ENCICLOPEDIA ROMANA

PUBLIOTA DIN INSARCINAREA I SUB AUSPICIILE

ASOCIATIUNII PENTRU LITERATURA ROMAN.

$1 CULTURA POPORULUI ROMAN
de

DR. C. DIACONOVICH

-----

TOMUL I.
A

(Cuprinde

10401

Copenhaga.

articole cu 9 harte, planuri si adnexe, si

---1-t--

i11

-Ar-----

SIBIIU, 1898.
EDITURA SI TIPARUL LUI W. KRAFFT.

www.dacoromanica.ro

ilustratiuni In text.)

Asucialiunea transilvan5 pentru literatura romn5 fi cultura poporului romb.

NI% 203/534 ex 1893.

catra publicul cetitor romn.

Encielopedige popontle in tirnpul mai nou se numera aproape la

toate popoarele culte intre cele mai latite i cautate serien, cari au contribuit i contribue pe c,li ce merge tot mai mult la popularisarea sciintelor i artelor si la latirea cunoscintelor folositoare. Publicul cetitor, vdnd

nenumeratele foloase ce i-le ofera aceste publicatiuni, cari se editeaza ne-

intrerupt in toate limbile eulte, cauta tot mai mult sa-si asigure acesti
buni sfetnici pentru trebuintele sale 4ilnice, i astfel productiunea literara
pe acest teren
atat ca privire la numrul cat si la intinderea scrierilor
a luat dimensiuni extraordinare.
Acest viu iuteres al publicului cult, care este factorul cel inai coin/

petent a se pronunta insusi asupra chestiei: ea ce fel de scrieriIi

sfint trebuincioase, e dovada cea mai stralucita pentru foloasele i necesitatea enciclopediilor poporale.
Tn deosebi pentru noi Romanii o enciclopedie poporala ar fi de indoit

folos, deoare-ce intre Imprejurarile noastre de astadi stIntem lipsiti de o

multime de institutiuni i mijloace pentru ltirea cunoscintelor folositoare,
de cari alte neamuri se bucura in abundanta.
Va fi destul a aminti numai lacunele literaturii noastre poporale,
mai ales pe terenul sciintelor naturale, lipsa de publicatiuni instructive
In presa noastra periodical si in fine imprejurarea, ea, elementul roman In
cea mai mare parte este poporatiune rurala, lipsita de orase, cari prin
asezmintele lor sociale si de instructiuue i prin contactul continuu al
elementelor lor culte, formeaza tot atatea centre culturale.
Nu putem trece apoi cu vederea, c poporul roman este despartit
prin multe hotare politice In tot atatea cercuri culturale separate, cari
astadi Ant Mat de isolate unul de altul, Inca am pierdut tot contactul,
necunoscndu-ne reciproc, nu putem cunoasce nici interesele noastre
comune, nici thria i insemuatatea noastra nationala, nici menirea culturala a elementului nostru.
Din aceste consideratiuni comitetul Asociatiunii s'a credut dator a
se ingriji de o publicatiune, care
deocamdata intr'un cadru modest si
www.dacoromanica.ro

In conditiuni, cari sa-i poat mijlocl intrarea In cercuri largi,

sa dee
publicului cetitor l'ornan o oglinda cat mai fidela a strilor poporului
nostru In toate tenle locuite de Romani i totodata sa-1 tina In curent
i Cu progresul culturii omenesci.
A decis deci
In edinta sa din 7 Februarie 1895
a publica o
_Enciclopedie _Romana" i a Insarcinat pe membrul i prim-secretarul
su, Dr. Corncliu Diaconovich, cu conducerea acestei lucran.
La apelul Asociatiunii aproape dou sute de savanti i literati romani,
intre cari numerara nume dintre cele mai ilustre, s'au angajat a conlucra
la aceasta publicatiune i a-i asigura un suecas cat mai multamitor.
Enciclopedia Romana va cuprinde e el putin 2 tornuri de cate

60 coale de tipar,
Sibiiu,

va apar

In editura librariei W. Krafft in

in fascicole de cate 6 coale, cu numeroase ilustratiuni i harte.

In cas de trebuinta se va da publicatiunii o intindere mai mare.

Si bii u, In August 1896.

Comitetul jksociatiunii transiloane pentru literatura romana

cultura poporului roman.

www.dacoromanica.ro

Prefa0 la tomul I.
Comitetul central al Asociatiunii pentru literatura romana i cultura poporului roman, apretind necesitatea unei publicatiuni enciclopedice tu limba romana i foloasele ce ar put aduce o asemenea scriere
intereselor culturale ale poporului nostru, a initiat publicarea Enciclopediei Romane i mi-a fAcut onorul a m" tnsArcina cu conducerea ei.

Am primit acest mandat, pe cat de onorific pe atat de oneros, In

deplina consciintA atat a greutAtilor, multe i mari, ce va av sa tntimpine o asemenea publicatiune, cat i a debilitAtii puterilor mele ; am
luat cu toate acestea angajamentul de a face prima tacercare pe un teren
&IA astAcji neumblat al literaturii romne, de o parte fiind pAtruns de
convingerea, cA pentru noi astAcli, mai mult decat ori and, este o necesitate neap6ratA de a reun isvoarele culturii i consciintei noastre

nationale Inten basin comun, accesibil cercurilor celor mai largi, iar
de alta parte, pentru ca am fost tncuragiat de viile simpatii, ce a
Intimpinat initiativa Asociatiunii la amicii cei mai probati ai InaintArii
noastre culturale, i de zelul ca care acetia au oferit concursul lor pentru
realisarea primei Enciclopeclii Romne.

Condus de aceste consideratiuni am tnceput aceasta lucrare, menitA

a da publicului cetitor roman un laconic dar credincios calauz
multum
in parvo
n toate chestiunile de interes general, 0 in deosebi un inventar cal mai complet al avutiilor si fortelor noastre nationa/e.
Idea conducAtoare a Enciclopediei Romanec a fost i este deci: a
deschide o nouel i bogat4 resurs4 pentru inavutirea culturii
intarirea
consciintei noastre nationale.
UrmArind aceastd tinta, a trebuit sa-mi dau sama dela tuceput, ca In
fata greutAtilor ce voiu intimpina i cu mijloacele de cari voiu dispune,
nu voiu put ajunge dead numai la resultate modeste, i cA lucrarea
noastrA nu va put fi ferith de scAderi i lacune. Cu toate acestea am
creclut, ca nu ar fi In destul justificatA abandonarea planului de a edita
Enciclopedia Romana numai pe motivul : ca lute imprejurArile date
nu va fi posibil a realisa o lucrare perfectA. Vecpud cat de modeste au
fost pe acest teren Inceputurile altor natiuni m ari i culte, m'am simtit
indemnat a subordina consideratiuni de a doua mana acelor vederi, de
cari a fost conclusa i din cari s'a nAscut initiativa comitetului
i am nAzuit numai, ca prin muncl intensiva ii neobositA sA ridic
www.dacoromanica.ro

sa tin >Enciclopedia Romana pe un nivel, care se. me Indreptateasca

a sustin: ca am facut totul ce intre imprejurarile date a fost eu putintet.
Intru cat mi-a succes aceasta, remane la apretiarea publicului cetitor,
care insa numai atunci va pule pronunta un just verdict, daca va 01.16
sama de dificulttile extraordinare, cu cari a trebuit sa luptam.
>Enciclopedia Romana este, Para indoiala, cea mai vasta i cea mai
complicata dintre toate publicatiunile aparute pana astadi In limba romana. Ea are sa cuprind, la 40,000 articole asupra celor mai diferite
materii i numera preste 200 autori. Nici cand n'a fost angajat un aparat
mai mare si mai dificil la o intreprindere literara romana. Inactivarea
conducerea unui asemenea organism a fost deci in sine o greutate
extraordinara, potentate, anca ti prin faptul, ca publicarea Enciclopediei
Romanic se face la un loe, care sta departe de focularele vietii noastre
intelectuale, i In care cele mai multe ramuri ale sciintelor i artelor nu
au nici un singur representaut.
Pe lauga acest desavantagiu, care a Ingreunat agendele mai ales
administrative ale conducerii, am Intimpinat cele mai mairi dificultati
In Imprejurarea, ca la publicatiunea noastra a fost indispensabil eonluerarea representantilor literari ai tuturor terilor i tinuturilor locuite
de Rometni i astfel a unui mare limner de elemente eterogene atat dupe,
studiile lor, cat si dupa modul lor de gAndire. Aceasta Imprejurare nu
nuniai ca ne-a silit sa renuntm dela Inceput la stricta observare a unittii ortografiei, limbei i stilului, care Para Indoiala ar fi fost un mare
avantagiu pentru Enciclopedia Romana, dar la o scriere ca cea de fata
nu formeaza decat un interes secundar, ci ne-a impus cele mai mari
greutati i cu privire la sustinerea uniformitatii in modul de apretiare
a diferitelor cliestiuni, Inca nici duprt, o munca grea i consumatoare nu
ne-a fost posibil a nivela aceste divergente cu desavIrsire si a sustin
neconturbata armonia Intre partile atilt de multiforme ale publicatiunii
noastre. Anume ue-a fost preste putinta a Impiedeca, ca la o parte a
articolelor Enciclopediei s, se manifesteze in mod prea pronuntat pro.venienta lor, i
ceca ce formeaza una dintre principalele scaderi ale pucu toate nisuintele puse nu am putut tin o problicatiunii noastre,
portiune mai adequata In ceca ce privesce Intinderea articolelor singuratice.

O alta greutate, ce trebue sa reinarchez, ne-au pricinuit-o lacunele

mari in literatura noastra seiinti fled, ce a trebuit sa le simtim cu eat

nai mult, pentru ca nu in totdeauna am putut conta la exactitatea
mai ales la Inceput fiind avisati
adese numai la puterile membrilor interni ai biroului nostru, a trebuit se,
publicain i cate un articol lucrat fara cunoscinte speciale i necontropunctualitatea colaboratorilor nostri, ci

labil din causa lipsei totale a isvoarelor literare pentru unele ramuri.
in fine nu pot lasa fare, amintire, ca am fost lipsiti aproape cu
totul si de sfatul eriticei, la care am contat ca la un sprijin principal
si In asteptarea caruia am preferit editarea Enciclopediei Romane in
fascicole. Ce e drept, nu me pot plnge, ca critica nu ar fi dat destula
atentiune publicatiunii noastre ; din contra me simt dator a da expresiune
www.dacoromanica.ro

la acest lee sincerei i profundei mele multamite pentru deosebita bunavointil, Cu care am fost Intimpinati In cele mai multe si cele mai de

frunte organe ale presei romane. De alta parte nu am fost lipsiti nici
de critica severa, care, des s'a ivit numai exceptional, a fost eat do
putin indulgenta, Incat in unele casuri a facut capital pia si din chte
o eroare de tipar ; ba am fost chiar calumniati si ni-s'au imputat tendinte
marsave, straine de noi, din locuri la al carer sprijin credeam ca sfintein
In drept a conta in primul rand. Nu am fost deci lipsiti din partea
criticei nici de bunavointa, nici de reavoint; am fost insa lipsifi aproape
etc totul de invqdturile ei.
Avisati deci singuri numai la puterile i experientele noastre proprii,
am cautat se profith'm cat se poate mai mult de aceste experiente si am
nrtzuit, ca progresand in materie, sh progresam i In privinta valorii
interne a luerarii noastre.
.A16 cred

deci in drept a nadejduf, ca tomurile urmatoare se vor

put emancipa tot mai mult de scaderile, ce la inceputul lucrarii au fost

inevitabile.

De incheiere in simt dator a multarni autorilor Enciclopediei, cari

Cu neobosit zel i cu nobila abnegatiune au dat valorosul lor concurs

pentru realisarea acestei mari

frumoase intreprinderi; de asemenea
multamesc editorului nostru, care a adus sacrificii considerabile pentru
a,sigurarea materiala a publicatiunii si a ingrijit ca Enciclopedia cu
privire la partea technica a lucrarii srt, ocupe local cel inai de frunte
intre productele literaturii romhne.
Reliable numai, ca i publicul cetitor s'a apretieze aceste jertfe
la rAndul se'n sa,' dee sprijinul necesar, ea lucrarea tuceputa sa peata fi
dusa la bun sfirsit.

Sibii u, In August 1898.

Dr. C. Diaconvich.

www.dacoromanica.ro

Autorii Enciclopediei Romane".

Aguletti, Th. Avr., director gimnas., Tirgoviste Ceontea, Teodor, profesor, Arad (Cosmologie).
(Istoria Ro ma nilor).
Cerne, Titus, profesor, Iasi (Musica).
Alex andrescu, D., prof. -luny., Iasi (Jurisprudenta). Cusma, Aurel Dr., advocat, Timisoara (Jurisprud.)
Alimanestean C., inginer de mine, Bucuresci Cosma, Partenie, di r. de banca.", Si biiu (Presa rom.)
(Montanistica).
Antipa, Gr. Dr., prof. univ., Bucuresci (Zoologie). Densusan, Ovid, profesor univ., Bucuresci (Li-

Arbure, Z. C., publicist, Bucuresci (Basarabia).

teratura).

Aronovici, I. D., loc.-colonel, Bucuresci (Militaria). Dima, George, profesor, Sibiiu (Musica).

Doma, Aurel C., preot, Blaj (Bis. gr.-cat.)

Augustini, G., publicist, Arad (Slavii).
Auner, Carol, vicedir. semin. cat., Bucuresci Dragomirescu, Mibail, prof., Bucuresci (Filosofie).
(Bisericile din Romania).
Diaconu, Adrian, architect, Boca mont. (Banat).
Babes, Aurel Dr., prof. univ., Bucuresci (Chimie). t Esarcu, Constantin, fost ministru, Bucuresci
(Ateneul roman).
Babes, Victor Dr., profesor univer., Bucuresci
Evolcean, Dumitru, profesor, Bucuresci (Ist.
(Bacteriologie).
lit. rom.)
Babes, Vincentiu, membru Acad. Rom., Budapesta (Istorie).
Bachelin, Leo, bibliot. reg., Buouresci (Belearte). Farkas, Traian, profesor, Beius (Istorie).
Felix, I. Dr., membru Acad. Rom., Bucuresci
Baiulescu, Maria, Brasov (Costume).
(Igien).

Man, Iosif, profesor, Caransebes (Economie).

George, seful atel. Inclp. Rom. , BuBalas, Alexandru (Lissa), magistru silv., Carancuresci (Tipografia).
sebes (Silvicultura).
Filitti, D., judecator, Bucuresci (Jurisprudenta).
Balescu, Const., major, Bucuresci (Marina.).
Floru, I. S., prof., Bucuresci (Istoria Romanilor).
Barsean, Andreiu, profesor, Bra.sov (Literatura Fodor, Than, profesor, Blaj (Literatura).
roman).
Beu, Ilie Dr., medic, Sibiiu (Medicina).
Galluccii, Attilio, inginer, Bucuresci (Fisica).
Bologa, Vasile Dr., profesor, Sibiiu (Literatura Gardescu, I., major, Paris (Militaria).
romana).
Ghetie, loan, profesor, Nasiftud (Literatura).
Borcia, Ermil, func, de banca, Sibiiu (Asigurari). Ghibanescu, Gh., profesor, Iasi (Literaturi).

Borlan,Victor, prof.,Beius (Zoologie, Geogr. fisica). t Grama, Alex. Dr., canonic, Blaj (Ist. bis. gr.-cat.)

Boros, Ioan, canonic, Lugos (Liturgica).

Grecianu, Paul, Bucuresci (Jurisprudenta).

Branisce, Valer Dr., publicist, Cernaut (Lite- Grigorovita, Em. Dr., profesor, Bucuresci (Rusia).
ratura).

Vincentiu, protopop, Lugos (Ist. BaBroju, loan, capelan militar, Sibiiu (1st. bis.) t Grozescu,
natului).
Bud, Tit, vicariu, Sat-Sugatag (Maramuresul).

Budistean, N. C., inginer agricol, (Agricultura). Hamzea, Aug., (lir. seminarial, Arad (Bis. gr.-or.)
Bunea, Aug. Dr., secretar mitrop., Blaj (Ist. bis.) Hango, Gavril, preot, Sibiiu (Liturgica).
Burada, T. T., prof. la conserv., lagi (Instru- Hossu, Vasile, Dr., rector sem., Blaj (Filosefie).
mente musicale).
Butureanu, V. C., profesor univ., Iai (Chimie, lana, Aurel, preot, Maidan (Folklor).
Iannescu, G., loet.-colonel, Bucuresci
Petrografie).
Iarnik, Urban I. Dr., profesor, Praga (Boemia).
Buzoian, G., profesor, Botosani (Geografie).
Iarnik Otto Hertwik, Praga (Boernia, Cehii).
Campian, Ele, panel', Varviz (Stuprit, Secuime). Imerwol, Victor, Dr., medic, Iasi (Boale de coin*
Candrea, George Dr., prof., Bucuresci (Geografie). Ionescu-Caion, publicist, Bucuresci (Istorie).

www.dacoromanica.ro

Lahovary, G., secr. gen. al Soc. geogr. rom., Popovici, G. Dr., deputat, Viena (Vechiul drept
Bucuresci (Geogr. Romaniei).

roman).

Lama, O. L., Bucuresci (Fam. boieresci, Ile- Popovici, Aurel C., publicist, Bucuresci

(Sc.

raldica).
politice).
Lemnyi, Livia Dr., asesor cons., Sibiiu (Sciinte Popovici, G. Dr., protopop, Lagos (1st. bis.)
politice).
Popovici, Lazar Dr., medic, Grafenberg (FIidroLoon, N. Dr., prof. univ., Bucuresci (Zoologie).
terapie).
Litzica, Const. Dr., Mfinchen (Bizantinii).
Popovici, Maximilian Dr., chimist, Bucuresci
(Chimie).
Liuba, Sofroniu, inviitator, Maidan (Folklor).
Popovici, Than, prof., Sibiiu (Geogr.)
Maior, G. Dr., profesor, Bucuresci (Agricultura). Precup, G., profesor, Blaj (Filologie).
Maiorescu, Tit, profesor univ., membru ord. al Procopian, Pr. A., sef de cultura la grad. botan.,
Acad. Rom., Bucuresci (Ist. EA lit. rota.)
Bucuresci (Botanica).
Maniu, Gr. Dr., magis., Bucuresci (Jurisprudenta). Pu.5cariu, Ilarion Dr., archimandrit i vicaria

Manolescu, N. Dr., profesor univ.. Bucuresci

(Medicina).

archieppesc, Sibiiu (Ist. bis. ort.)

Puscariu, Than, cav, de, septemvir i/p., Bran

(Istoria Fagarasului).
Marcu, Isidor Dr., prof., Blaj (Teologie).
Marienescu, At. M. Dr., membru ord. al Acad. Puseariu, Val., inginer de mine, Bucuresci (Montanistica).
Rom., jade la tabla reg., Oradea mare (Mitelogie, Basme).
Radian, S. $t., preparator la inst. botan. BaMeissner, Const., prof., Bucuresci (Pedagogie).
curesci (Botanica).
Michaelescu, A. M., dir. scol., Busteni (Geografie). Radu, Demetriu Dr., episcop, Lagos (Ist. bis.)
Moga Vasile, architect, Bucuresci (Architectura). Radu, Iacob Dr., preot, Bucuresci (Teologie).

Moga, De, inv., Sibiiu (1st. bibl.)

Radu, Than Dr., profesor, Brad (Fisica)

Radulescu, C. Dr., medic, Bueuresci (Medicina).
Moldovan, I. M., preposit capitular, membru Radulescu, P. Dr., chimist, Bucuresci (Chimie).
ord. al Acad. Rom., Blaj (Ist. Transilvaniei). Radulescu, Paul, major, Braila (Marina).
Moldovan, Silvestru, publicist, Sibiiu (Geografie). Ratiu, Dominic, functionar de banca, Sibila (Sc.
Moisil, Tulin, prof., Tirgu-Jiu (Zoologie).

Moroian, G., Dr., functionar, Bucuresci (Politica).

comerc.)
llotru, C. Radulescu, prof., Bucuresci (Filosofie). Robin, F., sef de biurou la of. statistic, BucuMrazec, Lud., prof. univ., Bucuresci (Mineralogie).
resci (Statistica).
Muresan, Marius, prof., Bucuresci (Fisica).
Rudow, W. Dr., publicist, Oradea mare (Literaturd).

Radian, I. I., prof., Bucuresci (Economie polit.)

aghin, Stefan Dr., predicator, Cernaut (Bis. din

Bucovina).
011anescu, D. C., membru Acad. Rom., BucuSaligny, A. O. Dr., prof., Bucuresci (Chimie).
resci (Lit. rom.)
Onciul, D. Dr., prof. univ., Bucuresci (Istoria Sbiera, I. G. Dr., m. o. al Acad. Rom., Cernaut
Romanilor).
(Bucovina).
On ciul, A urel Dr., cons. guy., Briinn (Drept public). Secala, Sever S., Bucuresci (Geogr. Rom )

Oprip, Pavel Dr., prof., Brad (Geogr., 1st.)

Otescu, I., profesor, Bucuresci (Maternatica).

Simonescu, L., secret. mitrop. Sibiiu (Asocia-

tiunea trans.)
Socaciu, Than, prof., Brasov (Drept cambial).
Panta, Z. C., custode- la inst. botan., Bucuresci Span, Petra Dr., prof. sem., Sibiiu (Bis. gr.-or.)

(Botanica).
Sperantia, Th. D., prof., Bucuresci (Lit. rom.)
Papp, George, prof., Arad (Bihorul, Lit. magh.) Staicovici, Chr. D., functionar, Bucuresci (Finantele Rom.)
Pacan, I. V. Dr., catechet, Cernaut (Geografia
Bucovinei).
Stefulescu, Al., profesor, Tirgu-Jiu (Ist. Geogr.
j. Gorja).
Paun, V. D., profesor, Bucuresci (Literatura).
Stoica, Simeon, medic, Bran (Medicina).
Perietean, Const., major, Bucuresci (Marina).
Strajanu, Mihail, prof., Craiova (Literatura rom.).
Petran, Ioan, profesor, Arad (Literatura).
Stroia, loan Dr., prof. sem., Sibiiu (Filosofie).
Petrie, I., prof. univ., Bucuresci (Chimie).
$ulutiu, Aurel Dr., prof., Ploiesci (Lit. franceza).
Pletos, Gr., profesor, Naseud (Filosofie).
$ulutiu, los. St., jude reg. i/p., Sibiiu (Istorie,
Pop, Alex. Dr., medic, Blaj (Medicina)
Vnat).
Pop, Mili. Dr., medic, Gavosdia (Medicina).
Sutzu, A. Dr., profesor univ., Bucuresci (Boale
Pop, Const., functionar de bancti, Sibiin (Biogr.)
mental e).
Pop, I. Dr., vicaria, Naseud (Istorie).
Szabo, Gavril, preot, Bicsad (Teara Oasului).
Popazu, C. Dr., medic, Caransebes (Medicina). Szmigelschi, V. Dr., prof., Blaj (Biblia i ArPopescu, Iulian, funct. de banca, Sibiiu (Finante).
cheol. bibl.)

www.dacoromanica.ro

'farm, Paul Dr., prof., Naseud (Matem. Geom.) Vaschide, N., atasat p. 1. labor. de psicho-fisiologie, Paris (Psicho-fisiologie).
Tarnavschi, T. Dr., profesor, Cernaut (Bis. din
Vatasan,
Ioan, funct. de banca, Sibiiu. (Finante).
Bucovina).
Velovan, Stefan, profesor, Craiova (Pedagogie).
Teelu, N., prof., Viena (Chimie).
Viciu, Emil, profesor, Blaj (Fisica).
Tilea, On., inginer, Sibiiu (Comasri).
t Vlad, R. Victor, sublocot., Lugos (Marina).
Togan, N., preot, Sibiiu (Teol., 1st.)
Traila, Ilia, adv., Gravita (Etnogr. Banatului). Vladescu, M., prof. univ., Bucuresci (Botanica).
Trif, Eugenia, m. Moga, profesoara, Sibiiu (Econ. Vlaicu, Arsenio, director, Brasov (Sc. comerciale).
de casa).
Voilean, Mateiu, ases. cons., Sibiiu (Africa).
Trif, Gavril, prof., Szabadka (Fisic1).
Voinov, D. N., profesor univ., Bucuresci (Zool.
Turcu, loan Dr., adv., Fagaras (Ad ministrati a Ung.)

Biologie).

Vuia, G. Dr., medic, Arad (Balneologie).

Ursianu, Valerian, prof. univ., Bucuresci (Sc. Vuia, luliu, invtator, Comlosul mare (Biogr.)
politice).

Vajda-Voevod, Ioan Dr., Cluj (Drept international).

Weigand, Gustav Dr., prof. MI i v., Lipsca (MacedoRorndnii).

Wittstock, G., profesor, Sibiiu (Sa.sii).

www.dacoromanica.ro

Consemnarea ilustratiunilor din tom. I.

Hart, planuri i aci.nexe.

..... .

harta politica,
Alexandri, Vasile, (bust lucrat de sculptorul
roman I. Georgescu),
America, harta istorica

pag.

Pag.

54 Asia, harta politici,

284
358
544
562
606

Baile Herculane (veden)

96 Planul gradinei botanice din Bucuresci
144 Braila, Planul portului

Bucuresci, Plana! orasului

Anonymus, (Faximile din cronica lui, cu
transcriere Intregita)
182-183
nllfitraP1111

In text.

Pag.

Pag.

Academia (Palatul Universitatii) din BuBananier

382
ouresci
19 Banca nationala din Bucuresci
387
Africa, tipuri: Negru dela litoralul aurului,
Baritiu G., Medalie comem ,
401
Abessinian, Negru din Darfur, Amazulu,
Batoza
424
Somali din Merka, Njam-Njam, Akka .
Beins, Internatul de fete
439
Agaricus campestris, A. emotions, A. caeGimnasiul roman
440
sareus
60
Internatul de baieti
441
A. deliciosus, A. muscarius, A. (hydrum reBore, Fabricatiunea berei (4 ilustratii) 456 457
pandum)
61 Bison americanus
'
495
Alba-Julia, Poarta cetatii
78 Blaj, Castelul mitropolitan, Biserica curtii,
79
Catedrala rom.-cat
Catedrala si institutele de invtamant 501
84 Blennius ocellaris
Albinas Casa institutului
506
121 Botanica, Floraria grad. bot. din Bucuresci 546
Aloe soccotrina
133
Alytes obstehicans
Institutul botanic din Bucuresei 547
America, tipuri : Mundrucu (Brasilia), MuraBotosani, Biserica sf. George
550
Indian (Brasilia), Botokud (Brasilia), TaLiceul
551
nana-Indian (N.-V. America), Menitari
Brachiopod (anatomie)
556
(Knife River), Capetenie de Mandans
Braila, Docurile
563
(Missouri de sus), Vapisiana (Guiana),
Brancovenesci, Aseztunintele
567
Colusa (Sitka-Bai, N.-V. America), MaBrasov, Biserica sf. Nicolae
573
143
joruna (Brasilia)
Giumasiul gr.-or. rom .
575
Ammonites Bucklandi, A. varians . .
148 Broasca testoasa uria.sa
586
Amygdalus communis L
154
de lac
587
)1
1)
173 Bryozoar
Anemona de mare (Metridium dianthus)
596
din Bucuresci . .
192 Bucuresci, Din Calea Victoriei
Antim, biserica
608
216
Aquariu
609
Aphrodite (Venus) din Melos .
217
gall() gforiei "
611
11
217
Apollon din Belvedere
Hotolul imperial
614
11

Apollonius din Traes: Taurul Farnesean 217

Artemis (Diana) din Versailles . . . . 217
Arad, seminariul rom. . . . . . . . 225

Catedrala sf. Iosif

Biserica Stavropoleos
Teatral national

.
.

Arges, Biserica episcopala (Baptisteriul

&am (ranura si (ire)
intrarea) . . . .
250 Buzau, Episcopia
Arges, Biserica episc. (Vederea generala) 251
Maniistirea Banut
Ariadne durminda din Vatican . . . . 256
Liceul
Asia, tipuri : Mingrelian (Caucasia) si Giljac,
Scoala prim. mixta Ni'. 2
Samoied, Chinez, Lapp, Annamin, Toda
Spitalul judetean
(Dravida), Kuli din Iaponia, Fatii iapoCacaoier
neza, Iacuti (Siberia)
288 Cafeier
Astrapia gularis
298 Celula
Atheneul roman din Bucuresci . . .
306 Cernaut, Casa preoteasca, Seminarul ort. or ,
Australia, tipuri : Australian si Australiana
Residenta mitropolitana, Catedrala midin Queensland, Australian din Porttropolitana
Lincoln, Tasmanian, Cultura australa
323 Cestoda (Tenia solium)
Avicultura, masina de clocit
334 Cichorium
m.asinii de crescut . .
335 Circulatia sangelui (colorat)
Ralasa, bisenca Doamna B
367 Constanta (tablou de veden)

www.dacoromanica.ro

615
616
617
632
647
648
649
650
651
655
661
772
783
787

830
845
915

Prescurtdri si semne.
a. = an
a. Chr. = inaiute de Christos
adj. = adjectiv
art. = articol
Ban. = Banat
bis. = biseria, bisericesc
botan. = botanica

gr.-or. = greco - (ortodox) oriental

cat. = catun

ha (si hect.) = hectar

Imp. = Imperat
imp. = imperial
inf. = inferior, de jos
ins. = insola
isr. = israelit, mosaic
ital. = italian
j. = judet
jug. (cat.) = jugr (catastral)
kgr. = chilogram
km. = chilometru
km2. =
patrat

Cf. = conferesce
cm. = centimetru
cm2. =

1. = limbs
lat. = latiu, latinesce

Buc. = Bucovina. (La notite

bibliogr. = Bucuresci)

C. = COIBills

ca. = circa

cap. = capitiinat (capitalit)

cat. = catolic

CMS.

com. (si c.)

km8. =

*rat

cubic
comuna

cott. = cotnitat
cuy. = cuvnt
d. Chr. = dupit Christos
Dic. = Dictionar
epp. = episcop
est. = resrit (ost.)
fam. = familia
fi. = florini
fly. = fluviu
fr. = franci (lei)

frc. (si franc.) = francez, (in

limba francezit)
geom. = geometria
gerrn. = german, in limba germ.

gr. = grain
gro. = grec, grecesce
gr.-cat. = greco-catolic

cubic

Lit. = literatura

loc. = locuitori
M. = Mare
1/12.

= metru
=
patrat

nat. = national
Or. = oras
ort. = ortodox
p. (pag.) = pagina
pl. = plasa
prof. = profesor
pron. = pronunta
prot. = protestaut
res. = resariteau, oriental
Rom. = Romfinia
rom. = romfin, romilnesce
rom.-cat. = romano-catolic
rur. = rural.
s. = sau (la numiri de localitati

= sat)
ser. =
s. e. = spre exemplu
sed. = secol
Sf. (St) = &Ant
soc. = societate

sup. = superior, de sus

tip. = tipografia

m8. =
cubic
magh.= maghiar, in limba magh.

trib. = tribul

ml. =- mile.
mm. (mm.2, mm.8) = milimetru

ung. = ungar
univ. = universitate
urb. = urban
uu. (ur.) = urmator
V. = ve(li

med. =
mil. = milioane

(patrat, cubic)
moh. = mohamedan
mold. = moldovean
mos. = mosaic, israelit

mt. = munte
munt. = muntean (din Munitenia)

Trs. (Trans.) = Transilvania

Ung. = Ungaria

v. ac. = vegli acolo,

vol. = volum
zool. = zoologia

V.

aceasta

t = mort.

= nascut

ObservAri.
La aranjarea articolelor Enciclopediei Romano redactiunea a fost condus6, de consideratiuni pur pr ac ti c e si din acest punct de vedere a stabilit
urmatoarele :

Ortografia. Pentra a putt) recomauda spre observare tuturor colaboratorilor un sistem ortografic uniform, fix si exact, Enciclopedia Romtinti a adoptat
ortografia stabilira in Indreptariul de Dr. D. On ciu 1, apgrut la 1893 in Viena,

In editura imper. reg. de dirti rolare; s'a eliminat bag cu totul u si i scurt (6, 1).
Nume proprii precum si termini technici neincetAteniti in limba
romanit slant scrisi cu ortografia lor origina16. Din aceastA caus6. la autarea
articolelor stint a se conferf titlii de sub ae, c, ph, th, y cu cei de sub e, k, qu, f, t,

Pentru inlesnirea aranfrii mai practice a materialului, cuvintele feminine cu terminatiunea

sfint serse totdeuna ar tic ula t cu a.
Tiaul articolelor, repetindu-se in text, se scrienumai cu litera initial6 (mare).

Fiind Enciclopedia Romana un di cti onar real si nu de li m b

derivatiunile i observilrile filologice au fost aproape cu totul incungiurate.

Numele pus In sirul ultim al articolelor intro parentese [ ], este numele

(ori semnul) autorului.
NB. Atragem atentiunea cetitorilor la Addenda et Corrigenda dela finea
volumului.

www.dacoromanica.ro

A
A. (sunetul)

1) Intaia litera din alfabetul roman ente deja de Romani, cari au intemeiat acest
oras. A. are 103,470 loc. si e central mai manor
linii ferate. Aici s'a incheiat la 2 Mani 1668

si din cele cinci vocale clare ale limbei roinane. Antaia litera a alfabetului fenician si a
tuturor alfabetelor derivate, dintre care numai
In cel sanscrit
in cel latin poarta numele
sunetului sea; in celelalte are ca nuine cate
un cuvnt inceput cu a: ale ph (seet), alp ha
(grec). In alfabetul cirilic se numia: as (slay),
care insemneaza eu (Cf. Hasdeu, Cuy. d. betr.
I p. 77). In alfabetul cirilic se intrebninteaza
ca seam al Nr. 1.
2) Interj. 3) Pers. 3 sing.
indicativul verbului auxiliar aver e. 4) Pers. 3
auxiliar viitorul indicativ: a m erge, in loe de:

va merge. 5) Enclitic in: est-a, estui-a,

as t e- a, as tei- a etc. 6) Articl. femenin posesiv : a m ea. 7) Articl. femenin postpositiv:

in as - a si mascului : pop-a. 8) Prepositie inaintea infinitiyelor: a m erge, a serie. 9) In
compositie cu prepositia de: de-a baba oar ba.

prima pace dela Aachen, care a pus capet

asanumitului resboiu de devolutiune; cu a doua

pace d el a Aa c h en, la 18 Oct. 1748, s'a terminat resboiul austriac de succesiune. In congresul deis Aachen (29 Sept.
21 Nov. 1818)

a intrat Francia in al ianta sacra,.

Dupre-

jurimile Aachenului sunt frumoase; orasul e incwijurat cu promenade (grdina orasului coinbinata cu gradina botanica). Cf. Reumont, Die
Thermen von A. (Ed. (3. 1888), Haagen, Geschichte

Aacheus (1874 2 vol.)

(pron. ol-), jud. danez in Ititlanda

Capitula A. langa Limfjord cu 19,503 loc. e
Aalborg

nordica, 2898 km2., (1890) 104,801 loc.

resedinta unui episcop. Import de sare, petrofea,

tutun ; export de cret.

10) In comparatiuni: seam en a a, mir o as a a.

Aali-Pasa, Mehemed Emin, barbat de st,at
Ca semn i ca sunet cand se ja absolut e de turc, n. 1815, t 1871 in Asia mica, until dintre
genul masculin: un a mare, doi a mini. Cu coi mai insemnall reformatori ai Turciei; a re-'
vorbele: senin, litera, sun et impruinuta presentat acest stat in Anglia si Austria, a fost
genul acestor yorbo. (Cf. Hasdeu Etym. llag.- de repetite-ori mare vizir i ministru. In deRom. Tom I p. 1-56).
[Th. D. Speramtia].
canal resboiului oriental deis 1854 a condus
A, (comercial). 1) ca prescurtare pentru ar- politica esterna, la 1855 a participat in Viena

gint in foaia de curs, 2) in Ice de anno, 3) a/ la pertractarile asupra punctatiunilor de garantia,

asupra, pentru a insemna trassatul respective apoi la incheiarea tractatulai data Paris. Dispoacceptantul unui e,ambiu, 4) a
ca cate
sillunile acestui tractat referitoare la principatele
A, (in musict t), numirea unui ton musical; dunarene i-au causat mari greutati, pentru cari
treapta a 6-a din scara c-dur; treapta 1 din s'a i retras (Nov. 1856) dela marele vizirat, pe
a-dur si a-moll.
care l'a reocupat d'abia la 1861. La 1868 a exevocala obscura din alfabetul rom., prove- cutat sccularisalea averilor bisericesci cu scop de
nind din sunetele clare a si e: c ar ti carte, a regula finantele statului (Vacuf). In absenta
camtacamete.
sultanului (la expositia dela Paris) a fost seful
, vocala obscura din alfabetul rom., prove- regentei si pana la moartea sa spiritul conducetor
nind din sunetele clare a, e, i: canto cant, al guyernalui si al lucr`arilor reformatoare.
ventilatieynt, sfiutisfant.
Aar, ghetar, in partes estica a Alpilor bernici.
Aach, afluent al lacului Bodn; scurgere suAare (Aan), riu in Helvetia; isvaresce in Alpii
terana a Dunarei.
bernici din ghetarill A a r; curge prin yalea
Aachen (lat.A.quisgrauum,Urbs A.quensis, franc. Hasle forinand lacurile Brienz i Than; langa
Aix la Chapelle), capitala districtului prus.
Koblenz se varsa in Rin ; are lungime de 280 km.
acelas nume, vechiul lee de incorouare al regilor
Aargau, canton in nordul Helvetiei; suprafata
Germaniei pana la Ferdinand I. In cripta bi- 1404 km2., cu 193,834 loc. (a. 1888) catolici
sericei (Minster) din Aachen, zidita in diferife protestanti. Panintul e roditor; se produc multe
stiluri din diferite perioade, zac osemintele lui poarne, Yin; are economic, de vita, manufactura
Carol cel mare si Otto ILI. Casa sfatului e zidita de butnbac, impletituri do paie, industrie de
In stil gotic (secl. XIV). S o ale : 2 gimnasii, matasa. Cantonal are avere de 18.8 mil. fr. Cascoala reala, gimnasia real, scoala superioar pitala : A ara u.
technicii, seminar de inyetatoare, institut de
Aarhus, (pron. or -), j. danez in Ritlanda estica,
sardo-muti. In dust ri e: lanarie, fabrici de ea 157,204 loc. (a. 1890) pe 2479 km2.
Capostav si de ace, mine de carbuni de peatra. pitala A., fillip, Kattegat ea 33,308 loc, e reeFiliala bancii imperiale, tribunal. Vestite is v o ar e dinta unui episcop; poarta comerciu cu bucate
de pucioasa alcal-muriatica (theme) cunosvite; navigatiune.
1

Eneielopedia romana. 1701. I.

www.dacoromanica.ro

Aaron.
Aaron, 1) Petra Pavel, episcop, ocupa in istoria dat preotii, lar 22,000 fi. episcopal. A retnfiintat

culturala a Romanilor lee de frunte. Originea

si-o trage din familia domneasca a Aronestilor
din Moldova. A fost frate ca bunica Metropolitului irlutiti. S'a nascut in Bistra, dela care-'si

tipografia si a lasat-o seminarului, ase(16ndu-o

In partea din jos a edificiului catra biserica
cartii episcopesci, ande a reinas pina pe la auii
1860. Conform hotarirei cartii imperatesci, prin
are predicatul. Intrand in ordinal calugarlior Ba- care s'au aprobat dispositiile facute de A. cu prisilitani si-a facut studiile filosofice si teologice vire la seminar si s'au provNut cu decretal
In Colegial de Propaganda Fide din Roma. Epis- guvernului din Sibiiu de dto 4 Iuliu 1765, in
copal Inocentiu Klein l'a numit Vicar episcopesc. seminar aveau sa se primeasca numai aspiranti
Din 7 Decembre 1744, cand Klein a plecat din la prootie, de origine nobili sau liberi (e nobili
Viena la Roma, a condus diecesa greco-catolica et liberi populi tibia). A. a ridicat manastirea
a Fagarasulai, ca vicar episcopesc, iar din prima- din A.-Iulia si la biserica de acolo un turn &livara anului 1747, cand cartea imporateasca a mos. Seminarului intemeiat de dinsul i-a lasat
intenlis lui Klein once jurisdictiune episcopeasca, la moarte toata averea, intro care si 3000 fi.

i-a secuestrat venitele, ca vicar apostolic. Ren. dati irnprumut Imp. M. Teresia, pe care
Pela 1744-1746 au fost cele inai bane relatinni In resboiul co. Prusia a ajutat-o i cu. o cornintre A. si episcopal Klein ; din Septembre 1746 pania de 130 husari echipati pe spesele proprii
insa devenira incordate, iar in 25 Aug. 1747 epis- si ale preotilor. El zidi pe cheltuiala sa biserici
copal excomanica pe vicarul A., pentru ca acesta frumoase, ca cea din Cut, Bistra, Mau arhde si
n'a voit sa convoace sinod spre a publica decretal Resinari. Pemecutarea popularului episcop din
episcopesc de excomunicare in contra teologului partes color deis putere, si agitatiunile calugaiesuit Balog, i spre a rupe ori-ce relatiuni cc ralui ofroniu si a preotului loan Molnar numit
acesta sit cu oamenii guveruului, pe cari Klein
Tunsul, au indemnat pe nnilti ca chiar sub
ii considera de inimici ai sci. Klein credea, ca A. sa paraseasca Unirea cu biserica Romei
daca Aaron ar fi indeplinit acestea, s'ar fi creat sa se dusmaneasca Ronninii uniti si neuuiti intre
o astfel de situatie in Ardeal, incat curtea ini- sine atilt de malt, incat a trebuit sa intervina
perateascii ar fi fost constrinsa sa-1 recuente puterea armata (sub generalul Bucov) ca sa
din Roma. A. inainte de a refuza implinirea faca pace. A. a lucrat pentra imbunatatirea
vointei Episcopului sea, a cenit sfat dela nun- sortii clerului, mijlocind dela curte decretal, in
tiatura din Viena si dela Propaganda din Roma, virtutea caruia fiecare proot- ayes sa capete paiar dupa ce a primit indrumarile cerute a scris mant de 20 galete .si de 4 caro de fan. Dar nu
episcopului, ca nu-i poate implini porunca. In s'a esecutat pretutindeni voia milli. De teologal
10 Maiu 1751 Klein abrlise, iar in 4 Novembre iesuit nici el nu s'a putut mantai, caci prin de1751 se adunti sinodul pentra alegerea candi- cretul imperatesei Mana Teresia din 30 Martie
datilor de episcop. Intre cei ale.si a fost si Aron, 1754 a fost introdus in dominiul episcopesc din
pe care it denumi curtea in 1752. In 9 Aprilie Blaj numai pe langa conditia sa tina langa sine
1753 II intari papa si fir cousacrat de Episcop pe teologal, insa de aci inainte nu pe spesele
In 21 Aug. 1753 in Pociu (prin Episcopal ratean episcopului, ci ale erartilui. Vieata lui A. ne
al Muncaciului Mina& Olsavsky). t in Baia mare indreptatesce a'l nuinem intro cei mai man
la 25 Februarie 1764, unde se afla in visitatie barbati i binefacetori ai neamului romanesc.
[Dr. Aug. &meal
canonica; corpul lui f adus i asedat in cripta
2) A. Teodor, preposit capitular in Lagos, n.
din biserica curtii episcopesci din Blaj. Barbat
foarte infranat, dovada lantul de fer ce l'a purtat 1803, 6 Febr. in Ardeal. A. absolvat scoalele
pe trupul seu. 11 ani palm la matte, i se pas- elementare in Nocrich si Sibiiu, gimnasiul in
treazA in museul din Blaj; el era bisericos, evla- Blaj i Odorheiu, filosofia in Cluj, iar teologia
vies i iubitor de sciinta. A scris i publicat in In Pesta, ca teolog al diecesei gr. cat. romane
Blaj mai multe opuri: 1. Epistola consolatoria de Oradea-mare. 1828 a fost aplicat in curtes
ex divinitus inspiratis scripturis
ad tempus eppeascl ea actuar. In a. 1829 f numit prof.
tribulationum pro sin gregis utilitate collects. la gimnasiul din Beius. 1835 &ec de paroch
2. Definitio et exordiwn s. oecwnenicae Synodi si protopop la Gala, com, in cott. Arad. 1837,
Florentinae. 3. Invtatura crestineasca. 4. Bu- 30 Lille, deveni canonic onorar, iar 1838 paroch
covna. 5. Dialogus. 6. Floarea adeverului. 7. In Arad, de ande l transpus in calitate de diPastoriceasca datorie dumnecleescei turme vestita, rector la ghnnasiul din Beius. La a. 1842 fh

in care se face amintire de cartile de sub 3-6.

In 1754 a deschis scoalele din Blaj intemeiate
de Klein, le-a pus sub conducerea calugarilor
basilitani si a deschis astfel isvorul nesecat de

numit censor si revisor la tipografia universitatii

fiecare preot a dat cate un galbin. Seminarul

avea la inceput 12, iar mai Virgin 24 alumni,
intro cari a fost i vestitul scriitor Samuil
Pe seams seminarului a cumperat 4. domenial
dela Cut ca 30,000 fi., din cari 8000 fl. i-au

si urgirea

din Buda. Aici pared' OLI la a. 1848, cand

se retrase in parochia Delani, lauga Beiu.s. La

a. 1850 se reutoarse la Buda ca translator mina)]

cultura pentru toata Romanimea. Inca pe thnpul pe langa guvernul terii. In a. 1855 fit numit
acela aveau scoalele preste 300 elevi, pe cari canonic si rector in seminaral roman leopoldin
episcopal ii inea cu pane i la prasnice i en din Oradea-mare, iar la a. 1857 infiintandu-se
fertura. In curtea episcopeasca din Blaj catra diecesa Lugo.sului f numit de preposit capitular
reshrit spre strada a zidit un seminar teologic In Lagos, ande a decedat in a. 1859, 6 Aprilie.
ndedicat Bunei Vestiri si l'a pus tot sub condu- A. deja ca teolog a studiat istoria, oc
cerea calugarilor basilitaui. La acest seminar du-se mai ales cu originea Romanilor
i

latines crestinismului

intro Romani; si cand prea putini se cugetau

la edarea de carti pedagogice in limba ronalneasca, A. a esit la lamina cu ,C ate c he-

tica practica. Zelul lui era neobosit; pe

www.dacoromanica.ro

itLSVar

lftng multele ocupatiuni era si colaboratorul cel

Abrirlos.

Abaea, cauepa de Manila. (v. ac.)

mai activ al diarului F o ai a pe ntru mint e, Abaddon (evr. Pierdetoruls), in testamentul

inima si literatura, scriind articoli literari. vechiu narrare poetica a infernalui, in ApocaOpurile lui sunt: 1. .A.notari la isto ri a lui lipsul lui loan (11. 9) Ang e r ul ad a n cului.
Petra Maior. Buda 1828. 2. Anotan i din Abaditi, dinastie maurica, Infiintata de Abad I,
istoria eclesiastica despre urdirea a domnit dela 1031-91 in Sevilla.

latirea credintei crestine intre Romani. Pesta 1850. 3. Catechotica practica. Buda 1843. 4. Cuyntari biseri-

Abadzii, semintie cerchesa la poalele nordice

ale Caucasului.

Abaelard, Petru, n. 1079 In Palet lana

cesci despre cele septe pecate ale ca- Nantes; acolastic renumit; a fost persecutat in
peteniei pe duminecile paresimilor. Paris pentru doctrine heterodoxo; a infiintat

Buda 1847. [t]

langa Nogent abatia Paraklet; t in 21 Aprilie
v. ai la Aren.
1142 in inanastirea Sf. Marcell, lana Chalons
Aasvr (pron. os -), grupa de insule apartine- sur Sake. Tragic a fost amoral seu. en H etoare la j. norvegian Nordland; se pescuesc multi 1 o is a, nepoata canonicului Ful bert din Paris,
heringi.
pe care A. a sedus'o. Canonicul si-a resbanat
Ab, a unspredecea lima in calendartil evreesc. asupra lui, lardad sa-1 desvirileze. Heloisa a
Numirea Ab se folosesce mai antara in calcad. murit in 16 Mala 1164, (d. a. in 19 Martie
Chaldeilor i insenmeaza prima luna a anului. 1163) ca abatesa a Parakletului i a fost lamer-

Dela robia Babilonului incephd insemneaza mCntata Muga A. Monumental lor se afla d. a.
luna a XI-a din anal civil; iar dupa calen- 1828 in cimiterul Pre-Lachaise din Paris.

daral nostru luna A b coincide cu a doua jume- Operile lui A. le-a publicat O o us in (1849-59,
tate a lui Enlie i en I-a jurnetate a lui August. in 2 vol.) Conf. si la Re m us a t. A.a, 1845,
Jidovii considera luna Ab de nefericita, pentru 2 vol.; Wilkens Peter A., 1855; Car-

ca in istoria lor nationala cele mai multe ne- riere, A. si Heloisa, 2 ed. 1853; Jacobi,
fericiri s'au intmplat In aceasta luna. Asa s. e. A. si Heloise, 1850.
templul din Ierusalim s'a nimicit odata in 9 Ab,
Abafja, comuna mic in cott. Mures-Turda;
586 a. Ch., altadata iarasi in 9 Ab, 70 d. Ch. 1048 loeuitori, romfini i maghiari.
Aba,Abbasau A bbajek, postavuri brune'din Abalienare (lat), instrainare, vindere, des-

bumbac, ce lint respandite mai peste tot oriental, partire.

ca deosebire in Albania si Macedonia se fabrica
Abaliget, p es tare lunga in stanca de stasi se folosesc de teranimea mai saraca ca vest- lactit, cu fantana intermitenta, ce se afla in Ung.
m-nt in forma de pieptar. Comerciantii toptangii (cott. Baranyai pe teritorul comunei Abaliget.
le folosesc i ea embalage la pachetarea tutuAbandon, termin juridic; insemneaza p a r a-

nului levantin. In boyal mai recent se prepara s i r e. Vechiul Cod de comercia tracta despre
si din lana. In peninsula Sinai se numesc
aban don, in cartea III, titlul X., sectiunea III
Ghasiz, iar In Nubia:
Pentraparasireamaritima, art.527 i urm.
Aba Alolbd, fiiul voevodului transilvanean
Leustak; a figurat ca homo regias la predarea
unei mosii in a. 1228.
Aba Samuil, al treilea rege al Ungariei.
Capul seinintiei A b a, situata sub poalele mariteltli Matra. Cumnatul Sf. $tefan. Dupa aluugarea

Noul Cod comercial al Regatului roman se ocupa

acum de aceasta materie in cartea II, t. VI.

capit. II, art. 644 un.
Intealt inteles cuvktul
ab an d o n se mai intrebuinteaza i in materia
de faliment. Se dice ea un concordat e fa-

cut prin abandon, sanca cansa de aban-

inainta.sului sea (Petra) in 1041, fa ales rege do n, edad se ofera creditorilor un garaut, care

ca representant a1 intereselor nationale inaghiare; chezasuesce invoiala concordatara, dar In schimb

dar nu s'a putut sustin in contra lui Enric

falitul li abandoneaza activa' sCu cu conditiune

imperatul germano-roman, sub al carui patronagiu de a dispuue de el pana la complecta achitare

s'a refugiat Petra. Sub domnia lui s'a pierclut a cuotelor convenite. Astfel concor datul p rin
partes de dincolo de Leitha a Ungariei. In 5 Iuliu abandon e o stare intermediara intre concor1045 in lupta dela Mnf5 f batut de Germani; datul propriu 4is i starea de naire.
a fost asasinat lama Fiizes-Abony.
[T. F.]
Abandonare, neologism, frote. abandonner,
Ababdeh, Abadis sau Habad, un popor in format din prep. a ai subst. vechin frances ban-

Africa nord-estic5. intre Vial Nil si Marea Rosie, don (permisiune, autorisatiune). Original aban-

vaca cu poporul Bescharin, en care vorbesce donner inseamna: mettre bandon (a pune la
acelasi idiom. Poporul Ababdeh este un popor de dispositiune), de nade prin largirea intelesului:
pastori, cari Ii pase camilele, oile i caprele pe a ceda, renunfa, paritsf.

Abanos, in comercia un numen mare de lemne

dealurile i colinde terei lor; nutreinktul le
este laptele. Numai arareori isi parasese locurile straine. Sub acest mime intelegem de regula
spre a cauta nutremkt pe seania anitnalelor. Se un lema des, tare, greu i anevoie de prelucrat,
impart in patru semintii : Archabab, Uelekas, care se enfunda in apa; e de coloare neagra
Sawatir i Fukara. Se tin mi de neam deca servesce ca material pretios pentra mesana arveciuii lor Bescharin, i incasseaza dela acestia tistica, pentru strungarie, la instrumente inusicontributiunea pentru regimul din Egipet. Abab- cale, la clavire etc. Lema' cel negra vine dela
deh este un popor de incredere; el ingrijesce diferiti arbori din India, Insulele Indiei ()Alce si
comanicatiunea prin .pustiile Nubiei pana la din Africa. Din Ceylon si Madagascar vine lemnul
Vadi-Halfa i prin pustia dintre Dabbeh i Char- cel mai negra s. a. dela Diospyrus E b etum. Numeral populatjunei cam 100,000 suflete. n as t e r, cel de Bombay si Sumatra vine dela

Abae, (lat. tablie, placa) in architectura ca- D. M elan oxylo n, cel de pe terinurii vestici
ai Africei dela D. Eb en u n. Lemnul intrepanul capitelului unei columne sau pilastra.

www.dacoromanica.ro

1*

Abarim

buintat e numai miedul; alburnul este alburiu

moale si de aceea mai antaiu se curata de pe
lemnul propriu Jis. Esista iusa o varietate vergata, alb cu negra sau marmorata, care vine
din India ostica ai de pe insula Bourbon dela
D. Montan a, la care si albarmil e tare si atilisabil. Un lemn verde cafeniu, tare ca i cel
negra i intrebuintat des la mosaicuri de lemn,

Abbas-Paaa.
ales al carnii de rimiitor.

Legile si regula-

mentele de politia veteiinara si de politia sa-

nitara prescriu conditiunile de admitere la consumatiune si de iuterdicerea consumatiunei animalelor si a partilor animal, precum si de

intrebuintarea in industrie sau de distrugerea

complecta a animalelor si a partilor animate,
care nu se pot intrebuinta ca aliment. Abavine din India ostica dela Aspalatus Eb e- toride trebue sa fie alimentate cu apa curata
n us. Lemnele rosii, verdi brunet vinete, gal- In abundant:a', canalisate, bine pavate, bine
bane etc. n'au nici o impoitanta si prevenient& aerisate, luminoase, sa poseada ce] putin in
lor este foarte varie.
orasele mari cazane pent= topirea seului min

Abarim, grupi de munti in Palestina dela vapori fierbinti, cuptoare pentru arderea partilor
Marea Moarta spre nord-pst, cu piscul N e b o. animale bolnave de boale infectioase, pivnite
Abasidi, a. Abbas.
cu aparate Irigorifere pentru conservarea carAbassamento, (ital) rabatul ce-1 clan fabricantii nurilor, spalatorii de mate. Abatoriile de rimatori
engrosistii comerciantilor rnici (en detail).
au trebuinta de instalatiuni speciale pentru
Abate, in biserica latin staritul unei manaoparirea rimatorilor.
[I. Felix.1
stiri. Astadi, mai ales in Ungaria, se da ca titlu
A battuta, (ital) termin musical, v. a tempo.
demnitarilor bisericesci conservandu-se atninAbatd-Torna, comitat ung. in dreapta Tisei pe
tirea tuturor manastirilor sterso. Unii titli de malul drept al riului Hernad. Are o suprafatl de
acestia sant inapreunati i cu venite mari. Cativa 3,424 km. 9 cu 180,258 locuitori cari se caraccanonici gr.-catolici anca au primit tithrl de abate teriseaz& prin sracie, betie si putina morala. S'a
al unor foste mangstiri catolice. Abatisa, supe- format la a. 1881 din comitatele lbauj i Torna.
rioara manastirilor de calugarite; starita. Abatis, Tinutul e roditor si avut in paduri si minemanastire sub autoritatea untli abate.
rate. Capitala comitatului e: Casovia (Kassa,
Abatere,contraventiune politieneasca, Kaschau) v. ac.
fapte punibile mai neinsemnate; dupa cod. pen.
AbAzesci,familie vechia boereasca din Moldova,
rom. (C. III. 381-397) acele infractiuni, pe cari de origine cercheza, iucuscrita ca Sturdzescii,
legea le pedepsesce cu inchisoare politieneascii Motocescii i alte neanniri boeresci. S'au asedat
(1-15 dile) si cu amenda (5-25 lei); se impart In Moldova prin veacul al XVII., cand Vasile
dupa marimea pedepsii in patrn clase. Cerco- Luput 'si-a adus doamna pe fata unni Milrzac
tarea si judecarea A.- lor stint atribuite tri- din teara cerchezeasca. (M. Etym. Rom.)
bunalelor polit., politailor, subprefectilor i priAbb.,(musica)prescurtare pentru abbassamento,
marilor.
Dupa legea ung. despre A. (art. insemneazii 1) plecarea manei la batutul tacXL: 1879) se considera de atari 1) acele fapte, tului; 2) plecarea unei mani, and aceasta se
cari sunt declarate prin lege de A., 2) transgresium incruciseaza, cantand la un instrument cu clafata cu vr'un ordin sau oprire politieneasca, cari viatura.
stint cualificate de A. prin ordinatiuni ministeriale,
Abba. (Avva), cuvant judeo-aranieic, a trecut
ori prin statute municipal aprobate de guvern. si In sdrierile testamentului nou i insemneaza,
A. se pedepsesc i aici cu iuchisoare (max. parinte. Esclamatiunea Avvaparinto I se(
2 luni) i amenda (max. 300 fi.) si se impart in folosesce des in rugaciuni fj i ca titlu de onoare
A. contra statului, autoritatilor, linistei publ., re- pentru persoane bisericesci.
ligiunei, starii familiare, sigurantei pub!., ordinei
Abba, insula in Nilul alb (Bahr el Abiad), in
moralitatii publ., sanatatii, proprietatii i in A. apropiere de Serum Aici si-a avut locuinta
comise prin falsificare de bani i valoriprin profetul Mohamed Ahmed (Mandi) inainte de a
jocini de noroc. Judecarea A. - lor este at'ribuita predica resboiul religios contra dominatiunei
judecatoriilor cercuale, pretortlor i capitanilor egiptene in Sudan.
A. financiara, v. contraventiune.
orasenesci.
Abbadie Antoniu Thomson d'A., n. 1810 si
Abatere siderie, e un fenomen, conform canna Arnould Michail d'A. n. 1815 in Dublin, calestelele ne arata cate-odata miscari de natura tori africani, cari intro a. 1837-1848 au facut
verticala, sau orizontala, cari dispar dac privim descoperiri In Abessinia. Antonin a scris intre
la stele prin telescop aspru; in cele mai multe a. 1860-73 opul Geodsie d'Ethiopieq, Arnould
casuri se nasce din miscarea unui strat de aer Douze ans dans la Haute-Ethiopieg. 1868.
incaldit.
Abbas, 1) unchiul lui Mohatned, n. 566 in
Abatjour, (franc. abat-jonr = abate -lumina), -Mecca, t 652; protoparintele Abbasidilor, cari

reflector de hartie sau de metal, ce se pune de- au ocupat deba 750-1258 Califatul de Bagdad.
asupra lampilor spre a le abate lumina in jos. 2) A. 1IV, ahi peniani din dinastia S o f i;
Abatoriu, un edificin in care se taia animalele au domnit intro 1586-1736.
Abbas-Pasa, vice -rege in Egipet, n. 1813
destinate peutru alimentatiunea oamenilor. Pentru
ca sa se garanteze buna calitate a carnurilor, In Djidda, t 1854. Tatal sea a fost Tussum-Pasa,
este necesar ca animalele sa se taie numai in 1818. Prin protectia unchiului sea Mehemed-Ali,
abatoriu sub controlul administratiunei publico, ajunse la cele mai inalte demnitati civile si mili-

spre a fi examinate de un veterinar atilt ime- tare, fara veun deosebit talent. Multa vreme a
diat inaintea taierii, cat si indata dupa taiere, ocupat postal de guvernor, iar dupa moartea lui
dupa deschiderea cavititilor corpului, pentru a Ibrahim (10 Nov. 1848) ajunse vice-rege, intarit
se put departa tuiimalele i partile animale bol- fiind de Poarta. Sub domnia lui a inceput sa
nave. Un abater 'inodern trebue sa fie inzestrat cu decada cultura europeana, ce prinsese basa in
cele necesare pentru examenul microscopic inai Egipet, iar europenii eran alungati din oficii.

www.dacoromanica.ro

Abbazia

Abd-ur-Rhaman.

i industria au inceput sa stagneze Abdia, se presupune a fi fost primal episcop

deodata ca cultura, din care motiv nici nu-I instituit de Apostoli in Babilon ; lui i se atribuesc
Comercial

iubiau supusii. Lui i urmk fiiul sea Elhami in biograffile Apostolilor (De historia apostolici
Rate de 17 ani, t in Sept. 1860, si acestuia certarninis libri X ), colectate in secolul VI, si
unch iul seu Said-Pasa.
edate de Latn, 1551.
Abbazia, localitate in districtul Volosca (Istria),
Abdicare, renuntare voluntar sau silit dela
cunoscuta ca loo de cura i baie de mare, cu demnitatea saverana. (Cf. C. G. Dissescu, cursul
o situati minunat lnga sinul Quarnero (Marea de drept public roman, vol. II. si G. G. Meitani,
Adriatioa). Are vegetatia sudicti (paduri frumoase Studii asupra constitutiunei Romnilor sau. Esplido lauri), clima domoal, placuta, hoteluri splen- carea pactului nostru fundamental din 1 Tillie
dide si (1890) 1192 loc. Domnitorii i cercurile 1866, fascicula IX.)
inalte o cerceteaza bucuros.
Abdomen, barta, foalele, pitntecele. Partea medie
Abb, (franc.)preot, care nu este nurnit la vean a trunchialuil intre inept si basin. In abdomen
se cuprind organele de mistuire : stomachal,
oficiu strict preotesc (in Francia).
ficatul, splina, rerunchii i matele.
Abbellimento, (ital. musica), v. Ornamente.
Abbeokuta, capitala Negrilor Egba, in partea
Abdominalia, o subordine de crustacee din Orresariteaua din Guinea de sus, bliaga riul Ogun ; dinea Cirripediilor; traesc parasite in Scoici.
situata pe un platou de granit, sanatos ; are 130,000 Alcippe lampas Hanc.

loc. S'a ridicat la a. 1825. Dintre locuitori 2000

sfint crestini. Conf. W. Hoffmann Abbeokuta,
Berlin, 1859 si Burton : A. and the Cameroons
mountains, Londra, 1863.
Abbotsford (pron. ebbtsfrd), caste!, (odiniotua manastire), in Scotia, j. Noxburgh, locuinta

de vara a lui Walter Scott.

Abductores, muschii pria cari se deprteaza

membrele de catra central corpului.

Abdul, Asia,
(1861 76), n.

al 32-lea sultan al Osmanilor

9 Februarie 1830, a ajuns in

25 Iunie 1861 la domnie urmnd fratelui

Abdul-Medjid. Fiind neputincios, avar i risipitor a fost destituit in 1876 si inchis in pa-

parinte), tidal mitropolitului latal Tsyragan, uncle I-au ucis dupa cteva luni.
Abbuna
A. Hantid: 1) A. I., al 27. sultan al Oscrestinilor monofisiti din Abessinia.
Abe, numele comun al literelor latine, format manilor (1774-89), s'a luptat far noroc ca
din primele litere a, b 0 c. Literele latine Roincheitind pacea dela Kutsuk-Kainardji;
mauii le-au imprumatat dela Greci, iar Grecii t 1789.
2) A. II. al 34. saltan al Osrnanilor;
dela Fenicieni. La noi numai in timpul mai ocuph tronul in 31 August 1876 dupa detro-

nou s'au introdus literele latine. Parintii nostri narea fratelui seu Murad V. A gasit imperial
se folosiau de literele slave numite i slove ci- inteo stare desolata, Hertegovina si Bulgaria
rile dela intemeietorul lor (v. Ciril). Alfabetul eran in rescoala, iar Serbia si Montenegro decirilic se nurnia A z -Bache, dupa cum se clarasera resboia Turciei. Sub domnia Lai a derosteau primele dotni litere.
cars resboiul oriental dela 1877-78 (Cf. ResAbcd-ar, (Abecedar), prima carte, ce se da belul romano-ruso-turc si congresal dela Berlin.)
in rmlna copilnlui, ca sa invete a ceti si a serie.
A. Kerim Paf a, general turcesc, a luat
Cuvntul s'a format din primele patru liter& a, parte activa in resboiul dela 1828-29 contra
b, e i d cu sufixa ar.
Rusilor i in cel oriental deba 1853-56. La
Abchasia, provincie in Caucasia intro Caneas a. 1876 a batut Serbia, dar ia resboiul romilaosi Marea Neagr, cucerita de Rusi la a. 1829-42. ruso-turc a dovedit patina energie ca comandant
Abchasii, o semintie a Cerchesilor, moharnedani, al armatei deis Dunare si a fost depus; t 1885
an emigrat aproape toti in Turcia.
Po insula Lesbos. A. K.-Tabia, v. Grivita.
Abd, (arab., servitor, sclav) se folosesce la
A. Medjid, al 31-lea saltan al Osmanilor
toate popoarele, cari au primit Islamul in lega- (1839-61); intreprinde reforme civilisatoare in
tura en numele lai Dumne(jeu i pentru for- Tarcia, dar dupa pacea dela Paris (30 Hattie 1856),
mare de name proprii, s. e. A b d - Allil h : Sluga care puse capet resboiului din Crimea si cu caro
Dom uul tti ; A bd-el -K ad er : Sluga Atotputer- Turcii erau nemultatuiti, a devenit indolent si sennicalui (D-tjeu); A bd- al-Ha in i d: Sluga aceluia, sual, pradOnd venitele imperiului. t 25 Iunie 1861.

canija i se envine multamita, etc.

Abdallah, tatal lui Mohamed.
Abd el Kader, principe (emir) al cabililor in
Algeria, renumit prin luptele, cari le-a purtat
In contra Francesilor; n. 1807 in Marcara, din o
renumita familie de preot din Oran. Studiile

le-a facut in causal Ghetma in Marcara, in o

renumita scoala teologica. Dupa ce a ajuns in
robia Fraucesilor si a fost adus in Europa, a
ajuns in contact cu europenii i si-a completat

Abdullahi ,

ebn Seid Mohamed, Chalifet el

Mandi, titlul complet al actualalui domnitor din

Originea lui e din provincia Bahr-elGhazal. Pe twat rescoalei fakirului Mohamed

Sudan.

Ahmed (mai trcflu Mandi) contra: dominatiunei

egiptene in Sudan a intrat mire ucenicii lui.

Ajuns a fi om de influen(a langa acest profet, in

Iuniu 1885, dupa moartea acestuia, a ajuns domnitor preste provinciile din Sudan. E un om foarte
crud, 'sub domnia lui s'au nimicit toate armele
cunostintele. Agratiat de Napoleon al HI. la 1852 de cultura in Sudan. Conf.: Feuer wad Schwert
a mers la Damasc, i acolo si-a petrecut vieata. im Sudan de Slatin Pascha. Lipsca, 1896.
A scris o carte filosofica-religioasa, pe care Dugat
Abd-ur-Rhamin, 1) beliduce arab in Spania;
a tradus'o din limba arabica sub titlul: Rappel conduse armata Arabilor in Franta, undo fit
l'inteligent ; avis tt l'indefferent. (Paris, 1858). batut i ucis intro Tours si Poitiers la 7 Oct.
Abdera, eras grecesc in Tracia, devenit pro- 732.
2) A. Emir in Afganistan, n. la 1830;
verbial prin simplicitatea si mintea marginita a alungat fiind de Schir-Ali fuge la Rusi, cari
locuitorilor sei ( Abderitii de Wieland). Patria dau pensiane anuala; la 1880 este ales sub inlui Demokritos.
fluinta englezeasca emir.

www.dacoromanica.ro

Abel

Ab esse ad posse.

Abel, 1. Carol, barbat de stat, n. 1788; dela Abendberg, munte spre sud-est dela Interlaken
1837 de ropetite-ori ministru in Bavaria, ade- tanga lacul Thun (Helvetia), inalt de 1257m. Loe
rent al principiilor absolutiste i ultratnontane ; de cura climatica.
la 1847 ministru plenipotentiar in Turin.
A bene placito, (ital) termin musical: dupa
A. Carol, filolog gerrnan, n. 1837; a seria placere.
Abensberg, oras in Bavaria de jos, ltinga riul
mult despre inrudirea limbilor egiptene, semitico i arme.
Abens (atluent al Dunarei), cu 2186 loc. Isvor
A. Eugeniu, n. 1858, 1889. Dela 1880 de pucioasa. La 20 Aprilie 1809 invingerea lui
prof. univ. de filologia clasica in Budapesta; Nap ol eon I asupra Austriacilor.
Aberatiune inseamna in general ratacire sau
a fost insarcinat de Academia magh. en mai
multe lucran importante, intre altele cu stu- stramutre dela cutare loe ori cale. A. luminei
diarea critica a Corvinelor donate universitatii aduce cu sine fenomenul, ca stelele nu ni se
din Budapesta de sultanul Abdul - Hamid. Ca arata in loctd Ion faptic, ci mai avansate dela
mombru al condsiunei esmise de Acad. magh. acea stare cam cu un are de 20.492 secunde,

pentru cercetarea bibliotecci imperiale tw.cesci,

a plecat (1889) la Constantinopol, uncle s'a imbolnavit de moarte. A publicat numeroase serieni
sciintifice in limba latina si nragh.

ceea-ce provine din miscarea pamntultti in jurul

osiei, combinata cu celeritatea luminei. (V. pe
larg teoria undulatiunei astronomiee de Ketteler,
Bonna, 1873). Sub a. sfericd intelegem neclari-

A. Frideric August, chemist engl., nasc. tatea chipului, ce se produce in oglindi sferice
1827, a inventat un nou tnetod pentru fahrica- concave, iar sub a. chromaticd: abaterea lu-

minei albe in prisma chromatica, fara sa se

t,innea fulmicotonului.
A. Iacob Frideric, filosof germ , uasc. 1751, restive in colori. (Cf. Schelen, Spectralanalisis,
A. a fost descoperita
1829, a fost prof. de filosofie in Stuttgart si Braunschweig, 1870).
Tiibingen, apoi paedagogarch, (sefttl instruc- de Bradley la 1728.
Abercromby (pron. ebbercrmbi), Sir .Ralph,
tiunei publ.) in Wiirttemberg.

A. Niels Henric matematic norvegian n. general englez, n. 1734 in Tullibodie. Intra in

la 5 Aug. 1802 in Find, docent la Universitatea 1756 in armata; 1787 general, 1793 se distingo
din Christiania, 6 April 1829. El a demonstrat la Famars in Tenle de jos. 1795-6 lupta cu
pfimadata, ca equatiunile mai inalte decAt gradul succes contra Francezilor in India vesticti, ajunge
al 4-lea nu se pot resolv prin radacini decAt pentru timp seurt cornandant suprem in Irlanda.
in anumite casuri speciale. Equatiunilo resol- Forteazd debarcarea trupelor engleze i rusesci

vabile priu radacini au fost numite dupa nu- in Olanda nord. si contribue mult la victoria
male lui (equatiuni Abel-ice). Cu K. G. J. dela Alkmaar. 1800 comanda o espeditiune neJacobi a prelucrat teoria functiunilor eliptice. succesa contra Cadiz; 1801 merge in Egipet

Cf. Oevres compltes 2 tomuri, Christiania 1839, contra Francezilor, S Marti debarca la Abukir,

ed. II. 1881.

Abel de Pujol, Alex. pictor frances, n. la 1787
in Valenciennes, t la 1861 in Paris; a ciistigat
mai multe premii mari in Roma si Paris. Tabloutile mai insentuate : Iacob, binecuvntAnd
pe fiii lui Iosif, moartea lui Britannieus, (museul
din Dijon,) etc.
Ablard, v. Abaelard.
Abele, Cristo for, corito, general austriac, impanuintenit in Ungaria la 1681. A ocupat mai
multe f unctiuni inalte in Austria (min istru, presid.

camerei financiare do curte) si a fost omul de

incredere al imperatului Leopold 1. El a judecat la moarte pe NAdascly, Zrinyi i Fraugepan.

Ca strateg nu s'a distius. t 1685.

21 Marti repurtit o victoria stralucita, e insa

gray ranit 5i moan) in 28 Martie. Remasitele

lui zac in Malta, iar memoria i s'a eternisat

printr'un monument in biserica St. Paul din

London. Cf. Lieutenant-general Sir

Ralph A., a memoir (Edinb.)

Aberdare, (pron. ebberder), oras in Glamorganshire, (Wales, Anglia) cu 38,513 loc.; mine
de carbuni si de fer.
Aberdare (pron. obberder), Henry Austin
Bruce, Lord, u. 1815 in Duffryn ; devent advocat 1837; 1832 membru al parlamentului, facnd parte din partidul liberal; 1868 ajunse sub
Gladstone rninistru de interne ; 1873 fit chiemat

In casa de sus ca Lord A.

si Lord-presedinte

Abelia, planta, gen din fam. Caprifoliaceelor, al consiliultd intim, 1874 se retrase din ministeritt
din math Himalaia; tufa decorativa.
deodata cu Gladstone.
Abencerragi. Famine uobila inauretana in
Aberdeen (prou. ebberdin), j. in Scotia ostica,
Granada, a emigrat lu Spania in sec/. VIII., 5101 km2, 281,331 loc. (1891); muntos si bosi dupa un membru al familiei cu numele Aben gat in apc ; agricultura, economie de vite si
Cerrag a prima numirea de Abencerragi. Familia pescarit. Cap i t al a are acolas nume si 121,905
a avut sfirsit tragic. Dupa Gines Perrez da loc., port, industrie infloritoare de pAuzarii si
Hita x.Historia de las guerras civiles de Granada Fina, comercia insettinat; export mare de he(Alcala 1604 tom. 3) A. au stat in dusmanie cu ringi ; universitate.
familia Zegris si cu regele Abn Hassan. CAnd
Aberratio actus, (ab. delicti) urmare neintenacesta iutelese, ca soru-sa Zoraida intretine rela- tionata a unui delict, s. e. daca faptuitorul vatiuni amoroase cu un A., cu aiutorul Zegrisilor a tama alt obiect decAt pe cel ce a voit sa-1 vateme.
chiemat pe toti Abencerragii tn Alhambra si i-a
Abert, loan Iosif, compositor, n. 1832 in
ucis (cam in 1460). 0 parte a castehtlui Al- Kochowitz, Bohemia, elev al conservatorului din
hainbra poarta puna in 4iva de adi numirea de Praga, din 1867 director de nutsica la curtea
Sala Abencetragiloro. Acest eveniment a servit regala din Stuttgart. A scris simfonia Columde sujet naratiunei lui Chateaubriand : Les bus, opera Astorga, Regale Enzio, etc.
aventures du dernier des Abencrages, si opeAb esse ad posse valet canseguentia, in lorelor lui Cherubini i Jouy.
gica, ca regula de concludere inseamna: dela
[T. F.]

www.dacoromanica.ro

Abessinia

realitate se poate deduce la posibilitate, dar nu

si viceversa.

Abessinia, inainte de seat!). XVII Abassia,

Abissinia (dela arabul Habasch, Habesch), este
numirea geografica a unui teriter situat intre
gradele 16 si 7, lat. nerd. si 35-43 long. ost.

A bisogno.

Abgar, titulatura principelui din Edessa.

Abich, Wilhelm Ifennann, naturalist; n. 11

Decembre 1806 in Berlin ; la a. 1842 fit numit

profesor in Dorpat; la a. 1877 s'a stramutat in

Viena. A. a scrutat terile dela Caucus si a adunat o multime de lucruri geognostice, meteero-

Teriterul este aproape identic cu imperial vechiu logice i hipsometrice din acole thauturi. t la

etiopic. A. se marginesce in sud-est cu Nubia, 2 Iulie 1886 in Viena.

In est cu Marea Rosie, in vest cu riul Bahr Abichita, mineral ; arseuiat de cupru hidratat,
el Asrak si valea Nilului. Teara e foarte mun- verde, in giseminte de minereuri de cupru.
toasa, i in privinta configuratiuuei alpine sta
Abies, gen al aceroaselor din familia coniunica pe intreg rotegolul pamentului. Ea ni ferelor. Aici apartin dintre resineasele cunoscute
se prosenteaza in cele fisicale ea un castel de la noi: a) Bradul (Abies pectinata) ca acole
stanci, printre cari serpuesc ritui si se in- opuse, cari poarta in dos cate doub linii albe ;
find vai &ammo. Platourile ei sant de multe- pe acestea sad asedati poni pentru transpirarea
Cresce dela o inaltime de 600 pana la
ori pline cu ierburi bogate, 'Muffle sjInt rari,
In multe locuri abia aflam arbori. Inaltimea 1200 ni.; in tinerete reclama umbia. umedeala,
muntilor se urca 'Ana la 3000 m. dela supra- de aceea ocup de regula locurile dosnice ; subLasta arboretul se desvoalta foarte bine sub scutul
fata marei. Platotuile inai inalte
(2000-3000 m.), Weggera (2500 m.), Gosam, copacilor mari. Formeaza massive compacte, cuSon (2650 nt), Sit-mu (3100 m.). Muffle mai rate sau in amestee eu fagul i molidul. Seimportante sunt: Abbai, care sub nurnirea de manta o scuturd din cucuruz pe la finea lui SepBahr el Asrak se varsa in Nil; Atbara in vest, tembre ; b) Molidul (Abies excelsa) ea acole
asernenea se varsa in Nil. Valea Atbara cuprinde insirate sipal in jurul clombitelor, nu supoarta
multe fortarete ridicate In anii din urma de umbra ca bradul, semanta sta strips in cucuruz
Mandisti spre a se apra contra Abessiniei
numai prin scuturare mechanica se poate
Egiptului. Mill principal insa este in uord Mara desface ; trece preste regiunile bradului pana la
(Marib); se varsa in Atbara. In sud-est riul cel 1800 tn. Bradul i molidul produc foarte bun
mai insemnat este Havas; curge spre terile $oa letnn de cladit.
si se varsa in lacul Abhebbad. Dintre lacurile
Abietin, substanta resineasa, estras din sucul
mai importante amintim lacurile Asangi (Tsado- lemnultti de brad ; formeaza cristale fara coloare
.Bahri), Aussa i Assal. In general Halite A. au
fara mires; solubil in ap si alcool.

un caracter alpin, cu apa curata ca cristalul;

Abietinee, sub-familia a coniferelor. (v. ac.)
pe timpul pleilor tropiee au apa in mari diAbigail, femeia inteleaptii i frumoasa a lui
mensiuni. Abessinia are multe isveare mine- Nabal, om avut in Carmil, pe care irnperatul
rale, unele au temperatura pana la 630 R. Cele David a luat'o de sate dup meartea barbamai importante sant in sud dela Massaua, i in
sud-ost dela Sea. Termele cele mai importante
sant la Finie-Fiuie. Clima in platourile cele
mari e sanatoasa i moderata, in partite mai jos
situate ferbinte i nesanatoasa. Vegetatiunea
vai e tropiea, in partite mai inalte sub-alpina.
Aflam in ea paduri rnari de cafea, mai ales in

tului ei.
Abildgaard, Nikolai Abraham, pictor dan., n.
1743 in Copenhaga t 1809 in Frederiksdal ; s'a
perfectionat in academia din Copenhaga; in 1772

merse la Roma; dupa rentoarcere ajunse profesor si 1789 director al academiei. Operile lui

principale : un eiclu de tablouri istorico-alegorice

Enarea i Kaffa. Fauna: bogata ; elefanti in regiuni in castelul din Christiansburg, au fost nimicite
pana la 2500 in. preste supraf. m., camile numai toate prin foc (1884).
in Samhara i Adal. Dintre mineralp se afla sare,
Abimelech, (evreesce Tatal men e regegl, 1) nuaun i 'arbani de peatra. Poporatiunea: abessi- mete regilor filisteni din Gerar; 2) numele fiului
nieni adeverati sau etiopieni, Falasa, Galla, Adal nelegiuit al lui Gedeon, regele din Sichem.
sau Deuakil, si Arabi ; Religiunea: crestinisin moAb instantia, absolutiunea ab inst., in vechia
nofisitic, introdus dela 330 prin Frumentius .si procedura penala: absolutiunea, achitarea pentru

Aedesius, (amnia ca totul diformat), mohame- insuficienta de dovedi. Procedura moderna a

dani, evrei i pagani. Locuitorii sant lucratori inlaturat-o, in Trs. ins mai exista si astadi.
de pamant si tin vite. Principele pouts. titlul:
Ab intestato, term. juridic, mo.stenire ab intesNegus Negestic: rvele regilor. Residenta ac- tato = mostenirea pe basa legii in lipsa de testua1a e Debra-labor. Anca in secolal al 7. inainte
de Christos s'a introdus in A. cultura prin Egipteni. Pana in secolul al 17-lea au fost sub un
principe coman (Negus). Dela 1831 s'au format
mai multe state: Tigr, _Amhara si Sea. 1855
Kasai cuceresee intreaga A. i ja titlul de Theodor
1. imperatul Aetiopiei. 1868 e depus de catra
englezi. La 1872 se ridica Kassai din Tigr, cu-

tament.
Abinzi,
Tomsc.

popor tatar in guvern. rus.-asiatic

Abiodinamica, rgrec) sciinta despre stramutrile chimice i fisicale la corpmile anorganice.

Abiogenesis (grec) procreatiune primordiala,
teorie deja parasita despre producerea organismeter inferioare din materie anorganica.
ceresce intreag A. j ja numele de loan; se
Abiologia, (grec) anorganologia, sciinta desapara voinicesce contra Angliei (1876). 8 Martie pro corpmile neorganice.
1889 cade in resboiu ca Mandistii. Actualtd domAbiponi, odinioara un popor renumit indian

niter Menelik, vestit pentru rara sa vitejie in in America sudiea, intre Salado, Vermejo

resboiul cu Italienii (1896). Conf.: Munzinger: Parana, astazi aproape disparut.

Ostafrikanische Studien (1864). Henglin: Reise
A bisogno (ital.) in eas de lips, (franc. au
nach A. (1868). Andre : Abiss. (1869).
besoin) term. comerc., care indica o adresd de

www.dacoromanica.ro

Abitatiune

Abordagiu.

necesitate pe un cambia, s. e. in cas de lipsa la buzele apropiate, asa cii sunetele stint ca retinute
Than Dumitrescu in Brasov.
in cavitatea bucala.
[T. C.]
Abitatiune. Justinian dice despre dreptul de
Abod (Ajtai) Mihily, prof. la gimo. ref. maghiar
abitatiune ca: neque usas videtur, ueque din Ajad, n. 1704 in Szaraz-Ajta in Secuime,
ususfructus, sed quasi proprium ali- t 16 Nov. 1776. A infiintat o biblioteca gimn.
gned j us (cf. C. Calimach, art. 674); juriscon- impreunata ca museu numismatic, cum nu s'a
sultul Ulpian constata insa ea de fapt dreptul aflat in Ardeal. Renumele literar i l'au aside abitatiune seamana mult cu dreptul de us. gurat: Gram atica latind eclat, in Sibiiu
In nota lui B. Boerescu a$edata sub rubrica res- la a. 1744, si folosita ca manual in scoalele Arpectiva din colectiunea sa de legi, ni se spune dealului, si Me to di c a edatit, in Sibiiu la
ca: ,D re p tul de us este dreptul de a se Beryl a. 1747. A mai edat multe predici funebrale.
de lucrul altuia; dreptul de abitatiun e (lo- Dintre operile inedite mai insemnat e: ,A n ti-

cninta) este dreptul de a se servi. de o casa; quitates Graecae et Hob raicaeg, desdreptul de us asupra unei case. Precum IT- pro care dice Petru Bod c gasemenea carte nu
sulta atat din aceasta nota cat si din insasi ru- se mai invrtise prin manila literatilorg. [-b]
brica capitolului II D e sp re us si a b t ati un e,
Abolitiune, termin de drept public si penal
al titlului III din cartea II, C. civ., legiuitorul pentru 'dreptul suveranului sau suveranitatii staroman nu considerA adi abitatiunea decat ca un talui
a eschide mi suprima in cala gratiei

u s special. Dispositiunile art. 565 unn. din codul procedura penala pentru castui singuratice. In
civil rom., corospund aproape intoentai art. 625 .Roniania abolitiunea e restrinsa prin art. 93 al
tam. din Codul Napoleon. Dar dupa cum Ju- constitutiunei, in codul penal e nerernarcata, iar

stinian, urmand parerei lai Marcel, decisese ca In Ungaria nelimitata conform art, de lege V
logatarul abitatiunei putea locui el insusi in casa din 1405, XLVIII din 1715, LVI din 1791, . 7
sau sa o dea cu chirie, tot astfel legittitorul re- art. III. din 1848 si . 105 cod. penal.
'nap, paraqind modelal seu, pe legiuitorul franAbolitionist, v. Sclavia.
ces, decide In art. 572 ult. aIiniat. (Cf. Dim.
Mon* capitala regatului Dahom in Guinea,
Alexandresco, t. II, pg. 658 crin.)
la 130 km. departe de ternaurul marii, pe un
Abiturient, elev din cursul ultim al unui gim- teren nasipos. Locuitmi 30,000. Palatele regale
nasiu san scoala reala, care diva incheierea sant lucungiurate de un zid de 7 metri, pe
antilui scolar se suptme la examenul de matu- care sant intepate capetele color prinsi in resboiu.
Abominabil, uricios, scarnav, spurcat.
ritate (bacalaureat).
Abonament, neologism dela cuvntul francez
Abjudicare, (tat) luare prin judecata, deneabonnement, care se deriva din euvntul basgare legala.
Abjurare, a jura in contra celor jurate mai latin : abonare (a rescumpra drepturi feudale ;
nainte; lapedarea de ceva, lapedarea cuiva de reli- a face conventii, care sa limiteze oarecari pregiunea falsa de mai nainte. Ca term. juridic: statiuni), de uncle prin extensiune conven(ie
pentru a prind in schimbul unui pret hotdrit,
negare intarita prin juramnt.
Ablactare, modul de a altoi vita americana, oarecari drepturi, servicii, obiecte.
nucii i fragarii. V. Altoire.
Abongo, popor de lauga Congo (v. Gabun.)
Ablativus, (lat) al 6-lea cas in declinatiunea Abony, coin. mare in cttul Pest-Pilis-Soltsubstantivelor latine, respunde la intrebarea: Cumania mica cu 12,157 locuitori, toti maghiari.
de unde; s. e. de monte = dela sau de pe munte
Abonyi, 1. .11.)dd, scriitor beletristic magh.;
n. 1865 in Bars-Szt.-Kereszt, cott. Bars. A scris
(v. Cas.)
Ablatiune, spalarea veunui loc sau coborirea novele, drame i romane; e colaborator mai la toate
solului in arma influintel disolvatoare a apei
foile rnaghiare din Pesta i Clus. 2. A. Lajos,
a aerulni. In deosebi topirea ghetarilor. In drep- nuinele familiar Marton F er en cze scriitor
tul penal dupa teem, A.-ei un fart este implinit boletristic magli., n. 1833, a scris o multime de
numai dupa duce r ea obiectului furat, lu vreme novele si romane, cari prin inotivele ion natioce dupa teoria a p reh e nsiunei furtul este nale, aplicarea i reproducerea fidela a elemenimplinit deja priu marea si insmsirea obiectului. tulw poporal maghiar de pe canmiile Ungariei,
Ablegat, legat, ambasador
i-a asigurat loe intre scriitorii beletristici de primai ales papal
de al doilea rang. In dietele vechi ale Ungariei mul rang.
Abordagiu, (-marina), in general esto ciocse numiau astfel representantii inagnatilor. Romanii din Ungaria niai folosesc aceasta numire nirea int6mplatoare intre doue vase. Acest accident este de multeori fatal unuia din vaso,
pentru notiunea deputat.
Ablepharia, (med.) lipsa pleoapelor.

Abnoba, numele latin al Padurii Negro, numita mai tardiu si Silva Marciana.
Abnorm, neregulat, neobicinuit; abnormal,
abnormitate, Inert' neobicinuit, nefiresc.

uneori ciliar la arntideue, si este cel mai teribil, de care au a se teme navigatorii, mai ea
sama ca bastimentele moderno de fer animate

de iuteli considerabile. Abordagiul este ca atat mai

distrugetor i efectele cu atat mai sdrobitoare

Abo, capitula guvernamentului ruso-finnie Abo- cu cat vasele ce se abordeaza sant inai mad:

Bjneborg, la gura riului Aurajoki; 31,671 loc. In cateva minute un cuirasat de 30 'lamina
Comereiu maritim.
La 7 Maiu 1743 pace intro (Victoria, engl.; Grosser-Kurfarst, germ.), un vaRusia si Svedia.
por-posta (Elba, germ.; Utopia, engl.), ca toate
A bona chiusa, (ital.; franc.: bouche fer- comparthnentele etanse (v. ac.), dispar in valuri
'ne), ca gura inchisa; terrnin musical, care ca sute de oameni, fara a lasa urma. In fiecare

indica un efect vocal de cor, ce acompaniaza an sant 4eci de vase, cari pier in acest mod.
o melodie principala; produce oarecum impre- Abordagiul se produce : din causa de ceata, din
siunea indepartarii si se obtine vocalizand cu gresala de manevra, din avarii =montane in

www.dacoromanica.ro

Aborigines

Abritul.

Abracadabra, cuvnt magic, care se seria pe

din causa unui curent violent sau a unei rafale o tablifa in modal urmator :
puternice, intr'o rada sau port. Inteun infeles
abracadabra
clirm Rau masid la locuri strimte i frecuentate,

restrins, se numesce abordagiu, in marina de resboiu, manevra tactica, prin care un bastiment se
apropie intr'o lupta navala de un bastiment ni-

a bracadabr
abracadab

mio astfel, ea echipagiul sea sa poata sad la

bordul adversarului, pentru a se bate piept la

abracada
abracad
abraca
abrac

and artileria era slabi, mai toate luptele se

abra
abr

piept: este ceva identic ou asaitul dat de o trapa

unei redute pe uscat. In vechia marina cu vele,
sfirsiau prin abordagiu; in acest scop pe fiecare
vas erau detasamente de abordagiu, dinainte destinate spre acost scop; oamenii erau inarmafi
ca topoare de abordagiu i cu palose. Scenele
de macelarire, co se produceau pe vasele abordate erau ingrozitoare. In marina moderna, eu
artileria sdrobitoare de at)i i ca torpilele infernale, doue bastimente se pot trimite reciproo la

ab

Tablifa se punta ca amulet (aperator) contra

frigurilor.

Abraham a Santa Clara, on numele adeverat:

Ulrich Megerle; calugar din ordinal s-talui Augu-

stin, vestit ca orator si scriitor de spirit si amor;

n. la 1644; la 1669 a devenit predicator de curte

fund in cateva minute, dela distal*, ; astfel In Viena. t 3 Dec. 1709. Operele lasate de el

abordagiul, ca manevra tactica voluntarti, devine formeaza 21 volume.

eu total improbabil in luptele viitoare. In schirnb
Abraim, manta pe partea ostica a Mrii Moarte.
ciocnirea, cu pintenele (v. ac.), voluntara si mai
Abrnyi, 1) A. Emil, sen., publicist si drama-

ales fortuita, va inmormnta multe vase inteo turg magh., n. 1820, t 1850, a fost redactor la
[Constant. B.1
lupta modern.
4iarul lui Kossuth Pesti Hirlap si director al
A. ca termin de drept maritim se folosesce In foii J6v5 . 2) A. Emil, jun., poet magh., n. 1850,
Cod. de com. rom. in art. 672 arm.; de asemenea
Regulamentul din 30 Martie 1879 relativ la polifia
porturilor i malurilor dunarene ale Roinkiei confine oarecari disposifinni asupra acestei tnaterii,
precum i Regulamentele comisiunei europene.
Aborigines, (lat.) numele ce-1 dadeau Ro-

manii locuitorilor vechi ai unei ten, bastinasi;

numele anal popor, care locuia in vaile Apeninilor.

Abortus ((tat) abort, perdere, lapedare,

a tradus mai multi outori straini, (Branger, Hugo

Victor, Heine, Moore si Byron) si este until

dintre cei mai de frunte representanfi ai generafiunei mai tinere de poefi maghiad. Este fiul
lui 3) A. Cornet, son., scriitor music. si compositor, n. 1822, prof. la conservatond din Budapasta, fundatorul si (1860-1876) directoral primei reviste magh. musicale. Opere mai insemnate: Estetica music., armonia music., insusirile
musicei magh., istoria gen. a musicei si preste

stirpire, nascerea inainte de vreme a fetului

mod i nedesvoltat. Abortarea este n at ur al a 100 de composifiuni. 4) A. Cornel, jun., publieibt
dud urmeaza dela sine, sau artif i ei al cand magh., deputat, n. 1849; a condes mai multe

e provocat prin intervenfiuni mestesugite; cea foi, (Kelet Npe, Magyarorsztg, Orszig-Vilag,
naturald se intmpla de eateori organismul inamei Pesti Nap16); a scris novele si comedii
sau al embrionalui a ajuns Tate stare patologicii premiateisi numeroase foi volatile politice de mare
(bolnava), ce nu permite desvoltarea nonnala sauces. In parlament aparfine partidului national
a acestuia; abortarea artificiala se comite adese- (apponyist); e cunoscut ea publicist excelent
ori eu ajutorul amor mijloace babesci i mani- orator do fruute.
pulafii brutale in scopul criminal de a scapa pe
iabral, cal ca o pata alba sub coada,
o femeie insarcinata de fructul pfintecelui. In callorodata-si cal patat pe la ochi.
easuri escepfionale abortarea este provocata pi-in
Abrasiune, (tat), aplanarea suprafefii pamnintervenfiudea artei medicale, dar atunci numai tului prin cufundarea pe neobservate.
[Dr. V.]
In interesal vital al insarcinatei.
Abraxas (dupa Neander 3a = 3, = 2,
About, Edmond, scriltor francez, n. la Dieuze
1828. Elev al scoalei normale superioare, el fa p = 100, = (i0, = 200, laolalta 365; dupa
triniis la scoala franceza din Athena. La re- Bailer/min egipt. abrak = sfilut si sax =.-- nume):
intearcere publica.: La Grce contemporaina. numele inventat de gnostical Basilide din Egipt
Primal seu roman *Tolla a dat loe unei polemici In sec. II. d. Chr. pe seama deitafii Mai ce dupa
desvoltat esenfa in
violente, aousat fiind autorul ca plagiator. Drama invliatura lui Basilide
Gafitano representata la Theatre franeais a 365 ceduri sau imperafii de spirite. Abraxas se
stirnit mari turbaran. In arma a mai publicat: numesc i gemtnele, cari represinta chipul
Abraxas cut cap de cocos (provedinfa)
Les Mariages de Paris, Germain etc. Question romaine, pe care o scrisese dupa ce petrec picioare in forma de serpi (mintea i rafiunea),
dreapta ea un biciu (puterea) i in stlinga ea
crttva timp in Roma si in care ataca papalitatea;
un scut ori ea o cantina (celo = infelepoitinea).
aceasta scriere Inca fac malt sgomot. Stil
precie, o cunoscinfa profunda a limbei silut caAbreviator, (lat., prescurtator) In vechime
agile esenfiale ale lui About, cari Ii cOstigara oficial papal de birou, ocupat ca espedarea brevalor ; astai 11 prelafi, c,ari fac ultima revisuire
ntunele de Doublure de Voltaire.
Ab ovo (lat.), dela inceput, dela ou; Ab ovo a bulelor.
Abreviaturfi, (tat), prescurtare.
nsque ad mala, dela ou pana la mere, deba inAbritul, Apsitium, dupa Casiodor un orasel In
ceput liana la sfirsit. (Proverbul e a se esplica
asa, ea la Romani pranzul se incepea ca cae Moesia de jos, provincie romana dependenta de
si se sfirs,ia cu fructe.)
prefectura Iliricului, care se intindea pe ter-

www.dacoromanica.ro

1O

Abrogare

Abrud.

inunde drept al Dunarei, prin Bulgaria si Do- aur, precum si multe inscriptiuni i descoperiri
brogea de mai tardiu, pana la Marea Neagra. archeologice, indeosebi inscriptiunea de pe cele
Abritul a trecut in istoria nationala mai ales din troj table de ceara (tabula ceratae), cari s'au

causa unei episcopii romana, ce-si avea numele gasit in Cetatea mare la a. 1786, 1788 si 1885.
dela el. Marcian, episcopal acestei diecese, se Astadi sala ornamental museului din Pasta. Din
afla subscris inteo epistola sinodala indreptata punct de vedare epigrafic i paleografic aceste
din Moesia catra imperatul Leon: Marcianus tabele, formeaz cea mai pretioasa descoperire
episcopus ecelesiae Abriticne. In actele Sinoduhli archeologica. Pana la a. 1848 s'a pastrat un
ecumenic VII anca, intimpinam iscalitura unui sigil, care avea emblema: un vahar, iar inscripepiscop al acestei biserici: 1/7S418 episcopus liunea: SIG1LLUM OPPIDI ABRUG. 1730. A.
Avaritianettsium (in act. VI se dice Baritia- era tesaurtil terei, toti rivneau a-I av; cronicele
norunt) Ecciesiae. Le Quien in Oriens
vechi dovedesc, ca multe fainilii nobile maghiare

tianus observa foarte nimerit la acest nume: s'au fost aaedat la Abrud, familii ama' necunoscute

Nomen Ursus hominein latina() linguae significat, acolo. Adi el e capitula Muntilor-Apuseni i em-

adeca insemneaza can de limba latina: va s poriul comunelor de acolo. Ca Oppidum-mondica precum episcopia era romana, astfel Romani tanum a fost inzestrat cu autonoma i privi-

erau i pastorii, i cu atat mai 'naif credinciosii legiuri. La inceput se tineau de acest oras
ei. Asemenea celorlalte episcopii din Dacia
Muntii-Apusenie; mai tardia insa numai patru
aceasta depindea de patriarchatal Romei celei comuna: Abrudel (Abrud-sat), Crpenis, Bucium
vechi. V. articolal Prima Justinianea. Pea- si Musca, cari toate laolalta constitaiau: Terra-

tru literatura cf.: T. Cipariu, Acta si Frag- Abra& (Tara Abrudului). Sub tithil: Terra
mente, IX. C. Erbiceanu, Istoria Mitro - Abruth vocata, quae est sita juxta Ompoy flupoliei Moldovei i Sucevei, pag. XXIII. vium, regale Stefan al V. l'a donat la a. 1271
P. Maior, Isto r. Bise r. a R o in. p. 173.

[Dr. D. Rada.]

Abrogare, desfiintare, in special a unei legi.

Ori ce isvor de drept numai atunci are putere
abrogtoare, daca posada aceet0 autoritate ea
isvorul de drept ce este do abrogat. In acest
cas legea mai noua abroaga pe cea veche, filtra
cat sant in contradicere. (Lex posterior derogat

capitlului rom.-cat. Guvernatorul kan lluniade

a sustinut capitlul in dreptal castigat. Ladislau

al V. insa in a. 1453, in diva santului Marc,

a intarit drepturile i privilegiile Abrudalui avute

ab-antiquoc. Natiunea sasease anca ridicase un
proces de proprietate asupra Abrudulai. Acest
preces a fost judecat de insusi ,supromus taverpicas in Timisoara la a. 1320, respingndu-se
priori). In Romania astadi numai puterea legiui- Saaii cu pretensiunea lor. loan Zapoiya (1515),

toare, care face legea, este in drept sa o si ea voevod al Ardealului, Ludovic VI (1524),

d e sf a c a, adeca sa o abroage. Asa fiind, instan- regale loan Zapolya (1538), Isabella (1542),
tele judecatoresci cu drept au hotarit, ca nu Stefan Bthori (1578), Sigismund Bthori (1585)

este suficient ca o lege s fie adata la disuetu- au intarit privilegiul opidului Abrud, Georgiu
dine, pentru a put fi considerata ca abrogata. Basta in a. 1604 in 18 Aprilie a asigurat AbrilAbrogatiunea poate fi de doue feluri: abroga- dului drepturi fata en cele 4 comuna susnu-

tiune expresa, cand in termeni formali se mita. Sigismund Rkoczi a daruit in a. 1607
declara adate dispositiunile legii vechi; abrogatiune tacita, cand logea noua cuprinde
positiuni, cari implicit abroga pe cele ale legii
vechi (art. 1912 Codal civil). Asupra cestiunei
se poate consulta: Dim. Alexandresco, Explic.

acele patru comuna formal opidului A., ca amara

de deeima (dijma) din miei, toate celelake bene-

ficii sa le traga dela acele comuna, dar cu conditinnea, ca tot mineral din Abrud sa plateasca

In cassa statului pe an un florin de aur acle-

teor. i pract. ale Dr. civ. rom., t. I, pag. 10 urm. vrat; afara de aceasta sa dea pentru bucataria
Abroma Iacq., planta, gen din fam. Stercu- principelui domnitor la craciun 2 ferii de unt,

liaceelor (canepa indica perenanta), da fui pan- 2 ferii de miere si 2 junci de cate 3 ani. Asa
tru funii etc., originara in India si Australia.
s'au incercat mai antaiu a supune acele comuna.
Abrud, (germ. Grosz-Schlatten [din cuvntul slav Bthori Gbor (1609) si Bethlen Gabor (1617)
zlato = aur] mag. Abrudbnya), oras. in Muntii- au intarit privilegiul Abrudului, lasa ca acel
Apuseni ai Ardealului, in cott. Albei inf. E adaus, ca A. sa plateasca statulai 100 de galbini
asedat intre dealuri, pe ambele maluri ale riule- pe an. In 1715 s'a urcat contributiunea si s'a
tului Valea-Abrudului, la poalele dealului Stiurt. introdus decima din aur (urbura). A. insa n'a
Pe timpul lai Decebal eta central operatiunilor avut nici odata linisce de acele comuna, fiind-di
montanistice din Dacia. In deosebite epoca, nu- ele n'au vrut sa recanoasca supremalia Abramirea acestei localitati se gasesce in deosebite dalia dicnd, ea ele au egale drepturi cu el, si
variatiuni: Abrug, Avrud, Abruth, apoi Abrud. La ea laolalta fac: Teara-Abrudului. Comunal s'au
a. 105 d. Chr. imperatal Traian, dupa cucerirea provocat la diploma plincipelui Apafi, dat din
Daciei, a asedat a VI-a legiune romana la Abrud, Alba-Itilia, 20 Maiu 1676 si din 18 Decembre
numindu-1: Auraria Dacias, lar mai tardiu *Au- 1689, pfin care nu se pretiude dela acole comuna
rada majar, si a organisat asa numitul Collegium- altceva, decat ceca ce se pretindea si dela ora.sul
aurariortung sub un cap montan numit magister.
Minele se lucran cu 20,000 lucratori; pe toata septernilla se scoteau din mine 205 punti de aur. Pre-

Ibrud: pisete i cosasi de aur; miere

$i unt pe seaina mesei domnesci.
In a. 1727 s'au sculat Romanii ca mana ar-

fectii trimeteau in tot anal preste o suta cantare mata asupra Ungarilor din A., au constituit un
(10,00Q punti) aur carat la Roma. Despre
magistrat romanas i s'au pus ca puterea in
semnatatea antica a Abrudului atesta maretele stapanirea drepturilor revindicate; dar armata
remasite romane: DCe tatea mane i Cetatea micas i-a imprastiat si a restaurat A. in privilegiile

ande coloniile lui Traian au deschis mine de sale. In a. 1760 s'a intmplat o alta rescoala.

www.dacoromanica.ro

11

Abradsat.

In rescoala lui Horia (1784), intrand Romanii cladita Roma i Corna ca atare se tineau de
In A. au scos din archiva orastilui toate diplo- jurisdictiunea Abruclultti. La a. 1860 insa s'au
mele si privilegiile si au pirjolit cu ele in piata despartit cu desavirsire.
A. era renumit din cele mai indepartate timun pore ucis, precum se adeveresce prin raportal
primarului catra guvern. In a. 1784 A. si-a puri pentru spiritul invapaiat romanesc, care a
perdut jurisdictiunea si a ajuns sub jurisdic- domnit acolo intre patriarehalele familii rem&
tiunea cottului Albei inf., dar aceasta stare n'a nesci, pentru bunastarea lor materiala i pentru

tinut mutt. In 1785 A. a reclarnat la curtea proverbiala lor ospitalitate. In A. se alla adi Desimperateasca, de unde in a. 1790 si-a recastigat partannIntul Astreie, Institutul de credit Auraria
drepturile avute, na insa i asupra comunelor tutemeiat la a. 1887 ca un capital de actiuni de
Abrade', Carponis, Bucitun

Musca. Ce privesce 30,000 fi., tot atata fond de reserva si cu un

jurisdictiunea acestai oras, aceea era regulata, revirement de 2 milioaue florini. Este si o Repe langa privilogiile sus amintite, prin statute uniune a femeilor din A.brud i Abrud-sat, care

locale si prin logile terei. (Aprob. pars HI, tit. 16, intretine o scoala de feto, in care se afta 60

a 1., Comp. p. V et 11). In causele de mai patina insemnatate judecata o facea sedria montana din Abrud ; primaral sedriei Il alegeau
minerii 13i se numia Bergmeister, in limba po-

copile. Reuniunea are un capital de 10,000 fi.,

mare parte daruiti de zeloasa societate de mi-

neri (baiasi)

Concordia .

Minele Abrudului,

mare parte pe teritorul comunelor Rosia

porului .Permester , Magister montanus. Dupa Corna, se 'aura prin insisi proprietaiii pamena. 1784 comunele Abrade' cu filialele: Suhar, teni. Straini plin'actuna anca nu s'au incuibat.
Ciurulcasa, Buninginea i Bucesd; Musea, Car- O singura firma din Viena, Stertier et Becker,
penis si Bucium cu filialele : Cerbu, Isbita, Buincercat norocul, dar si aceasta, dupa ce a
cium-seasa, Poieni i Muntari, si-au sustinut ingropat in acole mine aproape jumatate milion
malt timp aceasta orgauisare; ele isi alegeau florini, a parasit Rosia.
pe Magistral lor (primarul) pe vieata. El era inLa 1896 s'au schimbat la camara din Abrud
tarit i salarisat si din partea coroauei (fiscal). 553 kilogr. 418 grame aur de 16 carate, adeca
Acest oficiu l'a purtat i tatal mitropolitului Sterea 2/8 aur, 1/8 argint, pentru care proprietarii au
Sulutia pana la moartea sa.
primit aproape 900,000 fi. Dar intreaga canA. a suferit in toate rescoalele mari perderi in titate de aur, ce se produce anual in Muntiioameni si in avere; dar uici cand o perdere atilt Apuseni, Abrud i jur, intrece suma de 1000 kg.
de cumplita ca la a. 1849. Cronicarii maghiari pun In valoare de 1.800,000 fi. Mari proprietari isi

schimba aural in Pesta i Viena. Pana la a.

1848 aural se schimba numai in Abrud, cam
10-15 centenare (maji) pe an. Arama si plumb
se gasesc in cantitAti mai mici si se estrag
trofei insa au fost nii Maghiarii. Astfel do- din pulberea de mine, asa numita Schlick , in
vedesc toti cronicarii competenti i impartiali, cuptorul de topit (Koho) din Zlagna. La tot
numeral cetatenilor maghiari, cafiti jertfa resbunarei poporului infuriat, la 1200, afara de
armata maghiara cauta in lupta cu ocasiunea
ambelor invasiuni ale lui Hatvani. Causa catas-

ba chiar i Maghiarii din Abrud. (Cf. Pesti Naplei casul considerabila suma produc acele mine, dar

Nr. 238 a. 1881). Se statorise adeca, la intervenirea lui Drago, ca representant al gayernului lui Kossuth, intre acesta i tare fruntasii
romirni din Muntii-Apaseni un armistitiu, cu
scop ca sa se incerce o impaciuire intre Maghiari i Romani. In timpul cand pertractarile
de impaciuire curgeau in biserica reformata din
A., navalesce pe neasteptate
la indemnul
Maghiarilor din Abrud
o armata maghiara
sub conducerea lui Hatvani, din invecinatul comitat Zarand, care pane Diana pe toti fruntasii
romani, cati nu putura scapa ca fuga. Hatvani
puue la cale cel mai selbatic i barbar terorism,
spiinzura, impusca i arunca in prinsoare pe
coi ce s'au incredut cuv'tintulai de onoare, garantat in scris i prin grain' nefericitulai Dragos,

e departe de ceea ce se producea in timpurile

fericite, cand primaral Abradului, imitand pe
preen m atesta vechii cronicari
regele Mathia
daca mergea la biseriea incalta caltuni cu potcoave

de aur. (Literatura: 1) Massmann J. F. Libellus

aurarius s. tabulae ceratae apud Abrudbanyam
nuper repertae. Leipzig 1841. 2) Oesterreichische

Bliitter frir Literattu. und Kunst. 2. QuartaL 3)

Jahrbficher der Iiteratur CXI. Band. 4) Cipariu:
Programal gimn. din Blaj. 1855. 5) Detlefsen :
ITher zwei neu entdeckte rtimische Urkuuden auf
Wachstafeln , und ber ein neues Fragment einer
riim. Wachsurkunde ruts Siebenbiirgen. Wien
1857. 6) Friedvalski : Miner. Trans. 7) Sofalvi

Institutiones Juris metallici, in usum M.

Ptincipatus Transilvaniae. Claudiopoli 1834. 8)
deputat In parlamentul din Pesta. Litre cei arestati Feller: Codex dipl. Hung. etc.)
[I. S. $.]
a fost i primarul orasului loan Boeriu de Scorei.
A. protopopiat roman gr.-or. se compune din
Elek :

In urma provoaca pe Iancu, care scapase ca 23 de parochii, ca 19,828 do credinciosi; reseprin min une din Abrud, ca sa depuna armele. dinta protopopiatului e A. (Dupa : $einatismul

Urmarea a fost: catastrofa Ahrtulalui i nimi- biser. ort. romane din Ungaria si Transilvania,
cirea lui Dragos impreuna ca armata lui Hat- pe a. 1896, in Calendariul pe 1896. Sibiitt,
tip. arch.)
vani. (V. A.vrain lama).
A. e adi cetate montana cu magistrat orgaAbrudsat, (may. Abrudfalva), com. mare in
nisat ; are o camera erariala, 5 biserici, dintre cari cott. Albei inL, a.sedata pe Valea Abrudului, spre

2 rota. (gr.-or. si gr.-cat.) si o casarma zidita in nord dela Abrud. La sud este impreunata eu
timpul mai nou; are 2928 locuitori, dintre cari A.brudul si se eslinde pe un teritor Inane; are
1728 Romani gy.-cat. si gr.-orient.; 631 rom.-cat. 4575 loc. toti Romani. De Abrudsat se tin proMaghiari, .Nemti s. a.; 429 reformati Magiliari; file (eatunele): Buninginea, Ciaralema, Seliste
181 unitari Maghiari; 12 Sasi; 11 Jidani ; 1 ar- si Suban. Pe teritorul ei, in partea apaseana.
meano-catolic. Pe teritorul A.bradulai a fost se inalta colosal de stanca Vulcan. [silv. mold.]

www.dacoromanica.ro

12

Abrud-Valea

Absolutism.

Abrud-Valea (V. A.-lui), un mic riulet, ce curge ingrijesce de umblarea lui regulata la scoala.
prin comunele Bucium , Abrud, Abrudsat
Insemnarile absentelor be revede scaunul acolar
Carpenia t3i se varsa in Aries, pe partea dreapta, si inspectorul.
[G. Trif.]
la Gura-Abrudului, dinjos de Ciimpeni. Are afluAbsentism, (engl. Absenteeism) se numesce
ente mai multe paraie, dintre cari mai insem- consurnarea de avere, do venit, in strainatate.
nata e Valea Rosiei. Atat pe aceasta, cat i pe La formarea acestui termin au dat ansa marii
Valea Abrudalui stint sute de steamputi, cari proprietari irlandozi, cari absentau dela mosiile
produc sgomot larmuitor si turbara apa cu lor a consumau de regula in strainatate arannasipttl, ce ese din ele. Nasipul acestui riulet gile cele man, ce le primiau pentru mosiile lor,
este bogat in pulbere de aur. [silv. mold.]
astfel contribuiau la saracirea terei. AbSenAbrupt, rupt deodata; fara legatura.
tismul e combatut de economisti din motiv, ca
Abruzzi, partea cea mai malta i mai selbatica micsoreaza averea nationala, ducandu-o din teara
a Apenninilor cu piscul cel mai inalt al acestora proprie in teara straina, fara sfl aduna ceva in
Monte-Corno (2921 in.) in grupa Gran Sasso schimb. Despre absentistii din R. v. Aurelian,
d'Italia. A. constau din doue sinri paralele, salt econ. poi. 1889 p. 183.
fonnati din peatra de var cu coaste prapastioase
Absinth (licher de pelin), un licher cu gust
spre Marea Adriatica. Padtuile de fagi, stejari, aromatic amariu, care vine in comerciu mai cu
ulmi ai mai sus de brali sant pline cu ursi, seam din Francia si Elvetia, uude se si consum5
lupi, porci selbatici etc. Vaile stint roditoare: cea mai mare cantitate. Consumatiunea prea
porni diferiti, mai in jos olivi. Ocupatia locui- deasa de absinth are efecte foarte stricacioase
torilor: economia de vite, dar cultura graului, asupra sistemului nerves. A. se fabrica sau din
orezului, legumelor, safranului i vinului anca e pelin (Artemisia) cu adausuri de anason, situ din
latita. A.. sant traversati de o cale ferata (Pes- oleiurile etherice al e acestor plante; unii fabricara-Solmona), care leaga cele dou5 man (Adria- canti adauga si alte aromate.

tica i Tirrhenica). Locuitorii A-lor siint de o situAbsolon, fiul lui David; s'a resculat contra
plitate patriarchala, iubitori de teara i ospitali. tatalui sou. A fost ucis in fugh acatandu-i-se
Abruzzo-Molise, tinut in Italia, platou in perol cel luug al capului de un arbore; prototip
Apennini, (Gran Sasso 2921 ni.), udat de Pescara, al fiilor nerecunoscetori.

Pangro etc.; e impartit in provinciile : Aquila,

Absolut, (lat) denota ceva perfect ai neconChieti, Terarno i Campobatto, numita mai na- ditionat in opositie cu ceva neperfect ai relativ.
inte Molise; 16,800 km. 9 cu 1.360,378 loc. (1891). a) .F'iinta abs. este Dannieljeu intrucat isi are
Absces, ingramadire de puroiu (materia) inteo originea dela sine (Aseitate); el este insasi percavitate formata prin descompunerea tesaturilor. fectiunea ai isvorul primar a toata bunatatea, a
Cand colectiunea de puroiu e resultatul unei in- tot adeverul; b) Adearuri abs. sant axiomele
flarnatiuni produse in timp scurt, Ab. se chiama san principiile, cari, in sine evidente, nu au trecal d. Cand inflamatiunea dureaza timp mai in- buinta de demonstrare ; c) Mandat abs. este
delungat, Ab. se chiama rece; Ab. care se acela, dela a carui implinire nu se poate ninteni
produce la oaresicare departare dela focarul in- subtrage; d) Domnia abs. e aceea, care nu-i norflamatiunii, se chiama Ab. prin congestiune. mata si nu recunoasce nici un fel de lege positiva.
La anurnite boale, Pyemie s. a., coloniile de bac- (V. Despotisin; Absolutism); e) Mipare abs.

terii respandite prin circulatia sangelui produc In asemenare cu cea relativa, e aceea, care nu

la diferite parti ale corpului A b. m e t a s t at i c e. se ponte refer la un ce stabil in sistemul cosmic;

Abscisa v. Coordinate.

Absent, (lat.) nu e de fata, lipsesce.

f) Valoare abs. este aceea pe care un obiect o

are in sine, fara privire la alta'. V. Absolutorio;

Absenta, (term. jut%) Titlul IV. al Cartii I. din Absolutiune; Absolutisin.

[Pletos.]
Absolutism, sistem politic, in virtutea caruia
Codul civil ron). (art. 98 unn.) poarta deuumirea:
Despre absenti, adeca cei cari lipsosc acela care dispune de putere, monarch, despot,
domnesce a guverdela local lo r. Jtuisconsultul B. Boerescu ga- autocrat, tiran, dictator,
sesee eu drept inexacta explicatiunealegiuitoralui. neaza statul dupa propria lui vointa. Esista multa
De aceea el (lice: Absent, in sensul de care se asemenare "'rare despot is in si absolutism,
ocupa titlul nostril, este wela care lipsesce dela cu deosebire numai ca despotismul este un sisteni

domicilial sau resedinta sa, de a carui urma

nu se scie ai a carui existenta este in c e r ta.
Acesta e inteadever intelesul cuvntului a bsent in art. 98 urm. C. civ. Alteori insa acest
cuvant insenmeaza cel ce momentan nu e la
domiciliu sau chiar la un alt loe determinat

politic traditional, permanent si de un caracter

oarecum religios, pe cand absolutismul este un
sistem de gavernament trecetor, esceptional si
de caracter politic. A. n'a putut sa se introduca
printre popoarele europene decat ajutat de eve-

nimente, si nu se ponte mentine si conserva

decat prin forta a artificiu. Trop souvent le dan(art. 290 $i 1896 C. civ.)
Absentare (dela poald). Despre absentarile ger raffle a la domination absolue, et dans be sein
dela scoala in Ung. invetatorul e indatorat a de l'anarchie un despote mme parait un sauMirabeau, Collection, I, pag. 350.
purta insenmari regulate ((liar) si a le asterne veur, .
cu finea fiecarei septemani scaunului scolar. Imperiu m, pe care Senatul si colnitiile conAcesta admoniaza pe parintli i ingrijitorii co- turiate romane 11 conferiau magistratilor s5i,
piilor ; nefolosind aceasta, Ii pedepsesce. Pe- continea germenul absolutismului, care prinse
depsele se transpun spre eseeutare primariei co- radacini si se desvolt indata ce imprejurarile
munale. Nefolosind nici aceste, scaunul acolar Il favorisara. In nici o fra.sa mai malt deck
face aratare inspectorului scoalelor si la inter- In cele urmatoare nu se oglindesce mai cu vivenirea acestuia primaria comunala da tutor co- goare i emfaz absolutismul imperial si cel mopilalui obligat a umbla la scoala. Tutorul se narchic : q uidq ui d pri ncip is placuit 1 eg e m
.

www.dacoromanica.ro

Absolutiune

Abt.

habet vigorem, si: l'tat c'est moi. In

13

plante, anc . absorb din medial, in care vietuiesc,

urma revolutiunii franeeze (1789) absolutismul corpuri gazoase $i le prefac in parti organice
monarchic a fost temperat in unele state ai ale trupului lor (absorp(iune fisiologiett), apoi
redus la cea mai simpla expresie, in altele prin descompun cele usate si le departa dinteinsele
introducerea sistenmlui constitutional ai repre- prin es h al are, resuflare.
Abstinenta, infranare, retinere; virtutea cum[Urseauu Valerian.]
sentativ. (V. ac.)
Absolutiune, desfacere, deslegare. 1) A. (in petului si in special contenirea dela anumite
drept). Nu tot ce este contra moralei i poate mancari , pentru ea sa se infrane poftele truvatama pe semenul nostm, e pedepsit ai de legea pesci si spiritul s domneasea mai user asupra
era la Pitha.gorei
penala: ea lasa uneori consciintei individuale, siintirilor. Deprinderea
opiniunei publico sau instantelor civile grija de o recerinta cardivala. In biserica catolica sub
a repara faradelegea. Alteori, din acapare de A. se intelege contenirea dela anumite mancari
vedere sau din imperfecta vizare, legea penala in qilele determinate de biserica. In inteles politic
comae o atare omisiune. Astfel Curtea de casa- si econ. v. art. Pasivitate i Malthusianism.
tiune a judecat, ca arestantul, care condus de
Abstract, (lat) in opositie cu concret, denota
patrula neinsotit de alti arestanti la un pu t afara caracteristica unui grup de notiuui i totodata a
din preajma inchisorii slue a scoate apa, fara unei clase de substantive. Abstracte se munese
violenta ja din sin uude avea ascuas un sac cu acole notiuni, cari au de eontinut notele comune
cenusa, fi arunca in ochii patrulii i scapa, co- dela mai multe obiecte asemenate prin un act
mae de sigur un f apt reprobabil, dar neprevOnt al cugetarei. S. e. diu asemenarea arborilor intre
nici de art. 195 Codul penal, nici de vre-un alt sine cu tufisurile, cu florae, cu muschii, eu
text de lege. Urmeaza deci, ea trebue a b- cerealele, cu leguminoasele, s'a nascut prin coms olvi t. Din cele ce preced lesne se poate ved binatiunea notelor comune ale acelora notiunea
diferinta dintre absolvire i achitare: in prima abstracta: planta. Echivalentul limbistic al nocas, declarat culpabil, culpabilul nu se pedep- tiunilor abstracto sant substantivele munite *cosesce ; in al doilea cas, se achita, nefiind recu- mune . Ce e abstract nu exista de sine decat
noscut in culpa (art. 10 Proc. pen.). Mai e de ob- numai in cugetarea noastra.
[Pl.]
servat ea in Rota. aceste cuvinte de absolutiuno
Abstractiune, a) A. impreuna cu determinaachitare sfint in genre reservate prieinilor, cari tiunea stint operatiunile fundamentale, de cari
merg dinaintea Curtii cu jurati i ea absolvirea se seivesce cugetarea la formares notiunilor.
se pronunta de Curte, iar achitarea de prese- Basa abstr. este asein'narea. Asemnate pot fi
dinte (art. 381 ai 387 Pr. pen.).
Pentru par- obiectele numai in virtutea notelor, ce au ai
chet i camera de punere sub acusare, se lice cari forrnza continutul notiunilor despre acelea.
de aceste autoritati ca d e c la r a, ea nu e lo c Asupra acestui continut reflectand cugetarea
la urma rir e (art. 129, 224, 225, 226 Pr. pen.; considera ea de sine statatoare ori separabile noart. 92 leg. org. ad.), pe cand instantele celelalte tele, pe cari, la mai multe obiecte asemenate, le
represive aparado p en alitate (art.157, 187, afla comune. Aceste, cornbinate din nou la un
207 Pr. pen.; conf. si leg. jud. de ocoale din 1896). loe, forineaza o noua notiune de un coutinut mai
2) A. (in biseried), a) deslegarea saeramen- larg sau mai general. Productul acestei combitallt de pecate, ce o face preotul in taina mar- natiwa sant notiunile generice, nwnite i simplu
turisirii ; b) deslegarea canonied dela pedepse g en . Este A. cantitativa san numerica, apliori alte legaturi bisericesci (reconciliare); e) des- cata mai cu seama la marina matematice, si A.
legarea inorlilor, prin care biserica cere dela calitativa, aplicata mai cu searna la obieetele inDwnnefleu, ca sa ierte celor repausati pecatele, tuitiunii si la insusirile lor calitative. b) Ca meadeca pedepsele meritate pentru pecate, in ceea- tod, A. pregatita prin analisa considera ea de
lalta hune.
sine statatoare parti dintr'un intreg, cari in fapta
Absolutoriu , absolutitme (eliberare) de sub nu sfint nici separate nici separabile. Aeeasta se
responsabilitate; testimoniul ce se da color ce face deoparte isoland notele cornune
is o 1 atermina vre-o acoala mai malta.
t iun e, de alta combinandu-le inteun intreg
Absorbentia, medicamente neutralisatoare, d. e. gen er al is a t i un e. Ca metal pentru eercemagnesia in contra acidului gastric.
tarile sciintifice A. se poste aplica la obiecte
Absorbire, sugere, inghitire, sbere.
reale ale experientii, la fenomene etc., la obiecte
Absorptiune, insorbire, insugere; in fisica in- ale cugetarei ori in fine la singuratice judecati.
sugerea gazurilor, aburilor, prin corpuri solide ai Productele sale, ea notiuni, intrucat se referesc
lichide, fare de ase produce combinatiuni chemice. la obiecte reale ale intuitiunei ori la obiecte ale
Corpurile solide absorb gazuri Po suprafata lor cugetarei, stint uotiunile generice, iar intru
(adsorp(iltne) in mesura mai mare. Cele mai cat se referesc la judecati, se numesc regule
poroase, cum e carbunele de tala, absoarbe abstracto sau legi. A. pregatesce ealea pentru
90 volume eat al seu de amoniac, platina inductiune. Cf. Maiorescu: Logica; I. Popescu:
spongioasa. Lichidele absorb, remannd tempe- Psichologia ed. II.; Pedagogia ed. II.; Drobisch:
ratura lor nestramutata, pe lauga aceeasi presiwie Logi k ; Wundt Logik.
[Plot.]
totdeuna aceeasi cantitate de gaz ; dintr'o ames- Abstractum, estras alcoolic ea zahar lactic,
tecatura de gazuri lichidul absoarbe din fiecare un feL de medicament.
gaz atata, cat corespunde presiunei aceluia deoAbsurd, ceva ce nu este $i nu poste fi adevrat,
sebit, va sa clica, cat ar absoarbe amesurat pre- ceva cu total greait.
siunei gazului atunci, daca acel gaz ar fi singur
Abt, Francise, compositor (cu deosebire de
(legea lui Dalton). Cantitatea gazului absorbit cantece pentru o voce cu acompaniare de piano
este cu atilt mai mare, cu eat Ii este tempera- si quartete pentra cor de barbati), n. 22 Dec. 1819
tura mai scaluta. Corpurile organice, animale, in Eileuburg, t 31 Martie 1885 in Wiesbaden.

www.dacoromanica.ro

14

Ab

Abu Simbel.

(arab. tata, parinte ; hebr. Ab sau Ab i) atunci a aparut In Petersburg in 1871-74 o

servesce in limba araba adeseori la formarea noua traducere franceza proveduta cu comentar
numolor proprii barbatesci, prectun si la distinctiunea unei legaturi intime parintesci si de proprietar (stapau) d. e. Ab'l-Faradsch: Parintele
bucuriei, ad oca cal yesal; Abal-Makarim: Tatal
indurarii.
Abub (sau Abad) instrtuneut musical de suflat
la Evrei.
Abu-Bekr, fiul lw Abu-Kohafa ben Amer, n. la
23 Aug. 634, tatal Aischei

573 in Mecca;

de Desmaisons.
[T. F.]
Abulia, lipsa vointei, energiei; obvine la idioti
melancolici.

cal mai renumit chirurg arab, a

trait cam prin secolul 10 in Cordova. A scris
renuinitul op de medicina (Al-tasnif), care s'a
txadus In limbile: evreica, catalonica si latina.
Abulkasim,

Abundanta, belsug, avutie, prisosinfa.

Abur, v. Vapor.
Abus, ceea ce trece preste us. In materia

(o sotie de ale lui Mohamed), si un mare aderent

de
al acestuia. Dupa moartea profetului deveni la drept wv. se dice ca proprietarul are dreptul de a
a. 632 primal calif al Arabilor.
usa si de a abusa de proprietatea sa. In materia
penala avem o serie de infractitua , cari au
Abudad, in mitologia persica tauxul
care a cuprins in sine germenul primitiv al in- abusul drept temeiu. Asa cod. pen. rom. art. 147

tregei vieti de pe painnt. Ahriman, spiritul si urm. se ocupa de abusuriledeputere ale

reir, a trimis pe arohidevul Boschasp asupra functionarilor, cari in loe de a se margini strict
taurului, ea sti-I ucida, s't B. cu sullarea sa l'a la aplicarea legii, ce sant chemati a pazi si

inveninat, dar Ormuzd, deul de lumina, a executa, o violeaza in dauna p ar ti

ul a.r i lo r.

impedecat cu Ferve ri i sei nimicirea taurultd, In erice teara civilisata legea penala reprima
caci grauntele de semi:114a, ce eran- in trupul lui, asemenea abusuri; totusi vigoarea represiunei
au remas nenimicite, si din acelea s'a continuat depinde mai mult sau mai putin de forma guvercreatiunea omului. Sub A b ud a d se intelege nului, variand aceast materia a dreptului penal,
zodia taurului, in al carei timp (Aprilie) s'ar fi In- in privinta acestni punct, dupa timp si loc.
ceput creatiunea lumii. (V, Audhumbla, Apis
La Roma, sub Republica, principiul respun-

derei penale a functionarilor e consacrat de

legile V al eriae; principiul subsista si sub
aproape de Alexandria, cu 800 locuitori arabi; imperati (Conf. Laboulaye, Lois crim. des R.
are un castel ruinat, un far si un port. Aici concernant la resp. pan. des magistrati). In
s'a petrecut la 1798 batalia cea mara, in care Roin. dispositiunile suscitate ale legii penale
Kajomorts).
[Atm.)
Abukir, orsel neinsemnat in Egipetul de jos,

Englezii sub Nelson au nimicit flota franceza, consacra in mod positiv garantiile constitutiocornandata de Brueys. La 1799 a batut tot aici nale. Alta infractinni, de un caracter mai grav,

Bonaparte pe Turcii de sub comanda lui Mustafa. caci au caracterul unui fel de revolta a
La 1801 din nou au invins Englezii pe Francezi, functionarului contra ordinei stabilite, e ab u s ul
si

generalttl Aber-Cromby a reocupat castelul.

de autoritate contra lucrului public,

(Abu Deleh), localitate in Sudan, prevadut i penat de art. 158 urm. Cod. pen.
intre cataractul V. i VI. al Nilului. Aici s'a
In ce privesce pe eclesiastici, a se ved
Abu Klea

petrecut batalla cea rentunita intre espeditiunea

engleza pentru eliberarea generalului Gordon din
Chartum, sub conducerea generalului Herbert
Stevart (13 Ian. 1885) s't futre armata lui Mandi;
trupele engleze au repurtat invingere stralucita.
Cf. bu dunkelsten Afrika de H. M. Stanley,
Il tomuri, Lipsca. 1890. Feuer und Schwert im
Sudan, de Slatin-Pasa, Lipsca, 1896.
ANA-Abbas, v. Abbas.
Abulfda, Imtid al-dtn

art. 166 m'in. In fine abusul de incredere

e caracterisat i pedepsit de art. 322 urm.
Cod. pen. ung. (. 471

481) distinga c r i in a

si delictul ab. de putere oficiald si cualifica

de crima urmatoarele fapte: daca un functionar

public provoaca fara motiv legal interventiunea
puterii armate, daca un jude, sciind ca cineva
este nevinovat, il puna sub cercetare criminala
ori in casul contrar intrelasa implinirea dato-

Isinil, principe in rintelor sale pentru a sent pe cineva de pei renumit scriitor arab ; n. in deapsa legala i in fine, daca se folosesce de
'limase la 1273 din familia Ejjubidilor si 1- la mijloace volnice i ilegale pentru a stoarce
1331. A scris a n al e, ce ajung pana la a. 1328, vre-o fasiune depurare, dela acusati. martori
si o g e og r afi e ( Takwim al boldaut).
ori experti; delicte saut: intrelasarea iinplinirei
Abuighazi Behadur, chan tatar din Chiva si datorintelor ofic. pentru a face cuiva pe nedrept
istotiograf, descendent afirmativ al lui Dsingis; dauna ori folos vatemarea faptica a cuiva in
u. 1605, t 1665. Tronul l'a ocupat dupa multe dectusul unei ftinctiuni oficiale, silirea cuiva pe
peripetii in 1644. A domnit 20 de ani. $i-a nedrept sa sufere ori sa intrelase cava, divulmarit imperatla prin eroismul seu si a tinut in garea secretelor ofic. si refuzarea implinirei
frau pe dusmani. In 1663 a abdis de tron in datorintelor oficiale. In fine Cod, pen. ung. (. 199)
favorul fiului seu; apoi s'a apucat do compu- mal pedepsesce pe acel functionar publia, care,
nerea istoriei genealogice a Tatarilor. N'a ter- abusand de puterea sa oficiala si in contra vointei
minat'o din pricina decedaiii; a terminaeo tusa celui in drept, intra in domiciliul altiva. Daca
fiul san. Manuscriptul a ajuns in manile contelui cu asemenea ocasiune se face si perchisitiune
Strahlenberg, in captivitatoa sa din Sibiria. Pe domiciliara, se aplica o pedeapsa mai grava.
basa ptimei traducen i germane s'a compus opul
Abu Simbel, stanca pe malul stang al riului
Histoire gnalogique des Tartares (2 tom.), Nil, intre priinul si al doilea cataract, in care
Hamat (Syria)

care a aparut in Leyden in 1726. Noua tra- dint taiate 2 vechi temple egiptene. Cel mai im-

ducere germana a dat Messerschmid in 1780. posant a fost dedicat lui Ramses (1388-1322 a.
Textul original s'a edat in Casan in 1825 sub Chr.) i sotiei lui, Nofretari; in el e presentat
titlul Historia Mongolorum et Tartarorum.t De acest domnitor in o figura colosala, incunjurat

www.dacoromanica.ro

Abutilon

Academia.

15

de cei trei dei: Ra, Phtah, si Ammon. In acest se fabrica din sirma de alama ori de otel. Deotempla se atta renumita inscriptiune greca (cea parte se fac acele, de alta gamaliile, cari apoi

mai veche intro cele mai mari), pe care an se impreuna in Mf4,1111 asa, ca un lucrator prolasat'o soldatii lui Psammetich (664-610 a. vede cu capote 1000-2000 ace pe oara. Esista
masini, can fac deodata acul gata si dau
Christ.), cand au alungat pe cei batuti in resboiu, cari s'au refugiat in Aethiopia. Inserip- 40-60 bucati pe minuta. Acele gata se ferb
tiunile stint publicate in Monuments de l'Egypte apoi in solutiune de tartm sau cu vitriol subtiat

de ChampIlion, 4 tomuri, 1835-1845.

Abutilon, Gartn., plantn, gen din fam. Malvaceelor. Din A. Avicennae se estrage bumbac
In China si India ostica; alte specii siint plante
decorative si medicinale. A. esculentum se folosesce in Brasilia ca legwna.
Aby, Cristo for Theodor, antropolog; n. in 25
Februarie 1835 langa Gutenbrwanen in Lotaringia ; in 1863 fit numit profesor de anatoinia
in Berna; in 1884 in Praga; -I- in 7 Inlie 1885
In Bilin. Scrierile sale sant: Metoadele pentru
detenninarea fonnelor craniului (1862), Con-

si in fine se induc cu staniu. Pentrn lustruire

se scutura inteun sac de piele ca tarite mari

uscate i inteun butoiu cu tarite, care se invr-

tesce imprejurul osiei sale.

A. astatice, done ace magnetice asezate

unul deasupra altuia ca scop sa-si paraliseze im-

prumutat tendinta de a se aseza in directiune

nord-sudica. Doue ace asffel combinate pot fi
asezate in ori ce directiune, fji de aci si-au capetal numirea de ac astatic. Acul astatic se folosesce cu mare succes la galanometri, fiind el

neasemenat mai simtitor ca acul simplu ce rinde

structiunea corpului omenesc (1871), Arborele sa-si pnstreze directiunea deis nord spre sud.
A. magnetic, magnet mic, la mijloc lataret,
bronchial (1880).
Abydos, colonia Miletianilor in Asia mica, la capete ascutit, atimat de un fir de matasa

langa Hellespont in fata cu Sestos. (Traditia

despre Hero si Leandru). Aci a facut Xerxes
la 480 a. Chr. un pod de corabii.
A. c., prescurtare din anni curentis (lat.),

anul curent.
A. C., (Arx Claudiopolis = Clujul), inscriptiune
prescurtata, ce se gasesce pe monetele de argint
ale principilor Transilvaniei din sec. XVII., batute in Cluj.
A, instrument subtire ascutit. cu care se come,
se impunge ori se infige. 1) Ace de cusut, se fac
din sirma de otel. Sirma e mai antaiu indreptata,

neresucit, ori radimat pe un stativ terminat intr'un yid ascutit. Acul magnetic sub influinta
magnetismului panintesc se aseazn in directiunea meridianului magnetic (v. magnetismul).
Acacia, v. Acatul.
Academia, institut cu menirea de a promova

studii sciintifice sau artistice. Mai intillu scoala

lui Platon a fost numita A., dupa gradina lui

Akademos, uncle isi tines Platon prelectiunile.
Dupa prima A. (antica) a lui Platon (347-270
a. Chr.), a doua (medie) a fost intemeiata de
Archesilaos (316-241 a. Chr.), iar a treia (noua)

apoi taiata la diferite lungimi. Bucatelele de sirma, de Karneades (214-129 a. Chr.). Unii mai numera

destinate pentru done ace inteuna, se aseut apoi

la ambele capote min masini speciale, In care trec
de doue-ori; pe minuta se ascut cam 500 bucati la
un capet. La aceste bucati de sirma ascutite
li-se fac apoi la mijloc urechile una langa alta
prin nisce prese, cari dan pe minuta 4-5000 ace
provedute cu urechile de lipsa, can se gauresc

Dupa aceea acele se lustruesc intre

table de metal. Acele de otel se in taresc prin
incaldirea pe table de fer pana la temperatara
rosie-alba, prin stingerea in (Ain i apoi prin
lasarea in oleiu ferbinte pana ce se coloreaza
in galben sau in vnet. Pentru delaturarea wdde tot.

si a patra A. infiintata de Philon din Larissa,

si a cincos, a lui Antioch din Ascalon.
In timpul mai non A. Insemneaza institut

superior de invetamAnt sau (mai des)

societate de in
In primal inteles

A. se deosebesce de Universitate prin faptul, ca

in A. se cultiva de regula numai un rain al

sciintelor san artelor. Astfel stint: A. de teologie, de drept, militara, de marina, montanistica, de silvicultura, de agronomie 0 comerciala. Deasemenea sant A-ii pentru artele fru-

A. de architectura, de sculptur, de
musica. Aci se pot numera i societatile sau
dului format se pun pana la 500,000 ace in institutele infiintate pentru cultivares in praxa
panza groasa cu smirida, oleiu si sapun moale, a, musicei. Cea dintaiu de acest fel a fost: Acaformand un bal cilindric i apoi 12-20 baluri dmie royale de musigue (acum opera cea
de acestea in moara de frecat. Dupa aceea se mare) in Paris, infiintata in 1669 de abatele
aleg acele incovoiate i rupte i celelalte se aseaza Perrin, care a avut dela rege permisiunea de a
cap la cap, spre a li-se da colre vaneta cu o da in decurs de 12 ani representatiuni teatrale
bara de fer inrosita. Esista i masini speciale in toste orasele franceze. Acest privilegiu in
spre acest scop. Cele din unna operatiuni mai urma mutter frecari
l'a avut mai ttudiu J.
sant: lustruirea acelor i nrechilor, aurirea ure- Baptist Lully, sub care s'a desvoltat opera nachilor i ascutirea de non a virfunlor. Astfel tionala franceza. In legatura cu A. r. d. m. a
acele stint gata 0 n'au decat sa se numere cu stat i Ecole royale de Chant et de Dclamation,
mana ori cu masiva i sa se impacheteze. Cele care s'a infiintat de baronial Breteuil in 1784.
mai buue Mint acele ehglozesei, desi Francia, Mai amintiin A. p. musica ital. de opera inGermania ci Austria anca fabrica ace escelente. fiintata in 1720 si renumita prin Hndel ; AcaAce de impletit (undrelele) stint fire lungi de demy of ancient music (dela 1710) in Londra;
sirma mai groasa, andreptate, rotundite la capete, A. filarmonica in Bologna si Verona etc.
moase :

intarite i lustruite. Ace de par, se fac din

Leaganul A-lor ca societati de in vetati este luce
sirma de fer, se ascut la capete si se incovoaie privesce esenta lucrului Egipetul ( Museion din
pe la mijloc. In fine se invinetesc in nisce sobe Alexandria nu era altceva decht o A.), iar in ce
calde sau se coloreaza in negra cu oleiu de in. privesce numele i organisatia, Italia. La curtes

Ace cu gamalie (bold, car*, spilca, bongos) lui Cosimo Medici din Florenta s'a format la 1470

www.dacoromanica.ro

16

Academia.

o A. platonictl sub conducerea renumitului filoIn Austria cea mai veche e A. din Praga,
sof platonic Marsilius Ficini, dupa a carui moarte Societatea sciintificti
infiintat la 1769
A. s'a desfiintat. La curtea lui Alfons V din Nea- ea societate privata, iar la 1785 recunoscuta ca

pole s'a format tot cam pe atunci o societate

de invetati, care s'a numit si A. Pontaniana
dupa distinsul sea membru Giov. Pontano. La
1498 s'a inffintat in Roma A. antiquaria, cu
scop de a cerceta antichitatile Italiei. Fiind
membrii ei urmarit de papi ca eretici, A. a mai

instituto de stat.
A. imperial d de sciinte
din Viena, inffintata prin patenta din 30 Mam

1847 cu 60 m. ord., are doll() sectuni: una filosofica-limbistiea si istorica, alta matematica si
de sciinte naturale. Dela 1850 publica Memorii

si eda opuri sciintifice de mare valoare. Des-

trait ca societate secreta pana pe la 1550. Abia la voaltiti activitate laudabila mai ales pe terenul
1742 a reinviat Con mai insemnata A. a Italiei istoriei austriaco. Mai e de amintit A. din

a fost A. della Crusca, iufiintata de betranul Cracovia.

poet Grazzini la 1582 in Florenta. Ea si-a pus
In IIngaria este A. maghiard de acid,*
de scop purificarea i cultivarea limbei ital. si (Magyar Tudomnyos Akademia) infiintat la
a edat Vocabulario della Crusca , tiparit prima- initiativa unor magnati, intro ctui Felsfibtikki
data in Venetia la 1612, care a avut influinta Nagy Pl si contele Stef. Szchenyi, care si-a
imensa asupra desvoltarii limbei ital. A. della oferit venitul mosiilor sale de pe un an (60,000 fi.
Ciaisca a servit de model A.-lor franceze i socie- a. 1825). Art. de lege XI din 1827 arata averea
tatilor linguistic() germane din secolul 17, precum A. cu 250,000 fi. La 1830 s'a constituit in Pojon
muneroaselor
societat sclintilice, in- sub presidiul con telui Ant. Czirky. Resedinta
fiintate mai tardiu in toate tenle culte din lume. A. mag. e Budapesta, nude isi are palatal proAstadi cele mai insennuate A-ii sant:
prin. Are 3 sectii: I.: a limbisticei si a sciinInstitut de France in P a ri s, care isi are In- telor frumoase;
filosofica, sociala si istorica;
eeputul dala 1630 ea societate privata, a fost M.: a matematicei si a istoiiei naturale. Entre
pusa pe base mai largi de Richelieu, perfee- publicatiunile ei merita amintire 44 tomuri artionata EA amplificata in ennui timpului sub di- cheologice, aproape 200 tomuri istorice, in mare
ferite numiri, pana ce la 1806 a luat numirea: parte de interes si pentru Romani. Alte publiInstitut de Franca cu mai multe sectuni. As- catiuni formeazti sute de volume.
tadi are 5 sectiuni, cari isi tin sedintele separat, A. sud-slavti de sciinte si arte, institut na-

inunai odata pe an: in 25 Oct. tin o sedinta tional croat in Z agr e b, infiintata de eppul Stross-

festiva comuna, in care se publica concursele mayer la 1860 cu capital de 80,000 fi. La 1866
s.

a. Sectia 1.: Aeadinie franaise cu 40 a fost inarticulata in lege, iar la 1867 a fost

membrii; cultiva esclusiv limba si literatura in augurata. Are 4 sectii: 1) istorieo-1 iterara, 2) filofranceza; opul ei principal e marele Dictionnaire sofica si iuridica, 3) matem. a ist. nat., 4) artide l'Acadmie (prima editie 1694). Secta
stica. IntTe publicatiile ei siint: Monumenta specA. des inscriptions et belles-lettres, tantia historiam Slavoram meridionalium (papa

cu 40 membrii orcl.; se ocupa cu istoria, ar- acum 21 tomuri); Mamie dictionar al limbei
cheologia i literatura clasica. Sectia HI. (68 m. croato-sOrbe (pana aciun 12 tomuri) etc. Are
ord.): A. des sciences; cultiva istoria nata- biblioteca mare, colecte bogata de documente etc.
rala, fisica, chemia si matematica. Sectia IV.:
In Italia, patria A-ion moderne, silnt nuA. des be aux - arts (41 m. ord.); cultiva ar- meroase A-ii cat se ocupa mai ales cu limba
tele frumoase; eda Dictionnaire de l'Acadmie ai poesia. Directie mai generala are A. d. F
des beaux-arts , (pana acum 4 tomuri). Sectia V.: r enz e, care s'a format (1783) din contopirea
A. des sciences morales et politiques mai multor A-ii (A. del Cimento, A. di Bota(40 rn. ord.) cultiva sciintele istorico-politice, nica etc.); A. din Milano, mutata aci (1820)
juridice i national-economice. Institut de France din Bologna, acum e instant regal (Instituto
si-a castigat mari merite infra consolidarea lim- lombardo di scienze); A. delle scienzet in
bei si literaturei franceze, precum si pe terenul Genua; A. reg. din Torino, A. din Roma,
archeologiei, al limbilor orientale, astronomiei Neapole, Lucca,
geografiei matematiee, indeosebi prin mesurani Chi eti, etc.

de grade. Afara de Institut esista in Francia

Palermo, Venetia,

In Spania este: Real A. espanolat in

multe Acadernii, mai ales in capitalele vechilor Madrid, inf. 1713 de Filip V. In Portugalia:
A. Real das Sciencias( (1779). In Olanda:
departamento.
In Germania cea mai veche A. e Societiit Hollandsch Maatschappy vanWetenschappen(
der Wissenschaften in Berlin, inffintata de din H a ar 1 em (1752); A. reg. de sciinte din
Frideric I. dupa planul lui Leibnitz la 1700, Leyden si Amsterdam. In B elgi a A. royale
inaugurata insa abia la 1711. Primul presedinte des sciences( eu 3 secti (sciinta, literatura, arta),
In Rusia deja Petra cel
a fost Leibnitz. Sub Frideric II. a fost reor- inffintata la 1773.

ganisata de nou dupa model francez de Mau- mare s'a ocupat cu idea unei A., dar numai
pertius. La 1812 si-a primit organisatia de adi Catarina I a realisat'o la 1728, infiintand A.

imperial de sciinlee in St. Petersburg; ea

laolalta cu vfo 50 m. ord. A doua are 15 ni. ordin, si a lucrat malt pentru cu-

cu 4 sectiuni: fisieala, matematica, filosofica

istorica,

A. germana e A. de sciinfe din Mnch e n1 noascerea esacta a orientului si scrutarea

inffintata la a. 1759. Alte
ale Germaniei bfior asiatice. Sant vestite colectile ei de ma-

nusciipte, biblioteca s. a. colectii. A edat studii

A. din Gttingen, numita
Societiitt, infiintata la 1752 cu. 3 sectiuni: In Comentarii , Mmoires si Bulletin etc.
matematica, fisicala i istmica. A. din Erf ur t A. din Varsovia(1824);Societas scientiarum
In Svedia
(inf. 1758), din Grlitz (la 1779 si din Lips c a Fennica( in Helsingfors.
stint:

(la 1846).

esist Svenska Academient in Stockholm,

www.dacoromanica.ro

Academia Mihaileani

17

Academia Romani.

la inceput societatea privati alor 6 inftati rusesc, aduse pe principele Mihail Sturdza acolo ca

(Lim*, la 1741 regeasca. Tot acolo este o A. la 1847 sub pretexte de nimio sa sugrame insusi
de istorie si antichitati pi cite o A. in Ups al a asedamentul infiintat de el. Cursurile superioare,
In Nervegia este A. din cari se tineau in bimba romina, se terg, se inGotenburg.
Cristiania (1859) si cea din Drontheim troduce alt sistem de invetamint la A. M. si
(1760). In Dan emarea e A. din Copenhaga, locul limbei rom. Il ocupa limba franceza, gerdevenita regala (1743) din o societate privata. mana sau ruseasca, dupa inlesnirea ce se va

In Anglia si Irlanda esista numai socie- infatosa in aflarea de potriviti profesorig. Cf. A.

tati, cari cultiva singaratice ranoni de sciinte. D. Xenopol: Memoriu asupra invetamintului su-

Boyal Society din IA n dra (1663), cea din perior in Moldova. Iasi; 1885.

Academia orientalit mstitut de invetanAnt

Edinburgh si Royal Academy din Dublin sant
cele mai vestite; ele cultiva aproape exclusiv Viena, stand sub ministerul de esterne, pregatesce tineri pentru ingrijirea afacerilor diplosciintele matematice si naturale.
In Orient: Endsiiineni danisg in Con- matice in statele din Orient. A fost infiintati
de imparat. Maria Teresia. Inftamintul dustantinopole.
Am eric a, indeosebi Statele Unite nord-am eri- reaza 5 ani. In acest institut se primesc numai
cane, stint bogate in Academii, cari se inmultesc fii de ai cetatenilor Austriei si Ungariei. Tinerii
American Aca- absolventi ai A. afla aplicare ca elevi consulari
an de an. Cele mai vechi
demy of arts and sciences( din Boston (1780), mai ales in Orient. Obiecte de inftamint:
care cultiva toti ramii sciintelor si artelor; senate juridice si politice, istoria diplomaticii de
American philosophical A. din Filadelfia, stat, dreptul international, dreptul consular si
inf. de B. Franklin, i aprobata la 1780. Apoi: limbile: franceza, italiana, engleza, araba, tursocietatea literara i filosofica si Albany Insti- ceasca si persana.
tuteg, din New-York; A. din Newhaven, Academia ortodoxii", societate pentru literaWashington,Chicago etc. InAmericadesud tura, retorica si musica, infiintata in 1884 de

mai remarcabila e A. de sciinte din Rio de alumnii seminariali dela facultatea teologica din

Janeiro.
In Asia si Australia inca exista citeva

Cernauti la indemnul archiepiscopului ts'i metropolitului Dr. Silvestru Andrieviciu-Morariu; are

Academii, in A f ri c a: Institut gyptieng in de scop perfectionarea membrilor sei in numitele
Alexandria (1851). Afara de acestea esista nu- ramuri. Concerteaza si peroreaza odata pe an
meroase Academii, cari cultiva singuratice ramuri in sala sinodala a resedintei metrepolitane; a

de sciinte si arte.
Academia Mihalleana, i.ntiul institut pentru
invetamentul sup. rom. in Moldova, ale carui
cursuri superioare au fost simburele, din care
dupa multe peripetii se desvolta Univeisitatea
din Iasi. Infiintata de piincipele Mihail Sturdza
cu conlucrarea lui Gb. Asaki si a altor fii
ai terii i inaugurata la 16 lun. 1835 cu

deosebita solemnitate; scopul era, ca prin ea sa-si

poata cistiga invetatura mai malta acei tineri,

eari tenninind giinnasiul Vasilian dela TreiIerarchi din Iasi, nu puteau merge in strainatate. La inceput se organisara numai patru clase,

cari mai tfirdiu se inmultira pina ce ajunsera

la pepte. Cu organisarea mai deplina a A. M.

dat serate musicale in Sueeava i Radiuti si a

publicat si Calendarul diecesan dela 1886-1895.
[Dr. I. G. Sb.]
Academia Romina. Dela 1866 incoace incep
evenimente mari in Rominia. Cu progregul consolidarii politice a tern se pregatesc fundamen-

tele pentru infiintarea Acaderniei Romine. In

10/22 Febr. 1866 loan Caza era tinca principe,
dar preste noapte e silit sa abglici de tren,
in 11/23 Febr. 1866 Bucurescii se desteapta
sub Locotenenta Donmeasca compusi din :
Lascar Catargiu, colonel Haralambie si general
Nic. Golescu, si sub ministerul loan Ghica. In
10/22 Maiu 1866 sosesce Carol in Rominis. In
11 23 Febr. C. A. Rosetti intra in minister ca

incetara cursurile ginmasiale dela Trei-Ierarchi, ministru de culte si avind lib-1ga sine de director
reminind acolo nrunai clasele elementare, iar general al nainisterului de culte (secretar de stat)
profesorii dela acele cursuri treeura la A. M., pe V. A. Urechia, firma in prima di a oficiului
Infra cari si Eftinne Murgu, doctor in filosofie, sau a venit cu idea, ca guvernul sa ja in
madular al Univeisitatii din Pesta, diplomat mina sa si sa promoveze causa infiintarii unei
cesaro-craesc, pravilist si profesor de filosofie . Societati literare si in acest scop sub
Cursurile sup. erau representate la inceput prin Nr. 1140 lace raportul ski catra consiliul midoue clase, cea de filosofie si cea de drept, dar nistrilor, alaturand totodata un Regulament
pe And se deschisertt catedre noue aproapepentru pentru formarea societatii literare romneg.
toate ramtuile de sciinta. Aici isi incepura cariera Regulamentul acesta prevede formatiunea sociemulti dintre cei mai luminati fii ai neamului rom., tatii literare romine din membrii din toate proca Ioan Ghica, Mihail Kogalniceanu s. a. Prin vinchle locuite de Rominig i spune c gr aA. M. si alte difelite scoli, infiintate in capitala matica i dictionarul nu pot sa fie ale

si in locurile Ina' insemnate ale Moldovei, invetarnintal national luir un inalt si puternic
aveut; so ridicara prin invetaturd oruneni noui
din treapta de jos si incepura a face concurenta
clasei privilegiate la ocuparea functiunilor de

cutarui dialect rconin, ci gramatica si dictio-

stat. Boerimea isi veda prin acestia i prin bonjuristi invechitele privilegii primejduite, iar urmarea fa reactiunea. Partida boereasca, dusmana
mai ales inftanAntului superior dela A., spriginita si de agentul din Moldova al guvernului

grafice.

narul limbei romine. Guvernamentele, sub scutul

carora Ddeu a asedat o parte a natiunii romine,

nu pot dealt sa aplaudeze formatiunea acestei

societati cu totul literare, gramaticale, si lexico-

Austria, sub scutul careia s'a inceput

cultura limbei romine santem sigaui ea va privi

cu multamire impartsirea la lucrarile acestei
societati a invetatilor romini din Ardeal si Bucovina .
Consiliul ministrilor in sedinta din

Enciclopedia romand. Vol. I.

www.dacoromanica.ro

18

Academia Romang.

12 Mulle 1866 piimesce raportul i regulamentul, si a glosaralui limbei remalle. Solemnitatea

iar locotenenta domneasca cu decretul din 1 Apr.
societafii literare a inaltaeo desvelirea
1866 Nr. 682 aproaba Regulamentul pentru for- ustului lui Evangelie Zapa din Macedonia, care
marea societatii literare romane Regulamentul a lasat societafii 5000 de galbeni, si a dispus

Intreg consta abia din 13 e-i. Era idea ea sa prin testament ca urmasii lui in tot anal sa

se faca un inceput cat de modest, dar sa se plateasca societatii 1000 de galbeni. De solemfaca. Articolii de frunte ai regulamentalui eran: nitatea inaugurarii societatii literare s'a finut

ca societatea se formeaza In Bucuresci, ca ea

cuvntarea lui Timoteiu Cipariu, cauonic in
se va forma deocamdata din 7 membri din Ro- Blaj. Dinsul dise in obiectal limbei: Piina aci
manis, 3 din Transilvania, 2 din Banat, 2 din limba i nationalitatea ne-a fost incalcata . . .
Maramuhis (Ungaria de nord), 2 din Bucovina, pentru eliberarea limbei nafionale va ingriji
3 din Basarabia i 2 din Macedonia; ca la In- mai ales chiar aceasta societate literara. Ea va
ceput ministeral de culta va invita, respective ingriji ca limba romana sa scape de jugul desva denurni pe membrii, ca societatea are dreptul potismului, sub care a gemut de secoli. Ea va
sa-si aleaga pe president, pe vice-president si Ingriji pentru conservares unitatii limbei rope secretar, iar mai tardiu societatea constituita manesci in toate provinciile locuite de Romani.
are dreptul de t'O alega membri, ca societatea Ea i va reda forma curat nationala romana,
are sa seadune in 1 Aug. 1866, cand va discuta spre a figura en toata demnitatea infra si langa
basele, dupa cari urmeaza a se elabora g r a- surorile ei de origine latina!
matica i dictionarul limbei romana. Lo- In phraele sedinte societatea si-a intocinit
cotenenfa domneasca en decretal din 22 Apr. Statutele pentru regularea activitafii sale. In
1866 Nr 698 numesce de membii ai societafii aceste statute ea isi da numele de Societate
literare romana pe : Iosif Flodos, Alex. Roman, Academica Romana, pe care l'a purtat pana la
din Maramures; Timoteiu Cipaiiu, G. Mantean, 1879. Totdeodata ea ti-a largit cercul de actiG. Barif, din Transilvania; Andreiu Mocioni, Vin- vitate, constituindu-se, in scop de a lucra la
cenfiu Babes, din Banat; A. Hurmuzachi, A. inaintarea literelor si a sciintelor intre Romani,

Dimitroviciu, din Bucovina; Al, Hasdeu, Cavaler In trei sechuni : a) Secfiunea literara-filologica,
Stamate, I. Stroiescu, din Basarabia,; I. Caragiani, b) Sectiunea istorica-archeologica, e) Sectiunea
Cozacoviciu, din Macedonia. A. Dimitroviciu isi sciintelor natarale. Programal de activitate
dete dimisiunea, i prin decretal din 11 Iunie astfel largit si determinat a remas basa orga1866 Nr. 975, subscris de Carol I, Domn al nisarii acestei institutiuni. Dupa doispredece ani,
Romanilor, se denumesce in loe Ioan Sbiera legos din 29 Martie 1879 declara Societatea Acaprofesor din Bucovina. piva adunarii membrilor demica Romana de Institut National sub denus'a fost pus pe 1 Aug. 1866, dar prin decretal mires de Academia Romana . Dela 1867 pana
domnesc din 22 Iulie 1866 Nr. 1187 s'a amanat la 1878 Societatea Academica se intrunia odata
pe pe an, i anume vara, In sesiuni general, cari
din causa epidemiei ce era in eara

a. 1867. Prin decretal domnesc din 28 Mala tineau cam sese septemani. In aceste sesiuni se

1867 sub Nr. 874 societatea literara e convocata discutan toate chestilmile sciintifice, administrative
pe 1 Aug. 1867. Urmeaza apoi decretal domnesc
financiare, puse la ordinea lilei. Intre o sedin 2 Iunie 1867 Nr. 829 prin care se denumesc siune generala si alta functiona raunai o Delemembrii: Vasile Alexandii, C. Negruzzi, V. Al. gatitine aleasa i Insarcinata cu esecutarea hoUrechia, din Moldova (Romania de preste Milcov); taririlor luate i cu pregatirea lucraiilor pentru
I. Heliade Radulescu, A. Treboniu Laurian, C. viitoarea sesione. Dela 1879 incoace, de cand
A. Rosetti, I. C. Massim, din Muntenia (Ro- s'a organisat Academia Romana cu stahitele de
mania de dincoace de Milcov); i fiind-ca local astadi, activitatea ei are un caracter pennanent.
lui Stamate din Basarabia a devenit vacant, se $edinfele se fin In fiecare Vinere, afara de cele

Intaresce Stefan Gonata; mai departe piin de- trei vacante, la Craciun, la Pasci siin lunile
cretul domnesc din 20s Iulie 1867 Nr. 1047 se Iulie si August. Sesiunile generale, cari dureaza
denumesc
Titu Maiorescu i Nicolae 25 de Ve, se fin Inainte de Pasci si au mai
Ionescu, din Mmitenia.
cu seama menirea de a constata si aprecia lu-

In 1 Aug. 1867, 16 membri din Romania si

10 inembri din alte parti se aduna in sala
Ateneului din Bucuresci. Stefan Golescu, ministrul president ocupa presidiul (deoarece D.
Bratianu, ministral de instructiune publica era
mpedeeat l in cuvlitarea sa de deschidere
(Anal. A.c. Rom. 1867 p. 12) dice : Guvemul

crarile facute, de a acorda premiile puse la

concurs, de a da direchunea lucraiilor viitoare

si de a lua decisiuni de natura generala, pri-

vitoare la activitatea si la interesele Academiei.

In originea ei Societatea Academica era curat
filologica i avea misiunea speciala de a se ocupa
ea ortografia, cu gramatica i cu dictionand
din aceasta oara nu mai poate av nici un limbei romano. Societatea Academica s'a ocupat
amestec in lucrarile DVoastre. Ministerul va deci in coi
Oca ani ai existenfei sale
depune in manile DVoastre fondurile, ce din aproape numai cu lucran i piivitoare la limba.
diverse legate posede deja societatea, si al caror Studiile i publicatiunile istorice au intrat mai
depositar legal pana adi era ministerul. Socie- tardiu si pe Incetul In cereal activitalii sale ; iar
tatea este si remane independenta si libera cum sciintele naturale ti matematice au luat o posi-

libera si independenta a fost limba poporului tiune egala cu celelalte doue clase de sciinfe numai
roman. De adi inainte societatea va ave respun- prin nona organisare a Academiei dela 1879.
derea 11)i gloria lucrarilor sale. Raportul minis- (Despre lucrarile Academiei privitoare la limba v.
trilor din 11 Febr. 1866 Nr. 1140 spune lammit art. Ortografia, Gramatica, Dichonar, Etym. Mag.)

tot ce dorim, tot la ce aspiram prin Infiin-

Academia se presinta astadi cu urmatoarele

tarea societafii insarcinate cu luerarea gramaticei publicatiuni Analele, in cari se cuprind aproape

www.dacoromanica.ro

Acadia

19

Acalypha.

200 memorii, notite si comunican sciintifice; hagoni L., specie din familia Meltiaceae, tribul
apoi cu numeroase publicatiuni despre limba Swietenieae. Acest humos arbore cresce in
romana: dictionar, gramatica si texte vechi, America centrala si In Antile, de unde se si
opere de ale vechilor istorici romani, (Cantemir7 exploateaza pentru lemnul seu pretios, care se
Mina] Cosen, N. Balcescu), studii si colectium Intrebuinteaza pentru mobile. Lemnul de A. este
de obiceiuri si de literatura poporana a Roma- compact, fin, tare, colorat in rosu si odorant din
nilor, traducen din antori clasici latini si greci causa unei gome, ce exudeaza; el se lucreaza
si in fine cu circa 10,000 documente istorice usor si se poate instru. Toste aceste calitati
privitoare la relatiunile mai ales externo ale fac ca acest arbore, care ajunge la dimensiuni
cu stndii considerabile, sa fie cautat 5i sa formeze un InRomanilor din secolii
istorice de Eudoxiu Hurmuzaki. Academia are semnat articol de export. A., ce se intrebuino biblioteca de preste 40,000 volume de carti teaza in Francia, se impoartif din Haiti. Din fructul
tiparite, cari cuprind aproape toata literatura de A. se extrage un oleu, numit de Caraba.
necesara pentru studiile istoriei nationale, cu o Scoarta acestuf rar arbore are proprietati amare,
colectiune de preste 900 volume manuscrise, astringente, febrifuge si antiputride, ceea ce face
esa mai mare parte romanesci; cu o colectiune sa fie intrebuintata in America si in Antile ca
de preste 320,000 documente vechi ronulnesci succedaneu al scoartei de Quinquina. [Z. C. P.]

,Acadernia (Palatal Universititii) din Bucuresci.

din teara, aproape toate originale

si nepubli-

cate; cu o bogata colectiune de portrete, stampe

si charte geografice vechi, toate de cea mai
mare valoare pentru istoria noastra ; in fine cu
o bogata colectiune numismatica romaneasca.
Pana in timpul cel mai non A. R. a fost ada-

Acalmie, (marinti), o scadere simtitoare In

forta vntului in timp de furtuna; poate dura

cateva minute sau cateva ciare; in general dupa

o acalmie vntul reincepe a sufla cu mai multa
furie. Ctind vntul sufla cu rafale, se numesce
acalmie perioada de linisce relativa dintre doue
postita in palatal Universitatii din Bucuresci rafale. In fine prin estensiune se da numele de
(v. ilustr.), care dimpreuna cu stradele invecinate acalmie la starea momentana a marii In timp
pana In Out de astacli poarta numele ei. De de furtuna, cand dupa o serie de valuri mari si
cativa ani A. R. are un local des' provisor dar puternice urmeaza o serie de valuri relativ
propriu pe calea Victoriei.
mici si usoare. Cand un bastiment, prins in furA.verea Academiei represinta astaqi o valoare tuna, este obligat la un moment dat a face volta
de preste 2.500,000 lei. Budgetul anual se une (v. ac.), adeca a schimba directia drumului,

preste 120,000 lei pe an. (Cf. Raport asupra asteapta o acahnie pentru a executa aceasta
activitatii Academiei romano 1866 1891 de D. gran manevra, fiind atunci mai putin expus a
A. Sturdza, Bucuresci 1891).
suferi stricaciuni i avAnd mai multe sanse a
Acadia, numele indian al provinciei de aqi isbuti la intoarcere.
[Constant. B.]
S c o ti a noua in Nordamerica britica ; pana la
Acalypha L., plante, gen din familia Euphor1713 provincie franceza.
A. se numesce si biaceae, tribal Crotoneae, cupnnde plante erbacee,
panel' nord-estica a muntilor Alleghani.
vre-o 220 specii, respandite In regiunile calduAcaju, planta, num. sciintific Swietenia Ma- roase ale globulni, multe se cultiva si In Europa
2*

www.dacoromanica.ro

20

.A.cantha

In sere ea plante ornamentale. Dintre numeroasele specii mentionam: A. indica L. este o

planta erbacee anuala. Radaeinile, frunzele
vlastarile tinere sfint intrebuintate in medicina
de catra Indieni. Frunzele uscate i pulverisate
sfint administrate copiilor ca vermifug. Sued

Acatalectic.

Acanthoslcyos horrida (Naras), planta din familia Cucurbitaceelor, cresee pe prundun de nasip
In Mossamedes i Golful-chitilor (Africa); are
f rude aromatice de marirnea uuei portocale, cari
se folosesc de indigeni i ca nutremant.

Acanthus L., gen din familia Acanthaceae in

lor este emetic pentru copii. Radacina in decoc- regiunea tropica i subtropica. Acest gen eutiune este eathartica. Infusiunea de frunze de prinde vre-o 14 specii, ce creso prin regiunile
A. betulina L. se intrebuinteaza in contra tropicale si temperate ale Europei, Asiei, Africei
diareei si a disenteriei. A. hispida Burm. este
Anstraliei. Multe sfint cultivate prin gradini
un arbust eu fiori dispuse in lungi raceme pen- ca plante ornamentale pentru fiorile i frunzele
dente si considerate de Indieni ca specificul lor. Dintre speciile, ce se cultiva ea plante ordiareei. A. fructicosa Forsk. este planta lemnoasa namentale, insemnam pe A. longifolius Host.,
pubeseenta. Frundele stint intrebuintate de Indieni nuinit in popor Tal pa-urs u lui, care cresce pe
contra dispepsiei. A. reptans Sw. este o planta langa Craiova, Turnu-Severin, la Vereiorova
purgativa si diuretica. Dintre speciile cultivate prin Banat. A. mollis L., care cresce spontaneu
pentru frumseta frunzelor insemnam: A. ma- in regiunea mediteraniana impreuna cu A. longicrophylla Hum)) et Bonpl., A. marginata Spreng., folius Host. A. spinosus L. si A. hirsutus Boiss.
A. obovata Benth. etc.
[Z. C. P.]
Unele dintre speciile acestui gen sarit intrebuinAcantha, (architecturtl). Foile de acanthus tate in medicina ea emoliente din causa, ca frun-

(v. se.) sfint aplicate sub divene forme la ca- zele lor stint avute n inucilagiu ; precum Acanthus
pitelele columnelor cmintiene, romane etc., la mollis L., Acanthus ilicifolius L., arbust ce cresce
console, la ornamentatia de frisuri i coroane in in India. Frunzele mari i spiuoase au servit
architectura clasica i variautele sale cu ces de model la ornamente antice (v. acantha); floromana in diversele renasceri.
rile asedate in forma de spic Ant de o frankAcanthaceae, fam. de plante Dicotiledones, se- s* deosebita.
ria Bicarpellatae. Familia Acanthaceae se diA capella, (ital. m usi c a) in stil bisericesc,
vide in unnatoarele 5 tribun: I. Tribul Thun- cantare corala fara acompaniare instrumentaba.
bergieae. II. Nelsonieae. III. Ruellieae. IV. AcanA capricio, (ital. m us i c a), v. Ad libitum.
theae. V. Justicieae ; are vre-o 120 genuri cu Acapulco, oras marithn n statul mexican
vre-o 1350 de specii, imprastiate pe suprafata Guerrero ; situat langa Oceanul pacific dela Afexico
globului mai ca sama in regiunea intertropicala. spre sud-vest. Unul din cele mai admirabile
Multe din A. stint cultivate prin gradini si sere porturi, in care pot ancora sigur 500 corabii.
ca plante ornamentale. Unele stint plante inedi- In apropiere e fortul San Carlos. Clima e fercinale, allele Ant importante ca plante industriale binte i nesanatoasa. Cutremure de painnt dese,
tinetoriale. A. longifolius Host, cresce i in cari la 1799 si 1837 aproape au nimicit orasul.

terile noastre. A. ilicifolius L. arbust din India. Export de piei, blane i argint; 3000 loc.
Justicia gendarussa Roxb. arbust din India ; Acardiacus, (grec) copil monstru, fara mima
infusiunea de frunze intrebuintata in medicina sau ca inima redusa; anomalie innascuta; aseca febrifug; sucul contra tusei i decoctiunea de mean moustri nu pot trai.
fran ZP contra reumatismului cronic. Justicia
Acaret, avere, bnn ; se aplica mai cu seama
pieta L. arbust Cu proprietati emoliente, intre- la constructiuni, cu dependrutele lor ; cuvnt
buintata pentru cataplasme. f. nigricans L. venit la Romani prin Turci din arabul 'akaret.
planta amara si tonica. Ruellia tuberosa L. planta (Et. M. R.)
Acarina, acarieni, (zool.), ordin de araerbacee, ale carei radaciai i frunzo stint purga-

tive i emetice, intrebuintate sub numele de chnide ; cuprinde numeroase familii cu umneroase
Coccis .
genuri. Sarcoptes scabiei(L.),lungde 0.5 nun.,
[Z. C. P.]
Acanthia lectularla, v. plosnita, pedu- traiesce pe om, cane, pore i pisica, produce

raia. Demodex f olliculo rum (Sim.); tra-

chele de lemn.

Acanthias vulgaris, (cane de mare), peste din

ordinea Selachienilor; are pe spate inaintea fiecarei aripi dorsale cate un ghimpe mare; traiesce
In toate marile Europei i in Marea Neagra. A.
stint foarte numerosi la Sulina. Pelea lor se Mirebuinteaza la poleirea lemnului. (V. Selachien1).

iesce parasit pe oin in ghindurile sebacce i foliculele pilifere ale obrazului. Gamas id ele,
parasite pe pasen, mamifere si insecte. T y r
phi hidele traiesc pe materii animale sau ve-

getale in fennentatiune; Ty ro glyp h us siro

(Lerv) si T. longior (Lerv) in brinza. T.

[Dr. Gr. Antipa.]

farinae (Deg.) in faMa. Glycyphagus in
Acanthocephali, vermi parasiti din grupa Nema- fructe dulci i cartofi stricati. Tr o m bididele
thelmintelor. Stint caracterisati prin lipsa de insemnate prin colorile lor vii.

canal alimentar si de gura. La partea ante- Acarinosa, morb al frunzelor de per, produs
rioara a corpului au o trompa provduta cu prin impunsetura unei capusite (grapite) numita

carlige mici, cu cari se fixeaza in paretele intestinului animalului, in care parasiteaza. Se

hranesc priu suprafata corpului. Un siugur gen
Echmorhynchus E. Giyas Gtze, traiesce ca
larva in larvele gindacilor de trandafiri
ale carabu.silor; ca animal desvoltat traiesee
in intestinul porculth si al ornului. Cate data e

Phytoptus phi. Impunseturile produc pe supra-

fats frundelor nisce umflaturi rosii i negricioase.

Acatalectic, (grec) se numesee in versifica-

tiuuea antica versal complet, adeca versal

In care si tactul final are deplin uumerul

Catalectic se numesce versul, din al

carui tact final lipsesce o silaba.
Hipercatachiar epidemic. Literatura: Leue ka rt. Mensch- lectic se numesce versul, in care Maul final numera mai mult cu o silaba usoara.
liche Parasiten.
[Dr. Gr. Antipa.]
silabelor.

www.dacoromanica.ro

Acataphasia

Acceptatiune.

21

Acataphasia, sau agramatism, lipsa capacitatii

Acc, (comerc) prescurtare dela accep t.

de a forma cuvintele conform regulator gramaAcca Larentia, dupa mitologia romana mama
ticale si a le ordena in propositiune coreut dupa La rilor i ina puterii fructifere a pamnsintaxa; la morburi cerebrate, (variatiune a tului, careia i s'au ineredintat semintele i mortii
aph asiei).
pentru aceasta ea s'a prima si de 4ina cetatii
Acfitele, carceii la visa de vie.
Roma. Dupa alt mit, muierea pastorului FansAcatist, s. acaftist, (grec. cix.c4tarc,q), ann, talus, care a gasit pe Romulus si Remus si i-a
care se canta sambata dimineata, respective predat muierii sale ca sa-i nutreasca i creasca.
vineri seara in a V-a septernana din postul Acca se esplica din sanscrita akka (mama), jara
[A.tm.]
Paseilor In onoarea Preasantei Nascloare de Larentia din numele Larilor.
Ac-cale, insula in Dunare, (v. Adakaleh).
Dunnneqeu, prin a carei intrevenire de trei ori

a fost mautuit Constantinopolul de barbari. lmuul

Accalmie, v. A.caltnie.

Accapareur, (franc) comerciant, care prin

acesta se cauta si se asculta stand in picioare
si nu seglnd, de aici i are numele de A c a f- cumperarea in masse a unui articol comercial vrea
sa predomineze piata i sa dicteze preturile.
ti st. Acaftist sau Acaftistiar se numesce
Accarus, V. acarina.
o carte de rugaciuni, in care se cuprinde imuul
Accelerando (ital., termin music.): grabind,
amintit. (Nilles, Callendarium manuale utriusque
ecclesiae, Oeniponte, 1881, t. II, p. 152-182; din ce in ce mai iute.
Acceleratiune, in general grabire. A. sidericd
Melchisedek, Oratoriu, Bucuresci, 1869 p. 91).
Acatolic, crestin, care nu se tine de biserica este diferinta dintre iva siderica i civila sau
tropica, adeca 3'56.5", cu cat e mai lunga
catolica.
A. selenicd este
Acatul, Acacia Willd., arbore din familiaLegu- civila cleat cea siderica.
nrittosue, sub am. Mimosae, trib. Acacieae. Plan- scurtarea timpului din revolutiunea lunei, ce se
tele din acestgen cresc in regiunile tropiee ale glo- produce prin influintarea planetelor asupra caii
bului, dar silut mai abundante in Australia si pamentului. In fisi c a A. se arata la caderea
Africa. In Europa se cultiva in sere mai multe va- corpurilor; la aruncarea oblu in sus acc, se nurietati de A.; ba in regiunea meditertunana se mesce A. negativa, sau retarda(iune.
Accent, (lat) exprimarea unei silabe cu glas
cultiva cu succes si sub cerul liber. Dintre cele
420 specti cunoscute mentionam : A. arabica mai rictieat in rostirea cuvintelor. D. e. invotaWilld. arbore inalt de 6 metri, cresee in Arabia tura In musica intonarea mai marcata a unui
si India orientala, in Europa se cultiva in sera. ton fata ctt alt ton. Accentul musical sta in
A. vera Willd. arbore cant de aceiasi inaltime legatura cu accentul vorbirei. In musica deo-

cu col precedent, cresce In Egipt. Ambele aceste sebim 1) A.. gramatical, 2) A. ritmic, 3) A. metric,
specii saut importante, pentru-ca produc goma- 4) A. pasional.

arabica, care se intrebuinteaza in medicina

in industrie. Apoi A. Catechu Willd., A. Far-

Accepish, (lat)
pisa, chitanta.

prin sere ca plante ornamentale. Din punct de

vedere silvic de mare importanta la reimpopu!area nasipului sburator si la locurile coplesite
de solul fertil, unde se aplica Cu succes butt.
AcAu, (acov), o mesura de 56 litr. Cuvnt
aproape necunoscut in Romania. Vine din

pe cam biu de trasat, prin care acesta se obliga

sa plateasca la scadenta suma din cambia intreaga sau in parte. Din o asemenea declaratiune, facuta in forma prescrisa de lege (v. acceptatiunea), trasatul devine acceptant si obligat
conform acceptului seu. (Cambiul acceptat anca
se munesce accept). Daca trasatul accepteaza
farl nici o reserva, acceptul este si se numesce
nelimitat. Daca lasa accepteaza numai o parte
din suma Insemnata in cambia, acceptul se numesce litnitat in sans larg al cuviktului ; iar daca
accepteaza cu o alta restrictiune d. e. adaoga la
accept platesc numai lui N. N. sau adaoga alt

nesiana Willd., A. Heterophylla Wind , cultivate

magh. ak6.

