calitatea de origină a lucru-
civ. În. (954 ce. civ. rom.), eroarea con- lui este esenţială în intenţiunea părţilor
I/C

stitue o cauză de nulitate a convenţiunei contractante, croarea asupra acestei ca-

când poartă asupra substanței însăș a lităţi poate aduce nulitatea convenţiunei,
lucrului. In acest caz eroarea nu împie= cu toate că eroarea asupra autorului unui
decă consimțământul de a există, însă lucru şi deci asupra originci sale. nu se
este numai viciat și convențiunea în- poate spune că poartă, drept vorbind, asu-
AS

cheiată este anulabilă. (Huc, VII, No. 21; bra substanţei Incrului. (Demolombe,
Alexandresco. V, p. 48). NAIV, No. 92; Dalloz, Rep, Obligations,
22, Prin substanţa lucrului, după o No. 155: Suppl.. Obligations, No. 39; Lau-
părere, se înțelege, calitatea substanţială, rent, XV. No. 492: Iluc, VII, No. 25: Bau-
adecă calitatea pe care părțile au avut-o, dry et Barde. Obligations, I, No. 54; A-
UI

în mod principal. în vedere în momentul lexandresco. V, p. 49, 50).

contractării şi a cărei lipsă dacă ar fi. 30. Si decis că faptul vânzătorului
cunoscut-o ele nu ar fi contractat. (La- de a vinde, pentru sămânță, grâu de
BC

rombicre. Obligations. Art. 1110, No. 3: toamnă sub numele de grâu de primăvară,
Dalloz. Rep. Obligations, No. 36: Lau- constitue o eroare asupra” substanţei lu-

— 402—
Codul civil DESPRE CONSIMȚIMÂNTUL
“cerului vândut. care aduce nulitatea vân-
zării şi 'condamnarea vânzătorului la
daunc-interese către cumpărător. (Lau-
rent, XV, No. 493; Alexandresco, V, p.
50).
3[., Deasemenea constitue o eroare a-
supra substanței lucrului vândut. de na-
tură a aduce nulitatea contractului, vân-
zarea nudei proprietăţi a unui imobil în-
irun moment când fără să știe vânzăto-
rul, uzufructul sc găseă stins prin dece.
sul uzufructuarului. (Demolombe, XXIV.
No. 94; Laurent, XV, No. 394; Huc, VII,
No. 22; Baudry et Barde. Obligations, |,
No. 54: Planiol, II, No. 1035: Alexandresco,
YV, p. 50).
29, Vânzarea acţiunilor unei societăţi
care a fost declarată nulă, nu poate fi
anulată nici pentru lipsă de obiect, nici
pentru eroare asupra substanței lucrului,
deoarece acţiunile dau dreptul propric-
tarului lor să păstreze dividendele înca-
sate în mod legitim înainte de anulare şi
să reclame în activul fostei societăţi o
parte proporțională cu numărul acţiuni-
lor. (Iluc, VII, No. 23; Baudry ct Barde.
Obligations. 1. No. 91, nota 4)..
2%, Eroarea uneia dintre părţile con-
tractante asupra valorii lucrului, nu poate
aduce nulitatea contractului, deoarece
valoarea lucrurilor nu poate fi considerată
ca o calitate esenţială. (Demolombe.
XXIV, No. 128; Dalloz. Rcâp., Obligations.
No. 156; Vente. No. t27::Suppl.. Obliga-
tions, No. 41; Vente, No. 45; Laurent, AV,
No. 496; Baudryv ct Barde. Oblisations,
I, No. 71: Planiol, II, No. 10355; Alexan-
dresco, V, p. 57). ” ,
34, Eroarea asupra substanței lucru-
lui constitue o cauză de nulitate a tuturor
contractelor, fie cele sinalagmatice, fie
AL
unilaterale. (Demolombe, XXIV. No. 106;
Demante et Colmet Santerre. V, No. 16
bis, V; Laurent. XV. No. 495: Baudry et
Barde, Obligations. |, No. 57; Alexan-
dresco, V, p. 51, text şi nota 3).
TR
35, Eroarea asupra substanţei lucru-
lui constitue o cauză de nulitate atât a
contractelor ordinare cât şi a contracte-
lor judiciare. (Huc, VII, No. 26).
EN
2G, Astfel, achiesarca este nulă. când
există eroare substanţială asupra lucru-
lui care a făcut obiectul achiesării. (Huc,
VII, No. 26; Baudry et Barde, Obligations,
I, No. 59). : oz, Rep., Lois, No. 533; Obligatious,
27, Eroarea asupra substanţei lucru-
I/C
lui constitue o cauză de nulitate
tractului fără distincțiunce, dacă croarea
este de fapt sau -de drept. (Duranton, X,
No. 127; Demolombe, XXIV, No. 129; La-
AS
rombiere, Obligations, Art. 1110, No. 22,
25; Mourlon. II. No. 1049: Anbry
ed. 4-a, IV, $ 543 bis, p. 298; Dalloz, Ren.
Obligations. No. 142 urm.: Suppl, 4Obli-
pations, No. 4; Laurent, XV, No. 505, 507;
UI
Baudry et Barde, Obligations, I, No.
Alexandresco, V, p. 53).
da
38, Distincţiunea între eroarea
drept şi eroare de fapt este făcută numai
BC
în arf. 1536 şi 2052 c. ciw. fr. (1206 şi
P ĂRȚILOR CONTRACTANTE Art, 954
IZII €. civ. rom.). pentru mărturisire şi
RY
tranzacţie, de unde se trage concluzia că
aceste două texte nu au caracter excep-
ional şi regula generală este că în ma-
terie de nulitute 'a contractelor pentru
cauze de eroare asupra substanţei lucru-
RA
lui. eroarea de drept are acecaş însem-
nătate ca şi eroarea de fapt. (Larombitre,
Obligations, Art. 1110, No. 25, 26; Lau-
rent, XV, No, 506: Baudry et Barde. Obli-
gations, I, No. 70; Comp.: Alexandresco,
V, p. 54. nota).
LIB
39, Eroarea de drept aduce, în prin-
cipiu, nulitatea contractului, atât în cazul
când ea poartă asupra formei actului,
cât şi în cazul când ea poartă asupra fon-
dului dreptului, dacă această eroare con-
stituc motivul determinant al încheierei
ITY
contractului. (Dalloz, Râp., Obligations,
No. 154).
40, Eroarea de drept asupra efectelor
juridice ale unui act, nu aduce nulitatea.
acestui act. (Dalloz, Râp., Oblisations, No.
150).
RS
44, Eroarea fie de fapt, fie de drept
va puteă fi invocată atât pe cale de ac-
iune cât şi pe cale de.-excepţiune, fiind
deajuns ca cel ce o invoacă. s'o dove-
dească. (Larombitre, Obligatious, Î. Art.
IVE
1110, No. 30; Baudry cet Barde, Obliga-
tions, IL, No. 67; Alexandreseo, V. p. 55, 54).
42. Eroarea asupra substanţei lucru-
lui viciază. în principiu. consimțământul,
nu numai îi cazul când ea provine dela
una dintre părțile contractante, ci şi a-
UN
tunci când provine dela ambele părţi con-
tractante. (Demolombe. XXIV. No. 100,
101; Mourlon, Il, No. 1044; Demante et
Colmet de Santerre, V, No. 16 bis, III;
Aubryv et Rau. cd. j-a, IV, $ 345 bis, p.
2985; Dalloz, Rep. Obligations. No. '157;
Suppl.. Obligations, No. 48: Laurent, XV,
No. :502, 503; Baudry et Barde. Oblisa-
tions, Î, No. 60; Alexandresco, Y, p. 49).
42. După altă părere, contractul nu e
anulabil decât dacă eroarea asupra cali-
tăților substanţiale ar există din partea
ambelor părţi contractante. (Larombiere,
Obligations, Art. 1110, No. 3; Troplong,
Vente, I. No. 15). !
4%, Eroarea de drept comună tuturor
părților contractante, nu aduce anularea
convențiunei, deoarece ca trebueşte asi-
milată cu o lege sau cu o hotărire. (Dal-
No.
157).
a con- 45, Nu poate constitui o eroare de
drept care să ducă la anularea conven-
țiunei, când asupra chestiunci este o mare
“controversă stabilită în doctrină şi juris-
prudența pe care părţile contractante au
ct Rau, cunoscut-o şi au adoptat cu bună credinţă
unul din sistemele controversate. (Dailoz,
Râp., Obligations, No. 158).
46, Când calitatea asupra căreia a
avut loc eroarea este nesubstanţială, con-
70:
tractul va fi menţinut. (Alexandresco, V,
p. 49). ,
47, În caz de croare substanţială a-
supra lucrului, contractul va fi anulat
Art. 954 DESPRE CONSIMȚIMÂNTUL PĂRȚILOR CONTRACTANTE Codul civil

fără ca tribunalele să aibă dreptul să terro, V, No. 17 bis, J; Dalloz, cp. Obli-

RY
cerceteze dacă eroarea este grosieră sau gations, No. 121; Huc, VII, No. 27; Baudry
scuzabilă. (Alourlon, 1]. No. 1049 bis; Lau- et Barde, Obligations. LI, No. 62).
rent, XV, No. 509; Alexandresco, V, p. 59, Astfel dacă în intenţia unei părţi
50, 51), a fost ca să închce un contract cu un
48. Deasemenea, în caz de eroare sub- pictor sau arhitect celebru pentru a face

RA
stanţială asupra lucrului, contractul va un tablou sau o construcţie, însă ca a
fi anulat fără ca tribunalele să trebucască fost în eroare angajând un alt pictor sau
că cerceteze dacă eroarea aduce vreo arhitect, contractul este nul dacă partea
daună celcilalte părţi, rămânând ca acel contractantă dovedeşte eroarea sa. (De-
care o invoacă să despăgubească pe cea- molombe, XXIV, No. 113; Mourlon, II,

LIB
laltă parte dacă ca provine din faptul ei. No. 1047; Dalloz, Rep., Obligations. No.
(Alexandresco, V, p. 51). 121; Huc, VII, No. 27; Baudry et Barde,
49. Eroarea asupra persoanei poate Obligations, 1, No. 62; Alexandresco, V,
purtă asupra identităţii persoanei. asupra p. 51, 52).
calităţilor sale, asupra numelui său şi din 60. intr'o obligaţiune de a face, în
punctul de vedere al efectelor, asupra care, la contractare nu se ia în conside-
validității contractului. (Dalloz, R6p., raţie talentul sau industria executantului,

Y
Obligations, No. 119). cum ar fi în cazul executării unei lu-
50. Eroarca asupra persoanei, consti- crări de terasament, secare de bălți, etc.,

SIT
tue o cauză de nulitate, mai cu seamă eroarea comisă de pariea care a făcut
în contractele care crează între părțile angajamentul nu aduce nulitatea con-
contractante raporturi personale. (Balloz, tractului. (Demolombe, XXIV, No. 117; La-
Rep., Obligations, No. 119). | rombitre, Obligations, Art. 1110, No. 16).
5, Asttel, -codul civil face aplicaţiu- G(. Eroarea asupra persoanei comisă
nea acestui principiu, în mod expres cu R întrun contract de societate, aduce nuli-
privire la căsătorie. (Dalloz, Rân.. Obli- tatea contractului deoarece în acest îe
gations, No. 119). de contracte se are în vedere totdeauna
52, Eroarea asupra persoanei poate calitatea persoanelor, cinstea lor, indu-
VE
aduce. nulitatea recunoaşterei unui copil stria lor, solvabilitatea lor, reputaţia lor
natural. (Baudry cet Barde, Obligations, şi caracterul lor. (Demolombe, XĂIY, No.
], No. 65). : 114; Larombitre, Oblisations, Art. 1110,
52, Deasemenea, eroarea asupra per- No. 14; Dalloz, Rep.. Obligations. No. 122;
soanei, poate aduce nulitatea unei adop- Baudry et Barde, Obligations, I, No. 62;
NI

iuni. (Baudry et Barde, Obligations, 1, Alexandresco, V, p. 52).

No. 65). . "82, Deasemenea, eroarea asupra per-
54. Deasemenea, eroarea asuvra per- soanci, aduce nulitatea contractului de
U

soanei, aduce nulitatea tuturor dispoziţiu- locaţiune; astfel este când contractând prin
nilor cu titlu gratuit. (Demolombe, XIV. telegramă, proprictarul a dat moşia sa
No. tit; Dalloz, Rp. Obligations, No. cu arendă unei persoane. fiind convins
120). . - , 7. că o arendează altei persoane. (Demo-
AL

55, Astfel, se va „anulă o donaţiune lombe, XXIV, No. 116; Laurent, XV, No.
făcută unci persoane, când donatorul a 493; Baudry et Barde. : Obligations, 1,
crezut că o face unei alte persoane. (Po. No. 62, p. 82, text şi nota 4; Alexan-
(hier, Qpligations, No. 19; Alexandrescv, dresco, p. 52).
TR

„p. 51). 63. In contractele care poartă asupra

56. Deasemenea, eroarea asuvra per- . unci obligaţiuni de a da. eroarea asupra
soanci, aduce nulitatea contractelor: de persoanei, în afară de oarecare impreju-
mandat. de garanţie, de comodat, etc. rări particulare şi excepţionale, va fi
(Baudry et Barde, JObligations, 1. No. 62; aproape totdeauna indiferentă şi deci nu
EN

Alexundresco, V, p. 52). va aduce nulitatea contractului. (Demo-

57. In general, în contracele cu titlu lombe, XXIV, No: 118; Larombiere, Obli-
oncros, consideraţiunea persoanci consti- gations, Art. 1110, No. 17; Laurent, XV,
tue rar cauza convenţiunei, totuşi unele No. 478: Baudry et Barde, Obligations, |,
din aceste contracte pot fi făcute în ve- No. 62; -Alexandresco, V, p. 51).
derea persoanei şi poate rezultă din îm- G4, tribunalele vor apreciă în mod
I/C

prejurări că nu Sar îi încheiat contrac- suveran, în toate cazurile, dacă conside-

tul cu o altă persoană decât aceea pe rațiunea asupra persoanei este cauza
care a avut-o în vedere cealaltă parte principală pentru care s'a făcut conven-
contractantă. (Dalloz, Râp., Obligations, țiunea, şi deci dacă eroarea asupra per:
AS

No. 123: Alexandresco, V, p. 54). soanci aduce sau nu nulitatea contrac-

58, Astfel este în cazul contractelor tului. (Demolombe, XXIV, No. 109; Au-
prin care debitorul este supus la o obli- bry et Rau, ed. 4-a, 1V, $ 345 bis, text și
zațiune de a face, deoarece în aceste con- nota 4. p. 297; Dalloz, Rep., Supnl., Obi-
tracte sa luat în consideraţie talentul, gations, No. 35; Laurent, XV. No. 49%;
UI

industria, aptitudinele şi chiar reputaţia lluc, VII, No. 27: Baudry cet Barde, O-
părții obligată de a face. (Pothier, Obli- bligations, Î, No. 66). .
xations, No. 19; Demolombe, XXIV, No. G5, Această soluțiune are loc, după
112. 413; Larombicre, Obligations, Art. părerea dominantă, chiar în materie de
BC

1110, No. 11; Demante et Colmet de San- tranzacțiune, deoarece dispoziţiunile art.

— 404 —
Codul civil . DESPRE CONSIMȚIMÂNTUL PĂRȚILOR CONTRACTANTE “Art, 954
+

2055 ce. civ. fr. (1712 c. civ. .rom.), tre- locaţiune. (Dalloz, Râp., Obligations, No.

RY
buesc combinate cu dispoziţiunile art. 124: Alexandresco, V, p. 55).. ”
1110 c. civ. îr. (954 €. civ. rom.), care le “ "74, Deasemenea eroarea asupra cali-
complectează şi le explică. (Demolombe, tăţii persoanei poate aduce nulitatea |i-
XXIV, No. 120; Larombitre, Obligations, „beralităţii,' dacă se constată că această
Art..1110, No. 18; Demante et Colmet de calitate a fost cauza determinantă a libe-

RA
Santerre, V, No, 117 bis, II; Pont, Petits ralităţii. (Dalloz, R€p., Obligations, No.
contrats, II, No. 468; Baudry et Barde, O- 122), |
bligations, I, No. 64; Comp.: Alexan- 75, Deasemenea, eroarea asunra cali-.
dresco, V, p. 52). ! tăților civile ale persoanei, pot aduce a-
G6. După altă părere, din dispoziţiu- nularea unei adopțiuni. (Baudry et Barde,

LIB
nile art. 2033 c. civ. fr. (1712 c. civ. rom), Obligations, L, No. 65).
rezultă că legiuitorul a prevăzut o pre- 76, Deasemenea şi în materia, recu-
zumpţiune juris et de jure că contractul noaşterei de copil natural. (Baudry et
de tranzacție a fost încheiat în conside- Barde, Obligations, I. No. 65). !
raţiunea persoanei şi dacă judecătorul 17, In caz de eroare asupra persoanci,
constată în fapt că a existat croare asu- atât croarea de fapt cât şi eroarea de
drept vor putecă da loc la anularea con:

pra persoanei. el este obligat să pronunţe
nulitatea tranzacţiei. (Duranton, X, No.
124; Troplong, Transactions, No. 123; Dal-
loz. R€p., Obligations, No. 119).
67, Când croarea asupra persoanei
ridică o chestiune de identitate, toate ac-
tele juridice pot fi anulate. (Baudry et
Barde, Obligations, I, No. 65). -
G8. Când identitatea persoanei nu este
contestată, eroarea asupra numelui ci, nu
ITY
tractului, deoarece legea nu distinge. (A-
lexandresco, V, p. 53)-
178, In. general, eroarea care poartă
numai asupra calităţilor accesorii sau ac-
cidentale ale lucrului nu aduce nulitatea
contractelor. Astfel ar fi când eroarea
unei
No.
RS
ar purtă asupra solidităţii sau vopselei

134,
stofe.
159;
(Daltoz,
Vente, No.
Rep.
121;
Obligatiolns,
Baudry et
constitue un motiv de anulare a contrac- Barde, Obligations, I, No. 71; Planiol,
II, No. 1056; Alexandresco, V, p. 54).
IVE
tului. (Duranton, IX, No. 115, 125; De-
molombe, XXIV, No. 122; Lurombitre, O- 79, Deasemenea, când cineva a cum-
bligations, I, No. 1110, No. 19; Dalloz, părat o casă pe care o credcă bine îm-
Rep. Obligations, No. 126; Alexandresco, părţită şi bine construită, pe când în rea-
V, p. 52, nota 3, 56). litate ca este rău împărţită şi rău cons-
69. Contractul nu va îi anulat când truită; în acest caz eroarea nu va puteă
vânzărei, deoarece ca
UN

există eroare asupra persoanei cu care aduce anularea

“a contractat, dacă părțile nu au contrac- poartă numai asupra unor calităţi acce-
tat în vederea persoanei. Astfel contrac- sorii. (Mourlon. Il. No. 1045; Baudry et
tul va fi menţinut dacă cineva cumpără Barde, Obligations, 1, No. 71; Alexan-
mărfuri dela un comerciant, crezând că dresco, Y, p. 55).
le cumpără dela altul. (Alexandresco, V, 80, Eroarca asupra denumirei lueru-
lui, nu constitue o cauză de anulare a
AL

p. 50).
79, În cazul când sa încheiat un con- contractului. (Dalloz, Reâp., Obligations,
tract cu o persoană numai în considera- No. 139: Vente, No. 125).
(iunea calităţii pe care se presupuncă „B[. In cazul când lucrul are vicii de
că o are şi pe care în realitate nu o a- natură a-l face să nu poată fi folosit
TR

veă, consimţământul poate fi anulat peo- după destinaţia sa, contractul" va puteă
tru eroare asupra persoanei. (Dalloz, Rep, fi anulat prin aplicarea principiilor dela
Obligations, No. 120). | materia viciilor redhibitorii. (Demolombe,
7 (|, Accastă soluţiune are loc mai ales XXIV, No. 107: Larombitre, Obligations.
atunci când lipseşte una diu calităţile Art. 1110, No. 5).
EN

numite substanţiale ale persoanei, adică 82, Cu toate că în principiu, eroarea

acele cari constituesc identitatea morală asupra calităţilor accidentale ale lucrului
şi juridică a persoanei cu care s'a tratat. nu aduc nulitatea contractului, totuşi.păr-
(Demolombe, XXIV. No. 121; Larombitre, țile sunt libere să stipuleze în mod: vala-
Obligatiions, Art. 1110; Demante et Col- hil, că contractul va îi anulat în acest
I/C

met de Santerre. V, No. 11 bis. III; Bau- , caz. (Dalloz. Rep. Obligations, No. 139;
dry et Barde, Obligations, I, No. 63, 65). Alexandresco, V. p. 55).
30, Astfel ar îi în cazul, când sa 83. Această stipulațiune poate rezultă
încheiat o convenţiune privitoare la o şi în mod tacit din termenii contractului
succesiune, cu o persoană cărcia i sa sau din împrejurări. (Dalloz, Râp.. Obli-
AS

atribuit în mod greşit calitatea de mu- gations, No. 139),

stenitor sau s'a făcut un partaj cu o per-
soană care în realitate nu eră comoşte-
nitor. (Demolombe. XXIV.: No. 121: La-
rombitre, Obligations, Art. 1110; Demante
UI
84. În principiu. eroarea de drept sau
de fapt care poartă, nu asupra cauzei
obligaţiunei, ci asupra motivelor care au
determinat consimțământul, nu aduce nu-

et Colmet de Santerre. V. No. 11 bis, III: litatea convenţiunei. (Demolombc, XXIV,

127; Larombitre, Obligations, Art.
Dalloz, Râp., Obliuations, No. 126: Bau- No.
div et Barde. Obligations. No. 65. 65). 1131. No. 15; Demante ct Colmet de San-
ierre, V, No. 17: Mourlon, II. No. 1046.
BC

73, Eroarea asupra calităţii persoanei.

“poate aduce anularea unni contract de 1055: Aubry et Rau. cd. 4-a, IV, $ 345 Dis,

— 405 —
 Art, 954 DESPRE CONSIMȚIMÂNTUL PĂRȚILOR CONTRACTANTE . Codul civil

p. 29S; Dalloz, Rep, Obligations, No. risprudență asupra unei chestiuni de

RY
115; Vente, No. 125; Suppl., Obligations, drept. (Baudry et Barde, Obligations, |,
No. 34; Laurent, XV, No. 499; Huc, VII, No. 70; Alexandresco, V, p. 51, nota 1).
No. 20; Baudry et Barde, Obligations, |], 925. In cazul când sa anulat un con-
No. Zi; Planiol, ÎI, No. 1059; Alexan- tract pentru eroarea uneia dintre părţile
dresco, V, p. 55, 56). contractante, cealaltă parte când a încer-

85. Astfel dacăo persoană constitue
dotă o sumă mare de bani, în credința
că este moștenitorul unei persoane care
a făcut un testament în favoarea sa, con-
stituirea de dotă rămâne valabilă, chiar
dacă ulterior se descoperă
RA
cat un prejudiciu are dreptul să ceară
daune-interese dacă a fost de bună cre-
dință şi dacă partea care a obţinut anu-
larea a comis o pgreşală. (Aubry et Rau,
ed. 4-a, IV. $ 545 bis, text şi nota 9, p. 29;
un testament Dalioz, Râp-, Obligations, No. 124; Suppl.,

LIB
revocator, deoarece în acest caz eroarea Obligations. No. 49).
poartă asupra motivului obligaţiuncei iar 93. Astfel 'în cazul unei erori asu-
nu asupra cauzei sale. (Dalloz, Râp., O- pra persoanei, ducă lucrarea a fost exc-
blisations, No. 115). cutată sau începută, daunele-interese se
88. Deasemenea, când. o persoană vor cuveni, după evaluarea făcută de ex-
cumpără o casă în credința greşită că pert, nu în virtutea contractului care e

Y
casa sa a fost distrusă prin foc sau prin nul, ci în virtutea principiului că nimeni
alt accident: sau când o persoană a cum- nu se poate îmbogăţi pe nedrept în
părat un cal în credința că calul său a dauna altuia. (Pothier, Obligations, No.

murit pe când în realitate nu murise.
(Alexandresco, V, p. 55, 56).
87. În cazul când motivul determi-
nant al convenţiunei ar fi fost cunoscut
de ambele părţi contractante și ar îi fost
exprimat în contract, acest motiv va pu-
teă îi considerat ca o condiţiune a obli-
gațiunei şi în acest caz contractul
puteă fi anulat pentru motivul că nu sa
realizat condițiunea pusă obligaţiunei iar
nu pentru eroarea asupra' motivului de-
terminat al convenţiunei. (Demolombe,
XXIV, No. 359; Larombitre. Obligations,
SIT
19; Demolombe. XXIV, No. 103: Larom-
biere, Obligations, Art. 1110, No. 12; Mour-
lon, LI, No. 1047; Dalloz. Rp, Oblisa-
tions, No. 121; Laureut, AV. No. 510; Huc.
VII, No. 27: Baudry et Barde, Obligations,
R
I, No. 6$; Alexandresco, V, p. 32, nota 1).
94, Deasemenea şi în cazul unui con-
va tract așă zis de binefacere, cum e man-
VE
datul, depozitul sau comodatul, dacă par-
tea în contra căreia sa obținut anularea
a încercat vreun prejudiciu din cauza e-
roarei care nu i se poate impută. ea
are dreptul să ceară daunc-interese. (De-
NI

Art. 1151, No. 16, 17; Aubry ct Rau, ed. molombc, XXIV, No. tit; Larombitre, O-
4-a. IV, $ 545 bis. text şi nota 6, p. 293; bligations, Art. 1110, No. 15).
Dalloz, Râp., Obligations, No. 115; Suppl., 95, In cazul când s'a anulat un con-
Obligations, No. 34: Laurent, XV, No. 500: iract pentru cauză de eroare asupra sub-
U

Iluc, VII. No. 20; Baudry et Barde, ODli- stanței lucrului, în părerea celora -care
gations,ÎI, p. 93, nota 1; Alexandresco, V, admit nulitatea chiar dacă eroarea pro-
p. 50). vine numai dela una dintre părţile con-
AL

88. l-roarea materială, cum ar fi e- tractante, cealaltă parte are dreptul 'să
roarea de scris sau de calcul care poate ceară daune-interese. (Demolombe, XXIV,
fi reparată, după însăşi conţinutul actu- No. 103; Demante ct Colmet de Santerre,
lui, dă loc Ja o simplă rectificare şi nu “, No. 16 bis, IV; Laurent, XV. No. 504;
viciază convențiunca, deci nu aduce a- Baudry_ct Barde. Obligations, T. No. 60).
TR

nularea cei. (Dalloz, Rep.. Obligations, 96. Când partea contractantă care a
No. 141; Vente, No. 127; Suppl., Obliga- obținut anularea contractului pentru e-
tions, No. 45; Baudry et Barde, Obliga: roare asupra substanţei lucrului, nu are
tions, I, No. 71; Alexandresco, V, p. 57). nici o culpă, ea nu datorește daune-inte-
9. Dovada unei erori de drept sau resc. (Dalloz, Râp., Suppl., Obligations,
EN

de fapt de natură a aduce anularea con- No. 49). |

venţiunei, va trebui făcută de acel care 97. In principiu, nulitatea unui con-
invoacă existența ci. (Larombitre, Obli- tract pentru cauză de eroare, pronunţată
vations, Art. 1110, No. 50; Dalloz, Râp., contra uncia dintre părţile contractante,
Obligations, No. 164: Baudry cet Barde, poate fi invocată contra unui terţ, de-
I/C

Obligatious. 1. No. 67; Alexandresco, V, oarece aceste părți nu au putut transmite

p. 54). terţilor mai multe drepturi decât aveâ ea.
90. Tribunalele, în aprecierea admi- (Demolombe, XXIV, No. 130; Larombitre,
terei, probei eroarei alegate. vor luă în Oblizations, Art. 1110. No. 31; Dalloz,
consideraţie vârsta, sexul, educaţia, con- Rep... Obligations, No. 163; Supnl., Obli-
AS

dițiunea persoanelor, precum și împreju- gations, No. 50).

rările cauzei. (Dalloz. Rep. Obligations,
No. 164).
91, Tribunalele vor întâmpină, în Jurisprudență,
practică, multe dificultăţi pentru a ho-
UI

tări dacă eroarea bi fost sau nu cauza de- (Continuare dela 1924 până la 1927).
terminantă u convenţiunei. atunci când e- 1. Dacă în interesul siguranţei sociale,
roarea va constă din necunvaşterea unci se recunoaşte unei părţi contractante
BC

controverse ce există în doctrină şi ju- dreptul de a pretinde să se menţină “ca

— 400 —
 4

| Codul civil DESPRE CONSIMȚIMÂNTUL PĂRȚILOR CONTRACTANTE Art. 955-956

RY
juridiceşte valabil, un act consimţit cu țate ca o condiţie a consimţământului
bună credință, ca o urmare a unei erori dat, -croarea în privința lor atrage nuli-
de fapt invincibilă, făcând astfel ca rea- tatea convenţiunei, căci în acest caz, e-
litatea să cedeze aparenţelor, atunci însă roarea este relativă la însăși substanța
când se invoacă pentru valabilitatea unei obiectului tonvenţiunei,: întrucât părţile
au înțeles să transforme motivele perso-

RA
convenţiuni eroarea de drept în care a
căzut una din părți, interpretând greşit nale într'o calitate substanţială.
un text de lege, maxima „error commu- b) Tranzacjia fiind tot o convențiune,
nis facit jus“ rămâne fără aplicaţiune în, supusă acelorași regule de formaţie şi
virtutea celuilalt principiu .-meno_cense- validitate ca şi celelalte contracte, ur-
tur ignorare legem“. (C. Apel Craiova mează că ea poate fi anulată pentru

LIB
S. 1, 248 din 2 Noembrie 1926, Dreptul canza de eroare ca şi orice altă con-
39/9236, Pand. Rom. 1926, II, 149). venţiune. (C. Apel Iaşi S$. II, 160 din 5
O, a) Dacă croarea nu constitue o şi 15 Noembrie 1926, Dreptul 41/926).
cauză de anulare a contractului: când 9. A se vedeă: art. 953 cn notele res-
cade asupra motivelor convenţiunei, a- pective.
tunci însă când motivele au fost enun-

ITY
Art, 955. — Violenţa în contra celui ce s'a obligat este cauză
de nulitate, chiar când este exercitată de altă persoană decât
aceea în folosul cărei s'a făcut convenţiunea. (Civ.'162, 790, 953,
956 urm., 1203, 1900; Civ. Fr. 1111). RS a contracte
Text. fr. „Avi. 1111. — La violence exerece contre celui qui
Pobligation, est une cause de nullite, encore quelle ait €t& exerece par un tiers
IVE

autre que celui au profit duquel la convention a ctc faite, /

Bibliografie (continuare).
RaicEa | D., Aotă sub Judec. Bârca-Dolj, 103 din 1925, Jur. Gen. 1925, No. 2160.
UN

Doctrină, poată cere anularea unci convenţiuni

pentru cauză de violenţă, este deajuns
4, Potrivit dispoziliunilor art. 111 c. dacă articulează. fapte precise şi dove-
civ. îr. (955 e. civ. rom), violenţa în con- deşte că voinţa sa nu a îost liberă, fără
AL

tra celui ce s'a obligat, este o cauză de
nulitate, chiar când este exercitată de
altă persoană decât aceea în folosul că-
reia sa făcut conventiunea. Violenţa se
TR
să fic necesar ca să arate care sunt per-
soanele care au exercitat asupra sa fapte
de violenţă. (Pothier, Obligations, No. 23;
Larombicre, Obligations, Art. 1tî1—1114,
17; Dalloz. Râp., Obligations, No.

deosebeşte de dol deorece dolul nu este No.

o cauză de nulitate decât atunci când
192: Huc, VII, No. 17; Baudry et Barde,
Obligations, I, No. 94).
a fost exercitat de partea în folosul căreia
2, A se vedeă: art. 956 din codul ci-
sa fiicut convenţiunca. (Pothier, Obliza-
tions, No. 25; Larombitre, Oblisations, vil cu notele respective.
EN

Art. 11tt—1114, No. 17; Dalloz, Rep. O-

blirations, No. 192: Iluc. VII, No. 17: Jurisprudenţă.
Baulry et Barde, Opligations, |, No. 94;
(Continuare dela 1924 până la 1927).
Planiol, II, No. 1035: Alexandresco, V, p.
06). '
art. 956. nota 1).
I/C

(„A se vedeă:
2, Pentru ca o parte contractantă să

Art, 956. — Este violenţă totdeauna când, spre a face pe o

persoană a contractă, îi s'a insuilat temerea, raționabilă după
AS

dânsa, că va îi expusă persoana sau averea sa unui rău consi-

derabil. şi prezinte.
Se ţine compt în această materie de etate, de sex şi de
UI

condițiunea persoanelor. (Civ. 953, 955,.957 urm., 1203, 1900; Civ.

Fr. 1112)
BC

Tert: fu. Art. 1112. — Îl ş a violence, lorsqwelle est de nature î faire

— 407 —
 Art. 956 DESPRE CONSIMȚIMÂNTUL PĂRȚILOR CONTRACTANTE Codul civil

impression sur une personne raisonnable, et qwelle peut lui inspirer la crainte

RY
«'exposer sa personne ou sa fortune ă un mal considârable et present. .
On a €gard, en cette matitre, d Lâge, au sexe etâ la condition des personnes.

„ Bibliografie (continuare).

RA
ALEXANDRESCU TRAIAN, Aotă. sub C. Apel Buc. $. 1, 53 din 17 Febr, 1925, Pand, Rom.
1925, Il, 957;
RarcEa I. D., Notă sub Judec. Bârea-Dolj, 103 din 1923, Jur. Gen. 1925 No. 2160.

LIB
INDEX ALFABETIC 4. Violenţa poate consta din rele tra-
(la doctrină),
tamente exercitate asupra persoanei ce
Abuz 18, ” Gestiune de afaceri 2, a contractat şi din amenințarea că dacă
Achitare 11, 12, Gesturi 10,
Act autentic 41, Gravitate 6, 10, 33.
nu va contractă aceste tratamente rele
Act scris 10, Inpresionabilitate 31. vor fi rcînoite. (Laurent, XV, No. 511).
Acţiune penală 11, 42, 5, Violenţa poate consta din amenin-

Y
Incendiu 5.
19, 20, Inexistenţă 8. țări aduse persoanei sau ameninţări la
Alienaţie 29, Invazie străină 14,
Ameninţare 4, 5, 17—20, Legalitate 14, care va fi expusă averea sa, cum ar fi

SIT
23, 34, 37, 43 Lege 16. o ameninţare de incendiu. (Laurent, XV,
Anulare, a se vedeă cu- Manifestare 10. - No. 511; Alexandresco, Y, p. 62).
vântul: „Nulitate“, AManopere frauduloase 19,
Apreciere suverană 18,22, Marturi 40. 6. Art. 1112 c. civ. îr. (956 c. civ. rom),
30, 31, 32, 35, 49, 43 Moarte 34, se ocupă numai de cazul violenței mo-
Avere 5, Nebunie 29, - rale, indicând gradul de gravitate al vio-
Bărbat 30, 32, 33, Nulitate 6, 9—12, 15,16,:
Bătrân 30, 32, 22-24, 20, 20, 36, 38 lenţei pentru a puteă duce la anularea
R
Bune moravuri 16. t Ocaziune 24. contractului deoarece constitue un viciu
Căi legale 17, 18, Onoare 36. de consimţământ. (Dalloz, hâp., Obliga-
Calomnle 37, Ordin 14,
tions, No. 169; Alexandresco, V, p. 58.
VE
Caracter 31, Parchet 19,
Cauză 24, 25, 33. Părinţi 3, - nota 1).
Cauză ilicită 23, Pericol 25—98, Ţ Art. 1412 c. civ. îr. (936 e. civ. rom),
Cundiţiunea persoanelor Prejudiciu 21, 22, 23, presupune că voința părţii contractante
30, 32, 33, 35, Prezumpțiuni 40,
Consimţământ 28, 29, 44, Prubă 39, 40, 41, a fost determinată de frică; o voință care
NI

4 Promisiuni excesive 13, fiind constrânsă de a alege între două

Constrângere î, 3, 7, 17. 22, 25, 26, 27. “
Constrângere fizică 3, Rănire 34, lucruri rele a ales pe cel mai puţin rău,
Constrângere morală 3,6, | ltău 31, 35, 37, deci consimțământul a fost viciat, fiind
10. Rău prezent 37. smuls iar: nu dat în mod liber. (Aubry et
U

Copii 3.
Creditor 17, î8.
Reducţiune
Renunţare 14.
22, 96, 27. Rau, ed. 1-a, IV, $ 345 bis, text şi nota 10,
Crime 9, Rezistență 1, 13, p 99 Dalloz. Nep., Obligations, No. 168,
Daune-interese 21, 22, 53, Sechestrare 12, 169).
*)i
Servitori 33. 8. Contractul semnat de o persoană .
AL

Debitor 17, 18. Sex 30, 4.

Definiţie 1, Temere 7, 22, 30, 31, 37. sub imperiul violenţei fizice este inexis-
Delicte 9, 21, 22, 23, Tranzacţie 23, tent deoarece nu există consimțământ.
Demenţă 29,
Determinare 29, 43,
Tratamente rele +, (Larombiere, Obligations, Art. 1111—1114,
Vârstă 30, 32, +
Dol 38 Violenţă î urm. No. 3: Dalloz, Râp., Obligations, No. 169;
TR

Dovadă 39, 40, 4t, Violenţă civilă 9. Laurent. AY, No. 511: Huc, VII, No. 38;
Femee 30, 32, 33, Violeaţă criminală 9. Alexandresco, V, p. 58).
Flagrant delict 21, 22, 93, Violenţă fizică 2, 8, 12,
Forţă 13. Violență morală 6.
9. In codul civil este 'vorba de violenţa
Forţă maioră 1. Vorbe 10. civilă iar nu violența criminală: prin ur-
Frică 7, 22, 30, 3, 37. mare, violenţa poate fi o cauză de nuli-
EN

tate a convenţiunei chiar dacă nu cu-

prinde clementele unui delict sau a unei
Doctrină, crime. (Larombitre, Obligations, Art.
? Ii—1114, No. 13).
|. Violenţa poate fi definită: o con- 10. Violcnja constitue o cauză de nu-
strângere exercitată usupra unci persoane
I/C

pentru a-i smulge consimțământul, o forţă

litate a convenţiunei independent de ma-
nifestarea ei: prin acte, prin gesturi.
majoră la care nu se poate opune nici prin vorbe sau prin scris, fiind necesar
o resistență. (Alexandresco, V, p. 59). însă ca ca să fie gravă şi capabilă
o, Violenţa este de două feluri: vio- să
exercite o constrângere morală de natură
AS

lenţă fizică sau acțiunea forței căreia nu a împiedecă liberul consimțământ al păr-
1 se poate rezistă şi violența morală care
ții contractante. (Larombicre, Obligations.
constă din ameninţări şi care produce
Art. 1itt—1114, No. 13).
frică. (Dalloz. Râp.. Obligations, No. 169, 1 [. Chiar
191; Alexandresco, V, p. 58).
dacă instanţa penală ar a-
chită pe o persoană care este autorul vio-
UI

3. Violenţa constă în acte de constrân- lenței, faptul său poate constitui o vio-
sere fizice sau imorale, exercitate: asupra lentă înaintea instanței civile de natură
unci persoane în scopul de a-i smulge un a aduce anularea unei convenţiuni. (Bau-
consimțământ pe care ca nu voeşte să-l dry et Barde, Obligations, Î. No. 95: A-
BC

«dea. (Alexandresco, V, p. 58), . lexandresco, Y. p. 62)

08 —.
 Codul civil DESPRE CONSIMȚIMÂNTUL PĂRȚILOM CONTRACTANTE Art, 956
12, Sechestrarea unei persoane pen- spiritul persoanei ce se obligă. (Demo-
lombe, XXIV, No. 145, 149; Aubry et Rau,

RY
iru a-i smulge consimţământul, constitue
o violență materială şi în cazul când se ed. 4-a, 1V, $ 345 bis, p. 299; Dalloz, Rep.
constată că a existat violenţă, contractul Obligations, No. 181; Suppl., Obligations, :
va [i anulat, chiar dacă autorul seches- No. 53; Baudry ct Barde, Obligations, |,
trării ar fi fost achitat de instanţele co- No, 80, 85; Alexandresco, V, p. 61, nota).
20. Ameninijarea cu urmăriri crimi-

RA
recţionale. (Baudry ct Barde, Obligations,
1, No. 95; Alexandresco, V, p. 62). nale, chiar nejustificate, nu este totdea-
4 13. Acţiunea unci forțe sau a unei una o cauză de anularea convenţiuncei,
puteri căreia nu i se oate rezistă, este cu toate că constitue o violenţă injustă.
asimilată cu violență. (Dalloz, Rep., Obli- (Dalloz, Rp, Obligations, No. 172).
29|, Obligaţiunea subscrisă de un in-

LIB
gations, No. 191).
[4 Astfel acela care ar contractă un divid prins în flagrant delict de un fapt
angajament sau ar renunţă la un drept pedepsit de legea ipenală, este valabilă
în urma unei invaziuni străine sau a şi nu poate fi considerată .ca făcută sub
ordinelor unei puteri politice, cari ar lu- constrângerea unci violenţe injuste, dacă
cră în afară de limitele legalităţii, nu nu au avut loc ameninţări şi violenţa ex-
poate fi considerat că şi-a dat un consim- “terioară, ci trebucşte considerată ca re-

ITY
țământ valabil. (Dalloz, Re€p., Obligations, paraţia prejudiciului cauzat, dacă bine-
No. 191). : înțeles se stabileşte că actul constitue în
15. Dispoziţiunile art. 1111—1114 e. civ. adevăr un delict şi a cauzat un prejudiciu.
fr. (955—958 c. civ..rom.), îşi găsesc a- (Duranton, X, No. 145; Larombitre. Obli-
plicaţiunca la tot felul de contructe, afară gaiions,. Art. iiii—1114, No. 10; Dalloz.
(Dalloz, Rp. k6p., Obligations, No._171: Baudry -et
de dispoziţiuni contrare.
Mariage, No. 58).
1G, Pentru ca violenţa să aducă anu-
larea contractului, trebueşte ca ea să fie
Barde,
RS Obligations, I, No.
99, Dacă însă cu această ocaziune i
se smulge cuipabilului o promisiune exa-
84).

injustă, contrară legilor sau bunelor mo- serată faţă de prejudiciul cauzat, pro-
ravuri. (Dalloz, Rep. Obligations, No. fitându-se de ocazia tulburării şi fricei
IVE
181; Suppl., Obligations, No. 56; Alexan- acestuia, convenţiunea este anulabilă sau
dresco, V, p. 60). reductibilă după cum vor apreciă în mod
47, Faptul creditorului de a recurge suveran tribunalele, luând în_considera-
pe ție împrejurările. (Duranton, X, No. 145;
la căile de drept pentru a constrânge 1111—4114,
şi ame- Larombiere, Obligations, Art...
debitor să-şi execute obligaţiile
nințarea ce ar face-o creditorul debito- No. 12; Dalloz, Rep.. Obligations, No. 171:
UN

rului, de a recurge la aceste ciii pentru Baudry ct Barde, Obligations, [, No. S+;
a-l face să-şi reînoiască angajamentul, Comp.: Alexandresco, V, p. 62, nota 3).
cum ar fi facerea unei ipoteci, nu pot fi 93. In cazul când un individ a fost
considerate ca violențe injuste care să prins în flagrant delict, trebucşte de făcut
aducă anularea contractului. (Demolombe, încă o distincţiune: dacă promisiunea fă-
XXIV, No. 147; Larombitre, Obligations, cută a avut de scop să cumpere ticerea
este nulă
AL

Art, 1111—1114, No. 10; Masst et Verge persoanei lezate, promisiunea

nota 7, p. 557: _ deoarece are o cauză ilicită; dacă însă
sur Zachariac, ILL 5 614,
Aubry et Rau, cd. d-a, IV, $ 345 bis, nota promisiunea a avut de scop să transigă
asupra reparaţiunei datorită pentru pre-
12, p. 299; 'Dalloz, Rp. ' Obligations,
judiciul cauzat, ea este valabilă chiar
No. 181; Suppl., Obligations, No. 56; Luu-
TR

rent. XV, No. 515; Iluc, VII, No. 29; Bau-
dry et Barde, Obligations, I, No. 80; Pla- — ări,
niol, II, No. 1074; Alexandresco, V, p.. 60).
18. Dacă însă creditorul ar fi abuzat
de
EN
dacă ar fi fost determinată de amenin-
deoarece se poate face tranzacţie
asupra intereselor private rezultate din-
trun delict. (Duranton, X, No. 144; Lau-
rent. XV, No. 517).

de întrebuin ţarea căilor de drept sau

a recurge la aceste căi, 94, Pentru ca violenţa să constitue o
amenințările de cauză de nulitate a convenţiunilor, tre-
pentru a stoarce dela debitor promisiuni buește ca ca să fiec cauza directă a con-
excesive, tribunalele ar puteă anulă con- _vențiunei iar _ nu numai ocaziunea cei.
venţiunile, după împrejurări, găsind că
(Demolombe, XXIV, No. 150; Larombitre,'
procedeul creditorului constitue 0. vio-
I/C

lenţă nelegitimă. (Demolombe, XXIV, No. Obligations, Art. 1111—1114, No. 3; De-
mante ct Colmet de Santerre, V, No. 20
147 urm.: Larombitre, Obligations, Art.
1111—1114, No. 10; Demante et Colmet bis; Laurent, XV, No. 519: Huc, VII, No.
de Santerre, V, No. 22 bis, III; Dalloz, 50; Baudry et Barde, Obligations, |, No.
77: Alexandresco, V, p. 67, 68).
AS

Rep. Suppl., Obligations, No. 56; Laurent,

VIL No. 29; Baudrv 25. Asitel este valabilă promisiunea
NY, No. 516; Huc,
ÎL, No. St; Planiol, fiicută de o persoană, care să află într'un
et Barde. Obligations, nare pericol, către un terț pentru a o
II, No. 1074; Alexandresco, V, p. 61, nota). scăpă, deoarece în specie nu există vio-
19. Amenințarea cu o urmărire co-
lenţă, ci cauza promisiunei este serviciul
UI

recțională sau criminală, cum; ar fi o făcut. (Demolombe, XXIV, No. 150; La-
plângere la parchet, nu poate îi conside- rombicetre. Obligations, Art. titi—tîtş,
rată numaidecât ca o violență injustă.
există împrejură ri agravante şi No. 3; Demanie cet Colmet de Santerre,
dacă nu
BC

care ar tulbură V, No. 20 bis; Mourlon, II, No. 1054; Masse

manopere frauduloase
“Art, 956 DESPRE CONSIMȚIMÂNTUL PĂRȚILOR CONTRACTANTE Codul civil

et Verg€ sur Zachariae, Il, $ 614, nota 2, vârstă san o femee vor suferi mai mult
. 556; Dalloz, Rp.,. Obligations, No. 177; o violență decât un bărbat în puterea

RY
aurent, AV, No. 519: Huc, VII, No. 30; vârstei. (Alexandresco, V, p. 64, text şi
Baudry et Barde, Obligations, I, No. 77; nota 2).
Alexandresco, V, p. 60, 67). 38, In ceeace priveşie expresiunea:
OG, In acest caz, dacă nromisiunea „condițiunea persoanelor“, ea se referă
este excesivă, faţă de serviciul făcut, după la raporturile dintre stăpâni şi servitorii

RA
o părere, tribunalele vor puteă reduce lor, la raporturile dintre părinţi şi copii,
promisiunea. (Pothier, Obligations, No. între bărbat şi femce, etc. (Alexandresco,
23, 24; Duranton, X, No. 149; Larombitre, V, p. 64, nota 2). "
Obligations, Art. titi—t114, No. 5; Pla- 24 Potrivit dispozițiunilor art. 1112
niol. ÎI, No. 1076), c. Civ. Îr. (956 c. civ. rom.), pentru ca

LIB
217, După altă părere. promisiunea nu amenințarea să constitue o violență de
poate fi redusă, chiar dacă ar'fi în dispro- natură a viciă consimțământul, trebueşte
porție cu serviciul făcut deoarece ov re- ca răul de care este ameninţată o persoană
ducţiune a promisiunei ar constitui o vio- să fie considerabil cum ar fi moartea,
lare a legei contractului părţilor. (Dalloz.: rănirea, violența, ete. (Dalloz, Râp., O-
R€p., Oblisations, No. 177; Mourlon, II, bligations, No. 171; Alexandresco, V, p.
No. 1054; Demante et Colmetde Santerre,

Y
Dna]

V, No. 20 bis; Suppl., Obligations, No. 54; 85, Tribunalele vor apreriă impor-
Huc, VII, No. 30; Baudry ct Barde, Obli- tanta şi gravitatea răului, care poate va-

SIT
gations, I, No. 77; Alexandresco, V, p. 67). riă după persoane. (Larombitre, Obliga-
23. După a treia părere, în acest caz tions, Art. 1iti—1114, No. 7, 8; Laurent,
convențiunea va trebui să fie considerată AV, No. 512). .
ca făcută sub imperiul unei demenţe pa- „86. Convenijiunea este nulă pentru
sagere şi deci nulă pentru lipsă de con- violenţă şi atunci când o persoană a con-
simțământ însă persoana căreia i s'a -fă- tractat pentru au nu fi expusă la un rău
cut promisiunea exagerată va fi conside-
R care ameninţă onoarea sa, cum ar fi pen-
rată ca un gestionar de afaceri şi în a- tru a se sustrage unei calomnii, deoarece
VE
ceastă calitate i se va da o îndemnizaţie. art, 1112 ce. civ. Îr. (9560 c. civ. rom.) se
(Demolombe, XAIV, No. 151; Dalloz, Rep. aplică nu numai la răul cauzat persoanei
Suppl., Obligations, No. 54; Comp.: A- fizice a individului, ci şi la onoarea lui:
lexandresco, V, p. 67). (Demolombe, XXIV, No. 140; Dalloz, R&p.,
29, Pentru ca violența să constitue o Obligations, No. 172; Huc, VII, No. 3t;
NI

cauză de nulitate a contractului, trebueşte Baudry et Barde, Obligations, I, No. 76).

ca ea să fi determinat consimțământul 37, Potrivit dispozijiunilor art. 1112 e.
ersoanei care a suferit-o. (Demolombe, civ. fr. (936 c. civ. rom), pentru ca ame.
LXIV, No. 141; Aubry ct Rau, cd. 4-a, IV, nințarca să constitue o violenţă de natură
U

$ 345 bis. nota 15, p. 300: Dalloz, Râp. a 'viciă consimțământul, trebueşte ca răul
Suppl., Obligations, No. 583; Baudry et de care este ameninţată o persoană să
Barde, Obligations, I, No. 80). fie prezent. Expresiunea „rău prezent“
80. Potrivit dispoziţiunilor art. 1112 nu trebueşte luată în înțelesul strict al
AL

al. 2 c. civ. îr. (956 al. 2 c. civ. rom),
materie de aprecierea temerei insuflate,
se va ţine socoteală de sexul, vârsta şi
de condiţiunea persoanelor. Astiel o anu-
TR
în "cuvintelor, aşă încât constitue o violenţă.
teama prezeniă de un rău apropiat, ine-
vitabil sau care pare astfel persoanei a-
meninţate. (Demolombe, XXIV, No. 159;

mită temerear puteă fi găsită insuficientă Larombitre, Obligations, Art. tiit—tti4.

de tribunale, că a putut intimidă un băr- No. 7; Mourlon, LI, No. 1051; Demante et
bat matur însă ar puteă îi găsită sufi- Colmet de Santerre, V, No. 22 bis. |;
cientă pentru a intimidă o femee sau Aubry ct Rau, ed. 4-a, 1V. $ 345 bis, nota
„un bătrân. (Pothier. 'Obligations, No. 1i, p. 299; Dalloz, Râp., Obligations, No.
EN

190; Demolombe, XXIV, No. 135 urm: 1S0; Suppl., Obligations No. 55: Lau-
Larombitre, Obligations, Art. 111t—1114, rent, AV, No. 512; Huc, VII. No. 31;
No. 5; Demante et Colmet de San- Baudry et Barde, Obligations. 1. No.
terre, V, No. 22 bis, I; Aubry cet Rau. 75; Pluniol, II, No. 1075; Alexandresco,
cd. -a, IV, $ 345 bis, nota 16, p. 300, 501: V, p. 65).
I/C

Dalloz, Rep., 'Obligations. No. 190; Lau. 28. Chiar în cazul când :violenţa nu
rent, XV, No. 513; Baudry et Barde. O- prezintă caracterele: necesare cerute de
bligations, |, No. 74; Planiol, II, No. 107; lege pentru a duce la nulitatea contrac-
omp.: Alexandresco.-V, p. 63, 64). tului, pentru această (cauză, contractul
31. Pentru aprecierea temerei, va poate fi anulat, după împrejurări. pentru
AS

trebui să se ia în consideraţie şi caracte- lipsă de cauză sau pentru dol. (Larowm-

rul persoanei a cărei rațiune poate fi mai biere, Obligations, Art. 1111—1114. No. 9;
mult sau mai puţin impresionată. (Dalloz, Dalloz, Râp., Obligations, No. 172).
Rep. Obligations, No. 192)... 89. Acel care invoacă faptele de vio-
32. In dreptul român, textul art. 936 lență este obligat să le dovedească. (A-
UI

c. civ. diferă de textul art, 1112 e. civ fr. lexandresco, Y, p. 68).

