G".

01417144A0.0 !700SOS11114.14444)

BISERICA
ORTHODOXA ROMANA
f°1
Revista Periodica Eclesiastica
A
tl
SANTULUI SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
MANE.

ANUL AL XXIII-lea, No. 7.

CDC'TCDMI3TRI_ ,

TABELA MATERIILOR
Pag.
1 Grigorid al IX-lea, Papa al Rome si Gher-
man al II-lea Patriarh al Constantinop. . 601
2 0 pericopg, din Dorothel al Monemvasiei
priv. la Patriarhatul Constant. si la Romani 620 it l
3 Religiunea §i Moravurile Sabeenilor sad
Suba . . . . . . . . . . . 643

....
4 Bis. primelor secole si Imperatoril Romani 649
5 Istorici BisericescI .
6 Din Istoria lu1 Socrate Scolasticul. .
664
674

....
7 Bossuet . . . .
8 Acte oficiale . .
9 Discurs in contra cgmblarilor .
680
684
695

.. .....
. I
10 Bisericesci ....... .
.

. . 708
11 Bibliografie . . 711 I
12 Donation!. , . . 713 I
""--- -
II
\NZ BUCURETI
YINP
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICEST! PE
1899. fill

www.dacoromanica.ro
ANUL XXIII BISERICA ORTODOXA ROMANA. No. 7.

Gregoriti al IX-1ca, Papa al Rag 4_1227-120 si Cilium al 11-lea

Patriarch al Costa fitillopollui (aa. 1223-1240).

Nu apucase a se consuma schisma Intre cele done bine-

rid crestine, a Rasaritului si Apusului, §i indata si unil §i
altil, adica i cel din Roma, centrul lumel crestine din
Apus, si eel din Constantinopol, central lumel crestine din
Rasarit, regretat cele intimplate.
Abia plecasera din Constantinopol, trimiil Pape, cei cars
ate depus anatema de excomunicare §i afurisenie pe sfinta
mask a bisericel patriarchate, Sfinta Sofia din Constantino -
poly i Indattt ate si inceput tratativele, spre a se restabili
pacea i unirea bisericesca de mat: 'nainte. Confine', atat
cel din Constantinopol, dar mat ,ales cel din Roma in In-
tregul decurs al timpulul, de la -consumarea schismeit (an.
1054) si pank la aderea Constantinopolutul(an. 1453), n'ati
perdut nid o ocasiune, ca stt nu agite i si nu ,se tntere-
seze de mult dorita unire i reconciliare bisericescA, spre
a se restabili unitatea credine1 si sa se .curme on si ce

www.dacoromanica.ro
602 GREGOR1t AL 1X-LEA §I

neintelegere, animositate i chiar vrajmasie, care lua din

ce In ce proportil mal marl si de a parte Si de alta.
Ad lost timpurl, este adevdrat, cand Si de o parte si de
alta unirea bisericesca era dorita pentru interese personale
sate chiar $i politice, 4e stat 91 nationale, Orientalil ame-
nintap si strimtorap ,de Turd, credeat, ca realisand unirea
si impacarea cu Romk'vor avea pe Papa protector si prin
el pe top principil occidentulul, amid si aliap credinclosl,
spre a salva, existents imperiului amenintata de musulmani.
Occidentalil la randul for si in special episcopul Romel,
departe de a se .,gandi la interesele vitale ale bisericel, cari
depindeali de unitatea el dogmatics, voia a profita de strim-
torarea, In care se aflai eel din Orient, pentru a-I supune
autoritatel yi juridicpunel sale, voind ast -fel a fi domn su-
prem Si stapan absolut asupra Intregel lumi crestine din
Apus si Orient.
Pentru a se atinge scopul 'infra s'aq facut tot felul de
mijlocirl i s'a recurs la tote mijlacele posibile. S'ad urmat
corespondente Intre Papil Romel si Patriarchil din Constan-
tinopol, au intervenit unul cate unul, aprOpe mal to'l Im-
peratit din Constantinopol, i'aa insarcinat si de o parte si
de alta anume trtmiii, Wimp destoinid, atat in cele bl-
sericest13 cat si In cele politice, s'aU tinut sin6de $i in cele
din nrms afi venit la piclOrele Papel, dupa insistenta im-
p6ratului din Constantinopol, Insusl Patriarchul cu intreg
sinodul seu. Au ajuns chiar de ad si aura actul unirel ei
cu tote acesfea nu s'a putut avea nici un resultat satisfa-
cator si de folos pentru biserica.
In colOnele acestel reviste Dl. M. Popescu a publicat un
Intreg studio asupra acestor incercarl de u.nire, urmate In
acest Interval de timp, din care se vede nazuintele tote
silintele ce s'au depus inteacesta.
In istoricul Incercarilor de unire din acest timp, un loc
important '1 ocupi corespondenta urmata intre Papa Gregortil

www.dacoromanica.ro
 GHERMAN AL 11-LEA 603

al IX-lea, episcopul Rom6I i Gherman al II-lea Patriar-

chal de Constantinopol.
Pentru Int& la Ora acesta corespondent& este publicati de
Francisc Carol Alter (Viena 1796) la finele croniceT pro-
tovistierulul Gheorghe Franzi, sub numele de: Expunerea
rturisirei credinfel Latinilor, scrisa si trimisa de
Greporie, Papg al Rome', catre Gherman, Prea Sfin-
fitul Patriarch al Constantinopolulul si respunsul
Prea Sfintitului Patriarch al Constantinopolulul
Gherman si al sinodulul, celui de pe liinga, el, ea-
tre marturisirea lul Papa si catre trimisii sill, des-
pre purcederea Sfintulai Duh.
Pentru Interesul ce presinta acesta corespondenta, In
care Biserica Romel pentru intala Ora face uz de simbolul
a§a numit Atanasian_ §i se pronuntl public ca admite, a-
proba §i marturise§te invet&tura despre purcederea Sf. Spirit
i de la Fiul, o reproducem In Intregul el.
A:

Expunerea Marturisirel de credinca a Latinilor,

scrisa si trimisa de Gregoritz', Papa al .Romel catre
Gherman, Prea Sfintul Patriarch de Constantinopol.
(Tata.' este Dumnedett deplin In sine; Fiul ,(asemenea)
Dumnedek deplin, nascut din Teal; Duhul cel Sfint Lase-
menea) Dumnecleil deplin, i se purcede din Tata' §i din
Fiul. lar Sfintul Duh, din Fiul, se purcede nemijlocif, lar
din Teal, prin mijlocirea. Fiulul. Iar c Duhul cel &Int -se
purcede din Fiul, acesta Fiul o are de la Teal; pentru a,
ceea cel ce crede, cl Duhul cel Sfint nu se purcede de la
Fiul, se afla in calea perdarel. Pentru acesta, and Sfintul
Atanasie se afla exilat in partite Apusului, In expunerea
credintel, pe care a lamurit'o prin cuvinte latine01, dice
ast-fel: rTat ,l nu este fb.cut de nimeni, nici treat, nicI nas,

www.dacoromanica.ro
604 GREGORIII AL IX-LEA §I

cut; Hui este numal din Tata', nu fault, nicl creat, ci

nAscut; Duhul cel Sfint din Taal §i din Fiul, nu fAcut, nici
creat, ci purees. i ace14 sfint Atanasie, in expunerea cre-
dintel, pe care a explicat'o prin cuvinte grece§ti, literalminte
apa a cps: tiar Duhul cel Sfint, fiind purcedere a Tatilui §i
a Fiulul, cel ce it Ora, prin care a plinit tote. Pentru a-
ceea §i fericitul Gregoriti carele cu drept cuvint se nume§te
facetorul de minuni, episcopul Neocesariel, in expunerea
credintei pe care prin descoperire a avut'o de la fericitul
Joan Evangelistul, prin mijlocirea NiiscetOrei de Dumnecleu,
clar ast-fel a strigat dicend: «Un Dumnecletl, Tata al Cu-
vintului celul via, al intelepciunei subsistente §i al puterel
§i al tipului celul etern. Perfect nascetor al celui perfect,
Tata al Finial unul nAscut. Unul Domnul, Unul din Unul,
Dumneqet din Dumneqeii, tip §i imagine a dumnecleiref,
Cuvintul lucrator i cele-l-alte. Iar despre Fiul vorbind vice:
Unul din unul (p.6voc ix 1.1.6vou=unu1 singur din unul singur),
deci Duhul cel sfint nu din unul singur, ci din Teal §i din
altul, fiind-ca este din cine-va tivoc). Cand dar 1icem din
Tatal ei altul, nu qicem din altul dup6 flint A (oOTtc(), ci dup6
ipostas. i el Duhul cel dint, din Fiul este nemijlocit,
Jar din Tatal prin mijlocirea Fiulul, este martor i fericitul
Gregorill al Nisei, dicend ast-fel: (Marturisind identitatea
fiintei (adica a nature! dumnectee§tI), nu negArn deosebirea
cause! de causator, singura prin care intelegem ca se deose-
be§te unul de altul; cad credem, pe de o parte ca causatorul
exists, Jar pe de alta ca §i causa din causator exists d'a-
semenea. i iara§i incl o altA deosebire este, pe deoparte
intre cea ce este continuo 1) din cel Wait?' (itpocrexk
ix Too TcpWrou), §i ceea ce este prin continuo din cel

1) Continua este mai mult in insemnare de imediat, adica se con-

tinua far& a mijloci Nava. Am preferit cuvintul continua, pentru ca
inlatura or! -ce idee de separare intre eel do! factor!.

www.dacoromanica.ro
 GHERMAN AL 11-LEA 605

intalez (sta Tco 7CpOCTEXC60. Dec! dar despre cel ce este din
causa, alta deosebire 1ntelegem; cad unul este continua din
cel luta Id, Tar cel -1 -alt prin cel continua din cel tntalti; find-
ca acela de carele se deosebe$te ceva, este cu neputinta sa
fie asemenea cu amandoue. A fi continua din cel intald se
cuvine sad numal Fiulul, sad numal Duhulu! celuT Sfint.
Dar sfintil parintl dic ca lute Tatal i Fiul nu este nimic
mijlocitor; decl numal Fiul este continua din Tatal, Tar ca
Duhul cel Sfint nu este continuo din Tatal, este ideea co-
muna a tutulor; cad ceea ce este din altul, este din acela
continua. §i fiind-ca Duhul cel Sfint este din altul, de la a-
cela este continua sad imediat, dar nu este imediat sad con-
tinua din Tatal, precum deja s'a aratat. Iar ca este continua
sad imediat din Fiul, ne 1nvedereza prin cuvintele si scrie-
rile for urmatoriT sfintil parintl: Fericitul Ambrosie, Epi-
scopul Mediolanulul ai fericitul Augustin, Episcopul cetate1
Iponul $i Sf. leronim, luptatorul cel tare contra vicleniet
ereticilor. Acestora urmand fericitul Ciril si cu el, 1ntreg
Sinodul al III -lea ecumenic ne-ail lasat clar scris, ca Duhul
este din Fiul. $i decl nu este nIcl orthodox, nici in calea
cea drepta a credintel cel ce se lupta contra cuvintelor Si-
nodulul; cad Sinodul, In cuvintarea sa catre Imperatul
Theodosie, despre credinta ortodox5., dice lamurit, prin a-
ceste cuvinte, ca Duhul este din Fiul: g clicend despre
omul cel ce 1ndata va veni $i se va arata, ca acela va
boteza cu foc $i cu Duhul cel Sfint, nu este un Duh de-
osebit altul de at celor ce se boteza, lucrand In mod ser-
vil, ci ca Dumnedeu dupa fiinta sa, cu puterea cea mat
inalta, care este dintru sine $i a sa proprie. Ce alta mar-
turie maT clara de cat acesta? Cad aci fOrte lamurit dice
despre Fiul, ca, Duhul cel Sfint 11 di celor ce se boteza, din
El $i ca al Sdil proprid. Acela$1 lucru 11 scrie fericitul Ciril
ai lu! Eremia, explicandu-T a noua anatema, clicend ca Du-
hul este propriu al Fiulttl. §i tot acesta a noua anatema

www.dacoromanica.ro
606 GREGORIt AL IX-LEA §I

explicand'o, ne arata 0 in ce mod Duhul este propriti al

Fiulul, clicend: Cuvintul cel unul nascut at lul Dumnecleti, fa-
cendu-se om, a ramas In acela0 timp i de asemeneaDumne-
cled, fiind asemenea Tata lul, cu deosebirea numal, de a nu
fi Tata; 0 avend propriti pe cel din sine nedespartit de na-
tura Sa, pre Duhul Sfint, 0 cele-l-alte. Decl Si ad sfintul
parinte fOrte lamurit dice ca Duhul cel sfint este din Fiul.
§i nu trebue a se indoi nimenl, cacl acea idee pe care aci
a expus'o Sfintul nu exista and el a formulat acea ana-
tema. Iar acea anatema impreuna cu cele-l-alte anateme ale
sale le-a primit sfintul sinod, al III ecumenic, cu acelaq
inteles cu care le-a clis sfintul. Cad este cunoscut ca sfintil
parintl adunati la sus lisul Sinod, al III ecumenic, ad pri-
mit cu totil, fara cea mal mica Indoiala, acea epistola a gin-
tulul parinte amintit, scrisa catre necredinclosul Nestorie epi-
scopul Constantinopolulul. §i este ctiut ca acea epistola, in ul-
tima el parte, coprinde cele doue-spre-clece anateme amintite.
Iar data cine-va Imparta§e§te legalminte cuvintele necredin-
ciOse ale lul Teodorit episcopul Kirulut, pe cari acesta In
doue-spre-gece capitole le-a indreptat fara rucine contra sus
clisulul parinte, se etie unul ca acesta ca sfintul Sinod at V
ecumenic au anatematisat barfelele sus lisulul Teodorit, ca-
rele a respuns cu cuvinte calomniatoril contra fericitului Ciril.
Cad sfintul Sinod al V ecumenic In a VIII-a din practi-
cale, dice ast-fel: «Desaprobam 0 anatematisam, pe langa
top cel-l-alti ereticl desaprobati 0 anatematisatl de cele patru
sfinte SinOde de maI inainte 0 de catre Stints. Biserica uni-
versals, i pe Teodor episcop Mapsuestiel i necredinclOsele
sale scrierl. precum Si scrierile necredinciOse ale lul Te-
odorit, contra dreptel credinte 0 contra celor doue-spre-clece
capitole ale StIntulul Ciril, 0 contra sfintulul Sinod din Efes,
al III ecumenic, precum i cate s'au scris intru apararea
lul Teodor 0 a lul Nestoriu). Din acestea reese evident ca
aceea ce Teodorit a scris contra celor doue-spre-clece ca.,

www.dacoromanica.ro
 GHERMAN AL H-LEA 607

pitole ale sfintulul Ciril, sunt desaprobate §i pline de ne-

credinta, *i acela care are acestea drept aparare legitima,
este inamic al credintel. Cad fericitul Ciril scrie catre A-
cachie episcopul Melitinel, dupa unirea bisericilor, ast-fel
clicend: cCele ce am scris drept contra defaimarilor lu! Nes-
toriii, nici un argument nu ne va convinge, a nu am clis
ast-fel bine*. i catre Donat episcopul, asemenea scrie cli-
and: cDrept am scris cele ce am scris, aparand drepta §i
curata credinta §i nimic dintru acelea retragem; cad nu s'a
clis ceva, precum clic el, fara bagare de sem5.; ci pretutin-
den! tote Mile drept *ii intArite cu puterea adeverulub. Din
acestea reese evident CA fericitul Ciril nu a avut a retrage
nimic din cele ce a clis; ci cu acel inteles cu care el le-a
clis trebue a se tine, fara vre'o nota §i M.I.5Ye° indreptare;
nicl el insu§t singur chiar nu putea Indrepta, acele ce e§ise
de la el, qi pe care sfintul Sinod Ma cea mal mid. Indo-
la15. cu indrAsne1a le-a primit; §i le-a primit in acel inteles
In care el le-a explicat impreuna, cu sfintul Sinod, qi ast-fel
pretinde a se primi de tot!. Acest stint Sinod este respectat de
tot! sfintii parinti at sin6delor posteriOre, Si tote le cred ca
i acel Sinod, §i el fn§i0, ace§ti sfintl parintl tot ast-fel all
cugetat ca .vi acel Sinod. Acesta credinta o avem §i ast-fel
marturisiln §i cugetam §i credemu.
Aci urmeza iscaliturile legatilor papel cu urmatOrea ad-
notatinne :
g Acesti credinta, eu care fac parte din ordinul frutilor pre-
dicator!, trimisul Papel, Domnul Gregoriu, Episcopul Rome!,
subscriti i ast-fel cred).
Acesta credinta eil Amonie §i cele-l-alte.
Acestl credinta, di Rudolf, din ordinul, §i cele-l-alte, sub-
scriti i ast-fel cred.
Acesta este coprinsul credintel i at marturisirei scrisa §i
trimis5. de Papa Gregoriu prin legatil set, catre prea sfin-
titul Patriarch Gherman al Constantinopolulul.

www.dacoromanica.ro
608 GREGORlt AL IX-LEA §I

lata acum §i respunsul acestuia facut ImpreunA cu Si-

nodul sell,
B.

Respunsul Prea Sfincitulul Gherman Patriarchul

Constantmopolulul si al Sinodului seli catre mar-
turisirea Papa si catre trimisil sal, despre purce-
derea SlYntului Spirit.
«Spuneti-ne o prea onorabililor trimi§I al Prea Sfintulul
Papa, Ore cel ce nu marturise§te ca sfintul Spirit se pur-
cede §i de la Fiul, §i ca nu are drept causa proprie a exis-
tentel sale pre Fiul, precum are pre TatAl, face bine qi este
ortodox, salt este dat pierderel? Daca cinei-va este Invetator
§i cunOte CI Duhul se purcede din Tatal i din Fiul, §i
nu Invata ast-fel, ci tot d'auna nume§te pre tatAl causa. a
Duhulul, lar pre Fiul nici o data, unul ca acesta se va In-
vrednici a dobAndi fericirea, sau va fi condamnat de veci ?
Vrednic este d'a fi condamnat de vecI, §i vor fi datl pier-
Orel, nu numal cel instruitl de el, ci $i cel ce va cunO§te
cA. Duhul se purcede de la Fiul §i ar ascunde acesta de
invetaceil set Data acesta este adeverat, o! prea hate-
lepilor Si cunoscatorilor de cele Dumnedeescl, ce credet.I vol
despre Christos cAnd se dice; ca «cu spiritul lul Dumnec et.
scotea demonlv. i Iara§l: «Spiritul Domnulul asupra mea'.
$i: (Spiritul met voiti pune asupra lul,, ca din partea Ta-
tAlul oicand profetul. Iar In ultimul aqezamInt existenta
Duhulul a aratat'o Insu0 cel Unul nascut, di. Duhul se pur-
cede din Tatal, din Acela avend existenta §i natura sa, nead1.-
°gaud ca se purcede de la El. Respundeti-ne noue la a-
cesta. Christos cu adeverat este unul din Treime; ci tote
ale Tatalul §i ale Duhulul le cunO§te §i le are ca ale Sale,
§i se numecte adever i insu§1 adeverul este, decI, pentru
ce nu a clis ca Duhul se purcede de la Tatal §i de la El

www.dacoromanica.ro
 GHEEMAN AL II-LEA 609

el a ascuns acesta de nol, §i acum suntem In pericol de a

ne perde, precum dice l vol, no! cre§tinii, car! de la arata-
rea lui Christos §i pans asta-dl am urmat celor scrise In
Evanghelie §i n'am primit nimic din cele nescrise.
Ce credeti despre profetl? Ce credett despre Apostoll ?
Despre profeti and clic: (prin cuvintul Domnulu! s'all in-
tarit cerurile §i prin Duhul gure! sale WA puterea tor). $i
lara§i: Unde me vol duce de la Duhul Tea §i de la fata
to unde sa fug? Profetul a putut sa clica i sa intelega §i
fata Fiului, tact este tipul Intocmal ca i ipostasul Tatalul.
Cad! dice: r Cel ce me vede pre mine, vede pre Tatal). $i
la Isaia, lara§I qicend Christos; Domnul m'a trimis pre
mine §i pre Duhul Sett).
Dar ce credal despre Apostoll? Cand insu§1 Petra co-
rifeul tor, dice In cartea Faptelor sfintilor Apostoll: (Pre
(acest lisus l'a Inviat Dumnecleti, caruia nol top suntem
(martorl, drept aceea cu drepta lui Dumnecleti tnaltandu-se,
(§i fagaduinta sfintulul Duh luand de la Tatal, a turnat a-
(cesta, care acum vol vedeti qi aucliti). Discipolul graete
intocmal ca §i propriul sea invet.ator, cad nu este discipo-
lul mai mare de cat invetatorul sea, sau apostolul C) mai
mare de cat cel ce l'a trimis pre el. Christos a clis in E-
vanghelie Duhul Adeverulul; lar Petru a explicat pentru
ce se numete Duhul Adeverului, ca adica, acesta s'a
varsat §i s'a daruit prin Fiul, celor ce au creclut in Evan-
ghelie. Christos a clis ca Duhul se purcede de la Tatal; a
clis Petru: Fiul a luat Duhul de la Tatal. Nu cum-va ei
Petru trebue a fi socotit platra de scandal, fiind-ca nu a
clis: a turnat asupra vOstra. Duhul, carele se purcede de la
Tatal §i de la El? Iar dm& a §tiut ca a§a ar fi fost ade-

1). Apostol (cie.groXo;), duprt insemnarea etimologicrt a ouvintului In-

semng trimis, d'aoi i compara %innea, ca nu este mai mare apostolul,
edica trimisul, de cat tel ce l'a trimis pre el.

www.dacoromanica.ro
610 GREGOR'' AL IX-LEA §I

verat, pentru ce a ascuns adev&ul si a condamnat pier-

Ord trey mit si cinct mit de suflete, sau mat bine dis lumea
intrega din causa ca nu a predicat ca Duhul se purcede
de la Tatal si de la Fiul.
Ce credett si despre Iacob, fratele Domnulut, mostenitorul
cum s'ar dice at scaunulut (tronulul) tut Christos si al te-
ologiet ? Cad si acesta teologhisind to epistola sa catolica sau
universals, dice ca numal Tatal singur este causa Fiulul si
a Duhulul, si undo- dice acesta, asculta: (Nu ye fuse lap,
(fratit met cel Whitt, tbta darea cea buns si tot darul de-
(sevirsit, de sus este pogorandu-se, de la Tatal luminilor).
Numeste lumint pre Fiul si pre Duhul, aratand ca causa
ambilor este Tatal si ca amandol au existenta for din Tatal.
Dect tarast vd tntreb, tnteleptilor, cunostea si acesta ca Du-
hul se purcede de la Tatal si de la Fiul si a Mut acesta
Inv64atura? $i acest drept s'a amagit si este condamnat pier-
Orel? Tinett-ve de Cuvtntul, si supunandu-ve, plecati-ve la
pamint, temandu-ve de judecata tut Dumnedeu.
Ce credett despre Pavel, carele scrie Corintenilor acestea:
«Ca Duhul Mote le cerca si adincurile lut Dumnedeu. Ca tine
(stie din Oment ale omulul, fara numal duhul omulut, Ca-
(rele este tntr'insul; asa si ale lul Dumnedeu, nimeni nu
(le stie, fara numat Duhul lui Dumnedeu. Iar not nu am luat
(duhul lumel, ci duhul carele este dela Dumnedeu). $i catre
Tit, discipolul sou, cand dice: (Dumnedet ne-a mantuit pre
not prin baia nasterel de a doua si a moire! Duhulul Sfint, pre
carele l'a versat preste not en prisosinta prin Iisus Chris-
tos Mantuitorul nostril). Iar dad. de catre Pavel se dice in
multe din cuvintarile sale Duhul cel sfint §i Duhul lui
Christos, nu se dice si de la, Fiul Iar aci clicandu-se
Dubai Jul Dumnecleu, fiind-ca -cuvintul nu era clar si
arata nurnat proprietatea cea dupa natura, nu insa si de
unde 1st are existenta, s'a adaos, de la Dumnedeu. Iar dad.
cunostea ca si de la Fiul are existenta, nu ar fi ascuns'o

www.dacoromanica.ro
 GHERMAN AL 11-LEA 611

pentru a perde, precum diced vol, pre toil Omenii din lume,
carora El le a fost propoveduitor. Aceste cuvinte: Duhul
lul Christos §i Duhul blului le-a explicat fOrte clar tots
invetatorii posterior!, dar mai ales Apostolil. Petru a dis ast-
fel: Ceea ce a luat de la Tatal, aceea a turnat asupra nes-
tra §i a inteles darurile spirituale daruite credincIo§ilor prin
Fiul, i se nume§te Duhul, Duhul Fiului. Tot aceea§I, ca §i
Petru a dis §i Pavel in epistola sa catre Tit: Ca s'a revar-
sat cu prisosinta prin Iisus Christos asupra nOstra. Aces-
tora urmand $i cel mal straluciti dintre sfintil parintl, cart
prin puterea cuvintulul for s'au distins de cel-l-alt!, in multe
din cuvintele for alt numit Duhul, Duhul Fiului, dupa
propria sa natura §i deofiintime, precum acesta si alta
data am aratat'o. far de ar fi §tiut, ca are existenta si din
Fiul, nu ar fi tacut acesta; dar el ad recurs la propria sa
natura. Caci a dice, ca Duhul se purcede din Fiul, are pu-
tere de a arata ambele, ca adica tOta causa cui-va, dupe
natura, este §i de o fiinta cu ea; Ins& dad. ceva este de
aceea0 fiinta cu alt ceva, nu este chiar din el; cad Petru
§i Pavel sunt de aceea0 fiinta, nu ins& §i unul din altul,
Dar ce dicetl $i despre Dionisie, cel fOrte cunoscetor in cele
Dumnedee§tI. Iar clicend Dionisie, arat pe Pavel, caci gura lul
Christos este Pavel, iar gura lui Pavel, Dionisie, de 6re ce §tlinta
ceresca a dogmelor DumnedeeV, acesta a avut'o de la vasul
alegerei (Pavel). Din acest vas a Mut §i s'a saturat, §i in
urma inima sa a revarsat cuvinte bune din cuvintele cele
negraite, pe cari Pavel le-a audit, find rapit catre cerurl.
Pentru ca indata in epistola sa, despre numirile Dumnede-
WI, dice acestea: (Intre teologiile cele mai presus de fiinta,
(este nu numal deosebirea pre care am flis'o, c& intru
a cestl unire se intare§te neamestecat §i deosebit fie-care
din ipostasurile incepet6re Dumnedee§ti, dar ca. cele ale
«teologiel mal presus de fire, nu se impotrivesc unele catre
(allele; far singurul isvor al Dumnedeirel, celel mai presus

www.dacoromanica.ro
612 GREGORIt AL IX-LEA §I

de fire, este Tatal, nefiind Tatal Fib., nici Fiul Tata, pas-
ttrandu-s1 fie-carele laudele proprii a fericirilor sale, propril
«fie-careea din ipostasurile incepetOre Dumnedeesti*. i larasT
in cuvintul despre teologia unita si separata dice: tIsvorul
Dumnedeirel este Tatal, Tar Fiul si Duhul sunt din a le
Dumnedeirel celel nascatOre, dad. ast-fel 'este lertat a Vice,
vlastare sadite de Dumnedeti si ca florT si lumini mai pre
sus de fire, primind cuvintele cele sacre cum sunt ele, im-
posibil, si de a le OA si de a le Intelege*, §i larapl, in epi-
stola sa despre teologia mistica, dice: «In inchipuirile teologice
am aratat cele de capetenie ale teologiel afirmative, cum na-
tura divina este si buna si una singura, numindu-se in a-
celas timp Treime. Care este intru ea, asa numita paternitate
si fiime si ce trebue a Insemna teologia Duhulu!? Cum din
cel nematerial si nedespartit si bun, bunatatea interns a
aratat luminile cele dintru ea, in ea si intro ele si In alte
vlastare coeterne ale unimel, reman'end nedeslipite,. Ati
audit pe acest barbat de Dumneded graitor si al treT-spre-
decelea apostol, cele ce teologiseste el despre Tata! si Fiul
si Duhul Stint, dicend ca, cele mai presus de fire a le te-
ologiel, nu se opun unele catre altele; Tar isvor al Dumne-
deirel, celel mai presus de fire, este Tatal, si Inca mai cu-
tezati a dice, a este dat plerdareT cel ce dice, a numa!
din Taal are exiStenta si Fiul si Duhul cel Sfint ? Mal ai
nevoe, 0 Italianule! de o explicare mai lamurita, cand amp
qicendu-se, ca singur isvor al Dumnedeirel celel mai presus
de fire este Tatal? §i aras1, ca isvoru.I Dumnedeirel este
Tatal, Tar Fiul si Duhul sunt ale Dumnedeirel, care le naste,
daca trebue a dice ast-fel, vlastare sadite de Dumnedeb. si fi-
ind ca florT si lumini mai presus de fire. $i laras1 cum din
cel bun, nematerial si nedespar(it, aft Tesit luminile cele
dinlauntru ale bunatatel, deopotriva intro putere, precum le
numeste lacob fratele DomnuluT. Cad acela pe care el 11
numeste Tata, pe acesta Dionisie it numeste bunatate ne-

www.dacoromanica.ro
 GHERMAN AL 1I-LEA 613

material& s§i nedespartita, dintru care ail exit luminile. Deci

dar, Iubite, data dal credemlnt tutulor celor amintitt, adica
lul Christos §i Apostolilor, Profetilor si celul deopotriva cu
Apostolil, adancit in cele Dumnedee0,lul Dionisie, vet crede
si parintilor dascall, cart au stralucit dupa ace0ia. Cad tott
s'ail adapat de la el Intru ale teologiel si au luminat tota
lumea avend temelie a dogmelor piOse ale credintet Evan-
geliul §i pe Apostoll, atat cel ce au stralucit mat inainte de
sinOde, cat §i cel ce au existat de la intalul sinod §i pan&
la al §eptelea §i chtar dupa aceea, Intre care si aceea, cart
au impodobit scannul Romel, si cart top s'au unit Intru
tote cu tronurile terarchice ale Intregel lumt §i au ridicat
pretutindenl colOne scrise ale marturisirel ortodoxe, catre
care top cel ce se Indrepta, Inv* adeverul §i se pazesc de
minciuna; §i catre care §i not indreptandu-ne, Invetam a-
deverul, padindu-ne de grepll si pericole. Si ce trebue a
spune multe? De la Inceput fie-care credinclos, data nu
marturisla mat intalu credinta cuprinsa In sfintul Simbol,
nu se tnvrednicia de sf botez, nict nu putea fi pus in nu-
merul cre§tinilor. $1 acesta credinta, pe care o marturisia
atunci, dupa amvonul lul Christos, adeveratul nostril Dam-
nedeU, se cere §i acum §i tot- d'auna. Iar adaosele satt
sleterisirile, fiind desaprobate de sfintil parintl si supuse la
grele pedepse le respingem. Ba clicem §i acesta, Ca: I Cele
scrim- §i graite §i aprobate In adunarea comuna a sfintilor
parintl, sunt mult mat sigure §i mat adeverate, de cat cele
scrise In particular. Si cele scrise in comun sunt mat apro-
bate de cat cele scrise in particular; fiind-ca multe din cele
ce s'ati scris in particular, de catre unii sfinit, s'aft alterat.
Cad tndata fericitul Ciril, In epistola sa catre Ioan al An-
tiohiel, scrie; ca: Multe din cuvintele marelul parinte A-
thanasie, s'att fal0ficat de eretici, §i tot acesta se dice §i
despre Grigoritt al Nisset, §i acesta o afirma si el Insu§1 In
a§a numitele sale Macrinii.

www.dacoromanica.ro
614 GREGORIII AL 1X-LEA *I

picem Inca si acestea: Apostolil au primit theologia de

la Christos, Tar de la Apostol urmatorii for irnediatl. In
primul Sinod_ a. stralucit Athanasie; cele hotarite la sinodul
WW1 le a continuat al doilea, in care a fost de fats, gu-
rile cele graitOre de Dumnecleu ale theologiei: Grigorie The-
ologul si luceferul Nissenilor, si ail hotarit Mite sinter in-
vetatura, arata'nd de unde 41 are Duhul existenta sa, cand
ail dis: «De la Ta,tal se purcede §i sa nu se maT a-
daoge nimic, cat priveste purcederea, adica existenta sa.
Intre intalul si al doilea Sinod, au trambitat marea trambita
a Duhulul, Vasilie. Ciril pod6ba Sinodulul at III, Imbrati-
sand si primind cele hotarite de Sinodul al II, In care este
scris: Purcederea. Dullulai din Tata I, si nu se a-
daoga, si de la, Fiul, el in sfintul SimboI, nici n'a adaos
ceva, nici n'a lasat gall. Intre al II si al III Sinod, pretutin-
deni resuna limba cea de our a luI [On, umpland tOta lumea
cu invetatura cea curata. Si tot ast-fel ad facut toil inve-
tatorii posteriorl, urmand celor mat 'nainte de O. lar dad.
ne ceretI si marturii, cad se consune cu cuvintele evan-
gelice si apostolice si profetice, acesta este de prisos, cad
servul nu are nevoie sa recomande si sa intaresca cuvin-
tele domnesti, prin marturil; ci credal numal si supuneti-va
celor hotarite. Insa se intimpla contrariul.; servul se re-
comanda cu marturia domnesca; tar vol sustinand acestea
invers, credett ca noT qicem lucruri stranil si neobicinuite.
Si ca sa nu se crecla di facem acesta din nestiinta, ye a-
ratam si marturiile sfintilor.
Marele Dionisie a lis ca singurul isvor si radacina a Fin-
luI si a Duhulul, este Tatal. $i sfintul martir Iustin, filoso-
ful, cel ce a urmat dupe el, a clis ca avem aceeas1 cunotinta
despre Duhul Sfiut: 4 Ca precum Fiul (este) din Taal, ast-
fel si Duhul; Ins& In cat priveste modul existentel for a-
mandol, unul a stralucit nascandu-se lumina din lumina,
si cel-l-alt de asemenea lumina din lumina, ins& nu nes-

www.dacoromanica.ro
 GBERMAN AL 11-LEA 615

candu-se, ci a exit purees,. Asemenea a clis si marele Gri-

gorie facatorul de minunt: (Dna cine-va ar Vice, cum este
un singur DumneVeti, si din Dumneded este Fiul, qicem, ca
este Cuvintul celul dintru inceput, pentru ca este numal un
Inceput, Tatal. $i Iarasl, data eel necredinc1osI clic; cum
de nu stint trel DumnecleI trel persOne, fie ca as aceeasi
dumnedeire, diem: Mind ca DumneVeil este Inceput 9i
Tata al Fiulul, $i acesta este imagina si rascnt al Tata-
In!, nu este frate al seil; Si Duhul de asemenea, Duhul
lui DumneVeti este, precum este scris: Duh este Dumne-
Veil $i de mai 'nainte cundstem de la profetul David, ca-
rela a aratat, ca prin- cuvintul Jul Dumneclea s'ail intarit
cerurile, $i prin Duhul gurel sale tOt& puterea lor. t AI a-
udit deci cum acest sfint arata un singur inceput si prin
acesta un singur Dumneleti, fiind-ca Inceputul este Tatal.
In cat data am arata doue Inceputurt, atuncI tall Indolala,
am marturisl do! DumneVel. Si Iarasl, acelas stint parinte
Vice: perfect este si Duhul cel sfint din Dumnecleti, care
se da prin Fiul celor ce se infiesc,. $i precum marturiseste
marele Grigorie al Nissel, cel ce a scris viata acestuia, el
theologia acesta a invatat'o prin vedenie de la lOn theolo-
gul si Evangelistul, anume-acestea: tUn Dumnelet Tata al
euvIntuluI celui via, al Intelepclunel subsistente si al pute-
rel $i al tipulul celul etern; nascetor perfect al celui per-
fect, Tata al Fiulul, unul nascut. Un domn; unul din unul,
Dumnecleil din Dumnecleil, tip si imagine a DumneVeirel,
Cuvintul celjara de inceput, 1ntelepcIunea cea cuprinclaOre
a alcatuirel tuturor, $i puterea facett5re a WA zidirea; Fill
adeverat al adeveratului Tata; nevelut al celul nevelut, si
nesupus stricactunet al celul nesupus stricadunel, $i nemu-
ritor al celul nemuritor, si etern at celul etern. Un Duh
Sfint, avend existen0. din DumneVeg si aratat prin Fiul,
adica, Omenilor, imagine perfect& a celul perfect,.
Din practicalele Sinodulut I ecumenic, se vede ca sfintil

www.dacoromanica.ro
616 GREGOR1 AL 1X-LEA BSI

parinti au dis prin Leontie catre filosof: (Primeste o Dum-

nedeire a Tatalui, cel ce a nascut pre Fiul In mod negrait,
si a Fiulul, cel nascut din El, si a Duhulul Sfint, care se
purcede din insusl Teal,.
Din aceleas1 practicale se vede: (Ca sfin it parintl aiI
vorbit mat departe catre filosof tot prin episcopul Leontie
despre isvor, rill si apa, urmatOiele: «Acesta trebue a In-
telege prin ele, o! filosOfe, amic al adeverulul. Prin isvor
Intelegem aceea ce naste riul de apa; cad tot riul, precum
stil, are un isvor, care it nasce; si In urma liese riul din
isvorul ape!. Nimeni insa nu numesce riul isvor, sail isvo-
rul rift; ci isvorul se numesce isvor si riul, rig, si ambele
sunt apa. i data cine-va vine a lua apa din rill sail din
isvor, it schimba numele, cad nu dice, du-te si-ml adu is-
vorul, ci apa din isvor sail din rid. Deci, una este natura,
lar persOnele sunt trel, isvorul, rii §i apa,.
Despre acestea tot ast-fel a scris si Chrisostom In cuvtn-
tarea sa la cuvintele: Domnul a impel-Alit care se
Incepe ast-fel: claras1 ne cants noun, chitara spirituals a
fericitulul David. Pentru ce a! dis, Winne, dm& cineva In-
setdza sa vina catre mine, si nu a! dis, data cineva Inse-
teza sa vina. catre Duhul cel Sfint. Dar si de al dis: catre
mine, adeve'rul al grait; caci unul este isvorul; cad la tiue
este izvorul vietel. Intru lumina ta, vom velea lumina. Dar
fiind-ca Mantuitorul a numit pre Duhul cel Sfint, apa vie 4i
datatOre de viata, pentru ce dice apa vie si datAtOre de
viata ? Pentru ca sa stil si sa invetf, ca Dutail este din
izvorul luI Dumnedeb, apa viq si datatOre de viata; lar
izvorul ape!, Dumnedeti. i cand cunost1 izvorul, sa lute-
legl de unde este apa, cea datatOre de viata. Sa cautam
dar si sa cerem isvorul lulu. , .