AcaulA, (Plural acaule ; lat. acaulis ; a piivativ, xceJX6; = fulpina). Ternien care se aplica

in organografie la plantele, cari n'au o tulpina

aparenta si ale caror frunze sfint gramadite
toate la basa inteun fel de roseta, sau au o
tulpina dar proa scurta comparativ Cu aceea a
altor specii din acelasi gen; s. e. specia Suene
acaulis, Carlina acaulis etc. Vorbind riguros
expresiunea de plante acaule e gresita, caci totdeuna tulpina exista, bine inteles redusa la dimensiuni mici, ori inlocuita cu tin disc, pe care
se insira frunzele in roseta, ulnae impropria
iarasi frunze radicale (caci se considera ca tut-

adeverinta de primiref rece-

Accept cambial se numesce declaratiunea pusa

timp ori alt loe de plata deosebit de cel fixat

In cambia, posesorul cambiului e in drept sa
priveasca o atare acceptare ea refus, au toste
ea si un accept de felul acesta, numit limitat
In sens propriu, obliga pe acceptant conform
continutultii sea. (Cf. Manual de drept. camb. de
Joan Socaciu p. 79 si 80).
Acceptatiune, 1) in termin juridic insenmeaza

pina ar lipsi s't frunzele ar fi purtate de radacini ; primirea unei oferte. Astfel prin concursul
in realitate frunzele nu Out purtate de radacini, vointelor contractul se perfecteaza (art. 35 ur.
ci de tulpini subterane in forma de radacini C. com.; art. 282 ur. i 291 ur. C. com.; art. 1114,
rhizome); on tulpina planteler qise acaule exista 1118 C. civ.; art. 405, 685 ur.; 407, 811,813 ur.;
iatasi, dar redusa la un soiu de disc, pe care se 935, 1393 ur.; 1533 ur. C. civ.; art. 375 ur.;
atla frunze modificate in forma de solzi totul 435, 440 C. corn.). A. de ereditate se mai nufund ascuas in pam6nt constituind un bulb; mesce i aditi une (cf. Dim. Alexandrosco, t.
Ma e la Zambila, Usturoiu etc. Ceoa ce ese afara pg. 304 ur.).

in acest cas e o ramura fiorifera cu frunze

2) A. cambiald se munesce maul, prin care

speciale (bractee) sau cbiar ramuri cu frunzo trasatul se obliga sa plateasca suma cambiala la
[S. t. R.]
scadenta. Acest act trebue facut in forma pro-

adeverate.

www.dacoromanica.ro

22

Accesiime

scris de legea cambial i aniline in Buis pe

cambiu. O acceptare verbala, sau sonsa pe copie,
alonge (v. ac.), ori pe o alta Mite separata, nu
are valoare. Numai A. prin interventiune, pentru
onoare, se poate face pi pe copia cambiului (v.
interventiunea cambiala). A. facuta, are inteles
ca i acceptul (v. ac.) i nu se mai poate revoca.

Accumbent.

piratiunii artificiale, de imitarea miscrtrilor respiratorii ale organelor pantecelui si ale toracelui,

prin tragerea afara ritmic a fimbei, prin presiunea ritmica a abdomenului cu ridicarea diafragmei, apoi de frecarea pielei cu scopul de a
activa circulatiunea sangelui In tegumentele comune. In miele erase mari exista asociatiuni filan-

Acceptarea se poate face sau asa, ca trasatul tropice (societati de samaritani) pentru asistenta
serie pe cambiu o declaratie de acceptare jaca- medicala la accidente.
lita cu numele seu propriu d. e. acceptez N. N.,
Accidente, (in musicd) se numesc in general

sac se poate face prin simpla iscalitura a trasatului fara alta declaratie, in care cas numai
In fata cambiului se poate face (cf. I. Socaciu
o. c. p. 79 s. m. d.)
Accesiune, (din lat. ad-cedere, accedere, a

semn ele, ce altereaza intonatiunea notelor inaintea

canora stint puse, sau cari restabilesc aceasta

intonatiune. Aceste senme stint : di e z ul, care

ridica intonatiunea cu jumetate ton; bemolul,

care pogoara cu jumetate ton; b e c arul, care

merge spre, a se un, a mari numerul). Ca termin restabilesce intonatiunea, i dublele lor. Oiiginea
juridic se intrebuinteaza mai ales la plural: a c- acestor semne e in litera latina b, care in nocession os, cari stint garantiile accesorii, reale tatiunea alfabetica represinta sunetul numit as-

sau personale, pe cari debitorul le da credito- tadi si, care era variabil in sohnizarea pin mu-

rului seu.
In dreptul international accesiun ea este primirea, aderarea simpla sau conditionata de catra unul sau mai multe gliverne
la tractatul incheiat intre doue sau mai multe
state. Din momentul cand guvernul unei teri
a accedat la un tractat, dupa formele i conditiunile prevedute in el, el i insusesce drepturile si isi ja indatoririle stipulate in acel tractat.
In miele imprejurari accedarile sant fortate, dar
nu si ilegitime. Stint casuri, in cari puterile cele
mari pot sa constringa statele refractaiii sa accedeze la tractatele inspirate de sentimentul de
umanitate, cari au de baza interesul i paeea universala. Accesiunea este sinonima cu adesiunea,

tatiuni. Dei de prin sec XIII aceste semne

avean stabifita forma Ion, numai de prin sec. XVIII
dateaza adeverata Ion semnificatiune de adi.

Semnele duble, dei cunoscute teoretic mai de

mult, nu par a fi fost intrebuintate inainte de
[T. C.]
sec. XVIII.
Este un punct de
Accidente eucharistice.

credinta creatineasca, in sens ca la liturghie dupa

prefacere, substanta panei si a vinului toata e

schimbata in corpul i sangele lui Iisus Chiistos,

asa incat din pane si din vin nu mai reinane

altceva decat coloarea, gustul, marimea, inteun

cuvant numai calitatile sensibile, mcnite a c c

dent e, specii.

care se intrebninteaz mai nuilt deck cea d'antiliu,

Accidentii, venite laterale, ocasionale, inci[IIrsean Valerian.]
dentale.

A., dupa art. 482 C. civ.: proprietatea unui

Accis, dari indirecte, ce se percep asupra
lucru mobil sau imobil da drept asupra a tot difelitelor lucruri trebuincioase vietii, (obiecte
ce produce lucrul i asupra a tot ce se unesce, de consul'', mai ales zahar, vin, bere i alte
ca accesoriu, cu lucrul inteun mod natural sau spirituoase). Denumirea i cuprinsul acestor dari
artificial. Acest drept se numesce drept de a c- se schimba eu tenle. In Rom. odinoara BO numia
cesiun e. Codul civil tracteaza A. in art. 483 ur.; ot cup; in Ungaria se numesce dare de con-

488; 489 un.; 504 ur.; 646. Cf. Dem. Alexan- sum. V. Imposite indirecte. A. de mdcinat,
dresco, Explic. t. si pr. a Codului civil roman, t. II, dare, ce se platesce statului dupa cereale macipag. 469-537 si t. III, pag. 208.
nate, introdusa in putine state.
Accesortu, ceea ce in mod secundar insotesce
Accius (Attius), Lucius, poet roman, n. 170,
principalul care, dupa un vechiu principiu, t pe la 90 a. Chr. ; cel mai mare tragedia.n al
urmeaza acestuia accesorium sequitur princi- Romei republicane. (Fragmente edate de Ribbeck,
pale. Codal civil rom, a facut adesea aplica- Lipsca, ed. II. 1871).
tunea acestui principiu (art. 903, 1325, 1396,
Acco, Acca, v. Akka.
1657, 1824 C. civ.). Cf. Dim. Alexandresco, Esplic.
Accolti, Bernardo, poet ital., din. renumita
teor. i pr. a C. civ. rom., t. IV, p. 648 ur.; Gr. familie toscana-aretina, n. 1465, t 1535. Avea
Maniu, Dr. com., I. n. 37.
deosebit talent pentru improvisat, prin care isi
Acciacatura, (ital) ornament musical, care castigh abibutul l'unico Are ti no. Operele
consta din o nota scurta, ce premerge unei note lui poetice de timbrul gustului reu de atunci
mai lungi.

stint uitate.
Accouchement, (franc.) 'posit, ajutorul ce se
asteptat ; accidental, intamplator, neprecalculat ; da prin moaf,4a, sau win medic la actul nascerei,
accidentalii, lucruri intamplatoare. v. Intemplari. V. Al o oi t).
Accoucheur medic special in
Accidente, prima ajutor la accidente. Or- niosit, in a ni o s (v. ac.)
ganele administratiunii publico si mai ales meAccumbent (accumbens), den umire ce se da

Accident, intamplare, nenorocire, ceva ne-

dicii in functium publice stint datori a veni

grabnic in ajutorul populatiunii, in casul caud
sanatatea i vieata cetatenilor stint periclitate
prin accidente, preeum inecare, sufocare prin

surparea unui mal, prin inspirarea de gazuri irespirabile sau toxic, otravire, muscatura de animal
turbat s. a. Pentru a readuce in vieata penoanele
aflate in starea de moarte aparenta, ne servim de
diferite mijloace, mai ales de manipulatii ale res-

embrionului din semnta, ale carei parti sint,

indoite a.sa, incat radicula este culcata pe marginile cotiledoanelor i prin urmare paralela
ca linia comisurala a lor. Asa s. e. la unele
Crucifere (Crucifere pleurorhize), la Fasole etc.

In acest cas radicula se dice accumbentd

cotiledoanele accumbente (De Candolle). D. Ger-

main de St. Pierre si D. Cosson au numit o

astfel de radicula, radiculd comisurald, expre-

www.dacoromanica.ro

Ac de mare

.A.chena.

23

Acetonaemia, ivirea de ac et on in sange,

siune mutt mai precisa' i mai lesne de inteles.
Este uaor de observat cut o lupa acest raport de urina i aerul exhalat prin plumani; mai ales
positie intro racticula i cotiledoane, facfindu-se la Diabetes si la morburi concomitate de fero taietura d'acurmezisul sennintei, ce voim sa binteli mari si indelungate. Siingele i nrina
omului sanatos nu contine aceasta materie.
studiam.
[S. $t. R.]
Acetum, v. otet.
Ac de mare (Syngnathus acus L.), pesce din
Achai, una din principalele semintii ale popoordinea Lophobranchiilor; are forma unui ac
foarte lung ai subtire, 30-90 cm. lungime; ralui grecesc. Dupa traditie isi trageau originea
dela Achaios, fiul lui Xuthos, nepotul lui Hellen
traiesce in Oceauul Atlantic, in Mediterana
M. Neagra; se gasesce foarte mutt in portul

locuiau la inceput in Tesalia, de made au

ver4i, pe cari le irniteaza prin coloarea sa.

pentru a nu fi observat. Ouele le clocesce barbatul inteun buzunar aflat in regiunea candeld
pe partea sa ventrala.
[Antipa.]

s'au ridicat la insemnatate ai influinta aaa de

mare, mai ales sub regii Atricji, Inca Homer
Dupa
da numele de Achai tuturor Grecilor.
invasiunea Dorllor o parte mare a Achailor s'a

Constantei, uncle traiesce pe plante marine 'Luigi emigrat in Aeolis, mai apoi In Peloponnes. Aci

Acephali, monstrii farii capete.

Acer L., din familia Sapindaceae, subfamilia
Acerineae. Din genul Alcor sfint cunoscute vre-o
50 specii, cari cresc in Europa, America boreal,

dus pe coastele nord-vestice ale Asiei mici, uncle

au fundat colonii; alt parte a scos pe Ionieni

din Aegialeia ai a fundat aci un stat numit Achaia.

Acestia au intemeiat alianta achaica pentru sus-

Asia boreala, in Java si in Himalaia. La noi

representat prin trei soiuri: a) Jugastrul sau
ar(arul de climpid, cresce pe celiac, pand la
inaltimi de 700 m. preste suprafata marii; b)
Ar(arul de codru i c) Paltinul , ce cresce

tinerea independentei Greciei ai au luat parte

activa in luptele ca Macedonia si cu Romanii.
Cand aceatia (146 a. Chr.) au cucerit Grecia ai
au prefacut-o in provincie roman, 1-au dat
numele Achaia, probabil pentru-ei Achaii au

pacte; lemnul e alb ai tare, cautat ca material

Achaia, in timpuri mai vechi A egi al ei a,

in regiuni muntoase; nu formeaza massive com- desvoltat cea mai mare resistentd.

pretios pentru mobile; d) A. tataricum L. numit tinut pe langa coastele nordice ale Peloponnesului;
popular Gladia san Verigariu, cresce pe mar- mai antina a fost locuit de Ionieni, iar dela 1100
ginea padurilor. Smut color mai multe specii a. Chr. de Achai, cuprinOnd 12 orase, cari pe
de Acer contine mari cantitati de zahar, care so timpul Diadochilor au format impreuna ou Coexploateaza in Canada a'r in central Statelor- rintul i Sikyon alianta achaica (280 a. Ch.). La
Unite. Dintre aceste specii insemnam A. sac- 146 a. Chr. a fost cucerita de Romani, cari au
charinum L., A. pensylvanicum L. A. rubrum dat intregei Grecii numele de provincia Achaia.
L. etc. din America de nord.
In Grecia de acli Achaia formeaza dimpreuna

Acera, pajura, (v. Vulturii).

Cu Elis o nomarchie de 5075 km cu. 210,713 loc.

Acerdesd, mineral, oxid hidratat de manganes, Capitula e Patras.
Achav, (Ahab), rege in Israil, 875-853 a. Chr.;
brun-negru; origine secundara, depus din isvoare.

Sinonim: manganit.

fiat lui Omris; sedus de sotia sa Isabela a ri-

Acerineae (Aceracee) familie de plante dicotile; dicat un altar idolului Vaal (Baal) ai a persecutat
apartine ordinului Sapindaceelor i formeaza ar- preotii lui Iehova;
cact in luptd contra Dabori mari, cum e artarul, paltinul etc. Aceri- mascului.

neele cuprind troj genuri i anume: Acer L. in

Acheloos, (acum Aspropotamo), col mai

regiunea temperata a emisferei boreale. Negundo mare riu. al Greciei, isvoresce in muntii Pindos
Moench. in America boreala i Dobinea Ham. ai se varsa in Marea Ionica, in fata insulei Ke-

In Mitologia greed 4eul riului A. se

In Himalaia. Toate A.-le contin un sue bogat falonia.
In materii sacharoase fermentescibile, lemnul lupta cu Heracles pentru Deianeira, dar e invins.
Achen, lac in Tirol, 712 km. lung., se scurge
lor este foarte resistent, scoarta lor contine principii colorante i adstringente, proprietati, cari fac prin riul A. in Isar. Pa s ul A. duce din Tirol
sa fie intrebuintate in medicina ai in industrie. spre Bavaria.
Unele specii de Acer L. si de Negundo Moench.

Achena, Akena, Achainium (grec. = a se des-

se cultiva prin parcuri ea arbori ornamental chide), nume dat la facto de natuf foarte diCresc in zone moderate, Europa, Japonia etc. ferita, lasa cu urmatoarele caractere : Eruct cu
Acetal, se ga.sesce in spirtul brut ai In vinuri pericarp uscat, unilocuhrr, inclehiscent, mic, convechi ai se nasce prin oxidatiunea alcoolului; finnd o singura sem'ntd, ca tegiunentul ei liber

e un liehid incolor, cu gust

a'r miros placut ; de paretii pericarpului, afara de regiunea hilului.

greutate specifica 0.821 la 20 C; ferbe la 104 C. Achena cea mai simpla provine dinteun carpel
Servesce la imitaren buchetului vinurilor vechi. isolat ai monosperrn; asa de ex.: la .Ranunculus,

Acetate, in hernia toate combinatiunile de

metale eu acid acetic (sdruri acetate) s. e. acetatul de plumb, (zaharul de plumb) etc.
Acetometru, aparat inventat de 0 t to pentru

Anemone, Clematis, Rosa, Fragaria, Potamogeton etc. O astfel de achen se reeunoasce

prin faptul, ca are un stil ai un stigmat simplu
lateral. Se mai numesc' achene i alte fructe

determinarea gradului sau tariei otetului, arataud uscate, uniloculare, monosperme, dar ce provin
cat acid acetic concentrat (exprimat in procente) din mai multe carpele deschise ai unite prin

se afla in otet.

marginile lor, unul singar fiind fertil la ma-

Aceton, se afla intre productele de destilatiune tinitate; asa sfint achenele dela Polygoneae,
seaca (riscata) ale lemnelor, zaharului, amide- Cyperaceae etc. In acest cas stilat ai stigmata'
nului i inai ales ale acetatelor; e un lichid f. compuse ocupa partea mijlocre a fructului, stint

mobil cu un miros placut. Se intrebuinteaza in adeca terminale. Forma acestor achene e ori
medicina.

comprimata-lenticulara, ori trigona, cu trei muchi

www.dacoromanica.ro

24

Achenbach

Achmed Wefik Pagia.

mai inult ori mai putin proeminente. Daca achena stint grupate in capitule radiate, ca involucru

nu are peri pe suprafata sa, se dice ca e nudtt; ovoid, campanulat sau mai rar sub-hemisferic;
altedati are peri pe toata suprafata, sau numai capitule mioi numeroase, mai rar patine i mari
la virf, Mind se dice ca e ca egrettl (cu pappus), la rendul lor grupate in corimbe. Fruct : achena
s. e. la plantele din familia Composeelor, la turtita, incinsa de doue margini finguste. Toate
unele Valerianeae etc.
[S. St. R.]
sfint ori plante ierboase, perene, pubescente ori
Achenbach, 1) A. Andreas, n. la 1815 in putin glabre, mai rar sub-arbusti. Frunzele sant
Kassel, si fratele acestuia 2) A. Oswald, n. la alterne, mai adesea pinatifide. In Romania se in1827 in Diisseldorf, pictori germani renumiti, dica 17 specii; mai insemnate A. Ptarmica L.
Rototele-albe; A. millefolium L. Coadaesceland in peisagii i tablouri de mare.
Acheron, dupa mitologia greca: un riu in So ri celului, planta comuna, vivace, ca frunzo

lames de jos; Charon pe acest riu ducea in foarte rarnificate (de aci si Jimmie specific: maleluntrita sa sufletele oameuilor in lames de jos. folium o mie de foi), ce cresce pe langa druUn Hu A. a esistat in Epir i adi se numesce muri, in loctui inculte, in campii etc. Unele

Phanariotikos, isvoresce din delime prapastioasa, specii din acest gen se cultiva in gradini ca

are un curs intrerupt prin cataracte, se perde in ornamentale. A. millefolium L. se poate intrepetera i apoi iese in lacul Acherusia, ce e de 3 km. buinta la facerea peluselor in local gramineelor,
de lung; e mai malt o mocirla, ce eshaleaza aburi ce nu ar put resista; tot ea e considerata de
unii agronomi ca planta furagera exelenta.
veninosi i stricaciosi sanatatii.
[Atm.]
Acherontia atropos, (caput mortuutn), o specie fine, din pricina ca are miros aromatic, e amara
astringenta, s'a intrebuintat mult altadata in
de fluture cu un desemn pe prototorace, care figureaza infra catva un crania human ; e 115 liana medicina, fara sa alba lusa vre-una din proprie122 mm. in lungime, 55-60 min. in latime; tatile ce i se atribuiau atunci, ca sa tamaduiasca
are facultatea de a produce un sunet ascutit, frigtuile, sa opreasca hemoragiile etc.; lucreaza
caruia superstitia populara Ii atribue o seinnifi- numai ca stimulant si astringent. [S. St. R.]
catiune sinistra, semn de nenorocire i moarte.
Achimenes P. Br., (grec. dela a privativ
Omida, 130 mm. lungime, traiesce din Iulie liana xEtp.ccivto = a suferi de frig, prin armare nu
In Oct. pe cartofi.
sufere frigul), gen din familia Gesneriaceelor.
Achiesare, (din lat. adquiescere), foal putin Cupiinde vre-o 20 specii toate originare din

corect incuviint are, se numesee multamirea

(a ssens us), ce se da relativ la un act, care ar
fi putut sa se contesteze. Pentru ca o achiesare
sa fie valabila, se cere un act sau un fapt, care
sa arate suficient vointa de a da mul(ainire

America tropicala (Brasilia, Mexico.) Sant plante

frumoase de sera calda sau temperata; vivace,

herbacee, ramificate, peroase ca rhizomi sub-

terani solzosi; frunze opuse sau verticilate Me 3,

petiolate. dintate. Florile ori solitare axilare oii
de a renunta la inijloacele legale de nulitate san fasciculate provedute cu bractee; au corola hypode reformare. Pe langa aceste conditiuni, ca si la craterimorfa cu tubul aproape oblic, gibes la basa.
transactiune i desistare, se cero: 1) ca Plante foarte decorative, mai ales daca se plan-

dreptul, la care se renunta, sa fie al ienab il; teaza alaturi ciite 2-3 ori mai multe ca colori
2) ca col ce achieseaza sa aiba libera dis- variate: alb ca roa si violet etc. In horticulp u n ere de acest drept. In materie civila
tura se cultiva vre-o 17 specii i un numer mult
comerciala, made nu e vorba &cat de interese mai mare de hybride ale acestora cu mutt mai
private, achiesarea e .admisa fara multa dificul- frunioase eat Kin marimea florilor, cat i prin
tate (art. 408, 1190, 1707 Cod. civ.; Ill i 553 stralucirea i vaiietatea coloiilor. [S. St. R.]
Pr. civ.), in materie penala ea nu poate fi actAchir, finta uascuta fara mani.

misa decat ca prudenta, deoarece efectele stint

limpedirea unei afaceri comerciale.
cu mult mai grave i intereseaza insasi socie- Achitare,
Platirea totala a unui impriunut (v. acquit).
tatea. Cf. Dim. Alexandresco, Explic. teor.
pr. a Cod. civ. roman, t. II, pag. 202, nota 2. A. in materie de drept: v. absolutiune.
Achlath (A khlat h), oras vechiu In Armenia
Achilea, numire veche de cetate; v. Chilia.
Achilelos la Greci, (Achilles la Romani), fid turceasca langa local Wan, resedinta unui epislui Pelees cu muierea Th e ti s. Poseidon, cop armean. In vechime se numia Chelath;
deul marii i-a daruit caii sei, Hephestos un a fost vestita resedinta a regilor armeni, ca mai
scut i4eii annele lor, cu. cari Ach, sa se lupte bine de 200,000 loc. La 1226 a fost distrus de
In contra Troiei. Ach. ajutat de lei a fost cel catra Dselal-Eddin, inai trciu ruinat total plin
mai viteaz intro Greci si a omorit pe Hector, cutremur. A fost de repetite-ori rezidit ; Soliman II.
fiul regelui Priamos din Troia, dar Ap o 11 o n l'a prefacut in fortareata, dar nu a mai ajuns la
cieul aperator al Troiei si al familiei lui P ria- gloria de odinioara. Acum A. este un sat neinmos, in minutul mind Ach. voia sa intre pe semnat cu veo 4000 loc., incunjurat de ruinele
poarta Troiei, si Paris fiul lui Priamos incor- vechiului ora.5.
dase areal, indrept sageata lui Paris chiar in Achmed, numele mai multor sultani turcesci:
A. I. (1603-17), sensual, brutal si superb ;
calcaiul lui Ach., deoarece Apollon scia, ca numai
A. II. (1691 95), a fost batut enlucen de
calcaiul i-a fost vulnerabil.
[Atm.]
Achillea L., planta; numele Ii vine dela Achille, marcgraful Ludovic de Baden in 1692; 3) A. III.

care se dice ca a fost col d'antitia descoperitor (1703-30), s'a resboit norocos impotiiva tarului
al calitatilor medicinale ale plantelor din acest Petra I. in 1711 la Prat, dar f rea batut de
gen, ce face parte din familia Composeelor, printul Eugen de Savoya in 1718.
Achmed Wefik Pa9a, barbat de stat turc, n.
tribal Anthemideelor. Cuprinde preste 100 specii,
dar se pot reduce la mai patine, i traiesc in 1818, -I- 189], fitil unui grec trecut la Islam
emisfera boreala a vechiului continent. Floiile al unei evreice ; a studiat la Paris. Ca functio-

www.dacoromanica.ro

Acholia

Achyranthes.

25

tine o materie analoga cut guttapercha. Lemnul

nar al ministerului de externe a publicat
anuar statistic despre Turcia. La 1847 a fost de Achras costata Endi. foarte resistent, cu
numit comisar al Pottii in principatele dunarenc, odoare piperata, se intrebuinteaza ca lemn de

(1851) ambasador in Persia si (1860) la Paris. constructie ; iar lemnul de A.chras Sapota L. se inA fost de repetite-ori ministre i a ocupat mai trebuinteaza pentru tmplariesi strungarie precum
[Z. C. P.]
multe functiuni inalte, in cari a aretat o rigoare
pentru constructiuni navale.
deosebita. Pe timpul resboiului orient. din 1877
Achromatia, albinism. V. ac.
a fost guvernor in Adrianopole si la 1878 a Achromatic, fara coloare ; in musica inseinsubscris ca primministru pacea dela St. Stefano. neaza: 1) ce cupitindem cu auzul; 2) ce desfata
A sods un manual geografic i alte lucrad urechia s. e. o musica usoara dar placuta.
sciintifice i literare si a tradus pe Molire.
Achromatism (grec.) optica: Lentilele ce dau
Acholia, oprimarea secretiunii fierei in unna imagini clare, Decelerate de margini, se numesc
milieu afectiuni de ficat si intestine, precum lentile achromatice, i insu.sirea aceasta a Ion:
dupa scurgeri plofuse de sange. Fiindca fierea achromatism. Elder a fost cel dintaiu care a
joaca mare rol la mistuirea alimentelor, lipsa sustinut, ca trebue s'O se poata face lentil achromalice. Matematicianul .ved. KI n gen sti ern a (1754)
ei duce la slabirea organisinului.
Achorion Link. et Rein., planta, gen din Chi- a dovedit prin cereetarile sale, ca ceca ce Euler
percile inferioare, caracteristic in unele boale de numai credea, aievea e cu putinta. Meritul de-a
pide (dermatose), de alti anted contestat ca gen fi coustruit primele lentile achromatic e al
autonom, caci evolutiunea lui nu e complect cu- englesului Iohn Dollond. El a combinat o lentila
noscuta. A.paratul lui vegetativ e representat convexa de sticla crown ca una concava de sticla
printeun myceliu flexibil, translucid si cu fulgi flint. Iohn Dollond, mai departe Elul seu Petru
de filamente foarte subliri, nearticulate, fixate ginerele sea Ramsden, prim continuele ler sipe un strorna granules. Se inmultesee prin spo- unte au perfectionat fabricarea lentilelor in meridii rotunde, ovale sau Deregulate produse de sura mare. Dupa ei s'a distins in fabticarea
alte filarnente mai dense, lungi, articulate. Specia lentilelor germanul Fraunhofer, care a inventat
A. Schoenleinii Rem, este aceea, care produce un meted cu total nou, dupa care se poate faboala cunoscuta de medici sub nuunele de: Favus, brica sticla perfect curata.
Porrigo favosa, i scutelata a lui Bazin. Se reAchromatopsia, o turburare a sistemului nerves
cunoasee dupl aceste caractere, ca la un anumit de vedere, al card resultat este neputinta do a
timp al boalei se observa pe pide un fel de deosebi diferite colori. Cine are aceasta turburare
cuiburi (Favi) &sedate din distanta in distanta nu distinge object colorate, decat dupa deoseIn partile peroase, dar mai ales pe cap. Boala birea de lumina reflectata de acestea: vede o
incepe prin presenta germenilor in foliculele coloare rosie, care reflecta putina lumina. foarte
piloase, ende se desvoalta i mind dint numeroase negricioasa, pe una verde, care reflecta mai multa
si nu se iau mesuri, euiburile inmultindu-se se lumina, o vede mai pulin negricioasa, iar pe una
reunesc intro ele, formand suprafete mai mult alba, care reflecta multa lumina, o vede deschisa.

ori mai putin intinse. Se mai pot recunoasce Cel care nu distinge toate colorile are achro-

Favi i dupa aeeea, ea au un ntiros caracteristic matopsie totala ; cel care deosebesee numai p
de soared. Dupa unii anted gennaui, Achorion unele din ele, o are partiala. Achromatopsia

n'ar fi decat o forma de transformare a alter pentru coloarea ro.sie so dice Daltonism, dupa
ciuperci inferioare, anume a mucegaiurilor.

numele marelui fisician englez Dalton, care se

dice ea nu deosebia roul. Achromatopsia este
A. Chr. = ante Christum natum: inainte de causa de pericol, cand o au persoanele in ale
[S.

t. R.]

nascerea lui Christos.

carer ocupatiuni joaca rol obiectele colorate: maAchras L., gen din familia Sapotaceae, cu- rinari, conductori de tren, lucratori in fabrici

prinde arbori mad, cu suc laptos, cu frunze de stofe colorate etc. S'a vedut croitor achrototdeauna verdi , alterne, petiolate si coriace. matopsic cosand bucati de postav rosu i negra
Flori alburii, axilare, hermafrodite, regulate. la acelasi pantalon.

cu 6 dfrisiuni biseriate. Corola gamepetala cu 6 lobi. Anciroceul compus din 6 stamine, alternand cu 6 staminode. valid liber,
peros, cu mai multe loje. Fructul este o baccii
pornacee, carnoasa, globuloasa cu seminte lenticulare eliptice i de coloare inchisa. Plantele
din acest gen cresc in India occidentala, America
centrala precum i in regiunile vecine in insule;
In celelalte ten i tropice stint adeseori cultivate.
Mai toate partile acestor arbori se intrebuinteazli
sau in medicina sau in industrie. Fructele comestibile de Achras Sapota L. cand dint coapte

Achselmannstein, statiune balneara in Bavaria,

langa Reichenhall.
Achyranthes L., planta, gen din familia Amarant aceelo r , tribul A mar anteae cu vre-o 12 specii,
ce cresc in regiunea tropicala i subtropicala,

toate plante ierboase, cate odata putin frutescente

la basa. Tulpina erecta, pubeseenta, striata.

Frunze opuse, petiolate cu limb oval, lanceolat

intreg. Florae de coleare alba sac verdie siint
hennafrodite, grupate in spice la subsuoara tuner
bractee metnbranacee, persistente. Pedant rigid,

coriacen, 4-5 partit. Stamine 5, inai rar 2 4,

sant foarte pretuite in Antile pentru carnea ion en antere 2 loculare. Ovar liber, , unilocular,
zaharoasa i pentru parfumul ion delicat. Se- oblong sau lageniform, subcornprimat, glabru cu
mintele lor stint invelite de o substanta red- stil simplu. Fruct o acheng.
Specia A. aspera
noasa, odoranta considerata ea diuretica. Scoarta L. din Asia tropicala, numita in India: Aghada,
acestui frumos arbore este adstringenta i intre- Apang , Chirchira, e privita ea buna contra
buintata in afectiunile catharale substituind une- diareei, avnd proprietati astringente. Semintele
ori quinquina. Sucul laptos, ce curge din scoarta ei bogate in amidon inlocuesc la locuitorii
acestui arbore in arma incisiunilor facute, con- Indiei fuina in casuri de foamete. Decoctul

www.dacoromanica.ro

26

Acid.

concentrat de A. colea Iban., ce cresce in Mexico lichid incolor, cu mires patrundter, fierbe la
si e numit acolo Yerba del tabardillo e considerat 99 C.; e foarte solubil In apa i alcool.

ca un febrifug escelent; se mai da si contra

A. fosforic (ordinar, orthe), foarte respndit
Alte specii sant intrebuintate in In natura in combinatiune on calciu (in oasele

t3rphusului.

boala de hydropisie ca diuretice. [S. Bt. R.]

Acid, (acidum) auumite combinatiuni de elemente halogene cu hydrogenul sau de metaloide
cu oxygenul i cu hydrogenul, din can prin in-

animalelor), cu sodiu si pota.sa (in cenusa plan-

telor), se estra.ge din ease; e corp cristalisabil

fiind lesa foarte higrescopic. A. din comerciu
se presinta in forma unui lichid siropos, fra
locuirea hydrogrenului ctt un metal, sau cu o coloare, cu gust foarte acid.
basa, se nasc saruri; au gust acru i inrosesc
A. galic , ultima descopenre a lui Scheele
hrtia albastr de turnesol. A. se clasifica in (1786); e foarte respndit in plante, (in capsulele

A. mono- si poly basice dupa cum contin de guercus aegylops, in coaja de mere, in frunza
numai un singur sau mai multe hydrogene sub- de ceaiu etc ); se prepara din A. tanic prin
stituibile prin base.
fermentatiune; e cm cristalin, fara coloare
A. acetic, descoperit de Basiliu Valentin in fara miros, cu gust acid astringent; se introV in u m a cidu m, iar in stare de puritate
buinteaza in chemie, fotografie, pentru vapsitul
cristalisabil de chimistul rus Levitz (1793), este prului etc.
foarte respndit in wawa
sucul plantelor,
A. Haller, mestecatur de 1 acid sulfuric si
In sudoare, in snge, etc.); se obtine prin desti- 3 alcool; medicament.
latiunea acetatului de sodiu cu acid sulfuric,
A. hippuric , se afl in mina herbivorelor
destilatul rectificat (redestilat) este un lichid (cal, bou, capra etc.) si in excrementele unor
fara colare, cu un miros intepafor, cu gust foarte amfibii si insecte. Se extrage din urina de vaci ;
acre, la 10 C. se inchiaga (cristaliseaza), acidum e corp cristalin, fara coloare si mires, ou gust
aceticum glacial, i se topesce la 17 C., fierbe user amar.
la 118 C. Se intrebuinteaza in industrie, laboA. jodhydric, corp gazes, frd coloare ; inratoare i medicin.
rudit cu A. chlorhydric ; descoperit de GayA. ambric, (succinic), descoperit de Agricola Lussac.
(1550) foarte respndit in naturd (Chihlibar, reA lactic (de fermentatiune), foarte respndit
sina bradilor etc.), se estrage prin destilatiunea in regnul animal (sucul gastric, creen, thymul
Chihlibarului; este un eorp cristalin (prisme), vitelului, ficat, split* urina calului, in stare
fara coleare si miros, cu gust acid, solubil in pathologica in urina, saliva, in snge i lapte);
apa, putin in alcool. Se intrebuinteaza in fo- se nasce la anurnite procese de fennentatiune
tografie i medicin.
(in presenta zaharulw, scrobelei, gomelor etc.);
A. benzoic, descopent i descris de Blaise de e lichid sirupos fara coleare si miros, en gust
Vigenre (1608) in Smirna, e foarte respndit acru, user solubil in apa, alcool i eter.
In regnul vegetal, mai rar la animale (urina A. 'Italic, foarte respndit in fillets; inai mult
herbivorelor). Preparatiunea se face prin meal- In cele necoapte, adeseori impreuna cu A. citric
direa smirnei (Styrax bensoin). A. sublimeaz fortartric. E corp cristalin, foarte acid.
mnd cristale foarte lucitoare, fara coloare, cu
A. muriatic, (chlor hydric, spirt de sare), desgust user acid; greu solubil in apa si eter.

coperit de celebrul alchimist Glauber (sec. XVII.)

Se intrebuinteaza mai ales pentru o coloare rosie tratnd la eald sare de bneatarie eu A. sulfurie;

de anilina si in medicina.
A. biliar (de fiere), in bila vertebratelor continnd i azot.
A. butyric, respndit in plante si la animale
(sudoare, sucul gastric, in snge i coarne); se
nasce la diferite procese de fertnentatiune (din
zahar, scrobeala, glycerina, varza murata etc.)
A. este un lichid oleos fara coloare cu un miros

numit spirt de sare. E gaz far cebare, cu mires

intepator, cu gust foarte acru, foarte solubil in
apa (1:500 velum.) Solutiunea aceasta este A.

eontin mult A. Preparat din larnie sum' confine 6-9 la suta A. Cristaliseaz1 in prisme fra
coloare, fara miros, are un gust acru placut, se
flisoalva in 4 parti de apa si e putin solubil in
alcool. Se intrebuinteaza in confetarie i medi-

user in alcool i eter. Se intrebuinteaza pentru

al comerciului si se presinta ca un lichid fara

coloare, foarte acid, fumega in contact cu aerul.

A. al comerciului se obtine ca product lateral

al fabricatiunei sodei ; e foarte intrebuintat in
industrie i chiar in medicina.

analog otetului.
A. oleic, se afla in cele mai multe grasimi (migA. capronic (caprylic), se afla In diferite gra- dale, masline, grasime de gsca, de poro etc.);
sill-1i (cocos, unt etc.), in sudoare si in brnza. se obtine ca product lateral la fabficarea lumiA. citric, foarte respndit in regnul vegetal; narilor ; e fara coloare, cristalisabil (7 C.) si
fructele acre (lamilie, chitre, portocale, ciresi etc.) foarte usor acid, foarte putin solubil in apa,

eina.

prepararea sapunului ordinar, ca rnijloc de uns etc.

A. oxalic, descoperit de Bergmann (1776),

foarte respndit in natur (in plante ca oxalati),
In urina omului formnd sedimente si

(piatra), ca oxalat de calciu; s'a preparat mai

A. fluorhydric, descoperit de Scheele (1774), 'nainte din zahar tratndu-1 cu acid azotic. Astadi
se obtine tratnd la rece Spat de fluor (florura din tarite de lemn i hydrwdd de potasiu se

de calciu) cn acid sulfuric concentrat. A. este obtine 4 la suta A.; e corp solid, cristaliseaza
un gaz fara coleare, cu un miros intepater, In plistne transparente, fara coleare i miros,
foarte caustic, ataca sticla
disolvat in apa cu gut pronuntat acid, solubil in alcool; in
so intrebuinteaza pentru gravura sticlei.
apa (1 :15), toxic. Se intrebuinteaza in industrie
A. formic, a carui esistenta mult timp a fost
laboratoare chemice, dar nu in medicina.
contestata, credndu-se ca e A. acetic impur, se
A. paravinic, v. A. tartric.
atta in natura in furnici i urzici. Este un A. phtalic , se nasce tratnd naftalina cu A.
1,1i

www.dacoromanica.ro

Acidava

Icioae.

27

A. sulfuros se afla intro gazurile ce emana

azogo, se cristaliseaz in table, put-in solubil In
apa rece, user in apa fierbinte, alcool i eter. vulcanii, node arde sulf.; se prepara prin arderea
A. picric, (trinitrocarbolic) se nasce tratand Pyritelor, a sulfurului i descompunkd A. sub.
Phenol, acid salicylic, Indigo, matasa, lana, pend furic; e gaz fara coleare, cu miros intepater ;
etc., cu acid azotic; e corp cristalin (lame lu- se intrebuinteaza ca mijloc de albit hartia, ca

citoare), cu gust foarte amar, u.sor solubil in apa mijloc desinfectant (ardnd in localul respectiv),
calda, explosibil si toxic puternic pentru animale. si ea mijloc reciter la fabricatiuni (Sistem Pictet).
Petele galbene. ce produce A.. azotic pe piele, unghii

hainele noastre, sfint datorite nascerei A.

A. pyrogallic (Pyrogallol), se nasce la destilatiunea uscata a A. gallic in forma de ace lucioase; foarte solubil in apa, alcool i eter ; intrebuintat pentru absorbtiunea oxigenului i in
fotografie.

A. salicylic, descoperit de Piria (1838); se

afla in natura destul de respandit, in floarea

A. tanic, descoperit de Ltois In coaja de

stejar. foarte respandit in natura, afiandu-se in

toate fructele necoapte, dar mai ales in gogoasele

de ristic i Alep, din care se estrage continnd

preste 600/, ; e corp solid, fara coloare si transparent; se intrebuinteaza in tabacarie, la fabricarea cernelei.

A. tartaric, v. stibiu.

A.tartric,(vinic) ordinar, descoperit de Scheele

spirea ulmaria, gaultheria procumbens, mono- (1769); exista in natura in multe fructe: Strutropa hypopitys; s'a obtinut i sciintific de Kolbe; gun, ananas, cartofi, napi i foarte mult In seva
se cristaliseaza in prisme (Syst. Cuadr.), n'are de vita; se prepara din drojdia de yin (Tartru);
coloare nici miros, cu gust dulee-acrisor, greu se obtine i exidand glycerina, dar mai ales glusolubil In apa rece, user in apa fierbinte; intre- cosa, se cristaliseaza in prime man; e solubil
buintat ca antiseptic si antifermenteseibil in in alcool i apa, se topesce la 135 C.
medicina conservarea alimentelor.
Acidava, mine de castre rom an e in fata.Slatinei,
A. silicio, foarte respandit in natura, (quart, pl. Oltu-de-sus, j. Romanati.
cnstalul de munte, opal, achati carneo], cremene;
Acidimetria, parte a chemiei analitice, av6nd
In plante :,aequitinun, paie i in animale: scoarta de scop detertninarea cantitatii de acid liber
infusoridor); exista atat cristalisat cat i amorf ; inteun amestec.
cristalisat apare in piramide i prisme hexagoAcinus, besicutil, care face parte dintr'o glannale, fara coloare, insolubil in apa i In acide dula in forma de strugure.
(cu esceptiunea acidului flothydric), si fusibil
Acioae, sau alma: un aliagiu de cupru cu
numai la temperattuile cele mai ridicate; A. (ea zinc, in care zincul e cam 24-360/o; daca connasip) intrebuintat la fabricatiunea sticlei si a tine mai mult cupru, aliagiul e rosu: tomba c.
portelanului.

A. are coloare frumoasa galbena metalica, dar cu

crescerea cantitatii de zinc devine mai rosietica
8IE12), in galbuie pana la alba galbuie. Obiectele de A. contin
natura intre gazurile, ce emana pamntul in adesea i portiuni mici (cam 1 ,10) de staniu
regiuni vulcanice, in ape de pucioasa, in timpul si plumb, dela arama veche topita, cari sfint

A. stearic, V. stearina.
A. sulfhydric, (hydrogen sulfurat,

putrefactiunei (oua stricate, latrine, balti); se insa foarte stricacioase pentru A. destinata la
prepara descompunnd sulfurul de fer prin A. sul- table si sIrme , dar nu altereaza la turnare si
func sau chlorhydric; gaz fara coloare, ca un preluerare cu reata. A. mai eftina decat arama
mires neplacut (mirosul din apropierea apelor de din causa adausului de zinc, are eoloaro frupucioasa). Aprins arde eu flacaril palid albastra. moasa, resista mai bine oxidatiunii (ruginirii,
Amestecat cu aerul produce amestec foarte ex- inegririi), e mai tare si da obiecte turnate mai
plosibil ; se transforma in Haiti si se solidifica la frumoase, pe caed arama nici nu se poate turna.

C; e foarte solubil in apa, solutiunea-i e In stare bruta turnata, se rupe la caldura ca

s't la receala; prin batere, blithe printre suluri
prefacerea in simia, devine tare maleabila
ductila, mai cu seama daca ii ajutam putin
prin incaklire si recire cu incetul. A. care se
poate bate cu ciocanul incaldit, contine 40 p.
zinc si 60 p. cupru. Sic: foitele fine de alma,

reactiv pretios. Solutiunea in contact ca aerul se

tulbura. A. e deseompus in sulf. i apa. Sulfund
se transforma ca timpul in a. sulfuric. De aceea
rufele Intrebuintate la bai de pucioasa se distrug
curiiind; desi foarte otravitor, e malt intrebuintat
In medicina.
A. sulfuric (vitriol), preparat de Al. .Rhazez,

zinc. Tombac (tutnbac): aliagiul de preste 800/e

chhnist persan (t 900) ; sed. XV. Basilius cupru eu zinc. Cu cat e mai bogat in arama,
Vaienfinus Il descrie sub impale de Oleu de vi- cu atilt e mai ductil si inai inchis. Pentru

triol, indicand si modul de preraratiune; ($O, H) a imita aurul se amesteca i 0-60/0 staniu. Tot
se gasesce in stare libera in unele ape vul- aei apartin : aurul T almi, Si ni ilo ru I, aural
canice. Combinatiunile A. stint foarte respandite de Mannheim, marfuri Leonice etc.
In natty.% (gips, sare amara etc.); se prepara in Foitele foarte fine de 1200-1/9000 mm. dan sicul
asa numitele Camere de plum b, mide injectam de aur neveritabil. Pulberea fina de ttunbac da
anhydrida sulfuroasa (produsa prin arderea Pyri- la incaldire pral uri de bronz de nuantediferite.
telor), vapori de apa si A. azotic. A. se formeaza Bronzul e un aliagiu de cupru cu staniu. Metalul
intr'o concentratiune, dar insuficienta; concen- de tunuri eontine cam 100/0 staniu ; B. de statue
tratiunea se face printeo destilatiune in vase de contine de regula o portiune mica de zinc, pentru

platina; e lichid gros, n'are coleare nici mires,

gustul chiar in solutiuni foarte diluate e acid,
are densitatea 1.84, fierbe la 325 C. si se solidifica la 340 C.; e foarte igroscopic atragtInd

a fi mai fluid la topire; me talul de clopote

are 20-25% de staniu. Pakfong (Argentan,
Argint nou, Alpaca): aliagiu din alarna si nickel.

Aliagiul o alb ca argintul, ductil, senor si se

apa cu vehernenta; carboniseaza leninele si preste inegresce mai cu anevoie decat alma. Compotot tesutul vegetal si animal; e foarte intrebuintat. sitiunile bune au coloare i lucia intocmai ca

www.dacoromanica.ro

28

Acioala

Acomodare.

argintul. Argentanul se compune din 550 , cupru,

Aclamatiune, aclamare, primire cu strigate de
250/, zinc, 200/, nickel. i din acest aliagiu se bucurie; strigare de aprobare mai ales la aduface sic de argint de/I. 40 1/8, min. grosime. nun i,
se alego veun functionar, sau se

Pakfong argintit galvanic vine sub numele de propane ceva spre primiro fara votare.
argint de China, de Peru, Alpaca, Alfnide, Aclimatisatie,aelimatatiune,obicinuire ca clima;

metal Christofle, Electron a. a. si se intrebuin- oamenii, animalele si plantele de regula trajese

teaza pentru taciimuri de masa etc. Patna pakfon- In regiunile, in can au crescut; duandu-le
guliii e China, de unde s'a adus in Europa cam alte regiuni existenta lor e amenintata, s. e. cele

de 200 de ani.

din ten calduniase nu pot vietui in altele fri-

Acioald, adapost,satra coliba. (M. Et ni. Rom.) guroase si vice-versa; deprinderea lor cu o alta
Acipenser L. (Sturioni), gen de pesci Ganoidi: regiune, ande s'au transportat, se numesce a cli -

Morunttl (A cipenser huso L) ajunge 'Ana inatisatio.

[St.]

la o lungime de 8 in.; traiesce in M. Neagra

Acline, cuvnt grec., se folosesee pentru liniile
in fluviile ce se varsa in ea; produce icre esce- curbate de pe fata parnentului, cari leaga locuri
lento ; din besica sa se fabrica cleitil de moran.
fara de maguetisin.
Cu un ae magnetic inchNisetrul (A. Gueldenstadii Br. et R.), ptina la nator ne convingem, ca pe kluga aepiatorul geo2 in. lung., traiesce in M. Caspica, M. Neagra
grafic al painntului exista
in cari acul
M. de Azow ; are icre foarte pretuite. Pdstruga se a.seaza chiar in positiune orisontala. Legiind
(A. Stellatus) traiesee in M. Neagra, Azow
toate punctele cu inclinatiune magnetica nula,
Caspica, ajunge piina la 11/, in. lung.; are bot avem liniile numite aeline.
(V. si aequatorul
lung; icrele mai putin pretuite, carnea insa feint
gustoasa.
Viza (A. Ginelini) tiaiesce in M.
Neagra i Caspica, ajunge pilna la 3 in. lung.;
icrele foarte bune.
Cega (A. Ruthenus) pina
la 1 ni. lung.; traiesce in atluentii M. Negre,
nu se seoboara msa in mare nici odata.
Sturionul comma (A. Sturiot) traiesce in toate
!Dante Eumpei afara de M. Neagra Caspica.

magnetic).
Acnemia, monstru fara extremitatile inferioare
(picioare).

Acne rosacea, ivirea de sgrabunte rosii pe fata

(mai ales pe nas) ca o armare a inflamatiunii

cronice a glandalelor, ce seeerneaza sau. Barbatii (beutori) pathnesc mai des ca femeile de

aceasta afectiune.
Acolada, (franc.) 1) seam grafic de unire
fluvii pentru a se reproduce. Ei formeaza o ade- In musica semi' pentru a un doue sau mai multe

Teti acesti pesci traiesc in mare si se urca in

verata bogatie a pescanilor dela Duuare si a portative inteo partitiune inusicala; 2) in oval
celorlalti alluenti ai M. Negre. Literatura: Gr. media numele ceremoniei primini in ordin a

A n tipa. Studii asupra pescariilor din RonnInia. unai cavaler.

Bucuresci 1895.
[Dr. Gr. Antipa.]
Acolhua, popor ruexicao, imigrat pe la 1150
Acira, numele Pajurei in Romilnia inica.
Anahuac, ande a fundat un regat (c,apitala
Aci reale, eras in provincia siciliana Catania, In
care sub regele Nezahualkoiotl a ajuns
situat la poalele vulcanului Aetna, aproape de Tezkuko),
culmea infloririi i puterii. Sub presidenta lui
mare; loe vestit de cura elimatica cu theme la
Nezahualkoiotl (1431) au format A. o alianta
vindecatoare (Aqua Santa Venera) si bai de mare; ca Aztecii i Topanecii. Dupa moartea acestuia
resedinta episcopeasca, gimuasiu, scoala technica ajunse la conducerea aliautei regele Aztecilor,
doue acadeinii; 22,431 loe.
In apropiere este Montezuma I. Dupa moartea lui, A. au devenit
micul port A., petera lui Polifein, caverna Ga- indopendenti;
ttirdiu s'au desbinat, formand
lateei i inintinatele septa Scogli dei Cielopi (Fa- statele Tezkukomaii Kakama;
in fine s'au contopit
raglioni), insulele Ciclopilor.
Aciva, (Acsuva), com. mica in cott. Arad, liinga In Mexico.
Acolit,(gree. Acoluth --.=cni.o)sou&o;) conservitor
Halmagiu, situata pe septe coline. La 1439 obvine sub numirile: Aciva de sus, A. de jos, A. de la aimmite oficii ale cultului divin. In biserica
brad, iar la 1561: Aciva mica i Aciva no- apuseana A. e un rnembru deosebit al treptei
ierarchice infelioare, pe And in biserica orient.
bila; 237 case, 1062 loc., toti Romilni gr. or.
Teritorul e de 6548 jugere catastrale, mare parte nu este persoana eclesiastica de treapta ieraracoperit de paduri secular. Se cultiva agro- chica deosebi ta, ci demnitatea si oficiul aceluia
nomia, pomaritul, lucrul de lemn si prasirea e contopit in treapta ierarchica inferioara a
subdi ac on ul ui, si se conferesce in chirotesia
vitelor.
[t]

Ackermann, Conrad Ernest, unul din primii sacra, sevimita prin Archiereu afara de altar.
fundatori ai teatrului germ. insect. XVIII, Diregatoria A.-ului e: a apiinde luininarile lan. 1712 in Schwerin, t 1771 in Hamburg; comic castilui marirei lui Dumnedeu, si a griji de frumescelent. A dat represeutatiuni in Knigsberg, seta aceluia (Cf. rugaciunea chirotoniei subaetori

Danzig, Mainz, apoi prin Polonia si Elvetia. Sotia diaconului.)

Acologia , invetatura despre medicamento

lui, Sofia Charlotte n. Biereichel, ajunse prima
(leacuri).
artista pe scena din Hamburg.
a commado, (ital) termin music., dupa placer.
Ackner, loan Mili., insemnat scriitor sasesc,
Acomodare. (lat) conformare, potiivire cu
n 1782; a fost mai ntiu profesor la giinnasiul
eN. din Sibiiu, apoi preot in Gu.sterita; s'a oeupat referintele morale si fisice ale oamenilor i imcii archeologia i sciintele naturale, mai ales cu prejurarilor. A. optied, un joc al ochiului ca sa
Geognosia i Mineralogia; a scris despre mine- vedein ctuid aproape, find departe. Acest joc se
ralele, petrefactele i oryctognosia Transit\ aniei face ea ajutorul partilor constructive ale ochiului,
si in colaborare eu Frid. Miiller despre inscrip- auume pupila se largesce la lumina slaba si se
tiile roinane in Dacia; 1862 a fost ales in Braov niicesee la cea puternica. Lentila sau cristalinul
membru onor. al Asociatitmii transilvaue. t 1862. din interiond lui se turdla si se desumfla

www.dacoromanica.ro

A.companiare

Acord.

29

apropierea i departarea obiectelor. A.ceastii func- petale reduse; carpele 3-5 sesile, libere plutitme scade catra betraneta. Unor oameni le riovulate, devenind la rnaturitate f ol i cu le. A.
lipsesce facultatea de acomodare, incat nu pot cuprinde vre-o 18 specii, ce cresc mai ales in
ved bine obiectele deck la antunita distanta. regiunile muntoase ale Europei ei Asiei, putine
V. art. miopia, hipermetropia i presbyopia.
A. cresc i in Ainerica; tdate stint plante veninoase
pedagogicet, potrivirea prelectiunii (propunerii) din causa unor principii toxice, precum Aconitina,
dupa capacitatea i lipsele elevilor. Alta este Napellima etc., cari se afla in toate partite lor,

A. dogmatictl, care aproaba i erorile

dar mai cu sama in radacina lor tubereuloasa;
pe care Il invata.
dintre speciile de A. ce cresc prin partile noastre
cunoseute in general sub nutnele popular de
Acompaniare, (rnusica) actiunea de a executa
un a companiame n t, cu alto cuvinte a exe- nt a g sau O ni e a g am intim A. Lycoctonunt L.,
cuta totalitatea partilor secundare, ce insotesc A. moldavicum Hug., A. Napellus L. priu pao melodie prineipala, vocala sau instrumentala, eunile de prin padurile subalpine etc.; multe
sustiindu-o, intarindu-o i rnarindu-i astfel efee- sant cultivate prin gradini ea plante ornamentul. Importanta acestui acompauiament variaza tale. Preparatele din radacina i frunzele de
dela o bucata la alta. Instrumentele de camera, A. Napellus L. se intrebuinteaza in medicina
ce servesc mai cu sama la acompaniarea can- spre a combate nevralgiile, tusa, asthma; de
taretilor, sant in prima linie cele ea claviatura: asemenea se mai intrebuinteaza ca diuretic ei
oiga, pianul, artnonial, apoi harpa i intr. un calmant al durerilor in afectiunile reumatice.
rang mai inferior chitar i mandolina. Studiul Trebue sa fie cineva foarte precaut cu aceasta
acompaniamentului e una din cele mai compli- planta, spre a nu se otravi. Tot astfel de procate parti ale studiului musicei i misiuuea de prietati terapeutice, insa ca o actiune mai puacorn p aniat or e una din cele mai delicate. ternica, are ei radaciva de A. ferox Wallich.
Un bun acompaniator trebue sa caute a con- (A. virossum Don.), ce eresce in India in recura la efectul general fara a cauta sa stra- giunile temperate si subalpine din Himalaya.
luceasca mnsui.
Aconcagua,

[T. C.]

A. ferox produce crancena otrava numita B i s h,

pise in eirul A.ndilor din Chile, Bishy sau V is h i, cu care lei otraviau odini-

6970 m. inalt; dupa el se nurnesce o pro vi n ci e oara indigenii sagetile lor.

[Z. C. P.]
din Chile de 16,126 km.', cu 156,636 loc.; raidAconto, (a c) term. comere., platirea partiala
a unei datorii.
tala San Felipe; mine de arama rentabile.
Acopereminte, (liturgica), voluri pentru sf. dise
condition, term. comerc., predarea unui
obiect en conditie. De regula se folosesce cand
potir; In biserica orient. sant 3. Unul ser-

un fabricant da marfa cu conditia de a o re- vesce spre acoperirea s. pfini pasa pe disc fji
prim' la as de ar remane nevenduta.
acoperita cu steluta i represinta parte scuteAconitina, substanta extrasa din radacinile de c el e, Cu care a fost infasat I. Ch. in iesle la
Aconitum Napellus L., planta din familia Ba- nascerea sa, parte gi u 1 giul cel carat, intru
nunculaceaelor, ce se mai afla i in tulpina, frun- care Iosif cu. Nicoditn au infaeurat trupul Mauzele i florile acestei plante, dar in cantitati tuitotului punndu-1 in mormnt.
Cu al doilea
mult mai mici ; alcaloid natural cu formula in se acopere s. potir, inseinuand in a r a in a, en

notatiune atomica Cag H4g N012, care cristal iseaza care a fost acoperita fata lui Christos celui incand e pura in table romboidale, incolore, ino- gropat.
lar al treilea, care se nuinesce
dore, ce fiind puse pe limba determina o sen- A er ei .An ap o rat (Cf. Tipicul : Luni, 1 Sept.

satiune speciala de intepare; solubila in apa In post) servesce spre acoperirea amndurora,

rece, dar mai mult in cea calda, in alcool, eter, insemnand ca: precum aerul, :flea i bunatatea
benzina ei mai ales in chloroform; substanta
darul lui Duinnedeu acopere cerul i pamntul.
dtravitoare, poate chiar otrava cea mai violenta
Acoperire, in as tronomie: trecerea unei
cunoscuta. Se intrebuinteaza totuei in medicina stele pe divaintea alteia, ce se afla mai departe
In casuri de nevralgii, tusa, tusa magareascri, de pamnt. Indeosebi A. stelelor fixe tle catra
ragueeala, afectiuni reumatisrnale etc., data in luna SP folosesce ca cueces la mesurarea diadose foarte mici dela 1110-1/4 dintr'uu miligram metrului lunei, dar ei la determinarea longitutot la 6 ceasuri. Radacinile de A. N. L. se asea- dinei geografice a locului, din care privim acomina cu napii (de aciei numele specific: napellus); perirea.

din causa cultivaiii sale in gradini pentru frumAcoperiy, invelitoarea edificiului, ale carei marsetea florilor ei a asemenarii amiutite se pot gini formeaza streein a.
intmpla accidente regretabile voluntare ori inAcord, in musica: coinplexitatea a done sau
voluntare. In asernenea imprejumi nenorocite mai multe sunete audite impreuna; in teoria
interventia medicului e absolut uecesara eat mai musicala aceste sunete nu trebue sa fie mai
ingraba, moartea intervenind prin sincopa
putiue de trei, nici mai multe de cinci, sa aparprin spasme ataxice ale sistemului respirator. tina aceleia.si game, ei s'd poata fi dispuse a.stfel,

ca sa ne presente o serie de terte suprapuse.

[S. *t. R.]
Aconitum L., gen din familia .Ranunculaceae, Ca ei intervalele, A. se clasifica de obiceiu
tribal lielleborette, cuprinde ierburi pereue, erecte consonante i disonante, dupa cum In constitucu frunzele alterne palmatilobate sau disecate; tiunea lor intra numai intervale consonante sau
flori neregulate, marl, albastre;purpurii, ochroleuce
disonante. 0 alta clasificatiune a A.-lor e in
sau albe, dispuse in spice sau in panicule ter- acordmi fundamentale i acorduti derivate; funminale; caliciul compus din 5 sepale petaloide, damentale se numesc atunci cand celei mai grave
col posterior mai mare, in forma de casca, cele partide armonice i se da fundatnentala A.-lui
doue laterale (aripi le) largi, cele inf. (buz el e) in acest cas acordul se dice, ca e in stare dianguste sau oblongo; corola compusa din 2-5 recta; cand insa acestei partide i se da o alta

www.dacoromanica.ro

30

Acordare

Acreditare.

nota, deat fundamentala A.-lui, aceea ce ne da rite unei esente, care e principiul activ si care
o resturnare a A.-lui, sau and una din notele face sa fie intrebuintat In medicina ca stimulant
A.-lui a primit o alteratiune, acordurile se nu- tonic, contra catarelor cronice si a dispepsiei.
mesc detivate. Anca o clasificatiune mai nona In industria europeana se intrebuinteaza tulpina
si mai rationala poate e aceea in acorduri de suterana de A. Calamus L. pentru aromatisarea
miscare i acordtui de repaus; de repaus glut prajiturilor si a unor lichertui.
[Z. C. P.]
acele, ce pot servi de incheiere unei bucati de
Acosta Gavril (Uriel), n. 1591 In Oporto
musia; toste celelalte ant de miscare, fiind-ca dintr'o familie jidoveasca trecuta la catolicism;

cer in urma lor mai mult sau mai putin im- la inceput era catolic bun, dar incepnd sa
perios un alt acord. Regalele pentru intrebuin- dubiteze In crestinism fugi in Olanda, unde
tarea acordurilor i inlantuirea lor, formeaz trec la iudaism; nici legea jidoveasca nu-1
obiectul partii din teoria musicala numita Ar- multami ns, i In curnd ajunse in conflict cu
monie. Sciinta acordurilor e o sciinta relativ coreligionarii sei, persecutat de acestia se sinunoua. A. irropriu dise nu apar deck cu. secl. XIV, cise In 1640. Poetul Gutzkow l'a ales de erou
abia in secl. XV si XVI se poate ved o al unei tragedii. A seria: Examen traditionum
armonie regulat constituita i basata pe acordun.
A. se numesce i modul cum e acordat
[Titus Cerne.]
un instrument.
Acordare, In musica: regularea obiectelor sunatoare ale unui instrument musical la inaltimea
cuvenita, conditionata prin raportul lor annonic

Pharisaeicaram collatarum cum lege scriptm

autobiografia sa Exemplar humanae vitae.

reciproc.

prin opositiwie la expresiunea bastimentul la

ancora; In casal din unnii vasul nu poate comunica en uscatul deat prin ajutorul barcilor.
Un bastiment, care vrea s acosteze, In general
mai mntiu ancoreaza {ti apoi trimite parrime

Acordeon, instr. musical cu foi si claviatura,

In care sunetele dint produse de ancii metalice
libere. Derivnd din ce n gul chinez si ar m o nica de gura, a fost inventat in 1829 la Viena

de Damian. Consta dintr'un fel de foi in fata

Acostare, (marina), manevra ce execut un

bastiment pentru a se apropia de mal, de cheu sau

de un alt bastiment, spr a stabili comunicatiunea
direct cu ele; se dice cfi bastimentul este acostat

(v.

ac.) san frIngliii la punctul de acostat $i

carora sant insirate pe o tabla anciele destinate trage de ele, slabind pe mesura lantul ancorei,
a produce sunetele. Tastele claviaturei ridica [Ana ce acosteaza.
[Constant. B.]
supapele corespundetoare acestor ancii, pe cari Acotiledon, termin technic, ce se aplica in
curentul produs de foi le pune in vibratiune. organografie spre a areta, ea embnonul e lipsit
Fiecarei taste i corespund dowli sunete, dottii de cotiledoane: acotiledon sau acotiledonat.
ancii, din cari una vibreaza and se string foile, Sant putine exempla printre Phanerogame, al
pe and oeealalta and se largesc. Diferite perfec- caror ernbrion sa fie lipsit de cotiledoane; a.$a
tionari au fost incercate, can poarta nume deo- ant unele spech din gentil Cuscuta, Orobanclae
sebite: concertina, melofon s. a.
Instrument etc.
Se numiau altadata plante Acotiledoane
de amator, se bucura putin de consideratia ade- (Acotyledonia In clasificatia lui Ant. L. de Jussieu
T. c.]
vratilor artisti.
1789) acelea, ale caror celule germinative (spori)
Acordoir, (franc., musica), uneltole pentru lipsite de cotiledoane, se consideran ca seminte
acordarea unui instrument.
dar denumirea necorespundnd realitatii, a fost
Acoria, nesat; se nbserva uneori la morburi inlocuita, cu acea de plante Cryptogame.
cerebrale, la alienati, epilepsie, hysterie. Mor[S. $t. R.]
bosii nesimtindu-se nici odata satui, manfinca esAcquit, (comerc.), chitare, egalare.
Pour a.,
cesiv de malt (devin polyphagi). La animate formula de chitanta, pe cambii, checuri etc.
taierea nervilor vagi causeaza .intre altele $i A.
Acra, v. Akira.
Acormus, monstru fara trunchin.
Acraniote, (Acrania), vertebrate fall craniu;
Acorns L. planta, gen din familia Aroideae, se clasificau inainte intre pesci, asta4i formeaza
tribu! Crontieae; cuprinde plante erbacee, vi- insii o grupa a parte, e,are se mai numesce
vace, en tulpina suteranii orisontala, de srosimea Leptocardii, din causa ea au mima in forma
unui deget, purtnd radacini adventive in partea de tuburi. Un singur gen A mphios ens. Col
[Dr. Gr. Antipa.]
inf., lar la cea sup. frunze reduse (solzi), la sub- mai inferior vertebrat.
suoara carora se desvoalta ramuri aeriane; frunAcratotherme, isvoare de ape minerale calde,
zele alterne de o lungime de 70-80 cm. verdi indiferente.
Acre (pron. ecr), mesura de suprafata, folosita
sau rosietice, rectinerviate; florile hermafrodite,
regulate si dispuse in spadice; periantul format In Anglia $i America nordica. 1 A..= 4840 Yards
de 6 foliole egale, squamifonne, aranjate pe doue

40.467 Ar.

rnduri, staminele libere in numer de 6. Ovarul

super e trilocular, multiovulat ; fructul o baca cu
paretii aproape uscati ; semintele provedute cu
albumen invelite de o substantd carnoasa si gomoasa. A. cuprinde done specii, ce cresc in regiunea temperata a emisferei boreale. A. Cala-

Acreditare, in drept. intern.: insarcinarea,

imputernicirea, ce se da representantilor diplo-

nade a fost cultivata si a devenit aproape spontana. Probabil a se afla $i in Rom., de oarece
cresce in terile vecine: Transilvania, Banat etc.
Tulpina suterana de A. Calamus L. are un miros
aromatic placut, un gust amar, proprietati dato-

un acreditiv, care are valoare pentrn mai multe

persoane sau firme. A. circular poate sa fie li-

matici pentru preluarea i conducerea afacerilor

cuprinse In plenipotenta; in comerciu: a deschide cuiva credit. Acreditiv, in comerciu o

scrisoare, pe basa eareia o persoana (acreditatul)

mus L. e o planta originara din India; cresce poate ridica dela adresat pentru socoteala adreinsa pe marginile baltilor i lacurilor din Europa, santului o suma amunita de bani. A. circular,
mitat (pentru o suma fixata) sau nelimitat.

Platile, cari le fac adresatii, se confirm prin

chitante duple si se Introduc $i pe dosul A.-lui

www.dacoromanica.ro

Acrescentr,

Act.

31

circular. Nici un adresat nu poate plati o suma, ciselata, jar marmora prin fildes (sculpturi chrys-

care laolalta ca sumele anterior platite ar

elefantine).
Acromatic, v. achromatic.
plalile facute este a se avisa adresantul (emi- Acromegalia, (grec.) boala caracterisata printr'o
tentul) A.-lui.
marire extraordinara a manilor, picioarelor
fi

mai mare decat suma fixata in acreditiv. Despre

Acrescentl, adaugare, sporire, crescere.

Acre9u1, numirea popular a plantei Ribes
Grossularia L. (v. ac.)
[Z. C. P.]
Acria, medicamente iritante, aspre.
Acrida, (acrydium, Geoffr.), insecta ortoptera
confundata de popor cu lacustai de care se deo-

sebesce prin antenele sale mai scurte i prin

tarsele ei compuse din trei articule in loc de
patru; brbatii produc un sunet strident prin

frecarea picioarelor de dinapoi cu aripele. A. sant

vestite prin migratunile lor in turme nameroase distrugnd vegetatiunea i pustiind terile,
prin cari
cadavrele lor, intrand
putre-

factiune, tree-'
siint un focar de diferite boale pestilentiale.

[N. L.]

fetei; poate incepe la on ce etate ffi dureaza

toata viata; incurabil.
Acromion, (gm) virful sau parten mai inalta
a umerului.
Acrospor, (grec. Czpo; = vIrI, rrop = semanta; lat. Acrosporus,) termin botan., ce arata
unul din modurile de desvoltare ale organelor de
reproducere la ciuperci, s. e. un spor, o conidie,
o spermatie etc., ce isi ja nascere la extremitatea
unei celule-muma nespecialisata (sporophor) ori
speciala (basidll).
[S. St. R]
Acrostichon, (grec) poesie scurta, in care initalele versurilor dau vr un name, cu.vent sau sententa. Uneori initialele dau numele poetului.
Telestichon se numesce poesia, cand literele dela
linea versurilor, i Mezostichon cand literele

Acridophagi, populatiunea din allele regiuni

ale Africei; ea mananca acridele.
din m ij 1 o cal versurilor dau un nume oareAcri9, 1) jintita, lapte inacrit; 2) planta, v. care. Acest metod de versificare se folosesce la
Acres si amens.
ocasiuni mai putin momentoase; in poesia rota.
Acrobat, (grec)gimnastic de profesiune, dexter preste tot e rar intrebuintat.
In balansare pe funii intinse la inaltime mai mare.
Acroterii, (grec.) ornamente architect., fixate
Acrocarp, (grec. axpo; = virf, zap-zb;=--fruct), la colturile i virful frontoanelor spre a aseunde
termin botanic, intrebuintat spre a areta un sghiaburile i coma Invelitoarei. Ornamental de
muschiu, a carui capsula e asedata in wilful predilecte e o palmeta deasupra unei placi pedetulpinei principale, de aceea crescerea lui in stale ; stint des aplicate si la sarcofage i in inlungime e limitata, si nu devine vivace decat dustria de arta (tmplarii in stil architectonic.)
numai produand una sau mai multe ramuri Aes Kroly, literat magh., n. 1824. In revolaterale si sub yid (inovatiuni), cari deslipindu-se lutiunea din 1848 lua parte activa, fa prins
de tulpina mwna mai curnd ori mai tardiu judecat la streang, dar agratiat la inchisoare de
vor continua vegetatiunea. Un mare numr de cetate pe .ese ani. Ca literat si-a castigat rename
muschi presinta aceste particulantati, si de adi prin articolii publicat in jurnalele naaglaare, in
constituesc grupul Mufchilor Acrocarpi.
cari a facut cunoscuta poporului maghiar poesia
[S. St. R.]
r o tn. si sGrb., i prin gramaticele practice sense

In metod conversativ. Conversatinnile sfint aransarb., ceha,

ital. Opurile mai insemnate
in.' pentru Ronunchiu de frunze), numele unui gen din familia slov.
Acrocomia Mart. (grec. ebtpc;

virf ixei.,e11

tufa, pentru cr. tulpina la yid poarta un ma- giate in limbile: inagh., germ., ro

Palmierilor originar din Amer. sud. eu vr'o mani glut: Virgok a roman npklt8 specii anevoe de deosebit, fiind intre ele foarte

afine, dar Cu urmatoarele caractere generale:

trunchin de 6-15 m. inalt, de regul acoperit
ca tepi lungi, fiord asedate la subsuoara frunzelor inf., sfint verdii sau galbene, iar fructele
negre sau brune; frunzele terminal penate cu
70-80 foliole de o parte si de alta a rachisului;
semintele contin uleiu. Unele specii se cultiva
in sere calde.
[S. $t. R.]
Acrografie, arta de a grava ca ajutorul apei
taxi (acid azotic din comercin) in placi de zinc,

szet mezejrl , Magyar, nmet, roman

beszlgetsek otthons atoll., Magyar,
nmet, olasz, roman, cseh-totsszerb
beszlgetsek otthon s utonA
[t]

Acsidy Ignitz, istoriograf si publicist magh.,

menabru cor. al A.caderniei maghiare i autorul
primei Enciclopedii magh., n. in Carei (N.
Karoly) la 1845. In 1869 a pasit pe cariera jurnalistica colaborand la foaia politica S z z adu n k. Dela 1870 palm adi e colaborator intern

la foaia P es ti N a p16 . Lucrarile sale istorice

arama ii otel, ornamente, sau pentru presa tipo- i-au castigat un name de frunte intre istoriografica caractere tipografice (tipuri) sau desem- grafii din Ungaria.
nun, astfel, ca tipurile sa iasa bine in relief ; Act, (lat.) fapt, lucrare contract, zapis. 1) A.
aceeasi procedur ea la autotypie, fototypie, in poes. dramaticd: Actdunea fiecarei drame se
zincografie.

[G. F.]
Imparte dupa nexul evenimentelor, ce se desAcrolein, lichid volatil, care se nasce din fasura in mai multe, de regula 3-5 A. Fiecare

glycerina, incaldind-o cu acid sulfuric, are mires A. se subimparte in mai multe scene, dupafoarte intepator, intAnd in mare grad mucoa.sa cum se schimba pemoanele in actiune.

Dania etc.; apnns arde ca fl'cara.

2) A. in sens juridic: uneori indeplinirea,
Acrolithe, (grec.) in arta elina sculpturi de efectul, resultatul unei actuni sau paten puse
lema, ale caror part neacoperite de vestminte In miscare, realisarea i manifestarea acestei
innile, picioarele) se sculptau in mannora, paten. Asa se dice: A. de jurisdictiune gra-

spre a imita mai bine structura naturala a pielei.

tioasa sau contentioasa, A. de silnicie,

Mai tardiu se inlocuian vestmintele deasupra A. arbitrar, A. delictuos, reprobabil, etc.

simburelui de lemn printr'o pelita de aun fin Desi in praxa euvntul A. se ja in acest inteles

www.dacoromanica.ro

32

Acta

Actinofrisoida.

legiuitorur roman a evitat aceasta coufusiune: fost ineredintata exclusiv numai organelor stael intrebuinteaza euvntul de f apt a (art. 998 tului. (V. Matricule.)
C. civ. art. 3 ur. C. com.; art. 587 Pr. pen.,
A. uman, luerarea i respective intrelaetc.) ilteori prin A. se intelege consenmarea sarea, care purcede dela vointa libera si
unui fapt i prin acest al doilea inteles ne apro- deliberata a omului. A.-le urnane, ca miele cari

piem de notiunea adeverata; astfel se dice a pureed dela seiinta i vointa omului, glut impulu a A., adeca a lua notita, a consemna un fapt. tabile. Lucrarile, cari le indeplinesce omul fait'
lu adeveratul concept insa al cuvntului prin consciinta de sine (s. e. beat, nebun, pruncii
A. se intelege instrumentul scris de ca- inainte de-a fi ajuns la anii priceperii) se clic
racter autentic sau privet, care constata faptul. A.-e ale omului; acestea nu stint imputabile. (Dr.
Astfel se clice: A. de noto ri eta t e (art. 56 ur. I. Ratiu, Etica cretina, Blaj 1873). V. ImpuC. civ.; art. unie, lg. 8 martie 75); A.- e de tabilitate i Moralitate.
stare e ivil a (art. 21 ur. C. eiv.); A.- e r es- Acta, (lat.) fapte. A. Apostolorum v. Faptele
p e ctu o as e (art.134 C.civ.); A.-e conserve- kpostolilor. A. diurna: un fel de jurnal coti-

torii (art. 1016 C. civ.); A.-e autentice dian la Romani, ce se afiga in loo public

titi

(art. 1171 ur. G civ. si lg. aut. act.); A. -e sub continea toate intmplarile mai inseminate din
semnatura privata(art.1176ur.C.civ.); A.-e Roma. A. eruditorumt (lucrarile eruditilor)

recognitive si confirmative (art.1189 C. cea dintaiu revista sciintifica a Oermatfiei, apdciv.); A.-e de administratiuue (art.1514-5 ruta la 1682 in Lipsca. A. martyrum, actele
C. civ.); A.-e de dispositiuue (art. 2, 5, 644, serse despre viata, acusarea, cercetarea jude-

841 C. civ.); A.- e de pro c edur a ea citatiune, catoreasca, condainnarea, suferiutele i omorirea
Cf. Dim. Alexandresco, Dr. civ., martirilor (mucenicilor) crestini. A. sanctorum,
protest etc.
t. I, pag. 87-114; Gr. Maniu, Dr. com., I, pag. vietile sfintilor. O colectiune grandioasa de 60

102-128; 0. L. Salina, traducerea ltu Asser- de tomuri in folio, sonsa in limba latina cu
Rivier, pag. 59 ur.
mare aparat sciintific despre vietile sfintglor;
A. de acusare sau de acusatiune, A. edata de calugaiii iesuiti. S'a inceput la 1643
redactat de Ministerul public (procuror), dupa prin iesuitul Bolland, dupa numele caruia se
prouuntarea Camerii de punere sub acusare, numesce colectiunea Bolandistilorg. (v. Mineiu,
ca e loc de a se trimite delinquentul inaintea Sinaxar.)
Curtii cu jurati (art 236 Pr. peu.) In Dug. Actaea L. (grec. Ccx-ccca = soc), mule unui
procurorul face munai prop une re de acusare gen din familia .Ranunculaceelor, cu 2 specii
dupa incheierea iustructiunii, si pe basa acestei numai, cari se Oa in Europa, Asia si America
propuneri judecatoria anunta punerea sub acusa, boreala ; in Rom. se gases in regiunea munori sistarea procedurii penale. lu T rs. insa, toasa si a dealurilor, anume: A. spicata L. nunude inca i astasli e in vigoare procedure pen. mita in popor Iarba-Cristoforului, Cristofora,
a us tr jaca, la auumite crime mai grave pro- Iarba talharului, Iarba de orbant; i A. Cicurorul are sa redacteze A. de acusare.
micifuga L. Sant plante cultivate si prin
A. de stare ciaild servesce a constata
iar praful obtiuut prin pisarea rhizomului,

situatiunea unei persoaue in familie, din punctul ori a frunzelor, ramurelor de A. Spicata L.
de vedere al dreptului civil si privet. Fiind oinoara paduchii, nurnai sa fie ferit de uscaciune.
intreaga societate interesata, ca f aptel e cari De asemenea tot rhizomul acestei plante e acru,
constituesc san preschimba acest stat civil hitant, i un purgativ violent; s'a mai recomandat
(s t at us), cum stint nascerea, casatoria i moartea, si ca antispasmodic, expectorant si antireuma-

sa fie statorite in mod cert, caci drepturile tismal. Fructele ei coapte sant negre, lucitoare
indatmirile numeroase, ce concern puterea

veniuoase producnd o infiamatie a tubului

paiinteasca i maritala, capacitatea, devolu- digestiv. Din rhizomul de A. racemosa L., specie
tiunea succesiunilor i altele, rees din cele din Amer. nord., se scoate o substanta numita
dintaiu, de aceea dupa legiuiiile romane prin- cimicifugin, care, Intre alte intrebuintari, e concipalele fapte privitoare la pemoane se constata siderata si ea un remediu contra mu,scaturei
[S. St. R.]
prin scripte sau A.-e p u bli e (Constitutiune, serpilor veninosi.
art. 22; legea organiea a Dobrogei, art. 22; Actinii, (rose de mare), o subordine de KoCodul civil, art. 21 ur.). Inainte de legiuirea ralii (clasa Cnidariilor, in ramura Coelenteratelor).
moderna preotii, adeca adevratii intemeietoii in Traiesc in mare, au un corp scurt cilindric.

toata Europa a A.-lor de stare civila, treceau Cu partea posterioara stau lipite printeo ven-

In coudicile bisericesci epoca indepliuirei cere- taza (picior) pe stanci, iar la partea anterioaril
moniilor religioase a botezului, cununiei si in- au gura incunjurata cu o coroan de tentavopaciunei, resursa pretioasa spre a stabili, cule retractile foarte frumos colorate, pline de
mainte de 1865, cand se mai poate, filiatiunea, organe urzicitoare, cu cari omoara micele anicasatoria, drepturi de mostenire i altele. Pela male marine pentru a se /Iran cu ele. Nu
data de mai sus autoritatea civila inter- trajese in genere la mari adelciini. (Cf. A. A n veniud a ordonat i regulamentat ceea ce pana dr e s, Monografia delli Attinie. Napoli 1884.)
[Dr. Gr. Antipa.]
aci era de sfera biserieei. (Cf. Al. Degr,
portanta mouografie in revista Dr e p t ul, n. 20
Actinoelectricitate, (grec) electricitatea, ce
din 10 martie 1891, p. 153; Dem. Alexandresco, se desvoalta in unele mistale, s. e. in mistalul
t I., pag. 213 ur.) In Ung. purtarea matri- de munte, sub influinta racJelor de lumina' si de
culelor de nasceri, casatorii i easmi de moarte caldura.
pna in timpul cel mai uou s'a tinut de oficiul ActinofrisoidA, (Actinoplirysoida) in botanica
organelor bisericesci, prin art. de lege XXXIII forma ce o iau in anumite imprejurari amibele
din 1894 insa, mai ales din motive politice, a protophytelor, cand ele reamintesc forma pro-

www.dacoromanica.ro

Actinolit

tozoarului Actinophrys, adecI atunci, cand se

presinta ca massa protoplasmica centrala, dela
care radiaza spre periferie prolongimente protoplasmatice mai subtiri a.' mai fine. [S. t. R]

33

Activ.

1894, p. 213 ur.). A. recursorie civilt in contra

judeetttorilor, dupa cum insuai numele ei arata,

e o acune de natura civil a, care are de scop

punerea In caus a unui sau mai multor judeActinolit, roca, var. de amfibolite, formata de catori de partea unnarita sau judecata, spre a

actinot, la care se adauga ceva feldspat i cvarz. obtine dela dinaii reparatiunea daunelor suferite
Actinometru, aparat, cu ajutorul canija se prin faptele comise de judecatoii in exercitiul
mesura puterea incalditoare a radelor solare. A. functiunii (cf. art 29 din Constit.) Originea acestei
consista din un vas cilindric de argint, al carui A. o gasim in dreptul roman, de uncle a trecut
coperia se indreapta, aaa, ca radele soarelui sa dreptul feudal, de aci in legiuirea franceza mocada perpendicular asupra lui. In vas se afla derna (la prise A. partie), de unde fara modiapa ai un terrnometru; coperiaul e obdus cu ficare a trecut in Procedura civila rom. In cafuningine, ca radele sa fie mai bine absorbite. smile limitativ prevedute de art. 305 din aceasta
Din incalclirea apei se face deductiune la pu- procedura, dupa formele i cu urmarile stabilite
terea incalditoare a radelor solare.
de art. 308 ur. Pr. civ. (Cf. G. G. Tocilescu, Curs
Actinomicoza, boala produsa la vite ai la om de Proc. civ., Partea I, pag. 149-159 ai vol. III,
de ciuperca a cti no in ye es (grec), presentan- Partea ifi, pag. 192.207; A. C. Ionescu, Esdu-se la vite sub forma de tumori In regitmea plicarea Proc. civ., pag. 192-193.)
maxilandui, la om ca nisce absceso cronice.
Ca termin comercial A. poate rive deosebite
Actinomorf, (grec) in forma de stea. A. se intelesuri, anume: 1) o parte anumita (unitatea
munesc i florile unor plante, mai departe cri- de mesura) a eapitalului social al unei societti
stalii din fulgii de neaua a. a. in. d.
pe actiuni, 2) documentul, care represint aceast
Actinot, mineral, amfibol verde deschis, In parte. Drepturile i obligamintele unui proprietar
prisine lungi; se gasesce in diferite roce arnfi- de actiuni se reguleaza prin lege ai prin statubolice, aistmi talcoase, serpentine etc.
tele societatii. A. pot fi la p ur t a t o r ori n o Actium, (A cti o n, acum La Punta) promon- min a tiv e ; proprietatea celor dintaiu se transtoriu i oraa pe termal vestic al Greciei spre fera prin sinapla tradipune, predare a titluluiz
sud dela intrarea In golful Ambrakiei. Aici, la iar A. nominativo prin inscrierea declaratiunii

2 Sept. 31 a. Chr. Octavian a repurtat asupra de cesiune, adeca prin transcrierea lor In relui Antonin ai a Cleopatrei invingerea maritima, gistrul actionarilor. Valoarea n o mina's a A.-i
In urma careia el deveni monarch in Roma.
este cea indicata In titlu, val, efectiva osciActitme, lucrare, fapta, miacare, lupta; in leaza dup conditiunea tirgului i dupa creditul
poesia dramatied: inlautuirea, desvoltarea ar- societatii. In Rom. legea fixeaz1 un minimum
tistica a faptelor Pate piesa teatrala; in reto- pentru valoarea nominaba (100 lei, iar la capital
ricd: A. mimica: expresiunea fetei, miscarea soc. de preste 5 milioane, 500 lei.) Val. nom, nu
bratelor.

trebue versata deodata, (in Ung. cel putin 100h,

autoritatea judecatoreasca pentru ca printeinsa

sa se papa capet nedreptatii, de care acea persoana se plange ; 2) insaai aceasta recurgere la
autoritate, insusi procesul san instanta, ce se
intenteaza. In dreptul rom. spre a porni A. se
cere: 1) c al it at e a neeesara pentru a o put
exercita personal sau ca mandatar legal ori conventional (cf. ai art. 974 C. civ.); 2) cap a ci-

provisorii, cari se convertesc in titluri definitivo,

In inteles juridic A. (actio) insemneaza: la subscriere i 300/0 pana la inceperea activi1) dreptul unei persoane de a recurge la tatii), In care cas se libereaza numai certificate
A. lib er ate, dupa ce s'a versat intreg capi-

talul subscris. Dupa cod. comerc. rom. (art. 167)

titlurile au sa cuprinda: 1) denwnirea societatii,
data actului constitutiv i acea a publicatiunilor

sale, cu artarea locului, uncle a fost factit,

cifra capitalului social ai numeral A.-lor i durata

societatii, apoi au sa fie taiate dintr'un registra

t a te a (art. 470, 476 Pr. pen.; art. 13, 16 C. eu matca. Leg. comerc. un g. e mai putin greoaia
pen.; art. 390 C. civ.; art. 454 C. civ.; art. 713
cere numai denumirea societatii, a valorii no-

C. com.; art. 428 C. civ. ai 12 C. com.; art. 197 minale t;ii la A. nominative nurnele actionarului.
C. civ. ai 15 urm. C. com.; art. 458 C. civ.
A. liberate de regala siint provedute cu talon ai
14 C. com.); 3) int eres, material sau moral. cuponi (v. ac.). A. de prioritate Mint acelea,
A-le se subdivid principalmente : a) In pu - cari Mc parte dintr'o emisiwoe noua, impreunate
blice sau private (art. 1 Pr. pen.); b) per- cu avantagii (dividende i dreptuni) mai mari,
sonale sau r e ale (cf. Al. Degr, monografie decal cele esmise mai antaiu. Actiune de folocritica asura Cuisului de procedura al lui G. G. sintd, (franc. Action de jouissance, ital. azioni
Tocileseu,
r e p tul n. 42 din 31 Maiu 1890, de godimento, germ. Genussschein), certificate espag. 335); e) mobiliare sau nemobiliare tradate In local actiunilor sortate (amortisate).
(cf. art. 15 ur. a'r 54 tu.. a legii din 1896 asupra Proprietarul A. d. f. participri la supradividend

judecatoriilor de pace); d) posesorii sau

p etitorii (cf. Al. Degr in Revista Dreptul
n. 43 din 3 Iunie 1890, pag. 341; Gr. G. Peucescu, Despre actiuni, pag. 28 ur.) A. de anulatiune sau rescisiune, nu se poate exercita de
major, dupa legiuirea actuala In Romania, in
c as de lesiun e , in afara de casal exceptional
prevdut de art. 694 civil. Privitor la minor
cestiunea e regulata de art. 1157 ur. C. civ.

(profit), dar nu M la dividenda regulata (pro-

cente). (Cf. Grig. Maniu, Drept. cornerc., vol. I,

171 urm.)
Activ, cel ce lucra, savirseace, face ceva;

despre soldati: cari siint In serviciu faptic. Activitate: lucrare, saviraire ; in activitate : In func-

tiune, in serviciu. In inteles juridic sub A. se

inteleg bumnile mobiliare sau imobiliare.cuvenite

unui patrimoniu; In acest sens se dice: A. social,

(Cf. Dim. Alexandresco, in D r eptul n. 25 din succesoral, falimentar, etc. A. este brut, cand
27 Martie 1894, pag. 193 ur. i n. 27 din 3 Aprilie nu s'a scos dinteinsul pasivul, i n et, cand
Enciclopedia rom&a. Vol. I,

www.dacoromanica.ro

34

Acton

s'a scos. Numai acesta e adeveratul A., caci bunu-

Acutilobat.
Acupressura, (chirurgie) oprirea scurgerii de
ac

rile nu se inteleg deck scotAndit-se datoria sang din arterii lesate, ca ajutortil tunti
(a es a lienu m). ln comerciu: A. sau Activa =
avere, contrar dela Pasiva (datorie). Comerciu
A. se numia mai nainte comerciul de esport.
Comerciu pasiv se 'amnia comerciul de import.
Acton (pron. ect'n), localitato in Anglia dela
Londra spre vest cu 24,207 loc. (a. 1891.)
Acton, Sir John Francis Edward, n. la 1736
In Besancon dintr'o familie veche engleza.

introdus in partile moi, imprejurul arteriei.

Acupunctura, (chirurgie) inteparea unor ace

Ambitios i ineredut dela fire, nemulttuni poporul

nuntare sau declaratiune facuta in contra

speciale in anumite parti bolnave ale corpului, ca

scop de a esplora sau a deserta lichide sau gaze.
Acul, (Akos) com. mica in cott. Selagiu cu

1199 loc. Romani si Magbiari.

Acusatiune,

sau acusare, in legislatiunea

romana (ace us a ti o) insemna orice urmarire

Favorisat de regina Carolina Maria ajunse prim- relativa la un delict public,. Si la noi inteun
ministru al regelui neapolitan Ferdinand IV. sens larg insemneaza once imputar e, de prin guvernarea sa risipitoare. In 1806 fir alungat cuiva, pentru ea sa fie unnarit de justitia repredinpreuna cu familia regala (Bourboni) in Sicilia ; siva. Intr'un sens insa mai technic si mai exact
t in Palermo (1811) urgisit de toata lumea.
se reserva nutnirea de A.
spre deosebire de
starii,
Actor, lucrator, facetor, in special cel ce joaca inculpatiune i preventiune,
In sens ju- In care se gasesce delincveutal, dupa ce Camera
un rol inteo piesa dramatica.
ridic: cel ce intenteaza proces, cel ce trage in de punere sub acusare a ordonat trimiterea inaintea
judecata.
recunoscnd ca indestulitoare proActual, ce e in lucrare, ce se face ae,um. bale de crima (art. 7 Cod. penal si 226 Pr. pen.).

Actualitate, stare presenta, calitatea tmui lucia

de a oferi un interes actual.
Actuar, notar, oficial judecatoresc; in Romania poarta titlul de grefier (v. ac.); In Ungaria
functiunile A.-lui siint impartite intre mai multi
oficiali judecatoresci.

Resulta de aci, ca demunirea de A. si acusat

se da dupa faptul imput a t, iar utt dupa

jurisdictiunea, ce are sa judece: asa,

dei dupa Constitutiune Curten cu jarati jadeen

delictele de presa, totusi o asemenea urmarire

nu constitue deck o prey entiun e

si de-

(tat) inte'mplat; a. u. s. (aettun ut lincventul nu este deaf un preveni t, precut'',

supra) intmplat ca mai sus. (incheierea proce- In sens invers, minorul trimis inaintea tribunalului corectional in basa art. 68 C. penal e
selor verbale.)
Acuinus, dupa mitologia romana veche un (jell un acusat i urmarirea o adeverata acusare.
Actum,

special in Dacia. (Corp. inscr. lat. III. Nr. 1403 Dupa procedura ung. punerea sub acusa se enunta
prin tribunal dupa incheierea instruettmii si pe
la Mommsen.)
Acul Cleopatrei, obelisc vechiu egiptean din basa proptmerii procurorului. In cas de delict
Alexandria, lucrat din granit rosu, 22 m. inalt, fla.grant i cand inculpattil recunoasce crima, triaproape 2 m. diametru; 1880 transportat la New- btmalul la proptmerea procurorului
poate
York ;

de langa acesta s'a mai desgropat un al ordona pertractarea finala imediat cu incungiu-

doilea obelisc, care a fost ridicat la 1878 in rarea punerii sub acusa; n u lasa la crime, cari

Londra.
Aculeat,

(lat. aculeat us) in botanica un

se pedepsesc cu moarte. (Proc. pen. . 78-90.)

Acusativ, (lat) al 4-lea cas in declinatitme,

organ (tulpina, rainura, frunza etc.), a carui respirado la intrebarea : pe cine, pe ce? (v. Cas.)
suprafata e acoperita cu tepi (aculei), sau al
Acustica, (grec) sciinta despre producerea

caria virf e intuit i ascutit.

[S. St. R.]

sunetului, despre propagarea, refieximma si in-

Aculeiform, (lat. botanica) munire data de De terferenta undulatiunilor sunetului, despre vi-

Cando& perilor in forma de tepi, adeseori moi,

Ei fac
ascutiti, pluri-celulari s't
transitie pe nesimtite intre peri i aculei (tepi).
[S. t. R.]
Acumulare, (acumulatiune) adaugere, inmultire ; v. i ipotiposa.
Acumulatori, aparate inventate de Annstroug
cu scop de a acumula puteri pentru lucran continue, s. e. la prese, fOrtejuri hidraulice etc.
Funetioneaza prin ponduri inari i presiune de
vapor etc. A. electrici (baterii secundare) sfint
elemente electrice constatatoare din lamele de
plumb (sau de aliage de phunb) si din gaz. Gazul
se poate introduce si din afara, de coman lasa

brarea coardelor si tuburiler stmatoare, tonuril

musicale etc. Despre o localitate se dice, ca

motrice.

sepal, petal, fruct etc.) cu divisiuni (lobi) ascutite.

are acustica, daca e intocmita asa ea tonurile,

ce vin d,ela un loe anumit sa nu ajtmga confuse la urechea auditorului. Paretii, ce reflecteaza sunetul, sa fie potrivit asedati spre a nu
conturba prin retlexiune tonurile, ce merg direct

la ureche, ci a le latan. In rnusic4 acustic se

uumesce ceca ce corespunde legilor acustice. A.

se numesce si o localitate, care este potrivita

pentfit produetimil musicale sau declamatorice.
Acut,

gray ; m or b a cut, glut imbolnaviri

grelo, cari au decurs rapid si impreunat ca ferbinteli. In musica, epitet ce se da sunetelor

se desvoalta in A. prin un curent electric in- produse de un numer mai mare de vibratiuni
trodus in aparat. In A. astfel incarcati se por- In raport ca allele prodase de un muner mai
nesce curent electric, indata ce impreunam polii mic ; aceasta provine de acolo, ca suuetele cu
Cu sirma sao, alt conducetor bun de electricitate. cat siint produse de un numen mai mare de viA. se folosese la luminat, apoi ea putere 'no- bratiuni, ca atat produc asupra timpanei o imtice la felurite masini. Au fost inventati la 1b60 presiune mai vie analoga cu cea simtita la
de Gaston Plant i perfectionati de Faure la atingerea umu vi.rf ascutit.
1881. Dar pe Fauga toga perfectiouarea lui Acutifoliat, (lat. botanica) plante cu frunzo
Faure, sfint totusi ca mult mai grei, deen ascutite.
sa poata fi folositi cu destul succes ea putere
Acutilobat, (lat. botanicd) organ (frunza,

www.dacoromanica.ro

Aevin

35

Adam.

Acvin, (si Asvin) dupa mitologia indica: done Turci, cari in cea mai mare parte vorbesc si 1.
deitati ale cerului, apar ca pareche si se nu- lom., stint scutiti de dame si serviciu militar
mese Dasra i Nilsatja. Ei adue inai de timpuriu si se susfin din pescarit si din plantarea de tutun,
lumina pe coral de dimineata si la seinnul lor struguri si rose. (Cf. Ianneseu: Studii de geose Kind call la carul de aur al soarelui. (Ei grafie militara. Diaconol dm: Baile Herculane,
sfint Dioscurii, adeca Castor si Po11-tur la Greci
si la Romani.)
[Atm.]
Acyanoblepsia, achromatopsia (v. ac.) coloarei
albastrue.
celula) terAcytie, (grec. privativ, xttog,

min, ce se da corpului unor plante, format din

filamente simple sau ramificate, marginite de o
membrana externa, ou protoplasma iu interior
si cu nuclei numerosi, neseparati prin membrane

despartitoare, ca sa fie eke unul in fie-care

compartiment, ea la o celula; a. s. e. la multe

Timisoara 1894.)

Adal, tinut in sud-estul Abessiniei, intro Samhara i Somal. Pe teritond lui sfint done maxi
de sare, Assal, lung. 20 km. lat. 7, ai Alelbad.
Populatiunea e musculoa.sa i puternica, obrazul
rotund, perul negru i gros, buzele mai subtirele
ea la harapi, nasul oblu, dar smut. Ea duce viata
no/Dada de pastori. Liinba e -un dialect din Somali, relig. islam. (Cf. Harris : Gesandtschaftsreise nub Schoa und Aufenthalt in Abessinien.
1841

43.)

Adalbert, 1) A. de Praga, sifiut, apost. Prusilor

Alge filamentoase (Cladophora, Acetabularia,
Vaucheria etc.), la imele Ciuperci (Mucor, Sa- si until din ap. Maghiarilor, n. din familia piinprolegnia etc.); A. poste exista si in corpul ciara boema Slavnik intre a. 955-58; 981 ales
plantelor sup. cum e casul acelora cu autunite episcop la Praga; a predicat Evangelia in Polonia, Ungaria si Prusia; a inerestinat pe Voic,
laticifere ca la Dud, Ficus etc.
[S. $t. R.]
A. D., (lat) presc. in loe de anuo Dornini, fiul principelui magh. Geiza, dfindu-i =note de
ef a n. (1. rege al Hag.) 997 pleat:Id calma Prusia
In anul Donmului (dela nase. lui Chistes.)
Ada, com. mare in cott. BAcs-Bodrog, 9693 loe.;

a fost ucis de un preot pagan. piva i se ser-

scoala agronomica de stat, prasila de vite, horticultura i done mori de vapor.

Adagio, (ital. musica), 1) termin de miscare
iucet, rar, 2) numirea unei piese musicale, ce

Bnumo, se alba publicata in Monumenta Germaniae historica. Script. IV. 2) A., archiepiscop

beaza la 23 Apr. u. Biografia lui, scrisa de contimporanii : calugarul Canoparius i archiepiscopul

merge in nuscare rara si e de continut patetic. de Hamburg-Brema, n. 1000, t 1072, cresceAdagiu, (franc. brocard) in limba juridica tond regelni Henric IV. incerch infiintarea unui
un precept sub forma lapidara, care resuma o patriarchat de Nord. 3).A., conte de Saarbrficken,

regula de drept, s. e. n ern ul tamitorului i archiep. de Mainz; 1105 cancelarul lui Henric V.,
se ja d arul (conf. art. 829, 831, 833 ur. 1111 archiepiscop, centrar al imperatului; 1125
C. civ.); pater is est quern nuptiae de- a zadarnieit alegerea lui Frideric de Hohenin
tran t (art. 286 ur. C. civ.); le mort staufen, fata cu Lothar, aderental bisericii;

saisit le vif (art. 653 C. civ.); Geld sor,

Reeht nach (art. 349 C. coin.) etc.

1137, 4) Howie Wilhelm, A., principe de Prusia,

u. 1811, t 1873; admiral al maiinei prusiaue.

Adam, (evr. Omni ) si Eva, dupa cartea I

Adakaleh, sau Rusavae, (Orsova noua) insuba a Dunarii intro gura Cernei si a Bahnei, a lui Moise prima pareche de oameni i protola intrarea in Banat. E construita prin depo- parintii neamului omenesc.
sitele Dunarii pe un subsol granitic si are 1800 Adam, numele mai inultor localitati in Ropasi lung. si 400 lar. In josul A.-ei se afla marea infinia. 1) A. mauastire in j. Tutova, infiincascada a Dunarii numita gh erdapurile sau tata (1652) de Adam capitanul; la inceput a
Portile de fer inferioare ; in sus si pe fost de barbati, insa in seel, present a trecut
termul banatean se atla Orsov a, iar In fata la calugarite, caii astadi sfint In numer de 177.
Orsovei, pe termul srb ruinele fortului Elisa- 2) A. s eh i t In j. Suceava.
beta . Pe stfinga Cernei in fata Rusavei, muntele
Adam, Louis, profesor la consen-atorul din
Alien poarta finca urmele bateriilor construite Paris; escelent virtuos de piano si compositor,

in 1789 de generalul Lauden. Complexul acestor n. 3 Dec. 1758 in Miettersholz la Rin, 1- 11 Apr.
positiuni formeazil, un sistem de malta valuare 1849 in Paris.
strategica, eaci aci convergeaza artere maii de
Adam de Brema, istoiiograf al evului mediu,

comunieatiune, ce duc in Peninsula Baleauica a trait la iticep. sed. XI. si a scris mai ales

(Cladova, Vidin etc.), la M. Neagra sau in mima despre latiiea crestinismului la popoarele nord.
Adam de Fulda, munit si franc= germanum
Ungariei prin canalul Dunarii, in Banat si Ardeal
compositor si literal din sed. XV., op. principal
prin defileul Portilor de fer i prin valea
A. este cheia trecetoarei din basinut de De musica .

mijloe in cel de jos al Duuarii. Fortificatiunile

ei,

ridicate la 1716 de Austria si ocupate la

1738 de Turci

adi declasate

Adam dela Hale, poet si compositor franc.

1240, t 1286; poreclit le bossu d'Arras

constan dintr'o comp. prime. Robin et Marion , Jeu d'Adani

curtina transfonnata si din casarma defensh a

Adam-Klisi, eatun in j. Constanta, pl. Megidia,
flancata de 2 bastioane. Un turn maximilian remunit pentrn anticitatile, ce se gasesc acolo
cu 4 etaje comanda acest sistem, constituind mai ales pentru turnul Adam-Klisi (15 ni. inalt

nu intreg de inare forta. Positiunea Rusavei si 10 in. gros), pe care se ved chipuri de legionari
a fost disputata in decursul secohlor de Ro- romaui luptfindu-se cu barbarii; astadi timid
milni, Turd i Austriaci. Principale evenimente s'a derimat i pietrile au fost duse la Bucuresei.
militare: 1690, 1717, 1737, 1738.
In urma
Tropaetun Trajani.
resboiului din 1877-1878 A. l culata Austriei, Adam, podul lui , o banca lata de nasip,
care tine aci o garnisoana. Starea politica a ce se intinde dela capetul sudic al Indiei anteiusulei thica nu este regidata. Locuitorii sfiat rioare spre ins. Ceylon.
3*

www.dacoromanica.ro

36

Adamachi

Adams.

Adamachi, Vasile, mare filautrop, n. in Ia.si mana i Ideile politice ale-cronicarilor.

1811 dintr1c yeche familie raoldov. t t,ot acolo? 1896 a publicat, in biblioteca pentru toti a li8 20 Martie 1892; numele de botez al parintelm brariei Mfiller, o colectiune de Disc ursuri

sea a fost Adam, care sub inflainta grec. s'a alese romane si straine pentru licee.

straformat in Adamachi, iar cede familie Arapu.

Adamiti, ereticii gnostici i alti eretici de mai
Educatiunea i instructiunea si-a primit'o in casa
cari sub pretext, ca si-ar fi recilstigat
parinteasca, dupa obiceiul de atunei; vorbia mai sfintenia deplina i nevinovatia din Paradis, se

multe limbi; a fost prefect de Vasluiu, apoi presentau de tot goi in adunarile lor. In reali-

spatar, iar sub constitutie ales de doue ori senator. tate A.-i au calut In cea mai nerusinata desModest si crutator in viata, a devenit nenouitor frnare. Adamitismul a fost resuscitat la 1418 in

prin donatinnea de aproape 21/2 milioane lei, Francia de un anumit Picart; din Franc, s'a
facuta Acaderniei rom. sub tidal Fondul Ada- latit mai ales in Boeinia, wide a avut ademachi , care se administreaza i intrebuinteaza renti liana in a doua jumetate a sed, nostru.
In sensul regoilamentudui votat la 7 Aprilie 1894 Ei repudiau erice religie positiva, neavnd ereIn mock]. -cum.: 150/0 din venitul anual total dinta uici in D-cleu nici in diavol. Considerau
constitue fondul Academiei pentru administrarea toate drept comune, chiar i femeile, de aceea
mosiilor; 10,000 lei servesc in fiecare an pentru nu traiau in ca.satorie, ei In concubinagiu. Unii
preiniarea de serien i morale; 5000 lei la an se umblau in pielea goala. Voevodul Jij k a, neconsacra pentru cheltuelile grijilor religoase voind a tolera orgiile lor, s'a napustit asupra-le
pentru sutletul reposatului i 'entra imbraca- pe o instila mica intr'un riu i i-a nimicit pe
minte i carti la copii din scoala Adamachi din toti (1421). Ali se afla o secta de A. in
Iasi; 1000 lei pentru eheltueli diverse si ne- America nord.
preveclute. Swna remasa disponibila se imparte

Adamo, Max, pictor istoric, n. 1837 in Miinchen,

in mod. urm.: 80 pe fiecare an ca fond de pieta pe ducele Alba in consiliul din Bruxelles

imprimaro pentru lucrarile prerniate; 12120/0 se

caderea lui Robespierre in conventul national.
capitaliseaza pentru marirea fondului j 791120/0 Intre cele mai bune tablouri de mai tarcliu e:
se intrebuinteaza in acordare de stipendii. (Cf. Ultima convorbire a principelui de Orania eu

Academia rom. Lege, statute, regnlamente

decisiuni. Bucuresci, 1896).
Adamas, v. Diamant.

Adamas* stofa de lux, fabricata mai antiliu

In China si Damas (lude nomen) in Siria.
Adamaua , (Tumbina) unul dintre cele mai
frtunoase tinuturi in Sudan in Africa centrala,
In sud dela Boma langa 1'1)11 Binue; foarte

Egmont.
AcIhmoala, schit in Rom. (j. Suceava), numit
schitul Preutesci, Brans. i Alanastioara; infiintat

1716 de Ieromonachul Mihail; adaptat 1792 de

Ierosimonachul KeLsie ; adapostesce cinci ealugari.

Adamovici, Gerasim, archimandrit s'rb in

manstirea Beodinului, donumit la 1789 episcop

In ierarchia rom. din Transilv. In timpul paste-

roclitor; in mare parte muntos (Alantica 2700m.) ; rirei sale de 7 ani a lucrat cu mult zel pentru
locuitori 31/2 mil.; teritorul 137,365 kitt.2; capi- ridicarea poporului rom, la o stare politica si bi-

tala Iola, cu 12,000 loc.; 1851 a descoperit'o

mai antaiu H. Barth.
Adamczevski, Jacob, scriitor polon, n. 1763,
1b12; dupa impartirea Poloniei unid din cei
mai stradaluici scriitori in timpul apatiei ge-

sericeasca mai favorabila. In contelegere cu

episcopal unit loan Bob din Blaj a start-tit intru
castigarea unor drepturi politice pentru Romani,

inaintand la dieta terii din Cluj la 1790 un

supplex libellus ; iar pe terenul bisericesc

nerale.
staruintele lui a urmat art. 60 din 1791, prin
Admek, Carol, scriitor i om politic ceh, n. care se asigura bisericii gr. or. din Transilv.

1840; de cebare politica ceh-tiner, democrat, liberal esercitiu. 1796 si ingropat la biserica
exceleaza rnai ales prin scrierile sale de eco- din Resinari, langa antecesorul seu, episcopal
nomie nationala; e deputat in dieta Boemiei si Gedeon Nichitici.
In Reichsrath.

Adams, (pron. eddems), 1) Samuel, barbat de

Adamello, (Monte A.) piscul cel mai Malt stat americ., n. 1722, 1803 In Boston; vorIn .Alpii Adamello, apartinetori grupului Ortler, bitor neobosit, contribu mult la declararea reslanga granita Tirolului, 3557 m., incunjurat de boialui contra Angliei si la intemeierea indeglaceri uriai, despartit de Ortler prin pasuL pendentei Statelor Unite; contrar al lai WasTonal, sta in legatara cu Presanella (3562 ni.) hington. Din 1789-94 ocupa postal de guvernor
Adamescu, Gheorghe, n. in Bucuresci, 1869, In Massachusetts. 2) Iohn, al 2-lea president
(fitt al reposatului A. Adamescu, fost director al al Statelor Unite, n. 1735 in Braintree (acum
tipografiei statalui i in una easier al societatii Quincy), 1826. A luptat i scris pentru drepacad. rom., originar din Daia, nu departe de turile coloniilor, i pentru declararea indepenSibiiu); si-a facut studiile in Bucuresci, undo dentei (4 Iul. 1776). Dupti repasirea lui WasIn 1892 a obtinut gradul de licentiat in sciintele hington, ajunse president al Uniunii. 3) Iohn
istorico-filologice. Nutria profesor la liceul din Quincy, al 6-lea president al Statelor Unite, ffiul
subit
Cialati, in 1894 trec la gimuasiul ,$incait din celui precedent, n. 1767 in Braintree,
Bucuresti. A soris: Luptele pentru natio- 1848 in palatal congresului, la o sedinta. FIX
nalitate ale Romanilor de preste munti, representant in Haaga i apoi in Berlin la
brosura: Cateva cuvinte despre dua- Petersburg (1809). 1817 munit secretar la eslismul austro-ungar. In 1894 a publicat terne si 1825 ales de president al Uniunii.
fost fara noroc in politica esterna. 4) Charles
manualul pentru licee: Is toria lim bei
literaturei roman e. Mai are trei diserta- Francis, jurist si barbat de stat nord-amer.,

tiani: Despre poesia poporala romana, fiiul celui precedent, n. 1807 in Boston, t 21 Nov.
Viata militara in poesia poporala ro- 1886; 1861 representant la Londra, wide im-

www.dacoromanica.ro

Adan

Ad calendas graecas.

37

piedeca en mutt tact si pricepere ruptura iutre

Anglia si Uniune, pe timpul resboialui civil
(1b61-65). 1871 2 Wit parte ca membru al
tribunalului de arbitriu din Geneva in cearta

afla in ape curgetoaro (riuri, parae), in sourgerea acestora (lacuri, itiztui) sau in ape stata-

A.labama.
Adan, Emile,

pare ;

toare (baltoace, smirclui) si artificiale, cAnd in

lipsa calor naturale se fac anume pentru ada-

mai pot fi pub/ice, (Ind se afla in ape

cartograf, n. 18 Octobre 1830; curgetoare de don-ieniu public (Cf. C. c. rom.

1875 denumit director in despartementul ear- 476), contunale ori partieulare. E de dorit ea A.
tografic al statului major belgiau, renumit pentru sa aiba apa eurgetoare, nu insa in rind violente
deseoperiri in Africa. -I- 13 Ian. 1882 in Ixelles. (primejdioase), curata, nevaroasa, nestatuta, nici
Adana, vilaiet turcesc in sudul Asiei mici, calda, nici rece (15 C.); ingraditurile sa fie de
37,200 kin.2, 400,000 loc.; capitala A., situata prund sau nasip, iar nu noroiase sau namoloaso;
la poalele muntilor Taurus, 45,000 loc.
sa fie practice si comode ; in A. sa nu se spele
Adanson, Michel, botanist, n. la 7 Apr. 1727 rufe, nici sa se topeasca textile si mai ales sa
la Aix in Provence, cunoscat mai ales prin
fie ferita de vite Cu boale molipsitoare. A. niai
crarile sale botaniste si etnografice asupra Se- trainice, dar mai scumpe, se fac din zidarie, cinegarnbiei. Publicatiuni insemnate: Histoire na- ment, beton, asfalt etc.
turelle du Senegal 1757; Families des Plantes,
Adaptare, ad ap tatiun e; potrivire, acomo2 vol. 1763; Histoire de la Botanique et plan dare corespandetoare scopului. Adaptatiune, v.
des families naturelles des plantes etc. Statua Darvinism.
sa de marmora se afla din 1836 in Jardin des Ad Aquas, lee de terine la Romani, aflator la
plantes din Paris.
[Dr. Antipal
Calan, tanga Streiu (Trs.) (V. Calan).
Adansonia L., gen din familia Malvaceae, tribal
Adar, in anal lunar al Evreilor a XII-a luna,
Bombaeeae. Gentil A., munit astfel dupa na- coincide ea Febr. i Mart. A. fend, sau Weadar,
mete vestitalui botanist M. Adanson, cuprinde luna intercalata, ce in curs de 19 ani se in de
numai 2 specii: A. digitata L. (sau A. Boabab 7 ori in soeotinta, ea prin aeeasta sa se echiliGaertn.), numit vulgar Boabab ; cruse in Africa breze anul lunar cu cel solar. Villa de 13 A. se
si Asia tropicala, unde se si cultiva, si A. Gregorii numesce postal Esther, iar 14 A. serbatoarea
F. Mueller, cresce in Australia. Mai cunoscut si Purim . Traditiunea spune, ca in 7 A. s'a nascut
mai important este A. Boabab Gaertn., Boababul. si a murit Moise. La Persi A. insemna luna a.
Botanistul Adauson dice, ca a vedut in insulele
Adarme, mesura de aur $i argint in Amer.
Capului Verde exemplare de Boabab, cari aveau sud. 1 A
1 Marco.
1-797 gr., 128 A.
talpini de 30 m. circumferenta. Tot el mesunInd
Adaseni, sat in j. Dorohoiu, odata al celebrului
un Boabab din iusula Sor, fata in fata cu Saint- cronicar Miron Costin, iar mai inainte al familiei
Louis (Africa) a constatat, ca are etate de 6000 ani. piinciare Movila. (Etym. M. R. I. 289.)
B. e eonsiderat de Negrii ca un arbore sflint, a dato, (a. d.) dela termin, dela datal politei.

de care isi atirna amuletele lor; lernnul lui e

Ad audiendum verbum, (lat.) a cita pe cineva la

cal ernes, ceea ce-'1 face bun la construirea de ascultare; sa-si dea sama de cele facute ; mustiare.
barci considerabile, relativ ware. Negrii din
Adaugere, (a d iti un e) prima operatiune
Senegal intrebuinteaza scorburile tulpine lu metica. Ea ne invata a cauta numeral, eare conspre a depune cadavrele vrajitorilor lor ca inteun fine atAtea unitati, Ate unitati confin doi si mai
fel de cripte. Mai toate partile B.-lui Ant in- multi numeri dati. Din punct de vedere metodic
trebuintate in medicina. Frunzele i forte sfint mai antiliu se tracteaza adaugerea cu doi numeri:
Vine intrebuintate de indigeni ca emoliente in primal numer dat se numesce a ug end, al doilea
afectiuniIe aparatului digestiv si respirator. Pulpa numer dat sau numeral, care se adauge la eel
fractului e recoritoare, acidula, numita de Negrii
aden d, iar numeral care resulta, sum a.
Bud i intrebuintata in contra disenteriei si a Semnul A.-i este:
si se exprima mai malt
frigurilor putride. L al o e un nutiiment, pe care (lat. plus), sau cu. , sau iinpreuna cu . Regula:
Negrii din Senegal Il prepara ca frunzele us- Augend
adend -= suma. Numerii, earl sfint
cate ne Boabab. Scoarta ierboasa (verdue) e de adaus, se pot priv si ca parti, atunci suma in-

avuta in mucilagiu si fibre textile.

[Z. C. P.]
Adfinca, com. in Rom., j. Diliabovita, pl. Dealu,
980 loc.
Adincata, numirea mai multor localitati in
Rom.,.datorita positiunii lor intr'o vale sail iuteo

fatiseaza intregul si se numesce total. Daca

slut mai multi numeri de adaus, mai Antaiu se

adaug doi numeri s la suma lor al treilea, Ia

suma acestora al patrulea etc. Asta se poate
face in ori-care ordine si tot acea suma va

infundatura; se gasesce in j. Diliabovita, Pra- resulta (v. legea comutatiunii si asoeiatiunii). In

hova, Dorohoiu, Arges, Dolj i Teleorman.

sistemul nostru decimal adaugerea se ponte face
Adncime, (montanstica) in limbagial rainier: cu mai multi ntuneri deodata. Spre acest scop
mesura verticala spre central parnentului refe- se seria sau in sir orisontal sau in columne verritoare la exploatare; se intreloninteaza mai ales tical, apoi se adaug pe rend mai Antiliu uniinile
pentru a face deosebire de exploatarea dela qi, si suma lor se serie sub unimi, apoi se continua
unde nu pronto fi vorba de o adtincime.
cu eeile, sutele etc.
Adipare, la animale e mai folositoare daca
Adausuri, substante pamntoasa sau metalice,

se da apa la intervale. Apa trebue sa fie cari se incaldesc impreuna cu mineraiurile

buna de bout, limped, curata, nestatuta $i sa- au de armare legaren inetalului sau a necuranatoasa, nici rece, nici calda (15 C.) Vitele si teniilor (sulfur, fosfor), ori apoi formarea unei
mai ales caii osteniti si asudafi, se adapa nu- sgure, prin ceea ce extractiunea respectivelor
li

alai dupa ce au resuflat si s'au remit.

Adkiatoare, local unde se adapa vitele si prin

rnetale se u.sureaza.
Ad calendas graecas, proverb latin, corespunde

rea obiceiu se si scalda; sOnt naturale, (And se In bimba tom, la znici dind , la diva cailor .

www.dacoromanica.ro

38

Adda

Adda, (lat. A d d ua) afluent al riului Po, navigabil; isvoresce in Alpii Bernina, tras erseaza
lacul Como, se varsa in Po dinsus de Cremona,
298 km. lung. Aici au Nitta, la 11 Oct. 490,
Gotii de est sub regele Teodoric pe Heruli sub
Odoaker.

Adesiune.

si structura gramaticala a fiecarei limbi si dialect.

Specimenele de Tatal-nostruimbratiseaza aproape

500 de idiome; fiecare proba e supusa unei

cercetari orifice i lexicale, dupa care se adauga

si lista publicatiunilor linguistice respective. Sub

numele de rmisch-slavisch sau wala-

Addison, (pron. eddis'n) losif, poet si barbat chisch, A. (II, 723-738) aseada limba rom.

de stat engl.. A. 1672 in Milston, Wiltshire, dupa familia idiomelor slave si o imparte in done
t 1719 in Roland House. Studia teologia in dialecto principale unul daco- san ungaro-roman,
Oxford, la 22 ani traduse englezesce in versani
o parte din Georgica lui Virgil si-si ellstigh
renume printr'un poem despre lupta dela Blenheim The Ch am pa Ig n . 1717 secretar de
stat. A influintat in mod binefacetor asupra culturii morale a Euglezilor prin publicatiunile sale.

Serien: Evidence of the christian religion , ',Essays

dincoace de Dunare, i altul, traco-romtln, dincolo, ande

dice
ca e amestecata eu multe
elemente alban. si grec.; mai observa, ca elasele
nobile din Moldova si Muntenia vorbesc grec.
sau turc. Descriind caracterul limbei romane,
releveaza uuele modificatiuni fonetice i afla in
conjugaren verbului o pretinsa asemeuare cu cea

etc.
slava. Ca texte A. publicit diferite formule de
Adductores, inuschi, cari prin functiunile lor Tatal-nostru, luate in parte dela predecesorii
contrag spre central corpului atilt particelele cat sei. (Lit.: L. Saine an : Istoria filologiei rom.
membrele lni.
Buc. 1892. pag. 2, 21-25, 34.)
Adeldda, 1) riu in teritorul dord-austral, se
Ademtiune, luare, rapire, ridicare, luarea unui
varsa in sinul lui Adam. 2) Capitala coloniei lucro, in special ridicarea until legat prin revoengleze Sud-Australia, aproape da gura
care din partea testatorului.

Torrens, interneiata la 1836, 133,019 loc. (1891);

Aden, oras vechiu, zidit in craterul unui volean
episcop anglican i catolic; universitate. Port A., stins, din penin. Aden, in sudul Arabiei. Deja

oras marititn, 5279 loc.; export mare de ldna pe timpul imperiului roman precuin i in evul
si aur.
de mijloc era un loe insemnat comercial; mai
Adelfie, (infratire, CeBeXp'og .= frate) numire hIrdio decadit. 1838 avea numai vr'o 600 loc.
botanica, ce se da staminelor chid sfint reunite 1839 a fost ocupat de Englezi, cari l'au fortiintre ele prin filamentele lor intr' tin mauuuchiu float si l'au facut eel mai insemnat deposit de
(monoadelfie ca la Lysi)nachia vulgaris, Nalba marfuri i carlomi pentru vapottrele, cari mijetc.), in done (diadelfie, ca la Fumaria, SalcAin locesc comercial preste M. Rosie spre India. Export insemnat de cafea, resina, pene, margaretc.), in trei ori mai multe (poliadelfle, ca
tare, piei i blane. 1881 avea 34,860 loc. Dela
Sunatoare, Ilfalaleuca etc.)
[S. St. R.]
Adelhaida, Warta, fiica regelui Rudolf II. de deschiderea canalului Suez s'a ridicat foarte molt.
Burgundia, n. 931., t 999 in manastirea Selz, Apa de bent o aduc prin cisterne sapate de RoAlsatia; casatonta mai Antaiu cu Lothar, fiul mani in stand. i restaurate de Englezi. Prin
regelui Hugo de Italia, apoi dupa moartea aces- (Abel submarin sta in legatura cu Bombay si
tuia (951), cu imperatul Otto I.; alit mare in- Suez, cu Sanzibar i Capstadt.
Adend, v. adaugere
fanta asupra afacerilor publice in Germania si
Adenitis, inflamatia ghindurilor.
Italia si sub Otto II. si Otto III.
Adenoma, (grec.) tumoare (umflatura), forrnata
Adelsberg, ora In Caricia, cu 3597 loc. In
apropiere este p es tera dela A. co. stalactiti, dintr'o tesetura asemenatoare cu. glandulele.
Adenophor, (grec. 32.17 = glanda
traversata de nul Poik, luuga de 4172 in. cu 4
desparterninte legate inteolalta prin galerii, cea a purta) termin ce se aplica in organografie si
mai vestita e hala muutelui Calvaria do 41 ni. In botanica descriptiva unui oigan glandulos.
malta; in apropiere e p este r a Magdalenei, Adenoscierosis, (med.) infiltratia glfindurilor
uncle s'a aflat mai Antaitt Proteus anguineus.
la sifilisul constitutional.
Adelung, loan Christofor, filolog germ., u.
Adenostyles, (botan.) gen apartinetor familiei
8 Aug. 1732 in Spautekow (Potnerania), t Compositelor, tribal Eupatoriaeeelor ; cuprinde
10 Sept. 1806 in Dresda, unde a fost consilier puti ue specii alpine sau subal pin e respandite numai
de curte si prim bibliotecar; cel mai distins in Europa ea exceptia uneia, _care s'a aflat i in

linguist germ. inainte de Grimm, astadi

California; din aceste A. Kerneri Simk. si A.
operele sale nu mai au deck valoare istorica, alpina Bt. et Fingh. cresc i in Rom. in Cardar stint de interes deosebit pentra Ronolni. pati , cunoscute sub numele de c incur as i,
A. a ridicat fimbei germane un monument lexico-

floarea citimei, bosanca.

Adeodatus, (a Deo datus) pontifico roman

unorAcademii intregi. Cu ajutorul publicatiunilor (672-676), a luptat contra Monotelitilor.

grafic, care a reclamat la alte natiuni sfortarile

lui Hervas si Pallas i a proprielor sale cerceAdephagia, pofta de nolncare do nesaturat,

tari , A. incepuse (1806) a scoate la Itunina nesat.
opera : Mithridates, oder allgenteine SprachenAdeps, alchimisti titrati; sciau sa prepare
kande , din care nu apnea cu viata deck Piatra filosofiea,si Elixind vietii (Panacea).
primul voltun. Restul publicationii fit ingrijit
Adept, (lat) iuitiat in secrete, s. e. initiat in
de Dr. Severinus Vat e r, profesor de teologie secretele unei sciinth oculte, in misterele unei
la Knigsberg (ajutat intre altii si de catra secte, in secretele unei societati etc.
Wilhelm de Humboldt) si tenninat, (1817), in Adequat, potrivit.
patru tomuri (ese volume). A. adopt, ca
Adesiune, (lat.) adhaesiune, atragere, alipire ;
larvas, divisiunea geografica ea principiu de 1) in fisied puterea, cu care se atrag doue corclasificatiune; descrie pe scurt originea, istoria puri deosebite la atingerea suprafetei Ion, cu

www.dacoromanica.ro

Adesmose

Adjudicatiune.

39

ahlt mai tare, Cu cilt se apropie mai muff deo- format dintr'o serie de diapazoane puse in vilalta, si se ating mai multe partieele ale lor. bratiune prin eiocanele miscate de o claviatura.
Doue lespedi de marmura sau de sticla bine
Adiafore, (grec. Catd?opac) lucruri ori lucrani
poleite, daca se apasa bine catra olalta, se atrag indiferente, cari din pima de vedere al adeveattit de tare, incAt alma se pot deslipt ; ainalgamul rului, bunului si frumosttlui pot si sa fie si sa
de cositor numai prin adesiune se tino la oglindi lipseasca. Protestantii declara A. toate riturile
de sticla; asemenea vapseala pe obiecte, negreala
ceremoniile religioase, cari dupa parerea lor
pe Mai etc. A. intro corpuri solide i lichide se nu se baseaza nemijlocit pe vre-o dispositirine
arata prin aceea, ca cele solido deyin tunede. d-deeasca.
Demulteori A. intre corpuri solide si lichide e
Adiantum, (botan.) gen de Felicinee din famai mare dectit coesiunea, i atunci particelele milia Polypodiaceelor. Dintre putinele specii de
corpului solid se amesteca cu ale lichidului
Adianhun numai A. Capillus Veneris L. e euse disoalva ; s. e. zaharal in apa. 2) A. in in- ropeana crescnd in partea meridionala pe shinteles patologic e concrescerea unor parti moi cile 5i zidurile anted i utnbrite; toate celelalte
ale organismelor, prin umezeli asudate in de- specii stint exotica si so cultiva in Europa ca
cursul si in mina unei aprinderi. 3) A. in plante ornamental. Mai toate speciile de A.
inteles jundic e actul, pnn care mewl admite contm In frunzele lor acid galio, acid tame, o
o idee, o partite sau o judecata, o manifestatiuue substanta amara si un oleu esential; stint consau un sistem politic. In desbaterile parlamen- siderate ca bane pentru usurarea expectoratiutare se aude mai in fiecare moment: aderez la nilor kti liniscirea tusei, de aceea se intrebuincatare amendament satt proiect de lege; pro- teaza mai ales in medicina poporala la prepapunerea cutare a obtinut o multime de A.-i etc. rarea uniti sirop sau ceaiu. In Europa se foloIn limhagiul diplomatic A. e demersul sau actul, sesce mai ales A. Capillus Veneris L. cunoscuta
prin care o putere consimte a hat parte in mod In fartnacie sub numele do folia Capilli sau
spontaneu sau dupa indentual partilor contrac- herba capillorlon Veneris, si A. pedatum L.

tante, la un tractat incheiat deja flint partici- (din Canada), iar in torito tropicale se introparea sa; la tractat se ponte adera in parte sau buiuteaza pentru acelasi scop speciile ce cresc

in tot, simplu sau conditionat, dupa imprejurari pe acolo.

[Em. T.]
interese.
Adiati, v. testament.
Adesmose, (grec.) boale do piele, can au de
Adiatermane, (grec) corpurile, ce opresc in
caracter distinctiy o desvoltare insuficienta sau sine razele de caklura.
o distrugere a esutulai conjunctiv (tesut de leAdige, numele ital. al rialui Etsch.
gatura sub piele si intre organe.)
Adigetto , canal navigabil intre riul Po si
Adeverinta, chitanta, dovada Ad. de incdr- Adige, in prov. ital. Rovigo.
care, term:cement., hartie de tnarfuri, estradata
Adinoliti, roca compacta cenusie sau gaIbue,
de caraus acentia cate trimite 'Italia; e indo- formatiune de contact nitre sisturi si diabase;
sabila i proprietand ei e in drept a primi mara variatiunile sistoase se nutnese sisturi adinolice.
incarcata.
Adiposis, (grec. med.) ingrasarea anormala a
,,Adevrul", ntunele mai rnultor (Pare romiine; trupului prin gramadirea proa mare de unsoare.
mat remarcabile stint: 1) A Craiova, ]807i3. Adirondac, sir de munti in nordul sIatului
D. P. Banbov. 2) A. Focsani, 1881-87 3) A. autor. New-York, ca piscul Mount Marcy, 1765 in.
fondat la Bucuresci in 15 Aug. 1888 sub directAdit, (grec. Adyton) sfanta sfintelor, partea
tiunea lui Al V. Beldiman; la inceput a aparut
in form. 80 i se vindea ea 3 bani, mai in unna interna a hisericii, care in biserica orientala
isi man formatul si pretul fit urcat la 10 b. prin iconostas e despartita de presbiteriu si eula 1895 qiarul treat in proprietatea Drului Const. noscuta sub numirea generala de Altar..
Aditional , parte care figuroaza intro cele
Millo, renaltAnd tot sub vechea directiune; adi
A. e republican-democrat ea o pronuntata nuanta adause, ceea ce se poate adauge.
Aditiune, (lat. additio) v. adauge re.
socialista i apare in trei editinui in tiragiu dilnic
Aditja, in mitol. id.: septe lii ai Aditiei,
media de 12,000 exempl.; dtunineca A. are un
adeca a infinitatii (nemarginirii), deitati absolute ;
suplement literar ilustrat.
Ad hastam, (lat.) In lance, la mezat, la licita- un Aditja e si deal Mith r a; intre cei septe
cel mai mare e Warun a (Uranos la Greci);
tiune publica.
Adherbal, rege in Numiclia; imparti imperial stint identici cu cei septe Anisch as pandi
[Atm.]
en verul seu Iugurtha; fa insa alungat de acesta la Persi.
Adjectiv, cuvnt care arata insusirile unei fiinte

ucis.
Ad hoc,

(lat.) antune pentru un scop deter- sau lucra s. e. alb, bun. A. se intrebuinteaza in
minat, peutru un cas singuratic; s. e. president propositiune And ca predieat, (Ind ea atribut

adeseori ca substantiv, subinteleOndu-se fiinta,

ad hoc.

Ad hominem demonstrare, a convinge pe ci-

a earei insusire o arata s. e. inteleptul (om).

nova ea argumente, cari Ii ating direct persoana.

Adjudicatiune, in dreptul r oman: 1) partea
Ad honores, pentru onoare, in mod onorific, speciala a fonnulei, care conferea judecatorului
puterea de a transfera proprietatea dela un pleS. e. doctor ad honores.
Adhortatio,(/at.) udemuare, povatuire.exortare. dant la altul sau yfun drept real (quantum
Adiacent, (lat.) alaturat. In geometrie: au- adjudican i oportet, judex Titio adjudicate); 2) atributinnea proprietatii ins* sau
ghiuri adiacente, can au o lature comuna
constituirea unni drept real, ea usufructul
acelasi virf.
((i a b el k la v i e r) s'a utunit de fac- servitutile prediale, statorite de judecator, in

torii Fritzsch

si

Fischer din Lipsca un instrument virtutea specialei puterii ce Ii apartine numai in

www.dacoromanica.ro

40

Adjunct

Admiral.

actiunile de imparteala si de hotarnicie; 3) in

Ad meliorem, (lat.) pentru timpuri mai butte,
sans mai pufin technic si putin exact, sentinta
e. a amana o datorie ad meliorem; a prelungi
pur declarativa, care recunoasce un drept real. terminal pana la alte imprejuran mai bane.
Astfel se dice: adjudicare hominem in Admetos, rage in Pherii, in Tessalia, a par-

servitutem, sau rem, Ban hypothecam

ticipat la expeditia Argonantilor. (v. si Alkestis.)

Administratiune, conducere, gu.vernare, mai
buinteaza in materie de licitatiune publica, are ales ocarmuirea serviciilor publice. 1) In drept.

etc.

In dreptul modern, cuy. adj. so intre-

deci cu total alt inteles decat cel din dreptal public sub A. se intelege puterea executiva a

roman: A. se nurnesce declaratiunea facuta de statului, deosebita de puterea judecatooficerul competent, ca ceea ce s'a pus in van- r e as c a; in inteles mai larg confine i afaceare a remas asupra celui, care dupa striga- rile externe, militare, de finante i administrarile leg al e i inainte de cea definitiva, a oferit fiunea judiciara, iar in inteles strins numai acole
pretul cel mai mare dintre concurenti. In fine, afaceri publico, al canon substrat e viata fisica,
prin ordonanta de A., se intelege ord. data intelectuala i economica a natiunii, adeca afade tribunal in camera de consiliu, constatand cerile, cari de regula apartin competentei minisefectuarea tuturor lucrarilor, dupa terminarea teriilor de interne, de culte i instructinne, de
A. si depunerea pretului imobilului (art. 558 ur. comerciu, agricultura si comunicatiune (lucrari
Pr. civ.) Dupa ea urmeaza in v n daril e si- publice). Dreptul administrativ este totalitatea
lite deschiderea ordinei (art. 569 ur. Pr. civ.) normelor de drept referitoare la executarea puAdjunct, (lat.) sot, subaltern, sjutor In flute- terii de stat, in special in cadrul adm. interne ;
tiune, s. e. adjunct de notar.
jurisdictiunea sau justitia administrativd este
Adjutant, oficer atasat comandantilor de trupe executarea puterii judecatoresci In afaceri de
dela bataillon in sus, salt oficiilor spre trans- drept public ori in acele afaceri private (admimiterea porancilor i conducerea afacerilor de nistrative-contentioase), can stint supuse combirou. A. general, A. personal, oficer atasat pe petintei autoritatilor administrative prin dispolanga persoana mini monarch, principe ori coman- sitiuni speciale ale 1Pgii. Pentru aceste afaceri
dant de corp spre indeplinireaserviciilor personale. mai =Re state au instituit judectttorii adminisAdjutant onorifie, in Rom. titlu oferit de Rage trative speciale. Sciinta moderna vede in seadjutantilor regali, de regula cand parasese ser- pararea A.-i de puterea judecatoreasca un posvicial dupa cinci ani, precum i oficerilor, cari tulat al statului de drept, caci pe cand puterea

au savirsit fapte stralucite In fata

judec. are sa tina cent strict ntunai de postuAcest titlu da dreptul de a parta cifrele M. S. latele dreptului (squid juris ), A. trebue sa fie
pe placa epoletelor i eghiletele. Datoriile ad- cu considerare la interesele statului i la utilijutantilor conorifici sant: a ajuta pe adju- tatea publica (Quid consiliis). In cele mai multe
tanfii regali la balurile Curtii, inmormantari, state moderne o mare parte a agendelor admivoiajuri etc.

Adjuvantia, medicamente, cari se adaug altora

nistratiunii se reguleaza dupa principiul a uto nomiei (self-governement) prin municipii

comune, (v. ac.)
[a]

pentru potentarea efectului.

Adlatus, a dl at, (lat.) la o parte, de ajutor, de
2) In drept. privat, prin A. de asemenea se
indemana.
in opositie
intelege ocarmuirea, admilaistrarea,
Adler, Frideric, architect si archeolog, n. dreptului de a si dispun e
insa, bine inteles,
15. Oct. 1827 in Berlin ; 1863 profesor la Aca- aceasta administrare se refera la bunuri sau la
demia de architectura de acolo; 1877 numit averi particulare. Legiuitorul rom. se servesce
consilier edil i referent in ministerul lucratilor adesea de acest cuvant. Cf. Dint. Alexaudresco,
publice ; 1875-1881 ja parte la sapaturile dela Explic. teor. i pract. a Cod. civ. rom, din care au

Olympia; cunoscut pria cladirea mai multor aparut patru volume, (t. III, pag. 150 si 424;
biserici monumentale si pnn lucratile salo
II, pag. 265, 326, 374; t. I, pag. 100 un.;

sciintifice.
t. 11, pag. 583.)
Adlerberg, Wladimir Teodorovici, general rus.
A. financiara v. la finanfe, A. sanitard v. la

sub tarii Nicola I. si Alexandra II.; 1847 igiena publica A. militara v. la intendants.

devem conte si 1852 ministru al casei imperial.

Administraior, in inteles canonic persoana
Ava. 2 fii: Alexandra si Nicolae ; primal a fost care pe un titnp anumit sau nedetenninat floart
intro cei mai intimi prieteni ai tarului Alexan- un oficiu bisericesc, fara a fi vr'o legatura intre
dra II; al doilea guvernoral general al Finlandei. ea si oficiu, ea numai prin proces sa poata fi

Urmand la tron tarul Alexandra III. ambii au lipsita de el; s. e. A. parochial, care poarta
demisionat, incetand a jaca roluri politice.
oficial de paro* lasa poate fi lipsit ori i and
Ad libitum, (kit.) dupa plac, pe alese.
de acel oficia i fara proms, pe cand parochul
Ad Mediam, numire istonca a oraselului situat nu poate fi lipsit numai prin preces.
langa tint Cerna in cott. Caras-Severin. Adi se nu-

Admiral, (marina) mune generic ce se da gra-

mesce Mehadi a, iar poporul Ii ice Meedi a. delor de oficer general in marina; grad I, contraDupl invingerea glorioa.sa a imparatului Traian A. corespunde la: general de brigada; grad II,
asupra Dacilor, (a. 106 d. Chr.) Dacia e impar- vice-A.. la: general de divisie. In sans restrins
tita in provincii romane, iar pentru cultivarea A. se numesce demnitatea, ce se da in unele

ei Traian aduce colonii din intreg imperial roman: ten unui vice-1., care a comandat o armata

ex toto orbe Romano dupa cum dice Eutropiu. navala in resboiu si a esit biraitor; ea e asi-

Una din aceste colonii se aseaza pe marginea milata pentru onorurile ce confine ea demniriului Cerna i intemeiaza oraselul Ad Media m. tatea de maresal din armata terestra. in marina
(V. Mehadia. Cf. Francke-Brostean Istoria
reg. a Rom. comandantul-sef actual are gradul
peratului Traians 895-6.)
[Dr. V.]
de general de brigada de marina, iar denumi-

www.dacoromanica.ro

Admiralitate

rile de A., vice-1., contra-A., nu exista

Prin extensitme se da inteo escadra numele de
A. bastimentului, pe care sta imbarcat un oficer
general de marina, comandant, i care poarta
arborat la catarg un pavilion special de comandament, numit pavilion A.
[Const. B.]
Admiralitate, insidele admiralitatii, grupa de
insule in nord-estul Guineei noue; apartin archipelafului Bismarck. Dela 1885 ale Germaniei;
locuite de Papuani.
Admisibilitatea In functiuni, conditiunile legale, sub cari cineva poate ocupa functiuni publice. Afara de cualificatiunea speciala, adeea
conditiunile de capacitate, cari se recer pentru
un anumit oficm, se mai cere de regula un trecut
nepatat, o etate anumita i indigenattil aspiranWilli. In Rom. conditiunile de A. in functiuni judecatoresei sant normate prin legea din 6 Dec. 1864.

Admisiune temporal.

Adoptiune.

41

cucereasca Turingia, din care causa fir depus.

A. i afla moartea in lupta contra succesortilui
seu Albrecht de Austria la Hasenbhel langa
Gllheirn 2 Iul. 1298. 2) A. Friderie, duce de
Holstein2Gottorp, n. 1710, f 1771, cumnat cu.

Frid. cel mare, a fost principe fara energie.

3) A.-Wilhelm Aug. Carol Frid., mare duce de

Luxemburg, n. 1817, fost duce de Nassau, dar
perda acest ducat (1866) in resb. contra Prusiei,
care l'a escontentat apoi in bani. Dupa stingerea
liniei Oraniilor, devent 1890 ni. duce de L.
Adonai, in religiunea evr. numele qealui celui
mai inalt. So explica din semiticul ad o n, domn
si a i forma de plural.
Adonic, versal format dintr'un dactil urmat
de un spondeu sau de un trocheu:
sau

Adonis, dup4 un mit grec. se nasca dintr'un

Regimul admisiunilor arbore (v. Kajomort); dalla o legenda din insula

temporal in materie vamala e putinta de a introduce jute teara cu scutire de vaina diferite
lucruri supuse vamuirei, sub anumite conditiuni
prevedute de mesurile speciale ale acelei ten,
ori de tractatele vamale incheiate cu ea; A. t. se
incuviinteaza (cu indatorirea de a le reexporta si
la neimplinire sub resptmderea perderii garantei
chiar sub pedeapsa de amencla,) pentru:
producte i materii brute ori obiecte lucrate spre
a fi prelucrate in totul ori in parte sau a fi reparate, pentru unele obiecte ce au a mijloci transportarea diferitelor produse, pentru 'mete marfuri

libere de a intra Tn tArguri

bdlciuri

si

ehiar in intreposite, ca putinta de a le reexporta

Cipros e fiul lui Kinyras ca Mirrha; cresce sub

ingrijirea uimfetor si se face frames ea un deu
al amorului, ineat placii Aphrodite i, dinei
amorului, i cut ea pazi turmele si vnit priu paclari, dar si Pe rs e h on e, dina din lumea de
jos, s'a amorezat de el, insa la o vnatoare l'a
omorit un gligan. Atunci ambele dine se certara pentru trupul lui, dar Zeus hotari, ca Adonis
sa rernana jumetate de an la Aphrodite si jumetate de an la Persephone; cand 1. era la Aphrodite, aceasta faca, ca din stingele lai sa creasca
rose, anemone s. a. flori. In Adonis se represinta vegetatitmea anului; prirnavara si vara,
cand toate stint inflorite, A. e la Aphrodite ;

i iarna, cand toate s'au uscat, e la

acele, ce au fost vndute in teara, in care au Persephone, de aceea e den al naturii. La are-

si a nu achita taxele vainale cuvenite decat pentru toamna

fost admise. Inlesnirea aceaste se aduce dupa lin- tarea lui (timpul de inflorire) era serbatoare de
prejurari vietii economice, industriei, mancii bucurie, la disparerea lui (cilnd toate au perit de
nationa1e ori comerciului terii, care admite, ori pe camp) era serbatoare de intristare si in anule
In unele casuri (prin tractate de comercio) a ace- ora.$e femeile espuneau trupul lui, se vaietau
leia, dela care se admite. Se deosebesc si privitor cantau, iar cilatecele erau acomparuate de harfa

la lucrurile admise sa se introduca, si privitor (Kinyra la Fenicieni) si de finen. Cultul lui

la conditiuni in diferite ten. V. Drawback. A. e originar din jurul Libanonultti din Siria;
Intreposit.
prin Asia mica a trecut la Greci si la Romani,
[A. S. C.]
Ad modum, (lat.) in fel, la fel, dupa chiptil mai ales pe tirnpul lui Nero (54-68 d. Chr.) Nttsi fetal calva.
mele A. se esplica din semiticul ad o n, domn
Admonitiune, dojenire, somare, amintire, avergrecul i s, om.
[Atm.]
tisment.
Adonis L., plauta, gen din familia .RanuneuAdnat, (lat. ad pe, si n at us nascut), term. laceae, tribal Anemoneae, care contine plante

ce se intrebuinteaza in organografie, And un

organ Sall mai multe organe sant reunite intim
eu altele, ca cari s'au desvoltat impreuna asa,
incilt organele adnate par a fi nisce apendice
ale celorlalte ; s. e. Stipule adnate se numesc

erbacee, erecte, mutate sau perene. Spechre A.

creso in regiunea temperata a emisferei boreale.
In Rom. si terile vecine se afla prin semenaturi
si prin lomuile inculte urtnatoarele specii: A.

Pernalis L., A. aestivalis L., A. flammea Jacm1.si

stipulele unite cu pefiolul, cum se vede la multe A. autumnalis L. toate cunoseute popular sub
genuri din familia Rosaceelor (Rosa, Potentilla numele de: Raso ata sau Cocose I. Tulpina

etc.); Anthere adnate: cele ce sant unite ca si frunzele de A. vernalis L. said diuretice si
corola in toata lungimea lor etc. [S. $t. R.]
infinite. Mai toate speciile de A. se cultiva
Ad notam, (lat.) de insemnat, de observat.

Ad oculos, (lat.) dinaintea ochilor, fati, pe fata.

Adolescenti, tinerete, junete; etatea intr.

ea plante ornamental prin gradini si parcuri.

[Z. C. P.]

Adoptiune, contract solemn si irevocabil, prin

i barbatie, (anii 14-22 la barb. si care se creaza un fel de paternitate sail mater11-19 la fem.)
nitate civila. In jurisprudenta clasica romana A.

copilarie

Adolf, 1) de Nassau, rege germ., cavaler cura- avea efecto ciit se

de grave, caci inseinna
gios, ales rege Maiu 1292 de principii electori,
trece pe adoptatInin familia lai pater fami-

gelosi de puterea casei de Habsburg, in local

lui Albrecht, (lat lui Rudolf de Habsbury. Spre
a impedeca crescerea puterii franc., incheia
alianta cu Eduard, regele Angl., i cerch prin
bani sa-si intareasca puterea casei sale si sa

lias, adeca a persoanei de sex barbatesc s u i

j u r is, sub puterea caruia eadea ca si un fiu
esit din casatorie, conferindu-i acelea$i rapentan de agnatitme ji aceleasi drepturi ereditare.
Aceste efecto s'au modificat de Iustinian printeo

www.dacoromanica.ro

42

Ador

Adresa.

constitutiune, dupa care fiii de familie, dati

Ad pios usus, ad pias causas, (lat) disIn adoptinne, nu mai treceau in familia adop- positinni ce privesc scoptiri biserieesci, de binetantului, afara numai caud aeesta ar fi fost un facere sau de instruetie.
ascendent, caei atunei se gasiau intrunite in
Adplicit, (lat. adplicitus, pplicitus-contigutts)
aceeasi persoana dreptul sangelui si cel al A.-ei. n botanica organ aplicat pe altul sau contiguu
0 nu\ ela a imper. Leon permite A. atilt femei- cu altul.
lor in genere, eat si eunticilor.
In Rom. sub
Adpresat, (lat. adpressus, appressu.$) in orimperiul ideilor religioase si al traditiunii romane ganografie numire data la organele, ce sAnt
frica de a muri fara mostenitor determina mai aplicate, euleate, strinse pe altele; s. e. frunzele
des ea in celelalte ten i latine actele de Infiere, ett directitme verticala i co fata lor sup. aplicata
cum die Moldovenii, sau lu a rea de suf I et, pe axa, ce le poarta; peri culeati (pill adpressi),
cum die Aluntenii. Vechea ioti si e din Codul strinsi, dei pe tulpina ori pe frunze etc:.
Caragia si inf io re din Codul Gallium!), Codul
Adraganta, numire data unei game produse
civil actual le-a inlocuit prin A., ale carei con- de planta Astragalus vents Oliv. din familia

ditiuni seta aretate in art. 309 ur.; efectele Leguminoaselor-Papilionacee; cresce in Armenia,
In art. 312 ur. si forma, art. 318 ur.
Conf. Persia, Asia mica; inai e produsa si de alte specii
Demangeat, Cours elem. de di'. rom., 1, pag. 290 de Astragalus, ea A. creticus Lamk., A. arisur.; Fustel de Cottlange, La cite antique; La- tutus L'Iler etc.; se intrebniuteaza in medicina, in
ferrire, Hist. des imincipes des iustit. et lois farmacie la facerea pilulelor, pastilelor etc. Specia
pendant la Revolution francaise, pag. 292; A ristid A. qutnifer Labil. din Liban da o guma galbeua
[S. $t. R.]
Pascal, in Gazeta Tribunalelor, n. 31-36 din num. ita pseudo-adraganta.
1860; Dim. Alexaudresco, Dr. civ., I, pag.
Adrar, Aderer, tinut in estul Saharei, capi-

324 ur.

tala V ad an ; locttit de semintii berberice.

Adrasteia, dupa init. greaca una din nimfele,
al resboiului; se aseamena en Ares la Oreei, eari au erescut pe Zeus in pruucia lui. A. a
Mars la Romani.
fost si un predieat al dinei Nemesis, pentru-ea
Adorare, san inchinacitine, cultul sau onoarea, Adrastos, regele din Argos, unul din cei selite
ce se envine umnai lui D-deu, ca Creatorului
viteji dela Theba si unicul, care a seapat viu,
Doninului celui Preainalt, dala care atirna mat a rtdicat dinei Nemesis un saerariu renumit.
intru toate. (v. rugaciune, sacrifieiu.)
A. era cousiderata ca qina adanc cugetatoare,
Adormire, 1) A. Ardsclitoarei de Duntnedea, in maim cand en fr6u, cand cu jug, cand cu o
serbatoare a biserieii crestine, ce se tine din mesura, sittiboltil moderarii sinitemintelor role
[Atm.]
secl. VI. la 15 Aug. intru amiutirea mortii, ale oameuilor.
respeet. a inaltarii P. C. Fecioare Maria la cer.
Adrastia, dupa mit. romana veehe, dina in
Ador, (sau Artes .5i Ertosi) in mit. egipt. deu

Dupa tradititme la moartea P. C. Fecioare a Dacia. Corp. bison Lat. nr. 994 la Mommseu;
fost de fata tonta ceata apostolilor, afara de v. Adrasteia.
Toma. Pentrit pregatirea crestinilor la o serAdrastos, rege Il Argos. Vrikid sa dee ajutor
bare deatnna, biseri('a a preseris post de 2 sept.,
care se incepe cu 1 Aug. V. Maria. 2) Adornare,
numele mai multor manastiri si biserici in Rom.,
a.stfel man. dala Campul-lung, Barnoski (Iasi),
Varatie, Bistrita (Moldova si Oltenia), Cotroceni,

ginerelui seu Polyneikes, alungat din Tlieba, a

condus expedifiunea celor septe principi, diutre
cari numai singur a scapat cu viata. 10 ani

mai tardin a condus o nowt expeditie contra

Thebei
impreuna eu urma.sii (epigoni) prinTismana, Tiganesci s. a.; apoi catedralele din cipilor cadati; de astadata ocupara Theba si o
Buzeu, Arges, Brlad etc.
prefacura in ruine.
la raAdormitea, uninirea poporala a plantelor:
Ad referendum, (tat) termin
Anemone pulsatill, lpontaea variabilis, Con- port, la referada.
Adresa, numele, (firma), locuinta etc. vr'unei

volvulus. V. ac.
Adosat,

organ aderent la un altul prin fata persoane, sub care i se pot trimite epistole, cambii

lui dorsala, s. e. prefoaia adosatd, prima frunza sau alto obiecte. A. pentru corespondintele coa riumtscului floral din floarea Grammeelor, apli- merciale so scrie atat in fruntea epistolei cat

cata prin fata ei dorsala de attest ramuscul, etc.

Adour, riu navigabil in Francia, 333 km. lung;
isvoresce in Pirenei i traversand admirabila
Campania se tusa in golful Biscaya.
Adoxa L, planta, gen din familia Caprifoli-

aceae, tribul Santbuceae, eu o singura specie

cunoscuta sub numele de Adoxa 3foschatellina
L.; e delicata, erbacee, vivatie, c,u miros plaeut
do !nose, din care causa se si numesce
Nana ; A. cresce in regiunile reci i temperate
ale emisferei boreale, prin padurile umede si

si pe cuverta. A. are sa coutina acele date, cari

sfint de lipsa, ca epistola se ajungit cat de repede la destinatiunea sa. In orase mari e a se
insemna strada i nr. easei adresatului, eventual
etagiul si nr. odaii. Epistole adresate la locuri,
tunde nu-i posta, trebue sa contina si posta din
'Irma. Daca se adreseaza epistole in strainata,
sau saut mai multe comune eu unul i acelasi
mime, A. are sa cuprindit teara, cott. sittt distr.,
In care se afla locuinta adresatului. Daca din
ori care causa adresatul i riclica in persoana
epistolele dela posta, se serie pe cuverta cavia-

dealungul riurilor. Se afla in Rom. si in terile

vecine, cunoseuta de popor sub tunnel F ra- tele: .Poste r es t an t e., in caro cas posta
g ta it a sau Moscusor. Frunzele si florile retine papa atunci epistolele, Oita cand se predestilate in presenta apei dan un olen eseutial sinta adresatul pentrit primire. A. telegrafice stInt
odorant, uumit nt se vegetal, care se intre- adrese p r es cu rt a t e, cari se anuuta oficiului
bninta odiuioara in medicina.
Ad perpetuam memoriam,

aducere aminte.

[Z. C. P.]

lat) spre vecinica

tell .grafic.

In inteles politic A. e o manifestatiune de

veden, dorinte etc., din partea untti numer de

www.dacoromanica.ro

Adresa de necesitate

Adulterin.

43

singuratiei ori a unei corporatiuni, precum simt imperatul Valens, (9 Aug. 378)- 20 Aug. 1829
s. e. aciresele corporatiunilor constatitionale (par- a fost ocupata de Rusi, 14 Sept. 1829 pace intre
lament etc.) catra capul statului. La mesagittl Rusia si Turcia, in care s'a statorit Prutul ca
Tronului corpurile legiuitoare de regula respund botar intre Rusia si Turcia, iar Moldova si Munprin o A., care contine aprobarea programului tenia au remas sub suzeranitatea Tureilor, dar
desfasurat in inesagiu, ori eventual contrarul. sub protectorat rasase. 31 lan. 1878 armistitiu
In Rom. si Ung. A. de respuns este usitata
hare statele amintite.
da nascere la him:innate discutii asupra tuturor Adriatica, marea , o parte a M. Mediterane,
chestiunilor, ce privese teara. V. Mesagiu.
virita in forma unui mare sin intre pen. ApeAdresa de necesitate, de nevoie, peutru even- nina si cea Balcanica; prin caualul dela Otranto
tualitate, se numesce in drept. camb. persoana sta in legatura ca M. Ionica; lungimea 960 kin.,
sau firma scrisa pe cambia do einitent sau de latimea 120 180 km.; aftindimea cea mai mare
veun girant in forma de adresa si Cu indicarea intro Brindisi si Ragusa (1030 m.), cea inai
scopului de intervenire la cas de nevoie, s. e. mica (311 ni.) langa, insula Lissa. In partea
.1a cas de necesitate (trebuinta, nevoie) Dlui N. N.

sa nordica M. A. forrneaza 3 golfuri: cel de

O astfel de persoana se nurnesce adresat de ne- Venetia, Triest i Maine (Quarnero). Alluenti
cesitate (de nevoie, recomandat la trebuinta)
principali: Po si Adige (Etscb), apoi multime
are chemarea sa accepteze sau sa plateasca la de huh din Apenini i Mpii dinarici etc. Termal
cas, cand cambia s'ar afia in suferinta, adeca vestic e plan si sarao in portan i hune (afara de
atunci cand cel in prima linie chemat, trasatta, Venetia si Ancona), terrnul estic ridicat, sfirticat
n'ar vat sa accepteze sau sa plateasea suma catnincungiurat de nentuuerate insule, de aceea
biala. A. de necesitate se poate pune pe cambie e bogat in porturi hune (Triest, Fiume, Pala, Catnu ntunai de trasant (emitent), ci i de ori care taro, Zara, Ragusa etc.) Langa A. isi are portal

girant, pe caud trasatta se pune pe cambie de son principal Austria (Triest) ti Ungaitia (Fiume);
catra emitent i asta e recerinta esentiala cam- portal mai principal al Italiei hinga A. e Brindisi.

biala. Asa se deosebesc aceste doue adrese una

Ad-Rutelam, v. Arutela.
de alta (cf. I. Socaciu Dreptul cambial , p. 134
Adscriptus glebae, (lat.) legat de pamnt, de
si 135.)
glie ; (jobag), elacas.
Adria, 1) oras in prov. ital. Rovigo (Venetia),
Adstringentia (Styptica), medicamente, cari
11.554 loc, pe timpul Romanilor situat langa produc o constrictiune a teseturilor organismului
mare. Are industrie textila. 2) A. M. Adriatica viu prin coagulatiunea lichidelor albuminoide,
(v. Adriatica m.)
miesoreaza secretionarea i opresc einoragiile;
Adrian, 1) A. iraperatul Romei v. Hadrian. 2) A. se folosesc in contra boale/or pielii si a pelitelor
ultimul patriarchal bisericei din Rusia 1690 1700. mucoase, la rane. Acestei grupe apartin: acidul
Dupa moartea lui, Petra c. M. desiiinta demni- tanic, acetic, oxalic, scoarta de stejar, Catechu,
tatea de patriarch. 3) 4. cardinal, n. pe la 1458 Guma-Kino etc.
in Toscana. Studiile si le-a facia in Roma; prin
Adsur, ins. in coltul sud-estic al Lac. Caspio;
sciinta sa a intrat in favorta papei Inocentiu VIII. dala 1843 statiunea tlotilei rusesci.
Papa Alexandru VII. si-l'a facut secretar. apoi
Aduatoare, vechiu termin gramatical, numirea
l'a denumit cardinal. Invidiandu-i marea avere seinnului citatiunii ( ").
influinta, Cesar Borgia a voit a-I invenina,
pu a de munti in Graublinden (Rimetia)
dar din gresala paharnicului A. a scapat. Perdend cu piscul Rheinwaldhorn i glacerul Zapport
increderea papilor 'unlatch s'a retras in singura- (3398 in.)
tate, traind pentru sciinte. Leo- X. l'a rechemat.
Adulard, variatiune de feldwat, folosita ea
Fackdu-se o conjuratiune contra papei, pe care piatra de podoaba la obiecte de lux.
de si stia, totusi n'a descoperit-o, A. a fost excoAdulis, in vechime oras lauga sinul Annesley
municat, iar avente sale confiscate. De aci in- In M. Rosie spre sud dala Massaua. Pe timpul
colo putin se scie despre soartea lui. Unii dic, Ptoleinaeilor avea contemn' insemnat; acum
ca a fost merit si jefuit de un servitor al seu, ruine Iiinga satul Zata.
altir ca si-ar fi sfirsit viata in linisce in Ger- Adullam, dttpa traclitiune cetate in Canaan,
mania. A lasat diva sine putine opere
dar nu departe de Vitleem ; in apropierea ei s'a
de o valoare incontestabila.
refugiat David de mania lui Saul.
Adrian, George, general rom. n. 18:20 in TranAdulmec = adurmee, adultnecare se dice de
silv., t Bucuresci 14 Dec. 1889; Ina parte la fiare sau alto animale, cari sinit prin miros pe
miscarea nationala
legala a Rom. Trausilv. venatorul, ce vine cu vnatul asupra lar; mirostil
contra revolutiunii ungare dela 1848. Treckd canner lu urmarirea vkatului. (Etym. M. Ron].)
in Rom. intra in servicml militar, uncle inaiutit
Adult, tiner in atete de adolescentti.
!tibia la rangul de general. In cabinetul liberal
Adulteriu, (probabil din lat, ad ulterare,
1867-68 f ministru de resboiu. Casatorit ca compere, amestecare), copula carnala perfecta
Elena Varnav, n. Sturdza, A. intrebuinta o parte a unei persoaue casatorite, dar nu ea sotul sett,
a averii dobandite pentru binefaceri; el a fondat ei eu alta persoana; in biseriea catolica e inotiv
frumoasa scoala primara din Bucuresci, numita de despartire de pat si masa ; in celelalre biserici
General Adrian .
crestine motiv de divort. Pruncii nascuti din
Adrianopole, (hure. Edirne, bulg. Odrin) vi- adulteriu sunt ilegitimi sise numese ad ullaiet turcesc, 38,900 kin2., 1 milion loc.; cultura terin i. Dupa dreptul bisericesc apusean ei nu
vermilor de matasa; capi tal a A., situata langa pot intra in cler. Dreptul bisericesc resaritean
riul Marita, 70,886 loc. (V, moliamedani), central nu-i eschide.
coinerciului in Tracia; mai demult (1360 1453)
In vecbia legiuire rom. A. poarta, munele de
resedinta sultanilor. Aici au batut Visigotii pe preacurvi e. Legiuitorul modern, atat in Coa.

www.dacoromanica.ro

44

Adunare

civ. cht i in Cod. pen. s'a indepartat de modelul seu, de legiuitorul francez, i modificarte

Advocat.
Ad usum,

ad usum Delphini, (tat) spre

o osire, pentra trebuintele Dauphin-ului (v. ac.)

operate merita toata lauda. AEU in Cod. civ. Ad-valorem, (lat) dupa pret, in dreptul va(art. 211) cat si in Cod. pen. el nu deosebesce ni al sisteintil taxarii lucrurilor dupa valoarea
intre A. barbatului si al femeii, dei necontestat lor declarata de importator si primita de adminisacest din arma are consecinte niai grave pentni tratia vamala conform rnesurilor hotarite, centrar

famine. Dupa Cod. roinzln, ca si la Romani, sotul celui jis speci fi c, in care ta,xarea se face dupa
vinovat de A. nu se poate casaton cu compli- greutate, cu bucata i mai rar (lima capacitate od
cele sea, (conf. art. 279 Cod. civ.) De alta parto dupa velum. Amndoue au foloasele i scadeA. mtunei nu e suficient a motiva actiunea in rile lor. Ele coexista in multe fed i ar trebui
denegare sau tagaduire a paternitatii, sa coexiste pentru o mai u.soara i mai dreapta
In afara de celelalte conditiuni ale art. 287 Cod. sistema de taxare si percepere, mai ares pentru
civ. Tot in deosebire de Cod. Napoleon, Cod. articolele, a caror valoare e fcrarte variabila si a
rom. da acelasi drept de suceesiune copiilor na- carer calitati siint foarte diferite. Taxarea spetural], fie ei chiar nelegiuiti, in averea mamei cifica, in deceniile din unna cu revenirea i in-

si a familiei ei -(art. 652 si 677 Cod. civ.) Cod. tinderea protectionismului, tinde sa inlocuiasca

pen. rom. pedepsesce pe cel culpabil de A. cu total A., desi priu fire este mai democrata
pe complice cu iuchisoare dela 1-6 luni oare cum infatisarea liberului schimb. Rom. a

(art. 269 Cod. pen.) Actiunea nu poate fi por- urmat marele curent economic, avnd alcatuite
nita decid dupa cererea sotului inocent; el poate tarifele dupa sistemul specific, asemene Ung.

sa o atinga in cursul procesului, i dupa condamnarea definitiva poate face sa inceteze pedeapsa, cu conditiunea de a remAn in casatorie. In acest cas complicele nu este aperat de
penalitate (art. 270 Cod. pen.) In jurisprudenta
se controverseaza cestiunea, ce se intelege prin
sot in ocent din acest articol. Originea dispositiunilor Cod. pen. rom. o gasim in vechile
noastre legiuiri si mai ales in Cod. prus. Lucia
important: art. 269 si 270 Cod. pen. figureaza

Advent,

(lat. adventus) in biserica romano-

catolica thnpul de 4 septenillni nemijlocit inainte

de Craciun; se numesce A., pentruca represinta

legea veche, ciind ornenimea se prepara si as-

tepta venirea (adventus) lui Mesia, pe care o ser-

beaza crestinii la Craciun. A. corespunde la

postal Craciunului din biserica or. Cu el se incepo maul bisericesc rom.-cat.
Adventiv, (lat. adventivus, adventitius), se nu-

mesce un organ, (Ind se desvoalta intr'un loe,

la rubrica: Atentate contra bunelor mo- uncle nu se gasesce in mod normal; mugari A.

ravuri. Dupa acelasi Cod. pen. A. nu scuza stint s. e. aceia, cari nu si:int nici axilari, nici

omorul, dealt in cas de surprindere a flagran- tenninali, cum sfint mugurii floriferi, ce se destului delict in casa conjugala (art. 253 Cod. pen.) voalta pe trunchiurile betnine de Cercis Sili(Asupra A. in dr. roman cf. G. Danielopolu, div. quastrum L. etc.; ramuri A.-e. cele produse de
mugurii adventivi;
A.-e, cele ce se desfragm. jur. Ill, pag. 92-216).
Dupa Cod. pen. ung. (. 246) A. la cererea voalta si pe alte organe afara de radacini, adeca
sotnini inocent
se pedepsesce cu inchisoare se pot desvolta si pe radacini si pe tulpini, ori
[Ana la 3 luni, daca pentru acest delict a ur- aeriane (ea la iedera, f rag, porumb . . .1 ori submat sententa de divert. Dupa art. de lege XXXI tenure, fie bulbi (ca la ceapa, zambila . ), fie
din 1894 (. 20) A.. e impediment de casatorie rhizome (ca la Pir . . .), sau pe frunzo (ca la
intre cei viuovati numai in cas, daca se enunta Begonia, etc.) Multe monocotiledonate imici n'au
apriat in sentinta de divort, ca complicii nu se alt soiu de radacini decilt A.-e; s. e. unii paIpot casaton. Din motiv de A. sotul inocent poate mieri au la inceput o radacina normala, ce se
distruge mai in unna si e inlocuita cu radacini
cere desfiintarea casatoriei (. 76).
Adunare, in inteles juridic intrunirea legala A.-e. Chiar pe portiuni de diversa natura taiate
a mai multor persoane intenn scop conmn. Le- din planta, sau inainte de a fi taiate, se pot forma
giuitorul ronuln prevede asemenea adunad in radacini A.-e, daca stint puse in an-mite conmaterie de societati (art. 135 ur si 156 ur. ditiuni de umiditate, temperatura etc. Aceasta
C. com.) i de faliment pentru inchiderea proce- particularitate e inteadever uuul din mijloacele
sului verbal de verificarea creautelor, autorisare cele mai eficace i puternice, de cari se folosesc
de a continua comerciul, dare de sama a ges- agricultorii, holticultorii etc. spre a imbunatati
titinei sindicului, votarea propunerii de concordat si a inmulti plautele folositoare din diverse puncte
etc. (art. 937 C. com.)
A. generald, v. societati de vedere. (V. marcotagiu, butasire). [S. St. R.]
cornea]. ; A. deputatilor, v. Camera deputatilor.
Adverb, cuvnt invariabil, care determina mai

A. in sens aritmetic v. la act auger e.

deaproape intelesul unui verb (adjectiv sau alt

A dur, (illusion) tonalitatea dura (majora), ce adverb); respunde la intrebarile: unde? cilnd?
cum? Adverbial, adjectiv ce ocupa local unui A.
are de basa tonul A. Annatura : trei inaltan.
Advocat, profesinne libera, avnd ca scop
Adurmiti, uei epte din Efes: 7 tineri
crestini, cad in penecutiunea crestinilor de sub asistarea, aperarea sisustinerea causelor dinaintea

imperatul Deciu (256) au scapat intro petera, justitiei (art. 94 Pr. civ.; art. 87 leg. jud. de

nude au murif moarte de martin Cam in sed. VII. pace). Pe hifiga aceasta, A.-tii dan sfattui si cons'a format povestea, ea munai au adurmit, iar sultatiuni sau redacteaza actele de notariat.
Dinaintea instantelor toata procedura rom. e
in secl. V. sub Imp. Teodosiu IL s'au trezit
au iesit intre oameni. Fapt ea sub Teodosiu II. orala (p ledare sau pledoa rii); rar se dan
s'au gasit cadavrele lor intregi
e'
i neputredite. conclusiuni serse (art. 98 si 101 Proc. civ.)
Adusaturi, ori ce boala adusa in casa prin A.-tii impreuna cu magistratii formeaza.a.sa dicnd

farrnecele salt vrajile tmui dusman. (Etym. M. aceeasi familie, adeca a oamenilor de legi.
In occident A.-tii au contribuit mult la unificarea
Rom.)

www.dacoromanica.ro

Advocatul poporal

nationala si la intemeierea libertatilor publice,

caci baroul in totdeuna a fost ref ugiul libertatii
inabusite, eu toata organisarea sa traditionala,
care revoalta fara cuvnt pe profani. Vi In Rom.
baroul, care inlocuesee v e eh iletul, desi fara

A,egidi.

45

locuesce Circe, fata lui Helios, o femeie formecatoare; la apus e locuinta si locul de dans al ylinei

Eos (aurora, zorile). Ins. Aea in povestile rom.

e ostrovul marii, baba din ostrov in unele povesti e Circe.
[Atm.]

traditiuni puternice, s'a constituit dupa basele adAeddon, in mit. celt. Ha, 4eul de frunte,
mise preste tot conform legilor sale organice din cand e in lumea de jos (v. Aldea sau lidoneus
4 Dec. 1864 si 6 lun. 1884. Dupa aceste legiuiri la Greci).
[Atm.]
spre a put figura in tablou de o rd in e se Aediles, (edili) magistrati romani, creati 494 a.
cere insusirea de Roman .si oarecari garantii de Chr. ca grefieri ai tribunilor; nu puteau li decat
capacitate si onestitate. In fiecare capitala de plebei. Se alegeau de comitiile tribute sub pre-

judet exista un consiliu de ordine si dis- sidenta tribuntilui. 449 devin sacrosancti, priciplina si un d e can, cari se aleg din doi in mind oficiul politiei in oras. N'aveau insigniile
dei ani. Serviciile, ce A.-tii presteaza

e n- celorlalte magistraturi, in Senat stateau deci pe

scaunul plebeu (subselium). Din 366 luara nu-

tilor, constitue serviciile unui mandatar. Dupa

ultima jurispmdenta acest mandat nu e gratuit,
decat numai and gratuitatea s'a stipulat expres
(cf. Al. Capitoliu in D r ep tule n. 70 din 1892,
asupra pactului quot a li tis). In Rom. baroul
flind organisat pe basele celo mai democratic,
ori cine e inscris in ordin poate pleda la ori co
instanta: st a gi ul e o clasificatiune de forma.

mele de Ae. plebis, spre a se deosebi de non

creatii Ae. curules, alesi dintre patricieni de comitiile tribute sub presidenta consulului, cari avnd
insigniile magistraturilor aveau i scaunul curul
(sella curulis), dar nu eran inviolabili. Mai tardiu

ambele categorii sfirsira piin a se amesteca

a forma o magistratura separata. Ae. aveau in-

Totusi unii cer suprimarea completa a ordinului, sarcinarea: sa fie politia ora.sului, sa ingrijeasca
albea nici o conditiune de adrnisibilitate; in de aprovisionare, de jocuri, i sa supravegheze
Francia s'a facut o asemenea experienta sub archivele. In scurt atributiunile Ion erau ca ale
marea revolutiune; din nefericire ea nu a dat primariilor i politiilor moderue, mai avnd
bune resultate, caei justitia a =jut pe marta judecarea proceselor comerciale. Sub imperio
samsarilor si a oamenilor de afaceri, asa ca scurt li s'au luat multe din aceste functiuni. In colouii
timp in urnia s'a revenit la vechiul sistem. (Cf.
municipii erau nisce II viri et III viri aediAl. Degre in .Dreptul n. 6 din 1889 asupra Ba- liciae potestatis, cu insarcinari analoage Ae.-lor
roului germ.; G. G. Tocilescu, Proc. civ., I, pag. din Roma.
165 ir.; Gr. G. Peucescu, in Dreptul n. 58 din
Aedui (Hadui),numeres i putemic popor celtic,
1891; C. Polysu, Legile i regulamentele cor- pritnii aliati galici ai Romauilor. Traiau intre
pului de advocati, brosura de 53 pag.)
riurile de a(li Loire si Saine. $eful ion, vergo-

In Ung. (art. de 1. XXXIV ex 1874) poate bret, se alegea de preoti, guverna ea un senat.
funciona ca A. (. 1) inaintea judecateiiilor
Capitala: Bibracte (a4i Antun). Caesar i-a tractat
autoritatilor numai acela, care e inscris in lista cu multa atentie cand a cucerit Galia (57) si
vfunei camere adv. (v. ac.) Se admit la in- a impedecat pe Vercingetorix a-i rescula (51).
scriere acei civi ung., cari au diploma de A. si Imp. Claudius le-a dat drepturi cetatenesci.
domiciliu stabil pe teritorul camerei (. 2). Exa-

Aegaion, (pron. Egheon) dupa mit. grec. fiul lui

menul de A. Il depun la tabla reg. din Bpesta Poseidon, Nerd- marii), dar mai puternic decat
ori Mures-Osorheiu cei ce au diploma de Doctor el; uria.s de mare (apa) i personificaren marii,
in sciintele juridice si o praxa de 3 ani. A .-lor aniline a valurilor ca grozava lor navala
pentru serviciile prestate le compete afara de
restituirea speselor
un onorar, care se ponte
stipula in invoiala Cu clientii, ori se stabilesce
din cas in cas prin judecatorie. Delictele disciplinare se judeca prin camera advoc. si se pedepsese cu adrnoniare, amenda dela 50-500 fi.,
ca suspendarea Ono. la 1 an ori ca amovare din
advocatura.

inugire.

[Atm.]

Aegate, (ital. Egad grupa de inside langa

coital vestic al Siciliei, ca areal de; 43.5 km2.,

3615 loc. Cele mai mari stint : la nerd Levan z o,

la sud Favignana, la vest Marettime.

Lingo, Favignana au clistigat Romanii sub G.

Lutatius Catullus si P. Valerius Falto asupra

Carthaginenilor sub Hanno lupta maritima,

Advocatul poporal, foaie juridica, aparuta in care s'a terminat primal resboiu panic. (241 a.Chr.)
Timisoara (1 Febr. 1886 pfina 13 Maiu 1887 v.)
Aegeus, rege in Athena (1361-1323 a. Chr.),

de 2 ori pe tuna in tiragiu de 600 exempt ; n. la Megara, unde fugise tatal sea Pandion.
fundator si red.: adv. Pavel R o tariu, fost Castigand tronul Athenei prin luptele cu fratii

redactor al Doninntorului ; a incetat din lipsa sei, Ae. av sa indure multe dela fiii acestora
de abonenti.
Palantizii, cari l i detronara. Fiul sea Theseu

il restabili. Ae. murI aruncandu-se in marea,

Ad vocem, (lat) la cuvnt, la vorba.
Advon, narteca, partea bisericii, in care stau ce-i poarta numele, deoarece cre4use pe fiul

femeile.

Adynamia, (grec) termin. medic.: slabiciune,

lipsa de putero.
Adyton, v. Adit.
Aea, sau Alit dupa mit, grec. munele a doue
insule ale soarelui, una la resarit, alta la apus,
acolo locuesc pruncii lui Ilelios (ced soarelui)

seu, plecat in Creta sa ucida pe Minotaur, caq.ut

victima acestui monstru. In capitala sa i-se ri-

dich un moriant si o statua. Euripide serse

despre Ae. o tragedie pastrata in mici fragmente.

Aegidi, Ludovic Carol, jurisconsult, n. 1825

in Tilsit; mai antaiu jurnalist, apoi docent si

profesor de dreptuli. 1859 publicit 2 scrieri
cu oceanida Perse sau Perseis. Pe cea dela volante in favorul ministerului Hohenzollernresarit locuesce Aietes, fiul lui Helios si rege Auerswald; 1868 ajunse profesor de drept in
insurat cu o fat a lui Ocean; pe cea dela apus Bonn ; 1870-1 particip la resboiul contra

www.dacoromanica.ro

46

Aegilops

Aeneas.

Franciei ; 1871 consilier de legatiune si referent reintois, domnind el 7 ami. Oreste, fiul lui Aga-

Ja externe, conduce-nd mai ales jm.nalistica. In

parlament apartinit partidei conservatoare independente. Scrieri: Der Fiirstenrat nach dem
Liineviller Frieden etc.; edit: Staatsarchiv.
Sanulung von Actenstricken zur Geschichte der

memnon, venind din Argos, resbunit moartea

tatalni sea prin nimicirea ucigasilor. Tragicii

mineelor, tribal Hordeelor, foarte inrudit cu

Triticum, la care it alatura unii botanisti ca
sectiune. ln Rom. e representat prin speciile
de. ovata L. ki de. ventricosa Tsch., ambele

specii ale acestui gen cresc in Asia si Africa

tropicala. Oca mai importanta e de. Marmelos
Corr. din India. deoarece fructele ei chiar de

greci au luat din aceste peripetii subiecte pentru

multe piese admirabile. Ae. a remas tipul sedacatorului ucigas
Gegenwart S'a ocupat malt $i cu cestiunea
Aegle, planta, gen din familia Butaceelor, trinationalitatilor din Ungaria.
bal Aurantieelor ; cuprinde arbori spin* ca
Aegilops, planta, gen apartinator familiei Gra- frunzele trifoliate pururea verdi. Cele 2 sail 3

marimea si forma portocalelor stInt comestibile

numai pe cdmpiile i pasunile din regiunea inf. si se folosese ca medicament contra constipatiei,
IA. Pr.]
recomatabludu-se chiar in timpul epideiniei de
Aegina, insula a Greciei in sinul saronic. 600 colera ca profilactic. In genere in India se useaza

loc. pe un areal de 86 km2.; in auticitate (456 In medicina nu nuinai fructele, ci si alte parti
'Ana 404 a. Chr.) sapusa Atheuieuilor, avea la ale acestui arbore.
[A. Pr.]
,/, mil, loc.; inainte de Pericle central artei Aegopodium L., planta, gen din familia Umgrecesci, numita arta a e gi n e ti c . Renumitele belliferae, tribal Ammineae, contiue plante ersculptnri ale templulai Athenei de pe insula Ae. bacee, perene. Uuica specie cunoscuta de. Po(de pe la 475 a. Chr.) s'au desgropat pe la 1811 dagraria L. eresce in Europa .5i Asia tempeacum Ant in Manchen.
rata, prin fkatele amede din paduri si tufisuri.
Aegiphila, planta, gen din familia Verbena- Se afla in Rom. si in tenle vecine, unde e euceelor, tribal Viticeelor, decorativa de florarie noscuta de pepor sub ninnele de Pi ci o rulcalda, ca foile pururea verdi, intregi i cu fiori caprei. Are proprietati stiintilante i diuretice.
mari; de origine din Amer. incep6nd din Mexico

[Z. C. P.]

pdnit in Brasilia; se disting prin corola lor re- Aegospotamoi, ( Riul caprelor), riu i orasel
gulata, drupe 4
polipyrene i stamine satt stil In Chersonesul Traciei. Aici a batut spartanul
exsert.
[A.. Pr.]
Lysandros pe Athenieni in a. 405 a. Chr.
Aegis, in mitol. grec. norul de vifor i de Aegual, (lat. musica) registra de oiga de 8

tunet, simbolic representat prin o pide de capra. picioare (urine.)

