:tiotWaWF.

M:igr§Vg,
BISERICA
ORTHODOXA ROMANA
Revista Periodic Eclesiastica
A

.k) SARUM SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE

ROANE

ANUL AL XXVIII-lea, No. 8.

INT 0 1\./1131R,I
II

TABELA MATERIILOR
it 1 De Centenaru1Seminarului ,Veniamin,. 841
Pap.

2 Cei doi bath ai Vaduvei. . . . . 863

3 Marturie desPre educatia religioasA a fi-
ilor Domnilor Romani in trecutsi prezent 876
4 Note asupra Istoriei Bisericesti a Ro-

* manilor pentru secolul at X1X-lea . .

5 Sapte Biserici cu averea for proprie
6 0 carte pentru iertarea pAcatelor. . .
7 Cronica Bisericeascl. . . . . .
\I 9 Impartirea timpului la Ebrei. . .
.

8 0 poezie patriotic de Neofet Scriban .

.
.
886
893
901
903
927
931
10 Apologetica lui Tertulian sau apArarea
Crestinilor in contra PagAnilor. . . . 951
11 Conferin 956
12 Don Inpb 958

%;E C 7 BudullimiR E
TIPOG FIA-7.0ARTILO*8 ERICETI

www.dacoromanica.ro
AU_ XXVIII. ,BISERICA ORTOD3XL ROMANA ". No. 8.

DE CENTENARUL SEMINARULUI ,,YENIAMIN."

(Sfargit, Vezi Biaerica Ortodoxii Romfing.," anul al XXVIII-lea, No. 6 li 7).

Este de observat, ca autorii biografiei Mitropolitului Ve-

niamin, n'au cunoscut mai deaproape acest manuscript. In
testamentul sau facut in Ianuarie an. 1844 1), Veniamin
vorbeste despre talmacirea Psaltirei, ca cea de pe urma
lucrare a sa, pe langa altele de mai inainte, scrise parte cu
mana sa, parte de altii cari 11 ajutau. Talmacirea talcuirei
lui Teofilact la Epistoliile Apostolului Pavel ar urma sa fie
sau anterioara sau posterioard anului 1844. Facem aceasta
ipoteza intaiu, pentruca in precuvantarea Bisericestei Istorii
a lui Meletie, tradusa de Veniamin si tiparita la Iasi 1841
42, la inceputul tomului intaiu, Veniamin Insira cartile si
manuscriptele, ce le depune in ovivliotheca* Seminarului
dela Socola. Intre manuscripte, de care pomeneste sumar
si in testamentul sau, figureaza unul intitulat: Tdlcuirea A-
postolului, de Nicoelim Aghioritul. Acest manuscript 11 men-
tioneza si autorii biografiei lui Veniamin, de sigur dupa
1) Testamentul Mitropolitului Veniamin este publicat de D -1 C.
Erbiceanu Intre documentele Mitropoliei Moldovei. In el cetim intre
altele qi aceste patriotice cuvinte: Totul ce mi-a lost prin mill*
am facut i cu sufletul si cu fapta ca sa sporesc i sufletWe si
materialicWe inflorirea sfintei biserici §i a patriei." 1st. Mitrop.
Moldovei, pag. 58 sq.

www.dacoromanica.ro
842 DE CENTENARUL SEMINARULUI (cVENIAMIND

lista data de el Insusi in precuvantarea Istoriei Bisericesti,

pag. XIII, n. 12, caci nu ne spun nimic mai deaproape despre
dansul. Am cerut informatiuni directiunei Seminarului si
ni s'a raspuns, ca manuscriptul lipseste din biblioteca. Daca
acel manuscript ar fi identic cu manuscriptul, pe care '1
imprimam in cartea de fata, am putea admite ca el este
scris Inainte de 1841-42, cand incepe tiparirea Bisericestei
Istorii. Dar in acest caz se iveste o nedumerire in 'pri-
vinta titlului, ce difera mult in ambele manuscripte, pre-
cum se vede mai sus 1). Si chiar daca nedumerirea s'ar
Inlatura prin aceea, ca manuscriptul este intitulat astfel, pen-
tru scurtare, de oarece In fond ambele titluri ar fi iden-
tice, manuscriptul fiind in adevar o talcuire a Epistoliilor
sf. Pavel, Apostolul prin excelentd, tot ramane de lamurit
un lucru, care este a doua parte a ipotezei noastre si care,
dupa cum vom arata, corespunde cu realitatea.
Manuscriptul nostru are pe el mai multe insemnari, cum
am vazut ca Mitropolitul Veniamin obisnuia a face in scri-
erile ce talmacia, de pilda in Istoria Scripturei Vechiului
Testament. Aceste insemnari Intaresc afirmatiunile scriito-
rului contimporan, citat mai sus, ca. Veniamin deli inaintat
In varsta, era atunci de '77 ani, muncia la traduceri
mai toata ziva. Dar sa descriem in intregul lui manuscrip-
tul si apoi vom reproduce si Insemnarile, din care conchi-
dem cu certitudine, ca manuscriptul acesta nu poate fi cel
amintit in precuvantarea Bisericestei Istorii, caci Insemnarile
din el Incep cu anul 1845 Noemvrie, deci aproape cu doi
ani mai tarziu chiar de-cat data testamentului, prin care
Veniamin dispune Intre altele si in privinta cartilor sale
tiparite si manuscrise.
Manuscriptul este in trei tomuri, folio, legat in forma de
condici. Tomul I are 382 pag., torn. II are 417 pag. (exact
416 de oare ce o pagina este numerotata de cloud on
1) Cartea bisericesca ce se numWe Apostol sau i Praxapostol,
precum se vede dintr'o nota de mai sus, nu e tot una cu Epis-
toliile Apostolului Pavel. Deci i talcuirea Apostolului nu e tot a-
ceea.li cu talcuirea Epistoliilor Apostolului Pavel. Am putea pre-
supune ca Mitropolitul Veniamin a tradus §i talcuirea. Apostolului,
dar ca, manuscriptul acestei traduceri s'a perdut. Am spus mai sus
ca el nu se mai gaseqte in biblioteca Seminarului dela Iai.

www.dacoromanica.ro
 DE CENTBNARUL SEMINARULUI cVENIAMIND 843

101-102), tom. III are 624 pag. (exact 421 de oare ce

dela pag. 379 nurnerotatia sare la pag. 400, dela pag.
409 la 500 §i dela 509 la 600, fara Insa a lipsi ceva din
corpul scrierei). Fiecare pagina _este mai pe jumatate plina
cu note de o innalta eruditie teologica, literara qi filologica;
cele mai multe note sant scrise foarte marunt, iar unele
din ele umplu chiar intregi pagini. Hartia este alba, de 36
c. m. lungimea si de 22 c. m. latimea. Scrierea, prove-
nind dela mai multe mani, este chirilica, amestecata cu
cate o liters Latina, d. e. t, ceea ce arata, pe de o parte,
ca Veniamin traducand, avea pe langa sine mai multi scri-
itori, cari it ajutau 1), iar pe de alta, ca Incercarea Proto-
singhelului Neofit Scriban, care la 1838 tiparWe In Iasi
pentru prima oars un Catehism cu litere latine, incepir
sit castige teren.
Tomul I are, precum am aratat mai sus, urmatorul titlu:
Trimiterile cele patrusprazece ale slcivitului ;se intru tot Id-
udatului Apostol Pavel. Talcuire a lui Teofilact Arhiepis-
copul Bulgariei to trimiterea cea catre Romani a Aposlo-
lului Pavel. In corpul manuscriptului, la pag. 183, gasim
al doifea titlu cu oare cari adause §i anume: Tdlcuire a
lui Teofilact Episcopul (?) Bulgariei la trimiterea I coitre
Corinteni, tillmdcitel in limba romdnd din cea greceascit
proastd. La pag. 1, pe marginea de sus, este insemnarea
urmatoare, scrisa cu litere mici: S' au inceput tdlmdcirea la
anal mdntuirei 1845 Noemvrie 27 M. Slatina. Iar la pag.
din urma (382)' a manuscriptului torn. I,- pe marginea de
jos, este aceasta Insemnare:
1) Ca atare cunoastem din acte numai pe Arhidiaconul sass Meletie
Istrate. Dar erau pe langa Mitropolit Inca' si alti cativa scriitori.
Despre Meletie Istrate, mort la 12 August 1857 ca Episcop al
Husilor, vezi Documente relative la Istoria Rena, erei Romdniei,
vol. V, pag. 449. Iar despre ceilalti aajutatori ai lui Veniamin la
transcrierea manuscriptelor, afara de ieromonahul Calinic, eclesi-
arhul M-rei Slatina, ce iscalit in Testamentul situ, &Am aicea ur-
matoarele notice, pe cari a binevoit a ni le comunica tot Inalt Prea
Sfintia Sa Mitropolitul Primat losif Gheorghian. Acesti scriitori erau:
secretarul Mitropolitului Veniamin anume Gheorghe Hasnas, fiu
al Protopopului Hasna§ din FAlticeni, absolvent al Seminarului dela
Socola. Apoi Ieromonahul Veniamin Andreescu, fost om in casa
Mitropolitului, timp de 30 de ani. De aicea se explicit pentruce in
manuscriptul nostru sant mai multe feluri de scriere.

www.dacoromanica.ro
844 DE GENTENARUL SEMINABULUI VEN UMW*,

= au inceput aceastd hilmdcire in

0 limba romdneascd din Ailmdcirea cea
in limba obicinuild acum greceascd a
1\4 fericitului intru pomenire dascalului
Nicodim Athonitului, de smeritul V..
2 4`, \ZC- P. M. (=Veniamin Proin, adeca fost
i 5 -1 1 Mitropolit) la anulmintuirei 1845 No-
emvrie 27, Tom. A, ,ri cu ajutorul lut
> .4., N,L, Dumnezeu in urmdtorul an 1846 Fe-
C."
' i q...
.
vruarie 22, s' au isprdvit. ,

Aceasta din urma Insemnare, deci,

%

.v 91

1; eis.i.. I `yi J.: complecteaza pre cea de mai sus, al-A.-

0.nd adeca din ce limba este taltna-
44 ,e cirea si cine o face. La titlul al doilea,.
1 '. 1 , pL,t din greseala e tradus Episcop, in ori-
'll '-; S, , ginal fiind Arhiepiscop. Asa dar torn I.
y cuprinde talcuirea Epistoliei care Ro-
mani si a ceii Intaia care Corinteni.
",
Insemnarile ce se afla in el arata, ca,
I .,7 :;,. este tradus in M-rea Slatina dela 27
yq Ns l' Noemvrie 1845 pane la 22 Fevruarie
\
1
11 ') 1846, de Veniamin fost Mitropolit al
Moldovei.
`.1t,,'
Tomul al II-lea este intitulat: Cele
i, 1 patrusprdzece trimiteri a sf slci-
's' 1 t., ." vitului ,ri intru tot ldudatului Apostot
i ,4 ,c Pavel. Tdlcuire a lui Teofilact Arhi-
\t episcopul Bulgariei la a doua trimitere
".',. 4, i '" 4,'
a Apostolului Pavel cdtre Corinteni,
., ."}:, i ',is,.
-1 1 . 24, t tdlmdcitd in limba romdneascd din teil-
A i ,,...' j,,,,4 macirea greceascd a fericitului intro
3 ; ') / c),,,, pomenire Nicodim Sfetagoriannl. A-
,/ ,`, i cest titlu se deosebeste incatva de al
i.., L4. ,,.,,,, torn. I. In corpul manuscriptului, la
i
y,

,, f ,7 pag. 129, este un alt titlu, cel ur-

3
mator: A lui Teofilact Arhiepisoopul
$ ,a N
Bulgariei tdlcuire la trimiterea Apos-
\r
)
1 tolului Pavel cea cdtre Galateni, idl-
mdcild din Icilmdcirea pe prost a cu-
t., viosului Pdrinte Wicodim Athonitu-
lui pe romdnie. Tot in corpul acestui tom, in manuscrip4
aflam la pag. 199 titlul:
www.dacoromanica.ro
 4(1P-e taze,s4...i,tt/ Zeit4/Z-
e%47,- riweeme .
Ce-A.4*-s/4.-pc'.74?tvec .1&,-45M- -64-fri/siZie r gee
rt-Y4 c/3kA .03/71:4471---K(g-fiZiexte-e-4 - 0
7e-ern
,7r-r-/ ei-fe"P 77-:"./Pe. a

= Zdlcuire la trimeteria cea cdtrd Efesdni a sfdntului Apostol Pavel, Idlcuitcl- de Teofilact Episcopul(?) Ni-
Bulgariei talbdcita (.?) din elineascd in cia proastd greciascd de fericitul intru pomenire Monahui
codim Aghioritul, ,ci acum romdneste de Smeritul V. P. M. 293,
In acest titlu, afara de cuvantul Episcop, din gresala este scris talbacild In loc de Idlmdeild. La pag. la trimi-
tot a acestui torn, In manuscript, este un nou titlu: Tdlcuirea lui Teofilact Arhiepizcopul Bulgariei
pag. 351 a manus-
terea Apostolului Pavel cea cdtre Filipisdni, teilmdcitd in limba romdneascd. In sfarsit 1a de Teofilact, Ar-
criptului se afla titlul acesta: Tdlcuire la trimiterea cea afire Colaseni a Apostolului Pavel,

www.dacoromanica.ro
Nico-
hiepiscopul Bulgariei, atingle, lamdcild din limba cea proastd greceascd, a fericitului harm pornenire insemnari: 4
dim Athonitut, in limba romdneascd, de Smeritul V. P. M. M. Tot in tomul acesta se mai afla doua a
La pag. I pe = S'au inceput la anul mdntuirei 1846 Fe-
DE CENTENARUL SESIINARULUI 4 VENIkkfIN,

.44,...aZ 4 Pvh APP.1**41447.14-4f 6 ay,44.8 '

marginea de '71- .4.0"t,... vruarie 23, Mon. Slating.
sus este scris:
Iar la pagina din urma (417), pe marginea de jos a manuscriptului, cetim:
= Tomul al do- CO
Afryoa-, /7/ife<
/ ilea s'mu siefriit in J1
846 DE CENTENARUL SEMTNARULTJI (VENIAMIN>

29 a lunei lui Mai 1846. Astfel, tomul al doilea cuprinde

tAlcuirea Epistoliilor: a doua care Carinteni, a ceii care
Galateni, Efeseni si Colaseni. Iar Insemnarile citate ne a-
rata, ca Mitropolitul Veniamin a tradus tomul acesta dela
23 Fevruarie 'Ana. la 29 Mai in M-rea Slatina.
Tomul al III-lea are un titlu mai complect, tradus in-
tocmai dupa original, si anume: Cele patrusprazece trimiteri
adecd Epistolii ale dumnezeescului ,ci sldvitutui Apostol Pa-
vel. Teilcuite in limba elind de fericitul Teofilact Arhiepis-
copul Bulgariei. Talmacite ins& in cea greceascd firoastd
,si impodobile cu feluri de insemneiri de fericitul intru po-
menire Nicodim Aghioritul. Tomul at treitea, carele cuprinde
pre cea intdia ,si a doua cdtre Tesalonicheni, pre cea cdtre
Timotei intdia ,s-i a doua, fire cea cdtre Tit, pre cea cdtre
Filimon ,si pe cea cdtre EyreL
Acest titlu singur este tradus din cuvant in cuvant
dupre originalul grecesc al lui Nicodim, pe cAnd titlu-
rile tomului I si II sant prescurtate. Dupa titlu urmeaza
pe contra-pagina, casi in original, un moto din voroava a
9-a a Sf. Ioan Chrisostom la cea catre Colaseni, cuprinzAnd
o indemnare la cetirea. Sf. Scripturi, mai ales a Noului
Testament, apoi un alt titlu special: Telicuire a lui Te-
sfilact Arhiepiscopul Bulgariei la intdia Epistolie a Apos-
to(lu)lui Pavel cdtre Tesalonicheni, tdlmdcild acum (d)in 1)
cea proastd greceascd, in limba romdneascd, de smeritul
. P. M.
La pag. 48 a manuscriptului se afla un alt titlu si a-
nume : Trimiterea II cdtre Tesalonicheni a slavitului siintru
tot ldudatului Apostol Pavel, teilcuild de 7eofilact Arhi-
episcopul Bulgariei in limba elind, apoi lanuicild in cea
bsteascd greceascd de fericitul Nicodim Aghioritul, ,si acum
in cea romdneascd de smeritul V. P. Al.
La pag. 73 din manuscriptul acestui torn aflam Inca
urrnatorul titlu: Trimiteria intdi cdtre Timotei a sldvitului
,ciintru tot kludatului Apostol Pavel. Tacuitd in limba
elind de sfintitul Teofilact Arhiepiscopul Bulgariei fi in
urmd in limba proastd greceascd de cuviosul Nicodim A-
thonitul, apoi in limba romdnd de smeritul V. P. M.
a) Literile din parentez, lipsesc in manuscript.

www.dacoromanica.ro
DE CENTENARUL SEMINARULUI `VENIAMIN> 847

Mai departe, la pag. 150 din

acelas manuscript, aflam ur-
matorul titlu, ceva mai des-
voltat : 7rimiterea a doua cd-
tre Zimotei a sleivitului 1i in-
tru tot kizza'atului Apostol Pa-
vel. 7 dkuitd de 7 eo filact Ar-
hiepiscopul Bulgariei, in lim-
ba elind, apoi mull in urmd
Mimic-it'd in cea proastd, de
fericitul intru pomenire das-
cdlul Nicodim Athonitul, 1i a-
poi in limba romance de sme-
ritul V. P. M.
De asemenea la pag. 198,
din acelasi manuscript, aflam
urmatorul titlu:
= A lui Pavel sleivitului
intru tot leiudatului Apostol,
Trimitere cdtre lit. 7 dlcuitii
fire limba Llind de 7 eofilact
Arhiepiscopul Bulgariei, apoi
mull in urmei talmd citd in cia
proastd greciascd de Nicodim
Athonitul, de pe care tradusd
in limba romdneascd de Sme-
ritul V. P. M. M. Un alt titlu
aflam inca la pag. 244, din
acelas manuscript; el, suns ast-
fel : A sldvitului fi intru tot
ldua'atului Apostol Pavel tri-
miterea cdtre Filimon. Tat-
cuiM de Teofilact Arhiepisco put
Bulgariei in limba elind, apoi
teilmdcitei in limba firoastd gre-
ceascd de fericitul intru po-
menire Nicodim Aghioritul, ,ci
acum tradusd in limba romd-
neascd de Smeritul V. P. M. M.
Cel de pe urrna titlu se afla la
pag. 231 a manuscriptului a-
celuiasi torn; el este urrnato-
rul: A Sldvitului si intru tot
ldudatului Apostol Pavel, tri-
neiterea cdtre Evrei. Tdkuitd
de Teofilact Arhiepiscopul Bul-
s-nrioi in lintha 4.1i*trY cf #0./Y.
www.dacoromanica.ro
848 DE CENTENARIIL SEM1(ARULU1 «VENIAMIN'

(rii
dusts in cea proastd greceascd de mona-
hul Nicodim Athonitul, apoi talmcicild in
limba rOmeineascd de Smeritul V. P.
M. M. Tot in tomul al III-lea gasim
iarasi doua insemnari si anume: cea in-
taiu la pag. 1, pe marginea de sus, unde
este scris :

\tli AI. AtAerd vriii-X-r/4441** d.

ea,,e' -1../.6"1.
/2%004 / AleFIP tiedlorle,ML
\\
; = S au inceput la aniamdntuirei 1846
Iunie 1, Mo. Slatina. Iar cea a doua,
\1 la pag. 624 (recte 421), pe marginea
de jos a manuscriptului, unde cetim
urmatoarele:
\l = Cu ajutorul lui Dumnezeu s' au sfdr-
;sit ,i tomul al treilia de ldlmdcit la a-
0 1
nul 1846, Octomvrie in 24.
Daca alaturam aceasta ultima data cu
data mortei Mitropolitului Veniamin, ur-
*-) meaza ca, el, dupd terminarea traduce-
i ..)

\z,
rei de fata, n'a mai trait nici doua luni
deplin. In adevar el inceteaza din viata
4, la 18 Decemvrie 1846. Deci, cu lucra-
,*
(\..4 , rea de fata se termind bogata lui acti-
acti-
vitate literara, prin care a pus, impreuna
cu alti rani nantes, peatra fundamentals.
a culturei romanesti, ce, dela el, intra
4 intr'o noun faza, faza ei moderns. Dc
tl
aici reiese de sine insemnatatea literara
a lucrarei de fata, ca cea din urma lu-
\11\ crare a marelui Mitropolit gctitorul lirn-
% bei noastre» i).
1 ts
Titlurile citate mai sus indica pe langa
cuprinsul manuscriptului, si trecerea din
ce in ce mai vadita la epoca moderns
a limbei noastre. SA luam d. e. cuvan-
tul Trimitere. El e intrebuintat stator-
nic in torn 1 si II; in torn III insa pe
Tanga dansul intalnim si cuvantul epistolic,
ce-i in uz astazi, pe cand in limba veche

0 Cuvantul talmacitorilor Teologhiei Sf.

) loan Damaschin, citata la inceput, dare Mi-
tropolitul Veniamin.
www.dacoromanica.ro
 DE CENTENARUL SEMINARULUI eVENIAMIN, 849

bisericeasca e intrebuintat cuvantul carte, d. e.: cartea catre

Romani, cartea catre Tit, etc. Tot asa cuvantul kilmdcire
e substituit In torn III si cu cuvantul traducere. Veniamin
apoi scrie romdnie, romaneascd, romaneste, pe cand in e-
poca anterioard, aceleasi cuvinte se scrieau rumanie, etc.
cu u in loc de o. De asemenea pane astazi auzim vorba
sfetagoret, adecd monah dela Sfetagora (Sf. Munte), adop-
tata sub inranrirea limbei slavone, Veniamin insa numeste
pe monahul Nicodim : Sfetagorianul, cum obisnuim a zice :
ungureanul, vranceanul) de aici se vede tendinta lui de a
scapa. limba de sub inraurirea slavismului.
Nu e mai putin adevarat insa., ca Veniamin, deli in Ina-)
inte cuvantarea la dumnezeestile Liturghii, traduse si tipd-
rite a doua oard, Iasi, 1834, (Id instructiuni de a se intre-
buinta cuvinte adevarate romanesti in locul celor streine,
totusi el chiar, 10 manuscriptul nostru, intrebuintaza alter-
nativ cuvinte romanesti si streine. Asa la I Cor. X, 167
nota (torn I), scrie: binecuvdntdm sau blagoslovim, apoi bla-
goslovenie sau binecuvantare; rocodelia (I Cor. VII, 38, nota
2), dar si : lucrul manilor. Deasemenea scrie simpatriot (II
Cor. II, 7), dar si: compatriot (Id. VIII, 3), pronomie (I Cor.
XVI, 15) si proterima (Rom. III, 3), dar si: privilegiu (I Cor.
XV, 23); colachevseste (II Cor. XII, 19) si linguseste; di-
afendefseiste (I Cor. XVI, 12), dar si : apara; evghenist, ev-
gheniceascd creistere (I Cor. XIII, 8, nota. Id. v. 12), dar
si: nobil, nobilitate (I Cor. VII, 22; Galat. IV, 27 si II
Cor. XI, 18, s. a.); politefseste (Filip. II, 4), dar si: petrece;
a sabatesi (I Cor, XV, 4, nota), dar si: a serba; etc.').
Cauza acestei alternatiuni de cuvinte romanesti si streine,
in manuscript, este ca., cu tot curentul nationalist, obis-
nuinta graiului strein prinsese radacini, .si chiar un Ve-
niamin nu se puted desvata usor de ea, cand asa de mult

1) Comp. "inch manuscriptul nostru Torn. III, la talcuirea epist. c.

Evrei IX, 5, unde Veniamin aminteste cam in ironie, CA. Testa-
mentul din 1797 (Blaj) zice mite in loc de sicriu (in care se pas-
trau tablele legei, nastrapa cu mana si toiagul lui Aaron). Acelas
Testament in loc de a sabatesicum (lice Veniamin, are a &lin-
bald (Levit. XXIII, 32), cuvant ce dupe sunet e mai putin potrivit
de cat a sabatesi, dela an.ety.Ti.Co).

www.dacoromanica.ro
850 DE CENTENARUL SEMINARULUI qVENIAMIN»

auzise cum In magistrature si administratiune loghiotatii

metahiriseau simfonii elinesti, in scoalele lui Vasilie Lupu
se paradosea faneros de elevterii si eterie, in biserica se
doxologhisia: chirie eleison>>
Nu studiem aicea manuscriptul din punct de vedere filo-
logic; aceasta ar trece peste puterile noastre si ar esi din
cadrul unei precuvantari. Vom indica numai cuvintele ce
ni se par mai tipice. Speram insa, ca manuscriptul va a-
trage.la timp atentiunea filologilor nostri, de oarece, cum
am aratat inai sus, din el se pot ufmari progresele limbei
romane atat in privinta termenilor gramaticali, cat si a for-
marei cuvintelor.
In privinta gramaticei.
Gasim in acest manuscript termenii: articol (I Tes. II, 16,
la fine); substantiy, insa in loc de: pronume; impcirkircitoru/
grai=particip (Rom. XII, 10, nota); impdrldiir e=particula;
fapturd, cuprindere, duh,=fraza, period (Rom. XII, 11, n. 1;
Efes. III, 1, nota, si Rom. XII, 7, nota); propositie=prepo-
zitie (I Cor. XI, 12); con/egciturd=conjunctie (Rom. IX,
20); period (Rom. IV, 12); p/ecarea,----cazul (II Tes. I, 8);
nominally (Efes. III, 1, nota); geneliv, datiy (II Tes. I, 8);
acuzativ (Efes. III, 17, nota) 2); neutral, masculin (gen, Efes.
I, 14, nota); unatic=singular (II Cor. XII, 7); pluralnic=plu-
ral (Efes. II, 10); lucrittore,ste=activ; paiimitoreiste=pasiv
(Gal. III, 3); alcdtuireasintaxa (Efes. III, 17); imperfect (timp
al verbului) (I Cor. XV, 4, nota); textul imprimat, pag. 507,
jos), s. a.
De asemenea se afla in manuscript o serie de cuvinte, pe

1) Biser. Ort. Rom., An. 11 1877-78, pag. 668, Discursul D-lui

Gh. Costachescu, citat mai sus. Acelas lucru se petrecea atunci si
cu limba slava; pang dupe 1830 se auzia mereu pela dregatorii
de cinovnici, nacazanii, de presusdvii §i dejursifd, etc. Vezi N.
Israte, Corespondente intre doi amanti sau limba romaneasca din
anii 1822 si 1832. De asemenea, pela slujbele bisericesti se auzia
de blosgonii, panimatce, cotobeice, etc., pe care poporul si chiar
insisi bisericasii, nici o data nu le-au inteles. Melchisedec, Mitropo-
litul Grigorie Tamblac. In Revista p. 1st., Arch. si Filol., An II,
V91. III., Bucuresti, 1884, pag. 54 sq.
2) In acest loc intalnim si termenul ablatiu, evident din gresala,
de oarece se stie, ca limba greaca n'are cazul ablativ.

www.dacoromanica.ro
 DE CENTENARUL SRMINARULUI qVIINIAMIND 851

care Veniamin este negre§it unul dintre cei dintaiu in a

le intrebuinta. Asa : aliantia (II Cor. IV, 16, nota); an-
tipatia (Evrei I, 3); armonie (Efes. IV, 16); aceeaqime.--
identitate (mozeyryls); cuminecatie=transmitere,trecere (Rom.
IV, 15, nota din urma); dar §i cuminecatie=Imparta§ire (I
Cor. X, 16); calpic=apocrif fall (II Cor. XII, 4); capitalul
(Efes. V, 16); cadruri (I Cor. X, 6); catolicesc, explicat de
traducator 1nsu§i cu : preste tot cuprinzator, sau, cum am
zice noi: universal (Rom. II, 14, nota); ceimeInsuqire, ca-
litate (II Cor. 8, 12, nota); ceimecatime=calitatecan-
titate (Filip. III, 21); con§tiinta (des; d. e. Rom. II, 15; II
Cor. I, 12); compatimire (II Cor. XI, 29, nota); concept
(Evrei, introducere); concetatean (I Cor. IV., 13, nota);
coloruri, paralel cu vapsele (I Cor. XII, 11, nota); corona (II
Cor. XI, 28); deaciia=de aici inainte, sau: apoi (II Cor. 9 Si
adeseori); dindarapt=invers (Rom. I, 30, n. 31 (Gal. II, 20);
ginte (Rom. I, 11, nota 1); influentie (Evr. II, 1); introduce
(Rom. II, 11, s. a. m.); insecte (H Cor. VI, 16, nota Si entoma);
instrumente (II Cor. X, 16); ironiceqte, explicat prin : cu luare
preste picior (I Cor. VIII, 1, nota); laturiq=--indirect (II Cor.
II, 3, nota); lipaci=adepti, prozeliti (Gal. II, 25); mizer,
mizeri, mizeritate (I Cor. II, 3; I, 29); melos=---arie de
cantec (I Cor. XIV, 8); marqal Si fertmarplul (II Cor. II,
17 qi Rom. XII, 1, n. 3); model (Filip. III, 17); moneda
(Gal. I, 7); masca Si obrazar (II Cor. II, 11 §i V, 12); me-
chanice=maqini de razboio (II Cor. X, 4); neutralnic=indi-
ferent (I Cor. XI, 16); neutral (Rom. XII, 7, la fine); nevre
nervi (I Cor. XV, 44); ofiter (I Cor. XI, 7); proviant
(Rom. VI, 23, fine); provedentie (Rom. II, 15, q. a.); proere-
sis=libertate (Gal. V, 21); provazator=purtator de grija
(Gal. III, 1); prozelit (I Tes. V, 5); respect (Rom. II, 25); re-
belie (I Tess. II, 3); nerebeluire (Evr. IV, 2); patrie (I Cor. IV,
10); ruini (Efes. VI, 1, nota 2, la fine); persoana (Efes. IV,
23 qi 24; dar qi fata, I Tim. I, 13); sactisfactie (Rom. V, 18,
nota); serv, servia=servire (Rom. I, 1); simplicitate (I Cor.
XIV, 20, nota); sotietatea (Efes. V, 33 sq.); staticima=stra-
tagema (Efes. VI, 10); silogism (Rom. VI, 2; VII, 7); drier-
ghie=conlucrare (II Tes. III, 1); simplu §i semplu (Efes. V,
2'7); statui (Filip. III, 19); traducatoare,---povatuitoare (Rom.
II, 27, nota); testalui=testa (I Cor. XI, 25, nota); triumfeaza

www.dacoromanica.ro
852 DE CENTENARUL SEMINARULIII 4VENIAMIN»

(II Cor. II, 14); triamv=triumf (Colas. I, 15, la fine); virtute

(II Cor. IX, '7, s. a. m.); voiajerii (Gal. I, 18); zefir (Colas.
III, 12, nota).
Sunt apoi in manuscript o serie de cuvinte arhaice din
care mare parte se inteleg din context. Asa: aib=am
(Rom. VII, 9, n. 2); aibeti=sa ai, imperativ dela a avea
(I Cor. XV, 9, nota); basna=basm (I Cor. X, 29); ceiu
=cer, a cere (II Cor. VI, 13); ceii=cei, celei (Rom., in-
troducere, titlu, si foarte des m. departe); amelintare=
semn din cap afirmativ sau imperativ (I Cor. XV, 52);
atapoc=gunoi (Efes. V, 12); a bori (vomare) (I Cor. XV,
26); borta (a sapat borta, I Cor. XVI, 1, n. 2); beilicuri
(Efes V, 46, nota); a cumpani=a compara (Rom. XIV, 2);
cimpoias in sens de cotcar, dar si actor (Efes. VI, 1, la
fine); corbacuri=ospete religioase (I Cor. XII, 6, cum erau si
agapele crestine); a corabieri=a merge cu corabia (Colas. IV,
10); dosada=dispret, amarul vietei (I Cor. X, 34 si m. a. 14;
desantat =paradox (II Cor. IX, 9, nota); desinsotire (II Cor.
XII, 2, nota);desantat=extraordinar (Colas. I, 6); dumesnic
=domestic (Rom. XI, 13); epanghelma=vrednicie (Gal. I,
1); everghetiseste=face bine (II Cor. VI, '7); filonic=iubitor
de cearta. (Gal. V, 21); filotimie (Efes. III, 21; I Tes. IV,
1); ghimpositura=vorba intepatoare (Efes. II, 20, nota);
galban venetic (Colas. III, 15, nota); grozav=urat de tot.
(Efes V, 26); hiara=fiara (I Cor. XV, 38); hier=fer, dar
si fier (Rom. VIII, 9; I Cor. XV, 53, nota; hiritismos=
salutare, felicitare (I Cor. XVI, 9); harb=va's de pamant
spart (II Cor. IV, 8), havalele=sarcini publice (Efes. V, 16,
nota); haraci=bir, contributie la fisc (Efes. V, 16, nota); hac
=salar, leafy (I Tim. VI, 2, nota); huet,-galagie (II Cor. XII, 9,
nota); ibovnic (Gal. V, 6, nota 2); a se imbarbati=imbarbata
(Efes V, 18, n. 3); iscusul=iscusinta (I Tim. I, 12); ipolipsis
=opiniune (II Cor. IX, 4); istornic (Rom. I, 8, not. 2); jaloba
=--para. usoara; jitar-,----pazitor de tarini (I Tim. III, 1, nota); a
chiriologhisia predica (I Cor. .XII, 6, nota); chimen=text
(Rom. I, 1); inehenc=judecata (I Cor. III, 15, nota, la fine);
mulcomeste=potoleste (II Cor. VI, 16); migiasi=vecini (E-
fes. V, 22); mertic=portie, tain; mueruscafeniee cu mo-
ravuri usoare (II Tim. III, 6); norodniclaic (Rom. XII, 2,
la fine, si I Cor. XI, 17, nota); nimicnicitinjosit (I Cor. XV,

www.dacoromanica.ro
 DE CENTENARUL SEMINARULUI gVENIAMIN0 853

11); norodita,populata (I Tesalon., introducere; id. II, 20);

ofichial=functionar (I Cor. XI, 7); ometita=fruntea fainei I)
Cor. XV, 47); proterima=superioritate (Rom. III, 3); pan-
gar=consumatia lumanarilor in biserica (I Con XVI, 1, nota);
pravat-----scop (I Cor. VIII, 26); prohotarire=predestinatie (E-
fes. HI, 18, nota); prozvolire §i prolovire=suparare a gandu-
rilor de voe sau fara de voe (II Cor. V, 16); prost=fiecum,
simple (II Cor. VI, 4; VIII, 2, la fine); pedosnicinvers;
pumblicarisire=publicatiune (Efes. III, 4, nota); schembeua
intestinele (I Cor. 1X, 13, la fine, nota); sireclic=viclenie
(I Cor. VI, 5); sulinar=canal (I Cor. XII, 20); sirgrepede,
de sirg=degrab (I Cor. XVI, 7); slavocuvantare=doxologie
(II Cor. XI, 31, nota); sipgurisat=asigurat (Gal I, 4); stre-
chiind =sburdand (Efes. V, 18 sq., nota); surghiunlic" exil
(Filip. III, 20, nota 3); sofismata sofismele (Colas. I, 15);
samavolnicie cu dela sine voe (Tit, I, 7),;- saga gluing.
(Filim. 19); smreduiti stricati (Colas. III, 21, nota); taina-
turi hrana si solda ostasilor (II Cor. X, 8); trebniceste
este in intrebuintare (I Cor. XI, 30, nota); trebnicesc ser-
vesc (I Cor. XII, 20); tirc ---,disc al soarelui (Efes. II, 6); a
tractarisi a trata (I Cor. VII, 2, nota); a trebuinta a
intrebuinta (II Cor. III, 15, nota); turbat invapaiat, in
sens bun (I Tesal. II, 8, fine); vieceasca=vitala (I Cor.
XV, 31, nota ultima); zeciuri zeci (I. Cor. XV, 19, nota,
s. m. d.); varfelnic corifeu (Rom. I, 1); zevcuri orgii
(Gal. V, 21); zapis (Colas. II, 14); zapcilac - executie la
munca; zoleste mustra (Rom. XV, 15), s. a.
Ce priveste constructia cuvintelor intalnim in manuscript
un numar de cuvinte compuse, ce sant formate probabil
de insusi Veniamin. Aceste cuvinte sant urmatoarele: ara-
tator de isprava=final (Rom. III, 4,n. 2); bucuro-plangere=
a plange de bucurie (Filip. IV, 4); conscriere=opera scrisa
(Rom. I, 1); conumarat=a numara impreuna') (II Cor. XIII,

