ri

000zev:
Fylltal.LCGC

tt
VII 11 WS. Sri ,71,-3-7WL4Yoare *
41$;000.1.t- ; 4 88p
11,A,

B\5R/CA $-

ORTHODOXA ROMANA
Revista Periodica Eclesiastica.

. ANUL AL X111-lea, No. 11.

FE VRUARIE_
TABLA MA.TERIILOR,
Pag.
I. Decisiunea S -tului Sinod. . . . 577
II. Despre sentimentul religios in ra-
port cu eel social si national. . . 581
III. Cuvent funebru 592
IV. 0 caletorie in Orient . . 601 ,

V. Un document asupra famil. Costache 622

VI. Insemnh' ri . . . , 625
VII. Ecumenicitatea orthodoxiei . . 627
VIII. Commentaril asupra consonantei
,
ce-
lor patru Evangelist 633
c.
IX. Bollinger . . 640
X. Cronica Bisericescii 644
XI. Bibliografie 650
XII. Donatiuni 654 ,
)

BUCURETI.
g/:;076,74 WeiV;A. cg;;Jetteedet>
34. Str. Primate, tele- Unite, 34.
I 8 9 0. - .......
000
fer
.:44N . !as

www.dacoromanica.ro
 BISERICA ORTODOXA. ROMANA..

DECISIUNEA
Santului Sinod al Santei nostre Biserici autocefale
drept maritare de resarit.
Privitore la iconele, architectura, pictura .,9i ornamen-
tatiunea bisericilor din tote tara, cum are sa s ur-
meze pe viitor.

Santa nostra Biserici drept marit6re de r6sarit,

gelosa de invetatura DumnecleesculuY sou fondator,
cum si de traditiunile si asez6mintele sale, a lucrat
in tot chipul la intarirea sentimentuluY religios prin-
tre popare si la mantuirea sufletelor lor,
Dorind a tine pironita, vederea si simtul fiilor sei
asupra DumnOeirei si Santi lor, ea a deschis arte-
lor frumose portile sale, si a transmis posteritateT
icona vie a tuturor personelor Sante, carl cunt in
adoratiune si veneratiune la popdrele crestine.
Sub -semnatii,
Considerand pictura bizantina si impreuna cu den-
sa si pe cel-l-alte arte frumOse, ca fiind singurele in-
tru a representa cu splendore, magnificenta si cu-
www.dacoromanica.ro
578 DECISIUNE

vio§ie persdnele cele mad qi Sante ale religiuna cre-

qtine, §i a intretine in popor adevdratul sentiment
religios ;
Aand in vedere ca artele frumase bizantine au
fost introduse in Biserica nostra Romans inch din
cele dinthiti timpurl ale aparitiund for §i prin acesta,
deprinderea poporuluT nostru cu ele si aproprierea
for de chtra art*iT qi artisanii noWT romanT ;
V6s1.end cu durere gdna tacita ce se dh acestor
arte spre a le scote de prin biserici, §i a le inlocui
cu altele nuol qi necunoscute poporului nostru;
Y6clend marea afluenta de tot felul de icdne str6-
ine, cart au inundat Ora din tote pArtile;
V6clend ca prin unele biserici se fac zugriiveli si
s6 intrebuinteza architecture, iar prin casele roma-
nilor cre§tini sa introduc icane, car): sunt departe de
a infhtip, dupe cum s6 cade imaginea DumnecleireT
§i chipurile Santilor din vechea §i pazita de Dum-
neqeti Biserica a Romanilor ;
V6clend ca ornamentatiunea bisericel in genere
ce s6 introduce de cat-va timp, este lipsita aprcipe
§i de cerintele artistice §i de cele liturgice ale ritu-
alului nostru, si prin urmare departe de a ajuta ge-
niul cultural al poporuluT roman intru desvoltarea
sentimentuluT sell religion si national;
Si dara, temendu-ne ca nu cum-va prin introdu-
cere de noul arte in Biserica si prin casele crWini-
lor sa s6 struncine dreapta credinta in popor si in
el insu0;
Santul Sinod is dispositiunile urmatare :
1. Prea Santitii Episcopl eparhioti sa suprave-
gheze cu dinadinsul in jurisdictiunea, lor, ca pictura

www.dacoromanica.ro
 DECISIUNE 579

architectura si ornamentatiunea, care se va intro-

duce de acum inainte, fie prin bisericele cele vecli
fie prin cele nouY sail reinoitesa fie conform stilu-
luY bizantin deja in us Biserica nOstra Romang, auto-
cefala drept maritore de resarit.
2. SA puns indatorire preotilor si epitropilor tu-
turor bisericilor ca inainte de a se contracta zugrA-
virea und biserid sa se presinte la aprobarea prea-
labila a Chiriarchid tablourile ce ail a se introduce
in biserica, cu modelurile for de zugravela.
Aceiasi regula se va urma si in ceea-ce priveste
arhitectura si ornamentatiune bisericelor.
3. Sa oblige pe preotY a nu primi in biserica spre
santire, de cit numaY icone car' suet aprobate si
recomandate de Chiriarhie sad elite din atelierele
pictorilor nostri roman]: cunoscuti si probatY eel pu-
tin de doY sail trey ChiriarchY al tereY.
Iconele cele nesAntite dupa ritualul santel nostre
BisericY se vor scdte cu incetul de prin casele cres-
tinilor prin influenta morals a preotilor si in locul
for sa li se recomande cele autorisate de Chririarhie.
4. SA cera autorittitilor judetelor ca sa indatoreze
pe primary a respecta si eY din partele dispositiunile
de may sus si a nu ingadui vindarea de icOne si ob-
jecte nacre in cuprinsul administratiund lor, rema--
ind ca aceste objecte crestine sa li se procure nu-
maY prin biserica parochialA.
5. Prescurile se vor fabrics de femeY crestine pi-
6se sail numaY de crestint
6. Abaterea de in dispositiunea a doua de ma'
sus, va atrage pentru PreotY caterisirea si pentru E-

www.dacoromanica.ro
580 DECISIUNE

pitropi distituirea i darea for in judecata,spre a des-

pagubi parochia de suma cheltuitA cu pictura, ar-
chitectura §i ornamentaciunea contraria disposiciu-
Jailor Bisericel nastre Romane autocefale drept rat-
ritdre de resarit.
7. Biserica a carer pictura, architecturA qi orna-
mentatiune s'a facut contra acestor disposiciunT este
qi remane inchisa.
8. Abaterea de la dispositiunea a treia se va pe-
depsi intaT cu oprire pe treT lunT, al doilea cu oprirea
pe un an, §i al treilea en caterisirea.
1889 Noembrie 22.
(SeninaW : 1. P. S. losif Mitropolit Primat.
P. S. Episcop Ghenadie of Romnicului.
77 77 71
lnocentie Buzeic.
77 77 77
Silvestro al Ilosilor.
77 77 11
Ghenadie al Arge,solza.
77 71 71
Parthenie al Dunarel de-jos.
77 17
Arhiereu Jeremia Galatenu.
77 77 77
Valerian ROmnicenu.
71 77 77
Calistrat Berladau.
77 77 77
lnnocentie M. Ploestenu.
77 17
Gerasim Pitqt6no.
77 77 77
Dositein Botosan6no.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE SENT1MENTUL RELIGIOS

IN RAPORT CU CEL SOCIAL SI NATIONAL.

TI.

Necesitatea culturel Clerului.

(Unnare. Veqi No 9, anul al XIII-lea, pag. 5(H).

Din cele ce am clis pang arum resultA: ca omul porta

in sine un simbure, sentimentul religios, ce se desvolta si
devine arbore en necesitate. Asa dar omul are in sine capa-
citatea de a ajunge un grad stint de desvoltare. A remanea
insa asa si a se multemi numal cu acel grad, la care'l pot
inalta numai facultatile sale naturale, a sta in religiunea
naturals si a nu dori mat mult, acasta'i in eontragicere
cu mintea sanet6sa, cu perfectibilitatea omenasca si cu
sentimentul de inobilare al omuluf. Pe land acesta, ees-
tiunea defectuositatei mintei omenesti este resolvita, si ca
ea nu'si pate sti ort cunoste nici macar destinatiunea sa
cu exactitate. Am velut ca omul n'are de cat un sen-
timent nehotarat, un elan, ce'l misca catre Causa pri-
mara, iar nu o §tiino, positiva si stabila, cAria sti i se
pout increde; s'apoi acea credinta sa devina busula sa
in tate afacerile acestei vieti. Dupre cum voiajorul n'ar
putea ajunge la scopul propus, daca n'ar sti prin ce con-
tinente trebue sa treaca, tot asemenea si omul lasat In pu-

www.dacoromanica.ro
582 DESPRIt SFNTIMP.NTI'L RET IGIOS

terea sa singur, nu va putea sti cu precisiune unde trebue 85,

ajungd percurgend astA viata, si spre ce liman sa, se indrepte
Dupre cum geometru farti un punct dat nu p6te a's1 re-
solvi teorema sa, tot asemenea si mintea, fara a admite,
principiile, din cars sa resulte ca consecinti morala sa ;
call ar fi a admite rill bra isvor, or! efect fara, causrt. A-
cesta insuficienta a omulul a fost recunoscuta de tatil, lu-
mea antics si moderna, si cantata mac de tot! poetic. De
aceea si declardm : ca t6til stiinta omulu! este relativa. A-
cesta, relativitate ar decadea de cite orf am fi in posibi-
litate de a cundste absolutul. Admiterea unor principii po-
sitive pentru viata nostrg, morala nu este in contraqicere cu
ratiunea, dupre cum nicf condueetorul cu eel condus, dupre
cum busula pentru marina,r, orT profesoru] pentru elev. A-
dstii aeceptare argumentezA numai imperfectiunea nostril,
pe carea n'o negAm. Aceste principii neputendu-se inventa
de om, ca creaturA, i le-ail descoperit Durnnedeti ea Creator.
Crestinismul dar ne invata, in mod convingetor. cat Dum-
neqeki, Creatorul totului, a bine-voit a descoperi omuluf
tote acele cestiuni de call are necesitate in percurgerea
vietef pe acest pament. Aceste cestiunt nu puteau fi nicf
odiniora resolvite positiv de ratiunea omenesca. ci eel unlit
numai atinse. Religiunea crestina ni le propune in mod dog-
matic $i autoritar, fornAnd codicile positiv al Religiunei.
No! inse, spre a fi admisibile si convenabile mintea nostre
le investinn cu tOta forma stiintei omenesti, si asa le presentdm
in metod stiintific, logic, de si nu putem patrunde pe de-
plin fondul for obiectiv. Raportul dar al dogmelor Cres-
tinisnaului fats de stiinta omenesca, consta in forma espu-
nerd, ce nu difera, supunendu-se acelorasf regule logice,
respectiv de sistem, purtand in totul caracterul stiintific-
Diferinta exLtentil in respectul fonduluf este forte mare, cu
tote acestea forma ce le-o dam. nu degradeaza si nici injosesc
intru nimica fondul for divin. Ele decurg din fontana ime-
diata a adev6ruluf, din D-4eil ; pe cAnd cele umane sunt
resultatul cercetdril si cugetilril omenesti. In stfincele ome-

www.dacoromanica.ro
 IN RAPORT CI' ( EL SOCIAL ST NATIONAL 583

nest! mintea progresaza gradat, dupe multe esperienti si

rationart, pe cand in cele divine se anunta de odata adeverul
trebuitor noue in perfeetiunea sa. In Religiune dar adeverurile
dogmatice, decurgend imediat din lumina centrala, ce sunt
aurora ori razile derivate din acea lumina, Weil, de a-
ceea ele, dogmele, porta si notele de perfecte, autoritare
si imposante, or! majestase. Ele indeplinesc tardivitatea
mintit naturale, evita erorile comise de ratiune in asemi-
nea materie, in fine pun capat tuturor nedumeririlor ome-
nest! in cestiunile vitale, ce interesaza pe om, si prin a-
asta fac a disparea, ca intunericul prin luminA, tate opi-
niunile curidse si absurde, emise din crierii morbosi or!
pecatosi moralminte. Crestinismul a facut pe om a fi tot
asa de positiv in cestiunile religiose ca si in stiiircele
exacte, cu acea diierinta, a acolo, in dogme, nu pate fi
er6re, pe cand aicea in stiinta omenesca se intimpla adese.
Ac4sta positivitate a religiunei, 't da omului eel mai mare
profit in percurgerea acestei vieti; caci acuma n'are maI
mult a se cugeta sigur, si a se convinge prin sine, ci nu-
mai a admite, dupa formele stiintet, acea ce el nu putea
nici odiniora afla prin propriele sale facultat!. In acest mod
/1 lasa tata viata spre a lucra si a produce virtutile ce
decurg din acele dogme, prin cart numat se pate perfec-
tions. Aicea indoiala nu mai are loc ; de aceea eel ce eu-
geta conform cu principiile lui Christos si aplica asupra
lui corect doctrina sa, nu p6te a nu fi moral si virtuos.
Dogmele dar sunt absolut necesare pentru tot omul en
mintea san6t6sa, ele aunt in theologie, ceea ce sunt adeve-
rurile probate in matematica, ceea ce sunt obiectele pen-
tru sensi. Dupre cum nu pate esista un edificiii fart fun-
dament, asa nici morala fart dogme, si precum nava este
amenintata de a naufragia neavend busula, si omul a pe-
catui, neavend principit dupa care sa vietuiasca si se
lucreze moralminte. Nu se p6te admite in fine conduita
morale si actiuni virtuase, acolo unde nu esist principit re-
ligiose positive, dupre cum nu se p6te orbului pretinde

www.dacoromanica.ro
584 DESPRE SENTIMENTUL RELIGIOS

sa judece despre colori, onT surduluT de a se pronunta a-

supra tonurilor, onT arborelui selbatec de a produce fructe
cultivate.
Din cele lise nu resulta de roc, ea doll Chrestinismul
ar dispretui stiinta omen6sca, sau ca ar fi in contra pro -
gresulul stiintific, produs de mintea nostril ; si eel ce'l fac
aseminea acusare stint sari in o profanda er6re, sail plinT
de pasiuni in contra Religiune. NoT Crestinii, o declaram
in fata lumel, ca Tubim filosofia din suflet si o consideram
ca sora minora a Religiunel, pe care theologia o ajutii, in
cestiunile ce ea nu le p6te resolve; dupre cum si filosofia
concede theologies tote formele dupg, cart numai un adevgr
se p6te presenta minter ndstre, s'apoi a se adopta cu con-
victiune. Daca sit gasesc theologi ce ataca filosofia, aceF,dia
de bung, sama ca Inca nail inteles Chrestinismul. Filoso-
fia a facut forte mare serviciu theologies, sustinend'o pe
cand era amenintata de sofismele mintet omenes,iti ; tot ,de
asemenea si theologia la randul sell al -a platit datoria. Daca
cateodata §'atl declarat resbel intre ele, causa a fost ca una a
impietat asupra drepturilor colet- lalte. Istoria omenirel ne da
o sumo de exemple in asta privire: Tar mie 'ml place a
cita si aicea pe Santul Grigorie Nisul ; lata ce dice : Cd
spiritul este nemuritor, despre aceSta atesta ,si filosofia ome-
neasca. dar emana'nd din corp in corp si transmutandu-se
din rational in nerational. pie cd exista Dumnedegsi a-
testa ca este Creator, dar avad necesitate de materie ; sus -
in cot este drept si putinte, dar care la ocasiuni lasa roc f a-
talismulut ; ,si pentru ce se espunem in detail cum adeveru-
rile dogmatice se maculeaset de filosofia omeneasca prim a-
cletugi71 neconvenabile? (Tom. I, pag. 194)Prin urmare
acest Sant Parinte 'recrin6ste ca filosofia p6te sA ajunga un
grad 6re-care de stiinta, data insa se fortaza mat mult
de cat 't conced puterile sale, atunci greseste.
Religiunea cresting, este creata pentru om, Tar nu omul
pentru ea, si eel ce o a predicat a cunoscut absolut atilt
pe om, cat si puterile sale; fiind insult Autorul omulut. A-

www.dacoromanica.ro
 YN RAI'ORT CU CEL SOCIAL SI NATIONAL 585

comodifind.u-se Religiunea °multi!, prin acesta '1 recundste

si puterea facultatilor sale, 'I da ratiunel respectul datorit,
ctcT prin minte recunOste si se convinge despre caracterul di-
yin a Religiei ; dar nul logic de a's! perntite sa lucreze ar-
bitrar si absolut in cestiuni ce tree peste puterile mince!
nmenesti. Noi crestinil facem forte mare us de ratiune in theo-
logie, dar nu voim a! recunoste autoritatea sa in materil
transeedentale, uncle mai tot-deauna a schiopatat, cad ar
fi a admite ea partea cuprinde total, si acesta'l absurd.
Prin urmare ar fi o er6re a supune absolutul relativulul,
or! pre Dumnecleti omulu!! De ate orf i s'a acordat acest
drept filosofiel, de atatea, or! a aruncat chiar si pe D-c,Tett
de pe tronul set, ridiand armele asupra Sa si a esclama
ca Iulian Paravatul, voind a se inaugura pre sine de Dum-
nes:lett. Libertatea constiinto in materii religiose este f6rte
buna si not o admitem, dar trebue si stint ca nu ni s'ati
dat aasta libertate spre a ne distruge moralminte, ci a ne
edifica. Libertatea, dupa Apostolul and trece margenile cu-
viintei devine licenta, abuz. Contraril Religiunel o invoca con-
tra nOstra, dar realitatea ni demonstra ca el sunt eel ma! ar-
bitrari in apucaturile for si eel mai absoluti in ideile lor. Com-
bat Crestinismul or! numat :-pre a's! justifica opiniunele si
conduita lor, or! spre a face loc Rationalismului sau Mate-
rialisnrului, a ca'ror fructe incep a ne produce epidernil si
pestilent! morale-sociale. S'apoi pe ce basa sa artma dog-
mele erestine si se accept alte ide! carat otnenesti ? Et ne
spun: in puterea resonulul, dar 6re pot a ne presenta probe
despre stabilitatea si eficacitatea principiilor mince! omenesti?
Oare ceea ce asta-;11 sustine, nu va combate mane? Oare n'a-
vem si nof aceasi minte, aceleasi facultati.si n'am putea sa le
4icern, ca odiniora Apologistil? Venitt vot la not, cad not
n' avem ce culege de 7a vo', act not cun6,3tem pe ale vastre.
No! stini cIi exist' discutil intre Omen! si asupra cestiune-
lor celor ma! bine probate. Atone)* pe ce se ne basem? A
mix supune resonulut altuia, ar fi a'mi sclavi pre al meld,
si de ate ori admitem ideia altuia, admitem sclavia or!

www.dacoromanica.ro
586 DF.SPRE SENTIMENTUL REf 1GInR

arbitrarietatea. Deci Sante le dogme ale Religiunei Crestine

sunt chile ce ne conduc cu siguranta catre perfectionare
si ajungerea destinatiunei n6stre, aunt ochii ce preserva
constiinta nostra de erort, precum eel material] corpul de
cildere ; aunt puntea pe care numai se p6te salvia cel ce a
suferit naufragiu, aunt in fine lumina harica ce suite pe
p6catos din infernul inegrit si intunecat, sill introduce ca si
pe acel talhar, direct in paradis. Morale! aunt indispensa-
bile dogmele ca edificiului basele, ca corpulul integritatea
membrilor spre a functiona drept. Uncle nu se accept
dogme, acolo nu p6te esista Morala crestina singura ade-
verata , ci un bigotism, o deprindere eel mutt. Suspenda'nd
dogmele, sa suspends on -ce idee de autoritate, positivitate,
moralitate si prin urmare siguranta in familie, cetati si nati-
uni.Ele, Dogmele, nu sunt in contraqicere cu mintea, dupre
cum ce este de asupra mea nu este in contra mea si opus mie,
ci superior mie. Dogmele aunt folosit6re dar pentru om in tote
privintele : sociale, morale si intelectuale. Cel ce pretinde a
avea Morala in societate faro Religiune reclamit a avea lu-
mina fara s6re, vedere fara ochT.
Pentru a se putea insa presents cu demnitate Chresti-
nismul in secu]ul nostru, ce pare a nu admite nimica din
ceea ce se numeste supranatural ; pentru a se espune cres-
tinismul conform cu desvoltarea si civilisatiunea actuala,
si a nu mai fi tratatii, Religiunea crestina de retrograde
si contrara, cum clic, nature! ornenestf celet perfectibile;
pentru ca dogmele religiunef sit nu ma! devina derisoril si
scandal pre buzele necredinciosilor salt a ignorantilor ; pen-
tru a se ridica in fine insulta, adusa Crestinismului, ca dna-
peste si nu desvoltit cu invetatura sa mintea omenease6,
ca adieu suspends si nu recunoste libertatea, eft condamna
si nu incurajaza geniul, nicf un mijloc nu p6te fi de cat
cultivarea inime! si a mintei tuturor acelor pers6ne, ce au
a representa Crestinismul din oficia. AcOsta religiune, find
venita omulul de sus prin Iisus Christos, tontine t6tit per-
fectiunea obiectiva de care are omul nevoe. De acea nu ma!