şi violența se va apreciă după vârsta, 40. Faptele de violență vor puteă fi
sexul şi condiţiunea persoanei care a su- dovedite prin toate mijloacele de probă
ferit violența; astfel, un om înaintat în
BC

admise de lege. chiar prin marturi şi

— 410 —
Codul civil DESPRE CONSINȚIMÂNTUL PĂRȚILOR CUNTHACTANTE Art. 957

prezumpţiuni. (Duranton, X, No. 160; Dal- cu pâritul clădirea unei case, primeşte

RY
arvună 5000 lei, şi este chemat apoi la
loz, Rep., Obligations, No. 195; Baudrv
et Barde, Obligations, I, No. 97; Alexan- şeful de post de către pârit — care voeşte
dresco, V, p. 68). a reveni asupra convenției — şi silit sub
4 (a Faptele de violență vor puteă fi amenințare de arestare, a semnă o chitanță
dovedite prin orice mijloc de probă, chiar de împrumut, pentru 5000 lei, suma re-

RA
dacă întrun act autentic sar găsi trecut prezentând arvuna dată. Elementul iîn-
că actul a fost făcut din liberul consim- justului reese din faptul că reclamantul
jământ al persoanei care a suferit vio- deşi în adevăr primise suma, 0 primise
lența. (Dalloz, Rep., Obligations, No- 193). însă ca arvună şi ca atare în caz de ne-
executare a convenției din partea u-
429, Tribunalele vor apreciă în mod
neia din părţi, operă clauza penală din

LIB
suveran, faptele de violenţă. (Demolombe,
No. 156, 157; Demante et :Colmet art. 1298 e. e. Ori, pâritul cerând o chi-
XXIV,
de Santerre, V, No. 22 bis, 1; Dalloz, Rep. tanță pentru bani ca fiind daţi cu îm-
prumut, reclamantul cră oricând expus
Suppl., Obligations, No. 59; Laurent, SĂ
No. 515; Baudry et Barde, Obligations, a se vedeă executat pentru plata sumei,
I, No. 96; Alexandresco, V, p. 68). fără a mai putea invocă vinovăția pâri-
43, Tribunalele vor apreciă în mot tului în înexecuţia contractului şi ca

ITY
suveran dacă efectul amenințării este atare şi. dreptul său de a reţine suma
destul de apropiat pentru ca temerea să “potrivit art. 1298 e. c.
Dat fiind faptul că ameninţarea eră de
fi fost singura cauză care a determinat
consimţământul _ persoanei _ amenințate. natură a produce o temere pentru un rău
(Dalloz, Rep, Obligations, No. 180; Bau- ce păreă iminent, fiindcă se cunosc mora-
vurile jandarmilor noştri, şi dată fiind
dry et Barde, Obligations, No. 9; Alexan-
dresco, V, p. 68).
Jurisprudenţă.
situjia
ştiă
RS
că
morală
jandarmul
a

jucră în” materie, judecata găseşte că în

reclamantului
nu aveă
care
calitatea
nu
a

speţă există viciul de violenţă şi ca atare

(Continuare dela 1924 până la 1927). anulează chitanţa. (Jud. ocol. rural Bârca,
IVE
$. Este supus violenţei reclamantul Jud. Dolj carte de judecată civilă 105
care în calitate de meseriaş contractând din 1925, Jur. Gen. 1925 No. 2160).
N

Art, 95%. — Violenţa este cauză de nulitate a convențiunei

şi când s'a exercitat asupra soțului sau a soției, asupra descen-
UN

denţilor şi ascendenților. (Civ. 953, 955 urm., 958, 959, 1202, 1203;
Civ. Fr. 1113).
Tezt. fr. <4rt. 1113. — La violence ext une cause de nullite du contrat
encore,
non-seulement lorsqw'elle a .tt€ exerece sur la partie contractante, mais
AL

nts ou ses
lorsqw'elle la &t6 sur son €poux 0u sur son €potise, sur ses: descenda
ascendants.
TR

" Bibliografie (continuare).

i
1923, No. 2160.
Rarcea |. D., Notă sub Judec. Bârea-Dolj, 105 din 1935, Jur. Gen.
170; Suppl.. Obligations, No. 51; Baudry
EN

Doctrină,
et Barde, Oblirations, I, No. 90; Contra:
Demolombe, XĂLY, No. 161; Larombitre,
Î. Potrivit dispozițiunilor art. 1115 _c.
cit. fr. (957 ce. civ. rom.), pentru ca vio- Obligations, Art. 11î61—1114, No. 15; Au-
lenţa să aducă nulitatea contractului, nu bry et Rau, cd. 4-a, IV, $ 345 bis, nota 14,
p. 300; Alexandresco, V, p. 64, text şi
este necesar ca ea să fi fost exercitată
I/C

numai asupra persoanei care contrac- nota 5), ,

3, Deasemenea dispozițiunile art. 1115
tcază, ci legea prin acest articol presu- ec. civ. fr, (037 ce. civ. rom), nu se aplică
pune că violența produce temere de na- la violenta exercitată asupra afinilor,
tură a viciă consimțământul şi când a
AS

nici asupra rudelor colaterale, chiur îraţi

fost exercitată asupra soțului sau soțici, şi surori ai persoanei care contractează,
asupra descendenților şi ascendenţilor
deoarece enumerarea prevăzută în acest
persoanei care a contractat. (Dalloz, Rep., articol este limitativă. (Dalloz, Rep. O:
Oplirations, No. 192; Alexandresco, V, p. blimations, No. 170).
4). -
UI

4, După o părere, enumeraţia prevă-

2, Dispoziţiunile art. 1115 ce, civ. În. ce. civ.
1937 e. cîv. rom.), nu-şi săsesc uplicajiunea zută de art. 1i15 c. civ. Îr. (957
la violența exercitată asupra adoptato- rom.), liind limitativă, violenţa exercitată
rului sau a adoptatului. (Duranton, N, contra altor persoane decât cele anume
BC

No. 152; Dalloz. Râp., Obligations, No: enumerate, nu poate fi niciodată luată în

— 4
 Art. 958: DESPRE CONSIMȚIMÂNTUL PĂRȚILOR CONTRACTANTE "Codul civil

consideraţie pentru a duce la anularea — gations, No. 52; Baudry et Barde, Obli-

RY
convențiunei. (Duranton, X, No. 1%; katious, I, No. 89, 92. 95; Alexandresco, V,
Mourlon, II, No. 1052; Aubry ct Rau, ed. p. 04, 65). -
4-a, IV, S 345 bis, nota 14, p. 300; Dalloz, 6. Din dispoziţiunile art. 1113 ec; civ. fr.
Râp.. Suppl., Obligations, No. 52; Laurent, (957 c, civ. rom.), pare a rezultă că cele
XV, No. 520; Huc, VII, No. 31). se aplică numai violenţei exercitate asu-
pra persoanei. (Dalloz, Râp.. Obligations,

5, După altă părere, violența exerci-
tată asupra persoanelor enumerate în
art. 1115 c. civ. fr. (957 c. civ. rom.), pro-
duce de plin drept acelaş efect ca şi cum
ar îi fost exercitată contra persoanci care
a contractat, însă când a fost exercitată
RA
No. 178). |
7. Cu toate că din cuprinsul art. 1113
c. civ. Îr. (957 ce. civ. rom.), pare să re-
zulte că dispoziţiunile acestui articol îşi
găsesc aplicaţiunea numai la violențele

asupra altor persoane decât cele enume-
rate în acest articol, poate constitui un
viciu al 'consimțământului părții contrac-
tante, după cum vor decide tribunalele
luând în consideraţiune împrejurările de
fapt. (Demolombe, XĂIYV, No. 162; La-
LIB
exercitat asupra persoanei, totuşi temerea
rezultată din amenințările unui rău con-
siderabil la care va îi expusă averea so-
tului sau soţiei, descendenților sau ascen-
denţilor părţii contractante, poate con-
stitui un motiv de anulare a convențiu-

Y
rombiere, Obligations, Art. 1iii—t1t, nilor. (Duranton, X, No. 155; Marcadă,
No. 16; Demante cet Colmet de Santerre,: Art. 1115; Dalloz, Râp., Obligations, No.
V, No. 25 bis; Marcadă, Art. 1113; Dalloz, 178: Alexandresco,.Y, p. 04).

SIT
lep., Obligations, No. 170; Suppl.„. Obli-

Art. 958. -- Simpla temere reverenţiară !), fără violenţă, nu

poate anulă convenţiunea. (Civ. 953, 955 urm., 959; Civ. Fr. 1114).R
Tea. fi. Art. 1114. — La seule crainte revcrentielle envers, le păre, la
mâre, ou autre ascendant, sans qu'il y ait eu de violence exerete, ne suftit point
VE
pour annulerle contrat.

Doctrină, „Bu Dacă însă părintele amenință în

NI

mod serios pe copilul său că-l va

1. Simpla temere reverenţiară nu lipsi de dreptul succesoral prin mijloace
este suficientă pentru a produce anula- determinate, în acest caz ameninţarea ar
rea contractului încheiat sub influenţa a- puteă constitui un act de violenţă de na-
U

cestei temeri. (Alexandresco, V, p. 65). tură a duce la anularea convenţiunei în-

9, Prin temere -reverenţiară de care cheiate sub imperiul acestei ameninţări.
vorbeşte art. 1114 c. civ. îr. (958 ce. cir. (Aubry et Rau, cd. d-a, IV, $ 545 bis, p.
rom.), trebueşte să se înţeleagă temerea
AL

501; Dalloz, Rep., Obligations, No. 189).

ce o arc cineva de a displace persoa-: 6. Dispoziţiunile: art. 1114 c. civ, fr.
nelor care îi inspiră puternice sentimente (058 c. civ.. rom.), îşi găsesc aplicaţiunea
de respect, de recunoştinţă şi de supu: şi la temerea reverențiară a femeiei faţă
nerc. (Pothier, Obligations, II, No. 27: “de bărbatul său. (Dalloz Rep., Obligations,
TR

Huc, VII, No. 35; Baudry et Barde, Obli- No. 187). ,

pations, I, No. S6; Alexandresco,
3, În cazul când temerea
este întovărăşită şi de violenţă, tribuna-
lelor vor puteă anulă convenţiunca, însă
EN
V, p. 65).
reverenţiară | 7, Deasemenea, dispoziţiunile art. 1114
c. civ. în. (958 c. civ. rom.), îşi găsesc a-
plicațiunca şi la temerea reverențiară a

vor apreciă violența cu mai multă indul:
gență decât în cazul când ca ar îi fost
exercitată asupra unci persoane
eră supusă acestei temeri reverenţiare..
(Demolombe, XXLY, No. 153; Larombitre,
I/C
unui inferior faţă de superiorul său, cum
ar fi a servitorului faţă de stăpânul său.
care nu (Dalloz, Rcp., Obligations, No. 187).
8. Deasemenea, dispoziţiunile art. 1114
c. civ. Îr, (958 c. civ. rom.), își găsesc a-

Obligations, Art. 1111—1114, No. 14; Au-
bry et Rau. cd. 4-a, IV, S 345 bis, nota
18, p. 501; Dalloz, Râp., Obligations, No.
188; Suppl., Obligations, No. 57; Laurent,
XV, No. 514; Baudryv ct Barde, 'Obliga-
AS
plicațiunea, în general, la toate cazurile
când partea contractantă s'a lăsat influ- -
enţată de temerea de a displace unei
persoane faţă de care are respect şi afec-
țiune. (Demolombe, XXIV, No. 154, 155;

tions, I, No. 88; Planiol, II, No. 1074: Larombitre, Obligations, Art. 11ii—1414,
Alexandresco, Y, p. 65). No. '14; Aubry et Rau, ed. 4-a, LV, $ 345
4, Amenințarea unui părinte că va bis, nota 17, p. 301; Dalloz, Râp., Suppl.
desmoşteni pe cupilul său, nu poate fi Obligations, No. 57; Laurent, XV, No. 514;
considerată ca o violenţă, deoarece în Baudry et Barde, Obligations, 1, No. 87;
UI

dreptul actual desmoştenirea nu poate a- Comp.: Alexandresco, V, p. 65).

veă loc. (Dalloz, B6p., Obligations, No. 189).
BC

1) Art. francez corespunzător 1114, complectează: „encers le păre, la mâre ou autre ascendant:.

-- 412
1
—
Codul civil DESPRE CONSIMȚIMÂNTUL PĂRȚILOR CONTRACTANTE Art. 959-960

_ Art. 959.— Convenţiunea nu poate îi atacată pentru cauza

RY
de violență dacă, după încetarea violenţei, convențiunea s'a.aprobat,
expres sau tacit, sau dacă a trecut timpul defipt de lege pentru
restituțiune. (Civ. 793, 961, 1167, 1190, 1900; Civ. Fr. 1115).

RA
Tozt. fr. Avt. 1119. — Un contrat ne peut plus &tre attaque pour cause
de violence, si, depuis que la violenez a cess€, ce contrat a te approuvă, soit
express&ment, soit tacitement, soit en laissant passer le temps de la restitution
fixe par la loi.

Doctrină,
|, Nulitatea prevăzută de art. iii? c:
civ. fr. (961 c. civ. rom.), este relativă şi
LIB
* ani care curg dela încetarea violenței sau
descoperirea eroarei sau dolului. (Alexan-
dresco. V, p. 88).
5, Violenţa va fi considerată că a în-

nu poate fi cerută decât de persoana care
a suferit eroarea, violenţa sau dolul sau
de” moştenitorii săi, putând fi ratilicată
atât în mod expres _ cât şi în mod tacit.
(Baudry et Barde, Obligations, I, No. 98:
Alexandresco, V, p. 87).
D, Ratificarea expresă prevăzută de
art. iii? c. civ. fr. (961 c. civ. rom.), va
trebui să îndeplinească condiţiunile pre-
văzute de art. 1338 c. civ. fr. (L190 e. civ.
rom.). (Alexandresco, V, p. 87).
"8, Dacă părțile în drept nu cer anula-
rea contractului în termenul de zece ani
prevăzut de art. 1504 ce. civ. În. (1900 c.
cit. rom.), contractul rămâne valabil şi
va trebui să fie executat. (Alexandresco,
V, p. 88). | tacită. (Alexandresco, V, p. 88).
ITY
cetat când partea nu se va mai află sub
temerea de a fi expusă persoana și ave-
rea sa la un rău considerabil şi iminent.
(Larombitre, Obligations, Art. 1304, No.
20 urm; Alexandresco, V, p. 88, nota 2).
G. Eroarea şi dolul vor fi considerate
RS
ca descoperite când partea care le-a su-
ferit le cunoaşte în toată întregimea şi
întinderea lor, chiar dacă nu ar posedă
încă o dovadă complectă despre faptele
care constituesc eroarea sau dolul. (La-
IVE
rombiere, Obligations, Art. 1504, No. 20
urm.; Alexandresco, V, p. 8$, nota 2).
7. Faptul din partea celor în drept
de a nu cere anularea contractului în
termen de zece ani, constitue o ratificare
UN

_Zg Acţiunea. în anulare se prescrie, 8. A se vedeă: art. 1167 şi 1900 din

potrivit dispozițiunilor art. 1504 c. civ. codul civil cu notele respective.
îr. (1900 c. civ. rom.), prin trecere de zece

Art, 960. — Dolul este o cauză de nulitate a convenţiunei

de una din părţi, sunt astfel,
AL

când mijloacele viclene, întrebuințate

încât. este evident că, fără aceste machinaţiuni, cealaltă parte n'ar
îi contractat. Piste”
si
Diaz, tii
pi z pe

793, 953, 961, 99,

TR

Dolul nu se presupune. (Civ. 694, 790,

1112, 1173 urm., 1190 urm., 1203, 1638, 1770, 1803 Ş 2, 189%,
1899; Pr. civ. 291; C. p. 334, 336; C. com. 454, 783; Civ. Fr.
1116).
EN

TŢezt. Jr. „tut. 1116. — Le dol est une cause de nullite de la convention
lorsque les” maneurres pratiqutes par une des parties sont telles, qu'il est
evident que, sans ces manawuvres, lautre partie m'aurait pas contracte.
I/C

Il ne se prâsume pas, et doit ctre proure.

“

Bibliografie (continuare).
AS

Araxanpnescu TRAIAS, Aolă sub C. Apel Buc. S.1, 55 din 1î Febr. 1925, Pand. Rom.
1925, II, 257;
CoxssraNTiNESCU Ac. N:, Despre testamente, p. 01; .
Raci |. D.. Nofă sub Judec. Bârca-Dolj, 103 din 1925, Jur. G.n. 1923, No, 2160;
UI

ScniBa TRAIAN, Notă sub Judec. Ilerţa-Dorohoi, 612 din 1925, Jur. Gen. 1926, No. 189;
Notă sub Judee. Herţa-Dorohoi 71 din 1926 Jur. Gen. 1926, No. 635; Notă sub Judec.
ocol Herţa-Dorohoi, 291 din 1926. Jur, Gen. 1926, No. 1095; .
Vaăpascu G. N., ANofă sub Trib. Ilfov S. III, 741 din 12 Decemb, 1919, Pand. Rom. 1936,
BC

II, 276.

— 413—
 Art. 960. DESPRE CONSINMȚIMÂNTUL PĂRȚILOR CONTRACTANTE Codul civil

- INDEX ALFABETIC la fraude, ÎI, No. 12; Alexandresco, V, p.

RY
(la doctrină), - 09, nota 1).
Abilităţi 6. Inşelare 1, 2, 5, 10, 14— 8, Intre dul şi fraudă există următoa-
Abstenţiune, a se vedeă 16, 18, 08. rele deoscbiri: 1) dolul nu se poate con-
cuvântul: „leticenţă“, Insolvabilitate 4,
Acceptare 55, : Intenţiune 5, 6, îi, cepe fără existența unor manopere im-
Accesorii 2, . Interoiator. 62, putabile uneia dintre părțile contractante

RA
Act autentic 65, Jurământ 62. sau exercitate de o terță persoană, iar
Acţiune redhibiturie 23, Leziune 12,
frauda este udeseori opera tuturor păr-
Apreciere suverană 71—76, Mandat 47, 48, 49,
Bună credinţă 19, 6i, Mapopere î, 3—7, 10, ît, ților contractante şi de cele mai multe
Calitate 7. 1, 18, 23, 24, 26, 90,33, ori nu cere existenţa unor manopere; 2
Capacitate 37, 23, 36, 46, 50, 59, 72, 79. dolul constitue un viciu de consimțământ
Marturi 63, 65,

LIB
Casă 31, 3.
Cauză 7, 37. Mijloace _viclene 1, în esenţa sa iar frauda câte odată nu are
Compensaţie 56. Minori 47, 48, 60, nici o influenţă asupra valubilităţii con-
Complicitate 45, 36, Minori 47, 48, 68. tractului. (Demolombe, XALV, No. 169;
Condiţiune specială 72. Morală 6.
Contracte matrimoniale Motive 7, Bedarride, Du dol ct de la fraude, 1, No.
Natura contractului 7, * 12, Alexandresco, V, p. 69, nota 1).
Copil natural 50. "Neglijenţă 43.
Corpul lucrului 7. Nulitate 23, 27, 28, 30, 33, 4, Frauda pauliană constă numai în
37—42, 45, 48, 40,51 —53, cunoştinţa ce are debitorul că actul fă-

Curte de casaţie 76.
Daune-cinterese 30—32, 3,
42, 48,49, 52, 54, 55, 56,
Y
55—00,_70, 73, 76, cut de el îl face insolvabil şi aduce un
Obiect 37, , prejudiciu creditorilor săi şi deci nu pre-
Ordine publică 10.

SIT
Daune morale 39.
Delict 10, Partaj 50. supune întrebuințarea de manopere do-
Deosebire 2, 3, 8, 41,42, 43. Persoană 7, losive. (Alexandresco, V, p/ 69, nota 1).
Dol 1 urm. „Pertinenţă 71, 5, Cel dintâi caracter al dolului este
Dol accidental 25, 2%, 30, Prejudiciu 4, 39, 42,
31, 33, 34, 73, Preţ 23, - intenţiunea de a : înşelă “prin ajutorul
Dol civil 8, 9, 11, 13, Prezumpţiune 61, 67, 0, manoperelor care trebuesc să fie de așă
Dol determinant
25, 26, 27, natură încât să impresioneze pe un om
37,73,
Dol incident 25, 29, 30,31,
“UV,

Prezumpţiuni
Probă 61—65,
63, 65.
.
R prudent şi care se bucură de facultăţile
33, 34, 73. Promisiune înşelătoare 16, sale intelectuale. (Dalloz, Rp., Obliga-
VE
Dol negativ 13, 15, Rea credință 17.
Recunoaştere de copil na-
tions, No. 202, 214; Baudry ct Barde, O-
Dol pena! 8,9, 11,
Dol personal î, tural 5%. bligations, I, No. 105, 105)). : -
Dol pozitiv 13, î4, » Recurs 76.
Renunţare 5ă.
6. Mlanoperele întrebuințate de o parte
Dol principal 25, 26, 27,
37, 73, Reticenţă 20, 21, 22, 44, contractantă pot să nu fie culpabile; în
Dol real 12. . Sex 72, acest caz manoperele constituesc abilităţi
NI

Donaţiune 60. Sfat 55. pe cari le condamnă morala însă sunt per-
Dotă 17, 48, Simulaţie 36,
Dovadă 61—65, Societate 51, mise de lege deoarece prin ele cineva
Eroare 7, 14, 15, 24, 39,59. Socoteli 68. caută să-şi apere interesele sale legi-
Escrocherie 10, Stare morală 72, time, fără nici o intenţie de fraudă. (A-
U

Excepţiuni 65, Succesiune 58. lexandresco, V, p. 69).

Exemple 31. Terţe persoane 2, 3, 4,
Fineţă 72, 37, 54, 55, 59, 59, 7, Dolul considerat ca viciu de con-
Fraudă 1—4, 6, 14, 18, 23, 64, 76. simțământ diferă de viciul de eroare
26, 28, 4, 50, 51, 52, 55,
AL

Testament 58, 60,

37, 59. 'Tutor 47, 48, 6%. prevăzut de uri. 1110 ce. civ. în. (954 c.
Fraudă pauliană 4, Vârstă 72. civ. rom), deoarece eroarca simplă nu
Gravitate îi, Viciu de consimțământ . este un viciu de consimțământ şi o cauză
Imobile 28. 3,7.
Impresiune 5. Viclenie 17, 21. de nulitate a contractului decât sub anu-
mite condițiuni și în anumite cazuri
TR

Incapacitate 609, Vindere-cumpărare 18, 23,

Inceput de dovadă scrisă 24, 28, 31, 3 limitativ prevăzute şi anume -când ca
63, Violarea legii 2,
Informaţie 19. Violenţă 41, 4, 43, poartă asupra naturei contractului, a-
supra . corpului însăşi al lucrului, a-
supra calităţilor substanţiale ale lucru-
lui, asupra cauzei obligaţiei contractate
EN

Doctrină.
sau cel puţin asupra persoanei cu care a
|. Dolul prevăzut de art. 1116 e. civ. voit să se contracteze, în timp ce dolul
fr. (060 c. civ. rom.), adică dolul perso- aduce atinsere valabilităţii contractului,
nal, constă din manopere sau mijloace chiar în “cazul când el nu a purtat decât
asupra calităţilor nesubstanţiale sau asu-
I/C

viclene sau frauduloase „întreprinse de

una dintre părțile contractante pentru a pra motivelor care au putut să determine
înşelă, surprinde pe cealaltă parte con- consimțământul uncia dintre părțile con-
tractantă, făcând-o să consimiă un con- tractante, dacă se stabileşte că fără a-
tract sau orice alt act juridic. (Dalloz, cesie manopere, această parte nu ar fi
AS

Rep-, Obligations, No. 199, 211; Planiol, contractat. (Demolombe, XXIV, No. 181:
II. No. 1060, 1061; Alexandresco. V. p. 6%). aubry et Rau, ed. 4-a, LV, $ 345 bis, text
2. Dolul şi frauda sunt două lucruri şi nota 50, p. 504; Laurent, XE, No. 3%;
distincte. Dolul este arta de a înşela per- Muc, VII, No. 54; Baudry et Barde, Obli-
soana pe care o dispoi pe când frauda gations, I, No. ti?; Planiol, II, No. 1065,
UI

este arta de a violă legea însclând pe 1066; Alexandresco, V, p. 85, S4),

magistrați sau pe terţi prin forma actelor. 8. Dolul civil se deosebeşte de dolul
(Dalloz, Rep., Obligations, No. 198; Pla- penal şi această distincțiune trebueşte
niol._ I[._ No. 10609; Comp.: Demolomb= făcută, (Demolombe, XXIV, No. 173; La-
BC

NAIV, No. 169; Bedarride, Du dol et de rombiere, Art. 1116, No. 2; Bâdarride, Du
Codul civil DESPRE CONSIMȚIMÂNTUL PĂRȚILOR CONTRACTANTE Art. 960
+

dol et de la fraude, I, No. 17; Alexau- examineze lucrul. (Pothier, Obligations,

dresco, V, p. 70). No. 30, 51; Demolombe, XALV, Ao. 17;

9. După altă părere, nu există nici un
interes a se distinse dolul civil de dolul
penal. (Euc. VII, No. 55; Baudry et Barde,
Obligations, Î, No. 107).
10. Dolul se transformă întrun delict
RY
Larombicre, Obligations, Art. 1116, No. 5:
Mourlon, LI, No. 1057; Bcdarride, vu dol
et de la fraude, I, No. 70; Aubry cet Rau,
ed. i-a, IV, 5 545 bis, nota 25, p. 302; Dal-
loz, Râp.„ Obligations, No. 202, 214; Vices

RA
când manoperele sunt de aşă natură şi redhibitoires, No. 174; Laurent, XV, No.
gravitate-încât ordinea publică cere cevă 528; Iluc, VII, No. 36; Baudry et Barde,
mai mult decât anularea contractului în- 1, No. 100; Alexandresco, V, p. 72).
cheiat și în acest caz dolul constitue de-: 19. Deasemenea o informaţiune gre-
lictul de înşelăciune sau escrocherie, (î- şită dată de una din părţile contractante

LIB
lexandresco, Y, p. 70). | cu bună credinţă nu constitue un dol de
(( Art. (116 c. civ. fr. (960 c. civ. rom.), “natură a aduce anularea contractului.
se ocupă numai de dolul civil, iar nu de (Alexandresco, V, p. 72).
dolul penal, privind dolul mai mult din 20, In principiu, simplele reticienţe
punctul de vedere al influenţei pe care nu pot constitui un dol deoarece simpla
manoperele întrebuințate au putut s'o tăcere nu poate echivală cu expresiunea
consimţă- „manopere“ întrebuințată de legiuitor în

ITY
exercite asupra valabilităţii
mântului, decât din punctul de vedere art.. IL16 c. civ. fr. (900 c. civ. rom).
al intenţiunei culpabile care a putut să (Baudry ct Barde, Obligations, 1, No 1v0).
determine pe autorul manoperelor. (Mer- „DI, Când reticenţele au fost întovără-
lin, Râpertoire, Dol ct: escroquerie; De- şite de vicleşuguri culpabile sau când par-
molombe, XXIV, No. 173; Larombitre, O- tca se găseă în astfel de situaţiune încât
bligations, Art. 1116, No. 2; Bedarride.
Trait& du dol ct dela fraude, I, No. 1£,
18: Huc, VII, No. 35; Baudry et Barde.
Obligations, I, No. 107).
RS
aveă datoria să vorbească, faptul său con
stitue un dol. (Demolombe, NAIV, No. 1722;
Bâdarride, Du dol et de la fraude, Î, No:
60, 94; Baudry et Barde, Obligations, |,
42, Dolul recul, numit astfel deoarece No. 102; Planiol, IL, No. 1061; Alexan-
IVE
este cuprins în însuși lucrul se confundă dresco, V, p. 71).
cu leziunea enormă, care astăzi este ne- 29, După altă părere. pentru a există
cunoscută atât ca dol cât şi ca leziune. dol în sensul prevăzut de art. 1116 c. civ.
(Demolombe, XXIV, No. 170; Larombitre, fr. (960 c. civ. rom)), trebueşte să existe
Obligations. Art. 1116. No. 7: Aubrwset un fapt activ căci singura abstenţiune
Rau, ed. 4-a, IV, $ 545 bis, p. 302; Bau- pură -şi simplă nu este suficientă pentru
UN

dry et Barde, Oblisations, L, No. 1U4;, A- a constitui un dol. (Larombitre, 'Obliga-

lexandresco. V, p. 75). , tions, Art. 1116, No. 5; Aubry ct Rau,
13, Dolul civil poate fi de două _fe- ed. 4-a, LV, $ 345 bis, p. 302; Huc, VII,
luri: dolul pozitiv şi dolul negativ. (Dal- No. 36).
loz, Rep., Obligations, No. 205; Alexan- 23, Vânzătorul care, prin manopere
dresco, V, p. 70). frauduloase, a ascuns viciile lucrului, va
Dolul pozitiv este dolul care con- fi pasibil de acţiunea în nulitate a vân-
AL

14.
stă din a spune, a face sau a pune să facă zării pentru cauza de dol iar nu de ac:-
fapte care au de scop să convingă de țiunea” redhibitorie. (Dulloz, R6p., Vices
'cecace nu este în realitate. deci constă redhibitoires: No. 174; Alexanidresco, V,
din manopere frauduloase pentru a în- p. 72).
TR

şelă pe cineva şi a-l induce în eroare. 94. Preţul cu care sar fi cumpărat
(Dalloz, R€p., Obligations, No. 203: A- un lucru nu poate fi considerat ca o con:
lexandresco, V, p. 70). sccință a dolului, din cauza micimei
15, Dolul negativ este acel dol care lui, ducă nu se stabilesc în sarcina cun
constă din a ascunde un lucru, pentru părătorului manopere frauduloase pentru
EN

a înşelă, pentru a face să se nască sau a induce în eroare pe vânzător asuvra

a întreține eroarea uneia dintre părțile adevăratei valori a lucrului vândut. (B6-
contractante în scopul de a o decide să darride. Du dol et de la fraude, ÎL, No. ZO
contracteze. (Dalloz, Râp., Obligations, No. urm.; Alexandresco, V, p. 72).
205: Aloxandresco..V, p. 71) 25, Dolul poate fi principal sau de-
I/C

16. Promisiunile înșelătoare nu con- terminant şi incident sau accidental. (Dat

stituesc totdeauna un dol în sensul legei. loz, Rep., Obligutiuvns, No. 205; Alexan-
(Dalloz. Râp., Obligsations, No, 209). dreseco, V, p. 75).
17, Nu orice viclenie constitue un dol 26. Dolul principal sau determinant
în sensul legei ci pentru ca un fapt să este acel prevăzut de urt. Il c. civ. fr.
AS

constitue un dol, trebueşte ca din el să (060 c. civ. rom.), când mijloacele vi-
rciasă pe faţă reaua credinţă. (Dalloz, clene întrebuințate de una dintre părţi,
Rep., Obligations, No. 202). sunt astfel încât este evident că fără a-
18. Astfel vânzătorul „care laudă cu ceste manopere, cealaltă parte nu ar fi
ştiinţă peste măsură, valoarea lucrului contractat. (Dalloz, Nep., Obligations, No.
UI

său, mai mult decât este valoarea reală, 205; Alexandresco, V, p. 73, 82).
nu comite un dol, dacă nu a întrebuințat 27, Pentru ca dolul să aducă anularea
alte manopere frauduloase pentru a în: contractului trebueşte ca el să fie deter-
minant. (Mourlon, Il, No. 1056: Bedarride,
BC

şelă pe cumpărător sau a-l împiedecă să

— 415 —
 Art. 980 DESPRE CONSINȚIMÂNTUL PĂRȚILOR CONTRACTANTE Codul civil

Du dol et de la fraude, Î, No. 31; Dalloz, manoperelor va avcă dreptul la daune-

Rep. Obligations, No. 205; Baudry et interese. (Laurent, XV, No. 525; IHuc, VII,

RY
Barde, Obligations,:I, No. 115; Alexan- No. 57; Alexandresco, V, p. 73).
dresco, V, p. 73, 74, 82). , 25, Dolul comis după încheerea, con-
28, Astiel, o vânzare de imobil poate tractului nu constitue o cauză de nulitate
fi anulată pentru cauzăde dol, când din a contractului deoarece nu a putut fi o
faptele constatate de instanța de fond, cauză determinantă. (Dalloz, kâp., Obli-

RA
rezultă că convenţiunea încheiată a fost gatious, No. 203; Huc, VII, No. 37; Bau-
determinată de manoperele frauduloase dry et Barde, Obligations, Î, No. 115;
exercitate de una dintre părți asupra spi- Alexandresco, V; p. 75).
ritului slab al celeilalte părți şi când este 2G, Astfel nu există dol care să aducă
evident că fără aceste manopere fraudu- nulitatea unei convenţiuni, când 'conven-

LIB
loasc, această parte nu ar fi contractat. țiunca s'a format în mod regulat iar
(Dalloz, Râp., Suppl., Obligations, No. 64; manoperele întrebuințate de una dintre
Laurent, XV, No. 524). , părți nu au avut de scop şi rezultat de-
29, Dolul incident sau accidental este cât de a obţine redactarea unui act si-
acela care poartă numai asupra acceso- mulat. (Demolombe, XXIV, No. 182; La-
riilor contractului şi care nu a determinat rombitre, Obligations, Art. 1116, No. 6:
Dalloz, Rep., Obligations, No. 208; B6-

Y
încheierea contractului însă sar fi în-
cheiat poate în condițiuni mai avanta- darride, Du dol et de la fraude! |, No.
joase. (Dalloz, Râp., Obligations, No. 205; 101 urm.;'Baudry et Barde, Obligations,

Alexandresco, V, p. 73).
20. Dolul incident nu aduce anularea
contractului ci dă loc numai la acordarea
de daune-interese. (Demolombe,. XXIV,
No. 175, 176. 177: Larombicre, Oblisations,
Art. 1116, No. 3; Demante et Golmet de
Santerre, V, No. 26, 26 bis; Mourlon, LI,
R tractului, (Bedarride, Du dol et de la
No. 1056; Bedarride, Du dol ct de la.
VE
fraude, I, No. 66 urm., 2641 urm.; Afass6
ct Verge sur Zachariae, ÎlI, $ 614, nota
10, p. 558; Aubry. et Rau, ed. 4-a, 1V, $
343 bis; notele 21, 22, p. 302; Dalloz, Rep.
Obligations, No. 205; Suppl., Obligations.
NI
SIT
I, No. 115; Alexândresco, V, p. 73).:
37, Dolul principal care produce anu-
larea contractului poate fi privitor la con-
simţământul uncia din părţi, la capaci-
tatea uneia dintre părţi, la obiectul care
face materia contractului şi la cauza con-
fraude, |, No. 54, 55, 57 urm., 64 urm;
Alexandresco, V, p. 82, nota 5, 83 nota).
38, Pentru ca dolul să aducă anularea
contractului, trebueşte ca el să inducă în
eroare pe una din părţi şi să-i aducă o
pagubă actuală sau măcar viitoare, (B6-

No. 64; Baudry cet Barde, Obligations, |, darride, Du dol et de la fraude, I, No.
No. 115, 116; Planiol, II, No. 1067: A- 37 urm.; Baudry ct Barde, .Obligations,
lexandresco, V, p. 73, text şi nota 2)- I, No. 117; Alexandresco, V, p. 85).
31. Ca exemplu de dol accidental se 29. O daună morală este suficientă
U

dă următorul în doctrină: cineva cumpă- pentru a aduce anularea contractului.

rără o casă care are o fântână, fără ca (Bedarride, Du dol ct de la fraude, 1,
vânzătorul să fi spus cumpărătorului că No. 41; Alexandresco, V, p. 83, nota 1).
vecinii au dreptul să scoată apă din fân-
AL

40. Acţiunea în nulitate pentru cauză

tână. In acest caz vânzarea rămâne va- de dol își găsește aplicajiunea la orice
labilă însă cumpărătorul va aveă drep- fel de acte şi contracte, chiar şi contrac-
tul să ceară daune-interese dela vânză- telor matrimoniale. (Larombitre, Obliga-
tor. (Merlin, Reâpertoire, Dol, No. 3; Be- tions, Art. 1116, No. 15; Aubry cet Rau,
TR

darride, Du 'dol cei de la fraude, |, No. 4-a, IV, $ 545 bis, nota 19, p. 301).
67: Alexandresco, V, p. 73, nota 2). 4 i. Spre deosebire de- violență, dolul
32, Deasemenea, dacă cineva cumpără nu constitue o cauză de nulitate a con-
o casă care îi convine cumpărătorului, tractului decât dacă emană dela una din-
însă vânzătorul a făcut pe cumpărător să tre părţile contractante. (Demolombe,
EN

creadă că această casă are foloase anu-
mite care nu existau în realitate cecace
a făcut ca preţul să fie mai urcat, vân-
zarea vu Îi menţinută însă cumpărătorul
va aveă dreptul să ceară daune-interese
I/C
AXALY, No. 184; Larombiere, Obligations,
Art. 1116, No. 8; Aubry ct Rau, ed. 4-a,
"IV, $ 345 bis, nota 26, p. 305; Dalloz, Râp.,:
Obligations, No. 215; Laurent, XV, No.
529; IHuc, VII, No. 33; Baudry et Barde,

dela vânzător. (Alexandresco, V, p. 73. Obligations, 1, No. 109, 110; Planiol, II,
nota 2). No. 1065; Alexandresco, V, p. 76, 79, 84).
38, Dacă însă se constată că fără ma- 42, Justificarea ucestei distincţiuni în-
noperile întrebuințate de una dintre tre dol şi violenţă se bazează pe accea
părți, cealaltă parie nu ar fi contractat. că cel care a cuuzat altuia un prejudiciu
AS

dolul incident va aduce anularea contrac-
tului. (Mourlon, II, No. 1056; Bedarride,
Du dol ct de la fraude, I, No. 76; Lau-
rent, XV, No, 525; Huc, VII, No. 37; A-
lexandresco, V, p. 74).
UI
este obligat a-l repară şi în cazul când
dolul este opera uneia dintre părţile con-
tractante, reparația prejudiciului va con-
stă din nulitatea contractului, iar în ca-
zul când dolul este opera unci terțe per-

84, |n cazul când rezultatul dolului soane reparația prejudiciului va constă

incident a fost de a impune părții con- din acordarea de daune-interese. (Pothier,
tractante condițiuni mai oneroasc, con- Obligations, No. 29; Demolombe, XXIV,
BC

tractul va putcă fi menţinut însă victima No. 184; Larombitre, Obligations, Art.

— 416 =-
 !

Codul civil DESPRE CONSIMȚIMÂNTUL PĂRȚILOR CONTRACTANTE Art. 960

1116, No. 8; Mourlon, Il, No. 1053; De- dantul este în culpă că a dat puteri unei

RY
mante et Colmet de Santerre, Y, No. 26, persoane capabile de a comite un dol aşă
26 bis; Laurent, XV, No. 529; Huc, VII, incât mandantul este răspunzător și pen-
No, 53; Baudry et Barde, Obligations, |, tru daune, rămânându-i recurs în contra
110; Alexandresco, V, p. 79, 80). mandatarului său. (Bedarride, Du dol er
493, Deasemenea, justificarea acestei de la fraude, I, No. 81; Alexandresco,

RA
distincţiuni se mai bazează pe următoa- V, p. 76, nota 1). .
rele motive: violența aduce o tulburare 50. In cazul când întrun contract
mai mare în societate decât dolul; de există mai multe părţi contractante și
câte ori 's'a întrebuințat violenţă contra numai una dintre ele a consimţit în urma
unei persoane, aceasta nu arc a-şi impută manoperelor frauduloase întrebuințate

LIB
nici o neglijenţă, pe când în materie de „numai de una dintre celelalte părţi con-
dol, se poate spune că nu a fost destul tractante, contractul încheiat nu se va
de diligentă; persoana violentată se gă- anulă, ci se va menţine. (Demolombe,
seşte în dificultate ca să stabilească cine XXIV, No. 185; Baudry et Barde, Obli-
a comis violența. (Alexandresco, V. p. sations, Î, No. 111).
79, SU), 5i, Astfel ar fi întrun contract de
4%. Terţul comite un dol, când fără societate când numai o parte a fost de-

ITY
a fi parte contractantă, determină pe «. terminată să consimtă prin manoperele :
persoană să facă un contract sau un lu- frauduloase întrebuințate de unul dintre
cru contrar intereselor sale, prin afirma- coasociați, ceilalți coasociați ne luând
țiuni sau reticențe frauduloase pentru.a parte la aceste manopere, în acest caz
profită cealaltă parte contractantă sau contractul de societate va fi menţinut.
orice
gations, No. 211).
altă persoană.
45, In cazul când există complicitate
între o terja persoană şi una dintre păr-
(Dalloz, Rep. Obli-
RS
(Demolombe, XXIV,
Barde, Obligations, I, No. 111).
No.
52, |n acest caz partea care a con-
simţit sub imperiul manoperelor
183;

frau-
Baudry et

tile contractante, dolul comis în această duloase va aveă dreptul să ceară daune-
IVE
împrejurare poate constitui o cauză de interese dela autorul manoperelor. (De-
nulitate a contractului. (Dalloz, Râp.. O- molombe, XXIV, No. 183; Baudry et
bliations, No. 216; Alexandresco, YV, p. Barde, Obligations, I, No. 111).
< . 538, După altă părere, în aceaste ca-
46. Se consideră că există complici- zuri contractul va puteă fi anulat pentru
tate atunci când partea contractantă a toate părțile, chiar faţă de acele cari
UN

avut cunoştinţă de manoperele întrebuin- cari ar fi fost străine de dol. (Huc. VII,
tate de terţ şi nu a înştiințat despre u- No. 38; Alexandresco, V, p. 78, nota 79,
ccasta pe ccalaltă parte contractantău nota).
(Demolombe, XXIV, No. 185, 186; Larom. 54, În cazul când dolul este comis de
bi&re, Obligations, Art. 1114, No. 8; Bâ. o terță persoană iar nu de una dintre
darride, Du dol ct de la fraude, [, No. părțile contractante, partea contractantă
36; Aubry et Rau, ed. 4-a, 1V, $ 543 bis. contra căreia s'a comis dolul nu are
AL

nota 27, p. 305; Dalloz, Rcp.. Suppl., O- dreptul să ceară anularea contractului,
bligations, No. 65; Laurent, XV, No. 529; ci va avcă numai o acţiune în daune-
Baudry et Barde, Obligations, I, No. 109; interese contra terței persoane. (Pothier,
Alexandresco, Y, p. 76). : Obligations, H, No. 32; Mourlon, II, No.
TR

47, Dolul nu poate fi considerat că 1058; Demante et Colmet de Santerre,

este comis de o terță persoană când cl -Y, No. 26; Aubry et Rau. ed. 4-a, IV, $
emană dela reprezentantul uneia dintre 543 bis..p-: 505; Baudry ct Barde. Obli-
părțile contractante, cum ar fi manda- gations, |, No. 112, 114; Alexandresco, V,
tarul, tutorul unui minor, bărbatul dotal. p. 70). " ,
EN

(Dalloz, Râp.., Obligations, No. 217; Bau- 55, Pentru ca o terță persoană să
dry ct Bardc, Obligations, Î, No. 112; poată fi condamnată la daune-interese se
Alexandresco, V, p. 76. nota 1). cere ca ea să fi întrebuințat manopere
48. In cazul când dolul provine dela viclene căci dacă eu ar fi dat numai un
reprezentantul legal sau convenţional sfat cu bună credinţă, fără fraudă, ea nu
I/C

al uncia dintre părţile contractante, cea- are nici o răspundere. (Larombitre, Q-

laltă parte poate cere anularea conven- bligations, Art. 1116, No. 9; Alexandresco,
țiunei contra părții reprezentante, însă V, p. 76. nota 2).
daunc-interese nu poate cere decât dela 56, In cazul când dolul ar îi fost co-
reprezentant tare este autorul dolului. „mis de ambele părţi contractante una *
AS

(Demolombe, XXIV, No. 187: Larombitre, contra celeilalte, nu poate există compen-
Oblisations, Art. 1116, No. 10; Aubry et sația, deoarece nu sar putcă apreciă
Rau, ed. 4-a, 1V,':$ 345 bis, nota 25, p. dacă dolul este egal din partea ambelor
305; Dalloz. Rep., Obligations, No. 217; părți contractante, ci în lipsă de text ex-
Suppl.. Obligations, No. 66; Laurent, XV, pres fiecare dintre părți va aveă drep-
UI

No. 529; Baudry et Barde. Oblinatious, tul să ceară anularea contractului sau
|, No. 112). daune-interese dacă ele ar fi de acord
49, După altă părere, distincţiunea în- să menție contractul, caz în care dau-
nele vor puteă fi compensate. (Alexan-
BC

tre anularea contractului şi acțiunea în

daune nu poate fi admisă deoarece man- dresco, V, p. 77, nota).
N

195145. — Codul Civil adnotat, — VII.

— 417 —. 27
 Art. 960 DESPRE CONSIMȚIMÂN'TUL PĂRȚILOR CONTRACTANTE Codul civil

57. Dispozijiunea din art. 1116 ce. civ. 85. Dolul poate fi dovedit cu marturi

RY
fr. (900 c. civ. rom), care cere partici- şi simple prezumpțiuni, chiar dacă con- -
parea la manoperele frauduloase, a părții iractul este cuprins întrun act autentic
contra căreia se cere nulitatea, îşi gă- deoarece regula după care nu se poate
seşte aplicaţiunea numai la actele juri- admite proba cu marturi şi prezumpţiuni
dice în care figurează două părţi con- în contra sau peste cecac6 conţine un
act autentic, sufere exce jiune în caz de

RA
tractante. (Aubry et Rau, ed. 4-a, Iv. $
545 bis, nota 26, p. 505; Laurent, XV, No. dol. (Baudry.ct Barde, ligations, |, p.
529). 156, nota 1; Alexandresco, V, p. 84).
58, Prin urmare, în materie de re- G6. Un act atins de viciul dolului nu
cunoaştere de copil natural, de accep- mai poate face credință de ceeace con-
succesiune, de par- 'stată. (Dalloz, Râp., Obligations, No. 226).

LIB
tare şi renunțare la
taj,.de testament, dolul poațe fi o cauză 67. Potrivit dispoziţiunilor art. 1116
de nulitate cu toate că nu este comis de c. civ. îr. (960 c. civ. rom), dolul nu se
una din persoanele interesate la facerea presupune; totuşi există cazuri când do-
acestor acte juridice. (Aubry_ et Rau, ed: jul este presupus în mod legal. (Bedarride,
s-a, LV, $ 345 bis, p. 303; Dalloz, ep. Du dol ct de la fraude, ], No. 161 urm.;
Successions, iNo. 520; Laurent, LX, No. Dalloz, Râp., Obligations, No. 223; A-

Y
554: XV, No. 529; Baudry et Barde, Q- „>. mdresco, V, p. 80, nota 4).:
bligations, I, No. 115; Alexandresco, vV, „8, Astfel, când tutorul tratează cu
„.imorul înainte de darea sacotelelor și

SIT
p. 79). ,
59, Eroarea cauzată de dolul unei verificarea lor, cl este presupus că voeşte
terțe persoane poate fi o cauză de nuli- să înşele pe minor. (Dalloz, Rep., Obli-
tate a contractului, potrivit dispoziţiu- gations, No. 225).
nilor art. 1110 c. civ. îr. (954 c. civ..rom.), 69. Deasemenea, dolul se presupune
întrucât mahoperele frauduloase nu vi- în contractele făcute cu persoane care
R
ciază consimţământul decât pentrucă ele după lege sunt incapabile să contracteze:
induc în eroare. (Larombitre, Obligations, (Bedarride, Du dol et de la fraude, ],
Art. 1116, No. 9; Dalloz, Râp., Disposi- No. 109 urm:; Dalloz, Râp., Obligations,
VE
tions entre vils, No. 251; Obligations, No. No. 223: Alexandresco, V, p. 80, nota 4).
216; Planiol, Il, No. 1064), 70, Deasemenea, art. 909 ce. civ. fe.
60, In privinţa actelor cu titlu gra- (810 c. civ. rom.), care declară nule dona-
„tuit, ele vor puică fi anulate, oricine ar țiunile făcute la anumite persoane este
fi comis dolul, deoarece în aceste acte o aplicajiune a prezumpțiunei de_ dol.
NI

voinţa donatorului sau testatorului con- (Bâdarride, Du dol et de la fraude, I, No:

tra căruia s'a comis dolul nu a fost li- 161 urm.; Dalloz, Rep., Obligations, No.
beră. (Alexandresco, V, p. 78, 79). 909; Alexandresco, V, p. S0, nota 4).
U

61. Potrivit dispozițiunilor art. 1116 al. 71. Tribunalele vor apreciă în mod
2 c, civ. în. (900 al. 2 c. civ. rom.), dolul suveran, pertinenţa şi gravitatea faptelor
nu se presupune, ci trebueşte dovedit de alegate şi după ce le vor constată vor
acel care se plânge de dol, deoarece din decide dacă cele au determinat facerea
AL

contra, buna credinţă este presupusă tot- contractului. (Duranton, X, No. 163; De-
deauna. (Pothier, Oblisations, No. 30; La- molombe, XĂIV, No. 174; Aubry et Rau,
rombiere, Obligations, Ari. 1116, No. îi; cd. 4-a, LV, $ 545 bis, text şi nota 31, p.
Dalloz, Rep., Obligations, No. 218; A- 304: Bedarride, Du dol et de la fraude,
TR

Jexandresco, V, p. 80). - , I, No. 6, 25 urm.; Mass et Vergâ sur Za-

a 62. Dolul poate fi dovedit prin intero- chariae, IL, $ 614, nota 10, p-.3535; Dalloz,
patorul şi chiar jurământul părţii dela Rp. Obligations, No. 200, 224, 225: Suppl.,
care, emană. (Laurent, XX, No. 250; A- Obligations, No. 68; Huc, VII, No. 39;
lexandresco, V, p. 80, 81). Baudry et Barde, Obligations, |, No.
EN

63. Dolul poate fi dovedit prin mar- 119; Alexandresco, V, p. 74, text şi nota
turi sau simple prezumpţiuni chiar fără 3, 82). .
să existe un început de dovadă scrisă.
(Demolombe, XXIV, No. 188; Bâdarride, 172, ln aprecierea lor, tribunalele vor
Du dol et de la fraude,:I, No. 253 urm.; jine scamă de fineţa manoperelor între-
Aubry ct Rau, cd. j-a, IV, $ 345 bis,p. huinţate, de vârstă, sexul, condiţiunea
I/C

504; Dalloz. Râp., Obligations, No. 218; socială, starea morală a părţilor contrac-
Suppl., Obligations, No. 67; Laurent, XV, tante, cte. (Bâdarride, Du dol cet de la
No. 530; [luc, VII, No. 39; Baudry et fraude, |, p. 27 uramn-). ,
- Barde, Obligations, |. No. 118; Planiol. 73, Lribunalele vor apreciă în mod
suveran şi vor decide dacă dolul a fost
AS

II, No. 106$; Alexandresco, V, p. 80, 81).

64, Cel ce se plânge de un dol tre- determinant sau incident. (Dalloz, Rep.
bueşte să precizeze faptele şi să arate Obligations, No. :205; Alexandresco, „|,
persoanele care l-au comis, deoarece dacă p. 74).
dolul provine din partea unei terțe per-! 74, Lribunalele vor apreciă, dease-
UI

soanc, el nu aduce anularea contractu- menca în mod suveran, după împrejurări,

lui. (Bâdarride, Du dol et de la fraude. dacă trebueşte să fie anulat contractul
ÎI, No. 249 urm:: Dalloz. Râp.. Obligations. în cazul când sar stabili că părțile ar
No. 221; Alexandresco, V, p. 80,81, fi contractat, chiar dacă nu s'ar fi între-
BC

nota 1). buinţat manopere frauduloase, însă nu

— 418—
Codul civil DESPRE. CONSIMȚIMÂNTUL PĂRȚILOR CONTRACTANTE Art, 961

ar fi contractat în aceleaşi condițiuni. formează numai prezumpțiuni că voinţa

(Dalloz, Râp., Obligations, No. 206).

RY
testatorului ar fi putut mai uşor fi in-
75, Tribunalele în acest caz vor tre- fluențată dacă sar fi exercitat asupra
bui să ia în considerajiune, mai ales im- acestuia machinaţiuni viclene; astfel că
portanța obiectului asupra căruia una dovada acestor manopere şi a modului“
dintre părţile contractante a fost înșelată. cum au fost exercitate asupra voinţei tes-
(Dalloz. Râp., Obligations, No. 206). tatorului trebueşte în prealabil făcută

RA
76. Curtea de casaţie are dreptul să pentru a se puteă cere apoi în asemenea
cenzureze hotărireu instanței de fond condițiuni anularea testamentului. (Trib.
care ar admite anularea unui contract ilfov, S. IV, St7 din 2 lunie 1925,: Dreptul
când dolul u fost comis de o terță per- 29/925).
soană, deuarece legea pronunţă anularea 2, Dolul întrebuințat de cumpărător

LIB
contractului numai în cazul când dolul îmbătând intenţionat pe vânzător spre a
provine dela una dintre părţile contrac- determină un consimţământ, face conven-
tante. (Aubry ct Rau, ed. 4-a, IV, $ 345 ţia anulabilă. (Jud. Herţa, Cartea de jud.
bis, text şi nota 51, p. 504; Dalloz, Rep. No. 612 din 1925, Jur. Gen. 1926 No. i89;.
Cassation, No. 1712; Comp.: Alexan- Pentru ca să existe dol în sensul
dresco, Y, p. 74, nota 3). art. 960 din codul civil. trebuic să se

ITY
constate nu numai mijloacele dolozive
întrebuințate, dar să se stabilească că
Jurisprudență. ! vânzătorii nu ar fi consimţit altfel la ad-
(Continuare dela 1924 până 1a 1927). judecare; faptul că reprezentanţii Pri-
mărici, cumpărătorul, ar fi spus vânză-
1. a) Pentru ca sugestiunea şi capta- torilor că imobilul este supus expropie-
țiunea, cari nu sunt altceva decât o ra-
mură a dolului, să poată provocă anu-
larca unui testament. trebuie ca ele să
fie exercitate prin uneliiri vielene sau
RS
ici şi dărâmărei imediată, nu constitue
machinațiunea dolozivă şi nici machina-
ție fără epitet, pentru că aceă afirma-
ție nu eră mincinoasă, dacă în fapt eră
alte machinaţiuni, fără de cari testato- exact că imobilul fusese declarat ca
IVE
rul nu ar Îi consimţit să dispue aşă cum supus exproprierei, deşi în urmă nu l-a
a dispus prin testament. mai întrebuințat lucrărilor de aliniere.
b) Vârsta înaintată a testatorului, boala (C. Apel Bucureşti $. ÎI, 35 din 13 Fo.
lui oricât de gravă ar fi fost, slăbiciunea 'bruarie 1926, Bul. C. Apel 10/926).
minţii. afecțiunea pentru persoana în fa- 4, Dolul. spre a anulă convenţia. tre-
voarea căreia a testat, oricât de exage- buie dovedit în toată complexitatea lui,
UN

rată ar păreă sau ura împotriva acelora manoperele să fie a celeilalte părţi cou-
pe cari i-a înlăturat dela succesiune, nu tractante şi de natură a alteră liberul
constituesc prin cele înşile motive cari consimţământ. (Jud. Ilerţa 291 din 1936,
să determine anularea testamentului, ci Jur. Gen. 1926, No. 1095).
AL

Art. 961. — Convenţiunea făcută prin eroare, violență sau

dol, nu este nulă de drept, ci dă loc numai acțiunei de.nulitate!).
(Civ. 959, 1157 urm., 1167, 1190, 1900; Civ. Fr. 1117).
TR

Teat. fr. iri. 1117. — La convention contracte par erreur, violence ou

dol, n'est point nulle de plein droit, elle donne sculement lieu, î une action en
nullitt ou en rescision, dans les cas et de la inanitre expliques ă la section VII
EN

du chapitre V du present titre.

INDEX ALFABETIC Doctrină:

I/C

(la doctrină).
|, Potrivit dispozițiunilor art. 1117 c.
Anulare, a se vedceă cu- Moştenitori 2, 12. civ, fr. (901 c. civ. rom.), de câte ori con-
vântul: „Xulitate*, Natura contractului 1.
Apreciere suverană 5, Nulitate 1—12, simiământul a fost dat din eroare sau
Nulitate relativă î, 2. smuls prin violenţă sau surprins prin dol,
AS

Rună credinţă 10, 11.