1) In manuscript este si cuvantul impreuna": a contancirat im-

preuna, ceea ce face evident un pleonasm. Am tiparit intocmai.
Vezi torn. II, pag. 185. Ne-am silit dupa putinta a edits manuscrip,-
tul intocmai. Dupa ce am colationat cu el copia transcrisa din
ordinul Ministerului §i am corectat acea copie, la imprimat am -ex-
piicat in parentez, precum se vede mai sus, cuvintele pulin intre-

www.dacoromanica.ro
854 DE CENTENARUL SEMINARULUI a.VENIAMIN,

13); consuflarea=concordia (Efes. IV, 4); canoanele grama-

ticei=retorica (Filip. III,.. 8); concunostinta=ingaduire, con-
descendenta (Efes. VI, 2,1a fine); Dumneze-barbateasca
(19,ecoaptxt) intrupare=intruparea Dumnezeu-omului (Colas,
II, 3,nota); trupul Dumnezeipostatnic 0.sotlirocnu.sov aktch=--
trupul cu care _s'a unit dumnezeirea personal (Efes.11,16);
inomenire=intrupare (I Cor. XIII, 12); plata ciunta=plata ne-
deplind (II Cor. IX, 7); proscrie=scrie la inceput, sau mai Ina-
inte (Rom. I, 1 si XV, 4); prozis=zis mai sus (Rom, II, 29); a
reimpaca-=-a Impaca deplin (Efes. II, 16); a rasformdlui=a
Inchipul (I .Cor. IV, 6), dar si a se schimba sufleteste (Efes.
IV, 23, nota); a rastopi=a topi din nou (Colas. III, 5); legea
slujitosevarsitoreasca .(TeXetoopToc6v)=legea ceremonials (E-
fes. II, 15, nota); zicator de pricina..cauzal (Rom. III, 4, n.
2), s. a.
Din aceste cuvinte, ,ce, precum vedem, sant formate in-
tocmai dupd original, cum si din cuvintele streine, citate
mai sus, usor se poate cunoaste, ca traducerea de fop este
in mare parte strans literals. Aceasta se vede si mai bine
din urmatoarele cuvinte: desvinovatire=apologie (II Cor.
XIII, 12); cuvant desvinovatitor=cuvant apologetic (II Cor.
XI, 29, nota); a filotemisi=a emula in ceva (I Tes. IV, 1);
isotimia=cinste de o potriva a sotilor unul catre altul (Efes.
V, 22); mechanice (p.mayttata=armament de asediu in
razboiu (II Cor. X, 4); a doua povatuire=Pedagogul car-

buintate, pe care traducatorul nu le-a explicat, am complectat unele

prepozitiuni ce n'aveau sens, on pentruca. ,scriitorul manuscriptului
scapase din vedere sate un cuvant, on pentruca traducatorul insusi
omisese randuri intregi din original, insa nu cu stiinta, cum a omis
Precuvantarea (vezi pag. 5, nota 1), sau cum a omis unele note
(d. e. restul notei dela vers. 33, cap. XV al Ep. I Car., pag. 528),
ci din gresala (d. e. II Cor. V, 8; Colas. II, s. a.). Am indreptat
apoi greselile ce sant in manuscript din auz rau, d. e.: si fratasca,
in loc de sufleteascii; nebunim in loe de ne goninly pane in loc
de pcintece: Evrei lacomi de pane, pe cand in original e pantece
(Rom. XVI, 17). De asemenea am indreptat greselile de traducere, d.
e. cuvantul we irposiropv e tradus: ocrotim (I Cor. XII, 26), etSwpo-
Soxiirloc e tradus: fara voea vegheata, ce n'au nici un sens. Am
facut tabla materiel, sau a cuprinsului si un mic registru alfabetic
la sfarsit. Eventualele erori rugam pe cetitori a le indrepta eu du-
hul blandetei.

www.dacoromanica.ro
 DE CENTENARUL SEMINARULUI aVENIAMIN, 855

tea II a lui Climent din Alexandria (II Cor. XIII, 12, nota);
e Intrebuintat insa si cuvantul pedagog in Intelesul obisnuit,
adeca. : dascalul copiilor celor mici (Gal. III, 24).
Tendinta traducatorului de a se tine strans de litera ori-
ginalului aril de rezultat, ca textul lucrarei sale este cam
Intunecat in unele pArti. SA aducem aici cateva exemple :
«Cata osebire este a folosi cineva numai pre unul de cd-
tra a folosi o biserica Intreaga, atata osebire are qi darul
limbilorsi darul prorociei» (Tom. I, pag. 484). Sau: qDrept
aceea, aicea cu dreptate se cuvine a glasui cineva minu-
natete cuvintele acelea, ce etc...» (Tom II, pag. 306). Sau
in fine: «Tu ai urmat petrecerei mele, adeca In viata. si
In politefsirea (IroXvcski.) mea» (Tom. III, talc. la II Tim.
III, 10).
Cetitorii de astazi, recunoastem, nu vor fi luminati cu
aceasta din urma explicare a cuvantului: «petrecerei mele»,
nici se vor simti atrasi de fraze, ca cele citate mai sus.
Insa nu trebue a uita, ca lucrarea poarta pecetea timpului
si ca provine din ultimele zile ale vietei traducatorului;
el simtia ca se apropie de sfarsitul acestei vieti si voia ne-
gresit a terming traducerea mai curand, inainte de a In-
chide ochii. Lucrul ultimelor zile ale Marelui Mitropolit,
on ate lacune ar Infatisa, va da cetitorului diligent un
imbold puternic a cauta ss pAtrunda cat mai afund in rostul
traducerei sale si sa soarba, asa zicand, Intelesul ei, sau,
cum Insusi traducatorul zice : «sA rO.stoarne toata peatra »9.
Cuvintele rostite sau scrise de fiecare om, necum de un
Veniamin, la pragul veciniciei, se considers cu dreptul ca
cele mai sfinte. Mai ales in asemenea imprejurare trebue a
tine seamy de maxima in magnis et voluisse sat est». 0
lucrare asa de mare ca fond, Indreptatia pe traducator a
fi mai putin exigent in privinta formei.
Cu toate acestea lucrarea lui Veniamin in cea mai mare

') Precuvantarea la Chiriacodromion; Neamt, 1811: Precum fac

cei ce saps mademurile (metalurile) cand afla niscariva locuri din
cele cu mademuri ascunse intru dansele, nu se departeazil indati
de d'ansele, ci toata slirguinta, Wala osteneala o pun, sApand §i
strecurand pamantul, pane ce afla aurul sau argintul cel dintru
dansele".

www.dacoromanica.ro
85.6 DE CEE.TENARUL SEMINARULU! VENIAMIN,

parte este ireprosabila chiar ca forma. Sa citam cateva exem-

ple: «Nimic este asa de stralucit ca legaturile cele pentru
Christos.... Nu fericesc asa pre Pavel, caci s'a rapit in rai,
in cat ca a fost bagat in temnita; nu 11 fericesc atat pre
el, caci a auzit graiuri negraite, in cat 11 fericesc ca a
suferit legaturi; mai de ales este mie a patimi rau pentru
Christos, decal a ma cinsti pentru Christos; aceasta este
mare cinste; aceasta, slava, care le covarseste pre toate.
0 fericite legaturi ! etc...* (Tom. II, pag. 344, nota). De ase-
menea In Tom. III, d. e. la talcuirea Epistoliei care Cola-
seni III, 12, nota,unde se celebreaza adevarata prietenie,
stiluF 1mbraca chiar forma elegantei.
Dar incontestabila valoare a lucrarei de fata, pe langa
cuprinsul ei, sta in aceea, ca este cea dintaiu talcuire corn-
plecta a Epistoliilor lui Pavel, imprimata In limba romana.
De o suta de ani de and exista Seminarul Veniamin si
se preda in el talcuirea sf. Scripturi, o lucrare de acestfel,
nici chiar la parte din Epistoliile lui Pavel, nu s'a tiparit.
Acelas lucru se vede si la Facultatea de teologie, ce cu-
rand implineste un patrar de veac dela infiintarea sa. Chiar
asezaminte teologice mai "bine intocmite decat ale noastre,
cum e Facultatea de teologie din Cernaut, nu pot inre-
gistra Intre productiunile for literare o asemenea lucrare.
In Transilvania iarasi nu stim sa fi exit la lumina o tal-
cuire la Epistoliile lui Pavel.. In aceasta privire se poate
zice si acum, ceea ce zicea despre ilustrul Mitropolit Ve-
niamin, un distins si regretat profesor al Seminarului dela
Socola, cu treizeci de ani in urma, anume, ca Veniamin,
prin aceasta talcuire la Epistoliile lui Pavel, «ca un alt
Moise, a deschis o sorginte de apa vie si dulce, din care
sa se indulceasca si adape insetatele de apa spirituals si
amaratele de starpiciunea pustie a ignorantei, fragedele
mladite ale arborului. clerului roman* ').
Traducerea de fata, imprimata, va face, deci, .epoca in
literatura noastra bisericeasca. In adevar, de acum inainte
clericii romani de pretutindenea, setosi de cultura, vor gasi
in aceasta talcuire cele mai temeinice instructiuni despre
1) Gheorghe Erbiceanu, discurs la serbarea patronutui seminarului
Veniamin, in Bis. Ont. Rom., an. II, 1875-76, pag. 527.

www.dacoromanica.ro
 DE GEN TENA RUL SEMINARULUI << Vk NIA Mi t » 857

datoriile preotesti, in toata intinderea si Innaltimea lor,

precum si despre chipul in care sa le impliniasca. Sa
ceteasca numai talcuirea Epistoliilor care Timotei si Tit.
Inca si dogmele religiunei sant adeverite deplin in aceasta
lucrare, asa ca ea va putea servi de calauza chiar in pri-
vinta regulei de credinta 1). Tot asemenea morala cresting
se cuprinde aicea pana in cele mai mici amanunte; talcu-
irea de fata are un bogat material despre legile moralei,
despre constiinta, fapte bune si virtuti, precum si despre
tot felul de patimi si fapte rele. De aicea va Invata cle-
ricul a combate si mai bine luxul, lenea si betia, a reco-
manda modestia, munca, meseriile si cumpatarea. Nu cu-
noastem alter lucrare, ce ar invata mai practic a stapani
patimile: «Ragnetul si strigarile cele mari sant ca un cal,
iar calarasul carele lade pre calul acesta este urgia si
mania. Impedeca si oboara jos pre calul ragnetului si ne-
gresit vei °bort Impreuna si_ pre calarasul» (Tom. II pag.
369; comp. si Torn. I, nota 1, pag. 107). Luci-area aceasta
infatiseaza de asemenea cele mai sanatoase principii cu pri-
vire la chestiunile sociale si economice, ca relatiile statului
cu supusii sai, relatiile familiare si casnice, relatiile dintre sta.-
pani si servitori, dintre bogati si saraci, folosul industriei
manuale, ingrijirea de animale, s. a. Despre acestea se poate
lesne incredinta oricine daca va arunca o ochire d. e. asupra
talcuirei Cap. XIII din Epistolia catre Romani; Cap. V si VI
din Epistolia care Efeseni ; a Cap. VI, v. 17 din Epist. I catre
Timotei; a Cap. II, IV din Epist. I si Cap. III din Ep. II care
Tesalonicheni; a Cap. IX, 9 din Ep. I catre Corinteni, s. a.
Apoi ce proverbe Instructive se gasesc in cursul talcuirei. Sa
citam unul despre staruinta la munca: «Pre bier, hierul It
ascute, iar peatra de peatra frecandu-se naste flacara>>2). Ce

1) Vezi d. e. Tom. I, pag. 84 sq. despre botez, unde si polemizeaza

fin cu eterodocsii, care au alte practice despre botez. Vezi si pag.
488 cu cater finely atinge pe cei ce fac slujba dumnezeiasca in
alter limber decat cea vorbita de popor.
2) Comp. si II Cor. II, 11 (pag. 30 Torn. II) frumosul proverb
elfin: ION lthtpov aptaTov: tot lucrul masurat este mai bun. E vrednic
de retinut si proverbul din Torn. I pag. 528: stricd pre moralu-
rile cele bune intdlnirile cele rele"proverb pe al carui autor tra-
ducatorul omite a-1 uumi, desi in textul grec este, anume Comicul
Menandru.
Bise i a Ortodoxa FtomknA 2

www.dacoromanica.ro
858 DE CENTENARUL SEMINARUNUI aVENIAMIND

bogatie de cuvinte si povete dela sf. Parinti, precum si dela

filozofii greci si romani. Ceva mai mult: aproape toate sti-
irgele omenesti sant luate in ajutor pentru a face cat mai
bine intelese adevarurile dumnezeesti; asa d. e. astronomia
(I Cor. XV, 41, nota, Filip. II, 10, Tit I, 13, s. a); arhitec-
tura (Efeseni, introducere, Colaseni I, 1, s. a); medicina si
igiena (pag. 28 passim, pag. 352, nota, s. a.); fiziologia (Efes.
VI, 14, fine, pag. 414; Colas. II, 19, s. a.); psihologia (pag. 224
sq. si Tom. II, pag. 373); chiar arta razboiului (Tom. II, pag.
412); despre istorie si filozofie nu mai amintim; materii
din ele se intalnesc in cele mai multe locuri.
Aceasta mare silinta a autorului de a inlesni pe ceti-
tori sa inteleaga cuvintele cele de Dumnezeu insuflate ale
Apostolului neamurilor, e vrednica de luare aminte. Ce-
tirea Epistoliilor Sfantului Pavel a avut in cursul timpului
urmari minunate; a adus la credinta In adevaratul Dum-
nezeu pre inchinatori de idoli si a inraurit hotarator asupra
oamenilor dedati la patimi, a se lepada de ele si a duce
o viata virtuoasa. Pentru cazul Intaiu putem aduce ca
exemplu pre sf. mucenita. Doamna, care din slujitoare la
capistea idoleasca a palatului imperial din Nicomidia, pe
vremea lui Maximian, prin cetirea Epistoliilor Sf. Pavel s'a
fa.'cut crestind si a sigilat cu viata adevarul credintei salel).
Pentru cazul al doilea, putem aduce pre fericitul Augustin,
care povesteste in termeni miscatori cum trite() zi, sezand
sub un arbore din gradinuta casei sale, plangea si suspina,
Imputandu-si depravarea sa, si se tot Indemna a face o ultima
sfortare spre a se smulge din catusele ei, cand auzi un glas
de copil dela casa vecina zicand : is ,s1 cete,ste! (toli et lege!).
Atunci el deschicland la intamplare Epistoliile sfantului Pa-

1) II aitg. IVIlptoc AOliva -iny xottl sous zpovous to Maatp.tivou,

-42Ta1o[tivyi ex T-ijs Notop.-0.e..74, `17:ptaal 67cipxouag. rob iv TLS) 11/Xotrim
va.oii. '0 Oirolo; atazi etze 66)aexi. Osibv entoXa avoiliCito Acdor.x/Oeov.
'Enetaii Ii gzuze ET)p-t,} Ti4 Clpicat4 tciw `Ailow 'ArootaXwv xott tn.;
'ETCLSTOXk TO5 'ATEop ElatiXou ivotE601 &Ira aica. xa.Ta Tip
tpuzipo xat 11.10obax Tip &Algivip IrEaTcv, kEaTioasv ei4 tav XptaTov.
"OOEV i6ourTE,361 l7ra T6y 'FirEaxo7cov 76'; Ntxortiaii.otg KtiptXXov x. T. X....
Iovocaaptaril; Tcuv 666ixx Milvaw Toi.) 'Evtautob 67c6 Nuto8tiou 'A-
Itopettou. Top_ 116p.7cto. Constantmopole, 1842, pag. 184. Amintirea
ei se serbeaza la 28 Dechemvrie.

www.dacoromanica.ro
 DE CEN1ENARUL SEMINAEULDI cVEN1AMIN, 859

vel, pe care le avea cu sine, &At peste locul urmator:

Ca ziva cu buna cuviinta sa umblam, nu in bencheturi
si In betii, nu In curvii Si in inveminari, ci Imbracati-va
intru Domnul nostru lisus Christos, Si purtarea de grija a
trupului nu o faceti spre pofte» (Vezi lucrarea de fata
pag. 223-226). Fericitul Augustin cetind aceste cuvinte
i se Ora ca Apostolul i le lice chiar lui. «Indata, adauge
el, in sufletul meu se revarsa ca o lumina ce'l lini§ti Si in
acelas timp se risipira toate indoelile mele ca norii de vant» ').
Autorul talcuirei Epistoliilor Sf. Pavel a tiut aceasta
minunata putere a lox, §i de aceea a cautat a le lamuri
in toate amanuntimile, ca sa se poata Imparta§1 cat mai
multi de lumina darului ce se revarsa din ele. Astazi Insa
in locul slujirei la idoli este slujirea la patimile de tot
felul, ca mandria, aviditatea de bunuri materiale, imbuiba-
rea, desfraul, necredinta, invidia, ura, mania, §. a. Nimeni
nu poarta improtiva acestor patimi §i a altora de felul for
un razboiu mai crancen §i sigur de izbanda ca Apostolul
Pavel.
Voeqti, deci, sa te scoli improtiva patimilor i sä ca tigi
prin simplele cuvinte ale credintei biruinta pe care n'a
putut-o i n'o poate ca'§tiga toata intelepciunea omeneasca?
cetete cu luare aminte Epistoliile lui Pavel. E§ti hotarit
a te lupta lupta cea buna pentru credinta, adevar, dreptate
§i moralitate, a induiosa inimile pentru cei lipsiti §i parasiti,
a mangala pre cei Intristati i amariti ? cete§te cu luare a-
minte Epistoliile lui Pavel, Si lumina ce a stralucit asupra lui
pe calea Damascului, va straluci §i asupra ta,§i ca o faclie
vei lumina pre toti cei din jurul tau, precum i-a luminat odi-
nioara fericitul Augustin. Iar cei indatorati mai mult a face
aceasta sant preotii. Catre dan0 a zis Domnul: «A§a sä lu-
mineze lumina voastra inaintea oamenilor, ca vazand faptele
voastre cele bune, sa mareasna pre Tatal vostru cel din ce-
riuri» (Mat. V, 19). Catre danqii a zis Apostolul: «Luati
aminte de voi §i de toata turma, (Fapt. XX, 28). Preotii
nu vor ImplinI cu spor aceste porunci, daca nu se vor a-
dapa din izvorul Intelepciunei Marelui Pavel. Icoana lui
i invatatura lui sa fie pentru dan§ii In servirea pastoreasca,
1) Confess. VIII, 12.

www.dacoromanica.ro
860 DE CENTENARUL SEM NARULUI <IVENIAM1N*

ceea ce este busola pentru marinari. Model mai deplin al

apostolatului Evangheliei, si invatatura mai cuprinzatoare
despre acest apostolat, nu avem!
Mitropolitul Veniamin stia prea bine aceasta. Si precum
la Inceputul arhipastoriei sale tipare§te tAlcuirea lui Teofi-
lact la Evanghelii, asa la sfarsitul vietei sale traduce talcu-
irea Epistoliilor Apostolului Pavel. Aceasta traducere e ca
un testament, in care Mare le Mitropolit arata luminat ce
voeste el sä faca vfitorii preoti ai neamului sau. De aceea
si numeste el invatatura Apostolului: «Vistierie de mult
pret, comoard de avutii ceresti, antana de apa vie raco-
ritoare sufletelor arse de pripetul pacatelor. Doftorie yin-
decatoare de toate boalele cele sufletesti. Scara care sue
la cer pre cei ce o vorunelti cu sarguinta. Faclie, care
povatueste pre cei intunecati catre lumina cunostintei de
Dumnezeu. Sare, ce omoara pre vermii cei sufletesti....» 9.
0 lucrare de atata valoare nu putea ramaned mai mult
timp qgradina inchisa si izvor pecetluit», fa'ra paguba su-
fleteasca a clerului nostru. Osteneala cea multa ce dat,
la sfarsitul vietei, neobositul Mitropolit, nu trebuia sa ramana
desarta, caci prin aceasta el, ca si Apostolul, a stiut cum O.
savarsiasca alergarea vietei si s'a luptat nu ca cum ar bate
aerul (I Cor. IX, 26). De aceea i s'a gatit cununa dreptatei.
Si lucru minunat! El adevereste prin sine insusi ca Dum-
nezeu rasplateste negresit pre cei ce fac bine in aceasta
viata. Nimeni sa nu se indoiasca despre adevarul unei ras-
platiri dupa moarte.
Mitropolitul Veniamin Intimpinase pela sfarsitul arhipas-
toriei sale mari greutati din partea Domnitorurui Mihail
Sturza, pentru a asigura bunul mers al Seminarului sau,
de care nu inceta a se interesa pana in ultimele sale zile2).
Dar dupa o jumatate de veac, multamita solicitudinei bar-
batilor nostri dela carma Statului, Seminarul lui Veniamin
a fost instalat in chiar palatul fostului Domnitor!

1) Precuvantarea la Chiriacodromion; Neamt, 1811.

2) C. Erbiceanu, Istoricul Seminarului Veniamin, reproduce la sfar-
Ot o Adresa a Mitropolitului Veniamin din a. F844 Iulie 9, cu care
trimite la biblioteca Seminarului mai multe carti traduse de el si ti-
parite de curand.

www.dacoromanica.ro
 DE CENTENARUL SEMINARULUI 6VENIAMIN» 861

Mitropolitul Veniamin ridicase cu mari greutati si jertfe

mareata biserica a Mitropoliei din Iasi, pe care insa. n'o puta
vedea terminate; dar el facuse o fapta buna. Rasplatirea nu
i-a lipsit. 0 jumatate de veac si mai bine trecii, biserica lui
Veniamin ajunsese o mareata ruing, cand ea fu restaurata in
mare splendoare si tarnosita In timpul Regelui nostru Carol,
augustul protector al monumentelor noastre nationale. Bu-
curatu-s'a atunci sufletul lui Veniamin, ca opera sa si-a a-
juns destinatia.
Mitropolitul Veniamin, cu un an inainte de moartea sa,
incepe sa traduca insemnata talcuire a lui Nicodim Aghi-
oritul la Epistoliile Sf. Apostol Pavel. N'a tinut seama nici
de slabirea vederei, nici de sfarsirea glasului, nici de tre-
murarea manilor, nici de amortirea picioarelor, nici de
sleirea puterilor. A tradus inainte de dimineata papa seara,
din zi in zi, asa ca terming lucrarea, cand nu mai avea, nisi
doua luni depline de trait. A facut iarasi o fapta buna. De
aceea nici rasplatirea nu-i lipsI! Lucrarea sa manuscrisa,
dupa o jumatate de veac iasa la lumina prin imprimare tot
in timpul Regelui nostru Carol, augustul patron al culturei
noastre bisericesti. Sufletul lui Veniamin acum iarasi se
bucura lntru Domnul, ca munca din ultimele zile ale vietei
sale pamantesti n'a ramas uitata in rafturile bibliotecilorl).
Acum aceasta lucrare se poate raspandi printre toti clericii,
cum negresit a dorit el. Tata rasplata sufletelor mari. Si
aceasta rasplata e cu atdt mai placutd lui Veniamin, cu
cat ea raspunde purtarei lui din toata viata, ce a fost
inchinata numai binelui obstesc al Bisericei si Patriei. Se
cuvenia dar cu tot dreptul a i se inching lui lucrarea im-
primata.
Priimeste, o Parinte, prinosul acesta, ce'l aducem amin-
tirei tale, vrednicule de laude.
Nu'ti aducem cununi de flori, ce se trec, ci cuvinte dum-
nezeesti, ce sant netrecatoare, precum zice Scriptura: «Usca-

1) Manuscriptul este acum in biblioteca Facultatei de teologie din

Bucuresti, unde a fost adus dela Seminarul din Husi, impreuna cu
biblioteca acelui Seminar, la 1894, cand s'a desfiintat. Iar la Semi-
narul din Husi,probabil a ramas dela episcopul Meletie Istrate, fos-
tul arhidiacon al Mitropolitului Veniamin.

www.dacoromanica.ro
862 DB CENTENARUL SEMINARULUI «VENIAMIN»

tu-s'a iarba si floarea ei a cazut, iar cuvantul Domnului

ramane in veci).
Nu'ti ridicam statui de marmura sau de bronz, pe care
timpul asijderea le sapa si le surpa, ci'ci Infatisam Invata-
turile apostolice date Bisericei, stalp si Intarire a adevarului.
Nu'ti harazim our sau argint, carp se perde, ci un rod
al Intelepciunei ceii insuflate de Dumnezeu, ce dupaPsal-
mistul este mai dulce decat mierea si fagurul, mai scump
decat petrile cele de mult pret.
Priimeste, o Parinte, ale tale dintru ale tale.
Priimeste pre Veniaminul tau, cea de pe urma lucrare
a to pentru luminarea clerului si a neamului tau.
Din locasurile dreptilor, unde to odihnesti, uneste ru-
gaciunile tale cu ale noastre care Atotputernicul Dum-
nezeu, ca sa apere si sa. Intariasca Romania cu sfanta Bi-
serica cea din ea, sa binecuvinteze si sa paziasca pe Prea
Innaltatul nostru Domn si Rege Carol I, caci sub a Lui
Inteleapta si parinteasca domnie, Tara si Biserica au ajuns
zile frumoase si potrivite cu asteptarile poporului, care
dupd rostul unui poet al sau, nu voeste: 4Ceriul fara stele,
campul fara flori, zile lungi si triste fara serbatori».
Athanasie al Ramnicului
14 Septemvrie 1904.

(i'''`A-1'

www.dacoromanica.ro
 CEI DOI BAN' AI VADTIVEI

Istoria evangelic& este plina de fapte si istorisiri instruc-

tive. Mantuitorul nu perde nici o ocaziune de a atrage
asupra for deosebita luare aminte a Apostolilor si a tuturor
celor ce erau cu el, pentru a-I invata, s& se foloseasca de
intelesul for moral, ca sa fie mai buni si sa se indrepte.
La tot pasul el is prilej dela on -ce fapta, intamplare sau
istorisire si desvolta admirabile invataturi, pe care indeamna
si povatueste pre Apostoli si pre toti cei ce ascultau cuvin-
tele sale O. se foloseasca, pentru ca ei sa fie exemplu de
dreptate inaintea oamenilor si a lui Dumnezeu, proband ast-
fel ca sunt cu adevarat credinciosi urmatori ai invataturei
sale ca sa se poata Invrednici d'a fi partasi, adeca moste-
nitori ai imparatiei lui Dumnezeu.
Una din aceste istorisiri evangelice, plina de invatatura
morala, este si darul vaduvei adus la templu. Evangelistii
Marcu si Luca, singurii cari relateaza acest fapt, ne arata
ca Mantuitorul a atras deosebita luare aminte a Apostolilor
sai asupra darului adus la templu de o vaduv& saraca si
lipsita. Ei ne spun a Domnul aproba, si lauda darul ei
cel modest, si it pune mai presus de darurile cele mari si
pretioase ale bogatasilor, can se intreceau fie-care sa aduca.
daruri mai mari si mai de valoare la templu lui Dumnezeu.
Iafa cum ne relateaza evangelistul Luca cele privitoare

www.dacoromanica.ro
864 CEI DOI BANI AI VADUVEI

la darul vaduvei: 4ci cautand 9 a vazut pre cei bogati arun-

«cand darurile sale in gasofilachie 2). i a vazut si pre o
«vaduva saraca, aruncand acolo doi fileri 3). i a zis: A-
«devarat zic voug, ca aceasta va Juva saraca, mai mult de
4 Cat toti a aruncat 4). Ci£ toti acestia, din prisosinta for an
aruncat 5) la, darurile lui Dumnezeu. Iara aceasta, din lipsa
«sa, toata avutia care a avut-o a aruncat* 6).
lata fapta asupra careea Mantuitorul atrage luarea aminte
a Apostolilor. Din istorisirea evangelica se vede lamurit:
ca Mantuitorul atrage deosebita luare aminte asupra faptei
savarsita de vac:lava; lauds fapta ei si o pretueste mai pre-
sus de toate darurile cele marl si pretioase aduse de cei
avuti si puternici. Mantuitorul arata in acelas timp si cu-
van tul pentru care darul vaduvei covarseste toate darurile
si toate ofrandele aduse la templu. El zice: « To0 aceqtia,
«adeca cei bogati, puternici si cu dare de mana au dat
(din prisosul lor; lath' ea, Maya, saraca si lipsita find
«a dat, din lipsa si saracia sa, tot ce a avut>.
Fapta vaduvei, precum reese din istorisirea evangelica,
este socotita de Mantuitorul ca fapta buna, virtuoasa si
placuta lui Dumnezeu. Pentru aceasta El atrage deosebita
luare aminte a Apostolilor asupra ei si o deosebeste de
toate darurile acute de toti ceilalti. El le atrage luarea a-
minte asupra ei spre ai invata, sa se foloseasca de Impre-
jurare si sa se edifice moralminte, invatandu-se si ei a ju-
deck drept si cu cuget curat faptele oamenilor, deosebind
astfel, cu adevarat, pre cele bune si placute lui Dumnezeu.
1) Aoi verbal a clitzta, este in insemnare de a privi. Senzul deci
este oa: Mantuitorul stand en Apostolii sai 1;ii privind (textul cautand),
la cei ce aducean daruri la templu a vazut
1) Cnvant grntezanrul, cutia bisericei.
3) Monedi de cea mai mica valoare, ca cum am zice doi bani, doi
gologani.
4) Verbal a arunca in insemnarea de a da, a pane, a da'rui.
5) Verbal a aranca in aceeaqi insemnare ca mai sus.
6) Luca XXI, 1-4 compara qi Mann XII, 41-44.