Dar care este isvorul, sa spun& Ieremia: clicestea dice

Domnul; Spalmintatu-sa cerul de acesta si s'a infricosat
pamintul; ca doue si rele a facut poporul meii: M'a parasit

www.dacoromanica.ro
 GRERMAN AL II-LEA 617

pe mine izvorul apei vietel). Vecll, izvorul ape! este Dum-

necleil; far apa vie, Duhul cel Sfint; izvor at apei celei vi!,
Tani, rid din pamint iesind, Fiul; apa riulu!, Duhul cel
Sfint),
«Dar sA lAsam a grai acestea despre Fiul profetul Isaia:
«i va veni Domnul ca un ria maret in pAmint insetat).
Vegl izvorul, riul si apa cea vie? $i precum nu poll numi
izvorul, rid, de cat numal privind izvorul; nici larasi, riul
cel ce lese afar& a'l numi izvor, ast-fel nici apa ce se des-
parteste din rite sere a uda pamintul, nu pop a o numi ria,
ci apa de udat).
«Vecll dar cum se pronunt& si acest sfint *jute, urma-
tor credinclos al celor hotArite la Sinodul I Ecumenic, si
cum recundste un singur izvor, lar nu doue, si 13.1%0 ca
nu
.
pOte numi riul, izvor? Cel ce vice insA cA. Duhul se
purcede si din Fiul, precum si din Tatal, lice doue izvOre;
dar riul nu izvoraste apa sa, ci o are intru sine.
De asemenea sg, ascultIm si pre Athanasie, cel ce a
strAlucit la Sinodul I ecumenic: «Teal prin Cuvintul in
Duhul cel Sfint face tOte, si ast-fel se pastreza unimea
Sfintei Treime. Ast-fel in biserica se predica un singur
Dumneded, cel preste tOte, si prin tOte si intru tOte. far
preSte Vote ca Tatal, ca inceput si izvor; lar prin tOte, prin
Cuvintul; si intru tOte, prin Duhul cel glut*. Ast-fel el re-
cumisce inceput si izvor numal pre Tatal.
De la acelas sfint parinte avem si cuvintul despre eterna
existents a Fiulul si a Duhului catre Savelienii, at carula
inceput este: «Iudaismul este opus Ellinismului. lar noi ne
deosebim si de iudaisatoril si de eel ce altereza crestinismul
prin iudaism, tagaduind pre Dumnecleil cel din Dumnecleil,
clicend c& este Dumneded deosebit alaturl cu El, nerecu-
noscend ca Dumneded este numal el nenascut si singur iz-
vor al Dumnecleirel, si pentru acesta a'l recanOsce de sigur
Dumnegeil, ci, dic ca El nu naste pre Fiul, si nu are pre
Biserica Ortodoxii. Roman& 2.

www.dacoromanica.ro
 618 GREGORIU AL 1X-LEA §I

Cuvintul cel via si intelepclunea cea adeverata,. VeVI si

aci singurul izvor al DumneVeireI, Tatal, si pentru acesta
Vicem un Dumneclea; pentru ca unul este izvorul Dumne-
Veirel, Tatal; Iar data izvor este si Fiul, precum Vice La-
tinul, atunci sunt dol Dumnedel,.
Din acelas cuvint al marelul Athanasie sunt si urmata-
rele: «Cacl precum Fiul, tote avendu-le in natura sa, ca Fill,
Vice despre sine: 4Nu fac nimic de la mine, ca ast-fel in-
ceputul bunatatilor sa-1 atribue Tatalul, ast-fel si despre Duhul.
cel Sfint, la aminte ce dice el: ca tote avendu-le in natura
sa, ca Spirit al Jul DumneVea, le atribue cause! Vicend: nu
va grai de la sine, ci cele ce va audi, va grai, si cele vii-
. tare va vesti voile. Si acesta: acela din al mea va lua,
adica din Tatal*.
Tot in acelas cuvint al marelul Athanasie sunt si urma-.
tarele: Macedoniu Vice: «Decl vorbesti despre trel nenascutI;
si sfintul Vice: nu insa si fara ail avea causele, si nu taxa
Tata; cad data Duhul este nenascut, nu este si fara causa,
cad causa este DumneVea, al caruia Duh este; si de ar fi
Fiul nenascut, nu este ins& fara Tata, cad are pre Dumne-
Veil Tata, din carele se nasce. Iar Tatal este si nenascut,
si fara causa, si fara Tata,.
Tot In acelag cuvint al marelul Athanasie, gasim urma-
tarele: 4Tata1 isi are desavirsita fiinta sa si fara a lipsi ceva,
inceput si izvor al Fiulul si al Duhulul. Si Fiul este deplin
DumneVea, Cuvintul cel viu, nascut din Tatal, desavirsit.
Deplin Dumneclea si Duhul Fiulul, nu face parte din altul, ci
intreg de sine; si ast-fel, Treime find cu adeverat, este u-
nit& nedespartit; cacI nu este nimic care sa le desparta.
Exist& din eternitate, cad nu este nici un timp care s& le
deosib6sca; natura una si aceeasl, Tatal vedendu-se intru
Fiul, Tar Fiul este cunoscut de Omen! intru Duhul si se lm-
partasesc de el. Cad Vice: Nol totl prin descoperirea fetel
lul, privim marirea Domnulul, aceeasl imagine, trecend-o de

www.dacoromanica.ro
 GHERMAN AL 1I-LEA 619

la marire la marire, ca de la Insusi Duhul). Inte lege, Lati-

nule, $i din ac6sta intrebuintare a cuvintelor sfintuluI parinte,
cat de arAtat este ca inceputul i izvorul Fiulul si al Du-
hula este singur Tata!, si cum prin aceste cuvinte se ex-
plicA, cum Fiul se numeste imagine a Tata lul, iar Duhul
a Fiului. Cad sfintul a clis: natura este una si aceeasi in
Treime, si dad. Fiul se numeste imagine a Tatalui, este de
aceeasi naturA cu Tidal; si Duhul numindu-se imagine a
Fiului, este de aceeasi natura, cu Fiul, numindu-se dee' Du-
hul imagine a Fiulul si find, este de aceeasi natura cu
Tato.l. Cad. ce este de o potriva cu el, sunt i intre ele de
o potriva. Ast-fel numele de imagine, arata identitatea na-
turel, nu ins5. modul existentel, cats numele de imagine,
se etimologiseste de la a se arata si a fi asemenea; 1) pre-
cum si Christos dice in evangelie: «Cel ce m'a *hit pre
mine a vedut pre Tat11,, aratand cu acesta identitatea fin-
tel sale cu Tata'.
(Va nrma).
D.

--tretSirra--

1) Aoi este vorba despre derivarea onvintalul Greo slubvimagine

in limba GrBoi, Mid in text se 4ioe: sixdAy itup.okoyeEtn.c Trapec sW ico-
%bat v.al 61.1.o:o5a371., adios envintul imagine se derivg etimologio de
In verbele a se pima yi a se asemana.

www.dacoromanica.ro
 0 pericopa, din Dorothel al 111onemvasieil privitOre la
Patriarchatal Constantinopolalui si la Romani,

Scrierea e intitulata Carte istoriclt, cuprinctond in

scurt, diferite fi insemnate istorii, incepend de la zi-
direa lunzei, pad la luarea Constantinopold, fi a
Sultanilor urnettori, adunate, din deosebite istoril si-
gure, oi traduce in limba nostra apla, de Preasfintitul
Mitropolit al Monemvasief D. Dorothei".
Ac6stft carte, Istoria universals, a servit de manual
didactic, secole intregT, in qcolele grecescI precum qi
in Academiele nostre, din Iaqi §i BucureqtY. In ea,
am inalnit, mult material privitor la Istoria nostra.
La pagina 494-459, lush, am citit o descrie-re ce
are mare insemnatate qi pentru Istoria bisericesca
a Orthodocqilor cii pentru Istoria nostrA nationals, de
aceea mY-am propus a o traduce literal spre a o
avea la indemana top cercetatoril istorid. In acestA
pericopa se descrie starea decacluth a Patriarchatulul
din Constantinopol provenita din concurenta josnick
ce-0 faceati candidatiT, ambitio0 de a ajunge Patri-
archy, and sume colosale servitorilor SultanuluY qi
SultanuluY. Simonia, dar, era mijlocul prin care se

www.dacoromanica.ro
 0 PERICOPA, DIN DOROTE1 AL MONEMVASIEI 621

inalta cite -va, in acele triste timpurT, la Patriarchat.

Se maY dovedesce, ca intrigi nesfarsite se teseatt de
SinodistY Patriarchulth, precum qi de clerich Patriar-
chatulth, ajungend ca un simplu diacon, Nichifor,
sit administreze si sa conduch singur, ca locotenent,
Patriarchatul.
Asemenea situatiune, nedemna de inalta misiune
Yerarhich a OrthodoxieY, ati produs, firesce, urmarl
forte daunatore Patriarchatulun datoriele PatriarhieY
eraii enorme; se impuneall dart pe tote mitropoliele
si episcopiele din tar& ce erart pasalicurY turcesci;
-dar locuite de crestith. Acele darT impilati popula-
tiunea saraca si ingrasa cate-va familil din Fanar si
pe Pasale. Ne maY putend, la urma urmd, gasi re-
surse, la crestina din imi)eriul turcesc, Patriarcha,
ad alergat, cerqind mile si ajutor, la pop6rele Ortho-
doxe din afara de imperils ca, de la Valahi, Moldo-
vent, Rust $i IvirT. Asemenea visite, in seop de a
aduna bath, pentru a plati datoriele Patriarchatulth,
ad fort rna multe si in diferite timpuri, care carac-
teriseza starea de decadenta a clerulth din Patriar-
chatul Constantinopolitan. Nu sint atat de vinovat1,
in privinta simonieT TurciT, carii eratt deprinsT a ()ere
si a pretinde bath de la candidata de Patriarchie, pe
cat sint de condemnat ambitiosii de inalte demni-
ta41 Terarchice, fare a avea alte merite, de cat bana.
Acestia sint corumpatora si vinovata, pentru ca se
intreceati, ca la mezat, care maY mult sa dea, si sa
ajungit Patriarch.
Acesta stare decaclutit, a simonid, n'a incetat de
cat in timpurile moderne.

www.dacoromanica.ro
622 0 PERI COPA

In acktA pericopit se mat descrie visitele, facute

domnitorilor principatelor, de catre Patriarchul Ere-
mia precum toi a sumelor mart, ce a incasat in Prin-
cipate. Se mat afla genealogia lut Petru Schtopul,
Domnul Moldovet, mAretia i abundanta curtei lut,
precum si eruditia Domnulul. Despre Valachia tace;
prefacendu7se Domnul cA e bolnav, primindu-Y D6m-
na, dandu-le darurt ¢i arAtilndu-le calea spre Mol-
dova. Tot in ackta pericopa se vorbesce ci de da-
rurile, ce an luat Patriarchal Eremia, si cet impreuna
cu el, in Rusia ; apot, ca sequestratt in conacul lor,
din punct de vedere politic, toi in fine, vrend Tie vrend.
Eremia, an fost nevoit sh infiinteze in Rusia un non
Patriarchat.
Acest material Istoric cOprinde pericopa ce public.
Cine este autorul acesteY scriert? Pe frontispiciul
cartel sta scris numele lut Dorothet. Nu este insa
Dorotetd scriitorul Chronografulut dedicat lut Zotu
gara din Toanina, pentru ca intre Mitropolitit Monem-
vasiel nu se afla nict un Mitropolit cu acest nume.
Apot Ieroteld adeveratul scriitor al Croniculut stria
red toi nu i s'a putut descifra numele, aca cA in be de
Ierotetd s'a cetit Dorotet 1). Cind a fost acest Iero-
teid prin tarile n6stre ? Se ctie ca Patriarchul Ieremia
II a venit in Moldova intre anil 1588-1591 qi a visi-
tat pe Petru Domnul Ord, acolo leroteld, venind cu
patriarchul, a cunoscut pe Zotu Tigara. AtuncT se pre-
supune, ca Ierotetd a hint lut Tigara Cronicul sett, spre
a-ltipari. Scrierea lut Ierotetti este o culegere dupii Da-
1) Vecil Satha, Bibl. Medievala. vol. Ur, Introducere, nag. 15-18.

www.dacoromanica.ro
 DIN DOROTHEI AL MONSIVASIE1 623

maschin etc. Tar scrierea sa: Ilept TO5 Trine iniipav of Opiptot
till) Mu .0cv: Cand aii luat Francis (Apusenii) Morea, a
scris'o, pe basa unel istorisie, ce s'a descoperit in
Romania, intr'un manuscript in stihuri. Teroteiti, deci,
%sand manuscriptul sett la Zotu Tigara, nu l'a impri-
mat nici acesta, pentru cit pe la 1591, cand Ieroteitt
s'a intors din Rusia, Zotu nu mai era in Moldova, ci
se refugiase in Venetia. Manuscriptul, dupit mdrtea
lui Zotu Tigara, a cficlut in mana fratelui sdit Apostol,
care l'a ptstrat i dupa care s'afi fAcut editiile de pe
el. Acesta carte este singura pe care invetaA Istoria
Grecii qi Romanil in qcolele for mat multi seculi.
Satha se exprima ast-fel asupra manuscriptulul :
(T6 xetpdyplepov Tov elepoeiou nepteX06v et; XEiplc TO5 IE lo.rxvvi-
voav zaProu -coo "Micycl, rpoycocriviocepiou 3LaTiMcriwroc xod, ya/Apoi-j
11iTpou T05 `11Tev.6vo4 ri NioX3a.6b4, x,11 [Lyra coy .9'dv2-rov to(tou
(1599) ELI 'Anocralv tbv 6,8016v adT011% iEE.U01 Td npioTOY XOCTa
=fumy Itteavinyrrot iv Bevetice To 1631, TcoXMxt4 8i 5arepov Trxpi
ITIvulcp xoci t8(o).; NixoXicp ccw rAuxei) 1). Manuscriptul lui
Terotei, venind in manile lui Zotu Tigara din Toanina,
fiind protospatar ¢i ginere Domnului Petru al Mol-
dovei; iar dup. mdrtea sa (la 1599), la fratele sett
Apostol, care l'a imprimat intrda data, dupit tota
probabilitatea, in Venetia, in 1631. In urma mal de
multe ori de Penal' qi in special de Nicolai Glichy.
Prin urmare nu este Doroteit autorul acestei carp, ci
Teroteitt Acesta se mai constath §i din pericopa tra-
dual, in care numele de Teroteitt se inttaneqte de cleci
de ori.
Ac4sta carte a fost de multi revNuttt qi aditugitit;
1) Satha pag. 16, idem in intro& vol. III.

www.dacoromanica.ro
624 o PERICOPA

aqa cA, numele adev6ratuluT autor, IerotheY, char de

la inceput n'a figurat pe ea ; de qi astAch e dovedit,
ca un DorotheY nu p6te fi considerat ca autorul carteY.

De aicea scriem unele neorindueli ce s'aii intamplat in

acest timp in Biserica. Dupa Chir Pahomie s'a facut Pa-
triarh chir Teolipt §i a trait pacific §i dupa Dumnegleu §i
in timpul sell au incetat scandalele. Dupa aceea a fost chir
Ieremia, care fusese Mitropolit Sofiei, §i s'ati votat de Sinod
0 era din Ioanina ,Si din locul numit Zit& i era caluga-
ros Si om intelept §i pe timpul sed era chir Manuil, ma-
rele Pitar, om intelept, Invetat §i virtuos, §i all clericl bun!,
0 guvernati Biserica. I s'a Intamplat §i lui scandale din
partea clericilor, cel ce au afanisit Biserica §i credinta lui
Christos. Pentru ca chir Ieremia era om calugaros; dar ne-
carturar, §i necercat in invetatura. A voit sa merga la
Ierusalim sa se inchine la Sfintul Morm.int, §i sa vada §i
sfInta Lumina. i dupa ce s'a dus, a fost timp lung sa se
interne, pentru ca imprejurarile erat protivnice. Atunci, spe-
culatoril de Dumnedeti cleric!, A scos un capitul de lege,
ca on care Arhiereti lipse§te din Eparhia lui *ese luni, sa
puna altul. i se aduna §i gasesc pe un Mitropolit al Soso-
polel, loan cu numele, 0 cu ajutorul Turcilor l'au facut
Patriarh Constantinopolului. Iar poporul i boerii ail fost
inprotiva multi, §i s'a facut turburare mare, pentru a Ioa-
nichie a hirotonit Arhierel Si era/ sprijinitorii lui, lar cliricil
erati inprotiva. Dec! a venit din ierusalim chir Ieremia §i
s'a acezat la Chrisopigi In Galata. i au venit Arhiereil §i
tot poporul i i s'aii inchinat §i s'ati dus la Domn, Sultanul
Suleiman, §i au strigat ca pe Ieremia '1 voesc. i Imperatul,
ca forte drept, le-a dat hotarire Si au acezat pe Chir Ieremia
i au scos pe Ioanichie. Apol s'a adunat Sinod de Arhierel
mare 0 multi, ci au caterisit §i aforisit pe Ioanichie i s'au
gasit aforisit dupa mOrtea lui, Si l'aft Ingropat la Sf. Joan

www.dacoromanica.ro
 DIN DOROTHEI AL MONEMVASIE1 625

Yn o insula lAnga Sosopole. $i l'aU scos pi 1 -ad cetit lu

rugaciuni; dar n'a fost ertat. $i se ducea lumea sal vadA si
parintft s'ad saturat de necaz si l'ati pus la temelia zidulul ei
acolo se afla pen& acum. Dupe. aceea, Ieremia a voit se. face.
o Monastire si lua de la Arhiereil, ce se. faceall, daruri si
acesta a deschis usa la Simonie, pe timpul Turcilor. $i a
zidit Monastirea Stavronichita, la Sfintul Munte, si exista
pane acum. S'a dus apol dupe. cersit si a venit in Valahia
si pe drum i s'a aprins casa lui unde conacea si i s'a ars
lada cu avutul el si minunatul Sacos al Marel Biserici si alte
hrisOve ale Bisericei. A murit. deci, Chir Ieremia, la reintOr-
cere, In Franta, si s'a ingropat cu cinste, si a arhieratisit 38
de ani si mai mult. Apol s'a adunat Sinod si a facut Pa-
triarh pe chir Dionisie, Mitropolit fiind al Nicomidiei, si fall
ajutat Galatienii, pentru ca si el era Galatian cu nasterea
si cu cresterea. Cel mai multi Arhierel nu'l voeaft nici boeril
Constantinopolitani, numal Cantacuzin Monaret. $i cu multe
viclenil ale lui Monaret, pentru ca era om capabil si cu-
noscetor in tote, i s'a facut chir Dionisie. A petrecut cat-va
timp in pace; apol i s'ad Intamplat scandale multe. Causa
a fost chir Mitrofan Pentru ca acesta era de la Sfinta Pa-
rascheva, de la locul ce este in fata Cinigulul, care acum
se numeste Has:chic:4. Parintele sett era bulgar din Canena,
bogomil cu eresul, precum incredintaza betranii. S'a insurat
apoi la sfinta Parascheva si a luat o servitOre a lul Scutarit
si era cAramidar, s'a nascut "pe Mihail si alte fete multe.
Acest Mihail s'a fAcut calugar si s'a num:t Mitrofan, si a
voit se. se face. Diacon, tar Ieremia Patriarhul de loc nu vola
sal vada, nici se.'1 primesca de Ipodiacon. tar el cum a veclut
pe chir Ieremia in contra lul, 1-a vorbit: Care-I causa de nu
me hirotonestI? $i atunci all respuns multi asupra lul multe
necuviinti. Atunci s'a dus la sftntul Munte, la Lavre., si pa-
rintil au esit afara, si Pall hirotonit (hirotesit) calugar al
monastirei, fare. cuvint si contra canOnelor, si au facut-o,

www.dacoromanica.ro
626 0 PERICOPA

pentru ca sa.'1 alba conducetor la cersutul din Constantino-

pol. lar Mitrofan, dupa ce a fost hirotonit diacon si preot
a esit din Monastire si a venit in Constantinopol si pune
pe parintele sell Wit acel Turd, pe caril it avea prietinl
pentriqara.mizele, ce le vindea, sa-1 r6ge pe Patriarhul chir
Ieremia, sa-1 erte si sa-I dea si sfinta Parascheva de Bise-
rica, si prin sila chir Ieremia I-a dat locul si liturgisa, dar
a aforisit pe cel ce s'ar asocia cu el, i asa a lost singur
multl anl, in care nu se apropieal de el, pans a murit
Ieremia. i avea prietenie mare cu chir Dionisie, si dupa
ce a ajuns Patriarh l'a facut paroh si l'a hirotonit al Che-
sariel. Se gandeste Mitrofan ca sa-I trimita la Papa pentru
mild si sa vorbesca sl despre Biserica lucrurl bune. i la
scrisorl, ca Exarh, si se duce in Venetia si cu incredintarea
Venetienilor, carl all cercetat, conform ordinel bune ce ad,
si dat lul scrisOre incredintatOre si s'a dus la Papa. S'a
facut ceea ce Dumnedeil n'a volt. i l'a primit si la po-
vestit si is spus, ca Patriarhul Dionisie l'a trimis si este
de aceeasI parere pe care o marturisoste Papa, si se aso-
ciaza la acesta si Patriarhul Dionisie. i Ia facut multe
facerl de bine si la dat si scrisorl si s'a inturnat inapol.
i all audit Romeil (Grecil) ei-I priveall ca pe dracul. Si a
trecut prin Ioanina si a ajuns la Meteor si nimenl nu'l
considera de crestin si nici la manastire nu rail pus. S'a
dus apol la Constantinopol si s'a tacut turburare mare in
popor. Si s'au adunat Arhiereil si at tinut Sinod ca sä ca-
terisasca pe Dionisie. Atuncl chir Dionisie a spus: ca eli
nu l'am trimis la Papa. i atunci, salt mestesugit all facut,
sat adeverat au fost, all caterisit pe Mitrofan si lall dat
lul Paronaxia, ca Exarh, spre liniste. Dupa aceea a ertat chir
Dionisie pe Mitrofan si a stat in Constantinopol si avea
Monastire, afara. la Halche, Sfinta Treime. In sfarsit, la mul-
tele scandale ale Sinodulul, chir Dionisie a dat o declaratie
inscris, ca este aforisit cine-I va pomeni de Patriarh si el

www.dacoromanica.ro
 DIN DOROTHEI AL MONEMVASIEI 627

Insust sa fie de la sine caterisit, daca dupti atata timp nu

va dimisiona, sa se duca din Patriarhie. tar cand a sosit
terminul unit tau amintit, tar altil nu, si s'a facut tarns
mare turburare. Pe atunci traia si acel mare si insemnat
om, chir Teofan. ale carui ramasite faceail minunt. Era pe
atunci mare ritor si sedea la Chrisopigi si inveta in fie-care
Duminica poporul lui Dumnecled. §i a scos ucenici multi,
minunati, pe Toma al Tesalonicului, Arsenie al Tarnovulul,
Damaschin al Naupactulut si Artel, Metodie al Meleniculut,
Iroteitl at Monemvasiel; a fost si Silvestru al Alexandrieli
si Iosaf al Ciziculul si DoroteiCt al Lacedemoniel si alti
multi. Teona., ArseniU, Damaschin, Metodie si Irotelu eraft
forte bunt inv6tati si procopsitt. Iar altit si mat ales al A-
lexandriel virtuosi si pusnici si mult calugarost. Atunci au
consimtit Boerit cu chir Teofan si s'a facut tar Sinod. Intre
acestea s'a gasit un om WI si afara din mint!, si la o sabie
si In qiva Schimbarel la fats s'a pogorit chir Dionisie, ca
sa liturgisasca in Biserica, si acela s'a aruncat din locul
unde statea si-1 loveste pe Patriarh in cap, ca sa.-1 tae; dar
nu l'a talat, ci tail taiat numal nasul, pentru ea n'a stra-
batut, fiind-ca i s'a rupt sabia. §i s'a facut turburare
mare, si spuneaU ca partida care era inprotiva l'a pus, si
l'aU legat si tau facut multe chinurl, ca sa spue cine l'a
pus. Iar acela respundea: Ca ell vedeam lumea cum se
amesteca si se atoriseste si mt -am is sal taici ca sa se
linistesca lumea. §i voiat sa-1 spanzure, dar chir Dionisie
n'a lasat, ci a cjis numat: Lasati-1, si l'aU lasat, si s'a facut
calugar. Atunci Sinodul Arhiereilor a gis Sa fie ertat si
chir Dionisie de inscrisul ce a dat. Iar tut Teofan tail spus
sa numal vorbesca. §i s'a dus In sfintul Munte In Monas-
tirea Ivirulut, a acolo era tuns si acolo a lasat si cartile
tut. Dupa aceea s'a dus in Veria si acolo a incetat din
viola, si Vail ingropat Virienil cu cinste, pentru ca si chir
Teofan era Viriot dupa mums, tar parintele tut era Morait

www.dacoromanica.ro
628 0 PEBICOPA

din Corona, din neamul Eleavulc, §i l'a adus, Domnitorul

Serguni In Veria, cand a luat Corona, §i-I spuneati Nicolal.
S'a facut calugar §i s'a numit Nil monahul. Nu dupa mult
timp a murit si chir Dionisie §i s'a facut Patriarh chir Iosaf
al Adrianopolulul. Si acesta era din Ioanina, din satul Crapsi,
supus lul chir Ieremia. Era fOrte bogat, pentru ca. In timpul
Metropoliatului, a sapat, ca se faca scara Bisericel, §i a gasit
un mormint a unui grec cu multi haul. La scandalele cele
dintalil ale lul chir Dionisie, acesta a fost protiVnic cu boe-
rul Xenache §i Inainteza §i pesche§ul, ca sa se faca Patri-
arh, dar nu s'a facut atunci. A arhieratisit si acesta §i a
fost om desert, bun psalt §i §tia carte bunk pentru ca a-
vusese, dascal pe chir loan Zigomala §i a invetat, dar aye-
clare calugaresca de loc n'avea. A administrat bine Biserica
§i a umilit pe clericl, §i n'a facut mal mult fara de legl si
nicl o nedreptate. Se temeall de el multi §i Arhierel §i
clericl, pentru ca era fOrte aspru. Si notarii nici °data nu-I
dal:lead scrisorile cu manile lor, ci la scara le dadeail ca-
lugarulul §i le sigila §i Iar le dadea jos. De aceea 'I urail
clericil, §i cautati pe ascuns ca sa-1 scOta, dar nu indraz-
neaa, pentru ca nu &eau pricina. S'a intamplat in timpul
lul acest scandal: Cantacuzin Domesticul s'a aliat (inrudit)
cu DOmna Mircena Valahiei, §i a dat pe filca el lul loan
Cantacuzin. Pe drum s'a intamplat scandal §i a luat pe
miresa §i a dus'o inapol la mama el, Mircena, §i era inca
feciOra, pentru ca-I spusese lul, Mircena ca sa nu te culci
cu ea, ci numal in casa ta, cand te vel duce la surorile
tale §i la muma ta, atunci sa te culcl, pentru ondore, ca se
nu se Ilia ceva. Pe atunci se afla Patriarhul Iosaf In Va-
lahia §i a dat'o nepotulul sell de sotie pe sotia lui Canta-
cuzin §i de aid ate inceput scandalele §i s'a inteles Mihail
Cantacuzin, Antonie Monoretul Cantacuzin, -§i chir Iosaf a
vestit pe Arhierel sa vina ca sa disciplineze pe clericl qi
sa-1 pedepsasca §i pe boerl sa-l.mustre, ca se nu cell cele

www.dacoromanica.ro
 DIN DOROTHSI AL MONEMVASIIII 629

rele voite de el. Si cum au venit s'au tnteles cu Cantacuzin

si cu clericil si au caterisit pe Iosaf si Tau cercetat lul si
veniturile de afarA, si at pus Arhierel pi rail cautat si
lat dat hotarirea pi Fa& surgunit in Sfintul Munte, si dupa
aceea a venit la Adrianopol si a reposat, si l'ati plans malt
Adrianopolitil, pentru cA. Meuse multe lucruri bune la Me-
tropolie. S'a fAcut apol Patriarh, amintitul, chir Mitrofan,
pentru ca avea intelegere cu clericil si cu Mihail Canta-
cuzin, ca s& fie tot-deuna la voile lor. In timpul set s'a
ruinat cu totul Patriarhia, si simoniile erau pe fata. Si se
fAceau Arhierel Omenl diavoll, pentru ca asa hotAraU cle-
ricil si Mihail Cantacuzin si chir Mitrofan. Si era tOtA. fart
de legea si desordinea si nu se afla om care sA manance
pane in Patriarhie, ci a remas pustie, pentru ca Mitrofan
locula de cea parte, la Sftnta Parascheva. Deci s'a scan-
dalisat Mihail Cantacuzin si l'a silit BA dimisioneze din tron,
apol si de Arhierie. Si la dat lul doue Mitropolii Larisa si
Chio. Larisa, a vindut'o pentru o mie de galbeni, Ian Chiul
l'a pAstrat, si dupa puine vile, Mitrofan Larapt cauta Pa-
triarhia, si s'a calcat Inscrisurile ce a dat si l'a surgunit
in Sfintul Munte cu hotarire imperatescA. Dup trecere de
.

timp au taiat pe Mehmet Pasa la judecata Imp6rAtesca. si

eel al lui Mitrofan au gasit prilej si rail adus pe Mitrofan
in Constantinopol, si in scurt timp au spanzurat pe Can-
tacuzin si a luat Tarts Mitrofan Patriarhia s'a dat afar& pe
Ieremia. Pentru ca dand afar& pe Mitrofan au hirotonit pe
chir Iererr is ail LariseI. Acesta era din Anhial, din Omenl
bunt, era sirguincios, dar de o natura grosolanA si necult,
din randul calugaresc si cu fapte omenestl, dar era intelept.
Invetase putin la al Monemvasiel si la al TArnovului si la
Damaschin al Naupactului, dar capul seti era greoi, apol
a mai inaintat si la Mateill Criteanul, ucenicul lul Arsenie
din Tarnov si a guvernat pacific Biserica. Deci dup. ce
l'a scos Mitrofan, dupa nou6 luni a murit Mitrofan la 7
August si Tails a venit chir Ieremia.