Herodot spune, ca scutul sau pavaza de piept,
A. E. I. O. U., prescartare pentru: Austriae
originar a fost pide de capra. Zeus a avut un est imperare orbi universo: teata luinea este suAe. facut de Hephestos, qeul focului elementar pusa Austriei; devisa imp. roman Friderie III.
In toata natura, i cu acel scut s'a aratat in Aelia Capitolina, numele Ierusalimului reedilupta contra Titanilor i Gigantilor. Acel scut ficat de imp. Adrian pe la a. 135 a. Chr.
Aelius Marcianus, jurisprudent vestit sub conera impresurat ea 100 de ciucuii de aur, luminat de fulgere plin de groaza i de spairna; sulatul lui Septiinius Severas si Caracalla; au(Ind Zeus din invelitoarea sa de nor de pe terra mai inultor opere juridice. Digesta coutine
inuntele Ida scutura scutul stralucitor, intra din acelea 275 fragmente.
spaima in Achai (Greci) $i de aceea Ae. era Aemilius Paulus, 1) Lucius, beliduce roman

simbolul maniei lai Zeus. Zeus a imprumutat renumit. Consul in 219 a. (ihr. repurtit o ini4inei A th en e, care (Inca stapfinia preste vingere stralucita asupra Illirilor. 216 a. Chr. ales
tunet i fulger; si ea l'a purtat contra Gigantilor, consul a doua oara purtit resboiu contra ha
Ae.

dar atunci Ae. era si ea capul Gorgo an ei. Hannibal ; la Cana ae insa eadii pe ciimpul de lupta.
Ap oll on 'Arica a purtat Ae. inaintea Troiei; 2) Lucius Macedonicus, fiul lui Lucius Paulus.
ca el a trintit siruri intregi de Greci. Dupa 192 a. Chr. aedil, iar 182 a. Chr, consul; sdrobi
bat pe piratii Ligurieni; betran deja 168 invinse pe Peneus, regele Macedoniei, i duse cu
scut de pide de eapra, provedut cu $erpi, cari
scoteau limbile. Causa acestei amestecari par- sine in Roma atilta piada inedt i-se puta ierta
cede de acolo, ca Ae. (dupa Aeschylos 523 liana poperulta darea pe anal acela. t 160 a. Chi'.

mitul de inai tilrdiu si Zeus si Athene au avut

436 a. Chr.) a insemnat: vifor, ternpestate,

((lupa Euripide 480-406 a. Ch.) piele de capra.
Din Ae., egida, scut de aperare.
[Atm.]
Aegisthos, n. din peeatuirea lui Thyeste cu
propria fica, lapedat de marna-sa, alaptat de
o capra si gasit de pastori, creseir la curtea
unchiului sea Atreu, regele Mycenei. Pus sa
ucida pe Thyeste, prisonier, i recunoscut de

Av 4 fii, dintre cari ajunse la rename Scipio

Africanus, eel mai tiner dintre ei.
Aeneas, (En e

dupa mit. greco-romana fiul

lui Anchises idinei Aphrodite (Venus la

Romani), principele Dardanilor, care isi duse

oastea intr'ajutorul regelui troian Pilamos, in
Asia mica; era renurnit pentru vitejia i tritelepciunea sa; dar Priamos urIt si parasit de lei
acesta, Ae. detrouil i ucise, eu fatal seu, pe trebui sa cada, Ae. cu familia sa insa era desAtreu, desmostenind si pe cei doi fii ai
: Aga- tinat sa dornneasca. Atdt e mitul vechiu grec;
memnon si Menelaos. Desmostenitii revenira spri- Vergil in Aeneis aduce si alte rnituri, in parte
giniti de Sparta, Cu a carei curte se inrudisera, traditionale, cari stau in legatura cu descalecarea
gonind pe usurpatori, cel mai mare ocupd lui Ae. in Latium. Vergil ne infatiseaza multele
tronul parintese. Plecdnd in resboial troian Aga- suferinte i vicisititudini, priu cari a trecut A.c.
memnon iertit total lui Ae., numindu-1 loctiitor dela sfirsirea resboialui troian 'Ana la descaleal seu. Dar nerecunoscetorul crutat seduse pe carea sa in Italia, unde s'a adapostit in Latium,
regina Klytemnestra $i cu dinsa ucise pe regele teara reg. Latiuus, i hat de sotie pe Lavinia,

www.dacoromanica.ro

Aeneas Silvius

47

Aeolii.

fiica reg., dupa care mili orasul intemeiat de premature a poetului, care ar fi lasat, dice-se,
el. A. domnit 3 ani; in al 4-lea pornind resboiu chiar cu sufletul sa i se nimiceasca opera in foc.
contra Rutulilor dispar in mijloctil luptei. Romanii l'au onorat ca pe un erou (heros). Impon
Augustus isi tragea originea dela fiul lui Ae.,
Ascaniu sau Milis. (Gens Julia.)
Aeneas Silvius, v. Pius II.
Aeneis, Eneida, epopee artifieiala 'afilia. in

Acea.sta condamnare ar fi fost nedreapta, si lumen

at fi pierdut cel mal fruinos monumeut al poesiei
epice latino. Caci, intr'adever, sfint in Eneida

parti episodice de cel mai puternic efect poetic.

Jata-le pe rnd: in c. I: Furtuaa, II: A rderea

Troiei, III: Androinaca, IV: Dragostea neferi12 carti, sonsa de Puldrus Vergiltus Maro in citei nido, V: Jocurile funebre Intru onoarea
hexatnetre. A inceput-o cand era de 40 de aui lui Anchise, VI: Descrierea Tartarului si a camsi a lucrat la ea 11 ani, paila la moarte (a. d. pilor Elysii, VII: Intlacararea resboinica a lui
X cal. oct. 735 =22 Sept. 19 a. Chr.) Cuprinsul: Turnas, VIII: Ospitalitatea lui Evandrus, IX
Dupa arderea Troiei de catra Grecii A.chivi, Nisus si Euryalus, X: Moartea lui Pallas, fiul
Aeneas insotit de total seu Anchises i de fiul lui Evandrus si aliat al lui Enea, XI: Moartea
seu Iulus (Ascanins) precum si de mai multi Camillei si X11.: Duelul dintre Enea si Turnas.
credinciosi ai casei, pribegesc pe mare indrepCele douespredece carti Vergil nu le-a scris
tandu-se spre Italia, de unde se dicea ea se pe rnd, ci cum ii venia mai bine inspiratia.

trageau strabunii eroului. Prigonit insa de Juno Ribleck a cautat sa stabileasca data compunorii
si dupa felurite incercari de restriste, timp de lor, dar n'a puta isbuti pentru a 6, a 10, a 11
septe ami, el atinge in sfirsit doritele termuri si a 12. Se scie positiv numai, ca pe troj din
inteal optulea an dela parasirea Troiei. In Italia ele
a dona, a patra si a sesea
le-a cetit

Il primesce bine Latin, domnitorul din partea poetul iususi lui August fata fijad si Octavia,
locului, si Ii fagaduesce sa-1 insoteasca ca fica sora imperatului. Aceasta tocinai pierduse de
sa Laviuia. Nunta s'ar fi facut indata, daca nu curnd pe fiul ei Marcellus si cand, la cartea
se impotrivia Turnus, regele Rutulilor, fiul V1-a v. 883, audi Tu Marcellus eris .
cuvinte
lui Daun. Acest principe, care mai de mult rostite en ingenioasa alusiune, prin gura lui

auca petiso pe Lavinia, pornesce resboiu asupra Anchise entra umbra unni stranepot viteaz stins
lui Enea. Biruit insa i ucis, in cele din arma In floarea vlistei, lesina de einotiune.
el pierde, in folosul eroului troian, i inireasa
Pentru compuuerea Eneidei sale, Vergil, consi domnie.
scient de sarcina ce-si luase, ani intregi se preEneida, care in cele dintaiu sese carti este gatise cereetand toate isvoarele competente. Oriun fel de Odisee
rataciri prin lime departe ginile lui Cato, Antichiteltile lui Vano, epicii
de telul dorit iar in celelalte sese un fel de ciclici i alexandrini, tragicii si liricii greci, poetii
Macla
iu1te incoronate ea triumf
n'a re- vechi romani Naevius si Eanius: pretutindeni s'a
sarit totusi ea poeniele omeriee din liberal geniu adapat genial seu fecund; dar mai ales dui Omer
al poporalui, din viaja cantecelor poporane, pur- datoresce el
precum dice Dr. R. Nicolai

tata, gata faeuta, din gura in gura si din loe in

stralucirea, abundanta si puritatea forinei

loe, pana sa-si gaseasca poetul inenit a o inchega compositiunii, miscarea mladioasa, puterea si arTuteo alcatuire artistica definitiva. Ea, din po- monja ritmelor, avutia niijloacelor si comorilor
triva, opera individuala coneeputa de creend unui limbei epice, pe cari el in expusiere, zugravire
singar om, intenn timp cand istoria risipise cu si descriere, in episoade, figuri ornante si com-

faca ei lumea basmelor, era omtigiul unui poet paratiuni, scie sa le intrebuinteze cu o noblota,

genial adus poporului si doinnului seu binevoitor care adesea intrece prin stralucire modelele sale .
Octavian August. Adeverata epopee, in spiritul
Cu tonto defectele ei
versuri neterminate
antic, nu mai era ca putinta pe pamntul ltaliei. san necioplite bine, unele adiective incolore, o
Persoanele Eneidei snt de done feluri: figuri bimba prea figurata, contradiceri, uitari, absurcroite dupa prototipuri oinerice si figuri plas- ditati chiar, prectun a dovedit-o Napoleon in
muite de fantasia poetului. Cele dintaiu, precum acerba dar juditioasa critica facuta cartii a 2-a
iEneas-Achilles, Turnus-Hector, Pallas-Patro- din punct de vedere militar si faptic
Eneida
clos, sfint mai mult nisce timbre antice, simtind s'a bucurat, din vechime pana mal in Vele
si purtandu-se dupa moda din dilele lui August; noastre, de cea mai calduroasa favoare. Inca de

pe cand celelalte, ea Nisus $i Euryalus, cei doi pe Hayal lui Hadrian versutile Eneidei, ca
prieteni clasici, apoi erudul rege Mezentius al ale poeinelor lui Oiner, eran consultate la vrerni
Etruriei si viteaza Camilla, regina Volseilor, sala grele, ca ni sce o racole : Virgiliane Sortes (S crip-

pline de viata si au remas, la rndul lor, inai tores His t. Augustae, Spartian: Hadr. 'I),
ales Camilla, tipuri nepeiitoare. Caci geniul lui iar, preste o miie de ani, Dante nu cuteaza a
Vergil avea fartnece neintreeute pentrn carae- iufrunta intunecimile Iadului decat tinndu-se
tercie femenine, un senthnent adanc pentru tot de mana fermecatorului cantaret al lui Enea.
ce e delicat, pasionat, melancolic sau grandios in

V. D. Pana.]

natura. Do [icen chiar figuri cnnoscute bine ea Aeolii, N'eche semintle gmc., eare si-ar traga
Dido si Andromache, zugravite cu atata mae- originen dela Aeolus; locuia in parten sud-vesstrie, aceea de Euripides si Apollonius dela Rhod os tica a Tessaliei: Aeolis. Ahmgati din teara lor,
in chipul Medeei, ceti.stalalta do Oiner, au do- o parte insemnata trec in Asia mica si pe inbanda, sub penelul stralueit al lui Vergil asa salde Lesbos, Tenedos etc., linde intemeiara o
dicend, o a dona nemurire.
multime de orase; mai de frunte eran: Smyrna,
Eneida, privita preste tot, este o lucrare infe- Kyme, Assus, Mitylene etc. Reg. Lydiei Croesus
rioara Georgicelor (poema didaetica agricola in fadi orasele aeolice tributare, iar Cyrus le su4 carti), nedesavirsita sub raportul inventiunii puse formal inaperiului Persilor. Resboaiele persi al artei. Ea a reinas astfel din causa mortii sice le redete neatiruarea, dar in scurt timp

www.dacoromanica.ro

48

Aeolina

Aer.

ajunsera iarasi sub dominatia Persilor, apoi sub in Europa, de unde cero ajutor. In Aug!. se

Alexandra cel M., iar in fine fura incorporate

provinciei romane Asia.
Aeolina, (grec) instrument musical vechiu,
asemenator hannoniului.
Aeolodicon, instrument musical cu claviatura,

inventat de I. T. Eschenbach in Hamburg pe

la 1800; in Ae. tomuile se produc prin vnt,
de nisce resorturi de otel.
Aeolus, (E o 1) in init. grec. rege, pe care
fac Zeus stapanitor preste vntmi, ca sa le stir-

neasca sau sa le infrane; palatul seu era pe

insula Liparia langa Sicilia; ca Amphithea ava

6 fii si 6 fete (representantii vriturilor mai aspre

si mai line) si traia neincetat in ospet si musica (suflarea vanturilor.)

[Atm.]
Aeon, (grec. Ai o n), personificarea timpului

fonneaza o societate pentra eliberarea guvernorului din provincia aequatoriala ; in fruntea

expeditiunii se pune renumitul caletor african
H. M. Stanley. Ian. 1887 expeditiunea ja drumul

spre garle riului Congo. 28 Iuniu 1887 expoditiunea parasesce ultima statiune a statului
Congo, Jambuja, i pornesce pe riul Aruvimii
In sus. Dupa 6 luni de dale iese din grozava
padure Congo si 13 Dec. ajunge la lacul Albert Nyansa. In provincia aequatorial pe timpul acela nu mai era nici o disciplina, trupele
se resculara contra guvernorului Emin,
declarara prisonier. Dupa multe peripetii in
sfirsit Ii succede lui R. M. Stanley sa aduca
pe Emin pa.sa in Europa (4 Dec. 1889.) Principale statiuni militare dealungul Nilului sant

SaU eternitatii; om cu fata de len, aripat, in- dela nord spre sud: Lado, Redjaf, Reddn, Kiri,
colacit de un serpe, ca fulgere pe piept, avnd Labor, Dufil, Vadelai i Tunguru. Cf. Im dunIn mana dreapta o eheie si o faclie, iar in kelsten Afrika de H. M. Stanley. Lipsca 1890.
stanga un sceptru.
Aequi, popor vechiu itaL, invinsi de Camillus
Aepyornis, maximus, pasere unase din Mada- (389 a. Chr.) iar in res boiul II. samnitic (304)
gascar; dupa scheletul allat se tine de o specie supusi do Romani. A.0 cunoscut agricultura si
a vulturilor Sarcoramphus, e de patru ori au locuit in regiunile muntoase de langa Anio
mai mare ea un condor; un ele esemplare mai
Tolenus.
traiesc probabil in interiorul ins.; oucle au
Aequinoctiu pl. aequinoctii, dorai pwacte din
o periferie de 94 cm. si cuprind 101/, litre.
calea parnntului in giurul soarelui, (land pe
Aequator, 1) Ae. geografic, cercul maximal, intreaga fata painntului liva e egala ca noaptea.
ce incuugiura pamantul, pe ande e mai bulbucat, Ae. de primavara e In 21 Martie n. ; col de
cu alte cuvinte, cercul ce sta perpendicular pe toamna in 23 Sept.
osia pamntului si e deprtat deja fiecare pol
Aer, o amestecatura de gazuri, oari mi stau
chiar cu 900z ori cereal, ce impartesce suprafata In combinatiune chemica; in el se atla: oxigen
pamntului in emisfera nordica i sudica. A a. 20.70/0, azot 78.30/0 aburi de apa 1.00/0, dupa
geografic, estindndu-se pana la infinit, taie imprejurari si acid carbonic, amoniac, iod, sulfur
bolta cereasca inteo linie cercuala, numita Ae. etc. Este fara coloare, gust si mires.
lumii. 2) Ae. magnetic se numesce acel cerc
A. atinosferic v. atmosfera.
de pe glob, care leaga locu.rile, ande inclina- A. comprimat, A. indesat cam pana la 7 attitmea acului magnetic este nula; e in apro- mosfere ; se conduce prim tevi spre a servi ca
pierea
geografic. V. Magnetisimil pa- putere motrice. Se folosesce si la cladiri sub
mn tului.
apa (2-4 atmosfere), pentru a scoate apa din
Aequatoreal, instrutnent astronomic, cu aju- chezoane (v. ac.), are insa efect obositor asupra
torul caruia se cauta i observa stelele, al caror lucratorilor i causeaza morburi.
Rid
unghin de oare i declinatiune e cunoscut. ApaLa marind A. compr. se intrebuinteaza ca puratul se compune dintr'un telescop, ce se poate tere motrice la torpilele automobile. Pentru comintoarce pe langa doue osii (o. declinatorica
primarea A..-lui sant instalatiuni atilt la uscat in
polara.) O. p o 1 ar sta paralel cu o. lurnii. iar ateliere, cat si pe bordul bastiinentelor armate
o. de cli n a to ri c a e perpendiculara pe dinsa cu torpile, cuprindnd o masina de compreshme
poarta telescopul. De pe cercul perpendicular, (pampa) i acumulatoare pentru inmagasinare;
ce sta pe o. polaza paralel cu planul aequatorului, acumulatoarele mkt provedute cu o coloana de
se poate ceta unghiul de oare, iar de pe cel ce scurgere pentru scurgerea apei provenite din consta pe o. declinatorica se poate ceti. declina- densarea vaponlor din A.; astfel curatit A. se intiunea. (v. ac.)
troduce in reservorul torpilei sub o presiune de
Aequatoria, provincia aequatoriala din provin- vr'o 85 atmosfere; de ad, and torpila e lansata in
ciile sudanice de sub fosta stapanire egipt. Sub apa, petrunde printr'un supapa-regulator, sub o
regimul chedivului Ismail stapanirea egipteana presiune medie de 30 atmosfere in masina motrica

capeta in cativaani o estensiune enorma de preste a twilei, unde lucreaza asupra pistoanelor in
21/2 milioa.ne km0. Dup 1863 Backer pasa ocup acelasi mod ca aburii; iese apoi afaraprintr'un tub

pentru Egipet in altiva ani provincia cea mai pe la coada torpilei. A. inmagazinat e suficient
estrema, care trace preste aequator papa la lacul spre a asigura torpilei strabaterea unei distante
Albert Nyansa. 1878 aceasta provincie se concrede de 500-600 in. In unele marini A. compr. serlui Emin pasa (Dr. Eduard Schnitzer, n. la vesce spre a lansa torpilele din tuburi (v. ac.);
28 Mart. in Oppeln in Silesia.) 1883 se ridica In marina rom. lansarea se face cu pulbere.
profeta! Mahomed Achmed (Mandi) si ocupa una
[Constant. B.]
dupa alta provinciile sudanice. Provincia aequatoA. de groapd, (gazul baltilor) v. Metan.
riala insa se sustine. Guvernorta Emin se retrage
A. inchis contamina t. Compositiunea norspre statiunile din sud si in Macracanimicesce
mala a A. almost., pe care Il inspiram, e o conmandiste. Din 1885 el nu mai are nici o lega- ditiune indispensabila pentru sustinerea sanatatii.
tara ca regimul din Egipet. Prin misionarii englezi In A. liber se restabilesce lesne compositiunea
din Uganda trimite insa din cand in and sciri lui normala, dac a fost turburata; din A. n-

www.dacoromanica.ro

Aer

49

Aerare.

c hi s, din atmosfera afiata in interiorul caselor, adeseori si dala sine, adeca iese din erese departeaza cu greu i in mod mai malt sau Waffle stancei (massei) sail din ap i umple
mai putin incomplect necumteniile, cu eari e golurile minei. In deosebi provine in minele de
am estecata pe alocurea. A. atmosf. din interiorul carbuni finen, precum gazul explosiv In cele
caselor necurate i chiar al curtilor murdare se de carbuni de piatra. Daca atmosfera minei
strica amestecandu-se ca necurateniile volatile, contine 5-60/0 acid carbonic, luminarea de seu
ca gazun i cu pulveri produse in acele locuri. incepe a arde reu, lar la 100/0 se stinge. Deja
Astfel atmosfera inchisa dobandesce un caracter A. eu 80/0 acid carbonic nu mai poate fi respiraf
special, care variaza dupa calitatea i eantitatea fara pericol. b) Gazul explosiv (Schlagende
necurateniilor aflate in local, datorite saraciei, Wetter, , Le grisou) CH4, provine de regula
agloineratiunii, nengrijirii, constructiunii rele In minele de carbuni de piatra i arareori in
a sobei, materialului de rea calitate intrebuintat saline. Singar nu explodeaza, ci numai amestecat
pentru incaldirea i iluminarea locuintei, aoedarii ca A. atmosferie. Ces mai vehementa ex-plosie
si intretinerii rele a latrinelor, meseriei ce se e, and atmosfera confine circa 10/o gaz. Exexercita in local. A. expirat de oameni i ani- plosia poate fi provocata numai prin flacara sau
male, fumul produs la incaldirea i iluminarea prin corpuri la temperaturile cele mai inalte.
artificiala confin rnateiii otravitoare, praful pro- D a vy a constatat eu lampa sa de siguranta
dus de unele industrii provoaca chiar prin simpla presenta gaz. expl. pana la //H.Vs in atmosactiune rnecanica la cei cari it inspira lesiuni fera. Flacara lampei remane neschimbata pna la
amestec, dar daca proportia e de t/oi/o,
grave ale organelor respiratorii, afara de intoxicatiuni produse de gazuri i pulveri desvoltate capeta coloare deschisa ai se lungesce. In astla exercitiul unor industrii. Unele boale infec- fel de Imprejurari respiratia e Mica posibit,
tease se transmit prin intermediul A. atmosf.; dar petrecerea in atari locuri devine periculoasa,
A. inchis din camera bolnavnlui servesce ca ve- caci lampa poate provoca explosia. e) Hydro-

hicul pennu transportarea emanatiunilor cor-

thionul, in eantitati mai mici provine din

pului bolnav, comunicand germenii boalei persoa- gazurile produse cu ocasiunea explosiei materiilor,
nelor sanatoase de acolo; vestmintele peisoanelor cu can se lucreaza In mina, din putredirea

sanatoase, cari au visitat pe bolnav, imbibate eu corpurilor organice si mai ales prin descomemanatiunile bolnavului, pot transporta boala in punerea Kis-urifor. Acesta e foarte otravitor
alta casa. Aceste neajunstui se indrepteaza prin &Ilia Faraday paserile nu mai pot trail intr'o
/
povete populare despre regulele elementare de atmosfera de 1.6000,
1/800
ail
1/26(
igiena, prin pazirea curateniei, inlaturarea sau parti de amestec. Hydroth. se aprinde uoor, asa
cel putin limitarea causelor, can strica atmos- ca produce chiar gaz explosiv, deoi arareori.
fora, prin aerisarea (ventilarea) repetita oi pre- cl) Monoxid de carb o n (CO) foarte otravitor;
lungita a locuintelor, premenirea regulata a A. e cu atat mai periculos, ca cat omul nu simte preinchis, construirea corecta a locuintelor , men- senta lui oi, cadend ca beat, rernane in curnd
tinerea lor in starea curata, in conformitate cu mort. D um as si Leblanc sust-in, ca chiar
regulamentele de igiena constractiunilor oi de 10/o din acest gaz omoara.
salubritatea locuintplor.
oalele, easarmele, loAer, (li t u r gi a). Sf. daruri, caii se preparti
cuintele colective de !aeratori o. a. asemenea sTire celebrarea of: liturgii, se acopar cu troj
locale trebue sa fie spatioase, intretinute in veluri. doue mai mici i unul rnai mare, (v. Acoperfecta curatenie ; fabricile, laboratoarele me- pereminte); velul cel mare insemneaza piatra
seriasilor se supun la regule speeiale, prescrise pasa pe uoa mormktului lui Chr. i fiind-ca
de politia sanitara si de igiena industriala. Bol- acopere pe celelalte, precum ineunjura aerul
navii, cari safer de boale infectioase, se isoleaza pamktul, se inunesce oi. A.
cPi cari stint obligati a-i visita trebue sa ja Aerare, aerisare, ventilare: inlocuirea aerului
precautiuni pentru ea ei sa nu serveasca ca media stricat dintr'un local prin aer carat introdus din
de transmiterea boalei la alte peisoane.
afara; A. nu se face in mod complect, ca s. e.
[I. Felix.]
premenirea apei dintr'un vas oarecare, and golim
A. in montanistia se numesce atinosfera, vasul
umplem din nou eu apa curati, ciici nu
care se afla intr'o mina. Se deosebesce: A. bun putem co mijloacele ordinare sa scoatem deo(Gute-), A. greu (Matte-) si A. ru (Schlechte- data dintr'o camera tot aerul atmosf., ce se afla
Wetter). Clasificatiunea aceasta e dependenta de inteinsa, i sa aducem In local lui deodata o
cantitatea oxigenalui ce Il contine A. Compuoii cantitate egala de ser ctu.at, ci inlesnim eoirea
A.-lui bun dupa W 111 e r stint : 78.492 nitrogen, din camera a unei pat a aerului strieat
20.627 oxigen , 0.840 hidrogen o't 0.040 acid diluarea atmosferei necurate, reinase in camera,

carbonic; in general insa A. normal contine: prin introducerea de aer carat i amestecarea
79 parti N. si 21 parti O. StatPle-Unite au statorit lui cu cel necurat de acolo. Cu cat aceasta diIn mod legislativ pentru ocrotirea minerilor de Inare i introducere de aer carat i amestecarea
carbuni, ca fiecare gntp de 70 lucratori sa se lui ca atmosfera necurata din camerti se preprovada cu 921 ms A. bun pe minuta.
Dupa lungesce mai mult, au cat canalul ventilator
W e h rl e luminarea comuna de seu arde [Inca
bine pana la 180/0 O., lampa de mina liana la
1600 0.; aoa ca astfel de A. poate fi [Inca respirat fara pericol.
Tot sub namirea A. mai
numera minerul i unnatoarele gazuri, cari

(orificiul ventilator, apertura ventilatoria) e mai

larg i miocarea aerului mai iute, ca atilt efectul

ventilatiunii e mai mare, cu atat aerul din ca-

mera se va premeni mai complect. Efectul ven-

tilatiunii mai depinde de forte, care impinge

provin 'in mina: a) A eidul carbonic, se pro- aerul stricat a e din camera oi aerul carat din
duce in mina prin respiratie, ardere, putreclire afara a intra in camera. Dintre aeeste forte cea
descompunerea materiilor organice; mai apare mai importanta e eldura; en eat atmosfera inEnciclopedia romitna. Vol. L

www.dacoromanica.ro

50

Aerel

Aeschylos.

chisa e mai calda si cu cht atmosfera libera e lam (placa) telefono-fonografica; face sa audim
mai rece, cu atilt ventilatiunea e mai activa, cuviute singuratice la departare de 6-7 km.
daca canalul ventilator rermlne deschis timp suficient.

Aerofor, (grec) aparat de-a resufla sub apa, ori

Soba e dar un bun aparat eutilator. in aer neaspirabil; reservoar en aer comprimat.

Dintre aparatele ventilatoare fereastra i usa,

care presinta apertura cea mai larga, stint cele

mai potrivite pentra casurile ordinare la locuinta.

Deschiderea prelungita i repetita a ferestrelor
asigura in rnaioritatea casurilor ventilatiune suficienta i ne scutesce de recurgerea la aparate
complicate de ventilatiune artificiala, cari obici-

Aerografia, descrierea aerului.

Aerolit, v. metewit.
Aeromechanica, (grec) o parte a mechanicei;
se ocupa ea miscarea (aerodinamica) i echilibrul (aerostatica) corpurilor gazoase (gazuri,
vapori); se =nose i pneumatica; tracteaza:

a) Scurgerea aerului din vase prin des-

nuit se pun in miscare prin masine cu vapori, chideturi fine, ori tevi scurte (tite). Fiind pre-

si de combinarea ventilatiunii cu incaldirea artificiala prin calorifere. In scoale, casarme s. a.

localuri publice putem construi ferestrele astfel,
ca parten lor superioara sa se deschida in jurul

siunea asupra aerului constanta fenomenele sAnt

acelea.si, ca si la scurg. apei din vase. b) S cur g.

de multe persoaue, se fixeaza in general la cantitatea indoita corespundetoare capacitatii lui;

s. e. intr'o sald de scoala de 200 M3 ar trebui
introdus'n pe fiecare oara, ciind cla.sa este ocapata, crite 400 nis de aer curat. Cf. Dr. I. Felix :
Tractat de Igiena publica si de Politia sanitara.
Partea II. Bucuresei 1889.
[I. Felix.]
Aerel, (lat) Asa foetida, sucul laptos useat la

vnt.) Lovitura cresce in proportiunea patratului

a e rului pr in te vi. Aici aerul are sa invinga o resistenta, ce cresce aproape proportional

axei orizontale, (nu in jurul celei verticale); ca patratul celeritatii (vitesei, repegiunii) sale,
aceasta parte a ferestrei reinfine deschisa mai proportional ca lungimea tevei i invers propormulte oare pe di; ea dirige spre tavan (plafond) tional cu largimea ei. c) Mis c ar ea a e r ului,
curentul aerului curat tntrodus din afara, de la ce se folosesc aratatoare de directiunea
unde el se scoboara cu incetul si pe nesimtite.
(anemoscop) i mesurittoare de celeritatea
Cantitatea de aer ctunt, ce trebue introdusa prin ei (anemometru.); in fine se statoresc legile,
veutilatiune pe fiecare eara inteun local ocupat dupa cari lovesee aerul suprafetele (rotile de

celeritatii. d) Legile miscarii corpurilor

solide in a e r s. e. corptui aruncate, wnbrele

de cadut s. a. La umbrelele de cadut miscarea
se apropie ca incetul de cea uniforma, devenind in scurt aproape uniforma.

ca medicament; originara intre lacul Aral si

Aerometru, aparat indicat mai ntiu de Lambrecht in Gttingen pentru determinarea umedelii aerului. Tot asa se numesc i aparatele
pentru analisarea coinpositiunii chemice a aeeudiornetrul pentru determinaren continutului do exigen s. a. aparate (Lange, Wolpers

giunilor tropicale.)

a fost Pildtre de Rozier; dupa el au urmat

eilul tetanosului.) Mai stint unii baccili, cari traiesc

de pe ins. Cipru; A. ustum, oxid de cupru

aer al plantei Ferula Scorodosma B en th et

H o 0k, din fam. Umbelliferelor, do coloare alba

sau bruna; are mires si gust gretos; se folosesce

etc.) pentru aflarea continutului de acid carAericol, termin ce se aplica mini vegetal si bonic din aer etc.
plantelor ce traiesc cu total in am; (s. e. unele
Aeronaut, (grec) persoane cari se urca sau
Orchidee, Aroidoe, Bromeliacoo din padurile re- intreptind in aer caletorii cu balonul. Primul
sinul persic.

Aerifer, numele aceler organe ale plantelor, multi altii, dintre cari o mare parte s'a nece sfint insarcinate cu conducerea aerului, s. e. fericit (v. balen.) Aeronautica, maiestria navivasele aerifere; sistem ori tesdturet aeriferd e garii in acr.
totalitatea spaturilor intercelulare din corpul unei
Aerostat, (grec) naie de navigat in aer, balen,
plante pline ca aer i in comunicatie ca acial masina de sburat. V. Balm.
din afara prin stomatele aerifere.
Aerostatica, parten mechauicei care tracteaza
Aerobi, (grec) anumite baeterii, eari pot trai despre echilibrul corpuriler gazoase. V. Aeromt,
nurai cilnd stint in contact cu exigen liber din cbanica.
aer s. e. baecilul tuberculosei. Anaerobi, baeterii
Aerotherapia, meted de vindecare prin aspicari nu se desvoalta in contact cu oxigenul din raren unui aer de o compositie hotarita.
aer, ci cresc in medii wide nu o aer (s. e. bacAes, (tat) bronz antic. A. cyprium, arama

In aer, dar pot sa se desvoalte .si acolo, uncle sau sulfat de cupru, medicament.
lipsesce oxigen; acestia se munese: facultativ
Aeschylos, n. 525 a. Chr. in Eleusis (Attica);
anaerobi (s. e. baccilul febrei tifoide.) Anaero- participit la luptele dela Maraton, Salamis ai
biosa, o conditiune peutru act-lonco microbilor Platea; trai in Atena si mai Virgin la curten lui
ca fermente.
Hiero, rege in Syracus; f 456 in Gela (Sicilia);
Aerocist, nume ce se da unor mici saci in- aderent al invetaturilor lui Pitagora; intemeiechisi, pedieelati ori nu, plini cu gazuri atlatoare torul tragediei attice, perfectioaate de Sophocle.
In diverse regiuni ale corpului unor Alge, ca Pentru productele sale c4tigh 48 premii; poeFucus, Sargassum, Macrocystis etc. Ele, usu.- siile lui presinta lupta pentru libertate si pentru
rand greutatea corpului plantei, Ii ajuta sa plu- invingerea piedecilor sortii amare, si stint peteasca.
transe d'un puternic i avntat sentiment naAerodinamica, v. Aeronaechanica.

tional; planul lor e simplu; inodamntul dramatic

Aerofit, ntunire data de Lamoureux plautelor lipsesce, coca ce siabesceinteresul pentru actiune;
co traiesc in aer, in opositiune cu cele ce trines earacterele putin reale, inai mult nisce tipuri
In ape (Hydrophytae)
gigantice; astfel devine adeseori si limba pomAerofon, (grec) aparat iuventat de Edison pentru peasa i greoaie. A scris preste 70 dranie, dar
a audi departe vocea einului, tub de oigane cu numai 7 eomplect pastrate; Oreste e unul din

www.dacoromanica.ro

Aeschines
cele rnai sublime producte ale fantasiei omenesci,
e trilogie : a) Agamemnon , omorirea lui Ag.,
care se intoarce dela Troia, fain sotia sa Clitemnestra i favoritii ei; b) (2hoephorii , Oreste
resbana pe tatal seu, omorandu-si mama; c) Eumenidele , nelinivtea fiului inatricid. Celelalte
piese anca par a fi fost trilogii: hilantuitul
Prometen , Cei septe contra Tebei , Persil
(triumful libertatii grecesci.) Ca toti poetii greci

51

Aethusa.

Aesthesiometer, instrument pentru mesurarea

sensibilitatii tactile, adeca pentru constatarea

distantei minimale, in care doi stimuli aplicati

pP pide se percep (simtesc) deosebit; consta din

compas pros Out cu. scala.

Aesthesioneurosis, afectiune de nervi, cu simp-

tome de insensibilitate, formicatiuni, duren.

Aestuarium, (lat) lac format prin reversarea
unui fluviu; brat de mare.
Ae. a fost i musicos (compositor al puller
Aesymnet, (grec.) in Grecia veche arbitru
sale.) Editia opurilor de Wellauer, Lipsca 1825. ales pentru aplanarea luptelor de partid si pus
[Dr. E. Cristeal
in fruntea statului Cu putere absoluta, deci o
Aeschines, orator grec, s'a n. la 389 a. Chi. forma de dictatura. De tiran se deosebesce prin
in Atena; fiind adereutul politicei lin Filip, re- aceea, ca a primit puterea prin alegere. Ae. regele Macedoniei, a trait in dusnianie cu De- cunoscut a fost Pittakos din Mytilene. Solon inca
mostene, care prin vorbirea sa despre coroand a ocupat an asemenea oficiu.
a exoperat alungarea lui Ae. din Atena. A trait
Aether, v. Eter.
apoi in Ephesos, Rhodos si Samos, uncle a in- Aethiopia, parten din Africa, care in est se
temeiat o scoala de oratorie. Dela el au remas marginesce cu sinul arabic, in sud-est ajunge
trei vorbiri. t 314.
liana la termurii marii arabice, i cuprinde in sine
Aesculapius, la Romani, Asclepius la Greci, terile de acji : Nubia, Abessinia, Adal i Somal.
medic renuniit in Grecia veche; se crede a fi Istoria Aethiopiei se incepe din veacurile antice.
fost fiul lui Apollo si a nimfei Coronis. Mantuia Originea regilor se duce dupa isvoarele indigene
bolnavi din gura mortii; do aceea Greeii dupa Oita la regele Solomon, dela care a avut regina
moalte '1-au adorat ca pe 4eu1 medicinei i in Makeda (regina de Saba) un flia cu numele Ebna
Epidauros i-au ridicat templu. Ae. este infativat Hakim-Menilehek, dela care isi ia originea seca un om betran, cu barba ii itnbracat in alb, mintia regilor de Axum. Crestinismul l'au priin mana dreapta cu un bet, pe care e incolacit mit Aethiopienii rain sed. IV. d. Chr. Cu veun serpe. Acesta simbohseaza intinerirea; iar nirea Turcilor la preponderan ta a avut sa sufere
betul pc insusi deul, care e gata sa piece in malt i crestinismul in Aethiopia. Intre incor-

ajutorul celor bolnavi. Figurat: &care medic darile cele mai mari, regii vi-au sciut sustin
renumit. 291 a. Chr. a fost in Roma si in pro- independenta contra atacurilor din partea vecivincii ciuma, vi la sfatul cartilor sibiline Romanii nilor. Pe la finca sed. XVIII. semintiile indiau triads o deputatiune in Epidauros sa aduca gene ajung tot la mai mare influinta i regii
serpele lui Asclepios, lett vindecator. $erpele nu mai au nici o putere. Viata de stat ni se
ajungand la Roma s'a aveclat pe ins. Tibrului, presinta ca o continua lupta interna, pana cand
iar ciuma a incetat; e primal cas, and Romanii la 1854 un conducetor de semintii, Kasa, sub

au importat divinitate din Grecia. Pe local templului lui Esculap, (aproape de biserica st. Giovani) s'au aflat mani, picioare i alto membre
omenesci, formate din teracota, pe cari morbovii
le daruiau 4eului vindecator pentru reinsanatovarea membrelor lor morboase.
Aesculinee, nume dat de H. Baillon unei serii
de plante din familia Sapindaceelor, cuprindnd
doue genuri, unul fiind Aesculus (v. ac.)

Aesculus L., planta, gen din familia Sapindaceae, subfamilia Sapindeae, contine vre-o 14
speeii, ce cresc in Amer. boreala i in nauttii
din Noua-Grenada, din Mexic, din Himalaia,
din Persia i din peninsula Malaiana; unele
cultivate ea plante ornamentale se gasesc si in

numirea de regele Theodor al defies., unesce din

nou toate semintiile inteun regat. V. A.bessinia.

Aethiopica, limba aeth. apartine limbilur seb'a format din dialectal populatiunii
arabice, care a inundat teara in timpurile cele
mai vechi. Mai bine s'a conservat in partile
nordice. Cu introducerea crestinismului limba
aethiopica a ajuns la preponderanta ca limba
bisericeasca vi de stat. Limba scrisa lasa nu a
mitice.

tinut pas cu cea vorbita, ava, ca la inceputul

evalui media limba scrisa era considerata ca
limba inoarta. Ca limba in contact 4ilnic ea a
incetat de a mai exista, inlocuita fiind cu cea

amharica, dar ca limba bisericeasca ea s'a con-

servat pana adi, si a devenit un tesaur penEuropa prin parean. In Rom. si in tenle in- tru cartile bisericesci, cari s'au conservat in

vecinate cresce cultivat Ae. Hippocastanum L. aceasta limba.

ctuaoscut sub numele popular de Castan s el- Aethiops, preparat farmaceutic de coloare abbatic, Castanul calului sauCastan por- solut neagra; contine de regula vr'un mineral,
e e s c. Scoarta, acestui arbore a fost intrebuintata s. e. A.. martialis contine fer.
In medicina ca febrifug. Pulberea de semi* de
Aethrioscop, (grec) aparat, cu care se mesura
Ae. Hipocastantun L. se iutrebuinteaza ca cos- cantitatea de caldura, ce o eradiaza panAntul

metic pentru rani, lucrand prin saponina ce noaptea spre cer; inventat de Wollaston si Leslie,

contine. Olen' de Ca.stan selbatic a fost intre- consista dintr'un termometru si o oglinda sferica
buintat in medicina in contra reumatismului
concava. Reservorul termometrului e inegrit
a guttei ca simplu unguent
[Z. C. P.]
a.sedat in focarul oglindii. Termometrul se reAesop os, (Esop) fabulist grec din Frigia; viata cesce mai tare ca aerul dimprejur. Din diferinta,
figura lui e mai mult rnitica ; se dice ca ar fi ce este intro temperatura termometrului si temtrait in veacal VI. a. Chr. Fabulele atribuite
peratura aerului dimprejur, se face deductiune la
sant celebre si sfint traduse in toate limbile culte. cantitatea de caldura eradiata.
Aesthesiologia, invetatura despre sensuri; caAethusa L., gen din familia Umbelliferae,
pitol al anatomiei i fisiologiei.
tribal Seselineae , o singura specie cunoscuta
4*

www.dacoromanica.ro

52

Aetiologia

Afectatiune.

A. Cynapium L., care cresce in Europa pi in

intentiune de ciistig nu stint A. c., s. e.
Asia ruseascd. In Romania si in tenle vecine vndarea productelor unei mosii de proptietar.
se aid prin drmturi, prin locuri inculte
In cele inal multe state (cu esceptia Italiei) nu
cultivate, pe hingii garduri, pi este cunoscutii se considerd de A. c. cumprarea i vndarea de
sub numele vulgar de P etrinj elu- cn elui. imobilii, chiar nici atunci, cfind s'au cumprat
A. Cynapium L. este o plata veninoas, ce se pentru specula. (Cf Maniu, Dreptul comercial,
poate lesna confunda cu Petrinjelul, de care Bucuresci.)
se poate totusi distinge prin mirosul seu gretos,
A. contentioase (litigioase) intro done" state
prin tulpina sa verde glauca, provedutii cu stria- se pot aplana in rnod pacinic sau silnic; in modul
tiuni rosietice, i prin fiordo sale albe. La Pe- prim pin negociatiuni diplomatice, mediatiunea
trinjel scim, c florile stint galbine si planta unui al treilea stat, conferente, congreso sau arare un miros plicut aromatic. A. Cynapium L., bitragiu. Silnice stint msurile de retoniune si de
des veninoasd, totusi in Rusia se mandnce drept represalii, sequestrul i asa numita blocada pacisalatit.

[Z. C. P.]

Aetiologia, invtatura despre cause, in medicind despre causele morburilor.

Aetit, v. Piatra vulturului.
Atitius, n. 395 d. Chr. in Durostorum (Silistaia), cel din urmi erou al imper. roman occid.;

fica. Mijloacele silnice,

stint adeseori
preliminarii de resboiu, dar prin schimbari de note

diplomatice pot eventual contribu in mod indirect spre lamurirea causei contentioase. Dreptul
international modern se nisuesce a inlocui mij-

loacele silnice prin cele pacusice si a evita in acest

a pacificat popoarele turbulente (Burgundii, Got-it, mod resboitd, intrucitt e numai posibil.

Celtii din Armorica etc.) si a repurtat pe dimA. strdine sau extorne, A. unui stet in
pifle catalaunice (Chdlons-sur - Marne) victoria raportul siitt cu celelatte state; se su.stin prin
stralucita asupra oardelor lui Attila (451). Fit mijlocirea diferitilor age,* politici i comerciali

ucis de imper. Valentinian III. in 454.

Aetna, (ital. Etna, ntunita de Siciliani

Mongibe 11 o) vulcan in Sicilia, col mai inalt

din Europa (3313 m.), pe o basd de 130 km. in
periferie. E isolat de ceilalti munti ai Siciliei,
incungiurat de sesul Simeto i Alcantara; numai
In spre nord-vest se continud un sir de dealuri
spre muntii Siciliei. Virful (Craterul) e incungiurat de presto 200 coni formati de lava, din
cari la eruptiuni ese fum si lava. Vegetatia so
Imparte in 3 regiuni: regiunea cultivate pami
la inaltime de 1400 m. produce bucate, oleu,
vin si cele mai alese soiuri de orange; regiunea

de ministerul de externe, in fruntea caruia sta

ministrul de externe. In Austro-Ung. pentru A.
s. existrt ministerul coman austro-ung. in Viena.
Afafa, dens portughez.
Afanasiev, Nicolaevici, Alexandra, archeolog
rus. n. 1826; primal editor de basin i povesci

rusesci, pe cari le compare cu basmele altor

popoare. t 1876.
Afect, stare subiectiva a vietii sufletesci, sta
In strinse legaturi cu sentimentele. Prin sentimente se scoate la iveala starea organismului

nostru psichofisic inteun moment dat. Facultatea

sufletalui de a fi atins de sentimente se numesc,e
paduroas pane' la 2200m., de aci in sus (regione inimtl, iar starea afectiva a unui individ, produsa

deserta) muntele e plesuv, acoperit cu lava si inteun moment dat prin sentimentele mai procenusit.

La 'jilt-atilt-1e

de 2942 m. se afla un nuntate i aproape dominante in consciinta, dis-

observator astronomic si meteorologic.

Erup- posi(ie sutleteascli. Aceasta presupune totdeuna

o stare normal& Decd. aceasta se conturba momentan, repentin i surprindetor prin oare-cari
cause fisiologice externe, se nasce A. Din punct

tiunile Ae. scum nu stint periculoase, se manifesta pria fum gros i ploaie de cenusa. In
timpuri mai vechi s'au intmplat multe eruptiuni mari, ca la 1169, apoi la 1669, mind lava

de vedere al energiei, cu caro se arata in concutremurul de pamnt au nimicit in parte sciinta A.-le se clasifica: a) in A. ale elevatiunli
sau de tot 12 orase i sate. Alte eruptiuni la sau in plus, numite i stenice veselia, res1787, 1852, 1865, 1879, 1886. Cf. Ferrara, fatarea, exaltares, buctuia, mirarea, admirares,
Descrizione dell' Etna (Palermo 1881); Chaix, curajul, entusiasmul, mania; b) A. de depresiune
Carta volcanologica et topografica dell' Etna sau in minus, numite i astenice: dispositie rea,
(Basel 1892.)
tristeta, superare, necaz, frica, ingrijire, spaima,
Aetolial provincie greca antica hinge sinul consternatiune. Cf. I. Popescu: Psichol. II.
corintio, in partea vestica a Helladei. Aetolii
[Piet.]
s'au ridicat la insemnatate prin alianta aet o- Afectare, se descopere in nisainta tumi in-

c
(pe la 322 a. Chr.), care a stet in lupte divid de a se presenta lumii mai mutt cleat e
continue cu atilt* achaica, pdna la subjugarea in realitate. Col ce afecteaza vrea ca oamenii
lor de catra Romani (189 a. Chr.) In regatal sa-1 considere drept mai sciutor, mal insemnat,
Greciei de adi Ae. i Acarnania formeaza o no- mai bun, mai invetat, mai ingrijitor deck altii.
marchie ca suprafata de 7489 km2. st 162,020 loc. A. se baseaza In conceptiuni imaginate, in niCapitala: Missolunghi.
suinte neintemeiate; se arata in tinuta, in

A. F.,

Arx Fogaras, semnul monetariei din graiu, in imbracaminte, cu un cuvnt in tot

Fagira.s pe bani batuti in sed. XVII. de prin- felul de forme si manifestatiuni, cari pot sa
a. f. = anni futuri.
cipii ardeleni.
swata la iveall'personalitatee individuate; A. e
Macere, treabd, ocupatiune necesara, pricina. o stare anormat i bolnavicioasa. Col ce o sa1) A. comerciale (in Cod. de comere. rom. acte virsesee, se numesce afectat.
de oomerciax), acele fapte comerciale, cari stint
Afectatiune, (lat.) in stilistica un defect de
a se judeca dupa dreptul comercial, s. e. veil.- stil; se produce ciad cineva forteaza un lucru
darea i cumperarea de marfuri, intreprinderi cu sau trece presto marginile subiectului seu; se
intentiune de ctistig, cumperarea spre inchiriere arata in cuvinte, dad se intrebuinteaza cuvinte
sau zalogire etc.
Cumperarea sau vndarea inalte, vagi, pentru exprimarea tutor lucruri

www.dacoromanica.ro

Afeefiune

obicinuite, si in eugettiri, daca li se di acestora

o desvoltare nepotnvit.
Afeetiune, 1) starea sufletului emotionat de
ceva; 2) sentiinent de bunavoinfi, de prietenie ;

Afin

j Dafm.

53

cari rapes la sine A. intreg, Cu escepfiunea

provinciei Herat. Domnitor in A. ailing Dost

Muhammed, chanul din Kabul. El vine degraba

in conflict cu Englezii din India invecinata, cari
3) in inedicind: starea bolnavicioasa a unui trimit la 1839 o armati de 12.000 oaaneni in A.,
organ sau a intregului organism, cand ea nu se ocupO orasul Kabul ai pun emir pe Suda Sah.
poate statori mad deaproape ; s. e. A. de s tom a c Post Muhammed se predete Englezilor, dar fuil
insemneazA : stomacul s'a bolnavit cumva.
sea Akbar puse la cale o conjurafie, care erupse
Affettuoso, (ital) cu afeefiune, termin de ex- in rescoalii, alungand i nimicind armata enpresiune musicala.
glezi i punnd de nou In domnie pe Dost MuAffidavit, (lat. dela affido) in dreptul anglican hammed, care stat pe tTon pang la 1862, cand
un document subscris de deponent si intarit cu muri de 92 ani. Dost Muhammed iai design de
juramnt; se folosesce ca proba juridica in pro- urmas pe fiul ski. Sir Ali; dar pe acesta 11 deceduxa preparatone a proceselor civile, ori in tronara rudeniile sale Afsal-Chan i Mehemedafaceri on autoritafile financiare.
Asim-Chan. Cel dintaiu a domnit numai cateva
Afflitto, (ital) term. musical = cu tristefe.
luni, iar pe cel din urm l'a alungat (1868) IaAfflitto, Rodolfo, Marchese d', barbat de stat cub Chan, fiul lui Sir Ali, care a domnit p'and
italian, n. 1819 in Ariano i t 1872. A luptat la 1878, eand se incep complicafiuni serioase cu
pentru unitatea Italiei, sprijinind pe Garibaldi si Anglia, pentruca Sir Ali primesce o delegatione
avand intime legatun cu Cavour i La Farina. rus. eu mare pompi si onoruri, pe card o deVictor Emanuill-a denumit de prefect in Neapol, legafiune engl. a fost respins. Guvernul Indiei
iar mai tardiu in Genua.
se vidi deci constrins a trimite o armati mare
Afganistan, (in limba indigenilor: 1J rlaia t, impotfiva lui Sir Ali, care trece in Turchestanul
in anticitate Drangi an a sau A.riana), fearii la rusesc, undo mini 1879. De emir ffi ales fiul sea
nord-estul platoului Iran (Asia), intre Persia, Be- Iacub, care spariat de suceesele armelor engleze
ludsistan si India anterioara, cu areal 720,664 km2. inchei pacea dela Gandamac, permifand intrarea
si 6.145,000 loc. Munlii: la nord Hinducus (preste liberii a marfurilor engleze 5i infiinfarea unei

6000 m. inalt), la est sirul munfilor Suleiman ; residente engl. permanente In Kabul. Dupa reintro acestia pasa! Barnian (5500 m.) de insem- tragerea armatei engl. Ins 12 regim. afgane se
natate istorica; in munfii Suleiman e insem- revoltara i ucisera pe residentul englez ca innatul pas Ch ai b a r, cate duce printre munfi treg personalul. Vestea acestui macel revolt
spre valea Indului. La nord merge dela Hinducus greu intreaga India i Anglia; se luar grabnice
spre vest vira! Parapomisos; 8/4 ale ferii sfint msuri pentru ocuparea orasului Kabul yi pedeptraversate de ramunle acestor munfi. .Riuri : sirea celor vinovafi. Ernirul Iacub l prins
C a b ul, trece prin pasul Chaibar, se vars in internat in India, iar in locu-i se alese sub inIndus ; Hilmend urge spre vest, se varsa in fluinfa engl. Abd-ur-Rhamiin, care 5i intAri bilacul Hamun la marg-inea Persiei. Clima: con- nisor domnia dupa invingerea risvrOtitului Ejjub
tinentala, uscata cu ierni aspre i inai ales la Chau, fratele detronatului emir. 1884 incepu a
sud-vest veri foarte calde. Producte : sane
deveni i tronul lui nesigur din causa diferenfelor
carbuni de piatra in cantitafi mari, plumb, fer, de granifa, ce se iscargi intre Anglia si Rusia; dar
aur i pucioasa; vegetafia in partite muntoase aceste dif. s'au aplanat in 1887 prin o comisiune
ea si in Europa, in celelalte parfi palmieri, mixti, caro a hotarit definitiv granifele A.-lui.
curmali (finici), foetide ; fauna: afara de aniAfieiare, activ insemneaz a face impresiune
male aflatoare i in Europa, lei, tigri, leopardi, sau a atinge mai antadu sensurile, apoi Intreg
hiene, sacali, camilo, scorpioni foarte veninosi. organismul; pasiv: starea sensibilitafii ai prin
Locuitorii : A f ganii (in liniba lor:Pastun ori urinate a mini de a fi atins de stimuli externi;
Pashun, 4 mil.) aparfinitori familiei popoarelor e causa ai condifiune pentru nascerea sensaliuiranice, poporul domnitor in feara; in 3 rupe: nilor ca concepfiuni ale sufletulni, mijlocite prin
durani, terini i gbilfai. Tadsi c, urmash sub- percepfiunile sensurilor.
jugafi si locuitorilor autochtoni (persi); seminfii
Afierosire, (grec) consacrare, dedicarea
diverse mad slant Hazara si Kafir. Religiunea vr'unei persoane, loo, obiect, ori lucrOsi esclusiv
dominanta: islamul sunnit, de aceea na stau lui D-sdeu; scopul A.-i e ca prin refinerea dela
bine cu Peraii. raft principale :Kabul, Hera t, placerile lumesci, cari pericliteaza sfinfirea omuGhasni si Kan dahar cu comerciu i stafiuni lui, i prin esecutarea esercifiilor sfinte, s se
de caravane. Limba Afganilor (pustu) e sora ajung mai usor la fericirea temporali i eterni;
ca a Indilor, din secl. XV. limba literara. Lite- A. e originea monachismului, a ordului preofese,
ratura e o imitare a literatuni persane. Poet a diferitelor locuri, obiecte i acto sfinfite usitate
mai insemnat a fost A bd -ur - Rham an. Teara la serviciul divin.
e guvernata de un emir cu reaedinfa in Kabul.
Afil, (lat. aphyllus) termin, ce se di organelor
Armata e organisata europenesee.
sau plantelor lipsite de frunze, sau cari In local
Istoria. Istoria mai veche a Afganilor e cam frunzelor au nisce solzi incolon ori colorafi In
intunecata, abia resboaiele purtate sub condu- galbuiu, roaietic, brun, sau au ti solzi miei ai
cerea Ghasnavidilor (961-1140) i-a facut mai frunze modificate (bractee.)
cunoseufi. La o importaufa oarecare ajung numai
Afiliatiune, afiliare, pfinaire intr'o corporafie
In seo!. XVIII., cand scutura jugul Persiei, sub sau societate ; v. si adopfiune.
conducerea lui Achmed $ah (1747-73), care inAfin, numirea romana a plantei Vaccinium
temeiaza dinastia DmAnilor sau Abdalilor. Ea a Myrtillus L. (v. tic.)
domnit in Afganistan pana la 1829, fiind in conAfin 91 Dafin, in povestile rom. (P. Ispirescu,
tinuu resboiu cu puternicul neam al Baricsailor, Omul de piatra) numele duor fefi frumosi. Q

www.dacoromanica.ro

54

Afinis -Vale

Africa,

imprateasa neavnd copii, un arap Ti aduce A., munte, In cott. Alb. infer., bogat In aur;
burueni i ea, bnd din ele, nasce pe Dalle, dar mine cunoscute deja la Romani.

tji bucatareasa gusta i nasce pe Afin. Imperatul

Afinitate, (alianta, cuscrenie) relatiunea, care
pleaca la bataie i lui D. ii da toate cheile
se nasce prin copula carnala perfecta si consa nu intro in chilia, care se deschide sumata intro un concubent i consangenii
ca cheia de mur. D. totusi intra i uitaudu-se lalt, precum i intro consangenii concubentilor
prin ochian vede un palat si la fereastra pe intro sine. Dreptul bisericesc deosebesce A. legidoamna Chiralina, frumoasa ca o 4ina, si se bol- tima si ilegitima, dupa cum copula carnala a
navesce. Imperatul renturnand intelese toate
fost legala sau ilegala. Relatiunea dintre un
chiemand doftorii, acetia Ii iser: ca D. nu se concubent i consfingenii celuilalt se numesce
insanatoseaza pana nu capeta pe Ch. de muiere. A. de ord. I, cea dintre consangenii unui concuD. se hotaresce sa plece i sa o mar* i pleaca bent i consangenii celuilalt de ord. II, cea
cu A., fratele seu de cruce,treope la mama dintre consangenii unui concubent afinii conCrivetului, a ventului turbat si a vntului de sangenilor celuilalt de ord. III. In biserica orient.
primavara; aceasta Ii primesce presto noapte in A. e impediment deramator de casatotie pana
casa, iar ei intreaba, ca cum pot ajunge la Ch. la grad. 7 incl. cea de ord. I, pana la grad. 6 in cl.
si s'o capote de sotie? Mama respunde, ca doara cea de ord. II, pana la grad. 3 incl. cea de ord. III;
feciorul ei, vntul de primavara, va sci i l'a In alms numai cea de ord. I pana la gr. 8 incl.,
intreba, i pana atunci pe ei ii as cunde
o dupa computul roman.
[Dr. Al. Grama.]
pasere de aur ; venind feciorul acasa, ea
In chemie A. se numesce puterea. cu care se
intreaba, iar el spune toate s't adauga, ca cine atrag atomii diferitelor elernente, pi care e causa
va spune se va impietri. A. le asculta, pana ce nascerii i existentei compusilor chemici.
D. adoarme. Pornesc in padurea neagra, ajtuag
Afion, (verba tam) suc de mac, opiu, v. opitun.
la o garla de pacura, ce arunca foc pana la cer,
Afipte 9i publicatiuni, in drept. roman formaincaleca pe busteanul Telel o r, tree gaila, apoi A. litati de publicitate ordonate in materie de vendin bustean face o caruta cu 12 cal de foc si se dare (art. 474, 481 ur., 503 tu.. Proc. civ.; art.
scoboara la palatal Ch., pe care o ved in haine 917 ur. C. com.)
de aur sednd la fereastra; ea, cum veda pe D.,
Afirmatiune, spunerea, emiterea unei paren;
se bolnavi. Tatal sea intreaba, ca cum s'ar vin- sustinerea, inttuirea unei opinii. Afirmativ: prin
deca ? 0 baba ii spune, ca fata nu se insanato- ce se sustine, se intaresce o parere.

seaza pana nu va aduce cerbul de aur, care

Afise, sant publicatiuni pentru incunosciintarea

dupa-ce Ch. adurtni, D. esi din cerb i in

Afloriment, in montanistica partea aceea a filo-

canta ca toate paserile, i I'd va baga pe 3 dile publicului in oarecare afacere. Se lipesc de reIn chilia
Imperatid porunci ca sa i-se gula pe zidtui. In Ung. A. trebue sa fie thnbrate.
aduca cerbul de aur; A. din caruta face cerbul Aflictiv, ce causeaza suferinta. In drept. penal
de aur, baga in el pe D., Il duce lana palat, se deosebesc pedepsele aflictive, cari lipsesc pe
iar impratul Il inchiriaza si-1 baga in chilia col condamnat de viata ori libertate, de pedepCh.-ei. Cerbul in chille incep a canta de dor, sele infamante.
done nopti o saruti, iar a treia noapte ea prinde nului (vinei) sau gismentului, care iese din pape D. si nu-I mai losa dela sine; in sfirsit se ment pana la suprafata sau aproape de ea. Cateinvoi ca sa piece nu D. si inseland pe imper. odata A. e acoperit numai de stratul neinsemnat
plecara din oras, facand A. din cerb caruta,
format din pamnt
sosira acasa la D. Dar mama Crivetulni trimise
Afofis, in mit. egipt. e den reu; se aseamena
pe un ovreu cu camase otravita la Ch., care o cu Typhon la Greci si Saturn la Romani.
imbradtsi se bolnavi. Dar A., sciind leacul, stropi
Afonin, Mateiu, Ivanarici, prof. de istoria
pe Ch. cu lacrimi de turtnrea si o insanatosa, naturala si agricultura la univ. din Moscva,
strajaiii nsa Il parira la D., ca a sarutat pe Ch. prietin ca Linn si Pallas. t 1810.
si D. porunci ca lui A. sa i se taie capul. A. povesti
Aforisme, (grec) deosebitele sentente sau
toate cum s'au intmplat, i pentru-ca a spus, maxime, cari exprima scurt, dar cuprindetor
s'a facut oni de piatra. Lui D. si Ch. le-a parut anumite adeveruri morale si filosofice generale.

reu, ca A. s'a jertfit pentru ei, dar lui D. i s'a Oratorii i istorich se folosesc uneori de A.,
spus in vis, ca daca taie capul copilului, ce 'i-s'a pentru ca irnprumuta stilului oarecare putero
nascut, j cu sangele stropesce pe A., acesta va

invia. D. face asa., iar atunci A. se cresteaza la

precisiune. Proa des aplicate, devin obositoare.

Afra, 1) sfanta, t ca martira pe timpul Imp.

deget, cu sangele stropesce pe copil i acesta finca Adrian, a fost sotia contelni Tullan de Brescia.
invie. Combinand povestea cu cele dise despre phia comem. 14 Main; 2) sfanta, t 304 in Augs-

Amphion i Zethos (v. ac.) reiese, ca D. e burg ca martira pe timpul lui Diocletian, dina

identic cu Amphion, fiul lui Zeus, iar A. e Zethos. comemorativa 7 Aug.

Amphion a fost sciutor de music a, D. canta in cerb.
Afranius, Lucius, (pe la 95 a. Chi'.) IntemeieA. si D., ca i Amph. i Zeth., au avut mare creclinta torul comediei nationale romane Fabula togata .
iubire unul catra altul (v. Dioscurii i Gemenii.) Din cele 40 comedii ale sale au remas numai
A. si D. sant Dioscurii Romanilor.
[Atm.]
fragmente edate de Ribbeck.
Afinis-Vale, (Valea-Afinisului) pareu in partea
Africa, (cu harta), continental al 3-ea, partea
apuseana a cott. Cosocnei, apartinetor regiunii So- sud-vest, din lumea veche, este o massa commesultu-Cald (Somesul-Mic); isvoresce din dealul pacta, aproape de toate partile incungiurata ca
Culmea-Afinisului i, percurgnd o valisoara ne- mare, i prin. canalul Suez despartita de Asia. E

locuita, se varsa in Somesul-Cald de-a dreapta, aproape in 2 parti egale taiata de equator, are
dinjos de predial Giurcuts; cuisul seu inferior o suprafata de 29.202,030 km2., cu insule cu
tot suprafata e de 29.822,664 km2. (541.614 mil')
poarta numele: Valea Belesului. [Silv. Mold.]

www.dacoromanica.ro

AFRICA.
707CS ,

40

10

20

.Pqra p,,,,...r,ceba
P.

'

- . ar

e , e vo,,,,-;,,m, ---- Santa..Mirria,

, Zebu,'
P.
30 I

erro

,
,

(2".

_edDg7.0

.......

,....--

KM.:

igell.

L_...-,

;.."i3

- liCaa.
Sii.o.ctittEtott.,,S.Iisai,
Insule.CapveTde qi3, .
- P.

"?'

e. -,,,
k

-tr Lt.. a
',"

10 1

/...lattebortg.

'.44

l'''

Shis-be0

',

,.

iq''' ' trV'

s

Q1..,-

.....,

t7..Ve

So.

0,,,
,,.

'

.8 A'r(1'
IV.8

:,

to,

0""

jj P

G oi

qualor

-- -7,..

AG-31)

9.7

i. i'l, ' 4 ''

.Yii.

''

ee...,J

'

emn
`":"

'

'tile:,

II. Biafra

.-r-u,,,,,,-;
,

'

P. 197,

d. RA
'4-- .

.4 .6,0.A.

i...4

?-)
,,,"'
.0Yeleta,
"Ir.

l.
,

.3'.

'1'.

,
,

I::::
30

"

'

I Liberia Repub1.1
I ,Thessinia

Enciclopedia rondula.

4,

,.

arZsmf

IlIST

.,

10

al.

B.

m
,..4414k0"
Alb . %

.',6r. ',13.,

j,191-..F.sif

:41LIL

4E.,
,-..- 17

.,,

'O'er

L.
$,__-,,
' ,/,

...

rieb

C,

.,

i...

la

ofiaG.

Aldabra

10

as sa

d.'

'

'Y'75a.'

,,,,,,ayE

;Am'

41,

'

Jr

...

.Coetaroofr7;4,4er

49

"

'

bra

AC,

' C) '

.,,,,,,-

7 ,...7, ,

..

a47

IV. a

*- . a ,,,

r" .(f."
4-77i23.z,
Ctn....

'

,,,,

'''''

74:-., -/..

'IT

..,

X.

rie

'1

5 al.kuil...13.

'ff..

.D
)

da

sr/Jr...ark

C.)

l'..151.-xtacill.i 'Isle

1
,

IA. Tort-Zata)

I 30

,,...)

, mum ,t. z ',ay

-s7sa
arulo
,
PL.
IC,'
-''' ' es& 071102

'

TofelA

Kapstaat

20

www.dacoromanica.ro

600

woo

is ittAints70 in Inetri
Prescurari:K-Kap. L el.-La:mi.
0.- llasii. W.-wadi.

Al90 o.

30

-.M 6 aura 1 : 10 000 000.

labnaralrt.142-16, racqrsat.

., ,

bullet .....'..4"

120

',7(7sio

StHeleuu, ':

Mo. angqitte

,'

4'

'

''''''

1.,..9o0,13.

../1 re
p

.,

Ill
-

.1

..9i

..

17.7. _
e

wghelle

'

on4a

,7,

,m,

ato

-i

-.,...olg,

4..

a,

t,

'?

a'

'
Flu

,,,

V''''''' ..rolah,a,
e..e,
'
,.:-'cf
, if - - - - - - -,- - ,,,''

NAsiA.

''

'".,
'

..,1

`'''s

startem.4

...

..,

2.ro

ra,'.., 7 .!..gek4g
Tomess....,.

10

-- -

:13."1720

'A,

V107""'

,,,,,,, 4,
qe

'''' RI 6 E irr ALT .../'

S., ,,,, St

\ -i-

Ant Mg&

Meridian 0 dela GreenwiCIL

,"...-, ,:7"

Yang

.
A,

% 613e,

RMA N

i MI, - :t.'i?;
. I. A ' 'A! 4v,

ArdH, ,.,...4

,.
0., ':-

Inpunwe

'.ge II TTA ,.
e

.....k.:0 $1'...tF__

v'

TreUTEGG24. 1

....

,V217

...

Caput

I:,

..

gr,s,

.53

-x G 0-

t,

Oroxljell.

10

l'

-134/rda
*4 s ' '
em.bo

Moo .
,,,,,Algtvz,

Itsehabo.L

Rep.Sutia fricanit
I bulge Republ.

20

0
.1.

ruma I .7 _....,..,"'

''''''

Itoastbeef P..

Statele indineallor aegli,Yellata eint

30

D,., 8.4, Ghn_

,,,,.,-7,'""
%
.. -

So.:ma

=Stand Congo

I= Sult.Marokko
I

franeeze Fr.
portugheze P.
speatiole Sp

20

.4

.3f ,

', "z.M,3e

, mat,. gfir''''

itaiiene It.

L__1 Imp. tureese

I-

G.

ro

Baleri'd'n.
, ,,,,
a, . "

't

Br.

I\

A. f

I--...

drills at,,,,,
tch,'rant '
a .0 -..e

.2

'

.72:07ves

'

' if

g!

C-1 Posesiuni fi protectorate britiee

L.,_j
germane

.'4'.....

iete13

-.-

..tP>

''

_Raw.

ell's '

L-4,
ropicul cil.riorului.

AT

- _,

drg
,...s.

orrRed

t'l
Pi

,,,,

si,

. ......
,- ...........
A Bli,n_-..
,Darl4litit el'"4c
'

:0, '

...a.

20

....
, . ,,,,,,__,
' Ike r am

in e

-, .
. I ,..."

4...,

;$'

.,,...,,,,,,,

'<Z../

..ang

'P'

11

..,, ,

iee..
,.:,.... '

S.Paolo . LOW ,

30

.Asevi.v....

eoNG

i
4, ,
te"4. '''10

,.

`.-ZN't

'1/4.

/111to dof

--k ;ult., t

VA

Ai

9_
'#.

A.

-,.

16...Aumba,.:

10

Omimni,11,
.

?P.c.,

-...-

257.2,asehoi

Seltekluc ,

k7,, e`t,,-

-40,P;

...,*

.."

'

,cz

ii.

,,,tVA
, ,,,. ...
. . s6 ,
lat.

V. Vs-

......

`Q

.01677

BenAtertato...

'1..

'

ARA

....."-"-?l'eh''' ..

Ab

'''

-::,.,

.1,

.',,,t

(.,

Tune di

'

ar ,\

'

',,.* '

-'

Daruj

oi, 'i ID51:i'ietria,

.,,,f,

G , ,-I,

Bol
ae
*Toro

Ira

',"

..,

'4;
, Tes'ol
v

.:.';;Ater.

h.

.,,

f.l!-4'

,
N

-N
,D041iord-a

dlanToa

...

'

.7,

ediehr

%, -SE -11$ T

: el

,r,11-a.
..... ....../f. ..4::: M.

l'
.....
.,,,.., Irr.
Sarinipp--,,
,..

-N,

'''!

41

80

- - INA

1-4'

'''"

O. .

..

'16.:

-...

tu t

1,..

0.1)

70

:71111ty

,....

.,

4m.k

u WE ' ''''''''
...... i(DA ' - F -IMF
' ''''''

'Pk.PW ihk ,--'1(---9-T 4

0.,y,,,

I)
al.'

Jh

''''' ''''''''....
ZaziOrtuu, \.;*--'1i;6'
B OR-I''

'

Tietv,_.>

.,.... '''

, I'4,

,r e

tilt

o 77;', T y:S) Sago

C: ,

r'..1Ve....

.-..."'..,

..ati.e i

A.%

,gCNV..i.al.
1Ceb7Mo

.."''',....,

el:FLA-al..

,',..`,.

'

.4.4d.es

AD e

.8

"4

...'".

....,..a
..

A'r'l As ' e''

' .. ... ..

''''' --It

!!.,,,

..Q,..t,

.,4F,......

,. ..,.

'

Taff

AC-LTas

e., el`1,-u.1, L .-1), 1. '

',

o ikdrum. :

23,1,--Asi-

'

----

,;./ .,

.....

Dame

.......

,.

p.

\r,11.131,

LEDEN-

Ae),' -1) 0 0

I....t.'_,

% Wt.,- \

AS .A1S.

...E_ .D

Ell,

-:

"E,,, Sit C'''''',

au
1,,,,
i .*.o3
, ... q

Tosr.,

I,

'

'

eamnari

",tbs..,

...1S.,-.1,

U."!

S......Ziosolil
*
iir4

)e

.,,,

B6"'''

0,,..Mr...., ah.

daes

a , , ii

RAE

Sam.
'71-'''. .,', 0. at.d,orn.f..

(Ikrosc

. Iitzt:-.1

,,, Y 17

Yf4

--

IS

s' 41,a, imi- 4.,

'''

' TRIP

60

,,,._

50

-...iikzur

r Il .

..,,,

A, Tr.4'4,Mil ,,%, R 7, .-1.+-:-.3W,

ge
,S.

o..

33issao

Ittssaegs. 1144%.

7,1,30.....

-F.1 33.0 an

CO7S0140

A M A. II A
.."
.
ea
a',af

1,

'-'

'74

".

1,

/ol
ri,.s
,J...

"05
rArcutan,
Tag.. 12"M. As au, ma,

Batt:at:1.st --""

1,--,,,

'

r ,,,,, tv ,

_T---)i.u,

-,,,
,..
fth,a,

:Verde

-Fox. tta!--..-

eS

ffirrtendisd es

Lomis

,.

,-..,-.,

mic

-,z6N2cr-V124..Y as,

TOM.

Tiler'

@oh

,4" ;,
.17

le a -40

,,t .

z-

--i

...nil

s.to

-1.

. ' '''

- fe-

-,,,,

,,,

1110 izate 0

,, N

,.-

20

V''
'3 .

,
...,__

,,,..,..

.-

Penins.

Ts, icul racului. __

Wirrg

M.Hoiy,... $ se

... . ,,,..

aNr-IA,,,,

l'anzarate

'

_Pitons

..s

.4$4..)'

_, .

fAlreaurf I

et, -ateT;
.47u.urbalNI
igERIAI , Sefra
gf,t

Wet, .4, ...,

00

-Yosadx,

7."

* t.

o.,
.4's

es.

-3,. V

...,

,I.:

at

Yard, &ado

,,,
.0,1. ,

Natal

Ur Gilyralta,

.0

20

:- -----

40

50

60

1
II

70

Dun. geodr.-rxrtist. F. A. Brockhans, Lipner,

Africa.

55

Punctul estrem: In nerd Cap Blanco 371/20 lat. jurul coastelor banal e cunoscut, In internul terii

nerd; in sud Cap Agulhas 340 49' lat. sud. totul merge ca schimbul. La termurele marii
(8015 km. departare intro ele); in vest Cap statiunile riurilor mai mari comerciul e in mana

Verde 1711,0 long, vest dela Greenwich ; in ost Europenilor, in internal terii in a Arabilor cari
Cap Gardafui 51V4 long, est. dela Greenwich mai ales in partile nordicer au renumite statiuni
(7790 km. deprtare intre ele.) Si nuri de mare, de caravane i tirguri. Dintre articolii de export

in parea nerd.: Cabes2 Sydra, in vest: Guinea, am i ntim : cafea, zahar, urez, curmale, gummi, Kula,
Baien, Benin, Biafra; in ost: Delagoa, Sofala
unt de lemn, os de elefaut, piei de animale, pene
inai spre nord sinul dela Aden si dela Marea de paseri, ceara, aun in praf; negotul cu sclavi
Arabica. T erit orul insulelor 620,634 km2. intre In timpul din urma e suprimat aproape ca total.
aceste Madagascar 591,964 km2.
Antele i sciintele sfint aproape neennoscute,

Ten i principale : 1)State independente: numai in partile nordice glut unele scoale pentru

Marocco, oasele in Sahara, Nubia, Sudan (Vatai,

Baghirmi, Bornu, Kanern , Sokoto, Adamaua,
Gando, Massina), republica Liberia, Galla
Somal , republicele sud- africanice si orange.
2) Sferele de interese i proprietatea put e rilo r

studiarea i interpretarea Coranului. Viata de

stat patriarchala i despotica. Cele mai insemDate state: Marocco, Egiptul, A bissinia i statele
sudanice. Aproape 4/5 din intreg teritorul A.-ei
cu. preste 100 mil, loc. stau sub domnia resp. sub
europ en e: Sta.panirea tur cease a: Tripolis, scutul Europenilor.

i Egiptul; fr anc e z a: Algiria, SeneIstoria descoperirilor. Descoperirile in

gambia, Congo francez, Gabon, Obok, Tand- A. se continua din sed. XV.; in secl. nostril
sura, insulele Reunion si Mayotte, protectoratul au luat mari dimensiuni, incat abia mai sant
preste Tanis, Madagascar si Comore; A nglia: locuri neumblate de caletori europeni. 1456

Barca

Colonia dela Cap, Natal, tenle Basuto, Betsuan,

teritorul spre nerd dela Nyassa, Tanganica spre
Uganda pana la Aequatoria, Africa de ost britica
protectoratul asupra Sansibarului; coloniile
in vest (Siena Leone, termurii de aun, Lagos, in
districtele Niger), ternmrii Soma!, insulele: San
Helena, Mauritius, Socotra. Port ug a 1 i a: Angola, Mosambique, Capverde i insulele Guinea.
German i a: Africa de ost i sud, Camerun
si Togo. Italia: coastele dela M. Rosie, Danakil,
Somal i protectoratul asupra Abissiniei. B e 1g i a: statul Congo. S p an ia: Coastele dela
Sahara spre Cap Boiador i unele inside in Guinea.
Pe teiitor. franc. yin 5.936,914; brit. 4.170,744;

Cadamosto incungiurtt cu corabiile partea sudica

a Guineei sup., Bart. Diaz descopere capul de

buna speranta (1486). In sed. nostru se fac

descoperirile cele mai insemnate : Mango Park,

Lander (Niger), Horremann (Fezzan), Burckhard
(Nubia), Oudney, Denham si Clapperton (Sudan),
Laing, Rn, Caillie (Timbuktu), Brocchi, Hem-

i Ehrenberg (Egipt), Rfippel (Nubia si

Abissinia), Ruhsegger (Egiptul, Nubia si Cordofan), Lichtenstein (Capland), Smith (Congo),
prich

Lepsius (Egipt), Beke (Abissinia), Barth, Overweg

Vogel, (A. nerd.), Parkins (Nubia), Henglin

(Abissinia si Nubia), Burton si Speke (loca!

Ukereve i teara Somali), Baker (lacul Mirutan),

germ. 2.720,000; statul Congo (Belgia) 2.241,250; Decken (A. aequator.), Petheiick (Nilul de sus),
portug. 2.184,166; tiirc. 2.032,300; ital. 935,000; Munzinger (A. nord.), Beurmann (Nubia, A bisSpania 519,280 kilemetri patrali. Teritoriile sinia i Vadai), Livingstone, Cameron, Stanley,
europ. au deci o suprafata de 20.759,384 km2. Pogge, Serpa Pinto, Buchner, Brozan, Wissmaun,
la aceasta se mai adauga republicele Buren cu Emin Pasa, Casatti, Peters (A. centr. sud.),

un teritor de 425,000 km2. Reinthie deci pentru Stanley (Tanganica. Victoria Nyansa, Albert
statele indigene o suprafata de 8.630,541 km2. Nyansa, Albert Eduard Nyansa, frill Congo priPopulatiunea, starea culturald. Populatiunea madata descoperit pana la versarea in mane,
Africei se urca la cifra de 169 mil., dupa sta- lacul Leopold al II., rilll Aravimi, padama cea
tistica mai notta 168.241,000; pean km'. 5-6 loc. mare Congo, din care abia a esit dupa 6 luni
Populatiunea cea mai mare e in Sudan in jurul de (Jae), Du Chaffin. (Gabun), Lad. Magyar, Ansinului Guinea si pe insule. In nord spre Sudan, d eisoh n (co astel e sud-vest.), Rohlfs (Mare cco-Atl as,
Abissinia i in teritorul Nilului e preponderanta Abissinia), Lenz (Sahara vest.), Duveyrier (Sahara,
rassa caucasica (coloare inchisa, intunecata): po- Algir.) Mauch (A. sud-ost.), Fritsch (distr. Bettuon),
pulatiunea Borbor (in Nubia) Abissinienii
Tinn, Schweinfurth, (terile Nilului), Brenner
Turcii (Egipt, Tripolis, Tunis). Celelalte parti ale
Nachtigall (Bornu, Vadai), Reichenov,
A.-ei sunt impopulate de rassa ethiopica san de Buchholz, Liihder (dist. Camerun), Giissfeldt (coasNegri (con mai intunecata coloare e in Senegal tele Loango), Flegel (Biniie), Holub (A. sud.), Ansi la marginile sud-estice.) In sud siint Kafferi, tinori i Soleillet (Somali), Wolf (Togo), Kund,
Hottentot i Malai. Colonisti europeni se afla Tappenbeck, Morgen, Zintgraf, Thomsohn, cont.
mai ales pe marginile coastelor, cei mai multi Teleki (Camertm), Meyer (Kilima Ndsaro), Baula capul de buna speranta, in Algeria si pe in- mann, Stuhlman (A. germ. est.) Priinadata a

sule. Dupa religiune crestini aflam in Egipet,

Abissinia i in Madagascar; in nord domineaza
islamul. In A. equatoriala, in cea estica si in
statal Congo stint o mullime de statiuni missioflare pentru latirea crestinismului si a civilisatiunii.
Ocupatiunea populatiunii: vanatul,
economia de vite, economia de camp si minaIntre a. 1493-1875 in A. s'a scos aur in
valoare de 2137 mil. mama. Industria se mar-

fost cercetata A. dela sud spre nerd pana la

equator in Uganda, i dela Tanganica pana la mare

(est-vest) pe 11'111 Congo de Stanley 1874-1878.

Dela est spre vest prin Cordofan preste Darfur,

Vadai, Bornu, Socoto, Eggan langa Niger pana
la sinul Guinea prin Ital. Mateucci i Massari;
Lupton (Bahr el Gazal), Slatin (Darfur i provincia de sub stapanirea Madistilor.) Dupa ce
intre a. 1879-1882 a facut Stanley dramul col
ginesce la lucrarea pieilor, lanei, canepei, matasei lung dela versarea riului Congo in mare pana
mineralelor. Comerciad e putin desvoltat; in la cataractele Stanley si a zidit statiuni perma-

www.dacoromanica.ro

"

101Vit
A

Th

1511

trotostliii, of

,4flooriuto

'

frii;

if .1

//,,

,,,L ,,

,;., ',A.,:: i,o1

,'

''.

''',,,-

Arqopidirephoritr5f471.
'

P.,

r
/;.47/4,6447,14//inik

7.

"

oi

.14.

ai

www.dacoromanica.ro

Africanus

57

Afzelius.

Afridi, popor resboinic In muutii din Afghainternul A.-ei. Dela vest spre est a trecut crucis nistan in nord-vestul Indiei-britice, 90,000 loc.
preste A. Wissmann (1881-82. Coastele Loango- Mult timp au fost spaima caravanelor si a caleKongo -Nyangve-Sansibar), Lenz (1885-1886 torilor.
Congo-Nyangve-Sansibar.)
Afront, (franc) imputare, insulta, rusine.
Condifiuni fisicale. In nord aflam sesufi
Aftanasievici, Stefan, lost cancelist la con119 a teritorului, in sud aflana mai multe deahni. sistorul gr.-or. din Cernauti; a tiparit in 1804
Platourile cele mai mari stint in sud. Impar- peutru scoalele din Bucovina un catechism in
firea orografica. I. A. sud. cu platourile (1200, limba rom., germ. si rus., lucrat dupa unul mai
1500 pana la 2000 metri.) Toren foarte fructifer, vechiu, cam dela 1774; t la 18 Sept. 1809.
bogat in ape si impopulat. Dela coastele MoAfumare, mijloc de conservare a carnurilor,
are acelasi scop ca i saratura: ca prin uscare
sambic i Sansibar spre nord-vest sfint
cele mari, iar sub equator se afla un sir de ten cumpetata i intrebuintarea unor materii, cari
muntoase cu platetui i virfuri inalte pline eu impedeca putredirea, sa se conserve carnea pe

nente, s'a inceput o noun' ell a cercetafilor in

z apad a (Kilima-Ndsaro 6130 in., Ruvenzori 5800 in.

mai malt timp. Acatata carnea in fina uscat,

Kenia 5600 m.; spre golful Biafra e v-ulcanul Ka- i-se detrage o parte din apa si din fum intra
meru.n 3990 m.) II. Intre Oc.Atlant. si M. Medit. unele maten ii in ea, (Cr eosol etc.) cari imscurgerea apelor o formeaza muntii gigantici in pedec descompunerea si o face mai solida. Convest si sud dela Tanganica (Msumbiro 3300 in.) ditiunea prima la o A. buna e ca fumul sa fie
ILL Intre Niger si Alpii Abissiniei marele pla- din lemne uscate. Temperatura fumului joaciti un

ten Sudan (260-300 m.

IV. Sahara, rol insemnat; A. daca e proa mare, o parte conliarele Desert, cu teritor de 6.180,400 km2. cu siderabila din grasimea earnii se topesce si totridicaturi inseninate, spre vest cu sesuii adanci. odata intra din el funingine si o ingalbinesce.

V. Platoul Atlas, cu stepele Biled ul Tserid. I. se face in camere anume intocmite spre
Privitor la riuri aflam mare variatie. Pe ciind in scopul acesta.
nerd abia dam de riuri mai inserunate, la equator
AfumatA, varietate de strugure cu boabe rusfint riuri puternice. Spre M. Medit.: Nilul ; spre ginite, de-o coloare amestecata din alb, galbin

rosu, picurata ca negru; e dulce si gustos.

O. Atlant. : Senegal, Gambia, Niger, Ogove, Congo,
Cuausa, Cunene, Oranje; spre Oceanul Ind. atlam: (Etym. M. Rom.)
Limpopo, Sambesi, Rufiji. Tana, Dsub. Lactni:
Afumati, numele mai mutter sate din j. Iffov,
Tsad In platoul Sudan, Tana in Abissinia; in A.
sud-est.: Njassa, Baugveolo, Moero, Tanganica,
Akanjaru, Ukereve (Victoria Njansa), AlbertEduard Njansa, Albert Njansa, Rudolf, Sirva
Ngami. Clima e continentala, variata. Sub equator

Dolj, Teleorman, Tutova, Olt; felt in jurul Bumrescilor. La A. din jud. llfov au fost batuti Turcii

la 1539 de Rada dela A., giuerele lui Neagoe

Basarab.
Afundare,

immersio, e forma botezului,

caldura variaza intre 54-56 C. Noptile au adeca actul, prin care eel ce priinesee crestitemperatura de 12-152 C. Anotimpul ploios in nismul se afunda de 3 ori in apa naturala sfinnerd dela equator e in Apr.Oct., sub equator tita, rostind preotul cuvintele: Boteaza-se serml

In Oct.Apr. Vegetatiunea mai ales in vaile lui D-deu N. in numele Tatalui, Fiului si al Spiri-

rturilor e foarte frumoasa variata Animalele Milli gain. Mai tardiu, din considerare la debilisfint mai puternice si mai selbatice ea in alte tatea corporala a pruneilor si a bolnavilor si la
s'a introdus turnarea
parti de asemenea conditiune. Dintre plantele sexul femeese, in local
mai importante cele mai cunoscute stint: curinale, (infusio.) Stropirea (aspeisio) nu se mai usiteaza.
pahni, deosebitele soiuri de aloe, uenumerate Canoanele vorbesc nurnai despre A. intreita. A.
plante pentru medicamento, pentm colofi i pentru insemneaza moartea i petrecerea de trei dile in

lucruri de masarit, papyrus, arborele de cafea mormnt a lui Isus Christos, iar scoaterea
si de gummi. Se cultiva: banane, indigo, secara, esirea din apa, invierea Lui. In seas propriu
cucuruz, urez, poame europ., vin i poame sud. A. insemneaza curatire de pecate, in special de
Animale selb.: zebra, onagga, gun, elefantul, gi- pecand stramosesc, precum i invierea noastra
A. se mai
rafa, rinocer, leu, leopardii si hiena. Toate aceste dupa exemplul lui Isus Chfistos.
stint foarte desvoltate si au hrana abundauta din face ca sfanta cruce la diferitele sfintiri ale apei
antilope, gazele, iepnni, deosebitele soiuri de la diferite ocasiuui, precum la Botezul Donmului,
sfintirea bisericii, sfintirea casei s. a. (V. Botez.)
maimute i pisici. Mai sfint: multi crocodili
serpi mari veninosi; pasen i cantatoare mai pu- Afurisenie, anatema, blastem, interdict,
tine s. a. papagalul, diferite soiuri de ibis, stiuti; act religios prin care se cero dela D-dea pedeplacustele stint plaga unor tinuturi, furnici
sires, ori se detrage binecuvntarea bisericii dela
muscele Tschetsche din A. sud. ; anin-iale de casa persoane, orase, sato, tinuturi ori teri intregi din
mai importante: caul, cannla, dromedarul, ma- causa vr'unei crime, eresii ori schisme indrepgarul, vitelo cornute, oile i caprele. (Literatura tate contra bisericii; dureaza pana la indreptarea color afurisiti, cand li se da deslegare,
speciala: opufile scrutatofilor amintiti.)
Africanus, 1) Sexlus lulius, istoriograf roman absolutiune. Un fel de A. sant rugaciunile dela
din Emaus, n. in secl. Ill., renumit prin opul botez indreptate contra diavolului, exorcismele
Chronologii
(consemnarea eroilor olimpici, marelui Vasilie pentru cal ce patimesc de spirite

edate de Rutgers 1862), din care mai stInt rele, rugaciunile marelui martir Trifon, ce se

intemeietorul Cronografiei cotes la gradini, vii, tanino s. a.

crestine. 2) A. sfant, ca rnartir pe timpul lui
Afz., in terminol. botan. prescurtare pentru
Decius, drua comem. 10 Aprilie. 3) A., con- Afzelius.
numele Sciopionilor, in memoria victoriilor reAfzelius, 1) Adam, botanic, n. 8 Oct. 1750 in.
Lauf (Westgotland), f ca profesor in Upsala
purtate asupra Carthaginei.
miele fragmente ;

www.dacoromanica.ro

58

Ag.

20 Ian. 1837. Opera lui principala: Genera plantarum guineensium (1804). 2) Arvid, August,
poet din Svedia, n. 6 Maiu 1785 t 25 Sept. 1871
ea pastor in Enkeping. S'a [listing prin colee-

Agapia.

vorabile corabfilor; la Troia date dovedi de pricepere, dar cearta sa cu Achile contribu si ea

la prelungirea ca 10 ani a resboiului, sfirsit

numai prin stratagema lui Odiseu, Cucerind

thud de poesii i balade poporale, ca poet (ro- Troia a capetat drept piada pe Cassandra, fica
mancier) a apartinut seoalei gotice.
lui Priainus. Sedpat din lupte Regele-Regilor, cum
Ag., 1) in chemie se= prescurtat pentru Ii diceau Grecii, gasi moartea la catninul conjugal
Argentum ; 2) in botanica prescurtare pentru prin complotul sotiei sale si al ltd Aegisthos. A.
numele Agardh.
a remas tipul majestatii, fiind i un epitet al lui
Aga, agha, cuy. vechiu turc., mai mare, frate, Zeus; e o figura plaeuta a tragicilor Greci.
sef, damn. Titlul oficeiilor dela bimbasi in jos.
Agamia, necasatorie, celibat, burlacie; in sciinIn Asia mica = domn. (v. si efendi.) In Romlnia tele natur. lipsa complecta de sexualitate la

se folosia cuy. A. sub formele: agaua, aga =-- plante, ca Pteris cretiea, cari nu se reproduc
boerie locala, pl. agalari, agalari, agi, agate, agasi. in sensul propriu al cuventului, ci numai se

Agabus, profet pe timpul apostohlor. t ea conserva si se multiplica. Lipsa de sexualitate

se explica Edna la un punct prin aceea, ea
odinioara au avut-o si din cause necunoscute

martir in Antiochia.
Agadir, v. Santa Cruz.
Agafton, 1) n ume barb at esc, obicinuit mai
ales printre calugari; 2) m a n as tir e de calugarite in j. Botosani, pl. Tergul, situata in padure, la apus dela atul ca acelasi nume. Stint
2 biseriei ca 3 preoti, 1 diacon i yeo 124 ca-

disparut, caci alte specii alaturate o posed.

[S.

t. R.]

Agamogenesa, (grec) generatiunea asexuata.

Prin acest termin se arata formele asexuate, ce

Tara in ciclul evolutiv al unei plante san al

lugarite; imprejur manastirea are pained in unui grup de plante ; s. e. formele eu conidii

estensiune de 171 hect., care se cultiv in fo- dela ciuperci.

losul ei. Dupa legenda manastirea a fost infiinAgamomonoicie, sau Agamonoicie, particularitata de un ealugar nmuit A., care cu mult tatea co o au unele plante, etind pe acelasi ininainte de 100 ani pogorfindu- se dela fasta divid se gasese flori ermafrodite i flori asexuate
manastire a Doamnei In padure, aud inteun (agame), munire creata de Err era la 1870.
frasin un glas fingerese i intorcndu-se la ai Asa se observa la Viburnum Opulus, la unii
sei spuse cele audite. In urma eu ajutorul altor Oneidium etc.
calugari taid frasinul i cad din el si din alti
AgAndu, hora teraneasca, care se joaca pe ldnga
arhori vecini o bisericuta de lemn i cilteva Olt; in Dolj se numesce bdtuta.
Calugarii insa n'au putut sta malt limp
Aganipe, dupa mit. grec. fata lui Permessos
aici, pentru-ca au fost alungati de Olareasea din (sau Terinessos), oeu de rill; a fost nimfa isvofamilia Pisoschi, care s'a calugatit si a adus in rului Aganipe de pe dealul Helikon ; isvorul a
locul calugatilor calugarite de pe la manastirile fost sacrat muselor.
[Atm.]
vecino, lar ea a deyenit starita. Aerul sanatos
Agapanthus, planta, gen apartinator familiei
Si positiunea frtunoasa a aeestei localitati atrag Liliaceelor, tribal Alieelor ; cuprinde specii herpe multi visitatori in timpul verii. Cf. Dictio- bacee austral-africano, ce se cultiva in florarii;
narul geografic al j. Botosani, de V. C. Nadejde au un rhizont, din care emana foile lat-lineare
i J. Titu. Bucuresci, 1895.
basilare; florile albastre de forma pdlniei forAgai, Adolf, umorist magh., n. 1836, redactor tneaza o umbela sustinuta de doue bractee memal foii untor. Borsszem Iank6 , care dimpreuna branacee; semdnta e turfita si la partea super.

cu foisoarele aeestui autor aparute sub pseu- membranaceu-aripata.

[A. Pr.]
doninull Porz6 in 1. germ. si magh., se bucura Agape, (grec.) ospetele impreunate cu serde mare popularitate.
viciu divin de pe timpul apostolilor si din coi
Agalactia, lipsa laptelui la femei, eari au dintidu secoli ai crestinismului, ce le dan eresnascut.
tinii spre a'si manifesta si in faptd iubirea deaAgama, planta aping; plante lipsite de sexua- proapelui. Mancarile i beuturile se duceau la
litate si de organ sexuale, incapabile deei de a biserica si tot acolo se si consumau. Introduse reproduce prin oue. De present stint putine cendu-se cu timpul abusuri, mai marii bisericii
plante agante. Tot prin acest termin se into- (Sinodul Laodicean, can. 28) au oprit tinerea
legeau altadata Cryptogamele in genere, ilumine Ion in biselica. La noi si adi se dan un fel de
ce a trebuit sa fie parasita ea necorespundnd A. cu ocasia inmormentarilor si se numese po-

[S. t. R.]
meni (v. ac.)
Agam, un teritor in Abessinia sup., in Tigre.
Agapet, 1) A. I. papa, 535-536. 2) A. II.
Agamemnon, seful Greeilor In resboiul Troiei, papa, 946-956.
fiul lui Atreu, regele Mycenei ; alungat ca frateAgapia, 1) mime femeiesc; 2) manastire de
seu Menelas, in arma usurparii lui Aegistos, ealugarite in jud. Neamtu, pl. Sus-Mijlocul, cu.
ajunse la Sparta, unde lua de sotie pe Klytem- 355 malee si 61 surori, mai ales din clasa aristo-

nestra, fica regelui; sora mai micd a -acesteia cratiei moldovenesei; are positie frumoasa si
se casaton cu Menelas; spiijinit de Spartani placuta, fiind imprejmuita de troj parti ca muntii

recilstigh. tronul 'parintesc, intindendu-si stapil- Magura, acoperiti cu bogate paduri de brad ; are
nirea i devenind cel mai insemnat dintre regi 2 biseriei mari: A. din leal numita si A. veche,
(1201-1180 a. Chr.); el iert total lui Aegisthos, zidita in a II-a jum. a sed. XVI. de voevodul
lasandu-1 chiar loctiitor al sea, child trebu sa Petru IV. supranumit chiopul, si A. din vale

plece in resboitd troian. A. puse total in joe langa pared ca acelasi nume, zidita la 1642 de
pentru reusita acestei expeditii; in A.ulis jertf Hatmanul Gavriil, fratele lui Vasile Voda si
pe fica sa Iphigenia, ea sa obtina venturi fa- sotia sa Knghina Liliana. A. posede mai multe

www.dacoromanica.ro

Agapici

Agaricus.

59

odoare de pref, mosii, podgorii (vii) si mai multe

Agaricineae, familie vasta de ciuperci Basidiodughene in
; intre 1689-1693 a fost ocu- mycete cu spori produai de baside externe (ectopata i pradata de Leaii lui Sobieski, in revo- baside), normale (homobaside), adeca celule con-

lutia din 1821 a ars ; pana la 1803 a fost locuita de calugari, atunci insa metr. Veniainin
Costachi pentru unele greseli i-a strannitat pe
toti (15) la alte manastiri ai a adus acolo calugarite; la inceput erau mai putine, dar cu thnpul
s'au inmulfit a$a, ca la 1872 eran 490. 1834
din legatul de 1000 galbeni al starilei Elisabeta,
sora metr. Veniamin, s'a zidit schitul cu hramul

tinue, nmflate in maciuca, la virf cu 2-9 spori

purtati de cate o sterigin/ variabila in lungime.
Basidele amestecate cu parafise stint reunite in
hymeniu e fata inf, a unei palarii (hymenophor)

pe nisce indoituri, vine, lame ale acestuia (hymeniu catotrop) Hymenophor de ordivar gros,
carnos, ca o palarie sau umbrela, cu marginile
resfrante inlauntru sau afara, pria urmare con-

Nascerea Domnului; 3) sat apartinetor com. rur. vex sau concav, purtat de un picior (stipa) isec)at
Filioara, cu 240 fam., vestit prin industria sa In centrul fetii inferioare a palariei sau excentric,
nation ala. Cf. Afelchisedec: Notite istorice i ar- de lungimi variabile, chiar nulo. Lamele hymecheologice. Bucuresci, 1885 si C. D. Gheorghiu : niale simple, ramificate, ori anastomosate, radiaza
Dictionar geogr. al j. Neamtu. Bucuresei, 1895. dela stipa spre marginea palariei. La unele dintre

Agapici, Gapici, celebru pictor ai sculptor,

membru in corporatiunea Sv. Hierolim din Roma;
dintre lucrarile lui s'a pastrat statua acestui sfant
In Roma.

Agar, roaba lui Avrarn si mama lui Ismail.

Agar-Agar, o substanfa gelatinoasa extrasa din

mai multe feluri de Alge Floridee, mai cu sama

din Gracilaria (Plocaria) lichenoides Grey.

i din diverse specii de Euchuma; din aceste
se scoate adeveratul Agar-Agar de Singapur,

iar din Gracilaria lichenoides, numita. de Malaiesi Agar-Agar-carang, se scoate Agar, cunoscut si sub numele de muschiu de Jafna

de Ceylon. Planta cresce in mare pe hinga

coastele Oceanului indian, la Ceylon, insulele
Sundei, Molucce. Se presinta ea nisce filamente
alb roseate, ramificate, lungi (8-11 cm.), subfiri,
cartilaginoase, cu miros de plante marine, gust
sarat. Pe langa alte substante mai contine i o
substanta gelatinoasa (gelosa lui Payen), ce se

cele mai sup., atilt piciorul cat i palaria stint

la inceput inchise intfun sac general (vol general, volva). Crescnd ciuperca, sacul se rupe
lasand la basa o teaca (vaginula), restul remane
permanent ori transitoriu pe fata sup. a palariei
ca nisce fasii sau ea o pulbere. Sub sacul general uneori se afla un al doilea (vl parfial),
alteori numai el e present; membranes ori pulverulent, el reunesce marginile hyinenoforului
cu stipa. Child eiuperca cresce, el se rime; de
e membranes lasa in jurul stipei la inaltimi diferite un vier (inel); de e mai lax, pulverulent
persista pe marginile palaliei ca o perdea (cortina) In A. intra toate formele numite vulgar
Ciuperci ; traiesc pe painnt, pe scoarta arborilor,

pe lemne, balegar etc. Multe stint comestibile,

altele veninoase ; contin sucuri laptoase, galbene
ori rosii produse de celule laticifere. Cuprinde
2 triburi: Ptychophylleae i Leptophylleae, care

are genurile cele mai multe, dispuse dupa coloarea sporilor in sub-tribun.
[S. St. R.]
Agaricus, L. (Karst.), gen de ciuperci, a dat
numele familiei Agaricineelor; cuprindea altadata, ca subgenuri, multe forme ridicate acil la
rangul de geniui autonome. A. astfel restrins
da ea aliment uaor si reconstituant convalescen- se numesce mai exact Pratella Pers., ori Psaltiler (I. Lepine.) Se mai administreaza i in liota Fr. si cuplinde ciuperci cu aparatul vegecasuri de iritatiuni ale tubului digestiv, in di- tativ traind in substrat i representat printr'un
senterie. Pentru ca putregesce greu se substitue inyeelin foarte raraificat, ramurile reunite in
gelatinei animale, si e de o intrebuintare ca- cordoane masive de pseudo-parenchym (stroma),
renta In laboratoarele, uncle se fac culturi de pe care se formeaza aparatul sporifer, repreMicrobi i. de alte plante microscopice, ca su- sentat pin o palafie i o stipa de forme variaport pentru eulturi. Chinezii gomeaza eu ea bile, inn totdeuna existente; lamele radiale ale
stofele de gaz i hartiile de lanterne, facndu-le hymenoforului au rnarginea libera subtire, spori
disolva in apa fiarta, prin solidificare da o gelatina mai buna decat cea animala. E insolubila
In alcool, eter ai acicil intinsi. E intrebuintata
ea aliment de locuitorii de pe coastele Chinei,
la Singapur. Din causa ca contine azot se poate

inatacabile de insecte.

ovoicfi, netecji sau granuloai ca cate un por ger[S. St. R.]

Agardh, 1) A. Carol Ad., botanic, n. 1785, minativ, colorati purpuriu sau brun purpuriu;

1.

1859, profesor univ. in urma episcop de n'au volva; au inel membrauos; baside cu 4
sterigmate fiecare cu cate un spor ; plante te-

Wermland. A scris opere de valoare in materie

de botanica, teologie i econom. pol. 2) 1cob
Gheorghe, botanic, fiul celui de sub 1), n. 1813;
director al grad. botan. din Lund.
Agarean, Agarinean: nume biblic, aplicat Mohamedanilor. Dupa o credinta foarte respandita
In veacul de mijloc, Arabii
Mohamedanii se
trag din Ismail, fiul lui Avram din roaba Agar;

restre, bogate in zaharuii, substante azotoase etc.,

ceea ce le face cantata ca conaestibile. A. campestris, (v. ilustr. p. 60) sau ciuperca de balegar,

In multe teri obiectul unei culturi rationale.

Ca alte specii mai putem cita: A. caesareus,
rom. burete galbin sau ciuciulete, ea palarie

portocalie, nepatata i lamele galbine, foarte gus-

Romanii muniau asa mai cu sarna pe Tatari. tos, bun de mancare. A. emeticus, rom. bu(Etymol. M. Rom.)
rete domnesc, ea palarie in forma clopotului,
Agarici, familie nobila moldoveneasca, de bas- care insa se desface; e la inceput roan, apoi
tina din districtul MGM..
Agaricin, medicament contra asudatului ofticosilor i contra podagrei ; formeaza cristale fara
coloare, gust i mires; se estrage din specia de

bureti Polyporus.

brun, vercfiu, galbin si alb; are lamele albe, sub

palarie insa rosii ; miroasa gratos i pricinuesce

vomare ; nu e bun de mancare. A. deliciosus,

rom. opintici sau ripov, pelarla are la mijloe o
gropita, e de coloare portocalie; bun de mancare.

www.dacoromanica.ro

80

Agassiz

Agatirsii.

Hydrum repandum rom. burete tepos, are un 3 grime: 1) Levirostres: Cucul, Pescarul, Pupaza;
trunchiu alb, fragil, o palaxie lata si carnoasa, 2) Picaridae (Glieunoaiele); 3) Papagalii.
ghimpi albi de diferite lungimi; bun de rain[V. B.]
care. A. muscarius rom. muscat., are o paAgatha, sfanta, n. dup legends in Catania

larie de un rosu moliorit cu negei albi si muneroase lamele alba; cantina venin (Muscarin)
foarte periculos, deci nu e bun de miincare.
Agassiz, Luclovic loan Rudolf, naturalist; n.
1807 in Mottier, cantonul Freiburg ; 1832 'mina
profesor in Neuchatel. A smis : Istoria nafuralti
a pescilor din apele dulci ale Europei central
(1839 1845), cercetari asupra pescilor fowli
(1833-1842) si despre echinodermi i molusce.
De mare valoare Mint scrierile sale referitoare la
periodul glacial: Etudes sur les glaciers (1840)

sau Palermo din parinti frtmtasi, trecuta de tim-

fesor in New Cambridge, intemea acolo museul

pentru zoologia comparativa. 1865 caletori prin
Brasilia, 1871 pe Oceanul Atl. spre a sonda afundimile lui. t 1873 in New Cambligde.
Agat, rachat) varietate criptocristalina de avail;
presenta paturi concentrice neregulate de diferite
culori, in centru de avail cristalisat; cand lu-

proclamit domn (tiran) al Syracusei; pint\ res-

puriu la oregtinism. t ca martira in prinsoare

(251 d. Chr.)

Agathidium, Selig., insect din familia Silphidae,

care traiesce in bureti si plante putrede; se afla

si in regmnile noastre.
Agathodaimon, la Greci spiritul bun sau (led
imbelsugarii economice.

Agathokles, tiran in Syracusa, n. 361 a. Chr.;

la inceput de meserie olar, ajunse in urma talen tului seu militar comandant al armatoi repu-

Systme glaciaire. (1847.) Chiemat (1846) pro- blicane, macelari cateva mii de wistocrati

Agaricus campestrie.

in se

boiu (311-306) contra Cartaginei, dar fara noroc;

fit otravit de nepotul seta. Archagathus (289) si la

dorinta proprie ars de viu.

Agathon, 1) glint, n. in Palermo, pontifice reman

(678(i81), in care calitate a mijlocit condamnarea eresiei monoteletice in sinodul ecumenic VI.

Agaricus emeticus.

Agaricus caesareus.

cesce are un aspect foaite fruinos ; de aceea se (I. stood Trullan) dela Constantinopol (680) in conintrebuinteaza in bijuterie gi la facere de obiecte telegere ca imper. Constantin Pogonat.
de ornament; numit astfel de Teofrast dela fluA., cel mai renumit poet tragic la Greci
viul Siciliei : Achates; se gasesce mai ales la dupa Aeschylus, Sophokles si Euripides, n. 446
Oberstein, Boemia, Ungaria, India. [V. C. B.]
a. Ch., t 401 in Pella; din tragediile sale au
Agatanghel, calugar bizantin din seal.
remas numai titlii i unele fragmente.
a scris un apoc slips politi c, minunatie, in
A., ruine de biseric sapata in stiinca M.
care s'ar prevesti toate int6rnplarile insemnate; Cruces. Spatarului (j. Buzeu) in fata fostului
ea a strabatut in epoca Fanariotilor si la Rom., schit de maice Sf. George; 5 m. lung., 4 m.
traducandu-se in roin. i A. a devenit provetbial. lat., zidita pe timpul lui Neagoe Basarab.
Om cetit ca prorocul A. (Etymol. M. Rom.) Agathophyllum, planta, gen numit gi .RavenAgAtitoare, ord din grupa paserilor carinate; sara; apartine familiei Laurineelor, tribul Percupriude un mare nwner de speciii cari deose- seaceae ; cele 3 sau 4 specii sant arbori originani
bite in forma si regim se unesc In instigireN ca din Madagascar, foarte arornatici, cu foile
ea
dintre 4 degete doue stau inainte, done inderet, mai la toate Laurineele
puruti ver4i, de
insu.gire, care le permite a se catara ca inles- aceea se gi cultiva in florArii.
[A. Pr.]
nire pe arboti ; la catarare le vine in.. ajutor
Agathosma, planta, gen din familia .Rutaceelor,
coada compusii din pone aspre (Gheunoaia) si ciocul tribul Diosmeelor ; cuptinde plante wiginale din
carligat (Papagali.) Limba unora e lunga, muiata colonia Cap, cad stint tufe frumoase cu foi mici
de o materiel cleioasa i armata la virf cu nisee plane san subtrigone cu flori umbelate sau capitate
spinigori recurbati (Gheunoaia), a altora carnoasa indecomun terminale, afnd fiecare cate 6 petale
gi rotunda (Papagali). Ciocul ori e lung gi ascutit, unguiculate; diversele specii ale A. se cultiva la
ori gros si dirligat; aripile relativ sonde le in- noi in florarii.
[A. Pr.]
greuneaza sborul. Petrec prin paduri, nutrindu-se
Agatirsii, popor vechiu, o ramur a poporului
cu insecte, plante gi fructe; cele mg multe f a- scitic, care apartinea rasei eranice, era prin urmilii traiesc in regittnile tropice; se divid in mare o vita din marea familia arias; locuiau in

www.dacoromanica.ro

Agaue

Transilvania, ai carei munti i paduri i-au silit

la o viata mai malt a.sedata; ei cultivau via si
stuparitul i estrageau aur din nun i munti.
Fiind popor a-sedat, de sigur nu s'au refugiat
dinaintea navalirii geto-dacice, ci s'au contopit
cu aceste popoare, contribuind i ei la formarea

Agent.

61

Agazonum regalium magister, prefectul grajdmilor regelui ungar, baron al terii i membru
al casei magnatilor; in Moldova si Muntenia
aceasta dignitate se numia in timpurile vechi
Contis.

Agen, (pron. ajan) capitula departamentului

nationalitatii romane. (Cf. A. D. Xenopol, Istoria franc. Lot-et-Garonne, situata tanga riul Garonne,
Romanilor. I.)
19,700 loc.; resedinta unui episcop.
Agaue, fica lui Cadmos, afirmase despre Semele,
Agence Navas, (pron. ajans ava) agentura

mama lui Dionysos, ca aceasta s'ar fi falit ca pentru sciri telegrafice in

infiintata la
amoral lui Zeus, din care causa a fost lovita de 1835 ca birou de traducen;Paris'
a introdus la 1840
fulger. Mai tardia Dionysos cu ocasiunea unor o posta de porumbi cu Londra i Bruxella si mai
bacchanalii In Theba, inteatata a intaritat pe A., tardiu serviciul telegrafic pentru ()iare; full are
'Meta a spintecat pe propriul ei fiu, credend ca agenturi in toate statele i corespondenti in
e fiara selbatica.
Agave, planta, gen din familia Amaryllideelor,
tribal Agaveelor, are trunchiu mai totdeuna smut
ingrosat. Speciile A.-lui sant originare din America

orasele principale din Europa si Amer.; dela 1873

terile din jurul M. Mediter., ande selbatacindu-se,

Agenesia, (grec.) 1) lipsa totala sau desvoltarea

intreprinderea sta sub conducerea lui Lebey

la 1879 a fost transformata In societate pe actiuni, cu capital de 8i/e milioane franci.
incepand dela sudul Statelor Unite pana in America
Agenda, (lat. agere, agenda) ce este de facut;
sud. A. americana L. numita impropriu Alo e- la serviciul divin : prescrierile, dupa cari preotul
a fost introdusa deja din mijlocul sed. XVI. in i implinesee oficiul.

s'a extins atat de tare, incat acopere supra- insuficienta a unor organe sau parti de organe

Hydrum

Agaricus deliciosus.

Agaricus muscarius.

fete considerabile; se folosesee adesea pentru la embrion; copilul se va nasce atunci fara unele
formarea de garduri vii. In Europa centrala se organe, san cuunele organe foarte reduse. 2) Stericultiva in floranii pentru-ca are o roseta speciosa litatea la femei. 3) In botanica monstruositatea
de frunze verdi-albastrii sau ca forma horticola Liner flori, and organele reproducetoare lipsese.
marginal galbiu vergate
lungi palm la 2 m., S. e. florile asexuale din inflorescenta, de Vide 20 cm. late si la basa de 10 cm. grosime. burnum pubis etc.
Spre a ajunge insa la aceste dimensiuni se desAgenor, dupa mit. grec. numele mai multor
voalta lent (alta insusire, ce o recomanda ca plant eroi greci; unnI fiul lui Poseidon (deu de mane)

ornamentala) in curs de ani : in patrie deja pana san al lui Belos, rege in Fenicia ; altul intre
la 6, la noi in circa 50 ani, and produce in- vitejii coi mai mari ai Troianilor, care a conch's_
florescenta maffnifica de forma candelabrului atacul asupra Grecilor i grabind in ajutoral lui

papa la 10 m. malta; de aceea se pretinde, ca Hector, fiat lui Prianos, s'a aruncat in lupta

la noi n'ar inflori deck chiar la anta de ani; Cu Achille, cel mai viteaz al Grecilor, dar Neo-

[Atm.]
ea inflorind numai data, piere. Mexicanii taie ptolomeos, fiul acestuia, l'a mora.
tulpina inflorescontei pana e tinera; din ea se Agens, v. Reactive.
scurge in abundanta o soya dulcie, din care, Agent, insarcinat cu functiuni, mijlocitor de
supunendu-o fermentatiunii, prepara beutura lor afaceri.
A. cambial, curtier, sensal cambial, persoana
nationala numita : pulque. Atilt din A. americana cat si din frunzele altor specii inrudite se care mijlocesce negociarea de cambii mai ales la
prepara o materia textila: pi te sau pita, cam bursa, adeca cumpera i vinde cambii i alta
dura, din care se confectioneaza funii
fringhii efecte pentru altii ; A.-ii camb. sfint de regula
durabile. Radacinei i-se atribue in patio cali- jurati si au caracter de amploiati; ei dan atestate
despre canal cambial si adeseori se ocupa si cu
tali medicinale.
[A. Pr.]
Agawam, varietate de struguri, corcitura din mijlocirea altor operatiuni comerciale, mai ales
vite amer. i europene; are boambe mari, rosii de credit. Numirea sensal se deriva din limba
inchise i carnoase. Nu resista fdoxerei.
araba si insemneaza mijlocitor. Dupa legea corn.

www.dacoromanica.ro

62

Agenti fisici

Agesilaos.

ung. sensalii sfint comercianti, nu ainploiati, dupa crescerea civibisajiunii i inmultirea raporturilor

cea germ. s. a. amploiati jurati sant aceia, cari

dau atestatele despre curs.
A. comercial sau consulii se deosebese de A.
politici prin faptul, ea sfera lor de activitate e
restrinsa Cu deosebire la afacerile comerciale
ea neavnd caracter diplomatic si prerogath ele lor

intro diferitele state A.-ii p. permanenti au devenit cam din secl. XVI. din ce in ce mai necesari, asa ineat adi nici statele semibarbare nu
se pot lipsi de ei.
A. provoator, insarcinatul secret al politioi

au menirea de a se viri in sinul societatilor

sant mai mici decat ale A.-lor politici. Numai in contrare statului sau a se imprieteni cu persoane
statele necrestine au pi consulii diferite privilegii, suspecte si a le sili sa se dea de gol prin fapcari le dau un caracter quasi-diplomatic. In toate tele ion.
statele europene se pot deosebi cons uli ef ecAgouti lisici, so numesc in fisica puterile sau
t i vi, adeca pregatiti anume pentru cariera consu- causele, la cari reducem amunite sehimbari (felara, 1,4 c on suli on orari (consuls marchands), nomene), fara a eunoasce natura interna a lor.
pe cari ii alege stattil respectiv in locuri mai
Agentii consulare, orgaue subordinate consuneimportante dintre negutatorii local
latelor (v. ac.), cari exereiteaz jurisdictiunea
A. al forrei publice. Guvernul i administra- lor numai in ocolul orasului, ande resideaza, sau
tiunile publice ii exerciteaza actiunea lor pin a localitatii, care li-s'a deseninat; nu pot coresage n ti. In acest sens, expresiunea de A. al ponda oficial docat ca consulul, de care depind.
guvernului sau al puterii, e destul de Agenturi, agenlie , cercul de activitate al
buna, caracterisand bine fuuetiunile de ordin unui agent.
admiuistrativ, i distinge pe aceste din urma de
Agenzia Stefani, agentura telegrafica in Roma,
cele judiciare, carora nu li se poate aplica nu- intemeiata la 1854, proprietatea familiei Stefani;
inirea de A.,In adever, deb denurnirea se face de transmite sciri tuturor qiarelor italiene i mijlo-

gu v e r n, totusi functionarii de ordin judecatoresc nu sant A.-i ai acestuia, caei au putere

independenta i actele lor nu angajaza respunDealtfel cuvntul de A. al
derea guvernului.
puterii sau al guvernului nu diferenteaza sufieient doue clase de functiuni din cari una implica puterea de a comanda in numele autori-

cesce telegrame particulare intre Asia orient.

si Amer. sud.
Ageratum, planta, gen din familia Compositelor, tribul Eupatorieelor ; cuprinde plante erbacee ca capitole omogame tubuliflore, desi mici,

lasa agregate in corimbi de coloare albastra,

i alba; mai ales vaiietatile cii frunze vatatii, A. depositar al autoritatii publice, rosie
cealalta are chemarea numai de a executa si a riegate si de statura mica se useaza in horticul-

ca plante ornamentale, pentru-ca inflorirea

face sa se respecte ordinele autoritatii, A. de- tura
lor
e
de indelungata; cu exceptia unei
positar al puterii sau al fortei publice. speciideosebit
sant originale din Amer. trop. sau subtropic.
In sons ca totul special cuvntul A. urrnat de
[A. Pr.]
o demunire insemneaza o anumita categorie de
Agerime de minte (sagacitas), puterea spiriA.-i preveduti in legi speciale: agent fiscal, tuala
de a put deosebi in mod clar ideile unele
vamal, comunal, al regiei monopolului, de altele,
a le ved i cupriude usor, a paal politiei etc.
in firea lucrurilor, in continutul notiuA. de navigafiune, functionar al unei case de blind
i in deosebitele rapoarte dintre obiectele
navigatiune, insareinat inteun port strain a pro- nilor
gandirii
pana la ultitnele cause si efecto; A. e
cura marfuri de transportat pentru bastimentele
critica. A. remarcabila au avut: Arisfirmei; face toate operatiunile comerciale privi- totdeuna
toare la transactiunile armatorului sea in porhil totel, Newton, Kant etc.
Ager publicus, mosfile publice (comunale si de
uncle se afla, implinesce formalitatile legal catra
autoritatile locale, vaina, eapitania portului, ser- stat) in Roma veche.
Agershaus, (Agershus, Akershus) 1) judet in
viciul sanitiir etc. A.-ii trebue sa poseada procuri
in regula spre a fi recunoscuti ca atari de autori- Norvegia liInga fjordul Chiistiania ; areal 5372 km 3.

tatile portului. cand o linie de navigatiune are cu 98,973 loc. Are padmi intinse i vai rodimai multi A.-i, de regula numesce un A. general toare. Economia de vite i paduraritul sfint inca puteri mai intinOe I Cu autoritate directa floritoare. Pe teritond judetului A. se afla 315
asupra A-br. De regida numai companiile Cu ferestrae, cari ocupa 1245 lucratori. Capitula e
linii postale si Cu serviciu regulat periodic au A.-i Christiania (v. ac.) 2) A. fort in j. A. cu arsenal
inchisoare pentru criminali; deja la 1308 se
proprii; liniiie cu serviciu exclusiv de marfa se

servese prin invoiala de diferiti curtieri i ciurma- amintesce in istoria Norvegiei , regele Hacon VII.

dori, cari se gasesc prin portan. [Const. B.]

A. politic (diplomatic), persoana trimisa ca
mandatar pennanent al unui stat la alt stat cu
misinnea de a apara interesele statului representat si ale cetatenilor lui. Dreptul de a tiimite
sau primi A.-i politici e efluxul suferanitatii de
stat (drept activ i pasiv de legatiune.) Ca representantului unui stat suveran, Ii compet unui
A. p. deosebite prerogative, a caror vatemare
constitue o vatemare a dreptului international.
Dupa rang se deosebese patru clase de A.-i p.:
ambasadori, soli (envoy extraordinaire et ministre plenipotentiaire), ministrii residenti
sareinatii de afaceri (chargs d'affaires). Prin

(1355-80) si Chiistian IV. l'a largit; niai de

multeori a servit ca residenta princiara.

Ageru-Pd.mntului, e in povestile rom. un urias,

pe care 7 smei Il inchid inteo cratita, dar capacul sane, iar miasul scapa i invata pe Fat
humos ce sa faca, ca sa capete pe fata imperatului.

[Atm.]

Agesandros, sculptor grec, a trait in secl.

a. Chr.; unul dintre creatorii grupei ,Laokoonf.
Agesilaos II., reg. Spartei, fiul regelui Archidamus 11., n. 444 a. Chr.; ajunse la domnie in
399; de o constitutie corporala debila, dar ager

la minte, scia sa-si scoata tenia din mari necazuri; se resboi eft inuit uoroc in Asia Mica

www.dacoromanica.ro

Agest

In a. 396 si 395; silit a se rentoarce prin alianta

statelor din Grecia de mijloc si de nord contra
Spartei, luptit cuincen la Korouea (394); And la
371 (la Leuktra) Sparta fit reu batuta de The-

Agiud.

63

f batut de Antipater la Issus si Megalopolis,

ende cadii. 4) A. IV. (244 241) vrit sa reintroduca constitutia lui Lycurg si moravtuile vechi,
inmultind numerul scadut al cetatenilor i im-

banii condusi de Epaminondas, numai A. o scap partind din nou mosia; dar intrigele conregende nimicire; f 358 pe mare, rentorcndu-se din tului sou Leonidas II. si ale eforului g e Egipet, unde ajut ca mercenar lui Nektanebus
silaos Ti zadarnicira planul. 240 f osibidit si
sa ocupe tronul.
sugrtunat.

Agitatiune, a indenina, a mica, a turbura; a

Agest , stavilar, format, de lemne si pietrii
aduse de apa repede i asedate la cotitura unui rescula poporul.
riu. (Etym. M. Rom.)
Legea penalti ung. (cap. VI. . 171-174)
Ageusia, lipsa gustului la morburi de limba, cleosebesee A. contra constitutiunii, legilor
la anaesthesia nervilor gustativi ssi. la afectiunile autorita(ilor si determina substratal acestor incentrelor acestora in creen; cilteodata la hysterie. fractiuni in modul urmator: 1) Provocare diAggtelek , (sat) aci se afla pestera nuinit4 recta, publica, (cu grain' viu in adunan, ori prin
Barodl a, descoperita la 1856, i renumita prin latirea de scrieri, imprimate, gravuri etc.) la
stalactitul seu; petera a servit In vechime ca crime ori denote, cnd provocarea a remas fara
cimiter. (Cf. B. Nyry Jen6: Az Aggteleki larlang resultat. Pedeapsa max. 2 ani inchisoare de stat
mint skori temet6, Budapest, 1881.)
si 2000 fi. amenda (. 171.) 2) Provocare diAghemant, in povostile rom. nurnele unui craia recta la nesupunere catra legi oti ordinatiuni leal smeller. A. Fet fumes se scobori pe buricul gate ale autoritatilor; ped. max. 1 an inch. de
parantului in jos in lumea smeilor, uncle e stat i 1000 fi. am. 3) A. la ura contra unei
teara lui, iar cetatea, por(ite i palaturile lui stint clase, nationalitati ori confesiuni, sau contra intoate de diarnant. A. insemneaza diamant.
stitutiunii proprieta(ii i casatoriei; ped. ca in
[Atm.]
casul premergetor (. 172.) 4) Atacama, in moAgheran , in povestile rem. numele unni Fet dul circumscris in . 171, a imunitatii persoanei
haulms.
regelui, a ordinei legale a mostenirii tronului, a
Agheu, profet pe timpullui Zerubabel i Iosua; constitutiunii i puterii obligatoare a legilor; resla 520 a. Chr. a admoniat poporul israiltean la vratire contra unitatii statului si a drepturilor
continuarea edificarii templului, intrerupta prin legale ale regelui, parlamentului i delegatiumlor
imprejurari nefavorabile i lipsa de zel, qicnd, etc.; ped. max. 5 ani inch. de stat (. 173.)
ca in acest templu se va areta Mesia; afara 5) Laudarea prin mijloacele amintite a faptelor
de cartea, ce-i poarta numele, i-se mai atribue cualificate in lege de crime sau deficte sau prealte carti din Test. v. ori partii din ele.
marirea celor condamnati pentru asemenea fapte,
Aghiasma, apa sfintita, care se pastreaza de daca aretarea a urmat cel malt in decurs de
crestini mai mult timp. Aghiasmatar, 1) vasul 3 luni, ped. max. 6 luni inch. ordinara (. 174.)
In care se pastreaza A.; 2) cartea ce cuprinde Procesele politice contra Romnilor din Trs. au
rugaciunile, cari inso(esc stropirea Cu A.
fost inscenate aproape toate pe basa acestor -i.;
sfnt) cntarea de lauda dele pedepsele inesurate de tribunale in cele mai
Aghios, (gree.
liturgic): Sfintc D-deule, numita iintreit sfiluta multe castui au atins rnaximul prevedut in lege.
se cnta in onoarea S. Treimi intru amintirea
Cod, pen. rom. nu folosesce terminal A.; inaretarii Ei la Botezul D-lui, la riul Iordanului, fractiunde atinse le insira in art. 181 sub titlul
Aghiut, 1) nume comic pentru necuratul; Ultragiu si violenta in contra fortei publice etc.
2) foaie aparuta la Bucuresci In 1863-64 sub
pedepsesce cu inchisoare dela 1 luna pna la
red. B. P. Hajdeu.
1 an si amenda de 500 5000 lei: provocarea
Agie, rangul de Aga. (v. ac.)
directa la nesupunere catra legi i autoritati,
Agil, sprinten, viole, usor. Agilitate in musica: dispret contra unei religiuni, la ura sau dispret
contra guvernului, apoi laudarea faptelor cualivioiciune in executare.
Agliolf, intemeietorul celei mai vechi
ficate in lege de crime si delicte, deschiderea
princiare in Bavaria. Agilolfingii s'au stins la de subscriptiuni pentru a plati ameudile celor
788 d. Chr. cu Thassilo ILL, pe care Il inchise condamnati i in fine reproducerea de &cursuri, serien i etc., condanmate de justitie. (V. art.
Carol c. M. inteo manastire.
Agio, suma cu care pretal unei monete sau atentat, rebeliane, resvratire, ultragiu.)
efect e mai mare decat nominalul aceleia; se
Agiud, com. in j. Puma, pl. Racaciuni, 2240 loc.,
esprima de regula in 0/0. Contrarul e Disagio. tirgusor, resedinta subprefectului, aproape de
Agiotage, 1) specularea, care se ba.seaza pe gura Trotusului, pe limba de pamnt dintre
fluctuatiunile de curs in afacerile de monete, Trotu i Siret. Poduri preste aceste riuri; loe
efecte sau marfuri; 2) itentiunea de a produce de impreunare al drunnuilor din vaile Oituzultti,
fluctuatiuni de curs uneori .si prin mijloace Uzului, Trotustdui, Taslaelor i iretului. La
neiertate (joc de bursa.) Agioteur (Coulissier, 4 km. spre nord lnga soseaua Bacaului se ved
Jobber), persoana, care se ocupa cu. A.
urmele unui fort octogonal, ale carui fete se diAgis, ntunele mai multor regi din Sparta. sting foarte bine. Locuitorii Ii ic movila Vra1) A. I., fiul lui Eurystenes, intemeietorul di- stati sau cetatea Rabai . Santurile exterioare nu
nastiei A gi ad o r. 2) A. II. (427-397 a. Chr.) se mai ved. In interiorul uvrajului se afla un
iesi invingetor In resboiul peloponnesic (418), la puternic cavalier, care are 9 ni. comandament;
Mautinea restatir suprematia Spartanilor in Pe- iar organisarea lui interioara are finea urine viloponnes. 413 ocupit Dekelea. 3) A. III. (338 330) sibile (traverse, comtmicatiuni, curte interioara,
vri;nd sa scuture jugul macedonic se rescul, rampe de aeces.) Intrarea e in partea despre nord.
chnd plech Alexandra c. M. contra Persilor, dar Nu-i nici o urma de zidarie, ceca ce indeanina a

www.dacoromanica.ro

64

Agiudeni

Agnosticism.

crede, ca lemnaria singura a fost intrebuintat'a la clitut ei (21 Ian. n.) se binecuvnta (in biserica
in constructia lui.
La 900 m. spre vest de dela Portapia din Roma, inchinata ei) mieii, din
cetatuie se ved unne de sapaturi intinse pe 800
a caror lana se pregatesc paliile pentru metro-

lungime i 300 in. largime, compuse din elemente politi. (V. Paliu.)
paralele avnd 3-4 ni. relief si 6-7 in. grosime,
A. de Machow et de Bosna, fata reg. Din g.
la basa concentrate pe grupuri si orientate and Bela IV.. sotia lui Ratislav, banul Slavoniei. Dupa
In sensul axei mari cand normal pe el. Dupa moartea sotului (1263) a pritnit ducatul de

toate semnele Rd pare a fi fost un lagar intarit. Machow, infiintat din banatul de Machow si o
La SW. de A. pe platoul Ruginescilor exista parte a Sinniei i Bosniei.
movile, cari au o vedere intinsa asupra sesului
A. de Austria, fica regelui germ. AlbrechtI.,
Siretulni. Locuitorii istorisesc, ca s'au dat batalii n. 1281; 1296 se casaton cu regele Ung. Anpe aceste locuri. (Cf. Studii de geografie
dreiu III., t 1364.
tara, lannesca,)
A. de Meran, fica ducelui Berthold de
Agiudeni, s. in j. Roman, 885 loc., dintro cari Meran, ea.satorita la 1196 cu regele Franciei
563 Magh.; are o biserica rora-cat. de piatra Filip II. August; declarand papa de ilegala des(1881); tirg la Dumineca-Mare.
partirea regeltti de sotia-i prima, daneza Ingo-

Agiudul-vechi u, orasel foarte vecbiu. j. Putna;

pe naval lui Stefan c. M. punct comercial pentru
transportul postavurilor din Polonia prin Moldova
spre Muntenia.
Aglabidi, veche dinastie araba din Africa de

berg, trebui si A. sa se desparta; regele insa

Alt mit sustine, ca A. s'a jertfit pentru

patria sa, din care causa i s'a ridicat in Athena
un sanctuar (Agraulion)
Aglegmut , numele adeverat al Eskimositor
americani. Numele Eskimo (din eski mautsik =
mancatori de carne), l'au prima dela IndianiiAbenald; oi msa se numesc innuito = eameni.
Agliardi, Antonio) cardinal, cunoscut la noi
mai ales pentru conflictul diplomatic ce l'a avut

stadt; t 1752; a scris: Linnaei, Systema

Naturae. Halae 1747 s. a.
Agnet, acea parte a panii destinate in sf.

n'o lasA sa parasiasca Francia. t 1201.

A. ducesa legendartt de Meran (Orlamiind),

care ar aparea ca o femeie alba in castelele

Hohenzollernilor, de cateori se apropie vr'o

nerd. 827 au ocupat Sicilia. 910 au fost dela- nenorocire familiara; se dice, ca dorind ea
a se manta dupa
dupa moartea barbatului
turati de Fatimidi.
Aglaja, dupa mit. grec. una din cele trei Chante burggraful Albrecht de Ntirnberg i intelegnd
Graciae la Romani) si cea mai Linera. Numele fals vorbele acestuia, isi ucise amendoi copii ;
nnistrata de consciinta peregrinit la Roma ei zidi
insernneaza: lucire.
Aglauros, sau Agraulos, in mit. grec. fica lui o tnanastire.
Agnethler, Mich. Gottlieb, n. 1719 in Sibiiu
Kekrops; Pallas Athena i-a dat ei i surorilor ei
spre pastrare o cutie, in care era inchis non- dintr'o veche familie patriciana, care a dat nanascutul Erichthonios. In contra poruncii pri- tiunii sasesci in secl. de mijloc multi barbati
mite, A. i sora sa Herse descliisera cutia; drept distinsi; studia teologia, medicina si filosofia,
pedeapsa inebunira si se aruucara de pe Akre- ajuugnd la 1751 profesor de filosofie in Helmpolis.

Iitu.rgie spre consacrare, care se aseada pe dise;

se numesce apt* pentru-ca represinta pe I.

Chr. care, desi nevinovat ca un miel, totusi s'a

jertfit pe lemnul crucii si se jertfesce la sf. liturgie.

Agni, (lat. ignis) in nut. in personificatiuuea
focului mai antaiu venit din cer pe pamnt ca fulger

cu primministrul Bnffy, pentru-ca in primavara

apoi disparut, dar readus de M at a ric van
a. 1895 a visitat ca nuntiu papal din Viena mai (=-- Prome th e o s); ea ed focului de sacrificiu
multe erase din Ungaria, fackd declaratiuni po- e sol intro ei i oameni, i primul preot al luplitice clericale; n. 1832 in Cologne; 1884 ajunse tatorilor victoriosi, cari inving iattmerecul; in pearchiepiscop de Cesarea in partibus; 1889 fit nodal brahmanic devine paza lumii. [Ann.]
Agnita, (germ. Agnethlen, ung. Szent-Agota)
trimis nuntiu papal la Mfinchen, iar 1893 in
Viena ; 22 Junio 1896 deveni cardinal.
orasel sas.-rona. in Trs., cott. Ternava-Mare,
AO* numire populara data la planta Spi- langa rIul Hartibaciu; 3210 loc. (2293 Sasi, iar

restul Rom.), can pe langa economia de camp

rasa Filipendula L. (v. ac.)
Aglomerare, adunare, gramadire de earneni se ocupa in mesura mare i cu industria si nesau de lucran multe la un loc. Aglomerat, in gotul. Aici se afla o scoala industriala, integeologie conglomerate de pietri vulcanice.
meiata ca ajutorul Universitatii sasesci , apoi
doue mori de vapor, fabrica de spirt, cateva
Aglossia, lipsa inascuta a limbei.
Aglutinatio, lipirea, sudarea buzelor unei plagi reuniuni si judecatorie de ocol. [Silv. Mold.]
A. protopopiat rom. gr.-orient., de care se
taiate, prin senil natural al sangelui; se obtine
si artificial.
Limbi aglutinante, in cari flexiu- tin 37 parochii cu 19,366 credinciosi; resedinta
nile se fac prin alipirea de silabe la cuvntal protop.: Agnita.
Agnitio, (lat) agnitune, 1) marturisirea in
de radacIna. S. e. limba magh.
Agnano, Lpron. anyano) lac uscat in gura unui procese ; 2) in dreptul roman primirea ereditatii
crater lamp Neapole; in vecinatate se afla scat- dupa dreptal pretorian.
Agnoscare, (lat.) a recanoasee, a cunoasce
dile de pucioasa dela San Germano si petera
canelai .
de al seu; in medicina forensa: recunoascerea
Agnatio, lat) consanguinitate, inrudire din cadavrului.

partea tatalui. Agna(ii stint rude, a caror descenAgnosticism, (grec) principiu religios-filosofic,
denta dintr'un autor comun e inijlocita printeun sir conform caruia tot ce trece preste experienta
neintrenipt de persoanebarbatesci. V. Suecesiune. omului e necunoscut, deci existenta unui D-gleu

Agnes, 1) sfanta, t ca martira crestina sub nu se poste nici dovedi nici nega (Huxley.)
domnia lui Diocletian; simbolul ei e un miel; Representantii A.-lui se numesc A.g no stici.

www.dacoromanica.ro

Agnus-castus

65

Agregat.

Agnus-castus, v. Vitex Agnus-castus.

Agoriti, popor sarmat, amintit la scriitorii vechi ;
Agnus Dei, (mielul lui D-deu) 1) munirea sim- a locuit langa lacul Caspio.
bolica a Fiului lui D-deu; cu aceasta numire l'a
Agostin, (Agostonfalva) comuna mica in cttul
intimpinat pe Mantuitor s. loan Botezatorul Trnava-mare, cu 740 loc. Romani situata. la codicand: Eata mielul lu D-deu, cel ce ridica titura nordica a Oltului; are posta, telegraf, stapecatul lumii (loan I, 29.) Dintre toate anima- dune de cale ferata; locuitoiii se ocupa eu agri-

lele de sacrificiu din legea veche mielul e mai cultura si oieritul. Pe dealul de langa comuna,

bland si ma nevinovat, de aceea s'a ales ca numit Manastire , a fost o frumoasa manas-

simbol al Mantuitorului. 2) Cantare liturg. lat. tire zidita de calugari romani. Generalul Bukov
si nine figuri de ceara, provequte cu imaginea a darimat-o, iar din ruinele ei s'a zidit biserica
mielului lui D-deu i bineeuventate de Pontificele satului.

roman. In formele liturgice ale bisericii de rit

Agoult, Marie Gatherine Sophie, contesa d',

gree. finca e numit Mtuatuitorul : mielul lui D-deu , n. 31 Dec. 1805 in Frankfurt 1. M. ca fica vi-

s. e. in Doxologia cea naare stich 4., in a 2-a comtelui de Flavigny; a scris sub pseudorugaciune premergatoare marturisirii etc.
nimul Daniel
despartindu-se de barbat
Agogica, studiul diferitelor modificatiuni in Intl* in relatiiStern'
cu Liszt;. des aristocrata din
miscue, in tempo unei bucati musicale, nece- nascere si crescuta la Saar!) Coeur in Paris, tositate de executiunea ei expresiva.
tusi apartinea oposidei, ce reclama reforme. Opere :
Agogna, (pron. agonia) rill in Piemont, 105 km.

lung., se varsa in Po.

Agon, (grec) se numia la Greci orice lupta,
in special lasa luptele i intrecerile arangiate
la serbatori religioase si politice. Se deosebiau
lupte sau intreceri hippice (calare ori cu tra-

Herv , Valentia novele; Histoire de la

revolution de 1848 ; Esquisses morales maxima
si aforisme; Dante et Goethe, dialogues Trois

journes de la vie de Mane Stuart (1856);

Florence et Turin, etudes d'art et politique
(1862); Mes souvenirs, 1806-33 (1877). t

sura) i gymni e e (alergari pe jos, lupta cu 5 Martie 1876 la Paris.

ptunnii, tranta etc.), in fine musi ee (musica, A. Gr., in terminologia botan. prescurtarea nudans, cantare.) A.ranjatorii (A gono the ti) erau melui Asa Gray.
totodata judecatorii i premiatorii invingatorilor.
Agra, provincie engleza in nord-vest. Indiei

Cele mai vestite A. erau cele olimpiee, pithice, de est, 26,290 km2. cu 4.834,064 loc.; c a pinemeice i isthmice. Dela Greci a trecut A. si tala A. langa rIul Dsamna, cu multe edificii
la Roma, mide Domitian a zidit Agon Ca p frumoase si 165,340 loc. 1559-1658 resedinta
tolin us, precum i in alte pat. Cu timpul insa Timuridilor; dela 1803 posesia Englezilor.
au devenit isvor de train al unor societati ambuAgrafd., (franc) specie de carlig sau copca,
lante (v. Adet.) Agonisticli, arta gimnasticei, ce se aplica la un obiect spre a-'1 fixa de ceva;
arta de a araugia Agon, arta luptei in Agon. s. e. agrafa de diamant etc.
Agonalia, dupa mit. romana serbatoarea din Agram, v. Zagrabia.
9 Ian. intru venerarea cjaului Ianus; se tinea Agramat, analfabet, ignorant. Agramatism, v.

in Regia (v. ac.) de preotul Rex sacrorum

Acataphasia.

cercul de animale.)
[Atm.]
Agone, (grec) linia ce impreuna toate punctale de pe fata pamentului, in cari declinatiunea
magnetica (v. ac.) e nula.
Agonia, 1) lupta cu moartea, care se manifesta
In respiratie ingreuiata i intr'un horcait special.
A. nu obvine in toate casurile, cateodata moartea
se intmpla lin, aproape pe neobservate.
2) A. sau agonium rn a r ti a 1 e , serbatoarea
romana din 17 Mart. infra venerarea cjeului Mars,

partid politic in Germ., care represinta mai ales

interesele proprietarilor de pament.
Agratiare, v. amnestia.
Agravare, a ingreuna; In dreptul penal auravant: ce maresce culpabilitatea. V. Circumstante
agravante i atenuante.
Agraviados, (span) nemultamitii , partid po-

(v. ac.) Serbatoarea i sacrificiul s'a mina Ago-

Agraphia, imposibilitatea de a mai serie, innalia san Agonia; se sacrifica un berbece, ca teligenta fiind intacta i neexistand nici o peprinceps gregis , capetenia turmei. Ianus era deca meehanica; insotesce uneori aphasia la
qeul inceputului tuturor lucrurilor, deci si al morburi cerebrale.
anului roman, cand se incepea- cu luna Mart.,
Agrar, ce privesce agrul, posesiunea de paIn care berbecele e in fru.ntea zodiacului (bred, mkt. V. art. Posesiune de painent. Agrari,

litic in Spania (1826-28), in stat si biseriel

aderent al absolutismului extrem, chiar si al
inquisitiunii. Ferdinand VII. i-a prigonit eu pe-

ea den de primavara, i sacrificiul, la care luau parte depse aspre.

indeosebi preotii numiti Salii agonales sau agoAgreabil, placut.
nenses din Quirinal.
Agrage, (franc) provisiunea samsarului pen[Atm.]

Agonistici, numele unor ascheti fanatic' afri- tru mijlocirea unei afaceri. (Courtage.)
cani din secl. IV., can cautau moartea pentru a Agregare, (lat) adunare intfo turma, alatuse feric. Erau inimicii munch i ai casatoriei. rare, asociare, adaugere.
:
Agregat, (lat) adunat, asociat. 1) In
Agora, piata oraselor vechi grec., centrul vietii
politice, comerciale i religioase. La Romani: gramadirea de pard (molecule) la formarea corForum.
purilor. Orice corp se considera ca agregat din
Agoraphobia, frica nemotivata, de care stint particele, ce se tin aproape deolalta in unna
euprinsi unii oameni and trebue sa treaca preste
un loe deschis, sau o strada lunga si lata, uneori
chiar cand privesc numai la un astfel de loc. Se
observa la neuropathici, cateodata, -si la oameni
altcum sanatosi.
Enciclopedia romani. Vol. I.

cohesiunei. Caldura insa nu le lasa a se

perfect, si le face sa vibreze inteo mica distanta

deolalta. Distingem trei stari de agregatiun e

a corpurilor: solide, lichide si gazoase. Se admite, ea prin schimbarea temperaturii orice

www.dacoromanica.ro

66

Agresinne

Agrimonia.

corp e capabil a trece prin toate aceste trei lucrarilor mineralogice 'Jana in sed. XVIII. Dinstari. Ghiata prin incalcjire la o antunita tem- tre scrierile lui amintim: De ortu et causis subperatura, 00 C., se face apa, iar apa prin ridi- terraneorum , De re metallica , De mensuris et

carea temperaturei la 1000 C. trece in vapori. ponderibus Romanorum atque Graecortunl etc.
Prin detragerea caldurii se intmpla contrarul. Operele mineralogice ale lui A. le-a edat LehLa corptuile solide cohesiunea particelelor agro- mann in Freiberg (1804-1813) in 4 vol. 4) A.
gate e au mult mai mare dealt puterea, ce _Rudolf, (numele adevrat: Roele f Hui s m an)
nisuesce a le departa (caldura), de aceea an humanist, n. 1443, t 1485. A stucliat in Lwen
volum si forma constanta; la cele lichide aceste si Paris, apoi s'a dus In Italia, uncle s'a ocupat
doue puteri contrare sant aproape egale, de aceea cu studii humanistice. Eleganta stilului, in care
numai volumul lichidelor e constant (nu se pot scria latinesce i grecesce, i-a castigat renume.

condensa); la gazuri e mai mare puterea de A scris intro aitele: De inventione dialectica
respingere a particelelor deck cohesiunea, deci libri LII. A. a fost i pictor si music escelent.
n'au nici velum, niel forma constanta.
A.fara de limba latina si greca, mai scia si I.
In bo ta nic a: se numesc A. acele organe, franc., ital. si chiar ebraica. 5) A. Christian
cari stint apropiate astfel, ca formeaza o massa Ludovic, pictor germ., n. 1667, t 1719. Cele
unica; asa stint flori agregate in glomerule ori mai multe peisage ale lui se afla in pinacoteca

in capitule; f ru o te ag r eg a t e (Lindley) nu- din Schwerin, dar sfint multe si In Viena, Dresda,
Erato de altii multiple (De Candolle), cand stint Gotha etc. si prin Italia. 6) A. Martin, scriitor
mai multe fructe mici apropiate resultate din music. al tirnpalui reformatiunii, n. pe la 1486,

tot atatea flori deosibite; p eri agregai, cum t 1556 in Magdeburg, unde fusese cantor si
stint aceia ce formeaza carnea portocalelor, director de musica ; in scrierile sale a folosit
lamailor etc. A. Braun si Hanstein namiau notele usitate acum in local tabulaturii practicate

Aggregatae un ordin de plante format din in- p'atunci. Scrierile sale au cuprins musical-pedatrunirea familiilor:
Caprifoliacee, Va- gogic si sant de interes pentru cunoascerea mulerianee
Dipsacee,
Rubiaceei
caracterisate prin flori sicei de pe acole timpuri. A. scris: blusica ingamoperale agregate, ca ovar unic i stamine strmnentalis, Rudimentamusices,Musica choralis,
epigyne.
Musica figuralis.
[S. t. R.]
A. se mai numesce si un profesor (asisAgricultura, una din cele 3 ocupatiuni primitent), care functioneaza langa un alt profesor tive ale omului (vnatul - pescaritul, pastoritul
ordinar (titular), insa fara a av drepturile i agricultura.) Mai antaiu s'au ocupat oamenii
acestuia. De aim Agregatiune, admitere la titlul ca vnatul i pescuitul, apoi s'au facut pastori
de agregat.
(nomacji) si in urma agricultori asegndu-se in
Agresiune, apropiere de ceva, repecjire spre locuinte stabile. A. procura materiile prime
Ewa, isbire, atacare neprovocata. Agresiv, ata- pentru diverse industrii. V. Agrologia i Agromator, isbitor.
Agrest, deja camp, teranese.

nomia.
Agri decumates, (lat. team decimei,

Agricol, ce privesce lucraren parantului; cul- tinutul intre Dunarea de sus, Riuul de sus si
tivator de parnnt.
de inijloc si intro linia de intarire maim dar
Agricola,

Ghaeus Julius, barbat de stat si mata

incepnd dela Kalheim, pe langa Dunat

beliduce roman, D. 39 d. Chr. in Forum Julii liana la gura riului Lahn ; pe la 100 d, Chr.
(Gallia); conduce mai multe expeditiuni i asi- cedara Romanii, pe langa platirea decimei, ve
gura dominatia Romanilor asupra Britaniei; teranilor romani si emigrantilor din Galia;

93. Biografia i-a scris-o Tacitas, ginerele sett. secl. III. cada in mama Alemanilor.
Agricola, 1) loan (Schnitter), teolog germ.,
Agrigent, (grec. A k r agas, acum Gi rgenti
n. 1492 in Eisleben, t 1566; a studiat in Witten- oras in Sicilia, odinioara infloritor, cu temple
berga cu Luther, pe care la 1519 l'a insotit la dis- admirabile; intemeiat pe la 582 a. Chr.; 406 a fost
puta din Lipsca. El a introdus cultul diviu protes- cucerit de Chartagineni, iar dela 262 ajunse sub

tant in Frankfurt 1. M. A fost paroch in Eisleben, Romani; in sed. IX. d. Chr. darimat de Samai apoi docent in Wittenberga, ande disputa raceni.
teologica, ivita mai dinainte intre el si MelanchAgrimensori, iugineri agricoli la Romani; o
ton, a degenerat in cearta. (v. Antinomism.) La clasa deosebita, cualificata In scoli speciale,
1538 se duse la Berlin, ande deveni superin- cunoscinte teche. i jurid.; deliberau asupra
tendent si predicator de curte al lui Ioachim II. tuturor afacerilor de proprietate i catastru.
A. a fost orator escelent, poet, profesor si scriitor
Agrimonia L., planta, gen din familia Rosadiligent. A scris prima colectiune de proverbe ceae, tribal Poterieae; contine plante erbacee
germane, multe scrieri teol. i cantari bis. 2) A. perene, Cu flori galbine, ce apar in Iun.Aug.
Mihail, reformatorul Finnlandei (1508-1557) A. cuprinde mai multe specii, ce creso in ren. in Perno,
ca episcop in Abo. A fost elev giunile temperate si in muntii tropicali ai emisal lui Luther; el a folosit mai antaiu limba fin- ferei boreale si ai Amer. austr. In Rom. si in
nica ca limba literara. 3) A. George (Bane r), terile invecinate se afla A. Eupatoria L. numineralog germ. n. in Glogau 1490, t in Chem- mita in popor Turita in are; ea cresce prin
nitz 1555. La 1527 s'a asectat ca medic in Jo- cranguri, tufisrui si paduri, atilt in regiunea
hanuisthal (Boemia), 1531 la Chemnitz. S'a de- campeana cat si in cea muntoasa. Se mai afla
dicat studiului montanisticei. La clasificares mi- A. agrimonoides L., A. repens L. etc. Unele
nera1elor s'a luat dupa semnele morfologice, apoi specu de A. L. se cultiva ca plante ornamendupa insusirile chernice si fisice; el deosebesce tale. A. Aupatoria L. se intrebuinta inainte ca
minerale simple (lutoase concre(ioase, pietri si specific pentru a vindeca boalele de ficat; arli
metale) si compuse. Siaemul lui A. a fost basa se intrebuinteaza putin ca astringent. [Z. C. P.]

www.dacoromanica.ro

Agrippa

67

Agrostemma.

Agrippa 1) Marcus Vipsanius, n. 63 a. Chr., parte staiicos s't acoperit cu paduri seculare; se
i pomaritul s't se produce var
lui August invinse pe Sextus Pompejus la Mylae de prima calitate in cantitate mare. Pe terisit Naulochus (36 a. Chr.), repurtit victoria stra- torul A. s'au aflat In numer considerabil bani
lucita dela Actium (31 a. Chr.) asupra flotilei din epoca de fer, tot pe aici s'a condus una
lui M. Antonius i Cleopatrei; sub( conducerea dintre cele trei dlme, numite Limes Dacicus,
lui se efectui mesurarea imperiului roman (Corn- cari le ridicasera Romanii pentru apararea
mentarii Agrippae ), dupa care se compuse o ciei. 2) A. com, mica in cottul Bihor, ceno.
harta a lumii. Rentercndu-se din Pannonia, Beliu, 279 loc. Rom. gr. or.; se ocupa cu agriuncle linistise o rescoala, se imbolnavi si
cultura i pomaritul.
la 12 a. Chr. 2) A. Menenius, 503 a. Chr. conAgrieul, numirea populara a plantei Ribes
sul roman, cunoscut prin fabula despre conju- Grossularia L. (V. ac.)
rarea membrelor corpului in contra trandavului
Agrieul-munte, (Muntele Agrisului) forstomac, cu care a impacat pe plebeii emigrati meaza continuarea nord. a Muntelui-Mare din
pe muntelo sfant.
Muntii-Apuseni; se estinde pana in Valea-Ierii,
beliduce i barbat de stat roman; ca partisan al cultiva viile

Agrippa, Cornelius Heinrich de Nettes- care-'1 desparte de grupamtuttilor Gilauluisi incun-

h eim, scriitor, medic si filosof, n. 1486 in Co- jurandu-1, formeaza la poalele nord. ale muntelui

lonia, t 1535; a dus o viata aventtuioasa si un unghiu s't astfel Ii indreapt ennui nerdnestatornica. Dela 1509 a fost prof. de teologie estic spre sud-est; are trei piscuri, dintre cari
In Dale (Franche-Comt), acusat insa de eresie cel mai inalt e de 1477 m.; in unele descrieri
trebui sa fuga. A amblat pin Anglia si Italia, (germ. si magh.) e numit i muntele Haller, ai
uncle ca militar ajunse capitan a't cavaler; a Andrssy, dupa numele proprietarilor ; pe harta
propus teologia in Colonia, apoi ca Dr. juris et speciala militara e ins insemnat ca numirea

medicinae a tinut prelectiuni in Pavia, de uncle adeverata: Muntele Agrisului.

[Silv. Mold.]
a trebuit iarasi sa fuga dinaintea creditorilor. Agrologia, agricaltura generala; are sa ne arete
Ca syndicus in Metz a aparat o strigoaia substantele i fortele neinsuflelite ale naturii (din
deci trebui sa fuga in Helvetia, apoi renters la pamkt s't atmosfera), cari prin intermediul planMetz devine medicul mamei regelui Francis I.; telor devin accesibile omului ; numai planta se
cagut in disgratie se duse la Olanda, unde serse poate nutri direct din painnt, adeca sa-si abrenumita carte : De incertitudine et vanitate soarba din pamnt substantele necesare formarii
scientiarum declamatio invectiva (Colonia 1527), corpului ei, si indirect si a corpului animalic.
in care sbiciuie sciintele, pentru-ca imping su- A. ca sciinta, se baseaza de o parte pe sciintele
fletul la pecat, sting lumina credintei, ridica naturale, de alta pe sciintele economice; ea tracminciuna la valoare etc. Din aceasta causa A. teaza: 1) despre viaja plantelor sau biologia vefit silit sa fuga in Francia, undo iarasi fit per- getala, 2) despre pan-1kt, 3) despre clima, 4)
secutat i apoi prins. Eliberat flind se duse la despre amelioratiunile agricole, 5) despre lu-

Grenoble, nude muri. A. a mai kris : De oc- crarea pamktului, 6) despre ingrasaminte, 7)

culta philosophia, Declarnatio de nobilitate et despre semnta i semenat, 8) despre intretinerea

nraecellentia foeminei sea us, etc.
semenaturiler, 9) despre recolta i pstrarea proAgrippina, 1) Fata lui M. Vipsanius Agrippa si ductelor. Cf. Dr. G. Maier: Tratat de agricultura
a luliei, sosia cesarulni Germanicus, pe care-'1 rationala 1896, de Vrani : Tratat de agricultura.
insoli in expeditiile sale din Germania si Orient,
Agronomia, sciinta, care ne da toate principiile
clovedind multa barbatie; dupa moartea lui
legile, pe cari se baseaza agricultura sub toate
Germanicus se rentoarse la Roma, dar de- formele ei; are in vedere nu numai partea techvenind suspecta f exilata de imper. Tiberius nica a productiunii agricole, ci i cea economica,
pe instila Pandateria, uncle peti de foame; tot rentabilitatea; se confunda des cu agrologia.
asa perira i baietii ei Nero s't Drusus, cel mai
Agronomia", jurnal bilunar de agricultura
finer
Caligula ajunse imperat in 37 d. Chr.
economia rurala, aparut la 1859-1861 form.
2) Fata celei de mai sus s't a lui Germanicus, 80 in Bucuresci, tipogr. nationala, sub red. lui
n. 16 d. Chr. in Colonia Agrippinensis; mai P. Buescu.
antaiu sopa lui Ahenobarbus, din care casatorie
Agropyrum, planta, gen din familia Gramise nascir Ner o, apoi a bogatanului Passienus neelor, tribal Hordeelor ; speciile acestui gen
Crispus si in urma a imperatului Claudius, pe sant respndite in partile temperate ale emiscare-'1 otravi, ca sa ajunga Nero pe tTon ; a ferei boreale ; dintre ele Agropyrum repens P. B.
dus o viata depravata; imorala i f uciSa in e cunoscuta sub numele vulgar de pi r sau chi r

59 la porunca lui Nero. Dela ambele A. au ca o buruiana stricacioasa agriculttuii; rhizomul ei

remas statue de rename In museul capitolin
se folosesce in medicina ca diuretic. [A. Pr.]
Villa Albani din Roma i Neapole.
Agrostemma L., planta, subgen din genulLychAgrie, 1) A. (Agris i Egres, numirea veche nis L. din familia Caryophylleae, tribul Sileneae;

Egreg, Greg), com. mare in cottul Arad, cerc. unii botanisti le considera ca gen cu o singura
Tknova; despre viile dela A. se face arnintire specie A. Githago L., cunoscuta in -popor sub
deja la 1214, iar despre parochie la 1332; pe nurnele de Neghina sau Zizanie; cresce din
dealul numit i acji A. era la 1406 o cetate (rui- nenorocire si la noi rain semenattui. Semintele
nele se ved anca), cared apartineau comunele: A. de neghina, amestecate cu semkta de grau, dau
de jos, de sus si alb. A. are 573 case, 2661 loc. fainei de gran coleare negricioasa, gust neplacut
dintre cari 2622 Rom., gr. or.; biserica e pomproprietati toxice, de aceea e necesar, ca sa se
poasa, de piatra cu trei scoli de piatra, regu- indeparteze aceast planta din semenaturile de
late: done pentru copii si una pentru fetite. gran inainte de a ajunge la maturitate. De-

Teritorul e de 5258 jugere catastrale, in mare cocliunea oblinuta din semintele de n eghin a

www.dacoromanica.ro

5*

68

Agrostidee

Ahmes.

se intrebuinta odinioara contra boalelor de pide; pe timpul lui s'a inradiicinat adanc idololatria,
acum nu se mai intrebuinteaza in medicina.
combatuta de profetul lije, care traia pe atunci.
[Z. C. P.]

Ahaggar,

teara muntoasa in Sahara, intro

trib din familia Granti- That, Fezzan si Air; locuitorii Tuaregi.

neelor cu spicule uniflore; la A. apartin ca genuri
Ahal (Achal) Te/ce, Oasa A., o parte a promai remarcabile: Stipa, Miliurn, Phleunt, Agro- vinciei transcaspice, fermata de Rusi la 1883.
stis, Laguna . a.
[A. Pr.]
Capitals e Askabad. Din muntii Kopet Dagh
Agrostis, planta, gen din familia Gramineelor, isvoresc o multime de riulete, cari eonduse de
Agrostidee, plante,

tribal Agrostideelor ; speciile lui sfint respandite Tekinti prin nenumerate canaluri, fac din Oas'a
pe intreaga suprafata panintului; unele din cele unul din cele mai roditoare tinuttui, care sea-

indigene la noi precum A. alba L. stint plante mana cu o gradina bine cultivata i bogata.
L o cuitorii Oasei sfint asanumitii Peke san

furajere excelente, a carer cultura se recomanda pentru locunle tunede, altele ca A. Spica
venti L. creso pe ogoare i contribue astfel 1a
depreciarea receltei.
[A. Pr.]
Agrostographia, partea botanicei, care trateaza
in special de Graminee i plantele analoage,
prin extensiune: tratatele ce se ocupa in special
cu plantele acestor familii. Specialisti in Graminee se niunesc botanisti agrostographi.
Agrotis segetum Fab., fluture nochirn.
Agrumi, poama acra, numele connm al lamaii,
portocalei etc.
Agrypnia, lipsa de somn, insomnie; simptom
de iritatiune cerebrala dupa stadia prea intensiv,

Te kin ti, o semintie a Turcomanilor. Facndu-se

din causa hotiilor i jaftuilor Ion incomocA vecinilor Rusi, acestia in interesal reputatiei lor

In Asia se velura necesitati a-i supine pe Tekinti, ceca ce dupa lungi i grele luyte (1874,
1876, 1878-1880) abia le succese in 1881/2.
Ahalzich,

Achaltsiche cetate nouag, for-

tareata in guvernamentul rusesc Tiflis (Transcaucasia), situata la inaltime de 1029 m., cu

13,757 loc., multe biserici armene si o mosea
foarte frumoasa, prefacuta in biserica ruseasca.
Mal demult tirg principal de baieti si fete georgiene ; acum comerciu cu vite, piei, miere, coma

ecese in mancare i beutura, abus de cafea, etc. In apropiere se produce vin bun.
ceai, tutu; la duren i mari; uneori ca simptom al
morburilor de creen si al diferitelor neuropathii.
Agua, cel mai limit munte al Amer. centr. in
Guatemala, 4416 m. inalt; vulcan.
Aguas-Calintes, stat al republicei Mexico cu

Ahasiti, (antiochiani) aderentii doctriuei politico, care subordineaza biserica statulai i recunoasce potestatea nemarginita a principelui in
afaceii bisericesci. (Jus terfitoriale circa sacra.)

Numiti dupa regii Ahas i Antiochus, cari au

areal de 6095 km2. si 140,180 loc.; cap itala realisat aceste principii. Repres. prin fdos. engl.
4., 32,355 loc.; in apropiere isvoare calde.
Hobbes.
Agud, numirea populara a plantelor: Monts
Ahasver, In istoria Evreilor numele regelui
alba L. si .71forus nigra L. (V. ac.)
peisian Xerxe. In inscriptiuni se numesce
Aguilas, port i orasel in prov. spaniola Mur- Khshajarsha.
cia. 10,000 loc., export de plumb, fer, pacioasa
Ahat, v. agat.

smochine.
Agulhas,

Ahatina ,

(Achatina L) un melc terestru

(Cabo Agulhas sau Cap Lag-ulhas) foarte mare; traiesce In Africa si depune one'

punctul extrem de-la capul de buna speranta, mari ca cele de porumb; bucati din scoica lui
Rite departare de 155 km. spre sud dela acesta, serves in Angola ea monete.
e format din nasipul marii, care se adtma aici
Ahemenicli, veche dinastie persiana intemeiata
si e foarte periculos pentru navigatiune.
de Achaemenes, mosal lui Cyrus, intemeietorul
Agura, muntele Athos in partes sudica a imperiului persian.
Macedoniei.
Ahlwardt, Hermann, conducetorul antisemitiAgurida, strugur necopt sau acru, zeama din- lor in Germania. I publicat numeroase brosuri

tr'un asemene strugur

i once poama acra. vehemente, pentra cari a fost osandit mai de

(E. M. R.) Aguriclar, v. launisca.
multe ori la inchisoaxe.
Agu, peisonagiu legendar; in baladele oltene
Ahmed, ah, intemeietoral statului Afganilor
Agus al lui Topala , in cele banatene Agasita lui sau Duranilor; n. 1724,
1778; ales (1747)
Topala ; diminutiv simpatic din agd. (Etym. M. R.) prncipe al Afganistanului (v. ac.), primi numele
Aguti, (Dasyprocta A. L.) animal rogetor; tra- Don doran (=-- margaritarul veacului); pura
iesce in Brasilia, Peru, Antille, Surinam si Guiaua; multe resboaie norocoase si invinse ai pe Marati
are bot ascutit, urechi mici, rotunde, picioarele
Persani. (Cf. art. de sub Achmed.)
dinderet mai lungi ca cele dinainte ; n'are coada,
Ahmed Midhad , efendi, renumit romancier

degete are 51a picioarele dinainte, 3 la cele dinapoi ;

mersul lui este repede; dintii puternici; traiesce

In parechi, pnin padurile dese ; se atla pana la
inaltimea muntilor de 2000 m.; e Ificos i nestricacios;"- se hranesc cu insecte i plante; prins

turc; i incepR activitatea literarg ancrt in

tinerete i puplich preste 200 vol.; redactor al

unui (liar de frunte ( Terdjuman-i hakikat )

primul representant al directiunii Rationale in
literatura turc. si al purificarii limbei turcesci ;
de mic se imblanclesce; are un miros tare a a sells mai ales romane, drame i luerari sciinmosc.
tifice.
[M.]
Agyagfalva, s. secuiesc in Trs. cott. Odorheiu;
Ahmedabad, (A.hmadabad) eras in provincia

873 loc. La A., pe campia care se estinde pe indobritica Bombay, 145,990 loc.; are multe
malal string al T6rnavei-maii, au tinut Secuii la monumente de rename i industrie bine des10 Oct. 1848 un meeting, decretand insurec- voltata.

[Silv. Mold.]
Ahmes, matematic egipt., a trait la incep.
Agynia, (grec) necasatorie, celibat, burlacie. raileniului H. a. Chr. Autorul celei mai vechi
Ahab, rege preste Israil. dela 917-895 a. Chr.; opere matem., publ. de Eisenlohr, Lipsca 1877.

tiunea.

www.dacoromanica.ro

69

Ahn

Ahn, Francisc, n. 15 Dec. 1796 in Aachen ; fine circu.mvolutiuni, deci putin inteligent. Sfint
autor al multor carti de scoala pentru invetarea 2 specii, una cu 2 si alta cu 3 degete la picioa-

limbilor rnoderne (franc., engl., ital., oland.); dela rele dinainte. A. se taraie cu greutate pe arel: metoda lui A. pentru invetarea limbilor bori, nutrindu-se cu frunza Ion. Amandoue spe-

(analitica), urmata de 011endorf s. a.; contrarul

metodei sintetice a lui A. Seidenstiicker, continuata, de C. Pltz si C. Otto. 21 Aug. 1865.
Ahrens, Henric, filosof de drept, representant
principal al unei directiuni jur. - filos. numita

ciile (Bradypus didactylus i Br. tridactylus)

glut cam de 0.5-1 m. lungi si traiesc in America sudica. In thnpurile primitive existau bradipi uriasi, de marimea rinocerilor sau a elefantilor, cunoscuti sub numirea de megatheri,
mylodon i megalonyx, ale caror remasite

dupa el; n. 1808 in Kniestdt, Hannovera,

1874 in Salzgitter, studia in Gttingen; dupa s'au gasit In America sudica i nordica.
[M.]
revolta din Ian. 1831 se refugi in Belgia si
Aiakos, (Aeacus) fiul lui Zeus si al Aiginei,
Paris, tinnd prelectiuni despre filosofia germ. n. pe ins. Oinone, nade fiind singular' om, Zeu.s
dupa Kant; 1834 fit chemat ca profesor de filo- a prefacut omdele (grec. myrmex) in oameni
sofie la universitatea din Bruxelles, 1850 ca (Myrmidoni.) Dupa moarte deven unul dintre
profesor de universitate in Graz si 1859 in judecatorii infernului. Aiakeia, serbatori in

Lipsca. Scrise: Organische Staatslehre auf phi- onoarea lui A.

losophisch-antropologischer Grundlaget (Viena),
Aiax, numele a doi eroi greci. 1) A. Teleopul principal: Coins de droit naturel (Paris). monios, rege de Salamis, in resboiul troian cel
Ahriman, (Ariman) dupa mit. pers. nascut, rnai de frunte erou dupa Achile. S'a ucis in
ca i O rm u z cl, din sinul 4eitatii Zar vana nebunie. 2) A. Oiliades, regele Lokrilor, ase-

A kar a n;a; la incept spirit de lumina si carat; mene a luptat inaintea Troiei. Pentru deflorarea
invidia lui contra lui Ormuzd, cjeului de lumina, Casandrei, Athene i-a nimicit naile langa ins.
lacornia dupa domnie Il desbina de den' cel gyraice, uncle s'a inecat.
mai inalt i astfel A. nadir, deven principiul
Aicard, Jean, schitor franc., n. 1848. Opere
fu, spiritul tuturor relelor i domnul intune- mai inseinnate : Les jeunes croyances, Les parecului i isi crea spirite rele si de intunerec mes de Provence, Le Dieu dans Phomme etc.
devii i septa archidevi i alte fiinte rele; dela La teatru i s'au jacat piesele : Au clair de la
facerea lumii pana adi neincetat poarta resboiu lune, Pygmalion, Molire Shakespeare. Adecu Ormuzd. In Zendavesta A. se numesce con- verat fin al Provencei, posede ram si color'
stelatiunea $erpele care-si fac calea intre cer stralucite.
pamnt (nand sta in orizon). Asemenea finta Aides, (A idoneo s), in mt. grec. deul lumii

S e th la Egipteni, Typhon la Greci, Satana de jos; casa lui se numesce aidao, aidos (iad.)
la crestini.
Zeus, dupa ce invinse pe Titani si pe Ci cl o pi,
[Atm.]
Ahtum, la Anonimus: Ohtum, duce al Banatului impart lumea in trei p4rti; sie-si tin regimul
ceruhu , lu Poseidon ii dete al apelor, iar
Tirnisan, urmas mai indepartat al lui Glad
contimporan al St. Stefan, regele Ung.; nevoind lui Aid es afunclimea pamntului cu imperiul
sa mai recunoasca suprematia regelui magh., mortilor i al intunerecului plin de taine, adeca
fa batut de Stefan
inlocuit cu un nepot al Winn de jos.
[Atm.]
regelui, numit Sunad. Cf. Xenopol: Istoria Ro- Aidin, vilajet turn. in Asia-Mica, la coasta
vestica i sud-vestica; capitala A. sau Glizelmanilor din Dacia Traiana, I. 469 si 486.
Ahumada, Don Pedro Giron, Marques de hissar cu 35,000 loc., resedinta unui pasa; are
las Amarillas, duce, general si "barbat de stat mope i basare frumoase, comerciu mare cu
spaniol, n. 1788 la S. Sebastian; pe timpul res- bumbac; se fabrica marochin galbin veritabil.
boiulai de independenta sef al statului major;
Aigrette, egreta, buchet de pene fine albe, ce
dupa revolutia din 1820 scurt timp ministru de le purtau femeile ca decoratiune in frisura;
resboiu; numit de Ferdinand VII. membru in penis militar.
consiliul de regenta, apoi president al Procefilor ;
Aiguillon, (pron. egiiiong, lat. Acilio), 1) oras
1835 din nou ministru de resboin sub Toreno; francez in departamentul Lot- et- 6-aronne, cu
17 Maiu 1842 in Madrid.
3160 loc., comerciu ca vin, cultura de tutun
canepa. Insenmat prin resturile unui vechiu
Ahuramazda, in mit. pers. OW, care a facut
si sine lumea; adeseori e numit spiritul sfant si caste', si ale unuia mai nou, zidit in stil ital.
datator de binecuvntare, domn, domnitor, cel de ducii de A. Langa biserica se afla un zid rotare i cel 'Malt; numele lu in alta forma e: man de 10 m. 'Malt Cu 4 arcade, iar la 2 km.
Aur a-mazda (mare intelepciune) si Ormuz d, de A. se afact massivul turn roman St. Cme
forma din nwnele aol insirate.
sau Tourasse.
[Atan.]
A. I., (Alba-lulia) semnul monetariei din acest
2) Aiguillon, titlu de duce franc. dela castelcil si

oras; se gasesce pe banii de argint batuti pe orasul A. Cardinalul Richelieu curnperase mosia A.

timpul principilor transilvaneni.

pentru nepoata sa Maria Magdalena de Vignerot;
Ai, (bradipul sau lenesul), mamifer din fam stranepotul ei Armand Vignero-Duplessisbradypodidelor, ord. nedintatelor; cap rotund, Richelieu, duce de A. (n. 1720) se ridich

ca la moimite, urechi acoperite ca per si ochi

mini; membrele dinainte cu mult mai lungi ca
cele dinapoi, provedute cu. ghiare incovoiate,
lungi i putemice; coada foarte scurta; acoperit
cu per lung, aspru, semenand cu Maul uscat;

la curte si in armata pana ce ajunse guvernor

al Bretagnei. In urma volniciei sale ajunse in
conflict cu parlamentul de acolo si la intrevenirea ministrului Choiseul fh rechemat. Prin

protectia contesei Dubarry ajunse (1770) urmas

adeseori verdiu, din causa unei mici plante, alge al lui Choiseul. Slabiciunea lui in politica s'a
(Chlorococcus), ce triesce pe el; are masele ; aretat la impartirea Poloniei. La urcarea pe tron

dintii taietori Ii lipsesc; creerul e mic, cu pu- a lui Ludovic XVI. f dimis, ba eschis dela

www.dacoromanica.ro

70

Ailly

Aiton.

carte. Muri in 1782 despretuit i dat

calculh diametrii, suprafetele i volumele tuturor
Fiul seu Armand, duce de A. ea deputat corpurilor sistemului nostru solar; s'a mai disal starilor generale (1789) se declar pentru tins indeosebi n optica; dela 1871-3 a func-

starea a treia i f unul dintre cei dintaiu nobili, tionat ca president al celebrului institut Royal
care a renuntat la toate privilegiile.
Society i 1872 fi avansat la rangul de nobil;
Ailly, (Petru d'Ailly, lat. Petrus de a publicat numeroase serien.
Al liac o), filosof, n. 1350; in calitate de cardiA-is, in =sick' tonul resultant din inaltarea
nal luh parte la conciliul din Constanta, unde simpla a tonului A.
apera independenta sinodului fata de papa. El
sotia lui Mohamed.
sustinea, ca existenta lucrurilor in sine poate fi
Aisne, (pron. een) fin in nord. Franc.; isvoo amagire (ilusiune), adeca nu se poate dovedi resce in padurea Argonne; se varsa in Oise
nemijlocit pain sensatiuni, pe cand prin consci- (afluent al Seinei) la Compiegne; lung de 279 km.
inta de sine omul i cfistiga siguranta necondi- (56 km. navigabil.) Dupa el e munit d e p ar t ationata a existentei sale. Opul principal: Quaes- men t al A. (in Lsle de France), 7427 km2. ai
tiones super quattior libros sententiarum.
(1891) 545,493 loc. Capitala Lao n.
Ai,or, numire popularii a plantei Lilium MarAimak, popor nomad in partile nord. ale Afganistanului, intre Herat si Kabul, de origine tagon L. (V. ac.)
mongola; vietuesce impreuna cu asa numitii
AYss, Mademoiselle, aventuriera, o circasiana
Hasar a; laolalta sant circa 600.000.
nascut pe la 1693; cand era de 4 ani fa cumAin, (pron. en), rill in estul Franciei; is- perata de ambasadorul franc. in Constantinopole,

voresce in muntii Jura si se varsa la Lyon in conte de Pernio!, care o duse in Francia, o
Rhne, 190 km. lung. D e p art am entul A. cu email
facia metresa. Renta de 4000 fr.,

areal de 5825 km2. si (1891) 356,907 loc.; capi- lasata ei de contele, o ceda. surorii lui. Epistolele
tala Bourg.
ei (ed. de Voltaire, Paris 1787, de Ravenel 1846)
Ainali-Kavak,

localitate in Crimea, ande s'a siint interesante pin relatinnile, ce a avut cu

incheiat la 4 Mart. 1779 o conventie intro Rusia persoanele cele niai reniunite ale timpului sea.
si Tunis, pnn care se permite Rusilor naviAistulf, (Ahistulfus, Haistulfus), rege
garea pe Marea-Neagra in corabii de aceeasi al Longobarcjilor, urm pe tron la 749 fratelui
mrime ca ale natiunilor celor mai favorisate. sea Ratchis, care se faca calugar. A. incerch

Privitor la principatele rom. se stipuleaza: tributul, ce ele au sa plateasc la fiecare doi ani,
sa fie taxat cu. moderatiune i mania, sa nu
se niai ceara nimio pe deasupra; fenilo rom.
sa aiba la Constantinopole cate un charg d'

de non sa uneasch intreagh Italia sub coroana

Longobarclilor, ennui Ravenna, supuse pe principii de Benevent si Spoleto, si asedia Roma.

Atunci (754), la rugarea papei Stefan H., ven
regale Francilor Pipin, care scaph Roma, iar la

affaires de religiunea gr. or., care sa fie sub scutul 756 bata de nou pe A. si-'1 sili sa redea teridreptului gintilor i tratat cu respectul cuvenit; toriile cucerite, pe cari apoi Pipin le darui papei.

din parte-i Rusia se indatoresce a nu intrebuIn tannin. botan. prescurtarea numelui

into. dreptul sea de intercesiune in favorul prin- Aiton.
cipatelor decilt numai pentru pastrarea nestrliAitie, ceata, card, potae de lupi.
mutata a conditiunilor stipulate prin acest articol.
Aitken, (pron. eht) Sir William, medie engl.,
(Cf. A. D. Xenopol: Ist. Rom. V.)
n. 1825,; dela 1860 prof. la scoala Army Medical
Ain-Musa, isvor vestit langa Suez. Dup tra- School in Batley; introduse (1858) termometrul
ditiune isvorul scos de Moise din stanca.
In praxa medicilor englezi.
Aino, popor pagan pe ins. iapan. Jeso, pe
Aiton, (pron. Eht'n) William, botanic; n. 1731
Sachalin si pe Curile, vr'o 100,000 capeta; limba In Scotia, t 1793 ca director al gradinei botalor sta intre cea chineza i mandsura.
nice din Kew, cea mai bogata pe atunci. Scrierea
Aior, numire vulgara a plantei Euphorbia lui de frunte: Hortus Kewensis a aparut in
helioscopia L. (V. ac.)
1789 in 3 tom.
Air, (AhiP sau Asben) o teara de oaze in sulAlton, s. in cott. Cosocna, intre Turda i Clus;
tanatul Tuareg in Sahara; muntoasa, muntii se 2018 loc., dintre cari 1358 Romani, iar ceialalti
urca pana la 2000 ni.; valle romantice ; teritoral Magh. Aci s'a aflat o columna miliaria
55,000 km2.; 60,000 loc.; capitula Tintellust. romana, singura ce s'a descoperit pe pamntul
Vechea capitula a fost Agades (Aghadez), punc- vechei Dacii. Columnele miliare se aseglau pe
tul de intadnire al caravanelor din Sudan, Ma- calla romano i aratau. distantele. Columna dela
rocco, Fessan
A. se afla in museul din Clus si are urmatoarea
Aira, plant, gen din familia Grarnineelor, inscriptie:
IMP.
tribal Aveneelor. Speciile acestui gen stint resCAESAR NERVA
panditd prin Europa; in Rom. se afi mai ales
TRAIANUS AUG.
A. eaespitosa L. pfina in regiunea-alpina, ande
GERM. DACICUS
PONTIF. IVIAXIM.

formeaza o multime de gru.pe cespitoase numite

poporal ca insasi planta Tar so c i. [A. Pr.]
Airy, (pron. ehn) George Biddell, n. 1801,

t 1892; 1828 ajunse profesor si director la observatorul din Cambridge; dela 1836 pana la
1881 function& ca astronom in Greenwich si
calculk prelucrii i publich toate observatianile
facute dela 1750 incoace; inventa i constru
mai multe instrumente si a introdus memorabila
/Iona graduatiune engI.; pe terenul astronomic

POT XII. COS. V.