www.dacoromanica.ro
 CSI DOI BANI AI VADUVEI 865

El ii invata ca si ei sa judece si sa aprecieze faptele oa-

menilor, asa cum a judecat si a apreciat El, adeca dupes
dispozi(iunea suileteasca, a celui ce savArgeste fapta,
jar nu dupes aparenp sau ara, tarea faptelor in sine.
Modul cum Domnul a judecat si a apreciat, in aceasta
imprejurare, darul vadavei, find cu totul nou si deosebit
de judecata si apreciarea comuna a oamenilor, a atras pu-
rurea deosebita luare aminte a tuturor celor ce voesc a
se edifices moralminte pe cuvantul evangelic. Toti cei ce au
voit si voesc a se inalta dela cele pAmantesti la cele ce-
resti si dela cele materiale, la cele spirituale si morale, si
voesc cu adevarat a se edifices moralminte, intru a ju-
deca drept As,/ a face bine, toti acestia admira dreapta
$i dumnezeeasca judecata si apreciare a Domnului. Acestia
au totdeauna aceasta judecata ca norms in toate judecatile,
aprecierile si faptele lor, pentru a face si ei fapte bane,
drepte si placute lui Dumnezeu.
De asemenea in toate timpurile s'au facut si se fac Inca
tot felul de reflexiuni asupra judecatei si aprecierei Dom-
nului relativ de darul vaduvei, dar toata judecata si apre-
ciarea omeneaski, care nu vede in judecata Domnului ti-
pul adevaratei judecari si aprecierei drepte si ade-
va, rate, suet aprecieri si judecaci omeneqti, nedrepte,
josnice §i pornite din patimg. Singurb. judecata Dom-
nului este dreapta, adevarata §i pova ruitoare la toata
fapta bunk, morals §i placua lui Dumnezeu. Sin-
gura judecata Domnului este dreapta qi adevarata, caci
ea covarseste toata judecata superficiala si patimase a oa-
menilor. Domnul judeca drept si dupes adevarata for va-
loare faptele; iar oamenii judeca dupes aparenta, fares a
cugeth la pornirea sau dispositiunea sufleteasca a celui ce
savarseste fapta. Domnul judeca drept, caci cunoaste a-
-dancul sufletului fecaruia; cunoaste inima si cugetul nostru
vi ne invata ca si not tot astfel sa judecam. Judecata sa

www.dacoromanica.ro
866 CEI DOI BANI AI VA DUVEI

este instructive si povb.tuitoare, invatandu-ne §i pre noi cum

trebue sa judecam, pentru ca §i judecata noastr& sa fie
dreapta §i adevarata.
Oamenii mai totdeauna judeca lucrurile dupa aparenta
lor, fare a avea in vedere dispozitiunea sufleteasca a celui
ce savarlqte fapta. In cazul de fate, cu privire adeca la
istorisirea evangelica despre cei ce aduceau si depuneau
darurile lor la templu, ochii tuturor erau de sigur atintiti
spre a vedea care era cel ce va aduce dar mai mare §i
mai pretios. Unul ca acesta era admirat §i laudat de toti.
Cine bAga In seams pe aceia cari aruncau, to miri ce a-
deca daruri cu" desavaqire netnsemnate? Ap cum facem
noi astazi, tot astfel era lumea si atunci. Nimeni nu da
atentiune la cei cari abea dadeau ate ceva. Nimeni nu la&
aminte la cei doi banuti ai vilduvei. Mantuitorul tnsa ju-
decand faptele dupa adevarata lor valoare, atrage luarea a-
minte a Apostolilor asupra darului vaduvei celei sarace §i
luand prilej dela fapta ei, arata modul cum trebue a judeca
§i aprecia faptele, pentru ca judecata sa fie dreapta si a-
devarata. El ti invata si prin ei, glasul sau dumnezeesc,
este pururea catre toti urmatorii sai Invatatura, cum trebue
sa judecam si noi, pentru a deosebi faptele cele bune si
placute luj Dumnezeu.
Istorisirea aceasta evangelic& ne duce la dreapta judecata
i apreciare a faptelor celor bune. Ea ne arata in acela
timp §i modul cum trebue a savarsl fapta cea bona si pla-
cutO lui Dumnezeu.
Refiectand asupra cuprinsului istorisirei §i asupra jude-
catei si aprecierei Domnului, vedem ca judecata §i aprecia-
rea sa este deosebita de apreciarea si judecata oamenilor.
Vedem ca noi oamenii judecAm faptele si in deosebi ofran-
dele si darurile mai mult dupa aratarea lor, dupa pozitiunea
socials ce fie-care o are si potrivit acestei pozitiuni sociale
judecam darul fiecaruia. Este el sus pus, da dar mare §i

www.dacoromanica.ro
 CET DOI BANI AI VADUVEI 867

pretios, este admirat si lAudat de toti. Este cu o pozitiuue

sociala modesta, da un dar modest, nimeni nu se intere-
seaza, nimeni nu vrea sa stie nimic despre astfel de daruri.
Judecam nu arare on dupa imprajurari de timp si de loc,
dupa nevoea simtita, dar, totdeauna admirAm pentru darurile
for pe cei puternici, pre cei bogati, pre ce-i mari, §i tot-
deauna privim, admirarn si Maria numai darurile cele mari
ale acestora. Singuri pre acestia ii fericim si numai pre ei.
Despre ofrandele celor saraci, nimeni nici o data nu se in-
tereseaza. Pe acestia nimeni nu'i bags in seams si nu le
da nici o atentiune. Astfel este judecata oamenilor, asa ju-
decau cei din timpul Mantuitorului si astfel judeca in toate
timpurile pana in ziva de astazi.
Domnul insa ne descopera alt mod d'a judeca. El ne
arata in darul cel modest si netnsemnat al vaduvei pu-
terea si maretia faptei celei bane. El ne descopera cu darul
adus de ea, fapta cea buns si pia cut4 lui Dumnezeu.
Domnul prin judecata sa ne invata ca poate si cel sarac
sa faca fapte mari, fapte bune si placute lui Dumnezeu.
El ne invata ca poate $i cel sarac, prin darul sau modest
si neinsemnat, sa se ridice si sa fie alaturi cu cei bogati
§i puternici, ba chiar ofranda sa, adusa dupa putere, cu
inima- curata, fiind bine vazuta si placutb, lui Dumnezeu,
sa covarseasca toate darurile cele mari si pretioase.
Din judecata Domnului, not cei ce credem in el invatam
ca nu puterea lumei acestia, nici pozitiunea socials, inalta
si stralucita acelui ce face fapta, sunt criterul care trebue
sa arate dad fapta este buns si morals. El ne Inv* a
judech altfel. Ne pane in vedere ca trebue sa judecam
dupa starea sufleteasca a celui ce aduce darul sau face
fapta. Cu modal acesta Domnul a posibilitatea d'a face
fapte mari, d'a fi bun si moral chiar si cel sarman si ne-
voias, on cat de modest ar fi darul sau si on cat de umi-
lita si neinsemnata: s'ar parea fapta sa. Domnul da. posibi-

www.dacoromanica.ro
868 CRI DOI BANI AI NI/IMAM

litatea si acestora d'a face fapte marl, fapte bune si placute

lui Dumnezeu. Domnul ne invata dar cum trebue sa jude-
cam si sa apreciarn faptele, pentru ca sa putem deosebl pe
acela care sunt cu adevarat bune si placute lui Dumnezeu.
Prin judecata si apreciarea sa Domnul a voit sa Invete
pre sfintii sai Apostoli si prin ei pre not toti modul d'a ju-
deck fapta bine, drept si asa precum se cuvine. Pre cand
oamenii atunci ca si acum admirau pre stapanitorii lumei,
pre cei a tot puternici, pre generalii cari conduceau arma-
tele in razboae si le reintorceau victorioase, pre membrii
sinedriului, pre carturari, pre farisei, pre legiuitori si In ge-
nere pre toti aceia cari ocupau pozitiuni inalte si impuse
In societate, fie politice, fie religioase. Mantuitorul admit%
si fericeste inocenta copiilor, si pre toti aceia cari se asea-
mana lor prin inocenta si curatenia sufletului. El admira si
fericeste pre saracul Lazar, care zacea plin de rani in mi-
zerie la poarta bogatului nemilostiv, care se rdsfata. In por-
fira si vison. El admira si fericeste pre cei umiliti, pre cei
flamanzi si insetosati de dreptate pre, cei persecutati din
cauza dreptatei. El admira si lauda fapta vaduvei celei sa-
race, care a aruncat doi bani in tezaurul bisericei. El a
lauia s; o fericeste, zicand ca: ea a dat mai mult de cat
toti cei bogati si puternici, cari au adus daruri marl si
pretioase, caci aceia au dat din prisosul lor, iar ea a dat
tot ce a avut.
In toate acestea vedem ca Domnul apreciaza si judeca
fapta cea buna, nu dupa aparenta ei, nici dupa cantitate,
ci dupa dispozitiunea sufleteasca a celui ce o savarseste.
Cei bogati, zice el, au dat din prisosul lor; ei an dat da-
ruri mari si pretioase, dar dand aceste daruri n'au simtit
nici o stramtorare. Pentru ei darurile ce au dat, sunt ca si
nimic, caci au dat ceea ce le era de prisos. Nu tot astfel
este cu vacluva. Ea aducand cei doi bani la templu, a facut
fapta mare, caci suferind de lipsa si stramtorare si aflan-

www.dacoromanica.ro
 CBI DOI BA YI AI VADUVEI 869

duse in cea mai extrema lipsa, nu a ezitat d'a aduce dar,

tot ce avek pe sufletul Rau, pentru ca sa usureze, lipsa,
durerea si suferinta celorlalti.
Apreciand astfel Domnul fapta vacluvei, ne invata si pre
not cum trebue sa facem binele, pentru ca fapta noastra
sa fie cu adevarat fapta buris si placuta lui Dumnezeu.
Pentru aceasta aprecierea si judecata Domnului, tnainte de
toate ne invata cum trebue a face binele, bine Inteles, cu-
noscand ce este el in sine clap& spiritul invataturei evan-
gelice, Deci dar tntregul inteles al cuvintelor Domnului cu
privire la darul vacluvei se rezuma la a cunoaste binele
si a sti cum trebue a'l lace, pentru ca sa fie adevarat
fapta buns si placuta lui Dumnezeu.
Binele, In sine a fost apreciat si definit de om in multe
feluri. Apreciarea a variat in toate timpurile dela om
la om, dela o .scoala sau directiune filozofica si religi-
oase la alta, \1.1 difera Ora in -ziva de astazi tot ast-
fel. Este insa In aceasta mare si multiforma apreciere
una care se ri lica mai presus de toate, una care sta pu-
rurea In picioare si oamenii tuturor timpurilor si in on -ce
imprejurari s'ar aflk, sent nevoiti sa recunoasca. Ca ea este'
aprecierea si judecata cea adevarata, care defineste binele
asa cum se cuvine, si numeste bine, aceea ce este cu a-
devarat bine. Aceasta apreciare si judecata este judecata
Invataturei evangelice.
In adevar Au fost timpuri cand oameniisunt si astazi
foarte multi,socoteau bine, adeca lucru bun si fapta bunk,
aceea ce este placut cuiva. Pur si simplu, pentru ca ceva
placea cuiva si tl muliameste, era socotit ca lucrul cel bun,
ca fapta buna, era socotit binele In sine. Astfel erau in
timpurile cele vechi Epicureii si toti cei ce voieau a till in
placeri si desfatari, cari ajunsesera sä proclame ca cel mai
malt si desavarsit principiu moral axioma: «Sa, faci totdea-
una tot ceea ce place si multAmete simturile tale. Fie

www.dacoromanica.ro
870 CBI DOI BANI AI VADUVEI

tine intelege ca aceasth morala, nu este alta decht morala

placerilor. Altii iarasi, In timpurile mai nuoi, ca Hobes, El-.
vetiu si altii au socotit si socotesc binele, aceea ce inte-
reseaza pe om sau foloseste cuiva. Tot ce poate sä ne aduch
un fobs oarecare material, aceasta este bine. Principiul
moral at acestora este: cSavarseste acele si numai acele
fapte, dela care poti aveh un interes oarecare).. Fiecine in-
telege ca o astfel de morala este morala interesului. Pre-
cum la cei de mai sus tot indemnul moral era placerea,
la acestia, interesul. Precum aceia atunci se miscau si lu-
crau cand vedeau ca este ceva care le-ar multami simturile
si le- ar satisface placerile, tot astfel si acestia, atunci se
misca si lucreaza, cand este ceva care lear aduce un fobs
oarecare, sau au un interes material. Aprecierile for intru
socotinta binelui, nu se deosibesc aproape intru nimic, cbci
si la unii si la altii interesul este totul, numai ca la unii,
este vorba cal intereseaza aceea ce place simturilor, la
ceilalti un interes material mai brut. Au insa un punct de
diferentiare, anume: Pe and morala interesului pune in
vedere on cui sa nu savarseasca nici o fapta care nu'i a-
duce un fobs, si sa fuga, sau sa se pazeasca de acele fapte
care ar puteh sal pagubeasca cu ceva; cea inthiu indeamna
pre adeptii sai sa savarseasca tot ce ar multami simturile
si ar satisface placerea. Sub acest raport morala interesului
pare mai rationale, mai cu calcul; dar nu este chtusi de
putin nobila si morala. In genere vorbind si una si alta au
ca supreme lege, cautarea si dobhndirea placerei si a mul-
kamirei inteun fel sau in altul
0 astfel de morala care umbla dupe un astfel de ideal,
data ideal se poate numi, este falsa; caci ea braveaza na-
tura morala a omului si necesitatile sale morale. i in lot
sa caute a'l civilize si nobilh, din contra it salbataceste si it
abrutizeaza, ca sa nu zic 11 indobitoceste. Ea nu tine seama
ca omul are o constiinta; nu tine seama de ceea ce ea vo-

www.dacoromanica.ro
 CM DDI BANI AI VADUVEI 871

este, nici chiar de mustrarile ei. Nu tine seamy de nici

unul din fenomenele morale ce se manifests in om. Cons-
tiinta indeamna pe om adesea a face fapte, dela care nu
numai ca nu se asteapta la nici o placere, dar din contra
se poate astepta la suparare, intristare si durere. Cel moral
si constiincios, prefers sa asculte de vocea constiintei si
sa indure cea mai extrema. mizerie si stramtoare; prefers
chiar sa moara de foame si de frig, decal sa mearga sa
fare sau sa savarsasca alta fapta rea. Satisfactiunea morala
o avem nu atunci cand urmam orbeste pornirilor senzuri-
lor si ne satisfacem placerile sau necesitatile momentane,
ci atunci cand ne indeplinim datoria pe care ne-o impune
obligatiunea morala, care adesea on cere sacrificii, fara a
procura vre-o placere sau interes.
Cine nu stie ca mustrarea constiintei se naste in not tot-
IR auna si on de cate on egoismul sau pasiunole ne in-
indeamna a savarsi fapte pe cari de altmintrelea nu le-am
fi facut dad. nu near fi tndemnat egoismul si patima?
Este dar netagaduit ca morala interesului si a placerei, nu
sunt in stare sa explice fenomele sufletului ale constiintei
morale a omului, si deci nu pot fi nici morale adevarate,
nici teorii fllozofice bane, caci toata filozofia cea adevarata.
dreapta si bunk nu cauta sa schimbe natura omului, ci si
o explice in mod drept si rational. De altmintrelea, cs mo-
rala interesului si a pladerei sunt rele, se constata si din
urmarile for; caci si una si alta fac pe om sclavul place-
rilor si al interesului, josnic. i sclavul acestora, nu stie ce
va sa zica abnegatiune. Unul ca acesta nici odata nu se
indeletniceste cu fapte marl si nobile si este incapabil d'a
savarsi fapte, care reclam sacrificii sau se opun egoismului.
SA ne inchipuim o societate de egoisti si de oameni cari
nu cugeta si nu se ocupa decat de placeri, si pe cari nui
mists decat interesul 1 Ce se poate astepta cineva dela unii
ca acestia? Ce fapte mari si folositoare semenilor for pot
savarsi acestia?

www.dacoromanica.ro
872 CEI DOI BARI AI VADUVEI

Nurnai morala abnegatiunei si a sacrificiilor este capabila

de fapte mari si folositoare omenirei. Istoria ne adevereste
ca omenirea numai prin ast fel de oameni a putut merge
Inainte, a putut progresa si s'a putut civiliza; iar aceasta
morala, este morala predicate de invatatura evangelica, des-
coperita oamenilor prin lisus Christos.
Dar se cuvine a inzista Inca asupra acestei insemnate
cestiuni, pentru a preciza, si lamuri mai bine si mai clar
ce este binele.
Dad, binele, nu este aceea ce ne place, nu este aceea
ce ne multamqte, nici aceea ce ne aduce un fobs, atunci
ce este? Iata o Intrebare pe care este in drept a o face on
tine, mai ales tend cu totii, in toate timpurile si pane in
ziva de astazi, judecand omeneste cam astfel socotim si
judecarri binele. Raspuusul este: Nu aceea ce ne place, a-
ceea ce ne multameste si ne aduce interes este binele to
sine si nu acestea trebue sa ne calauzeasca si sa ne in-
demne in faptele vietei noastre; caci in loc sa ne indemne
la bine, ne indeamna la rail. In loc sä ne indemne la fapte
placute lui Dumnezeu si de fobs oamenilor si chiar noun
tneine, ne indeamna la rau. Binele dupe invatatura evan-
gelica, este aceea ce dicteaza fiecaruia constiinta sa Este
tot ce se prezinta si se' concepe de spiritul nostru, inspi-
rat de voia cea sfanta a lui Dumnezeu; este tot ce se pre-
zinta conform cu legea dumnezeeasca a iubirei catre Dum-
nezeu si catre aproapele. Este tot ce se prezinta conform
cu legea cea scrisa in constiinta noastra 1)
Dupe aceesta no:ma fie-care poate cunoaste si distinge
ceea ce este bun si moral. Inainte de a savarsi on -ce fapta
n'are decal sit se refere la constiinta sa, si ea ti va spune fare
a gresi, data fapta este buna sau rea; caci ea, constiinta,
1) Comp. epist. dare Romani II, 16. De aceasta lege evangelic& in-
tru apreciarea binelui, Inainte de Iisus Christos s'a apropiat cu vederile
sale Platon, iar in zilele noastre Cant.

www.dacoromanica.ro
 CBI DOI BAN! AI vALuvill 873

are in sine legea iubirei catre Dumnezeu si catre aproapele

si judeca toate taptele in conformitate cu aceasta lege. A-
celea care sunt conforme cu ea, le arata ca fapte bune si
indeamna pe om a le savarst lar pe acelea care nu stint
conforme, le arata ca fapte rele, si opreste pe fie -tine a le
savari.
Ori tine dar nu are, decat se urmeze aceasta lege a cons-
tiintei si atunci_ nu va face decat bine. lubeste pre Dum-
nezeu si pre aproapele tau ca tnsusi pe tine, este cea mai
inalta lege morala, pe care constiinta indeamna pe fie-care
sa o urmeze. Intru aceasta lege se cuprind toate datoriile
si obligatiunile pe care, fie care om le are de tndeplinit in
viatkt sa Aceasta lege, spune fie-caruia, sa respecte, sea iu-
beasca pre Dumnezeu si sa-I adore. sa respecte pre parintii
sai; sa-si iubeasca. Patria; sa iubeasca pre aproapele, res-
pectan lu -i vieata, onoarea, averea si toate bunurile sale.
0 deivollare a acestei legi, stint cele zece porunci sau Deta-
logul Dar, Mantuitorul le-a rezumat in cele doua mari
precepte, zicand: «Sa iubesti pre Domnul Dumnezeul tau,
« lin toata inima ta, din tot sufleful tau, si. din tot cugetul
«tau, si pre aproapele tau ca tnsuti pre tine; tntru aceste
«doua porunci spanzura toata legea si proorocii 1).
Singura aceasta morala, care impune voea cea sfania a
lui Dumnezeu, este adevarata. Singura ea satisface cerin-
tele constiintei, explica fenomele suflelesti si tnnobileaza si
inalta pre om.
Aceasta morala predicate de Evanghelia lui lisus Christos,
este morala cea adevarata, care indeamna pre om la bine,
si'l face sa deosebeasca prin sine tnsusi, binele de rau.
Sfantul 'Apostol Pavel, predica acest adevar cu tarie si pu-
tere mare, cand zice: e Ca Dumnezeu va resplatl fie-caruia,

1) Math. XXII. 37.

Biserica Ortodoxl RwrAna.. 3.

www.dacoromanica.ro
874 CBI DOI BANI AI VADUVEI

dupa faptele sale, 1). Caci constiinta omului a fost totdea-

una aceeasi, indemnandu-1 la bine si numai la bine. Nu a
fost nici o data timp, in care sa se laude dispretul sau im-
pietatea dire Dumnezeu; sa se aprobe furtul, uciderea,
insulta, crima si tot ce este rau. Din contra, totdeauua oa-
menii au respectat si an laudat pe cei piosi si cu frica de
Dumnezeu; pre cei ce an respectat si iubit pe parintii lor;
pe cei ce an respectat vieata, onoarea si averea aproapelui;
cu alte cuvinte, to tot timpul si in lot locul au fost laudati,
acei cari au urmat legea care ordona iubirea catre
toti
Dumnezeu s: catre aproapele. tar constiinta fie-carui om
rnarturiseste Ca binele este aceea ce este conform cu aceasta
lege Dumnezeeasca, cuprinsa asa de clar in cuvintele Dom-
nului.
Dar cuvintele Domnului despre darul si fapta vaduvei,
ne invata si modul cum trebue a face fapta cei, bung.
Domnul ne Invata ca valoarea unei fapte pentru a fi mo-
rala, adeca fapta buna precum si darn! cuiva pentru a fi
bine primit depinde, nu dela cantitate, ci de dispozitiunea
sufleteasca a celui ce a Wee darul sau savarseste fapta.
Domnul lauds fapta vaduvei si o recomanda cu dinadinsul
Apostolilor, pentru inima curata si dispositiunea sufleteasca
cu care ea a adus darul sau la templu. Invatatura morala
pe care Domnul ne invata ca trebue sa o socotim din darul
vaduvei, este ca noi nici °data sa nu facem fapta cea, bung
nici gratie ostentatiunei, nici din egoism pentru a fi laudati
de al(ii nici de frica, ci numai din iubirea catre Dumnezeu,
din iubirea catre aproapele si dorinta curata si sincera de
a face binele. Nu trebue sa cautam nici odata la fapte mai
presus de puterile noastre, sa asteptam, adeca atunci sa
facem binele, ca sa ne asemanam celor mari si puternici.
Din contra, din darul vaduvei invatam ca trebue sa lucram

9 Romani II, 6.

www.dacoromanica.ro
 CEI DOI Wall AI vlinuvzi 875

totdeauna Cu inima curata i sa facem acte de caritate po-

trivit puterilor noastre, cu credinta tare ca jertfa noastra
pentru aproapele, on cat de mica §i neinsemnata ar fl, ea
este bine primita §i placuta lui Dumnezeu, ca §i darul va-
duvei, adus cu inima Si cuget curat.
Astfel find savarOta. fapta vaduvei, intelegem cuvantul
pentruce Domnul atrage deosebita luare aminte a Aposto-
lilor asupra darului adus de ea la Biserica §i recomanda si
lau la fapta ei. 0 pane in vedere Apostolilor i noua tu-
turor, pentruca ea a facut fapta cea bunA, asa precum cere
dreptatea §i sfintenia, §i a facut-o ap cum cere dreptatea
yi voiea cea Manta a lui Dumnezeu. Vaduva a indeplinit prin
fapta ce a savarOt iubirea catre Dumnezeu Si catre aproa-
pele, care a adus la Biserica tot ce a avut pe sufletul sat',
§i darul ei l'a adus cu toata inima, adeca cu inima curata,
fait sa caute a'§i atrage vre-o lads, si fara interes sau alt
ceva de acest fel. Domnul o lauda in fine §i o aduce de
exemplu, pentru ca ea a lucrat a§a cum cere dreptatea
Dumnezeeasca, invatandu-ne ca a§a sa lucram §i noi. Sa
facem numai astfel de fapte cari suet bine primite §i pia-
cute lui Dumnezeu §i sa le savar§im calauziti de vocea conq-
timtei, conducatorul cel sigur pentru a face binele §i a ne
Ozi de rau.
Drag. Demetrescu.

www.dacoromanica.ro
 Ma'rturie dcspre edualia religioag, a Nor Duda Roinhi In

trout si 1n pent

rukilvotirel Aioaxotvg. %al Wi- Prea lurninata Doamna qi

t-foto° Fkozotc,m)! Muma a mea prea dulce!
AaN etvat aovea6v e5 'rip Nu este posibil, la o vrasta
iikmEav, 67coO sOpEaxottal vaTev- in care ma gasesc, sa produca
viial3 o vo5; votr,cru ochXdc, mintea cugetari inalte, sa le
vu 'r& atotTie-fi tie 6.ptiovcrip a§eze cu o armoriica dispozitie,
acciOsacv xaL V& TeL OnlICATEC71j pi sa le formeze cu trebuin-
Ili zip zpa7cooativ 96?pc'atav, cioasa limbutie. Incat daca poa-
Chats 67cpoti rivi.ao; xcet ei.'s CO te in acest mic cuvintel s'ar
p., xp6v Toot° koyC6pcov st5peOt afla vre o idee nobila, o or-
v67itia stiyev;, eopoOp.os. teicc;, dine bine-masurata s'au o for-
Taxvocbv, 'asket swat ma tehnica, ar fi o harazire a
X6ptattu riic Ba5Odaav -abv Imparatesei Angerilor, care a-
'ATyAcov, ii 67roic,c eo7i0ei. ps juta cu mans, prea bogata pt -i
itzooaloirci.paxov XECpu, xr,a 1)- imputernice§te pe aceia, cari
auvuttoSvet. ixsEvoo; '6=6 t_teke- mediteaza religios marirea §i
T0t3CAN ebka66)5 vriv ac4avrq; lauda ei. Aceea. sa Intampla
xca tib gicouvov. TO a.6TO 67AL- pi la creOine§tele tale fapte,
6cLivec xa:t si.5 tiv.5 Xptarcavud4 Doamna prea respectata, pen-
aoo r.pc4et5, Aealrotva soae6sa- tru-ca qi mai la toate a tale
T6.7f), iitetat xri si; Oka; Goo fapte stralucete o esceptionala
azsabv "Ca 4-ra. k(itiirec plot et at- putere, adeca lucrare, pi un

www.dacoromanica.ro
 ED UCATLE REM moAsit 877

psto5 aovatics, S'pyovaipaat met sprijin al preacuratei Mirese,

Cvnikr*5 77101avaxpaycoo No- care prive§te cu un ochiu lin
ttcp71;, ri oirof.a. 6k&rst. h Ekap6v si primeste umilita to cerere,
tip.p.u, xat aize.tat. t riV TOtirento ce o puiu ca proimiu (introdu
coo aa.rptv, 07CGU 66.vec5 at& ,zpo- cere) la toata a to morala lu-
ofv.tov xat aprip eE; 176aCZY coo crare. Acest placut lui Dum-
tetWip &yap-1'm.y. Tuarly TtV nezeu obiceiu trebuia sti'l aibl
1966.ptarov covtOscav '6,xps7cs va Inaintea for ca o oglinda fiii
'6xcov igpirpccOsvtoos 6); xa- Bisericei, pentru ca s5. se In-
Opirriv to T6xvo. sf45 Exxk-q- drepteze orice fapta spre cins-
aia;, .ata vv xarso0iivszat xa- tea Si marirea Atotputernicului
OsIrpclytia Ei5 Tclitv xat 86cy.v Dumnezeu prin mijlocirea si
'cob' Ilavroxpritopos 9so3 p.E v'riv adumbrirea Preasfintei Fecioare
p,scitsEav xat CZalrip VT6 11^q- Maria. rata dar, o! Stapana de
TporapOvou MapEas. Iaoci kot- Dumnezeu respectat6, ca-ti de-
Irby tU AeG7LOCVC/.. Osoce6sarritm dic Sfintita (aceasta) imnologie,
&no() ce 7cpocrOpc9 Tip) Esp&..v ce am campus, nu numai pen-
Op pXoTEav Oro() Lthivir.),4a, Ozt tru ca sa iai hrama sufleteasca
vovov at tt kilt1.efiVEL5 17pcdp''fiV prin auzirea laudelor Prea ma-
ICEUtiCaMtV 1l E vriv 6.xotv teiiv ritei Fecioare, ci el pentru ca
iTwpicov V `Tirepevae4ou x6- sa se invete norodul Domnului
17)-15,axx(). xat at& v& acaacxe-tat. sa puna ca temelie sigura a
6 kab; Tor) KopEOU vez, 6civTj 6)5 toatei lucrari (a lor) mijlocirea
19.egkcov ata6ep6v 1r6.c75 &Fp.- Celei pline de dar, a Nascatoa-
aim; 'erp 19'Eptlip 1CpeC6ELCAV ri-jc; rei de Dumnezeu. Primeste
xszapcxcottSwIT esotriitopoc. Aa- deci cu de mama Indurare a
cctXot7c6v ttE pJtp ixa. c sXr -ava iubitorului de mama fiiu acest
cotkotrircopo; `Tco5 t0 S16.ztacov prea mic dar, si cu acesta da-
aciipov, xat 1.tS "cf.itite.) TtV (i)cosc- toritu-ti din inima-mi fieasca
XCOlibip cot i7x6pacov Otxtv p.co respect, pe care ti-1 aduc, mai
e6X66cav, 6iroti as icpoccpipop, ca mea prea iubita. Fie ca
Mts.% p.00Tkoxotecc-fi. "EtCt vu sa to am astfel prin mijlocirile
ae gyjo at& rcpsc6ston4r.d15 Ha- Preacuratei. Impreuna cu prea
vcapbtoo, tiST6v ruk.ov6tatcv luminatul meu Domn si PA-
p.ou AO0Svt-fp xat IlatSpa, p.a- rinte, in zile Indelungate, la
xpo-fittspi000aav,,zokozp6vcovxat multi ani si de tot raul mai
7ravtb5 xaxoti avonc pay. presus.
T criic ral-rivOrtcoc, sti7rL0ii Al Luminarei tale prea su-
xai e6Xa6s:cmcaoq ()Los pus si prea respectuos fiiu.
E'tc,oczvo5 MTcpavxoeavos. qtelan Brancovanu.

www.dacoromanica.ro
878 IIDUCATIE RELIGIOA SA

(Notes). Cartea din care am transcris textul Grecesc

este proprietatea mea, carte unica, pentruca in cercetarile mele
asupra imprimatelor grecesti din tara eu n'am intalnit alt
exemplar. Cartea cuprinde diferite discursuri Bisericesti pro-
nuntate de Radul, al treilea fiu a lui Constantin Branco-
veanu in Mitropolia din Bucuresti, 1702-1704, dar compuse
de Stefan al doilea fiu a Domnitorului Brancoveanu. Pentru
curiositate si pastrare transcriu aicea o nota insemnata,
pusa de o mana de damn, de sigur Doamna lui Mavro-
cordat, pentru ca cartea-i legata luxos, iar Toile sunt aurite.
Iata acea nota, tradusa in Romaneste: «Pe cand Domnea
Constantin Voda (Mavrocordat) s'a intamplat un cutremur
foarte cumplit, incat n'au putut oamenii sa-si atninteasca
altul asemenea, si cand s'a ruinat clopotnita bisericei si
au icazut trei coloane dela Foisor si s'au zdruncinat casele
Monastirei Cotrocenii. $i tine sa nu se spaimante de astfel
de cutremur. SI fie aceasta (nota) spre vecinica amintire.
Anul 1738, Maiu in 8, Mercuri la 5 oare ziva.

'I.
Pr] viri literare asupra acestei delicarii a lui
qtelan BrAncoveanu ca tra muma sa.
Am tradus literar aceasta dedicatie si am pus alature In
coloane si textul original grec in alaturare cu traducerea
romaneasca, spre a sa vedea si a sa convinge on ce cititor
ca conceptia cugetarei lui Stefan Brancoveanu, fiul cel al doi-
lea al Domnului Constantin Brancoveanu, era romaneasca,
dar scrisa in greceste; de aceea am si tradus-o, zic, literar
spre a dovedi cum s'a format limba noastra bisericeasca,
mai mult dupa cea greceasca la inceput. Limba slavona
nu era Inca pe atunci deplin formats. Traducatorii Romani
si straini, cand traduceau din greceste, latineste on slavo-
neste In romaneste erau sclavii textului original si lasau
la o parte on neglijau geniul limbei pamantesti, si aceasta
o faceau pentru a pune in traducerea for on -ce turnura

www.dacoromanica.ro
 EDUCAT1E RELIGIOASA. 879

si forma a frasei din limba din care traduceau. Asi putE a

aduce zecimi de exemple, din primele traduceri romanesti,
ca, din Coresie, Antim, Amfilohie, Chesarie, Filaret, spre a
lucida pe deplin acest punct. Dar stiind ea oricine a citit
ceva din vechile noastre traduceri s'a incredintat de rea-
litatea acestui fapt, de aceea numai aduc exemple. Aproape
toata aceasta dedicatie a lui Stefan Brancoveanu, ca si toate
discursurile lui Bisericesti, se pot traduce foarte ezact, cu-
vant cu cuvant in romaneste, desi stilul on frasa este in
greceste. Scrierea greaca, privity ca stil in scrierile ce ne-
au ramas dela Stefan Brancoveanu este foarte frumoasa
si poate servi ca model de limba, chiar pentru Greci. Noi
am aratat alts data, cu dovezi, ca Stefan Brancoveanu
scriek intr'o limba greaca elegant' si culta, iar aceasta au
recunoscut-o si insasi literatii greci, ca Satha, Paranica etc.
Comparan 1 ambele texte mai constatam si chipul cum s'au
introdus pe nesimtite in limba vechilor nostri scriitori tur-
nurile si formele gramaticale ale fraselor grecesti, pe care
astazi le-am aruncat din limba noastra ca netrebnice si de
plisos, dar care se mai pastreaza Inca in cartile ritualis-
tice bisericesti. Acele Intorseturi de fraze si amplificari mul-
tiple formeaza frumuseta limbei vechi romanesti, ce se mai
pastreaza Inca si astazi in unele scrieri religioase. Stilul
Bizantin din cartile Bisericesti e ponderos, impunator, pia-
cut la auz; e plin de gravitate rostit in Bisericti. Cugeta
dar romaneste si scriea in greceste tefan Brancoveanu.
Mai stim ca instructia fiilor Domnitorilor nostri din seculi,
era foarte serios Ingrijita. Asa Brancoveanu a avut ca ins-
trnctori si educatori ai fiilor lui pe invatatul Sevastos din
Trapezunda pentru greceste, om foarte erudit, si profesor
renumit al Academiei din Bucuresti, pe Maiota pentru la-
fineste si pe Chrisant, fostul Patriarh pentru italieneste si
frantuzeste etc. Mai cunoastem ca acest Stefan Branco-
veanul a murit martirizat si decapitat Impreuna cu toti

www.dacoromanica.ro
880 EDUCATIE RELIG_OASI

fratii si parintele sau Constantin Brancoveanu, de catre

Turci. Cauza martirizarei familiei lui Constantin
. Branco-
veanu, dupa marturisirea lui Ipsilant Comnen, in cartea lui
istorica, intitulata: «T6. lista Tip eiX(OCLV), este urmatoarea:
«S'a presupus ca era aliat cu Petra (cel Mare) si s'a mai
adaugat si tradarea rudeniilor Iui, a Cantacuzinestilor, si
pentru aceea s'a urmarit mazilia lui si s'a facut Domn
Valahiei in locul seu, nepotul lui Stefan II Cantactizin. Deci
dus Brancoveanu In Constantinopol, dupa ce domnise in
Valahia 25 de ani pe deplin si sase Juni ne'ntrerupt, a
sezut in casele lui la Sf. Stefan. Prea bogat fiind a gasit
chipul de a se imprieteni cu epitropul, on Marele Vizir si
cu alte multe capitenii de ale imparatiei otomane. Acestea
auzind Stefan Voda si ccilalti Cantacuzinesti, Ingrijindu-se
ca nu cumva iarasi (sa via) sa domneasca in Valahia,
gasind intre hartiile lui diploma Cezarului (imparatului Aus-
triei) prin care-I facusa Principe al Imparatiei (acea diploma
era ascunsa secret intr'o lada si se pastra la Monastirea
Coltei) au, trimis-o la Sultanul Ahmet»').
Asupra executiei vi Martirului familiei Brancoveanu,
iata ce ne spune tot Ipsilant Comnen: «Primind Sultanul
Ahmet diploma s'a hotarat sa'l ucida pe Brancoveanu, si
pogorandu-se la GhialiChiosc (chioscul de langa mare) sa,
ucid mai intai cei vase flu ai lui, sub ochii lui Brancoveanu,
apoi este ucis si insusi Brancoveanu. Iau fost muncit mai
tntaiu in turnul (cuptorul) lui Bostangi-Pala, pentru asi mar-
turisi avutiile lor; dupa aceea au innecat si pe Doamna sa.
Tot Constantinopolul de on -ce varsta vi fie-care neam a
locuitorilor s'au infricosat si s'au intristat Un oarecare ne-
pot al seu de fiu, fiind de it (la o doica) a scapat de
moarte, pentruca a fost ascuns de doica sa, cand au venit
Turcii si iau radicat dela casele lor, dela Sf. Stefan, ur-
1-,,i

masi ai Iui sunt cei din Valahia de acum, doi fra(i, Nicolae
') Cartea eitata pag. 294.

www.dacoromanica.ro
 EDUCATIE RELIGIOAS 881

§i Manuel). ack. [tSt& sty Cikwtscv pag. 296). Din aceste ci-
tate cunoastem dar cauzele martirului Brancovinestilor, cum
si aceea ca Domnitorul Constantin Brancoveanu avea in
Constantinopol, in mahalaua Fanarului casa sa proprie, din
care au fost rapiti fiii lui de Turci pentru a fi martirizati,
iar Brancoveanu a fost si inchis In Edicule. Acest fapt a
avut loc la anal 1714, la 15 August. Ar trebui ca Tara si
Biserica Romaneasca sa'si reaminteasca de ei si de marele
tor- fapte si sa serbeze macar un Parastas oficial anual pen-
tru amintirea si pomenirea acestei man familii Domnesti a
Brancovinenilor! Dela acest Domn noun ne-au ramas zidite si
restraurate multe monastiri si biserici pana arum, tot dela
el a pornit mai puternic raspandirea invatamantului in
limba Romana. El a raspandit cu abundanta in dar carti
ritualislice si literare in diferite limbi, si la deosebite po-
poare, la Greci. lbirieni, Sarbi si Romani. El a Infiiintat si
incurajat mult Tipografiile in Romania. Sub el Antim Ivi-
rearm' s'a desvoltat activitatea sa literara si bisericeasca. El
ei a promotorul tuturor afacerilor mari din timpul seu. El
era In realitate sprijinul polemic al Ortodoxismului In tot
Orientul. El cu banii sai dicta. pretutindeni in Orient. Me-
rita dar o amintire.

II.