www.dacoromanica.ro
630 0 PERICOPA

Mitrofan avea un Depot Teolept, care era fill at surorei

sale; far parintele lui Rizeti, adica dela Rizea si a fost ma-
ritata s'a devenit veduva. *i l'a facut Mitrofan intr'o 4i. Dia-
con, in alta preot si a treia di Arhierett al Filipopolel. i
avea rule la sfinta Paraschiva si isi aminteau tote darurile
Patriarhiel, si nu inceta clilnic neamurile lul ca sa-1 scrie, sa
dea ban! la Turd si sa la Patriarhia. A inceput deci cum-
natul sell, Economul, cu intrigile demonice pe clericl si qilnic
plazmueatt calomnil asupra lui Ieremia. §i era intru cat-va
si o ura din partea Arhiereilor contra lui Ieremia. Pentru
ca Mitrofan, cand a murit, datorea la multi boeri ban!, cand
a facut cheltuell de a ajuns Patriarh si murind a clis: ca
tine va lua Patriarhia sa platesca si datoriile si le-a platit
Ieremia si a trimis exarhi la Arhierel si lau ingreuiat cu dart.
Dec! ail gasit prilej si ail dat anafora la Imparatul cum ca
Ieremia ar fi vrajmas Imperatiei, ca a facut calugari pe Ia-
nicer! si pe TurcOice, crestine, si ca trimite scrisorl Pape! con-
tra Imperatiei lui si multe alte si Fail tras la judecata. i
ceea ce este maI mult, ca s'a aflat un Mitilineti, ce s'a des-
partit de femeea lul, din socotint.a lul cea rea. i s'a facut
turc si a luat'o, si a harazit copiil lul Imperatului si'l facu
Capigi at Imperatiei. L'ail gasit pe acesta si tau clis lul: ca
se acuze pe Ieremia, ca l'a nedreptatit si no! 'tt vom da o
mie de galbeni. i a inceput clilnic a invinovati si l'a dus
la judecatorl si spunea si alte mil de cuvinte fara de loc
asupra lui $i bite erat indemnurile celui al Filipopolel, cu
clericii si cu rudele lul, pentru ca avea ban! pe care I-a
fost lasat Mitrotan si avea si din Eparhia lub, si cu acestia
lupta. Dec! curieril nu lipseat clilnic, dela rudele lui, la Fi-
lipopol. In fine s'ati sfatuit, ca dad. nu'l va ucide Pasa, nu
este alt mijloc. Dec! constring pe acel Capigi Mitilineu sa -1
duca la judecata, si intr'o nOpte, nu stim cum a fost, si pe
la trel Ore din nOpte ail venit Omenil lmperatiel si l'ati luat
cum l'ail gasit. A doua cli a audit lumea si s'au minunat,

www.dacoromanica.ro
 DIN DOROTHEI AL MONEMVASIEI 631

care sa fie cauza ? *i ad facut la Dumnecjeu rugaciunl tote

Bisericile, §i dupe trel Mile at% aflat ca-I In legaturi in Inchi-
sorile Imperatiet Mal inainte, spuneau ca Fail Inecat in mare
§i s'ar'i incredintat rudele cele ale lui Filipopolel si au trimis
un curier cu scrisOrea clericilor, si a venit aprOpe de Con-
stantinopol, si cum a aflat ca leremia traeste, se duse iarasl
lnapol. Atunci hotel') al Monemvasiei a ajutat mult pe Ie-
remia, pentru ca erau prieteni §i avea si dreptate Ieremia.
§i s'a dus la Bailul Venetienilor; si la Aprocrisarul Frantel
i apocrisarul Franticl a dat bun ajutor, lar Bailul Vene-
tienilor de loc n'a ajutat. Intre acestea s'a trimis la Capi
aga si a scos din legaturl pe leremia. lar clericil larasI
au facut complot asupra lul, deci pe cand se intampla a-
cestea, s'a ivit alta. Pentru ca rudele celul al Filipopolei, cum
ate veclut, ca nu l'a ucis Pasa, era un blestemat mitilineU,
Pahomie Ieromonahul, ce se chiema Batist, §i cu sila tur-
cilor a cautat i .s'a facut al Tarnovulul, si a platit banl
multi lul Capi aga, §i Capi aga a trimis scrisOre, ca pentru
dragostea lui sa-1 fack al Tarnovulul. Iar boeril din Galata
l'aii rugat si a fiicut, pe Dionisie Rale, Arhieret. Insa Capi
aga, arapul i Eunucul a pastrat ura, ca sa-1 resplatesca.
Chir Ieremia a scos hotarire sa surgunesca pe Pahomie al
Chesariel si el dupa surgunire a fugit si a venit ca civil
sarac si a intrat inlauntru la Capi aga i in timpul scanda-
lelor s'a gasit acolo §i s'a inteles cu nemurile celui al Fi-
liopolei sa se faca el Patriarh, apol sa las& i sa o la Te-
olipt §i sa-I dea, Teolipt, Filipopolul. i precum a vorbit, la
si dat una mie galbeni, Jul Pahomie. Deci a vorbit lul Capi
aga, cu sfatul clericilor $i a rudelor lul Teolipt, §i daft clece
mil de galbeni, dar, Imperatului i alte multe cheltuell la
Agalele cele marl. i-1 scot de acolo din launtru §i-I duc
cu yola imperatulul la Patriarhie si stria chiliile §i'l intro-
duc inlauntru Si jefuesc averea lul chir Ieremia si a altora
mal ales a leromonahilor. i chir Ieremia era in ()Jade le-

www.dacoromanica.ro
632 0 PERICOPA

nicerilor si poporul cauta sa-1 recomande larasi pe leremia

de Patriarh. Pahomie s'a asezat fail vointa cut -va si Pa-
triarh si stapanitor si stringe pe Arhierei ca sa-1 alega (hiro-
tonisasca). Dintre clerici, unit erail pentru, altii contra. Atunci
Ierotell al Monemvasiel a vorbit minunat si s'a impotrivit
si l'a insultat si l'a facut calcator de lege si vinovat si ca
fail vola lui Dumneded este pus. Dupa aceea acesta a adus
si alti Arhierei, carii erad imprejurul sett, mal ales al Ci-
ziculul si Halcedonului, taunt cel gray!, si au spus: ca se in
china la porunca Imperatulul si tine se tmpotrivesce poruncit
Imperatulul sa se pedepsasca. Atunci ad vorbit *si boeril ca-
tre Arhierel asa: Sfinti Arhierei, not de aceea v6 sarutam
manile si ve respectam pentru legea lui Christos, ca in ast-
fel de imprejurb.r1, sa ne conservati dreptatea si adeverul.
Aveti bunatatea sa, mergem la Divan, adica la judecata Im-
peratiei si sa vorbim not cu totil ca acesta nu este vrednic
de Patriarh. Iar al Ciziculu, alt-ceva nu licea, ci numai
ca ne inchinam poruncil Imperatului; intre acestea a venit
si al Filipopolei and a audit cu siguranta ca a exit Tere-
mia. Deci ad convenit cu acel Pahomie Akefali, Arhiereii
si cu Clericii si-I sfatuesc si cu hotarire it surgunesc pe
leremia in insula Rodos pe uscat, si atunci un Ceaus Im-
peratesc, prin sila si putere, a adunat pe arhierel sal voteze;
Iar Iroteld al Monemvasiel pe fat& a spus: Afara de lege esti,
si fara de lege sint si voturile, afara de lege sint si cel ce
consimtesc. Atunci ad dis Arhiereii: Scrie Sfinte al Monem-
vasiel, pana cand vom esi afar& si atunci vom face cum se
cuvine. At subscris cu totil si s'ad asedat pe tron, fiul perderei.
Dupa aceea ad esit afara, si a vorbit Iroteid al Monemvasiel
catre preotl, Arhierei si popor. i s'a intamplat atunci de a
sosit si al Alexandriel si se turbura poporul, s'a pornit tot
poporul mic si mare si a facut strigare la Imperatul si a dat
si anafora, ca nu-I voesc, ca este curvar si necarturar. i
insusi Pahomie 1I sfarama paterita lui, si o trimite la Di-

www.dacoromanica.ro
 DIN DOROTHEI AL MONEMVASIIII 633

van, cu Omenil lul, §i acuza pe al Mon emvasiel §i al Fi-

lipopolel, 0-1 due la Pap, §i at spus ca ail anatematisit
pe Imperatul, care 1-a dat paterita §i el au sfarimat'o. Atuncl
putin a lost de nu 1-a spanzurat, dar au vorbit bine aman-
dol, ca el spune minciunl; not asemenea cuvinte n'am pro-
nuntat, ci vorbe0e numal din patima. Dar las sa se incre-
dinteze, Cadiul (judecatorul) cetatei, prin judecata. i au dat
garant1 i ad cheltuit malt. Dimineta s'au judecat la Cali Si
a adus i Mille at Monemvasiel, ca se cetesca Pahomie, §i
era o carte, scrisa de mana celul al Monemvasiei, Toma
Alcuinul, §i nimic n'a putut citi, §'a lost condemnat, tar al
Monemvasiel a lost cinstit i Fail cinstit §i Turcil calif erati
de fata, cand au vedut cartea lul. A lost atunci Nicifor de
mult ajutor i Theolipt de asemenea, dar patimIa ca sa-1
scOta pe acela, sa, se faca el. i cu totil lingupati pe at
Alexandriel, dar al Monemvasiel de loc nu-1 vola 0 nici
sfatula sa se faca, pentru ca el pururea pe acela '1 vola.
DUO ce dar, a vedut Imperatul pe popor, $i i s'a parut mult
cat au dat, a hotarit i a scos pe Pahomie. Intre acestea ca
pregatit, Teolipt a intrat inlauntru, ca se, se faca Patriarch
vi tot! clericil eel destramatl, cu el. $i'l leg;, pe Pahomie cu
done lanturl 0 s'a adunat poporul 0'1 aveau de jucarie 0
ris. Iar al Monemvasiel ii gicea. DA demisie, ca sa aducem
pe Ieremia inapot, de cat sal dea afara, tar el n'a voit, ci nu-
mat, a dat 0 colOnele Prea fericitel Biserici, lut Capi aga, §i
dupa ce l'ati legat, ilicea: bine 'ml spunea al Monemvasiel,
spuneau boeril 0 lul Teolipt, ca 0 to data vet lua-o, gait de
lege vet fi, ci sa. vie numal Ieremia, salt sa dea dimisie, sal
lini0im 0 atuncI sinodul sa faca pe tine va voi; tar el nu
vola, ci avea dot sfatuitorl, pe Constantin Cantacuzin Mo-
noretul, §i pe Constantin, Cassi oposant1 puternici at lut Ie-
remia. Iar Nicifor §i al Monemvasiel, mult se Impotrivea, ca.
sa nu se fad, acesta faca de lege, om necarturar, om In-
surat, care n'a stat de loc In Monastire i mai ales ca este
Biserica Ortodosi Bernina. B.

www.dacoromanica.ro
634 o PERICOPA

§i pricina condemnareI lul Ieremia §i viclean In tote. i a-

cesta nu se Invoia, ci Linea cu cel al Alexandriel §i a dat
lui Cantacuzin un inscris pentru patru mil de galbeni §i lul
Cassi un Inscris de §ese mil de lel §i au statut ace§tia in
ajutorul lul. i au surgunit pe Nicifor cu hotarire In Cipru.
i atunci au luat n6ptea Omen! laid §i la Imbracat cu haine
preote§tI §i calugare§t1 §i le-ad spur sa Mica ca sunt Metro-
politl §i a dat Tevterdarulul cat a voit §i-I face anafora catre
Imp6ratul ca clerul tot din Galata §i din Ora§ §i Mitropolitil
voesc pe cel al Filipopolulul §i dau imperatiel sale doue-cled
de mil de galbenl. Pentru ca eraU clece §i el a adaos alte clece
§i a sarutat mana Imperatului, §i atunci a clis: Cel ce nu
mi se va supune este impotriva Imperatulul §i Ceuqul sal
arunce in Edicule. i a fost in§elaciunea mal rea de cat
cea intaIU. Atunci al Monemvasiel ion§ s'a impotrivit, lar
altil, s'au asociat, tar al Tesaloniculul §i Mateiti fratele luI, pe
care I-a cinstit Ieremia, §i a facut, pe unul bogat §i pe altul
Metropolit at Tesaloniculul §i ace§tia erail cu totul contrarl lul
Ieremia. Atunci al Monemvasiel, a clis: Stapane Sante, aceea
ce aI facut nu trebula de loc sa se intample. Pentru ca nol
aveam hotarirI, ca atunci cand more Patriarhul, sa se adune
Arhiereil ca sa'§I dea voturile §i sal hirotoniseasca pe acela
pe care '1 aleg, §i atunci sa sarute mana ImperatuluI. Iar
scum, mal intald sarutl mana §i apol to hirotonise§tI, §i a-
cesta o sa se intample §i, man! cu tine. De alt-fel e§tI om
Insurat, apol §i vrajma§ In! Ieremia. Iar aceltia au r6spuns
ca Ieremia nu intra in Constantinopol cat va trai Imp6ra-
tul; apol Biserica, sa rernana v6duva, nu este cu putinta.
Om insurat a fost §i Petru Apostolul; cat despre aceea ca-I
vrajma§ a tinut sinod §i a vorbit al Alexandriel, cum de
dic unit ca chir Teolipt a fost vrajma§ lul Ieremia §i a pri-
mit juramantul acela, eca efi nicI odata nu m'am dus, nici
§tid §i nicl rudele melee. $i §'ati batut joc de Dumnecleti §i
de credinta §i de el Insu§1. i au facut ca poporul sa se

www.dacoromanica.ro
 DIN DOROTHEI AL MONEMVASIEI 635

1ini0esca §i sa se unescA cap au volt. S'a intamplat decl,

ca $i poporul a insultat 0 a anatematisit pe cel grosolan al
Alexandriel §i pe Teolipt. AU silit §i pe al Monemvasiel §i
prin putere l'att virit in corabie §i l'ad trimis la Eparhia
lul. Pentru a acesta era Duhovnicul din Galata §i din Con-
stantinopol Si in fie-care Duminica predica din Amvon, §i
din temelie a zidit Biserica lul numita Casteliotisa §i era in-
vetat §i mai procopsit de cat toil Arhiereil de atuncl 0'1
asculta mult norodul, §i pentru ca se nu faca turburArl l'ati
alungat, §i-1 spuneai multe ca sa -1 faca Patriarh; lar el li-a
clis: i Hrisostom de ar fi, este afar& de lege, daca nu-0
da dimisia Ieremia, i sa se facl altul sinodicete. Nicifor
cu multe meteugurl, a venit din Cipru, pentru ca al Monem-
vasiel a scris scrisOre rudelor lul Nicifor, §i a facut multe,
0 a venit §i in Constantinopol, §i a facut multe cheltuell
neregulate cu Evreil, §i at in0iin4at pe al Monemvasiel,
0 a venit, lar Chir Ieremia a cautat sa fa Hiul pentru li-
ni0e §i sa -1 scOta din insula Rodos §i s'a invoit Chir Teolipt,
dar consilieril lul nu l'a lasat. i atunci s'a mi§cat Teolipt
ca O. vina in Valahia 1) §i rail scos din Patriarhie and a
venit in Valahia §i au trimis Cealn ca sa-I aducA. Iar Dom-
nul Mihnea Voevodul l'a trimis pe alta tale i s'a dus in
Constantinopol, §i se incuraja sa fie iaral Patriarh, dar nu
l'a voit nimeni. Apoi au voit sa -1 caterisesca, dar al Mo-
nemvasiel i preotul Chir Meletie pentru turburare n'au lasat,
ci a clis: Cand va veni Chir Ieremia va face ce va voi.
S'ail scos hotarire sa vina Ieremia, pentru ci Nicifor, epi-
tropicqte, cu sfaturile celul al Monemvasiel, Linea locul, §i
era Diacon §i adininistra. Atuncl s'a intamplat ceva mai
red, ca pe cand sa savtr§ail acestea Beglerbel era prieten
cu Teolipt, pentru darurile, ce da, §i avea §i inscrisurl. i
cum a *tut ca nu la nimic, sä. Incerca sa la Biserica Pan-

1). De aoi inoep fapte, istorisite de al Monemvasiel, privit6re la Romani.

www.dacoromanica.ro
636 0 PERICOPA

macariston i chiamA pe Nicifor, ca Epitrop, §i la care a avut

§i berat, pentru ca Teolipt, cand a venit, a voit lara§1 sa
se a§eze Patriarh i a fost siluit Nicifor §i a scos berat, din
afara. Si a vorbit Si clericilor §i s'ar'i dus la Sultan Mehmet
§i l'a intrebat, cum all avut ac6sta BisericA? Si an aratat
beratele lui Sultan Mehmet §i ale lul Sultan Baiazet §i ale
tuturor Imperatilor §i multe allele, dar n'at avut nicl o ta-
rie, §i atl facut ban! multi prin cotisatie §i atl zelogit §i od6-
rele de argint t6te §i atl dat, ca:s4scapelBiserica Panmacaris-
ton in anul 7099 (1591) *'a fost despretuit nemul cre§tinilor
mult §i s'a necinstit de tote popOrele. Dar judecata to DOmne
este dr6ptA,. Pentru ca niel o dreptate acolo nu era, ci nu-
mai simonie, precupetiI, de cele Dumnedee§ti, nedreptatl,
avari(il ci mil de alte WA de leg! din partea clericilor, cu
deosebire din partea cAlugarilor, §i clericil s'ati fost facut
locuinte in lAuntru, 9i 'el gAteati carnurt, lAptarit §i paste cu
femeile servitorilor for ei alte petrecerI ridicule, displacute-
§i lul Dumnedet §i Omenilor. Un cumnat a lul Teolipt, a re-
clamat, ca Biserica Panmacariston are inlauntru done deci
de puturi §i a eqit sotia lul sa merge in Biserica qi in up
el a murit de mOrte prematurA, apol sOcra sa. A scapat insa.
Nicifor cart!, icOne, mote §i alte cate erat inlauntru. In
acest timp a venit §i Chir Ieremia din Rodos §i a gasit Bi-
serica jefuitA. Si a plans mult, §i dad. §tia, n'ar fi venit,
ci ar fi remas la Patmos. Decl, a §edut in casele Valahilor
§i acolo s'att adunat §i at hotarit sinodice§te, ca Teolipt .sa
se dud, in Iviria, al Monemvasiei, in Rusia, Pahomie, in Ci-
pru §i in Alexandria, pentru datoril. Ieremia insa, a Os ea
va merge in persOnA la al Monemvasiei, si mat bine era
de nu se ducea. Cad datoriile &at mart, pentru ca cate chel-
tuell a facut Pahomie i Teolipt, Nicifor §i Ieremia sat facut
opt-ded de pungi (pop*AaTi), ci at gasit catastihul lut Teo-
lipt, care a luat cinci-deci ci tine! de pungi (poptWilcacc) din
Orient §i Occident §i nu s'a aflat nimic, cum le-a cheltuit.

www.dacoromanica.ro
 DIN DOROTHEI AL MONEMVASIEI 637

Iar ce este mat rely, ca dadeati, acolo unde datoreau trel-

decI de mil de let, -o alts obligatiune: cum ca mat datoresc
§i alte trel -ded §i cinci, §i se vede, ca intr'o di, a scris in
casa in care §edea, un inscris la un creditor, i -1 scrie: ca. 11
trimit §i o alts obligatie, boerule, cum ca 'tl datoresc qi alte
trel-decl §i cinci de mil §i sa dal lul Nifon sa ti-C1 platesca,
i de to va intreba, de ce n'ai adus'o mal tnainte, sa.-1 spul
ca acum at gasit'o, §i sa fie lucrul tainic. Nicifor a prins
o asemenea obligatie §i a vedut viclenia lul §i chiama si-
nodal §i Intreaba pe Teolept in fata Arhiereilor §i a clericilor
0 a tot poporul, ca obligatiunea acesta, cand a facut'o? Si
a spus ca in timpul Patriarhiel mele. Atunci Nicifor a dis:
k;i de ce nu I-al dat (banil), cand at luat §i pe trite cele-
1-alte? A. respuns ca. nu §tia, dar atuncl am scris'o, §i Ia
dis: FA juramant, i face juramant, la icOnA, in fata a tot
norodul §i a Arhiereilor §i se afurisqte, ca atunci a facut
obligatia. Atuncl Ia dis: Acesta scrisOre este a ta? Respunde:
da. i apot a cetit'o in fata tuturor, ca adica. acum o scriU
§i ca. ti'o trimit, §i s'a ruinat la tot norodul, ca sperjur pe
fata. Se duce apol in Iviria §i a facut o Episcopie Metro-
polie, Fasiana, cu vola Regelui Ivirenilor. Iar Pahomie n'a
voit sa se duca, q'a facut lara0 scandale §i Fad trimis sur-
gun in Valahia, in un loc de unde era grell ca se fuga.
Se duc §i Ieremia cu al Monemvasiel in Rosia, §i au stat
un an §i alt stat cu totul inchi0, i in tot timpul au e§it
afara de trel orl, o data and as mers de all vedut pe Im-
pArat i l'a bine-cuvintat Chir Ieremia, a doua era, cand
I-a tratat §i a trela, era, cand au e§it §i au venit in Con-
stan tin opol.
In* and as venit In Valahia, la intlinpinat D-1 Mihnea
Voila. Dar s'a intamplat ca era bolnav, §i DOmna, muma lul,
a primit pe Patriarhul, minunat, pentru ca era Galatians vi
a fost in Rodos surgunita cu Chir Ieremia, era i run, lul Mih-
nea Voda, pentru ta-1 botezase pe fiul seu, Dupa acesta a

www.dacoromanica.ro
638 0 PERICOPA

venit Si in Moldova, dar cu mutts greutate. din pricina fri-

gului celul cumplit. y5i la primit admirabil §i excelent prea
piosul Petru Voevod §i 11 -a dat bucatarl sa le faca bucate,
Omeni pentru bite serviciile, pentru cal, fan §i lemne. Se
ducea In persona adese la Patriarh §i facea tots ordinea cu-
viinclOsa §i onOrea la toil. Era om placut in cuvinte, de-
cent in moravurl i abil In actiunl. tia limbele Turcesca,
Greca Si Valaca, pe toll II lini§tea prin felurl de chipurl.
Era darnic prin excelenta, la saracl, la sclavl, la Monastirl,
la Bisericl, la locurile sfinte gi streine, intra atata in cat
orl-ce om se minuna cum de in aseminea locurl sa afia un
ast-fel de om cu firea geniala, fOrte intelept §i fOrte drept
in judecatile lul. i nu avea numal aceste harurl, dar §i forte
experimentat in tots arta §i In carte. Iubea Omenil invetatl
§i In tot-deuna Intreba despre Astronomie, despre Zodil §i des-
pre alte cestiuni inane. Iubea §i pe psaltl mult §i avea un
psalt, artist abil. Era decl §i la tOte cele-l'alte arte ale lu-
mel §i tOte le cerceta, §i de aceea era §i de temut, §i se
temeaa de el i bocril §i tot norodul. A facut §i o monas-
tire ciisA la Gal' (Galata), in fata Iasulul, dar arhitectil era'
necunoscetorl §i lad pus temelia intr'un loc re' §i s'all a-
seciat cladirile Bisericel i zidul el din prejur, §i s'a perdut
atata ostenela, atata cheltulala, o ast-fel de zugravire i alte
multe desemne. Dar nu la pasat, ci a facut alta in loc sa-
natos §i a fa.cut'o admirabila §i a sfintit'o i a facut darurl
Metropolitulul, Arhiereilor, ce era' de fats, §i tuturor preoti-
lor, dup. grad. Acest om era vrednic sa fie Rege nu numal
in Moldova, dar §i in Constantinopol. Parintele acestula a
fost din vechil Domnl al Valahiel, §i-I liceau Mircea, §i pe pa-
rintele lul Mihnea §i aveau domnia din stramo§1. A facut decl
parintele for bunt fil, pe ace§tia: Pe Alexandru Voda, Milisa
Voda §i pe acest prea pios Petru Voda. Alexandru -a fost In
Ungro-Vlahia §i a facut fiu pe Mihnea Voda. Iar Mills& Voe-
vodul a reposat i a lasat un fiu Vlad Voevod §i a murit,

www.dacoromanica.ro
 DIN DOROTE1131 AL MONEMVASIEI 639

de tinar, dupa ce s'a insurat, la un an, ci dupa ce a luat

Domnia, a trait In urma 20 de vile ci s'a intristat mult
Petru, Voevod. Iar din lucrurile lul nimic n'a pastrat, ci
le-a dat de pomana la Monastirl, la Arhierel, femeel lul ci
la slugile lut. Cand s'a nascut Petru, a v6clut mama Int, a-
cest vis. Mat din'ainte nascuse un fiti forte frumos ci cu-
rind a murit. Deci plangea muma Int, ca una ce era lubi-
t6re de copil ci milOsa. Apol vede intr'una din noptl ca vine
un infricocat om imbracat in alb ci-'l (lice: ce plangt ? Ce
te Instristezt ci verct atatea lacramt? i -'I arata el un copil
In p6lele el ci-'l vice: hp pe fiiul tau, pentru care plangt.
i acesta cum a deschis haina a ci veclut ci s'a spatmantat
ci a cjis: Nu este acesta copilul mell. Acela era alb, frumos
ci capabil, tar acesta nu este ca acela. i atuncl II res-
punde cal imbracat in hatne albe : Nu stil ce slid, acesta-I
bun, acesta te va onora, nu ma' salt tratasca ci a remas
grea ci a nascut pe prea piosul Voevod. El a luat in casatorie
o femee prea intalepta, cinstita ci nobila ci a avut fit ci
flee. Cand a venit In Constantinopol, au murit top, numal
o singura fats la remas, prea frum6sa, ci avea mil de gratil
ci prude* mat ales, ci ctia ci carte Bulgaresca ci Grecesca
ci in fie-care Eli cites cantarea Acatistulul ci slujba Bisericel.
La batrinete a nascut ci un fill prea frumos ci prea Inta-
lept ci l'a botezat Arhiereul Anastasia ci l'a numit Stefan,
ci'l lubea mull. Iar Turcit din lubirea for de argint all gis
Domnulut Petru sa faca pe fiul sell Voevod, pentru O. era
de mutt' ant Domn, ci a lucrat ast-fel. i Inca tiller de case
ant find, 1-ati adus flamburul din Constantinopol ci s'a In-
coronat Stefan Voevod, Domnia Vita Moldova, ci s'all facut
cheltuell pan& la 300 de pang! de galbenl ci a facut ci alte
darurl celul al Antiohiet ci celul al Ierusalimulul ci Int chir
leremia ci celut al Monemvasiel ci la alt multi pentru di
top all fost In Moldova. i Did odata nu se Ingreula, ci
vesel ci modest, fiind, bine facea ci'l admirail top pentru

www.dacoromanica.ro
640 0 PER1COPA

marea lui dispunere ei cheltulala. A voit apol sa'ei rnarite

ei pe filca Jul ei o cereati multi boerl local! §i din Con-
tantinopol, dar el n'a voit, a avea la palatul lul un tiller
minunat, cu numele Zotu, la fats frumos, subtire la trop,
la cuvinte abil ei plicut, abstinent ei cinstit, curat in viata
lui, credinclos in afacerile Rigatului, pentru a de multe orl
l'a cercat, dar nici .data nu l'a gasit in ceva vre-o data
viclean. Era din Ioanina, din parinti nobill ei necesari lo-
cului, era dupa parinte, Tigara, tar dupa mama, Apsara,
ambit nobill ei pentru ca era intalept ei abil in tote ei pen-
tru ca etia carte turcesca ei grecesca l'a cinstit Spatar i
dupa aceea Vistier ei la dat Jul el pe filca lul cea prea in-
talepta ei prea cuminte de sotie ei a cununat'o i a Mout
nunti §i veselie. $i chir Zotu a cinstit pe multi ei patria
ei pe neamuri §i pe prietinl. Numele et era Maria, dupl,
obicela se numea DOmna Maria. $i traiaa lubindu-se qi
cinstindu-se impreuna cu copiii tor. Despre Rosia, am scris
amanuntit, ca pe cand aveat pe Ieremia n'a lasat pe nimeni
din localnicl sa vina sal vacia, nici el sa lasa afara. Numal
calugaril, cand volaa, se duceat, cu Omenii regeeti, afara in
piata ei-I pazail pang intraa larae inlauntru. I-au vorbit pa-
triarhului Ieremia, ca sa le faca Patriarh. $i Ieremia le-a
spur, la inceput, a nu se pate; numal Arhiepiscop sa facern,
ca in Ahrida. Iar al Monemvasiel a clis catra Patriarhul
singur: Stapane, acesta nu se pate face, pentru ca Marele
Constantin, cu Sinod Ecumenic, at facut Patriarhil ei Marele
lustinian, cu Sinod Ecumenic al V, a facut Ahrida Arhie-
piscopie ei lerusalimul, pentru cinstitele patimi a lul Christos,
Patriarhie. Nol nu sintem de cat trel, pentru ca Arsenie
Arhiepiscopul Elasonulu!, nu are scaun, s'a introdus in Po-
Ionia §i el §i a venit acum in Rosia cu Patriarhul. In sfar§it
Stapane, not am venit pentru mils in Imperatie §i pentru
datoriile ce s'aii facut in clfiele nOstre. lax el a respuns;
Niel ea nu voesc, ci data voesc, sa reman ea co, Patriarh,

www.dacoromanica.ro
 DIN DOROTEI AL MONEMVASIEI 641

Al Monemvasiel a dis: Stapane Sfinte, este cu neputinta,

ca WI de altd limba i neobicinuit cu locul, qi ace§tia alb
alte rinduell §i alte obiceiurl, §i nu te voescr nu mat nu te
rusina, lar acesta de loc nu vola se auda. Avea Insa in
serviciul sea Omeril nedisciplinati §i neumani §i daca audeati
ceva, tote le spuneati la Dragomani, §i ace§tia le raportau
tnlauntru la Imperatul, In sfar§it cu me§te§ug Ru§il ad lu-
crat §i ati dis: Stapanul meti, daca dore§tI sa remal aicea,
sa te avem. Iar aceste cuvinte nu le-ati pronunlat nicl Im-
peratul, nicl nimenl dintre boeriI palatulul, ci numal acia
caril '1 paza leremia fara sä se cugete, §i s se masOre
Si fara sfatul cul-va, a dis, void remanea. §i avea acest
obiceId, cand nu audea de la cine-va un sfat bun, dar nicl
pe omul, supus lul, nu'l asculta, de aceea s'a prApastuit §i
el §i Biserica in Vele Jul. DecI Ru§il cum au vedut ca nu
li hirotone§te §i ca el voe§te sa remand, ii dic lui: Fiind-ca,
StApanul meti, voe§tI sa remal, nol dorim acesta, dar scau-
nul cel vechi al Rosiel este Vladimirul §i acolo sa lal os-
tenela sa sta.!. lar acela era un loc mat red de cat Cucusul.
In sfar§it, cu concursul unor cre§tinl, a respuns Patriarhul:
Nu-I spuneti acest cuvint, pentru ca eu acesta n'o fac. A-
tuncY ii dic ca hotarirea Imperatulul este sa ne fact Patri-
arh. Jar Ieremia, a respuns: Altul §i nu acesta sa fie de
doue orb Episcop, ca. nu-I legal. In sfar§it §i nevrend l'a
hirotonit Patriarh Rosiel §i au adus o membrana mare de
hartie cu litere bulgare, In latime mare, §i a subscris Patri-
arhul,. Tar al Monemvasiel a dis: Ce dice aicea scris, ca se
subscriti, §i a dis cel intaid, Andrei Talcanos cu numele,
scrie ca a Y facut Patriarh §i ca atI venit aicea, al Monem-
vasiel a sais: Trebuea sa se scrie grecWe §i nu ruse§te,
dar nu l'as't ascultat. Au subscris §i Ieromonahil Patriar-
hulul §i al Elasonulul §i al Monemvasiel, temendu-se, ca se
nu se imperecheze Biserica, §i sa se faca alt cap si schisma
mare, §i era in pericol ca sa-1 arunce In rid. Patriarhul

www.dacoromanica.ro
642 0 PERICOPA, DIN DOROTHEI AL MONEMVASIEI

Insa a facut juramint, ca al Monemvasiei n'a dis nimic.

Imperat era Teodor, om lini§tit, intru tOte asemenea lul
Teodosie cel mic, simplu i bland. Iar cumnatul Imperatulul
cu numele Parisis, acela era la tOte capabil, Intelept §i vi-
clean i acesta era care le facea pe tOte i pe acesta it
ascultail cu totil, §i Imperatesa buns, dar copil nu avea.
Iar fratele el Parisis a chemat pe Patriarhul §i pe al Mo-
nemvasiei §i a bine-cuvintat'o §i a dis: Rugatl pe Dumneded
sa fac copil §i alte multe. i a dat Imperatul Patriarhului,
cand s'a dus 30,000 de galbeni i alt1 30,000 and a plecat
la Constantinopol, Iar celul al Monemvasiei cinci Int= i
cinci In -urma, potire, vesminte, samururl §i PatriarhuluI
Rosiel ce'l chema lob in anul 7097 (1589), Indictionul al II.
Ianuarie in 26. i a edit chir Ieremia §i top al lul i cu
multe greutatl all venit in Polonia, ca ere resb6e intre
Poloni §i Tatar' §i Joan Zamoski, mult IntAlept §i bun, a
cinstit mult pe Patriarh i la dat done sute de Omeni qi
l'ail adus pan& in Camenitza. Pentru a prea stralucitui
chir loan Zamoski era atunci Nomofilax qi Protostator al
Poloniel.
G. Erbiceana.

www.dacoromanica.ro
 RELIG1UNEA I MORAVURILE SABEEN1LOR SAO SUBA,

Vec 11 Biserica Ortodoxii Romina anul XXIII, No. 6.

Pe langa botez mal sunt prescrise In cartile for religiOse

si spalaturile. Aceste spalaturl sunt generale, adica. pentru
tot corpul. Cand un Subba voesce sa indeplinesca acesta
cerinta religiOse se aseza pe malul rlulul, Is! scOte halnele
0 IsI spala mal tntaiii Oral capulul 1). In urma intra in
fluvili pans la brat, stand cu fata Int Ors& contra curen-
tulul, se cufunda de trel orl si In timpul and se afla sub
apa pronunta formula. botezulul 2), lar cand se ridica din
apain timpul dintre cele trel cufundarlpronunta die o
mica rugaclune. Dace ci -a spalat si hainele, el atuncl se
Imbraca cu altele curate, pe cari a avut grija sa le la cu
dinsul. Ecind din fluvid el 10 spala fata, se freca de trel
orl pe frunte, Introduce de trel orl In urechl si In narl de-
getele muiate In apa, arunca de trel orl apa pe genunchl si
pe turloe, cufunda de trel orl piclOrele In curent si in fine
Impinge de trel orl apa cu mama, ca si cum ar goni-o de
la sine. Acesta este procedeul pe care trebue sa-1 urmede
barbatil. Pentru femel operatiunea acesta este mult mal di-

1) Prescriptinnile religiose 11 opresoe de a tnnde vre-o data ptirul lor.

2) Ve1 num6rul treont al revistel undo se vorbesce despre boteral
la west popor.

www.dacoromanica.ro
644 RELIGIUNEA sI MORAVURILE

ficila, caci ele sunt obligate sa Intre in fluviti. Imbracate si

Inainte de zoril qilel, pentru ca sa nu se expue la privirl
Indiscrete. TOte aceste spalaturI le fac pastrand hainele pe
dinsele si numal dupa ce es din apa le scot si se Imbraca
cu altele.
Aceste spalaturl Bunt obligatoril in urmatOrele casurl:
1) In trite duminicile si serbatorile cand el nu primesc
botezul;
2) and mananca carnea vre unul animal, care n'a fost
Met de un Subba;
3) Cand le curge sange din nas;
4) Cand 1si lass sange;
5) Cand 1$.1 aplica ventuse sau lipitori;
6) In urma vre unel rani, on cat de mica ar fi, bine In-
teles, data a curs sange;
7) In urma vre unel certe, ce a avut-o un Subba cu un
strein;
8) Dupa ce cine-va a lost bolnav, sad a luat vre-un me-
dicament;
9) Daca mananca si bea la vre un strein;
10) Daca se atinge de vre o persOna murdara, care nu
a facut Inca spalaturile necesare, etc. etc.
Fie-care Subba e obligat, in principiu, sa fad, trel rug-
ciuni pe IL Prima Incepe cu aurora si se sfarsesce cu re-
saritul sOrelui, a doua la jumatatea Ijilel si a treia la apusul
sOrelui. Fie-care din aceste rugaclunI trebue sa dureze doue
ore, pans la done ore si jumatate, asa ca la dmenil piosl
cea mai mare parte din Ali o ocupa cu acesta. Din causa
ca rugacIunile Il Impiedicati In afacerile lor, pentru acest
motiv sefil religiosi au decis de a se suprima rugaciunile
de la pranz si aft mentinut pe cele-l-alte doll&
Este oprit ca cine-va sä Incepa rugaciunea de dimineta
Inainte de a apare aurora si de asemenea e obligator ca
el sa termene rugaciunea inainte ca sOrele sa apara pe

www.dacoromanica.ro
 SABEENILOR SALE SUBBA 645

orizont. Rugaclunile episcopilor sunt ceva mal lungl ca

acelea ale preotilor, lar ale acestora mal lung! ca ale dia-
conilor. Rugaclunile laicilor sunt cele mat scurte.
In rugaclunile for el se adreseza in primul rand lul A-
laha, apol lul Moro-Eddarbutho si celor trel sute sase-decl
de personagil si In urma, lu! Yahio. Dupa aceea urmeza
Adam-Gavro, Sam, fiat lul Noe, martini! omoriti in Jerusa-
lem de Eleazar si tovarasil lul Farrukh-Malko, cart all pent
in Marea Rosie, urmaritl de Moise.
El mal ad si Ore-care formule scurte de rugaciuni adop-
tate de el in unele circonstante ale vietei for private.
Inaintea fiecarul pranz, un Subba dice rugaclunea ur-
matOre: cNumele celul yid (Alaha) si numele lul Mando-
Dhaiy sunt chematl asupra to o mancare (care ne a fost
data de) Yaver-Zivo si Simot-lialy}.
Nutrimentul este dupa dinsil, un dar, care a fost dat
Omenilor de Yaver-Zivo si Simot-Haly. El spun, ca atuncl
cand Yaver-Zivo a fost insarcinat de superioril sel sa a-
duca Omenilor graul, el ar fi facut obiectiunea urrnatOre:
4Daca et daa acest grail Omenilor, nu pot sa impiedic
ca Bip 1) (cel 1.0) sa nu profite si el in acelas1 timp ca 0
Subba si ast-fel cea mal mare parte din acest dar va fi
pierdut. Biso, respunsera sefil, car! lubesc numele lui Alaha
si car! cred in existenta lul Olmi-Danhuro, acela carl su-
Oda cu rabdare nenorocirile si carl cauta sa faca binele,
acela nuvor fi condamnatl, ci sufletele for vor merge in
Chkhinoton} 2).
Cand un Subba cumpara fructe sail legume, el dice, spa-
landull mainele, formula urmatOre *.. cNumele celul vii
(Alaha) si numele lu! Mando-Dhaty sunt chemate asupra tai.

