rt I

IMEEIMIRWIR FERDEENi

I s R I cA
- A Nof

ORTHODOXA ROMANA
Revista Periodic Eclesiastica.
A

SANTULUI SINOD AL S-TE1 BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE

ROVANE. 9

ANUL AL XXII-lea, No. 8.

1\TC)1\11]31R,I_ 3
MMMikvai
'
Ci ri

TABELA MATERIILOR

Vechile privilegii ale Bisericil Romane in se-

1
Pag.
149:
3
culil trecutl . 721
IN 036' . . .. . . . . . .

.......
454 2 Credinta in nemurirea sufletulul si viata viitore
'20 NP
PP

I
la popOrele vechl inainte de crestinism . . 737

1
fnln
cls-
4,g, 3 Conciliul de la Florenta
Cy.
tw
ttO
4 Una . Viata si doctrina sa
5
......
753

Viata unul imbunatatit calugar roman Irinarh

762
Care
:
:
rd Roset 770
6 Literature Teologica
tags-'
4 ..

e,a
7
8
. . .
Ist. Marturisirel Ortodoxe» cu o introducere 803
Bibliografie . . . .
. . . . - 792

823
C.

. 1
I,
r2r;-=, 9 Donatiunl 834

1
ci

:.
ert !Poe:
XIWWWWWWWWWW?;:1-.44.74'.toi; 44;N grr

1 7 ,
ktt
1
dIttEki

I'i,, 7 I OG ki /FH(pipfl f.010t-800E5STi

-/.?..:17434.11% 1.1,1 e ,

MILIMECAMMIBROMME mEni
www.dacoromanica.ro
ANL XXII BISERICA ORTODOXA ROMAITA No. 8
.......Mi.

Yechile pritlegii ale Bisericei Romano in seculii trent!,

Milost. Boj. 10) Mihail Racovita Voevoda Gosp.

Zemli Vlahisc 1).
Acel bun credincIos ,7i pururea pomenit Iustinian Imp6rat
lice la 123 Neara:
Cum a dad. ne silim sa se paclasca pravila politicesa,
a aria stapanire Dumnecleti, pentru a luT multA lubire de
Omeni, ne -au incredintat spre paza §i folosul supuOlor no-
tri; cat mai multg, osirdie avem datorie si punem pentru

1) Acest document este publicat in a doua domnie a lui Mihail Ra-

covitil. Prin el se arata cri, din imprejurfirile timpurilor: Rezmeriti, res.
ebbe, inrInrirl civile, predominarea elementelor streine in timpul Fana-
riotilor, all tot sllibit qi s'afi tot cluntit privilegiile qi prerogativele
vechrale Ierarhiei Bisericei nationale. Un factor puternio a injosit aim -
%itor drepturile Bisericei Romine, acel factor era strein. Existafi deja
mai de demult un num6r insemnat de Monastiri Romineqti inchinate,
on voe grit voe, contra dispositiilor etitoriceqti, de urmaqii lor, la di-
ferite locuri din Orient, ca la sf. Munte Athos, la Ierusalim, la Patriar-
hatele de Alexandria qi Constantinopol yi la alto monastiri din Turcia.
°data ce acele Monastiri on Patriarhate s'ail -Oda ca ocupii de f apt
monastirile din piimentul rominese, all ineeput en ineetul gi ca pe fu-
rig all preg5. ti terennl de a deveni proprietari #i de drept a acestor
monastiri inchinate, substrAgendn-le de sub jurisdictia canonicii, a Mi-
tropol4ilor yi Episeopilor Orilor. Multe din monastiri afi fost declarate
stavropigiale, adicii en drept de a fi administrate direct de dare loon-
rile nude all fost inchinate, lucre on totul anti - canonic. Du$ pretinsele
drepturi stavropigiale trite persOnele clericale nu mai cg.deati in juris-
dictia ierarhiei pilmentene, ei se numeafi. se depuneat, se judecafi nu-

www.dacoromanica.ro
 722 VECHILE PRIVILEGI1 ALE BIS. ROMANE

paza sf. canOne si a Dumnedeeytilor pravile, care s'ail orin-

duit de la sf. parintl pentru mantuirea sufletelor nOstre;
cacl cei ce pazesc sf. canOne se invrednicesc sä alba si
pe Dumnedeti ajutor. Iar cel ce le calca. el Insql, pun pe
,dInsiI la blestem A§ijderea tot acesta (lice si la 131 Neara:
Poruncim sf. bisericestl canOne ce s'ati flcut, all s'atii ade-
verit de sfintele sobOre sa fie tocmal ca pravila. Cad po-
runcile sf. sobOre le primim ca si pe Dumnecleestele Scrip-
turl si can6nele lor le pazim ca Si pravila. «Aceste dar
socotindu-le si Domnia mea, si Inca fiind si incredintat cum
cä, and se p5zesc canOnele sf. parintl neclatite, prin rug-
mai de care Monastirea nude erat inchinate. De aici abuzuri nenuma-
rate, indiforenta de autoritatea ierarhica looala si neputinta Ierarhiei
nOstre Romanesti de a pune frail canonic acestor musafiri deveniti sty.
pani. Este on totul interzis in canone acest amestec nedrept. In tote
documentele ce am avut ocazie a le ceti, am veclut ca monastirile in-
chinate trebulail sa conserve si sa indeplinesca preseriptiile testamen-
tare ale fondatorilor, ceea ce calugarii Greet n'ail indeplinit nici °data.;
Trebuiat sa dea socoteli anuale si numal prisosul veniturilor, dupe ce
indeplineaa prescriptiile ctitoricesti prevaqlute in testamente, sa se tri-
mita ca ajutor la acele monastiri, unde erat inchinate. Nu s'ail tinut
nici °data socotela de dispositiile ctitorilor; ba lucrul a ajuns Ora a
se constitui acesti miluiti, pentru saracia lor, de stapani si al monas-
-tirilor inchinate si a proprietatilor on imobililor lor. Se puneak ca la
raezat, Egumeni nu persOne dotate cu religiositate, modestie si purtare
-exemplark cum cer documentele, ci acel ce da mai multi bani, ca a-
rendasii. Calugarii Romani pe ineetul at fost alungati din Monastirile
Romanesti inchinate, si ail fost inlocuii cu doi trel calugari Greci, in-
strumente ale Egumenului. Numai era vorba de asecraminte monahale la
-aceste monastiri clise inchinate, ci numal de o exploatare arbitrary a
unor trimisi streini, de la locurile streine. Cat de bine all petrecut a-
eel Egumeni ai acestor timpuri, cat lux desfasurail in trait comod, cati
bani at stors din aceste Principate, resultat al sudoret locuitorilor Ro-
mani, este lucrul inspaimantatorl
Se vede ca atat Mitropolitul Tani Romanesti Neofit, cat si Episco-
pii, Domnul si Boerii terei, vtgand abuzul si desfiderea on dispretul
autoritatei Ierarbiei Nationale, ajuns pana', la dtizrusinare, cum slice do-
cumental, at luat hotarirea de a pune o margine acestor indraznete
porniri ale calugarilor Greci, chemandu-I la indeplinirea canonelor si a
obiceiului tarei. Moravurile si deprinderile Ora se corupsesera de sus
'Ana jos, din causa ca calugaril Greci ajunsasera un focal' de pestilentk
contagilind tots atmostera vietii nOstre sociale!

www.dacoromanica.ro
 IN SECULLI TRECUTT 723

clunele for va fi Dumnecleti ajutator nou6, si neamulul nos-

tru si acestel crestinestl 15.r1, care ni s'ail. Incredintat, cu
porunca am randuit (unele bisericestl pronomil adica obi -
celuri, care In multa vreme si din resmirita, si imperiche-
rile ce ail fost nu stim cum ad ajuns aprOpe de mare
stramutare) ca sa se fad. acest Hrisov si sa-s1 la larasI
Biserica pronomiile ce aft avut, dupe Dumnecleestele si sfin-
tele canOne si dupe poruncile pururea pomenitilor imperatl
si dupd obicelul cel vechlu al tare! acestia. Pentru ca lice
la Pravi15.: (Cum obicelul cel vechIti se cade s5. se pazasca
ca o lege*, numal pentru ca sg. se cum5sca la fies-care,
-atat Dumnecleestele canOne at si poruncile imperAtestl, care
cu porunca, oranduesc pentru aceste pronomil ale Bisericel,
"Tata ca punem intr'acest Hrisov si unele dintrInsele. «Ci
dar asa porunceste canonul al IV-lea al Soborului de la
Halchedon, clicend: Cu tale s'ail parut la acest sf. Sobor
s5. fie supusI la Arhierei toti calugarit ce sint in fies-care
oras si sat, si eel ce va calca acest5, a nOstra hotarire, cu
porunca am orinduit, unul ca acela sa fie afurisit, pentru
ca se nu se necinstesca numele WI Dumnecleit*. i Tar mai
jos lice: «Arhiereul loculul se, pOrte grijg si sa caute de
mantistirI dupre cum se cade*. Asijderea _si canonul al
VIII-lea tot acestul dint Sobor asa j orunceste: «Cliricii, a-
did. Egumenil si purt5torii de grip. al manastirilor si a
epistaturilor sa fie supt stapanirea Arhiereulul lor, dupe
infetatura sfintilor parintl si s5. nu Iasa, din porunca for cea
dupe pravila. Iar eel ce vor indrAzni sa strive acesta ho-
Wire, de vor fi bisericestl sä se pedepsesca bisericeste, lar
de vor fi monasi sail mirenl sa se afurisasc5. . Balsamon
la talmacirea acestul canon. lice: «POte ca'. (*eau Ore-evil,
cum nutria' clericil Metropoliel a fieste-caruIa loc s5. se su-
pue la Arhiereul loculul, lar calugaril si clericil ce slut la
spitale, sail eel ce sint la manastirI, adica Egumepil sa nu
se isupue Arhiereulul, magar de vor fi si In Eparhia lui, ci

www.dacoromanica.ro
724 VECHILE PRIVILEGd ALE BIS. ROMANE

sa se supue etitorilor nagnastirilor §i spitalurilor, ci dar pe-

acestl fgr de pravila §i far de cale alor cuvint stricandu-I
sf. parintl cu poruncg. au hotgrit: Top ace§t1 Egumeni §i
calugarl sa fie supt stapanirea Arhiereulul loculuI, dupe
cum au dat invetatura sf. parinp din inceput pentru acesta
pricing. Iar cel ce vor indrazni sa strice acesta, adica cel
ce vor sa nu se supue, ace§ti calugarl §i Egumeni la Ar-
hiereul lor, de vor fi cleric!, adica egumeni sau leromona§r
safi preop sau lerodiaconi sa se pedepsasca bisericWe de
Arhiereil dupe cum i se va 'Area cu cale; lar de vor fi
mona§1 salt mireni sä fie afurisill. AceI dar egumeni sit
calugarI, card dic acum sa nu se supue Patriarhulul sari
Arhiereulul locului, pentru cg shit de la manastire slobodg,
au de la Bisericg slobodg, aducend la mijloc §i niste !nye-
ikturi ce au facut ctitoril, ce vor respunde la aceste Infri-
co§ate afuriseniI ale Sfinlilor PArintl? Cu adeverat nimic nu
pot sa respuncla, pentru ca macar de va §i orindui In diata
lui sau in cartea de inchinaciune ce da la manastire cti-
torul mangstirel, cum egumenil sau cglugaril acestor ma-
nastirl sä nu se supung la arhiereul loculul, nimene nu va
asculta, pentru cg au orinduit contra dumnedeeVelor sf..
canOne, §i pentru cg au scris lucrurl ce n'au nici un te-
meIu. Zonara la talcuirea acestul canon grg.e§te: «Dum-
nedee§tele canOne poruncesc sa se supue la arhierel tott
clericii §i mona0 ce slut la Bisericl si la crap §i la ma-
halalele acestor ora§e, pentru acesta §i acest canon porun-
ce§te: Sa se supue ace§t1 cleric! la Arhiereul loculul. Aqij-
derea §i clericil manastirilor (§i cu numele clericilor au
numit si pe leromona§l si egumeni ce slut la monastirl,
cad Dumnedee§til pgrintl asa obicInuesc sä numesca §i pe-
Ieromona§I §i pe egumeni cleric!). Acqtl dar top cleric!, a-
dica Ieromona0, egumeni §i top mona0 porunce§te canonul
acesta sa se supue la Arhierea si sa nu se dezruOneze §i
sa fuga de la stapanirea acelula; si pe cel ce vor calca a-

www.dacoromanica.ro
 IN SECULII TRECLITI 725

-test canon, de vor fi clerici, adica egumenT, au leromonasT,

au preop, au diaconl sa-1 pedepsesa Arhiereul dup6 cum
i se va 'Area cu cale; Tar de vor fi monasi s'ati mireni cu
porunca au orinduit canonul sa fie afurisip. Si cum licend
-canonul pentru cleric! au pomenit si mireni, mi se pare,
-dice talcuitorul, gindul sf. parintl acest fel sa fie: Sf. Pa-
rintl au socotit cum a clench din puterea for sa nu in-
draznesa sa se derusineze, sa nu bage In sema si sa Tag
de supt stapanirea arhiereului, dar p6te ca clericil nadaj-
duind la niscare-va mireni, cart au putere, Tail indraznela
din puterea acelora si se dezrusinea in protiva arhiereului,
pe acest1 mireni canonul cel dintald al Soborulul de la
Tarigrad, ce se chema IntaTu si al doilea, care s'all facut
la Biserica sf. Apostoll, cull se fac pricinuitorl de acesta
ti afurisesc parintil. Aristen la talcul acestui canon dice:
Sa n'aiba volnicie nimeni manastire far de stirea Arhie-
-reulul, Tar and stie Arhiereul si va da dup6 obiceld bla-
-goslovenie sa se zidesca manastire, si dup6 ce se va zidi
-sa se faca condica si sa se scrie Inlauntru tote ale mauls-
tire! miscatOre si nemi'scatOre §i acesta condia sa stea la
.Mitropolie si far de stirea Arhiereulul sa n'alba volnicie cti-
-torul aut sa se faca insus el Egumen, ail se faca pe altul
Egumen. Neara alul Iustinian 123 dice: «Acea dar se adea
sa dicem ma! nainte de cele-l-alte, cum a tot-deuna si
In tot locul imp6ratieT mele, and va tine -va sa didesca
sfinta Manastire, sa nalba volnicie se ilidesca acesta mai
-nainte pans nu va chema pe Arhiereul loculul, si acel Ar-
hiereu sa ridice malnile la cer si cu molitfa cea obiclnuita
sa inchine acel loc la Dumnedeu. Puind Intr'acel loc si
semnul mantuirel nOstre (dicem p6 prea cinstita si inchi-
-natOrea Cruce), si asa -sa incepa ctitorul ctidirea manastire!
-puind in temelie acesta fOrte bun si de folos si acesta dar
sa fie incepatura didirel sfintelor manastirl.. Lang& acesta
poruncim, Egumenul s'ati Arhimandritul fieste-caril manas-

www.dacoromanica.ro
726 VECHILE PRIVILEGI1 ALE ilS. ROMANE

tirl sa se faca nu cu fatarie, dar sa fie pravoslavnic inte

lept, procopsit si vrednic iconom ca sa pOta sä chivirnisasca,
manastirea si sa pazasca obicelul calugaresc, si cand va
fi acest fel sa-1 pue Arhiereul Egumen. i aceste t6te cate
am hotarit pentru manastirile barbatesti poruncim sa se tie
si la manastirile fameestl. i tar intealt loc tot la acesta
Neara porunceste insusi acesta: poruncim chivernisitoril si
purtatorii de grija si egumenil sfintelor manastiri si spita--
lurilor si toil ce1-1-alp clerics, caril ati diregatoril bisericesti
sa alba a respunde la Arhierel pentru acesta, si sa dea la
el socotela chivernisirel ce fac manastirilor, care sint asu
pra-le, si 131 Neara tot acea qice: §i de va randui cel ce
face diata pe cei ce se cadeail sa fie purtatorl de grija la
spitalele care lide§te, au pe egumeni la manastirile care
face, ail de va da acesta volnicie si la insusi clironomii,
poruncim in tot chipul pe clironomi sa savirsasca cele care
au randuit mortul cercetand si avend grip, pentru tote a-
cestea preasfintitii Arhierel al locurilor, de se face acesta
chivirnisire buna, si de vor afla p6 chivirnisitorii sail egu-
menil ca nu sint destoinici si buff chivernisitorl di. alba.
volnicie Arhiereil sa-1 sc6ta si In locul for sa pue pe alp
chivernisitorl destoinici. §i Diataxis 39 a cartel intal ai con-
dical, dupre cum dice Fotie la al treilea cap. la 11 tituloa
le Nomocanonul luI: Arhiereil cerceteza pe egumeni si egu-
menil pe monasil ce sint la manastirile lor. Nearaila 133
a luI Justinian: Arhiereul fieste-carui loc sa aiba grija pen-
tru acesta (adica ca se nu se faca in manastiri lucruri ne-
cuviOse), sau patriarh este, sail Metropolit, si sa trimita
Omeni ai for sa cerceteze acestea si sa pazasca sa nu lese
sa se faca vre-un lucru necuviincios la manastiri. Jar de se
va face vre-un lucru ca acesta, cat mai curand sa-1 in-
drepteze. i nu este cu mirare dad. dall acesta volnicie
imperatii cel vechi ai crestinflor la Arhiereif credintei nOstre.
Caci ca n4s'e crestini erail sunusi si el la Dumnedeestile

www.dacoromanica.ro
 111 SECULII TRECUT1 727

canOne ale sf. parinti 2). Ci cu mirare dar este, a si prea

puternicii imperati ai imp6ratiel Otomanilor la care sintem
supusi mai to acesta volnicie daa la Arhiereil credintel
nOstre, pentru ca se, se chivirnisasca raialla dup6 legea lor.
Pentru acesta late, a punem intr'acest Hrisov al nostru si
unele din imperatescul Berat, care au obicelil de dail la
arhiereil cari se fac acum: «Poruncim and vre unul din
Episcopl s'aii din egumeni s'ati din monasi al Eparhiel Mi-
tropolitului va gresi, acest numit Mitropolit se, -1 pedepsesa
si se, nu-1 opresa nimene dintr'alt loc; tot la acest Berat
dice: Viile si gradinele si metohurile si morile si mosiile
ce sint ale bisericilor si ale manastirilor si alte lucruri a-
semenea si dobitOcele ce sint date danii manastirilor, dup6
cum le-ail stapanit cei mat tnainte Mitropoliti se, le stApa-
nesa si el, si de died nimen1 s6, n'aild opr61a nici su-
parare. tntr'alt loc tot la acest Berat porunceste asa:
i
i and va catherisi Episcop acest Mitropolit si egumeni si
preotl si diregatoria for va da o altora de atra nimeni se,
n'alba oprela. i tntr'alt loc, tot -tntr'acest Berat dice: i
2) Pine aicea Chrisovul Domnesc enumere canOnele si comentariile
la aceste canone, dupe Zonara, Balsamon $i Aristen, prin care se do-
vedeste ce.' canonele trebue respectate tot atlit, cat si legile civile, dupe
cum era in Imperiul Bizantin. Trebue se, stim ce. noi Romanii am im-
prumutat in timpurile vechi legislatia miste, de la Bizantini, dupe a-
ceea ne-am administrat, jndecat si constitaiit drepturile de proprietate,
phis obicelul pamentuluT, ca lege nescrise, si de care se %inea multe. so-
eaten:. Dupe ce arat, ce loc trebue se, ocupe canonele in stat, apol do-
vedecte, tot on canOne!e, ce, nimeni dintre clerici nu se 'Ate sustrage
de sub canOne $i nici de sub autoritatea locale, a Bisericil tare. Ca
toil trebue se, se supuna Mitropolitulul si Episcopilor locurilor unde se
afa, ce nu exista alte autoritate, in afare de tare., cg canonele an re-
cunosc aid un privilegiu de amestec a and autoriati ierarhice in le-
rarhia nbstra.. Probat acest pnnot, se resping pretinsele drepturl de ju-
risdictii stavropigiale si se declare, ce, toti clericil din Cara rominescI,
IAA, esceptiune, cad sub jurisdictia Ierarhiei pamentene. Dovecple din
Chrisov sunt extrase din nomocanonistii citatl mai sus. Acest document
este tot odata fi un tratat de drept Bisericesc, in cestiunea. locului si
a valorel ce trebue se. ocupe intr'un Stat can6nele si lezislatiile biseri.--
cesd.

www.dacoromanica.ro
728 VECHILE PRIVILEGII ALP; BIS. ROMANS

cand se va Intampla sa se inchicla Episcop sailp reot salt

calugar sau calugarita cu volnicia judecatei, acest Mitro-
polit sa-1 tnchicia si pe calugaril caril n'ai bisericl si umbla
dintr'un loc In altul si se fac pricinuitorl turburard, acest
Mitropolit sa -1 pedepsesca si sa-I opresca, si cand la soco-
tela egumenilor si ispravnicilor bisericilor, acest Mitropolit
sa n'aIba suparare de catra nimenlo 8). Lang aceste care am
velut cum ca au ajuns si judecatile bisericesti la nestator-
nicie de intamplarile vremei si au inceput mirenii sa judece
judecatI bisericestl si sit cads la afuriseniile Parintilor ne-
stiind; am socotit cum ci se cade sa Indreptam si acesta:
g Ci pentru acesta spre mal multa adeverinta, lata ca pu-
nem intr'acest Hrisov si niste canOne ale sfintilor parintl
si porunci Imperatesti pentru acesta pricina). Al noulea
canon al Soborulul de la Halcedon. Aristin la talcuirea a-
cestul canon (lice: Cliricil (si cu numele clericilor se cu-
prind si egumenil si Ieromonasil si preotil si diaconil si
monasil si calugaritele) and au judecata bisericesca si lass
judecata Arhiereulul si merg la judecatl mirenestl, sa se
pedepsesca dupe cum clic sfintele canOne. i cleric cand
are judecata cu Episcopul sa merga la Mitropolit, si Epis-
copul cand are judecata, cu Mitropolitul sa merga la Pa-
triarhul. i Neara 123 a Jul Iustinian dice: De va fi judecata
bisericesca boeril politicestl sa nu se amestece la acea cer-
cetare, ci arhiereul dupe "sf. canOne sa o savirsasca 4). Lang

0) Chlar gi dup6 caderea Constantinopoluld, Imperatoril Otomani au

recunoscut Patriarhilor acelead drepturl qi privilegil, care le aveati Qi
sub Imperatoril creqtinl. Era in interesul politic al Tumid de a rem-
no§te aceste drepturi creqtinilor. Alt-fel trebueati on sa emigreze aceq-
tia orl EA fie administratI religios de &Are hogii turd, ceea ce era im-
posibil. Tnrcilor le-ati vent mai bine a lasa stele prerogative vechi tot
Patriarhilor a-I face pe Patriarhi respumptori de on -ce acte de r6z-
1;3 i

vratire. De aicea acea des& schimbare de Patriarhi, acea precupetie a

scaunului Patriarhal, acea abjeotit' simonie in curgere de secull.
4) Din cause di puterea civila pe timpul Fanariotilor, era arbitrary
s'a lovit gi indreptul autoritlitei Bisericel nationale de a-I judeca el gi

www.dacoromanica.ro
 IN sEcuLn TnEcuTI 729

aceste, pentru cg.c1 au venit la urechile nestre, cum a

neavend volnicie protopopil sa aresteze §i sa pedep:.esca dupe
vechiul obiceitl al loculul pe cei ce fac amestecaturt de
singe, si pe cei ce hrapesc fete i fac nunte Mr . de lege,
i pre cel ce in tiitorl prin casele lor, se faceail multe farl
de legY ca acestea, cu poruncg am orinduit sa se indrepteze §i
acesta. Ci lataca punem §i nite pravile pentru acesta pricing.
Armenopolos la cartea 6. titlul al 4. lista 307: ceY ce fac
amestecaturg, de singe, adia cel ce se afla cu vre-o rudenie
a lor, sa li se tale nasul §i sa se bata §i sä se desparta
unul de altul. Tot acest Armenopolla a 4 carte la titlul
6 list. 264, (lice: cel ce va hrgpi vre o fatg. sari vgduvg,
-de va fi fost si logudnica lul nu pete sa o la muere, mg,-
car de va vrea §i tatgl ci sa se lerte §i gre§alele lor, ci
sg-1 pedepsesa pre el impreung cu cel ce ail fost ajutorl,
qi maI jos tot la acel loc dice: cel ce va face nunta far&
de lege, de va avea direggtorie sa o plarcla si tete ale lul
sa, se faca domne§t1 si sA-1 surgunesca. bar de va fi vre
un prost §i nu va avea direggtorie Insa se se bata, si co-
piil ce se vor na$e dinteacesta impreunare fara de lege sa
nu clironomisesca nimic de la parintil lor. Vlastar X sti-
hios mi, la .14. cap. list 185 lice: Cel ce tine doue muerl,
adica una cu cununie si alta tiitore sä se bats §i sg. se go-
nesca tiitOrea lul dimpreung cu copiil el din casa aceea,
si cel ce tine numal tiitere, au sä se cunune cu dinsa de
va vrea, au sa o gonesca. Iar de nu va vrea sa o gonesca
sg se pedepsesca si sa plardg diregatoria lul de va avea

-numal el, Mitropolitil pi Episcopii locurilor, pe clericii de sub jurisdie-

tia lor, dupt principiul de drept: a se judeca de judecatorii ski firelti
eel vinovati. Chrisovul diem ca at ajuns i judecatile bisericegti la
nestatornicie de intimpltrile vremei, gi aA inceput mirenii srt judeceju-
dectli biserice0i yi sa cadt la afuriseniile preintilor, neqtiind. Se hotit-
stiqte dar ca in cestiunile bisericeti clericii justiciabili sti, se judece nu-
-mai de judecittorif lor fireciti, de Aritropolitii foi Episcopii, la d caste-
. rifle lor.

www.dacoromanica.ro
730 VECHILS PRIVILRGII ALE BIS. ROMANS

si pe tiitOrea aceea sa o surgiunesca departe de el 5). Langa

acestea, pentru ca am Inte les cum ca. unil din calugarl si
ieromonasi, mal 'nainte pana nu se calugaresc sunt fOrte
saraci, apol dupe ce se calugaresc intra in manastiri si se
fac Egumenl si Dichil all lau alta diregatorie monastiresca
si cu acesta castiga cu numele monastirel lucruri misca-
Ore all nemiscatOre, apol la mOrtea for le lase. rudeniilor
for sail copiilor, si cu acesta se pagubesc monastirile si in-
fra si el in plcat, pentru acesta am orInduit sa se indrep-
teze si acesta. Ci dar spre mal multa dovadd Iata ce. punem
Intr'acest Hrisov si pentru acesta pricind canOnele sf. pa-
rinti si porunci imperatesti. Canonul 37 al Soborulul de la
Cartagena: «Episcopa, Egumenii, Ieromonasivi, Diaconil si
monasil, carii pane. nu se calugaresc au fost prea saraci,
data pre urine. nail procopsit si all castigat lucruri misca-
tOre all nemiscatOre cu numele Bisericel all al Manastiri-
lor, sa le lase la Biserica aceea, all la manastirea lor, cu
al carula nume le-au si castigat, pentru cad se pedepsesc
ca niste furl de sfinte. Iar de vor castiga ceva din cliro-
nomia rudelor, all be va ddrui cine-va ceva pentru din il,
lar nu pentru manastire, au datorie o parte dintru acelea
sa lase danie la manastire, cat li se va 'Area cu tale si
cele-l-alte sa le dea undo le va fi vola. Iar pe ce va da
danie cinevas, ce-I va, fi vole. la manastirea lul, pe urma
se va cai si va cauta sa is inapoi acea danie, sa se cache,
risesca. Nearaila 131 a lul Iustinian Vice: oprim pe Arhie-
rel sa nu dea la rudele for sail la alte obraze ce fel vor-
5) Din cause destrfibrilarei societfitei prin introducerea elementula
strein de datine si obiceinri romfinesti, coruptia tnoravnrilor se Intin-
sera si prin sate, de la orase, asa ca muli traiau intro promiscuitate
ca si barbarii on 'Duca. Tot felul de abuzuri si desfranfiff socials, ceea.
ce a pus pe gaud pe autoritatea Statulul, de a ha mfisuri ca cfisitto-
ria, basa societfitei, sä se respecte. S'a dat voe Protopopilor ai preoti-
lor a sratui, a indemna ca poporul s'a nu trfiesd, in concubinaj ca si
animalele; 'far dad, nu s'ar indrepta sä-I pedepsescii dup6 vechiul obi -
ceiu pe neascuitatori si pe aili Mcatori ae rele.

www.dacoromanica.ro
 TN SECULII TRECUTI 731

fi, acele lucrurl miscatOre si nemiscatOre, care au castigat

dupe ce au luat acea Arhierie, ci sa le cheltuiasca la mi-
lostenil si la alte lucrurI cuviinclOse, si cele ce vor prisosi
dupe mOrtea for sa remae la Mitropolia on la Episcopia
fieste-caruia. Dar au volnicie sa dea unde le va fi vola cela
ce le-au avut, pana sa nu Ia acea Eparhie. i cand se va
Intampla sa castige din clirononia rudelor, acestea aseme-
nea sa se stie si la cel-l-altI chivernisitori al manastirilor,
adica Arhimandritii, egumenii si 8,10. Dar de va muri vre-
un Arhiereil set Egumen, sat Ieromonah sad diacon sau
calugar sau calugari 6. faia de diata si far de clironom a
deveratl, WA a luI avutie sa se dea manastirel. i Arme-
nopolos la titlos 4. cartea a 5 graeste: macar barbat ma-
car muere de va avea viata calugaresca si va intra in ma-
nastire si nu va face diata pentru tot a lul mal dinainte pana
sa nu se calugaresca din ceasul acela ce se va calugari
tote ale luI sa se faca ale manastirei, daca nu va avea co-
pii; Jar de va avea copil are volnicie si dupe ce se va ca-
lugari faca diata si sa lase ale lui copiilor, lar nu
bite, si sa-sl opresca si el o parte ca unul copil si are da-
toria sa o dea la manastirea Jul. Iar de va muri far de diata
atunci copiiI lui sa impartesca tot a WI cat va fi si sa. dea
si manastireI o parte cat is un copil. cLa aceste dar sf.
canOne si poruncI imparatestl, si vechlulul obiceIti al lo-
culul cautand si domnia mea poruncim, si cu porunca ho-
tarlm acelea ce se vor scrie mai jos: i cel ce le va pazi,
va avea pe Dumnedeu tntr'ajutor si rugele sfintelor sob6re.
Iar cel ce le va calca va avea pre Dumnecleil neprotivnic
si blestemurilor sf. parintl si va lua si pedepsa dupe pra-
vila, ca un fur de sfinte si calcator Dumnecleestilor can6ne
si poruncilor ImperatestI 6). A) Intalu poruncim top clericil,

6) Ultim Chrisovul intareste din nofi vechinl obiceifi al pamentulni

qi care-1 in concordanta cu canOnele cti legisla.cia bizantina, ca Mitre-
:0E0i, Episcopil, Egumeni:', 31fmaL-ii. qi Mcnalrille, en nit cuvInt, tot cel

www.dacoromanica.ro
732 VECHILE PRIVILEGII ALE BIS. ROMANE

adica Arhimandritii, Egumenii, Ieromonasil, Diaconil Mona-

sit si preotil, ce se vor afla inteacesta crestinesca tars, ca-
rele ni s'ae. incredintat noue de la Dumnelea pentru multa
lul mill, sa se supue, dupe Dumneleestile canOne ce s'aft
4is si dupe poruncile imperatestl si vechiul obicelt al lo-
cului la Mitropolitul carele va fi dupe vreme al loculuI si
la Preasf. sa sa dea Egumenil socotela tuturor manastiri-
lor ce sunt ale tares, si nu sunt inchinate intr'alte parti;
far Egumenil manastirilor ce se afla aice In. Cara si sunt
inchinate intr'alte parIi, sa dea socotela manastirilor lor,
la stapanii locurilor acelora, unde sunt inchinate, si el sa
'I pue si sa-'I scOt.a cu stirea Domniel mele. AcestI "Egu-

.ce a intrat in monahism, sit se supunit canonelor. Averea lor, ce at a-

vut'o de la parinti, on ar primi-o ca ereditate fiind in monahism, dad,
n'at fost easatoriti mat inainte pe nand erati mireni, sa fie Otis; de drept
a Mitropoliei, Episcopiei, Monastirel etc. la care a trait qi a reposat.
Dad. a fost c.sittorit gi n'a flout nisi o dispositie oat diata in vista,
atunci avutul se imparte intre fit qi se fac atatea parti, cats fit are,
plus una pentrn raposatul lor parinte, care trece de drept Mitropoliei,
Episcopiei on Monastirei. Dace insa Mitropolitnl sat Episcopul sat Egu-
menul, and a intrat in acesta slujba ierarhica a avut averea sa pro-
prie, dar la intrarea sa in servire n'a declarat'o prin un inventar in
regula, la autoritatea in drept, atunci gi acesta avere a lui proprie rt.
mine loculni uncle a reposat. Dad. Mitropolitul sat Episcopal sat Egn-
menul ar caytiga ceva pe numele lul, on i s'ar face o danie nominala, a-
tunci pe acesta o pOte rasa prin testament cut .voeqte, facend pi loculni
-uncle este o parte cat va voi. Tots averea ce ar caqtiga'o Mitropolitul on
Episcopal sat Egumenul sat Diehinl-administratorul imobililor biserieegti
qi on -ce alti calugari, ce at manipulat avert publice bisericeati, este gi
T6mane de drept bisericei adica Mitropoliei, Episcopiet, Monastirei uncle
a slujit. Iar cuvintul este acesta. Daca poseda avere, a facut'o en nu-
mele Mitropoliei, Episcopiei on Monastirel etc. pe care a administrat'o.
Dacii nu era in capul aces Institatinni, n'avea de uncle face avere. De
aceea in tote timpurile la Romani pe Mitropoliti I-at moytenit Mitropoliile
si. pe Episcopi Episcopiile, pe Egumeni qi Dichil Monastirile. Calugarn1
nu are alte rude, afara de copii, dud I-au avut find casatorit inainte de
a intra in monahism. El face declara %ie formalii ca se leapada de ru-
denit, de aceea el nits pOte fi infiat on adoptat, pentru ca-t afierosit
lui Dumneclet qi-I afara de lume. Averea calugarului este averea comu-
nitatei in care a trait gi caria-t revine de drept, dupti °amine gi dis-
positfile legilor bisantine.

www.dacoromanica.ro
 TN SECULli TRECUT! 73X

meni dar al manastirilor ce sunt inchinate intr'alte partl,

macar ca am clis, cum la stapanil for sa'sl dea socotela
for si el cu stirea nOstra sa-I pue si sa-I scOta, dar numal
sa nu se desrusineze pentru acesta si sä nu bage in sema
pe arhiereul loculul, ci la cele-l-alte indreptarl bisericest1
sa se supue la tote si tot-d'auna pentru ca se afia in Epar-
hia lul. Iar pe Egumenil manastirilor ce nu sunt inchinate
intr'alte part, dupre cum am cis, dam volnicie Mitropoli-
tulul loculul care va fi dupe vreml, sa-1 pue si sa-1 scOta
fac'end stire mal inainte Domniel mele. Si cand se va in-
tampla sa se faca vre un lucru fara, de cale, la vre un
obraz bisericesc, au la vre o manastire, atat din cele ce-
sunt ale tar', cat si din cele ce sunt intr'alte partl inchi-
nate, Arhiereul loculul sg, alba. volnicie sa cerceteze si dupe-
pravila sa faca indreptarea, alt nimeni sa nu se amestice.
Iar pe Egumenil schiturilor ce sunt inchinate is Episcopii si
sunt ale Tor, Episcopil sa.-1 pue si sä-1 scoata, si st le la so-
cotela si sa-1 stapan6sca. B) Poruncim cand este vre o ju-
decata Bisericesca, au aid au afara la lard, Mitropolitul sa
o judice dupe pravila, au protopopil ce'l are orinduitl a-
fara in judete, dupe cum ad fost vechiul obiceIti at taril,
cand este In Eparhia Mitropolitulul. Iar de va, fi in Epar-
hiele Episcopilor, EpiscopiI, au protopopil ce -1 au orinduitl
prin judete sa judece acea judecata dupe pravila. Bi ni-
mene din boerl sail din ispravnicl sail din capitani sail din
alt-cinevas, sa nu se amestece la acea bisericesca judecata
cad Tanga blestemurile sf. parintl ce va avea ca un cal-
cator canOnelor Tor, se va pedepsi fOrte reu si de dire Dom-
nia mea, ca un calcator pravililor imperatestl si poruncil,
Domniel mele. C) Dam volnicie Mitropolitulul tareI asisde-
rea si Episcopilor in eparhia for si protopopilor ce sunt
orinduitl in judete sa cerceteze cu deamaruntul pentru a-
mestecarile de singe care se lac, si pentru rapirile fetelor
si pentru nuntile cele fara de lege si pentru cel ce in Ili-

www.dacoromanica.ro
734 VECHILE PRIVILEGII ALE BIS. ROMANS

tori si pentru alte fapte necuviinciOse. $i protopopil dupe

ce vor cerceta si vor afla vre-un pacat ca acela ce s'ai1
numit mai sus, sa faca in stire fieste-care Arhiereului lut,
Protopopi! Mitrcpoliel Mitropolitulul si protopopil Episcopi-
lor Episcopiilor lor, si de vor putea Arhiereil sa indrepteze
acel pacat si sä dea canonul ce se cade la acel obraz, ca-
rele a pacatuit dupe Dumnecleestile si sf. canOne duhov-
nicest', si se va lasa si se va parasi si acel obraz de pa-
catul acesta fOrte bine, Iar de nu va asculta pe Arhierei
si nu va primi canonul ce-1 vor da si nu va face parasire
de acel pacat, poruncim Arhiereil sa faca in stire la Dom-
Ma mea $i atuncea sa se pedepsesca dupe pravila acei ce
ail pacatuit si nu s'ail. indreptat. Inca poruncim: Preasfin-
lip Arhierei sa aiba mare grija si sa dea porunea la pro-
topopil lor si protopopii la ce1-1-alti preoi ca sa indemneze
pe poporanil lor, or! rumani ori tigani sa se ispoveduiasca
si dupe ce se vor ispovedui ,7i 'si vor face si canonul ce
li se vor da de la duhovnicil lor, sa se cuminice cu sf.
taine, cat mai putin, de trel ori intr'un an, adica la sf. In-
viere a DomnuluT nostru Iisus Christos, adica la Pasti, a
doua Ora la Adormirea MaIcil Precistel, adica la sinta Ma-
ria mare, a trela Ora la Nasterea Domnulul nostru Jisus
Christos, adica la Craciun. Iarasi mai poruncim si dam voe
protopopilor sa cerceteze pentru cel ce vor fi vrajitorl sail
vrajitOre si cand vor gasi pre vre unul, or! parte barba-
tesca sal femeesca sa-i dea Invet.atura ca sa se parasesca
de acea fapta afarA de lege si de se va indrepta, si se va
parasi, fOrte bine. Iar de nu va vrea sa lipsesca din acea
prilestire diavolescA, pentru unul ca acela sa se dea stire
protopopiei la Arhierei! for li de nu va asculta acel vraji-
tor sail acea vrajitOre si de invetatura Arhiereilor ca sa se
indrepteze duhovniceste, Arhiereil sa faca in sure Domniel
rnele, ca sa se pedepsesca dupe sfinta pravila. D) Porun-
elms care MitropQlit sail Episcop sail Arhimandrit sail jEgu.-

www.dacoromanica.ro
 IN sEctiLii TRECUTI 735

-men sau Ieromonah sau Ierodiacon, au calugar au calugarita,

mat inainte pana a nu-si lua Eparhia, an pana a, nu se ca-
lugari, ail a lua Egumenie este prea sarac, si dupe ce Ar
hiereul la Eparhier au Egumenul egumenie, si castiga cu na-
raele eparhiel au manastirel Mt ad din bucatele Eparhiel
tut sau dintr'ale manastirel lut lucruri miscatOre si nemis-
cdtOre, dupe ce va muri tOte sä fie ale Mitropoliel au Epis-
copiei sau ale manastirel fieste-crula, si nici unul din rude
sa nu pOta sa is nimic dintr'acelea. Iar de au castigat ceva
din clirononia rudelor lui, au I-ail daruit tine -va ceva pen-
tru numele lui, dar nu pentru numele Mitropoliel lul, sau
Episcopiei sau manastirel lui sa alba volnicie sa le dea unde-i
va fi voia, lasand Inainte ca datornici la Mitropolia au Epis-
copia lul sau manastirea lul, fieste-care ce se va Indura.
Iar pe urma de se va cai si va lua Inapol acea danie sa
nu alba volnicie, ci Inca sa se si pedepsesca, dupe cam5-
nele sf. parin 1. Iar de va muri vre un Mitropolit sau Epis-
cop sail Egumen sau Ieromonah sau Ierodiacon sau calu-
gAr sau calugarita far de diata si far de clironomi cu tale
taa avutia lui sa fie a Mitropoliel sail a Episcopiei sail a
manastirel lul, si acesta pentru eel ce nu s'ail insurat nici
odatd; Iar pentru Arhiereil s ul Egumenil sau calugaritele
sau cMugUil care all fost mai inainte Insurati si pe urma
s'ati calugarit, au ajuns arhierel si n'au facut nici odatd
mai inainte pana sa nu se calugaresca, au sa se faca Ar-
hierel, tntr'acel teas ce Wad calugarit, au s'atl facut Arhie-
rei, tOte ale for sa fie ale Mitropoliel sail ale Episcopiei
sau ale manastirel lor, de nu vor avea ccpii. Iar de vor
avea copil sa faca diata si dupe ce se vor cdlugari sail se
vor face Arhierel si sa lase si copiilor ale for (adica cat
au avut mai inainte pana sa nu se calugaresca, au sa se
faca Arhierei; Cad ce va fi castigat dupe ce s'ati caluga-
rit sail s'ail facut Arhiereu cu numele Eparhiel for sau ma--
nastirei bite sunt ale Mitropoliel sail ale Episcopiei for sad

www.dacoromanica.ro
736 VECH. PRIV. ALE BIS. ROMANE TN SEC. TRECUT1

ale manastirel); dar nu tete, ci sa opresca si el o parte ca

a unul copil al lor si sa alba datorie sa o dea Mitropoliel
sau Episcopiel lor sau manastirel lor; lar de vor muri far
de dietI, atuncl copiii lor imparts trite ale lor, mutt putin
(adica cat au avut pan sa nu se calugaresca., au sä se faca
Arhiereil) pi sa alba datorie sa dea si manastirel o parte,
cat va lua unul dintre el. Aceste porunceste Domnia mea,
i dup6 Dumnecleestile candne ale sfintilor parintl si dup6
poruncile Imperatestl si -dupe vechlul obicelii al loculul, pi
asa sa se faca negresit. Si s'ad' intarit Hrisovul acesta cu
tot soborul Bisericesc impreuna i cu Preasf. Mitropolitul
Orel Chir Neofit pi cu dol de Dumnecleil lubitorl Episcopl,
Sf. sa parintele Chir Climent Episcop Ramniculul i Sf. sa
Chir Metodie Episcop Buz 6ului i impreuna cu to cinsti-
til si credinclosiI boeril cei marl al Divanulul Domniel mele:
Pan Iordache Cretulescu vel Dvornic, i pan Constantin Du-
descu vel Logofat, i Pan Antonache vel Ban, i Pan Mano-
lache vel Spatar, i Pan Grigorie Greceanu vel Visternic, i
Pan Barbul Vacarescul vel Clucer, i Pan lord ache vel Pos-
telnic, i Pan tefan Dudescul vel Paharnic, i Pan Radul
Cretulescu vel Stolnic, i Pan Iordache vel Comis, i Pan Va-
silache vel Sluger, i Pan Draghicenu vel Pitar pi Ispravni-
cul Dumitrasco Racovita. vel Logofat. s'ad' scris Hriso-
vul acesta In anul dintaIti intru a doua domnie a Domniel
mele, aid In orasul scaunulul Domniel mele In BucurestI
de Mihafil logofetel sin Tomel Babenul In anul de la zidi-
rea Iumel leat 7250. Ghenarie (,cosi. r N I apie).