Educaria religioasa a fillor Domnitorilor vechi 112

comparatie cu educatia .fiilor Dinastiei noastre.
Tot din aceasta mica dedicatie a lui Stefan Brancoveanu
catre Mums, -sa resulta, ca fiii Domnitorilor de pe atunci
primeau din familiile for o educatie religioasa din cele mai
distinse, caci ii Intalnim pe ai Domnului Constantin Bran-
coveanu ca tineau pana si predici religioase in biserica Mi-
tropoliei din Bucuresti, in prezenta parintilor tor. Asa erau

www.dacoromanica.ro
882 EDUCATIE RELIGIOASA

datinele pe atunci si nu se socoteh aceasta ca o injosire, ci

din contra ca o inaltare morald, in fata publicului far& a
socoti aceasta ca o umilire. Foarte multi dintre boerii mari
ai Tarei in seculii, trecuti an cantat si cetit in biserici si
pentru aceasta fapta morala erau mult respectati si laudati
de popor. Astazi poate s'ar pared. ca o injosire, ca o rusine
and cineva din Stalpii tarei s'ar ispitl de a cants on ar
citi ceva in biserica. Asa's cerintele pretinse luminate ale
timpului, educatie ward., dar care este gresita, falsa si
absurda. Cu ce 10 poate arath mai mutt cineva, din orice pa-
tura socials ar fi, sentimentul si recunostinta sa catre Dum-
nezeu, cerinta lui launtrica, decal exprimandu-si prin cu-
vinte cantate on cetite, prin manifestari externe, focul ar-
dent at inimei sale invapaiate si recunoscatoare catre bine-
facatorul sau. Asa trebue ss se fats educatia superiorilor,
mai ales a celor destinati a fi .conduca.torii si povatuitorii
popoarelor, chiar si acum in timpurile noastre sä li se deb.
adech o educatie morala religioasa. Cand un Imparat, Rege
on Domn n'are din familie o e lucatie religioasa serioasa, ce
cu timpul nu se poate capath, atunci po, orul nu va aveh pro-
totip3 de religiozitate, nu se va puteh astepta la fapte ma-
rete dela acel Povatuitor. Istoria este martura la aceasta.
Mai ales istoria noastra. a Romanilor in special este oglinda
adevarului in aceasta cestiune. Dela tine ne- au ramas noua
pana acum monumentele noastre marete, neperitoare, Mo-
nastirile majestoa,se, care sunt preserate, ca cerul de
stele, pe pamantul tarei ? Dela Domnii Mari, plini de reli-
giozitate, ca Alexandru cel Bun, tetan cel Mare, Mircea
cel BatrAn, Mihai Bravul, Constantin Brancoveanu etc. etc.
sa se is model de educatie religioasa. Numele for an ra-
mas In popor pana astazi viu si respectul catre ei se men-
tine puternic In masa poporului, dovada sarbarile marete
si pompoase religioase de curand savar0te la Iasi. Cu a-
danc respect si multamire sufleteasca am observat si am

www.dacoromanica.ro
 EDUCATIE RELIGIOASA 883

vazut cu ochii, in durata vietei mele, ca Majestatea Sa

Regele nostru Carol I, mult iubit cu drept de neamul nos-
tru, acest veteran, Mare Capitan, este adanc patruns de
simtul religios, si s'a manifestat adese intre Romani acest
simt religios cu care este impodobit de Dumnezeu in toate
ocaziile sale publice si private. Majestatea Sa desi de rit
Catolic, intelegandu si ins& prin adanca Sa patrundere ma-
rele seu rol si menirea ce o are intre Romani, dela inceput
s'a aratat cel mai calduros protector al Ortodoxis-
mului romanesc, pentruc& acesta este in genere ritul Ro-
manilor. El ne-a dat Autocefalia Bisericei noastre nationale
la 1885. El a fost pururea in fruntea adunarilor religioase
in biserici, unde a dat en Inalta Sa Persoana exempla
vii in popor de respect adanc si devotament ferbinte
cola Dumnezeu. El a luat initiativa s'a incurajat de s'au
restaurat si reparat frumoasele si maretele noastre temple
ortodoxe cladite de marii si vitejii nostri Domnitori. Aceste
monumente nationale din cauza vechimei mai cazuse in
mine, din care astazi apar privirei inchingtorilor prea fru-
moase si splendide, ca niste luceferi, meniti a lumina. Sara
. In vecie, si a ne aminti pe fundatorii si restauratorii for in

veacuri nesfarsite. El, cu dela sine avere, conduce pan& in

prezent restaurarea mai multor temple istorice maxi din
Tara fnzestraadu-le cu odoare si vestminte Regale, fara
zgomot si publicitate, ci pe tAcute; iar aceasta o face cu
scop de a usura ingreuerea Statului economiceste, far& tram-
bitare. Aceasta-i dovada vie ca. Majestatea Sa s'a capatat
din familie Inca o serioasa educatie religioasa pe Fang& cea
natural& cu care Dumeezeu l'a inzestrat.
Majestatea Sa de sigur c& din tinereta primind in Inalta
Sa familie o educatie religioasa pe lang& cea militara, pare&
anume a fost menit de a guverna si regenera cu atata pri-
cepere Neamul nostru Romanesc. Fie-i numele Lui bine-
cuvantat in veci de Romani!

www.dacoromanica.ro
884 EDUCATIE REIAGIOASA

Cu a2.elas simt religios este impodobita si mult iubita si

gratioasa noastra Regina, Majestatea Sa Elisabeta, Mama
miloasti a suferinzilor. Temple le tarei ca Argesul, lasii si
multe allele stint marturii vii ale dragostei Sale religioase,
scriind artistic carti sfintite, cusand mestesugit vestminte si
odoare, pictand admirabil vederi si chipuri, dupa obiceiul
vechilor noastre mari Doamne, toate acestea lucrate cu
manile Sale, dupa cum au lucrat si vechile noastre Dom-
nite si sotii ale marilor nostri Domnilori. Aceste daruri re-
ligioase pretioase vor spune, vor amintl numele de Elisabeta
seculi intregi in neamul Romanesc. Numele Lor dar mult
respectat al Regelui Carol I si a Elisabetei vor fi pu-
rurea in gura poporului Roman In eternitate, caci s'au treat
singuri nemurirea intre Romani prin faptele for mari.
Cu multa bucurie si mandrie nationals vad ca aceste sfinte
obicei'iri le posed in totul si iubitii nostri Printi, mosteni-
torii Tronului, Alteta Sa Ferdinand §i gratioasa si prea
amabila noastra Principesa Maria. 'Mi lipsesc cuvintele
de a-mi putea pe deplin exprima admiratia mea nedescris
de mare, cand privesc si vad serioasa ingrijire ce sa da
tuturor fiilor Alteteior Sale) cu deosebire Printultii Carol,
care pentru not rezuma in El speranta in viitor a tuturor
Romanilor, dupa cum gura poporului la si botezat. Voinic,
frumos 4a chip, barbatos, bine disciplinat si bine dotat de
Dumnezeu, condus si educat politiceste de aproape de
catra mult iabitul, de prea intaleptul si experimentatul
seu unchiu, Carol I, Regele nostru, pe langa parintii
sai naturali. Avem dar o Dinastie impozanta, virtuoasa,
respectata, iubita si admirata de toti Romanii, si pentru
care suntem invidiati de multe din popoarele de curand
formate. Se consideram dar pururea Dinastia noastra
ca un sanctuar sfant national si stramosesc, sa n'o privim
si sa nu ne apropiem de ea decat cu iubire si respect.
Asa trebue sa cugete si sa gIndeasca toita suflarea Roma-

www.dacoromanica.ro
 EDUCAT1E REL1GIOA S A 885

neasca. N'am scris aceste putine randuri decat gandindu-ma

numai la viitorul neamului meu Romanesc mutt dorit §i
iubit, s'am multamit din tot sufletul meu Marelui Dumnezeu
ca ni s'a trimis in timpuri de grea cumpana o Dinastie
plina de virtuti, cum rani State au, §i ne-au ajutat cu suflet
§i inima, cu pricepere §i prevedere de greutatile §i ispitele
prin care am trecut, conducandu-ne spre liman sigur. Cu
Regi intalepti un popor viguros §i bray ca Romanii ajunge
curand fericit, aceasta-i sigur. Regii nereligio0 on Indefe-
renti duc cu siguranta pe popoarele for grabnic spre deca-
dere morala.
C, Erbiceanu.

www.dacoromanica.ro
Note asupra Istorioi Bisericesti a Itombilor ph kit al XIX-lea,

(Urmare. Vezi Biserica Ortor ling Ron Aug., anul al XXVIII-lea, No 6).

Data Lun Pag. 147 si. verso.

Hrisovul Mhriei Sale Stefan V.V. Racovitza

pentru a nu se mai Insura oameni straini In
pam'antul tarei Romanesti.
Io Stefan Mihai Racovitza. V.V. Bojiu milost.
Gospod. Zemli Vlahiscoi.
De vreme ce strAinii cari vin in tara, greci,
arbanasi, sarbi si alti, afara din Moldoveni, unii
oameni mai de cinste si cu neamul stiut, unii
f6ra de mqtesug, iar altii cu mestesug, cojo-
cari, croitori, zlatari, simigii, paceagii, pitari,
casapi §i altii, cei mai multi goniti din tara §i
patria for pentru multe feluri de rautati §i bles-
tematii ce fac acolo; Inca unii Si Insurati pe
la locurile lor, du pa ce yin aici In tara §i'§i fac
oare§-care chiverniseala §i ca§tig, nu numai ca
se Inradacineaza cu Intemeere, ci Inca sa *II
Insoara i iau femei de aicea de parnant, §i
fete de boeri i cu multe feluri de mijloace in-
fra §i In randul boerilor cu diregatorii, care

www.dacoromanica.ro
 NOTE ASUPRA ISTORIEi BISERICESTI 887

Data Luna nu sunt de obrazul tor, din care lucru dire-

gdtoriile sa necinstesc, neamul boerilor Oman-
teni sa ocaraste, cdstigul si folosul ce ar puted
sa aiba pamantenii 11 apucti ei, si se pricinu-
este deobste razvratire si stricAciune la toata
patria, de vreme ca strainii cari intra in nea-
mul si ramdul boerilor, de se intemeeaza mes-
tesugurile tor, dupd vremi au pricinuit malt& stri-
caciune tarei si neamului boeresc, precum de
multe on s'au vazut. Prostimea iarasi nepdra-
sindu-se si aicea de rautdtile si hotiile sale, dau
pricina de a be urmk si pamantenii lucruri ca
acestea si fac nenumdrate fapte rele si lucruri
necuviincioase in toate zilele. Pentru ca sa se
pue opreald acestui obiceiu ce tau s'au inrada-
cinat aici In pamantul tarei, hotaram Domnia
mea de acum inainte nimenea din straini sä
nu se mai insoare aicea In pamantul Tarei, si
sa is fats de parndntean, si pamantenii iaras
nimeni sa nu Indrazneasca a'si da fata sau alte
rudenii dupd, straini macar on tine ar fi, pen-
tru ca on -care de acum inainte va face peste
porunca si hotarirea aceasta a Domniei mele,
sa, tie ca cei insurati sä vor izgoni din pa-
mantul tarei impreund cu familia si toata a-
verea for sa va lud pe seama Domniei parintii
fetelor si nasii, sa vor pedepsi iardsi cu grea
pedeapsd si preotii ce-i vor cunund, luandu-li se
darul sa vor da la judecata politiceasca, se vor si
pedepsi. Dar fetele straimlor au voe a se ma-
rita dupa pamanteni, insa fdrd de a nu tncuibk
pe ai sai aici to tail. tar pentru strainii ce s'au
tnsurat pand acum sunt suferiti a trdl si a locut
aici in pamantul tarei, Insi cu ordndueala a-
ceasta, ca fies-carele sa se astampere si sa ra-
mae la starea boeriei ce se Ad, si se numai
umble a se Inal ii. la altd treapta mai, mare, ei
sa traeasca cu pdciuire si cu astamparare su-
pusi ca si pamantenii la toate pravilile si obi-
ceiurile cele bune ale Ord. Iar umbland sd'si
inalla boeria si sa'si arate neamul neastampa-

www.dacoromanica.ro
888 NCTE ASUPRA ISTORIEI EISERICESTI

randu-se, unul ca acela asemenea se va izgoni

impreuna cu familia sa, si ce va avea se va
lua in searna Domniei. Dar eel ce pana acum
n'au intrat cu diregatoria in randul boerilor,
nici decum sa nu indrazneasca a face vre o
miscare ca sa is vre-o diregatorie. Asisderea
hottiram Domnia mea, nimeni din straini (afar&
din Moldoveni), ce sa vor aseza aicea in tara,
sa nu aiba voe a cumpara nici mosie, nici vie,
nici casa, nici moara, nici pravalie nici nimic
alte lucruri nemiscaloare, iar cel ce !Ana acum
va fi cumparat sa le stapaneasca, insa ramain4
la supunerea si otandueala ce s'au zis mai sus.
Deci pentru mai bunk Intemeere si statornicie
a hotararei cei mai sus aratate, am intarit Dom-
nia mea hrisovul acesta cu credinta prea iu-
bitilor mei fli, Mihai V. V. si Constantin V. V.
si cu tot sfatul D-lor cinsttilor si credinciosilor
boerilor celor mari ai Divanului Domniei mele.
Toma Cretulescu vel Ban, Dumitrascu Racovita
vel Dvornic de tara de sus, Pan Radu Vaca-
rescu vel Dvornic de (era de jos, Constantin
Candes( u vet Logofat, Atanasie Ipsilant vel Spa-
tar, Dimitrie Fotache vel Paharnic, lordache
Caragea vel Stolnic, Mihai Cantacuzino vel Vis-
ternic, Toma Rafail vel Postelnic, lonita luliano
vel Clucer, Ianache Roset vel Comis, Mihalathe
vel Paharnic-ispravnic, Istrate Cailduc vel Lo-
gofat, $i s'au scris hrisovul acesta in anal din-
tdiu al Domniei mele, aici in scaunul orasului
Domniei mete Bucurestii, la anul dela zi irea
lumei 7272 Julie 30, de popa Florea, dascalul
slovenesc al SEW Gheorghe cel vechiu.
(LS) lo Stefan V. V.
Coast. Candeseu vel Logofat procet.
Frate Episcoapel Acest izvod s'au scris dupg. hrisovul
Mariei Sale ce s'an rant aeum, ci fratia to sa dai in
cttire preotilor, ca dupa cum eerie hrisovui sä se urmeze,
ca sa nu caza in pedeapsii. Grigorie al Ungro-Vlahiei,
procet Dumitrache Clucer.
Copie intocmai dupe,' condica Sf. Episcopii Buzeului fiind,
o marturisese. Samuil iconomul Episeopiei Buzeulni.

www.dacoromanica.ro
 NOTE ASUPRA !STORM BISERICE§TI 889

Data Luna
1822 Noem. Sandu Sturdza V.V. Inca din Constantinopol
8' invita pe Metropolitul Veniamin de a se tntoarce
in tarA din Basarabia Colincauti, fiindca-1 re-
clama poporul.
1821 1 Metropolitul Veniamin ce era in scaun, lipsea
peste hotar din vremea grecilor, cu Episcopul
de Roman Gherasim, fiind numai Episcopul de
Husi Meletie in Eparhie, pentru care pricina
Hatmanul Vogoride ca sa nu rArnae trebile du-
hovnicesti in nelucrare, an insarcinat vremel-
niceste cu Chiriarhia bisericilor din toata tara
pe Meletie, lasandu-1 si Episcop de Husi; iar
la Roman au pus pe Protosinghelul Meletie,
dichiul de acolo, Episcop, hirotonisindu1 Ar-
hiereu cu titlu de Stavropoleds prin mijlocirea
unui turc insemnat, ce an stAruit de iau vepit
ecdosul din Tarigra 1 prin pap dela Silistra) 1).
1821 Mar.11 Patriarhul Grigorie trimite cartea sino Iala in
contra Eteristilor spre a o publica si cell prin
biserici, iar Metropolitul Veniamin, impreuna cu
Episcopul de Roman Gherasim si cel de Husi
Meletie traduc si imprima in romaneste acea
carte de blestem si o imparte spre a se ceti
la 1 April 1821 2).
1821 Gherontie dela Neamt traduce «Intrebari si
respunsuri teolegicesti ale SfAntului Athanasie
cel mare3:. AceastA carte a servit de manual
gramaticilor si seminaristilor, la inceputul in-
fiintarei Seminariilor. A fost imprimata sub Dio-
nisie Lupu 8)
1821 Apr.30 Mitropolitul Veniamin da o sfatuire erhiereasca
atilt toti locuitorii Orel, de a vent la locurile
si casele lor, si a incepe munca pAmAntului,
cad alifel vor fi amenintati de foamete. Le
spune ca miscarile resvrAtitoare au incetat 4).
Caimacamul Stefan Vogorid scrie Metropoli-
1) Draghici Vol. Il, pag 127.
2) Biblioteca mea.
8) In Biblioteca mea.
4) Uricarul, Vol. XV, pag. 253.
Biserica Ortodoxi RornitnA 4.

www.dacoromanica.ro
890 NOTE ASUPRA ISTORIEL BISERICE§Tt

Data Luna
tului Veniamin de a se intoarce in lard din
Basarabia, unde se retrasase de Inca Eteristilor
si a turcilor 1).
1821 Febr. Ipsilant Alexandru roagl pe Metropolitul Ve-
25 niamin de a Inmormanta pe un eterist cazut
in lupta (pag. 105) Apoi it invita a veni la
26 Fevruarie la Trei- Ierarhi spre a servi $i a
savarsi un Tedeum pentru izbanda eteristilor
9) Multameste apoi Mitropolitului di a dat un
soldat armat pe cheltueala sa. 8) Ca iau dat patru
cai si-i arata multAmiri pentru suferintele ce
indura din cauza stanta a Eteriei grecesti (pag.
102). Metropolitul di 10,000 lei ca dar in fa-
votrea Eteristilor 4).
1821 Martie Mai multi boeri cer dela Metropolitul Veniamin
20 de a explicit poporului cauza pentru care el $i
boerii an parasit Sara in asemenea cumpana,
spre a incuraja poporul si a se justificasi ei 5).
1821 Martie Domnitorul. Sulu Mihail vesteste pe Metropo-
29 lit si boeri ca el trebue sa paraseasca Tara,
retragandu-se din Domnie, dupa ce a intrat Ip-
silant in tail. El sfatueste sa se formeze o
ocarmuirevremelniceasca Caimacanie din Mi-
tropolit, Episcopi, boeri mari, hale si proim, care
se conduca Cara 8).
1821 Martie Pizani, consulul Rusesc indeamna pe Moldo-
28 veni de a nu boa parte cu eteritii, de altfel
vor suferi si vor fi aspru pedepsiti 7)
1821 Aprilie Metropolitul Veniamin primind dela Patriar-
I hul din Constantinopol cartea sinodala de bles-
tern, pentru cei ce s'ar inscrie Intre eteristi, o
traduce, o imprima in romaneste si o publics
in toata tam., indatorind pe preo(i prin Proto-
popi a o ceti in biserici in auzul tuturor 8)
1) lat. Mitr. pag. 101.
2) Idem.
8) Idem.
4) Idem.
6) Ist. Mitrop. pag 108.
8) Idem pag. 111.
7) Idem pag. 111.
8) Ist. Mitrop. pag. 114.
www.dacoromanica.ro
 NOTE ASUPRA ISTORIEI BISERICESTI 891 .

E ata Luna
1821 Dionisie Lupu, Metropolitul Ungro-Vlahiei in-
treaba pe Metropolitul Veniamin ce politica tre-
bue sä tina In cestiunea Eteriei, la care respunde
Mitropolitul Veniamin: Preasfintite Arhipastorule
al UngroVlahiei! Nimic nu as fi destoinic. a sfa-
tui, ca mai vartos dela voi a cere sfatuire, data
starea imprejur a lucrurilor celor lacramatoare
a obstiei pravoslavnice Eparhii, nu ar da noun
cele mai cuprinzatoare povatuiri, a sta pironiti
la asteptarea desavarsitei linistiri, cea intru pa-
zire a deslegarei vremei, care este cel mai in-
telept povatuitor si mai nemerit decat toga
In(alegerea socotintei omenesti. Numirea Dom-
nului patriot neau fost ca un semn de incetarea
Dumnezeestii urgii, iar instiintarea de prefacerea
cea mai multa, parte a Iasului In cenusa, cu de
istov stingere a multor stari, ne- au dat a inta-
lege ca Inca patimirile si stradanuirile, nemer-
niciei nu au rescumparat fara de legile noastre,
ca pocainta noastra Inca nu au alinat Dumne-
zeeasca urgie i sta lacramand cu genuchele
plecate si cu manile inaltate catra ceriu spre ali--
narea viforului urgiei, avan I Imprejurul nostru
pe fiii turmei mele, pe batranii simpatrioti, cu
cari n'am contenit nici un minut, aratand Wit
prea puternica legitima Imparatie credit* si
supunere statornica si apostoliceste sfatuita, a-
vand pe singur acesta pravat, catra carele spri-
jinesc ochii tuturor, si carele poate se slujeasca
fieste-caruia drept lumina, ca sa se povatueasca
cu intalepciunea cuviincioasa prin cea cu age-
rime in(alegere a lucrurilor, cu priinta ProviR-
ciilor acestora Pravoslavnice.. ..) (1st. Mitrop.
Mold. p. 150).
Aceasta-i politica dusa de Metropolitul Venia-
min in timpul Eteriei, la aceasta l'a Indemnat
si pe Dionisie Lupu, care se vede, l'a intales
si l'a urrnat, cad si el Indata s'a retras la
Brasov. Metropolitul Veniamin era initiat In e-
terie Inca de mai Inainte prin Metrolitul grec,

www.dacoromanica.ro
892 NOTE ASUPRA ISTORIEI BISERICESTI

Data Luna
Grigorie Irinupoleos, si a ajutat pe eteristi,
dar and acestia, In loc sa tread. in Bulgaria,
dupa cum era planul, au navalit in Iasi si an
Inceput a jefui lumea, a rescula poporul la
revolutie, atunci Metropolitul s'a retras in Ba-
sarabia si iau lAsat WO faca de cap Tot
astfel si Dionisie, dar vazand abuzurile grecilor
eteristi si jafurile, si apreciind rescoala lui Tu-
dor Vladimirescu, pe ascuns s'a declarat partizan
al sau. Ucis Tudor de Eteristi situatia Mitropoli-
tului Dionisie devine foarte Incurcata si nesi-
gurA, de aceea urmeazA sfaturile Metropolitului
Moldovei Veniamin si se retrage la Brasov cu
mare nevoe, asteptand acolo in liniste sfarsitul
comico-tragic al Eteristilor si Incetarea nenoro-
cirilor din tart, sere a se re'ntoarce la scaunul
sau. Pentru el fns, lucrurile si evenimentele an
fost defavorabile din pricina factiunelor politice
ale unor boeri, si la care a aderat si el. Era
o partida contra numirei lui Grigorie Ghica ca
Domn, si la acea partida se alipise si Dionisie
Lupu, pentfu cauze anterioare, fata de Grigorie
Ghica, a adica nu voise al desparti de sotia
sa, Inca mai inainte de a fi Domn.

C Erbiceanu.
(Va urma).

-.......,

www.dacoromanica.ro
 APTE BISERICI CU AVEREA LOR PROPRIE.

A sasea biserica descrisa in lucrarea D-lui P. Gar-

boviceanu, Administratorul Casei Bisericei, este bi-
serica Kretulescu din Bucuresti. Aceasta a fost zidita
intre anii 1720-1722 de Vornicul Iordache Kre-
tulescu si sotia sa Domnita Safta, fiica neferieitului
Constantin Brancoveanu. Fundatorul familiei Kretu-
lescu este Stan Logofatul din satul Kretulesti, jude-
tul Ilfov. Familia aceasta s'a aratat dela inceput cu
mare dragoste catre Biserica neamului sau, zidind
mai multe locasuri sfinte. Asa chiar Stan Logofatul
zideste in 1647 o biserica in Targoviste. Fiul aces-
tuia Logofatul Radu Kretulescu 1620-168o s'a bu-
curat de mare trecere si a jucat un rol insemnat in
timpu.1 domniei lui Anton Vocla. El impreuna cu
fratele sau Padure Postelnicul zidesc in anul 1669
biserica din satul Kretulesti. Pisania acestei biserici
suna astfel: ,I Aceasta sfanta si dumnezeeasea bise-
rica ziditu-s'au din temelia ei de not robii lui Dum-
nezeu Radu vel Logofat si Padure Postelnicul, feciorii
lui Stan Logofatul din Kretulesti in lauda celui de
cinste facatoriu si Arhiereu Sf. Nicolae dela Mira,
sfarsindu-se cu totul la i zile anul Domnului 1669,
ca sä fie de pomenire noua si parintilor nostri pen-
tru ertarea semenilor de pacate ) .

www.dacoromanica.ro
894 §APTE BISERICI

Feciorul lui Radu, marele Logofat Parvu, ince-

teaza de timpuriu din vieata 1690 i lasa in urma
sa un fiu, pe Iordache, nascut la 1680. Acesta este
intemeetorul bisericei Kretulescu de care ne ocupam
acum. El a crescut la curtea lui Voda Brancoveanul
§i in 1700 se casatorete cu Safta a treia fiica a
acestuia. Dupa ce Turcii tae pe Brancoveanul i pe
fiii sai, Iordache Kretulescu pleaca in exil cu soacra
sa i nu se intoarce in tarn decat in 1717, in tim-
pul lui Nicolae Mavrocordat, primul domn fanariot.
Venit in Ora, domnul ii da boeria de mare logofat
§i apoi it face mare vornic.
Podul-Mogooaei, inceput din porunea lui Bran-
coveanul, nu se intindea pe atunci deck pana la
locul Colfescului, sau astazi palatul Regal, Si aici era
bariera. Mavrocordat, din locul domnesc, darul in
1718 o parte i lui Iordache Kretulescu §i anume de
la pasagiul roman de astazi, pana la c putul cu zale ,,
sau pana la gradina cea mica a palatului regal, pen-
tru ca sa-§i cladeasca casa §i biserica.
Iordache Kretulescu, stapan pe o mare avere, a-
tat a sa proprie, cat §i a sotiei sale, a murit fail
sa fi putut sa stabileasca prin vre-un testament ul-
tima sa vointa, pentru asigurarea acestei biserici. Un
an insa dupa moartea lui, in 1747, sotia sa Domn4a
Safta alcatuete dieta in care zice: c Biserica, care
am facut-o noi, dupa cum a lasat sotul meu, a.i§-
ierea las i eu sa nu se inchine nicaierea, ci sa fie-
asupra copiilor mei sa-i poarte grija §i sa-i is seamal,
Astfel, pentru totdeauna, aceasta biserica ramane a-

www.dacoromanica.ro
 §APTE BISERICI 896

sigurata, cat prive§te partea materiala. Gradina cea

mica a palatului, din calea Victoriei, colt cu strada
Sf. Ionica, fa' cea parte din terenul acestei proprietati,
§i aici se aflau odinioara casele Kretulescului, care
au stat in fiinta. Ora la 1844. Acest teren, in 1868,
a fost daruit Statului §i pe el s'a facut gradina.
Biserica poseda in calea Victoriei o mare cladire
cu doua etaje avand noun pravalii, cu mai multe
apartamente d'asupra. In strada Sf. Ionica, tot im-
prejurul Bisericei, se afla un alt rand de case maxi
tot cu doua etaje, din care parte se dau cu chirie,
iar parte serva de locuinta personalului bisericesc.
Biserica se inalta in mijloc, intre aceste cladiri, a-
vand intrarea prin calea Victoriei.
Afara de aceasta biserica, eforia Kretulescu mai
intretine: biserica Adormirea din Targovi§te, reinte-
meiata in 185o §i reparata in 1903, biserica Sf. Ni-
colae de pe mo§ia Kretule§ti-Falcoianca din judetul
Ilfov, zidita in 1669 §i reparata in 1903, biserica
Adormirea din catunul Plaviceanca, comuna Gradi-
nile, judetul Romanati.
Bunurile pe care le conduce aceasta eforie §i care
formeaza averea bisericei Kretulescu din Bucureti,
sunt urmatoarele: Moiile Plavicenii-Gradinile §i To-
bolita din judetul Romanati §i Plaviceanca din ju-
detul Olt formand un singur trup i arendate acum
cu 120.000 lei anual, mo§ia Kretulqti din judetul
Ilfov arendata cu 16.225 lei anual, mo§ia Tigania-
Stoeneti din judetul Prahova arendata cu I 2.800 lei,
mosia Cioranii-de-sus tot din judetul Prahova, aren-

www.dacoromanica.ro
896 qAPTE BISERICI

data cu 18.000 lei, m4ile Miro§i §i Moceasca din:

judetul Buzeu, arendate cu 20.000 lei §i nic*a Pes-
ceana din Gorj, arendata cu 15.000 lei.
Afara de aceasta imensa avere in proprietati ru-
rale, biserica mai are in stapanire noua pravalii in
calea Victoriei, care produc o chirie de 38.210 lei a-
nual, iar apartamentele impreunA cu casele din strada
Sf. Ionica, produc aproximativ 10.500 lei. Din bu-
getul pe anul financiar 1903-1904 se poate vedea,
ca venitul intreg al acestei institutiuni se ridica la
insemnata suma de 267,710 lei, iar cheltuelile tot la
aceea§i suma.
SA vedem acum modul cum sunt intrebuintate de-
eforie aceste venituri. Eforii sunt trei, D-nii Em.
Kretulescu, Emil Em. Kretulescu i Radu Em. Kre-
tulescu. Eforul administrator primete ca onorar
suma de 10.500 lei anual, iar ceilalti doi cAte 10.000
lei. Functionarii administratiei, impreuna cu doi a-
vocati primesc in totul suma de 24.600; clericii bi-
sericei din Bucureti, impreuna cu corul, primesc suma
de 18. I 3o; cu bisericile din judete se cheltue§te suma
de 2.556; pentru pensiuni §i burse 71.250 lei; pen-
tru intretinerea bisericilor 2.00 lei; cheltuelile de
administratie 765o; impozite §i asigurari 12.732 lei;
procese 2.500; dobanzi la Banca Nationale 4.000;
rate la Creditul fonciar rural 19.742; renta cuvenita
D-lui Em. Kretulescu 20.000 lei; cheltueli diverse
§i reparatii 15.000; intretinerea bailor dela Campu-
'Lung 10.000 lei; Casei Bisericei 4.000 lei; datorii de-
plata 16.392; §i fond pentru dechidere de credit
6.296 lei.

www.dacoromanica.ro
 §APTE BiSERICI 897

Aceasta este situatia financiara a bisericei Kretu-

lescu din Bucuresti; obsery insa Ca acest buget nu
are aprobarea Casei Bisericei. Personalul clerical al
acestei biserici consta din doi preoti, un diacon, doi
cantareti si dirigintele corului.
, A §aptea si ultima biserica, descrisa in aceasta lu-
crare, este biserica Sf. Ilie din Craiova, fondata de
vornicul Ilie Oteteliseanul. El a zidit aceasta biserica
intre anii 17 1 o-1715 si prin diata i-a lasat par-
tea sa din mosia Diiului, numita. astazi Calafatul.
Ilie Oteteliseanul in aceasta a sa diata hotaraste ( ca
doi cinstiti negustori ai targului, numiti de catre cti-
tori) sa vada de biserica potrivit oranduirei ctitorilor.
Sotia sa avea insarcinarea sa ispraveasca tamplele
si sä o inveleasca din nou cu sindrila. Ca ctitor
lasa pe varul sau Barbu Oteteliseanul, intemeitorul
Monastirei Caluiul din judetul Romanati, impreuna
cu Buzestii. El, ca ctitor, avea insarcinarea ca ceea
ce va prisosi din averea bisericei «sä se dea milos-
tenie unde it va povatui Duhul lui Dumnezeu, mai
vartos sä imbrace saraci, sa scoata datornicii din
temnita, sa hraneasca bolnavii). De aici se vede cat
de inalte sentimente crestinesti avea acest bun roman.
Constantin Lazaro a daruit un teren, pe care cti-
torul Iordache Oteteliseanul a zidit o scoala de fete
din averea acestei biserici. Mai in urma, alaturea de
aceasta scoala, se mai construl si o alta si astfel
ambele purtau qumele de «scoala de sus si scoala
de jos ) pentru a se face deosebire intre fetele boe-
rilor si ale negustorilor, care urmau aici. Una din

www.dacoromanica.ro
898 §APTE BISERICI

aceste scoli, impreuna cu mosia Cornetu, a fost da-

ruita Statului, caci averea bisericei nu era indestu-
latoare pentru a fi intretinute amandoua. Cealalta, sub
numirea de scoala c Lazaro-Oteteliseano 3. exista si
pana astazi, intretinuta din fondurile bisericei. Acest
Iordache Oteteliseanul a mai zidit si liceul din Cra-
iova, tot pe un loc &mit de Lazaro, si cu fonduri
date de Stirbei-Voda.
Fratele lui Iordache, Grigorie Otetelisianul, cu-
noscut ca inginer, a lasat intreaga sa avere nepo-
.
tului sau Costica N. Oteteliseanu si fiului acestuia
Grigorie, indatorind pe nepotul sau sa dea scoalei
biblioteca ce o aved, instrumentele de inginerie si
din fondurile scoalei si bisericei sa cladeasca un lo-
cal pentru alcatuirea unui muzeu. Tot el mai sta-
bileste ca sa se intretina biserica din Benesti, sa i-se
dea doi preoti si un cantaret. Murind Grigorie Ote-
teliseanul in 1868, lase ca ctitor pe Costica Otete-
liseanul, care a recladit scoala asa cum se gaseste
in timpul de fate. Din anul 1871, dela moartea lui
C. Oteteliseanul, si pana la 1893 averea bisericei
e administrate de D-nii Savu *omanescu, Petre si
Iancu Oteteliseanu. In timpul administratiei for s'a
reconstruit biserica Sf. Ilie, si astazi formeaza unul
din monumentele insemnate si din podoabele Craio-
vei. In timpul de fate se Oa ca ctitori fratii Nicolae,
Barbu si Joan Oteteliseanul.
Averea bisericei consta din mosia Calafat cu o
intindere de 5475 de pogoane; mo§iile Vadila din
judetul Romanati in intindere de 84o pogoane; opt

www.dacoromanica.ro
 APTB BISERICI 899

perechi de case in Craiova cu pravalii, §i un capital

de 52.000 lei in inscrisuri funciare turale §I urbane
5% depus la Banca Nationale.
Bugetul acestei institutiuni pe anul 1903-1904,
verificat §i aprobat de Administratia Casei Bisericei,
are la venituri suma de i 16.238 lei §i 94 bani. A-
ceste venituri constau din arenzi, chirii, embaticuri,
renta §i alte diverse venituri. Cheltuelile se ridica la
suma de lei 11 6.060. In aceste cheltueli intra: diurna
a doi administratori ctitorice§ti, a unui privighetor
din partea Guvernului, casier, secretar, avocat, fiecare
cu Cate 200 lei lunar. In afara de ace§tia mai sunt
§i cei trei ctitori, platiti fiecare cu cate 2500 lei a-
nual. Un camerian 720 lei pe an §i un padurar cu
240 lei pe an. Pentru material de cancelarie se pla.-
te§te 420 lei; personalul bisericei, compus din doi
preoti, un diacon, doi cantareti, un paracliser, un
portar, dirigintele §i personalul corului, primesc a-
nual suma de 18,480; materialul necesar pentru bi-
seric. 3.500 lei; personalul didactic al §coalel Lazaro-
Oteteli§eanu i 6.800 §i pentru serviciul administrativ
4.440 lei; materialul pentru §coala, in care intra §i
intretinerea a 15 bursiere, cum §i a §apte pedagoage
12,690; ajutoare diverse 2800; subventii la diferite
persoane 23.070 lei; diverse, in care infra §i cheltue-
lile neprevazute Ii.000 lei. Escedentul bugetar al
acestui an este de 178 lei §i 94 bani.
Acesta este continutul lucrarei de fata. In afara ins
de acest rezumat istoric al fie-carei biserici, tot in a-
ceasta scriere se afla alaturate, ca anexe, actele de fon-

www.dacoromanica.ro
900 APTE BISERICI

datie si de proprietate ale fie-carei biserici. Aceste acte

sunt de o mare insemnatate istorica si servesc ca un izvor
de mare pret pentru acel ce va intreprinde un studiu
amanuntit asupra vietei noastre religioase si sociale
din acel timp. Din testamentele donatorilor, din hri-
soavele domnesti, din actele de danie, din zapise etc.,
din toate aceste documente se poate vedea cat de
mult era indreptata. inima ,si mintea celor vechi spre
a zidi si ajuta locasuri sfinte, spre a le imbog41 cu
averi, pentru ca pe langa dansete sa se poata con-
serva sentimentul religios; sa fie de ajutor pentru
cei lipsiti si pentru cei ingreuiati de nevoi. Epitropii,
cu frica lui Dumnezeu, ajutau pe preotii saraci, pe
vaduvele si orfanii 10r, pe oamenii nevoiasi din pa-
rohie; tipareau carti pe socoteala veniturilor acestor
biserici bogate si dau sprijin tinerilor ce se distingeau
la invatatura. Astfel unele biserici bogate au contri-
buit cu mult pentru luminarea neamului. Meritul D-lui
P. Garboviceanu, Administratorul Casei Bisericei, este
destul de mare, grin aceea ca sub supravegherea si
din indemnul D-sale s'au adunat toate aceste date
la un loc si s'au pus la dispositia tuturor acelor ce
se intereseaza de trecutul glorios al bisericilor noastre.
Asi dorl ca dela Casa Bisericei sä iasa cat mai multe
asemenea carti folositoare si instructive.
M. P.

www.dacoromanica.ro
 0 carte pentru iertarea pacatelor.
Se §tie a de indata ce Turcii au pus stapanire pe Con-
stantinopol, soaunele patriarhale se gaseau in mare stram
toare materials. Un sprijin moral §i mai cu seams mate-
rial nu le venek cu toata dragostea §i evlavia decat din
Principatele Romane. Pot Inca afirma, ca aceste principate
au fost stalpii de conservare in decursul vremurilor ai sca-
unelor patriarhale. Nu era an dela Dumnezeu, ca sa nu
vina in tarile romane trimi0 de ai Patriarhilor dupa aju-
toare. Veneau calugari Si preoti, episcopi i mitropoliti, ba
chiar §i patriarhi. A fost un an, cand s'au intalnit in tarile
romane toti patriarhi. i capatau ajutoare in de ajuns, fiindca
dadeau Romani cu totli. Voiu reveni asupra chestiunei ace§tia,
pentruca merits un studiu mai de aproape, cu deosebire
in imprejurarile actuale.
Se vede, ca. Sanctitatea Sa, Patriarhul de Ierusalim Par-
tenie, nu se multamise numai cu binecuvantarea §i ierta-
rea pacatelor facuta oral cre§tinilor din Romania de trimi0i
sai preoti §i vladici, ci le trimetek i carti personale de
iertarea pacatelor §i anume: greceti, pentru Greci i pen-
tru cei ce tiau grece§te 0 romane§te pentru Romani. A-
ceste carti seamana foarte mult, data nu sunt chiar iden-
tice cu indulgentele papale de odinioara. Public aici o carte
de acestea trimisa unui credincios din judetul Buzau anume-
Ianache §i pusa mie la dispozitiune de un tanar semi-
narist din acest judet.

www.dacoromanica.ro
902 0 CARTE PENTRU ERTAREA. PACATELOR

Parthenie cu mils lui Dumnezeu Patriarh al Sfintei 0 dumneze-

eftii Cetiifi a Ierusalimalui Fi a tnata Palestina.
Smerenia noastra din darul si mila si puterea a prea
Sfantului si de viata incepatorului Duh, carele s'au dat de
Ia Mantuitorul nostru Is. Hs. dumnezeestilor si sfintilor lui
Ucenici si Apostoli a lega si a dezlega ale oamenilor pa-
cate zicand lor: Primiti Duh Sfant, on cui yeti erta paca-
tele, ertate sa fie for si on cui veti Linea tinute sa fie; si on
cate veti lega si dezlega pre pamant sa fie legate si dez-
legate si in Cer. Iara dela aceia si dela not unul dupa
altul cu venirea acelui Dumnezeesc Dar, am ertat si pre
fiat nostru sufletesc Ianache, 1ncat si el ca un om a
gresit si pre Dumnezeu a maniat: cu cuvantut, cu lucrul,
cu gandul, cu voie an farti voie si cu toate simtirile lui;
sau de va fi cazut supt blestemul sau afurisania Arhiere-
ului sau a preotului sau a tatane-sau sau a mane-sa sau singur
els'a blestemat, si canonul dela dansul a prima si al plini s'a
nevoit. Deci de aceste greseli de toate si de Iegaturi 11 slo-
bozim si 11 iertam cu puterea si cu darul a tocmitorului
si Dumnezeescului lnchinatoriu, a prea puternicului Duh Iara
Cate va fi uitate sau aicea va fi lasat neispoveduite si ace-
lea sa-i iarte lui milostivul Dumnezeu, cu rugaciunile blago-
cestivei Stapanei noastre de Dumnezeu Nascatoarei si pu-
rurea Fecioarei Mariei; si a sfantului, slavitului si intim tot
Iaudatului Apostol lacov fratele lui Dumnezeu si intaiul Ar-
hiereu al Ierusalimnlui si a tuturor Sfintilor, amin. leat 1742.
(55) Ilap6ivco5 EXicoOsch rlottpt6pri5 T725 crriot5 'ram;
Iepot5cocXygtexust 7c6aL5 qraXacarEv725.