Cauză 1, Obiect 1. convențiunea, afară de cazul când croa-
Creditori 4. Natificare 2,
Daunec-interese 7, î0, 13 Ratificare expresă 2, 3. rea ar fi căzut asupra naturei conven-
Dol 1,2, 5, 8, 10—13. Ratificare tacită 2. jiunci, asupra obiectului ci şi asupra în-
Efecte 6—13. Restituire 7. săşi existenţei cauzei obligaţiunei, nu este
Revendicare 9, ,
Eroare 1,2,5, 8, 11, 13. nulă de drept sau inexistenă, ci va puteă
UI

Executare 6, 7. Terţe persoane 8—11, 13.

Mobile 9. Violenţă 1, 2, $, 8, 11. fi anulată după cererea părții care a su-

1) Art. francez corespunzător „0u eu rescision, dans

1117, continuă: les cas et de la maniere. expli:
BC

quis & la section VII du chapitre V du present titre“, Ă a

— 4 l ) —
Art. 962 DESPRE OBIECTUL CONVENȚIUNIIL.OR “Oodul civil

ferit eroarea, violenţa sau dolul. (Baudry dispoziţiunile art. 2279 c. civ. îr. (1909 e.
et Barde, Obligations, I, No. 98; Alexan- civ. rom.), şi deci ele nu vor puteă fi

RY
dresco, V, p. 87). revendicate decât în condijiunile prevă
9, Nulitatea prevăzută de art. 1117 c.' zuțe de acest articol. (Bedarride, Du dol
cit. fr. (961 c. civ, -rom-), este relativă ct de la fraude, |, No. 285 urm;; Iluc,
şi nu poate fi cerută decât de persoana VII, No. 41; Baudry et Barde, Obligatious,
care a suferit eroarea, violenţa sau dolul 1, No. 126, nota î; Alexandresco, V, p.

RA
sau de moștenitorii săi, putând fi raticată S9, nota 2)-
atât în mod expres cât şi tacit. (Baudry et 1Q. In caz de anularea unui contract
Barde, Obligations, |, No. 98; Alexan- pentru cauză de dol, după o părere, anu-
dresco,'V, p: 87). larea nu este opozabilă tertelor persoane
3, Ratificarea expresă a nulităţii nre- succesori cu titlu particular de bună cre-

LIB
văzută de art. iii? c. civ. Îr. (961 c. civ. dință ai părții contractante, deoarece do-
rom.), va trebui să îndeplinească condi- lul nu e propriu zis un viciu al consim-
țiunile prevăzute de art. 1538 c. civ. În. țământului, ci dă loc numai la acţiunea
(1190 e. civ. rom). (Alexandresco, V, p. în daune care nu poate fi exercitată con:
37). tra subacbhizitorilor întrucât este perso-
4, Autorul dolului sau creditorii săi nală autorului dolului şi nu trece la suc-
cesorii “cu titlu particular de bună cre-

Y
nu au dreptul să ceară anularea conven-
țiunci. (Alexandresco, V, p. 87, nota 3). dinți. (Marcade, Art. 117).
5, Tribunalele vor apreciă în mod su- 41, După altă părere, în caz de anu-

SIT
veran dacă a existat eroare, violenţă san larea unui contract pentru cauză de dol,
dol, caz în cure vor admite acţiunea în anularea este opozabilă terţelor persoane
anularea convențiunei. (Alexandresco, Y, succesori cu titlu particular ai autorului
. 88), | dolului, chiar de bună credinţi, deoarce
G. Etcctul anulării contractului va [i dolul este un viciu de consimţământ şi art.
ca partea care nu şi-a dat consimţămân- 1117 e. civ. fr, (901 e. civ. rom.), nu face
tul în mod liber nu va fi obligată la exc-
Rnici o deosebire între acţiunea în anu-
cutarea contractului care a fost anulat. . lare, fie că rezultă din eroare, violentă
sau dol; în acest caz terjii achizitori vor
VE
(Alexandresco, V, p. 88). -
7. In cazul când contractul fusese exe- aveă, recurs contra autorului lor: (Duran
cutat în momentul anulării lui, părțile ton, X, No. 180; Demolombe, XXIV. No.
contractante îşi: vor restitui ceeace au 190; Larombitre, Obligations, Art. 1116,
primit, dacă e posibil, iar partea care nu No. 12; Mourlon, LI, No. 1062 urm;; De:
NI

şi-a dat consimţământul liber, având manie et Colmet de Santerre, V, No. 27

dreptul să ceară şi daune-interese. (A-. bis, UL; Aubry et Rau, ed. t-a, 1V, $ 336,
lexandresco, V, p. 83, 89). p. 259; Bâdarride, Du dol et de la fraude,
8. In caz de anularea unui contract |, No. 277; Laurent, XIX, No. 75, 76; urc,
U

pentru cauză de eroare și violenţă, ho- VII, No. 41; Baudry et Barde, Obligations,
tărîrea de anulare este opozabilă terţelor 1, No. 126; Alexandresco, V, p. 9%, 91).
persoane, dacă bine-înţeles au figurat ca (2. In ceeace privește moştenitorii
părți în proces, deoarece partea cu care universali, anularea le este opozabilă ca
AL

s'a contractat neavând nici un drept nu şi autorului dolului. (Demolombe, XXIV,

a putut de asemenea transmite nici un No. 189; Huc, VII, No. +1; Alexandresco,
drept terțelor persoane. (Demolombe. V, p. 90, nota 1).
XALV, No. 130, 157; Larombitre, Oblisa- 13. Când eroarea şi dolul dau loc nu-
TR

tions, Art. 1110, No. 31. Art. 1114, No. 18: mai la o acţiune în daune, acţiunea nu
Mourlon, Il, No. 1062; Demante et Colmet se va puteă introduce decât contra părții
de Santerre, V, No. 27 bis, III; Huc, VII, “ontractante, deoarece acţiunea este per-
No. 41; Baudry et Barde, Obligations, |, sonală, iar nu şi contra terţilor subachi-
No. 1926; Alexandresco, V, p. 89). zitori. (Alexandresco, V, p. 91).
EN

9, In privința lucrurilor mobile dobân- (4. A se vedeă: art. 1900 din codul
dite de terțele persoane; se vor aplică civil cu notele respective.

Secţiunea ll. — Despre obiectul convenţiunilor.

I/C

_ Art, 962.— Obiectul convenţiunilor este acela la care păr-

țile sau numai una din părţi se obligă. (Civ. 948,963 urm., 1310,
1311, 1492; Civ. Fr. 1126),
AS

SR Text. Jr. Art. 1126. — “Tout contrat a pour objet une chose quune partie
soblige î donner, ou qu'une partie s'oblige ă faire ou ă ne pas faire. . + . * . .
ş , .
UI

INDEX ALFABETIC Cauză 6. Contracte sinalagmatice 6.

(la doctrină). Cesiune de creanţă 14 Culpă 21, 25.
Comerţ î1, Datorie morală 35.
Abţinere 1,7, Apreciere suverană 16, Comodat 10. Daunc-iaterese 9, 17, 18,
Afecţiune 35. Artist 2%. Condiţiune 30. 19, 25, 5,
BC

Amanet 10. Bune moravuri 12, 2. Constrângeze 9. Deosebire

; 3, 4.

— 490 —
Codul civil DESPRE OBIECTUL CONVENȚIUNILOR Art. 962

Determinare îi, vântul: „Înexistenţă“ şi sau drepturile şi lucrurile materiale, fap-

Dobânzi 2. 15, 17, 22, 36,

RY
Donaţiune 10. Obiect 1 urm, tele sau acţiunile omului, omisiunea sau
Dovadă 17. Obligaţie 3, 4, 5. abținerea dela fapte. (Demolombe, XXIV,
Drepturi 7, 8. Obligaţie morală 35. No. 501, Biz; Larombitre, Obligations,
Echitate 16, Omisiune 7.
Existenţă 11, 13, 13. Ordine publică 12, 32, Art. 1127, No. 2, 5; Demante ct Colmet
Fapt 1, 7, 11, 25, 27, 32, Perderea lucrului 15—23, de Santerre, V, No. 40; Aubry et Rau,

RA
Fapt imoral 12, 32, Perdere parţială 16. ed. 4-a, LV, $ 544. text şi'nota 1, p. 313;
Fals 14. Posesiune 10.
Folosinţă 10. Posibilitate 11, 25—932.
Dalloz, Râp., Obligations, No. 4060, 493;
Gaj tv. Preţ 5, 16, 20, 21. Laurent, XVI, No. 74; Huc, VII, No. 64,
Garanţie 31. Probă 17. 65; Baudry et Barde, Obligations, IL, No.
Ignoranţă 17. Producţiune intelectuală 245, 287; Planiol, II, No. 999; Alexandresco,
imposibilitate 11, 25—3%2, u,
V, p. 110, text şi nota 1)-

LIB
indoială 31, 36. Profesiune literară şi ar-
Înexistenţă 12, 25, 27. tistică 9, . 8. Obiectul contractului poate fi nu
Inşelare *f. Proprietate 10. | numai un lucru material, ci şi un lucru
Interes, a se vedcă cu- Restituţiune 20, 21.
Rezoluţiune 16, incorporal, un simplu drept sau chiar o
vântul; „Utilitate“,
Schimb 10, producţiune nematerială a inteligenţei
Lipsă de obiect 2, 12, 15, Scriitor 29,
Locaţiune 10, sau geniului. (Larombitre, Obligations,
Scuză 17,
Lucru î, 7, 8, 11, 13, 15— Specie 11. Art. 1127, No. 4.

ITY
23 25, 26, 33, 34, Termen 30. 9, Acei care au promis un act care de-
Lucruri incorporale 7, 8. Utilitate 11, 33—36, pinde de o profesiune literară, ştunţifică
Lucruri materiale 7, 8. Vindere-cumpărare 5, 10,
Nulitate, a se vedeă cu: 16, 18-—24,
sau artistică nu pot fi constrânşi ca să-și
execute obligaţia lor, ci pot fi obligaţi
numai la daune-interese. (Larombicre,
Doctrină. Obligations, Art. 1135, No. 18; Aubry et
|. Obiectul contractului poate constă
întrun lucru, întrun fapt sau într'o ab-
RS
Rau, ed. 4-a, LV, $ 344, p. 314).
1Q. Cu toate că dispoziţiunile art. 1127
c. Civ. fr. au fost climinate de legiuitorul
ținere. (Alexandresco, V, p. 108, 109). român, totuşi ele îşi găsesc aplicaţiunea
2, Lipsa de obiect împiedecă formarea și în dreptul român și deci contractul
IVE
contractului deoarece existența unui o- poate aveă de obiect nu numai pro-
biect cert este o condiţiune esenţială prietatea unui lucru, cum este vânzarea,
pentru valabilitatea unei - convenţiuni. schimbul, donaţiunea ci şi folosinţa lui
(Demolombe, XXIV, No. 299; Larombitre, cum este închirierea, comodatul sau nu-
Obligations. Art. 1126, No. 1, 2). mai posesiunea lui, cum cste amanetul.
2, Nu trebueşte să se confunde obiec- (Alexandresco, Y, p. 109).
UN

tul contructului cu obicctul obligaţiunei, ji. Pentru ca un lucru sau un fapt

deoarece obiectul obligaţiunei este ceeace să poată face: obiectul unui contract, tre-
face materia angajamentului iar obiectul bueșşte ca să îndeplinească următoarele
contractului este însăşi obligaţia. (Alour- condițiuni: 1) să existe actual sau să
lon, II, No. 1092, nota 1; Huc, VII, No. poată există în viitor; 2) să fie determt-
65; Baudry et Barde, Obligations, |, No. nat cel puţin în specie; 3) să fie în co-
AL

243; Planiol, II, No. 998; Alexandresco, merț; 4) să fie posibil; 5) să fie util; 6)
V, p. 108, nota 1)- să fie în puterea celui care se obligă.
ua Cea mai 'mare parte dintre comen- (Dalloz, Rep., Obligations, No. 407).
tatori nu fac diferență între obiectul cou- 12, Orice convenţiune care nu are
tractului şi obiectul oblipgațiunei. (Demo- obiect sau care are de obiect un fapt imo-
TR

lombe, XXIV, No. 300; Demante'et Col- ral sau ilicit este inexistentă. (Alexan-
met de Santerre, V, No. 40; Aubry ct Rau, dresco, V, p. 109, 111).
cd. 4-a, IV, $ 544, p. 315; Comp:: Alexan- 13. Numai lucrurile care există în
dresco, YV, p. 103, nota 1). natură pot face 'obiectul unui contract:
5, Un contract poate să cuprindă mai (Foullier, VI, No. 122, 123; Demante et
EN

multe obligaţiuni şi fiecare obligaţie are Colmet de Santerre, V, No. 42 bis; Lau-
obiectul său particular, aşă încât un con- rent, XVI, No. 75; Baudry cet Barde, O-
tract va aveă atâtea obiecte câte obli- bligations, I, No. 245).
Saţiuni cuprinde. Astfel, în contractul de La Nu există contract dacă obicctul
vânzare, lucrul vândut şi preţul sunt său îl formează cesiunca unei creanţe care
I/C

două obiecte ale acestui contract. (De- nu există, aparența sa fiind fondată nu-
molombe, XXIV, No. 300; Demante et mai pe titluri false. (Dalloz, Râp., Suppl.,
Colmet de Santerre, V, No. 40; Dalloz, _Obligations, No. 141; uc, VII, No. 67).
Rep., Obligations, No. 405). "15, Dacă lucrul care trebuiă să facă
G, Câte odată 'se conilundă noţiunea
AS

obiectul contractului pierise dejă în mo-

de obicct cu noţiunea de cauză; astfel mentul acordului de voințe, contractul
în contractele sinalagmatice, se zice că este nul din lipsă de obiect. (Demolombe,
obiectul uneia din obligaţi serveşte de XXIV, No. 521; Larombitre, Obligations,
cauză celeilalte obligaţiuni. şi reciproc. Art. 1128, No. 8: Demante et Colmet de
(Larombitre, Obligations. Art. 1126, No. 3).
UI

Santerre, V, No. 42 bis; Aubry et Rau, ed.

7. Obiectul contractului poate fi orice 4-a, IV, $ 344, text şi nota 15, p. 315; Huc,
lucru care poate aduce omului vreo uti- VII, No. 67; Baudry et Barde, Piligations”
litate sau avantaj; astfel, pot formă o- I, No. 246; Planiol, II, No. 1007; Alexan-
BC

biectul conteactului: lucrurile incorporale dresco, V, p. 109,

Art, 962 DESPRE
16. Dacă în momentul acordului
voin(e, lucrul care a făcut obiectul con-
tractului pierise parţial, tribunalele vor
apreciă dacă pierderea este astfel încât
dacă părțile ar fi cunoscut-o. ele nu ar
fi contractat, caz în care contractul va îi
rezolvit, sau dacă contractul trebueşte
menţinut făcându-se o scădere din preţ,
potrivit dispoziţiunilor fixate de lege la
materia vânzării, care fiind bazate pe
echitate pot fi întinse şi la alte contracte:
(Demolombe, XXIV, No. 322; Lurombitrc,
Obligations, Art. 1125, No. S; Baudry et
Barde, Obligations, I, No. 246; Alexan-
dresco, V, p. 109, nota 1).
17. In cazul când ambele părți con.
tractante nu cunoşteau pierderea lucru-
lui care a făcut obiectul contractului,
nulitatea contractului se va pronunţă fără
acordarea de: daune-interese. (Larom-
bitre, Obligations, Art. 1128, No. 9).
18. După altă părere, acel care a vân-
dut un lucru a cărui pierdere nu o cu-
noşteă în momentul contractării va da-!
tori daune-interese dacă nu dovedeşte că
ignoranța sa eră scuzabilă. (Baudry ct
Barde, Obligations, 1. No. 246;
Alexandresco, Y, p. 109, nota 1).
19. Dacă vânzătorul cunoșteă pierde-
rea lucrului în momentul contractării,
cl va datori daune-interese. (Demolombr.
XXIV, No. 321; Larombicre, Obligations.
Art. 1128. No. 9; Baudry et Barde, Obli-
gations, Î, No. 246; Alexandresco, V, p.
109, nota 1).
20, Dacă vânzătorul cunoşteă pierde-.
rea lucrului în momentul contractării şi
U
totuşi a primit prețul vânzării, el va _da-
tori restituirea prejului şi procente. (Dal-
loz, Râp., Obligations, No. 485).
94, În cazul când cumpărătorul
AL
noşteă pierderea lucrului în momentul
contractării, pierdere care eră necunos-
cută de vânzător, cumpărătorul poate hi
obligat să plătească preţul iar dacă I-a
TR
plătit dejă. nu poate cere restituirea lui.
deoarece este în culpă că a înşelat pe
vânzător. (Larombiere, Obligations,
1128, No. 9; Dulloz, Râp.. Obligations, No.
483).
EN
29, În cazul când ambele părţi con-
tractante cunoşteau pierderea lucrului, în
momentul contractării, după o părere.
contractul este nul. (Toullier, VI, No. 127:
Dalloz, Râp., Obligations, No. 435).
28. După altă părere, în cazul când
I/C
ambele părţi contractante cunoşteau pitr-
derea lucrului, în momentul contractu-
lui. contractul. va rămâne valabil. (Du- - VII, No. 67).
ranton, XVI, No. 183; Larombiăre, Obli-
AS
gutions, Art. 1128, No. 9: Troplong, Vente..
I, No. 255). . vuri_sau prohibit de o dispoziţiune ex-
24, Dispoziţiunile prevăzute în notele
precedente pentru vânzare. îşi găsesc a-
plicaţiunea la toate contractele. (Demo-
UI
lombe. XXIV, No. 522: Larombicre. Obli-
gations, Art. 1198, No.- S; Baudry
Barde, Obligations, I, No. 246; Alexau-
„dresco, V, p. 109).
BC
25, Dacă lucrul promis este imposibil
OBIECTUL CONVENȚIUNILOR Codul civit
de de dat sau de făcut, nu există contract:
RY
în acest caz, ncexecutarea convenţiunei
nu dă loc la acordarea de daunc-interess,.
afară dacă cel care a promis este în culpă.
(Demolombe, XXIV, No. 316; Larombitre,
Obligations, Art. 1128, No. 4; Dalloz,
Râp., Obligations, No. 452; Laurent, XVI,.
RA
No. 80; Huc, VII, No. 67; Baudry et Barde,
Obligations, ], No. 289; Planiol, II, No.
1006; Comp.: Alexandresco, V, p. 110, text-
şi nota 2).
LIB
26, Peniru aprecicrea posibilităţii, se-
va luă în considerare numai lucrul în
cl însuşi iar nu greutatea în care se gă-
seste debitorul să-şi execuie obligaţia,.
deoarece cl nu trebuiă să se oblige. (Dal--
loz., Râp., Obligations, No. 4184).
24. |n. ceeace priveşte imposibilitatea:
Y
faptului care a făcut obiectul convenţiu--
nei, contractul nare existenţă decât în
SIT
cazul când este vorba de o imposibilitate:
absolută și perpetuă; în cazul cândeeste
vorba de o imposibilitate care nu există
decât peniru debitor, el va fi răspunzător
pentru . neexecutarea contractului, “deoa-
R rece imposibilitatea esie personală şi tre--
Comp.: buiă s'o prevadă. (Demolombce, XXIV, No.
518; Larombiere, Obligations, Art. 112$,.
No. 5; Mourlon, II, No. 1096: Dalloz, Rep.,.
VE
Obligations, No. 4184, 495; Laurent, XVI,
No. 80; Baudry et Barde, Obligations, |.
No: 289; Planiol, 1], No. 1006; „Alexan-.
dresco, V, p. 410. nota 2).
28, Asticl, un artist care sa obligat
NI
să execute o lucrare, nu poate să se sus-.
trasă dela aceste “obligaţiuni sub pre-
textul că este în imposibilitate să-şi ţie-
angajamentul deoarece nu are inspiraţie.
(Aubry ct Rau. ed. 4-a, IV, S 544, p. 514
| Laurent, XVI, No. 80).
cu. 29, Acceaş soluțiune se va da şi în
cazul când un scriitor sa obligat să com-
pue o lucrare destinată publicaţiunei sau
reprezentaţici. (Aubry et Rau, ed. 4-a, IV,
$ 544, p. 314).
30, In cuzul când imposibilitatea esie
numai temporală, contractul se formează,
Ârt. însă obligaţia va aveă de obiect un lucru
viitor, ca fiind cu termen sau condiţio-
nată. (Demolombe, XĂLV, No. 319; La-
rombicre. Oblizations, Art. 1128, No. 5;
Dalloz. Râp.. Obligations, No. 485; Baudrv
et Barde. Obligatious, IL, No. 291). ”
21, In cazul când există îndoială asu-
pra posibilității sau imposibilității unui
lucru, convenţiunea care intervine în sco-
pul ide a garantă posibilitatea acestui
lucru. poate fi cousiderală valabilă. (Iluc,
32, Un lupt ilicit adică un fapt con-
trar ordinei publice sau bunurilor mora-.
presă de lege, nu poate formă obiectul.
unei convenţiuni. deoarece în acest caz.
există imposibilitate . morală sau legală.
(Demolombe. NĂIV, No. :325 urm; De-
cei mante et Colmet de Santerre, V, No. 42
is: Aubry et Rau, ed. ta, IV, S 344. p.
519; Laurent, XVI. No. 82: Iluc, VII, No.:
70; Baudryv et Barde. Oblizafions, I. No
— 492—
 'Codul civil DESPRE OHIECTUL CONVENȚIUNILOR Art. 963

292; Planiol, II, No. 1009 urm. Alexau- jiune, ca nu poate există. (Pothier, Obli-

RY
dresco, V, p. 110). gations, No. 158 urm.; Toullier, VI, No.
233, Pentru ca un lucru să poată face 146; Aubry ct Rau, cd, 4-a, IV, 5 344, p.
obiectul unei convenţiuni, trebueşte ca 520; Dalloz, Rp, Obligations. No. 487,
el să fie folositor celui care îl primeşte, 496; Laurent, XVI, No. Si; Baudry et
adică să-i procure un avantaj. (Demo- Barde, Obligations, I, No. 295).

RA
lombe, XXIV, :No. 310 urm:; Larombitre, 25, Un simplu! interes de afecţiune
Oblisations, Art. 1128, No. 37 urm.; Au- nu este de ajuns, afară'de cazul când o-
bry ct Rau: ed. 4-a, IV, $ 544. p. 320; Dal- bligaţiunea are în acelaş timp de scop,
loz, Râp., Obligations, No. 487, 496; Bau- îndeplinirea unei datorii morale. (Aubry
dry ct Barde, Obligations, I, No. 293; A- ct Rau, ed. 4-a, IV, $ 344, p. 320).

LIB
lexandresco, V, p. 125). 26, Pentru ca o convenţie să fie
234, Utilitatea lucrului care face o- nulă trebuoeşte ca inutilitatea să apară
hicctul convenţiunei, trebueşte să poată cu evidență iar în caz de îndoială, con-
fi apreciată în bani, deoarece în caz de venția se va menține. (Dalloz, Râp., O-
neexecutare, obligația nu s'ar puteă trans- bligations, No. 457).
formă în daune-interese şi neavând sanc-

ITY
Art. 9683. — Numai lucrurile ce sunt în comerciu pot fi obiectul
unui contract. (Civ. 476, 478, 965, 1156, 1310; 1492, 1844; Civ.
Fr. 1128).
Tezt. fr. Ant. 1125. — 1 n'y a que les choses qui sont dans le commerce
-qui puissent ctre Vobjet des conventions.
RS
INDEX ALFABETIC tul unci convenţiuni incompatibile cu
IVE
(la doctrină). scopul pe care legeu şi l-a propus sco-
Acr 3, Locaţiune 3, țându-le din comerț, iar nu că aceste lu-
Animale bolnave %, Lucruri alară din comerţ cruri nu pot face obiectul nici unei con-
Bunici 6, 10, »—16, 18, 21, 22, 27—33,
Lucruri comune 3.
venţiuni. (Laurent, XVI, No. 79; Huc, VII,
*Cesiune 17, 18, 19.
Chentelă 18, 19, 2, Lucruri în comerţ 1. No. 67; „Baudry et Barde, Obligations,
I, No. 248; Comp.: Alexandresco, Y, p.
UN

“Comerţ, a se vedeă cu- Lumină 3.

vintele; „Lucruri afară Mare 3, 6. 118).
din comerţ, „l.ucruri în Medic 18, 19, 0,
comerţ“, Minori 25, 35, 2, Sunt lucruri afară din comerț, lu-
Comune 26, 33, Monopol 1, 24. crurile care, prin natura lor, nu sunt
-Concesiune 8. Natura lucrurilor 2, 3, 4 susceptibile de proprietate privată. (Dal-
Cult 6, 10. Nulitate 11, 12, 15, 16, 18,
34, 36, 37. loz, Obligations, No. 469; Alexandresco,
Cursuri de apă navigabile
Ordine publică 27, 3%. Y, p. 118).
AL

Decoraţiuni 14, 15, Otravă 7, 9, Astfel. sunt afară din comert, prin
Demisiune 16. Pământuri clăcăşeşti 33— natura lor, lucrurile denumite comune de-
Destinaţie 5—1f,
Distribuția justiţiei 14.
TB
oarece se foloseşte toată lumeu de ele şi
-Dotă 23, 31.
Pământuri rurale 32.
nu sunt susceptibile de proprietate pri-
Preoţi 35.
Drepturi exclusiv perso- vată, cum sunt: aerul, lumina, marca, etc.
TR

Preţ 15, 160, 17, 20.

nale 4, Proprietate privată 9, 10, (Demolombe, XXIV, No. 330; Larombierre,
*'Drumuri publice 6, 10.
Farmacie 27,
Proprietate publică 2,3, Obligations, Art. 1128, No. 11; Demante et
5-8,
Femee 35, Săteni, a se vedeă cuvin- Colmet de Santerre. V, No. 42 bis: Lau-
rent, XVI, No. 29; Baudry et Barde, O-
Fortificaţii 6, 10.
tele: „Pământuri clăcă-
-Funcţionar particular 17,
bligations, I, No. 248; Alexandresco, V,
EN

Funcţionar public 14—17, şeşti*,

Imobile rurale 32, Schimb 38. p. 118).
“Improprietârire, a se ve- Servitute 8. A, Deasemenea, sunt afară din comerţ,
deă cuvintele: „Pămân- Stabilimente publice 26.
turi clăcăşeşti“, Starea persoanelor +, 30 prin natura lor. drepturile. care sunt ali-
Inexistenţă, a se vedeă Stat 26, %, pite în mod exclusiv de persoana cuiva,
cuvântul: „Nulitate”, Străini 3%.
în special, cele care constituesce starca
I/C

Iaterzişi 25, Substanțe toxice 27.

Invăţători 35. Suveranitate 13, 14, 15. persoanelor. (Dalloz. Rep., Oblisations,
„potecă 23. “Terţe persoane 8. No. 5192; Suppl., Obligations. No. 139).
Lege rurală, a se veidlcă Vindere-cumpărare 22, 23,
%, Sunt afară din. comert, lucrurile
cuvintele: „Pământuri 27, 3134,
clăcăşeşti*, care din cauza destinaţiei lor legale, nu
AS

sunt susceptibile de proprietate privată.

(Dalloz, Rep., Obligations, No. 405 urm:;
Doctrină, Alexandresco, V, p. 118).
G. Lucrurile afară din comerţ prin de-
1, Potrivit dispoziţiunilor art. 1125 c. stinațiunea lor sunt lucruri afectate uzu-
UI

-civ. fr. (963 e. civ. rom.), numai lucrurile lui comun al tuturor oamenilor sau li
ce sunt în comerț pot fi obicctul unui oarecare servicii publice şi cărora o pro-
contract. Regula pusă în acest articol prietate particulară le-ar ridică destina-
“trebueşte înțeleasă în sensul, că lucrurile (ia, cum sunt; anumite drumuri publice,
BC

“ce nu sunt în comerț nu pot face obiec- cursurile de apă navigabile sau plititoare,

— 42 9
 Art. 963 DESPRE OBIECTUL CONVENȚIUNILOR Codul civil

malurile mării, fortificațiile de răsboi, neze în schimbul unui preţ, pentru au face

RY
edificiile conservate cultului, etc. (Wemo- loc unei alte persoane în funcțiunea sa,
lombe, XXIV, No. 330; Larombiere, Obli- este inexistentă. (Troplong, Venie, I, No-
ations, Art. 1128, No. 13; vemante et 220; Baudry ct Barde, Obligations, ], No.
olmet de Santerre, V, p..42 bis; valloz, 250; Alexandresco, V, p. 120). ,
R&p., Obligations, No. 466; Laurent, XVI, (7. Persoanele a căror funcţiune nu e

RA
'No. 79; Huc, VII, No. 69; Baudry et Barde, considerată ca o funcţiune publică pot s'o.
Obligations, I, No. 248; Alexandresco, V, cedeze în schimbul unui preţ. (Baudry et.
p. 118). Barde, Obligations, |, No. 255; Alexan-
3, Lucrurile afară din comerţ prin de- dresco, V, p. 120).
stinaţia lor legală, nu sunt susceptibile 18. Clientela unui medic, după o pă-

LIB
'de proprietate privată cât timp subsistă rere, este un lucru afară din comerţ de--
afecțiunea lor. (Larombitre, Obligations, oarece depinde exclusiv de încrederea
Art. 1128, No. 16; Alexandreseo, V, p. 118). bolnavilor aşă încât în principiu şi cel
"8, Lucrurile afară din comerţ prin de- puţin în nod direct,
nu poate face obiec-
stinaţia lor legală pot face obiectul ori- tul unui contract de cesiune. (Aubry et
căror contracte compatibile cu menţinerea Rau, cd. f-a, IV, $ 344, p. 516; Laurent,
destinaţiei lor; astfel, ele pot fi grevate XXIV; No. 96; Baudry et Barde, Obliga-

Y
de unele servituţi, pot face obiectul unor tions, ÎI, No. 258; Alexandresco, V, p. 121)-
contracte de locaţiune sau concesiuni pre- (9. După altă părere, clientela unui

SIT
care pentru concedent, însă de aceste medic poate fi cedată deoarece nimic nu
contracte particularii se pot prevală în se opune la aceasta. (Demolombe, XXIV,
raporturile lor cu terțele persoane. (La- No. 342).
rombitre, Obligatious, Art. 1128, No. 10; 20. Convenţiunea prin care un medic:
Laurent, XVI, No. 29: Baudry et Barde, Sar obligă faţă de un alt medic, ca în
Obligations, |, No. 248). , R schimbul unui preţ, să-l recomande elien--
9, Lucrurile afară din comerţ prin ţilor săi şi să-l substitue în consultaţiunile
destinaţia lor legală, reintră în comerț ce le dă bolnavilor, este valabilă. (De-
când destinaţia lor încetează. (Dalloz, molombe, XXIV, No. 3%; Aubry et Rau,
VE
Rep. Obligatious, No. 460). cd. 4-a, IV, S 344, p. 316; Dalloz, Rep.
10. Astiel reintră în comerţ, drumu- Suppl., Medecins, No. 3%; Laurent, XXIV,
rile publice părășite, forturile care nu No, 96; Baudry et Barde, Obligations, |,
mai sunt forturi de răsboiu, bisericile care No. 238; Comp.: Alexandresco, V, p. 121).
nu mai servesc la cult, etc. (Larombitre,
NI

2. Sunt afară din comerţ lucrurile:

Obligations,' Art. 1125, No. 15; Dalloz, pe care legi speciale le-au sustras din
lt6p., Obligations, No. 466), , circulație momentan sau pentru totdea-
1 |. Convenţiunile privitoare la lucruri una (Dalloz, Rep, Obligations, No. 465,
U

afară din comerţ prin destinatia lor le- 460).

gală sunt nule, chiar dacă ulterior desti- 90, Astfel sunt afară din comerț, lu-
naţia lor ar încetă; dacă însă convenţiu- crurile a căror vânzare este oprită de-
nea s'a făcut pentru timpul când va încetă lege. (Dalloz, Rcp., Obligations, No. 475)..
AL

destinaţia lor, convenţia este validată 923. Bunurile dotale care nu pot îi:
prin încetarea destinaţiunei. (Larombire, nici înstrăinate, nici ipotecate, pot fi o-
Obligations, Art. 1128,. No. 15; Huc, VII, biectul tuturor contractelor care nu ating”
No. 69; Alexandresco, Y, p. 119, nota). dreptul de proprietate al femeiei dotale,
TR

12, Convenţiunea care ar aveă de o- deoarece punerea lor afară din comerţ.
biect lucruri alară din comerț, ar fi are un interes relativ. (Larombitre, O-
inexistentă, chiar dacă sar fi contractat bligations, Art. 1128, No. 26; Laurent,
sub condiţiunea ca lucrul să reintre în XIV, No. 29; Huc, VII, No. 67).
comerţ. (Alexandresco, V, p. 118). | 24, Lucrurile a căror înstrăinare a
EN

42, Sunt afară din comerţ, drepturile fost oprită de lege numai în privința :
inerente suveranităţii. (Dalloz, Râp., O- unor persoane anumiie, nu sunt conside-
blipations, No. 469). rate afară din comerț. (Dalloz, Râp., O-.
14. Astfel sunt drepturi inerente su- bligations, No. 479).
veranităţii: dreptul de a împărţi drep- 25, Astfel lucrurile aparţinând mino--
I/C

tatea, dreptul de a numi în serviciile rilor şi interzişilor nu sunt afară din co-
publice, dreptul de a conferi oarecari mert. (Dalloz, Rep., Obligations, No. 479)..
prade sau oarecari distincțiuni onorifice. - 98. Deasemenea bunurile aparţinând
(Dalloz, Rep, Obligations, No. 469, 471). Statului, comunelor şi stabilimentelor pu-
15, Deoarece drepturile inerente su- blice. (Dalloz, Rep., Obligations, No. 479).
AS

veranităţii sunt afară din comerț, rezultă
că orice convenţiune care are de obiect,
ca în schimbul_unui preţ obţinerea dela.
Şeful statului sau delegaţii săi, graţii,
locuri sau favoruri, sunt atinse de nuli-
UI
27. Lucrurile sunt afară din comerţ
pentru oarecari consideraţiuni de ordinc-
publică care oprese înstrăinarea şi li-
bera lor circulațiune. Astfel sunt sub-
stanțele toxice care nu pot fi vândute

tate, afară de dispoziţiune contrară în decât de farmucişti. (Alexandresco, V, p-

lego: (Dalloz, Râp., Obligations, No. 409, 119, text şi nota 1).
28. Deasemenea este oprită înstrăinu-
16. Orice convenţiune prin care un rea şi libera circulaţțiune a animalelor
BC

funcționar public sa obligat să demisio- bolnave sau infectate de o boală conta-

— 494—
Codul civil "DESPRE OBIECTUL !CONVENȚIUNILOR
pioasă. (Laurent, XXIV, No. 94; Baudry
et Barde, Obligations, Î. No. 248; Guil-
louard, Vente, Il, No. 506; Alexandresco,
V. p, 119).
29, Sunt deasemenea în afară de co-
mer, lucrurile asupra cărora Statul
rezervat exclusiv monopolul.
No. 7i; Alexandresco, YV, p. 119).
"20. Starea civilă a persoanelor este
în mod absolut afară din comerț şi nu
poate face obiectul unei convențiuni.
(Laurent, XVI, No: 149; Huc, VII, No.
08: Alexandresco, V, p. 121, 122).
24, Fondul dotal nu este scos din co-
merț în mod absolut, ci numai în mod
relativ, deoarece |părțile contractante
sunt libere să permită înstrăinarea lor:
(Alexandresco, V, p. 123).
35. Imobilele rurale sunt scoase din
comerţ numai în mod relativ, înstrăinarea
lor nefiind permisă faţă de străini. (A-
lexandreseo. V. p. 122, text şi nota 2).
32, Pământurile clăcăşeşti sunt scoase
din comerţ numai în mod relativ, deoa-
rece ele pot fi înstrăinate către comună
sau către un alt sătean neîmprovrietărit.
(Aloxandresco, V, p. 125).
34, Prin legea privitoare la înstirăi-
narea loturilor dobândite prin împroprie-
tărire, publicată în „Monitorul
din 15 Martie 1925, se pun restricţiuni la
vânzarea şi cumpărarea pământurilor do-
bândite prin împroprictăririle ce au avut
loc prin diferite legi votate cu începere
dela anul 1804, precum-şi pentru pămân-
turile cumpărate dela stat potrivit legii
de înstrăinare a bunurilor Statului şi
pentru cele cumpărate dela. Casa Rurală. "
Statul are dreptul de preemţiune,
caz de vânzarea acestor pământuri, fie
în mod silit, fic în mod voluntar. În ca-
zul când Statul nu-şi exercită dreptul de
preemţiune, art. 2 din această lege pre-
vede că săteanul proprietar este liber să
vândă pământul, însă sub conditiunile din 1921 se prevede în mod expres, prin
TR
arătate la puntele a—d, precum şi cele
arătate la art. 5. Potrivit dispozițiunilor
art. 2 al. a, din lege, cumpărătorii a-
cestor locuri nu pot fi decât: î) Cetăjeni
români, cari sunt muncitori: 2) absolven-
EN
ţii unci şcoli de agricultură de orice grad,
având domiciliul şi cultivând pământul în
comuna în care se găseşte situat lotul ce
cumpără. Sub vechea Constituţie şi legea
rurală din 1804 şi legile interpretative ce
I/C
au urmat, un sătean nu putecă cumpără pă-
mânt rural. dat după legile de împroprie-
tărire, decât până la complectarea su- legca agiară,
prafeţei cu care ar îi putut fi împroprice:
tărit. Deasemenea sub imperiul vechilor
AS
legi de împroprietărire, legilor interpre-
tative ce au urmat şi sub vechea Con-
stituţie, se decidcă că. pentru ca să se
poată dobândi prin cumpărare «de către
cineva pământ dat prin legile de împro-
UI
prictărire sau vândut conform dispozitiilor
legci pentru înstrăinarea bunurilor Sta-
tului, trebuiă ca cel care cumpără, să fie
sătean cultivator de pământ. Această so-
BC
lujiune, credem că va aveă loc şi astăzi,
Art. 963
deoarece noua lege privitoare la înstrăi-
RY
narea loturilor, arată că pentru ca cineva
să poată cumpără pământ dat prin îm-
proprietărire, trebneşie să fie cetăţean
român. muncitor de pământ sau absol-
şi-a vent al unci şcoale de agricultură, având
RA
(Huc, VII, domiciliul şi cultivând pământul în co-
muna în care-se află lotul ce cumpără.
(N. Georgean, Studii Juridice, 1, p. t07,
108).
25, Instanţele noastre judecătoreşti
LIB
au decis în mod constant că prin cuvân=
tul: „sătean cultivator“, din legea rurală
dela 1864 şi legile interpretative dela 1879
și 1910, se înfeleg şi femeiele sătence,
preoții, servitorii bisericești și învățătorii
din comunele rurale. deasemenca şi copiii
minori, fii de săteni. cu condiţiunea ca
ITY
ci să poată fi în măsură de a cultivă pă-
mântul, adică să fie în vârsta ca puterile
lor fizice să le dea posibilitatea de a
munci pământul: astfel un copil minor de
9—9 ani nu poate cumpără un asemenea
RS
pământ. deoarece el nu poate fi consiile-
rat cultivator de
nici un cârciumar,
pământ.
un
dcasemenca
perceptor,
(Alexandresco. V, p. 125, nota 2; N. Geor-
_cte:
scan. Studii Juridice, I. p. 108).
IVE
263. Nulitaiea rezultând din nerespec-
Oficial” tarea dispoziţiilor legii rurale și ale nouci
legi privitoare la înstrăinarea loturilor
dobândiie prin împroprictărire, este de
ordine publică şi poate fi invocată de
orice persoană interesată; această nuli-
UN
tate în noua lege este prevăzută în art.
5 al. 3. (N. Georgean, Studii Juridice,
T, p. 109).
37, Inalicnubilitatea terenurilor clăcă-
în șeşti şi a celor dobândite prin diferitele
legi de împroprietărire, declarată prin.
art. 152 din vechea Constituţie ca având
AL
un caracter constituțional, expirând în
anul 1916. a fost prelungită prin o lege
ordinară în acelaș an. Prin legea agrară
ari. 125, că la aceleași regule prevăzute
în această lege, vor fi supuse pe viitor,
atât terenurile dobândite prin diversele
legi de împroprictărire. cât şi cele date
conform acestei
: legi, adăugându-se că
transferările de pământuri rurale făcute
în trecut se respectă. prin urmare şi
cele făcute cu nesocotirea legilor în vi-
goare la data efectuării lor. Potrivit pria-
cipiilor de drept-o lee ordinară nu poate
să modifice dispoziţiile unei legi cu carac-
ter constituțional, iar prin art. 160 din
arătându-se cari anume
texte din această lege au caracter consti-
tuţional, între cari nu intră şi art. 125
menţionat mai sus. urmează că dispozi-
iile acestui articol nu au caracter con-
stituțional, ci de lege ordinară, așa încât
acest text de 'legc. nu a nutut validă
înstrăinările declarate nule de textul art.
152 din vechea Constituţie. Prin urmare,
caracterul retroactiv al dispoziţiilor art.
125 din legea agrară. nu se pot întinde
decât asupra înstrăinărilor intervenite
sub imperiul legei ordinare din 1016 care
 Art, 964 DESPRE OBIECTUL CONVENȚIUNILOR Codul civil

a prelungit inalienabilitatea, după expi- pre donajiune este în articolul 5 al. 3, îm

RY
“rarea termenului prevăzut de art. 152 privința condiţiunilor în cari se fac do-
_ din vechea Constituţie, până la votarea națiunile şi înzestrările şi în art.'3 al
legii agrare din 1921, iar nu şi asupra 1, în care se arată că vânzările şi dona-
înstrăinărilor intervenite înaintea acelci țiunile sunt valabile dacă vor fi făcute
legi. Cu toate acestea sa decis şi con- prin acte autentice, iar în ţinuturile ali--

RA
trarul, anume că: dispoziţiile art. 125 din pite, dacă vor fi făcute conform dreptului
Legea agrară din 1921 care validează comun, adică numai prin acte notariale
transferările de pământuri rurale, do- transcrise sau intabulate în cărțile fun-
bândite în virtutea diferitelor legi de îm- duare. Un argument în sprijinul permi-
proprictărire, se consideră ca nişte dis- siunei schimbului, ar fi şi faptul că acolo:

LIB
pozițiuni constituţionale şi deci validează unde legiuitorul a voit să deroage dela:
toate înstrăinările din trecut făcute în dreptul comun care e acel al liberei dis-
frauda dispoziţiilor vechei Constituţii şi pozijiuni, a spus-o formal, cum este în
a legei de prelungire a inalienabilităţii art. 4 al acestei legi, unde se prevede că
din anul 1906. (C. Cristodorescu şi Dim: ipotecile sau orice ale sarcine de orice:
Ştefănescu-Priboi, Codul legislaţiei de natură, nu se pot constitui asupra terc-
expropriere, p. 158 urm.; N. Georgean. nurilor până la 25 ha., date pe baza le-

Y
Studii Juridiec, I, p. 109, 110). gilor de “împroprietărire, decât numai că-
38, Legea nouă privitoare la înstrăi- tre Casa Centrală a' Improprictărirei, că-.

SIT
narea loturilor dobândite prin împroprie- tre Băncile Populare sau către o insti-
tărire, prin art. 1, arată că pământurile tuție autorizată Stat; iar în ceeace pri-
date după legea de, împroprietărire, nu -veşte casa şi terenul alăturat până la 1
pot fi vândute sau cumpărate decât sub - ha., se prevede că nu pot fi ipotecate sub:
anumite condițiuni şi nu vorbeşte nimic nici o formă. (N. Georgcau, Studii Juri-
în privința schimbului sau donaţiunilor dice, Î, p. 110, 111).
acestor pământuri, ceeace ar duce la con- 29, A sc vedcă: art. 1510 din codul .
R
cluziunca că aceste contracte sunt per- civil cu notele respective.
VE
mise; singurul loc unde se vorbeşte des-

Art. 964.— Obligaţiunea trebue să aibă de obiect un lucru

determinat, cel puţin în specia sa.
NI

Cantitatea obiectului, poate îi necertă, de este posibilă deter-

minarea sa. (Civ. 908, 948, 971, 1103, 1311; Civ. Fr. 1129).
U

Teat. Jr. „4vt.: 1129.

— Il faut que Yobligation ait pour objet une chose:
au moins determine cuant ă son esptce.
Lua quotite de la chose peut ctre incertaine, pourvu quelle puisse ctre:
AL

determinte.

INDEX ALFABETIC un interes ca să contracteze; obligaţia

TR

(la doctrină). este atinsă de nulitate când debitorul se

Alegere 5, 6, Intenţiune 10, 15. poate liberă prin o obligaţie care nu este
Alimente 16. Interes |. deloc oneroasă pentru cl şi nu prezintă
Alternaţie 17, 18. L.ucru determinat 1—9, 11, nici o utilitate pentru creditor. (Demo-
Animal 8. 13—17.
lombe, AXIY, No. 313: Larombiere, Obli-
EN

Apreciere suverană î0, 14, | Mamifer 8.

15, 18. Măsură îl. gations, Art. 1129, No.1; 'Demante cet
Bani fi. Nulitate 1, 9, 12, 17.: Colmet de Santerre, V, No. 43 bis, [: Lau-
Bou 4. Număr 11.
Cal 4. Obiceiuri î3. - rent. XVI, No. Z7, SI: Iluc, VII, No. 74;
Cantitate 11—14, 16, Obligaţie alternativă 17,15, Baudry ct Barde, Obligations, ], No. 252;
Cereale (1, Oi 144 Planiol, II, No. 1001; Comp.: Alexan-
I/C

Construcţie 9. Patruped 8. dresco. V, p- 125).

Creanţă 3. Prezumpţiune 5,
Cresditor 5. Specie 3-8, 1, 11, 16. 2, Peniru valabilitatea unei conven-
Debitor 6, 8. radiţiune 7. iuni nu este necesar ca lucrul să fie:
Gen 8, 10. Utilitate 1, 10, determinat individual, adică să fie un
Grâu 4,12. Uzuri 14.
corp cert. (Dalloz, Râp., Obligations, No.
AS

Greutate 11, 12. Vin 1,

Insecte &. 462; Alexandresco, V. p. 195).
„8, Potrivit dispoziţiunilor art. 1120 e.
civ. Îr. (964 ce. civ. rom), pentru valabi-
Doctrină, litatea convenţiunei, este îndeajuns dacă
lucrul este cel puţin determinat în spe-.
UI

1, Pentru valabilitatea unei conven- cic. (Demolombe, XXIV, No. 313; Larom-
țiuni, trebueşte. în principiu, ca lucrul biere, Obligiations, Art. 1129, No. 2; Dal-
prezent sau viitor, care formează obiec- loz, R6p.. Obligations, No. 462; Baudry et
BC

tul obligaţiunci, să fie îndeajuns deter= Barde, Obligations, I, No. 283; Planiol,
minat pentru a rezultă că părţile au avut II, No. 1002; Alexandresco, V, p. 195).
Codul civil DESPRE OBIECTUL CONVENȚIUNILOR Art. 965

4. Astfel pot face obicetul unui cou- * mează lucruri care se vând după greutate,

RY
tract, un cal, un bou, una sută oi sau una - după număr. sau după măsură, cum sunt
sută hectolitri grâu, fără să fie vorba de cerealele, vinul, banii, trebueşte să se
anumite animale sau anumit grâu, cu arate cantitatea, nefiind deajuns a se de-
toate că valoarea acestor lucruri poate semnă specia numai. (Demolombe,. XXIV,
variă după împrejurări. (Demolombe, No. 314; Larombicre, Obligations, Art.

NAIV. No. 313; Larombicre, Obligations,
Art. 1129, No, 3, 4: Demante ct Colmet de
Sunterre. YV, p. 45 bis, Il; Dalloz, Rep.
Obligations. No. 462; Iluc. VIl. No. 74;
'Baudry et Barde, Obligations, |, No. 295;
RA
1129, No. î, +; Demante ct Colmet de San-
terre, V, No. 45 bis, IL; Daloz, Rep., O-
bligations, No. 465; Baudry et Barde, O-
bligations, I|, No. 282, 284; Planiol, II,
No. 1001; Alexandresco, V, p. 126).

Mexandresco. V, p. 126).
5, In ucest caz, există prezumptțiunea
că creditorul a lăsat ca debitorul să a-
leugă luerul care face obiectul contrac-
tului, dacă nu sa prevăzut nimic în a-
ceastă privință în contract. (Dalloz, Râp.,
LIB
12. Astfel, obligațiunea nu e valabilă
dacă s'ar stipulă în termeni generali că se
va da grâu, bani, ete. (Dalloz, Rep., Obli-
gations, No. 465).
13. Când însă convenţiunea cuprinde
elementele necesare pentru a fixă canti-
tatea la care are dreptul creditorul, .0-

ITY
Obliations, No. 402; Alexandresco, Y, p-
126). biectul obligaţiunei este îndeajuns deter-
G. Când alegerea lucrului se face de minat în această privință. (Demolombe,
debitor el trebueşte să ofere un lucru bun NNIV, No. 315; Larombicre, Obligations,
si propriu pentru întrebuinţarea la care Art. 1129, No. 5; Demante et Colmet de
este destinat. (Larombitre, Obligations, Santerre. YV, No. 45 bis. III; Mourlon,
Art, 1129, No. 2).
7. In aceste cazuri convenţiunea nu
este -translativă de proprietate ci produce
numai un drept de creanță, căci proprie-
RS
II, No. 1099; Aubry ct Rau, ed. -a, Iv,
$ 544, text şi nota 6, p. 515; Dalloz, Rep.
Obligations, No. 465: Suppl.. Obliwations,
No. 158: Laurent, XVI, No. 77, 78; Baudry
tatea va fi transferită numai prin tra- et Barde. Obligations, IL. No. 254: Planiol,
IVE
diţiune. (Larombitre, Obligations, Art. LI, No. 1005; Alexandreseo, V, p. 126. 127).
1155. No. 17; Iluc, VII, No. 74; Alexan- 14. Nu este totdeauna indispensabil ca
dresco. V, p. 126). determinarea obiectului obligaţiei să fi
E. Convenţiuneu nu este valabilă dacă fost făcută de însăși părțile contractante;
lucrul care face obiectul obligaţiei este astfel obiectul unei obligaţii se consideră
determniat numai în genul lui. Astfel, că este îndeajuns determinat, deşi con-
UN

nu poate fi obiectul unui contraci un ani- tractul nu prevede cantitatea și nici nu

mal, fără a arătă specia la care aparţine,
deoarece debitorul sar putcă liberă o-
ferind o insectă; deasemenea nu se poute
stipulă un mamifer sau un patruped, etc.
(Demolombe, XAIV, No. 315; Larombitre,
'Obligations, Art. 1129, No. 1; Mourlon,
AL
dă vreun clement pentru determinarea
ci, dacă tribunalele pot s'o precizeze după
împrejurări şi după uzurile privitoare la
contractele de asemenea natură. (Baudry
et Barde, Oblisutions, 1, No. 284).
15. In acest caz tribunalele vor cer-

II. No. 1097: Demante et Colmet de San- cetă în mod suveran care a fost intenţiu-
terre, V, No. 45 bis, |: Aubry et Rau, nea părților contractante. (Dulloz, Rp.
ed. 4-a, 1V, $ 544, p. 515; Baudry et Barde, Obligations, No. 465).
Obligations, I, No. 282, 285; Laurent. XVI, 16. Asilel, promisiunea de a da ali-
TR

No. 77; Huc, VII, No. 74; Alexandresco, mente poate fi considerată ca valabilă,
V. p. 195). cu toate că în înțelesul legal. acest cu-
9, Deasemenea este nulă convențiu- vânt înseamnă, fără a le preciză, lucruri
nea, în care cineva se obligă să con- de specie şi de cantitate diferite. (Larom-
struiască o casă fără să se fi stabilit im- biere. Obligations. Art. 1129, No. 6: Dal-
EN

portanța sau cel puţin locul unde va fi loz, Rep. Obligations. No. 465).
construită. (Larombicre, Obligations. Art. 17, Iu cazul când din două lucruri
1199, No. 3; Dalloz, Râp., Obligations, care fac obiectul unei oblicaţiuni alter-
No. 495). native, unul este determinat iar celălalt
_10, Termenii gen şi speeie nu trebuesc este nedeterminat şi ncterminabil obliga-
I/C

însă luaţi în sens prea strict, ci tribuna- țiunea va fi pură şi simplă şi modalitatea
lele vor” apreciă în mod suveran, dacă alternativă va fi considerată ca fără fiinţă.
lucrul promis poate fi pentru creditor (Alexandresco, V, p. 122). .
“le o utilitate apreciabilă, luând în con- “18. Tribunalele însă în cazul prece-
„sideraţie intenţiunea părţilor contrac- dent vor puteă apreciă în fapt, dacă nu
AS

tante, termenii actului şi împrejurările cumva există o adevărată obligaţie alter-

cauzei. (Demolombe, XXIV, No. 315: De- nativă iar lucrul nedeterminat nu poate
mantie ct Colmet de Santerre, V, No. 45 fi determinat. (Larombicre, Art. 1129, No.
bis, II; Baudry et Barde, Obligations, 7; Baudry ct Barde, Obligations, I, No.
I, No. 285). 293; Alexandresco, V, p. 127).
UI

14, Când obiectul convenţiunei îl for-

Art, 965. — Lucrurile viitoare pot îi obiectul obligaţiunei.

BC

Nu se poate face renunțare la o succesiune ce nu este

—4 9
= T—
 Art. 965 . DESPRE OBIECTUL CONVENȚIUNILOR Codul civil

„deschisă, nici se pot face învoiri. asupra unei astiel de succesiuni,

RY
chiar de s'ar da consimțimântul acelui, a cărui succesiune este în
cestiune. (Civ. 5, 702, 1226, 1310; Civ. Fr. 1130).
Teat. fr. Art. 115 0. —- Les ehoses futures peuvent âtre Tobjet d'une

RA
obli-
gation. ,

O
ne peut cependant renoncer ă une suecession non 0uverte, ni faire
aucune stipulation sur une pareille . suecession, mâme avec le consentement de
celui de la suecession duquel il s'agit.

LIB
Bibliografie (continuare).
CoxsraxrixEscu JAc. N., Despre surcesiuni, p. 38;
Liăzănescu EM. Ar, Des droits du conioint survivant, p. 69, 121 urm.;

Y
Sava. V. Auner, Obserpafie, sub jud. Ciochina-lalomiţa 50 din 21 Febr. 1955, Pand. Rom. 1926,
UI, 3.