Isca lit. Jo Mihail Raeovira Voevod.

(s. Domn).
Constantin Dudescu vel logo fiit procitet.
Dumitrasco Racovica vel logofElt procitet.
C. E.

www.dacoromanica.ro
CREDINT,A IN NEMURIREA SUFLETULUi §I VIAT,A VIITOARE LA POPOARELE
VECHL INAINTE DE CRPTINISM,

Poporul ludeti si Impreuna cu el Grecii si Romanii, au

credut tot-d'auna In nemurirea sufletului si In o viata vii-
tOre, dincolo de mormint. Aceste popOre au avut In tOte
timpurile pre sci'pticii si materialistii lor, earl credean ca
totul se termina cu omul aci pre parnint, dar toti acestia
nu erati de cat exceptiuni singuratice; pe cand, credinta in
nemurire, era o credinta universals, profesata de tots fara
deosebire de virsta, tr6pta socials si cultura.
Dar gall de pop6rele mai sus amintite, credinta In ne-
murirea sufletului si viata viitOre, o gAsim mai la tOte po-
pOrele antice Inainte de aparitiunea crestinismulul. Cum, ce
fel si prin ce imprejurari a ajuns, ca mai tots lumea veche
cunoscutg sa aiba acesta credinta, este grew de explicat.
Sfintii parinti al Bisericel, cred, ca- si acesta credinta, ca
si tOte ideile religiOse drepte, ce se gAsesc la popOrele vechi
'Ague, se explica, pe de o parte, prin descendenta comuna
a tuturor Omenifor dintr'o singura origins, prima pereche 1),
care a avut cea Intai descoperire dumnedeescii 2); Tar pe
de alta, prin apropierea si contactul restulul omenirel cu
poporul Iudeil, singurul care a fost depozitarul tuturor idei-
1) Comp. Faptele Apost. XVII, 26.
1) Comp. Genesa IIII.
Biserica OrtodoxA Romani. a.

www.dacoromanica.ro
738 CREDINTA TN

for si cunostintelor religiOse drepte si adeverate. El cred,

ca omenirea imprastiindu-se si popOrele separandu-se unele
de altele, ail pastrat prin traditiune, din generatiune in ge-
neratiune, reminiscenta despre credintele comune ce le a-
veati cand-va; si aceste credinte, unele din popOre le-aii
cultivat prin cultura de care s'ail bucurat.
Tinend sema, pe de o parte de spusele Bibliel, tar pe
de alta de datele istoriel, care afirma, aprOpe identic im-
prastierea si contactul popOrelor, unele cu altele, comuni-
tatea for de credinta se explica fOrte cu lnlesnire.
Este stiut a Abraam lesind din Mesopotamia a locuit In
pamintul Chanaan. Apol, descendentil set, au stat mat
multe sute de ant in pamintul Gosen, adica in Egipt, si
d'aci s'ati reintors la rast In pamintul Chanaan. Captivitatea
babilonica II duse, mat tarcliii, larast in Mesopotamia, de
unde, in urma, edictul lut Ciru, regele Persilor si cuceritorul
Babiloniet, be permite a se reintOrce si a se slabili in Pa-
lestina.
In urma, In timpurile lut Alexandru cel mare si sub suc-
cesorit set, influenta culture! grece era fOrte mare in Iudeea.
In aceste timpuri, fOrte multi Iudel s'ati aseclat in Siria si
Babilonia si altil in Egipt, asa In cat in Alexandria era o
sc6la Iudaica in flOrea el si in confine' schimb de idel cu
sc6lele grece d'acolo si din Vita lumea clasia pagans. In
fine, reducerea Egiptulul -si a Palestine! In provincil romane
si contopirea apr6pe a tuturor natiunilor lumel vechi cunos-
cute tntr'uu singur si vast imperiti universal, precuni si dis-
trugerea lerusalimulut, care a adus Imprastierea generall
a ludeilor in iota lumea, explica fOrte bine comunitatea de
vederl si convingerl religi6se ale diferitelor popOre.
Urmarind credinta despre nemurirea sufletulut si viata
viitOre la cele mat insemnate popOre pagane ale lumel vechi
tnainte de crestinism, ca Egiptenil, Chananienil, Babilonie-
nii, Persil, si chiar Grecil si Romanil, vom vedea a in

www.dacoromanica.ro
 NEMUR1R EA SUFLETULU1 7g9

trasurile el generice, acesta credintg. este aprOpe comuna

tuturor acestor popOre, dar in acela0 timp Mote ideile i
convingerile for nu sunt de cat umbre §i reminisce* fOrte
slabe, ale credintel vie, tare §i puternica pe care o avea
Si o profesa poporul Iudeti.
In religiunea Egiptenilor, a§a cum acest popor o credea
§i o profesa In timpurile lui Moise §i in secolele urmatOre,
se vede ideea despre o prOvidenth diving. §i o lege moral&
universal& 1). Dar acesta credinta care putea ss le inobileze
inima §i sufletul, .se gase§te ingbuOta. de josnicul politeism
profesat de Egipteni, ba chiar aprOpe nimicita prin cultul
for superstitios §i plin de necuratenii, prin adorarea fortelor
natures, divinizate §i personificate in animale, zugravite,
sculptate §i chiar vii, prin astrologia practicata de Egipteni.
dih timpurl immemorabile §i prin fatalismul, pe care astro-
logia for it considera, cand ca o consecinta indispensabila
a sa, cand ca principiul sea normativ.
Relativ de destinul omului, in religiunea Egiptenilor ga-
sim credinta in o viata viitOre, cu pedepse §i recompense
hotarite de dreptatea diving.. Dar acesta credinta atat de
salutara, i indestul de clara spre a putea calauzi pre om
In viata, a fost atat de intunecata, mal ales pentru popor,
prin superstitiunile idololatriei, prin adorarea materiilor §i
prin fatalism, In cat s'a denaturat cu desavir§ire §i mai ni-
meni nu o mal putea cunNte spre a'§i da semg. §i a se
folosi de ea.
Din ritualul funebru 2) sail slujbele ce se Ikea pentru
cel morti la Egipteni, slujba care se continua a se aduce
tot-d'auna §i mumiilor, pare a ree§i credit* ca sufletele
1) Comp. Bunsen, Aegyptens Stella in der Weltgepchichte I, pag. 423.
2) ampolion este eel intiii care a descoperit acest ritual qi 1-a dat
acest nume. Lipsius publicandu-I in limba Germanit l'a intitulat: Der
Todtenbuch der Aegypter, cartea monitor Egiptenilor (Lipsca 1842).
Dup6 preerea lui Lipsius, acest ritual iql nrc6. origins.. sa ping la sec.
XIII, Inainte de Iisus Christos.

www.dacoromanica.ro
740 CREDINTA IN

merg inteck alto. lume §i acolo vor fi judecate de sfetnicii

lul Osire. Cele vinovate vor fi date unor flare infricosate
(monstri) a le tortura, Tar sufletele celor drepti, dupe ce
vor fi supuse la 6re-care probe expiatorii, vor fi primite
in locuinta ceresca a lei Osire. In urtnA vor veni larAsi
a insufleti corpurile lor, pentru a trai o viata nemuritOre
$i fericita C). Acelas lucre par a'l spune i inscriptiunile
funebre Si mormintale.
Un alt document egiptean, cartea cala torlilor 3) vor-
beste cam in acelas sens despre viata viitOre, insa fArA a
da explicari asupra duratei sae eternitAtei ei.
Ambele documente afirma ca sufletele celor drepti, Ina-
inte de a sosi la locuinta ceresca a tub Osire vor sta intr'un
loc de plAcere si desratare; care va fi pe pAmint, si in
urmA vor incepe calatoria in spatiurile ceres% unde, pentru
a putea strabate se vor transforma in diferite pasari divine.
Acesta calatorie pare tot ca un fel de cercare Si dacA
unele din suflete nu pot resista, asa in cat cad iarasi pre
pamint si sunt nevoite a intra in trupuri de animale mai
mult s'ail mai putin curate, si chiar in trupuri umane, a-
ceste nu sunt suflete de drepti, ci de vinovati si pecAtosi.
Acesta calAtorie si Were a sufletelor, inainte de expiarea
for deflnitivA, este aceea ce se chiamA metempsechosA, doc-
trine pe care cele done documente amintite, ritualul sail
slujba mortilor §i cartea Cala torfilor, nu o au in in-
tregul ei, dar pe care fOrte multe inscriptiuni, picturl si sim-
boluri egiplene o descriti cu multe amAnunte 3).
0 legend. egiptenA din secolui al XV-lea inainte de

1) Despre tote acestea se face mentiune in cap. 2, 44 qi 89 al ri-

tualulul.
2) Cartea ctlitoriilor sat a emigratinnilor (Sal an Sinsin) a fort pu-
blicatt pentru inttla Ort cu trad. latin& de Dl. Brugsch (Berlin 1851).
3) Comp. Gardner Wilkinson Manner_ and curtoms of the ancient E-
gyptiens, cap. 16.

www.dacoromanica.ro
 NEMURIRRA SUFLETULUT 741

'Christos '), prin urmare contimporana cu Moise, coprinde

.0credinta, pe cat de veche, pe atat de absurda, relativ de
metempsechosa. sail starea sufletelor dupe mOrte. In ea se
dice ca, dupe mOrte, tOte sufletele, Para deosebire de merit
saa de nemerit, adica dad. sunt bune sat rele, tree in
corpuri de animale si agar de vegetale 2). Acesta este forma,
precum se vede, in destul de primordiala, ca O. nu dicem
:grosolana, sub care atat Grecil cat si Romanil cunosc malt
trimbitata si faimOsa doctrina a Egiptenilor despre metem-
psechosa si viata viitOre; ceea ce insemna cs legenda era
universals si representa credinta comuna a tuturor maselor
poporulul Egipten. De altmintrelea, era si natural lucru;
caci o ast-fel de credinta se concords minunat cu fatalismul
astrologiel in care Egiptenii 10 puneail tbta credinta lor, si
cu multimea superstitiunilor de care gemea religiunea pro-
lesata si creduta cu atata fanatism si bigotism de popor 8).
Religiunea Chananeenilor, numitl cate odata si Fenicieni,
de Gred, In cat priveste cestiunea ce ne ocupa, era in mare
parte cam tot aceeasi, ca sa nu dicem identica, cu cea
profesata de Egipteni. Ea consta, d'asemenea dintr'un cult
tot asa de superstitios, adorand si divinisand natura, ele-
mentele si fortele ei, asa precum faceail. Egiptenil 4). Cu
tOte acestea notiunea saii ideea despre o dreptate dumne-
deesca, care s'ar exercita dupe mOrte se pare a se fi pas-
-trat,_ sub o forma mai mult s'ail mai putin clara.
Inscriptiunea mormintala a regelul Esmunazar pare a o
-arata sub numele generic de .Refairn, adica morril, din
1) Comp. Rough note asupra, unul manuscript egiptean din sec. XV
inainte de Iisus Christos pag. 24.
2) Rouge scrierea citata, pag. 60.
3) Dintre scriitoril Greet dol sunt earl au cunoscut mai bine ffi ne-
su dat cele mai multe eunofftinte despre metempsechosil ffi oredintas E-
.giptenilor in viata viitore, anume Porfirin ffi Plutarch. De altmintrelea
-ea este semnalatii ffi de Erodot, Pitagora gi altil.
4) Bunsen scrierea citata, pag. 234 ffi urmaterele.

www.dacoromanica.ro
742 CREDINTA IN

cars mare parte n'aii a astepta alt-ceva de cat linistea s'ati;

repaosul mormintului, far alp Alonim, umbrele sulle-
telor celor aleql, sunt primiti de jet Intr'un loc mai de-
osebit, loc de fericire 1). Mal departe Inv6tatura religiOsa
a Chananeenilor, nu da nits o lamurire sate explicatiune
asupra vietel viitOre. Ea nu preciseza durata fericirel urn-
brelor sufletelor celor alesT (Allonim), nici conditiunele a-
celei vieti. Asa in cat am putea (lice ca ne lipsesc on -ce
date si descrieri despre ea. Cate-va locuri din Vechiul Tes-
tament par a ne arata ca locuitoril aborigeni, ale caror
paminturi le luasera Ebreii, se dadeati la practice religi6se
fOrte superstitiOse, tnterclise fOrte aspru de Moise. Ei cre-
deaf' si in evocarea sau chemarea mortilor, un fel de spi-
ritism, ceea ce insemna ca ei credeati in nemurirea sufle-
telor, sau eel putin ca sufletele traesc si dupe mOrte, cad
altmintrelea credinta for ca vorbesc cu ele, si. ca pot sa le
theme, spre a le consulta, nu putea avea nici un sens,
si nu putea exista 2).
Chaldeil din Babilonia erati ca si Egiptenil fOrte domi-
nati de superstiOunele astrologiel. In unele privinte s'ar
putea vice ca erati mai bigoti si mai fanatici chiar de cat
acestia. Prin urmare, nu puteati sa nu creda si in fatalism,
care sta, precum am veclut, In cea mai strInsa legatura cu
astrologia. Cultul for consta din divinisarea obiectelor na-
tures. El adorati stelele, si personificandu -le le credeati drept
dumnegei. Pe tang& acestea marele for Dumnecleti, numit
Bel, cleul SOrelui, era considerat ca zeul suprem, izvorul
inteligenta El nu'l socoteatt ca creator, dar ii consideraa
ca organizatorul si conservatorul lumen; si credeati ca lumea
a fost scOsa prin el din haosul eternitatei.
1,
Ac6sta inscriptiune a fost tradusit si publicatg in Revista Areheol -
an. XIII, 15 Noem. 1856, pag. 460 ;4 urmat (Paris)-
2) Vecli Deuteron. XVIII, 11 oomp. si I Samuel XXVIII, 3-9, II
Reg. XXI, 6, 11. Isaia VIII, 19.

www.dacoromanica.ro
 NEMEIRIREA SUFLETULUI 743

Asupra deluviului aveati traditiunl, earl se asemanati forte

mult cu ale Ebreilor, fie a pe rang& ele aveati. §i o mul-
lime de legende, earl mai de care mai bizare Si mai ex-
--tra.vagante. Se pare a credeati chiar §i in existenta ingerilor
sau a geniilor.
In urma cuceririlor 1W Ciru a avut loc un mare amestec
de convingerl §i credinte religiOse, mai ales tntre magi ai
Chaldel, adicti intre ideile §i vederile celor invetati §i cull
-§i intre credintele poporului; dar care a fost resultatul a-
cestui amestec §i ce influence a avut in timpurile posteriOre,
este gret1 de constatat.
In cat prive§te credinta vechilor Chaldel in viata viitOre,
ea nu este indestul de cunoscuta. Din marturille arabilor
rnahomedani, prin urmare marturil cu totul posteriere, abia
-se cun6§te §i abia se pOte §ti earl erati credintele §i dog-
-mele mal principale ale Chaldeilor. Dar de Ore-ce martu-
rifle acestea sunt cu totul posteriOre, credintele ce ni se
infati§aza sunt un cogiplex de vechile credinte pagane ale
Chaldeilor intretesute de ideile filosofilor neoplatonicl, cu
care autoril acestor marturii erati In contact.
Aceste credinte se resumail in urmaterele: «Dupe un timp.
TOrte indelungat de inchinare §i adorare a stelelor, a avut
loc o distrugere §i prefacere universals a lumei. In acest
timp fie-care suflet a trebuit sa -pt traiasca Si sa-§I sfar§asc6.
viata sa terestra, §i in acela§ timp in acest period sail.
rprimiasca §i recompensa sau pedepsa faptelor bane sau
rele, pe care le a savir§it in viata sa anteriOra. Dar in a-
cest period de timp, viata fiind terestra, nu exists nici re-
compense, nici pedepse eterne pentru suflete».
Acesta credinta, de §i in trasurile el generale i§1 urea
origiria pill la vechil Chaldel, in decursul timpulul a suferit
se vede fOrte multe modificari, pe de o parte sub influents
astrologieb, bar pe de alta sub a filosofiel grece din timpurile

www.dacoromanica.ro
744 CREDINTA IN

.de transitiune, In special sub imfluenta scOlel stolcilor din

timpurile posteriOre 1).
Magismul sau Mazdeismul, ca religiune primitive a Bac-
triel, Mediei si a Persiei, a avut ca prim si unic fondator
al el, pe acela pe care Grecil si dupe el VIM lumea, II nu-
mesc Zoroastru (Zarathustra), un med venit in Bactria, sus -
linut si protejat de regele Istaspu (Vistacpa). Acest rege al
Bactriei, protector al mazdeismului, care atunci abia era in
nastere, nu are nimic comun cu Istaspu (Vistacpa), cel cu-
noscut din istorie, afara de nume, cad cel intaiti era fiul
hi Aurvartacpa, lar acest din urma fiii al lul Arsame, si
avu de fiti pe faimosul rege al Persilor cunoscut sub nu-
mete de Dariu I, carele dupe tradi(.ie a usurpat puterea de
la magil Persiel, adica de la preotil mazdeismulul 2).
Timpurile In care a trait Zoroastru si in care s'a predicat
Invetatura sa si s'a respandit mal int= in Bactria, dupe
aceea In Media, patria 'sa si In fine in Persia, sunt grell
de precisat din causa multelor legende, cart se contraqic
una pe alta. Ceea ce se stie cert este, ca aceste timpuri
sunt cu mult anteriOre secolului in care a trait Dariu I fiul
lul Istaspu 8).
Invetatura sau doctrina religi6sa a lul Zoroastru s'a fixat
lnscris mai intaiii in Bactria 4), din timpurl stravechI, data
nu de insusi Zoroastru, cel putin pe baza celor spuse si
predicate de el, si era coprinsa In Zend-Avesta, o colectiune
de carp numerOse, din care pana la nol n'a ajuns de cat
o mica parte cuprinlend 6re-care precepte, parti privitOre
pe ritual si formule privit6re pe cult si rugacluni, adica
fragmente din partile numite Vendidad, Vispered si Vacna,

1) Comp. Chwolsohn, Die Ssabier and der Ssabismus, pag. 764 9i

urmatorele. .
2) Comp. Eug. Burnout Comm. s le 'Vacua, pag. 442 9i Spiegel A-
verta, tom. I, pag. 48, tom. II, pag. 5-11 eto.
3) Comp. Burnout scrierea oitatri, pag. 404 9i Lassen Indiohe Alter--
thumskunde, tom. I, pag. 751 9i limit.
4) Veli Spiegel scrierea cite.* tom. U, pag. 200 9i urmrtt.

www.dacoromanica.ro
 NEMURIREA SUFLETULUI 745

.cu un adaos de Ore -cart imne numite mica Avesta (Khorda-

.Avesta).
Partea cosmologica a Zend-Avestel, nu exists; cu tOte
acestea Ore-cart trasuri generice din ea sunt cuprinse in
fragmentele ce ni sail pastrat; dar a le resuma spre a se
vedea care si cum era invetAtura lul Zoroastru despre crea-
-tiune, este cu neputinta, Cel putin pan& asta-cal tOte incer-
,carile si ostenelile archeologilor au fost zadarnice. Multi at
voit sä complecteze datele din fragmentele existente ale
Zend-Avestei, cu notiuni din alte carp ale vechilor Indieni
si altor popOre, cars auk fost in contact cu Medo-Persil; ins&
atunci, convingerea general& este ca nu mai e vorba despre
invetatura cosmologicA proprie a lul Zoroastru.
Inscriptiunele cele vechi a le Persilor par a fi de acord cu
multe din cele cuprinse in resturile Zend-Avestei. 4i unele
si altele ne arata ca discipulii tut Zoroastru, in cultul si in-
chinarea lor, se adresat, inainte de tOte, unlit principit al
luminei si al binelui, pe care it numia Ormuz (Ahura-Mazdas),
si it socotea creator al Cerului, al stelelor, al pAmintului,
al foculul si al apelor; al Omenilor si al animalelor si plan-
telor bune si folositOre. Din cuprinsul resturilor Avestei se
vede c& Ormuz avea pe Mg& el un numer de septe ajutOre
al caror sef era Mitra. Alaturi cu acestia emu si alte _divi-
nitatl, si tuturor acestora li se atribuea acelas cult. Pe tang&
acestea, el adorau d'asemenea si stelele, lumea sau fiintele
ideale, anteriOre celor reale pamintesti si cu credinta, cg.
fie-care flint& pamintesca, adica tot omul, chiar si Ormuz,
40 are in cer geniul set protector, care are mare influent&
'tine-fAcetOre asupra fiintelor pamintesti al caror protectory
sunt. Iar lumea ac6sta ideal& s'a treat de Ormuz inainte
de lumea vecluta, real& si pamintesca.
Dar Avesta spunendu-ne cs discipulii lui Zoroastru ado-
rat pe Ormuz, ne arata n acelas timp ca ei aveat mare
ifrica si orOre de un alt princip, opus lui Ormuz. Acesta era

www.dacoromanica.ro
746 CREDINTA IN

principiul reului si al intunerecului, numit Ariman, care era.

socotit ca distructorul si coruptorul tuturor fiintelor bune
si in acelas timp creatorul tuturor fiinte:or rele si vatkma-
tOre 1), care erail sfetnicii sel, domnind cu totil asupra in-
fernului si silindu-se din tote puterile a plerde pre Omeni
prin inselaclune. Credinta for era d'asemenea, a Ariman
a creat mai intaiii fiintele cele rele, pe demoni, dupe aceea
animalele veta.matOre si in cele din urma plantele veninOse.
Dupe invet5.tura Jul Zoroastru, Ormuz si Ariman erau
socotiti amandol creatorl si de o potrivk eterni; Tusk ceea.
ce a creat Ormuz va exista tot-d'auna, pe and creaturile
lul Ariman se vor distruge si vor peri in timpurile viit6re
cu puterea Jul Ariman cu totul.
Ormuz si Ariman isi are fie-care partea sa de stgpanire;
Ormuz partea superiOra si luminOsti, a cerulul, lar Ariman
partea de jos, intunecOsa, adick infernul, si amandoue a-
ceste parti sunt separate prin o mare prapastie gOla, adica.
printr'un spatiti gol, in care binele si 1.6111 sunt amestecate
fart a se putea deosebi.
Dupe o veche traditiune, Ormuz si Ariman 10 au ori
ginea for dintr'o alta fiinta, de asemenea eterna numitk
Zervana-Akarana, adica Timpul nema rginit sau infinit.
Relativ la originea omulul, fragmentele Avestel spun A
tots Omenii se trag din Kaiomorts (Gayo-Maratan) cel intki
om creat de Ormuz.
Cam la acestea se rezumg. MM. cosmogonia Zend-AverteY.
Relativ de om, Zend-Avesta invata ca credinciosil, In,
viata aeebta, trebue sa se conduca de povetele lui Zoroas
tru, care este trimis de Ormuz. Unit sunt, cari l'asculta si
ii reman credinciosi, Tar altii sunt inselati de demoni sau
slujitoril lui Ariman. Asupra acestora dreptatea lul Ormuz

1) Aceste fiinte rele, create de Ariman le numiaA Dews (demoni,

Drnkhs, disci),

www.dacoromanica.ro
 NEMURIREA SUFLETULU1 747

se implineste intr'o alts viata, dupe morte. Avesta maT

-adaoga., ca dupe mOrte sufletele stet trel Mile langa trupu-
rile din cart ao. Tesit; Tar dupe aceea, sufletele cele bune
-tree fara nici o impTedecare puntea Cinvat $i merg in lu-
-calul luminel ceresti numit Beheshd, Si acolo Ormuz, in-
geril seT si sufletele cele curate le imbratisaza cu WO. dra-
gostea si le face sa uite tOte durerile mortei si ale vieleI
-parnintesti. Sufletele cele rele din contra, se duc in in fern,
locul cel intunecat unde sfetnicil lul Ariman, demonil im-
preuna cu sufletele cele necurate le supune la cele maT
crude dureri si torturl papa la sfarsitul veacului.
Zend-Avesta vorbeste si despre o inviere a mortilor. Mal
mult chiar, In ea se precizaza si durala timpulul de la
-creatiune si pana la acesta inviere. Acest timp va fi de
doue-spre-dece miT de anT! El este impartit in periOde fixe
de Cate trel mil anT, si Zenda descrie semnele caracteristice
si multe amanunte despre fie-care din aceste periOde. La
sfarsitul ultimulul period va fi marea lupta in Ormuz si
Ariman, care se va sfarsi cu triumful celui d'intaiti si a-
tunci va fi si invierea generala si sfarsitul veacului acestuia.
Din Ore-cari locurl ale Avestel pare a resulta ca la sfir-
situl vecului mortii vor trivia cu un fel de trupurl nemu-
TitOre, si cel bunT se vor ridica in cerul cel de sus numit
Gorotman, Tar cel ret vor fi aruncatt in intern (Duzakl, unde
vor fi supusi in timp de trel chile la cele mai cumplite chi-
null. Dupe sfarsitul acestor trel chile ele se vor curati prin
dureri si suferinte de MO, necuratia si de Mote pecatele,
trecend chiar si prin metale topite. In urma vor intra si
ele in partea luminel, a bineluT si a fericirel si acolo im-
preuna cu sufletele cele bune va glorifica in veci prin can-
tuft pre Ormuz.
Intr'o ultima, lupta, ce se va da intre Ormuz si Ariman,
-acesta impreuna cu sfetnicil seT, demonil, vor fi invinpc pi
xedusi cu desavirsire la neputinta. Ariman va fi aruncat

www.dacoromanica.ro
748 CREDINTA IN

atunc! In infern i aci va fi distrus prin foe.. !nail* infer

nal va fi de asemenea purificat prin foc si va fi. in cele-
din urma unit eu imperatia 'amine! din Ormuz, 1).
Acestea sunt credintele religi6se relativ de nemurirea su-
fletului si viata viitOre a acelor popOre earl air fost, precum
se stie din istorie, mai mull sau mai putin in relatiune-
cu poporul ludeti. Dar inainte d'a vedea ce credeail Grecil
si Romani! In acesta privinta este bine sa vedem si cre-
dintele religiose .ale acelor popOre, care ail avut o Inriurire-
Ore-care asupra ideilor religi6se si filosofice asupra. Greener-
* Romanilor, precum si vice-versa, dup6 contactul in care
watt aflat unit cu altii.
Masa, populatiunel dominante in India era fermata din.
tribal Aryas venit din Iran, leganul principal al mare! rase
indo-europena.
In poesiile si legendele vechl ale acestor Aryas, adica;
In cele mai vechi imne religi6se ale for 2), se vede la tot
pasul temerea si in acelas time, speranta despre o viata.
viitOre; dar atat terra cat si speranta nu par a avea ma!
nici o influenta asupra vietel credinclosilor, cad ele sent
Inabusite de eel mai superstitios cult panteistisc, constand
din adorarea si divinizarea fortelor nature!, asa In cat drep-
tatea divina de care se teme eel red si Oates, si sperm*,
recompense! la care se ast6pta dreptit, earl safer, mai nu
se cunOste si nu se pOte pricepe.
Se remarca cu tote acestea notiunea si credit*, In o.
calatorie sau pribegire a sufletulul, sau In cerurile supe-
riOre unde se crede ca ele vor fi trithracate cu un corp-
satire si vor straluci ca niste stele printre d'umnecleil ete-
2) T6te descrierile privitOre pe nn paradis on placeri 1i desfeteri Ben-
suale coprinse in Zend-Avesta, nu datkii, de la Zoroastru, nici din e
poca ci sunt iatroduse in timpuri cu total posteridre qi
anume dupe aparitiunea CoranuluI.
2) Ele sunt ounoscute sub numele de Sanhitas, adica colectiune de,
imne a celor d'infait trel Vedas (Ring, Saman yi Jadiou.

www.dacoromanica.ro
 NEMURIREA SUFLETULITI 749

rulul, sau in cerurile inferiOre, unde se vor nutri prin cleul

Indra si vor suferi de Mime si sete, dorind a se Impartasi
de jertfele ce se aduceau pre pamint cleulut Jama; sau In
fine aci pre pamInt intrand In trupurt de Omeni si animale
si find In totul Sub stapanirea si puterea Kali, Oita reului.
ReIntorcerea sau Intrarea sufletulul inteun trup omenesc
este considerat& de suflete ca o mare fericire, bine inteles
in comparatiune cu intrarea sau trecerea for In corpurl de
animale.
SOrta mat bun& sau mat rea ce astepa pe un suflet In
vietele succesive sau pribegirile sale, depinde de la viata,
mat mult sau mat putin virtu6s5, ce a avut'o in primul
trup omenesc ce a locuit si de la zelul cu care 's1 a im-
plinit datoriile sale religiOse privitOre pe Cult. Asa in cat
acesta sOrtA este considerate intru cat-va ca o recompense
sau pedepsa.
Cand cu timpul In India a inceput sa domnesca castele
sacerdotale, si in acelas timp cultul mat mult sau mat pu-
tin idealist al Jul Brama incepu a inlocui cultul leilor ph"-
mIntestI si at indumnec,leiret elementelor cerulul si ale
mare, atunci credinta tntr'o viata viiteire Incepu a ocupa un
loc tot mat deosebit precum se pOte vedea din legile lui
Manu §i din adaosele Bramanice si Upanichadice ale Vedet.
Atunct pribegirile sufletelor in corpurile Omenilor de diferite
caste si ale animalelor de diferite specii incepu a fi socotita
ca o credinta generalk cu explicart diferite asupra pedep-
selor ce urmau. a le suferi in infern. Dupe acesta credinta
pribegirea sufletelor In cerurile inferiOre nu putea dura de
cat un timp scurt, dupe care urmau a reintra %Msl in
trupurt josnice. Chiar si sufletele cart intrail In cerurile
superiOre, si se Invredniceall d'a se impreuna cu Brama
sau Icvara leul creator, nu puteaCi a-pt prelungi viata peste
sfarsitul until period de timp determinat, ci trebuia dupe
sfarsitul acestui timp sa se intOrca si sa Intre lar &sl in
trupuri grosiere sau josnice.

www.dacoromanica.ro
750 CREDINTA IN

Pentru a scapa de acesta rotire fatale de pribegire §i

trecere a sufletelor dintr'un corp In altul §i dintr'o stare in
alta, s'a inventat unirea sau ajungerea for la asa numitul
Brama cel de sus, acelas tot-d'auna, adic5. neschimbat, InsA
deosebit de Brama creatorul si fara nici un amestec cu
creatiunea §i creaturile. Dar In acela§ timp credinta era ca
nu se pot bucura de acest privilegid, si nu pot ajunge la
acest Brama de cat sufletele castes celor luminati si ale
acelora cars au fost in tita via(a for credincio§i urmatori
prescrierilor privitOre pe cult. Virtutea mai nu era tin tin.
in sema.
Ajunse In acest abiz sau sanul acestei pretinse flit*
absolute, sufletele se absorbeag de ea, Mil a se mai re-
IntOrce. Acesta era scaparea sau mantuirea, cea din urma.,
considerate ca starea finals, sau sfarsitul suprem, pe care
11, indica tuturor Ornenilor ambele Invetaturi ale bramamis-
mului 1). Ele compara starea acesta a sufletelor cu un somn
profund si fara vise, un fel de amortire desavirsita (mirvana).
Cu cate-va secole inainte de Iisus Christos o §c61a filo-
soficA indiana vola sa suprime cu desavirsire credinta In
existen(a acestui Brama etern, care absOrbe sufletele, si
chiar a mill Brama Creatorul. Ea nu recunostea altA flint&
In lume, supleriOrti sufletulul omului 2). Vr'end insa a explica
starea finalA a sufletelor (mirvana), Mil a admite existents
divinitatil In care se contopiati, sustineau, unit ca ele tree
intfun gol si isolarea cea mai desavlrsita, unde nu este
nici lume, nici Dumnecleil, si acolo sunt condamnate a se mul-
tnmi cu ele insile ca cum ar fi niste lei, existand asa sin-

1) Acesta era inv5tiitura sea numituhil brahmanismului ortodox, a-

dica a pktilor sale numite Mimansa qi Vedanta.
2) Domnul Bunsen in scrierea sa amintita, pag. 156 Bice ca acesta
directiune fllosofice indiana nu era cu tot ateist5., cAci credea in exis-
tents sufletelor. D-1 Munsen nits ca sufletele in care eredea ca exists
nu era de cat sufletele omeneqa. S'ar fi potrivit mai bine dace: (lice
ca ea nu era on desevireire materialists.

www.dacoromanica.ro
 NEMURIREA SUFLETULUI 751

guratice, lar altiI ca ele se pierd §i se nimicesc. Nu trecu

insa Inuit §i o alta 5cb1a filosofica indiana numita Joga a
venit si a inaugurat iara§i credinta in absorbirea suflete-
lor de catre Dumneleu, dand fOrte multe descrierl, care de
care mat superstitiOse §i mat absurde §i asupra mirvanel.
Insa §i acesta sc61a, nu admitea ca se pot imparta0 de
mirvana toti Omenii, ci numal anumite caste, pe cand su-
fletele celor-l-alti indieni sunt condamnate la eterna pribe-
gire din trup in trup si din stare in stare.
Cu putin inainte de venirea indienilor in contact cu Gre-
cit prin cuceririle lul Alexandra cel mare, a avut loc o
mare prefacere in convigerile si credintele for religiOse. Pri-
vilegiile castelor au fost atacate si s'au facut tOte sfortarile
sa revina la vechia §i adeverata credinta bramanica, cu ten-
dinta d'a se putea invrednici de mirvana tOte castele so-
ciale §i toti Indienit, sati prin sciinta, sail prin practica re-
ligiOsa, prin zel §i fanatism intru cele privitOre pe cult, sail
prin virtute, sau in fine prin ascetism. Dupe acesta credinta
tot credinclosul carele in viata sa, s'a putut inalta mat pre
sus de lucrurile paminte§ti, unul ca acesta la mOrtea sa
este vrednic de Mirvania, trece §i intra in ea. Acesta trecere
cu timpul fu numita, trecerea mica, (hinayana) spre deo-
sebire de trecerea mare (mahayana), nesimtirea sail a-
mortirea desavir§ita, in care credinclosul se indumnecleta
§i el insu0 putea deveni un all Buda, vrednic d'a mantui
pre alp.
Acei cart prin viata for nu s'au putut ridica, spre a pu-
tea fi vrednici de a trece in Mirvania mica, de au fost
bunt, trec in fiinte bune, tar de ail fost ret, tree in finte
rele §i infernale, unde se pedepsesc prin cele mat crude
pedepse. Tote aceste pedepse insa pentru credincio§i au sfir-
§it, de §i fOrte tarqiil, §i nu reman in infern de cat nu-
mat necredincio§il.
In China inainte de introducerea Budismului erail done
religiuni, a lut Confuciu §i a but Laotseil.

www.dacoromanica.ro
752 CRED. hir NEMURIREA SUFLETULUI

In ambele aceste religiuni, una a nobililor si acelor in-

vetati, alta a masilor, mai nu se stravede o idee clara des-
pre o provide* divina care sa recompenseze sati sa pe-
depsesca sufletele intr'o viata viitOre. Acesta credinta cu
tot ce o InconjOra §i se refer% la ea, nu se manifests de
cat prin cultul pe care credinclo0 11 aveaii catre cei morti
si catre parintii §i stramo§il 1or adormiti mai inainte.
De la secolul al III inainte de Christos de cand Budis-
mul '§i-a facut aparitia in China §i a inceput a avea mul-
time de credincio§i, credinta in pribegirea sufletelor era in-
tre cele mai respectate si venerate de Chinezi.
Credinta in metempsehoza se gase§te, dupe marturiile
scriitorilor vechi si nout §i la Geti si Celti 1). La ace§tia
acesta credinta era atat o speranta despre o viata mai bunk
cat §i un indemn catre- bravurile resboinice, care eraii so-
cotite mai presus de ort -ce sciinta, pietate $i virtute.
Dupe vechia credinta a Celtilor on -ce suflet a trebuit ca
mai 1ntaiti sa fie unit cu substante sati corpurl neorganice,
dupe aceea cu vegetale, In urma cu animale inferiOre §i
dupe aceea cu trup omenesc. Dupe aceea el se ridica la
o fericire ceresca, unde se bucura de o viata ca §i acesta
pamintesca, 1nsa numal in placeri §i desfatari si pentru tot
d'auna 2). Insa si In acesta stare nu este exclusa putinta
d'a gre§i §i d'a o lua iar41 d'acapo si a'§1 face pribegi-
rea sa.
Urme despre credinta in metempsehoza se vede si din
mitologiile statelor scandinavice §i ale Germanilor. Insa a-
cesta credinta, aci pOrtti, un caracter mai mult poetic §i
nu se 'Ate bine distinge. Ideea ins' despre un infern este
clara. Dar unde, cand §i care era durata pedepselor, totul
este cantat in ass mod, in cat nu se p6te preciza apr6pe
nimic cert.
D.
e-).4[6%,--9

1) Comp. Diod. Sicil. V. 28. Lucian I, 454.