www.dacoromanica.ro
 PsT RAPORT CU CEL SOCIAL $1 NATIONAL 587

p6te admite inovarl in dogmefiind absolut perfecta ca

si D-4eli. Dar perfectiunea sa obieetiva nu inpedeca de
loc desvoltarea si acomodarea sa in omenire, si nici ataca,
santenia el, ci din contra sustinem cit multeminduse cine-
va nurnai cu perfectiunea obiectiva a religiunei, a caqut
5n cele mai grave erori. Deci eel ce sunt meniti a se in-
vesti cu toga apostolatului, all ne.:.esitate absoluta de cul-
tura mare, cad' fala ea, mai mult compromit demnitatea ade-
v6rurilor misiunei la care s'a sacrificat. Este posibil 6re,
sa astePtam capodopere artistice de 1.a eel ce n'au studiat
artele? In zadar vom privi sa isbucneasea apa de unde
nu este isvor! precum Moisi odini6ra, daa. n'avem cre-
dinta insaditii, ce'l o cunostinta supra-naturala, dar acceptata
de minte in urma unm studiti. Credinta orbit este eresie si
degradeaza natura ornului. Crestinismul s'a propagat nu
prin foc, nisi sabie, nice constrangere, ci prin cuvent, prin
convingere, obtinute in puterea argumentarilor omenesti si
divine.
Din acestea resuit.i, ca educatiunea, si instruetiunea trebu-
esc sa fie indispensabile candidatului de iheologie, si unde
lipsesc aceste conditiuni, aco]o Religia este inlocuita prin su-
perstitie, bigotism sl fariseism ; iar profitul ascultatorilor
unm ast-fel de invWtor, va fi stingerea sau alterarea senti-
mentului religios. Theologul neinvetat in stiinta omeneasca,
devine ridicul in fata ce]or inv6(atT, si atunci in Joe de a-i lu-
mina si conduce, el se conduce de altii si se umileste Ina-
intea stiintei omenesti. Dureros spectacol ne represinta ne-
cultura intelectuala a Clerului Crestin. Un portret in minia-
tura este si Clerul Orel n6stre! trebue s'o spunem cu tote
nepartinirea, cacT de mult au tacut gura Varlaamilor, Do-
sitheilor, Antimilor, Grigoriilor, Veniaminilor etc. De mult
stag in paraginire Anvonele prin bisericile crestinilor, ea
via nelucrata din Evangelie, Tar scrierile religi6se fare con-
siderare pare oii au si disparut. Trist viitor ne ast6pta
mergend tot ass.
In omenire exista o lupta continua intre spirit si mate-

www.dacoromanica.ro
588 DESPRE SENTIMFNTUL RELIGIOS

rie, ac6sta's1 are atletii sei vigurosT si bine esercitatl i ar-

matt, Tar acela niste itnprovizatT, earl! tocmai teologie glib
ma! putin. De demult dar lupta pare a fi decisa in fav6-
rea 6menilor timpuluT, i numai o scantee :,upranaturala
mai pune in activitate rniscarea representantilor Crestinis-
muluT. Institutiunele positive insa ale Crestinismului nn
numal obliga, ci Inca ameninta cu escomunicare, condemn:;
si esclud din oficil pre totT ace! ce nu aunt la inaltimea
datorjilor. Asta-hi i caminele stall parasite $i neaplicate,
ca deserturile nestrabatute.
Am putea sa citaua sute de locuri din Santa Scripture si
din SeculiT primarT a! Bisericel, spre a ne putea convinge
despre importanta ce a dat instructiunel si educatiunei
Crestinisuml, dar fiind cunoscute, citez numai urmatOrele:
Christos a clis discipulilor sal : 111 ergefi' ci bivqati tote pop6-
rele ; Dar asta-;11 nude mai resuna vocea oratoruluT precum
odini6ra a S -tului Joan, supranumit Gura de aur, pentru elo-
cinta sa? Iisus Christos a Iis: Voi sunteti lumina lumd,
Voi sunteti sarea pamentvlui ; dar Asta-d.1 alma mai avem
pe let colea caste o lumina crestina, abia ne ma! putem in-
dulci si intari suferintele si lipsele religiose prin sarea E-
vangelica. Santul Apostol Pavel dice catr6 Tit : Fit" tare in
euvent, dar asta-di tarie de cuvent mai numaT afli. Mantuito-
rul a qis : Cdutati mai 'luta imp6rdtia lul pe &and
noT nu suntem preocupatT astA-41 de cat de afaceri lumesti si
materiale, departe de chemarea Apostolica. Ar trebui sa, imi-
tam specialminte pe S tul Grigorie, supranumit Theologul,
pentru profunditatea cugetarilor sale in crestinism. Regenera-
torul Universului a ciis : Cuventul vostru sd fie w,apz, si nu,
nu, dar in nici o cariera nuvom gasi mal multe invidiT, calom-
si nestatornich, pe cand ar trebui sa imitam pe Sf. Marele
Vasilie a earh caracter era ca ferul, Tar fata neschimbat4
ca marmura.
Prin instructiunea Clerului s'a aparat Crestinismul in
contra atacurilor pagame, prin pana abila a Apologetilor ;
prin educatiunea si instructiunea Clerulul se emulail crestinii

www.dacoromanica.ro
 TN RAPORT CU -CEL SOrTAL SI NATIONAL 589

In practica virtutilor. Unde nu esista inv6tatura, acolo nu

p6te fi realisata in con*tiinta nici o virtute, *i fapta seversitil.
fart stiinta nu'*1 p6te avea valora sa.
Din aceste rationamente estragem conclusiunea : ca Ins-
tructiunea si educatiunea stint absolut necesare i indispen-
sabile pentru candidatit ApostolieT lui Christos. Dar 6re n' au
dreptate eel ce ne obiectha tend dic, ca Iisus Christos n'a
invetat nica'ert carte, ca Apostolit au lost nestudiag si ca nu-
mat conduo de S-tul Spirit at facut cela ce ail facut, ca. in-
vetatura multa a adus eresit *i schisme in Biserica, ca in fine
ridica tipul omului umilit, pe care'l reclama Cre*tinismul?
Aceste aunt obiectiile ce ne le face ignoranta, gi cart in a_
parenta par a fi convinget6re la prima audire. La aceste
inculpari voiti respunde mat Intent cu Sf. G-rigorie Nazi-
anzul, data el ce dice: Socot cat de tort 6men'a prudenp este
admis cet instructia este primul bun intre ament, nu num, t
a nastret, ci ,si cea laicd, pe care multi dintre no o cred veta-
matare ,si distruge'tore; dar cugetd reit. Deci' trebue Gre sa
dispretuim instructiunea, dupre cum opineazd unit; nu, ci
trebue a-t considera pe acia de ignorantt fi sect. (Gr. Naz. cuv.
20, pag. 324 *i 325). Tata cuvintele celut cu eloquenta de
aur, ce sunt fulgere si tunete pentru ignoranta :

Ascu/tet si cele ce air dis (Pavel Apostolul) lul Tit despre

situatiunea Episcopilor, dupd care into; adaugend dice : Se
cuvine ca Episcopul sit' fie studiat in invetatura cuventulut
credintel, spre a putea combate ,si pe cuntrart. (loan Christ.
citr. Tit. I, 19). Iar Sf. G-rigorie Theologul in poesie canta :
Spune'mt acesta cum et, nefiind eruditt au scris tratate si
opere, pe care cu ostenela le intelegem ,si nu in total. (Des-
pre Episcopul Ath. 230). In fine SantiT Paring Doctor! as
Biserico, numal prin eruditia for ail respuns tuturor sar-
casmilor eretice, gi despretuea ignoranta, numind'o intune-
rec. Deci obiectiile ce ni se fac aunt mat mult demne de
plans, tend vin din gura Clericului, de cat de combatut;
pentru aceea cred ca't suficient pentru noi testimoniile ce
am adus din Santis Paring spre a ne convinge despre ab-
surditatea lor, qi necesitatea instructiunei Clerului.
www.dacoromanica.ro
590 DESPRE SENTIMENTUI, RELIGIO-;

In fine, Preotul trebue sa studieze, data se p6te tots sti-

inta omeneascii, filosofia, stiintele exacte, literare i natu-
rale. El trebue sit fie un tesaur nesecat'de cunostinti, cad
trebue a respunde la tote Pbiectiile ce i s'ar pune in nu-
mele stiintei. Dupre positia sa socials, crestina Clericul este
superior tuluror, data inset va fi ignorant in stiinta ome-
n4sca, prin acesta va deveni din contra inferior.
Filosofia '1 face apt de cunostinta omenesca yi indamanatic
de a aplica legile ]ogicei in Religiune si a combate erorile
provenite din partea sofisticilor si a scalelor filosofice. Iata
ce dice Santul Marele Vasilie: Puterea filosofiei dialectice
este un mur pentru dogme, nepermitend ninzarui de a le
ataca ,si distruge. (Vasilie in Isaia. cap. 2). Iar Santul Cli-
ment Alexandreanul dice: Doctrina Mantuitorztha este per-
fectd si deplina, fiind puterea #.intelepctunea lul Damnedest.
Ccind i se asociaza filosofia Elena, prin acesta nu't face
mai tare adeverul, dar imposibila intreprinderea sofitisticet,
,si prin ea distinqe ce este pervers si contrar, in cat cu drep-
tul se nume,ste barecada ,si, pazitor al via. (Cl. Alex. Strom.
I. pag. 234). Iar cunostinta stiintelor theologise ne facili-
teaza intelegerea mai exacta a Santo Scripture. Asa ma-
tematica face spiritul mai positiv. de care are multa nece-
sitate un theolog. Istoria '1 face mai evidenta si mai pipaita
Providenta divina, in guvernarea lumei. Iar stiintele natu-
rale 'i fortifica mai mutt argumentele fisico-theologice des-
pre esistenta lui D-Teti. Tata cum se exprima Marele Vasilie:
Sa uzam de eruditiunea omeneasce t ; Ludnd din ele ceea ce
ni este familiar si convenabil, restul sa'l punem la o parte,
,si precum apucdnd Prea trandafirula, '1 curatinz
de asemenea ,si despre acestea, culeggnd ce este folositor sd
ne pazim de ce este veitamator. (Cuvent catril tineri). Prin
urmare dicem : Eta:lane pentru nos constatat c omul
este compus din spirit si corp, dupa inv6tatura crestina, citi
are un sentiment religion Intiscut nature sale, ce'l face mai
mult de cat mintea a se pune cut necesitate in relatiune cu
Dumnedeil. In urma am demonstrat ca, spiritul omului este

www.dacoromanica.ro
 tIY RAI ORT ('U ('RI. SOCIAL SI NATI0NAT. 591

marginit, cunostinta sa dar relativa, pe cand el este treat

pentru a obtinea o perfectiune aupa asemanarea Crea-
torului. Nu tie en siguranta prin sine singur calea, pe
care rnergend sa pbta ajunge la destinattunea sa. I-a
indicat acesta prin crestinism ; insa pentru a ne conduce
cine-va din 6menl pe acesta tale trebue mai intaii1 sa o cu-
n6sca cu precisiune. Clerical dar trebue s. stie cu depli-
natate tot ceea ce a inventat spiritul omului si a deseoperit
Cerul, data voeste sa fie la inaltimea misiunel sale si sa ne
conduct cu stiinta sigura la ajungerea destinatiunef ndstre.
In alt mod Clericul compromite numar apostolia ce i s'a
incredintat i discrediteaz5, Crestinisrnul in societatea ome-
nesca.
C. E.

" ->oetil>c.

www.dacoromanica.ro
 CU VENT FUNEBRU
La mortea profesorulza Dimitrie Stotca intimplatet la 21
Noembrie 1889.
Nu vol sa nu stiti voi pen-
tru eel ce ad adormit, ca a nu
ve intristati, ca §i eel ce n'at
speranta. (Apost Paul).
1.
Domnilor, fratilor cregini,
Imprejurarea ce ne intruneste ast6,-cl1 in jurul acestul
trist sicria este un cas normal in viata omen6sdi ; numai
putina preocupare ce avem de el, atrasi find. de sivolul
complicat si turbure al afacerilor variate din acestA lume,
face a ni se presinta ca ceva estra-ordinar si infiorator.
Dar cine a evitat cand-va mortea? Filosoful Platon si
Crestinismul ne-o propun chiar spre continua meditare,
pentru ca patrundend esenta el, 0, stim cut ce dispositi-
uni a o primi, si cum se cade a o considera.
Dupre stiinta omenesca, cand forta interns, a vietei for-
matore $i conservatore corpulul fie-ch,rui individ, in lupta
cu cele-l-alte forti esterne, dintr'un cas accidental, ca eel
de fats, (1), on dupa legele de crestere si descrestere ale
(1) Causa nea§teptath, a mortei este acesta : D. Stmca cu o sep-
temitua inainte de mOrte, intr'o n6pte pe la 11 ore voind a stinge
o lamp' de pe o masa de linga patul seu, diu gre§ala a resturnat-o
spre dinsul. Deci lamps, facend esplozie, s'au aprins vestmentul
de pe corpul seu, qi neputendu-se stinge in graba i s'a parjolit
trei parti din corp, cea-ce 1-a causat dupa cate-va (Tile mortea.

www.dacoromanica.ro
 CUVENT FUNEBRU 593

vietei, nu mai p6te resista cu tarie influentei cutropit6re

fortilor fisico-chimice, attinci de:nsa cedand In hipta, i di-
minuandu-se tot mai Inuit, organismul format de ea in-
cepe Inca, de via a se paraliza, distruge si in fine are
loc faza, ce not numim m6rte. Lucru cu totul normal, pe
care it vedem dilnic intimplandu-se in natura insufietita
i neinsufletita. Not insa deprin0 cu traiul din acesta
lume, cand vedem ca unul dintre not m6re, suntem cu-
prin§1 de un fior rece §i ni se pare ca ceva anormal. Bie-
tul om, cat de mult tine la traiul pamentesc! El se iden-
tificil cu tot ce exista aici, §i and se vede silit sa piece
intr'o calittorie necunoscutrt, se uime,te. cauta ajutor,
vrea o lumind lumineze necunoscutul mai departe §i
Para margini. Sciinta insa aici tace nurnai credinta cre§-
tina ii deschide o noue perspective, lumin6sa despre ce
mai p6te fi, qi incotro va merge in alts viata. Felice, la
acesta. bra supreme, de eel ce Inca din acesta viata, prin
credinta cre;4,tina, sad pregatit pentru o alta patrie mai
superi6ra si mai convenabila fiintelor rationale, de cat
cea de aici, unde continua, §i mai mult in van, se sbu-
ciuma cu resolvirea enigmelor natures, §i a trasformarilor
ei misteriose.
Reposatul ce ne presta, profesorul Dimitrie Stoica a
fost unul din ace,,,dia : lul se p6te dice : fericita este calea
in care rftergt asta-cli sufletP, car s' a gettit tie loc de repaus.
Dar se cade a lua in mai de aprope considerare peri-
petiile vietei acestui destins brtrbat, spre a aprecia mai
just val6rea pers6nel, de la care suntem siliti asta-0 a
ne lua ultimul adio.
II.
Mult regretatul profesor Dimitrie Stoica este -roman
Transilvan, nascut inLipova din Banatul Temi;i6rei la 12
Noembrie 1814, din Wimp nobili P. Christoforu Stoica
i Reveca, in cat acum a implinit 75 ani ai vietel sale : coin-
Biserica Orthodoxl Reining.
2.

www.dacoromanica.ro
594 CUVENT FUNEBRU

cidenta rara ca in qiva in care s'a nascut in acea a si

murit.
In tinerete si-a facut studiele umaniore la Arad si Be-
iusu, lar de la 18-36 1840 §i-a complectat studiele la
Universitatea din Pesta, in facultatea de Filosofie si Li-
terature. Stia limba Maghiara, Germans si Latina, hive-
task si italiana si Sirbesca, cum se constata din testimo-
niile sale scolare, si comentariul vietel sale, pre care in-
susi incepuse al scrie si care se afla in familia sa.
De la 1840 fu chemat in Moldova de Epitropia sc6-
lelor de atunci, pentru a fi profesor de Latina la Semi-
nariul din Socola.
G-uvernul Moldovei, dupa, instalarea domniei nationale,
voind a romanisa curentul strein grec gi slavon, ce se in-
cuibase in scolele terei, a chemat acea pleiada renumita
de barbati Invetati din Transilvania, inspirati mai cu same
de un sentiment ardent de romanism, pre care se cerea
a.1 respandi in saele nationale. Ca florea comprimata in
local sat, dar care transplantata, in alt teren liber, 41
desvolta luxurios foile sale si imprastie pretutindenea
aroma sa bine-facetore, asa Transilvanii cu drags inima
faceall sa transpire in prelegerile for numai patriotism,
numai romanism. Ca Fabianu, Popp, Costea, Murgu, Dam.
Bojinca, Campenu, fu si reposatul D. Stoica, adus prin
intermediul lui Dam. Bojinca, atunci director la Seminar,
pentru a fi numit profesor de limba Latina si Economia
Campului, la 1840 cu insarcinarea de a face comparati-
unea limbel rornanesti cu limba mums Latina, in Semi-
nariul din Socola. Acest local de seminariii, dupa, cum se
esprima V. Popp, in desertatiunea de la prefata psaltip
riei lui I. Pralea, nemuritorul Mitropolit Veniamin it in-
chinas a fi lows muselor Latinem. Cu cats amariciune si
tristeta ni se esprima stimatul profesor D. Stoica despre
nestatornicia timpurilor si nedreptatea omenilor, privind
desolatiunea si uitarea in care este aruncata asta-41 So-
cola, acest templu de scumpe amintiri istorice, de insem-

www.dacoromanica.ro
 CUVE VT FUNEF3RU 595

nate acte politice i culturale ale patriotismulul Moldovan,

si in care Stoica in junete iii facuse inceputul carieret
sale ! El ca profesor la Seminar figureza, pana la 1841,
cAnd schimbandu-se Directorul $colei, prin intrigile lui Su-
hopan, fu inlaturat. Dar mat departe prin mijlocirea lul
CAmpenu si Asachi este numit profesor de latina la A-
cademia Mihailena la cursul inferior, unde continua cu
intrerupere de un an, de la 1848 pana la'1856. Tar de la
acesta data pana la 1867, a predat latina la cursul su-
perior Liceal, dupa care timp se retrasa in pensie. In a-
cest interval il mat aflam la 1853 provisor Director la
§c6la Centrals de fete, tar de la 1854 ia,rasi revine pro-
fesor de latina, cursul superior, la Seminar pana la 1862,
cand mi-a tost si mie dascal. Asiduitatea sa la prelegert
era ceva de admirat : pentru dansul absentele de la class
nu emu numal timp perdut in zadar, ci considerand da-
'ma scolarilor qi esemplul rea dat de profesor, se soco-
bait ca pecat de marte. Santos on bolnav, el cu esacti-
titea de soldat al stiintei i,i implinea datoria sa. El nu
se lauda cu metoda none de a recita in 10 20 de lee
ii cheia limbei latine la urechile elevilor. Inve'tarea §i
recitarea necontenitA a regulelor cu neintrerupte esercitil
de teme, din gramatica lui cea mare, era metoda cea mai
proprie de a initia pe scolari in descifrarea textelor la-
tine. Mune& grea, dar tine a stint a-si pune um'erul la
acea labore, a exit folosit din acesta studiere perpetua a
regulelor gi textelor latine.
Din on -ce rind din Nepos, Salust, Cesar, din verl-ce
'rasa din Ovidiii, Virgiliii. si Oratiu, el scia en multa
maestrie a insinua elevilor, pe lungs arta de scriere a
autorilor strabuni, sentimental malt de patriotism si fala
de romanitate si romanism. Cand venim la Cicerone, fa-
cea pre auditori sa intelta cá limba ce au vorbit si
scris strabunii for este tot cc pote fi, mai dulce, mai e-
locuent si mai frumos pe lame. Preot al muselor latine
scia a initia in mistere si a impartasi pre tot' din os-

www.dacoromanica.ro
596 flVENT FL:NI, BRU

patul cel regal, abondent si regenerator al virtutelor Ro-

mei antice. Asa intelese el, in timp de 28 de ani, a re-
versa in inimile stranepotilor Romei din acesta tara, mana
si sucul viguros a Romanilor, odini6ra domnitoril lurnei.
Felice de tine, intelepte dascale, ca, prin inv4atura to al
lasat in urmasi generatil intregi, call cu stirna si dor Isl
vor aminti de tine din nem in nem !.
In timpul profesurel, afara de Gramatica complecta de
limba latina, ce a editat'o, a maT tradus si cati-va autori
latini, precurn : Eutropiti, Faedru, Corneliti Nepos, Salustiti,
Arta poetica a lui Oratia, ()ratio pro lege Manilia de
Cicerone, si Cato major sive de Senectute. A prelucrat
un dictionar Latino-Roman de 5,000 cuvinte, si uh vo-
cabular Latin-Roman de 12 miT cuvinte, dupa Schiler,
Tote aceste manuscrise impreuna cu intrega biblioteca sa
le-a daruit Universitatei de Iasi, Inca de cand s'a retras
in pensiune, ]a 1867, obosit de sarcina profesoratului. Iar
statul l'a onorat en semnul : belle merenti.
III
Ca persona privata in societate el se insura de done
ori, din prima ca'satorie en d-na Catinca avu o fiica Ma-
ria, asta-di mama de familie ; din a doua cu d-na Eli-
saveta avu patru copil, din care o fata Iulia, mama de
familie, un fill Traian in armata, si done fete mart de
ma,ritat, Cornelia si Lucretia, remase- orfane.
Viata sociala a acestul circumspect barbat Inca este
denma de ascultat s,4i de admirat. Traia in stransa inti-
mitate cu fratele sell mai mare, colonelul si cavalerul Ste-
fan Stoica stramutat in. Bucuresti Inca de la 1829, cand
audindu-se peste Carpati de reinfiintarea armatel romanesti
Stefan Stoica, veni si se inrola in ea, preferind-o inain-
tea celel nemtesti.
Profesorul D. Stoica a dus o viata in adever stoica.
Preceptele filosofilor Stoici, pre care in de amicitia si de
officiis a lui Cicerone le preda scolarilor, crelu de datoria

www.dacoromanica.ro
 CI3VENT FUNEBRU 597

sa a le aplica in viata. Drept care trait o viata cu totul

retrasl, simpla, inofensivA, mulcemindu-se cu putinul sea.
Caracterul set, fata cu peripetiile turbulente, agitate si
venturate ale vieW actuale, presenta ceva arhaic, patriarhal.
Conformandu-se preceptelor stoice : abstine-te §i suportit,
earl coincid cu cele crestine despre dragoste si rabdare,
purtarea sa tot-deuna era paelnica, mai mult pasiva : el
-nu stia a fi agresiv. Chiar dreptate avend in afacerile
contentiose cu vecinii, el nu voia a usa de formele legale
spre a §i-o obtinea,i pentru dinsul portile tribunalelor pu-
rurea au fost inchise. Atata de moral si circumspect era
in cercul activitatel sale in societate. A. se certa cu eine-
va, pentru dinsul era o bola. Prefera a perde de cat asl tur-
bura linistea sufletului setr.
Petreeerile sale in sinul amicilor erati satose, arnabile
si temperate. Ratiunea tot-deuna II conducea pe cki drepte ;
pentru care strimbatatea nici o data nu si-a aflat loc in
inima sa. Avend o imaginatiune vie si impresionabilA, tot
ce vOuse si aulise in tineretile sale Linea, minte, si la o-
casiuni stia a distrage pre( audientik sei cu tot felul de
amintiri plAcute din alta generatie. De la rostul spornic
al profesorului Stoica se putea au4i despre credinta le-
gendara a Banatanilor, cA, de la Sehimbarea la fata, a Dom-
nului (probajeni), se schimbA fata (probozeste) codrului ;
ea romanil uniati chematt pentru aghiasua si alte rugA-
ciuni in case pe preotii ortodoxi, neavend credinta in e-
ficacitatea rugelor celor uniati. Tot el cu multa multe-
mire sufletescA ne spunea cum Mitropolitul Veniamim ve-
nea la Socola cu eb,ruta ineareata de portocale, spre a le
Imparti lubitilor lui scolari. Cu cata istetime si chibzuintA
Isaia GinscA Socolenu induplica pe Mitropolitul Veniamin,
contra sfaturilor Archim. de la Mitropolie Veliccu, sa daru-
laseA intre alte multe od're, si clopotul cel mare de acum
Seminarului, pentru eterna amintire a bunic5,1 P. S. Sale,
inmormentate in Socola, si pote si pentru eventuala lul
inmormentare tot in Socola ; si ea Mitropolitul Veniamin

www.dacoromanica.ro
598 CUVENT FUNP BRU

amintindu-si de acestea, profund lacrarna. Cum lsaia So-

colenu se punea curmezi§ pe longa Mitropolitul Veniamin
si adesea, se pricea cu Enuta directorul Mitropoliei pen-
tru neplata regulate a banilor de intretinerea Scalei si le-
fele profesorilor. Cat de milostiv era Mitropolitul Venia-
min ea, esind la preumblare, seracimea se Linea card du-
pa dinsul si cand n'avea ce le mai da, le impartea si
hainele de pre el, iar adesea IV punea amanet pane §i cea-
sornicul de la bran. Cum Mitropolitul Veniamin era de
un caracter forte bland si bun, dam flexibil, asa ca, tine
'1 apuca intaiu cu cuvinte milestrite, it pleca la dorinta sa,
dar indata ce altul 1-ar fi rationat din contra numal de
cat is,11 schimba parerea, ba sa supera §i da de gol pre
eel d'intaiu desvinovatindu-se.
Dar iertare, m'am prea abatut cu nesfirsitele sale a-
necdote, revin la viata lui proprie. Stimatul cetilten D.
Stoica, dotat cu,'''o nature putinatimida, chiar In eser-
citiul drepturilor sale politice si civile, era lin, nesgomo-
tos, neimpunetor, in cat multi din acest pullet de vedere
11 banuiail a fi prea apatic si indiferent. El hash' aven-
dull consciinta impiticata, nu voia a turbura sail a se a-
mesteca in cercul de activitate al altora. Cu asemenea na-
tura si purtare ar fi trait Inca mult, de si acuni a Ina-
plinit trei patrirni de secol, data, neprevequtul acident du-
reros nu i-ar fi curmat firul vietei. Priviti-1 cat de verde
si netrecut este incA : ar dice cine-va ca reposatul se afla
eel mult in mijlocul vrestei sale. Ac6sta vig6re corporala
nu se p6te atribui de sigur, de cat traiului celui moderat si
cumpatat in tote. Sciut este ea temperanta este mama
clilelor celor lungi. Sacra scripture insa, ne prevesteste .ca
qlilele omulul sunt in m dna lu D-cleu: si apoi nu se phi-
nese tote cum vrea omul, ci cum da Domnul.
Dar acest barbat stimat mai este instructiv in present
si din alt punct de vedere esential: religiositatea profunda
de care era insnirat. Sentimentul sal religios este cunos-
cut tuturor ; nu lipsea Duminicfi, nu ei a Serbatore cand

www.dacoromanica.ro
 CUVE NTT F UNFT3RU 599

sa nu'l fi vequt in biserica, i acesta o Mcea nu de ochil

lumei,cä ace§tia asta-di in societatea nOstra sunt intor94
aiurea.nici din vre-un obicei superficial, ci din profunda,
convingere religi6t=a. In adever tine nu'l vedea elind din
biserica mai vesel, mai bine dispus ,1;i mai nimbi], pare
ca se intorcea de la un ospe't. Iar acesta este proba evi-
denta ca sufletul acestui barbat era vitt gi energic influ-
entat de convingerile sale religiose. El in fata Altarului,
to moment° misteriose, punendu-se in contact cu Crea-
torul a tote. cu Fiinta absolute, esprimandu-0 i alinan-
du-s1 valurile contiintei sale, e9ia absolvit in con§tiinta.
§i regenerat in interiorul set ; in eta aparea lumel schim-
bat F,;i In dispositiuni mai fericite. Acesta chiar este re-
sultatul credintel vii 9i active asupra omului, purifica'n-
du-I cugetul, si Rind un nod avent sufletulul set.
IV.
Acesta este, fratilor cre§tini, invetatul si escelentul pro-
fesor, acesta-i prudentul ai moralul cetaten, acesta-I barba-
tul profund religios. Adunarea numerosa, ce acum incun-
jOra rarna§itele sale muritore, dovedeOe simpatiele ce si-a
caF,Itigat in societate, i regretele ce'l insotesc la morment.
Misiunea sa ca membru al corpulul didactic fiind aprOpe
terminate, nu se pate dice tot asp, si considerand familia
sa, cariea era Inca necesar pentru a o pune la tale. Fe-
rice de omul pre care ora suprema Il afla, gata. Stima-
tul insa cetaten, D. Stoica, nu era gata de plecare de
aci, dovada familia sa, care se afla Inc h in bratele sale,
gi pentru care nea§teptata lui mOrte causeaa o mare ne-
norocire.
Apol, data considerand accidentul neprevedut ci ne-
norocit, ce I-a adus rnOrte, ar putea dice tine -va : vai
de om,! de mOrtea ce Pa cuprins! din punctul de vedere
al sufletulul set, intram intr'un teren mult mai solid, mai
mangletor. In adever, barbatul carele in viata sa a a-
vut credinti ferme in adeverurile religi6se, carele adesa.