Di N. Lepadatu, secretarul comisiunei monumentelor

istorice imi spune ca aceasta e cea mai veche indulgenti
din cele cunoscute si tiparita in tara, in romaneste. E tipi-
rita dupb. 1700, insa inainte de 1740, data la care s'a ti-
parit o alta, (exemplar la Acad. rom.), identica cu cea dia-
taiu, si tot de Partenie al Ierusalimului. A treia, tot de la
Partenie, e tiparita in 1764, dar greceqte (tot la Acad.
rom).
P. G.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERICEASCA.

Sesiunea de toaynnti a Sf. Sinod.

Sesiunea de toamna a Sf. Sinod de§chisa in ziva
de 12 Octombrie s'a inchis cu cetirea mesagiu-
lui Regal de care d-1 D. Sturdza, Ministrul Cul-
telor §i al Instfuctiunei publice ad-interim, in ziva
de 22 Octombrie. Potrivit hotArarei Sf. Sinod publi-
cam. aici sumarele §edintelor.
qedinp, din 14 Mai 1904.
Sedinta se deschide la ora 8 dimineata sub presidentia
Inalt Prea Sfintitului Mitropolit Primat. Prezenti 11 P. P. S.
S. Membri, in concediu 5
Se ceteste sumarul sedintei precedente si punAndu-se la
vot se aproba. .

Domnul Ministru al Cultolor si Instrucciunilor

Publice infra in sala sedintelor,
Se dA cetire urmatoarelor comunicari:
Raportul Directiunei tipografiei cArtilor bisericesti, prin
care supune la cunostintA, ca a dat gratuit socieietAtei stu-
dentilor in Teologie, conform ordinului Sf. Sinod, una E-
vanghelie, una Cazanie si un corp de Minee toate brosate..
SA is act.

www.dacoromanica.ro
901 CRONIC I BBERICEASCA

Idem al aceleeasi Directiuni cu care inainteaza 17 exem-

plare legate, «Iconografia, pentru P. P. S. S. Membri si
pentru biblioteca. SA is act si se decide a se distribui P. P.
S. S. Membri.
Terminandu-se comunicarile, Prea Sfinritul Episcop
al .Romanalui ceteste urmatoarele rapoarte ale comisiu-
nei de petitiuni:
Raportul privitor la adresa Sf. Mitropolii a Ungro-Vlahiei,
cu care inainteaza cererea locuitorilor din catunele: Tar-
gusorul-vechiu, Stancuta si Zahanaua din jud. Prahova de
a se forma o noua parohie din acele catune. Se aproba
concluziunile raportului, care sunt de a se comunica I. P.
S. Chiriarh respectiv, ca cererea aceasta este deja satisfa-
cuta de Sf. Sinod.
Idem, relativ la adresa Sf. Episcopii a Ramnicului cu
care inainteaza un raport al protoiereului jud. MeheJinti,
precum si cererea locuitorilor din corn. Cioroboreni de a
se deslipi dela parohia Danceu si a se forma o noua pa-
rohie in acea comuna. Se aproba concluziunile raportului,
care sunt de a se comunica P. S. Chiriarh respectiv, ca
cererea este deja satisfacuta de Sf. Sinod.
Idem, relativ la adresa Sf. Episcopii a Husilor cu care
inainteaza trei tablouri cu modificarile si infiintarile de pa-
rohii din jud. 'Falciu, Tutova si Vaslui. Se aproba conelu-
ziunile raportului, care sunt de a se avea in vedere la
vremea cuvenita si a se trece in tabloul general at Sf.
Sinod de mod:ficarea parohiilor
Idem, relativ la adresa Sf. Mitropolii a Ungro-Vlahiei, cu
care inainteaza raportul Protoiereului judet. Teleorman, in-
sotit de mai multe acte privitoare la cererea lotuitorilor
din corn. «Principele Ferdinand* de a se forma o noua
parohie in acea comuna. Se aproba concluziunile raportu-
lui, care sunt de a se satisface cererea.
P. S. Episcop al RAmniculai N-Severin, arata ca
necesitatea modificarei parohiiilor, mai ales rurale, este de
mult simtita si ca, Sf. Sinod s'a ocupat cu aceasta cesti-
une, avand in vedere nenumaratele cereri venite neconte-
nit la fiecare sesiune si in urma cercetarilor facute a ad-
mis pe acelea pe care le-a gasit intemeiate, si a format un
tablou pe care l'a inaintat Onor Minister.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERICEASCA 905

Rand in prezent Insa nu s'au recunoscut prin lege modi-

ficdrile si infiintarile de not parohii, aprobate de Sf. Sinod.
De asemenea Sf. Sinod s'a ocupat si cu cestiunea modifi
carei legei Clerului, find In legatura cu modificarea paro-
hiilor, si a alcdtuit chiar un proect de modificarea acestei
legi, prin care s'a cautat a se aduce imbunatatirile de care
se simte necesitate, si a se 1ndrepta uncle Or(i din actu-
ala lege a Clerului, spre a corespunde necesitdtilor biseri-
cei si cerintelor religioase ale poporului. In ceea ce priveste
cestiunea parohiilor, P. S. Sa maga a se admite si a se
recunoaste prin lege.
1) Modificarile parohiilor notate de Sf. Sinod, intru cat
se sporeste numdrul lor; 2) Hirotonia seminaristilor si ca
preoti ajutatori acolo unde se simte necesitate, adecd in pa-
rohiile prea marl, care nu pot fi deservite de un singur
paroh, de oarece preotii supranumerari; can se mai gl-
sesc, nu pot fi stramutati in alte localitati, din cauza ca
unii sunt batrdni s. infirmi, altii sunt invdtatori, iar altii
sunt necesari in parohiile mari in care se gasesc functio-
n 'and pana la modificarea legei. P. S Sa roaga pe D nul
Ministru sä binevoieasca a incuviinta interpretarea mai
larga a art. 11 din legea Clerului relativ la cele 4 vacante,
despre care se vorbeste in acest articol, caci dupa inter-
pretarea, care i s'a dat pane acum rAman bisericile si cres-
tinii fara preoti.
D-nul Ministru arata, ca defectul eel mare al legei
Clerului este, ca la facerea acestei legi s'a tinut seama mai
mull de interesele clerului decat de interesele generale ale
religiunei poporului. Apoi parohiile n'au fost bine aranjate
si de aceea se simte acum necesitate de a se modified, multe
din ele si a se infiinta altele din nou si ca legea actuala
a Clerului, cere un budget de 914 milioane, aceea ce nu se
poate da. Intru Cat priveste interpretarea art. 11 din legea
Clerului D-sa zice, ca nu poate interpreteze de cat asa
cum l'a interpretat si pand acum, cad dud. legea este de-
fectuoasa trebue indreptatd, iar data este buad trebue a se
aplica asa cum este.
P. S. Episcop al RAmnicului roacd din nou pe D-nul
Ministru, sa binevoieasca a admite interpretarea mai larg
a art. 11 din legea Clerului, pentruca sa nu ramana bise-
Biserica OrthodoxA Romftni 6

www.dacoromanica.ro
906 CRONICA BISBRICRASCA.

ricile si poporul crestin fart preoti, aratand, ca in alte pri-.

vinte s'a interpretat legea mai larg si citeaza mai multe
exemple precum: transformarea diurnei membrilor Consis-
toriilor in jetoane de prezenta, schimbarea destinatiunei
pamanturilor bisericesti, pe care legea le lass in folosinta
personalului bisericesc, pentru care citeaza cazul cu paman-
tul unor monastiri, caruia Ministerul i-a dat alts destinatie
cleat acea prevazuta de lege. Arata apoi, ca dupre lege un
paroh poate fi desarcinat de calitatea de paroh, pentru ca-
zuri de boala, batranete si altele, dar aceasta nu vrea sa
zica ca, el nu mai poate compta in numarul preotilor; Ni-
nisterul insa it sterge din State cu totul.
D-nul Ministru zice, ca aceasta se poate admite, intru
cat nu se sporeste numarul preotilor supranumerari.
I. P. S Mitropolit al Moldovei si Sucevei arata ca,
cestiunea care se. discuta este si grea si delicata pentruca
aici este si o parte material& si una duhovniceasca. I. P. S.
Sa crede, ca si Sf. Slnod are dreptate de a cere numarul.
trebuitor de preoti, spre a nu fi lipsit poporul de serviciile
bisericesti, dar crede ca si D-nul Ministru are dreptate cand
sustine, ca nu poate a impovara budgetul cu salariile preo-
tilor, care se cer pentru noile parohii, de a carora infiintare
se simte necesitate. Pentru aceasta trebue a se gas' un mij-
loc prin care sa se poata impaca si una si cealalta parte
Fund dar recunoscuta datoria de a se da numarul tre-
buitor de preoti pentru sattsfacerea cerintelor religioase ale
poporului si pentru a nu se ingreuia budgetul Statulut prin
aceasta, I. P. S. Sa crede, ca s'ar putea modifica legea
Clerului in senzul ca sa se poata admite hirotonia semi-
naristilor ca preoti ajutatori pe uncle se simte necesitatea,
data crestinii se -obliga sa'i plateasca comform legei, inca-
sandu-se de perceptori sumele cuvenite, dupa angajamentele
luate de poporeni.
P. S. Episcop al Huqilor, este de Were a se alege
o comisiune, care impreuna cu un delegat at Onor. Minister
sa studieze Chestiunea modificarei legei Clerului si la se-
siunea viitoare sa vina cu lucrarea sa la Sf. Sinod.
P. S. Episcop al .Romanului arata ca legea clerului
in art. 14 conexat cu 48 prevede hirotonia de preoti su-
pranumerari si maga pe D-nul Ministru sa binevoieas.ca a

www.dacoromanica.ro
 CR AlICA. BISERICEASCA 907

incuviinta hirotonia de preoti supranumerari pe unde se

simte absoluta nevoe. Tot °data. P. S Sa declara, ca Impar-
taseste In totul propunerea facuta de I. P. S. Mitropolit al
Mol Jovei.
P. S. Arh. Ca list Botoseneanu crede, ca dupa cum
se gasesc mijloace pentru toate celelalte institutiuni ale
Statului, tot astfel s'ar putea gasi si pentru Biserica, care
este una din institutiunile cele mai insemnate si mai folo-
sitoare ale Statului. Daca legea. Clerului are nevoe de im-
bunatatiri, se poate a se imbunatati, dar a nu lips! pre
crestini de binefacerile religiunei din cauza ca legea nu
este in totul buns. Si data Onor. Guvern a desfiintat taxa
de 4 lei, care se platek pehtru cler si pe care crestinii o
plateau si mai Inainte de lege, sub forma de tnvoeli, acum
este drept ca Statul sa prevada mijloacele necesare pentru
plata clerului iar nu sa se lipseasca poporul de preoti, pe
motivul ca nu se gasesc mijloace pentru plata preotilor.
D-nul Ministru arata, ca propunerea pe care a facut-o
I. P. S. Mitropolit al Moldovei si pe care vede ca Sf. Sinod
o impartaseste a facut-o si Domnia sa prin proectul D-sale
pentru modificarea legei Clerului, dar ca acel proect n'a
fost primit de catre P.P. S.S. Chiriarhi.
I. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevei raspunde
D-lui Ministru ca. nici Sf. Sinod, nici I. P. S. Sa n'au res-
pins proectul facut de D-nul Ministru, ci a zis numai ca nu
poate sA se pronunte In aceasta cestiune decat dupa ce va
auzi si cuvantul I, P. S. Mitropolit Primat, care lipsek a-
tunci din tara pentru cautarea sanatatei I. P. S. Sale.
P. S. Episcop al lamnicului Noul Severin arata
asemenea ca P P. S.S. Chiriarchi n'au respins proectul D-lui
Ministru, dar crede P. S. Sa ca era bine ca acel proect sa
fi fost' comunicat Sfantului Sinod spre a se rosti asupra
lui, fiind vorba de modificarea legei Clerului Cat priveste
propunerea P. S. Episcop at Husilor, crede ca nu mai este
nevoe de a se alege o comisiune, care sA studieze cestiunea
moiificarei legei clerului, intru cat Sf. Sinod s'a rostit atat
asupra modificarei legei Clerului cat si asupra modificarei
parohiilor. tar In ceea ce priveste propunerea I. P. S. Mi-
tropolit al Moldovei, declara ck o impartaseste insa asa, ca
sa nu ne intoarcem la timpurile dinaintea legei Clerului,

www.dacoromanica.ro
908 CROMCk BISERICEASCA

cand preotii erau lasati la mila crestinilor. Pentru aceasta

P. S. Sa crede ca. propunerea I. P. S. Mitropolit al Moldovei
s'ar putea primi data comunele respective, care ar ave&
neaparat& trebuinta de preoti peste cei prevazuti prin legea
In vigoare, s'ar obliga sa verse la fist suma necesara pen-
tru intretinerea acelor preoti, ear ei sa fie retribuiti tot de
Sta t in conditiunile preotilor supranumerari, prevazuti de
lege.
I. P. S. Mitropolit Prirnat zice, ca, tmpartaseste pro-
punerea I. P, S. Mitropolit al Moldovei si roaga pe D-nul
Ministru a face un proect pentru modificarea legei Clerului
pe care sa bine voieasca a'l comunica Sf. Sinod la sesiunea
viitoare.
Punandu-se la vot propunerea I, P. S. Mitropolit al Mol-
dovei, se primeste.
P. S Arh Meletie Galareanu ceteste raportul comi-
siunei pentru cercetarea manualelor de invatamant religios
cursul secundar, privitor la manualele Intitulate: %Explicarea
Evangheliilor de Econ. Dr. C. I. Popescu, aprobate de Mi-
nister.
Se primesc concluziunile raportului, care sunt de a se
aproba numitele manuale.
P S. Arh. Calist Botoseneanu ceteste unnatoarele
rapoarte ale comisiunei de petitiuni:
Raportul privitor la adresa Ministerului CultelorAdmi-
nistratiunea Casei Bisericei, relativa la adresa Primariei Ca-
pitalei de a se Incuviinta daramarea bisericei Sf. Nicolae
Dintr'o zi.
Se aproba concluziunile raportului, can sunt de a se
intervene la Onor. Minister, ca sa puna in vedere Prima-
riei sa lase numita biserica sa functioueze si mai departe,
dupa cum a functionat Si pans, acum, si sa. o Indatoreze
ca pe Fang& micile cheltUeli pe care le face astazi, sal vin&
In ajutor pentru a i se putea face reparatiunile de vopsi-
torie la invelitoare Mtn] cat zidaria a fost reparata acum
cati-va ani In urma.
Idem, relativ la suplica locuitorului Al. Popescu din co-
muna Strehaia, jud. Mehedinti, prin care reclama ca n'a
fost drept judecat preotul loan Istratoiu din comuna Mentii
din fats de catre Spiritualul Consistoriu at Eparhiei Arge-

www.dacoromanica.ro
 CRON,CA BISERICEASCA 909

sului. Se aproba concluziunile raportului, care sunt de tre-

cere la ordinea zilei.
Idem, relativ la suplica cantaretilor bisericesti din Craiova,
prin care se plang ca nu li s'a platit salariile de Primaria
respective pe mai multe luni,din urma. In urma discutiunei
urmata se decide a se Inainta suplica mentionata Onor.
Minister spre cele ce va crede de cuviinta.
Idem, relativ la suplica D-lui V. Saghinescu din Iasi, prin
care arata ca in mai multe scrieri, ai caror autori sunt
profesori si profesoare se ponegreste religiunea crestina si
roaga a se lua masurile cuvenite spre a nu se incuraja, a-
semenea apucaluri rele. Se decide a se inainta mentionata
suplica Onor. Minister spre cele ce va crede de cuviinta.
P. S. Episcop al RAmnicului arata ca, comisiunea
aleasa de Sf. Sinod pentru a se ocupa cu modificarile ce
urmeazA a se aduce Regulamentului Revistei iBiserica Or-
todoxa Romana, neavand timpul necesar spre asi alcatui
raportul sau, roaga a se amana aceasta cestiune pentru
sesiunea viitoare. In urma discutiunei urmata se decide a
se amana rezolvirea acestei cestiuni pans la sesiunea viitoare.
D-nul Ministru, roaga a se aproba rugaciunea, care
are a se ceti de care tott preotii din Cara cu ocaziunea
serbtrei celui de al 4-lea centinar al Domnitorului Stefan
cel Mare, care va avea loc la 2 Iulie. Sf. Sinod aproba.
TerminAndu-se lucrarile, D-nul Ministru, ceteste Mesagiu-
Regal de Inchiderea sesiunei.
Presedinte (ss) Josh Mitropolit Primat.
(ss) Seoretar Pimen al Duniirei-de-Jos.

qedinra din 12 Octombrie 1904.

Sesiunea ordinary de tbamna a Sf. Sinod s'a deschis cu
solemnitatea obicinuita, facandu-se in Catedrala Sf. Mitro-
poll cuvenitul Te-Deum la ora 10 dimineata, In prezenta
P.P. S.S. Membri si a D-lui Prim-Ministrti Dim. A. Sturdza,
ad-interim la Culte si Instructiune Publica; iar la ora 10V2
s'a facut sfintirea apei in sala sedintelor Sf. Sinod, dupe
care D-nul Prim Ministru a dat cetire Mesagiului Regal de
deschiderea sesiunei.

www.dacoromanica.ro
910 CRONICA BISERICEASCA

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte, declara se-

siunea deschisa.
P. S. Episcop al Ramnicului, Secretar, ceteste a-
pelul nominal al P.P. S.S. Membri; prezenti 13, in congediu 3.
P. S. Episcop al Dunarei-de-Jos, Secretar, ceteste
sumarul sedintei ultime din sesiunea de primavara, care se
aproba cu rectificarea ceruta de catre P. S. Arhiereu Ca list
Botoseneanu: %cA P. S. Sa a propus, ca ea ocaziunea mo-
dificarei actualei legi a Clerului, fiind necesitate de a se
infiinta noui parohii, preotii acelor parohii, fie parohi sau
ajutatori, data se admite sa fie platiti prin invoeli de catre
locuitori, atari invoeli sa nu se faca intre preoti si poporeni,
ci intre comuna si Casa Bisericei si preotii sa fie plAtiti
de Stat asa dupa cum se plAtesc si cei existenti in prezent).
Se aleg prin aclamatiune, dupa propunerea I. P. S. Pre-
sedinte, aceiasi P. P. S. S. Sectetari ai biuroului si aceiasi
P.P. S,S. Membri In comisiuni, cari au fost si in sesiunea
trecuta si anume: Secretari ai biuroului: P.P. S.S. Episcopi
al Ramnicului si al Dunarei-de-Jos; In comisiunea de pe-
titiuni: P. S. Episcop al Romanului si P. P. S. S. Arhierei
Nifon Ploesteanu si Calist Botoseneanu; in comisiunea pen-
tru cercetarea cartilor de curs primar. P. P. S. S. Episcopi
al Argesului si al Ramnicului si P. S. Arh. Sofronie Cra-
ioveanu; in comisiunea pentru cercetarea cartilor de inva-
tamant religios, cursul secundar: P.P. S.S. Episcopi al Hu-
silor si al Dunarei de-Jos si P. S. Arh. Meletie Galateanu;
in comisiunea pentru cercetarea cartilor de muzica: P. P.
S. S. Episcopi al Argesului si al Romanului si P. S. Arh.
Nifon Ploesteanu si in comisiunea pentru Revista si Tipo-
grafie: P P. S.S. Episcopi al Argesului si al Ramnicului si
P. S. Arhiereu Sofronie Craioveanu.
Se da cetire urmatoarelor comunicari:
Adresa Sf. Mitropolii a UngroVlahiei, cu care inainteaza.
scrisoarea cu No. 3559 primita dela Sanctitatea Sa Prea
Fericitul Patriarh Ecumenic al Constantinopolului, insotita
de traducerea in limba romana, prin care rAspunde la a-
ceea a Sf. Sinod al Bisericei Autocefale Ortodoxe Romane
din 11 Mai a. c.
Idem, a aceleeasi Sf. Mitropolii, cu care inainteaza. seri-
soarea (cu No. 3385) primita dela acelasi Prea Fericit Pa-

www.dacoromanica.ro
 CRONCA BISRRICEASCA 911

triarh, Insotita de traducerea ei in limba romans, privitoare

la incercarile de unire facute de catre unele confesiuni
crestine eterodoxe si la cestiunea modifickrei Calendarului.
Se decide a se cell aceste scrisori In sedinta.
Idem, a I. P. S. Mitropolit al Moldovei, prin care roaga
a i se acordk concediu pana la 14 Octombrie inclusiv fiind
ocupat in Eparhie.
Idem, a P. S. Episcop al Romanului, prin care roaga a
i se acorda congediu pkna la 15 Octombrie fiind retinut
In Eparhie.
Petitia P. S. Arhiereu Ghenadie
. Bacaoanul, prin care
roaga, a i se acorda concediu pkna la 14 Octombrie inclu-
siv fiind ocupat cu servicii religioase In Iasi. Se acordk con-
cediile cerute.
Adresa Ministerului CultelorAdministratiunea Casei Bi-
sericei, prin care comunica, ca in vederea la.muririlor dale
de Ministerul de Interne nu se poate satisface cererea de
a se forma o noun parohie in catunul (Principele Ferdi-
nand) din judetul Teleorman.
Idem, a Sf. Mitropolii a UngroVlahiei, prin care comu-
nick ca. Epitropia bisericei Sf. Nicolae Vladica din Prund
a rectificat budgetul cu privire la salariile preotilor si astfel
s'a dat satisfactie plangerei preotului Christache Popovici.
Idem, a Sf. Episcopii a Ramnicului, cu care Inapoiaza,
petitia locuitorilor de pe mosia Statului (Milostea), comu-
nicand ca acesti locuitori sunt ingrijiti cu cele bisericesti
de catre preotii dela parohia Grecii, judetul Valcea.
Iden, a Sf. Episcopii a Argesului, prin care comunica,
ca cererea locuitorilor din comuna Potcoava, judetul Olt,
de a se Infiintk a doua parohie In acea comuna, a fost
satisfacuta de Sf. Sinod. De acestea sa is act.
Idem, ale Sf. Mitropolii a Ungro-Vlahiei, cu care inain-
teazk, dosarele cu actele privitoare la tunderea in monahism
a fratilor: Gheorghe Samuel, Grigore si Nastase Dumitru
lin sf. Monastire Ca la rusani; Vladimir Dumitrescu, Gri-
gore Cristea, Stefan A. Costache, Gheorghe Abeg si Teodor
Simionescu din sf. Monastire Cernica; a surorilor: Ana
Butin, Sofia Butin, Chrisita D. Stoicescu si Maria St. Iacov
din sf. Monastire Samurcagesti; Victoria G. lonescu, E-
lena Dumitrescu, Maria Moldoveanu, Maria I. Filipescu si

www.dacoromanica.ro
912 CRONICA BISERICRASCA

Emilia 1. Valeanu din sf. M-re Suzana; Constantina Man-

descu, Elena I. Rapeanu, Elena Vasilescu, Ana Iliescu si
Maria Constantinescu din sf. M-re riga' nest]: Maria An-
drone din sf. M-re Vifora,ta.
Idem, ale Sf. Mitropolii a Moldovei, cu care inainteaza
dosarele cu actele privitoare la tunderea in monahism a
fraiilor: loan V. Macovei, Gheorghe N. Stelea, Nicolae Gh.
Irimia, Gh. I. Marin, Gh. Baghin, Chiril Gh. Gavril Berea,
Petru I. G. a Lencai Gorzum, loan Cozmolici, V. I. D. Co-
sofrei, Nicolae Brateanu din sf. M-re Neamcu Seca; Gh.
Agapi, Teodor Moisie Dumitriu, Teodor Harcota si I. V.
a Luculesei din sf. M-re Ragca; Dimitrie Codau si Nicolae
Draguleanu din schitul Cozancea; a surorilor: Efrosina
Gradinaru, Nedelea Stoica Garoi, Efrosina I Teleanu, Maria
Patea, Maria I. Gherasim si Maria Moroe din sf. M-re A-
gapia; Maria loan Puricescu din schitul Almas; recu-
noasterea calugarirei savarsita in caz de boala a fratilor:
Iuliu Scriban din sf. M-re Neamtu-Secu; loan Craciun
din sf M-re Gorovei, §i a surorilor: Maria Patea si Maria
Melinte din sf. M-re Agapia.
ldem, a Sf. Episcopii a 'Ramnicului, cu care inainteaza
dosarele cu actele relative la tunderea in monahism a su-
rorilor: Ana zisa si Ioana C. Torop, Stana Danfil Marcu,
Fevronia Catarinescu, Aristina Gh D. Ungureanu din sf.
M-re Horezul.
Idem, a sf. Episcopii a Argesului, cu care inainteaza do-
sarele cu actele privitoare la tunderea in monahism a fra-
tilor : Petre S'avoiu si Gh. Manu din sf. M-re Stanisoara,
§i a surorilor: Ioana Tudor Cojocaru, Safta lordache Ro-
bescu, Voica Mitrana Barbu si Maria Ioan Vasile din sf.
M-re Valeni; precum si pentru recunoasterea ^alugarirei,
savarsita in caz de boala, a surorei Maria Bucur Stancioiu
din aceeas sf. M-re.
Idem, a Sf. Episcopii a Duaarei-de-Jos, cu care inain-
teaza dosarele cu actele privitoare la tunderea in monahism
a fraillor: Petrea lorga, Nicolae Ilia, Vasile Vladislav din
M-rea Cocos; Tarasie Danila din schitul Saun §i a suro-
rilor: Agafia I. Pavel, Parascheva M. Gogiu, Maria I. llief
din sf. N1-re Celic-Dere.
Idem, a sf. Mitropolii a Ungro-Vlahiei, cu care inainteaza

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERICEASCA 913

raportul Protoiereului jud. Prahova si mijloceste ca biserica

cu patronul Sfintii Apostoli Petru §i Pavel din Ploesti, care
este monument istoric, sa se declare parohiala.
Idem, a Sf. Episcopii a Ramnicului, prin care comunica
ca epitropia parohiei Sf. Gheorghe Vecliiu din Craiova roaga
a se schimba hramul bisericei parohiale, In loc de Sf. Gheor-
ghe sa fie Cuvioasa Parascheva, de oare-ce are icoana Sf.
Cuvioasa Parascheva, care este mult venerate de credinciosi.
Idem, a aceleeasi Sf. Episcopii, cu care inainteaza rapor-
tul Protoiereului jud. Doljiu, privitor la cererea locuitorilor
din catunul Urechesti de a fi deslipiti dela parohia Mischii
si a fi alipiti la parohia Motocii, de care in si politiceste.
Idem, aaceleeasi Sf. Episcopii, cu care inainteaza raportul
Protoiereului jud. Gorjiu, impreuna cu un proces verbal si o
petitie, privitoare la cererea locuitorilor din comuna Rasina
de a se schimba numele parohiei for Lnmezani to tRaOna».
Idem, aceleeasi Sf. Episcopii, cu care inapoeaza cererea
locuitorilor din comuna Mentii din fata, jud. Mehedinti, cu
lamurirea ca admite modificarea acelei parohii asa dupe,
cum se cere de locuitori. .

Idem, a Sf. Episcopii a Romanului, prin care mijloceste

a se modifica parohia Leca din jud. Bacau, trecandu-se ca-
tunul Zlatarii la parohia Parincea.
Suplica Cuviosului Schimonah David, cu care, ca impu-
ternicit al Chinoviului Roman din Sf. Munte Atos, inainteaza
mai multe modele de icoane cu rugamintea de a se cer-
ceta §i apron..
Idem, a locuitorilor Toad er Stefan Scurtu si Gh. Manaila,
epitropi ai bisericii din parohia Rosesti, jud. Falciu, prin
care roaga a se mijlocl ca sa fie scutiti ca epitropi ai nu-
mitei biserici, de caile de comunicatie si straje. Acestea se
trimit la comisiunea de petitiuni.
Suplica P. S. Arh. Sofronie Craioveanu, cu care inain-
teaza un manuscript intitulat: «Mud Catehism* cu ru-
gamintea de a se cerceta si aproba.
Adresa Sf. Mitropolii a Ungro-Vlahiei, cu care inainteaza
adresa Ministerului de Interne si un exemplar: (Noul Tes-
tament), editia societatei Britanice, spre a se decide data
poate fi permis sa se ceteasca de ctitre detinutii din Inchisori.
Suplica preotului Iconom Al. Popescu Cernica prin care

www.dacoromanica.ro
914 CRONICA BISER,CUSCA.

roaga a i se da fnalta binecuvantare de a dedich Sf. Sinod

lucrarea sa intitulata: «.11/4nggeri sfinte din psalrnll
prea, fericitului prolet ,si imparat David,.
Idem, a D-lui I. Comaneanu, functionar In Ministerul de
Razboiu, cu care inainteazd un manuscris intitulat: « Carte
de rugaciune qi bucali de cetire pentru inaltarea
moralului religios al soldatului ortodox roman, §i
roaga a se cercetk si aprobk. Acestea se trimit la comisiu,
nea pentru cercetarea manualelor de invatamdnt religios,
cursul secundar.
Adresa Ministerului CultelorAdministratiunea Casei Bi-
sericeicu care 1nainteaza raportul D-lui profesor D. G.
Kiriac, privitor la manuscrisul intitulat: «Liturghia Sf. loan
Chrisostom, al D-lui Gheorghe I. Buiuk.
Suplica D lui Mihail D. RAdescu, profesor de muzica bi-
sericeasca la Academia de Muzicd din Bucuresti, cu care
Inainteaza un manuscript intitulat: «Liturghia rnelodicd,
pentru uzul scoalelor satesti, si roaga a se cerceth si a-
probk Acestea se trimit la comisiunea pentru cercetarea
lucrdrilor de Muzicd.. .

Adresa Sf. Mitropolii a Ungro Vlahiei, cu care lnainteazd

raportul Protoiereului judetului llfov, privitor la cererea de
a se da gratuit din Tipografia Cartilor Bisericesti, cartile de
ritual pentru biserica ce se construeste din nou in comuna
Ulmeni, de oarece cele vechi au fost distruse de incendiu.
Suplica D-lui loan Popescu, profesor de Religie in Te-
cuciu, prin care roaga a se admite tiparirea lucrarei sale
intitulatd: 4 Mic diccionar biblic, de catre Tipografia Car-
tilor Bisericesti, cedand jumatate din exemplarele cdte se
vor tipari acelei tipografii. Acestea se trimit 1 t comisiunea
pentru Revista si Tipografie.
Adresa Ministerului CultelorAdministratia Casei Bise-
ricei, cu care lnainteaza. 20 exemplare: proiectul de budget
al Tipografiei Cartilor Bisericesti pe exercitiul 1905/1906,
pentru a se distribui P. P. S. S. Membri ai Sf. Sinod, spre
a lua cunostintd.
Suplica preotului econom Dr. Constantin Popescu si preo-
tul Icon. I. Constantinescu-Lucaci, cu care lnainteaza ate
18 exemplare din cartile didactice aprobate: Dogmele Re-
ligiunei Ortodoxe si Morala Cre,Ftina pentru P.P. S.S.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERICEASCA 915

Membri ai Sf. Sinod si biblioteca. Acestea se decide a se

distribui P.P. S S. Membri.
Suplica D-lui Toma Dinescu, prin care se pla,nge ca a
servit patru luni la Casa Revistei t Biserica Ortodox& Ro-
mana) cu leafa de 60 lei pe luna si nu i s'a plAtit. Se
decide a se inainth In original Ministerului CultelorAdmi-
flistratia Casei Bisericei.
Terminandu-se comunicArile, P. S. Episcop al Rim -
niculul, Secretar, ceteste scrisoarea Sanctitatei Sale Prea
Fericitului Patriarh ecumenic al Constantinopolului, prin
care raspunde la aceea a Sf. Sinod al Bisericei Autocefale
Ortodoxe Ron:lane din 11 Maiu a. c. Sf. Sinod luand cu-
nostinta de aceast& scrisoare a SanctitAtei Sale Prea Feri-
caul Patriarh ecumenic, a decis ca P. P. S. S. Membri sa
sfAtueascA, pe fostul Mitropolit Ghenadie de a se linisti.
edinta se ridica la ora 121/2 si se decide sedinta vii-
Ware pentru Luni 18 curent la ora 9 dimineata.
Presedinte (ss) Tosif Mitropolit Primat
Secrets/. (ss) Atanasie al Ramnicalui.