2) Comp. Pictit bibl. univ. Geneva 1853 pag. 398 qi urm'at.

www.dacoromanica.ro
 CONCILIUL DE LA FLORENTA
....-^*.
(V&A Biserioa Ortodoxit Rom Ina, No. 7 an. XXII).

Imperatorul I6n Paleologul incetI din vial". la 13 Octom-

'bre 1448 si tOte silintele sale pentru inlaturarea pericolulul
de care era amenintata patria sa au fost far" nici un folds.
Nadejdea imperatorulul si a partidel sale, ca unirea cu Bi-
serica occidental" va hotara pe principil Occidentulul sa le
vie In ajutor se proba ca nefundata; ba ce e si mai mult
acestg. nenorocith unire a turburat linistea din imperiul seu
si a impartit atat poporul cat si pe cleric! in done partide
ostile. I6n Paleologul a sacrificat decT lubirea supusilor se!,
linistea statulul, credinta stramosesca In fine totul, numal
ca sa pOta mantui remg.sitele imperiulul set si a murit far"
sa alba cel putin o raza de speranta, ca. dorintele sale se
vor realisa. Este adeverat a in anii din urnA ai vietel sale,
si mai cu sema dupe invingerea crestinilor la Varna, zelul
,sett pentru unire a inceput sa scads, si el ar fi parasit de
Biserica Ortodoxit Roman& B.

www.dacoromanica.ro
754 CONC. Dg LA FLORENTA

mult botararile luate Ia Fiore*, data pang, In sfarsit n'ar-

fi avut credinta in ajuforul Occidentulul.
Pe tronul vacant se urca Constantin _XI, fratele Jul Mil
Paleologul. El parea la inceput ca e partisan al uniril de
la Florenta, dar observa in curend cat de numerOsa era
partida dusmana unirii, pe cand partida curtil se micsora
din ce In ce. In capul antiunionistilor era de asta data Gre-
gorie Scholarul, discipolul lul Marcu de Efes, care apara
ortodoxia Bisericil atat cu cuvintul cat si cu scrierea. Pe
partea sa era atat poporul, cat si cea maT mare parte a
clericilor. Prima gresall a imperatorulul a fost, ca el In
loc sa treca pe fata pe partea poporulul, sa sting& desbi-
narea ce exista, sa reinvieze curajul cel vechit si sa se
prepare de lupta, din contra cauta sprijin tot la Papa. El
se adrese.za lul Niculae V, cerendu-I ajutor si sfaturl, tar-
acesta, conform vechiulul si jignitorulul mijloc intrebuintat
pans acum, trimete la Constantinopole pe un delegat al
seti, Episcopul de Cortona, care sa aduca la tacere pe
Scholariul si partida sa. Numerul nemulturnitilor crescend
si fiind-ca dorinta tuturor era de a se convoca un nou con-
cilia, in care sa se limpeclesca situatia Bisericel, imperatoruI
se vede nevoit, ca in 1450 sa convOce un conciliti la Con-
stantinopole. Sedintele se tinura In biserica Sf. Sofia si Ia
acesta luara parte, pe Tanga. multi Mitropoliti si Episcopi,
si ce1-1-alt1 trel Patriarchil. Hotratrile Conciliului de la Flo--
renta a lost inlaturate cu totul ca unele ce contineau in-
salacluni orcjinare si tot asa si adaosul Filioque. Patriarchul
Gregoriu III e depus si in locul lul a fost ales Atanasi k
inimic al uniril. Visarion si sustiitorT al lul au fost
declaratl ca tradatorI 2). Se parea acum ca victoria este a

1) La acest concilitt s'a discutat mat intaiu asupra purcederil Sf.

Spirit, recunoScendu-se crediMa Bisericil orientate. George Gemistu se
plfinse, cif Grecii a fost insalati de Latin): qi el nnirea s'a efectuat
grin simonielPatriarchii i mai mu41 iditropoJiti arritarti, ptirerea for

www.dacoromanica.ro
 CONC. DE LA FLORENTA 755

ortodoxilor in urma hotararilor luate de acest conciliti. pa-

cea Msg. nu s'a putut restabili. Imperatorul nu era omul
care s6. Imbratiseze cu aldura causa cea drepta, el nu a-
vea curajul de a face acesta si de aceea desbinarea se
continua mai departe atat in popor cat si In biseria 1).
Noul Patriarch Athanasie n'a fost in stare ca sa 00 re-
sista particle unionistilor si nici Imperatorul n'a avut cu-
rajul ca sa'l confirme in noul post unde it ridicase Con-
ast-fel el se vede silit Qa abiice. Fostul Patriarch
Grigorie e nevoit sa. parasesd. Constantinopolul si s4 se re-
trag5. la Roma, unde credea ca. va putea afla ajutor. Ast-fei
scaunul patriarchal devine large vacant si anume in mo_
mentele cele mai grele prin care trecea imperiul bizantin.
In timpul acesta Constantinopolul devenise din ce in ce
mat amenintat din partea Turrilor. Sultanul Mahomet II
ardea de dorinta de a pune capat imperfulut bizantin si de

de Alt asupra celor intamplate. Latinil furs acusati de falyificarea aerie-

rilor prtrintilor bisericesci. Credintele eronate ale Latinilat au fost rein-
prospatate din noti in memorie gi condamnate; aya s'a aratat: ca chipurile
sAnte la el nu sunt pictate dupe tipurile primitive; °gal intrebuinteza
melodil profane in cantroila bisericesci; o& cer ca preotil sa &Masa In
oelibat; crt sec intorc spre riSsarit and se rki; ca Intrebuintezi azima
la cnmenicatura; ca posteso Sambna si mananca came Mercurla; ca el
=graves° pe Dumne4eii-Tatal en culori, contra hotretril Conciliulni al
VII-lea ecumenic; cand fac semnul emit incep din partea stangt; ca
Papa are putere lumesca; ca adoreza sculpturile; ca permit preotilor
imorali sa celebreze serviciul divin; ca nu 'Ling indata cn Sf. Mir pe
eel botezatl; ca mananca animals snfocate etc. etc.
1) Conciliul tinut in 1450 a fost considerat multa vreme ca o in-
ventinne a orientalilor. De acesta parere erat atat Hefele cat yi Pitzi-
pios. MUM ins& nu mal pdte fi nicl o indolata, din causa urmelor pe
care le a %sat in istorre. Acest eveniment principal a fost comunicat
pentrn prima 6ra de Allatius, insa desfignrat prin anachronisms gro-
solane, prin o multime de erorl yi de contraclicerI, pentrn care cuvint
ohiat- el, Allatius, considera acest conciliA ca o inventiune far& gust.
Mal tar4it ins& Patriarchul Dosithel de Iernsalim (in, Topo; frv,
Iayl 1698) publics in o forma mal bun& aceeayl dare de uema asupra
acestui conciliti luatrt din biblioteca private a lul Constantin Lascaris.
Frommann1 Kritische Baitrage, pag. 223.

www.dacoromanica.ro
756 CONC. DE LA FLORENTA

a stabili resedinta sa in capitala vechiului imperht Pentru

tin moment el se multumi cu darurile trimise de Constantin
XI si cu cate-va posesiuni pe termurile Strymoniulul si re-
Inoi vechile tractate, insa preparativele gigantice pe care
le facea tinerul Sultan, caracteral lui cel impetuos si do-
rinta, pe care si o manifesta In ori-ce ocasiune de a cu-
ceri Constantinopolul, tOte acestea proball ca pericolul era,
eminent.
Imperatorul Constantin se hotara sa cera din nal spriji-
nul Papil. El trimese o delegatiune la Niculae V, care sa-1
rOge cu insistenta ca sa intervina pe langa principil occi-
dentali spre a-I veni in ajutor. De asta data dispositiunile-
Papil nu mar erail aceleasi de mar inainte. El.: Isi arata
amaraciunea sa inain tea delegatiunii acusand pe imperator
ca atat el cat si fratele sea Ioan Paleologul n'ati voit sa
proclame decretul de la Florenta, si ca numele Jul nu
este pomenit In liturgiile solemne tinute In biserica Sf.
Sofia. El InsusT, Constantin, dice Papa, trebue sa vada, ca
nu prin o 1ntarcliere indelungata sa-llovesca aceeasi pedepsa
ce a lovit si pe fratele sea. Cu acesta ocasiune Papa 10
arata Intrega sa amaraciune pentru nereusita tendintelor
sale si ale antecesorilor set, si atribue decadenta si peri-
colul in care se afla Imperiul bizantin tocmal deconsideraril
ce a aratat-o Biserica orientata celei occidentale. El reamin-
tesCe ca, odiniOra natiunea greca a fost asa de bogata in
Omeni Invetati si sfinti si acum a ajuns cea mar injosita
din tOte. «Mare trebue sa fi lost, sacrilegiul, care a atatat
asa de mult spre manie pe Dumnedeul cel bun, ca intrega
Grecie, dupe cum numal remane In.doiala, sä o lase In
mainile inimicilor cruces mai Christos). §i apol continuand
tot pe acest ton adaoga: «Deja sunt aprope 500 de ani de
and Satan a adus Biserica din Constantinopole la neas-
cultare contra Episcopulul Romei. Tratative WI numer aft
avut loc de atunci, numerose concilii, delegatiuni nenume-

www.dacoromanica.ro
 CONC. DE LA FLORENTA 757"

rate at' fost trimese de o parte si de alta, pana cand in

fine s'a publicat si s'a anuntat intregel lumi unirea de la
Florenta. De atunci au trecut deja mal multi anl si la Greci_
decretul de unire a r6mas neb.gat in sena §i nici chiar
nu s'a aratat vre-o speranta, ca el ar inclina pentru pri-
mirea acestuia. Grecil nu trebue sa creda, ca Papa si in-
trega Biserica occidentala au pierdut ratiunea, pentru ca
sa nu pricepa ce sens au avut scusele continui si intarclie-
rile. El cunosc acesta, sufera insa, dupe exemplul pastorului
etern, care smochinulul celui nefructifer 1-a. lasat Inca timp
de doi an! pentru ca sa produca fructe. Daca tu impreuna.
cu poporul teu primesci decretul de unire, ne vel avea pe
nol, pe cardinal! si pe intrega Biserica occidentala In tot-
d'auna gata pentru tine; refusl tu trig acesta, atunci ne
silesci pe no' sa facem ceea ce este necesar atat pentru
binele vostru, cat si pentru onerea nOstra, 1). 0 alta con-
ditiune, pe care o ma! punea Papa era, ca fostul patriarch
Grigorie III sa fie chemat la Constantinopole si reintregraL
in Vote drepturile sale.
Multi dintre consilieril Pape' erail cu, desavirsire contra
ideil de a se veni In ajutorul Grecilor, eraii insa si altil,.
car! pentru motivul ca unit dintre Greci nu respingeail uni
rea de la Florenta, si considerand si importanta istorica bi
sericesca a Romel celet not, reminiscentele sfinte, reliquiile,
bisericile si chiar numele capitalel Imperiului, care reamintea
pe barbatul acela a le cam' merite pentru crestinism era'
nepretuite, pentru aceste trite el sustineati sa li se dea aju-
torul cerut. Pe langa aceste motive se ma! adaoga si peri-
colul de care era amenintata chiar Italia, In cas cand Grecia
ar fi fost cucerita de Turd. Aceste consideratiuni a deter
minat pe Papa ca sa trimeta la Constantinopole pe cardi-
nalul Isidor, fostul representant at Bisericil rusesc! la Flo--

1) Pichler, Geschichte der Kirchlichen Trennungen, pag. 400.

www.dacoromanica.ro
758 CONC. DS LA FLORENTA

renta, ca prin mljlocirea lui sa se recunosca oficial decretul

de unire. De ate on Papil incercasera de a trimete aid
delegatl latini pentru acest stop, n'au putut reusi, de asta
data !ma alegerea era, bine nimerita, caci Isidor era grec de
neam, cunoscea mai bine pulsul poporului si al clerulul
grecesc si scia in ce mod sa procedeze. Afars de acesta
Isidor se aratase ca un infocat aparator al patriel sale si
prin tOte mijlOcele cauta, ca pericolul de care era amenintata
sit fie inlaturat.
In Noembre 1452 sosi Isidor in Constantinopole, dar fu
primit cu racela atat de imperator cat si de Omenil sel. Im-
peratorul II spuse ca el nu pete sa silesca poporul ca sa
primesca unirea si indemna pe Isidor ea mai Intalt sa caute
sa atraga pe monachi pe partea sa. Ace lasi lucru facu §i
el, adunand pe senatori si constatuindu-se cu dinii, dar
intimpina o opositie puternica si din partea acestora.
In timpul acesta Turcil devenisera din ce in ce mai agre-,
sivi i Imperatorul cautase in zadar prin fagacluintl si ca-
dourl ca sa impiedice Inca pentru cat-va timp resboiul, care
de asta data trebuea sa fie decisiv. Prin delegatiunea tea
din urma, pe care trimis-o lul Mohamed II el se exprima
ast-fel: cPentru ca nici juramintele, nici tractatele, nici su-
punerea nu pot sa mai asigure pacea, mergl mai departe
cu resboiul tet cel fara Dumneclet. Increderea mea se spri-
jina numal is Dumnecleil; dace lul II va placea sa immoae
inima ta, me volt bucura de acesta schimbare fericite, §i
-dace. el va preda orasul in mainile tale, fark murmur me
volt, supune vointel sale celei sfinte. Pans and Inca jude-
catorul pamintulul se va pronunta intre mine si intre tine,
datoria mea este sa traesc si sa mor aparand poporul met.
Respunsul lui Mahotned al II-lea lasa sa se intelega ca el
alesese resboiul. Sultanul era acum pregatit indeajuns spre.
a ataca Constantinopolul. El, cu tOte protestArile impera-
torulul bizantin, construise pe termul grecesc, numal la

www.dacoromanica.ro
 CONC. DE LA FLORENTA 759;

cinci mile departe de Constantinopole, o fortareti puternick.

prin care predomina i marea §i uscatul. De acum inainte-
numal cu multi anevointa ar fi putut intra in Bosfor co=
ribil dumane, 6.cf eraii amenintate de ghiulelele Turcilor.
Atacul contra capitalel a fost amanat pani in primb.vara a-
nului viitor, totql o armata puternica a lost trimesi s.
ocupe Morea, pentru ca si slabesca fortele fratilor Impera-
torulul bizantin. Tocmal in acesta epoca nenorociti, despotul
Toma, unul tliq frail, a fost bucurat saii amarit cu nascerea,
unul flu «cel din urmi mqtenitor* dice istoricul Franza,
4scanteia ultima a imperiulul roman*.
%lend imperatorul c. Turd' sunt a§a aprOpe de muril
Constantinopolulul §i ca Sultanul nu mat voesce cu nict nn
chip pacea propusa, se decise sa primesci unirea El scia
c. pe puterile sale propril nu se putea rezema i ajutor nu
'I putea veni de nicairi de cat din Occident. Isidor observi
§i el ca numal e timp de plerdut §i se gribi, ea cel putin
'de forma, se proelame unirea cu Biserica latina. In cliva de
12 Decembre 1452 se serbi unirea in mod solemn in bi-
serica Sf. Sofia, fiind de fata imperatorul, deleg-atul papal
aprOpe 300 elerici §i o mare multime de pop'or. La acest
serviciti divin se facura rugacluni pentru imperator; pentru
Papa. §i pentru fugarul Patriarch Grigorie.
In timpul cand se proclama unirea in biserica Sf. Sofia,.
clerul §i poporul, care remasesera credincio§I credintel or-
todoxe, pleeasera in mare num& spre monastirea Pantocrator-
unde se afla marele aparitor al ortodoxiel George Scholariu,
care acum purta numele de monachul Ghenadie. El nu von
sit se arate inaintea multimei agitate, se inchise in chili&
.
sa, §i sense pe upa din afara urmatOrele cuvinte: 4Sarmant
Greel, de ce ati plerdut mintea i increderea in Dunineclett
a§teptati ajutor de la Franc!? De ce void sa ingropatl cu
ora§ul care va cadea in curend i ortodoxia vOstra? DOmne I
at mild de mine. Marturisesc inaintea fete tale, ca sunt.

www.dacoromanica.ro
760 CONC. DE LA FLORENTA

nevinovat de aceste. crime.. Vol tnsa, nenorocitilor, vedett

ce aveti sa faced In InchisOrea care ve ameninta. Indras-
nitY sa aruncatl credinta parintilor voOri qi sa IntOrcet1 ne-
dreptatea asupra vOstra. Ea, ate. vreme sufidtul met va locui
in acest corp, nu to vol lepeda nici odata, ortodoxie Iubiti,
nici pe tine sftnta traditiune). Aceste cuvinte ale sale avura
un resunet forte mare In. inimile multimeY, ad cu totil
Incepura se. strige: «Nu voim nici un ajutor din partea Ca-
-tinilor, nu voim unirea*. Multimea cutreera stradele Con -
stantinopolulul i peste tot se auclea strigatul: «Jos cu
azimitil, nu avem nevoe de et Dumnecle6 qi Sf. FeciOra
ne a mantuit °data de Perql §i de Arabi, ne va manful §i
acum de acest Mahomed). Istoricul Ducas, descriind starea
sufletesa a poporulul capitalel din acest timp cjice: «Dace.
chiar In cel din urine. moment un Inger din cer ar fi apb.-
rut §i ar fi fagaduit Grecilor scaparea cu conditiunea uniril,
el totu0 n'ar fi prima* 1).
Pe and tote acestea se petreceaii la Constantinopole si
rema§itele imperiulul bizantin erail amenintate cu o distru-
gere sigura, puterile cele mart ale EuropeY, eraii unele prea
-slabe, allele prea Indiferente ca sa vie In ajutorul Grecilor.
Papa Nicolae V 'I acusa, dupe cum am veclut de Incepa-
tanare §i fa4itate §i to loc sa Intrebuinteze cel putin armele
Italiel In ajutorul lor, el le profetisa sfar§itul, §i onorea sa
atarna acum de tmplinirea acestel profetil. Chiar principil
din Morea §i insulile grecesci aratara o mare retell fata
de patria muffle.; lar colonia Genovese. din Galata. intra In
tratative cu Sultanul, sperand ca dupe cucerirea orawlul
sa capete §i de la acesta avantagil.comerciale. P6te ca ar
fi fost posibilitatea ca orawl sa fie mantuit Si fara ajutorul
streinilor, dace. Omenil bogatl din Constantinopole ar if a-

1) Pichler, Geachklate der Epirchliohen Trennung. pag. 401.

www.dacoromanica.ro
 CONC. EN LA FLORENTA 761

vut mat multi Iubire de patrie i In loc ca averile for O.

be conserve pentru Turd be ar fi pus la dispositiunea Im
peratoruluI ca sa. tnchirieze mercenarl Indeajuns §i si ea
bite masurile de aparare. Singurul care simtea Intrega si--
tuatie §i care cunoseea In de ajuns pericolul era Impera-
torul, dar cu tote a curajul sell egala acest pericol, fortele-
sale droll Rode slabe rap. de a le Turcilor.
M. P.
(Va urma).

www.dacoromanica.ro
 ULFILA
VIATA SI DOCTRINA SA.

(Urmare, Ve141 Biserica 0rtodox Roman , No. 7).

Remane dar dovedit, Ca Ulfila se ingrijea de aprOpe des-

pre crestinarea populatiel de peste Dunare, si 's1 avea mi-
sionarii BO, pe cari1 nuniai el II inveta, disciplina si hiro-
tonea si awl 41 trimetea In Dacia Tralana, si acesta, pentru
ca numal el era recunoscut ca canonic Episcop al tuturor
crestinilor Got!. Acum Athanarih, batut de dire Romani
.s'a refugiat in regatul s6i1 si a pornit o a doua persecutie
-asupra tuturor crestinilor din Gotia, spre a-s1 rsbuna asu-
pra 1111 Fritigern, ce devenise crestin si asupra Romanilor
si a-s1 sterge rusinea suferita. Acesta persecutie a fost cea
mai crancena si ma! ingrozitOre. NenumAratl crestinl, lo-
cuitorl a! Dapiel Tralane, au primit cununa .martirica cu o
resignatiune si o perzistentA nedescrist Persecutia incepe
in partea de jos a MoldoveI si se intinde pan5. si, peste
Dunare. Cu acesta ocasie a suferit pe la anul 370 si sf.
Sava martirisarea sa, el a fost in cele din urma 4necat cum
am v6clut, in riul Buzea (Moucreov). Din martirologiile grecesti
si latinestl cuthistem acum un num& fOrte mare de mar-

www.dacoromanica.ro
 ULFILA VIATA sI DOCTRINA SA 763

tin din acesta epoca 1), SA nu uitam iarasi, ca Biserica

Gota data voim s'a enumaram la vr'o jurisdictie cadea pe
acele timpurf In decursul secolului al IV sub jurisdictia Pa-
pel, cu aiguranta pane, la Dunare. Apol si despre Biserica
de peste Dunare, de pe aceste locuri din Dacia Traiana, tot
martirologiile latine ne -au conservat materiale mai multe
despre martini. Niel este posibil sa admitem vre-o inriurire
bisericescl alta, de cat cea a Pape pe atunci asupra Da-
ciilor, pentru ca jurisdictia sa se intindea In WA peninsula
Balcanica, numita. si Europa. Pentru acest cuvint gasim mai
mult material pentru noT pe acele timpuri in Biserica pa-
pall. In partite acestea, may stim ca s'ati facut cele ItIai
vechi incercari de traducerl ale sf. Scripturi din limba greca In
cea latinl, in Scytia mica a trait si un Dionisie Exiguul, numit.
si Tracul etc,. etc. Fericitul Ieronim spune in cronicul set .
ca la anul 370 Athanaric a ridicat o grozava persecutie a-
supra crestinilor din Dacia Tralana: (Athanaricus rex Go-
thorum in Christianos persecutione conimota plurimos inter-
fecit, et de propriis sedibus in Romanum solum expulth..
Nnmerul crestinilor sporise fOrte simtitor, cum am demons
strat, in Dacia Traiana,, prin misionarit trimisi de Ulfila. A-
thanarih pornind cu furie acesta persecutie asupra crestinilor
au fost nevoid acestia a se refugia, spre salva viata,
tot In pamentul Romanilor. Acesta-1 a doua emigrare a Go-
ilor peste Dunare. Ulfila in retragerea sa peste Dunare s'a
asezat cu crestinil seT In jurul Nicopolulul si sub Balcanl,
acestl nor emigranti s'aft stabilit atat in Mesia cat si in
Tracia. Ulfila, 'dupe Socrat si Sozomen, pare ca a fost or-
todox, pans ce a trecut Dunarea si a participat la Sinodul

1) Consulta catalogul martirilor extra91 din martirologiile: S. Augus-

tin, Lubin, Nicodim, Aghioritnl, 9i mai ales acel din Acta Sanctorum
uncle sent clasificati pe luni. Sa tinem soma c5, in Acta Sanctorum sunt
publicate pima acum numai 10 luni, Noembrie gi Decembre lipsesc. Cer-
oetand acum, stand in Monastirea Cozia. qi vietele sfintilor, editia de.
Nearat, 12 volume, publicate intre anil 1807-1815, prin indemnul qi
ajutorul gi banes° a neultatulul pastor, model intre eel Romany, Venia-
min Costache, declar ca n'am gasit nimio ce ne-ar interesa in o.stiunea,
n6stra. Aceste vie %l sunt traduse din rusegte, gi respeotiv de date, lo-
calitiiti 9i numirl sunt forte pe deasupra, ba de multe orl inourca mat
mult pe oercetator, pentru ca sunt lipsite de orlce critics istorica.

www.dacoromanica.ro
764 IILFILA

-din Constantinopol la 360. T26T15 Ma Q?) pact; q Tiilv rdtecov

TO-4 icpcii-rov auviOno t(5)./ yap ellizpocrasv ve=o0v Trly
L'iticrxorco;
iv Nixo.ix ictcr-riv taTtgETOI 1TC6y.EVC4 0E9aCp d r v rOTaWV
-snicrxono4 WV, Ti iv Nixocicc ouv63cp itIpcLv x2auniTpack 1) Som.
tmen admite ca prin inselaclune si coruptie ar fi lost ade-
menit la acel Sinod de a .subscris. confesiunea ariana. 2),
Auxentiu E descrie pe Ulfila ca si cum ar fi fost arian de
la inceput, tace de acesta schimbare confesionali a Jul Ulr
fila. Mai drept este a admite ca Ulfila a fost la inceput or,
-todox, si apol cu ocasia emigrArei ducendu-se la Constaa-
tinopol a fost ademenit si pOte nevoit de catre Imperatul
Valente si Patriarhul Eudoxiu de> a primi arianismul, ca 9
conditie spre a i se permite aseclarea peste Dunare, pent',"
c& predomina atunci arianismul. Nu putem sti positiv dad.
'tog crestinii GoIl In emigratia a, doua erat ortodoxi sau
arie9i, putem ins& afirma ca trecend peste Dunare au de-
venit si acestia de confesiunea semi- ariana precum si eel
refugiati cu Ulfila la Inceput. Fritigern, nevoit de navalirea
Hunilor si de dire cruda persecutie asupra crestinilor din
partea lui Athanarih, devine si el crestin, ins& semi-arian
si trece si el Dunarea cu populatia sa. Pentru acesta stra-
mutare a fost trimis Ulfila la Constantinopol de a cere in-
Noire de la Imperat si care li s'a dat prin influenta, Jul
Ulfila, dar tot cu conditie de a imbratisa credit*. Impera-
-tului Valente, acesta ne-o spune clar Teodoret 8). Ast-fel
Ulfila primind semi-arianismul l'ag urmat si toil GOT atat
cei din emigrarea intala cat si cei din a doua, impreuna.
cu Fritigern sand s'a retras si el peste Dunare. Lespre p.
doua persecutie de la 370 vorbeste si sf. M. Vasilie in episo-
lola sa catre Ascholia episcopal de Teshlonic, in care laud&
virtutile martirilor si in special pe Martirul Sava Gotul 4).
Acesta persecutie a durat mai multi ani, fiind-c& dupe Ie-
Tonim populatia cresting, se refug'ase peste Dunare la 37Q
laT martiriul lul Sava se purse la 372. In tot acest limp
.dar, crestinil din Dacia. Tralana air stat sub persecutie.

1) V&A perieopa din Soorat.

2) Ve41. perieopa din. Sozomen.
2) Valli penieopa din Teodoret.
4) Vasil Epiatola BiserioeI din Gotia..

www.dacoromanica.ro
 VIATA SI DOCTRINA SA 765

Fericitul Augustin atirma ea crestinil persecutati de Atha-

narih eraa ortodoxi, cNisi forte non est persecutio compu-
tanda, quando rex Gothorum in ipsa Gothia persecutus est
Cristianos crudelitate mirabili, cum ibi non essent nisi ca-
tholici, quorum plurimi martirio coronati sunt sicut a qui-
busdam fratribus, qui tunc illic pueri fuerant et se ista
vidisse incunctanter recordabantur, audivimus 1). Putem
afirma dar arum ca dupe cum Gotil ail invadat de. trel
on peste Dunare, intaia data la 355, cand s'a refugiat si
Ulfila, din causa unei persecutil, la 370-372 a doua per-
secutie, cand au avut loc a doua emigrate In masa mal
mare, tot din causa persecutief si in fine la 375 and a
trecut si Fritigern si s'a facut si crestin arian si and a
avut loc si a treia persecute. SA notam ea Intre 370 si
375 Hunil is1 facuse apariVa in Dacia Traiana si all con-
tribuit mult si ei la aceste emigrart
Pentru ca cititorul sa se convinga singur despre adeve-
rul ca.' marea majoritate a martiritor erail dintre vechii co-
lonisti al Daciei Tratane si numal putini dintre Goti, de si
toil tree sub numirea comuna de martini Gott, dal aicea
o mica lista ce arata origina numelor martirilor:
I) Sf. martini cu nume latine: 1) Maximmus, Acutionis,
Vitus, Acutus, Tobias, Eugenda, Anastasius, Iucundus, Leo-
nis, loannis, Gabrielus, Sionius, Bretonianus, Sinerius, Si-
neretus, Rutilus, Libius, Aeterius, Capitonis, Leonica sail
Leuncula, Secundus, Sergius, Optatus, Maxima, Syla, Ma-
myca, Vircus, Evagrius, Bonignus, Christus, Rufus, Patri-
cius, Rufina, Moderata, Romana, Secundus, Florentius, Ger-
minianus, Saturus, Gaianus, Maximus, Quintilianus. Floria-
nus, Quirinus, Quindeus, Crispionius, Aquilinus, Victoris,
Valention, Julius, Martialis, Victorius, Servulus, Quirinus,
Iulia, Saturnina, Ninnita, Marcus, Julius, Ebustus, Rusticus,
Silvius, Marcus, lulius, Feliciana, Fends, Emilius, Merna,
Marina, Rodofia, Magrinus, Secundinus, Eperentius, Ciciba,
Vitalis, Rufinus, Evangelus, Agnitus, Marcianus, Domnus,
Aurelianus, Acripinus, Secundus, Maximus, Fortunatus Mar-
tialis, Secunda, Donata, Bassus, Maximus, Marinus, Iustus,
Aemilianus, Dassius, Florus, Laurus, Maximus, Silvanus, Sa-

1) De civitate Dei XVIII 52.

www.dacoromanica.ro
766 ULFILA

binus, Basil la, Gordianus, Lucianus, Valerianus, Plantus Am-

butus, Priscus, Crescentis, Faustinus, Martialis, lannuarius,
Marcialis, Pigra, Saturninus, Castus, Primus, Probus. etc...
T6te aceste nume bunt de origina Latina, si putine latinizate si
sustinem a sunt martin dintre locuitoril vechilor Dacil, din
aces Romani on Romanisap cu caril s'au colonisat Dacia
de catre Tralan si carii pe timpul lui Aurelian, din causa
navalirei Goti lor si mai In urma a Hunilor uniT ail trecut
peste Dunare st s'all aselat in orasele de pe malul drept
al el, lar altil ail suferit martiriul pe teritorul Dacie! Traiane.
Totl sunt martin din timpul arianismulul, esceptand numal
patru din el caril sunt martirisap de Bulgari In secolul al
IX Mu lie din act ste numiri se Intalnesc papa asta-di ro-
manisate la ginta Romana. Este dar de netagaduit, ca no-
menclatura sf. martin din secolul al 1V si al V inainte cu
secoli de crestinarea slavilor si bulgarilor, ne arata clar
vechimea crestinatatil locuitorilor din Dacil.
II). Din contra numirite sf. martin de origina Greca purl
sunt mai putine; dar sa citam cate-va si din acestea: Her-
rnentiK, Timotheus, Anastasius, Nichita, Georgius, Antigo-
ntis, .Ephremus, Basileus, Eugenius. Agathadorus, Nestorie,
Jrinet, Theoprepius, Arnfilot hius, Alexandru, Zosim, Ciril,
Theotim. Dionius, Timotheus, Hesichius etc.
In). Se gasesc In si numiri de origina streina, fie Gota
on Traco- L)aca, ca: Artaxus, Herisus, Ratitis, Tatias Rogat,
Dandus, Danda, Sotrasi. Verca, Batussius, Arpila, Arbela,
Hagna, Rhya, Egatrace, Hescous, Sigetza, Suerila, Suimpla,
Philga, Baridis, Dada, Calcorus, Sodera, Gotia, Speis, Spi-
rus etc.
Num6rul martirilor in aceste trei persecutii a trebuit sa
fie enorm. Nu ni s'a conservat frisk de cat putine flume,
probabil ale acelora ce erati din familii mai Insemnate Ro-
mane sail ale unora dintre predicator) on misionarl ca Ni-
chita, Sava, Sanzala etc. si cart' au putut fi pastrate In
mi-moria rudelor for si a crestinilor refugiati. Numele aces-
tora fie direct on intirect eau scris si notat de catre vechil
martirologistl latini si greci.
lnmultin u-se populattunea Goth, peste Dunare si Ingrijin-
du-se Imperatorul Valente de ac6sta, a Inceput a-I constringe
si vexa prin mijlOce a,,ministrative. efil Gop atunci nevoid,.

www.dacoromanica.ro
 VIATA SI DOCTRINA SA 767

-caci ii alungau Hunii din Dacia Traiana, and trece Duna-

rea $i Athanaric, se pacific& $i se inteleg Intre d de a face
causk comuna, si resistenta Imperiului Roman, pretinclend
pamenturi si liniste. De aid se paste acel resbol fatal in-
-tre Goti si Romani, cand piere In flacari Imperatul Valente.
Acest fapt avu loc la 378. Inainte de acesta lupta Ammian
istoriseste ca s'ar f trimes la Valente un preot Christiani
ritus presbiter ut ipsi adpellant (XXXI. 12. 8) ca sa mijlo-
cesca pacea dar n'a reusit. Se pOte admite ca tot Ulfila
sa fi fost insarcinat si cu acesta solie. Dupe acesta victorie
a Gotilor asupra Romanilor, el plea in mase spre a en-
-ceri Constantinopolul; ear Ascoliu Ii opre$te la Tesalonic,
,atuncl se aseza top in provinciile de la sudul Dunarel. Nu
'trebue sa admitem ca crestinii, adica Gotil toti, precum si
vechil colonistl ai lul Traian ar fi parasit tot! Dacia Tralana,
multi din el s'au refugiat in locuri sigure, in muntl, in pes-
terl $i prin ascundeturile Carpatilor, alt-fel nu se explica
-cum Hunil all primit in aceste locuri seminta crestinismu-
lal, Nu cun6scem sa se fi trimis Hunilor vre un apostol on
predicator in acest stop, prin urmare Hunilor li s'a serna-
nat crestinismul prin cre$tinil existenti in Dacia Traiana.
-Cun61tem ins& ca crestinismul era cunoscut Hunilor. In. Da-
cia Traiana. lara$1 avu loc o a trela persecutie, cum am po-
menit mai sus pe la 375, ands au suferit martiriul multi
cre$tinl din Dacia si mai ales cei de pe malul drept al Du-
narel, cu.ocazia retragerei peste Dunare $i a lul Athana-
ric 1). Dupe mOrtea oribila a MY Valente si suirea pe tron
-a lui Teodosie, lucrurile Iau cu incetul alta fata, Prin di-
bacia Imperatului Teodosie, Gotii se pacific $i se linistesc,
atat din punct de vedere civil cat $i bisericesc. Teodosie
apara credinta din Niceea $i alunga pe ariani impreuna cu
Episcopul for din Constantinopol. Aduna un conciliu la 381
$i se condamna arianismul. Apol prin noui dispositiuni si
legY restringe drepturile arienilor din Moesia, Macedonia si
Tracia, in cat curend partida ariana devine neinsemnata. In
Occident sub influenta sf. Amvrosie se convOca un Sinod
contra arianilor la Aquilea $i condamna pe ariani $i se dis-
1) SA se consults Acta Sanotorum pi datele martiristirel crestinilor
pe aceste timpuri.

www.dacoromanica.ro
768 IILFILA

titue si Episcopil arieni Paladin si Secundian. Imperatul

Teodosie mal incerca a impaca partidele religiOse convo-
cand un sinod la 383, care sa fixeze norma credintel, dar
nu reusi, din causa cerbiciel arienilor. La acest conciliu se
pare ca. participa si Ulfila cu putinl and inainte de mOrtea
sa. Iaih. ce ne spune Auxentid despre Ulfila: «Dupe cc Ul-
fila administra. Episcopia sa 40 de ant, sapte dincolo de
Dunare si 35 in Imperiul Roman (de sub p6lele muntilor-
Balcaril pans in Dunare si administra si Biserica din Dacia
Troia* merse din ordinal imperatului la Constantinopol,
la un conciliu; dar aci muri si fu Inmormintat cu multi:
onOre, tie o mare multime de coreligionari). Dupe ce pre-
domina credinta ortodoxa, prid ajutorul Imperatului, atuncl
Teodosiu promulga acele done legi religiOse contra arieni-
lor, legea No. II si IV, in codicele Teodosian, prin care in-
terdice on -ce discutii religiOse, una din aceste legi este data
la- 386, tar alta la 388, tocmal in anul mortei lul Ulfila.
Din cuprinsul acestor legI se vede ca arienil erail persecu-
tati si mult marginiti in drepturile lor, si trebue sa admi-
tem ca. Ulfila se doe- tar Constantinopol si la 388 spre a
mijloci la Imperatul de a indulci acele legi si a convoca
un conciliti spre a pacifica lucrurile. Ulfila nu reuseste a
ridica acele legi si a provoca convocarea unu1 Sinod, de
aceea 'Aran acum, obosit de munca de aprOpe un secul,
vedendu-se si condemnat si dispretuit, perdendu-0 vechiul
sett prestigiu si reputatia de mat inainte, suparat si intris-
tat m6re in Constantinopol, ca si Athanarih, ceva mat Ma-
inte, si uncle a fost Inmormintat cu mare pompa, luand
parte-la funeraril multi EpiscopY. Socrat ne spune (V. 23) ca
chiar atunci s'ar fi ales de succesor lul Ulfila un 6re-care
Selenas, got de origins, dar dupe mums frigian. Acesta in-
semna ca Gotit intrati in casatorie cu locuitorii Dad, indi-
gent sat adusi sclavl. Ulfila lass dupe el mat multi disci-
poll crescuti si educati de el, ca Auxentitt, Selenas si Maxi-
min etc., etc. Socrat ne spune ca acest-nou episcop al Gotilor
mat inainte de a-I fi succesor lui Ulfila 1 a fost secretarul
sea: -6Troypxpzi: TE yevopiwp xxi Stzkcp Oblpaz Too nap aka;
intentarcilavn04§i care I-a fost secretar si succesor lul Ul-
fila, ce fusese Episcop la el (GO)
1) Sozomen VII 17.

www.dacoromanica.ro
 VIATA §I bOCTRINA SA 769

Ulfila, cat a stat peste Dun .re s'a ocupat cu traducerea

sf. Scripturl in limba Gota, care-i monumentul filologic cel
mat pretios pentru Germani pant ast&-41. Se sustine de cri-
ticii Germani ca traducerea lui Ulfila este de pe textul Grec;
dar a consultat si pe cel latin, apoi O. limba Got& este ele-
gant& si frumOsa, a literile le-ail lust on imprumutat, pe
langa cele vechi Germane din dialectul Runic; din limba
Greca final mult. Ast-fel Ulfila nu este un inventator al li-
terilor Germane; ci un combinator, organisator, introducend
in limba gota litere grece si latine unde lipseau cele ger-
mane, spre a putea mat precis a'si exprima ideile. In tot
cazul Ulfila a fost un apostol al Gotilor si un Episcop al
colonistilor din ambele Dacil.