www.dacoromanica.ro
600 CUVENT FUNEBRU

cetind si ascultand Evangeliul Mantuitorul lisus Christos

nu odata a audit ca.: e' curart cu inima vor vedea pre
D-deil,, nu putem, clic, a ne ind6i ca un atare barbat pi-
os sa nu alba, parte de credinta sa, si in alte sferi su-
peri6re, 0, nu vacia, pre D-qeul parintilor set. Iar cel ce
ved pre D-clew cu incredere, pot fi numiti fit at lul D-deli.
Apoi, care 6re alt titlu mat pretios pate revni omul in
viata, de cat castigarea acestel gratii ?
Cat priveste familia sa orfana si sarmana, rog mila ce-
lui Prea-Inalt sa-1 trimita, mangaerea, de care are nevoe
pre acest pament.
Dascale, stimate dascale, de cate or t in ore de repaus
nu to am retreat cu vocea mea sonora, si armoni6s5, ; dar
acum nu pot a-ti adresa ace.te cuvinte de despartire, de
cat cu acesta voce ragusita (1) cá profund este doliul ce
ne cuprinde, si trista intimpinarea ce'ti facem in fata
eternitatei. Amin.
G. ERBICEAN1J.

NB. Reposatu1 Profesor Dimitrie Stoica a lucrat pu-

ternic la renasterea simtului patriot, in o generatie in-
trega asa ca atat de catre 6menii civili din Moldova, ce
astaqi j6c5, rolu politic, cat si mai ales in clerul Moldova
el trebue considerat ca mentor si parinte sufletesc al lor.
Calitatile intelectuale si morale descrise in acest discuss
de ocasie nu aunt simple cuvinte, ci tote realitati. Asa.
era acest vrednic Roman si devotat profesor. Tots sco-
larii lui ail datoria morala de a nu'i ulta numele din me-
moria for si a-i dice : Sa'ti fie terina us6ra, scumpe al nos-
tru profesor.
REDACTIIINEA

<Ef 4:4341e

(1) Vorbitorul era ragu§it §i cam bolnav de racelA.

www.dacoromanica.ro
 0 CALETORIE IN ORIENT.
(Urmare. Ve4I No 9, anal XIII-le, pag. 530,.

Ceremonialul de la Chio§cul imperial Ildic din care se

vede cat inriureqte cultul religios asupra desvoltiireT vi-
etei sociale, visita la expatriarhul Ioachim care se p6te
asemana cu leul inchis intr'o cuqca prea frum6sa, a§edati in
mijlocul unel grildinT desfiitatore, totusT faro asemrLnare mat
ne-multumit de cat in visuina sa selbatica din fundul pus-
tieT, si mat ales inoiintarea ce dobandisem de la d. Vra-
nos in privirea romanilor macedoneni, care ajuno la con-
gtiinta despre origina for sunt apr6pe in imposibilitate de
a se afirma,--lumina §i ridica la telul indicat de acestd, o-
riginA, stitparlea cu precurnpanire gandurile n6stre.
A doua di 5 August un curier ne aduse de dimineta trei
carte de visita de la Expatriarhul Joachim destinate pen-
tru unul fite§-care din no! §i continend cate o heretisire
corespundet6re 1) Nu se pate spune cat de mare pret pun
6naenii luminatT dintre greet pe titlurile personale in a-
cesta privire eT semrimi, mult cu nen4i1:, la care titulatu-
rele sunt un obiceiti impins chiar !Ana la exces 2). In a-
cea di venind d. Gecleon ne-am hotark a visita Biserica
1). P. S. Gerasim Pitestenu: Ohk list& Til; aEognXia4 othrilc4.
D-lut Constantin Erbicenu: Oask tiEtec silS iX),o7cts.dtrrk coo"
Sub-semnatulul: 66sbc !Leta c-ijc AiStay.62vhc cove.
2) Vecli Paulsen System der Ethik Berlin 1889 p. 638.

www.dacoromanica.ro
 602 o CALgTORIE IN ORIENT

isvorului celui primitor de viata (Zox-,F,6xou Trlyi)). Ne po-

goraram asa dar prin tunel in Galata ; din ea trecuram
in orasul vechi pe pod indreptandu-ne spre gara, ce se
afla, in partea r6saritemi, a orasului la termul mare, pen-
tru care se si chema gara orientala. Strada ce conduce
la gara este ingusta si cotita nu ca cea spre st. Sofia.
tiara n'are nimic deosebit. Linia caei terate tine tot t6r-
mul, asa ed din vagonul in care ne urcasem, am putut
arunca privirile nu numai la stAnga pe marea departe, ci
si la drepta peste cladirele ce se afla pe platoul deTre
rniacbi-di si r6sarit a vechiului Constantinopole; numer6se
ziduri gr6se in ruine denota urme de ale palatelor impe-
ratesti de odini6ra ce puneatt in uimire pe privitor prin
imposanta si strelucirea lor: acum ins servesc de ada-
post paserilor de napte. Intre actualu serai imp6rAtese st.
Sofia se afla critra mare Arsenalul, oJini6ra renumita bi-
serica, a st. Irine; ceva mainainte in directiea despre m6zaa-
rli este un palat unde se afla tesaurul imperateSe, in ace-
lett directiune mai nainte este alta giamie odiniara bi-
serica st. Sergie si Vahu 1idita de Iustinian, in urma
giamia, ce inlocueste Hanastirea Achimitilor sail a Studi-
tilor dintre care s'ati distins multi bitrbati propovedui-
tori si apitratori delosi ai bisericei cum a fost un Teodor
Studitul, un Nekita Peptosul s. a. 1). Casele in partea lo-
cului de asemenea aunt de lemn, unele langa allele, nu-
mai uncle si unde se Oa si cafe una mai mare de zid.
Ajungand in Quartierul Emirahor numit si Psomathia dupa
o cursa de 1/2 ora ne pogoriram din tren la statiunea
Edicule (Jedi-Kuler adica sapte tumuli). Aci se gaseati
cal dispouibili pentru doritorii de a face escursiuni

1) Akimiti va sa 4ica neadormiti, o tagma de monahi la care

vegherea de nOpte se observa cu multa rigore. Ei vegheau pe rand.
In tie-care nopte atp. ca rugaciunea §i lucrul (rocodela,) in manastire
nici cand nu inceta dupa cuyentul apostolului : nneincetat ve ru-
ga0" (1 Tesal. 5,17) Studii s'au numit ace0i monahi de la ma-
nastirea Studio in care petreceau,zidita in Constantinopole de Ro-
manul Studius (Kraus Kirchengeschichte Trier 1882 p. 219).

www.dacoromanica.ro
 O CAI g 1 ORIE IN ORIENT 603

prin imprejurimi, caci drumul ingust si priporos e nepro-

priti pentru trasurti. Ne luaram cal si dupa ce urcaram
un sfert de ora pe caldararnul cotit si bolovanos ce in-
,
cepe de la la dal spre apus, am ajuns la cele sapte
Tumuli, unde am facet un popas, bunisor pentru a vedea
mai bine aceste ziduri in care ail resunat multe suspine elite
din piepturi ronakiesti si carl au fost marture la uciderea mul-
tor boeri si domni romani; dar tot odata si pentru a lasa sa.
se odihnesca cat-va timp 6menit, care naimindu-si call
merg in gang dupa &Irish, cat ail pofta sa se plimbe
cei ce fan naimit. Ediculele se afla in partea despre miaga-
cli apus a vechiulul Constantinopole si sunt unite cu lidul
de fortificatie ce inconjura orasul vechtu spre miacia-n6pte
resarit pallet la Vlaherne. Ele ati infatisarea unor mine
'negrite de asprimea vremei si pana asta-di n'ati perdut
Inca destinatiunea for infioratare, caci servesc de inchi-
sore prevenitilor otomani. Pe piata ce se afla in drep-
tul turnurilor se aduna in vremuri de nefericita amintire aria -
tocratimea turcesca la privelistea ce le o da sultanii dupa
vremi osandind la marte vre-un demnitar inalt, iar mat a-
les domni si boert romani, al caror cap acolo cadea sub
securea calaulut s. ex. Constantin Brancovenu. Chiar ac4sta
singura intamplare e de ajuns alaturanciu-o cu starea de lu-
cruri actuala, spre a cun6#e cat am progresat de m. uit in un
timp relativ scurt in ce s'atinge de starea !Astra politica.
Spre apus de Edicule se afla in zid o trecetare pe unde e-
sind am apucat in directia zidului de fortificatie care pe din
afara se pate vedea mult mai bine. El consta din trel di-
duri paralele, din care eel mai din afara e ceva mai jos de
cat cel din mijloc si acesta de cat cel din launtru de o inal-
time cam de 9-10 metri. Spatiul intre clidul din afara si
cel din mijloc era se dice umplut cu apa, far in eel dintre
zidul mijlociti si interior se ved si acum urme de redute si
de turnuri de observatie. Dupa ce merseram v'ro jumatate
ora spre apus aveLd in drepta vechile intarituri bizantine,
iar in stanga grAdinarii si un intins cimitir otoman unde

www.dacoromanica.ro
604 0 CALtTORIE 11 ORIENT

cele mai multe petre mormentale in partea de sus aveati

forma unui cap infasurat on cealma,am facut o cotitura spre
miach-zi §i acum avem in drepta un cimitir grecesc iar in
stamp, unul armenesc, in care mormintele impodobite cu
frum6se monumente erati umbrite de numeroo arbors se-
man'and ast-fel unor livedi pline de pomi. Ce contrast lovitor
intre sgomotul ora§ului §i lini§tea ce domnea in acea parte!
Cate invetaminte de suflet folosit6re nu da cimitirul ! E des-
tul a spune ca el ne aduce aminte de fragezimea vietei
nostre, de de§firtaciunea puterii §i marirei trupe§ti ca on de
ate on trecem pe langa densul, aburirea vantului, fi§litul
frundelor, miresma florilor, insu§1 tacerea mormintelor par
a ne tot dice : memento mori" adati aminte de ruorte, ceia
ce e un bold puternic spre o viata virtuoasa §i onesta, cum
recunosc chiar ei dascali, care se pretind independeti de cre-
dit*, religi6sa 1). Curand ajunserAna in curtea BisericiT Zoo-
dohu Pigi, care este a§edata spre m4da zi crapus de intaritu-
rele vechi §i este departe de oral cam o mild. Acosta
biserica este una dintre cele mai insemnate ale Patriar-
hid citei o visitecLt numero§i credincio§i atat pentru da-
rul tamaduitor al isvorului, imprejurare ce a dat nastere
in tota biserica r6saritului la frum6sa serbare a Isvoru-
lui Maicei Dortmului din vinerea s6ptamanei luminate, cat
§i pentru positia desfatat6re a cases. Ea se ridica, in mij-
locul unel cAmpii rodit6re §i intinse, pe un mic platoti,
presarat de platani §i de chiparo§i stufosi, de unde pri-
virea se 'ntinde inteo mare depArtare peste og6rele ce
erail acoperite cu porumb §i miri§tele de pe care se carase
granele. Se mai amintesc ore paji§tea acoperita de iarba,
matas6sa, florile ce 'mbalsamaii aerul cu mirosul lor, pa-
serile ce veselesc pe calatori cu citntecul for ? Acosta po-
sitiune pitoresca a bisericel o face un loc f6rte potrivit
pentru meditare in lini§te §i siguratate 2). Numer6sele yin-
') Gizycki Grundziige der Moral. Leipzig 1883 p. 127.
2) Biserica Zoodohu Pigi se chiama pe limbs tureesca Balakli
loeni pestilor. Acosta numire se intemeia0 pe urmatorea tracli-
tiune : Constantin eel depe urma imperat Bizantin in prima-vara

www.dacoromanica.ro
 O CALL I ORIE IN ORIENT 605

deeltri efectuate prin rugaciuni dare prea curata Fedor&

ajutat6rea tuturor suferindilor gi prin gustarea §i stropi-
rea apes din isvor, ail asigurat bisericei un numene-
peritor. '). In partea despre miada,-nopte a el se afla nIste
chili[, ocupate de preoti cu familiile lor, find tots casa-
toriti, de cei-l-alts slujitori al bisericei, care conste,
i
dintr'un paraclis i o biserica mare. Paraclisul zidit de-
asupra isvorului este noti, pe din leuntrul tot de mar-
mum ca §i basinul isvorului. Spre reherit alaturea cu pa-
raclisul estE, biserica mare, zidita de curand pe temelia
alteia vechi. In fata intre.rei principale este un loc des-
chis uncle se afla mausoleile a cator-va patriarh1; pe sub
un portic rezimat pe mal multe 1iruri de colone gr6se
de xnarmura se intril in bisericit, care pe din launtru sa-
mana eu catedrala patriarhalii.
Dupe o visita scurtit ce fAcuram superiorului, *ea-
rem inainte, pe o potecd ce tae ogdrele, spre asedernin-
tele de caritate ale Patriarhiei de Constantinopole, care
aunt situate ma' spre miada-Eli re,arit de Biserica Anti-
tului Isvor si care strelucian de departe la razele sore-
lui, avend forma unui mare patrat. Merseram pe jos o
jumatate de orti, sorbind aerul curat yi recoros al loca-
litate ti ajunseram la p6rta din zidul ineopjurAtor pe
care intrarrun in eurtea Asedemintelor. Acosta este spa-

anului 1453 tabarand acolo cu Ntirea ca sa -Vita pept Turcilor,

care'l stramtorase de tote partilP, porunci sa't friga pe carbuni
vi'o cat' -va barbuni (un fel de peOe de mare forte gustos) cand
lata ca i se infatiqa un om care's spuse ca Tureit au sa'l cake
§i all sarobesca cetatea. Imperatul insa nu credea, ba cbiar ada-
ose ca atunct vor lua tureit cetatea and vor sari barbunii eel
de pe jeratic. Atunci o minune! tot' barbunit sarira, din foe §i
parlitt cum erau fura pull in apa isvorului cu credirga formata
mai Catlin ea cand ei vor marl tot' in acel isvor atunci cetatea
va fi reluata diu manile Turcilor. In adever, in apa isvorului se
ved inotdnd vr'o cat' -va pe§ti§ort cu pete ca rugina.
') Nichifor Calist in cartea citata mat sus. Vecli nr. 8 p. 467
a acestut jurnal) da la p. 7 pe seurt topografia bisericei, lar de
la p. 8-99 poveste§te despre vindecarile minunate sever§ite la
Isvor din inceput pant pe timpul seu (vec. 14).

www.dacoromanica.ro
606 o CAI grORIE IN ORIENT

Ii6se, plina de verdeta si Intretitiatii de alee, acoperite cu

un prund fin, pentru trasuri si pedestri, Tar in mai multe
puncte din fata cladirilor Infrumusetatit cu straturl de
flor!. Aceste asecleminte cuprind: un spital cu desparti-
turi pentru coph si virstici, barbatl si feme!, carora li sit
dati tote tratamentele medicale cunoscute ; spitalul ocupA, la-
turea;despre apes a patratului si are de patron! pe sfinth dof-
toril cet fora de arginti. 0 casa de san'etate ce ocupa par-
tea despre miada-zi, asemenea cu patronul eI ; un asil
pentru fete orfane in partea de na6c,la-nopte in fine un a-
sil pentru barani si seraci tare iunpreuna cu apartamen-
tele medicilor intern! si ale personalut forrnecla laturea resti-
rit6nft de o parte si dc.4, aka a intrarei. Medicul de serviciti
nea condus cu multa buna-vointa prin tote aceste case filan-
tropice, care datosesc infiintarea si intretinerea for purtiiret
de grije vrednice de tata lauda a Biserice! Patriarhiei. Nu-
mele lui Ioachim este si aici mutt pomenit. El a facut imbu-
natatiri marl acestor aseq6minte si ferice de postorul
care 'sT implineste conscintios tote indatoririle sale, din-
tre care cea IntaT si mai insemnata este cercetarea si
ingrijirea bolnavilor, precum si intre cele d'antaT lucrar!
ale Mantuitorulul Christos se num6ra videcarea a tom
bola si neputinta '); la ac6sta indemna el `pe apostoli,
iar el pe eel -I -alt! eredinciosi 2) asa c4 de o potriva cu
latirea crestinismulut in lume, spori si purtarea de grija
pentru bolnavi, orfani si saraci. Prin veeul III si al IV de
la inceputul biserice! crestine, institutele sale de bine-facere
cum craft asilurile de s6raci, de orfanI, de betrAni, spita-
lele si ospiciele, desteptaii admiratiunea si chiar gelozia pa-
ganilor care cu tota filosofiea inalta la care ajunsese nu stia
nimic despre atar! alecl6minte pentru binele comun 3 A.

3) Mat. 4, 23. 25.

2) Luc. 10, 19. Marcu 16, 18, Fapt. 3. 1, 36 ; 14, 8, Jac. 5 14
3) Acesta ndrturise§te Imperatui Lilian Paravatul in epist. 49
citata de Kraus, Kirchengeshichte Trier 1882 p. 216. Luthardt,
Geschichte der christlichen Ethik Leiptzig 1888 p. 221.

www.dacoromanica.ro
 O CALETORIE IN ORIENT 607

ceste sunt cele mat alese fructe ale caritatei crestine in care
se 'nchete Ora Religiunea. Din nenorocire multi dintre
religiunii nu inteleg si nu implinesc adsta inda-
torire de intaiul rang si ast-fel, ist surpa singuri terenul de
sub piciare, cats si in ac6sta privire le apuca inainte re-
presentantii societatii civile. Despre biserica patriarhala
nu se p6te dice acesta, de Ere -ce ea este tot d' aun a in fruntea
on -caret propuneri li fapte de filantrupie, tote asilurile li
spitalele nationale, grecesti din imperiul otoman ait intreti-
nerea for dela si prin Biserica dupa cum pretutindenea ast-
fel de asecleminte s'au infiintat prin biserica prin religiunea
crestina. Preocupati de aceste ganduri ne luaram r6mas
bun de la medicul care ne insotise prin diferite incaperi ale
qiselor megaminte, mnItumindu-t, si ne-am intors In oral.
A doua di Duminica, 6 August, dupa esirea din Biserica
ne-am dus la Societatea Medievala si am luat parte la se-
dinta estraordinara ce s'a tinut. Intre membri erat si preoti,
dintre care unit chiar ati luat cuventul, anume in cestiuni
privit6re la arheologia biseric6sca. Tocmai sara ne-am des-
partit de membrii societatei, dnr a ce participaram la un ban-
chet, dat de ll-lor in onorea nostra si la care s'ar'i rostit
de ana6ndou6 partile cuvinte bine simtite pentru prospe-
rarea cultures si a religiositatei, pentru marirea Romanilor
si a Ellenilor.
In diva urmatore 7 August, insotiti de Dl. Dr. Hara-
lampide, membru al Societatei Medievale li magistrat in
Stambul, pe la 10 ore inbarcAndu-ne in un vapor am ple-
cat la scola de teologie a Patriarhiet, care se afizi in Halchi
una din insulele de pe Bosfor numite ale principilor, pen-
tru positia frum6sa, aerul curat si baile for priincidse sanft-
acet ; ele sunt in timpul verei locul eel mat placut de
escursiunt pentru societatea alesa din Constantinopol,. Va-
porul apuca din Galata spre resarit m6d.a-di cats .termul
asian, a carui margine acoperita de cimitire crestine si oto-
mane, se putea bine distinge dupa o cursg, de jumatate
ore,, and apuca drept spre mach -di si se opri la schela din

www.dacoromanica.ro
608 o CALgTORIE 1N ORIENT

Kadik6oi, nume stricat a vechiului Chalcedon, un oras a-

siatic, in care s'a inut al IV-le Sinod ecumenic, inlaturAn-
du-se invetAtura lui Eutyches, arhimandrit din Constanti-
nopole si alcit, dupa care firea omenesca a lui Christos ar
fi fost absorbitii, de cea dumnecle6sca, cum o picg,tura se
perde In marea, c deci El ar fi numai D-deli dupii cum
Nestorie '1 propovedui-se mai inainte a fi numal om ; contra
for Sinodul a stabilit dogma despre unirea ipostatica a ce-
lor dou6 fin in Christos fans amestecare si fart schim-
bare, neimptircit si nedespartit 3), cum o cantA Biserica de
atunci neintrerupt in slava cea dogmaticesca a glasului 6
de SAmbata sara la vecernia cea mare. 2). Tot ]a acest
Sinod s'a stabilit un canon (28), de la care se incinse
lupta de veacuri pentru supreinatie intre Roma veche si
cea nou6. ceia ce provoca si desbinarea Bisericei apusene
de cea res6ritkii. 1). Vaporul ins nu ne last timp a privi
mai mult acest oras asezat la Ere -care depArtare de ter-
mul mares, ksi care ne destepta aducerea aminte de niste
evenimente asa de insemnate in istoria si destinele cresti-
natatel. Bucuria celor cars mergeatl in escursiune la Prin-
kipo, 4) si care mu4emita, timpului favorabil erati f6rte nu-
merosi, barbati si femei, levantini cu chipuri de o rara fru-
musett, cad curand ajunseram la una din insulele principi-
lor, numita Antigona proti spre distingere de Antigona me-
ggli, ce se afla din jos de Halchi. Vaporul se opri la schelit
numat cat avura timp sr) s6 pog6re din el pasagerii how,-
rip a petrece diva in acesta insult, unde pe fang/ instaia-
rea inderoitinatica a bailor si potecele desfittatore pentru
preumblare, altiturea cu casele de varit locuite mare parte
de armeni se tidier), maret o mantstire intemeiata de Ioa-
1). Ve41 Theologia Dogmatic/ Orthodoxii, tradusb. de Gerasim
Pite0enu. Vol. 2. Bucure§ti, 1888, pag. 108 sq.
2). Vecli Octoihul.
3). Tot pe acest canon s'a basat si jurisdictiunea Patriarchulul
de Constantinopole asupra Bisericei Romane. VecTi Neofit Seri-
ban, Respuns guveruului etc. Bucure0 1868 p. 45.
4). Aga se" chema pe scurt aceste localitati.