1) Orl nine nu e Subba se ahem& Bi,o.

2) Chkhinoton este nn be reservat aoelor earl nefiind Subba, alts ye,
Snit in mod onest t,,ti regnlat. Acest boo face parte din Olmi-Dlesohnkho.
Cel de aid n'at niol durerl, nioT buonril,

www.dacoromanica.ro
646 REL1GIUNEA §I MORAVURILE

Aceea0 formula este intrebuintatA cAnd el Incep vre un

lucru 6re-care, numal ca In loc de asupra tar et clic «a-
supra mea'.
Inainte de culcare el spun urmatOrea rugaciune: (Numele
celui yid (Alaha) §i numele lui Mando-Dhaiy sunt chemate
asupra mea. Numele lul Cichlom-Rabbo este chemat asu-
pra mea. Numele lul Mono §i al lui Dmothi sunt chemate
asupra mea. SA depArteze de la mine (aceste nume) URA
infirmitatea, se. me apere de Djinn (spirite rele) §i de bles-
temele femeilor 1). (SA face. ca aceste nenorocirl) se. remAna
la o mare distanta de mine. (SA face.) ca se. se ridice pe
virfurile muntilor, sad se. se piarda. in intuneric, prin puterea
domnulul nostru (Alaha)).
Cand all se. face. vre o caletorie, el fac rugaclunea ur-
matere, inainte de a pleca: «In numele celui yid, domnul
(Alaha). FA dOmne, IA ca Yaver (Zivo) care tine In me.nele
sale draft lumino§1 2), §i Passamkhi, fit lui Nhuro, sa-§i
aduca aminte de mine. Gonesce spiritele cele rele qi sfe.-
rime, efectul vorbelor rostite (contra mea) de Madill (o spe-
cie de spirite rele care caute. se. plictis6sce. pe OmenI) §i
dupe. cum to I-al 4idit pe el, tot asemenea gonesce-I departe
de la mine*.
Din rugaclunea urmatOre acute. catre colegi, amid ei
Inaltele personagil din Olmi-Danhuro se We vedea aver-
siunea pe care Subba o are catre femel: «Aparati-me fratil
mei, apArati-me amicil mei! Aparati-me fratil mei, aparati-me

1) Acest popor orede ca in oonstitutiunea organiott a femeel exists

un nery eat o yin& provenind de la Diavolul, pentrn meet motiv ci
afi oonvingerea, oft, contrar barbatului, femeea dispune de o putere prea
mare de a face rtul. El aunt aea de pfitrunel de acesta euperstitie, al
atunol nand un Subba, orl oat de strein ar fi asupra motivelor care ails
provocat mfiniea unel femel, o aude blestemand, el 10 astupa ureohile
0 se depfirteza, cat Fite mai repede, oa nu, cum-va et-1 lovasort yi pe
el blestemele el.
s) Sub numele de Drafei se 1ntelege dons bast6ne de trestle, fie-care
apr6pe de dot metri lungime gi age441 in forma de cruce.

www.dacoromanica.ro
 SABEENILOR SAI1 SUBBA 647

amicil met de gr6pa pe care pOte sa o sape o femee (prin

grOpa se Inte lege o viclenie urclita de o femee), cad mit §i
mit (de Omeni) sunt incapabill sa umple o grOpa sapata de
o femee,.
0 altl rugaciune pe care el pretind ca o au de la Sf.
iOn §i in care se observa sentimente religi6se mull mat
Ina lte §i de o natura mat superiOra de cat cari se \red in
religiunea Ebreilor, este urmatOrea: 4Domnul gloriet fie a-
dorat! Not am gre§it, tarts -ne none gre§alele n6stre! Tu
care e§t1 bun §i misericordios, at mill de not; Rege suveran
al luminel, asculta glasurile nOstre rugatOrel 0 tu, care
sustil pe top cel bunt, creator a tot ce e bun, datator de
darurt, da-ne puterea de care avem nevoe! Liberator al
celor credinclo§1, libereza-ne de tot 1.6111; mantuitor al su-
fletelor, mantuesce-ne de tote gre§alele; exterminator al reu-
tatel, desradacineza din not reutatea §i mania. Domn al
gloriet, fa, ca gloria ta sa se a§ele asupra nOstra Tu, care
dal mana ta celor pacinici, de -ne-o §i none ca sa nu ca-
dem! Tu, care WI dreptatea chlar, fa-ne §i pe not dreptl!
Tu, care conservi sufletele, conserva-ne §i pe not! Tu, de
la care apostolil veritatel all primit misiunea lor, isvor al
intregel IntelepciunI, fa ca mania ta sa nu apese asupra
nOstra. Not suntem pacato§1 miserabilt, pacatele nOstre sa
nu to supere; Carta -ne pacatele n6stre, not suntem sclavil
pacatuluil. Al mila de not, Domn al creatiunel §i al sufle-
telor! Numele tell fie bine-cuvintat,.
Confesiunea «Chochato), poporulut Subba consta in mar-
turisirea pacatelor, pe care penitentul o face Inaintea pre -
otulul, §i In sfaturile pe cari acesta le adreseza celul paca-
tos, pentru a-1 hotari sa nu mat pacatuesca. Confesorul e
obligat a pastra un secret profund asupra celor ce i-se
spune la confesiune. Dupa ce se imbraca §i recita rugaclu-
nea de dimineta, cel ce voesce a se confesa se duce in
casa preotulul §i acesta pune grasta, pe dinsul, il introduce

www.dacoromanica.ro
648 RELIGIUNEA §I MORAVURILE SABEENILOR SAU SUBBA

In o camera separata, uncle se face confesarea. Dupa ce

marturisirea se termini, preotul deschide o carte care con-
tine gradele de gravitate ale pedepselor, citesce penitentulul
pasagiile necesare, aratandu-1 pedepsele ce-I sunt reservate
in Matarothos, dad. nu se pocaesce. Il 1ndemna la cainta,
Invetandu-1 cum sa se pazgsca de cursele diavolulul. Peni-
tentul Ia in fata confesorului hotartrea de a numal pacatui.
In urma saruta mana preotulul §i cartea sfinta din care
i-s'a citit si in urma se retrage.
Prin cainta aratata penitentul e sigur ca i se larta pa-
catele. Daca penitentul marturisesce aceleasi pacate si la
a doua confesiune, preotul se multamesce, ca si pentru
prima Ora, de a-I da sfaturi si a-1 citi pasagiile cu pedep-
sele pe cari are O. le sufere §i apoi 11 las& sä piece. Se
intimpla ca si la a trela confesiune sa marturisesca ace,,
leasi pacate, atunci preotul 11 spune, ca numal de asta data
mai pOte obtine ertare si data nu se indrepta, a patra con-
fesare nu-1 mai pOte scapa de pedepsele ladului. Daca se
Intimpla ca el sa vie din nod pentru confesare, de asta
data el cauta ertare pentru pacatele noul ce a mal facut, si
nici de cum pentru cele repetate de trel orl §i confesate.
De aceste el se p6te curata numal prin alte mijlOce ca:
pomeni, ajut6re date nenorocitilor, cart nu au panea de
bite 4ilele, sail prisonierilor cart n'au tine sa-I ajute ca
sa scape, sail dand banil cu cari sa se Ota scri carp sfinte.
M. P.

0 0

www.dacoromanica.ro
 MSERICI PRIMELOR NE S1 IMPERATORII RNA

Biserica lul Christos, cigar de la inceput, a avut sa sufere,

atacurl si lupte disperate, din partea vrajmasilor si a ne-
credinciosilor. Progresele continul si ulmitOre ce facea noua
religiune, infuria si mal mult pe vrajmasii el si lupta de-
venea desperate. Dar cum in crestinism lucra degetul lul
Dumnecieti, el se intarea din zi in zi si cu tote apasarile,
prigonirile si tot felul de piedicl, spre a'l tine in loc si a'l
extermina, eL progresa si se IntArea din ce in ce mai mult,
pane ce, in cele din urma, top vrajmasii sirs ail fost ne-
voiti a depune armele si el esi triumfator.
Jar triumful seil nu se pOte atribui, nicl protectiunel data
de legile imperatesti, cad acesta protectiune este posteriOra
triumfulul, nici decadentei, in care se afla paganismul si

Biserica Ortodoxg, Fleming.. 4.

www.dacoromanica.ro
650 BISERICA PRIMELOR SECOLE W

ludaismul, ci puterel lul Dumnezeil, care a lucrat prin tri-

misil s6I in biserica lul Christos.
De la inceput, Mantuitorul predicand evangeliul mantui-
rel, la el all vent, nu numal cel 12 si cei 70, dar orl unde
se arata, i urmail tut satele si cetatile si tot poporul se
indulcea de cuvintele sale si prin minunile, ce el savirsea,
se tamadui Wta bOla si WU neputinta, ce era intru el, lar
ceI de apr6pe al lul Iisus, call I urmail in tot locul si erali
nedespartitl de el, devin Apostoll si propoveduitoril evan-
geliulul sell, nu numal in Ierusalim si Iudea, dar pan& la
marginile lumel, predicand mantuirea la WA faptura.
Chlar in epoca apostolica, nimeni nu p6te tagadui exis-
tenta bisericilor crestine, din tote centrele marl a lumel cu-
noscute. Scrierile apostolilor ne spun, ca in aceste timpurl
Christos se proslavea in Ierusalim si Iudea, in Antiochia,
in Alexandria, in WM Asia Mica, in insule, in Grecia, in
Macedonia si chiar pana la Roma.
Persecutiunile Iudeilor si ale puternicel Rome, n'ail con-
tribuit, de cat a intari si mal mult credinta in Christos si
cu cat acesta credinta era sigilata prin sangele martirilor,
celor ce o profesail, cu atat numerul credinclosilor crestea
si se inmultea,. Trei secole de lupta si de suferintl all dat
crestinilor cununa victoriel si suprematia, asupra tutulor re-
ligiunilor din intrega lume; cad chiar in timpurile celor .

mai grele apasarl si suferintl, crestinismul respundea la a-

tacurile apasatorilor, nu numal prin fermitatea marturisirel
credintel, pe care mat tot-d'auna o sigila cu mOrtea for mar-
tirica, dar si prin scrierile si apararile eloquente. pe carl
le faceail filosofil si invetatil, intratl in randurile crestinilor.
S'ati perdut, este adev6rat, cele mal multe din scrierile a-
cestor marl aparatorl si erol crestinl, dar chiar si astazi
Apologiile lul Iustin, Tatian, Atenagora, Tertulian, Climent
Alexandrenul, Origen, Minuciq Felix, Metodie, Lactantiti si
altil, atrag admiratiunea tutulor si sunt documente neperi-

www.dacoromanica.ro
 IMPERATORli ROMEi 651

tore, pentru tOte generatiunile trecute si viit6re, despre pu-

terea lui Dumnezell, care a lucrat In biserica lui Iisus
Christos.
Persecutiunea WI Deocletian, In ultima sfortare desperata a
paganismului, carell da sfarsitul sell, contra crestinilor.
Dar odata trecut si acest uragan distrugetor, crestinil in-
cepura a respira in pace si a se impune prin religiunea
lor, superi6ra sub t6te punctele de privire, chiar si Romel,
care o apasase timp de trel secole. Zelul pastorilor crestinl
si al marturisitorilor, din cart multi aveati Inca pe bratele
lor semnul lanturilor de tortura, incununa cu succes t6te
asteptarile, celor ce lubeat Evangeliul lui Christos si 's1
puneat1 viata si sufletul pentru el. Este de netagaduit, ca
crestinismul, nu numal ca a resistat cu tarie si a suportat
vitejeste tOte atacurile, dar el s'a impus chiar asupritorilor,
asa in cat chiar si In cuvintele, celor ce cred, ca imperatil,
din ratiuni politice de inalta intelepciune, au luat sub pro-
tectiunea lor crestinismul, exist& ceva adeverat. lata cum
judeca acestia triumful crestinismulul si desarmarea Romei:
(In decursul celor trei secole crestinismul s'a aratat, in
tot imperiul Roman pretutindeni, ca un fort netnvins, asa
in cat puterea suveranA recunoscu imposibililatea, de al
putea sufoca sau nimici. Crestinil respanditi in mare nu-
mei., In t6te provinciile, mal pretutindeni eras ceta cea
ales& si cetatenii de model. Nu arare -orl guvernatoril am-
bitiosl s'atl ridicat cu furie, fara nici o causa bine-cuvintata
contra lor, dar el deli apasati, torturati si chiar ucisi, erau
tot-d'auna victoriosi si la sfarsitul fie -cares persecutiuni nu-
merul lor era mai mare si mai impunetor.
Aceste Imprejurari facura atent pe Constantin si-1 pusera
In positiune d'a se intari, mai fniaiti contra lui Maxentiu
si apoi contra lui Licinia si ast-fel el, printr'o lovitura po-
litica, plina de tact si intelepciune, atrase pe top crestinii
«in randurile soldatilor set El sfarsi prin a imbratisa acesta

www.dacoromanica.ro
652 BISERICA PRIMELOR SECOLE fI

creligiune, devenita atat de puternica; onora si distinse pe

gsefil el, imbogati pre episcopi, de sigur in scopul d'a fi
clubit si a dispune de credinclosil lor* ).
Adeverul este ca, din momentul ce Constantin lila sub
a sa protectiune crestinismul, Maxentiti fu perdut si mat
ales, de cand acesta Impreuna cu Liciniu, au dat la Milan,
in an. 313, edictul lor favorabil de amnistie si libertate,
pentru religiunea crestina.
Triumful crestinismulut insa, nu depindea, nici de tactica
lut Constantin, nici de edictul din Milan. Acestea n'at fost,
de cat consecinta si satisfactiunea, ce Roma trebula a da
crestinismulut, care i-se impunea cu atata putere si tarie;
s'ar putea zice, ca nu se putea face alt-fel si proba la a-
cesta este sOrta posteriOra si sfarsitul lut Liciniu, carele
voind a !upta si mat departe contra crestinismului, cade
si se sfarseste Impreuna cu paganismul, carele vota Inca
a'l protege si sustine. Paganismul si idololatria nu mat pu-
teau subsista In imperiul Roman si nimeni nu le mat putea
sustine si apara i pentru a n3 putea da sema si mat
bine, pentru acest mare adever, sa examinam starea lucru-
rilor din trecut si pAna la timpul, cand Constantin vine,
spre a domni si a conduce destinele imperiulut Roman.
Tacit ne spune, ca In timpurile lut Neron, deci alga dupa.
30 ani, de la mOrtea Jul lisus Christos si deja. In Roma
chiar, crestinit se impuneau prin numerul lor, cad el 'i mi-
meste Multitudo ingens, §i stiute sunt masurile infrico-
satet persecutiunt ale acestut Imperat contra lor. In Grecia,
unde predicase Apostolul Pavel, eraii de sigur si mat multi
si catre finele acestui semi, Sf. Clement episcopul Romet,
scriind Corintenilor, ne spune, ca numerul crestinilor acolo,
Intrecea d6ja, pe al ludeilor 2).

1) Comp. M. Bullet Ist. Crit. a Crest. Cap. 18 pag. 370.

2) Veal Climent II. Epist. ektre Cort. Cap. 2.

www.dacoromanica.ro
 1MPERATORli ROME! 653

Mare le istoric Eusebiti ne spune, ca la cuvintele si pre -

dica discipolilor apostolilor, cart aveafi, ca si acela, darul
de a face minuni, cetatI si mase Intregi de popor, se con-
verteau la credinta in Christos, prin o singura cuvIntare 1).
Iar autorul epistolel catre Diognet, carele In tot casul,
n'a scris mai tarziti, de cat la inceputul secolulul al doilea,
spune ca crestinil In acele timpurl erati respanditl pretu-
tindeni s't cu cat T omora, cu atat se Inmulteaii 2).
i tot in aceste timpurl Plinio instiinteza. pe Traian, ca
multime infinita de tOte virstele, fare, deosebire de sex si
conditiune socials, Imbratisail crestinismul si ca acesta su-
perstitiune umplea, nu numal orasele, dar chiar si satele,
asa In cat, cand el a venit In Bitinia, templele erati gale,
serbatorile paganilor parasite si abia se mai puteati vinde
, victimile pentru cult 2).
La inceputul jurnatate1 a doua, a secolulul al doilea; deal
forte apropiat de timpurile lul Traian, Iustin filosoful si
martir spune public in scrierile sale, ca ceI ce sufere mar-
tiriul pentru credinta in Iisus Christos, se gasesc pretutin-
denI si In tOta lumea, Tar despre venirea lul Iisus Christos
stiti tOte nemurile 4).
Catre finele aaestul secol, Sftntul Irineu, episcopul Lug-
dunulul, marturiseste, ca Christos se preaniarea la Ger-
Mani, lberianI, Celt!, in tot Oriental, in Egipt si In mijlocul
lumel, attic& In Roma si Italia si stint este, ca in acele
timpurl s'ati tinut o multime de sinOde, pentru a curma
neintelegerea asupra timpulu!, cand trebue a se serba Pas-
tele 0 afara de adunarile episcopilor din Asia Mica, Eu-

1) Eusebiti Ist. Eisen Cartes. III. Cap. 37.

2) Epist. atm Diognet. Cap. 5, 6, 7.
8) Comp. Epistola 97.
4) Comp. Tustin. Dialogul s611, en Iudeul Trifon.

www.dacoromanica.ro
654 BISERICA PRIMELOR SECOLE $I

sebill ne spune, despre sin6dele tinute in Cesarea PalestineT,

In Ahaia, in Pont, la Roma si altul In Galia 1).
In timpurile lul Marcu Minuciu Felix cre§tinit, fiind ne-
suferiti si acusall chiar de criminalt, mat ales pentru pro-
gresele, ce le facea acesta religiune, el le respunde: (Data
numerul nostru cre§te pe fie-care zi, acesta nu este un
semn, ca not avem o credinta deprta si greOta, ci din
contra, acesta Insemna, ca cu not este adeverul si stiut
este ca, and o credinta este adeverata §i laudabila, nu
numal sectatoril el nu sunt ispititi a o parasi, dar §i altit
o imbrati§aza 2).
Cels, dupa atestatiunea lul Origen, zicea, ca Iisus in tim-
pul vietel sale nu Meuse, de cat prea putint discipoll, dar
ca dupa mOrtea sa, discipolil set erail fOrte numerost, deli
el privea acesta ca un fenomen. El adaoga, ca dupe ce
multimea for se respandise in tote partile, incepuse a se
desbina in diferite secte. Mat zicea Inca, ca inteleptit tim-
pulut erati desgustall de acesta doctrine si creriinta noun,
din causa multimel celor ce o imbratisail) 2).
Ast-fel fiind lucrurile, niment nu p6te fi surprins, ca Ter-
tulian, la inceputu; secolulul al treilea, putea spune cu cu-
ragiu tutulor: cNol nu suntem de cat de ten §i am umplut
tot imperiul; orasele si satele, insulele si continentul sunt
pline de cre§tint; el se gasesc in armata, in palatele im-
peratestt, in senat, In baroti si nu v'am lasa4, de cat tern-
plele vOstre.
Dad acesta multime s'ar retrage tntr'un colt al lumel,
perderea atator cetateni ar nimici imperiul si cu t6te aces-
tea vol II apasatt si-t pedepsitt in cruzimea vOstra; atuncl
voi v'atl inspMminta de golul, ce ar 'remanea intru not §i

1) Comp. Eusebiu. Cartes V. Cap. 13.

2) Comp. Dialogul sit, intitulat Octavian. Cap. 26.
3) Origen contra lul Cele. Cart. A 46, III; 10.

www.dacoromanica.ro
 IMPERATORd ROMBI 655

atl" avea mal multi vrajmas1 de a guverna, de-cat supusl 1).

Ace Iasi Tertulian zice guvernatorului Cartagenci: (Dumne-
zeti ne inspirer rabdarea, lar nol inmultindu-ne din ce in ce
si coprinzend cea maI mare parte din cetati, suferim t6te
apasarile si pedepsele, Intarindu-ne Dumnezed Intru rabda-
rea nOstra pretutindenl, fie-ca nu ne cun6stem unit pe altil,
dar pentru credinta In Christos suntem cu totii frati si unit!.
Unde vets putea gasi atata foc si atatea sabil, pentru a ex-
termina pe top acestl culpabili? Inainte de t6te trebue sa
decimati Cartagena. Ce va fi atuncl, cand in numerul celor
condamnatl fie-care 's1 va cunoste pre aprOpele set', pe
amid si rudele sale, vor peri capeteniile si tot ce orasul
are mal nobil, fara deosebire de sex, parintl, rudele si tot
ce are fie-care mal scump. Aparati-v6 pre vol insiv6, daca
nu void a ne apara pe nob 2).
Eusebiti ne spune, ca crestinismul, Inainte de persecuti-
unea luI Diocletian, Meuse progrese de necrezut. El afirma,
ea totul era In manile crestinilor, chiar provinciile erati
administrate de el si ca femeile, de t6te treptele societatel,
pana la palatul Imperatesc, tote credeau in Christos. El, ca
si Lactantid, afirma, ca intr'un oral din Frigia nu remasese
nici un pagan si ca din acesta causer orasul, In timpul a-
cesteI persecutiOnT, a fost prefacut In cenusa 2).
El raporta o cuvintare a martirului Lucian, tinuta dire
poporul din Alexandria, In care martirul, is chiar pe pagan!
de martorl, cand afirma, ca maI mult de-cat jumatate din
lume sunt crestinl 4). Nu este decl o iperbola, cu total de-
partata de adever, cand se afirma, ca. inainte de persecuti-
unea lui Diocletian, a treIa parte din locuitoril imperiulul

1). Apologeticul. Cap. 37.

2). Tertulian Epistoler cittre Scopula cap. II.
8). Eusebii 1st. Biser. Cartea VIII. Cap. 1, 11. Laotantiii Institutio-
num. Cart. V. Cap. 11.
A). Eusebiii 1st. Biser. Cart. IX. Cap. 6.

www.dacoromanica.ro
656 BISERICA PRIMELOR SECOLE SI

eratt crestini. Lactanthl ne spune, ca acest Imp 6rat a esitat

mull timp de a incepe persecutiunea, cad '1 inspaiminta
num6rul cel mare at crestinilor si se temea ca numerul mar-
tirilor, A. nu intaresca si mai mult si sa se 1at6sca religi-
unea crestinA, pe care el voia s'o extermine 1).
Arnoviu, care scrie aprOpe cam in acelasi timp cu Lac-
tantiu, afirmA ca crestinismul prinsese adinci rAdAcini la
Germans, Persi, Sciti, in Asia, Siria, Africa, Ispania, Galia,
la Getull, la Mauri si chiar la Nomazi 2).
Eusebitl ne afirmA, ca Inca din timpul lul Origen in A-
rabia inflorIall fOrte multe biserici, pe cars spune, ca Origen
le-a visitat de mai multe-orr si a cunoscut si pe episcopil
acelor biserici, impacand tntre el multe dispute si neinte-
legeri prin sinOdele, ce s'ati tinut in acele pArti 2).
. Constantin, In decretul soli pentru convocarea sinodului
I ecumenic, zice cAtre diferitele biserici, ca este bine, ca tot'
crestini, in cat priveste timpul serbarei Pastelui, sa se con-
forme cu totil practicel urmate de biserica Romel si de bi-
sericite Italiei, Africel, Egiptului, Ispaniei, Galiel, BritAniel,
Libiet, Ahaiel, Asiel Minore, Pontului, Ciliciel etc., ceea-ce
insemna, ca acest imperat cunostea fOrte bine, ca tote a-
ceste localitati si neamuri citate, erau centre marl crestine,
unde se preamarea Christos.
Dar sa amintim si marturiile vrAjmasilor crestinismului.
Lucian in scrierea sa Pseudomantis, introduse pe renegatul
Alexandru, carele in numele zeului seu Glycon, zice ca Cara
este plina de crestini si ca, data ar voi tine -va sa caute un
Dumnezeti indurator, trebue sa dea in tots cu pietre.
«Este Ore de mirat, zicea Porfiriti, ca Roma este plinA de
molimA, de atata timp? Es.culap §i xel-l-alp zei sunt Ora-

9. Comp. Lactantit. De morte perseontornm.

2). Arnovin Disp. Advers gentis, Cart. I. Cap. 6.
3). Ensebiti 1st. Biser. Cartea VI. Cap. 33, 37.

www.dacoromanica.ro
 IMPARATORII ROMEI 657

sip; de and Iisus se adorn nepedepsit, nu mat putem spera

nici un ajutor de la nemuritorlo).
Cand Alexandru Sever '0 pusese cu dinadinsul in gand
sa ridice un templu lui Iisus Christos, paganit, pentru a'l
Impledica, i spusera i '1 facura sa creza, ca dad. el ar
face acesta, WA lumea s'ar face cre0ina, Tar templele for
ar remane de§arte. Lambride, care istorisete faptul crede,
a i insu0 hnperatul Adrian ar fi avut acela0 intentiune 2).
FOrte important, din acest punct de vedere, este edictul
Tut Maximin contra cre0inilor. El servi ca proba cea mat
convingetOre, .despre starea cre0inismulut din acele timpurl.
Aeest edict a fost gravat la Tyr, pe o tabla de arama. E-
usebitl, care 1-a vezut §i 1-a copiat, ne spune, ca. In el se
zicea, ca cre0inismul, cu tnvetatura sa cea periculOsa, este
respandit in WO lumea. Patin dupe aceea, acela0 imperat
scrie guvernatorilor provinciel, ea trebue sa la masurl con-
tra cre0inilor, cad WA lumea renunta. la cultul zeilor §i
se fac cre0int8).
In fine Libaniu ne spune, ca ceta ce a impedicat pe Iu-
Han, de a porni i el o persecutiune contra cre0inilor i a-I
supune la pedepsile §i cruzimile timpurilor trecute, a fost
tema, ca tOte acestea experimentate, n'au- avut alt resultat,
de-cat sa maresca i mat mult numerul cre§tinilor.
Din tOte acestea reese, ca Eusebid. a putut zice cu cura-
gill, la Inceputul secolulut al patrulea, ca.: (Glasul Evange-
liulul se aude In tot pamintul §i '0-a deschis drumul la tOte
natiunile. CA numerul celor ce '1 priimesc este de nedescris
§i el cre§te din zi in zi. Ca biserica lul Christos a Prins
pretutindeni adinci radacint §i se tnalta mareta. mat pre sus
de cerurI*4).

1). Comp. Ensebiti. Preparatiunea EVangelioef. Cart. V. Cap. L

8). Comp. Lambride. Vieta hi Alexandra Sever. Cap. 43 qi. 51.
8). Comp. Ensebiti. Istor. Biser. Cartea IX. Cap. 7 vi 9.
4). ibidem. Cart. I. Cap. 3.

www.dacoromanica.ro
658 BISERICA PRIMELOR SECOLE BSI

Tot el ne raportk in calitatea sa de marter ocular, el

la sinodul din Nicea, tinut la anul 325, pe langa episcopil
din tOte provinciile impeiiului, se aflati si mat multi epis-
copi din Arabia, unul din Persia si unul din Scitia 1). far In
sub-scrierile actelor acestul conciliti, se gasesc amintiti e-
piscopi din India, Arabia, Scitia, Persia si alte tinuturj, cart
nu eras i supuse, nicl nu faceau parte din imperiul Roman.
Ast-fel era crestinismul la Inceputul secolulut al patrulea,
atunci cand Constantin devenind Imperat 11 lua sub a sa pro-
tectiune. El era respandit pi prinsese radacinl, nu numat
In tOte partile imperiulul, dar chiar si in afara de confinele
lut si se aratase In decursul celor trel secole, and s'ail'in-
trebuintat, pentru nimicirea i exterminarea lul, tot ce min-
tea Omenesca a putut sa produca mat crud si odios, ca
neinvins. Se explica dar cum Constantin, vezend puterea
i taria, care era In noua credinta si urmatorit el, tar pe
de alta slabiclunea i decadenta idololatriei, a erezut, ca este
si bine si prudent si In acelast timp politic, ea nu numal
sa intinda mans de ajutor acestel religiuni, dar chiar s'o
Io sub a sa protectiune si s'o Imbratiseze el Insusi. Lucrul
dar nu este de mirare, ca el resulta din starea lucrurilor
de atunci, pe care Constantin avu pi inteligenta pi pricepe-
rea, ca s'o cunOsca pi sa se servesca de ea, aratandu-se
ast-fel ca omul providential, care sa deschida o noua era.
In istoria crestinismulut.
Ast-fel se explica pi trebue a se explica triumful cresti-
nismulut In fume. El se datoreste puterel lut Dumnezel, care
a lucrat printr'ensul i top cei-ce au contribuit, pentru a
lut latire i Intarire, nu sunt de cat trimisit i organele ye-
zute, prin cart Dumnezeti a lucrat, pentru latirea, Intarina
i intemeterea bisericel sale.
Cu tOte acestea, cel-ce nu voesc a recunOste, ea In cres-

1). Comp. Ensebili. Vieta hal Constantin. Cart. M. Cap. 7.

www.dacoromanica.ro
 IMOERATORII ROMBI 659

tinismu, pentru a supune de la tnceput iudaismul §i idolo-

latria gi a se respandi §i Interne la in ap, scurt timp In WA
lumea, a lucrat puterea lul Dumnezet, eI sustin, ca Wa a-
cesta opera miracul6sa a prefacerel lumel pagane §i iudaice,
in lumea creqtina, se datore§te numal edictulul lul Cons-
tantin; §i pentru ca acest imperat a parasit paganismul,
lasandu-1 In propriele sale puterl, el este acusat, ca a sa.-
vit.* cea mai monstru6sa crima; mat mult chiar, cg In tim-
pul Imp 6ratiel sale a permis cre§tinilor §i I-a ajutat, ca sa
se resbune §i sa se arate i el la rindul for acum tot w
de cruzi, cum au fost paganil catre el, In timpurile celor
trel secole trecute.
Afirmatiunea d'anteld cade de la sine, fat& cu descrierea,
ce am facut'o despre starea cre§tinismuluI, In timpurile an-
teriOre lul Constantin; descriere, din care s'a vezut, ca cre§-
tinismul, de-ai religiune proscrisa §i nepermisa In statul Ro-
man, deli apasata, strimtorata §i alungata de pretutindeni
cu foc si sabie, ea ajunsese a supune tote cetatile §i satele
i chiar Roma. Dar sa vedem, in ce §i Intru cat a contri-
buit In fav6rea cre§tinismulul edictul lul Constantin i cat
Bunt de Interrelate i cele-l-alte acusatiuni, ce i se aduc.
Vrajma01 cre§tinismului sustin, ca edictele lul Constantin
contra paganilor at1 fost violente, crude qi chiar sangerOse.
Edictul de Milan, dat de Constantin, Impreuna cu Lici-
nit, In anul 313, este cunoscut §i nimeni nu pOte contesta,
ca el nu coprindea alt-ceva, de-cat tolerant& pentru creti-
nism, tar paganil aveat URA libertatea, de all urma §i a
se tine de religiunea tor. El dar nu era, nicl lege protec-
tOre pentru crqtinI, nicl porunca asupritOre pentru paganl,
ci lasa i pe unit i pe altil liberl, spre exercita cele
relative la cultul, ce profesau. Mal mult chiar, se §tie de torn
lumea, ca Galeria Maximian, cu catl-va ant inainte, daduse
§i el un edict, prin care acorda tutulor amnistie religiOsa.

www.dacoromanica.ro
660 BISERICA PRIMELOR SECOLE SI

Ce dar We fi, In aceste edicte de tolerant& §i amnistie, vi-

olent §i crud pentru pAgani?
In urma vrajma§il cre§tinismulul sustin, a Constantn, prin.-
tr'un ordin al set catre Amu lid, ordona, ca clericil s& fie
descarcati de functiunile civile. La anal 321, ordona de a-
semenea, ca in ziva Duminicel sA Inceteze judecatile §i Mote
ocupatiunile de negustorie. La anul 323 a ordonat mai ma-
rilor o§tilor sale §i chiar prefectilor, de a inceta cu sacrifi-
ciile §i le-a interzis, de a mai apoteosa idoll §i zeitati nuol.
CurAnd dupe aceea a imbogatit templele cre§tine cu aural
§i avutiile statuelor §i a templelor pAgAne. A interzis in cele
din urmA, zic el, orl-ce serbare §i solemnitate 'Agana §i
pentru all incorona zelul- set, pentru credinta cre§tinA,
vrajma01 acestel religiunl sustin, ca a ordonat sA ucid& pe
filosoful Sopatru.
Iata In resumat faptele, pentru car! el se acusa de vio-
lent& contra paganilor, pentru ca pe ruinele idolatriel sA
intemeleze cre§tinismul, adaogand, ca tot ast-fel at fost i
imperatoril precedent!, contra cre§tinilor Si ca absolut nimic
nu s'ar'i schimbat, decAt numal rolurile. Acela persecutAnd
cu cea mai mare cruzime cre§tinismul, acesta pAganismul.
In afar& de faptul, ca mai tOte din afirmatiunile for de
mal sus, nu sunt adeverate, dar chiar ast-fel de ar fi, cum
el sustin, Constantin nu persecuta paganismul prin acele
leg! §i edicte, ci numal proteja cre§tinismul prin ele. In nicl
unul din edictele lul Constantin nu este amintita pedepsa
cu mOrte, afar& numal pe aceea contra sacrificiilor, insotita
de magie Si lucrurl vatamattre, interztse deja prin leg! de
mal 'nainte §i pedepsite cu pedepsa de mOrte in tot impe-
rial. Nimeni nu Vote afirma §i dovedi cu probe, c& Constan-
tin a interzis exercitarea cultulul religios idololatric, sat el
.

a despulat templele pagane, In favOrea celor crqtine, pre-

cum §i c& ar fi interzis ceremoniile acelu! cult. Din contra,
contrariul tutulor acestor afirmarl, se dovede§te in tOte fap-

www.dacoromanica.ro
 IMPERA10RII ROMEI 661

tele si marturiile, aduse din chiar timpurile lut Constantin

si nu trebue a ulta, c& unele din legile atribuite fiilor set,
sunt false si reu intelese.
Constantin departe de a intrebuinta forta sau violenta
contra paganilor, pentru a-st schimba religiunea lor ; din
contra, printr'un edict al self se constata, c& el ordonA tu.-
turor, c& doreste, ca si pAganit si se bucure de acelasi li-
niste, de care se bucurau si credinclosit. SA le lase templele
for neatinse, fiind-ca el le voesc. Singurul lucru, care '1-a
sprit a fost, ca el, paganit, sA nu turbure sati sa impiedice
liberul exerciti4 al religiunel crestine. El adaoga, c& trebue
a se supune si a se instrui tott acela, cart consimt, ca tre-
bue a fi lAsatt in pace, top acela cart refusa a priimi reli-
giunea crestinA si a nu-I forta nici odata si cu atat mat
mult prin pedepse. Mat mult chiar, Constantin declara so-
lemnel si repetA lucrul acesta, in discursul seu de convo-
carea conciliulul IMAM Ecumenic 1).
Data Constantin ar fi intrebuintat cu adeverat violent&
sau cruzimi contra pagAnilor, asa precum este acusat de
adoratorit clasicismulul si de critica moderns, apot cum ar
fi fost el descris de Zosim, zelosul pagan, care '1 numeste
calaul Episcopilor si care nu'l lart& pentru nimic, cum '1
ar fi tratat Iulian, care se °cup& de el in satira Cesarilor
si stint este cum '1 descrie. Ce ar fi zis despre el Eunap
si Libaniti si altl lingusitort at lut Iulian. Cum '1 ar fi taxat
Amian Marcelin si altit? Ar fi trecut acestia top adoratorl
at paganismulut si inimict neimpacatl at tut Constantin in
tacere, violentele si cruzimile sale si nu le ar fi dat pe
fatA, mat ales data ele ar fi fost consfintite prin edicte si
legi ?
Dar tine nu stie, ca templele pAgane au existat mult

1). Comp. Ensebit. Vita Ini Constantin. Cartes II. Cap. 11, 56, 59
si 60.

www.dacoromanica.ro
662 BISERICA PR1MELOR SECOLE sI

timp si multe secole dupa timpurile lul Constantin? Daca

in timpurile sale s'ail distills done, trei sail cate-va, apol
cine nu stie, ea acesta a fost o masura politienesca, luata
din causa, ca la acele temple se savirsail tot felul de abo-
minatiunT si orgil, contrare bunelor moravurl si moralitatel
publice. tiut sa fie, ca nici imperatoril precedenti si nici
chiar Iulian, favoritul vrajmasilor crestinismuluT, n'ail fost
asa de moderati si cumpatap, ca Constantin.
Se mai zice de acestia, ca convertirile facute in mash,
in timpurile lul Constantin, n'ail fost sincere, ci numal de
complezenta, pentru a complace lul; fie, dar atunci cum
trebue a fi calificata marea apostasie, facuta In timpul Jul
Iulian? In timpul domniel sale a avut WI libertatea de a
ridica masca, atunci pentru ce n'ati facut-o ? Mai mult chiar
se stie, ca cu tote indemnurile si promisiunile sale, nimeni
nu vola a se reintOrce la cultul zeilor. i cine nu cunOste,
ce resultat a avut tot zelul seu, contra locuitorilor din Berea.
i stiut este de asemenea, ca aceeasi rusine a patit-o el si
Na, mare parte din Antiochieni, catre cad starula sa lepede
creqtinismill si sa imbratiseze larasi paganismul.
Este falsa legenda, ca. Constantin a condamnat la mOrte
pe Sosipatru, pentru ca nu ar fi voit sa imbratiseze cres-
tinismul; Tar Suida, care raporta acest fapt, este prea de-
partat de epoca lul Constantin, ma in cat sh fie crezut,
fara a putea proba faptul. Eunap, filosof pagan, zice, ci
cel dinprejurul lul Constantin '1 au facut sa creza, ea So-
sipatru, prin puterea magiel, pe care o cunostea, oprea
vtnturile si impledeca corabiile incarcate cu grail, de a veni
la Constantinopol. i cine nu intelege, cat de ridicula este
ac6sta ;tabula, careea nimenl nu I putea da nici un crez6-
mint, dar mai ales Constantin.
Zosim afirma, ca. Sopatru a cazut victima lul Ablabiti,
curtean cu mare influenp. la curtea lui Constantin. In tot
casul cert este, ca in condamnarea la mOrte a lul Sopatru,

www.dacoromanica.ro
 IMPERATORII ROMEI 663

nu intra nits de cum forta, de a i-se impune credinta cres-

tina si CA, din causa refusulul sell sa fie pedepsit cu mOrte.
Este adev6rat, ca multi partisan! si adoratori al clasicis-
mului, pun mare cregmint pe uncle afirmAri ale scriitorilor
paganl, spre a inegri memoria Marelui Constantin. Dar cared
se stie, ca top acestl scrfitorl afirmati in cor, ca crestinil
pe dreptate era& persecutatl si dap mortis, del erail eel
mai periculosi pentru ordinea statulul si cel mal criminali,
atunci fie -tine intelege, ce valOre au acele afirmArl si ce
crezamtnt trebue a li se da.
(7a urma).
C.

www.dacoromanica.ro
 ISTORICI BISERICESCI.
SOCRATE SCOLASTICUL.