Scris-am acestea in anul mantuirel 1898, August 5, in

vestita Monastire Cozia, and am implinit al 60-lea an at
vrastei laele.
Constantin Erbiceanu.

Biserica Ortodoxi Romani. 4

www.dacoromanica.ro
VIATA UNUI IMBUNATATIT CALUGAR ROMAN
IRINARE ROSET.

Vac 11 Biserica Ortodox'a Rominh, an. XXII, No. 7.

i am ramas eti sarman, numal cu calugarul si cu sluga

cari II aveam tocmitl cu lea. i tntrebasem di pre pa-
rintele mat Inainte de a i se lega limba, stand trite° di
de vorba, T -am dis: Cinstite parinte, data te vet duce sfin-
tia ta din viata acesta, ce sa fac eii? Nu voiu putea sadea
singur fara de sfintia ta in pustia acesta; Tar el mi-ail
cis: Da ce socotesti sä fact? a T-am clis: Socotesc sä me
due la Sflntul Munte, s'au la Patria nOstra la o monastire.
Iar el mi -au clis: Fiule, eii te sfatuesc sa nu last acest sf.
Munte ca Insusi Christos l'ati sfintit aratandu-sl din parte
puterea si lumina Dumnedeirel sale, si sa nu socotestl ca
am venit nol de voea nOstra aice; ci el necail trimis si pre
mine si pre tine ca asa ail bine-voit ca prin not streinil si
saracil WO arate Dumnegeesca sa putere si se zidesca sfinta
Sa Biserica si Monastire, sa le aduca la starea for cea din-

www.dacoromanica.ro
 VIATA IINU1 /AMON. CALUGAR ROMAN IRTNARH ROSET 771

1313, precum au (ills el, ca puterea lul intru neputinta sa

savarseste si cele ce sint cu neputinta la Omeni stnt cu
putinta la Dumnedeu. Iar eu Iaras am cps catra dtnsul:
Cinstite pgrinte, eu nu am darul sfintieI tale, sfintia ta al
avut dar de la Dumnecleil, ca te Iubea si te evlavisea cres-
tinil si sa temea si sa Infricosa; turcil nu Indraznea sa-tI
faca reu velend cu ochil for minunile cart le-au facut
Dumnecleu prin sfintia ta. far el au clis: Fiu le, minunile
le-au facut Dumnecjeti nu pentru mine, ca eu om pacgtos
sint; ci pentru acest sfint loc al sell, ca sa astupe gurile pg.-
ganilor si sa-I Infricoseze sa nu ne supere; ci sa ne las&
In pace sa lucram in viea liT. Dupe aceste cuvinte i s'au
legat limba, si au mai trait 36 de cIasuri ne vorbind nimic,
apol s'au dat duhul, si l'am Ingropat precum am clis mai
sus. $i am remas eti plangend dupe el in bite cilele, ca
iml aduceam aminte de sfatuirea lui, care m'au sfatuit ca
sa nu )as Monastirea Thavorulul si nu me puteam stapani
de plans, pang s'ati inplinit 40 de Bile si de abea mi-au
Incetat plangerea, si me gandeam ce sa fac, ca de voiu
lasa biserica, pustie, zidita numal jumetate si me volti duce,
vor .veni turcil si veclend'o pustie nepazita de niminea vor
rasipi-o, si sa vor plerde ostenelele nOstre, cari ne-am os-
tenit in 16 ani si milosteniele ce am adunat, pgrintele dintr'o
parte si -ed dintru alta, cari le-au dat crestinil cu mare rivna
pentru zidirea bisericil. $i mi-an dis gandul ca sa o pazesc
pana sa vor tmplini tree ani si voiu desgropa si pre staritul
si 11 voiu face pomenirea cea obicInuita de trel ani, cg
pang. la trel ani se va cunOste, de II va fi voea lul Dum-
necleu sa se zidesca biserica si monastirea, va trimite pre
vre-un om puternic, care va putea sa scOta firman §i sa
pue bans si sa o zidesca. Iar de nu se va afla nimene
pang. la trel ani, apol me voiu duce si voiu lasa-o. $i au ico-
nomisit Dumnecleii, ca pana la trel ani s'ati zidit biserica de-
savirsit, ca atunci cand am pus eu gandul acesta care am

www.dacoromanica.ro
772 VIATA uNui imuuNATATIT cALUGAR ROMAN

is mai sus, am intrebat si pre Arhiereul Nazaretului ce sä

fac, si mi-au clis sä fac rabdare pana va scrie la Patriarhul,
ca era Inca tot in Tarigrad; nu se Intorse-sa la Ierusalim.
Si 1-ad scris a parintele Irinarh ad zidit biserica din Thavor
pe jumetate, si Turcii l'afi oprit de zidire, pentru ca nu are
firman de la imperatul si el s'ad bolnavit si ad murit, si
diaconul lui ad remas singur si vrea sa fuga sa lase zidi-
rea bisericil pustie; dar nu sa indura pentru ostenelele for
si milosteniile cars le-ad dat crestinii pentru zidirea bisericii,
sa nu se piarcla in zadar. Ca viind Turcii si gasind'o pustie
o vor rasipi si se teme si de Dumneged sa nu -1 pedepsesca
pentru neascultarea lui de sfatul Staritului si nerabdare si
nu stie ce sa faca. Si s'ati bucurat Patriarhul cand ad audit
ca s'ati zidit biserica jumetate. Si ad scris catra Arhiereul
Nazaretului ca pre mine sa me hirotonisesca preut in locul
Staritului med si sa-mi pOrte de grija de tote cele de nevoe,
si O. ski sa o p'azasc, ca el cat de curand va scOte firman
de la Imp6ratul si ne va trimite, si va scrie si la epitropil
lui la Ierusalim sa trimita mesteri si lucratori si bani sa o
savirsasca. Si pana In doue luni de Bile ne -au trimis fir-
manul. Iar zidari n'au trimis; a nu ad putut sa se apuce
de lucru in anul acela 1860, pentru turburarea si varsarea
de sange ce s'ati facut In muntele Livanului si In Damasc.
Ca s'ati sculat unit din Turd fan. de stirea Sultanului, ca ii
era vrajmasi si s'ad unit cu Druzii si ad pradat si ad ra-
sipit biserici, si ad Mat preoti si crestini 17,000 si le-ad
luat averile si din fetele cele mai frumOse ad luat robs
1200 si le-ad turcit si le-ad druzit si le-ad luat lorusi
mueri si era fricA mare in too'. Siria si Finichia si Pales-
tina. Si in anul acela 1860 am saclut eil numal cu un
calugar si o slugs in pustia Thavorului, paclind biserica si
asteptam din di in cli sa ne tae: dar s'ad milostivit Duna-
necleti si s'ati facut pace tot inteacelas an. Ca as trimis
Sultanul ostasi viteji si ad prins pre incepatorii turburarii

www.dacoromanica.ro
 IRINARH ROSET 773

i tau pierdut cu fel de fel de moil si s'ati fAcut pace.

i asa in anul 1861 ail trimis epitropit din lerusalim vre-o
70 de lucratorI si au dat si bani in mana can si au venit
la Thavor. Si am tocmit si not din Nazaret 60 de lucra-
tort si s'ati facut de toil 130 de mesteri cu lucratorl, si lu-
crasem not cu Staritul 40 de Bile si au lucrat si el 40 de
Mile si au isprAvit zidirea bisericii; dar au lasat'o netencuitA
pans la alt an, ca sA se aseze zidirea si sA se usuce bine.
Iar in anul 1862 s'ati Intors Patriarhul din Vizantia la Ie-
rusalim si au adus si catapitezma bisericil din Thavor sa-
Rata si poliita cu our si lespizi de marmura si mesterl is-
cusitt ca sa o tencuiasca si sa o pardosesca. Si au trimis
pre mesteri inainte cu 40 Bile ca sA o gAtesca. Si el au
poruncit la zugravl iscusiti de au zugravit icOne frumOse
marl si mid si au gatit cArd si vesminte si cate era de
trebuintA si le-au trimis. Si mat inainte de praznicul Schim-
baril la fatI cu cate-va Mile au venit si insusi el, Patriarhul
Chid, cu arhimandritl si preoti si diaconi. i s'au adunat
si norod pans la 500 de prin sate si orase. Si au slujit Pa-
triarhul cu preoti si diaconi In 6 August, si au sfintit bi-
serica si pre mine m'ail facut Arhimandrit. Si am saclut eft
in sfinta Monastire Thavorul pentru dragostea lul Christos
20 de ant impreuna cu duhovnicescul meu pArinte Arhi-
mandritul Irinarh Roset, pentru ca sa-t slujesc la batrane-
tile ca el la tineretile mele m'ati primit si m'ati povatuit
si m'ati fAcut monah si diacon. Iar data l'am ingropat, si
m'ati facut Patriarhul pre mine preot si arhimandrit, tam
cerut blagoslovenia sa me duc la sfintul Munte spre inchi-
narea sfintelor monastiri de acolo. far el m'ail sfAtuit ca
se mat fac rAbdare pana va face cate-va chilii si zid impre-
jurul monastirel. Si am mai saclut Inca altl 20 de ant pen-
tru Domnul si pentru hatarul Patriarhului, slujind nu numal
sfinta Liturghie; ci si la tote slujbele cele trebuinclOse mo-
nastirei. Apol am imbatranit si m'am bolnavit si n'am mai

www.dacoromanica.ro
774 VIATA UNUI IMBUN. CALUGAR ROMAN

putut sä mai intampin slujbele si turburarile si grijile mo-

nastiresti. Iar in cata vreme ad trait batranul facusem not
cinci chilli si cand ne-am apucat de zidirea bisericil ye-
clend'o ca din vechime ad fost de 15 coati si in lung si in
larg, am judecat not sa, o facem mai lung in lung ca sa
fie mai frumOsa., si am impreunat si pridvorul el cel vechiti,
si l'am facut tot biserica, cu stop, ca mai pre urma cand
vom castiga bans de unde-va sa-i facem alt pridvor not.
Si asa s'ati zidit de 22 de cop de lung si de 15 de larga
si spre inAltime jumetate, precum am clis mai sus. Jar dupe
ce ad murit Staritul si ad luat'o Patriarhulul in stapanirea
sa si ad savirsit'o cand ad venit sa o sfintasca cu cate-va
clile mai inainte de Schimbarea la fata, ad poruncit unul
preot intr'o di de ad facut sftnta Liturghie. si mie mi-ad clis
de am facut coliva si deschiclend mormintul Staritului I-ad
facut panahida, si I-ad citit insusi Patriarhul rugaciunea de
ertarea pacatelor. Si ad poruncit unor mesteri de i -aU sapat
grOpa afara din biserica, la coltul bisericil despre mega zi,
langa parete despre apus si ad poruncit de Fad scos din
biserica si Fail pus in grOpa cart I-ad sapat'o. Iar ed m'am
scarbit ca, Fad scos, si inteleend Patriarhul ca m'am scar-
bit, me mange clicendu-mi sa nu ma scarbesc ca, el are
gand sa fach arthica bisericil si va remanea mormintul Sta-
ritului in arthica dupre cum sa gasesc si la alte biserici si
monastiri ctitoril in arthica ingropati, pentru ca in biserica
nu se cuvine a se ingropa mortis. Dar n'ati apucat sa faca
arthica. ca l'ad scos si pre el blagoslovitul din scaun. Ci
de abea ad apucat de ad facut 10 chiliup mica si un ar-
hondaric mare si zidul imprejurul manastirei, apoi s'ad
sculat arhiereii si cu calugaril lui si l'ad silit ca sa faca
epitropie adeverata, nu numal in lipsa Patriarhulul sa se
chieme epitropi; ci si in fiinta lui, ca sa stie si el ce venit
vine si ce cheltuiala si la ce lucruri sa cheltueste pe tot
anul in Patriarhia Ierusalimului. Iar el ad gis, ca in vremea

www.dacoromanica.ro
 IRINARH ROSET 775

patriarhilor celor mal inainte de mine n'ail fost acesta ran-

duiala; nici ea* nu o volu face. Iar el s'at turburat si au
dat jalba la Sultanul si l'au rugat ca sa-1 scOta din scaun
ca numai voesc sa le fie Kiril Patriarh, ca nu se WU bine;
si sa le dea voe sa-s1 pue alt patriarh, care se va purta
cu dreptate. i indata au trimis Sultanul un vapor cu os-
tasi inadins si fait luat la Tarigrad, si Pad prima In curtea
sa Constantinidi, boerul cel mai bogat din crestinb, ca iI era
prietin si Whit flu de duhovnicie si avea si biserica in
curtea sa si acolo au murit. Iar in Ierusalim au facut Pa-
triarh pre Arhiereul Gazal Procopie, ca era molatic si facea
VAC dupre voea lor. i asa nu s'au mal ingrijit nimine sa
mai fad. pridvor bisericil In Thavor pana In cliva de asta-41.
Ca eit, fiind ca eram tot bolnav, am cerut voe si m'am mu-
tat in lavra Sfintulul Sava sa me linistesc cat a urea Dum-
neqed sa mai traesc. i acum in Thavor randueste Patri-
triarhul din Ierusalim igumen pre cine voeste, si traesc fara
de frica, ca sa invoisa Patriarhul Kiril cu Latinil si 1-ad
Indemnat ca sa zidesca si ei monastirea lor cea rasipita
pentru care am pomenit mai la inceputul carp acestia.
§i s'au dus fnsusi Patriarhul cu vre-o cats -va calugarb latini
din Ierusalim la Thavor, si ail pus hotar prin mijlocul
muntelul in lung spre rasarit si apus, si le-ad qis sa sta-
panesca el jumetatea muntelul despre amecla zi, unde au
fost si monastirea lor din vechime, si ortodoxil sa stApa-
nesca jumetatea muntelul despre miada nOpte, unde au fost
monastirea lor cea veche, si sa nu lasam sa mal vie si alte
natii preste nob. i au adus latinil firman de la Sultanul, si
au zidit biserica si monastire, si locuesc inteansa acum
tot-deuna ca 15 Omeni calugari si frati si slugi, si la mo-
nastirea nOstra tot asa. §i s'au taiat acum padurea de pre
virful muntelul, si In locul ei ad facut gradinl si vii si porn'
au sedit. Ortodoxil in partea for si Franchil in partea lor.
§i acum padurl numai pe costa muntelul despre miacla

www.dacoromanica.ro
776 VIATA UNUI IMBUN. CALUGAR ROMAN

nOpte tnal este, iar In cele-l-alte parti ale muntelul numai

este, qi numai Indraznesc talharil sa se mal apropie de
munte. $i acum vin inchinatori din tot nemul si limbs., G
mie §i doue mil pe an, pang. §i babele cele neputinciOse, §i
O. sue cu tail §i cu tot calabalacul for In munte §i dorm
o n6pte §i mal multe, cat voesc, §i asculta sf. Liturghie §i
sä plimba pe munte tara de frica §i sa duc multumiti si
slavind pre Dumnedet. lar mai inainte cand era muntele
pustid i monastirile rasipite, de abea sa ducea o suta sau
doue pe an, cart era mal tinerl §i viteji intearmati cu arme,
§i lasa call si calabalacul Mug satul acel turcesc, care este
langa munte despre apus, cu numele Daburia, §i sa sues.
In munte pe jos cu armele In spinare si sa inchina la mo-
nastirile cele rasipite, §i se plimba pe munte un cias, mult
doue, §i fugea degraba sa nu-i apuce nOptea in munte, §i
sa pogorea §i dormea langa sat afara, §i punea si strait
inprejurul lor, ca sa nu le fure talharil ceva nOptea, dor-
mind el.
Rana aicea, am povestit pentru visa §i petrecerile, du-
hovnicescului nostru, parintelui Arhimandritul Irinarh Roset
§i pentru zidirea §i Inoirea bisericil §i a monastirel din
sfintul munte Thavorul.
Jar acum sa povestim §i pentru Darul lul Dumnedett,
care locuea Intru acest cuvios parinte. El cand ail petrecut
in pustie acel 12 ani, sa nevoea cu post §i cu umiliciOsa
rugacluni, sa ruga diva Dumnedea si catra prea curata
Maica Lul, ca sa-1 darulasca darul rugaclunil mintii. $i 1-ail
ascultat Dumne4et. rugdclunile §i 1-au daruit, §i sa lucra In
inima lui neincetat; dar forte sa pazea sa nu-1 intelega ni-
mine, numai duhovnicul lui §tiea. Iar mie mi =au spus un
monah batran Foc§anen, care vietuea in pustie intr'o pa-
dure apr6pe de schitul Dalhaut, acela cand au auzit de
parintele Irinarh patriotul lul, ca vietue§te in pustie, au
dorit ca sa-1 vacla pre el §i pre nevoinlile luT, ca sa se folo-

www.dacoromanica.ro
 IRINARH ROSET 777

sesca. i ducendu-se la el, l'aa rugat sa.-1 primesca sa vie-

-tuiasca Fang dinsul. i l'aa primit ei au saclut vre-o dol
s'ati trel ani, si acela Pau cunoscut i s'ati incredintat cu
adeverat, ca parintele Irinarh are rugaciunea mintil. Iar
dupe aces dol, trel ani s'at intors lolls la chilia sa in pustie
Tanga Dalhaut. Dupe aceea trecend ca 30 de ani cand am
plecat not cu Staritul la Ierusalim si am mers la Focsani
sa ne scOtem pasapOrte, lata ea si batranul acela, monahul
Gherasim, venise la targ pentru trebuinta, §i intalnindu-ne.
se bucura batranil unul de altul ca dupe ao de ani s'aa.
invrednicit sa se mai vada. i me veseleam i eu *lend
dragostea for si am petrecut finpreuna o c1i i o napte, §i
atunci mi-aa spus mie to taina batranul Gherasim: SI stil
parintele. ca Staritul tea Taste cu viata sfInta si are raga-
clunea mintii; dar nu spune nimarul ca fuge, de slava ame-
menilor, ca sa nu cada in mandrie. i audind ea, m'am bu-
curat ca am asa star* dar nu 1-am spus, ca m'am instiintat
ea de taina lul, ca sa nu-1 scarbesc ; ci am tacut pans ne-
am dus la Ierusalim si la Nazaret Si am sagut acel sapte
ani, apol ne-am suit in Thavor precum am spus mai sus.
i saclend acolo numai not amando1,1-am qis trite() 4i: Gins-
tite parinte, mie mi -au spus batranul Gherasim ca, sfintia
to at rugaclunea mintil; ear el mi -au cps: Fiule, cu adeve-
rat am avut'o putina vreme; dar am lasat'o, cad cand am
sadut in pustie acel 12 aril, me rugam lul Dumnegea §i
prea curatel Maicel Lul, ca sa-mi darulasca Si mie acel dint
dar, i saclend ea la rugacinne intr'o napte la miezul noptil
de naprasna s'au luminat chilia unde sedeam si m'ati in-
presurat 1mprejur ca o vapae de foc; dar nu me ardea si
ati inceput In inima mea a striga tare: Winne Iisuse Chris-
tase, Fiul lui Dumnedeti, milueste-me pre mine, pecatosul.
Iar ei m'am inspaimantat i m'am temut, ca nu cum-va
A. fie insalaclune dracesca. i a .doua 4i m'am dus 14 du-
hovnicul meu parintele Iosif, care avea rugaclunea mintil

www.dacoromanica.ro
778 VIATA UNUI IMBUN. CALUGAR ROMAN

§i au facut si cate-va minuni, si m'am marturisit. lar el

mi -au dat canon, ca sa nu dorm culcat pre pat; ci wend
in scaun sa dorm numai un ces in 24 de cesuri. i in-
torcendu-me la chilia mea m'am ispitit, ca sa urmez dupre
porunca duhovniculuI, si nu am putut, si veclend ca nu
pot, m'am lasat de rugaciune. i am incetat not atunci de
vorba acesta. Iar mai trecend putina vreme tar l'am in-
trebat intr'o cji: Cinstite parinte, da data castiga cine-va
rugactunea mintii si o lass apoi; ar dori-o larasi si ar cere-o
de la Dumneleu, nu-I o da Iarasi ? Iar el mi-au cps: Ba
nu mai sa voiasca si sa o cell, lards I-o da. i it vedeam
de multe or! cu ochil plini de lacrimi; dar nu mai sa sta.
panea, ca sa nu curga din ochi, ca sä nu-1 intelega Omenil,
si alte orl II, vedeam miscandu-s1 buzele; lar data simtea
ca me all la el indata Inceta din buze, si din cuvintul lui
i din vederea mea, care it vedeam, am cunoscut a o avea
el rugaciunea si o lucra. Dar mi-ati spus mie asa acoperit,
ca sa ramaiu ea la indoiala si sa nu mai spui si la alp'
Omeni. Iar videniile si prorociile cart le-ad spus mai ina-
inte, cea intai taste care cu trel and mai inainte au pro-
rocit pentru Mitropolitul Veniamin, ca are sa lasa scaunul
si sa se linistesca la o manastire si s'au inplinit. Al doilea,
pentru Patriarhul Terusalimului Kiril, ea ail sa-1 scOta calu-
garil Jul din scaun si s'au inplinit. A treia, pentru un mo-
nah Nifon criten, ca are sa se fact Arhiereu in Nazaret
si s'au inplinit. Al patrulea, pentru turburarea si varsarea
de salve ce s'au facut In muntele Livanului si in Damasc
cu trel and mai inainte ail spus si s'au implinit. A cincea,
cu patru an! mai tnainte de a ne apnea not de zidirea bi-
sericil, ail veclut bisericile si a nOstra si a latinilor si mo-
nastirile zidite si savirsite, si s'au implinit. Dar tot atunci
and au veclut monastirile zidite mi -au spus mie clicend:
Fiule, am veclut amandoue monastirile savirsite, tar not
amandol ne-am luat halnele si ne-am mutat la lavra ifin-

www.dacoromanica.ro
 IRINARH ROSET 779

tulul Sava. Si trecend acel patru ani si sosind anu11859,

ne-am apucat si am zidit biserica jumetate si s'all bolnavit
si Staritul si au murit si l'am ingropat in munte si in bi-
serica dupre cum am spus mai sus. Si me miram eti ca
tOte prorociile cate mai inainte le-ad spus s'ati implinit; Tar
acesta ca s'ati mutat la Sfintul Sava nu s'au inplinit, ca
aid In munte ail murit si l'am ingropat. Iar trecend cinci
ani dupe sflntirea bisericil mi-au trimis si mie in Thavor
Patriarhul Kiril o filada dintru acele cart le-au alcatuit el
si le-ad tiparit in Ierusalim si le-au daruit pe unde ad 'voit,
care este istoria sfintului munte Thavorul, care istoriseste
pentru multe pricini si intamplari, ce s'ati facut In Thavor
din vechime si tine si cand au rasipit cetatea si monas-
nastirile.
Apol povesteste si pentru zidirea si inoirea bisericil si
a monastiril, ca at. zidit'o Patriarhul Chiril din temelie si
au stivIrsit'o, si au venit insusi el cu sinodia lul si au
slujit in 6 August si au sfintit'o, si s'ati adunat norod ca.
la 500, si s'ail facut bucurie si veselie mare in cliva aceea.
Apol pomeneste si pentru parintele Irinarh, o pomenire
1ntunecata, ca se nu 1ntelega nimenea nici °data, ca. 11
schimba numele din Irinarh, Irinofilos; si din Arhimandrit
II face monah prost si din roman 11 face strein. Ca lice:
Iar pre urma dupe sfintirea bisericil, un monah Ore-care cu
numele Irinofilos de la lavra sfintului Sava s'ati suit in
muntele Thavorulul k i i ail petrecut trite() pestere viata pus-
nicesca 18 anT. Iar pentru ca ad zidit biserica jumetate
sail au facut alt ceva nimic nu spun; ci tOte ostenelile
nOstre cele de 16 anT le ascund. Ci noT nimic nu ne scar-
bim de acesta, ca cel ce stie tOte cele ascunse le va arata
In qiva aratariI sale, ca noT pentru dinsul am rivnit si ne-am
ostenit nu pentru slava ()mention Si cand am citit eft acea fl-
lada, atunci am inteles, ca ei rail mutat la sfintul Sava numal
cu numele. Iar di singur am voit si m'am mutat si cu trupul

www.dacoromanica.ro
780 VIATA UNIT! !MOM. CALUGAR ROMAN

si cu hainile, si i s'all implinit si acesta prorocire. Iar mi-

nunile care le-ati facut Dumnecleti prin parintele sint a-
ceste: Cea intal, o muere din satul acel turcesc anume Da-
buri, care este chiar langa munte, auclind de parintele ca
citeste la bolnavi si sa fac shnatosi, si avend ea un prune
mic la titA si bolnavindu-se aprOpe de mOrte au creclut ca
data 3i va ceti parintele se va face sanatos. i nefiindu-i
barbatul el acasa s'ai1 furisat de neamuri si megiiasi si
p'ad luat pruncul in brata si s'ail suit la virful muntelul,
si era vreme ca un cias dupe rasaritul sOrelui. Iar parin-
tele se primbla pe margenea muntelui despre apus rugan-
du-se lui Dumnecleil, si veclend pre muere suindu-se singura
sa mira cum indrazneste de sa sue singura unde clece bar-
bati inarmati de abea indraznesc sa se sue in munte de
Erica talharilor. §i cand s'ai1 mai apropiat putin la parintele
muerea au inceput a sa ruga sa faca mild cu ea si sa ci-
tesca copilului el, ca este bolnav de mOrte. Iar parintele au
intrebat'o: De unde esti? Iar ea au clis: Din satul Daburie.
Iar parintele lail qis a in Daburie nu sint crestini, ce dar
turca esti tu? Iar ea ail clis: Tura cinstite parinte. Iar pa-
rintele 1-au cis: Apoi de ce dar vii la mine, popa crestin
fiind eu, dute la popa vostru si la doftori. Iar ea au cis:
Nu me duc la niminea altil, eu am venit la Dumnecleil si
la sfitia ta, si creel ca dad. vel ceti fiului meil se va face
sanatos si va trai. Iar parintele vecl'end creditnta ei sail uitat
Inprejur si au veclut o gaura intr'o platrA plinA cu apa de
plOe si au blagoslovit si ail sfintit apa si au luat cu maim
si au stropit pre copil pi I -ad citit cate-va cuvinte in scurt
insemnandu-1 cu semnul sfintel Crud. §i aft qis muerii :
Crede lui Dumnecleti femee, ca fiul tett de acum ii sanatos,
mergl cu pace. §i itntorcendu-se turca acasa au asudat
pruncul forte si priminit si au inceput a suge si s'au
facut sanatos. Iar muma lui de bucurie au inceput a spune
la top §i a lauda pe parintele. i auclind hogea for si mai

www.dacoromanica.ro
 IRINARH ROM' 781

maril satului s'ail scarbit, si viind bdrbatul mueril intru

aceeasl di sera la casa sa de unde s'aU fost dus, au ince-
put hogea si maxi! satulul al ocara, qic'endu-I, ca voi ca
cum nu all avea nici legT nici credit*, asa nici o paziti.
Tar el nestiind pricina, le lice: Ce v'am facut et voua de
me ocaratl? Iar ci I-all clis: De ce lamp muerile vestre de
se duc la gheurul acel din munte sa citesca copiilor vostri?
Iar el le-au dis: EA n'am fost acasa, nu still nimic de a-
cesta, Tar dacd-1 asa pricina, las ca maine de dimineta me
duc sa-1 inpusc. i sculandu-se a doua di de dimineta aft
luat pusca si s'aft suit in munte, si mergend la chilia pa-
rinteluT ail gasit usa inchisa; dar nu incueata si Intrand in
chilie au gasit tntr'un ibric putin unde-lemn si intr'o traista
pitting. fling si le-au varsat de necaz si eind afar& l'ati
orbit Dumnecleil si nu vedea cararea pre care ail venit ca
sa se littera acasa, care era ca de o aruncatura de plata
de la chilie si sa ducea pana la carare si Iar se intorcea
la chilie, si Tar se ducea la carare si nu o vedea si umbla
asa cu pusca in spate ca un esit din minte. Iar parintele
se. Uusese la marginea muntelui despre rasarit si sa prim-
blase prin pustie rugandu-se lul Dumneclett dupre obiceiul
sett i era ca un cias de and rasarisa serele, si acum se
intorcea la chilie si veclend pre om de departe, I-ail clis
gandul ca vrajmas Taste omul acela, pre mine me cauta O.
me otnere. §i s'ati tupilat In niste tufe ce era acolo Si it
pandea sa vacla ce vrea se fact. i saclend putin In tufe
si veclendu-1 ca numai sa invarteste Imprejur ca un lipsit
de minte si nu apnea Inteo parte, 8.6 dis Intru sines, Ia se
me duc la el sa vedem ce cauta, ca nu pete el sa-mT fact
red fart de voea lul Dumnecleu. i ducendu-se la el rail
Intrebat, de unde estl omule si pre tine camp; Tar el ail
Inceput a se ruga clicend, larta-me parinte ca t'am gresiti
am varsat In chilia to putin unde-lemn §i putina faint de
necaz ca nu to -am gasit; dar sa nu to scarbestt, ca iv volt],

www.dacoromanica.ro
782 VIATA UNUi IMBUN. CALUGAR ROMAN

aduce altele de la mine in locul celor ce le-am varsat. i

lata ca itl spill adeverul, ca eil sint barbatul muerii, care
ail venit cr1 dimineta si al cetit copilulul el, si copilul a-
cum este sanatos, itl multemesc omule al lul Dumnegetl.
Dar s'ail scarbit popa nostru si mal maril satulul si forte
m'aa °carat. Iar ea nebunul m'am maniat si am pus in
gandul met' sa viil sa te tnpusc; Iar Dumnecleil n'ail voit
ca sa-ti fac reu celuY ce mi-al facut bine; ci m'at' pedepsit
pre mine cela ce sint vrednic de pedepsa, ca Iata acum
nu ved incotro sa apuc. Iar parintelul i s'ail facut mild
de el si 1-at' cps: Cum nu veclI lubitule, ca ochil tel sint
sanatosl si nu te dor. Iar el au dis: Nu me dor pa'rinte;
da nu veg. Iar parintele l'ail luat de mana si i-ail dis: Vino
-sail arat eil cararea, ca acum cu darul lui Dumnedeti vel
vedea cti, cal cunoscut gresala si te-al pocait. i ajungend
la carare au vedut luminat si ail cerut ertaciune. i 1-ati
dis parintele: Dumnedeil sa te erte, mergi cu pace. i in-
torcendu-se la satul sea Daburie, ail spus la totI tote cele
ce au patimit, si sa inspalmanta Turcil si el shiguri spunea
la crestinl cum s'au intamplat pricina, si s'at dus vestea
prin tote satele si orasele si sa bucura crestinil.
A doua minune. Au venit vre-o lece tarani turd din
satul Aendor, care este un cias de la Thavor, ca sa tae
lemne, si nu eram nol acasa si umbland el prin prejurul
chiliel nestre au gasit unul dinteansiI un bucal cu unt -de-
Iemn al nostru ascuns intre niste pietre si Fail luat si du-
cendu-se acasa l'ati turnat inteun chlup al ,lul, care il avea
in casa plin cu unt-de-lemn. i adunandu-se la el in sera
aceea prietenl si megia$1, ca sa sada de vorba si el le facea
cafea si sadend el si band cafea, din naprasna au plesnit
si au crapat chiupul cel cu unt-de-lemn intru care pusese
untul-de-lemn al nostru de el furat si s'at' varsat untul-de-lemn
al lul. i s'at' dus vestea si pentru acesta in tete satele,
ca el singurl spunea si la Turd si la crestini paguba lor.

www.dacoromanica.ro
 IRINARH ROSET 783

A treia minune. Au venit vre-o 12 larani turd din satul

Nain, care este un cias cu departare de la, Thavor, ca se
tae lemne grilse din munte, pentru ca sa acopere o casa.
Si era in dreptul usil bisericii nOstre despre apus ca de 23
de cop departe de usa bisericii un copacel lung si drept si
gros cat o cola mare, si avea fruncla multa si facea umbra
bunk, si iubea parintele acel loc si sadea de multe orb la
umbra lui. i In diva aceea in care au venit Turcil acia
dupe lemne, sa intamplase de era parintele singur in munte
sadend in chilie, si cand au audit glasul Iaranilor umbland
prin paduro, s'au luat o carte in mana si au incuiat usa
chilieb si s'ail dus la copacelul acela si sadea la umbra. si
citea pe carte. i trecend turcil acia pe la biserica nOstra,
care era Inca. tot rasipita find ca atunci de curand ne
suisem in munte sa sadem. i *lend pe parintele bau dat
buna chin, si vedend copacelul ca este fOrte bun pentru
trebuinta for au. lis catra parintele: Batranule, lasa-ne sa
taem copacul acesta, ca ne este de mare trebuinta. Iar pa-
rintele le-au clis: Tot muntele si tOta padurea a vOstra este
cautatl sa gasiti altul si acesta mi-1 lasati mie, ca sa se4 si
ell la umbra ca. este langa biserica nOstra. Iar el raft lasat
atunci si incunjurand prin padure au taeat lemne destule;
dar asa lung si drept si gros n'au gasit, de care avea mare
nevoe, ca sa-1 pue grind& deacurmezisul casel. i au cps
intre dinsil, de ce sa ascultam nob pre ghiaur si sa nu
taem copaciul, care ne este de cea mare trebuinta. Si in-
torcendu-se la parintele, Batranule, lasa-ne sa taem
copaciul acesta ca avem mare nevoe de el, ca. nu am gasit
altul asemenea. .Iar parintele cunoscend pre varvarl ca au
sa-1 tae si fara de voia WY, le-au dis: Apoi taeti-1 dar, da
nu facep bine, si sa stiti Ca nu ye yeti bucura de copa-
ciul acesta. i sculandu-se s'au dus in chilie; bar el Fag
taeat, bagat In sema cuvintele parintelui, si luandu-1
unit de un capat si altif de al doilea capat si cand ail in-

www.dacoromanica.ro
784 VIATA UNU! IMBUN. CALUGAR ROMAN

ceput a se pogora la vale au alunecat si au cadut cu co-

paciul preste el si de abea au scapat de nu I-ail omorat.
i ducendu-1 la casa aceea cu mare ostenela, cand l'ati pus
deacurmezisul case! din parete in parete si ail pus si alp
copacel mal scurf si mal subtiirt de alungul case! cu unele
capete pre paretele easel si cu al doilea capete pre copa-
clul parintelul, care fail numit gisir, in limba for arapesca,
adica pod, si despicaturi mal mid si hresturl si rogojinT
vechb au pus, si au inceput a cara pament cu pietre a-
mestecat si a pune de asupra, si s'ati suit vre-o sapte, opt
taranb de asupra si tinprastia si tocmea pamentul cu pie-
trele si 11 calca, si cu slobozirea lul Dumnedeti s'ati sca-
patat copaciul parintelul din parep si au cadut impreuna
cu tote lemnele si pamentui si pietrele, si taranii printre
ele, si cu mila lul Damneder.' au scapat si atunci de mOrte
dar sdrobip si rani! si julip. Si vedend taranil acele doue
primejdil de mOrte, care all patimit din pricina copaciulub
si s'at adus aminte de cuvintul parintelul ca nu se vor
bucura de copaciu si s'au infricosat si au poruncit maT ma-
rl! satulul taranilor, ca sa scOta copaciul acela afara din
at si sa-1 lepede si sa nu se ma! 1nsele cine-va sa-1 in-
trebuinteze la vre-un lucru ca O. nu patimesca mOrte. Si
s'au audit si minunea acesta in tote satele, ca spunea Tur-
cil tuturor, si crestinil se bucura; bar turcil se rusina si se
temea.
A patra minune. Au venit vre-o dece sail 12 taranT turci
de la un sat ce sä numeste Cofri-Sabet, ca doue ceasurb
departe de la Thovor spre rasarit. Acestia au venit cu nu-
rnele la vinat, bar cu lucrul la furat. Iar eil si cu Orin-
tele ne dusesem la Nazaret sa aducem de cele de nevoe
pentru mancare, si am lasat pe un calugaras grec, care all
sedut putina vreme cu no! in Thavor, sa pazesca chilia si
i-am lasat si putina faina si alt-ceva, ca sa alba ce manta
pan& om veni no!. Si In diva in care s'at suit arapil a-

www.dacoromanica.ro
 TRINARH ROSET 785

ceea, monahul frama.ntasa. Mina tOta §i Meng, 15 painiOre

ca sa-I ajunga qapte Bile, §i le-au pus tntr'un gavan §i
supt pat. Dupe aceea trecend ca trel ciasurl ail trecut §i
sOrele de la amecla spre sera, atunci au venit qi talharil,
cad am clis mai sus. Iar monahul auclind glasurile for au
inculat up chiliei qi au ascuns cheia O. sadea inaintea u§il
i viind arapii au itnceput a sili pre monah, ca O. deschicia.
u§a, Tar el n'ati volt, atunci Fail apucat unul de o mama
i altul de alta §i altul au scos un cutit mare §i it infricos4
ca ii va taea data nu va deschide, Tar monahul ail intins
gatul §i ail ois, na!, tleti-me ca nu deschicl. Iar el nu l'ati
'Meat; ci numal Fail tinut In mainile for pans ail umblaf
Imprejurul chiliei ace! 9 tovara0 al lor, qi &hid in pa-
retele chiliel o gaura cat putea sa intre omul au intrat unul
dintean0 §i au gasit painile supt pat §i dezbracand haina
de pre el au turnat painile §i le-ad legat §i ail e§it lara.0
pe gaura tragend §i painile §i le-ad luat in spate §i s'ad
intors la eel ce Linea pe monah si le-au Os, lasati-I acum
ca. am gasit ceea ce cautam. i lasandu-1 salt dus tot' ca
clece minute depute la o sterna, care avea putina apa de
plOe §i scotend apa au §iiclut sa manance. Tar monahul
data l'ail lasat §i s'ail dus ail intrat in chilie qi cautand
paine n'ad gasit nicl una §i indata s'ati dus dupe ei si
le-au Isis: Nu ye temeti vol de Dumneclell de mi-ati luat
painea §i eft acum nu mai am nicl paine, nici faina, §i vol
vet duceti la casele vOstre i avetl ce A mancati, bar eti O.
mor de fOme aici in pustie? Iar el I-all aruncat doue pain!
ca la un cane §i 1-ail clis, na! §i tie partea ta. i luand a-
cele doue painT s'ail intors temendu-se O. mat clica ceva.
ferbea burgur Cu unt-delemn Si manta cate-va Mile pad,
am venit not Iar taranil intorcendu-se la satul tor, cand
acum mai era ca un sfert de cias sa ajunga in sat s'ail
certat intre din01 §i unul din cel &if cad au tinut pre n'16-
nah de main! au Inpu§cat pre frate-sett, care scosese cutitul
Biserica Ortodoxa Romani. 5.