www.dacoromanica.ro
 0 CAl tTOME tN ORIENT 609

chin] expatriarhul. Pawl and am putut observa bine tote a-

ceste, vaporul acum se apropia de Halchi, o insula mat
mare decal Antigora proti; in partea, despre apus a el se a-
fla sc6la nationala (elle* de cornercit (i) il.i.Troptxt) crxolii),
ce cu t6ta departarea ni se infatisa ca o cladire mareta. Cu-
rand insa nu se rnai velu caci vaporul acum ocolea insula
spre meta -cji din care parte se vede forte bine pe culmea
dealuluI un sir de case cu done caturi $i cu o biserica in
mijloc : este scola teologica din Halchi, pe drept care
trecuram indreptandu-ne la schela, ceva ma! din jos. De
alungul termuluT in apropiere de schela se intinde un bule-
yard, avend de amendoue partile constructit frumOse de
vara, asa ca partea acesta de pe. vale a insulei santena cu
un orasel ; Iar de la un loc spre mNa-n6pte incepe dealul,
format din pietris, insa, acoperit cu o livede de maslint, ce
erati plini de fructe. Tinend una din potecele ce tae dealul
in zig- zagurl de asta-data spre apus, ajunseram la p6rta
sc6lei, si cum intraram in launtru, ne'ntimpina Directorul
scOlei pe treptele unui coridor care se intinde de la un
capa pana la alto a caselor si ne conduse in un salon
unde ne odihniram putin, potolindu-ne setea cu o apa rece
f}i gust6sa ca din verful Muhl!, iar inadusala prin recarea
salonului destul de spatios, bine mobilat $i de-o curatenie
esemplara. Directorul, un Arhimandrit cu infatisare f6rte
respectabila, ne primi si ne trata in modal eel mat afabil ,
dintre profesort, fiind vacanta, n'am putut cunoste de at nu-
mai unul, pe Parintele Fotie, care si-a facet studiile in Ger-
mania $i de la care am dobandit o suma de informatiuni
relativ la acesta scola in care se educa viitorit preott ai
patriarhatului. Pogorindu-ne in curte ce are forma patrata
si era acoperita cu verdeta intrararn intM in Biseitica, des-
tinata, anume pentru deprinderea studentilor cu slujba si
rinduela bisericesca. In partea despre nord a Bisericel se
afla o cismea cu apa, tar in partea despre reserit Incryerile
destinate pentru Biblioteca pe care am observat'o de apr6pe,
rninunandu-ne de curatenia localului de numerul ii valOrea
cartilor, de asezarealor in ordine $i de buna ion pastrare. Pin-
Biserica Orthodox Romans. 3.

www.dacoromanica.ro
610 0 CAI g FORTE IN ORIENT

tre cartile cele mai importance ce am ved.ut in ea amintim :

Colectiunea operilor eelesiastice de Migne,seria green si latind;
editiuni separate a operilor fie-carui parinte si invetator bise-
ricesc acelor 8 vecurt primare; cele mail insemnate codice
tiparite ale can6nelor ; tots autorit clasict greet si latini ;
Manuscripte vechi grecesti, printre care si unit cuprinclend
epistole de a tut Meletie Pigas cam; Mihaiii Viteazul ; in
fine pe langa, mat multe reviste teologice eurente, resaritene
si apusene,felurite carp religiose rituale si didactice, grecesti,
rusesti,nenatesci,frantuzesci in cele mat none editiuni de care
erad pline tote rafturile de pe langa zidul si de pe mijlocul
inca,perilor spatiose ce aunt destinate pentru biblioteca. La
esire, Directorul ne oferi cate an esemplar de regulamen-
tul seOlet, chip care lemae se p6te forma o idea despre
sat% si organisarea et, ce i 13'a dat Inca, de la 1841 1). Ea
porta numele de: Scala de teologie a mares Biserica a lui
Christos" sta sub n.emijloeita conducere a Patriarhului si
a Sinodului de pe langa el, din care patru membri consti-
tuesc Eforia scOlet. Personalul scold se cuprinde din un
Director, care trebue sa fie preot, de o moralitate si cultura
recunoscuta ; din profesorii necesari, in numer de qece
afara de Director; et trebue sfi, fie preoti eel putin cei de
theologie 3); din students, al caror numer e stabilit la sese-
qeci, afara de supranumerari ; ei trebue sa fie orthodoxY,
nu mat tineri de 18 ani nict mat in virstii, de 22, Tar cei
cart au terminat invetaturile gimnasiale, pot fi primiti si
'Ana la virsta de 25 ani; sa alba constitutie sanet6sa, tes-
timonid de moralitate intrtrit de Arhiereul loeniut si cu-
'). Regulamentul porta titlul urmator: ,,Kavovto-p.k ri Ev
xomi ov--,),oytx* gyoxii; r91s To; xpto-ro5 ELE4A14 ix4io-ia4, Ey
KOVaTOCVT:VOUITaa, EX TOU FIxTpt7pytzoy vyrroypapstoo, 1874.
2). 'Avijp tEpm.Livoq, Eywoo-l-tinc a.pE T7ic zai ixav6Tiiroc xtxt
7Eirat3Eup_ivo; Tip TE .5'6poc9Ev X'Xi. Tip eC70.1 [latC7TX 7rat3Eiav".
El este ales de Patriarhul ecumenic §i de Sf. Shied. Vecli xxvo-
vtcy., o-a. 5.
8). Oi zaOlyriTal. OFED0'.101`) ETV-it I.Epcollivot, Et 8E 14, Of. Tli;
aE0/0"riac To..a&xasTov". Kavovto-p.. o-El. 7.

www.dacoromanica.ro
 O CALETORIE IN ORIENT 611

nostintt de gramatica elena, de aritmetica practica, de geo-

grafie, de istoria sacra si catihism SA garanteze pentru fie-
care din et un Arhiereti, ca vor pazi cu scumpatate t6te
dispositiile regulamentulut, i ca ajungend in virsta ceruta
de sfintele canOne se vor preoti '). Pentru administratie
morala i materials a §c61m se mat prevede Inca urmetorul
personal: un secretar, un confesor, dut preoti care sdversesc
pe rind serviciile bisericesti, qi rugaciunea de dimineata si
de sari, un medic, dot supraveghetori de ordine (iTrtari.mt),
un econom i servitori dupa imprejurart, care se primesc
in serviciul valet cu anumite conditiunt 2). Obiectele ce
se predau in scola, al caret curs e de septe ant, sunt impartite
in done categorit: teologice si lake (EywixXix pt9.0ii!.,,A7a) ;
cele teologice sunt: Istoria bisericesca, Ermneutica sacra
iii Exigesa, teologia dogmatics i etica, patrologia si ar-
heologia Ebraica, pastorala, omiletica, catihetica, liturgica
si dreptul bi. el icesc, exercitil teologice 3) ; tar obiectele laice
sau enciclice sunt: Istoria sacra, catihisruul, antropologia,
psihologia, ]ogica, etica f i istoria filosofieT, limba si filologia
elina si Latina, retorica i compositii, geometria, aritmetica,
algebra, geografia matematica, istoria politics, chronologia,
limba slavona si bulgara, turca §i francesa, musica biseti-
c6sca. Anul scolar incepe de la 1 Septembre si se incheia
la 31 August, tar cursurile se in pana la 30 Mat, cad de
la 1 30 Irmie dur6z4. esamenele. Cursurile se inaugurka
cu un servicitt divin, ci cu o cuventare rostita de Director 4).
Esamenile sunt c,lilnice (lunare), anuale ei pentru Diploma.
Aceste din urma aunt orale Ili in scris. Esamenul in scris
consta din o Tesa. Candidatul e admis data obtine cal-
1). ;OTC 90;40-CCVTE; Tiro X9:T9f. TO-J4 tEpO..); XXV6VCC4 arCETOUf.LE-
Wp 71)0.XEIV, iEpaTEUCIOUCYLV". KIXV010.0-11. TEA. 8.
'). Kavoycap.o; cra. 23. A.?0? 121 sq. cre),. 26 apOp. 142 sq.
EA. 27 apep, 153 sq. o-El. 28 apOp. 157 sq. 0-E.A. 29 apOp.
164 sq.
8). Exereitiile omiletice din an. 7-a se fat de pe Amvon, in pre-
senta profesorilor §i a studentilor. K.coovtap.. pag. 12. art. 53.
4), KomvLo-p.. o-EA. 13. ApOp. 54-56.

www.dacoromanica.ro
 612 o cAt t I ORIE III ORIENT

culul 7.a.16);" (bine), saii iptoca" (forte bine) si primesce

diploma subscrisa de director si de secretar, preveclutA Cu
sigilul se6lei si intarita de Patriarhul ecumenic. Impartirea
diplomelor are loc in intaia, Duminica dupfi, depunerea esa-
menilor respective. Seversindu-se Arita, liturgie, Directorul
convoca pe toti candidatii, secretarul (la citire resultatulul
esamenilor, Tar unul din efort citeste cu glas mare fie-care
diploma. Directorul apol chemand pe candidatii gasiti demni,
le innahnez:t diploma si'i proclama pe fie-care : 8180-xxXo4
Tlic bp0o;6E,ou Xpla-rvxvtzijc as.oloyiotc" Inv6tator in teologia
crestina orthodoxa. I). Vacantele sunt aceleasi ca in scalele
secundare de la not. 2 ). Studentii sunt obligati a citi si a
cants. in Biserica scalei serviciile religi6se en OM buna-
cuviiuta si in ordinea pe care Biserica orthodoxy a primit'o
de la dumnedeescii pArinti si cum if rinduesce Directorul.
Studentit si chiar profesorii care locuesc in scalti sunt obli-
gati a urrna regulat la Biserica, a se marturisi si impar-
tasi in cele patru posture, a face regulat rugaciunea ina-
inte si dupri masa 3) ; de aseminea mai sunt obligati .,,tu-
dentii sa, Otte o imbracaminte uniforma si la intrarea in-
scat sa alba un nuttier hotarit de articule pentru schimb
si asternut 4). Pe langa indatorirele scolastice a le studen-
tilor si penalitati, se prevede inca modal prepararei nu-
trimentului si ordinea in care sa se dea. 5). Demn de in_
semnat este capitolul din regulament privitor la bibliotecii
si bibliotecaritt 6). Biblioteca are sigilul ei propriii, ce este
in pastrarea Direetorului; pe fie-care an se prevede o suma
pentru cumpararea cartilor si altyr aparate stiintifice, care
sunt de trebuinta sc6lei ; en pastrarea si tinerea in regula a
cartilor e insarcinat un Bibliotecariti ales de eforie si pus la,
ordinele Directorului.
1). Hem pag. 16 sq. Art. 73-83.
2. Kuvovccq.. ce),. 18. Apr). 84 sq.
3). Idem. Art. 88sq.
4). Idem. pag. 20. Art. 98sq.
6). Idem. pag. 21, Art. 101sq.
6). Idem. pag. 24, Art. 124aq.

www.dacoromanica.ro
 0 CALgTORIE IN ORInNIT 613

Dupa ce esirdm din biblioteca, multemitt de cele ce am v6-

4 ut, cum si de primirea cu bunri vointa si prevenit6re a vene-
rabilului Director, am visitat in trecet si cele-l-alte incaperl a
sc6le1, pretutindinea deo complecta curatenie si ne-am indrep-
tat spre pOrta, in fata cftria din afara se afla, o cisterna, de
unde parintele Director Iarasi ne-a mai scos apa recorit6re.
Locul are o positie frum6sa si o vedere desfatat6re ; este
acoperit cu verdeta si plantat cu numerosi pomi roditorl,
semaniti cu o cetate aseclatA pe varful unui munte ; spre
meth -nopte se infavisa privirei peste fata stravezie si linis-
tita a marel, minunata panorama a Constantinopolei si cu
deosebire a orasului vechiu cu doma cea mareatil a Sf. Sofii
pare ca am fi fost alaturea, Tar nu in departare de mai
multe mile ; spre apus ochii ni se opreu asupra scaleT co-
merciale,ce are o positie numal putin desfatat6re; spre resiirit
esiatt pare-ca din mare c6stele stancose ale Asiel ; lar spre
mec,la-qi se resfata intr'o mare de lumina Antigona me-
gali, de unde asteptam sa se intarca vaporul spre a ne lua
Tarasi drumul la Constantinopole. Nu sa p6te Inchipui un
loc mai potrivit pentru o sc61a, ales biseric6sca ; isolarea
si inaltimea loculiu, curatenia aerulul si a solului, pe care
sunt insemnate marginele pana unde se pot preumbla stu-
dentii, predispun de minune a cugeta la misteriile religiu-
nei si a intari credinta despre vecinicul adever aT lor. Intre
acestea s6rele scapata bine catra orizont, iar un vent iute
ne aduse aminte ca cu tdta placerea ce simtiam aflandu-
ne in un loc asa de pitoresc, trebue sa plecam si asa ne-am
despartit in modul cel mai amical de par. Director, care simti
o vudita satistactie cand f-am spus ca unit dintre Romanif
care au studiat in scola condusu, de el, sunt astiti- Epis-
coo si '11-aft castigat merite insemnate priu activitatea lor
intinse pe terenul stiintific si pastoral.
Intorcendu-ne spre schelii, pe nesimtite gandurele n6stre
sburara, de la scola si biblioteca pe care o parusiam la so:51a
si biblioteca pentru care doriam a ne inavuti cunostintele, la
facultatea ndstra de teologie. Acesta de si alipitA de Universi-

www.dacoromanica.ro
614 0 CAI LTORIE IN ORIENT

tate, pang asta.q1 se considera ca un 6spe si este 'Inca ne-

confirmata prin lege ; tar internatul el, de si are un local ce
in raport cu numerul studentilor ar fi satisfacetor, este lipsit
Inca de cele mat multe obiecte necesare unut internat ; asemi-
nea biblioteca el, de si infiintata din anal 1887 1) si inavutita
cu un numer insemnat de card pretiose, daruite de barbati
plini de rivna pentru inaintarea culturel religiose, si aid en
placere in suflet amintim intre cet dintai pe I. P. S. Mitro-
polit Primat i pe I. P. S. Mitropolit al Moldovel, eet dot Iosifi
en bun chip, a caror esemplu patriotic am fi ferieiti se afle si
mat multi urrnatorf,are Inca necesitate de multe cacti spre
a indestula macar eat de putin exigentile stiintet teologice
de astadt. Ne m4ngaiam iusa cu nadejdea, ca, data vom
arata aceste neeesitatI locurilor coinpetente, ele in iubi-
rea de patrie si de religiunea strarnosasea, le vor indes-
tula la timp si ca data intr'un stat de alta natie si lege, cum
e eel Otoman, Biserica Foote se alba o se6la teologica ca tea
din Halchi, cu cat mat mull e indreptatita Biserica nostra
orthodoxa, nationals a avea o scola superiara de teologie
in Stattd nostru, de acelast neam si de acetasi lege. Intre
aceste ajunseram la schela si peste putin intorcendu-se si
vaporul am plecat la Constantinopole. Ventul care deja la
schela, ridica valurile en tarie pe de-asupra cheiului acum
intarta mares furios ingreuind ast-fel mersul vaporului, si nu
inceta chiar dupa ce ajunseram in oras ba Inca se mat in-
tari, asa ea auziram trosnind multe giamuri pe la casele
din apropierea nostra, si papa a ne cuprinde somnul cuge-
tam la groza ce vor fi simtind calatorit pe mare in timpul
furtunelor de iarna.
La 8 August inainte de ameda, ne-a visitat mat intai d.
Jean D. Aristoclea presedintele Silogului, academia gre-
c6sca din Constantinopole. D. Jean Aristoclea intruneste in
pers6na sa o simplitate vrednica de urmat en o poli-
teta si amabilitate vrednica de admiral. Domnia Sa in-
t). Veclt in Biserica Orthodoxa, an. XI, No. 10, Ianuarie 1888.
pag. 839, Nota 2.

www.dacoromanica.ro
 0 CAI ki oRIE tN ORIFNT 615

tre allele a multiunit colegulul nostru Erbic6nu pentru

lucrarile sale daruite academies si cu deosebire pentru
cronicarii greet, dicend ca in ac6sta lucrare d. Erbicenu
a depus o munca staruitore si ca ea este de insemnatate
precum pentru istoria nostra nationala asa si pentru a
grecilor. Dupa, plecarea presedintelut Silogului am plecat
si not insotiti de d. Constantinide la Patriarchie spre a
ne lua bine-cuventare si rentap bun de la Patriarh. Sane-
titatea sa ne primi cu aceast bunatate ca si 1ntaia brit,
acum insa in salonul eel impodobit cu portretele tuturor
patriarhilor, unde conversa cu alt 6spe, un domn care
indata ce afla ca suntem din Romania ne ineredinta ca
cun6§te tara ca unul care a stat mult timp in judetul
Arges eel cu. frum6sa Biserica ,,Curtea de Arges". Indata
am fost tuarturt la o scena miscatare. Dupa not fu in-
trodus asemenea la Patriarh un barbat in varsta, care
avea infati:,4are de muncitor cu o fata ca de 9-10 alai',
era fiica 1tlt. Amandoi se infatisara forte respectuos ina-
intea Patriarhului, punend obicinuita metanie si dupa, ce
tatal adresa cite -va cuvinte rugatore, fiica presenta Patri-
arhului o battle si fara a se retrage, sta cu manele Ia
pept si en capul plecat, ca cand ar fi asteptat o sentinta.
Patriarhul ceti cu voce hartia din care inteleseram numai.
cuventul Iptara" repetit de mat multe orT, §i apol man-
gaia fata laudandu-o pentru resultatul frumos ce a do-
bandit la inv6tatura, Tar tatalut et promise ca o va primi in
scola secundara, cu intretinerea Bisericei, in care stop
imediat a dat ordinele respective secretarului privat a
Sanctitatei sale. Tatal si fiica facend iarasi metanie se
retrasera cu fetele radi6 e de bucurie. Aict ni se infati-
sara lamurit alaturea parintele trupesc si eel sufletesc ;
ambit ne aunt stumps; parintele trupesc ne naste si create
pentru viata si lumea ac6sta, parintele sufletese ne re-
naste si povetuWe pentru vecinicie; dar pe and unul a-
desea nu'i in stare a ne da nice hrana trupesca, eel alt
ne da tot d6una lirana suflet6sca, ce e mat pretiosa de

www.dacoromanica.ro
616 6 CALETORIE IN ORIENT

cat cea trup6sca, fiind-ca acesta se pate castiga prin cea

dintal, aceia 4nsia nici o data, numai prin acest4. Precum
parintelui trupesc nici o data nul putem r6splati deplin
pentru tote cafe ne-ait facut de la nastere pant cand am
ajuns in virsta, tot asa, nu putem r6splati deplin nici pa-
rintelut sufletesc pentru cele ce ne-au facut spre lumina -
rea mintei spre indreptarea vointe! iii spre infrumuse-
tarea inimei nastre, ce nu se sfirseste cite zile avern. In-
vettorul, preotul, arhiereul, episcopul, mitropolitul, pa-
triarhul att deei drept a fi cinstiti Ca si parintil nostri
trupestt si mat mult de cat acestia. Din faptul atins ina-
inte se pate Inca cunaste bine strinsa legatura a Bise-
rice] cu ,cola in imperiul Otoman, pentru ce BiSerica
este acolo parghia, pepiniera si scutul nationalitatit de a-
setnenea se pate esplica lesne cum se face ca doctorii
in drept, si in alte specialitati sunt tot asa de familiari-
sat! en randuelile si cantarile bisericesti, ca on -care
cantaret bisericesc ; ele sunt ale bisericei gi biserica cut
tot ce tine de ea ocrotind natiunea cum oeroteste gaina
puii sub aripi trebue a fi 1nvetate si cunoscute de tot! fiii
natiunel. Ma! 'nainte de plecare am rugat pe Sanctitatea
sa Patriarhul a ne da o epistola, recomenduitdre catre e-
pitropia santulu! munte qi ne-a acordat ac6sta cu multi
dragoste dee! luandu-ne bine-cuventare si remas bun am
exit de la Sanctitatea sa, adanc impresionat! de buna pt i-
mire ce ne-a facut. Insotitt de d. M. Gedeon am facut
cute o scurta visita, de remas bun si celor-laltt oficiali a!
Patriarhie! $i ne 'ntarserilm la otel. Insa trecend in calea
ndstra pe langa locuintele P. S. Mitropolip al Efesului si al
Filipopolel, dupa, propunerea d-lui Gedeon am abatut pe la
fie-care. Efesiul este un Wean forte venerabil, Arhiereti de
42 an!, tar al Filipopolel din contra e un barbat in fidrea
virstei si de tot simpatic; amandoi ne-an pritnit si tratat ca
pe niste prietini, cela -ce ne-au facut o deosebita placere.
Luandu-ne remas bun si de la acesti no! si distinsi eu-
noseuti, ne despArtiriim si de d. Gedeon, remanend ca

www.dacoromanica.ro
 0 CALITORIE IN ORIENT 617

d-lui sa ne trimitit pitacul de calatorie de la Patriar-

hie si ajunseram la cartierul nostru. Dupa, prang., in
vedere ca a doua di pleca spre st. Munte un vapor
am dat pasp6rtele la consulatul nostru sa ni le videze
din vreme si prin domnul Leon Ieronim no am prom-
rat si eke o tescherea de la politia otomana, fora de
care e cu neputinta a calatori in cuprinsul itnperatiei
turcesti. Tot atimci ne-am dus la agentia vaperelor spre
a ne procura bilete pentru calatoria la st. Munte. Pe
trei bilete de clasa I. cu nutrimental am platit noun lire
otomane, asa dar apr6pe Indoit cat ne-a costat pe fiecare
cursa de la Varna la Constantinopol. Restul dilei it in-
trebuintaram in pregatirl pentru o calatorie si mar departs
de patrie, ceea-ce destepta in not de o parte ingrijirt de
alta dor de tara 'Astra. Catra sera veni la not d. Gedeon
Impreuna cu d. Melesin Hristodul un teller canonist
care a scris asupra dreptului bisericesc o carte insemnata,
relativ la casatorie 1). Domnul Gedeon a bane -voit a ne
aduce singur epistola reconAnduitore despre care rugasern
pe Patriarhul si cu acesta de pe urmti, ocasiune ne intreti-
nuram intre o lalta, mai mult timp. In dorinta nestra de
a cun6§te data intre cantarile bisericei i cele populare este
la greci vre-o deosebire, D-lor esecutara mat multe melo-
dii biserice§tf si populare, ce stint apr6pe identice de uncle
se vede Inca o data cat de adanci radacint are biserica
in poporul grecesc. Insa pe cat e de entusiast grecul pen-
tru cantarea sa bisericesca si populara pe atat e de ad-
versar altor specii de cantari qi cu deosebire musicei corale.
Ori-care eunoseetor in ale musicei, stie cat este de seriesa
sinemesteugitti, Liturgia a§edata pe note iu 3 partidt de
Cart. Et bine, d. Gedeon gasi ca acest fel de cantare este
teatral si arata mai multi predispunere pentru cantarile
melodice a lux Macarie. De altmintrelea cantarea bise-
ricesca la greci nu e de tot inflorita ci ma! mult simpla,
Cartea este intitulata: Tx xu)Xup.aza tor) 7xp.ou impedicarile
de casatorie. Constantinopol 1889

www.dacoromanica.ro
618 .o CA g rORIE IN ORTFNT

seriosa, si se tine f6rte strict de ritm. Era sari cand 6spetii

nostri dorindu-ne: ka),Ov kg.teu62tov" (calAtorie bung) se
dusera pe acasii lasandu-ne o amintire din cele maI pla.cute.
1\1.43ptea de 8 spre 9 August a foss cea din urma pe care
am trecut-o in Constantinopole si preoeuputi de idea pleca-
ret ni se pitireau si mai suparatori paznicif de ndpte,care cu-
triera stradele si lovesc indesat in dreptul fie cares case pa-
veua stradet en capatul captusit cu fer al bastonului lor, in
sewn ca veghiaza, la siguranta pers6nei si averet cetatenilor.
Aceste semnale stridente fura inabusite mai tarditi de urletele
si latratul canilor, care in linistea noptei es din culcusurile
for de clitni. ce de regula sunt in strada pe langa trotuare,
spre asi cauta hrana pe care apoi si-o disputa intre sine la-
trand si urland intr'un mod infiorator intoemiu cum urla
lupil la noi in padurt. In orasul vechiti pe strada ce duce la
gara orientala am vequt asa de multi eaini, marl si mi-
titel pe lauga trotuare, din care causa, si aerul este in-
fectat; nu'i deci de mirare ca chiar pe stradele capitale
din Pera si pe bulevarde se v6d o gramadit de canT. Asa
sunt obictnuiti orientalii din cea mai negrit vechime, a ve-
dea cant fara stapani, at lasa sit umble de capul for si sa'si
caute nutretul unde vor putea 1).
De indata ce se lumin6c1t1, de liva numal ce amp pe stradit
vincletorii de legume, fructe si maruntisuri strigend fie-care cit
II ajutit plamanii si recomandandull marfa. In deosebT f6rte
delicrose sunt la Constantinopole fructele d. e. Smochine si
stafide verdT, struguri nu mitt ciausa, pepeni galbent de smirna
in gustul ananasulut, rodii, prune grace, persict marl ca
merele domnesti, harbirp forte man de Alexandria etc. In
timpul celor 11 Bile cat am stat pe loc sub un cer tot de-
una luminat in timpul Pet de un sore arcletor. Tar in tim-
pul noptii de nenurarate candele ceresti, am facut o adeve-
rata cura de fructe ce ne-a priit forte bine.
Remarcabila este spot varietatea fisonomiilor ce se ved
1) Ve4i Is. Onciul Manual de Archeologia biblica. Cernauti 1884
p. 123.