IMP. VI. P. P. FECIT

PER. COH. L FL. ULP.
HISP. MIL. C. R. EQ.
A POTAISSA. NAPO

adech:

CAE

MPX.

Imperator Caesar Nerva Traianus augustus

gennanicus, dacicus, pontifex maximus, potestatis

(ad. tribuniciae) Xrf, consul V. imperator VI.

pater patriae fecit per cohortem I. Flaviam I11-

www.dacoromanica.ro

Aituri

piam Hispanorum militum ciyium Romanorum

Ajuda.

71

Aiwas, sau Aiwai se numesce In Turnia un

equitatam. A Pot aissa Napocae muja domestic de casa incredinfat cu lucrarile mai
dure, adeca un fel de lacheu in bucatarie; se
pasuum decem.

Din aceasta inscripfie, copiata si de Afommsen inulfamesce cu leafa mica; in anticitate insa
(in Corpus Inscript. Latinarum, P. L pag. 256 adesewi ajungeau la averi mari i titluri, puNr. 1627) se vede, ca pe locul Turdei de agli se nndu-li-se inaintea munelui i titlului cuvntal
afla colonia Potaissa., iar la Clus Napoca. Dela A.., s. e. Aiwas Mehemed Pa.sa.
columna, conform inscripfiei, se awl ambele Aiwazowski, Ivan Constantinovici, renwnit
localitafi In departare de 10,000 urme romane, pictor rus, n. 1817; prof. la Academia de bele
adeca 2 mile geogr., ceea ce corespunde cu de- arte din Petemburg; exceleaza in tablouri cu
subiecte din viafa marinara i orientala; 1895
partarea A.-lui de adi dela Turda i Clus.
[Silv. Mold.]
arangi in Petersburg a 120-a exposifie a taAiturit fel de nituicare numita airea: cata- blourilor sale; e afara din cale productiv; numerul operelor sale se ridica la 10,000.
rigi, reci i piftie.
Aiu, numire populara a plantei Allium satiAix, (pron. ex) capitula unui arondissement
vim L. (V. ac.)
in Provence, vechea capitala a acesteia; reseAiud, (germ. Strassburg, magh. Nagy-Enyed) dinfa unui episeop; universitate i terme scum
oras in Ds., cod. Alba inf., situat in valea slab cercetate; 23,611 loc. Sub Romani se numia
Muresului (langa prul A.-lui), la o inalfime de colonia Aquae S ext i a e (123 a. Chr.) Aici a
270 m presto nivoul marii ; 5932 loc., dintre invins Marius pe Teutoni (102 a. Chr.)
cari 4029 Magh., 1436 Romani, apoi Sa.si s. a.
Aix la Chapelle, (pron. ex la sapell) numele
neamuri ; '1-au intemeiat Sasii in sed. XIII; eu franc. al orasului Aachen (v. ac.)
timpul insa Sa.sii in mare paste si-au pierdut
Aix le Bains, stafiune de bai termale in Franc.

nafionalitatea., contopindu-se in elementul magh. (Savoia), situata la inalfime de 258 m. Apa de

Numele rom. se deriva, dupa cum afirma Lank o temperatura naturala de 440, confine pufin
(Siebenbargens geographisches etc. Lexikon, 1839) sulfur. Specialitatea locului e procedura asa nudela numele latin Villa Judae Thadaei (dela mita
executat cu dibacie de
biserica apostolului Dicta Thadeu, aflatoare aici.) pemonalul
douche-massage'
instruit. (La noi nu poate fi vorba de
In A. se afla cel mai insemnat institut cultural efectele principiilor minerale, ci numai de o
al Maghiar. reforma din Ardeal: colegiul lui droterapie calda facuta cu o apa termala pufin
Bethlen, infiinfat de principele Gavriil Bethlen sulfuroasa, masagiul combinat eu (114 Dr. Foin Alba-Iulia (1622) si stramutat aici (1662) de restier.) Marea frecvenfa a locului se datoresce
principele Mihail Apafi. Colegial consta din liceu, mai mult jocurilor hasarde i petrecerilor de
curs de preparandie teologie reformata si e tot felul. Intre visitatori stint mulfi Romani
provdut cu internat; are biblioteca mare (preste din Regat.
[Dr. Vuia.]
22,000 vol.) si colecfiuni sciinfifice (s. e. col. de
Aixis, sau Azizis, oras dac, atins de Traian
naturalii, anticitafi etc.) Langa piafa principala in urmarirea Dacilor spre capitula lor Sarmise afla castelul orasului, cu mai multe bastMane, zegetuza.
zidit tot de Sasi. A. e central cott. Albei inf. cu
Ajaceio, capitula insulei i departamentului
diregatoriile comitatense i direcfiune financ. franc.
16,812 loc.; reseclinfa unui episAici se mai afla patru biserici, dintre cari una cop; local
Corsica-'
natal al lui Napoleon I.; loe de aura
rom. gr.-cat. si una saseasca luter.; aceasta din climatica.
urma zidit la 1866; pe local _ei a fost o biseAja Sofia, v. Ha.gia Sofia.
rica veche luter. zidita la 1313. A. mai are un
Ajmarai popor indian in America de sud. In
penitenciar al statului (Cu yr'o 350 definufi), copilarie isi diformeaza craniul, de unde au un

casarma de honvecji, scoala pentru vieri si mai tip special. Sant in decade*.
[Sily. Mold.]
Ajmir, (A dsmi r) oras indobritic in RadspuAiud-protopopiat rom. gr.-cat., se conipune tana cu (1891) 67,877 loc. e incungiurat de un
cateva filii, cu 14,543 ere- zid puternio cu 4 porfi fruinoase; are mai multe
din 27 parochii
dinciosi. Resedinfa protopopiatului e A. Pentru edificii frwnoase, comerciu viu; resedinfa adacopuirea salarului invefatorului din A. exista ministrafiei engl.
un fond infiinfat de Metropolitul Vancea.
Ajo, ayo, (span.) crescetor, aja, crescgoare;
Mclean, Clemente, tribun la 1848/9 n. 1820. agraire folosita de infanta Spaniei fafa en erasTatal sea Gavrila Beldean a studiat la scoalele cetorii Ion; usitata si la curtea austriaca.
magh. din Aiud, ande i-s'a maghiwisat numele
A jour, cuy, franc. compus din prep. it (la) si
In Enyedi . Clemente A. a cercetat gimnasiul subst. jour (d.iud, lumina.) 1) Se numesce un
din Clu i Treparandia cat. din Sibiiu. A fost obiect (sculptura, stofa etc.) lucrat astfel, Inca
scurt timp invefator in Ofenbaia, apoi
che- prin gauricele sale sa poata strabate lumina.
mat de amicul seu Avram Iancu, atunci can- S. e. Ciorapi jour etc. 2) In contabilitate incelist la tabla reg. din M. Osorheiu, deveni con- seinneaza, ca toate positiile, cari formeaza obducetorul curfii domnesci a baronului Pavel Bor- iectul contabilitafii, slat induse pana la liva
nemisza. Aici Fa ajuns isbuenirea revolufiunii. presenta. 3) In comerciul de pietri scumpe inInrolat in Abafaja la honvedi, s'a refugiat la semneaza acele pietri, la cari partea din dos e
Campeni, ande Iancu Il numi capitan. A luat neacoperita, deci piatra e stravedetoare, (briparte la multe lupte sangeroase victorioase liante etc.)
si a fost decorat cu crucea da aur p. inerite A Jove principium, (lat) inceputul e la Iu(austr.) i medalia de aun (rus.) Dupa revolu- piten, corespunde astaqi la frasa: S incepem
Puna a fost funcfionar, mai apoi invefator in in numele Domnului.
Campeni, unde traiesce ai ca pensionar.
Ajuda, (Vydah, Teida) oras in Dahome (Afr.)

multe societafi inagh.

www.dacoromanica.ro

72

Ajuga

Akka.

mai de malt central comere. de sclavi; 20,000 loc. In vilaietul tare. asiat. Akin, 8000 loc., aici a
Are un templu vestit, in care se adoara
invins Imp. Valens la 366 pe usurpatorul Procopiu.

Ajuga L., planta, gen din familia Labiatae,

Aki, in mit. germ. 0 egir, in cea nord. e

tribal 21jugoidecte , cuprinde ierburi anuale sau deal apei, al marii. Posseidon la Greci, Nep-

mai des perene, decumbente, uneori stolonifere; tunas la Romani.

A. cuprinde vr'o 30 de specii, ce erase in

Akiab , capitala prov. Arakan (Birma brit.),

Dintre speciile, ce se afla in Rom. si in tenle

Akiba, A. ben Josef, trai pe la 100 d. Chr.;

regiunile temperate ale globului i in muntii din port, 33,900 loc., statiune milit., comerciu de
regiunea tropicala. In Amer. lipsesce cu total. petrol si orez.

vecine, insemnam A. repeats L., poporal V i n e- diseipulul rabinului Gamaliel, e autoritate in

r it a, T am ai t a, cresce prin Vitiate si
talmacirea Talmudului; Maud parte la revolutia
paduri umede, pfina in regiunea alpina. A. gene- lui Bar-Cochbas, f ucis de Iulius Severus.
vensis L. si A. Laxrnanni Benth., vulgar Barba Akidopeirastica, metod de cercetare medicala
boie rului. Multe din aceste plante se cultiva introdus de Middeldorpff (1856.) Se infig ace fine
ea plante ornamentale prin gradini. Genul A. L. spre a constata eonsistenta sau continutul unor
cuprinde plante inodore sau putin mirositoare, organe mai adanc situate.
ceea ce constitue o esceptie in familia Labiatae.
Akjerman, de present centra administrativ
Ele contin un principiu reinos-amar si astringent, capitala judetului A. in Basarabia. Ac-kerman

de aceea frunzele i v6rfurile florifere se in- insemneaza turcesce piatra alba. A.sa a numit
trebuintou ea astringente i cicattisante, adi insa Turcia vechiul oras roman Cetatea-alba. A. e
construit pe o inaltime stancoasa, ce se afla pe
[Z. C. P.]
Ajumita, aj umitul, joc copilaresc, care pe ma1u1 drept al limanului Nistru, sub 462 11' 31"
alocurea se numesce mijoardt, mijota, de-a- lat. nerd. si 482301/8' lung. dupa moridianul Paris.
rnija, d'ascunsele, d'a-cucul, pitulicica.
Pe malul riului se afla insu.si orasul impreuna
Ajun, abtinerea totala dela mancare, beutura cu ruinele vechei cetati i vechei manastiri. Spre
ehiar dela lucru; A. se tine mai ales in pre- nord, imediat dupa bariera orasului, se incepe
diva nnei serbatoti rnari (s. e. a Aretarii Dom- satul Papusoi, iar dincolo de yule, ce ineungiura
s'au scos din us.

A. botezului) i inainte de impartasirea ()rasa', se afla colonia elvetiana S a b a, apoi satele

cu sf. cuminecatura. Multi ajuneaza spre a-'i Parla. A. e vestit in istoria acestei parti a vechei
ajunge un scop anumit. In asemenea casan i de
multeori A. devine o credinta desarta.
Ajutor, 1) in economia polit. v. la auxiliar;
2) in medicina primal A. v. accidente ; 3) in
marina v. Salvagiu; 4) A., un fel de dare directa,
ce

Dacii. In sed. V. a. Chr. nisce marinari greci din

Miletia au creat aici colonia numita Niconia, iar
dupa marturisirea lui Marcellin anca in sed. IV.
a. Chr, a fost aici colonia feniciana Ophiuza, lo-

cuita dupa Herodot de poporal Nevrii, cari au

se lua pe la sfirsitul veacului trecut in parasit orasal din causa inmultirii serpilor. Pe

Moldova dela terani si se incassa in luna Maiu. timpul lui Herodot in local Ophiuzei era deja
Ajutorinta, un alt fel de dare directa (in Mol- Tiras (Thiras), locuit de poporul Thirit, subjugat
dova), ce se storcea pe la sfirsitul veacului trecut de Daci pe la 300 a. Ch. Cu. 2 sed. inaintea lui
dela terani de 2-ori pe an, vara si iarna.
Christos in local anticului Tiras a fost iarasi o
Ak, tare. = alb, s. e. .A.k -Serail, palatal alb. colonie grec., ce facea comerciu cu popoarele din
Akabah, (Akabet el Misrie) port times cu Basarabia. Cand Romanii cucerira Dacia, numira
castel mntanit, situat la capul extrem al golf ului crawl: Alba-Julia. De aici faceau ei comerciu
de A. in partea nord-est. a Mari Rosii; are ceva cu Schitia. Cu invasiunea Hunilor (375 d. Ch.)
cotnerciu, intrarea in port cam anevoioasa.
dominatiunea romana se sfirsi; coloniile dispaAkamas, (grec. neobositul ) fiul lui Theseu, rura devastate de selbaticii barbari. Sub Andi,
a fost trinas cu Diomede la Troia sa ceara eli- pe la 545 d. Ch., A. renasce sub numele Turis;
berarea Elenei si mai tardiu unul dintre cei 30 cucerit de Ctunani reman() cunoscut sub numele
eroi ascunsi in calul de lema.
Acliba; cucerit de Uglici si alti Slavi e numit BeliAkarnania, partea cea mai estica a Elladei Gorod (orasul alb), iar tears intreaga: B el o g o antice langa M. Ionica; acum formeaza impreuna ro d c in a. In sed. XII A. era muscat sub
cu Aetolia o Nom ar c hi e , au un areal de numele: Mon-Castro sau Mauro-Castro;
7489 km2. si 162,020 loc., capitala: Missolunghi. unii numiau Asp r o-C astr o. 1450 Mon-Castro
Akbar, original Dselal-eddin-Muhammed, cel f cucerit de Turci i numit Ak-Kerman. 1451
mai renumit mogul (Imp.) al Ilongolilor, n. 1542, Alexandru-Voda al Moldovei reocupal orasul nu-

t 1605 in Agra; donun dela 1556-1605; dupa mit de moldoveni Cetatea-alba. 1484 Baiazet
ce hi intinse domnia preste intreg Hindostanul luIt Kilia si A. 1503 primind Bogdan al In. suzenordic se ocup cu afacerile interne ale impe- ranitatea imperiului tare., A. deveni cetate otoriului sea vast: promov agricultura i comercial mana. 1812 A. deveni un orasel neinsemnat al
favorish pe savanti i artisti; bunastarea im- imperiului rus. Acum e locuit de 50,000 loc., popetiului ajunse la culme sub stapitnirea lui; sede 1548 case in insusi orasul i vr'o 2000 case
contributiunea anuala se urea la 200 mil. fi. In suburbiile invecinate; are 3 biserici de piatra
Desi musalman credincios A. n'a persecutat pe si e vestit pentru vinurile sale, cari se expoarta
cei de alta credinta. Istoria lui a scris'o marele in Francia.
vizir Abul Falz, din care partea ILI, a tradus'o
Akka, (in biblie Ace, la franc. Saint Jean
In limba engleza Gladstone in 1800. Cf. Noer d'Acre), capitala uni sandjac turco-asiatic in
Kaiser Akbart (Leyden 1880-86, 2 tom.) [T. F.]
vilaietul Beiruth, langa sinul A., 9800 loc, mai
Akhisar, 1) A., (Kroia), oras in vilaietul turc. ales moslemini. Are un port foarte bun, dar
eur. Scutari 6000 loc., intarit la 1338; dela 1443 nomolit in parte. Aci se concentreazd multe
resedinta lui Skander-beg; 2) A., (Tiatira), oras drumuri dinspre Siria; navigatiune, comerciu in-

www.dacoromanica.ro

Akka

Akuman.

73

floritor, mai ales cu bumbac din Siria. In antiAkribie, (grec.) exactitate, precisiune, punccitate dupa Alexandra c. M. Ptolemii au pre- tualitate, economie.
facut A. in central direetiei hellenistice. Sub Akrisios, rege mitic in Argos, alunga pe fradomniaRomanilor se numiaColoni aPtolem ais. tele seu Proitos, dar la intrevenirea lui Iobates
Pe timpul cruciatelor a fost principalul punct trebui sa-'1 reprimiasca i sa-i dee domnia preste
de debarcare al expeditiilor; In curand deveni Tiryns. Din casatoria lui A. ca Eurydike se nasc
resedinta unui episcop. Aci s'a fundat ordinal Danae (v. ac.), al carei fiu, dupa spusa oracecavalerilor germani ; tot aci a fost rnult timp re- lului, avea sa omoare pe A. Acesta inchise deci
sedinta Ioannitilor. De prin mijlocul seo!. XVIII. pe Danae inteo camera suterana de fer, dar
liana pe la 1832 a fost central unei domnii inde- Zeus patrunse la dinsa in forma unei ploaie de
pendente. 1840 a fost data Turciei dinpreuna ca aun, i Danae nasc pe Perseus. A. de frica
Siria. Dela 1850 s'au reparat fortificatiile cetatil. oracolului se refugi in Tessalia, unde, cu ocaAkka, popor pitic in Africa., pe la gradate 3 siunea unor joeuri t-inute in amintirea regelui
jat. nord., 29 long. est. dala Gr., descoperit de din Larissa, f omorit, din intamplare, de discaletorul Schweinfurth. Viata intelectuala aproape cul lui Perseus.
de loc. Unicul animal domestic e gains, (v. ilustr.
Akrokeraun, promontoriu, coital nord-vest. al
muntilor Keraun lang. M. Adriatica (Epir), acum

Pag. 56.)

popor tannic, ce locuia intro Euphrat Cap Linguetta.

si Tigris; se folosia de scriere verticala.
Akron, (pron. Eckren) capitula unui judet In
Akkra, (N'kran) oras In coastele dela Guinea statal nordamer. Ohio, in departare de 48 km.
superioara, zidit de Engl. (1850) in departare de spre sud dela Cleveland si legata cu acesta prin
150 km. dela riul Volta. 50 31' lat. nord. 180 canalul Ohio-Erie; fabrici de lanarii i masine,
1. est. dala Ferro. Imperial A. de o extensiune institut de alienati; (1890) 27,601 loc.; in aprode 65. km. in giurul coastelor marii, sta sub piere se afla gaz natural, carbuni bituminosi
Akkad,

protectorat englez. Locuitorii (40,000) se numesc colori minerale.

intTe sine Gha.
Akropolis, ( orasul de sus ) cetate, fortareata.
Akme, (grec.) ascutis, vid; figurat inflorire, Prin astfel de Akropole situate pe inaltimi, stnci,
punct de culminatiune.
dealuri naturale ori artificiale i intarite, se apaAkmolinsk, provincie rus. in guvernamentul

rau orasele vechi gree. Numirea A. se da cu

general al stepelor central-asiatice, infra Tobolsk, deosebire cetatuiei din Athena.

Turgai, Sir Darja si Semipalatinsk; 594,673 km2.,
Aksakov, 1) Ivan Sergievici, scriitor rus,
467,401 loc. (1885), dintre cari 339,000 kirgizi n. 1823, unul dintre cei mai sirguitori publi-

nomadi. In 125 scoale ale provinciei se instru- cisti rupi ai erei noue; fruntas al ideilor paniaza 4870 elevi. Partea nord. si sud. e acope- rusiste ; poesiile lui, in cea mai mane parte lirita cu stepe, partea mijlocie deluroasa i bogata rice, se disting prin indrasneala in expresiuni
In arama, carbuni de piatra i putin aur. Cataria convingerilor; t 1886.
pitals A., 5711 loo; comerciu de caravane. Orasul
A. Constantin Sergievici, fratele celui de
cal rnal insemnat este Omsk (v. ac.)
sub 1), scriitor rus., n. 1817, fruntas al partidului
Akna, (magh.) ocna, mina; se intrebuinteaza slavofil, atribue Slavilor misiunea de a regenera
des in numiri topografice, s. e. Akna-Szlatina cultura putreda occidentalas. A fost si poet.
Ocna-Slatina etc.
Sergej Timofeievici, tatal calor numiti,
Akoimeli, (cbto(parrci =- neadormiti) secta de

scriitor rus, n. 1791, t 1859; malt apreciate

calugari, intemeiata de s. Alexundru (t 430) la sant raai ales descrierde vii ale naturii
inceputul sed. V. in Orient; se numiau ne- familiare rusesci.
Aksu, (Apa alba, ehinez. Wn-Su-Ciu) oras
adormiti, pentru-ca impartiti in cate 3-6 chortiri
diva noaptea prearnariau pe D-deu prin can- In Turkestanul resaritean, ineungiurat de un zid
tari i rugaciani; dupa o rnanastire a lor, in- cu patru porti; 50,000 loc. turci, carffabrica mitemeiata de Fi. Studius (463) si nurnita Stadium, nunate lucruri de bumbac (Bs,) piele, sei, frane
si obiecte de metal, prelucra pietri scumpe, cari
A.-j se mimosa i Studiti.
Akos, 1) A. conducetor al Currianilor; sub se \rand prin intreg Turkestanul; aici se bate
moneta de argint (Tankeh), folosita in aceasta
domnia S. Ladislau navali (1092) in Ungaria la
Dunarea-de-jos sa resbune desastrul Cumanilor, provincie; A. e central comerciului de caravane
suferit in anal precedent sub conducerea lui intro Rusia, China, Turkestanul res. si apusean,
Copulci, dar in lupta f ucis de insusi S. La- Kasmir, Ladak si India; resedinta unui gayerdislau.

2) A. seminlia, cele mai vechi urine nor (Taothai).

Akton, (Actaion) dupti mit. gree. fial lui Arisdespre ea stint din 1136 cand in adunarea dela
Arad pentru necrediuta fata de regale f omorit thos cu Antinoe, o fata a reg. Kadmos, i inveta-

Maiuot din semintia A. Dintre membrii acestei celul centatuului Chiron, care l'a invetat indeosebi arta vnatului. 12ina Artemis, deoarece
A. s'a uitat la ea cand s'a scaldat cu nimfele, l'a
stramutat, stropindu-'1 cu apa, intern' cerb, apoi
canii sei l'au fugarit i spintecat.
[Atm.]
Akuman, (A s chm op h) in mit, pers. archidev preste cetele devilor, adeca a diavolilor,

sernintii se mai amintesc: banal Ernye (Iran),

(1271-1284), Stefan a luat parte in luptele lui
Ladislau IV. si a fost intimal lui Andreiu
Mihail s'a luptat alaturea au Carol Robert. In
sed. XIV. s'a despartit in doue familii, Bebek
Csetueky. Sedial semintiei a fost comuna A.
In cottul Selagiu.

spiritelor rele, cari stau in servicial lui Ah riman; cel mai periculos i monstrul mai
porala nu exista in realitate, ci numai la apa- din cei septa archidevi; destinat, ca in lupta sa
renta; a fost sustinut de Neoplatonici si de unii stee in fata ca Bahman cel intelept i primal din
Akosmismus, idealismul, dupa care lumea or-

filosofi germani.

cei septa Amschaspandi ai lui Ormuzd. [Atm.]

www.dacoromanica.ro

74

Ala

Aland.

Ala, 1) Trupele formate din popoarele aliate (Egiptenii, Asirienii, Grecii i Romanii)11 cultivau
ca Romanii (deci nu din cetatenii romani im- foarte intensiv.
partiti in legiuni), i ataaate oastei romane in
Alacananda, unul din isvoarele Gangesului.
laturea dreapta i stanga ea aripi (flanca) numite
Alacoque, Margareta (Maria), calugarita
alae (ala.) De regula fiecare A. consta din 4200 franc., n. 1647 in Lauthecourt la.nga .Antune.
de combatanti impartiti in 10 cohorte sub con- Dela o visiune a ei, in care i s'a aretat I. Chr.,
ducerea de 3 oficeri romani (praefectus socium); se dateaza cultul foarte latit In biserica latina,
ceilalti oficeri se alegeau de popoarele aliate numit cultul sf. inimi a lui Is. (sacre coeur.)
dintre combatantii lor proprii. 2) Regimentul de
Ala-Dagh, munti in Armenia turc. spre nord
cavalerie roman (din 300-500 calareti), pentru- dela lacul Wan ; 3300 m. inalti.
ca i cavaleria se posta in aripa oastei. 3) In
Aladja-Dagh, monte lama Kars in Armenia.
casa romana cele doue alcovuri dinapoia atriului,
In cari se pastrau chipurile de ceara (imagines)
ale inaintaailor familiei.
[T. F.]
Alababura, (sau arababura) d'andoaselea, mare
amestecatura, disordine enorma; alandala, anapoda, una presto alta.
Alabama, stat liber nordamer. lamp golfa! de
Mexico; 135,320 km2. ai (1890) 1.513,017 loc.
Ritui: Tennessee ai Alabama. Partea nordick e
muntoasa; partea mijlocie deluroasa, bogata in
producto (porumb, bumbac); cea sudied esoasa,
cu termuri nasipoai spre mare. Mine de carbuni,
insemnate fabrici de fier, comerciu i navigatiune.

Aici au invins Ruaii pe Turci sub Mukhtar-Pasa

(15 Oct. 1877.)

Alagea, stofa indiana, tesut ca fire de in

de matasa.

Alagoas, stat brasilian langa Oceanul Atl.;

58,491 km'.; 459,371 locuit. (1888). Capitala:

Mac ci o; capitala de mai inainte A. are

15,900 loc.

A la grecque, (franc.) ornament de stil grec.

Numele modern al ornamentului antic Meanderc
(v. ac.)

A la guerre, joc de biliard pentru doue per-

soane, cu doue bile ai pe biliard gaurit. Caatiga,

Are in congres 8 representanti, 2 senatori.
acel jucator, care lovesce ca bila sa pe cea
Capitala : Mo n tg omer y, port principal: Mo- straina astfel, ca acmes sa intro intfo
bile. Veuite (1889) 11/2, cheltueli 18/4, datorie a biliardului. Se joaca de regula pe bani.
9'/4 mil. Doll.
Alais, (pron. Alee) capitala unui arondisment
Alabama", (istoria maritima), celebru vas de In departamental franc. Gard, langa Gardon
resboiu, armat de Sudiati in resboiul de sece- d'Alais; 18,961 loc.; mine de carbuni, fier, plumb,
siune intro Statele Unite amer., ca care con- asfalt, industrie de matasa i otel. Aici s'a infederatii, sub comanda capitanului Semmes, res- cheiat la 27 Iunie 1629 pacea intro hugenoti
pandira groaza in marina cotnerciala a statelor Ludovic XIII, care a intarit edictal de Nantes.
de nord, i captivara o multime de vase in doi
Alaja, (sau Alagea) stofe de bumbac pentru
ani de campanie in Oc.
palm cand pieri in vestminte, impestritate en diferite colori i dese-

faimoasa lupta contra incruciaetorului federist nuri, cari se tes mai ales in Turcia in canfitati
Kearsage , langa Cherbourg, Lune 1864. Con- maxi, din torturi importate. Imitatiuni de A. se
structia i armarea A.-ei in teara neutrala Angl., trimit din Germ., Austr., Elv., Franc. si Angl.
fe considerata de Americani ca o violare a drep- Alali, fanfara de venatoare.

tului gintilor i provoca diferendul remas celebra Alalia, neputinta de-a forma sunete articulate ;
In dreptul international sub numele de Chestiunea se observa la morburi de creeri.
Alabamei . Diferendul se resolv in 1872 inaintea Alalit, v. Diopsid.
unui arbitragiu tinut la Genova, care condamnk
Alam, un fel de dare , ce platiau locuitorii
Angl. sa plateasca Americanilor o despagubire de Tatari ai Mold. In seclul trecut.
75 mil. 1., i Angl. trebui sa se supuna.
Alama, aliagiu de cupru ea zinc (67 p. Cu.
[Constant. B.1

Alabastru; mineral, gips fin cristafin; se intrebuinteaza ca piatxa de ornament. A. calcar,

calcar incrustant cristalin, transparent; se intrebuinteaza tot ca piatra de ornament.
Alac, ( Triticum spelta) specie deosebita de
grau, cu bobul imbracat, fusul spicului fragil,
Cu spicule rari i subtiri. Exista A. de toamna
de primavara. A. e in toate privintele mai
r us tic decal graul; se multamesce ca un pa-

si 33 p. Zn.), de coloare galbena; mai tare, mai

resistenta, mai u,sor fusibila si mai putin oxidabila ca cupru; se canoso numeroase variatiuni,
dupa cantitatile intrebuintate de cupru ai zinc.
Alamanni, Luigi, poet ital., n. 28 Oct. 1495 in

Florenta; centrar al familiei Medici EA persecutat

de aceasta, a trebuit sa-si paraseasca ()maul natal;

t 18 Apr. 1556 la Amboise (Franc.); operele lui

mai insemnate : Girone il Cortese in 24 carti;

Averchide ; La Coltivazione in 6 carti; a mai

mnt mai nasipos i mai sarac si ca o clima rnai scris poesii lince, epigrame, satire etc.; P. Rafaspra deck graul; de aceea cultura lui princi- faelli (Florenta) Ii edit (1859) operele Versi e
pala se gasesce Cu deosebire in regiunile mun- prose , impreuna cu biografia, in 2 vol.
toase. Cultura lui se aseamena in toate cu a
Almar, (tinichigiu) meseriaaul, care face tot
graului; ntunai la treerat boba! lui -nu sare din felul de vase si unelte de tinichea i alama.
Alambic, aparat pentru destilatiune, introdus
pleava (gItunae), nu se scutura, ei fusul spicului
se rupe dela insertitmea boabelor i spiculele In chemie de chemistul arab Abu-Kazis.
reinan intregi. Pentru a curati boabele de coaje
AlAmiie, 1) Numirea vulgara a fructului de
trebue sa-'I dam pe mori deosebite
rianite
Citrus limo num Risso. (v. ac.) 2) Joe teranesc
intocmai ca i meiul. Ca valoare intrinseca e In Mold., care seamena cu Schottisch-Polka.
ceva mai putin productiv decal graul, dar da o
Aland, 1) grupa de insule in sinul botnic, aparfaina i scrobeala frumoasa, ai nu cade niei odata, tinetoare Finlandei; 1211 km2., 16,000 loc. svedi,
nici nu sufere atat de mult de parasiti. Ca cari se ocupa cu agricultura, economia de vite
planta agricola e foarte vechiu; popoarele vechi
pescuitul (pe an exporteaza 6000 tonne de

www.dacoromanica.ro

Alani

75

Alarma.

heringi.) Cea mai mare instil' e A. cu capitala tusi siliti a ne servi de lapte de vaca fiert sau
de acelasi nume. 2) A. afluent al Elbei In Saxonia sterilisat. In ori ce cas dela a 7-a sau a 8-a
prus., navigabil in langime de 38 km.
luna copilul trebue sa se deprinda au mancare
Alani, popor nomad ; locuiau In nord. Cauca- de cantitati mici de lapte de vaca, ca pregatire

sului liana la Don; 375 d. Chr. supusi de Huni; pentru intercare, caci mult timp dupa intercare
o parte din ei a nvalit impreuna cu Suevii
laptele trebue sa mai formeze alimentul prinVandalii in Spania si s'a asedat in Portugalia, cipal al copilului. Oamenii saraci, cari n'au vaca,

contopindu-se cu Visigotii.
pot recurge la lapte de capra. Daca la alapAlantoidea, vertebratele cari au. invelisul Alan- tarea artificiala ne servim de biberon, trebue

Lois, (v. a.)

sa-1 spalam cu mare ingrijire de mal multeori
Alantois, invelis al embrionului vertebratelor pe di, caci o cantitate minimala de lapte des-

amniote (reptile, pasen i mamifere); e asedata compus ori de alte necuratenii remase In biberon,
la reptilii i pasen i sub coaja oului i servesce In tubul ori pe sfircul biberonului, poate prode-oparte ca organ de respiratiune, de alta ca voca fermentarea laptelui curat pus in biberon.
reservoriu pentru urina excretata de embrion ; Multe boale mortale ale organelor digestive isi
la mamifere formeaza impreuna cu invelisul trag originea dela neingrijirea biberonului. Lit.
senos c h o ri o n ul, ale carui proeminente intTa Dr. I. Felix, Crescerea igienica a copiilor, Bala unele mamif ere in paretele uterului mamei curesci 1882. Simeon Stoica, Higiena
formeaza placenta.
[Dr. Gr. A.]
Sibiiu 1895. Aperatoral sanatatii, diar de meAlapa, (7at.) palma preste obraz, la Romani dicina i Igiena populara de Dr. N. Manolescu,
formalitate observata la eliberarea sclavilor. Bucuresci 1895.
[1. Felix.]
Alapistae, la Romani posnasi, comedianti (clown),
Alarcon, Don Pedro Antonio de, poet si pocari i trageau palme.
litician span., n. 1833 in Guadix,
1891; inAlapici, Gaspar, nobil croat, fiul suronii lui fiintk mai multe reviste si diare, dintre cari vEco
Nicolae Zrinsky (Zrinyi); des mic de statura del Occidente deven centrul unei noue sociecocosat, se distinse prin neinfricosare i vi- tati lit. din Andalusia; 1859 luk parte ca voluntejie in resboaiele Cu Turcii sub Ferdinand I. si tar In resboiul =mean, apoi f ales membru
Maximilian I., mai ales la asediarea fortaretei in Cortes ; 1868 lacr pentra reinfiintarea moSiget (1562), de uncle scap i fit anca 16 ani narchiei si mai tardiu fu numit consilier de stat.
comandant in Canija i guvernorul oficialui de Novelele lui, cari se disting printr'un umor
ban ; inabus revolutia teraneasca condusa de deosebit, avura un sauces extraordinar.
Mateiu Gubet.
Alarcon y Mendoza, Juan Buis de, dramatic
Aliptare. Laptele matern e singurul aliment span. n. pe la sfirsitul sed. XVI. in Tasco
potrivit pentru copil dela nascere 'Ana la im- (Mexico), din 1622 trai in Spania, ande la
plinirea primului an al vietii, de aceea fiecare 1639. A fost unul din intemeietorii teatrului
mama este datoare a-si alapta singura copilul, span. national, distins indeosebi in comedia de
pe care '1-a nascut ; numai boale grele, constitutia caracter (Comedia de costumbres.)
prea slaba, conformatia vitioasa a sfircului titei
Alard, Delphin Jean, (pron. allfir) virtuos franc.
o pot scuti de implinirea acestei datorii sfinte. de violina, n. 1815 in Bayonne ; din 1843-75
La nevoie ineredintam copilul unei doice, in profesor la conservatorul din Paris; t 22 Febr.
prea multe casuri insa copilul propriu al doicei 1888. A seria multe piese bliliante pentru violina
platesce ca viata pierderea laptelui, ce i se cu- si o scoala renumita de violina.
venia lui ; rnortalitatea copiilor propnii ai doicelor
Alarich, regele Visigotilor, n. din semintia
e pe alocurea enorma. Compositia laptelui f e- Baltilor in 376, 410. Cand Arcadia, Imp. roman
meiesc corespunde intocmai cu trebuintele fisio- orient., denegh Gotilor platirea hibutului anual,
logice ale copilului. Hranirea copilului cu lapte acestia isi alesera de rege pe tinerul A., care
de femeie se numesce A. naturala, hranirea ca In fruntea poporului seu cutrierk i pastillalaptele animalelor domestice A. artificiala. Lap- treaga peninsula Balcanica pana in Pelopones.
tele de femeie nu se poate lesna inlocu prin Stilicho, ultimul mare patriot si beliduce al
lapte de vack. Copilul supoarta bine laptele crud imperiului apusean, ven in ajutorul resaride femeie, cand Il sage direct din sfircul titei, tenilor i impresur pe A. in Arcadia. Dar ura
astfel ca laptele sa n'aiba ocasione a se ames- dintre cele doue imperil era cu malt mai mare,
teca cu necuratenii de diferita natura, cu micro- deck ca curtea orient. sa primeasca ajutorul lui
organismi, cari ar put produce turbaran i in- Stilicho. Prefer deci a se impaca cu. A., fasemnate in constitutia laptelui. Daca lasa re- candu-'1 principe i denumindu-'1 guvernor al
curgem la lapte de vaca, intalnim mai multe Illiriei i comandant al imperiuld. Dala 400 dedificaltati compositia laptelui de vaca se deo- ven biciul Italiei. Stilicho li invinse de doue
sebesce de acela al femeii; laptele de vaca con- ori, dar cand acesta fu asasinat la porunca lui
tine o cantitate tnai mare de caseina si de unt Omni; imperatul apusean, nimic nu put resista
si o cantitate mai raica de zahar de lapte, decat lui A., care (410) ocup Roma si o pusti, crutand
laptele de femeie ; in drumul lung dela ugerul numai bisericile. De acolo se retrase in Sicilia,
vacii pilna la gura copilului laptele a avut mul- planuind a trece in Africa, dar mur in Cosenza
tiple ocasiuni a se amesteca cu diferiti fermenti moarte subita, i fu ingropat in fluvial Busento.
si a se strica. Prin fierberea i prin sterilisarea Lit.: gicken, Der Kampf der Westgoten mit
laptelui de vack nu inlaturam cu desavirsire Rmern, Leipzig 1876. Bertolini, Storia D'Italia.
acest neajuns i, ceea ce-'i mai grav, caseina Medio evo 1890 si Thierry Amade, Alarich
laptelui sufere prin fierbere oarecari prefaceri, apunerea imperiului roman apusean.
[T. F.]
cari o fac mai greu de digerat decat caseina Alarma, (franc. b. l'arme, la arme) chemarea
cruda. In lipsa de lapte de femeie stint= to- la arme nea-gteptata a trupelor prin comanda,

www.dacoromanica.ro

76

Alarmator

puscatiu.d de tun, signal de corn, de toba ori oud i s'a adaugat articolul arab al, piin urde fuin, i conducerea lor la locul de A.
mare al- ou d, prescurtat 1 oud. A. avea
Alarmator, aparat de a trezi, a da signal; apli- la 24 de coarde. Span. o numesc laoud, Ital.
cat la masini, cazane de vapor etc.; se pune liuto, Franc. luth, Rom. lauta i alauta.
in miscare de sine indata-ce e lipsa; uuele dau Nu se scie cand s'a introdus A. la Rom., dar
signal la atactui de hoti. Mai cunoscute: oro- considerdnd cuvntal laut a r, care insemneaza
loagele cu trezitoare, trezitorul morilor de ma- antator din lauta, e de presupus, ca ea a existat

cinat, care face larma indata-ce au trecut odinioara si in Rom.; cu toate cercetarile facute
gratuatele din cos, etc.
nu se scie insa and a disparut. [Buradal
popor vechiu, amintit de Herodot,
,Aliuta romineascA", suplement literar al
locuia la Marea Neagra si era inrudit cu Colchienii ;
romanescic, intemeiata de M. Kogalni-

dupa Fr. Mailer au fost poporul originar al ceanu; apar la Iasi in 1838/9, insa f oprita

Armeniei.

din causa unui articol contra politicei rusesci.

penins. bogata in Vulcani in partea
Alava, provincie spaniola intro riul Ebro
nord-vest. a Amer., traversata de riul Yukon; muntii Uantabriei; areal 3045 km2. cu 92,893 loc.
mai nainte a Rusilor (Amer. rus.); 1867 o cum- k30 pe 1 km11.)1 clima e temperata de muntii
perara Statele Un. amen cu 71/, mil. Dollari; imprejmuitori, in vai rareori ninge; locuitorii
1.376,300 km2.; 31,795 loc., mai ales Indiani
se ocupg cu agricultura i baiesitul; producte:
Eskimosi ; teara arctica, insemnata pentru pescuit poame, vin, cereale, fier, arama, marmora, carblane; mine de aur. Capitala : A r hang elul buni de piatra; are si isvoare de ape minerale,
non; oras mai mare Andreiawsk.
cele mai vestite: Villa-Real (rece), Uribarri
Alasea,

Alastor, dupa mit. grec. demon de resbunare, Berriatua (cold.)

duh de plaga ; era si predicatul lui Zeus, ca

Alb, (Paraul alb, vales albg), paran in
resbunator mai ales al crimei silngeroase i in- com. Uscati, pl. Sus-Mijlocul, j. Neamtu. Aci a
deosebi al uciderii.
[Atm.]
fost batalia vestita intro Stefan cel Mare si
A la suite, in armata germ. oficeri supra- Tani. V. Resboieni.

numerwi, cari poarta uniforma unui regiment,

Alb, muntele A., langa Praga. Aci au fost
fara a face servicii in el.
batuti boemii sub Christian de Anhalt de catra
Alatau, numele alor 4 sirtui de munfi in gayer- imperialii condusi de Maximilian de Bavaria si
namentul general al stepelor in Asia centr.; se Buquoy, la 8 Nov. 1620.
ridica pima la inaltimi de 3570 m.; spre est
Alb, (pigmente), 1) A. fix, sulfat de baryt
stau in legatura cu Tian-san; se intind 'Ana alb, macinat merunt i spalat, servesce mai ales
pe la lacul Balcas.
ca adaus la alb de phunb, galbeu de chrom
Alaun, sau Piatra acra, K4 SO4 + Al (SO4)3, alte colori. A. fix vine in comerciu de regtill

este o sare dupla compusa din sulfat de alu- In forma de pasta si se intrebuinteaza la cominiu cu un sulfat alcalic i apa de cristalisa- lorarea tapetelor, hartelor, la fabricatia hartiei
tiwae. A. are reactiune acida si cristaliseaza mai etc. 2) A. de Hamburg, pigment, amestec din
cu sama in octaedri. Este intrebuintat in vap- 33.3/, alb de plumb si din 66-70/0 sulfat de
sitorie si la colorarea stambelor. Se mai intre- baryu; formoaza o materie alba, a carei albime
buinteaza la argasitoria fina, la cleirea hartiei, nu e prea statornica; adus in contact cu semi
spre scopuri medicinale. Este de mai multe feluri: pierde cu incetal tot mal mult din claritatea
A. de kaliu, consta din 10.830/, lut, 9.950/, kaliu, nuantei coloritului; se folosesce ca vapsea de
33.710 , acid sulfuric si 45.510/, apa. Are gust oleu i ca apretura pentru cartoane (bilete de
dulceag adstringent ; in 100 p. apa la 0 C. se visita.) 3) A. de magnesia, product industrial,
disoalva 3.9 p. ; la 1000 C. 360 p. Prin incaldire
pierde toata apa i formeaza o massa alba,
poroasa, sfarmicioasa: alaunul ars. A. de amoniac
consta din 11.320/, lut, 3.770/, amoniac, 35.290/,

acid sulfuric si 49.620/, apa. In 100 p. apa de

00 C. se disoalva 5.2 p., la 1000 C. 421.9 p. La
incaldire da alaun ars, dar la temperatura mai
malta se volatiliseaza atilt de tare, incat mai
remilne numai lut. A. de natriu n'are importanta, e mai solubil in apa i contine mai tot-

combinatiune chemica corespundetoare formulei

H, Mg, C801, + 3 H,O sau 112 Mg, 04 054 + 8 H20 ;

se prepara mai ales prin precipitarea salfatului

de mag-nesiu cu carbonat de natriu, dupa ce

precipitatul se spald i usuca la temperatura
moderata, representa o materie alba foarte usoara,

care se intrebuiuteaza cu deosebire in medicina

si la preparate chemice. 4) A. de plumb, (carbonat

de plumb basic, alb de cerusa, stiubeciu), 2 Pb

CO,
Pb (1, 0), o massa alba, pamntoasa,

deuna fer. In comerciu alaunul se clasifica dupa grea, fara gust si miros; ca cebare are mare
provenientit. Mai pretuit e alaunul roman pre- putere de a acopen, dar prin hidrogen sulfurat,

parat din alunitul scos de langa Tolfa. Alaun afiator uneori in aer, devine bruna si se ine-

mult se fabrica in Anglia, Scotia, Prusia, Francia, gresce. A. de plumb e un articol important de
Austria (Boemia), Ungaria, Svedia, Norv.
comerciu; fabricatiunea lui e cunoscuta din
Belgta. A. argilos ( schistos), lut negru, schistos, vechime; in comerciu se vinde in foite, fari-

contine carbune

pirita de fier; servesce la maturi, presat in antunite forme, ca pral fin

prepararea Waunului. Aceste schistuai alaunoase se (francez) sau frecat cu oleu de in; uneori e
prajesc i spala cu apa; pirita da sulfurul pentru arnestecat cu baryt i sulfat de plumb, rareori

acidul sulf., iar lesia de A. se concentreaza.

cu creta, gips, lut etc. A. de plumb carat se
Alauta, instrument musical; numele i se de- disoalva in acid azotic diluat. Cel mai carat e
riva dela Guy. arab doud san oud, care in- Albul de Krems, preparat In Carintia din plumsemneaza tista, fiindca corpul instrumentului in bul de Villachi Albul venetian, (amestec de
timpurile primitive se dice ca a fost facut din 10/, alb de plumb si
baryt) se vinde in forma
tista de broasca i apoi si din lemn. Cuvntului de capatini mini de zandr; Alb de Hamburg

www.dacoromanica.ro

77

Alba

e un amestec de 1/2 alb de plumb si 22/, baryt;

Albul olandez confine pana la 752/2 baryt. Alb
de mdrgdritar, marfa amestecat Cu putin Berliner Blau sau cu indigo. 5) A. de Satin, corespunde in consistenta sa unui silicat de aluminiu
(Si2 07 Al2 + 2 sau 3 112 0); pulverisat, nomolit
uscat apare ca o materie alba foarte constanta,
resistent chiar i acidelor mai active. Substante
alcaline produc asupra bioxydului de siliciu prin
actiunea lor un efect descompunetor. Silicatul
se folosesce ca vapsea de apa i in cantitati Insemnate ca umplutura in fabricatiunea de hartie.
6) A. de sidef, silicat de magnesia (Mg4 55 O),
mineral, ce se gasesce in comerciu, macinat ca
pulbere allig foarte fina si de constanta esceptionala; se folosesce pentru neteciirea ieliisi a
hartiei; arareori fig-tacazo ca pigment, indeosebi

ca adaus la vapselile folosite In fabricatiunea

cu lemnaritul, prelucrand mai ales lemne de

cladit; econornia campului e foarte restrina,
cultiveindu-se prin troasuri fn, apoi prin vai
secar, oyes i cartofi. Albacenii sant oameni
sdraveni, viteji i vestiti tulnicali. In A. s'a
nascut capul revolutiunii manacle dela 1784,

Vasil e Nicula Ursu numit Horia; casa

care s'a nascut exista pana ER, desi ruinata.

[Silv. Mold.]
Albac-Vale, Valea-Albacului, riulet in Muntii-

Apuseni; isvoresce pe coastele dealului CulmeaAfinisului si se vars in Riul-Mare (A.ries) pe

laturea stanga; pe valea lui se afla o parte a

Albacului. Dintre paraele afluente e de amintit

Valea-Arada, ande se estinde partea Albacului
ca asemenea numire.
[Silv. Mold.]
Alba-Carolina, v. Alba-Iulia.
Albacete, provincie in Span.; confine o mare

tapetelor, la vapsele de bronco precum i pentru parte a vechiului regat Murcia; 14,863 kin2.,
compunerea unor preparate de sulimenit. 7) A. 229,492 loc.
Capitala: A. oras ca bunastare;
de zinc, numit i oxyd de zinc (Zn 0) se pre- preste 20,000 loc.
par prin arderea vaporului de zinc cu oxigenul
Alba-InferioarA, (Als-Fehrvrmegye) cott. in
aerului, sau prin incandesce)* carbonatului de partile ardelene ale Ung. 3,576.50 km2.; 193,072
zinc, care resulta prin precipitarea unei sari de loc., dintre cari 154,45 Rom., ceilalti Magh.
zinc Cu carbonat de natriu ; se presenta ca pul- (30,181) si Garin. (7539); patria Motilor, si a
bare alba, amorfa, disolvabila atat in acide minelor de aur. Capitula: Ajad al (Nagy-Enyed.)
precum i in lichide lesioase; incakiit IngalbiAlba inf.
sup. stint cotte istorice din
nesce , recit inalbesce; ca pigment e foarte Ardeal. Dupa impartirea veche a Ardealulai se
.pLi.

constant 0 pretuit mai ales ca vapsea de oleu; afla ntunai un cott. en namirea A. intre cele

ca medicament poarta numele: Flores zinci, nihil 7 cott. ardelene. Dar fiind acest cott. proa estins,
album.
Alba, in liturgia, 1) vestmntul alb, care Il im-

braca preotul cand servesce si. liturgie; ajunge

pana jos i ne amintesce vestmantul alb, cu
care a poruncit Irod sa imbrace In batjocura pe
Mantuitorul, ca pe un candidat de rege. Pentru
preot e simbolul curateniei sufletesci Cu care
are sa se apropie de altar (v. stiharia); 2) septhwina premergetoare postului Pascilor.
Alba,
Alvarez de Toledo, duce de,
general Fernando'
0 ministruspan. sub Carol V. 0 Filip II.,
n. 1508; 1530 comandant suprem in Ungaria,

se imparti in doue, formandu-se astfel cott.

A. inf. si sup. Imp. Iosif II., facnd (1784) o
noua arondare a districtelor administrative in
Ardeal. lash in finta numai cottul A. inf., pe
and teritorul A. sup. fa incorporat la trei cotte
nou Infiintate (Sibiiu, Fagara i Treiscaune.)
Dupa moartea lui Iosif al II. fu restituita vechea
impartire i astfel si cele doue cotte ale Albei.
Cott. A. inf. cu oraaele Alba-labia i Aiud era
impartit la inceputul seclului in 2 cercuri:

cereal sup. in partea muntoasa i cel inf. in

partea mai esoasa; fiecare cerc se compunea

apoi in Navara si Catalonia; 4547 invinse la din ate 6 .procese w (ocoale); numeral comuneMuehlberg pe piincipele elector oh. Friedrich lor era 189. Cott. A. sup. se alcatuia din mai
de Saxonia ; participh la expeditia lui Carol V. naulte bucati teritoriale separate si imprastiate
contra lui Henric II. al Franciei, lupta ca succes printre scaunele sasesci i secuiesci In partea
ca comandant suprem i vice-rege in Italia contra de sud si sud-est a Ardealului; era impartit
armatelor aliate papale si franc. ; 1567 trimis loctiitor in Tenle de jos, unde incera cu o severitate
orunta a sugruma rescoala, dispunand uciderea a
18,000 oameni, intro cari contii Bgmond i Horn;

In 5 ocoale, cu 69 comune. Dupa o conscriptie

din 1766, numeral Romanilor era in ambele cotte

94,497, iar la 1778 se aflau 6437 familii con-

tribuente. Dupa impartirea de acum exista numai

rechemat parasi Terile de jos (18 Dec. 1573) 0 un cott. ca acest nume, cott. A. inf. cu 4 orase
cucer" pentru Filip II. Portugalia; t la Thomar, cu magistrat (Alba-lidia, Abrud, Alud i Ocna12 Ian. 1582.
impartit In 7 cerctui pretoriale ;
Alba, marea A. (rusesce Bjeloje-More) un 193,072 loc. dinte cari 154,485 Rom., ceialalt-i
mare golf al Oceanului arctic, virit in guverna- Ung., Nemt-i etc. Lit.: B e n ko, Trausilv. spemanful maese Archangel; 84,100 km2., cu coaste cialis 1777; Michael Lebre ch t, Versuch einer
de 1774 km. lungi i cu 3 sinuri: Candalascaia, Erdbeschr. Siebenbiirgens, Hermannstadt, 1789
Onega i Dwina.

Alba numele mai multor bisenici

(mpartirea Iosefina.); t Jo s. Mari en bur g,

i mlnastiri Geographie des Groszfiirstenthums Siebenbiagen,

din Romania.
Herinannstadt, 1813 ; Ign a z Lank v o-n Tr eue nAlban, s. In crestetul Muntilor-Apuseni,...apar- f eld, Siebenbiagens geographisches etc. Lexicon,
finetor cottului Dada-Aries; aseqat pe riuletul Wien, 1839.
[Silv. Mold.]
Valea-Albacului (Gura-Albacului) i Riul-Mare,
Alba-lulia, (Alba Carolina, poporal B elg r a d,
pe valle i dealurile imprejmuitoare; de es- numire slavona, care insemneaza Cetatea-Alba ,
tensiune foarte mare asemenea celor mai multe nemt. odinioara Weissenburg, actum Karlsburg,
sate de munte; o parte a lui se numesce A rada magh. G3rulafehrvr), o. cu cetate, asegat in va(Gura Aracjii) si se afla pe pareul de asemenea lea
aproape de versarea Ampoiului
nnmire ; 5312 loc. tali Rom. (Moti), cari se ocupa in Mures,
Muresului'
la 462 4' 3" lat. nord. i 412 19' 10"

www.dacoromanica.ro

Alba-Iulia.

78

long. est. Se compune din done parti: orasul

s'a zidit cetatea de acum, in locul celei vechi,
cetatea; cel dintiliu la o inaltime de 220 in. dupa planul lui Eugen de Savoya; orasul a

presto nivoul marii; cetatea se malta pe un fost demolat i stramutat jos in vale, pe locul
mic podaiu, spre apus dela oras, In departare uncle se afla acum. Cetatea a fost zidita Infra
de 10 min., la o inaltime de 248m. In A. I. se 1715-1735; e incungiarata en santuri uriase,
ale caror laturi sant ziduite cu caramidi. Ele

afla resedinta episcopiei cat. a Ardealului si resedinta a doue protopopiate rom., apoi seminar
foi liceu cat. si tribunal reg. A. I. e unul dintre
cele mai vechi orase ale Ardealului, avand

au pe alocurea latiniea de cate 80 urme. iar

lahuile se malta pana la 30-33 urme si formeaza mai multe unghiuri in forma unei stele.

tread viforos, care eta in strinsa legatura cu Cetatea are doue poni principale: una spre vest
istoria terii. Se crede, ca aici ar fi existat orasul si alta spre est; prin cea din urma se Intra din
dac Tharmis; pe ruinele acestuia s'a ridicat oras (v. ilustr.) E imposanta, cu boltituri, cari
orasul roman Apulum, care s'a desvoltat din deasupra intrarii poarta intro alta insignii stacastrul Canabae, zidit de legiunea I. adiutrix
tus ecuestra a 1w Carol VI. Intre picioarele
XIII. Gemina. Cea din arma a stationat aici. statuei
boltituri se afla o odaita scunda, uncle
Ap. a fost situat in vale pe local unde se afla a stat inchis Hora. In launtrul cetatii sant mai
acum gara caii
multe zidiri
ferate, unde s'au
semnate. In
gasit fowls mulstanga dela int.
te reminiscente
rare e profonromane, pre-

tariac militara;

cu marca legiunii XIII. Gami-

rica i resedinta
metropoliei rom.
deramata ciind
s'a edificat ceta-

aci a fost bise-

cum: caramidi

ne, pietn voti-

ve, statue, columne, vase si

tea; cu banii de
rescumporare

monete etc., can

se afla prin di-

s'a ridicat bise-

ferite museo. El
a fost until din-

rica rom. gr. cat.

din suburbiul

tre cele mai de

frunto centro

Maieri . Tot in

:".

roman(); aici resida comandir

ini I it supr. a Daciei, monetaria

proviuc.; chiar
unii guvelnasi-au aN ut
resedinta niel;
avea palate
pompoase, temple si alte zidiri

relor ;

in locul

.....:0

toi

publica. S'a niillicit pe timpul

navalini popoa-

...-,.

si procurahtra

JE

,_,
'

4,..ir

-----,
,,Ip.,

---,.

, ...'.1,3L--..:',...',,.."

,,,,,,,,:tv...

' - .. .,..., 7.,

'''

wi.

t.__sZ"z,,:-, Lit77

.,i'fi, '
,..,

,
P.,

..,.

1,- o

e,,...

-..-21i1r2.311111F, , 1. ,,__

Poarta cetAtii A. Iulia.

stanga, sau in
parten sud. a cetatii, e tribunaha in zidirea,

In cana se afla

odinioara monetitria Ardealului.

Cea mai imamnata zidire e insa

biserica catedrala rom, cat.

si palatal episcopesc de Mop.
Biserica (v.
ilustr.) a fost ziea.

dita in stil ro-

titanic, dar pus-

tiita fiind, loan

sul A. I. cu cetate, in care aflam din timpuri Huniade a restaurat-o in stil gotic; la stanga
lui s'a zidit ora-

necunoscuto resedinta metr. a Rom. gr. or. A. I. portalalui principal are un turn zidit in stil

a fost In mai multe finduri devastata; cea mai ital. renaissance. In intenortil ei sunt monucrancena devastare a suferit-o la 1241 din panes manta insemnate. Afara de haine bisericesci si
Tatarilor, apoi la 1658 dela ostile turc. si tat., dar pretioase vase sfinte, se afla aici monnintele
totdeuna a fost rezidita. Aici au residat mai unora din coi mai insemnati fii ai Ardealului,
multi voevodi si principi al Ardealului. In is- s. e. monnantul lui Ioan Huniade, al fiului sen
toria poportilui rom. asemenea a avut rol im- Ladislau, al reginei Isabella, al lui loan Sigisportant. Aici a fost reside* vechei metropolii mund, al principilor A.ndreiu Bfithoryi, Bocskay,
rom., aici si-a facut intmrea triumfala (1 Nov. Mih. Apafi, Gavr. Bethlen, al cardinalului Mar1599) Millitiu Viteazul ca invingotor si stapan tinuzzi e. a., apoi mormintele mai multor epispreste Ardeal; aici s'a proclamat unirea Roma- copi cat. Unele din ele sant stricate, altele connilor cu biserica Romei; aici au fost judecati la servate mai bine; pe unele stint facute figuri
moarte i fninti in roata capitanii revolutiunii omenesci si scene de lupte etc. In relief. Parom. dela 1784 Horia si Closca si tot aici a latul eppesc asemenea e vechiu; in el si-au avut
fost inchis i chinuit dupa 1848 prefectul Avram resedinta principii ardeleni, can au locuit in
Iancu. Cetatea veche (Weissenburg) a fost pe A. I. Cam la mijlocul cetatii se afla promenada
uncle e cetatea de acum, iar orasul se afla cu statua generalului Losenau (cadut 9 Febr.
spre apus dela ea, pe platou. Sub Imp. Carol VI. 1849 la podul Simeriei); langa promenada se

www.dacoromanica.ro

Alba-lulia- Alba-Iulia-Fgras.

79

Malta* imposantul pavilon al oficeritor, iar

Rudolf II. (1602.) Acelasi memorial apune, cif

partea nord. a cetatii se afl tumid astronomic calugarii din manstire informau pe principii
si o biblioteca mare, apoi colectii de minerale, Munteniei p't mai ales pe Mihaiu Viteazul despre
anticitati i monede; ele au fost intemeiate de planurile i starea princtpilor transilv. Manastirea,
episc. Battyani In sed. XVIII.; in pa! tea aceasta care a existat pana la zidirea fortaretei, a fost
se afla seminarul i liceul cat. A. I. se estinde restaurata de Mihaiu Viteazul. In 1714 insa a
jos la poalele cetatii, Cu piata spatioasa i strade fost deramata impreuna cu palatal principilO,
drepte i largi; in jurul orapului intern se in- spre a se putea preface in fortareata. In rnavira suburbiile Lipoveni, Maieri i Heiuseni; de nastirea aceasta san tinut saboarele mari.
oras se tnai tine si prediul Parto. In A. I. din 1675 si 1680. Metropolitii Belgradului tinca
se afla mad multe reuniuni ipcoale, un institut isi aveau locuinta In ea. In A. I. se afla
rom. de bani Iulia., inflintat la 1892, apoi mai acum o manastire rom. unit, situata in Maierii
multe biserici, intro cari 4 rom. ; Ovreii au douii orasului, nu departe de gara. Ea a fost zidita
sinagoge. A. I. are 8167 loc, dintre cari 3776 de episcopal unit Petru Pavel Aron pentru mai
Rom., ceialalti Magh., Ovrei, Sasi etc., numeral multi calugari, a caror misiune era &A creasca
Ovreilor este 1357. Loc. se ocupa cu lucrul cam- preoti buni. Manastirea aceasta aves sa-si capului, Cu negotul i meseria;

pete dotatiunea

intr.() Rom. e un
numen oarecare

facuta de nu-

din fundatiun ea

mitul episcop
pentru seminarul din Blaj. In
seclul trecut au

de zidari; odinioara se aflau

multi panzari

tabacari; negotut cu cereale si

mai ales Cu yin
e insemnat.

locuit'o de signr
calugari. Asa se
scie, ca ep. unit

Atanasiu Red-

Temperatura
medie in A. I. e
iarna:
1.82.,
primavara:

nic din Blaj a

it

aseqat *intr'insa

(30 Oct. 1704)

pe calugarul
leronim Kalnoki, iar din

+ 8.14., vara:

16.28, toamsi

na: + 9.71

faptul, ca ep.
Rednic a numit

anuala: +8'25
R.

(Lit.: De-

spre Canabe
Apulum veiji A.

D. Xenopol

I s t. Rom. Dacia liana la 270

d. Ohr. capittul:
Organisatia municipala, apoi :

l'...:. .
,

,to

I,ia ,,t.i%_,

pe Filoteiu
Laslo sacelar
presto toate m a-

natirile din
A ideal. Mara de

,,

' ...
..,e

,,ii

'

,,,

k,tit

0 T ,-,,,,

Apulutn de P.

Blaj si
.

nit de

Bolgrad, se va-

ca aceasta
din urma isi

Inscrip-

pile de pe momunentele din

manastirea Bunewestiri din

.0 ' V

1;3 1

avea sacelarul

/1

Catedrala r. cat. din A. Julia.

biser. catedrala
au fast decopiate de mai multi; o decopiare completa a facut
prepositul Szeredai (1791.)
[Sity. Mold.]
A. I. protopop. Tom. gr.-cat. se compune din
24 parochii pi 7 filii cu 12,508 cred. Protop. rom.
gr.-or. apartin 36 parochii Cu 25,673 cred. Resedinta ambelor protop. A. I.
[s. m.1

seu. In ea s'a
retras si a mu-

rit, dupa al4icerea sa, ep. unit Grigorie Maier (1785.) Astaqi

un se afla nici un calugar in manastire. Ea

servant) nurnai de locuinta pentru parochul unit

din parochia Alba-Inlia-Maieri. (Cf. Acte i f ragmanta de Cipariu; Niles, Symbolae; Hurmuzaki,

Documente; incai, Cronica; Urbariu Dominiului

Alba-lulia, mdndstire, probahil pe atat de veche, archiepiscopesc din Blaj etc.) [Dr. A. Bunea.]

pe cat de veche e Metropolia Bagradului.

Alba-lulia-FAggrap, Metropolia Rom. gr.-cat.

Deoarece episcopii resiritului incepuser de din Transilv. i Ungatia, poarta &till de A. I.

mult a se semi de alugari in administrarea si F., pentru-c in A. I. a fast resedinta Metrobiserich, nici Metropolitul roman al Be) gr a- politului Atanasiu, care s'a unit cu bisetica
d ului nu s'a putut lipsi de o manastire de Romei, si a antecesorilor sei, si pentru-ca in

calugari langa residenta sa. Vechea maniistire

din A. I. era andata pe local, uncle se afl. acum
fortareata, toctnai lang fereastra palatului princip. Transilv., asa tuck chiar i sfaturile secrete
si cele ce se intmplau in palat se putean unit
afla din partea calugarilor, precum apune
lui Demetriu Napragy citr imperatul

Fagaras a residat primal episcop unit din Tran-

silvania loan Giurgiu, a carui diecesa a fost cano-

nisat (1721) sub titlul de Fagaras. In 18 Nov.

1850 se tina in Viena o conferinta ministeriala,
la care a luat parte si loan Scitovski, primatele
Ungariei i Vasilie Erdlyi, ep. gr.-cat. din Oradea-

mare, si care ii dote parerea, ca e de lipsa sa

www.dacoromanica.ro

80

Albalonga

se reactiveze vechea metropolie de A. I. oi

se infiinteze finca douti episcopate gr.-cat. pentru

Albania.

hirschian, vaidaian, maiorian, papf alvian, negrutian etc. pentru stipendii la

Rom. uniti. Monarchul Francisc Iosif I. incu- studenti saraci. In diecesa Orddii stint 168

viint reactivarea prin hotarirea din 12 Dec.1850, parochii, mai toate provedute cu biserici iacoale,
iar Papa Piu IX. prin bulla Ecclesiam Christi< cu circa 120,000 suflete. Episcopal are pentru
din 1853. Primul Metropofit dupa reactivare, sustinerea sa domeniul dela Beiva. Fonduii mai
Alex. St. Sulut, a fost instalat cu mare so/emni- insemnate Ant: pentru gimnasiul din Beiva,
tate in 28 Oct. 1855 in Blaj. Metropofitul, care pentru internatul din Oradea-mare, pentru preopoarta titlul de Alba-Julia i Fagaraa, are resi- tesele veduve ai orfani de preoti, diferite fonduri
dents in Blaj. Episcopii sei sufragani locuiesc in infiintate de episcopul Erdlyi. Intre toate insa
Oradea-mare, Gherla i Lugos af-'i au titlul cel mai insemnat e al episcopului actual Michail
dela aceste orase. Metropolitul are langa sine Pavel pentru promovarea scopurilor culturale din
un capitlu de 10 canonici, episcopii capitule de diecesa sa. In diecesa Gherlei stint 489 parochii

cite 6 membri, a caror chemare este sa admi- cu circa 460,000 sutlete. In diecesa Lugoftului
nistreze fondurile diecesane si sa stee intru stuit 159 parochii, ca circa 93,000 suflete. Amajutor archiereilor in toate lucrarile lor. In ad- bele diecese sustin scoale mai in toate pareministrarea dieceselor archiereii uniti se serves chiile, si an fonduri mai mici, nu de mult inde consistoare, in cari sant asesori nu numai ffintate, pentru diferite scopuri religioase si calcanonicii, ci i alti barbad distinsi dm oler. turale. (V. art. Grade, Gherla, Lugo?, diecesele.)
Pentru crescerea clerului stint doue seminare Albalonga, orasul - mama al Romei, intemeiat
teologice: unul in Blaj i altul in Gherla, dar primaoara de Latini in Lavinium ; situat sub

invata teologia i in Roma, Viena, Budapesta s. a. seminare cat. Institutorii naafi din
parochnle gr.-cat. i primes instructiunea
educatiunea in 3 preparandii (Blaj, Oradea ai
Gherla.) Biserica unita sustine dou gimnasii:
Blaj i Beius, ambe provedute cu internate,
in cari tinerimea primesce crescere foarte buna.
Al treilea internat rom. gr.-cat. de studenti se
atla in Oradea-mase, pentru coi ce frecuenteaza
gimnasiile nerom. de acolo, Mr al patralea in
igetul Marmatiei. Al treilea gimnasiu, cel din
Naseud, care lima era gr.-cat., a fost despoiat
de acest caracter din partea guvernului. Scoala
superioara de fete este una in Blaj, s'a infiintat
acum ai o acoala civila pentru fetite in Beiva.
Asil de copii rnai insemnat e ce! din Blaj,
un

poalele muntelui Monte Cavo de ali deasupra

lacului Alba; l'au stapanit regi, apoi dictatori in
tirnp de 100 ani; intemeiarea oraaului se pane

cu 300 ani inainte de zidirea Romei, iar pustiirea pe sfirsitul primului secol al regatului
Romei ; la inceput trai in strinsa legatura cu
Roma, 'Ana - ce tradarea dictatorului Meting
Tuffetius n'a atitat pe Romani la resbunare ;
maul f ruinat, iar locuitorii transportati
Roma, pe muntele Celius ; mai tfirdiu in tinutul

humos al A.-ei s'au zidit o multime de vile,

din cari s'a format cu incetul raunicipiul Albalonga, orasul de acfi Albano.
[T. F.]
Alban, sfant, Antaiul martir al Britaaiei; n.

in Verulanium, sub domnia lui Diocletian (303.)

Albanagiu, (ius albinagii, droit d'aubaine) era In
made se pregatesc conducetomele de asile pentru evul media dreptul domnului teritorial de-a conintreaga metropolie. Fiecare diecesa e im- fisca averea unui strain mort pe teritorul seu fara
partita in mai multe districte san cercuri numite considerarea dreptului de mostenire al rudeniilor
protopopiate, .in fruntea carom sta cate un din strainatate; adi nu mai exista in nici un stat
protopop, care inspectioneaza intreaga viata reli- cult. Conform tractatelor, strainii, sub conditiunea
gioasa, morala i culturala din districtul seu. de a respecta legile statului in care se afla, au

Sfint insa si 5 vicari ep. in: Fagaraa, Hateg, acelasi drept de a fi scutiti de lege ca ceNasend (nurnit al Rodnei), Sinileu (al Silvaniei)
si In Maramures, carora sfint supuse mai multe
protopopiate. In archidiecesa stint 706 paruchii,
cu circa 390,000 credinciosi. In toate parochiile
cu putine esceptiuni stint a'f acoale gr.-cat.

sustinute de comunele bisericesci,

i biserici,

tatenii nascuti in stat si au parte de toate drepturile, cari nu sfint conditionate prin cetatdnie.
Mostenirea unui strain, constatatoare din mobilii,
se estradeaza astadi chiar fara conventiune spe-

ciala cu statul, caruia a apartinut strainul, sub

conditiunea, a in cas analog ai celalalt stat va

parte din piatra, parte din lemn. Pentru sus- purcede in acelaai mod.
tinerea Archiepiscopului - Metropolit servesce
Albani, 1) Familie remand, care a dat multi
domeniul din Blaj si din comunele invecinate.
Archidiecesa are mai multe fondmi, din cari
cele mai insemnate sfint: cel basili tan, cu
domeniul din Bucerdea-granoasa i Cenado
proprietati mai mici in alte commie, pentru sus-

dignitari inalti bisericesci. Gio vani Francesco

A. a ajuns papa (Clemente XI); cardinalul Al e-

x an d r o A. a zidit Villa A., cu o bogata colectie

artistica. M. Teresia l'a numit de ministru la

curia papala,
1779. 2) A. Francesco, pictor

tinerea scoalelor din Blaj; cel seminari al cu din acoala bologneza n. 1579 in Bologna, tot
domeniile din Cut ai Sancel, pentru intretinerea acolo 1660; pictor delicat de peisage si antune

semnariului teologic din Blaj; cel b obi an pentru de scenerii idilice cu stafage mitologice. 3) A.
capitlul din Blaj ajutorarea clerului unit din Tran- Matthias, constructor renumit de violine din
silvania.; cel vida o-o rf an al pentru preotesele Bozen (Tirol), pe la mijlocul secl. XVII. (Violine

veduve ai orfani de preoti; cel sulut a n, cu albaneze.)

domeniile din Spring, Cenade i Vidraseu pentru

Albania, turc. A r n aut, numire mai mull
stipendii i alte scopuri culturale si de bine- etnogr. decal geograf., ce se da teritorului locuit
facere ; cel v an c e an cu domeniul dela Bethlen- de Albanezi in Penins. Bale., dela M. Adriatica si
Szt.-Mikl6s, pentru stipendii, ajutorarea prole- Ionia- 'Ana pe la Bitolia, skiib i Lescovatul
sorilor si a clerului archidiecesan ; cel r a in o n - Srbiei. Partea sud-est. a A.-ei apartine Greciei,

tian, alutanian, kleinian, simuian, restul Turciei. A. e muntoasa cu deosebire in

www.dacoromanica.ro

Albano

81

Albatros.

nord-est, wide se ridica platoul Sax i munti liana n. 1250 in Albano langa Padua, 1- 1316 in tentla 3000 m.
nita, acusat de eresie.

Istoria. A. se numia in anticitate Illiria

Albany, (pron. albeni), 1) capitala a statului
locuitorii ei Eliri; Albanezi se numiau numai nord.-amer. New-York, lava Hudson; 103,000
locuitorii unui tinut mic (Albani.) In perioda loc. biblioteca de stat (105,000 tom.), observagrec.-macod. ei an fost spahna popoarelor vecine. tor astronomic, universitate, museu, episcopie
229 a. Chr. s'a inceput ocupatiunea romana si reform. i cat.; sta in legatuxa cu New-York
s'au in temeiat orase ca A.p o 11 on i a (aeum Polina), prin trenuri si vapoare; e un centra comercial
care deven centrul sciintelor, si D yrrh achi um, intro Oc. Atlantic si lacul Erie ; mai ales cocentru comercial. Intre munti insa s'a conservat
limba $i poporul vecbiu. In timpul migratiunii
popoarelor dispara domnia i cultura romana,
lasand loo barbariei aduse de popoarele slave,
au slavisat
cari
mai ales in partea nord.
pe Albanezi. Pe la 870 devine Ochricl a capitala

merciu cu lemne. A. e cel mai vechiu din primele

13 state ale Uniunii; a fost intemeiat de Olandezi sub nutnele Fort Or an i a, pe la 1614, la
1664 a primit numirea de A. 2) A. o colonie
in provincia Cap (Africa). 3) A. ora a cu port
In colonia engl. Australia de vest; statiune de

unui principe bulgar si apoi resedinta unui episcop. vapoare.

Abia dupa caderea domniei slave (1018) devine

stapan pe teara sa restul poporatiei originare.

Cu imperial bizantin au stat Albanezii in resboaie aproape continue. Urmara apoi multele
lupte cu Turcii. In lupta dela Cossovo (1389)
pier fnintea arrnatei albaneze. Timpul eroic al

Alba-Regall, ora a in Un., dncolo de Dunare,

capitala cott. Alb ei (Feher, v. ac.) Oras liben

regesc, situat pe ses ; 27,548 loc. Magi'. si Germ.;

comerciu si industrie. A. R. e incungiurata de

dealuri acoperite cu vii sadite ; are episcop rom.cat. ; $coale medii si inf. ; odinioara (1027-1380)

luptelor cu. Tureii este legat de numele lui resedinta regitor magh. si pana la 1527 local
Shanderbey, viteazul principe, care in curs de uncle se incoronau, residau i inmormantau.
25 ani (1443-67) s'a luptat cu eroism i noroc Albastre, tem. do med. pop., un fel de bunion,
contra Turcilor. Dupa moartea lui Skanderbeg, bune
dupa credinta poporului din Mold.,
s'au luptat anca vitejesce Albanezii i s'au distins pentru ceas-rou. Contra acestei boale babele
mai ales in vestita aperare a orasului Scutari obicinuiesc tot leacmi albastre, precum o fiertura

(1478.) In ciu.5nd insa ajunsera sub Turci, dar din floarea al b as tr a, a losnicioarei sau vitei
totusi molt timp nu se linistira. De pe la jume- Evreului (Solanum dulcamara) i scrobeala altatea sed. XVII. incepo a se lat Islamul intre b a s tra in rachiu.

Albrmezi, cari intra in armata turc. si ocupa Albistreala, term. de industr. pop., vapsea
functiuni civile inalte. 1770 trimit Turcii pe facuta de terance pentru a da fata a I b as t r
Albanezi sa inabuse rescoala Grecilor. Atunci teseturilor.
isi incepe cariera A 1 i , principele Tepelilor, care

Albastru, coloarea cerului senin. A. de Berlin,

i caatiga cu ineetul domnia presto Albania si pigment, conline pe langa albastru de Paris,
o parte a tinuturilor invecinate in lupte aproape oxyd $i silicat de aluminiu, carbonat de catch',
continue in curs de 40 ani. Dupa caderea acestui sulfat de calciu si de baryu scrobeala; desi
dedati la viata res- destul de constant, se discompune adus in contiran (1822) Albanezii
nu voiau sa se mai supuna Turcilor tact ea alcalini i sulfirli; de aceea se folosesce
boinica
folosira ori ce oeasiune pentru eluptarea liber- numai ca vapsea de oleu si de api, atat in arta
tatii lor. Astfel urmeaza multele rescoale sub cat si in industrie. A. de munte, se gasesce ca
Arslan Bey (1829), sub Mustafa (1831), ambele mineral (2 Cu COB+ Cu 02 HO, care pisat sau
nabusito de Pasa Resid; 1843-44 sfint infranti macinat apare in comerciu ca pulbere albastra;
de Pasa Omer ; 1847 fac incercare notta, dar ca pigment nu prea are trecere, fiind prea pufara soeces; 1879 resista anexarii la Srbia a tin constant, numai arareori se intrebuinteaza
unei parti din teara lor, hotarite de congresul ca vapsea de apa; deoarece arlnd produce
din Berlin, dar sfint invinsi la 1880 i apoi la lumina verde ; se folosesce in piroteclinica.
1881 de Pa$a Dervis ; 1887 rescoala noua din
Albastrita, numirea pop. a plantei Centaurea
Cyanus L. (v. ac.)
causa darilor,
Albanezii (turc. Arnauti, grec. A r banit
Albatarita, term. de med. pop., un fel de busfirb. A r b an s i , in limba lor Stripe ta ri) ur- ruiana buna contra albetei.
masi ai veettilor Illiri, popor isolat in familia Albatros, (Diornedea exulans) pasere inotatoare
popoarelor indo-europ. aproape 13/4 mil. la nuttier, din fain. Procellaiiideelor ; eiocul e rnai lung
locuiesc in masse in Turc. europ. i Grec., apoi ca capul, alb-rosu, la radacina galben, acoperit

cu pene albe; la aripi are pene negre, la piimprastiati prin Ital. sud., Sicil., Monteneg.,
Slavon., Dalmatia As. Mic. Popor viteaz, dar cioare 3 degete unite ca o pelita ; degetul dinlipsit de consciinta unitatii nat. poate si din causa deret lipsesce ; coleares picioarelor rosie ; ces
deosebirilor religionare, (sant gr.-or., rom.-cat. mai inane pasere marina; sboara foarte bine, de
moham.) Turcii sciu folos insusirile vitejesci aceea se afla adeseori la distante de sute km.
ale Albanezilor, intrebuintandu-i ca mijloc de a deis termuri ; innoata escelent ; se nutresce cu

sustin despotism-a in diferitele parti ale inn- animate marine, pe cari le scoate asvarlindu-le
din apa fara a se cufunda; traiesce in Oc. Pacif.
periului lor.
Atl. ; 5i face cuibul pe insule singuratiee ;
Albano, (A. L a zial e) ora $ in prov. ital. Roma
langa lacul Alban; 6560 loe.; antichitati romane ; e 116 cm. lunga, coada 23 cm., distanta intro
vile numeroase ale Romanilor. Muntii Alb an i aripile intinse e de 3.5-4.5 in.; carnea-'i unsant o grupa admirabila de munti vulcanici cu suroasa nu e buna de mancare; depune un singur
ou alb, gustos la mancare, pe care Il clocesce
piscul Monte Cavo, 955 in. inalt
Albano, Pietro de, medic, filosof i astrolog, alternativ barbatusul i femeiusa.
6

Enciclopedia romitni. Vol. 1,

www.dacoromanica.ro

82

Al-Battani

Al-Battani, (Mohamed ibn Dschabir) renumit

Albert.

Alberdingk-Thijm, (pron. teim), Iosephus Al-

astronom i matematie arab, n. in Harran (Me- bertus, sciiitor si critic de arta olandez, n. 1820

sopotamia) intro 854-829; autoral tabelelor as- in Amsterdam, undo doveni (1876) profesor de
tronornice, facute pe basa observatiunilor proprii, estetica la academia de arte;
1889. A seris
cari nu nuinai intre Mohamedani ci i in Eur. tratate do estetica, poesii, novele etc.
au valoare sciintifica.
Alberi, Eugenio, istoric itafian ; a publieat
Albeasca, vale in j. Muscel.
serien despre luptele priucipelui Eugcn de SaAlbeata, 1) (in botanica) A. lemnului, albur- voia in Italia, viata Catarinei de Medici, istoria
num. examinandu-se o taiatura transversala a statelor ital. etc.; a publ. Opere edite ed inedite

unei tulpine mai vintnice a unui arbore (ste- di Galileo . 1878.

jarul, nucul, ulmul etc.) se observ bine, ca Alberic, calugar benedictin i cronicar, venit
ienmul presinta doui5 aspecte diferite. In mijloc lu Ung, din manastirea Montecasino. t 1106.
o o zona variabila in grosime, de obiceiu putin Cronica lui, Alberici monachi triumfontium Chrogroasa, de lemn Cu coloare mai inchisa, mai dur nicon , a aparut mai ilntaiu in Lipsca la 1698-1700

si mai fragil, zona co se numesce mima lemnului in edit. lai G. G. Leibnitius; tot dela el a re(duramen.) Tot lernnul extern al acestei zone, mas si o colectiune de legi ale regilor Ung.,
mult mai desvoltat, presinta o coloare alba, albi- aparuta ca note critico in edit. ep. cat. Com.

cioasa, galbue, rosietica, nu tot asa de dur, dar r. Batthydnyi dela Alba-Ittlia.
destul de resistent i constitue albul, albeata
Alberoni, Giulio, cardinal i barbat de stat

lenmului (alburnum) A doua zona cuprinde span., n. 31 Maiu 1664 in Fiorenzuola Dap.
deci tot leinnul, ce nu a capatat aceleasi parti- Piacenza din familie saraca; 1714 mijloci, ca recularitati ca lemnul format mai de mult, la plan- sident al principelui de Parma la cartea span.,
tole co presinta fenomenul crescerei in grosime; a 2-a casatorie a lui Filip V. ca princesa de
deci in albur se cuprinde si zona de lemn cea Parma Elisabeta Farnese i prin acea.sta ajunse
mai externa, ce se formeaza intr'un an la peri- la cea mai 'Malta demnitate ; 1717 atotputernic
feria celei din anul precedent i se pare, ca ter- ministru span., se incurcit in introprinderi pominal de album s'ar aplica in special acesteia. litice aventurioase, cari Ii causara cadcrea ; 5 Dec.
Deosebirea de coloratiune si de proprietati fisice 1719 trebui sa paraseasca teara; 1734 papa
provine mai ales din faptul, ea lignina exista in Clemente XII. Il numi legat de Ravenna.
mai mare cantitate in lemnul duramenuliti decat 1752 in Piacenza, unde se retrasese rnai pe

In al alburnului. Bine se poate observa aceasta

deosobire de coloare la lemnele numite de Abanos ; ad i duramenul e negra ori de alta coloare,
fetal dens si dur; alburnul foarte desvoltat
galbuiu e tot asa de meal ca i lemnul de salcie,
plop, teiu, mesteacan etc. La ultimele pare, ca

duramenul nu exista, tot lemnul e redus la

album, de aceea mint mai ware si se numesc
lemne albe. Pana la o virsta oarecare lemma
unor arbori e in stare de albur, munai in urrna

urma.

Albert, principi, 1) A., duce de Austria, rege

al Un g., primal Habsburg pe tronul Ungariei
(1437-1439) si totodata Imp. romano-gorman;
n. 1397; 1442 se casatori cu Elisabeta, fica
reg. ung. Sigisinund, caro il i recornanda de
succesor; 1435 conduse ca deosebit noroc oastea
liti Sigismund contra Turcilor. 1439. Fiul posthum al lui donini in nag. sub numeleLadislau V.

2) A. loan, rege al Poloniei (1492-1501), fiul

apare si durarnenul; asa frasinul are munai lemn lui Cazimir IV.; petnmse ca planuri asomme

alb pana la 40 ani; fagul pana la 35; stejarul de cucerire in Mold., dar d invins de Stefan
p'ana la 15-20 etc.
[S. *t. R.]
c. M. la Codrul Cosminului (1497). Canteinir

2) (in medicina) A. intunecarea luminei ochiu- (Istoria imper. otoman) spune, ca Stefan am fi
lui la om sau animate prin cicatrici sau invir- injugat la ping pe Polonii prinsi si am fi arat
tosarea lentilei (cataracta.)
ca ei o campie intinsa, semenand'o cu ghinda,
Albele, 1) munele mai multor localitati in din care crescit vestita padure Dumb raya
Rom.; sub A. se sub-in(eleg pietre , ape V. ac. 3) A. Francisc August Carol Emanoil,
case ; A. munte la hotarele Trans. in j. Neamt ; duce de Saxonia, barbatul reginei Victoria de
A. padure in j. Vlasca; A. doue sate in j.
Engl.; n. 1819 ca al doilea fiu al ducelui Ernest de
eau; A. o parte din hotanil Mercuroi (cott. Si- Saxa-Coburg; se casatori la 1840; 1857 primi
biiu), dupa numele imui sat sasese acum dis- dela sotia sa filial de Prince Consort (principeparut; 2) dupa o poveste maced.-rom. 3 (line sot); mil inane inriurire asupra politicei engl.
ca numele A., cari i au palatal propriu.
si se Neil cunoscut ca barbat iubitor i partiAlbelius, Simon, n. in Brasov 1593; 1015 niter al sclintelor i artelor; t 1861 la Windsor.
rector al girunasiului sasesc de acolo, mai tanliu 4) A. Eduard, principe de Wales, col mai mare

parochul orasului; si-a cilstigat mari merite prin

regularea afacerilor bisericii ev. din teara Barsei;
renumit predicator.
1654.
Albemarle, (pron. elbemarl) mai uainte A u-

fiu al reginei Victoria de Engl., n. 1841; 1863 se

casaton Cu princesa Alexandra de Danemarca;
dela 1883 general al armatei engl. 5) A. Fre-

deric August, rege al Saxoniei, n. 1828 la

m orle, titlu de duce si conte englez din Nor- Dresda, col mai mare fiu al reg. loan; militar
mandia. Al seselea conte de A., George T homas distins; lua parte la resboiul din 1860 (in alianta

K epp el a luat parte in lupta dela Waterloo; ca Austria) si 1870; la 1873 unn tatalui sea

apoi a facut caleterii si a publicat descfierea lor. pe tronul Saxoniei; dela 1853 easatorit cu prinRom. pl. Amaradia, j. cesa Carola de Wasa. 6) A. Cazimir, duce de
Albeni, 1) com. rur.

Gorja; 1500 loc., 4 bisenci, dintre cari una in Saxa- Teschen ; al patrulea fiu al reg. August HI. de
stil bizantin, zidita acum 500 ani; 2) catun cu Polonia; n. 1738, casatorit ca archiducesa Maria
1111 loc.; se presupune, ca aiei ar fi existat un Cristina, o fica a Imp. Maria Teresia;
1822

eras, probabil pe timpul Romanilor.

la Viena. Reposatul archiduce Albrecht mosteni

www.dacoromanica.ro

Albert

83

Albina.

vestita-i colectiwae artistica de Arm. Piatra de A. e escelenta pentru constructii i chiar pentru sculptura.
Albert, 1)A. Eduard, medic, n. 1841 in SenftenAlbet i albulet, partea lemnului dintre mima
berg (Boemia), studiit in Viena; 1873 prof. de
scoarta unui arbore. (V. Albea(a.)
chirurgie in Innsbruck, iar 1881 in Viena; cuAlbi, (lat. AI b ig a), capitala departamentului
noseut ca distins chirurg i iscusit traducetor franc. Tarn, langa riul Tarn; 21,224 loc. ImpreIn germ. al rnodernei poesii ceh. Opere mai in- jurimea se numesce Alb igeois (team Albisemnate : Lehrbuch der Chirugiee (Ed. 4, 1889) gensilor).
Diagnostik der cliirurg. Krankheiten (Ed.
Albigensi, secta religioasa ivita in sed. XI.
5, 1890). 2) A. Michael, n. 1836 in Trapold 'Aiwa In sudul Franciei; ducea o viata apostoleasca:
Sighisoara; studia teologia in Germ.; prof. in simpla, morala i retrasa, de aceea i eran numiti
Bistrita, mai tartliu in Sighisoara;
1893; cel oameni bui , oamenii lui D-Ou ; dupa multe
mai de frunte poet (lirio) al Sasilor transilv. in persecutiuni indurate din partea Episcopilor cat.,
sect. acesta; poesiile lui : Gedichte au aparut (si indeosebi a Papei Inocen(ia lIT., care porni
dupa matte; a seria i cateva piese teatrale de contra lor groasnicul resboiu al Alb i genmai putina valoare s. e.: Flutterer am Alt silo r), cari ii nuiniau oameni obscuri , se imElarteneck , Ulrich von Hutten .
prastiara prin diferite parti ale Europei sud., de
Albert cel Mare, (A. Magnus), sfant, scolastic unde anca fura alungali de inchisitori; de prin
din period. II. numit, pentru patrunderea pro- sect. XIV. incepura a dispare ca incetul tot
funda a lui Aristotel, si alter Aristoteles ; n. din mai mult, pana ce li se pierdii mi ce urma.
familia de conte Bollstadt la 1193 in Lauingen
Albik, archiepiscop de Praga la inceputul secl.
(Svabia); stud-la in Padua; 1223 intrit in ordinul XV; desi nu studia de loe teologia, ci numai
ca prof. sciinte libere i medicina, totusi regele V atlav
Dominicauilor i functionk mai
in Paris, Colonia s. a. locuri, apoi ca epp. in IV. insista sa fie ales de archieptscop ; 1412
Regensburg; cea mai mare parte a vietii
intarit de Papa; din causa certelor husitice depetrecit in Colonia, unde-'si crescit o ceata nu- puse acest post, remannd numai abate ; 1427.
meroasa de discipoli eruditi, intre cari se nu(fluturul de varza ; Pieris Brassicae
mera i celebre] filosof i teolog S. Toma, conte L.), un fluty din fain. Papilionidelor; are ande Aquino ;
23 Nov. 1280. Pentru universala tencle (pipaitoarele) de forma niacin* aripile
lui eruditiune deja contimporanii sei Ii detera
cele dinainte cu virful negra; femeiusa
epitetul de Mare si de Doctor universalis. Cu- are
albe'2 pete negre, rotunde, mai la o parte de
noscintele-i chemice, lisice si mechanice, pe atunci mijlocul aripilor dinainte; aripile dinderot sfint
neobicinuite, '1-att adus in banuiala de vrajitor. de desubt galbine i putin acoperite ca un
marea-1 avere
Albertina .

Operele lui (21 vol., Leiden, 1651) cuprind comen- pray uegricios ; latimea aripilor dela radacinapaua

tarii la operele filos. ale lui Aristotele, lucrani la virf intre 3-3.4 cm.; fluture foarte comun,
din sciintele naturate, taleuiii de ale cartilor s. traiesce de primavara pana toainna; omida
Scripturi i serien i dogmatice. Cf. Sighart (1857); traiesce pe varza (curechiu) i radichi; e foarte
Joel (1863); Oct d'Assailly (1870); de Hertling stricacioasa rmlnd frunzele de tot.
[K]
(1880); Bach (1881) *i de Weddingen (1881).
Albina, insect, v. Apis melifica.
Albrti, Domenico, cantaret, pianist si diletant
Albina, raunirea mai mutter tomtit* in Rom.
ca compositor ; n. 1705 in Venetia; inventa asa un virf de munte in j. Arges, catuue, dealuri,
munitul bass albertin, format din acorduri ar- parae, vai in j. Falciu, Mehedinti; Muscel, Tutova,

pegiate ; 1740.
Valcea, Vasluiu; un pichet i vr'o 3 ins. in
Albertina, 1) unja, cea inai tinera rainura a Dunare, j. Ialomita
dinastiei saxone Wettin, intemeiata la 1483 de
Albina" institut de credit fi econoniii in Sibiiu,
Albrecht mimoso!; a domnit i in Polonia cu filiala in
infiintat in 1871 cu un

(August H. 1697-1733), iar dela 1806 in capital socialBrasov'

de 300,000 fi., care in 1896 s'a

Saxonia. 2) A. universit ate, nurnele univ. prus. ureat la 600,000 fi.; cel mai vechiu institut rom.
dela Konigsberg.
de feint acesta in Ung. i singurnl, care se ocupa
Albert-Nyanza si Albert-Eduard-Nyanza, v. cu emiterea de scrisuri f on ciare. Acestea
Nyanza.
stint notate la bursa din Budapesta si so fructifica
Albertotypia, meted de fotolipie (v. ac.), in- cu 50/0. Scoaterea lor din circulatiune se face
ventat de Jos. Albert, fotograf in Miinchen.
prin sonare. Bilantul pro 1895 arata active
Albesci, numirea mai multor com. run, cattme, totale 9.090,468 fi., intro cari cambli 3.316,761 fi.,
mosii, paduri i dealuri in Rom. (j. Argos, Bo- impr. hipot. 2.041,749 fi., credite pers. 588,841 fi.,
tosani, Buzeu, Dolj, Falciu, Ialomita, Iai, Mehe- efecte 1.232,3901 efectele fondurilor 294,1511,
dinti, Muscel, Olt, Prahova, Teleorman i Vasluiu); capitalul social 660,000 fi., fonduri de reserva
mai insemnate: 1) A. coin. rur, pl. Campului, 282,510 fi., fond de pensiu m 94,097 fi., depuneti
j. Buzeu, formata din catunele Albesci, Caltunas, 5.113,235 11., scrisuri fonciare 1.954,000 11., reCotana, Udatii i Lucienii, 1580 loc. In pa- escompte 496,943 11. Profitul curat (la care a
durea A., situata putiu mai la sud de catunul A. contributt filiala din Brasov cu 18,228 fi.) a fost
mit loe (1808) o crancena lupta intre Ritsi de 124,311 ti., si s'a impartit: dividenda 48,000 fi,
Turci; fortificatiunile ridicate se ved i asttuli. tantieme 19,676 fi., cuota de binefacere 6,5391,
2) A., coin. rur, in pl. Dambovita, j. Muscel, fondulai de pensiune 8000 fi., amortisare din
formata din catunele Atbesci i Candesci, 894 loc. casa institutukti 3763 fi., reinuneratiuni 400 fi.,
In raionul cornunei se afla 3 isvoare de apa fondului de reserva 37,913 fi. Pentru scopuri de
minerala, care coutine mult iod, .si 14 carieri de binefacere A. a dat dela infiintarea sa pana la
piatra (calcar nunmlitic), din care s'a zidit la linea a. 1895 suma de 45,179.84 ti. In 1895 A.
inceput i restaurat mai apoi manastirea Claim a inflintat in edificiul sea din Sibiin (v. ilustr.)
6*

www.dacoromanica.ro

84

Albina .

masa stud en Olor, la care 50 de studenti

lipsiti capota pranz gratuit. A. a avut un rol
deosebit in desvoltarea economica a Rom. din
Transilvania, contribuiud foarte mult la emanciparea lor de sub jugul capitalului strain si al
usurei, a inlesnit i mijlocit inmultirea proprietatii de pament in mani rom., i in fine a dat
ajutor moral si material la infiintarea bancilor
in numer de aproape
romane mai tinere,
50,
cari lucreaza astacji cu un revirement de
80.000,000 fi. Fondarea A.-ei a fost initiata la

cat astacIi lucreaza deja cu un personal de 50

ofician i dispune de o avere proprie de preste
1 mil. fi. (Cf. P. Petrescu, Compas ron]. pe
1893/4.)

Albina", tittul mai multor foi; 1) A. foaie

politica, intemeiata in Viena (1866) in spiritul
cu mijloacele familiei Mocsonyi; programul
politic al ei era: de a mijloci statorirea unui
adeverat program national , a desvolta i reprosanta adeverata valoare etnica, politica si economica a elementului rom. i totodata a des1870 de primul ei director executiv, Vis. Roman; tepta si conduce lupta pentru existenta si cultura
In frantea comitetului de fondare a stat Alex. acestui element. Concincerea A.-ei a fost dela

Casa institutultd de credit i economii ,Albina. in Sibila.

Mocsonyi, care dimpreunii ea unchiul sea Antoniu, atat cu mijloace inateriale cat i cu influinta lor personar au asigurat reusita intreprinderii. Primul apel al fundatorilor, subscris
de cei niuiiifi i de Baron David Ursu, Iacob
Bologa, Tim. Cipariu, P. Dunca i loan Hannia,
a aparnt la 1 Iulie 1871. Adanarea gen. constituanta s'a tinut la 14 Martie 18.72, iar activitatea A.-ei s'a inceput
cu 4 functionari
mijloace foarte modeste
la 10 Aprilie 1872.
Preste 10 ani, la 1 August 1882 a fost infiintata Mala din Brasov. Dupa o desvoltare continua si preste asteptare imbucuratoare activitatea A.-ei, mai ales dela 1886 incoace, cand a
intrat sub conducerea actualului director exec.
Part. Cosma, a luat dimensinni foarte mari, :in-

inceput incredintatatlui Vincentin Babe, pe

atunci jude la Tabla reg. din Budapesta si de-

putat dietal, cu al carui ajutor isi statorisera

intemeietorii programa polit.-nat. Primul Nr.
apara in qiva de Pasci 1866 sub redactia lui
Dr. G. Popa; (editor : Vasile Grigorovita). Foaia
apara mai multi ani de-arendul de cate 3-ori pe
septemana ; tonul ei era la inceput moderat fata

cu cei dela putero in Viena si B.-Pesta; in

mesura insa, in care din an in an preponde-

ra* magh. crescea si Viena o menagia, spiritul

de opositie al A.-ei deveni tot E:mi energic,

astfel inda deja la 1869 guveroul rnagh. Ii opri,
prin detragerea debitului postal, intrarea in partile, pentru cari mai mult era destinata. Atunci
V. Babes o ha sub propria-i redactie si o aduse

www.dacoromanica.ro

Albinagiu

Alboid.

85

la B.-Pesta, unde continua a apar ca organ Elba locuit de Saxoni; pe timpul lui Carol c. M.

pronuntat opositional pana la 1877, cand, ne mai Holstein, Stormarn i Dithmarschen.

putnd gasi colaboratori din causa persecutiuAlbini, Vasile, fost vice-tribun la 1848/49,
nilor continue din partea color dela putero, iar n. 1827. studia la Blaj ; organist), cu tribunal

insusi angajat fiind in multe alte parti, fit no- Tanasies'eu din Daia (ca4ut in 3 Febr. 1849 la
voit a o sista. A. pe timpul ei era foaia cea mai Blaj) pe Romanii din cereal Contii; dupa revolatita; ea are parte insemnatd la formarea par- lutiune a fost notar comunal ; tata al publieis-

tidului national-opositional; conducetorul ei V. tilor Septimiu S. Albini si Tit Livia Albini; t ca

Babes avit pe akel timp cele mai multe procese de proprietar in Cut (1890).
pres i unul de inaltit tradare; inteun proces
Albinismus, lipsa pigmentului (colorii) normal
colaboratorul A.-ei Gruia Liuba a fost condam- in pielea omului; poate fi inascut: al binism,
nat la 15 luni inchisoare in Vat, 500 tl. =almd sau acvirat vit iligo. Oamenii numiti Albinos
alte cateva sute spese de proces ; celelalte s'au au piele ca laptele. par fin si alb, iris roa desterminat parte cu achitare, parte cu imprimare. chis, pupila rosie deschisa. A. se atla mai cu
A. a afisat (1869) pe fatit parola: Dacoromanie sama la ra.sele negre; se observa si la animale.
morala, culturala, una i indivfifibila. Reman
Albinus, 1) A. sftint, t ca martir in Roma
memorabile cuvintele A.-ei, prin cari isi ja in la 549. Moastele lui se all in Colonia. piva coultimul Nr. adio dela public, cu privire la ne- memorativd 22 Iunie. 2) A. Decimus Clodius,
succesul de a capacita i castiga pe Magh. pentru Imp. roman, ales de soldatii sei la 193; la 197
dreptate i echitate fat cu nationalitAtile con- fit invins i ucis de Septimius Severas.
locuitoare i indeosebi fata cu Rom., cu cari
Albion, (gall.) numele antic al Engl. i Scot.;
numai impreuna, in frritietate i armonie, pot In evul mediu se folosia ca sinonim cu Britania.
sa alba viitor. 2) A. Buzguluic foaie
Albis, coma de multi in Helvetia pe partea
literam i comerciala. Buzan, 1885-87 sub estica a lacului Ziirich, despartita de acesta prin
cond. lui Nicolae Ioanide i Ianeu I. Caloianu. val e a Sihl ; stint p ad urosi si presinta privelisci rn in uAlpi. Preste A. due doue drumuri,
3) A. Carpatilor, foaie beletristica ilustrat; a nate spre
aparut in decurs de 4 ani (1877-1880) in Sibiiu, unul nord. dela Ziirich spre Valea Reppis, altul
mai antaiu (pinta in Apr. 1878) sub redactiunea sud. trace preste A. pe langa satul Hansen,
lui I. Lapedatu, prof. la Brasov, si apoi a ingi- langa care se afIll institutul de hidroterapie
nerului Iosif Popescu; editor in primii ani Visa- Albisbrunn, prin Kappel spre Zug. Pisani eel
non Roman si in a. ultim W. Kra.fft; a fost una mai cunoscut e Uto s. Utli berg (873 m.),
din publicatiunile noastre periodice cele mai bine cel mai inalt lasa e Biirglenstutz (918 m.)
redigiate, mai ales sub conducerea lui I. LapeAlbi,or sau albiloar, 1) tannin zoologie (Cydata ; colaboratorii ei principali au fost: I. Lapii- prinus alburnus), pesce de riu de coloare alba
datu, S. FL Manan, I. Itlesota, Teochar Alexi, argintie, foarte des in apele din regiunea dunsTos. Popescu, V. M. Lazar, Fr. Dam, N. P. Pe- reana a Rom.; 2) term. botanic, un fel de bureti,
trescu s. a. In A. C. si-a publicat Alexandri scena ce se fac toamna pe copacii cdcluti; muntenii
drarnatica La Turnu-Magurele, tot aici s'au Ii intrebuinteaza la hrana.
publicat cateva fragmente din Odissea, poema
Albit, mineral; plagioclasul cal mai acid, alb
poporala de I. Barac. 4) A. Pinduluic, a aparut incolor; pe crepaturile rocelor cristafine, in
in Bucuresci la 1868-71 si 1875; redac. H. calcartui si in unele roce eruptive.
Grandea. 5) A. rometneasalt, antaia Male poAlbit, numire vulgara a plantei Alyssum
litico-literara rom, aparuta la Iasi 1829-1849; calycinum L. (V. ac.)
intemeiata de G. Asachi; in a. I. a aparut odata Albiturfi, nume generic pentru mai multi pesci
pe septamana, II. de 2-mi pe sept., ILI. de mici din familia Cyp r i no i (PI o r, in special
4-ori pe sept.; la 1833 (V.) in rom. si frant.; pentru genul Al bur nus. (V. 0 b le ti.) [A.]
1850-1861 continuit sub titlul Gazeta de MolAlbizzia Duraz., gen din familia Leguminoa-

tribul Ingeae; cuprinde arbori si subarbusti, ce traiese in Asia, Afr. trop. s't subpasere, care vaneazd ca mare pla- trop., Austr. trop. si occ.; A. stint arboti ornacare diferite insecte, mai ales albino i vespi; mentali rustici oti de sera temperata. Din
se nurnesce de Rom. din Bucov.: Albindrel
lemnul diverselor specii din India, Cochinchina,
davia.
Albinagiu, v. albanagiu.

selor, ,

Furnicariu, de coi din Trans.: Prigoard Senegal, ins. Reunion, Noua Caledonia se conP rig o ar e , iar de cei din Mold. si Runt.: fectioneaza instrumente de arat; mai are s. a.

Prigoare, Vespariu i Vesprita. A. e

intrebuintAri la constructiuni, rotarie, dulgherie,

una dintre paserile cele mai frarnoase in tenle strungatie etc. Scoarta si semintele astringente
locuite de R,om. In penele ei siint representate de A. Lebbek Benth. in India servesc la comMate colorile: alb, rosu, galbin, albastru, castaniu, baterea diareei, disenteriei, hemoroidelor; uleiul

negra si verde; se afla aproape in intreagd Eu- scos din semnta se da contra leprei; &rile
ropa; isi face cuibul de regula prin gauri adanci din au proprietati emolienta; scoarta lui la Nossi-B
termurii apelor; traiesce in cete, strigd mai ales servesce la tabacitul pieilor; in sfirsit mai pro-

inainte de a ploua, de aici credinta Rom., ca

e un prevestitor foarte bun al ploii i ca, desi
petrece mutt aproape de ape, nici cand nu bea
alta apa, deck de ploaie.

duce o guma analoaga cu gurna arabica. A. Sassa,

din Nossi-B produce iar o gama, nuinita Sassa,

anoloaga cu gama adragauta; asemenea si A.

stipulata Boiv. din Java.
[S. *t. R.]

Albinnrit, 1) A. v. stuparit; 2) dare dupd stupi,

Albocensii, la vechii istorici Dacii locuitori pe
numita. i desetina.
la Sarmisegetuza in teara Ilategului de ac)i.
Albingia de nord, (Nord elbingen) sau AlAlboid, aliagiu Britania sau metal Mitanic
b ingia transelbina, tinutul spre nord dela niekelat.

www.dacoromanica.ro

86
Alboin,

Moir'

Albrecht.

regele Logobardilor; dupa moartea miei i Ung.; 1438 ales rege germ.; punk res-

tatalui seu Andoin ocuph (561) tronul Longob.,

cari locuian (Inca in Panonia; cu ajutorul Avarilor
nimici pe Gepidi; el insusi ucise pe Kuuhnund,
regele aoestora; se casatori en Rozamunda, fica
regelui 'leis; 568 in fruntea triburilor longobarde,
saxone si slave navali in Ital., chemat de Narses,
guvernond exarchatului imperiului resaritean.

Cuceri Ital. fiord. $i de mijloe pana la Tibru;

de resedinta isi alese ontsul Pavia; 573 sotia
sa R., pe care a silifo s boa din capatina tatalui
seu, il asasinh prin partisanii sei Helmigis

Peredeo. Cf. art. lui Hahn in Allg. Deutsche

Biographie tom. I.
[T. F.]
Alboni, Marietta, renumita altista, n. 1824 in
Cesena (Romagna); canta in capitatele Eur.
Amer., 1854 so manta dupa contele Pepeli.
Albordzsi, in mit. pers. muntele sfant, pe care
si-a asedat tronul Ormuz d, deul lrnninii. Creatend. Ormuzd, mai inainte de a face panintul,

a facut muutele primitiv cat un graunte de

seinkta, i dupa-ce din materia lui a curs pamntul, acesta s'a aluviat in jund muntelui si a
capetat forma de blid, jar la mandatul lui Onnuzd

a inceput sa creasen si a devenit centrul sau

buricul i fundamentul painntului. Muntele a

crescut spre afundime asa, ca acolo sa se formeze
lumen de jos a lui Ahuman, precum spre inaltime,

unde stralucirea eterna cinge jiva i neaptea in

jund virfului, pe caro e trontil lui Ormuzd. In
imuuntli Caticasuliti se afla virful Ebrus sau Elborus peste 3600 ni. inalt; se crede ca acesta
dat ansa fonnarii celui mitologic. [Atm.]
Albota, (Alboteni, Albotesci) mai multe loca-

boiu cu Polonfi din causa Boemiei, iar in Ung.

t 1439.
A. Achilles, principe elector de Brandenburp, din familia Hohenzollern; n. 1414; mostem (1440) principatul Ansbach, 1464 princ.
Baireuth, la 1470 Brandenburgul; purffi resboiu
contra ora.sului Niirnberg si altor erase, dar eu
putin succes ; iubitor de pompa si petreceri, dar
om luminat; hotarit partisan al imper. t 1486.
A., Inimosul, intemeieterul actualei case
domnitoare in Saxonia; n.1443; rapit in tinerete
impreuna cu fratele sea Ernst de entra Kunz de
Kaufungen din resbunare personala; sincer parcu

tisan al imper. Frideric III., se resboi contra

lui Carol de Biu.gund si a Mi Matia Corvin; inmultiudu-se terile ereditare familiare, le impart

cu fratele seu Ernst (26 Aug. 1485) prin contractul dela Lipsea, despartindu-se a.stfel familia in douo
cea Albertin i cea Ernestiva; t 1500.
A., archiepiscop de Magdeburg (1513) si
principe elector de Mainz (1314); n. 1490 ca
cel mai tiner flu al princ. eleet. Johann Cicero
de Brandenburg; iubitor de arte si humanist;
avnd lipsa de bani multi, triinise in diecese
predicator de indulgen(a pe preottil dominican
Tetzel, contra canna pa si Luther ; t 1543 in
Aschaftenburg.

A. V., duce de Bavaria; n.

1328, finl

ducelui Wilhelm IV.; dela 1550 domnitor in

Bavaria; la inceput nepasator fata de iniscarile

religionare; inai MAIM cinema in tenia po iesui(i

si alungit preotimea protestanta; iubitor de arte,
litati n Rom. j. Arges, Braila, Ia.si, Olt .si Valcea; inflinta o pinacoteca, anticvariu i biblioteca;

inai insemnata: pcIdurea A. cu intindere de feline risipitor. t 1574.

A. de Prusia, eel din arma mare inagistru

erbanesci, j. Olt; in marginea de est a padurii, pe matca Vedei, man- al ordinului cavalerilor germ. si piimul duce in
eandu-se main!, s'au vedut urme de zidiri foarte Prusia, pe care o transforma in stat lumesc
Nochi; aici s'a dat preste un schelet urias de in, (1523); introduse reformatiunea in teara i incu o Maltime de .5 coti, i s'au aflat monede ternei universitatea din Knigsberg (1.)44); trebui
roman e.
sa lupte contra unei crancene revolte teranesci
Albrecht, 1) A. Ursul, marchion de Bran- si a aristocratimei proa puternice; t 1368.
denburg, 1411 lui Otto cel Avut; n. 1100; parA., Archiduce de Austria, flul arch. Carol,
tisanul imp. Lothar II. si Konrad III.; prin in- invingeterul dela Aspern ; u. 3 Aug. 1817 in
vin gei ea Vendilor puse temelia principatului Viena; primi o creseere ingrijita sub directa
Brandenburg si prin aducerea de eolonisti germ. conducere a tatalui sea; la 20 ani si-a inceput
efectui germanisarea terii; t 1170.
cariera militara ca al 2-lea colonel al regim. de
A. II. Begeneratul; n. 1240; fiul lid Hein- infanterie Nr. 13, 1839 a trecut la cavalerie, ca
rich cel Dustru; dela 1263 landgraful Thurin- sa cunoasca i acest fel de arma; 1640 deutunit
400,450 Har, din pi

giei ; dela 1288 markgraf in Meissen ; murindu-i general-maior, 1843 sub-maresal campestru; deja

prima sotie. fica imp. Frideric H., se casatori

eu Kunigundo de Eisenberg, care-'i nasal un
fecior: Apitz, pe care favorisandu-1, fu in continua cearta i chiar hipta cu fin dela prima

dei ani in arma ajunse comandant al trupelor

din Austr, inf. si sup. si Salzburg, deei seful co-

mandei militare din Viena; 1848 se retrase la

mosnle sale, fund rou vedut de populatai Vienel;

sotie, ba ajtinse i prins de acestia, in sfirsit dar in curnd merse in Ital., nade lupta sub
Nadi Thuringia Imp., care lima n'a putut-o lua comanda lui Radetzky si a bar, d'Aspre, distinIn posesiune din causa amintitilor fi; t 1314. gandu-se in luptele dela Santa-Lucia, Gravelloue,
A. I., duce de Austria fi rege german Montara si Novara; 1851 denumit guveruor
(1298 1308); prinu dela tatal seu, Rudolf I. de civil si militar al Ung., care post Il ocup 9 ani
intro imprejurari de tot neplacute; in resboiul
Habsburg, drept mostenire Austria si-Stiria,
dupa meartea regelui Adolf de Nassau fa ales din 1866 comanda armata sudiea, eluptand glo-

rege genn. (1298); ava sa lupte mai de multe rioasa invingere dela Custozz a, care sili arde 3 ori mai muneroasa decat cea
on contra principilor pentru restabilirea auto- mata ital.
ritatii regale ; fit ucis in 1308 de nepotul seu austr. a se retrage preste riul Minch); aici s'au
loan, revoltat impotriva-i eu mai multi cavaleri. distius indeosebi regimentele rom. din Ardeal,
A. II., rage germ. (1438-39), duce de mai ales reg. 50, care serbeaza in fiecal e au
Austr. deja dela 1404; ajunse, dupa inoartea amintirea acestei dile; dar desastrele armatei
socrului seu, a imper. Sigismund, rege al Bee- nerd. in Boemia au zadarnicit o folosire temei-

www.dacoromanica.ro

Albrecht

87

Albumen.

nica a acestei invingrai si A. f silit a &Unite time de 2030 m. percurge valea A., ntunita
o parte a armatei la Dunare, ca sa impedice pe
Bergiin, .si taindu-si drum printre stanci se
Prusiaci a trece lint; 10 Julio 1866 denumit varsa in Rinul posterior aproape de Thusis ;
comandant suprem al armatei de pe cilinpul de 31.6 km. lung.; caderea 1400m. = 4.4%. Presto
resboiu, dar pacea dela Nicolsburg (26 Tube) puse pasul A. trece un drum.
capet resboralui. Ca inspector general al armatei
Albulescl, 1) com. rim in j. Mehedin(i, pl.
(1869) Ii castigh merite neperitoare pentTu re- Dtunbrava, fermata din 3 (attune: Padina, Dealtdorganisarea aimatei austr.; -I- 18 Febr. 1895.
ecomare si Marcenii; 1190 locuitori agrie.
Albrecht, ordin, 1) Albrecht-Ursul, ordin de nomi de vite; 2) A., sat in j. Muscel, pl. Arg'esel.
casa in Anhalt, pentru distingerea virtutii
Album, (ceva alb) placa obdusa eu gips pentru
1

capacitatii; 2) A. ordin regesc saxon pentru insemnari, anunturi, publicatiuni etc. La Romani
premiarea color ce se disting in virtuti ceta- publica pontifexul pe asemenea A. asanumitele
tenesci, in sciinte i arte.
annales naaximi, pretortil edictele, iar alti ofi-

AlbrechtiO, (Evangelical Association of North- cianti conspectul senatorilor, jugilor, colegiilor

America), o secta in America de nerd, care in clericale, listele militare etc. In biserica cretina
punctele principal se unesce cu Metodistii (v. A. conspectul clerieibor (grec. canon). Dela sfirae.), intemeiata de Iacob Albrecht (n. 1739, ititl
mediu se numesce A. o carte din
t 1808); A. la inceput eran putini, acum nu- file albe ori infrumsetate cu diferite fig-uri demera in America presto 100,000, condusi de semnate san tiparite, menite a cuprinde

4 eppi si de o conferenta generala., caro se aduna tiuni de sentinte, maxime, invetahiri, autotot la 4 ani; A. desvoalta mare aetivitate pe grafe etc. dela persoane,, a carer suNeniro voim
terenul publicisticei; in Cleveland sustin i edau a o pastra. Era in us mai ales intro invetati
5 (Pare germane si (5 engleze ; au deosebita grije artisti, studenti si calugari. De present A. a
de scoalele de duinineca, in cari au 1800 in- devenit un obiect de moda mai ales la Dwane.
vetatori si la 93,000 elevi. A. stint respanditi
In timpul mai nou se numesce A. o coleetie de
In Europa, prin Germania si Elvetia. (Cf. Die reproducen i din productele maiestrilor rentuniti
Albrechtsleute, Erlangen 1877.)
(Leonardo da Vinci, Raffael, Corregio, Tizian,
Albrechtsberger, J. G., n. 3 Febr. 1736 in Murillo, Delaroche etc.) sau de oplui literare
Klosterneuburg langa Viena; compositor si teo- (crestoma(ie, antologie) de diferiti antral, coinretie renumit ; a scris 244 opuri, cele mai multe pusa de obiceiu peutru sprijinirea unui scop
de caracter biswicese, dar si multe cuartete, filantropic. M,i notiunea A. devine tot mai genecuintete etc. pentru instrumente cu coarde s. a. rala (colec(ie de pose, timbre etc.) Adeseori
instrumente; ea scriitor musical anca s'a distins scoartele formeaza parten cea mai artistica.
prin diferite tratate; -I- 7 Mart. 1809.
[Dr. Cristeal
Albrich, 1) A. Carl, distins barbat de scoala
Album", mai multe publica(iu.ni periodice rom.

al Sasilor din 'Trs.; n. 1836 in Sibiiu; 1858 mai remarcabile: 1) )A. istoric i literar,c
prof. la liceul din einnit; dela 1860 prof. la de Cogalniceanu. Iasi, 1854. 2) A. libidogimn. sas. din Sibiiu, unde Ii castigit mari merite Valah.g Iasi, 1848. 3) }A. sciin(ific. C. N.
conducend infiin(area i organisarea scoalei reale Brailoiu. Bucuresci, 1847. 4) ,A.-ul Pelerinilor
superioare (1860); mai tililllu director al scoalei romini.c D. Bolintineanu. Paris, 1831.
industr. ; dela 1892 directorul tuturor instituAlbumen, termin grec. intrebuintat dele Gartner
tiunilor impreunate cu gimn. ev. din Sibiiu; incoace; s'a dat reservelor alimentare din sehia, parte activa
in mod distins
i in cele rninte, comparabile cu albusul din ouele pasebisericesci; dintre scrierile sale mai importanta rilor. Astacji sub A. se intelege munai reserva
e: Istoria gimnasiului ev. din Sibiiu .

alimentara din seminte, resultatul segmentatiunii

A. loan., medic vestit sas.; n. 1687 in nucleului secundar al sactilui embrionar. Natura

Brasov, uncle practich medicina ; pe timpul citunei, acestei substitute de reserva e diferita. Uneori

ce a bantuit in Trans. la 1718-19, isi cilstiga

frunioase merit intru combaterea infricosatei
boale, despre caro i scrise : Observationes de
Peste Barcensi , praesertim Coronae saeviter
Ann. 1718 et 1719 grassante ; se ocup si Cu

In celulele lui so depune mai mult amidon

pe cari le darui gun. sas. din Brasov ; t 1749.

A. Martin, n. 1630 in Media.; 1655 ales
rector al gimn. ev. din Brasov ; interesant e, ca
a stat in legatuii literare nu numai cu Germ.,
ci .si eu Bucurescii i cu patriarchul dela Con-

tenta lui e oareemn male; cornos daca con-

putine substante azotoase. A. e fainos, ainylacen

(semin(ele cerealelor In genere etc.) Alteori

celulele contin substante uleioase i azotoase (aleu-

rona, emistaloii, proteici). A. e oleaginos (Ricin,

istoria Sasilor, aramilnd i decopiiind documente, Elcas guyanensis etc.), carnes e cand consis-

sistenta lui e mult mai ntare (la Cafea, Gallium

etc.); uneori e atilt de intarit ca se aseamana

cu ivoriu, ca la pahnierul Phytelephas macrocarpa, din care se scoate ivoriu vegetal, cu

stantinopol ; dedich o Dissertatio Theol. de Invo- aceleasi intrebuintori ea si cel animal, substituincation e San ctorum principelui Const. Cantacuzin; du-i-se chiar. Aceste ultime 3 soiuri do A. un stint
1684 Ii trimise aceluiasi princ. catechismul col cleat modalitati ale celor doue dintiu. Positiunea
mic al lui Luther eu rugarea, sa-'1 ceteasca cu A-lai fata de embrion e variabila: ori embrionul
atentiune; 1684 ales preot in Rsnov ; 1694. e central sau excentric, ori intr o parte si A. peri-

un fel de verme numit dupa feric (gura leului, grn, porunib etc.); ori emcoloarea lui ; traiesce din sucul lemnelor taiate briond e indoit in arc si A. asezat central in
Albul, (zool.)

si al legumelor ; strica crumpenele.

curbatura lui (Carirallee , Chenopodiacee etc.)
Albula, rill si pas in cantonul Graublinden COnd masa A.-lui nu-'i notada, ci are brazde
(Helvetia); ilul A., afluentul principal al Ri- simple ori ramificate, ce-'1 despart in faii varianului posterior, isvoresce in pasul A. la inal- bile, A. se (lice ca e ruminat, ros, rwicinat

www.dacoromanica.ro

88

Albuminat

Alcanina.

(Anonacee etc.) Itolul A.-lui e important, ser- pentru femei, unic in toata Spania; loo bogat in
vid ca prim aliment plantulei in primele fase cereale, poame ji vin; industrie infloritoare. 2)
ale desvoltarii ei. Omul folosesce A. din se- A.-la-Real, ora e in prov. span. Jaen in Andami* in alimentatiunea lui, a auimalelor, in lusia, eu 15,805 loc. (1887); se produce vin,

industrie, medicina etc. Faina cerealelor alimen- poame si legume.

tare e in mare parte A.; untul de Ricin, allAlcalde, (span) in Spania titlul judecatorilor
mentor la Cbinezi, purgativ cunoscut, e scos si al representantilor autoritatilor publice.
din A. de Ricin; e cunoscuta intrebuintarea
exercitiu militar la vechii
Alcalei, jocul
A.-lui cornos de cafes etc.
[S. St. R..)
Romani : aruncarea sulitii din o anumita disAlbuminat, (albuminosus) semnta allnuninata tanta prin un core de Ser.
exalbuminata. Acest termin se aplica unei
Alcalescentl, insusire a unor corpuii de a se

seminte, ce contine un albumen. (V. ac.)

combina ca acidele si a schimba coloarea unor
Albuquerque, Alfonso d', c. 15.1 erou militar pigmente vegetale inteun sens anima (s. e.
n. Lissabona 1452; cuceri ca vice-rege Turnesol rosu In albastrn).
al posesiunilor portug. in India (1503) Goa,
Alcalia, fin neinsemnat in Basarabia; pe thnpul

Malabar, Ceylon, ins. Sunda si Ormus; de- verii seaca in mare parte; se varsa in lacul
stituit ; t 16 Dec. 1515. Fin! seu Blas d' A. a Burnoe, care se afla la sudul Basarabiei, aproape

Boris: Commentaiios do grande Alfonso d' A. de rnarele lac sarat Ali-bey, la o distanta ca de
(1576; 1774, 4 vol.)
12 kin.
Alburnum, (albus = alb) numele lat. intreAlcalii, in sens mai restrins silnt compuse ale
buintat in anatomia vegetal:1 pentru albul (al- oxygenului sau ale radicalilor hydroxili cu mebeata) lemnului. (V. ac.)
tale alcaline (Sodiu , Potasiu, Rubidiu, Cesiu,
Alburnus, (lat) 1) cipria, leucisc (nume de Litiu si compuse ale Amoniumului); in sons
pesce) (v. Cyprinidae); 2) munte in provincia mai larg: compu.sii oxygenati ji hydroxilati ai
Lucania.
Bariului, Strontiului, Calciului ji Ma.gnesiului,
vicus Al- adeca ai metalelor alcaline tero ase.
Alburnus-Maior, in inscriptiuni

burnus Maior, v. Abrud.

Alcalimetrie, metoda simpla analitica cu scop

corp proteic, care se OA in toate li- de a determina continutul de Sodiu, Potasiu

chidele nutritoare, atilt vegetale St i animale, etc. inteun hydrat sau carbonat al comerciului
dar mai carat in albusul oului, care e un al- (Soda, Potasa). Metoda cea mai respendita e
buminat de sodiu (natron). Uscat are o coloare cea volumetricii (titrometrica) imaginata de Desegalbuie, se ponte preface foarte user intr'un voisilles (1771) pentra determinarea potasei
prat alb fara gust ei miros, care se disoalva in (Carbonatul de potasiu), neutralistInd cu acid
apa, dar nu in alcool si eter, cari Il incheaga. sulfuric alcalii (potasa) si determingnd cu
A. din &Inge se deocebesce chernicesce foarte precisiune cantitatea de acid, necesara spre
putin de albtunina oului si e un A. de s e rum acest scop.
sau serosi n. Cea mai mare insemnatate o are
Alcaloide, base vegetale (organice), contingnd
Albuy,

A. ca nutrimen t, dar se folosesce si pentru pe lfinga carbogen, hydrogen ji azot, adeseori

scopuri technice cum stint: limpedirea lichidelor oxygen; sfint foarte respandite in regnul veturbare, ca WU* de A. in fotografie, la pre- getal (seminte, fructe si coaja); nu se gasesc mai

gatirea de ipsos, dar indeosebi la imprimarea nici edge' in stare liberii in plante, ci eombistofelor. Fabiici mai insemnate pentru A. uscat nate en tanina (san alte cmpuri analoage tase afla in Austr., Germ , Amer. sud. 0 Austr. ninei). Multe plante contin done sau mai multe
A. (Strynos nux vontica: Strichnina si Bru[Fi. St. S.]
Alca, pasere; are ciocul gros, spre virf bul- eina ; (Anchona: Chinina, Chinklina, Cinconina,
bucat si pe de latuii tare turtit, cu muche agera Cinconidina; Papaver somniferum (mac): Mesi brezde curmezise, coada scurta eu 12 pene, fina, Apomorfina, Codeina, Narcotina, Papavel:,
aripi subtiri, lungi si ascutite, pene dese bla- etc.) Extractiunea A.-lor se face tratend
pease, e de marime considerabila. Cu ea e in- pulverisata cu hydratul de calciu si isolend astrudita A. torda, ca aripi lungi piina la coada; fel A.. de acide. A. se estrag cu diferiti disolpe cap, grumazi, pe spate bruna, pe foale alba, vanti (Ben zina, Cloroforrn, Ether ect.), se impart in
42-44 cm. lung., 70 cm. lat.; traiesce in cete A. volatile, (Piperidina, Nicotina etc.) si A. fine
mari pe malurile nordice, anume pe Lofote, (Atropina, Morfina, Chinina, Strichnina etc.) si
iarna apare des pe inalurile teritorului franc. sfint mai ales solide, ciistalisabile; toate stint
0 germ. A. cea mare A. &Tennis ca aripi solubile in alcool, fain miros, cu gust amar si
foarte scurte si reu desvoltate, cu cioc dela baza en reactiune alcalina; mai toate au un rol inliana la yid putin indoit, lung. de 78 cm.; seranat in medicina; multe sfint in mare grad
pe spate neagra, la giltlegiu negra-bruna, pe toxice.
[A. B.]
foale alba; a trait odata pe ins. stfincoase ale
Alcaluretiea, medicamento, cari dau urinei
Islandei ji Fundlandei none, dar f stirpita prin o reactiune alcalica, impedecend astfel asedarea
curse ; dela 1844 nu s'a inai ketat nici un sarurilor unce in besica.
esemplar.
Alcamo, eras si capitula unui district in SiAlcahes, (arab.) se munia la alchimistii mai noui cilia., provincia Trapani, in apropierea vestitelor
disolvatorul universal pentru toate substantele. ruine ale Segestei (v. ac.), 37,697 loc., patria

Alcala,

(arab. = ctel) 1) A.-de - Henares, poetului

Chino &Alcamo.

oras in prov. span. Madrid, lfinga Henares, cu Alcanina, pigment rosu, se estrago din radacina
13,534 loc. (1887), odinioara cu renumita uni- plantel Anchusa tinctoria Lin; tumne radacina
versitate, care la 1836 a fost strmutata la Ma- se taie in bucati, se spala, se usaca si se dilueaza
drid; local natal al lui Cervantes; penitentiar cu alcool. Tinctura produsa se prevede cu ceva

www.dacoromanica.ro

Alcanna

89

Alcidae.

acid chlorhydric, se destileaza i destilatul se in regiunile temperate si in A.frica austr.; foarte

amesteck cu ether, care recepe pigmentul. Din abundente siint in Andi (America merid.) dela
evaporarea solu.tiunii etherice resulta ca residiu: Mexico pana la Chili, in Amer. bor. insa lipA. in forma unei pulbere amorfe rosii, care nu sesc. Din Romania si terile vecino insemnam
se disoalv in apa, usor inn in alcool, ether, A. vulgaris L., numita popular C r eti s oar e
oleiuriFase si volatile. Pigmentul servesce pentru sau Plasc (cresce prin pasunile de pe coasa vapsi lmmbac, matasa, oleiuri, grasimi, alifii tele tuturor muntilor); A. ftssa Schum. etc.
mai ales preparate cosmetice i farmaceutice. Unele specii se cultiva prin parcuri, mai ales
Alcanna, (botan.) gen din familia Boragineelor,

tribal Borageelor ; cuprinde plante perenale ca

flori albe, galbene, albastre sau violete. Speciile
acestui gen cresc in jurul M. Medit. Radacina
dela A. tinctoria Tausch se folosesce pentru a
colora frumos ron-carmin, insa aceasta coloare

spre a decora stancariile. A. vulgaris L. are

proprietati tonice i astringente, ceea ce face sa

fie intrebuintata ca vulnerara. Din ea se face

T h es suis s ec (cealld elvetian.) A. alpina L.
se intrebuinteaza spre a colora in galben.

[Z. C. P.]
splendida nu-'i durabila; se aplica la tincturi, poAlchimie, cuvnt format din arbcolul arab
made, oleiuri; mai ales in parftunerie. [A. Pr.]
alg i chimie ; tendinta-'i dominanta e transAlcantara, 1) cetate in Estremadura din Spania, forrnarea metalelor nenobile (Plumb, Capra, Merlanga Hui Tajo, preste care duce un pod vechiu cur etc.) in nobile (Aar i Argint). Primele

roman; resedinta ordinului cavaleresc de Al- sciri autentice despre A. le avem din sed. IV.,
cantara; 2) ritilet in apropierea Lissabonului. dela Arabi. Credinta in posibilitatea fabricatiunii
Aci a invins ducele de Alba pe Portughezi (1580); aurului e justificata prin invetaturile lui Aristotel
relativ la materia (substanta primitiva), care e cu

urmarea fit anectarea pe mai malt timp a Portugaliei la Spania.

Alcantara, Petru, sfant, reformatorul disciplinei in ordinal franciscanilor; n. 1499 in Alcantara, t 1562. Terminand filosofia si dreptul
canonic, in etate de 16 ani se fact' calugar, in
etate de 20 ani ajunse starittil manastirii din

desavirsire fara forma, indestructibila i nede-

terminabila; este aceea ce nu piere in tot ce

este si se nasce, si in cel mai mare grad capabil de-a se Incaica cu fel de fel de proprie-

tati. Tendinta de-a transforma proprietatile plumbului, cuprului etc. in cele ale aurului
nici
Bajado; 1538 provincial de Estremadura, in nesciintifica nici frauduloasa; A. a devenit
care calitate a introdus multe itiovatiuni rigu- nesciintifica in momentul, cand posibilitatea faroase. Papa Iulius ILI. i-a dat concesiune pentru cerii aurului s'a facut dependenta de aflarea

intemeiarea unui ordin ascetic, ale carui mana- unei anumite substante Magisterium, cu ajustiri s'au inmultit asa de mutt, ca in 1561 au torul careia numai s'ar put realisa aceasta miformat provincie separata.
mine, ha mai malt: tot Magisteriumului se atriAlcantara, unul din vechile 3 ordine cava- buia puterea de-a vindeca toate boalele. Magisleresci spaniole, inflintat la 1156 de fratii Suero teriumul a fost dupa unii un corp rosu, dupa
tfi Don Gomez Fernando Barrientes ca scopul altii galben (ca sofranul), cand ductil, cand sfarde a lupta contra Maurilor. Ordinal s'a desfiintat micios, care, turnat pe diferite metale in stare
In 1835, s'a sustinut insa semnul de distinctiune fusionata, le transforma In aun. Cantitatea de
A. pana adi.
Magisterium necesara spre a provoca .aceasta
Alcarrazas, numele spaniol al ulcioarelor de transformare a metalelor a fost dupa unii 1 :10,
lut, cari se folosesc pentru a conserva apa buna, dupa altii 1 :1000. Raimund Lull (t 1315) prein continua rece.
tinde a pate transforma marea intrga de mercur
Alcatifas de Persia, (Alcatifs) covoare orien- In aur, A. s'a mentinut pana in sed. XIX., restale pretioase, lucrate din bumbac sau matasa paudindu-se in toate terile si ocupand adeseori
eusute cu fire de aur sau de argint.
barbati insemnati (Albertus Magnus, Arnold,
Alcavala, (Alcabala) dare introdusa in Spania Villanovus, Roger Baco, fratii Hollandus) memohb Alfons XL la 1340; in vigoare pana adi, este rabili, pentru-ca atribuiau Pietrei Filosof ale
o taxa de 10% dupa ori ce afacere de vndare (sinonim: Magisterium, praf de aun) si puterea

de-a da imortalitatea. In sed. XV. A. deveni

prada sarlataniei si a pungasiilor; in frunte se
afla Le Cor, care fiind ministrul finantelor,
A. Quivir, oras in Marocco, v. Kasse-el-Kebir. puse in circulatie monete false. In sed. XVI.
Alcea, (Alca arctica) pasen i din fam. Alci- A. era anca in finare, dar cu sed. XVII. insan schimb.

Alcazar, (arab. = cetate) numele mai multor

casteluri, cetati i localitati in Spania i Port.

delor, ordinal pas. innotatoare; traiesc in marile cep a decad; astadi A.., perdndu-si toata basa, a
nordului; au aripi scurte, nu pot sbura, picioare disparut cu total. Resultate ar put av A., caul
cu pelite innotatoare, scurte; coloarea penelor s'ar put adeveri, ca elementele noastre insele

e neagra pe spate , alba pe piept; depon cate

un ou mare inteo gaura de pe termul marii,
se nutresc cu pesci i alte animale de mare;
innoata foarte bine, merg greu pe uscat; pe
termuri se ved ca miile; la cel mai mic sgomot
sar in apa ai se cufunda; ouele lor stint bane
de mancat, asemenea carnea puilor (sarata sau

stint combinatiuni de alte corptui Mica necanoscute noue. Natural, ca atunci s'ar pate face
si aun. Ca alchimistii sa fi fabricat vr'odata aur,

e de necredut si afirmatiunile lor au fost nisce

neadeveruri, cari insa, indemnand lumea la nu-

meroase incercari, an avut adeseori de

Tu.-

mare aflarea unen corpuri si combinatiuni chemarinata); penele &ilea se intrebuinteaza; exista mice noue (s. e. fosforul [Brandt], porcelanul
o multime de specii.
N.] [Bttger] etc.)
Alchemilla L., gen din fam. .Rosaceae, tribal
Alcidae, familie a paserilor innotatoare (Ur iPoterieae; cuprinde ierburi perene, mai rar n a t ore s), care se caracteriseaza prin aripi
anuale. A. cuprinde vr'o 30 specii respa.ndito foarte scarte, picioare deplin formate pentru
Enciclopedia romInA. Vol. I.

www.dacoromanica.ro

90

Alcira

innotat, lipsindu-le musa degetul de dindkapt;

au un cioc foarte deosebit, dealtclun de ambele
parti turtit i cu brezde. Paserile, cari apartin
acestei familii, stint adeverati locuitori ai marii.

Alcoolism.

mult de cat 30/0 apd, lichidul remane limpede.

Urme de apa in A. se recunosc prin coloratiunea

albastra, ce arata Sulfatul de cupru alb (des-

hydratat) agitand A.-ul cu putina pudra de

Pe pdmnt se mica greoiu, tirandu-se pe in- aceasta sare.

treaga talpa picioarelor, in aya se arimna Cu

Alcooli sant corpuri, pe cari le putem privi
iuteala mare si cufundandu-se in adancimi Kind ca hydrocarburi, in cari hydrogenul e _partial
pesci si alte animale de mare. Caractefistica sau si total substituit prin oxydfili. Se impart
lor e: picioare scurte i tinuta dreapta, and Tu mono-, bi-, tri- etc. acidi, dupii own unul
odichnesc. Se gasesc in zona arctica, si au mai sau mai multi atomi de Hydrogen stint inlocuiti
multe genuri i specii; traiesc in cete marl de prin oxydrili. Cel mai important A. mono-acid
ante de mii. Aduc folos prin oaue, pene si pui. este Spirtul; Glycolul este un A. biacid; GlyAlcira, (pron. Alsira) oras intarit in provincia cerina un A. triacid etc. A. se mai clasifica dupa
span. Valencia; 18,448 loc.; in floare pe timpul locul, ce Il ocupa Idroxylul in molecula ai adeca:
A. primari, secundan i
Maurilor.
tertiari. Prin oxydaAlmlea, localitate in prov. span. Jan (An- tiunea A.-lor primari obtinem acigii. A. secundalusia) langd Guadalquivir ; aici au invins in- dari si tertiari nu dan acili. A.-i siint foarte
espanditi in natura. La fermentatiunea solutiusurgentii (1868) trupele reginei.
Alcool, (A. ordinar, Etylalcool, Etanol, Spirt, nilor zandroase se nasc A. rnonoacicli; grasimile
C. H. 0). A.-ul beutiailor spirtoase, cunoscute animal si vegetale sant compusi ai Glycerinei1;
in timpurile cele mai vechi, deja in sed. VHI. Hydrocarburele (Amidon, Zahar etc.) silnt A.
a fost estras pnin destilatiunea vinului. Cuvantul poliacidi.
A. e de origine araba si insemneaza: foarte Alcoolism. Alcoolul nu-i aliment, ci substanta
ufor.c Mo re wood sustine, ca Chinezii pre- toxlca, care ingerata in cantite mica de obiceiu
pararT A.

ne uiaiinteRa cLeiffilorelalatietii pluiopore

nu aduce perturbatiuni in organism si e bine

Asia si din Europa; dupa

antori alchimistul suportata, dar consumatiune de cantitati mai mari
arab A b ul Kase (sed. XII) a fost primul, care de alcool provoaca lesiuni grave, prefaceri anaa preparat A.-ul (din vin). Meritul descoperirii tomice in tesutul tubului digestiv 0 al anexelor
nt iu
aitiib
Arnolddin sale, al sistemului nervos, al organelor circulade Vi 11 en e uv e, celebrului prof esor de Alchimie liunii sngelui, prefaceii, cari opreso functiola Montpellier (sed. XIII.) Oricum ar fi, A.-ul narea regulata a corpului, si modifica actiunea
preparat in acele epoce a fost departe de a fi creerilort nimicind vointa persoanei dedate bepur. Preparatiunea sintetica a A.-ului abia la 1855 tiei, facend'o incapabila pentru muncd, impina reusit (B erthelo t); absorbnd ethylena prin gand'o la crime si producand alienatia mentala.
Cu numirea A. se insemneaza toata seria boaacid sulfuric concentrat
lelor fisice 0 morale, ce decurg din abusul beu115).
SO4 H
( Cs H4 _L SO4 H2
Ethylena m A. Sulfuric

Sulfat de Ethyl )

turilor alcoolice, boale, cari au diferito gradatiuni,

d nascere la sulf at de ethyl, care tratat cu 0 nu se gasesc nwmai la betivi ordinaii din clasele
apii d alcool 0 acid sulfuric (SO4 II (C. H.) + inculte ale populatiunii, ci fi in straturile ei
504
Gazul aerian (de ihuninat) mai ridicate. Abasul tuturor beuturilor alcoolice
confine ethylena; din el se poste deci prepara A. poate produce A.; perturbatiunea produsa in orPreparatiunea in mare (industriala) a A.-ului se ganism e insa mai grava la beutorii de rachiu, de
11 20= = C1160

face insa prin fermentatiunea lichidelor zaharoase, fie natural (sucul strugurilor, merelor,
prunelor, trestia de zahar, sucul sfeclelor, din
lapte, miere etc.), fie artificiale, transformand

beuturi alcoolice destilate in general, decat la

beutorii de vin si de bore. Unii patologisti
igienisti pretind, ca A. se datoresce mai ales im-

puritatilor ce so gasesc in beuturile alcoolice

amydonul (scrobeala) cerealelor, cartofilor etc. destilate fi nerafinate. E adeverat, ca aceste impucu ajutorul Diastasei in zandr, separand prin ritati (alcoolii superiori, aldehide, furfurole) stint
destilathme A.-ul obtinut in timpul fermenta- mai otravitoare decat alcoolul etilic pur, dar de
tiunii. A.-ul oblinut la prima destilatiane (v. obiceiu ele se afla in rachiu, cognac,
tuica
ao.) se numesce Spirtul brut; prin redestila- lute cantitate relativ mica ; desi e de
dorit ca
nun'
tiune (rectificatiune) in aparate speciale (cu co- alcoolul din comerciu sa fie liber de aceste imloane) se obtine A. tare (90-96/.). A. absolut puritati, ele nu se pot considera diept causa prinse prepard din A. tare, prin o nouti destilaliune, cipala a A.-lui, 0 mai mult cantitatea alcoolului
impreuna Cu substante igroscopice (Sulf at de consumat dect calitatea lui produce boala. A.
mai Cu sama oxyd causeaza ruina moraba fi materiala a victimelor
cupru, Carbonat de
de calciu [var ars]).potasiu'
A. esto un lichid mobil, beuturii, distruge familia, corapromite viata infara coloare, cu miros pldcut i caracteristic,
telectuala si fisicti a copiilor nascuti din paiinti

cu gust anjetor, cu reactiune neutra. Avant, alcoolici; societatea are dar datoria a preveni
arde Cu flacara palida. A. fierbe la 78.3 C; la
100 lichjdul devine gros ; la 1-30 se solidifica. Pondul specific al A. este 0.7936 la 15 C.
A. este un bun mijloc disolvant pentru grasimi, rsine si olehui. Dintre saruri minerale
A.-ul disolvd: sare de bucatarie, azotat de
calciu etc. ; insolubile in A. sunt: carbonatele
ai sulfatele,, azotatul de baria si strontin. Presents apei in A. se poste recunoasce adaugnd
Benzol, unde in casal, cand A. nu confine mai

abusului beuturilor alcoolice. In diferite state A.

se combate prin diferite m6suri: prin societati

de temperanta, prin imposite mari asupra beu-.
turilor fi asupra debitelor (carciumelor), prin im-

putinarea carciunaelor, prin legi special, cari

prescriu pedepse contra betiei, interdictiunea betivilor, aseclarea lor in asile de betivi, prin monopoll statului asupra purificara si a vndaiii
alcoolului, prin monopolul statului sau al comunei

asupra crciumelor. Una singuri din aceste me-

www.dacoromanica.ro

Alcoolometria

91

Aldehyde.

Alcoran, v. Coran.
Al Corso, conform cw.sului ; termin comercial
Rolul principal in combaterea 1.-lui 'II are insa folosit de regula la vnqaii de efecte i monete.
Alcov (din arab. al-gobbah = bolta), local re[I. Felix.]
biserica i coala.

suri nu-i secienta pentru ajungerea scopului,

ci trebue sa se recurga deodata la mai multe.

Lit. Dr. A. Baer. Die Trtmksucht und ihre servat pentru asegarea unui pat; se poate in-

Abwelu.. Leipzig 1890. Prof. Dr. A. v. Striimpell. chide si separa de restul camerei, fail, a se
Vber die Alkoholf rage. Leipzig 1893. Ladame. ved; foarte obicinuit la casele franceze.
De l'assistance et de la lgislation relatives aux
Alcoy, oras in prov. span. Alicante (Valencia);
alcooliques. Paris 1894. I. V. Laborde in Tri- 30,373 loc. ; industrie de hartie, postav i bumbac.

bune mdicale. Paris 1894. 1895. Bericht der

Alcuifux, oxid sau sulfura de plumb (galena)

eidgenssischen Alkoholverwaltung fiir das Jahr topita.; intrebuintat la smaltuirea oalelor.

1894. Zihich 1895. Prof. Dr. I. Felix. Raport

general asupra Igienii publice a Regatului roman
pe anul 1894. Bucuresci 1895. M. C. Haretu.
Impositul i beuturile alcoolice. Bucuresci 1895.
Dr. I. Stefanescu, Betia i vindecarea ei. Bucuresci 1896.
Alcoolometria, determinarea continutului de alcool (spirt) inteun lichid spirtos. La lichide,
cari nu eolith' decal alcool i apa, ne servim de

Areometru, adeca determinam pondul specific

al amestecului. Continutul de alcool inteun
chid spirtos se poate exprima cand dupa greutate, cand dupa volum. In primal cas se qice

[V. C. B.]

Alcuinus, (Alchuine, din Ahlw in) numit

Al bin us, sfetnicul i invetatorul lui Carol cel

Mare, cel mai insemnat savant al sed. VM.

s'a nasc. la 735, din parinti anglo-saxoni, studia

In scoala din York, pe care a condus-o el inai
tarqiu. Carol cel Mare 1.1 cinem la sine la 782,

unde remase, cu scurta Intrerupere, pana la

inoartea sa (804). In manastirea sf. Martin din

Tours intemei o scoala, iar el conchae scoala
de curte, In care se intillniau Carol cel M. cu

ficele sale si cei mai vequti curtisani. A. era sfetnicul lui Carol atat in afaceri religionare, cat
cate kgr. de alcool (ales) se afla In 100 kgr. In cele politice. Merittil principal al lui e, ca

de un lichid spirtos (spirt); in al doilea cas a introdus In imperial Francilor sciinta

cati litri de alcool sant in 100 litri de amestec A. a scris mai multe cvti teologice, manuale

alcoolic. Alcoolometri, sant Areometri, cari in de introducere in diferitele sciinte, poesii si o

loc de a invedera densitatea amestecului, fara multime de epistole.
interes in comerciu, invedereaza pe scara lor
Alcyone, (Halkyone) In constelatiunea
continutul de alcool In lichidul respectiv. Con- delor. ( gainusa ), o stea de gradul HI., pe care
tinutul de alcool in lichide, cari pe langa al- Maedler a numiPo i soare central.
cool si apa mai contin si alte substante (yin, Aldan, 1) in Munt. si haldan in Mold., se nubere etc.) se afla: 1) determinand continutul de mesce canepa de toamna, care produce semnta
alcool In destilatul ca alcoolometru; 2) cu aju- (Cannabis femina); 2) A, atluent al rItilui Lena
torul vaporimetrului, ce invedereaza forta elas- in Siberia, 2200 km. lung.; dupa el s'a numit
tica a vaporilor; 3) cu ebuloscop, determinand platoul A. In partea nord-est. a muntilor
temperatura de fierbere, care descresce cu cres- Stanovoi.
cerea continutului de alcool; si 4) cu dilatoAldebaran, stea de gradul I. in constelatiunea
metrul, determinand coeficientul de dilatatinne t a u ru 1 u i ; are lumina palid-rosietica; apaitine
al lichidului. (Alcoolul se dilateaza de 3.5 ori verosimil la grupa hyadelor, dar In fenomenele
mai mult decal apa.) (Conf. : Brix : Alcoholo- sale motorice se abate dela misdrile celorlalte
meter und dessen Anwendung.)
stele ale hyadelor ; memorabila pentru ca astroAlcoolometru, instrument de sticla cam de nomii Halley si Flamsteed au descoperit la ea,

44 cm. lung, in forma unui fus de tors, constrait la capetul din jos Cu un glob lungaret
cam de 2 cm., in care se afla mercuriu, spre
a-'1 face sa' se cufunde in fluide; dela glob cu
3 cm. mai sus se afla un tub sau teve cam de
2 cm. diametru si 15 cm. lung., in care e un
termometru; dela tub in sus se Intinde coada
cam de 24 cm., pe aceasta se afla o scala, din
jos in sus dela 1-1000. Fiind apa mai grea
decat spirtul, A. se cufunda cu atilt mai tare
In spirt, cu cat e acesta mai curat. Impartirea
In 100 arata cati litri de spirt curat se afla
in 100 litri de ap amestecata cu spirt. A. nu-

la Arcturus si la Sirius miscarea stelelor fixe.

Aldehyda, (chem.) A. acetica, oxyd de ethylen, Etanol, (C2 B4 0). A. este un lichid farts;

coloare, p. s. = 0.79, flerbe la 20 C, ca miros

eteric i inecator; e inflamabil. A. e solubila in
apa, alcool si ether, disoalva sulful, fosforul
iodul. E intrebuintata la fabricatiunea
etc. Se afla in primele destilate ale rec6flearii
spirtului, in vin etc. A. se prepara destiland
un amestec de spirt de bioxyd de manganes (ori
bicromat de pota.siu) si acid sulfuric.
Aldehyde, sant corpuii, cari nasc din alcoolii
impreprimari prin o perdere de hidrogen

mai atunci arata gradele adeverate ale spirtalui, jurare, care dada nascere si la nwnirea lor :
dud fluidul gradat dupa termometrul din tuba (A/)cool (dehyd)rogenatum. Liebig (1835) le
arata 120 calcium; daca e mai rece, spirtul e privesce ca producte intermediare intre alcooli

mai tare, iar dad e mai cald, mai debil ; spre

a sci care e gradul adevrat, trebue sa ne fo-

CnAlilderlydeao}{Cn HviciT 2 9.

aciqi (CnA111:01 11i

losim de anwnite tabele, ce se vand deodata cu A. A. se afla i in natura: esenta de musetel, de

Alcor, numele unei stele de langa constela- scortisoara, sau sub forma de Glucoside s. e. in
tiunea ursa mareo, (poporal: carul ). Ruda migdale amare. A. sfint corpuri foarte volatile
usor oxidabile ; arnalgamul de sodiu In precarului consta din 3 stele principale; steaua
mijlocie se numesce Mizarc; 11.75' dela aceasta senta apei le transfoarma in alcooli. A. desse ati mica stea nwnita Alcor (sau poporal: compun solutiunile amoniacale de argint, reduand argintul (intrebuintare la argintirea stielei).
.poganici ); ochiul incordat o poate ved.

www.dacoromanica.ro

7*

92

Aldenhoven

Alegere.

Aldenhoven, sat in distr. Aaachen (Prusia); contractul oneros, In care echivalentul obliga1226 loc.; insemnat pentra ca aici au invins tinnii atirna de un eveniment viitor i nesigur.
Austr. (sub pinta Coburg) pe Franc. (sub DuAleco Paya, v. Vogorides (Alexander).
mouriez) la 1793, iar 1794 tot aici au invins
Alecsandri, Vasile, v. Alexandri.

Franc. (Jourdan) pe Austriaci.

Alegatiune, (lat) asertiune, citatiune din scrieAlderman, (pron. aldermen), in Angla numirea rile sau spusele cuiva.
functionarilor, cari urmeaza in rang dupa primar
Alegere. Dreptul de alegere e basa sistemului
(mayor); se aleg.
constitutional, mijlocul de-a aria dintre mai multi
Aldine, numirea tipaiiturilor, ce au esit In pe cel mai apt pentru o anumita, functiune. A.
secl. XV. pi XVI. din tipografia familiei Manu- poste fi: directd, cnd insisi alegtorii desigzio in Venetia ; astadi se numesc A. un soiu de neaza pe cel mai vrednic, sau indirectd, cand
caractere tipografice de-o frumseta speciala.
alegetorii designeaza mai antaiu barbati de inAldobrandin I, familie nobila veche din Florenta, credere si acestia indeplinesc alegerea. Dreptul
care a dat Italiei, i In special statului papal, de A. e universal, cand fiecare barbat, ajuns la
mai multi barbati de stat i cardinal A. Hip- anumita etate matura si independent, are drept
polit ajunse chiar papa (1592) cu numele Cle- de alegere (feineile n'au finca drept de alegere,
mente VIII., el a ridicat familia la demnitatea dar in multe state Il pretind), i restrins, cand

de duce. Un A. a fost primul posesor al ves- pentru a fi alegetor se cere un aniunit c ens,

titului fresc antic Nunta Aldobrandiniand, care s. e. o anumita contributiune, sau un amunit grad
represinta, nauta lui Peleus si Thetis.
de cunoscinte (a sci ceti si serie etc.) A. puAldrovanda L., numele unui gen de plante blied se face cu grain viu, cea secretd prin buledin familia Droseraceelor, cu o singura specie : tine ; e definitivd, cand alesul castiga necondiAldrovanda vesiculosa L. traitoare in lacurile
tionat dieptul la functitmea respectiva, condibaltile Eur. medii i austr., In Bengal, si in delta tionatd, cand are sa urineze intarire dela alta
Dunarii; planta acuatica, innotatoare, erbacee, autoritate mai inalta. Alta combinatie de A. e
suculenta, diafana, glabra, ca tulpina simpla sau edad alegetorii designeaza mai multi candidati,
divisata, multiarticulata, cu articuli frunzosi, de regula troj = terna, iar di n tr e a ces ti a
frunzele verticilate; flori axilare fara bractee; autoritatea mai inalta alego (resp. dentunesce)
calice 5 partit; petale 5; statnine ; ovar glo- anal. Dreptul de A. e activ, adeca dreptul de-a
bulos 1-locular; fruct capsula globuloasa cu se- alego, si pasiv, adeca dreptul de-a fi ales. Cel
[S. $t. R.]
mi* numeroase.
pasiv de tnulte ori e mai r estri ns, deaf cel
Aldulean, loan, cavaler, consilier la cur tea activ. Cel mai important drept de A. este cel
ung. de casatie, fiul preotului Aldulea din Moecii pentru parlament. Diferitele teri au audoptat
Branului, n. acolo in 1821; dupa absolvarea diferite sisteme de alegere, de regula silnt com-

studiilor jur. psi pe terenul public, mai antam

(1847) ca advocat in Brasov, apoi (1848) ca notar al districtului Pagaras; 1850 denumit asesor
al tribunalului de Alba-Iulia; 1858 president al
tribunalului urbarial din Brasov; 1861 consilier

binate mai multe sisteme.

In Born. A.-le pentra corpurile legiuitoare

(adunares deputa(ilor i senatul) se fac in mod

combinat s. a.: pentru adunares deputatilor sfint

3 colegii de alegere (colegial I. il compun cei

al guvernula Transilvaniei in Cluj ; 1865 v.-pres. cari au un venit de cel putin 1200 lei; colegial
al tablei reg. in 'M.-Vsrhely; 1867 consilier loc. o r as elo r, cari platesc col putin 20 lei
In ministerul de justitie in B.-Pesta; 1869 membru contribu(ie de stat; colegial III. ceilati, daca

al curiei reg. (curtea de casatie) din B.-Pesta, platesc cat de putina dare); A. e indirecta, aleunde reposa In 1871. E inmormntat in chili- gnd 50 de alegetai un delegat, iar delegatii
terul deis Zernesci, de unde era mama-sa, fica deputat ; inteligenta se bucura de favoruri : A.
protop. din loe Baiu i sera mamei episcopului directa, dispensare de cens; recerinte generale:
Metianu. A. functiona ca v.-pres. al dietei din etate de 25 a., independenta etc. A. pentru senat
Sibiiu i ca membra al senatului imp. intre se face in 2 colegii (colegial I. are un cens mi1863-1865; lu parte la toste adundrile nationale nimal de 2000 lei venit anual, colegial II. se
si la sinoadele i congresele bisericei gr.-or. rom.; compune din alegtorii directi ai colegiului
si III. pentru deputa(i); dreptul de-a fi membru
1864 f decorat cu ordul coroanei de fer cl.
astfel ridicat in stata caval. austr. avnd in senat e restrins la etate de 40 de ani
drept insignii : un scut militar impartit orizontal venit anual de 9400 lei; universitatile aleg cate
In douii campuri, dintre cari in cel de sus (rosu) un membru in senat.

In Ung. A.-le pentru parlament se fac in mod

(albastru) un munte incoronat au o coroana de direct si public. Censal de A. e foarte mare, mai
se ved fastele romane incrucisate, in cel de desubt

atu. (piatra cramhu). Familia lm se reduse in lima ales in Trs., (caci ceusul nu e egal in toata
barbateasca la unicul fiu Constantin, t ca pro- (eara). Inteligenta diplomata, cloral i invetatorii
cine e alegetor poate
[I. cav. de Puscariu.]
sfint dispensati de cens,
curor in Ploiesci.
Ale, (pron. 41) in Anglia numele unui soja de fi si ales. Un fel de I. indirecta esista in Trs.,

bere de coloare deschisa. Berea mal grea i in- nade alegetorii comunali aleg unul sau doi
alegtori de deputati. La A.-le co mu n al e e
tunecata se 'numesce porter.
Ales (lat) 1) joc de noroc; soarte, noroc, introdus sufragiul universal; alegtor e fiecare
intmplare, risic, indoiala, nesiguranta. Alea barbat, care platesce dare in coin., dar jumetate
jacta est: sor(ii s'au aruncat, s'a aruncat cabal, din representanta com. consta din virilisti (coi
adeca: acum soartea s'a hotarit, nu se mai poste cari platesc mai mult dare), ceea ce detrage
schimba ; ce-a da Domnul; 2) eras antic In Ar- mult din vacares sufragiului universal, en care
se alege cealalta jumetate; in orase aleg alegtorii
cadia, cu um vestit templu al Minervei.
Aleatoriu , (lat. alea) in terminologia jurid. detall, daca sciu ceti si serie.

www.dacoromanica.ro

A1eg6torule -

Aleodor.

93

Bis erica gr. - or. rom. din Ungaria anon' a tryomachia, lupta cocosilor. Alektryomantia,
introdus sistem constitutional basat pe sufragiul profetia basatrt pe modul cum mananca pasenle.
universal, cu A. directa, dar cu unele modifican:
Aleluia, v. Aliluia.
scrutiniu prin barbati de incredere la un loe Alem, (turc) steag turcesc cu semiluna. Alemcentral, alegere restrinsa intre cler i pentru dar, stegar, care duce steagul profetului inaintea
ciar; astfel se constitue representanta intregei sultanului.
biserici in congres i representantele eparchiilor
Alemani, (Alamani) numele unei semintii ger-

In sinoadele compuse Vs din clerici j23 din mane, care s'a format in prima secoli d. Chr.

mireni. Metropolitul Rom. gr.-or., totodata si prin contopirea mai multor neamuri, intre earl
Semnonii, pazitorii templului ealui Zius. Temarchiepiscop al Trs., se alege prin coogresul
fiind deputatii archidiecesei trs. in nunner plul se numia alah, de,unde se derivi numirea

dupla ca deputatii celorlalte done eparchii (Arad lor. Ei se numiau pe sine Suebi c3i locuiau in
Caransebes), episcopii se aleg prin sinodul evul media in provincia Svabia (Alemania). Neeparchial; dreptul de intarire e reservat Monar- linistind meren tefitoriile marginase ale imp.
Ocuparea scaunului de metropolit al Rom. roman, a purtat resboia ea succes impotriva lor
gr.-cat. se face asa, ca delegatii din cIer aleg imp. Probos (278) i Iulian (357). Dup espe3 candidati, dintre cari unul se denumesce de Mo- ditia lui Attila (451) si mai ales dupa moartea
narch cu consimtemntid Papei; episcopii gr.-cat. lui Akins (454), au devenit tot mai cutezatori
si au trecut victoriosi chiar Rinul. 496 au fost
nu se aleg, ci se denumesc. [Dr. L. Lemny.]
infranti i supusi de regele Francilor Chlodvig;
,Alegtorul", numele mai multor foi rom.
foaie apar. in Bucuresci la 1875-76, o parte lasa s'a refugiat in imp. ost-gotic kd nusub red. I. L. Caragiali, B. Papazoglu si G. mai dupl caderea acestuia au ajuns sub domiTeodosie.
A. independent, aparut la 1887 natiunea Francilor. Teara benita de ei forma
in Craiova etc.
un ducat separat cu numirea Alemania, care
Alegoria, (grec.) fictiune : discurs, poesie, opera avea ducele seu, cand mai mult cand mai putin
de pictura sau de sculptura, prin care se inte- independent. Acest ducat a fost impartit in

lege altceva, asemenea cu ce se spune sau se sed. XI. intre dinastiile Zhfingen

si Staufen.

arat. Ca si fabula A. are inteles larg si restrins ; Lit. : Raas, Urzustande Alemanniens (1865), KaufIn primul inteles cuprinde in sfera sa toate mann, Deutsche Geschichte (2 tom., 1880-81.)
figurile metaforice, afara de prosopopee si meAlembert, Jean le .Rond d', enciclopedist
tafora simpla; chiar i acestea se gic tweed matematic francez, n. 16. Nov. 1717 in Paris,

figuri alegofice, dar mai ales fabula, parabola ca fiu nelegitim al d-nei de T enc in si al unui
maul se pot considera ca tot atatea specii functionar Destouches, copil gasit, in 1741
ale A.-ei ; in inteles angust, se deosebesce prin membru al Academiei din Paris, i mai tarliu
cuprinsul sea si pfintee form transparenta, si al celei din Berlin, a fost mult favorisat de
Friederic cel mare ; -I- 29 Oct. 1783. El e autorul
care lasa a se ved dela inceput intelesul.
insusire caracteristica a A.-ei, ca a celor mai articolilor matematici si al introducerii En e y multe figuri metaforice, este elasticitatea inte- clop ediei. Oeuvres philosophiques et littlesului. Pe temeiul asemOnarii se ponte aplica raires (1805 18 vol., 1821 5 vol.)
adeseori la mai multe casan i asemenea; cea mai
Alemtejo, provincie roditoare in Portugalia,

nimerita esplicare a intelesului e totdeuna aceea, dincolo de Tejo; areal 24,390 km'; 367,169 loc.;
care cuprinde mai mult. Domeniul firese al A.-ei are 3 districte : Beja, Evora si Portalegre; capieste poesia. Celebre A.-ii poetice siint: Pro- tals Evora.
methe u, tragedie de Eschil.; multe din comeAlen9on, 1) Arrondissement in depart. franc.
diile lui Aristofane; poemele satirice medievale Orne; areal de 1032.4 kini; 67,795 loc.; cuprinde

intitulate Romanul Vu 1 p e i; i cea mai re- 92 comune impartite in 6 cantoane; 2) A. canumita: Divina comedia a lui Dante, su- p it al a dep. Orne in Normandia; 14,172 (ca
blima A. religioasa, filosofica si istorica; la noi comuna 17,550) loc., industrie de panzarii, lanarii
S entine l a roman a s. a. Foarte intrebuintata dantele ; palarii de paie, flori artificiale, manusi,
e A. si in artele plastice. Multe tablouri, statue, producto cheraice etc.; fabricatia de dantele de A.,
bassorelieviiri, carnee, picturi pe vase sau pe vestita odinioard, aGi deca4ut; de asemenea cisearme, au inteles alegoric. Aid insa A. nu mai larea diamantelor d'A.; comerciu insemnat, mai
corespiunde scopului picturii i sculptufii, cari ales de cai. Duc a tul A. se da de regul prinsilnt menite a ne da imagini de lucran i fiinte tilor din familia reg. De present fiul ducelui de
reale, iar nu de idei abstracta; valoarea este- Nemours, Ferdinand Filip (n. 1844), se intitutica a unui tablou san a unei statue alegorice leaza duce de A.
sta in forma lor, iar nu in cuprinsul lor aleAleodor, inteo poveste rem. (P. Ispirescu)
goric, care aici distrage atentinnea dela frumu.- numele unui fecior de Imp.; petesce pe fata
seta artistica; s. e. tabloid unei fecioare, care ar Imp. Verdes, care 'i-o promite, daca in trei
representa libertatea, sciinta sau alta idee ab- rnduri se va ascunde asa de bine, ca fata sa
stracta, ne-ar plac prin expresiunea frumusetei nu-'1 afle, altcum Ii taie capul ; el se ascunde
ideale a uuei persoane, iar nu prin idea abstracta, in fundul marii ji in vntul turbat, dar fata
afla, a treia oara lasa in cosita fetei ji fata nu-'1
care nu poate esista, de sine.
[M. Strajan.]
Alekto, dupa mit. grec. una din Erinnii (Ma- atla, astfel o primesce de sotii. In Basmele Tom.
nioasele), la Romani Furiile, 4inele resbunatoare; de L. Sainean Ant mai multe ascunderi, intre
au fost 3: Alekto (nici cand odihnitoare), Tisi- altele (pag. 549) smeul ascunde soarele si luna
phone $i Megiira.
In codrul verde. Se ascund numai personifica[Atm.]
Alektor, (grec.) cocos. Alektrophonia, timpul tiunile cleitatilor de lumina; precum se ascunde
cand canta cocosul, dupa mieJul noptii. Alek- soarele, luna, luceferii etc., asa se ascund

www.dacoromanica.ro

94

Aleonta

tititile, ce le represinta; aici A. e un F6t frames,

personificaliune a unei deitati de lumina; reprosinta luceaferul, care se ascunde (pe cand nu se
vede inainte i dupa miezul noplii) si apoi reapare (dimineata), iar fata de imp. represinta o
cleitate de lima, care in zori de Ji devine sotia
lui A. (Lit. Mythologie des alten Orients, F. Nork,
Leipzig 1850, pag. 292, Das Unsichtbarsein und
[Atm.]
Gesuchtwerden der Gtter.)
Aleonta, ins. in Donare, compusa din 2 bucati,

In dreptul satului Burdusanii-mari, j. Ialomita.

Ale ppo, A 1 ep, (turc. Haleb, Haleb es-abba),
capitala vilaietului taro. Haleb in nordul Siriei,
intre Orontes si Eufrat. Are 120,000 loc., printre
cari 20,000 crestini. In A. se afla 7 biserici cre-

Aletris.

coliba de panda' la vnat.

Alesandri, apa mi ner al a dela Borsa. In

Maramure glut 234 isvoaxe de ape minerale,

cari mai toate silnt analisate. Isvoare feruginoase

silnt 122, sarate 41, alcalice 39, sulfuroase 29,

varoase 3. Isvoarele se afla pe teritorul a 97

comune. Toate Ant reci; cel mai rece este isvorul dela Bona, caruia Romanii 'i-au dat numele de Alesandri, iar Ungurii ii ie Sander
fortis. Isvorul iese din gura unei mine de fer

parasite; apa este feroasa-sarata - alcalica si este

foarte abundauta. La caldura atmosf. de -1- 200 R.
arata + 40 R. Este foarte folositoare in boale
de reuniatism i foarte placuta la bent. Deja se
vinde in cantitati mari. Poporul roman din Borsa
stifle, 3 manastiri i moschea el-Halave, zidita in (5200 suflete romane) i jur o folosesce ca apa
stil roman antic de imperateasa Elena ca bise- de beut si de scaldat. Apa aceasta depone o ma-

rica cretina. Apaductul de 11 km. lung e din teria Tugineasa, iar vestmintele albe in ea se
timpul Romanilor. Strade curate, case fnunoase, galbinesc.

un bazar minunat si mare. Central orasului

Alesltura, 1) termin de industria popor., flori
fonneaza citadella, incunjurata cu un zid pufiguri colorate, cu cari impodebesc terancele
ternic, avnd 7 porti. Odinoara A. era un em- testurile. 2) Alegerea perului in codite.
poria comercial pentru Orient. Catremure de Alesia, pc ti pul Romanilor capitalaVandubillor
pamnt (1822), ciuma (1827) si holera (1832) au In Gallia (Burgundia de agi); aici au purtat
contribuit mult la decaderea orasului. Industrie Gallii sub Vercingetorix ultimele lupte pentru lide matasa de oarecare insemnatate. Crestinii au
suferit multe persecutiuni, din care causa la 1b50
au inscenat o rescoala, inabusita in sange.
Alergari, v. Sport.

bertate contra Romanilor, dar Caesar ii bario si

nimicf ora.sul. In timpul imperiului roman A. inflori de nou, dar la 864 fit nimicita de Normani.

Langa satul de arj.i Alise Sainte-Reine (deAlergatoare, (cursores), pasen cu corp pu- part. Cte d'Or) se ved (Inca urrnele fantfinilor
ternic, aripi nedesvoltate (deci nu pot sbura),
apaductelor vechiului oras A. Napoleon III. a
cioc felurit la feluritele specii, gat lung, picioare ridicat la 1865 o statua arias& a lai Vercingelungi, puternice, fara pene, Cu 2, 3 sau 4 degete torix pe muntele Auxois.
indreptate inainte, ghiare puternice ; coada ferAlessandria, 1) provincie in Italia sup. (Piemata dintr'un manunchiu de pene moi; penele mont) ca areal de 5117 km si 801,462 loc. in
seamena adesea cu perul; se gasesc mai ales in 343 comune; se cultiva orez, vin, poame, ciemisfera sud.; in Eur. lipsesc cu desavirsire; nepa, in, trufe; industrie de matasa, branzetari.
traiesc in cete i familii, alearga foarte bine si 2) A., capitula prov. A. si fortareata bine zirepede, se nutresc cu plante, graunte i animale dita; are 30,761 (ca comuna 62,464) loc.; in
mici ; la prindere se apera cu picioarele; ouele A. sfint 19 biserici, dintre earl catedrala, zidita
le clocesc mai ales barbatusii; cele mai insemnate in 1823, si stravechia biserica S-ta Maria di
strutul african (Struthio camelus), Castello, snt remarcabile. Resedinta eppeasca,
specii

strutul american (Rhea americana), casuarul palat regal, citadella; academie de sciinte
(Casuarius galeatus), chivi (Apterix australis); ca arte, numita dei Im m o b
, intemeiata la

fosil s'a gasit Mea (Dinornis) in Noua-Seelanda. 1562. Industrie textila inseinnata, comerciu viu,
AlergAtoare, termin de industrie pop., 1) unealta fiind A. un centra de linii ferate. A. a fost zide lemn in forma unui paralelogram, pe care dita la 1168 de orasele Cremona, Rilan si Pia-

asearla terancele mosoarele cu tort; se folosesce cenza in contra imperatului Friederic I., si a fost
la urzirea panzei, alergand cu ea dupa parii unui numita in onoarea papei Alexandra III.
gard sau dupa arbori; 2) piatra d'asupra a Tariff'.
Alessio, Lea, eras lu vilaiet. turc. Scutari,
Ales, 1) in rnduiala chirotonirei de archiereu, tangaDrina, a carui gura formeaz . portal

inainte de terminarea actului sacramental de orasului; are vr'o 5300 loc., doue castele raichirotonie, cel ce se chirotonesce se numesce nate, un episcop catolic i ceva comereiu. A. a
In totdeuna numai A. din motivele: ca cel chie- fost intemeiat de tiranul Dionisos sub numele
mat la treapta archiereasca, dupa disciplina 'eche Lissus in Elyria cu destinatiune de oras macu judecata lui D-4en, cu marturisirea cleri- ritim. Ad i se afla mormiktul lui Scanderbeg;
eilor, si cu consensul i sufragiul poporalui fix osemintele lui insa le-au ridicat Turcii in 1478,

al e s spre aceea treapta malta ; spre desig- cand au cucerit orasul.

narea demnitatii sublime ierarchice a archie- Aletea, (Elek, Alesea) com. mare in cott. Arad,
reului, intrucat in acea treapta ierarchica se con- se amintesce deja la an. 1232. Comunei apartin
centreaza pliuirea sacerdotala, caFe in esenta ctunpiile (pu.stele) vaste Bankut, Eperjes, Kasi forma sa originala se intemeiaza in alegerea kucs i Lkshza. Are 968 case, 6629 loc. Gerdivina a Mantuitorulai (loan XV. 16; Fapt. mani, Maghiari rom.-cat., cativa Slovaci de conf.
Apost. I. 24, Evrei. V. 4); 2) terrain banatean ev. si 934 Romani gr.-or., fara bisenca si scoala,
pentru culesul viilor; 3) A.-1 oilo r, o serbatoare hind parte mare aplica ea servitori. Teritorul

a pecurarilor rom., ce se serbeaza totdeuua in e de 26,539 jug6re catastrale, pamnt foarte

22 Apr. v. ca pregatire in 21 si incheiere in manes.

[1]
Aletris, gen din familia Haemodoraceelor,
23 Apr. 4itla. de San-Georgiu. (Etym. M. Rom.
I. 851.)

tribal Conostylee. Plante ce poarta la virful rhi-

www.dacoromanica.ro

Atets

Alexandrescu.

95

zornalui scurt foile lanceolate san lineal. Florile cu vr'o 3000 loc. Eskimosi arnestecafi cu Rusi.

mici ca puncte merunte, fainoase sant dispuse Clima e aspra si foarte umeda; arbori nu stint,
inteun spic lung peliolat. Periantul e tubules- numai tufe mici i ierburi. Locuitorii se ocupa
campanulat, persistent. Diversele specii de Aletris Cu pescaritul i vnatul; animate de cas numai
cresc in America boreala si Asia orientala si so canele i renul. A. au fost descoperite de Behring
cultiva la noi in florarii.
[A. Pr.]
la 1741, ocupate de Rusi, lar la 1867 vndute
Alets, (A lets ch) col mai Tnare ghefar (glacer) Statelor-Unite din America dimpreuna cu Alasca.
al Europei (20 km. lung.), langa piscul AletschAlexa, Stolnicul, conspirator cu Negrila Pahorn (4198 in.), in partea sudica a muntelui harnicul i cu Isaia Vornicul impotriva viefii
Jungfrau (Alpii bernici.)
lui Stefan-cel-Mare, pe cand domnitorul Moldovei
familie domnitoare in Tesalia. Pe era in lupta cu Radu-Voda din Muntenia. Acegti
timpul resboaielor pers. au tradat Grecia si au singari conspiratoii in contra Marelui Domn au
finut Cu Persii.
pierit de securea calaului.

Aleurites, gen din familia Euphorbiaceelor,

tribal Crotoneelor ; cuprinde arbori cu indument stelat sau aproape simplu, cu foi digitatvenoase, adese trilobe. Inflorescenfa e o cima
laxa, cea dela virful ramilor paniculata. Fiorito
mascule sant petalifere. Drupele indehiscente.

Alexander, (Sir James Eduard A. of TVes-

terton), calator si publicist englez ; n. 1803, In

parte la mai multe expedifiuni in Persia si America sud, in urma fir atasat la colonia din suclul
Africei. De aci a facut calatorii in 1836-37 pe
Tint Oranje in sus. Serien: Expedition into
Speciile acestui gen creso in Asia orientala si pe South-Africa, 2 tomuri, Londra, 1838 etc,
insulele Oceanului Pacific. A. triloba Forst se
Alexander Nevschi, erou i sfant national la
cultiva in floraria calda.
[A. Pr.]
Rusi, n. 1220 in Vladimir; 1238 ajunse principe
Aleurometru, un aparat inventat de Boland de Novgorod. A purtat resboaie norocoase contra
pentru analisarea fainei de gran El consta din- cavalerilor germani si a Suedilor, iar fafa de
tfun cilindru provedut cu un piston usor mobil. Tatari s'a sciut susfin prin politica sa infeFaina de analisat se libereaza mai antidu de leapt. Glorioasa invingere dela 1240 lnga Neva
amidou prin spalare; glutenul ud se introduce asupra Suedilor i-a castigat predicatul i i-a facut
In aparat, care se incaldesce pana la 1500. Cu numele neperitor pentru istoria ruseasca.Petrucat glutenul e mai elastic, cu atilt se intinde cel-Mare a ridicat in memoria lui o manastire
mai tare, si coeficientul de intindere este indicat mare* (1711) in Petersburg, ande imperprin o soda anumita. Sellnick a perfecfionat acest teasa Elisabeta i-a adus la 1724 moastele. Aici
aparat.
residcaza metropolitul Peterstangului si se afla
Aleuron, (0Eupov
faina). Sub numele de o academie teologica, un seminar teologic si o
aleurona, graunfi de aleuron, se infelege o sub- biblioteca cu 35,000 volume. Tot in memoria lui
stanfa de reserva, descoperita la 1855 de Hartig, a mai infiintat Petru-cel-Mare i ordul Alexander
ce se afla mult respandita la plante in albumen Nevschi (1722) pentru merite militare i civile.
embrion asociata cu amidonul, mai des ca Alexandra, Luisa Olga Victoria, a treia fica
substanfe oleioase. Din seminfele oleiaginoase a ducelui Alfred de Saxa-Coburg-Gotha n. la
taiate in falii subfiri i spalate cu un oleiu oare- Coburg in 1 Sept. 1878; curnnata principelui
care, ori cu eter, se capata alearon ca o pul- Ferdinand al Romaniei.
bere fina, alba, ginoasa, (de aci i numele ei).
Alexandraland, dela 1865 numele oficios al
Dim ensiunite graunfelor stint intre 1/1000 din mm. teritorului A.ustraliei, care cuprinde mijlocul
si 6u/,00, din mm. Formele lor foarte
continentului. Inainte de 1865 a facut parte din
aceleasi insa pentru o anwnita specie incolore Northern Territory.
'
ori colorate divers, verde la Linte, Pistacia,
Alexandra-Nil, Cagera, unul dintre isvoarele
galben la Lupinus luteus, etc. Observand o sec- riului Nil, isvoresce dea.supra lacului Tanganica,
fiune dintr'o semCnta oleaginoasa la microscop, trace prin lacul Alexandra (Akanyaru), si se
graunfii de alearon cei mai coinplicafi se ved varsa in lacul Victoria Nyanz a. (IIkereve.)
c sant formafi din urmatoarele parfi : O memAlexandre, Rabbi Aaron, nasc. pe la 1766 in
brana periferic, subfire, hialina, ce marginesce Hohenfeld langa Mama, t 1850 in Londra; reo substanfa fundam en tala de natura protoplasmica, =nit jucator de sac. A scris: 'Encyclopdie des
inchidnd nisce formafiuni particulare, adeca checs (1837, Paris).
cristaloide proteice (cristale de albtunina), nisco
Alexandrescu, G-rigorie, primal fabulist roman
corpuri rotunde, aplicate pe cristaloide dise glorenumit in acelasi timp prin meditafitmile,
boide i cristale de oxalat de calciu. Dar prea elegiile, epistolele i satirele sale; n. la Tirgorar se gasesc in acelasi graunte toate aceste viste 1812, din parinfi sraci, i adus in Bucu-

inclusiuni ; unele seminfe au graunfii de aleu- reset de un unchiu al seu, Grigorie A.. f elevul
rona mai simpli, numai cu cristaboi4i, ori numai lui Eliade colegial St. Saya. Si, dupa ce dasgloboidi, mai des cristaloidi i globoidi, ori cris- cabal Vaillant deschise, pe la 1831, o clas de
taloidi i cristale etc. Dupa reacfinnile micro- limba franceza in acest colegiu, urma cursul

chimice i dupa analise chimice composifia aleu- acestuia, impreuna cu cafiva copii de boieri,

ronei e aproape aceeasi cu a substanfelor albuminoide. Rolul ei e important ca o substanfa

de reserva pentru embrion, and iese din viafa
latenta si trece in viafa. activa.
[S. St. R.]
Affute, un sir de insule vulcanice intte Asia
si America, se intind dela peninsula Alasca in
semicerc pana la Carnciatca, desparfind Marea
Behringkde Oceanul Pacific; areal 37,840 km'

and probe nu numai de o inteligenfa superioara,

si de o amenunfita cunoscinfa a clasicilor

francezi. Recita fragmente intregi din Arta
ci

poeticg a lui Boileau, cum si din clasicii elini,

pe cari asemenea ii cunoscea perfect de bine,
anca de pe bancile scoalei. Lipsit de mijloace,
trod catva in familia lui Eliade, de care in arma
se desbina., probabil din vina sa. Se Tana apoi

www.dacoromanica.ro

96

Alexandrette

Alexandri.

la maiorul Campineanu, in ale drui saloane, avea mai nmIt putere de cugetare dealt toti. In
deschise elitei bucurescene, se infiintase socie- elegiile i tneditatiunile sale, ca s. e. in Anul
tatea filarmonica, i uncle A. inveselia auditoria' 1840 , Rugaciunea, Suferinta, Prietesugul
prin cate o elegie, o satira sau o fabula. Con- Amoral g. a. se afla veden i filosofice adeverate
tactul ou tinerii ofiteri Il indemn a se inrola adanci, desi umbrite anca de ceata unor doctrine

in militie, unde f primit cadet (iunker). De

abia ajunse insa la gradul de sublocotenent si,
nemultamit, demisiona in 1835 spre a se consacra cu total literaturii. Primele sale poesii
circulau In manuscris ptum la 1838, cand public
prima colectiune sub titlul: Poesii originale,

elegii i fabule. Partisan al colonelului Campineanu, capul opositiunii de atunci in contra

guvernalui lui Alexandra Ghica si a influentei
rusesci, fusese dat in judecata i inchis eateva
luni in Bucuresci, sub euvnt, ea in fabula sa

Lobada i puii corbului , ar fi vizat guverriul

pe consulul rusesc. In acel timp a scris intro

altele Anul 1840, care afla un resunet viu in

inimile tinerei generatiuni de atunci, ale carei
aspiratiuni i speraute le exprima. Acelast efect
av oda sa inchinata ostirei romane la 1846
sub titlul O itnpresie , din care se vede ea el,
ca si N. Balcescu, credea in puterea armata ca
In primal mijloc pentru ridicarea Romaniei. La

invechite; si se vede in ele o malta morala,

expresiunea credincioasa a caracterului su. Luator

aatinte mai mult la fond decat la forma, in poesiile lui A. se gasesc, pe liInga o limba, astadi
cain arehaica, gi multe necorectitati de forme
gramaticale si de versificatiune. Defectele mai
dese si mai prejudicioase armoniei versurilor
sale siInt necorectitatile de concordanta, hiatul
reaua accentuare. Insa aceste itnperfectiuni
nu-1 impiedica de a fi pana astadi primul nostru
fabulist i cel mai adanc cugetator infra poetii
generatiunii sale.
[M. Strajanu.]
Alexandrette, (turc. Iscanderiat, sau Scan-

derftn) port turc. in vilaietul Adana (Asia mica)

Cu vr'o 1300 loc, langa sinul A., este portal

nordic al orasului Haleb; ad ancoreaza vapoarele din Triest si Marseille; A. era odinioara
insemnata, acum insa

perm' e negligeat.

s'a zidit la porunca lui Alexandra cel Mare,

In amintirea invingerii dela Issas (333 a. Chr.)