www.dacoromanica.ro
786 VIATA WWI ?MBUN. CALUGAR ROMAN

la monah i Fau dus wort in sat §i l'att ifigropat. Iar preste

cel ce au inpuFat pe frate-seit au tabarat frigurile fail
muncit un an intreg In t6te c ilele pana ce s'ati uscat i au
limas numal oasele i pielea. i veclend ca nu-I mai trece
au cunoscut ca-I Dumnecleesca pedepsa pentru nedreptatea
care all facut monahulul in Thavor. i duc'endu-se la Na-
zaret s'ati intamplat de s'ati dus i parintele in qiva aceea
la Nazdret. i auclind bolnavul ca au venit pArintele s'au
dus la casa sa unde glzduea §i caclend la piciOrele lui §'att
m/rturisit pecatul cerend ertaclune; Tar parintele i s'ati fa-
cut mill de el Si dat Ore-ce de blagoslovenie §i I-au
cis sa o pOrte in cap §i sa crec16, ca ea darul lui Dumnecleu
va fugi b6la de la el, i T-au clis: Dumnecleii sa to erte,
mergi cu pace.
Dupe acele vase videnii i prorocii, earl mai inainte le-au
vout parintele Irinarh §i le-au spus §i s'att inplinit. i dupe
acele patru minuni, care am scris mai sus, sint §i aceste
doue videnii, earl maT inainte de mOrtea sfintiel sale cu
doT anT au ve'slut i mi-a4 prorocit mie, ca dupe mOrtea
sfintiei sale are sä me faca Patriarhul arhimandrit, §i eu
am sa-i scritt viata sfintiet sale. i trecend dupe aceea patru
ani au venit Patriarhul si all sfintit biserica §i m'au facut
arhimandrit. i veclend eu ca s'att inplinit una dintre acele
doue prorocii, gandeam sa me apuc i eu sa-Y scrid viata
ca sa se inplinescl §i a doua prorocie. Dar veclendu-ml
prostimea mea me temeam c nu voiii putea sä o alcatuesc
b'ne §i sa o scritt frumos ca sa nu se tngreueze cetitoril
§i, ascultAtorii, *i tot gandeam s/ me apuc, dar me sfilam
§i Aboveam. Iar din gurl am spus la multi, din partea du-
hovnicesca §i mirenesca, viata §i petrecerea plrintelui 8i
pentru zidirea monastirilor Si minunile, §i top cad auclea
sä minuna §i sa folosea §i me Indemna ca negre§it sä o
suiu c este minunata §i de folos. i aka fiind indemnat
de multi am luat indraznell §i m'am apucat. Dar tocmaT

www.dacoromanica.ro
 1RINARH ROSET 787

acum la Miran* cand sint de 80 de and si iml tremura

mana sir mi-au slabit veclerile si am scris'o cu multi oste-
nela. Dar cunosc eti bine el multe gresale am facut si in
talcuire si in scriere. Ci rog cu multg smerenie pre dascalii
eel Invetati si iscusiti, partea duhovnicesca si mirenescg, sa
indrepteze gresalele mete cu duhul blandetelor, si sa me
erte pre mine prostul, ea nu am putut a talcui si a scrie
mai bine de cat aceste, car! le pui inainte, cg macar de si
sint ficlorul preotului Alexandru din satul Calinesti, care este
aprOpe de orasul Roman ca doue s'ail trey ciasurl; dar am
remas sarman de pgrinti de mic copil si nu am avut om
ca sa me dea la invetaturg., numal din darul lui Dumnecleu
m'am invetat putin Ores-ce de un frate. Apoi ajungend in
varstg. de 15 aril, m'am dus la monastirea Horaita si m'am
facut monah de pgrintele Irinarh, ca &ia asi putea aml
mantui macar sufletul meti, dad, nu sint vrednic sa mai
povatuesc si pe altil spre mantuire. §i lata ca cu ajutorul
lui Dumnecleu s'ail implinit si ail prorocit pentru scrierea
vietii sfintiel sale, care mai inainte cu doi an! de mOrtea
sa au *Tut si mi -au prorocit mie ca am sa-I o scriti eil.
i mai sint inca cite -va pricini si intamplari, care ar fi
vrednice de scris; dar le mai las cg m'am bolnavit mai reti
si numal pot scrie, si socotesc ca destule sint aceste care
le-am scris, ca dintru aceste pot sa intelega cetitoril si as-
cultatoril si sa cunOsca pre porn din rOdele lul. Aceste. §i
sa fie numele Domnulu! ,bine-cuvintat de acum si pang,
in vec.
Iar -et% ramal al tuturor parintilor si fratilor me! in Chris-
tos frate mai mic, si catra Dumneleu rugator. i rog si
pre dragostea vOstra cetitorilor si ascultatorilor sa ye rugatI
lul Dumnecleu si pentru mine pecatosul.
Athimandrital Neclarie Banal,

SI r'.; mai povestesc Inca pentru un balaur.

Dupe saderea nOstra In Thavor, trecend doi sail trel an!,

www.dacoromanica.ro
788 VIATA uNtil RoN. CALUGAR ROMAN

au venit despre rasarit din luma lordanulul un balaur in-

fricosat ca de 20 de cotT si mal bine de lung, Tar de gros
cat o cola mare, negru ca corbul numal peptul if era alb
ca de trei patru palme. i s'ati suit in, capul muntelul
despre rasarit si era vremea primavara pre la mijlocul pos-
tului celul mare. i era Tarba verde si lung de un cot si
s'ail tarat prin Tuba pre marginea munteluT despre ameda-
zi, si au mers In capul muntelul despre apus In hindichiul
ce Taste sapat din vechime inprejurul ziduluT cetatei, si
s'ati incufbat intr'o pestera mare cam IntunecOsa. ce Taste
In marginea hinclichTului despre apus. i esind noT amandoT
cu parintele la plimbare am trecut prin locul acela pe unde
e'en tarat balaurul. $i. vedend pArintele urma balaurulul, ca
era Tarba patulita au dis catra mine: DiacOne, aice in munte
Taste un balaur mare, Tata urma lui. Iar di am dis, ca. p6te
sa fi Meat taranil un lemn gros si Pan tarat pre aid. Iar
parintele au dis: Ba nu, a data ar fi fost lemn ar fi urma
drepta, Tar acesta Taste carnita in drepta si In stanga pre-
cum merge sarpele, Tar pe balaur nu l'am vedut atunci.
au saclut tOta vara si sa hranea cu miel si cu parcel si cu
edT, ca venea cate o turma de porci salbateci pre la usa
pesteril luT si sa repezea si rapea ate un purcel pi-1 In-
ghitea. §i venea si pastorl cu of si cu capre adese orT, si
tot asa and trecea pre tang pestera sa repedea si rapea
ate un ed s'ai1 miel si it inghitea. i sosind luna lui Oc-
tombrie, m'au trimis parintele pre mine la Ierusalim pentru
o trebuinta, si au ramas singur In munte si (Mese o pl6e
buns maT inainte cu ate-va Mile si crescuse verdeturile, si
esind parintele Intro di pre la 11 ciasurl sa adune verde-
tug au ajuns apr6pe de pestera balaurului cat bate pusca
si au *hit miscandu-se Ores-ce In pestera, dar nail in-
teles ce hiare, sa fi fost, si s'ati tutors la chilie si au pe-
trecut nOptea. Iar dimineta radicandu-se s6rele sus s'ail
dus sa vac% ce hiara sa fi fost aceea, si apropiindu-se la

www.dacoromanica.ro
 IRINARH ROSET 789

pester& incet incet, se. ulta si nu vedea nimic, far cand ad

intrat in pester% l'ati vedut gramad% incolatacit in mijlocul
pesteril de un cot si mal bine, lar cu capul si pieptul ca
cinci cop, s% suisa deasupra usil pesteril, si cand au vedut
pe parintele ca vrea sa-1 calce au Inceput a sufla si suera
si uitandu-se parintele in sus 1-a vedut peptul alb de trei
s'ati patru palme, lar trupul lul tot negru. i au inceput a
vorbi cu el dicendu-1, tad, tad! nu to mania, ca eu nu am
venit se-ti fac tie ret ; si to sa nu-mi fad mie reii. Iii s'ati
intors fugend cat au putut, lar balaurul nu s'ati miscat din
locul lul si nu I-ati facut, reu, numal de fuga cea repede si de
frice. si de suflarea balaurului cea veninata l'ati durut peptul
trel Bile. Iar crestinil din Nazaret stiind ca parintele Taste
singur In munte si nu stilt eu cu el, au venit vre-o cap-va
la dinsul in munte spre cercetarea lul. i le-au spus pa-
rintele pentru balaur. Iar el intorcendu-se acasi all spus
la top Nazarinenil si audind unit dinteansiI, care era va-
ntitor mester de pusca, s'ail sfatuit vre-o 10 si s'au luat
pustile si s'air suit in munte, ca se, le spue parintele unde
l'au vedut ca sa-1 inpuste. Iar parintele cand l'ati intrebat
le-au dis :- Ba nu fiilor, sa nu-1 faceti nici un reil, ca eu
am facut pace cu el si m'am fegaduit sa nu-1 fac red si
1-am dis sa nu-mi face. nici el mie, si el m'ad ascultat si
nu mi-au facut red, nici mie nici altuea cul-va, apol eu a-
cum dace. ye volu da voile voe se-lucidep gresesc inaintea
lul Dumneded si me fac mincinos si calcator de pace, care
am facut cu el, ca nefiind el vinovat l'am dat la mOrte ca
cum eu insuml 1'4 ucide. Una acesta, lar al doilea, me
tern si de vol fiiilor ca nu cum-va, vedend el ca voiti sa-1
ucidep A se manic si mal inainte de a-1 ucide vol se. Be
rapeza si sa omdre pre cine-va din vol, si se. me fac eu
vinovat mortii vOstre; ci lasati-1 ca si el jiving a lul Dum-
nedeu laste si Vail trimis la mine ca sa-ml dea o spalma
bung ca sa nu me mandresc ca sad in Thavoi ca cum as1

www.dacoromanica.ro
790 V1ATA MU! YMBUN. CALUGAR ROMAN

face vre-o fapta bunb.; ci sa-ml cunosc neputinta mea. Iar

acl at mancat vre-o cats -va edi pi miel, aceea cu slobo-
clirea laY Dumneclet 1 -au mancat pentru pecatele stApanilor
oilor, §i ca sa trAlasa. §i el, a precum sa grije§te de not
tunenit §i ne hrane§te, ap, sa. grije§te i de tote vietAtile
§i le rAndue§te mAncarea lor. Aceste auclind vanAtoril s'au
intors la casele lor. Si viind et de la Ierusalim am trecut
pe la Nazaret §i mi-at spus cre tinii, ca parintele at vedut
un Maur mare in munte, i ne-am dus sa-1 Inpu§am §1
nu ne-at Mat. Si suindu-me et In munte l'am intrebat,
unde rat veclut ca sa me duc §i eta sa-1 vecl. Iar parintele
mi -a't dis : Ba sa nu to duct fiule In partea unde este el
nici sa voe0 ca sa -1 vecji ca-1 infrieopta hiarai qi me tern
sa nu-ti faca vre-un ret, ca eu de abea am scapat de el.
Lasal, ca. precum 1-at poruncit Dumneclet de all venit aid
aka it va porunci sa se duct §i de aid ne Maud nici un
red. nimarui. Si am remas eit cu putinA credintg, in inima
mea pentru balaur, ca l'ati veclut pArintele s'all nu. Cre-
deam, ca, pArintele nu spune minciuni; dar fiind a nu
l'am veclut §i eli cu °chit mei, avern putina indoiall. Si
ape trecend §i tOta larna aceea am ajuns la praznicul Pa-
tilor. Si era in biserica acea veche rasipita in locul sfin-
tulul altar un zidipr zidit numal cu pletre WI de var in
chipul sfintei mese §i deasupra o lespede mare de piatrA,
§i and sA ducea cre§tinil sa se Inchine §i vrea sa slujasa
slujba pre piatra aceea cu voea Patriarhulu!. Si am slujit
i not arnandol cu Staretul in cliva de Pa§t1 pre piatra a-
ceea. Iar a doua iii de Pa0e all dis Staritul: SA mergem
fiule la Nazaret so. hiritisim pre preuti i pre creOinil, cart
II tim §i ne §tiii. Si ducendu-ne, am dormit o nOpte, Iar
a trela chi Marti, all is parintele: SA mergem la un sat Cu
numele Rene, care este de la Nazaret jumetate de cias §i
me bine, ca sa. heretisim §i acolo pre preot *i pre cre-
tint. Si ducendu-ne and era acum ea un sfert de cias sit

www.dacoromanica.ro
 IRINARH ROM 791

intrAm in sat, WA si balaurul sa pogorask din munte, nu

sal, In cliva care ne-am pogorat not s'au mai inainte s'au
mai pe urm, Dumnegeil stie, ca. ail incunjurat Nazaretul
pre despre amecla zi sI apus si =NA nOpte ca de un
cias de departe de oras, si acum trecea la rasarit si ail
trecut pre dinaintea nOstra ca 25 de pasl de departe de nol.
avea capul cat un cap de om mare si ochil marl si
rosi, si asa de repede mergea cum sbOra pasarea si Linea
capul Mica( de la lament ca de Base coti si mai bine si
sa uita cu ochil in tote partile si l'am vNut bine, si ne -at1
veclut si el bine; dar nu ne -au facut hici un 1.65, si asa
s'au. dus la pustie. Iar eil atuncl am cunoscut cA. Dumneddi
l'ati trimis ca sl tea pe dinaintea mea sA-1 vecl si eti si
sa nu flu necredincios cuvintelot pArintelui, ca Thoma.

Pentru pumnul cel de app., care Fail Mut parintele in

vis in mijlocul bisericii, care era rasipita In Thavor, el sin-
gur au talcuit mai Inainie de mOrte, ca. are sa fie zidirea
bisericii, el va incepe: de nu va savirsi si va muri, si s'ail
Implinit.
C. E.

www.dacoromanica.ro
 LITERATTJRA TEOLOGICA.
*m........

I.

Literatura bisericesca romana se imbogatesce neincetat.

In nenumerate rindurl De-am exprimat in paginile acestel
reviste credinta in prosperitatea literaturil nOstre biserice§t1.
Am spus intre altele, O. facultatea de teologie va servi ca
cel mai puternic impuls la acesta, cum i humerul cres-
cend al teologilor de pretutindenea. Acesta e un semn bun
pentru biserica §i tara nOstra, cad se §tie ce importanta
are o literaturg, care nu tinde de cat la realisarea binelul,
frumosulul §i adeverului. In Carl culte prin escelenta ca
Englitera §i Germania literatura teologica tine primul loc
lute diferitele literaturl. i cat de puternice sunt aceste
tar! §i cum ar trebui A, servesca de pild5, mai cu semn
tarilor mid, earl nu sent Inca destul de solid intemeiate.
Sa venim fug la chestiune. Am tnaintea mea mai multe
lucrari teologice despre care me sims dator fats de cititorl

www.dacoromanica.ro
 LITERATURA TEOLOGICA 793

BA vorbesc.. Promit Inca ca void urmari cu cea mai mare

atentiune on -ce miscare si ori-ce producere pe acest teren.

II.

Sfintul Vast le, Arhiepiscopul Kesariel Kapado-

chief (329-379), traducers de losif Mitropolit Pri-
mat. Tipogra.fla carrilor bisericesci, 1898.
Activitatea literary de pang. acum destul de rodnica a I.
P. S. Iosif Gheorghian e cunoscuta in deajuns de cititoril
nostri. I. P. S. Sa a tradus In romanesce Istoria biseri-
cesca. de Eusebiu §i de Sozomen despre care am vorbit de
curind In acesta revistA, far& sa mai amintesc pe cele tra-
duse §i tipArite mai inainte. Lucrarea mat sus citatg. co-
prinde 22 de capitole in 472 de :pagini i e una din cele
mai complecte din ate exists asupra marelui barbat al bi-
sericil crestine.
In capitolul I se trateza despre copilaria si Intala edu-
catie a sf. Vasile. Dupe o Introducere in care se enumerl
parintit bisericescl Insemnall din vecul al IV, se arata re-
strinse dintre Vasile si Grigorie de Nazianz, find
ca, bunt prietenT ad fost pang, la sfirsitul Vietil for §i pl-
rerea autorulul e, ca nu pot fi despartip nici dupe mOrte.
In sfirsit dupe ce se mat vorbesce despre familia tut Va-
silie Si despre prima sa instructie, se vorbesce In general
si despre educatiunea copiilor in vecul al IV-lea.
In capitolul II-lea se trateza despre mergerea sf. Vasile
la Atena spre a-§1 continua studiile. Cu acest prilej se vor-
besce despre §colile publice in vecul al IV-lea, despre stu-
denti si profesorl i despre prietenia dintre Vasile i Gri-
gorie, supranumiti Oreste §i Pilade.
In capitolul Ill -lea se aratA cum sf. Vasile se lepadi de
lume dupe IntOrcerea sa din Atena si dupe ce dA lectiuni

www.dacoromanica.ro
794 LITERATURA TEOLOGICA

de retoricg. In capitolul IV-lea ni se aratg cum sf. Vasile

s'a retras din lume si devine legislatorul vietil monahale
impreung cu prietenul sed Grigorie. In acest capitol se schi-
teza §i regulile care au fost date de sf. Vasile si care ad
devenit codicele fundamental al vietil monahale in Orient.
In capitolul V-lea se aratg cum sf. Grigorie a fost hiro-
tonit preot, cum sf. Vasile a primit de asemenea preotia,
cum combate prin fret scrierI pre Eunomiu, un aderent al
lui Arie si in sfirsit cum a fost insarcinat de dire epis-
copul de Cesareea sl. tina credinciosilor cuvintgri asupra
eparemiilor,. In capitolul al VI-lea si al VII-lea se tra-
teza despre Iu Han Apostatul, despre educatiunea lul,
despre tendintele lui de a relnvia pgganismul, despre tinuta
lul Vasile si a lul Grigorie fats de Iu lian.
In capitolul al VIII-lea, al IX-lea, al X-lea, al XI-lea, al
XII-lea si al XIII-lea se analiseza diferite omilii si panegi-
rice tinute de Vasile in diferite ocasiunl.
In capitolul XIV, XV si XVI se vorbesce despre carita-
tea sf. Vasile In urma mare fOmete, care a b'gntuit Asia
mica si in deosebl cetatea Cesareel in anul 368. Se ana-
lisezg diferitele sale cuvintgri asupra milostenieY si se a-
rata deosebita sa dragoste pentru grad In sfirsit se vor-
besce despre alegerea sa de episcop al Cesareel si despre
Intemeerea unui institut de bine-facere pentru sg.raci si pen-
tru bolnavi si pe care recunoscinta publica l'a numit Va-
siliana.
In capitolul XVII, XVIII, XIX si XX se trateza despre
tinuta lui Vasile fats de persecutiunile imperatulul Valens
contra bisericil ortodoxe. Se trateza despre neintelegerile
dintre biserica orientalg si occidentalg si despre spiritul im-
pacluitor al lul Vasile. Se arata Inca si starea de suferintg
in care se afla poporul din causa multor dart si interve-
nirea lui Vasile in ajutorul lor.
In capitolul XXI si XXII se analisezg omiliile sf. Vasile

www.dacoromanica.ro
 LITERATURA TEOLOGICA 796

asupra exaimeronului sail asupra creatiuniil. Aci se arata

sistemul filosofilor pagan' si vederile crestine. In ultimul
capitol XXIII se vorbesce despre b6la si incetarea din vi-
ata a sf, Vasile.
Mare le barbat al bisericil crestine orientale more in 379
plans de intrega biserica, plans pana si de dusmanii sei,
care 'I laudaa acum virtutile lul cele marl! 4 TOM biserica
de orient, ni se spune in acestl lucrare, a simtit a a per-
dut pe cea ma' vie lumina a sa, pe gloria sa cea mai stra-
lncil a, pe predicatorul sea cel ma' elocent, pre modelul pas-
torilor, pe parintele saracilor, pe regulatorul vietil monastice)
Reproduc aid un fragment din partea finals a frumosuluL
discurs funebru pe care l'a tinut Grigorie de Nazianz in
qiva aniversaril mortil lul. Iata ce (lice Grigorie VenitI a-
cum, o vol tots, preoti si leviti, odini6ra credincTosil sel to-
varasi; vol top, on -tine yeti fi, cetateni si streini, uniti-ve
en mine spre a serba laudele sale: fie-care din vol sa spun '6.
ce cunOsce din virtutile sale. Episcopi, laudati pe legislato-
rul vostru; magistrati, pe oracolul vostru; popor, pe pas-
tornl vostru; orator', pe dascalul vostru; feci6re, pe intro-
ducetorul vostru la mirele; femei, pe calauzul vostru; pust-
nici, pe cel ce ye dadea aripi; cuviosl, pe judecItorul vostru;
suflete simple laudati pe piosul vostru povatuitor; Omen!
de stiinta- pe cel ce calauza cercetarile vOstre; fericitii yea-
cului pe Mal ce Infrina patimile vOstre; 6meni nenorocitl
pe ingerul care ye mangaia; batrani pe sprijinul vostru; ti-
nerl pe cel ce ye initia la !dep.; sarad pe provedinta v6s-
tra ; bogati pe Impartitorul milosteniilor v6stre; voi in fine
vaduve, laud* pe protectorul vostru; orfani pe parintele
vostru; bolnavl pe doctorul vostru; vol care ye bucurati
de slnatate pe amicul care veghia spre a v'o conserva;
tot' in fine pe acela care s'a facut tutulor tote ca pe toti
sa ye castige lul Christos,.
Sf. Vasile a fost in adever unul din ce' ma' marl bar-

www.dacoromanica.ro
796 LITER ATM:tit TEOLOGICA

134 at bisericil lul Christos In general si In deosebi al bi-

sericil orientate. El a aparat interesele bisericil cu cea mat
mare energie posibila; el a fost cel mat mare sustinetor al
saracimel si al nenorocitilor in general. Nume de mare le-
rarch al bisericil i s'a dat si cu slava '1 va purta in de-
cursul tutulor veacurilor.
Ecrierea acesta tradusa in romanesce de I. P. S. Mitro-
polit Primat losif espune pane. in cele mat mid amanunte
marile merite ale sf. Vasile pentru biserica lul Christos. E
una din cele mat complecte scrierl asupra activitatit sf. Va-
sile. Pe lana acesta e alcatuita intr'un stil asa de cure-
tor si simplu in cat pOte fi la disposiciunea ori si cut. Ne
facem o datorie de a o recomanda tutulor cititorilor nostri:
ea trebue se. face. parte din biblioteteca fie -carul preot, din
biblioteca fie caret biserict.

Evangelia dupe- I6n esplicata de Dr. 'WEI Olariu,

Caransebes, Tipografia diecesana, 1898.
Dl. Dr. Iuliu Olariu, profes. or la Seminariul greco-orien-
tal roman din Carasebes e unul din cel mat muncitort teo-
logl at neamulut nostru. Am vorbit alts data despre scrie-
rile sale in acesta revista si atuncl cand vorbiam despre
evangeliile dupe Mateiti, Marcu si Luca doriam, casdl. Olariu
sa termine esplicarea tutulor scrierilor Noulul Testament,
cad lucrarea sa va fi de un mare folos nu numal pentru
studentil teologi, dar si pentru tntregul cler al bisericil m5s-
tre, Cu acesta lucrare di. Olaria a complectat esplicarea celor
patru evangelii. Ort-ce student teolog, ort-ce cleric, orl-ce
crestin va avea la indamana lucrarile. d -lul Olariu, and va
Intampina greutatl in patrunderea Intelesulut sfintelor cuvinte
evangelice. Doresc ins, din suflet ca domnia sa sa termine
cu esplicarae Intregulut Noulul Testament, cad e un barbat

www.dacoromanica.ro
 LITERATURA TEOLOGICA. 797

competent. A facut studil stralucite la facultatea de teologie

din Cernauti si e si doctor al acelei facultati si pe langa
acesta a fost si elevul celor mai renumiti teologi at facul-
tatii de teologie din Lipsca.
Lucrarea de fatg. cuprinde 302 pagini si e tiparita cu
mare ingrijire. DL Olarill deli e banatan, si-a dat tote silin-
tele Ina ca sail insusiasca pe cat posibil limba literara
a poporului roman. E o nota fOrte bung, pentru doinnia
sa, caci multi frati at nostri de peste munti negligeza cu
totul acesta. Nu mai e permis sa se pacatuiasca contra
limbic literare ca singurul mijloc puternic al unitatil nOstre
culturale
Reproduc aid notele din scurta introducere a d-lui Olariil
spre a se vedea a cut e a patra evangelic, care e scopul
si caracterul acestei evangelil, cart ail fost cititoril el, cand
si unde s'a compus si data e autentica sail nu. Evangelia
a patra este scrierea apostolului IOn. El era fratele lui Jacob
cel betran, fiul lui Zevedei si al Salomei, tar patria lui este
Galilea, probabil Betsaida. In tinerete fkrese pescar im-
preuna cu fratele sett, mat apol devine invatacelul Boteza-
torului si in urma al lui lisus (comp. Mat. IV, 18 seqs. Luca
V, 10 seqs.). Intre invateceil Domnulut el pOrta numele
tinvatacelul, pe care lubla Domnul, pentru afectiunea ce
avea acesta catre el, din care pricing, la cina cea de taina
cede in apropierea tut, tar pe cruce it incredinteza pe mama
sa. Dupe inaltarea Mantuitorului, IOn lucra mult in Ierusalim
cu Petru; amandoi merg la Samaria spre a impartasi cre-
dinclosilor pe Spiritul Sfint. Cand vine Paul intala Ora la
Ierusalim dupe convertire nu-1 afla aci; dar '1 tritalnesce
alta-data si'l numera Intre Istalpil bisericii, (Gal. II, 9).
Nu stim cand a parasit I6n Ierusalimul si unde a mers.
Traditia bisericil afirma, ca el a lucrat mult In Asia mica,
ce s'a putut intampla numai dupe ce Paul parasise aceste
tinuturi. Dupe un exit in insula Patmos apostolul more sub
Imperatul Traian in varsta cam de 100 de ant.

www.dacoromanica.ro
798 LITERATURA TEOLOGICA

Scopul evangeliei '1 spune autorul: «Acestea s'ati scris

ca M. credetl ca Iisus e Mesia, fiul luI Dumnedeil si credend
Inteinsul sa avetl vieta in numele Jul (XX, 31). Alt stop
este de a combate pe invalaceit Botezatorului, care credeati
Ca acesta e Mesia, nu Iisus; pe dochell, ratacirile gnostice
si a complecta istoria sinopticilor.
Caracterul acestel scrierl '1 arata Mile nimerit Clement
Alexandrianul care spune, ca evangelia e spirituall.
Cititoril sunt crestinii din Efes si din imprejuriml.
Timpul compuneril este dupe risipirea Ierusalimului intre
anil 80-90 d. Christo 3. Evangelia s'a scris afara de Pales-
tina, lar I6n petrece timpul din urma al vieti1 sale mai virtos
in Efes. Unele manuscrise ail postscriptul: «S'a scris gre-
cesce in Efes, 30 de ani dupe inaltarea Domnului, sub im-
peratul Domitian. Autentic!tatea se dovedesce cu marturil
esterne si interne. La cele d'intai se numera Ignatie, Poli-
carp, Diognet, Papia, Policrat, Teofil, Canonul muratoric,
Rind' etc.. Ereticii Inca cunosc evangelia: Omiliile clemen-
tine, Ofitii, Basilide, Valentin, Valentinienii, Heracleon, Teo-
dot, Marcion, Tatian etc.. Dovedile interne sunt, ca coprinsul
evangeliel nu contra lice altor relatarl din veacul intaid
crestinesc. Numal Alogii din motive dogmatice lepada evan-
gelia atribuind-o lul Cerint (contimporan al evangelistului).
Lucrarea d-lui Olariu coprinde t6te datele necesare pentru
intelegerea acestel insemnate evangelii de un caracter cu
totul spiritual.
IV.

Compediiz' de Drept bisericesc al bisericii ortodoxe,

comparativ cu bisericile latina, protestanta etc., si cu refe-
rinte speciale la legile si regulamentele bisericii, ortodoxe
autocefale roman de Vasile Pocitan, preot, licentiat In
teologie si absolvent al facultatii Juridice. Bucuresti, 1898.
Iata o luciare absolut necesara pentru Seminaristil si

www.dacoromanica.ro
 LITERATURA TEOLO GICA. 799

teologil nostri! Pan& acum in seminariile nOstre superi6re

se intrebuinta ca manual didactic: Dreptul canonic al unei
sfinte -sobornicesci si apostolesci biserici de marele Mitro-
polit al Romani lor din Transilvania si Ungaria Andreiu
Baron de qaguna... Lucrarea acesta 's1 avea ins& neajun-
surile el! FOrte eruditk, Ins& intocmita inteo limb& grebe
pentru tineril nostri seminarists si pentru cler in general
si pe lang& acesta prea desvoltata In ceea ce privesce hi-
serica ortodox& a Romani lor de peste mums. S'a mal tradus
din rusesce In timpul din urma si Dreptul bisericesc de
I. S. Berdnicov de catre P.. S. Silvestru, Episcopul Hu-
silor, *i lucrarea acesta e de o mare important& pentiu cler
In general, fiind-ca ne pune In positiune de a cunOsce in
amanuntiml organisatia bisericil rusesci. Cu tote acestta nu
'Ate servi ca un manual didactic fara neajunsuri. Lucrarea
parinteluf Pocitan e sistema tic intocmita, inteo limb& us6r6
si corecta. E deci un bun manual didactic! In acelas timp
pOte servi cu folos fie-carul preot si crestin. Spun si pentru
fie-care crestin, cad am convingerea ca nicairl nu 'Ate fi
crestinul mal ignorant in ceea c' privesce organisatia bise-
ricil ca la nol. Mi se umple inima de durere, Cand m6
gandesc.c1 suet crestini cult' prin escelent& in cele profane
si ignoranti in Mt& puterea cuvintului in cele bisericesci.
Lucrarea parintelui Pocitan Inlatura in parte acest mare
neajuns. Ea pOte servi ca o fOrte bun& calauz& crestinului
roman ortodox In cele ale bisericil.
V.
Cu acest prilej amintesc cu mare bucurie ca dl. Dem.
Boroianu, doctor in filosofie si Iicentiat in teologie, pro-
fesor In Seminarul din Iasi are si domnia sa o mare lu-
crare canonic& gata si a in curand va apare de sub tipar.
latl cum 'si anunt& dl. Boroianu lucrarea:
(A trecut mult timp si biserica n6stra n'a putut avea In-
cite canonice, care sa pue in deplin& cunoscinta pe tot!

www.dacoromanica.ro
800 LITERATURA TEOLOFICA

fiii el despre tOte rinduelile, canOnele §i legluirile intocmite

in cursul timpuluT spre a se lumina calea pentru un mers
normal bine disciplinat. S'a tiparit la 1842 singura colec-
tiune a can6nelor numita Pidalion saix carma bisericil.
Acel Pidalion a devenit forte rar. Dar In presinte §i mat
ales in viitor, and clerul este §i va fi mai mult cunosca-
tor de spiritul bisericil, socotim a este neaparata o lu-
crare canonica calauzitOre vietel pastorulul roman §i pova-
tuit6-e pentru tot romanul in ceea ce se atinge de biserica
'Astra nationals.
Pentru acesta am intreprins publicarea unel lucr6ri ca-
nonice de drept bisericesc. Acosta publicatiune se deosibesce
de tot ce s'a facut pans acum.
TOte cestiunile canonice sunt inserate alfabetic. Tote ca-
nOnele care se raporta la o cestiune sau principiu canonic
sunt grupate spre inlesnirea tuturor. Fie-care canon i fie-
care grupa de can6ne este urmata de interpretarea cuve-
nita §i de principiile necesare pentru aplicatiune in viata.
Can6nele tutor sin6delor ecumenice i locale §i ale sfin-
tilor parinti nu sunt pierdute nici unul din vedere, ci Mote
puse la grupa respectiva pentru inlesnire.
Consistoriile vor avea tot grupat spre aplicarea limpede
a on -carel prescriptiuni canonice conexata cu tote can6nele.
Preotul paroh el ajutator vor afla dreptarul conducerei lor,
spre a nu fi nimeni indus in er6re prin necunOscerea le-
gilor bisericescl, lar laicil ca fil al bisericii vor fi put in
cunoscinta de legislatiunea i drepturile bisericil tor.
Acestea constituesc partea I.
Ca a doua parte urmeza principiile regulamentare i le-
gale tntocmite de S-tul Sinod §i de cOrpurile legiuitOre pen-
tru trebuinta bisericei.
In partea acesta, pe Tanga cele cuprinse in text despre
casatorie, s'a adaogat un complect tabloa din Pravila mare,
despre tOte gradele de irudenie, In cat og-ce cleric la tre-

www.dacoromanica.ro
 LITERATURi TEOLOGICA 801

buinta va gasi tot ceea ce este necesar pentru casurile de

casatorii permise §i nepermise de biserica.
Dupe acestea un apendice, trateza pe scurt despre ad-
ministratia din cele-l-alte biserici ortodoxe nationale.
Lucrarea Intrega va consista aproximativ din 74-80 cOle
8°, va fi formate. din 2 volume §i va costa pentru abo-
nap cate 4 lei volumul, Tar pentru cei-l-alti cate 7 lei vo-
lumul. Pretul cu care se O. abonatilor este precis costul
tiparului).
A§teptam cu mare nerabdare aparitia acestel importante
lucrari spre a reveni,

VI.

Prescurtare din Vie(ile sfintilor dupre mineele,

care aunt lntrebuin(ate prin sfintele biserici din
Regatul RomAniel. Facuta cu cheltuela unuT cretin pen-
tru folosul sufletesc at tutulor cre§tinilor ortodoxi In anul
mantuirei 1898. Bucure§ti, Tipografia Gutemberg, losif Gobl.
DL Iorgu Dumitrescu, din, comuna Podu-Barbierului
langa gara Ghergani, Judetul D'embovita e un roman §i
cretin demn de moil i strathoOl tif4tri. Cine nu tie a
t6te monumentele religiOse, care sunt presarate peste Intre-
gul parnInt al taxi" nOstre nu sunt datorite de cat frum6-
selor vederi i sentimente cre§tine ? Cine nu, §tie ca tote
operile de bine-facere din Cara nOstra nu sent datorite a-
prOpe in Intregul for de cat caritatii cre§tinesci? El bine,
dl. Iorgu Dumitrescu a cautat in viela domniel sale sa lu-
craze In a§a chip, In cat sa, ne amintescg. tipul cre§tinului
desavir§it. Domnia sa a cladit §i a restaurat epte biserici
pane. acum.
Pe langa acesta a mai retiparit cu a sa cheltuela lu-
crarea -de mai sus In mai multe miff de esemplare i
a Impartit-o gratuit prin mijlocirea ministerului Cultelor
Biserica Ortodoxi Romani 6.

www.dacoromanica.ro
802 LITERATURA TEOLOGICA

§i al Instructiunei publice. Reproduc aid scurta §i frum6sa

precuvtntare, ce insolesce acesta lucrare. Iata ce dice dl.
Dumitrescu: «Vegend pe de o parte, ca prin casele cretinilor
nu se mat citesc card religi6se folositOre sufletulul, ci nu-
mai dill pagubitOre moralel; Tar pe de alta gandindu-m6,
ce anume card s'ar putea citi mai cu placere de tineret §i
mat ales de tarani, cart sunt talpa easel stramo§e01; din
rtvna §i dragoste catre religiunea parintilor met, am cules
0 tiparit cu a mea cheltuela Prescurtare din vierile
sfin(ilor de 'peste tot anul, facuta dupre mineele, care sunt
Intrebuintate in bisericile din Regatul Roman i pe care
carp le voitt distribui gratuit cre*tinilor §i In special ta-
ranilor*.
Admir faptele acestui bun roman §i cretin Si rog pe-
Dumnedeit ca pilda tut sa gasiasca 0 alti imitatorl. Poporul
nostru va merge de sigur spre un viitor fericit, data multi
-din mijlocul sea Nor faptui ast-fel. Amintesc ca, Majestatea
Sa Regele Carol luand cuno0inta de faptele D-lui Dumi-
trescu l'a decorat cu (Steaua Romanies In gradul de ca-
valer.
G....