Sedinta din 18 Octombrie 1904.

edinta se deschide la ora 9 dimineata, sub presidentia
1. P. S. Mitropolit Ptimat. Prezenti 16 P. P. S. S. Membri.
Se dA cetire sumarului sedintei precelente si punandu-
la vot se aproba.
Se da citirea urmatoarelor comunicari:
Adresa Ministerului Cultelor Administr. Casei Bisericei,
prin care comunica gestiunea financiara verificata a Revistei
(Biserica Ortodox& Roman) pe anii 1902/903 si 1903/904.
Se is act.
Idem a Sf. Mitropolii a Ungro-Vlahiei, cu care inainteaza
dosarele cu actele privitoare la tunderea in monahism a
fratelui Gheorghe Dinu Diaconescu din M-rea Keia §i a
surorei Ana Nicolae Taflan din M-rea Pask rea.
Idem, a Sf. Episcopii a Ramnicului, cu care inainteaz&
dosarul cu actele privitoare la tunderea in monahism a su-
rorei Maria Hristescu din M-rea Horezul.
Idem a Sf. Episcopii a Romanului, cu care inainteaz&

www.dacoromanica.ro
916 CRONICA BISERICEASCA

dosarele cu actele privitoare la tunderea in monahism a

fratelui Constantin Dinu Mladinu Nicola zis i Constautin
Dinescu din M-rea Bogdana §i a tanarului Victor Puiu,
licentiat in Teologie.
Idem, a Sf. Episcopii a Huilor, cu care inalnteaza do-
sarele cu actele privitoare la tunderrea in monahism a su-
rorilor: Maria Bogdan, Elena Munteanof, Stana Lazar §i
Maria RoFa din M-rea Adam jud. Tutova.
Suplica studentilor din anul III al Facultetei de Teologie,
absolventi de liceu, prin care roaga a se intervene la Mi-
nister ca sa le vizeze angajamentele ce au facut de a in-
tra in cler, spre a fi scutiti de serviciul militar.
Idem, a D lui Ioan I. Arhipescu din urbea Roman, prin
care roaga a i se acorda inalta bine-cuvantare de a se cu-
nuna religios a 4-a oars, fiend vaduv de trei on prin moartea
sotiilor pe care le-a avut §i acum este deja, cununat civil cu
a patra sotie. Acestea se trimit la Comisiunea de petitiuni.
Suplica D-lui General P. V. Nasturel, cu care inainteaza
un exemplar din scrierea intitutalata.: «Via la sfintilor Var-
laam §i loasaf', imprimata de pomnia Sa §i roaga a i se
da inalta binecavantare 4i a o recomanda ca pe o carte
folositoare de suflet. Se trimite la Comisiunea pentru cer-
cetarea manualelor de Invatamant religios, cursul se-
cundar.
Idem, a D lui Dimitrie Tabard, cantarec la Sf Mre Golia
din la0, cu care inainteaza doua manuscripte de cantari
biserice§ti pe psaltichie i roaga, a se cerceta i aproba.
Se trimite la Comisiunea pentru cercetare lucrarilor de Mu-
zica.
Terminandu-se comunicarile i urmand a se cite scrisoa-
soarea Sanctitatei Sale Prea Fericitul Patriarh ecumenic,
comunicata in edinta precedents, se amana a se ceti cand
va fi prezent i D I Ministru.
P. S. Arh. Ca list Botoseneanu ceteste urmatoarele
rapoarte ale Comisiunei de petitiuni :
Rapoartele privitoare la adresele Sf. Mitropolii a Mol-
dovei Si Sucevei, cu care s'au tnaintat dosarele cu actele
pentru tunderea In monahism a fratilor: loan V. Macovei,
Gheorghe N. Stelea, Nicolae Gh. Irimia. Gheorghe I. Marin,
Gheorghe Baghiu, Chiril Gh. Gavril Berea, Petre I. G. a

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERICEASCA 917

Lucai Gorzun, loan Cosmolici, Vasile Joan D. Cosofret si

Nicolae Crateanu din M-rea Nearnpu-Secu; Gheorghe A-
gh.pi Toader Moise Dumitru, Toader Gh. Harcota si loan
Vasile a Luculesei din M-rea Ra Ica; Dimitrie Coddu si
Nicolae Draguleanu din Schitul Cozancea; §i a surorilor
Frasina V. Gralinaru, Nedelea Stoica Garoi, Efrosina Te-
leanu, Maria N. Pates. Maria I. Gherasim si Meria Moroe
din Mrea Agapia; Maria Ioan Puricescu din schitul Al-
mas; §i recunoasterea calugarirei, savarsita in caz de boala
a fratilor: fuliu Scriban din M rea Nearntu-secu; loan V.
Craciun din schitul Goroveiu si a surorilor: Maria Patea
si Maria Melinte din M-rea Agapia. Se aproba tunderea
in monahismorecum si recunoasterea calugarirei, savd.rsita
In caz de boala a numitilor frati si surori.
Idem, relativ la adresa Sf. Mitropolii a Ungro-Vlahiei,
prin care se miiloceste ca biserica cu patronul Sfintii A-
postoli Petru si Pavel din Ploesti, sa fie declarata parohi-
ala, fiind recunoscutd ca monument istoric. Se aproba con-
cluziunile raportului, care sunt de a se interveni pe land
Onor Guvern spre a se rosti asupra infitntarei nouilor pa-
rohii votate deja de Sf. Sinod si nerecunoscute legalmente
Vaud in prezent, dintre care face parte si aceast.a parohie
este aprobata de Sf. Sinod.
Idem, relativ la suplica locuitorilor Toader, Stefan Scurtu
si Gh. Manai la, epitropi ai parohiei din corn. Rosesti jud.
Mitt, de a fi scutiti *de straja si caile de comunicatie ca
epitropi ai numitei parohii. Se aproba concluziunile rapor-
tului, care sunt de trecere la ordinea zilei.
P. S. Arh. Nifon Ploe.steanu cetqte urmatoarele ra-
poarte ale Comisiunei de petitiuni:
Rapoartele privitoare la adresele Sf. Mitropolii a Ungro-
Vlahiei, cu care inainteaza dosarele cu actele pentru tun-
derea in monahism a fratilor: Vladimir Dumitrescu, Grigore
Cristea, Stefan A. Costeche, Gheorghe Abeg si Teo or Si-
mionescu din M-rea Cernica; Gheorghe Samuel Grigore
Samuel si Nastase Dumitru din M rea Ca larusani, §i a
surorilor: Victoria G. Ionescu, Elena Dumitrescu, Maria Mol-
doveanu, Maria I. Filipescu si Emilia I. Valeanu din M-rea
Susana; Ana Butin, Sofia Butin, Crisita D. Stoicescu, si
Maria St. lacob din M-rea Samurcaqestf; Constantina

www.dacoromanica.ro
918 CRONICA BISERICHASCA

Mandescu, Elena I. Rapeanu, Elena 1. Vasilescu, Ana Ili-

escu si Maria Constantinescu din M-rea riga .nesti si Ma-
ria Androne din M-rea Vilora,ta. Se aproba concluziunile
rapoartelor care Bunt de a se admite calugarirea numitilor
frati si surori.
Idem, relativ la adresa Sf. Episcopii a Ramnicului, cu
care inainteaza dosarele cu actele pentru tunderea in mo-
nahism a surorilor: Aristina G D. Ungureanu, Fevronia
Catarinescu Stana Danil Marcu si Ana zisk si loana C. Torop
di M-rea Horezu. Se aproba concluziunile raportului; care
sunt de a se admite calugarirea numitelor surori.
Idem, relativ la adresa aceleeasi Sf. Episcopii, prin care
se mijloceste a se alipl comuna Mentii din fat& la parohia
Mentii din dos, actualmente fiind atasata la Parohia Jiro-
vu, jud. Mehedinti Se aproba concluziunile raportului; care
sunt ca cererea locuitorilor este dejk satisfacuta de Sf. Si-
nod, aprobandu se infiintarea unei noui parohii in comuna
Mentii din fats.
ldem, relativ la adresa Sf. Episcopii a Romanului, prin
care se mijloceste ca sa se is catunul Ziatarii dela paro-
hia Leca si sa se alipeasca la parohia Parincea jud. Ba-
cau. Se aproba concluziunile raportului, care sunt de a se
admite mijlocirea facuta de Sf. Episcopie a Romanului.
Acelasi P. S. Raportor, ceteste urmatoarelor rapoarte
ale Comisiunei pentru cercetarea lucrarilor de Muzica
Raportul relativ la manoscriptul intitulat: Liturgia me-
lodic& p.3 notatiunea liniara, inaintat de D1 Mihai D. Ra-
dascu. Se aproba concluziunile raportului, care sunt de a
se respinge mentionatul manual, fiind nepotrivit cu genul
de cantari uzitat in Biserica noastra.
Idemm, relativ la manuscriptul intitulat: gLiturghia St
loan Chrisostoms. pe notatiune lininiara, inaintat de D.1
Gheorghu I. Buiuk si cercetat si de D-nul D. Gh. Chiriac,
profesor la Conservator. In urma discutiunei urmata, se a-
proba concluziunile raportului, care sunt de a se respinge
numitul manuscript si a se intervene la Onor. Minister al
Cultelor ca sa institue o comisiune de oameni speciali,
care sa formuleze anumite cantari corale, compose in ge-
nul de cantare cerut de Biserica noastra si numai acele
cantari ce vor purtk aprObarea si viza Sf. Sinod sa se

www.dacoromanica.ro
 CRON1CA BISERICEASCA 919

execute prin bisericile noastre. Asemenea s'a aprobat si

propunerea I. P. S. Mitrcpolit Primat, Presedinte, ca In-
data ce cantari de acest fel vor fi facute de Comisiunea
ce Se va numi si in care va intra si o delegatie a Sf. Si-
nod si dupa ce vor fi aprobate de Sf. Sinod sa se Tula-
ture cu desavarsire din biserica toate cantarile actuale,
care se executa de coruri prin biserici.
P. S. Arh. Meletie Gal4e-anu, celeste raportul Co-
misiunei pentru cercetarea car(ilor de invatamant religios,
cursul secundar, privitor la manuscriptul intitulat: c Micul
Catehism) inaintat de P. S. Arh. Sofronie Craioveanu. Se
aproba concluziunile raportului, care stint de a se admite
tiparirea numitului manuscript.
Se suspends sedinta pentru cateva minute. La redes-
chidere D-1 Prim. Ministru intra In sala sedintelor.
P. S. Episcop al Dunarei-de-jos ceteste, scrisoarea
Sanctitatei Sale Prea Fericitul Patriarh ecumenic, relativa
la incercarile de unire a unora din confesiunile eterodoxe
si la cestiunea modifica).ei calendarului. Sf. Sinod is act
do aceasta scrisoare a Prea Fericitului Patriarh ecumenic.
Terminandu se lucrarile fnscrise la ordinea zilei, sedinta
se ridica si se decide sedinta viitoare pentru joi 21 Oc-
tombrie.
Presedinte, (ss) losit Mitropolit Primat.
Secretar (se) Pimen al Danfirei-de jos.

qedinca din 21 Octombrie 1904..

edinta se deschide la ora 9 dimineata, sub presedintia I.
P. S. Mitropolit Primat. Prezenti 14 P. P. S. S Membri,
in concediu 2.
Se ceteste sumarul sedintei precedente si punandu-se la
vot se aproba.
Se da cetire urmatoarelor comunicari:
Adresa Sf. Mitropolii a Ungro-Vlahiei, cu care tnainteaza
raportul Protoieriei jud. Prahova si se mijloceste infiintarea
unei noui parohii in comuna Catunul jud. Prahova.

www.dacoromanica.ro
920 CRONICA BISERICEA SCA

Idem, a Sf. Episcopii a Buzaului, cu care inainteaza do-

sarul cu actele privitoare la tunderea In monahism a fra-
telui Pavel Sofalvi din M-rea Ciolan.
Idem, a Primariei orasului Bucuresti, cu care Inainteaza
un raport al comisiunei de salubritate, aprobat de consi-
liul de higiena, prin care se cere Inchiderea bisericei Sf.
Nicolae dintr'o zi din capitala.
Suplica Diaconului Paraschiv Georgescu dela biserica Sf.
Nicolae Vladica din Prund, prin care se plange ca epitro-
pia bisericei nu voeste sa'i plateasca salariul asa dupre
cum a hotarat Sf. Sinod in sesiunea de Primavara a anu-
lui curent. .

Idem alocuitorilor din caturiele Herastrau-nou, Herastrau-

vechiu, Herastrau, Herastrau Mitica Hagi Tudorache si Flo-
reasca, pendinte din comuna Baneasa Herastrau, jud Ilfov,
prin care road. a se intervene ca biserica din acea comuna
care a fost aprobatii de Sf. Sinod ca parohiala sa fie re-
cunoscuta si de Onor. Guvern.
Idem, a D lui Stefan Dinulescu, Doctor in Teologie, prin
care roaga a se mijloci la Onor. Minister ca sa infiinteze
la Facultatea de Teologie un post de agregat pentru lsto-
ria Bisericei Romane, care post este prev6zut in regula-
mentul Facultater.
Acestea se trimet la Comisiunea de petitiuni.
Suplica invItatorilor scoalei din corn. Domnesti, jud.
Muscel, prin care roaga a se da gratuit din tipografia Sf. Si-
nod carti de predici si revista (Biserica Ortodoxa Ronaana
pentru biblioteca scoalei din acea comuna
Idem a invatatorului scoalei din corn Plesesti jud Su-
ceava, prin care roaga a se da gratuit din tipografia Sf.
Sinod chili religioase pentru bibliotec& acelei scoale.
Se trimite la Comisiunea pentru revista si tipografie.
Suplica D-lui Stefan Dinulescu, prin care roaga a i se
da un post la institutiunile care apartin Sf. Sinod. Se de-
cide a se avea in vedere la vacanta.
Suplica P. S. Episcop at Buzaului, prin care roaga a i
se acorda concediu de cinci zile cu incepere de jolt, 21.
curent, fiind ocupat in Eparhie.
Idem, a P. S. Arhiereu Melchiset2ec Pitesteanu, prin care
roaga a i se acorda concediu pentru ziva de 21 Oct. find

www.dacoromanica.ro
 CROXICA BISERICEASCI 021

ocupat la un serviciu religios... Se acorda concediile ce-

rute.
Terminandu-se comunicarile P. S. Arhiereu Nifon
Ploesteanu citete urmatoarele rapoarte ale comisiunei
de petitiuni:
Rapoartele privitoare la tunderea in monahism a fratelui
Gheorghe Dinu Diaconescu ( in M rea Keia, jud. rrahova;
a surorei Ana Nicolae Taflan din M-rea Pasarea jud.
Ilfov; Maria Cristescu din M-rea Horezu, jud. Valcea; a
fratelui Constantin Dinu Mladinu Nicola, zis si Constantin
Dinescu din M-rea Bogdanajud. Bann; Victor Puiu, licentiat
in Teologie; a surorilor: Maria Bog Ian, Elena Munteanof, Stan a
Lazar si Maria Roca din M-rea Adam, jud. Tutova. Se
aproba concluziunile rapoartelor, care sunt de a se admite
caluga.rirea numitilor frati si surori.
P. S. Arhiereu Calist Botoseneantz ceteste urma-
toarele rapoarte ale comisiunai de petitiuni:
Rapoartele privitoare la tundere in monahism a fratilor:
Gheorghe Manu si Petre Savoiu din M rea Sta. nisoara,
jud. Arges; a surorilor: Safta lordache Robescu. Maria loan
Vasile, Ioana Toma Cojocaru si Voica Mitrana Barbu
din M-rea VA leni, jud. Arges; a fratilor: Petrea Iorga,
Vasile Vladislav si Nicolae Ilia din M-rea Cocoq, jud Tul-
cea; Tarasie Danila din schitul Saun, jud. Tulcea; a su-
rorilor: Parascheva M Gogiu, Agafia I. Pavel si Maria I.
Hid din M-rea Celic-Dere, jud. Tulcea. Se aproba con-
cluziunile rapoartelor, care sunt de a se admite tunderea
in monahism a numitilor frati si surori; recunoasterea ca-
lugariei savarsita in caz de boats a surorei Maria Bucur
Stanciu din M-rea V aleni; si respingerea calugariei suro-
rei Parascheva M. Gogiu din M-rea Celic-Dere pans la
complectarea actelor.
Raportul privitor la adresa Sf. Episcopii a Ramnicului,
prin care se mijloceste ca catunul Urechesti sa fie dezli-
pit dela parohia Mischii si atasat la parohia Motoci. jud.
Doljiu. Se aproba concluziunile raportului care sunt, ca
de oare-ce aceasta cerere este deja satisfacuta de Sf. Sinod,
sa se astepte pans ce va fi recunoscuti si de Onor. Gu-
vern.
Mimics Ortodox/ Roman/. 6.

www.dacoromanica.ro
922 CRONICA BISLRICEASCA

P. S. Arhiereu Meletie Galaleanu, ceteste urma-

toarele rapoarte ale Comisiunei pentru cercetarea manua-
lelor de invatamant religios, cursul secundar.
Raportul privitor la suplica preotului Iconom Al. Popescu
Cernica, prin care maga a i se acorda inalta binecuvan-
tare de a dedica Sf. Sinod lucrarea sa, In versuri, intitu-
lata: «IllAngaeri sfinte din Psalrnii Area Fericitului
prolet ,si lmparat David" In urma discutiunei urmate,
se aproba concluziunile raportului, care sunt de a nu se
admite cererea si a nu i se da voe sa o tipareasca pana
cand nu o va tnainta din nou Sf Stnod spre a se vedea
dace, a facut fridreptarile cuvenite.
Idem, relativ la adresa Sf Mitropolii a Ungro-Vlahiei,
cu care inainteaza un exemplar: «Noul Testament'. e-
ditia societatei Britanice, primit cu adresa Onor. Minister
de interne, care voeste a qt.1 data acest text poate fi intre
buintat si folosit de catre detinutii de prin penitenciare.
In urma discutiunei urmata se aproba concluzlunile ra-
portului, unite cu propunerea P. S Episcop al Dunarei de-
jos de a se raspunde Onor. Minister de Interne, ca Sf.
Sinod a luat act cu multamire de mijlocirea facuta si ca
data voeste sa dea detinutilor de prin penitenciare carti
morale de cetit, asemenea carti precum: carti de rugaciuni,
Psaltire si altele se- pot procura dela Tipoprafia Cartilor
Bisericesti .

P. S. Arhiereu Sofronie Craioveanu cetEste rapor-

tul Comisiunei pentru revista si tipografie, relativ la adresa
Onor. Minister Cultelor Administr. Casei Bisericei, privi-
toare la modificarile care se propun a se face in regula-
mentul revistei.
In urma discutiunei urmata, la care au luat parte mai
multi P. P. S. S. Membri, se decide a se amana rezolvi-
rea acestei cestiuni pentru sedinta viitoare.
I. P. S. Mitropolit al Moldovei, P. S. Episcop al Ram-
nicului. si P. S. Arh. Ghenadie Bacaonul roaga a li se a-
corda concediu dela 23 curent pana la finitul sesiunei. Se
acorda concediul cerut.
edinta se riiica. la ora 11 1/z si se decide seal* vii-
toare pentru Vineri 22 curent.
Presedinte (ss) Iosif Mitropolit Primal.
Secretar (a) Atanasie al Ramniculai

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERICFASCA 923

II

De ale clerului
N n in i r i.
1) Nou hirotonitul in preot Mihail N. Ur§eanu, este
numit pe ziva de 15 Septembrie a. c. paroh la parohia
Paste§ti jud. Vla§ca.
2) Nou hirotonitul in preot Alexandru Dragomirescu
este numit pe ziva de 1 Octombrie a. c. paroh la paro-
hia Capul-Piscului jud. Muscel.
3) Preotul supranumerar Gheorghe Bubuc dela pa-
rohia Slobozia-Conachi jud, Covurlui este numit pe ziva de
1 Octombrie a. c. paroh la acea parohie.
4) Nou hirotonitul in diacon, Licentiat in Teologie
Marin Dumitrescu este numit pe ziva de 1 Octombrie a.
c. Diacon la biserica parohiala din urbea Calara§i. «St.
Nicolae,.
5) Nou hirotonitul in preot Nicolae Athanasiu, este
numit pe ziva de 22 Septembrie a. c. preot la biserica.
Schitului Giurgeni, jud. Roman.
6) Nou hirotonitul in preot Pantelimon Romanescu
este numis pe ziva de 10 Septembrie a. c. paroh la bise-
rica «Donie, din urbea Foc§ani.
7) Preotul supranumerar Bazgan Stefan dela biserica
paroh.« Profetul Samuiel) din Foc§ani, este numit pe ziva de
10 Octombrie a. c. paroh la acea parohie in locul preo-
tului tefan Ralescu care ramane supranumerar la biserica
filiala S-tii Apostoli.
8) Nou hirotonitul in preot, Nicolae S. Gadeiu, lic-
in Teologie este numit pe ziva de 1 Octombrie a. c. pa
rah la biserica «Buna-Vestire, din urbea Galati.
9) Nou hirotonitul In preot Ion V. Gadeiu, licentiat
in Teologie, este numit pe ziva de 1 Octombrie a. c. pa-
roh la parohia Radeni jud. Tutova.
10) Preotul supranumerer Gheorghe I. Feteanu dela
parohia, Peri§ani jud. Arge§ este numit pe ziva de 1 Oc-
tombrie a. c. paroh la acea parohie.

www.dacoromanica.ro
924 CRONICA BISERICRASCA

Transterari.
1) Preotul supran. Nicolae Rizescu dela parohia Dom-
ne§ti. jud. Muscel, s'a mutat cu carte canonic, pe ziva
de 1 Octombrie a. c. in Eparhia Arge§ului..
2) Preotul paroh Andrei Meoisiu dela parohia Cris-
te.7,ti jud. Boto§ani este transferat pe ziva de 1 Octombrie
a. c. in aceea§i calitate la parohia Costine0, acela judet.
3) Preotul paroh Grigorie Stefanescu dela parohia BI-
biceni jud. Boto§ani este mutat pe ziva de 1 Octombrie
a. c. in aceea, calitate la parohia St Maria, acel judet.
4) Preotul paroh Gheorgbe Bernardin dela parohia
Hermeziu jud. Iai, este mutat pe ziva de 1 Octombrie a.
c. in aceea§i calitate la parohia, Ulmii acel judet.

Deinisinni.
1) Preotul paroh Constantin Popovici dela parohia
Slobozia-Conachi, jud. Covurlui a demisionat pe ziva de 1
Octombrie a. c. din postul de paroh.
2) Preotul paroh Ion Feteanu dela parohia Peri§ani
jud. Arge a demisionat pe ziva de 1 Octombrie a. c. din
postul de paroh, ra.manand supranumerar la acea parohie.

Decese.
1 Preotul supran. Dimitrie Georgescu dela Parohia
Enache jud, Argm decedat la 4 Septembrie a. c.
2) Preotul supran.. Dimitrie Comanescu dela parohia
Potcoava jud. Olt decedat la 11 August a. c.
3) Preotul paroh Const. Diaconescu dela parohia Go-
deni judetul Muscel, decedat la 10 Septembrie a. c.
4) Preotul supran. loan Theodrescu dela parohia Do-
brine§ti jud. Tecuciu decedat la 10 Septembrie a. c.
5) Preotul supran. Dimitrie Silivestru dela parohia
Petre§urile jud. Suceava, decedat la 21 Septembrie a. c.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERICEASCA 925

6) Preotul supran. Ioan Dumitriu dela parohia Sf.

Dumitru din Urba Botopni decedat la 20 Septembrie a. c.
7) Preotul supran. Ioan Duhovnicul de'a parohia Ro-
tule§ti jud. Arge decedat la 23 Septembrie a. c.
-- 8) Viinescu Const. supran. la parohia i Comuna
Bote§ti jud. Dambovita decedat la 1 Octombrie a. c.
9) Tulnea Joan paroh Lereti jud. Muscel decedat Ia.
1 Octombrie a. c.

III
Patriarhia de Constantinopol qi Rom Anil din
Macedonia.
De multa vreme n'am mai vorbit nimic despre aceasta
chestiune in coloanele acestei reviste. A0eptam sa pot co-
munica, cetitorilor ceva pozitiv cu privire la revandicarile
religioase ale fratilor no§tri din Imperiul Turcesc. Cu pa-
rere de ran comunic insa, ca Patriarhia perzista in a on
vol sa auza de dreptele for cereri. Un lucru numai s'a
catigat: toata lumea s'a convins, ca ceea ce cer Romani
e ceva slant i ca nu se poate refuza. Toti reprezentantii
din Costantinopol ai marilor puteri staruesc pe langa su-
blima- Poarta, ca sa se dea dreptate Romani lor, ca sa li se
i ce voesc fratii no§tri?... Nimic alt-
satisfaca cererile.
ceva decAt sa" se roage lui Dumnezeu In limba for
rorngneasca. Nu se poate pricepe, ca Romanii, care for-
meaza un popor deosibit de cel grecesc, sa fie siliti sa se
roage lui Dumnezeu to limba greceasca gi nu In limba lor.
Romanii nu vor sa se desparta de biserica mama; nu vor
o organizatie bisericeasca distincta in sanul biserici patri-
arhale. Ei vor numai preoti Romani pentru Comunitatile
for sub jurisdictiunea ierarhica greceasca I *i cu toate aces-
tea li se refuza indeplinirea unei cerari a4a de sfinte. San-
ctitatea Sa Patriarhul loachim a recunoscut inscris pe fra-

www.dacoromanica.ro
926 CRONICA B1SERICEASCA

tii noOrii din Macedonia §i Albania ca un popor aparte,

ca o nationalitate. Voie Insa nu li se da sa se roage lui
Dumnezeu in limba for Romaneasca. Cauza?,.. Influenta
fanatics nationalista din partea grecilor. Grecii vad in ten-
dintele Romkailor o slabire a puterei for rationale, o zdrobire
a idealului panelenic! Credem, ca, lupta dintre simtima ntul de
dreptate evangelica si dintre tendintele fanatice panelenice se
datore§te neintelegerei dintre membrii clerici ai sinodului pa-
triarhal. Se spune ca opt P. P. S. S. Episcopi §i Mitropo-
liti nu iau parte la lucrarile sinodului. Cum se va inlaturk
o asemenea stare de lucruri?.., In scurta vreme vom pu-
tea. sk dam raspuns!...

P. G...

.......LAP.4

www.dacoromanica.ro
 0 Poezie patriotica, de Neofet Scriban 1335.
In studiile mele literare dadui, in Foiletonul Zimbrului
din 1885, in No. 21 , peste o poezie scrisa pe atunci de
eruditul si valorosul patriot Neofet Scriban. Aceasta poezie
ne arata clar de ce idei erau predominati pe acele vremuri
grele barbatii nationalisti. Poezia-i scrisa la Monastirea
Neamtului, unde a fost exilatl mai mult formal, Arhiman-
dritul Neofet Scriban. Cauza surghiunului sau la Monas-
tirea Neamtului a fost urmatoarea: dupa cum mi-a spus-o
singur, era atunci batran si venise din Bucuresti spre a
petrecea la groapa pe fratele sau mai mic Filaret Scriban.
0 expun asa cum am auzit-o din gura acestui mare patriot,
4Eram bolnav pe atunci din cauza saraciei si a lipsei
ce induram , iubeam mult invatatura si m'am dedat stu-
diilor, ca fiind calugar. Dupa ce am terminat scoala si am
invatat bine limba greaca si franceza, am fost imbratisat
de vrednicul Metropolit Veniamin Costache si hirotosit pro-
tosinghel Tot atunci mia dat functiunea de Catihet pentru
invatatura proselitilor la Ortodoxism. atunci am tiparit eu
si un mic Catehis pentru prozeliti cu litere latine, pentru
intaia oars, cam pe la anul 1838. Curtea Metropoliei era
pe atunci plina de calugari ignorati si bogati, dar cu mare
influents la Metropolitul Veniamin, pentru pretinsul for as-
cetism. Fratele meu Filaret Scriban, pe atunci civil, O. tri-
mesese in Rosia de Mitropolitul Veniamin de a studia Te-
ologia. Pentru cauza situatiei mele distinsa la Mitropblit din
ura si pizma, din preocuparea calugarilor pentru viitorul
tor, au cautat sa ma zdrobeasca si sa ma indeparteze de
pe langa Mitropolitul Veniamin. Eu inocent si naiv, fara a
ma gandi la rezultatul ce ma poate astepta, bolnavindu-
ma, doctorul mi-a prescris O. beau lapte si sa mananc bran-
zeturi. Era in Postul Mare, eu MI% mutt scrupul monahal,

www.dacoromanica.ro
928 0 POEZIE PATMOTICA

am ascultat de Doctor si beam lapte si-am mancat braza.

S'a mai intamplat si alta defa!mare asupra-mi. Fratele
meu trecand pentru studiu la Chiev, mi-a lasat cartile lui
la mine spre a i le desface si ai trimete banii acolo, iar
intre arti era si scrieri de ale lui Voltaire Henria la. Atata
lea trebuit vrajmasilor mei ignoranti, s'au aruncat pe ne-
asteptate cu salbaticie asupra mea a intrat cu sila in chi-
lia mea si mia luat o ulcicut& cu lapte dulce din chilia
mea, mia revizuit toate cartile si au luat din el si un volum
din Voltaire si au alergat cu graba hulindu-mä cu gra-
mada, la Mitopolitul Veniamin, la care m'au descris si po
negrit in tot chipul, reclamand si perzistand catre banul
meu sprijinitor, ca sa fiu exilat indat6 la o Monastire, caci
cu viata ce o duc intre ei le stric moravurile monahale
si-i scandalizez cu vorbile si invataturile mele. La aceasta
reclama a lor, Mitropolitul is sfatuit sa se linisteasca, a
va punea lucrurile la tale el insusi. Atunci m'a chemat
Mitropolitul Veniami, si dupa multe sfatuiri duhovnicesti
ce mia dat; mi-a spus cu lacramile In ochi, ca eu trebue
a ma duc, sa ies dintre calugarii Mitropolie cu on -ce pret,
spre a nu mi se intampla- ceva mai rau. M'a sfatuit sa-mi
aleg ca loc de surghiun Monastirea Neamtului, in care
voiu fi linistit si bine tratat si ca in acest stop va scrie in-
susi staretului despre mine. Tot atunci mi-a spus ca-mi va
da de lucru in de ajuns, si ma va rasplati bine pentru
munca mea. In adevar ca asa a fost. Atunci mi s'a trimes
manuscriptul Pidalionului tradus de Mitropolitul Veniamin,
spre al revedea si al indrepta ca limbs. Am fost bine re-
compensat pentru munca acelor ani. Aceasta-i cauza exi-
lului meu la Monastirea Neamtului,. Dupa ce dar s'a dus
ca in surghiun la Monastirea NeamtuIui, Neofet in infla-
cararea sa patriotica a scris dou6 poezii, una intitulata:
0 Salutare M-rei Neamtului 1841 §i alta scrisA mai
inainte. Ca tra, tinerimea RomAna 1835, §i atunci nu-
mai corectata. Deaicea sa constata de ce fel de idei era
insufletita tinerimea pe atuncea.
N'aveau in vedere tinerii decat Unirea Romanilor intr'un
singur stat. Poezia-i publicata mult mai tarziu, la 1855 pe
cand Smiban Neofet era profesor la Seminarul Veniamin de
Retorica si Filosofie. Surghiunul sau a fost intre ani 1838

www.dacoromanica.ro
 0 PORZIE PATE.OTICA 929

-18-12. Poezia ce o public poarta data 1835, iaca acum

si cuprinsul poeziei: Ca tra Tinerimea Ron2And: spre
a sa dezvolta patriotic.
I III
Ori ai unde a Romaniei
V'aflati tineri, ran saa bine
Ascii ltati vocile mamei,
Ce va striga dare sin?.
Timpul vantei 0 sosit este
Ultra tocoala on grabire
Alergati tom barbate9te
i invatati fii en sporire.
Genial Ilatriei va cheama
Valul noptei ea '11 spargeti,
Lucrati, onetiti en fame.
Patrioti buni sa va faceti.
II
Traianul stribunul nostra
&Imp, iubit pe totdeauna
Pana obiar gi in veacul nostru
Demandeaza ea fim una.
Cu o iniMa sa mergem
Pala geoli qi profesori,
Toti gtiinta sa culegem
Ca sa fim buni succesori,
Tinerime prea inbita
'N qcoall alearga, desvale0e
Mintea, inimali faurita
Pe inimici ii umileqte.
Romule ai. to Traiane
Stefan, Minn Dragomire
O Ovide, Cicerone
Teoctiste, Cantemire!
Din a voastre sfinte duhuri
Mai suflati in not virtute
Barbatie gi avutnri
Romanimei cei pierdnte.
O moralnica lumina
Lor lii foarte neaparatii,
Ca s'o aibii toti suspina,
Datili-o dar ine'odata.
IV
Toti barbatii mamei Rome
Adunati va intr'una
O cintare sa rasune,
Pe Romani sa-i faceti Una.
Zel de Patrie cu totii
Drintr'o lira s'anzim,
Ca ai voqtrii stranepoti
Pima scums ne numim.
Snbscris on initialele A. N. S.
A deca: Arhimandritul Neofet Seri-
ban.

0 adeci avantului.