SIT
INDEX ALFABETIC 76; Huc, VII, No. 73; Baudry et Barde,
(la doctrină) Obligations, I, No. 247; Planiol, II, No.
Absenţă 29, Intenţiune 55. 1008; Alexandresco, V, p. 1ii).
Apreciere suverană 10, 55. Interes 48, 9, Astfel, se poate vinde recolta anului
Arendă 5. Interpretare 11
viitor, produsul viitor al unci turme,
Ascendenţi 3).
Asigurare 6.
potecă 6.
Locaţiune 5, 34.
R mărfurile ce_vor fi fabricate în viitor.
Beneficiu 9. Lucrul altuia 12, 13, 14, (Laurent, XVI, No. 26; Baudry cet Barde,
Lucruri viitoare 1—5,7,8,
VE
Bună credinţă 27. Obligations, I, No. 247; Alexandresco, V.
Caz fortuit 8. 10, 31,
Cesiune 5, 6, 21, 39, Mărturi 2, 4. p. it).
Chirii $. Moarte 21—25, 23—29, 3, 28, Dacă nu se va face nici o recoltă
Ciauze accesorii 49, 32, 37, 39—4, 3%, 51. sau dacă turma nu va avcă produs, con-
Comerţ 4. Notiticare 21.
Comunitate conjugală 32. Nulitate 13, 22, 23, 25, 33 venţiunea va fi inexistentă pentru lipsă
NI

Condiţiuni 18, 20, 30, 35 34, 41—50, 52—57. de obiect. (Alexandresco, YV, p. îî1).
Condiţiune suspensivă 7, Obiect 8, 9, 22, 30,
Ordine publică 47. 4. În comerț, sunt frecvente vânzările:
Confirmare 24, 50. Pact succesoral 15, 17—21, de lucruri viitoare; asifel industriaşii
Contracte aleatorii 9, 10. 24—26, 29, 30, B—%5, vând adeseori mărluri pe care nu le-au
U

Creanţe viitoare 5. 39—42, 41—57,

Daune-interese 23, Partaj de ascendent 42, 43. fabricat încă şi nu posedă încă nici ma-
Deces 21—25, 27—%, 31, Pierdrea lucrului 8, teriile prime necesare fabricării mărfu-
32, 37, 39—41, 50, 1. Preţ 53—57. rilor. (Mass6, Droit commercial, III, No-
Delegaţie 5. Promisiune 12, 27, 31, 49.
1539; Baudry ct Barde, Obligations, I,
AL

Desfiinţare 8. Raport 45,

Donaţiune 3%, 37, 33 Ratificare 24, 50, No. 247: Planiol, Ii, No. 1008; Alexan-
Dotă &, Recoltă viitoare 2, 3. dresco, V, p. 111). |
Drept de relntoarcere. a Reintoarcere convenţio-
se vedeă cuvintele: „he- nală 3%, 37, 5.
O czeanţă viitoare poate face obiecc-
întoarcere convenţiona- Reintoarcere legală 39. tul unei cesiuni; astfel, este valabilă de-
TR

lă*, „Reintoarcere lega- Rentă viageră 45. legația pe care o face un debitor credi-
lă* Renunţare 37, 40, 9—52,
Drepturi succesorale 24— 53 , torului său pentru arenzile sau chiriile:
2. Revendicare 13. care.n'au ajuns încă la scadenţă. (Laurent,
Efect 52. Rezoluţiune 13. XVI, No. 76), |
Excepţiuni 42—45, Societate 31, 6. Deasemenea, un debitor care ipo-
EN

Executare silită 44. Syeranţă 9, 10, 11,

Garanţie 4, Succesiune ab intestat 15, _techează imobilele sale, poate cedă cre--
Imobile 6. 26, ditorului ipotecar, creanța sa eventuală
Incendiu 6. . Succesiune deschisă 16, de indemnitate în caz de incendiu a clă-
Incetare din viaţă 21—25, 24, 20, 5357.
2729, 31, 82, 37, 30— Terţe persoane 4). dirilor ipotecate, deşi asigurarea nu a fost
41, 5,51. Testament 15, 26. făcută, însă şi-a luat obligaţia să o facă.
I/C

Indoială îî, Turmă 2, 3

Urmărire silită 41,
prin contractul de împrumut pe ipotecă.
Inexistenţă, a se vedea
cuvântul: „Nulitate* şi Uzuiruct 28, 45, (luc, VII, No. 73).
3. Vindere-cumpărare 11— 7, Contractul care are de obiect lu.-
. Instituţiune contractuală 4, cruri viitoare, poate fi considerat ca fiind
3), 30, 41, 44. subordonat evenimentului unei condițiuni:
AS

suspensive, în cecace priveşte formarea

Doctrină, sa. (Dalloz, Râp.. Obligations, No. MI:
Alexandresco, V, p. (19).
4. Lucrurile viitoare pot, în principiu, 8. Prin urmare, dacă lucrul piere prin:
să facă obicciul unei obligaţiuni. (Larom-
UI

caz fortuit, contractul se desfiinţează,

bicre, Obligations, Art. 1130, No. î: Dc- fie din lipsă de obiect, fie din cauză că
mantie et Colmet de Santerre, V, No. 44 nu s'a îndeplinit condiţiunea şi în acest
bis; Aubry ct Rap, ed. 4-a, IV, S 344, p. caz, părțile contractante sunt descărcate-
BC

313; Dalloz, Râp., Obligations, No. 409, de orice obligaţiune. (Larombitre, Obli-
311; Vente, No. 558: Laurent XVI, No. sations, Art. 1130, No. 2; Demante cet:
Codul ciril DESPRE OBIECTUL CONVENȚIUNI! OR Art. 965

Colmei de Santerre, V, No. 44 bis; Dalloz, obiectul unei vânzări. (Huc, VII, No. 72;

RY
Rep... Oblisations, No. 411; YVente. No. Alexandresco, V, p. 113). .
555; Baudry et Barde, Obligations, I, Nu. 17, Din. dispoziţiunile art. 791, 1130 şi
247; Alexandresco, V, p. 112). "1600 c. civ. îr. (702, 965 c. civ. rom.), cure
9, In cazul când obiectul contractului sunt generale, rezultă că sunt interzise
a fost nu lucrul însuşi viitor, ci speranța orice convenţiuni asupra succesiunilor

RA
acestui lucru, cum ar fi beneficiile pru- nedeschise încă, când au loc între decu-
babile ale unci anumite întreprinderi, con- jus şi moştenitorii săi şi cele care au
tractul format este un contract aleatoriu loc între moştenitorii prezumptivi sau le-
și în acest caz preţul se datorește chiar atarii şi terțele persoane. (Demolombe,
dacă speranţa nu sar realiză. (Denv- XXIV, No. 524: Larombitre, Obligations,

LIB
lombe, XXIV, No. 306; Larombitre, O- Art. 1130, No. S; Aubry et Rau, ed, 4-a,
blipations, Art. 1130, No. 3; Demante et IV, $ 344, p. 518; Dalloz, Rp. Obli-
Colmet de Santerre, V, No. 44 bis: Dul- pations, No. 428; Suppl., Obligations, No.
loz, 'Bâp., Obligations, No. 409: Vente. 193; Laurent, XVI, No. 84; Baudry et
No. 538; Baudry et Barde, Oblisations, Barde, Obligations, I, No. 265, 204; Pla-
I, No. 247; Alexandresco, V, p. tit, 112). niol, ÎI, No. 1012 urm.; Alexandresco, V,
p. 115, text şi nota 1). . ,

ITY
10. Tribunalele vor apreciă în mod
suveran dacă părţile au înţeles a cum- 18. Pentru existenţa unui pact asupra
pără şi a vinde un lucru viitor sau numai unci succesiuni viitoare, sunt necesare trei
o speranță, adică au înțeles să facă un condițiuni: 17 ca pactul să fie făcut în
contract aleator. (Duranton, X, No. 301; prevederea deschiderei unei succesiuni;
XVI, No. 172; Demolombe, XXIV, No. 305 2) ca lucrul care formează obiectul pac-
urim.; Larombitre, Obligations, Art. 1150,
No. 3; Mourlon, Il, No. 1094; Demante et
Colmet de Santerre, V, No. 44 bis: Tro-
RS
tului să se găsească în această succesiune;
5) ca lucrul care formează obiectul pac-
tului să fie considerat ca trebuind
aparție celui care îl promite, cu titlu de
să
plong, Vente, I, No. 204; Laurent, XXIV. Art.
No. 99; Baudry et Bardc, Obligations, |, succesiuie. (Larombiere, Obligations,
1430, No. 14; Dalloz, Rep. Obligatious,
IVE
No. 247; Alexandresco, Y, p. 112). .
1. La caz de îndoială dacă părţile au No. 452).
un anca ( 19, Legiuitorul român prevede prohi-
înţeles a cumpără şi a vinde
viitor sau numai o speranţă, convenţiunea bițiunea pactelor succesorale în trei arti-
încheiată se va interpretă în contra vân: cole din codul civil şi anume: 702, 95 $.
zătorului şi în favoarea cumpărătorului: 2, şi 1220. (Alexandresco, V, p. 114, 115).
UN

(Duranton. X. No. 301; XVI, No. 172; De- -20, Pentru existenţa unui pact succe-
ÎNIY, No. 505 urm.; Larom- soral, prima condiţiune cerută este ca
molombe, făcut în prevederea des-
bitre, Obligations, Arta 1130, No. 3; Tro- pactul să fie
chiderei unei succesiuni. (Dalloz, Rep.
plong, Vente, 1, No. 204%; Mourlon, II, No. Obligations, No. 458). |
1094; Demante et Colmet de Santerre, V, drepturilor succesorale
No. 4 bis; Laurent, XXIV, No. 99; Bau- 21. Cesiunea
l, No. 247; notilicată chiar în ziua decesului lui de-
AL

dry et Barde, Obligations, cujus, trebueşte considerată ca un pact

Alexandresco, V, p. 112).
19, Se poate promite lucrul altuia de- asupra unci succesiuni viitoare, dacă se
constată că actul de cesiune fusese
oarece în acest caz, promitentul va căută
dobândească lucrul pentru a-l predă semnat înainte de deschiderea succesiu-
să (Dalloz, Rep. Suppl., Obligations, No.
TR

cumpărătorului. (Alexandresco, V, pag. nei.

151: Laurent, AVI, No. 87).
112).
13, In dreptul român, chestiunea de 29, Dacă părţile contractante, credeau
a se şti dacă vânzarea lucrului altuia este că “succesiunea este dejă deschisă, con-
valabilă, este controversată: După o pi: tractul făcut “între ele nu constitue un
EN

rere, vânzarea lucrului altuia este nulă
ca şi în dreptul francez; după a doua pă-.
rer€, vânzarea lucrului altuia este vala-
bilă între părţi şi nulă în privinţa pro-
prietarului, care va puteă revendică lu-
I/C
pact asupra unci succesiuni nedeschise
încă; în acest caz contractul va fi nul
nu pentru călcarea dispoziţiunilor pro-
hibitive ale art. 791 şi 1150 ce. civ. fr.
(702 şi 965 c. civ. rom.), ci numai pentru

crul chiar dela un cumpărător de bună lipsa de obiect. (Dalloz, Rep., Obligations,
credinţă; după a treia părere, vânzarea No. 458). “
22, In acest caz, cumpărătorul de
lucrului altuia nu e nulă, ci rezolubilă.
(Alexandresco, V, p. 115, text şi nota 1). bună credinţă va putcă cerc, odată cu nu-
litatea contractului, şi daunc-interese.'
14, Dacă lucrul altuia a fost vândut
AS

cu ştirea proprietarului. vânzarea este (Dalloz, Rep. Obligations, No. 458).

24, Intrun asemenea contract nu ar
valabilă. (Alexandresco, V, p. 113); din partea
asupra succesiunilor vi- puteă interveni ? ratificarea
15. Pactele
itoare ab intestat sau testamentare, sunt decujusulu, deoarece în acest caz inter-
nule, fie că succesiunile sunt sau nu de- venția sa va fi considerată ca un pact
UI

terminate. (Larombitre, Obligations, Act. asupra unei succesiuni nedeschise încă.

Rep, Obligations, (Dalloz, Rep., Obligations, No. 458).
1150, No. 7; Dalloz, nul
25, Contractul este «dcasemenca
No. 425; Baudry ct Barde, Obligations, |,
dacă părțile contractante făcând un pact
BC

No, 275: Alexandresco, V, p. ît4, 110).

O succesiune deschisă poate face asupra unei succesiuni viitoare. credeau
IG,

— 329—
 Art. 965 DESPRE OBIECTUL CONVENȚIUNILOR "Codul civil

că decujusul este în viaţă, deşi cel eră No. 325; Larombicre, Obligations, Art.

RY
mort. (Dalloz, Rep., Obligations, No. 459). 1130, No. 135; Troplong, Vente, I, No. 246;
26. Convenţiunea prin care copiii s'ar „Aubry et Rau, ed. -a. IV, $ 544, p- 517;
obligă în timpul vieţii părintelui lor să Dalloz, Rep., Suppl., Obligations, No. 150;
respecte testamentul acestuia sau să 'nu-l Laurent, AVI, No. 55; Baudry ct Barde,
ia în consideraţiune, constitue un! pact Obligations, ], No. 274; Alexandresco, V,

RA
succesoral, doarece prohibiţiunea legei p- î14, text şi nota 1). 2 -
îşi găsește aplicaţiunea nu numai la suc- 34, Astfel constitue un pact asupra
cesiunile ab intestat, ci şi la succesiunile unci succesiuni viitoare şi deci nul, pro-
testamentare, (Laurent, XVI, No. 88; Huc, misiunea făcută de o persoanii, de a În:
VII, No. 72; Baudry et Barde, Obligations, chiriă un imobil pe care îl va culege din

LIB
I, No. 273; Alexandresco, V, p. 115, nota 1). succesiunea unci rude. (Laurent, XVI, No.
27, Nu constitue un pact succesoral 93; Baudry et Bardc, Obligations, I, No.
ci o convenţiune valabilă, actul prin care 276),
cineva de bună credinţă, dispune între 35, A treia condiliune cerută, pentru
vii de toate bunurile sale prevăzute: de- "existența unui pact asupra unei succesiuni
asemenca nici promisiunea a cărei înde- viitoare este ca lucrul care formează o-
plinire se va realiză numai la decesul

Y
biectul pactului să fie considerat ca tre- :
proprietarului, deoarece în acest caz da- buind să aparţie celui care îl romite,
pre cui
toria este actuală însă plata ei este amâ- titlul de succesiune. (Dalloz, &p. Obli-

SIT
nată la decesul promitentului debitor. gations,. No. 452). ,
(Demolombe, XXIV, No. 527; Larombitre. 38, Drepturile, “de reîntoarcere con-
Obligations, Art. 1130, No. 9, 10; Laureat, venţională nu constituesc un pact asupra
AVI, No. 101; Baudry et Barde, uvliga- unci succesiuni viitoare şi deci pot face
tions, [, No. 266, 267; Alexandresco, V, p- în mod valabil obiectul unui pact 'din
116, nota). partea donatorului, deoarece acesta rciă
R
28. Deasemenea nu constitue un: pact lucrurile în virtutea unei condițiuni re-
succesoral faptul unei persoane de a dis- zolutorii, cu titlu de proprietar iar nu cu
pune de bunurile sale, rezervându-și uzu-
VE
titlu de moştenitor. (Larombitre, Obliga-
fructul acestor bunuri până la decesul tions, Art. 1130, No. 19; Dalloz, Râp.. O-
său. (Baudry ct Barde, Obligations, I, bligations, No. 431; Vente, No. 547; Bau-
No. 263; Alexandresco, V, p. 1î6, nota). dry et Barde, Obligations, ], No. 280; A-
29, Au se pot face convențiuni asupra lexandresco, YV, p. 116). -
succesiunei unui absent, deoarece suece-
NI

* 87, Prin urmare, donatorul poate: re-

Siunca sa nu e deschisă și decesul său
nunță la dreptul de reîntoarcere deoa-
nu se presupune. (Baudry et Barde, Obli-
rece acest drept cu toate că este subor-
gations, Î, No. 278; Alexandresco, YV, p.
donat decesului donatarului sau descen-
U

116). denților săi, se întemeiază

30. A doua condiţiune cerută, pentru pe conven-
țiunea părților, iar nu pe o vocaţiune ere-
existența unui pact asupra suecesiunei
viitoare, este ca obiectul contractului să ditară. (Larombitre, Obligations, Art.
AL

1150, No. 19; Baudry ct Barde. Obliga-

se găsească în succesiunea
(Dalloz. Rep. Obligations, No. 457).
nedeschisti. tions, I, No. 250; Alexandreseo, V, p. 116).
38. Nu este însă aceeaș situaţiune în
31, Pactele făcute asupra unor drep- privința drepturilor de reîntoarcere le-
turi, dejă ' existente, însă cari nu pot fi gală, pe care ascendentul donator le 'exer-
TR

lichidate decât la încetarea din viaţă cită cu titlul de moştenitor. (Demolombe,

a
uneia dintre părţile contractante, XIII, No. 482; Larombitre,
sunt Obligations.
» valabile deoarece nu constituose Art. 1150, No. 19; Dalloz, Rep, Obligu-
pacte
asupra _ succesiunilor viitoare. (Larom- tions, No. 451; Baudry et Barde, Obli-
bicre. Obligations, Art. 1130, No. 12; uutious. I, No. 279);
Dal- .
EN

loz, Rp., Obligations, No. 454; Laurent, 89, Intro instituţiune contractuală,
AVI, No. 104; Baudry ct Barde, Obliga- instituitul nu poate, în timpul vieţii do-
tions, I, No. 269). natorului, să cedeze sau să vândă drep-
"828, Astfel, este valabil pactul care tul său, deoarece aceste conrenţiuni con-
are de obiect drepturi eventuale stitue un pact asupra
într'o unci succesiuni
I/C

societate sau într'o comunitate counjugală.

viitoare, întrucât până la decesul dona-
cu toate că aceste drepturi nu trebuese torului. instituțiunea contractuală conferă
să fie lichidate decât la decesul
uneia instituitului numai un drept eventual a-
dintre părţile contractante. (Dalloz,
Rep. supra unei succesiuni viitoare. (Aubry cet
Obligations, No. 451).
! Rau, ed. 4-a, VIII, $ 739, p. 78: Dalloz,
AS

33. Pentru ca un contract să

veoarece cuprinde un pact asuprafic nul lep.. Dispositions entre vifs, No. 2090,
succesiuni viitoare, nu este necesar unei 2526; Obligations, No. 447: Suppl.. Dispo-
ca sitions centre viis, No. 501: Oblirations.
el să poarte asupra totalităţii sau
cote
unei No. 153: Laurent. XV, No. 224).
părți din succesiunea nedeschisii Di 40, Deasemenea până la decesul do-
UI

incă, ci este deajuns, dacă contractul Matorului instituitul într'o instituțiune

poartă asupra unor lucruri care fac parte
contractuală. nu poate renunță la drep-
„din o succesiune viitoare şi părţile au
"tul său nici în interesul donatorului sau
privit lucrurile ca făcând parte din a-
BC

moştenitorilor săi. nici în interesul unci

ceastă succesiune. - (Demolombe, XXIV, terțe persoane. (Demaolombe, XXIV, No.
=
|
 CONVENȚIUNILOR
, -
Art. 965
Codul civil - DESPRE OBIECTUL

deoarece ceeace nu există nu poate fi

„324; Demante ct Colmet de Santerre, IV, Dispositions er-

RY
confirmat. (Dalloz. Rep.
No. 256 bis, III; Aubry ct Rau, cd. 4-a,
VIII, $ 759, nota 6. p. 79: Dalloz, Rep. tre vifs, No. 2527; Obligations. No. 451;
Contrat de mariage, No. 330; Dispositions Sucecessions, No. 618; Suppl., Successions,
entre vifs, No. 2099, 2326; Obligations, No. 503: Alexandresco, V, p. 116).
No. 447; Suppl. Contrat de mariage._ No. 54. In cazul când sa făcut o renun-
tare la o succesiune viitoare, pentru ca

RA
ss: Dispositions entre vifs, No. 561; Obli-
gatious, No. 133; Laurent, NV, No. 224; o renunțare la succesiune posterior dece-
Baudry_et Barde, Obligations, I, No. 281). 'sului decujusului să fie valabilă, tre-
44, Deoarece instituțiunea conirac- hueşte ca ea să rezulte dintrun act com-
plect independent de renunțarea ante-
tuală nu conferă instituitului, până la decu-
vioară. făcută. înainte de decesul

LIB
decesul donatorului decât un drept even- Succes-
tual asupra suecesiunei acestuia, acest jusului. (Dalloz, Rep, Suppl,
nu sions, No. 505; Laurent, LĂ, IL 404; Bau-
drept, în: timpul vieţii donatorului, 2397).
poate fi urmărit şi vândut de creditorii dry et Wahl, Successions, IL, -No.
Dispositions 52, Efectul nulității renunţării la o
instituitului. (Dalloz, Rp.
entre vifs, No. 2104; Suppl., Dispositions succesiune viitoare, este de a repune pe
entre vifs, No. 562). moştenitor în situaţiunca în care se gă-

ITY
42, Prohibiţiunea pactelor asupra suc- seă înainte de renunțare. (Daliloz, Rep,
Suecessions, No. 624).
cesiunilor .viitoare suferă exceptiune în
caz de partaj de ascendent. (Dalloz, Rep. 52, Dacă un act cuprinde în acelaş
Dispositions entre vifs, No. 4577; Obliga- timp convenţiuni privitoare la o, succe-
siune viitoare şi. convenţiuni privitoare
tions, No. 446).
la o succesiune deschisă, după o părere,
43, Partajele de ascendent fiind per-
mise, sunt permise şi convenţiunile între
comoştenitori, care sunt consecintele a-
cestui partaj. fără să fie considerate ca
RS
în cazul când sa stipulat un singur preț
pentru toată operaţiunea. actul va îi nul
în întregime. (Troplong, Vente, I, No. 251;
nişte convențiuni asupra unei succesiuni Dalloz, Rep. Sunol. Oblisatious. No. 15%,
caz,
viitoare. (Dalloz, Râp-, Dispositions entre 5%, După altă părere, în acest
IVE
No. 446). dacă acel în folosul căruia a fost făcută
vifs, No. 4577: Obligations,
44. Prohibiţiunea pactelor asupra suc- convențiunea, primeşte ca prețul stipulat
cesiunilor viitoare suferă excepțiune_ în săi fie trecut în întregime asupra bunuri-.
cazul instituţiunilor contractuale. (Dalloz, lor făcând parte din suceosiunca deschisă
Reâp-, Oblisations, No. 447; Alexandresco, şi să renunţe la beneficiul convenţiunei
| făcută asupra succesiunci viitoare, actul
UN

V, p. 117).
45, O altă excepţiune la prohibiţiu- „va fi nul numai în parte pentru conven-
nea pactelor succesorale este prevăzută țiunile făcute asupra succesiunei viitoare:
în partea finală a art. 918 c. civ. fr. (85 (Auber et Rau. ed. i-a. IV. $ 344, p. 318;
Râp., Suppl, Obligations, No.
c. civ. rom): (Baudry et Barde, Ohliga-. Dalloz,
tions, Î, No. 1283; Alexandresco, V, p. 135). ,
55. După a treia părere, tribunalele
AL

117). dacă trebueste mentinut, ac-

var apreciă
46, Deasemenea, o altă exceptiune la sau să-l anuleze în întregime,
prohibițiunea pactelor succesorale este iul în parte
proba-
prevăzută în art. 1221 $2 c. civ. în. (1061 luând în consideraţie intenţiuueă olombe,
A “e. civ. rom.). (Alexandresco, V, p. bilă a părților contractante. (Dem s,
No. 329; Larombitre, Obligation
TR

Ss). . | XIV, Vers sur

Art. 1150, No. 52: Masse ct
47. Convenţiunile asupra succesiuni-
Zachariac, Il, $ 377 nota 5, p.
300; Dalloz,
lor viitoare sunt lovite de o nulitate ab- No. 452).
Rep-, Obligations,
solută şi de ordine publică. (Aubry et a patra părere, în acest cuz.
5G, După
Pau, cd. t-a, IV, $ 544, p. 517; Dalloz, două operațiuni: una a-
EN

actul cuprinde
Râp.. Obligations. No. 401; Successions, unei succesiuni viitoare care este
No. 6i7: Suppl, Obligations, No. 137: Lau- supra
siuni des-
rent, XVI, No. 106; Baudry et Barde, O- nulă şi alta asupra unei succe
tribuna-
bligations, I, No. 2061; Planiol, II, No. chise care este valabilă aşă încât preț
din
lele vor stabili care este partea menţi
1015). nută.
pentru convenţiunea care este
I/C

48. Nulitatea convențiunilor asupra

îi invocată (Dalloz. Rep Suppl.. Obligations., No:
succesiunilor viitoare poate XVI, No. S6; Baudrv et
persoană interesată. (Dalloz. 135; Laurent.
de orice
Darde, Obligations, I, No. 277; Alexan-
Rep., Obligations, No. 461; Suppl., Obli-
gations. No. 159). dresco, V, p. 117). nre-
57, Dacă însă actul prevede două nca
AS

Zi 49. Toate clauzele şi promisiunile ac- esiu

7
cesorii prevăzute pentru asigurarea unui țuri din care unul pentru succ esiunea
deschisă şi celălalt pentru succ
pact asupra unei succesiuni viitoare,
nedeschisă, în acest caz există două con-
cum ar fi renunţarea la o succesiune nc-
tracte: şi va fi menţinut numai cel din-
deschisă încă, sunt nule ca şi însăşi pac-
UI

o-
(Dalloz, Reâp., Successions, No. 617). tâi iar celălalt va fi inexistent. (Dem
tul. lombe. XXIV. No. 329: Taurent, IX. No.,
suc-
5Q, Nuliiatea unci renunțări la o rită 419; XVI, No. 86; eBaudry et Barde
cesiun e viitoa re nu poate - fi acope , V,
"7 ” prin ratificare. chiar dacă această ratifi- Oblipations, |, No. 277; Alexandresco
BC

i, p. 117).
care sar face după decesul decujusulu

— 331—
 Art, 966 DESPRE CAUZA CONVENȚIUNILOR Codul civil

Secţiunea IV. — Despre cauza convențiunilor.

RY
Art. 966. — Obligațiunea fără cauză sau fondată pe o cauză
falsă, sau nelicită, nu poate aveă nici un efect. (Civ. 5, 948, 968,
969, 993, 1008, 1092, 1492, 1653, 1746, 1776; C. com. 270; Civ.
Fr. 1131).

RA
Tezt. fr. Art. 1181. — lv'obligation sans cause, oa sur une fausse cause
ou sur une cause ilicite, ne peut avoir aucun effet.

LIB
Bibliografie (continuare),
CenBan AL., Nofă sub Cc. Apel Galaţi S. I, 78 din”27 Maiu 1925, Curier Jud, 3/19;
CoNsTANTINESCU Jac. N., Notă sub C. Apel GalaţiS. 1, 78 din27 Maiu 1935, Pand, Rom.
1925, II, 228; Despre ipoteci, p. 152 urm, 295 urm;
LAZARESCU Im, Ar., Tendinele_ sociale în dreptul privat, p. 33 urm.:

Y
Perir EuGEx, Observaţie sub C. A pel Montpellier“ 25 Mariie 1925, Pand. Rom. 1926, III, 10;
Sonrpav R. Taarax., Nofă sub jud. ocol. erța: Dorohoi, 637/925, Jur. Gen. 1926, No. 520;

SIT
VERMEULEN Il. JeAx, Notă sub Trib, Licge, 26 Nov. 1923, Jur. Gen. 1925, No. 2035.

INDEX ALFABETIC Art. 1154, No.2; Demanite ct Colmet de

(a doctrină). Santerre, V, No. 46; Dalloz, Rp, Obli-
Acţiune 3, . Inceput de dovadă scrisă gations, No. 500: Suppl., Obligations, No.
R
Alimente 18. 5I. 146; Laurent, XVI, No. 107; Iluc, VII, No.
Apreciere suverană 35. indiviziune 26.
Asigurare 31, - Inexistenţă, a se vedeă cu-
75; Baudry et Barde, Obligations, [, No.
Binefacere 15, 297; Alexandresco, V, p. 127, 128, 129). *
VE
vântul: „Nulitate“.
Brevet de invenţiune 3.
Buna credinţă HM.
Interes 3), 2, Cauza eficientă este elementul se-
Locaţiune 3
Caracter aleatoriu 23, Marturi 51, 52, nerator al efectului, adică concursul de
Cauză 1 urm. Mărturisire 56, voințe în contractele consensuale, în plus
Cauză eficientă 1, 2, Minori 26. şi cu remiterea efectivă a lucrului, în
Cauză eronată 44, 46, Moştenitori 53,
contractele reale şi cu redactarea unui
NI

Cauză falsă 4, 4—57, Motive 3, 5, .

Cauză finală 1, 4, 5. Nulitate 4, 23 —30, 34, 36, act scris în contractele solemne. (Demo-
Cauză îlicită 4, 54, 2—43, 46, lombe, XXIV, .No. 354; Iluc, VII, No. 3;
Cauză impulsivă 1,3, 4,5, Obiect 11, 12, 13, 2%, 29, Alexandresco, V, p. 127).
Cauză simulată 44, 46, Ș7, Obligaţie aleatorie 95,
U

51, 52, Obligaţie anterioară 16, 33. 3, Cauza impulsivă este motivul deter-
Caz fortuit 29, 31, Obligaţie (ără cauză 4, %33— minant al convenţiunei. (Dalloz, Rep.,
Cesiune 30, 40. 37, 30—40, 45, 48, 40. Obligations, No. 500; Alexandresco, Y, p.
Confirmare "143. Obligaţie naturală 17, 15,
Contracte de bincfacere
15, 19, 127, 128, 129).
AL

Contracte gratuite 20, 24, Onoare 22, 23, 4. Cauza finală se deosebește de cauza
Contracte oneroase 20, Plata datoriei 19, impulsivă, deoarece potrivit dispoziţiu-
“o
d 24. Prescripţie 19, -42.
Contracte sinalagmatice Prestaţiuni succesive 31, nilor art. 1131 c. civ. îr. (966 c. civ. rom.)
7-—11, 25, 27, 28, 20, Preţ 9. obligațiunea fără cauză. sau fondată pe
Contracte unilaterale 14, o cauză falsă sau pe o cauză nelicită este
TR

Prezumpţiuni 50, 55,

3 Prota 45, 50, 51, 52, 54—
Copil natural 18. 57. nulă, pe când în privinţa cauzei impul-
Definiţie 1, 2 Ratificare 43, sive, oricare ar fi motivul determinant,
Delicateţă 22, 23. lea credință 40. cl nu exercită nici o influenţă asupra
Deosebire î, 4, 11, 12, 45. Recoltă 29, valabilității convenfiunei. (Demolombe,
Dol 52. Recunoştinţă 20, 21,
EN

Dovadă 45, 50, 51, 52, 54— lentă 31. NAIV. No. 555: Demante set Colmet de
57, Repararea
24 prejudiciului Santerre, V, No. 46 bis, [; Mourlon, II,
Echitate 22, 23,
Efecte de comerţ +1. Repetiţiune 49,
No. 1101; Aubry et Rau. cd. ha, LV, $
_ Eroare 49, Responsabilitate 24, 345, p. 3214; Dalloz, Rep.. Obligations, No.
I:vicţiune 26, Rezervă 53, Ă 500; Laurent, XVI, No. :109; Iluc, VII,
ixcepțiuni 39, Simulaţie 44, 46, 37, 51, 52. No. 75; Baudry et Barde. Obligations, |,
I/C

IExecutare 35. Terţe persoane 41,

Fraudă S1, 52, - Vindere-cumpărare 9, 1ă, No. 302; Alexandreseo. Y. p. 129).
Garanţie 3%, 26, 2), 30. 5, Dacă însă părţile contractante şi-au
Imprumut 14, Violenţă 52, exprimat în mod formal voinţa ca vala-
bilitatea convenţiunei să depindă de mo-
AS

tivul determinant al ci, se va urmă con-

Doctrină. form voinţei lor. (Demolombe, XXIV, No.
559; Dalloz, Râp.. Obligations, No. 5vv).
1. Cauza obligaţiunei sau convențiunci 6. Cauza finală sau raţiunea de a fi
este acel „pentruce“” se contractează un . a unei obligaţiuni nu cste acecaş în toate
UI

angajament, raţiunea de a fi a cestui contractele, ci diferă după specia contrac-

angajament. „Definiţia aceasta priveşte telor. (Dalloz, Rep, Obligations, No. 500).
cauza finală, care este opusă cauzei efi- 7, Cauza obliwaţiunei, în contractele
ciente şi cauzei impulsive. (Demolombe, sinalagmatice, constă. pentru fiecare din-
BC

ANIYV, No. 546; Larombitre, Oblieations. tre părţile contractante, din obligaţia pe

— 1
Codul | civil DESPRE CAUZA CONVENȚIUNIIL.OR Art. 966

care o contractează cealaltă partie de a 345, nota 5, p. 521; Dalloz, Rep. Obli-

RY
da, de a face sau de a nu face un lucru. gations, No. 500; Baudry et Barde, Obli-
(Dalloz, Râp., Obligations, No. 500; Comp.: Fations, I, No. 299; Alexandresco, V, p-
Alexandresco, V, p. 129). . 129).
8. |n contractele sinalagmatice, obli- 1G: Cauza obligaţiei întrun contract
gația uncia din părţi are de cauză obli- poate constă într'o obligaţie anterioară.

RA
gația celeilalte părţi. (Demolombe, XXIV, (Dalloz. Râo.. Obligations, No. 500; Lau-
No. 546, 362; Mourlon, Îl, No. 1102, 1106; rent, AVI. No. 115).
Demante ct Colmet de Santerre, V, No. 12. O oubligațiune naturală, chiar de
+0 bis, II: Laurent. XVI, No. 165: Huc, VII, conştiinţă poate deveni cauza unei obli-
No. 85; Baudry et Barde, Obligations, I, gațiuni civile. (Demolombe, XXIV, No.

LIB
No. 295, 317; Alexandresco, V, p. 129). 551; Larombiere, Obligations, Art. 1151,
9, Astiel, în contractul de vindere- No. 12; Demante ct Colmet de Santerre.
cumpărare, cauza pentru vânzător constă V, No. 174 bis, INI, 219 bis VII; Aubry et
în obligaţiunea impusă cumpărătorului lau, ed. 4-a, LV, $ 297, text şi nota 18,
de a plăti preţul iar pentru cumpărător, p: 9, $ 345, text şi notele 5, 6, p. 521, 3%;
cauza constă în transmiterea proprietăţii Dalloz, Râp., Obligations, No. 505; Suppl.,
lucrului vândut din partea vânzătorului. Obligations, No. 143; Laurent, XVI, No.

ITY
(Demolombe, XXIV, No. 346; Demante et 116 urm.)-
Colmet de Santerre, Y, No. 46 bis, II; 18. Astfel, un act care cuprinde o
Dalloz, R6p., Obligations, No. 500; Huc, promisiune de alimente, făcută în favoa-
VII, No. 76; Alexandresco, V, p. 128, 120). rea unui copil natural, chiar nerecunos-
10. In contractele sinalagmatice „vor cut, produce o obligaţie carc are o justă
fi atâtea cauze câte obligaţiuni cuprinde cauză bazată pe dreptul natural. (Larom-
contractul şi obligaţiunile servesce_reci-
proc drept cauză una celeilalte. (Demo-
lombe, XXIV, No. 347; Baudry ct Barde, "19,
RS
bicre, Obligations, Art. 1131, No. 11; Dal-
loz, Rp
Este
Obligations,
o cauză
No.
valabilă
504).
în obligaţia
Obligations, I, No. 298). unui debitor care se obligă să plătească
(4. In contractele sinalasmatice sunt deşi datoria lui sa stins prin presctip-
IVE
deasemenea atâtea obiecte câte obliga-- țiune. (Larombitre, Obligations, Art. 1151,
țiuni cuprinde contractul; din accastă No. ii; Dalloz, Rep., Obligations, No. 505).
pricină sc face confuziune între obiect şi 20. Un sentiment de simplă recuno-
cauză. (Demolombe, XXIV. No. 5483; La- ştinţă, pentru persoana către care cineva
rombitre, Obligations, Art. 1151, No. 2; se obligă, după o părere, poate servi-de
Laurent, XVI, No. 110). cauză valabilă unei oblisaţiuni cu titlu
UN

12. Nu trebueşte de făcut confuziune oneros. (Demnolombe, XXIV, No. 351; Dal-
între cauză şi obiectul unui contract de- loz, Râp., Obligations, No. 50%; Suppl, :
oarece se deosebesc una de celalt. (Au- Obligations, No. 149).
bry et Rau, cd. 4-a, IV, $ 345, notele 2, 2j. După altă părere, un sentiment de
4, p. 521; Dalloz, Rep., Obligations, No. simplă recunoştinţă nu poate servi de
300; Baudry cet Barde, Obligations, I, No. cauză unci promisiuni, decât cu titlu gra-
AL

301). tuit şi trebuceşte deci făcută în formele

13, Astfel într'un contract de vindere- cerute de lege pentru obligaţiunile de
cumpărare, cauza obligaţiunei cumpără- această natură. (Aubry et Rau, ed. 1-a,
torului constă din obligaţia vânzătorului IV, S 297, p. 12; Dalloz, Râp, Supl O-
de a-i transmite proprietatea lucrului bligations, No. 149; Laurent, XVI, No.
TR

vândut, pe când obiectul este lucrul vân- 117).

dut însuşi. (Aubry et Rau, ed. f-a, IV, $ 929, Sentimentele de echitate, de de-
345, p. 321; Dalloz, Rcâp., Obligations, No. licateţă sau de onoare, care au deter-
300: Baudry ct Barde, Obligations, |, No. minat facerea unci obligaţiuni, după o
301). părere; pot servi de cauză valabilă unei
EN

14. Cauza obligaţiunei, în contractele obligaţiuni cu titlu oneros. (Merlin, Ques-

unilaterale, constă în dobândirea bene. tions de droit. Cause des obligations;
ficiului pe care una din părțile contrac- Duranton. X. No. 326 urimn.; Demolombe,
tante îl procură celeilalte. Astfel în con- NXIV, No. 551; Larombitre. Obligations,
tractul de împrumut, obligajiunea îm- Art. 1131, No. îi; Dalloz, Rep. Obliga-
I/C

prumutatului are drept cauză primirea tions, No. 509).

sumei de bani pe care i-a remis-o împru- 22, După altă părere, o obligaţie de-
mutătorul. (Demolombe, XXIV, No. 550; terminată de sentimente de echitate, de
Demante et Colmet de Santerre, V, No. delicateţă sau de onoare, nu are valoarea
AS

46_his, II: Laurent, XVI, No. 110; Huc. unui act cu titlu oneros, ci poate valoră
VII, No. 76; Baudry et Barde, Obligations, numai ca un act de liberalitate supus
I, No. 299, 501). în cceace priveşte forma şi fondul, re-
15. Cauza obligaţiunei, în contractele gulelor cari guvernează dispoziţiunile cu
de binefacere constă în voința uneia din- titlu gratuit, (Aubry ct Rau. cd. t-a, IV,
$ 297, text şi nota 32. p. 12; Laurent, XVI,
UI

tre părți de a procură celeilalte, un a-

vantaj. (Dewmolombe, XXIV, No. 552; La- No. 117). , J
rombitre, Obligations, Art. 1134, No. 9; 24. Voința de a repară o pagubă pen:
Demante et Colmet de Santerre, V, No. tru cure cineva nu este responsabil nici
BC

46 bis, II; Aubry et Rau, cd. d-a, IV, $ civil. nici natural. deoarece nu i se poate
FRI
.
19505, — Codul Civil a!notat — VII, n. ,
Art. 966 DESPRE CAUZA CONVENȚIUNILOR Codul civil

impută nici o greșală, constitue cauza obligaţia locutarului de a plăti pe viitor

RY
„juridică îndestulătoare a unui act cu titlu la scadenţe preţul .locaţiunei, încetează
oneros. (Aubry et Rau, ed. 4-a, LV, $ 297, pentru lipsa de cauză. (Demolombe, XXIV,
p. Îi). No. 358; ,Larombitre, Obligations, Art.
- 95, Obligaţia unei părţi, care întrun 1151, No. 7; Demante et Coimet de San-
contract sinalagmatic formează cauza 0- terre, V, No. 47 bis, [; Baudry ct Bardc,

RA
bligației celeilalte părţi, poate aveă un Oblișations, I, No. 303; Alexandresce, Y,
caracter aleatoriu. (Dalloz, Râp., Suppl» p. 152).
deci
Obligations, No. 147). 29, In contractele de locaţiune,
96, Clauza dintr'un act de vânzare pierderea lucrului închiriat, face ca obli-
de bunuri indivize între majori şi mi- gaţia: de a plăti chiria să fie fără cauză.
(Alexandresco, V, p. 152).

LIB
nori, prin care vânzătorii majori garan- act
23, Obligaţia rezultând dintrun
tează pe cumpărător de orice cvicţiune
din partea minorilor, nu poate fi anulată unilateral care are drept cauză o oblira-
ca fiind lipsită de cauză. (Dalloz, Rep. ție anterioară, poate fi fără cfect pentru
Vente publique dimmeubles, ;No. 2098; lipsa de cauză, dacă obligaţia anterioară
Laurent, XVI, No. 119)- nu a existat nici odată sau a încetat să
Rep, Obligations, No:
„27, În contractele sinalagmatice, cauza existe. (Dalloz,

Y
nu poate fi subînţeleusă, priu forţa în- 551). ,
săşi a lucrurilor, devarece exprimarea 24, Este nulă pentru lipsă de cauză
obligaţia luată în urma unci convențiuni,

SIT
cauzei rezultă din însăşi indicaţia contrac-
tului sinalagmatic, în care cauza obligu- când 'această convenţiune a fost anulată.
tiei constă, pentru ficeare dintre părti (Dalloz, Rep., Obligations, No. 532).
în obligaţia pe care o contractează cea- 235, Tribunalele vor apreciă, în mod
laltă parte, de a da, de a face sau de suveran, dacă în fapt, obligațiunea are
a nu face ceva. (Dalloz, Râp., Obligations,
R o cauză reală. (Dalloz, Rep. Obligations.
No. 500). No. 555).
oa, Cu toate acestea se poate întâm- 3G, Obligaţia fără cauză nu are nici
plă ca un contract sinalagmatic să nu un ctect deoarece este atinsă de o nu-
VE
producă efect din lipsă de cauză deoa- litate radicală, fiind inexistentă. (Demo-
rece prestaţia uneia dintre părți nu se lombe, XXIV, No. 5$1; Mourlon, II, No.
poate rcaliză; astfel este în cazul când 1103; Demante ct Colmet de Santerre, Y,
o parte sa obligat să dea un lucru care No. 49 bis, IM; Aubry ct-Rau, cd. 4-a,
convenţiunei încetase să LV, $ 545, text şi nota 17, p. 523; Laurent,
NI

în momentul
existe, caz în care contractul este nul AVI, No. 157; Baudry cet Barde, Obligu-
pentru lipsă de obiect din partea celui tous, 1, No. 316; Alexandresco, V, p. 150.
care sa obligat să dea lucrul, iar din 151).
U

partea celeilalte părţi obligaţia va cădeă 87, In cazul când obligaţiunea este
din lipsă de cauză. (Demolombe, XXIV, lipsită de cauză numai în parte, ea va
No. 321, 569; Larombiere, Obligations, [i redusă în măsura în care există în
Art. 1131, No. 6: Dalloz, Rep., Obligations, mod real o cauză valabilă. (Lurombiere,
AL

No. 529; Iluc, VII, No. 79). Oblipations, Art. 1151. No. 3).
29, Deasemenea, acecaş soluțiune va 28. |n cazul când obligaţiunea feste
aveă loc, în cazul când obligaţia uneia fără cauză, partea interesată nu poate
dintre părţile contractante aveă de obiect să ceară executarea ei. (Larombicre, O-
bligations, Art. 1133, No. 9; Laurent, XVI.
TR

un lucru viitor şi eventualitatea prevă-

zută lipseşte, cum ar fi de exemplu când
sa vândut recolta viitoare care sa dis-
trus printr'un caz fortuit; în acest cu/
obligațiunea de a plăti prețul este fără
EN
No, 161; Alexandresco, V, p.+152).
2-89,
- Nulitatea unci obligaţii pentru
lipsă de cauză, poate fi cerută de orice
interesat, fie pe cale de acţiune, fie pe
! cale de excepţiune. (Demolombe, XXIV,

cauză. (Demolombe, XĂLV, No. 357; Lu-

rombicre, Obligations, Art. 1134, No. S: No. 331; Baudry ct Barde, Obligations, |,
Demante ct Comet de Sauterre, V, No. No, 316; Alexandresco, V, p. 130. 151).
"47, 47 bis). 40. In principiu, nulitatea unei obli-
90, Deasemenea acecaş soluțiuie va gații pentru lipsă de cauză, poate fi opusă
oricărei persoane, cum ar fi unui cesio-
I/C

aveă loc, în cazul cesiunei unui brevet

de invenţiune, când cesiunea va pulică n nar al obligaţiei, mai ales dacă este de
anulată pentru lipsă de cauză dacă des- rea credinţă. (Dalloz, Râp., Obligations,.
coperirea brevetată nu dă rezultatele No. 525).
promise. (Demolombe, XALV, No. 355; 41. Nulitatea unei obligaţiuni pentru
AS

Laurent. NYI, No. 115). lipsă de cauză nu poate fi opusă unui terț,
24. Deasemenea în contractele a că- portor de bună credinţă, a unui efect de
ror obicet constă în prestațiuni succesive, someri. (Dalloz, Rep., Obligations, Nu-
cum_ sunt; locaţiunea, constituirea de 536).
reută, asigurarea contra “incendiului, în- „42, Nulitatea unci obligaţiuni pentru
UI

cetarea cauzei după una din aceste lipsă de cauză se prescrie prin trecere
obligaţiuni îndeplinite stinge obligaţia de treizeci ani, iar nu prin zece ani. (De-
pentru viitor. Astfel, în special în con- molombe, XXIV, No. 381; Dalloz, lâp.,
tractul de locaţiune, dacă la un moment Obligations, No. 25605; Suppl,, Obligations,
BC

dat lucrul închiriat piere prin caz fortuit, „No. 1207; Laurent, XVI, No. 160; Baudry
 Codul civil DESPRE CAUZA CONVENȚIUNILOR Art. 966

«et Barde, Obligations, I, No. 316; Alexan- Obligations, Î, No. 319; Alexandresco, V.

RY
dresco, V, p. 151, notu 5). p. 132, 135).
7 Ba Obligaţiunea fără cauză nu poate 51, Dovuda simulajiunei cauzei, în
?/Ti conlirmată sau ratificată nici expres principiu, nu se poate face, potrivit dis-
? nici tacit, deoarece nu se poate confirmă pozițiunilor art. 1541 şi 1547 c. civ. în.
ccece nu există. (Demolombe, XXIV, No. (1191 şi 1197 c. civ. rom), cu marturi, de-

RA
531; Laurent, XVI, No. 100; Baudry et cât numai când există un început de do-
Barde, Obligations, I, No. 516; Alexan- vadă scrisă, afară de cazul când ar există
dresco, V, p. 151). fraudă la lese. (Demolombe, XAIV, No.
4%, Cauza unei obligaţiuni este falsă, 571; Laurent, XVI, No. 170; Huc, VII, No.
atunci când una dintre părţile contrac- s6: Baudryv et Barde, Obligations, Î, No.

tante sa obligat în vederea unci cauze
imaginare, pe care
în acest caz avem cauză eronată; dea-
semenea, cauza unei obligaţiuni este faisă,
atunci când ambele părţi contractante au
indicat vo cauză pe care o ştiau că nu
0 presupune
LIB
319; Planiol, II. No. 1204; Comp.: Alexan-
reală; dresco, V, p. 133).
9, Dovada simulaţiunei cauzei va pu-
ieă fi făcută prin marturi, fără să fie
nevoie de un început de dovadă scrisă,
când reclamantul pretinde că consimţă-
mântul i-a [ost smuls prin violenţă sau

ITY
există: în acest caz avem cauza simulată.
(Aubry et Rau, ed. t-a, IV, $ 54..p. 52%; dol sau când simulaţiunea aveă de scop
Comp:: Alexunudresco, V, p. 131, 152): să acopere o fraudă la lege. (Demolombe,
45. Obligaţiunea bazată pe cauză falsă XIV, No. 571; Laurent, XVI, No. 173:
constitue o formă a obligaţiunei fără lac. VII, Na. S0; Comp.: Alexândrsee»,
cauză, însă prezintă interes, a o distinge V. p. 135).
de obligaţia fără
vedere al probei. (Demolombe, XXIV, No.
369; Larombicre,
cauză
Obligatious, Art. 1131,
din punctul de
RS
52, Moștenitorii au dreptul să atac:
o obligaţiune făcută de autorul lor, pen-
iru cauză falsă, chiar dacă obiectul a-
No. 5, 9; Demante et Colmet de Santerre, cestei ohligaţiuni nu întrece cotitatea dis-
V, p. 47 bis, IÎ; Aubry et Rau, cd. 4-a, ponihilă. atinrându-le rezerva lor legală.
IVE
4, $ 345, p. 392; Dalloz, Râp-, Obligations, (Laurent, XVI, No. 170).
No. 539, 540, 541; Laurent, XVI. No. 12%; 54. Debitorul unei “obligaţiuni are
Huc, VII, No. SU; Baudry et Barde, O- dreptul ca odată cu dovedirea falsităţii
bligations, 1, No. 505; Alexandresco, Y, cauzei, să dovedească adevărata cauză a
p. 130, 131). obligaţiunei, chiar dacă această cauză a-
48. Potrivit dispozițiunilor art. 1131 c: devărată ar fi ilicită. (Dalloz, RED» O-
UN

civ, tr. (0966 c. civ. rom.), obligaţiunea fon- bligations, No. 542; Laurent, XVI, No.
«lată pe o cauză falsă nu poate avcă nici 124, 175).
un efect. Acest articol se ocupă nu de 55, După ce debitorul a dovedit fal-
cuuza simulată, ci de cauza eronată, pro- sitatea cauzei unei obligaţiuni, el nu este
nunţând nulitatea obligaţiunei care nu are obligat să facă dovada adevăratei cauze
o cauză reală. (Dalloz, Rep., Obligations, şi această dovadă incumbă creditorului
No. 559; Alexandresco, V, p. 130, 155, 151). care trebucște să stabilească că cauza
AL

"47, Simulaţiunea cauzei nu are nici este reală şi licită, întrucât prezumpţiu-
o influență asupra valabilităţi conven- nea după care orice obligaţiune a cărei
țiunei, dacă există o altă cauză reală şi cauză nu este exprimată, este presupusă
licită. (Demolombe, XXIV, No. 370_urm.; valabilă. nu are aplicaţiune în acest caz-
TR

Demante ct Colmei de Santerre, +, No. (Demolombe, XAIV, No. 572; Larombicre,

47 bis, ÎL; Aubry et Rau, cd. t-a, lV, 3 Obligations, Art. 1132, No. S; Demante ct
545, text şi nota 18, p. 323; Dalloz, Rep. Colmet de Santerre, V, No. 47 bis, Il; Au-
Obligations, No. 539; Suppl., Obligations, bry et Rau, ed. 4-a, IV, $ 54, text şi nota
No. 154; Laurent, XVI, No. 121 urm.; FHuc, 19, p. 524: Dalloz, Rep., Obligations, No.
EN

548; Suppl.. Obligatious, No. 156: Lau-

VII. No. 86; Baudry et Barde, Obligations,
I, No. 508; Planioi, II, No. 1191; Alexan- rent. XVI, No. 122, 169; Ilue, VII, No. 86;
Baudrv ct Barde, Obligations, I, No: 319;
dresco, V, p. 132).
"48, Efectele lipsei de cauză asupra u- Planiol, II, No. 1206;'Alexandresco, Y,
nei convenţiuni sunt aceleaşi şi la cauza p. 155).
I/C

falsă. (Alexandresco, V, p, 151). 56. In cazul când falsitatea cauzei

49, Acel care a plătit din eroare în unei obligaţiuni rezultă numai din măr-
virtutea unci obligaţiuni fără cauză sau turisirea creditorului, care declară, în.
întemeiat pe o cauză falsă are acţiunea acelaş timp, adevărata cauză a obligaţiu-
în repetijiune. (Alexandresco, V, p. 151, nei, mărturisirea sa este indivizibilă şi
AS

în acest caz debitorul va trebui să do-

50, Cauza arătată într'o convenţiune vedească că nu există cauză. (Dalloz, R6p.,
constatată printrun act scris. destinat a Obligations. No. 544: Suppl, Obligations,
face proba contractului, este presupusă că No. 156: l.aurent, XVI, No. 172, 175).
este adevărafă. Debitorul însă, are drep- 57, Deasemenea tribunalele sunt obli-
UI

iul să dovedească că această cauză este gate să ia din actele prezentate de partea
falsă. (Demolombe, XXIV, No. 371; Dal- care a pretins falsitatea cauzei nu numai
loz. Rep. Obligations, No. 541: Supl, dovezile rezultate care au stabilit fal-
BC

Obligations. No. 155: Laurent, XVI, No. sitatea cauzei, ci şi dovezile care au sta-
121; Huc, VII, No. 86; Baudry et Barde, bilit existenţa unei cauze reale și licite,

pom
405 —
 Art. 966. DESPRE CAUZA CONVENȚIUNILOR Codul civil

neputând să ia din aceste acte numai 5, a) Potrivit art. 948 şi 966 din codul

RY
dovezile care stabilesc falsitatea cauzei, civil, este lipsită de orice efect obligaţiu-
iar adevărata cauză s'o ia din actele pre- nca, când raţiunea imediată şi direct de-
zentate de creditor. (Demolombe, XXIV, terminantă care a făcut pe o phrte să
No. 573; Larombitre, Obligations, Art. contracteze, este oprită de lege sau con-
1152. No. 8; Laurent, XVI, No. 174). trarie ordinei publice,

RA
58, A se vedcă: art. 5 şi 968 din co- b) Prin ordine publică se înţelege orice
dul civil cu notele respective: aşezare a stării persoanei sau a lucrurilor
“precum şi a raporturilor dintre ele, sta-
tornicită prin lege în interesul organizării
, Jurisprudenţă. Statului şi societăţii; astfel că dispoziţiu-

LIB
(Continuare dela 1924 până la 1927). nile din lege cari guvernează instituţiu-
nca căsătoriei, fiind întemeiate pe prin-
1. Brovetul de licență pentru vânzarea cipiile cari organizează familia şi socie-
de băuturi spirtoase este personal, adică tatea, sunt de ordine publică:
nimeni nu-l poate utiliză în afară de per- c) Orice convenţie dintre soţi, prin care
soana pe al cărei nume sa obținut şi în aceştia s'ar învoi, ca în schimbul unei

Y
consecinţă nu se poate închiriă, cedă sau anumite sume de bani, unul dintr'inşii să
vinde. (Art. 1 din legea privitoare la taxa ceară desfacerea căsătoriei san să con-
de brevet şi decalitru). simtă la aceasta, precum şi orice conven-

SIT
După art. 966 din codul civil, obligaţiu- ție prin care, în disprețul legei care orga-
nile fără cauză sau fondate pe o cauză: nizează anume formele despărţeniei, când
falsă sau nelicită, nu pot aveă nici un divorţul se cere prin: consimţământ mu-
efect între părţile contractante; iar cauza tual, soții convin să procure unul celui-
e nelicită, când este prohibită de lege, R lalt un motiv aparent, pe care să poată
contrară bunelor moravuri sau ordinei „să-şi întemeieze o cerere de despărţente
publice. pentru cauza determinantă, este nulă ca
Prin urmare, convențiunile de arendare întemeiată pe o cauză ilicită. (Trib. Ilfov
VE
a unui brevet de licență are o cauză ili- S. |. e. c.. 1085 din 14 Octombrie 1935,
cită, obligaţiunile ce decurg din ea nu Dreptul 36/925).
au nici un efect şi față de lege deci nu G. Deşi potrivit dispozițiunilor art. 966
sunt susceptibile de a fi sancţionate prin- din codul civil, obligaţia fără cauză sau
tr'o hoiărire judecătorească. (Jud. Ocol. întemeiată pe o cauză falsă, nu poate
NI

Botoşani, 25 din 5 Februarie 1923, Pand: aveă nici un efect şi deşi aceste dispo-
Rom. 1935, III, 41). - zitiuni ar urmă, în lipsă de. text contrar,
2, Alotivul care determină contracta- să se aplice.şi materiei tranzacţiei şi
rea obligaţiunii, nefiind decât un element deşi în cauză eră pendent un recurs la
U

subiectiv şi variabil, rămâne lără nici o Inalta Curte de casaţie, care a fost
influenţă asupra valabilităţii contractului, curmat prin o tranzacţie intervenită în-
chiar în cazul când este nelicit, pe când tre părți prin act. fără concursul instan-
AL

ceeace hotărăşte nulitatea contractului telor judecătoreşti, recurs care ar îi ur-

este ilicitatea cauzei care constitue un mat, poate să fie declarat inadmisibil şi
element esenţialal existenţei lui juridice. fără interes, totuşi obiceţiunea uneia din-
Prin urmare, când în speță se constată tre părți că tranzacţia este fără cauză, nu
că mobilul care a determinat pe o parte poate îi luată în consideraţie deoarece,
TR

de a vinde imobilul său a fost dorinţa pe “lângă că nu se poate şti dacă acel
de a dărui soțici sale proprictatea unui recurs eră sau nu admisibil şi cu interes,
alt imobil primit drept parte din preț, întrucât numai instanța de casare eră
această dorinţă fiind motivul obligaţiunii, . competentă să judece valabilitatea lui,
jar nu cauza ci, nu se poate pronunță ceeace Inalta Curte de casaţie nu a făcut,
EN

nulitatea vânzării. (C. Apel Galaţi S.1, deoarece luând act de retragerea recursu-
78 din 27 Mai 1925, Pand. Rom. 19%, 1], lui, cu toată opunerea intimatului, a în-
226, Curier Jud. 3/926). chis dosarul. dar încă accă tranzacţie se
3. Atunci când cauza -unci oblișaţii menține şi pe fapiul că dacă inadmisibi-
este ilicită, acţiunea bazată pe o astfel d litatea recursului ar fi o chestiune care
I/C

cauză e inadmisibilă. (Judecătoria ocol V pentru jurisconsulți să nu facă nici un

Bucureşti, 1135 din 1 Octombrie 1995, fel de îndoială, este deajuns că părţile
. Pand. Săpt. 18/926). contractante să fi avut o temere, pentru
4. Un contract de vânzare în care s'a ca. suprimarea acelei temeri, prin renun-
pus prețul de formă, simulat, ascunzând
AS

lareca părței adverse la recurs, să fie o

în „realitate o convenţie fără cauză, este -auză suficientă a angajamentelor luate
nul. pri tranzacţie.
Contractul de vânzare prin care se În afară de acestea. deoarece prin tran-
transmite un bun de soacră ginerelui, zacţie se curmă. în afară de litigiul pen-
UI

când are ca substrat moral condiţia luărei dent la Inalta Curte de 'casaţie şi toate
în căsătorie pe fiica sa spre a trăi bine litigiile pendente între părţi, între cari
cu ca, conține o cauză ilicită și urmează şi un proces ce putcă să nască din di-
a fi anulat. (Jud. ocol Herţa, Carte de ferendul privitor la încasarea chiriilor de
BC

Judecată No. 657/9235, Justiţia Olteniei către proprictar dela subchiriaşi şi 'în
14—160'925). urma cărei încasări, chiriaşul principal

— 430 —
Codul civil DESPRE CAUZA CONVENȚIUNILOR Art, 967

RY
adresase proprictarilor o notificare, chiar, Intrucât această dispozițiune a fost c-
în cazul când tranzacţia ar fi considerată dictată de legiuitor în scopul de a asigură
iără cauză, în privința recursului pendent integritatea funcţionarilor judecătoreşti,
la Inalta Curte de casaţie, ceeace nu este și prin aceasta, de a asigură o bună dis-
cazul, după cum s'a arătat mai sus, încă iribuire a justiţici, cecace interesează
ordinea socială, urmează că ca este de

tranzacţia se menţine pe faptul valabili-
tăţii cuuzei ei în privinţa cauzei celorlalte
litigii. (Vrib. Ilfov, S$. III c. c., 1466 din
51 Octombrie 1925, Jur. Gen. 1926 No.
712),
7. Legea consacră principiul prin care
RA
ordine publică, precum, în general, este
şi legea în care este cuprinsă.
Deaceca orice convenţiune contrare dis-
- pozițiunei citate este isbită de nulitate.
In speţă, întrucât recurentul eră func-

LIB
convențiunile contrare bunelor moravuri ționar judecătoresc în momentul când o-
sunt nevalabile, adică nu pot să constitue peruțiunile vânzărei bunurilor intima-
termenul de drept al unei acţiuni în ju- tului se urmau în fața tribunalului, ur-
stiție de unde rezultă că şi cauţiunea u- mează că bine a hotărit Curtea de apel că
nor asemeni convenţiuni, urmează con- este nulă obligaţiunea prin care recuren-
dițiunea obligaţiunei principale: iul funcţionar judecătoresc, se obligă, în

ITY
In speţă, s'a constatat că între reclamant schimbul unei remuneraţii, să pună toate
şi pârită a' intervenit un contract prin diligențele pentru ca bunurile lui X să
care păârita se obligă să predea reela- [ie adjudecate asupra lui. Y, căci prin
mantului mai multe obiecte pentru a-l aceasta el se obligă la o prestaţiune pro-
convinge să nu se opue la desfacerea hibită de art. 118 din legea de organizare
căsătoriei; această obligaţiune pare a fi judecătorească.
fost garantată de pâriîtul al doilea.
Instanţele de fond, în fapt au făcut o
bună operare stabilind că această conven-
RS
Prin urmare funcţionarul
chiar demisionat nu are dreptul a cere
să i se achite sumele ce i sc recunosc ca
judecătoresc,

iiune care nu a fost cuprinsă în act no- datorite în aceste cazuri printr'o conven-
tarial, este de natură să lovească în bu- ție. (Cas. I, dec. 2238 din 2 Aprilie 1926,
IVE
nele moravuri şi ca atare aplicând legea, Pand. Săpt. 36/926).
a privit ca nevalabilă atât obligaţiunca 9, Clauza dintr'un contract de onorar,
principală cât şi cauţiunea, pe baza prin- prin care o parte se obligă de a nu se
cipiului „accesorium sequitur principale”. împăcă cu debitorul său fără consimță-
(Cas..I, Dec. 914 din 12 Martie 1926, Jur. mântul celeilalte părţi cu care a stipulat
Gen. 1926 No. 1204). : convenţia de onorar, este o clauză ilicită
UN

9, Potrivit art. 118 al. i din legea de şi nulă, deoarece conține o violare a
organizare judecătorească edictată în 1909 drepiului de libertate al părţilor. In
şi modificată în anii 1911, 1912 şi 1915, consecinţă şi clauza penală stipulată pen-
lege aplicabilă în speţă, nici un funeţio- tru cazul când cea dintâi clauză nu va
nar judecătoresc nu poute fi însărcinat fi respectată, este fără efect. (C. Apel
cu apărarea verbală sau scrisă a părților Chişinău $. 1, 123 din 13 lulie 193%, Bul.
AL

în justiţie nici să dea consultaţiuni chiar C. Apel, 15/926),

când ar fi vorba de alte instanțe jude- 1Q. A se vedcă: art. 90S cu notele res-
cătoreşti decât acele unde își exercită pective; art. 1510, nota 4).
funcțiunea.
TR

Art. 967. — Convenţiunea este valabilă, cu toate că cauza

nu este expresă.
Cauza este presumptă până !). (Civ. 1132,
la dovadă contrarie
EN

1169 urm., 1202; C. com. 270; Civ. Fr. 1132; Civ. Ital. 1120, 11212).
Tezt. fr. Ant. 1132.— La eonvention n'est pas moins valable, quoique la
cause n'en soit pas exprime. .
I/C

Tezt. Ital. Art. 1120. — IL eontratto e valido, quantunque nonne sia espressa
la causa,
Test Ital. „At. 1[21. — La causa si presume sino a che non si prova îl
AS

contrario.