1842 fad' impreuna cu amicul sea I. Ghica o In apropiere se atla pasul Beil an (in anticicalatorie, foarte bogata in resultate literare, pe tate Pylae Syriae), prin care a intrat Al. cel M.
la manastirile de preste Olt. Atunci a scris inte- si mai apoi Cruciatii in Siria.
resantul seu Memorial de ealatorie , i frumoasele poesii timbra lui Mircea la Coma
Mormintele la Dragasani , Resritul lunei la Tisniana
a. A. ocupa mai multe functiuni publice, dand
toate probe de om consclintios,
onest i devotat binelui public. Numit director

Alexandri, Vasile, nasc. la Bacau Iulie 1821,

t la Mircesci 22 Aug. v. 1890, a fost cel mai

mare poet national roman si in acelasi timp until

dintre barbatii politici fruntasi. cari au contribuit
la regenerarea, desvoltarea i inaltarea spiritului
public, la introducerea si propasirea reformelor
In departamental credintei, unde avea sa ark- si a civilisatiunii in Romania, luptand cu energie
deze mostile manastaresci, functiune ambitionata si cu slimes pentru unirea Moldovei en Valahia
de toti cati doriau a face averi mari, A. o parasi
pentru ridicarea in fata strainatatii a prestidupa inai multi ani tot asa de sarao, ca si niai giului gi a demnitatii noastre ea popor i ca stat.
nainte. Sub Cuza, in 1859, fit catva limp ministru Dupa studii mai antaiu de medicina, apoi de

interimal, fara sa voiasca insa a reman defi- ept, de matematica si in fine de literatura la
nitiv. Ca director al archivelor statului a scris Paris, el se intoarse entra finele an. 1839 in
placuta gluma Resbunarea soarecilor sau moartea tema, nude impreuna en C. Negri, M. Cogallui Sion , ca respuns altei glurne, in care era niceanu, Rolla, Docan, Sturdzestii si toti corifeii
invinuit, ea nu mai serie. La 1860 fa myna miscarii uationale de atunci, incepa o lupta incor-

membru in comisiunea dela Focsani, insarcinata data impotriva domniei lui Mihaiu-Voda Sturdza,
cu unificarea legilor celor doue teri unite. Ad slavind pentru antaia oara, in versuri frumoase
fa lovit de o paralisie intelectuala, care il faca si inteo limba curat romaneasca, virtutile popoincapabil do a mai produce ceva pana la adauci rului, dragostea de tear, vitejia stramosilor
betritnete, in 1885, cand muri. Ultima editiune dorul de libertate. Viata si activitatea lui A.
complet a scrierilor sale originale este editiunea fura strips legate de insasi nata poporului roman,
Socec din 1895, facuta dupa cea dela 1863, sub la stralucirea istoriei canija el a contribuit timp
titlul Meditatiuni, elega, epistole, satire si fa- de cincideci de ani, ea bun patriot si ca poet de
bule . Afara de acestea el a tradus anca doue mare talent. In sufletul lui au fost inmanunchiate
tragedii din Voltaire: Alzira i Meropa , ultima
dorurile, avnturile terei, a careia glorie
publicata la 1847. In A. se afia uuite i desvol- a buciumat-o, a careia suferinta a plans-o, a
tate in mare mesura aplicarea spre meditatiune careia bunatate a cantat-o. Prima scriere romaneasea a lui A. f. o novela: Buchetiera din
melancolie, entusiasmul pentru ideile mari
In special pentru a.spiratiunile nationale ale Florenta, publicata in Dacia literara a lui Coepocei sale, si spiritul satiric, exprimat al multa galnicea.nu, dupa care urmara cantece si balade
maestrie in satire si epistole mai _ales in fa- ca: Doina-Doinita, Baba Cleat*, Andrii-Popa,
bule. Fabalele sale sant originale nu numai prin Groza s. a. cuprinse in Doi n e gi La cranni oare,
forma, ci malte i prin subiectul lor. *i sub prima sa carte poetica, tiparita la Iasi, tipografia

aceasta forma figurata el spune tara sfiala

Berinann 1852, in care se afla 5i Manioara

multe adeveruri crude, sbicitand abusurile, fatar- Florioara, minunata legenda in forma populara.
nicia, ambititmea si mandria neintemeiata, deIn acelasi timp el cutreera Aloldova, aduna din

sertaciunea i prostia; fackd pe multi sa se in- gura terauilor, din cantecile lautarilor, din po-

drepte numai vedndu-si tipul ridicul in aceasta vestile bettamlor, horile, eantecele haiducesci si
oglinda a %tiller. lntre poetii generatiunii tre- doinele populare, pe cari rnai tardiu avea sa le
cute A. cunoscea mai bine literatura clasica
dea la lumina sub titlul de Po esiile populare

www.dacoromanica.ro

VASILE ALEXANDRI,
RUST Lumux DE SCULPTORDL ROM1N L GEORGEKT%

www.dacoromanica.ro

97

Alexandri.

ale Roman il o r inchinandu-le Doamnei Elena

Cuza. (1 vol. in 8, VIII. pi 416 pag. Bucuresci,
tip. Lucr. asociati 1865). Inceputurile Teatrului
National din Iapi tot el le insutleti pi le sustina,
scriind comedii i drame en subiecte luate din
viata pi din societatea romana, biciuind viciile,
batjocorind deprinderile invechite i ereand tipuri, din cari Cocoana Chirita pi lorgu dela Sadegura au remas pi pana acurn modele vii i adeverete ale provincialilor de pe acole timpuri. Ajutat
de celebrul actor Mateiu Millo el pune in scena

sus pi en fruntea sening pang la treptele cele

mai inalte ale scarii sociale. 'Ministril al afacerilor strgine pe timpul caimacamiei lui St.
Catargiu, B. Sturdza pi A. l'ami (1858), ministril
la acelapi departament al lui Cuza-Voda, in mai

multe renduri deputat, senator, v.-prep. al Ca-

merei deputatilor, trimis in misiune politica

extraordinara pe langa j'upen Napoleon, regele

Victor Emanuel pi guvernul Mari Britanii de
amical pi Domnitorul seu Alexandra han I., el
scia in tot locul pi in totdeuna sa-pi indeplimai multe figuri continiporane ca Barbu hur- neasca datoria cu sfirtenie pi sa undeasca
tara!, Paraclisiertil, Mama Anglielupa, Clevetici, mai multe foloase pentru teara, din ori ce inSurugiul, Covrigarul pi mai eu sama pe Evreul sarcinare publica, ce i-a fost incredintata. De
pi pe Grecul in Lipitofile Satelor din Moldova , un aceea numele lui se gasesce cu dragaste asociat
fel de galerie in carne pi in oase, menita a areta la toate loar& acte ale constituirii sau neatirviitorimei ce fel era lumea in trecut, ce pre- narii statului
judecari au trebuit combatute, ce schiinbari au Cu toate acestea, om cu idealuri malte pi cu
fost de introdus pentru ca sa se primeneasca ambitiuni impersonale, caracter neatins de paaerul i naravurile, in care traisera cu totii pana timile, ce invenineaza ori derapang pe cei buni,
atunci. Idea aceasta de a statornici prin fig-uri el Mi intorcea mai bucuros sutletul catra poesie,
vii caracterul, portal, euventarea, indeletnicirile careia Ii Incredinta bucuriile pi durerile, dorurile
orapenilor, breslapilor, slujbapilor precum pi pe ale pi aventurile, de cari era cuprins, dand astfel

boierilor pi ale satenilor muncitori, preocupa eu viata nu numai la ce simtia, ce vedea pi ce

deosebire pe A., care vroia in naijlocul prefa- audia el, dar luminand pare-ca pi intunecirnile

cerilor ata de repecli, prin cari trecea socie- inimei pi talmcind cu drag tainele nepipaite ale
tatea noastra, sa scape, ce i se parea mai vrednic
de pastrat urmapilor, din intunerecul uitarii sau
al indiferentei obptesci. Scopul nu pi '1-a putut
atinge, fie din lipsd de indemn, fie ca viata lui
f lunga vreme struncinatg
din seninatatea
de preocuparile i luptele politice.
ei poetic,
A., care nicairi nu se gasia rnai fericit decat in

fapturii. Cu dinsul iarba, luncile, isvorul, florile,

ventul, paserile, gandacii, flutuni canta, vorbesc,
plang, suferti 5i viseaza. Sentimentul naturei ea
sentiinentul iubirii, al patriotismului pi al ridicolului (in teatral seu) sant cele 4 mari coarde
ale lirei

lui poetice, care a resunat la ori ce

adiere, ce s'a putut deptepta din mipcarea popocasa lui dela Mircepti, in fata lunceic lui iu- rului nostru.. Dac, urmarim In desfapurarea lui
bite pi a Siretului, purtator de tot fetal de doine acest talent atat de complex, In care a vibrat
poetice, A., care avea un cult pentru pamntul toata Mima pi s'a manifestat toata mipcarea compi soarele terei lui, fa, Cu tuate acestea, un cd- pabiotilor sei in timp de 50 de ani, remanem,
ca drept cuvant, uimiti de bogatia isvoarelor
lator pasionat, pi o bung parte a tineretei
potrea, se poate dice, pe drumiui. Impresiunile de simplitatea mijloacelor, eu cari A. s'a afirmat
placute, imprejurarile interesante, simtirile calde ca poet liric, poet dramatic pi ca prosator, eaei
pi nu cea mal putin insemnata
ce-1 insufletira calcand pgmntul Franciei iubite, o maro parte
al Spaniei mandre, al Africei ardetoare, al Italiei a lucrarilor sale -- a fost misa in prosa.
Intr'adever, combinarea fericita de libertate a
poetice, in sinul cgreia petreca el vremea cea
mai dulce a tineretei, ni le-a revarsat in versuri gandului, de mesura a formei, intrebuintarea
fragede, mladioase, pline de focal iubirii pi al meptepugita a cuvintelor vechi pi a expresiunilor
entusiasmului unei inime doioase. Generositatea noue, alegerea nimerita a florilor pi colorilor
inaltelor gandiri pi a patriotismului gelos de limbeic, precum pi minunatele efecte, ce produce
soarta neamului su, Il rnipcara in fata eran- apezarea fiecgrora la local cuvenit, armonia imtelar privelisci ale ruinelor Sebastopolei, iar pe binarii ideilor pi a imaginelor, musica ce reiese
malurile Bosforalui, ande in odihna de veci din ritmul sustinut al versului ori al frasei, au
apedase el fiinta inimei lui scumpa, sdrobita in contribuit ca A. sa remalla poeta' simpatic pi
floarea vIrstei, ne-a adus acea tainied metan- poate eel mai popular la noi.
Dealtminteri pe langa placutele calitati ale
eolie ce de atunci pi pana la sfirpitul vietii avea
stilului ceea ce trebue sa observan-1 la dinsul
sa tresara in Mate cantecile lui.
A., depi aruncat de tiner in virtejul luptei este : bogatia inventiunii pi originalitatea fan-

politice, depi prin positiunea sa in societate, tasiei, iar din punctul de vedere al insupinlor
prin farmecul talentului i prin energia sa pu- morale, el reversa in sullete simtiri nobile pi
ruma indemnatoare la patriotice faptuiri, ocupa
un loc antaietor printre barbatii intemeietori ai
statului roman, totupi politica de partide, politica
lipsitg de tetad Malle sau de roade folositoare

generoase, caci pretutindeni amoral patriei pi al

libertatii este infratit cu acela al binelui pi al

omenirei. Ca poet popular, lirio ori dramatic, el
a cantat natura cm frumsetile ei, insupirile inirnei,

binelui pi maririi poporului, pe care l'a iubit tainele patimilor si ale vietii, fragedimea dracu aceeapi infocata patima, co care iubea na- gostei, adeverul i aventurile sufietesci, resadind
in fiecale idee sau simtire o particica a sufletura pi iubea soarele. nu aveau darul de a-i
tami nici inima nici mintea. Lipsit de prejuditii, tului seu blnd, cinstit pi entusmst, pi dand ininsulletit de iubire de tema infocata i statornica, chipuirei podoaba tineretei i caldura credintei,
cinstit, pe cat era de zelos pi de staruitor in ce 'i-au remas statornice pana la capetul vietii.
treburile publice, ande devotat pi sigar, tovarep In A. traiau doi oameni in acelapi timp : pavioiu pi spiritual, el avea sa se urce cu capul triotul i poeta', pi actiunile sale erau calauzite

www.dacoromanica.ro

98

Alexandria.

chid de unul, cand de altul. Simtementul ar- Rom nilo r, pomenit mai sus, si multime de
tistic kt't imboldirea argletoarei inchipuiri '1-au alte lucran pina acum ne date la tipar, plus o
purtat prin pustiufile cu nasip i cu Beduini, pe
valutile marilor cu termi feerici i vedenii minunate, pe ciunpii de bataie, pretutindenea studiind, scriind, bucurandu-se de viata, de caldura,
de cerl de pasen in sbor, de gandufile gingase
ori dotoase, i inganandu-si vremea cu torsul
firului uesdravan al povestirilor sale totdeuna
calde si interesante. In teara 1'1 vedem alergand

corespondenta privata intro dinsul si loan Ghica,

ainicul lui de tinerete, intretinuta timp de 40 de
ami neintrerupti, care acum se afla in biblioteca
Aeademiei romane i numera preste 1500 de scrisori legate in 5 volutne. Cele mai multe serieni
ale lui A.. au fost publicate in Convorbirt

literare.

In a. 1878 Societatea pentru studiul limbelor

fara de preget intru propagarea bunelor prin- romanice din Montpellier instituise un premiu
cipii, intru pregatirea lucrarilor, din cari resari pentru autoral celei mai bune poesii asupra
unirea, alegerea comuna a lui ruza, propasirea Cantecului Latinului sau al Gintei Latino, in
marirea crescenda a patriei, ganditor preocupat scop de a-'1 pune in musica, si traducendu-1 in

de combinan i politice, resfoirtd s't talmacind in- toate idiomele roman, sa-1 imprastie in lurnea

telepciunea legii, i fulgerand, cu pana muiata

in sangele inimei sale ranite, pe dusmanii dinlauntru i din afara ai terii. Jata pentru ce alegerea la 1866 a mud principe strain, fiind consfintirea uneia dintre dorintele de capetenie ale
divanului ad-hoc, A. fit printre coi dintaiu, care
aclama suirea lui Carol I. pe tronul Romaniet.
Raporturile sale cu coroana devenira cordiale,
si nu simia fericire mai senina deck aceea de
a petrece cata-va vreme langa Suveranii nostri

latina. Se trimisera poesii din toate partile locuite

de Latini, dar comitetul serbarilor recunoscii ca

poesia lui Alexandri indeplinia singura condi-

thmile conctustdui. Pasa in musica de Marchetti

(Roma) ea fit cantata in cliva de 10/22 Main
1878 la Montpellier, in fata uniti public de
60,000 de auditori. Alexandri f serbatorit ca
un rege.
In anii din urna ai vietii sale A. a ocupat postul
de trimis extraordinar si ministru plenipotentiar
la Bucuresci si mai ales la Sinaia. Astfel Carmen al M. S. Regelui Carol la Paris. El era membru
Sylva, cunoscndu-1 mai deaproape, Il nib' din al Aeademiei rontane anca deba 1867, data ince in ce mai mult, devenind musa lui inspira- fiintafii ei. A. era insurat ai a avut o singura
toare, care-i largi orizontul privirii si-i deschise copila, aqi sotia d. G. Bogdan. Orasul Bacau,
necontenit altele noue, ii clacd mintii aripi ne- local de nascere al poetului, 'i-a ridicat anul
obosite
simtirea prin minunatul ei acesta in graclina publica un monument purtand
insira-te margarite , al povestilor, ce-i soptia bustul lui turnat in bronz la Paris, opera sculpPelesul, i harfele cautndu-i doioase si rapi- torului roman Hegel. In Bucuresci i in Iasi cate
toare melodii. Sub inriurirea glasului ei molcom o ulita poarta numele lui Vasile Alexandfi, iar
si dulce, a ochilor ei ispititori de ganduti maree, aula Academiei romane, deasupra biroului presicanta el pe Ostenii nostri, dusi cm D-c1eu dential, se afla portretul lui in marime naturala,
cu voie buna preste Dunare sa cucereasca opera pictorului Berlin din Paris, daruit de M. S.
neatirnarea terei. Legendele lui, pline de far- Regina Elisabeta (Carmen Sylva). [D. C. O.]
mecul tineretei, al dragostei si al vitejiei, straAlexandria, (la Turci si Arabi Isc a nder ij e h
lucira sub haina mai mendra, iar pe scena Le- sau Se and e rij e h) o cetate puteruica in Egipet,
genda lui Despot, Fantana Blanduziei, la terminii Marii Mediterane 3113 2', 4" lat. nord.
0 vidiu, desvelira lumei, cu admiratiune purtata 290 58' 30" long. est. S'a intemeiat la 331 a. Chr.
catra poetul ei iubit, ca lui A. virsta, trecend pe de Alexandra cel Mare; dupa moartea lui a dedeasupra capului lui albit, nu-i micsoranici caldura venit residenta Ptolomeilor. In yechime cetatea
nici puterea i fra.gedimea inspiratiunii. a jueat rol foarte insemnat ca port de mare,
Lucrarea poetica i dramatica ce ne-a lasat ca oras comercial, dar mai ales ca centra al
este foarte voluminoasa. O parte numai, dest culturti eline i rontane si al deosebitelor scoale
cea mai mare fit publicata de libraria Socec teologice. A. actuala este un fel de mestecatura
din Bucuresci in anul 1875, sub titlul de Opere de orient si occident. Partea dinspre mare e
com plecte in IX vol., cuprinclend poesii, prosa locuita de Mohamedani, 100,000 loc. ca 100
teatru. Asa poesiile sfint cuprinse in vol. I. moschee. Partea dinspre uscat e benita de crestini,
sub numele de: Doine, Lacramioare, Su- aceasta e mai regulata si e arangiata dupa gustul
v enir e (1842-1852), 67 de bucati in 242 pag. european. Aici se afia palate foarte frunioase,
Vol. II. Margaritarele (1852-1862), 46 de 4 biserici cat., 3 protest., 3 ortodoxo, 3 sinagoge,
buc. in 193 pag. Vol. III. l'as t el uri, Varia o biserica coptica si una maronita. A. e resi-

si L egende dela 1862 inainte, 91 de buc. in denta unuia dintre cei 4 patriarchi ecumenici.

324 pag. Vol. IX. Legende noue, Ostasii Dela anul 1850 are un municipiu propriu, care
nostri, La Turn u-Magurele, 26 de buc. in conduce afacerile oraaului. A. ca oras comercial

150 pag. Prosa: (novele, schite, biografii) 1 vol.

actuna sta pe o treapta cu cele mai renwnite
Teatru: Cant. cornice, Doi morti vii,- lorgu dela orase, comercial principal e si acuma in mattile
Sadagura, Kin
Grecilor i Italienilor; Englezii, Francezii i GenCine!-Cinel, Coroana
Stefan cel mare, Arvinte i Pepelea (feerie), Sgar- nianii
aici mai putin interes. A. e resieitul risipitor, Rusaliile, Florin si Florica, Boerii denta ministerului de marina, a unei curti de
Ciocoii, Lipitorile satelor, Concina, Ginerile apel, aici se afla un guvernor, o prefectura de
lui Hagi-Petcu (localisarea piesei lui Emile Angier politie, aici e residents vice-regelui, sfint mai
Le Gendre de Mr. Poirier ), Drumul de fer, multe scoale de marina, intendenta pentru caDespot Voda (drama), Fontana Blanduziei (co- rantina, birou de presg, mai multe scoale si bimedie antica), t)vidiu (drama antica), 4 volume. serici. Im portal in a. 1888 s'a urcat la 6.538,725 f.
Adaugam la acestea vol. poesiil or pop. al e eng.; exportul la 10.595,691 f. eng.

www.dacoromanica.ro

Alexandria

Alexandrine.

99

Alexandria, comuni urbanit in j. Teleorman, (280-260 a. Chi-.), care inventii un metod upr
ingenios de a calcula distautele pamentului
are un gimnasiu clasic si mai multe scoale pri- dela soare si dela luna si sustinea rotatiunea
mare de baieti i de fete. Aid se tine un 'Akin pamentului; Hi p par c fi, mare astronom, care
(tirg) inseninat; A. e oras modern furadat de fixit lungimea antilui solar si descoperi miscarea
plasa Marginea, l'auga riul Vedea Cu 14,000 loc.

Alexandru Ghica.
Alexandria, poveste, o istorie miraculoasji a faptelor resboinice ale lui Alexandra ce! Mare, regele
Macedoniei. Originalul A.-ei a fost grecesc, din
care limb:A apoi s'a tradtts F,i in alte limbi. In

roranesce s'a tradus probabil in veacul al XVI.,

caci manuscriptul dela 1620 scris de Inuit gresitu' i ticalosul popa Ioan din sat din Sanpetrw
(in Transilvania), este hotarit numai o copie a
unei traducen i mai vechi. Fiind manuscriptul cel
mai vechiu al traducerii A.-ei in slavonesce facut
la manastirea Neamtului in 1562, e probabil ca
traducerea romaneasca sa fie de pe acel timp.
Alexandrin, versul, se numesce versul iambic
de 6 uneori 71/, tacte cu dieresa (cesura) intediat la finea tactului al treilea, i cu cadenta pe
tactul al seselea, plus ranarea versuiilor alternativ, cand rima masculina cand femenina. Numele, dic unii, ca i s'ar fi dat dela intemeietorul
seu Alexand ru, an calugar italian. Altii sustin,

retrograda a punctelor equinoctiale; A p o 11 o n

din Pe rg a, care a lasat o scriere despre sectiunile conice; Erasistrat si H i ere fil, cari
practicau in museu vivisectiunea i intemeiari
anatomia. Tot din acole scoale esi si Arch i-

n] ede siracusanul, inifiatorul mechanicei. Filologia i istoria literaturii ajunsera in .Alexandria

la o desvoltare ne mai cunoscuta pfina atunci.

Critica literara incepfi cu Z en od ot din Efes

continuii cu A r is t of an e din Bizant; cu elevul

acestuia A ris tarch din Samotrace (160 a. Chr.),

care stabili textul lui Omer si al altor clasici;

ca Crates din Malles, A poll oniu sofistul,
Z oil. Numele lui Aristarch i Zoil devenira sinonime, al celui dintzliu ca o critica aspra insa
dreapta, al celui de al doilea cu o critica nedreapta si de rea credinta. Mai putin infloritoare a fost poesia alexandrina. Insusirile ei

caracteristice sant o pedanta eruditiune archeoi mitologica, si o rafinarie a artei, care

c numele i s'a dat dela o poesie epica fran- inabusi siintementul i imaginatiunea. Cei mai
ceza din yeacul XII. sau XIII., in care se trac- insemnati poeti alexandrini stint: Ph ilet a s,
teaza despre Alex an dr ucel ar e (Alexandre renumit prin elegiile sale; C al limac h, din ale
le Grand). Se intrebuinteaza la popoarele din carui numeroase opere n'au remas decat cateva
imnuri i epigraine; Teoc ri t, elevul lui Phiapusul Europei, la noi mai rar.
Alexandrina, biblioteca, cea rnai vasta din 'lime, letas, care trai ditva tanp la curtea lui Ptolemeu
continand mai toate rnanuscrisele autorilor cla- si se faca celebra prin bucolicele sale, in cari
sici, f intenneiata de Ptolomeu Sotir i imbo- zugravesce viata pastorilor siciliard. Tot de scoala
gatita necurmat de succesorii acestuia. Consta alexandrina se tin: Aratus, autorul Fenomedin 2: cea veche (400 mii vol.) si cea noua nelor i semnelort, poema didactica, tradusa in
(300 mii vol.) CAM Caesar aseffift orasul, biblio- versan latine de Cicerone; A p o 11 o iu din
teca veche evil de suferit multe incendii. Vo- Rhodos, autorul .Argonautice-lor; Nicandr u,
lumele scapate de aci se adausera la cea noua, autorul Georgicet-lor, zMetamorfose -Ion si al
care mai fa maritit cu biblioteca Pergarnului. altor done poeme despre medicina ; Partheni u,
Fanatismul religios o nimici si pe aceasta: ar- maestrul lui Virgiliu.
Epoca de inflorire a filosofiei alexanchiep. crestin Theophilos distruse o parte (289);
logica

Ami-u, general arab, dete foc restului (641). drine sau neoplatonice, care ajunsese sa
8ese luni tin incendiul acestei comori a eru- eclipseze epoca literara a Ptolemeilor, incepe de

pe la 291 d. Chi. pi-in Ammonius Saccas;

ca elevul acestuia, PI o tin, isi muta central
tala a Egiptului, intemeiata de Alexandru cel la Roma si mai tardiu la Atena, unde in 529
Mare in 331 a. Chr. devenise in curend centrul un edict al lui Justinian a inchis pentrtt totditiunii entice.
Alexandrina, epoca. Mexandria, vechia

comerciului i miscatii intelectuale a anticitatii. deuna aceasta coala. Cu toate acestea, prin simLa impartirea imperiului intre generalii lui Ale- bolismul i misticismul sea ea a avut o mare
xandra, Egiptul Il primt Ptolomeu Sotir, fiul lui infiuinta asupra evului media intreg. Filosofia

Lagus. Acest rege, la sfatul lui Demetriu din neoplatonica incepe anca in epoca literara a
Faleria, care dupa fuga din Atena se retrasese Ptolemeilor cand, dupa inffintarea museului,
In Egipt, inffintit museul i biblioteca din se concentrara aol filosofii de toate sectele.
Alexandria, devenitit sub urmasii sei cea mai Spiritul ei se vede si in scrierile poetilor alecelebra' din anticitate. Museul, un fel de aca- xandrini, in cari figureaza mituri greco-romaue
demie, era un vast asedamnt cu sale pentru aniestecate ca mituri egiptene i orientale, pretot felul de cursuri i ca portice pentru preum- cum filosofii tindeau a eontopt toate sistemele
blare i conversatiune; in acelasi timp era re- filosofice i toate traditiunile religioase. Fondul
sedinta literatilor i savantilor distinsi, intretinuti acestei filosofii il formeaza ideile lui Pythagora
aci cu cheltuelile statului. Cursmile i confermParmenide, si mai ales ale lui Platone, de

tele museului erau ascultate de auditori veniti ande i s'a si dat numirea de neoplatonica.
de pretutindeni, al caror numer se urea pAna Eclectismul i idealismul stint caracterele ei
la treispredece mii. Ad invetau Eueli d e, principale; iar din contactul cu religiunile si
creatorul geometriei sciintifice; Nicoucach, filosofia Orientului a imprumutat alegorisraul
intemeietorul aritmeticei sistematice; Erato s- misticisnml acestora. Primul filosof mai insemnat
t e n e, care calcul lungimea eircumferentei pa- al acestei scoale a fost Philo u e (23 a. Chr.),
mentului i deterininA valoarea obliquitatii eclip- intemeietorul teosofiei, si care cauta sa derive
ticei, punend astfel inceputul astronomiei
filosofia greaca din vechiul testament obraje.
geografiei sciintifice; A ri star ch din Samos Irma cea mai inalta desvoltare i-o detera elevli

www.dacoromanica.ro

100

Alexandrina

Alexandru.

lui Ammonia Saccas: P I o tin, in partea meta- lire de a resbuna moartea lui Filip si a pacifica
fisica ; Porfiriu, stilisatorul ideilor lui Plotin, pe Grecii resvratiti, cari finca in lupta dela ChaoIn partea logica; si J a m bin, In parfait teosofica. ronea (338) facusera cunoscinta cu barbatia $i priDupa neoplatonici adeverata sciinta, in strinsa ceperea lui. A doua rescoala a Thebanilor a pe-

legatura cu virtutea, se cfistiga pnn o ilumina- depsit-o cu totala darimare a ora.sului (335).
tiune interioara a sufletului, care este un dar Fiindu-i astfel domnia asigurata, a pus de locdivin, 13i la care se poste ajunge prin cugetare tiitor al seu in Europa pe Antipater 5i a trecut in
filosofici. Omul este o emanatiune a fiintei su- primavara anului 334 Hellespontul in Asia In
preme, una, absoluta, nemarginita si eterna, is- fruntea unei armate de 35,000 oameni. Prima
vorul a toate; de catra care lesa el s'a instrainat invingere lfinga Hal Granikos i-a deschis portile
prin simturile sale. Destinatiunea =alai este celor mai multe orase; dar inteaceea regele Perdeci, ca prin o contemplare nemijlocita, posibila silor, Patios Codoniannus, a strins o armata innumai in extaza, a acestei fiinte, nutlike Dum- semnata si a pornit contra lui A., ajungnd tocmai
nefleu, sa caute a se apropia si a se identifica In spatele Macedonenilor In pasul Issas. Strimcu ea. Neoplatonismul s'a facut celebru in is- toarea de munti nu a permis desvoltarea imensei
torie prin lupta sa in contra crestinismului. armate persice incfit a fost cumplit batuta de
Tendinta fie a restaura paginismul, reinnoit prin A., care a prins chiar si familia lui Darius si
spiritul acestei filosofii, s'a realisat pe un scurt dupA ocuparea Damascului a clstigat i comorile
timp sub Iulian Apostatul (361-363 d. Chr.) lui. Pe nind si-a supus toate provinciile si oraAcest imprat, filosof neoplatonic, redeschisese sale Asiei mici, a ocupat Palestina si Egiptul
templele si proclamase libertatea consciintei (332), unde a pus temelia orasului Alexandria.
pentru toate culturile religioase. [M. Strajan.]
Din Egipt a pornit intra urmarirea lui Darius,
Alexandrina, roala catechetictl. Sub dinastia asupra ciinda a mai repurtat o invingere straPtolemeilor, care mostenise dela Alexandra ce! lucita intros Gaugamela si Arbela (331). Dupa
M. Egiptul, Alexandria s'a facut resedinta de aceasta a ocupat orasele Babylon, Susa $i Persefrunte a sciintelor. Ad i eruditii pagtini au in- polis; in acest din ulna a darfmat castelul
ceput a combate religia cretina, ceea ce a in- regal drept pedeapsa pentru pustiirea Greciei
demnat pe crestinii inai eruditi, sa intemeieze de cdtra Xerxes. Urmarind mereu pe Daritis,
In Alexandria o scoala, care sa urmareasca tinta care a fost ucis (330) de trei satrapi ai sei,
de a dovedi, ca invetatunle crestine consund a ocupat Ecbatana, Bactria, Sogdiana etc., in
cu resultatele cornete ale filosofiei, si preste tot care timp cade i casatoria sa cu frumoasa
cu ale sciintei cultvate de pagini. Asa s'a nascut Roxane, fica satrapului Oxyartes. Vecinic doIn veacul al II. al erei crestine scoala cateche- ritor de cuceriri, a plecat in primavara a. 327
tica i teologicii din Alexandria si a inflorit Cu o armata de 120,000 in spre India, uncle
pfinA ctind in 641 Arabii au cucerit Alexandria. a cfistigat frurnoase invingeri asupra regelai
Dascalii cei mai de frunte ai acestei $coale au Porus $i celui din Taxila. Numai nemultufost: Atenagora, Panten, Clemente, Origene, mirea annatei '1-a impedecat de-a trace riul
Didim Orbul. (Cf. Dr. Al. Grama Istoria univers. Ganges si '1-a sifit sit' se re'ntoarca. Din India
a biser.)
s'a re'ntors cu o parte a armatei pe uscat, iar
Alexandros, (mitol.) v. Paris.
pe cea1alt a trimis-o pe mare sub conducerea
Alexandrovici, fundatiunea. Reposfind Ana A. lui Nearchus. A. si-a ales de capitalA a vastului
n. Popovici, in opidul Lagos la anul 1865 a lasat sea imperiu orasul Babylon si si-a propus, dupa
toata averea sa comunei bis. ort. romfine de expeditia din India, a organisa provincifie ocupate
acolo. Averea fundationald cu finea anului 1895 prin contopirea elementului macedo-grecesc cu
a fost de 52,713 fi. 94 cr. v. a. Fundatiunea eel oriental; dar moartea 'l-a ajuns inainte de
poartA numele colectiv de t.F u n d atiun ea Ana ce $i-ar fi putut mplini toate planurile. t 323,
Alexandrovioi i se imparte astfel: 1) Fun- cadavrul lui a fost dus de Ptolemaeus in Aledatiunea scoalei de fete, cu scopul de a xandria. A. a murit, fara ea sa-$i fi designat
se crea si sustin cu timpul o scoald conf. de pe cineva de unna.s, de aceea apoi imperial s'a
fetite in opidul Lagos. 2) Fundatiun e a Impartit intre generalii sei, cari s'au resboit
veduvelor sarace, din care se dau aju- intre sine (v. Diadoc hi). Espeditiile lui A.
toare anuale veduvelor, ajunse prin nenorocire au adus malt bine prin latirea civilisatiunii
In lipsa. 3) Fundatiunea cersitorilor, culturii aline intro popoarele barbare ale Asiei
din cate se imparte de doue-on In an ajutor si prin intemeiarea intioritului oras Alexandria.
(inila) la cersitori. 4) Fundatiun ea studen- (Lit.: Biografia lui au .scris'o in vechime Kalli-

tilor, din care se distribue tinerilor ort. din sthenes, Anaximenes, Onesikritus, Arrianas etc.;
Lagos ajutoare pentru inlesnirea studiilor la mai nou: J. G. Droysen, Geschichte Al. des Gr.

scoalele medii i unora si la universitate. Averea [1880]; Herzberg, Die asiat. Feldziige A. des Gr.;
fundationala o administreaza o epitropia coin- Joubert, Alexandre le Grand [1889]; .Alexandria,

pusa die 7 inembri, sub controla sinodului pa- carte poporala.)

rochial pi a consistorului eparchial.

2) Alexandru Sever, (Marcus Aurelius) imperat

Alexandru, numele mai ',mho r dom flacon si papi. roman (222-235 d. Chr.), nasc. in Phoenicia la

208, a fost adoptat de imp. Heliogabaltls, iar

dapa asasinarea acestuia (222) proclamat im1) Alexandru cel Mare, regale Macedoniei, perat in etate de 14 ani. S'a nisuit sub confiul lui Filip, s'a nascut la 356 a. Chr. in Pella; a ducerea inteleapta a lui Iulianus a reorganisa
fost crescut si instruat de Leonidas, Lvsimachus administratia si finantele imperiului. A purtat
cu deosebire de Aristotel. Dupa asasinarea resboiu norocos contra regelui persic Artaxerxes.
tatalui sou (336) a ocupat tronal cu firma hota- A fost ucis de soldatii revoltati aproape de Mainz
I. DOMNITORI DIN EVUL VECHI1J.

www.dacoromanica.ro

Alexandra.

101

(235) cu ocasiunea unei expeditii contra Ger- pace certele religioase; it:derma episcopiile de
manilor, la indemnul lui Maximinus, care 'i-a Roman si Radauti; a zidit mai multe manastiri,
=tat pe tron.
[B.]
inzestrandu-le cu danii insemnate; infiinta o
acoalft malta de slavonie in Suceava. Posteritatea
cu drept '1-a numit Alexandru cel Bun.

II. DOMNI

Alexandru I. Basarabll, Domnul Terii

Alexandru II., Domnul Moldovei, flul lui
Boma need, dupa 1330 pana la 1364. Lui i se Ilie I. De doue ori a urcat tronul Moldovei;

atribue gresit celebrul resboiu cut Carol Robert, pritnaoara dela 1448-49 $i a douaoara dela
regele Ungariei, din Nov. 1330. Inscriptiunea 1451-55. A domnit in tovaraaie ca Petra al LII.
de pe mormntul lui in rnanastirea dela Camaveau dese frecari intre sine. Alexandru II.
pulung, nu data mortii 16 Nov. 6873 (1364), era protegiatul Polonilor pe cand Petra era proIl numesce Mande s't autocratul Domn 1o. tegiat de Ioan Huniade. Domnia lui a fost scurta
Nicola Alexandru Voevod, fiel ma- si de putina insemnatate.
reluiBasaraba Voevod. Acest Basarab
Alexandru II., Domnul Munteniei, (1567
Voevod, tatril lui Alexandru, este Basarab pina 1577), unul dintre domnitorii cei mai tirani
Voevod al cronicelor i documentelor unguresci, si mai unlit dusmanit de boieri. S'au facut dese

care are resboiul cu Carol Robert, si e identic rescoale in contra lui, el lasa le suprimh pe
cu Basar ab a Ivanc o, aliatul regelui bulgar toate, pedepsind pe resculati cu crudime.
Mihail in contra Srbilor In batalla dela Vel- 1576 patrudeci de boleti merg la Constantinopol

but(' (Iunie 1330), cum si in a. 1323 in contra de se plang Portti pentru abusurile i crudimile
Bizantinilor (v. Basaraba). Dupa invingerea lui Alexaudru, dar fara resultat, caci Poarta a
asupra lui Carol Robert, repurtata de Basaraba ordonat cercetare in contra lui Alexandru, care
Voevod ca fiii sei (intro cari Alexandru putea a esit in favorul lui. A murit tiner In 1577.
sa fie parta la domuie), principatul Terii Ro- Moartea lui se poate banui de silnica, datorita
mattesci isi mantine independenta de Ungaria boierilor.
in tot timpul demude' lui Alexandru, fiel i urmaAlexandru III. Cornea, Domnul Moldovei
torul lui Basaraba Voevod. Dupa mires pe tron (1540-1541), a fost ridicat la domnie de boierii
a lui Ludovic I., relatiunile Terii Romanesci ca resculati. Petra Rares, care a mai fost odat
Ungaria devin mai arnicale, Alexandra avnd Dotnn al Moldovei, fiind pe vremea aceea
o donvenire cu Ludovic in Ardeal in a. 1343. Constantinopol, cerca cu tot chipul sa
Intelegerea restabilita cu regale Ungariei nu are tige tronul pentru sine. Alexandra III. trimite
insa de urmare recunoascerea suzeranitatii un- o solio la Carol al V. $i regele Ferdinand, ceguresci, caci Alexandra remane independent pana rndu-le ajutor in contra Turcilor. Audind Sulla sfirsitul domniei sale. Acea apropiare se faca,
probabil, in vederea pericolului comun din partea
Tatarilor din Moldova, ca cari Alexandru i Ludovic au lupte pe la 1342-1343, cand urmeaza
intemeiarea principatului Moldovei, dup ce Ta-

tanul despre aceasta, denumesce pe Petra }tares

de Domn al Moldovei, care $.1 infra in teara in
fruntea unei ostiri otomane. Boierii, cari eran

pe partes lui Alexandru, vednd ea el nu primesce ajutortd eerut, Il parasesc, atara de Petarii fura goniti de Unguri si Romani (v. Dra- trascu, care mull impreuna ca staptinul sett
gos). Dupa retragere,a Tatarilor, principatul Toril Alexandra sub securea calaului.
Romanesci se intinde, sub Alexandru Basaraba,
Alexandru III., Domnul Must. (1592 liana
pana la gurile Dunarii, cuprindnd teritoriul nu- 1593), era protegiatul regelui Franciei Henric IV.,
znit de atunci Basara bi a (partes de langa care a insistat la Poarta ca sa-1 numeasca domDunare a Basarabiei de astacli). Afara de luptele nitor. Era din neam vestit, ingarnfat si incredut

cu Tatarii, domnia lui Alexandra apare mai presto mesura. A fost foarte tiran, si pentra a
mult pacznica i inseinnata mai ales prin orga- se putt!) sustinea pe tron, ingropase teara in danisarea interioara a principatului ca stat indepen- torii i punea dan i grele pe popor. Turcii ii indent. Aceasta organisare privesce i biserica. In multise intr'un mod considerabil, acestia apoi
a. 1359 Alexandra ia Mitropolit de la Constanti- faceau fel de fel de nelegiuiri, tara sa fie penopol, numit Mitropolit a toata Ungro-Vlachial, depsiti. Poporul i perduse toate hbertatile
supune biserica Terii Romanesci Patriarchs- vedes in domnitorul sea un asupritor 5i tiran
tului Constantinopolitan, pe cand pana atunci fama inima.
ea era supusa, cum se vede, altei ierarchii, proAlexandru IV. Lelpufneanu, Domnul
babil celei de la Ochrida. In corespondents. cu Moldovei, (1552-1561 si 1563-1568), se da
Patriarchul, Alexandra este numit Mare Voe- de fiul lui Bogdan Voevod. A fost ridieat la
vod i Donm autocrat a toata Ungro-Vlachia.g doninie ruin puterea polon, $i prima urmare
a urcarii sale pe tron a fost ingenunchiarea terii
[D. On.]
Alexandru eel Bun, Domnul Moldoveti inaintea Polonilor, depuand el juramnt de fide(1401-1433), unul dintre domnitorii coi mai htate regelui polon, i obligandu-se a-i da aceluia
pactnici ai Moldovei. In decursul domniei sale In fillip de resboiu 700 de calareti. Umilirea
de 32 de ani s'a nisuit sa intareasca asedrnin- aceasta a hd Lapupeanu fata de Poloni a atras
tele i bunastarea terii sguduite prin resboaiele asupra lui ara lui Ferdinand, imperatul Oerpurtate de antecesorii sei. Pe timpul acela Mol- maniei, din causa ca regele polon era fratele
dova ajuusese s he in catva atirnatoare de Is abelei, reginei Ungatiei, cea dusmanita cu
Polonia, si Alexandru vedea, c fara ajutorul Ferdinand. Ferdinand cerch deci prin fel s't chip
Polonilor nu se poate sustin pe tron, de aceea sa-1 restoarne de pe tron. Intr'aceea Turcilor
sustiniz legattui de amicitie eu Vladislav, regele le veni suspecta domnia lui Lapuaneanu, fiind
Poloniei. El a facut mult bine terii sale : s'a el protegiatul Polonilor, si la 1555 l chiemarit
ingtijit de organisatia ei interni, cercit sa im- grabnic la Constanbinopol. El lima nu merge, ci

www.dacoromanica.ro

102

Alexandra..

trimite vre-o cfiteva pungi de bani, prin cari se ins nn voia sh sprijineasch pe un partisan al
pune bine ca Poarta si se intaresce in domnie, Polonilor 5i voia s stramute in Moldova pe

protegiat hind si de Poloni si de Turei. Tot

atunci *tit Lapusneanu Turcilor de a readuce
in Ungaria pe regina Isabela, refugiata. in PoIonia. Pe alud insa el era mai sig-ur in domnie,
e detronat de un venetie erescut la cartea sa,

Iacob Eraclid, poreclit i Despotul. Acesta prin

inselaciuni i intrigi i adurul o mich oaste
de mercenaii si-1 bate pe Lapusneanu la Verbia
In 10 Nov. 1561. Dupa moartea lui Despot intemplata la 1563, intocmindu-si A. afacerile la
Constantinopol, redobandesce tronul Moldovei.
Isbanda aceasta II costa mai mult de 200,000 de
galbini si un ciiincen resboiu civil, ce ave sa-1

Radu Mihnea din Muntenia. Radu prirnesce str-

mutarea si bate pe A., care e prins si rims la

Constantinopol, unde atat el cat i fratele sea
si mama sa, pentru a-si sustin viata, se
turcesc.

Alexandru V. Coconul, Domnul Muntenieti (1623-1627), inch de copil a fost urcat

pe tren prin staruinfa tatalui sea, Radu Mihnea.
Pentru-ca sa-i fie domnia mai sigura, el se casa-

toresee cu fica unui gree Skerle t, om ou mare

intluinta la Constantinopol. Pe timpul domniei
lui navalesc Turcii i Tatarii, prdand teara cumplit.

Intimplandu-se sa moara Radu Mihnea, positia

poarte in contra lui Stefan Toma, candidatul lui A. devine foarte critica. Boierii in done ranboierilor. Armatele turcesci i tataresci, cari duri se rescoala in contra lui, dar stint batuti.

readuceau pe Lapuaneanu la domnie, inundar Skerlet, social Domnului, insa trebui sa speseze
teara, pradand i jefuind. Toma, neputandu-se foarte mutt pentru-ca sa-si sustina ginerele pe
sustin, fuge la Poloni, dar este extradat si de- tron, si de aceea (1627) el insusi sprijinesce pe
eapitat. Do m nia a doua a lui Lapusneanu, in sange Alexandra Ilia.si la Poarta pentru-ca sa ajungh
zamislita, in sange avea sa innoate 'Ana la ca- la domnie, iara A. I5i pierde tronul.
petal ei. El promite la inceput iertare tuturor
Alexandru VI. _Biagi, Domnul Moldovei.
boierilor malcontenti, insa indata ce se inta.r de Vedi: Alexandra IV. Ili*, Domnul Munteniei.
non in domnie, facii un pranz mare, la care inAlexandru VII. Coconul, Domnul Molvith pe eei mai inseinuati boieri, i cand acestia dovei (1629-1630 si 1631-1632), a fost fiul
isi petreceau mai bine, navalira asupra lor mer- lui Rada Mihnea. Prima-cara a stat pe tren
cenaiii straini
macelarira pe vre-o 47. abia 8 luni, 4e a spesat nespus de malt pentru
Lapusneanu, hind asedat n domnie de Turci, castigarea lui. In anal 1631 e reasedat din non
trebuia sa tina coat de dorintele lor. Ei certua pe tren eu ajutor tureen. Boierii la ince'put
ea sa nimiceasca toate cetatile, ea team sa fie erau in contra lui, dupa ce insa el le-a promis,
incapabila de a le mai face vre-o impotrivire, ca n'o sa-si resbune asupra lor, i se supun. El
iar el, umpland cetatile cu lernne, le date foe la aduce o multime de Greci, cali jefuesc teara. Intoate, afara de Hotin, ande se asez in curand tarindu-se in domnie, cearca sa-si resbune asupra
o garnisoan de Turci, care incepa sa jefuiasca boierilor. Ei, audind de intentia lui, se rescoala
amarnic team. In 1568 Alexandra Lapusneanu In contra-i 51 ajutati de teranimea asuprita.
cadil greu bolnav. El cera sa fie chirotonit cand depun la maul 1632.
va fi aproape sa moara. Cadend in letargie, cei
Alexandru _loan I., v. Cuza.
din jur grabir a-1 chirotoni,
Alexandru, fiul cel mai mare al lui Stefan
nuniele de
Pah omio. Revenindu-si in simtiri si ailand, ea col Mare, nascut din antilia lui casatorie au
a fost chirotonit, a dis catra boieri: ca de se va Maria. La batalia dela Valea Alba (1476) luh
scula, va popi el pe unilq Boierii au4indu-1 se parte alaturea ca tatal seu. Se insoara curnd
inspaimantara, i pentru ca sa-1 impedece de a-si dupa aceea, si are un fiu Bogdan, care meare
In pruncie in 1480. A. mnsu5i meare inainte de
Iniplin promisiunea, '1-au otravit la anul 1568.
Alexandru IV. Ili*, Domnul Munieniei fatal sea in 1496.
(1616-1618) a fost asedat in doinnie de Poarta,
DOMNITORI SLAVI.
nu intru atata pentru el si rneritele lui, ei fiind-ca
Il favoriza sotia marelui vizir. Fiind sarac avea
1) Alexandru I. Pavlovici, imparatul .Rusiei
lipsa de bani, de aceea imprumuta de pe la (1801-25), n. 1777 a urmat pe tron tatalui seu
camatarii Greci sume considerabile i aduse cu Paul I., care a fost asasinat. Parte infricat prin
sine in teara o multime de Greci, cari sugeau soartea tatalui sea, parte poste si in arma cresceiii
jafuiau poporul. In decursul domniei sale a avut sale s'a hotarit a reorganisa imperial in directie
sa lupte malt in contra lui Radu Serban, care umanista. A protejat artele si sciintele, a infiintat
voia sa rapeasca tronul. Fiind-ca era foarte crud scoale, biblioteci si a promovat industria si comerpi omora multi boieri, ei se resculari in contra ciul, a zidit sosele i canaluri, a stars iobagia in
lui ea la 8000 si-1 detronara in anal 1618. La Estlanda, LivIandai Kurlanda ; ha a dat i teranilor
anal 1620 e pus Domn in Moldova, unde dom- dreptul sa intemeieze fabrici. In politica extern

nesee pana la 1622, and este din non depus. a lucrat un timp oarecare impotriva lui Napoleon L,

In 1627 reocupa tronul Munteniei i domnesce luand parte la memombila lupta dela Austerlitz

pana la 1629 ca mai multa prudenta ea primadata. (2 Dec.1805) a celor trei imperati, undo a repurtat
Alexandru V. Movilig, Domnul Moldovei Napoleon o victorie stralueit, si a venit la 1806 in

(1615-1616), 'si-a ciatigat tronul cu multa var-. ajutor Prusiei; dar prin pacen dela Tilsit (1807)
sare de singe pina ce a putut resturna pe ante- a abandonat pe aliatul seu, si a recunoscut stacesorul seu Stefan Toma. A cercat in mai multe tele intemeiate de Napoleon pe limp invoirea
Mnduri sa eu.prinda tronul Moldovei, si a pustiit acestuia de a pate ocupa Finlanda i principatele
tears prin resboaiele lui in mod ingrozitor. La dunarene. Cu privire la aceste din arma A., basat
1615 Alexandra Movila invinge pe Stefan Toma pe stipulatiunile tractatului de pace dela Kuciucsi trimite soli la Constantinopol, cari fagaduind Kainargi din 1774, incheiat intre Rusia si Turcia,
20,000 de taleri, esopereaza intarirea lui. Pouts In sensul carora Rusii aveau dreptul de pro -

www.dacoromanica.ro

Alexandra.

t e cti e asupra Moldovei i Munteniei, cere ca

Domnii romani srt fie denumiti pe cate 7 ani
sa nu poata fi scosi din domnie, fara de-a fi ineunosciintata Rusia. Poarta se invoiesce, si la
1803 denumesce de Domni pe Const. Ipsilante

103

alipit Moldovei. Totodata principatele se scot de

sub protectia Rusiei, remannd sub suzeranitatea

Portii si sub garantia puterilor europene, li-se

deschide calea de inaintare in directie nationala,

asigurandu-li-se independent& interna, dreptul
in Muntenia si pe Alexandra Moruzi in Mol- de-a organisa armata nationala etc.
dova. Ambii principi erau adieti ai Rusiei. Poarta
A. a reconstruit ministerul numind pe Gor-

Ii scoate din domnie in 1806. A. se folosesce ciacov cancelar al imperiului; a introdus re-

de acest pretext si da ()din generaludui Michelson forme in administrate i armata.; justitia a pus'o
sa ocupe principatele. Dupa ocuparea lor, A. avOnd pe basa unor principii mai modeme; iar dela

planul a anexa imperiului seu intre altele i principatele romane, declara in 1806 resboiu Turciei.
Acest resboiu dureaza ca mici pause 5 ani, pana
la 1812. In limpid resboiului Moldova si Mun-

reformarea studiului universitar, in seas mai

strimtorata de Napoleon incheie pace cu Turcia

la Bucuresci. In sensul ei Turcia cedeaza Rusiei
din corpul Moldovei B as arab ia, fixandu-se de
granita intre ambele imperii Prutul. Aceasta e

Nicolae I., rusificarea, in special a nationalitatilor din Polonia, Litvania i provinciile baltice ;
a rupt legaturile diplomatice ca curia papala,
In 1866 a retras i concordatul dela 1847. In politica externa A. a fost amic declarat al Prusiei,
dar pentru Austria ayea patine simpatii; abia la
1872 s'a facut oarecare schimbare prin conferenta celor trei imperati linuta la Berlin. Complicatiunile orientale insa fau departat iarasi de
Austro-Ungaria. A. a largit marginile imperiului
prin ocupatiuni in Caucas i prin tratatal incheiat ca China la 1869; a purtat resboiu contra
Turciei (v. Resboiul romano-ruso-ture) sub pretextul de a usura soartea crestinilor din imperial
otoman. In acest resboiu oshrile rusesci si-au
luat calea principala prin Romania, dupa o con-

liberal, 'ha retinut numai miscarea nihilista, care

a prins radacini adanci intre student. Ca nu

si-a implinit toate intentiunile salutare, ba a
tenia au fost in continu ocupate de Rusi, iar la sistat chiar unele inovatii, e de a se datori re1810 A. le declara prin un ucaz de incorpo- volutiei poloneze i nihilismului. Dupa supritnarea
r at e imperiului. Napoleon isi daduse de mai revolutiei polone (1863) a cedat influintei paninainte invoirea la acest act. La 1812 Rusia slaviste si a introdus politics traditionala a lui

prima rapire a Basarabiei. Boierii moldoveni protesteaza la Poarta, dar inzadar. In-

spaimantat de succesele lui Napoleon, A. a desfacut, anca in decursul resboiului cu Turcii, invoiala ce o avea cu acela, i dupa desastrul ar-

matei franeeze in Rusia (1812), a luat parte

activa insemnata la combaterea lui, avnd rol
hotaritor in congresul dela Viena si aratruidu-se
fata de Francia totdeuna marinimos. Desi la inceput era liberal, totusi sub influents unui misti-

cism religios a incheiat alianta sfnh, pentru

mentinerea pacii in Europa, in urma careia a
perseeutat ori ce raiscare sau institute liberala
democratica; a impiedecat chiar i miscarea
favoritilor sei Greci la 1821. La scrisoarea ce
i-a adresat-o din Moldova Ipsilante referitor la
rescoala, el se declara in mod desaprobator,

ventie incheiata intro ea i imperatul A. La

inceputul resboiului camerele roman proclama
independenta Romaniei (21 Maiu 1877), ai ar-

mata apoi ja parte activa la resboiu, treand

Dunarea i secerand lauri de glorie pe campfile

sterge diu cadrele armatei rusesci, untie avea Bulgariei. In congresul din Berlin (1878), uncle
rangul de maior; asemenea a purees i fata de s'au stipulat conditiile de pace ale acestui resmiscarea lui Pudor Vladimirescu din Alan- boiu, s'a rectmoscut independenta Romaniei, dar
tenia, pe care Il degradeaza din rangul de oficer i s'a rapit a doua oara Basarabia, cedata. la 1856,

ruses, castigat in resboiul din 1807-1812, si dandu-i-se in schimb Dobrogea. Imperatul A. a

il opresce de-a mai parta semnul ordinului

luat inderet dela Romania ceeace a fost silit sa-i
cu care fusese decorat. El a aprobat astfel dea la 1856. Aceasta e ado ua ra pi re a Bas aIn politica directa represiva a austriacului Met- r a biei. Contra lui A. s'au savIrit patru atentate,

ternich. Aceasta contradicere in viata lui A., dar numai a patra oara, la 31 Martie 1881, a
precum i teams de conjuratiuni ruso-poloneze fost acis prin o bomba explosiva. A. a fost de
contra dinastiei Romanov, i-a sdruneinat aline dou-ori casatorit, rtntaiu cu Maria Alexandrovna
starea sufleteasca. t in Toganrog (Crimea) la (t 1880), fica ducelui de Hessa, dela care 'i-au
1 Dec. 1825, fara mostenitor direct. (Lit.: Choi- remas 6 copii, i apoi cu o princesa Dolgoruk-y.
seul-Gouffier, Mmoires etc. [1829]; Czartoryski, (Lit.: Lafert, Alexandre II. 1882.)
Mmoires etc. [2 vol., Paris 1887]; Bogdanovici,
3) Alexandru III. Alexandrooici, impgratul

Istoria irapiir. A. I. [rusesce, 6 vol. 1869-7L] Rusieti (1881-94), fiul lui A. II., *me pe tron
A. D. Xenopo I, Resboaiele dintre Rusi
In arma /north fratelui su, a tareviciului NiTurci i inriurirea lor asupra terilor romane, colae, luand chiar mireasa acestuia, pe Maria
2 vol. Iasi 1880.)

Teodorovna (princesa Dagmar din Danemarca)

din Crimea, incheiat apoi prin pacea dela Paris

(30 Martie 1856). A. a fost silit sa cedeze in
fata Europei ai a se invoi, intro altele, la marginirea puterii rusesci pe Marea Neagra, care
s'a neutralisat. Ce privesce principatele romane, A. s'a invoit la cedarea unui teritoliu din

afara de imperial seu s'a dovedit ca mare aderent al autocratiei i sustiitor hotarit al principiilor
panslaviste. Prin politica sa a pricinuit crisa interna in Bulgaria, silind pe principele Alexandra

2) Alexandru II. Nicolaevici, imgratul In casatorie; deja ca mare-duce a comandat

Rusiei (1855-81), n. la 29 Aprilie 1818, s'a aripa stanga a armatei dela Dunare in resboiul
urcat pe tron la 2 Mart. 1855, dupa moartoa romano-ruso-turc. Urmand sfaturilor cancelarului
tatalui sea Nicolae L, tocrnai pe timpul resboiului Giers a mentnut paces, dar ea in launtra cat

de Battenberg, care nu voia sa admita dependenta fata de Rusia, a abdica ai a se departa de

Basarabia rapita (in stnga Dunarii), care s'a pe tronul bulgar. Politica lui A. ILI. s'a estins

www.dacoromanica.ro

104

Alexandra de la Aphrodisias

Alexi.

asupra Asiei, rivalisand cu succes, mai cu sarnii contra bisericii galicane si a sporit biblioteca
vaticana.
in Persia si Corea, cu Anglia. 1 Nov. 1894.

Alexandru, ducele Litvaniei, a fost frate

Alexandru de la Aphrodisias, filosof peripatetic,

cu Albert, regele Poloniei, i ginerele lui Roan cel mai vechiu si eel mai celebro comentator
al III., ducele Moscvei. Josef): un rol insemnat al lui Aiistotel, s'a nascut in Aphrodisias (eras
in resboaiele, ce le-a avut Stefan cel Mare cu In Caria) entra sfirsital veacului II. (d. Chr.) Sub
Septimiu Sever profesa la Alexandria. Afara de
Polonii.
Alexandru, regele Bulgarilor, a urmat in eseelentele-i coinentarii asupra mai a tuturor
domnie dupa unchiul seu Mihail. A luat de sotia operelor lui Aristotel, Alexandra de la Aphrodisias
a mai scris $i un tractat de filosofie pentru compe fata lui Joan Basarab, Domnul Munteniei.
Alexandru, princ. Bulgariei, v. Battenberg. baterea fatalismului.
Alexandru Karagheorghevici, princ-ipe al
Alexandru Exaporitul, v. Mavrocordat.
Serbiei, fiul lui Karagheorghe, eliberatorul Srbiei,
Alexandru de Hales, scolastic, pentru agerimea
n. 1806 in Topola, a fost ales de principe la 1842 si puterea convingetoare a argumentelor lui supradupa detronarea dinastiei Obrenovici. Desi a in- nurnit de catra contimporanii sei : Doctor irretrodus ameliorari in instructia publica, justitie fragabilis ; de origine englez, cresc in manasi armata, totusi a fost in 1858 silit sa ablica stirea Hales (Anglia), apoi trec in Francia, la
si sa se refugieze in Ungaria. Aderentii lui s'au 1222 infra in ordinal Franciscanilor i functionit
nisuit a-1 recastiga tronul, au ucis chiar pe prin- ca profesor celebra in Paris.
27 Aug. 1245.
cipele Mihail (1868), din care causa si A. a fost Prin aplicarea intregei filosofii aristotelice la
condamnat in conturnaciam la 20 ani temnita. construirea sciintifica a sistem alai doctrinal teo3 Maiu 1885 in Timisoara. Fiul sea Petru logic, A. deveni fundatoral periodului II. al
Karagheorghevici, ginerele principelui Nichita seolasticei. Principala lui lucrare, terminata
din Montenegro, este si aci pretendent la tronul de catra discipulii sei: Summa uuiversae theologiaet s'a tip. mai antaiu la Venetia 1475, in 4 vol.
sgrbesc.
Alexandru I., rege al Serbia, fiul reg. Alexandru loan I., funda(iunea, unul din fonMilan si al Nataliei, a fost crescut mai cu durile Academiei Romane, intrat sub admini-

sama sub influents inamei sale, care este de strarea acesteia in 1870. Consta din 1000 galbeni,
origine romana. Mama ei a fost o princesa din daruiti de Voda Cuza guvernului din 1863, spre
familia Sturdza. A. n. 14 Aug. 1876, a ajans pe a se premia: ,cea mai buna carte romaneasca
tron dupa abdicarea lui Milan, la 6 Martie 1889, sciintifica.c

Alexandru, btdlia lui. Lucrare antica de

fiind condusa domnia de o regenta. La 1 Apr.
1893 a facut lovitura de stat, declarandu-se mosaic, descoperita la 2 Oct. 1831 intr'o casa
major si inlaturilnd astfel regenta, care nu era din Pompeii, strada Mercurio, numita Casa del
Fauno; mosaicul acesta se pastreaza astacji in
untara in vederile ei politice.
museul national din Neapole. Este alcatuit dinIV. PAPI.
tr'un numer foarte mare
se lice cit la un
de petricele merunte de
1) A. I., Epp. al Romei, 105-115, ca martin milion pi jumetate
2) A. II. (1061-73), mai inainte Anselmo di marmora i materii sticloase, cuburi nu rnai mari
Baggio din Milano, este eel dintaiu papa, care s'a de trei milimetri fiecare, aseciate dese, cate 40

ales de catra colegial cardinalilor contra vointeiim- pe un ems., pe o intindere de 6.03 m. lunperatului german Heruic IV. si contra candidatului gime $i 3.08 m. latime. Tabloul acesta, cu toate
acestuia Honoriu II. Spriginit de cardinalul Hilde- ea shicat in mare parte, este superior tuturor

brand (mai tarcAu Papa Gregoriu VII.) a luptat picturilor gasite la Pompeii si infatiseaza, fara
cu noroc contra lui Henric IV., amestecanda-se indoiala, una din bataliile lui Alexandra al Masi in afacerile interne ale Danemarcei, Franciei, cedoniei ca Persii.

Alexei, forma slavica a numelui Alexie ori

Italiei. 3) A. IIL (1159-81), mai inainte
Orlando Bandineli din Siena, a fost un papa Alexius. 1) A. Mihailovici, al doilea tar din
energic, care a impus suprematia sa chiar si regelui Henric H. al Engliterei. 4) A. IV. (1254
pana 1261) cu mari am bitiuni, dar neputincios;
a trebuit sa fuga din Roma,
1261 in Viterbo.
5) A. V. (1409-10), mai inainte Pietro Filargo,

casa Romanov, fiul *alai Mihail Teodorovici si

tatal tarului Petra cel Mare, n. 1629, a domnit
1645-1676, s'a resboit cuSve4ii 5i Polonii; a alipit

Malorusia (Rusia mica) la imperiu; a cucerit pe

Kahnytii, Ianeritii i Mingrelii. 2) A. Petrovi ci,

a fost malt timp profesor in Paris, avea resi- fiul tarului Petra col Mare, n. 1690, a fost inde* in Bologna. El a fost recunoscut numai de surat cu sora impgratesei Elisaveta, sotia lui
o parte a crestinitatii. Se dice, ca a murit in- Carol VI. A trait in desbinari 5i carte cu tatal
veninat. 6) A. VI. (1492-1503), mal inainte sgu, ale carui inovatiuni nu le aproba ; a fugit
Rodrigo Lenzuoli Borgia, a avut ca papa multi la Neapoloz dar induplecat sa se reintoarcift, a
dusmani; autoritatea lui s'a manifestat destul de fost tinut in temnita, desmostenit i osandit la
evident la impaciuirea unei cefte de granita moarte. Mai in arma a fost gratiat, pi a murit
intre Spaia si Portugalia. A persecutat aristo- in 1718. Fiul lui a domnit mai tariliu sub nucratimea dusmanoasa, intarind $i inavutindu-si mele de P e t ru II.
Alexi, 1) A. loan, episcop gr.-cat. roman in
familia. 7) A. VII. (1655-67)i mai inainte
Fabio Chigi din Siena, a ajuns in conflict cu Gherla; n. in Maladia, cott. Selagiu, la 24 Iunie
Ludovic XIV., regele Franciei, care '1-a silit la 1801. Abseil/12d teologia la universitatea din
incheiarea rusinosului tractat dela Pisa (1664). Viena, ca elev in internatul S-ta Barbara, la
A fost un aprig aderent al infalibilitatii papale $i 1825 s'a hirotonit si a treed administrator
a condamnat invetaturile lui Jansen. 8) A. VIII. parochial in Borocjel, cott. Biller. 1831 Hi chie(1689-91), mai inainte Pietro Ottoboni, a luptat mat ca actuar la curtea eppeasca, ande mai

www.dacoromanica.ro

Alexia

105

Alfa.

taroliu deveni secretar eppesc; 1837 a fost or- Alexia, (grec.) neputinta de a cetf corect scridinat paroch roman in Oradea mare, la parochia soarea ori tiparitura; simpton al deosebitelor
din Olosig, jara la 1844 cancele gr.-cat. tot in boale de creen.

Oradea mare. In 1854 a fost numit Episcop

Alexianus, sfant, v. Aleitiu.

Alexii, serbatoare babeasca, liva cuviosalui
du-se in Blaj, a parasit diecesa dratlli' si in Alexie, 17 Martie.
7 Sept. 1856 s'a instalat ca Episcop in Gherla.
Alexinat, capitala j. A. in Shbia, langa Mora1859 a fost numit Abate St. Salvatoris de vita ; 508 6 loc.; mine de carbuni, tutun; mai
Ca Episcop si-a condus dernult centru comercial, acum a decatjut; in
Zekrl in cott. Bars.
turma incredintata pastorirei sale ca un adeverat resboiul ca Turcii (1876) a fost cartierul general
parinte cu mare iubire de neam. 1- 29 hutie 1863. al comandei supreme shbesci; atacurile Turcilor

In diecesa Glierlei non intemeiata- consacran-

Deja ca teolog a lucrat o Gr am at i c a r oma- au fost respinse cu succes in mal multe rann ea s c a in limba latina, ca sa faca cunoscute duri, 31 Oct. insa ora.sul f cucerit i pustiit.

filologilor ro ma ni tesaurele aselate in

Alexios, numele a 5 imperati bizantini. 1) A. I.

limba poporului romanesc. De aceste principii Comnenos (1081-1118), nepotul lui lsac I.; aj unse
f condus cand a edat la a. 1826 in Viena la domnie prin resturnarea lui Nikephoros III.;
Grammatica Daco-Romana sive Vala- avir resboaie cu Turcii i Normanii. t 1118.
chica . Dintre toate Gramaticele limbei romane, 2) A. II. Comnenos (1182-83), fiind numai de
Gramatica lui Alexi fir timp indelungat cea mai 13 ani stete sub tutela rnamei sale; 1183 derespandita intre straini. Literatul englez Br u ce tronat de Andronikos I. si 1184 ucis. 3) A. III.
Whyte in renumitul seu op: Histoir e des Angelos (1195-1203), ajunse la domnie detro1 an gue s Roman e s etc., Paris 1841, studiand nand si orbind pe fratele seu Isac II. Angeles;
limba noastra dupa gramatica lui Alexi, se con- alungat de Cruciati i Venetiani. 4) A. IV.

vinse, ca limba romana e cheia cercetarilor asupra Angelos (1203-4) si 14A. . V. Dukas Murzuphlos
originii tuturor limbilor romanice, (Ist. Rom. de (1204), Imp. fara deosebita insemnatate; ajunsera
Papiu I. 208). Ca Episcop Il vedem figurand ca la dom nie cu. ajutorul Cruciatilor, dar tot de acestia
nimbi'u in comitetul permanent, ales de con- fura alungati.
gresul national romanesc tinut in Sibliu la a. Alexipharmaca,ntijloace ce se folosiau irnpotriva
1861 pentru eluptarea drepturilor Romanilor otravunlor, contineau oleiuri eterice, opiu, mosc;

ce compet natiunii dupa dreptul divin, natural de present se folosesc in cas de colaps.
constitutional. A. a ingrijit de lucrarea
Alexis, din Thurioi (392-286 a. Chr.) dupa
Catechismului mic si de mijloc, si pe Antiphanes cel mai inseninat cultivator al cospesele sale a ajutorat edarea mai multor carti mediei attice de mijloc; a scris cam 245 bucati.
Fragmente edate de Kock (1884).
didactice.
[t]
A. Artemiu Publiti Dr., fost profesor la Alexits, (Alexi) George, scriitor magh.-rom.,
gimnasiul roman din Naseud, in Transilvania; n. 1864 in Arad, a pubhcat colectiuni de poesii
nasc. 1847 in Saugeorgiul-roman, cott. Bistrita- populare rom. i serien filologice, etnografice
Naseud, din pant* graniteri. Studiile universi- politice in spirit antinational. Nu se hucura de
tare le-a facut In Viena si Graz; aici a luat in bun renume intre Romani. Astrull e profesor in
24 Sept. 1874 diploma do doctor in sciintele Budapesta.
Alexiu, sfant popular, a trait pe tirrtpul ponnaturale. Dela 1873 a servit ca profesor de
sciintele naturale la giranasiul din Naseud liana tificelui roman Inocentiu I. (402-416); (Ana

la 1893, caed s'a retras bolnav in pensiune. 17 Ellie n. Se dice ca a fost fiul senatorului roman
Euphemianus, i ca dupa ce si-a impartit averea
t 15 Oct. 1896. A fost un profesor zelos
activ. Scrierile sale sfint: Resbelul oriental ilus- intre saraci, a trait 17 ani in Edessa. Re'ntors

trat (cu d. M. Pop) in editura lui Paul Cieslar, ca cersitor in casa parinteasca, a fost recunoscut
Graz 1878, 724 p. ; Romanii la Plevna, diserta- d'abia dupa moartea sa. E imnormntat in bis.
tiune, Gherla 1880; 0 escursiune botanica in St. Petra din Roma.
Alfa, (alpha, a) prima litera din alfabetulgrecesc.
Romania si Dobngeat, Sibiiu 1883; Insemnatatea sciintelor naturale i reformele, ce le re- A. si Omega, inceputul i sfirsitul.

clama studiul lor in scoalele noastrediserta-

Alfa, numele arab al plantei Stipa tenacissima L.

tiune. Bucuresci 1883; Despre importinta stu- (Macroaloa tenacissima Kun.) din fam. Gramidiului botanic, Sibiiu 1884; Compendia de neelor, tnbul Agrostidee ; se alla in locunle aride
Meteorologia, Brasov 1889; Helvetia si Wilinculte din Andalusia, Spania, Sahara si-i inliehn Tellc, Brasov 1889; Die St.-Georger

trodusa in cultura in Francia, cu succes, dela

huge, Hermannstadt 1892. A scris diferiti ar- a. 1827 1e contele Villeneuve ; are o tulpina
ticoli sciintifici din domeniul botanicei in reviste erecta, ierboasa, cu frunze foarte tenace, can se
germane si a fost membru al mai multor societati resucesc cu cat gnat mai in virsta; florile gru.sciint. straine si din patrie.
pate in spice lwigi galbii apar in Maiu; cunosA. Teochar, n. la 1843 in Brasov, a studiat cuta din timpurile cele fnai vechi (Pliniu, Clusius
sciintele comerciale, conducnd apoi liana la 1868 etc.) Grecii i Romanii faceau mult us de ea;
tipografia .1. "Weiss din Bucuresci, iar dala 1b69 frunzele ei intregi macerate in apa de mare serpima 1882 Prima Banca Transilvana. La in- Ten la facerea de pariere, cosuri, rogojini. Pria
demnul lui si-a fondat Albina filiala sa din Brasov, procedeuri speciale se scot din frunze fire, ce

pe care a si dirigiat-o A. catva limp. A scris: servesc la fabricarea fringhiilor foarte resis-

Dictionar germano-rornan (1866); Romdnische tente, a fetelor de mese, a covoarelor etc. Fetele

Poeten, traducere in nemtesce din nnai multi de mese a.stfel fabricate au particularitatea repoeti romani; a redigiat doi ani Nona Biblio- marcabila, ca nu gait combustibile de cat cand
teca romana.
stint in contact Cu o flacara, de nu mai sant se
8

Enciclopedia remand. Vol,

www.dacoromanica.ro

106

Alfabet

Alfonso.

sting indatO. Fringhiile confectionate cu firele

cucerind Lissabona, ffi Ins detronat si indin Alfa nu pateaza rufele ce s'ar intinde pe ele. chis trite inanastire ; eliberat, ocuph iarasi
Marina span. intrebuinteaza foarte mult astfel de tronul i continu lupta cu Maurii. El voia
fringhii de diametre variabile.
[S. St. R.]
sa-si consolideze statul, dandu-i vechia constiAlfabet, numele grec. al abc-ului, format din tutie vestgotica. 7) A. III. cel Mare (866-910)
primele douii litere grec. alfa (a) i betta (P). stapfini si Galicia si Leon, supuse Navarra, bat
In literatura noastra Oita catra sfirsitul sed. pe Mauri sit patrunse pfina in Portugalia i CasXVII., s'a folosit exclusiv A. ciril (v. Abc). tilia veche. Darile stoarse pentru acoperirea

Prima incercare de a se introduce la noi A. speselor de resboiu provocara o rescoala, in

lat. s'a facut la 1780, cilnd invetatul Samoil fruntea careia se puse fiul sea A. Garcias ; resMicul (Klein) impreuna cu istoricul George Sincai coala fit suprimata, Garcias inchis, fra(ii acestuia
au tiparit in Viena prima gramatica a limbei inn se resculara de non i silira pe A. sa-si

rom. sub titlul: Elementa linguae daco-romanae imparteasca imperiul intre ei.
sive Valallicae, Vindobonae. Intro 1829-1860
REGI DE CASTILTA.
Ioan Eliade Radulescu incercase a introduce la
8) A. VI. (1072-1109) domni preste Casnoi un A. mixt (cam ca A. rus. profan), compus
tilia, Asturia e Leon, parte si preste Navarra;
parte din litera latine, parte din litera cirile,

numit A. civil. Asa voia el sa resoalve greutatile se lupia cu succes contra Maurilor, cucani
(1085) Toledo, cfistigilndu-0 epitetul de Scutul
ortografiei ; vr'o 30 aui '1-au urmat

nostri; 1860 insa devine general in literatura Spaniel El a domnit intelept i cu dreptate,
a dat staturilor dreptuii i libertati mari. 9) A.
rom. alfabetul pur latin.
Alfadur, in mit. nord-germ. 4eu primitiv atot- VII. Raimundez (1122-57) amintit e ca

puternic, care a inceput creatiunea lumii. Numele A. VIII., ajunse cu ajutorul nobilirnei castiliane
se esplicit asa: All-vater = universal tat-it; Odin rege, iar dupa lupte indelungate cu A. I. din
adeseori poarta acest nume, pentru-ca el e re- Aragonia cfistigh Asturia, Leon si Galicia (1127);

Alfieri, Vittorio, conte ital., poet tragic, n.

17 Ian. 1749 in Asti (Piemont); trai in Roma,
Paris, Florenta; t 8 Oct. 1803 in Florenta. A

act incolo se numia imperatul Spaniei.

S'a luptat cu mult suecas in contra Maurilor,
muri ocupandu-se cu planul de a nimici dominatiunea acestora in Spania. 10) A. VIII.
(IX.) eel Nobil (1170-1214) s'a luptat cu
Maurii i cu regii din vecini fara mult succes.
11) A. X. Astronomul niunit i Inteleptul

grafia lui e scris de Taza, 1861.

coroana regala germana, desi n'a fost in Ger-

gentul 4eilor si al lumii.

[Atm.]

Alfenid, aliagiu, v. Christofle.

de

scris 21 de tragedii, indeosebi subiecte istorice:

melotragedia Abel, 6 comedii, 16 satire, poesii
lirice i epice; Opere (1809-20, 37 vol.) Bio- sau Filosoful (1252-1282) *Ugh (1257) e
Alfonso, numele mai multor regi din Aragonia, mania nicicAnd. S'a luptat cu succes in contra
Asturia, Castilia, Neapole, Portugalia i Spania. Maurilor, cucerind tinuturi mari dala ei. Fiji sei,
nemultAmiti cu dispositifie lui de mostenire, se
REGI DE ARAGONL1 ar NAVARRA.
resculara si-1 detronara. El a fost intemeietorul
1. A. I. cel .Resboinie (1105-1134), pentru-cd literaturii nationale castiliane ; el a terminat co-

invinsese in 29 batalii; era fiad lui Sancho V., lectia de legi luce puta de Ferdinand III.; a inurnitt pe tron fratelui sell Pedro I. Incerch a cils- dreptat tabelele planetare ptolemeice; a pus pe
tiga i regatul Castiliei, ceea ce ii succese numai istoriografii sei sa serie prima istorie generala
pe timp smut. Cucert (1118) Saragossa dala Mauri a Spaniei In limba castiliana, iar pe jidovii
si

fad' capitala. A purtat multe lupte vic- din Toledo sa traduca testamentul vechiu in

torioase cu Maurii, strabatand pfinti. in Granada. aceeasi limba, de asemenea a mijlocit traducerea
Flind surprins de Mauri in Valencia (1134) scapa operelor clasice de astronomie, matematica

ranit in manastirea San Juan de la Pegna, unde filosofie in limba ca.4iliana; el insusi era mare
muri in curnd fai a lasa urmasi. 2) A. II. inv6tat, poet si scriitor ; a scris multe poesii,
(1162-1196), stranepotul celui anterior; a fost un op de chemie i altul filosofic. Academia resprijinitor al trubadurilor ; a cucerit ducatul gala 'i-a edat (1836 in Madrid) Opusculos leRoussillon i cOstigh prin mostenire o parte din gales. 12) A. XI. (1312-50), rege de Castilia
Pirovence. Era e poet. 3) A. III. cel Minunat si Leon, la moartea tatalui seu era abia de 2 ani.
(1285-91) a dat statuitilor dreptul sa-si aleaga Pe cOnd unchii sei Petra si Than se certau pentru
alt domn, daca regele ar pedepsi pe vr'un nobil regenta, navalira Maurii in teara; dupa ce unchii
far votul dietei. 4) A. IV. cel Bun (1327-36) sei cailura in lupia dala Tiscar, lu A. frgnele
ajunse in cearta cu staturile, cari Il invinsera. guvernului in milna, restabili ordinea interna si
autoritatea regala decailitta, asigulit granitele
5) A. V. eel Marinimos (ca rege de Neapole
isi facu tributar pe puternicul Mohamed V.
Sicilia A. I.) (1416-1458) chiemat in ajutor de
Ioana II. de Neapole Incep lupte in contra lui din Granada. Resculandu-se acesta nu ajutor din
Sforza i Ludovic de Anjou, in urfna chiar contra Africa, A. il invinse pe uscat

Ioanei e urmasilor ei. Dupa multe lupte ii suecese a primi Neapolea (1442) dela papa. El a
fost doinnitor intelept i binevoitor, dar iubitor
de pompa si placen; a fost sprijinitor al sciintelor, el a primit pe invetatii refugiati din Con-

i pe mare si

cucan i multe cetati tari ale Granadei, intTe cari

e Algeciras, care deveni centrul de operatiune
al crestinilor contra Africei. A. muri de ciuma
la asediul Gibraltaralui (1350).
REGI DE NEAPOLE SI SICILIA.

stantinopole.
REGI DE ASTURIA.

13) A. II., fiul lui Ferdinand I., ca print de

6) A. II. cel Cast (792-842) s'a luptat cu Calabria recuceri dala Turci Otranto (1481). 1494

succes contra Maurilor inaintnd papa la Tajo urmit tatalui ski pe tron; prin atrocitatile

www.dacoromanica.ro

Alfld

107

Alfred.

viata sa destrabillati i castigh multi inimici; moderatiune si o politica externa precauta.

1495 trebui sa alxlica de tron in favoral finial fost de done-ori castorit: antaiu cu Maria
seu Ferdinand H. t in Sicilia 1496.
de las Mercedes, fica ducelui de Montpensier,
moarta finca in anul cununiei (1878), a douaoara
Cu Maria Christina de Austria, actuala regenta
14) A. I. Cuceritorul, primul rage al Portu- a Span., care nasc (17 Maiu 1886)
dupa
galiei (1139-85), fiul contelui de Burgundia Hein- moartea regelui
pe micul rege al Span. Alrich, primul cuceritor i conte al Portugaliei ; A. fonso XIII. A. XII t 25 Nov. 1885. 213 A.
rapi regenta Castiliei dela mama sa Teresia, bat de Bourbon, infant de Spania, fratele mai
REGI DIN PORTUGALIA

I SPANIA.

pe Mauri in 1139, si pe carnpul de lupta dela tiner al pretendentului spaniol Don Carlos, n.
Ourique se proclama rege al Portugaliei; rem- 12 Sept. 1849 in Londra, intrk in armata austriaca,
noscut de papa ca rage A. proclama independenta mai apoi in corpul Zuavilor papali; in 1873 se
Pontigaliei de Castilia si Leon. Cu ajutorul unor duse in Spania sa comandeze ostirile carliste;
cruciati englezi i germani marl: (1147) Lissa- dupa unele succese parasi (1874), certat cu frabona dela Mauri, iar mai tardiu ocup intreaga Ga- tale seu, campul de lupta. Traiesce in Austria.
licia, Estremadura i Elvas. Ginerele seu, regale
Ferdinand din Leon, jalus de puterea Portugaliei,

Alfld, (magh. = Ses = Teara de jos). In Ung.

Sesul mare i K is-A. =

incepa resboiu contra lui A., pe care il prinse Semi mic. Nagy-A. ocupa partea centr. a Ung.;
si-1 elibera numai dupa ce ii cedit intreg teri- Carpatii il marginesc sere est si nord, Dunarea
torul cucerit. A. muri 1185 urmandu-i fiul seu spre vest si sud, Tisa il taie prin mijloc; ara
Sancho I. 15)A. II. cel Gros (1211-23), nepotul un teritor de preste 90,000 km2. si forma unui
mini anterior, apar independenta Portugaliei pentagon ; locuitorii slInt mai ales Magh. si nufata de Leon, Ii pastrit ca succes neatirnarea mai pe la margini alte nationalitati; are multe
fata de papa, hipta cu succes in contra Mau- si frumoase orase si commie in cele 16 cotte,
rilor, flew* libertatea ceta(eneasca i imbunatati cari se estind pe el; e magazinul de provizie al
justitia. 16) A. III. .Restauratorul (1248-79), Ung., patria Csiltosilor , cu multe soiuri de anidetrona pe fratele seu Sancho II., si prin res- male si plante; cuprinde mai multe tinuturi
pectarea stricta a legilor cfistigh iubirea popo- baltoase i locurf nasipoase; e sarac in lemne si
rului ; el cuceri Afgarve dela Mauri, incerch sa pietri; daca Pisa i afluentii sei ar fi mai repmiesoreze puterea ordinelor cavaleiesci si a cle- lati i ar exunda mai rar, iar clima ar fi mai
rului. 17) A. IV. Indrdsnetul (1325-57). Sub statornica, A. ar fi Canaanul Ung.; F ata m o rdomnirea acestuia bantui Portugalia un cutreimir g an a e an fenomen feeric in A., care en ta-

este: Nagy-A.

puternic (1344) si ciuma (1348). Fiul seu Petru

blourile-i fermecatoare desteapta adrniratiune si

casatorit cu Constan, fica (?rrandului castilian uimire. Kis-A. ocupa cam ,/, din teritorul celuiloan Manuel, dar se inamorit pana la nebunie in lalt (vr'o 15,000 km2.); se estinde pe ambii terdama de onoare a sotiei sale, frumoasa Inez de mmi ai Dunarii dela Pojon pana la Prkny, are
Castro; acestei patime se dete cu totul dupa forma ovala, e roditor, bogat in locuitori, riuri,
moartea sotiei sale. Cand, la porunca regelui, Inez orase si sate.
fa omorita, Petru se conjura cu fratii ei in contra
Alfred, 1) A. cel Mare, regale Angliei,
tatalui seu, iar dupa moartea lni A., isi resbuna tint cel mai mic al regelui Ethelwalf, n. 849;
In mod ingrozitor asupra consilierilor tatalui seu. In virsta de 5 ani fa uns rage plan papa Leo IV.
18) A. V. Africanul (1438-1481). Pe timpul in Roma. A. cerceta cu tatal seu Roma si se
acestui rage se incepura naarile descoperiri ale opr mai mult la curtea regelui francon Carol
Portughezilor, cari la 1455 ajunsera pana la Plesuvul, admirand ad i cultura Francilor. Sub
Capverde. A. cuceri in Africa fortul Alcazar, domnia fratilor sei se distinse in lupte cu Norapoi Arzilla i Tanger ; aceste loctui formara manii. Dupa co murise si ultimul saa frate
basa operatiunilor in contra Maurilor. A. spri- mai mare, Ethelred (871), A. f ales rege de
jinia sciiutele; sub el a aparat (1446) importanta -Wessex. Teara era pustiita de Normani, cari,
colectiune de legi Alfonsiane, care cu- desi A. inchei pace cu ei (872), renoira navaprindea toate ordinatiunile regilor si legile cor- lirile pustiind i nimicind total. A., batut dispar,
tesilor dela Alfons 11.A. V. 19)A. VI. (1656-67)
humea Il credea mort; el insa aduna In jurul
a fost un rage slab; la inceput domnia mama seu nobilimea i poporul refugiat la munti
sa Luisa de Guzman cu ajutorul iesuitilor, mai navali apoi asupra Normanilor (878), ii bata
apoi un favorit. Sotia sa Maria Francisca Eli- sil pe principele lor Guthoom sa primeasca
saveta de Savoia, negligiata de dinsul, se un cu crestinismul. Atunci incepa pentru Anglia un
fratele regelui, cu limn Pedro si sili pe A. sa time de pace, iar A. se aeuch sa vindece ranele
abdica de tron si s desfaca casatoria, il exila produse prin resboaie, i in reorganisarea terei
apoi pe insula Terceira (1669), mai in urma ffi sale se area marimea lui. Impart' teara in disadus ca prisonier de stat in castelul Cintra, uncle trict i jade, pregati despartirea justitiei de
muri 1683. 20) A. XII., regale Span., fiul re- catra administratie; adun legi vechi, faca altele

ginei Isabella si al regelui titular Francis d' Assisi, none si compuse un cod, care servi de basa mai
n. 28 Nov. 1857; dup detronarea dinastiei bour- tardiu la Common low ; ridich bunastarea ma-

bonice (1668), parasi Spania impreuna cu pa- teriala a terii prin protegiarea agriculturii, colorintii sei si morse la Academia Theresiand din nisarii, comerciului i navigatiunii, zidi sate none,
Viena, ande isi faca studiile pana la 1874; ab- nidic Loudra din mine; sprijini bisericile ai maflicnd regina Isabella de drepturile sale la tronul nastirile etc. Sciintele $i poesia anca aflara un
Spaniei (1870), remase el pretendentul din fain. mecenate in A., care a fost mare atilt ca rege, cat
Bourbonilor ; in Dec. 1874 f proclamat rege de si ca poet si savant, ca soldat, diplomat, legiuitor
catra armata; isi intari i asigur domnia
judecator, ca crestin i ca om. t 901. (Cf. Vita

www.dacoromanica.ro

8'

108

Alfuri

Algeria.

Alfredi, de Asser, ed. Wiese, Oxford 1722 etc.)

2) A. Ernst Albert, duce de Edinburg, n. 6 Aug.
1844 in Windsor, al doilea fiu al reg. Victoria
de Anglia ; 1862 f ales rege al Greciei, dar nu
primi; a facut calatoni in jurul lumii; casatorit
(1874) cu marea principesa Maria, fica Tarului
Alexandru H. al Rusiei; recunoscut mostenitor
al printului Ernest II. de Saxa-Coburg-Gotha; general-major ti la suite in armata germana; con-

parte incat li-se pot deosebi membre ca la

sud. si mai mica a Portug. intre Ateintejo

preste 50,000, orasul are un coinerciu foarte

plantele vasculare si o axa: tulpina, radacina,

ramuri, frunze etc., fara a av insa aceleasi

particularitati (Flondee etc.); se reproduc ori

prin spori imobili sau mobili (zoospori), ori prin

oue, sau i prin spori i prin oue. Dupa caracterul
dedus din presenta chlorophylei singura, ori asociata ca un alt pigment, Algele se impart in cele
patru ordine mentionate.
[S. St. R.]
traadmiralul flotilei engleze. Fi i: 1) Al f red- AleAlgebra, (arab) se numesce dupa Leo a h a rd
xandra-Wilhelm-Ernest-Albert, n. 15 Oct. 1874, E uler acea parte a matematicei, care se ocupa
acuin print mostenitor al ducatului Saxa-Coburg- ca invetaturadespre solutitmea ecuatiunilor (v. ac.)
Gotha; 2) Maria-Alexandra-Victoria, n. 29 Oct.
Algenib, numele unei stele de gradul II. ata
1875, acurn sotia printului mostenitor Ferdinand In constelatiunea Peneus, cat si in Pegasus.
al Romaniei ; 3) Victoria-Melitta, n. 25 Nov. 1876,
Alger, Algie r, capitala Algeriei (in limbo,
sofia marelui duce Ernest-Ludovic de Hessa; 4) spamola Argel, in cea arabica Al-Djesair), cel
illexandra-Luisa-Olga-Victoria, n. 1 Sept. 1878; mai mare oras al ei, atat din punct de vedere
5) Beatrix-Leopoldina-Victoria, n. 20 Apr. 1884. militar cat si din col comercial; in apropiere
Alfuri, Alforas sau Haraforas, loc. bastinasi de termurile marii, cu frumoase gradini, vii
ai mai inuhor insule din Archipelagul estindic. ca o vegetatiune subtropica. Capitala teni e imApartin familiei Malailor si se ocupa cu pesca- partita in 2 parti, cea locuita de Mauri, si cea
ritul i v6natitl.
bonita de crestiui. Dintre edificiile vechi maurice
munte inalt in Rom., j. Muscel, plaiul putine s'au mai conservat, cea mai frumoasa e
Dambovita.
partea impodobita cu bulevardul ridicat de catra
Algardi, Alexandru, sculptor ital.. n. 1602 in Francezi in anal 1866. Edificiile mai frumoa.se:
Bologna,
1654; lucrares lui principala e un bisenca arabica Djania-el-Djedid, palatal guverrelief colosal in biserica St. Petru din Roma :
biserica catolica, anglicana i protestanta.
Leo retinnd pe Attila in mersu-'i spre Roma. Institutele de invetamlt: academia, mai multe
Algarve sau Algarbi a, provincia cea mai licee, preparandie i alte scoale. Locuitorii sant
Oceanul Atlantic (Cap St. Vincent); 4849-95 kin2.
areal si 204,037 loc., adeca 42 pe 1 km'.; capitala:
Faro; clima calda, creso tot fetal de producte sud.
(smochine, migdale, portocale, roscove, olivi etc.)
Ape minerale multe, mai ales reci; mai cercetate
sfint Caldas-de-Monchique , isvoare de pucioasa

desvoltat.

Algeria (franc. Algrie), colonie franceza in

nord. Africei, dealungul termurilor Mani Medite-

rane, intre Tunis si Maromo spre Sahara. Tentoral colonial are o suprafata de 667,065 km2.
lncep6nd dela tennurii mani, mitin acomoda-ti

de 31-34C. Algarbienii se considera de pentru a serv, ca adapost corabiitor, se ridica te-

cei mai buni marinari in Portugalia.

renal mantos pana la inaltimi considerabile. AtAlgu (A ligan), numirea unui tinut in Alpi, 'antele mic sta deasupra tennurikr marii, sub
cuprindnd cate o parte din Svabia, Warttemberga numirea Tell, din el se valsa riurile spre mare.

si Tirol, traversata de Alpii A. intre Rin si Intre m un t i i acestui teritoriu cm mai de inipor-

Lech; piscuri mai mari: Roter Wand (paretele tanta sant: Djurdjura (2300m.), Babor (1995 m.)
ron) 2701 m., Hochvogel 2593 m. etc.
Vandjeris (1990 m.)Intre acestia se atta vai rodiAlge, (Phycophytae), plante Cryptogame celu- toare : Metida tanga Algier, sesurile dela Oran,
lare, formand a dona clasa a despartemntului Tllat, Cirat i Seliff. lnspre sud se atla teritorii
Thallophytelor, caracterisate prin presenta chlo- estinse acoperite cu balti sarate: Sott-el-Garbi,
rophylei in corpul lor, care e de coloare verde Sott-e' Sergi (1650 km2., pana la 1000 m. inalt.)
(A. verdi = Chlorophycee), sau chlorophylul e Riuril e in timp de vara mai mult stint fara
amestecat cu un pigment albastru (phycocianina, apa; dintre ele amintim: Seliff (650 km.), SeyA. albastre = Cyanophycee), sau galben-brun bouse (180 km.), Vad-el-Kebir (135 km.) Dintre
(phycopheina, A. brune=Pheophycee), sau rosu mineral e in mare mesura se atta sarea, mai rar
(phycoerythrina, Alge rosii = .Rhodophycee =F lo- e salpetru, plumbul, arama i argintill. Baile de
rid ee). In urma presentei chlorophylei si la la- fer dela Bona dau pe luna 18,000 tone.
mina pot asimila C din anhidrida carbonica a meClama e mal mult calda, temperatura medie
diului incuujurator. Ca o timare a acestei posi- 190 C., cea mai mare 400, cea mai mica 1-60.
bilitati e mochil lor de traiu; ca esceptiune sfint Pe piscurile Djurdjura i Djebel-Aurs e zapada
parasite; de obiceiu tiaiesc in tot soiul de ape, din Nov. pana in Maiu. Padurile ocupa un teritor
se poate lice, ca fonneaza aproape exclusiv po- de preste 300,000 ha. Vegeta tiun ea e bogata.
pulatia vegetala a Oceanelor; sant i aeriane, dar Se atta: secara, oyes i eelelalte cereale, tutun,
totdeuna i,i locuri umede. Corpul lor presinta bumbac, ricin, vin, otive i smochine. 1n oazele
cele mai man variatiuni, caci la unele e micro- din Sahara creso curmalele, cari aici sfint unicul
scopic, celular, redus la o singura celula (Pro- mijloc de traiu. Dintre anim al e se atta lei,
tococcacee etc.), la altele e voluminos, gigantic pantera, in sud si hiene-. Gazelele se atla prin
pana la 500 m. lung. (Laminaria), intre aceste vaile roditoare in numer inseinuat. Dintre anidone estreme fiind de toate dimensiunile; ori e malele de casa amintim: bou', vaca, cabal, oaia,
filamentos (Conferva, Cladophora, Siphonee etc.), magarul. In Sahara se afia i camilo.
sau e masiv (Fucus, Sargassunt etc.) sau inemLocuitorii se urca la cifra 3.910,000, cei mai
branos (Porphyra etc.), diferentiat ori nedife- multi indigeni. Acestia se impart in 4 rase:
rentiat; uneori difereutiarea e dusa asa de de- Berberi, Arabi, Turci i Lsraeliti. In a. 1880 nu-

www.dacoromanica.ro

A/goa

mgrul E'ur. se urca la cifra 340,492, dintre cari

Aliagiu.

109

Algnkin, numele colectiv al mai multar se-

130,260 Francezi, 94,038 Spanioli, 26,322 Italieni, mintii indiane din Amer. nord., precum : Miami,
14,313 Englezi, restul Turci, Germani i Egipteni. Glippevay, Abnaki, Ottava, Illinois, Kikapoo,

In fruntea advzinistratiunii sta un guvernor Sac, Fox etc.

Algoritm (algorism), my. compus din art.
langa el pentru afacerile civile sta un comisar arab. Al si grec. Arithmos (Tinnier); se nwnia
guvernial. Intreaga colonia sta din trei provincii astfel in evul medio, pe cand s'a introdus in
general civil, carona e data si comanda militaia,

(collate): Algier (170,801 km2. cu 1.380,541 loc.), Eur. calculul cu numerii sisternului decimal, de
C on st an tin e (191,527 km2. cu 1.566,419 loc.), origine indica, invetatura despre operatiunile cu

Oran (115,585 km2. au 870,346 loc.) (la 1887). acei numeri. In secl. XV. a scris Georg Purbach
Fiecare pro% Male are mai multe arondismente: o aritmetica sub Elul: Algoritlimus de numeris
A 1g i e r: Algier, Medea, Miliana si Tisi-Usu ; C o n- integris, fractis, regulis communibus et proporstan ti ne: Batna, Bona, Bougie, Gelma, Con- tionibus , aparuta
in secl. urmator in niai
stantine, Philippeville, Setif; Oran: Oran, Mas- multe editiuni.
cara, Tlemsen, Sidi-Bel-Abbes si Mostaganem.
Alguazil, (span.) numele agentilor de magisArondismentele aceste se impart si ele in can- tratura i politie in Spania.
toane (Caidate). V en ite le coloniei erau in 1876:
Al-Gybgy, v. Geoagiu inf.
38.970,400 fr., cheltuielile 31.845,775 fr. Armat a,

Alhagi, nume arab pentru un gen de plante

socotita aici si marina, era 73,553 cu 15,723 cai. din fam. Leguminoselor, tribul Hedysareelor ;
Pentru instructiune sant licee speciale, uncle, cuprinde plante tufoase, ghimpoase, cu foile inafara de cuisurile pentru limba arabica, se dau tregi, simple; florile rosii sant dispuse in racerni
cursuri preparative si pentru amploiatii dela ad- axilari la virf spinescenti. Speciile acestui gen
ministratiune. A. e proveduta cu c ai f e rat e. cresc din estul Mediteranei pana la Himalaia. A.
In provincia Oran lipsa de apa se acopere prin Maurorum DC., originara din Egipet pana in
fantani artesiane.
Persia, produce in timpul caldurilor mari o secre-

Istoria Algeria. In vechime A. era o parte tiune cunoscuta sub munele de mana Alhagi
intregitoare a provinciei romane Africa, mai sau ro an a de Persia. Aceasta i alte specii de
tardiu sub numirea Numidia ea a format pro- Alhagi se cultiva la noi in florarii.
[A. Pr.]
vincie de sine, partea vestica s'a numit MaureAlhama, 1) oras si statiune balneara in Gratania caesmiensis. Prio dese invasiuni provincia nada (Span.), 7899 loc.;
2) statiune balneara
a fost distrusa (Arabii 690). Pe la 935 s'a zidit in provincia Murcia (Span.), 7203 loc.;
3) A.
orasul El-Djesair (Algerul de adi) prin principele la Secca, oras in provincia Almeria (Span.),
arab Zeiri. Urmatorii lui Zeiri au doninit pana 3891 loc.
la a. 1148, dupa ei au venit Almohadii (1269).
Alhambra, odinioara fortificatie maura si reFerdinand Catolicul a cucerit in 1506 Oranul
sedinta reglar, cel mai important monument al
Bugia, i in 1309 orasul Algier. 'I-a succedat architecturii arabice; situata in chiar cuprinsul
apoi Barak Barbarossa, dupa care au urmat ca- orasului Granada pe o colina incungiurata de
peteniile ienicerilor numiti Dei. Expeditiunea lui gradini ; construclia s'a inceput in sed. IX., a
Carol V. contra A.-ei nu a succes (1541); expedi- durat pana in sed. XV. Mare parte a cladirei
tiunile Ear. (1683 si 1687 Francezii, 165.5 si 1669 a fost distrusa de cresfini dupa cucerirea imEnglezii) nu au putut impedeca piratismul. Dupa .periului mauric. Carol V., voind sa glorifice domnia
1662 Anglia face contracte cu Dei, acesteia ur- sa, a dispus darimarea palatului de iarna al Maurneaza celelalte state eur. Dupa terminarea res- rilor, croind un palat intr'un stil greoiu, care
bomelor napoleonice in fine puterile europene insa a remas neterminat. Gavernul span. prin

mesa mai energic. O flota nordamericana sub architectul Contrera a restaurat o rnare parte
Commodore Decatur, la 20 Iunie 1815, invinge al palatului maur. conform stilului original.
pe cea algerica langa Cartagena, o flota engleza
Ali, 1) A. Calif el IV. al Arabilor, 655-661,
boinbardeaza in 20 Aug. 1816, sub lord Exmouth, v. Ali-ben-Abu-Taleb. 2) A. pafa din Ianina,
orasul Algir i nimicesce flota algerica. L'u toate n. 1741 in Tepe-Delen (Albania). faimos prin
aceste piratismul dureaza. La 5 lul. 1830 Fran- crudimile sale. In resboiul cu Rusia si Austria
cezii, sub comanda generalului Bourmont si a la 1787 presta bune servicii Forth. Dupa supuadmiralului DupeiT, iau orasul sub conditiunea nerea Suliotilor fa denumit de guvernator al
de libera retragere a Arabilor, dar in provincii Ianinei, iar la 1803 de guvernator suprem al
Arabii, sub conducerea lui Abx!. el limier, dau Rurneliei. In contelegere secreta cu Francezii
piept cu Francezii. Capitularea acestuia a armat Rusii umbla sa se faca independent de Poarta,
la 23 Dec. 1847. Sub resboiul germano-frances iar aceasta umbla sa-1 inlature. Cu toate acestea
(1870 71) Arabii s'au resculat, dar din nou au lasa se mantina pana la 1822, cand se predete lui
fost invinsi. In a. 1880-1881, prin anexiunea Khursid-Pasa si, ca toate ea i-se asigurase averea
unor parti din Tunis, au fost asigurate mai bine
viata, totusi fa dee,apitat in 5 Febr. 1822.
granitele A.; ca toate aceste revolutiunile interne
Aliagiu, corpul metalic care resulta din comnu au incetat, .si ele pana in dilele noastre au binatiunea a doue sau mai multe metale. Astfel:
costat mult sange i sacrificii in bani. (\T
alamaesteun aliagiu de cupru si zinc ; b ron zul
Algoa, sin de mare la coastele sud-estice ale un alia.giu de cupra i cositor; ar gent anul un
Africei, aproape de portu1 Elisabeta.

aliagiu de cupru, nickel si zinc. Aliagele insusind

Algol, stea in constelatiunea Perseus, e de alte proprietati decat inetalele, din cari stint
gradul II., foarte variabila; se poate ved cu compuse, se pot considera, din punctul de vedere
ochii liberi;
repentine Mkt pro- al aplicatiunii lor in arte i industrii, ca metale
duse de un satelit, care adeseori o acopere; in as- none. Alama se fasoneaza mult mai lesne si mai
tronomie se insemneaza cu litera grec.
bine, adeca se prelucra prin turnare si la

www.dacoromanica.ro

110

Aliagiu.

strung mult mai lesne si mai bine decat cuprul

sau zincul : nici cuprul, nici zincul, pentru sine,
nu pot inlociu cu succes alma. Aliagele nu se
deosebesc numai dupa felul, ci chiar dupa proportiunea, in care se cuprind metalele intr'insele. Un exempla frumos ni-1 ofera, din acest
punct de vedere, aliagele de cupru i cositor.
Cand acest aliagiu consta din 66% cupru i 34%
cositor, el insusesce proprietatea de a prirni un
luciu perfect si servia, mai nainte Cu deosebire,
la facerea oglindilor, in special pentru telescope,

de aci isi trage i numirea de metal d e

oglindi; cand, din contra, este format din 80%

cupru i 200/0 cositor, el este foarte sonor si

servesce in industrie sub numirea de metal
de clopote la turnarea acestora; in fine cand

cuprul se afla aliat ca cositoral in proportie de

900/0 cupru i 10/0 cositor, atunci aliagiul dobandesce un grad de resistenta si de elasticitate,
care Il face propriu pentru turnarea tunurilor,
e cunoscut sub numirea de bronz de tun u ri.
Aliagele se obtin sau prin topirea impreuna,

Mai denault fineta se exprima in 24 de carate

12 grains, aratandu-se cate parti de arnestecatura i cate parti de aur carat se afla in 24
parti de aliagiu, s. e. aural de 14 carate contino: 14 parti aur carat si 10 arti argint, ori
araina. Adi fineta se exprima in parti de aur
carat din 1000 aliagiu. Obiectele de aur se pot
face numai dupa finetele:
Nr. 1. de 920 parti din 1000= 22 carate 0-96 grains
2. 7, 840
1000=20 1.92

3, 750
1000=18
1000=13 * 11-04
4. 580
poarta diferite semne de etalonare (puntare).
A. de Bismuth, important, fiind foarte usor
fusibil. A. (Woods) compus din 15. p. Bismuth,
8 p. Plumb, 4 p. Staniu si 3 p. Cadmiu; se topesce la 650 C.; de coloare argintie si ca lustra

frtunos; se intrebuinteaza pentru lipitul metalelor

sub apa. A. se intrebuinteaza i pentru facerea

cliseelor de pe lemn, pentru fabricatiunea creioanelor etc.
A. Britania sau metal britanic, un aliagiu de

amestecarea in starea lichida a metalelor ce cebare alba-argintie constand din cositor 90-920/e

trebue sa le compuna, sau se topesee mai attain

unul (col mai fusibil, sau cel care intra in proportie mai mare in aliagiu) si se intioduc apoi
celelalte in massa topita. Din punctul de vdere
chemic, aliagele se consideta ca combinatiuni
chemice, adeca combinatiuni in proportiuni definite, disolvate in metalul care predomina. Nu
exista o nomenclatura sistematica speciala a aliagelor. In chemie, pentru a se desemna un aliagiu

antimon 8-100/0. Acest aliagiu cuprinde des

ceva cupra si nickel, metale care i se adauga in
scop de a-i augmenta soliditatea i luciul.
A. de cupru, sant foarte nurneroase si multe
dinteinsele de importanta mare mdustriala.
Deosebim 7 grupo principale: 1) A. cu zinc:
A lama, Aur-talmin, Tombae, Aliagiul Muntz,

urmat do munele metalelor, cari compun aliagiul. Aliagele de rnercur insa se numesc amalgam e. In industrie se intrebuinteaza f el de fel
de numiri, adesea fantastice, cari se deduc fie
dela aplicatia principala, care o are aliagiul in
industrie, fie dela o proprietate mai remarcabila
a lui, fie del& munele calor cari l'au compus

A. pentrn constructiuni de masine, instrumente

matematice; A. pentru monete; Bidery etc. 4) A.

Metalul lui Both, Platina etc. 2) A. cu zinc,

staniu si plum b: Chrysocol, Bronz auriu, Aur

oarecare, se intrebuinteaza cuydutul aliagiu non, Potin etc. 3) A. en zinc si malt staniu:
c u stan iu: Bronzuri, A. pentru clopote; A.
pentru tunuii; A. pentru ogliudi; A. pentru
medalii etc. 5) A. cu zinc si nickel: Argint

nou, Argentin. 6) A. cu metale n obile:

monete de &Tint i aur. 7) A li a g e cu zinc

pentru primadata; astfel avem: metal de do-. si stibiu en foarte putin cupru: Metal alb
pote, argentan, aliagiu Rose, metal Britania, pentru masine.
alboid etc.
A. mitis, un aliagiu de fer i aluminiu in[A. O. S.]
A. antic, v. electriun.
ventat de Nordenfeld in 1886.

A. de argint, amestecarea intima a argintului A. monetar, aliagele intrebuintate la fabricarea

ea alte metate i in prima linie cu cupru (arama). mouetelor. Metalele, cari servesc la facerea aliaFineta aliagelor de argint se exprima mai demult gelor monetare, in genere sant aural, argintul,
In 16 loti a 18 grains, adi insit in parli din cuprul, nickelul, cositorul i zincul. Felul me1000. Obiecte de argint se pot face de finetele : talelor, din cari se compile aliagiul monetar,
Nr. 1. de 950 prat din 1000 = 15 loti 3-6 grains precum .si proportia, in care intra fiecare metal
2. 900
1000 = 14 7.2
In aliagm, sant stabilite in fiecare stat prin legi.
1000 = 12
800
14.4
Aliagiul pentru monetele de aur se compune din
750

1000= 12
am i cupru, jara ce] pentru monetele de argiut
slant insemnate ca diferite seinne de puntare din argint i cupru. Pentru aceste doue aliage

sau etalonare (adeca aratarea, ea an fost aflate compositia se indica aretndu-se eke parti de
exact). Aliagele se probeaza pe o pi at ra de mur, respective cate parti de argint, se afla in
p rob at (mehengiu): cu rasa) ace de p ro bat 1000 parti aliagiu; aceasta indicatiune se nude fineta cunoscuta facem o urma pe piatra, cu mesce titrul aliagiului monetar. Aliagele
care arma comparam urmele lasate de obiectul monetare de aur si cele de argint se intocinesc
de cercetat. Urniele cele mai curare albe provin cu mare exactitate; insa, fluid-ea este preste
dela arginful cel mai carat.
putinta, la fabricarea monetelor dintrInsele, a
A. de arm Aural nu se intrebuinteaza nici- face ca fiecare moneta sa alba exact acelas titru,
odata singur la feluritele obiecte, ci totdeuna in statul tolereaza prin lege o mica variatiune in
legatura cu c upru ori cu ar gin t, sau i cu compositie la monete, care so numesce toleambele deodata. Amestecarea intima a acestor ran t a de titr u. Gaud dara se specifica, ca o
metale constitue A. de aur. Cu cat se alla mai moneta are titrul legal 900 aur ea o toleranta
mult aur In aliagiu, cu atat acesta are valoare de 2 la miie in mai malt sau mai putin, trebue
mai mare. Aceasta valoare este expiimata prin sa intelegem, ca bucata de aliagiu, din care constrt
f in eta, care indica raportal de amestecare. acea moneta, poate sd presinte o variatitme in

www.dacoromanica.ro

Alianta

Alice.

111

titru dela 898 IAA la 902. Titrul adoptat pentru de nevoia, s'a incheiat la inceputul a. 1883 si
aliagiul de aur monetar de cdtra cea mai mare se renoiesce tot la sese ani; asemenea s'a numit
parte din ten i (Francia, Germania, Austro-Uncoalitia Engliterei, Olandei i Svediei contra
gana, Belgia, Italia, Romania, Elvetia, Serbia, Franciei, incheiata la 23 Ian. 1668.
Grecia etc.) este cel decimal francez, adeca 900
A. evangelictl, unirea crestinilor protestanti
la miie aur ca o toleranta de l-2 la miie. MuIt din Germania, pentru aprarea intereselor protemai putin respandit este cel duodecimal englez, stantismului; ea numera cateva sute de subreucare corespunde la 9162/, aur la miie (Anglia, niuni cu zeci de mii de membri. S'a fondat la
Rusia, Turcia). Aliagiul galbenului austriac este 1887, cand s'a finit conflictul religionar (Kulturcel mai bogat in aun i are titrul 986 aun
kampf) ca Roma.
14 cupru. Titrul aliagiului monetar de argint A. israelita, v. Alliance isr. univ.

este aproape in toate tenle 900 tat 2-3 la miie

Alias, (lat.) altddat, aiurea, altfel, altmintrelea ;
toleranta. Aliagiul monetar de nickel consta in pe de alta parte.
genere din 250/, nickel si 75/, cupru. Aliagiul
Ali-ben-Abu-Taleb, al 4. calif al Mohatnedanilor,
rnonetar de bronz (bronzul monetar) francez este
602 d. Chr. la Mecca., era cel inai credincios
cornpus din 950/, cupru, 40/, cositor i 10/, zinc. n.
Angla, Germania, Italia, Romania etc. au adoptat tovaras al lui Mohamed si barbatul fetei acestuia,
acest aliagia pentru monetele lor de mica valuare. Fatima. La a. 656 deveni calif, iar la 661
in Cufa. Sentintele, ce i se atribue lui,
A. de staniu, stInt foarte numeroase cele cu omorit
edate de Fleischer (1837), iar Divanult su
cupru (v. aliage de cupru.) A. cu plumb

=phi formele mai perfect decat staniu, au o fa tiparit in Bulac la 1840.

Alibi, (tat) alttunle, aiurea; in termin. jurid.
deusitate mai mare si stint mai fusibile, cand
plumbul e mai putin decat dupla cantitate a proba de alibi se numesce dovada, ca acusatal
in timpul svirsirei unei crime a fost present
staniului ; ele stint mai putin albe ca staniul
mai oxydabile. Otetul disolvd plumbul la A. ca aiurea si nu in local, ande s'a savirsit crima.
Alibunar, com, mare in Ung., cottul Torontal, cu.
mai Inuit plumb. Pentru. A.-le legale in Francia
se cere deci 82% staniu (pentru obiecte de masa 4322 (1891) loc. (2624 Rom. 1247 Srbi, ceialalti

de bucatarie), lar in Austria 10 p. Staniu Germani etc.) si cu un teritor de 8956 Ha. A.

1 p. Plumb. A. se intrebuinteaza si e situat in capetal de nord la Valul lui Traian,
pentru a lipf metalele i pentru foarte multe ce se estinde pand la Cubin. Se sustine, ea aici
pentru

obiecte ttu-nate (fig,uri, robinete, tevi, jucarii etc.) ar fi fost residenta lm Attila. Se amintesce prima-

A. cu Inuit plumb devin mai tau i la un adaus data la a. 1695. Ca punct strategic a avut rol in
de zinc, stibiu, cupru (v. A. Britania). A. cu zinc resboiul de recucerire contra Turcilor (1788) si
Ant foarte ductile i intrebuintate pentru foite In resboiul civil din 1848/9, cu care ocasiune
(12 Dec. 1849) a fost aprins de insurgentii, code argint (fals.)
mandati de Damjanics, biserica a fost profanatd,'
A. de tiers-argent, v. Alpacca.
A. Tissier, compus din 27-56 p. Argint, 59 p. iar archiva nimicita. In apropierea comunei se
Cupru, 9-57 Zinc, 3-42 Nickel si e intrebuintat arid Mocirla dela A., care in sed. trecut a fost

de estensiune foarte mare, dar acum e redusa prin

de argintari.
A. de zinc, cele mai importante stint cele de mai multe canalisari. Terenul salitros s'a exploatat
cupru (v. Aliagiurile de cupru). Un A. ca fer prin fabricarea de salitru pang in 1860.
Alicante, 1) provincie spaniold langd M. Medieste foarte tare (Aliagiu tare.)

Alianta, tr a c t at de ali an ta, invoiala intre

doue sau mai multe state pentru realisarea unui
anumit scop. Se deosebesce de legaturile stabile
organisate intre state (s. e. uniunea i federatiunea) prin caracterule ceiet tr.
o r. A. nu

terana, cu areal de 5660 km2. si 433,050 loc.

2) Cap t ala A. situata lava M. Mediterand, nu
port insemnat; oras fortificat, are 40,115 loc.
Comerciu, navigatiune i industrie infloritoaxe.

Renumit e vin ul de A., numit si vino tinto,

altereaza intru nimic independenta politica a dupa coloarea sa inchisa.

statelor aliate. Numele A. se da de regula numai

Alice, phunb merunt pentru vnat, se preparrt
tractatelor ce privesc afaceri de resboiu, dar se din aliagiu de arsenic cu p lum b. Aliagiul
folosesce des si la intruniri particulare. Aliantele topit i turnat in apa se preface in globulete
pot fi de multe fehui ; A. egale sau inegale, per- rotunde, pe and plumbul singar in lacrimi lunmanente sau temporal), generale sau particulare, garete. Plumbul se topesce la un loe cu ardefensive, ofensive sau mixte.
senic (piatra de musce, ori realgar,
Aliante mai renumite au fost:
0-3-1010 i aliagiul topit se lasil srt cacti prin
A. sftinta, incheiata la 26 Sept. 1815 in Paris nisce site de desimi diferite dintr'un turn de
intre Imperatul Rusiei, al Austriei i regele Pru- 30-40 metri de inalt in apri, deasupra cdreia
siei cu scopul de a opri i inabusi ori ce miscare se afla nu strat de oleiu ori de grasime. Alicele
liberala i democratica i de a g-uverna conform se pot fabrica adi i en masini centrifugale. Ali-

principiilor religioase crestine. Cu esceptiunea cele uscate apoi se sorteaza dupa marime, se

papei si a regentului Engliterei, toti capii in- poleesc prin rotarea inteun butoias eu putin
coronati din Europa s'au alatuxat acestei aliante. grafit si se lustruiesc. In comerciu alicele se
A. celor trei imparati, s'a incheiat la 1872 in vnd dupa numeri i ntuniri de vnat. Se fabricd
Sept. intre Imp. Germaniei, Wilhelm I., Imp. si slice cu an t im on in loe de ars en i c. Marti
Austro-Ungatiei Francisc-Iosif L i imp. Rusiei de vniitoare. alicele se mai intrebuinteazd la
Alexandru II. pentru mentinerea pdcii. S'a desfiintat la 1879 dupa congresal dela Berlin.
A. tripla, legatura Germaniei, Austro-Ungariei
Italiei cu scop de a se apra reciproc la cas

curatirea sticlelor, cari insa trebuesc clatite bine,

caci la din contr, remannd plumb si arsenic,

dau lichidele aoje (vin, otet etc.) combinatiuni
otravicioase.

www.dacoromanica.ro

112
Alice,

Alice

Alienatiune mental.

Maud Mary, mare ducesa de Hessa, sfInt si lueratorii tipografiei: culegatori, corectori,

nasc. 25 Apr. 1843, a doua fica a principelui

Albert si a reginei Victoria de Englitera; 1 Iulie
1862 casatorita cu principele Ludovic de Hessa,
(dela 1877 mare duce Ludovic IV.), o neobosita
binefacetoare i ingrijitoare a saracilor i bolna-

viler; a fondat societatea A li c e ; t 14 Dec. 1878.

Alidada, instrument geometric pentru mesurarea unghiurilor.

Alienare, instrainare, vkidare, turburare.
Alienatiune mentala, turburarea mintii, nebunie,
aiurare.

Istoricul tratetrii alienotilor fi literatura lor.

Egiptenii, Indienii, Persii i alte popoare orientale, din cea mai adanca vechime, considerau pe

masinisti si, daca trebue, legatori. Organele cele

inai ounoscute ale nouei prase stint: th e New

Moon,Excelsior,the Morning sideMirror,

the York Star, the Opal, the Gartnavel

Gaze tt e etc. Publicitatea lor insa e foarte restrinsa ; aceste foi se schimba intre deosebite
case de sanatate si stint privite ea raritati bibliografice si ea nisce curiositati literare.c (Vapereau, Dictionnaire universal des litteratures.)
Intre ele stint uneori lucrari, cari se disting prin
seriositatea euprinsului i frumseta formei. Un
alienat din institutul Chrieton, in Anglia, a saris
o serie de articoli biografici i critici despre nebuni, cari s'au distins in viata lor ea savanti, ea
filosofi i poeti. i, in afara de sfera literaturii

nebuni nu ea pe bolnavi, ci ca pe nisce fiinte

superioare, mspirate de dei si demne de vene- psichiatrice, nu se afla oare bucati clasice, scrise
ratiune, cum fac Musulmanii pana astadi. Eliuii de autorii lor in momenta de seninatate a alieincepura mai antain a trata alienatiunea men- natiunii? Inteun asemenea moment a serie faitala ca o boala de creen. Hippo crate (460 pana mosul Gilbert frtunoasa sa poesie Adieux a la
377 a. Chr.), parintele medicinei, este si autorul vi e, in hotel-Dieu, inainte de a inur. Trei din
psichiatriei. A. sclepiad e din Bitinia (124 a. Chr.), cele mai frumoase poesii ale lui Eminescu: De
pe llinga tratamentul somatic, recomanda

si

pe

ce nu-mi vii, liamadeva, La steaua, sant

cel psiehic, cu deosebire musica. Cu caderea serse dupa esirea din casa de sanatate, mide,
civilisatiunii antice cada i psichiatria i, dupa dupa un scurt interval, a trebuit sa se intoarca
introducerea crestinismului, ea nu mai era consiStudii psichiatrice avem in limba romana
derata ca seiinta. Nebunia, fiind privita de crestini dela Dr. A. Sutzu, prinud care a cultivat la noi

ca o stapanire a diavolului, ori ce tratainente aceasta ramura a medicinei, si dela Dr. G. Miletici,
medicale incetara, si in locul lor se aplican medical primar al ospiciului din Craiova, facut
rugaciunile, exoreismul, batalle si tot felul de sub conducerea sa dupa noua sistema pavilionara.
sehingiuiri pentru alungarea diavolului. Spre a-i
mantui sufletul de satana, bietul alienat era tor-

[M. Strajanu.]

Combaterea alienaiunii mentale, institute de

alienati. Statul are datoria a inlatura dupa putinta eausele, cari produe boale mental, a apara
societatea in contra alienatilor periculosi, a protegia toti alienatii si a le procura cantare me-

turat, pus in lanturi, inchis in colivii de tier,

lasat gol sa rataceasca prin paduiti, sa moara
de frig si de foame ; era tratat mai reu ea fiarele
selbatice ; si de multeori era ucis fara mila,
sau ars de viu pe rug. Intr'un siagur ducat dienta. Dintre causele, cari produc boale mentale,
episcopal perira pe esafod in cativa ani 6500 eombatem mai ales P elagr a prin imbunatatirea
de alienati. Eran alungati, ea necurati, chiar de
familiile lor. In tot evul mediu nebunii numai
la Mohamedani aflau un tratament mai uman.
Arabii, cari continuara a cultiva medicina clasiea, infiintara cele dintaiu spitale de nebuni,
anca din veacul al VII. In Spania eran nume-

tuturor conditiunilor igieuice ale satenilor i pria

oprirea co usumatiunii de porumb necopt stricat;
Aleool ism ul prin scoale, prin preoti si invetatori morali, devota ti misiunii lor, cari povatuese populatia despre consecintele abusului
beuturilor spirtoase ; S if i lis u 1 prin cautarea
roase asomenea asezaminte. Dupa alungarea Mau- gratuita a boalelor veuerice in spitale si la domirilor insa locul a.silelor de alienati II hai inchi- ciliul bolnavului. Alienatii periculosi se interneaza
sitiunea. i astfel aceasta parte a istoriei, cea In instituto speciale in interesul sigurantei pumai putin cunoscuta, este i cea mai trista pana blice ; dar i interesul propriu al alienatilor in
pe la inceputul veacului nostru. De abia in a doua general reclama isolarea lor inteun ospiciu, caci
jurnetate a veacului trecut se infiintara, inai prima condititure pentru vindecarea alienatilor

iintaiu in Anglia, primele spitale crestine de curabili este departarea lor din mediul, in care
alienati, in cari incepura a se aplica tratamente au trait. Alienatii incurabili, linititi, nepericulosi,
pot fi cautati in familiile lor. Alienatii criminali
seiintifice. Jnsa adeverata reforma o faca,
limpid revolutiunii celei mari, francezul Pinnel, se isoleaza in despartiri osebite ale institutelor
numit Cu drept euvant apostolul umanitatii. De de alienati. Nimeni nu poate fi internat intr'un
atunci se respand cultivarea psehiatriei si in- institut de alienati public sau privat, nici isolat
cepura a se infiinta institutiuni psichiatrice in ca alienat in locuinta sa propria, fara aprobarea
toate terile civilisate.

autoritatii judieiare, care ia totodata mesuri pen tru

Ca remedii in contra alienatiuuti, In casuri interdictiuuea bolnavuluisi pentru instituirea unei

mai usoare si aproape de insanatosare, se in- curatele. Afara de regulele igienice generale ale
trebuinteaza i distractiunile intelectuale ; bine spitalelor, institutele pentru alienatt trebue sa
inteles, pentru persoane deprinse cu sciinta si mai indeplineasea mai multe conditiuni speciale:
literatura. In ast mod sa produs un ciudat fel sa dispuna de mijloace pentru ocuparea alienade literatura a nebunilor, care isi are scriitorii
sei i centrele sale de activitate. In Anglia cea
mai mare parte a institutiundor de alienati au
cate o tipografie, din care ies publieatiuni de tot
felul: romane, poesii, jurnale si reviste. Alienatii nu minim redacteaza scrierile, dar tot ei

tilor: mosii
gradini pentru lucran i de agricultura si de gradinarie, ateliere pentru exercitiul
de meserii, sala de cetire, caci munca este un
rnediu terapeutic (medicament) pentru alienati.
Spitalul pentru bolnavii de boale 'mutate nu trebue
sa aiba nici forma si aspectul niei organisatiunea

www.dacoromanica.ro

Alieni jutis

unei inchisori ; bolnavii trebue s se bucure de

acel grad de libertate, care este compatibil cu
boala lor, si tot personalul trebue sa trateze cu
blaudeta chiar pe alienatii nesupragi i maniaci
(furiosi). In Belgia s'au mat de milt timp colonii de alienati, dintre cari cea mai principall

Aligarh.

113

aib efecte vindeciitoare. Asa s. e. se folosesc alifiate de mercuriu i iod. Cele mai importante A.
sant: A. regald (unguentum basilicum), amestec

de 45 p. unt-de-lemn, cate 15 p. de ceara galbena, colofoniu (sacaz) i sea $i 10 p. terpentin ;

A. de cantaride (u. cantharidum, irritans); A.

la Gheel. Familiile din acea comuna rurala iau sub de ceara (u. cereum), amestec de 7 p. unt-deingrijirea lor unul sau mai multi alienati, cari lemn de Provence si 3 p. ceara galbena ; A.
apoi trajese in sinul familiei ca i cand ar face de cerusa (u. cerussae ; u. albwn snnplex),

parte dintr'insa, participa la lucrarile agricole

amestec de 3 p. cerusa si 7 p. alifie de parafina;
stint din and in cand visitati de medicul coloniei. A. de cerusa cu camfor (u. cerussae camIn Bavaria exista doue colonii analoge la Pflegham phoratum), este alifie de cerusa cu 50/, camfor;
Gabersee. In regatul roman ingtijirea ahena- A. de plumb Hebra (u. diachylon Hebrae),
tilor este regulata printr'o lege speciala din a. amestec de parti egale de blastru de plumb cu
1894. (Lit.: A. Sutzu, Alienatul in fats societatii
oleiu de in ; A. de elemi (u. elemi, Balsamum
a sciintei. Bucuresci 1877. Darea de sama asupra Arcaei), amestec de parti egale de elemi, ter-

primului congres medical roman. Bucuresci 1885. pentin venetian, sea $i untura; A. de nalbd
I. Felix, Raporturile generale despre serviciul (u. ilavum), amestec de 500 p. untura (colorata

sauitar al regatalui Romaniei pe a. 1892, 1893,

1894. Bucuresci 1893, 1894, 1895.) [I. Felix.]
Referintele de drept ale alienatilor. Alienatiunea mentala, adeca turburarea facultatilor intelectuale, este o causa de interdictiune (v. ac.)
Codicele civ. rom. (art. 435) distinge trei feluri
de alienatiuni mentale: imbecilita tea, care cuprinde i idiotia (fatuitas), smintirea sau dementa
(insania) si nebunia cu furie (furor). Tribunalele
pot pronunta interdictiunea ori i cand desechi-

librul mintii ar fi astfel, incat majorul nu mai

poate sa se carmuiasca singur, desi ar av chiar

cateva intervale lucid e. Bine inteles, c

In galben prin digerarea de 10 p. curcuma)

ate 30 p. de ceara galbena i resina de brad;
A. de glycerind (u. glycerini), 1 p. tragant,

5 p. spirt, incaldite ca 50 p. glycerina intr'o

baie de vapori; A. cenu.,tie de mercuriu (u.
hydrargyii cinereum, u. neapolitanum), 10 p.
argint viu, 7 p. seu si 13 p. untura; A. alba de

mercuriu (u. hydrargyri album, u. h. amidatobichlorati), 1 p. precipitat alb, 9 p. ahfie de parafina; A. rofie de mercuriu (u. h. rubrum),
1 p. oxid de merctiriu, 9 p. alifie de parafina;
A. de jodkalia (u. kalii jodati), amestec de
20 p. jodkalium, 10 p. apa si 170 p. alifie de
parafina; Cold-cream (u. leniens), o A. foarte

aceasta stare sufleteasca nu este a se confunda

cu aceea a risip i to rilo r, cari se pun sub eon- moale, alba, folosita mai cu sama iarna in contra
siliu jud ici a r (art. 458 ur. Cod. civ.) Disposi- asprimei pielei, e preparata. din 4 p. ceara alba,
liwaile art. 503 si 901 Cod. Napoleon, netreand 5 p. spermancet, 32 p. oleiu de migdale, 16 p.
In textul roman, in Rom. actele facute de un apa si 1 p. oleiu de rose, adeseori s't cu putina
smintit nu se pot ataca, decal in conditiunile glycerina; A. de ochi (u. ophthalmicum), 30 p.
art. 449 roman. Celelalte texte relative la ma- oleiu de migdale, 19 p. ceara, 1 parte oxid de
tcrie stint: art. 155, 435, 448, 455 Cod. civ.
mercuriu; A. oxigenata (u. oxygenatum), 50 p.
Legiuirea rom. s'a mai inavutit cu legea din untura ca 3 p. salpetru incaldite i amestecate
15 Dec. 1894 asupra alienatilor. Din punctul de mereu palm ce pierd reactiunea acida; A. de
vedere penal relatiunile de drept ale alienattlor parafina (u. paraffini), 1 p. parafina tare cu
stint regulate in R o m. prin art. 57, 389 n. 8, si 4 p. parafina lichida; A. de plumb (cerat de
393 n. 2, Cod, penal, iar in Ung. priu . 76, plumb, u. plumbi), amestec de 92 p. untura cu
301 $i 303 ai legii penale.
8 p. acetat de plumb; A. de plumb tanatd
Alieni juris, (lat.) in dreptul roman : supus (u. plum bi tannici, u. ad decubifum), amestec de
potestatii altuia. Homo a. j., om dependent, 1 p. tanin, 2 p. acetat de plumb, 17 p. untura;
supus altuia, contrarul dela homo sui juris, om A. de plop (pomada de plop, u. populi, popuindependent, de sine statator.
leum), 1 p. muguri proaspeti de plop, ferti in
Alifie, (unguentum), atnestec de oleiuri grase 2 p. untura pana evaporeaza umiditatea, si apoi
ca seu, ceara, resina etc., la cari adeseori se mai presati; A. de rose (u. rosatum), amestec de
adauga corptui solide pulverisate sau solutiuni. 50 p. untura, 10 p. ceara alba $i 5 p. apa -de
In timpul din urmii, se folosesce ca vehicul gly- rose ; A. de rosmarin (afilie de nervi, u. roscerina, vaselina ori lanolina. A. are o consistent marini compositum, u. nervinum), amestec de
moale, unsuroasa, cam ca untura de porc, se 26 p. untura, 8 p. seu, 2 p. ceara alba, 2 p.
aplica pe piele $i pe locurile cu rane, i influin- okra de nuc$oare i cate 1 p. de oleiu de rosteaza mai antatu in mod mecanic prin grasimea marin i oleiu de boabe de juniper; A. de arlor, inconjwind rana ori pielea cu un strat ape- chit (u. sabinae), 1 p. extract de archit, 9 p.
rator, aperand-o de iritatiuni, facend-o ramie si alifie de ceara; A. de vdrsat (u. tartari stibiati,
pufoasa, prin ceea ce se impedeca uscarea i cre- u. stibiatum), amestec de 2 p. tartrat de vomat
parea si se mic$oreaza evaporarea. In alte casuri si 8 p. alifie de parafina; A. de terpentin (u.
materiile continute in A. au influinta direct che- terebinthinae), aniestec de parti egale de terpentin,
mica asupra locutilor ranite ori umflate unse,
ceara gaibena i oleiu de terpentin; A. de zinc

dupa proprietatile ei oficinale sau impedeca o (u. zinci), amestec de 1 p. oxid de zinc $i 9 p.
separatiane prea mare (A. domolitoare), sau ac- untura. (V. si blastru.)
tiveaza separatiunea (A. iritatoare). Uneori A.-le

Aligarh, o parte a ki es tt 1 ui aluvial dintre Ganges

se aplica si pe locuri mai mari sanatoase, cu

D$ranna (India), pantntul da si 3 recolte pe
scopul ca materiile active din ele sa intre prin an. Capitala A. cu 61,730 loc., fort cu garnisoana
*le in circulatiunea generala a sangelui i sa engleza, are un glinnasiu, tribunal etc.

www.dacoromanica.ro

114

Aligator

Aliment.

Aligator, numit si caim an, un reptil din or- chlor. In natura nu gasim alimente simple ci

dinul crocodililor, are capul turtit, botul lat, lung, nurnai alimente compuse, astfel s. e. laptele se

plan, aproape neted Corpal e acoperit ea placi compune din apa, caseina, albumina, unt, laccornoase. Are 4 picioare cu cdte cinci degete, Cu toasa sau zandr de lapte si din sartni minerale.
ghiare tari. Ajunge o lungime de 4 m. Se mica Fisiologistii au stabilit, ca un om adult trebue

Cu anevoie pe uscat, innoata mns foarte repede. sa consume in 24 oare: 105 grame materii
Traiesce in Brasilia $i Guiana. In sudul Statelor cuaternare, 56 grame grasime si 500 grame carimite se afla Alligator niger ; in Brasilia se afla boidrate, aceste proporfiuni stint insa pasibile de
aligatorul ca ochelwi (Champsa sclerops), in variate modifican, chiar deprinderea face pe omul
Missisipi Alligator lucius. Se nutresce cu pesci, capabil sd mannce o cantitate mai mica de subataca caii, pe om foarte rar. Depune cilte 100 oue stanfe azotate si s'a produca munca nocesara. AliIn cuiburi anume facute pe fermiuii apelor. Se mentele cele mal hranitoare stint cele din regnul

prinde Cu refele si curse, se impusca prin ochi

sau i se sdrobesce capul prin lovituri. Pielea se
folosesce la incalfaminte, la vele de cai; untura
la ma.$ini. Carnea nu e gustoasa.
[M.]
Alighieri, v. Dante.
Alignement, (franc) pe cilmp o linie de orientare, fixata prin doue obiecte ; impreunarea stelelor prin brill oable spre determinarea mai lesnicioasa a posifiilor lor; ca term. milit. direcfiunea liniei de front.

animal: lapte si derivatele laptelui, ou, carne,

pesce. Regnul vegetal ne da cdteva alimente
hranitoare, pre cum ce re alele (grilu, secara, porumb,

orz), pastaioasele (unte, mazere, fasole, bob.)

Afara de cartofi i de cdteva alte radacini alimentare, de ciuperci, de fructele dulci, de fructele si seminfele uleioase, celelalte alimente
vegetale stint foarte sarace in materii nutritive.

In general regimul alimentar animal ne face

mai capabili la muncd, cleat cel vegetal, re-

Aliluia, (evr. din: Hal = vine, ili = Ddeu, gimul alimentar cel mai potrivit pentru om este

u = laudafi si i a = Ddeu, prescurtare din Iehova), insa cel mixt, compus din alimente animale

insamna: Vine Ddeu, laudati pe Ddeu. A. este

ciintare de lauda introdusa dela Iudei la crestini,
cu deosebire la intonarea psalmilor. In special
se cAnt in postul mare la inceputul Utreniei
ID loc de: zDdeu este Domnul ..
Alima, (Kunja), un riu lateral al riului Congo
In Africa, isvoresce aproape de isvoarele riului
Ogove. Pe fermurii lui stint trei stafiuni franceze.
Aliman-Mirtaza, insula in Dunare, mai sus de

satul rom. Bistref, j. Dolj.

Aliminesei, numele mai multor localitati in

Rom., j. Arges si Olt; mai insemnata e com.

rur. A. din j. Olt, plasa Siul-de-sus, cu 1560 loc.
agricultori; aceasta COMMA dupa legenda inainte

cu mai bine de 300 ani a fost pradata de Turci

chiar intfo di de Pasci, pe cand poporul se afla
in biserica; cati au putut scapa in padure s'au
ocrotit lng turma unui cioban numit Ali ori
Aliman, apoi intemeiara un nou sat 5i-1 numira
dupa numele ciobanului. In comuna se afla o
moara cu aburi.
Aliment, regim alimentar. Alimente stint sub-

stanfe, pe cari le mancam si bem spre a potoli

foamea si setea, spre a conserva starea normalii
a organismului, spre a inlocui materia pierduta

vegetale. In timpul postului recurgem la sub-

stanfe vegetal mai bogate in azot, ca pas-

taioase si pane. Copilul nou nascut suge din fifele

mamei sale alirnentul cel mai perfect, lapte,

care posede composifia potrivita cu trebuinfele
corpului copilului, care confine materiile organice si minerale necesare pentru crescerea si
pentru regulata functionare a tuturor organelor.
Multe alimente au trebtrinfa de diferita preparafiune spre a put fi mincate, precum macinare, fermentare, coacere, fierbere, frigere etc.
Alimentele bogate in apa se descompun lesne
dobilndesc atunci calitafi vatamatoare (lapte,
carne, pesce, stridii etc.); opritn descompunerea
lor prin pastrarea lor la temperatura seaduta,
de cel pufin 40C, prin oprirea contactului lor
aerul atmosferic, prin diferite moduri de preparafiune, cari le apara de fermentafiune. Alimentele preparate astfel, ca sa se poata pastra mai
mult timp fara a se strica, le numim conserve
alimentare. Pe langa adeveratele alimente mod
consumam diferite condimente, menite a face
mancarile mai gustoase, a stimula organele digestive la lucrare mai energica, precum ardeiu,
piper, mutar, hrean, ofet. Beuturile fac parte

prin functionarea organelor. Alimentele trebue din alimente, apa joaca un rol important in
dar sa confina rnaterii identice cu cele, din cari corpul omenesc si animal, ea este vehicul, care
este compus corpul omenesc, ca cele cari se transpoarta materiile nutritive in toate organele,
descompun si cari stint apoi scoase afara din In interiorul celulei si care scoate din organism,
organism. Pentru a determina valoarea nutritiva din celula, materiile usate si netrebnice. Beutaa fiecarui aliment in parte, descompunem ali- rile alcoolice nu stint alimente, ele nu stint de
mentele compuse, pe cari ni le da natura, in nici un folos pentru organismul sanatos, ele pot
corpuri mai simple. Imparfim dar alimentele insa servi ca rnedicamente in casan i rare. Sasimple in alimente albuminoide sau cuaternare, natatea, natalitatea, mortalitatea, toata prospecompuse din: azot, carbon, hydrog-n si oxygen, ritatea unui popor, starea lui morala i materiala
cari alimente sdnt mai nutritive (albumiva, fibrina, depinde de calitatea si de cantitatea alimentelor
caseina, gluten, legumina); in corpuri grase de si beuturilor, ce el consuma. Este dar necesar
origine animala si vegetala, compuse din : carbon, ca barb*, cari cfirmuesc statul, sit conducd
hydrogen si oxygen, si in alimente ternare sau astfel economia nafionala, ca manca fiecdrui cecarboidrate, lipsite asemenea de azot ca si gra- tafean sa produca cel pufin strictul necesar
simile si compuse din carbon, hydrogen si oxygen, pentru familia sa, ca tofi cetafenii sa fie povd(runidon, dextrina, zahar, glicose). Mara de azot, fuifi asupra valoarei nutritive a diferitelor alicarbon, hydrogen si oxygen alimentele organice mente i beuturi in raport cu trebuinfele corpului.
mai confin materiile minerale necesare organis- (Vedi art.: beuturi, carne, conserve, faina,
mului pucioasa, fosfor, calce, fier, potasa, soda, lapte, legwninoase, pane, pesce.)
[I. Felix.]

www.dacoromanica.ro

Alimentarii

115

Alismaceae.

Alimentele plantelor, , substantele necesare

Alines, alineat, (lat) sir nou In scriere, paus,
matrefinerii vietii i desvoltarii plantelor. Prin intrerupere; trasatura de condeiu; pasagiu din-

diverse metoade s'a dovedit, ca alimentul plantelor trebue neaparat sa cuprinda urmatoarele
elemente: carbon, oxygen, hydrogen, azot, sulf,
fosfor, potasiu, magnesiu, manganes, fier; ca accesorii numai in alimentele unora; calciu,
chlor, zinc. Aceste elemente le iau pria mijloace
si din medii deosebite. Carbonul e luat ori din
carbonatii i materiile organice absorbite din
mediul unde trajese, ori direct din anhidrida
carbonica a aerului, numai insa daca planta are
chlorophyl si la lamina. Ougenul il iau ori din
apa, oxidi, saruri, base, corpuri organice absorbite, ori in cea mai mare parte din aer. Hydrogenul il iau din compusi organici, saiurile amoniacale etc. Cu cele 3 elemente, carbon, oxygen,
hydrogen sintetiseaza hidratii de carbon (glucosa,

dextrina, zaharuri, amidon, celulosa) probabil

formandu-se fintaiu aldehyda metylica, ce se polimeriseaza. A zotul e luat indirect din atmosfera
(leguminoase)si din substantele organice azotoa.se,
transformate de amunite microorganisme antaiu
In compusi amoniacali, apoi in compusi nitrosi

tr'un de lege.

Aliniare, plan si trasatura (franc. trac),

detenninat de autoritatea locala pentru cladirile
constructiunile tangente ou caile publico Regulamentele comunale preved obtinerea si urmarea lor pentru a se constru; sanctiimea este
amenda si uneori darimarea (art. 385 Cod. penal;
159 Pr. pen.) Art. 19 din Constitutiune mentine dispositiunile Regulamentului organic in ce
privesce aliniarea i largirea stradelor.

Alior. (botan.), numitsi laptele cucului,I. canelui

1. lupului din causa sucului otravicios, alb ca

laptele, propriu tuturor varietatilor acestei plante
si

(v. Euphorbia). In industi ia pop. terancele vapsesc

cu A. ouele galbene la Pasci, cum i tesaturile.

Aliorumna, aliruna, la Jornandes ( De origine
actibus Getarum , sed. VI.), numele vrajitoarelor
gonite de Filimer, regele Gotilor, can impreunandu-se ca Fauni ( F. ficarii<c) au deveuit stramoasele Hunilor.
Aliquot, parte dintr'un intreg, care se cuprinde
de anumite-ori fara rest in intregul. S. e. partile
aliquote din 8 sfint 1, 2, 4, si se deosebesc de

in fine in compusi nitrici (uitrati), ca atari

absorbiti, iar azotul ca carbonul, oxygenul
partile aliquante 3, 5, 7.
hydrogenul pot sa sintetiseze substantele albu- armonice.
si

A. in nmsica v.

minoide. Pentru sulf, fosfor, chlor, siliciu, calciu,

Alisma L. (botan.), gen din familia Alismaceae,
potasiu etc. si ori ce alte elemente, co ar intra tribal Alismeae, cuprinde plante herbacee perene

In alimentul plantei, sfint absorbite in stare de aquatice, cu flori albe sau rosee, hermafrodite.
saruri: sulfati, fosfati, chlorati, carbonati etc. Periantul cu 6 foliole, 3 externe verdi, 3 interne
Observam, ca substantele introduse in planta nu
constituesc chiar alimentul ei, ci inaterialul prim
pentru sintetisarea lui; in al doilea loe, e departe
de a se eunoasce complet i sigur pentru plante
modificarile, ce le incearca substantele introduse
dela exterior, liana sa se reconstituiasca substantele asimilabile si cele pierdute prin functionare.
(Lit.: Detmer Manuel: Technique de physiologie
vgetale, pag. 1-73; A. Daguillon Leons lmentaires de botanique, pag. 378. etc.) [S. St. R.]

petaloide si mai marl Stamine 6, mai rar 9, dis-

mani ffi nascuti din parinti liberi dar fara avere,

cari primiau pana la o anumita etate ajutoare in
bani ori alimente din fonduri publice, create cu
scop de a spor inmultirea cetatenilor.
Alimentatiune, 1) nutrire, intretinere; 2) apro-

paraie si pe malurile riurilor i lacurilor. Radacina i franzele se intrebuintau odinioara in

Alimentarii, (lat) pe timpul imperatilor ro-

puse in 2 verticile. Carpele in numer variabil,

devin la maturitate achene cu seminte, fara albumen. Gen al Alisma L. cuprinde vr'o 10 specii,
ce cresc in Europa, Asia temperata si tropicala,

in Africa tropicala, in Australia

si America.

Specia cea mai comuna este Alisma Plantago L.,

care cresce si prin regiunile noastre si este cunoscutli sub numirile poporale de: Li in b a rit a,

Limba-broascei, Patlagina apei

beal de ap a. Ea se atla prin

si

Pod-

medicina ca preservativ contra turbarii. Decoctiunea sau pulberea de frunze de Alisma Plan-

tago L. se folosea ca diuretic la boalele de ri-

visionarea
alimente, la armata: intretinerea nichi. Unele din specifie de Alisma L. slant culsoldatilor i cailor cu hrana; 3) sustinerea cuiva tivate ca plante ornamentale pentrm decorarea
[Z. C. P.]
cu alimente ori platrea unei rente (pensffine basinelor de prin gradini.

alimentara) spre acest scop in urma unui conAlismaceae, fanulie de plante Monocotyledonate herbaceae, perene, aquatice. Ele au fruntract ori a une sentente judecatoresci.
Allmon, v. Lemnul donmului.

zele dispuse in roseta si de 2 feluri: unele erecte,

Alimori, (roata de foe), se numesee datina po- petiolate i ca un limb cordiforin sau sagitat

porala de a se aduna tinerii

i betranii uuor
strade intro drumurile comunei la un priveghiu.
(foc), made isi petrec toata noaptea zapostitului
de Pasci cu povestiri, cantece i jocuri. Tinerii
iau din acest foc taciuni aprinsi, i intorcendu-i
cu !liana in cerc, formeaza o roata de foe, strigand: Alimori mori i Hffi more (dar si Hai
la moar). Uneori junii remasi neinsurati fac

o roata invelita in giluituri, paie unse etc.

si

aprindend-o, o slobod la vale pe coasta unui deal

de deasupra satului strigand: Alimoii more, fata
lui N. N. a remas nemaritaffi!
[Liuba-Iana.]
Mime, sau Alimos, erou legendar dintr'o balada poporala romaneasca. (Cf. colec(iunea de
poesii pop. al lui V. Alexandri si G. D. Teodorescu.)

provedute Cu nervure reticulate, altele submerse,

sesile, cordelate si cu nervure paralele. Florile

alburii Mint hermafrodite, mai rar unisexuate.

Periantul cornpus din 3 sepale verdi si 3 petale
colorate. Stamine sfin,t 6 sau mai multe. Ovarul
compus din 6 carpele sau mai multe, cari devin
achene ca semiute fara albumen. Aceasta famine cuprinde vr'o 12 genuri respandite
toate regiunile globului, afara de regiunile mai
reci. Genurile acestei familii sfint grupate In 2
triburi: I. tribul Alismeae cu genurile Alisma
L., Sagittaria L. etc. si II. tribal Butomeae,
din care insemnam pe Butomus L. Cu o singura specie, Butomus umbellatus L., ce cresce
prin baltile i locurile mlastinoase de prin par-

www.dacoromanica.ro

116

Alispan

Allriphron.

file noastre. Intrebuinfarile acestor plante sant de sodiu, in aria, e greu solubil A. da au clorura
foarte restrinse, mai toate confin un suc acru ; de mica', cu sarnri de aluminiu si de fer comrhizomul lor uneori este avut In fecula.
pusi colorafi insolubili, numifi verniuri (Lake).
[Z. C. P.]
A. serva mai ales pentru vapsitul bumbacului.
Alispan, (magh) v. Vicecomite.
Alkaios, (Alcaeus), cel mai vechiu poet lira)
Alisveris,

(turc) trafic, negof, daravere,

guiala, vendare.

eolian, n. la Mitylene (Lesbos) prin sed. VI. a. Chr.

Fijad unul din sefii oligarchilor, A. lua parte la

Aliteratiune, figura de stil, se face prin rape- luptele civile din patria sa, &Ind de multe ori

tifiunea sau unui singur sunk, ea in celebrele lasa dovedi de lasitate Exilat de Pittakos, seful
cuvite ale lui Cesar: veni, vidi. vici; vend, vedui, democrat, el caletori prin multe ten. Grafiat
invinsei; sau prin repetifiunea a doue ori mai mai tardiu reintr in patrie, unde a si murit.
multor sunete: fructe frumoase; sau in cuvin- In serviciul luptelor politice a pus A. si talentul
tale compuse, se repeta numai sunetul dela in- seu poetic. El a scris: ode resboinice, epigrame,
ceputul tulpinelor: ne'nflorit i desfrunzit, in- poesii erotice, si amare satire. Din toate se pafricat i ne'nfranat, inverdit i stravediu. Cuvin- streaza cateva fragmente. El fa nascocitorul
tale pot sa urmeze imediat dupa olalta, ca in strofei alcaice. (Lit.: A. Croiset, Hist, de la lit.
exemplele aratate, sau pot fi desparfite prin alte grec. t. II.)
vorbe, lasa in legatura sintactica cuele Cu altele:
Alkamenes, sculptor grec din prima jumetate
aiyint e pe ape si aur in aer (Erninescu). Uneori a sed. V. a. Chi., invefacel al lui Phidias; dupa

se repeta numai sunetele dela inceputul sau Pausanias el a proiectat grupa de vest de pe
mijlocul versurilor. In epocele primitive, mai frontispiciul templului lui Zeus din Olympia, reales la popoarele nordice, la Scofieni si Scan- presentand lupta Centaurilor cu Lapifii.
aliterafiunea era temelia versificafiunii,
Alkestis ori Alkesta, in mitol. greca fica regelui
ea .si quantitatea la Elini i ca accentul i rima Pelias; dupa Omer intre mai multe surori cea
astadi. Organele aspre ale popoarelor selbatice, mai frumoasa; se inarit dupa Admetos, rege
dice Philarte Charles, au creat o simetrie aspra in Thessalia; isi jertfi propria-i viafa pentru a
grosolana, ca i limba ce vorbiau; aceasta e lungi viafa sofului seu, dar n'a fost refinuta in
aliterafiunea. Aceasta simetrie, cadnd pe rada- lumea do jos, ori a fost eliberata de acolo de

cina, adeca pe infelesul cuvintelor, ajuta me- catra Heralles. Euripide tractit jertfirea i elimoria i facea sa petrunda poesia i legile ferii.. berarea ei in drama cu acelasi titlu.
Astadi aliterafiunea formeaza una din frumsefile
Alkibiades, politician si militar din Atena,
limbh, in 4icerile tipice, s. e. bun si bland, n. la 450 a. (Ir.; desi sub tutela unchiului seu
cruci
i curniezis, in /ung i in /at, multe Si Perikles, ava lasa o educafie neingrijita. Cand

merunte, praf i pulbere, /atra la /una; si mai amic cu Socrate, and tovaras degenerafilor; aci
ales cand formeaza o armonie imitativa, s. e. prin ambifios, aci excentric; ba luptator pentru patrie,
vlrfuri vntul viu vuia (Cosbuc). Ea este lasa ba tradator al ei; bogat i frumos; inteligent
un defect al stiluiui, cand formeaza o cacofonie, dibaciu, A.. era tipul unui periculos demagog. In
s. e. nu ne numifi numele nunilor; sau in afacerile publice intra pe la 420, devenind inurmatoarele versuri ale lui Voltaire: Non, il data idolul poporului cel de-o fire cu dinsul. Inn'est rien que Nanine n'honore. (Nu, nu-i nimio, felegerii dintre acesti dei se datoresce nenorocita
ce Nanina sa nu onoreze.) Urai Francezi confunda expedifie din Sicilia (415) si reaprinderea resaliterafiunea cc a son ant a, care sta in aseme- boiului peloponesic. Tovarasia lasa nu fina mult.
narea silabelor finale a mai multor vorbe, ce se Dat in judecata de popor, fiind-ca in noaptea
urrneaza si din care s'a nascut rima in versi- plecarii spre Sicilia mutilase toate Herniele, A.
ficafiunea moderna. In versurile poporane i adi trece la Spartani, dandu-le toate sfaturile spre
rima nu e uneori decat o simpla asonanfa. (Un a nimici pe Atenieni. In curend insa fa isgonit
studiu amenunfit despre aliterafiune a pu- din Sparta. Spre resbunare el trece (412) la Tisablicat d. Ovidiu Densusanu in Revista critica- ferne, satrapul Asiei mici, cautand a-1 departa
literara, nr. 7-8 si 11-12, a. 1894. Acesta e de Spartani. Preste 5 ani Atenienii Il iarta si-1
unicul in limba romana.)
[M. Strajan.]
primesc cu triumf in patrie. In 406 este din
Alius (= Allios), com. mare in Ung., cott. Timis, nou exilat. De astadata A. pare mai matur: se
cu 1932 loc. Romani si Germani; in apropiere se retrage in Tracia. Dupa victoria desavirs,ita a
afla ruinele unei cetafi vechi. Multe vii si prune. Spartanilor el merge in Phrygia la Pharnabaze.
Alivant, planta, term, botanic pop., V. Lavandula. Aol afla de complotul Spartanilor In unire cu
Alivenca, alivanca, in Moldova numele unei Cir eel tinr. Pocaitul A. pornesce la Suza, ca
placinte cu branza.
sa demasce totul Marelui-Rege Artaxerxe i sa-1
Alivenci sau aliv in ci, term. de choreografie castige pentru Atena. Pe drum insa o ceata a

poporala, un fel de hora foarte respandita in conspiratorilor Il ajunge, Il asedie intfo casa,

careia dndu-i-se foe, uciga.sul Atenei piere in

Alizarir radacinile de Roiba, Gdranfa (Rubia flacari (404). (Lit.: V. liuruy, Histoire greque.)
tinctorum L.) (V. ac.)
Alkinoos, dupa Odyssea rege al Phaiakilor; fica
Alizarina, pigment, se afla in Garanfa (Krapp, acestuia Nausikaa conduse pe Odysseus, dupa-ce
Moldova.

Rubia tinctorum), de unde a fost estrasa de Ro- scapa de naufragiu, pe insula Scheria, la tatal
biquet si Colin (1626). A. astadi se prepara artificial seu, unde gasi scut i ajutor.
din Antracen (Griibe i Lieberinann 1868), incat
Alkiphron, retor i romancier grec eminent;
cultivarea Krappului, intins pana deunadi asupra trai probabil in sed. III. d. Chr. Deis el ne-a
intreg pamentului, a incetat aproape au totul. remas o colecfiune de 118 epistole, in cari exA. cristaliseaza in ace rosii subliniabile, se to- pune in o forma precisa si limba curata viafa
pesc la 289C, solubil in alcool, ether si hydroxyd pescaiilor, feranilor, parasifilor i heterelor din

www.dacoromanica.ro

Alkmaion

Alleghany.

117

Atena i jur; material pretios pentru eunoascerea invetatura Iudeilor i dupa cea a cresfinilor,
modului de train i cugetare din timpul dupa Ale- dar eschidnd ori ce pluralitate a persoanei

xandra Macedoneanul. Ed. Lipsca 1856 de Seiler. dumnedeesci.

[Dr. Elie Cristea.]
Allahabad, ora indo-britic langa Ganges si
Alkmaion, fiul lui A mpkiaraos si al Eriphylei; Dsamna, capitala provinciilor de nord-vest Cu
eroul principal in expeditiunea Epigonilor; uci- 176,770 loc., centra militar. Loe vestit pentru
(bind pe maina-sa, fa urmarit din partea Erin- pelerinagiul Indilor. Englezir '1-au ocupat la 1831.
nyelor ; afin scapare la Phegeus dela Psophis,
Allamanda, gen de plante din familia Apoeycaro II dete de sotie pe fica sa Arsinoe, dar in naceelor, tribal Carisseelor. Cuprinde arbori san

urma f ucis de catra ficiorii acestuia, pentru tufe cataratoare, ca foile verticilate, la basa ea

glandule. Florile, ce formeaza un mein terneatn nobil din Atena, numit minal lax, sant galbene san violacee. Caliciul
astfel dupa Alkmaion, stranepot al lui Nestor; e pentapartit; corola are tub cilindric dilatat la

ca devenise infidel sotiei sale.

vinovati de uciderea aderentilor lui Kylon (612 gura. Speciile genolui A. erese in America de sud
a. Chr.) inaintea altarelor eilor, intreg nearnul fa si se cultiva la uoi in floraria calda.
[A. Pr.]
exilat din Atena, ai numai dupa resturnarea PeisiAlla mente, term. musical --= ex abrupto, nestratidilor, sub conducerea lui Kleisthenes (510), pregatit.
ajunsera iaraei In posesiunea drepturilor lor.
Alla militare, term. musical = militaresce,
Alkman, lirio grec, n. in Sardes (Lydia); veni energic.
ca Belay la Atena, unde deveni liber. A lost Allantiasis, intoxicatiune prin carnati.
capul acoalei (poetice) dorice i parintele poesiei
Allantois, besica fina in corp.' embrionului ;
lirice la Greci. Lucia pe la mijlocul sed. VII. din partea esterioara a acestei besici cu timpul
Productele lui sant mai ales cantece de cor, se formeaza sinoara buricului si placenta; din
Emile, pane, partenii (cantece pentru coruri de cea interioara se desvoalta besica urinului.
femei spartane), himenee (pentru juni) ai versani
Alla Palestrina, term, musical, in stilul lui Palestrina, In stil nobil bisericesc.
erotic@ ; ele cuprind un spirit senin, vioiu
oarecare naivitate antica. Dela el numirea verAlla polacca (ital) term. musical, in tactul
sului alkmanic, ce consta din tetrametrii dae- polonaisei.
tilici, catalectici i acatalectici. Poesiile lui le
Alla prima, (ital) proceden, maniera de pieposedem numai in fragmente; cel mai mare e tara, la care materia, pe care se lucreaza un
un fragment din o partenie, aflat 1855, adi in tablou, nu se prepara anterior ca oleu i dupa
Paris (papyrus). Tot ce ni s'a pastrat cuprinde termivarea picturei nu se folosesc colori transtom. III. din Poetae lyrici Graeci de 13ergk, parente (lacuri).
[Dr. Elie Cristea.]
Lipsca 1867 ed. III.
Allargando, term, musical, rarind sau largind
Alkmena, fica lui Elektryou. rege al Mykenei miscarea.
sotialui Amphitryon, caruia i nasc pe Ipllikles,
Allata, v. Illata.
pe and din imbratisarea ei de catra Zeus, care
Allatiu, Leo, Allatios, scriitor renumit, n.
luase chipul lui Amphitryon, se na,sca Heracles, din parinti greei pe insula Chios la 1586, a
de aici stramoasa Heraclidilor; dupa moartea studiat in Roma filosofia, teologia i medicina,
sotului ei se mufti'. dupa Rhadanianthys, fiul lui a functionat in Roma ea profesor la colegial
Zeus. Ca stramoasa Heraclidilor f mutt cantata grecesc, a &atlas i explicat In bimba latina mai
de catra poeti.
multi autori greeesci, indeosebi a lucrat prin
Alkyone, in mit. greca e amoreza lui P o s - opuri literare de valoare pentru tmirea ambelor
seidon; ea a nascut pe Hyrieos san Urieos. biserici pe basa color decretate in conciliul dela
Ea represinta norii viforosi de mare. Dupa alt Florenta (1439); t ca custode al bibliotecei vamit Keyx (profundatorul, pasere) e barbatul Al- ticane in 1669.
kyonei (pasere de ghiata), care pe termurii !mail
Allatura, V. Zestre.
i clocesce poi. Intre cele septe stele ale PleAlla Turca, (ital) term, musical, in maniera
iadelor, ce se ved cu ochi liberi, Alkyone e cea nmsicei turcesci.
mai mare si se numesce cloaca, jara celelalte puii.
Alla zoppa, (ital.) term, musical, schiopattincl.
[Atm.]
Allectores, perceptorii de contributiuni sub
Alkyoneus, dupa mit. greca e antaiul nascut imperatii romani.
dintre toti gigantii (arias, si in lupta gigantilor
Allegat, v. Alegatiune.
apare grozav de inare, cat un deal, ca luptaciu Allge, (franc.) vapor mic de port eu destinaindrasnet i inimic infiorator al 4eilor din Olimp. tiunea de a sta in ajutorul corabiilor la intrarea
Numele lui insemneaza ger st ghiata, el e per- ori esirea din porturi.
sonificatiunea iernii si a tempestatilor iernatiee
Alleghany, (pron. alligbeni), 1) sistem de munti
de mare. Heracles se lupta ca uriasul i il in- in partea estica a Americei de nord, constand
vinge. Heracles e deal huninii i caldurii de din mai multe ((i-12) siruri paralele de diferite
prinaavara, jara uriaaul representand iarna, ar- numiri(Muntli vineti, Catskill, Adirondac
meaza sa fie invins. O asemenea personificatiune etc.); se intind in directiune nord-estica, aproape
e Geryoneus (v. ac.) A. in povestile romanesci e paralel cu termul Oceanului Atlantic, in lunginte
representat prin uriasul Gorila i altii. [Attn.]
de 2500 km. si 200-300 km. latime; sant traAlla breve, (musica), se numesce tactul de versati de multe vai curmezise (traverse). A.
doue jumetati, care se insemneaza prin 2/2.
formeaza calm ea despartitoare intre basenulOceaAllah, (semit) (contras din art. al si din il a h = nului Atlantic si acel al lacurilor mari si al riului
el) numele lui Durnnedeu, folosit la Mohame- Missisipi. Inaltimea medie a in untilor e de 900m.;
dani. Mohamed a aflat conceptul singurului Dum- piscul col mai inalt e Black Dome, in muntii

nedeu la Arabi, si apoi 1-a mal purificat dupa negri, de 2044 m. Muntii A. sant bogati in fier,

www.dacoromanica.ro

118

Allegheny-City

Allmann.

carbuni de piatra i sare. 2) A., riu in America

Alliaria Adatas. Subgen de plante din genul
de nord; isvoresce in manta Pennsylvaniei, la Sisymbrium L. din familia Cruciferae, tribul
Pittsburg se unesce cu Monongahela i formeaza Sisymbrieae. Se distinge de Sisymbrium prin
riul Ohio ; e navigabil.
Allegheny-City, oras industrial in Pennsylvania
langa Hui Alleghany, in fata orasului Pittsburg,
cu 105,287 loe.; observator astronomic, comerciu insemnat.
Allegiance (engl.) in term. jurid. engl. supu-

nerea naturla si legala, cu care datorese cetatenii domnitorului constitutional. Oath of A. juramnt de supunere.
Allegramente, (Ufa) term. de expresiune musicala = ca veselie.
Allegretto, (ital. musica), prescurtat A lluo,
diminutivul dela A 11 e g r o, term, de miscare

echivaland aproape Cu Andantino si avnd

metronomic 84-120 timpi pe minut, ceea ce-1

face a admite o multime de nuante: viv a c e,
sc he rz an d o s. a. Se da cate odata acest nume
insusi bucatii serse in aceasta miscare.

portal seu, pnin frunzele sale dintate sau aproape

intregi, cordate sau deltoidee i prin semintele
ea tegtunentele striate. Cuprinde numai 2 specii,

una cresce in Europa pana in India, cealalta

cresce in Himalaya. Dintre acestea insernnam
pe Alliaria offacinalis Adans. (san Sisymbrium
Alliaria Scop.), care cresce i prin partile noastre
,si este cunoscuta sub numirile vulgare de : U s-

taroita, Aiusor, Voinicica, Vindecuta

etc. Este o planta erbacee anuala cu flori albe,

dispuse in raceme terminaIe. Ea cresce prin

locurile umbroase din paduri, tufisuri, cranguri

prin gradini; cand este proaspeta are un mires
si un gust de usturoiu, datorit sulfurului de allyl,
ce contine, si pe carell pierde pin desecatiune.
Frunzele de Alliaria offacinalis Adans. se intrebuiutau in medicina ca depurative i diuretice.
Semintele sale pulverisate pot fi utilisate spre

Allegri, Grigorio, n. in Roma pe la 1590, a face sinapistne ca cele de mutar, cu deosebirea, ca act-lima rubefianta se observa abia

t tot in Roma in 18 Febr. 1652; studiile musicale le-a facut sub Nanini si a fost cantaret
capela papala. Renumit pnin compositia Mis ere re
psalmul 57
care ai astadi se canta
de capela papala de dou6 corari, eel dintaiti in

dupa cateva oare. Sucul acestei plante, care este

foarte acru, se folosesce spre a pansa ranile
ulcerile rele, luerand ea escitant. [Z. C. P.]
Allier,

afluent navigabil al ritilui Loire in

6, cel de-al doilea in 4 voci, miercurea la 4 oare Francia, 375km. lung. Dupa el e numit D ep arIn septemana patimilor. Publicarea acestei com- t am entul A., ca areal de 7380 km8. si 424,382
positiuni era sub afurisenii papale interdisa. As- loc., capitala Moulins.
cultandu-o Mozart de done ori a pus'o pe note,
Allion, deal (326 m.) la varsarea Cernei in
si in a. 1771 s'a tiparit in Londra, mai tardiu Dunare. La poalele lui a ingropat Kossuth 1848
ai in Paris si in Lipsca.
coreana Ungarier.
Allegrissimo, term. music., foarte iute, foarte
Allium L., gen din familia Liliaceae, tribul
repede, identic cu presto ass ai.
Allieae, cuprinde plante erbacee cu bulbi tuniAllegro, term. musio., iute, repede, termin de c* ca frunzele radicale, mai adesea anguste,
lineare, plane sau fistuloase, uneori provedute
miscare.
Allemanda, dans vechiu german in tact 8/4 ori de o teaca foarte lunga, ce imbratiseaz ramura
8/8, seamena cu cunoscutul Lndler.
aeriana. Florile silnt numeroase si dispuse in
Allen, G-rant, naturalist i romancier engl., n. umbele terminale. Periantul cu 6 divisiuni, in
1848 in Kingston (Canada), absolv universitatea 2 verticile; androceul cu 6 stamine. Ovarul triIn Oxford, si se dedich ca zel directiunii dar- locular, devine la mataritate o capsulet, ce se
viniste, in care e privit de unul dintre cei mai deschide prin 3 valve. Toate speciile acestui gen
apti representanti.
contin un oleu volatil sulfuros, care le da un
Allen, struguri; corcitura de vite europ.
miros particular. Genul Allium L. contine vr'o

amen, de coleare galbenie, cu aroma placuta. 250 specii, ce cresc mai cu sama in Europa,
in nordul Africei, in Abessiuia si in Asia extraNa resista filoxerei.
Aller, anent al rialui Veser, 162 km. lung.; tropicala; unele se mai gasesc prin America de
In parte navigabil.

uord si in Mexic. Multe din speciile acestui gen

latita presto toata supraata panintului. La 1891

avea 30,626 membri. Scopul societtii este apararea judaismului i emanciparea Evreilor de sub
toate legfle esceptionale. Comitetul central de
60 membri resida in Paris. Subcomitete se afla

A. sativum L., numita de popor Usturoiu,

Ai u. A. Porrum L., namita vulgar Pr as sau
Ceapa bland. A. Ascalonicum L., vulgar

Allersheim, sat in Bavaria langa riul Ries; creso spontaneu i prin regiunile noastre, asa
aci au invins Francezii pe Bavarezi sub Mercy, este A. Ursinum L. numit in popor Le u rda
care cadu in lupta (1645).
san Ain de p ad u r e, cresce prin padurile
Allia aflueut din stanga al riului Tibru, din tunede i umbroase pana in regiunea monsus de' Roma; aci au batut Gallii pe Romani in tana superioara. A. .Rotundum L. vulgar P ur.
18 Iulie (dies alliensis) 390 a. Chr.
A. Scorodoprasum L., numit de popor A i ul
Alliance israelite universelle, societate inte- erpelui etc. Unele specii de Allium L. se
meiata in Paris la a. 1860 prin mai multi Ewer cultiva foarte mult pentru trebuintele culinare
de frunte (Ad. Crmieux Alb. Cohn etc.), acum precum: A. Cepa L., nurnita popular Ce ap a.

Hasme. A. Schoettoprasum L., popular Arpacica, A r b agi c etc. Huele se cultiva ea plante
in toate statele. In Ungaria s'a latit societatea ornamentale pentru frumseta florilor. Allium
dela 1868 si numera foarte multi

astfel sativum L. intrebuintat in medicina ea vermifug ;

incat unul din comitetele principale

membri'
se afla in tan moral nostru intrebuinteaza Us tur oiul
Budapesta.. Societatea in fiecare an tine o adu- contra divemelor boale, adesea in legatura cu
nare generala in Paris. Taxa de membru e de descantecele.
[Z. C. P.]
3 floreni.
Allmann, George James, zoolog, n. 1812 in

www.dacoromanica.ro

Allobrogi

Mina.

119

Cork, profesor in Edinburg dela 1855-1870,

All' unisono, term. music., insemneaza a canta
pana la 1883 a fost president al societatii Lin- la una si aceeasi inaltime cu alta voce, si este o
nean Society. El a tractat polipii hydroidi ai prescurtare a scrierii.
expeditiunii dela golful arnerican si Challenger ;
Allyl, este un radical admis in compusi din A.,
a scris: Monograph of the Freshwater Polizoa cari se gasesc in natura in oleurile etherice ale
(1856) si Monograph of the Gymnoblastic Hy- usturoiului si ale mustarului mai ales. A. al codroids (1871-1872).
merciului este un Dialyl ei presinta un lichid
Allobrogi, (A 11 obroge s, locuitorii teritorului fara calcare, cu miros etheric, analog mirdsului
strain), popoi celtic in Gallia narbonica, intre de ridiche; aprins, arde cu flacara luminoasa.
Isara (Isere), lanai Genf si Rhodanus. Fiind
Alm, (germ.) nuraele pasunilor si a stanelor
aliatii Carthaginenilor, aa fost supusi Romanilor din Alpi.
de Quintas Fabius Maximus la 121 a. Chr., care
Alma, riulet in peninsula Crimea intro Cupaa si primit conumele de Allobrogicus; din popor toria i Inkjerman. Ad au batut Fraucezii
resboinic A. au devenit cu timpul popor agricol. Englezii, sub Saint-Arnaud si Lord Roglan, pe
Capitula lor a fost Viena (Vienne), iar orasul lor Rusi sub Mentsicov (20 si 21 Sept. 1854).
de granita in spre Helvetia, Geneva (Genf).
Almacks, (engl., pron. elmex), numele balurilor
arangiate in Anglia in cercuri restrinse pe calea
Allochroic, (gm.) in colori variate.
Allochroit, mineral, variatie de grenat ordinar. subscriptiunii. Mai demult eran cele mai cerceAll' octava, term. music., care arata, ca o voce tate petreceii ale lumii elegante.
Almaj, v. Alma.
sa execute un pasagiu in octava cu o alta voce.
Allodoxia, (rec.) alta parere ; in teologie se
Almakerk, v. Malencrav.

folosesce in intelesul de credinta ori parere

Alma mater, (lat.) mama nutritoare; mune

ce se da universitatilor.
Allogamie, termin relativ la fecundatia planAlmanach, (arab.) efemeride astronomice
telor, se aplica atunci, cand ovulele dintr'o floare calendare astrologice. Un A. a fost publicat in
sant fecundate de polenul produs de alta floare. limba lat. si germ. de Regiomontanus la ordinal
fie el florile apartin aceluiasi individ (geitono- regelui Mathia Corvinal. biela secl. XVII. A. incep
gamie), fie cg apartin la individi deosebiti (xeno- a publica afara de sciri astronomice i calendagamie). A. este casul general in fecundatia plan- ristice Anca i alte date folositoare i bucati litetelor. Ea este inlesnita foarte mult prin dispositia rare, iar in timpul mai nou partea lit, a devenit
relativa a celor doue organe sexuate din floare cu totul preponderanta, incat astadi se da nu(androceu i gineceu), precum i prin marimea mele A. la numeroase publicatiuni periodice pur
si epoca respectiv a completei lor desvoltari iterare. Societatea acad. Romania Aura. din
(v. heterostylie, dichogamie, fecundatie prin in- Viena a publicat 2 A.-uri de incontestabila vasecte, vnt). (Cf. H. Mall er, Die Wechselbe- loare literara i sciintifica.
ziehungen zwischen den Blumen und den ihre
Almandin, grenat aluminosferios de coleare
eronata.

Kreuzung etc. in Schenk's Handbuch der rosie, ros-bruna; se gasesce in Ceylon, Pegu,
[v.]
Botanik.)
Brasilia, Fahlun etc. si se intrebuinteaz in
Allonge,

V.

bijuteria.

Alonge.

Allopathia, meted de vindecare, folosind mijAlmanzor, (arab. pe care Dumnedeu il ajuta

loace contrare procesului morbului. Tocmai con- la isbanda.), al doilea Calif din dinastia Abbatrarul homeopathiei.
sidilor, cu numele intreg: Aba Dsalas Abdallah
Allotria, ceva accesoriu, secundar, ce nu se ibn Mohammed, n. 712; la 754 ajunse la domnie.
tine de obiect.
si milli la 775 in Bir Maimun, in drumul de
Allotriomorph, term. petrografic, se intrebuin- pelerinagiu la Mecca. A. a fost fundatorul Bagteaza pentru a caracteriza toate acele minerale, dadului (763). Isi castigii mari nierite prin calcasi se consolideaza bite() roca eruptiva tocinai tivarea i la(irea literaturii arabe.
la sfirsit, i cari prin urmare ocupa interstitiile
Alma', numire topografica, se gasesce foarte

lasate intre rainerale deja consolidate. Forma des in Rom. si in parle rom. ale Ung. ea
lor nu va fi geometrica, s. e. quarz in granit, mime de regiuni, vai, munti, riuri i comune etc.
in xenomorph.
In Romania: A., p ar err in j. Neamtu, plasa
Allotriophaghia, (gm.) mania de a inghiti Piatra-Muntele, isvoresce dintr'o ramificatiune
lucruri ce nu se pot gusta, lucruri gretoase si a deal. Tarnita i Muncelul, trece pe la schitul

primejdioase ca: sticla, cie, paradnt.

Allotropie, (gree.) v. Isomorphism.
Alloxan, se produce la oxidatiunea acidului
uric, dar se afla i in sucul intestinelor la catar
intestinal; formeaza cristale fara coloare, solubile in apa i alcool. Coloreaza pielea rosu, din
care causa se folosesce la sulemeneli.
All right, (engl) pron. lrait = toate in ordine.
Allston, (pron. alst'n), Wasehington, pictor
poet nord-amer., n. 1779 in Waccamav, Carolina

si s. Almas

i se vana in p. Cracau. Limp

acest pareu se dice ca ar fi avut loe odinioara

o lupta crunta intre Romani si Unguri.
In Ungaria: 1) A., com. mica in cott. Arad.
cerc. ebis spre sud-est. La a. 1439 se amintesce sub numirile: Almasul inf., sup., mare si
Almasel. In comuna sant 397 case 1976 loc.,
toti Romani gr.-or., vorbesc numai romanesce
si au port romanesc. Parochia regulata din
sed.

biserica e pompoasa, s'a zidit din

de sud, t la 1843 in Cambridge langa Boston. piatra la a. 1853 dupa planul aprobat anca in
Membra al academiei eng/eze. E numit de com- a. 1797, dolls scoale de piatra regulate. Pe tepatriotii sei Tizian american.
ritorul comunal s'au cultivat mine de aroma,
All's well, (engl.) toate in bun pace; in ser- adisant parasite. Teritorul e 5585 jug. cat. Agrovicial marit. engl. respunsul pazitorilor la stri- , nomie, pomarit i prasire de vite cornute. 2) A.
gatul oficerului de inspectiune.

com. mica in cott. Biho r, cerc. Margita, 233 case,

www.dacoromanica.ro

120

Alma

Almonte.