Eu am admirat In totdeauna Patriotismul desinteresat al

acestor barbati frati, atat ca Romani cat si ca ierarhi mari
ai Bisericei noastre. Cel mai mare Neofet a combatut ne-
canonicitatea numirei Episcopilor si Mitropolitilor printr'un
singur decret Domnesc, ceea ce s'a intamplat pe timpul
Domnitorului Alexandru loan 1. Aceasta polemic& s'a ter-
minat la 1872. Sub Majestatea Sa Carol 1, prin influenta
Sa, cand s'a dat liniste trebuitoare Bisericei nationale pen-
tru totdeauna. Cel al doilea frate Filaret Scriban era un
profund cugetator, un filozof ascet. Rezultatul acestei po-
Biserica Orthodox& Romani 7

www.dacoromanica.ro
930 0 POEZIE PATRIOTICA

lemici a fost, ca nici unul dintre fratii Scribani, oameni

culti si mari Nationalisti, n'au fost trinaltati macar la vreun
Scaun Episcopal, ca resplata pentru virtutile for patriotice
si luptele for pentru [Mire. Acesta-i rezultatul combate-
rei necanonicitatei din Biserica de catra Scribanesti; dar ura,
invidia omeneasca is mancat. i aicea se poate aplick
proverbul cnu-i pentru tine se gateste (placinta) ci pentru
tine se nemereste,. Se stie ca la acele alegeri din 1872
a fost ales Episcop un fost eclesiarh, sub Filaret Scriban,
la Biserica Seminarului din Socola. Neofet Scriban cum
am vazut cu ochii mei. ca scolar in Seminarul Socola a
fost totdeauna in fruntea Unionistilor, se aduna. comitetul
Secret at Unirei in casele sale dela Socola, atunci am a-
vut pe Cogalniceanu, Negrea, Alexandri Malinescu etc. etc.
discutand nopti intregi si luand hotAriri, iar in fruntea
for prezeda Neofet Scriban. Filaret Scriban era mai re-
zervat, din cauza Consulatului rusesc. Neofet 111E6. nu se
temea de nimeni si spunek in gura mare catre prietenii
lui politici, ca surghiunul pentru dansul, ca calugar, este at
trimite la urma lui, la Monastire In fine acesti doi prelati
au fost foarte mari patrioti, s'au murit prea amarati, ne
dandu-le politicianii timpului nici o rasplata pentru marele
serviciu ce au facut tare', in cauza Unirei, ei in adevar
au fost sacrificati, poate pentrwl aveau merite prea mari.
Mari servicii ne a facut clerul nostril national pe timpul
Unirea-Principatelor inteun singur stat, Romania Prin
urmare A recunoastem si sa respectam dupa merit Clerul
National. Un cler papal on cosmopolit n'ar fi facut a-
semenea acte mari patriotice. i acum and ne vine cuti-
tul la gat, or ne strange nevoea, tot Clerul riostru paman-
tean esta acela care se expune mai intaiu, pentruca el
este pastorul de care si dupa care se misca turma, adeca
poporul. SA cautam dar sa. I luminam prin instructie se-
rioasa sa-1 educam dupa principiile moralei crestine si
sa ti asiguram un traiu material, demn de pozitia lui soci-
ala si atunci sa fim siguri ca it vom avea gata a se sa-
crifica pentru neam la nevoi si la necazuri.
C. Erbiceann.

-- oe c-----

www.dacoromanica.ro
 IMPARTIREA TIMPULTJI LA EBREI.
Timpul pe care omul it traeste trebue a fi impartit. Tre-
buintele unei asemenea impartiri au fost asa de numeroase
si imperioase Incat chiar la cele mai inapoiate popoare sa
simtit necesitatea de a determine In timp evenimentele im-
portante.
Poporul Israelpe care it cunoastem din Vechiul Testa-
ment pe o treapta oare care de culture a trebuit sa alba
calendarul sau, de care a simtit necesitateprimo loco
din cerinta de a fixa. anumitele timpuri ale cultului divin
si sarbatorilor,
Numai din Vechiul Testament este insa foarte greu a ne
forma. o idee tiara si amanuntita despre calendarul tor.
Poporul Israelit era, un popor mic, fail Insemnatate po-
litica, in m:jlocul celorlalte popoare orientate.
Insemnatatea cea- mare a capatat'o numai prin misiunea
lui religioasa pe care a avut'o in mijlocul tuturor popoa-
relor. Ca atare este de mare importantanu numai In pri-
vinta impartirei film-mini, dar si in privinta cronologiei in
generala .avea in vedere si pe celelalte natiuni in mijlocul
carora a trait. Lumea orientala veche ne deschide, de cats -va
vreme, un non orizont de idei. Monumentele, inscriptiunile
gasite ne dau putinta de a cunoaste vieata intelectuela a
acestor popoare, cari au fost In stranse legaturi cu Israelitii.
Istoria for arunca 0 lumina vie asupra istoriei poporului
ales. Multe evenimente importante din Vechiul Testament
le Intelegemla lumina inscriptiunilor cuneiformemult
mai bine.
Foarte mult ne vin in ajutor si in privinta cronologica.

www.dacoromanica.ro
932 IMPARTIREA TIMPULUI LA EBREI

De aceea un invatat german Schrader a zis, cu drept cu-

vant, ca si in aceasta privinta Sf. Scriptura primeste oare
care lumina dela inscriptiunile ,gasite si care se gasesc
in continuu.
Moise lucrase la centralizarea cultului si hotarise timpul
celebrarei sarbatorilor. De aci necesitatea de a se fixa a-
ceste sarbatori nu numai in general, ci si prin calendar,
exact. Astfel ca stabilirea actelor cultului, in timpul lui So-
lomon 5i a celor de dupa el, dovedeste ca acest calendar
era deja fix. Totusi se poate vedea usor ca in decursui
timpului a suferit oare care schimbari. A_este schimbari le
observam numai; dar, dupa datele ce avem, nu le putem
stabili. In mijlocul unor asemenea schimbari samburele a
ramas acelasi. Anul si lunile le socoteau dupa mersul lu-
nei. Mai tarziu au cunoscut si anul solar. Atunci au cautat
sa le pue in armonie, fail insa a parasi pe cel lunar.
Lipsa de date precise asupra calendarului ne face sa recur-
gem la datele cronologice spre a putea calcula inceputul anu-
lui. Totusi, de oare ce si cronologia se calcula dupa ere dife-
rite, nu putem nici din asemenea calcule sa stabilim data
In adevar Israelitii mai aveau si un an civil, care incepea
in toamng, pe Mug eel bisericesc, care incepe cu Nisan
primavara.
Nu voiu intl.& de o cam data in amanuntimi asupra cro-
nologiei. 0 voiu face alta data. lntentiunea trni este sa arat,
din punct de vedere arheologic, cum impar;eau si socoteau
Ebreii anul, lunile, saptamanile si zilele.
Zit/a. Deosebirea intre zi si noaptelumina si intune-
recse face in general prin soare. La Israeliti inn ca se-
parator intre lumina 5i intunerec era lunaaceea ce gasim
la mai multe popoare din antichitatecare Medea, in ace-
Iasi timp, si principiul dupa care se socoteau zilele, lunele
.51 anii. Astfel ne spun datele biblice: Genesa, 1, sq....
«sa fie luminatori pe firmamentul cerului spre a despartl

www.dacoromanica.ro
 IMPART1REA TIMPULUI LA EBREI 933

intre zi §i noapte §i sa fie ca semne §i v"1121n? pentruzile

qi ani). "7.1,:1n (moadim) adeca regulatori, masuratori pen-
tru zile qi ani. Dupg. Ps. 104,19 El a facut (tuna nnyln`,"
adeca ca masurator pentru timp. Aceasta idee predomina
§i in cap, 43,6-8 din Isus Sirah: ti Luna rasare la timpul
(sau spre a domnl un timp anumit ca un semn etern. Prin
cea se afla timpul sarbatoarei §i dela ea este ordinea na-
4turei).
Ziva era de doua feluri: civila §i naturala. Ziva civila
o socoteau dela o seara pana la alta. Aceasta o vedem a-
tat in Exod XII '6,18 , : cat §i in Lev. XXIII22,26; iar In Daniil
VI11,14 gasim expresiunea -11?..°M n:T---yoxettiepov (1ICor. XI,26)
=noaptea §i ziva, cum, cu drept cuvant, se numea ziva
la Ebrei.
Ca ei ar fi socotit ziva din dimineata in dimineata nu
se poate conchide din Geneza capitolul intaiu. Acest mod de
a socoti ziva era in uz la Babiloneni (comp. Jensen. Kos-
mologie der Babylonier pag. 306 sq.) dar, de oare ce nu
avem alte probe, nu putem conchide a a trecut in uz §i
la Ebrei. Din Gen. I se poate vedea numai atat ca ziva se
impartea in seara §i dimineata§i a fost seara §i a fost
dimineata ziva Intaiu.
Zida naturald incepea dela ivirea aurorei pana la e§irea
stelelor (Nehemia IV,16).
Inainte de exil nu era o impartire stabila a zilei, ci se
mentineb, diviziunea naturala in dimineara ("1"R n), pra,nz
(1:1)1M) Gen. 43,6; Deut. 28,29; sau §i Mi'D ti:?=starea
stabila a zilei, adeca timpul cand soarele sta tocmai de a-
supra omului (proverbi IV,18) §i Beard (m-V);1) expresiuni,
care erau perifrazate in diferite feluri Ca: mi'D ri;.=--ziva se
inclina (Judec. MA); n7 nt9=seara se intoarce catre
1) Ca Foi Arabii de astazi. Comp. Niebuhr. Reisebesohreibnngen nach
Arabien and anderen nmliegenden lAndern pag. 108 sq.

www.dacoromanica.ro
931 IMPARTIREA TIMPULUI LA EBREI

(Gen. 24938); nirl rirl?---=spre vantul zilei (Gen. III) adeca

seara cand incepea sa bath, vantul rece de mare; teVri Mrc
= soarele a apus (Genp(V,12,17); lr-Vri rti.; 2)?:1- rrj m1:-
---soarele, aurora a evit (Gen. XIX,15,2, ; XXXII,2512); Mr, tin
=la caldura zilei (Gen. XVIII,1; I Sam. XI,,i) etc. Alte ex-
presiuni erau luate dela diferitele acte ce se savarveau in
anumite timpuri ale zilei sp. ex. Gen. 24,11 In timpul cand
esau femeile sa is apa; I Reg. 18986 In timpul cand se.
aducea. jertfa. (nr.r14) etc.
Prin acestea era facut un inceput de a se Impart' ziva
In alte parti mai mici. Gasim si alte subdiviziuni mai mici
decal cele trei mentionate. Asa, plecand dela faptul ca
onriv (taharain) este dual, se sustine ca ziva mai era im-
partita in 6 parti (fie-care din cele 3 in cate doua). Dela
mnr gasim dualul in Ex. XII. Pentru npn (dimineata) a-
vem in Gen. 19,,6, Iosua -6,18 eta. cuvintele «la ivirea au-
rorei', cari denota un limp ceva mai de timpuriu decal
npn. Aceasta subimpartire a celor trei in cate doua asa
Incat sa ne des vase face mai usoara trecerea la subdi-
viziunile for in 12adeca in ore.
Impartirea In ore pare ca o gasim numai dup. exil.
Din Isaia 38 si II Reg. 20 se vede ca Achaz a intro-
dus dela Asirieni un ceasernic de soare, prin mijiocul Ca-
ruia Imparteau ziva. Acel loc suns: Iata eu dau inapoi
umbra treptelor, care (umbra) sa pogorit la treptele lui
Achaz, la soare, inapoi zece trepte; atunci se dete soarele
inapoi zece trepte, cat sa pogorit pe aratator, (comp. §i
Ewald. Geschichte des Volkes Israel III p. 664).
Aci prin treptele lui Achazi nu se inteleg treptele pa-
latului lui, ci, cu mare probabilitate, se refer& la un obe-
lisk pe care se aflau diferite trepte. Umbra era in varful
obeliscului la pranz, dimineata $i seara pe de o parte sau
alta a treptelor inferioare, ava ca acest obelisk servek ca.

www.dacoromanica.ro
 IMPARTIREA T1MPULUI LA EBRIZI 935

ceasornic. Un asemenea obelisk era. §i in Roma pe campul

lui Marie in timpul imparatului August.
Acesta este singurul loc unde gasim ceva despre modal
de impartire at zilei inainte de exil. Deci nu putem spune
cu siguranta absoluta data din vechime era. cunoscuta im-
partirea zilei in ore.
In Vechiul Testament nu avem nici chiar cuvant pentru
4ora*CuvanturTV intrebuintat in Daniil (4,18 ; 5.5) pare a fi
strain. Chiar in acele locuri are insemnarea lui Y.11=mo-
ment.
Insa existenta unui ceasornic de soare, precum i nece-
sitatea ce sa simtit de a imprumuth un cuvant strain spre
a denoth ideea de flora, sent motive, cari militeaza in fa-
voarea parerei ca ei cunosteau, chiar inainte de exil, im-
partirea zilei in ore. Este foarte posibil ca au imprumutat
aceasta dela Babiloneni, ca si Grecii, dupa cum ne spune
Erodot (th authaexch tiapsoc t iitthpu5 sap& Bah) Xoot:Inv
I.Lc(Aov).
Cuvantul Mit) 11 intalnim Si in scrisorile, care sau gasit
la Tell-El-Amarna (Vezi asupra acestor inscriptii lucrarea
mea intitulata (Limbile semitice, p. 26 sqmai pe larg in
Keilinschriften Bibliotek de Eb. Schrader volumul V, pag.
195) uncle in epistola 93(77) se zice: 4cAci din ora (rune),
In care eu am venit la Berut,.
Prin urmare acest cuvant este foarte vechiu si nu este
imposibil ca sä fi fost deja cunoscut Israelitilor. El se mai
gaseste i in limba araba (sa 'a). Se poate dar ca sa fie un
cuvant vechiu semitic, pe care it an cunoscut §i Israelitii
i prin urmare sa fi cunoscut deja de mult i impartirea
zilei in ore.
Dupa, exil gasim dovezi sigure ca ziva era impartita ix
12 ore (loan X1,9 ; Mat. XX,, sq.) §i incepek Cu rasaritul soarelui.
De oare ce nu se luk in considers iune ca zilele sunt
diferite in lungime dupa diferiti anotimpi, de aceea si o-

www.dacoromanica.ro
936 IMPARTIREA TIMPULUI LA EBREL

rele erau diferite; unele mai scurte, altele mai lungi; os-
cila tntre 49 si 71 de minute.
Ziva cea mai lunga In Palestina era de 14 ore si 12 mi-
nute; cea mai scurta de 9 ore si 48 minute. Dupa susti-
nerile calatorilor vara la 4 se iveste soarele, iar seara la
8 este deja intunerec.
In Egipt ziva cea mai lung este de 14; cea mai scurta.
de 10 ore.
Dupa impartirea pe care o gasim In Noul Testament ora
a treia ar corespunde cu a noua la not (Mat. XX,2; Fapt.
Ap. II,); a sasea Cu pranzul (Mat. XX ; Ioan XIX,); iar
cu ora a 11-a incepe a insera (Mat. XXVI).
Noaptea se impartea, prin miezul noptel, in 2 parti
Olt '`11,=jumatatea nopteiEx. X1I,29); sau in trei vi-
gilii. Prima se numea inceputul veghilor PQVlN VW)
Plangeri IL.); a doua se numea veghea de mijloc (Iud.
VII,12)11.4i:T.17741x; a treia se numea veghea de dirni-
neara (Ex. 14,24; I Sam. XI,11) IP 1-17.4.
Din timpul cand an stat sub stapanirea Romanilor au
adoptat §i ei impartirea in patru parti, pe cari le gasim
In Noul Testament. (Mat. 14,26; Marc. 6,42; Luc. 1222).
Prima t 6)e (ora noastra a noua); a doua t lisaovontov
(miezul noptei); a treia i',1alext opocpcovEcq cantatul cocosilor
si a patra t rpo31 sau dimineata. Toate impreuna se gasesc
amintite in Mar. XIII722.
Talmudistii primului secol tineau tot la impartirea noptei
in trei vigilii.
In at II-lea secol gasim impartirea in patru alaturi cu cea in
trei vigilii. Asa in tractatul Berakot (3 b) se zice a Rabi Iuda
sine la impartirea in patru in opozitiune cu Rabi Nathan, care
sine la impartirea in trei vigilii.
Sciptdmana este prima masura mai mare de a de-
terminal. timpul.

www.dacoromanica.ro
 iMPARTIREA TIMPULUI LA EBREI 937

0 saptamana coprindea la Ebrei sapte zile, de aici si

numele ei de ;212Ct,.., (sabua) dela ynt7 §apte. Din punct de
vedere astronomic este probabil ca saptamana Isi are ori-
gina in cele patru faze in care Luna Isi termina. cursul
sau, desi fie-care faza coprinde, dupa cercetarile astrono-
mice, .78/2 zile (Comp. Ideler. Cronologie I p. 60).
Dar primul vi cel mai de capetenie motiv de a se lua ca
masura acest ciclu de 7 este creatiunea lumei in 7 zile.
Acesta cred ca este vi motivul pentru ce acest ciclu se
&este la toate popoarele antice, nu numai la Egipteni, ci
vi la Chinezi vi Peruani. La toate aceste popoare zilele se
numeau dupa planete (Vezi Ideler op. cit.).
Imi pare foarte putin serioasa parerea unor critici, cari
sustin ca In Gen. 24,55 si Ex. XII,3 ar fi urme de o sapta-
mana, care ar fi avut 10 zile, conchizand de aici ca sap-
tamana de 7 zile a imprumutat-o Ebreii numai dela Babilo-
neni. Chiar la not astazi pare ca sa format, sau este pe tale
de a se forma, un alt ciclu de 10 zile, alaturi cu cel de 7 zile.
Neaparat ea aceasta Isi are origina In Impartirea lui 30
(zilele lunei) in 3 parti a 10, deci dar absolut voluntar,
pe and ciclul de 7 este bazat, pe langa faptul creatiunei
in 7 zile (Gen, ILO, pe ordinul dat in Decalog ea omul tre-
bue sa lucreze vase zile, iar a 7-a trebue sa se repauseze.
Zilele saptiimAnei la Ebrei se numArau, nu purtau,
ca astazi, anumite numiri (Ex. 16,5,22; Mat. 28,, ; Marc. 16,2;
Luc. 24,, ; loan. 20,1 etc.). Numai ziva a 7-a a luat, dupa
porunca data de Creatorul lumei, numirea r13r., (Sabbath)
=--repaos, odihna dela on si ce lucru. Adesea Intreaga sap-
tamana se numea Sabbath (Lev. XXIII" si Deut. XVI,2), a-
ceeea ce ne explica numirile din Noul Testament ca Tcpdrcyl
act66,isoo, care nu Insemneaza cea dintaiu sambata, ci 'pri-
ma a sambetei), a saptamanei, adeca Dominica; sau TO
accVerou=in timpul saptamanei (Luc. 18,12 comp. i Marc,
XVT,2 ;' Luc. XXIV,, ; loan XX,1,19, Fap. Apost. XX,7 etc.).
Numai Vinerea a primit numirea de icapocanot (Mat.

www.dacoromanica.ro
938 IMPARTIREA TIMPULUI LA EBREI

XXVII,62 ; Luc. XXIV,54 ; loan XIX7St,42) sau chiar izpoa6.66ccuoy

(Mar. XV") etc.
lntrebuintarea pluralului tics a666octot pentru tsAptamana*
I§i are origina In dialectul arameic, dela cuvantul Nt:Illrg
(§abbata) sau Mr,-.PrP, care are acest senz.
Pentru a exprimd datele, limba ebraica intrebuinteazd nu-
meralele cardinale, nu ordinare (comp. Gr. mea § 50 B. obs.)
a§a !neat nu se numdra: ziva intaia, a doua etc., ci una,
cloud etc. a sambetei.
_Luna inceped la Ebrei la ivirea lunei noud pe cer 1
coprinde intervalul, dintre doua faze de acelasf fel, pe
care 11 parcurge planeta lunard.
In Vechiul Testament Intalnim 2 nume pentru lima (in
general): 117 §i rit.11-1, care mai insemneazd §1 4 luna noud,
dela adj. V-11-1=nou.
Multi filologi sustin ca ril) este de origind arameica sau
feniciand-canaaneica. Dar, pentruca este cel mai vechiu i
mai Intrebuintat cuvdnt semitic pentru lung §i pentruca 11
gdsim deja §i in Ex. K2 ; Deut. XXI. ; XXXIII, ; lob. 1II,6 etc.,
insa mai putin in prozd cleat in poezie, trebue sg credem
ca este un cuvdnt foarte vechiu al limbei ebraice, dacd nu
chiar ca este de origind ebraicA. In adevAr termenul pentru
luna, rill, este mai putin intrebuintat cleat 2/71. Aceasta
provine pe de o parte de acolo cd Moise ordonase a se
sarbAtori luna noud. De aci t0117= luta& (noua) a devenit
termenul general pentru lund. Pe de altd parte aceasta In-
trebuintare mai frecventd a cuvdntului rein std. in stransa
legaturd Si cu intrebarea foarte importantA, dacd Ebreii
socoteau lunile, ca §i anii, dupa rotariunile soarelui
sau ale lunei. Tocmai aceasta intrebuintare mai free-
yenta a lui Viri dovede§te cd Ebreii socoteau cu lunile
lunar°, nu solare. Acest calcul se potrive§te malt mai
bine pentru vieata §i modul de train al unui popor nomad,
mai ales in Orient.

www.dacoromanica.ro
 IMPARTIREA TIMPULUI LA BBREI 939

Un popor, care se ocupa special cu cultura pamantului

simte mai malt necesitatea impartirei mai exacte a timpului
dupa anotimpi §i subimpartirile lor. Iar ace§ti anotimpi se
determina mai exact prin anul solar, decat cel lunar. E-
breii, cum vom vedea mai departe, sau silit sa egaleze a-
nul lunar cu cel solar, dupa cat se pare, tocmai pentruca
au devenit un popor agricol, care simtea nevoia determi-
narei cat se poate de exacte a timpului.
Dintre popoarele antice mai toate adorau planetele (Deut.
1V,19 ; XVII,. ; II Reg. XXIII,5; ler. VIII,2). Israelitii si mai a-
les Israelitele erau acuzate de Ieremia ca adorau bun a
o'nrem r172P (ler. VII. ; XLIV," sq.). In Ieremia VIIf18 ;
XLIV,19 se arata din ce consta jertfa pe care o aduceau
(Comp. Hosea V,7; Ies. XLVII,, ps. CXXI,.).
Toti cercetatorii moderni surd unanimi in a recunoa§te
ca Ebreii la inceput socoteau dupa lunile lunare, ca
§i Arabii, Babilonenii, Grecii. Numai in urma, prin contac-
tul cu celelalte popoare orientale, an cunoscut luna §i anul
solar.
Una dintre sarbatorile insemnate la Ebrei era luna noua,
(Num. 28,11 ; comp, I Sam. XX,5 sq., II Reg. IV; Hosea IL. ;
Amos VII1,5), aceea ce ne conduce la a crede cu siguranta
ca ei socoteau dupa lunele lunare.
Pe langa aceasta trebuea §i in aceasta privint6 a se con-
lucra la separarea totals, a Israelitilor de Canaaniti si cele-
lalte popoare, cari socoteau dupa lunile solace. Ewald
.nice cu multa dreptate ca tocmai pentru a diferi de Egip--
teni si de celelalte natiuni, Moise trebuea sa intareascit
acest calcul antic (mo§tenit dela stramo§ii lor si care era
reinviat §i f§i recapata locul, aproape perdut, tocmai prim
puterea noilor prescriptiuni ce avea sa deg Moise. Iata dar
atatea motive, cari ne indrepta(e§te a crede ca Ebreii so-
coteau dupa mersul lunei.
Luna cuprindea 29 (Ipr1 tein), sau 30 de zile (x!?7 elr1)-

www.dacoromanica.ro
940 IMPARTIREA TIMPITLUI LA EBREI

Astazi astronomii iau, ca termen fix mediu luna de 29

zile si '/.. La socotirea lunei cu 30 de zile ne conduc cele
30 de zile de doliu pe care le-au tinut Izraelitii pentru moar-
tea lui Aaron (Num. XX,..); sau pentru moartea lui Moisi
(Deut. XXXIV,.), pentru care se &este si expresiunea:
40 luna de zile) (Deut. XXI,18). In capitolul din Geneza,
despre potop se socoteste cu ciclul de 150 de zile, aceea
ce ne conduce la 5 luni a Cate 30 de zile (Gen. VIII sq.
comp. XXIV," ; I Reg. IV,7 sq., Ios. IV,,.; II Reg. XXV,, ; etc.).
Totusi acest fapt nu poate fi un motiv a sustine ca Ebreii
socoteau dupa 'unite si anul solar, cici trebue a se ob-
serva ca deluviul incepe la 17, luna a II-a, si se termina
la 27 anul urmator, aceeasi tuna, adeca cu 10 zile mai
tarziu, deci era un an lunar de 354 de zile si pentru a
se ajunge la anul solar mai trebueau acele 11 zile.
Modul cum ei aflau daca, luna are 29 sau 30 de zile
nu'l stim. Dupa. datele din Misna stim ca, era numai atat
stabilit ca in un an nu pot fi decal minimum 4 luni pline
si maximum opt. In Talmud se zice cA se urma astfel:
on si tine observa luna noun anunta sinedriul, care in
ziva a 30-a Linea sedinta de dimineata panA seara. Indata
ce sinedriul luk cunostinta de aceasta declare luna ca ter-
minate si data era la 29 atunci ziva a 30-a era prima zi
a lunei, care urma. Poporul era instiintat la inceput prin
focuri, cari ardeau pe inaltimi, din distantA. In distantA ; iar
mai tarziu prin trimisi speciali. Hotarirea de a vests prin
curieri sa luat, dupA cum ni se spune in Misna, numai dupa
ce au observat ca sunt inselati cate odatA de Samariteni.
In cazul cand, din cauza cetei, sau a timpului inchis, nu
se putea, observa luna noun, atunci ziva a 31-a era decla-
rata, fara nici o formalitate, ca inceputul lunei si serbata
ca atare.
Este insa posibil ca era si vre o regula stabile pentru
a se sti inceputul lunei. In I Sam. XX,5se spune cu siguranta

www.dacoromanica.ro
 IMPARTIREA TIMPULUI LA EBREI 941

eh a doua zi era. tuna noua. Dace nu ar fi fost nici o

norms, dejh cunoscuta, atunci nu sar fi putut stl, caci luna
se observe tocmai seara, asa ca, nu se puteh serbh, nici
jertfi decat tocmai a doua zi. Unii sustin (Iken. dissert.
philol. II p. 421-427) ca si astazi Kareii 1) determine In-
ceputul lunei dupa aparitiunea planetei lunare pe cer. Poate
ca si la Ebrei vor fi fost oare care regulica si astazi la
Karei, dar aceste regule not nu le cunoastem.
De oare ce vestea Inceperei lunei ajungeh prea tarziu Ia
locuitorii departati de Ierusalim, asa Incat luna noua se
serbh mai in urma, spre a nu se perde cea adevArata se
serbh doua zile consecutive. De aci obiceiul de a se adhogh
la Pesah (Paste le), abuoth (serbatoarea saptamanilor) si
Succoth (shbatoarea corturilor) ate o zi. Numai Ia Iom ha-
Kippurim (Purimziva de cnratenie) se serbeaza o singura zi.
Pe la mijlocul veacului III-lea, Hilel Il-lea hothri, dupe
declaratiunea martorilor, momentul precis al lunei noua,
dupa care se dirigeh tinerea serbatorilor. Pentru a scuti co-
munithtile dep6rtate sa mai astepte trimisii sinedriului sa
stabilit un calendar perpetuu (11:1,7:1 rrl)), care, bazat pe
pe calcule astronomice, ,rata ziva fixa a serbatorilor. To-
tusi obiceiul de a serbh doua zile nu a fost distrus, ci chiar
phstrgt fiind mentinut pans astazi. Multi sustin Lusa, ca ca-
lendarul a fost fixat nu de Hula, ci Intre sec. VI-lea si al X-lea.
*** Fie care luna In parte nu purtk la inceput nici un
nume, ci erau numerate ca si zilele saptamanei. Prima
Gen. VIII. ; Ex. XL,,, ; a doua Gem XVII, ; VIII,; a treia
Ex. XIX ; a patra Ier. XXXIX,. ; a ciocea Num. XXXIII,. ;
a sasea Ageu I ; a saptea Gen. VIII,4; Ageu 11,1; a opta

1) 0 sects; a Indeilor, can arunea traditiunea rabinidi $i se in strict

de legea mozaieb.. Astazi se mai ghsese prin sudul Rnsiei, 1Tordn1 A-
fricei, Egipt, uncle- au, In Cairo, pe seful lor.

www.dacoromanica.ro
942 impAsTiairA TIMPULUI LA EBREI

Zacharia 1,1 ; a noua Ex. X,9; a zecea II Reg. XXV,, ; a

unsprezecea Zach. 1,, ; a douasprezecea Est. 111,, ; VII1,12.
Numai cateva Intalnim, care aveau nume deosebite. Prima
se numea m''S VIrl=luna spicelor (Ex. X111,4; XXIII,15,
XXXIV,is ; Deut. XVI,1); a doua 1! eirl=luna florilor (I. R.
VI,,,); a §aptea 1:';'.1,1'3;7 r1-1'. (I Reg. VIII,2) luna to-
rentelor. Unii au tradus: luna darurilor sau a tacerei; tra-
ducere imposibila. A opta 1.,1 r17.1.'. (I Reg. Vt,88) luna ploi-
lor. Nu putem traduce cu : luna cresterei (rasarirei) caci
-)in, ',=, nu se gaseste cu inserunarea de,----a. rasari.
Toate aceste numiri ne arata ca ele stau in stransa le-
gaturk cu starea climaterica si economics a larei, avand mai
mutt o insemnare apelativa, Ma a ne putek pronunta, cu
sigurantk, data erau intrebuintate In vorbirea de toate zilele.
Dona din aceste numiri: 171n 0 inmn rill an fost ga.-
site : prima in inscriptiunea lui Esmunatzar si in o alta fe-
niciana; a doua in o inscriptie cipria. (Vezi atat inscrip-
tiunea lui Esmunatzar cat si pe cele feniciene in Lidzbarski
«Handbuch der nordsemitischen Epigraphik, pag. 417 sq.;
precum si in «Corpus inscriptionum semiticarum I,, No. 3,
10 si 90 (pag. 13 sq , 36 si 107) si No. 86-a, p. 93 sq.).
Inscriptiunile ne arata ea aceste numiri sunt de origin&
feniciana (vezi numele lunilor cunoscute la Fenicieni in
Lidzbarski op. cit. p *412).
Adevaratul mod de a desemnk lunile in Ebraica era mit-
merotarea tor, regula, care sa pastrat, de multe ori, chiar
§i dupa exit (Ageu. II,1,18 :, Zach. 1,, etc.; ;Dan. X,,,; Esr. III )11111.
etc.), cand se adoptasera numirile babilonice ale lunilor. In
unele locuri, In scrierile din tcest timp, gasim alaturi am-
bele moduri de a desemnk lunile sp. ex. Zach. 1,, ; VI1,1 etc.
Aceasta ne arata cat de vechiu si inradacinat era modul de
a arata lunile prin numerale. Irma se gasesc intrebuintate si
numai numele babilonice singure p. ex. Esr. VIns ; Neh, 1,1 etc.

www.dacoromanica.ro
 NUMIRILE DURATA LUNILOR SUNT:
Asiro-loabilonice. EBB.AIGE. t Durata for 1) t Epooa anului nootru t A n o t i m p i.

1 nisannu /121 nisan. Neh. II 1 ; Estir III7. 30zile si 1 luna noun Martie-Aprilie `1'Y7 (Qacir)
2 airu 3
TX liar. In targ. de la II Chr. 309. 29 » » 2 3. » Z Aprilie-Maiu timpul secer*ilui.
T

EBREI LA TIMPULUI IMPARTIREA

3 sivanu 7
D sivan. Estir 8 9, Bar. 18. 30 » » 1 » » Maiu -Iunie
M
rp (Qaiy) yard.
4 dutzu Tv= tammuz. Gen. 8 6. 29 » » 2 » » Iunie-Iulie
5 abu MX ab. Num. 20 9. 30 » » 1 » >> Iulie-August
.I ri (horn) caldura.
6 ululu
7 tasritu
8 ara'h-sannu
`75:4 elul. Neh. 619.
nren
:

ptvrrn
tisri. Lev. 23
mar'hesvan.
. Numai la Josef
29 » » 2
30
29
»2»
9 2
>>

9
7

.
9
Aug.-Sept.
Sept.-Oct.
Oct.-Noem.
1
k
1/11 (Zera) ?
itmpul semanatului? 5.
T: :
5511
Flayiu Antic Is, 3 A f
30
29 t
9 kisilivu 1")D3
:
kislev. Neh. 1 , z 5511
30
55 >5 BU
2
>> >> Noembr.Dec. 1717 (horeph)
k

10 tebituv rgt9 tebet. Est. II 6 . 29 5> 9

1
>> >> Dec.-Ianuarie 1 toamna.
2
ppp

11 sabatu nzto sebath. Zach. 17. 30 » » 1 >> 5> Ian.-Februar.