I.

Socrate s'a nascut in Constantinopole pe la anul 380,

adica pe la inceputul guvernaril imperatulul Teodositi. Edu-
catiunea Si instructiunea a priimit-o tot In acest oral, dupe
cum ne spune el insusl in istoria sa bisericesca cartea a V,
cap. XXIV 1). Aid a Invetat el Gramatica, de la Ammo-
nius i Helladius, doui profesorl renumitl §i preotl pagani,
cart alb trebuit sa paraslasca Alexandria pe la 389 si sa
vina in Constantinopole, din causa, cg. Teofil, Episcopul de
Alexandria obtinuse pe acea vreme vola Imperatulul sa da-
rime templurile paganilor si in deosebl templul lul Serapis 9).
In tineretea sa a cunoscut Inca i pe un betran preot din
biserica Novatienilor, anume Auxanon, care asistase la si-
nodul din Nicea si care a trait pana pe la anul 408. De la
acest barbat a aflat el multe lucrurl importante 8). Mal In
urma se pare ca a intrat in c(5la de Retorica a invetatulul
de atunci Troila. Acesta nu resulta din' insasl spusele lul
Socrate, ci din laudele pe care le aduce el acestul barbat 4).
1). .Ed nu 'rill-am propus aS vorbesc de cat de cele ce s'au petrecut In Con-
stantinopole, uncle aunt Tama, unde am foot crewcut, unde am veclut lucrurile eti
Insuml si unde s'ail Inttmplat evenimente mal insemnate ca nicz irf In lune,
4). Socrate, cartea V, Cap. XVI.
1). Ibidem, cartea I, Cap. XIII.
). Ibidem, cartea VII.

www.dacoromanica.ro
 ISTORICI BISERICESCI 665

Valesius in scrierea sa g de vita et scriptis Socratisi sustine

insa. cu 6re-care siguranta, cA Socrate a urmat studiul de
elocinta in cOla lul Troila. Citez cuvintele lul Valesius: (Post
haec (adicA dupe ce a terminat cOla gramaticilor) Socrates
rhetoricam didicit sub Troilo sophista, qui per id tempus
summa cum laude eloquentiam docebat Constantinopoli. Id
quidem diaerte non dicit Socrates noster. Verum ex ejus
verbis attentus ac diligens lector istud quod dixi, facile "colli-
get. Toties enim, tanque honorifice ejus mentionem facit ut
magistro Minerval solvere videatur. Nam et patriam ejus
nominat, Siden Pamphylim ; ejusque discipulos commemorat
haud paucos, Eusebium scilicet scholasticum, et Silvanum
atque Ablabium episcopos. Denique in libro septimo Anthe-
mium praefectum praetorio, qui Theodosio juniore adhuc
puero rempublicam administrabat, Troili sophistae consiliis
praecipue usum esse scribit. Ubi etiam ilium hoc exornat
elogio: '6c ri.Era riv; c50-fic avT4) pa0C701Ac xcd XOCZCI zljv nattualv
cppOrricrev tc? 'Av.ay.icp 'ecp&v.alo; -hv, id est: qui praeter phi-
iosophiam quae in ipso inerat, civilium quoque rerum pru-
dentia.par Anthemio esse videbatur. His rationibus adductus,
Socratem nostrum in rhetorica Troilo magistro usum
hike existimavi, 1).
Dupe ce a terminat §cOla de RetoricA, Socrate s'a dedicat
baroulul, ocup&ndu -se cu advocatura. Pentru acesta a 0 fost
supranumit Scolasticul 2). Supranumele de entcaoccrrixk, adica
advocat §i orator $i -I da chiar el insu0 8). Pe 'Aug acesta
Istoria sa bisericesa In tote vecbile editiuni Ort5. titlul de
(Emcpccrouc oltaccasixou ExAyicriccazocri is ropta.Socratis scho-
lastici Historia ecclesiastica* 4). PArlsesce !ma advocatura in
3). Migne, Tomus LXV1I, pag. 18-19.
a). Migne, I. c. p. 19: t Post bacc (adice dupe ce a terminat seals de Retoricl)
Socrates relicts Troili schola ad forum se contulit, et causes actitavit Constan-
tinopoli. Unde cognomentum adeptus est Scholasticix
a). Wetzer si Welte, Dictionnaire Encyclopeclique de la Theologie catol. Tom.
VII p. 200
4). Migne, I. c. p. 28.
Biserica Ortodox/1 Romline 5.

www.dacoromanica.ro
666 ISTORICI BISERICESCI

scurt timp si se ocupa numai cu intocmirea unel istoril bise-

ricesci.
II.

. De la Socrate avem o Istorie bisericesca in 7 carp,

In care tratezh evenimentele de la 305-439, adica de a-
tunci de and ate incetat persecutiunile contra cre0inifor sub
Diocletian, pans In al 17-lea consulat al lui Teodositi cel
tinlr. Coprinde prin urmare acesta istorie bisericesca un in-
terval de 134 de ani.
Socrate in capitolul I din cartea I ne spune, ca scopul lui
era nu numal de a continua pe Eusebiil de Cesarea 1), ci
§i de a-I completa. De aceea el incepe istorisirea evenimen-
telor nu de la anul 325, and se opresce Eusebiti, ci de la
anul 305. Iata propriile cuvinte ale lui Socrate: gEusebill
supranumit Pamfiliti a descris in clece card istoria bisericii
0 a stir0t-o cu domnia lui Constantin, and a Incetat per-
secutiunea ce fusese ridicata de Diocletian contra cre0ini-
lor. El n'a atins in cartile asupra vie ii lul Constantin de
cat f6rte putin chestiunea lui Arie, pentru ca plan lul era
mai cu sema de a aduce lauda acestui principe de cat sat
lase posteritatii o istorisire fidela despre cele ce se petrecuse
In acel timp. Nob, care ne-am hotarit sa expunem in mod
exact cele ce s'ati Intimplat de atunci In biseria, vom in-
cepe cu aceea ce el a orris, etc..
Primul isvor de care se servesce Socrate e Rufin, adica
istoria bisericesca a acestui scriitor In care istorisesce lap-
tele de unde a lasat Eusebiti de Cesarea 2). De acest scrii-
1). Easebiu de Cesarea. (267-340) a tntocmit o istorie bisericescit In 10 cart!,
In care expune faptele petrecute In cele d'intitl trel vecurl crectine pltna la si-
nodul din Nicea. Istoria, acesta e tradusit In romanesce ,de I. P. S. Mitropolit
Iosif Gheorghian.
3). Bufin de Aquilea s'a nitscut pe la Inceputul veculul al IV-lea oi a Incetat
din viOtil. In anul 410. El a tradus in latinesce lucritrI teologice dA ale scriito-
rilor greet, pentru care i se aduc oi mart laude: non minima pars fuit doctorum
ecclesiae, et in transferendo- de graeco in latinum elegans ingenium habuit (Ge-
nadius, de vir. ill. c. 17). Intro allele a tradus In latinesce multe scrierl exegetice

www.dacoromanica.ro
 ISTORICI BISERICESC1 667

for se servesce Socrate aprOpe exclusiv in cele d'intal done

card ale lucrarii sale. Mal in urma studiand §i alte isvOre §i
anume tnisce scrierl de ale mal multor barbatl marl din acel
timp, of mai cu sema scrierile sf. Atanasie, a dovedit, cat
Rufin Mouse mai multe greelI contra cronologiei §i con_
tra adeve-ralul istoric. De aceea se apnea §i reface car-
tea I §i a 11 -a pe temelul celor aflate in scrierile sf. Atanasie
(ca a credut de datorie sa dea cre46mint acelor ce vOuse
lucrurile pe care le afirma §i acelor cars sail facuse, sail
suferise cea mal mare parte din ele, in loc de a da crede-
mint acelor ce nu sciall nimic din tote acestea de cat din
banuell, 1). Adaoga insa Socrate, ca In acesta refacere nu
tale locurile unde Rufin nu se iwlase.
In cele 5 call urmatOre ale scrieril sale, Socrate consults,
mai multe isvOre. A luat unele lucruri de la diferiti autorl,
altele le-a luat din spusa mai multor persOne ce tralesc Inca.
A luat ceva §i de la Rufin "). Care sunt insa autoril §i actele
de care s'a servit Socrate ? Afars de Rufin, Eusebid §i Ata
nasie, el a cunoscut lucrarea lul -Sabinus Macedonianul,
Episcop de Heraclea In Tracia gi anume o adunare de acte
ale diferitelor sinOde ce s'au tinut pana in timpul lui Teo-
dositl. 18). Acesta .colectiune e citata destul de .des de So-
crate (I, 8; II, 15, 17, 20; III, 10, 25; IV, 12 22). El se
servesce de acesta scriere a lul Sabin spre a dovedi cat de
gresit era in judecarea chestiunilor relative la creditnila cres-
hub. ortodox6.. Tot de °data. '1 imputa §i partinire in alege-
de Origen ¢i In deosebi importanta scriere; Irept dyythv =--- de principiis; a tra-
dus instituta monachorum de Vasile eel Mare si un num6r de omilii de Grigore
de Nazianz etc. De cea mai mare important it a fost Ins& traducerea celor 10 citrii
din istoria bisericesci de Eusebid de Cesarea, pe care el le-a redus la 9 si la care
a mai aditogat Ina dou6 originale, In care expune faptele pini la mertea lui
Teodosill eel mare. Tata titlul sub care a fost publicata acestit lucrare a hit Rufin:
Ecclesiasticae historiae Eusebii Pamphili libri novem Ruffino Aquilyensi inter-
prete, ac duo ipsius Ruffini libri.
2). Socrate cartea II, cap. I
2). Socrate 1. c. cartea II, cap. I.
3). Scrierea Jul Sabinus e intitulatit; EuvaTcorei jiv 'sztax6moy csovoSot. 'eT
Tpcicococ .'sieauntotv. Quellen urtersuchungen zu den Griechischen kirchenhistori-
kern, von Dr. Ludowig Ieep, Leipzig 1884).

www.dacoromanica.ro
668 ISTORICI BISERICESCI

rea actelor pe care le publics. A mai cunoscut acta Ache-

lad1), Ancoratul lui Epifaniti, Episcopal insulel Cipru (So-
crate 1. c. cartea V c. 24), o scriere a lui George, Episcop de
Laodicea (Socrate 1. c. cartea I c. 24), scrierile unui diacon
anume Evagrie (Socrate 1. c. cartea III cap. 7), scrierea des-
pre faptele calugArilor de Paladius, un discipol al Jul Evagrie
(Socrate I. c. cartea IV c. 23), cuvintarile lui Ablavius, cel
mai elocent din vecul sett din §c61a lui Troila (Socrate 1.
c. cartea VII c. 12). Din cartea VI, prefata, reese, cg. Socrate
ar fi cerut chiar informatiunl de la diferiti ba.rbati, cart cu-
nosceat anumite lucruri §i ca. ar fi priimit multe respun-
sari. Sunt Invetati cars sustin, c Socrate ar mat fi utilisat
§i alte multe isvOrez Ace§ti Invetati ati facut studii, in care
arata punct cu punct partile unde Socrate a fost influentat
de asemenea isvOre 2).

Socrate intocmesce si publics istoria sa bisericesca dupe

indemnul unul 6re-care Teodor, pe care-1 numesce de 5
on In cartea I, II, V, VI §i la finele cartel a VII-a, stint bar-
bat ad lul Dumnedeu tepi Toi; act:0 dvaponce 0eaopel
Cine a fost acest barbat, nu se pOte sci. Probabil Ins6. ca
a fost un Episcop salt un preot cu vaza, cad tot aka se
adreseza Si Eusebiti. catre Paulin, Episcopul Tirului: tepg tor,
aeori dVaptOTCE tlecuAivEl (Istoria lui bisericescl cartea X, 1). La
Teodor de Mopsuesta nici nu ne putem gandi, cad murise
deja Si pe langa acesta nicl uu Imparta§Ta vederile lui reli-
giOse.
Socrate descrie In amanuntimi mal.cu sema aceea ce s'a
petrecut in biserica din Constantinopole, fie di el avea cu-
noscinte mai aprofundate asupra acestor fapte, fie din causa
t). Socrate, L c. cartea I c 20.
2). Dr. Ludowig leep 1. c. Holzhauaen : De fontibus quibus Socrat., Soz.ac The-
odoretus in scribenda historia sacra usi stint.

www.dacoromanica.ro
 ISTORICI BISERICESCI 669

evenimentelor mat insemnate ce s'ar'i petrecut in acest oral.

El se silesce pe cat posibil omenesce sa spuna din studiile
ySl observatiunile facute numal si numal adeverul. De aceea
studieza faptele cu cea mat mare bagare de sema. Sacrifice.
or! si ce pentru a fi oblectiv! Spune singur O. se teme ca
nu cum-va felul set de a scrie se. nu displace multor cetitorl,
cad adeverul e adese orl suparator si anume ca nu aduce
laude acelor pe carl el ii lubesc ¢i pentru ca nu le inalta
faptele prin cuvinte magulitOre 1). (Ace earl sunt prea zelosi
pentru religiunea nOstra me vor critica pOte, pentru ca n'am
dat Episcopilor titlul de Area 8E41 sat de Area lubip de
Dumnecteil, tar altii pentru ca n'am numit pe Imperatl
domni Area dunmedeesci, sat alt-fel,. El nu lingusesce
prin urmare pe nimeni: nici pe imperati, nici pe episcopi.
i cand spune acestea are in vedere intre altii pe Euse-
bill de Cesarea, care a laudat prea mult pe Constantin cel
Mare 2).
Stilul scrieril lul Socrate e fOrte simplu.ei lipsit de ori si
ce podOba. Acesta $i face ca stall lui sa fie mult mai bun
si mat placut de cat al Jul Eusebid de Cesarea. De alt-fel
Socrate ne spune, ca dinadins a cautat sa fie simplu in ex-
punere si a inlaturat orl si ce podtba si acesta pentru ca
doria sa fie inteles si de cetitorii simpli. Iata cuvintele lul:
«N'am cautat pod6bele discursului. Dana asl fi vroit sa le
taut, pOte ca n'asi fi reusit; ei chiar daca asi fi putut reusi,
n'as1 fi egalat pe eel vechi, ce se cred, ce. au fost capabili
sa inalte si sa marlasca subiectul scrieril lor. De altmin-
trelea acest fel de scriere ar fi fost nefolositor celor simpli,
cart neadmirand nici de cum frumusetea termenilor, nu se
opresc de cat la adeverul lucrurilor. Ast-fel elf am ales un
2). Socrate cartea VI In prefab.
2). Se p6te vedea zelul cu care a clutat el adeverul din cartes VII, 21, 82
ci din cartea I, 13. Real Encykl. ftir prot Theol. und kirche, vol. XIV p. 413:
er ist ein ehrlicher schriftsteller und er ist gewillt gewesen unparteiisch zu
urtheilen Er ist ein Feind des klatches, der Verleumdung und der intrigue
Gewesen.

www.dacoromanica.ro
670 iSTOR1C1 BISERICESCI

gen de scriere, care fiind mai putin sublim e mai clar §i

mai qor, iar dace. a i fi ales un altul, n'a§1 fi multamit
nici pe invetati, cars ('ar fi gasit prea inferior genului de
scriere al celor vechl, nici pe ignoranti, carora le-ar fi fost
fOrte gred sa descopere lucrurile, ce ar fi fost ca §i invelite
sub podOba vorbelor 1).
Socrate pe de o parte se arata fOrte modest in compara-
tie cu vechl. prosatorl, lar pe de alta 1§1 Intemeeza destul
de bine motivele ce l'au hotarit se. procedeze a§a simplu in
descriere. Sinceritatea e caracteristica acestul scrii-
tor §i lucrul acesta e de admirat fate. cu mediul social in
care a trait! Cu tote acestea Foriu, neconsiderand aprOpe
nimic din cele expuse de el, sustine 2) ca (11 pp &otc 61)86
gxEt do tOloyov=stylus illi non admodum splendidus, far Cel
Ilex §i mai mutt ca eson style n'a rien de beau ni de re-
'eve, 8).
IV.

Din cause. ca Socrate a cautat neincetat se. spuna numal

§i numai adeverul, se, fie cu totul obiectiv, el a fost acusat
cum ca n'ar fi ortodox, ci Nova(ian 4) set Origenist4).
Cel d'intaiii, care l'a facut Novatian e Nichifor Calist In
cap. I din cartea I a istoriel sale bisericeV. late. cuvintele
1111: (6 rip npocrlyopEccv, Ou µ1v %Ji ye xxi Thv npocdpecrtv xmactpbc
EcoxpIrris=et is qui cognomine quidem Ka.9.ecp6c, sed animo
minus puro fuit, Socrates. Dupe Calist, Baronius 6) in A-
5). Socrate 1 c. cartea VI In prefated. Veep ind ci cartea I, cap. I.
2). Fotiu: Bibliotheca cap. XXVIII.
3). Ceiller: Histoire generale des Auteurs sures et ecclesiastiques, torn. VIII
p. 523.
4). Novaian a tritit In a doua jumdtate a secolulur al III ci Invdta, c# acel
crectinl, cars s'ad lepAdat de legea lor, chiar In timpul persecutiunilor, nu mat
pot fi reprimitI in gnu' bisericil. Aderen(il se! an Iertad nici chiar pe cel mortI
dad. pAritslad credin(a.
5) Origene, s'a ni scut In Alexandria In 175 c1 a murit In timpul persecutiunil
lui Decid In 254.
6). Baronius, Annales ecclesiastici. (Tomus Sextus. Anastasii annus 5Christi
402. cap. 18. pag. 357 ed. Aug. Theiner Paris 1866).
Ex his videas, quam patentis mendacii Socrates convincatur, dum ait Metho-

www.dacoromanica.ro
 ISTORICI BISERICESCI 671

nnalibus si Philippus Labaeus in libro de scriptoribus

ecclesiasticis '1 acuz6. fara mild c ar fi novatian si origenist.
Dintre scriltoril moderns, Harnach crede cb. Socrate sail a lost
novatian. si In urma a trecut la biserica carat ortodoxit, salt
prin educatiune a legat cele mai strinse relatiuni cu Nova-
tienii 1). Valesius in scrierea citata apart. pe Socrate de o.
asemenea acusare nantemelata si dupe ce le examinez . ar-
gumentele se exprima ast-fel: c verum si quis haec accura-
tius examinare voluerit, nihil in his reperiet quod Socratem
nostrum Novatianum fuisse convinca1,2.). Hefele 3) la rindul
sell e de aceleasi vederl cu Valesius.
Ce a flcut pe Baronius si pe all scriitori s sustina ca
Socrate a fost Novatian si Origenist? E fOrte adeverat ca
el vorbesce des si in ama.nuntimi despre bisericile Novati-
enilor. Sa se vada cartea I, 10, 13; cartea II, 38; cartea
III, 11; cartea IV, 9, 28; cartea V, 10, 12, 14, 19 22;
cartea VII, 5-7, 9, 11, 12, 17, 25, 29, 39, 46). El nu numal
CI arata fOrte exact sirul episcopilor novatieni din Constan-

dium ante vituperase Origenem, postea vero commentario edito prtedicasse: cum,
auctore Eusebio ejusdem Origenis patrone, contrarium prorsus acciderit, nempe,
ut cum eum ante laudaset, postea contra ipsum librum elaborarit; cujus lucubra-
tionis Methodii S. Hieronimus 1) meminit dum. ab eo edita recenset scripta: ex
quo libro quaniplurima citat S. Epiphanius 2), dum errores confutat Origenis: sed
id quidem facere erubuisset, si scisset ab eodem auctore adversarium illis scrip-
turn fuisse postea commentarium. Et unde Socrati novum hoc et inauditum, ve-
cantasse polinodiam Methodium, atque eam in dialogo Zenone ditto poenitentem
exarasse; quam omnes Origenis defensores, Eusebius; Ruffinus et alii penitus ig-
norarunt? quod si novissent, certe quidem exscripsisent aureis literis, et citassent,
si vel nomine tenus inscripsum Methodii eo argumento commentarium, invenire
potuissent hi, qui et falsam Apologiam Pamphili martyris nomine ediderunt. Ex
his plane intelligis, lector, 9ooratem Novatianum aeque tuieee etiam origenietam,
et haud quidem remissum, vel segnem, sed audacissimum, utpote novae inven-
torem Apologiae Methodii nomine exornatae Haec ingerimus, quod plurimi in-
terest in veritate historica disquirenda, affectus auctoris expendere. His igitur
elucidatis, et sancto Epiphanio a calumnia vindicato atque ab ea invidia libe-
rato, jam guae sunt reliqua rerum gestarum ejus Constantinopoli prosequamur.
(Ve41 Inc& gi Tomus septimus, cap. 108 pag. 178).
1). Herzog, Real. Encykl. ftir protest. Theologie u. kirche vol. XiV
1). Migne 1, c. p. 20 21.
3). Wetzer ai Welte 1. c. p. 261: .Baronius dit aussi, sans fondemente sufisant,
que Socrate fut Origeniste et c'est a juste titre que Valois a defendu Porthodoxie
de cet historians
1). Hier. de Script. Eccl. in Method.
1). Epiph haeres. LXIV.

www.dacoromanica.ro
.072 Imam! BISERICESC1

tinopole si vorbesce indestul despre fie-care, ci e informat

si despre situatiunea bisericilOr si a episcopilor novatient
din intregul imperil. Cunoscintele lul sunt chiar asa de a-
rnanuntite in cat p6te ict colea sa descrie si positiunea bi-
sericilor. El cun6sce luptele si desbinarile comunitatilor no-
vatiene si .le urmaresce cu cel mai mare interes. Despre
Novat ne spune ca a murit ca martir in timpul persecuti-
unel tut Valerian (cartea IV, 28), tar despre Pavel, episcop
novatian ne istorisesce ca a facut minuni (cartea VII, 17, 39).
Cu tOte acestea, Socrate nu facea parte din secta lor, nu
le-a recunoscut schisma si erorile! El opune bisericilor, a-
dunarilor si tntrunirilor lor, bisericile, adunarile si intruni-
rile ortodoxe. El spune categoric, ca Novatienit s'au separat
de biserica si '1 consider& intre eretici, cad numat orto-
docsb singurl sunt dupe el adeveratil membri at bisericil,
of T-4; 'ExOcricri2; 1). El condamna asprimea dogmelor lor, des-
aproba desfiintarea preotulul confesor si afirma ca novati-
enil ate refusat in Constantinopote sa se adune la un Joe
cu ortodocsil (cartea V cap. 19; cartea I c. 10; cartea II
c. 29).
Prin urmare, Socrate a fost curat ortodox Si daca se
exprimA favorabil de novatient, acesta provine din causa ca
si et credeail in dogma trinitAit tntocmal ca si ortodocsit
si ca. '1 placea fOrte mult purtarea lor morals, in societate.
Bite sa mat provina acesta mare buns vointa a lul fate de
novatient si din faptul O. el dupe cum ne spune Fotiu era
prea laic in cele dogmatice, nu era teolog: (iv 'TO% 86v.acrtv
au Aix,' Lativ axptf316,. La tOte acestea sa se mat adaoge si
relatiunile Jut din tinerete cu Auxanon, preot novatian!
Tot asa Si cu Origen. El 'I apara ortodoxia fiind-c& crede
In sf. Treime. Aduce ca martor si pe sf. Atanasie lacel vitez
aparator at consubstantialitatit Fiulul Jul Dumnecleg) care
l'a citat In sustinerea vederilor sale. Iata propriile cuvinte
1). Socrate 1. c. cartea 11 c. 88.

www.dacoromanica.ro
 18TORICI SISER10ESC1 673

ale lui Atanasie: (Origen, acest What atat de muncitor si

de eminent confirms doctrina nestrb. and (lice, a Fiul lui
Dumnec)ea e impreuna vecinic cu Parintdle seu.)1). La finele
scrieril sale cartea VII c. 45, Socrate 'si exprima char mi-
rarea cum Origene a putut sa fie exclus din smut bisericil
dupa vecuri si acesta and vorbesce despre aducerea In Con-
stantinopole a mestelor sf. I. Chrisostom.
V.

Istoria bisericesa de Socrate e un isvor de cea mai mare

Insemnatate pentru cunOscerea evenimentelor pe care le des-
crie. Intocmita intr'un stil simplu si urmarite faptele pana
aprepe in cele mai mid amanunte cu sinceritatea si oblec-
tivitatea lui caracteristia, acesta scriere pOte fi de cel mai
mare folos preotilor si crestinilor. OM si cine doresce sa
cunesca acesta epoca nu se pOte dispensa de citirea acestel
scrierl! Pe Fang acesta scrierea lui Socrate pOte servi ca
o minunata calauza spre o vieta fericita. E un nutriment
sufletesc In acesta scriere cum rar se Vote gasi in altele!
Acesta scriere a but Socrate a fost tradusa si publicata
de curand de catre I. P. S. Iosif Gheorghian, Mitropolit
Primat.
G....

94..e.e..--

1. Socrate 1. c. cartea VI c. 13.

www.dacoromanica.ro
 DIN ISTORIA LUI SOCRATE SCOLASTICUL

Mortea lui Arie.

Imperatul Constantin vroind sa cunOsca simtimintele lul
Arie, trimise sa-1 theme §i-1 intreba, data consimtla la a-
ceea ce se hotarise in Sinodul din Nicea. El respunse, ca
da, fara a §ovai §i iscali indata definitiunea, de §i in ade-
\Ter el pretinse ca a condamnat-o. Imperatul mirat de graba
cu care iscalise, I! ceru sa-§I intarlasca iscalitura prin ju-
ramint. El jura indata; insa jura cu rea credinta §i lata in-
§elacIunea ce se dice, ca a intrebuintat. El ascunsese sub
brat parerea sa scrisa cu mana; §i cand jula ca tine aceea
ce scrisese, el intelegea vederile sale, Iar nu decisiunea Si-
nodulul. Nu cunosc acest fapt ast-fel de cat pentru ca l'am
audit spunendu-se. Insa am aflat din cetirea scrisorilor lul
Constantin, ca. el 41 intariischlitura prin juramint. Impera-
tul find convins de sinceritatea credintei lul Arie, trimise
ordin lul Alexandru, Episcopul de Constantinopole, sa-1 ad-
mits la imparta§ire. Era intr'o Sambata cand fu dat acest
ordin. Arie spera sa asiste in cliva viitOre la adunarea cre-
dinclo§ilor. Insa dreptatea dumnedelasca era gata sa opriasca
mersul criminalelor sale uneltirI. 4nd din palatul Impera-
tulul, incunjurat de o multime de partisan! de al lul Eusebiti,
care-I servlaii de guard! §i mergend cu mandrie prin mij-
locul cetatil in presenta intregult popor, cand ajunse in

www.dacoromanica.ro
 DIN ISTORIA LUI SOCRATE SCOLASTICUL 675

piata lul Constantin si apr6pe de statua sa de porfir, el t$1

sin* consciinta turburata de remuscarile crimelor ce lap-
tuise si in acelasi moment maruntaele sale turburate de
colic! violente. El intreba unde sunt locurile de Iesire Si
attend ca se afla in dosul pietel lul Constantin,' se duse a-
colo. De Indata ce intra inlauntru, puterile se sfirsira si
matele ti cactura odata cu excrementele; plerdu o cantitate
de necredut de singe, lepada o parte din ficat $i din spline
si tai dadu sufletul. Se arata Si asta-cli acel loc, ca un mo-
nument public de o mOrte cu total extro-ordinara. S'a dus
preste tot pamintul vestea unel intimplari atat de stranil si
coprinse de spaima $i de tutristare pe partisanil lui Eusebid,
Episcopul de Nicomidia. Imperatul veclend, ca credinta Si-
nodului din Nicea e intarita printr'o marturisire asa de a-
utentica si printr'o minune asa de evidenta, ce Meuse Dam-
necleu in favOrea sa, se alipi de ea mai mult ca nici odata
si simti o bucurie de necredut pentru tote t ele ce se In-
timplasera.