Doctrină. ec. civil italian. (Alexandresco, V, p. 153,

nota 3). :
9. Pentru ca obligațiunea contractată
UI

1. Paragraful al doilea din art. 967 ce.

civ. rom. lipseşte în art. 1132 c. cir. fr. să fie valabilă, trebucşte ca ca să aibă
corespunzător, fiind luat din art. 1121 o cauză, ca accastă cauză.să existe în
BC

,
1) Alineatul al doilea lipseşte în textul art. francez corespunzător 1132,
Codul civil italian=
2) Art, 967 își are echivalentul său în art. 1132 Codul civil francez şi în art. 1120 şi 1121

—-
,
31 — «
Art. 968 DESPRE CAUZA CONVENȚIUNILOR Codul civil
realitate, însă potrivit dispoziţiunilor art. Prin urmare. dispozițiunile art. 1132 c. civ,

RY
1152 c. civ. fr. (007 ce, civ. rom.), nu este „ (067 c. civ. rom.), îşi găsesc aplicaţiu-
necesar ca această cauză să fie exprimată SA numai la contractele unilaterale. (De-
în actul care constată oblisațiunea, (De- molombe, XAIYV, No. 362, 565; Larombitre,
molombe, NAIV, No. 363; emânte ct Obligations, Art. 1152, No. 3, 5; Alexan-
Colmet de Santerre, V, No. 15 bis; La- dresco, V, p. 154).

RA
rombicre, Obligations, Art. 1132, No. 2; “Za In dreptul civil francez există con-
Dalloz. hâp., Obligations, No. 514; Lau- troversă asupra chestiunei de a se şti
rent, AVI, No. 163; Ilue, VII, No. 85; dacă dovada existenţei cauzei trebueşte
Baudry ct Barde, Obligations. I, No. 517; so facă creditorul care cere executarea
Planiol, II, No. 1045, 1044; Alexandresco, obligaţiunei sau debitorul. In dreptul ro-

LIB
V, p. 154). - mân, nu poate există controversă din
3, Ca exemplu de obligaţie în care nu
cauza paragrafului al doilea al art. 967 care "
este exprimată cauza este lipseşte în art. 1152 c. civ, Îv. corespunză-
actul care ar
fi conceput astfel: „Recunosc că dato- tor, aşă încât dacă înscrisul care constată
rese...., sau: „mă oblig a plăti...“, sau: “o obliţ gație unilaterală nu prevede cauza
„am să dau suma de....”. (Mourlon, II, No. ci, această cauză este presupusă până la
dovada contrară şi creditorul nu este

Y
1106 ur.; Baudry et Barde, Obligations,
1, No. 30; Alexandresco, YV, p. 154, text obligat să facă nici o dovadă. Numai în
şi nota 1). cazul când înscrisul ur arătă o cauză şi

4, Cauza deşi nu este exprimată într'o
obngaţie, ca poate însă rezultă din ter-
menii actului. (Alexandresco, V, p. 154%,
nota 1).
5, Cuvântul: „convenţiune“ în art. 1152
c. civ, îr. (967 ce. civ. rom.), este luat în
sensul de titlu, act scris, instrumentul
care constată existenţa obligaţiunci. vânzare, un împrumut, etc. şi în acest caz
(Mourlon, II, No. 1106; Baudry et Barde,
Obligations, ÎI, No. 318; Alexandresco, V,
p. 154, nota 5)-'
6. In convențiunile sinalagmatice, actul
scris va menţionă totdeauna obligaţiunile
SIT
debitorul ar fi dovedit că această cauză
este falsă, creditorul va trebui să dove-
dească că obligația are o cuuză adevărată
şi licită. (Alexandresco, V,p. 152, 133, 155).
8. In cele mai dese cazuri creditorul
va arătă în acţiune cauza ce o atribue
R
obligaţiunci, cum ar fi de exemplu: O
VE
debitorul va dovedi că faptul pretins de
creditor nu a avut loc în realitate, (Alexan-
dresco: V, p. 155). .
9, Chiar în cazul când creditorul nu
ar arătă în acţiune nici o cauză a obliga-
NI

reciproce ale părţilor şi deci va face men-
țiune despre cauza fiecărei obligaţiuni,
deoarece fiecare dintre obligaţiuni ser-
vește de cauză celeilalte. Astfel întrun
tiunei, debitorul va trebui să dovedească
lipsa de cauză, deoarece el nu a putut
să se oblige fără cauză decât din eroare,
prin dol sau violență sau din glumă, în
U

contract de vânzare nu se poate să nu care caz va puteă dovedi faptul invocat

sc arate lucrul vândut şi preţul fixat, de el prin orice mijloace. (Alexandresco,
adică cauza obligaţiunei fiecărei părţi. V, p. 155).
AL

Art. 968. — Cauza este nelicită când este prolibită de legi,

când este contrarie bunelor moravuri şi ordinei publice. (Civ. 5,
TR

620, 728, 839, 948, 966, 1008, 1010, 1223—1226, 1492, 1838; C.
com. 70, 128, 488, 619; Civ. Fr. 1133).
Tezt. fr. „Art, 1153. — La cause est illicite, quand elle est prohibte par
EN

ia oi, quand elle est contraire aux bonnes meurs ou ă lordre public,

Bibliografie (continuare).
I/C

CenBAN AL., Notă sub C. Apel Galaţi S. I, 78 din2 7 Mai 1925, Curier Jud. 35/1936;
CoxsraANTINESEU Jac, N., Notă sub C. Apel Galaţi” S, Î, 78 din 27 Maiu 19%, Pand. Rom.
1925, IL, 223; Despre ipoteci, p. 295 urm.
AS

INDEX ALFABETIC Călugăr 115. Condemnare 87.

(la doctrină), Casă de joc 39, 31, 3%, Conftrmare 11,
Casă de toleranță 1603-2107, Coafiscare 50.
Absenţă 86. Apreciere suverană 44. Căsătorie 43, 73—94, 97— Constituţie 17, 20.
Acţiune 63. . Asociaţie 37. 99, 115, Constrângere corporală
Adjudecare 23, Autoritate administrativă Cauză falsă 9. ' 5,
Adulter 112. Cauză ilicită 1 urm. Contrabandă, a se vedeă
UI

2, 103
Advocat 114. Băuturi, „falsificate 3%. Cesiune 31, 32, 34. cuvâutul: „Vamă“,
Alimente 59. Boală8 Clauză penală 8, Contract de căsătorie 58,
Alimente falsificate 3%, Bună Ctdinţă St, 52, Comandament +41, 97,
Alternativă 93, Bune moravuri 4, 26,12, Comerţ 05—70, Contract pignorativ 45,46.
BC

Amanct 46, 35, 71. 73, 76, 100, 103, Competenţă 117. Crimă 27, 3, 87, 10, 112,
Apel 119. 105, 100-111, 113. Concubinaj 101. Cuasi-delict !
Aplauze 113, Cadouri 8. Concurenţă 30. Culpă 96.

re — 438 —
Codul civil DESPRE CAUZA CONVENȚIUNILOR Art. 968

Cultură 62, Nulitate! relativă 6. că art. 1133 c. civ. îr. (965 c. civ. rom-),

RY
Curtaj matrimonial 74, 75,* Obiect 121.
Obligaţie de a nu facc 3.
nu vorbeşte decât de cauza sau presta-
Curte de casaţie 15,
Daune-interese 79, 80, 82, Obligaţie fără cauză 9, ţia contrară unei legi prohibitive, (Dalloz,
B3, 85, W2—96, 11U, Omor 27, Rep., Obligations, 555). ,
Definiţie 71. Ordine de stat 21. 4, Astfel trebuește să se considere, în
i Ordine publică 1, 2, 6,13,
Delict 27, 33, 87, 109, 412,
Demisiune 23, 4. 16, 19, 20, 25, 26, 38, 5, general, ca nelicită orice clauză contrară

RA
Depozit 110. 05, 72, 76, 113, legilor penale, civile sau fiscale. (Dalloz,
Derogare 19. Pact comisor 45, 46, Rep. Obligations, No. 555).
Descoperirea vnci succe- Pact de cuota-litis 114. 5, Obligaţiunea fondată pe o cauză ne-
siuni 120, 121. Pedeapsă 87.
Director de teatru 113. Pensiune alimentară 59, licită nu poate aveă nici un efect, de-
Divorţ 116. Preceperea impozitelor 17. oarece este atinsă de o nulitate radicală,
fiind inexistentă. (Demolombe, XALV, No.

LIB
Dotă s8. Pluralitate de cauze 7,
Dovadă 97, 98, 9. Prejudiciu 82, 83, 05, 92—
Egalitate naturală 60. 91, 101,10 581; Demante et Colmet de Santerre, V,
Embleme obscene 35. Prescripţie 12. No. 49 bis, LL; Aubry et Rau, ed. da, N,
Executare 9, 10, 49, Preţ 22—24, 50—52, 74, 113, $ 345, text.şi nota 17, p. 325; Mourlou,
Executare silită 41,
Evicţiune 40.
Prezumpţiuni
Probă 97, 98, %.
98, V9.
!
II, No. 1103; Dalloz, Râp., Supplu. Obli-
Farmacie 3. Profesiune 62. gations, No. 1829, 1851; Laurent, AVI, No.
Fraudă 95. Proibiţiuni absolute 62,63. 157; Baudry et Barde, Obligations, 1, No.

ITY
Funcţiune publică 22, 23, Proibiţiunca legei 1—4, 17,
18, 20, 27, 28, 30, 72.
516; Alexandresco, V, p. 1530, 151).
G. După altă părere, de câte ori cauza
0,

Furt 7. Promisiune de căsătorie,

Garanţie 39, 40. a se vedeă cuvântul: este contrară bunelor moravuri, nulitatea
Graviditate 91, 94. „Căsătorie”. este. absolută şi opozabilă ambelor părţi
contractante; dacă însă cauza este numai
Impozite 4. Putere maritală 57.
Imprimate obscene 35. Putere părintească 57,
contrară ordinei publice, nulitatea este
Imprumut 106,
Imprumut
Indivizibilit

Inexistenţă,
te 7.
industrie 65—69,
a se
ipotecar 45.
.

vedeă
Ratificare 11.
Rea credinţă 39,
Recrutarea armatei 26,
Recurs 15, 119.
Relaţiuni ilicite 100, 101,
relativă.
1153,
RS
No. 30).
(Larombitre,
7, În cazul când o convenţiune cuprinde
Obligations, Art.

cuvântul: „Nulitate“, „1 mai multe clauze din care numai unele

Iafirmitate 09, Renunţare 19, 41, 50, 59, sunt ilicite, atunci când în intenţiunea
IVE
Instrăinare 604.
Intenţiune 7,
111, 119, părţilor contractante, toate stipulațiunile
sunt legate între ele şi când unele sunt
Repetiţiune 9, 10, 50, 52.
Interese pecuniare 56. Reputaţie 88,
Interegator 97. Revocare 63. cauza determinantă a celorlalte, de na-
Invocare 8. indivizibil, nulitatea,
Joc 30, 31, 32,
Siărăcie 90, tură a formă un tot
Scrieri obscene 35.
Jurisprudenţă 13. Scrisori 97, clauzelor nelicite anulează clauzele ilicite
Legi civile 4, 17. şi convenţiunea trebueşte anulată în totul;
UN

Seducţiune 94, 95, 9%,

Legi electorale 17, 25.
Legi fiscale 4, 17,
Separaţiune între soţi 43. dacă însă această indivizibilitate inten-
Legi penale 4, 17, 27.
Societate 30, 42, 70,
Starea persoanelor 55, 56, jională nu există, fiecare parte din con-
Legi politice 17, 26. 57, venţie va avcă o soartă independentă.
Libertate 600.
Stat 21, (Larombiere, Obligations, 1131, No. Art
Licitaţie 98,
Locaţiunc 37, 105. Succesiune 120, 124, 1153, No. 52; Laurent, AVI, No. 158),
Locaţiune de servicii 61. Suveranitate 22,
8. lnexistența obligaţiunei întemeiată
AL

Taxe de timbru şi înre-

Loterie 29,
Mandat 75. gistrare 54. pe o cauză ilicită poate îi invocată de
Mărfuri proibite 42,43—52. Teatru 113. ambele părţi contractante. (Demolombc,
Marturi 99, V9. Testament 63.
“Tranzacţie 59,
NNIV, No. 381; Aubry ct Rau, |, 5 35, p.
Medicamente 43, 36,
Meserie 62, 'Tutor 75. 115; Laurent, XVI, No. 124; Baudry et
Barde, Obligations, I, No. 516; Alexan-
TR

Minoritate 57, Urmărire silită 4.

Mobilier 107, Vamă 42, 45—53 . dresco, V, 130, 151).
Vindere-cumpărare, a se înte-
Naştere 91,
vedeă cuvântul: „Cesi- 9, Executarea unei obligaţiuni
Nulitate 5—6, 11, 12,22
24, 27—33, 35—37, 40, 57 une” şi 33, 35, 36, 40,49, meiată pe o cauză ilicită, după o părere
59, 65, 06, 10, 76—78,80, 3, 31, 04. dă loc la acţiunea în repetițiune, chiar
81, 109, 113, 114, 121. din partea aceluia care ar fi avut un
EN

rol imoral în convenţiune, deoarece le-

Doctrină. gea nu face nici o distincţiune între ca-
zurile când obligația este fără cauză sau
(.„ Potrivit dispoziţiunilor art, 1153 ce. se întemeiază pe o cauză falsă sau ilicită,
cauza este uc- din: dreptul roman: „nemo
I/C

civ, În. (968 ce. civ, rom.), iar regula

licită când este probibită de legi, când
este contrară bunelor moravuri sau or-
dinei publice. (Dalloz, R6p., Obligations,
No. 550; Alexandresco,
AS
auditur propriam turpitudinem allegans”
uu este înscrisă nicăeri în legile moderne.
(Demolombe, NAIV, No. 382; XNXĂL No.
V, p. 154, text şi 453 urm; Demante et Colmet de Santerre,

nota 2). V, No. 19 bis, LV; Laurent, XVI, No. 164:

2, O obligaţie are o cauză nelicită a- Huc, VIII, No. 39; Baudry et Barde, O-
tunci când prestaţia uneia dintre părți pligatious, I, No. 516, nota 5; Alexandresco,
sau a ambelor părți contractante este V, p. 152, 155).
moravuri sâu 10, După altă părere, în acest caz
contrară legilor, bunelor
UI

„ordinei publice. (Dalloz, Rep., Obligations, acțiunea în repetițiune aparţine numai

No. 550). părţii care nu u avut nici un rol imoral
3, In clasa cauzelor nelicite trebueşte în convenţiune, iar cealaltă parte care a
avut rolul imoral nu are acţiune în re-
BC

pusă şi obligaţia de a nu face care este ro-

cu toate petițiune deoarece i se aplică regula
contrară unei legi imperative,
'
4 39 —
 Art. 968 DESPRE CAUZA CONVENȚIUNILOR Codul 'civil

mană: „nemo auditur propriam turpitu-. No. 185; |Larombitre, Obligations, Art.

RY
dinem allegans“. (Duranton, X, No. 374; 1133, No. 16).
Larombicre, Obligations, Art. 1133, No. 1U; 29, Orice convenţiune care tinde la
" Masse et Vergc sur Zachariac, 1Y, $ 6%, obținerea, în schimbul unui preţ, a nu-
nota 5, p. 9; Aubry et Rau, cd. 4-a, IV, mirei de către şeful Statului sau guvern
$ 44 bis, text şi nota S, p. 241; Paul Pont, într'o funcţiune publică este nulă ca fiind

RA
Petit contrats, 1, No. 665). contrară ordinei publice, deoarece drep-
11, Nulitatea unei obligaţiuni pentru tul de a numi în funcțiuni publice apar-
cauză nelicită nu poate fi acoperită prin ține suveranităţii și aceste funcțiuni nu
ratificare. (Demolombe, XXIV, No. 381; pot fi considerate ca fiind în comerț. (De-
Dalloz, Rep., Obligations, No. 4472; Suppl. molombe, XXIV, No. 336 urm.; Larombitre,
Obligations, No. 1851; Laurent, AVI, No.

LIB
Obligations, Art. 1128; No. 19; Aubry et
160; Baudry et Barde, Obligations, I, No. Rau, ed. 4-a, IV, $ 344, text şi nota $,
316; Alexandresco, V, p. 151). p. 315; Dalloz, Rep., Obligations, No. 4609,
12, Nulitatea unei obligaţiuni pentru 471, 561; Suppl., Obligations, No. 157;
cauză nelicită se, prescrie prin trecere de, Laurent, AVI, No. 127, 128; Baudry ct
treizeci ani, iar nu prin trecere de zece Barde, : Obligations,.|, No. 249; Comp.:
ani, deoarece în această materie nu sunt Aloxandresco, V, p. 137, text şi nota 3,

Y
aplicabile dispoziţiunile art. 1504 c. civ. 158).
fr. (1900 ce. civ. rom.). (Dalloz, Rep., Obli- „Ba, Convenţiunea prin care un func-
gations, No. 2563; Alexandresco, W, p.

SIT
ționar public se obligă ca, în schimbul
151, nota 3). unui preţ, să se demită în favoarea unei
43, Nu se pot emite regule generale alte persoane, după o părere este vala-
pentru a se ști când o obligaţiune trebueşte bilă. (Delvincourt, Il. p. 6$8).
considerată nelicită, contrară ordinei pu- 24, După altă părere, convenţiunea
blice sau bunelor moravuri; asupra aces- prin care
R un funcţionar public, se obligă
1ci chestiuni se va cercetă jurisprudenţa să demisioneze, în: schimbul unui preţ,
care a făcut numeroase uplicaţiuni ale care formează o compensație a acestei de-
acestor principii. (Dalluz, 1t6p., Obliga- misiuni, este considerată ca nelicită. (De-
VE
tions, No. 550; Comp.: Alexandresco, Y, molombe, XĂIYV, No. 337; Larombitre, O-
p. 135). bligations, Art. 1125, No. 19; Aubry et
(4, Tribunalele vor apreciă în mod Hau, cd. 4-a, IV, S 544 nota 8, p. 365;
suveran când o ubligațiune este înteme- Dalloz, Rep., Suppl., Obligations, No. 157;
iată pe o cauză ilicită sau contrară bu- Laurent, AVI, No. 127; Baudry cet Barde,
NI

nelor moravuri. (Alexandresco, V, p. 155)... Obligations, I, No. 250; Alexandresco, V,

se poate propune pentru pri- p. 120, 157).
15, Nu
ma oară înaintea Curţii de casaţie ilici- 25, Orice convenţiune cu privire la
U

tatea cauzei unei obligaţiuni. (Alexan- chestiuni electorale are o cauză nelicită
dresco, V, p. 135). , deoarece este contrară ordinei publice.
18, Ordineu publică este organizaţia (Demolombe, XXIV, No. 337; Larombitre,
socictăţii iur legile de ordine publică sunt Obligations, Art. 1133, No. 28; Alexan-
AL

acele cari privesc direct sau indirect a- dresco, V, p. 157, 146).

ceastă organizare. (Larombitre, Obliga- 26. Legile privitoare la recrutarea ar-
tions, Art. 1133, No. 15; Alexandresco, matei sunt de natură politică şi de ordine
YV, p. 134). publică, aşă încât nu se poate derogă dela
TR

17. Se consideră ca nelicită, orice ele prin convențiuni. (Dalloz, Rep., Obli-
cauză care este contrară legilor consti- sations, No. 578).
tuţionale şi politice, legilor civile, legilor 27. Obligaţiunile care au de cauză un
penale şi legilor fiscale. (Larombitre, O- fapt oprit de legc şi în special un fapt
bligations, Art. 1133, No. 2; Dalloz, Rep. pedepsit de legea penală sunt nule; ast-
EN

Obligations, No. 553). fel convenţiunea care tinde la retribu-

18. Cauza este nelicită numai atunci iunea unui omor, a unui furt, sau ori-
când convenţiunea este contrară legei în cărei alte crime sau delict este nulă. (La-
vigoare în momentul facerei ei. (Dalloz, rombicre, Obligations, Art. 1133, No. 5,
Rep., Obligations, No. 589). 51; Laurent, XVI, No. 145; Alexandresco,
V, p. 138).
I/C

19. Nu se poate derogă la o lege de „28, Orice convenţiune care tinde să

ordine publică, însă se poate renunţă la
drepturi dobândite în virtutea acestei legi.
(Dalloz, Râp., Obligations, No. 599).
20. Cauza este ilicită, ca fiind con-*
AS
împiedice libera concurență a cumpără-
torilor la o adjudecare la licitaţie publică,
este nulă deoarece este contrară legilor şi

ordinei publice. (Demolombe, XV, No.

trară ordinei publice, în contractele pri- 3-8; Dalloz, Râp.. Obligations, No. 580;
vitoare la drepturi care sunt guvernate Vente publique d'immeubles, No. 2240;
de legile constituționale sau de ordine Alexandresco, V, p. 144, text şi nota 4).
publică. (Dalloz, Bcp., Obligations, No. 29, Orice convențiune care are de
554),
UI

„cauză loterii oprite în Franţa (România) .

D4. Orice convenţiune care are de este nulă. (Dalloz, Rcp., Loterie No. 15
scop să răstoarne puterile existente în urin.; Obligations. No. 584; Laurent, XVI,
Stat. are o cauză nelicită. (Dalloz. Rep, No. 142: Alexandresco, V, p. 155, 1360).
BC

Obligations, No. 559; Comp.: Toullier, VI, 30. Orice convenţiune care are de

— 440 —
Codul civil DESPRE CAUZA CONVENȚIUNILOR Art, 968

cauză jocul, trebueşte considerată nelicită trară scopului căsătoriei. (Alexandresco,

RY
ca fiind contrară legilor; astiel este nulă V, p. 136).
o convențiune de societate formată pen- 4%, Deasemenea este ilicită obligaţia
tru exploatarea unei case de joc. (Aubry de a se supune consirângerei corporale
et Rau, ed. s-a, IV, 5 344, p. 519, 320). pentru neplata datoriilor. (Alexandresco,
34, Convenţiunca privitoare la cedarea V, p. 136),

unei exploatări a unei case de, joc este
nulă deoarece are o cauză uelicită. (Huc,
VII, No. 81; Baudry et Barde, Obligations,
1, No. 310; Alexandresco, V, p. 146).
29, Chiar dacă autoritatea administra-
RA
45, Deasemencu este ilicită conven-
țiunca prin care părţile într'un împrumut
ipotecar, ar prevede că în caz de neplată,
imobilul ipotecat va trece la creditor fără
intervenţia justiţiei. (Troplong, Vente, 1,

LIB
tivă ar fi autorizât exploatarea unei case No. 77; Laurent, XXVIII, No. 509; Alexan-
de joc, convenţiunea făcută în privinţa «dresco, V, p. 139).
cedării unei asemenea case este nulă, de- 468. Deasemenea convenţia prin care
oarece autorizația nu poate modifică ca- creditorul amanetar va putea dispune de
vacterul obligaţiunei şi să facă licit cecace lucrul amanetat,, fără îndeplinirea 'for-
e nelicit. (Salloz, Rep., Suppl., Obliga- malităților prevăzute de lege. (Alexan-
tions, No. 1%; Alexandresco, V, p. 146). dresco, V, p. 139).

ITY
22, Convenţiunea privitoare la fabri- 47, Convenţiunile care au de obiect
carei şi vânzarea remediurilor secrete perceperea unor impozite nestabilite de
oprite de lege este nulă! deoarece are o lege sunt ilicite. (Dalloz, Rep., Obleations,
cauză nelicită. (Dalloz, Râp., Obligations, No. 560; Comp:: Deoraelozabe, XXIV, No.
No. 586). , 520; Larombiere, Obligations, Art. 1155,
22. O farmaciea nu poate fi cedată în 34 urm.; Laurent XVI, No. 151).
mod valubil unei persoane carc nu arc
aptitudinea legală de a exercită profesiu-
nea de farmacist. (Dalloz, Rep. "Obliga-
No.
48.
ducerea
RS Convenţiunile privitoare
în ţară a mărfurilor
legea vămilor, au o căuză nelicită. Mu-
la
oprite
iutro-
prin

tions, No. 577). bry et Rau, cd. t-a, IV, $ 544, text şi nota
25, Vânzarea şi punerea în vânzare a 25, p. 320; Dalloz, R&p., Obligations, No.
IVE

imprimatelor, scrierilor, emblemelor, o-.: 588; Laurent, XVI, No. 151; Comp.: A-
biectelor sau imaginelor obscene sau con- lexandresco, V, p. 155).
trare bunelor moravuri, sunt nule de- 49, In acest caz, dacă nu a fost încă
vânzătorul nu
oarece sunt contrare bunelor moravuri. executată convenţiunea,
(Demolombe, XXIV, No. 331; Laurent, poate [i obligat să predeă mărfurile care
fac obiectul vânzării. (Dalloz, R6p., Obli-
UN

XVI, No. 156).

2G. Vânzarea 'de alimente, medica- gations,_ No. 589).
mente şi băuturi falsificate este nulă. 50. Deusemenea, vânzătorul nu poate
(Demolombe, XXIV, No. 331)- cere prețul iar cumpărătorul dacă a plă-
27, Proprictarul care a închiriat. cu tit dejă prețul nu-l poate repeti, chiar
ştiinţă casa sa pentru întrunirile unei a- dacă măriurile au fost confiscate de au-
sociaţiuni care nu este autorizată, are torităţile vamale. (Dalloz, Rep., Obliga-
AL

dreptul să ceară anularea contractului de' tions, No. 588).

închiriere, deoarece este fondat pe 0 5, În cazul când vânzătorul mărtu-
cauză nelicită. (Dalloz, Rep., Associations rilor de contrabandă vamală a fost de
illicites, No. 58). - bună credinţă, neștiind proveniența măr-
TR

furilor, va aveă dreptul să ceară preţul

28, Sunt ilicite, convenţiunile cari au mărfurilor predate cumpărătorului. (La-
de scop să asigure nepedepsirea unei
rombiere,: Obligations, Art. 1135, No. 55;
crime sau unui delict. (Alexandresco, V,
, Dalloz, Rcp.. Obligations, No. 588).
p. 135). 52, Deasemenea cumpărătorul de bună
239, Deasemenea este ilicită convenţiu-
EN

credință al mărfurilor de contrabandă

nea prin care cineva sar obligă să nu
vamală, poate restitui, mărfurile şi să
răspundă de reaua sa credinţă. (Alexan- ceară restituirea preţului plătit. (Dalloz,
dresco, V, p. 135). ,
Râp.. Obligations, No. 588).
40, Asttel este nulă convenţiunea prin 58, Convenţiunile care au ca obiect
care vânzătorul se sustrage dela obliga-
contrabanda în străinătate au o cauză ne-
I/C

lia sa de a răspunde de evicțiunea, re-

zultată din faptul său personal. (Vro- licită. (Dalloz, Rep.. Obligations, No. 591;
plong, Vente, Obligations, [,, No. 474, 417). Laurent, XVI, No. 152).
54. Convenţiunile privitoare la sus-
44, Deasemenea este ilicită convenţiu- tragerea dela plata taxelor de tim-
nea prin care debitorul ar renunţă la co-
AS

bru şi înregistrare au o cauză nclicită.

mandamentul care trebueşte să precedeze (Larombiăre, Obligations, Art. 1133, No.
executarea silită E mobiliară. (Alexan-
47; Dalloz. Râp., Obligations, No. 594;
dresco, V, p. 155).
Deasemenea au o cauză ilicită Suppl., Obligations, No. 166; Laurent, XVI,
45, No. 148).
societăţile care au de scop introducerea
UI

în fară a mărfurilor oprite. (Laurent, XVI, 55, Starea persoanelor nu poate face
No. 133; Alexandresco, V, p. 155). obiectul unei convenţiuni deoarece este o
conven- materic de ordine publică. (Larombitre,
43, Deasemenea. este ilicită
Obligations, Art. 1135, No. 26, 27; Dalloz,
țiunea făcută între soţi ca să trăiască
BC

Rep., Obligations, No. 597; Suppl., Obli-

separați unul de altul, deoarece este con-

— 441—
Art, 968 DESPRE CAUZA CONVENȚIUNILOR Coâul civil

gations, No. 159; Laurent, NVI, i

No. 149; NAIV, No. 335 bis; Larombitre, Obliga-

RY
Huc, VII, No. 65; Alexandresco, V, p. 121, tions, Art. 1135, No. 21; Aubry et Rau,
92). o 4-a, LV, $ 545, text şi nota 16, p. 325; Lau-
58, Convenţiunea care este privitoare rent, XVI, No. 1360, 159; Alexandresco, V,
numai la interesele pecuniare ale unei pe 145, 144).
chestiuni de stat este licită. (Dalloz, Rp: 67, Convenţiunea este valabilă dacă

RA
Suppl., Oblisations, No. 171). , interdicțiunea -de u exercită un comerţ
57, Convenţiunile care, aduc atingere sau industrie este limitată în timp sau lu:
„drepturilor tatălui, soţului, copilului le- un loc anumit. (Larombitre Obligations,
gitim sau natural, drepturilor rezultând Art. 1133, No. 21; Aubry et Rau, ed. 4-a,
din minoritate, interdicțiune sau maJo- 1V, $ 545, text şi nota 16, p. 325).

LIB
ritate, sunt nule deoarece au o cauză nc- 68. iisifel o persoană care şi-a vân-
licită. (Demante ct Colmet de Santerre, dut stabilimentul său comercial sau in-
[V, No. 16 bis, VI; Dalloz, Râp., ODli- dusirial poate să-şi interzică în mod va-
wutions, No. 587; Alexandresco, v, p. 159). labil de a înființă un stabiliment similar
58. Legea prevede în mod expres pro-. in acecaș localitate unde a avut stabili-
hibiţiunea de a sc face asemenea _conven- mentul vândut sau chiar într'o rază în
țiuni în art. 1588 c. civ. În. (1225 ce. cir. jurul acestei localităţi. (Larombitre,

Y
rom.), după care nu se poate renunţă prin bligations, Art. 1155, No. 21; Comp:: A-
contractul de căsătorie la unele din lexandresco, V, p. 144, nota 1).

SIT
aceste drepturi. (Dalloz, Rep., Obligations, 69. După altă părere, interzicerea de
No. 597). a exercită un comerț sau o industrie în-
59, Convenţiunea făcută printr'o tran- i”un loc determinat este licită numai
zacțiune prin care sar renunţă la drep- dacă este făcută pentru .un timp limitat.
tul de a se cere alimente între persoane (Laurent, AVI, No. 156 urm.; Comp-: A-
care sunt obligate prin lege să primească lexandresco, V, p. 144, nota 1).
R
şi să dea alimente, cum ar fi de exemplu 10, Actelc de societate şi convenţiunile
între soţi, este atinsă de nulitate. (Dal- încheiate între comercianți care au de
loz, Rep., Mariage, No. 610). Pee scov să împiedice libertatea. comerţului
VE
60. Nu pot luce obiectul unei conven- sau să vateme concurenţei, sunt nule.
tiuni valabile drepturile esenţiale apar- (Demolombe, XĂIV, No. 578; Larombitre,
tinând fiecărei persoane ca individ, cum Obligations, Art. 1155, No. 21; Aubry et
sunt: libertatea sau egalitatea naturală. hau, ed. 4-a, LV, -$ 345, text şi nota 15,
p. 325; Laurent, XVI, No. 140 urm; A-
NI

(Dalloz, Rep, Obligations, No, 604; A-

lexandresco, Y, p. 157). lexandresco, V, p. 144, text şi nota 2).
G|. O persoună nu poate să-şi anga- 7, Bunele moravuri sunt această o-
jeze serviciile sale pe viaţă, ci numai pe nestitate publică, la ale cărei preserip-
U

un timp determinat. (Demolombe, LX, jiuni legiuitorul nu pune nici o sancţiune

No. 533; Larombicre, Obligations, Art. penală propriu zisă dar pe care o face să
1135, No. 17; Laurent, XVI, No. 135; A- fie respectată prin faptul că nu dă fiinţă
lexandresco, Y, p. 144). legală la ceeace se face contra cei. (La-
AL

62. Nu se pot prevede într'un contract rombiere, Obligations, Art. 1155, No. 2
prohibiţiuni absolute, cum ar fi prohibi- urm.;: Dalloz, hcp., Oblisations, No. 628).
țiunea de a cultivă sau de a exercită o 72, Cecace este contrar ordinei pu-
profesiune sau o meseric. (Larombitre, O- blice poate fi deasemenea contrar şi le-
TR

bligations, Art. 1135, No. 20, 22, 23; Dal- silor. (Dalloz, Rep. Obligutions, No. 628).
loz, Râp., Oblisations, No. 605; Alexan- 78. Este considerată ca având o cauză
dresco, V, p. 156). contrară bunelor moravuri orice conven-
G2. Deasemenea nu se poate inseră iune contrară demnităţii sau libertăţii
întrun contract prohibițiunea de a exer- căsătoriei. (Dalloz, Râp., Obligations, No.
EN

cită o acţiune în justiţie, de a face tes- 629: Comp.: Alexandresco, V, p. 137).

tament sau de a revocă un testament: 74. Couvenţiunile de curtaj matrimo-
(Larombicre, Obligations, Art. 1135, No. nial. adică de interpunere pentru a pru-
24; Alexandresco, V, p. 136, 140). cură o căsătorie avantajoasă, după păre-
„64. Deasemenea este ilicită conven- rea dominantă, au o cauză nelicită, cel
I/C

țiunea de a nu puteă înstrăină în mod puţin atunci când sau făcut cu cota-parte,
absolut proprietatea sa. (Alexandresco, pentru cazul când demersurile interpună-
V, p. 150). , torului ar reuşi. (Demolombe, XXV, No.
65. Convenţiunile care ating liber- 355; Larombiere, Obligations. Art. 1133,
tatea comerţului, a industrici sau a muncei No. 11;.Aubry cet Rau, ed. s-a, IV, $ 35,
AS

sunt contrare ordinei publice, şi deci nule text şi nota 14, p. 523: Dalloz, Râp. O-
deoarece au o ciuză nelicită. (Dalloz, Râp. bligations. No. 629; Suppl., Obligations,
Obligations, No. 613; Suppl., Oblisations, No. 179, 1S0; Laurent, AVI. No. 140: A-
No. 174; Alexandresco, V, p. 145). lexundresco. V, p. 142, text şi nota 2).
66. Convenţiunea care aduce pentru 75, După altă părere, aceste conven-
UI

una dintre părțile contractante interdic- țiuni sunt valabile şi nu au în cele nimic
țiunca de a-şi exercită comerţul sau în- imoral deoarece au de scop să uşureze
dustria sa, întrun chip general şi absolut, contractarea căsătoriei care este un act
liber- licit şi rolul interpunătorului este acela
BC

este nulă deoarece este contrară

tății comerţului şi industriei. (Demolombe, al unui mandatar care trebucște să fie

—
Codul civil DESPRE CAUZA CONVENȚIUNILOR Art. 968
răsplătit. (Buudry et Barde, Obligations, material cauzat prin ncexccutarea promi-
siunei de căsătorie, ci şi pentru preju-

RY
1, No. 311).
7G. Convenţiuneu .prin care libertatea diciul moral care rezultă din această ne-
căsătoriilor ar fi împiedecată in sensul executare. (Aubry et Rau, ed. 4-a, V, 5
că consimțământul ar fi încătuşat de mai 454, p. 33; Dalloz, Râp., Mariage, No. S7;
inainte priu promisiunea de a se căsători Suppl., Mariage, No: 49; Laurent, II, No.
sau a'nu se căsători cu o persoană deter- 503; luc, IL, No. 6; Alexandresco, V, p.

RA
minată sau de a nu se căsători deloc 141).
este nulă, ca fiind contrară ordinei pu- 84, |n caz de ruptura urci promisiuni
blice şi bunelor moravuri. (Dalloz, Rep., de căsătorie, cadourile ce şi-au dăruit
Obligations, No. 631; Alexandresco, V, p. părţile vor trebui să şi le restitue. (Po-
thier, Contrat de muriage, No. 45, 10;

LIB
137).
77. Convenţiunea prin care părinții Dalloz, Rep., Suppl:, Mariage, No. 52).
se obligă de mai înuinte să căsătoreascu 85. Neexecutareu promisiunei de căsă-
pe copiii lor împreună, este nulă. (Larom- torie nu dă loe la acordarea de daune-
biere, Obligations, Art. 1227, No. 5; Dal- interese, chiar dacă ar cauză un preju-
loz, Rep. AMlariage, No. 92; Obligatious, diciu real, atunci când este fondată pe
Nu. 631). motive legitime, deoarece ruptura pro-

ITY
78, Deasemenea este nulă convenţiu- misiunei de căsătorie nu poate da loc la
nea făcută cu un tutor, de a luă în că- acordarea de duunc-interese decât în ca-
sătorie pe minora aflată în tutelă. (Lu- zul când este provenită dintrun simplu
rombicre, Obligations, Art. 1227, No. 5). capriciu. (Dalloz, lep-, Mariage, No. 5;
19. Promisiunea de căsătorie, după vu Suppl., Mariage, No. 49).
părere, nu este un act nul şi lipsit de 86. Astlel, absenţa prelungită a uneia
cicet, ci este, în principiu, valabilă şi
dă naştere unei obligaţiuni a cărui neexc-
cutare dă love la acordarea de daune-in-
RS
dintre părţi constitue un motiv legitim
de ruptură a promisiunei de căsătorie:
(Pothicr, Contrat de mariage, No. 60 um;;
Larombiere, Obligations, Art. 1227, No.
terese. (Merlin, Râpertoire, Peine cou-
tractuelle, $ 3, No. 3; toullier, VI, No. 4; Dalloz, heâp., AMlariage, No. Sb).
IVE
195 urm:; Massc et Verge sur Zachariac, - 87, Deasemenea faptul că una dintre
1, p.: 159). părţi a fost condamnată la o pedeapsă
-8Q. După altă părere, dominantă, pro- criminală sau corecțională. (Dalloz,
misiunea de căsăturie este nulă deoarece Rep., Mariage, No. 86).
este contrară libertăţii consimțământului, 88, Deasemenea descoperirea unui
aşă încât neexecutarea promisiunci nu fapt de natură a întunecă reputaţia uncta
UN

dă loc la ucordarea de daune-interese. dintre părţi. (Dalloz, hep., Mariage, No.

(Delvincourt, |, p. 127; Duranton, ll, No. 86).
157; A, No. 317 urm., 569; lDemolombe, 89. Deusemenea starea de boală, sau
ILI, No. 25 urm.; XXIV, No. 378; Vazeille, de infirmitate survenită uncia dintre
Mariuge, |, No. 145 urm.; Bedarride, Du părți: (Dalloz, Rep., Mariage, No. 86).
dol et-de la fraude, III, No. 1552; Aubry 90. Deasemenea pierderea averei sur-
părți de natură a
AL

ct Rau, ed. t-a, V, $ 454, nota 20, 55; venită uneia dintre
Dulloz, Râp., Mariage, No. 79, 80; Obli- face pe viitorii soţi să nu poată suportă
wations, No. 035; Suppl., Mariage, ANo.. sarcinele căsătoriei. (Dalloz, Rep. Ma-
30; Laurent, LI, No. 306; lluc, LI, No. 5 riage, No. 80).
urm; Baudry et Barde, Obligatious, |. 31, Deasemenea starea de graviditate a
TR

No. 310; Alexaudresca, Y, p. 140).
81|. Cluuza penală care ar avcă
ohieci asigurarea executării unei promi-
siuni de căsătorie este nulă ca şi însăşi
EN
femeei sau naştereu, alară de cazul când
de bărbatul a fost cauza acestei stări. (Dal-
“loz, Râp.„ Mariage, No. 86).
92, |n materie de neexecutarea pro-
misiunei de căsătorie cuantumul daune-

promisiunea de căsătorie. (larombiere,

Obligations, Art. 1027, No. 2; Aubry et
hau, ed. d-a, V, $ 454, nota 20. p. 33: Dal-
loz, Îeâp-, Mariage, No. 90; Oblizatious,
No. 1597; Suppl., Mariage, Ao. 47; Lau-
rent, ll. No. 308).
I/C
lor-interese se va fixă după prejudiciul
real suferit iar nu după avantajele pler-
dute. (Demolombe, III, No. 30; Aubry et
hau, ed. 4-a, V, $ 454, text şi nota 26, p.
53; Dalloz, Rep... Mariage, No. 57; Lau-

82, Oricare ar [i părerea: ce sar a- rent, III, No. 305; Alexandresco, V, p-

doptă, dacă se constată că ncexecutarea 141; Comp.: lluc. Il. No. 6).
promisiunci de căsătorie a cauzat un pre- 93, tribunalele când acordă daune-
judiciu real celeilalte părţi, ca va avcă interese uu pot să le acorde sub alternativa
că daunele vor fi datoriie, numai dacă
AS

dreptul să ceară daunc-interese în vir-

tutea dispozițiunilor art. 1582 ce. civ. în.
(995 e. civ. rom). (Larombiere, Obliga-
tions, Art. 1227, No: 3; Aubry et Rau, eul:
s-a, V, $ 454, nota 26, p. 35; Dalloz, Rep.
UI
partea în culpă nu va voi să facă căsă-
ioria. (Pothier, Contrat de mariage, No-
54; Larombitre, Obligatious, Art. 1227,
No. 5).
94. Chestiunea reparaţiunei prejudi-

Mariage, No. St; Suppl.. Mariage, No. 148;

Laurent, II, No. 395; Alexandresco, Y, p. ciului cauzat se pune mai ales, atunet
141). , când promisiunea de căsătorie a fost ur-
823, Daunelce-interese, in. acest caz, vor mată de relațiuni intime între viitorii soți
BC

fi acordate nu numai pentru prejudiciul şi de graviditatea viitoarei soţii. In acest

o
44 .>
 /

Art. 968 DESPRE CAUZA CONVENȚIUNILOR Codul ciril

caz chestiunea parternităţii şi filiaţiunci asigură supravegherea iar nu atât pentru

nu are nici un amestec în cauză deoarece a-i legitimă existenţa. (Dalloz, Rp.

RY
acțiunea în daune-interese nu are de scop Suppl.., Prostitution, No. 80). _
să stabilească filiaţiunea copilului, ci se- 104. Convenţiunea care are de cauză
ducţiunea şi graviditatea vor fi prezen- stabilirea unci case de toleranţă este ili-
tate numai ca elemente ale prejudiciului cită. (Laurent, XVI, No. 152: Iluc, VII, No.
cauzat. (Larombitre, Obligations, Art. 1227, 31, 82; Baudry ct Barde, Obligations, 1,

RA
No. 3; Aubry et Rau, ed. t-a, VI, $ 509, No. 510; Alexandresco, V, p. 145). ,
text şi nota 9,p. 191; Dalloz, Rep., Ma- 105. Un contract de închiriere privi-
riage, No. S$6; Suppi., Mariage, No. 50; tor la o casă de toleranță constitue o
Alexandresco, V,.p. 141, 142). convențiune contrară bunelor moravurişi
95. Pentru ca seducţiunea să poată nu poate da loc la o acţiune în justiţie.

LIB
da loc la acordarea de daune-interese, se (Guillouard, Contrat de louage, I, No. 72;
cere ca seducătorul să fi întrebuințat Alexandresco, V, p. 145).
manopere. frauduloase spre a-şi ajunge 106. Imprumutul făcut de o persoană”
scopul sau să fi abuzat de ascendentul pentru a cumpără o casă de toleranţă nu
ce-i dedcă asupra victimei superioritatea: are o cauză noclicită, deoarece cauza obli-

.
sau situațiunea sa. (Alexandresco, V, p. rațiunei împrumutatului nu constă în
142, nota 1). cumpărarea procctată a unui stabiliment

Y
96, Dacă scducțiunea provine şi din imorul, ci: în numărarea banilor care i-au
culpa femcei, nu se pot acordă daune- fost predaţi de împrumutător, trebuind

SIT
interese. (Laurent, LV, No. 90; XX, No. totdeauna să se facă distincțiune între
397; Alexandresco, Y, p. 142). cauza obligațiunei şi motivele care au
97. Dovada promisiunei de căsătorie determinat pe parte să împrumute. (Huc,
va li făcută prin scrisori, prin interu- VII. No. 81, S2; Baudry et Barde, Obli-
gator putând rezultă și din existența gations, Î. No. 515, 514).
unui contract de căsătorie dejă redactat. 107. Dacsemenea nu este nul con-
(Dalloz, Râp., Mariage, No. 9; Suppl,
Rtractul de cumpărare a unui mobilier, sub
Mariage, No. 51). motivul că cumpărătorul u avut intenţiu-
VE
98. Dovada promisiunei de căsătorie, nca să-l întrebuinţeze la exploatarea unci
„după o părere, va putea fi făcută prin case de toleranţă, deoarece valabilitatea
marturi sau simple prezumpţiuni, . de- convențiunci nu poate fi subordonată unei
oarece este vorba de un quasi-delict. (De- chestiuni te intenţie sau de motiv, care nu
molombe, III, No. 33). pot aveă vreo înrâurire asupra conven=
NI

99. După altă părere, în principiu, țiunci încheiate. (Huc, VII, No. 81; A-
existenţa promisiunei de căsătorie nu va lexandresco, V, p. 145, nota 4)-
puteă fi dovedită prin proba testimonială 108. Faptul de a sc stipulă o sumă
sau simple promisiuni. (Laurent, II, No. de bani peniru ca o persoană să se abţie
U

310; Iluc, UI, No. 9). dela un act reprobat de morală, are o
, 100. Convenţiunea încheiată de un cauză imorala: deasemenea are o cauză
individ, fie pentru a determină o per- imorală faptul unei persoane de a pre-
soană să aibă relaţiuni cu el, fie pentru tinde o sumă de bani de a face cevă la
AL

a continuă relaţiunile începute, este nulă care este obligată de lege. (Demolombe.
deoarece are o cauză nelicită contrară bu- NAIV. No. 580: Larombiăre, Obligations.
nclor moravuri. (Demolombe, XXIV, No. "Art. 1155, No. 7, 12; Dalloz, Reâp., Obli-
575; Dalloz, Râp., Obligations, No. 634; gations,.No. 641: Suppl., Obligations, No.
TR

Suppl., Obligations, No. 182: Laurent, XVI, 186: Laurent, XVI, No. 1%5; Baudry ct
No. 155, 154; Baudry et Barde, Obliga- Barde, Obligations, Î, No. 310; Alexan-
iions, Î, No. 310; Alexandresco, V, p. 138), dresco. V. p. 137, 158).
101. Este valabilă obligajiunea luată 109. Astfel promisiunea făcută unci
față de o concubină când ca are drept persoane ca să se abție dela comiterea
EN

cauză nu plata relaţiunilor nelicite, ci unei crime sau delict, este nulă. (Dalloz,
repararea unui prejudiciu real cauzat şi Re&p.. Obligations, No. 641; Suppl., Obii-
îndeplinirea unei datorii de conştiinţă gations. No. 186; Alexandresco, Y, p. 158).
(Demolombe, XXIV. No. 375; Dalloz, Rep. 110. Deasemenca promisiunea făcută
Obligations, No. 653; Suppl., Obligations. cuiva pentru a restitui un depozit. (Dal-
I/C

No. 183; Laurent, XVI, No. 154; Baudry et loz. Rep., Obligations. No. 641: Suppl.. O-
Barde, Obligations, |, p. 288, nota 1; A- bligations, No. 186; Baudry ct Barde, O-
lexandresco, V, p. 138). bligations, ÎI, No. 310; Alexandresco, V,
102. Obligaţiunea subscrisă de com- p. 158).
plicele unei femei adultere în favoareu ( (1. Deasemenea promisiunea făcută
AS

bărbatului, nu este nulă ca având o cauza unei persoane pentru a renunță să între-
imorală, ci constitue repararea prejudi- ție relaţiuni culpabile cu o femee mări-
ciului cauzat bărbatului. (Demolombe, tată. (Dalloz. Rep., Oblipgations. No. 641;
XXIV, No. 376). Suppl., Obligations, No. 186; Alexandresco,
103. Instalarea unei case de toleranță V, p. 138).
UI

este un fapt contrar bunelor moravuri 112. Obligaţiunea subscrisă de acel

iar autorizaţiunea dată de autoritatea ad- care sa făcut culpabil de o crimă sau
ministrativă municipală nu-i schimbă delict în profitul victimei este ilicită dacă
BC

caracterul imoral ci intervine pentru a-i scapul culpabilului a fost de a obține im-

— 44 —
Art, 969 DESPRE EFECTUL CONVENȚIUNILOR Codul civil

punitatea şi dacă obligația n'a fost luată Verg6 sur Zachariac, V, $ 754, nota îl, p.
decât în schimbul promisiunei făcute de 49; Dalloz, Râp., Suppl., Obligations, Ao.