----<>-6--0-.0
0 0.
e....9

www.dacoromanica.ro
 Sfintul Sinod al Bisericel nOstre Autocefale Ortodoxa Ro-
man& a hotarit in sesiunea trecuta a anului 1893, ca cartea
simbolica, numita (Marturisirea Ortodoxa, sa se imprime
In Tipografia cartilor Bisericestl. Acesta lucrare ce cuprinde
invetatura Ortodoxa s'a editat pans acum In romaneste de
mat multi carturari, unit traducend'o din originalul grecesc,
altil din limba rusasca, altil din greceste si latineste.
In editarea el de pans acum s'ati observat ca multe din
textele scripturistice sail alterat s'ail nu s'ati pus dupe textul
Biblicei in intrebuintare comuna la Romani. Decl pentru
cuvintul ca. cartea este de cea mal mare Insemnatate reli-
giOsa. in tot Ortodoxismul si care trebue sa intre in mana
a tot crestinul ortodox, ba si in stole; pentru aceea s'a ho-
tarit ca sa se faca o editie sterotipa, traducendu-se din nal
de pe originalul grecesc intr'o limba populara si corecta si
sa apara sub numele de editia S -tulul Sinod. Dupe ce lu-
crarea s'a terminat de catre comisia insarcinata, cu tradu-
cerea el, St. Sinod s'a pronuntat acum, ca la inceputul
cartel sa se pun& si o ScrisOre a S-tulul Sinod spre a se
sti si cuno4te de tot crestinul, ca acesta si numai acesta este
singura carte autorisata §i care pOte fi cetita §i intrebuin-
tata de ortodoxi in lucrari si scrieri religiose. Traducetoril
ins& insarcinall de catre S-tai Sinod s'ail cugetat ca ar fi
bine sa se fad. §i o descriere istOrica a cartel', in care
stop reposatul Episcop de Rimnic Noul-Severin, P. S. Ghe-

www.dacoromanica.ro
804 ISTORIA MARTURISIREi ORTODOXE

nadie EnAceanu, a 0 scris o expunere istorica asupra Mar-

turisirel Ortodoxa §i a 0 presentat'o S-tulul Sinod spre a se
imprima ca prefata. Dar fiind-ca acesta lucrare este curat
literara §i nu face parte din continutul cartel, Sf. Sinod a
judecat mal potrivit de a se pune la inceputul Marturisirel
Ortodox& ScrisOrea sinodala spre a-I mari insamnatatea, ho-
tarind tot odat& ca istoricul cartel lucrat de reposatul Epi-
scop Ghenadie sa se imprime in Revista S-tuluI Sinod
«Biserica Ortodox& Romana', lucru ce se §i face acum,
pentru cuno§tinta Iubitorilor de stiinta. Acesta carte,' «Mar-
turisirea Orto..ioxa*, are o insemnatate particular& pentru
nol Romanil, intala, pentru ca compuitorul el dirk Inceput
a fost un Roman, Petru Movila, apol ca §'a primit acesta
lucrare intaritura inteun Sinod local tinut 1n..Ia0Tara
Romanesca, i insfar0t pentru O. se dovede0e ca nol Ro-
manil prin vecul al XV[I -lea eram centrul Ortodoxismulul
§i sprijinitoril credintel Ortodox& de pretutindenl, atat mo-
ralice0e cat §i materialice§te.
Cartea «Marturisirea Ortodoxa, are caracter simbolic, se
cuvine Ins& sit nu Wain ca ail mal fost §i mal inainte §i
mal pe urma de acesta §i alte scrierl cu acest caracter in
Biserica Ortodox&, dar acesta s'a primit a sta inaintea lu-
turor celor-I-alte, pentru ca este si mat complect& §i mal
potrivita de a fi priceputa de orl-cine, find scris& simplu
§i lamurit.
latA acum §i numirile celor-l-alte art1 simbolige din Bise-
rica Ortodoxa:
1) A prea intaleptului §i prea cinstitului Domn Ghenadie
Scholarul, Patriarhul Constantinopolulul RomeY NouA, MAr-
turistrea rostita pentru drepta §i ne'ntinata credinta a cre§-
tinilor catre Agareni. Cad intrebat de Sultanul Amira Meh-
met, ce credetl voi crestinii? El a re'spuns ast-fel 1).

9 -Tirmezii. Mkrturisirea credintel Ortodoxe de cgtre Patriarhul Ghe-

nadie. Ve41 Monumenta Fidei Eoclesiae Orientalis de Ernestus Iulius
Kimmel. Vol. I; pag. 11, textul original in grecete.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA MARTUR1SIREI ORTODOXE 805

II) Paydza Ortodoxiel sail apa.rarea $i dovedirea Improtiva

celor ce clivitesc Biserica Resaritului, cugetand eretice$te
In cele despre Dumnedeil $i Dumnedee$ti, dupre cum red
cuget& el 111*i, adica. Calvinil. Compusa de Sinodul local
tinut In Ierusalim pe timpul lul Dositeld Patriarhul Ieru-
$alimulul 1).
III) Marturisirea Bisericel Ortodoxa $i apostolice a Re-
saritulul, scrisa in scurt de catre Mitrofan Critopol Iero-
monahul $i Protosinghelul Patriarhicesc 9).
IV) Expunerea doctrinel Bisericel Ortodox& cu deosebirile
ce se Intalnesc In alte Biserici cre$tine 11.
Dip tote aceste card simbolice de mare valere teologica,
numal Marl urisirea Ortodox& §i Expunerea credintei sInt
traduse in Romftne$te. Cea intala, indata dupe aprobarea
el, cea a doila de catre Inalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul
Primat al Romd.niel- D. D. Iosif Gheorghian.
Tata acum atat procesul-verbal al Comisiunel Sf, Sinod ce
ne arat& modul cum au procedat comisiunea la traducerea din
nod a cartel, cat $i istoricul cartel «Marturisirea Ortodoxi,:

PROCES-VERBAL.
Sfintul Sinod al sfintel Biserici ortodoxe romane, In $e-
dinta de la Noembrie 24, anul 1893, a luat hotarirea, ca
cartea, intitulata «Marturisirea ortodox&z, sa fie de acum
proprietate a sfintulul Sinod. Pentru a se ajunge la acest
tel, s'a hotarit, ca cartea sa fie din no talmacita de pre
textul grec, $i asemenat trebuintelor sa se tiparesca. tot-d'a-
una In tipografia cartilor bisericestI. 0 comisiune, compusa.
din P. P. S. S. Ghenadie, Episcop de Rimnic, Silvestru,
Episcop de Hu$I, $i Gherasim Pite$tenu, locollitor pe atuncl
al Eparhiel Argewlui, a fost ales& pentru aducerea la in-
deplinirea acestel hotarirI. Comisiunea, In $edinta de la 3

2) Opul citat, vol. I, pag. 325, textul original in greceqte.

2) Opera efts,* voL II, pag. 9; textul original in greceste.
2) M., W. Guettee; textul original este In limbs, francesl.

www.dacoromanica.ro
806 ISTOR1A. MARTURISIREr ORTODOXE

Decembrie anul 1893, s'a constituit sub presedintia P. S.

Ghenadie, dupe care apol a desbatut conditiunile pentru a-
ducerea la Indeplinire a votulul sfintulul Sinod, cand s'aiii
primit urmatOrele norme de lucru:
I. Cartea se va traduce numal de pe textul grec, aven-
du-se de norms. textul Oe la 1699, editiunea de Snagov a
lul Antim Ivirenu, In alaturare cu texturile grece, urmatOre-
acestula.
II. Texturile biblice, Intrebuintate In carte, se vor lua du-
pre textul septuagintei, normativ In Biserica ortodoxa ; si
aflame, pentru non! Testament editiunea de Neamt a lul
Gherontie si Grigorie din 1818, lar pentru cel vechI4 bi-,
blia de la 1688, numita «biblia lul erban», bine intele-
gendu-se, ca textul grec al septuagintel va fi tot-d'auna ho-
tarltor In micele deosebiri.
III. Limba cartel va fi numal aceea a cartilor vechl a
ritualulul roman, avendu-se o deosebita Ingrijire pentru In-
laturarea novismelor, furisate asta-41 in literatura nOstra,
si care at zdruncinat gralul poporulul roman de pe vechile
lui temelil istorice.
IV. Insas1 tiparirea cartel trebueste sa se fats in mar-
ginile regulelor estetice si ale cerintelor pedagogice. Si se
caute, ca citatele biblice, ale sfintilor parintl, definitiunile
si insusi textul cartel sa se tiparesca cu litere deosebite,
si apoi tote felurile_ de litere, Intrebuintate la tiparire, sa
fie tnascate si usOre de citit, ca sa nu obosesca ochiul ci-
titorulul, si nici sa aduca vatamare ochilor, Inca fragecil
al copiilor.
Hotarite fiind normele de mal sus, Comisiunea a pus P..
S. Ghenadie, Episcop de Rimnic, Insarcinarea, de a aduce
la indeplinire votul sfintulul Sinod, in ce priveste tradu-
cerea cartel, In marginile normelor, aseclate maI sus, si dupe
sevirsirea lucrarel a o supune cercetarilor comisiunel.
Instiintatg. comisiunea de catre P. S. Ghenadie, ca a se-
virsit lucrarea ce i s'a incredintat in sedinta de la 3 De-
cembrie anul incetat, adeca s'a facut traducerea cartel, mem--
brii el s'ail Intrunit 'pentru cercetarea lucrarel la resedinta
episcopalg. din R.-Valcea, si au tinut sedinte clilnice de la
27 August 1894 pan A la 5 Septembrie acelas1 an, cand
s'a comparat traducerea cu texturile originale, si s'a gasit,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA MARTURIBIREI ORTODOXE 807

..c& ea corespunde prescriptiilor comishmei, aseclate In se-

dinta de la 3 Decembrie 1893.
Dupe acestea, comisiunea a intors luarea aminte asupra
istoricului cartel, lucrat de P. S. tra,ducetor, si a aprobat
-si, acesta lucrare, hotarind, ca el sa se pun& nemijlocit dupe
acest proces-verbal, si inaintea gramatelor patriarhale, care
in texturile originate insotesc textul cartel.
In sfirsit comisiunea a primit in unanimitate aseclarea
tpentru tipar a materiilor asa, cum ele se Ned insirate In
-carte, si a hotarit, ca aducendu-se acestea la cunostinta sfin-
tului Sinod, s& se mijlocesca punerea cartel sub tipar, and
trebueste a se hotari si numerul exemplarilor, in care ur-
mea, a fi tiparita cartea in intala ei editiune.
Acest proces-verbal cu aratarea tuturor hotaririlor comi-
.siunel din mai multe sedinte s'a inchelat in sedinta sa cea
.de pre urm6, care si-a avut locul la 5 Septembrie 1894.
Presedinte, Ghenadie al Blmniculul
Silvestro al .Hufilor.
01 belt 2
1 G.herasim al Argesulrei.

1STORIA ,,MARTURISIREt ORTODOXE".

Insemnatatea dogmatic& a acestei carp, si deosebirile, ce

'en usurinta se pot face intre credinta Bisericii ortodoxe fats
.de credintele celor-l-alte Biserici crestine, a cerut, ca Mar-
turisirea ortodoxa, sa se talmacesca forte de timpuriu in
cele mai multe limbi ale Europel, dupe ce ea a fost publi-
cata In limba Latina, dupre obiceiul literatilor vecului al
XVII-lea. Nascuta In niste imprejurari istorice deosebite, car-
tea acesta a arg.tat de o parte Protestantilor, ca. credinta
13isericei ortodoxe nu este una cu cele ale confesiunilor
tor, si de alts parte ea se deosibeste si de credintele Bi-
sericii roman. Cu alte cuvinte, «Marturisirea ortodoxa)
este cartea simbolica a Bisericil n6stre, qi ea ne
-arata lumel cum credem nol.
(Marturisirea ortodoxa» este Insemnata si ca lucrare
Acesta Insemnatate a facut, ca cartea Inca din a

www.dacoromanica.ro
808 ISTORIA MARTURISIRET ORTODOXE

doua jumatate a veculul al XVII-lea, adica de la 1662, cand

ea pentru tntaia data a fost tiparita, sa fie mal tot-d'auna
insolita de cate o precuvintare, prin care se facea istoricul
cartel. De acesta insemnatate literara a cartel ail fost pa-
trun§1 §i literatil romani; cacl §i el, fie in trecut, fie in
vecul curgetor, s'au oprit mutt asupra istoricului «Marturi-
sire ortodoxe,. Unil Romani ail facut istoria acestel cart!
§i o au tiparit la inceputul textulul el sub denumirea de
Procuvintare) si (Viata Mitropolitului Petru Movila* 1) sail
tPrefata) 2), ca P. S. Filaret Scriban si D. B. Constanti-
nescu. Altil, imbrati§and intrega epoca a cartel §i cercetand
mal de apr6pe vieta autorului el, ail facut iar41 istoria
acestel cart!, insemnata din tote punctele de privire 8).
La 1890, fericitul Episcop al Romanulul Melhisedec, infa-
ti§aza Academiel romane o lucrare, intitulata Biserica or-
todoxa In lupta cu Protestantismul, in special cu Calvinis-
mul In vecul al XVII-lea, §i cele doue SinOde din Moldova
contra Calvinilon 4). Aid P.' S. Autor, dupe ce arata lup-
tele dintre Protestant! cu Biserica romans, §i desfa§ura is-
pitele §i cursele, ce el intindeaii Bisericel ortodoxe, face in
trecat si istoricul wMarturisirei ortodoxe), aratand cum ea
§1-a luat n4erea, cum a fost cercetata in Sinodul de la
10.0, precum §i ce sOrta a avut textul, intarit de acest Sinod.
Insemnatatea teologico-literara, ce a avut «Marturisirea
ortodox la Romani, precum chiar §i la alte pop6re de
rit ortodox, sail eterodox, precum §i multele editiuni, ce ea
a avut, ne-a hotarit §i pre no!, ca sa nu lipsim si acesta
editiune de istoricul cartel, punend la indema.na fie-carula
ce va citi cartea, §i insemnatatea el istorico-literara, dorind
cu acesta, ca sa ridicam in compatriotil no§tri simtul reli-
gios, care pentru Roman! este §i national.

1) Ve4f Marturisirea ortodoxl" de P. S, Filaret Scriban, 1864 Nemtu,

f4a 1 24.
2) Confesinnea ortodox Dr. B. Constantinescu, BucureA 1872, fate
IIIXXII.
3) Din istoria bisericesa a Romanilor. Petro Movi16, gi Meqterul Ma-
note" de ahenadie Eniicenu, Bucure9t1, 1882, faVt 279 -316.
4) Opera citatii, de Episcopal Melhisedec. Membru all Academiel ro-
mane, 1890, Bucureqtl.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA MARTURISIRET ORTODOXE 809

Numirea carrel. Ac6sta carte simbolica, care de la 1642

slujeste, ca manual pentru credinta ortodoxa, si tot-o-data
inft,tisaza si trasatura de deosebire a credintei ortodoxe de
cele-l-alte credinte, a avut doue numiri. Petru Movila, au-
torul cartel, a intitulat'o « tar Sinodul, tinut In
Iasi la 1641, 1-a schimbat numele in t.Marturisire orto-
dox:4). Pentru a ne face o idee desevirsita in privinta nu-
mirilor acestei carp, infatisam aid dovegile istorice, atin-
&Ore de materio.
La 1640, Iunie 24, Mitropolitul Petru Movila avea lu-
crata «Marturisirea ortodoxa* si a intrunit in Chiev pentru
diva de 8 Septembrie acelasi an Sinodul seu mitropolitan,
in care membrit Sinodulul au desbatut si hotarit asupra
mat multor orinduell din biserica de Chiev, si intre aceste
cea mat inseMnata lucrare a fost cercetarea «Marturisirel
ortodoxe*. Not dam aid o parte din cuvintul de deschi-
dere al sedintelor Sinodulul, care se incep in liva de 8
Septembrie 1640, si de unde se vede numirea cartel. Pa-
rintele Isaia Trofimovicl Cozlovschi, egumenul manastirel
Nicolscaia si imputernicitul Mitropolitulul Petru Movila, tine
cuvintarea de deschidere a sedintelor Sinodulul, cand ne
spune: «Sfinte, alesule, si purtatorule de Dumnecleti Sinod!
In Biserica 'Astra rusa se intrebumteza cartile slavone, pe
care putinl preop rust le inteleg. Acesta veclend'o protiv-
nicit si ereticii, au tiparit carp in limba poloneza, usora
de inteles, dar le-ad infatisat, ca pre niste carp ortodoxe,
de si in dinsele se aflali o multime de amagirl ereticestl.
Circe a capatat niste asemenea carp, si le-a citit, a inceput
a crede dupre dinsele, si a facut si pre altil sa creda; a-
cesta, imprejurare a facut pe multi sa cada din credinta
mistra in deosebite eresuri si acum prigQnesc, siluesc si
turbura Biserica. In vederea acestora Parintele Mitropolitul,
dorind ca sa linistesca Biserica si sa o readuca la drepta-
tea cea dintal, a Awns un catihis cu mare bagare de
sema si cu urmarirea ingrijita a scrierilor bisericestl si ma-
teriile acestui catihis le introduce si le Infatisaza inaintea
vOstra membrilor, pre sfinte Sinod 6). Acest catihis, info.-
6) Sunt autorl rust, card Inert end, ort litirturisirea ortodox5." a fost
serisit nu de P. Movilb ci de Isaia Trofimovici; ci aeesta pentru en-
vintul, 05, Sinodul acesta, Intre altele, a dat gi titlul de Doctor' In Teo-
logie lul Trofimovicl. Ist. rusk. fercvi Macarie T. XI, fats, 590 -591..

www.dacoromanica.ro
810 IST. MARTURISIREI ORTODOXE

tisat de catre Petru Movila la Sinodul de la rasl, capatak

titlul de: Marturisire ortodoxa a credinki". Insusl
Meletie Sirigul, unul dintre Infatisatoril In Sinod al Patriar-
hiel de Constantinopol si cel.mannsemnat, care a Indrep-
tat si chiar a tradus acest catihis In limba greca, precurn-
si Isaia Trofimovid Cozlovski, Infatisatorul mut Petru Mo-
vil In Sinodul de la Iasl, si care a tradus cartea in limba
latina, schimba numirea carol din «catihis, In «Marturi-
sire ortodoxa,. Acesta se vede din doveVile istorice ce le
vom arata aid, si din titlul cartel, tiparita pentru Inta
data de catre Panaiot, dragomanul Su ltanulul, la 1662
1672 In Amsterdam si in originalul latin, Insotit de tra-
ducerea greca, si unde cartea se intitulezi: «Confessio or-
thodoxa,-6p0680Eg 61i.aoitec--.Marturisirea ortodoxa,. Patriar-
hul de Constantinopol, Paisie, scriind Patriarhulul de Moscva
Nicon, la 1655, o epistola sinodala, Vice: (Pentru ca sa stim,
care sunt adev6rurile trebuitOre si esentiale, la not in Si-
nod s'a cercetat o carte pentru top, tHirturisirea, or-
todoxai a cre-dintel sinodale si a Bisericel apostolice de
Resarit, in carea se cuprind t6te materiile credin(el nOstre
celel vechl. Si pre ac6sta carte a adeverit'o si a subsem-
nat'o top. arhiereil si deficit tinuturilor nOstre, impre-
una cu Presedintele de atunci al Sinodului, de fericita a-
rnintire, D. Partenie cel betran 6), de asemenea au. subsem-
nat'o si ate adeverit'o trel patriarhi. Si dad. vot
doril, ca sa o avetl, si vol trebue sa o ave(l, ca sa fim
tote cinci patriarhiile In aceeasl unitate de idel, atunci not
v6 vom trimite o copie a acestel cart', 7). Apoi Patriarhul.
Dositelti al Ierusalimulul prin biografig lul Meletie Sirigul,
care se pastreza In manuscriptul din biblioteca sinodala din
Moscva, ne spune: «Numita Marturisire ortodoxa", pre
care ati scris'o Rusk, Petru al Kievulul, tot pre acesta el
(M. Sirigul) a indreptat'o din ordinul Sinodulul de la Iasi? 8).
Deci, acesta carte s'a numit de Petru Movila «catihisi,
lar de Sinodul de 1a la§1 «Marturisire ortodoxa,-. Acum sa
6) Aid trebue sa intelegem nnmal Sinodul Bisericil Constantinopo-
litane, si nu pre cel de la Iasi.
7) Mock. sinod. arhiv. Minister. inostran. deal. pela grecesc. leg.
.XXIII, No. 15, 19 Muraviev. snosen. Rossiis Vostocom. II, 268, 276,.
8) Sbornic. moscov. sinod biblzot. sub lit. A. No. I,.

www.dacoromanica.ro
 IST. MARTURISIREI ORTODOXE 811

,cautam a deslega o nedumerire, ce s'ar putea na§te In min-

tea fie-carul om pentru o asemenea schimbare. Pricina unel
asemenea schimbarl nu o putem gasi In nepotrivirea ter -
minulul de xitt iwyrnc.---catihis" cu cuprinsul carte, precum
i nici In potrivirea mat bine a terminulul de «confessio=
6v.aoyloc----marturisire). Pe tang aceste, termenul de cati-
his are o vechime mult mat mare In istoria terminologiel
'teologice, de cat ap.aoyia, care este numal o traducere a
termenulul teologic confessio, introdus In terminologia teo-
logica a Apusulut mat ales de Luter (1517). Dupre pare-
Tea nostra pricina acestel numirl este cu totul istorica, §i
ceruta de trebuintele timpurilor jumatatel Int& la a veculul
al XVII-lea.
Cand Protestantil 0.-aq indreptat privirile de a converti
la et pe ortodoxl, Inta la carte, cir care el s'ail infati§at or-
'todoxilor, §i le-ati aratat Invetaturile Tor, a fost «Confesiu-
nea de Rasarit a Bisericel ortodoxe) tiparita la Geneva In
4n 1629 sub neadev&atul nume Kiri! Lucaris, Patriar,hul
de Constantinopol -9). Acesta carte In limba latina s'a v6-
gut si In Constantinopol, la anul 1632, Tar la 1633 s'a
talmacit In grece§te si s'a tiparit tot la Geneva. 0 carte-,
tiparita In dou6 limb! i Inca In dou6 editiunl In timp nu-
mat de dol ant, trebuWe sa fi ajuns la o popularitate- Ride
'mare Intre ortodoxi, dar de sigur nu fail acea deosebire,
cel putin pentru carturarif mat mArginiti, ca. confesiune In-
semn6za catihis protestant. Acesta anume deosebire, cre-
-dem not, a deschis ochit Protestantilor din Brasov i Alba
4ulia, ca confesiunile protestante, traduse In limba roma-
-n6sca, sa le tituleze catihismurl 10). De alts parte, §i PA-
Tintil Sinodulut de la Iasi, veclend ca termenul de conic-
-siune se impraOiase intre ortodox1, si tot-odata voind, ca
9) Relatiile Protestantilor on ortodoxil s'all Inceput inc . on Potriar-
-hul Ioasaf, 1559. (Le Quien ()liens Christianul 1750. Paris, pag. 326).
.Acesta este data, °find Protestantil, perOnd nadejdea de a convinge pe
capil Bisericil ortodoxe in apostolioitatea Invilfaturilor Tor, el limp a
se infatiqa lumel ortodoxe de scum ou catihismurl, uncle numal titlul
.era vechlti qi ortodox.
10) Catihismnl luteran, tipirit in limba roman& la 1560 se titultSza.
,,Intrebare oreqtinesd," (Cuvinte din b6trani. B. P. Hajdet 91-107),
Tar eel calvineso din Alba Iulia are titlnl: Catihismus" (ib. 724-727),

www.dacoromanica.ro
812 IST. MARTURISIREI ORTODOXE

piezis sh r5spunda si propagandelor papale, care Invinova-

teau pre ortocloxI, ca nu ail o invetatura a lor, precum
chiar si celor protestante, care cliceati, O. invetatura for este
una cu a ortodoxilor, schimba numirea de catihis a car-
tel, si spre deosebirea de cble protestante Sinodul de la
Iasi la masura, ca ccatihisul, luI P. Movila sa se numesca
«Marturisire ortodoxa). si apol sa pOrte la inceputul car-
tel intarirea din 1643, Martie 11, a Patriarhilor Partenie
al Constantinopolel, loanichie al Alexandriel, Macarie al An-
tiohiel, Paisie al Ierusalimulul si in sfirsit o gramata in-
trega a Patriarhulul de lerusalim Nectarie din 1662. Asa
dar in ce priveste numirea cartel, Petru Movila a lucrat
un catihis, asemenat terminologiei. vechl a Bisericil, lar
Sinodul de la Iasi a lnzestrat Biserica ortodoxa cu o Ma r-
turisire ortodoxa.

Imprejurarile istorice din Biserica rush cu privire

la Marturisirea ortodoxa sunt vrednice de tOta luarea a-
minte, and voim a cun6ste Inceputul unel carts, carea cu
sine a facut epoca In istoria culture ortodoxe, si carea in
mod simbolic a aseclat invetatura Bisericel ortodoxe talk
cu eresiile vechl si cu inoirile sail Invetaturile streine ale
Papilor si ale Protestantilor. Deci, sa urmarim imprejurarile
istorice, care in mod plezis ail impins pre crestinl la lu-
crarea «Marturisirel ortodoxe*.
Este acum dovedit, c5. intre popOrele ortodoxe din In-
tala jumatate a veculul al XVII-lea Romanil eraa pull In
conditiuni -maI prielnice pentru cultura bisericesca si orto-
dox5.. Moldovenil in deosebl prin luta% jumatate a acestui
vec aveaii de Domnitor pre Vasilie Lupul, vrajmasul ne-
Impacat al lul Mate Basarab din Muntenia, si cautat. pre
Mote chile de a intrece si In cultura pre fratil for de un
singe si de o credinta. Vasilie Lupul, fruntas intre Domni-
torI si cu dor de cultura, avea mal mult la indemana pre
geniul stiintel ortodoxe a timpului, clic pre Petru Movila,
care tills. In mijiocul Rusilor de la Chiev, si in curind 11
vom vedea unindu-se In aceeasl idee, si lucrand asemenat
cu trebuintele popOrelor, in fruntea carora II pusese Dum-
nedeii. Petru Movila a lost Impins de datoria sa de, pastor

www.dacoromanica.ro
 1ST. MARTURISIREI ORTODOXE 813

bisericesc a lucra cartea Marturisirea ortodoxa, Inca din a-

nul 1628, cand el abia era Arhimandrit al lavrei de Kiev.
Arhiepiscopul de Polutc, Meletie Smotritki, miscat, cum di-
cea el, de binele ortodoxilor din biserica rusa, lucreza un
catihism, pe care it supune cercetarilor Sinodului, intrunit
de Mitropolitul by al ChievuluY la 1628; dar acest catihism
este plin de invetaturl papale, si el nu putea sa multam6sca
cerintele Bisericil ortodoxe. Acest fenomen, intristator pen-
tru ortodoxie, a hotArIt pre Petru Movila a lucra un cati-
hism pentru Biserica ortodoxa, si cu dinsul a Inchide de
d cam data gurile iezuiilor, carii strigati pe Vote tonurile,
ca legea Bisericii ortodoxe de Chiev este «o credinca mo-
jicesca, 11). Dad. aceste Imprejurari istorice au desteptat
In sufletul lul Petru Movila cugetari, atinget6re de o carte
simbolica pentru Biserica rusa, confesiile calvine din 1629
si 1633, tiparite In Geneva, p6te si catihismul luteran din
Brasov, tiparit in limba romanesca la 1560, a largit pla-
nul lul P. Movila, si de acum el incepe a alcatui un ca-
tihism, care sa multamesca trebuintele Bisericei ortodoxe
intregi, si sa dea crespilor aceea, ce le lipsia, si simtlati
acesta lipsa la tot pasul. Tar dad, P. Movilg. nu lese cu
catihismul sea indata dup6 confesiunea calving, de la 1633,
noY credem, ea el a lasat ca timpul sa arate si mai mult
trebuinta unel confesiunb ortodoxe, si de alta parte, chiar
clerul Bisericii ruse nu vola sa atinga pe Patriarhia de Con-
stantinopol, care pentru dinsul era raclimul cel mai puter-
nic in luptele confesionale din regatul polon.
i in adever. La 1630 Mitropolitul de Chiev loy, sub in-
riurirea de sigur a lul Petru Movila, care era incg. Arhi-
mandritul Lavrei, si alarmat de confesiunea calvinista de
la 1629 din Geneva, trimite o deputatie la Patriarhul de
lerusalim, Teofan, care se afla la Iasl, spre a-1 intreba, data
in adever confesiunea de Geneva este a lui Kiril Lucaris.
i pentru ca sa se vada si mai bine parerile 6menilor de
autoritate in privinta nevinovatiei lul Lucaris, precum si
pentru a se dovedi respectul, ce Biserica rusa avea pen-
tru autoritgtile patriarhale din Biserica de Resarit, no Im-
prumutam aid o parte din textul istoriet bisericesti a Mi-
10 1st. rust. fercvi. Macarie. T, XI, pag. 345-384.

www.dacoromanica.ro
814 MT. MARTURISIREI ORTODOXE

tropolitului de Atena, Meletie, care suns: «Iezuitii, Olen-

du-sl neputinta, ail nascoeit alt-ceva mal ingenios si mal
pagubitor, facend intriga, Fait declarat de calvin. Audind
rusil de acesta, ail trimis la 1630 catre Teofan, Patriar-
hul de Ierusalim, care atunci se afla la Iasi, intreband,
dad graiesc adeverat Iezuitil, carora Teofan, facendu-le
sese-spre-piece capitule, a dovedit, ca prea inteleptul Ki-
ril este nevinovat fats, cu acesta calomnie, precum si cu
Biserica de Resarit» 12).
La 1638 Patriarhul Kiril de Beria, vrajmwl lui Kiril
Lucaris, aduna sinod din ICiriarhii Bisericei de Constanti-
nopol, si cu Teofan, Patriarhul de Ierusalim, and se a-
.natematizeza Kiril Lucaris si confesiunea de Geneva 31). La
1640, luna Mal, indictionul I, tinend tronul Patriarhiel de
Constantinopol, Partenie, supranumit betra.nul, se pune din
null to desbaterile sinodulul de Constantinopol confesiunea
de Geneva, si cand Lucaris nu mai era Intre vil, si prin
urmare ura tncetase, se mai anatematizeza Inca o data cele
opt-spre-clece capitole ale confesiunel, precum si cele patru
intrebarl si respunsurl ale el, de o )suprindere curat calvi-
nesca, si acest act acum se face far' a se mai vorbi de
Kiril Lucaris. Actul acestui Sinod s'a subsemnat si de Pe-
tru Movila in Kiev ast-fel: «Subsemnez cu mana mea pro-
prie sub acesta epistola sinodala a I. R ['Annie si Pastor
al nostru, Patriarhul de Constantinopol, unindu-me la t6te
si consimtind din partea mea si a intregel Bisericl orto-
doxe, catolice, ce este dupre Hristos in Rusia mica, ell sme-
ritul Petra Movila, din mila lul Dumneclett Arhiepiscop si
Mitropolit al Chievului, al Galitiel si al tOtel Rusil, Ecsar-
hul S. tron al Constantinopolel, Arhimandrit al PecerskM» 14).,
.
19 ExAnacccazott tatopia. Meletie. 1784. Viena. fa a 447.
13) Vedi aotul acestel anatematizitri in opera: ,De eeclesiae perpetua
oonsensu". L. Alatii. 1648. col. 1062-1065.
13) Sbornic moscov. sinod. bibliot., sub lit. A. No. 1. Rita 2-5.
Acesta encidia in manuscript are insemnarea: Vleto 1640, mesefa
Malta, indict' /--7---In anal 1640, luna Mal, indictionul L Ea s'a pu-
blicat in luna Decemvrie 1641 la Iaqi In tipografia domn6sc5., la Kiev
in limbs polon5 gi in Paris in limbile grec5, yi latin5.. Despre editiu-
nile acestel enciclice mttrturiseqte P. Movila In cartea: A.1.3.0;=Petra,
ce se pastrAzi in manuscris de atm bibliot. de Moseys. No 83, fol'a 266.

www.dacoromanica.ro
 1ST. MARTURISIRE1 ORTODOXE 815

Pe and Biserica din Constantinopol Linea Sin 6de impro-

tiva confesiunel calvinestl din Geneva, Petru Movila 41 pre-
gatea (Marturisirea ortodox&E. si o lucra ast-fel, ca ea sa
p6tA sluji, ca carte simbolica pentru intrega Biserica orto-
doxd. §i numal dupe o lun& de la data intrunirel sinodu-
id de mai sus din Constantinopol, Petru Movila rupe cu
tacerea, si scrie o enciclia care membril Bisericel din Chiev
si anume la 24 lunie 1640, prin care ii intruneste in Si-
no pentru qiva de 8 Septembrie ecelasi an. Iaca in tra-
d cerea romans cuprinsul acestel enciclice, care infatisaza
f rte bine starea Bisericel din Chiev, precum si impreju-
rile istorice din Biserica rusk ale cartel simbolice (Mar-
turisirea ortodox&).
d\T'a trecut mult timp, de and Biserica ortodox& rusk
fiind prigonita forte mult de atre renegati, era pus& in sta-
rea, de a nu putea departa de la sine pre lupii cei salbaticr,
pentru ca fill el cei ortodoxi si ascultatori sit nu alba nicl
un feliu de legaturi cu dinsii In materii tie credinta. De
aceea multi ortodoxi, unit din nesciinta, altil prin starea de
fat& la invetaturile si slujbele lor s'ati vatamat f6rte, asa
a e greet de a-I cunOste, data el sunt ortodoxi curati, sail
numal dupre nume, lar altil nu numai civili, dar si clerici,
parasind cu totul ortodoxia, s'ail alipit la obicelurl deose-
bite, improtivitOre Jul Dumnecleil. De aid tagma duhovni-
csca si calugarescil a ajuns In neoranduiala, si mai mull
lor, dedatl indiferentismului, nu numal nu se ocup& de
oranduiala, dar s'ail departat cu totul de vechil p/rinti. Tot
asemenea si cu fratiile 15); dep&rtandu-se de zelul premer-
gatorilor lor, si parasind bunele deprinderl, fie-care voieste
sa lucreze dupre vola sa. in deobste, intrega nOstra Bise-
rid rusk nu In dogmele credintei (pre care le pastreza
neatinse), dar in datinele, atingelOre de rugb.ciune si viata
15) Biserica rush', dupre exemplul bisericei romane din Polonia, a in-
trodus mai multe comunitfiti monahale on mfinfistirele respective, pe care
le-ati numit fulfil, d. e. Fratia Academia din Chi,ev, Fratia de Liov, etc.
Tot de la Slavi at luat ai Romfinii obiceiul, de a forma fritlii nu
religiose, ci Industriale; adecfi breslele, ca a cavafilor, a croitorilor, a
cismarilor eta. Breslele romfinesci, avendu-a numirea tot de la bratsvo
frfitie, sunt luate de la Slavii carpato-apuseni, de nude al numirea ora-
gului Brqlail; adeca a oraaului on frfitil eminaminte industriale.

www.dacoromanica.ro
816 IST. MARTURISIRE1 ORTODOXE

cuviOsa, este fOrte atins6.. Privind la acesta cu, un ochla

de ingrijire i cu inima intristat6., not tot- d'auna am fost
preocupati, cum s'ar fi putut aceste indrepta i ridica Ja
datinele stramo0lor noOri, la caril cuvioia era in flOre.
Mal ales din timpul arhieriel nOstre, prin care A-tot-puter-
nicul Dumnecileti ne-a pus in fruntea tuturor p6.storilor Bi-
sericei ruse, nu este pentru Doi nimic mai stump, de cat
a vedea in oile nOstre cele cuvintatOre, pe Fang o credin 6
ortodoxa, si un zel infocat spre rugaciune, precum si 0
viata cre§tinesca. i la acesta dupre parerea nOstra nu s
pOte ajunge, de cat prin sinod, la care adunandu-se n
nuinai arhiereil, coliturghisitorii nostri, dar eel-I-alp cins-
tip parinti duhovnice§ti, luminatl in de ajuns cu dogmele
credintel i cercatl in viata cuviOsa, cu zel i cu chemarea
Sf. Spirit, sa ne sfatuim, si sa depunem tOta ostenela li
st6.ruinta, ca intrega /Astra Biserica rusa sa fie indreptata
in tot, ce s'a is mai sus si ridicata la vechea ei stralucire.
Pentru acesta de multe orl i eta singur, §i multi din laid
§i clerici ne-am sfatuit §i am aratat dorinta, ca vre o data
sa ne punem cu totil in relatiuni, sa ne sfatuim, §i s6. ga-
sim mijlocul propria, pentru p6.strarea cuviosiel si tndrep-
tarea relelor deprinderi, precum §i pentru luminarea clerului
i organisaro intregei Biserici. Dar inimicul spiritual, uri-
torul binelui, tot-d'auna a pus piedice, despre care v6 este
cunoscut vou6 tuturor prea cinstitilor. Acum insa, cAnd a
vent prigonirea cea mare 16), asft6nat dorintel mul-
tora, atat din fetele clericale, cat i laice, 0 mai mult im-
pin0 de cugetul nostru, care nu ne invoie§te a suferi mai
mult acesta neorindulala, precum si pentru o pricin4
mai lnsemnata 17), noi, urmand vechiului obiceiu al Bi-
serkei ruse, am hotarit a se tinea sinod in pazitul de Dum-
nedeu oral al Chievului, in Biserica nOstra catedra16., Sf.
Sofia, pentru qiva Nascerel Prea Sf. NascaOrel de Dam-
nedeil in anal acesta, 1640. $i pre acest sinod noi it in-
trunim in numele Domnului, i rugam onorabilitatea vOstra
spirituals, mai ales pre acela, caril sunt intelegetori in
29 Alusie la confesinnile protestante, tip.rite in Geneva on numele
lul Chiril Lucaris.
17) Alnsie la cercetarea Catihismului, ce era a se supune sinoduluT.