www.dacoromanica.ro
 C) CAI tTORIE IV ORIENT 619

in acest oras Cu adeverat universal. nand abstractiune

de europei care sunt in mare numer, alaturea cu tur-
cul eivilisat care se cunOste numai pe fes si pe incal-
taminte, constand din ghete gi galoT fie vremea buna,
fie rea, pe eand cele-lalte haine aunt aceleasi ca si la
europei, yell arnauti cu costunaul for anapoda, en un fes
a citrui eineurI atarna pe umere, o Wilda cu felurite florf
cutmte din gaitane colorate, tin bran lat peste mijloc, in
care porta iataganul si cite -va pistole, de It bran pana la
genunchi cu o impreguratore alba cu multime de increti-
turf de sus pana jos numita fustanela, la marginea aria se
ved pantalonii strinsT pe pioor si incheiati in nasturi, la-
sand abea sa se vada virful $i calcaiul incaltarninteT; vec,1.1
de aseminea turd muncitorT si arapT cu un taclit colorat im-
prejurul capului fie cat de mare fierbint61a, cu o Wilda pusa
negligent pe spate sati Cu un vestment pana la pament ce
falfae in aer cand bate ventul, cu salvarii set largi, a caror
fund ajunge aprope de pament si cu papuch sei primitivir
al caror virf e forte incovoiat in sus. Apo vec,i felurite
fete bisericesti de tote riturele, Tesuitf, franciscani, domini-
cant, dame religiose cu vestminte negre sau centish (grit) si
preoti armeni uniti care porta carnelauca ; Hogi, adica preoti
mohamedani, legati la cap shins cu cealmale albe pe margi-
nea fesului, inbracati en niste dularne strimte la maned si
largi la pulpane ; preoti ruse en irobrAcitruintea obionuita si
la not, dar mai strimta, cu parul retezat si en palarie; in
urma preoti greet orthodoxi a caror imbracaminte simpla are
particularitatile sale : Potcapul cu marginele de la fund esite
mult afara si rasa en manecele f6rte largi ; de altmintrelea
in mersul si tinuta for se vede multi buna,-cuviinta si cum-
pat. In ce priveste positiunea materials, preotil greet aunt
avisati mai mult la caritatea crestinilor, de la care si primese
o subsistenta indestulatore, pentru ea stint neobositl intru
indeplinirea serviciilor religi6se. Multe biserici stall des-
chise tot, olina si preotul ca o santinela ne adormita e
tot-deauna gata a da mangaerile religiunei cu vrednicie

www.dacoromanica.ro
 620 0 CtENTORIE t ORIENT

sicu evlavie celor ce nazuesc la ele. De insemnat este Ind,

multimea cersitorilor in Constantino pole; ei nu stall nu-
mai la raspintii cerend ajutor de la treceton, ci umblk
pe strade, ba unis chiar se in de pasagers si nu'' slabesc
pang ce nu capatk ceva; uncle cersir6re betrane cutrierk
stradele si cautk' a destepta mila pentru ele prin niste can-
tece pe glasurele bisericestS. Tote aceste tipuri se'nfati-
sara pe rind inchipuirei n6stre dupk ce ne-am dat odih-
nei de nopte.
A doua di Mercuri, 9 August, eram in tot momentul gata
de plecare ; de diniindtri mat cerearam Inca odata dulceta sta-
fidelor si a smoch;nelor ; apot ne'ntretinurkm cu DI. Cons-
tantinide, al doile dragoman al legatiunes n6stre si cu DI.
Leon Ieronim, cancelarul Consulatului nostru, care venirrt
sa ne ureze calktorie bunk si ckrora le multemiram pen-
tru bursa-vointa ce an avut de a ne conduce si insoti prin
tote locurele vrednice de ved.ut. In deosebi, Dl. Leon Je-
ronim, fill de preot din Bucuresti mai adesea venea pe la
nos, cercetandu-ne de avem vre-o trebuintk de Dsa ci ofe-
rindu-ne Cavasul pentru diferite servicit. Mult ajutk la asa
depiirtare si in asa oral aprope Babilon, un compatriot ini_
Vat in tote usurele locale; voiajorul afla tot-deauna la nevoe
un consilier, un conducetor, un companion, un protector.
Acesta este folosul instituirei consulatelor gi legatiunelor
unei Or' in orasele man din alte ten str6ine; in acOstk
privire ne putem ai nos felicita, cum am constatat en deo-
sebire din modul in care am Post ingrijii si tratai de per -
sonalul legatiunei rornane din Constantinopole, al cArur set,
Dl. Mitilineu face onore Orel §i natiunei n6stre, cum si de
personalul Consulatului, representat in modul eel mai demn
de Dl. Ieronim in lipsa D -lui Consul Sturdza. Dupl ple-
carea Domnielor lor, incheindu-ne socotelele cu otelierul am
plecat si not mai din vreme la vapor, avend a trece mai
intai pe la vama, unde insa nu ni s'a cautat bagajele ci un
amploiat al viimei ne insoti cu barca pana la vapor, acolo

www.dacoromanica.ro
 O Cgi ATORIE IN ORIENT 621

primi taxa vamala, se intelege mat augmentatii, pentru cg,

s'a ostenit a ne insoti. PArAsiam ast-fel nu farii, Ere -care in-
duio§are acea vestita cetate a lumet, cu atate monumente is-
torice, cu asa de frum6sa positie, cu asa de variate tipurt,
ce atrag in fiecare di mat ales vara, multime de voiajort
is ea. Pe la 3 Ere dupil, ameda ne urcam in vapor pentru
santul Munte.

(Va urma).

Ieonomu Al. Mironesen.

www.dacoromanica.ro
 UN DOCUMENT ASUPRA FAMILIEI COSTACHE,

Acest document l'am publicat numai pentru ca prin

el se arata vechimea familiei Costache, din care se trage
si Mitropolitul Veniamin Costache, vrednicul de amintire
pastor. Tot in acest document sa mai spune de jafurile
ce faceati tatarii in tam Moldovei de caw on navaleatl,
arderi, furturi si sclavii. Documentul este proprietatea Ina lt
Prea Santitului Mitropolit al Moldovei, mi l'au dat bu-
curos spre publicare, pentru care'l sent adanc recunos-
c6tor.

Adecit eft Costache, fiiul rapaosatului parintelut mien Ga-

vril Costache, ce ati lost Vornic mare de tara, de jos, fac
stire cu acesta incredintata scris6re a mea pentru cat sari
indurat milostivul Dumneileti de au daruit viata piirintelui
nostru a trai inteacestii lame, si apoi tiind randuiala a
prea puternicului Dumnedeti eft eine sa naste inteacestii
lume Taste a schimba si intru m6rte. i intru viata dumi-
sale vOind multe case de boiari marl si mai de rand IA-
milind neasezate de parinci si in urmil, tragendu-sa la di-
vanurile Domnilor si pre la boiari,Dumn4lui rapaosa,tul
pArintele nostru ati socotit pentru multi patina, agonesita
dumisale, ce ati agonisit, au socotit dumnia,lul singur de
ne-ati ales si ne-ati inprtrtit si sate si bucate tuturor fratilor ;
sit s6 stie tine ce va Linea al sail in urma dumisale; pe care
asezitituri suntem asezati §i toemiti lots fratii intru a n4strA
viata ; deci inzastrand si pre dumnialui mai mare fratele

www.dacoromanica.ro
 CN DOCLMFNT ASCTRA FAMH lEi COSTACHE 623

nostru, Vasilie Costachi Vel Vornic, cu tom partea cat s'au

indurat si ati socotit rapaosatul parintele nostru. Alesu-iau si
loc de casa la Floreni, langa, Epureni mai la camp, unde
fost easale dumisale intaiu, apm tamplandu-se a sa scorni
aceste rascale multe in tara 'Astra, in dilele Marie] Sale
Ducal Voda, cand ati fost in Beci, sculatu-sau Savin Zmaci-
cane si cu Motoc din tara lesasca de an venit in tara, si in-
demnand pe multi cars li s'au potrivit for si pe multi si en
sila 1-ati facut de s'all radicat sa m6rga sit bata Bugiacul,
care ce blitae si izbanda ce ail facut sa va pomeni pang va ra-
manea un om pre acest parnant. Deci scapand es dintr'a-
cea Este a for au lovit pe In Floreni si au aprins casele
dumisale fratelui nostru lui Vasilie Vornicul ; deci Inca
fiind vita rapaosatul parintele nostru si vg,qend ea ajunsa, la
grele vremi de trait'', socotit-ati dumnialui on departe un
frate de altu nu vom putea mai trai, nici dumnialui fratele
nostru va putea mai trai acolo, unde s-ail fost casale intai6,
fiind mai la camp, ce 1-ati dis singur dumnialui rapaosatul
parintele nostru sa merga sa-si faca casa la Barlalesti, earl,
aunt langa Epur6ni din jos, cat si l'ar ajunge prilejul de
bune sa'si faca, care an audit toti fratil. Iar de lot atunce
n'an r6spuns ; deci fiind acest be pus la testamentul care
ne-au facut parintele nostru, de asewtturii, la partile mele,
inprennatu-ni-am si ne-am socotit Cu toti fratil ea de n'ar hi
socotit rapaosatul parintele nostru ca sa dea si locul du-
misale nu i-ar fi qis sa-si Mesa casa, pe locul mete, cats dum-
nialui all silit in viata de ne -alt asezat ca sa nu ramanem in-
tru nimic amestecati; deci si el audind disa rapaosatului
parintelul nostru si socot6la dinpreuna cu toti fratil, eu
Inca am primit si m'am invoit cu dumnialui si marele men
frate, Vasilie Vornicul si i -am dat si de la mine ca sit tie
dumnialui acel be cu tot venitul si in urma dumisale fiul
dumisale si tot neamul cel ce va naste dintru dumnialui in
v6ci si am ales locul Barlalestilor sit se stie de unde sa in-
preuna hotarul cu a Ciorenilor si a Florenilor, despre delul
but Ciomag par' in pitraul Ciocanestilor si pre paritit in sus

www.dacoromanica.ro
624 UN DOCUMFNT ASUPRA FAMILIFf COSTACHE

par' in podul ce au facut Vornicul si din pod de la del prin

capetele piimanturilor ce yin din jos si alaturea cu eel ce
marg la del par' in drumul ce merge pe del de asupra.
Florintii si din marginea Florintii, la del alaturea cu
padurea, pe drumul ce intrit prin marginea poenei de
asupra prisacii eel bAtrame de la Ciociinesti care's ins'im-
nate si en st5,lpi de petra; si acestit inyoialrt si asezare,
dupil disa rapilosat-ului parintele nostru, slati facut si sail a-
sezat dintru tots fratii anume: Constantin Vel Paharnicu
si Pavel Bujoreanul ce ail fost Sulger si Lupul Costachi si
Solomon. Carl* pentru mai mare credit-A am iscillit, ca sa
se stie.
Barlatep, let 7197 (1689) April 17.
Iscalici: Costachi Gavril, Constantin Vel Paharnicu, Pa-
vel Bujoreanu vel Sulger, Lupul Costache Bit Sulger.

Pisal Stefan sin Popa Grigore.

C. E.

www.dacoromanica.ro
 INSEMNARI
pose pe o carte in grecesste, pe la anal 1787 Octombrie 23
?l in care se arata arderea Monastiret Cotrocent.

La 1787, Octombrie 29 Sambata sara, la trei ceasuri

din n6pte spre Duminica, pe child era Domnitor Prea 'nal-
iatul nostru Egemon, Ioan Petru Mavroghene si Mitropolit
Preasfintitul Cozma, ce an fost mai inainte la Buzeu si E-
gumen prea cuviosia sa Domnul Domn Ignatie de la Scopel,
iaintamplat arderea Monastirei Cotroceni. Arderea a in-
ceput de la chioscul Inaltimer Sale Alexandru Voevod pi
au ars tote casele donmesti, Divanul i cele egumenesti
si in sir de la hambarele ce!e marl §i pana unde se vede-

Alta insemnare.
1802, fliva Mart!, cand se seb6za in Vlaho-bogdania a-
mintirea prea Cuvi6sei Paraschiva, la sapte ore si juma-
tate din di s'atilintaruplat in aceste partl cutremur f6rte
cumplit, care a .tinut case minute, si s'a facet mare stricii-
ciune din causa acesta la Monastirt clopotnite, biserim,
otele, si maT ca jumatate read remas case neatacate. Re-
numita clopotnica de la Colta (asta-cll desfiintata) atunci a
cadut, eel dol stalpi de la Vactiresti, Biserica Sf. Mare
Martir Gheorghie, cea a Sarindarului, Slatarului, Mihairt
Vodt, Sfincii Apostoll si maT t6te bisericile vecht. Fru-
ru6sa clopotnita de la Radu Voda, si alta a Sf. Atanasie.
Biserica OrthodoxA RominI. 9.

www.dacoromanica.ro
626 /list viNART

Atunci s'a sfarimat din temelie si t6t5, Mona stirea Cotrocenilor,

impreuna, cu hanul Serban Voda, pi n'a remas nimic t alt-
ceva la CotrocenT, afart de porta cea mare ; a caclut si do-
potnita $i trei pdrti din zidurile Monastirei impreuna, cu foi-
§orul domnesc i pivnita si atenantele de afara. Iar la bi-
serica n'a remas nica urme, de aseminea s'atl sfarimat si
trite cele din htuntru. Atunci a caclut i hanul lui erban
Voda, §i s'a deschis pamentul in mat multe locum si a Te-
sit apd, pe alocurea a iesit si catran in loc de app- Mare
este mila lui Dumneqett celut Sfaat, ce s'a milostivit $i nu
s'a nimicit acest oral.
Am scris eu eel ce me gd.seam atund Egumen §i Arhi-
mandrit in Cotrocent la Bucuresti, din Tricale Tesaliei ti
lavriot. In aceiasi 4i a venit la. Padavani ti divinul Dom-
nitor Constantin Voevod Ipsilant si se alb, in bisericit, stri-
end : Donnie nu perde pe poporul tell pentru pecatele
mele, ci pe mine numaT.

Ambele aceste note in greceste 'me stint date de Inalt

Preasfintia, Sa Mitropolit al Moldovet spre a)le traduce si
imprima, ceea ce am si facut, pentru cti cuprind, dupe cum
vede cetitorul, intimplari marl ce ail cauzat pierderi insem-
nate, $i prin care ni se explicit cum multe din monumentele
ndstre sunt crapate, ruinate si ciuntite.

C. E.

www.dacoromanica.ro
 EC IIIIIENICITATEA ORTHODOXIEI.

Orthodoxia, pe carea nol toti o milrturisim, are insein-

mAtate gi misiune ecumenicA ; noT credem, at ea este ca-
tolica,.
Dar ac6sta este cu totul alt ceva, de cAt catolicitatea ex-
terns, cu carea se mandre§te Biserica romans, §i dupe
carea ea 's1 recrut4z6, urma§l, in tote partile globului pA-
rnentesc, prin t6te mijlocele. Dupe principiile Biserice nOs-
tre, intinderea eT externs trebue sA fie numai expresiunea
cre§terel el interne, manifestarea fore el interne, asupra
caror trebue a atrage maY ales atentinnea tuturor membri-
lor el. Tatit frumuseta nostra, trebue sa fie inlauntrul nos-
tru: numai atunci ea, inteadever va mAntui pe ace, earl,
din gratia lul Dumnedet, devin capabili sa, se incante de ea.
Catolicitatea n6stra fuse, de alts parte, nu este nici ast-
felitI, dupe cum, dupe aparentA merge protestantismul, si
dupe carea catolicitate protestantismul lass, la arbitrul per-
*36nelor particulare, basele interne ale credineT, acordAnd
libertatea fie-citrui individ ss comenteze doctrina lul Christ,
dupe bunul plat al fie-ciirui individ, dupe cum 'I cere na-
tura lul individuals, starea luT suflet4scA mornentanii, §i ni-
velul culture! hi!. Nol cu fermitate ne tinem de acel
ca marturisirea credintel nici odata nu trebue sit fie
injosita pawl, la dorintele personale ale fie-dirul om par-
ticular, nici ()data nu trebue sa fie modificata i alteratii
dupe apreciarea n6stra, personals. No! de loc nu putem
dori atare cat olicitate, dupe carea doctrina nostrA se fie
interpretata de tot universul, in tote modurile posibile, pen-
tru ca sa nu o cund§tern aprope de loc. Din contra, dupe
principiile Bisericel nostre, fie-care trebue s t devina matur
Omit la acea,singur sa se orienteze cu acea, ce a procla-
mat t6t6, Biserica, ea dogma, a el.

www.dacoromanica.ro
628 ECUMENICITATEA ORTHO DOXIEI

Catolicitatea nostra consta in acea, ca marturiairea ere-

dintei ndstre in totul corespunde acelul om adeverat intern,
carele, ca chip al NT llumnedeil, ca sigiliu al cerlului, se
afla inlauntul fie -carul din not, or! unde ar fi traind, orl
unde s'ar fi afland, ors eat de jos ar fi cadend, ors cat de-
insult fiind. Cine a aprins in sine scantea adeverateiuma-
nitaii, tine traeste cu spiritul, tine se invalueste si se-
misca, cu aspiratiunile mai inalte si cu asteptarea inimei,
cane s'a decis sa-si explice tots acOsta luale a sa spiritual],
pentru acela confesiunea orthodoxii, a credintel va fi in
totul a sa, paterna, va corespunde la tote, ce se petrec in
interior, pe acela '1 va lumina, 'I va inveta. i, din contra,
tine a primit confesiunea orthodoxa, si va aspira, in mod
sinter si cu privatiune de sine, ca sa se inalte pana la a-
cesta, confesiune, prin ratiunea sa, prin armonia sa, prin
tab/ ordinea vietei sale interne si externe,acela, prin a-
cesta va intra pe calea vietei adeverat omenesti, va
da putinta sa infloresea natura sa adeverat ideala. Iata in
ce consta catolicitatea n6stra : tott pot, tot! trebue sa pri-
mesca doctrina orthodoxa, data voese sa fie adeverati Omen!,
si sa -se intelega adeverata for umanitate.
Acura pentru noi p6te sa fie intel6sa insemnatatea forte
mare a orthodoxiel, precum si importanta forte esentiala
a sfortarilor gandirei orthodoxe, in persona santilor pa-
rinti gi dascall at Bisericei, atilt filosofi, cat si asceti,d'a
pune doctrina crestina in legatura cea mai stransa cu omul
nostru, zidit la inceput, de a'l uni neintrerupt eu renasterea si
cresterea n6stra snirituala, d'a manifesta radacinile el pe te-
renul intern-vital al spiritului nostru. In ac6stit directiune a.
gandirei santilor r arinti sa pune in mi§eare nervul
credit-Ito originale-orthodoxe catolice. dialectica, in-
sti-sf inaltimea speculatiunei,pentru car! cate odata 'I a-
cusa, pe antieif parinti orthodoxa de orient,demonstr4zA
numai seen, eft densii aspirate sa respunda la cerintele omu-
lui superior, la cerintele spiritulul, nedand multia aten-
tiune convinctiunel externe vitale sat! practice. Dialectica

www.dacoromanica.ro
 ECUMFNICITATEA ORTHODOXTET 629

santilor parinti n'a fost un formalism al scholasticel salt o

abstractinne a cartilor theologies protestante posteri6re. In
dialectics santilor Orinti se vede viata. Dar acest4 viata,
nu este acea viata practice, carea se aude la invatetorii
Bisericei de occident ; ac6sta este viata superiorii, spirituals,
plina de contemplatiune oi privire la Dumnedeil. Ea vor-
beste numal spiritului, $i este intelesrx pentru el.
Ca fit al Bisericel orthodoxe, am cantat, ca sa merg cn
cugetarea mea p'acea cale, carea ne este indicate de pri-
virile max* ale parintilor si invetatorilor antic!. Ar fi o
norocire nemeritata, data neinsemnata mea lucrare, ma-
car prin ceva, in gradul eel mai mic, ar misca procesul
explicarei constiintei orthodoxe. Scopul rneti a fost sa, pun,
dupe mesura puterilor mele chestinnea despre existenta
lui Dumneqeu pe terenul catolic, in legatura cea mai strinsa
cu natura normala, a omului, zidit la inceput. Ed am voit
sa, aria legatura neintreruptii, a spiritului omenesc cu Dutn-
neqeil, dupe inau-el natura omului, am voit sa arat, ca a-
cest spirit omenesc trebue sa-L presupuna pe Dumneleti,
ca trebue natural sA se indrepteze spre El, ca spre viata
sa, ca, acest spirit vede in lumina ideile Lns, ca ale ,pro -
pries sale constiinti. Intru cat am reusit sa -ms indeplinesc
sincera dorinta.d'a fi credincios spiritului modelelor celor
mail, nu am curagiul sa judec.
Daca, unde-va pate si trebue sa se explice sensul ca-
toile at orthodoxies, apoi eel mai nimerit loc este intre
nosrepresentan0 stiintei theologice. Nu se pate trece cu
vederea acel fapt,carele tot mai Inuit si mai mult se ex-
plica,anume cum-ell eel mai fideli interprets as spiritu-
lui orthodox tot-d6una se gander $i se gandese la cultura
ecumenica, la cultura a tom omenirea, la vocatiunea n6s-
tret ecumenickd'a impaca 6i reuni in syntesa superiors,
tote particularitatile tutnror pop6relor 1i raselor. Trilsura
confe,siunei n6stre consta in acea, ca sa, nu sustinem, cu
orFee pret, exelusivismul ingust al nostril, cael persistenta
consequenta este unilaterala, railcar ca scopul produs se