RY
victimă de a nu-l denunţă. (Demolombe, 191; Laurent, XVI, No. 119; lluc, VII, No.
XXIV, No. 378; Larombitre, Obligations, 72; Baudry et Barde, Obligations, Î, No.
Art. 1153, No. 12; Aubry et Rau, ed. 4-a, 20, 312; Alexandresco, V, p. 150).
IV, 8 345, nota 9, p. 322; Baudry et Barde, 424, Dacă însă moştenitorul aveă cu-
Obligations, I, No. 310; Alexandresco, V, noştinţă despre dreptul său de moştenire,

RA
p. 135). convențiunea va fi nulă 'pentru lipsă de
1123, Convenţiunea încheiată între un abicct. (Alexandresco, V, p. 150, nota 6).
director de teatru şi un individ ca în 129, A se vedeă: art. 5 și 906 din co-
schimbul plăţii unei sume de bani, să asi- dul civil cu notele respective.
gure succesul reprezentaţiunilor prin a-

LIB
pluaze sau alte false demonstraţiuni, este
Jurisprudenţă.
nulă deoarece cste fondată pe minciună (Continuare dela 1924 până la 1927).
şi e contrară ordinei publice şi bunelor
moravuri. (Demolombe, XXIV, No. 534; |. Cauza unei convenţiuni are caracter
Aubry et Rau, cd. d-a, IV, $ 344, text şi ilicit când consistă în promisiunea de a
nota 24, p. 319; Dalloz, Râp-, Obligations, îndeplini un fapt delictuos sau chiar nu-
mai contrariu moralei, deci oridecâteori

ITY
No. 638; Suppl., Obligations, No. 185).
“Up Pactul de quota-litis, adică con- scopul direct convenit pentru un act ju-
venţiunca prin care un advocat convine ridic va fi contrar bunelor moravuri sau
cu clientul său de a se asociă la câştigul legilor, obligaţiunea astfel constituită va
rezultat din proces, este nul. (Demolombe, fi şi ea nulă. Obligaţiunea de a se plăti
NXIV. No. 578; Aubry ct Rau, cd. t-a, IV, bani unui funcţionar dela o societate,
ce acesta exer-
$ 545, text şi nota 12, p. 525; Dalloz, lcp.,
Avocat, No. 267; Laurent, XXIV, No. 60;
Alexandresco, V, p. 147, 149, 149).
115, Este licită convenţiunea prin care
pentru
RS ca prin
cită în acoă societate, să facă
corde o favoare, este o obligaţie
bunelor moravuri.
influenţa

Dacă sar
să se a-
contrarie
permite a-
cineva sar. [i obligat să se căsătorească, cest lucru, este lesne de văzut ce aspect
demoralizant 'ar. prezintă o societate, în
IVE
afară de cazul dacă această oblizaţiune
care toată lumea funcționărească şi-ar
ar fi fost luată de un călugăr care nu
are voie să se căsătorească. (Demolombe, vinde pe bani lipsa dela datorie sau ser-
XVIII, No. 25t; Alexandresco, V, p. 149: viciile pe cari este obligată a le face.
Contra: Demante st Colmet de Santerre, Asifel de obligaţiuni sunt nule atât când
ele sunt făcute de funcţionari publici,
IV, No. 16 bis, VI; Laurent, XI, No. 455).
966 e. civ.
UN

116. Deasemenea este licită conven- cât şi de cei particulari, art.

o lemec se obligă a şi 968 nu fac distineţie. Dacă ar [i lost
țiunea, prin care
plăti o sumă de bani ca onorar, unei per- convenţia făcută de un funcţionar, public,
soane pentru a o asistă ca sfătuitor în- cauza ci ar fi nu numai contrarie bunelor
tr'un proces de divorţ. (Alexandresco, V, moravuri, dar şi prohibită de legi şi a-
p. 150). tunei funcţionarul ar cădeă şi sub pre-
vederile art. 142 şi 140 c. p. Un funcţib-
AL

117. Deascmenca este licită conven-

nar particular e apărat de penalitate;
ţia dintre două părți prin care aleg com-
petența unui tribunal străin pentru jude- cauza convenţiunei încheiate de el, nu e
carea litigiului dintre cle.: (Alexandresco, vrohibita de lee. însă rămâne contrarie
V, p.. 150). bunelor moravuri întrucât un fapt sau un
TR

118, Deasemenea este licită conven- act poate fi considerat ca fiind contrar
țiunea prin care o parte fixează de mai bunelor moravuri, fără: să fie oprit de
ce va lege. (Trib. Ilfov, s. II. sentința No. 416
înainte cuantumul despăgubirilor
trebui să le plătească celeilalte părţi din 1925, Jur. Gen. 1926 No. 16).
dacă nu-şi execută obligaţia. (Alexan- D, a) O convenţie ilicită pro parte este
EN

dresco, V, p. 150). ilicită în întregul ci şi deci nulă, atunci

când se constată că clauza licită este o
119. Deasemenea este . licită conven-
țiunea prin care părțile renunță antici- consecință logică şi în strânsă legătură
recurs. (A- cu clauza ilicită. .
pativ la dreptul de apel sau judecă-
lexandresco, V, p. 150). D) Dispoziţia că: funcţionarii
I/C

toreşti nu pot da consultaţii şi face acte

120. Deasemenea este licită conven-
țiunca prin care o persoană s'ar fi obligat pentru părţi, e de ordine pu lică. (Cas.
deschisă în fa- |, 9258 din 21 Aprilie 1926, Pand. Săpt.
a descoperi o moștenire
voarea unei alte persoane şi de care_a- 36/926),
(De- 2, A se vedeă: art. 968 cu notele res-
ceasta nu aveă nici o cunoștință.
AS

molombe, XXIV, No. 335 ter; Masse et pectivc.

CAPITOLUL Ii.
Despre convenţiunilor.
efectul
UI

Secţiunea 1. — Dispozițiuni generale.

Art, 969. — Convenţiunile legal făcute au putere de lege între

părţile contractante.
BC
 Art. 969 DESPRE EFECTUL CONVENȚIUNILOR Codul civil

Ele se pot revocă prin consimţimântul mutual sau din cauze

RY
autorizate de lege. (Civ. 5, 970, 973, 1020, 1021, 1078, 1079 $ 2,
1087, 1100, 1175, 1176 urm., 1182, 1201, 1523 $ 5, 1556, 1711;
C. com. 36 urm., 42, 108; Civ. Fr. 1134).

RA
Text. fr. dAvt. 1134. — Les conventions legalement formtes tiennent lieu
de loci ă ceux qui les ont faites.
Elle: ne peuvent tre revoqutes, que de leur consentement mutuel, ou pour
les causes que la loi antorise.

LIB
Bibliografie (continuare).
BENTOIU AURELIU, Notă sub Cas. III, 12 Noembrie 1924, Pand. Rom. 1925, ], 179;
"CERBAN AL, Notă sub C. Apel Craiova S$. II, 63/1925, Curier Jud. 20/1935;
Cosrin AL., Notă sub Cas. LI], 69 din 29 lan. 1925, Pand. Rom. 1925, ]. 932; ”

Y
Dyvvana Mincea, Nofă sub C. Apel Buc. S. 1V, 128 din i lulie 1925, Pand. Rom. 1926, Il, 97;
Div Rau, „Teoria impreviziunii“, Curier Jud. 28/1926; ,

SIT
Hozoc D., Aotă sub Cas. [, 961 din 6 Aprilie 1925, Pand. Rom. 1926, [, 34;
MAvROJANNI AL., Notă sub Trib. Ilfov S. III, 1088 din 10 lulie 1925, Curier Jud. 1/1936;
VERMEULEN II. JEAN, Aofă sub C. Apel Gand, 27 Ianuarie 1926, Jurispr. Gen. 1926, No. 1463;
Wanr, ALBERT, „Efectele cauzelor «de forță majoră cu privire la execularea coniractelor“,
Dreptul 383/1926. | , -

INDEX ALFABETIC
R Aubry et Rau. ed. 4-a. 1V, $ 346, p. 555;
(la doctrină), Dalloz, Rep. Obligations, No. 651; Suppl,
VE
Acceptare 3), 31, 31. ! Fraudă 26. Obligations, No. 195; Laureut, XVI, No.
Acţiune 7, 8. j Garanţie + 17s: Huc, VII, No. SS; Baudry et Barde,
Adopţiune 32, , Graţie 5.
Advocat 25, | Imobil 37.
Obligations, ÎI, No. 531; Alexandresco, Y,
Apreciere suverană 15— Imprumut 9. p. t56). E
20.
“
Inţeles 19. 2. Convenţiunile au putere de lese
NI

Calificare 15, 18. ! Intenţiune 13, 15. între părţile contractante nu numai atunci
Calitate 6, | Interes 25, 26.
Capriciu 21, : Interpretare 15, 19, când au de obiect să creeze o obligație,
Caractere 18. | Iatindere 19. ci și atunci când au de obiect să stingă
Căsătorie 32, 33. Ipotecă &, 10, 37. o obligaţie existentă. (Dalloz, Rep., Obli-
U

Clauză penală 39, Lege 1—5, 11, 13,21.

Consecințe 18, Liberaţiune 17. gations, No. 057).
Constrângere î&, 9, Locaţiune 14, 16, 37. 2, In cazul când convenţiunea este în
Contract de căsătorie 32, Mandat 20, 24, 25, %. opoziție cu un text de lege, se va luă în
Contract judiciar 22, Modificare 11, 12, 13.
AL

Contrarietate 3. Obiect 2, 6. considerație convențiunea dacă nu con-

Convenţiuni 1—7, 10—13, Urdine publică 3. travine unei regule de ordine publică.
15, 10, 21—23, 20, 30, %6, Plată 17 (Demolombe. XXIV. No. 559; Aubry et
35, 40. Preţ 8, 1, Rau, ed. s-a, IV, $ 546, p. 326: Baudry et
Convenţiuni sinalagmati- | Promisiune 8, 9, 3%), 3.
Barde, Obligations, I, Ao.. 532; Alexan-
|
ce 7. Proprietate 7, .
TR

Crearea
EN obligaţiunilor 2. Reciprocitate î,. dresco, YV, p. 157).
Il Rectificare 19.
Creditor 7, &, 10, | Recurs 13, 18.
4. În cazul când părțile prin conven-
Culpă 2%. . Revocare 21—%, 34-42, tiune au stabilit modul de garanţie pen-
Debitor 7. : evocare expresă 3l. tru vicii redhibitorii, se va ţine în con-
Denaturare 12. Revocare tacită 31,
sideraţie convenţiunea lor iar nu regulele
EN

Depuzit 27, i Scnimb 35.

Derogare 5. Servitute 37. prevăzute de lege. (Dalloz, Nâp., Vices
Destiinţare, a sc vedea Societate 28, redhibitoires, No. 185).
cuvântul: „bevocare”. | Stingerea obligațiunilor 2. 5. Dispoziţiunile art. 1244 $2, c,2 civ.
Divorţ 33, ' Stipulaţiuni pentru altul : . N
De ; Stulatiuni pentr fr U10L $2 e. civ. rom), potrivit cărora,
Dol 56. ! Termen de graţie 5. judecătorii pot să acorde debitorului imici
I/C

Donaţiune 40, i “Terţe persoane H, 35. iermene de plată, cuprind o derogare de-
Drepturi câştigate 35, Urmârire silită 10.
Drepturi reale 37. Vicii redhibitorii 4. la principiile prevăzute în art. 1154 ce. civ.
Echitate 14, - Vindere-cumpărare 14, 16, îr. (969 ce. civ. rom.), potrivit cărora con-
Efecte 13, 14, 18, 360, 42,
Executare silită 10,
20, 45, 37, 38, 41.
Violare de lege 13, 13, 1,
venţiunile legal făcute au putere de lege
între părțile contractante. (Alexandresco,
AS

V, p. 157, nota 1).

Doctrină. G. Dispoziţiunile art. 1154 c€. cir. fr.
(009 ce. civ. rom.), trebuese înțelese în
4. Din dispozițiunile art. 1134 c. cir: sensul ci părţile contractante sunt legate
fr. (009 ce. civ. rom.), rezultă că conven-
UI

prin couvențiunea ce au încheiat-o însă

iunile, care sunt legal făcute, au acecaş numai în cecace priveşte obicctul însăși
putere ca şi legea între părțile contrac- al convențiunei și în calitatea în care
tante. (Demolombe. XXIV, No. 387: La- cle au contractat. (Dalloz, Rep., Suppl.,
BC

rombiere. Obligations, Art. 1134, No. 1: Obligations, No. 194). ”

— 416 —
Codul civil DESPRE EFECTUL CONV ENȚIUNILOR Art. 969

7, Convenţiunile legal formate, con- când hotărăse că deși părţile au declarat

RY
[eră creditorului un drept de acţiune con- că fac o vânzare, totuşi ele au înţeles
tra debitorului iar în convenţiunile sina- să facă un contract de locaţiune. (Dulloz,
lagmatice dreptul de acţiune este reci- R&pu„ Cassation, No. 1580 urm.; Obliga-
proc. Acest drept de acţiune face parte tions, No. 051).
din bunurile creditorului, deoarece con- 17. Tribunalele apreciază în mod su-
veran dacă există fapte constitutive ale

RA
stitue un adevărat drept de proprietate.
(Dalloz, BRcp., Obligations, No. 635). unei liberaţiuni din partea debitorului.
(Dalloz, Râp., Suppl., Cassution, No. 357).
8, Creditorul căruia i sa promis să i
se constitue o ipotecă are acţiune contra 18. Curiea de casaţie nu are puterea
debitorului pentru a-l constrânge să con- să decidă dacă constatările făcute de tri-
bunale sunt exacte, însă ca are dreptul

LIB
stitue ipoteca promisă în formele prevă-
(Dalloz, ep. Privileges et hypo- să cerceteze dacă consecinţele pe care
zute.
theques, No. 1256). tribunalele le-au tras din aceste consta-
9, Persoana căreia i sa promis un Îm- tări, în ceeace priveşte calificarea, curac-
prumut are dreptul să constrângă pe pro- terele şi efectele legale ale contractului
mitent să-şi execute obligaţia. (Dalloz, sunt juridice şi nu implică o violare a
Râp., Enregistrement, No. 1542). legei. (Demolombe, XXIV, No. 558; De-

ITY
10. Couvenţiunile legal formate dau mante et Colmet de Santerre. V, No. 29
dreptul creditorului să urmărească exe- bis; Aubry et Rau, ed. 5-a, |, $ 59 bis,
cutarea oblgaţiunilor asupra bunurilor p. 187 urm.; Laurent, XVI, No. 180; Jluc,
debitorilor, şi aceasta fără deosebire între VII, No. SS; Buudry et Barde, Obligations,
creditorii chirografari şi creditorii ipotor 1, No. 336; Alexundresco, V, p. 157).
19, tribunalele au dreptul ca inter-
cari, însă aceştia din urmă au un drept
de preferință asupra preţului rezuitat din
urmărire. (Dalioz, Rep., Obligatious, No.
036).
pretând
RS convenţiunile să le
înțelesul şi întinderea şi pentru a
determine

ciză înţelesul convenţiunilor poate chiar

pre-

4 4. Tribunalele sunt obligate să aplice să rectifice expresiunile de care sau lo-

(Baudry et
dispoziţiunile convenţiunei părţilor ca și losit părţile contractante.
IVE
cum ar aplică legea neavând dreptul so Barde, Obligations, Î, No. 33%).
modifice pe motive de echitate, deoarece "20, Astfel, tribunalele pot hotări că
dispoziţiunile art. 1134 €. civ. fr. (909 c. deşi din termenii contractului rezultă uu
cărora convenţiu- mandat, totuşi convenţiunea încheiată
civ. rom.), potrivit
nile au putere de lege între părţile _cou- este o vânzare. (Baudry cet Barde, Obli-
numai pe Bărlile sations, Î, No. 354).
tractante, privesc. nu
UN

contractante ci şi pe tribunale, (Dalloz, 24, Convenţiunile legal făcute nu pot

Rep., Obligations, No. 664, 663, 066; Suppl. fi revocate după capriciul sau voința nu-
Obligations, No. 195; Laurent, XVI, No. mai uncia dintre părţile contractante, de-
175; Baudry ct Barde, Obligations,
Il, No. oarece ele nu ar mai aveă putere de lege
333). : dacă ficcure dintre părţile contractante
42. Tribunalele nu au dreptul,
când ar puică să nu (ie scaumă de obligaţiunile
AL

1ermenii unei convențiuni. sunt

clari şi contractate. (Demolombe, NAYV, No. 390;
câre Larombiere. Obligations, Art. 1134 No:
precişi, să denatureze obligaţiunile
din ca şi să modilice stipulaţiu- 7; Huc, VII, No. 59; Alexandresco, V, p.
rezultă Rep. 157). -
nile pe care le cuprinde. (Dalloz,
No. 195; Comp.: A- 29, Dispoziţiunile art. 1134 c. civ- fr.
TR

Suppl., Obligations,
lexandresco, V, p. 157).
, (969 c. civ. rom.), potrivit cărora conven-
violarea legei contractulu i, țiunile nu se pot revocă decât prin con-
(8. Există
motiv de recurs în simțămâutul mutual al părţilor contrac-
care constitue un
casaţie, atunei când tribunalul, după ce tunte, îşi găsesc aplicaţiunea și la contrac-
tul judiciar. (Dulloz, Rep. Contrat judi-
EN

a determinat intenţiunea părţilor contrac- ciaire, No. 9).

pe
tante, modifică cfcetele convenţiunei 28, Convenţiunea poate fi revocată
care a recunoscut-o şi a proclamat-o.
după voința numai a uncia din părţile
(Dalloz, Râp., Obligations, No. 631; Suppl. când aceasta rezultă din
. contractante,.
Obligations, No. 345).
stabilit natura contractului. (Dalloz, Rep, Obli-
14, Astfel când tribunalul a
I/C

con- ations, No. 1057: Alexandreseo, $, pe 159),

că părţile contractante au făcut un 94, Astfel voința uneia dintre părţile
tract de vânzare, nu poate să hotărască aduce revocarea con-
sunt acele contractante poate
că efectele acestei vânzări Obliga- tractului de mandat. (Dalloz, Rep. Obli-
ale unei locaţiuni. (Dalloz, Rsp., gations._ No. 1657: AMlexandresco, V, p. 159).
AS

tions, No. 651).

alt 25, Dacă însă mandatul a fost încheiat
15, Când însă tribunalul nu face
ceva decât interpretează convenţiunea nu numai în interesul mandantului, ci şi
căutând intenţiunea şi gândirea părţilor, în interesul mandutarului, revocarea man-
datului nu se va puteă face fără consim-
contractante, hotărîrea sa este suverană,
țământul ambelor părti: Astfel ar fi de
UI

oricare ar fi calilicarea pe care ar da-o

acestei convenţiuni. (Dalloz, REp. Suppl., exemplu, când s'a dat mandat unui ad-
No. 345; Alexandresco, V, p- vocat stipulându-se un onorar. (Laurent,
Cassation, XNVIII. No. 104; Alexndresco, V, p. 139
157).
BC

16, Tribunalele decid în mod suveran nota 1).

— 441—
 Art. 969 DESPRE EFECTUL CONVENȚIUNILORA "Codul civil
-
- 4 i
26. Chiar dacă mandatul a fost în- I, No. 359; Alexandresco, V, p, 158):

RY
cheiat şi în folosul mandatarului, el va 26. levocarea unei convenţiuni prin
puteă fi revocat numai prin voința man- consimţământul mutual al părților con-
dantului, dacă există culpă, dol sau fraudă tractante va produce efectul numai pentru
din partea mandatarului. (Alexandresco, vsutor şi elecieie produse de convențiune în
V, p. 159, nota 1). - trecut vor li menținute. (Alexandresco, V,

RA
27. Deasemenea
.în contractul de de- p. 158).
pozit. (Duiloz, Nep., Obligations, No. 1637). 37, Astlel vânzătorul care își va luă
28. lDeusemenea în contractul de so- înapoi imobilul va trebui să respecte cou-
citate, cel puţin atunci când este format tractele de închiriere, ipotecele, 'servi-
pe un timp nelimitat. (Dalloz, Rep, O- tuţile şi în general toate drepturile reale

LIB
bligations, No. 1637; Laurent, XVI, No. constituite de cumpărător înainte de re-
184; Baudry ct Barde, Obligations, |, No. vocare. (Alexandresco, V, 153).
340; Alexandresco, V, p. 159). . 28. Deoarece convenţiunile nu pot fi
29, In principiu, contractele pot fi desfiinţate decât prin voinţa tuturor păr-
revocate prin consimțământul mutual al ților contractante, tribunalele nu pot să
părților contractante şi este logic să fie reducă preţul fixat de părţi într'un con-
aşă deoarece ele cure au format :con- tract de vânzare. (Alexandresco, V, p.

Y
tractul prin acordul de voințe, trebuesc 158).
să aibă şi puterea de a-l desface. (De- 29, Deasemenea, - tribunalele: nu pot

SIT
molombe, NXALYV, Ao. 390; Laurent, XVI, micşoră dobânda fixată de părţi, afară de
No. 185; Huc, VII, No. 89; Baudry et cazul când ar constată că. ascunde o
Barde, Obligations, IL, No. 355; Alexan- clauză penală. (Alexandresco, V, p. 158).
dresco, V, p. 152). 40. Potrivit dispoziţiunilor art 1134
30. Iuate regulele privitoare la con- c. civ. Îr. (969 c. civ. rom.), convențiunile
diţiunile cerute pentru ca să existe acor- Rlegal făcute pot fi revocate din cauze au-
dul de voințe pentru formarea contrac- torizute de lege; astfel donaţiunile pot
tului sunt aplicabile şi la revocarea con- fi revocate pentru diferitele :cauze de
tractului. Astfel se vor aplică aceleaşi re- revocare prevăzute de lege. (Demolombe,
VE
gule în privința propunerei de revocare XXIV, No. 390; Laurent, AVI, No. 186;
şi a acceptării acestei revocări. (Baudry Iuc, VII, No. 89; Baudry et Barde, O-
et Barde, Obligations, Î, No. 538; Alexan- bligations, I, No. 342; Alexandresco, V,
dresco, Y, p. 157). p. 160),
31, Acceptarea propunerei de revo-
NI

41. Dceasemencu vânzarea poate fi des-

care poate fi nu numai expresă, ci și ființată pentru neplata prețului de către
tacită şi dedusă din împrejurările cau- cumpărător. (Alexandresco, Y, p. 160).
zei. (Laurent, AVI, No. 155; Baudry et 42, Intre revocarea prin consimțământ
U

Barde, Obligations, |, No. 558). „mutual şi revocarea pentru cauze auto-

220, Există unele contracte cum sunt: rizate de lege este o deosebire, deoarece
adopţiunea, contractul de căsătorie după prima, lasă ca efectele contractului să
săvârşirea căsătoriei, care nu pot îi ro- subsiste pentru trecut, iar cea de a doua
AL

vocate nici prin consimțământul mutual, şterge electele contractului chiar. pentru
nici prinir'o nouă convențiune. (Dalloz, trecut. (Dalloz, Rep., Obligatious, No. 662;
Rep., Obligations, No, 665; Laurent, AVI, Daudry ct Barde, Obligations, I, No. 539,
No. 184; Huc, VII, No. 89; Baudry et 342),
Barde, Obligatious, I, No. 541; Alexan-
TR

dresco, V, p. 159).
23, Căsătoria poate fi desfiinţată, în Jurisprudenţă
anumite condițiuni prevăzute de lege, (Continuare dela 1924 până la 1927),
prin cousimţământul mutual al soţilor.
EN

(Alexandresco, Y, p. 160). [„ Prin achitarea pentru lipsa intenţiu-

_ Bu Deusemenca, stipulaţiunea făcută nei delictuoase a unui inculpat dat jude-
în profitul unei terţe persoune nu poate cății conform art. 5 alin. 4 din legea în-
fi revocată prin consimţământul părților voclilor agricole,- nu se violează art. 969
contractante, fără consimțământulşi a c. Civil, deoarece, dacă este cert că con-
I/C

terței persoane. dacă ea acceptase dejă venţiunile făcute au putere de lege între
stipulațiunea. (Dalloz, Râp., Obligations, “părțile contractante, însă, violarea 'în-
No. 665). voelii agricole din partea celui dat în
385, Există unele contracte cum sunt: judecată nu poate atrage aplicarea unei
vânzarea, schimbul, care îşi produc efect pedepse când violarea este săvârşită fără
AS

imediat ce au fost încheiate şi efectul lor intențiune delictuoasă. (Cas. II, dec. 580
nu poate fi distrus prin o simplă rero- din 27 Februarie 1925, Jur. Gen. 1925 No.
care, ci trebueşte să se încheie o nouă 771). '
convențiune care să transfere propricta- 2, Art. 969 c. civ. dispune că: conven-
tea dela cumpărător la vânzător, bine țiunile legal făcute intre părţi au putere
UI

înţeles cu respectarea drepturilor câştigate de lege între părțile contractante, ori

de terțele persoane. (Demolombe, XXIV, instituțiunea impreviziunei nefiind cu-
No. 59%; Dalloz, Râp., Oblipations, No. noscută în legislaţia noastră, dispoziţiu-
662, 1657; Laurent, XII. No. 155: Muc, VII, nile acestui text formează dreptul comun
BC

No. 89; Baudry ct Barde, Obligations, în materie de convenţiuni, și ele au a

Codul civil DESPRE EFECTUL CONVENȚIUNILOR Art. 970

se aplică fără distinețiune, dacă din pri- “ție legal făcută are putere de lege. Când

RY
cina răsboiului mondial anumite obliga- însă chiriaşul căruia îi s'a promis o filo-
jiuni a căror executare se cere în urma dormă dacă va părăsi imobilul în caz de
acestui eveniment, au devenit mai onc- vânzare, îl părăseşte de bună voie, fără
roase. a uză de prelungirea legală acordată de
Prin urmare, între părţi, în urma decla- legea chiriilor, atunci nu mai noate re-

RA
rațiunei de acceptare pe care intimatul clamă filodorma. (Trib. Buzău, S. II, 150
a făcut-o prin notificare adresată oponen- bis din 6 Mai 1925, Pand. Săpt. 15/95,
tului, înlăuntrul termenului de 6 ani, Pand. Rom. 1926, III, 4. -
promisiunea unilaterală de vânzare, s'a Aa Articolele 969 şi 977 din codul ci-
“transformat într'o vânzare perfectă, indi- “vil. nu admit teoria impreviziunei. (Trib,

LIB
ferent dacă preţul a fost sau nu consem- Ilfov S. III, c. c., 1038 din 10 Iulie 1935,
nat. (C. A. Craiova. decis. civ. h5 din 27 Curier Jud. 1/926). -
Februarie 1995, Curier Jud. 20/925). „5. A se vedeă: art. 977 cu notele pri-
2, O îfilodormă promisă într'o conven- vitoare la impreviziune; art. 1195, nota 5.

Art. 970. — Convenţiunile trebuesc executate cu bună credinţă.

ITY
Ele obligă nu numai la ceeace este expres într'însele, dar
la toate urmările, ce equitatea, obiceiul sau legea dă obligațiunei,
după natura sa. (Civ. 969, 977 urm., 980, 981, 1082, 1893, 1899;
Civ. Fr. 1134 $ 3, 1135).
Tesut. fr. dt. 1154 Ş 3. — Elles doivent âtre exceuttes de bonne foi.
Tezi. fr. Avt. 1185. — Les conventions obligent non-seulement ă ce qui y
RS
est exprime, mais encore ă toutes les suites que l'equite, usage ou la loi donuent
IVE
a Vobligation dWaprăs sa nature.

Bibliografie (continuare).
BuznuGax V. Gu., Discurs, Dreptul 3/1926 Curier Judiciar 3/1936;
UN

Cosrin AL, Notă sub Cas. Il, 69 din 29 Ian. 1923, Pand. Rom. 1925, I, 232;
Hozoc D, Notă sub Cas. I, 961 din 6 Aprilie 1925, Pand. Rom. 19%, S. 1, 34;
Perie EvaEx, Observaţie sub. C. Sup. Montreal (Canada) 16 Iunie 1924, Pand. Rom. 1926,
Il, 16;
RosexTAL, $., Notă sub Comisiunea arbitrală 30 Nov. 1925, Pand. Rom. 1926, Il, 193;
Vernescu AL, Notă sub Cas. II, 559 din 25 lunie 1925, Pand. Rom. 192%, L. 40;
AL

WaAuL ALBERT, „Efectele cauzelor de forță majoră cu privire la executarea coniructelor",

Dreptul 38/1926.

INDEX ALFABETIC vit intențiunei părţilor contractante și

TR

(la doctrină). potrivit cu scopul pe care cele l-au avut

Accesorii 3, Garanţie 15. în vedere când au contractat. (Baudry et
Beneficiu 7, Intârzicre 6, Barde, Obligations, I, No. 543; Alexan-
Bună credinţă 1, 2, 5,8. Intenţiune 1. dresco. V, p. 160).
Clauză expresă 4. Interpretare 12.
Comunitate legală 18. Lege 3. 12, 14, 16. 9, Din dispoziţiunile art. 1154 al. ultim
EN

Consecințe, a se vedică cu- Locaţiune 11, 17. ec. civ. fr. (970 al. 1 ce. civ. rom), rezultă
vântul: „Urmări“. Natura ennvenţiei 3, 4, 6. că în dreptul nostru nu există distinc-
Contestaţie 9. Obiceiuri 3, 10—13. ”
Contracte de bună cre” | țiune de făcut între contractele de drept
Obligaţiuni accesorii 3.
dinţă 2, Plată 11. strict şi contractele de bună credinţă,
Contracte de drept strict 2, | ci toate contractele sunt de bună credință,
Convenţiuni 1 urme | Precădere 12, 13
I/C

Denaturare 12, re i e care este presupusă. (Demolombe, XXIV,

Derogare 14, Prezumpţiune 2, 5. No. 393; Larombitre, Obligations, Art.
Dotă 48. Surcine 7. 1134, No. 5; Aubry ct Rau, ed. 4-a, IV,
tchitate 3, 5—9, 12, 43, Scop 1. , $ 346, nota 5, p. 5%; Laurent, XVI. No.
Esenţa convenţiunei +. Tacită reconducţiune 17.
Evicţiune 15, Termen 6 1St: Iluc, VII, No. 90; Alexandresco, V,
AS

Executare 1, 5,6, 8,9, ! Urmări 3, 5-—0, 10, 13, p- 100). |

Vindere-cumpărare 15.
Exemplu 11, i
Voinţă 12.
2, Potrivit dispoziţiunilor art. 1155 c.
Folos 7. i
civ.i îr. (970 al. 2 ce. civ. rom.), convenţiu-
nile obliză nu numai lu cecace este ex-
Doctrină, pres întrinsele, dar la toate urmările ce
UI

echitatea, obiceiul sau legea dă obliga-

1. Potrivit dispozițiunilor art. 1154 a- țiunci, după natura sa; aceste urmări for-
lincatul ultim c. civ. fr. (070 alineatul mează obligaţiuni accesorii cari însă sunt
prim e. civ. rom.), convenţiunile trebuesc obligatorii pentru părţile contractante în
BC

executate cu bună credinţă. adică potri- acecaş măsură ca şi obligațiunile princi-

195015,— Cudu! Civil adnotat — VII 29

— 449—
 7

Art. 971 DESPRE EFECTUL CONVENȚIUNILOR Codul civil

pale formal exprimate. (Dalloz, Rep. O- şi 1160 c. civ. în. (950 şi 9S1 c. civ. rom.).

RY
bligations, No. 663; Comp.: Alexandresco, . (Dalloz, Râp-, Obligations, No. 864, Sb;
V, p. 160). , Suppl., Lois, No. 45 urm., 452).
4, Părţile contractante nu sunt obli- 1 4. Ca aplicaţie a obiceiului, se poate
gate decât în virtutea unei clauze exprese cită ca exemplu, atunci când într'un con-
în ceeace priveşte lucrurile care nu sunt tract de închiriere, în lipsă de stipula-

RA
nici de esenţa, nici de natura unei conven- țiune de plată a ratelor de chirie, ele se
țiuni. (Dalloz, Râp., Obligations, No. 668). vor plăti după obicei, la Sf. Gheorghe
5, In ceeace priveşte urmările date şi Sf. Dumitru. (Alexandresco, YV, p. 161,
obligațiunei de echitate, este totdeauna nota 1).
subințeles că fiecare parte contractantă 19. Echitatea şi obiceiul nu pot aveă

LIB
promite celeilalte părţi ceeace buna cre- precădere în fața unei dispâziţiuni im-
dință poate să ceară, atât în chipul perative a legei, nici faţă de voinţa expri-
de exprimare cât şi prin executarea a mată clar de părţile contractante şi tri-
ceace s'a convenit, în dreptul nostru, bunalele nu au dreptul să denatureze
toate contractele fiind de bună credinţă: convențiunea sub pretextul că o inter-
(Dalloz, Râp., Obligations, No. 669). retă. (Larombitre, Obligations, Art. 1155,
No. 3; Laurent; XVI, No. 182; Baudry et

Y
G. Astfel constitue o urmare a echi-
tății, ca obligaţiunea să fie executată fără Barde, Obligations, Î, No. 545; Alexan-
întârziere, dacă în coutract nu s'a stipulat dresco, V, p. 160, 161).

SIT
un termen, afară de cazul când însăși 13. Obiceiul va fi aplicat cu precădere
natura obligațiunei reclamă un termen faţă de echitate, deoarece părţile au tre-
pentru executarea ei. (Dalloz, Rep. O- buit să se aştepte la aplicarea lui. (A-
bligations, No. 670). lexandresco, V, p. 161). ,
7. Deasemenea constitue o urmare a 14. In ceeace priveşte urmăririle date
obligaţiunei'de către lege, legsca formează
echităţii, ca acel care suportă sarcinele
unui lucru să tragă şi foloasele din acest
R suplimentul contractului, atunci când păr-
lucru. (Dalloz, Râp., Obligations, No. 670). țile contractante nu au derogat dela ea.
VE
8, Deoarece principiul este că conven- (Dalloz, Râp.. Obligations, No. 672; A-
„iunile trebuese executate cu bună cre- lexandresco, V, p. 160, 161).
dință, tribunalele au dreptul şi datoria (55. Astfel este în materie de garanţie.
să deducă din convenţiunile încheiate de pentru cauza de evicţiune într'o vânzare.
părti, consecințele care decurg în mod (Dalloz, R6p., Obligations, No. 672; A-
NI

echitabil. (Dalloz, Rep, Suppl., Obliga- lexandresco, V, p. 164, nota 1). -

tions, No. 195). 16. In unele cuzuri legea formează
9. In cazul când se ridică contesta- contractul părţilor. (Dalloz, Rep., Obliga-
țiuni asupra executării unei convenţiuni, tious, No 672).
U

tribunalele vor ordonă cu executarea să 17, Astfel este'în caz de tacită recon-
se facă în chipul cel mai echitabil. (Dal- ducţiune în materie de locaţiune. (Dalloz.
loz, Rep.., Obligations, No. 6064). Rep. Obligations, No. 672).
AL

10. In cecace priveşte urmările date 18. Deasemenea, în caz de comunitate

obligaţiunei de obiceiuri, dispoziţiunile legală în materie de dotă. (Dalloz, Rep.
art. 1135 c. civ. fr. (970 c. civ. rom.), sunt Obligations, No. 672).
complectate prin dispoziţiunile art. 1159
TR

Art. 971. — In contractele ce au de obiect translaţiunea pro-

prietăței, sau unui alt drept real, proprietatea sau dreptul se
transmite prin „efectul consimțimântului părţilor, şi lucrul rămâne
EN

în rizico-pericolul dobânditorului, chiar când nu i s'a făcut tradiţiunea

lucrului. (Civ. 644, 1018, 1022, 1074, 1081, 1102, 1156, 1295, 1299,
1300, 1314 urm., 1335, 1391, 1601; Pr. civ. 567; Civ. Fr. 1138;
I/C

Civ. Ital. 1125).

Tezt. fi. „tt. 1188. — I/obligation de livrer la chose est parfaite par le
seul consentement des parties contractantes. ,
AS

Elle rend le erâaneier propristaire et metla chose ă ses risques des instant
oi elle a di ctre livrte, encore que ln tradition n'en ait point ct faite, ă moins
«ue le debiteur ne soit en demeure de la livrer; auquel cas la chose reste aux
risques de ce dernier. |
UI

Tezt. Ital. Art. 1125.— Nei contratti che hanno per oggetto. la trans-
lazione della proprietă o di altro diritto, la proprietă o il dirritto si trasmette
e si acquista per effetto del consenso legittimamente manifestato, e la cosa rimane
BC

a risehio e pericolo dell'aequirente, quantunque non ne sia seguita la tradizione

— 450 —.
Codul civil , DESPRE
!
EFECTUL CONVENȚIUNILOR Art. 971
Bibliografie (continuare).

RY
BUZDUGAN V. Gu., Discurs, Dreptul 35/1927, Curier Jud. 3/1927; ,
RinuLescu ANDREI, Publicitatea drepturilor reale imobiliare și registrele de proprietate, p. 7 urm.;
ToxEAsU N. C, „Contractul de construcțiune navală în raport cu codul civil“, Pand. Rom.
1925, IV, 50.

RA
INDEX ALFABETIC are de scop numai să dispenseze pe păr-
(la doctrină). țile contractante de tradiţiune în cazul
Acţiune 22, Intârziere 15, 2, 23. când această formalitate eră necesară sub

LIB
Acţiune posesorie 6. Măsură 8, 3 imperiul vechei legislații. (Dalloz, Rep,
Alegere %. Notificare 15, 22, 23.
Caz fortuit 11, 23, Număr 8. Obligations, No. 700).
Condiţiune rezolutorie 23. Obiect 2, 7, 13, 16, 17, 5, Dacă însă natura contractului este
Condiţiune suspensivă 23. Obligaţie alternativă 9,18. de a transferă proprietatea sau un alt
Consimţimânt 1, 2, 5—7, Obligaţie de a da 2, 14. drept real pe care il constitue, cum este
0. Ordine publică tu.
Contracte unilaterale 13. Pierderea lucrului 11, 12, un drept de uzufruct sau de servitute,
Corp cert 7, 14, 16,.17, 23, 13, 18-—21, convenţiunea transmite proprictatea sau

ITY
Creditori 14, 16, 18, 22. Perfectarea convenţiuaii 4 dreptul real imediat prin efectul. consim-
urm, .
Culpă 21, 23.
Debitor 17—23. Posesiune 6. , tământului. (Larombitre, Obligations, Art.
Degradări 11, Predarea lucrului 2, $, 13, 1138, No. 5; Dalloz, Râp., Obligations, No.
Deroyare 10, 15, 17, 2%, 701; Laurent, XVI, No. 359; Huc, VII, No.
Deteniorări 11, 21. Probă 22,
Donaţiune 3. : Proprietate 2, 4-7, 10, 12. 100).
6. Posesiunea se transmite deasemenea
Dovadă 2.
Drept real 5.
Excepţiune 19—24.
Executare 2, 23,
Forţă majoră îl.
Rise 11—23,
Schimb 3,
Servitute 5.
Specie 7, 8, 17.
Tradiţiune 2, 4, 13, 15,17,
RS
prin simplul consimțământ ca şi proprie-
tatea, aşă încât pentru ca dobânditorul
să poată exercită acţiunile posesorii nu
Garanţie 20, 5»
&ste necesar ca cl să [i fost pus în mod
Greaşală 21, 23. Uzutruct 5. real în posesiune. (Dalloz, Râp., Obliga-
IVE
Greutate &. Vindere-cumpărare 3, 7,8.
tions, No. 701). |
7. Pentru ca vânzarea să transfere
Doctrină, proprietatea lucrului prin simplul fapt al
consimţământului părţilor contractante,
4, Potrivit dispozițiunilor art. 115$ c. trebueşte cu obiectul obligaţiunei să fie
un corp cert, iar nu un corp determinat
civ. În. (971 c. civ. rom.), obligaţiunea este
UN

al niunai în specie, caz în care nu se pro-

perfectă prin simplul consim(iimânț
duce acest efect. (Demolombe, XNIV, No.
părţilor contractante. (Dalloz, hep., Obli-
sations, No. 75). +14; Larombitre, Obligations, Art. 1158,
9, Dispoziţiunile art. 1158 ce civ. În.
No. 17, 1S, 19; Demante et Colmet de San-
(971 c. civ. rom.), după redactarea sa terre, V, No. 55 bis, I; Mourlou, II, No.
1126; Troplong, Vente, I, No. 48; Aubry
trebuesc înțelese în sensul că obligaţiu-
AL

nea de a da, produce obligaţiunea de a ct Rau, ed. t-a, IV, $ 319, text şi nota 40,
p. 540, 541; Laurent, XVI, No. 359; Alexan-
predă lucrul care fuce obiectul conven-
dresco, V, p. 167).
țiunci şi că această obligaţiune este per- 8. Dacă este vorba de un lucru care
fectă, adică este presupusă executată prin este vândut după număr, după greutate
TR

simplul fapt al existenței sale, ceeace în- sau după măsură, proprietaiea este trans-
seamnă că proprietatea lucrului se gă- misă de îndată ce lucrul sa numărat, sa
seşte transmisă prin simplul fapt al cou- cântărit sau s'a măsurat. (Larombitre, O-
enţiunei, fără să fie nevoie de tradiţiune. bligations, Art. 1158, No. 19; Troplong,
(Demolombe, XXIV, No. 415, 486: Larom- Vente, No.. 856 urm.; Aubry et hau, cd.
EN

bitre, Obligations, Art. 1158, No. 5, Eu 4-a, $ 349, text şi nota 41, p. 541).
Demante 'cî Colmet de Santerre, V,. No. 9, Deasemenea, dacă este vorba de o
"55 bis, UI, UL; Dalloz, Rep, Obligations, obligațiune alternativă, de îndată ce par-
No. 694; Suppl., Obligations, No. 203; Lau- tea în drept alege, lucrul care a făcut
rent, XVI, No. 337; Bandry et Barde, O-
obiectul convenţiunei este determinat şi
I/C

bligations, IL, No. 364 urm.; Alexandresco, obligațiunea din alternativă,' sa transfor-:
V, p. 1606). ,
mat într'o oblisaţiune pură şi simplă.
3, Principiul pus în art. 115$ ce. iv. Îv. (Toullier, VI, No. 69; Larombiert, Obi:
(971 ce. civ. rom.), este reprodus „şi în
wations, Art. 1158, No. 18; Troplong, Vente,
următoarele articole din codul civil: art.
AS

No. 45). ,
938 ec. civ. fr. în materie de donaţiune, 10. Principiul prevăzut de art. 1158 c.
art, 1585 ce. civ. fîr. (1295 c. cis. rom), în cir. fr. (971 ce. civ. rom), potrivit căruia
materie de vânzare şi 1703 ce. civ. În. (1400 proprietatea sau dreptul se transmite prin
c. civ. rom), în materie de schimb. (Dal- efectul consimţământului părţilor contrac-
loz, Rp, Oblisations, No. 694).
UI

art. 1158 c. civ. În. tante, nu este de ordine publică și părţile

4, Dispoziţiunile ar puteă conveni ca proprietatea sau
(971 c. cir. rom.), nu-şi găsesc aplicaţiu-
care nu au de obiect dreptul să nu se strămute imediat prin
nea la convențiunile efectul consimțământului, ci să rămână
transmiterea proprietăţii sau a unui drept
BC

deoarece regula din acest articol încă un oarecare timp la vânzător. (De-
real,
1.
— A |
 Art. 971 DESPRE EFECTUL CONVENȚIUNILOR 7 Codul civil

et Colmet de Santerre, Y, No. 35

molombe, XXIV, No. 418, 45: NAIV, No. mante

s6; Demante et Colmet de Santerre, V,
No. 58 bis, V; Huc, VII, No..115; Alexan-
dresco, YV, p. 166, 167).
11, Cuvântul risc, în limbajul juridic,
este obligaţia unei persoanc de a suportă
RY
pis, I: Dalloz. Râp.. Obligations. No. 695;
Vente, No. 160; SippL, Obligations, No-
202; Laurent, XVI, No. 210; Iluc, VII, No.
107; Baudry et Barde, Obligations, I, No.
420; Alexandresco, V, p. 187).

deteriorările, degradările,
tale sau parliale suferite de un lucru de-
terminat în urma unui caz fortuit sau de
forță majoră şi deci ncimputabile debito-
rului. (Demolombe, XXIV, No. Pi; La-
RA
pierderile to- 18. În cazul unei obligaţiuni alterna-
tive, dacă unul dintre lucruri piere, j ier-
derea o va suportă debitorul, însă atunci
obligaţia devine pură şi simplă şi în acest
caz riscurile lucrului rămas, sunt în sar-

LIB
cina creditorului, (Larombitre, Obliga-
rombitre, ODlisations, Art. 1138, No. 24;
Baudry ct Barde, Obligations, |, No. 419: tions, Art, 1158, No. 30).
Alexandresco, V, p. 186). 19. Regula prevăzută de art. 1158 c.
12, in cazul când nu există nici un civ. fr. (971 c. civ. rom), suferă excep-
contract, dacă un lucru piere, proprieta-" iune în cazul când părţile contractante
suferi pierderea. (Demo- au prevăzut în mod formal clauza că
rul lucrului va
et Col- riscurile vor fi în sarcina debitorului.

Y
lombe, XXIV, No. 42; Demante
(Larombitre. Obligations, Art. 1138, No.
met de Santerre, YV, No. 58 his, .I: Laurent, et Barde.
XVI, No. 206; Huc, VII, No. 106: Baudry 57; tluc, VII, No. 116: Baudry

SIT
I, No. 135; Alexandresco, V,
et Barde, Obligations, 1, No. 422; Planiol. Obligations,
II, No. 1534; Alexandresco, V, p. 186). p. 192).
(2.In contractele unilaterale, în care 20. Deasemenea această “regulă suferă
nu există decât o obligațiunce, dacă lucrul excepțiune în cazul când pierderea pro-
piere înainte de predare, pierderea va fi ine dintro cauză anterioară contractului
şi când debitorul este supus obligaţiunei
suportată de acel căruia i se datorește
lucrul. (Demolombe, XĂIV, No. 421; Mour- de
R garanţie. (Larombicre, Oblhgations,
lon, JI, No. 1154; Demante et Colmet de Art. 1138. No. 24).
VE
Santerre, V, No. 58 bis 1; Laurent, XVI, 2 |. Deasemenea când deşi cauza pier-
No. 206; liuc, VII, No. 106; Baudry et derei sau deteriorării este posterioară
Barde, Obligations, [, No. 493; Planiol, IL, contractului, însă rezultă dintr”'o greşală
No. 1534; Alexandresco. YV, p. 189). a debitorului. (Larombitre, Obligations.
(4. Potrivit dispoziţiunilor art: 1158 Art. 1138. No. 24: Huc, VII. No. 116; Bau-
NI

c. civ. fr. (971 ce. civ. rom.), în orice obli- dry et Barde, 'Obligations, |, No. 455:
gațiune de a da un corp cert, riscurile Planiol, Il. No. 1350; Alexandresco, V, p.
sunt în sarcina creditorului. (Demolombe,. 192). !
debitorul, care
U

NAIV, No. 422; Larombitre, Obligations, 229, Deasemenea când

Art. 1158, No. 25; Demante cet Colmet de irehuiă să predcă lucrul a fost pus în
- Santerre, V, No. 58 bis, II: Dalloz, Nâp., întârziere de a-şi execută obligaţia prin-
Obligations, No. 690, 740; Suppl., Obliga- tro notificare extrajudiciară sau prin
AL

tions, No. 1240; Laurent, XV No.. 207; chemare în judecată şi dacă debitorul nu
Huc, VII, No. 106; Baudry et Barde, Obli- poate dovedi că luerul ar fi pierit -chiar
gations, Î, No. 495; Planiol, II. No. 1554; în mâna creditorului. (Alexandresco,”
V,
Alexandresco, V, p. 187, 189 urm.). p. 192, 195).
este asimi-
TR

15, Textul art. 1158 ce. civ. Îr. cores- 03, 'Intârzierea debitorului
punzător art. 91 c. civ. rom., adaugă cu- lată cu o culpă deoarece faptul său de a
vintele: „afară de cazul în care debito- nu execută obligaţia după ce a fost pus
rul ar fi în întârziere de a predă lucrul, în întârziere, constitue o culpă şi debito-
în care cuz lucrul rămâne în riscul a- rul răspunde de cazul fortuit produs prin
EN

cestui din urmă“; această dispoziţiune culpa sa. (Alexandresco, V. p. 195).

finală nu a fost reprodusă de legiuitorul
român în art, 971 c. civ. rom. Însă a €x-
primat aceeaş idee în art: 1074 5 2 c. ci-
vil, care reproduce dispoziţiunile din art.
I/C
24, Deasemenea, regula prevăzută mai
sus suferă excepţiune, în cazul când un
corp cert este datorit sub o condițiune
suspensivă şi chiar sub o condiţiune re-

1219 $ 2 c. civil italian. (Alexandresco, zolutorie, deoarece în timpul condiţiunei

V, p. 185, nota 5). riscul lucrului este în sarcina debitorului.
16. hiscurile sunt în sarcina credito- (Pothier. Obligations, ÎI, No. 219; Alexan-
rului numai în cazul când obiectul con- dresco, V, p. 193: Contra: Laurent, XVII, .
venţiunei îl formează un lucru cert. (Dal- No. 916).
AS

loz, Rep. Obligations, No. 695; Suppl.. 25, A se vedeă: art. 1074, 1295 şi -1335
Obligations, No. 202; Alexandresco, V, din codul civil cu notele respective.
p. 159).
17. In cuzul când obicetul convenţiu-
UI

nei este un corp determinat numai în

specie, riscurile sunt în sarcina cdebito- Jurisprudenţă.
rului, care rămâne obligat să predeă lu-
cerul deoarece specia nu piere niciodată. (Continuare dela 1924 până la 1927)
BC

- (Demolombe, XXIV, No. 419; Larombitre,

Obligations, Art. 1155, No. 29, 51; De- („A se vedea: art. 1311, nota 1.

2 —
.
Codul civil DESPRE EFECTUL CONVENȚIUNILOR Art, 972

RY
Art. 912. — Dacă lucrul, ce cineva
s'a obligat succesiv a da
la două persoane, este mobil, persoana pusă în posesiune este
preferită şi rămâne proprietară, chiar -când titlul său este cu dată
posterioară, numai posesiunea să fie de bună credință. (Civ. 472

RA
urm., 1316 urm., 1391, 1393, 1898, 1909; Civ. Fr. 1141).
Tezt. fr. „Avt. 1141, — Si la chose qu'on sest oblige de donner ou de livrer
î deux personnes successivement, est purement mobilitre, celle des deux qui en

LIB
a t6 mise en possession rcelle est preferte et en demeure propritaire, encore
que son titre soit postâricur en date, pourvu toutefois que la possession soit de
bonne foi.
„Bibliografie (continuare).

ITY
Groncean N., Studii Juridice, vol. |, „Dată certă“, p. 30;
Hozoc D., Notă sub Cas. [, 709 din ti Dec. 1915, Pand. Rom. 1935, 1, 50.