Vasile Episcopal de Cesarea si Grigore, Episcopal

de Nazianz.
Aceeasi Providenta care opuse pe Didim Arienilor in A-
lexandria, le opuse pe Vasilie in Cesarea si pe Grigore to
Nazianz. Renumele sciintii si al virtutil for ce s'ar'i pastrat
in scrierile for si in memoria Omenilor ar putea fi in deajuns
pentru lauda lor, far& ca sa mai incerc de a le arata me-
ritele cu vorbele mele. Insa fiind-ca Dumnecleil ti reserve.
pentru acel timp in biserica sa, ca pe niste scantel spre
a intretine focul credintei, nu me pot dispensa se. nu vor-
besce despre dinsit to scrierea mea. Oil tine va studia cu
luare aminte moravurile $i virtutile for nu va sci pe care
sa prefere celui-l-alt, atat se pareau ei de egall in calitati.
El fusesera amtndol discipoll la Atena lui Himerius si lul

www.dacoromanica.ro
676 DIN 1STORIA LUI SOCR ATE SCOLASTICUL

Proheresius, cel mai renumitri profesorl in elocenta In nea-

mul for si mal pe urma se perfectionasf ra in acesta arta
sub Libanius, care preda lectiuni in Antiohia, cetate in Syria.
Unii din amicil for II sfatulad O.. predea Retorica, lar altil
sa pledeze; insa despretuind aceste done profesiuni, el Im-
bratisara vieta monastica. Luand apol cate-va cunoscinte de
Filosofie In scOla acelui ce o preda pe acea vreme In An-
tiohia, el strinsera cartile lui Origen si invetara din ele ex-
plicarea Scripturil Aplicandu-se deci cu siguranta la cetirea
operilor acestui mare barbat, al carui nume era fOrte re-
numit in acel timp, el se servirA de ele cu mult folos contra
Arienilor si le probara cat de gresip erad cand pretindead,
ca el le favorisa doctrina. De si Eunomid si all cap-va A-
rieni treceafi ca marl orators, totusl el nu paread de cat
nisce copil, cand intrad in discutie cu Vasile si cu Grigore.
Vasile fu inaintat la trepta de diacon de Meletie Episcopul
de Antiohia Si mai pe urma, fu Inaltat la Episcopia de Ce-
sarea, cetate in Capadochia, patria sa. El se transport& acolo
in graba, de tema ca on cum-va ratacirile lul Arie sa se
respandiasca In Pont; Intemeia acolo monastirl si intari pe
acel can paread ca se clatina in credinta. Grigore fiind ales
Episcop de Nazianz, o mica cetate din Capadochia, at caret
Episcop fusese mal 'nainte de el parintele sou, el 's1 lode-
plini functiunile ca si Vasile, umbla prin mai multe cetap
spre a intari pe cei ce erad slabs in credinta, predica in
Constantinopole si fu apoi inaltat prin votul Episcopilor pe
scaunul acestel capitale a Imperiului. Cand se a duse la cu-
noscinta Imperatului Valens succesul zelului si al predicaril
acestor done insemnate pers_One, el porunci ca Vasile sa fie
adus de la Cesarea in Antiohia. Acesta porunca 'find exe-
cutata, Prefectul intreba pe Vasile. de ce nu tine si el doc-
trina Imperatulul cu o mare indrasnele si confirms adeveul
consubstantialitatii Fiulul lul Dumnecled. Pro fectul amenin-
tandu-1 ca-lva omorl, Vasile respunse, ca el nu doresce nimic

www.dacoromanica.ro
 DIN ISTORIA LU1 SOCRATE SCOLASTICUL 677

mai mult, de cat sa fie scapat din temnita trupului sea pen-
tru apararea adeverului. Prefectul indemnandu-1 sd. cugete
serios la acesta, Vasile 'I respunse, ca el nu se pole schimba
§i ca va fi tot-d'auna acela§1. El adaoga: Bine era sa voit
DumneOeti. sa nu to fi schimbat nici odata. Vasile fu pazit
in acea di. Putin Limp dupe aceea fiul Imperatului Valens
numit Galatiu, Wend lute° MIA a§a de primejdiOsa in cat
medicil perdusera on -ce nadejde de a-I vindeca, Imperatesa,
mama sa. Oise Imperatului, ca ea a fost nelini§tita in timpul
noptil de visuri grozave, i ca ea crede, ca bola fiului set
nu e de cat o pedepsa pentru maltratarea lacuta Episcopu-
lui. Imperatul reflectand serios asupra lucrului acestuia, tri-
mise sa chieme pe Vasile §i-1 vorbi ast-fel cu stop de a afla
sinatimintele sale: Dad. doctrina ce sustii e ortodoxd, Nip
pe Dumneclet ca sa nu mOrn fiul mel El nu va muri, res-
punse Vasile, data vel crede cum crecl elf Si data vet aduce
unirea in biserica. Imperatul respingend acesta conditie, Va-
sile '1 Oise: Faca Dumnecleti cu copilul cum IT va placea.
Dupe- acesta Imperatul porunci ca sa-I puna iar41 sub paza
i ,copilul muri Indata dupa aceea. Iata ce aveam de spus
In trecat. despre ace§ti doui barbati atat de ce lebri. El a1
lasat amandoui posteritatii forte bune lucrari, dintre care unele
alb fost traduse in latinesce de Ruffin, dupe cum el insu0
marturisesce. Vasile avu doul frati, pe Petru §i pe Grigore.
Cel d'intalt '1 imita in practicarea vietil monastice §i cel de
al doilea in elocinta sa. El ispravi dupa mOrtea lui Vasile
Comentariul asupra operel celor §6pte lile pe care el '1 la-
sase neispravit §i rosti la Constantinopole cuvintarea funebra
asupra lui Meletie, Episcop de Antiohia i alcatui mai multe
alte cuvintarl.
Virturile Imperatului Teodosiez.
De §i nu caut, nici sa fiu cunoscut de Principe, nici sa-mi
ca§tig reputatie prin discursurile mele, totql nu me void

www.dacoromanica.ro
678 DIN ISTORIA LUI SOCRATE SCOLASTICUL

opri de a arata virtutile lul Teodositi; pentru ca sunt con-

vins ca a le trece cu tacere ar insemna sa fac nedreptate
posteritatii. El a fost Inaltat la suverana putere, fara sa fi
fost crescut in moliclune. Din tinerete el a aratat intelep-
clunea unel virste mal ',naintate. El s'a obicinuit de tim-
purill sa sufere caldura §i frigul i sa pazIasca posturile
prescrise de biserica. El a stabilit in palatul self un chip
de vletuire atat de exact §i de regulat ca §i acel din mo-
nastiri. In t6te diminetele recita imnuri cu surorile sale §i
Inveta pe de rost sfinta Scripture. Vorbia despre acesta a-
dese orl cu Episcopil §i patrundea intelesurile cele mai as-
cunse ale Scripturil, cum ar fi putut face §i un cleric ce
§l-ar fi intrebuintat tOta vieta la acest studio. El depuse o
mare grija in a aduna versiunile si interpretil, cum n'a facut
nici odata Ptolometi. El tntrecu in blandete §i in Indurare
pe top principii antichitatii. Julian orI cat era de filosof nu
putea sa-§i stapanIasca mania, cand fu batjocorit de catre
locuitoril din Antiohia, ci facu pe Teodosia sa sufere grOs-
nice chinurl. Teodosia nu se lauda ca dinsul ca e invetat
In filosofie. El nu-sl daduse ostenela sa invete zadarnicile
subtilitatl ale argumentelor luI Aristotel, ci traIa ca un a-
deverat filosof; pentru ca el poruncia patimilor sale si nu
se supunea nici placeril, nici dureril. Niel odata nu §1-a r6s-
bunat insultele ce a primit si nici odata nu l'a veclut nimenI
manios. Intrebandu-1 cine-va intr'o iii cum n'a condamnat
nici odata la mOrte pe vre-unul din cel ce-1 atacase, el 'I
r6spunse: departe de a-I condamna la mOrte, a§I vroi sa pot
sa le redati vieta. Alta data el dete acest respuns: E usor
de a omori un om, dar numai Dumneclea e care sa-1 pOta
reinvia. El avea un obicelti atat de puternic de Indurare,
In cat nici odata niment n'a fost executat la mOrte sub dom-
nia sa; §i acel ce fura condamnati fura gratiatl, mai 'nainte
de a fi fost condu§1 in afara de cetate, pang la locul de
pedepsa: Cand dete intr'o rjii o lupta de flare selbatice In

www.dacoromanica.ro
 DIN ISTOBIA LUI SOCRATE bCOLASTICUL 679

Constantinopole, poporul cern sä se pupa un om sa se lupte

contra acestor animale. El le respunse: au nu scitl ca nu
e nimic crud, sail barbar in spectacolile unde avem obice111
sa asistam? i prin acest cuvint el facu pe popor sa ulte
desfatarile barbare. El avea un respect deosebit pentru ac-
rid si mat cu sema pentru cel ce se deosebtati in sfintenie.
Episcopul de Chebron murind in Constantinopole, el dori
sa i se dea tunica sa si cu tOte ca era Mee usata, el se
servi de ea In loc de manta credend call va insusi pie-
tatea acestul sfint Episcop. 0 vijelie puternica producendu-se
In mijlocul jocurilor, el rise poporului printr'un cralnic: e
mal bine A. facem rugaclune de cat sa ne mat desfatam
Si indata cu intregul popor incepu imnurile si potoli vijelia
prin rugactunl, ast-fel ca anul fu fOrte roditor. Cand se facea
resbolA, recurgea dupa pilda lut David, la Dumnedeul pu-
terilor si obtinea victoria prin pietatea sa. Cred de datorie
sa amintesc victoria ce Dumnedeil 'I acorda asupra tiranu-
mut I6n in a cincl-spre-decea chi a lunel tut August, sub con-
sulatul lut Asclepiodot si at lul Marinian, dupe mOrtea Im-
peratulul Onoriti, pentru ca ea e fOrte insemnata si tontine
ceva Mee asemenabil cu minunea ce Dumnedeil facu o-
diniOra, sprea face pe jidovl sa treca Marea Rosie, sub
conducerea lut Moisi. Totusl nu o volts arb.ta, de cat in
putine cuvinte, fait sa caut sa descriti tOte imprejurarile,
fiind-ca ar cere o mare lucrare.
/...

www.dacoromanica.ro
 BOSSUET.
Jacob Benignus Bossuet 1) Intrece in virsta Si In glorie pe
tots cel-l-alt1 oratorl bisericescl francesi din timpul sea. Des-
pre oratoria sa orl-cine vorbesce cu o deosebita satisfactiune
sufietesca. El arata in sensul cel mat intins la cata perfec-
tiune se p6te ridica limba omenesca. §i ce efecte miracul6se
p6te sa produca predicarea cuvintulul lul Dumnedeu. El
tnalta oratoria bisericesca la o a§a arta Si forma din ea o
aa de mare putere to cat inaintea el trebui sa se incov6e
§i spiritele cele mal nemladiOse §i mandre §i sa fie trivinse
prin puterea elocventei. El aduse oratoria bisericesca la o
mare tnsemnatate prin sborul cuteclator al fantasiel sale,
prin un aranjament artistic, care lumina tOte partite Incurcate
ale diverselor subjecte, prin claritatea analisel care repre-
sents mintel de o data un tabloil complect, prin mentinerea
sa in o cugetare severa, prin sentimentul sea cel puternic
in care se afla materialul cel mare al cuvintarilor sale, prin
sublimitatea dictiunel sale, prin vocea sa profunda, plina
§i melodiOsa, prin demnitatea neschimbaclOsa in exterior,
prin o declamatie, care insotea continutul §i e§ia dintr'insul,
prin o cunoscinta deplina de Omeni, prin puterea, careea
nu-I mat r6manea ascuns nici un drum catre inima ome-
nesca, prin un studiii serios, care II deschidea tOte como-
') Ioseph Lutz Chrisostomus and vie iibrigen Kiroh]iehen Redner.

www.dacoromanica.ro
 BOSSUET 681

rile intelepclunel bisericescl din t6te timpurile i periOdele

literature) cre§tine, prin o memorie credinclOsa care, co-
morile dobandite, i le oferia la fie-care moment spre a le
folosi, printr'un zel stint, care indulua orl-ce asprime, mo-
dera orl-ce impetuositate, reda fie-carui cuvint insemnatatea
sa, fie-caret frase culOrea sa, fie -cares cuvintarl adeverata
sa grade §i frageclime. Orl-care parte din cuvintarea sa es-
cita o representatiune bogati si hotarita, proba o abilitate
eficace, o cutezanta natural& §i o maretie seriOsa.
Bossuet, nascut la 1627, deveni la 1661 predicator al
curtel, 1671 educator al Dauphin -ulul. Acesta e timpul and
el a pronuntat cea mal mare parte din cuvintarile sale a-
supra subjectelor morale. A contribuit mult la gloria sa
cuvintarile asupra postulut si tot a§a de mult panegiricele
i oratiunile sale funebre. Acest gen de cuvintarl trebue sa,
fi escelente, cad alt-fel nu ati nicl o valOre, §i acesta pen-
tru ca ele sunt in onOrea celor morti si spre multamirea
celor ce traesc, mat mult de cat spre invetatura; escelentul
la locul folositorulul. Acolo unde totul se marginesce la
pompa Si placere, oratorul trebue sa reverse tot ceea ce el
poseda ca arta §i frumusete, sa arate mi§carile cele mat
atragatOre, sa manifeste cugetarile cele mat inalte si s&
a16ga eipresiunile cele mat potrivite. Pentru acest cuvint
la retoril anticitatei panegiricul era piatra de incercare a
abilitatei unul orator care se producea in public §i acest
gen de oratorie era cu deosebire acela in care et incercau
sa se exerciteze. El a atins in Bossuet cel mat inalt grad.
Panegiricele §i oratiunile sale funebre cele mat insemnate
sunt: asupra reginet Angliet, Enrieta Maria, pe care 1-a tinut
la 16 Noembre 1669; asupra duceset de Orlean, fica a-
cesteea, la 21 August 1670; asupra cancelarulul Tellier, la
25 Ianuarie 1686 §i asupra principelut de Conde, Louis de
Burbon, la 10 Martie 1687.
SA arAtam mat IMAM marinimia si lubirea de adever a
Biserica OrtodoxA Romina. 6

www.dacoromanica.ro
682 BOSSUET

lut Bossuet. Ort-tine cunesce timpul lut Ludovic 'XIV, at

acelut rege mandru, care se exprimase ca §i un tiran:
fetat c'est moi, care adunase imprejurul sea spiritele
cele mat marl §i care trata inteun nimb cum putint prin-
cipt, atat inainte cat §i dup& dinsul. Rar patrunde adeverul
la asemenea principt. El asculta numal glasul lingu§irel §i
ceva sanatos §i serios nu ajunge pan& la din§il. Un pre-
dicator, care este in acel timp §i predicator at curtel, are
o grea sarcin& de indeplinit: ca servitor al lul Dumnedeil
trebue s& predice numat adeverul, ca servitor al regelul,
ca supus, ca frances pOte O. fie orbit de gloria vanitesa
§i sa fie atras catre acea limb& pe care o aude de la toil
§i care nu i se mat pare streina. La star§itul cuvintArel, pe
care a tinut-o in Vinerea din septamana postulul, Bossuet
dice: «0 marire omenesca, Intru cat este adeverat c& cel
etern traesce, din ce parte ea to privesc, afar& numal and
to descindi din Dumnedea, cad in acest caz ea ved o raza
a divinitatet, care merit& veneratiunea mea, insa intru cat
e§tI ceva omenesc, nu ATM in tine nimic deosebit} ; tar in
cuvintarea a doua asupra diavolulut dice: (Nu caut favo-
runt, nici nu caut sa me fac lubit pe anvon, Demne fe-
re§te-mel), ins& greutatea acestor cuvinte se cobera mult,
sand vedem in ce mod el descrie meritele lul Ludovic XIV
pentru biserica, in cuvintarea sa asupra unitatet bisericet;
laudele ce i le aduce aict semena mat mult a lingu§ire.
Tot asa §i in cuvintarea sa asupra principelul Conde, dup&
o comparatie splendid& a Jut Conde cu Turenne dice: (A-
supra ambilor ins& sta Ludovic, ele suporta mOrtea unula,
care disparu de o data §i a celui-l-alt, care muri inset; a-
mandol it fur& luau si totu§1 protect& planar! mult mat mart,
§i efectua fapte mult mat mar* ca ambit comandantl,
intrecu sp;rantele alor set, a§teptarile lumel, a§a de mare
este curajul sea, ap de intinsa este prevederea sa, a§a de
glorios este destinul sea*. In cuvintarea sa asupra lul Tellier

www.dacoromanica.ro
 BOSSUBT 683

Vice: «Apucatl condeele vOstre si 'asap ca acestul adica

lul Ludovic XIV noU Constantin cel mare sa-I Vicem ceea
ce cel 630 de episcopi din Chalcedon ate (Ps: «Tu at man-
tuit credinta, rege al cerului, primesce pe acest rege al pa-
mintulul, acesta este dorinta bisericel, dorinta episcopilor,.
Curagiul lul Bossuet este departe de acela al lul Ambrosiu,
care iMpiedica pe Teodosill de a intra In biserica, si de al
lul Chrisostomu, care, cu privire la imperatesa Eudoxia,
rise : «Pentru a doua Ora. dantuesce Erodiada, ea cere pen-
tru a doua Ora capul lul loan), cand el ca episcop in cu-
vintarea asupra ducesel de Orlean nu vorbesce de cat de
virtutile sale, de penile* sa, de casatoria el cea fericita si
de sperantele el, pe and un simplu preot din Paris, Feuillet,
and el vizita pe ducesa, ii Vise: «0 sa vi se la pOte in
curand socotela asupra datoriilor pe care le-atl luat o data
cu botezul, pocaiti-ve, cad vol atl calcat aceste in latorirl
prin lubirea de marire, prin o viata in desfranarl si placerl,
in jocurl, risipa, lux, vanitate si prin lumea pe care al lu-
bit-o in tot- d'auna'.
T6te acestea pOte nu apartin aicl, unde se vorbesce de
Bossuet ca orator, dar cine-va e dator sa faca acesta, pen-
tru Ca M. inaltimea oratoriel, a lubirel de adever si a vor-
birel simple si neinflorite, trebue sa fie aprOpe de ceea ce
este adeverat. Lul Ludovic XIV it piacea, ca predicatoril
set sa -1 spue adeverul. Massillon spune ca el respundea
urmatOrele curtesanilor sei, call se plan geat de prea mama
libertate de cuvint a predicatorilor: «Oratorul ne-a spus
destul despre acesta, pentru ca nol sa ne indreptam).
Cu tOta coruptiunea, simtul lul Ludovic XIV a fost in tot-
d'auna cavaleresc si marinimos si tot ce Vice Chateaubriand
despre el este adeverat: «Il aima la religion et la gloire
et l'on empecha toute sa vie de conaitre ni l'une ni l'autre).
M. P.

www.dacoromanica.ro
 ACTE OFICIALE.
CAROL I,
Prin gratia lui Dumnecled §i vointa nationals, Rege al
Romaniei,
La tot! de fafra 0 viitori, siinetate:
Asupra Raportulul Ministrulul Nostru Secretar de Stat la De-
partamentul Cultelor §i Instructiune1 Pub lice, sub No. 64. 784;
V6clend i aproband jurnalul Consiliului de Mini§tri, inche-
lat in §edinta de la 25 Septembre 1899, sub No. 52,
Am decretat §i decrethm :

REGULLIVIENT
pentru
FACULTATEA DE TEOLOGIE DIN BUCURESCI

CAPITOLUL I
Studiile
Art. 1. In Facultatea de Teologie din Buouresol se preda teologia
exegetick, istoriott, sistematica si practia.
Art. 2. Studiile se predati in patru and pentru licenta si in cinol and
pentru doctorat.

www.dacoromanica.ro
 ACTE OFICIALE 685

In anal intalif se preda: enciclopedia 9i metodologia studiilor teologice,

introduoerea in ca.rVile Testamentulni Vechit, limbs ebraica, arheologia
biblica, gramatica idiomulni greo in care aunt striae (saline Sf. Scrip -
turi, ermeneutica biblica, istoria bisericesca universals pang la anal 1054,
istoria bisericel romine pin& la annl 1700.
In anal al doilea se preda: introducerea in carVile Testamentulul
Not, istoria eanonulni, exegeza din Veohiul 9i Nonl Testament dupa o-
riginal, istoria bisericesca universal& de la anal 1054 pan& in present
on statistica, istoria bisericel romine de la anal 1700 pang, in present
on statistica.
In anal al trees se precise: teologia dogmatic& fundamentala, teolo:
gia moral& partea generals, patrologia (biografia antorilor, scrierile for
9i doctrine eelor mai importanti diutre el), retire 9i exegez& patristic&
dupa original, omiletica partea teoretica, catihetica, dreptul bisericesc
partea teoretica, avendu-se in de aprOpe privire gi dreptul bisericesc
la Romani.
In anal al patralea se preda: istoria dogmelor, teologia dogmatic&
partea specials, teologia morals partea specials, dreptul bisericesc par-
tea practice 9i stilul bisericesc, cetire ei exegezi patistica, liturgioa,
pastorale, exercitari in predict
In anal al cincilea se preda: apologetica, simbolica, istoria moralei
cre9tine on asoetica, istoria religiunilor, istoria liturgicel qi literature
el, anticitatile bisericesci, exercitarl in predici.
Predioile elaborate de studenti se vor rosti in Cape la Internatului
Fun ltatel de Teologie.
Art. 3. Aceste studii se predati de titularil color opt oatedre in fi-
inVi; istoria bisericei romfine, cetirea 9i exegeza patristica se predate de
nn agregat.
4rt. 4. Studentii, sub conducerea profesorilor 9i agregatulul, fat e-
xeroitii in scris 9i orale asupra studiilor.
La Enciclopedia ei metodologia studiilor teologice, arheologia biblica,
gramatica idiomulnI grec, istoria canonulni, istoria dogmelor, liturgica,
pastoralli, precum 9i la studiile ce se predat in anal al cincilea, nu se
eer lucre.ri practice.
Art. 5. Annl ecolar incepe la 1 Octobre qi se sfireesoe la 30 Iunie.
Art. 6. Cursurl, lucrarl practice iii examene nn se in in 4ilele de
Duminici, 14, 26 9i 27 Octobre, 8 9i 21 Noembre, 6 Decembre, de la
24 Decembre pin& la 7 Iannarie inolusiv, 24, 25 :9i 30 Iannarie, 2
Februarie, in intaia saptamana a postulni mare, 25 Martie, de la Du-

www.dacoromanica.ro
686 ACTE OFIC'ALE

minioa Floriilor ping la Duminica Tomel, 23 Aprilie, 10 gi 21 Mal, Iual-

tarea Domnulul, a deffla 4i duph Duminica Rusaliilor, 24 qi 29 Iunie.

CAPITOLUL II
Inscrierea fi frequenfa
Art. 7. In Faonitatea de Teologie se pot Inscrie absolvenVI on di-
plomfi al seminariilor gi absolventl al liceelor.
Se pot Inscrie yi eel oarI at %cut studil seoundare complecte In stril-
infitate, duph oe vor proba a s'afi supus prescriptinnilor art. 61 alin,
II din legea asupra Invilthmentulul seoundar qi superior din anul 1898.
Art. 8. Studen0l extracrdinarl nu se admit.
Art. 9. Inscrierile nu se pot face de cat de la 1-15 Octobre. Duph
acest termen, ping la sfirgitul land Octobre, Inscrierea nu se pdte ad-
mite de cat on avisnl motivat al decanului gi on aprobarea rectorulul.
Art. 10. 0 data on cererea de inscriere, petiVonarul va inainta so-
ft"' de nascere, actul de botez gi actul de studiile flicute.
Art. 11. Cel admix in Facultate primesce de la decanat un exemplar
din acest regulament qi un caet de studil, imprimat.
In caetul de studil se va nota numele gii pronumele studentulul, lo-
cal nascerel, domiciliul, numele, pronumele ci profesinnea phrintilor, stu-
diile gout°, numgrul, data yi originea actulul de studil.
In caetnl de studil se va treoe numele pe care student'''. 11 are In
Raul de nascere.
Dad, se vor presenta acte juridice in regulg pentru schimbarea nu-
mekl, in caetul de studil se va treoe atilt numele cel noti cat gi eel
din actul de nascere. Aced& regulh se va observa de atm decanat gi
la emiterea orl-crtrul act privitor la studentl
Art. 12. Caetul de studil va fi investit on formele oficialitittei El
va ouprinde atatea fol (Ate aunt trebuinci6se pentru Inscrierea stndiilor
oe aunt de nrmat in eel cind and sicolarY, pentru notarea depunerel e-
xamenelor de stat si pentru eventuala repetire a vre until an gooier.
Art. 13. Studiile ce aunt de nrmat se vor trece in caetnl de studil
la inceputul fie- chruI an 'color de catre studentY, qi decanul va pane
viza sa, dup5, ce se va aplica de student un timbre de 25 haul, care
se va anula.
Aoeleagl studil se vor trece de studentI 9i sub semnatura for in fol
imprimate, earl se vor phstra in oanoelaria Facultatel, dupg ce se vor
fi controlat dach studiile treoute in fol corespnnd cu cele trecute in
oaetul de studil.

www.dacoromanica.ro
 ACTS OFIC1ALS 687

Art. 14. La inceperea cursurilor, caetele de studil vor fi presentate

profesorilor spre semnare. Li se vor presents yi la sfiryitul anulul yoo-
lar spre a semna pentru frequents&
Art. 15. Viza prevNuta, in art. 13, se va refusa dad. studentul n'a
obtinut tote semnftturile pentru frequent& yi dac& n'a trecut on slimes
examen ele.
Art. 16. La decanat se va tine o matriculi in care se va nota fre-
quents, resultatul examenelor yi conduita studentilor.
Art. 17. La inceputul anulul ycolar, profesoril yi agregatul primes°
de la decanat catalbge de numele yi pronumele studentilor ce at a fre-
quents cursurile.
Art. 18. Studentil aunt obligati a frequents regulat oursurile gi iu-
crarile practice.
Art. 19. Dupi trel absente nemotivate, profesorul va inyciinta deca-
natul spre a se face °dui in drept onvenita observatie, intait verbal
yi al doilea in scris. Repetindu-se abaterea yi a trela Ora, profesorul
sat agregatul va refusa studentulul semnAtura pentru frequenti. Stu-
dental va trebui din not s& urm.ze cursurile anulul pentru care i s'a
refusat semn&tura pentru frequents.

CAPITOLUL III
Examene 0 diplome
Art 20 Examenele sunt anuale, de stat, pentru sustinerea prolectu-
lui de tess spre obtinerea titlului de lioentiat yi pentru sustinerea pro-
iectulni de tratat cciintific spre obtinerea titluld de doctor in Ieologie.
Art. 21. Examenele anuale se depun inaintea fie-grui profesor in parte
#i a agregatului, la sfaryitul orl la inceputul anulul 'cola; in pole yi
orele ce se vor determina de examinatori.
Art. 22. Examenele anuale nu se pot depune far& obtinerea tutulor
semn&turilor pentrn frequent& yi f&r& presentarea blanchetelor de exa-
minare din partea decanatulul.
Art. 23. Cererile de examinare se vor presenta decanatulul. Blanche-
tele de examinare nu se pot elibera de cat in casul cand studentul a
frequentat cursurile din earl are a depune examene anuale.
Dup.& examinare blanchetele se inapoezi decanatulul.
Art. 24. Examenele anuale nu se pot depune de cat intro 1-15 La-
the yi intro 1-15 Octobre.
Art. 25. Examene anuale se depun din tote studiile audiate in and
I yi al III-lea.

www.dacoromanica.ro
688 ACTE OFICIALE

La sfarqitui anulul al II-lea, examen anual se va depune numal din

Istoria Canonulul.
La sra'rgitui anulul al TV-lea, examen anal se va depune numal din
(*tire gi exegeze patristic&
Art. 26. La Examene raspunsurile date se vor apreoia on note de
la 1-10, note 1 fiind cea mai inferiOra gi note 10 cea mal superior&
In caz ca. studentni nu va da raspunsuri, cari ar merits eel putin
nota 6, el va fi respins.
Art. 27. La aprecierea raspunsurilor primite la examenele anuale, se
va %tine soma. qi de notele ce studentil vor fi °Want la luorarile prac-
tice preveclute in art. 4.
Note le sub 6, obtinute in decursul anulul gaoler la lucrarile practice,
nu impeded*, pe stndentl de a fi admigI la examen.
Art. 28. Studentul 'Ate fi admis in anal al II-lea, numai dace: va fi
depus en Emcees examenele anuale din tote studiile anulni I.
Art. 29. Profesoril de exegeza Testamentulat Vechltt gi Non.vor pre-
Bente decanatnini, la sfargitni fie-carul an qcoler, insemnare de partile
asnpra carora s'a Rent exegete.
Aceste insemnarI vor fi presentate la timp comisiunel examinatere.
Art. 30. La sfarqitui anulul al II, in Iunie sat. in Octobre, Studen-
01 aunt tinutI a depune Malul examen de stet, din introducerea in
oartile TestamentuluI Veohli gi Noh, exegete dupe original din Testa-.
mental Vechib. gi Noh (partile studiate in Facultate), istoria bisericesca
universals gi istoria bisericel romene.
Art. 31. Studeniti nu pot fi admi0 la examenul I de stet, pan& nu
vor proba Ia decanat, ca afi frequentat curstul de psihologie, logic& gi
istoria Romanilor.
0 data cu produoerea probei, studentul va inainta decennial cerere de
admitere la examenul I de stet, insotita de ceetn1 de studil.
Art. 32. Examenul I de stet se depune inaintea unel comisiunI cora-
pusa din profesoril respectivl si agregat.
Art. 33. Comisiunea va fi invitata la examinare prin adresa °Malt%
din partea decennial. in adresa se va trece numele studentilor, curl aft
a depune examen, 4iva si ora examinfirei.
Art. 34. Comisiunea examinatere nu este inuta, a se incredinta data
studentil aunt in drept a B. admiql la examen. Raspunderea in esti nri-
vinta cede asnpra decennial.
Art. 35. Dad, decanul face parte dintre profesoril earl' intreba. Ia
examenul intalli de stat, el este tot-d'anna pregedintele comisiunel. La
din contra, pregedintele comisiunel va fi nnmit de damn dintre profe-

www.dacoromanica.ro
 ACTE OFICIALE 689

soril examinatori, La ac6sta, indatorire vor fi chemati pe rand 'tot! pro -

fesoril examinatorI. Agregatul nu va putea fi nnmit preqedinte, de cat
dupa ce va deveni profesor, potrivit legel.
Art. 36. La examenul I de stat, stadentii vor fi admiqi in sera de
cate doi,
Examinarea amendurora va dura eel puffin d6uo ciasuri
Art. 37 Intrebarile din fie-care studit nu se pot face de cat de exa
minatorul in drept.
Art. 38. Aprecierea Aspunsurilor oWnute se va face de intrega co-
misinue, la fie-care studit in parte.
Cel d'intait care va aprecia este examinatorul. Vor urma apol eel-
siti profesorl, in ordinea in care ii va intreba pregedintele, care se pro-
nunla eel din urma.
Note] e partiale la studii adunandu-se, daft media generalk care se
face numai dad"' studentul a obtinut eel putin nota 6 la fie-care studiti.
In cas de divergenfa, in apreciere, notele date de fie-care membru
din comisiune se vor aduna de preaedintele comisiunei qi se va afla nota
medie ce se cnvine respunsurilor obtinute la nu studit sat altul. Fie-
care din aceste note medii nefiind mal mica de &, se va precede la a-
flarea medial generale de admitere.
Art. 39. Dui nota obtinuta la fie-care studit in parte nu este eel
putin 6, studentul, sub nici un chip nu "tote fi admis ca student in
anal al III-lea.
Art. 40. Felul admiterel sat neadmiterel studentului se va nota de
comisiunea examinat6re atilt in caetul studentulni, cat ai in procesul-
verbal ce se va inchela gi care se va pastra In cancelaria Facultatei.
Art. 41. Dad' studentul nu Intrunesce conditinnile de admitere, co-
misinnea examinatere Ii p6te intertioe presentarea la examenul I de stat,
In una sat mal multe din sesiunile de examen ce nrmeza.
Art. 42. Studentul pate fi admis in anal Iv-lea numai data va fi
depus on mums examene anuale din tote studiile anulul al III-lea.
Art. 43. La sfarclitul anulni al IV-lea, in Iunie sat Octobre, stu-
dentil stint tinuti a del:Rine al doilea examen de stat, din teologia
aogmaticl, teologia morals, istoria dogmelor, dreptul bisericeso partea
teoretica, omiletica, liturgica ri pastorala.
Art. 44. Studentil nu pot fi admiqi la al doilea examen de stat pang
nu vor proba eft at frequentat cursnri de drept roman, istoria Umbel
Ili literaturel romane.
Art. 45. Formalitatile prescrise pentru examenul I de stat, se apnea
9i pentru examenul II de stat.

www.dacoromanica.ro
690 ACTE OFICTAL E

Art. 46. Stndentnl, care a depns on suoces examennl II de stet, este

candidat de licen%iat.
Art. 47. Candidatul de licentiat va primi de la decanat nn certificat
pe cola timbre de 1 lett, in care se vor trees tote onrsnrile ascultate
in Facultatea de TeolOgie si in oele alto facultatl.
In certifioat se va nota si pnrtarea candidatnlui in timpnl cat a fost
student In facnitate, si anume dad. i s'a flout vr'o observaVie sat i s'a
aplicat vr'o penalitate.
Art. 48. Titlul de licentiat in teologie se obtine dupa oe candidatul
va elabora in Boris o teza asnpra until subiect va alege din stn.
dills predate in Facultatea de Teologie, yi comnnicat decannlni spre
aprobare.
Art. 49. Teza mannscrisa pentrn licenta se presinta deoannlui, care
o trimite spre ceroetare profesoruld in a carol speoialitate inlet sn-
bieotn1 el.
In nrma referatulni satisfacator, dat in saris de profesor, decannl a-
proba imprimarea tezel.
La sfarsitul el candidatul va imprima trel positinnl, cari vor fi mal
intait aprobate de catre deoan.
Positiunile nu pot cuprinde de cat sublecte controversate.
Art. 50. Teza imprimata se depane in 30 exemplare la decanat. De-
cannl fixeza slina si ora sustinereI tezel si intoomesce o comisinne exa-
minatore comptisa din 5 profesorl, din earl face parte, ca presedinte,
oercetatorul tezel.
Art. 51. Teza nn se 'Ate snstine de oat dupft 10 Pe libere de la
comnnicarea el de la decanat, membrilor comisinne.
Art. 52. Diva terminarea examinarei, se prowls, dnpit normele sta-
bilite, la aprecierea reepunsurilor date asnpra continntnlul tezel $i des-
voltarel positinnilor.
Apreoierea fiind favorabila, candidatul va fi admis si proclamat lieen-
iiat In teologie.
Dace note oWnnta, va fi de la 8 9, admiterea se va face cam
laude; lar dad nota obtinnta va fi pests 9, admiterea se va face magna
cam laude.
Cel admis va primi diploma de licentiat In teologie.
In diploma se va insemna note dobandita si titlnl tezel de licenta.
Art. 53. Lioentiatil earl aspire la titlnl de doctor In teologie vor
frequenta In facultate oursurile annlul al V-lea.
Art. 54. La sfarsitul anulni al V-lea, lioei4i4ii in teologie depnn

www.dacoromanica.ro
 ACTE OFICIALE 691

inaintea mid comisinni, compusa din profesoril respectivi, an examen

general din tote studiile nrmate in acel an.
Art. 55. Formalitatile mastiff examen general aunt aceleacil ca gi la
cele-alte examene de stat.
Art. 66 Licen %iatul care rensiepe la examenul prescris in art. 54, este
doctorand in teologie.
In certificatul luI, decanul va trace =smile ascultate in anul al V-lea
gi ode referitOre la purtarea luI in acel an.
Art. 57. In anal al V-lea de studil in Facilitate pot fi admiql ci can-
didata de licentiatl cart aspirk la titInl de doctor in teologie, ins& nn
vor pates fi primig la examenul prevNut in art. 54, pin& nn vor de-
veni licentiatl in teologie.
Art. 58. Titlul de doctor in teologie se obtine diva elaborarea tuna
tratat fciin Vfic at:1111)ra nnul sublect din studiile predate in Faoultatea
de Teologie yi comunicat decanulul spre aprobare.
Snbiectn1 tratatulul nn va fi acelasi on al tezel.
Art. 59. Tratatul va fi presentat in manuscript decanulul, care 11 va
trimite spre cercetare mai intfaa profesornlul In a card specialitate
mule snbiectn1 1111.
In oaz de fort& majors, tratatul va pntea fi trimis In cercetare pro-
fesorulni, care predi studil apropiate de cele ale profesorulul specialist.
Dad, releratul in scris al profesorulul specialist este satisfacetor, de-
canal va trimite tratatul insotit de referat, pe rind fie-carul profesor,
care va cerceta tratatul si-g1 va da avisnl pe referat.
Avisul favorabil a eel pntin dna profesorl este neaparat trebuinclos
pentrn ca decanul sa pot& aproba imprimarea tratatnlni.
Art. 60. Pentru cele-alte formalitati se va procede ca la teza de li-
centa, on nrmatdrele modificarl:
1) Spre a se putea constata gradul de aprofundare al ramurel teolo-
gice din care s'a mat sublectul tratatulul siciintific pentrn doctorat, doe-
torandnl, en ocasinuea sustinerel tratatulul, va fi examinat din studiile
Inrudite en sada din care 'ql-a ales sublectul tratatulul, alga precum se
prevede In art. 61;
2) Vor fi cinel positinni;
3) Pregedintele comisinnei va fi decannl.
Art. 61. Dad, subiectul tratatulul va fi lust din vre until din oblec-
tele studinInI biblic al Testamentnita Vechni, doctOrandn1 va fi intrebat
din obIectele studiulni biblic al Testamentulni Noti, qi invers.
Din exegeza, pe ling& partile stndiate in Facultate, doctorandn1 va
trebni sa alba studiate Inca 30 capitole alese in masnra opal din oar-

www.dacoromanica.ro
692 ACTS OF1CIALE

tile istorice, profetice yi poetioe ale Testamentulul Vechit yi intreg Tee-

tamentul Not
Lista celor 30 capitole din Testamentul Vechifi, doctorandul o va de-
pune la decanat o data cu proieotul de tratat imprimat. Decanul va
oomunica aces lists profesoruluf raspectiv yi comisiunei examinatare.
Subiectul tratatulul fiind luat din istoria bisericesoi universali, exa-
menul oral se va depune din patrologie, istoria dogmelor gi istoria bi-
sericel romine, yi vice-versa.
De este luat subiectul tratatulul din teologia dogmatici, examenul se
va da din teologia moralii, istoria moralei oregtine Cu ascetics, istoria
religiunilor, apologetica ci simbolioa, yi invers.
Sublectul tratatulni fiind luat din dreptul bisericesc, examenul oral.
se va depune din omiletici, catihetici, pastorali, liturgici, istoria litur-
gicel yi literatura el, antioititile biserioeyci, gi vice-versa.
Art. 62. Dootorandul fiind admis, va fi proclamat doctor in teologie.
In diploma oe i se va elibera, se va nota yi titlul tratatulul yciintifie
pentru dootorat.
La apreciere se va nrma dupi, norma stability in acest regulament
Art. 63. Examenul pentru sustinerea tezel de lice*. yi, eel pentru
sustinerea tratatulul yciintifio, se pate face in ori-ce timp' al amid
'who.
Art. 64. Tate examenele aunt publioe.
Art. 65. Dui, profesorul, chemat a fade parte din vr'o comisiune exa-
minatbre, este in imposibilitate de a putea partioipa, va inyciinta pe
decan, yi acesta il va inlonni on aft profesor.
Art. 66. Studentif earl in ours de dol and consecutivl nu va fi tre-
out examenele la epocele determinate prin west regulament, vor fi yteryi
din matricula Faoultatei.
Asupra reinsorierel for se pate pronunto numal consilinl profesoral
al Pam lti.tei, in spiritul art. 58, alin. III din lege.
Art. 61% Titlnl de licentiat till de doctor in teologie nn se conferi
de oat ortodocyilor.
CAPITOLIIL lv.
Echivalarea gi recandficerea diplomelor unfrersitare obfinate
In striliniitate
Art. 68. Diplome le de oandidat, magistru, lioentiat yi doctor in teo-
logie, conferite de facultiti teologice ortodoxe din strainitate, se jaded,
de oonsiliul profesoral al Faoultitel.

www.dacoromanica.ro
 ACTS OFICIALE 693

Art. Yi9. Posesorul diplomel este dator a proba oe, a fost absolvent
al seminarinini de 7 respective 8 clam, sari ce, posede, diploma de bap
calanreat respective era absolvent de licell cand s'a inscris la facilitates
de uncle a ob %inut diploma.
Art. 70. 0 data cn cererea va presenta decanatulni caetul de stndil
sail f6ea de inscriere si absolutorini sari actn1 in care aunt trecute tate
cursurile ce a asoultat in facultatea respective.
Art. 71. Con4unile din art. 69 yi 70 fiind indeplinite, posesorul
diplomel este %inut a produce teza manuscrisa sari imprimata, in vede-
rea careea a ()Want titlul.
Teza va fi tradnse In romilneyce si insotite, de referatele ce se vor
fi flout asnpra el de °etre acela cart ail ceroetat -o.
Lipsind o asemenea teze, magistral gi licentiatul in teologie din etre,-
infitate se va snpune prescriptinnilor art. 48-52, lar doctoral in teologie
din strainatate art. 58-61.
Dupe, terminarea examinesel, aprecierea find favorabila, diploma se
va recunagce.
Art. 72. Magistrul, licen %iatul yi doctorul in teologie din streinetate
producend teza premise, in art. 71, va fi supus la 3 probe orale, Vinute
in interval de 24 ore.
Una din probe va fi asnpra istoriel bisericeI roman.
Comisinnea examinatore se va cempune din toil profesoril Facultritei
sub pregedentia decanulni.
Resultatul examinfirei find satisfacator, diploma se va recunkme.
Art. 73. Col earl vor avea titlul de candidati in teologie, dupe, ce
vor fi prodns teza sprescrisi in art. 71, vor fi supusi la d6ne examene
orale asnpra materiilor ce se vor alege de profesorl, din teologia eite-
getica, istorice, sistematica lilt practice.
Candidatul renyind, diploma sa va fi recnnosonte, ca echivalenta on
diploma de licence, in teologie ce se confer& de Facultatea de Teologie
din Buourescl.
Art. 74. Epoca inerel examenelor pentrn Mlivalarea qi recunagcerea
diplomelor obtinnte in streinotate este cea determinate, in art. 63.
Aceste examene de asemenea sent pnblice.