www.dacoromanica.ro
 IST. MARTURISIRET ORTODOXE 817

sfaturile spirituale, precum si pre tndurarile lor, fratil laid,

caril sunt zelo0 pentru ortodoxie, si cunosc rinduelele bi-
serice§ti. Iar pre cel neascultatori ti vestim, ca eT, audind
glasul nostru cel pastoral, §i adunandu-se tot in acela§1
timp, dar In alt loc, sa se gandescd mai Intal, ca tots tre-
bue sa Intelegl §i sa pdziasca tntelegerea in credinta orto-
doxd; apol ca tagma bisericescd este dat6re se. remand In
rinduiall, Tar fratiile laice, remanend neclintite In drepturile
i liberratile for §i in Onto. cuvio§ie, §i ingrijind el de ne-
voile §i prigonirile celorl-alte fag sa se sidtuiascd intre
dinsele $i sa se ajute. Pre langa aceste, cerem cu staruinta
de la vol, clerici §i laid, ca dace. fie-care fratie are vre o
trebuinta, sa. bine-voiti a o arata In instructiile, ce vets da
imputernicitilor vqtri, ca in Sinod sd se chibzuiasce. §i sä
se hotarasca. i data indurarea \Testa, primind tete aceste
de la noT, pastorul vostru cel recunoscut, yeti trimite cu
buna-vointa prin aceea la diva InSemnata punctelei- ce \Teti
crede de cuviinta, atunci not cu ajutorul lui Dumneclett
vom capata nadejde, ca. Biserica msg. prin acest Sinod va
rec4tiga vechea sa streducire si orindulala dorita, §i cuvio§ia
In mijlocul suferintelor va primi usurinta §i ajutor. Iar maT
pe larg despre aceste se va arata de noT celor, ce vor veni
la Sinod; §i acum noT trimitem indurdrilor vestre rugAcIu-
nile nestre §i bine-cuvintarea arhieresca) 18).
Acest Sinod §l-a Inceput lucrarile In qiva de 8 Septem-
brie, citata mai sus, si in §edintele lul s'aU desbatut, pe
langa alte materil disciplinare si Marturisirea ortodoxd, sau
mai drept «Catihisth lul Petru Movild, dar in lipsa tutu-
ror chiriarhilor de atunci aT Bisericel ruse, carii ail respuns
la apelul Mitropolitului de Chiev numal prin Imputerniciti.
led, In acesta privinta, o parte din scrierea contimpura-
nulul Ioanichie Goletovski, fost student, Tar mai pre urma
profesor in Academia movilena, de unde se pOte vedea Ore-
care amanun(iml despre acest Sinod: «In anul 1640, Prea
Sfintitul Mitropolit al ChievuluT, al Galitiel §i al Wei Rusil,

18) Shorn. minsc. gram. No. 115. Se pastrezi ei o eta gramatl de

cuprinderea acestea, adresag nu fratiet de Minso, el celel de Lute. Pa-
miatn. kievsc. comis. I, partea I, No. 17.
Biserica Ortodoxl Romani. 7.

www.dacoromanica.ro
818 1ST. MARTURISIRE1 ORTODOXE

de amintire sfinta, Petru Movila, a adunat in Chiev Sinod,

la care s'aii aflat trimisl de la top Episcopii ortodox' rush;
de la Atanasie Puzina al Luta", de la Silvestru Gulevid
al PeremIslskal, de la Silvestru Cosov al Mstislavului, de
asemene din deosebite manastiri si orase ruse si litvanice,
trimisl intelepti, si in numerul for si Inteleptil parintl al
Chievulul. La acest Sinod chestor a fost Samuil §itic, in-
vetatul Arhimandrit al Lutcai. Notarl erat parintil de o In-
vetatura tnalta; Iosif Cononovici, Rectorul de Chiev, mai
pe urma Episcop de Mstislav si Inochentie Ghizel, Rectorul
de Goisca, acum Arhimandrit al Pecerscab din Chiev) 19).
In qiva de 8 Septembrie 1640, data Intrunirei membrilor
Bisericel ruse, Petru Movila a rinduit sa se tint intaia
sedinta. a Sinodulul. Dupe sivIrsirea liturghiel, s'au aseclat.
jetur" in mijlocul Bisericel Sf. Sofib, si Petru Movila, a luat
locul la drepta; bar la. drepta si la stanga lui sta fostul E-
piscop al Luta', Isaacbie Boriscovicb, scos de care Vladislav
la 1633, si aid Infatisand pre Episcopul timpulub acestel
Eparhib, Atanasie Puzina, Avraamie fostul Episcop de Minsc,
si acum infatisa pre. Episcopul de Liov, si asa veneau dupre
ranguri toti Infatasitoril si membrii Sinodulul. Mitropolitul
Petru Movila a tinut o cuvintare lunga, prin care a aratat
pricinile chiemarei Sinodulul si materiile, de care are sa.
se ocupe. Alegendu-se chestor al Sinodulul Arhimandritul
Samuil Sitic, si ocupandu-s1 locul, el a Invitat Sinodul sa
fie trez si sa Ora minte orele sedintelor.
La 9 Septembrie, a doua sedinta a Sinodulul, In timpul
liturghieb, Petru Movila a insarcinat pre Rectorul scOlelor
din Chiev, parintele Ocsenovid, ea sa tina o cuvintare, prin
care sa se arate Jucrarile SinOdelor icumenice si pricinele
Intrunirel lor. Apob Isaia Trofimovid a tinut cuvintarea de
mai sus, prin care se arata starea poporului rus din punctul
de privire al credintel lub, si i se aduce la cunostinta ca
«Parintele .Mitropolitui . . . a scris un .catihis cu
mare ba gare de Barna) etc. Dupe sevirsirea cuvIntarel
de deschidere, membrib Sinodulul ad ascultat pana sera ci-
tirea uneT parti din catihis.
In qiva de 10 Septembrie s'ati tinut doue sedinte, una
19) Jonnik, Goletovski, Messia pravednii. Chiev.1669, fata. 320-321.,

www.dacoromanica.ro
 1ST. MARTURISIREI ORTODOXE 819

dimineta §i alta dupe amecla-zi. In edinta de dimineta Si-

nodul s'a ocupat de rindulala misterulul nuntel i al cu-
minicaturel, dupe care ail trecut la citirea catihismulul, §i
anume la partea despre starea sufletelor de dupe mOrte;
adeca despre judecata partiala §i cea universals. Tot in a-
cesta. §edinta s'a oprit prisarea tabaculul. In §edinta de
dupe amecla-zi, Sinodul a hotartt a nu se mat primi la preotie
necarturarii, lar popil, caril ai intrat in a doua casatorie,
sa nu mat WA sevIr§i misterele. Apol at anatematizat pe
cel, ce Intrebuintazs cartile, neindreptate de «presviteriul,
din Chiev.
In §edinta a patra, care s'a tinut la 11 Septembrie s'a
disputat din not. starea sufletelor de dupe mOrte, §i in ur-
marea mal multor dove4l, aduse de Petru Movila, ca ele se
afla in cer, Sinodul a hotartt ,ca sa, se apeleze la Pa-
triarhia de CQnstantinopole" 20), Facendu-se Intrebare
-asupra momentulul, and se zamislqte in om sufletul, s'a
hotartt in temelul plazmuirel lul Adam, ca el trebue sa se
dea anume de dire Dumnecleu indata dupe ze'mislire.
Tot In acesta §edinta s'at luat mat multe hotartrl, privitOre
la orindulala clerulul i la sevtrirea mislerulul cumini-
-caturei.
La 12 Septembrie s'a tinut .edinta a cincea a Sinodului,
i s'a citit catihismul de la cuvintele: «Intro una stints,
catolica §i apostolica Biserica). Aid Sinodul, dupe ce a des-
batut asupia acefitul text al simbolulul credintel, a trecut
la misterele Bisericei §i la intrebarea, in ce moment, §i la
care cuvinte se sevir§a§te prefacerea panel §i a vinulul.
Sinodin n'a luat nicl o hotartre, dar a primit, cca sa se
aduca, lucrul la cunoqtinca Patriarhulul'. Dupe a-
mecla-zi Sinodul a luat botarirea, ca femeile cre§fine sa. nu
slujeasca la Evrel, §i Ru§il sa nu cumpere carne taiata de
catre Evrel, fiind spurcata.
In §edinta a §esea, care s'a tinut la 14 Septembrie, Mi-
tropolitul Petru Movila a liturghisit cu toll membril Sino-
dului, cand s'a facut panihida pentru dotnnitoril Moldovel
ei pentru parintil lul Petru Movila. Dupe ameza-cli parintit

20) ha, intaTa imprejurare istoria, care de acnm face din catehismul
lul P. Movil6 o carte simbolia a intregei Biserici ortodoxe.

www.dacoromanica.ro
820 1ST. MARTUHISIREI ORTODOXE

Sinodului sail Intrunit in sedinta si s'au citit si desbatut

[Agile din catihism, atingetOre de cuvintele: gAstept invie-
rea mortilor), «Tatal nostril) si cele none fericirl. Apol
s'au aseclat niste orinduele, pentru fratiile BisericeI ruse,
si s'a hotarit, ca Rectorul scaelor de Chiev sã slu-
jeasca cu paterip 21).
La 15 Septembrie, inendu-se sedinta a septea, s'a citit
partea din catihis despre credinta, nadejde si dragoste, si
Watt aseclat regule pentru serbatorI, amenintand cu pedepse
bisericesti pre eel, ce vor calca hotaririle Sinodulul. Dupe
amecla-chi s'a rinduit, ca sa se asele un consilia biserice.sc,
compus din 24 presviterl, care sub denumirea de 4capitul,
sa judece tOte pricinele bisericestI. In sfarsit, Isaia Trofi-
movicl, egumenul manastirel Nicolscaia, a fost ridicat la
rangul de doctor in teologie.
Sedinta a opta, tinuta la 16 Septembrie, a fost ocupata
cu materil cur-at discip)inare, care privesc pre preotl si pre-
laid in sevirsirea si primirea misterelor. Iar la sfarsit s'ad
regulat sumele de bans, ce trebuesc date solilor, ce se vor
duce la Constantinopol pentru a primi.parerea Patriarhulul
In materiile nehotarlte ale catihismului, precum si ploconul,
ce trebuea a se da Patriarhulul pentru ostenela.
In sedintele de la 17 si 18 Septembrie, a noua si a clecea
In sirul lor, si tot o data cele de pre urma, s'au desbatut
materil, atingetOre de viata monahala, starea monastirilor
&la de Episcopii eparhiotl, precum si ,regulele inflintarel
din viitor a manastirilor. In sfarsit, s'a mai vorbit asupra
ploconulul, cu tare solil vor merge la Patriarhul 22).
Desi nu ni s'au pastrat tOte hotaririle acestui Sinod cu
practicalele lul, dar din descriptiunea, de care dispune as-
ta-cy istoria, cunOstem fOrte bine insemnatatea lucrarilor
21) Patirilli vine de la vorba grecesch nartp=0,rinte. Ea este &
ce se art egumenilor de manastiri, yi inf4isazti semnul vt4ut al
autorithlei. Paterita se deosebeste de carja arhieresch prin aceea, ca ea
nu are qerpi, emblema pficatului strtmosesc, ci un maner, compus din
dont buctti, care this earful bastonului se lash in jos.
U) Opisan. Ifievsc. sobora 1640, tiptrith In Ram istoriceso. bi-
bliot. IV, fa 4a 21 48. Ca la acest Sinod s'al't lucrat mai multe Ca-
none, despre acesta mirturiseste insusi P. Movila, cars ne-a ptstrat
cancnul 26 i 66, dar din nefericire cele-l-alte at Ospkrut en timpul.

www.dacoromanica.ro
 1ST. MARTURISIRET. 011TODOXIC 821

acestel tntrunirI biserice§ti; ele cuprind materil de orindu

tall bisericescA, §i mai ales cercetarea catihisului, care avea
menirea, de a indeplini o lipsA. numai a Bisericil de Chiev.
Ca in adever Sinodul din Chiev s'a adunat mai ales pentru
cercetarea acestel carts simbolice, se vede din cuvintele jul
Isaia Trofimovici Cozlovski, cu care el deschide fn numele
Mitropolitului Sinodul, §i din cele sense sedince, ce s'afi ocu-
pat cu acesta lucrare.
Dar nos ski limpedim aid o banuialA. uOra. a I. P. S.
Macarie, autorul istoriei Bisericei ruse, care banuiala se in-
temeiaza pe actul §edintei a §eptea a Sinodulul si rapidi-
tatea lucrarilor lui, caci Sinodul dice la tot pasul: cAm
citit, am ascultat, §i am urmat zetirea). Adeca., ne spune
I. P. S. Sa, «c5. lucrarile Sinoduluf au fost pregatite mai din
vreme, §i ca, pOte §i catihismul a lost lucrat de Arhiman-
dritul Isaia Trofimovici Cozlovski, mai ales ca acest Isaia
in §edinta a septea a fost ridicat la rangul de doctor in
teologie,.
Noi in fata acestel banuele, vom aduce aminte cititorilor
no§tri cuvintele lui Isaia Trofimovici, tinute la deschiderea
Sinodulul, c. «Parintele Mitropolitul . . . a scris un ca-
tihism,. Apol la faptul, ca Sinodul a facut pre Isaia doc-
tor In teologie, respundem, ca acela§i Sinod. §i anume in
§edinta a §esea, a regulat, ca Rectorul scblelor din Chiev
sa slujasca cu paterita; adeca, dupre parerea nests., Sino-
dul Bisericei din Chiev de la 1640. reguland orinduiala §i
§cOlele Bisericei ruse, n'a putut sa uite pre barbatii de merit
al acestel Biserici, mai ales ca in Chiev eta intronata
val6rea qtiintel ecclesiastice a vecului al .2CV II-lea.
i in sfar§it, avendu-se doue voturi ale Sinodulul, ca sa
se intrebe Patriarhia pentru deslegarea a doue puncte din
catihis; si mai credend cu multa probabilltate, ca Petru
Movila si regulase cu Vasile Lupu tinerea pentru anul viitor
a Sinodulul de la Ia0; Petru Movila trebuea sa alba maT
de 'nainte hotarite persOnele, ce aveafi a merge la Iasi §i
Constantinopol, §i tot-odata a trebuit O. se gandlasca, ca
aceste persOne este bine sa alba pe langa titlul §tiintific §i
unul sinodal, care le-ar armoniza mai bine cu interesul
causes. i aid dupre parerea nOstra zace cuvintul, ca Si-
nodul da paterita lul Iosif Cononovici si doctorat lui Isaia

www.dacoromanica.ro
822 IST. MARTURISIREI ORTODOXE

Trofimovici; mai ales ca acesta avea doctoratul in teologie

Inca de Ia 1635, dat de catre Silvestru Cosov, prig pate-
riconul sea.
Pentru aceste cuvinte, not remftnem pe langa parerea
obtesca, ca catihisul, care In curind are sa ajunga «Mar-
turisire ortodoxa, catolica §i apostolica a Bisericel de re-
grit) este lucrare a lui Petru Movila, care, mat 'nainte de
a-1 supune cercetarilor Sinodulul din Chiev, a trebuit sa
fie v6c4ut de catre persOnele de insemnatate din Biserica
rusa, ca Isaia, Iosif Si altil, i pOte chfar tradus la Chiev
in limba latina, spre a putea fi la indemana membrilor
Sinodulul de la Iasi, carii nu putead top cunOte limba
rusl a catismului.

(Va urma).

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAF1E.
Primim din partea bibliotecarului Academiel Romane ua
apel pentru cart! vechi. Academia Romany a hotarit sa.
intocmiasca o bibliografie de tot ce s'a publicat to graiul
romanesc i In tarile romane din cele mai indepartAte tim-
purl pans in present. Prima fascicola a §i aparut §i a pro-
dus cea mai mare placere tutulor, care se ocupa cu vechea_
bibliografie. Publicam i not apelul bibliotecarilul Acade-
miel Romane §i facem un calduros apel catre tots cetitorif
acestel reviste ca sa ajute acesta intrepiindere folositOre.
G....

APEL PFNTRU CARTI VECHI.

Academia romans a hotarit a publica Eibliografia romanboa, veche,.

In care sa. se descrie cu de-amermitn1 tote °We romAnesci, slavo-
nesci, grecesci sail In alto limb!, tiparite in ani 1508-1830 in Vi-
rile romanesci de Romani sari de straini, precum yi cele tiparite de Ro-
mani in 'carile straine. In acest stop s'ab. cercetat bibliotecele din tors
gi carVile aflate inteensele s'aa insemnat in lista alaturati. Acosta lista
Ind. nu este complecta, cad de signr multe earl vechi nu sent insem-
nate intr'ensa, neaflandu-se in bibliotecele cercetate.
Biblioteearul Academiel romane adreseza un apel cluduros dare tote

www.dacoromanica.ro
824 BIBLIOGRAFIE

preotii, invatatoril, profesoril pi °titre tote pers6nele sari, sail prin me-
aerie, sail prin tragere de inimg, posed Bab cunoso asemenea carts vechi
tipirite intre anil 1508 foi 1830, cti sX rad. sa.'I aducil la cnnosoinVii
existenO lor, mat ales a celor cart nu sunt insemnate in lista ala-
turata, arkind titlul for Intreg, local qi anul tipkirei, dacX sunt com-
plecte qi in buniti stare sail stricate gi dad s'ar putea comunica acele
cart% Bibliotecel Aoademiel rombe pentru un timp ori-cat de scurt,
spre a se lua notele trebuitOre despre dinsele.
Cktile veohi bisericesci se vor putea schimba en altele noul cn in-
,
voirea trim4atorilor..
Suntem sigurl oa tote persbnele luminate, vor bine-voi a veni in a-
cest mod in ajutorul acestel lucrki atilt de folotitke pentru studiul
oulturel nbstre nationale.
TOte comunickile se vor trimete pe adresa
loan Bianu,
Bibliotecarul AcademieT romlne,
Bucurescl,
Calea Vidoriel 135.

1640. Pravila, Govora. 1682. Evanghelie. Bacuresci

1642. Evangelie invKatore, Govora. NszvapCoo IIpbc sac irpoozo-
1643. Carte rominescl de inv4aturit p.c&Cac, Iasi:
dumineoelor preste an, /afil 1683. Apostol, Bacuresci.
1644. Evanghelie, Maniistirea Des- ParemiariA Dosithei, /as /.
77

lulu!. Sicriul de aur, Sas-Sebef.

71

apte table a bisericil, lag. Eup.siov to5 McompCool

1646. Carte romfinesd, de Inv6Vitnra 1688. Biblia, Bucuresci
de la pravile impareAe0i, 1689. Molitvenic, Belgrad.
/ae. 1690. MeXaTCoo Eopira, Kaye (an
1648. Non' Testament, Belgrad. liaX6tvotav, Bucurescl:
1649. Triodion slavon, Tirgovivte. 1691. Mkturisirea oreclintei, Bona
1651. Psaltire (Silvestru), Belgrad. Bamasioc D9axsaavot, Baca-
Mistirio, Tirgovifte. reset
1652. Indreptarea legit, Tirgoviste. 1693. Evanghelie greco-rom., Baca-
1673. Dosithei, Psaltire pe versurl, resci.
Uniev. 1694. 'ratio; xccutAXall;. Iasi.
Precestnal Acathist, Uniev. 1697. Evanghelie, Snagov.
1677. Dottrina de Piluzio, Boma. Liturghie, lag.
17

1678. Chela intelesului, hucuresci 'ETxstiAtov, Snagov.

1679. Dosithei, Liturghia, Iasi. 1698. Cantemir. Divanul, Iasi.
1680. Dosithei, Psaltiria de inteles, Minelul mare (12 luni), Buzeit
77

lase lioatSiob Top,o.; ayourc.

Liturghia, Bucuresci: 1699. Carte sat lumina, Snagov.

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE 825

'0068oaoc 6p.oXoiCa, Snagov. Xou3Cac, Bucuresci.

, Etcsizycytx gx.8sof.c Snagov. 1740. Psaltirion, Zap'.
1700 Florea darurilor, Snagov. 1741. Inv6Vitura bisericescg, Bucu-
Inv6taturIcreqtinegti, Snagov. resci.
Octoih, Bazeil. Liturghii, Bucuresci
71

Triodion, Buzeii. Molitvenic, Bucuresci.

Wcanjptov, Snagov. 1742. Catavasiari1
1701. Penticostarion Buza. Cazanil.
`Ea roVer Lov, Snagov. 1743. Penticostarion, Bucuresci.
Liturgie greco-arabfi, Snagov. Psaltirion, kW.
1702. Liturghie, _Razed. Apostol, Buza.
1703. Noul Testament, Bucuresci. 1745. Claslov, RAVE-Lug
11
Aniuzzoct ScSmaxcatoc, Bucu- 71
Pravoslavnica marturisire, Ba.
resci. curesci.
1704. Apostol, Buzeil. Psaltirea, Bucuresci.
1705. TOpoo xapicct .RImnic. 11
Anthologhion, .R1mnic.
11
Anthologhion, Rlmnic. 1746. Evanghelie, Rlmnic.
1706. Octoih, Rlmnic. Margaritare, Bucuresat.
1710. 11avoiata So7pauxt, Digo- 1747. Apostol, Rimnic.
vift e. Triodion, 141:
13

1713. Pilde filosofeqtY, Rlmnic. Liturghil,

, /mg
Liturghil, Tirgoviste. 1748. Cazanii. R1mnic.
1714. Sinopsis, Iasi. 1749. Molitvenic,
1715. Liturghie lap. Preotia, Efmnia.
gotopCa aspi Taw iv `Ispoao- 1750. Ciaslov, lag
Abp.° cc, Bacuresci. 1751. Adnnare de rugiiciunI.
Acquzawfjvoo 'E.t600tc r1 S 6p5. Sinopsis,
niatewc, Iasi. 1753. Penticostarion, Iasi.
Xpoadv800 TOG DilaxaptoTivoo, 1755. Anthologhion, IasL
Tfrgovifte. Bncvarn, Iasi.
1716. Maopoxopaitoo, IcrropCm ?spec, 1756. Psaltiri, Bncurescl.
Bucuresci. 111, docootantbv Sisuov, Iasi.
1719. TparceCoonCov, Ilspt vaN xx- 1757. Doctrina Christiana, Balas-
S76Trow, Bucuresci. falvae.
1723. Evanghelie, Bucuresci. 1758. Molitvenic, Vmnic.
1726. Anthologhion, Iasi. 1759. Liturghie, Iasi.
), Slnjba marelul canon, Bucu- Liturghie, .RImnic.
resci. 'Axonou0Ca, Bucuresci.
1726, Ilifuloe 1,41111 o-rpoisuams, 1760. Evanghelie, Bucuresci.
nic. 11
Lafsaicon, Bucuresci.
1728. Liturghil. Bucuresci. 1762. Evanghelie, 1.41.
1731. Triodion, Rlmnic. 1763. Octoih, Rfmnic.
1732. Evanghelie InvqatOre, Baca. 1764. Evhologhion, lag
reset 1765. Evanghelie, Blaj.
1733. Calendarit, Brasov. 71
Indreptarea paatosului, Te-
1736. Anthologhion, Bucuresci. mipar.
Octoih, Bucuresci. 11
Simeon Arch. ThesalonicnIni.
BEG dot) xeptiXonag ispac axo- Bucuresci:

www.dacoromanica.ro
.826 BIBLIO GRA FIE
1766. Psaltire, Iag
1767. Ciaslov, Blaj.
Penticostarion, Rfmnic.
7+.
Slujba a sf. Nicodim, .R1mnic.
77
'01AjoaC/0; OilokoTia, Bucu-
resd.
1758. Catavasiar, Buzezi.
77
Cazanii, Bucuresci.
77
Indreptarea padatoyilor, Iasi.
71
Liturghii, Blmnic.
71
Molitvenic, .R1mnic.
71
Penticostarion, Bucuresci.
11
At6ctaxcata xpLay.avtv.ii, .Bu- 1783. Abc, sat Bucoavna, Sibiu.
caresci:
'Eixetfr:SLov Xpoaiveou Bucu-
resci.
77
esoMpou, rpetp.p.wrotirl; stem-
Teritic, Bucuresci.
1769. Evanghelie, Solocza.
71
Liturghii, Buzeii.
71
Triodion, Bucuresci
71
'Exkorii uu WcaroCou, Bu-
curesci.
1769. 'Op06800; Stazonaict
1771, Alcatuirea inaurita, Iasi:
1773. Invatatura... Ecaterinil
Apostol, (Bucuresci).
1774. Acathistiaria, Blaj.
71
Apostol.
Inv'qaturft bisericesea, Rfm-
nic.
Octoih, Bucuresci. 1785. Capete de porunca, Bricurescl.
1775. Capete de porunca, Bucuresci.
Evanghelie, Bucuresci.
Litnrghii, Blaj.
Omiliar, Bucuresci.
Psaltire, Bucuresci
1776. Octoih, Rimnic.
, Mineit, Rimnic.
1777. Anthologhion, Bucuresci.
/1
Ciaslov, Bucuresci:
Arhieraticon, Maj.
Triodion, Rfmnic.
1778. Catavasier, Iasi. 1786. Acathist, Blaj.
1779. Slujba par. Dimitrie, Bucu-
resci.
71
Mineiul, Rimnic.
7) Clain, Carte de rugle. Viena. 1787. Liturghia, .Rimnic.
www.dacoromanica.ro
1780. Catechismal, Buda.
Klein-Sincai, Elements, Viena.
Liturghii, Bucuresci.
Psaltirea, Bucuresci.
71
Xonalitiztoy yop.i.xby, Lnca-
read.
1781. Catavasiar, Bucuresci.
" Cazanii, Rimnic
Praviliara, Bucuresci.
1782. Penticostarion, Bucuresd.
Psaltirea, lag.
Triodion, Rfmnic.
" Penticostarion, Bucuresci.
Pilde filosofesci, Rimnic,
" inkai. Prima prinoipia, Blaj.
Sinopsis, Rfmnic.
1784. Acathist yi alte rugae. &undo.
Apostol, ,Bucuresci.
Catavasiar, Rfmnic.
71
Catihisis mks (rom.-german),
77
Viena.
77
Ciaslov, &ramie.
/1 Cuvintele par. Theodor Studi-
tul, R1mnic.
77
Cuvintele parintelul Dorothel,
Rfmnic.
Evanghelie, .R1mnic.
77
Orthografie, Viena.
Pravilibra, Iag.
Pre scurt aratare, Viena,
Ciaslov, Bucuresci.
/7 enrioznica aratare, Iasi
De lipsa. carticea, Viena,
Ducerea de mina catre Arith-
metica, Viena.
Evhologhion, I.
Invqaturl crescinesci, Viena.
Molnar, Econ. stnpilor, Viena.
Penticostarion, Rinaldo.
Indreptare catre arithmetica,.
17
Blaj.
Anthologhion, Bucuresci.
Octoih,
Maupoxoptitoe, Mr; lag.
 BIBLIOGRAFIE 827

Rinduiala judecittor. Viena. Amfilohie Hotiniul, Elemente

Vicgrescu, Observatil, Viena. aritmetice, iag
77 /7 Rimnic. Biblia, Blaj.
1788. Bucoavng, Sibia. Gramatica theologhicesci /ad.
Catavasier, _Tag Inatiintare (Soviet. filosof.).
Pravila de obqte, Viena. Pi 1de filosofeati, Sibiid.
1789. Lectione, Iasi. 1796. Alfavit sat Bucoavni, Raj.
7/
Preotia, It Istoria a Alexandrulul;
71
Kleiner Catechism., Hermann-
stadt. Oare-care secreturl ale Incri-
AaCcipoo, Zoo =cast 7rspalcptc, rei pamintulnI, Bucuresci.
Bucuresci. 9 Psaltirea, Bucuresci.
77
lliptypath ell; Bkaxiac Ba- Psaltirea, Movi
=rose!. , Theologhia moralicescg, Blaj.
Molitvenitl slay, lag 1797. Achilefs la Sehiro, Bucuresci.
1790. Invgtitura orescinesca, /aff. CIaslov, Iasi.
Psaltirea, Iasi. Liturghii, (Bucuresci).
71

1791. Achatist, Blaj. II Tempe, Gramatica rominescg,

Psaltirea, Sib id. Sibia
Repraesentatio, Iasi. 1798. Liturghie, Sibi ia.
1792, Catavasierit, Iasi. Ritoricg, Buda.
9
Cazanil, Riennio. Triodion, Bucuresci.
,91
Ducere de mina nitre fruitless Ducere de mina care cinste,.
77

scrisdre, Viena. Buda.

Eustatievid Scurt izvod, Si- 1799. Carte folositere de suflet.
I
bird. Evangheliile, Buda.
Octoih. Bucuresci Loghiza, Buda. .
1793. Adunarea Cazaniilor, Beata. 1800. Filosofia cea folositere, Sibiiii.
77
Catavasiarit. , Istorie universalgi Buda.
Ducere de mina egtre oinstea 1801. Psaltirea, Sibilii.
ai dreptatea, Viena. I) Acathist (Clain), Sibia
Ifriso! domneso, Iasi. Slnjba cuviosulul Dimitrie de
/7
,, Mina lui Damaschin, Sibilii. la Basarabov, Bucuresci.
Molitvenic, Rfmnic. 1801. Theologhia dogmaticg.
1794. Apostol, Rimnic. 1802. Obradovici, Sfaturile a 14e-
Clasoslov mare, Dubigsari: legeriT, Buda.
Critil qi Andronius, Iasi. Molitvenio, _Iasi.
71

71
Evanghelie. Psaltire, /afi.
71

Liturghie, lag Theologhie dogmaticii, t. 111,

Mijlociri noul pentru stinge- Blaj.
rea foculni, Liov. 1803. Alfavita sufleteseli, Sibiid.
71
Pravoslavnict invatiturti. Bu- Sf. Anastasia, intrebirl cti ras-
,curesc
curesci. punsurl, fag
7)
Psaltirea, lag -ipologhia, Iasi.
71

71
Urmare pre scurf a dreptel Catavasier, Sibila.
credinte. Infruptarea jidovilor, Iasi.
1795. Amfilohie Hotiniul, De Oxide 1804. Catihisis mio, Cernauci.
Geografie, lag Octoihos, Iasi.

www.dacoromanica.ro
828 BIBLIO GRA FIE

1805. Ta 'cakes la cele patru even- Obradovid, Adunare de In-

ghelil. Iasi. crari moralicesai, I, Buda,
Carte de Inv6Vaturl cregtinesd, 71
incEtT, Chronica Romanilor,
Blaj. Buda.
77
Datorin%ele a subdatilor catre Rinddala... Man. Nem(ul.
monarchul lor, Buda. 11
Tichind61a, Epitomul, Buda.
Mineiul (Sept.), Buda. 17
Rosa, Untersuchung fiber die
11
Psaltirea, Sibilii. Romanier, Pasta.
17
Sinkay, Elem. I. daco-romance, Sinopsis, Sibira.
Budae. 1809. Carte de rugaciuni, Iasi.
1806, Adplausus Samueli Vulkan, Ciasoslov, Sibiiii.
71

Buda. 7/ Istoria prea frumosulul Arghir,

Clain, Istoria, lucrurile gi in- Brafoy.
tamplarile Romani ler, Buda, 77
Jnstructie pentru gcblele ro-
Anthologhion, Iasi mane in Banat, Buda.
Bob, Carte de Inv Katuri creq-- 77
Inviltatura creqtinesca, Bum-
tinesd, vol. III, Blaj. read.
71
Damaschin, Descoperire a pray. 1809. Liturghil, Sibi
credine, Iasi. 77
Petru Major, Didahil, Buda.
77
Datorintele supuqilor, Buda. 71 71
Propovedanil,
Povatuire catre Arithmetica, Buda.
B
Buda. /7
Orinduiala pentru sfinirea bi-
11
Poyetuire catre economia de sericel, Ia.,sL
camp, Buda. 1/ Pannihyda Impreuna 9i litia
ft Slujba la pomenirea par. Ni- mica, Rimnic.
fon, Sibiia. Roja, Males. Chiovasiril, Buda.
77
Regulele 9colastice9tI, Buda. 71 El; &i iv ti c arias, Iasi.
17
Vinetchi, Carticica. Vietele sfintilor (Oct.), Alan.
1807. Acathist, Buda. Neniful.
77
Carte de manic' pentru. Econo- 1810. Istoria lui Alexandru.
mie, Buda. 71
Psaltirea, Brafov.
17
Carte de pravila, Cernaufi: 71
Rindulala s-lui Maslu, Brasov.
Florea darurilor. Brasov. P. Major, Prediche, I, Buda.
71
Pannyhida Inpreuna, tai litia 1811.. Kiriacodromion, M. Nernful.
mica, Iasi Doftorie impotriva galbezil,
Popov., Oglinda aratata Buda. Buda.
'7 Psaltirea, Brafoy. 71
P. Major, Prediche, IF, qi
71
Talcuirea celor 9epte taine, Buda.
Iasi Octoih, Buda.
n Vie ile sfintilor (Sept.), Man. 11
Ootoih, Ahnnic.
Nenaful. 77
Inv6taturi de multe sciinte,
1808. Calendarlri, Buda. Sibila.
71
Aaron, Patima qi mOrtea D. n. )1 -Psaltirea, Sibia
I. H., Sibila. 11
Vie1ele sfiuVlor (Nov. yi Dec.),
Carticica p. datoria i stapa- Nerntul.
nirea blagooinilcri, Iasi 1812. Invgtatura pentru prasirea po-
Fiore& darurilor, Brasov. milor, Buda.
Evhologhion, Bucuresci. " Evanghelie, Buda.

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE 829

7/ P. Maio; Istorie p. incep. Rom. 1815. Calendar, Buda.

in Dacia, Buda. Adoleshia filotheos, IT--V, Iasi.
77

'Elsa pocaintel, Bratiov. Catehismul cel mare, Blaj.

17

71
Viata $i pildele Inteleptulul Cel mio $i eel mare Ingereso
Esop, chip, Nemfu
Ko LAtiga rril, Man. Nemful. 71
Cele 9 cantiirI din Psaltire,
71
Vietele sfintilor (Ian. tai Febr.), Iasi.
Man. Nemfu. 71
Evhologhion, Blaj.
1813 I. Babb, CuvIntari. n Cinst. Paraclis al sf. Haralam-
Cel de obgte articuli pentrn bie.
sot... gi tehurile, Buda. instructie p. qoolele rom. din
Indrept5si moralicegtl, Buda. banat, Buda.
Inv5tatura pentru ispovedanie, n Istorie biblicesca, Buda.
RImnic. /7 Napoleon Bonaparte, Buda.
71 Invetatura pentru agonisirea n Naum Petrovich versurl, Buda.
vitei de vie, Buda. 7/ Ponturi alcatuite.
Liturghil, Tfrgovige. Alexandra I., Buda.
1
Liturghil, .RImnic, 11
Serapion, Dissertation sur lea
71
P. Maio; Ist. Bisericel Roma- fievres, Paris.
nilor, Buda. Slujba la pomenirea sf. Pro -
/1 Moralnice sentinte, Buda. roo Isaia.
n Versurl la naqterea Domnului, Tincovich cant. dumnecleesch
Buda. Buda.
Einotk ptycOol, Lau! Tincovici. Intelepte Inv5tAturh
77

71
Vietile sfintilor (Mart.lunie), Buda.
Nem(u. Vrednici de pomenire biruinta,
1814. Aghiasmatar mic, Iasi. Buda.
71
Adoleshia filotheos. I, lag Vie ile s-tilor (August), Nemf.
71
Calendar pe 100 de ant, Buda. 1816. Acathist, Blaj.
/1
An dr. Doniet A.dr.nare copr. Apocalipsul, Buda.
17

in smirk ISO: Apologhia, Nem(u.

71

Catehismul eel mic istoriceso, /7

Calendar lb pe cepte planete,
Buda. /ay!:
1/
Gheografia, Buda. Tryrop,i'l a dice: aratare, Ndmf.
71

71
intamplarile resbelulul frau- Hrysun engolpion.
77

tozilor, Buda. 1/ IntrebatOre r6spunsuri Nem(a.

Kekragarion, Neamfu. Invetatura pentru ferirea bole-
71

71
Polyeleu', Buda. lor, Buda.
Scars prea cuviosuhii 16n Igum Sucareia norocului, Iasi.
Nem(u. Kampe, deseoperirea Americel,
71
Scurta ['ratan) despre luarea Buda.
Parisuluh Buda. Octoih, Nemt.
11

Tichindel, fabule, Buda. 7/ Rinduiala sfintirei apel odd.

Trista intim. a cetatei Dresda, mict Buda.
Bizda. Typicon, lag
Vietele sfintilor Nemfu. Triodion, Buda.
71
Urmare intru Duminica Pay- Viata sfintuluI Vasile .Rimnic.
telor, Nemru. Koptaxoopo p.cov, Iaai.

www.dacoromanica.ro
830 BIBUOGRAFIE

K68La roXttcxhg, I III, ./afi. dica.

1817. Adunare a cuv., M. Nemfa, Nop.aaciCat Tot) KapacCd Boa-
17

77
Bone, Scurti inv6t. p. versa-
tul oel mint., Buda.
Calendar, Buda.
goaa, Viena.
1819. Acathist, Buda.
Adunare de cite -va rugitoinni.
77

71
Sibia Apologhia, Bucuresci:
/1

Catavasier, Sib Lia. Biblia, Petersburg.