INDEX ALFABETIC între doi cumpărători ci şi atunci când

(la doctrină). conflictul se iveşte între un cumpărător
Acţiune pauliană 19,
Amabnet 3,
-- nulare 4, 10.
Bună credinţă 5—8, 1ă, 17,
Nulitate 3, 13,
Pădure 13.
Picriterea lucrului 8, 64.
Posesiune reală 1—, 6,
RS
şi un creditor, amanetar şi când acel a
cărui act poartă o dată posterioară, a in-
trat în posesiunea reală a lucrului. (De-
Calitate 10, 11, 9—14, 16, 17, molombe, XXIV, No. 485; Larombicre, O-
Consimţimânt 10, 14. Predarea lucrului 16, 17. bligations, Art, 1141, No. 7; 'Troplons,
IVE
Creditori chirogratari 4, Prescripţiune 15.
Cumpărător 3, 4. Prezumpţiuni 7. Nantissement, No. 72 urm.: Prescription,
Dată cenă 5. Probă 7. * No. 1060; Aubry ct Rau, ed. +-a, „$
Dovadă 7. Proprictate 15. 549, text şi nota 45, p. 342; Baudry et
Drepturi incorporale î, 2. Rea credinţă 7, 8, 19,
Executare silită 4. Recoltă 13,
Barde, Obligutions, I, No. 415; Alexan-
Factură 12, Ntevendicare 4, &, 18. dresco. V, p. 176).
Fructe 13. Scrisoare de trăsură 12, 4, Dispoziţiunile art. (14 c. civ. În.
UN

Furt 8 Sechestru -+,

Gaj 3. Terţe persoane 9, 15, 16, „(972 e. civ. rom.), nu-şi găsesc aplicaţiunca
Imprumut 10. 17 la raporturile dintre un cumpărător şi
Locaţiune 10. Tradiţiune 16, 17. creditorii chirografari ai vânzătorului,
Lucruri mobile 1, 2, 15. Universalitate de hunuii
Lucruri mobile corporale mobile 2. aşă încât dacă în urma unci vânzări u
1, 2, 15, | Urmărire silită 4. lucrului fără ca cumpărătorul să fi fost
Lucruri mobile incorpo- ! Vindere-cumpărare 3, $, 11. pus în posesiunca efectivă a lucrului vân-
AL

rale 1. i 13, 13, 18,

dut, creditorii chirogralari ai vânzătoru-
lui sechestrează lucrul, cumpărătorul va
Doctrină, avcă dreptul să revendice lucrul, dacă
titlul său are o dată certă, deoarece ur-
mărirea este nulă. (Demolombe, XXIV,
TR

1. Dispoziţiunile art. 114 ce. cir. (rr.

No. 472; Larombicre, Oblisations, Art.
(972 ce. civ. rom.), îşi găsesc aplicaţiunea 1141, No. 18; Demante ct Colmet de San-
numai la lucrurile pur mobiliare adică terre, V. No. 57 bis, IV; Aubry et Rau,
la lucrurile mobiliare corporale cari sunt ed. 4-a, IV, $ 549, text şi nota 46, p. 342:
susceptibile de o posesiune reală, iar nu-şi Dalloz, Rep., Vente, No. 176; Laurent, XVI,
EN

la drepturile incorporale care nu sunt sus- No. 570; Baudry et Barde, Obligations, ],
ceptibile de o posesiune materială. (De- No. 415; Alexandresco, V, p. 175; Contra:
molombe, XXIV, No. 456; Larombiere, O- Toullier. VII, No. 58; Duvergier, Vente,
bligations, Art. 1141, No. t, 2, 5: Laurent, I, No. 57; Troplong, Vente, I, No. 4).
XVI, No. 369; Huc, VII. No. 151; Baudry
I/C

ct Barde. Obligations, 1, No. 416; Baudry 5, Potrivit dispoziţiunilor art. ii4i c.

ct Tissier, Prescription. No. 480; Alexan- civ. În. (972 c. civ. rom.), pentru ca dispo-
dresco, V, p. 176). zițiunile acestui articol să-și găsească a-
9, Dispoziţiunile art. 114 ce, civ. îÎr. plicațiunca, trebuceşte cu cel de al doilea
(972 ce. civ. rom.), nu-şi găsesc aplicațiu- dobânditor să aibă posesiunca cu bună
AS

nca la universalităţi de lucruri mobile, credință. Această bună credință, după

care sunt lucruri incorporale şi deci ne- o părere, trebuceşte să existe la cel de al
susceptibile de o posesiune materială. doilea dobânditor numai în momentul fa-
(Demolombe, XXIV, No. 487: Laurent, cerei contractului. (Larombitre, Obliga-
tions, Art. 1141. No. 6).
XVI, No. 369: Huc, VII, No. 151: Baudry
UI

et Barde, Obligatious, I. No. 417; Alexan- G. După altă părere dominantă, tre-
dresco, V, p. 176). , bueşte ca cel de al doilea dobânditor să
8, Dispoziţiunile art. ti4i c. civ. lÎr. fie de bună credinţă în momentul punerci
BC

„(972 ce: civ. rom.), îşi săsesc aplicaţiunea sale în posesiune; prin urmare, dacă cl
nu numai în cazul când există conflict în momentul puncrei sale în posesiune
 Art. 972 DESPRE EFECTUL CONVENȚIUNILOR | Codul civil:
) |
aveă cunoştinţă de existența drepturilor sau unci scrisori de' trăsură. (Demolombe,

RY
primului dobânditor, posesiunea sa nu ar XXIV, No. 482; Larombitre, Obligations,
fi de bună credinţă. (Demolombe, XĂIV, “Art. 1141, No. 11).
No. 475; Dalloz, Râp., Obligations, No. ' 18, Dispoziţiunile art. 1141 c. cir. În.
697; Vente, No. 115; Suppl. Obligations, (972 c. civ. rom.), îşi găsesc aplicaţiunea
No. 205; Laurent, AVI, No. 368; Baudry şi la vânzările făcute la doi cumpărători

RA
et Barde, Obligations, |, No. <it; Alexan- succesivi, a unei recolte prinsă de ră-
dresco, V, p. 174, nota 5). dăcini, a unci păduri spre tăiere, a fruc-
7. Buna credință este totdeauna pre- telor neculese, cazuri în care va fi con-
_ supusă şi cel care invoacă reaua credință siderat cu pus în posesiune, cumpărăto-
este obligat s'o dovedească. (Alexandresco, rul care va ii început a culege recoltele sau

LIB
V, p. 174, nota 5). , fructele sau va fi început a tăiă pădurea.
8, Din dispoziţiunile art. 1141 c. civ în. (Demolombe, XXIV, No. 455; Larombitre,
(972 c. civ. rom), rezultă că primul do- Obligations, Art. 1141, No. 12). ,
bânditor poate revendică lucrul dela cel (4, |n cazul când lucrul, care a fost
de al doilea dobânditor care a fost de înstrăinat la doi dobânditori succesivi, a
rea credinţă, deoarece potrivit dispoziţiu- pierit înainte de punerea în posesiune,

Y
nilor art. 1158 c. civ. îr. (971 c. civ. rom-), pierderea va îi suportată de primul do-
primul dobânditor a devenit proprietar " bânditor, prin aplicaţiunea dispoziţiunilor
prin simplul efect al contractului; dease- art. 1158 e. civ. În. (971 e. cv. rom.); pier-

SIT
menea primul dobânditor va puteă reven- derea va fi suportată de cel de al doilea
dică lucrul dela orice posesor de bună dobânditor numai dacă el ar fi fost pus
credinţă, în timp de trei ani, dacă lucrul dejă în posesiune. ”(Demolombe, NAIV,
a fost. pierdut sau furat. (Demolombc, " No. 484).
NXIV, No. 470, 471; Larombiăre, Obliga- 15, Regula prevăzută de art. (14t c.
iions, Art. 1141, No. 15; Demante et Col- civ, În. (072 ce. civ, rom.), este fondată,
met de Santerre, V, No. 57 bis, IV: Lau-
R chiar faţă de terțele persoane, pe prin-
rent, XVI, No. 570; Baudry ct Barde, O- cipiul că proprietatea mobilelor corporale
VE
412; Alexandresco, Y, este transmisă prin convenţiune: Insa
bligations, I, No.
p. 175). cum în materie de lucruri mobile, po-
9, Posesiunea dobânditorului prevă- sesiunea are valoarea unui titlu, cel de
zută de art. (ii c. civ. În. (972 c. civ. al doilea dobânditor se poate prevală,
rom.), trebueşte să fie certă faţă de terţi. cel puţin dacă este de bună credinţă, de
NI

Cele măi adeseori posesiuneu este bazată regula prevăzută de art. 2239 ce. civ. Îr.
pe fapte din'care rezultă în mod ncîn- (1909 e. civ. rom.), adică de prescripţiunea
doios că dobânditorul are lucrul în stă- instantanee. (Demolombe, XALV, No. 469;
pânirea sa. Astfel este, când dobânditorul Larombiere, Oblirations, Art. 1141, No. 4
U

a luat lucrul cu mâinele, când a pus o 5, 18; Demante et Colmet de Santerre,

persoană să păzească lucrul sau când lu- V, No. 57 bis, II, UI, IV; Mourlon, Il, No.
crul a fost pus între alte lucruri ale do- 1153; Aubry et Rau, ed. -a, IV, $ 3409,
bânditorului, chiar dacă -aceasta nu a a- text şi nota 44, p. 149; Dalloz, Rep., Obli-
AL

gations, No. 697, 3924: Vonte, No. 175:

tins lucrul. (Demolombe, XXIV, No. 477;
Larombiere, Obligations, Art. 1141, No. Suppl... Obligations, No. 204, 1602: Lau-
s; Baudry ct Barde, Obligatious, I, No. rent, XVI, No. 365 urm.; Baudry et Barde,
410). Obligations, IL, No. 409, 414; Alexandresco,
TR

1Q. In cazul când dobânditorul se gă- V, p. 175, 174, 175).

lucrului într'o 16. După altă părere, regula prevă-
scă dejă în posesiunea
de
altă calitate, cum ar fi de locatar sau zută de art. fii e. civ. îr. (972 e, civ. rom.)
; este bazată pe tradițiunea lucrului, aşă
împrumutat, punerea în posesiune nu este . încât achizitorul posterior pus în pose-
necesară, ci simplul consimţământ echi-
EN

valează cu punerea în posesiune şi din siune a devenit, faţă de primul achizitor,

momentul consimţământului el va posedă proprietarul lucrului înstrăinat prin tra-
lucrul în calitate de proprietar. (Demo- ditiune. (Troplong, Vente, I, No. 2: Hluc,
lombe, XXIV, No. 450; Larombitre, Obli- VII, No. 128 urm.).
gations, Art. 1141, No. 9; Baudry ct Barde, 17, Această soluţiune rezultă cu pri-
I/C

Obligations, 1. No. +10). sosinţă din cele două condițiuni puse de

1 (, Dobânditorul nu se poate prevală art. îi4i c. civ. în. (972 c. civ. rom), pen-
de dispoziliunile art. 114i e. civ. Îr. tru ca să existe preferință pentru cel de
(972 e. civ. rom), dacă vânzătorul a al doilea dobânditor. (Dalloz. Râp., Obli-
fost lăsat în posesiunea lucrului Yân- Fulions, No. 697; Suppl., Obligations, No.
AS

dut, [ie pentru că predarea nu eră 204). :

posibilă în momentul contractului, fie 18. In cazul când cel de al doilea do-
pentru că vânzătorul a rămas în posesiu- bânditor este de rea credință, primul do-
nea lucrului în altă calitate decât aceea bânditor nu trebucşte să ceură anularea
(Demolombe, XXIV, No. celei de a doua vânzare, ci va cere re-
UI

de proprietar.
»S1; Larombitre, Obligations, Art. 1141, vendicarea_Imerului deoarece este pru-
No. 10; Baudry et Barde, Oblizations, |, prictarul lui. (Dalloz, Râp., Suppl., O-
No. +10), bligations, No. 204). -
BC

12. Nu poate fi considerată cu o pu- „19. In cazul prevăzut de art. 1141 c.

pere în posesiune, remiterea unei facturi civ. îr, (972 c. civ. rom.), nu sunt aplica-

— 454—
 4 +

Codul civil DESPRE EFECTUL! CONVENȚIUNILOR Art, 9783

bile dealtfel, condiţiunile acţiunei revo- Jurisprudenţă,

RY
catorii. (Demolombe, XXIV, No. 469: De-
mante et Colmet de Santerre; V, No. 57 (Continuare dela 1924 până 1a 1927).
bis, II, LII, IV; Dalloz, Rep.. Suppl., Obli-
gations, No. 204). (. A se vedeă: art. 1909, nota 2.

RA
Secţiunea Il. — Despre efectul convențiunilor în privința persoanelor a treia.

Art. 978. — Convenţiunile n'au efect decât între părţile con-

tractante !). (Civ. 969, 974 urm., 1047, 1049, 1056, 1141, 1142, 1175,

LIB
1201, 1558, 1680; Pr. civ. 104; C. com. 99, 853; Civ. Fr. 1165).
Tezt. fr. <ivt. 1165, — Lies conventions n'ont deffet qw'entre les parties
<ontractantes; elles ne nuisent point au tiers, et elles ne lui profitent qua, dans
le cas prâvu par lartiele 1121.

ITY
Bibliografie (continuare).
CossTANTINESCU Jac. N., Aofă sub C. Apel Galaţi S, 1, 82 din 10 Aprilie? 1924, Pand.
Rom. 1925, II, 201; Despre ipoteci, p. 58, 149;
GeoRGEax N., Aotă sub Trib. Ilfov S. III, c. c., 28 Nov. 1935, Jur. Gen. 1926, No. 645;
Hozoc D., Notă sub Cas. [, 709 din 11 Dec. 1915, Pand. Rom. 1925, IL, 50.

INDEX ALFABETIC convențiunile

RS
nici nu folosesc nici nu
(la doctrină).
strică terţelor persoane. (Alexandresco,
IVE
Absenţă 5, "18, 19, V, p. 194).
Act secret 2, Instituţiune contractuată 2, Dacă privim un drept şi un act in-
Acţiune indirectă 25, 5.
Acţiune pauliană 35, Ipotecă 14, 17, 18, 19. vocat împotriva acestui drept, este de
Amanet 17. Legatar cu titlu universal observat că persoana învestită cu acest
Anulare 8. 5 drept, este cu privire la act în una din
Aplicaţiune 2. Legatar universal 5, 11,
Având cauză 4,5,7, 17,19, Mandat 10, situațiunile următoare:
UN

Având drept 5. Aloştenitori 5, 11, 12, 1. Actul nu-i va fi opozabil niciodată,

Bună credință 11, 13, 16. Nulitate 8. oricare ar fi data lui certă şi natura lui,
Cesiune 5, Opazabilitate 3, 8, 17, 18,
Concordat 23. această situaţiune fiind accă prevăzută
Consimţimânt 1. Părinte 10, “de art. 975 c. civ. român (1165 c, civ.
Contestaţie 17, 18. Partaj 12, francez), potrivit căruia convenţiunile nu
Contract de căsătorie 23, Plata datoriilor 12,
Convenţiuni 1 urm. Privilegiu 17, 19,
au efect decât între părţile contractante.
(Durantoa, XIII, No. 134: Baudry et
AL

Creditori S, 12—19, Reprezentare 4, 5, 6, 10,

Dată certă 3, 16, 19. 11, 17, Barde, Des obligations, IV, Na. 2348; Pla-
Daune-interese 21, Retroactivitate 20,
Debitori 12, hezervă 5.
niol, ed. 6-a, II, No. 75; Alexandresco,
Definiţie +. Schimb 20, 21, VII, p. 181; M. A. Dumitrescu, I, No.
Donatiuni 5, 11, 19,20, 21, Simulaţie 2. 1014-b).
TR

Societate 10, 2. Actul îi va fi totdeauna opozabil,

Dotă 24, Stipulaţiune pentru altul
Drepturi personale 22. 26, ori care ar fi data lui certă.
Drepturi reale 2, Terţe persoane 6, 7, , 10, 5. Actul îi va fi când opozabil, când
Efecte 3, 3. 14, 15, 10, 19, 26.
Excepţiune 23, 24, 25.
ncopozabil, după cum a fost făcut înainte
Titlu universal 5.
sau după naşterea dreptului său. (N.
EN

Fraudă 15, 16, 17, Transcripţiune 19, 20.

Gaj 17. Tutor 10. Gegrgean, Studii Juridice, |, p. 8; II,
Gestiune de afaceri 10, Uzufeuct 2). p. 5).
Hotărări 9, 17, 18, 20, 21, Vindere-cumpărare 19, 2,
lascripțiune ipotecară 17, =, SM, Avândul-cauză (ayant-cause) în în-
țelesul prevăzut de articolele 1176 şi 1182
c. civ. rom. (1522 şi 1328 c..civ. fr.) este,
I/C

Doctrină. în principiu, aceă persoană care deţine

„|. Potrivit dispoziţiunilor art. 1165
cit. fr. (975 c. civ. rom.). convenţiunile
nu produc efecte decât între părţile con-
AS
drepturile sale dela o altă persoană de-
c. numită autorul său, cu condiţiunea ca
prima să o reprezinte pe cea de a doua,
în ceeace priveşte însăşi obligaţia care

tractante, deoarece îşi trag puterea lor este cuprinsă în act. (Aubry et Rau, II,
obligatorie din consimțământul lor. (A- $ 175, notele 35—7; VIII, S$ 756, text și
lexandresco, Y, p. 194). nota 102, p. 249; Baudry et Barde, Obli-
2. Dispoziţiunile art. 1521 ec. civ. fer. xations, IV, No. 2362; N. Georgean, Studii
(4175 c. civ. rom.), cuprind o aplicaţiune Juridice, II, p. 6).
UI

a dispozițiunilor art. 1165 e. civ. Îr. (075 5. Nu trebueşte să se confunde avân-

c. civ, rom.), potrivit cărora. în principiu. zii-cauză (ayants-cause) cu avânzii drept
BC

1) Art, francez corespunzător 1165, continui: selles ne nuisent point au tiers, et elle ne lui profiteni
que dans le cas precu par t'art. 1121",
 y

Art, 973 DESPRE EFECTUL CONVENȚIUNILOR Codul civil

(ayants-droit); avândul-drept este acela 10. Nu trebueşte considerat ca terţ a-

RY
care reprezintă pe defunct cu titlu uni- cel care a fost reprezentat la facerea ac-
versal şi în special moştenitorul rezer- ului prinirun mandatar, prinitr'un gerant
vatar sau legatarul universal. „L'ayant- de afaceri, prin părintele administrator
droit — după cum îl defineşte PDalloz, legal, printr'un tutor sau printrun aso-
Repertoire, Obligations, No. 5915 — est ciat, afară de cazul când reprezentantul

RA
celui qui a les droits d'une personne qui a întrecut puterile sale legale: sau ter-
les exerce ou peut les exercer. Cette ex- menii mandatului. (Larombicre, Oblisa-
pression se prend toujours dans un sens tions, Art. 1165, No. 6 urm.; Mourlon, Ii,
actif et sous ce rapport; elle est moins No. 1165; Laurent, XVI, No. 571; Huc,
penârale que celle d'ayant-cause. Le Code VII, No. 180; Baudry et Barde, Obliga-

LIB
- Napolâon se scrt du mot ayant-droit dans tions, I, No. 581; Alexandresco, V, p. 194).
Particle 129 (114 c. civ. rom.), il entend 11, Deasemenea, reprezentanţii uni-
par Jă tous ceux qui ont droit ă la suc- versali ai părților contractante, fadică
cession de absent“. Și mai departe, Dal- moştenitorii, donatarii, legatarii univer-
loz (Rp Obligations, No. 3916) defineşte sali nu sunt'terţi în privinţa convenţiuni-
astfel "pe avândul-cauză: „L'ayant-causc, lor încheiate de autorul'lor cu bună cre-

Y
en ihăse generale, est celui qui exerce dință. (Alexandresco, YV, p. 194, 195).
"les droits dârivant d'une autre personne, 12, Nu sunt opozabile creditorilor nici
celui qui a la mâme cause que. son au- debitorilor succesiunei, convenţiunile pe

SIT
teur (qui habet camdem causam). Le titre care le fac moştenitorii între dânşii, chiar
Wavant-cause appartient ă deux classes întrun act de partaj, cu privire la plata
de personnes: î) aux suceesseurs uni- datoriilor şi la repartizarea_ creantelor.
versels ou a titre universel; 2) aux suc- (Demolombce, XXV, No. 40: Dalloz Rep.
cesseurs ă titre particulier. Les ayants- Obligations, No. 879; Laurent, XVI, No.
cause de la premicre classe sont Theritier,
les successcurs irreguliers tels que Icu-
R 377),
123, Creditorii chirografari nu pot fi
fant nature], le conjoint survivant, LEtat, consideraţi ca terţi în privinţa convenţiu-
VE
les envoyâs en possession des biens d'un
nilor încheiate de debitorul lor cu bună
absent, le IGgataire. universel ou ă titre credință. (Demolombe. NXY. No. 46; Iluc,
universel,.le donataire de tous les biens VII, No. 180; Baudry ct Barde, Obligations,
presents et ă venir. Les ayants-cause de 1, No. 5S1; Alexandresco, V, p. 194, 195).
la seconde classe sont les acqucreurs, les
14. Creditorii ipotecari sunt conside-
NI

cessionnaires, les creanciers, les donataires rați ca terți în privința actelor semnate
d'objets singuliers, etc.”. (Dalloz, Rep.
de debitorul lor cu privire la imobilul
Obligations, No. 3914, 3915, 3916; Bioche, ipotecat şi aceste acte nu le sunt opoza-
Dictionnaire de procâdure, Ayant-droit;
U

bile. (Laurent, XIX. No. 317; Alexandresco,

N. Georgean, Studii Juridice, Il,:p.6, 7. V, p. 195, nota).
6. Prin cuvântul: „terţi“ întrebuințat
în art. 1165 c. civ. În. (973 c. civ. rom), 15. Creditorii sunt consideraţi ca terţi
care este opus expresiunei: „părţi contrac- în privința actelor frauduloase ale debi-
AL

tante“, se înțeleg persoanele care nu au Ditorilor lor, deoarece nu se poate pre-

fost prezente la facerea actului, nici nu tinde că debitorul reprezintă pe creditorii
au fost valabil reprezentate. (Demolombe, săi când lucrează în frauda drepturilor
NXNLy, No. 39; Aubry et Rau, ed. t-a, IV, lor. (Demolombe, XAV, No. 146; Laurent,
TR

$ 346, p. 527; Baudry et Barde, Obligations, XX, No. 103: Baudry et Bardce, Obligations,
I, No. 581; Alexandresco, V, p. 194). ], No. 646; Alexandresco, V, p. 195).
IG. Creditorii chirografari când își
7. Codul civil român se ocupă de a-
vânzii-cauză şi de terțele persoane în discută titlurile între ci, nu au dreptul
numeroase articole,- precum în articolele: să conteste data titlurilor obţinute dela
EN

909 (1154 c. civ. îr.), 975 (1165 c. civ. Î7.), debitorul lor, chiar dacă ca nu a devenit
974 (1166 ce. civ. fr.), 975 (1167 e. civ. fr.), certă, deoarece debitorul când a contrac-
1175 (4519 c. civ. fr.), 1175 (521 c. civ. în. tat o obligaţie faţă cu un creditor. fără
c. civ. ital.), 1176 (1502 c. civ. fr.). a-i acordă vreo garanţie specială, nu şi-a
1519
1177 (1395 ce. civ. Îr.), 1178 (1524 c. civ. putut luă şi obligaţia de a nu contractă
I/C

fr), 1182 (1528 c. Civ. În), 1444 (1745 c. alte obligaţiuni. chiar în prejudiciul obli-
civ. fr.) cete. (Dalloz, Repertoire, Obliga- gaţiunilor anterioare, 'bine înţeles fără
fraudă; creditorii chirografari au dreptul
tions, No. 5999; N. Gcorgean, Studii Ş -
ridice, II, p. 6). numai de a discută validitatea intrinsecă
8. lerţa persoană căreia i se opune şi extrinsecă a titlurilor obținute de cci-
AS

un act la care nu a luat parte nu arc lalţi cocreditori. (Dalloz. Rep.. Louage, No.
nevoie să ceară anularea acestui act, ci 321, 522; Obligations, No. 5998: N. Geor-
este deajuns dacă răspunde că acest act mean, Studii Juridice, II, p. 21).
nu-i este opozabil. (Larombitre, Obliga- (7, Creditorii ipotecari, privilegiați
UI

tions, Art. 1165, No. 27). sau gagişti. sunt avânzi-cauză ai debito-
9, Dispozițiunile art. 1165 ce. cir. îÎr. rului lor şi nu pot fi consideraţi ca terţi
(973 c. civ. rom.). îşi găsesc aplicațiuneu în cecace priveşte hotăririle pronunţate
şi la hotăririle judecătoreşti. . (Larom- în contra debitorului lor şi privind pro-
BC

biere. Obligations. Art. 1165, No. 28; Dal- prictatea imobilului îipotecat, chiar în
loz, Râp., Obligations, No. 593). cazul când pronunțarea acestor hotăriri

4 4.- 0 —
Codul civil DESPRE EFECTUL CONVENȚIUNILOR Art, 973 -

ar aveă loc după luarea inscripţiei ipote- Barde, Obligations, 1V, No. 2350, 2352, 2555,

RY
care, deoarece acești creditori cu privi- 2354; Planiol, I, No. 305, 2616 urm.; II,
legiu sunt înainte de toute creditori şi No. 77, 1742, 2050 urm.; N. Georgean,
ipotecile lor cari sunt accesorii ale crean- Studii Juridice. II, p. 38; Alexandresco,
țelor lor, nu pot schimbă calitatea lor şi VII, p. 186, 187; Matei Cantacuzino, No.
să devie terţi pentru actele ce le face sau 547).

RA
le suferă debitorul lor; numai în cazul 20. Cumpărătorul unui imobil — pre-
când ei ar critică hotăririle.ca fiind pro- cumşi donatarii, coschimbătorii, uzufruc-
nunţate prin Îruudă sau când ci au mo- tuarii şi insfârşit toţi succesorii cu titlu
tive personale şi independente de acele particular evine proprietarul ace-
pe cari debitorul le-a propus sau a omis lui bun prin transcrierea actului său de
a le invocă, ei au dreptul să atace aceste cumpărare, aşă încât orice drepturi do-

LIB
“hotăriri prin _ contestaţie. (Daliuz, Icp., bândite asupra imobilului cumpărat, în
Obligations, No. 3963, 3904, 3905; Comp.: urma transcrierei actului său de o a treia
N. Georgean, Studii Juridice, II, p. 21). persoană, dela fostul proprietar, fie prin-
18. După altă părere, creditorul ipo- trun contract de bună voie încheiat cu
tecar nu est& reprezentat de către de- terța persoană, fie chiar printr'o hotă-
bitorul său în instanţele angajate şi în rîire judecătorească obţinută de către

ITY
hotăririle pronunţate, cu privire la pro- terța persoană în contra fostului proprie-
prictatea imobilului ipotecat, în contru tar, nu pot fi opozabile cumpărătorului
debitorului său, in urma luării inscripție! şi nu sc poate obiectă că hotărirea ob-
ipotecare, deoarece ipoteca conferă credi- ținută ar avcă efect retroactiv dela data
torului un drept propriu şi real similar intentării acţiunci — în cazul când vân-
celui de uz, uzulruct sau servitute, aşă zarea a avut loc posterior intentării ac-
încât el fiind un terţ, poate introduce
contestaţie la hotărirea pgonunţată fără
participarea sa; deasemenea, un creditor
RS
jiunci — deoarece hotărîrea nu poate fi
opozubilă terţului cumpărător care nu a
luat parte la obținerea ci şi prin urmare
ipotecar are dreptul să introducă contes- nu poate aveă nici efect retroctiv iaţă
taţic la executarea hotărirei pronunţată cu el întrucât cumpărătorul fiind un suc-
IVE
între debitorul său şi un terţ când prin cesor cu titlu particular, dreptul pe care
accă hotărire se rcinviază o ipotecă ce îl are asupra lucrului cumpărat şi inte-
eră întrun rang ce primă pe acel al cre- resul de a-l conservă în patrimoniul său -
ditorului-contestator. Când creditorul ipo- nu pot fi nimiciie sau compromise prin
tecar a obţinut şi înscris ipoteca după hotărîri obținute faţă cu vânzătorul după
pronunţarea hotărirei în contra debito- ce acesta s'a desbrăcat de drepturile sale;
UN

rului său, aceă hotărire îi este opozabilă numai in cazul când hotărîrea obținută
deoarece el nu poate dobândi mai multe este anterioară transcrierei titlului, ea
drepturi decât'aveă debitorul său. (Mar- este opozabilă cumpărătorului. (A se con-
cade, Art. 1351, No. 12; Aubry cet Rau, sultă: Carr6, Lois de la procedure. IV,
VI, & 626, p. 590; VIII, $ 769, nota 25, p. Supplement, question 1710; Dalloz, Râp.
370; Dalloz, Râp., Obligations, No. 5971, Appel civil, No. 545; Tierce opposition,
AL

595.; Lierce oppusition, No. 195; Comp.: No. 145, 146, 150; Marcadâ. Art. 1328. No.
N. Georgean, Saudii Juridice, IL, p. 22). 3; N. Georgean, Studii Juridice, Il. p.
19. Cumpărătorul — şi în genere orice 39, 40).
achizitor cum este donuatarul, cetc., pre- 94. După altă părere, hotăririle jude-
cum şi creditorul ipotecar sau privilegiat cătoreşti privitoare la un imobil, sunt
TR

— este avândul-cauză al autorului său opozabile achizitorilor particulari, al că-

numai pentru actele anterioare titlului ror titlu a. luat naștere în urma introdu-
său; pentru actele posterioare făcute.de cerii acţiunei terţului în contra autorului
autor, cu privire la bunul vândut, el este vânzător, deoarece cumpărătorul unui
un terţ şi are drept să nu recunoască ac- imobil este valabil reprezentat:de vânză-
EN

tele făcute de autorul său asupra bunu- torul său într'o instanță angajată în con-
lui înstrăinat, când cele nu au dobândit tra acestuia din urmă înainte de vân-
data certă înainte de înstrăinare. Această zare şi privind proprietatea imobilu-
soluțiune nu mai suferă astăzi nici o dis- lui vândut; în acest caz cumpărătorul are
cuțiune; de altfel, chestiunea nu mai pre- dreptul numai de a cere daune-interese
I/C

zintă astăzi prea multă importanță, de- dela vânzător. (Chauveau. sur Carrs, LV,
oarece preferința între două acte ce tre- Sunpl&ment, question 1710 ter).
buesce transcrise sau înscrise, este acor- 29, Dispoziţiunile art. 1165 c. cir fÎr.
dată actului care a fost mai întâi tran- (975 e. civ.. rom.), îşi găsesc aplicaţiunea
numai la drepturile personale, iar nu şi
AS

scris sau înscris, indiferent de timpul

când actul de înstrăinare a dobândit data la drepturile reale pe cari le poate _pro-
certă. (Mourlon, II, No. 1525, 1540, 1563; duce o convrenţiune. (Denolombe. XXV,
Demante et Colmet de Santerre. V, No. No. 45).
291 bis, Il, LLl; Aubry et Rau, II, $ 12%, 98, Concordatele constituesc o excep-
UI

text şi nota 14, $ 176, notele L'urm.; VIII, iune la regula după care convențiunile
$ 756, text şi notele 111, 112, 119, 142; Dal- nu au cfect decât între părțile contrac-
loz, Rep.. Obligations, No. 3924, 3945. 3930, tante şi nu pot aduce vătămare terțelor
3960, 5966, 3967, 5996: Laurent, XIĂ, No. persoane. (Demolombe, XXV, No. 41; La-
BC

282, 310: Iuc. VIII, No. 249; Baudry et rombicre. Obligations, Art. 1165, No. 5:
!
-
4 £
. 4
 Art. 973 " DESPRE EFECTUL CONVENȚIUNILOR Codul civil

Demante et Colmet de Santerre, V, No.80 nu poate nici să vatăme nici să folosească

terţilor, tot atât de adevărat este că pen-

RY
bis, II; Aubry et Rau, ed. 1-a, IV, $ 346,
p. 522; Dalloz, Râp., Obligations, No. 885; tru a împiedecă executarea unui titlu de-
Laurent, XVI, No. 580; Huc, VII, No. 181; finitiv, nu este suficient ca contestatorul
Baudry et Barde, Obligations, I, No. 586; să nu fi luat parte la judecată sau să
Alexandresco, V, p. 195). nu fi fost parte contractantă într'un act
24, Deasemenea, prin excepţiune, con- autentic, ci pe lângă aceasta mai este

RA
tractul de căsătorie este opozabil acelora dator să dovedească că prin executarea
care au tratat cu soţii sau cu unul din- ce i se face, i se vatămă un drept al
tre ci. (Laurent, XVI, No. 581; XXI, No. său. (Trib. Roman, 150 din 2 Mai 192%,
2; Guillouard, Contrat de mariage, I, No. Dreptul 39/926). .
1; Alexandresco, V, p. 195). |

LIB
2, Cu toate că în drept convenţiunile.
25, Acţiunea indirectă sau subroga- legal făcute nu au putere decât între păr-
torie şi acţiunea pauliană sunt mai mult țile contracțante, totuşi terţii sunt datori
o aplicaţiune a principiului prevăzut în să intervie pe “calea contestaţiei pentru
art. 1165 ce. civ. În. (973 c. civ. rom.), de- apărarea drepturilor ce li se vatămă, însă
cât lo excepțiune dela acest principiu. în acest caz, conform principiilor din ma-
(Alexandresco,.V, p. 196). . teria probaţiunei, trebuie să facă ei do-

Y
26, Art. 1165 c. civ. fr. corespunzător vada drepturilor ce pretind.
art. 975 c. civ. rom., prevede că conven-
țiunile folosesc terțelor persoane în 'cazul Astfel pentru ca un terţ contestator să

SIT
prevăzut de art. 1121 c. civ. Îr., potrivit se poată opune la executarea unui act
căruia stipulațiunea făcută pentru altul intervenit între alte persoane, nu este
este valabilă de câte ori ca este condiţiu- suficient să invoace numai posesiunea
nea unei stipulaţiuni ce facem pentru noi imobilului la care se raportă acel act,
înşine sau a unei donațiuni făcute altuia. ci trebuic să facă dovada că posedă bu-
nul cu titlu de proprietar. (Irib. Ilfov,
Această soluțiune este admisibilă şi în
dreptul român cu toate că textul arț. 1121
R
S. notariat, 27 din 7 Februarie 1924, Drep-
c. civ. Îr., nu a fost reprodus în codul civil tul: 15/925).
VE
român. (Alexandresco, V, p. 101, 102, 196). 2, Dacă este adevărat că o hotărire
judecătorească nu poate avcă efect decât
INDEX ALFABETIC
între părţile între cari a fost pronunţată,
(la jurisprudenţă) nu e mai puţin adevărat că terțele per-
soane, contestând. executarea unei hotă-
NI

Act autentic 1,4, 5. Ofertă 7. rîri care le e străină şi-i vatămă, sunt
Acţiune posesorie 5. Ordonanţă prezidenţială
Anulare 12, 10 primite a dovedi valabilitatea titlului ce
Apel 10, Posesiune 1—5, 8, 11, invoacă, iar instanţele judecătoreşti sunt
Contestaţie 1—5, 8, 10, 11. Probă î, 2,3, 6 datoare. a examină acest titlu. (C. Apel
U

Dovadă 1, 2, 3,6. Râfere 10,

Executare silită 1—5,8,11. Revendicare 9. Galaţi, S. 1, 82 din 10 Aprilie 1924, Pand.
Expropriere 7, Somaţie 1, 10. Rom. 1925, II, 261).
Hotărire 1, 2, 3, 10.
Intervenţie 10,
Terţe persoane 1—6,
Testament 12.
4, Principiul din art. 973 ce. cit., po-
AL

Mărfuri 6, Titlu executor î, trivit căruia, orice conrențiune nu are

Moștenitor universal 9, 42. Urmărire silită 1—5, 8, î1 putere decât între părţile contractante,
Nulitate 12. Vindere-cumpărare 1,6,% arc ca urmare că terțele persoane, în
baza art. 399 pr. civ., se pot opune, în
Jurisprudenţă. principiu, pe cale de contestaţie, la exe-
TR

cutarea unui act intervenit între alte

(Continuare dela 1924 până la 1927). persoane, acel act fiind „res inter alios
acta“, însă acest articol mai cere ca terţa
1. a) Dispoziţiunile art. 387 din proce- persoană care se opune la executare să
dura civilă, potrivit cărora nimeni nu justifice că a fost vătămată într'un drept
EN

poate îi urmărit decât în virtutea unui
titlu executor, în contra sa şi numai după
o somaţie prealabilă, nu-şi are aplicaţiu-
nea decât față de debitorul dintr'o ho-
tărîre rămasă definitivă sau dintr'un act
I/C
al ei prin accă executare, ceeace însem-
nează că ierţiul contestator trebuie să-şi
dovedească titlul în baza căruia pretinde
că deține imobilul, nu numai să invoace
simplul fapt al ocupării lui, căci altfel

autentic iar nu şi faţă 'de terţele persoane nici o _convenţiune nu S'ar mai puteă exe-
cari Sar pretinde vătămate în dreptul cută. Deci, nu trebuie ca partea care exe-
lor prin execuţia care se face. cută actul să-şi valorifice drepturile sale
b) Pe calea contestaţiei, - tribunalele pe calca unci acţiuni principale contra
sunt obligate a discută fondul procesului, deţinătorului de fapt al" imobilului, ci
AS

a cercetă valabilitatea actelor prezentate acesta trebuie să facă, pe calea contesta-

de terțul contestator, dând o soluţiune țici, dovada posesiunei sale. i
preteniiunilor invocate de acesta şi dacă In legătură cu aceste principii trebuesc
e cazul să anuleze sau să restrângă pe înțelese şi dispoziţiunile art. 558 comb.
UI

această cale efectele unei hotăriri deti-
nitive sau ale unui act autentic investit
cu formula executorie, iar surcina probei
aparține terțului contestator, căci dacă
BC
cu 597 pr. civ., potrivit cărora titlurile
executorii nu se pot execută decât numai
după ce au fost precedate de o somaţiune,
nu şi în cazul când un cumpărător, în

este adevărat că lucrul judecat între părţi executarea actului său învestit cu forma
. v
 Codul civil. DESPRE EFECTUL CONVENȚIUNILOR Art. 973

executorie, găseşte în imobilul cumpărat drept comun. (C. Apel Buc., S. [, 178 din

RY
pe un terţiu care deține de fapt imobilul 15 Mai 1925, Dreptul 36/923).
fără nici un titlu şi faţă de care nu este 8. Acel care se află în posesiunea de
ținut a face vreo somaţiune de predare. fapt a unui imobil, în virtutea unui titlu
In asemenea condițiuni, bine şi în mod care o justifică, se poate opune la execu-
legal tribunalul a respins contestaţiunile. tarea unui titlu de către o altă persoană,
(C. Apel Constanţa, dec. civilă No. tu

RA
tinzând la deposedarea celui dintâiu. (Cas.
din 4 Martie 1925, Curier Jud. 17/9236; C. II, 392 din 7 Iulie 1925, Pand. Săpt. 2/926).
Apel Constanţa 616 din 5 Octombrie 1935, 9. Dacă bunul ce se revendică de re-
Curier Jud. 28/926). clamant în calitate de succesor univer-
5, Art. 975 cod civil pune principiul sal, a fost dobândit de autorul său în
că convenţiunile nu au putere decât între baza unui act de vânzare, la care soţul

LIB
părțile contractante, aceasta însă nu în- său a consimţit pentru autorizare, pâri-
semnează că simplul fapt de a nu fi luat tul ca succesor cu titlu particular al so-
parte la confecţionarea unui act dă drep- țului dela care deţine imobilul în baza
tul terței persoane a se opune la execu- unui act de vânzare, nu poate să opună
tarea acelui act pe care pentru a-l atacă titlului reclamantului, titlul său' de pro-
are deschisă calea acţiunei principale. Pen- prictate dobândit în asemenea condițiuni.

tru ca terța persoană să se poată opune
la executarea unui act intervenit între
alte persoane, se cere să justifice că a
fost lezată într'un drept al său
cutare: în adevăr art. 399 pr. clvilă con-
feră dreptul a se opune la executare pe
calea contestațiunei numai terţilor vătă-.
maţi prin aceă executare.
Simplul fapt al ocupărei unui imobil
la un moment dat, nu constitue nici un
drept pentru cel ce deţine acel imobil;
pentru ca deţinătorul să poată invocă
un drept usupra imobilului trebuie să [ie
în situațiune a se prevală de posesiune
în condiţiunile cerute de art. 31 Legea
judecătoriilor; în consecinţă numai de-
tinătorul care are înainte de executare
ITY
întrucât autorul său figurând în primul
act de vânzare ca soț pentru autorizare.
el a recunoscut implicit calitatea de cum-
prin exe- părător în persoana autorului reclaman-
tului şi nu a sa. (Trib. Tecuci, 24 Noem-
brie 1925, Curier Jud. 29/926).
RS
10. Dacă este admis în drept, contrar
principiilor dreptului comun, ca o parte
„să poată introduce direct cerere de inter-
venţie, pentru apărarea drepturilor, în
apelul ce s'ar face contra unei ordonanţe
IVE
prezidenţiale, deoarece ea nu a putut luă
parte la pronunţarea ordonanţei de către
preşedintele tribunalului, în 'această ma-
teric, potrivit dispoziţiilor art. 66 bis pr.
civ., părțile nefiind citate, această pro-
cedură însă, nu poate fi aplicată în cecace
UN

posesiunea în aceste condițiuni — pose- priveşte un apel ce sar introduce de că-

siune garantată prin acţiunea posesorie—
poate susține că prin executare este vă-
tămat într'un drept al său şi prin urmare
poate în conformitate cu dispoziţiunile
art. 399 pr. -civ. să se opună la executare
AL
tre o parte care nu a luat parte la pro-
nunțarea ordonanţei, deoarece ca nefiind
parte în proces, conform principiilor ce
ne călăuzesc în materie de procedură
civilă, nu poate nici declară apel, drept

pe calea contestaţiunei. (Trib. Argeş, S. care este acordat numai părţilor cari au
|, sent. civ. No. 161 din îti Martie 1926, luat parte la pronunțarea primei hotăriri.
Jur. Gen. 1926 :No. 534). partea lezată având dreptul ca în cazul
G, Când reclamantul — ca ultim cum- când sar execută în contra sa o ordo-
părător al unor mărturi — pretinde a se nanță prezidenţială, în care nu a: fost
TR

execută faţă de dânsul contractul de vân- considerată ca parte litigantă, să declare

zare, prin care, nu cel chemat în judecată,
ci un al treilea, eră obligat să-i dacă pre-
darea, dânsul trebuie să dovedescă ne-
apărat existența raportului contractual,
EN
contestaţie la accă executare, pe moti-
vul că nu se poate execută contra sa o
hotărire, care faţă de ea este „res inter
alios acta“, ştiut fiind, conform dispozi-

wenerator de oblizațiuni între el şi cel țiilor din art. 973 din codul civil, că ho-
chemat în judecată, nefiind suficiente, tărîrile ca şi convențiunile nu au efect
chiar de sar dovedi în fapt, obligaţiunile decât între 'părţile contractante. (Trib.
pârîtului față de cel de al treilea, precum Ilfov, S. LII, e. c., 23 Noembrie 1935, Jur.
şi raporturile juridice, oricari ar fi, în- Gen. 1926, No. 645). ,
I/C

tre acesta şi reclamant. 1 (,„ Posesorii de fapt, se pot opune la

In asemenea caz, instanţa de fond poate, executarea unui act, pe calca contesta-
pe temeiul constatărilor şi aprecierii sale ției. Contestaţia este admisibilă în prin-
în fapt, să considere aceste din urmă ra- cipiu, neputându-se pe această cale dis-
porturi ca „res inter alios acta“ faţă de cută dreptul de proprietate. (Cas. II,-38
AS

pârit şi să respingă pretenţiunile recla- din 1 Martie 1926, Pand. Săpt. 23/926).
mantului ca fiind lipsit de bază legală. 19. Achizitorii succesivi ai unor bu-
(Cas. III, 694 din 30 Martie 1925, Pand. nuri transmise de un succesor testamen-
Săpt. 15/925). | tar, al cărui titlu este anulabil pentru
7, Oferta făcută de deţinătorul unei vicii de formă, rămân definitiv stăpâni
UI

moşii în fața instanțelor de expropriere, pe bunurile cumpărate, neputându-i a-

nu poate face obiectul unei exproprieri tinge o eventuală anulare a testamentu-
opozabile proprietarului recunoscut ca lui. (Judecătoria Ocol rural Herţa-Doro-
BC

atare în mod definitiv de instanțele de hoi. 22 Mai 1926, Dreptul 30/9260),

Art, 974 DESPRE EFECTUL CONVENȚIUNILOR Codul civil

13.4A se vedea: art. 185, nota î; art. nota 1; art. 975, nota 5; art. 1175, nota 3;
494, nota 4; art. 653, nota 9; art. 795, art. 1191, nota 4.

RY
Art. 974. — Creditorii pot exercită toate drepturile și acțiu-
nele debitorelui lor, afară de acelea care îi sunt exclusiv per-

RA
sonale. (Civ. 558, 562, 571, 573, 699, 769, 781, 785, 833, 848,
975, 1175, 1176, 1182, 1253, 1257, 1692, 1718, 1719, 1730, 1825,
1843; C. com. 713, 722; Pr. civ..611; Civ. Fr. 1166). | .

LIB
Tezt. fr. bt. 1166. — Ncaumoins les ercanciers peuvent exercer tous les
droits et actions de leur debiteur, î l'exception de ceux qui sont exclusivement
attaehes ă la personne.

Y
Bibliografie (continuare).

SIT
Baciu C., Notă sub Trib. Buzău S$. [, 162 din 11 AMaiu 1926, Jur. Gen. 1926, No. li74;
CoxsTANrINESCU JAc, N., Despre succesiuni, p. 156, 201, 202; Despre ipoteci, p. 6, 152, 155 urm. 197:..
GeonRcEan N., Studii Juridice, vol, L. „Partuj, Diverse „ehestiuni + p. b14, 117, tos;
LAZARESCU EM. AL., Des droits du conjoint, survivant, „ 165;
PAȘALEGA DeEu., Observație sub Cas. req. 25 Martie ai, Pand. Rom. 1925, ]Il. 153;
Scenrnax R. Taaras, Avtă sub Judec. ocol Ilerţa-Dorohoi, 219 din 1926, Jur. Gen. 1926. No. $39.
R
VE
INDEX ALFABETIC Facultate 3). Policitaţiune 46.
Faliment 84, 124. Poprire 5, 123.
(la doctrină). Femee măritată9, 93—97, Prejudiciu 151, 152, 157.
Abitaţiunce 52, vedea cuvintele: „le- Femee văduvă 56, 57. Prescripţie 86, 90, 92,
Absenţă 100, 101. clamaţie de stat“, Fiu 30. Preţ 71.
Acceptare 42, 43, 46—18, Contract dotal 35, -Fulos 152, 157, Provilegiu 155, 15.
50, 76, 102, 103, 104. Corecţiune 31, Fraudă 140, Proprietate 63, 4.
NI

Acte de conservare 85. Corolar 4. Gajul comun al credito- Publicaţie 62,

Acţiuni exclusiv persona- Creanţă 9, 10, 69. rilor 4, 6, 155. Punerce în întârziere 196,
le, a se vedetă cuvintele: Creanţă actuală 125, Hotărire 74, 75, 97, 12: 127,
„Drepturi exclusiv per- Creditori 1 urm. 131, 150—153, 157, Raport 9).
Incapacitate 69, 98, 117, Raporturi de famile 15.
U

sonale“. Creditori chirografari 114,

14, Incetare din viaţă 141. Născumpărare 65.
Acţiune în petiţiune de Inexistenţă, a se vedeă Ratificare 90,
ereditate 77. Creditori ipotecari 113,145,
Cuasi-delict 64, 1%, cuvânul: „Nulitate”, Reclamaţie de stat23, 23,
Acţiune indirectă 1, Ingcatitudine 110, 171, 112. 25, 26, -
Acţiune ublică 1. Dată certă 1%).
Recurs 9, 74, 75, 8.
AL

Deces 111,” Injuric 109,

Acţiune pauliană 79, 115, Instrăinare 35, 93,94, 95, Reducţiune 81,%. .
Acţiune personală 67, 107, Definiţie 11—14.
Delicte 64, 107, 1%, 1. Intârziere 126. 127. Refuz 118, 126, 123.
Depozit 4. Interdicţiune 89, 117, Renunţare 50, 73, 76, 12,
Acţiune reală 67. Dezavuare 20, 21. Înteres 23, 39, 110, 137, 103.
Acţiune subrogatorie î Dezistare 48, - 143, 145, 146, 151, Reeptiţiune 73.
TR

urm, Divorţ 29. Intervenţie 26, 70 tii Retract litigios 10.

Administraţie -44, 45, Dobânzi 9. 135, 142, 145, 150-157, Revocare i, 83, 105, 110,
Administraţie legală 32, Dol 03, intrerupere 80. 111, 112,
Adopţiune 31. Duliu 56, 57, potecă 72,93—96, 113, 14%, Rezoluţiune 7].
"Alimente 53, 54, 55. Donaţiuni 47, 54. 55,600, 155, hude 30, So
An de doliu 56, S7. HD, 83, 01, 99, 105, 110, Legat 50, 54, 00, 9, 102, Sarcine 55, 2, 53
Anulare, a se vedcă cu- 111, 112, 13. Scup 3.
EN

vântul: „Nulitate“. Dotă %, 93—97. Locaţiune 4, Separaţie de patrimonii

Anularea căsătorici 27, Drepturi cari nu sunt ex Lovire 108. 113.
Apel 9, 74, 75, 87. clusiv personale 21,22, I.ucruri corporale 9, Servitute 65.
Asigurare 70, 24—26, 28, 3), 30, 40, 43, Mandat 33—-10, 442, 97, 136. Socoteli de tutelă 66,
Avânzi-cauză 6. s5, 57, 603—14, 6-10, 00 Minori 31, 32, 33, 36,37, Soţ 3.
Beneficiu de discuţiune —89,91—95. 99, 99,101, 55, 66, bY, 9), 117. Starca persoanelor 15, X)--
Moarte 411.
I/C

147, 146, 140, 402, 109, 112, 114— 157. 2

Beneficiu de inventar 42, Moştenitori 41, 21, po 22, Stipulaţiune pentru altul
3, Drept «le corecţiune 31. 43, 98, 99, 111, %,
tate personală B—33, Drepturi exclusiv perso- Nedemnitate W, Subrogaţie 120, 1%,
Căsătorie 27, 28, 2, 31, nale 11—20, 93, 25, 27, Neglijenţă 3 8), 83,07,92, Succesiune 50, 76, 77, 78.
Cerere reconvenţională 29—39, 44, 42,-H—254, 5, 118, 120, 127, Termen 421.
2, 59—62, 96, 97. 100, 109 Nulitate 27, 28, 72,09—91, “Testament 91.
AS

Cesiune 11, 16, 51, 52, 59, 103, 110, Mt, 113, 99, 94, 95, 9, Tutlu executoriu 123
78, 79, 96. Drepturi pecuniare 17, 18, Ofertă 46. Tranzacţie 75, 139, 140.
Compensaţie îH, 14 23, 30), 63, 101, Operă literară sau artisti Tutelă 37, 66.
Compromis 49. Drepturi E D orite 17, că 62, Urmărire sită 12, 16.
Condiţiuni 121, Opoziţie 9, 74, 78.
Cunfirmare W). Emancipare BI. Opţiune 5. VS ce (8.
UI

Consecinţă 4. Eroare 27, B3, Părinte 30—3% 5, Uzufruct lepal 5.

Conservare U5. Excepţiuni 139, 143. Partaj 78, 79, Vânzare cu pact de zas-
Contestaţie 74. Executare silită, a se ve- Pensiune alimentară 53, cumpărare 05.
„Contestaţie de legitimita- dei cuvintele: „Urmă- 54, 55, Vindere-cumpărare 16, 55,
te 22, rire silită“. Petiţiune de ercditate 77, 71,
BC

Contestaţie ve. stat, a se Exigibilitate 121, 122, Plata datoriilor 3, 69. Violenţă 27, LI,
.

— 460—
Codul civil DESPRE EFECTUL CONVENȚIUNILOR Art. 974

Doctrină, urmări cereanţele, în locul debitorului, nu

trebueşte să se facă distincțiune între

RY
, Acţiunea creditorilor prevăzută de creanţele născute dintr'un contract şi obli-
art. 1166 c. civ, În. (974 c. civ. rom.), este gațiunile formate fără convenţiune. (De-
denumită în doctrină acţiune subroga- molombe, XXV, No. 53; Demante et Col-
torie şi acțiune oblică sau indirectă. (A- met de Santerre, V, No. 81 bis, 1).
14. Potrivit dispozițiunilor art. 1106

RA
lexandresco, V, p. 197, nota 1).
pot să exercite toate c. civ. în. (974 c, civ. rom.), creditorii nu
9, „Creditorii pot să exercite, în locul debitorului lor,
drepturile debitorului lor, afară de cazul
când din un text de lege sau din însăşi drepturile şi acţiunile care sunt exclusiv
natura dreptului reiese că el nu poate personale debitorului. Prin drepturi ex-
fi exercitat decât de însuşi debitorul”. clusiv personale, în sensul art. 1166 c. civ.