1137 loc.; intro cari 1060 Romani gr.-or.; vor- com. Rudaria. Cati Dungre formeaza deflleul
besc numai romanesce si au port romanesc, au romantic Clisura.
seoala regulata. 3) A. (J abuk a), com, mare in
Alma-Vale, 1) Valea-Almafului, vale manoasa
cott. T or onta 1, cerc. Panciova, 603 case, 3279 su- In Banat, cott. Caras-Severin, formata de ritil Nera

flete, German' rom.-cat. si Romani gr.-or, Teritorul e 12,954 jug. cat. 4) A. coin. mica in
cott. Huuedoar a, 1569 loc. romani, mine de
argint cu 140 lucratori i productiune
auuala de preste 30,000. fl. 5) A. mar e com.
mica in cott. Cojocnei, 1627 loc. romani. 6) A.

Balzslifiza, v. Balan.

situata intre comunele Prilipet si Moceris. Spre

nord e incungiurata de muntii Plesuva, spre

sud de Cracu Alma.sului. Are mai multe paras

(i. a. Minisul) i cateva comune. bine situate.
Painntul e roditor. 2) Valea-Almaplui, riulet
in partea nord-estica a Ardealului; se compune
din mai multe parae, dintre cari mai insemnata

A., protopopiat roman gr.-cat., la care apartin e Valea-Fildului. Cursul seu are directiunea nord17 parochii i 5 fllii, cu 9318 de credinciosi; estica, lar pe la Jimborul mare se indreapta spre

resedinta in Almasul mare.

Almaff, Cneziatul, era situat pe valea Almastilui in Banat, si se marginea cu Dunarea, unde
avea cetatea Dr enco v a. La 1484 Mateiu Corvinul doneaza pe sama lui Jacob Gerlesce in eneziatul A. comunele : Gerlisce, Iasalnita, Rudaria,
Rustnic, Pripilet, Herniacova, Marjina i Selisce.
Un alt act regal din 1555 dovedesce, ca la acest

nord si dupa un curs de circa 16 oare se varsil

In Somes dinjos de Tihu. Pe valea lui stint a.sedate

17 comune. In valea riuletului Almas s'a intmplat lupta dintre Gehl, ducele Romanilor din
nordul Ardealului, i Tuhutum, ducele Maghiarilor,

cand acestia au navalit mai antaiu in Ardeal.

[Silv. Mold.]

Almeel,

1) A. com. rur. in Rom., j. Mehe-

cneziat au apartinut comunele : Bozovici, Lapusnic, dinti, plasa Campul, cu 1800 loc., cari se ocupa
Nun*, Logecliu, Prevalatiu, Tinco, Zadraia, cu agricultura i cu prasirea vitelor ; In partea de
Pades, Tergovisce, Mendrinac i Tisovita. Din vest a comunei se afla Dea1nJ Brancoveanului,

jaiba a familiei ilimfy in sed. XV. contra numit astadi i dosul gropilor, , unde-se ved urme
cnezilor (nobiles kenezii in districtu Halmas com- de ziduri vechi. In coinunele A., Vladaia i Cor-

morantes remetei Himfy Emericus), cari in co- lot elu se sustine pana asta(ll o legenda popor.
muna Cosgia 'i-au facut daune, se constata, ca foarte interesante cu privire la familia domniaceasta fanulie a fost proprietara in cneziatul A. toare Brancoveanu si la soarta ei. (Cf. N. D.
Tot acest Himfy la 1430 a recercat pe seful Spineanu: Diet. geogr. al jud. Mehedinti. Bucuordinului Ioanitilor Nicolae Kadvicz ca sa se in- resci, 1894.) 2) A. com. mica in Ung., cott.
trepuna contra nobililor din Almas. cari Ii fa- Hunedoara, 537 Ion Romani; mine de aur i arcura mari daune in posesiunile din acest district. gint, productiunea anuala circa 30,000 fl.
Familia Ciornescilor Anca avea posesiuni in
Almeida, fortareata in provincia portug. Beira,
acest district. La 1540 Varvara, fata lui Mibaiu la granita, cu 1680 loc. La 1810 (Iu1.Aug.)
Ciornea, a dat ginerelui ei Mihaiu Dorcu, nobil a fost aparata vitejesce contra Francezilor; la
din Caransebes, proprietatile partiale din cne- 3 si 4 Main 1811 invingerea lui Wellington
ziatele Meediei si A. aflatoare in Lapusuic, Cra- asupra lui Massena.
loposvita, Calvita i Drencova, apartinetoare de
Almeida, 1) A. Don Francesco d', erou porA.; se constata aceasta posesie si din acea im- tughez, din familia vechilor conti d'Abrantes, deprejurare, ca la 1452 Joan Selisce s'a presentat nutnit de regele Emanuel I. la 1505 prim vicela judetul din Caransebes ca s puna jurarnnt rege al Est-Indiei ; a supus statele Quiloa, Cananor,
pe langa Mihaiu Ciornea in causa posesiunii Cochin, Kalikut, Malakka s. a. 1- 1 Mart. 1510
Drencova din districtul A. La 1598 pasa E u c an la reintoarcerea sa spre Portugalia inteo incaa trecut Dunarea i intrand in cneziatul A. a de- ierare cu indigenii la Saldanhabai.
vastat tinutul, la care navala turceasca Romanii
A. Nicolo Tolentino d', poet portughez,
luand arme au atacat pe Turci si 1-au infrant mai ales satiric, n. 1745 in Lisabona, 1- tot acolo
cu desavirsire; omorand pe pasa Eucan, 'i-au In 1811. A publicat Obras poeticas (1802,2 vol.)
taiat capul i '1-au trimis lui Sigismund Bthory
A. Yoao Babtista Garett d', poet i polila Alba-Julia, care '1-a infipt d'asupra perfil ce- tician portughez, n. 4 Febr. 1799 in Oporto. a
tatii. La 1626 principele Bethlen Gabor con- fost rninistru de culte, membru al Cortesilor,
stata, ca cneziatul A. ayes 100 oameni cavalerie orator de influinta, t Ian. 1854 in Lisabona.
100 infanterie permanenta. A. in sed. XVIII. El a publicat 16 vol. Serien i mai remarcabile
a fost ocupat de catr Turci si cu aceasta a apus multe dratne, poesiile epico-linee Cam8ese gi
institutiune nationala de veactui sustinuta. La Adozinda si poesia satirica Ilona Branca.
1688 A. fa reocupat de generalul Veterani.
Almeria, provincie litorala a regatului span.
[V. Grozescu.]

Almae,

Andalusia, ca areal de 8704 km2. si 340,000 loc.

schit de calugaiite in j. Neamtu, Capital a A. langa M. Mediterana cu port in-

plasa Riatra-Muntele ; la inceput se dice ca era semnat si 36,200 loc. In apropiere stint isvoare
destinat pentru calugari; astadi insa este populat minerale i topitoare de plumb.
de 20 calugarite.
Almonte, Llon Juan Nepomuceno, general si
Almal-Cracu, (C-Almafuluz), partea de mijloc a barbat de stat mexican, n. 1804 la Valladolid,
muntilor Severinalui dela Dunarea de jos, situati de origine indiana. 1841 ministru plenipotentiar
intre Dunare i lint Nera, 30 km. lung. Intre in Washington; sub Santa-Ana comandant in
opotul non si Sawa formatiunea acestor munti resboiul contra Nord-Americei, 1857 ambasador
e de o frumseta deosebita. Pismui mai insemnate:
Tilva Cornului (794 m.) tanga com. Ravensca, T.
malta (854 in.) langa Sopotul vechiu, T. Znamenului (1019 m.) si T. Gabrutului (992 m.) langa

in Paris, unde consimti la planurile lui Na-

po/eon III. urzite contra Mexicului. In 10 Iunie

1863 a intrat cu Francezii in capitala i a fost
ales president al Yuntei de guvernament; dupa

www.dacoromanica.ro

Almoravidi

121

Aloe.

moartea Imp. Maximilian s'a refugiat In Eu- prinde vr'o 14 specii respilndite In Europa; In
ropa t 22 Marti 1869 In Paris.
nordul si in central Asiei, In America de nord
Almoravitli si Almohadi, douo dinastii mau- si In Andii din America de sud. Dintre opeciile

rice. Semintia maurica a Almoravidilor a fost genului Alnus Gaertn. insemnam: Alnus sneana
ciistigata pe sa na islamului rain arabul A.bdallah Willd. numit de popor Aria sau An in, A n in-

ben Yasin; pe la 1070 a intemeiat statul Ma- alb , cresce prin luncile si pe malurile torentelor
rocco, si sub Iusuf ben Tasfin a cucerit aproape din regiunea montana si subalpina din partile

intreaga Spania (1086). Almo ha di i (Muahedin), noastre. Alnus glutinosa Gaertn., numit popular

o secta fanatica, dupa cucerirea terii Marocco Aria sau Anin-negru si in fine Ainus vila 1146 sub Abd-ul Momee, au nimicit domnia ridis DC , numit de popor Liliac-de-munte,
Almoravidilor, au purtat lupte in Spania cu cresce prin pasunile pietroase si umede din resumes. La 1212 au fost alungati prin Castilieni giunea alpina. Multe din aceste plante au prodin Spania, i revolutiuni interne au pus capet prietati medicinale sau industriale. Asa este A.
si slomnirei Almohadilor.
glutinosa Gaertn., a cand scoarta adstringentA
Almos, cipetenia Maghianlor In drumul lor a fost intrebuintata pentru a combate anginele
din patria strabuna catra Atelcuzu, unde a fost
frigurile intermitente. Frunzele erau consideales de principe fial seu Arprid (v. ac.) A. a rate ca vulnerare si li-se atribuia proprietatea
perit probabil cu ocasiunea devastarii Atelcu- de a opri secretiunea laptelui. In America A.
zuluj (895) prin Peconegi. 'nil scriitori sustin, serrulata W. se intrebuinteaza spre a combate
ca ,A. ar fi numai o figura mitica.
afectiunile cutanee scrofuloase i sifilitice. Se
Almos, priniul, fin' regelui ung. Gza I. (1074
papa 1077) si al printesei grece Sinadene, a
fost primal guvernor al provinciei croate anectate

la Ungaria. Regele Coloman '1-a denumit guvernor al partilor de Iiinga Tisa, dar resvratindu-se In patru ninduri, a fost prins, inchis inter)
manastire si orbit impreuna ca fiat sou Bela. A bia

la 1127 s'a putut refugia In imperial bizantin.

Regale Stefan II. 'i-a adus cadavrul in teara,
depunndu-1 in cripta regeasca din Alba-Regala.

Almosd, com. mare in cott. Bihor, 1783 loc.

Maghiari si Romani.
Almquist, Carol Jonas Ludovic, poet svedian,
genial si productiv; n. 1793 In Stockholm, studi

teologia si intr in cien. Pentru vederile-i liberate ajunge In conflict ca autoritatea supenoara
scolara si demisioneaza ; 1851 fugi in America,
fiind suspicionat Cu inveninarea unui camatar.
Dela 1865 trai In Brema sub numele C. Westermann, t acolo 1866. Opul lui col mai insemnat e o
colectiune de felurite poesii romantice. Mai sense
romane, drarne, poesii epice, scrieri umoristice,
istorice, entice, filosofice si de economie nationala.

Opurile lui au aparut 1874-75 In IV. tom.; biografia de Ahnfeldt 1876.

[Dr. Elie Cristea.]
Almucium, (tat) liairdi purtata In sed. XIV.
de preotii germani; mantea de piele cu gluga
In diecesa Coloniei parochii o poarta si astadi.

Aloe soccotrina.

atribue proprietAti analoage plantelor: Alnus cor-

difolia Ten., A. rubra Bong. si Alnus incana

Willd., care se intrebuinteaza in industrie ca
tinctorial, iar lemnul in timplarie. Multe din
speciile genului Alnus stinecultivate ca plante

Almuda, 1) mesa' a de bucate in Mexico = 4.5671. ornamentale prin par curi.

2) Mesura de lichide in Portugalia si Brasilia,

[Z. C. P.]

Alocutiune, (lat) agraire, discurs scurt de

16.540 1.
ocasiune. Remand numiau alocutiun i vorbirile
Almugimpha, arbore scamp amintit in biblia; adresate de imperati sau generali militarilor. De

se dice ca ar fi crescut in India si Persia.

Almukantharat, (arab) numele acelor cercuri

de pe bolta cereascrt, cari gait paralele cu orisonu/. Stelele ce se afla pe acelasi cerc, au lealtime egala.
Alnoch, general austriac; la 1849 a dispus

am, in numismatica, se da acest mime si medaliilor, cari represinta pe vre-un general vorbind militarilor, asedati cu stindardele inaintea
lui, chin se ved pe medaliile lui Traian si Marta
Aureliu. In oval media alocutiuni se cliceau scrisorile regilor Franciei, prin cari vestiau provin-

darimarea podului de lanturi dintre Buda si ciilor regatului sosirea sailor trimisi, missi
Pesta; mina lesa, fiind reu aplicata, a facut pa- do in i n ici. Astadi se numesc alocutiuni mai
tina paguba in pod, dar a causat moartea,lui A.,
pe care '1-au innecat gazurile prafului de pusca.
Alnus Gaertn., gen de plante din familia Cupuliferae, tribal Betuleae, cuprinde arbori sau arbusti cu frunze alterne caduco, peninerviate, serrate sau mai rar intregi. Florile stint unisexuate,
monoice si dispuse In amente. Cele mascule in
amente lungi, apar toamna, cele female in amento

cu sama vorbirile, ce le tine Papa catri colegiul

cardinalilor cu ocasiuni diverse, ca de

pilda-:

anal nou, onomastica, aniversarea alegerei Papei

s. a. Alocutiunile aceste au de multe ori si caracter politico-bisencesc.

Alodiu, rnosie libera, In contrast cu mosia ingreunata ca oarecare servitute.

Aloe L., (alloeh, arab) gen de plante din faacuite (ovale), upar primavara. Acest gen ea- milia Liliaceelor, tribal Aloineae, originar dela
Enciclopedia roman. Vol. 1.

www.dacoromanica.ro

122

Aloes - Alpar.

Capul Bunei-Sperante, se afig finca in Africa vesc ea si chnd ar fi serse pe dosul cambiei,
australa i tropicala, Asia occidentala, regiunea respective al copiei cambiale. (Cf. I. Socaciu
mediteraneana, insulele Calrare, cuprinde cam pag. 60 si form. VI. intro pag. 70 si 71; N.
la 80 specii. Tulpina lor e ori foarte scurta, ori Nilvan, .Calauza in dreptul cambial 1896,pag. 65.)
frutescenta, arborescenta, simpla ori raAlopecurus , gen din familia Gramineelor,
mificata. Au Eji tulpina i frunzele grasa, car- tribal Phalarideelor. )1ante erbacee anuale sau
noase. Frunzele dispuse in roseta au marginile perenale cu inflorescenta in spic sau panicula
spinoase dintate. Inflorescente axilare sau pseudo- spiciforma. Spiculele siint uniflore ca glumelele

terminale adeseori alungite, simple sau ramificate. Flori insotite de bractee scarioase. Scgmentele periantului concrescute phna la virf
tub, ori la virf putin libere i intinse. Stamine
6 exerte. Multe specii shnt ornamentale cultivate iarria in florarie rece, vara la soare
Altele (ca Aloe soccotrina L.) shirt insem-

concrescute la basa. Speciile acestui gen creso

extras din diverse specii de Aloe, ai nurnit popular Sabur. Specifie, ce dau Aloes, stint numeroase, iar procedeurile de extragere variabile
In diferitele teri. Se cunose trei varietati de A.
dupa caracterele exterioare : 1) A. lucid, roscat,
mai mult ori mai putin transparent, cu miros
placut ; 2) A. hepatic, cu coloarea ca a ficatului,
netransparent, impur, amestecat Bind si eu alte
substante; 3) A. cabalin (caci se intrebuinteaza
de medicii veterinari la cal), e cel mai impur
din toate ; se presinta in masse negre, cu miros
gretos, gust displacut. A., Mat in dose mici,
activeaza functionarea stomacurilor lenese ; se

Lippia L. din familia Verbenaceae, tribal Verbeneae, euprinde arbusti ca ramurile verticilate.
Frunzele lor glut ternate, lanceolate, ascutite,
intregi sau putin dintate. Florile mici, violacee

In Europa ai Asia temperata. In Ronainia se

afla vr'o 4 specii, dintre cari A. pratensis L.
cresce pe female umede si e cunoseuta sub nu-

mirea de codina.
[A. Pr.]
Alosa, pesce, un gen de Scumbrite (C 1 u pe id e); A. V u I gar s traiesee in mai toate
Date, caci serva la scoaterea unui sac reinos marile Europei si se suie in luna lui Maiu in
munit Aloes. (V. ilustr. pag. 121.) [S. St. R.]
riuri pentru a se reproduce. Se consuma malt
Aloes, name ce se da plantei Agave ameri- sarat i afurnat.
[A.]
cana, precum i suclidui rsinos solid sau lichid,
Aloysia Ortega, subgen de plante din genul

dispuse in panicule terminale. Ualicele pubescent

cu 4 lobi rotunditi ; corola gamopetala cu 4 lobi
scurti ai egali. Androceul compus din 4 star:nine

didyname. Ovarul liber cu 2 senziloje, uniovulate. Stilul simplu cu un stigniat obtus. Ovarul
devine la matmitate 2 achene. Specia Aloysia
citriodora Ortega (sau Lippia citriodora Kunth.
sau Verbena triphylla L'Herit.), este un arbust

originar din Peru si Chili si se cultiva prin

da finca la durerile eerebrale chronice, caci orangerii gi prin casele oarnenilor. Poporul nostru
lucreaza asupra ficatului congestionat, determi- cunoasce hceasta planta sub numele de L anand evacuarea bilei i o eliminare de stinge; m it a, din causa frunzelor, cari frecate putin
In fine se da in casuri de constipatiuni. Nu dau un zniros placut de lannlie. Gustul frunzelor

Insa toate persoanele trebue sa useze de el fara este amar, picant si aromatic. Toate partile plantei
o prealabila indicatiune din partea medicului, shnt escitante, antispasmodice, stomachice, din
care singur scie daca trebue folosit, cat si com. care causa so intrebuinteaza in infusiuni thei[S. St. R.]
Alogia, (grec.) nesocotinta, absurditate.
Aloiqi (A lo id e s), in mit. greca oamenii

forme (5-10 grame pentru 1 litru de apa) ca

sudorific. Frunzele uscate de Aloysia citriodora

cei Ortega se intrebuinteaza pentru arornatisarea

mai frumoai, aproape ca Orio n. Aloe us (plan- cremelor.
[Z. C. P.]
tator), tatal lor, i Iphimedeia (painntul de culAlpacca, argint nou, un aliagiu de nickel (nicol)
tura, fructifer), mama lor, cu ajutorul lui P o- argintat, apare in comerciu sub diferite numiri:
s e id on au nascut pe Otos (pisator de bucate) Argint de Peru, argint de China, Electroplat,
ke Ephialtes (tescuitor de struguri) i acestia Christoffle etc.
la rnceput erau miei, dar au crescut ea uriesi
Alpaga, Auchenia paco Desm., animal sagas'au imbuibat in bunatatile pamntului, apoi tor, gen de Lama, cu peri lungi si fini, de

pe Ares (deu de resboiu) 1-au legat in fiere coleare alba ori neagra ai de rnarimea oilor
(agricultura inimica resboiului) i in indras- noastre. Atat 'Ana cat i carnea e pretioasa.
neala lor an atacat si pe cleii din Olimp, dar Traiesce in America de sud, mai ales in Peru.

Apollo cu sagetile sale (raze) 'i-a omorit (dupa

soceri i cules).
[Atm.]
Alonge, (franc. Allonge) lungire , bucata de
hhrtie lipita de o cambie sau copie cambiala cu
scop, ea sa se continue pe ea girurile, cari nu
mai incap pe dosul cambiei sail al copiei. De
sine se intelege, ca cambia sau copia se provede
ca alonge namai atunci, and e trebuinta. Pe
aceea parte a alongiului, care sta vis-h-vis cu
fata cambiei, se serie numirea alongec ea titlu
apoi sub aceasta nurnire se serio rnomentele
mai insemnate ale cambiei; iar pe ceealalta

Alpr, campie pe termurele riului Zagyva,

are, cu ocasiunea ocuparii Ungariei de catra

Arpd, era proprietatea principelui bulgar Zalfin.

Dupa traditiune Arpd cere dela Zaln sa-i trimita un manunehiu de iarba de pe campia Alpr,

sa vada cht e de dulce. Aici a batut Arpd mai

thrdiu pe Zalan, care avea pe aceste locuri o
eetate puternica.
Alper, Loan, pictor roman, cu adeveratul mune

loan Alexandra Paraschivescu, n. in Bucuresci

Ja 30 Ian. 1855. Dupa absolvarea studiilor
giumasiale, s'a inscris la facultatea de drept, dar

parte, care infatiseaza o prelungire a dosului n'a luat acolo licenta, devotandu-se Cu total
cambiei, respective copiei, se scliu giruri ca picturei, pentru care avea de mult predilectie.
continuare dela cambie sau copie, se pot serie Avnd a se lupta cu lipsa d,e mijloace, a primit
si eventuale cesiuni, garante (aval) ai adrese de si un post ca impiegat, umplnd tot timpul liber
necesitate. Girurile etc. scrise pe alonge se pri- cu arta sa. A petrecut chtva timp si ca profesor

www.dacoromanica.ro

Alpart

123

Alpi.

de topografie Inscoala militara, dar parasi curnd primordialg. a A.-lor. Dad s'ar put obli paurile
postal pentru a se dedica cu total picturei. A. A.-lor, ei ar castiga in latime 120 km. Uncle
este un fel de autodidact, care a invetat nurnai erosiunea a intimpmat piedeci mai mici ori mai

dela un singur maestra: natura; el n'a facut nici

un fel de studii in strainatate; a fost influintat
In catva prin peisagiurile lui Andreescu, i oarecum prin Grigorescu, asemenandu-se ca el in

mari, acolo se observa o indoitura i amestec

mare de paturi, iar unde erosiunii nu s'au opus
masse mai vechi, acolo paturile stint mai regu-

late. Aceasta se observa ku in grupele singuratice.

sentiment si alegerea motivelor, dar deosebindu-se Pe hartele geologice ale A.-lor se arata 3 zone :

de el prin caracterul melancolic si sentimental,

care-'1 apropie de unii peisagisti francezi. Dupa
ce s'a ocupat mai mult cu florile, se instalase
pe termurile Mari Negre, zugravind valunle ei,
iar mai in urma la poalele Carpatilor (Campina),

descriind ca penelul seu selbatacia muntilor.

'eel mai apreciat tablou al !hi de acest soja este
Turma de oi la adapat , care se afla in museul
din Bacuresci.

o zona centrala, una sudica si alta nordica la-

terala. Zona central i consta mai ales din

masse de gneis-granit de diferite forme (granitul

curat e rar) invalite in paturi de schist.

Z o-

nele later al e constan mai ales din formatiuni

varoase. Zona centrala mai ales e bogata in

minerale rari

pretioase ca: aun, a r am ts

plumb, nickel, cobalt si mai ales fier. In

zonele laterale se afla plumb, dar cu deosebire

Alpart, v. Olpret.
s a r e. Forma exterioara a diferitelor parti din
Alpargotas, (span.) opinca, incaltamintele in- Alpi difera dupa felul sedimentarii i calitatea

fanteiiei spaniole ; foarte igienice; introduse in materialului, din care sfint compuse.
armata prin un decret regal deja la 1694.
Deja de timpuriu s'a simtit trebuinta a se
Al pari, term. comerc., inseinneaza e gal in face o inipdrtire a Alpilor. Impartirile mai usivaloare. Daca pretul unui efect este egal cu no- tate s'au facut din consideratii etnografice, pominalul aceluia, atunci se dice, ca e al pari; litice ori hidrografice. Mai corecta se pare iinpeste p ari daca pretul (cursul) efectului e partirea A.-lor, ata dupa forma lor plastid cat
mai mare decat nominalul, si sub p ari daca
dupa constitutia geologia, in dotal rupe mari,
cursul e mai mic dead nominalul.
despartite prin aepresiunea aflatoare intre LagoMaggiore i lacul Boden. Massa din spre vest
Al peso, term. comerc., = dupa greutate.
Alpestra, regiunea alpestrel, plante alpestre dela aceasta depresiune se numesce Alpii
(sub-alpine) numire, ce se da regiunilor putin vesti ci, cu grupa centrala Mont-Blanc si Monteridicate din muntii inalti, sau plantelor ce cresc Rosa; massa estica formeaa Alpii esti ci cu
pe munti putin inalti, ori in regiunile inferioare grupa centrala a muntilor Oetzthal.
ale muntilor mnalti. Astfel de plante, ce cresc
I. ALM VESTICI
In regiunea alpestra (sub-alpina) sfint: Stejarii,
Fagii, dar mai des Bradii, Frasinul, Mesteacanul, se intind dela M. Mediteranfi spre nerd i nord-est
Alnus viridis, ca arbori;

ca arbusti: Afinul
(Vaceinium Myrtilus), Lonicera, Ribes etc.; ca
ierburi: Melampyrum nemorosum, Pyrola secunda, Mulgedium alpinum etc.
[S. St. R.]
Al pezzo, (ital.) term. comerc., = dupa bucata.

Alphart, moartea lui , poem eroic german

dela finea secl. XII.; pastrat in o prelucrare

manca din sed. XV. Tracteaza in mod miscator

moartea tinerului A., atacat i ucis de necredincioii Wittich i Heime.
Alpheios (A.1 pheu s), riul principal al Peloponnesului, isvoresce in Arcadia si se varsa
Marea Ionica din jos de Olimpia; acum se numesce Alfeo sau .Rufia.
Alpit cel mai puternic complex de munti si-

pana la depresiunea amintita ; se subimpart in

mai multe grupe : A. mariti m i, intre sesul lombardic i valea riului Verdon (Cima dei Gelas
3188 in.), cu pasul Col di Tenda; dela acestia
spre nord sa intind A. cotti ci, ca pasul Col
de Genvre (grupa Pelvoux, cu piscul Ecrius
4103 m.); intre vaile riurilor Arc si Dora-Riparia se incepe grupa A. gr aici, cu pasul MontCenis i vestitul tunel de sub Pointe sur Frjus,
pasul St. Bernhard cel mic (Grandes Rousses
3478 m., Grand Paradis 4052m.); in A. S a voiei

se ridica massa colosard a Mont-Blanc ului

cu directie spre nord-est; culmea acestui sir nu se
scobora nicairi sub 3000 m. i e acoperita preste tot

cu glaceri; piscul Mont-Blanc (4810 m.) e cel

tuati in jalma Europei intre gradele 431/2 si mai limit in Alpi i in Europa; pe langa el mai
481/4 lat. nerd., 5 si 16,12 long, est. dela Greenwich, sfint piscurile Aiguilles (Aiguille Verte, Aiguille

intindndu-se dela sud spre nord i nord-est in- de Dru etc.); de ad se lasa culmile pogorand
tr'un arc lin-serpuitor de 1100 km. lung (dela Sa- spre lacul de Geneva i catra valea Rhonelui;
vona pana la Viena), pe un areal de 176,000 km.g spre est dela acestia se afla puternica massa a
Cele mai multe piscuri ale A.-lor ajung inaltimi A. pennini (Wallisi) inspre sud dela valea
de 3000-4300 m. Cele mad inalte piscuri sfint: riului Rhone, cu pasul St. Bernhard cel mare;
Montblanc(4810m.),Monte-Rosa(4638 m.), aci e Monte-Rosa cu piscul Dufour (4638 m.),
Dom (4554m.), Lyskamm (4538m.), Weiss- Matterhorn (4505), Weisshorn (4512), Combin
horn (4512m.), Matterhorn (4505m.) Cele- etc. Coastele acestor munti se pogoara spre sud
lalte piscuri sfint sub 4500 m.
repentin spre valea Dora-Baltea, spre nord jug
In privinta geologicd A. ni se presinta ca nisce (valea Rhone) se intind lung si mai putin
ruine puternice ale unui edificiu, ale carui con- In dreapta riului Rhone se ridica A. bernici
tari fundamentale au fost mi-coba schimbate cu cu Aletschhorn (4193 ni.), Jungfrau (4167 m.)
desavirsire prin denudatiune (spalatura) i eroFinsteraarhorn (4275 m.); pasul Gernmi
siune. Astadi se afla grape puternice de munti acolo, Grimsel sfint nisce potece greu passabile. Spre
unde dupa structura tectonica ar trebui sa fie vai est dela grupele amintite incepnd ca pasa!
afunde i viceversa. Cantitatea materialului spalat Simplon se intind A. lepontini pana in vaile
das de apa face cam jumetate din massa Rinului posterior si anterior, spre sud pana la

www.dacoromanica.ro

9*

124

Alpi.

Lago-Maggiore; stint 2 catene : una dela Simplon burgi ei cu romantica vale Berchtesgaden ; dela
la St. Gotthard ca piscul Monte-Leone (3565 m.), riul Salzach spre est se intind A. Salzk amm e r -

cealaltd, sub numele de A. Adula, se Intinde gu t cu grupul Dachstein (2996 n).), In nordul

dela St. Gotthard spre est pana la pasul Spliigen? caruia se intinde frumoasa vale Traun (propriul
cu piscul Rheinwaldhorn (3398 m.); rain acepia Salzkammergut) cu minunatele sale lacuri alpine,
munti trece vestitul pas St. Gotthard, pi calea (Schafberg 1780 m. vestit pentra priveliptile ce

ferat cu tunelul taia,t in muntii St. Gotthard; ofera).

pasul Puma duce din valea Rhonelui in valea
In sudul acestor piruri nordice se afl un sis1Jrsere, iar pasul Oberalp de aci In vales Ri- tem de vai longitudinale: in vest vales Inn

nului anterior.

dela pasul Landeck pang,' la Kufstein ; in mijloc

A. Emmenthal, A. Urn, A. Schwyz (cu

acestui grup o formeaza T au e ri i Inalti, al caror

Dela Jacal de Geneva pang la lacul Boden, e v al ea Salzach (Pinzgau) la poalele sudice
pe langd A. bernici i lepontini se intind seise ale Alpilor Kitzbiichl i Salisburgiei; mai inspre
grupe mai mici de munti, cari formeaza poalele est e valea En n s, legatd nemijlocit cu valea
Alpilor spre platoul helvetian. Aceste grupe sfint Salzach pi lungit apoi pana la Dunare.
traversate de o multime de vai longitudinale pi
Spre sud dela aceste vai se intind grupele
traversale, formand i multe basemui i lacuri, A. Zill erth al, despartiti de A. Stubai prin
caen ce le da un farrnec deosebit pi aspect ro- pasul Br enn er, spre nord deja acest grup se
mantic. Aceste grupe stint: A. de Fr e iburg, intinde frumoasa Zillerthal. Continuarea estica a

Rigi), A. Glarni pi A. A ppenz ell. Printre centro este o catend puternich cu directie dela
pi preste aceste grupe tree mai multe pasuri. vest spre est., acoperitd cu glceri mari, ce
ALPII Enid,

incungiurd o multime de piscuri inane (Gross-

Glockner 3797 m., Dreiherrnspitze 3499 m. etc.)

in deosebire de cei vestici, se lgtesc pe teritorii pi cu conste pied* spre Pinzgau (nord), stint
mai estinse i formeazii platouri mai mici ori mai brazdate de multime de vi pitoresci cu cats-

mari. Grupele principale In A. estici stint: A. racte minunate; In sudul lor se intind 2 vi
Rhaetici (Retici) sau Graubiinden, titiati in longitudinale: spre vest valen Deffereggen, mai
doug piruri prin vales Bergen pi Engadin ca pis- spre est valea Mll, ambele desprtite de vaina
curile : Piz Kesch (3422 m.), Piz Linard (3412 m.); Dravei, prima prin A. Deffereggen pi Antholz,
mai multe pasun trec preste pirul din stanga a doua prin grupul Kreuzeck. Vales fiului Blurs
Innului ca: blu, Albula, Fliiela etc. Parten ce desface Tauerii inspre est in done brate, presto
se intinde dela grupa Silvreta (piscul Linard) cari trec primele pasuri bune dela Brenner spre
spre nord-vest pana in valen Rinului, intre vane est, ca Radstdter-Tauern pi Katsch. Bratul
Montafun pi Prttigau, se numesce Raeticon, cu nordic intre Mara pi Enns poartg numirea de
piscul Scesaplana (2968m.); pirul sudic al A. retici A. Stiri ei, cu grupul Tauerii mici sau A. de

se intinde spre nord-est paralel ca sirul nordic;

acest pir e insemnat prin grupa Bernina (Rosso
di Scerscen 4052 in.) acoperit, ca glaceri; ramurile acestei grupe se Intind spre sud pang in
vales Adda si lacul Como, in stanga Caroni se
afla A. Be rg a masc a, cu piscul Monte Redorta
(3039 m.), ale caror ramuri sudice se pierd in
pesul lombardic, iar cele estice se despart de alpii

Seckau, cu pisctuile Hochgolling (2863 m.) pi

Hohenwart (2361 m.) pi cu pasul Hohen- (Rothen-

manner-) Tauern ; inspre est acepti A. se marginase cu valle Palte si Liesing, ale diror isvoare
sant legate prin pasul Schober, unul din cele mai

bune pasuri ale Alpilor, pe ale carui

se afiti pi sementituri. Continuarea muntilor de

ad inspre est sub numele de A lpii stirio-

tirolezi prin Valea Camonica (Oglio), in stanga austriaci se largesce tot mai mutt intro Ducareia pand la lacul Garda se intind A. tri en- ngre i Mura pi se finesce la granita Ungariei tanga
tin i (tridentini) cu grupul Adamello (v. ac.)
Wiener-Neustadt Acepti A. constau dintr'un air
Ortler (3905 m.); aproape de poalele nordice de grupuri pitoresci, cari nu mai au infatiparea
ale lui Order trece cel mai inalt drurn artificial pi insupirile Alpilor inalti, dar sant desprtiti
al Alpilor (Stilfser Joch) din valen riului Etsch prin vdi mai adanci; in directie spre sud-vest
spre Adda. Spre nord dela Order, in stanga
stint brdzdati de daub" yid longitudinale paraleie,
Etsch se afid muntii grupului Oetzth al, legati valea Seize i Miirz, in can din urm trece calea
prin pasul Reschen-Scheideck ca muntii Retici; feratd Viena-Gratz preste pasul Semmering.
piscuri Wildspitze (3776 m.),Weisskugel (3741 m.) Inspre nord acepti munti se pogoard In vaina
acoperiti cu glaceri ; parten esticit a acestor
Dungtrii. continuaren cea mai nord-estica a acestui

numitd A. stub ai, tined are inaltirni considerabile (Zuckerhut 3511 m.); ramurile sudice ale
acestora, Intre Etsch i Eisach, se numesc A.
S a r nth al. Intoctnai ca Alpii vestici, ass pi A.
estici au anultime de grupe in maginea lor nordica, incungiurand ca un brau massele Alpilor
inalti. Aceste grape, ale caror ramuri se intind

spre nord in platoul bavarez, i inspre valea

Dunarii, stilt: A. A lgu ca muntele 5i pasul

Arl; A. no rd-tirolezi,

ca,ri se i'ntind In
platoul bavarez (bayrisches Oberland), stint traversati de 3 drurnuri bune; trecnd vales Innului

brat este p ddur ea Vi en ei, care se termini

la Dunre cu Kahlenberg-ul. Inspre sud dela

Miirz se pogoarii muntii spre tinutul deluros al

Pannoniei. Al doilea brat, sub munirea de A.
Cari n tie i, e cu mult mai scurt, cu inltimi mai
mid (Eisenhut 2441 m., Kuhalp etc.)
In sudul grupurilor centrale asemenea se Intind nisce vai longitudinale, cari le despart de
grupurile sudice. Ape e valea Etschului superior
(Vmtschgau), care sta. in legaturit cu vales
Rienz (Pusterthal), din aceasta duce panul Toblacher Feld in valea Dravei, care petrece Alpii
pand in Ungaria. 8iru1 sudic dela valen

dam de A. K i t z bu c h I, ce se estind spre

sud pang in Pinzgau, spre est pan la valen Etsch incepe cu A. lessinici, cari inspre
Saalach, in dreapta careia se all A. Salis- sud se pierd in pesul lombardo-venetian, lar

www.dacoromanica.ro

125

Alpi.

inspre nord stint despartiti prin valea Sugana topire i inghetare alternativa zapada se preface
de A. dolomiti situati intro Etsch, Puster- in ghetar. Daca la inaltimi se desfac masse de
thal si Piave ; piscuri: Marmolata di Penia zapada ori de ghiata i pornesc la vale, se produe
(3494 m.), Cima de Lagorei etc. intre vaile periculoasele 1 a v in e (v. ae.) De asemenea peSugana, Avisio i Cordevole, apoi mai inspre riculoasa e si ablatiunea, produs prin actiunea
nord-est piscurile Langkof el (3179 in.), Geissler chemicrt i mechanica a apei. Ploi torentiale,
(3182 m.) i Dreischuster (3160 m.) de nisce insofte de furtuni puternice, cari rup stanci
forme nainunate. Intre vaile Piave si Taglia- smut arbori, produc esundarea vailor si riumento pana la Drava se all mai spre nord rilor la ses.
[I. P.]
grupa! niunit A. earn i ci, despartiti prin pasul Din cele precedente result/ a priori, el' nici
Mauthen in doll parti; dela acest pas spre vest viata organica, in special flora Alpilor, privita
e piscul Sand (2801 m.), spre est Alpul de Vil- chiar numai ca resultat al influentei mediului,
la& (2167 ni.); ramificatiile sudice ale acestei nu poate fi uniforma. In general insd massa
catene formeaza A. f riaulici, cari se pierd in preponderant/ apartine florei baltice, in special
amid lombardo-venetian (Monte Cridola 2583 m.,

divis. eentrale ur opene, caracterisati s. e.

piscul Grintouz 2559 m.), presto care trece pasul

DC.) g. m. d. Diferenta climatic/ a A.-lor estici

e inarcata si in vegetatie pria aparenta de elemente pontice
ha chiar estmediterane gi nu
numai la poale s. e. prin specii caracteristice de
stejar, precian Quercus austriaca Willd, de alune
turcesci (Corylus Colurna L. si C. tubulosa
Willd) etc., ei i in regium mai inalte s. e. prin

M. Premaggiore 2471 m.) Preste Alpii carnici

trece pasul Pontebba (Pontafel) spre sesul lombardie. Mai inspre est catena sudica e despartita in doue prin valea Savei. Partes nordicti se
numesce Car avanc a, un Or mai compact (en
Loibl dela Klagenfurt la Laibach; spre sud-est

formeazit A. Steiner cu Ostritza (2350 m.)

districtul Cilli; spre est muntii Bacher i dealu-

rile Cilli se pierd spre Ungaria. Partea sudica (dela

Saya) intro Tagliamento si Isonzo, numita A. i uci, are anca caracteral muntilor inalti (Tringlav
2864 m.), apoi scade spre sud-est repede in d e a1 ur ile Idri a, cari se continua mai departe spre
sud-est in Karst (v. ac.), care e lipsit cu desavirsire de caracterul alpin. Muntii Capella si Vellebit
(v.

In pduri prin brad (Abies excelsa Poli), fag

(Fagus silvatica L.), zadra (Larix europaea

Daphne Blagayana Frey., comuna cu vestid

continental al peninsulei baleane, sau prin renumita Wulfenia carinthiaca Jacq., endemic/

si vicaranta cu W. orientalis Boiss. din Siria si

W. Amherstiana Benth. de pe Himalaia s. m. d.
Din directia ca. dela vest spre est a masivelor
prineipale resulta i pentru vegetatiune, ert A. an

ac.) baga Karstul eu Alpii dinarici, format gi formeaza mai mult (prevalent) o ha-

cari se privesc drept copcie intre A. iuhci

riera mareant, o frontiera, intro flora dela nord:
sistemul Balean, si se intind in lungime de central-europeana i cea din sud: mediterana. Cui
640 km. spre sud-est pana la gura riului Narenta, nu-i stint cunoscute sau n'a audit mcar de frumresp. pana la Montenegru, avand o latime maxi- setae 15itoresci
in prima linie gratie vegemala de 37 km. si'inaltime medie de 700 m. Ace.gti tatiunii
ale litoralului alpin dinspre Meditemunti se numesc i Karstul dahnatin; numele rana, en deosebire despre imprejurimile Nizzei
de A. dinarici le vine dela muntele Dinara sau despre ale laeurilor italiane, unde poalele
1811 m. situat in catena prineipala, care atinge ca diverse conifer gi stejari, eu portocali gi
granita Dalmatiei spre Bosnia; o alta catena ur- lamai, ca maslin si mirt, ea oleandra i lanr,
meaza termul dalmatin gi e legata de sirul prin- eu liliacee superbe si machii (v. ac.) s. in. d.
cipal prin multe siruri traverse; coastele acestei apartin florei mediterane; regiunile mai inalte
catene cad piedis spre M. Adriatica formand mul- celei central-europene, iar virfurile celei alpine?
timea de insule stancoase, ce insotesc termal dal- Influenta elementului meditaran Ii afla expresie
matin. In aceasta eatena eel mai inn (1898 m.) insa gi in regiunile mai inalte ale catenei sudiee
pise e Orjen. Intreg tinutul Alpilor dinarici e s. e. in plantele endemic-vicarante din vegetatia
acoperit cu stanci, pegteri i deserturi pietroa,se. eu deosebire a A.-lor maritimi, din Rhaetia sisudul
Val roditoare Baia putine. Riurile in timp de Tirolului. Lisa catena A.-lor nu a format numai
caldura dispar in solul vanos, in timp de ploi yin o bariera, ci
dar mai putin
pi o cale de
ca torente furioase i inundeaz vaile cultivate. migratie. Asa pentru flora arctica (v. ac.), asa

Clima A.-lor presinta toate variatiunile dela pentru florele alpine: mai ales din Pirenei, Pecald-moderata pana la cea rece-pelar. Culmea ninsula Balcanies, i Carpati. Primele formeazil
lantului sudie despartesce zona climei din Europa i astadi massa preponderant./ pe turbariile (v. ac.)
centrala (temperatura medie anuala 8-10 C.) pan pe cele alpine; din ultimele elemento cele
de cea mediterana (temp. medie an. 12-14 C.) pirenaico evident ca vor fi mai bine representate
Granita cerealelor coincide cu isotherma de 52 C., in partea vestica, cele balean-carpatine In partea
a par:bailor tufoase cu 4.80, a eoniferelor cu 1. estica resp. sud-estic/ a A.-lor. Cea mai renu.Temperatura medie a piseurilor cam 12 pan/ mit planta a reg. alpine: Gnaphalium Leonto-

15 C. Marti de vanturile locale in A. pre- podium Scop. (album e ala,

fi.

reginei) e

valeaza passatul nord-estic i antipassatul sud- until din elementele comune pentru catenele alvestic precum si vantul Fn (lat. Favonius) (v. ac.) pine ineepand eu Pireneii pana la Himalaia
Cantitatea de ploaie cresce eu inaltimea Oda nordul Chinei; ea cresce in reginnea inferioara
pe la 200 m., de ad incolo scade; media anuala pe Altai, dar lipsesce in Sierra Nevada, Scane 1.08 m.; pe coastele sudice 1.46, pe cele nordice dinavia, Ural si Siberia plana. Central de vege-

0.92, kirk in vest 1.19 m. In nord prevaleaza tatie (originea acestei plante) pare a fi intro
ploile de vara, in vest si sud cele de toamna; Cagmir si Altai
specii inrudite nu se all
in regiunile inalte scade ploaia, dand loe nin- decat numai pe Hiinalaia
si de aici va fi
sorb. Zapada A.-lor e uscat gi grauntoasa. Prin migrat la inceputtil epocei glaciate pana la Pi-

www.dacoromanica.ro

126

Al piacere

Alpine.

renei, preste Persia, litoralul sudic al Mari Negre, aflate in acole locuri, dovedesc. ca cele mai multe
Peninsula Balcanica i Alpi. Mai pe wart: ele- din locuintele pe stalpi sfint din perioda antementele alpine din Alpi stint parte preponderanta romana. Locuitorii au fost Celti oii Galli, aid
endemice (aici a fost un contra marcant de ve- si pe timpul Romanilor locuiau in Alpi impaxgetatie) s. e. Pinus Mughus Scop. (c a ti n ul titi in mai multe sernintii (Allobrogi, Helveti,

saa jepii) vicaranta ca P. uncinata Poir. din Carni etc.) Ca timpul toate semintiile au fost
Pirenei, parte comune ca alte catene (migrate cucerite de Romani, an primit limba i obiceiu-

din A. acolo sau vice-versa), parte arctice. Dupa rile acestora. Cu migratiunea popoarelor au venit
complexul de asociatiuni (forrnatiuni) de plante
s'au asedat in A.: Burgundionii, Alamanii
(v. ac.) distingem pentru Alpi diverse regiuni: Baiuvarii in partea nordica, remasa de atunci
1) Regiunea me diterana sau a padurilor germana pana adi; Longobardii i Ostrogotii s'au
tufiselor (machii) pururea verdi, pana la asedat in partea sudiea, iar Slovenii (Vindi) in

350 m., limita super. dela Erica arborea L., vaile sud-estice. Asadar pe teritoral A.-lor leCu culturi de poame sudice (v. rnai sus); 2) cuesc adi cele trei farnilii ale popoarelor indo-

reg. padurilor frondoase pana la limita germane, cu total vr'o 9 milioane. R o m an i in

super. a fa.gului (1600 m.), a careia subregiune In partea de vest si sud (Francezi 25.6 proc.,
infer. cu viticultura pana la 1000 m.
adeca Italieni, Furlani i Ladini 29.4 proc. din totalipana unde ascinde castanul selbatic mai con- tatea loc.); Germani in partea de nord si est

tine adese elemente mediterane; 3) reg. p ad. (33.4 proc.); Slavi (10 proc.) in sud-est.

de Conif ere sau subalpina se estinde pana

la ca. 2000 m., pana unde mai cresce sociala
zadra (L aras europaea DC.), zimbrul (Pinus
Cembra L.), dar mai ales molidul (Picea
excelsa Lk.); in regiunea aceasta cultura ce-

Col

mai mare amestec de limbi este in Graubiinden

Tirolul de sud. Locuitorii Alpilor sant de constitufie svelta, stint mai agili i mai sprinteni

decat era* dar le lipsesce perseveranta, in

manca a acestora. Simtul vederii i audului e

realelor devine deja sporadica (in Engadin foarte desvoltat. Crescuti in lupta cu puterile
local pana la 1981 m.); 4) reg. alpina inei sant curagiosi, hotariti, circumspecti

f erio ar a, caracterisata prin tufise mai ales

de catini (jepi)si jneapen de manta (Ju-

inventiosi.

[I. P.]

Alpi apuani, (ital. Alpi apuane), sirul de

niperus nana Willd.), pana la 2400 m.; 5) reg. rnunti, paralel ca Apeninii ligurici, (Italia) desalpin superio ar a, caracterisata prin tufise partit de catra acestia prin valea Serechio.
de .Rhododendron (p arise r) sau prin ierburi Sant bogati in marmora escelenta. Ad sant
intretesute din plante pitice cu flori mari, pana vestitele cariare dela Carrara.
la ca. 3000 m.
in reg. 4 si 5 se afla renu- Alpi transilvani, v. Carpatii.
mitele pasuni alpine
i in fine de aici in sus
Alpii maritimi nordamericani, numire, ce
6) reg. ni v ala sau a zapedilor eterne, in care se da muntilor Columbia, Cascade si Sierra Nenu mai creso decal aproape numai muschi
vada, catena paralela, de lauga Oceanul Pacific,
licheni. Aceasta e infatosarea, ce ne presenta a muntilor staneosi (Redd Mountains). Intro
vegetatia A.-lor centrali; spre sud-vest climatal piscurile acestor munti sant i unii vulcani (La
oceanic influenteaza ca deprimant al limitei al- Giganta 1460 ni.)
pine i nivale i ca elevant pentru cea mediAl piacere,termin music. = dupaplacere. Comterana, precum in est climatal continental in- positorul lasa modal de interpretare la banal
fluenteaza chiar invers; i afara de aceea ca gust al executatorului.
Alpicola, numire specifica pentru plante, ce
elevant pentru plantele pontice. In directia meridianului latitudinea geografica mai mica, ex- creso in regitmea alpina. Glad se dice planta
positia sudica ca relief si substratul favorabil alpicola (planta alpina) se intelege o planta din
(cald), s. e. de calcar, vulcanic etc. contribue regiunea alpina.
ca s. e. pentru Alpii maritimi sau sudul TiroAlpina, Regiunea. Se numesee astfel regiunea
lului regiunile resp. forma-famine sa se eleveze cea mai malta a muntilor, ce incepe de unde
si viceversa.
inceteaza regiunea bradilor si a molifitilor, cu[A. Pr.]
Fauna Alpilor. Regiunile inferioare ale Al- prindnd pasunile mtuatoase ridicate 'Ana la
pilor in privinta faunei au mare asemenare ea limita zapedilor perpetue. Intinderea ei variaza
regiunea central-europeana; regiunile superioare In diferite catene muntoase; in Carpati incepe
insa i an fauna lor propria, caracteristica. In de pe la 1800 in. phia la 2200 ni.; in Alpi
genere locuitorii acestor regiuni prasesc multe dela 1800 ni. pana la 2300 ni.; in Pirenei dela
specii de vite cornute, capre, oi, cal, ici-colo 2000 m. pana la 2430 m.; in Caucas dela
magari i catari; presto regiunile paduroase pe- 1800 m. pana la 2680 m. etc. Aceasta regitme
tree capra rosia (Antilope rupicapra) si sel- se subimparte in zona alpina inferioara si zona
bateca, rissul, marmosa, iepurele alb, anal, alpina superioara, fieeare caracterisate prin anulupul s. c. 1. ca animal sugatoare.; dintre pa- mite plante (plante alpine).
[S. $t. R.]
seri: sorlita, cioara de munti, gamuta Alpilor Alpine, plante. Se numesc astfel plantele, ce
(Lagopus alpinus), paturnica de stanci s. c. 1.; creso in cele doue zone ale regiunii alpine, forafara de aceste pretutindenea intimpinam in- mandu-i vegetatiunea caracteristica. Printre astf el
secte frutnoase i curioase, ce sant caraeteris- de plante, ca mai comune iegiunei alpine a mai
tuturor niuntilor, citam in zona alpina inferioara:
tice pentru aceste romantice regiuni (fluturi
rnosi, melci etc.)
arbusti: Rhododendron, Juniperus nana, Salcii
[V. B.]
Locuitorii. Cele mai vechi urme de locuinte speciale; ca plante erbacee: Dryas octopetala,
omenesci in A. sant remasitele de locuinte pe Anemone alpina, Polygonum viviparum, Phleum
stalpi, aflate in lacurile Geneva, Ziirich, Bode]; alpinum, Silene acaulis etc. In zona alpina suLago-Maggiore etc. Uneltele de piatra i bronz, perioara pasunile sant mai rari; piscurile

www.dacoromanica.ro

Alpra

Alstroemeria.

127

vile stint formate din gramegi chaotice de intro cari i confii de Habsburg (din sed. XII.)

stanci sfarmate sub acliunea agenfilor externi. Mai apoi se desvoltara mai multe orase muniAci, aproape de zapalile eterne, abunda lichenii cipale, cari parte intre sine, parte cu site orase
muschii, singurii, ce pot prospera in o re- imperiale formara diferite alianfe pentru susligittne ca condifiuni de trait' atilt de particular, nerea neatirnarii lor fafa de diferifii domni feudal
pentru ei insa favorabile. Mai jos sant plante Pentru posesiunea acestei frtunoase provincii s'au
vasculare puline, vivaee, cu tulpina aeriana la- luptat Francezii, Germanii i Burgundionii, dar
ritoare i on rhizotni foarte desvoltafi; asa Ant: fara mult succes. Cand in 20 Martie 1617 archiSalix herbacea, Papaver alpinum Ranunculus ducii austriaci cedara liniei spaniole a Habsburgilor
glacialis, Saxifraga bryoides, Armeria alpina, pretensiunile lor asupra Alsafiei, atunci se hoSoldanella alpina etc.
tali" soartea acestei ten, care avea sa aleag
[S. $t. R.]
Alpra, duce al Cumanilor; s'a distills in res- act= intre stapanirea spaniol i francez. Pacea
boaiele piutate cu Cehii la 1279, a fost trimisul vestfalica, inclinarea Alsalienilor i camerele de
Cumanilor in dietele ungare, cari s'au ocupat reuniune ale lui Ludovic XIV. deschisera alea
ca colonisarea lor.
influenfei i supremafiei franceze in A., cu care
Alpujarras, district mantos in sudul Spaniei locuitorii in curand se imprietimra. In arm atole

(Granada) cc vai romantice, incungiurate de lui Napoleon au jucat rol insemnat multi Alsafieni.
ramurile sudice ale munfilor Sierra Nevada.
Alraune (sau AI run e), la Germanii vechi
eran femei profefitoare. Numele purcede dela
rima, taina.
Alsatia (Elsass), o parte a prov. germane Alsalia-Lorena; cuprinde districtele A. superioar
inferioara.
Alsatia-Lorena, (Elsass-Lothringen), provincie

In resboiul germano-francez din 1870/71 Alsafienii au manifestat de repeliteori simpatiile lor

fafa de Francia ; pacea de Frankfurt insa dele
aceasta provincie Germaniei, care o puse sub

dictatura pana la 1874, cand apoi o organistt

dupa modelul provinciilor prusiene.

Alsen, insula in Beltal mic, aparlingnd la

Schleswig, cu areal de 312 kml. si 25,000 loc.;

germana situata intre 5 55' si 8 14' long, est. are fortificalii; capitula Sonderburg.
dela Greenwich si 47 23' si 490 30' lat. nord. ;
Also, (ntagh.) inferior; se folosesce des la
areal 14,509.41 km. cu 1.603,506 loc. Munfii numiri topografice, s. e. Als-Fehr = Alba inVogesii, cari se ridica pana la inallime de 1426m., ferioara.
se intind paralel cu Rinul dela Belfort in direclie
Alstonia R. Br., gen de plante din familia
spre noul-nord-est, treand pe marginea Alsafiei Apocyneelor eu vr'o 30 specii, originare din Asia,

spre Pfalz i formand granifa inspre Francia. Lo- Australia tropicala, insulele Oceanului Pacific,
tharingia e mai malt deluroasa-colinoasa. Riuri: toate arbori sau arbusti ca frame intregi, rar
Rinul, Mosel, Saar si Ill; are mai multe canale opuse, adesea verticilate. Florile mid stint re-

lacuri. ell ni a e domoala. Solul e bine cul- unite in cime sub-terminale, au coloare
an calice gainosepal, corola gainopetala, 5 stamine libero, fruct 2 folicule, ca serail* mici
egretate, perii egretei cenusii i matasosi. Toate
confin in organele lor un suc laptos. Se cultiva

tivat si productiv, cu deosebire la ses. Economia

de camp e infloritoare, ca deosebire in Alsafia
Productele principale siint: cereal, cartofi, yin,
tuttin, fier, carbuni de piatra, sare i piatra de
cladit. Pop or af i a e franceza i germana. Industria de fier, brunbac i lanarii e insemnata;
sant multe fablici de matasarii, chemicalii, sticla,
hartie palarii de paie. Come rci ul e insemnat,
fiind inlesnit prin canal i cai ferate. In ser-

In florarie calda. Lemnul unora se intrebuinfeazil

In ebenesterie. Sucul laptos de A. plumosa Labill.
e amar ca i col de genliana, ceea ce face s fie

un tonic puternic. Scoarfa speciei A. scholaris

R. Br. din India, lava, Timor, confine alcalokji
vicial culturii stau : 17 gimnasii, 4 progimn., Ditamind, Echitenind, Echitamind, si o resina
8 scoale reale, 4 scoale civile superioare, 6 se- Echito-cautchintt; ea are proprietali tonice, antiminare de invefatori si 3 sem. de invefatoare, helmintice, antiperiodice, putand inlocui quin2765 scoale poporale, 1 universitate in Strass- quina, caci e si febrifuga, antidispeptic. Scoarfa,
burg, 2 seminare teologice si 1 scoala de rabini. de A. speetabilis R. Br. pe langd alcaloiclii de rnai
A. e imparlita in 3 judefe: Alsafia superioar, sus mai confine si echitammonium, alcaloid ce
Alsafia inferioara si Lorena. La 1874 s'a in- lucreaza asupra organismului ca si curara; de
trodus constitufia imperiului german, trimifend aceea trebuesc precaufiuni cand se O. la pacienli
A. 15 deputali in Reichstag,. Dela 1879 A. e ca antiperiodic. Tot aceleasi particularitali (toguvernata de un locliitor ca ajutorul unui minis- nice, digestive, ca ale genfianei) le are si son*
teriu, un consiliu de stat de 15-19 membri de A. constricta F. Muel. din Australia. Sucul
Qi o dieta de 58 membri. Capitala Alsafiei-Lo- laptos de A. costulata da' cauciuc. [S. $t R.]
renei e Strassburg, oras intarit; alto fortarefe Alstroemeria L., (numita de Linn dup amicul
mai sant : Metz, Diedenhofen etc.
seu baronul Alstroemer, botanist suedez), gen de
Trecutul acestei provincii presinta foarte multe plante din familia Amaryllideelor, cuprimjnd
fase. Pe timpul Romanilor acest finut era locuit 30-60 specii, aflatoare in America austral, trode Sequani, Raurici, Triboki i Nemeli. Caesar picala i extra-tropicala, toate plante vivace,
o cup& dimpreuna ca Gallia. Sub stapanirea rustice, cu rhizom fasciculat-fibros. Tulpinile
romana se introduse ad i crestinismul. In sed. IV. anuale aeriane, erecte, simple, frunzbase. Frunze
d. Chr. invadara Alemanii si o stapanira mai alterne, anguste sau late. Florile frumos colorate
mult timp ; mai tarcliu ajunse sub stapanirea sant grupate In umbele terminale ; periantul inFrancilor, cari au contribuit mult la incresti- fundibuliform, aproape bilabiat, caduc, cu tubul
narea Alemanilor. Dupa imparfirea imperiului nul; segmentele lui in numer de 6, libere, finlui Carol cel Mare, in Alsafia i Lorena se for- piste ori subfiri numai la basa, 2 neparechi
meaza ducate stapanite de conli i landgrafi, diferite, 4 identice, unguiculate i nectaiifere la

www.dacoromanica.ro

128

Alt

Alterne.

basa; stamine 6 apropiate in tub; ovar trilo- =tall Torsiunea aparatului se mesura pe un
cular, stil filiform en 3 ramuri stigmatic, fruct
capsula loculicida ca 3 valve. Sant plante foarte
frumoase ornamentale ; ca mai comune in florarii: A. peregrina L., disa i ennui Incasilor
din Chili; A. chilensis J. Cree etc. Vara se pot

cultiva in aer liber la loo uscat

cerc vertical si unul orisontal.

Altenburg, capitula ducatului de Saxa-Altenburg, 31,439 loc. Fabnci de tigari, comerciu ca
lanani si cereale. Are gimnasia, scoala reala si
seminar de invetatori.

cu. soare.

Altendorf, comuna rurala in j. Diisseldorf (Ger-

A. tamentosa R. P., A. edulis Andr. din Chili si

l'eru au tubercule comestibile acolo; A. pallida
Graham tot din Chili da un fel de Arrow-root;
A.
L., e intrebuintata in medicina ca
succedaneu salsaparilei.
[S. Bt. R.]
Alt, 1) numele germ. al Oltului, v. Olt; 2) A.
term. music., v. Alto.
Altai, (Muntii de aui), sir de munti in Asia
centrala, intre lacul Baical i cursul superior al

mania) 31,894 loc. si mine de carbuni.

Altenstein, castel al ducilor de Meiningen,
in apropierea padurii Turingice. Langa A. este
o pestera de dolomiti, lunga de 200 in., foscoperita la 1799. La o departare de 3 km. se afla
Lutherbuche = fagul lui Luther, unde fa prins
Luther si dus in Wartburg (1521).
Alterantia, term. medic., numele medicamentelor numite aitcum antidyscratica (v. ac.)

riului Irtis. Se compune din grupele: Altai Altera pars, (lat) partida (partea) ceealalta,
proprii (A. Bielchi) pe la isvoarele Irtisului cu (protivnica).
piscul Biala ch a (3332 m.); spre nord-est dela Alteratiune, alterare, (lat) schimbare, conturacestia se atla grupa Tannu-ola, iar dela aceasta bare, turburare. In rn usic a: schimbarea unui
pana la lanai Baical grupa Saian cu piscul sunet prin inaltare sau coborire.
Muncu-Sardic (3490 m.) In A. se afla mine de
Altercatiune, (lat) disputa, schimbare de vorbe.
argint si plumb, esploatate mai ales de Rusi.
Alter ego, (lag) oalt eu insa-mi, un al doilea
Altaic, adj., derivat dela numele muntilor eu incredut, substitut, cum s'ar dice: maim
Alt ai.
Altaiee se names numeroasele po- dreapta.
poare, cari isi au originea probabil dela poa- Alternanta (genera(ie), term, botanic, succelele muntelui Altai si astadi locuesc in nordul siunea regulata de generatiuni sexuate i aseAsiei i in Europa. Se impart in 5 mari familii xuate, san nu e o succesiune regulata, ci pe langl
de popoare: Tungus-Mandsu, Mongolica,
generatiuni asexuate se mai afla in anumite conSarnojeda i Ugorica; acestei din urma ditiuni si unele sexuate. Un exemplu clan de
opal-tine si poporul maghiar cu cel lapponic, primal cas e la Chytridinee, Mucorinee, Puccivogulic, fmnic etc. Limbi a/taice san i ural- niacee, Muscinee; s. e. ad sporogonul cu sporii
altaiee (v. ac.) (turanice, scitice, tatarice), dap: si protonema represinta generatia asexuata, iar
impartirea genealogica a limbilor, se nuniesc planta adulta ca anteridiile i archegoanele,
limbile popoarelor Ural-altaice sau Turanice , generatia sexuata, careia Ii urmeaza cea asecari asemenea se impart in 5 grupo mari, nu- xuata, s. m. d. Tot asa e si la Cryptogamele vasmite dupa farniliile de popoare, cari le vorbesc. culare, generatia asexuata planta adulta ce proDin punctul de vedere mo rf ologi (formal), duce sporii, generatia sexuata prothalul cu anaceste limbi slant toate aglutinatoare, au teridii, archegone, de aci: oil, embrionul, planta
numai sufixari i in gradul de desvoltare al adulta. Un exempla de al doilea cas e la Entolimbilor tin local mijlociu intre limbile monosi- mophtoree, Saprolegniee, Monoblepharidee etc.
labice (isolatoare) i celea flexionare.
Se poate dice, ca o alternanta de generatiuni ar
Altait, mineral, de ordinar arnorf, mai rar exista si la Phanerogame, daca se consider/ ca
cristalisat in cubi; alb de staniu, sau galbui. asexuat intreg aparatul vegetativ, resultat din
Este o teluriura de plumb, continend mici can- desvoltarea oului, pana la formarea organelor
titati de argint i aur. Se gasesce in muntii reproducetoare (generatia sexuata) si formarea
Altai, in Chile i California.
[S. Bt. R.]
[V. C. B.]
unui ou nou.

Alternare, (tat) treceno dela unul la altul;

munte in Rom., j. Mused., pl. Dambovita, fonneaza linia de despartire intre Hal schimbare, a face ceva pe rand.
Dambovita i Argesel, impreuna cu muutii:
Alternat, term. diplomatic. Spre evitaren cerDraximil, Mera, Tefelega, Preajma, Muntisor, telor asupra rangului intre mai multe teri conCapitanul, Plaisorul, Pravetul i Mateiasul. (Cf. tractante, se usiteaza asa numitul alter na t,
Messandrescu: Diet. geogr. al jud. Museel. Bu- adeca decano teara se numesce in local prim
curesci, 1893.)

Altan, (ital) pod, rnd, etagiu, balcon.

Altar, 1) un loo sacra, construit din pamnt,
piatra ori din lemn, spre a jertfi pe el lui Damnedeu. In acest inteles aflarn A. la toate popoarele. In bisenca cretina A. este masa, de comun
de piatra, pe care se celebreaza s. Liturgie. In
bisencile de rit grecesc se afla numui eke un A.,
pe cand in bisericile de rit latin pot fi mai multe.
2) A. se dice si partea bisericei, in care se afla
masa, unde se indeplinesce s. Liturgic,.
Altazimut, numirea engl. a unui instrument,
ea ajutorul canna se mesura inaltimea i azi-

in acel exemplar al documentalui, care se redac-

teaza in =Maria ei.

Alternativa, (7at) alegere intre cloua casuri po-

sibile ; Alternativ (lat.), succesiv, pe rand, dela

anal la altul, ciind until cand altul.
Alternativa prefloreseenttl, (Aestivatio alternativa). In morfologia floarei se da acest name
dispositiunei,

co o presinta in bobeo partile

unui verticil floral, fie ale caliciului, fie ale corolei, cand sant dispuse in done verticile concentfice i alterne, divisiunile verticilulai extern
acoperind pe ale celui intern. Se poate observa
la boboci nedeschisi dela flutile multor mono-

mutul stelelor (v. ac.) Se compune dintr'un

dicotiledonate.
telescop, ce se invkte in jaral unei osii orison- Alterne frunze, acole ce sant dispuse pe axa
tale, si a unei osii verticale in directiune azi- isolate, cate una la fiecare nod si in intervalul

www.dacoromanica.ro

Alternifoliat

129

Altoire.

hint de frunzele dela nodarile irnediat vecine;

Altimetria, msurarea inaltimei.
in acelasi timp sfint asedate d'alungul unei linii Altin, moneta ruseasca = 3 kopeci.
spirale si pe cloiv ori mai multe linii longituAltit, cusatura, caro se coasa ca decor la
dinale, inchipuite cd trec prin punctele lor de umerul carnesilor terdnesci, d'asupra cretelor
insertiune. Cnd stint aselate pe doue linii lon- manecei. Cusatura aceasta se face cu nnatasa
gitudinale, dispositia e disticd (Graminee, Uhn coloratd, cu arniciu rasa, vnet, negru etc., ca
etc.) pe trei tristicd (Cyperacee, etc.) [S. St. R.]
.margele, cu fr de aur s. a.
Alternifoliat, term, botanic, o planta ale carei

Altius non tollendi, (lat) term. jurid., s e r-

franze sant alterne.

v i tut de a nu put ridica o casa preste inalAlternipenat, (folium alternipenatum), term. timea ei actuaba; contrarul e altius tollendi jus.
botan., pentru caracterisarea unei frunzo simple
penate (cu nervatiunea penad.), cand nervurile
secundare stint asedate la inaltimi diferite (alterne) pe nervura principala sau pentru o frunza
penati-compus, cand foliolele stint alterne pe
rachis, in loc de-a fi aseriate ate doue la aceeasi
inaltime.

Altmiihl, Diluent

al Dundrii in Bavaria; in

parte navi"abil.
Alto,

(iral) term. music., numele ce s'a dat

vocei mai grave, ce pot ave femeile sau copiii.

do4 7 cu
Are de obiceiu o extensiune dela la
2
teva note esceptionale in sus si in jos. Registrul

Alternipetal, (botan.) name ce se da rapor- de putero al vocei de Alto e acel de piept,

tului de positiune dintre dou'i verticile flan& octava grava. In practica adesea vocea de Alto
succesive; asa se rlice de stamine, de logile ova- e confundata ca acea de mezzo -so pran, desi
rului, de carpele, de stile, cd glut alternipetale, registrul de putero al acesteia e mai acut
cand stint aseriate pe receptacul in fata spatiilor timbrul de un caracter mai putin pronuntat.
Vocile femeiesci de acest gen stint numite in
dintre petale.
Alternisepal, se (Pee de petale, stamine, car- special Contralto i au mai cu sama un timbru
propriu rolurilor drapele, logi ovariane, stile, mind stint aseqate in plin, puternic,
voluminos'
gray, putin apt pentru agilitati,
dreptul spatiilor libere dintre sepale, prin ur- matice ; registrul
are o mare putero de expresiune dramatics., o
mare alterne cu ele.
Alterum tantum, (lat.) tined pe atata, anc plinatate, o emotiune patrum]etoare. Waite coadata, mai ales la capitalul duplicat prin interese. pilaresci, desi avkd acelasi registra de putero
aceeasi extensiune, au totusi un timbra mai
Alteil, (franc. altesse, germ. Hoheit) titlu dat
printilor din casele domnitoare dela duci in sus. putin caracteristic. Vocea de Alto e una din

Ducii i marii duci (grand duc, Grossherzog) poarta

cele din urma introduse in cord vocal. Pe

simplu titlul Alteta, asemenea i printii din fa- timpul notatiunii proportionale, ale carei regule
miliile lor. Printii din casele regesci sau irnpra- pentni a fi cunoscute cereau ani de studiu,
tesci poarta titlul de Alteta Regala sau Alteta Im- prin urmare nu erau accesibile copiilor, partite

peraba (in Austro-Ungaria A. Imperiala si Regala.) de Alto, neputld fi tinute nici de femei, cari
Althaea L., gen din familia Malvaceae, tribal nu eran admise a dinta in biserica, eran finute

Malveae, cuprinde p I ante erbacee bisanuale

sau vivace, tomentoase sau peroase. Fnmzele
lobato sau parfite stint alterne si provedute ca
stipuli caduci. Florile dint axilare, soltare sau
dispuse in raceme sau corimbe terminate cu
potable divers colorate. Calicele persistent, gamosepal cu 5 divisiuni ovale, acuminate, si incunjurat de un calicul compus din 6-9 foliate
concrescute la basa. Corola regulata ca 5 petalo cuneiforme. Stamine numeroase reunite la
basa lor inteun tub. Ovarul este plunlocular
Cu cate un oval. Fructul insotit de calicile persistent este format de un verticil de achene,

de barbati in falset sau de castrati, ceea ce explica i faptul pentru ce partile acate, atat de
Altas cat si cele de D i s can tus, ce se gasesc
in musica veche, au ca mult mai multa desvoltare in registrul grav decat In cel acut. Vocile
de Alto, atat femeiesci, cat i copilaresci, mint
relativ ea mutt niai rare decal acele de mezz o-

sopran si de sopran.

[T. C.]

Altoire sau nobilitare se numesce operatiunea,

prin care un surcel (raniurel), taiat din un poni

ca poame g-ustoase, se aduce astfel in legatura

cu un padurete, ca surcelul sa concreasca cu

paduretele i astfel din padurete sa devina poni

provOute fiecare cu cate o semfinta fara albumen. (al toi u) producetor de poame gustoase (nobile)

Genul Althaea L. cuprinde vr'o 12 specii, ce asemenea pomilor, din cari s'a luat surcelul.
stint respiindite in regiunile temperate ale glo- Deosebim mal multe modtiri de altoit precum:
bului. In partile noastre cresc mai multe specii, a) A. in crep a tu r a. Sui.celul ascutit in forma
din cari insemnam Althaea officinalis L. cu- unui ic se infige in crepatura verticala a panoscuta de popor sub numele de N alb a-m are duretului ca sa vina coaja la coaja i lemn la
sau N al b a-alb a; cresce prin locurile umede, lemn. b) A. in latur e. Stu.celul ascutit in forma
pe mahuile riurilor. A. cannabina L. se Ad uuui ic se infige In taietura laterala a padupe marginea padurilor i prin tufistui. A. pallida retelui. c) 0 cul ar e a. Ochittl luat din pom ca
W. Kit. etc. Se cultiva ca planta ornamentaba patina coaja se infige in taietura facuta in coaja
Althaea rosea Cav., numita vulgar N al ba de paduretelui. Taietura are forma unui T. d) C ogradin a. Frunzele, florile i radacina de A. p u I are a. Si paduretele i surcelul se taie aseofficinalis L. stint avute in mucilagiu, ceea ce menea si se leaga laolalta. e) Ablactarea
face ca aceasta planta sa fie intrebuintata in este modal de a altoi nucii, fragarii si vita de
medicina ca emolienta. Radacina pulverisata serva vie americana. Mat din padutete sau vita amefarmacistilor spre a impedeca aderenta hapurilor ricana cat si din simel sau vita europeana se
(pilulelor) intre ele.
taie patina coaja i lemn asa ca taieturile
[Z. C. P.]
Altieri, familie princiara in Roma, din care fie asemenea. Taietura paduretelui se pune catra
au esit mai multi cardinali si Papa Clemente X. a surcelului asa ca taieturile sa se acopere.

www.dacoromanica.ro

130

Altoire

Altoire, (vaccinare). Pe la finea secl. XVIII.

versatul (Variola) era boala cea mai periculoasa,
care provoca in Europa cite 400,000 deceso pe
an. Versatul afecta numai in casan i foarte rare
aceeaai persoana in mai multe renduri, coi care
au zacut de vorsat se cred dar aparati in contra
noilor infectiuni varioloice, ai din aceasta causa

pana la inceputul seclului curent era foarte

respandita variolisatiun ea, inocularea oamenilor

sanatosi cu virusul versatului, cu licuidul luat din

besicutele. bolnavilor, afectati de o forma mai

usoara a acestei boato, pentru ca imbolnavin-

pula; a 7-a di o beaicuta, vesicula, incungiurat

de margine roaie, umpluta ca licuid limpede; a

8-a qi vesicula se transforma in pustulli um-

pinta ca puraiu; apoi pustula se mica., formand

o scoarta tare, bruna, care cade pe la a 20-a oi
dupa vaccinare, lasand pe local inoculat un semn
cicatrice. Pentru vaccinare se ia limfa limpede
din vesicula ai nu puroiu din pustula. Inocularea
de puroiu descompus din pustule, cari au stat
deschise i cari au fost manjite cu necuratenii,
provoaca flegmone, branca i chiar septicemia
(infectia septica a sangelui) raortala. In institutale vaccinale, animalele se examineaza de un

du-se de variola uaoara, sa remana imuni in

contra infectiwiii mai grave, in contra versa- veterinar inainte de a se inocula, pentru a se

talui confluent si mortal ; dar si aceste inocula- constata sanatatea lor perfecta. In unele institute
tiuni au produs adeseori versatul gray ai mortal. se taia vitelele dupa recoltarea vaccinului, pentru
In a. 1796 Edward J en n e r, medic englez, a se constata prin examenul organelor interne
a inlocuit variolisatiunea prin vaccinatiune, in- daca silnt sanatoase, i in casul negativ se distruge
oculand limfa din vesiculele de vaccin umanisat, vaccinul recoltat. (Literatura: Protomedicus G.
limfa luata dela oameni, cari in mod accidental Cuciuranu: Proiect de legiuire pentru hultuire,
au fost infectati la mana dela ugerul vacilor Ia.si 1847. G. Polyzu Carticica altoiului, Bucubolnave de vaccin (cow-pox). Vaccina nu este, resci 1859. G. C. Stanescu: Studii asupra vacprecum s'a credut pana deunadi, o boala origi- cinei animale, Bucuresci 1874. D. Staicu : Cowginara a vacilor, ci versatul omului slabit (ate- pox sau vaccina animala. Tesa pentru doctoratul
nuat) prin inocularea lui accidentala pe ugerul in medicina. Bucuresci 1875. G. Parvulescu:
vacilor. Vaceina vacilor aparand foarte rar, Janney, Vaccinul animal. Tesa pentru doctoratal in meIn lipsa de vaccin originar, a inoculat artificial dicina, Bucuresci 1878. D. Negulescu: Vaccinul
vaci i iepe Cu virusul vaccinal ai a altoit oameni animal. Tesa pentru gradul de medic veterinar,
atat cu altoiul luat dela aceste animate (cow-pox, Bucuresci 1888. I. Felix: Tractat de igiena puhorse-pox), precum i cu vaccinul umanisat, luat blica si de politia sanitara. Partea II., Bacadin vesiculele oamenilor vaccinati; vaccinul uma- resci 1889.)
[I. Felix.]
nisat a predomnit in practica vaccinatiunii. InAltona, oras in jud. prusian Slesvig, pe malul
cercarile de inlocuirea vaccinului umanisat prin drept al Elbei; 143,249 loc.; industrie de Irma

vaccin dela vitea inoculata artificial, incercari

burnbac; constructii de vapoare; port si co-

facute la Napoli in a. 1810 de Troja i in a. 1840 merciu maritim. In A. se afla o camera de co-

de Negri, au remas isolate, urma4ii lui Jenner

s'au servit numai de vaccin umanisat, adeca de
limfa din vesiculele oamenilor aitoiti. Numai
dela a. 1864, dupa ce se constatase numeroase
infectiuni sifilitice, datmite altoiului luat dela
copii afectati de sifilis congenital, s'a produs o
propaganda pentru inlocuirea vaccinului urnanisat prin vaccin animal, pentru cultivarea vac-

cinului pe pntecele vitelelor. In Rom. primal institut (privat) pentru cultivarea de vaccin animal
a fost infiintat in a. 1874 de doctoral Vasile Vladescu. Astadi poseda Rom. 2 asemenea institute
ale statului, 1 al primariei orasului Bucuresci

merciu, comanda corpului 9 de armata, directitme financiara si de cai ferate, scoala de marina etc.
Altranstdt, sat in apropiATA de Liitzen (Prusia);

ad i s'a incheiat la 24 Sept. 1706 paces dintre

Carol XII., regele Svediei si August II. de Sana,

In arma careia acest din arum pierd coroana

Poloniei.
Altruism, (lat.) in psichologia contemporana

acea grupa de sentimente morale, in cari se

descopere starea afectiva a individului, nu numai

de a voi binele altuia, dar dupa putinta de a

cauta sa i-'1 si procure. Altr. sta in opositie ea

2 institute private; in Trans. si in Banat exista egoismul, care cauta numai ce este al sea propriu.

Sentimentele, cari compun aceasta grupa, se mai

munesc si simpatice i sociale. Nascate din perceptiunea unui sentiment strain, ele se descoper
ca: bunavointa= perceptiunea uneivointe amine,
aratandu-ne gata spre servire i ajutorinta in mod
neinteresat i fara a aatepta ceva maltamita ori
resplata; impreund bucurie = perceptiunea unei
bucurii straine; compettintire= perceptmnea unei
n a ti u n e. Numai prin vaccinarea ai re vaccinarea suferinte straine; condolenta= compatirairea magenerala a populatiunii intregi prevenim epide- nifestata prin semne perceptibile; bine/acere =
'Wile de versat. Vaccinatiunea este o operatiune bunavointa devenita activa; caritate= cand vine
nepericuloasa, chiar pentru copii in primele sep- inteajutor celui nefericit. (Lit.: I. Popescu: p s

asemenea cateva institute mici pentru cultivarea

de vaccin animal. Experienta a dovedit, ca prima
vaccinatiune facuta in primul an dupa nascere,
nu apera in contra versatului pentru toata viata,
ci nrunai pentru un timp de 10 pana la 20 de ani ;
din aceasta causa se face obicmuit dupa 7 pana
la 10 ani dela prima vaccinatiune o noua inoculare ca virus vaccinal, care se numesce r e v ac ci-

temani dupa nascere, daca ea se face cu cura- chologia; I. Gavanescu: psich.olog; H. Matenia necesara, ca metoda aseptica. Operatia rion: La psichologie; Drbal: Lehrbuch der Psy[Plet.]
consta in introducerea limfei vaccinale in tesa- chologie.)
tura pielii, sub epiderm, prin taieturi mici, superficiale, sau prin raderea epidermului i frecarea
ea limfa a pielei denudate de epiderm. A 3-a

Altvater, cel mai inalt pise al Sudetilor, 1490m.

Aluat, v. Pane.
Aluminit, mineral sulfat de aluminiu hidratat,

dupa altoire se arata pe local inoculat o pata In bulgari painentoai albi; Halle, Kralup, Newrosie, macula; a 5-a di o mica ridicatura, pa- Haven etc.

www.dacoromanica.ro

Altuniniu - Alunit.

131

Aluminiu, metal foarte respandit, nu exist. centiu Babes, '1-a pus sub administrarea si conInn in stare nativa In natura. Combinatiunile trola Consistoriului gr.-or. roman din Arad. Acesta

A.-lui siint foarte respandite (argilele, lutul etc.)

A. a fost descoperit de Wbler (1827), descompunnd clorura de aluminiu ca natriu incaldit.
Bunsen (1854) prepar A. electrolitic. Fabricatiunea A.-lui se face astadi In multe fabrici, toate

Il administreaza pnn o comisiune de 5 membri

In sensul anal regulament votat in Consistoriu.
De present se proved 10 studenti in Alumneu;
provederea Jinni alumnist costa actun 15 fl. pe
la 20 Iunie 1896 era in total
luna. Averea

lucrand pe cale electrolitica, descompunend oxydul de 17,839 11. v. a. si a fost adunata in mare parte

de aluminiu A se elimina pe polul negativ iar prin zelosul sprijinitor al A-lai, Em. Ungurian.
ox-ygenul se combina Cu carbogenul electrodului
Alumni, in contrast cu stipendistii din clasa
positiv (carbune) fornnand acid carbonic. Uzinele poporului de rand, se numiau fii de boieri din
dinN euhaus en(Elvetia), din Forges (Francia.) internatul gimna.sialui Vasilian dela Trei-Ierarchi
produc A. cu acest metod. La Neuhausen se din Iasi, cari, dupa spiritul tirnpului de atunci,
prepara 2 tone pe c,li. 1 kgr. A. costa 4 fr., pe se bucurau de o tratare cu total deosebita de
cand mum cativa ani 1 kgr. costa 120 de fr. A. a stipendistilor, atilt in internat cat si in scoala.
e de colare alba, putin albastrue, foarte ductil Alun, numire vulgara data p 1 an t ei Corylus
maleabil; sirma i foitele de A. stint subtiri Avellana L. (v. ac.)
ca cele de aur. Densitatea A.-lui e 2.6 (Ca sticla
Alun, lumina mai multor localitati In Rode 4 on mai usor ca argintal) se topesce la mania; mai insemnata e cont. rur. A. din j. Valcea,
6250. El nu se oxydeaza la rece. A. se disolva pl. Oltetu de sus, compusa din 3 catune: Alun,
usor in acid clorhydric si in solutiuni alcaline ; A. Igoiu i Bodesci, cu 1294 loc., cari se ocupa ca
e deja foarte mult intrebuintat pentru obiecte, agricultura, dulgheria j rotaria. In cat. Igoiu
cari se prefera a fi usoare lunete, telescope stInt mai multe mine de piatra. La local numit
s. a., dar mai ales pentru fabricatiunea bron- Gherghinoaia se gasesc carbuni si straturi de
zuhu de A. si alamei de A. Un adau.s de 0.20/0 A. scoici si melci.
la Der cresce resistenta fierului cu
A. e deci
Alunar, (Tetra bonasia), pasere din ordul

privit ca metal cu viitor.

Alumneu este o institutiune culturala cu menirea de a contribu la educatiunea tineretului.
In alumnee nu se ingrijesce numai de inmultirea cunoscintelor elevilor, ci mai virtos de nobilitarea lor. In Romania snt multe A.. numite
pensioane. In tulle din monarchia austro-un-

gara Romanii au astfel de institute pe langa

seminariile teologice si pedagogice ; de asemenea

s'au infiintat A. romane si pe tanga un ele gimnasii

romiine, ori de alta limbo., cum sfint bunaoara:

In Blaj, Beius, Timisoara, Oradea mare, Sighetul
Marmatiei

i mai sant pe cale de a se Infiinta

In Sibiiu i alte locuri. In Cernauti anca s'a

pornit o miscare in directiunea aceasta tot astfel
vila universitatile din Vien a si Budap es ta. 'Am in tim

gainilor, cam de 45 cm. in lungime; penele-i

sfult ruginii cu pete albe si negre; de laturile

barbiei negre are un sir de pene albe; ochii Ant

Incunjurati Cu o pide rosie si pe cap are mot.
Traiesce prin alunisuri, nutrindu-se ca insecte,
fructe i muguri.
[V. B.]
Alune, numire vulgara data fructelor arbustului
Corylus Avellana L. (v. ac.)
Alunel, hora teraneasca foarte respandita pe
ambele maluri ale Oltului. (Valcea, Romanat,
Dolj, Mehedinti, Teleorman, Olt.) In Dambovita
se dice Alunas.
Alunele, ntunire populara data unor portiuni
subterane, umllate i comestibile dela planta
Carton Bulbocastanum Koch. (Bunium Bulbocastanum L.) (v. ac )
Aluni,, numele unei rnulthni de localitati in

mai departe ca A. primal internat de fete, pe fillip

scoala civila de fete a Asociatiunii transilvane. Romania, j. Buzeu, Dambovita, Muscel, Neamtu,
Alumneul rointin gr.-or. in Timivarat, in- Olt, Prahova, Suceava i Valcea; mai insemnate
stitut de crescere i ajutorare pentru. tinerimea stint: 1) in jud. Buzeu: cat. A. renumit prin

romana gr.-or. dela scoalele din Thnisottra. S'a chilllibar si biserica sapata in stanca, care dupa
infiintat in a. 1866, la initiativa protopopulai traditie are o vechime de preste 1000 ani. OriMeletie Dreghici si a fostului profesor de limba ginea ei ne-o spline legenda, identica en a schiromana George Craciunescu, din colecte de bani tului Namaesci din jud. Muscel: Un cioban,
si bucate. La 16 Apr. 1868 un numer de inte- care pascea turma ad, ande in somn o voce,
ligenti din Timisoara, cari spriginean acest in- care-i poruncesce sa sape in coasta stanch; el
stitut, tintad adunare sub presidiul lui Alexandra se supune i dupa patina munca gasesce o icoana
Mocsonyi s'au constituit in societate de bine- a maicii Dom nului. Locuitorii se alarmeaza, malacere i crescere cu numele Alumneul roman resc deschidetura si Ii dan forma unei biserici,
national in Timifoarag ai au votat statutele, wade depun icoana, care se pastreaza si astadi

cari au fost aprobate de ministrul de culte cu In acest loe a fost mai inainte un schit de cadatul 25 Maiu 1869 Nr. 7719. In sensul lor A. lugari, si aici se afla isvorul A., care contine
era administrat de un comitet de 12 menibri sulfur si magnesie; 2) in jud. Neamtu ramura
alesi de adunarea generala, carea se tinca in tot de multi A. acoperita cu paduri, in cari preanal la Timisoara in luna lui Aug. Societatea domina alunul; 3) in jud. Suceava muntele A.,
avea membri ordinari cu taxa anuala de 5 fi. a carui creasta fonneaza hotarul intre com.
membri fundatori cari plateau odata pentru Brosteni i Bucovina, avnd o inaltirne de 1347 m.
totdeuna taxa de 1(30 fi.; alte isvoare de venit
Alunit, mineral, sulfat de alumina' si de
erau colectele si petrecerile sociale. In adunarea potasiu hidratat, product de alteratiune a feldgenerala dela 9 Aug. 1888, presidata de epis- spatilor. Giseminte in trachite, in nasipuri; se
copal Aradului loan Alatianu, societatea s'a de- extrage la Tolfa in Italia, la Beiegszasz (Nagyclarat de disolvata., a dat Alumneului caracter Muzsaly etc.) in Ungaria, la Wurzen in Saxonia,
national-confesional si, la propunerea lui Vin- Mont Dore, .A.uvergne etc.

www.dacoromanica.ro

132

Alunit Alyssum.

(Naevus maternus), pete colorate cu mai multa energie. Operele lui stint: GanyIn pielea corpului, cate odat proviidute cu peri med, Nestor aparat de Antilochus, Venus si Amor,
lungi. Se numesc i semn e.
Grupa dela Saragossa etc.
Alunul, munte in ramura Carpatilor din Alvearium, V. Urechia
Bucovina, intro riurile Bistrita si Moldova, de Alvensleben, veche familie nobil prusiaca cu
1663 m. inalt.
mai multi membri distinsi. 1) A. Albrecht, conte,
Alusiune, figura metaforica, prin care se spune ministru prusiac, n. 23 Martie 1794 in Halbero idee si se intelege alta asemenea. O insusire stadt, t 2 Main 1858 in Berlin; si-a castigat
a ei este scurlimea, iar a doua e, ca termenul insemnate merite prin regnlarea finantelor terii
de comparatiune, pe care se intemeiaza, este sale. 2) A. Gustav, general prusiac, n. 30 Sept.
un fapt, o intmplare, o idee, un cuvnt, un 1803 in Eichenbarleben, t 30 Iunie 1881 in

proverb sau un caracter omenesc, luat din tra- Gernrode; lu parte activa la resboiul din 1866
ditiune, din mitologie, din istorie sau din viata contra Austriei si la cel din 1870/71 contra
actuala a cuiva. (S. e.: Sabia lni Damocle, nodul Franciei, in care castigit, ca comandant al norgordian etc.) Intelesul ei poate fi serios; sau pului IV. de armat, invingerea dela Beaumont
glumet, ironic, satiric, sarcastic; sau de lauda. in 30 Aug. 1870. 3) A. Constantin, general
Multe serien, in special comediile, satirele
prusiac, frate cu cel precedent, n. 26 Aug. 1809
fabulele, cuprind in sine alusiuni, mai ales in In Eichenbarleben, t 28 Mart. 1892 in Berlin; s'a
timpuri lipsite de libertatea presei, cand ele dau distins In mai multe lupte ale resboialui din 1866
mult de lucru censurei. and alusiunea e grea pi 1870/71. 4) A. Gustav Hermann, conte, gede inteles, se apropie de enigma.
M. Strajan.]
neral prusiac, n. 17 Ian. 1827 in Rathenow ;
Aluta, numele latin al riului Olt.
parte la resboiul din 1864 cu Danemarca, la cal
Alutan, Constantin, n. 20 Maiu 1796 in Sambou, din 1866 si se distinse in cel din 1870/71. 5) A.
a absolvat gimnasiul i filosofia in Blaj (1815), Frederic _loan, conte, diplomat, n. la 7 Apr. 1836
teologia in Viena (1819). F sfintit preot in In Erxleben; in 1872 ambasador la Petersburg,
7 Sept. 1819. Profesor la scoalele normale din 1876 consul general la Bucuresci, apoi trimis la
Blaj dela 1819-1827 vicar episcopesc unit in Darmstadt, Haaga, Washington si Bruxella.
Fgaras pana 5 Marti 1834, cand fa numit Alveoli, cavitate sau gaura de dinte in falca;
canonic in capitulul din Blaj. t 11 Nov. 1868, fiecare dinte cu radacina lui ocup cate o gaurii
lasand dou fundatiuni, una de 2000 fi. pentru de aceste.

ajutorarea de 2 parochi uniti, care se afl in Alvincz, numirea magh. a comunei mari
administrarea statului, alta pentra ajutorarea de jos, (v. a.0.) din cott. Alba inf.
studentilor saraci, care astadi are capital de
Alvinczi, P. de Borbereck, jufisconsult maghiar
13,000 fi. Din aceasta se impart de present 5 In Transilvania; a luat parte hotiritoare la sterstipendii de cate 60 fi.si 5 de ate 40 fi.
gerea jus ligatumc-ului si la trecerea Ardealului
sub dominatia austriaca. In cestiunea din urina
a saris A. Memoriile sale inaintate curtii in 1692
Aluvium, una din sistemele grupului Kenozoic, si 1693, la care regele a respuns prin rescriptele,
adeca acaea, care de present acopere supra- cari reguleazii, administratia i justitia terii. Dofata globului, din CUE) causa se mai numesce camentele despre anectarea Transilvaniei le-a
sistema presenta sau recenta. Numirea aceasta edat academia maghiarl sub titlul: Diplomaa primit-o prin imprejurarea, ca partea cea mai tarium Alvinczianum (1684-1688).
mare a compusilor aoestei formatiuni au provenit
Alvincziana resolutio, prin care regele Leodin inundatiuni; ceea ce se petrece i astmli ina- pold I. statoresce (14 Main 1693) detaiat
intea ochilor nostri, contribuind impreun cu
organisatiei interne a Transilvaniei, indifactofi la schimbarile, prin care trece continu cate in diploma Leopoldind, si reguleaz
suprafata globului. Ca factori, cari produc acele
confeslimilor si ale celor trei natiuni.
schimbari, se socotesc in aceast sistema aerul,
Alvita, 1) un fel de prajihui din nuci, scroapa, viaja i caldura.
beal alba si zahar san miere; caed nu e de
Aluviune, crescerea terenului, ce succesiv
post, se pune albus de on in loo de scrobeal ;
[Dr. .Aug. Bunn.]

Aluta terra, numele latin al terii Oltului.

pe nesimtite se efectueazii, pe malurile unui

fluviu, unui riu, sau chiar al unui parau (art.
495 ur. i 535 C. civ.); se deosebesce de a vulsiune, adeca a cc e siu n e a operata fain o

2) un joc de copii la lasatul secului de bran*

care st in maestria de a prinde cu gura o bucatii de alvitd, legatii cu un fir de ata de un cuiu

batut in tavan si adus in leganare intre doi

parte inane de pamnt, care se poate recunoasce, copii. La macedo-romni acest joc se chiam

si care, rupt din fondul unei proprietti, apa a ascll, adeci: casci si prindi alvita.
dus-o si a alipit-o de fondul altuia (art. 498 C. civ.)

Alyssum L., gen din familia Cruciferae, tribul

Alva, (turc. halva), 1) un fel de prajitufa din Alyssineae, cuprinde plante erbacee sau subfaina arsa i miere; se face si din-talun cu zahar ; frutescente, de comun acoperite de peri stelati,
e alba-galbuie, tare, dar faramlicioasa si se to- albiciosi, rigii sau moi. Florile albe sau galbine
pesce la caldura; 2) un desert cam mitocanesc, stint dispuse in raceme, ce nu se gasesc la subfacut din gris sau din filin cu unt proaspt tioara unei bractee. Sepalele erecte sau patente
ori cu untura si cu zahar, de coloare rosie inchisa. scurte 5i egale. Petalele intregi sau bifide. StaAlvar, stat in India estica, in estensiune de minele provdute cu un dinte ce se afl inserat
7832 km2. cu 682,926 loc. Capitala A. are 90,880 pe filamente. Fructul este o siliqu adesea scurta
loc. Statul A. sta sub suzeranitatea Englezilor.
foarte polymorphii, oligosperm sau polysperm.
Alvarez, Don Yos, sculptor span. n., 1768 in Genul Alyssum L. cuprinde vr'o 80 sau 90 de

Priego, a trait mai malt in Roma, t 1827 in specii, ce stint imprastiate prin Asia mica, EuMadrid; el a urmat directiei lui Cano va, ins ropa meridionala, in Persia, in Africa nordici,

www.dacoromanica.ro

Ilytes obstetricans

Amalasuntha.

l33

In muntii Caucas, Siberia si chiar i prin Au- Amabouks, (engl. pron. embux), pane.' aura
stralia. Prin partile noastTe cresc mai multe si groasa, din care se fac saci, haine pentru
specii, dintre cari insemnam tirmatoarele: A. marinan, etc.
calycinum L. numit de popor A lb i t a, Di s- Amadeo, Giovanni Antonio, architectsi sculptor

cu 1 e t sau Ciucusoare, cresce prin nampii italian, n. 1447 in Pavia, f 27 Aug. 1522 in
locuri sterile i pietroase. A. incanum L. care Milano ; a luat parte la zidirea domului din

cresce pe marginea drumurilor, prin locuri nasi- Milano si a bisericei Certosa din Pavia. In luposse i pietroase. Multe din speciile de Alyssum cranle sale adoptase stilul lui Bramantino din

se cultiva ca plante ornamentale prin gradini Milano, care representa directia lombard a
pentru a decora stancariile i spre a face gru- renascerei.
pun de flori, astfel este A. maritimum Lank., A.

m,ontanum L, A. saxatile L., A. deltoideum L.

originar din Creta, remarcabil prin florile sale
violete. Plantele din acest gen nu mai glut intrebuintate in medicina, des odinoara li-se atribuia proprietatea de a vindeca turbarea. dupli
cum arata cbiar numele genului. Dupa Lmery,

Amadeus, nume favorit in familia domnitoare

din Savoia; '1-au purtat opt membri ai familiei

intr'un interval de cinci secli (XIXV). Mai

renumiti au fost A. V. si VIII., pe cest din

tuna impOratul gerrn.-roman Sigismund 'ha nu-

mit principe de Savoia; tot acesta a mostenit

Piemontul. Diva moartea sotiei sale s'a retras

A. montanum L. ar fi fost specia, care se in- In rniindstirea Ripaille de ring-a lanai Genf ; sitrebuinta in acest scop.
nodal din Basel 'ha ales de pontifico in local
[Z. C. P.]
Alytes obstetricans, o specie de broasca, ce lui Eugenia IV., i 'ha incoronat in 24 Ellie
petrece prin locuri pietroase, numita i moafd 1440 sub nurnele de Felician V. Dupe" none ani
dela o particularitate a obiceiurilor ei. Femella a abdis i s'a re'ntors in eremitagiul sea de mai
anume nu-si depone oale pe ap, ca celelalte nainte. Pentni intelepciunea, iubirea de pace si
lipesce de mima sa bun. '1-au numit .Solomon al secl. XV..
broasce de balta, ci barbtusul
Amadeus , Ferdinand Maria, principe de
larvele sant gata s iese, atunci cearc Aosta, rege al Spaniei, fiul al doilea al lu Victor

cobsele picioarelor posterioare, purtandu-le pana

ce

Emanuel, regele Italiei, n. 1845, .1. 1890. In

1871 fa ales de rege al Spaniei dup. caderea

Bourbonilor spanioli, dar domnia nu 'i-a fost norocoasa. Disgustat de continuele turburari, dupa

dei ani de guvernare, a Midis si s'a re'ntors

416,

In Italia.

imiPeeftetit,

,1111,

[T. F.]

lac sarat de o extensiune enorma

In interiorul Australiei, descoperit de Giles la
Amadeus,

1872.
Amadis, erou al milker romane cavaleresci,

al caror inceput s'a %cut cu. A. din Galia probaba seria in limbs portugheza, de cavalerul

Alytes obstetrieans.

Vasco de Lobira din Oporto, intro 1342 si 1367.

vr'o spa statlitoare, se cufundi intr'insa, 'male Subiectul e: istoria de amor a lui A., fiul unui
rnuiate plesnesc si mica mormoloci ies din- rege francez, cu principesa engleza 0 ri an a.

tr'insele.
[V. B.]
Amager, (germ. Amak), insula danezi in Sand,
Alyxia R. Br., gen de plante din familia Apo- 63 km.., in fats orasului Copenhaga, cu un su-

cyneelor, tribal Plumerieae, cupringnd la 30 burbia al acestuia (Cristianshavn) si ca portal

specii aflittoare in Asia orientala tropicala, in Dragr.
Arcbipelagul Malaic Ceylon, Madagascar, AuAmigitoare, (cool), Lanius excubitor, sinostralia tropicala i insulele Oceanului Pacific. nima ca berbecel, up u v r biil o r, capraSant arbusti adesea glabn, cu frunze 3-4 ter- dracului, sfrancioc etc., o pasere de o fine
nat verticilate, rar opuse. Flori mici grupate in rea, caci imiteaza versal paserilor mai mici si
cyme san geminate. Calice 5 partit Corola by- mai slabe, si astf el inselandu-le la sine, le prinde
pocraterimorfti cu 5 lobi suciti, acoperindu-se si le omoara. Numeie A. des foarte potrivit,
putin unii pe altii spre stfinga. Starnine incluse. totusi se aude pe alocuri numai in Moldova.
Ovar ea 2 carpele; stil filiform. Fruct drupe (Etym. M. Rom. I. 1013.)
sau bace. Se cultiv in florarie calda. Scoarta A majori ad minus, (lat.) dela mai mare la
de A. stellata Roem. et Sch. confine un oleiu mai mic ; termin intrebuinfat la deductiuni logice.
esential, acid benzoic, zaliar, guma, resina si
Ama-Kosa, o semintie de Kafleri in estul terii
un principia amar; are mires pfacut. E privita Kapland.
ea tonic escelent, iar in Germania se preconiAmalasuntha, (Amalasvintha), fica lui Teoseaza contra diareelor cronice si a nevralgiilor. doric cel Mare, rege al Ostro-Gotilor (in Italia).
Lemnul de A. disphaerocarpa Van Heurck, ce Primal barbat 'i-a fost Eutarich, dela acesta a
cresce in Nona Caledonie, e intrebuintat in tamplane; scoarta lui precum si cea de A. grandis,
are aceleasi proprietati ca si scoarta de Winter
si de scortisoara alba.
[S. t. R.]
A. M., a. in., presctutare pentru anno mundi,
anal lumii i pentru artium magister, magistru
al artelor libere.
Amabil,

placut

nascut pe Athalarich. Dap& moartea lui Teodoric,

dela 526 a purtat regenta in numele Mai sOu

minor. Ca adicta a culturii romane, 5i-a resent

fiul in acest spirit. Pentru aceasta a excitat in

contra sa ara Gofilor. Dupa ce Athalarich cada
victima desfraului si orgiilor, A. s'a maritat a
doua-oara dupa un consangean al sea Teodat

in musica termin de interpretare: Insa casatoria n'a fost norocoasa, pentru caTeodat

si-a sugrumat sotia fuclula i lacomii, de domnie.

www.dacoromanica.ro

134

Amaleciti

/least ornar a servit de pretext lai Iustinian,

roinan-resaritean, a porn]. in contra lui Teodat
resboiu, care s'a terminat au eaderea imperiului
[T. F.]
gotio in 555.
Amaleciti, popor nomad de vita' chamica, coboritor din A malech, numiti i nepotii lui Esau;

Amanet.

poeta dramaticd sub pseudonimul A. Reiter. Ope-

rele ei aparura in edit. noua R. Waldmiiller-

Duboc) la 1873 in 6 vol. (Conf. Fiirstenau, 1874

Waldmiiller, 1882.) 4) A. Maria, fica lui Ferdinand I. regale ambelor Sicilii a'r sotia regelui
Franciei Ludovie
n. 26 Apr. 1782, t 24 Mart.
loettiau in sudol Palestinei in pustia Et Tilt de 1866 la Claremont in Anglia, unde a insotit pe
asli; inimici ai Israiltenilor, au fost subjugati do sotul sea in exil, dupa ce a fost detronat prin
Saul si David si in arum (700 a. Chr.) stirpiti. revolutia din Februarie 1848.
Amalfi, (A m al p h la), eras in provincia ital.
Amali, (A m elungi), famine dotnnitoare estSalerno, situat jute vale, pe termii sinului Sa- gotica. din care s'a nascut Teodoric eel Mare

are positie pitoreasca, e legat cu orad 475-526; se stinse la 536 cu Teodat.

Amalrich, rege in Cypru. (1194); pentru a-si
reaedinta unui archiepiscop ; are o eatedrala veche, asigura teara contra Bizantului, o dui. Imp.
lerno ;

Salerno printr'un drum admirabil taiat in stnca;

au usi foarte frumoase ; o rnanastire de caputini, Henric IV. drept feud, si o reprim apoi ca regat.

(Canonica) zidita pe stanci cu ambit framos, Prin casatoria sa cu Isabella prinu la 1198 $i
acum scoala de marina; nu departe este o pes- coreana regatului Ierusalim.
tera de stalactiti cu privelisei frurnoase. A. are
Amalricus de Bena, erotic, fundatorul unei
vr'o 5000 loc., cari se ocupa au fabricarea de secte religioase panteiste, n. in Bena, diecesa de
hrtie, maccaroni si cu navigatia. Dupa traditie Chartres, pe la 1209. Adeptii lui s'au nutria
A. fit intemeiat de familii romane, cari sufe- Amalricani.
risera naufragiu in ealea spre Constantinopol.
Amalthea, in mit. greed, dupa traditiunea
A. apartin imperiului roman de est si dupa in- comuna a fost o nimfa, care a nutrit pe Zeus
va.siunea Longobarclilor se bucur de multe li- ea prune, jara dupa mitul din Creta a fost o
bertati. Mai tardiu cilstigara putere unele fa- capra, care a dat lapte lui Zeus si pentru acea.sta
din eari au esit conti, mai apoi Zeus a pus'o intre stele (cu numele Capella).
milii
duci, ca Mansus II. (960-1000), care faca drumul Amaltheia la Romani a avut predieatul : alma

spre Salerno. Principele norman, Robert Guiscard, mater (v. cornal Amaltheiei).
[Atm.]
incorpora A. teritorulai sea (Apulia si Calabria);
Amambara, afluent al Nilului de jos.
de atunci A. incepir sa deeada; comerciul
Aman, Teodor, pictor romfin, n. 1832 in Crnbunastarea fura nimicite prin jafurile Pisanilor pulung, 19 Aug. 1891 la Bucuresci. A studiat
(1135 si 1137). Comercial din A. inflor mai ales pictura la Paris sub Droleng ai Picot. Reintors

In sed. X. si pe timpul primei eruciate. Dreptul in patrie la 1858, este munit (1864) director al
maritim de A. (Tabula Amalphitana) avea va- scoalei de belle-arte din Bucuresci, in capul
loare la toate natiunile, eari navigau pe M. Medi- careia remane pna la moartea sa. Principalele
terana. Comerciantii din A. aveau finale si de- tablouri ale lui A.: Vlad Tapes i solii (in Pinaposite in Alexandria, Antiochia i Ierusalim. coteca din Iasi), Capul lui Batori, Batalla dais
Din spitalul intemeiat de aceati comercianti in Calugareni (in Pinacoteca din Bueuresei), BaIerusalirn (1048) se nasc ordinal Ioauitilor.
talia dela Oltenita (intr'un palat al Sulta.nului
Amalgam, aliagiul ori carui metal (afara de fier) la Constantinopol). O gravura a acestui din una
ca argintul viu. Amalgamele nu formeaza ar- tablou a aparut la Goupil in Paris. A. s'a disticoli speciali de comerciu, ci se prepara numai tins si prin frumoase gravuri.
la trebuinta. Asa s. e. amalgamul de staniu la Aman, in antieitate numele $irului de munti
fabrieatiunea oglinclilor, amalgamul de aur la din Siria, cari se intind dela muntii Taurus spre
aurirea la foc, amalgamul de uatriu in labora- sud, alaturea en golful Alexandrette (Issos), presto
toarele chemice etc. Inducerea au amalgam se 2000m. inalti. Numele de ton e G hiaur D a g h.
numesce amalgamare (v. si aliagiu).
Prin pasul Pylae Syriae (scum Bailan) a straAmalia, 1) A. Elisabeta, contesa de Hessen- batut in vechime Alexandra eel Mare, iar in
Kassel, n. 29 Ian. 1602,
3 Aug. 1651, fica evul de mijloc Cruciatii in Siria.
contelui Ludovic Filip II. de Hanau-Miinzenberg;
dupa moartea sotului seu Wilhelm V. a purtat Aman Catcaun, dupa pov. roman. e un arias
pe celalalt tarim. El furase o fata din soare,
regenta in load fiului seu minor Wilhelm VI. de
avea o Iowa cu pui de aur si un cal, care

(1637-1650); in alianta cu Francia si Svedia mama jar, jara puterea lui sta inteo scroafa
luit parte la resboiul de 30 ani, iar la incheierea

pacii Vestfalice c.tig insemnate avantagii pentru mistreata, si an ame cu doi &id aci in ea. [Atm.]
Amana, colonie germ. comunista in Joya (Amer.
teara sa. (Cf. Justi, 1872.) 2) A. Anna, ducesa de
Sachsen-AVeimar, fica ducelui Carol de Braun- nord.), fundata la 1855, locuita de 2000 suflete,
schweig-Wolfenbiittel, n. 24 Oct. 1739, 10 Apr. impartite in 6 commie; duc o viata modesta,

1807; dupa moartea sotului self Ernest Aug.

Constantin, ftind numai de 19 ani, a purtat regenta (1758-1775) in locul fiului seu Carol
August, mai targliu mare-duce de Weimar; femeie ca rari calitati, sei sa atraga la cartea
sa pe cei mai distinsi barbati ai acelui timp, ca

se ocupa au agricultura si industria.

Amandus , apostolul Belgilor, , nsc. in partile
Nautes-ami, t 684.
Amanet, franc. nautissement, in limba noastra
juridica se clice i g a g iu (lat. p ig nns); contractul, prin care datornicul remite creditorului

Wieland, Goethe, Herder si altii. (Cf. Beaulieu- seu un lucru mobil spre siguranta datoriei
Mareonnay, 1874; Springer 1875 si Bornhak, (art. 1685 ur. C. eiv.) Codul romn de comereiu
(art. 478 ur.,
1892.) 3) A. Maria Frederica Augusta, ducesa intrebuinteaza cavntul g a g
de Saxonia, fica principelui Maximilian, n.10 Aug. 495-500i 950 C. com.) Despre an tic hr es a,

1794, t 18 Sept. 1870 la Dresda; e cunoscutd ca sau gagiul pe imobil, Codal civil tracteaza

www.dacoromanica.ro

Amanita

Amarapnra.

135

art. 1697 ur. (Asupra gagiului comercial, cf. o coleare violacee. Acest lemn, cand este de cu-

Gr. Maniu, Dreptul comercial II., pag. 229 ur.)

Amanita Pers., gen de plante din familia Agaricineae, cuprinde ciuperci terestre, cari cand
stint tinere au o v o lv a distincta de epiderma
palariei. Lamele hymeniului ajung rar pana la
piciorul palariei. Marginile acesteia pot fi netede

rand taiat, are o coloare cenusie inchisa, care

In contact en aerul trece repede in violet; iar
dupa ce se lustruiesce coloarea devine brun-

rosietica. Toate aceste calitati fac ca acest frumos

lemn sa fie cu succes intrebuintat in strungarie.
[Z. C. R]
sa'u provedute cu striatiuni. Basidiile au totdeuna
Amarant, ordinul, intemeiat de regina Svediei

patru stmigmate. Sporii albi sau palidi pot fi Cristina, la 1653; a avut 30 membri (15 barglobulosi, ovoidi sau mai mult sau mai putin bati si 15 femei), cari puneau votul ca vor re-

alungiti, continutul lor este hyalin sau gran ulos. man necasatoriti sau ea nu vor incheia a doua
Acest gen cuprinde vr'o 30 specii, ce stint res- casatorie. Ei aveau dreptul a pranzi in fiecare
ptindite prin padurile regiunilor muntoase din Sainbata cu regina. Ordinal s'a desfiintat la 1656,
Europa si America nordica. Dintre speciile prin- cand regina Cristina a trecut la catolicism.
cipale ale genului Amanita Pers. insemnam pe Amarantaceae, familie dintre Dicotyledones,
Amanita vaginata Bull., care este comestibil, Monochlamydeae, seria Curvembryeae, cuprinde

altele stint foarte toxice, din causa ca contin plante erbacee sau subfrutescente cu frunzele
principii cunoscute sub numele de muscarina alterne sau opuse. Florile stint mici, tara petale,
amanitina. Asa este Amanita muscaria Pers., din care causa putin aparente, hermafrodite
cunoscuta de poporul nostru sub numele de B u- cate odata unisexuate monoice sau dioice, dis-

reti p estriti, pentru ca au o palarie rosie puse in spice, in raceme Sall in capitule ter-

sanguina, cu verucositati a1burii sau galbui, cari minale sau axilare. Aceasta fainilie cuprinde
stint restmile volvei. Amanita phalloides Fr., vr'o 480 specii, ce stint respandite pe toata su-

Amanita panth erina DC.

[Z. C. P.]
prafata globului, afara de regiunile lec, uncle
Amanuensis, la Romani: sclav, care tinea ofi- lipsesc ca totul aceste plante. Amarantaceele
ciul de secretar, scriitor; acum: scriitor, de- stint divisate in urmatoarele troj triburi: I. tribul
copiator.
Celosieae, II. tribal Amaranteae ei in fine ILI.
Amanweiler, (franc. Amanvillers), sat deis tribul Gomphreneae. Cele mai multe din planMetz spre vest. Dupa acest sat nurnese Fi an- tale acestei familii stint ierburi inutile, abuncezii lupta dela Gravelotte (v. ac.), 18 Aug. 1870.
Amara, medicamento amare din regimul plantelor, s. e. portocala, absintul, gentiana etc. ;
se dau impotriva slabiciunii stomacului.

dante i uneori chiar stricacioase culturilor. Unele

Amara, balta mare in Rom. (600 hectare) pe

teritorui comunei Caneni, pl. Gradistea, j. Rimnicul-Sarat, langa comuna cu aceeasi numire.
Din intinderea sa 400 hectare apartin statului
i sfint date in aranda; venitul este de 10,000 fr.
IntrInsa se gasesce : crap, caracuda, albisoara
in mare cantitate ; pe malurile ei cresce multa
trestie i rogoz, din care teranii fac rogojini,
pentru trebuintele lor i pentru export.
Amaradia, numire topografica: 1) rim afluent
din partea stanga a Juilui, isvoresce din comuna
Seciurile, pl. Amaradia, j. Goij ; cargo printre
cele done sinui de dealuri ramificate din culmea

prin gradini i parean. In reg,iunile noastre cresce

specii din genurile: Amarantus L., Celosia L.,

Gomphrena L., Alternanthera Fora ei Achyranthes L. stint cultivate ca plante ornamentale
spontaneu Amarantus retro flexus L., numit de

popor Stir. Unele din Amarantaceae au proprietati medicinale, asa este Amarantus spinosus L. originar din India.
Z. C. P.]
Amarantus L., gen din familia Amarantaceae,

tribul Amaranteae, cuprinde plante erbacee

anuale cu frunzo alterne. Florile mici, albe verdui

sau rosietice sant dispuse in glomerule axilare

sau in panicule densiflore termina1e. Acest gen

are vr'o 45 de specii respandite in regiunile

temperate si tropicale ale globului. Multe din

speciile de Amarantus L. stint alimentare sau
Zanoaga i trace in Dolj de se varsa in Jiu; prin semintele lor sau prin frunzele i tulpinele
2) plasa situata in partea de est a judetului lor, precum Amarantus Blitum L., Amarantus
Goij; pana la 1883 forma plasa singura, de atunci farinaceus Boxb., Amarantus frumentaceus
s'a unit cu plaiul Novaci sub nurnirea pima Buchan. i Amarantus retro flexus L., care cresce
Novaci-Amaradia.c Numirea si-a luat-o dela riul
prin partile noastre si este cunoscut sub nu-

Amaradia; are 25 comune ; 3) plasa in jud. male vulgar de tir. Poporul nostru mananca
Dolj numita astfel deis rid, ce curge prin ea. ti rul cand e tiner, gatit cu bors. Radacina de

Amarant, numire data anui frumos le m n, ce

provine dintr'un arbore nurnit Copaifera braeteata Benth. din familia Leguminosae, tribul
Cynometreae. Acest mare arbore are transe paripenate, flori mici, dispuse in spic, calice cu
4 sepale, iar petalele lipsesc cu totul. Staminele
sant libere si in numar de 10. Ovarul unilocular,
devine la maturitate o pastara (legumen) scurt
stipitata, bivalva i cu o singura semnta. Co-

paifera bracteata Benth. se gasesce in abundanta in Guyana, unde se si exploateaza atat

pentru bemnul sea, cat i pentru oleoresina,
cunoscuta sub numele de balsam de copahu,
care se extrage din acest arbore, si care Oa
intrebuintare in medicina. Amarantul este uu
lemn compact, greu, cu o structura fin4 si de

Amarantus spinosus L., originar din India, este

intrebuintzta in medicina contra blenoragiei
a exemei. Alte specii din genul Amarantus L.
stint cultivate ca plante ornamentale prin gra-

i parcuri, asa stint: Amarantus cruentus

L., Amarantus caudatus L., Amarantus sanguineus L., ntunit vulgar Stir ros u.
dini

[Z. C. P.]
Amarapura, (TJnunera pera = orasul 4eilor)

capitula de odinioara a statului Birma; s'a in-

terneiat la 1783 si deja la 1810 avea 170,000 loc.,

in acest an a ars ; la 1827 s'a mutat curtea din

ea, iar la 1839 a fost darimata prin un cutremur

de pamnt. Acum nu are decat 7000 loc. ()rapi
intern are forma cadrata, si e incunjurat cu ziduri inalte i anttui. Spre mutt dela A. in de-

www.dacoromanica.ro

136

Arartr6sci

Amator.

partare de 5 km. se OA templul Aracan sau unor specii este veamos, bulbul unora contine un

Maha-Mjat-Mamii ca statua uriasa a lui Buddha. principiu acru, ce are proprietati emetice. Multe
AmAresci, pichet pe Dunare, la frontiers Ro- genuri stint cultivate prin grdini i florarii din
milniei, pl. Balta-Oltu-de-jos, j. Romanati, in causa parfumului i a frumsetei florilor, asa
dreptul com. Potelu i insulei Itra, in fata sa- stint Agave L., Amaryllis L., Crinum L., Nartului Ostrov din Bulgaria. A. de-jos,, com. rur. cissus L. etc.
[Z. C. P.]
IR Rom., pl. Balta-Oltu-de-jos, j. Romanati,
Amaryllis L., (numele unei pstorite, cAntatii

3492 loc., cari se ocupa cu agricultura; in comuna se afla 3 biserici si o moara de abur;
imprejural satului se gasesc diferite anticitati.
A. de-sus, numele oficial al comunal rur., care
In vorbirea com un a se numesce Godenel ;1299 loo.;

agricultura si prasire de vite. In comuna se afla

ruinele unui sat vechiu numit Polovinele, -wade
se gasesc cuptoare i caramicli mari d'Antina.;

mai e o tabara Bucinisul, unde s'au gasit sulite, arcuri de fier etc. Satele Amaresci siint

fundate de un Amar sau Amaiscu, descendent

al unei familii nobile i vestite de preste Olt.
Amari, Michele, barbat de stat si istoriograf

ital. n. 7 Iulie 1806 in Palermo; pentru opul

In versan de Theocrit si Virgil), gen de plante

din familia Amaryllideelor tribal Amarylleae,
ca o singur specie A. belladonna L. din
Africa australa. Planta ca tulpina subterana,
un bulb tunicat, cu frunzo radicale numeroase,
cordelate i caduce. Flori mari mirositoare,
pedicelate, grupate in umbele numeroase, invelite inteun spat cu doui5 valve sustinute de
un scap erect, plin, comprimat. Periant cu tub
scurt, infundibuliform cu 6 segmente aproape
regulate, largi, undulate, putin reflexe la vid.
Filamentele staminelor neegale, declinate, nascnd la virful tubului. Ovar trilocular; stil filiform, declinat, stigmat ingrosat la virf, aproape
trilobat. Fruct capsull obovala; seminte globa-

seu La guerra del Vespro Siciliano a fost silit

la 1842 sa se refugieze in Francia, de ande re- loase, carnoase. In acest gen se cuprindeau alta-

intors la 1848 ajunse membru In parlament ; data mai multe plante foarte diferite intre ele,

1859 sub dictatura lui Garibaldi primi portfoliul scum constituind tot attilea genuri distincte. Specia
afacerilor externe, apoi a fost numit senator al unica mentionata cu varietatile ei se cultiva in
regatului italian, iar in Martie 1863 ministru de gradini, in aer liber, ca plant ornamental&
culte i instructiune. 1864 se retrase in viata
privata. A. a inai scris Storia dei Musulmani di

[S. St. R.]

oras vechiu in Asia mic, vilaietul

Sicilia (1853). t 21 Sept. 1870.
Sivas, 25,000 loc., cari cultiva matasa, vinul
Amaru, 1) A., c o m. r u r. in Rom., pl. Tohani, tutunul; in vechime aici residan regii Pontalui.
j. Buzeu, format& din cat. Amaru, Dulbanu
Amasis sau Amosis, doi regi egipteni. A. I.
Amasia,

(Satul-nou), Miroi, Movileanca, Scorlianca si Si- (pe la 1550 a. Chr.), cel dintAiu rege din a 18-a
naia; 1690 loc., cari se ocupa cu agricultura; dinastie ; a terminat resboiul contra Hyksilor

In com, se el o moar de abur. Se erode, ea a facut ordine in teara. Cadavral sea s'a aflat la
prin teritorul acestei comune a trecut valul lui 1878 in Der-el-bachri si se afla in muzeul din
Traian. In valea Dulbanului se gases multe Giseh lAnga Cairo. A. II. (569-526 a. Chr.) din
hArburi de pamAnt, pe cari locuitorii le atribue
Tatarilor. 2) A., 1 a c insemnat in com. Amaru,
contine mult pesce.
Amaryllideae, (botan.) familie dintre Monocotyledones, seria Lpigynae, cuprinde plante er-

a 26-a dinastie. A. a fost trimis de cktra regele

Apries ca sa suprime o revolta militar, dar s'a
pus insu.si in fruntea rescoalei si a ocupat tronul.

Amic al poporului si culturei grecesci; sub regimul seu ajunse Eg,iptul la o stare infloritoare.
bacee pereue, mai rar subfrutescente sau fru- A mulit tocmai &And regele pers Rambyses a
tescente, de ordinar bulboase, uneori caulescente. intrat ca inimic in Egipt, pe care 1-a i supus.
Frunzele stint radicale, lineare san ensiforme,
Amathus, oras vechm fenician, pe termul sudic
adesea invaginante. Florile hermafrodite re- al insulei Cipru, cu renumitul tenaplu al Afrogulate sau mai rar neregulate. Periantal cu ditei (Amathusia); acum Palo Simisso.
6 divisiuni colorate, libere sau concrescute la Amati, familie renumitA de fabricanti de viobasa inteun tub, proveclut uneori cu o coronula line in Cremona. Se crede c Andrea A. a fost
petaloida. Androceul compus din 6 stamine. fondatoral pe la 1560; au urmat apoi Antonio,
Ovarul infer. ca trci loji, continnd fiecare mai Geronimo i Niccolo. Violinele din a. 1599-1620
multe ovule. Amaryllideele contin vr'o 650 de stint cele mai escelente i ptina astai AncA nespecii, respndite in regiunile temperatesi ca1de intrecute de nici un maestra.
ale ambelor emisfere, mai frequente prin lo- Amatitlan, lac in Guatemala (America cencurile uscate i pietroase, dealt in cele mon- trala), de origine vulcanic, incungiurat de stAnci
tane. Stuit nurneroase in regiunea meditera- inalte; A. se scurge spre Oceanul Pacific prin

niana, in Africa si America australa, in Asia 1.1111 Mi c h at oy at (104 km. lung), care la San
inn stint patine. Aceasta familie se imparte in Pedro Martyr formeaza o admirabila cascadil
urmatoarele 5 triburi: I. tribal Hypoxideae, inalta de 65 m. Pe tennurii lacului se atla
II. tribitl Amarylleae, III. hibul .Alstroemerieae, numeroase isvoare calde. 0 r as ul A. e situat

IV. tribal Agaveae, i V. tribal Vellosieae. Fa- ling Michatoyat, nu departe de lac, inainte cu
este representata si in par- cAteva decenii era un miserabil sat indian; acji
rnilia
tile noastre prin mai multe specii i anume: e oras infloritor cu mai malt de 10,000 loc., in
Narcissus radiiflorus Salisb., vulgar Co pr in e, urma avntulai ce a luat cultura cochenillei.
Zarnacadele (Moldova), Leucojum vernum L.,
Amator, (lat.) persoana, care are o placere

popular Ghiocei bogati, Ometute etc., Ga- mare pentru un lucru oarecare. S. e. amator

lanthus nivalis L., numit popular G hi o ce i, etc. de musica, de teatru; prin extensiune ori cine

Plantele din aceasta familie au producte putin cultiva o arta fra a face din ea o profesiune.
importante pentru industrie sau medicina. Sucul S. e. concert de amatori. In sens pejorativ

www.dacoromanica.ro

Imatus

137

Ambitus.

se dice despre un om de un talent mediocru. silea regina lor. Scrutrile istorice au constatat,
Cuvntul A. e sinonim eu diletant, care se dice ca mazonele stint numai fantasii mitologice.
mai ales in Transilvania.
Amatus, calugar benedictin, mare savant si
autorul mai multor opere versificate; metropolit
In Bordeaux. t 1101.
Amaurosis, pierderea totala a vederii prin turburare in partile nervoase ale organului visual.
Amauza, piatra scump imitata, ce se fabrica
din o sticla speciala, care contine acid boric si
oxyd de plumb in mesuril mai mare.

[Atm.]

Amazonit, mineral, un microclin verde, se al%

in Ural, America de nord etc. si se intrebuinteaza ca piatra de ornament si in bijuterie.

Ama-Zulu, o semintie a Zulu-Calerilor. (V. ilus-

tratiunea iTipuri africaneg pag. 56.)

Amba, masse mari de stinci in Abissinia, cari

stau de sine separate intre munti, in forma de

piramide si stilpi, numai cu greu pot fi stra-

batute de oameni.
Amaxiki (sau Hamaxiki, Hagia, Ifavra, Levkas),
Ambala, (engl. Umba 11 a), oras in provincia
capitala insulei ionice Leueadia, 5539 loc., resi- indo-brifica Pandsab, cu 79,270 loc. (1891).
denta unui metropolit grec, liceu. Locuitorii se
Ambalagiu, invelitoare, cu care se provd
ocupa cu industria de bumbac i tabacaria. Spre marfarile
pentru transport, saci si baluri de
nord e situata fortareata Santa Maara, zidita pinza, musarna
etc. Ladi si butoaie nu silnt A.

de contele Tochis in secl. XIV.

Amazia, rege al Iudeei; s'a urcat pe tron pe
la 795 a. Chr. i a domnit 29 ani. Incurcandu-se
in resboin ca regele Israilului loas, a fost batut
si prins de acesta. Scpind din inchisoare a fost
ucis de nisce resvratiti.
Amazon, Kul Amazonelor (Rio Amazonas,

A. de regula nu se vinde cu marfa, ci este a

se restitu ori a se plat separat. A. se deosebesce de pachetagiul, .in care se dau marfurile

publicului consumator si care e socotit in pretul

marfurilor, s. e. sticle, cutii, cartoane etc.

Ambarvalia, (lat) dupl mit, romana a fost o

serbatoare a agronomilor, facndu-se rugaciuni si

Marano n, dela impreunarea sa cuUcayali munit sacrificii, la inceput mai ales pentru M a r s, ca
S o m 6 es), fluviu in America meridionala ; daruitor de binecuvntarea naturala 5i aperaisvoresce in Andii de Paseo din lacul Llauricocha, toral cimpului semnat, iara mai tirdiu si pentra
la inaltime de 3653 m. ; mai intillu curge spre Cenes, ca dina de seceris. La ambarvalia (am b

nord 670 km., formind o multime de cascade, imprejur, a r v camp arat) se facea procesiune
apoi taind A ndii in cursul sea mijlociu de 450 km., imprejurul cimpilor arati 5i semnati, iar ani-

iese la sea fj i o ia spre est presto Llanos si pdu- malele de sacrificiu Suovetaurilia (scroafa, oaie,
rile seculare ale Brasiliei, varsindu-se in Oceanul taur), se purtau de Irei ori imprejur. A. se tineau
Atlantic printr'un puternic estuariu ; principalele mai ales cand bucatele erau aproape de seceris.
brate ale deltei sale siint: Rio Maranon si Rio La procesiune lua parte multime de oameni, dar
intre eari se afla insola Marajo ; distanta mai ales posesoiii acelor agri, pe linga cari treceau
intro bratele extreme (gura riului) este de 330 km. animalele de sacrificiu. Stint arme, ca animalele
Lungimea riului (abstragnd dela multimea co- de sacrificiu pentru Mars eran de genul barbatesc,
titurilor) e de 4900 km. (socotind si pe Ucayali iara pentru Ceres de genial femeiesc. [Atm.]

e de 5500 km.); latimea in multe locuri trece

Ambasador, clasa prima a agentilor politici,
preste 1 km ; basenul (teritorul afluentilor) silt( avnd caracterrepresentativ, adeca representind,
e de 7.160,000 km2. Intrarea in A. e periculoasa pe linga stat, si pe suveranul lor in persoana
din causa bancilor de nasip si a luptei intre demnitatea lui. Cu toate acestea nu li-se acorapa fluviului si a Oceanului numita pororoc a. deaza onoruri egale ca ale suveranilor. AmbasaFluxul i refluxul se resimte 'Ana la 850 km. dorii au dreptul de a-si cere audient dela mope riu in sus pina la Obidos. A. are presto narchul, la care glut acreditati, fara intervenirea
200 afluenti, intre cari mai mult de 100 sint ministrului de externe. In acela.si rang ca am-

navigabili, ba 17 sint fluvii de primul rang, basadorii sint legatii a- sau de-latere si nuntii
s. e. in dreapta : Ucayali, Madeira si Tocantins ; papali. (V. si age n ti politici .) Prerogativele A.-lor :
In stinga : Napo, Yapara si Rio Negro. A. e na- titlul de excelenta ; dreptul de a av un bal-

vigabil in lungime de 4100 km. ; navigatia pe dachin in sala lor de ceremonii; dreptul de a-si
el e libera dela 1867. A. a fost descoperit de acopeni. capul in decursul ceremoniei de presenPinzon la 1499. Mai intitiu a calatorit pe A. tatiune, dar numai daca si suveranul sta ca capul
Orellana la 1544, mai apoi de Condamine (1744), acoperit; dreptul de a umbla in trasura cu sese
Humboldt (1799) etc.
cai si dreptul de a prim onoruri militare.
Amazonas, stat brasilian, traversat de fluviul
Ambe, alaturarea lucrurilor doue cite doue,
Amazon , dela care isi are numirea ; areal ca pareche.
1.897,020 km2. cu 80,654 loc. Capitals e Maxims,
Ambidextru, care se poate serv deopotriv
situata la varsarea Rialui Negro in Amazon.
bine de ambele mini.
Ambiguitate, ca defect logic pi stilistic, se
Amazone, dupa mit. greca au fost muieri de
sine statatoare, numai ele au coustituit teara, nasce din intrebtfintarea notiunilor nechiare si
au avut regina lor si au locuit in partea resa- a formelor necorecte. Mad este facuta intenriteana a Mari Negre i la Caucaz, jara capi- fionat, cum s. e. din partea oraclilor ori in glume,
tala lor a fost Themiskyra la riul Thermodon. se dice amfibolie (grec.)
Ambiguu, (lat) un ce cu mai multe sensuri,
Ele au trait separate de barbati, si numai din
scopul sustinerii neamului odata pe an se In- sau cu un sens indoielnic. Prin extensiune se
tlniau
ei, i fiind calarete renumite i viteze dice despre orice lucru dubios sau nesigur.
Ambitus, (musica), 1) extensiunea tonalitatii;
intreprindeau resboaie departe in Europa si in
Asia, ba si in resboiul Troiei au luat parte, aju- 2) extensiunea melodiei, limitarea ei ; 3) extenMud lui Priamos, dar Achile a ucis pe Penthe- siunea tonalitatilor 'jute fuga.
Enciclopedia romana. Vol. I,

10

www.dacoromanica.ro

138

Ambitiune

Ambitiune, dorinta infooata de a ni se recunoasce in public valoarea personala; in mesura

sanatoas
i naturala e simtul de onoare. A.
devine nesanatoas, patina, cand are in vedere
mai mult recunoascerea valorii personale, decat
ceea ce este bun si frumos.
Ambleteuse, port maritim in departamental

Ambrosiani.

pleat la cucerirea Milanului, atat de fatalaFranciei.

Prin reducerea darilor i imbunatatirea justitiei

isi castigh iubirea poporului. Numit cardinal si
legat in Francia de Alexandru VI., a aspirat la
tronul papal.
Ambra, o substanta, care vine mai cu mina
din Surinam, Madagascar si Java prin Anglia si

francez Pas de Calais, cu 296 loc. Probabil Hollanda. Ea se gasesce plutind pe mare in
acesta a fost portal iticc, din care a trecut bucatele i bucati uneori pana la 50 kg. Se crede
Caesar in Britania (55 si 54 a. Chr.) Aol a ri- a fi un fel de piatra de fiere sau de mate de

dicat Napoleon I. un stilp de granit in onoarea fisetru (cachalot). A. e o mass Janina cenusie,
marei
netransparenta, cu mires placut particular, sfarAmblyopia, scaderea puterii normale a vederii, micioasa, dar daca o apasam in mana se moaie.
intro ale carei cause cele mai de capitenie se Se topesce la 600 C, i are greutate specifica
consideril substantele otrvitoare: tutimul, al- 0-908-0.920. Contine 130/0 oleiu etheric (d e
coolul etc.
am b r a), multa grasirne (a mbrain a) si acid
Amblystoma, gen de amfibii din grupa Sala- benzoic. Se falsifica des, fiind foarte scumpa,
mandrelor, ce traiesce in America septentrio- 1 kg. = 2400-2800 fi. Tinctura ei alcoolica se innall. Se considera de o forma nebranchiata al trebuinteaza ca adaus la parfumerii. Mai de mult
Axolotlului. (V. Axolotl)
[V. B.]
se intrebuinta si in medicina i ca aphrodisiac.
Ambo, 1) A. (A m b o n, grec) un loo mai riAmbrakia, eras in vechiul Epir langa golful
dicat in biserica pentru cetirea cartilor dude, de A. (acum sin de Arta), cu colonie corintica
v. Amvo n. 2) A. rbinion = duplu) in jocul (acum oraE,iul Arta).
loteriei mici este castigul ca doi numeri; dintre
Ambras (A m r a s), castel impratese lang
cei 90 de numeri se pot face 4005 ambo si Innsbruck; renumita colectiune ambrasiana se
erarul platesce pentru ambo de 240-on suma afla in Viena dela 1806.
depunerii, daca ea s'a Rica numai pe 2 numeri.
Ambriboiu, 1) termin popor. de botan., o vaDaca insa se depune pe mai multi numeri
rietate de Centaurea; 2) termin de chrornatica
se considera numai castigul de ambo, jocul se rosu Incus, mohorit. In ambele sensuri cuvilntu1
numesce ambo-seco, si se deosebesce de ambo- e aproape disparut din grain.
terno, la care se platesce castigul i dupg, Ambrit, mineral inrudit cu chihlibarul, oriambo i dupa terno.
ginar in Seelanda-nona, insolubil in alcool.
Amboina, (la rnalaiezi Ambo n), o insula a Ambros, August With. Dr., n. 1816 in Mauth
archipelagului Moluccelor, situata sub gradele langa Praga, jurist, fost procuror de stat din
30 40' lat. sud. si 1280 long. estica ; are, dim- 1850, dela 1869 profesor de musica la univerpreuni cu grupa TT li ass elo r, un areal de sitatea din Praga, apoi la 1872 profesorul prin.947 km2. i vr'o 58,000 loc., //8 molia.medani, tului de coreana Rudolf si profesor la censerrestul crestini reformati. A. consta din 2 parti vatorul din Viena. t 1876. A. a fost un distins
legate printr'un istmu de abia 1 m. inaltime. critic, un dibaciu compositor, (cantece, ouverture
Insula e muntoasa ca termun piecJii, cari fac si simfonii). Cu deosebire a escelat insa prin
imposibila ancorarea corabiilor. Clima e cea mai scrierile sale Heber die Grenzen der Musik und
sanatoasa in archipelagul indio. Muffle sant mici, Poosie , Geschichte der Musik etc.
dar numeroase ; umedeala aerului si calcium cea
Ambrosia, dupa rnitologia greca o mancare a
mare fac sa se desvoalte o vegetatie pompoasa deilor. Lui Zeus porumbii Ii aduceau ambrosia,
bogata. Paduri uriase acoper partea cea mai dar si oamenii favoriti de dei eran impartasiti
mare a insulei; diferite plante sudice se cultiva de ea, devenind prin aceasta tineri i nemuri[Atm.
de catra locuitori, ca pahnierii (cocus, sago), mai tori. (V. Amrita la Indi.)
ales insa arbortil de cuisoare, care pana de curnd
Ambrosia, numire ce se gasesce in Virgiliu
mai numai in A. se cultiva. A. e central guver- pentru o planta odoriferanta si de natura mitonamentului olandez de A., ca capitala de aeeeasi logica, fara a se pug) specifica care anume ar
numire Orasul A. are vr'o 9000 loc., e situat fi. Botanistii renascerii au dat numele de ampe termal uordic si are un port liber, mare si brosia plantei A. maritinia L., iar Pliniu
I

acomodat; e zidit regulat, are case de lenin, numai Diosconde '1-an intrebuintat, probabil pentru vr'o

cu un cat din causa cutremurelor. In central specie de Artemisia. Astadi e numele unui gen
orasului se afla Fort Victoria, in care siiut ca- din familia Composeelor.

Ambrosiacee, famine de plante Dicotiledonate

zarme, edificiul guvernarnentului etc.
Amboise, oras in depart. franc. lndre-et-Loire (L. C. Richard) formata din genurile: Ambrosia,
cu vio 5000 loc. Edictul de A. (19 Maiu 1563) Xanthium, Franseria $i Iva, astadi puse printre
asigura Hugenotilor libertate religienara. In cas- Composee, de cari nu s'ar deosebi, afara de alte ditelul de am a stat in prinsoare Abd el Kad.er ferinte minime, decat prin (wand lor mai totdeuna
super (Payer), infer la Composee. [S. St. R.]
1847-52.
Ambrosiana, biblioteca, in Milano, iutemeiata
Amboise, George de, cardinal si ministru al
lui Ludovic XII de Francia, n. 1460 in Chau- de cardinalul Federico Bonomeo la 1602 si desmont sur Loire langa Amboise, t 1510 in Lyon. chisa pentru public la 1609; consista din 160,000
Deja in etate de 24 ani era episcop, sub Carol VIII. opere si 8000 manuscripte; cu ea e impreunata,
ajunse archiepiscop, in 1493 loctiitor general si o galerie de icoane, care contine tablouri de
pentru Normandia. In 1498 numit primministru Brueghel, Botticelli, Dfirer, Leonardo da Vinci etc.
Ambrosiani, mai multe ordine calugaresci de
de Ludovic XII domni asupra Franciei
mare influinta asupra regelui, pe care 11 indu- barbati i femei, cari au fost respandite numai

www.dacoromanica.ro

Ambrosiu

139

Amenorrhoea.

In Italia i eran in floare in sed. XV. t;ii XVI.; din America boreala, Japonia, Asia mica', cu o
ali nu mai exista..
singura specie in Europa australa A. vulgaris
Amhrosiu, slant, renutnit parinte bisericesc, Mch. Toate stInt arbori sau arbusti, cu frunze
nasc. din o familie nobila romana in Trier pe alterne simple, cu san fara stipuli. Florile asela a. 340. A crescut in Roma, uncle s'a facut menea ca ale perului, deosebite prin yarn' lar
advocat; la 369 RI numit loctiitor in Italia su- 2-5 locular la inceput, in arma 4-10 !ocular.
perioara, iar la 374, desi anca nebotezat, a fost Duct o baca cu 4-10 logi, fiecare cu cite o
ales episcop al Milanului, contra vointei sale. seinnta. Se cultiva speciile i fonnele acestora
Rar filantrop, barbat de malta eruditiune si au- In gradinile de poni pentru bacele lor cotoritate, celebru orator. desvolth o admirabila mestibile.
[S. St.
activitate pentru consolidarea bisericii sfagiate
Amelioratiune, ameliorare, (lat) imbunatatire,
de cartel ariane. A combatut aspru pe ereticii indreptare.
Ariani, Joviniani i Apolinaristi. Inaiutea enerAmenajamentul pAdurilor, sciinta, ce se ocup
giei lui a trebuit sa se piece i imperatul Teo- cu modurile cele mai favorabile pentru exploadosiu cel Mare, supunndu-se la pocainta pentru tarea rationala a padurilor.
versarea de sango din Tessalonica. A. a fost un
Amenda, dela eniendatio (tat), pedeaps6
mare iubitor si cultivator al musicei; a introdus, in bani; in Cod. penal rom. abrogat ea purta
dupa obiceiul bisericei orientale, cfintarea co- numele de gl obir e. In Rom. Codal pen. demuna in biserica, spre care scop a campus di- osebesce A., ca pedeapsa pentru delicte, dela
ferite imne i cntari. Astfel A. e considerat de 26 lei in sus si A. politieneasca, ca peparintele himnologiei latine; lui i se ascrie
deapsa peutru contraventiuni, deis 5-25 lei.
efintarea usitata in biserica apuseana: Te Deum In ambele casan i A. se pronunta sau singura
laudanaus. Scrierile lui de mare insemnatate in sau insotita de alta pedeapsa si la cas de ineditie mai noua au aparut la fratii Ballerini, solvabilitate se inlocuiesce cu inclaisoare, socoMilan, 1875-86 in 6 vol. t la 397.
tindu-se o 4i drept 10 lei. (Cf. art. 8, 28, 30 gi
Ambulacre, (zool.), v. Echinodermi.
383 Cod. pen.) In Ung. dula legea pon. A. se
Ambulanta, spital militar, local indeniptul liniei pronunta singura numai la delicte; insotita de
de foc, afara de bataia glontului, unde ranitilor alta pedeapsa atilt la delicte cat si la crime, si
li se da primal ajutor medical; de aici se trimit variaza intre 1-4000 fi. (. 20 si 26.) In legea
destore abaten A. variaza intre 50 cr. si 300 fi.;
ei in spitalele campestre.
Tretsura de A. este o trdsura construita pentru la inlocuire cu inchisoare se socotesce o 4i
transportarea bolnavilor, inzestrata cu obiectele drept 10 fi.
Amendament, 1) tannin de limbagiu parlanecesare pentru primal ajutor medical, si con-

dusa de obiceiu de persoane instraite pentru mentan; propunere de modificare in text ori
acest scop. In ora.gele mari administratiunile merit, referitoare la o parte oarecare a unui
sanitare publice i societtile private de samariti proiect de lege, a unei adrese ori propunen.
intretin asemenea trasuri, pentru a da, in cas A. trebue sa fie fonnulat astfel ca sa poata Inde accidente, primal ajutor i pentru a transporta local pasagiul, a carui modificare se care. In
bolnavii in spital. Trasurile de ambulanta mai Anglia opositiunea isi marcheaza tinuta fata
servesc peutru aducerea in spital a bolnavilor, ca politica guvernului in 1.-e presentate la desbacan sufer de boale infectioase, pentru a se in- terea adresei. La A. se pot face subamendamente;
latura infectarea blijelor. Trasurile de man- 2) imbunatatiri pentru fertilisarea, unui teren.
ia* joaca un rol insemnat in resboiu i fac Amenemha, numele mai multar Faraoni; cel
parte din organismul serviciilor sanitare militare mai de &mate: A. M., (2221-2179 a. Chr.),
si ale societatilor Crucii Rosii. Pentru transpor- Grecii il numiau Moeris, a zidit lacul Moeris
tarea ea cale ferata a militarilor raniti se or- din oaza Fayum, care fiind in legatura cu Nilul,
ganiseaza trenuri speciale, cad se numesc tre- a regulat esundarile acestuia.
nuri sanitare. In regatul Ronniniei, inaintea in- Amenintarea sau amerintarea, dupa cum
fiintarii spitalelor rurale, s'au organisat in anii (lice Codul pen. rom., e preveguta i pedepsita
1881 pilna la 1887 ambulante rumie, sectiwai de aceasta legiuire, intru cat destainuesce o resode ambulante militare mobilisate si puse la dis- lutiune crimina1a (art. 235-237; 273 urm. 5

positia administratiei sanitare civile, pentru eau- 366 Cod. pen.) Legea pen. ung, pedepsesce A.,
tarea bolnavilor din comunele rurale bantuite de cand se ameninta cu executarea imediata a unui
fapt, prin care se pericliteaza viata, sanatatea sau
boale endemice i epidemice.
Amburbium, (lat) dupa mit. romana a fost o averea amenintatului ori a familiei sale (. 234,

procesiune in jurul orasului Rome' (din a in b 347) si cand se ameninta cu volnicie in cas de
imprejur i urbs cetate), jara ambar valia strike-un (. 177).
(v. se.) se faceau in jurul agrilor semnati. A.
Ame-no, Kami, primal cleu al Japonilor pe

era o serbatoare mare a cetatii i pentru aceea luau timpul sintoisinului.

parte la ea toate cetele preotesci j demnitatile maAmenomania, perturbatiunea mintii la anumite

gistratuale din Roma. Se faceau rugaciuni catra boale psichice, caracterisata prin o dispositie
otei, animalele de sacrificiu se purtau in jurul sufleteasca potentata i idei grandomane.
cetatii, se sfintiau si se taiau, ca prin aceasta sa
Amenophis, patru regi egipteni; mai cunoscut
fie sfintita i scutita de toste relele i cetatea. e A. M. din a 18. dinastie, care e representat
Sacrificiile erau de regula suovetaurilia. [Atm.]
pe statua lui Memnon, pi fiul seu A. IV., care
A. m. c., prescurtare din anno mundo condito a voit sa introduca in Egipt cultul esclusiv al
= anal deis facerea lumii.
soarelui.
Amelanchier Lindi., (botan.) gen din familia Amenorrhoea, neivirea la timp sau lipsa totala
Rosaceelor, tribal Pomeae, cu 4 specii, originar a menstruatiunii, causata de chlorosa, scrophu10*

www.dacoromanica.ro

140

A mensa

America.

losa, tuberculos, desvoltarea imperfecta a or- din emisfera austral, adecil acela de a fi tare
ganelor sexale, atresia vaginei etc. Terapia, masiv. Coasts occidentala este inospitalier ea
uncle e posibil, se orienteaza dup causa A.-ei.
aceea corespundotoare a Africei i a Australiei.
A mensa, a m. et thoro, desprtirea dela masa
LIM1TELE I ACCIDENTPSX DE PE TERMITRS.
si pat, v. divert.
Pe termurile Oceanului glacial arctic, care uda,
Ament, (lat. amentum). Se numesce astfel o
inflorescenta indefiniti in forma de spic, for- tot nordul A mericei septentrionale, se atla, del a vest
mata din reunirea pe o axa principala a mai spre est, urmatoarele accidente: Capul Barrow,
multor flori unisexuate, sesile. Se observ s. e. apoi peninsulele .Melville 0 Boothia, 0 insula
la salcie, plop, nuc, anin etc., precum si la toate Sutampton, care inchide un golf triunghiular
acelea ce erau reunite mai inainte inteo vasta munit Baia Hudson. La resaritul acesteia se
familie, astadi desmembrat, familia Amenta- alla o peninsula tot aproape triunghiulara cu
cu cap Chidley si Charles. Printre tinuturile asa
ceelor (Jussieu, Lindley).
Amentaceae, familie de plante creata de Jussieu, numite p o 1 ar e, se afla tinutul triunghiular
care cuprindea arbori cu flori monoice sau dioice, masiv al Grnlandei, cu capul Farvel la sud,

dispuse in amente , precum stejarul, cas- care in partile ei nordice, ce tree preste pa-

tanul, salciile, mesteacanul etc.

Bota- ralela 850, nu a fost tinca complet ineungiurata

nistii moderni, dupa ce au studiat caracterele diverselor genuri, ce cuprindea aceasta fanulie, au
divisat Amentaceele in urnnatoarele familii in general admise: Platanaceae, Myricaceae, Casuarineae, &upuliferae, Salicineae etc. [Z. C. P.]
Amenthes, (egipt) s'a munit la Egiptenii vechi

lumea de jos, unde deul Osiris cu 42 jude-

pe cei repausati.
[Atm.]
Amentia, (lat) lipsa intelectului sau perturbatiunea mintii la anumite boale psichice.
America, (cu hart i ilustratii), numita
Noul continent sau Lumea Noult, este una din
cele mai interesante parti ale lumii.
ctori

SITUATIA.

de caltori. In partea sa cea mai nordicii se afla

str. Schmidt, pe care o hotaresc painntunle

Grinnel 0 Grant. Baia Baffin si strimtoarea
Davis despart Grnlanda de tinutal Baffin,
care se apropie de Labrador, lstInd totusi loe
strinitorii Hudson. 0 serie de strimtori duc din
baia Baffin spre vest, intre insulele Devon de
nord i archipeltigul Parry dela -nerd, i pamnturile Banks, printul Albert 0 Melville,
insirate la sudul celor dinthiu i lungind coasta

continentului.
Accidentele de pe tennurile Oceanului Atlantic

sfint: golful St. Laurentiu, inchis de insula

Fundlanda-Notal, pe lnga care ghat insulele

Anticosti, Pr. Eduard 0 St. Pierre de Miquelon ;

mai jos se gasesce peninsula A_ c ad i a crestat

A. se intinde In sensul unui meridian pa- de baia Fundy, iar intre capurile Cod 0 Hat-

mntesc, ocuprind emisfera opusa celei, care cu- teras se gases baile Delaware 0 Chesapeake.

prinde mai toate celelalte continente. Oceanul

Atlantic o marginesce la est, Oceanul Pacific la
vest, iar cel Glacial de Nord, la nord. Punctul
cel mai apropiat de vechiul continent este Capul
San' Roque al Brasiliei, care se gasesce munai
la 3000 km. de Capul Verde al Africei. Distanta
cea mai rnare este intre America si Asia, wide

Dela peninsula Florida, cu capul Sable, termul

se incovoaie mergnd spre vest, and nascere
Golfzdui Mexicului. Peninsula Yucatan, dintre
baile Campeche 0 Honduras 0 terminata prin
capul Catoche, desparte la sud golful Mexicului
de Marea Antilelor. Aceasta rnare este inchisa
la nord de o serie de msule numite Anule, im-

Oceanul cel Mare are sub equator o largime partite in mari

i mici.

Antilele man silnt:

de 1700, deci 18,889 km. Tenrwrile celor clod) Cuba, virita cu extremitatea-i occidentala intro
continente Anna se apropie spre polul nerd, uncle peninsulele Florida i Yucatan, la est de aceasta
la strimtoarea lui Bering distanta nu este decal Haiti, la sud Jamaica, iar la nord archip.
de 55 km. Lungimea continentului american, Bahama sau Lucaye. Cea din urma din Antilele
dela nord spre sud, dela Capul BRITOW (72 lat. mari este Porto-Rico, dela care se insira arcul
nord.) pttna la Capul Horn (500 latitudine su- A n tilelor mici (Guadelupa, Martinica, Tridica), se desfasura pe aproape 128 grade, deci nidad s't altele) cari despart marea Antilelor de
cam 15,000 km.
Ocean. Aceasta mare presinta golf ul Darien

Continentul americau ocupa o suprafata de 0 Maracaibo despartit pria capul Punta Gal-

41 milioane km2. Un istm larg numai de 56 km. linas de pe termurele Aniericei de sud. Pela
unesce Americade nord, care are 23 milioane km,. insula Trinidad tennul se scalda deadreptul in

In intindere (afara de A. arctic i Grnlanda), Oceanul Atlantic. Baia Santa Rosa 0 capul S.
cu America de sud, care are 18 milioane km2. Roque, capul Frio, estuarul La Plata, baia
In intindere.
San Mathias, baia San Jorge, stint singurele
Din pricina extensiunii Americei in latitudine
ea ofera o serie completa de clime deosebite
de zone de vegetatiune corespundetoare. lar
extensiunea relativ mica in longitudine, o face

accidente pOna la capul Froward 0 s trim-

t o are a Magellan, dintre continent si insulele

dela sud : reara de foc, Teara Desolatiunii
insula Statelor cu capul Horn. La est de aceste

sa fie mai mult supusa in fluintei maritime. Aceasta inside se afla archipelagul Maluine sau Falkland.

influinta lima nu se simte mutt din causa, ea Pe termurile Oceanului Pacific dela str. Bering,
America este putin crestata de mare. Afara de formata de capo! Prinfului Wales al Americei
golful Mexicului, marea Antilelor i baia Hudson, cu capul Oriental al Asiei i papa la istmul
mai in totdeuna umpluta de ghieturi, nu se mai Panama, se intifinesce: marea lui Bering, inafla dectlt nisce mici golfuri, putin aancite in chisa la sud de peninsula Alaska 0 cercul inuscat. America de sud in particular, presint sulelor Aleutine; insula Kadiak, insulele Reinconvenientul caracteristic partilor continentale ginei Charlotte; insula Vancouver, capul Men-

www.dacoromanica.ro

America.

141

docino, peninsula Californiei cu capul San Astfel se calatoresce cu barca din apele Ama-

Tucas, care inchide golful Calif orniei san zonului in ale lui Paraguay, iar tot din Amazon

marea de Vermeille; capul Corrientes, golful se poate trece prin Casiquiare, un fel de canal
Tehuantepec si golful i istmul Panama; de adi natural din apa afluentului Rio-Negro, In ale

termal este si mai putin accidentat, presentand: Orinocalui. Daca acelasi motiv nu a produs lacuri
golf ul Guayaquil, capurile Farina si Aguja, In America de sud, cea de nord este plink precele mai occidentale puncte, apoi tocmai la sud cum cele, cari comunica cu baia Hudson ori cu
dealungul coastei se afla insula Chita i insula Mackenzie, ca: Atabasca, Winipeg, al Urrilor,

al Sclavilor s. a.; in America sudica cel mai

insemnat e lacul Titicaca si Maracaibo.

Wellington.
ASPECTUL FISIO.

Orografie. Directiunea ridicaturilor mu.ntease

din America este cu total contrarie de aceea a

sirelor muntoase din vechiul continent. Aci ele se

prelungesc ca o creasta puternica, aproape de

termal Oceanului Pacific si in directia dela nerd

catra sud, pe and in vechiul continent toate

ridicaturile mari rnerg dela vest spre est. Sirei

Ciate. .
America lungindu-se dela nerd la sud, deba
720 latitudine nordica pana la al 560 latitudine
sudica, presinta tot fetal de variatiwai climatologice. Influenta altitudinei se simte malt ad,
dovada ca in Maxie pe platou este o clima temperata", prin campiile termurene o calduriai de

muntoase i se da numele de Muntii Stiincori in nesuferit, iar pe virful muntilor zapecli. Nu

America de nord si de Andele cordilliere in numai in partile muntoase se observa o caldura
.America de sud. Aspectul lor este deosebit in relativ mica, dar si prin campii. Causele siint
diferitele ten, ce despart; s. e. in Statele-Unite multiple si anume extensiunea mare a Americei
se dilata spre a forma un imens podis (laten) ca dela nerd spre sud, oceanul cu curentele sale
povirnisuri prpastioase in interior si inchiOnd reci, cari din ambele parti polare cuprind o
In Maxie se presinta sub vecinica circulatie de carente reci, (s. e. Humbasimui interioare;
forma unui podis ea o sira muntoasa la inijloc, boldt pe termurile Chili si Peru), numeroasele
Siera Madre, care hotaresce doue povirnisuri la sine muntoase cu coama acoperita de zapada si
intre istmul Tehuantepec si golful cuprin4nd noduri idrografice importante, imest si vest;
Darien, vira se unifica, dar se scoboara pana a belsugarea fluviilor mari, pustitui fara nasipuri,
nu presenta, decal o ababa ridicatura adeca o deci mai refractare caldurii, 5i in fine padurile
serie de podismi rotantlite, cari sant ornate ici nepatrunse din regiunile tropicale, cari acopera
si colo de cateva conuri vulcanice; in fine in campiile cele mai departate de mare, adate insa
tot tinutul Americei de sud sira se reinalta cu belsug de numeroase riuri si produand astfel
mult i presinta msce platouri razimate pe nisce enorme ingramadiri de ape, pe cari le-au aspirat,
ziduri puternice. In central Americei de nerd ori s'au produs prin actul vegetatiunii. De aceea
se prolungese nisce campii fara stirsit, nurnite si vegetatia ad i este abundenta, plina de sucuri
Savane, iar cele din America de sud se chiama si Cu frunzisul cat se poate de indesat i imcand Llanos, pe termurile Orinocului, pamenturi belsugat. (H umboldt, Tableau de la Nature.)
ierboase i incalclite de soarele tropical; cand In America de nerd clima polara se apropie de
Selvas, pe termurile Amazonelui, ca padmi ne- tropice, din plicina coloanei de aer rece, caro
sfirsite t3i vergine; cand Pampas, dela 1'1111 descinde dela polul nord; ad iarna se lupta,
Parana pana in Patagonia, cu parti nasipoase, piept la piept, ca vara, lice Malta Brun, iar anoce alterneaza ca pasuni i ca mlastini sarate. timpurile se succed ca o repegliciune uhnitoare.
Dealungul Oceanului Atlantic, in Statele-Unite,
Cu privire la ploi, numai povirnisurile estice
se gasesc sirele muntilor Alleghany, iar in jurul ale muntilor sant bine adate. In regiunea equa-

baii Hudson, treptele Laurentide. Tot de ase- toriala ploile abundente cad din Nov. pana in Maiu.
mene in Brasilia se afla un podi ca Vidal
[G. B.]
FLORA..
Itatiaya, iar prin Guyana, Sierra Parima.
Idrografie. Oceanul Pacific: primesce foarte pa-

tine riuri din pricina apropierii de term a savior

muntoase. Fraserul, Columbia sau Oregon 13i
Colorado sant singurele riuri tributare acestui
ocean. Toate celelalte riuri, afara de Mackenzie,
tributar Oceanului Glacial, si Yucon al marii
Bering, se varsa In Oceanul Atlantic. Mississipi
Amazonele sant dintre cele mai mari fluvii

din lame. Rini San Lorenzo, desi wart, este

important, fiind-ca serva de scurgere la massa
de apa dulce a lacurilor : Superior, Dlichigan,
Huron, Erie si Ontario. Intre aceste doue din

urma se afla rid Niagara, care da nascere cataractei

Niagara, cea mai mare din lume. .Rio-Grandedel-Norte si Orinoco dint aproape cat Dunarea
din Europa. Parana, in estuanul caruia se varsa
alte done rimi.Paraguay si Uruguay, este iarasi

Deja din extensia acestui continent intre

ambele poluri resulta, in comparatie cu ori

care altal, varietatea malt mai bogata a vegetatiunii sale. Flora boreal-arctica (v. ac.) e de

caracter circumpolar. In zona temperata boreala

distingem ca teritoriu de transitie padurile nerdcanadin-columbice, ca conifere s. e. Picea alba
Lk. (molidul american) si anini (Alnus), cari in
Europa au analogond ion in cele baltic-scandinave. Central A. de nerd se poate bine paralelisa
Cu fasia atlantic-mediterana-chinezo-japonezii a
vechei emisfere; spre Oceanul Pacific domeniul
oregon-californic, asemenator alai mediteran,

insa deosebit de begat, mai ales in conifere,

dintre cari citam numai Sequoia (Wellingtonia)

cea gigantica; in sud-est spre Oceanul Atlantic
domeniul carolino-floridan, in care ni s'au pasun riu mare.
trat ca relicts Liriodendron si Taxedium; iar in
Continuitatea aceluiasi nivel in campiile cen- centru. Prer 1 e (v. ac.), analogonul stepelor
trale, face ca riurile comunica user unele ca central-asiatice.

i precum in Europa la nord

altele, mai cu sama in perioadele de ploaie. intre flora mediterana si de stepa se intercaleazi

www.dacoromanica.ro

142

America.

cea central-europeang, aaa i in America flora semnate ca : elefante], calul, leul, tigrul, rinocentral-nordamericana. Aici intimpinAin multe cerul, ipopotamul s. a. lipsesc cu desaviraire.

specii vicarante cu ale noastre s. e. fag (Fagus Marniferele stint representate ill 48 de familii,
ferruginea Ait.), paltini (din Acer zahartinum dintre cari unele stint speciale pentru America

L. se extrage zahar), o serie de stejari a. a.; s. e. : bradypul, furnicarul, bissonul, lama, puma,

incfit ilusia identitatii pentru european ar fi cea jaguarul, ursul negru, cingulatele, unele specii
rnai complet posibil daca coloritul admirabil de moraite i marsupialii; bine e representata
de intensiv in toamna al arbotijor frunzoai in- clasa paserilor, din cari vr'o 30 de familii trajese
galbeinti i inrositi, in antitesa cu verdete in- numai in America, cele mai numeroase stint:
tunecat al eoniferelor, nu 'i-ar atrage atentia.
colibri i papagalii, cele mai mari: condorul rapustiurile Saharei pfina la Gobi stint representate pitor i strutulalergator (Rhea americana) ; boa,
in A. nordica prin cele mexicane, remarcabile crotalul, basiliscul mitrat si iguana stint reps. e. prin Cactee. Sub equator
unde dome- tiliile speciale ale Americei. Bogata este America
vegetatia e In tot soiul de pesci i insecte; sin gur fluvial
niile nu stint pe deplin stabilite

pe mari intinderi mult mai uniforma: florele

tropicale i subtropicale se disting si mai considerabil dedt cele precedente de ale ernisferei
estice, deai unele asemkAri nu lipsesc, s. e.

bumbacul de Antile (Gossypium barbadense L.)

e inrudit en eel de Africa centrala (G. arboreum
L.) si cel de India (G. herbaceum L.) Domeniul

Hylaea, a lui Grisebach, chiar sub equator, terenal clasic al lui Humboldt, de cea mai luxuriandi vegetatie a globului terestru, cu principii
incomparabilele orchidee
liane in cea mai intensiva desvoltare, intrece
rnult chiar Africa tropicalg i Indo-austral-asia.
Spre sud se repeta, dar mai palid, o analogie din
cause climatice cu emisfera nordica si alta de
homologie en Africa si Australia, s. e. pustia
Atacama reamintesce Calahari; genul de conifere
Araucaria in Chile, Australia nord-estica si totodata ei California ; san prin centre proprii de
regnalui

Amazon are vr'o 2000 specii de pesci, necanoscute pfina aci, iar fluturii stint representati
In vr'o 8000 de specii. Se poate lesne observa,
ca animalele domestice bane lipsiau Americei
inainte de descoperire ; lama de pilda, intrebuintatA ca animal de transport, nu este puternicii ca camila, bou), calul etc. In schimb
animale vatarnatoare stint nenum'rate. Astfel
panthera se urca papa la latitudinea de 550,
apoi lupul fieros, coyotul, crocodilul aligator.
EWA i furnici vdtmatoare i chiar unii pesci
precum sipari de prin riurile Americei de sud.
[V. B.]
PRODUCTELE MINERALE.

Nicairi pe pamnt nu se afla mai insemnate

mine de aur si de argint, chiar la suprafata

solului, precum stint cele de prin California,

Mexie, Chile si Pera. Arama abunda de asemene, iar depositele de huila ocupa intinderi
desvoltare a genului Acacia: Chile, Australia cen- mari prin Statele-Unite, precum i puturile cu
trals; Pampas ptin graminee
intre cari Gy- pacura din Pensllvania ai Canada. America de
nerium pi Stipa stint deosebit de decorative
sud este bogata in tot felul de pietri pretioase
cu stepele boreale. Extremul sud in Patagonia
granate, precum : diamant, safir, pirozea, smavestica prin fag-ul pururea verde (Fagus antarctica ragd i rubin.
[G. B.]
Forst.) a. a. amintesce inciltva domeniul paduETNOGRAFIE.
rilor boreale; pe dud in Patagonia estica
Numrul locuitorilor Americei se urcii la
aceste reminiscente dispar, pronuntAndu-se aici
ai mai marcant comunitatea cu flora antarctica 100 milioane. Ei apart-in in general la patru

a insulelor din sud i est. Dintre plantele indi- rasse. Vechii locnitori ai Americei apartin rassei
gene, cultivate san folosite, i productele lor re- arnericane, restrinsa numai la America. Nu.marcam : afinele americane (Vaccinium macro- mriti lor este 15 milioane, dimpreuna cu Mucarpum
subarctice, Hydropyrum esculentum latii i Mestitii 24 inilioane. Rassa americana
Lk., un fel de urez reeoltat de Indieni la marginea ocupa local intre rassa caucasica i mougolica,
lacutilor Canadei, Helianthus tuberosus L. (napi cu pielea de coloare rosietica (vpieile rosii ), per
porcesci) central-nordamericana, porumbul din negra, rar, frunte mica intunecata, privire oboMexico, vanilia din Antile, ananasul, cacao, ardeii, sita, nas vulturiu ai de statura mai mult inalti.
nucile americane (de Para) ca tropicale resp. sub- Temperamentul oamenilor acestei rasse e metropicale, iar arborele de China numai pe Andi. lancolic-serios, fiind de natura reci i nesimtiTabacul pare a fi fost cultivat din timpuri antice tori. Se impart in mai multe sute de semintii,
in Mexico si Peru. Patria cartofilor e Chile. Pe cu 423 de limbi, (in vr'o 2000 de dialecte). La
lfinga aceste au introdus Europenii cultura rnultor descoperirea Americei vechii locuitori au fost
plante din emisfera estica, intre cari cel mai im- aflati in parte mare in stare selbatid, numai
portant rol joad in partile temperate cerealele. in unele parti: Incas in Peru, Aztechii in Mexico
alaturea cu etc. se aflau pe o treapta oarecare de- culturA
Spre sud remarcam vita de vie
cea indigenA nobilitata
frucfele mediterane, unilaterala. Civilisatiunea europeanA a avut de
urezul, bumbacul, trestia de zahar, cafeaua; iar tot putina influerrta asupra Ion, ei au remas pfina
in cele mai calde i umede regiuni diverse plante acji in stare mai malt selbatica, iubind neatirtropicale, s. e. palmieri, arborele de pane, bananul, narea i traind rnai ca sama din vnat i pescuit.
Multe semintii s'au stins cu total ai in genere
arborele de scortisoara etc.
[A. Pr.]
FAUNA.

Cu toate ca pe continentul Americei se gasew cele mai multe specii de animale, nu se

poate dice, ea fauna ei e bogatit i bine desvoltata, deoarece speciile mai mareante si in-

intreaga rassa e in decadenta si pe cale de a

se stinge. Religiunea Ion e un arnesteo de fetisism, impreunat cu credinta in un spirit mare,
nevidibil, care a creat lumea ai o sustine. Vechii
locuitori ai Amerieei se numesc de obiceiu

Ind i an i; numele acesta li-s'a dat din causa,

www.dacoromanica.ro

Tipuri americane.

Mundrucu (Brasilia).

Mum-Indian (Brasilia).

Botokud (Brasilia).

C..apetenie de Mandans

Tanana-Indian

(Missouri de sus).

(N.-V.-America).

Menitari (Knife River).

Vapisiana (Guiana).

Colusa (Sitka-Bai, N.-V.-America).

www.dacoromanica.ro

Majoruna (Brasilia).

144
Coltunb

America.

i sotii si la inceput an ere*, ca fost descoperiti la 1500; ea a fost posesiune

se flit in India. Rassa americana se imparte portugheza, la 1822 proclamata independenta

in done mari familii: To/teci si Americani, de Portugalia, ca imperil', dela 1889 ca repuea mai multe ramuri. De ramul ap a 1 ac h i c blica. In sudul extrem al Americei se extinde
se tin toate popoarele indiane din America de Patagonia, locuita de Indiani, insulele Falknord pi semintiile, ce locuiesc in nordul riului land sant englezesci, iar in nord e Guayana,
Amazon; ele stint resboinice, erudele si resbu- impartita intre Englezi, Francezi i Olandezi.
natoare. Ramura brasil i a n a se extinde intro In America centrala se afta republicele CostaAmp, Oceanul Atlantic, Maranon pi La Plata; Rica, Nicaragua, Honduras, San-Salrainura p a t ag onica consta numai din cateva vador pi Guatemala. In America nordica se
mii de suflete, (V. ilustr. Tipuri ameticane). In afta republica Mexic o, descoperit la 1519 ai
tinuturile polare ale Americei locuiesc E schi- independenta dela 1821 in parte imperiu, tali remoii, cari in privinta corporala au asemenare publica. Statele-Unite ale Americei de
cu rassa mongolica, dar dupa limba stint se- n ord, termul A. de nord a fost descoperit la
mintie americanii. Mul a ti i stint produsi prin 1497 de un englez, la 1585 s'a intemeiat prima
amestecarea Albilor cu Negri, iar M esti tii colonie (Virginia). Coloniile au fost posesiuni enprin amestecarea Albilor ca Indianii. Nouii lo- gleze, independenta s'a proclamat la 1776, (13
cuitori ai Americei, de rassa caucasica, stint colonii); spre nord se extinde Can a d a, sub
emigrati din Europa. Numeral lor e de 56 mi- autoritatea nominalii. a Angliei (Dominion of Calioane ai, afara de statul negritan Haiti, stint nada). Insulele: Vestindia, Antilele ni ari i mici
preste tot local popoarele dominante. Sp ani oli i etc. stint in posesiunea diferitelor state Euro(ispano-americanii) s'au respandit in o mare pene. Pe insola Haiti este o republica negritana.
parte a Americei de sud, in America de mijloc
[S. M.]
1STORIA. DESCOPERIRII.
pi partea sudic a Americei de nord; Port ugh e zii au ocupat Brasilia, Fran cezii valea Descoperirea definitiva a continentului ameinfermara a riului Mississipi si tinutul de pe rican este meritul genovesului Columb. Dar
malurile riului St. Laurentiu. Toti acestia re- nici inainte de el nu a fost cu totul necupresinta elemental romanic, apartinnd roll- nosed; anume e fapt, ca in seo!. X. au ajuns
giunii rom.-cat. In America nordica e in pre- Norinanii prin Grnlanda pana la coastele Arnevalenta elemental germ an, Nemtii si An glo- ricei de nord, ande au intemeiat i colonii. In
Am ericanii ca limba in preponderanta engleza sed. XIV. insa se pierd urmele acestei despi apartinatori credintei evangelice, ca mai multe coperiri, fara ca lumea civilisata sa fi aflat ceva
secte. Cam a lecea parte a intregii poporatiuni despre ele. Ca lumea veche, Fenicienii, Caro formeaza Negrii, adupi in America ca sclavi; taginenii, Grecii pi Romanii nu au avut curiosacum ei stint partes cea mai mare liberi; pe cinta despre al 4-lea continent, e mai Inuit decat
insola Haiti au intemeiat o republica indepen- sigur. Cristofor Columb a descoperit in prima

denta. De rassa m alaie z a se fin Chinezii si a doua calatorie a sa (1492-93) India de

si Culis, cari au inceput a imigra in timpul vest, in calatoria a treia (1498) coasta nordica
mai non, ca rnuncitori, din China, India pi te- a Americei de sud pi Orinoco, iar in a patra
rile malaieze. Pe and rassa americana e in calatorie (1502) coastele A. centrale (Honduras,

decadenta, imigratiunea celorlalte popoare arnin- Costa-Rica si Veragua). Inteaceea s'au aflat kli

tits mai sus, continua fara intrerupere, ocu- alti barbati, cari au voit sa alba parte din gloria
pftnd ele tot mai mult teren.

GEOGRA_PIA POLITIOI.

Afara de colonii, forma de guvern predomnitoare in America este republica federativa.

afara de Guayana, Brasilia
America sudica,
precum pi America de mijloc
ai Patagonia

descoperirii. Giovanni ai Sebastian Cabot, cari

navigau in servicial Angliei, au descoperit (1494)

insula T erra n ova ai o parte din coastele

Statelor-Unite; Alonzo de Hojeda fi florentinul

Amerigo Vespucci Guayana (1499), acesta din
urrna a facut mai multe calatorii, incepand cu

a. 1499; portughezul Cabral Brasilia (1500),

pi Mexico, au fost la inceput posesiuni spaniole pe care lasa mai amenuntit a explorat-o Amerigo
(in estensiune mai malt de 12 milioane km2.) Vespucci; portughezul Cortereal Labrador-al
Am= se atla in America sudica urmatoarele (1500-1501), Yanez Pinzon gura Rimini Amarepublici: Venezuela, ai carei termi au fost ioanelor (1500), Yanez Pinzon pi Diaz de Solis
descoperiti la 1498 de Columb. Independenta Yucatan (1507), Ponce de Leon peninsula Flo-

s'a proclamat la 1811. Statele-Unite ale C o - rida (1512); tot in 1512 a aflat Diaz de Solis

lumbiei (Granada-Noua); termii ei au fost estuariul La-Plata; in 1513 a trecut Balboa prin
atinpi de Columb in calatccia sa a patra; inde- istmul Panama pana la Oceanul Pacific. Grijalva
pendenta proclamata la 1811, la 1819 s'a alaturat a descoperit in 1515 coasta estica a Melicului
la ea Granada-Noua, la 1821 Quito, dar la 1830 sau Spaniei none, pe care a ocupat-o Fernando

se intemeia nona republica Ecuador; spre sud Cortez in 1519-1521. La 1520 a aflat in fine
dela aceasta se extinde P eru, descopmit la portughezul Magelhaes drumul pe mare catra
1526 (1531) pi independent dela 1821. Bolivia India estica fi anume prin Str. Magelhaes, nuindependenta dela 1825. Chile, cucerita de Spa- mita dupa descoperitor ; Str. Bering a fost
nioli la 1541, neatrnata la a. 1818. Republica aflata numai la 1648 de eozacul Desnev. De
Argen tin a, ale carei tinuturi au fost descoperite ad incolo apoi s'au perindat expeditiile in inintre anii 1527-1531 i proclamata de inde- teriorul Arnericei, cari an adus pi sciintei fopendenta la 1816. Paraguay (1811) pi Uru- loase mari. Asa bunaoard calatoria englezului
guay (Banda Oriental), proclamata de inde- Burnaby in America de nord (1769-75), a franpendenta la 1825. Brasilia, ai ciirei termi au cezului De Pa.ges la Mississipi (1767) pi a lui

www.dacoromanica.ro

DESVOLTAREA ISTORICA A STATELOR DIN AMERICA.

80

do

80

70

40

Lung.veA.13 0 del. Cream, 50

70

AMERICA DE SIM]
Nl".ura I: 60.000.000.
IMP
00

10

Munn.; anSd la. stale fld

neattenaelt,
jundarii.

ara fe al

60
o

C AD 01
C)

1822

TELE
eriu 82

60

10

880
leafed.

20

40

e de Janeiro
183

30
30

20

ito

AMERICA DE NORD
0 c upaiiuni
Spaniole

EI Franc ea e
I= Engle a e
o

doze
LJ Olar
Scredeae

6Pe

Ruee.ci

1fr4 .nos real

41.'ARA

Mesural: 60000000

LA P

s -tam Haiti

I-

Samlia&o

N aniola 1492

MERICADE SUD
Pela.1700

1=1 Span
Imperni

Rep. 1808

OPortag.
O ()haul.

1804-1806
nperiu 1808
ten* siunla4-221

=Prance.

'op

nitpalaauk 1820

1388p8T/ /813 tau

rriinehaet prineip.

/004101ti tup.amenange

imp taw IS

2.

1855

sifben

40

ka

Iowa
18 46

C.-Caaneeti.a.

45

DnItaaware
911,1rowlfweed.

Dud 21.JeN

Hrliu41:77

"

.14....1faeaaelametla
R,Rbecle Wand

Ja3

L'Ir'aehrettArnt

ntingb.'
1620

30

1819

40

Gol
20

eakela.

AMERICA DE NORD
dele. 1783.
Statele unite.

35

=Celt J3 stale -sushi

`r-

fed., de .Ny1.41.1783
1

euniplavite dele Anent...1803

Span& Primate Et &titan, la 1855

Sud.Acapulco

rehaanirpte

=I Terris nerd veetprimil In 1848

CELE 13 STATE VE CM I.
pre ncurtari:

014

C.- Connecticut 1634

Delaware 1664
Mar.-. Maryland 1032
Mesa.- lies.seelumens 1020
R.-Rhode Inland 1636

&date de Mealier) la 1816

WSW Camp dela
1813

10

Nisasertii lard atlaun aratii in Star-

tele unite amid I-antra& rail.,

Me.rico

-Ann.rien al

+ inaryinrie attach, malice

Nuniern **It anal

intenteldrit

or Mi., aura 1:40.000.000.

blhnura l:20.00000

reabaial de seeeesiiiiie.
110

Enciclopedia rometnA.

WO Lung. veal. del. Creeaw.90

80

www.dacoromanica.ro

Lan,. vent. 80 del. Crap*,

30

75

blatant geogn-artint F.A.Brocklieua, Lipsca.

Americanisme

Amiba.

145

Humboldt cu Bon pland in regiunile ecuinoctiale. mite substante cari inlesnesc fusionarea (topirea)
Spaniolii, Englezii i Portughezii au interneiat altor corpuri, ion:nand o sgura, in care s. e. parvaste colonii i dupa ei Francezii i Olandezii. ticelele de un metal redus se confund i iin-

Aceste colonii au fost malt timp in atirnare de

respectivele state europene, cari adueeau an cu
an bogatii de acolo. Dar in fine s'au convins coIon istii, ca ei au devenit cu totul Americani,

preunandu-se stint ferite de efectul oxidant al

aerului. (Boraxul, sticla cn spat de flor.) Pentru

multe colonii engleze in America de nord ; la

1810 s'a inceput si in coloniile spaniole resboiul
pentra independenta; la 1822 'si-a proclamat
si Brasilia neatirnarea. Adi toate statele Americei au forma de stat republicana, dar nu toate
sant pe deplin consolidate, caci revolutiile in-

intreprinderi la cari se asociaza done persoane

simpla topire a unui metal serva A. n egr u,

compus din 3 p. tartrat de potasiu, 1 p. salca este in interesul lor de a nu mai trimite petru i carbune ori carbonit de potasiu
rodul muncii lor in Europa. Mai antin (1783) cyanura de potasiu.
s'au resculat i 'si-au capatat independenta mai
A met (ital) term. comere.= pe jumetate,

terne anca nu s'au stins ca total. Numele

'1-a primit nou descoperitul continent dela calatoral florentin Anterigo Vespucci, amintit mai

sus. El si-a descris calatoriije, prin ceea ce s'a

facut cunoscut noul contment in cercuri largi.

cu conditie de a purta in parti egale o eventuala pierdere, in cas de castig insa a imparti
castigul in parti egale. Astfel de afaceri se conteaza pe o socoteala comuna (conto meta).
Ametabola se numesc de unii autori insectele,
cari nu au debe metamorfosa, ca paduchii, lepismole etc. (V. metamorfosa insectelor.)
Ameteala, alteratiunea simtului general somatic impreunata cu nesiguranta in miscari Eji
ca sensatiuni de miscari aparente ale corpului.