71

71
Ciasoslov, lasi: Plutarh not, 1II, Buda.
71

Datorintele presbiterilor, Buda, 11

Carte folosit6re de millet, Iasi.
17
Evanghelie, Blaj. 7/ Carticiea indeminateca, lag
Gromovnic. 7/ articica naravurilor bune, Si-
" Liturghil, .Rfmnic. bird.
Psaltire, Iasi. 77
Cuvintele lul Efrem Syrnl,
77
M. Nenifu. Ardinfu.
Strastnic, Blaj. 71
Cuvintele lul Isac Syrul Mint.
, A. Sturza, Betrachtung, Leip- 17
Adoleschia filotheos, fag
zig. Iolitvenic bogat, Bucuresci:
, Noul Testament, Petersburg. 71
Noul Testament, Petersburg.
11
Talcuire la antif., .114 Nenaru. 77
Omu de lume, "Plena.
11 'Axoloo8ix tic lIctpaaxsolic, Psaltirea, Nenifu.
lag
11

Scurtii russasca gramatici, Chi-

/1 titStzazaXicz evtaXiic croavrida- grid&
TCY.il, /apt Viata sfintnlul Vasilie eel nor],
1818. Beldiman, MOrtea lnl. Avel. Bucuresci:
Buda. 1820. Beldim., Numa Pompilie, Iasi.
77
Catihisis, lag 17 Beldiman, Tragodia lui Orest,
Catavasier, Buda. Buda.
11
Calendar, Buda. 11
Calendar, Sibitti.
71 Cuvintele lul Efrem Syrul, 71 articicit ce coprinde rindulala
Nemta. sfintirel bisericil,
17
Hrismos aded. Prorocie. Inve %. theologhicesck, &Wit
IntrebatOre respunsurI, Nen4 77
Ion Guri de aur, Cuvint, Bu-
Invetiitura pentru facerea pea- curescr.
nei, /aff. 71
Minunile FeclOrel Maria.
71 Leginire (Caragea), Bucuresci. 11
Molitvenic, Chisinia
Liturghiile, las4 Prale Mold., urmlri pe mor-
Mal nainte gb."tire spre cunost. minturi.
de Dumnellet, Buda. 77
Psaltirea, Bucuresei.
Manuductor p. invet. scolasti- revi.xt EatopCa, Iasi:
cesd, Buda. floXaCcill Kowcoo, `Hatxal pay-
/1 Notil Testament, Nen* zcza(at Bucurescl.
Psaltirea, Buda. '1) tFaXrrIptov, Iasi.
11
Octoih, lag 17
110XMCNOO ALUTpt6-11, /W.
71
Psaltire, 'AXcpapou (1)tXticroq, Bucur.,
lag. 'Opdarqc 71

Ortografia sat drepta scrisore, 11 Bokca tpoo, Bpokoc, 71

Buda. Mspcivl,
7/ Villom, Pedagoghia si Metho- 1821. Bums, Hisipirea Ierusalimulul,

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE 831

Bucuresd " Istoria noulni Testament, lag.

tl Athanasie eel mare/ intrebari 71 71
vechiulnI /I /7
si raspunsur1 theolog., Bu- Istoria Universals, I, Buda.
curesci: 71
Yalladi, Catre toil lubitoril de
I) Bordeinl indienesc, last lumina compatriop.
II Calendar. 11
Piscupesen, MijlOce si Henri
If Carcalechi, bibliot. romfinesca, de ocrotirea clumil, Bucu-
I, Buda. resci
77
Culegere a multor rugadunI, Psaltirea, Hemp.
Buda. 1815. Abetedar greco-roman, Bum-
7, Cuvint pentru preotie, Bucu- reser.
resci. 71
Carticica care coprinde...
11
Istorie biblicescil, Buda. 71
Calendar.
17
Loga, Chiemare la tiparirea n Carte de mina I'mprennil on
cartilor rom., Buda. Calendar it, Buda
71
Evanghelia, Nenitu. n Cassian. Rimlenul, dou6 en.-
71
Sfatuirea de la comitetul bi- vinte, Bucuresci.
blicestii rosienes soc., Chi- I) Dion Filosoful, din cuvintele
sing& lui, Bucuresci:
71
Ukazul impCratestil sale ma- 7/ Kantimir, ,Scrisbrea Moldovel,
rirl. Non2f u.
1822. Asachi, catre nemul Moldaviel. " Lisicon, Buda,.
11
Bobb, Dictionar, Cluj. Mumulenu, Caracteruri, Bucu-
71
InvtStatura parintesca. resci:
/I Loga, Gramatica romanesca, 71
Octoih. Blaj.
Buda. II Plangerea ei tanguirea Vale-
17
Rost de poesil. hid, Buda.
71
Worterbilchlein.Vocabularium, 1826. Alexi, Gramatica daco-romana,
Sibilii. Viena.
1823. Acathiater, Bucuresci: 77
Bucoavna p. invatatura prun-
77
Calendar pe septe planate. eilor, Brapv.
n Cuvintele lui Efrem Syrnl, 77
Cinstitul pendia al muc. Ha-
Nen2t. ralambie, Bucuresd
17
Inv6Vaturi hristianicescl, lag. 77
Evanghelistarit, Iasi.
11
Irmologhion sail Catavaeieriu, 77
Cuvinte ale par. Vasilie eelni
Iasi. mare si Gligorie, Bucuresci.
11
Invetatura despre culture fra- Golescn, Adunare de pilde bi-
garilor, Buda. sericesci, Buda.
71
Theoreticon sail privire, Yiena. Golescu, Insemnare a calato-
n Tipic bisericese, Chifiniiii. riel mele, Buda.
7 Thomici, cult. albinelor, Buda, e Golescu, Adunare de trataturl,
1824. Calendar, Buda. Buda.
77
Catavasier, Blaj. 71
Lazar, Povatuitorul tinerimel,
Dovedire in potriva eresulul Buda.
Armenilor, Bucuresd ri Loghica, B ucuresd
71
Invatatura pentru masura co- " NevCclut resboll, Remfa.
tului. e Nicodim, Carte sfatuit. Nem(u.
e Istoria lul Alexandru. " Oqtirea Frantezilor in Rossia,

www.dacoromanica.ro
832 BIBLIOGRA FIE

Bucuresci. 71
Catihisis, lag.
Poteca, cuvinte panigiricel Bu- Cazanil, Bucuresci.
11
curesci. Cuvintare despre posturile bi-
71

71
Prescurtare Istoriel universale,
IIV, Bucuresci. 7)
Slujba marelui canon.
Graiurile Ma toil hI Dumne-
clet, Iasi.
71
Thornton, Starea de scum a
sericel, Buda.
Eliad, Gramatio6 romfin6scg.
71
Invetatura creqtinescg, Buc.
11
Invetaturit crecitinesog, lag
Invetatura despre cultura cd-
71

nepel, Buda.
Principaturilor, Buda. 1) Molitvenic, Iasi
1827. Bozsinka, Animadversio, Pea- Niagoe, Calenderiu, Buda.
tini. Pateric, Bucuresci.
Ca Ian, Predicg despre statul Plefidanul, Abeoedai.
21
militaresc. cele distal ounos-
71 71
Catehismul mic, Sibilti. cn4e.
/1
Chiriacopol, Dou6-spre+ceIn- Seligher, Poviituire pentru on-
v6tilturI, lag 31

ra %enia guril, Bucuresci.

71
Cuprindere in scurt, Apan- Tbeodoret, Episc., Cuv. q.ece,
tisnia, Nemfu. Bucuresci.
71
Darvar, Culegere de Intelep- 71
xmtot, Baca-
'11.728mi7risoo
dune, Bucuresci. reser.
invetiiturg, pe scurt p. nunV, Bps866, Iuyozzost isyczt Ea-
71
Bucuresci. CO pia, Bucuresci,
Instructia Blagocinulul, Cbi- 17
EtoupCaii.Eixetpiacov, Peters-
sinau. Hosoll 3aBtr}, Bucuresci.
17
Ion Gurii de Lull', Cuvint, Bu- 1829. Athanasie, Intreb. qi Asp. theo-
=reser. loghiceqt1 , Bucuresci.
, I6n Gun): de aur, Cuvinte pu- Ainekie, Filosofia cuvintului.
ine Ere -care, Bucuresci. 77

Bota, Versurl, Buda.

Irmologhion, Nernfu. 77

-Calendar Buda.
Liturghii, Sibiru. /1

Marmontel, Aneta qi Luben.

Marge la, Gramatica rusesci gi Manual de patriotism, last.
romfinesca,, III, Peters- 7/

burg. /1
Nou6 cuvinte HoBoff max-
11
Pentru Inceputul obicelulul de exoti, Bucnresct.
a se intreb. oug resit Patima si mOrtea Domnulul.
71
Pravoslavnica marturisire, Bu- Sill's.
curesci. Poteca, Filosofia cuvintuluI,
Psaltirea, Brasov. Buda.
7/ Psaltirea, Bucuresci. 11
Piscupescu, Oglinda srmat4ii,
11
Vamva, Elementuri de filoso- Bucuresci.
fie morals. /1
Rukeit, Invetgturi£ pentru fa-
77
Mo re(birtcoc Aanivoc, cerea polnii, Iasi.
Bucuresci. 31
Simbolul plinelor de bucurie
1828. Aaron, Scurtil apendice la Id. simtirl, Buda.
lul P. Major, Buda. f, Talmacire romfinescit, Bucu-
71
Bojinca, Respundere desgurzii- resci.
tore Bucuresci. )7
Tractat de pace, Ep:

www.dacoromanica.ro
 131BLIOGRAFDI 833

Ault iecccrrf.xcov napeuppaaccBu-- 71

31urgn, Widerlegung, Ofen.
careen!. Anton Pan, Versurl musice01,
1H30. Aaron, Perirea a dol lubiV, Bucuresci.
Sibiiii. n Plevoianul, Frum6se dialogurl.
Aaron, Anul eel manos, Sibia 77 77
Gramat. frantezo-
Acatistheriu, B uc utescl. rom althea.
,, Bojinca, Diregatord banal crel- n imani, Prima eel pit'rasiti,
tell, Buda. Buda.
Carcalecbi, Biblioteca roman. 17
Vicareson, poezil alese.
IIIIV Buda. ,, Vasicl-Ungurian, Anthropolo-
17
Calendar, Buda,. ghia, Buda
17
CIasoslov mare. 12
-Plata contelul de Comminj.
,, Istoria prea fru inosulul Arghir, Vorbire In versurl de glume
Sibiiii. Intro Leonat qi Dorofata,
Lamartine, McditatiI, traduc. Sibila.
Eliad. 77
Kapooticc, Toircerpcqict Ba-
Mina lul Dam aschin, lag )oxxien, Bucuresci.
71
Monteskiu, Marimea Roman.,

i3iserica Ortodoza Romani. 8.

www.dacoromanica.ro
 DONATIUNL
ge adno mnlumir1 pnblioe persenelor pare alt oontribnit la mon-
strnirea din noel a biserioil parohiale din oomnna Ritanoeni, judelal
Vlaqoa 11 annme: Primaria oomnnel Risnoeni 3318 1. 70 b. Epitropia
parobiel Ramon! 1037 I. C. Paiohide 1000 L H. Ioanid 357 1. Sma-
randa Ohristopol 200 1. Gh. Papadaohe 200 1. Iv. MihAeson 170 lel;
S. Stiinoeson 150 1. T. Bratan 140 1. N. Bidnleson 110 1. N. BrAtan
110 1 N. N. BrAtan 100 1. A. Dnmitru 105 L Petre DrAgalieson din
nrbea Ginrgin 100 1. Preotni gt. Meson 50 1. Ilia Smen 25 1. An-
ghel Pelin 40 L Mare, Duman 5 1. Stan Mariera 24 L PAnn Milea
30 1. Rai N. Chiritit 581. Neaoqn Milea 60 1. Gheorghe Milea 10 1,
Gheorghe T. Porojann 30 1. Ilie Dimian 45 1. Stalin Boziern 25 1.
Stanoin &might 45 1. Stan Rizea 45 1. Mihal I. Mihleson 60 1. Gheor-
ghe Ridtileson 20 1. Gheorghe Bum& 20 1. GhiVi Vasileson 40 I. Radii
Modr1 40 1. Gheorghe R. Modriq 45 L I6n Pletris 40 1. Radii. I. Pis-
tol 35 1. Stan BAlitoenn 40 L Stanoin /Whet 40 1. Marin Prodan 30
lel; Stan Bondoon 60 1. Vasile Dumitrana 20 I. Ion M. Streohe 10 1.
Constantin Paula 60 1. Badea Trandafir 30 1. Tone Moeann 40 1. Gam
Moeann 40 1. Ilie Pietriq 30 L Gheorgbe Hristaohe 50 L Enaohe Hrista
20 1. Ion Tnrnea 45 1. Trandafir Moaris 28 I. Marin A. Pelin 35 1.
Nae Raduleson 45 1. Rath P. Pietris 10 1. Neaoqn Pant 5 1. Petre
Milea 53 1. his C. Toma 40 1. Ion Crevenidlin 2§ 1. Petre Maritoine
40 1. Dobre Carstea 40 1. Tudor Odagin 40 1. Anon St. Mih5,i0 40
lel; Min Toma 40 1. Nidelea Dimian 45 1. Ion N; Onoea 60 1. Stan
Glrbaolti 30 I. Vasile Anghilina 5 I. Bnroin Dimian 30 1. Die loaeson
65 1. Ion RAduleson 30 1. Ivan N. ChiriO 30 1. Ion Harditi 20 lel;
Petro Tilpeann -65 1. Stan P. Badea 30 I. Nionlae Chirip, 10 1. Ma-
rin GArbaol 30 1. Badea Gh. Milea 30 1. Badea D. Citrstea 40 1. Marin
N. Toma 40 1. Sima Obretin 5 1. Ion Crioinn 40 1. Radii Popa 40 1.

www.dacoromanica.ro
 DONATIUNI 835

Preda Sima 25 1 Stanon 5 1. Ion Balaban 30 1. Marin Dimian 30 1.

Ion I. Dragan 40 1. Ion M. Toma 35 1. Stan Neaoqin 30 L Dnmitra
St. Neaoqu 10 1. Gheorghe Odagin 30 L 16n R. Modriq 30 1. Marin
Jo 4a 30 1. Stan ila V. Galeteaun 40 1. Ivan Bard, 35 1. Stan I. Co-
moreann 30 1. Hristaohe Talpeann 20 1. Marin Comorenn 30 1. Ion
Pistol 40 1. Toma Dimian 40 1. Carstea Dimian 30 1. Tudor Porojann
20 1. Badea St. Mihaita 20 1. Gheorghe Voion 20 1. Dragomir Pie-
triq 40 1. Marin D. Ionia 35 L Iorga Spalatn 30 1. Dumitrn I. DA-
gan 30 1. Marin Irimia 30 1. Lana N. Stana 5 1. Stanon D. Carstea
30 1. Plan Dosp na 30 1. Marin Popesou 10 1. Damitra Milea 20 1,
Stoiana M. Andre! 5 1. Stoioa Pietriq 40 1. Neonla Sara 25 1. Radn
C. Smen 45 1. Tudor Mica 5 1. Marin Tudorick 40 1. Ion Dragan 25
lel. Stan Pandaru 40 1 Marin I. Moeanu 25 1. Petro Cuonruzenn 25
lei. Anghel Botorogeann 30 1. Gheorghe Stan Tata 10 1. Petre M. An-
drei 10 1. Tudor Parva 10 1. Ion Margarit 25 1. Ca- stea Voinea 49
1. Dumitrn Berechet 5 1. Stan P. Marioine 10 1. Dainitra Bajenarn
25 1. Dinn Pelin 40 1 Constantin DnIghern. 10 1. Radii Cuournzenu 251.
Radn B. Stoic' 30 1. Stana St. Istrate 5 1. Nidelon Mitraoine 40 1.
Alen 0. Panait 45 1. Ion St. Mihaiti 20 1. Min Sandu 5 1. Badea
Comoreann 40 1. Nioulae D. Dragan 10 1. Constantin D. Carstea 20
lel; Toma Constantin 20 1. Ion Panait 40 L Marin Iorga 20 1. Ion
D. Vasile 20 1. Raton St. Maribra 20 1 Stan St. Stoian 40 1. Mirea
D, Carsten. 20 L Ion P. Milea 25 1. Neagh Florea 61: 85 b. Stanoin
T. .Constantin 20 1. Stamm Dimian 20 J. Nidelou R. Voion 40 1. Ma-
rin L Pistol 20 J. Raton Comoreann 20 1. Ion Ilie 10 L Mihal Bali-
(Ann 20 1. Gligorea Bunea 20 1. Voioa V. Parasohiva 5L qtefan Bran-
ca§ 10 1. Ianoa Voiohi0 10 1. Dmitri' Magnrenn 101. , Coman Badea
50 1. Stan Margarit, Radn D. Ionia. Radn Masalan, Radii R. Voion,
Ion Badea, Stan Mut, Petra Usturol, Stoioa Persea, Stan Dolma,
Radn Bereohet. Gheorghe Velea, Ion Leann qi Ion Dina Pelin fie -Dare
oate 20 1. §tefan Barba 10 1. Nistase Filip 7 1. Brats Vasile 20 1.
Radn B. lanon 20 1. Petre Leann 20 1. Constantin °Johann 12 I. Ca-
lk Balloeann 30 1. Simzian I. Turnea, 'Marin F. Zorzon, Stan S. Cos-
tea, Tone Vasile, Nionlae Andre!, Anton I. Costea, Neaoqn Carstea,
Stan M. Carstea, Dragne N. San, gran Sima si Damitru Trandafir
fleoare oate 20 ). Mihal St, Boziera 5 1. Stan P. Pletriq 20 1. Marin
Oanoea 20 1. Dobre Dimian 30 1. Florea St. Spillatn 20 1. Marin Dir-
viq 20 1. Mar n Leann 18 1. Nae Hristaohe 10 1. Stoioa I. Turnea
20 1. Rada G. Van 20 1. Dumitra qutu 20 1. Karin Stang& 10 1.
Carstea Malan 20 I. Minn Gheondea 10 1.
Din partea sfinfeI Episoopil a Hnqilor se aduo °Maros° multumirl
ob§tiel loonitorilor Wand Horga, comma Epurenil din judetal Tntova,
pentra oft a dat soma de 270 lel, preotuld Nioolae &loon pentrn
oi a dat 20 lel Eli Domnnlul Gheorghe Coroioveson care a dat 10 lel
pentra onmpararea a donli rindnri vestminte preqe§t1 de hdimavoit
lard, pentra biser.oa filial on hramnl sf. Gheorghe" din oitanal
Horga. De asemenea se adno oaldnrase mqumirl Dile! Rwanda Iopa

www.dacoromanica.ro
836 DoNvpubil

din online Zorlenit pentrn el a dArnit nnmitel biseriol o dverit ad&

mama de ling In valor° de 15 lel; lar Del Enghina Ba lmnq pentrn
el a donat biserioel parohiale on hramnl of. Voivo4I" din Epnrenl
nn epitrahil in val6re de 30 lel.
Din partea sfintel Episoopil a Mull lor se adno oildnr6se nraltumirl
D-lni Gheorghe Sevin, eomeroiant In (Revd Galati, pentrn oil, a 0.-
11a biserioel parohiale on hramnl silngl Voevo4l" a paroohiel Adam
din jadetn1 Tntova, nn aoope-imint de adimasott lanit pentrn dints
mass in val6re de 30 lei, °Nigel loonitorilor oomnnel Adam, pentrn
ok a Unit aoeleeaql biseriol, nn polioandrn de alamit in velem de
70 lel, lar parohnhil Teodor Sirian, pentrn oa a dIrnit 13 oltrg parte
religiose parte istorioe, pentrn biblioteoa parohiel Adam, apol Dom-
nnluL Constantin Cinoi, ointiret la biserioa Mavro tol din Galati, pen-
trn el a dirnit biserioel finale a parohiel Adam on hramnl Demi-
neoa tntnror sflnglor", o took de for in valor° de 22 lel qi nu olo-
potel in sfintn1 altar in valor° de 12 lel, in fine D-nel Ana Prosohi-
neta din monastirea Adam, pentru oil a dirnit biserioel finale Intrarea
in biserioit" din onus Stieteltl, apart-in/A6re tot parohiel Adam, nn
rind oompleot de vestminte de adamasok in val6re de 120 le.

Chiriarohia Dullard de jos educe mnlilmire pnbliolt pers6nelor mal

jos notate care aii bine voit a ditrni biserioel on serbarea Stingl Voevo4I
din parohia Mastaoani jnthinl Covnrinl ma! multe obleote de val6re
qi annme: D-1 Lnpn Marioa nn rind vestminte preoteqt1 oompleot, de
mittase in val6re de 180 lel; D1 I6n Emanoil sfinta Evangelic on li-
ters stribnne in val6re de 19 lel; D-1 Gheorghe 0. Dronol Pentioos-
tarn1 in valor° de 14 lel; D-I Andronio Viern triodn1 in val6re de 27
lel 50 ban! ; D-1 Nioolae Mitrioa Apostolnl in val6re de 14 lel ; D-1
Gheorghe Mirka Psaltirea in val6re de 10 lel; D-1 Gheorghe I. Da-
mitraohe oatavasiernl in val6re de 5 lel 50 banl; qi preotnl Teodor
Marioa paroh, Orologinl oel mare qi 64 onvinte ale sfintnlnl I6n Chri-
sostom in val6re de 42 lel.

D-nil Ion D. State, Ionittit D. State, Ion Gb. Teodor, Anton F. Dia-
oonn, I6n M. Nistase, D. Gh. Diaoonn, Gh. Gh. Dimian, Gh. L Mosone,
lie Flintoqn, aii Wait Bimini on hramnl Nasoerea Maioil Domnn-
Inl din oomnna Stefeqtl, plsinl Teleajennl, judetn1 Prahova, patrn mi-
nee legate, pentrn oars li se adno mn4nmirl pnblioe.

Ohiriarohia Dnn/trel de jos adnoe mnitnmirl pnblioe persOnelor mal

jos nnmite earl ail dfrait biserioil sfin01 Impirag din nrbea Braila
obieotele notate in dreptnl fle-ounla gi annme : D-1 Irimia Verzea doniS
sfeqnioe de argint In val6re de 60 lel; Colonel Al. Faleoiann idem
dons sfeqnioe de argint in val6re de 40 lel; qui= Trnfaqn nna soorti
de ling in val6re de 10 lel; Dinn Popeson nn aoopertImint de adi-
masoa pentrn stlnta mask in val6re de 40 lei; D-na Elisabeta Atana-

www.dacoromanica.ro
 DONATIUNI 837

sin o perdea, pr000vep si nn aooper6mint pentra analog in val6re

de 80 lel; D-na Blinn .Alomau dou velinp de land in val6re de 10
lei; Neagn Gheorghe dotal aleclnice de for in valor° de 60 lel; Stolca
Turtoin un aqternut de MI 6 lel; Familia Munn ffichlileson un
rind vestminte preopsol in val6re de 214 lel; Ilie Gheorghe (bban)
nu rind de vestminte in val6re de 150 lel; D-Ora Elena Predescu dono
perdele pants Wm, nn aooperomtnt pentru sfinta mad i un rind
pr000vete in valor° de 120 lel; D-1 Caranfll §erbarresou ul aooperit-
mint pentru analog 20 1. §i Flepte persona maims nn rind de. vest
minte ordinare in val6re de 67 lel.
Chiriarchia DungreI de jos exprim6, malpmirl perskelor mal jos
notate earl at bine-volt a darui biserioel on patronnl Nasoerea M. Dom-
mild din parohia Vadu-Unguralnl, din Galati, olgectele notate in drop-
tul fie-ogrula dup6 onm unnezlt: Domani Christaohe Chien§ a dgrait
tiled bisericil Sfinta 'Waugh Plle ou litere strabune, imbrloattt on ar-
gint; nn Triod idem on litere strOnne gi un dint Potir de argint
plaohe, tote in val6re de lel 700; Costaohe Teodor ai sot:a sa Paras-
ohiva, idem a Unlit nna perdea de atlas pentru utfile Imp6r6tesol, nn
potirag de argint snilat ou am Qi Ootoihni eel mare, tote in val6re
de lel 100; Grigore Nana ai sotia sa Vasilioa all dIrnit nna imbri-
o6,minte de atlas pentrn sfinta mask, in vahre de lel 54; Costaohe
S. Bin60, a dArnit nna imbritoiminte pentra analog, de atlas. tit An-
tologia de Neotarie Schimonahul ambele in val6re de lel 10; Negn Dn-
mitru a legat Anthologia ai a poleit sfintele vase, oheltnind soma de
lel 12; Aleon Tint a Unlit Psaltirea on lltere stribune in val6re de
lel 7 crl 50 b. C. Dimitriu a darnit Pentioostarul, In val6re de lel 10
ban! ; qtefana N. Radu a darnit Apostolnl, in val6re de lel 9 ai
50 ban!; Nicolas Panaitesou, idem sfintul Antimis, In val6re de lel
15; Sandra Iordan Voion a darnit cloud Beaune de pale in val6re de
7 lel.
Se adno mulpmirl pnblice loonitorilor oare all ajntat on ban! ai
on grail la onmp6,rarea a nn rind haine biserioesol la biserioa paro-
hiall din comnna Bauch, plasa Oooln, judepl Romanati: Radn M-ef
Rotin, Ignat D. Popa, Mann N. Popa Stan, Mihalaohe R. Diaoonesa,
Florea R. Diacon6sa, Laohe Manea Bad, Dumitru. N. Popa Ianou, Barbra
Iordaohe, Ion D. Negrillt, Agapie D. Negrila, Roman Stan Popa, Va-
sile Stan Popa, Nionlin Petraohe ai Zinca Stan D. Popa fie-care cite
1 baniolor. Mihalaohe Preot6sa 1 1. Nip. Rudnenn, Vasil° N. Rude
nenn, I6n Dinn Popa. Nita B. Reziann si Alexandre V. Tngttl fie-oare
°ate 1 bAniolor ; Maria V. Tugs! 1/2 sink; Ion V. Tugui, Zaharia Tn-
gni, Marin Tugul, Nip, Ion Buzata, Teodosie V. Diaconn, Alexie Ion,
Popa Mann, Mate! G. Lungu, Ntistase Ion P. Marin, Rip, Vitian Ianon,
Vician Ianon, Dumitrn 316,doine, Ilie Stan Popa, Ion Ion B.. Mate!, A-
lexi° Mirea, Ivanoin Constantin, Nip. §i Alexandra Mangia §1 Miha-
laohe Sarbn fie-care °ate 1 biniolor ; ririca Cincioveann 1/2 baniolor,
Mitran 116,duick 1 btiniolor, Mellon Marina 1 ba,niolor. Costioit Dnmi-

www.dacoromanica.ro
 838 DoNATfind

treson 2 let; Ion P. Barba 2 1. Tudor M. Bud 1 bliniolor, Dumitru

Ion M. Bad 1 baniolor, Nioulin R. Mega 1 baniolor, Toma Stan Popa
1 1:A111010r, Ion Rada Mop 1 baniolor, Nloulae N. P. Negri la 1/2 ba-
niolor, Gheorghe I. Negri la, Grigore P. Negrila Ion P. Negri la losif
filartim. Vasile R. Popa, Maria Pr. Gheorghe, Alexandra Fl. Negri*
Mine Dumitru, Marin V. Popa qtefan, Simion Ion Buzatu, Marin Ion
Buzatu i Rada Ion Buzatu iioare oats 1 baniolor, Petro. Iona 1/2
baniolor, Tumitru G. Ghimi§ 3. 1. Dobre D. Costea 1 §inio, Ion Fl-
Brobena 1 baniolor, Tudor G, Mangea 1 baniolor, Marin Stamm Ve-
riga 1 baniolor, Catinoa Clam 10 1. The Ion Vasil° 1 baniolor, P.
Zamfirache 2/2 baniolor, Dumitru N. Tinnea 1 baniolor, Ianou B. Diao.
1 banmlor Ion M. R. Dianna 1 baniolor. Mate! 'anon Cojoearu 1/2 ba-
nte'or Nita Plan Dan, Me Epure, Ion Mareaol, Pang. Mitrioi qi Stamm
I. Balt lam oats 1 biniolor; Eltodor Georgesou 3 L Pante lie Fl. Chi-
rla 1 baniolor, Marin Bazatu 1 baniolo, Neaoqu M. Mate! 1 baniolor.
' Se ache multumirl Preotnlal Abdie B. Demetrenu Qi Cantiretulul
Gligore Popesou earl all starait printre pio§11 ore§tinl si enoria§1 de a
Moat la biserioa sfintal Nicolas din ora§ul Alexandria, an costum de
odajdil de matase In valor° de 180 lel, la oare all oontribut urma-
terele persons: Costaohe Atanasiu 10 1. Mariniol Ens 5 1. Nae Far-
o tleson 10 1. Die T, Satan 5 1. Die Desoula 5 1. Vasiloa Epuresou
5 1. Preotul M. B. Demetriann 5 1. Preotul lion Popesou din §ovaresol
2 1. Vasil° Cojooaru 1 1. Stan Clobanu 4 L Gheorghe Collagen. 2 lel;
Petre Popesou 1 1. Lazar Vintila 2 1. Ghita Mavrodineann 2 1. Ata-
nase A. Gheorghiu 1 1. Die Rain 11. Petrioa Croitoru 1 1. Mataohe
Barba 1 1. Anghel Bolangiu 5 1. Petro Tata 2 1. Constantin Geor
gescu 5 1. Ghita Nesuleso a 2 1. Tom& Dogaru 2 1. Gheorghe Clobanu
1 1. Data Fieraru 2 1. Rada Marin 1 1. §tefan Prunareann 1 1. Voice
Clobanu 1 L Radu St. Vintill 1 1. Iordan Vintila, 1 1. §tefan Iorda-
nesou 1 1. Gheorghe Carolomara 1 1 Ghita Raou 1 1. Tudor Ri4ea
1 1. 50 b. Iordan Cardamum 1 1. Ion 110V1 1 1. Traiou Brutara L
Stan Bagaran 1 L Ilie Oprifian 2 L Marin Clulineson 1 1. 60 b. Mine&
Vagina 1 1. Dobre Seoere 1 1. Cornea Stolan 2 1. Stan Stroeson 2 1.
Alexe Morelli 1 1 Constantin Petre t 1 Dumitru Zote 1 l. Ion Co-
vrig 2 1. Marin Camara 1 1. Radii Gongone 1 L Ion Freda 1 1. Mieita
Milon 1 1. Gheorghe Voivopanu 2 L Ion Solomon 1 1. Ghita Lazar
4 1. Tudor Gh. Iatan 3 1. Ghita, T. Iataa 2 1. §tefan R. Man 2 1.
Anghel §tefan 1 L Ion T. Iatan 2 1. Barba Iatan 3 r Tudor Gogala
2 1. Ion Marin 3 1. Nioulae Cismaru 2 1. Preotul Anghel din Tigl-
Reset 1 1, Angheluq Minn 1 1
Epitropia biserioel Ungurenl din comma Luoienl. plasa efi judetul
Dambovita, aduoe viile sale multamirl persenelor notate mal jos earl
ail bins -volt a veal In ajutor pentru reconstruirea §i oumpararea obieo-
telor trebulnolese ens 4iseI biseriol on snmele urmatere it mime Nita
Brijbena 100 1. Nioolae Dragol 60 1. Ion R. Calk 45 1. Tudor Nita
40 1. Ion Plitralou 30 1 Duinitru I. -GrAdinarn 30 L Stan Oprea 80 1

www.dacoromanica.ro
 ni5NATIuNi 889

Drigutt1 Ion Dnmitra 80 1. Mihal Tutu lea on Sul 100% Coman Petre
60 1. Ion* Sandra Me2tern 110 1. 21 altil din oatunnl Unguren1 cu
sume ma! mid. Pr Gh. Cerneson 25 L Toma Nit6, on lid 26A 35 lel.
i alp din oltunul Mogoge2ti, Ion* Nica, Ion* Clocan, Gheorghe Du-
mark Qi altil din oomuna Dragomire2tI 60 1. Tudora R. Ilie 90 lel,
Constantin Ion Nitn, lie Ion Nitn, Savri Gheorghe, Din Neap, N. Geor-
gesou, Preotnl Vasile Olteanu din Ungaren1 oa lel 400. Ionit6, Mooann
45 L §i altil on sume mal mid din ennui Lucien', Mihalaohe Co,
man, Toma Stroe, Nioulae Buour 35 1. 21 altil on sume mai mid din
eitunul RO,ncioloval; Marin Preotu Ban 1401. Gheorghe Catano1 100 1.
Ion* Lip, 100 1. Marin Toma 45 1. Ilinca N. Jianu, 20 1. Marin
Popa Istrate 20 1. Ion* MAndrioan 10 1., si altil on sums mai miol
din parohia Frisinel oomuna Cobia ; Maria G. CapritA on D. Nae Io-
meson 80 L din oomuna Colanu; D rail Andre! Eamon, Mitioft Nicoll-
eson, Ion Stanescu oomerciantl In Targovi2te 250 lei pentru oumg-
rarea a 6 oandele de argint. D-1 Nit6, Petreson oirezar 45 1. pietarea
a don6 lane. D-1 Nae Grigoresou 20 1. D4 Constantin Chitucu 35 1.
tog oomerciang In Targovi2te D l Duman Marineson Bragadirn 10
lel. D-1 Luca Niculesou proprietar In Dragomirescl 9 lel si altil din
Capitala Buonresol ou sums mat miol. D-1 General Mihail Rasti at
onmparat sf, pr000vete de mAtase on 10 lel.
Se aduo multumiri publioe titorilor co aft contribuit la facerea troiti
Qi cumpararea olopotulta de la oimitirul oltunulul Popesol, oomuna
Bleid, WW1 Argeg. Pre tul Gheorghe 'Turleson 500 1. Filoteea Pr.
G. Turlesen 200 1. Gheorghe loneson 45 1. Iona Gheorghe Cismarn 40
1. 30 b. Constantin Popescu 22 L Gheorghe Lorelu 13 1. Gheorghe
Dumitru Diaoonn 12 1. Dumitra Ion Vega 12 1. Pr. Constantin Ve-
gesou, Maria Marin Vogel, Sandu Popa Itadn, Pr. Mate! Vega gi Da-
mitrn Sandra FlOri he care elite 10 1. Constantin Diaoonu State, Safta
Tudor CotoloI, Dumitra Sandu Guin, Gligore Gealopn, Iona C. Ion qi
Gheorghe Florea Constantin cats 9 1. Ion Constantineson 8 1. Preotn
§erban 8 1. Gheorghe Dnmitrn Patin 7 1. 50 b. Dimitrie Vegeson 7
lel; Ion Burman 7 1. Gheorghe D. Popa Sore 7 1. Onica Musatn 7
lel; Gheorghe Ion Vega 7 1. Dumitrn Nun 7 1. Gligore Toma Stipun
6 1. Nicolae Dinonn 6 1. 16n Preotu §erban 6 1. Ion Damitra2cu 6 1.
Ion Gheorghe lonesou, Ion Popeson, Gheorghe Petreson, Carstea Pe-
tra. Ion Florea D. State, Marin Traso§, Ion Diaoon State, Mate! Ba-
dea, Radii Costin, Florea &multi 2i Gheorghe Popa §erban fle-care oitte
5 1. Gheorghe Ion Popa 5 1, 50 b. Ion Tudor Nistor 5 1. Gheorghe
Ion Popa 5 1. 80 b. Ion Tudor Nistor 5 L Gheorghe Florea Diaconn
4 1. Petrea Marin State 4 1. Ion Capattina, 4 1. Constantin Popa §er-
ban 4 1. Constantin Nionlae Dobrin 41. Florea Nioulae Nita 4 1. Ion
nun Stoica 4 1. Gheorghe Luinineanu 4 1. Constantin FAlan 4 1. Con-
stantin Preotesa 4 1. Ion D. Dina 4 1. 50 b. Gheorghe Sandu Popeson
Ion Olteann 4 1. Florea Ion State 4 1. Ion Florea Constantin 4 1. Ma-
rin Prote§ann 4 1. Florea Tudor Ilia 4 L Petra Musatu 4 1. Tudor
Popa 3 1. Ilinca 0. Pain 3 1. Marin Vega 3 1. Ion D. Ni ti 3 1. Tn-

www.dacoromanica.ro
840 tort/alum

dor Sandra Popa 31. Constantin Raduea 3 1. 50 b. Nieulae Rineeanu

3 I.. Florea Traneit 3 1. Dumitra Eeonom 3 1. Florea C. Vega 3 lel.
Barba Runeenn 3 1. 50 b. Iordaohe Petra, Dumitru Dm/soil/1 3 lel.
Constantin Soo /r /1, Ion Ion Upitinti, Tador Gain, Constantin Piun,
Dumitru Tolbaru, Gheorghe Din Popa, Gh. Tudor qi Ion Damitru State
ileeare oats 3 1. Gheorghe Rada Iorgaohe, Ion Finn, Ion Ion Paean
Dumitru Dobrici, Ion Neagoie, Marin Finn, Pandelea, Olteann, Ion
Cno5, Ion Petra Menu, Ion State Vega, iona Traqei, Florea Con-
stantin` Muqat, Constantin Radii Jordan, Nionlas Olteann, Marin Ion
Diaeonu, Gheorglie Petra Diatoms, Petra Lad'', Marin Taohe, Dami-
trn Popa Marin, Dumitru Buduoea, Marin Did, Maria Gligore llie qi
Ion Ion Cud, ile-oare one 2 lel; Ion Petra Dillon 2 L 50 b. Nionlae
Ion Popa 2 1. Andrei Floreson 2 1. 50 Gheorghe Fiore= 2 1. 50 b.
Ion Bulea 2 1. Constantin Bulea 2 1. Constantin Budoreea 1 1. 30 b.
Petra Olteann 1 1. Nieulae NiO, 1 1. Petra Man 1 1. Gheorghe lam
1 1. Rada Cipitinti 1 L Gheorghe Petra Lazilr 1 1. 50 b. Dumitrn
Mnqatn 1 1. 50 b. I6na Taohe 1 I. Preotnl Petre Popesen 1 1. Marin
Ilinqatu 1 1. Starrett Di= 1 L Tudor Boti 1 1. 50 b. Stamm Gheor-
ghe 1 L 50 b. Dumitru Zitresen 1 1. 50 b. Gh. Ion Popa Mtn 1 1.
Gh. Marin Popa 1 1. Florea Dina 1 1. Ion Constantin Budneea 1 1
Marin Cud 1 L Rada Damitru Ilie 1 1. Gheorghe Marin Mom 1 1.
Constantin Tudor Ilie 1 L 50 b. Ion Petra Olteann 1 1. 50 b. Ca-
trina Dobrioea 1 1. Zanfira Motoman 1 1. Gheorghe Tudor Ilse 1 L
Dumitrn Ilie 1 1. De asemenea qi D-1 Nieolae Stritmbeann din oraqnl
Caraetil, Judetul Romanatl, a ditruit biserieil parohiale din oomnna
Ditnesa, plasa tierbanesol, judetul Olt, tin pereehe canna de argint
in val6re de lel 100.
UrmittOrele persons afl venit in ajutorn1 biserieel Vulturesol Jude-
tul Olt: D-1 Grigore Vulture= a eumpiirat nn triod in val6re de 27
lel qi nn rind de odhjdil in val6re de 80 le', preenm Qi un rind of.
vase 'inflate 4i una elidelni0. D-1 Zenof Z. Moqoiu a dirult in olopot
in val6re de 600 lel biserieel parohiale, cum qi un alt olopot pentru
oea filial/ in val6re de lel 405, preenm qi un rind of. vase In val6re
de lel 60. D-na Maria N. Z. Moloin a ditruit biserieel parohiale nn
polioandru de bronz on 12 luminkri in val6re de lei 120 el imbrit-
elimintea la of. ie6ne impiSrltesol. De asemenea qi nn numAr de 83
enoriaql al numitel biseriei all vomit fie-ears on °ate 2 0 3 lel pentrn
eumparare de 0141 qi alto obieote necesare of. biseriel. Pentru care
11 se aduo nraltumirl pnbliea

-X
www.dacoromanica.ro