LIB
(Alexandresco, V, p. 206). | fr. (974 c. civ. rom.) se înţeleg, după o
2, Scopul acţiunei subrogatorii este ca părere, acele drepturi care cer o accep-
atunci când debitorul va neglijă să exer- tare precisă din partea persoanei căreia
cite oarecare drepturi sau acţiuni cari îi sunt acordate sau cari după ce ajung
nu-i sunt exclusiv personale, creditorii.să în mâinele sale, nu .pot fi cesionateşi
poată exercită drepturile sau acţiunile, nici transmise moștenitorilor săi. (Merlin,

pentru a îi plătiţi din bunurile ce vor
intră astlel în patrimoniul debitorului lor
şi care astfel nu ar fi intrat în acest pa-
trimoniu. (Alexandresco,
Aa Art. 1166 c. civ. îr. (974 e. civ. rom),
este un corolar şi o consecinţă a art. 2092
şi 2095 ce. civ. fr. (IZIS şi 1719 c. cir rom.).
(Mourlon, II, No. 1169; Baudry et Barde,
Obligations, I, No. 589; Alexandresco, Y,
ITY
Râpertoire, Questions de droit, Hypoth&-
qucs, $ 4, No. +; Demolombe NAVY, No.
78; Larombiere, Obligations, Art. 1166, No.
V, p. 1985, 199). 2; Aubryv ct Rau, ed. d-a, IV, $ 312, text
şi nota 33, p. 123; Dalloz, Rep. Obligations,
No. 918; Laurent, XVI, No. 411; Comp:
RS
Alexandresco, V, p. 204).
12. După a doua părere, prin drepturi
exclusiv personale, se înţeleg drepturile
patrimoniale declarate insezisabile şi ac-
,

p. 198).
țiunile care se alipesc la aceste drepturi.
5, Poprirea nu constitue o -aplica-
IVE
(Huc, Val, No. 198 urm.; Baudry et Barde,
țiune a art. 1106 ce. civ. Îr. (974 c. civ. Obligations, I, No. 626).
rom.), deoarcece nu se poate confundă 12. După a treia părere, prin drepturi
creanța şi aducerea ei la îndeplinire cu exclusiv personale, în sensul art. 1166 c.
acţiunea personală care are «dle scop cou- civ. în. (974 c. civ. rom.), se înţeleg acele
stuaturea ei judecătoreşte. (Alexandresco, drepturi cari nu prezintă un interes pecu-
UN

V, p. 19$, 199). niar născut şi actual şi drepturile care nu

„6, Creditorii exercită
tiunile debitorului lor nu în virtutea unui
drept propriu, ci ca avânzi-cauză ai de-
bitorului lor şi în virtutea dreptului ge-
ncral de gaj, prevăzut de art. 2092 şi 2095
e. civ, îr. (1718 şi 1719 e. civ. rom.), care le
drepturile şi ac- pot fi exercitate decât de debitor sau cel
puțin nu pot îi exerciiate de o altă per-
soană contra voinţei debitorului, din cauzi
naturii lor, a unci dispoziţiuni speciale a
legci sau a analogici lor cu o asemenea
AL

dispozițiune. (Aubry et Rau, ed. ta, IV,

“parține asupra întregului patrimoniu al 3 319, p. 193; Daălloz, Rep., Obligations,
debitorului lor. (Larombitre, Obligations, No. 918).
Art. 1166, No. i; Mourlon, LI, No. 1170; De- 14. O definiţie precisă a drepturilor
mante et Colmet de Sanierre, V, No. £i exclusiv personale este foarte greu să se
TR

bis, I; Laurent, AVI. No. 592, 393, 385: NIN, dea, însă se pot punc regule generale în
No. 325, 324; Baudry et Barde, Obliga- scopul de a uşură examenul şi soluţiunea
tions, I, No. 581, 589; Planiol, II, No. 280). chestiunci în fiecare caz particular. (De-
7. După altă părere, creditorii în ac- molombe, XXV, No. 55; Demante ct Col-
tiunca subrogatorie lucrează în numele met de Santerre, Y, p. S1 bis, VIII: Dal-
EN

lor propriu iar nu în numele debitorului loz, K6p., Suppl., Obhgations, No. 299).
lor. (Aubry et Rau, ed. 4-a, IV, $ 312, p. 15. Mai întâi, sunt drepturi exclu-
118; Huc, VII, No. 187). siv personale acele drepturi cari prin
8. După a treia părere, creditorii în natura lor nu fac parte din patrimoniul
acţiunea subrogatorie lucrează atât în debitorului şi deci nu sunt supuse gajului
I/C

numele lor propriu, cât și în numele de- creditorilor. cum sunt drepturile asupra
bitorului lor. (Proudhon, Usufruit, V, No. stărei persoanelor şi asupra raporturi-
2500; Demolombe, XXV, No. 115; Masse lor de familie. (Demolombe, XXV. No. 56:
ct Verg6 sur Zachariae, III. $ 534, p. 409). Baudry ct Barde, Obligations, Î, No. 590;
9. Dispoziţiunile art. 1166 ce. civ. fr. * Planiol, LI, No. 285).
AS

(974 c. civ. rom.), îşi găsesc aplicaţiunea, 16. Sunt, deasemenea, drepturi exclu-
în principiu, la toate drepturile şi acţiu- siv personale, drepturile cari prin natura
nile debitorului, adică la toate bunurile * lor sau în virtutea unui text formal de
corporale ale debitorului, la drepturile lege, nu pot fi cedate nici urmărite sau
sale, la creanţe, la dobânzi. la facultatea nu pot fi numai urmărite, drepturi cari
UI

de apel, de opoziţie, de recurs, ete. (Dal- deşi fac parte din patrimoniul debito-
loz, Râp., Obligations, No. 895; Alexan- rului însă faţă de creditori sunt conside-
dresco, V, p. 197, 203). rate ca şi cum nu ar face parte din acest
BC

10. In cecuce priveste dreptul de a patrimoniu. (Demolombe, AXV, No. 56:

— 461 —
Art, 974 DESPRE EFECTUL CONVENȚIUNIL.OR Codul civil

Baudry cet Barde, Obligations, I, No. 592; stat; dacă însă această acţiune este for-

RY
Planiol, II, No. 256; Alexandresco, Y, p. mată în sprijinul unei acţiuni cu interes
204). pecuniar, sau dacă cu ocazia introducerei
17. In ceeace priveşte drepturile pur unci acţiuni cu interes pecuniar,. există
patrimoniale care însă sunt exclusiv per- contestaţie de stat, creditorii care au in-
sonale, după o părere, trebuesc trecute trodus acțiunea în numele copilului au
dreptul să susție sau să apere statul a-

RA
în această categorie drepturile pur mo-
rale când din ele nu rezultă un drept pe cestuia cu condiţiune ca _ interesul lor
cuniar născut şi actual. (Laurent, XVI, No. să fie născut şi actual. (Demolombe. YV,
415). . No. 382 urm.: XXV, No. 69; Larombiere,
18. După a doua părere, vor fi con- Oblipations, Art. 1166, No. 4; Demante
siderate ca drepturi exclusiv personale, ct Colmet de Santerre, V, No. 81 bis, VIII;

LIB
drepturile fondate pe un interes pur mo- Aubry et Rau, ed. 4-a, LV, $ 312, text şi
ral, prin opoziţie cu drepturile fondate nota 30, p. 125; Dalloz, Râp., Obligations,
exclusiv, me un interes - pecuniar; y în No. 992; Paternite et filiation, No. 550;
ceeace priveşte drepturile mixte, vor fi. Baudry et Barde, Obligations, Î, No. 59%;
considerate ca exclusiv personale acele Alexandresco, V, p. 201, nota 1).
drepturi în care predomină fundamentul 26, Creditorii copilului au dreptul să

Y
moral. (Baudry et Barde, Obligations, |, intervie totdeauna într'o acţiune în re-
No. 591; Planiol, IL, No. 286). clamație de stat introdusă de debitorul
lor. (Dalloz, Râp., Paternit€ et filiation,

SIT
19. După a treia părere, chestiunea
de a şti dacă un drept poate [i exercitat No. 331). ,
de debitor, este subordonată naturei par- 2%. Acţiunea în anularea unei căsă-
ticulare a dreptului. (Demolombe, XXV, torii, care aparține soțului a cărui con-
No. 77). simțământ a fost dat prin violență sau
„20. Acţiunea în dezavuare a unui co- R eroare, nu poate fi exercitată de “către
pilnu poate fi intentată de către credi- creditorii acestuia, ci numai de către a-
torii bărbatului, deoarece unu au nici un cest soţ. (Demolombe, XXV, No. 67; Au-
interes să introducă această acţiune. (Dal- bry et Rau, ed. 4-a, IV, $ 512, text şi
VE
loz,. Râp., Obligations, No. 922; Alexan- nota 31, p. 125; Laurent, XVI. No. 45;
dresco, V, p. 208). Baudry et Barde, Obligations, I, No. 59%;
21, Creditorii moștenitorilor au drep- Alexandresco, V, p. 203, 208).
iul să introducă acţiunea în dezavuare 28, Nulităţile absolute sau inexistența
deoarece au interes să se declare că co-
NI

căsătoriei, care pot fi invocate de oricine

pilul este nelegitim pentru ca acesta să are un interes născut şi actual, pot fi
fie indepărtat dela 'succesiune. (Demo- invocate şi de creditori însă nu în numele
lombe, AXYV, No. 66; Aubry et Nau, ed. debitorului lor, ci în numele lor personal,
4-a, 1V, $ 512, text şi noia 45, p. 127;
U

în virtutea unui drept propriu al lor.

Dalloz, Râp.. Obligations, No. 922; Lau- (Demalombe, XXV, No. 67; Aubry et Rau,
rent, XVI, No. 416; Huc, VII, No. 200; ed. 4-a, IV, $ 312, p.-195: Laurent, XVI.
Buudry et Barde, Obligations, Î, No. 593). No. 415; Baudry et Barde, Obligations,
AL

„22, Deasemenea, creditorii moştenito- I, No. 595; Comp-: Alexandresco, V, p.

rilor au dreptul să introducă o acţiune 208, text şi nota 4), -
în contestaţie de legitimitate pentru a
29, Dreptul, de a cere desfacereu că-
se declară că copilul.care a fost născut sătortei prin divorţ nu poate fi exercitat
după zece luni dela desfacerea căsătoriei
TR

de creditori, ci numai de soţul care a fost

nu are de tată pe bărbatul mamei. (La-
ofensat. (Demolombe, XXV, No. 68; De-
rombitre, Obligations, Art. 1166, No. 5;
Baudry et Barde, Obligatious, I, No. 593). mante_ct Colmet de Santerre, V, No. Si
bis, IX; Aubry et Rau, ed. 4-a, IV. $ 312.
23, In ceeace priveşte acțiunea în re- text şi nota 52, p. 126; Laurent, XVI, No.
EN

clamație de stat, după o părere, credi- 415; Baudry et Barde. Obligations, I, No.
torii copilului nu au dreptul s'o introducă
deoarece această acţiune nu are de obiect 593; Alexandresco, V, p. 208).
drepturi pecuniare decât în mod indirect. 30, Constituesc drepturi exclusiv per-
(Durantou, III. No. 160; X, No. 565; Dal- sonale, drepturile care derivă din calită-
loz, Rep Oblisations, XNo. 922). țile personale!şi cure se sting odată cu
I/C

24, După a doua părere, creditorii persoana, cum sunt acele care sunt ali-
copilului au dreptul să introducă acţiunea pite la calităţile de soţ, de tată' sau mamă,
în -reclamaţie de stat aparţinând debito- de fiu, de rudă şi care nu pot [i exerci-
rului lor, deoarece creditorii pot exercită „tate de creditori dacă exercitarea _ lor.
nu are un rezultat pecuniar. (Dalloz. Râp..
AS

toate acţiunile personale şi mixte cari

aparțin debitorului lor. (Merlin, Reper- Obligutions, No. 921; Suppl., Obligations,
toire, Legitimite, section 4, $ 1, No. î; No. 302).
Questions de droit, Hypotheques, $ 4, No. 81|, Astfel, creditorii părţilor nu au
4; Toullier, VI, No. 382; Dalloz, Râp., O- dreptul să exercite în locul debitorilor.
UI

bligations, No. 922). ” lor dreptul de corecţiune, dreptul de a

25. După a treiu părere dominantă, consimți la căsătoria sau adopţitinea co-
creditorii copilului nu au dreptul să in- piilor. (Demolombe, XXV, No. 65; Aubry
troducă în numele acestuia o acţiune care et Rau, ed. 4-a, IV, $ 312, text şi nota 25,
BC

tinde pur și simplu la o reclamaţie de p. 124; Laurent. AVI, No, 413: Baudry et

62 —
Codul civil DESPRE EFECTUL CONVENȚIUNILOR Art. 974

dry et Barde, Obligations, I, No. 5%;

Barde, Obligations, ÎI, No. 594; Alexan-
Alexandresco, V, p. 209).

RY
dresco, V, p. 204).
29, Deasemenea creditorii tatălui nu 40, Moştenitorul care a acceptat suc-
pot exercită dreptul de administraţie le- cesiunea sub beneficiu de inventar este
gală care aparţine debitorului lor asupra un mandatar legal al creditorilor succe-
averei copiilor săi minori. (Aubry et Rau, siunei şi creditorii săi proprii, după 0
cd. 4-a, IV, $ 312, text şi nota 27, p. 124; părere, nu pot exercită, în numele său,

RA
Dalloz, Rep., Obligations, No. 921; Lau- drepturile şi acţiunile cari îi aparțin nu-
rent, XVI, No. 417: Baudry et Barde, O- mai în această calitate de moştenitor be-
blixations, Î, No. 594). . neficiar. (Laurent, X, No. 117; XVI, No.
”
„88, Deasemenea dreptul de a eman- 429).
cipă pe copilul său minor este un atri- 48. După altă părere dominantă, cre-

LIB
but al puterci părinteşti, care aparține ditorii moștenitorului care a acceptat suc-
numai părinților şi nu poate fi exercitat cesiunea sub beneficiu de inventar pot
de creditorii săi. (Baudry et Barde, Obli- să exercite drepturile şi acţiunile cari
gations, I, No. 594, 698; Alexandresco, V, aparțin debitorului lor în calitate de
p. 204). moştenitor beneficiar, având interes să
„84, Executarea unui mandat nu poate mărească activul succesiunei pentru a fi
plătiți din ceeace va rămâne după plata

ITY
fi exercitată de creditorii mandatarului
în numele acestuia, deoarece acest drept datoriilor şi sarcinelor succesiunei, de-
nu face parte din patrimoniul debitorului oarece moștenitorul beneficiar este pro-
lor. (Demolombe, XXV, No. 60; Aubry et prietarul succesiunei. (Demolombe, XV,
Raw, ed. 4-a, IV, S$ 310, text şi nota 26, No. 153, 180; XXV, No. 64; Aubry et Rau.
p. 124; Dalloz, Rep., Obligations, No. 923; ed. 4-a, IV, $ 312, text şi nota 45, p. 123;--
Suppl., Obligations, No. 504; Baudry et
Barde, Obligations, I, No. 595; Alexan-
dresco, V, p. 207). cite
44, RS
Baudry ct Barde, Obligations, I, No. 597).
Creditorii
facultatea care
nu au dreptul
aparţine
să
debitorului
exer-

25, Această soluţiune arc loc chiar în lor de a administră cum va crede patri-
cazul când printr'un mandat convenţional moniul său, dând sau nu în locaţiune
IVE
i sar fi dat dreptul mandatarului ca să-şi imobilele sale, clădind sau cultivând tere-
substitue o altă persoană, deoarece facul- nurile sale. (Larombitre, Obligations, Art.
tatea de a-şi alege un substituit constitue 1166, No. 17; Laurent, XVI, No. 424; Huc,
un drept exclusiv personal. (Demolombe, VII, No. 190; Baudry et Barde, Obligations,
“XĂV, No. 60; Aubry et Rau, ed. 4-a, IV, I. No. 599: Pianiol, II, No. 282; Alexan-
$ 512, nota 28, p. 124; Dalloz, Rep., Obli- dresco, V, p. 200, 207; Comp. Contra:
UN

gations, No. 923). - Demolombe, XXV, No. 52).

26, Deasemenca executarea unui man- 45, Deasemenea creditorii nu pot face
dat legal nu poate fi exercitată de credi- contracte în numele debitorului lor, de-
torii mandatarului legal. (Demolombe, oarece el îşi păstrează dreptul de a-şi
XXV, No. 60; Aubry et Rau, cd. 4-a, IV, administră patrimoniul său. (Dalloz, Rep.
$ 312, text şi nota 27, p. 124; Baudry et Ubligations, No. 924; Suppl., Obligations,
AL

Barde, Obligations, ], No. 5%; Alexan-:3 No. 300).

dresco, V, p. 207). 46. Astfel creditorii nu pot acceptă în
37, Astfel este mandatul legal rezul- locul debitorului lor o ofertă de vânzare,
tat din tutelă. (Dalloz, Râp., Obligatious, care până la acceptarea ci de însuşi de-
No. 921; Alexandresco, V, p. 207). bitorul constitue numai o policitațiunc.
TR

28. Deasemenea mandatul legal rezul- (Demolombe, XAV, No. 585; lLarombicre,
tat din convenţiunile matrimoniale. (Dal- Obligations, Art. 1166, No. 18; Aubry ct
loz, Râp., Obligations, No. 921; Alexan- Rau, ed. 4-a, IV, $ 312, p. 196; VII, $ 65,
dresco, V, p. 207). ” p. 6%; Laurent, XVI, No. 43; Huc, VII,
29, Creditorii mandatarului au drep- No. 194; Baudry et Barde, Obligations, I,
EN

tul “să exercite drepturile acestuia când No. 600: Alexandresco, V, p. 205).
mandatul este dat în interesul manda- 47, Deasemenea creditorii nu pot ac-
tarului deoarece în acest caz mandatul cepiă o donaţiune făcută debitorului lor.
este un accesoriu şi un fel de garanţie a (Demolombe, XXV, No. 58; Larombitre,
creanţei. (Demolombe, XXV, No. 61; Au- Obligations, Art. 1166, No. 18; Aubry et
I/C

brv et Bau, ed. d-a, IV. $ 512, text şi nota Tau, ed. 4-a, IV, $ 312, p. 126; Dalloz,
99, p. 195; Baudry ct Barde, Obligations, Râp., Obligations, No. 927; Laurent, XVI,
I, No. 595; Alexandresco, V, P: 207, nota 2). No. 425; Baudry et Barde, Obligations, |,
40, Creditorii mandantuiui au dreptul No. 600: Alexandresco, V, p. 205).
drepturile debitorului lor în 48. Deasemenca creditorii nu pot ac:
AS

să exercite
contra mandatarului, rezultate din exe- ceptă o dezistare_ în numele debitorului
cutarea mandatului. (Dalloz. R€p., Man- lor. (Laurent, XVI, No. 430). .
dat, No. 306). 49, Deasemenea creditorii nu pot face
depozitarului nu pot să un compromis în numele debitorului lor.
4], Creditorii
exercite puterile debitorului lor rezultate (Dalloz, Râp., Arbitrage, No. 276). ”
UI

din contractul de depozit, deoarece acest 50, Oricând va îi vorba de exercitarea

este făcut, în mod obişnuit, în unei facultăţi sau chiar a unui drept de
contract
interesul deponentului iar nu al depozi- opliune, din partea unei persoane, cre-
BC

tarului. (Demolombe, XXV, No. 62; Bau- ditorii săi nu vor puteă să exercite fa-

403 —
 Art. 974 DESPRE EFECTUL CONVENȚIUNILOR Codul civil.

cultatea sau dreptul de opţiune în locul văduve, pe credit, vestminte de doliu,

debitorului lor; astfel este de exemplu în vor puteă să exercite drepturile văduvei

RY
cazul -acceptării sau renunţării la o suc- contra moștenitorilor bărbatului. (Huc,
cesiune sau legat, a acceptării beneficiului VII, No. 212; Baudry cet Barde, Obliga-
unci stipulațiuni, pentru altul, etc. (Lau- tions, Î,_ No. 605).
rent, XVI, No. :424 urm.; liuc, VII, No. 58. Uzuiructul legal al tatălui şi ma-
194, 195; Contra: Demolombe, XV, No. mei asupra bunurilor copiilor lor minori,

53, 59, 76; Mass ct Verg6 sur Zachariac,
III, $ 505, p. 302; Aubry
VII, $ 796, p. 532; Baudry et Barde, Obli-
gations, 1, No. 601 urm.; Baudry et Wabl,
Successions, I, No. 1490,
RA
constitue un drept exclusiv personal, care
ct Rau, ed. 4-a, nu poate fi exercitat de creditorii tatălui
şi mamei. (Demolombe, VI, No. 527; Au-
bry ct Rau, ed. 4-a. VI, $ 550 bis, text şi
1491; Alexan- nota 5, p. 84; Dalloz, Râp., Obligations,

LIB
„dresco, V, p. 206). . No. 934; Suppl., Obligations, No. 313; Huc,
5i.„ Drepturile care nu pot fi cedate VII, No. 189; Baudry et Barde, Obliga-
sau cel puţin urmărite, nu pot fi exer- tions, I, No. 606; Contra: Laurent, IV, No.
citate dc creditori în numele debitorului 328; AVI, No. 417).
lor. (Demolombe, XXV, No. 70; Dalloz, 59, Creditorii nu vor puteă exercită
Rep., Suppl., Obligatious, No. 501; Lau- acţiunile privitoare la creanţele care po-

Y
rent, AVI, No. +18; Huc, VII, No. 207; trivit legei nu pot fi nici cedate, nici
Baudry ct Bardce, Obligations, I, No. 604 urmărite; astfel sunt drepturile prevăzute
urm.; Alexandresco, V, p. 204). de art. 409 pr. civ. română. (Alexandresco,

SIT
529, Astfel trebucse considerate ca V, p. 205).
drepturi exclusiv personale, drepturile de GQ. Deasemenea, creditorii nu pot exer-
uz şi de abitajiune, care nu pot fi cedate. cită acţiunile privitoare la sumele de-
(Demolombe, XXV, No. 71, 73; Demante clarate ncurmăribile de către donator sau
et Colmet de Santerre, Y, No. St bis, VIII; testator.
R (Alexandresco, V, p. 205).
Aubry et Rau, cd. 4-a, IV, $ 512, text şi 81, Deasemenca creditorii nu pot exer-
nota 56, p. 126; Dalloz, Rep., Obligations, cită acţiunile privitoare la obiectele pe
No. 920; Laurent, XVI. No. 418; Baudry care legea le declară că sunt ncurmă-
ribile. (Laurent, XVI, No. 418; Iuc, Vul.
VE
ct Barde, Obligations, IL, No. 592, 604; A-
lexandresco, V, p. 204). No. 207; Baudrv ct Barde, Obligations, |,
58, Deasemenea trebuceşte considerată No. 592, 604; Alexandresco, Y, p. 205, text
ca un drept exclusiv personal creanţa de şi nota 1).
alimente, cel puţin cea fondată pe ru- 62. Creditorii nu pot da, în numele şi
NI

denie sau afinitate şi prevăzută de un locul debitorului lor. publicităţii o operă

text de lege. (Demolombe, IV, No. 78; literară sau artistică a debitorului. (A-
XXV, No. 74; Larombitre, Obligutions, lexandresco, Y, p. 208).
Art. 1166, No. 10; Aubry et Rau, cd. 4-a, 63, In regula generală, creditorii pot
U

IV, $ 312, text şi nota '34, p. 196; Dalloz, să exercite totdeauna drepturile bazate
Râp., Obligations, No. 935; Suppl., Ma- pe un interes pur pecuniar. (Baudry ct
riage, No. 352, 394; Obligations, No. 515; Barde, Obligations, I, No. No. 60; A-
AL

Baudry “et Barde, Obligations, 1, No. 60; lexandresco, V, p. 204).

Alexandresco, V, p. 205). 64. Creditorii au dreptul să exercite,
54, Deasemenea,. sunt exclusiv perso- în numele debitorului lor, acţiunile re-
nale, creanţele alimentare rezultate din zultate din delicte 'sau quasi-delicte co-
donaţiuni sau legate, deoarece ele nu pot -mise contra proprietăţii debitorului lor.
TR

îi urmărite, chiar dacă nu sar prevede (Aubry ct Rau, cd. 4-a, LV, $ 512, text şi
în mod expres aceasta în actul de dona- nota 46, p. 128: Dalloz. Râp.. Obligations,
tiune sau în testament. (Larombitre, O- No. 926: Suppl., Obligations. No. 307; Lau-
bligations, Art. 1166, No. 10: Dalloz, hâp., rent, AVI, No. 419: Jluc, VII, No. 202; Bau-
Obligations, No. 935; Baudry ct Barde, dry.ct Barde, Obligatious, I, No. 608; A-
EN

Obligations, I, No. 604). lexandresco, V, p. 201).

55, În cazul când crcanţa alimentară 65. Croditorii au dreptul să exercite
rezultă ca o sarcină stipulată la o dona- în numele debitorilor lor, acţiunea în
țiune sau o înstrăinare de bunuri făcută răscumpărare a unui imobil, vândut de
de debitor,:şi dacă ca nu este prevăzută către debitorul lor cu pact de răscumpă-
I/C

a se plăti în natură, drepturile pot fi rare. (Demolombe, XXV, No. 54; Larom-
exercitate de creditori. (Larombidre, O- biere, Obligations, Art. 1166, No. 20; Lau-
" bligations, Art. 1166, No. 10; Dalloz Râp.. rent. XVI, No. 383: Baudry et Barde, O-
Obligations, No. V35). bligations, ÎI, No. 608: Alexandresco, YV,
56. Dreptul anului de doliu, al femeci p. 202).
AS

văduve, este un drept exclusiv personal G6. Creditorii unui minor au dreptul
care nu poate fi exercitat de creditori, să ceară în numele debitorului lor. pre-
deoarece creanța sa nu poate fi urmărită. darea socotelilor de tutelă, deoarece a-
(Demolombe, XXV, No: 73; :Larombitre, ceastă acţiune nu este exclusiv personală
Oblirations, Art. 1166, No. 11; Dalloz, Rep, minorului. (Laurent, XVI, No. 588: Alexan-
UI

„ Obligations, No. 935: Iluc, VII. No. 212: dresco. V, p. 202).

Baudry cet Barde, Oblisations, Î, No. 605; 67. Creditorii au dreptul să exercite
Alexandresco, V, p. 204). în numele debitorilor lor nu numai ac-
BC

57. Creditorii care au furnizat femeci iunile personale, ci şi acţiunile reale,

Codul civil DESPRE EFECTUL, CONVENȚIUNILOR Art. 974

urmărind pe terții deținători ai bunurilor 2. Dreptul de a interveni la partaj (a-

RY
debitorului lor. (Dalloz. Râp., Obligations. celaş articol);
No. 908; Alexandresco, YV, p. 200). 5. Dreptul de a provocă partajul în
Ga. Creditorii au dreptul să exercite numele debitorilor lor (art. 974 ce. rom. —
în numele debitorului lor acţiunea care 1166 c. îr.).
are de scop să recunoască pentru debitor Acest din urmă drept devine chiar v
obligațiune pentru creditori, atunci când

RA
un drept real, cum ar fi de exemplu, un
uzulruci, v servitute, cete. (Alexandresco, . ci voesce să pue în vânzare pe cale de
V, p. 200). , urmărire şi de expropriere iorțată hu-
G9, Creditorii pot exercită în numele nurile revenind debitorilor lor în succe-
debitorului lor, acţiunea pentru plata unei siunca indiviză, afară de cazul prevazut
de art. 494 al. 2 pr. civ. rom. când câ-

creanţe. (Alexandresco, V, p. 200).
70. Creditorii au dreptul să ceară în
numele debitorilor lor despăgubirea cuve-
nită acestuia în baza unui contract de asi-
gurare contra incendiului sau contra altui
eveniment. (Alexandresco, V, p. 201, 202).
7 |. Creditorii au'dreptul să ceară re-
LIB
timca părţii debitorilor este ncîndoelnic
stabilită şi lămurită (lichidă), caz în care
se poate pune în vânzare partea indiviză.
fără a mai fi nevoie a se electuă în prea-
labil împărțeala.
Bine înţeles creditorii în acest de al

ITY
zoluțiunea unci vânzări pentru neplata treilea caz lucrează 'în baza acţiunei o-
prețului. “(Laurent. XVI. No. 585: Alexan- blice sau indirecte, în. numele debitorilor
dresco, V, p. 202). lor, deoarece ci nu ar putcă intentă ac-
72. Creditorii au dreptul să ceară în țiune în împăricală în numele lor decât
numele debitorului lor, anularea unei în cazul când ar îi cesionarii unui drept
ipoteci constituită de debitorul lor în fa- indiviz dintr'o succesiune. (Demolombe,
foarca altui creditor. (Alexandresco. Y,
p. 202).
78, Creditorul poate introduce în nu-
RS
NV, No. 625, 625; Aubry et Rau, cd. d-u,
VI, $ 621 bis, p. 512; N. Georgean, Studii
Juridice, I, p. 114, 115; Dalloz, Râp., Suc-
cession, No. 1002; Suppl.. Succession, No.
mele debitorului lor, acţiunea în repeti- 1252; C. Hamangiu, |. Rosetti-Bălănescu
IVE
iune pentru plata unui lucru care nu cră şi Al. Băicoianu, III, No. Sil: Traian Jo-
datorit. (Alexandresco, V, p. 202). nescu, n 252; Alexandresco. V, p. 200).
14, Creditorii pot face opoziţie. apel, 79, Dacă însă comoştenitozul debitor
recurs, uzând de toate căile ordinare a cedat altuia drepturile sale succesorale,
şi extraordinare prevăzute de lege pentru creditorii săi nu vor mai puteă uză de
atacarea hotărtrilor, dacă debitorul lor nu acțiunea indirectă pentru a provocă par-
UN

a uzat de aceste căi sau nu a renunțat la tajul, ci au dreptul numui, de este cazul,
ele. (Demolombe, XXV. No. 54; Larombitre, să atace cesiunca făcută, prin acţiunea
Obligations, Art. 11660, No. 20; Aubry et revocatorie prevăzută de art. 975 c. rom.
Rau, cd. s-a, IV, $ 319, p. (19; Iluc, VII, (1167 e. în). (F. Laurent, Principes de
No. 205, 225; Baudry et Barde, Obliga- droit civil lrancais, ed. 1-a, Tome X. No.
tions. Î. p. 608, nota 1). 428; N. Georgean, Studii Juridice, I, p.
AL

175, După intervenirca unci tranzac- 115). Ă

țiuni între debitor şi terța persoană cu 89. Creditorii au dreptul să ceară în
care 'sa judecat, creditorii nu vor mai numele debitorului lor raportul bunurilor
avcă dreptul să declare apel sau recurs. dăruite, în cazul când debitorul lor ar
(Alexandresco, V, p. 205, nota 5). ncelijă so facă. (Pothier, Successions,
TR

78.:Creditorii au dreptul, ca în nuw- VIII, No. 170; Demolombe, XVI, No. 282:
mele debitorului lor, să accepte sau să l.arombitre., Obligations. Art. 1166, No.
renunțe la o succesiune deschisă în fa- 20; Mourlon, II, No. +05; Aubry et Rau,
voarea debitorului lor. (Demolombe, XIV, ed. 4-a, IV, $ 312, text şi nota 2, p. 27;
537: XV, No.:50, 76; Baudry ct Barde,
No, 557: Baudry et Bardc. Obligations. Î, No. 505;
EN

Obligations, ]. No. 601; Alexandresco. V. Baudry et Wahl, Successions. II. No. 5544:
p. 203. 206: Contra: Laurent. XVI, No. Laurent. X. No. 586; Huc,.V, No. 374; A-
327: Huc, VII, No. 195). lexandresco. V, p. 201). ,
77, Crceditorii au dreptul să exercite. 81. Creditorii au dreptul să exercite
în numele debitorului lor. acţiunea în în numele debitorului lor acţiunea în re-
I/C

petițiune de creditate. chiar când ca se ducțiune. (ilexandresco. V. p. 201).

complică cu chestiuni de stat. (Larom- 82. Creditorii au dreptul să ceară în
biere, Obligations, Art. 1166, No. 4: Au- numele debitorului lor, revocarea unci
br et Rau. ed. t-a, IV, $ 312, text şi nota donaţiuni pentru ncexceutarea sarcinelor.
41, p. 127: Laurent, LII, No. 470: Baudry (Larombitre, Obligations, Art. 1166, No.
AS

et Barde, ODligations, I._ No. 608; Alexan- 20; Aubry et Rau, ed. 4-a..IV, $ 512, text
dresco. V. p. 200. 201: Contra: Duranton,. şi nota 46, p. 128; Dalloz. Rep. Suppl.
III. No. 160: X. No. 565). Dispositions, entre vis, No. 499: Obli-
78. Creditorii au cu privire la succe- gations,_No. 308). . ,
siunea căzută debitorilor lor. următoarele 82, Creditorii unui donatar cu sareine.
UI

drepturi: , au drepiul să previe acţiunea în revo-

1. Dreptul de a se opune ca partajul carca donațiunei pentru neexecutarea
să se facă în lipsa lor (art. 785 c. rom. — sarcinelor, satisfăcând ci clauzele şi con-
dițiunile pe care debitorul lor neglijează
BC

Ss2 c. îr):
n
19505
— Codul Civil adnotat — VII — 465—
 Art. 974 DESPRE EFECTUL CONVENȚIUNILOR Codul civil

a le îndeplini. (Dalloz, Rep., Suppl., Dis- scripția nu este un drept inerent per-
positions entre vifs, No. 500). soanei debitorului. (Troplong, Prescrip-

RY
84. Creditorii au dreptul să reprezinte tion, Î, No. 100; .Baudry et Lissier, Pre-
pe debitorul lor şi să exercite drepturile scription, No. (11; Alexandresco, YV, p.
acestuia într'un faliment. (Dalloz, Rp. 202). ”
Obligations, No. 905). 93, Creditorii unei femei căsătorite
85, Creditorii pot face toate actele sub regimul .dotal, au dreptul să ceară

RA
conservatoare a drepturilor debitorului lor. în numele ci, anularea înstrăinărilor, ipo-
(Duranton, X, No. 548 urm.; Demolombe, tecilor sau obligaţiunilor personale pe care
XAV, No. 51, 52; Dalloz, Rep., Obligations, ca le-ar îi făcut asupra bunurilor dotale.
No. 912; Laurent, XVI,.No. 384; Alexan- (Demolombe, AXV, No. 87; Larombitre,
dresco, V, p. 200). Obligations, Art. 1166. No. 12; Laurent,

LIB
86, Astfel creditorii au dreptul ca în AVI, No. 421; Huc, VII, No. 202; Baudry
numele debitorului lor să întrerupă o et Barde, Obligations, Î, No. 617: Comp,
prescripţie care curge contra acestuia. “ Contra: Aubry ct Rau, ed. 4-a, V, $ 537,
(Dalloz, Râp., Prescription civile, No. 644; text şi nota. 2%, p. 56).
Laurent, XVi, No. 584; Alexandresco, .V, 94, După altă părere, numai creditorii
p. 200). femeei căsătorite sub regimul dotal, cari

Y
R7. Creditorii au dreptul ca în numele au drept de ipotecă asupra imobilului do-
debitorului lor să atace hotăririle pro- tal vor puteă cere anularea înstrăinărilor,
nunțate contra debitorului lor, când ipotecilor sau obligaţiunilor personale pe

SIT
a-
cesta neglijează să uzeze de căile de atac, care ca lc-ar fi consimţit asupra imobi-
cu condițiune ca termenul de atac să lului dotal. (Aubry et Rau, ed. t-a, V,
nu fi expirat. (Dalloz, R&p., Obligations, „$ 557, text şi nota 26, p. 562; Comp.: Bau-
No. 914). . dry et Barde, Obligations, I, No. 618; A-
88. Creditorii au dreptul ca să exer- R lexandresco, V, p. 209).
cite în numele debitorului lor acţiunea 95, Dreptul acesta de a cere nulitatea
în nulitatea unei convenţiuni pentru nu aparține decât creditorilor cărora nu
cauza. de eroare, dol san violenţă; în le este opozabilă inalienabilitatea bunuri-
VE
cazul “când această acțiune se bazează în lor dotale, adică acelor creditori care au
acelaş timp pe un interes pecuniar şi pe obținut drepturile lor înainte de celebrarea
un interes moral, va prevală interesul căsătoriei sau după desfacerea căsătoriei,
pecuniar. (Demolombe, XĂV, No. 88; La- iar nu şi celorlalţi creditori care nu pot
rombitre, Obligations, Art. 1166, No. 15; urmări imobilele dotale, deoarece nu fac
NI

Demante et Colmet de Santerre, V, No. arte din gajul lor comun, fiind insezisa-
81 his, X; Aubry ct Rau, ed. s-a, IV, $ 512, bile. (Huc, VII. No. 210: Comp.: Demo-
text şi nota 47, p. 128; Dalloz, Râp., Obli- lombe, XXV, No. 87: Baudry ct Barde,
gatious, No. 950: Suppl., Obligations, No.
U

Obligations, ÎI, No. 617).

510; Laurent, XVI, No. 422; Huc, VII, No. 96, istfel, deoarece ipoteca legală a
202; Baudry ct Barde, Obligations, ], No.
615; Alexandresco, V, p. 202, 205; Contra: unei femei căsătorite sub regimul dotal
nu poate fi cedată, creditorii femei nu
AL

Toullier, . VII, No. 566 urm.).

pot uză de dispoziţiunile art. 1166 c. civ.
89. Deasemenea creditorii au dreptul În. (974 c. civ. rom), în privința acestei
să exercite acţiunea în nulitate a unci
convenţiuni pentru cauza de incapacitate ipoteci. (Aubry et Rau, cd. s-a, IV, $ 318,
a debitorului lor rezultată din minoritate, text şi nota 35, p. 126).
TR

interdicțiune sau lipsă de autorizare ma- 97, Creditorii bărbatului dotal nu au

ritală. (Demolombe, 1V. No. 54%; XXV, dreptul să exercite acţiunea în nulitate pe
No. 86; Larombitre, Obligations, Art. 1166, care debitorul lor o exercită în interesul
No. 15; Demante ct Colmct de Santerre, femeci în virtutea unui mandat tacit. (Bau-
V. No. 8i.bis, X; Aubry et Rau, ed. 4-a, dry et Barde, Obligatioris, [, No. 619).
EN

IV, $ 312, text şi nota 4$, p. 128; Laurent, 98, Creditorii moștenitorilor legitimi
II, No. 165; XVI, No. 420; Muc, II, No. şi nercgulaţi au dreptul, ca în numele
278: VII, No. 202; Baudry et Barde, Obli- debitorilor lor, să invoace toate cauzele
sations, Î, No. 616; Alexandresco, V, No. de incapacitate a celorlalţi moştenitori
201, 202, 205). »entru a-i îndepărtă dela succesiune. (Au-
I/C

90. Creditorii minorului nu pot exer- ry et Rau, ed. 4-a, VI, $ 591, text şi nota
cită însă acţiunea în nulitate dacă înainte $, p. 275; Baudry cet.Barde, Obligations,
ca ci să fi exercitat acţiunea, minorul I, No. 620). :
devenit major a confirmat actul sau u 99. Nedemnitatea unuia dintre moşte-
AS

expirat termenul fixat de lege pentru nitori poate îi invocată de creditorii ce-
exercitarea acțiunei. (Dalloz, Rep. Obli- lorlalți moştenitori, de creditorii moşte-
«ations, No. 933). nitorilor din gradul următor, pentru a în-
93|. Creditorii au dreptul să ceară în depărtă dela succesiune pe moştenitorii
numele debitorului lor anularea unei do- nedemni din gradul anterior și de credi-
UI

națiuni sau a unui testament. (Alexan- torii donatarilor și legatarilor în contra

dresco, V, p. 201, 202). unui moştenitor rezervatar pentru a-l
92. Creditorii au dreptul să opue pre- împiedecă să ceară reducţiunea liberali-
scripţia câştigată de debitorul lor când tăților făcute debitorilor lor. * (Demo-
BC

acesta ar negli jă so opună, deoarece pre- lombe, XXV, No. 55: Aubry et Rau, ed.

— 466—
 Codul civil DESPRE EFECTUL CONVENȚIUNILOR Art, 974

4-a, VI, $ 591, p. 275; Baudry et Barde, Obligations, Art. 1166, No. 20; Art. 1552—-
Obligations, Î, No. 620). 1585. No. 46; Aubry et Rau, ed. 4-a. IV,

RY
109. Creditorii nu au dreptul, după $ 512, text şi nota 46, p. 128; Dalloz, Rep.
o părere, să ceară, în numele LI ehitorubui Obligations, No. 926; Suppl., Obligations,
lor, declararea de absenţă şi trimiterea No. 307: Sourdat, Trait de la responsa-
în posesiunea asupra bunurilor absentului, pilite, [, No. 75 sexies; Laurent, XVI, No.
deoarece acest drept este exclusiv perso- 419; Iuc, VII, No. 202; Baudry et Barde,

RA
nal moștenitorului prezumptiv. (Larom- Obligations, I, No. 608; Alexandresco, V,
biâre, Obligations. Art. 1166, No. 8; Lau- p. 201, text şi nota +).
rent. Il, No. 187; Alexandresco, V, p. 207). 110. Creditorii nu au dreptul să ceară.
1401. După altă părere, creditorii vor în numele debitorului lor, revocarea unci
aveă acest drept deoarece trebueşte să se ia donaţiuni pentru cauza de ingratitudine.

LIB
în consideraţie interesul pecuniar. (De- (Demolombe, XXV, No. 85; Larombitre,
_molombe, XXV, No. 65, 78; Aubry ct Rau, Obligations, Art. 1166, No. 9; Aubry et
cd. 4-a, IV, $ 312, text şi nota 44, p. 127; Rau, ed. 4-a, IV, $ 312, text şi nota 538,
p. 196; Dalloz, Râp., Suppl., Dispositious
Dalloz, Rep., Obligations, No. 955; Supl. No. 508;
Absence, No. 14, 15: Obligations, No. 315; entre vifs. No. 514; Obligations,
Baudry et Barde, Obligations, |. No. 6i1: Laurent, XVI, No. 419: Bandry et Barde,
Obligations, Î, No. 615; Alexandresco, V,

ITY
Baudry et Houques-Fourcade, Personnes. NE
I, No. 1110). p. 208).
102. Creditorii pot, după vu părere, să (14, Aceastii soluțiune are loc chiar
accepte sau să renunţe la un lezat făcut de- dacă donatarul.a încetat din viață şi ac-
bitorului lor. (Demolombe, XXV, No. 59; țiunea în revocare nu mai poate fi exer-
Alexandresco, V. p. 205, 206). " citată decât de moştenitorii săi. (Larom-
piere, Obligations, Art. 1166, No. 9: Lau-
102. După altă părere, creditorii nu
pot ca în numele debitorului lor să ac-
cepte sau să renunțe la un legat. (Lau-
RS
rent, XVI, No. 419; Baudry et Barde, O-
bligations, I, No. 613).
112. Dacă însă acţiunea în revocare
:
rent, XVI, No. 426; Huc, VII, No. 1%;
Baudrv-et Barde, Obligations, |, No. 622). a tost introdusă de către donator, înainte
IVE
104. In cazul unei stipulaţiuni pentru de decesul său, acţiunea va puteâ fi conti-
altul, creditorii beneficiarului nu au drep- nuată de către. creditori. (Duranton, X.
tul să accepte-stipulaţiunea în numele de- No. 559; Larombiere, Obligations, Art.
bitorului lor. (Baudry et Barde, Obliga- 1166, No. 9; Contra: Alexandresco, V, p.
tions, I, No. 693). 208, nota 2).
105. Creditorii nu au dreptul să ceară 113. Separaţia dc patrimonii nu poate
UN

în numele debitorului lor revocarea unei [i cerută de creditori deoarece art. 1446
donaţiuni făcute între soţi în timpul că- e. civ. fr. (1257 c. civ. rom.), este formal
sătoriei. (Demolombe, XXIII, No. 477: în această -privinţă, această măsură fiind
XXV, No. 84; Larombitre, Obligations, prevăzută de legiuitor în scopul protejă-
Art. 1166, No. 19; Baudry et Barde, Obli- rei patrimoniului femeei. (Demolombe,
gations, I, No. 6241). XXV. No. 814; Aubry et Rau, cd. 4-a, IV,
$ 512, text şi nota 55, p. 126: Huc, VII,
AL

108. Creditorii nu au dreptul să exer-

cite în numele debitorului lor retractul No. 211; Baudry et Barde, Obligations, |,
litigios. (Alexandresco, V, p. 209). No. 612; Alexandresco, V, p. 208).
| 14. Dispozitiunile art. 1166 c. civ. fr.
107, Acţiunile rezultând din fapte cari (074 c. civ. rom.), pot fi invocate, fără
aduc atingere persoanei numai, fără a a-
TR

vreun: prejudiciu bunurilor, sunt distinețiune, de toţi creditorii, fie chiro-

duce «rafari, fie ipotecari. (Masse et Verge sur
exclusiv personale şi nu pot fi exercitate de
Zachriae, III, $ 554, p. 408: Dalloz, Râp..
creditori în numele debitorilor lor. (Demo- Obligations, No. 892; Suppl., Obligations,
lombe, XXV, No. 82; Larombiere, Obli-
9; Demante et Col- No. 294; Alexandresco, V, p. 209, 210).
gations, Art. 1166, No.
EN

145, In cazul când creditorii au două

met de Santerre, V, No. 81 bis, IX: Aubry acțiuni din care una personală iar alta
et Rau, ed. 4-a, IV. $ 512, text şi nota 5$,
p. 126; Dalloz, Râp., Obligations, No. 926: în locul debitorului lor, ci pot introduce
No. 506; Sourdat, oricare din aceste două acţiuni. nefiind o-
Suppl., Obligations. blisaţi să recurgă la acţiunea indirectă în
Traite de la responsabilit&, 1, No. 75; Lau-
I/C

rent. XVI, No. 419; Iluc, VII, No. 201; locul debitorului lor, decât după epuizarea
Baudry et Barde, Obuea- acţiunei care le este personală, deourece nici
VILL, No. 40; nici un text de lege nu prevede această
tions, I, No. 623; Alexandresco, t, p. 201. procedare. (Larombitre, Obligations. Art.
nota +, 209). ” |
pot urmări 1166, No. 21: Aubry et Rau, ed. 4-a.'IV,
108. Astlel creditorii nu
AS

$ 512. text şi nota 10. p. 120: Dalloz, Râp..

în justiţie reparația unui delict de injurie Suppl. Oblisations, No. 294; Laurent, XVI
sau de lovire comis în contra debitorului
lor. (Daloz. Rep. Obligations, No. 92%: No. 589: Baudry ct Barde, Obligations. |.
No. 631). |
Suppl.. Obligations, No. 306). _ 1 16. Pentru ca creditorii să poată exer-
în numele
UI

109. Creditorii pot exercită

lor acţiunile născute din de- "cită un drept în locul debitorului lor,
debitorului
lictele şi quasi-delictele comise contra trebueşte ca acel drept să poată fi exer-
către însăşi debitorul. (Dalloz,
roprietăţii debitorului lor. (Demolombe. citat de
Obligations. No. 89: Suppl.. Obli-
BC

Râp..
ANY, No. 54%; XXXI, No. 678: Larombiere,
— 461—
 Art. 974 DESPRE EFECTUL CONVENȚIUNILOR Codul civil
pations, No. 297; Laurent, XVI, No. 385). NAVY, No. 100; Demante ct Culmet de San-
terre, V, No. 81 bis, III; Aubry et lau, ed.

RY
(47. In cazul când debitorul este inca-
pabil, creditorul pentru a exercită un 4-a, IV, $ 512, p. 119, 120; Laurent. XVI,
drept în locul debitorului lui, uu este No, 395, 3594: Tluc, VII. No. 186; Baudry
obligat să îndeplinească formalităţile in- et Barde, Obligations, I, No. 629; Planiol,
„puse de lege incapabilului sau reprezentan- II, No. 287: Alexandresco, V, p. 209. 210,
tului său legal. (Demolombe, XXV, No.

RA
212). i
109, Dalloz. Râp., Suppl., Obligations, No. 123, Pentru cu creditorii să poată
312: Iluc, VII, i, 50%: Baudry et Barde, „exercita drepturile şi acţiunile debitorului
Obligations, I. No. 636; Comp.: Laurent, lor, nu este necesar ca ci să aibă un titlu
XVI, No. 387). - executoriu contra acestuia, deoarece exer-
168. Creditorii, nu pot uză de dispo- citarea dreptului lor constitue un simplu

LIB
zițiunile art. 1106 e. câv.. În. (974 c. preliminar al executării. aşă încât prin
civ. _rom.), decât dacă debitorul lor analogic ca lu poprire nu este necesară
reluză - sau neglijează să-şi exercite existența unui titlu executoriu. (Demo-
drepturile sale. (Demolombe, XALV, No. lombe, XĂV, No. 101; Larombicre, Obli-
94; Larombitre, Obligations, Art. 1166, No. wations, Art. 1166, No. 21; Dallloz, Rep.
21; Demante et Colmet de Santerre, $; Suppl., Obligations, No. 295; Laurent,

Y
No. Si bis, 1V; Aubry ct Rau, ed. t-a, IV, XVI, No. 395; Baudry ct Barde, Obliga-
$ 312, text şi nota 2, p. 118; Dalloz, Râp. tions, |, No. 652; Planiol, II, No. 258; A-
Obligations, No. SS9; Suppl., Obligations, lexandresco, Y, p. 210, 211, 212).

SIT
No. 292; Laurent, XVI, No. 592; Iluc, Val, 124. Pentru ca creditorii să pvată
No. 186; Baudry ct Barde, Obligations, 1, exercită drepturile şi acţiunile debitorului
No. 628; Planiol, II, No. 257; Alexan- lor, trebucşte ca ei să aibă exerciţiul per-
dresco, V, p. 215). ; sonal ul dreptulu ce voesce să exercite;
119. Pentru ca -crediitorii să poată R astfel, acţiunea care arc de obiect despă-
exercită, în numele debitorilor lor, drep- wubirea comună a tuturor creditorilor
turile acestora, trebueşte ca tribunalele unui falit nu va puteă fi exercitată decât
să constate că exercitarea drepturilor este de ' judecătorul sindic al falimentului.
VE
in interesul comun al creditorilor şi de- (Iluc, VII, No. 186; Alexandresco, V, p-
bitorului, iar în caz contrar vor înlătură 219).
cererile inutile şi vexatorii. (Demolombe, 125. Pentru ca creditorii să poată
NXV, No. 97, 115: Larombicre, Obliga- exercită dreptuiile şi acţiunile debitorului
tions, Art. 1166. No. 21; Aubry ct Rau, lor trebuese să aibă o creanță actuală
NI

cd. 4-a. IV, S 312, text şi nota 4, p. 1t7; iar nu numai 0 speranță, o creanţă even-
Dalloz. Râp., Obligations, No. 9483; Suppl., tuală. (Mlexandresco, Y, p. 215).
Obligations, No. 522, 325; Laurent, AV), 126. luucţiunea debitorului pentru ca
No. 594; Baudry et Barde, Obligations,
U

creditorii săi să poată exercită acțiunile

1, No. 628; Alexanidresco, V, p. 214), şi drepturile sale, după o părere, nu tre-
120, Peniru ca creditorii să poată exer- bueşte constatată printr'o punere în în-
cită drepturile debitorului lor, nu este tărzicre; dacă dehitorul a acfionat dejă
AL

necesar cu creanţele lor să fie anterioare pe propriul său debitor în momentul când
dreptului pe care îl exercită, nici ca creditorii celui dintâi au început exer-
ele să aibă data certă înainte de naşterea citarea drepturilor şi acţiunilor sale, a-
dreptului, ci trebueşte numai ca creanțele cesta din urmă, adică debitorul debito-
lor să fie constatate. (Demolombe, XĂV,
TR

rului are dreptul să opuc o line de ne-

No. 99; Larombitre, Obligations, Art. 1166, primire. (Larombicre, Obligations, Art.
No. 21; Demante ct Colmet de Santerre, 1166, No. 21; Laurent, XVI, No. 392; Bau-
V, No. 81 bis, II; Muss6 et Verge sur Za- dry et Barde, Obligations, 1, No. 63%;
chariac, III, $ 553, p. 408, 409; Dalloz, Planiol, II, No. 257; Alexandresco, V, p.
hâp., Obligations, No. 595; Suppl. Obli-
EN

215). Ă
wations, No. 296; Laurent, XVI, No. 39, 127. După altă părere, inacțiunea de-
396; Baudry et Barde, Obligations, |, No. bitorului rezultată din neglijență sau rca
630; Alexandreseco, V, p. 215). vonțtă, trebueşte constată printr'o punere
121, Pentru ca creditorii să poată în întârziere pentru ca el să fie prevestit
exercită drepturile şi acţiunile debitorului
I/C

de faptul că creditorii săi vor exercită

lor. după o părere, nu cste necesar ca drepturile şi acţiunile sale. (Demolomoe,
creanţele lor să fie exigibile. ci pot fi XAYV, No. 102, 105; Demante et Colmet de
cu termen sau subordonate întâmplării Santerre. V. No. st bis, IV: Dalloz, Rep.
unci condițiuni. (Larombicre, Obligutions. Obligations, No. 940: Suppl.. Obligations,
AS

Art. 1166, No. 24; Mourlon, II, No. 1î7i, No. 314).
notu 2). 128. Pentru ca creditorii să poată
122, După ultă părere dominantă, nu- exercită drepturile şi acţiunile debitorului
mai creditorii, având creanţe exizibile lor, după o părere, este necesar ca înainte
pot să exercite acţiunile şi drepturile de- de a Iucră să fie subrogaţi în drepturile
UI

bitorulni lor deoarece acest drept al lor debitorului lor printr'o autorizaţie: din
este mai mult decât un act de conser- partea țustijiei. (Taulier. 'Fheorie, raissonce
vare şi constitue o consecinţă a dreptului du code civil, IV, p. 409; Proudhon, Usu-
lor de gaj asupra bunurilor debitorului fruit, IV, No. 2257 urm.; Demante et Col-
BC

lor, o pregătire a executării, (Demolombe met de Santerre, V, No. 31, St bis, V).
— 468 —
Codul civil DESPRE EFECTUL CONVENȚIUNILOR Art. 974

129. După altă părere dominantă, 136. In cazul când creditorii exercită
să poată exercită acțiunile şi drepturile debitorului lor,
pentru ca creditorii

RY
după o părere ci trebuese consideraţi ca
drepturile şi acţiunile debitorului lor nu
trebuesc să fie subrogaţi, în prealabil, în mandatari legali ai debitorului. (Larom-
drepturile debitorului lor, deoarece, legea bi&re, Oblivations, Art. 1166, No. 22; De-
nu prevede această procedare. (Demolombc, maânte cet Colmet de Santerre, V, No. 81
XXV, No. 104. 105, 106: Lurombitre, O- bis, V). _.

RA
ct 127, După altă părere, în acest caz,
bligations, Art. 1166, No. 22; Massc numele debi-
Verge sur Zachariac, III, $ 554, nota "1, creditorii lucrează atât în
et torului lor, deoarece nu pot aveă alte
p. 408; Mourlon, Il. No. L1ZI; Aubry
ed. 4-a, IV, $ 512, text şi nota 4, drepturi decât acele ale debitorului lor,
Rau,
p. 118; Dalloz, Rep. Obligations, No. 942: cât şi în numele lor propriu deoarece in-
lor este subordonat interesului

LIB
Suppl., Obligations, No. 518; Laurent. XVI, teresul
No. 397; Iluc, VII, No, 180,188; Baudry creanţelor lor. (Demolombe, XXV, No. 113;
et Bardc, Obligations, I, No. 634; Planiol, Laurent, XVI, No. 4107; Baudry ct Barde,
Obligations, I, No. 637).
II, No. 289; Alexandresco, V, p. 210). 188, Când creditorii exercită acţiu-
120, In cazul când creditorii exercită
nile şi drepturile debitorului lor, li se
drepturile şi acţiunile în locul debitorului
lor, nu este indispensabil, după părerea va putea opune toate excepţiunile cari

ITY
dominantă ca să lie pus în cauză şi de- puicau îi opuse debitorului în numele
cărora lucrează. (Demolombe, XXV, No.
bitorul așă încât o urmărire făcută de
creditori nu poate îi respinsă pe motivul 116; Aubry et Rau, cd. d-a, IV, & 5,
că nu a lost introdus în cauză şi debi- text şi nota 15, p. 121; Dalloz, Rep., Obli-
torul în numele căruia se face urmărirea. gations, No. 950; Suppl., Obligations, No.
Obligationș, No. 596;. Laurent, XVI, No. 401: Huc, VII, No.
(Dalloz, Rep., Suppl.,
519; Laurent, XVI, No. 400: Huc, VII, No.
202; Baudry et Barde, Obligations, Î,
655: Planiol, Il, No. 290; Alexandresco,
No.

V,
RS
186; Baudry ct Barde, Obligations, |, No.
633 Planiol, LI, No. 291; Alexandresco, V,
212).
107; 129. După ce creditorii au început.
p. 211; Contra: Demolombe, XXV, No. urmărirea în numele. debitorului lor,
Gursonnet, Trait6 thâorique ct pratique
IVE
524).
de procâdure civile, |, $ Sit, p. 523, cauză - după o părere, acesta nu mai poate dis-
truge sau micşoră drepturile creditorilor
1:34, De obiceiu, creditorii pun în prm facerea unei tranzacţiun cu terțul de-
irea
i pe debitorul .lor pentru ca hotăr bitor urmărit. (Demante et Colmei de San-
În (mută să-i fie opozabilă. (Laurent, XVI,
ations, terre, V, No. 81 bis, VI; Aubry ct Rau,
No. 400; Baudry ct Barde, Oblis
290; Alexa n- ed. s-a, IV, $ 312, text şi notele 17, 18,
UN

I, No. 635; Plani ol, II, No.

, Ă p. 192; Dalloz. Rep., Obligations, No. 491;
dresco, V, p. 211).
489, Dacă creditorii nu au pus
in Cimp.: Demolombe, XXV, No. 120).
ur- 140, După altă părere, chiar după ce
cauză pe debitorul lor, terții debitori urmărirea în nu-
măriți pot ei să ceară introducerea
lui. creditorii au început
lor, acesta poate dis-
(Demolombe, XXV, No. 108; Aubry 122;et mele debitorului
pune de dreptul său, cu condițiunea ca
Rau, ed. t-a, IV, 8 512, nota 18, p: 320;
AL

Dalloz, Rep.. Suppl., Obligations, No. să nu lucreze în frauda creditorilor ur-

, (Larombiere, : Obligations, Art.
Laurent, Sir No. 400; Baudry et BardeV, ntiritari.
Obligations, Î, No. 633; Alexandresco, 1166, No. 50. 52: Laurent, XVI, No. 402
, urm,; Planiol, II, No. 291; Alexandresco,
p. 211).
TR

în cauză a debi- V, p. 219).

133, Introducerea
torului în numele căruia se face urmă- 144. In accastă de a doua părere, ter-
tul urmărit poate opune compensaţia,
-rirea, poate fi ordonată chiar din oficiu