CAPITOLIIL V.

Dispositirzni finale i transitorit

Art. 75. Acest Regulament se pone in aplicare de la 1 Octobre 1899.

www.dacoromanica.ro
694 ACTE OFICIALE

Art, 76. Studen %il earl. BA frequentat oursurile anulul I, 4..I yi III
pfina la sfilryitul anulul yoolar 1898-99, Ili acela earl se afra in epooa
examenelor generale, aunt supuyi prescripVinnilor Regulamentulul din
1893.
Art. 77. Acel cart at devenit sail vor deveni licenOati in teologie
sub regimul Regulamentelor din treout, cum yi candidatil, magiqtrii iiii
licenOatii reonnosontl, pot obtine dootoratul in teologie, Indeplinind con-
ditinnile prev61.nte In acest regulament pentru aspiranVil la titlnl de
doctor in teologie.
Art. 78 yi eel din urnatt: Ministrul Nostra Secretor de Stat la De--
partamentul Cultelor yi Instructinnel Publioe este insg.roinat on exeon
tarea acestul Deoret.
Dat in Castelul Pelev, la 2 Octombre 1899.
CAROL

Ministrul Cultelor $i Instructiunel

Pub lice ad-interim,
D.t. a I. Istrati.

01C13 I"----

www.dacoromanica.ro
 DISCURS IN CONTRA CAMATARILOR
de

GRIGORIE DE NISSA.

Coprinsul. Dupa ce oratorul s'a scuzat, ca a indraznit

sit trateze un acela§I subiect, ca §i fratele setiVasilie,
recuza dobanda cu camata, intemelat pe probe din ra1iune
qi din Sfinta Scripture a Vechiului qi Noulul 4eciemint.
Pe de o parte, descrie viata plina de griji a camatarulul;
pe de alta, asuprirea §i nedreptatea, ce sevirqe§ce asupra
fratelui sea lipsit, pe care fl impinge une orl la sinucidere.
El sfatue§ce in prima linie, a darui ceva aprOpelui strim-
torat, apol a-1 imprumuta, fare a-I lua dobanda. La sfir§it,
istorise§ce despre un sgarcit, care §1-a ascuns banil, in cat
dupe, mOrte-I, nu s'au mai putut gasi de catre copiii sel; lar
acqtia, in be de a-I fi recunoscetori, din contra it blestemalt.

Viata Omenilor virtuosi, cars tind se. traiasca rational,

este condusa dupe legl $i precepte bune. La aceste legl §i
precepte, se vede indreptati in general intentiunea legiuito-
ruin!, din done motive: unnl, care confine in sine oprirea
lucrurilor nepermise §i altul, care imbolde§ce la practicarea
binelul. Cad, cine-va nu 'Ate duce alt-fel o viata destul de
regulata §i infranata, de cat dace. fuge dinaintea vitiului si
intru cat it este cu putinta, tinde dupe. virtute. Prin ur-

www.dacoromanica.ro
696 DISCURS IN CONTRA CAMATARILOR

mare, adunandu-ne astacli spre a asculta invetaturile dum-

neqeesci, am audit, cum Proorocul ucide pe copiii cel re'
al banilor, dap cu imprumut, adica: dobanclile, si cum a-
lung din lume imprumutul de ban!, facut cu stop de a
castiga. SA primim dar cu supunere mustrarea, pentru ca
sa nu fim acea stIncl de piatrA, pe care caqu semi* si
remase uscata si far& Eruct 1), si pentru ca sa. nu atragem
ca Israelul cel indaratnicasupra 'Astra vorbele: (Vep am:1i
cu auclul si nu yeti intelege si vec,end vetl vedea, dar nu
veil pricepe 2).
Rog ins& pe ace!, earl me vor asculta, de a nu me invi-
novati catusi de putin de sumetie, sail de nebunie, dacA
si eildupa ce un barbat Invetat si renumit filosof, care
era aprofundat In intrega stiinta, capatandu-sl aprobarea
inteun acelasl subiect, a lAsat in lume, ca o comOrA, un
discurs in contra camatarilor,dac& si et, qic, am pasit pe
acelasl loc de lupta, servindu-me de o pereche de asini sad
de boi, contra unor cal, incoronatl de victoril 8).
Pentru cA, tot-d'auna se \Ted cele mid Mug cele marl,
and luminarea lunel, cand stralucirea sOrelui, si cand co-
rabia, IngreulatA de povara, pluteste In departare si este
clatinata prin suflarea violent& a venturilor, mai colo apol
mica luntre, ce sta pe aceeasl adincime; si dac& ma! departe,
Omenii se lupta dupre regulele bataliel, intr'o lupta de in-
trecere, tot In acelasi chip se luptA si copiil. Acestea ar
putea servi drepi sena. pentru Intreprinderea mea.
Dar tu, dire care este adresat discursul, on -tine vel fi,
dispretuesce in tot-d'auna spiritul negustoresc intru cal esti

1) Luca o. 8, v. 6.
2) Isaia o. 6, v. 9.
8) Duch mo inrolez yi elt Tote() lupth de Intrecere en fratele melt
Vasilie, care a lasat un disours asnpra acelulayi subject, A se eonsi-
dere, tocmal aya, ea gi cum eine-va, avend o pereche de asini, salt de
bol, s'ar lua la Intreeere pe eampnl de alergare, on o eta pereche de
cal dresag spre a ieyi victorioyl.

www.dacoromanica.ro
 DISCURS IN CONTRA CAMATARILOR 697

om, lubesce Omenil si nu banil, pune acum °date. sfarsit

pacatulul. Rostesce dobandilor,asa de pldcute tie OA
acumcuvintele lul IOn Botezatorul: «Pul de viper& de-
partati-ve de la mine* '). Vol suntetl perderea acelor, carl
ye poseda si ye primesc; vol desfatatl intr'un timp scurt,
dar maI tardiu, otrava, ce ese din vol, devine o ruins amara,
pentru suflete; vol inchidetl calea vietel, vol incueall usile
imperatiei sr dupe. ce atl produs o senzatie placuta ochilor
si atl Incantat auclul putina vreme cu sunetul vostru, pre-
0141 durere vecinicit. Cu aceste vorbe, lap liva buns de
la camata si dobancli, lipeste-te de lubirea catre Arad si
nu te piti de cel, care vrea sa-1 imprumutl. Din causa sa-
raciel, se rOga de tine ferbinte si nu da pace usilor tale;
la nevole, alerga la bogatia ta, ca sa-1 vil intr'ajutor lul
lipsitulul. Dar to fad contrariul si in loc de a-I fi un ajutor,
i te fad vrajmas, pentru ca nu-1 vii intr'ajutor, asa ca pe
de oparte, sa-1 fi scapat din asuprirea mizeriel; lar pe de
alta, sa-ti fi platit inapol capitalul intreg. Ba Inca, arunci
pe cel napastuit in suferinte de plans, desbracand pe cel
gol, lovind pe cel renit peste renile lui adinci, gramadin-
du-I griji peste griji si darer! peste durerl. Pentru ca, tine
la banl cu dobanda, primeste un amanet al saraciel sub
aparenta unel bine-facerl si aduce peire in casa sa. Tocmal
ca acela, care,negresit din umanitate,da yin celui bol-
nav de friguri, ce arde de caldura si este chinuit de sete
violenta si constrins de nevoe 11 cere sa bea; putin timp
dupa ce sOrbe paharul, se inveseleste ce -i drept, dar dupa
ce trece cats -va vreme, 11 prind niste frigurl de ciece orl
ma! rele. In acelasl fel ajuta si acela, care dera celul say
rac aur, plin cu dese.virsire de saracie. El nu-I Intimpina
lipsa, ci iI mareste nenorocirea lul.
Asa dar, sa nu dud o viata tirana, neomenesca, sub a-
1) Matheifi a. 3, v. 7.
Riserica Ortodox/I Romina. 7.

www.dacoromanica.ro
698 D!SCURS tN CONTRA CAMITARILL R

parenta umanitatil; si sit, nu fiT un medic, care omOri

6menl, dandu-ti aerul, cA -1 scapi cu bogatia ta, ca §i aceea
cu arta lul §i cu chipul acesta, situatiunea ta sa serviasca
spre perderea acelula, care ti s'a destainuit. Viata cam6.-
tarulul este MT% ocupatie §i lacomA. El nu cun6ste oste-
nela plugarulul, nicl grijile negustorulul, sta linistit intr'un
acela§I loc §i Ingriie0e de dobit6cele din turma sa. Vrea,
ca totul sa-I sporiasca, fora ca sa are §i fAra ca sA. semene.
Plugul lul estecondelul, ogorulhartia, semintacern6la,
pl6eatimpul, care-I inmulte§te in lin4te dobAnclile, secerea
it esteordonanta, ariea it este casa, in care a impartit
averea asupritulul. El se tnteresez% de starea fie-cAruia In
parte §i dore§te, ca Omenil sA fie in grade §i nenorocire,
ca sA alba trebuinta de el. UrA§te pe cel, carl ail In de-
ajuns cele trebuitOre §i socote§te de vrajma§1 pe cel, cad
nu se imprumut% de loc. Pande*te pe dinaintea tribuna-
lelor, pentru a gasi pe cel nepb.stuit. Urmare§te pe jos pe
creditorl §i pe incasatoril datoriilor, tocmai cum urmAresc
vulturil armatele §i resbelele. POrta punga cu bans la sine
§i o arata acelora, cArora le-a intrat apa in gura, momin-
du-I cu ceva, spre a-I prinde in cursa, pentru ca el, fiind.
in nevoe, sa inghita cu acesta lAcome§te carligul doban-
clilor, ca pe§til pe al unditel. In t6te dilele socote§te c4-
tigul §i pofta sa remane Ma sat. El e nemultamit de banil,
ce-I are grAmadA acasa, de 6re-ce el state acolo, ca un ca-
pital mort, fara doban41.
Nu lass pacAtosul de our sa se odihnesca, ci it face sa
umble din manA in mama. De aceea, adesea yell, cA omul
bogat §i cu stare bun& n'are un singur ban ferecat in casa
lul; ci speranta lul este in hartil, averea o are in contracte,
ap ca el n'are nimic §i are tote, regulandull viata sa,
dupre clisa Scripturil, intr'un mod cu totul d'andOsele. DA
totul acelor, cart 11 r6g5., sa nu din sentiment omenesc,
ci din lacomie; cad alege sAracia trecutA peste margins,

www.dacoromanica.ro
 DISCURS IN CONTRA CAMATARILOR 699

pentru ca aurul sa lucreze ca un rob chinuit §i sA se re-

intOrca cu ca§tig. Vecli, cum nAdejdea in viitor de§erta casa
§i rape. to pentru cat-va timp stapanirea banilor celor multi?
Dar apoi, ce vrea sa Ilia datorie ? Hartia scrisa, Si faga-
duiala asupritului: ili volti restitui cu cA§tig, w volU da
inapol cu spor. Daca este vorba a§a, so clic: datornicului,
care n'are nici o stare, i-se dA pentru increderea in inscri-
sul de datorie ce-I face; dar bogatul Dumnecleil, de ce nu
este ascultat impreuna cu promisiunea lui: (DA §i EU so
volt da inapol,? Acesta Invitatiune puternica, El a scris'o
in Evanghelie, in Inscrisul public, ce apartine omeniril,
care a fost scris de patru Evangheli§tl, in loc de un singur
scriitor de contracte i pe care inscris (Evangeliile), de la
Inceputul cre§tinismului, to cre§tinii 11 mArturisesc. Tu al
ca amanet paradisul, o asigurare, care merits incredere.
Dar data observi §i aci ceva, atunci, tOta lumea este o
proprietate a datornicului cinstit. Informeza-te cu deama-
runtul de averea acelula, care cauta, bine-facerl '§i vel ve-
dea cu adeverat bogatia lui, de Ore-ce, orb-ce mina de our
este posesiunea acestul datornic. Orb-ce mina de argint, de
bronz §i de cele-l-alte materil formeza o parte a teritoriului
lui. Ulta-te spre cerul cel intins, privesce marea cea nema-
surata, chibzue0e intinderea pamintului, numera animalele,
care traesc pe el; acestea sunt curat sclavi *i proprietap
ale acelula, pe care dacA cum-va ar fi sarac, nu-1 bagl in
soma, socotindu-1 de nimic. Fil cu minte, omule, nu batjo-
cori pe Dumnecleil §i nu-1 cinsti asa de puffin, ca pe zarafi,
carora nu le dal WA increderea, fatl cu cea-l-alts burghe-
zime vrednicl de cinste. D5. o garantie, care nu piere. Dad.
to increcli intr'un inscris, ce nu se pOte distruge, nu intreba
de ca§tig, ci fa fapte bune, fitra a le pierde valOrea prin
§iretlicuri de samsarlic, §i vet vedea, ca Dumnecleil to va
da inapol cu imbelugare.
Dad. ins5., cuvintarea acesta ti se pare cam cludata, pu-

www.dacoromanica.ro
700 DISCURS IN CONTRA CAMATAILLOR

nendu-te pe gandurl, Iml sta la Indemana o marturie, ca

Dumnedeti va reintOrce Impatrit acelora, cart Impinsl de
cucernicie, fac cheltuell marl, savirsind acte de bine-faceri.
Relativ la acestea, cand Petru intreba pe Domnul si dise:
data, am parasit bite si am urmat tie, deci ce parte vom
avea) 1). El dise: cAdever, clic voile, orl-cine last case, sail
frati, sail surorl, sail tata, sail mama, nu sotie, sail copil,
sail ogOre, va primi insutit si va mosteni viata vecInica,2).
Vedl marinimiea? Vedl bunatatea`? Imprumutatorul de banl,
cu totul fara de rusine, se nevoeste a Indoi capitalul. Dum-
nedea Insa, din propria sa hotarlre, da insutit acelula, care
nu asupreste pe fratele sea. Asa dar, urmeza sfatulul lul
Dumnedeil si vei primi dobandI fara de pecate. Pentru ce
dar to chinuestl cu atatea griji si pacbluestl, numerand cji-
lele, insemnand lunile, cugetand la capital, visind de spo-
rire, asteptand termenul cu rode, candceea ce adesea se
intimplapOte sa null aduca nici un castig, ca un an In-
grozitor ? Creditorul se Intereseza de ce se ocupa datornicul,
de caletoriile lul, de miscarile lul, de schimbarile locuintel
sail intretineril, de afacerile lul comerciale si data aude vre
un svon reti de unde-va, a vre-unul a cadut Intre talharl,
sail ca prin vre-o intimplare, bogatia i s'a schimbat in
saracie, el sta acolo cu manile Incrucisate, suspina nein-
cetat si varsa sirOe de lacrimi; desface inscrisul, jeleste
aurul prev6dut acolo, strange la sine contractul, ca pe halna
unui fill, ce a murit. Cu acesta, el indarjeste si u al tare
nenorocirea. Data WO. banil sunt imprumutall la cel, ale
caror afacerl depind de sOrta marilor, atunci sta la tar-
murl, este fOrte tngrijorat de miscarea venturilor; Intr'una
Intreba pe cel carl debarca, daca cum-va a audit de vr'un
naufragi6, data nimenu-I nu s'a intimplat vre-un pericol

1) Mateiti a. 19, v. 27.

2) Mateit a. 19, v. 29.

www.dacoromanica.ro
 DISCURS IN CONTRA CAMATARILOR 701

pe mare. Sufletul i se ImpIetreste prin resultatul grijilor

dilnice. Unul ast-fel de om, trebue sa-I dicl: departeza-te,
omule, de grijile periculOse, lipseste-te de speranta de cas-
tig, care to consume., ca nu cum-va, cautand se-t1 fad do-
Mull, sail perdI capitalul. Daca cautl dobandl si Inmultirea
averel la un serac, fad tocmal ca si and, unul ar voi sa
castige o mare gramada de grane, dintr'un pamint uscat de
o seceti forte ardetOre, sad o mare mul(;ime de strugurl
de la o trupina de vie in urma unel furtunl cu grindina,
sad nastere de copil dintr'un pantece steril, sad lapte nu-
tritor de la. femel, care n'ad nascut.
Nimeni null la asuprall ceva contra naturil, sad ceva
peste putinta, cad pe Tanga aceea, ca n'ajunge la nicl un
slirsit, se mat alege si cu luarea in ris. A tot puternicul
Dumnezed este singurul, care afla mijlOce de scapare, din
situatiunile cu totul fare. de nadejde si sevirsite pe neas-
teptate si cand nu te-al gandi, facend se. curga un isvor
dintr'o stinca, apol larasl, facend sa ploua din cer pane
neobiclnuita; mat departe, facend dulce mlerea cea amara
prin atingerea cu lemnu11); facend roditor pintecele Elisa-
betel tele sterile, daruind Anel pe Samuel si Marie! pe Unul
Nascut dintr'o feclOra. Aceste fapte nu pOte sa le face de
cat numal o mina a-tot-puternica.
Deci dar, nu auta sa lel fructe din metal si aur, ma-
teril cart nu nasc, si nu forts saracia se. face. ceea ce a-
partine avutulul adevarat, tar nu acelula, care cere capitalul
spre a Inmulti lama tel. Sad, nu stil ceva, ca alergarea
pentru imprumut este o rugaclune rusindsa spre a se mi-
lostivi acela pe caret! rogl? Pentru aceea, Legea SfInta Scrip-
ture opreste pretutindenea dobindile. Data imprumutl pe fra-
tele ted se. nu-I asuprestl. Noul asedamint, care di peste
rascOle, in ceea ce priveste isvOrele perfectiunilor morale,

1) Exod. a. 15 v. 23-25.

www.dacoromanica.ro
 702 DISCURS IN CONTRA CAMATARILOR

prescrie lertarea gre§alelor, unde destul de cuviinclos ghee:

4 i daca dap Imprumut acelora de la earl sperati a lua lila-

poi, ce dar aveti ?} 1). Asemenea §i in alt loc, unde Ea po-

runcWe o grea pedepsa asupra servitorulul nemilOstiv, ce
nu se indul6§aza de semenul lui, cand '1 caciu la piclOre §i
nu-1 lerta putina datorie de o suta de dinar', pe cand lui
i-se lertase ilece mil de Talant12).
Mintuitorul si InvetAtorul nostru frisk care inveta pe uce-
nicil sei, o formula simpla de rugaclune, a pus printre altele
in rugaclune 'ea ceya, care sa determine la ascultarea lui
Dumneclet, mat ales urmaterele: 4 i ne iarta gresalele nes-
. tre, precum §i nol lertam gre§itilor nostril,. El bine! Cum
to vel ruga tu stringatorule de dobinc,1? Cu ce con§tiinta,
vei cere de la Dumnecleti un dar, tu, care prime§t1 tete §i
nu §til sa dal nimic? Orl, nu observi, ca. rugaclunea ta este
o amintire a uril omene§tl? Ce at alteptat de nu te-al rugat
pentru lertare? Catre tine te-al Indurat, ca sa. chlemi pe in-
durator ? Sail, daca milue§ti din hrapirile tale crude, n'are
acesta ca resultat o nenorocire a altora plina de lacrami §i
de jale? Dna ar §ti saracul, din ce isvor ii dal de pomana,
el n'ar primi o aqa pomana, pentru ca ar crede, ca gusts, din
carnea si din singele tovara§ului sell. Ti-ar adresa vorbe
pline de cea mat adincl sinceritate: Omule, nu me nutri
din lacramile confratelui mel Nu da unui sarac pane, care
sa villa din gemetele cer§atorului. ReintOrce tovara§ului oil
cela ce 1-al rapit pe nedrept §i-p voiu fi recunoscetor. Ce
folos procurl, dacA sAra.ce§ti pe multi, 11.11110nd pe unul
singur? Daca n'ar fi multi camatari, n'ar fi multi saracl.
Desfiinteza bresla ta §i vom avea top din destul. Lege,
Prooroci, Evanghel4ti, totl ridica glasul In contra camatarilor
i totu§1 nu *este nici o scapare de suferinta. Ast-fel vor-

1) Luca o.. 6, v. 34.

2) Motel o. 18 v. 24 -35.

www.dacoromanica.ro
 DISCURS TN CONTRA CAMATARILOR 703

beste de exemplu proorocul Amos: I Aticliti vol car' chemati

de mult pe sttrac si earl asupritl cersetorii pe pAmint, vol,
cari Miceli: cand va fi sfirsitul lumel si not vom cumpara,? 1).
CAci n'at parintii atata bucurie pentru nasterea copiilor,
call bucurie a1I cima.taril de sfirsitul lumel.
El daft pecatulul nume frum6se, lar cdstigul it numesc
un act filantropic, urmand exemplul Elenilor, Carl numesc
Eumenide 2) pe cate-va zeite crude si tnsetate de singe o-
menesc, In loc de a be numi cu adeveratul for nume. El bine!
Castigul este ceva filantropic? Dar plata dobandilor nu ni-
miceste casele, nu consuma bogatia si nu este ea causa,
pentru care Omenii cu vaza traiesc mai red de cat sclavii,
desfAtandu-1 imprumutul putin timp la Inceput si apol a-
marindu-le vieta in urma? Precum adid se bucura pasArile,
drora Intindetorii de laturi le Oda sambetele, imprastiin-
du-le grannte si precum ele petrec vesele si to comun In
acele locurl, unde alit nutriment cu Imbelsugare, curind dupa
aceea fug sunt prinse in laturl si pier, tocmai asa sunt si
ace', car' 'aft ban! cu imprumut, venindu-le bine putin timp
tiar mai tirzia plerd pane chiar si caminul pArintesc. Dar
milostivirea este isgonita din sufletele nelegluite si lacome,
si dacA ved Insusi casa datornicului salsa. 1a licitatie, el
nu se indupled, ba ce este mai mult, cautA sä grabescIt
vindarea, ca si priimiascit mai curind banil si sa incAtu-
seze o alts nenorocire a capitalului imprumutat; tocmal ca
si vinAtoril zelosi si nesatiosi, car! data au ocolit cu curse
o vale si au prins In ea Mote fiarele, Intind din nod cursele
In gaurile de prin apropiere si apol Intealta parte si de a-
tatea ori, pa,na au golit muntii de vinat. Cu ce ochi te uitI
to la cer, fatA cu o ast-fel de purtare? Cum poll' O. te rogi,
ca sa -t' lerte pacatele? Sail pronuntl cam din nechibzuinta
1) Amos. 3 v. 1.
2) Greoil nnmlatt Enmenide pe zeitele riSsbunrttore ale orl-carui pa-
trioid adid. Furiile, un nume oontraritt teribilel for functinnl.

www.dacoromanica.ro
704 DISCURS TN CONTRA CAMATARILOR

acea rugaclune, ce ne-a invetat Mintuitorul: (Iarta-ne gre-

salele nOstre, precum i nol Iertam gresitilor nostril?!! Cap
s'ar'i spinzurat din causa dobindilor st cap s'ati aruncat in
fluvitt, socotind de mal lis6ra mOrtea, de cat pe eamatar
i ati lasat dup. m6rtea for copil orfani, avend saracia ca
pe o rea mum& vitriga? Dar maretil incasatorl al dobindi-
lor nu crapa nicl macar casa ruinata si rapesc mostenirile,
cel cart ati mostenit p6te vre-o funie pentru spanzurat si
cer banl de la eel cart is1 procura panea prin mijlOce oneste.
Daca li se fac mustrarl, ceea-ce este fireste pentru mOrtea
datorniculul si dad. vorbeste tine -va spre rusinarea lor
despre funie, atunci nu-s1 pleca ochil din causa intimplaril,
nicl nu se indulosaza, ci cu o simtire tnvirtosata, in dis_cursurl
nerusinate, ca de felul acesta: Este bine a imputa acesta
purtaril nOstre, dad. acest nenorocit si fara de minte, care
s'a nascut sub o constelatiune nefericita, a fost impins la
o mOrte silnica prin sOrta ce nu se pOte inlatura? Pentru
ea, incasatorl al dobindilor sunt filosofli isl fac ucenici
dintre astrologil Egiptenl, tocmal pentru a se Jeri de bleste-
matele for negoturl si omorurl.
Unul ast-fel de om trebule sa-1 dint: tu esti constelati-
unea lul nenorocita, tu estl s6rta lul nefericita. Cacl dactt
1-al fi usurat nevoile si data al fi renuntat la o parte din
tot $i data al fi dispus sa -tl platesca numal o parte, atunci
n'ar fi scirbit de vieta grea si nu s'ar face singur calaul
sell Cu ce ochl vel privi la diva invieril catre cel °moat?
De 6re-ce amindol vets fi de fats inaintea scaunului de ju-
decata al Jul lisus Christos, unde nu se socotesc dobincfile,
ci se judeca vieta. Ce vel respunde cand vel fi chemat ina-
intea nemitarniculul judecator, cand ti se va dice: Aveal
legea, profetil i invetatura .Evangeliel. A4 audit pre top Indem,
nindu-te cu o voce catre dragoste, catre umanitate; unit all
dis: (Sa nu cerl de la fratele tell nicl o dobinda,1); lar
1) Denteronom o. 23, v, 19.

www.dacoromanica.ro
 DISCURS bi CONTRA CAMATARILOR 705

altii: 4Sa nu-1 asuprestio). Jar Evanghelistul Mate III ridica

glasul sett intr'o parabola, vestind cuvintele Domnulul: (Tu,
sluga rea, tOta acea datorie ti-am ertat-o, fiirld-ca m'al rugat.
Nu trebula sa fi te milostivit si to de frateIe Mt, cum am
avut ed mils de tine? §li Domnul in minia sa it predete
prigonitorilor, pana la plata intregii datoril). Atunci o cainta
zadarnica te va apuca si oftarI grele vet scOte si pedepsa
neinlaturabila te va atinge. Dar in nici un mod nu-t1 folo-
seste aurul, nici nu te apara argintul. Mal amara de cat
fierea este plata dobinclilor. Acestea nu sunt vorbe, care
trebue numal sa infricoseze, ci sunt fapte reale, &re mar-
turisesc despre judecata, ce va veni. De aceea, spre a se
pazi, se cuvine inteleptului sa se ingrijlasca de cele viitdre.
Insa pentru ca sa procur vre-un folos auditorilor mel ina-
inte de venirea judecatii lul Dumnecjeu, prin istorisirea unel
fapte, ce s'a intimplat in Vele nOstre in casa until cama-
tar, fitl atenti la cuvintele mele; de si 'Ate cea mai mare
parte dintre voi va cundste lucrul, ca ceva ce nu este noti.
Era in acest oral un om, al caruI nume nu vread sa-1 spill'',
fiind-ca ml-e tema a-1 aduce pe scena cu numele, fiind el
snort. Meseria sa consta din imprumutarea de bans $i din
primirea blestematelor dobincji. Stapinit find de patima la-
comiel, era sgircit, chiar si in cheltuelele particulare, tocmal
cum sunt cel lacomi. El n'avea nici o masa indestulatOre,
nici n'a schimbat imbra.camintea sa regulat sate dupa tre-
buinta. Niel n'a oferit copiilor s6I ceea ce este trebuincIos
pentru vieta; nu s'a folosit de o bae, fiind-ca se temea de
o cheltulala a 3 (trel) oboll; se gindia in tot chipuj la aceea,
cum ar putea sa maresca suma banilor sel. Pe nimenI nu
socoteste el pazitor credinclos al case sale de bani, nici
pe copil, nici pe sclav, nici bancher, nici thee, nicl sigilia,
ci ascundea banil in cavitatile paretilor, pe care le astupa.

1) Exod. 22, v. 25. Mat. c. 18 v, 32-34.

www.dacoromanica.ro
706 DISCURS IN CONTRA CAM ATARILOR

larAsi cu hums. Asa pastra el comOra, ascunsa de toll, schim-

bind loc cu loc, Orate cu parete.
i dup. ce a nascocit tntr'un mod forte imbelsugat mij-
lOce, unde salt pitesca banii, muri de o data, fara a co-
munica cine-va in casa unde Is' ascunsese aurul. i el In
acurn ingropat si nu avu nici un alt castig, de cat aceea
ca era ascuns. lar fecioril sei, cari trageag nadejde sa fie
mai presus de top in orasul natal prin bogatia lor, cerce-
tara pretutindenea, se intreball unul pe altul, se adresara
cu rugaciune catre servitorl dOr or afla ceva, desgropara
dusumelele din casa, deslipira peretit, se Uttar% mult prin
prejurul caselor vecinilor si cunoscutilor, cum se obicinu-
este a se (lice, se pusera top luntre si punte si nu gasira
nici un obol. Acum traiesc fara casa, fara camin, saraci
si in tote dilele blestema nebunia tatalui lor. Asa dar, ca-
matarilor, ast-fel s'a petrecut cu prietenul si tovarasul vos-
tru. priimit un sfirsit demn de obiceburile sale, nu fu
de cat un samsar ticalos, care fu chinuit de durere si de
Mule. Lui insusi §l-a agonisit ca mostenire pedepsa vecinica,
bar copiilor set, saracia. Ins& vol nu stilt pentru tine a-
dunap. sat vd obositi. NumerOsele pericole, nenumeratil
calomniatori, spioni si hobs nu lass In pace marea si us-
catul. Luati soma, ca nu cum-va cistigul vostru sä fie pa-
catele, nici sa ajungeti stapinil aurului.
Dar acesta, (oratorul) va dice cine-va, ne pricinueste cea
mai mare durere,e6 ghicesc anume, ceea ce murmurati,
sand cant sa ye intaresc de pe Amvon, pentru ca produce
paguba acelora, Carl priimesc si au trebuinta de bine-faceri.
Pentru ca data nu vom mai 'Asa sa ne scape bani din mina
cel cart avem, cum vor mai lesi cel asupriti din nevol? Vor-
bele sunt vrednice de fapte, sunt laudabile; acelora se cu-
vine obiectiune, cari sunt intunecati de intunecimea banilor,
de Ore-ce be lipseste judecata agera a spiritulul pentru a
intelege vorbele nOstre. El pricep vorbele nOstre, tocmal in

www.dacoromanica.ro
 DISCURS IN CONTRA CAMATARILOR 707

intelesul contrar, pentru ca dace nu trebue se Imprumute

banl, cum am qis, el ameninta pe cel sarac cu inchiderea
usil. Intent de tote, et preclic si indemn, O. trebue a ajuta,
a da de pomana: dar apol, cer sa Imprumute. cad al doilea
fel de dar sat de pomana este Imprumutul, dar acesta sa
nu fie facut In schimbul dobinglilor, al interesulul, ci precum
ne-a poruncit Sftnta Scripture. Cad inteacelast mod este
vinovat cine nu Imprumuta bant si cine Imprumuta pentru
dobincli, fiind-ca: cel dintalt este condamnat pentru nesim-
sire si crucjime, tar cel d'al doilea pentru spiritul negusto-
resc. Acestia Inse ating extremitatile opuse si arate., ce nu
voiesc se dea nimic. Insa acesta este o IncapetInare ne-
rusinata, o disputa nebuniasca in contra dreptatii, ciarta
si resbel cu DumneOet. Pentru ca (lice: Sat nu volt da,
s'at dace volt Imprumuta banl, volt incheea un contract
cu Dumneclet.
Dect In acest discurs al met, n'am combatut in deajuns
pe incasatoril de dobindl $i 3-am acuzat Intr'un mod satis-
facetor, ca si inaintea unul tribunal. De le-ar da Dumneclet
darul caintel de vitil! Iar catre acel, cart Imprumute fare
nicl o socotinta si se lase a se strapunge indraznet de car-
ligul pacatelor; nu me volt adresa in discursul met, pre-
supunind, ca le ajunge sfatul ce parintele nostru, Sfintul
Vasilie a adus f6rte intelepteste In scrierea sa, in care se
adreseza mal mult la acela, cart imprumuta ban' cu usu-
rinte si nechibzuit, de cat la acel, cart Imprumuta din ca-
utarea de cestig.
Nobles George=
Teo log.

www.dacoromanica.ro
 BISERICE$TI.
La 12 Octombrie Sfintul Sinod at Bisericel nOstre a fost
convocat pentru sesiunea de tOmna a anului curept. Des-
chiderea a avut loc cu ceremonialul obicinuit. Ast-fel top
P. P. S. S. Membri aflati present! In capital, au asistat in
Sfinta Mitronolie la Te-Deum, care a fost oficiat de insusi
I. P. S. Mitropolit Primat D. D. losif, Presedinte al Sf. Sinod;
dupe cart toil P. P. S. S. Membri cu Dl. Ministru al Cultelor
si Instructiunel publice, Take lonescu, au mers in localul
Sftntulul Sinod, unde, dupe ce s'a oficiat sfintirea ape!, si
s'a citit mesagiul Regal de deschidere, s'a procedat la In-
ceperea lucrarilor. In acesta sedintA. la care a luat parte
14 P.P. S. S. Membri, dupe ce s'a aprobat Sumarul ultimel
sedinte din sesiunea trecuta si s'ati citit comunicArile, s'a
procedat la alegerea secretarilor si a diferitelor comisiunl.
Precum se prevede, sesiunea acesta va fi scurtA., caci lu-
crArile anuntate, cu care Sfintul Sinod este a se ocupa,
nu sunt multe.
*
**
La 11 Octombrie, a avut loc la Seminariul din last ser-
barea sfintirei paraclisulu! acele! Scoll. Serbaree a avut un
caracter impunetor, si s'a savirsit In presenta I. P. S. Mi-

www.dacoromanica.ro
 BISERICEri 709

tropolit al Moldovel §i Sucevel D. D. Iosif Naniescu, fiind

de fata autoritatile administrative, Profesorii §i elevii Semi-
nariulul §i mai multi invitat! cleric! §i laid din Iasi.
Dupe cliarele din Ia0 serbarea s'a facut ast-fel:

Serbarea de la Seminariul «Veniamin, din la§1.