Cel dintaiu, care dupa moartea lui Vespucci (1505), Se arata la anernie sau congestiuni la creeri,

a dat noului continent numele de Terra Am e- din diferite cause. Cate odata sirnptom al unor

r i e a, a fost cosmograful Waldseemiiller la 1507. morburi de creen, de maduva spinarii, al multor

(Lit.: A. de Humboldt, Examen critique de neurose (epilepsia se presinta uneori numai
l'histoire de la gographie du Nouveau Continent; arueteala), al afectirmii canalelor semicirculare

Macgregor, The progress of America from the ale labirintului urechii (morbul liti Menire);
discovery of Columbus etc.; Hellwald, Amerika foarte des la anemie, dupa pierden i mari de

in Wort und Bild; Winsor, Hist. of America &Inge, cate odata la morburi de stomac, de inima.
[1886-89]; Cionau, Amerika [1890].)

[B.]

Abusul de cafea, ceai, tutun, alcool, narcotice,

Americanisme, insusirile particulare ale limbei produce intre altele i ameteala.

engleze din Statele-Unite, cari s'au format sub

Ametist, (miner.) varietate de cvart de coinfluenta limbei spaniole (Florida, Texas), olan- loare violeta ; cand este de coleare frumoasa
deze (Newyork), franceze (Louisiana si Missouri),
limpede se intrebuinteaza in bijuterie. Amesau sant provincialism aduse din Scotia si Ir- tistele frumoase vin din Brasilia,
Un-

landa; ele se refera atilt la cuvinte cat si la garia.

Siberia,
[V. C. B.]
exprimare.
Ametria, lipsa de proportiune i armonie ;
Amerigo Vespucci, dibaciu navigator si cos- contrarul simetriei.
mograf ; dupa numele lui s'a numit continental
descoperit de Columb, America ; n. 1451 la Florenta,
1512 la Sevilla. Deja din 1490, aflandu-se in Spania, Vespucci fir martor la genialele
descoperiri ale lui Columb. Pe urmele acestuia
calaton si el la 1499, 1501 si 1507, explorand
toata coasts estica a Americei meridionale.
Amerling, 1) A. Carol, scriitor ceh, n. 1807,
unul dintre cei dintaiu desteptatori nationali ai
poporului cehic. Desi medic, se devot cu total
popularisarii sciintelor naturale prin scrieri
prelegeri publice pe basa principiilor pedagogice
ale lai Korn ensky. 1885. 2) A. Friedric, pictor,
n. la 1803,
la 1887 in Viena, cercet academia
din orasul sell natal; la Londra, Paris si Miinchen
studik opere celebre. Dupa intoarcere castigh cel
dintiu premiu dela academia cu. Did pe rug%
Moise In pustiet. Se distinse i ca pictor
portrete, executand ca succes portretul imperatului Francisc I.
Amestec, 1) A. frigorifer, ainestee facut cu
scop de a produce frig artificial, ghiata artificiala s. a. Temperatura scade prin aceea, ca o

Ametropia, (grec) mesura morn-Isla in constructia ochiului ; ochiul are ametropie cand axa
lui antero-posterioara este ori mai lunga, ori mai
scurta, decat a ochiului construit in mesura normala si care ochiu se numesce ametrop. Se mai
numesce A. si chilli, a carui cornee are intre

meridianele ei pe unele mai convexe ori mai

concave decal pe altele, (v. astygmatism). A. se

corecteaza ca sticle sferice (ochelari).
Amezit, mineral, v. Clorit.
Amfi, amphi, de ambe partile, imprejur; (envintele compuse cu A. v. sub amp h i.)
Amhara, partea mijlocie a Abessiniei (v. ac.);
pana la 1871 regat cu capitala Gondar, de atuncl
apartine Abessiniei.
Amiaqi sau
oara a 12-a dupa miedul
noptii.

Amiant, mineral, v. asbest.

Amiba, (amoeba), corpul ciupercilor Myeetozoare (Myxonlycete) in tot timpul periodei lor
vegetative, incepnd cu germivatiunea sporilor,
e format de o massa protoplasmica de dimensium
microscopice, err contur neregulat, nelimitata la

parte din caldura elementelor cousfitutive o exterior de vr'o membrana, cu protoplasma fin
consuma un corp solid, ce se topesce. Asa s. e. granulara, in o parte oarecare, de obiceiu in
2 parti de ghiata sfarmata, cu 1 parte de sare, mijloc, cu un nucleu, cu una sau mai multe
coboara temperatura cu 180 C, salmiacul amestecat ca zapada produce o scadere de temperatura
de 280 C, iar o amestecatura de acid carbonic
solid, protoxid de azot lichid i eter de alcool

vacuole (tonoplaste), cu granulatiuni oleioase sit

substante de desasirnilatiune, neeliminate. Aceasta
forma, identica en acele ce se intilnesc in regnul
animal (Protozoare), s'a numit amiblt; de
produce frig de 120 C. 2) A. fusibil, anu- celor din regnul vegetal, pentru c sunt numaa

www.dacoromanica.ro

146

Amine

Amiens.

la Myiromyeete, i pentru di la un moment dat 1878-1890. Propr., red. si ed. Nicolae Fekete-

se margineso de o membrana analoga celulosei,

li-s'a dat IRMO special de mixamibd. Ca pi amibele animale au doue soiuri de miscari miscari
interne, curenti de granulatiuni protoplastnice,
raiscari in intregimea corpului, de translatiune,

Negrutiu. 4) A. familieig, foaie beletristie-

sciintifica ilustrata RAU% in Graz dela 1881-84

de 2-ori pe luna in ed. lui P. Cieslar. 5) A.
foaie politica si literara apar. la
Craiova in 1887 odata pe sept. sub red. Traian

In directiuni hotarite de agentii interni s't ex- Demetrescu. Tipogr. Asociatii romni. 6) A.
terni (iniscari amiboidale ; v. ac.) [S. $t. R.]
literaturii romneg, apar. la Bucuresci in 1860
ca foaie literara, comercial i agronomica, iar
Amibe, (zoo!.) v. Amoeba.
Amiboidal, ce se aseamena Cu o amiba, cum In 1865 ca jurn. ecles., lit. si agricol, odata pe
e corpul simplu al Mycetozoarelor sau cel resultat sept. sub red. Nifon Balasescu. 7) A. popodin fusionarea ori alaturarea mai multor amibe rului., calindar fondat la 1861 de Visarion
(plasmodia amiboidal), cu aceeasi infatisare ca
Roman si red. de &nail in decurs de 23 ani ;
ele, numai ca e mai voluminos, putndu-se ved in partea literara cuprinde fiecare an bucati issi cu ochi liberi, cum e plasmodiu de Aethalium torice i literare de valoare ; calindarul apare
(Fuligo) septieum, larg de 2-3 dcm. gros de si de present in ed. W. Krafft in Sibiiu. 8) A.
2-3 cm. Miscarile de translatiune ale corpului peoaleit, scripttua pedagogick pentru invtatori,
amibelor si ale plasmodiilor (miscari amoeboide, educatori i toti barbatii de scoala, fond. si red.
amiboidale), prin emiterea din massa protoplas- de Visarion Roman; apar. in Sibiiu la 1860-65
mica a un or prelungiri neregulate, neanastomosate, si 1867-68. Tipogr. S. Filtsch. 9) A. tinerimiie,

numite pseudopode, pi contractarea protoplasmei foita pentra nobilitarea

i cultivarea tinerirnii
din partea opusa locului de esire a acestor pre- romne, fundata la 1895 (Oct.) de I. Moisil;
urmat de retractarea pseudopodelor, de apare in T.-Jiu odata pe lun cu ilustrafuni
uncle resulta o deplasare a corpului pe substrat. litografice.
Daca emiterea pseudopodelor se face tot mereu
Amide, compusi cari pot fi priviti ca amoniac,

in aceeasi directiune, resulta o miscare, ce e in care s'a inlocuit hydrogenul in parte sau
drept mica, in acelasi sens, dar dupa ctltva timp In total printr'un radical acid. A. se gasesc si
apreciabila. Gratie acestor miscari plasmodiul In natura (urea, asparagina etc.), sfint corpuri

Myxomycetelor, and se pregatesce pentru frue- cristalisabile, volatile, avnd in acela.si timp catilicatiune, se tiresee la suprafata arboiilor, dela racterui acidilor si al baselor.
basa lor pna pe frunzele cele mai superioare.
Amidon, (amyl), substanta de reserva foarte
[S. 61 R.]
respndita la plante, in seminte (albumen, cotiAmici, Giovanni Battista, astronom si optic, ledoane), in tubercule etc. Se poate scoate din

n. 1764 in Modena, t in Florenta la 1863. La

inceput a fost profesor de matematica in locul
sea natal, iar mai trdiu director al observatorului din Florenta. S'a &sans prin inventarea
mai multor instrumente optice (reflector, microscop, aparate de polaiisatiune). A facut es-

seminte ori din tuberculele de cartofi, reduse

In pulbere i spalate cu un curent de apa. Pe
fundul vasului, in care dirge apa, se depuue
amidonul ea o pulbere alba, ce se mai spala,

apoi se usuca ea sa fie cunt. Observat la microscop,

se vede ca e format din graunte numeroase de

celente observan i asupra stelelor duple, a sate- forme variabile, de ordinar sferice, simple san
litilor lui Jupiter, a soarelui prectun i asupra compuse, de dimensiuni dela 2/0,--170/10}} mm.,

miscarii sucurilor in plante si a fructificarii formate din strate alternativ mai dare si mai
plantelor.
intunecate dispuse in jurul unui punct central
Amicii Artelor, societate artistica infiintata in (hl) sau excentric. Compositia chimica in forIasi la 1884; la inceput a luat un avnt imbu- mula bruta e Co Ho 06 sau C6 (Hsi 0)5 sau
curator, dar in curnd se disolv.
n.; prin armare e o cotnbinatiune
(Co Ho
Amicil Domnului se numiau in scrierile mis- de carbon cu un numr vaiiabil de molecule de
tice ale sed. XIV. peisoanele evlavioase. In apa sau un hydrat de carbon. E insolubil in
unele parti persoanele acestea se intruniau
apa rece; in apa caldd se umfla si se transIn societati. Valea Rinulai dela Brabant i pna form bate materie gelatinoas. Incaldit la

la vaile Helvetiei era patria amicilor Dornnului, 1000 sufere o modificatiune, ce-'1 face s fie soiar locurile principale de intrunire eran orasele lubil. Tinctura de iodz avnd putin iod liber,
Colonia, Strassburg i Basilea.
amidonul o coloreaza in albastru mai mult ori
Amictus, (lat) mantela, tot felul de vest- mai putin intens. Originea i crescerea graunrant exterior, tot ce servesce a acoperi coipul; tilor de amidon stint Arica in discutia i cercetoga, vel.
tarile invetatilor; se scie ins sigur, ca au o
structura cristalina, sfint o reunire de sfero,Amicul", Hal mai multor publicatiuni
romne ; mai remarcabile : 1) A. comer- cristale, ce radiaza in jurul unui centru, dupa
cianfilor, gazeta politica si conTerciala aparuta cum se poate ved en lumina polarisat.
la Bucuresci in 1848 de 2-ori pe sept. sub red.
[S. $t. R.]
lui S. Andronie. Tipogr. Z. Karkaleki. 2) A.
Amidonat, ceea ce contine amidon, ca parenfamilieit, jurnal pentru toti. Litere-sciinte-arte- chymul amidonat format din celule incolore pline
pedagogie -industrie ; aparut la Bucuresci in cu graunti de amidon, cum e parenchymul tu-

1863-66 de 2-ori pe lima sub red. d-nei Constanta de Dunca-Schiau. Tipogr. nat. Antr. C.
N. Radulescu. 3) A. familieic, (liar beletristic
enciclopedic-literar, aparut de 2-ori pe lun
mai ntiu. in Cluj (tipogr. L Stein), apoi in
Gherla (tipogr. Aurora), cu ilustratiuni, dela

berculelor de cartofi, cotiledoanele de fasole etc. ;

albumenul amidonat, ale carai celule contin mai

cu sama amidon, cum e albumenul de grail,

porumb, orez etc.
Amiens, cetate, capitula depart. franc. Soinme

ca 83,654 loc.; are o catedral din sed. XII ;

www.dacoromanica.ro

Imigdala

Itnlaq.

147

; comerciu

Jena, 1888; Das Bot. Practicum; Schmit z,

Amigdala (To ns i 11 a), glandula limfatica a.se-

technique d'histologie; Arnold Julius, Arch.

residenti1 eppeascii; industrie de

on zahr, Wing, cereale etc. Aci s'a incheiat la Verh. des naturh. Ver. des preuss. Rhein'. und
27 Mart. 1802 pace intre Francia, Anglia, Spania Westf. 1879 si 1880; Joho w, Bot. Zeitung 1881
republica batavica; in 1870 Hi batuta armata Nr. 45.) La anitnale A. s'a observat in celulele
franc, de nord de catra Manteuffel, care ocuph limfatice [leucocyte] in celulele epitheliale dela
A. Petru, v. Petru d'A.
unele Arthropode etc. (Cf. Ranvier, Trait
cetatea.
data in basa triunghiului, ce-'1 formeaza palatul f. mikrosk. Anat. Bd. XXX und Wirchow's
moale. Structura ei este asemenea unui strugure; Archiv XCIII, XOVIII si CHI; Bloch man n,
[V.]
sucul limfatic, ce-'1 secretioneaza, iese prin done Morph. Jahrb. X. 1885 etc.)
tevipare. Functiunea fisiologica este foarte ReinAmlacher, Albert, scriitor sas, n. 27 Dec. 1847

semnata. V. Am ygdalitis.

in Orastie, fac studii teologice $i istorice la

universitatile din Jena, Berlin si Heidelberg.
cu formula C90 1321 NO", ce se afla multa in Reintors de aici la 1872 ca Dr. phil., a ocupat
semintele de migdale amare si in frunzele de postal de conrector la scoala ev. din Ortigtie;
Amigdalina, substanta din grupul glucosizilor,

Prunus lauro-cerastes, migdal, precum si in se- 1881 fh ales predicator in Sebesul sas., iar 1891

mintele tutulor Amygdaleelor (v. ac.) (piersic, cais, paroch in Romos, comuna veche sas., astadi

prun, cires etc.) Tot in aceleasi parti se gasesce

un ferment solubil, emulsina, care in presenta
apei rece lucreaza asupra migdalinei transformand'o in glucosa, esenta de rnigdale amare (07

insa aproape pe deplin romanisata. S'a ocupat

mult cu studii istorice si etuografice. Serien:

Urkundenbuch z. Geschichte d. Stadt u. d. Stuhles

Broos (1879), Die Tiirkenschlacht auf dem Brot-

He 0) si acid cyauhydric (H CN), otrava foarte vio- felde (1879), in conlucrare cu I. L. Pi: Die
lenta; de aceea e periculoasa mancarea in cantitate dak. Slaven n. Csergeder Bulgaren (1888), Wanderungen im Miihlbachgebirge (1889); a mai pumare a semintelor plantelor sus dise. [S. St. R.]
Amigdaloid, ori ce roca eruptiva basica, ai blicat dela 1868 incoace (in revistele: Allg.

crei pori si cavitati, rotuude sau eliptice, stint Familienzeitung, Buch fr Alle, Chronik der
umplute ca producte minerale de infiltratiune Zeit, 111ustr. Welt, Gber Land u. Meer si Gartenca: zeoliti, calcita, aragonit, opal etc. A. pot fi laube) numeroase novele si povesti, in cari de-

scrie viata si obiceiurile poporului rom. cu multa

diabase, melafiri, basalte, porfirite.
Amil (amylum) = fecula, amidon (v. ac.) Cf. si simpatie i cunoscinta de causa. 0 parte a acestor
publicatiuni a fost tradusa in romanesce (de
articolele de sub Amyl.
Amilacee (amylaceus), care e de natura ami- Lucr. Frentiu etc.) $i publicata in revista Arnicul
donului, amidonat (v. ac.)
familieit din Gherla.
Amlag, numele unui vechiu ducat, castru
Amiloid, (med.) v. Degeneratiune.
Amimia, neputinta de a exprima idei si sen- opid, astadi al unui sat in Transilvania. Sub
timente prin mimica 5i gesticulatiune ; simptom numirea A. (Sasii o pronunta: Hamlesch $i
o dedue, dela colonistii sositi din Hameln in
la morburi cerebrale.
: 0 ni 1
= ruina, Romanii
Amin, (evr) inseamna: adevOr, , a$a sa fie Hanovera,

Amnas) a figurat in istoria Ardealului din evul

si se dice ca Inehoiere la rugaciuni.
Aminia, varietate de struguii produsi prin in- mediu un ducat alaturea cu al Fagarasului (v.
crucisare de vita, americana si europeana, cu Fagaras), a caror titulatura o au purtat domnitorii Valachiei pilna pe la inceputul secl. XIV.,
boabe mari, dulci, aromatice, ro$ietice.
A minori ad majus, (lat) dela mai mic la numindu-se s. e. la a. 1390 (dupa traducerea
mai mare ; termin intrebuintat la deductiuni din slavona) Mircea: voivod al Ungrovlachiei,
duce de Fagaras Omlas, domn preste Banatul
logice. V. A majori ad minus.
Amintirea viilor fi a mortilor se Face de Severin, preste Dobrugea si Silistra etc. Din
preot chid pregatesce proscomedia. Se mai amin- combinatitmea datelor istorice i geografice se
poate deduce, ca ducatul A., inainte de colonitesc vii si mortii $i in decursul sfintei
Deosebita amintire a mortilor se face in Sm- sarea Sasilor in Ardeal, se estindea intre Knezii
bata Floriilort si in Sambata Rusaliilort.
de Hatzak pi boierii de Fagara$ dela Mures si
Amiras, Alexandru, biv-vel sluger din Moldova, Trnave pan la Olt, unde se invecina cu du-

a tradus pe grecesce in 1729: Cronica ano- catul de Fagaras, prin urmare cam In extensiunea
nined a ferei lifoldovei (1662-1723) din or- fundului regiu, numit si Sachsenland. In urma

colonisarii Sasilor sub scutul expeditiunilor crudinul domnitorului Gr. Ghica.

Amitosa, divisiunea directa a uncleului. In ciate (Conrad 1147) locuitorii Romani strimtorati
divisiunea amitotica, nucleul nu mai da lee la fiind spre poalele Carpatilor si prin enclavele din
fenomenele complexe, ce se observ in divi- Sasime, ce au format mai trdiu cotnitatal Albei

siunea indirecta (v. karyokinesa), ci se alun- superioare, ducatul Omlasului, devalvand cu total,
gesce, strangultindu-se la mijloc, pana ce se rape a fost redus la districtele limitrofe ale Selistei
Talmaciului, iar din capitala ducatulua a remas
in done jumetati. Uneori fiecare jumetate pre-

sinta lobatiuni mai mult sau mai putzin numeroase numai numirea satalui sasesc Hamlesch, candva
neregulate, cari se pot chiar separa si pot forma numit i opidul Ornlas, astadi cu 1328 locuitori,
fiecare cate un nucleu. La plante se intalnesce dintre cari 348 Romani, ceilalti Sasi. Langa comuna

acest fenomen mai ales in vasele laticifere si in

celulele betrane parenchimatose dela phanerogame (Tradescantia, Anima, Anthurium, Orchis
etc.), in celulele internodale de Chara, in thalul

aceasta, ce sta pe culmea dealurilor, cari despart

regiunea Muresului de a Oltului, se dice, ca s'ar

mai afla urmele castrului Omla$, pe care insa

unii Il identifica cu ruinele castrului Salgo din

btrn de Valonia etc. (Cf. Strassburger, vecinatateaSelitei. Voivodii Valachiei, cari purtau
tjber Kern und Zelltheilung im Pilanzenreiche, titulatura de duci ai Fagarasului pi Omlasului,

www.dacoromanica.ro

148

Ammanati

Ammoniti.

voind i aci a exercita drepturile de jurisdictiune, dar cultul lui a fost de Insemnatate si in oaza

ea la &warns, instituiau in Seliste vice-voivocji Memphis. Ammon unoori s'a infatisat ca berbece
si in comunele apartinetoare Knezi ca primari; co coarnele incovoiate in jos, iara de alteori ca
regii tingariei. cari cousiderau acesto district out en cap de berbece, pentru ca representa

de parte intregitoare a fundului regese, ice- soarele in zodia berbecelui (in Martie) si din
pura a le dona la dinasti interni. Asa regole asta causa s'a venerat si ca lea de pasune si
Stefan V. in a. 1265 confirma douatiunea, ce o de tunne, pana ce in Egiptul de jos, uncle a
Lease tata-seu Bela IV. preste Talmaciu i Onclas inflorit agricultura, s'a venerat taarul A p i s,
lui Corlad din Talmaciu, ai carui succesori Irma
le rostituira la a. 1322 regelui Carol, iar acesta
&Inn castrul Salgo (Amlas) ca cinci vile vlace
voivodului Toma din A ideal. Mai tardiu regina
Maria danti cast! ul Salgo cu tinutul Omlasului
eppului Gobelin. Dar aceste donatiuni n'au prins
radacini, liana cilnd regele Mathis Corvinul le
incorpora cu municipiul Sibilului, de care se tine
si in present. (Cf. Pie, Abstammung dei Romanen,
pag. 162; Hasdeu, Dictionar I., 1068; Puscariu,
Familiele nobile II., 276.) [I. cav. de Puscariu.]
Ammanati, Bartolomeo, architect si sculptor

soarele in zodia tataului (in Aprilie). Cultul lui

A. a trecut si in Grecia mai ales in Theba pi de
am Zeus Ammon, ba '1-au primit 5i Romanii,
numindu-I Iupitor Ammon. (V. Ammonium).
[Atm.]
Ammoniac, (Az BO, un gaz descoperit de Black
(1754). Pristley

Il preparri in stare pura si

Berthollet arata, ca e campus din azot si hydrogen (1785). A. se prepara de obiceiu din

clorura de ammonium (Tipirig) i hydrat de calcin

(var stins); A.-ul este foaite solubil in apa si

alcool (1 vol. apa disolv. 1148 vol. A. la 0).
ital., n. 1511 in Florenta, t 1392, unul dintre A. in natura se
cei mai excelenti imitatori ai lui Michel Angelo. atla foarte reOperele lui principale stint: mormntul cardina- spandit, dar
lalui Monti in Roma, admirabilul pod al sf. Treimi mai in totdeuna
cornbinat Cu
din Floienta etc.

Ammer, 1) A. (Amper), riu in Bavaria sup., acidi, i incantiisvoresce la gianita Tirolului. Valea A. -g au tati foarte mici.

(v. si Oberammergau) e remunita pentru sculp- A. al comertura in lemn. 2) A. lac, in Bavaria sup., la mal- cialui (Liquor
time de 534 in., suprafata 46 kin'.
Ammonii cauAmmi L., gen de plante din familia Umbeli- stici, si Spiritus

ferelor cu 6-7 specii, toate ierburi bisanuale

Salis Ammo-

Ammonites Bucklandi.

ori perene, ce cresc in Europa, regiunea medi- niaci causticus)

teraneana, insulele Azore si Caliare ; flori albe, stint solutiuni
grupate in umbele compuse. Specia A. Visnaga concentrate ale

Lamk, ce cresce in sudul Franciei, Orient si A. gozos in apa,

nordul Africei, e o planta ierboasa, vivace cu obtiuute astadi

mires aromatic placut, ale carei f mete stint ape- aproape exclusiv destiland
ritive si diuretice, intrebuintate ca gargara
boalele de dinti, numite cana dentara i gengi- apa ammovita. Aceleasi proprietati aromatice si excitante niacala,ce rele au si fructele de A. maj us L., specie din sulta ca product
central i sudul Franciei, Orient si America nord. lateral la f a -

si cele de A. copticum L. din India, Egipt, cu-

bricatiunea

Ammonites variant,.
noscute sub numele de A. de India. [S. St. R.]
gazului
Ammianus Marcellinus, istoric roman, n. pe la aeria n, cu van stins. Aceste solutiuni stint foarte

330 d. Chr. in Antiochia, t pe la 400 in Roma; intrebuintate in technica (ca surogate in local
sub eroul sou de predilectiune, imperatul lulian, sapunului). la albitul si vapsitul pain& si al postahie parte la mai multe resboaie ; sense istoria vului, la fabricatiune de lacuri si colori; pentru
statului roman dela 96-378 d. Chr. cu iubire extractiunea Cochinillei i Orseilei; pentru exde adevr pi ca spirit fin de observatie, in 31 tractiunea argintului (clorura de argint) din minecarp, dintre cari cele 13 dintaiu (asupra anilor reuri, pentru fabricatiunea ghetei artificial, profi96-352) au pierit. Cea mai noua editie critica Wind de frigul, co nasce la evaporarea A.-lui din

de Ganithausen a lui A. a aparut la Lipsca, lichid. (V. ghiata si amestec frigoi ifer.) A. lichid
1874-75 in 2 vol.
se intrebuinteaza si in medicina (la Syncope,
Ammodytes, gen de pesci din ordinea Physos- la intoxicatiuni prin narcotice etc.) A., respirat
tomilor si familia Ophidinilon Pesci lungi cu timp mai Indelungat, produce suffocatie 5i chiar
botul ascutit i fara aripi ventricle. Ammodytes moarte. Numole de A, s'a derivat din vechiul
tobianus L. pana la 40 cm. lung, trazesce in Marea name al salmiacului (Tipirig): Sal armeniacum

Nord. si Oceanul Atlantic in nasip si se lira- si apoi Sal ammoniacum, din care s'a extras. A.
nesce cu vermi. Servesce peutru pus la undita. Helad e fara coloare, cu miros intepator, cu
Se mananca numai in Grnlanda.

[A.]

gust ardetor; solutiuni mai concentrate provoaca

Ammon (si Am un), in mit. egiptica de re- pe piele roseata si vesicatie. A. coloreaza hartia

gula numit Ammon-Ra, adeca Ammon-soarele, rosie de turn eso! (Lacmus) in albastru, de asea fost cel mai de sus domnitor de lume, jara menea si hartia de mamma si in genera produce
cultul lui si-a ajuns culmea de stralucire in schimbari caracteristice de colori asupra unui
Thoba, rapitala Egiptului de mijloc, uncle a avut numen mare de pigmenti vegetali (s. e. coloarea
un templu renurnit, si a fost venerat ca cieu al violeta a viorelelor in verde etc.)
soarelui, creator si sustinator i regele regilor,
Ammoniti , Cephalopod fosile, 1nrudite cu

www.dacoromanica.ro

Ammonium

Amorsa.

149

Nautilus. Exista preste 600 de specii, unele foarte cuprinde copilul (f6tul) i apa. Despre pruncul
man, siint fosile caracteristice foarte importante, nascut cu acest invelis se erode a fi norocos
apar antaiu in ter. Devonian Amin oni t pr ofericit.
[St.]
priu 4ii cu coaja in spirala se gases mai Amoeba, (am i b e), protozoare microscopice ca

cu sama in ter. Jurassic (s. e. 1. Bucklandi)

sau fara coaja. Stint constituite ea si Monerele
Cretaceu (s. e. A. varians). V. ilustr.
dinteo bucatica de protoplasma, dar se deosebesc
Ammonium, (Az H4) un compus de azot cu de ele, pentru ca au un nucleu ; se mica prin
hydrogen, cunoscut Trim numai in combinatiunile loburi, pe care le intind ca picioare din ori ce
sale (s. e. Salmiac, care e chlorura de ammonium parte a corpului Ion. Unele au o marime pana
Az H4 Cl) Descompunnd anunoniacul sau clorura la 2 mm. (Pelomyxa palustris Greeff), altele sfint

de ammonium Cu ajutorul curentului electric,

intrebuintand rnercur la poli negativ, se nasce
un corp cenusiu cu lustru metalic si de consistenta untului, care fiind foarte putin stabil, se

foarte mici pana la 0.002 mm. (Amoeba coli).

Unele traiesc in apa dulce, altele in painnt

um ed, iar al tel e, ca Haemamoeba Malariae Grassi,

In sangele omului si produc frigurile palustre.

descompune, dand penhm 2 volume de ammoniac A. in botan. v. Amiba.

un velum de hydrogen.

[Antipa.]

Amok, v. mata glop.

A moll, term. music., tonalitatea minora (male),

Ammonium, la Egiptenii vechi oaza Am n o n,

undo a fost oracolul renumit al deului Ammon. care se raziina pe tonal A.

Oaza Ammon adi la Arabi se chiama Siwah

Amomum, (bot) gen de plante perene tropiel Willi i e aproape de Agermi, uncle s'au aflat cale i subtropicale din emisfera estica. Fructele
ruinile templului lui Ammon. Pe acolo adi e dela A. Cardamomum L. ( Cardamomum rotunisvorul soarelui numit Ain el }Jammu (apa dum ) si A. maximum Roxb. ( C. majus s. ja[Atin.]
lui Ammon).
vanicum ) ambele din Estindia, se folosesc in
Amnar, o bucatica de otel, care, lovita eu pu- medicina si formeaza totodata, fiind aromatice,
tere de margineaunei pietri de cremene, da scantei. un obiect de negot. Card a in omel e, ce vin in

Daca punem pe cremene o bucatica de iasca, Europa, dar rar, sant mai ales fructe de Eletaceasta se aprinde din scanteile produse de lovi- taria (v. ac.)
[A. Pr.]
turile amnarului. A.-ul e un instrument excelent
Amoniti, un yopor mic, pe care s. Scriptura
de foc in padure i la camp, prin vnt i ploaie, (I. Moisi 19, 3o, 38) 11 deriva din impreunarea
cand chibritele nu se pot folosi. Mai de malt pus- incestuoasa a lui Lot cu fata sa mai tinera. A.
cile cm cremene aveau drept cocos o bucatica locuiau la malul sfang allordanuluir-spw-n-ardde cremene, care, lovita de o tablita de otel, est dela Marea M.oarta, i traiau in vrajmasie
producea scantei i acestea aprindeau praful.
aproape neincetata cu lsraelitii. Se amiutesc mai
Mina', v. Anil*
pe unna in veac. III. d. Chi.
Amnesia, (grec.) in asemenare cu aducerea
Amor, in mit. romana qeul iubirii, la Greci
aminte, consista in neputinta de a ne readuce E o s, la Indi Kama sau Kam ad e w a.
in minte la cas de trebuinta ideile avute. Se
Amorei (Kmorei), poporal eel mai puternic
poate considera ca o debilitate, ca un defect al din Canaan, pe care lsraelitii, venind din Egipt,
memoriei i poate fi chiar intentionata. Ca arta se '1 au aflat locuind in parten sudica i sad-es[Pl.]
1-au subjugat, lasa fara de
numesce amnestied. (V. mnemonica.)
tica a Palestinei
Amnestia, amnistia, (grec.= uitarea trecutului). a-'1 stirpi de tot. Mai pe urma se amintesc in
Printre drepturile, de cari dispune regele in mod veac. V. a. Chi.

constitutional, pactul fundamental al Romaniei

Amorgos (Amu rgo), o insula a Cicladelor, dela
prin art. 93 aseadg si pe acela de A. in materie Naxus spre sud-est; areal 127 kni2, cu 4000 loc.
poli ti ca. A. nu trebue confundata ca dreptul
Amoroso sau amo rev ole, (ital) termin de
de gratiare (v. ac.) sau micsorare a pedepsei, in expresiune musicala, cu iubire, ca gratie, cu

materie de drept corn un (acelasi art. 93 si pasiune.

art. 103 Constit.) Pe cand gratiarea este indiAmorph, corpurile, cari nu cristaliseaza.
viduala, A. e general a; acea.sta din urma cuAmorpha L., gen de plante din familia Legupiinde abolitiunea absoluta (v. ac.) a urmari- minoaselor-Papiliouricee, cu vr'o 8 specii, ce
rilor si chiar a condamnarilor, infra cat nu vor cresc in America de nord, toate arbusti ori subfi fost definitive (a se ved Decretal regal de arbusti ca flori albastre-violacei, grupate in ra-

amnistie cu nr. 3839 din 1888, Kin care se ceme terminale. Sant plante horticole, ornamenamnisteazei teranii resculati in acel an). Astfel
A. respunde scopului ei de impaciuire sociala,
aruncand asupra faptelor velul uitarii eterne,
asa ca tribunalele nu mai stint in drept a pipai
faptele amnestiate, actiunea civila singura persista. Gratiarea i micsorarea pedepsei pornesce
dela alte sentimente, acolen ale compatimirii si
iertarii ; gratiarea se acorda celui ce de sigan
este culpabil, pe cand A. celui care ar fi putut
sa fie culpabil. Efectele gratiarii sant remiterea
In tot sau parte a pedepsei pronuntate, dar care

tale, mai inseninata e specia A. fraticosa L. ca

florile

purpurii- violete inchis, cu mai multe

varietati.

[S. St. R.]

(hot.) gen din familia Aroideelor, tnbul Lasoidee. Cuprinde vr'o 15 specii
perene din Estindia i insulele vecino. Rhizomul
liner speeii s. e. A. campanulatus B1., A. giganteum Bl.
a. se folosesce ca nutremnt.
Frunza fiind foarte decorativa, unele specii se
si cultiva adese in florani s. e. A. Rivieri DR.,
Amorphophallus,

alta A. titanum Beec, din padurile Sumatrei

remitere lasa sa persiste condaninatiunea (Cf. C. vestice a devenit celebra prin dimensiunile sale.
[A. Pi.]
G. Dissescu, Curs de drept public II. capit. 40;
G. G. Meitaini, Studii asupra Const. Rom. fase. X.)
Amorsa, (marina) o capsa, a earei detunatiune
Amnion, pelita fina, care ca un invelis subtire se provoaca prin electricitate sau ciocnire, des-

transparent forrneaza cavitatea, in cara se tinata a produce explosia unei torpile. In prin-

www.dacoromanica.ro

150

Amorteala

cipiu A. electrica se compune dintr'un

A.mpare.

Amotio-Retinae, deslipirea retinal. Aceast

de alama, format din mai multe tevi subtiri membrana nervoasa a ochiului, in stare norcilindrice, virite unele intealtele, partea infe- =la, este in atingere ea choroida, de care se
rioara cuprindand materia inflamanta, iar partea
superioara formand locasul conductoarelor electrice ; firele electrice petrund isolate in amorsa
si de capetele lor se leaga in interior, pentru

deslipesce atunci, and se interpone intre aceste

membrane fie o crescatura, fie un lichid re-

varsat (sange, serozitate etc.) Deslipirea retinei

desfiinteaza aceast membrana si duce la orbire.
a complecta circuitul, o spirala foarte fina de Numai in casan i extraordinare nu se intmpla
platina, infasurata cu fulguleti de fulmicoton aceasta.
uscat. Cand curentul trece prin circuit, spirala Amovare, (lat.) scoatere, degradare, deprtare,
de platina, fiind foarte fina, ofera mare resis- destituire din oficiu, miscare din loc.
tenta curentului si devine imediat incandescenta,
Amoy, oras chiuez pe insula Amoy, ea port
ceea ce produce aprinderea fulmicotonului si apoi
comerciu insemnat; 96,000 loc.
a pulverinului, care formeaza partea inflamanta :
Ampela, v. Ampeltun.
atunci ainorsa explodeaza, atragand dupa sine
Ampelidee End., familie de plante Dicotileexplosia incarcaturii torpilei. In marina romana donate, cuprindand 11 gemui cu preste 450 de
stint done tipuri de amorse reglementare: amorsa specii, toate traind In regiunile tropicale si temMac Evoy, pentru torpila de scondru engleza,
perate mai calde ale globului, mai rare in Ameamorsa ordinara pentru celelalte torpile. Se nu- rica si mai ales in insulele Oceanului Pacific. Toate
inesce incarcatura-amorsa, calapurile de fulmi- silnt plante arborescente, frutescente, acafatoare,
coton uscat, necesare a se interpune infra amorsa cu frunze alterne simple sau digitate, mai rar
fulmicotonul umed, care fonneaza incarcatura bipenate. Flori mici mai adesea verdi ca corola
unei torpile.
[Constant B.]
dialipetala, grupate in spice ori in raceme, mai
Amorteala, starea ce urmeaza dupg amortire. rar in spice. Dintre toate genurile acestei faV. amortirea.
milii mai importante siint genurila Yitis L.,
Amortirea, simptom de compresiune a ner- Ampelopsis Michx. i Cissus L., singar genul
vilor mai maii, de morburi de creen i si de meduya Vitis al-Hindu-se in Europa si Romania spontaneu
Consista in imposibilitate sau dificultate
cultivat in mai multe varietati. Specii din
a miscarilor, insensibilitate totala sau partiala, genul Ampelopsis i Cissus sant cultivate ca
formicatiuni i alte sensatiuni.
plante decorative.
[S. St. R.]

Amortisare, stingere, nimicire, cuyant folosit

Ampelis garrula L., un gen de vrabie, 20 cm.

in diferite intelesuri, ala s. e. se vorbesce de lunga, in Europa si Ameiica de nord, migreaz

A. la mobiliar, la edificiu etc., ceea ce exprim din nordul departat prin gerul cel mai mare pana
micsorarea valorii obiectului respectiv. A. d e la noi.
capital, de regula in anuitati (v. ac.) se usiAmpelografie, (grec) pastea botanicei ce trateaza la imprumuturile hipotecare. Planuri de A. teaza in special despre vita de vie, ramura foarte
sant tabele, cari arata, ca din auuitatea con- importanta i aproape de sine statatoare, neaparat
stanta cat cade pe interese i cat pe replatire trebuincioasa viticultorilor. Savantii specialisti
de capital la fiecare tannin de plata (an, se- stint numiti ampelografi.
Ampelopsis Michx., gen de plante din familia
mestru, cuartal etc.) Planurile de A. pot fi calculate pe basa unui procent hotarit cu interese Ampelideelor ca 13 specii traitoare in Asia tamdecursive sau anticipative. (Cf. Tabellen far die perata si calda, in America de nerd, toate sarZinses-Zinsen und Renteurechnung, de Simon menti acatatori prin ajutorul unor carcei ramiSpitzer, editura Carol Gerold's Sohn, Viena.) ficati ca virfurile modificate in pernite (tunA. canibiald, procedura judecatoreasca, prin care ilaturi) adesive. Frunze alterne, palmate, caduce,
o cambia pierduta, furata ori nimicita fara in- inainte de cadere schimbandu-si coloarea in rosu,
tentie, se declara de nevalabila, de anulata. Pentru ruginiu etc. Se cultiva ca plante decorative; mai
esoperarea unui decret de A., proprietarul cam- respandita specia A. hederacea Michx. = A. quinbiei pierdute (sustrase) sau representantul seu quefolia Michx., in Romania cunoscuta sub nutrebue sa dea o cerere la judecatoria comerciala mele de Vita virgin a, originara din America
a locului de plata, in care cerere sa desciie de nord. Prin ajutorul carceilor ei se urca si se
esact cambia dupa partile ei eseutiale, sa arate intinde pe suprafata zidurilor pana la inaltimi
ca a perdut-o i ca pana la pierdere a fost in considerabile. Se inmultesce foarte usor si prosposesiunea sa etc. Judecatoria, atland cererea in pereaza mai in tot felul de terenuri. [S. St. R.]
Ampelum, oras baiesesc roman, pe valea Amordine, incepe procedura de A., anume: interdice acceptantului de a plati pe basa cambiei poiului, la Zlatna (Transilvania); s'a estins pe
respective si publica un edict in trei intervale, local dintre cohurile de astadi dela Zlatna
prin care provoaca pe eveutualul posesor, ca in satul vecin Petranjeni, unde i se cunosc urinal.
decurs de 45 4ile sa se presiute cu nutnita De aici s'au scos la iveala mai multe monumente
cambia la judecatorie, caci la dincontra se ya antice, intro cari e si piatra de altar a bisericii
declara de anulata, amortisata. Daca in arma romane gr.-orient. din Petraujeni, cu inscriptii.
edictului emis nu se presinta nim enea cu cambia A. s'a numit la Romani si Hui Ampoiu, care
in timpul fixat, judecatoria o declara de anu- numire s'a pstrat pana adi in graiul poporului
lata; iar daca se presinta cineva Cu ea la jade- nostru pentru acest rn. (Lit.: Kiepert, Alte Geo[Silv. Mold.]
catorie, procedura de A. se sisteaza. (Cf. I. So- graphie 1878.)

caciu o. c. p. 166 s. m. d.)

Ampere, Andr-Marie, fisic i matem. francez,

n. in Lyon la 1775. A fost profesor la liceul
Amos, profet israilt. sub regale Usia din Juda
Jerovoam II. din Israil; un mare contran al idolo- din Lyon, apoi la politechnicul din Paris; dela
latriei, care se latise in sed. VIII. a. Chr. in Isyail. 1824 prof. de fisica la Congo de France. la

www.dacoromanica.ro

Amphibii

Amphilochie.

151

1814 a fost ales membru al academiei de sciinte.

La 1820 a creat epoca in bciinta despre electricitate, descoperind legile actiunii reciproce intre
doi curenti electrici: el ect rodin am i ca, i stabilind principiul telegrafului electric. Priu opul

versai, in care fiecare tact consta din trei silabe,

una lunga intre doue scurte:
Amphicarpia, proprietatea, ce au ancle plante,

puse basa la teoria electromagnetismului, aratend legatura intro fortele electrice

si cele magnetice. Operile sale mai insemnate
sent, afara de cea amintita mai sus: Prcis de
la theorie des phnomnes lectro-dynamiques,
Paris 1824; Thorie des phnomnes lectrodynamiquese, Paris 1826 etc. La linea vietii a

dintain provin din flori c h as mogame (v. ac.),

de a desvolta doue feluri de fructe: unele e pi ge e,

mai mari si mai avute in seminte, si altele h y-

guDRecueild'observations lectrodyna- pogo e, mai mici si ca seminte putine.

in

redigeat renurnitul op: clasificarea sciintelor. t la 1836 in Marsilia.

A. se. munesce

astadi i unitatea internationala pentru mesurarea

tariei curentului electric. (V. Watt.)

Amphibii, (lat., zool.) o clasa din tipul verte-

bratelor cu corp sau ghemuit i necodat, sau

lungare i codat, sau in fine cilindric i serpentiform. Extremitatile sau lipsesc ca desavir-

sire (Ophiomorpha) sau sent ahafiate (Ichtyoidea)

sau deplin desvoltate. Pielea in genere e moale

alunecoasa. Scheletul e osos si in parte cartilaginos; cavitatea narilor comunica ca cavitatea

bucala; limba e indreptata cu virful spre gilt,

Cele

iar cele de al doilea din fiori k leis togam e

(s. e. Cardamine Chenopodifolia, Viola mira[V.]

bilis, alba etc.)
Amphidromia, o serbare familiara la Grecii
din auticitate ; se tinca de obicoiu in a 5-a qi
dupa na.scerea unui baiat. Moasa cu baiatul in
brute incunjura vatra ca.sei, implorend pentru
el scutul deilor familiari (penati). Cu aceasta
ocasiune 'i-se dadea nume baiatului.
Amphigastre, (bot.) nume ce se da frunzelor
de pe fata ventrala (terestra) a tulpinei Hepaticeelor frunzoase, cari au trei sinri de frunzo
(Lenidozoia, Chiloscyphus, Madotheca, Mastigobrgum, Frullania, Harpanthus, unele Jungermannia etc.) Ele sent mai enci ea frunzele
de pe fata dorsala (aeriana) si la marginele lor
unele siruri de celule se prelungesc in peri, sau
se pot reduce in intregime la un smoc de peri
[v.]
(Ptilidium, unele Jungermannia).

Amphigen, mineral, v. Leucit.

uneori lipsesce; dinhi sent crescuti de mandibule
Amphigonia,(grec. zoo 1.)v.Genera(iune sexuata.
ceriul guru i servesc spre comprehensiunea
Amphikipellon, grec)verbalinseinneaza: pocal
pradei. Cordal are doue camere i un ventricul;
circulatiunea sfingelui neperfecta. Respira prin dupla; este un pocal cu talpa malta, in forma
branchii la incept, apoi cu
; unele pe potirului, goala inlauntru asa, ca .$i talpa se foMega plamOni isi pastreaza i branchiile (Pe- losea ca vas. A. se afia des amintit in Homer.
Amphiktyonii, confederatia A.-lor, in vechime
renni branchiata). Din ouole fructificate afara
de corp es larvele, ce au mare asemenare cu alianta mai multor semintii eline, cari se adunau

pescii, si se numesc mormoloci. Acestia sent prin delegati in fiecare an la cate un templu,
supusi unei metamorphose, sub care le cresc uncle deshateau afaceri comuue si aplanau cerntiu membrele posterioare, apoi cele anterioare, tele ivite iutre membri. Eran mai multe conlapada coada i branchiile si in urma capata pla- federatii de A. Cele mai insemnate isi tunean
mfini. Petrec prin apa i uscat, nutrindu-se cu adunarile la templul lui Apollo in Delphi si la
insecte i vermi. Se impart in 4 grupo: 1) Uro- tomplul cleitei Demeter in Anthel a; intro dadela (salamandre). 2) Anura (broasce). 3) Ophio- torintele lor era si ingrijirea acestor temple si
morpha (serpentiforme) si 4) Labgrinthodonta arangiarea serbarilor pythice.
(fossile). (Cf. Schreiber: Herpetologia europaea,
1875.)

[V. B.]

Amphilochie, episcop al Hotinului pe la 1782,

matematic si filolog distins i autoral primelor

Amphibii, (bot.) se numesc plantele erbacee, manuale didactice in Moldova; a fost multa vreme

cari traiesc de obiceiu in apa (balti), dar cari calugar i egumen al manastirei Zagavia, Mega
lsi facuse studiile in Polonia si in Italia
pot (ciind balta scade sau din alte cause) sa
traiasca si pe uscat. Ele sant cale mai bune si, afara de teologie, era bun geometru, avea
exemple de adaptare a plantei la mediu, de latiese cunoscinte in matematica i in limbile
oare ce portal i structura organelor vegetativo elina, latina, italiana i slavona. A. era milea
presinta deosebiri destul de insemnate, dupa dreaptd a mitropolitului I ac ob S t am at e in
CUM individii sent terestri sau aquatici (Poly- intreprinderea de a respell& o iustructiune rogonum amphibium, forma terrestre i natans etc.) infineasca si mai adeverata In local celei grecesei
[V.]

Amphibiocardia, (grecjdesvoltarea defectuoasa

si slavone, care se da pe atunci in cilteva

A lasat tiparite: o aritmetica, o geografie,

a inimei la unii oameni, cari in unna acesteia prelucrata dupa Buffer, francez; o gr am atic a
sent debili, au de obiceiu fate vinetie i viata teologhiceasca, tradusa dupa bogoslovialui.
Platon, archiepiscopul Moscovei; iar in mauuscris
Amphibiologia, (grec.) sciiuta despre amphibii. M7rot xa; 'Epyce (Cuvinte i fapte), o scriere

scurta, v. In i m a.

Amphibol, mineral, silicat de aluminiu, magnesia, calciu, fer uneori sodiu. Varietatile principale: hornblende, actiuot, tremolit, glaucofau,
nefrit. A. sent mineral constituante ale Sienitelor, Dioritelor i altor roce eruptive, se gasesc
In terenurile cele mai vechi, mai constituente ale
gneisurilor amfibolice, amfibolite diverse si in
calcaruri nietamorfosate.

care cuprindea istoria Moldovei, care lima nu

se mai afla. La sfirsitul geogratiei pune o tabla
numerica, cu cifre arabice, alaturate ca litere
cirilice papa la un milion, o cronologie a dom-

Amphibrachys, (grec) in versificatiunea antica

originea palmei dornnesci din Moldova.

nilor Moldovei dela 1352 plop. la 1795, cand s'a

tiparit cartea, si o notita despre Ia.si, tradusa

din geografia germana a lui Scbmiedieg. Eruditiunea lui A. si spiritul lui de observatiune

Amphibolia, (grec) cu doue intelesmi ; ambiguu. se vede mai ales din studiul, ce face despre

www.dacoromanica.ro

152

Amphimacer

Identitatea degetu lui moldovenesc cu cel roman de pe timpul lui Vespasian, descopenta
de A., arunca multa lumina nu numai asupra
incurcatei problem a mesurilor, ci i asupra
cestiunii despre originea noastra romana. La
incheierea aritineticei sale A. lice: Pentru a
numera Romanii coi vechi se slujeau cu nisce
crestaturi sau inseinnari pe betisoare, ca auca

Amphitrite.

setzung des Protoplasmas in Cohn's Beitrage zur

Biologie den Pflanzen, Bd. V., Heft I.) [V.1
Amphisbaenidae sau Annulatae, o subordine
a Saurienilor (sopirlelor), sfint caracterisate prin

lipsa de pleoape la ochi, de timpan si de extramitati si formeaza trecerea la serpi. Ochii sant
rudimentari. Amphisbaena cinerea Wgl. triiesce
In sudul Europei.
[A.]
si la noi tot se tine pomenir e, si mai mult Amphiscii, (grec) cu doue umbre; se aplica
intre pecurari, de'si fac a lor sernn pe nisce lemni- la locuitorii din zona fierbinte, uude in o jumetate
soare, numindu-leg. Acest obiceiu Ii pastreazd de an umbra cade spre nord, in cealalta spre sud.
Romanii pana ai. In Transilvania, pana tarcliu
Amphistoma, (grec. z o o 1.) gen de vierme pa-

dupa 1848, registrele de contributiwae, tinute

de primarul satului, care era si perceptor, erau
compuse din grupe de asemeni betisoare. (Lit.:
Lumina , de Hasdeu, Iasi 1863; Lambrior:

Carte de cetire si A. Philippide: Intro-

ducere in istoria limbei si literaturei

romane.)

[M. Strajan.]

rasit din ordul Trematodelor (calbea*; are corp

deprimat si prove(jut la cele don extremitati

cu eke o ventusa, dintre cari cea posterioara

e cu mult mai mare
servesce spre a se fixa
de intestinele animalului, ce-'1 gazduiesce. A. sub-

clavatum in broasca de balta; A. hominis gasit

[V. B.]
la doi oameni din India.

Amphiteatru, (grec) edificin vast, wade Romanii

Amphimacer, (grec.) in versificatiunea antica
versul, ale carin tacte constau din cate trei si- dAdeau spectaculele lor publice, lupte cu animale,
labe, una scurta intre done lungi:
lupte de gladiatori, representatiuni dramatice,
mai numesce si Kreticus.
exercitii nautice. Forma A.-lui era rotunda san
Amphion i Zethos, dupa mit. grecI au fost ovala, in mijlocul lui se afla un loe numit arena,
fii Antiopei, fetei 4eu1ui de rill Asopos. Cu Zeus prin prejurul A.-lui erau asezate scannele, unele
a nascut pe A., jara cu Epopeos pe Z., si pruncii mai inalte decal altele, gradat liana la inaltimea
au crescut la ciobani in padure pe inuntele zidului ce incungiura A.-al, astfel ca sa se poata
Kythaeron. Ambii apar ca ei aparatori ai Thebei ved din toate partile. Dela un nind de scaune
si ca heroi pe cai albi, s'au venerat dupa rnodul la altul eran construite scan numite s c al a r i a.
Dioscurilor (v. ac.) din Sparta si au devenit A. era descopent, si In tiny de ploaie se acoDioscurii din Theba. De regula se numiau fii lui perea cu panza. Romanii imprumutara A.-le dela
Zeus, si au avut puteri divine de lumina, jara Etrusci. Se (lice, ca Iuliu Cesar a construit eel
mama lor a representat o putere a naturei, vero- antaiu A. (de lemn) la Roma, pe la a. 45 a. Chr.
simil a lunei, care ca si Zeus, apare in mai August constru un altul de piatra, in a. 26 a.

; se

multe forme. Ei au fost o pareche de frati, Chr. Cel niai celebru A. este Colose ul dela

legati cu credinta si iubire adeveratA, si si-au Roma, construit sub Vespasian si tenninat sub
dat viata unul pentru altul. A. a fost sciutor Titus. El avea o circumferinta aproape de 450 m.
de musica si pentru aceasta dela Hermes a ca- si 80 arcade; putea sa confina pana la 95,000 specpetat o alauta, jara Z. a fost robust si tare si tatori. Din el au mai remas ceva remasite. La
maestru la vnat. Antiope in padure cade
Verona, la Pela in Istria, la Taragona in Ispania,
puterea femeiei rele Dirk e, care vrea sa o pra- la Bordeaux, la Lyon, la Gradiste (II1pia Trapadeasca, dar fii sei o scapa, si pe Dirke legandu-o iana) in Transilvania si prin alto locuri, se mai
de coada taurului, ii dan calea prin padure, afla remasite de A .-e romane. Astagli A. se nu-

uncle Dirk se preface inteun isvor, apoi A. mesce un semi-cerc in teatru in fata scenei,
ja de sotie pe Niobe (v. ac.) i ajunge domnitor In care se afla asezate scaunele gradat unele
In Theba. In povestile romanesci A. si Z. se mai inalte decat altele, de undo spectatorii pot
represinta prin doi prunci, unul nascut de im- sa vada ce se petrece pe scena. A.-e snnt si pe
perateasa (Ampllion), altul de bucatareasa ori la scoli, cele hiai insemnate la Paris stint acele
roaba (Zethos), si pruncii asemenea se considera dela scoala de medicina, dela Sorbona, dela
pe sine de doi frati. Exemplu frumos e Afin museul de istoria naturala si acel dela conser(Zethos) si Daf in (Amphion) 5i altii in: Basmele vatorul de arte si meserii.
romane de L. Sainean (v. Afin si Dafin). [Atm.]
Amphitheca, (grec. b ot.) stratul extern de
Amphioxus lanceolatus Yarr., eel mai inferior celule din portiunea ernbrionului dela muschi,
vertebrat. FacOnd parte din clasa Ac rani e nilo r din care se desvoalta capsula sau sporogonul.
sau Leptocardiilor se caracteriseazaprin lipsa Din amphitheca se desvoalta invelisul sporogode craniu si de creer; pana la 6 cm. lungime. nului si paretele extern al mansonului sporifer.
Traiesce in Marea Mediterana etc. S'a gasit ai in La Sphagnum amphitheca da nascere
Marea Neagra de Kowalewski la Sevastopol sporogonului i tesaturii sporifere. care ac se

si de Antipa la Sinop e.
[Ant.]
Amphipolis, colouie ateniana in Macedonia
veche, la gura riului Strymon ; ad s'a dat lupta
intre Klesu si Brasidas la 422 a. Chr.
Amphipyrenina, (bot.) substanta care, dupa

dispune in forma unui clopot larg, jar nu in

forma de manson. (Cf. Kienitz-Gerlof. f. Botanische Zeitung. 1878. Waldne r, Entwickelung

der Sporogone von Androea und Sphagnum.

[Vd
Leipzig 1877.)
Amphitrite, dupa mito!. greca e fata lui N eFrank Schwarz, formeaza membrana nucleara si
care separa prin unnare nucleul de protoplasma. reus (4eu de apa) cu Doris. P os eido n, deal
Ea presinta mai toate proprietatile pyreninei marilor, a vec)ut-o in dansul Nereidelor

(v. ac.1, de care se deosebesce pentru ca nu se colo- (ninife de apa) pe insula Natos, a rapit-o si a
reaza cu reactivi coloranti. (Lit. F r an k Schwarz, facut-o domnitoarea marii. Feciorul lor e Trito n,
[Atm.]
Die morphologische and chemische Zusanunen- asemenea geitate de apa.

www.dacoromanica.ro

Amphitrop

153

Amsterdam.

Amphitrop, (grec., b o t.) name dat de Richard compus prin elisiune din cuvintele: Intre-Amembrionuliu drep t, ce se afla in semintele pro- poiele.
[Silv. Mold.]
venite dintr'un oval oampylotrop (Pisum, C aAmpringen , (dup.' unii Abringen sau Amryophylee, Chenopodiacee etc.) [V.] bringen) _Loan Gaspar, mare magistru al ordiAmphiuma, (grec., z o ol.) un gen al amphibiilor nului cavalerilor germ., numit de imp. Leopold I.
codate (salamandre) din tribal Derotremelor, cu la 27 Febr. 1673 guvernator al Ungaiiei, chip&
corp lungit ca tiparii; cu membre scurte i dis- 8 ani, in urma insurectiunii Tklyane, a fost

tante, terminate in 2-3 degete; de ambele la- revocat.

turi ale grumazului cu o deschkrtura branchiala.

In sangele acestui amphibiu s'au gasit cei ma.

mari hoemoglobini. A. tridactylum Cuy. (A.
means), ca de 1 m. in lungime, se gsesce prin
locurile mlastinoase ale Americei nordice, nutrindu-se au viermi i molusce.
[V. B.]
Amphora, (lat.) vas, urcior; borcan de bit san
sticla cu dou toarte, in care se pastra vinul.
Amplasament, (milit.) panturi afunde, din cari
se pusca Cu tunuri usoare preste parapeturi.
Amplexicaula, (bot.) frunza sesila au basa latita,
care incungiara tulpina de tot (Streptopus amplexicaule, Lamium amplexicaule, Papaver somni-

Amproor sau ampror, term. ciolianese, insemna

pascerea cea foarte mati-

nala a oilor pe ma, de ande apoi a trecut la

semnificatiunea mai generala de ceea ce precede

aplicandu-se la oara cutare sau cutare, dar
In ori ce cas inainte de amiali; totodata s'a aplicat

mai in specie catra ajunal lui sf. George, cand

dupa credinta poporului

babele umbla des-

dimineata p e roua dupa mana vacilor, si till-

harii dupa iarba fiarelor. (Etym. M. Rom.I. 1107.)

Ampula, in botan. Bischoff a dat acest nume

umflaturilor in forma de buzimare sau de urne

cu capac, pe cari le presinta unele plante

(v.

ferum, Brassica Rapa) sau numai pe jumatate (semi ascidia, utricula si plante insectivore).
[V.]
amplexicaula) s. e. Isatis, Pulicaria etc.
[V.]
Ampulla, (lat.) la Romani vas folticos pentru

Ampliatio, (lat.) term. jurid., amnarea sen- fluiditati ; In biserica cat. vasele pentru vinul pi
tentei judecatoresci pe alt terrain.
apa, ce se folosesce la celebrarea sf. liturghii, ori
Amplificatiune, fargire, desvoltare; terrain re- pentru oleu sfintit. Vestita e A. Remensis (la
toric, desvoltarea ideilor sau argumentelor in- Sainte Ampoule), care dupa legenda la ungerea
tr'un discurs. Cand cuprinsul ei e interesant si regelui Clodvig (496) in Reims, a fost adusa de
pliant, este o edits* cand nu confine nimic un porumb din car plina de oleu sfintit; acest
non, e un defect al stilului, o umplatura de vorbe. vas s'a folosit la ungerea tuturor regilor francezi
Amplitudine, intindere in lungime i %time; pang la Ludovic XVI.; in revolutie (1794) a
In mach an i c a: la miscarea vibratoare depr- fost spart, dar s'a compus iarasi din bueatile
tarea, abaterea cea mai mare dela starea de lui pi s'a folosit ea ocasiunea incoronarii regelui
echilibru; in geome tr i e : linia dintre cele Carol X. (1825).
dou extremitati ale arcului unei parabola; in Amputatiune, (chirurg.) delatuiarea (taierea)
as tr o n omie: A. vesticll e distanta intre apus artificiala a amor organe sau partilor acestora
(punctul vestic) i intro local, unde apune o (mana, brat, picior, tifa etc.), fara ca organismul
anumita stea.
s sufere din lipsa organului amputat.
Amrita, in mitol. indica beutura de nemurire.
Ampoiul, riu. in Muntii-Apuseni, afluent al
Muresului pe partea drea.pia; se fonneaza din (V. Ambrosia.)

mai multe Hui*, precum: Vale a-D o sului ,

Amritsar, ora p in provincia indo-brita de acelapi
Trmpoiele etc., cari impreunandu-se, dela name, in Pandsab, cu 136,500 loc. (1891); exZlatna in jos, an numele de Ampoiu. A. curge port de saluri de kasmir. A. a fost vechiul orap
In directiune sud-estica pi se varsa in Mures sfant al ,Sikhc-ilor.
din jos de Alba-Julia. Valea lui e vale de munte,
Am ru, Ibu-Aas, beliduce arab, care a cuunde prevaleaza formatiunile de cale (varoase). cerit intre anii 638-641 Egiptul si s'a aliat cu
formand in mal multe locuri stanci singuratice, Moahvijah pentru a resturna pe Ali. t 664, ea
plepuve si partii interesante de stanci. Pe malu- locotiitorul Egiptului.
rile sale stint apeclate mai multe comune, dintre Amrulkeis, poet arab, v. Imru-ul-keis.
cari cea mai de frunte este oraselul montan Amrum, (A m r o m), insula deis Schleswig spre

Zlatna; pe valea lui duce cea mai insemnatit vest ; are un far pi bance de stridii; suprafata
cale a Muntilor-Apuseni spre luntrul Ardealalui, 13.7 km2. cu 667 loc. pescan.

pornind dela Abrud pe la Zlatna la Alba-Julia;

intre aceste dou' localitati se afla construita

cale ferata vicinala. In jurul Zlatnei, in vaile
laterale, se exploateaza bai de aur si de argint,
In cari se gsese i teluriu i argint viu, iar la
Metes si Petranjeni, precum pi in alte parti se

Ampspandil, in mit. persica' au fost septa

insi in fruntea cetelor Ferverilo r, dar in

servicial lui Ormuzd, al gleului de lumina, si dup.

acesta au avut gradul cel mai mare al puterii

ca guvernatorii lumii s'au numerat in siral
al treilea. A. an fost creati de Ormuzd, ca tad
scoate van in cantitati insemnate, apoi se taie pietri fie ducii oastei lui, i dintre cei septa Bahm an
de moara etc. A. are mai multi afluenti, intre (sau Bohuman, omul cu simtul bun) a fost de-

cari mai mari stint: Valea Vultorilor, pa- signat, ca in lupta sa dea fata cu. Akuman
r ul Fenes ului, cu o cascada frumoasa la (reu om) archidevul lui Ahriman. Numele A. se

Fenes, si Val ea Am poitei, toate pe laturea explica cm sfinti nemuritori, i pentru positiunea
stanga. A. isi are numele dela numirea, ce au ion se identified ca archangelii la crestini. [Atm.]
dat-o acestui rin Romanii, si care, dupa cum e
Amstel, riu in Olanda de nord; dupa acest
documentat din inscriptii, a fost: A ni p alum rin a fost numit orasul Amsterdam si fostul de(v. ac.) Acest nume '1-am pa-shut noi panii in partament francez Amstelland.

Amsterdam, 1) capitals Terilor de jos, prov.

(Pull de agli pentru Ampoiu, apoi pentru Am poit a pi Tramp oi el e (comuna pi riu), care e Olanda de nord, la intrarea riului Amstel in
Enciclopedia romanA. Vol. I.

11.

www.dacoromanica.ro

154

Amu

Amygdalus.

golf ul Y, este taiat de ca. 50 graclite san ca- care se incepe cfind soarele ajunge la 180 sub
nale, ineungiurat de multe forturi ; 40,000 case, orisont, iar stelele mini nu se mai ved. Durata
41 biserici, 10 sinagoge i (1891) 417,539 loc., amurgului anima dela latimea geografica, dela
palatal regelui (mai inainte casa orasului), burn, anotimp si dela calitatea aerului si nu e niai
cartea admiralitatii (scum casa orasului), palatal senile de 1 h 55', nici mai lunge de 2 h 6' intro
industrial natiotiale, museul terii, port langa gradele 50 de latime geografica.
golful Y (loe pentru ca. 1000 nai) cu docuri,
Amusette, tun user folosit de pe la mijlocul
constnictii de nai, port de petroleu, port liber reaculai treed pfina la resboaiele franceze.
cu magazine grandioa.se. Important comerciu Cu
marfuri coloniale (auctiunile societatii com. olan-

Amutire, (in e d.) v. Aphasia.

Amutria, statiune dacic'd atins de Traian in

deze-ostindico intemeiate la 1824), cu cereale expeditiunea sa; riul Motru ti reamintesce nusi petroleu; la 1889 au intrat in port 1642 nai, mele i adi.

au esit 1644, !malta de 3.964,112 tone greutate ;

Amvon, (ital. a in b o), piedestal construit din
94 proprii en 249,254 tone. Vestitele tocilarii lemn si asezat in biserica, de pe care se ce-

de diamant si rafinagiul de zahar stint in de- tesce din sf. Scripture la serviciul divin. Mai
orescere ; insemnate fabrici de bare, licor, de de mult se si predica de pe amvon, pentru
tigari si fabrici de nuusine. Academie de arta, aceea, in sens impropriu, elocuenta sacra se nu-

universitate (dela 1877), observator astronomic, mesce si amvon. In bisericile crestine vechi erau
gradin botanica si zoologica, scoala de naviga- ate dou amvoane In spatial dinaintea coralui, retiune. 2) Ores in statul american New-York, servat pentru clerul inferior: unul servea pentru
lng canalul Erie, (1890) 17,336 loc.
Amu, la vechii Egipteni numele semintiilor semitice din Palestina. Siria si din tinutul riarilor
Tigris si Euf rat.
Amu Darja, (slab. Gihon), rim in Turkestan,
isvoresce pe platoul Pamir si se reverse in lacul

Aral, avnd o lungime de 1750 km. Puna in

sed. XVI. so reviArsa in lacul Caspic.

Amulet, (din arabicul hamal et) inseamnd

atirnatur, ce se poarta ea deosebire la gnimazi,

ea apratoare de farmece, morburi i alte rea.

Diferite popoare purtau amulete din diferite

materiale si in diferite forme, uneori cu semne

si inscriptiuni magice, de altAdata cu chipuri de
Grecii si Romanii, chiar si crestini, au pullet

amulete, si cu toate ca papii s'au vdat siliti sa

opreasca aceasta superstitiune, in biserica catolice s'a sustinut in figurele de ceara A. la Persi
so chiarni si talisman.
[Atm.]
Amun, in mit. egipteand de regula Ammon
(v. ac.)

Amunenl, numele unei pdrti din A ramilnii

(Macedo-Romfinii) a.seclati pe hinga Aspropotamu

in Tessalia, cari in loe de tors., cum (lie ceiaAmygdalus communis L.

lalti Ardindni pentru acuna, intrebuinteaza cuvntul am int de aceea.si origine ca si al nostru cetirea evangheliilor, celalalt pentru predici. De
.acum. = eccu-modo, care si la noi se del sub aici numele Ambo.
Amvonul", foaie bisericeasca pentru elaboforma ama. (Cf. Hascliu, Etym. magn. p. 1110.)
Amur, 1) A. provincia, paitea dela 1857 ru- rate din sfera elocuentei sacre, fund. de Iustin

seasea a tinutului Amur sau a .Mandsuriei, Popfiu la 1868; apar. de 2-ori pe luna, mai
447,667 km.. cu (1885) 62,640 loc. mai ales intiliu In Pesta apoi in Oradea mare.
Amygdalitis, Tonsillitis, inflamatia tonsiTunguzi; local principal Blagovestensk. Pro-

vincia A. compune cu Transbaicalia, cu provincia lelor, morb de sine statator sau ca simptom la
litorala si cu cereal Sachalin, guvernamentul difterie, pojar, scarlatina, sifilis etc. Causeaza

general al A.-lui (dela 1884), 2.991,472 km.. duren la inghitit, impeding audul si respiratia.
cc 695,286 loc. Regimente de artilerie. 2) A. Procesal de regula e scurf.
Amygdalus L, (botan.) subgen din genial Pru,
(Sachalin), nu principal in nord-estul Asiei,
se nasce din impreunarea riurilor Silka si Argun
si se revars la Nikolajewsk in Marea Ochotsk ;
lungimea lui e 4350 km. Navigatiun-e de vapoare.
Ruri laterale in stanga: Soja, Amgun ; in dreapta:
Sungari, Ussuri.
Amurat, v. Murad.

Amurg, fenomen atmosferic, ce se name in

parte mare din reflectar ea razelor solare, ce
strabat prin partite superioare ale atmosferei.
Exista amurg de sears, ce se termina cOnd se
ved pe car stelele cele mici, aflame ciind se
afla soarele 18 sub orisont si I. de dimineata,

nus L., tribal Pruneae, familia Bosaceelor,

cuprinde vr'o 10 specii de arbori si arbu.sti, ce

erase in parlile mai calde ale Europei si Asiei.
In stepele estearopene si prin tenle muestre se
afla A. nana L. prin pasunile muntilor. Specie

cea mai cunoscuta este lima A. ea/mania L.

(sau Prunus Amygdalus H. Bn.), originar din

stepele estmediterane (Persia, Asia mica, Siria

pi Algeria). A. communis L., cunoscut sub numale vulgar de Migd al, erase cultivat i prin
partile noastre. Arbore de marime mijlocie cu
frunze alterne. Florile, cari apar inaintea frun-

www.dacoromanica.ro

A.mykla

zelor, sant de o coloare rosietica. Fructul cunoscut sub numele de m igd al a este o drupa.
Emblionul din causa cotiledoanelor sale carnoase i oleaginoase este partea comestibila.
Migdalele stint de 2 feluri: dulci si amare. Migdalele dulci si'mt comestibile, se intrebuinteaza

pentru a face prajituri si un sirop, care afla

aplicatiuni in medicina. Oleul de migdale se intrebuinteaza in medicina ca laxativ pentru copii,

iar emulsionat ca goma arabica se utiliseaza

contra bronchitelor cronice. Migdalele amari au

155

An.

Amylodextrina,

substanta ternara ce se ga-

sesce la unele plante inferioare, sau sub forma

de granule mici, respandite in massa protoplasmei

(Ciu p erci), eau sub forma de granule mari,

compuse din strate

formate ele singure din cristale prismatice
concentrice'
dispuse radial (Algele rosii sau F I o rid e el e). A. se distinge de
amidon, caci se coloreaza cu iod in galben-rosoat
sau rosu-brun. A. represinta dextrina, ce resulta
din prima hidratare pi dedublare a amidonului
sub influinta amylasei, precum i and amidonul

cu total alta intrebuintare din causa acidului se fierbe in apa sau in potasa intinsa sau se
cyanhydric, care este o otrava crancena. Lemanl digera cu saliva la 40-50. Puterea rotatorio e
este intrebuintat in timplaria artistica si in de + 213. (Cf. Walter Nageli, Beitriige zur
strungarie.
[Z. C. P.]
niiheren Kenntniss der Stiirkegruppe. 1874.)
Amyklii, eras in Lakonia, langa Eurotas ; templul

[V-]

renurnit al deului Apollo.

Amyloid, substanta de reserva, ternara, ce se
Amyl, v. Amidon.
gasesce in semintele unor plante (s. e. in cotiAmylacea, alimente bogate in amidon.
ledoanele semiutei de Tropacolum, multor le g uOH), se nasce dm fermen- mi no as e, in albumenul din semnta de ImAmylalcool

tatiunea glucosei si se afla deci in spirt, mai patiens, Paeonia Primulacee) sub forma de
cu sama in cal de cartofi. A. e un lichid oleios,
cu miros penetrant si displacut (mirosul spirtului) iritand mu.coasa, i cu gust ardetor. A. e
toidc, diluat produce betie. Efectul desastros al
usarii rachiului este datorit
Antidotul
A.-lui este amoniacul. E intrebuintat pentru
fabricatiunea esentelor aromatice, avnd mirosul
fructelor (intrebuintate in cofetarie i partamere), la disolvarea i prepararea
ca mijloc de iluminat etc.
Amylasa, diastasa vegetala (ferment solubil),

ingrosari ale membranei celulelor. Se deosebesce

lasa de membrana, care e formata din celulosit,

pentru ca presiuta reactiunile amidonului (se

albastresce cu iod). La germinare amyloidul de-

vine din non solubil

paretii celulelor silnt

redusi iar la membrana proprie celulosica. [V.]

Amyloplaste, v. Leucoplaste.

Amyntas, numele mai multor regi din Macedonia.

Amyosthenia, lipsa fortei musculare.

Amyotrophiat (grec.) micsorare de volum a

care se desvoalta niai ales in organele de re- unui muschiu in urma unei imbolnaviri, fie a

serva, in can se afla depus amidon. A., in mediul muschiului insusi, fie a nervilor cari se termina
acid al celulei, hydrateaza amidonul si-'1 trans- In el, fie a meduvei; in asemenea boale, pe
foarma, in urma mai multor hydratari i de- langa ca muschii sant mai redusi, sufera i funcdublari succesive, in dextrina si maltesa, cari tiunile ce au de indeplinit, miscafile, contractistInt solubile. Cu chipul acesta amidonul din litatea Ion, pot fi foarte slabite.
solid devine lichid i poate strabate prin memAmyris, gen de plante din familia Bursebrana celulelor pentru a merge sa nutreasca di- raceelor, tribal Amyrideelor, cuprinde arbori si
feritele parti ale plantei. V. nutritiunea plantei, tufo resinoase Cu odor de Balsamodendron
fenomenele chimice ale germinatiunii.) [V.]
Ehrenbergianum Berg, ca frunzele imparipenate
Amylobacter, bacterie (Bacillus antylobacter san 3-1 foliate, cu caliciul mic persistent. FloVantieghem sau Clostridium butyricum Praz- rile constau din 4 petale imbricate; ovarul e
mowski.) Se presinta sub forma de betisoare
drupele sant globoase sau elipsoidee,
lungi pana la o decime i largi pana la o 811- aromatice si oleioase. Speciile acestui gen cresc
time de milimetru. Se mica foarte repede
In partile tropicale ale Americei si se cultiva
adeseori se unesc mai multi cap la cap, formand la noi in floraria calda. Resina dela A. papylanturi. Chid incepe a desvolta sporii (cate until raceea Del. se folosesce in medicina ca stimu-

de individ) se umfla la un cap (ia forma de lant la catare cronice, ca tonic si ca mijloc,
maciucal sau la mijloc (forma rombica) si se ce faciliteaza digestiunea. Odinioara se folosea
coloreaza cu iod in albastru sau violet, pentru mult mai inult, s. e. la reumatisme, duren de
ca contine amyloid. De ad i numele de A. Este
considerat ea agentul principal al fennentarii
celulosei, transformand-o in acid carbonic si
gaz de balti. In licori, cari contin amidon, lactati, dextrin sau glucose, A. produce fermentatta butirica, adeca le transforma in acid butire, acid carbonic si hydrogen, ca si Bacillus
butyricus Hiippe, cu care a fost confundat. A.
are un rol foarte mare in natura, fiind until din
agentii destructori ai plantelor rnoarte. In simbiosa ca site bacterii produce topirea canepei

dinti etc.
[A. Pr.]
An, periodul de timp, de care are trebuinta
pairrantul, ca sa-si percurga calea in junil soarelui. A. sideric, e timpul de 365 4. 6h 9' 10",
In care pamantul ajunge iarasi la acelasi punct
al cail sale, din care a plecat, san soarele ni-se

arata iarasi la aceeasi stea fixa. A. tropic e

timpul, in care pamntul ajunge de nou la echi-

noctiul de primavara; online 365 4., 5h, 48'

si 46". A. anomalistic e timpull in care pam'antul ajunge dela perieliu la peneliu; contine

in balti. Urmele actiunii sale s'au putut con- 365 4., 6, 14' si 22". A. platonic se nustata i In fosilele vegetale din epoca carboni- rnesce un timp de 26,000 ani, in care echinoctiile
fera. (Cf. Van Senus, Bijdrage tot de kennis percurg odata ecuatorul ceresc. A. lunar e
der cellulose gisting. London 1890; Van Ti e g- timpul de 12 luni sinodice i cuprinde ca 11 dile

h em, Le Bac. amyl. a, l'epoque de la houille. mai putm decat anal sideric. (V. Cr on olo gi e
Comptes Rendus vol. 89, 1879.)

[V.]

si Calendar.)

11*

www.dacoromanica.ro

156

An

Anabaptisti.

Inainte de Numa Pompilius, al doilea rege Romanii numgrau dilele indeft, conform usului

in Roma. 715-672 a. Chr., se cunoscea A. de pe atunci. .A.veau adec trei dile marcate
lunar, constand din 10 luni si incepndu-se cu intr'o luna; acole erau: antaia = Cal enda e,
luna Martius (Martie), dar numai din 304 dile, a 7-a = Nonae gi a 15-a = Idus. La lunile
ce nu corespundea nici cursului lunei in jurul ce n'aveau 31 dile, insernnau pe a 5-a di ea
pamktului, nici celui al pamktului in jurul soa- nonae gi pe a 13-a cu idus. De aici apoi nurelui. Numa a reformat anul si a introdus lunile merand inderet erau: diva prima, a doua etc.

Ianuarie si Februarie, dar desi anul a fost de

12 luni, a avut numai 355 dile. Decemvirii la
a. 450 a. Chr. au pus luna lui Ian. in fruntea
anului pi la a. 153 a. Chr. s'a decis, ca Calendae Ianuariae sa fie duet' (liva cea mai scurt

(20-21 Decem.) ca si inceputul anului nou.

inainte de Calendae, sau inainte de Idus, ori

inainte de Nonae. Iulius Caesar, cand a regulat

calendarul roman, a dispus ca diva a 366-a s
se puna in luna lui Febr., dar a.ga, ca ajungnd
cu numerarea la dies sextus ante Calendas
Martiasc sii nu urmeze indat septimus ci bissextusc adeca Febr. sa fie de 29 dile.
An, in alchimie nurriele sulfurului.
Ana, sfanta; dupa' traditie sotia sf. Ioachim
si mama preacuratei Fecioare Maria, pe care a
Miscut-o dup o sterilitate indelungata. Biserica

Iulius Caesar, ca Pontifex Maximus, capetenia

religiunii, la a. 47 a. Chr., vdnd confusiunea
calendarului, la sfatul lui Sosigenes, invtat
tnatematic din Egipt, a scos din combing-hum
cursul lunei si a facut anul de 365 dile, 6 oare
criteva minute; si ca din anul scurt de pana apusului Ii serbeaza amintirea in 26 Ial., iar

ad, sA ajungd la anal reformat, a intercalat a resaritului in 9 Sept. v.

cjilele de lips, si astfel la anal 44 a. Chr. s'a
Ana, archiereu al Iudeilor. Pe timpul pati-

inceput calendarul ca anul regulat 5i atunci s'a milor lui Isus Christos archireu era Caiafa, gidecis, ca inceputul anului non sa cada dupii nerele lui A., dar cest din urn-f1 'Inca tot avea
solstitiul de iarna (21 Decemvrie) pe luna noua, vada mare, precum ne spun Evangelistii. Dupa
asa s'a pus pe 1 Ianuarie. Dar in decurs Iosif Flaviu, 5 fii gi un ginere al lui A. an fost
de mai multi secoli anul lui Iulius Caesar a pe rand archierei.
remas indrpt de timpul adevrat al cursului
Ana, domnitoare ale Rusiei; 1) A. Ivanovna,
piimntului in jurul soarelui, 5i remanerea a imprateas ruseascri, fica lui Ivan III. (V.) n.

eausat, ca echinoctml de primavara, ce e in 25 Ian. 1693, se casatori in 1710 cu ducele

21 Martie, a cadut pe 11 Martie. l'apa Grigorie Friederic Wilhelm al Curlandei; dupa moartea
al XIII. WO-n(1 eroarea mare a conchiemat o lui Petra II. (1730) se urea pe tronul Tarilor,
eomisiune de invtati si la 1582 a repus echi- lasand insa ocarmuirea irnperiului in grija fanoctiul de primavarii pe 21 Martie. Biserica voritului ei Binen; f 28 Oct. 1740. 2) A. Leopolapusana a primit acest calendar gregorian, iar dovna, (Elisaveta Catarina Cristina de Mecklencea resariteana a remas si e si adi en calendarul burg), regenta a Rusiei, vara Anei Ivanovna,
lui Mills Caesar, si pentru aceasta ca 12 dile n. 1718, se cstori 1739 ea A.nton Ulrich din
a remas indert de calendarul apusean, res- Braunschweig. Dup ciiderea lui Biron se depective de adeverata socoatii a timpului; desi clara regent a Rusiei in favorul fiului su Ivan,
toata lumea invtata din biserica onentala a aflat numit mogtenitor al tronului de catr imperalipsa de indreptare, se dice, c aceasta s'ar put teasa A.; l resturnat de pe trout printeo conface numai cu invoirea celor patru patriarchi spiratie de palat, la 6 Dec. 1741 in folosul Elidela resrit.
savetei, fica lui Petra col Mare; f 18 Martie
[Atm.]
A. bisericesc, ordinea serbatorilor statonte de 1746 in atemnit.
biserica in decursul unui an ; in bisenca resaAna, 1) A., (grec) prepositiune, inainte,
ritului se incepe cu 1 Sept. v. iar in bis. apus. In sus ; in compos. insemneaza: repetire, in-

toarcere, reluare etc. 2) A. mesura de s ar e

A. jubilar, la Ovrei tot al 50. an, in care se In Bombay ; v. Ras. 3) A. i n s ul in Oceanul
dimiteau sclavii de origine ovreiasca, se iertau Pacific, 20 km'., 1150 loc., propnetate franceza,
cu. Adventul (v. s.c.)

datoriile, si mosiile zalogite ori vndute aveau s statiune de misionari.

A., v. si Anna.
se restitue primului proprietar ori mostenilor
aceluia; in biserica cat. anul, in care se conced
Ana, ordinul sf. Ana, dup rang al cincilea
indulgente plenare de catra pontificii romani. ordin rusesc, intemeiat la 1735 de Carol Frie(V. indulgente.)
deric, tatal tarului Petra III., in onoarea sotiei
A. normal, se numesce in cronologie tot anal sale si a tarevnei Ana. Ordinal A. se da pentru
constatator din 365 ile.
diferite merite judiciare, sociale, umanitare si
A. de resboiu, se numesce A., in care s'a in- militare.
Ana, infrelfirea, (St.-Ann en-Briid erschaft), avea
tmplat un resboiu, si care se socotesce la pensiune, pentru cei ce au luat parte la el, ca do i de scop latirea catolicismului. S'a ivit pe la mijreorgalocal sed. XIII in Germania, ande
ani indepliniti In servicial militar.s'a sustinut pant);
A. rolar, timpul dela deschiderea liana la nisat de nou prin iesuiti
inchiderea cursurilor gcolare; (de regula 1 Sept.
liana 1 Iulie). In Ung. A. gcolar se statoresce
prin scaunul gcolastic si dureaza: in com. rurale
col putin 8 (de regula 1 Oct.-31 Maiu), in orase
mict eel putin 9 si in orase mari si gcoli super.
totdeuna 10 luni.

la 1803.
Anabaptipi, (grec. rebotozatori), o seca ores-

tind, care si-a primit numele de acolo, c reboteaza pe cei ce au primit botezul in pruncie,

inviltand, c botezul Il primesc oamenii in mod

valid numai dupa ce an ajuns la anii priceperii.
A. visect se numesce in cronologie tot anal Invtaturile lor de altmintrea erau aproape
ce are 366 4ile. Cuvntul visect se deriva dela acelea.gi ca ale lui Luther si Calvin, numai cat
Romani, anume din bi s-sex tusc. Se scie, ea ei uneori turbaran ordinea politic i sociala,

www.dacoromanica.ro

Inabas

Anadyr.

157

Cei mai fainiosi au fost A. cei ce in jumtatea tono. Eroarea de loo sau traitor in acest punct
prima a sed. XVI. au turburat ordinea in cetatea se numesce: anatopismus. Scutt cjis, A. este o
Miinster. (Cf. Dr. Al. Grama, Ist. univ. a bis.) inexactitate

Anabas, gen de pesci din familia Labyrinthici,

Anacletus, A. I., sfant; probabil maul din primii
caracterisat prin branchii provqrati en mici ca- episcopi ai Romei (79-91), al doilea ori al treilea
mere si caverne labirintice, In cari isi is re- mmator al sf. Petra. t ca martir sub Domitian.
servele de alai, ce i fac posibil sa traiasca A. II., antipap fata cu Inocentiu II. (1130-38.)
catva timp si pe uscat. Unica specie cunoscut
Anacoluthia, (grec.) lipsa legaturii gramaticale
A. scandens nu e comestibild.
sau logice intre partile unei constructiuni din
Anabasis, 1) A. cea mai de frunte opera a trecere cu vederea, sau intentionat in interesul
istoricului grec Xenophon. Consta din 2 parti : precisiunii stilului i efectulai.

una povestind expeditia lui

(401
Anaconda, (Boa murina) un serpe din suba. Chr.) impotTiva fratelui su Artaxerxe, re- familia boinelor sau a fjerpilor uria.si. Este cel
gele Persiei; iar cealalt istorisind cji cu
mai mare serpe, de 8 m. lungime i vr'o 50 cm.
faimoasa retragere a celor 10 mii de Greci mercenari, partasi la aces expeditie, ca si Xenophon,
sub conducerea acestuia. Naratiunea este simpl
eleganta, amanuntita i gratioas, vie i atragOtoare prin rapiditatea sa. 2) A. (m us i c a), la

grosime, de coloare neagrii-nraslinie, ou peto rotunde mai intunecate. Traiesce in apa si pe uscat
(stanci, arborit nasip cald, unde se soresce). Se

nutresce cu =male de apd, pesci, rate, gasee,

chiar cu porci. Ponte fi periculos pi pentru oameni.

Grecii antici urmarea unui sir de tonuri de Pielea lui se intrebuinteaza la cisme, saci s. a.
jos in sus.
Botocwfii Ii maned carnea; grasimea anca se

Anabiosa, (grec) reinvierea animalelor, ale folosesce. A. traiesce in Brasilia, Guyana, Venecarer organe vitale prin uscare (infusorii), sau zuela si in unele Antille.
[M.]
inghetare (broasce, pesci), au remas timp mai
Anacrusis, (grec) 1) in versificatiunea meindelungat in totala nelucrare. (Cf. Preyer, 1880.) trica silaba prima din vers, care e preste nude ritmul versului, din care motiv
Anablaste, (botan.) tulpinele aeriane, cari mrul
poarta frunze i flori dela plantele rhizomatoase poate gi lipsi. (Germanul o numesce: A uf t akt
bulboase. A. se distrug la sfirsitul fiecarui sau Verse h lag); 2) in musica nota, care limy
an vegetativ si wise in fiecare primavara din pe o parte u.goar de tact.
rhizom sau din bulbi (cele mai multe Grarninee,
Anacyclus, gen de plante din familia CompoEquisetum, Paeonia, Primula; Liliace ele, Or- sitelor, tribal Anthemideelor. Cuprincle plante

chideele etc.)

anuale ramoase cu capitole pedunculate la virful

[V.]
Anacanthini, subordine de pesci cuaripioare moi. ramurilor. Florile ligulate femenine au tubul
Anacardiaceae, (botan.) familie de plante aripat-compres. Achenele sfint netede plan-comlignoase dicotiledoane din ordinea Terebinthinae, prose. Speciile acestui gen cresc in terile din

In a caror scoarta se afla canale resinifere. Cu- jurul Mari Mediterane. A. purpurasceus DC.
prinde genuri tropicale i subtropicale, mai rar eu foile glabre bi- sau tripinatipartite si floral
din zona temperata, de pe ambele emisfere ; ligulate purpurii, se cultivd in gradini ca planta
dintre cele mai importante remarcam: Ana- ornamentala. Radicina dela A. Pyrethrum DO.
cardium Rottb. (v. ac.), Pistaciu L. (v. ac.) s'r se folosesce ca escitant energic, cu deosebire
[A. Pr.]
Rhus L. (v. ac.)
sialagog (producetor de saliva) si se recomanda gi
Anacardium Rottb., (botan) gen din familia la reurnatisme 5i neuralgii ale fetei. Tot in acela,si
Anacardiaceelor, trib. Magniferae, ce cresce seas se aplica si o alta specie aproape inrudita :
In America tropicala, si al cdrui fruct e o nuca A. officinarum Heyne.
[A.. Pr.]
reniforma. Regina mesocarpului din fructul dela
Ana Davila, sursa de apa minerala in valea
A. occidentale L. se folosia odinioar in me- riului Olanesci, jud. Valcea, avnd ca substante
dicina (Anacardia), spre a delatura s. e. negei fixe: Bicarbonat de magnesie, de calce si soda
etc. Din causa foilor persistente, man, a florilor (considerabil), ioduri de magnesie i ioduri alfrumoase intunecat-rosii si a fructelor intere- caline (concentrat), clorur de sodium (concensante, cat si a mirosului ce-1 respandesce In- trat), dorar de calce, sulfat de calce si sulfat
treaga planta, se cultiva aceastd specie in flordrii. de soda (slabe), silicate, phosphate ai aluminium
[I. Pr.] oxyd. (Cf. C. Alessandrescu: Drat. geogr. al jud.
Anacharsis, 1) dupd unii, unul dintre inteleptii Woes. Bucuresci, 1893.)

grecesci, pus alaturea cu cei septe intelepti;

Anadiomena, (grec) din spum nascutl, v.
2) un scit din familie princiara, care pentru Aphrodite.
multamirea poftei sale de sciinte, pe timpul lui
Anadiplosis, (grec. Palillogia, lat. ConduSolon, a facut intinse calatorii. Intors acasa a plicatio), figura stilara, cand se repeteaza acelasi

tinut cuvantari patriotilor sei, prin cari nisuia a-'i cuvnt sau expresiune, fie din motive sentimenabate dela obiceiul de a mai sacrifica oameni
tale, fie din causa accentuarii. S. e. Dumne4eule,
Din causa, ca a voit s introauca misterele gre- Dumnecjeule ! A. (sau Anastrofa, Epanastrofa,
cesci, regele Scitilor a lasat sa-1 ucida.
[Pl.]
lat. Revocatio) se numia figura stilara, cand o
Anachoreti, persoane, cari din motive de pie- clicere se incepe cu cuvntul final al clicerii
tate petrec in degerturi in singurdtate, imitand prernergetoare, improsptand astfel cuprinsul

In aceasta pe profetul Ilie si pe sf. loan Bote- aceleia.

Anadolchioi, lac in jud. Constanta.

sf. Paul din Teba, sf. Antonia si al. Ilarion.
Anadoli, numele turc. al -Anatoliei.
Anachronism, (grec) o eroare de timp sau de
Anadyr, rill in Siberia nord-estica, isvoresce in
cronologie, prin care din nesciinta sau dinadins muntii Stanovoi si se revars in golful Anadyr
se falsified d a tu 1 unui fapt sau eveniment is- al Mani Bering; lwag. 740 km.

zatorul. Cei mai renurniti 5i mai vechi A. au fost:

www.dacoromanica.ro

158

Anaerobie

Anakreon.

in arma relafiunilor culturale de

Anaerobte, expresiune creata de Pasteur pen- tragedie
A. devine ridicola, iar in comedic protru a caracteiisa condiliunile de vista a unor adi
bacterii, can nu pot trai in contact cu maul. voaca compatimire.
In realitate insa A. nu pot tral in contact cu Anagnost, (grec. avayvtocrtiw), lector, cetef
oxygenul liber. Ele iau oxygenul din combinaliu- la serviciul dumnedeesc. (V. Ordurile sacre.)
nile substanfei, in care trajese. Din aceasta causa
Anagogie, meted de explicare a textelor bi-

A. silnt agenfii cei mai insemnati ai fermen- blice in mod simbolic, s. e. mirele si mireasa

taliunii prin reducliune, adecii prin desoxigenare, din cantarea cantarilor lui Solomon insemneaza

asa s. e.: Bacillus amylobacter (v. Amylo- pe Christos si biserica etc. Acest metod a fost
bac t er), Bacterium denitrificans, care trans- aplicat mai fintaiu de scoala iudeo-alexandrina,
forma' acidul nitric in protoxid de azot sau chiar in in fruntea careia a stat Philo (v. se.)
azot pur. (Cf. D eherai n, Annales agronomiques
Anagramma, (grec) cuvent sau (licere, ce se
X. 1884, Gay on et Dupetit in Comptes Rendus formeaza cand cetim i n v ers literele uuui cu1882.) A. stint de doue feluri: A. facultative, cand vent sau iceri intregi, s. e. Amor = Roma.
planta poate trai si in aer liber i in afara de are originea in Heat. In apus s'a folosit cu
contactul aerului (Bacillus butyricus, cele mai predileelie in afaceri secrete mai ales prin
multe bacterii patogene, unele ciuperci ca: Sa- sed. XVI. pi XVII.
charomyces, Ilfucor, Penicillium etc.) i A. obliAnakampsis, v. Catoptrica.
gatorii, cand planta nu poate trai decat in afara
Anakes sau Ana k oi (Anachii), dupa mit.gieca
de contactul aerului (Bacillus amylobacter, B. au fost Dioscurii din A.tena. Zeus in forma de
Septicus, B. Chauvaci). (Cf. Pasteur in Comptes stea s'a aretat Led ei (v. ac.) fi aceasta, f rueRendus 1861 pi tudes sur la bare 1876; tuata de el, a nascut doi copii cu stea in
Nenck i, Journal f. pract. Chemie. Bd. 19, 20 frunte. Origines rnitica a lor se baseaza pe un
nene Folge.)
fenomen in natura. Cand cerul s'a intunecat
[V.]
Anitesthesia, insensibilitate; urmare a para- viscolele tree preste fata marii, jara valurile
lisiei nervilor sensitivi, sau cand centrele aces- acusiridic naia ca pe un deal, acusi pare-ca
tora sant afectate, sau corn unicatiunea cu acestea voiesc sa o ingroape in fundul marii, fi navigae intrerupta. A. poate fi locala sau generala. torii sant in pericia de naufragiu, aceptia se
A. naturala : in somn aflame, lepin, la morburi suie pe arborele naii si se roaga catra Anachi,

de cree, meduvei spinarii pi de nervi, la di- ca s le vinA intr'ajutor. Atunci Anachii cu aripi
ferite morburi grele impreunate ca pierderea rosii, prin ser sburand, deltic se arata pe virful
consciintei. A. artificiala prin intrebuintarea de arborelui naii sau pe rudile ventrelelor sau
substante anaesthetice (cari produc insensibilitate). pe collii naii, aparend langa olalta done fla-

A. artif. locala prin cocain, ether, ethylchlorid etc. cari mici. Aceste se numesc A. sau Dioscurii

A. artif. general prin narcos, hypnotism.

din Atena. La aparitiunea lor viscolele se inAna-foca, cuvant intrebuinfat in Banat si pe frena, valurile se liniptesc si periclul a trecut.

alocmi in Ardeal: tuatara di a lunei lui Iulie. Acole doue flacari mici se numesc si asteres (sau
(Cf. Etym. M. Rom. II. 1154.)
Anafora, v. Anaphora.
Anagallis L., (botan.) gen din familia Primulaceelor, tribul Lysimachieae, cuprinde ierburi

astra) = stelele Dioseurilor sau Anachilor, precum

pi Castor si Polydeukes (Pollux), ba dupa mitul

Argonaufilor pe Marea Neagra navigatorii au
vedut stele din cer cadend pe capul Anaanuale sau perene, ce se reduc la 12 specii, chilor. Acebo doue flacari mici, identice cu
respandite in Europa, Africa, Asia occidentala acele done" stele caclute, sant do ue f 1 a cari
si in America australa extratropicala. Prin par- electrice, ce se produc in tempestate pe mari

si se numesc fi focal lui sf. Ilia (germ. Elmsfeuer). A. au fost venerafi in Ateua, care zace
aproape de mare si a avut naile sale pe mai
multe mari, si au fost venerafi mai la toate
porturile de mari, deosebi de navigatori, ba,
cand Romanii au ajuns stapani preste maid,
dicina ca antisiflitic. Anagallis collina Schousb. cultul lor a trecut si in Roma. A. pi ca statue
impreunii cu alte specii i varietafi este culti- sfint faculi cu cate o stea pe frunte. (Cl. copii
ca stea in frunte, in pov. romanesci.) Numele
vata ca planta ornamental&
[Z. C. P.]
Anaglyphon, (grec) lucrare ridicata, soulptura A. s'a explicat cu infeles de: rescumperatori,

file noastre se afla Anagallis arvensis L. cunoscuta de popor sub ntunele de s cant euf
sau oh is or etc. Ea este o plaut suspecta,
cresce prin vii, prin locuri cultivate, prin poenile padiuilor pi pe langa drumuri. Anagallis
coerulea Lam. se intrebuinfa, odinioara in me-

in relief ; numele grec. al Cfuneelor.

[Atm.]
mantuitori.
Anagnorisis, (grec) o particularitate caracteAnaklastica, v. Dioptrica.
ristica a drfumaturgiei aline. In anticitate era
Anakreon, cel mai iubit din cei noue mari
foarte desvoltat gustul de aventuri, caletorii, co- lirici Greci; n. in Teos (Asia) cam la 550 a. Chr.
lonisari etc. Acestea desparliau persoanele cu- A crescut in Abdera dela 540. De aici merse
noscute pe timp adese foarte indelungat, iar ca june la curtes tiranului Polycrates in Samos,
revederea sau recunoascerea, numita A., adese ande a fost mult prefult. Dupa caderea acestuia
aduces cu sine multe surprinderi. Acest moment 'ha chiemat tirauul Hipparchos 521 la Atena.
Il folosiau dramaturgii antici pentru a produce Acest protector al lui A. cacift. la 514 jertfa
efect inainte de sfirsitul dramei, cand se afla, tendinfelor spre libertate, ceea ce va fi avut
ea chiar rudenii se industnanisera in cursul ac- influinfa si asupra poetului; dar ceva sigur
fiunui
alt. asetn. Shakespeare a folosit A. in nu se mai scie din viafa lui. Se dice numai,
multe comedii ale sale ; Goethe in Iphigenia In etate de 85 ani s'a innecat cu o boaba usSchiller in ,Mireasa din Messina etc. Astadi A. cata de strugur. Relatimaile lui amoroase ca
se folosesce numai ca apucatura teatrala; in Sapho, cari ridica suspitiune asupra moralitafii

www.dacoromanica.ro

Analcim

159

Analfabeti.

sale, stint ngscociri ulterioare nedovedite. In

Atena i s'a ridicat statua, care-'1 presinta ca pe
un incaruntit cantare insufletit de sucul vitei
de vie. Aceasta din motivul, ca cele mai multe
din poesiile lui1 sense in dialect ionic, stint dedicate dragostei, vinului i veseliei. Frumseta

Analecte, (grec) culegeri de fragmente literare sau sciintifice. La inceput, la Elini, insemna adunarea farmiturilor de pe masa ullui
pranz sau bauchet; de ad, prin analogie, culegore de bucati in prosa. Astadi fragmente alese
din unul sau mai multi autori. Ca exernplu avem
farmecul versurilor lui erau admirate. In In limba romana A n al e c te de T. Cipariu.
vechime erau cunoscute 3 carti din poesiile lui
Analeptica, medicamente iritatoare, v. exciA., din cari abia s'au pastrat cateva fragmente tantia.
risipite prin autori greci si prelucrate de Bergk
Analfabeti, oameni, cari nu sciu serie ai ceti.
In Poetae lyrici graecic (edit. IV. 1882). Datele statistice despre A. sfint de mare insemColectiunea de 60 poesii anacreontice (edata la natate pentru judecarea starii culturale a unui
1825 de Mehlhorn, Glogau, la 1876 ed. H. de popor. Adunarea acestor date intimpina greuRose, Lipsca) atribuite lui, cuprinde producte tati, intru cat in diferite teri se fixeaza Merit
malt mai tardii. Aceasta se poate deduce din granita acelora, cari nu se pot numera intro
dialectal putin ionic, in care stint scrise si din A. (s. e. copiii). Pentru statonrea niunerului
metrul negligiat. Ritmul, mersul ideilor si preste Analfabetilor se folosesc de regula 3 metode:
tot constructia versurilor lui A. erau mai usoare, conscriptia directa, examinarea recrutilor si subsimple si mai naturale. In aceasta zace influinta scrierea actelor de casatorie.

lui asupra imitatorilor, de can aflam in lite-

Resultatele consc rip ti ilor numai aproxi-

ratura tutusor popoarelor culte. Cu A. s'au ocupat mativ pot arata procentele A.-lor, deoarece in
mai ales invetatii Bentley, Lambert Bos, Clinton, un ele state se iau in considerare individii in
F. Iacobs, Manso, Hofmann-Peerlkamp i Zeune. virst dala 6 ani in sus, in alto state dela

In literatura romana merita amintire anacreon- 10 ani in sus. Date mai aproximativa dau exaticele lui Cosbuc. Este si o mesura metrica, ce ininarile recrutilor ji registrele de casatorie.
poarta numele lui A., si consta din Anduri Atlasul geografic statistic al prof. A. L. Hickscurte in ritm trochaic cu una sau doue si- mann (Viena 1895) confine urmatoarele date,
labe premergtoare adeveratului tact (anacrusis): nu prea magulitoare pentru popoarele romanice,
cu privire la Analfabeti:
[Dr. E. Cristea.]
Analfabetii
Analcim, mineral, un silicat de aluminiu si
Statele:
poporatiunii reerutilor
sodiu hidratat, incolor, ros; e un zeolit, ce se Svedia si Norvegia . . . 0.7 0/0
0.40/,
gasesce in cavitatile rocelor eruptive basice amig- Danemarca
0-4
0.8
daloide s. e. diabase, melafiri, labradorite, basalte. Elvetia
2
0-9 o
Anale, (la Romani: annales), inregistrarea
1-4 *
08 *
cronologica a evenirnentelor mai insemnate de Gertnania
1-5 o
0.8 o
preste an; o carte ce cuprinde faptele, lucrarile Luxemburg
1.6
Terile de jos
0-9 o
de preste an.
15
o
8 o
Britania mare
Anale", titlul mai multor publicatiuni pe- Uniunea nord-americana
16
*

riodice romane ; mai remarcabile : 1) A.-le Aca32 o

20 o
dentiei romanee ; pe langa partea administrativa Francia
33 o
20 *
Belgia
ji desbaterile Acad. rom. cuprind iusemnate Austro-Ungaria . .
22
34
studii literare, apoi un lung si bogat sir de me
27
Austria (Cis )
morii istorice, archeologice ji numismatice, cari
39 *
Ungaria
au aruncat lutnini none asupra multor puncte
-38
fara Croatia
sau epoce obscure din istoria romaneasca, cum Bulgaria
42 *
26 *
si un insemnat numer de memorii si comunicari Grecia
45
28 o
sciintilice din diferitele ramuri ale sciintelor Italia
32 *
46 *
naturale si matematice, atat teoretice, cat ji apli- Portugalia
48
34 *
cate: geologie, antropologie, chimie, zoologie, bo- Spania
38 *
52 *
tanica, agricultura etc. (V. Acad. rom.) 2) *A.-le Romania
56
40 *
architecturei fi ale artelor cu care se leagtle, Serbia
46
60 *
publicatie mensuala absolut artistica si sciintifica Rusia
80 o
70
sub directiunea architectului ji inginerului I. N. Montenegru . . . .
85 2
*
Socolescu, fundata in Ian. 1890 la Bucuresci Dupa oMagyar Statisztikai 92
vknyvc pro 1895
ca scopul, ca in ea toti oamenii speciali si ama- (Budapesta 1896) numerul Analfabetilor
(dela
ton de ale artelor sa-si poata asterne ideile ji 6 ani in sus) in Ungana la 1890 a fost de 49.38/,
sa discute diferitele cestiuni privitoare la arta. ale poporatiunii si se imparte dupa nationalitati
La 1895 au fost sistate. 3) A.-le medicale ro- astfel:
bfirbati

mcinee, revista mensuala, fundata la 1882 in

Bucuresci de : Boicescu, Capa, Uhernbach, De- Germaui

mostene, Draghiescu, Felix, Fotino, Grecescu,

Istrati etc. 4) oA.-le Ministerului lucrdrilor
publicee, fund. la 1887 in Bucuresci. 5) oA.-le
sciin(elor esactee, (rnens.) apar. la 1866 in. Bucuresci. Edit. Bacaloglu. 6) A.-le statistwe
economice, fund. la 1860 in Bucuresci de Dionisie Popovici Martian, fundatond sectiunii de
statistica in Romania. 7) A.-le Asomatiunii
7ransilvane IC etc.

Slovaci . .
Croato-srbi

Romani .

Iliiteui

femei

la

. 31.99 0/,

42.20 0/0

3714 0/0

. 40.68
. 49-29 o
. 66-56
. 80.02
. 87-17

51.97 *
63.43 o
79.90 *

46.35
56-67
73.24 o

9181
93.11 o

85-86

90-19 o

Aceste date insile se arata eronate.

Privitor la Romania avem date oficioase numai

despre iustructiunea casatoritilor.(Cf. Mis-

carea populatiumi Romaniei in 1891. Bu.curesci

www.dacoromanica.ro

160

Analgesia

Analogia.

1895.) Dupa aceste date in intreaga Romania nu

au semnat actul de casatorie
la 1870
la 1891
barbati
83.0 oh, 72.3 0/0
femei
93.8 * 89.3
din numeral casatoritilor;
In termin mediu (b. si f.) . 88.4 80.8
numai in com. urbane . . . 62.7 * 42.9 *
rurale . . . 93.9 86.5 *

azot, se face arfland substanta, calculand apoi

cantitatea de carbon din acidul carbonic format,
hydrogenul din vb.*, iar oxygenul prin diferinta
(pondul substantei analisate minus pondul carbonului si al hydrogenului = pondul oxygenului). A. cuantitativa se poste face si fara
balanta (A. volumetlici sau titrometrica), intre-

destul de insemnata.
Analgesia, nesimtirea durerii.

resultata eu aceeasi precisiune ca A. prin cantarire (A. gravometrica) si in timp mai scurt ; ea

buintand solutiuni cu un continut de reactiv bine

Scaderea A.-lor dela 1870 pana la 1891 e determinat (solutiuni normale). A. voiumetricd

Analisa, (grec) este operatiune a cugetrii, e foarte malt intrebuintata. A. cantitativa se poate
care se indeplinesce cu desfacerea unui intreg face si cu ajutorul curentului electric, care din
In partile sale constitutive. Ea desf ace un intreg In qi castiga mai mare importanta (v. Electrofisic in partile constitutive, o notiune in note, lisa). In scopul A.-lor se face adeseori apel la
un juditiu in elementele sale. Resultatele acestei anumite fenomene optice, aid nascere la nisce
desfaceri sant de asemenea analitice. Ca meted, metode analitice de esa mai mare important&

alaturea cu sin tes a, A. formeaza basa pentru cer- (V. Pyrognosia si spectroscopia.)
oetarile smintifice. Ea indeplinesce lucrarea sa
Analisa spectrali, partea aceea a opticei, care

sub trei forme : fara privire la legatura dintre se ocupa cu examinarea spectrului deosebitelor
parti; cu privire la nexul causal; ea privire la isvoare de lumina i deosebitelor corpuri solide,
legatura logic. Analisa gramaticala determina lichide i gazoase incandescente sau infierbntate,
elementele unei propositiuni dupa raportul lor si din spectra face deduct-Ulna la compositia magramatical.
terial a corptilui, la materiile din cari consista.
Analitica a numit Aristoteles (384-322) partea Corpurile solide si lichide incandescente dau
elementara a logicei, care tracteaza despre notiuni, spectra continuu (ande colorile nu sfint desparjuditai i resonamente. (Cf. Maiorescu: Logica ; tite prin nimica i tree pe nesimtite una intl.' alta),
Wundt, Logik II. B. Drobisch. V. meted.)

[Pl.)

iar corpurile gaz ease infierbntate dau spectre con-

Analisa hernia are de scop determinarea statatoare din 1, 2, 3 sau si mai multe linii lucompositiunii corpurilor. A. e cualitativa, de- minoase, caracteristice, incat dela ele putem conterminand numai felul elementelor, din cari se chide la gazul respectiv. l'orpurile ceresci dau
compune un corp, i cuantitativa, can(' stabi- spectre strataiate pria linii negre, asa numite
lesce i proportiunile de pond sau velum, in cari unii fraunhoferiene. Acestea stint spectrele nese atla elementele in corpul respectiv. La A. gative ale gazurilor, cesa ce se poate arata asa,
cualitativa, care premerge de regula A.-ei cuan- ca antaiu producem spectral cutarui gaz incantitative, substanta de analisat e trat9.ta cu anu- descent, a doua oara lasam sa treaca lumina
mite corpuri, cari au proprietti bine cunoscute, unui corp solid incandescent prin gazul recit.
cu asa munitele Reactive, provocand astfel schim- In casal din 'Irma in spectra gasim linii negre

bari (de forma, coloare, miros) usor de observat exact in local, uncle au fost liniile luminoase
si caracteristice dupa felul procesulai (reactiunea), din spectrul gazului infierbantat. Astfel din
ce a avut loc. Prin reactive chemistul face in- spectru facem conclusiune la constitutiunea matrebri f31 reactiunea respunde. Reactivele sant teriala a corpurilor ceresei, examinant alimende douii feluri: generale si speciale. Cele tele s. a. m. d. Cf. opurile lui Schellen, Rome,
dintaiu permit o grupare a elementelor cu un Vogel ai altii.
anumit caracter chemic, inlesnind astfel foarte
Analisare, descompunerea unui intreg in parmult lucrarile (s. e. intr'o solutiune acida, fiind tile sale.
disolvate elementele: cupru, plumb, mercur,
Analisator, a.sa se numesce oglinda sau nicolul,
bismut, cadmiu, arsenic, stibiu i staniu, toate en care se analiseaza lumina polarisat. (V. pose vor precipita ca sulfurat, insolubile in apa larisatiunea luminei.)
acida, tratibid aceasta solutiune cu acid sulAnalitic, care se ocup cu descompunerea unui
fidric [S H.]; la din contra intr'un lichid acid, intreg in parti, precum si cu examinarea partilor.
In care S 112 nu produce nici un precipitat,
Analitica, v. Analisa.
chemistul se incredinteaza despre lipsa acestor Anallantoidea, vertebrate, ai carer embrioni

metale). Reactivele speciale stint desti- nu au alantois (v. ac.)

Analog, (grec.) proportionat, simetric, asesubstante (s. e. cromat de potasiu pentra sartirile menea, corespunchitor.
de plumb, dand un precipitat galben, amidon Analogia, (grec., lat. exemphun), forma de repentru iod etc.) Mersul unei A. cualitative e sonament, care conclude dela particular la alt parurmatorul ; substanta se disoalva, solutiunea e apoi ticular coordinat. Baseaza pe experienta, ea daca
tratata pe rand ca reactivele generale, precipi- mai multe obiecte concoarda in unele insusiri, se
tatele obtinute se separa prin filtratiune si se poate admite, ca se vor potrivi si in altele (a pari
examineaza en reactive speciale. La A. cuanti- ad par); face deductiuni si lamuriri prin exemple
tativa principiul formarii grupelor e analog cu luate din istorie, din natura si viata omenea.sca.

nate a pune in evident presenta unei anumite

cel al A.-ei cualitative. La intrebuintarea reac- In f ilo 1 ogie (gram atica) inseamna o regula
tivelor speciale se da preferinta celor, cu cari castigata prin asemenari relativ la formarea,
substanta de dosat produce compusi cat se poate flexiunea kti compunerea vortelor. In drep t:
de stabili 5i cu constitutie bine stabilita. A. extinderea unui principiu &supra stator casuri,
cuantitativa a substantelor organice, cari de obi- cari, desi legislatorul nu le-a avut in vedere,
ceiu se compun din carbon, hydrogen, oxygen

pentru asemiinarea lor pot fi subsumate sub

www.dacoromanica.ro

Analogion

Anarchia.

161

Gaud se insint toate

Anandi, dupg mit. indicrt a fost serpeler gicasurile, A. se dice exactel ; la din contra ne- gantic, care s'a incolacit in trei inele, ca
complettl. Cu induchunea A. conduce lacunosci info fonneze un tron, resp. pat, hill cu cinci espete
aceasti normd (ratio legis).
de valoare probabila.

Analogism, silogism, de- ale lui sa formeze un baldachin. Pe acest pat

monstrafie facuta din analogii. Analogon: ceva odichnesce Wisn u, (jeul apelor, elemental puanalog, asemenea. Analogonrationis : ce e adecuat ternic al creafiunii si al susfinern ei.
[Abn.]
sau potrivit cu rafiunea. (Cf. Maiorescu: Logica;
Anandria, lasitate, lipsa de barbabe.
Wundt Logik I. B.; Drbal: Logik.)
[Plet.]
Ananean, _roan Baptist, calugar armean; n.
Analogion, o masa anFusta portativa, intro- 1715 in Constantinopole ; a elaborat tom. II. al
buinfata la diferite servicii in biserica. Se numesce vestitului Dicfionar armean edat de Mechitar.
si t e trap od, fiind o mas pe patru picioare. Oiled
grec) personificarea neAnangke,
nu se intrebuinfeazrt la servicii speciale, A. se cesitafii ; a avut
(ananghe'
un temple in Corint.
wadi' inaintea altarului in dreapta henului arAnania, 1) un grec, care a fost insarcinat de
chieresc i se pune pe dinsul spre sarutare icoana Domnul Moldovei, Scarlat Calimach, sit intocSfantului ori a evenimentului bisericesc, ce se measca si sa traduca in limba greceasc i roserbeazti in iliva respectiva. (V. Tetrapod.)
maneasca o condica de legi dupa cea austriacO.
Anam, regat la fermurul estic al Indiei post.,
A. archiereu iudeu, 48-59 d. Chr.- a parsit
sub protectorate] Franciei, 275,300 km2., 6 mil. In contra apostolului Pavel (Fapt. ap. 23,2 24, 1)
loc., intre cari 420,000 cat., ceialalfi Budhisti
si a domnit in Ierusalim ea un despot, pana ce
Prtgani. Populafiunea e de origine mongolica, la 66 d. Chi. f omorit ca inimic al Romanilor.
amestecata cu Chinezi i Malaiezi. Limba anamita

e monosilaba, si se scrie cu semnele scrierii

chineze. Influinfa franc. s'a intarit prin tractatul
comercial, incheiat la 1874. A.. a cedat la 1883
Tongkingul, iar la 6 Iunie 1884 a recunoscut
protectoratul francez. (Cf. Litro, Le pays d'A.e
[1877]; Bouinais si Paulus, L'Indochine franeaiset, 2 tom. [2 ed. 1886]; Lanessan [1888],
Silvestre [1889]; Launay, Histoire d'A. 1884.)

A.. un crestin din Ierusalim, care, vsedendu-si

averile in favorul comunitafii crestme (Fapt. ap.
5, 1-11), in confelegere cu sofia sa Saftra, a re-

hunt o parte a prefului ; and Petra Il infrwiti

pentru aceasta, A. cu Safira cadura morfi la pit-

mkt. 4) A. un crestin din Damasc, care (Fapt.

ap. 9, 10 seqq.) a botezat pe Saul-Pavel, care isi

recapata. vederea. Dupa tradifia bis. A. a fost

epp. in Damasc si a murit ca martir.

Anamba, insule spre nord dela Borneo, 523 km2.,

Anapestus, (grec.) in versificahunea m etri c a
3200 loc. Malaiezi; supuse Olandei.
versal, care consista din done silabe scurte si
Anamirte, (bot.) numele fructelor toxice dela una lunga cu arsis (v. se.):
Anarnirta Cocculus W. et. Are., din cari se preAnaphora, (grec.) aducere, oferire. 1) A. in
para masla dul (v. ac.) spre a =eh pescii.
liturgicd, panea dospita, pregatita pentru sacri[A.. Pr.]

Anamnesis,deserierea antecedenfelorunui morb.

Anamnestica, v. Mnemonica.
Anamorfose, (grec) icoane anamorfose, icoane
sehimosite astf el, ca inteo oglinda s. e. cilin-

ficiul eucharistic; de regula are forma rotund

si in partea-i fatisa e provedut cu imprimarea
form ei crucii i cuinscripfiunea aplicata intre bra-

tele acelei cruci: IC (Isus) XC (Christos) NI-KA

Panea aceasta adusa ori prin credinciosi, ori din
drica sau conica, sa se vada imagines regulata partea comunitafii
intro rugaciuni
a corpului sau obiectului respectiv.
sacre, la proscomidiabisericesci'
se pregatesce ca sa poata fi
Ananas Adana. (Ananassa Lindl. [botan.]), gen un dar, ce se aduce Doninului cu aceea in tenfitme,
din familia Bromeliaceelor, tribul Bramelieae, ca sa se trimita dumnedeeasca indurare pentru
cuprinde plante erbacee vivace, ce se reduc la cei ce au adus, pentru cari si prin cari s'a oferit.

vr'o 5-6 specii, toate originare din America Din aceasta causa se numesce anaforat.

A.

tropicala. Diutre toate speciile acestui gen Ananas supraremasa la pregatirea sf. damn, si din cari

sativus Lindl, este cea mai importanta, care se

atla mai en sama in India vestica i in America centrala i care se cultiva din causa fructelor
sale delicioase in toate regiunile calde ale globului, iar in Europa se cultivd prin sere con-

struite anume. Fructul cunoscut sub nunnele

vulgar de Ananas este compus din bacele
bracteele suculente i concrescute la un loe inteun

f el de con careos, erect si de ordinar provdut

la VIII cu un buchet de freeze. Acest excelent
fruct de o coloare galbue este dulce acrisor cu

o aroma, ce se aseamen in acelasi timp Cu

s'a escindat sf. agnef, cum si particelele come-

morative pentru sf. sacrificiu, in Dumineci 5i ser-

batori dupa savirsirea sf. liturgii, prin preot se

Imparte credinciosilor. A. se rnai uumesce i liturgia, care este o aducere sfanta; incat inainte
de insasi liturgia la proscomidia, panea vine',
ca rnateriile sacnficialui, se pregatesc de a fi
daruri bine primite Domnului. Tot A. se numes ce si acoperemantul cel mare (Aerul), eu
care se acopere sf. potir si dise. 2) A. in retoric i stilistictl: repefirea aceluiasi cuvent
sau a mai multor cuvinte la inceputul diferitelor qiceri sau versuri, ce se urmeaza.
Anaphrodisia, lipsa instinctului sexual.

aroma de piersice, de mere si de fragi, el confine mai multi acidi organici precum: acidul
mall, citric etc. Prin cultura semintele aborAnaradqapura, vechia capitula a instrlei Ceylon,
teaza i atunci planta se multiplica numai
si in vechime locul de frunte al cultului budhist;
butasi, cari se iau de regula din buchetul de a fost pustiita in sed. XIII., fuji nu se mai ved
frunze, ce se all la virful fructului. Din frun- dead ruine.
zele de Ananas Adans. se scot fibre textile, cari
Anarchia, in infelesul ei vulgar este o stare
se intrebuinfeaza pentru diverse fesaturi. Unele de lucruri, in care buna randuiall statornicita
specii i varietafi de Ananas se cultiva ca plante se turbura, legile incep a fi nesocotite, cumornatnentale, precum A. macrodontes Morr., care pees, adeca armonia dintre normele diriguitoare
are bracteele i florile rosietice.
ale unei societafi organisate, se strica, cohe[Z. C. P.]

www.dacoromanica.ro

162

Anartes

siunea dintre elementele unui stat se slabesce

pana la risipirea lor irate libertate chaotica.
Pana la asemenea punct extrem insa A. unei
societati n'a ajuns nici odata. Caci sau intervenirea la timp a unei minti intelepte a sciut sa
lecuiasca grabnic societatea bantuita, sau Juana
indrasneata a unui despot a prins-o toata sub
vointa sa de fier, sau statul, putred de role launtrice, s'a desfacut si a caclut, fragmentat, in
puterea altor state sanatoase. Prin atari wise
primejdioase a trecut lumea in mai multe ran-

Anastasios.

libruintre Antithesi, Bucuresci 1859-69, pag. 4 :

Tirania i Anarchia etc.
[V. D. Paun.]
Anartes, popor care traia in Dacia pe timpul

migratiunii popoarelor; unii ib numera intre

CeltAnLarthria,

articulate.

neputinta de-a pronunta sunete

Anartofracti, un vechiu popor celtic, locuia

In Sannatia europeana.
Anasarc, idropsia pielii; V. i d ro p si e.
Anason, numire populara a plantei Pimpi nella
duri. Imperiul macedonic dupa moartea lui Ale- Anisum L. (v. se.)
xandru, republica romana dupa uciderea OraAnaspadia, (grec) un defect in desvoltarea
chilor, and sangele cetateuilor curse neintrerupt canalului urinar, care are deschiderea sa la partea
siroiu pana la Octavian, apt: Francia sub regii superioara a membrului viril in loe de a o aye
celor trei ease, inainte de cruciade si in (jilele la mijloc, cum e normal.
noastre, dupa Sedan, in sfirsit Romania la 1821.
Anastaltica, rnijloace pentru oprirea emoO stare anarchica se intemeiaza pe antagonism ragiei (sangerarii).
si pe ambitinne ; ea se ivesce atunci, cand nu Anastasia, fica lui Latsco Voevod,
mai e comunitate de credinte, de idei si de in- Doma al Moldovei din dinastia Maramureseana,
terese intre factorii constitutivi ai unei societati; si sotia lui Roman Musat, tatal lui Alexandru
asemenea i atunci, cand, inteo monarchie, se cel Bun. Prin casatoria sa on Roman Musat,
ridica deodata mai multi principi, cari vor sa Anastasia este strabuna dinastiei Musatescilor.
domneasca, fiecare min inlaturarea celorlalti, Ea a fost inmormktata in manastirea dela
sau cand, intr'o republiea, uuii cetateni sant prea Radauti, devenita episcopie sub Alexandra col
nerabdatori de a ajunge la putere. Ea se mai Bun, unde se afla si mormintele primilor Domni
intmpla, cu toate acestea, i atunci, cand inteo ai Moldovei.
[D. On.]
societate doritoare de a se transforma cat mai
Anastasia, sfinte: 1) A. sera., t ca =Air& sub
repede, fara a Oa) sama insa de legile evo- Nero. 2) A. jun., RomanA de frunte, arsii sub
lutiunii firesci a lucrurilor, done curente de idei Diocletian la 25 Dec. 303. 3) A., elina de frunte
opuse
cele none si cele vechi se ciocnesc din Constantinopole; a fugit de cnrsele impecu violenta intro ele, iar din ciocnirea lor se ratului Iustitian la Alexandria inteo manastire,
a$teapta a se nasce un progres real. Dar ori unde a trait 28 ani ca c a 1 ug a r, fara a fi recari sa fie causele anarchiei
despotismul de cunoscuta. t 567.

sus sau despotismul de jos, san zonal de progres urmarile ei slat totdeuna serioase distrugere pretutindeni. In ordinea morala nu se
mai deosebesce binele de reu, dreptatea de nedreptate, cuviinta de necuviinta, iar in ordinea

Anastasiana legea (Lex Anastasiana), legea

trodusa de imper. rom. orient. Anastasiu I., in

urma careia cmnperatorn1 unei pretensiuni nu
putea pretinde dela debitor mai mult, decal a

platit el pentru cumperarea pretensiunii. Dreptul

econoinica credittil piere, munca se zadarnicesce, modern a inlaturat acest principiu.
puterile natiunii se istovese fara folosul nimenui.
Anastasievici Mifa, mai cunoscut sub numele

In asa stare de plans ajunsa o societate, se sa- de capitan Misa, rnihonar arbesc, n. 1803 din
tura curkd de libertate $i e gata a se arunca pannti saraci; agonisi prin comercin enorma

in bratele celui din tam tiran. De aceea Napoleon I. bogatie sub principele Milos Obrenovici; spre mai

click ea' A. duce totdeuna inapoi la despotism mare siguranta a averii cumperit in Romania
(Panarchie ramne toujours au pouvoir absolu), bunuri foarte intinse, ande i petrecea cea mai
iar I. Heliade-Radulescu : despotism] te subjuga, mare parte a timpului. A fost amestecat in
ci traiesci spre a te libera; A. te distruge. Des- toate miscarile politico -dinastice ale Shbiei.

potismul te ucide ca individ; A. te ucide ca Dupa ornorirea principelui Mihail in 1868 voi
natie . Ca A. este un reu, a recunoscut-o in- sa castige tronul pentru ginerele sea Garasanin,
susi Proudhon, Mistralb apostol al ei in Francia, dar nu isbuti. De atunci se asecla stabil in
nuinai el se intreaba daca cumva real acesta Romania, unde si muri, lasand averea sa mostefoarte mare n'ar pate devem un foarte mare Dire membrilor familiei Karageorgievici.
bine, si respunde, firesce, afirmativ. In cartea Sub Voda Gr. Ghica, M.oldova a facut la A. until

sa l'An-Arehie, care a favut abata sgomot sub din primele ei imprumuturi (1855) in suma de
imperiu, el cauta s'aduca pe oameni la convin- 2.500,000 lei vechi. Greaua stare financiara, mos-

gerea ca, decat sa se carte intre dinii pentra tenita de pe vremea revolutianii din 1848 si
scopun neintelese sau spre a se robi unii pe inreita prin ocupatiunile straine urmatoare, prialtii, mai bine s'ar organisa, liben i solidan, cintuse acest imprumut.

sub steagul muncii, pentru ca, cu puteri unite,

Anastasimatar, carte bisericeasca, ce contine
sa faca piept nevoilor vietii.
rugaciuuile privitoare la invierea Domnului.
Anarchia (antica) s'a numit la Greci anul 1 din
Anastasios, impgra(i, 1) A. Diokros,
Olympiada 94, cand, sub cei 30 de tirani, Ateua bizantin 491-518, wallas al imper. Zeno, pe a
a remas faraarchont. Tar div2pzot illAipat se nu.- carui veduva o hul de sotie. A. purtii multe resmiau la Atena cele patru 4i1e complementare boaie in contra inirnicilor din launtra si din
ale anului lunar atic, in timpul carora se facea afara; era partisan al Monofisitilor; f lovit de
alegerea magistratilor i, prin unnare, statul se trasnet 518. 2) A. II., nuinit rnai nainte Artegasia, asa clicand, fdrd stdpeinire legald (Lit.: mies, fa secretarul imperatului Philippikos
L'An-Archie de Proudhon. 1. Hollado R.: .Ecui- unnasul lui; domni numai 2 ani (713-715);

www.dacoromanica.ro

Anastasiu

Anaxagoras.

163

depus fiind, cera ajutor dela Bulgari, dar acestia causa vfunui defict rnai ca sama impotriva

Il extradara impbratului Leon Isaurul, care it credintei. A. maranata inseamna, ca cel pus
sub o atare A. remilne excomunicat 'Ana la a
Anastasiu, numele a 4 Papi. A. I., 398-402, doua venire a Domnului. Manan ata este cuvnt
fiul presbiterului Alaximus, mutt lui Siricius; siriac si insemneaza: Doman! vine.
noise (719).

interdise primirea persoanelor neputincioase in

Anatocism, luarea de interese (dobanda) dupa
tagma preoteasca, intari legea celibatului, afurisi interese. De regula interesele se capitaliseaza,
pe Manichei precum i unele serien i de ale lui adeca se adauga la capital la anumite termine

Origen. A. II., 496-498. A. III., 911-913. si in modal acesta se fructifica mai departe.

A. IV., ntiliu calugar, apoi cardinal si episcop Socotirea intereselor dupa interese nu este adIn Sabina, iar la 1153 ales de Papa'. t 1154. misa la efecto, la cari incassarea intereselor se
Anastasiu, antipapd, ales de catra partida face pe basa de cupon, deoarece nerescumpeimper. Lothar II. fata cu pontificele legitim rarea cuponului la termin cade in sarcina proBenedict Ill., dar Hi alungat din Lateran; mai prietarului. (V. dobnda, interese.)
apoi se calugari si se impaca cu Benedict ; 869
Anatolia, (N atolia, Anadoly). Asia mica,

Ina parte ea delegatul imperatului la sinodul (v. ac.) Anatol, locuitor din A.; adict al inveecumenic al VIII. tinut la Constantinopole; a taturei, ca neamul omenesc s'a putut nasce numai
desvoltat si activitate literara. t 886. Date 'Hai In Orient (contrar ec um enilo r).
sigure din viata lui a comunicat in timpul mai
Anatolius, filosof sincretist sau eclectit din
non cardinalul Hergeurther.
scoala alexandiina, traind prin secl. III. al erei
Anastasiu, Radia, conscolar si instructor al crestine, se ocup cu teologia si cu matematica.
sf. Adalbert; 992 fa trimis de Cehi la Adalbert A. fost invetator lui lamblichiu, care se dissa-1 induplece a se rentoarce la scaunul sea; tinse pe timpul lui Constantin ca neoplatonio.
995 se stramuth in Ungaria si fa fintaiul abate A., crestin fiind, ajunse episcop in Laodikea si
al manastirei dela S-tul Munte al Panoniei ; lu Wit parte la disputa despre celebrarea pascilor
parte activa la increstinarea Ungurilor si l in sinodul din Antiochia. Serse: Aritmetica in
numit de sf. Stefan AntAiul archiepiscop de Stri- 10 cdrti ; Catechism de matematicd si Canon pas-

goniu ; in aceasta calitate participh in 1007 la chale. (Cf. Teodorescu: Istoria filosofiei.) [Pl.]
sinodul din Frankfint; pe la 1020 se all finca
Anatomia, invetatura despre constructia or-

In viata, dar sfirsitul lui e necunoscut.

ganismului plantelor (Phytotomia), animalelor

Anastatica L., (botan.) gen din familia Cruci- (Zootomia) si omului (Anthropotomia). A. nor-

ferae, tribal Arabideae, cuprinde mici plante er- maid descrie organele in stares lor sanatoasa,
bacee anuale i foarte rarnificate. Singura specie iar ceapatologicel arata schimbarile bolnavicioase
cunoscuta este Anastatica hierochuntica L. nu.- In organism. Privitor la A. =dui mai deosebim

mita Rose de Jricho. Poporul romanesc o A. sistematicd sau speciallt cu osteologia (incunoasce sub numele de Mfina maicei dom- vetatura despre oase), syndesmologia (despie
n u lui. Ea cresce pin Africa boreala, prin Siria
si Arabia, de unde este adusa de calugari si prin
partile noastre. Dupa ce au cac)ut frunzele si
fructele, rammile acestei plante uscndu-se se
curbeaz inghemuindu-se uuele peste allele,
formand o massa rotunda de forma unui cuib
de pasere, pe care vgutul o scoate din radacina

si o transpoarta la distante considerable prin

pustiile Siriei si Arabiei. Planta in starea aceasta

pusa in apa isi reia forma primitiva, din causa

proprietatii sale hygroscopice. Acest fenomen cu

ligamento), myologia (despre musculatura), angiologia (despre vasele sanguinifere), neurologia

(despre nervi), aesthesiologia (despre sensuri),
splanchnologia (despre intestine). A. microsco-

picd sau histoiogia se ocupa cu structura fina

a organelor. A. topograficd fixeaza situatia organelor in mport unul cu alta!, iar A. comparatial aseamena intre sine constructia organismului diferitelor vietati. Pe tirnpul Romanilor
Grecilor cercetarile anatomice se faceau la
animale, in special la maimute ; numai in Alexandria se diseca dela 320 a. Chr. din find in
cand Ate un cadavru omanese. Din secl. XIV.

total natural este interpretat de oameni inculti

si de sarlatani ea un fenomen divin, si i
atribue proprietatea magma de a predice fe- incepnd, eadavrele omenesci se studiaza tot mai
meilor insareinate, daca nascerea va fi usoara des si Yesal, Eustacbio, Fallopia, Harvey, Aselli,
sau grea, facilitand in acelasi timp acest act.
Malpighi etc. completeaza in mod imbucurator
[Z. C. P.]

cunoscintele despre orgauisatia corpului manes.

(grec.) unirea intre dinsele a Dintre anatomii secl. XIX. amiutim pe Henle,
done vase de salve sau doi nervi ; anastomosele Froriep, Hyitl, Duval, Langer, Luschka, RokiAnastomosis,

intro vase u.sureaza circulatia singelui, cele intre tansky, Virchow. (V. tithi insirati in acest artieol.)
nervi duc actiunea nervoasa dela un nerv la altal.
Anatopismus, v. Anachronism.
Anastrofa, v. Anadiplosis.
Anatrop, (grec. = a resturna), term. botanic,
Anatas, mineral, oxid de titan ; are aceea.si pentru a desemna o forma de ova!, oval an acompositie chernica ca rutilul si brookita; galben, tr o p (v. v
Prin extensiune se (lice ana-

brun, negra; pe crepaturile rocelor cristaline tropa si semintei, caro provine dinteun ovul
s. e. gneiss, micasisturi.
snare') (v. Semnta).
[V.]

Anatema, separatiune de Dumnedeu si de biAnaxagoras, filosof elin, a trait in ()raw! Klaserica. Col pus sub A., dupa invetaturile teologiei, zomenae, in Asia mica, (500 a. Chr.) Dupa filo-

nu mai este in legatura de iubire cu Dumnedeu

si cu biserica. A. e cuvnt grec. si insemneaza
un lucru aborninabil, cum se considera cel separat de Dumnedeu si de biserica. Pusi sub A.
silnt coi excomunicati din sinul bisericii din

sofia sa universul este format din combinarea

unor mici particele substantiale, pe cari el le
munesce aremata. Lucrurile sensible in dife-

ritele lor aparitiuni nu stint deck reunirea acestor

mici particele (dupa o expresiune aristotelica dise

www.dacoromanica.ro

164

Anaximandros

Anchusa.

pi homflomeri i); nascere si moarte in infeles (Cf. E. Zeller, Philos. der Griechen I.; Teodo-

absolut nu exista, de oarece chremata silnt rescu G. Dem., Istoria filos. antice.)

eterne. Pentru a explica aparitiunea in is carei

in univers, A. admite intre particelele substanfiale si una, in care ar reside forts,. Acest element nou nu este en desavirsire imaterial, ci
numai ceva mai eteric dect celelalte. Prin el

se aduce ordinea in univers; el este spiritul

Ancachs, departament in Pera, intre Oceanul

Pacific pi Maranon; e traversat de ramura vestica a Cordilleriilor, bogatA in argint; suprafata
49,898 km2.; 284,091 loc., cari se ocupa cu agri-

cultura si economia de vite. Capitals e Huaraz.

Ancenis, 1) arondissement in depart. franc.

divin, spiritul cugetator, nous. In primal inceput Loire Infrieure, 790.41 km2., 52,773 loc. 2)
al lumii ar fi existat dupa A. numai particelele A. capitala arondissementului A., situata amfi-

substantiale lipsite de miscare, inteun fel de teatral Mop rid Loire, cu 3168 (ca comunti
ch a os. Apoi inteun punct oarecare se ivi nous, 5544) loc.; are un colegiu; comerciu ea vin,
care diferenta done corpuri gigantice aither
otet, rachiu, poame, carbuni, vite si lemne de
aer. Cel din arma dete nascere apoi prin con- constructie. Pe o inltime se afla ruinele unui
densare la apA, pamnt si pietri. Sensibilitatea
ornului o explica A. ca o consecinta a neplacerii
provenite din contrarietatea diferitelor calititi ale
substantelor. In domeniul astronomiei A. explicase Anca de pe atunci fenomenul eclipselor. (Cf.
Teodorescu G. Dem., Istoria filosof. ant.)
Anaximandros, filosof elin, (611-515 a. Chr.)
apartinnd impreuna cu Thales si Anaximenes
vechei scoale filosofice ioniene din Milet. Filo-

sofia acestei scoale este prima manifestare a

spiritului elin pe tarimul cercetarilor abstracte.

A., intocmai ca pi Thales si Anaximenes, cautA

sa explice origin ea si subs tanta universului,

cu deosebire numai, ca el urmeaza o argumentare mai abstracta cleat acesti doi din urma.
Pentru A. substanta universului este infinita in
timp si spatiu. Ea este inceputul tuturor lucrurilor sensibile pi in ea se reintoarna iarasi bate
dupi moarte. Cualitativ A. n'a precisat pin ce
s'ar deosebi aceasta substanta de restul lumei

castel gofio; preste Loire este un pod mobil. In

evul media A. 'si-a schim bat des stapitnii.

Anceps, (lat.) cu aceast numire se insemneaza cantitatea unei silabe, care in versificatiune poate fi lungA sau scurf...it (semnul e .),
s. e. silaba a doua a cuvntului voluciis in hexametrul et primo similis v o 1 c ri, mox vera
volacri s. Locul, ande poate sta o silabA grea
ori usoard, nca se nutnesce A.; s. e. tesa piciorului ultim al hexametrului.
Ancheta, (franc. enqute), in inteles strict:
ascultare de martori; in terminologia franc. de

drept administrativ: procedura premer-

gtoare exproprierilor, licentiarii de stabilimente

industriale etc. pentru ascultarea pArtilor inte-

resate. In limbagiu parlamentar se numesce

A. exmiterea de comisiuni parlamentare pentru

studiarea si pregatirea de diferite cestiuni momentoase, ce vor forma obiect de desbatere in
sensibile, probabil totusi, ca el o consider* ea fiind parlament. Aceste comisiuni de regula siint incu dreptul de a asculta oficiali publici
cu proprietati fisice. (Conf. E. Zeller: Phil. d. zestrate
si persoane private ca experli ori martori sub
Griech. I.) Din substanta infinita se desprind
procesele lor verbale se publica pentru
ea nisce diferentiari treptate
lucrurile orga- juramnt;
[mite fi desbatute in presa, si rapoartele lor
nice si anorganice din univers. Prima treapta a aservesc
ca substrat al desbateiilor parlamentare.
acestei diferentiAri o formeazA opositiunea intre

se institue la initiativa parlamentului ori a

c a ld si rece, din impreimarea carora apoi se A.
lnstitutiune de origine engleza, introproduce fluid ul, substratul lumei empirice. Pe guvernalui.
aceeasi cale 'si-au gasit originea si fiintele vietui- dusa cu timpul aproape in toate statele parlatoare, ele au fost produse din fluid sub influents
caldurei ; organismele aquatice au aparut intAiu.
E de observat, ca A. consider nascerea lucrurilor sensibile din substanta infinita ca o nelegiuire si moartea lor dar ca o pedeapsa meritata.
(Cf. Windelband, Geschichte der alten Philos.,

Miinchen 1894; Teodorescu G. Dem., Istoria

mentare.
Anchialos, (Anchialo, turc. A nc hi o la), oras

vechiu maritim in Rumelia orientala Magi sinul

Burgas (Pyrgos) Cu 6000 loc.; resid. eppului

grecesc, mai multe scoale. Comerciu, pescarit,

navigatiune.
Anch' io sono pittore I (ital.) si eu sum pictor !

afirmativ exclamarea lui Correggio. Se intreAnaximenes, filosof elin, (pe la 550 a. Chr.) buinteaza in sens figurat.

filos. antice.)

apartinnd vechei scoale filosofice din Milet. Suc-

Anchilosa, v. Ankylosis.

Anchises, dupa mit. greca un heros troian,

cesor a lui Anaximandros si poate si elev al
acestuia, pune a er ul ca substanta infinita, din din vita regeasca domnitoare in Dardanos la
care apoi prin co n dens-are si rarire se pro- muntele Ida; prin Aphrodite tatal lui Aeneas.
duce focul, norii apa pamntul. Dupa A. pa"- (Ind Troia a fost in flacari, Aeneas, luand pe

nintul este pu;tat de aer, precum e purtat tatal beu in brate '1-a scapat, dar in fuga lor
[Atm.]
crawl omenesc de suflet. Din principiul c o n- spre Italia, A. a murit pe drum.
Engraulis encrasid ensarii i raririi se recunoasce la A. ten- Anchovis, (pron. ano
dents de a lua stares de agregare a corpurilor
ca o mesura a gradului de transformare a substantei fundamentale. Mai este ounoscuta dela
acest filosof i teoria despre producerea si distrugerea periodica a lumii. Judecata alaturi de

cholus Cuy.), pesce din familia haringelor, 15 !Ana

20 cm. lung, traiesce in Marea Nord., Ost. si

Mediterana. Se prinde cu miile ; dupa ce s'a
curatit 5i departat capul, care are gust amar,
se sareaza si se aseaza in buti pentru comerciu,

aceea a lui A.naximandros (v. ac.), filosofia lui A. sub numele de sardele sarate.
ne apare Cu un caracter mai pulin metafisic
Anchusa L., (botan.) gen din fam. Boragineae,

A. este ultimul filosof, pe care ni '1-a pastrat trib. Borageae, cuprinde plante erbacee anuale
traditiunea din prima perioda a filosofiei eline. sau perene, paroase, cu frunze alterne. A.

www.dacoromanica.ro

Anchylostomum duodenale

Ancora.

165

are vr'o 30 specii, respandite prin Europa, prin d. Chr., se afla i areal triumfal al lui Traian
Africa boreala i australa i min Asia occiden- de 14 m. inalt, lucrat din marmora alba; catetala. Prin partile noa.stre cresc mai multe specii, drala San Ciriaco, in forma unei cruci grecesci,

precum A. offi,cinalis L., cunoscuta sub nu- din sed. XI. si XII., cu sarcofagal pompos al

mele romilnesc de Miruta sau Lim ba- praetorului Titus Gorgonius; biserica Sta. Maria
b oului. A. italica Retz. etc., cari se cultiva della Piazza cu fatada bogata din sed. XIII.

a. monumente architectonice ; comunicatia

ca plante ornarnentale prin gradini, pentru florae

p.

diverse pomade.

riteni A. a fost cucerit de Tobias, regele Gotilor,

nailor a fost la 1888: 2192 nai cu 842,135 t.

Frunzele, virfurile florifere i florae de A. offiA. (odinoara A. dorica) a fost fundata de
cinalis L. si A. italics Retz. etc. sfint intre- Syraeuseni la 380 a. Chr., unicul ora g grecesc
buintate in medicina ca emoliente, diuretice etc. In Italia medie, trecut insa la 268 a. Chr. in
Din radacina pivotanta de A. tinctoria L. (Al- mina Romanilor. Traian 'are portal, i orasul
kanna tinctoria) se extrage o coloare rosie, ce se ajunse prin comerciu si industrie (vapsitul ca
intrebuinteaza In parfumerie pentru a colora purpur) la insemnatate ; sub Imp. rom. resalor, ce sfint foarte mult frecuentate de albine.

[Z. C. P.]

Anchylostomum duodenale, vierme nematoid

dar reastigat la 551 de Belisar. Longobardii,

din familia Strongylidelor, 10-18 mm. lungime, cari o cucerira, fin% siliti

de Pipin sa ce-

traiesce parasit in intestinele subtiri la om; deze A. Papii; la 1143 A. se pune de nou sub

causeazi anemia egipt. sau tropica. Se ivesce protectoratul imperiultd oriental, insa prin paces
des la minen i (baiesi) i carainidari. La zidirea dela Constanta (1183) a fost redata Papii. Dupa
tunelului St. Gotthard a aparut epidemic; in mi- multe lupte cu Venetia si alte orase, A. 'si-a
nele din Banat (Resita, Sficul, Anina etc.) a fost schimbat mai de multe ori stapfinirea, 'Ana ce
foarte latit in timpul din urma. (Cf. Dr. Schopf : prin paces dela Tolentino (1797) a fost cedata
Anchylostomum duodenale.)
de papa Piu VII. si declarata de republica; a
Anciennet, (franc. pron. Finsientee), timpul stat apoi sub stapiinire austriaca liana la 1799;
de serviciu; in ierarchie principiul inaintarii 1805 a fost reocupata de Franc. si cedata (1808)
dupit timpul de serviciu. Ancien rgitne, termin regatului Italia; 1849 constrinsera Austriacii pe
folosit pentru caracterisarea starilor i normelor insurgentii, cari ocupasera A., sa capituleze. tidelturate prin revolutiuni victorioase.
nnd consul ocupat liana dupa lupta dela Magenta
Ancile, (lat.) scut lungaret. Dup traditiune (1859). Dupti invingerea Piemontesilor la Castela cacjut din cer un asemene scut sub Numa fidardo (18 Sept. 1860), Lamoricire se retrase
Pompilius, ca semn ca. Mars va scuti pe Romani. ca restul armatei papale in A., dar dupa doue

Ancilla theologiae, servitoarea teologiei. Astfel dile de bombardare trebu sa se predee (29 Sepse nurnia in evul mediu filosofia.
tembre); la 17 Decembre 1860 A. fir anectata
Ancillon, loan Petru Frideric, barbat de stat regatului Italia.
prus., n. 1767 in Berlin, t 1837; profesor de
Ancona, Alessandro, savant italian, n. 1835
istorie la academia de resboiu, in 1803 membru In Pisa, prof. pentru istoria literaturii italiane
al academiei de sciinte. Numit educator al prin- la universitatea din acel oras; a facut si politica
cipelui de comma, regele de mai trdiu Friederic liberall. A Boris: *Opere di Tommaso CampaWilhelm IV., nutr inclinarile acestuia spre ro- nella etc. (2 vol. Turin 1854); I precursori di
manticism nebulos, asa ca are parte esentialii Dante (ed. 2. 1884), Le antiche rime volgari
la nefericitele resultate ale guvernarii elevului (5 vol. 1875), La poesia popolare italiana
sk. 1814 fir chiemat in ministerial de externe (1878), *Poemetti poporali italiani raccolti et
conduse sectia politica in lipsa sefului, iar illustrati (1889), etc.
In 1832 ajunse ministru de externe. Desi trecea
Ancora, (marina) aparatul prin care un vas
de un barbat oarecum liberal, conduse afacerile se poate fixa, prin intermediul unui lant, inteo
In spirit de tot reactionar; el si Metternich lu- positiune data, de fundul marii. Se compune
crara protocolul de Viena, care eschidea estin- dintr'o piesa de fier faurit, terminata la un capet
derea drepturilor constitutionale in Germania. cu 2 brate recurbate ca ghiare ascutite; la celaS'a ocupat continua s cu literatura, dar scrierile lalt capt se fixeaza un drug drept perpendicular
lui nu au valoare sciintifica.
pe planul bratelor; acest capiit poartri si un inel
Ancira, numele vechiu al capitalei Galatiei, de care se leaga lantul. Fundarisind (v. ac.) A.,
(astadi Angora.) Aici s'au tinut sinoade la 314 anal din brute se infige cu ghiara in namolul
(25 canoane despre *lapsus, adeca despre cei ce fundului apei si se fixeaza cu tarie, pe cilta
de frica au adorat idoli), la 358 si 375 (Arianii). vreme lantul tine ancora culcati pe fund; cnd
Anckarstriim, loan lacob de, ucigasul regelui bastimentul vrea s plece se trage de lant, care,
Svediei Gustav ILL, n. 1762, t 1792 pe esafod ; luind o positiune verticala, ridicii A. in picioare
aprod la curtea reg., apoi stegar la garda; repasi si o smulge. Sfint diferite sisteme de A., reduIn 1783. In 1791 se formil o conjuratiune, care andu-se toate la doue modele: A. cu brate fixe
omori pe rege prin A. la un bal mascat in i A. cu brate mobile. Fiecare vas are doui
16 Mart. 1792.
garnisite en lanturile lor, gata de ancorat, i alte
Anclava, roca, fragmente de roce straine in- done sau trei de reserva ; in plus se mai gasesc
chise inteo roc(' eruptiva.
si A.-e mici usoare, numite ancoroturi. Greutatea
Ancona, 1) provincie ital. cu suprafatii de A.-ei i grosimea lanturilor se determina dupa
2040 km2., si (1890) 290,367 loc. 2) Capitala A., marimea bastimentului.
[Constant B.]
dup. Venetia cel mai insemnat oras maritim
Ancora, (archit.) termin general in constructie,
lnga Adriatica, ca 31,277 loc., fortareata, port cuprinde sistemul de fier in forma unei ancore
insernnat, sediu eppesc; pe frumosul Molo de corabie, pentru a inchiega elementele de con(650 In. lung.) ridicat de imp. Traian la 115 structie in sens orizontal san vertical. Ancorarea

www.dacoromanica.ro

166

Ancoraggio

Andersen.

grinflor cu ziduri, ancorarea boltilor, ancorarea

Andante, (ital) in musica intrebnintat ca
fondatiei cu suprastructiunea etc.
termin de miscare moderata.
Ancoraggio, (ital.) taxa ce se platesce de
Andantino, diminutivul dela Andante; ceva
proprietarul vaselor pentru folosirea portului. mai iute deck Andante.

Ancoras tollere, (lat) a trage ancora, a se

Andarini , aluat ital. in forma de mazere,
identio cu Tarhonya magh. (v. ac.)
departa.
Ancre, baron de Lussigny, marcgal d', propriu
Andchul, tinut In Afganistan, 115,000 loc.,

numit Concino Concini, din Florenta, a mers in tatari-turci pi persani; produce gran, orez
suita Mariei de Medici, sotia lui Henric IV., poame. Comerciu cu camile i pei astracha n.
la 1600 la curtea franceza, a ajnns sub regenta Capitala A., 15,000 loc.
reginei detentorul faptic al puterii de stat ; 1613
Andelys, arondissement in depart. franc. Eure
marepal i prim-ministra; isi lu titlul dela mar- (Normandia), 1041 kin*., 58,000 loc. in 117 cocuisatul Ancre din Picardia, pe care ai 'l-a cum- mune, impartite in 6 cantoane. Capit. A. 3600 loc.
perat. Orgolios i arogant, caglu in 24 Aprilie 1617
Ander, (recto Andarle) Alois, tenorist ceh, n.
victima unei conspiratiuni a nobilimei. Soria lui 1821 in Boemia; a cantat la operele din Viena,
Eleonora Don i nunaita Galligai a fost con- Berlin, Dresda, Hamburg pi Londra, facnd mai
damnata, cateva luni mai targliu, la moarte pentru ales aici sensatie prin cantece poporale cehice.
fermecatorie.
Anderko, Petru, vicar gr.-cat. in Maramures ;
Ancus Marcius, dupa traditie al 4-lea rege
origine din comitatul Satumare ; fost profesor
roman (640-616 a. Chr.) Ca f3i unchiul su de
teologie la Ungvar, ca vicar a functionat
Numa Pompilius, el f pios i proteja credinta de
54 ani (1815-1869). t in Siget in etate de
prin regulamentarea ceremonialului religios
ani. Poporal roman it venera ca pe patriprin crearea noului colegiu sacerdotal al Fe- 93
archul
Cele dintam scoli romane din Maratialilor. Batnd pe Latini, Ancus Marcius in- mures seu.
au fost infiintate sub pastorirea lui.
tinse teritorul Romei piina la gurile Tibrului
Anderlecht, oras in Belgia, 24,939 loc. Aici
colonish in cetate multi invinsi, dand nascere
plebei. El tuna i portal Ostia, fac un pod de au invins Francezii la 1792 puterile plate.

lemn preste Tibru, fortifica Roma in partea

Anderledy,

Antoniu, general al Iesuitilor; n.

dinspre Etruria, constru un apaduct i zid prima 1819, t 1892; dala 1870 asistentul generalului
inchisoare romana. Murind la.sa tutore fiilor sei Beckx, 1883 vicarul, iar 1884 urmatorul acestuia.
Andernach, orap in jud. prus. Koblenz, langa
pe etruscul Tarquinius Priscus. Istoricii moderni,
tagaduind ex-istenta regilor romani, socotesc pe Rin ;4 linia ferata KLnKoblenz, 6153 loc.; A.

A. M. ca eticheta unei a patra epoci evolutio- e incimgiurat cu un mur vechiu, neregulat, cu

bastioane ; de insemnat e biserica cat. Genoniste a Romei.
Ancyranum monumentum, numire data unei veva (din veacul XTT), proginmasiul si institutul
vestite tabule antice de inarmora, desgropata in de alienati. A. a fost o fortareata romana (AnAncira (Angora, Asia m.), din ruinele templului tennacum, Castellum ante Nacurn); 8 Oct. 876
lui August. Cuprinde inscripth in limba greed lupta intro Carol Plesuvul i Ludovic II. al Germ.
latina.
Andersen, Christian, poet danez renrunit; n.
Andalusia, in vechime o parte a prov. romane 2 Apr. 1805 in Odense (pe insula Fiinen) ea
Baetica ; pe timpul domniei Vandalilor se numia Tint unui ciobotar, a card meserie o invet si
Vandalitia sau Vandalusia; tinutul dintre Sierra el. tlifurind tatal su, A. se aseza in Copenhaga,
Morena ai Marea Mediterana (Spania), pe ambele unde fac studii temeinice ai atrase atentiunea
parti ale riului Guadalquivir. Ad t au fost odi- lumii asupra sa prin mai multe poesii ( Copilot,
nioar cele 4 itnperii maunce Cordova. Sevilla, ce moare,g 1828
ca Bolintineanu). Fac multe
Granada ai Jaen; acum A. formeaza o capitanie
constatatoare din 8 provincii : Huelva, Cadiz,
Sevilla, Jaen, Cordova, Malaga, Almeria si Granada, cu o suprafata de 87,571 km*. ai (1887)
3.431,555 loc. Pe langa tinuturi roditoare, bogat
impopulate, se afla stepe neimpopulate, in urma

calatorti in Europa si Africa, pe cari le-a descris

In mod atragetor, cu foc i spirit poetic. Icoane
um broaseg, Bazarul unui poetg (1842), In Svedia

(1851), In Spania (1864) etc. Mai minima e

pe terenul p o v es ti 1 or, cari se disting prin

forta si bogatia fantasiei, prin un colorit placut,

caderii domniei maurice (1492) si ahmgarii a frumseta tablourilor si prin veselia dispositiunii
I mil. de Jidovi din teara. In partite sudice sale. Povestile lui au aparut 1858-61, 4 tom.,
s'au tradus in toate limbile europene. Roclima e aproape egall ca cea africana; temperatura mijlocie in lunile cele mai reci e de 150 0, mane mai bune are: Improyisatorulg (1834),
ai in cele mai calde 30C; vegetatiunea e aproape un tablou psichologic, resultat al ealatoriei sale
subtropica. Vin, oleu, poame i fructe sudice; In Italia; O. T.ox (1836), o vie caracterisare a
prasila de cai (armasari de A.), tauri selbatici moravurilor nationale; Numai un dipla, (1837),
pentru lupte. Locuitorii sfint de- tip mauric- din viata sa proprie; A. fi san a nu fi (1857);
In Povestea vietii meleg isi espune autobiooriental.
Andalusita, mineral, silicat de aluminiu; ros, grafia (1847). Mai putin succese stint d ram e le
yerolui; origine metamorfie, mai cu sama la lui :Despartiresi intalnire (1836, idilica), Mucontactul rocelor eruptive cu roce cristaline. latulg (1840, romant.), Ahasverus (mitica 1848);
Variat. Chiastolita In isturi mactifere, care re- pe acest teren Ii lipsesce puterea caracterisarii
priceperea technica. Individualitatea lui litesulta prin metamorfismul pisturilor argiloase.
Andamane, grupa de insule in golful Bengalic, rara se caracteriseaza prin profunditatea sentiafara de 4 insule mai rnari, celelalte vr'o 50 mentelor, o fantasie vie, un amor original (rostint mici; 6497 kins. cu 22,000 loc., dintre cari mantele) i prin un lirism, ce adeseori e atins
2-10,000 indigeni, iar restul deportati indo-britici. de un ton elegic (cantecele). t 6 Aug. 1875.

www.dacoromanica.ro

Andersson

167

Andrea.

Romnesce au aparut Povesti alesec in Biblio- Atena pe la 415; s'a rentors insa dupa caderea
teca pentru toti (Nr. 1).
celor 30 tirani, dar a fost trimis din nou in
[Dr. E. Cristea.]

Andersson, Carol loan, calator african, n. exil, undo a si inurit. Pela el au remas 4 en-

1827 in Svedia. 1850-51 a strabatut ca englesul vntari apar. in ed. mai noua alui Blass, 1880,
Ga1ton in tinuturile Damara si Ovampo, 1853
Lipsius, 1888.
a ajuns phut la lacul Ngami. 1858-59 apoi 1867
Andors, dupa traditia tnagh. intemeiatorul
a percurs termurii riului Kunene, descoperind familiei Andrssy; urmap al unui duce magh.,
tinutul Ocavango. 1867. Scrieri: Lake Ngami care s'a apedat in Pauonia. Se dice ea a luat
parte in luptele Sf. Stefan contra ducilor Kupa
(1856), Okavango-River (1861).
Andesina, mineral, plagioclasul intermediar, si Gyula, si dupa ce a invins pe col din urma,
intre oligoclas si labrador. M. constituent al ro- a devenit capetenia Secuilor. A av-ut 3 fii, Iosif,
celor eruptive neutro si basice, s. e. sienite, Vida si Ladislau. Cel din 'Irma a mostenit demnitatea lui A. si s'a asedat In Transilvania.
trachite, diorite, andesite etc.
Andesita, roca eruptiva, efusiva, neovulcanica, parte a urmapilor sei a trecut apoi in Ungaria.
formata principal de un feldspat plagioclas acid.
Andorra, o mica republica pe coastele PireStructura e trachitoida; in constit. A. infra finca neilor estici, intre Francia pi Spania, 452 km2.,
intr'un mod variabil: mica negru, amfibol, pi- 10,000 loo.; dupa traditiune fundatd de Carol
roxen. A. stint foarte respndite in Ungaiia, col Mare; sta sub suprematia Franciei pi a episTransilvania, Bucovina si in nord. Moldovei, in- copului spaniol din Urgel. Capitala A. la Vieja
sotite de giseminte de aur, argint etc.
cu 600 loc.
Andiantes, popor vechiu, locuia in Panonia
cea mai
And, insula in nordul
langa Drava.
nordica in grupa insulelor Lofote
Norvegiei'Vesteraal ;
Andidpn, jud. in provincia Fergana (Asia), clima foarte aspfd.
15,173 km2., 120,000 loc.; capitala A. 30,600 loc.,
Andrada, lose Bonifacio d'A. e Silva, barbat
astadi in poses. Rusiei.
de stat pi poet brasilian, n. 1765; 1800 generalAndielovici, Voitek, pictor ingo-slav, n. 1824 intendant al sectiei miniere portugheze, s'a renIn Fiume. Op.: Portretul ban. Ielacici.
tors la 1819 in Brasilia; 1822-23 a fost miAndila de Custivei, in povestile romnesci nistru de interne, apoi exilat, la 1829 rechiemat;
(Lazar Saineanu pag. 410) e o pasere mdeastra, 1831-34 a fost tutorele lui Dom Pedro II.,
de origine a fost fata, de imperat. Identica cu
6 Aprilie 1838.
Andilandi (v. ac.)
[Atm.]
Andradit, v. Grenat.
Andilandi, in povestile romanesci e numele
Andral, Gabriel, medic si prof. in Paris, n.
unei pase ri maestr e, o fata core dela fra- 1797 in Paris, j-13 Febr. 1876. Opera Clinique
tale ei, ca sa 'i-o aduca. Tiganca spune, ea este mdicale. (ed. 4. 1840, 5 tom.), Prcis d'anatomie
o pasere A., a crtrei cfintare intreee bate mu- pathologiquec (1829, 3 tom.) p. a.

sicele pamntesei, ea ea are darul de a Oa

Andralfalva cu Dorneftii, comuna rurala in

trecutul i viitorul si a ceti in inimile oamenilor; capitanatul si judecatoria Radautului, lnga rid
ca, ea traiesce in palatul dinelor din imperatia Sucevei (Bucovina), ea 2040 loc., intro cari 1712

Ielelor spre soare-apus. Copilul cu per de aur Maghiari, 177 Nemti si 73 Jidani. [Dr. I. G. Sb.]
invetat de un unehias, ea ce set faca, ajunge la
Andrssy luliu, conte de Csik-Szt.-Kircily
palat i strigd: Andilandi (i Schilandilandi)
Sraszna-Horka barbat de stat ungar, n. 1823
atunei o fiintri frumoasa, ca o (lino., sburit in aer In Capovia. In 1848 a fost maior in garda napieri dimpreuna cu paserea, dar dina se re- tionala, apoi adiutantul lui Grgey. Dupa terintoarse i spuse, ea e Ltd' de imperat, si ea minarea revolutiei in 1851 a fost spndurat in

iubind pe fratele sea, nasa a blastemat-o ca sa se effigie. La 1858 se intoarse din exil (dela Paris)
schimbe in pasere, dar acum scapnd de blastem si, ales in dieta, la a. 1861 se alaturit partidului
s'a re'ntors cu fratele seu acasa. A. e o ilustra- lui Defik. Dupa incheierea pactului dualistic a
tiune pentru de a intelege ce e paserea rnaeastra fost numit (1867) ministru-president ungar
(v. ac. i turtureaua la Arghir). In povesti, unde de honvedi, iar 1871 ministru austro-ungar de
e iubire intre frate i sora, de regula fratele re- externe pi ministru al casei imperiale. La a.
presinta soarele, i sora luna.
[Atm.]
1879 a parasit acest post. in Volosca 18 Faur
Andivie, (botan. [Cichorium endivia]), o varie- 1890. Despre insemnatatea lui politica v. art.

tate de cicoare; se mai aude si forma andidie. Ungaria.

Ca pi din cicoare, din andivie se face salata.
Andrea, 1) numirea poporala a lunei Decembre;
Altadata se intrebuinta nu putin i ea doftorie. 2) noaptea sf. Andreiu, de care stint legate o
munti, v. Cordillerii.

rnultime de credinte superstitioase. Apa : in noaptea

Andlau, Gaston, Hardouin, Iosif, general de sf. Andreiu ies lupii din paduri ksi umbla
frances; n. 1824, 1891. S'a distins ca capitan In potaie; iar stri go ii, vii i morti, se adund
in resboiul din Crimea; dupa resb. italian din la respntii pi incaleca pe melitele de batut ca1859 atapat militar in Viena, a asistat ca comisar nepa si se bat cu limba acestora. In teara Hafrancez la regularea hotarelor Turciei i Shbiei. tegului nu se lucra la sf. Andreiu, ca sa nu
1870 a luat parte la luptele de langa Metz si a strice lupii oile pi caprele; iar pe airea ung
fost prins i apoi internat in Hamburg. Aici a titina u5ii sau ferestrile Cu usturoiu sau desciinta
scris opul seu sensational: Metz, campagne et usturoiu, care e bun contra strigoilor si far-

ngociations, in care atribue desastrul dela Metz mecelor. (Et. M. Rom.)

lui Bazaine.
Andrea, Girolamo, Marchese d', cardinal, n.
Andokides, orator atic, n. 440 a. Chi. in Atena; 1812 in Neapole, 1852 cardinal si president

incurcat in procesal pentru mutilarea statuelor In congregatio indicis; 1859 s'a declarat pentru
lui Hermes (v. Alkibiades) a trebuit sa fuga din reformele liberale si unitatea statelor italiane

www.dacoromanica.ro

168

Andreanum

Andreiu.

sub presidenta papii, din care cans& a fost (1867) de oare s depun armele 5i s capituleze. Ba-

depus din oficiu. t 1868.

Andreanum, v. Sasi.

Andree, 1) A. Carol, geograf si publicist, n.

1808 in Braunschweig, f la 1875 in Wildungen;

studi sciintele istorice in Jena, Gttingen si

Berlin, din 1838 redigia succesive mai multe

teen a refusat. Astfel a trimis Hatvany pe A.,

acesta insft nu s'a mai intors la Hatvany, precum ii poruncise, ci impreuna cu Iancu si
cu ceialalti tribuni s'a pus in fruntea vitejilor
Motie, cu cari au sdrobit si nimicit armata lui
Hatvany. A., prototipul adevratilor Moti, la
nascerea sa Primise deja semnificativul nume

foi politice, iar din 1855 se dedica exclusiv studiilor geografice i etnologice. In 1861 inffinta U r s ut, nume ce in Muntii Apuseni se da non

revista Globus, a carei conducere, dupa moartea nscutilor de o faptura puternica. A.. a fost

sa, o MA R. Kiepert. 2) A. Richard, fiul celui

dintaiu, n. 1835 in Braunschweig. Stadia sciintale naturale. Dela 1859-63 aplicat in Boemia,
unde cunosca luptele national si referintele
dintre Germani B001211. Serien: Referintele
de nationalitate i marginile limbei Ici Boemia

decorat din partea impratului Francis Iosif I.

cu crucea de aur pentru merite ; iar din partea
impratului tuturor Rusilor, Nicolau L, ca medalia de argint.
[I. S. S.]
Andreiu, apostol, fratele lui Simon Petru ;
dupa traditiune el ar fi latit Evangelia in Capa-

(1871, ed. II, Lipsca), aschechische Gnge (1872 dochia, Galatia, Bithynia i Scithia pana la Volga

Lipsca). Combate din punct de vedere nationalgerman preponderanta slava. Studii de calatorie
vendice (1874 Stuttgart). Compuse o mapa istorico-etnografica a Wenclilor din Lausitz (Praga
1873), Paralele etnograficee (1878 si 1889),
Etnografia Evreilor (1881), Anthropophagia

(de aceea e si P a tr onul Rusiei); la reintoar-

cere a fundat biserica bizantina. A. fost restignit

In Petra din Achaia pe o cruce plecata (X =

cruces lui Andreiu). Dina com. 30 Nov.

Andreiu, (Andras sau Endre), numele a 3 regi
ungari si al imor principi. 1) A. I. (1047-1060)
(1886) etc.
al patrulea rege al Ungariei, ca print, prigonit
Andreescu, pictor roman, n. in Bucuresci la fiind de Petra si regina Gizela, sotia Sf. Stefan,
1852. Absolvand scoala de bele-arte In capitula s'a refugiat in Rusia la principele Iaroslav, a
terii, deveni mai antaiu profesor la serninarul carui fica o lira in cisatorie. Cand magnatii madin Buzeu. Ca atare a expus primele tablouri ghiari allana, ea' regele Petra a jurat fidelitate
la expositia din Bucuresci dela 1876. Anul ur- lui Heinrich M., se adunara la Csanad si chiemator se duse la Paris, uncle gata i aduse acasa mara de rege al Ungariei pa A., care, dimpreuna
mai multe panze, expuse si la Salon. N eob- cu fratele su Levente, Intr in Ungaria
succesul ce spera cu expositia ta- ostire ruseasc (1046). Partida Maghiarilor intinnd
blourilor sale in 1882, se intoarse la Paris, atacat clinati spre paganism, sub conducerea lui Vatha,
deja de oftica, uncle muri in 1884. Influenta se folosi de ocasiune si inscena o rescoala sanboalei, de care suferes., se vede si in marea geroasa, cernd dela A. di restitue religia veche
parte a creathmilor lui: nota dominantft a lor pagana. Multe biserici f ura pradate si ruinate,
este posomorita, melancolica; astf el spre Oda: preoti si episcopi ucisi. In fine vednd A., ca
Imprejurimea Bucurescilore, in pro- ca pganismul nu se poate sustin intre statele
prietatea colonelului Perticari ; Car c iu ma de crestine din Europa, pasi energic in contra lui
pe marginea drumului, Padure de se incorona de rege in mod crestinesc, restitur
f a g i, ambele in posesiunea dlui Take Ionescu; crestinismul si opri cultul pagan. Abia restabili
D up O ploai e, in posesiunea dlui I. Kalin- pacea internO si av a se lupta in cbntra lui
deru, s. a. Numb-I-al tablourilor lui se ridica la 400. Heinrich III., care pe basa juramntului de fiRomania a pierdut in A. pe unul din cei mai delitate al regelui ungar Petra, i sustinea drepalesi peisagisti ai timpului seu, care s'a distins turile suverane asupra Ungariei, ba naval in
aMt prin originalitatea motivelor, cat 51 prin abi- douii randuri cu oaste In Ungaria pentru valilitatea executarii acelora.
ditarea pretensiunilor sale. In fata acestei priAndreica, Mihaiu, proprietar in Campeni, n. inejdii A., chiema in teara pe fratele sea Bela
9 Nov. 1827, cel mai viteaz tribun din oastea din Polonia, promitndu-i a treia parte din teara,
lui Iancu, in arma prefect in locul lui Batean, iar clupa moartea sa tronul Ungariei. Bela conpe care '1-a spanzurat Hatvany. In etate de duse cu destuld dibAcie campania in contra lui
21 ani A. a dovedit in mai multe batalii un Heinrich, pe care in ambele randuri Il bat
rar curagiu. Insusi Iancu dice inteun decret al sili sa abdicl de pretensiunile sale asupra Unsiiu, din 15 Sept. 1849, ca gloria invingerii asupra gariei. Nascndu-i-se lui A. un fiu regale de mai
armatei lui Hatvany, i se cavine tribunului A. tardiu Solomon
el revoca promisiunea dat

Viteaz in batalie, a fost timan si induriltor Cu

cei invinsi. La 1849 a fost impreund Cu Iancu
tximis in deputatiune la imperatul in Viena.
Un tainic joc al sortii 'i-a mantuit viata si 'ha
scapat de soartea tribunului Mohiar, a prefectilor Dobra, Butean si alti Romani din Abrud

fratelui su Bela; dupiti acestea neintelegerile

tradari, in Abrud, in timpul cand Romanii cu

Maghiarii tractau in biserica reformata despre
conditiunile impaciuirii, a pus mina si pe A.
In cliva urmatoare Hatvany invita pe prefectul
Butean, ea dinsul sa meargO la Iancu in Campeni Cu o provocare in scris, ca Romanii in 24

Dupg moartea acestuia A. a ajuns rege al Ungariei, pi a fost primal, care a pus juramnt de
incoronare. A. sta sub influinta sotiei sale Gertrud, care punea in dignitatile inalte ale terii
pe fratii i rudele sale, ceea ce provoca nemulMmire; in urmA regina fa ucis pria conjuratii

si cearta intre frati cresc tot mai mult liana

ce Bela se rescula in contra lui A., pe care
bata si-'i ocupir tronul (1060).
2) A. II. (1205-1235), al 19. rege al Ungariei,

fiul lui Bela III., s'a resculat in contra fratelui

si Abrudel, cari au cadut jertfa tradarii. In- su Emeric (Imre), care '1-a inchis dar apoi '1-a
trand Hatvany, in 6 Maiu 1849, in urma unei eliberat si '1-a pus tutor al fiului su Ladislau ILI.

www.dacoromanica.ro

Andreiu

169

A.ndrieviciu-Morariu.

condupi de banal Bnk. A. a intreprins o ex- Carol Robert, pi Infra Manfred, duce de Tarent,
peditie in Galitia, dar fara resultat; apoi im- apoi moartea lui Conradin si urcarea lui Carol
plinind promisiunea data tatalui
ca va conduce o craciata la mormntul sfant,
seu'se imbarch
(1217) la Spalato cu oa.stea sa i trec in Palestina, uncle asedi in zadar muntele Tabor ; se

pe tromil reg. al Siciliei i Neapolei. In Sicilia

ajuusese A. probabil in societatea ficei regelui
Stefan V. in 1266. Lucrarea lui apar la Paris

In 1649, apoi la Buda in 1779 (in Opuscalis

intoarse deci fara nici o isprava, aducandu-si fugientibus Scriptt. et Rer. Hung. P. I.) i In
tidal de rage al Ierusalimului. Sosit acasa, atl Mon. Germ. vol. XXVII.

teara in cea mai mare misene i anarchie; pentru

Andreiu, ordinul, primal ordin mesa, infiintat
delaturarea acestora dad'. A. la 1222 renumita 1698 de Petra cal Mare; se confera numai perbulla de aur (v. ac.); aceasta lege anca nu sana soanelor ea rang de general, daca au primit deja
relele, caci nu se tinea. A. daduse Ismaelitilor
ord. Alexandra Newsky si vulturul Alb.
Jidovilor in arnda incassarea darilor ; acesta jaAndrej, (dupa proprietatea sa Bogoljubovo nufuiau poporal, care se instrainit tot mai Inuit de re- mit Bogoljubskij), mare duce rusesc, initiatorul
gale; in acelapi timp A. se lupta cu lipsa de bani
politicei, care av de urmare unitatea imperiului

cu saracia. t 1235, lasand teara in miserie.

rusesc. Timpul nascerii lui nu e cunoscut; ca

al 23 rege al Ungariei pi ultimul din familia

Arpadiana. Fata cu el au pasit mai multi pretendenti la tron, ca printul Albert de Austria,
cu care s'a impacat, luand de sotie pe fica

a se atribu, ca punctul de gravitatiune al sta-

A. III. (1290--1301) nepotul cello anterior, mare-duce domol. in Susdal 1158-74; lui este

tului rusesc se stramut4 dela Kiew in partes nordvestica a imperiului. A. cac).4 jertfa unei conju.ratiuni 1174.

Agnes. Cu Anjou-escii a trebuit sa se lupte pana

Andrejewskij, Arcadijevici Sergej, poet rus;
la finca vietii sale. Anjouescii candidasera la n. 1848; traiesce ca advocat In Peteisburg;

tronul Ungariei pe Carol Martell, jara dupa crania lui poetice le caracteriseaza devisa im-

moartea acestaia pe Carol Robert, care intra in prumutata dela Edgar Poe: Melancolia este cea
teara pi se incoron de rage al Ungariei. Pe &and mai indreptatita dispositie poetica. Afara de
A. se pregatia la lupta contra lui Carol Robert, poesii a mai serie si douii studii de valoare
mur in Ian. 1301.
asupra poetilor rusi Baijatynskij i Njekrasow.

A. principele, fiul regelui Stefan V. ca

sotia sa cumana Elisaveta, la 1272 a fost rapit

de Ioachim Pektry, banal Croatiei, cu invoirea
reginei, pentru a-'1 logod cu fica lui Rudolf de
Habsburg, mur insa mai nainte de a se realisa
acest plan la 1278.
A. principele, fiai regelui ungar Carol

Andria, oras in prov. ital. Bari (A.pulia), resid.

unui episcop; 37,182 loc. (1881); 15 km. spre

sud dela A. se afla admirabilul Castello del Monte,

ridicat de imp. Friederic H.

Andrici,

Alexandru, poet si scriitor srb ;

Ser.: Geschichte des Finstentums Montenegro.