www.dacoromanica.ro
6 30 ECUN1ENICITATEA ORTHODOX1E1

fie solid. Originalitatea nostra constit in acea, ci not as-

piram sa trecem peste tote curentele vieteT, opuse si streine
pentru noi, pana la perderea a on-ce oliginalitatt. Origi-
nalitatea nostrA, constit iu acea, c6, not n'am dori sA, ex-
cludem nimic, ci t6te se le impileam ; pe not nu ne Ora-
seste gandul sa traim asa dupe cum ne ordona legea dum-
nedeesca, adica sa traim dupe omul intern, in mod cons-
tiincios. Noi nu trebue se tinem negresit de cele spuse
sau facute cand-va, data sa constath, cii ele inteadever
aunt rele, pernici6se, ci trebue se ne tinem numai d'acele
prinelpii, din cart ar esi ceva perfect, earl ar deslega multe-
lucruri In fav6rea adeverului, binelui, frumosului.
Este lucru necontestat, ca ati dreptate aces, earl nu ved
nici un argument puternic si evidentnici in caracterul
nostru confesionalorthodox, nicl in istoria nostrii, nice
in viata nostra. de fate, in favOrea Ondirei n6stre si a.
pretentiunei d'a juca rol mare, ecumenic. Dar densii n'ati
dreptate, cAnd voesc, prin critica argumentelor externe, aft
clint6scii, credinta in misiunea nostra universala. Acesta
credinta n'are nici o necesitate de vr'un argument empiric,
eaei avem un rezem neclintit in acea, tit noisuntem or-
thodoxl, eft pAzim adeverata credinta. Credinta este un
principiti al vietei atilt individuale, cat si nationale. Data
principiul este nimicit, anoi piere sari se impetreste si viata..
Ingustimea si largimea principiulut all o corespundere corn-
plecta in ingustimea si largimea vietei. Principiul ortho-
dox este catolic, el in totul corespunde natures ideale a
omului, el portit in sine germinit pentru desvoltarea infi-
nita a spiritului nostru. In catolicitatea spiritului nostril
consul garantia cea mai inaltit a insenanatatei n6stre ecu-
menice. Apot, data este asa, trebue sa avem constiinta
despre catolicitatea orthodoxies, trebue sit facem din or-
thodoxie stindardul vietei n6stre, carea viata se misciit grin
forta desvoltarei n6stre interne. Basele si dogmele credintei
orthodoxe trebue sit fie pentru noi base si dogme ale vietei
n6stre nationale. In realitate ins6 apr6pe nu exista de loe-

www.dacoromanica.ro
 ECUMENIC1TATEA ORTHODOXIET 631

In societatea nostra, atare constiinta despre ecumenicitatea

i vitalitatea eredinto orthodoxe. Daca orthodoxia se iden-
tifica cate odata cu stindardul natiunet nastre, apoi mat
tot-deuna acdsta se face in sensul exclusivismulut, in sen-
sul unet din trasurile originalitatei, ca asemanare a are-
chror simptome ale datinelor nastre, ale vietei nastre co-
mune. Constiinta despre vitalitatea doctrines credintei or_
thodoxe este Inca si mat rara. Totl sunt dispust a crede,
cum-ca doctrina Bisericei este ceva departat de viata, ceva
vag si abstract, care n'are nici un raport fates cu constiinta .
nastra nationals si cu destinile nastre istorice. Ac6sta fuse
este cu totul alt-felitt. Doctrina Bisericet, fie in forma
unet precepte scurte a credintet, fie in forma until sistem
intreg theologic,este expresiunea cea mat apropiata a
vietei adeverate, si a cerintelor adeverate ale spiritulut
nostru. Positiunile theologice i dogmele aunt numal niste
formule pentru acea, cum trebue as tritiasca §i cum trebue sit
credit fie-care om. care trileste cu spiritul, si fie-care natiune,
carea voeste sa tra&sca. Dogmele orthodoxe s'atl hotarit la
sinadele ecumenice in .mornentele celet mai Inalte clarificart
a spiritulut in unire cu caritatea crestina, in momentele acele,
cand constiinta nostra naturala era luminata, in gradul su-
perlativ, de Santul Spirit. A explica Insemnatatea vitala a a-
deverurilor orthodoxe $i a theologiel orthodoxe, cat se pate
mat mult, mai pe larg, este o mare datorie, a natiunel
nostre si mat ales a tinapulur nostru. Numat atone!, cand
not ne vom deprinde sa privim la theologie nu ca la un
monstru, si cand vom videa in ea formula vitala a cerin-
telor spiritulut si a asceptaret inimel, aspirande la dreptate,
numal atunci cugetarea theologica va intra in legatura cea
mat apropiata cu omul intern, cu frumuseta tut, zidita la
inceput, carea frumuseta este mat inainte pipaita, simtita,
de fie-care; numal atunci orthodoxia inteadever va fi
stindardul vietet nastre individuale si nationale, va fi
stindardul, imprejurul caruea trebue sit se adune tott, din,
t6te partile parnentulut,tots 6menit, cart aud, in consti-

www.dacoromanica.ro
632 ECUMENICITATEA ORIHODOX;EY

inta lor, vocea Parintelut ceresc, carele chiama, tott

45menit, cart nu vor remanea suro4.1 la acea voce !
In luerarea mea ell. am chutat BA me apropiez, eat se pote
de mult, de viata,am cAutat sit scriti numat acea, ce 'oat
dicta dreptatea interna, numat aces, ce,dupe pitrerea mea,
se cere de ratiunea fie-ctiruea din not. Di, in mod expres,
m'am facut nici un felhl de citatiuni in atare domeniti,
unde. in peptul fie-aruea, se cuprinde prima fontana., unde
constiinta de sine da tote datele fundamentale pentru a-
cele conclusiunt, la earl eu am ajuns. Daa, eta am reusit
sa pun chestiunea, pe carea o tratez, pe terenul vital,
daca am putut respunde la ea asa, dupe cum dice omul
intern fie-caruoa din not, daca m'am conformat aci tutu-
lor cerintelor judecatet logice, despre acOsta se judece
multstimatil met opponents... ').
George P. Gamureono.

0,44.1,0.0

1). Acest articul este discursul, pronuntat de pArintele archi-

ma,ndrit Illihail Gribanovsky, inspector qi profesor In academia spi-
rttuala din St. Petersburg, la 3 (15) April, anal 1888, in sala con
ferentel academies, in presenta a mai multi prelati §i a unui nu-
meros public, inainte d'a sustinea them sa in gradul de Magistru
in theologie, thssa, intitulata, in traducerea rondinet, ast-feliu : In-
cercare d'a explica adeve'rurile fundamentals cregtine prin raVunea
omens ca naturala. Fascicula intaia. Adearul existenfei lug Dum-
ne4ett. Petersburg, 1888". Acest discurs s'a tradus de subsemnatul,
din limba rasa in cea ronzcinet, dupe textul rus, tiparit in revista
religiOso rasa din Petersburg, intitulata : xpoeTioffeHoe Trude.. (Lec-
tura cre§tina), anume pe anul 1888, No. 5-6, pe lunile Maiu,
lunie, pag. 727-731. Sub-semnatul a tradus acest articul-dis-
curs in Intregime, aprOpe Para tact o modificare, cu consiartimentul
autorului, la 29 Noeinbre (11 Decembre), anal 1889, in Bucureot.
(Nota subsemnatului).

www.dacoromanica.ro
 Commelltarii asupra commute' color patru Evaugholisti,

(Urmare. Vedi No. 9, anul XIII-lea, pag. b69).

Iar aces pretin§i scriitori precum §i scrierile for constat'andu-se

de neadeverate s'aii lepadat, §i li s'ail dat numele de apocrife, a.-
did netemeinice, false §i neadeverate. Despre care, prea santitul
Melchisedec Episcopul Romanului in cartea sa intitulata: Intro-
ducere in st. cIrti a Vechiului §i Noului Testament, asa se exprima :
Insa in curind aceste Evangelii pretinse s'au recunoscut de a-
pocrife §i s'at lepadat de ortodoxi. Dar n'a fost tot ma cu cele
patru Evangelii a nostre, pe care insu§1 Apostolii le -ail adus pe
la biserici.
Mai multi Apostoll s'ail servit cu cea a st. Matei, §i st. Marcu
a avut-o la Roma in m'anele sale. St. Petra a aprobat Evangelia
st. Marcu qi st. Luca ; petrecend in Grecia s'a servit cu Evangelia
st. Matel gi a st. Marcu. St. Pavel numea pe Evangelia st. Luca
Evangelia sa. In sfir§it st. Ion, care a sorts mac pe urma, a re-
vedut pe tote cele-l-alte tree Evangelii, §i le-ati aprobat, precum
marturise§te Eusebie al Cesariel 1). TOte bisericele particulare a
Ortodoxilor s'ail servit cu aceste patru Evangelii, se famau de pe
ele citiri publice ; un mare numer de locuri de pe ele s'ati in§irat
prin Liturgil §i in operile parintilor primari. Acosta este mac mult
de cat in deajuns spre a arata pe ce base solide se razim5, auten-
ticitatea lor, §i cu ce certitudine ele, tot deuna s'att deosebit de
Evangeliile apocrife s)"

I) Eusebiii, Hrist. Eel. libr. III, cap. 4.

2) Introd in st. art! a V. ai N. Aseziimeut pag. 97. a P. S. Melbised6c E-
piscop de Roman.

www.dacoromanica.ro
 634 COMMENTARlf

§. 11 Despre Autenticitatea Evangeliilor.

Despre cele patru Evangelii afirmam ca sunt adevOrate si auten-

tice, Iar afirmagunea nostra pote fi documentata :
1. Prin vechimea acestor scrieri, dup6 cum am vOgut, putem
sustine cu tarie. Ele sunt scrise : cea intaiii a st. Matel lad 8 ani
dupa inaltarea lui Iisus, a doua a st. Marcu la 10 ani, a treia a st.
Luca ht 15 ani, §i cea a patra a st. Ion la 32 de ani dupa inaltare.
2. Prin marturiile sant. paring, urmatori nemijlociti al Apostolilor
precum : Climent al Romel discipul al st. Apostol Petri], st. martir
Ignatiu contimporan en Apostolii, care a vegut pe st. Policarp dis-
cipul al st. Evanghelist Ion si altil.
3. Prin marturiile sant. paring si scri.itorii din secolul al II-lea:
Climent al Alexandriei vietuitor pe la 189 1); Origen discipul al
lui Climent, care In privinta autenticitatei Evangeliilor, in contra
lui Celsiu, ast-fel se exprima : Cat despre cele patru Evangelii still
din traditie ca ele sunt singurile care pot sit fie primite fora nit'
o contradicere in Ott biserica Jul Dumnecieii ce exists sub sOre,
si anume : intaia Evangelie scrisa de Mate', a doua de Marcu, a
treia de Ion, si a patra de Luca 9". Atenagora, Teofil de Antiohia,
Tertulian, Irineii si altii marturisesc asemenea.
4. Adversaril antic', ai bisericel lui Christos, in discutiunile for
Cu crestinii, adesea-ore intrebuintaii termini qi citatiuni de cuvinte
din Evangelii, d. ex. Celsiii qicea : ca a vOclut cu ochii. M.' la preo-
gi crestini ore-care cart): barbare, unde emu nume de demoni, si
se povestea despre orbi. Porfirie, Ieroclu, Tatian discipul al st. martir
si filosof Tustin, care este si autorul a unel opere intitulata : Impa-
tritul Evangeliel", Marcion, Carpocrate, Vasilid i altil. Carpocrate
talmacind pe dos si in mod gresit Evangelia, so serveste de ter-
mini din st. Mateiii cap 5 vers 25, sprijinindu-si invOtatura sa.
In fine pentru ca sa insiram tote obiectiunile adversarilor Evan-
gelid, precum 9i intimpinarile puternice ale st. paring si dascali al
bisericei, parcurand secolii de la inceputul crestinismului, ar fi
sa formam un lant neintrerupt de documents, aceia-ce prea mult
ni se pare, ar obosi pe cititori, si dar tine voeste a sa incredinta
cu certitudine, n'are de cat sa studieze cu atentiune cele opt tomuri
ale lui Origen contra lui Celsiu, scrierile lui Irineili, At-negora,

1). Strom. Cartea 1. pag. 407.

1) Origen contra Celaiu cartes 1.

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA CONSONANTli CELOR PATRU F VA NGELI$TT 635

Tertulian, Climent al Alexandriei si altil din secolul al II-lea, pre-

cum si pe al sant. parinti din vecurile urmatore, si va afirma alit-
turea cu not autenticitatea Evangeliilor mentionate.

§. 12. Despre genealogia lia Iisus Christos.

Despre spita nemului hi Iisus Christos si despre genealogiile

celor doi Evangelist, Matei si Luca all fost, si sunt, multe su-
positiuni, au fost, si sunt multe controverse provocate de catra pro-
tivnicii religiunel, I) si ridicate de catre seriosil comentatori al st.
scripturi a Noului Asezement ) Din urmarea carora au resultat
earasi multe si felurite 'Area pe care de le -am cerceta sail de le-
am insira ace, pe langa obosala ce ar produce cetitorului, mai credem
ca, relativ de credinta, tot atata fobs am avea ca si cand nu le-am
sti de loc.
Noi cercetand cu deamaruntul, genealogia st. Mate; ca si pe a
st. Luca, n'am Oat nice o nepotrivire intro dinsele, precum pre-
tind unil ca ar exista, ci ne-am convins, si ne-am incredintat di
st. Mate; face genealogia lui Iosef logodnicul ca eel din semanta
hi David, ca presupus tat'', al lui Iisus, pentru ca Ebreil catra, care
se adresaza cu Evangelia sa, nu facet. spita nemului nice o data
dupa, femeie, fiind interdis de lege acesta, ci dupa familia si nemul
barbatului 3).
Iar st. Luca face genealogia Fecierei Mariei in ordinea suitore
conform legel naturale, netlind sama de alte inprejurari, sat. de
on -ce obiectiuni ale personelor catra care se adreseza cu Ev-ange-
lia sa.
Amendoi Evangelistii, prin genealogiile lor, all mai mult in ve-
dere a arata ca Iisus dupre trup se trage din semintia hi David.
Pe langa acestea ne-am mai incredintat ea Iacob tatal lui Iosif lo-
godnicul a fost frate cu Ana mama Fecierel Mariei, prin urmare
on -cum s'ar face genealogia acestui nem tot acolo ese ; si, lea !
este posibil ca un Evangelist sa pue pe una din rudeniile acestui
nem, far altul pe alta.
Deel fiind ca nu ne-am propus scrupule in privinta literei, ci
mai mult in privinta spiritului Evangeliei, dicem: Dumnedeil pa

1) Imp Iulian paravat. Poifirie, Manicbeu, Celsiu qi altii.

2) lulie Africanul la Euseb. cart. I. Ist Bis. cap. 7; Augustin cart. 6 cap. 12;
Iustin intreb 66. leronim, Damascen, Teofilact, Ambrosiu.
3) Vei,li Teologia lui Ion Damascen pag. 358.

www.dacoromanica.ro
636 COMMENTAR

calea ce a bine-voit, pe acea a si vent, si, pe on -ce cale ar fi vo-

mit, in raport cu injositul grad de perceptiune omenesd, tot ne-
cunoscutg ar fi r6mas.
Nota. SI se compare Inca in privinta genealogielor : Invoirea
sau unirea amenduror genealogiilor lui Iisus" de Mitropolitul Ve-
niamin Costaki, cartea numita Funiea intreitV pag. 280.

§. 13. Despre minunile lug Iisus Ilristos.

Cele intal minuni ale lui Iisus Christos, dupl Evangelistul Ma-
tel, sunt : vindicarea leprosului, si nmaduirea slugel sutasului care
ruga pe Iisus sa od un cuvent, si se va tamadui sluga lui, (Motel
cap. 8 vers 2 10). Minunile lui Iisus Christos sunt adeve'rate.
Cel int5iil document ce'l putem inyoca, sunt scrierile color patru.
Evangelist Matei, Marcu, Luca, si Ion care povestesc despre mi-
nuni eu tota probabilitatea demnit de Orel*, si ca martori o-
culari.
Al doilea este traditiunea ce se oglindeste in rugaciunile de tot
felul mostenite de la Apostoli, §i acestia de la insusi mantuitorul
Christos, caci prin rugaciuni §i Apostolii si chiar at. parintil au
gversit minuni.
Cum ca In adeve'r s'ati Oversit minuni, in multe ocasiuni din
viata lui Iisus Christos de pe pitment, este afara de tota indoiala,
chiar adversaril perceptelor lui Iisus marturisesc despre ele, dile-
rind numai in modal de explicatiune.
Temeiul s'Oversirel minunilor, pe langit puterea divina manifes-
tat5, prin cuvintele si prin atingerea lui Iisus Christos, este cre-
dinta. Cuvintele : cutez1 flick credinta to te-a mantuit, mergi In
pace". Dupri, credinta vostra fie vonO, si de veti avea credinta veti
dice muntelul acestuia : ridicl-te, si to arunca In mare" ; vor do-
cumenta asertiunea nostra.
Dar mai Inainte de on -ce explicatiuni relativit la minunele lui
Iisus Christos, socotim necesar a arunca o privite fugitivE asupra
importantel morale ce ne pot da minunile, si asa dicem : minunile
privite din on -ce punct de vedere, ne daft partea cea mai esenti-
ali a moralei. Tahiti prin binele ce omenirea pot° obtinea prin ele
si al doilea prin intarirea si excitarea credintei necesara la tot
omul. Citcl, on -ce afacere, on -ce intreprindere, on -ce cugetare chiar
lipsitit de boldul credintel, va r6mane o lucrare desartl si fara
nici un efect.

www.dacoromanica.ro
 ASU''R A CONSONANTEI CEI OR PATRU EVANGE1,1/ I 637

Credinta dar este resultatul satisfacetor al adeverirei celor na-

dajduite si implinirea dovedita, a celor nev6dute
Este rail a sdruncina sat a tagadui credinta, in general vor-
bind chiar credinta nebasat5, pe principii religiose; cad nu pu-
tem noi admits ideia ca exista vre-un individ pe suprafata pamen-
tului faro nici o credinta, pi cad insusi prin credinta sa vietueste2)
Credinta, in inima §i cugetarea fie-cul, indrepteza pasil s61, abstrac-
tiune facend de bine, sail de r6ii, dupa cat cumpana constiintei va
fi inclinata spre bine, sail spre reii, de esemplu: unul crede di,
prin a rapi de la altul, dupa gradul consciintel sale, este bine a
da milostenie seracilor Dar apoi, perceptele Evangeliel lui
Christos interpretate dupre spiritul adeverului ce'l contin, in mod
sistematic, au ridicat credinta la demnitatea de dogma, cu alte en-
vinte, Evangeliea a aratat omenirei care credinta este drepta, si
care este gresita.
Deci pentru ca marl aunt ispravile credintei, au fost, i vor fi
pan5, la sfirsitul vecurilor, se cuvine a atita credinta in spirite,
lamurind-o ca aurul in ulcea. Precum st. Apostol Pavel adresan-
du-se catra Ebrei, spre a is excita credinta, is (lite: ce voi dice ?
Caci nu'mi ajunge timpul a spune de Gedeon, de Barah, de Samson
de Ieftae, de David, de Samuel si de tots profetii. Care prin cre-
dinta au biruit imporati, au lucrat dreptatea, all castigat promi-
siunile, au astupat gurile leilor, all stins puterea focului, au sea-
pat de ascutisul sable', s'aii facut tari din slabiciune, s'ail facut
tali in resboe, au rotors taberile vrajmasilor in fuga. . . . Acestia
tog, de si probag prin credinta, n'au primit eels promise, (s5, in-
.telege cele promise omenirei din dimineta creatiunei) Dumnedeii pre-
v6dend ceva mai bun pentru noi, ca aceia fora de not s5, nu s6
perfectioneze" j)
Iar despre minunile lui Iisus Christos pentru a putea vorbi mai
en temeiil, si pentru a putea determina posibilitatea for prin pu-
terea Dumnedeesca, socotim ca este bine s5, ne incerca'm a demon-
stra dogma divinitatel in persona lui Iisus Christos, ca ajungend
la o difinitiune puternica, sa putem documenta afirmatiunea nostra
despre puterea divina, ca factor primordial al minunilor.
Deci, pentru ajutorul nostril vom recurge la Teologia st. Evan-
gelist Ion continuta la inceputul Evangeliel sale, uncle dice :
La inceput a fost Cuventul; si cuventul era la Dumnedeil si
It Hebrei cap. 11. vers 1.
') Ibidem cap. 10 vers. 37.
3) lbidem cap. 11 vers 31-40

www.dacoromanica.ro
638 COM MENTAR IT

Dumnedeti era cuventul I)" Adica : Dumnedeii ratiunea absoluttti (lo-

gos grece§te a fost din Vet, eternitatea, de la inceputul inceputului.
Cuventul (sail logos grece§te) insemnOza ratiune absoluta, faptti
lumina', 2), spirit 3), Christos, Dumnedeli-om.
Iar cuventul (logos) la Dumnedet, este egal cu fapta. Mai 'nainte
de a fi vidibila fapta (trupul, logos, sal ratiunea suprema incar-
nata), a fost deja claritatea spirituala pentru tote §i in tote tim-
purile in Dumnedeti, adica, cuventul (logos), Christos.
Este un adevor absolut dar ca, partea din Dumnedeu, s'a facut
on (Christos) in decursul timpurilor pamenteqtI, de §i in dimineta
creatiunel, genul omenesc era inzestrat cu acel germine ce tilde
spre desvoltare.
Adeverat este apoi ca cuventul (logos, Christos) tr:a. e§te, §i va
trai in vecl, Omit la cea de pe urn, sera 4) §i va fi tot-deuna
noil in fie-care creatura nouo inzestrata cu ratiune, o parte, din
parte, avend semnul, facultatea, virtutea de§teptarel, cre§terei §i a
desvoltare', ca tote cele pamente§t1.
Cuventul (logos-Christos) e daruitorul de fericire. El e salvato-
torul, Mesiea. El e eel ce este chemat a transmite fericirea loca-
§ului sel pe ptiment.
Tot' omenii, inzestratl cu sufiet ca parte din logos, §i dupa chi-
pul lui, sunt inzestratl §i cu facultatea de a ajunge, prin desvol-
tare spirituala la acela§1 perfectiune. Pentru ca insu§I Christos a
Os : Fit' perfectl, precum §i Tatal vostru este perfect". Dad cre-
dem ca Creatorul din capul locului a hotara gradul de perfectiune
la care trebue sä ajunga omenirea, atunci e negre§it el credinta in
Christos ne face fericitI, sail cu alto cuvinte, admitend ca fie-care
om pote realiza in sine idealul Creatorului, pentru ca acelaqi E-
vangelist dice : Si tuturor color ce l'a primit pre el, li-a dat for
puterea sa se faca fi' lul Dumnedeii". Acestit credinti ne face fe-
riciti, fiind-ca ne face prudent', plini de virtutl §i rational'.
Christos-cuvhtul (logos), ca fiul lit Dumnedeti nu este alt5, de
cat ratiunea suprema absoluti incarnate, char Evangelistul Ion vor-
be§te in acest seas : La inceput a fost cuventul la Diet, tote lucrurile
s'aii facut prin acest Cuvont, in cuvent a fost viata (din cuventul
s'a %cut trupul) §i viata a fost lumina omenilor".

1) Idn cap. 1, vers 1-5.

s) Ebrei cap. 12, vers 28.
s) 16n cap. 4, vers 24.
4) Hem cap. 6 vers 26.