Sfintirea paraclisului Seminariulul (Veniamin Costache*
s'a facut cu o mare ceremonie.
Serviciul religion s'a oficiat de ca.tre preotil: Gh. Carp,
Iordachescu si Vartic, tliaconii Martian §i Varlam acompa-
niat de corul seminariulul condus de insu§I dl. profesor
Titus Cerne.
Slujba s'a inceput la ora 7 dimineta in presents I. P. S.
Sale Mitropolitului Moldovei §i Sucevel Iosif Naniescu. Ate
ma! asistet d -nil D. Greceanu prefectuf judetulul, Nicu Ca-
nana.11, prefectul politiet, Alex. A. Badarad, primarul ora-
§ului, preotil C. §tiubei, directorul Mitropoliei, arhimand.
Iroftel, Daniel Obreja §i Nicodim Munteanu, preotii Serban
Popa Paun §i Anion, diaconii Opr*nu §i Stupcanu, apoi
d -nil profesorl Muzicescu, Gh. Butureanu, Birsan, Boroianu,
Grigore Gheorgheni, Gheorghe Gr. Gheorghiu, Gh Arama,
Vasile Popescu, Gh. Popescu, Vasile Costin, Vasile Cire§,
Burghelea, Titus Cerne, dr. P. Bothezat; d-nil col. Const.
Langa §i colonel Alexandrescu, comandantul c61e1 fiilor
de militari.
In timpul leturghiel S. Sa Iconomul Pavel Savin, rectorul
Seminariulul Veniamin, cu bine-cuvintarea I. P. S. Sale Mi-
tropolitulul, a rostit o admirabila cuvtntare asupra impor-
tantel acelei serbari.
Dupa terminarea leturghiei I. P. S. Sa Mitropolitul Mol-
dove! din mijlocul paraclisului bine-cuvinteza credincio*il
§i pieta din biserica urmat de d-nil Greceanu, Bada.rau,
Cananau §i profesorii
S'a dat apoi un banchet, la care au asistat:
I. P. S. Sa Mitropolitul Moldovei si Sucevel Iosif Nani-
escu, In drepta sa d-nil Alexandru A. Badarau, colonel
Alexandrescu, V. Popescu, Muzicescu, Grigore Gheorghiu,
George Gheorghiu, Boroianu §i Birsanu; la stanga d -nil

www.dacoromanica.ro
710 BISERICEM

Greceanu, C. Langa, Gh. Butureanu, Burghelea, V. Costin,

Arhimand. lroftei, Daniel Obreja §i preotul erban ; in fata
la drepta I. P. S. Sale Mitropolitulut, preotul C. §tiubet,
Hodo§, Cerne, Gh. Popescu, Gh. Arama; la stanga In fata
I. P. S. Sale Mitropolitului, d-nil Nicu Cananail, V. Cire,
preotul Carp, diaconil Stupcanu §i Opri§anu, preotul Anion
§i a Itii.
*
* *
La Scaunul patriarchal al Alexandriel, remas vacant prin
ID:Saea prea fericitulut patriarch Sofronie, sunt urmatorit
candidati: Sanctitatea Sa Ioakim al III-lea, fost patriarch
ecumenic, tar arum retras a'§i parece ultimele Mile in Sf.
munte Athos. P. P. S. S. Mitropoliti: Callinic al DerculuT,
Ioakim al Efesulul, Nectarie al Pentapolet, Gherman al The -
baidel, Fotie al Nazaretulut §i Gherasim at Cefaloniel. Din-
tre ace0a, mitropolitil: Calinic §i Ioakim apartin scaunulut
patriarchal din Constantinopol, Nectarie §i Gherman, scau-
nulut patriarchal al Alexandriel, Fotie scaunulut patriarchal
al Ierusalimulut, tar Gherasim, bisericel regatulut Greciel.
Pe langa ace0a, unul din candidatit cel mat seriol este
actualul archidiacon at bisericei patriarchale din Alexandria,
Constantin Pagoni, barbat cu o cultura clasica i teologica
deosebita, persOna de incredere a repausatulut patriarch,
§i care in ultimil ant, din causa betrahetel §i a slabiclunel
repausatulul patriarch, era de tapt administratorul acelel
patriarchil. Reuita lul Pagoni, pare cu atat mat sigura, cu
cat cel mat impus dintre candidatl, Sanctitatea Sa Ioakim,
al treilea. caruta comunitatea cre§tinilor din Alexandria I-an
propus scaunul patriarchal i Vail §i rugat a primi inalta
demnitate lerarchica, a refusat propunerea.
**
Sfintul Sinod convocat la 12 Oct., pentru sesiunea de
TOmna, terminandu-V lucrarile sale a fost Inchis in cjiva
de 22 Oct. a. c.
D.

www.dacoromanica.ro
 B] BLIOGRAFIE.
Am anuntat alts data ca P. S. Silvestru, Episcopul de
Hu$1 a inceput sti traduce din rusesce in romanesce cu
concursul iconomilor C. Nazarie $i N. Filip voluminOsa $i
importanta (Teologie dogmatics, de Silvestru, Episcop de
Caney. Acum a aparut in Tipografia cartilor bisericesci $i
volumul al II-lea in 637 de pagini. In acest volum se tra-
teza, despre «Dumneclel i. in sine insu$I) $i despre «Dumne-
cled intreit, in fete). Am vorbit Inca alts data $i despre
marea importanta a acestel lucrari dogmatice, care alaturea
de Teologia dogmatics de Macarie, tradusa de P. S.
Gherasim at Argeplui va forma un isvor absolut indis-
pensabil pentru on $i ce preot $i cre$tin, care se ocupa cu
cele religiOse. Traducerea e facuta cu ingrijire, a$a ca ce-
titorul nu pOte intalni greutati chiar $i in locurile unde se
discuta chestiunile cele mai subtile. De alt-fel ne reservam
dreptul de a ne spune cuvintul in amanuntimi, and vom
avea inainte-ne intrega lucrare tradusa $i tiparita.
**
A aparut in Tipografia cartilor bisericesci o carte de
raga, dun] cu 49 iconite in text forte frumos executate.

www.dacoromanica.ro
712 BIBLIOGR AFIE

Acesta carte a aparut In urma hotarirel Sftntulul Sinod §i

a fogt alcatuita de o comisiune compusa din I. P. S. Mi-
tropolit Primat Iosif §i din P.P. S.S. Episcopi Atanasie al
Rimniculul i Silvestru al Hu§ului.
'Corectura din urma i privigherea tipArituriI s'a facut de
cAtre Dl. Dr. Const. Chiricescu.
Acesta colectiune coprinde rugAclunl pentru tote ocasiu-
nile din vieta cretinuluI, o aratare pe scurt a vietil mo-
rale a cre§tinulul §i un sinaxar.
Tiparul §i hartia nu lash, nimic de dorit.
Merits sA. fie acestA carte pe masa fie-carui cretin or-
todox.
G...

www.dacoromanica.ro
 DONATIUNI.
-_
halt Prea Siintitn1 Arhiepisoop si Mitropollt al Ungro-Vlahiel, Pri-
mat al Romania si Preqedinte al Sfintnlul Sinod D. D .osif, In dornl
vitt de a conluora la propalirea cultural& biser nasal a preo0e1 qi bine-
oredinoloqilor, bine-voind a dirni 100 exemp:are din propria sa lnoare
Sfint al Vast lie, Arhiepisoopul Kesarie! Kapadoohiel" pentra biblioteoele
parohiilor urbane iii rnrale, din ooprinsnl aoestel Viet() de Damnedett
Eparhil a Rlmnionlni Nonl Severin, pentra doestit prea pretiOs& do-
na%lune, se adnoe multimirl publioe !Retain' Pre lat din partea ohi-
riarhiel respective.
In anal 1889 ta'a Inceput zidirea biserice! Ortodoxe on patronnl
Boteznl Domnulul Nostra liens Ohristos" tii S. S. P. P. Joachim tii
Ana de (litre D-1 Simion Dottie& Simionesou, proprietard motile! Si-
thionefitl, oomnna Cordon, jud. Roman, de religions Grigoriank oare
In anal 1893 Incetand din vieta, oladirea numitel Mamiei fa oonti-
nuat& iii sfirliti de mama fondatornlni, Ana Donica Simionesou din
oralittl Roman, Inzestrind'o on t6te obiectele necesare oultulul, pentrn
care a oheltnit soma de pests 100,000 lel, rii a carol sfintire s'a e-
footuat In dins, de 21 Noembre onrent. Pentrn acesti marep, fapt& ifi
pentrn minglerea sulleteso& a pi6sel fundatOre i se adnoe mulOmiri
publice.

Chiriarohia Duntirel de Jos adnoe multilmirl publioe pers6nelor ma!

jos nnmite, earl all oferit biserioel on serbarea Prea Onvi6sa Paras-
ohiva, (Sfinta Vinerl) din Galati obieotele notate In dreptn1 fle- carula
tii annme: D-na Emilia Vlasopol, nna fata de mass de matase orem on
franjurl tot de matase In val6re de 8 1. 0-na Elena Hrisopol, una poll
pentru prosohinitar de plul bordo on franjurl de fir galben, In val6re
Biserica Ortodox lionitiaL &

www.dacoromanica.ro
714 DONATION!

de 12 1. D1 Elefterie Zeonomu si sotia, o pereohe sfesnice de argint,

in valor° de 50 1. D-na Elena GheorghitA, un aqternut vrfstat de pe-
tiol, In val6re de 4 1. Dna Despina Patelnitos dono acopereminte pen-
trn sfintele vase de plus bordo In val6re de 6 1. D-na Maria Pion-
rariu, un levicerifi de link diferite color! on initiala M In val6re de 10
1. D-1 Alexandra Eftimie si soda sa o per ohe sfelnioe de argint masiv,
lnorate on alto 14 mid sfelnioare alipite de ele, In valor° de 300 1.

La biserioa Jihad! din olitunn Valea Stan! oom. Racovita jud. Mns-
eel, on bramul Sf. Voevodt, s'a Mont donatie de D-na Efrosina, mama
D-lul Ion A. Dobrovit, mare proprietar In corn. Raoovita (Cluoereasa)
100 lel numerar peaty' fdoerea color nece.are biserioel, pain perdele
la io6nele Imperitestl de stag, matasi, un rind pr000vete pe entele
vase, Impodobind qi polioandra on lumbar!, efesnioile imptiratestl si
oele din at Altar. Epitropia sus disc)! biseriol aduce multAmirl pu-
.blioe D-nel donator° pentru generbsi fapta.

Maria Neoula Stoioa a Omit biserioel parohiale din oom. Branistiirl,

jud. Vlasoa, (Iota perdele qi una mad de borangio pentru sf. Prastol
qi io6nele ImptirAteltl pentra oare i se adno multimirl pub lice. .
to-na Luxandra Nenoiu a &trait pentru biserioa Alba Postivar! din
Buouresol una Imbr5.oiminte de oatifea In val6re de 70 1. Dna Maria
Vasile oeaprizarn una perdea de 'Wass albastr5, luorati on fir de our
In valor° de 80 1., asemenea qi D-s6ra Maria I. Petra una perdea de
plisti roqie In val6re de 60 1. Epitropta numitel biseriol aduoe mai-
tamire pentrn piesele dam! Monte bisericel.
Minya Marghilda T. a Petrel din (Mona Carpitil oomuna Stinoa,
jud. jay!, a Wait Biserioel parohiale din oat. Luoenil, o boort& de
Ian& Impreani qi soma de 16. 1., pentra reparava unel oidelnite de
metal. Pentru car i se adtioe multimirl publioe.

D1 Dumitru Popeson qi soda sa Cristina din Buouresol, a darnit

bisericel filial° din oom. tinournzu, jud. Vlasoa, una Evanghelie st un
Epitrafir, ambele in val6re de 50 1. Se aduce multilmir1 publics nu-
mitilor donator! pentru indemnal qi altor pioll orestinl.

I6n L Menu, sef de garnizOni, a ditrult bisericel parochial° din

coin. Patineia, jud. Taloa, nu anolog pe care se asap sf. Svanghe-
lie Dominica. T. S. Hodivoianu a darnit biserioel din num.-DI °mina
o pereohe de oanunL Ambilor donator! Ii se aduoe multimid publioe.

Se adnoe multAmirl publics pers6nelor ma! jos notate earl all &t-
rait mal multe object° bisericel parohiale Cuviesa Parasohiva din oom.
pgaroea din Vale, jud. Teleorman, qi anume: Consiliul Kenna prin

www.dacoromanica.ro
 DONATIIINI 715

starninta Primardni Nioo lae Zisnleson a Imprejmnit oimitiral Immune!

cn uluoit in oea mal framed regal on sums de 800 1., din venitn-
rile oomunale strinse §i 'Aetna° prin eoonomie. Nita Vaal leson a do-
net nna ornoe de argint sufiata, on am in val6re de 42 L, ei 80 b.
Q1 2 epitrahile dandu-le preotilor I. Niooleson ei preotnlul I. Boneson,
in valor° ambele In soma 24 1. Dnmitraohe Moghilesoo din T.-Magn-
relele un moliftelnio editia Sf. Sinod legat on pima ei pele 13 lel.
Marin Nionlesou idem din T.-Magurelele nna Evanghelie legata on pele
maroohin editia St Sinod In val6re de 20 L Florea Peneson idem din
T.-Magurelele, nna oolinvitra de anima pentrn boteaat oopil In val6re
de 30 lel.

Se adno multamirl publioe persdnelor mai jos notate care at bine-

volt a oferi mai mite objeote ei 0641 de ritual unor biseriol paro-
Male ei 'Male din jud, Iasi, neoesare servioiulul Divin : Prea Onviosul
Protosinghel Victor Constantineson din Sf. Mitropolie a fdoldovel a
Wait biserioel parobiale Buna-Vestire din parohia Crapiturile, oom.
Faroaea, jud Ltel, nna Cristelnip, de arami 120 1. Un Agheasmatar
de aroma 30 1. Una ornoe legati on argint150 L Ifn ohivot de metal
45 1. Aooperimintele pe Sf. Vase, nna perdea mare de adimasod, de
Mud, in wile Imporateetl. Ern aeoperanaltnt pe Analoghilt. IIn Liton pe
Sf. Masa. Una Evanghelie. un Apostol. Tin oiaslov ft o Pisaltire din
St Monastire Neamt. D-116n Calendern Administratorn1 general at Do-
n eniilor Corbel a donat Bisericel parohiale Sf. Ierarh Nicolae din
parohis Faroasa, judetul Iasi, un frumos Ohivot de argint on verigi
de anr. D -na Zamilra Finale din Sf. Monastire Agapia a donat Bise-
rioel finale Sf. Voevotp de la eimitirul Tampeett parohia Sf. Prooroo
Ille din Urbea Faltioent nna Wein* 80 lel el loonitorul Costaohi .
Stratnlat din parohia Lamtietnil oom. RdddeSnil, jud Iaei, a donat
Biserioel parobiale Sf. Ierarh Nioolae din numita paohie nn rind vest-
mita° 120 lei.
11
D-1 Ion Monastireann din ;Raoul Botoeanl a donat biserioel paro-
hiale Sf. M. M. Voevocj1 din Botolanl o candela de argint 45 1. D-1
I6n Popeson a Unlit o oadelaita de argint 30 1. D-na Elena Andri-
eviol din Ifiel a darnit biserioel parohiale Sf. Impdrati din parohia
Tudor, M. Iael, o perdea de matase pentrn Io6na Maioel Domnulnl
ei o prostire de &audit brodatft pentra Sf. Aer de 35 lel si Maria
Coast. Sande nn Mier 5 1. Pentrn care fapte laudable demne de i-
mitat e de all roe orefitinl li se adno mult.amirl publioe.
D-na Aneta M. Radoviol, din nrba Fooriani, jud. Patna, a daruit bi-
serioel paroohiale Sf. Dimitrie" din aipa urbi, nn rind de vestminte
300 1. D-na Mandloa Nioolet ei D-1 16n Chive, din melee oral, ad
Unit biserioel St Nioolae Veohlau, Sliala nnmitel paroohil, oftte
nn rind de vestminte lie-oare, 200 1. Se educe multimiri publioe pi-
offilor ore§tinl pentra dornl oe alt de a inzestra biserioile lipsite de
oele neoesare la servioinl divin.

www.dacoromanica.ro
716 Donpurd
D4 lonel I. C. Brlitiann, proprietarul moqiel R6.te§t1-StrAmbesoa din
plasa Cotmeana Gitleqeql, jadetul Argeq, a oferlt soma de 100 lel,
ajntor la 1nvelitgrea on for a biserioel parohiale Tigvenl, comnna RI-
teltilardneqt1 aoel *let. Pentru care fapti pion i se adnoe publice
multimirl spre exempla de tnourajare qi a altord.

D-na Casandra Varipati, mare propietark in coin. Corbu, jud. Oltu

a Wait biserioel parohiale Sopotu, din oralul Slatina, an polioandra
qi D-1 qtefan Stknoulesoa, din coin. Mozioenl, jadetul Argeq, a venit
In ajntorul biserioel aoelel comnne on 20 lel, intrebnintindu-se la vop-
sirea feralul on oare s'a Invent biserica. Pentru oare fapte liudabile
11 se adnoe mnItttmirl publioe.

Din partea date! Episoopil de Hug!, se adno oaldur6se multimirl

pers6nelor oare aft &trait 11 dif4rite biseriol din jad. Fa loiti, °bleat°
felnrite, fie in naturk, fie oft aft oontr butt la onmpararea for el annme:
Eoaterina Deoin din Hull si Smaranda Arohire din Crftsnaqanl. pentra
(A at (Wait fieoare (Ate nn Ulcer ambele In val6re de 14 lel, bise-
rioel paroohiale din Crisnitlenl; d4 Malan Lnoa, proprietarul moqiel
Vladnioul a Wait biserioel paroohiale din Albeltl, oartile biserioeqt1
din fosta biseriol. Sohitul Vladnio Qi alto °bleat° din inter oral el pre-
onm Qi tin olopot pentrn Capela oimitirulul parohiel Albestl. Vartolo-
melt Negrn qi Irina Midas° aft Unit biserioel paroohiel Cosmeqtl,
oel intititi o mash in val6re de 14 lei; lar oea de a dona nna prostire
in val6re de 12 lel. Loonitorilor din Vutoanl, earl aft oontribnit la re-
paratinnea biserioel paroohiale a paroohiel Vutoanl; loonitorilor din
ootnna Duda, pentra ok aft oontribnit de a se onmpira nn palioandrn
de alami, nu rind sfinte vase de argint, o °ruffle pe sfinta mask, nn
rind vestminte preoteqt1 de adamasok matase Qi un rind aooperiminte
pentrn silntele vase pe earl li-ati Wait biserioel din Dada.
Din partea sante! Episoopil a Hnqilor se adno oaldur6se multkmirl
loonitorllor din oomuna Soheia, judetal Vaslul, earl aft oontribuit spre
a fl duqumkluitiL on sofindurl biserioa Sfintnlul Atanasie qi Ciril, O-
ath' paroohiel Soheia.

Din partea sante! Episoopil a Huifilor se aduo okldur6se multimirl

poporenilor paroohiel Bahkeitl, din judetul Vaslul, earl aft oontribuit
la aolperirea qi Ingridirea biserioel paroohiale on hramnl Adormirea
Naiad Domnulul a paroohiel Buhaelti.
Chiriarhia Dunkrilde-jos, adnoe mtatimiri publiqe pers6nelor mal jos
notate oarl ail oontribnit on soma oe se aratk in dreptal fie earth,
la fanerea strinilor de la bist.rioa Sf. Ion Botezatoral din Galati qi
annme D-nil Gh. Tann Qi sotiea 60 lel. Gh. Copoea qi sotia 60 let
Presvitera Sofia Th. Thoma 60 lel; tar Dnil Temistooli Gh. Dknilk,
Eoonom Al. Thihan, Stoioa Nioolati, Gh. Vasil°, Stoloa Simeon, V. Sto-

www.dacoromanica.ro
 DONATIUNI 717

meson, Eoonom St. Vargo lid protolereti, Gh. N. Iorga, Gh. Gheorghin,
N. Gh. lorga, Sava V. Pe.roin, P. stoianoviol, Gh. qi Tasioa Pri000ie,
Ghitt, Ion, Dina Constantineson, V. Gh. Dragomir, Gh. Gh. Van-
gheli, I. 111. Gradea, Petraohe Margarit, Constantin T. Trandafir, Ha-
ralamb Dnmitru, Gh. Gh. Constantineson, Capitan Gh, Plesnila qi Ca-
sandra V. Dragomir, at contribuit on oate 30 lel fie-oare. Se mal a-
duos multimirl Domnilor Ionitli Gheorghin meserlaq, care a Unit
nna strand on rama de tech sonlptatti qi poleitti. preonm qi nu stalk
nio, tote in val6re de 138 lel; Dimitrie Gheorghiade, care a Wait
dona mines broqate in val6re de 20 lel, Nioolan Nion, idem un minelli
broqat in val6re de lel 10; Dionisie Condnrea oars a plata 15 lel pentra
legatnl odor trel mines; Presvitera Sofia Th Thoma oars a darnit nn
Moor de cad qi nna candela de argint veohe, in val6re de 30 lel qi
90 haul; Elena L Dovides, o fat& de masa, nna tmbraolminte la pros-
ohinitar :ii nn alternnt, tent in oast, din bnmbao in val6re de 30 lel;
Constantin Pella meoanio, nna oopie qi un omit de otel, in val6re de
5 lel qi Enaohn Mita tjeoe rogojini qi 1/4 mangal In valor° de 20 1.
Chiriarhia Dunaril-de-jos, adnoe maltamirl publics d-lor Ivan G. Kola
qi Ivan Deon. oar! at darait biserioel din paroohia Almanlati jacletul
Constanta, o fat4 pentra 8f, Prestol, lnorata in fir, in val6re de 15 1.

Chiriarhia Danaril-de-jos, adnoe multamirl pnblioe Dome' Victoria

Colonel Theodor Berbaneson,rproprietar in ootnna Vame! Ad. Covarlul,
oars a Wait biserioel on serbarea Naqterea Mabel Domnulni din rlisa
canna, nna Evanghelie imbrioatt on argint plange, nna erne° de ar-
gint qi sfintele vase on tote aooesoriile, de argint, in valor° de 250 1.

Chiriarhia Danttrel-de-jos, exprima multamirl Preotalnl Ion Catana

paroob.n1 biserioel din paroohia Bgqtepe, judetnITnloea, are a bine-volt
a dona biserloel Sf. Voevorll din ootnna Mita, filiala tlisel paroihil,
nn epitrechil in valor° de 18 lel qi nn Apostol legat on liters strA-
bnne in val6re de 17 lel qi 50 ban!.
Chiriarhia Daniril-dejos, exprima maltimirl 1)411361181u mal jos no-
tate, oarl at bins -volt a vent in ajatoral reparatigl biserioel Sf. N.
M. Iheorghe din paroohia Scortara Veohlti, WWI Braila, on snmele
insemnate in dreptal fie earn% dap& onm urmOztt: lon R. Vladesoa
100 1. 50 b. Ene D. Sagialeson 100 1. Ene Neohifore-on 5 J. Dnmitra
loneson 10 1. Grigore R. Athanasia 10 L Ghittl Aloman 5 1. Dnmitra
N. Boerin 5 1 Vasile Manoleson 5 1. 16n Albin& 2 L Nloolae Barba-
teson 3 L Domitra Damitresoa 2 1. [On Milorineana 10 1. Petra L Chi-
ritesou 10 1. Rada Neohiforeson 1 1. qi preotnl Rada Cavil z0 L. lar
Nita Ardeleana on so la s 1. Neaoqa at Wait clisel biseriol, nna oraoe
de argint de China 80 1. Vasile Voinea on sotia sa Maria, nn Epitra-
ohil 30 1., qi Stolan Mantuan on sotia sa Elena o carte de Te-Denm
2 lel ci 50 haul.

www.dacoromanica.ro
718 DONATIIINT

Chiriarhia Dunaril-de jos, exprima multamirl pers6nelor mal jos a-

Atate earl ail bine-voit a darni biserieel Cu serbarea Intrarea In Bl-
earing, (Vovedenia) din Galati objeotele notate In dreptnl fie earula,
dui cum urmeza D-na Coralia Ran Oh. Rali, Omuta Fotaehe Pavin,
a Unit sue numitel biseriel nna pereehe ennunil de argint Yn valor°
de 150 L D-na Eoaterina Virgil Poenarn o bneata covor tuns in va-
l6re de 27 1. D-na Elena Oh. Pager, o bunt& de oovor drept-unghln-
lar In valor° de 12 1. Economn1 ilia Didieesen paroohnl biserieel, trot
seam* de Viena Yn val6re de 18 1. Economul Ilia Didieeson Qi Sache-
larul Vasile Roselti, preotil biserieel, un oovor tuns In val6re de 20 L
D-na Lasoaro Havariti nna poll de atlas rosn pentra analog In va-
l6re de 8 lel.
Chiriarhia Dun/IA-de-jos, exprima multamirl piosilor erestinl enoriall
at biserieel paroehiale on serbarea Isvorul Maim! Domnulul din nrba
judetul Covarlul, earl ail bine-voit a contribui, en Burnet° notate
Yn dreptul Ile- earula, la plata anritulul tamplel el a strand Arehieresti
a ens Jisel biseriel dupe cum Iznik& : D-1 Gh. Zaoharia 250 1. Manole
Lefter 75 1. Oh Coman 50 1. Miehalaohe Nita 20 1 Dimitrie Corifinva
15 1. Alegi Capreann 14 1. Nioolae Melisarnto 12 1. Vasile Constan-
tinesen 10 1. Codicil Radeann 10 1. Dimitrie Bailed 10 1. Nimble Ste-
finesen 9 1. Smaranda Comarnesen 5 1 Nioolae Grigoras 5 1. Ghitt
Popa 5 1 Elena Miron 5 1. Constantin Grigorag 3 L Dimitrie Serodo-
pal 3 1. Alen Zaoharia 3 1. Dimitrie Zamfir 2 1. Ion Stefanesen 2 1.
Qi Dimitrie Trieopo 1 lel

Chiriarhia Duntiril-de-jos, adnee multamirl personelor mal jos notate,

earl at bine-voit a clarni biserieil en patronni Adormirea Maul Dom-
nulni din nrbea Braila objeetele nrmAtore notate In dreptul fie-earula
Qi annme : D-114 Eeaterina D. Oprea din Bnonrestl, o Evanghelie legate
Yn argint, Yn valor° de 500 lel ; lar D-1 Enaehe Nioolati on sotia sa
Vasilehia din Braila, o poll pentrn Ioonostas, nna idem pentra Tetra-
pod si un rind aeopereminte pentrn 8fintele Vase In val6re de 200 1.

Se adno multamirl public* D-Ior N. Chiritesen, Primarnl (*mune!

FrAtila, Matta V &loea, Qi Mate! Cavite!, din comuna Bitlee01, oars iii
eamparat nn rind veatminte preotestl Ql D rel Paolin Peroviel, tot din
Baloestl, care a luord,t un rind proeovete pentra biserica parohialii,
Sfinta Dumitru, din comuna FrAtila, judetul Wee&
Preotn1 Hie Nitnlesou, parohnl parobiel Usual, jncletul Vilna a In-
Mutat biblioteoa parohiala pe care a Inzestrat -o on paste 100 volume
din propriele sale tail. Pentru aces% fapta a sa si Indemnul si al
altora, see adaee multimir, public*.

Se Mite multamirl public* D-lul llie N. Radntl, din oom. Murgasin,

WWI DAM, care a &trait biserieel parohiale din area comma o
evanghelie, un evhologin Qi o carte de predict.

www.dacoromanica.ro
 DONArtird 719

Se adnoe multimirl pnblioe D-lor 0. Petreson qi Stan Dinntl, oar'

ati onmparat nn Pentioostar, nu Apostol Eli o psaltire, dirnindn-le bi-
serioel parohiale Murgasin, din jadetnl Do Ijiti.

D-na ni D-1 Soarlat Fereohide, at &Limit tin rind veatminte de damaso

biserioel parohiel Virtopn, judetta Do ljin. Pentrn oare se adnoe mnl-
tAmirl pnblioe nnmitilor donatorl.

Se adno multimirl pnblioe personelor mal jos notate earl at donat

diferite °bleat., biserioel on patronnl Boteznl Domnnlnl Nostra liens
Christos Qi Sfintil Paring Ioaohim qi Ana din ootnna Simionestl, oo-
mina (Jordan, jadetul Roman, edifloatti qi inzestrati on oele neoesare
servioininl divin de D6mna Ana Donig Simioneson din nrba Roman :
Constantin N. Stoioa, Ilia Ion Florea, 16n Z1atarn, Stefan a Marintel,
V-va Ion qtirbn, Damitraohe Morarn, Safta Todioa Pelin, Thoader Dinn,
Gheorghe V. Dinn, Dumtrn N. Pelin, Mihal 0. Radn, I6n Gh. V, Dinn,
Xenia! Stoioa, I6n Pasearn, Dnmitrn Magareann, Constantin Pasoan,
Dnmitrn 0. Pelin, Bina Savoin, Grigore Ignat, llinoa Cosma, Cosma
Ilinetti, 16n Padnrarn, Maria Th. Plidnrarn, §tefan Onofrel, Andoni L
Andoni, Constantin Manea. Constantin a Marintel, Sands Sim. Alba,
Smaranda Magnrenn. Vasile Piohin, Ana I. N. Dina, Vasile On Dinn,
Thndora Gh. Manolaohe, Constantin I. a Catrinel, qtefein I. Pop, Ta-
ma* lord. &lona% Neon's! Ivan, Gheorghe V. Dine, 'itefan Stoioa,
16n Flores, Gheorghe Petrutz, V-va 16n Marin, V-va Neonlal Voion
P. Constantin, Damitraohe Moran!, I6n Conoviol, Braila, Teodor B. Ta-
tos qi Iaoob Grigorin, din Roman.

Epitropia Biserioel parohiale on hramnl Onvi6sa Parasohiva din oo-

mina Coltestl judetn1 'Mona adnoe multamirl personelor mal jos no-
tate oar! aft ajntat on banl la reoonstrairea aoelel biseriol qi ammo:
Preotal I6n Petronin on 1451 1. 55 b. I6n Dnmitreson 50 1 I6n Mi-
Wiesen 30 1. Avram Craoinn 25 1. Gh. Planeson 30 1. Ion Dnmitrn
1311aqea 20 L Taohe M. Catana 20 L Gh. St. Valvol 20 1. Dnmitra 1.
P. Chiron 20 1 Dnmitru N. Popeson 20 1. Min T6der 20 1. Plan St.
MEIZilll 20 1. Ran M. Ganea 20 1. Alexandra M. Pima 20 1. I6n M.
Ravaqi 20 1. Mih Dineson 28 1. 80 b. Nioolae D. Smen 88 1. I6n Gh.
P. Nita 7 L Gheorghin Olarn 7 1. Petro I. P. Chiron 10 1. Constantin
Chironlesott 8 L Dnmitrn Bulled 5 1. 16n M. Lazat 5 1 I6n Dumitam
Zamilr 5 1. Chiron Vttivoi 5 L Dn. qerbineson 5 1. 16n Petreson 5 1.
Dina Mate! 5 1. Coast. qt. Tepuci 10 1. Ghiorghlta N. Me 5 1 Radii
finrlin 20 1. Gh. 1. Mating, 10 1. FlOrea Bnfoioa 10 1. Florea G. Ginra
5 1. Simion D Mato& 5 1, I6n Stoioa 5 1 Marin Mint 10:1 Nioolae
0. Bart& 7 L Coast. Dnmitreson 5 1. Alexandru 'pennant' 5 1. Gh. N.
Manea 5 1. Pe'raohe P. Bumbar 5 1. Gh. P. Oprea 5 1. Radn Poena-
rn 5 1 Nioolae Calinoln 5 1. Damitrn Codin 5 1. Nioolae Radnt 6 1.
Ion Mateeson 10 1 himom Munson 5 L Gh. R. Popeson 10 1. Ion
T. Albeann 5 1. Me St. Birarnta 5 I. 011in FL Negrnqea 5 1 Mihal

www.dacoromanica.ro
720 DONATIUNI

P. Epurann 5 L Ion R. Clobann 5 1. Petro Dumitrn Salta 5 1. Dn-

mitra 1. Bata 5 1. Fi lip Clubman 5 1. Mihal N. Dobreson 5 1. 16n
Preotn Gheorghe 5 1. Damitru Cinrea 5 1. Ghittt Via* 5 lel Eli
altil on mal pntin de 5 lel. Din comma Slavetitl: Dumitrn Flamm
20 1, Damara N. Camp .nitioin 15 1. Ramitru Gh. N. Campanatioin
15 1. Ion loneson 10 1. lorgn Panneson 10 1. 16n Dina &loci 10 L
Gh. Parvnleson 15 1. Dumitru GFh. Baditoin 9 1. lonita Maroaleson 5
L Gh. I. Spiridon 5 L Ann Nadoln 5 1 Florea I. P. Damitra 6 1.
file ereota Gheorghe 4 L Avram Parvnleson 5 L 'linos Mateeson 5 1.
Ion Georgesoit 5 1. 16n Gh. Popeson 5 1. llie N. P. Ion 5 lel §i Anas-
tasie Dnmitrin a donat o Imbritoim nte pe Sftnta Masi 10 lel FA nn
sfefinio lar pe Sf!nta Masi 10 1 Balagea 1 Sliveson idem o Ymbrioi-
minte pe Sfinta Masi 15 lel Qi 5 let In numerar. lar altil all oferit
same mat mid. Din comma Rolla, judetal Gorjin : Gh. Cernateson 2 1.
Efrusina Rogiani 3 1. ion* Jina 5 L Ion Sandnleson 5 1. Rada. Sa-
moil& 4 1. Eoaterina Sandulesen o masa pe of. Prestol 20 L Damitra
Am@ 5 lel pl o Imbraolminte pe sf. Masi 8 lel. lar alit ail oferit
same mat mid. Din annum Sineqtl: Ion Petreson 10 1. Bala§ea I.
Sands. 10 1. Coast. I. Lazar 8 1. Niuoiae St. Popa 5 1. Stana Hie Staiou
5 1. lar altil all oferit same mai mid. Din oomana Alma: I6n Dii-
ooneson 20 let Mihal Bailoi 7 lel ;it Ian Lapadat 2 Imbraoaminte la
loonostas pe tetrapod 20 lel pi piatra pentrn temelia biserioel. Din
comma Taroeqt1: Nioolae Dateson 20 1 16n Georgeson 50 1. Adam
Tadorioi 24 1. 16n Petreson 5 1. Preotn Alexandra Barbuleson 10 1.
Nicola.) Maziloin 4 1 Alexandra Diaooneson 10 1. Din cow Berbe§t1:
Hie Mateesou 20 1. Preotn Gh. Ioneson 5 1. Nioolae Mateesou 5 1. Freda
Heloioin 10 1. llinoa Magonta 5 1. Gh. N. Gioa 5 L Taqin 5 1., altil
aft mal oferit same mal mid. Din oomuna Gradigtea : Constantin Maria
20 1. Din manna Zorlegti de Gorjl: Gh. Prapugeann 5 1. Din oomnna
Vregi Nioolae Giubega 5 1. Din comuna Obislavn: Preotn M. Obis-
lave .nn 12 1. Florea Marin 10 1. 16n Tonitoin 10 1. Coast. Ionesod
5 1. °oust. Popa 10 1. Iar altil all oferit same mal mini.

www.dacoromanica.ro