29 1 np (Qor) frig.
12 adaru -111.4 adar. Est. 3 7; 812. 5511 9 >> 2 a » g Febr.-Martie
T 30
1

2). Durata for diferitl precum qi intercalarea lunei a 13-a facea ca Ebrei sa aiba 6 feluri de ani : de 353, 354, 355, 383, 384 §i 385
fro zile.

www.dacoromanica.ro
944 IMPARTIREA TIMPULUI LA 1113REI

Mat Babilonenii, cat si Israelitii mai aveau o a 13-a luna

numita clreadar v. In anul bisect adar avek 30 de zile,
veadar 29; iar ambele cate doua, zile ca 7.1r1 V:441----lunano-
nä. and anul este simplu adar are 29 de zile.
Aceleasi numiri -tu Samaritanii, Palmireenii, Sirienii si
Arabii cu deosebiri foarte putin Insemnate. Origina for este
nesigura. Unii teologi cautau ale explica din limbile vechi
semite; altii, pe motivul ca se gaseste un Adar in limba
persana, au crezut ca sunt dela Persi. Cat de greu este
cel putin pentru prezent cand limba permit& nu este pe
deplin cunoscutaa sustine aceasta parere se poate vedea.
din Gesenius thesaurus (II 702, 882, 947, III 1353), care
intrebuinteaza toata arta si patrunderea spiritului sau spre
a be explich modul de derivare din limba persana.
Dupa toate probabilitatile origina for este babiloneana.
La aceasta ne conduce si faptul ca toate sau gasitcum
am vazutin inscriptiuni foarte vechi 1).
Anul. Ebrei socoteau anul, ca si luna, dupa mersul
planetei lunare. (comp. Leriorment. op. cit. p. 248). Acest
an are 12 luni lunare si, dupa calculele facute, tine 354
zile, 8 ore, 48 minute si 38 secunde.
Unii au sustinut ca Ebreii intrebuintau anul solar, iar pe
cel lunar 11 au adoptat numai sub Hiskia, sau cam pe la
200 in. de Christos. Ei sustin ca termenul mc, (an) se po-
triveste numai pentru anul solar. Nu spun Insa, care ar fi
termenul potrivit pentru cel lunar. Mara de aceasta cine
poate trage dela o sitnpla numire concluziune asupra. mo-
dului de a socoti? Putem not dela numirea «luna» sa con-
ehidem ca avem anul solar?
Daca Iosef Flaviu zice ca. Israelitii au pastrat, la esirea
1) Toate numirile lunilor se gsesc in cronies babilonearni publi-
cs% pentru prima datA de Pinches in: Procedings of the Society of
Biblical Archaeology. Mai tom. IV 1884. Se aflii yi in Biblioteca
inscriptinnilor cuneiforme" edits.% de Sehrader. tom II, pag. 274 (cro
nica babil. B) comp. gi tom. I 47 (inscripV. lui Tiglath. Pilesar I) yi
tom. II p. 49 (inscriptia lui Sargon). Vezi tot asupra lunelor: Lenor-
ment Les origines de l'histoire" I p. 228 sq., comp. yi p. 265 Not 1.
Lidzbarski. op. cit. pag. 412 (uncle se afli yi numirile canaaneice yi
babilonice.arameice).

www.dacoromanica.ro
 tMPARTIREA TIMPULUI LA EBBEI 945

din Egipl., modal pe care it aveau acolo de a socoti ca-

lendarul, aceasta insemneaza. numai ca ei au pastrat pe
Nisan ca prima luna. Josef se exprima asupra ordinei lu-
nelor, dar nu zice nici un cuvant asupra faptului data Is-
raelitii socoteau dupa anal lunar sau solar.
Jar data, foarte adesea, se socotea. cu lunile de 30 zile,
aceasta nu dovedeste ca aveau anal solar. In adevar, in
anal solar se calculeaza mai mit cu lunile de 30 zile,
dar si in anal lunar se gasesc, cum deja am vazut, luni
si de 30 si de 29 zile.
Nu este mai putin adevarat ca, ei au cunoscut, posibil
prin alte popoare, si anul solar. Anul lunar este insa mai
mic decal cel solar. Anul lunar are 354 zile, 8 ore, 48',
38"; solar 365 zile; 5 ore, 48', 45", asa 'flat serbato-
rile secerisului si celelalte sarbatori in legatura cu adunarea
semanaturilor de pe camp nu cadeau, calculand dupa, mer-
sul lunei, in toti anii In acelasi timp. Spre a evith aceasta
ada.ogau la fie-care trei anicate odata si la 2 anio Mu& (a
13-a), care se numean714t.) (veadar); nr.t.n 7,4sati 171
Anul acestabisectse numea 117;13,P r1.127; anul comun
riDlteD
T :
nuri.
Norma dupa care se conduceau la adaogarea acestei luni
era, urniatoarea. Catre sfarsitul lunei a 12-a se vizitau cam-
piile cu semanaturi; dad. se credea ca pina la mijlocul
lunei viitoare vor fi bune de secerat, atunci acesta era. un
an comun; data se credea a nu se vor coace pans atunci
se adaoga Inca o lunaacesta era an bisect.
Mai tarziu sinedriul era. care decreta introducerea lunei
a 13-a. In anul sabat inga nu cadea nici odata an bisect 1).
Ciclul anilor bisecti este de 19 din cari anul 3-lea, 6, 8,
11, 14, 17 si 19 sunt ani bisecti.
Asupra interealarei lnnei a 13-a la Babiloneni vezi Lenorment op.
oit. p. 250, nude este data gi multa. literature.
Biserica Or todoxit Routing 8.

www.dacoromanica.ro
946 IMPARTIR2A T1MPULUI LA EBRBI

Stabilirea sigura a inceputului anului la Ebrei, in

timpurile vechi, este una din cele mai grele intrebari, din
cauza lipsei de date pozitive. Unii zic ca anul incepek in
primavara ; altii in toamna. Unii admit numai un an bise-
ricesc, care incepeh cu Nisan ; altii si un alt an civil, care
se incepea in toamna cu Tisri. Acei cari admit ca desvol-
tarea istorica. a poporului Israel este cu totul alta decat
aceea care o vedem in Vechiul Testament zic ca Israelitii
la inceput aveau numai un an civil-economiccare in-
cepeh, ca si la celelalte popoare, in toamna. Acest an era,
solar. Dar, dup. reforma lui Iosia, in timpul caruia sa ga-
sit (?) Deuleronomiul, sa denaturat expres anul solar vechiu,
bazat pe calcule astronomice, spre a fi inlocuit cu un altul
bazat pe o doctrina religioasa. Aceasta teorie este cu totul
falsa. Mai intaiu din .datele biblice se vede ca Ebreii cal-
culau dupa mersul lunei, nu al soarelui. Al doilea Deute-
ronomiul (cum deja am cautat sa demonstrez in mica mea
lucrare intitulata «Pentateuchul,) era deja. cunoscut popo-
rului; sub Iosia a fost regasit. Prin urmare toate legile co-
prinse in el erau deja cunoscute si, cum se vede din cele-
lalte carp ale Pentateuchului, Moise fixase, pe cat era posibil,
toate serbatorile lor. Serbarea fie-carei luni noun; a lune!
noun dela luna a saptea etc. erau deja stabilite de pe tim-
pul lui MoiseDoctrina religioasa nu a fost inventata atunci,
ci era. data poporului prin Moise.
0 examinare amanuntita a tuturor datelor biblice, de
mod ul cum se socoteau anii, nu este posibila in aceasta
lucrare, nu numai pentruca voesc a,4 trath calendarul din
punct de vedere arheofogic, dar ar trebui a face escursiuni
numeroase asupra datelor biblice cronologice. Asemenea
deviatiuni foarte dificultoase, cari fac .parte din domeniul
istoriei antice orientale ar incurch mai mult, decal sa lumineze
pe cel care ar voi sa aiba o mica idee de calendarul ebraic.
Iata datele biblice principale pe cari le putem cerceth
pentru scopul nostru.

www.dacoromanica.ro
 IMPARTIREA TIMPULUI LA EBREI 947

Dupd Exod. XII, anul incepek cu Nisandeci prima vara.

Tot la acest rezultat ajungem data observam datele din
Lev. XXIII .24 84 ; XXV,9 etc. unde se numark lunele. Aci
se zice ca in lung a saptea trebuea a se serbk rrin Di'----
ziva sundrei din bucium. Aceasta serbdtoare cade in Tisri
Octombrie. Deci nu putek fi Tisri a saptea Luna decdt dacd
numaram dela Nisanca inceput al anului.
In [II Chr. XXIX,317; XXX,2-15 Hiskia restabilind cultul
Domnului pane sa se curateasca templul. Aceasta carat:re
se termind tocmai in luna a doua. Atunci au serbat ei
pastele (XXX,2) de oare ce mai din vreme nu ispravisera
cu curatitul si nu se adunase nici popor in Ierusalim, asa
ca ei au fost nevoiti sa amane pastele pentru 14 al lunei
a doua. Deci dar tot Nisan era socotit ca inceputul anului.
De asemenea in Estir, Zacharia, cdrtile Macabeilorunde
se intrebuinteaza tot vechiul mod de a numark lunilese
socoteste ca cea dintdiu Nisan. Asa in cartea I a Macabeilor
X,81 se zice ca Ionatan a serbat succoth (sarbatoarea cor,
turilor) in luna a sapteadeci Tisri. In cartea Il-a XV,B, se zice
ca luna a 12-a se numeste In limba siriacd Adar. Prim
urmare tot Nisan era prima hind.
Pe de and parte gasim in Vechiul Testament probe, care
ne ar indreptati sa credem ca Ebreii cunosteau si un an,
care incepek toamna.
In Gen. VII se zice ca potopul a Inceput in ziva de 17,
luna a doua. Se stie ca ploile incep acolo tocmai in No-
embrie. Asa dar TisriOctombriear fi inceputul anului.
Totusi, de oare ce Dumnezeu a putut ordonk norilor ca sa,
ploud atunci and a volt El, independent de anotimpul
ploilor, nu putem trage din aceasta nici o concluziune.
De observat este faptul a inceputul lunei a saptea
se serbk cu o pomp. deosebita. Cum deja 'am vazut Moise
a ordonat sa se serbeze ziva prima a fie-cdrei luni (Num.
XXVIII)... Ziva intAiu dela luna a saptea trebuea serbata of

www.dacoromanica.ro
948 1MPARTIREA T.MPULU1 LA EBRE1

o pomp& mai mare (Num. XXIX.1 sq. Lev. XXIII,28-25) In

aceasta zi trebue a se sufla din trompeta (1r, rcl t17)
de aici si numirea ei de riPTI1r.) 01'. Aceasta se faces numai
in anul jubileu (Lev. XXV,9). Aceasta insemnatate deosebita,
care se da primei zile din tuna a 7-a nu o putem intelege
din Lev. XXEI1,23 sq. De aceea se crede ca aceasta zi se
serba cu o deosebita ceremonie pentruca era inceputul unui
an nouanul civil.
Locurile din Ex. XXIII, ; XXXIV,22 dupe care serbarea
secerisului se faces la finele annlui (r-Ic/r1 nz4P sau
mvn nP1Pr1) par, de asemenea, a sustine parerea ca, in
toamna era un inceput de an. Dar nu in toate partite Pa-
lestinei se terming secerisul intre 15-21 al lunei a saptea.
in alte parti se sfarsik mai tarziu, de aceea si leroboam I
a serbat hag hakacer (serbatoarea secerisului) in luna a
opta (I Reg. XII,.). La sfarsitul lui Octombrie si inceputul
lui Noembrie nu se incepea n'ci un an.
Din aceste locuri nu putem trage consecinti sigure, caci
se vorbeste de sfarsitul anului, fale al determine mai de
aprope. Tot asa cum din II Sam. XL, ; I Reg'. XX122 .26 ; II
Chr. XXXVIo uncle timpul, cand regii esau la rezbel, este
numit mvri nn1v):71, nu se poate [rage concluziun ea sta-
bile ca anul incepea cu primavara.
Dupa Wellhausen si altii losia (II Reg. XX), care a
gasit Deuteronomiul in al 18-lea an al domniei sale, nu ar
fi putut serba Pastele in acelaqi an, daca anul sar fi in-
ceput cu Nisan.
Dupa aceste date nu putem fi siguri ca Ebreiinainte
de exilaveau un an civilincepand toamnasi un an
bisericescincepand primavara.In adeva' r din Vechiul
Testament vedem ca ei fncepeau anul bisericesc cu
Nisanaceasta este pozitiv. Datele insa pentra in-
ceputul unui an civil ,112 toamna sunt absolut du-

www.dacoromanica.ro
 IMPARTMEA T1MPULU1 LA EBRE1 949

bioase. Anul al carui inceput era toamna nu era,

civil, ci economic. Daca in adeva r se socotea dup&
el qi in vieara privata, in alte afaceri, nu stim.
Vechile numiri ale catorva luni (vezi p. 942) ne arata cat
de mare rol jucau la ei timpul secerisului, at revarsarei
raurilor etc. Luna a sapteain timpul careea cade equi-
noptiul de toamnasi se termina si secerisul, forma un
inceput numai pentru agricultorila inchirieri, cumparari
etc.Chiar in Ex. 23,16 unde se ordoana serbarea zilei de
seceris se zice:71-.7r -IP TVIP-r1/..i IP?:',P. Deci aceasta
era motivul serbarei. lar Iosef Flaviu (Antic. I,,.) spu-
nand ca Tisri era Inceputul anului din punct de vedere e-
conomic aceea ce el socotea ca o oranduire mozaica,
foarte vechenu mentioneaza daca acest an era anul ci-
vil, sau data se incepea cu serbatoarea lunei a saptea ca
inceputul unui an nou.
Dupa exil insacand ei au adoptat si era Seleucida
incepta a se serba luna a saptea ca inceput at anului, fie
pentru asi exprima bucuria cea mare ce simteau cei intorsi
din exit ca Iahve Ii a tnvrednicit O. mai sevarseasca actele
sfinte pe pamantul palestineanpatria for mutt dorita,
fie pentruca voiau sa puna In armonie anul erei Seleucide
care incepea in Octombriecu anus for economic.
Chiar in acest timp se pastrase vechea numarare a lu-
nelor, socotind pe Adar ca a douasprezecea.

In epoca talmudic& se observa acelasi procedeu ca

si in antichitate, atat in calcularea zilelor si lunilor, cat
si a 4.nilor.
Dupa stabilirea definitive a calendarului sa luat ca punct
de plecare era creatiunei lunei, care este socotita cu 3760

www.dacoromanica.ro
950 YMPARTIREA TIMPULUI LA EBRE1

de ani inaintea erei noastre. Deci spre a afla anul actual

judaic trebue a aduna. pe 3760 cu anul erei creOne In
care not suntem.
Insa in calendarul actual Iudeii nu mai socotesc anul ca
incepand in primavarg, ci toamna, and incepe §i anul bi-
sericesc, a§a Inca primele luni ale anului lor, cad In ul-
timele luni ale anului nostru.
Era creatiunei nu a lost adoptata de ei deal tarziu. La
inceput socoteau fie dupa e§irea din Egipt; dupa data inau-
gurarei templului lui Solomon. Nehemia socote§te dupa regii
persani etc. Dupa cuceririle lui Alexandru Macedon ei so-
coteau dupg, era. seleucida.
Diacon Dr. Popescu-Malae0.

www.dacoromanica.ro
 APOLOGETICA LUI TERTULIAN
SAU

APARAREA CRESTINILOR IN CONTRA PAGANILOR.

(Urmare. Vezi cBiserica Ortodox Rom &IA', anul al XXVIII -lea, No. 6).

CAP. 7.

7ot ceea co se reproseazfi cre0inilor n'are nici o garantie, cleat

svonal bannit.

Se zice, ca in misterele noastre, zugrumam un copil, pe

care it mancam si dupa aceasta grozava cilia, not ne am
da la placeri incestuoase, cand cainii 1) tovarasi ai acestor
nelegiuiriau sties lumanarile, ca si cum scapandu-ne de
lumina, ne-au scutit si de rusine.
Se spune in totdeauna; dar de atat de mult timp, de
cand se spune, voi nu v'ati gandit de a descoperi aceste
crime. Deci, data le credeti, cercetati despre ele; sau data
nu faced aceasta, nu le mai credeti de loc. Negligenta voas-
id, in aceasta privinta probeaza in deajuns, di nu este ni-
1) Creqtinii, earl ar stinge lumina, aunt numiti dui. Persecutorii oreq-
iinilor redeau, (A inoestul este oeazionat de &litre alai, and ar fi ras-
turnat sfecmicele.

www.dacoromanica.ro
952 APOLOGETICA LUI TERTULIAN

mic real, In aceea ce nu indrazniti sa. deslusiti. Si, da'i

calaului crestinilor, o insarcinare foarte ciudata: ordonati
sa-i chinueasca pentru a-i forth, nu ca sa spue, ceea ce ei
fac, ci pentru a tagadul, ceea ce ei sunt.
Religiunea crestina a inceput sub Tiberiu. Adevarul a
fost uric, de cand a fost cunoscut. Cali straini, tot atatia
vrasmasi: Iudeiiprin gelozie ; soldatiiprin lacomia jafului ;
servitorii nostriprin rautatea fireasca a starei lor. In toate
zilele, suntem impresurati, in toate zllele suntem tradati.
Foarte adesea, suntem expusi violentei voastre, in aduna-
rile noastre. A auzit cineva vre-o data, tipetele acestui copil,
pe care noi il junghiem? Spuneti-I pe nume, pe denunta-
torul, care ar fi aratat Judecatorului, buzele noastre man-
jite cu sange, ca acelea ale Ciclopilor si Sirenelor ? V'au
dat femeile crestine ocaziune, de a, banui, ceea ce voi ne
imputati? Dar, data cineva ar fi fost martor al acestor
scarboase nelegiuiri, oare le ar fi ascuns si s'ar fi lasat a
se corupe de aceiasi oameni, pe cari ii tars inaintea tri-
bunalelor ?
Daca In totdeauna, noi ne ascundemprecum ziceti
cum dar s'a descoperit aceea ce noi facem ? Prin culpabili
chiar? Aceasta nu se poate. Secretul este ordonat in toate
misterele. El este inviolabil In misterele Eleusiace si Sa-
motrace; deci, va fi cu atat mai mult in ale noastre, care
pot fi descoperite, fara a atrage numai decat razbunarea
oamenilor, cand a cerului ar fi suspendata. Daca crestinii
nil sunt tradati prin ei WOO, atunci au fost tradati de catre
straini. Dar, de unde au avut strainii cunostinta despre
misterele noastre, cand in totdeauna, la predarea cunostin-
telor religioase celor incepatori, se Indepartau profanii. A-
ceasta se observa si la pagani, caci ce, numai ei nu se tern
de nimic!?
Ne ramane deci numai svonul, care ne ar invinovati.
Dar natura svonului este cunoscuta tuturor oamenilor. Poetul
nostru II numeste cel mai repede dintre toate relele. Pentru
ce 11 numeste el un rau? Neaparat, fiindca svonul este tot-
deauna mincinos. Gura lumei este mincinoasa, chiar cand
vesteste acievarul, pentruca 11 schimba in totdeauna, fie ca
mai ascunde, fie ca adaoga prea mult. Ce zic eu? Faima
nu traeste decat numai din minciuni. Ea exista, numai

www.dacoromanica.ro
 APOLOGETICA LUI TERTULIAN 953

and nu probeaza nimic; de indata ce ea a dovedit ceva,

inceteaza de a mai fi, functiunea sa find indeplinita. Ea
nea transmis faptul ce-1 anunta.; din momentul acesta,
faptul se stie sigur sl se spune simplu. Nu se mai zice:
(Circula svonul, ca astfel de lucru s'ar fi intamplat la
Roma), sau, se spune ca : «Un oare-care ar fi scapat pro-
vincial, ci «acest lucru s'a Intamplat la Roma) sau 4 acela
a scapat provincia). Faima, at carui nume insemneaza ne-
siguranta, n'ar putea avea loc, unde este siguranta. Cine
ar putek dar, sa dea crezamant faimei? Acela n'ar mai fi
Intelept, caci inteleptui nu crede nici o data, ceea ce este
nesigur. Ori cat de repede si stralucitor ar fi cursul svo-
nului; on -ce temelie ar parea, ca are; este lamurit, ca un
singur om i-a dat nastere si ca in urma, el trece prin gu-
rile si prin urechile multimei, ca si prin atatea canale. InsA,
Intunecimea si cursul originei faimei sunt atat de acoperite,
prin stralucirea ce o Impresoara, 'neat nimenea nu se
gandeste, ca izvorul ar putek fi otravit de minciuni, ceea
ce se Intampla, fie din gelozie, fie din banueli indraznete,
fie din aceasta inclinare fireasca spre minciuni a unor oa
meni.
Din fericire, nu este nimic, ceea ce timpul sa nu des-
copere; aceasta a trecut printre voi, ca un proverb. Natura
a voit, ca nimic sa nu poata fi ascuns pentru mutt timp,
nici chiar ceea ce a scapat din vedere faimei. Asa dar, nu
fara motiv, singur svonul public, are de atata timp, cunos-
tinta despre crimele voastre Da, iata singurul acuzator, pe
care voi Il aduceti in contra noastra si care !Ana aci n'a
putut sa probeze nimic, din ceea ce el face cunoscut In
vileag si cu atata siguranta.
CAP. 8.

Crimele ce se atribue crevtinilor contra Brei etc.; sant fondate.

Fac apel la natura, In contra acelora, cari judeca vred-

nice de credinta, astfel de sgomote. SA admitem, ca not
propoveduim Inteadevar vieata vecinica, ca rasplata a a-
cestor crime. Credeti pentru un moment, aceasta dogma de
necrezut. Dar, va intreb, cand ati fi ajuns O. credeti a-

www.dacoromanica.ro
954 APOLOGELCA LUI TERTULIAN

ceasta, ati vol sa cumparati atat de scum rasplata ? Da,

veniti de infigeti cutitul in pieptul unui copil, care n'a putut
sa faca nici un rau nimarui; care nu s'a facuf vinovat de
nici o trims si pe care il socotiti, ca si pe copilul vostru
insi-va; sau dad, aceasta fapta salbateca s'a savarsit asupra
altuia, asistati la moartea semenului vostru, mai inainte de
a fi trait. Fiti cu luare aminte, In momentul, cand va fugi
sufletul, care-1 tine viu. Primiti acest sange, care incepe sa
curga; inmuiati in el painea voastra, saturati-va.Observati
in timpul mesei, observati cu grija, unde este mama, unde
este sora voastra, ca sa nu se faca gresala, cand luminile
vor fi stinse, caci ar fi o crima de nu s'ar comae un incest.
Initiati in astfel de mistere, sunteti siguri de nemurire. Ras-
pundeti-mi, pentru Dumnezeu, ati vrea voi nemurirea, cu
acest prep Nu, fara. lindoiala. Si nici n'ati putea crede, ca.
nemurirea s'ar castiga cu acest pret. Si chiar data ati crede,
tagaduesc, ca ati vrea-o. i chiar data ati vrea-o, voi nu
o ati putek. Asa dar, cum o ar putea altii, data voi nu o
puteti? Si data altii o pot, cum nu o ati putea voi ? Noi
nu suntem de aceiasi natura, ca si voi? Ne credeti niscai-va
dihanii? Ne ar fi facet natura numai pentra incest si pen-
tru a fi mancatori de carne de om? Daca credeti aceste
grozavenii, despre un om, atunci puteti sa le si faceti. Sun-
teti oameni, ca si crestinii. Daca nu le puteti savarsl, nu
trebue sa le credeti. Crestinii sunt oameni, ca si voi.
Dar, sa presupunem invinuirea, ca se amagesc, se insala
cei ce vor sa se faca crestini, intru cat ei nu puteau sa
cunoasca sgomotele, ce se and in aceasta privinta; si intru
cat ei n'aveau nici interesul de a le cunoaste in fond, spre
a se asigura de adevar. De altmintrelea itnsa, este obiceiul,
ca toti can cer sa fie initiati, vor gas1 pe preotul, care sa
le spuna, ce pregatiri au sa fad.. El le va spune deci:
«Trebue sa aveti un copil, care sa nu stie de moarte; care
O. raft, la vederea cutitului. De asemenea trebue pfiine,
pentru a o inmuia in sange; sfesnice cu lumanari si caini,
can rasturnandule sa se stings lumina. Inainte de toate,
trebue sa veniti cu mama si sora voastaJ. Dar data ele
n'ar vrea sa vina, sau chiar data ei n'ar avek ? Dar, daci
era singur din familia sa ? Nu ar fi primit sa se faca crestia,
data n'ar avea nici mama, nici sora? Dar cand noilor cres-

www.dacoromanica.ro
 APOLOGETICA LUI TERTULlAN 955

tini, nu li s'ar fi amintit cel putin acestea? In urma afland

si stiind totul, ar putea ei suferl, fara a se plange? S'ar
teme oare, ca ar fi pedepsiti? Ei sunt siguri, ca vor gasi
aparatori, dacit ar fi acuzati. In urma acestora, ei ar vol
mai bine moartea, decat o vieata pangarita de crime. Vreau
56, mi se dovedeasca, ca frica le ar inchide gura. Pentruce
se Incapatineaza ei, de a ramanek in aceasta secta? Niste
angajamente, pe care, daca le ai fi cunoscut, nu le-ai fi
facut, se rup, de indata ce le-ai cunoaste.
CAP. 9.
Pigtail sent vinova(i de ,p'dcatele stribuite" creftinilor, pe nedrept.

Pentru a da o noun forta desvinovatirei noastre, voiu

cloyed', ca voi va permiteti si In secret si in public, acele
crime, de care ne acuzati fara temeiu; si mai stii! Poate
ca pentru aceasta ne credeti in stare, de a le face
In Africa, se jertfek lui Saturn, copii, in public, pana pe
timpul proconsulatului lui Tiberiu, care a dispus punerea
preotilor lui Saturn, pe insisi arborii templului, cari acope-
reau cu umbra lor, acele sacrificii criminale, ca pe atatea
crud, ce le ar fi Post fagaduite. Propun de martori, pe sol-
datil tarei mele, cari executar& ordinile proconsulului. Cu
toate acestea, asemenea sacrificii foarte urate continua inca
in secret. i mai sunt si altii, afara, de crestini, cari va
dau pe fata. Nici o crima nu se desradacineaza, si mai
ales uri zeu nu poate s'o schimbe. Saturn, care n'a crutat
pe propii sai copii, ar fi crutat el niste copii straini, pe
cari tatii si mamele for veneau tneiei sa-i ofere si pe cari
ei Ii mangaeau, and erau jertfiti, pentru ai opri sa nu
planga ? Vedeti, cat paricidul intrece omucidul!
Pr. N. Georgesca.
Alexandria.
(Va arma).

A. M's0 .rte

www.dacoromanica.ro
 CONFERINTE PASTORALE

Tezele date preofiior Eparhiei Dunarei-de-Jos,

pentru a le prezenta luerate si a le dezvolta la
Conferinfele pastorale generale in viitorul an 1905.
I) Care ar fi mijloacele cele mai bune prin care un preot
cu o parohie, pe cat de populata tot pe atat de intinsa,
sa poata cu mai rimilta inlesnire indeplini trebuintele reli-
gioase morale ale pastoritilor lui, fara a da loc la nemul-
tamiri?
Indicafirmi : a) Preotul va pune in vedere poporenilor spre a in-
deplini poruncile bisericecitei yi in special porunca a patra. Avesta este
primul mijloc. b) Preotul trebue ca tot timpul zilei s'a il intrebuin-
teze numai pentru indeplinirea datoriilor sale preoVeqti, farA a se mai
°cups en steeled adesea ineompatibile on starea preqeasc5., ha chiar
dii.unktoare acegteea. etc. etc.
If) Colegialitatea si solidaritatea preotilor inire dansi, ma-
nifestate prin iubirea, stima si respectul reciproc,ca mij-
loace pentru castigarea si mentinerea autoritatei for pastorale
in popor. Atitudinea for fats de un coleg al for preot
care prin purtarea lui, necinsteste si injoseste cinul pre-
otesc.
lndicathzni : a) Intrunirea in conferin0 pastorale generale, in cer-
curl cniturale eto, credem a fi primal mijloo pentru infro,Vrea preotilor
intre ei. b). Con0iinta de demnitate preoteasca, ferirea de a fi in
legatura cu oameni patimaqi qi a nu intl.& prin localuri publice etc.
etc... etc...

www.dacoromanica.ro
 CONFERINTE PASTORALE 957

III Infiintarea grb.dinilor parohiale cu diferite specii de

cultura necesare economiei caznice, ar fi cel mai pretios
serviciu ce un preot ar putea aduce pb.storitilor lui, mai
ales la sate. ,

Indicafiuni: a) Cultura zarzavaturilo, a cartofului, Soia gi a plan-

telor fnragere. b) Plantatia de pomi roditori qi arbori etc... etc...
IV) Betia fiind patima cea mai rea care ruineaza un po-
por atat moralmente cat Si materialmente; care ar fi mij-
loacele prin care preotul ar putea ferl pe pastoritii sai de
aceasta patima atat de uricioasa?
Indicafiani: a) Infiintarea de societati de temperanta in care preo-
tul sa fie intemeetorul pi cel dantaiu membru, este primal qi eel mai
puternic mijloc. b) Indemnurea onnoscutilor patima0 din sat pentru
avi depune la banes populara banii cheltuiti altadati pe bauturi, va fi
Inca un mijloc bine ales. o) Inchiderea carciumilor in zilele de Dumi-
nici i sarbatori, este un mijloc prin care s'ar ajuta foarte mult munca
unni preot harnio. d) Obligatiunea impusa de Govern oa: primarul cu
toti membrii consiliului comunal, ai sfatului sates° pi a invatatorului,
care impreuna Cu copiii dela coal sa mearga la biserica of sa ante
In cor sfanta leturghie; ar fi pilda cea mai puternica cc s'ar putea da
sateanului patimaq care in Ice de a merge la biserica, ea duce la car-
oinma. e) Predicarea in biserica de dare preot contra betiei, hand do-
vezi din Sfanta Soriptura, din sfintii parinti pi pilde cunoscute in sat des-
pre nenorocirile venite asupra unor oameni din pricina betiei; etc. etc.

www.dacoromanica.ro
 DONATIUNI.
Se aduc multamiri publice D-nei Elisabeta Constantinescn din enoria
bisericei Sohitu Magureanu din capitali, care a binevoit a darui bise-
ricei respective o imbrac'aminte de plug pentru ef. Masa, un felon yi
nn epitrahil, toate in valoare de 180 lei.

Se aduc multamiri publice persoanelor pioase mai jos notate, care an bine-
voit a contribui cu diferite sume de bani la facerea unui steag in val. de
peste 83 lei pentru biserica Sf. Nicolae Vladica Prund" din capitals
qi annme: D 1 Tache Predescu, D-na Sultanica Predescu, E. Ionitescu,
Hagi I. Radulesen gi I. Ionescu cite 5 lei, Vasile Z. Xifler, Than TA-
nasescn, N. Petrescu; Al. Pop Steffineseu, Frati N. I Gheorghin, Iosif
Georgescu, Petcea Stefan en Zanfira si fii, Filip Breazea qi Galina, C.
Scorteanu si George D. Nedelcu cite 2 lei. N. I. Gheorghin (acum de-
°eclat) 10 lei, cum qi a4i pioqi cregtini care an contribnit cu sume mai
mici.

Se aduc mulVimiri publice persoanelor pioase mai jos notate care an

binevoit a oontribui en diferite same de bani, la reinoirea a 18 ieoane
prazuicale pentru biseriea Sf. Nicolae Vladica Prund" gi tin dulapior
on candela ttli pervaznri pentra pastrarea icoanelor, toate in valoare de
pests 167 lei qi annme: Sultanica Predescn, Tache Predesen, Icon. N.
Iliescu, D-1 loan Cornoiu, C. B. N Mihaesen, G. Al., Familia Statescu
ci Iosif Georgescu cite 5 lei. D-1 loan Sabareann (scum decedat) 40
lei, D 1 I. Ionescu 20 lei, N G. Gheorghin (scum decedat) 20 lei, D 1
Nae Lucescu 4 lei, Christache Paraclasiern 3 lei, D-1 Ioan G. Bratescu,
Stefan gi Ana, Preotul Avramescu, Damara gi Cristina "i Ioan Hagi
Ionescu cite 2 lei, Dumitru Maria, A. M. Georgesou, Ivancio Stefana,
Preotul Iachint Nienlescu, Preotul A. Protopopescu, Diacon C. D. Sen-
dreanu, Toma Georgescu, Iordan Dumitru, Preotul Econom M. Tacian
gi N. Petreson cite 1 len iar altii cu sums mai mid.

Se adno mulOmiri publice persoanelor pioase mai jos notate, care an

binevoit a contribni pentru facerea a trei icoane bisericei din oom.

www.dacoromanica.ro
 DONA TIUNT 959

Petriceana-Brebu, jud. Prahova ei anume: D-nn Teodor Zidarn en 32

lei, Gheorghe Secareann 33 lei ei 20 bani #i Gheorghe Pain 1 len.

Se aduc multamiri publice D-lni Mihai Noise din cat. Trennl jud.
Prahova, care a binevoit a dons bisericei din com. Chiojdeanca acel
jnd. o cruce de argint de china ei o candela en pat= ramnri tot de
argint de china, in valoare de 70 lei.
Se aduc multamiri publice persornelor pioase mai jos notate, care
an binevoit a contribui en diferite same de bani pentrn reparatia ex-
terioara a bisericei Precupe%ii Vechi din capitals ei anume: D-na S. R.
N. ei D-na Maria G. en 'cite 20 lei, D-na Eugenia Capstan Bibanescu,
p na Maria Mihilescu, Preotul Grigore Dinesen, Doamna Elena Geor-
ges= Preotul N. Popian, D -nnl Faun Radulesen ei Maria Codreanu on
cite 10 lei, Than Stefan Chercin en 3 lei ei Vasile Mneetescu cu 1 leu.

Se aduo multamiri publice D-lni Nicolae Popescu proprietar ei co-

merciant din Braila, care a binevoit a don& bisericei filiale Sf. D-tru,
din parohia Plevna, jnd. Ialomita, un rand de odajdii preoteeti ei una
smua in valoare de 120 lei, iar D-nii D. Negreann qi G. Perlea din
mentionata parohie, un epitaf in valoare de 40 lei.

Se aduc multamiri publice D-Ini I. Kalinderu, Administratorul Do-

menilor Coroanei, care a binevoit a face radicale reparatiuni interne
ei externe bisericei parohiale din com. Cocioc, jud. Ilfov.

Se aduc multamiri publice persoanelor pioase mai jos notate ei a-

nume: D-lui Stefan Popescn care a binevoit a darn' bisericei din pa-
rohia Brincoveni, jud. Romanati, o evanghelie legate en piele editia
Sf. Sinod, D nei Maria Pr, Constantin Stan, din com. Brincoveni, a da-
rnit o truce de argint bisericei din cat. Margheni aceeaei parohie; D-le
Maria Oswald proprietary in Bucnreeti ei Elena N. Gaspar, sotia intenden-
tului ospiciulni din M-rea Brincoveni, an darnit bisericei Adormirea", fost
M-rea Brincoveni cite o pereche perdele la icoanelo imparateeti ei o
poala la ioonostas, ei D.na Alexandrine Mateesen care a darnit aceleeaei
biserici o perdea de velar, cusnta en finturi pentru ueile imparateeti.

Se aduc multamiri publice D-lui loan Dobruneanu, proprietar care a

binevoit a darni bisericei din parohia Boeoteni, jnd. Romanati un rand
complect de sf. vase in val. de 150 lei, a pus giamnri in val. de 9
lei #i a darnit luminfiri de ceara curate in val de 19 lei.

Se aduc multamiri publice D-lui Petru Alexandra, din com. Time

jnd. Mehedinti care a binevoit a face nu dalap pentrn pastrarea car -
%ilor gi veetmintelor la biserica din aces com. in val.de 7 lei.
---1 --- -
Se aduc multamiri publics persoanelor pioase' mai jos notate care a*

www.dacoromanica.ro
960 DONATI ,bil

binevoit a contribui cu diferite sume de hani la procurarea cartilor de

ritual pentru bis. Sf. Nieolae" parohia Ganeasa, jud. Romanati cii a-
nume: D.1 Ioan I. Stanescn proprietar qi epitrop gi D.1 I. Ionesen co-
merciant an dat cite 5 lei, D.1 I V Lungu 3 lei yi 50 bani, Preotul
D. Mihaileseu 2 lei, yi 90 bani iar un numar de peste 38 persoane an
contribuit Cu sume mai mici.

Sa aduc multamiri publice D-lni Vasile Viic4oreanu, D-nei Ana V.

Viieoreann qi fiicei D-lor, Dioara Constants, Viipreanu, proprietari in
com. Floreqti, jnd. Mehedinti, cari au binevoit a darui bisericei din aces
com. un potir de argint masiv aurit pe dinlauntrn, o stelupi aurita gi
tocul for de piele captugit pe dinlanntru gi format exact pe sf. potir
gi disc, toate in val de 480 lei; preoum gi lumanarile necesare la sf.
skrbatori ale Naciterei Domnului gi ale Invierei din fife -care an.

Se aduc multamiri pnblice nrmatoarelor persoane pioase Ili anume:

D-lor I Chrisknesou, Dimitrie Tipareseu, Vasile Gurbina, St. Mutariu,
I. L, Ariciu, V. Costeson, N. Rapeqa ,i Dinn Gurbina care an bine.
voit a darui bisericei din parohia Orevita, jud. Mehedinti, o evanghelie,
editia Sf. Sinod, in val. de 110 lei, iar D-1 Mihai Parvulet tot la a-
ceeaqi biserica a darnit trei sfetimice dintre care unul en trei lumini.
de bronz, pentru sf. Mast in val. de 70 lei gi a pereche manna de
bronz aurite n val. 25 lei.
Se aduc multamiri publice cuoern. Preot Scarlat l3zoreanu, din urba
Caraoal, care a binevoit a darui pentrn oonstruirea biserioei Sf. Apos-
tololi din acea tuba, 1000 lei.

Se aduc multamiri publice D-Ini Stan Dinesen din com peritpru, jnd.
Doljiu, care a binevoit a darui biserioei din acea com . nu Ootoih mare
ediVa Sf. Sinod In val. de 30 lei.
. ---
Se aduc multamiri publics persoanelor pioase mai jos notate ei a-
nume: D lui Gavril Grecescu, proprietar in com. Mil*, jnd. MehedinVi,
care a darnit bisericei parohiale din com. covrigi acel jud. una cruce
pentru of. Masa in val. de 40 lei, D-nei Elena Gh. Greoescu, care a im-
podobit en perdeie nationals toate icoanele dela biserica filiala Sf. Ni-
oolae", din nee* com. qi D-lor Nae P. Valceanu, lonita Valceanu qi
Const Valceanu, proprietari, diruind biserioei parohiale, men%ionate mai
sus, una cadelnipa in val. de 30 lei.

www.dacoromanica.ro