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA CONSUNANTET CE1 0 R PATRU EVANGELIST! 639

Prin urmare, dad, credem, inv5taturilor lul qi afirmam c5, rati-

unea supremo absolute Christos-Dumnedefi-om este provenienta lor,
apoi minunilor luI, care ne edifice credinta nostra, vom remanea
necredinclo§1? §i care ne conduc catra perfectinne, §i prin urmare
earl mantuire, vom fugi de ea? Cad mantuirea nu pote fi alta
de cat a scapa omenirea de starea ei primitiv5 de starea glba-
lid, din intuneric, §i a o ridica la gradul de perfectiune §i a ra-
Vane' ideale primitive a Creatorului. Cu un cuvent, de a face din
fie-care om partea din logos-Christos, apropiindu -1 de Dumnedeire
dupa cum a fost intentiunea Creatorulul.
Deci dupa ce am stabilit, pe cat ne-a fost posibil, rationamentut
despre dogma divinitatei in persona lul Iisus, este u§or a afirma
ca tote minunile sever§ite de el, s'aii facut prin puterea Dumne-
4eesca, qi ca posibilitatea for se determine prin oral*.
(Va nrma).

I. Miteseu lomat.

www.dacoromanica.ro
 DOLLINGER
Notita Biografica

Cu inceputul acestui an gazetele ne drtdu a stirea ca

unul din eel mal hotliriti luptAtori contra ultramontanis-
mulul papist, unul din corifeii teologilor ger ani si preot
demn gi iubit al poporului se'iiDiillinger, s'a mutat ca-
tea Domnul. Initiator al unei rniscari religiose, la care
a fost invitata, sa participe si biserica nostril nationals,
merits a i se consfinti o pagina in jurnalul et care sä
ettprina, cele mat insemnate date si fapte din viata sa.
Spre acest stop vom urma gazeta nemtescrt Bukarester
Tagblatt" din 3 15 lanuarie i gazeta Vointa Nationala"
din 5117 fanuarie a. c.
Dollinger (Ion. losif, Ignatie) s'a nascut in 1799 la
Bamberg oral al G-ermaniei, s'a devotat studiului teolo-
giel, la 1822 fu cbirotonit preot, tar la 1826 fu numit
profesor la facultatea de Teologie de la Universitatea
din Miinchen, capitala regatului Bavariei. El a fost un
zelos aparator al drepturilor bisericei fats cu statul, atat
prin scrieri prima la 1845, cat si ca deputat al Universi-
tatei In camera bavarecla, tar la 1849 ca membru al par-
lamentului din Franefort. Insa dup6 uti interval de 10
ani se insufleti de Mei mai moderate, pe care nu intar-
qiti de a le da publicittltei. La 1861 tinu in Mtinchen
done prelegerl despre desflintarea puterei lumesti a Pa-

www.dacoromanica.ro
 DOLLINGER 641

pel. Tot acest principitt 11 desfasura in serierile sale: Bi-

serica si Biserict, Papism ci stat Bisericesc ", in care dove-
deste ea puterea lumesea a Papei numai in folosul Bise-
ricei nu p6te fi. La 1863 convoca in Miinchen o adunare
de invetati, nurnai teologi, si ca presedinte al el tinu o
cnventare despre Trecutul si presentul teolo'iei catolice",
in care arata necesitatea imperiosa de a se da cb rului a
cultura mai solida, si mai corespundetOre en cerintele ti-
intifice ale timpulul modern. Curind apot dadu lx ltnuira
alta scriere: Fabule papale din evul media ", indreptatrt
tot in contra abusurilor ce se faceaii de puterea papnla.
Cand in 1870 Vaticanul afla en tale sa convoce intreg
episcopatul latin sere a dogmatisa infailibilitatea Paper, D61-
linger fu unul dintre eel mai energici contrari at aces-
tei pretentiuni, prin care romano-eatolicismul se depatta
si mai tare de vechea doctrina si constitutiune a, unet,
sfinte, catolice si apostolice Biserici, Tar ruptura dintre el
si cele 1-alte confesiuni crestine, earl' nu voian sa stie ni-
mic despre nova dogma, devenea si mai adenca 1). Mat
nainte de a se promulga dogma infailibilitatei, D611inger
arata iii foia Janus" ca ea este neinterneiata. In ettr,m1
consiliulul el publica : Epistolele romane despre consi a"
in care impartasea en ton,' hotarirea vederile opositinnel
ce era compusa din episcopil eel mai inteligenti. de ase-
menea trimise membrilor conciliulul brosura: 1?efic.i i? nit
pentru Episeopit din Conciliii °supra inirebara
Totusi hotarcindu-se dogmatisarea infailibilitiitel
papale si oposantii supunendu-se until eke unul ordittu-
lui Romer, D611inger r'emase statornic si neelatit in con-
vingerea sa. Dupa, inchiderea Conciliulul, curend el pre-
sida is Niirernberg o adunare de invetati, care se rostira
in contra hotarArel Conciliului si asa dadu prilej la in-
fiirytarea : Comunitatei catolicilor vechi". Arhiepiscopul din.
lliinchen provochnd la supunere pe intreg colegiul pro-
fesorilor facultatel de teologie de acolo, Dollinger ii ris-
1) Vedi Aiserica Orthodoxa Rom". An. I pag. 944.
B erica Orthodoxy Romana.
5.

www.dacoromanica.ro
642 LOWNGFR

punse la Martie 1871 cu declaraOunea ca el, ca crestin,

teolog, istoriograf si cetiiten trebue sá respinga hotArirea
Vatieanului, obligtindu-se a demonstra ea ea sta in con-
tradictiune cu seriptura, tradiciunea si istoria t). Pen tru
acest refuz categoric el fu escomunicat in Aprilie acelasi
an tar in schimb, universitatea din Miinichen ii facu in-
nalta on6re de al alege rector a] el. Dainger a fost Inca
sufletul celor dintai pertractari pentru Intemeerea eomu-
nitMei catolicilor vechi, si a proectat unirea acestora cu
Biserica OrtodoxA de resarit si en cea Anglicans. Spre
acest sfirsit el convoca la Bona intre anii 1874 -1876,
conferinV, la care Biserica nostril Ortodoxa, Romilna a fost
asemenea representatii, grin dol membri al st. Sinod: P. S.
Melchisedec Episcopul Romanului si reposatul Arhiereii
G-enadie fost Arges 2). De si unirea nu s'a putut realisa,
conferintele acestea tot au importan0 lor, cad in ele s'aft
discutat si s'au adus la mai mare lrunurire deosebirele
dogmatice dintre Biserica ortodoxa si confesiunele apusene,
precut]] st alte puncte principale din Religiune 3). Cu ehi-
pul acesta Do Ringer a reams pang la sfirsitul vietel sta-
tornic In convingerea :.,4a mai bun5, zadArnicind on -ce fel
de arrne de care se servira favoritil Rornei spre a Indu-
pleca pe betrAn la o retractare. Fa Va, en amenintrul ca si
cu lingusiri, el dovedi o naturrt solidi, neclatititi, ce'l semn
al mini suflet tare, vredic de urmat. Ca Preot F,d mai tirziii
1847 ca Adrimandrit mitrofor, linger, a stint a inspira
tutor respect si lubire. Iata ce dice despre el P. S. 1V1elehi-
sedec Episcopul Romanului Intr'un diseurs memorabil,
-cinut in Senat : Am vequt pe Dollinger, pe Reinkens, &nerd'

') Vecli Kraus Kirchengeschichte Trier 1882 p. 709.

2) Biserica Ort. Rom. Anul I. p. 942.
3). Un resumat al acestor conferin0 /se afla reprodus §i in a-
eest jarnal. Veclt An. I. p. 389 §i locurile citate mat nainte ; iar
in limba germana se afla publicate complect de Dr. Overbeek
sub titlul : Die Uniouseonferenzen za Bonn, 1876. De aseme-
nea de un A nonim sub titlul : Berieht ueber die Unionscon-
ferenzen zu Bonn.

www.dacoromanica.ro
 DOI LINGt, R 643

distins1 prin moralitatea lor, prin Invetatura lor, respec-

tatI si de eopii, toti cap II intalnesc be fac complimente
si le serut'a mane 1). El deveni Inca de la 1835 membru
al Academie' de stiinte din Munchen, iar de la 1873 Pre-
sedintele el'. A litisat un mare numer de scrieri, dintre care
pe langa, cele enumerate mal sus amintim Inca: Istoria
Bisericesca 1836. Pagecnismul si ludaismul 1857. Creoti-
nismul si Biserica 1860. Reformatiunea 18-16. 1polit si
Kalist 1853. Inverettura despre Euharistie in cele fret ve-
curt prim are, §. a.
Cu ocasiunea aniversArei a 90 a nasterel sale i se a
dusera de pretutindenea marl onoruri, iar la incettrea sa
din viatil, familia priori telegrame de condolentil Omit si
de la Imperatesa vecluvA. din Germania, Frideric. Ast-fel se
onorez'a sufletele nobile, care 'st inchina viata lor intrega
la apArarea ad.everulul, si la practicarea binelui.
Iconown Al. Miroiieseu.

4`.=> )°

1) Ve4i Desbaterile Senatului Nr. 23 din 18 Deeembre 1884,

p. 372-73.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERIUscA.

Pa tr iarchatul d' lerusalint.

(Urmare. Vedi No.9, anul XIII-le, pag. 576).

Nicolae Spataru, mentionat in scrisorea lnl Chrysanth c4tre.

Adrian, patriarh de Mosqua, este un renumit Boer moldoven,
n6scut in Vasluiii (Moldavia) la inceputul secnlului al XVII. Fa-.
milia lui este Milescu, i se dice gi Cantu; el a fost amic al Hat-
manulut Gabriel, fratele lui Vasile Lupu, domnul Moldavia, om de
curte al acestui domn, apoi al lut Gheorghe Stefan (103), res-
turnatorul lui Vasile Lupu, la Ghica Voila (1657) gi la Stefanita
fiul lui Vasile Lupu. Din cause politice fugi din Moldova §i
petrecu mult timp prin Polonia, Germania, 1lf2ortenia, la Cra-
iova, ajunse aci in marl detnnitatt gi in fine Capukihaia al t ere].
la Constautinopol. El a fost pe urma in Rusia, unde a ajuns ]a
curte demnitar insetnnat, gi, in fine a fost ambasador al Rusiel
in China, sub tarul Alexiu Mihailovici. El este cunoscut prin mai
multe scrieri, 'tat originale, cat gi traduse din alte limbs... 1).
Spatarul . Ccirnu (Milescu) a egit din gcola de la 7ret- Ierarhl,
din lap, in urrig, a ajuns ambasador al lui Petru cel mare in
China, a compus manualul orthodox, in anul 1669 In Stocholm,
Suedia, pentru satisfacerea dorintel ambasadorulut frances, mar-
kis Pompone de pe langa curtea Suedief. 2). Din multe rarlil, tra-
duse in Moscovia, in seculul al 17-lea, a fost Zvi aritmetica, tra-
dusa de Nicolae Spdgaru (in anul 1672), interpret la ministerul a-
facerilor straine din Mosqua. 3). Nicolae Spatarul a descris in
liinba rasa, calatoria sa de in Tobolsc, capitala Siberiei, -pan'a in

1). Y. A. Ureke. Seqe de lstoria literature ronuEne". Bucuresti, 1895, park

1, pag. 200-203
2). l'llaret Scriban, episcop de Stravopol. Istoria bisericdsc?t a Romitnilor",
141, 1871, pag. 102-103.
3). H. Ilopppiorb. Hcropin Pyccuoil Caosecnocru", Cazau, 1870, part. 1,
pag. 507

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERICEScA 645

China, §i acestd descriere el instio a tradus'o in grece§te la a-

nul 1693. 1).
Spdtarul Nicolae Carnu Milescu, ca §i Petru Movila, Pamva
Berinda, Dim. qi Antioch Cantemir, Herescu, au contribuit in des-
voltarearuglor. 2).
Calatoria lui N. Spataru de la Tobo lse in China s'a tradus din
greee§te in romaneqte, in anal 1888 de d. George Sion, membru
al academies romane din Bucure§ti. Sub-semnatul a tradus un
articul al d. P. A. Siren, profesor la universitatea din Peters-
burg, despre N. Spdtaru, in Revista Literartt" pe anul 1889... Ca
§i predecesorii sec, Partheniu i Dositheiu, patriarhul d'Ierusa-
lim, Chrysanth, a lasat urme de adeverat scutitor i ingrijitor al
Bisericei. 3).
La anul 1721 s'a infiintat in Biserica rusa, In local patriar-
hatului, sf. Sinod administrator permanent, sub imperatorul Petru
cel mare, §i acest sinod s'a recunoscut in acest an, de catre pa-
triarhii d'Orient. 4). La anal 1723 patriarhii d'orient: Ieremia de
Constantinopol, Athanasiu d'Antiochia §i Chrysant d'Ierusalitn,
impreund cu tot sinodul sfintit, au respuns la adresa trimesa for
din partea bisericei anglicane, aria i s'a respuns prin trimiterea
a 18 articule, earl contin in sine expunerea religiunei orthodoxe,
care expunere a fost compusd In sinodul din lerusalint, din aunt
1672, in timpul patriarhului Dositheu ; prin acea s'a decis a se
propune unirea 13iserice anglicane cu cea orthodoxd. 3).
In a 2-a domnie a le Nicolae Mavrocordat monastirea sf. Savva
din laft, inchinata mai dinainte sf. Morment, deveni cad si ti-
pografie, sub epitropia patriarhului d'Ierusalim, Chrysanth, qi a e-
gumenilor de in mondstirile inchinate sf. Morment. Mavrocordat
a rugat pe patriarhul Chrysanth, carele era in Muntenia, sd vina
in Moldova, unde l'a primit cu mare pompa. Dupd indemnul pa-

1). A. D. Xenopol qi Const. .rbicenu. ,,Serbarea lvcolaret de la lap " Iasi 1885
pag. 368-369
2). Sunt multi roindni, earl all contribuit in mod considerabil la desvoltarea
intelectualii, moralo-religiOsil a strainilor. Despre uniT s'a sods fOrte malt, pre-
cum despre Petra Movilet, §i in limbs roman& de P. S. Ghenadie .Endeenu, ac-
tual invatat episcop de Rbmnic. Despre altii s'a scris forte putin, sail ajar
de be nn s'a scris nimic. Antonia Spacovsky, initropolit de V01'0726, Gabriel
Banulescu, mitropolit-exarh de Basarabia, Pamva Berineta, M. Hereseit, cu-
noscutul actor al poemei ruse ,,Rossiada", Ili multi altil, aunt putin cunoscuti
de romdni, si d'acea ar fi forte Interesant sit se complecteze acea despre ro-
nuinia, earl all lncrat in tiTrile striline, ce lie lipseste, spre a umplea golul sim-
tit... Dupre descoperile par. Melchisedec oi d. Com/. Erbicenu, Spiltarul N. Mi-
lescu era grec de originii) Tar nu roman dupe cum credeau
2). Filaret Scriban, episcop de Stavropol. Istoria bisericeseet a Bonainitor,"
Iasi, 1871, pag. 104.
4). Patriathul d'Alexandria murise, Tar eel d'Ierusalim era bolnav de mode
d'acea, s'a aprobat numai de patriarhil : de Constantinopolleremia al III-le
(1715-1726), si d'Antiochia Athanasin al IV-lea (1686-1698 1720 I /24). Patri-
arhul d'Alexandriainsa recunoscu sf. Sinod rus in urmii, ca si tote bisericile auto-
cefale orthodoxe din orient ale timpulul. Sf. Sinod rus este compus numai din
eland inalt monahal, nu insa qi din clerul miren, 'del din laid...
5). T. II InJutimons. Coapeneninte Ilepxosirbe Boupocrb". Petersburg, 1882,
pag. 275.

www.dacoromanica.ro
616 CRON1CA BISb.RICESCA

triarhulat Chrysanth s'au infiintat tipografia gi qcad buna in cur-

tea bisericer sf. Savva, din lap', unde s'au dada incaperi anume
pentru acest scop. Attit scoia, cat §i tipografia de in monastirea
sf. Savva, n'au avut durata lunga, §i din acea tipografie ne-au
remas forte putine cart'. Patriarhul Chrysanth a fost un dm forte
invetat, i iubitor de invetatura, era unul din cer mai eruditi
Omen' din totr creOnit, coatetnporanir lui, El a calatorit mat prin
tOta Europa din Rum pana in Francia si Anglia, fiind times
de Dosithed, patriarh d'Ierusalim, unehiul sea drept.
Se vede, ea, dupe mortea patriarhalut Chrysanth, nu s'a mat
gasit nimene in tom drOea de calugert greet, egumenr ar moans -
tirilor, inchinate sf. Morment, can sa sustina §cola §i tipografia,
infiintate sub patriarhul Chrysanth, de qi fiintarea for era legata
prin testamente doinnett ¢i patriarhale. 1).
Multe monastirt au fost inchinate din Moldova §i Valachia, sfin-
telor locurr din orient, mai ales sfAlorment. Monastirea Sf. Savva.
din lap, era 'rasa sub patronul sf. Savva eel sfiqit, carele a infi-
intat Myra sa renumita aprOpe de 1.rusalim. El a repausat la
anal 532 dupa Christ, si memoria lur Biserica orthodoxa o ser-
beza. la 5 Decembre. 2).
Chrysanth, patriarhul de Ierusalim, aflandu-se in Moldavia, a
a§ezat §cola de invetatura pentru carte in oras, in lap. Cu ehel-
tuiala sa (adica din banir moOilor rnonastirilor romdnegh, inchi-
nate), §cola greea, slavona §i romand cu daseali invetatt. la care
§cola an numar eel seraci, cart n'aveau Cu re plati invetatura,
ci si feetorit boerilor celor marl §i mici, §i Inca §i din alto tern
vend'," copit genic' de Invetau, dintru care nu patina pomana
i-a remas 3). Chrysanth, patriarhul de Ierusalim, afierose§te car-
tea Marturisirea ortodoxa" (in greee0e) qeOler cea none elenica
din la0 illoldovet, la an. 1714 4). Din scrierile lui Chrysant cea
mat insemnata este Sintagma" (in greceste) tiparita in Tergoviee
la an. 1710 5 . In biblioteca universitafa din _lap, la mitropolia din
/a p, in biblioteca d. Constantin Ebic("nn actual profesor la fa-
cultatea Teologica din Bucureqtt, in biblioteca Seminaralza cen-
tral din Bucarep etc. aunt forte multe manuscripte §i imprimate
1'. Melehisedee ?tefanescu, episeop de Boman. Notiie istorice si archeologic,
BucureRti, 1885, pag. 7-46`247.
2). A. Cysopmrli. Pyeuiti Kazeartairb", Peter'burg, 1855, pag. 46. In Terusa-
lim vi Palestina monahismul a f )st malt timp in inflorire. Sf. Sava eel Sfincit a
dat example de mail virtizti, a ridicat mai multi inveticei, cart an contribuit
malt la aili.rarea orthodoxies Ri la sustinerea instructiunei... . f. Ilarion eel
mare, sf Theodosiu, et Alexandra, ep'scop d'Ierus lim (t 250 , !if. Modest, ar-
hiepiscop d'Iernsalim (j 634), cm iosul loan din vechea lavril a miff Chariton (in,
Palestina , earele a repausat in seculnl RI 8-lea, sf, Isichitt, presbiter d'Ieru-
salim (t 432), sf. Gerasim de In Iortlan (t 475), inmormentat en teal, qi multi
altii din hotarele veehiului patriarhat Ierusalim s'au distins pe felurite cal,
prin felurite mijloce, d'a aduce omenirea la mftutuire prin adever, bine, fruinog,
Ri d'acea, memoria for se mentionezii cn laudil, veneratiune, pretutindinea de
orthod oxi. ,
') A. D. Xenopoi Ri C. Erbieenu. Serbarea geolard de la kilo'. Iasi, IBM,
pag. h6.
4) Idem opul eitat, paging 388.
'5 ldem opul citat, pag. 376.

www.dacoromanica.ro
 CRO VICA BICFRICEhCA 647

grece§ti, din can unele d'o mare valore. In biblioteca manastirei

Sf. Savva din Ia2, actualminte anexata la biblioteca universittget
din Iafe, sunt intre alte multe cart si manuscripte grece, si o
gramatica, compusa d'un profesor grec, spre a usura studiul eel
prea lung al gramaticelor ordinare grece de prin scale. Acest
manuscript este vechiu, de ore-ce sa aminteste, cum sa canna la
malte ant" in Romania, patriarbului de Constantinopol Cyrill, lui
Ion Constantin Basarab dolma a tUta Ungro-clakia, §i Prea san-
titului $i prea invqatului Antim mitropolit al Ungro-Vlahiet exarh
plaiurilor si locotiitor al Ankirei. Din o nota se eonstata, ca to
4 patriarhit d'orient era d'o data in Bucure§tt, anume : Chiri/ patri-
arh de Constantinopol, Samuel patriarh d'Alexandria, Chirii/ pa-
triarh d'Antiohia gi Chryasanth, patriarh d'Ierusalim. Acesta era
in timpul lui Antim, renumit mitropolit al Valahiet. Se ede in
mod evident, ca pe timpul lui Antim lviraul au fost adunati la
Bucure§tt tots patriarhii d'Orient eu vre-o ocasie, cu care ocasie
s'a facut gi capture de felicitare ocasionala. Manuscriptul este
scris in Bucure§tt §i mai apoi venit in la§1, adns de sigur de
vr'un proftsor al Academies din Bucurefa 1). Din manuscriptele
si cartile mentionate multe sunt din timpul lui Chrysanth, patri-
arh d'Ierusalim, carele a inaugurat §cdla grecii de la monastirea at.
Savva din Jail. Patru patriarhi d'Orient s'au aflat d'o data in Ro-
mania, la an. 1693, la inmormentarea principelul Constantin Can-
temir, dupa cum s'a mentionat mai sus 2).
In cartea sa Sintagma" (in limba greca), fericitul Chrysanth
patriarh d'Ierusalim, sa incerea a demonstra, ca biserica romand
n'a fost nice o data dependenta de Ochrida (el identifica Ocrida
ea lustiniana I), §i ea din contra, biserica romaidi a fost tot d'a-
una supusa patriarhiei de Constantinopol. Pentru a demonstra
idea sa, Chrysanth intrebuinteza nuvela XI (a lui Justinian), unde
sa gi observa lipsa constiintelor limber latine, precuin i unele
nianuscripte, none, Inca necunoscute. Un aseminea, mod de argu-
mentare nu se like numi convingetor, si nu este fara de inten-
-pane, fiind-ca. intrebuintiind nuvela XI, el nu cunoste nuvela
CXXXI, gi acesta cu aht era mat neeesar, ca nuvela intAia se
explica prin a dun, si apoi este si mai neinteIes, ca el n'a cu-
noscut opiniunea prea fericitului Dositheu, unchiulai si invetato-
rului seu, pe a caruea opera a publicat-o el, si autoritatea stiin-
tifica a acelui t trebue sa fie mai sus de on-ce indoiala. In basa
1) Constantin Erbicgnu, ,,tevista Teologica" Iasi. 1885, No. 28, pag. 121-122.
D. Constantin Erbic6nu estt, nil elenist distills in Romania, a compus 0 at multe
scrieti pe cart parte le-a publicat, si parte le va publica, scrierile aceste au o
mare valOre Theologi a si literara. Dn vr'o cal -va ani studiaza manuscriptele si
imprimatele grece si romdne, mai ales publicate in terile romans, ;wend un
interes particular pentru limba, literature gi istoria romane, in legatura cu mis-
carea grect si slavona din anumit timp ; si pentru acesta 011-ce em, care'si
iubeste credinta si tara stremogascli, devotat stiintei, prirneste ostenelile d.
Erbic6nu cu mnita stimii si recunostintli. In au. 1888 a scos la lumina car
tee: ,istoria Mitropoliez Moldovez" opera e inane valbre. Gion in zia ul Bonma-
nul Bucnre,t1 1'r. (1. la 16 Noembr . Ib88.
2) Filaret Scriban, episcop de Stavropol Istoria Bisericescd Banana". IaqT 1871
pug. 104.

www.dacoromanica.ro
648 CRONICA B1SERI( g';CA

nuvelei CXXXI patriarlitil Dositheg (lice : ca arhiepiscopul d'Oc-

drida (si el confunda 0 Arida cu Iustiniana I), trebue sa fie nea-
tarnat si el trebue sa chirotonisascA, pre episcopiT Dacia medi-
terane, ripensa, at Tribaliee, at Misia de sus t al Pannier. In
alt loc Dositheu dice, ca Biseriea romeind. fiind supush pana in
an 450, arhiepiscopulut din Roma, de la acesta data ea mat in-
taiu a fost supusa episcopulut de Thesalonic, Tar mai pre urma
lustiniana 1. 1) Acesti tret patriarlu d'Ierusalim-Nectaria, Dositheu,
Chrysanth sun'. 'Ate eel mat in,-entna-ti prelati at Bisericei d'le-
rusalitn in timpurile moderne, d'acea densii se considers, ca i-
lustraciunt, ca Ierarhi renumitt eelebri de top autorit ortodox),
mai ales greet, ronidnt rusT, earn aeesti ierarht find de origina
greet, ail contribuit forte mult la bursa stare a bisericilor romdna
§i rush. Renumi0 't numesc si romilnit 2), §i ru it 3,. D'acea am
vorbit mat mult despre aceste persone, can presinta si interes
pentru romcinil ortodox), cart au treent prin telurite fase nefa-
vorabile in timpurile trecute, ajntandu-se reciproc prin acea, en
ce puteau, sub raportul religioso-moral, intelectual, material mat
ales avond In vedere acea itnprejurare, ea din secolul al 7 'Ana
la 1534 in patriarhatul d'Ierusalim se alegeu nu greet ci arabi
can adminrstrau biserica d'Ierusalim rett de tot, aducencl-o la
decadenta complecta, patriarchatul d'Ierusalirn find, in finele se-
colului al XV si la inceputal secolultu al XVL asa (le serac, in
cat serviciul divin se efectua de sacerdoti in vestminte de plaza,
cu trikele de fer si vase de arama, in cat numerosele monastiri
§i locurl sfinte s'au cedat eterodoxilor, si ,clerul local arab nu
primea la sine pe veneticiT din Constantinopol....4)
Acum voim sa spunem ceva, forte p- seurt. despre rolul ca-
rentulni civilisator al grecilor in Romania i Rusia in timpurile
trecute.
Epoca de la Vasile Lupu §i Math Basarab Cu- dreptul consti-
tue o epoch deosebita, cu caracter propriu, prin o desvoltare in-
telectuala superiOra timpurilor precedeote. 1)'acum slavonismul
dispare cu repeclictune, tar in locul sea Ta preponderant ele-
nismul.
Acesta a avut in tara nOstra o cultura mat inflorita §i maT
variata, de cat slavonismul. Liniba zeilor din Olip are farmecal d'a
captives pe cel ce o aprofundeztt, gi fora d'a exclude orl -ce literature(
1) _Nicolae V. Laiczt. Biserica ortodoxa romdna" Bucurestl, an. 1883 Nr. 10
pag, 795-796 .
2) Eilaret Scriban epicop de Stavropol. Istor, biseric eased. a Romanilor".
Iasi, 1S71, pag. 104.
3) T. H. cImnitunomh Cospettentute geptionnue Boupoca.", Petersburg 1882,
pag. 3.)I-352.
H, H- Aypaowb IlpaB6a o llazecTuttexxb Aimaxl," Adevaul despre afa-
cerile Palestiniene" Musqua 1886, pag. 101-102. AcCssii carte. compusii de d.
N. N. Damn,. fost redactor al ziarulul Bocrowb" (Orientul) din Mosqua, trac-
teza despre afacerile Bisericei d'Orient in genere Ri despre patriarhstul d'Ie-
rusabm in special. Este compusil in spirit ultra-ortodox, simpatisand grecilor
ortoclaxl provocat find de aparitiunea la luminii a unet cnrtt despre orientul
ortodox, compusii de d. A. V. Eliseec vice-preledinte al societatei Palestiniene
ortodoxe dill Petersburg, in an. 1884, in carea clerul grey ortodox este luat
cu total in deridere .

www.dacoromanica.ro
 CRONICA B1SERICEiCA 649

semi-rulat fi Strain' , ea slavonismul : este dar natural sa ne a0-

tepta la disparitiunea totala a slavonismuiut 01 in desvoltarea
mat estinsa de cat in trecut, a limber mistre nationale. Biserica
rostra nationala ortodoxa. prin cartile sale ritnale *i literatura
sa eclesiastica, continua (Paean' desvoltarea limber nationale, ca
o cerinta a blsericet ortodoxa. Trebuia, a to sosise timpul, ca sa
se dea poporulur nutrimental spiritual in lintba, nemulut sea.
ScOla, greca este fondata in Moldova la 1641, de Vasile Lupu,
avend mart avert: nemiscatore, fiind sub epitropia monastiret st.
Tra lerarht 1). La 1680 se fundeza in Va/ahia de i5erban Can -
tacuzin, o alta academie greca. Atat la st. Trot lerarhi din Ia01
eat 0i la st. Savva din BlICIOna, se infiinteza dou academit de 0ti-
inte inalte cu profesort greet, adult intr'adis...Numeral profeso-
rilor greet este destul de mare... ('et mat renutnitt profeson an
fost: Paisiir Sigarid mitropolit de Gaza, Nicolae Kerantevs. leremia
Cacavela, Sevastos Kimenital din Trapezunt, Panaite Sinopens, Mi-
trofan Gi igoras, Neofit Caysocalivit'd, Constantin Carlon, Cercel, Cro-
mida, 7'hestoki, Cavdela, Alexandru, Constanta, Lambru, Varlalah,
Duca, Vanna, Ghenadietoti barbatt erudite, autort stimati, pittri-
ott greca infocatt, cart au tinut in aceste done academic instruetia
la inaltimea 0tiintet oceiclentale... Cercel a fost until din cet mat
ernditt oment at timpulut sett, fiind comparat cu Eugenia Berl-
garis i Nicefor Thetoki, contemporant at set... i greeii studiau in
academiele romilne, de unde cu demnitate respandeu 0tiinta prin
departatul orient, ea Constantin I, patriarh de Constantinopol,
George Ihrahul, si multi altit, ale caror mune sunt cunoseute din.
manuscripte *i carp didactice imprimate.. Pe langa 0.61e s'au
infiintat tipografit grecestt, unde s'au imprimat mat rn 'lite sate
(le carts grece0tt prin last, Bucareqa, Romnic, Snagov, Tirgovilte.
In Romania era qi un Ateneii hellenic, in care se forma, o dulce *i
placuta, fraseologie, cea-ce lips-ea in alte part! ale Greciel... Bar-
bath eruditi at Greciet libere de asta,-41, profesort at universi-
tatdi din Athena, cu rename europen, vorbese de pe catedre cu
mult respect 0i recuno0tinta de resultatele intelectuale si morale
dobandite de poporul for prin academiile din /aft 0i Bacuresti,
nutnind aceste 0coli vetre de lumint", recunoscend, ca rena*terea
for nationale se datore0te malt ospitalitatet rom4nilor...
Natiunea greca are drept la stima tuturor, 0i ea nu trebue
a fi respuncletore de grelele domnii ale unora din fanariott.
Apot grecit gi inainte de fanariott au fost factor' de cultura
0i nu nutnat pentru cutare epoca. on eu inriurire numaa asupra
until anume popor.
George P. Samureanu.

1] A. D. Xenopol si Constantin .Erbicenn Serbarea feolarci de la lag'. Iasi,

138o pag. 45.-71. Ae6sta carte compusg de d -niT profesort A. D. Xenopol ni Con-
swain Erbianu, tipitritit en eheltuiala ministerulut de Instruetiuue at Romd-
slid, este finie importanta, interesanti.

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE.
Primim urmatorea brosura de la biblioteca facultatei
teologice din CernauV: Mora la Testamentului vechiii",
Studiu relativ la istoria moralel crestine de Prof. dr. Etni.
Han Voiutchi. Eclitiune separata din Candela." Cernaut.
Tipografia Arhiepiscopala 1890.
Parintele Voiutchi eel d'intaiii absolvent cu diploma de
doctor a clisei facultati si profesor de teologie morala la
ea, s'a fiicut deja cunoscut, ba §-IL-a castigat chiar merite in
literatura stiintifica a teologiei ortodoxe la romani ca e-
ditor al prelegerilor academice din dogmatica ortodoxa, re-
mase de la reposatul Alexiu Comorasanu, preot si profe-
sor eminent de dogmatica la numita tacultate
Prin lucrarea de fata, parintele Voiutchi dovedeste si
mai malt Inca silinta sa de a inmulti talantul dobandit
in §c6lit; de a respandi samenta cea bung, scosa din jig-
nita bogata a invetaturelor teologice universitare.
Acesta, se va cun6lte si mai bine anti--wand o repede
privire asupra metodei si cuprinsului cartel'.
De la 1830 inc6ce, lua inceput in Germania scola isto-
rica cu centrul in Tiibingen, avend ca intemeitor pe Moh-
ler si ca representanti de frunte pe Alzog, Hefele, Dollinger
etc. in deosebi ca moralists pe Hirscher, Werner etc. Cu ea
stiintele teologice, in special teologia morala luara un a-
vant puternic; acesta din urma, nu s'a mai espus ca in scolas-
tica in forma de speculatium Linde mai subtile de cat altele,ci

www.dacoromanica.ro
 BIBI I( GRAFIEI 651

durt date objective biblice si psihologice. Nu se ocupa

deci mai mult cu vorbe ci cu fapte, cu date, si discuti-
unea faptelor e cea mai potrivitT si mai instructive. Du-
pa acesta metoda desfasura si parintele Voiutchistudiul ski
despre morala testamentului vechiu.
Ce s'atinge de cuprins,autorul dupit ce arata insemnatatea
Testamentului vechiu pentru tot omul si in deosebi pentru
teolog, cad este temelia celui non (p. 1 , deosebesce in is-
toria morale' T. V. doue periode, fie-care cu isvare proprii
pentru invkatura morala (p. 2).
A.
In periodul evraistic" prima la robia din Babilon, au-
torul intemeindu-se pe I acere" stabilesce mai intai ca
D-qeit este nu nurnai factor a tote fapturele de la cele
anorganice pAnti la cele cu organe mai deseversite, ci si
causa ultima a tuturor legilor dupa care ele lucr4za si
care constituesc ordinea, armonia intregei fir! ( p. 3 vecli
si Teologia morala de Simar, editia 2-a p. 22 si 26, a-
semenea : Manuel de Morale etc. par. M. J. J. Rapet. Pa-
ris. 1858 p. 62 seq), Tar in deosebi a legilor pentru lu-
crarea conscienta si libera a omului, legi cart constituese
ordinea morala (p. 4) si sunt parte inscrise in inima otnu-
lui (legea naturalfi) jar parte rostite in porunc! (legea su-
pranaturala), sanctionate la caz de calcare cu peddpsa forte
grea, o data eu care urmfi si fagaduintA de infintuire (p. 5 7)
Dupa ce tratez% pe scurt, intr'un stil lapidar, ac6stA
cestiune principals, ca fundament a znoralei v. t. si a 'mo-
rale' intregei descoperiri, antorul o reduce pe cea dintai
la tree idea principale : Ea si Ott ,moralitatea, are ca prin-
cipiu suprem,--vointa lui D-cleu, ca cuprias esential (fiinta)
supunerea omului la vointa lui Dumneleti si ca scopres-
tatornicirea chipului perfect a lui D-Teti in om si tot ()data
realisarea impera0e1 lui D-geti pe pament. Acest scop insa
presupune la om constiinta vie despre neputinta si vinova-
.tia sa morala ski de aici dorinta de un mfintuitor si astepta--

www.dacoromanica.ro
652 BIB LIO GRAFIE

rea luiceia-ce da morale v. t. un caracter pregatitor ; ea

este o moral& a sperdre i t6te fasele ee sunt numaT trep-
tele unei i aeeleasi actiuni dumnedeesti (p. 8).
Autorul aratit mai departe pe basa scripture realitatea
celor tree ides principale a morale t. v. inainte de potop
(p. 9),dupd potop (p. 10 s. q.) in timpul patriarhilor (p,12 --
16) si in mosaism, and se &Au decalogul, basa morale
v. t. si chiar a adev6ratei moralitati, dupa ce profeth si
Christos 11 deplinird cu ides mai inalte (p. 17-30). Espli-
carea decalogulul este scurtd dar cuprinclet6re, basatit pe
isvore ortodoxe si romano-catolice, mai ales insa pe st.
scripture; se ingmnd deosebirea intre biserica nostra si
cea latina si protestanta relativ de impartirea decalogu-
lul (p. 31), de asemenea indemnurile pentru implinirea
poruncilor (p. 32) $i fundamentul a tatit eonstiinta morala
credinta in until prin care Israil trebula la in-
D4,1eA
ceput sa serve de esemplu pentru cele-l-alte pop6re si in
urma dupla caderea zidulul despartitor on ivirea profetulul
gi mantuitorului asteptat, impreu-nd sit formeze o imperd-
tie nou6 (p. 33 s.q). La acesta poviituira pe Israil atat pro-
orocii cat si institutiunile din legea veche care potrivit fi-
re omului start cu invetaturele descoperite in acelasi ra-
port, in care sta corpul en sufletul si sunt un mijloc al
lucrarilor lui D-c,leu sere curatirea i sfintirea omului (p.
35-39). Autorul enumara aceste institutiuni i aratti insem-
natatea morala a lor, Tar impreund en acesta atinge si in-
vetatura v. t. despre harul dumnecleese qi conditiunile pen-
tru castigarea lui (p. 40-43).
B
In periodul indaistic autorul descrie starea moralit a po-
porului laded nemijlocit inaintea si in urma robiei din
Babilon, insemnand int6rcerea qi intemeierea din noil a
poporului ales ca lucrare curat haricd a lui D-deli, si ca
icona a intorcerei prin har a tuturor 6menilor la imp6rd-
tia sa (p. 44 sq). Proorocii dand ideil mesianice caracter

www.dacoromanica.ro
 BIBIJOGRAFTE 653

universal, au inlaturat intru cat-va particularismul Judaic,

(p. 4) Ins viata morala, ce si dupe exil Irebuia sa conste
nu numal in implinirea faptelor din afard, in zidirea tern-
plulut esterior" ci si in curatia sufletulul, in zidirea tern-
plului interior" (p. 48) din causa strietet observdri a for-
melor din afara ajunse asa de penibila d. e. sub Macabei,
ea se nesocoteati chiar exigentele umanitatet (p. 49), en
tote ca se 'nviita si moralul curat, ales in cartea lui To-
bie, a Int Isus Sirah (p. 50) si a intelepelunet luf Solomon,
in care se vede forte bine cat a fost Iudaismul influentat
de elenism, anume in directiune morala de epicureism (p.
51). Aparand sari combatand acest amestec, Iudeit se des -
binara in mai multe secte religiose (p. 52). Dupa ce enu-
m6ra aceste secte si infatisaza invetaturele morale a lor,
autorul incheie en un registru de literatura privitOre la
materia tratatd.
Lucrarea se pate numi cu dreptul un repertoriti fidel a
invetaturel morale) din v. t. eaei pretutindinea e interne-
iata pe locurt din cdrtile canonice si necanonice, din care
se p6te cun6ste in adev6r: ea morala patriarhala si cea
mosaics este conditiunea (temelia) morale! crestine" (p. 2).
Ceia-ce mareste val6rea et este ea infatisaza acesta inveta-
tura inteun mod sistematic, usor de patruns si ea este
cea d'intaiti de felul et in literatura 'Astra teologica.
Ne facem o placuta datorie a reconaanda cartea tuturor
tubitorilor de inv6tatura moralului sfintelor scripture, con-
fratilor preott si cu deosebire studentilor teologiel, ca una
ce le inlesnesce mutt intelegerea si patrunderea temeinicit
a teologiel morale.
Pretul et este 90 kr. (2 I. n), destinat in folosul Aca-
demiet Ortodoxe", Societatea studentilor facultatet de theo-
logie din Cernauti.
lemon, Al. Mironescu.

0.5.44tW

www.dacoromanica.ro
 DONATIUNI.
Personele insemnate mai jos au contribuit la reparatiunea bi-
sericei Adormirea Maicei Domnului, din comuna Tupi latil, din
Eparhia Sante, Episcopii a Romakului, cu urnAtorele sum' :
Dl. Flip Popoviei, membru epitrop al bisericei Adormirea, Pu
suma de 430 lei. DI. Vasilie Cioccirlan, cantaretul bisericei din
comuna Talpa, judetul Neamt cu 10) lei. D-na Safta V. Stan,
proprietara mosiei Talpa, judetul Neamt, cu 88 lei. D-na Gratia
Calimah Catargiu, proprietara mosiei Tupilagh cu 5) lei. Dl. R.
Roman cu 10 lei. DI. Nicola' Zumer, arendasul mosiei Munce-
lul de sus, judetul Roman cu 10 lei. Total 688 lei. Pe liinga a-
costa si obstia locuitorilor din acea comuna au contribuit fie-care
cote cu 10 lei, complectiindu-se ast-fel suma de 2,312 lei, cu care
s'a termini, in total reparatiunea numite biseriei, pentru care
fapta piosa si demna de iinitat li se aduce vii multemiri prin
p ublicitate.

DI. Radu Venatoru, locuitor in comuna Piria, judetul Mehedinti,

daruind bisericei locale tree sfesnice; precum gi invetatorul Miha-
lachi Stancescu, preutul I. Papinescu, locuitorii Dimitrie si An-
tonie Venatorul, daruind de asemenea un sfesnic pentru Iconos-
tas, in vaiore de 20 lei ; li se aduce multemiri prin publicitate.

Domnul Marc Manzaviu si sotia sa Catinca din gara Crasna,

oferind bisericei cu hramul Sanii Voevozi din comuna Albestir,
judetul Falciu, un sfesnic de alama in greutate de 20 oca, li se
exprima multemiri prin publicitate.

Domna Maria Grigorie Boranescu din comuna Bozia, judetul

Falciu, donand bisericei cu hramul Santul Martir G-heorghie din

www.dacoromanica.ro
 DoNATIuNt 655

mentionata comma, o casa compusa din done odai, bucatarie, yi

alte atenanse pentru locuinta preotului, i se aduce caldurOse mul-
temin prin publicitate.

Dl. Ilie I. Bejan din catunul Zoita pendinte de comuna Gra-

di§tea, jud. Ram. Sarat a oferit un rand de ve§tminte preote§tt in
valOre de 240 lei, precum i alte obiecte necesare bisericei din
acel catun, pentru cart i se aduce vii multemiri.

Doin.nir Spiru N. Foc§ia, Costachi P. Cra,eiunescu ysi Ivanein

Atanasiu, tott comercianti in urbia Galati), au daruit bisericei din
cotuna Raranii cu hramul Adormirea Marcel Domnului 15 chi-
lograme luminart d- ceara alba §i 6 litruri unt-de-lemn, pentru
care li se a lute caldurose multemiri.

Dl. Dumitru Aldea, din comuna Puesci, jud. Ram. Sarat, a ha-
razit biserieet de acolo en patronagiul Santulur Marelut Martir
Gheorghie : un policandru, un stihar, un epitrahil §i un acope-
remant pentru S.ta Masa, tote in valore de let not 280, pentru
care i se aduce multemirt prin publicitate.

Gheorghe Popa Coman (Neata) din comuna Urlueni. judetul Te-

leorman, a dotat bisericer cu hramul Adormirea din catunu Is-
base§ti, cu inprejmuirea din nou, cu o clopotnita, un clopot §i
un rind de haine preoteri, pentru care i se exprima vit multe-
tnirt prin publicitate.

Domnit : Radu Tudor, comerciant, Savin Millar primar §i Ioan

Moist, epitrop, au cumparat una Evangelie legata cu pele maro-
chin in valore ae 18 let. Enache Constantinescu idem una Litur-
ghie in valore de 10 let; asemenea Ilie Cocor idem un Aghiasma-
tar in valOre de 5 let. Gheorghe Radu, Dobre Tudor §i Ioan Mi-
haiu Moise idem o Psaltire in valore de 7 lei 50 bans. Iar Marin
F. Petre epitrop si cu alit locuitort au cumparat cele-lalte carp,
pentru care fapte frumose li se aduce multemiri din partea Epi-
tropie! bisericer din comuna Gradi§tea, judetul Vlara.

Domnul Costachi Balu§, comerciant din Galati, cm ocasiunea ve-

nire! sale in podgoria Nicore§c1, jude-tul Tecuciu, a lnzestrat bise-
rica cu patrouul Brea Cuvi6sa Paraschiva din catuna Nicoreri

www.dacoromanica.ro
656 DONATIUNI

de sus, cu o cadelnita de argint in valOre de 50 let, 2 sfesnice de

lema si o masa pentru trebuintele bisericet; impoclobind tot -odata
si policaudru bisericel, precum si tote sfesnicile cu lumlnari, pen-
tru care i se aduce cele mat vii multemtrt din partea Epitropiet
acelei biserict.
Domnul Marin Chirculescu, comerciant in comuna Iazu, a of e-
rit bisericet din acesta comuna, o cadelnita in valOre de 18 let Pi
una soba de tuciu in valOre de 40 lei. pentru care i se aduce mul-
ternire prin publicitate.
Mai multi Par. ieromonahi si monahi din Monastirea Ciolan an
facut urmatorele danie bisericet din comuna Carprustea
Dionisie Duhohnic leromonah din Ciolan : SAW Potir, Discu,
Steaua, Lingurita, o truce de lemn imbracata Cu argint, o truce
de sidef in lungitne ca o palma ; Monahul Sisinie din Ciolan : o
truce de leinn lucrata subtire, doue sfesnice de alama pe santa Masa.
Monahul Methodie Stefaneseu : in Ceaslov bogat. leromonahal
Inocheutie : o Leturghie cu tocul et. Ieromonahul Dosithein Ecli-
siarh: un rand de vestminte preotesti si alte marrintusuri, o basma
pentru acoperit s-tele vase, alta basma de matasa. pe Iconostas.
Dosetheiu Eclisiarhul, un land de vestinitite de creton, Stele Moste
cu care s'a sfintit biserica. Pentru acesta laudabila si demna de
imitat fapta li se aduce caldurose multemiri.
Urmatorele persene au inzestrat biserica cu lira mul Santis Voe-
vo(11 din comuna Maruntisu, judetul Buzeu, cu luerurile si banb
ce sa noteza: Parintele Dositheiu, din monastirea Ciolaurt jcuretul
Buzeu care a darut: un rand de sfinte vase de argint in valOre de
100 lei, o cadelnita de argint in valore de 30 let, an rand proco-
vete de matase 20 lei, o crucilita de argint pe santa masa 45 lei,
un miruitor de argint si un clopotel pe s-ta masa ;2 lei, un coli-
vitru de arama pentru. botez. Total 307 let. Parintele Dionis;e du-
hovnic din Monastirea Ciolanu a claruit o boeseea pe sfanta Mass
in valOre de 30 let. Parintele Eftimie G-eorgescu, diaeon, din Mo-
nastirea Ciolanu a daruit : o icona Imperatesca si un apostol ambele
costa 75 let. Obstia monahilor din M-rea Ciolanu au daruit suma
de lei 51 b. 70, si Par. Bonifate, tnonach din M-rea Gavane a daruit
o carte in valOre de 20 let si bani nutnerar 20 let. Preotul si epitro-
pil al numitet biserici, li aduce multernirt prin publicitate pentru
acesta fapta vrednica de imitat.

--14"r7r41-
www.dacoromanica.ro