Andrieviciu-Morariu, Silvestru, Dr., n. 14 Nov.
Robert, fratele mai laic al lui Ludovic cel Mare. 1818 in Mitocul Dragomirnei, botezat cu numele

La 1333, cand A. nu era hum de 6 ani, a fost

dus la Neapole pi logodit cu hula, nepoata regolui Noapoloi. Dupa ce se casaton ca Ioana,
ajunsa regiva de Neapole, aceasta cu ajutorul

Samuil. Mosul seu Andreiu Grudinciuc (= Su-

perbul, Sumetul) era morarin in sat si nurnit

de consateni Andreiu Morariul. Druid pa unul
dm ficiorii sei1 Georgiu, tatal lui Samuil, la scoala

curtenilor sei se scap de urgisitul principe din Suceava, il inscrise directorul ei, dupa moda

ungar A. ornorindu-1 cu ocasiunea unei vana- slavica, sub conumele de A. ndrievici u, dupa
toare 045). Ludovic cal Mare, regale Ung., numele tatani-seu, iar nu sub conumele famiincerch sa resbune moartea fratelui sea, nava- liar de mai inainte. Din timpul acesta se deso ralind in Italia si ocupand in doue randuri Nea- part familia lui Andreiu Grudinciuc
polea, dar fara a o put tin. Ioana RI mai mura carturara sub conumele de Andrieviciu,
tarcliu sugrumata de Carol, ducele de Durazzo. si in alta necarturara sub conumele poporal de
Andreiu, 1) A. archiepiscopul Cesareei din Moranu. Samuil, fiul lui Georgia (care devenise
Capadochia, fintaiul scriitor bisericesc, dela care preot in 1816), absolva. scoala poporala in Suceava,
ne-a reinas interpretarea completa a A pocali psului iar studiile gimnasiaie i toologice in Cernaut ;
sf. apostol si evangelist Roan; a trait pe la sfir- se casatori si se preot in 1843 si f asedat in
situl secl. V. 21 A. Corsini, sfant, episcop de satul Ceahor de langa Cernaut. In 1849 capet
Fiesole, n. in Firenze din vechia familie Corsini dela episcopal Eugenia Hacman titlul de asesor
1302, t 1373. Evlavioasa lui mama visa, ca a consistorial onorar, hind ea Ib aperase in 1848
dat nascere unui lup, care la poarta manastirii prin o apologia In contra cleralui, care isi maCannelitilor s'a prefacut in miel; de aceea isi nifestase nernultamirile sale in contra modului
inchina copilul, 'Inca inainte de nascere, vergurei de administrare a diecesei, totodatafrecornandat,
Maria, iar dupa aceea se sili a-'1 cresce in Inca impreana cu alti preoti, ca candidat pentra ocuDlui; in etate de 17 ani A., sub Mai* visului pares catedrei de limba si literatura romana, ce
povestit de catra mama sa i la ruganle ei, intrl se infiintase in Dec. 1848 la institutul filosofic
in ordinal Carmelitilor, unde la 1328 se shut' de din Cernaut, dar se retrase dela aceasta candipreot, apoi lu doctoratul in teologie i deven datura din causa micului salar. In 1850 si 1851
prior in Firenze/ iar la 1360 in contra vointi sale participa la o comisiune instituita in Viena pentra
I numit epp. in Fiesole. Pontificele Eagan IV. tiparirea cartilor liturgice, iar in 1862 f chemat
ridica in sirul fericitilor la 1440, iar Urban VIII. ca referent provisor la consistoriul episcopesc
din Cernaut, i in 1866 numit definitiv cu titlul
il canonish de sfant la 1629.
Andreiu, Magistrul, capelanul regilor Bela IV. de consilier consistorial. Participand, in urma
v.' Stefan V., a saris istoria resboiului dintre staruintii lui I. G. Sbiera, de pe la 1868 incoace,
regale Sicilia' Carol, un stramos al regelui ungar la miscarile Romanilor pentru reorganisarea dieEnciclopedia romana, Vol. I,

12

www.dacoromanica.ro

170

Androceu.

cesei pe temelie autonomista Cu representanta

compusa din preo i lumeni, se indusman ea
protectoral seu episcopul Eugeniu Hacman,
f suspendat a sacris et ab officio in 1869, dar
reintregit de archiepiscopul Teofil Bendela in

Labiate), din 6 st., A. exanctru (multe Liliacee,

Amaryllidee, Crucifere, Alismacee, uneie Graminee), din 7 st., A. eptandru (Asculus, Trientalis, Erythrospermum verticillatum), din 8 st.,

A. octandru (Oenothera, Acer, Tropaeolurn, Buta,

1874. In 1871 isi schimbh conumele Andrieviciu Enea, Daphne, Paris, Epilobium etc.), din 9 st.,

cu acela de Morariu, imitat fiind in privinta A. eneandru (Laurus, Butomus, Rheum), din

aceasta de toata ramura Andrievicenilor. Veda- 10 st., A. decandru (Oralidee, Pyrola, Arbustus,
wind de mai inainte, se calugar in 1874. primind Andromeda, Ledum, Zygophyllum, Cassia etc ),
numele de Silvestru si detnnitatea de archimandrit. din 12 st., A. dodecandru (Asarum, Lythrum,
1877 f denumit archimandtit diecesan si vicar Agrimonia etc.), din mai mult decat 12 st., A.
general, si in 1879 capet impreuna cu alti polyandru (Ranunculacee, Rosacee, Malvacee,
barbati de merite literare, cu. incuviintarea im- Magnoliacee, Hypericacee etc.) Aceste diferite
peratului, dela facultatea teologica a universitatii feluri de A. au servit lui Li nn pentru stadin Cemaut titlul de doctor in teologie ad ho- bilirea clasei
inclusiv din sistemul seu
nores. 1880 fit denumit archiepiscop i mitro- sexual (I. Monandria, II. Diandria, p. c. 1., XII.
polit al Bucovinei i Dalmatiei, in care calitate Icosandria, pentru cele care au A. format din
mur in 3/15 Aprilie 1895. A. a fost talentat, 20 st., cum Mint multe Rosacee, si XIII. Polytare activ pi bun la condeiu, mai ales in cele andria, pentru cele al carer A. polyandru are alt
oficiale, dar si ca mult presumptiune, i ca ne- numer de st. deed 20). Ori care ar fi nunierul
dependenta in socotintile sale pe timpul epi- st., ele pot fi dispuse pe receptacol sau in s pi scopiei ; si-a castigat mari merite pentru cultura r a la, si in acest cas ele stint totdeuna numepoporului, publicand pentru scoalele poporale mai roase (Ranunculacee, Magnoliacee, Nymphaeacee),
multe carti didactice intre 1856 si 1869; lite- sau In verticile, i in acest cas pot fi a,sezate

ratura bisericeasca (Inca a inavutit-o cu publicares unei carti Cuvgntari bisericesci pe toate
Duminecile i serbatorile de preste an (Cernaut, 1860); cu o Psaltichie (Viena, 1879);

inteun singur verticil, A. mon o s tem on (Solance, Iridee, Primulacee, Vitis, Escalonia), sau
In 2 verticile. A. di plo s te m o n cu verticilele
compuse din acelast numik de starnine (Enea,
cu Tipiconul bisericii ortodoxe orientale (Cer- cate 4, Lilia c ce cate 3 st. in fiecare verticil),
nauti 1883); cu mai multe Epistole pastorale sau cu verticilele compuse dintr'un num.& diferit
Intro 1880 si 1895, si cu trei A pologii (Cer- de stamine (Mansonia ovata, Monodora odorata,
naut 1848, 1885 si 1890). Mult s'a luptat pentru verticilul extern cu 10 st. i cel intern cu 5;
teara i biserica ea deputat in camera legisla- Butomus, verticilul extern ea 6 st., verticilul
tivit a terii si a imperiului. Dela indusmanirea intern ca 3), sau st. stint asezate In mai multe
sa cu episcopal Eugenia Hacman a lucrat cu verticile i in acest cas poarta numul de A. Po mult zel pentru infuntarea unui congres bise- 1 ys temon (Saxifragacee) sau A. m eristeim on
ricesc, compus din preoti i mireni, pe care a cand st. s'au inmultit prin dedublare sau ramficare,

ajuns a-'1 deschide in Tulle 1882 si in Sep- (Rosacee, Hypericacee, Malvacee, Dilleniacee).
tembre 1891, ambele dati insa numai ca congres Oti care ar fi numeral i dispositia staminelor,
constituant, dar nu scoase la capbt lucrarile lui
In sesiunea din mina ; congresal a remas neinchis papa astral (1896). Cat de mult tinea la
decor si splendoare, se vede de acolo, ca indata

ele pot fi egale A. ho mod yn a m (cum e casal

general), sau st. pot fi neegale, A. h et e r o d yn a m. In acest din urrna cas, cand sant numai

4 st. ji dintre ele 2 mai mari, se dice A. di -

dupa denumirea sa ea archiepiscop i mitropolit d yn am (Didynamia, class XIV. a lui Linn),

a clasat, prin decretal mkt din August 1880, (Orobanche, unele Crucifere, Rhinanthacee, La-

preotimea diocesana in unspredece trepte sau biate, unele Scrophularinee); lar de stint 6 st.
ranguri, analog cu clasarea functionarilor statului, si 4 stint mai mari, se dice A. t e tr ad y n am
distingikid rangurile prin diferite decoratiuni
introduand totodata mai multe demnitati bisericesci ca esarhi, archipresviteri, staurofori
mitrofori, pe cari le distribu cu mare liberalitate.
El a dat initiativa la inffintarea societatii filarmo-

(clasa XV. T etr ad y na mi a Linn), s. e. Iberis,

Arabis, Crambe, Draba etc. in general Cruciferele. Ori care ar fi numeral, dispositia si dimensiunile staminelor, ele pot fi libere intre
ele pe toata lungimea lor, A. di alyste m o n,
nice Armonica si a societatii studentesci semina- si in acest cas pot fi depdrtate 'intro ele (S t.
d is tan ti a, precum la: Solanee, Liliacee, Iridee
[Dr. I. G. Shiers.]
in botanica exprima totalitatea or- etc.), sauapropiate (Stamina approximata;
ganelor barbatesci din flori (v. Stamina). A. poate precum la: Anona, Magnolia, Ranunculus), sau
fi format dintr'un singur organ barbatesc, adecti se ating (S t. conniv en ti a, s. e. Borrago), salt
dintr'o singura stamina, si in acest cas se dice stint almite foarte strins, putndu-se totusi seriale Academia ortodoxa.
Androceu,

A. monandru (Centranthus rubei, Hippuris , para unele de allele (S t. a g glutin at a sive

Blittum, unele Salix, Amomum, Corispermtun etc.), c o ho er en ti a, s. e. Ruta), sau staminele con-

sau din doui5 stamina, A. diandru (Jasminium, creso intre ele pe o lungime variabila, A. g a Olea, Syringa, Veronica, Piper, Gratiola etc.), din mostemon. Cand concresterea st. se face in

troj st.. A. triandru (Tamarindus, Crocus, Iris, toatd lungimea, sau pe o portiune oarecare a
Gladiolus, multe Cy peracee i Graminee), din patru filamentelor Ion, atunci A. e gamostemon prin
st., A. tetrandru (Dipsacus, Scabiosa, Knautia, adelphie ji poate fi: A. monadelph, and
multe Rubiacee, unele Scrophularinee, Labiate, ffiamentele tuturor staminelor concresc inteun
Umbellif ere etc.), din 5 st., A.pentandru,(cele mai singur manunchiu, munit an dr op h o r (s. e. Malva,

multe Dicotyledonate, precum: Solaneele, Pri- Sterculia, Heretiera littoralis, Canella alba, Erymulacee, Gentianacee, Apocynee, Umbellifere, throxylon coca), A. di ad elp h, dud filamentele

www.dacoromanica.ro

Androclus

171

Indronic.

staminelor se unesc in dou6 mnunchiuri (PolyAndrofag, (grec) mncator de oameni. Androgala, Fumaria, Papilionaceele), A. tri ad e I p h, fagi, popor scitic, foarte selbatec, mnca carne
cfind st. se unesc in 3 grupe (Cucurbita, Hype- de om.
ricum), A. tetradelph, cfind stint 4 grupo Androgynie, (grec. --= brbat i femeie) ex(Cladothamnus, Sparmania Africa), A. pent a- prima in botanic, c organele sexuate, barbadelph, ciind stint 5 grupo (Candollea cunei- tesci si femeiesci sunt desvoltate in flori separate
formis) si A. polyadelp h, cand stint mai multe unisexuate, dar pe aceeasi inflorescenta (s. e.
deciit O grupe (Citrus). Din acest punct de ve- Smochinul, Aroideele, unele specii de Carex
dere a stabilit Linn, clasele XVI. (M o n a- etc.) A. represinta un cas special de monoicie
delphia), XVII. (Diadelphia) si XVIII. (v. ac.)
[V.]
(P oly ad elphi a). Adelphia este egala, cand
Android, automat cu forma omeneasca.
numeral staminelor din fiecare grup este acelasi
Andromache, dupa mit, greca muierea lai
(Candollea, /Eschymone paludosa), sau neegala, Hektor, fiul lui Priamos, al regelui din Troia.

cAnd fiecare grup e constituit dintr'un ntuner In resboiul troian, barbatul 'i-a cadut in lupta,

deosebit de stamine (Legtuninoasele papilionacee si ea a vedut pn ce si fiul seu Astyanax s'a

9 + 1) sau nu bate grupurile stint formate din aruncat de pe zidurile cetatii, apoi ea, ca prada
tot attea stamine (Cucurbita 2 -I- 2 -I- 1). Cnd prima, a fost data lui Neoptolomeos, fiul lui
concrescerea staminelor se faco numai prin re[Atm.]
giunea antherei, atunci Androceul Gamostemon
se dice Sy na nth er eu (Viola, ('omposeele). In
fine concrescerea se poate face si prin filamente
prin anthere, fara confundarea sacilor polinici
(Lobelia, Cuctutita), sau confundnd saci polinici

Andromeda, dupii mit. grecti fata Cassiopeiei

cu Kepheos, regele din Aethiopia. Fiind-ca Cassio-

peia s'a laudat, ca ar fi mai frtunoasa deck

Nereidele, fetele lui Poseidon, 4eu de mare,

acesta s'a maniat ai a versat apa din mare in

eonstituind un Synandrium (Phyllanthus tear si a trimis un monstru de mare asupra
cyclanthera, Clusia eugenioides, Cl. planchoniana, terii. Oracolul lui Ammon a promis scapare,
Cyclanthera). Ori care ar fi constitutiunea An- daca A. va fi sacrfficata monstrultli. Kepheos aliatei

droceului, el poate fi liber, sau poate fi ad er en t,

cand con cresce : 1) cu periantul, i in acest cas
poate fi dialystemon i aderent (multe Liliacee,
Iris), sau gamostemon i aderent (Solanee, La-

a legat pe A. de o stanca in mare si, tocmai

cfind monstrul era sa o apuce, vine Perseos
ai o cere de muiere, 5i acesta, dup ce i-s'a

promis, o scapa i o duce, dar dina Athene stfbiatae, Pancratium, Eurycles), sau 2) aid con- pune pe A. intre stele. A. e o constelatiune
cresce cu gyneceu, A. gynandr u, i in acest pe ceriul nordic, dela steaua polara spre cala
cas coloana care resulta se numesce A.n dr oaproape de constelatiunile: Kepheos,

styl sau Gynostem (Aristolochiacee,

Or- Perseus si Cassiopeia.

[Atm.]
chidee). In fine A. ponte fi regulat sau neregulat.
Andromonoicie, (grec. = o singura locuinta
Este regulat, ciind partile sale stint identice
barbateasca), in botanica exprima propietatea
egal distribuite in jurul centrului floarei (Solanee, unor plante de a desvolta in inflorescentele acefoarte multe Meliacee, Ternstroemiacee etc.), sau
individ dou6 feluri de flori, flori hermaciind partileA., fiind deosebite, diferentele se repeta frodite si flori unisexuate barbatesci (Anemone
uniform in jurul centrului floarei (Crucif ere, Gera- alpina, Dryas octopetala, Geum reptans, G. moilnium, Malpighia, Magnolia, Nymphaea etc.); este tanum, Astraotia minor, Rumex alpinus, Veraneregulat cAnd partile Androceului au forme si trum album, Pulsabila vernalis, vulgans etc.)
positiuni deosebite, cari nu se repeta in mod A. e ca Inuit mai respandita decAt Androdioicia.
uniform in jurul centrului floarei (Viola, Valeriana, Ea se intalnesce sau singura (Pastinaca saliva,
Reseda, Labiatele, Papilionaceele, Scrophulari- opaca; Peucedanum cervicaria, Spiraea ultnaria,
neele etc.)
[V.]
S. Filipendula, ./Esculus hippocastanum, rubiAndroclus, un sclav roman, refugiat de tirania cunda etc.), sau planta poate presenta si alte
stapitnului seu in desertul Libiei. Aici a scos combinatiuni (v. Androdioicie).
[V.]
odata un spin din piciorul unui leu, care pentru
Andronic, numele a 4 imperati ai imperiului
aceasta binefacere 'i-a devenit eredincios ca un rom. resaritean: 1) A. I., fiul lui Isac i nepotul
cane. Fiind Fins mai trdiu att A. At i leul, lui Alexios Komnenos I., (1183-85), sub el s'a

s'au intillnit in arena/ unde leul, in loo de a micsorat teritorul imperiului; f ucis inteo resataca pe A., s'a asezat in pace la picioarele bine- coala. 2) A. II. (1283-1328), fiul lui Mihail

facetorului seu. Impeiratul (Tiberiu sau (Jlaudia) Paleologul, t la Adrianopol in 1332; intrerupse

uimit de acest spectacol, 'i-a eliberat pe ambii. pertractarile, ce avura de scop unirea bisericii
Androdioicie, (grec.= done locuinte barbatesci), grecesci cu cea latina, din care causa pontificele
termen introdus in botanica de Darwin, pentru Clemente al V. 11 anatemis (1307). 3) A. ILL
a desemna particularitatea ce se observa la unele (1328-41), nepotul celui precedent; sub el implante, cari pe unii individi presinta flori her- periul decad cu paai repedi; Turcii ajunsera
mafrodite, iar pe altii presinta tlori unisexuate pana la Bosfor, iar Sarbii ocupara o mare parte
barbatesci (Anemone alpina, Dryas octopetala, din Epir $i Macedonia. 4) A. IV., fiat lui loan
Geum reptans, G. montamun, Valeriana tripteris, Paleologul V., se conjura cu Saadsi, fiul sultaVeratrum album, Pulsatila vernalis, vulgaris, pra- nului Morad I., in scopul de a-si detrona parintii,
tensis, alpina, aureo-sulphurea, Rurnex crispas, dar fura descoperiti; A. fu prins si, dupa ce i s'au
conglomeratus, maritimus etc.) A. este foarte rara
singur (Valeriana tripteris in Tirol, dupa Schulz).
De cele mai multe ori plantele Androdioice presinta i alte forme de flori (v. Andromonoicie,
[V.]
Gynodioicie, Gynomonoicie).

scos ochii, ftt inchis, dar a fost scapat de Genovezi

(1376) si pus pe trontll parintelui sea, care insa

ca ajutorul Tumilor iarasi ajtmse domnul Constantinopolei. Prin pacea dela 1381 A. dobeindi
Selimbria, Heraclea si o parte a Traciei. t 1385.
12*

www.dacoromanica.ro

172

Andronica

Anemometru.

Andronic", fundatiune pentru Romanii gr. botanica Pringsheim a numit astfel sporii mobili
or. din Transilvania, lasata de Dimitriu Andronic, dela unele Co nf er vac e e (Bulbochaete, unele
fost comerciant in Sibiiu, repausat la 16 Julia specii de Oedogonium, precum A. cyathigerum,
1880. Fundatiunea se administreaza de Con- cihatum, echinospermum etc., ce constituesc sectia
sistoriul archidiecesan gr.-or. roman din Sibiiu. Androgynia,)cari, prin dimensiunile lor, tin media
Din interesele ei In tot anul se impart ajutoare intre zoosporii i antherozoizh acelorasi plante ;
invetaceilor, sodalilor i sodalilor in conditiune dar cari, dupa ce se mica catva timp in apa, se

de a deveni inaiestri pentru ori ce mesene sau

industrie. Starea fundatiunii la 31 Decembre
1895 a fost: 198,358 fl. 11 cr.
[Dr. R. R.]
Andronic, 1) A., architect grec de origine din
Kyrrhos (Siria) on din Macedonia; el clacli
mannora, probabil in sed. II. a. Chr., in Atena
asa numitul orologiu, ori turnul vnturilon,
care exista pana adi. 2) A. din Rodos, conducetorul scoalei peripatetice din Atena 65-50
a. Chr., vestit mai ales ca aranjatorul i editond operelor lui Arastoteles i Theophrastus ;
petrecd mult in Roma ca invetator de filosofie.
Andronicov, Malhazovici Ivan, duce, general
rusesc, n. 1798 in Tiflis; 1850 guvernor militar
al Tiflisului ; 1851 general; lira parte la mai
multe resboaie si se distinse cu deosebire in
1855 ca comandant suprem in lupta dela Cioloc

In contra Turcilor; prin victoria sa de acolo

asigur Rusiei Guria i Mingrelia; in acelasi

fixeaza pe oegon. Aol dau nascere unei inici

plante, redusa la una sau douti celule vegetative,

si la virf cu una sau dou6 celule niai mici

(a n t h eredi i), din care nasce cate un antherozoid, care va fecunda oospera. (Cf. Pringsheim,
Morphol. der Oedogoniaen in Prangsheim's Jahrb.

far wiss. Bot. Bd. 1, 1855.)

[V.J

Androstyl, (grec. = coloana barbateasca), in bo-

tanica desemueaza filamentele staininelor unite

cu stilul gyneceultd in androceu gynandru. A.

are forma unei coloane, al carei virf e ocupat

de stigmat, iar imprejurul sea se atla anterele,

cara pot fi libere san aderente intre ele (Aristolochiacee, Orchidee). Dupa cercetarile mai nuoi
A. nu ar fi decal axa florala (receptacolul) prelungifa, dupa ce a desvoltat periantul, pentrn a
forma organele sexuate. (Cf. Pfitzer, Piingsheim's
Jahrb. fiir wiss. Bot. 1888.)
[V.]
Andrzeiovski, Anton, botanist polen; el stabili
antaiu terminologia botanica pelona i descrise

an abdise de comanda suprema i cur6nd dupa

aceea si de postal de guvernor.
flora tinuturilor intre riurile Bug si Dnieper.
Anecdota, (grec.
inedite), la inceput manuAndrophobia, aversiune fata de barbati.
poarta barbatul), in bo- scripte vechi, cari au fost tiparite prima oara;
Androphor, (grec.
tanica desemneaza filamentele reunite ale sta- In timpul mai nou se intelege sub A. o naraminelor in Androceul Gamostemon prin adelphie. tiune didactica, prin care se povestesce vr'o
A. poate fi columnar, cand are forma unei intmplare posnasa, hazlie, in mod ironic si
coloane pline (Heritiera littoralis, Sterculia Ba- cu spirit, uneori cu scop de a distrage i inlanghos), tubulos, cand are forma unei coloane veseli. A. se numesce poporala, cand tracteaza
goale, prin care trece gyneceul (Malva, Turraea), mai virtos subiecte din poper si intr'o forma
t e e a c e u, cand are forma unei teci spintecate la mai u.soara, naiva-poporala. La noi e ca predio muchie (Papilionacee, Luxembergia polyandra), lectie cultivata. Spiritul poporului roman, vioiu,
cup ulif o r m, cand are forma unei cupe (Dee- plin de satira i ironie, ofere material bogat
ringia) i campanul a t, cand are forma unui acest scop. El isi face mult haz din natangia
[V.]
clopot (Erytroxylon Coca).
neiudenuinarea cutarui o m sau pop o r, ca care
Andropogon, (botan.) gen din familia Grami- are afaceri. Colectiune de A. in verstui avem
neelor, tribu! Andropogoneelor. Cuprinde plante de A. Pan, mai noua de T. D. Speranta ; in
en 2 sau mai multe spice unite la virful pedun- prosa de D. Stancescu, Creanga, Ispirescu s. a.
culului, Cu spiculele articulate pe tulpina spieei,
Anelate, (zoo!.) v. entomozoare.
cate doue : una sesila cu o unica (loare hermaAnelectric, (grey.) se numiau mai inainte corfrodita, ceealalta pedicelata, fara arista, mascu- purile in cari, fara manunchiu isolator, nu se
lina, rar hermafrodita sau sterila. Speciile acestai poate produce electricitate prin fincare.
gen creso pretutindene in regnmile calde pana
Anemia. imputinarea sangelui din organism.
in Europa sudica, Asia temperata i Ameraca Intro imprejurari normale tot sangele corpului
boreala. A. Isaaemum L., numit bar boas a, e constitue a 13 parte din greutatea lui. Se ino specie respandita in Romania in regiunea cam- tmpl aceasta imputinare prin scurgeri mari
piilor, tot aici lesa mai rar cresce si A. Gryllus L. rapide, sau rnici dar continue si prin rnorburi
Din speciile exotice se folosesc unele in parfu- cronice ale diferitelor aparate din organism.
merie, altele in patria lor i ca plante medi- Pentru vindecarea ei se folosesc preparate mecinale.
dicale cu fier.
[A. Pr.]
Andros, cea mai nordica insula a Cycladelor
Anemocord, sau Animo-corde, un instrument
(Grecia), la capul sud. al Eubei, 382 km2., de coarde cu claviatura, in care se aduc coar18,103 loc. Capitala A. are 2030 loc.
dele in vibrare prin v6ntul produs de nisce foi,
Androsace L., (botan.) gen din fam. Primu- inventate de J. Jac. Schnell in Paris.
laceelor, trib. Primuleae, ce se distinge de PriAnemograph, instrument automat, care nomula prin tubul corolei oval, spre virf angustat. teaza folla i directia vntului.
Sant plante temperate si alpine ale emisferei norAnemologie, (grey) sciinta ce tracteaza despre
dice ; din cele cespitoase se folosesc unele spre nascerea, directiunea, intensitatea i celeritatea
a decora in gradini partiile shIncoase. In Ro- vnturilor.
Anemometru, un aparat ce servesce spre a
Host. laptele stancei, A. lactea L. s. a. in determina celeritatea curentalui de aer. E com-

mania cresc mai multe specii, s. e. A.Chamaejasme

pus din o roata cu spite aripate i alte parti

Carpati ; A. elongata L. etc. la teara. [A. Pr.]
Androspor, (grec. = seminta barbateasca), in corespundetoare; numeral rotatiunilor indica ce-

www.dacoromanica.ro

Anemone de mare

Aneroid.

173

leritatea curentului. A4i e pu(in 'intrebuintat Infloresc primavera timpuriu; Anemone nemo-

din causa, ca nu ofera date sig-ure; cei mai multi rosa L., florile pascilor albe, si A. ranunse indestulesc ca date aproximative dupe unna- culoides L., florile pascilor galbene, in
toarea scale: 1) fumul hornurilor se malta drept; paduri, tot aici se afla si A. Hepatica L., tr e iceleritatea curentului pe secunda e de 0-05 m.; r 6i s. a., cari tustrele inflores de vreme; pe

flamura se pune in miscare; celer. 0.5-4 m.; pasunile alpine din Carpati: A. alba Rchb., A.

frunzele arborilor se mica vioiu; celer. 4-7 ni ; narcissillora L. etc. Frunzele de Pulsatilla se
chiar si crengile subtiri se mica; Geier. 7-11m.; folosiau odinioara in medicine, din ele se excrengile mai groase anca iau parte la miscare; trage anemoninul.
[A. Pr.]
celer. 11-17 m.; 6) trunchiul arborilor se InAnemopatia, (grec.) in medicine numele curei
gana; celer. 17-28 m.; 7) trunchiuri mai sub- (tratameutului) de inhalare.
fin se nip, arborii stint scosi din radacina; celer.
Anemophile, (botan.) plantele a caror polinipreste 28 in.
[V. B.]
sere allogamica se execute prin ajutorul v6ntubmi

In marind este intrebuintat exclusiv A. Cu Plantele A. stint caracterisate prin florile Ion
morisca, care se conipune dintr'o morisca ca mici, putin aparente din causa reduefiunii pana
patru ramuri si un sistem de rotite dintate, ser- la complecta disparitiune a periantului ; prin desmind a transmite miscarea de rotatiune la nisce voltarea staminelor i stilulni, asa ca antherele
minutare de ceasornic; minutarele arata pe ca- si stigmatul sant evite mutt in aer ; prin desdrane numerul rotatiunilor moriscei inteun in- voltarea unei mari cantitafi de polen, care e
terval dat. Numerul rotatiunilor crescend ca format din fire netede, mai mult sau mai putin
forte ventului intr. un report definit, care se mari, foarte aver separabile, i cari ies din anthere
determine prin experienfa, se formeaza table, sub forma de mici nourasi, ce se respandesc
cari dau iuteala ventului in metri pe secunda ca iufeala in aer, ori de cate ori florile sau
sau in mile marine pe oara in fuuctiune de antherele au fost miscate; in fine prin disrotatiuni. Fiecare instrument este insotit de ta- punerea stigmatului ID florile femele asa, ca
belele sale. Amiralul sa poeta prinde usor firele de polen miscate
francez Fleuriais a de aer. Transportul polenului pe stigmat este
construit un A., in inlesnit la pl. a. prin mai multe disposifiuni,
care numcrul rotatiu- dintre can insemnam urmatoarele : 1) firele de
nilor este trausmis la polen presinta doi saci laterali aeriferi, can le
urechia observatoru- face mai usoare si le maresce suprafata, ce opun
lui printr'un telefon ventului; iar in florile fetnele nucelul emite un
electric, care produce sue cleios, ce se gram6desce in forma de picao facanitura la fiecare turi la extremitatea tubului micropilian, pentru
rotatiune. Iuteala a retin usor firele de polen; 2) prin disposifia
mesurata prin A. nu florilor barbatesci d'asupra celor femeiesci (Paeste aceea a ventutui pura, Porumbul); 3) prin disposifiunile din floarea
adeverat, cand vasul sau inflorescenta barbateased, cari permit celei

e in mar, ci a yen- mai slabe adieri de vent sa misce floarea sau

Metridium dianthus.

tului aparent, rest& anthem si sa faca deci sa masa nourasi de polen

hind din iufeala yen- (s. e. la Graminee, antherele foarte lungi, evite

tului real cu iufeala bastimentului.

[Const. B.]

liber in aer, medifixe, foarte mobile pe virful sub-

Anemona de mare, (trandafir de mare; Actinia tire al stilului; la Rumex, floarea foarte mobile pe

equina) un animal coelenterat din ordinul poli- extremitatea pedicelului; sau o parte din inflopilor de mare (malaco dem mate), cu corpul scurt resceuta [spiculetul la Miza] sau teats. infloresgros, lat, careos, neted. In jurul gurei are vr'o centa [Quercus, Corylus, Alnus, Betula, Po192 pipaitoare (anteue) retractile. Coloarea cor- plus etc.] e foarte mobile). La Quercinee, Bepului rosie. malta de 5 cm., lata 7 cm, lungimea tulinee, polinisarea e anca inlesnita, fiind-ca flopipaitoarelor 1-5 cm. Se afla in =rile europene. rile apar si se desvoalta inaintel frunzelor; 41
Coloarea corpului se schimba si stralucesce. Se in fine prin miscarile antherelor dud se deslipesce 'de deosebite corptiri (stanci). In total are chide floarea (s. e. Parietaria, Celtis, Urtica etc.,
infatisarea unei flori deschise. Sant mai multe la can, cand floarea nu e deschisa, statninele

specii. 0 specie e Metridi um dianthus (v. au antherele intoarse i eu rbate in launtrul floarei ;
ilustr.), earacterisata prin asedarea tentaculelor iar cand floarea se deschide, staminul se inIn cinci grupe, can li dau aspectul unei ga- dreapta brusc impingend in afara antherele,

roafe ; tentaculele interne sant albe, cele ex- cari se si deschid In acel timp i arunca polenul
terne de coloare bruna; corpul e rosu-cenusiu; In aer sub forma de mici nourasi).
[V.]

traiesce in Marea de Nord. (V. Actinii.)

Anemos, (grec., lat. ane in us) vent.
Anemone L., (botan.) gen de plante din fain.
Anemoscop, (grec) instrument ce arate" diRanunculaceelor, tribal Anemoneae, cu subge- rectiunea ventului. Se mai numesce i flamura
nurile: Pulsatilla Tourn., Anemone Town. si de vent.
Hepatica Dill. El cresce pe intreg globul teAnencephalia, (grec) monstruositate, care
restru, dar rnai ales pe emisfera nordica. Multo consista in lipsa creerului sau reducerea lui
din specii se folosesc ca plante decorative, S. e. aproape totala la copilul nou nascut.
A. coronaria L. i A. hortensia L., ambele meAnerio, Felice, scolar al lui Nanini si al lui
diteraue, sau A. capensis L., A. virginiana L. Palestrina i succesor al acestuia ca maiestru de
si A. japonica S. Z. s. a. In Oldie romane cresc capela sub papa Clemente VIII.
Tare altele diverse specii de Pulsatilla, de dite,
Aneroid, (grec) barometru nietalic, fare lichid.

ca flori man de colon intunecate, pe anvil

O cutie de metal, asedata in alta mai mare.

www.dacoromanica.ro

174

Anerytropsia

Interiorul cutiei mai mari e in legatura ea aerul

Anghel.

Angekokak, numele preotilor eskimosi; sfint

atmosferic, iar din cutia cea mica aerul este totodata vrajitori i rnedicii poporului.
bine scos; paretele ei d'asupra este foarte fin
Angelica L., (botan.) gen din familia Umbellisi cu indoituri in forma undelor. La crescerea ferae, tribal Seselineae, cuprinde plante erbacee
presiunei aerului acest parete se eufunda, la vivaee sau bisanuale, ce se refera la 18 specii,

scaderea presiunei se ridica i comunica aceast ce creso prin regiunile temperate si subarctice
miscare a sa cu un aparat de prghii, aplicat ale emisferei boreale i prin Noua-Zeelanda.
pe mijlocul lui; iar acest aparat transpune mis- Prin partile noastre se afra A. sylvestris L.
carea, dupa ce a marit-o, unui aratator, care prin locurile umede din paduri, pe lngli paraie
se invirte d'asupra unui cadran (cero gradat).
prin fanate. A. Archangelica L. (sau Arch.
Numerii pe cadran i indreptarea aratatorului officinalis Hoffm.) (v. ac.) A. sylvestris L. ca
se fac dupa mai multe date, observate la un
A. Archangelica L. are proprietati stimulante,
barometru cu mercuriu, probat de bun. Ane- stomachice, carminative, antispasmodice. Seminroidele
desi nu serves totdeuna date exacta
pulverisate se intrebuinteaza pentru a ucide

fiind usor de transportat i ieftine, sfint foarte paduchii capului.

[Z. C. P.]
Angelica vox, nutuirea unui registra la organe.
Anerytropsia, orbirea pentru coloarea rosie,
Angelice, ord. de calugarite, v. Guastaline.
resp. incapacitatea de a distinge aceasta coloare.
Angelici, German, patriarch al S6rbilor, n. la
V. Daltonism.
1822, t 1888 in Carlovit. A. s'a pregatit pentru
A nescire ad non esse, (lat) term, de logica, cariera jurdica, dar la 1848 s'a preotit. La 1872
conclusie eronata, care din necunoascerea unui ajunse epp. de Bacica, ittr la 1881, dupa ce ad-

lucru deduce la neexistenta lui.

Anestesia, v. Anaesthesia.
Ane9ti, (Isvorul A.-lo?), comun rural l in
Rom., plasa Ocolu de jos, jud. Mehedinti; formeazii o com. cu satele Petrisu i Valea-Hotului,
avnd 1821 loc., cari se ocupa ca agricultura si
pracirea vitelor. Aici s'au descoperit urmele

ministrase patriarchia doi ani, f denumit patriarch in contra dorintei Skbilor. A. s'a silit
sa puna constitutia bisericeasca pe base ierarchice ; aceasta nisuinta, precum i vederile guver-

namentale ale lui A., '1-au adus in conflict cu

opinia publica si cu congresul din 1885 si 1886,
Inca acesta ceruse, prin un memorand adresat

unui vechiu drum roman; in satul Petrisu se regelui. amovarea lai A., care era foarte nepopular

alla lignite.
la Sarbi.
Anetbou, (Pico de Nthou) cel mai inalt piso
Angelino, soiu de struguri din Spania ; cei mai
al Pireneilor, 3404 m. (V. Ma1adetta.)
marl dintre strugurii rosii, boabele lungi de
Anethum L., (bot.) gen propriu sau subgen 3-3'12 cm.
de plante dela Peucedanum, din familia UmbeAngeln, tinutn Schlesvig- Holstein, 'IMO, Marea
liferelor, tribal Peucedaneae. Specia cea mai Baltica, spre nerd dela sinul Flensburg, 826 km2.,
important e A. graveolens L., m Or a r ul, ori- 55,000 loc., orasul rnai de frunte Kappeln.
ginar din mediterana, ce se folosesce in bucatarie.
Angelolatria, (grec.) inchinarea la ngeri ;
Fructele aromatice se intrebuinteaza in medi- cultul sau venerarea angerilor.
cina, sernina v. fructus Anethi, de acelasi efect
Angelologia, (grec) partea dogmaticei, care
cu seciire aua etc. De analog intrebuintare tracteaza despre ngeri.
e si A. Sowa Roxb. in Indostan.
[A. Pr.]
Angelovici, Anton, primal mitropolit gr.-cat.
Aneuria, (Anervia), lipsa de nerv, de inten- din Lemberg ; n. 1756. t 1812. A reorganisat
sitate.
diecesele gr.-cat. din Galitia.

Aneurysma, (grec) dilatare anormala inteun

Angelus sau Angelus Domini, o rugaciune,
punct oarecare al unei artere; vasul de snge care in biserica apuseana se rostesce qilnic di-

in acest punct are un calibra mai mare ca mineata, la ameali i seara la sunetul clopotului.
normal. Uneori fail causa cunoscut, alteori Rugaciunea se compune din 3 Ave Maria

se intmpla i urma unei infectiuni sau a unei carora se prennte ate un stich, ce amintesce
intepari sau raniri a arterei. A. poate deveni taina intruparii. Nutnele si-'1 are de acolo, ea
periculoasa, apasnd alte organe importante sau stichul cel dintifiu se incepe cu Angelus Doprin aceea, ca creap i causeaza o pierdere mini nuntiavit Mariae. S'a introdus pe la inde ship interna.
eeputul sed. XIV.
Anexare, anectare, (lat) impreunare, adauAngerman-Elf, fluviu in Svedia (284 km.), isgire. Anex se dice despre un lucrti adaugat la voresce la granita norveg., percurge Angermanan alt lucru principal ca intregire. S. e. Anexele land si se varsa la Hernasand in sinul Bottnic ;
unui raport, unui proces-verbal etc.
navigabil 104 km.

Antlare, puscare in coaste asupra positiei

Angermanland, tinut svedian lnga sinul Bottnic,

inimicului ori a unei cetati.

o parte din Lan Westernorrland, 19,930 1[0.,
Angalhabur, o ciorba favorita a Armenilor. Intre cari 1023 km2. lacuri, 143,832 loc. (1889);
Angara, 1) ori ce fel de dare in bani,- in natura In Svedia tinutul cal mai bogat in frumseti de
sau in manca, datorita statului direct ori in- ale naturii.
Angerona, la Romanii vechi dina teritorului
direct ; 2) riu in Siberia, afluent a1 fluviului
cetatii Romei; se numesce si Diva A. si se
Jenisei, navigabil 2280 km. Afluenti : Irkut
Dupa impreunare cu Rim A. poarta numele identifica cu Acca Larentia.
Angers, capitala depart. franc. Maine-et-Loire
de Tungusca sup.
Angariae jus, (franc. droit d'angarie), dreptul (Anjou), lnga Maina, 72,669 loc. (1891); rese-

partilor beligerante de a folosi nai sau ori ce dinta unui episcop, industrie de teseturi de in
bumbac (lat. Andegavum).
alte mijloace de transport pentru transportarea
Anghel, George, unul din cei dece secretani
militiei, proviantului etc.

www.dacoromanica.ro

Anghel

175

Angli.

ai adunarii nationale din 3/15 Maiu 1848, tinute

Anghina, testura din fire de bumbac colorata.
pe dimpul libertatii dela Blaj; n. 19 Nov. 1807; Cuvntul se pare a fi o romanisare din na n ki n,
a studiat filosofie si drepturi in Cluj. 1825 can- numele chinezesc al unui fel de panza proasta.
celist la tabla regeascii transilvana, 1828 advocat; (Etym. M. Rom.)
1832-34 a studiat montanistica in Schmaltz,
Anghinarici, numire populara data plantei Cy1835 a fost numit practicant montan la Zlatna, nara Scolymus L. (v. ac.)
mai tardiu jude montan In Mures-Osorheiu, Zlatna,

Anghira,

un fier, in cele mai multe casuri

Gravita, apoi jude la Sepsi-San-Georgiu, Timi- lat, la capete incovoiat sub 900 fata de corpul
soara, Pesta i iar Timisoara. 1862 secretar aulic principal si ascutit. Se intrebuinteaza exclusiv
transilvan in Viena, 1866 consilier aulic in Cluj, la lucrari de lemnarie pentru a stringe diferitele
In fine 1867 septemvir in Pasta sub presidiul piese intre sine.
baronului Ladislau V. Pop. 1869 a fost pensionat.
Anghirete, anghtilest, angherist, angheles; asa
A luat parte la toate miscarile vietii publice ro- nurniau Romanii manualul de cantari religioase,
manesci, la adunarea nationala din 1848, la con- care se cherna pe grecesce octoih, iar slavonesce
gresul national din 1863, la dieta din Sibiiu din osmoglasnic.
1864 si la cea din Cluj din 1865 ca regalist.
Angiectasia, dilatatia vaselor sanguinifere. V.
Dupa pensionarea sa s'a retras la Sebesul sas. aneurysma.
(1873); t 6 Dec.1887. Dela A. au remas mai multe
Angilbert, (Engelbert) sfantul, cancelaral lui

manuscripte de valoare istorica, mai virtos pentru Carol cel

numit in academia aceluia Homer ;
studiarea evenimentelor din 1848, can scripte se 793 abatemare'
de Centula. t 814.
afla in archival din Blaj.
[V. H.]
Angina pectoris, un complex de simptoame,
Anghel, Atanasiu, v. Atanasiu.
Anghel, familie bizantina, v. Isac A.
Anghelar, unul din cei sese invtacei ai marilor

cari se aduc in legatara cu morbi de inima

arterii, cu betia etc. Se arat ca dureri neuralgice in piept, ce se continua in brat-al gang,
apostoli slavi Ciril i Metodiu. Acesti sese inve- li-se adauge apoi un simt de nimicire totala.

tacei, Gorazd, Clemente, Laurentiu, Naum, Sava Atacul dureaza cateva minute, cel malt o oard..
Anghelar, s'au retras din Moravia in Bulgaria,
Angiogame, plantele la cari elemental fecun-

unde imperatul bizantin Mihail III. Ii primi dator (barbatesc) este inflit inteo membrana
foarte bine. A. a fost i episcop in Bulgaria. si este transportat de o putere externa pang la
1) numele mai multor localitati in
Anghelesci,
femeiesc, (s. e. toate Phanerogamele,
Romania, j. Mehedinti, Putea, Valcea i Vlasca. elemental
adeca plantele cari produc polen).
[V.]

2) A. schit in j. Patna langa com. au aceeasi

munire.

Angiograph,

aparat pentru fixarea grafica a

George, general in retragere, se- curbei

Angiologia, invtatura despre vasele sanguinator. Elev din I. promotiune a scoalei militare
din Bucuresci (1854-1856), isi fac cariera in nif ere..
Angtoma, tumoare (umfltura), fermata din
infanterie, uncle obtin cele mai inalte grade multe
vase de sange, reunite intre ele prin tesut
ale ierarchiei militare. Colonel 1870, general de
de
legaturl.
brigada 1877, general de divisie 1883. In timpul
Angion, vas sanguinifer.
resboiului Independentei a comandat div. 3. de
Angioneurosis, neuros a nervilor vasornotori
infanterie. La inceput A. e insarcinat ou paza (nervii
vaselor purtatoare de sange). La morbari
podului dela Barbosi ; in urma este concentrat
cu divisia sa la Giurgiu pentru a supraveghia de nervi, creen si de meduva spinarii.
Angiosor, in botanica exprima un sor (v. ac.)
cetatea Rusciucului si a garanta concentrarea
Rusilor pe Dunare i trecerea thiviului la Zim- inchis intiun invlis (v. indusiu). format de o
nicea. Intre 15 Maiu si 24 Ellie 1877 A. sta parte a frunzei (s. e. Aspidium, Lygodium, Allo[V.]
in observatiune pe termal drept al Dunarii, spre sums. Pteris).
Angiosperme, in botanica dela Robert Brown
a impiedeca trecerea Turcilor dela Bechet la
Dessa; mai tardiu recunoasce punctul de trecere cel mai insemnat i mai superior gru.p de plante,
Anghelescu,

dela Corabia, presideaza la 12, 13 si 14 Aug. al caror caracter eseutial este de a presenta
constructiunea podului, trece apoi Dunarea si ia ovulate inchise inteun ovar si de a inlesni feparte la atacul Grivitei. Dupa caderea Plevnei cundatiunea printeun stigmat (v. Phanerogame).
[V.]
bombardeaza Belogragicul, in Tatargicul dela
Angiostenosis, strimtarea tevii vaselor sanTurci (12 Ian. 1878), inlesnind prin aceasta
blocarea Vidinului, la care participh cu trupele guinifere.
sale. Ministru de resboiu in 1882. Senator dela Anglaise sau A n gl o is e, numirea franc, a jo1882-1886. Comandant al corpului I. de armata
dela 1883-1894. Mult timp presedinte al comitetului de infanterie. Prin memoriile proiectele
sale asupra organisarii armatei A. este unul din
aceia, cari au pus basa actualei organisari militare a armatei romane.
Anghina, (grec) diferite morburi de gat, acute
sau cronice, precum: catar de gat, aprinderi foilcalare sau mai adanci. Mai malt la oameni tineri
sau copii. Se ivesce de sine statatoare sau ca
complicatiune la alte morburi. Simptoame: durare in gat, tusa, fierbintali, friguti. (V. Difteria
si Amygdalitis.)

cului national englezesc contry-dance.

Anglarit, mineral, v. Vivianit.
Anglesey, insula (comitiat) la malul nord-vestic
al Wales-ului, despartita de continent prin maid
Menai, 783 km2., 50,079 loc. (1891), teren productiv, mine de arama. Capitula Beaumaris.
Anglesita, mineral, sulfat de plumb, se
nesce insotiad galena.

Angli, semintie germana veche, care isi avea

Tocuintele in Schleswig-Holstein; in sed. V. au
trecut dimpreuna cu. Eutii si Saxonii in Englitera, rinde au intemeiat provinciile: regatul Estangliei, Northumbria si Marcia.

www.dacoromanica.ro

176

Anglia

Angoulme.

Anglia, v. Englitera.

Orosius, Bada etc. si facand inceputul unei liteAnglia noult, (eng/. New-England), partea nord- raturi mai bogate ca a Germanilor de pe continent.
estica a Statelor Unite din America de nord, care Dela 1066 a fost suprimata prin limba Norma-

cuprinde statele: Maitre, New-Hampshire, Ver- nilor, encaro contopindu-se a prod us limba eugleza.
Mai multe arme a pastrat dialectal din sud-estul
Angliae jura in omni casu libertatis dant Scotiei. Scrierea a esit din us in sed. XII Vofavorem, (lat) proverb jurid.: Dreptul Engliterei cabular folosibil de Bosworth. Londra 1868.
in ori ce cas favoriseaza libertatea.
Gramatica la I. Grimm (Gr. germ.e, Berlin 1869).
Anglicana, biserica, este biserica de stat din Cele mai vechi producteliterare sfint poesh neriEnglitera. Originea ei dateaza de sub domnia mate, cu aliteratiune (ca i poesia nordica i veche
regelui Enric VIH, care in 3 Novembre 1534 germana), rimele s'au folosit numai mai tardiu.
s'a rapt de catra biserica liomei si a declarat Cele epice stint parte poporale, parte religioase.
de cap al bisericei pe capul statului. Bis. A. dupa Resturi din poesii mica s'au pastrat in eposul
inv et atura ei e protestanta. In rit a pastrat Beowulf= din sed. VIII. Dela primirea crestimulte dala bisarica catolica. Capal ei e totdeuna nismului poarta i cuprinsul poesiei A.-lor caracter
capul statului, de present regina Victoria. In crestin. Legenda Andrei si Elena , Iudita , >Jufrwatea bisericei st totusi archiepiscopul din liana si Guthlac, Euthbert% (in Analectaa do
Canterbury, care poarta i titlul de primate. Thorpe). Asemenea prod. cuprind: Codex ExoFiind-ca bis. A. e guvernata de episcopi, in niensis (Lond. 1842) si Pcetry of the Codex
opositie cu celelalte biserici protestante din En- Vercellensis . Din poesiile lirice (elegice) e reglitera, cari au organisatie pr esbit e ri al d, de marcabil cantecul luptei dela Brunanburg (938).
aceea bis. A. se mai numesce i ep is c opal d. Atrgetoare pentru caracterul poporal stint EnigMara de hotarele Engliterei si ale provinciilor ei mele. Prosa distractiva : traducerea cartii pop.
numai in America de nord tnai are aderenti.
Historia A pollonii regis Tyric. Ceealalta prosd
Anglicani, aderentii bisericei anglicane.
legi bis. si civile. (Schmid, Lipsca 1858). Scrieri
Anglicisme, insusiri proprii de vorbire ale En- teologice a compus Caedmon. Lui se atribue:
glezilor, ce se observa cand ei vorbesc limbi Paraphrasa genesei (sed. VII.); calugand Aldstraine.
helm traduse psalmii (709); episc. Egbert (718)
Angliciu, numire populara data plantei Pri- mai multe cdrti din test. n. ; Beda (730) evang.
mula officinalis Jacq. (V. ac.)
lui Ioan, dupa altii toata biblia. 0 traducer
Angloamerican, american originar din Euglitera. a test. n. exista din sed. IX. on X. dupa
Anglo-India, posesiunile britice in India estica.
Afard de aceste : serien i medicale, astroAnglomania, predilectie pentru tot ce e en- nomic, istorice etc. Monumentele cardinal ale
glezesc. Contr. anglo fob, ura in contra Englezilor. lit. angl. se cuprind in Biblioteca poesiei angl.e de
Anglosaxoni, poporul com pus din Anglii, Saxoni Grein (Gtt. 1857-65, IV. tom.) si B. prosei ang.c
mont, Massachusetts, Rhode-Island si Connecticut.

trecuti dupa traditie mai Antaiu pe la (Kassel 1872.) Cu filologia angl. s'au ocupat F. Ju-

449 sub Hengist si Bona in Britania, uncle nius (sed. VIII.), Thorpe, Kemble, Bosworth,
Britii 'i-au chiemat din sesurile de langa Elba si
Weser in ajutor contra Pictilor si Seotilor. Latindu-se din insula Thanet, ocupatd mai antaiu,
preste intreaga teara, i intarindu-se prin noue
cate din patria veche, au coplesit pe autohtonii
celtici si le-au impus moravtuile, limba i religiunea lor, &Ind terii romanisate un caracter
german. Aci formara 7 regate inici (heptarchia).
In sed. VI. si VII. au primit crestinismul, pentru
latirea caruia au lucrat mult calugand Augustin,
trimis de papa Grigorin I., si misionan ai bise-

Skeat, Sweet, Grimm, Leo, Grein etc.

[Dr. E. Cristea.]
Angola, tinut in Guinea inf., in sens larg posesiunile portugheze in Africa sud-vestica, sub riul
Congo ; se imparte in 3 guvemamente: Angola
sau Loanda, Benguela si Mossamedes ;809,400 km2.,

locuitori stint cam 2-5 milioane negri, in mare

parte de religiunea rom.-cat. Capitala terii este Sao

Paolo de Loan da. Piedeca ceamai mare pentru

desvoltarea acestei colonii e clima nesauatoasa.
Teritorul acestaf descoperit la 1488 de catra naricii din Scotia si Irlanda, independente de Roma. vigatorul portughez Diego-Cao i cu putin a intre827 impreuna regele Egbort (Wessex) cele 7 re- rumpere (1641-1648) a fost tot in posesiunea
gate in un stat puternic, numit Anglia = Englaland, Portugaliei. (Cf. Monteiro [1875], Pinto [18b8]).

din care Danezii cucenra multe parti, dar mai

Angora, vilaiet turc. in intenoral Asiei mici,
targliu invinsi, tara impartiti in 5 cetati i egal 67,500 km2., 775,000 loc. Capitula A., 40-45,000
indrepttiti spre a se contopi cu A. La 991 au loc. Turci i Armeni crestini; preste 80 rnoschee,
cuprins teara none invasiuni de Danezi i numai comerciu mare cu. lana Camelott (dala caprele de
1041 ajunse iar pe tron un principe al A.-lor, Angora), din care se fac teseturi fine. A. este

Eduard III. Dupa lupta dala Hastings (1066) vechia Ancira, (v. ac.) La 621 a fost cuceritd
tears A.-lor cada in posesiunea Normanilor, de Arabi, ajunse insa iarasi sub stapanirea imcondusi de Wilhelm, iar natiunea A. dispdr penului bizantin, pana ce la 1360 a fost inspre a se contopi in decursul catorva veacuri cu corporata de Murad I. imperialui turcesc. In
opresorii lor, formand poporul englez.
apropierea A.-ei s'a intamplat invingerea cea
Limba anglosaxond este o ramificatiune a mare a lui Timar asupra Turcilor sub Baiazet I.
limbei germane vestice (niederdeutsch), aproape la 20 lulie 1402, prin care acest din urma
de islandica; ca toate ea a impru.mutat multe cu- pierda tronul i libertatea.
vinte britice, latine, franceze, daneze, totusi
sustinut caracterul sea. Are forme gram. mai patine ea althochdeutsch. Vocalele sufer schimbari,
consonantele stint mai stabile. Alfred cal Mare a
folosit-o primadata in scris, traducand pe Bathius,

Angoulme, arondisment frances, dep Charente,

1954.65 km2., 139,093 loc., impartiti in 7 cautoane
si 36 com. Capitala A., langa riul Charente, (1891)
36,690 loe.; reved. eppeasca; local naseerii Mar-

garetei de Valois. Odinioara capitala comitiatului

www.dacoromanica.ro

Angoulsme

177

Anilina.

Ango um ois, care la 1307 RI unit cu Francia. din cai5 ies embrionii, cari produc taciunele,
Principii din linia veche bourbona au purtat cursul evolutiunii urmeaza ca mai inainte. Heterodera Schachtii petrece in radacinile napilor,
dela 1714 titlul de Principi de A.
Angoulme, Louis Antoine de Bourbon, duce causand mari stricaciuni; speciile .Rhabditis ded'A., fiul col mai mare al contelui de Artois, 0 plin desvoltate trajese liber in ape namoloase,
[V. B.]
dupa ce acesta ajunse pe tron, Dauphin al Fran- iar ca larve in diferite animate.
ciei ; n. la Versailles 1775, a emigrat la 1789
Angusticlavii, la Romani acole persoane, cari
cu tatal sea. Dupa prima restaurare a fost numit aveau dreptul de a purta "angustus clavus pe
general-locotenent al Franciei, si s'a dus in tunica. V. Claims.

contra lui. Napoleon, care venia scapat dela

Angustisepte, v. Silicule.
Anhalt, ducat al imperiului

Elba spre Toulon, a fost insa parasit de trupele

sale si facut prisonier, eliberat insa dupa 6 dile.
1823 a functionat ca generalissim al armatei de
intervenlie in Spania $i a primit titlul de principe de Trocadero.
1844 in Grz. A fost casatorit cu unica fica a lui Ludovic XVI. Maria
Theresia Carola. (V. ac.)
Angra, capitala insulei portugh. Terceira si a

german, consista
din 2 parli principale si 5 enclave; 2294 km2.,
271,963 loc. (1890); partea estica e ses traversat

Angraecum Thou., (botan.) gen din familia Orchi-

deratia germana de nerd, 1870 se incorporeaza

imperiului german. Capitala Dessau. (v. ac.)

de Elba si Saale, foarte fecund, avkd o eminenta cultura de vita. Partea vestica, udata de
Selke, e tinut muntos in Hartul inf.; economie
de camp si gradinarit; fabrici de zahar $i bere,

mine de argint, plumb, carbuni, sare. Constitutie

ins. azorice ; 14,000 loc. Aici a fost inchis la monarchica dela 17 Sept. 1859. La 1866 A. se
declar pentru Prusia $i la 1867 intea in confe1667 reg. Alfonso VI.

deelor. tribal Vandeae, cuprinde plante erbacee

epiphite, cu frunze coriace sau carnoase, cu flori
solitare, sau dispuse in racem, de ordinar albe,
galbene sau verdui. Acest gen contine vr'o 25
specii, dintre cari cele mai multe cresc in Africa
tropicala sau australa precum i in insulele Madagascar si. Bourbon. Frunzele de Angraecum
fragrans Dup.-Thauars, numite de indigeni F ah a m (Faam), sant aromatice pentru ca contin

Anhidrida,

mineral, sulfat de calciu; inso-

tesce gisemintele de sare ; prin hidratare se trans-

forma in gips.
Anhidride, (grec. = liber de apa), corpuri cari
nasc din hydrati prin pierdere de apa si se reproduc corn binandu-se din nou ea apa, s. e. hydratul de calciu (Ca [OH] 2), pierdnd apa (112 0)

da oxydul de calciu (Ca 0) $i Ca 0 +1420 = Ca

c o umarina in celulele epidermei lor supe- 112 02. Acidul sulfuric (SO4 H2) pierdnd H2 0

rioare; ele stint intrebuintate de indigeni pentru da SO2, anhidrida sulfurica sau trioxydul de stiff.
infusiuni theiforme (10 grame pentru 1 litru A.-le se nasc de obiceiu la temperaturi ridicate,
apa fierbinte). Aceasta infusiune are proprietati sant lasa acidi, caror deshydratare se face deja
digestive, sudorifice i stimulante. Frunzele de la temperatura ordinara s. e. acidul carbonic orA. carinatuin Bast. glut purgative si anthel- dinar nu se cunoasce decat ca anhydrida: CO2
(Bioxyd de carbon). Acicjii trecnd in A. pierd
mintice.
[Z. C. P.]
Angra-Pequena, col mai mare port in Africa cu desavirsire caracterul de acidi.

sud-vostica germana.
Anholt, insula in strimtoarea Cattegat, 20 km2.,
Angrivarii, semintie germana, ce locuia langa 170 loc., banco de nasip periculoase; cu far.
riul Weser ; contra lor a avut sa lupte i GerAnicetus, episcop de Roma (157-168). Sub

el a venit Polykarp la Roma, pentru a se intomanicus in 16 d. Chr.

lege asupra timpului, cand au sa se serbeze
Angrosist, term. comerc., v.-en gros.
Angstrm, (pron. ongstrm) Anders lonas, Pascile.
fisician ved; n. 1814, a studiat in Upsala,
Anicet-Bourgeois, Auguste, dramaturg franc..
1871; a scris ca. 200
1842 a fost aplicat la observatorul astronomic n. 1806 in Paris,
din Stockholm, 1843 la cel din Upsala, de unde piese, multe dintre ele au fost si de 100 ori

1858 trecir la catedra de fisica de acolo,

t 1874.

repetate, in parte mint si acurn piese de re-

S'a distins prin lucrarile sale spectralanalitice: pertoriu.

'Recherches sur le spectre solaire Upsala 1868,
Anicuta, (Etna-A.), sorginte de apa minerala
'Sur les spectres des gazes simples Upsala 1871. In Rom., langa satul Olanesci, valea Tisei, j.
Valcea, apa atermala avnd o temperatura de
Anguilla vulgaris, pesce, v. Hel.
Anguillulidae, o familie a viermilor filiformi cu 14.52R.; in 24 oare da pana la 4000 vedre. Ca
corp de tot rnic, la gat cu done umflaturi. Unele substante fixe are: chlorur de natrium, sulfat
specii petrec liber in apa ori pe uscat, altele de soda, de calce si de magnesie, carbonat de
mint parasite in plante sau materii organice des- calce si de magnesio, hyposulfit i iodur de
compuse. Cele mai multe specii stint atat de natrium, si urme de phosphate.
trainice, incat si dupa ce s'au uscat, pot sa reAnidrosis, lipsa sudorilor.
invia, daca se stropesc cu apa. Specia TylenAnihilare, nimicire, desfiintare, ridicare, abchus scandens Schn. = t rit i ci, causeaza taciu- rogare.
nele globos in grauntele graului; grauntele atacat Anilina, amidobenzol, crystalin, benzylamina,
contine 8-10 Pmbrioni de ai acestui viermisor, tenamina (C6 H, Az HO, a fost descoperit de
ande pot petrece ani de-a randul, fara de a se Unverdorben (1826), ostras fiind din Indigo.
nirnici ; ajungnd un atare graunte in pamntul Fritsch e o numesce Anilintt (Anil numele

umed, larvele uscate reinvia, i ies dintr'insul, portughez al Indigoului.) A. se gasesce in gudronul
petrund incoltirile plapande si sub scutul lor ier- obtinut la destilatiunea seaca a carbunilor de

n eaz a ; p rim avara precum cresce gran', asase inalta piatra. A. in urma numeroaselor si importantelor
si ele pana ce ajung la spic, uncle devenind mature, derivate, dintre cari prim ul loci' ocupa splendid ele

i depun ouele in prstilul florilor i apoi pier; colori de anilina, a dat nascere la fabricatiuni in

www.dacoromanica.ro

178

Anilismus

Animale.

foarte mari proportiuni. A. in industrie se pre- se reproduc, stint contractile si in urmrt

para din nitrobenzol, tratnd A. cu parti egale de pier, corpurile brute, nefiind constituite din proacid acetic sau acid chlorhydric i rosatura de fier toplasma, nu se bucura nici de proprietatile ei
In vase de tuciu. A. astfel obtinut se purifica prin vitale i prin urmare nu sant vii, nici nu traiesc.
destilatiune pi presinta un lichid oleios, incolor, Deosebirea dintre plante si animale este cu malt
cu miros aromatic (analog cu cel al vinului), mai grea de precisat. Linn 6 definia plantelo:
cu gust attletor si aromatic, care si la
200C. corpuri organisate si vii, cari nu simt;
Anca e un lichid mobil. A. fierbe la 182 C. si iar animalele: corpuri organisate vii, cari
aprins, arde cu flacara iluminatoare s't fulmi- simt si se misc. Simtirea ins la aninanta. A. e foarte solubil in alcool, eter, in malele inferioare, hpsite de sistem nervos, se
oleuri grase pi aromatice, iar in ap e foarte manifesta prin miscan atilt de slabe ca i acea
patin solubil. A. disolva sulfurele, fosforul, cam- a plantelor, apoi stint unele plante, cari present
forul cu upurinta nu disolva insa cauciucul. fenornene de reactiuni motrice ce se pot conChlorura de var produce cu A. o coloare splendid sidera ca manifestatiuni ale simtirei. Astfel este

violeta ; asemenea chlorura de zinc, aural, arse-

Mimosa pudica, Drosera, Dionia mus-

nicul, acid azotic, azotatul de mercur s. a. la e i p ala etc.; la aceasta din urma frunzele preincalqhre produc vanate nuante de violet, chlorura senta pe fate supenoara a hmbultu lor pen start

de platina da o coloare galbena, chlorura de aur de sensibili, el indata ce stint atini, limbul se
una bruna, chlorura de stibiu o coloare alba. indoaie In lungul nervaturei sale mediane fA se
Bichromatul de potasiu i acidul sulfuric da o inchide. Mipcarea de asemenea nu poate fi
cebare albastra etc. (V. colonle de anilina.)
luata ca criteria de deosebire intro plante si
Anilismus, complextd simptontelor inveninarii animale, fiind- ca stint anirnale inferioare, ca

cu anilina, mai cu sam la lucratori in fabrici spong il a, care nu se mica din loo in loe,
de anilina, reu ventilate, prin inspirarea aburilor pe chid s p orii unor alge se mipcii innotfind in
de anilina.

apsi evittind obstacolele ca animalele. Un timp

Animale. Corpurile din natura se deosebesc in

s'a crolut ca clor of i lu 1, substanta careia

corpuri brute sau anorganice, ea mine- plantele ipi datorese coloarea lor verde, va pate

ra1ele, si in corpuri vietuito ar e sau orga- servi ca un semn de deosebire intro plante p't

n i sate, ca plantele pi animalele: de aici divi- anim ale ; nici aceasta nu sta, de oarece stint plante,
siunea corpurilor din natur in trei grape nu- ca fu n gibe (ciuperci, macegaiu etc.), cari nu premite : regnul mineral, regnul vegetal, regnul senta de loe chlorofil; apoi s'a crolut ca c e 1 uanimal. Corpurile brute stint formate din mole - losa este o productiune numai a celulelor vegec ule, cari se dispun astfel intro ele, incfit ma- tate, dar de clind s'a gasit i intre animale

teria, care resulta din compunerea lor, este solida, (tun icieri i, al caror corp este acoperit cu o
lichida sau gazoasa, volumul acestor corpuri nu manta constituita din celulosa), nici acest caracter

cresce deck prin juxtapositiune, adeca prin depunere de molecule none la suprafata lor. Corpurile organisate (plantele i anitnalele) se deosebesc de corpurile brute, fiind-c ele stint con-

nu mai poate servi ca deosebire. Pentru a scapa

de aceste dificulta, pentru a stabili o clasifi-

catiune rationala a corpurilor organisate, Haeckel

a constituit un non regn do organisms: regn ul

stituite din p ro toplas rn a: o materie albu- p ro tistelor (Le Ingne des protistes par E.

menoida (C25 j1408 Az67 048), ale carei molecule se Haeckel. C. Reinwald, Paris 1879), cu caractere

dispun In ape mod Intro ele, inciit ea nu e nici neutre de plante si animale, rep, care cuprinde
solida nici lichida nici gazoasa, ci presinta o stare corpuri organisate monocelulare sau, in cas ca
intermediara 'nitre aceste trei, adeca e sem
stint pluricelulare, stint nediferentiate in teslichid a. &area aceasta de agregatiune inlesnesce tun. Din acest regn s'au desvoltat pe deoparte
protoplasma sa incorporeze molecule straine din r egn ul vegetal, organisme pluricelulare difemedial, in care traiesce; cu chipul acesta ea se rentiate in radacini, tulpina i fruuze, i regnul
nut resc e, asimileaza i desasimileaza. A s
a n i in al, organisme pluncelulare diferentiate
mileaz a ciind transforma moleculele incorpo- cel putin in doue tesetmi, una care functiorate din medial, in care traiesce, fji le face la fel neaza ca cavitate digestiva, entodermul,
cu propria ei substanta. Desasimileaz a mind alta care functioneaza ca organ de sirntire, e ctoda afara din ea moleculele, pe cari nu le poate dermul.
utilisa. Protoplasma, prin faptul ca se nutresce,
Lantarck a imprtit pentru ntia ottr aniadeca c introduce in corpul ei noui molecule, malele, tinnd sama de schelet i cobea vertoi maresce volumul: cresce; cresc6nd, puterea brala, in: vertebrate pi nevertebrate. enaceea, care inainte de nunitiune putea sa tie vier, lufind in consideratiune mai mult sistemul
acumulate spre centra toate moleculele ei, nu nervos, le-a impartit in urmatoarele patru grape
poate sa le mai tie acumulate, dupa ce proto- numite de el anbranpamente.
plasma s'a- hranit si a mai introdus In ea moleI. Vertebratele, cu scheletul intern, musculacule noui. Moleculele, ne mai puttind fi retinute tura externa, sistemul nervos central situat deala un loe, se despatt in done gramoli, se s e
supra tubului digestiv, parte inchis in crania
e n te a z a sau se r ep rod no. Protoplasma (encefalul), parte in canalul coloanei vertebrale
mai este c o n tr a c ti I a, adeca are proprietatea (meduva); aparatul circulator central (mima), side a se stringe, de a-pi apropia moleculele ei tuata dedesubtul tubului digestiv.
unele de altele. Din constitutia E}1 proprietatile
Moluseele, lipsite de schelet, corpul moale,
prot. resulta deosebirile intre corpurile brute si gol sau acoperit de o cochila mono val ves. sau
corpurile organisate; pe cfind acestea din urma, bi v al v a. Sistemul cerros contpus din ganglioni
Mud constituite din protoplasma, se bucur de parechi, uniti intre ei prin comisan. O pareche
toate proprietatile ei, adeca se nutresc, creso, inerveaza viscerele (g. visceral), o pareche or-

www.dacoromanica.ro

Inimalisare

Anio.

179

gane/e de locomotiune (g. pedali) ei o pareche Protozoarele constitue regnal Protistelor.) (Cf.
org. de simtire (g. cefalici).
Raeckel, Systematische Phylogenie vol. I.)
III. Articulatele, cu corpul coustituit din inele
Regnul intreg animal se imparte deci in ur-

lipite cap la cap ; partite tari externe, muscu- rnatoarele opt grupe, tipuri sau philuri:
latura interna; mima deasupra tubului digestiv;
Protozoarele. 2) Coelenteratele. 3)
sistemul nervos dedesubtul tubului digestiv, consta

din un lant duplu de ganglioni, ce inainteaza

palm in dreptul esofaginlui, ande se desparte
In douk cordoane simetrice, cari se ridica anal
de-a dreapta i celalalt de-a stnga lui, infranindu-se in o pareche de ganglioni situati dea-

Echinodermii. 4)Vierniii. 5) Moluscele.

6) A.rtropodarii. 7) Protovertebratele
[Dr. N. Leon],
si 8) Vertebratele.

Animalisare, 1) prefacerea nutremktului in

substanta animala; 2) in industria textila prepararea bumbacalui pentru a primi coloarea

supra sa. Cordoanele laterale ale lantului nervos, (vapseala), precum o primesce 'Ana.
ganglionii coi dedesubtul esofagiului i coi deaAnimato, (ital) termin musical = cu mima,
supra, formeaza ca totii impreuna un inel numit insufletit, cu vioiciune.
in el esof agi an, in mijlocul caruia se afla Animism, (lat) sistem in m edi ci n ii, care
esofagiul.
ja de principiu al vietii sufletul (anima). ConRadiatele, necunoscndu-se in timpul lui form acestui sistem morbii nu sfint alta decal
envier sistemul lor nervos, el le caracteriseazd reactiunea, lupta sufletului contra causelor boadupa architectonica lor: animale al ckror corp se lelor. In an tro pologi a moderna A.. insemneaza
poate imparti in mai multe parti simetrice, in f o re sufl etesci, cari stint causa multor efecto,
opositie cu celelalte troj grupo, al caror corp nu ce mechanic nu se pot explica. A. se numesce
se poate impaiti decat numai in done part sicredinta in spirite $.1 venerarea lor.
metrice.
Anin, (Arin), numire vulgara dafk plantelor

Aceste patru grupe au suferit ca timpul modificari in urma cercetarilor de embriologie

anatomie comparata. Studiindu-se de catra Johannes Miller i altii am phioxus i ciclostomii, s'a constatat, ca desi presmta caracterele
vertebratelor, astfel precurn le-a dat Lamarck
Cuvier, totu$i se deosebesc, fiind-ca nu au o coloana vertebrala, ci numai o simpla axa neseg-

mentata in vertebre (chorda). Fiind insa ca

Alnus incana Willd. (Anin-alb) si Alnus

glutinosa Gaertn. (Anin-negru). V. Alnus.

Anina, colonie montanistica in Banat, v. Steyerdorf-A nina.

Aninoasa, numele mai multor localitati in Ro-

mania; mai insemnate: 1) A., comuna rurala

In pl. Gilortu, j. Gorj, compusa din catunele:
A., Corni$anii i Bobaia, ca 1338 loc. agricultori.

com. rur. in pl. Muffle, j. Muscel, comtoate celelalte vertebrate (pescii, dipnoi, batra- pusa
A.'din catunele: A., Bro$teni i Valea Sifistei,
cienii, reptilele, paserile i mamiferele), presinta avend o populatie de 1133 loc. agricultori. Nu$.1 ele in timpul desvoltarii lor pentru un timp mele comunei vine dela padurea de anini (arini),
foarte scurt cord a dorsala, de aceea s'a ce a existat aici in timpurile vechi, din care se
dat o exteusiune mai mare vertebratelor, adeca mai gasesce i adi o buna parte. Din cele 2 bis'a mai adaus pe lfinga caracterele date de La- serici ale comunei, cea din satul A. a fost mamarck si Cuvier: animale cu co rd a dors al a. nastire de calugan, metoch al mitropoliei din
Tunicatele, pe can Cuvier le considera ca mo- Bucuresci; ea biserick de mir s'a foudat 1678
lusce, astadi ffind-ca s'a observat la unele din de clucerul Pana Tudoran Vladescu (si jupnita
ele (apendicularia), ca un moment in timpul des- sa Alisandra), care catra sfirsitul vietii sale, s'a
voltarii lor presinta in regiunea cordala o corda clugarit, primind numele de Tudosie monachul;
dorsala, s'a constituit din ele grupa indepen- atunci el prefacii biserica de mir in manastire
denta sub numele de Pr o tovertebrate. Din de calugari. La 1730 Daniil mitropolitul, care
articulatele lui envier s'au scos crustaceele, in- fusese egumen la A., a facut manastirei turn
sectele, arachnidele i miriopodele $i s'a facut din si chilli pentru calugari, iar egumenul Mihail
ele o grupa sub numele de A r trop od are, Tartasescu Ii fac paraclisul la 1778. Astadi
fiind-ca toate au picioarele ar ti c ul a t e, iar ane- totul e ruinat, afara de biserica. Manastirea A.
lidele, cari nu au picioarele articulate, s'au pus avea mai multe proprietati insemnate. La 1821
la un loe ca helmintii (plathelmintii i nernat- In manastirea A. se intarira mai multi arnauti
helmintii) si s'a constituit grupa V i ermil o r. din cei fugiti de la Draga$ani. Vr'o 24 din ei
La 1848 R. Leuckart a scos din anbransamentul fura prinsi si omoriti de Turci, cari apoi detera
radiatelor spongiile, hidromedusele, sifonoforii, foc manastirei. 3) A., vechiu schit in com.
ctenoforii si antosoarii si a format din ei grupa Cislau, j. Buzeu, care darimndu-se, calugarii
Co e 'enter atelo r, animal lipsite de cavitate s'au retras mai jos, i dupa, staruintele lor pe
viscerala, cu un singar onficiu, care functioneaza lnga D-na Neaga, spune traditia, ea le-a zidit
ca gura si anus, $i ca un aparat digestiv, care un alt schit, unde e acum manastirea Cislau.
functioneaza i ca aparat circulator; iar asteri- 4) A. ((Tiura-Aninoasei), coin, rur. in pl. Prscovu,
dele, echinidele, ofiuridele, crinoidele i holu- j. Buzeu, formata din catunele: Baceni, Botanu,
turiile le-a grupat constituind grupa E chin o- Gura-Aninoasei, Ratesci, Titfirligu si Viforita,
d e r ni i lo r, anunale cu cavitate viscerala, apa- avend 1260 loc., cari se ocupa ca agricultura pe
ratul digestiv diferentiat de cel circulator, ra- o scara niai mica. In ctunul M. Botana se gadiate in forma ca celenteratele $.1 bilaterale in sesce multa sare.
fond ea animalele superioare. Din animalele cele

AIM), (acum A ni 6n e, T e v e r on e), afluent

mai inferioare, monocelulare, s'a creat grupa din stanga al riului Tibru, 110 km., isvoresce din
Prot o zo ar e 1 o r; tot asa precum in botanica Monte-Cesaro ai se varsa in Tibru 4 km. spre
din plantele inferioare monocelulare s'a constituit nord dela Roma, in cursul lui superior, nu degrupa Pro tof itelor. (Protofitele impreuna
parte de Subiaco, se afla Petera sfiliata, in

www.dacoromanica.ro

180

Aniridia

Annapolis.

care a petrecut sf. Benedict trei ani. In Licenza care a ajuns si pe tronul Engliterei (v. Planta(Digentia), un riulet lateral a lui A., se varsa
genet); la 1204 regii Franciei au recucerit proisvorul cel limpede ,Fons Bandusiaet dela vincia A., care a ajuns sub domnia flor lui
poalele lui Monte-Genuaro (Mons Lucretilis), Ludovic VIII., a lui Filip i apoi a lui Carol,
cantat de Horatin, cunoscut Romanilor din drama intemeietorul liniei mad betrane a casei A., care
lui V. Alexandri fantiina Blandusiei ; in apro- ajunse pe tronul Siciliei si pe cel al Ungariei
pierea acestui isvor se pot ved EA acum rema- (v. Ungaria). Carol II., regele Siciliei, dete prov.
site din villa Sabina m, proprietatea lui Horatiu. A. ficei sale Margaretrt, cand aceasta se casatori
Langa orasul Tivoli (Tibur) A. fonneaza un ca- cu Carol de Valois, fratele lui Filip cel Frumos.
taract de 96
Fiul Margaretei, Filip VI., ajunse (1328) rege al
Aniridia, absenta totala a irisului In unele Franciei si un A. cu coroana, ridicandu-I la
casan i este congenitala, in altele consecutiva rangul de ducat si dandu-1 fiului su Ludovic,

unui traumatism pe globul ocular. Un ochiu intemeietorul liniei mai tinere a casei de A.,
aniridic se presinta negra in tot campul ocupat, care Arica a ajuns pe tronul Siciliei, s'a stins
in stare normala, de iris; in unele positiani el insa ca Carol la 1481, iara ducatul A. se uni de
reflecta lumina, ca ochiul de pisica, si este su- nou ea coreana Franciei. De atunci A. a remas
perat de lumina, caci aceasta Julia in el in prea
mare cantitate.
Anis, numire data semintelor de Pimpinella
.4nisum L. (v. sc.)
Anisometria, diferenta miisurei de construclie
intro ambli ochi ai aceluiasi individ. Anisometrop este acela, care are s. e. la un ochiu myopie,
adeca bulb-ocular cu axul antero-posterior mar

lung decat cel normal, iar la celalalt hyper-

nurnai un simplu titlu, folosit de principii regali.

Ankerit, mineral, amestec de dolomie si de

carbonat de fier i calciu in proportiuni egale.

Ankogl, munte spre sud dela Salzburg, in

partea est. a Tauerilor inalti, 3253 m.

Ankyloblepharon, lipirea globului ocular de
una san de ambele pleope. A. impedeca miscarile globului ocular.
Ankyloglossum, viciu de conformatie constand

metropie, adeca glob ocular cu alcul antero-pos- In aceea, ca limba este lipita de podisul gurei.
terior mai scurt cleat cel normal, ori chiar Ankylochilia, lipirea buzelor deolalta (prin ceea
emmetropie, adeca ochiu cu acel ax de lungime ce se micsoreaza gura), sau de gingea. Se pot
norm ala.
delatura numai prin operatie.
Anisophillie, (bot.) particularitatea ce se observa
Ankylosis, intepenirea unei articulatiuni. Se
la ramurileplagiotrope (ramuri, cari cresc orizontal produce prin sudarea suprafetelor articulare,
sau foarte inclinato pe tulpma verticala a ar- arma unei inflamatiuni i imobilisari a muschilor
borilor), de a nu presenta frunzele egale pe
tendoanelor, cari incungiurg, articulatia.

toate fetele lor; ci frunzele, cari cresc pe fata

Anna, v. si Ana.
lor inferioara, stint mai mari, au petiolul mai Anna de Austria, fica regelui Spaniel Filip
lung si bulbul mai desvoltat, cele cari cresc pe n. 1601, s'a casatorit 1615 cu. regele Franciei
fata superioara stint mai mici, iar cele, cari cresc
pe fetele laterale (in planul orizontal al ramurei),
sfint intermediare (Bradul alb, Fraxinus, Acer,
Brussonetia papyrifera, iEsculus etc.) Chid frunzele stint compuse A. se manifesta prin deose-

Ludovic XIII., ca care mg doi feciori: Ludovic,

ca rege al XIV., si Filip, intemeietortil casei de

Orleans. Dupa moartea regelui parlamentul a

denumit-o de regenta, (=liar disposiailor testa-

mentare ; A. a incredintat conducerea reghnului

birea in numeral i maiimea folioalelor (Fra- favoritului ei primministru Mazarin. t 20 Ian.

xinus etc.) A. se atribue influentei gravitatiunii, 1666. Lit.: Freer, Anne of Austria (2 vol. 1866).
care si-ar exercita actiunea sa chiar de cand se Anna Boleyn, v. Boleyn.
constitue mugurul. Aceasta reiese din experienAnna Komnena, fica Imp. bizantin Alexios I.,

tele lui Frank, care a constatat, ca, daca se n. 1083, a fost casatorita cu. bogatanul Nikeschimba positiunea ramui ei (se aseaza s. e. cu phoros Bryennios. t 1148. A scris renumitul

fata superioara in jos), A. se manifesta la in- op : Annae Komnenae Alexiados hbri XIX.
ceput, cand se deschid mugurii, ca si cum ra- Anna Perenna, dupa mitologia roman o dina
mura nu ar fi fost schimbata din positiunea ei, In Roma, care langa Tibru a avut padurita sa
pentru ca imediat, sub actiunea actuala a gravi- sacrariul seu. A. P. e dina nutritoare i fructuatatiunii, sa se schimbe si ea in raport cu schim- toare de primavara si dala ea s'a cerut sanatate,

barea de direcliune a ramurei. (Cf. Wiesner,

Sitzungsber. der Akad. der Wiss. Wien, 1868;
Frank, A. B., Bot. Zeitung 1868.)
[V.]
Anisoplia fruticola Fabr., gandac din familia

viata si indestulare; e (Ana de luna schimbatoare i acusi s'a imaginat ca tinera i frumoasa,

acusi baba betran (pentru ca luna de pe ceta

in tot tirnpul lunei acusi e tinera cand cresce,
lanielicorniilor, 8-11 mm. lungime, verde, peros. acusi e betrana, nand scade). Ea a fost amoreza
Aniversar, ce revine pe fiecare an la clile flealui Mars, care in anticitate incepend anal
fixe. .pi amversard, serbatorirea anuala a unui cu Martie a fost i4eu de primavara, i serhint insemnat, iubileu.
batoarea clinei s'a finut in 13 Martie, pe timpul
Anjala, confedernfiunea nobilimei svedeze plimei lune pline in primavara noua, facndu-se
contra regelui Gustav III., incheiata la Anjala petreceri de cantari, dant i beutura. [Atm.]
In Finnlanda 1788, suplimata de rege la 1789.
Anna Stuart, v. Stuart.
Anjou, (pron. anju). provincie veche in Francia
Annalina, annalith, numele de fabrica al gipnord-vestica, 8975 km"., 400,000 loc.; acum for- sului macinat merunt, care se intrebuinteaza
meaza depart. Maine-et-Leire. Capitula era A n - mai cu sama ca adaus la pastele pentru fabrigers (lat. Andegarum). A. familia veche a con- catiunea hartiei.
tiler de A., s'a stins la 1060 ca Go t tf ried
Annapolis, 2 erase in America nerd.; 1) A.
iar titlul a trecut la puternica familie Gatinais, port in Scotia noua, fundat 1605 de Francezi

www.dacoromanica.ro

Annelidae

181

Anonymuo.

sub numele Port-Royal; 3000 loc. 2) A. capit. ce o d regele Italiei ca sef al ca.sei de Savoia.
prov. Maryland, 7000 loc., academie de marina. Pe colar e repetat mai de multe ori cuventul
Annelidae, v. Annulata.

Annenkov, 1) A. Vasilieuiei Pavel, scriitor

rus, n. 1813 in Moscva, -I- 1887 in Dresda; a
trait mai malt in stainatate; s'a distins ca critic,
apretiand pe Turgeniev, Tolstoi, Pisemskij
Ostrovskij; a edat operele complete ale lui

FERT, insemnand: f ortitudo eius Rhodurn.

tenuit (tara sau curajul sea a pazit Rhodul),
alusiune la vitejeasca aparare a acestei insule
contra Turcilor pana la 1522, and a cadut in
manile sultanului Soliman II.;

2) ordinul

A n nun ciatelor, fundat la 1500 in Bourges

Puskin ; opul cel mai insemnat: .Vospominanija (Francia) de Ioauna de Valois, fica lui Ludo-

3) ordinul Annunciatelor ce-

i kriticeskija ocerkic in 3 vol. 2) A. Nicolaevici

Mihail, general rus, constructorul liniei ferate
militare transcaspice; n. 1835 in St. Petersburg;
a luat parte i in resboiul romano-ruso-turc la
1877/8; el a elaborat i planul liniei ferate siberiane ; s'a distins ca expert si scriitor in ramul
serviciului militar de trenuri.
Annia via, drum roman in Dacia, ducea dela
Apulum (Alba-Iulia) pana la Aegidiopolis sau
Colonia Anula (dupa unii Enild), astadi A i u d.
Anno, metropolit si cancelar, v. Hanno.
Annominatia, joc de cuvinte, cand done sau
mai multe vorbe de acelasi cupfins Oe exprima
In legatura sintactica, acelasi cuvent lesa figu-

vio XI.;

mana poarta cornu copiae. A. in limba comuna

inseamn rodul anual.
Annu, compusele ca A., v. si sub A nu.
Annulata, o clasa de vienni, ca corp cilindric
sau turtit, compus din un mare numer de segmente (hiele) simile, mult putin observabile.
Pielea e proveduta ca tot felul de suplemente,
precum: perisori, carligute, ventuse i parapodii
(picioare rudimentare), ce le serva ca organe de
locomotiune. La cele mai multe specii cavitatea

De cumva planeta s'ar inisca pretutindenea co.

celeritate uniforma, atunci unghiul format de

lestina, fundat in Genova la 1604 de Maria[Dr. D. Rada.]

Victoria Fornaro.
Annuum, leafa, salar, venit anual, intertentie
antral&

Anobium Fab., gandac, atac i iletetioreaza

leinnele intreburatate in constructiune i pentru
mobile. Face un sgomot tic-tac produs de loviturile capului seu pe lemn.
Anodyna, medicament, leac, care alina durerile
(s. e. opiu, chloroform).
Anomal, iregular. Anomala, in gramatica numete formelor iregulare.

Anomalia, ori ce abatere dela regula. In as-

reaza odata ca substantiv, apoi ca adiectiv t romie: distanta unghiulara a unei planate sao
sau verb si vice-versa.
comete dela perieliul seu. Exista A. adevgratel
Annona, in mit. roman e dina rodului de fi, excentriett, dupa cum se mesura unghiul
preste an, e in societate cu dina Ceres si in respectiv prin raza vectora sau prin raza elipsei.
raza vectora i osia calva periPliu se numesce A.
medie. Diferinta dintre A. adeverata i cea medie

A. termica e diferinta dintre temperatura medie a

se numesce ecuatiunea eentruluic.

cutarui loe i cea medie a latimei sale geografice.

Anona, Adans., (botan.) gen de arbori tro-

eicali, ce apartin familiei Anonaceelor si creso

in America si Africa. Fructele multor specii
bucala se deschide la partea ventrala, iar cea siint comestibile, precum dela A. sguamosa L.,
anala la partea dorsala a corpului ; gura e artnata A. retieulata L., A. eherimolia Mill, A. mucu maxille i gatul musculos. Respira preste tot rieata L. etc. Penultiina se cultiva si in Europa
trupul i rnulte specii prin branchii. Sangele sudica sub cenul liber, s. e. langa Malaga;
colorat circula prin vase arteriale i venale
ultima specie, originara din America, e respanprin cavitatile corpului. Sexele stint separate dit pretutindene sub tropi, ea exceleaza prin
san hermaphrodite; ouele le depon in liber ori gustul delicios i marirnea extraordinara a frucle invelesc inteun cocon ; in cursul desvoltarii telor sale, ce ajuug pana la 1,/2 kgr. [A. Pr.]
unele tree prin metamorfosa. Cele mai multe
Anonacee, (botan.) numele unei familli de plante
specii stint marine, unele petrec in ape dulci, dicotiledone lignoase, tropicale i subtropicale
altele pe uscat ori siint ectoparasite. Se divid
numai in Amenca i temperat-boreale
In 2 orduri: 1) Utaetopoda ca gnipe de perisori inrudite ca Ranunculaceele. Genuri importante
cu parechia pe fiecare segment; perisorii siint stint : Uvaria L., Unona L., Anona L. s. a.
fixati In piele sau parapodii. 2) Diseophora la
[A. Pr.]
extremitatea posterioara a corpului stint proAnonim, nenumit, fara nume. Soeietatea ano[V. B.]
nimd, soc. pe actii.
vedute cu ventusa. V. Viermii.
Annulus piscatorius, sigilul, cu care Papa in
A non posse ad non esse, regula de probare;
ceara rosie sigileaza brevele apostolice sau actele din imprejurarea, ca ceva nu poate exista, ur-

de mai patina insemnatate. Se numesce asa, meaza ca nu exista. A eosse ad esse non sepentru ca cuprinde imaginea sf. Petra ca pescar. quitur argumentum: din imprejurarea, ca ceva
Annunciata, ordinul. In onoarea si sub numirea poate exista, nu urmeaza ca si exista in realitate.

Annunciatiunei s'au instituit in apus In evut Anonymus Belae regis Hungariae notarius
media mai multe ordine religioase si militare, (notarul anonim al regelui Bela), autorul celei

cum silnt: 1) ordinul Annunciatiunei de

mai vechi cronici a Ungatiei GestaHungarornme.

Savoi a, ordin onorific, instituit la 1362 de catra Cronica s a pastrat in un sing-ur manuscris dela
Amadeu VI., conte de Savoia, sub numirea inceputul_secl. XIV (din care dam act un facside ordinal colarului, reinoitla 1518 si con- mile), o copie necompleta a originalului, cuprinsacrat P. S. Fecioare sub numele de A n n un- dend numai originile Ungurilor i cucerirea Unciatiune, ce II poarta Oink' in diva de adi. gariei cu luptele urmate pana la 955. In prolog
Insemne/e acestui ordin consista .intfun colar autoral spane, ca scrierea sa este cea dintaiu crocu briliante, de care atirna icoana Maicii Dorn- nica a Ungariei asupra onginilor poporului i genului,

i constitue cea mai inalta distinctiune, nealogiei regilor ; iar mai departe (cap. 15), facend

www.dacoromanica.ro

leindigutte Itglinv01491tielv1'An9ru2fl*
cranutta Ivor ittemormr sIottoftelnulsits Tex

iNurtir twttuLf 1

ito 444etirirtmo an= unto

outtanit. tr7 otyt itridw ftettviz mintroCautan

itenciolif iffhthan InT itun medal aucit

ifst se Tanzin. atior

antetips fiitA-ontrap, " " arit inel/
I.
Wag Midtlittab tamattottanatin
*alma
slur up. er1fribrim tt6
Tat notion:or !lemur
1/417 nanvitottt saTh1

iL,ian tsit

pm& fcew

tta. er
bungatir er nfitati
qtClitvar AT* Irnaralfg_rfotor
gut biatatur* ummir term ettbtra, dotaulertsatAuet
OrgenetrO eltiv
iratiyulv tr
clualss ftr

LIttun

4= fist mir a1t2in 47, irturror datb3

41e(iv
trim diperatir.ud 4117.
er tegli fulnaruar%
Attar, dup. attur,Ap &fa farbua troarttfil.*614
%map llungzeq w infita 1nigu4td4,titoser9,1,:artf red/

bean, ytnift jiff, Inv ftitaritut*1 ali wrist imdnriV

eatusi trIttet rniliotus few a 43w it AA ladiei
&thrum. waft' ttwarainar 00)ttitof g tut' eiv
lefuniw Om" if muftis ircluterds1u wtortort art 144%

Ulat

ati) ftin

itce* valitgrus fain q(

oat. ttr( 46t =dime

1$4tatitopi3exip duty

fiaro aquito ertnii tihtuns in7

raftett6in

tattututs sul4an:401k% Ahnuotit,tt. eptunii Atja irvr

maw frir finvphaft ectifravetn.

b isettre fart= Aram*

cluottvref get* &Ito1i feztm tugnIttlituu gene lymph"

Inturescia fur gnaw:was. t 7101:11, tilt" el& oia. sag& 'eV
'butte tu4h
4ttiptta0 a= /Matte? r4111 fimputit
clo 41141M'fildicie' =dap errOto =decent Woo Vpitott
11116;11e*

cem Caneuttp inttruttunr. trIttz 1 ania56

intIVITI1"eft Ilitertaratt nartaa$CBMIZA

pu, cut fr (Iona AltaIgj Onnateetu
tettealste
bt"11UUlar
litarcnis.CJ4 vtgoothortv
La articolta ,Anonymus'.

www.dacoromanica.ro

183

Transcriere intregitA.

7-'1 "-r7rediEtus magifter Incipit prologus in gefta Hungarum.

ac quondam bone memorie gloriofiffimi Bele regis
3
Hungarie notariuf N. fuo dileCtiffimo amico, uiro
uenerabili et arte litteralis fcientie inbuto, falutem
et fue peticionif effeaum. Dum ohm in fcolari ftudio
Skl III I11111111111

fimul effemus et in hyftoria troiana, quarn ego cum fummo amore

complexuf ex libris Darethis Frigij ceterorumque au6torum, ficut a magiftris meis audiueram, in unum uolumen proprio
p
ftilo compilaueram,
pari uoluntate legeremus, petifti a me, ut ficut hyftoriam tro-

ianam bellaque Grecorum fcripferam ; ita et genealogiam regum

Hungarie et nobilium fuorum, qualiter feptem principales perfone,
que hetumoger uocantur, de terra fcithica defcenderunt, uel
qualis fit terra fcithica, et qualiter fit generatus dux Almus,
aut quare uocatur Almus primos dux Hungarie, a quo regef Hungarorum originem duxerunt, uel quot regna et regef sibi fubiugauerunt, aut quare populus de terra fcithica egreffuf per ydioma alienigenarum Hungarij et in fua lingua propria Mogerij uocantur, tibi fcriberem. Promifi et enim me faCturum; fed aliis negotiis impeditus, et tue peticionis, et mee promiffionis iam pene eram oblitus, nisi mihi per litteras

tua dileCtio debitum reddere monuiffet. Memor igitur. tue dileaionis quamuif multis et diuerfis huius laboriofi feculi impeditus fim negotiis, facere tamen aggreffus fum, que facere iuffifti,

et fecuodum tradicionef diuerfonim hylioriographorum, diui-

ne grade fultus auxilio, optimum eftimans, ut ne pofteris in

ultimam generationem obliuioni tradatur. Optimum ergo duxi, ut
uere et fimpliciter tibi fcriberem, quod legentef poffint agnofcere,
quomodo ref gefte effent. Et fi tam nobiliffima genf Hungarie
primordia fue generationis et fortia queque faEta fua ex falfis fabulif rufticorum uel a garrulo cantu ioculatonim quafi fompniando audiret, ualde indeconim et fatis indecenf effet. Ergo potius
ammodo de certa fcripturanim explanatione et aperta hyftoriarum
interpretatione rerum ueritatem nobiliter percipiat. Felix igitur Hungaria, cui funt dona data uaria. Omnibus enim horis gaudeat
de munere fui litteratoris. Quia exordium genealogie re-

www.dacoromanica.ro

184

Anonymus Lugoshiensis

Anopsia.

mentiune de o intmplare din timpul regelui nastia,

in fine expresiuni ca: si pe dusmanii

Andreiu I. (1047-1060), el adauga : cum se va lui (Bela) 'i-a dat Dumneileu de mail pana
spune in cele urtniitoare . Tot pentru timpul hu In drua de as tadi.x (cap. 64), aceste criterii
A ndreiu I. aflam citate in cronica de Buda, cartile
vechi Gesta Hungarorum , nume co Il are si
cronica lui A. Deci Gesta Hungarorum a lui A.,
care, dupa spusele autorului, cuprindea i genealogia regilor , pe cand cele 67 capitule pa-

arata invederat, c autorul original al acestei

part a cronicii era un curtean al regilor Bela II:
Geisa H. Cu Geisa II. (1141-1161), dupa
care urmeaza in bate cronicile unguresci, o

frapanta lacuna papa la Andreiu LL (1205-1235),

strafe in o sing-ura copie nu ajung nici pana la se sfirsesce aceasta parte mai veche a istorim
Geisa, tatal lui Stefan col &ant avea in ori- regilor cu caracter contemperan pentru antaia
ginal i istoria regilor, adeverita ca existenta jumatate a sed. XII Stilul ei, cu descrieri de

pentru timpul lui Andreiu I. Acest fapt este im- persoane dupa modele medievale despre istoria
portant pentru a stabili etatea autorului, chestiune troiana, cum e descrierea lui Coleman (cap. 60),
mult controversata pana acum.
infatisat ca un adeverat Thersites, are aceasta
Bela, al carui fost notar (quondam bone me- caracteristica comuna cu A., care deasemenea
morie gloriosissimi Bele regis Hungwie notarius) imprumuta descrierea persoanelor sale din Istoria
se numesce A., e numele a paint regi ai Un- Troiana a lui Dares Phrygius s. a. i notarul
gariei : B. I. la 1061-1063, B. II. la 1131-1141, lui Bela fiind, dupa spusele sale proprii, primal
B. III. la 1173-1196 si B. IV. la 1235-1270. cronicar al Ungariei, el urmeaza sa fie acel oreRoesler (Romnische Studien, Leipzig 1871) si nicar contemperan cu. Bela II. si Geisa II. Pentru
adeptii lui, intre cari mai ales Marczali (Un- timpul acestor regi cronica lui A. presinta finca
garns Geschichtsquellen ira Zeitalter der Arpaden, diferite alte criterii, pe langa inrudire cu acea
Berlin 1882), fac pe A. notar al lui B. IV.,
parte din cronica ilustrata, criterii, cari Il denota
timid din regii ca acest nume. Aceasta parere, ca notar al lui Bela II.
inadmisibila pentru mai multe criterii ale croDupa toata probabilitatea A. a saris deci cro-

nicii, cade prin faptul ca inainte de suirea pe

tron a lui B. IV. exista in Ungaria o cronica
numita Gesta tingarorwmx, din care calugarii
Dominicani s'au informat despre vechea patrie

nica sa in domnia lui Geisa II. (1141-1161),

ducand-o pan in timpul sari. Dar istoria regilor,

constatata, awn am veclut, liana in domnia lui

Andreiu I., ca urme atlate in cronica ilustrata
resariteana a Ungurilor, inainte de a intreprinde liana in domnia lui Geisa II., unica copie ne-

misianea lor predicatoare in acele parti. Extrasul completa a cronicii lui A. nu ne-a pastrat-o,
dat din acea cronica in memorial dotainicanului aceasta parte fund cuprinsa in alte cronici poRicardus din a. 1237 asupra acestei misiuni s- sterioare. Pastrarea separata a partii dintaiu o
virsite (Theiner2 Monum. Hung. I., 151) core- multamim poate imprejurarii, ca ea se deosebia
spunde intocmai au partea respectiva din Gesta de celelalte cronici, cari incep cu istoria Huniler,
Hungarorum a lui A. si presinta lucruri, cari nu adaugata pe la inceputul sed. XIII. si urznata,
se atla in alta cronica ungureasca, afara de cea dupa o scurt naratiune a venirii Ung-urilor, de
a lui A. Neputand admite ca A., concordand astfel istoria regilor. Faptul, ca istoria Hunilor lipsesce
ca extrasul dominican din o cronica Gesta Un- la A., este de asernenea uuul din argumeutele

garorum., ar fi utilisat o asemenea cronica an- pentru etatea lui mai veche. Partea pastrata,
terioara lui, ande el insusi presinta cronica sa cuprinOnd cucerirea Ungariei i luptele avute
ca cea dintaiu cronica a Ungariei: trebue sa cu popoarele aflate aici de Unguri, cu sciri mai
sustinem, ca acea cronica existenta inainte de bogate ca celelalte cronici, este importanta pentru
B. IV., cu name i continut ca cea a Ini A., etnografia i istoria Ungariei i A.rdealului pe
este ins* cronica acestuia. In conforrnitate cu timpul venirii Ungurilor. In deosebi au privire
acest fapt mai multi istorici de acum tin pe A. la istoria Romanilor din Dacia, ea este cal mai
de notar al lui B. ILL, parere sustinuta mai an- pretios isvor istoric pentru acel tiny. Autentitaiu de Engel (Commentatio de expeditionibus citatea scirilor lui A. in aceasta privinta, conTrajani ad Danubium et de origine Valachorum, testata de Roesler si adeptii sei, se confirm
Vindobonae 1794) si Pray (Historia regum Hun- prin cercetari mai recente. (R ohonyi, A hongariae tom. I., Budae 1801). Dar argumente di- foglals trtnete, Budapest 1895.) Editiuni:
recta pentru timpul acestui rage lipsesc.
Schw an d tn er, Scriptores rerum Elangaricarum
Sciind insa, ca cronica lui A. cuprindea si I. Endlicher, Momunenta AI padiana. Floriaistoria regilor, probabil pana in timpul sea, n us, Historiae Hungaricae fontes domestici I.
trebue cercetat daca in celelalte cronici ungu- A c a d. U n g., Bla kiraly nvtelen jegyzejnek
resci nu se afla iirme din acea parte a cronicii knyve a magyarok viselt dolgairol, Budapest
$i, prin aceasta, indicii pentru etatea autorului. 1892, ca traducere si facsimile.
[D. On.]

In aceasta privinta ne surprinde faptal ca in

Anonymus Lugoshiensis, autorul necunoscut al

cronica ilustrata ((Jhronicon pictuni, ed. Florianus, vocabularului intitulat Dictionarium ValachicoHistoriae Hungaricae fontes domestici, vol. II.), Latinumg; (v. ac.) dupa Hasdeu (Etym. M. Rom.

scrisa in a. 1358 dupa isvoare mai vechi, partea p. 3113) a fost un Banatan din largos si a trait

In a doua jumetate a seclului XVII.

care 'i-a urmat in domnie, are cu total caracAnophthalmos, lipsa inscuta a bulbului (global
terul contemporanitatii. Vedita prtinire a cro- ochiului), de regula in ambele parti.
nicarului pentru acesti doi regi, ostilitatea lui
Anoplotheriu, gen de animate antediluviane
despre domnia lui Bela II. si a fiului sari Geisa

fatisa in contra regelui Coleman (care orbise pe (periodul tertiar) din grupa pachidermatelor (s. e.
Bela II. i tatal seu flaws) si in contra fiilor hippopotamul).
[M.]
soi Stefan H. si Boris in toata cronica sia- Anopsia, orbire. 0 chiul, care nu permite congurul cas de nedevotament i lua fata cu di- ducerea, se socotesce orb. Ori ce causa care opresce

www.dacoromanica.ro

inorchla

185

Anteflexio.

intrarea luminei In ochiu pan la retina memAnson, George Lord, (1697-1762), celebru
brana din fundul ochiului, pe care se imprima admiral engles. Principalul fapt de arme allui este
imaginele luminoase, i ori ce causa, care a des- capturarea unei escadre franceze, comandata de
fiintat partea nervoasa a ochiului (retind, nerv Jonquire (1746). A fost ministru de marina (prim

optic, ori central vidual din creer), este o causa lord al admiralitatii) in auii 1751 pana 1756, apoi a
de orbire.
capatat titlul de Admiral al Flotei. [Constant B.]
Anorchia, lipsa testiculilor.
Anta, (lat.) stilp lipit de zid, avand o sectie
Anorexia, lipsa apetitului, un simptom constant dreptunghiulara putin evita. Cate odata la si
la morbii cronici de stomac.
numele de p ilastru; acest nume insa se aplica
Anorganic, fara organe, fara viata; corpurile mai mult la un stilp liber de zid ca si o coanorganice nu se deriva nici dela plante nici loana, insa cu sectie patrata in lee de circulara.

dela animale, ci sfint sub stante minerale.

Anorganologia, invtatura despre substantele

anorgamee; aicea apartine min er al og i a, g e o -

logia, chemia anorganica.

Anormal, abnorm, ce se abate dela regula.

Anorthoscop, (grec.) aparat optic, inventat de

fisicianul belgian Plateau (1836). A. consista din

dou discuri asedate unul asupra altuia, col de

asupra intransparent, dar strataiat de aperturi,

al doilea transparent; mire discuri se afla o

Antacida, (lat.) medicamento, cari reduc acreala

in stomac, intestine etc.

Antagonism, resistenta, opositiune. Antagonist,

contrar, protivnic.

Antalkida, un spartan viclean; pacea lui A.

(387 a. Chr.), incheiata cu interventiunea lui
intre Persia si statele eline, puse capet res bol ului c or intie 5i stipula, ca orasele grecesci din Asia mica s remana in atirnare de
imperial persic, iar celelalte state eline sa re-

icoana schimosit. Daca inapoia aparatului se mana antonome. Cu executarea acestor stipulapune o lumina si discurile le invartim cu re- tiuni f incredintata Sparta.
pegiune in directiune contrara, pe langa o anuAntananarivo, capitala insulei Madagascar.
mita celeritate de invrtire, iinagmea, prin aperAntaos, dupa mit. greed fiul lui Poseidon on
turi, se va ved regulata. Causa zace in durata Gin (pamntul),. a fost un uria.s din Lybia. Pe
impresitmii.
straini Ii silea ca sa se lupte cu el, dar atingand
Anortita, mineral, plagioclasul cel mai basic, pamntul (pe mama sa) capeta puteri none, pi
foarte bogat in calciu; mineral constituent al pe toti luptatorii Ii omoria. Hercules in lupt
multor roce eruptive, s. e. diorite, diabase, ga- 1-a apucat i 1-a tinut tot sus in aer pana ce
brouii, basalte etc.
1-a sugrumat, si nu 1-a lasat ca sa atinga paAnosmia, fipsa simtului pentru mires, este mntul.
[Atm.]
snu inascuta sau o urmare a paralisiei nervului Antaphrodisiaca, remedii pentru domolirea
olfactoriu. Se arata si la catar de nas, isteiie etc. poftei sexuale (bromul de potasa, camfor).
Anost, (grec.) neplacut, nesarat, fara gust.
Antarctic, termin astronomic, sub care InteAnquetil-Duperron, Avram Hyacinthe, orien- legem regiunile din apropierea polului sudic. V.
talist, n. 1731, 1805. La 1755 merse in India Arctic.
dupa reintoarcere isi publica studiile sale in
Antares, numele unei stele duplo de gradul I.
mai multe opuri, intre cari: *Recherches histo- In constPlatiunea seorpionului cu rectascensiune
riques et gographiques sur
*nude en 2450 21' si declinatiune sudica 260 8.5'. Se nurapport avec l'Europet ect.
mesce A. (contra-Marte) din caus ca lumina sa
capitala cercului ba- rosietica seamna cu a planetei Marte.
Ansbach, (Onolzbach
varez Mittelfranken, langa Rezat, 15,000 loc.,
Antarthritica, medicamente iinpotriva potirguri insemnate de cal i vite. Mai inainte a dagrei, artritei unce.
fost capitala p rin cip a t ului A., care (1362) Ante, (lat) prepositiune = inainte.
a ajuns in posesia burgravului Friedrich V. de
Antecedent, anterior, ce precede. In a ri t m eNiirnberg, si dela despartirea de Baireuth (1398) ti c a se numesce A. membrul prim in o ra-

se numia teara de sub munte. La 1415 a fost tiune, precum 5 In ratiunea : 5: 3; al doilea
unita Cu Brandenburgul, insa dupa o mai lunga
unire cu Baireuth, la 1603 a devenit iari principat independent. Margravul Karl Alexander
ceda principatul la 1791 Prusiei; la 1807 deveni
posesiune franceza, iar mai tardiu. bavareza.
Anse, (pron. Angs) eras in depart. francez
Rh8ne, arondis. Villeiranche, 2000 loc. Aci s'au
tinut mai multe sinoade (1075 sub Grigorie VII.,
1298 sub Bonifaciu VILL)
Anselmus, v. Canterbury.
Ansgar, (Anfar), sfant, apostolul Nordului
n. 801 In Picardia, 1. 865. Chiemat de imperatui
Ludovic ca monach din manastirea Corvey, a

membru (3) se numesce consecent.

Antecedenta fi consecenta, (lat.) expresiunea
raportului de dependenta, ce se constat: real,

intre causa ai efect; formal, intro ratiune ai

consecenta. In logicti se numesce antecedenta

subiectul, daca din acela reiese predicatul de

sine. La un silogism premisele sant antecedentii,

conclusiunea consecenta. In gramaticd: un sub-

stantiv ori un pronume pers., la care se refe-

resce un pronume relativ, Inca este antecedenta.

In stilul periodic, protassa se considera ca antecedenta.

[Pl.]

Ante Christum, (Ante Christum natum) inaintea

predicat Evangelia cu mare succes in Dane- nascerii lui Christos.

marca ai Svedia, unde infiinta si o scoala de
Antedatare, a pune la scrisori un dat anterior
i la 831 antaiul archiepiscop de Ham- timpului, in care se fac.
misionar'
burg,
central pentru misionarii peninsulei scanAnte diem, inainte de cliva fixata, inainte
dinavice, iar la 848 a fost strmutat la Brema. de vreme.
A trait in toata viata din lucrul manilor salo.
Antediluvian, ce a existat inainte de potop.
Bio.grafia lui v. in *Monument% Germaniae his-

toilette tom. II. si de Tappehorn (1863).

Anteflexio, (lat) incovoiarea, incarnirea mitrei

inspre inainte.

Enciclopedia roman& Vol. 1,

13

www.dacoromanica.ro

186

Ante meridiem

Antheredie.

resboiu). A. au fost ostasi alesi, inzestrati cu diAnte meridiem, a. in., inainte de aineadi.
Antemetica, medicamento in contra versarii. ferite privilegii.
Ante terminum, (lat) inaintea terminultd,
Antena, marina. V. Bompres.

Antenagiu, dreptul celui antaiu nascut, in ve- inainte de diva sau limpid statorit.
chime introdus in genere, mai cu sama la popoaAnteversio uteri, v. uterus.
rele nomadice pe timpul.patriarchilor. Antial naAnthela, oras la intrarea Thermopilelor. Local
scut e mostenitorul averii, el e capul familiei, de el de adunare al Amphiktyoniilor.
trebue sa asculte ceialalti frati. Acest drept '1-a
Anthela, inflorescenta ca aspect neregulat

viindut Isav (Esau) fratelui seu mai mic Iacob fara contur general precis dela unele plante
pentru un blid de Elite. Forma moderna a antena- (Spiraea ulmaria, S. filipendula, difeiite Jungiului este maioratul (v. ac.) [Dr. Lemny.] cacee). A. este considcrata ca o cima maltipara
(polichasium), ale carei axe de diferite ordine
Antene, (zoo!.) mustetele dela raci, insecte
miriapode; ele servesc la pipait i uneori la ies la niveluri deosebite dupa axa de ordin
miros. 0 antena se compune din nisi multe imediat inferior, si cari scad in numer si despiese articulate 'intro dinsele; forma A.-1er la voltare catra partea superioara a inflorescentei.
insecte este foarte variata (filamentoasa, pecte- Acest fapt face pe unii botanisti sa considere
A. ca o forma de panicul cu axe scurtate, in
nata, in forma de ghioaga etc.)
Antennaria R. Br., (botan.) gen de plante care axele externe se ridica mai sus ca cele indioice, altcum foarte inrudit Cu Gnaphalium L. terne. (Cf. Eichler, Bliithendiagram me I; Pax, All[V.]
(v. ac.) din familia Compositelor, tribul Inuloideae. gemeine Morph. d. Pflanzen, pag. 156.)
Anthelmintica, medicamento, cari sau omoarii
In tenle romane se afla adese specia: A. dioica

Galin. A. plataginea R. Br., A. margaritacea parasitii intestinali (limbrici etc.) sau ii ametesc,
R. Br. s. a., se cultiva la noi in gradini sub inlesnind astfel delaturarea lor prin leacuri purgative. Filix mas, Punica granatum, Kousso,
numele de im or t el e (v. ad.)
[A. P.]
Antenor, dupa povestirea lid Omer a fost cel
mai intelept betran din Troia, care mereu sfatuia
pe Troiani ca sa se impace cu Grecii, estradand
pe Elena; o versiune insa spune, ca el ar fi
tradat orasul. Dupa deramarea Troiei s'a ref ugiat
cu Henefii (Venetii) in Italia, unde a intemeiat
orssul Patavium (Padua).

Santonin etc.
Anthem (engl.) composititine Insericeasca ca

un text biblic, introdusa in biserica anglicand

catra sfirsitul sed. XVI., lua o importanta desvoltare mai ca sama prin Purcell si Handel. In
Francia A. e o specie de dans popular, serba-

torind sosirea primaverii.

Anthemis L., (botan.) gen din familia Composeelor, tribal Anthernideae, cuprinde plante
erbacee, anuale sau perene, mai adesea odorante.
Sfint cunoscute vr'o 80 de specii, respandite prin
si Asia occidentala precum i prin Africa
labei a doua dela capetul cuvntului, deci a treia Europa
boreala. In partile noastre creso mai multe specii,
silaba dela capetul ctivntului.
intre cari insemnam pe A. tinctoria L. numita
Antequera, eras in provincia spaniold Malaga popular Iarba de perina, Floare de pe(Andalusia), ca. 30,000 loc. Mare industrie de rina; A. arvensis L., vulgar Romonita de
metasa i bayetas (flanela).
camp; A. Cotula L. (Maruta Cotula DC.) nuAnterior, in dreptul cambial: emitentul
mita de popor Romonita puturoasa sau
persoanele, cari mai nainte au iscalit cambia si Marariul can elui etc. Unele specii de A.
prin sceasta s'au obligat in calitate de giranti sfint cultivate prin gradini ca plante ornamensau garanti (avalisti) ai emitentului, ori ai gi- tale, asa este A. nobilis L., A. purpurascens
rantilor, se numesc anteiiori atat fata de acela, DC. etc. A. nobilis L. se intrebuinteaza in mecare a girat-o sau a garantat-o mai tardiu, cat dicina din causa proprietatilor sale stimulante,
fata de acela, care o posede in calitate de antispasmodice, datorite oleului esential ce congiratar. Sub A. unui posesor cambial se intelege fine; aceasta plant este in acelasi timp febriseria intreaga a girantilor (indosantilor) dela ne- fuga, din causa unui principia amar. A. tinemijlocitul girant al posesorului cambial pana la toria L., dupa cum arata i numele, contine o
emitent, care anca, intra in sirul anteriorilor
substanta coloranta (galbena), ceea ce face sa se
e responsabil. (Cf. I. Socaciu, Dreptul cambial,
cultive in unele locuri.
[Z. C. P.]
Pag. 67.)
Anthers, (grec. inflorit), in botan. munele porAnteriores, (lat) inaintasi, predecesoii, stra- tiunii terminale a staminei, in care se desvoalta
buni. Anterioritate, prioritate in limp.
firele de polen (microspoii) si care s'a numit
Anteriu sau antereu, haina teraneasca lungd astfel, pentru ca devine visibila cand floarea o
pana la bran, incheiata de sus pana jos cu un inflorita (v. S t a mi n a).
[V.]
rand de bumbi, inflorita la piept, guler i maneci
Antheredie, in botanicd organul care da direct
cu gaitane de diferite colori, cu maned strimte nascere la elemental sexual barbatesc. Se desinspre capet, uncle se incheie prin trei bumbi. voaltd prin urmare nuniai la plantele, cari
Tot A. se numesce i haina, ce o poarta preotii se reproduc pnin fecundatiune heteroganiti
sub jubea, lunga pana jos.
anume: Peronosporeele, Saprolegnieele, MonobleAnteros, in init. greca fiul lui Ares cu Ap h ro- pharideele, dintre ciuperci; Vaucheria, Volvox,
d i t e. Pana ce Eros (la Romani Amor) e deul Eudorina, Sphaeroplea, Oedogoniee, Characee,
iubirii, mai ales in mima femeii, A. e cieul de Cutleriee, Tilopteridee, Dyctiotacee, Fucacee
iubire, aretata din partea barbatului. [Atm.]
Floridee, dintre alge ; la toate Muscineele, CrypAntesignani, in legiunile roman() numele acelor togamele vasculare i Phanerogamele. A. poate
ostasi, cari aveau sa apere Isigna (semnele de fi constituita dintr'o singura celula sau dintr'un

(lat.) prevenire (v. ac.)

(lat) decoratiunea paretilor
frontali i laterali ai altarului.
Antepenultima, (lat) silaba ce premerge siAnteoccupatio,
Antependium ,

www.dacoromanica.ro

187

Antherozold.

complex de celale. Cnd A. este formatii dinteo

celul, are forma sferica (Floridee, Dyctiotacee);
ovala (Volvox,Fucacee); turtita ca un disc (Oedogoniee) ; alungita (Monoblepharis); arcuit (Peronosporee, Saprolegniee), sau intoara in forma
de corn de berbec (Vaucheria). Tot dintr'o sin-

gurrt celula e constituitti A. la Phanerogame

sferica si externa la Gymnosperme, arcuita si
interna la Angiosperme. Ori care ar fi forma,
A. monocelulara este constituita dintr'un invelis celulosic sau mai rar albuminoid (A.ngiosperme), un confinut protoplasmic, fin granulos, incolor sau colorat in verde sau galben

serrulata); si b)dintr'o porfiune umflati terminali

(A. propriu disa) formata dintr'un singar sir de
celule suprapuse, producnd fiecare prin 4 bipartilii succesive 8 celule 'name ale Antherozoizilor (Cutleriee, Tilopteridee) san e formatd dintr'un nveli si dintr'o parte centrala.
poate fi constituit dintrtim strat de celule poligonale (Muscinee, Equisetum), sau din opt celule
tabulare (clape sau scutele) dispuse ca quadrantele

unei sfere (Characee), sau din 8 celule dispuse

2 la basd, 4 pe laturi pi 2 la virf (Selaginella),
sau din 4 celule, 2 ventrale si 2 dorsale (Isates),
sau din 4 celale laterale semlinelare, suprapuse

(Alge), umplnd complect cavitatea A. sau mai In 2 inele si o celula superioara ca un capac
rareon Maud in interior la pentru una san (Osmundacee), sau din 2 celule laterale melare
mai multe hydroplaste (Sphaeroplea), in fine suprapuse si o celul capac (Pteris serrulata,
un nucleu, adeseori foarte mare (Angiosperme) Gymnogramtne, multe Asplenium) sau dintr'o
sau un punier variabil de nuclei (Peronosporee, celula lateralit inelar pi o celulti capac (A4eimia).
Saprolegniee, Vaucheria). A. monocel ul a r a Porliunea centrala este formatti dintr'o celta
provine direct din aparatul vegetativ i poate centrala (Ferige, Equisetum, Muscinee), saa din
representa un articul din corpul plantei (Sphae- 2 celule (Isotes), sau din 4 celule (Selaginella),
roplea), sau un articul care se formeazd pentra cari produc prin divisiuni repetate celulele mu.me

acest scop (Monoblepharis, Vaucheria), sau o

celula a thalului (Volvox, Oedogonium), sau
extremitatea unor ramuri simple ori pufin ramificate (Peronosporee, Saprolegniee) sau a unor
ramuri foarte ramificate (Floridee), sau in fine
a unor peri ramificafi (Fucacee). Ele pot fi isolate

ale Antherozoizilor; sau porliunea contralti e

formatO din 8 celule a1ungite in forma de mner

(manubrium) libere intro ele, lipite cu un cap

pe mijlocul unei celule de ale invlisului (scutelum) si ca celalalt cap intors spre central I.,
unde se termina fiecare cu cte o celulit (cap),
care poarta la rtindul lor 3-8 celule mici (capete secundare), cari la andul lor poart ate
3-5 filamente lungi, formate din celulele (ate

(Vaucheria, Peronosporee etc.) sau alaturate in

pir pedogonium) sau in suprafefe (Dyctiotacee)
ori in buchete (Floridee, Fucacee) i in aceste
din urma casuri pot fi externe, neinvelite (Flo- 250) muffle ale Antherozoizilor (Characee). A.

ridee) sau inchise in nisce addnaturi ale tha- multicelulard intern este format./ dinlulai, numite conceptacule (Dyctiota, Fucacee).
Sau A. monocelulara nu provine direct din aparatul vegetativ al plantei, ci dintr'o mica planta
barbdteasca (prothal) esita ea insasi dinteun
spor (microspor) si in acest cas produand o

tr'una (Marattiacee, Lycopodium) sau 2 (Ophioglossee) celule centrale, cari produc celalele
mume ale Antherozoizilor pi dinteunal (Marattiacee, Lycopodium) sau 2 pphioglossee) strate

gonium). Ori ciun ar fi A. monocelularti, poate

da nascere unui singur Antherozoid mobil (unele
Oedogonium, Bulbochaete) ori imobil (Floridee)
sau unui numer mai mult sau mai pufin mare

aparatului vegetativ ordinar (Cutleriee, Muscinee)

pi pot fi isolate (Ricia, Iungermaniee) ori adunate
In suprafefe (Cutieriee, Tilopteridee) ori pe conceptacole de forma si origine diversa (Marchantia,

singurI A. (Phanerogamele) ori 2 A. (Marsiliacee,

Salviniacee) sau prothalul este esit dintr'un zoospor (androspor) si in acest cas produand un
numr variabil de A. (Bulbochaete, unele Oedo-

de celule superficiale, cari inchid la partea superioara cavitatea A. Parefii laterali si cel basilar sunt formali de celulele vecine ale aparatului vegetativ. On care ar fi structura lor, A.
multicelulare resulta dints'o celulki periferia a

de Antherozoizi mobili (Monoblepharis, Vaucheria, Muschi), sau A. multicelulare provin dintr'o

Sphaeroplea, Volvox, Fucacee, Salviniacee, Mar- celula periferia a aparatului vegetativ (prothal),
sihacee) ori imobili (Dyctiotacee), sau in fine ce resulta din germinarea sporilor (Ferige, EquiA. da nascere unui tub fecundator, prin care setum, Lycopodiurn) sau a microsporilor (Lsotes,
se conduce protoplasma si nucleul bdrbatesc Selaginella), provenif ei in5i5i (spori si micro(gonatoplasma) la elemental sexual femel (Pero- spori) din aparatul vegetativ ordinar, frunzos.
nosporee, Saprolegniee, Phanerogarne). Cnd A. A. multicelulare dan in totdeuna nascere unui

este formata dinteun complex celular, poate fi numr oarecare, adesea foarte mare, de Anextern, i in acest cas deficit. (Characee, therozoidi.
[V.]

Sphagnum, Buxbaumia etc.), semisferica (Ferige,

Antherozoid, in botanica desemneaz elemental
Equisetum, Selaginella), oval (Hepaticee, Isates), sexual barbatesc mobil si in acest cas provdut
alungita (Muschi), cilindracee (Cutleriee, Tilop- cu cili vibratili, sau iinobil si in acest cas lipsit

teridee); ori A. poate fi interni

si

in acest de culi vibratili, eari se desvoalta in antheredie,

de ande este pus in libertate la maturitate.

cas sfenca sau emisferia (Marathiacee, Ophioglossee, Lycopodium). A. multicelulara externa

este constituita din dou prfi: a) dintr'un picior
format de o celula (celula basilani sau basalii)

Chid A. provine dintr'o antheredie unicelularl,

represinta tot sau numai o parte din confinutul
antherediei (dupa cum ea a produs numai unul
asezatii in interiorul aparatalui vegetativ, pe care sau mai multi A.); iar cnd A. provine dintr'o
se desvoalta A. (Ferige, Equisetum), ori crescut antheredie pluricelulard., atunci el represinta in
In interiorul A. (Characee) sau piciorul mai malt totdeuna intreg confinutal unei celule mume
ori mai pufin a1ungit e format din 1-4 siruri (a Antherozoi)ilor) resultata din divisiunea cede celule (Cutleriee, Tilopteridee, Muscinee) sau lulei sau celulelor centrale (v. Antheredie). A.
piciorul lipsesce (Gynmogramme sulfurea, Pteris se desvoalt prin renovafie celularti (v. ac.) to-

www.dacoromanica.ro

13*

188

Anthesa

Anthocyanina.

tala sau parliala, adeca tot continutul celulei extremitatea posterioard a A. data iositi din
mume sau al antherediei monocelulare, on fie- antheredie, A. se misca, cu ajutortil cilitor,
care parte din continutul ce este adunat in jurul foarte repede in lichidul ambiant (apa) deunui nucleu din antherediite monocelulare, can scriind o linie spirala (A. spiralati) sau un con,
produo mai multi A., se contracteaza eliminand a carui basa e descrisa de extremitatea postemai toste substantele nutritive (fire de anudon, rioara, lipsit de cili, a A. Cand A. presinta

hydroplaste etc.) aglomerate in protoplasma celulei mume sau a antherediei monocelulare,

conservand foarte putine din ele sub forma de
granule sau de visicule destinate a nutr A. in

un cil posterior, atunci aeesta servil pentru carma,

iar cel anterior pentra miscare. (V. fecunda-

tiunea heterogamica.) (Cf. Schacht, Die Spermatozoiden in Pflanzenreich. 1864; Rose, Ann.

scurtul timp, in care se bucura de o vitalitate acad d. Sciences, Paris 5

T VII. et Bull.
proprie. Cand A. sant imobili (si in west cas Soc. bot. de France 1864-65;
ser.' Strassburger,

le putem da numele de antherospori) continutul Jahrb. far wiss. Bot. VII.; Guignard, Revue geantherediei sau portiunea de continut, din care nerale de Bot. I., 1889.)
[T.]
provin, se dispune ca i inteo celula (de care
Anthesa, periodul normal de inflorire a plannici nu se deosebesc decat prin lipsa unei mem- telor. Pentru plantele cari creso in Romania
brane), adeca imprejurul unui nucleu central si provinciile eircurnvecine, A. corespunde in
foarte aparent si de forma sferica sau ovala, general cu prima jumetate a periodului de vedupa cum e si corpul A., se aseaza protoplasma getatie anuala. Incepe primavara, in Februarie
inteun strat continuu, i cu un aspect mai mutt sau Martie (multe Liliacee, Ranunculacee, Papasau mai putin hialin (Dyctiotacee, Floridee). Cand veracee etc.) i sfrsesce cu prima jumetate a
A. sant mobili (Antherozoidi propriu disi), adecd lunei Lille. Sant insii unele plante, a caror A.
cand presinta un corp i cili vibratili, atunci eon- are loe toamna (Colchicum, Gagea etc.) A. depinde

tinutal celulei mume sau portiunea din con- de condiliunile exterioare. Ea este accelerata
tinutul antherediei unicelulare, din care deriva,
se dispune in chipuri foarte diferite, cari reaminteso foarte putin san nu reamintesc de loe
dispositiunea dintr'o celula. Astfel A. mobili pot
fi: ovali sau triangular, cu un lung cil posterior
(Monoblepharis); conici, cu extremitatea postericara umtlata, rotundita, pi ca extremitatea anterioara aseulita, hialina, cu un punct rosu lateral (asa numitul ochiu) i cu 2 cili vibratili la
virf (Sphaeroplea, Volvox, Eudorina) in forma

cand planta este slab nutritd, precum si de caldura si uscaciune. Din contra este intarcliatd
cand planta este bine nutrita, sau e in frig ori
prea mutt adata. Pentru aceeasi planta A. variaza cu latitudinea. Dupa indicatiunile lui
Sehabler fiecare grad de latitudine ar intarclia
A.. ca patru (Phi In raport cu virsta plantei A.

poate s alba loe in primal an de vegetatie

(plante anuale), sau in al 2-lea an (bisanuale),

sau dupa mai mal ti ani (lurianuale). Ea poste
unui con intors in arc, ca 2 cili anteriori (Se- sa aiba loe numai odata in viata plantei (monolaginella), ovali, elipsoidali ori piriformi, avend carpice) sau de un nutner de ori nelimitat (plante

pe o lature catra extremitatea anterioara sau polycarpice).

catra mijlocul corpului un punct rosu in dreptul

[V.]
Anthocyanina, substanta coloranta, azotoasd.

canna se insera 2 cili, unul dirigiat inainte, Se gasesce in disolutie in hydroplastele celulelor
altul inapoi (Vaucheria, Tilopteridee, Fucacee,
Cutleriee), ovati cu foarte numeropi cili dispusi
In lungul unei circomferente i formand un fel
de guler mobil in jurul extremitatii anterioare
a A. (Oedogoniee); sau in fine A. au corpul alungit

subtiat ca un fir pi resucit in spirala, cu o

spira si 2 cili vibratili la caput anterior (Hepaticee), cu mai multe intorsaturi de spira i cu
2 cili (ktuscinee, Lycopodium) sau cu mai multe
spire si cu numerosi cili inserati in smoc la ex-

tremitatea antenoara ori pe prima jumetate de

spira (Ferige, Ectuisetum, Hydropteridee, Isoetes).

Corpul A. este in totdeuna constituit numai din

nucleul celulei mame sau dinteunul din nucleii
antherediei (afara de Monoblepharis, la care corpul

A. e format si din protoplasma), care se alungesce (pentru A. eliptici i ovali) sau se almagesce subtiindu-se la un cap, remanend drept (A.
piriformi i conic ori curbandu-se (A. conici
arcuiti), sau nucleul se alungesce subliindu-se

din fiorile, fructele, tulpinite sau radacinele colorate in rosu, violaceu, violet sau albastru. Variatiunea de coleare se datoresce reactiunei sucului hydroplastelor. Cand sucul e alcalin A. e
albastra sau violeta, and snout e acid A. e rosie.
Experimental se dovedesce acidifiand sau alcalinisand extractul apos de A.. (din sucut de sfecla
ropie, varza rosie, fiorile de pansele etc.) Inteun
exces de alcali, extractul apos devine verde. A..
se pare cd se desvoalta in plante dintr'un tanin
incolor (cf. Wigand, Die rothe u. blaue FM-bung
etc. Bot. Hefte II. 1887; Pick, Bot. Centralblatt
Bd. XVI.) sub intluinta mai ales a luminei. De
altfel rolul A., cat s'a putut doved experimental,
este multiplu. Asa A. servd: 1) ca parasol, pentru
a protege partite verdi ale plantelor contra lu-

minei solare prea vii (de aceea se desvoalta:

In ramurile si frunzele tinere, cari apoi devin
verdi; pe fetele frunzelor, ratnurilor pi fructelor, cari privesc lamina etc.); 2) pentru a

In tot lung-ul sea si se resucesce ea un rae de transforma razele luminoase ale soarelui in raze
soos dopi (A. spiralati); iar protoplasma celulei catorifice, (de aceea se desvoalta uncle tempemuine sau portiunile de protoplasma adunate in ratura e seaduta: primavara in frunzele pi rajurul nueleilor din antherediile monocelulare, se murile, eari incep a se desvolta ; toamna in
desfac, in partea lor periferica, in fire sublin frunze si extremitatile ramurilor; in frunzele
lungi, cari constituesc cili vibratili ai A., iar plantelor perene, cari persista si iarna, cum:
In partea ion centrala constituesc o vesicula Sempervivam tectorwn, Hedera Helix, Mahonia
apoasa, cu putine granulatiuni, si care se desparte aquifolium etc.; pe fats inferioara a frunzelor
de corpul A. dad acesta iese afara din anthe- unor plante ca Hydrocharis Morsus
Cyredie sau dupa ce a fost purtata catva timp de clamen Eurpaewn; pe fata inferioard
ranee'
a frun-

www.dacoromanica.ro

Anthodium

Anthrae,osis.

189

zelor calor mai de jos, despre pmnt, la diAntologion, (grec) ftwilegiu, carte littugica, in
ferifi arbori i arbusti; in fine la plantele de care se cuprind escerpte din cntarile solemne
campie cand se cultiva in munfi, precum si la prescrise la serbatori mai alese, precum si rumai toate plantele alpine); 3) peutru a inlesni brico sau tipicul acelor chntari sacre.
transformarile i deplasarile substanfelor plastice in fasciculele conductoare, (petiolul i ner-

Anthos, (grec) floare.

Anthoxanthina, substanfl coloranta vegetala,
vurile de Salix, Polygonum Fagopyrum etc.) rosie sau galbena-roscat& Se gasesce impregA. apare Inca marginind ranele san partite bol- nInd chromatoforii (v. ac.) in forma de discuri
nave al frunzelor i fructelor, precum si la rotuulite sau colfuroase ori stelate, din fructele

multe plante constituind varietah rosii (s. e. fagul carnoase (boabe = bace) colorate in rosu (patlagele
rosu, alunul, sorbul, varza, sfecla etc.), fara
ardei, fragi, scoruse, in fructele de Lychun,
se poata insa spune causa aparifiei sale. Acelasi Lonicera, Solanum dulcamara etc.), din antherelucru, dind A. apare la iutuneric (in florile de diele rosii dela Characee i Muschi, din arilut dela
Crocus vernus, Scala sibirica, Tulipa gesneriana, Taxus baccata etc. Se poate extrage cu alcool.

cultivate la intuneric, si natural in frunzele in- Solufia alcoolica presinta un spectru identic cu

terne din capa-fina de varza rosie, in parenchimul al chlorophillei, din care si provine A., de oarece

intern din radacina de sfecla etc.) (Cf. Kerner la inceput fructele sfint vercji, colorate prin
v. Marilaun : Pflanzenleben II. pag. 504; K ny, chloroplaste, i numai cand fructele se coc den in
Atti del Congress Botanico internazionale di rosii, chloroplastele devenind chromoplaste cu A.
Genova 1892.)
[V.]
Odata desvoltata in planta, A. nu mai incearca
Anthodium, nume botanic special aplicat pentru nici o transformare ulterioara. Ea serva pentru
capitolul Composite (v. ac.)
a pune in evidenfa fructele, ca sa fie veclute
Anthologia, (grec) in botanica: descrierea rancate de animate. Aceasta pentru asigurarea
florilor, colecfiune de flori sau aretarea semniinlesnirea desiminafiunii seminfelor. (Cf.
ficafiunii lor alegorice. In inf eles figurat: Colec- Courchet, Anuales de Sciences Naturelles, Paris.
fiuue de poesii. Grecii s'au ocupat de timpuriu 7. srie, tom. 7.)
[V.]

cu adunarea de inscripfiuni, necesare la com- Anthoxantum, (botan.) gen din familia Grapunerea istoriei. Poetul Meleagros din Gadara mineelor, tribul Phalarideelor, cuprinde plante

(Siria) a fost primul, care a cuprins (cam la aromatice cu panicula terminala, cu ramurele
60 a. Chr.) in o cununa epigrame i poesii scurte si spicule dese. Spiculele snt uniflore.

erotica de ale lui pi de alfi 46 autori (Archilochos Glumele inferioare 2 persistente, acute, mucroAlkOos, Anacreon, Simonides, Sapho, Erinna etc.) nate sau cu arista de tot scurta, cele 2 interAlta colecfiuni au facut Diogenianos din Hera- medic dorsal sau basilar aristate. Floarea confine
cleia, Straton din Sardes, apw Agathias (sed. VI. numai doue stamina. Speciile acestui gen erase
d. Chr.) Din aceste col. perdute a extras in sed. X. mai ales in Europa, una se afla i in Asia si AmeConstantinos Kephalas din Constantinopole cele rica temperata i boreala. A. odoratum L. e resmai reusite producte intr'o A. noua, din care a pilndit in Romania pe cOmpii i pasuni pretuaflat Salmasius la 1606 un manuscript complet tindene pfina In regiunea alpinI si e cunoseut sub
In o biblioteca din Heidelberg (edat mai in urma nwnele de p a r agina sau vif elan [A. Pr.]
la Paris de Diibner, 1864-72, 2 tom. Antho- Anthozoari, (coralieri), clasa din coelenterate
logia graeca etc.) Traducfiuni germane au facia (zoophite), cuprinde animate cari traiesc in mare
Jacob in Viafa i arta betranitor (Gotha 1824) ea persoane isolate (resale de mare, actinia), sau
si Herder. Cuprinsul acestei A. este foarte variat In colonii arborescente ca coraliwii (v. coraliul).
(preste 300 autori) i formeaza o comoara nepreAnthracen, (Paranaftalina, Reten), o hidro-

tuna atilt in ce privesce limba, istoria i mora- carbura ce se afla in gudroanele obfinute la
vurile Elinilor in diferitele perioade, cat si din destilafinnea carbunilor de piatra (0-50-1%), din
punct de vedere poetic. Ea ne-a pastrat producte, cari se extrage prin destilafiune fracfionata ; (prope cari alictun nu le-am cunoasce. Dupa modelul ductele ce destila intre 270-300C. dau o massa
grecesc s'a format si o A. latina. Basa a pus-o cristalina, A. brut). A. servesce la fabricafiwaea
losif Scaliger cu Catalecta veterum poetarutne alizarinei artificiale, de mare importanfa in(Leiden, 1573, 1595 si 1617). Dupa el P. Pi- dustriala.
thus Epigrammata et poem atavetera e codicibus
Anthracit, carbune fosil confinInd mai mult
et lapidibus collecta. (Paris 1590, ultima data de 900/, carbon; luciu vitros, chiar ceva metalic,
Genf 1619.) Colecfiune bogata, dar pufin critica, coloarea e un negru cenusiu, casura concoidala;
este: A. latina de P. Btumann jun. (Amsterd., arde greu, fara fwn, cu flacara slaba, da inca o
1773, 2 tom.) Meyer a cercat a separa produc- caldura intensiva. Greutatea specifica e P4-1.7.
tele vechi de cele noue in A. vetertun latiuorum Duritatea 2-2.5. Se gasesce in strahui, cuiburi
epigrarnmatum etpoematual (Lipsca, 1835,2 tom.) sau lentile in situric, devonic, carbonifer sau
Prima colecfiune critica e *A. latina de A. Rieses, permic ; insofesce uneori ulia. Alpii, Carpafii ro-

(Lipsca, 1869-1870) ea 942 poesii pastrate in

inanuscripte. Valoarea artistica a acestor producte e diferita. Undo slant adeverate margartare de poesii latine, altele mediocre si rele.
&Whaler promite o colecfiune de inscripfiuni me-

trice. Bogata in A. este literatura arab a, persica

tarceasca. Cunoscuta e Hamsa araba. Psaltirea
finca e o antologie. Din literatura romana merita
amintire Antologia de I. Manhu.
[Dr. E. Cristea.]

(Schelea, Dragoesci, Stancesci), Banal,

giseminte mari in Rusia, China, Pennsylvania,
mftni,

Rhode Island, Massachusets. Combustibil foarte

apreciat i intrebuinfat in metalurgie.
Anthracometru, aparat inventat de A. de Humboldt pentru determinarea awdului carbonic in
aerul atmosferic.
Anthracosis, afecfiuni pulmonare produse prin
iuspirarea i gramadirea de pulbere de carbuni
etc. in diferitele parfi ale plumInitor. Patin-tesc

www.dacoromanica.ro

190

InthracotherIum

Antichrist.

de astfel de morbi mai ca samii lucratorii din

positia omului in natura, despre legatura genetica intro om si animalele mai desvoltate etc.
Anthracotherium, un animal (pachyderm) fosil, Deosebim deci A. fisicii, A. istoric si A. psimai de aproape inrudit cu ipopotamul i porcul. hied. A. a fost intemeiata in sed. XVIII de
S'a aflat in straturile de carbuni tertiari ai P. Camper, Smmering i Blumenbaoh, imboPiemontului i Germaniei de vest.
gatita fiind apoi de Morton, Retzius, Hoeven,
Anthrax, un f el de buboiu. Pe cand buboaiele Virchow i soc. antropologice din Paris si Londra.
comune se marginesc numai la o inflamare cir- Lit.: I. Ranke *Der Mensch* (2 vol.), *Diet. des
cumscripta a pielei i cel malt a tesaturei sub- sciences anthropologigues* (1882), Lubbok *Precutane, la A. inflamatiunea si gangrena ja ex- historic times (1890).
tindere mai mare, atat in periferie cat i afunAnthropomorphismus, doctrina care atribue
(lime. De multeori e concomitat de simptome lui Dumnecjeu forma de om.
grave; ba causeaza i moartea. Se ivesce pe diAnthropopathismus, doctrina care atribue lui
ferite parti ale corpului. Mai periculoase sant Dumueq.ea sentimente i afectiani omenesci.
cele de pe fata i ceafa, Este morb contagios ca
Anthropophagia, (grec) v. canibalism.
deosebire la vite cornute, cai, porci, oi etc.; dar
Anthropos, (grec) om.
atacii si pe om. E causat de b a c ill u s anAnthyllis, (botan.) gen de plante din familia
thr acis.
Leguminoaselor, trib. Loteae. Cuprinde specii
feluritele fabrici i ateliere.

Anthrenus, gandac lung de 2.5 mm., negru,

cu pete galbene neregulate. Larva are lungime
de patru milimetri; coloare albicioasa, cu peri
galbeni pe ea, cei din partea posterioarl terminati in forma de sa.geti.
adulti trajese in
locuintele noastre, dar mai cu samii in musee,
larvele lor rod insectele din colectiuni, penal
paserilor impaiate, pielea mamiferelor i cada-

respandite in Europa, mai ales meridionala si

parfile vecine din Africa si Asia. A. Vulneraria

L., perenala herbacee, cresce si la noi si se

recomanda ca plant furajera. A. Barba Jovi

L. s. a. specii lignoase servesc ca plante deco[A. Pr.]

rative de gradina.
Anti, prepositiune grec. = contra; se intrebuinteaza mai ales in forme compuse pentru
vrele mumificate.
a designa ceva fata in fata, s. e. Antiparos, in
Anthriscus, Hoffm., (botan.) gen din familia fata cu insula Paros.
Umbelliferelor, tribal Ammineae, cupiinde plante

erbacee, anuale, bisanuale sau mai rar perene.

Florile sfint albe mai adesea polygame. Acest
gen confine vr'o 10 specii, respandite prin regiunile temperate sau subtropicale ale emisferei
boreale. In Romania si in terile vecine cresc
mai multe specii, dintre cari insemnam : A. sil-

Antiapex,

(/at) acel punct de pe bolta ce-

reasca, ce se alit% diametral opus lui ap ex (v. ac.)

Antiaris, gen de plante din familia Urticaceelor, tribal Artocarpee. Cuprinde arbori
tufe Cu suc laptos, ce au flori monoice, cele

mascule capitate, cele femele solitarie. Speciile

acestui gen ores in India orientala si insul ele
vestrtis Hoffm. prin live4i, prin poieni si pe mar- malaieze. A.toxicaria Lesch. e celebra ca planta,
ginea padurilor. A. Cerefolium Hoffm. (Scan- al carei sue se folosea odinioara de Iavanezi

dix Cerefolium L.) namit popular A s m atui, spre a-si procura un venin teribil pentru

Hatmatuchi, cresce pe langa garduri, prin getile lor. Ea e cunoscuta in patrie sub numirea
live4isi pe marginea padurilor. A. vulgaris de upas antiar, pohan upas sau si ipo.

Pers. etc. Prin gradini se cultiva, A. Cerefolium

[A. Pr.]
Hoffm. din causa frunzelor sale aromatice, cari
Antibachius, vers antic cu trei tacte, in fiese intrebuinteazii in bucatarie.
care tact cu dou6 silabe lungi si una scurta:
[Z. C. P.]
Este versul Bachius invers.
Anthropogenia, inviittura despre desvoltarea
omuluisi a diferitelor rasse omenesci.
Antibaptilti, contrarii botezului.
Anthropogeografia, seal* ce se ocupa cu inAntibarbarus, (grec.) titlul carfilor, in cari
fluent% naturei (pamantahu, climei etc.) asupra se cuprind barbarismele unei limbi precum
corpului pi spiritului omenesc, cautand causele modal de a le inlatura.
pentru feluritele insusiri i pentru latirea omului
Antic, (lat. antiguus), vechiu, stravechiu.
dupii regiuni. Lit.: Ratzel *Anthropogeographie* Termin pentru desemnarea a tot ce este rest de
(1882 i 1891).
cultur si arta greca ori romana. Opusul a tot
Anthropoiqi saa antropomorfe, momitele cari co este romantic pi modem.
seamen mai malt Cu omul. Ele sfint mari, fara
Antichlorl mijloace destinate a departa ulticoada i trajese in zona fierbinte din continental mele restari de chlor din fibrele (vegetalej albite
Nechiu. Cele mai insemnate stint simpanseul, cu chlor s. e. Sulfit de sodiu, Hiposulfit de sodiu
gorila si orangutanul.
si chiar gaz aerian.
Anthropolatria, inchinarea la fiinte omenesci,
Antichresa, (pactum antichreticum), contract
ca la Oh Paganii acusau pe crestini cu A., prin care creditorul dobandesce dreptul de a-si
pentru aderarea lui Isus, iar acestia-pe pagani apropria fructele unui imobil (mutuus pignoris
pentra adorarea eroilor, regilor etc.
usus pro credito), remis lui de datornic cu indaAnthropoliti, Androli(i, remasite fosile din torirea de a be imputa pe fiecare an asupra dobanschelete omenesci.
cjilor, de sfint datorite, i apoi asupra capitalului
creantei sale. A. trebue facuta in seria (la sume
Anthropologla, (grec) sciinta despre om,
prinlnd anatomia, fisiologia, psichologia si is- preste 150 lei). De dan i intretinere se
toria lui; trateaza deci : 1) despre origistea, insu- jesce creditorul. Cod. civ. titl. XVI.
In Unsirile de rassa ale diferitelor popoare, privitoare ganaa existat pana la 1848 o forma' interela crania 5i schelet, coloarea pielii i ochiului; santa de A. in zalogirea de imobile.
2) despre legatura etnologica a popoarelor vechi
Antichrist, o personalitate, despre care preintro, sine i cu cele de acli; 3) despre oliginea
sf. Scriptura (1 Io, 2, 18; 2 Tes. 2, 1-12;

dice-

www.dacoromanica.ro

Intichton
Apoc. 13, 18), cg va veni la capetul lumii

facnd minum aparente, va amgi pe multi, dar

Christos Il va nimici. Cele predise despre A..
multi le-au aplicat in decursul timpului la persecutorii crestinilor.
Antichton, in sistemul cosmic al Pithagoreilor

Antigua.

191

vindecii prostia. (De aci vorba proverbial: Du-te

la Anticyra!) Astadi Aspraspitia.
Antidesma L., (botan.) gen de arbori din fam.

Euphorbiaceelor, trib. Phyllanteae, ce cresce

pretutindene sub tropii einisferei estice. A. Alexiterium L. din Estindia are fructe comestibile,
un corp ceresc, aflator inlauntrul eclipticei; OA) ad iar bastul se folosesce ca textil. Frunzele lui tpi

In fats pimntului, se mica in jurul focului ale altor specii inrudite atla in patrie aplicani
central. Antichtoni = antipodi.

Anticipatiune, 1) A. in filosofi e, traducere

medicinale.
[A. Pr.]
Antidicomarianiti, contrarii vergurei Maria.

din grec. prolepsis, cunoseinta prealabila, anAntidot, reraediu care paraliseaza actiunea
ticipat; la Epicur: cunoscinta despre un lucru, otravilor asupra organismului, s. e. acide in
care (tuca nu a ajuns sub simturile noastre ; contra alcalielor i viceversa, albumin impointeles mai restrins i se dit la Kant, care nu- triva sturilor metalice, atropina in contra mormesce A. una dintre presupunerile apriorice ale finei etc.

experientei. 2) A. in inteles financiar: ridiAntidromie, in botanica particulaiitatea ce

carea venitelor inainte de terminul de plata. se observa la multe plante, ale canon organe apen3) Afaceri de A.. in co m erciu: afaceri de co- diculare (frunzele i ramurile) se insera in ormisiune, la caii comisionarul (acela care inde- dine deosebita dela un grad la altul (s. e. cilnd

plinesce afacerea) anticipeaz cornil entului (care cracile pe tulpina principala stint ase)ate in

dispune afacerea) o parte a valorii mrfurilor lungul unei spirale ce merge dela dreapta spre

primite spre vndare in cornisiune, iinca in ai n te stnga, iar ramurile pe craci in lungul unei
de a le fi vndut. 4) A. in m us i c a: trecerea spire, ce merge dela stnga spre dreapta). [V.]
unui sau a mai multor tonuri ale unei armonii Antidyscratica, (alterautia), substante cari po-

la alta armonie, inainte de deslegarea celei pre- tenteaza bunastarea si nutrirea organismului
cedente.
dupa credinta celor vechi prin curatirea snAnticitate, periodul de timp dela inceputul gelui rea (dyskrasia). A. stint: arsen, iod etc.
istoriei pfina la caderea imperiului roman occi- AntiEtam, rill lateral al Potomac-ului in Marydental (476). A. clasicti, istoria si cultura Gre- land (America de nord); la 16 i 17 Sept. 1862
cilor si a Romanilor. Cu studiul anticitatilor victoria trupelor unioniste asupra confederatilor.

se ocup arch eologi a (v.

ac.) Anticitet(i,

Antifebrilia, medicamento impotriva diferitelor

1) producte ale artei i iudustriei antice; 2) cu.- febre (friguri).

noseintele ctistigate din monument& despre viata
Antifebrina, acetanilid, C H,. NH. (Cs Hs 0);
privata i publica a popoarelor vechi si in special se prepara din acid acetic si anilin. Medicament
a Grecilor i Romanilor.
antifebril, dar folositor si contra reumatismului
Anticlimax2 v. Gradatiunea.
altor morbi impreunati cu dureri; formeaza
Anticlina, in botanica se numesce direc- cristale incolore i fara miros, pipaindu-le se
titinea anticlin directiunea perpendiculara pe par a fi unsuroase, solubile in alcool i eter,
suprafata orgarallui sau partii de organ a plantei. mai putin in apa. In dos mare causeaza otraDivisiunea anticlin in meristeme sau in locu- viri grave, chiar i moarte.
rile de crescere, unde celulele se inmultesc pan
Antifon, v. Antiphon.
divisiune, se intelege divisiunea care se face Antigone, dupa mit. greca fata lui Oedipus cu
in sens radial (respective axial) sau transversal. mama sa Iokaste. Cam]. Oedipus a descoperit
Pretii anticlini ai celulelor din planta stint fapta rusinoasa i pentru aceasta s'a orbit pe
paretii radiali (axiali) i coi transversal (Cf. sine, A. 1-a petrecut in calatoriile sale, apoi
Sachs, Ober die Anordnung d. Zellen in jiingsten a astigat amoral ml Hanlon, fiul lui Kreon, care
Pflanzentheilen, in Arbeiten des Bot. Inst. Wiirz- de via a ingropat-o infro stinca.
[Atm.]
burg. Bd. II., Heft I. 1878.)
Antigonos, 1) I. namit Cyclo pul, n. 384
[V.]
Anticonstitutional, ce e in contradicere cu a. Chr., behduce sub Alexandru cel Mare, dupa
constitutiunea sau asezamintele fundamentale ale moartea caruia, impartindu-se imperial, a prima
unui stat. V. constitutiune.
Phrygia mare, Lycia i Pamphylia. Acestor proAnti-cornlaw-league (pron. enti - cornlah - fig), vincii a mai adaus Asia mica si Siria, ajutat
liga contra vamei pe bucate; s'a intemeiat la fiind In resboaiele sale de fiul sou Demetrios

1838 in Anglia de Cobden Impreuna cu unii Poliorkotes. Alindu-se insa Seleucus, Ptolemaeus
fabricanti i negustori reuniunea aceasta a avut
Lysfinachos contra lui, si-a pierdut viata r3i

de scop mai ales delabirarea vamilor pe bucate, tears in lupta dela Ipsos (301) in Phrygia. 2) A.
iar ca scop mai indepartat introducerea nego- Gonatas, rege al Macedoniei, fiat lui Demetrios
tufill liber. Ministrului Peel (1846) i-a i succes Poliorketes, ajunse pe tron la 276 a. Chr., pe

a introduce in lege, privitor la vainuirea bucatelor, care a sciut sa se sustina contra lui Pyrrhus si
dorintele acestei ligi puternice, care, vedendu-si a Ptoleinaeilor; t 239. 3) A. Doson, nepot lui
scopul ajuns, s'a deshintat la 1849.
Demetrios Poliorketes, rege al Macedoniei (229
Anticosti, insula in golf ul St. Laurentiu (Ame- 'Ana 221 a. Chr.), a sarit in ajutorul confede-

rica de noid), 8150 km9., 600 loc. apartinnd ratiunii achaice contra Spartanilor, pe cari i-a
provinciei Quebec.

batut la Sellasia (221), silindu-i sa intre in con-

Anticritica, respunsul ce se da la o critica; federatia, in fruntea careia sta el insusi.

o scrisoare, prin care se combate o critica.
Antigua (A n tig o a), insula in Antilele mici
Anticyra, numele unui vechia oras elin in (India vest.), 251 km3., ca. 34,000 loc. Dela 1632
Phokis, in a carui apropiere crescea malt spnz apartine Angliei. Capitala: St. John. Producto
(helleborus), care se dicea, ca curata creerul
coloniaie, mai ales zahar, tutun.

www.dacoromanica.ro

192

Antihenoma

Antlhenoma, notatianea musical bisericesci

Antimachos.

capra neagrd (Antilope rupicapra); in Asia

orientale.

foarte multe specii; cele mai multe Usa in Africa

Antihydropin, Pulvis taracanae, este iosectul

Blatta orientalis pulverisat, se folosesce ea leac
In contra boalei de apa.
Antii, (Antae, Antes), nume sub care scriitorii
elini 5i latini ai seo!. IX. arnintesc un popor
slay, care loctua intro Dniepru si Don.

sudica. Antilope fossile s'au gasa in Grecia (la

lantio si Marea Caraibica (Marea Antilelor), au

suprafat de 229,943 km.. si 5.5 mil. locuitori ;
consta din cele 4 A n tile m a ri : Cuba, Haiti,
Jamaica, Portonco al din 100 mal man numite:

tandu-i tipografia Mitropoliei, pi in aceasta luna-

Pikermi); saiga in formatiunile diluviale din

Germania si Francia.
[MJ
Antim Ivireanul, mitropolit al Ungro-Vlachiei,
n. in Iberia din GeorFia, caduse in tinere0 sclav

la Turci, dar In curend se libera prin talentele

Antile, grupa de insule intro America de sale, si se faca vestit ca tipograf la Constantinopol.
nord i cea de sud, situate intro Oceanul At- C. Brancoveanul l chiemii la Bucuresci, incredin-

Antilele mici sau insulele caraibice,

tiune el desvolt o activitate uimitoare. Ad el

se si calugari, fa munit egumen la man. Snagov,

apoi episcop la Rimnic, si in fine rnitrokolit al
Ungro-Vlachiei (1709). Pretutindeni el infiinta

impartite in: insulele sub vnt (Leeward Is- tipografii si trimise chiar tipografi romani in patria

lands), eari spre nord along pana la Dominica; sa dela Caucas. Lui i se datoresce in mare parte
insulele peste vnt
aviintul lust de litera(Windward Islands) ai
tura romana sub dom-

insulele virginice.

nia lui C. Brancoveanu,

si ar fi putut face ai mai

Aceste insule dan producto coloniale, cu cari

mult, daca scale hmpuri critic() nu 1-ar fi

se face un viu comerciu

spre Europa. Dintre
Antile apartin A ng -

trakt-i.'n kenorocire.Cre-

dand in 1711 mai priincioasa alianta cu I:Wail

liei: Jamaica, Trini-

decat cu Turcii, el fa
acusat pe langa altele

dad, Tobago, Grenada,

Barbados, St Vincent,
S-ta Lucia, Dominica,
Barbuda, Antigua, Tortola, St. Christofor s. a.

ca complotant politic.

El reusi atunci sa se
apologii foarte nime-

rite. Dar in 1716, in-

tinigue,Guadelup,Maria
galanta,St.Barthlemy;

trilnd Austriacii in
teara, Mavrocordat, din

Spania: Cuba si Por-

,,

tonco; Olanda: St.

ur personala, Il dede tradator, ob-

c-,1

Martin, St. Eustache,

Saba, Curassao ; Dane-

mare a: Ste-Croix, St.

Thomas si St. Juan.

Antilegomena, scrierile ivite in noul testa-

ment prin sed. IV., a

caror origine este du-

desvinovateasca prin 2

Francia poseda: Mar-

rr-

clara
.

bioasa (v. art. Biblia si

Apocrife).
Antiliban:,

tina dela Patriarch degradarea sa, i apoi

ja--A rabia ; pe
drum insa fa mora
din porunca doninului.
Ca literat, Antim ne-a
lasat predice si apologiile sus dise, tiparite

pentru antaia oars la

(arab.)
Bucuresci, in 1886,
Biserica Antim in Bucuresci.
Gebel es-aerki, un air
premitandu-se biograde munti in Siria. Se intinde in directia nord- fia lui de appal Melchisedec.
estica spre sud-vestica aproape paralel cu sirul
Antim, mai nainte manastire in Buctuesci,
apusean numit Liban. Cel mai inalt piso al Anti- iar dela -1863 redusa la biserica de mir i infralibanului e Ennonul (2860 m.) la capul sudvestic tinuta din budgetul statului ; zidita la 1715 sub
al airului. La poala sudica a Ermonului isvoresce doinnia lui Stefan Cantacuzin de mitropolitul
Iordanul.
Antim Ivireanul ai inzestrata de el cu avere
Ant i lechos, fiul lui Nestor, amical lui Achilleus; prin actul testamentar dela 20 Tulle 1715; fiind
cu

jertfu.ea vietii sale soap& inaintea Troiei pe mitropolitul A. om priceput In artele frumoase, se

tatal seu de moarte.

Antilogia, (grec) v. Antitesa.
Antilope, o familia numeroasa de -roamifere
africana, din ordinal rumegatoarelor. Ele siint
animale frumoase, cit coanae goale, inai malt
sau mai putin incovoiate, n'au barbie, picioarele
inalte si subtiri, coada scurta, paral felurit colorat. Marimea diferita (20 cm. pana la 2 m.)
Sant animale fricoase, pacinice, traiesc in socie-

presupune cu siguritate, ca aceasta biserica spatioasa i falnica, ai ca plan si ea executie, care

presinta visitatorului un interes special ca architectura si sculptura, este zidita dupa modelul dat
de insuai mitropolitul, al earui name il poarta;
traditional se sustine, ea usile bisericei, sculptate
admirabil in lemn, ar fi lucrate cbiar de mitropolitul A. (Cf. C. St. Bilciuresca: Manastittle
bisericile din Romania. Bucuresci, 1890.)

tati, fug foarte bine. Ochii negri, frumoai. Carnea

Anti machiavell, titlul unei scrieri alu.i Friederic

se manca. Nasc 1-2 pui; insarcinarea 9 luui. cel Mare, prin care combate doctrina lui Machiavelli.
Se nutresc ou plante. In Europa exista numai
Anti machos, poet grec din Kolophon, 400 a. Chr. ;
2 specii: saiga (Colas tataricus) in stepele Rusiei opere principale: eposul *Thebaiss (fragm. edate

www.dacoromanica.ro

Antimis

Antinoos.

193

de Stoll 1845) si elegia: Lydet. Pentru erudiOunea sa a fost pus alaturea cu Homer.
Antimis, (grec.) un vel de in, cu chipul Mantuitortilui aseqat in mormetnt. Ja A. sitnt cusute
reliquie (mott.ste) de ale martirilor, fiind-ca in
secolii primi crestinii se indatinau a tin ser-.
viciul divin pe la mormintele martirilor. A. e
consacrat de episcop i pururea sta pe altar.
Antimoniu, mineral descoperit de B. Valentin
(sed. XV.), se afla mai cu sama combinat en

far vr'o sil artificial: Romnii nostri nu snt

oameni, cari sit' mai constringa riurile. Chiar
la podul cel zidit preste rill se uniau cele doue
drumuri de piatr, until care venia dela Islaz
celalalt dela Celeiu i ducea catra meada-noapte

inteo serie mare de minereuri ca sulf, mai

cu sama ca sulturft (Stibina) si A. oxyd. (in
Algeria). A. se extrage din Stibina prin calcinare, iar oxydul obtinut e redus co carbune. A.

purile primitive ale colonisarii romano. Rini

reflex albastria, foarte sfaramicios; densitatea

6-8, se topesce la 425 C. A. la temperatura ordin ara in contact cu aerul nu se altereaza, se
disolva user in ap regal. A. se intrebuinteaz,
pentru aliaghui i pentru prepararea compusilor.

iar antichitatile gasite acolo s'au impr. tiat la

diferiti particulari in dauna sciintei. Pe fiecare
Ji teranii descoper &ate ceva: bani, scale etc.;

(Sba 0S2), altii in medicina s. e.: Tartarus stibiatus, Stibio-Kali tartaricum, Stibio-Kali oxahewn, Stibium sulfuratum nigrum i rubrum,
Stibium cloratum etc. (V. Stibiu.)
Antina, urmele unui oras din epoca Romanilor, in j. Romanati, la satul Resca sau Recica,
lnga riuletul Tesluiu. Despre satul Recfca face
amintire deja in sed. trecut generatul rus Batir,

consistenta de piatra. Forma lor e patrulatera

mare si poart pe fete diferite scrijituri, unele
au litere. Pe un fragment de marmura gasit adi
la 1870 se vede un cub in fuga apucat in ghiarele vultarului. In Museul national se afla un

la Rimnic.c Dupa cum s'a constatat din o inscriptiune de pe timpul lui Filip Arabul, deS-

coperita la Resca, aici se afta statiunea Rantula

sau Roraima, de ande se derivii numirea jadetului Roman* Nwnirea de A. este o latinisare
arseniu (Alemontit), cu nichel, cu argint (Discrasit) a numirei dacice Arcinna sau Artinna, din timacum A. sau cetatea, ce st sub pamnt la Hera,

nu s'a explorat sistematic, ci s'ar pate dice,

ca s'a devastat. Multe cladiri din Caracal

e un corp solid, cu luciu, coloarea argiutie, cu un construite cu caramidi i pietri aduse dela Resca;

iar cind n'au de lucru scot la caramidi, for-

mndu-si deposite. Toate zidirile din Resca stud

Compusii de A. stint foarte iiumerosi, unii stint in- din aceste cramiji, ululate de popor caramidi
trebuintati in technic ca colori: Cm abra de stibm de Antina, carora legionarii romani le-au dat o

sarcofag gasit la Resca, foarte artistic lucrat. (Cf.

C. I. Locusteanu: Diet. geogr. al jud. Romanati.
Bucuresci, 1889, si Etym. Magn. Rom. II. 1236.)
iar mai trdiu la 1818 Fotino, cercetari mai Antinescu, Zacharie,n. in Brasov 1826. Vechiu
serioase la fata locului insa n'a facut nimeni institutor in Ploiesci, astaqi pensionat, membru
inainte de colonelul Vladimir Blaram berg, care al mai multor societati culturale, nationale
la 1836 a descoperit la A. intr'o movila un straine. Scriitor fara multa eruditiune, unele

sarcofag. Dupa aceea ruinele an fost studiate publicatiuni au isbutit insa uneori a fi exprepe rand de Laurian, Boliac, Papazoglu, D. Sturdza, siunea sinftemntului comun al contiinporanilor,
Gr. Tocilescu, V. A. Urechia i in fine de A. Odo- ca s. e. Vocea unui orb.4 Cea mai insemnata

bescu, care a expus la 1878 in urmatorul mod sciiere a sa, din punctul de vedere istoric, este
toate datele relative la chestiune : ComunaRecica Autobiografia mea, Ploiesci 1896.

sau Antina. Movila lui Alexandra si alte nume- Antinomia, (grec) contradictie, opositie. Se
roase movile. Ruinele aparente ale unei intinse nasce and legile isi contraqic. In filosofe, incetatzi romane, en ziduri de piatim si caramida, ceprad dela Kant, denota faptul, ca intre racu urloae de lut pentru apeducte, cuptoare tiunea teoretica i cea practica poate sa fie opopentru caramida etc. Cai romane cu diferite sitie ori colisiune. S. e. inceput, fara inceput;
directiuni. In sarcofage pe liinga schelete stint limitat, nelimitat.
vase, remasite de vestminte s.1 ornamente,
Antinomismus, (grec) in general combaterea,
monete romane dela Antonini pilna la Sever. despectarea legii; in teologie dispretul fata de
Altar votiv al Nemesidei, al lui Iupiter Stator, legile morale mosaice i testamental vechiu
al Dianei Latoide ; stela funerara a Claudiei preste tot. Directiuni antinomistice s'au ivit
Amba si a lui Antonius Nicanorisf (o stela foarte adeseori in bisetica, astfel le aflam deja la vechii
frumoasa, care se pastreaza in Museul national Gnostici, si la unele secte mistice din evul media.
din Bucuresci si care este impodobita cu bustul In biserica luterana e legata o disputa antinoacelui personagiu i ea frumoase ornamente, sub mistica (1540) de numele lui Agricola.
care se poate ceti: D. M. Antonius Nicanorisc;
Antinoos, june sclav din Bithyuia, devent
iar restul este stricat ca i piatra). Ceea ce do- uimitoarea sa frumsete intimul favorit al imvedesce mai ca deosebire marea insemnatate peratului Hadrian, insotindu-1 presto tot. limeIn vechime a acestui punct geografic, este c cndu-se in Nil (130 d. Chr.), pe cand visitau
tocmai aici se uniau ambele cai romane, cari Egiptul, stapAnul se-a 1-a plans ca pe o adorata
plecau dela Dunare spre Carpati, una din Celeiu, femeie, 1-a rinduit printre dei, i-a ridicat temple,
cealalta din Islaz, astfel ca A. forma un centru In onoarea lui a cladit orase, si a poru.neit celor
de comunicatiune. anturile cetatii cari se ved mai vestiti artisti ai titnpului sa veciniceasca
chipul dragului rob prin statue, baso-relieftui,
dicea reposatal Laurian (Magaz. ist. II. 96)
formeaza un poligon ca opt latan, al carui dia- gravari etc., admirate parte si aqi ca neperitoare
metru mai lung face aproape la o miie de pasi. opere de arta. Antinoos a remas tip proverbial
Riul Tesluiu curge prin mijlocul cetatii; in unele da frumsete.
Antinoos, se numesce si o cons telatiun e
locuri ale lui se afla au strat de caramiqi, ceea

ce face sa credem, ca a fost constrins intr'un In calea laptelui, aproape de vultural; se aila
canal, dara acuma urge dupa buna placerea sa intre 282 si 305 rectascensiune, intro 6 de-

www.dacoromanica.ro

194

Antiochia

Antipatie.

cling-intro nordica i 120 dectlinafiune sudica. Se prin expresiuni i lucruri neesenfiale. A. e citat

compone din 4 stele de gradul ILI. si mai multe adesea de scriftorii vechi, rnai ales de Cicero.
de gradul al IV. Cele 3 de gradul al III. forAntiope, 1) A. fica lui Asopos, 4eul riurilor,

rneaza o linie dreapta, iar a patra se afla la mama lui Amphion i Zethos (v. ac.) 2) A. regina.
calcaiul lor.
fultiochia, 1) (A. Epid ap h n es), in vechime

pana la cucerirea araba, capitala Sirie" Internejata de Seleukos Nikator la 301 a. Chr., reside,*
Seleukidilor si mai tilrdiu a proconsulilor din
Siria.Pe timpul domniei romane A. in privinfa
marimii si a stralucirii a fost a patra cetate
lame. Renumita era dumbrava lui Apollo i a

Amazonelor. sora Hippolitei, sofia lui Theseus

si mama lui Hippolit.
Antiquia, departament in republica Columbia,
America de sud, 59,000 km2., 463,667 loc. Capitala Medellin 20,000 loc. Oras principal: Santa
F de A. 19,000 loc.
Antipa,. Grigorie Dr., zoolog si economist, n.
in Botosani, 1867. A facut cursurile secundare

Daphnei. In A. s'a intemeiat cea dintaiu co- In Iasi, iar cele universitare in Iena. Unul din
muna cretina compusa din fosti pagani. Ei s'au distinii elevi ai lui Haeckel. A lucrat apoi in
munit cei dintaiu cu numirea de crestini. Epis- stafiunile zoologice din Neapol, Helgoland si Villa-

copul lor cel dintaiu, dupa Ioan Crisostom, a fost franca. Intors in teara a reorganisat Museul

cf. Petru (35-42 d. Chr.) Episcopii acestei cetafi au avut vaza mare si mai tardiu au cuprins
al 3-lea si mai apoi al 4-lea loo intre patriarchi.
Rentunita a fost in vechimea cretina iscoala
antiochiana; ea se deosebia de cea alexandrina

national de istoria naturala din Bucuresci. Actualmente este directorul acestui museu si are
direefiunea sciinfifica a pescariilor din Romania.

Lucran: Die Lucernariden der Bremer Expedition nach Ostspitzbergen im Jahre 1889. Zoo-

mai ales prin aceea, ca explica sf. Scriptura logische Jahrbacher, VI. Bd. Jena, Verlag von
mai ad literam. In A. s'au finut mai multe si- Gustav Fischer 1891. Ueber das Vorkommen von

noade. La 538 a fost distrusa de Chosroes, mai rudimentiiren Principaltentakeln bei Lucernatfirdiu de Saracen" Astadi cetatea A.ntakieh e riden. Zoologische Jahrbricher, VI. Bd. Jena 1891.
numai umbra Antiochiei de odinioara; are 17,500 Eine neue Art von Drymonema, Jenaische Zeitloc., ruine interesante. 2) Cetate in Phrygia schrift frir Naturwissenschaft. XXVII. Bd. Jena
maior din Asia mica. Sf. Paul a predicat aci 1892. Eine neue Stauromeduse. Mittheilungen aus
In prima sa dilatorie apostoleasca. Din cetatea der Zoologischen Station zu Neapel, 10 Bd.
aceasta s'a facut satul de adi Aksehr.
4 Heft 1892. Ueber die Beziehungen der Thymus
Antiochia, principatul, intemeiat la 1098 de zu den sog. Kiemenspaltenorganen bei Selachiern.
Bohemund de Tarent, cand Cruciafii cuceiira Anatomischer Anzeiger, VIII. Jahrgang 1892.
Antiochia. Un timp independent, apoi cand sub Lacul Razim. Stares actuala a pescariftor din el
protectoratul regilor din
cand vasal al
mijloacele de indreptare. Bucuresci 1894.
Iemsalim'
imperafilor bizantini, pana
ce la 1262 sub Bo- Studii asupra pescanilor din Romania. Bucuresci

hemund IV. f ocupat de sultanul egiptean 1895. A. este autorul legii pescariilor din Romania.
Bibar, i stapanit de inameluci 'Ana la 1516,
Antipa, (Ist. bib.) v. Irod.
and Mini I. Il anecta Turciei.
Antipapa, numirea unui papa' ales pe cale

Antiochos, numele mai multor regi siriani din nelegala. V. Papa.

familia Seleukidilor. 1) A. I. Soter (Mantuitor),
Antiparasitica, mijloace in contra plantelor
281-261 a. Chr. fiul lui Seleukos Nikator, s'a
anitnalelor parasitice.
luptat cu soeces in contra Gallilor, din care Antiparos, vechiul Oliaros, insula Kykladica
motiv si-a luat epitetul de Soter. 2) A. II. lauga Paros, 45 km2., 679 loc. Renumita petera
Iheos (D-deu), 2(i1-246 a. Chr. ; fiind ca el a de stalactifi.
scapat de tiranul Timarchos pe Milesieni, acestia
Antipascha, Dumineca urmatoare dupii Pasci,
1-au numit Theos. A. pierda Parthia i Bactria ; sau a II-a dupa Pasci, care in carfile rituale
fa otravit de sofia sa Laodike. 3) A. III. cel se mai numesce ,Dumineca Tonten, Dumineca

Mare, 222-187 a. Chr.; ajunse in conflict cu cea noutte 0 a ,inoirei invierne.

Romanii; fiind batut la Termopile (191) si la
Antipassat, vntul cel cald, ce sufl sus prin

Magnesia (190) trebui sa cedeze intreaga Asia atmosfera dela aequator catra poli. (V. vnturile
mica pana la Taurus; fa ucis cu ocasiunea je- passate.)
fuirii templului Soarelui In Clymais. 4) A. IV. Antipatie, (grec.) opusul simpatiei. Este un
Epiphanes, 175-163 a. Chr., in urma tiraniei sentiment de aversiune, in virtutea careia dusale Iudeii se rescoala sub conducerea Maca- tam, chiar involuntar, ea anumite persoane, fi infe,
veilor. Ceialalfi regi cu acest nume nu au in- lucruri ori intmplani, sa le avem departate de's
semnatate. Ultimul A. din familia Seleukidilor noi pentru cuvntal ca acole chiar dela prima
a fost A. XIII. Asiaticus, pe care Pompejus aficiare, ne produc o.stare de neplacere. A. bail depuse din domnie, iar Augustus Il decapith seaza in oarecari concepfiuni nechiare, si apare
de multe ori inconscient ori chiar involuntar.
29 a. Chr. -in Roma.
Antiochos, din Ascalon, filosof eclectic, t 68 Causele sant fisiologic e. intemeiate in ora. Chr., a invefat filosofia in Atena, Alexandria ganisafiunea aparatului de simfire; psichol esi Roma, unde av i pe Cicero de elev i amic g i c e, intemeiate in combinafiuni de idei.
intim. A. e privit ca intemeietorul Academiei cancele saut curat fisiologice, iar A. nasce din
a cincea. El invefa, ca interesele morale ale aficiarea neplacuta a unui singur nerv sensitiv,
omului nu pot fi safisfaeute fara convingere se nasce asa munita idiosincrasie, s. e. greata
firma; adeverul este acela, &supra caruia filo- de soareci, serpi, scarfaitul pe parete etc. Persofii mai de frunte se unesc ; de aceea el preda soana ori obiectul, dela care provine afecfianeanefilosofia academica, peripatetica i stoica asa, placuta, se dice atatipatictl. (Cf. Popescu, Psych.
ca i Grind acestea s'ar deosebi una de alta numai Drbal, Psych.
Nalowsky, Ethik.)
[Piet.]

www.dacoromanica.ro

Antipatros

Antisepsie.

195

Antipatros, (Antipater), general al regelui deosebesc de cele culcate (cursive) si gotice

Filip U. al Alexandru cel Mare; la 334 a. Chr. (grattur).
fit denumit de g-uvernator al Macedoniei, in care
Antiguar, negustor de arti vechi, sau de lucalitate a batut la Megalopolis (330 a. Chr.) pe cruri de arta vechi. (V. librarie.)
Spartanii revoltati. Dupa moartea lui Alexandru
Antisana, piso vulcanic in Cordilleni, (Amer.
cel Mare, a obtinut guvernarea partilor euro- sud.) 5746 m.
pene ale vastului imperiu, luptdnd contra Gre- Antiscii, v. Ascii.
cilor in resboiul din Lamia (322); iar dupa asaAntiscorbutica, medicamente impotriva scorsinarea lui Perdikkas armata il proclamit ,re- butului (v. ac.)
gent al impetiului intreg.
Antlsemitism, combaterea influentei ovreesci
Antiperistaltic, (grec. medicin), miscareaanti- pe terenul economic, social si spiritual, precum
peristaltica, contrara celei normale, a tubului di- al a insusirilor caracteristice ale iudaismului.
gestiv al a intestinelor, s. e. cdnd varsd cineva. Miscarea antisemita s'a ivit in jumetatea a doua
Antiphanes, din Kios (Bitinia), a trait pe la a seclului present si s'a desvoltat cu deosebite
408-334 a. Chr., pe lnga contemporanul su In Germania, Austro-Ungaria al Rusia. RepreAlexis i Anaxandrides, cel mai insemnat poet sentanfii mai de frunte ai A.-lui in Germania
stint : W. Marr, E. Dhring, preotul Stcker,
al comediei attice din periodul III.; se (lice
ar fi scris 200-300 de comedii. (Fragmente Lieberman al Frster; pentru o propaganda mai
Cu efect au intemeiat partido politice pi reuadunate de Kock.)
niuni: Christlich-sociale Parteit, *.A.ntisemitenAntipharmaca, remedii in contra otravii
ligat, Deutscher Volksvereint, Socialer Reichs-

vrajiturii.

s. a. In Austria representantul prim

al A.-lui a fost G. de Schnerer; astatli seful
antisemitilor austriaci e advocatul al viceprimarul Vienei C. Lueger, un orator popular si
neobosit, caruia i-a succes a injgheba o maioritate antisemitd in representanta capitalei
imperiului si in dieta Austriei-inferioare.

Antiphilos, pictor grec; n. in Egipt pe la veremt

330 a. Chr. ca contimporan al lui Apelles ; dupa

Quintilian a fost unul dintre cei 7 maiestri mari
ai picturii Grecilor vechi.
Antiphlogistica, v. Antipyretica.
Antiphlogosis, tratarea medicala a infiamatiilor.
Antiphon, orator grec, n. 480 a. Chr. In Rhamnits (Attika), primul intre cei 10 maiestri attici

In Ungaria s'a pornit o miscare antisemita,

ai artei oratorice; ca complice la lovitura de mai cu sama dupa faimosul procos dela Tiszastat oligarchica a fost executat la 411. S'au pa- Eszlr (1882), dar a fost in curnd suprimata,
strat 15 discursun (dintre cari 12 apiirari in afa- caci in teara aceasta capitalal ovreu are hota-

ritoare influenta asupra politicei al apoi pi presa

ceri penale), edate de Blass, 1881.
Antiphon, (grec.) ctintare alternativd la ser- e aproape toata redigiata de Ovrei. In Rusia
viciul divin. Antiphoanele le citnt corurile alter- A.-ul e mai mult un eflux al fanatismului religionar. A.-ul a dat nascere unei literaturi innativ, unul un stich, celalalt stichul urmator.
cu deosebire in Germania; ca opere mai
Antiphonar, in bisenca rom.-cat. colectiunea, tregi,
insemnate amintim: E. Diihring, Die Judence conline cOntarile bisericesci.
frage als Rassen-, Sitten- und Kulturftaget
Antiphonie, 1) la Greci acompaniarea unei
Treitschke, zEin Wort iiber unser Judintan in intervalo de octave; 2) la Evrei, pro- (1881);
dentumt
(1880);
Auch ein Wort fiber
of= al in biserica crestin., cntarea executatd unser Judentunit;Mommsen,
Les antisemites. Les
de done coruri, cari isi respundeau reciproc.pharisieust (1891).G.Darien,
Chestiunea ovreilor din punct
Sinonim antiphon.

vedere romnesc v. la art. Ovrei.

[Drib.]
Antipode, se numesc, in botanica, celulele in deAntisepsie,
Asepsie. Unii microorganismi, unii
numer de troj, asezate una 'diva alta in acelasi fermenti
atlati in atmosfera, pe diferite unelte
plan, sau mai rar suprapuse (Phaseolus), in fundul al instrumente
nespalate, pe alte obiecte nesacului embrionar dela angiospenne. Ele repre- curate, pe milnile
si pe vestmintele persoanelor,
sint prothalul fern el deia gymnospenne al crypto- cari ingrijesc pe bolnavi, pe asternutul bolnagamele vasculare (v. Sacul embrionar).
[V.]
vilor, pot infecta ranile (vulnerile), se pot inAntipodi, locuitorii de pe fata pantntuluil cari multi pe suprafata ranilor, pot fi transportati de
se atla pe capetul diametral opus al a.celuiaal dia- acolo in interiorul corpului al pot produce boametru cu noi. Stint departati de noi in lungime lele septice: Gangrena ranilor, BrIncd, Flegmone,

de 1800 al au o lame egala, insa opusa. Au Piemie, Septicemie, Febrea puerperala. Mesurile

(Pita opusd, asemenea anotimpuri opuse, afara de curatenie, prin cari prevenim infectarea rade coi de sub oquator.
nilor, constitue As epsi a, tratainentul aseptic al
Antipyresis, metoda de curd, prin care se ranitilor al al lauzelor, care consta in desinfeccombat fierbintelile, ce insotesc diferite tnorburi. tarea scrupuloasa a mnilor al a instrumentelor,
Antipyretica (antiphlogistica), medicamento cu cari atingem rana al vecinatatea ei, in spapentru combaterea temperaturii urcate (febrei) larea ranii cu solutiuni desinfectante slabe, si in
al imflamatiei; s. e. chinina, antipyrina, apa acoperirea ei cu obiecte de pansament cu desarece, beuturi recoritoare etc.
virsire curate, libere de ori ce ferment (steriAntipyrin, alcaloid obtinut din anilina; pul- lisate). Daca lasa ni-se presinta o rana necurata,
bere alba al cristalina, solubila in apa al alcool; deja infectata, o transformam, pe cat este posibil,
medicament impotiva febrelor al neuralgiei.
inteo rana curata prin Antisepsia, prin disAntigua, (lat) 1) numele unui codice de legi trugerea microorganismilor patogeni aflati pe
vest-gotic, foarte vechiu, gasit numai in frag- rana, prin desinfectarea energica, prin cautemente la 1839 in un codex rescriptus din Paris ; risare al o acoperim cu obiecte de pansament
2) in tipografie: litere latine drepte, ce se absolut curate. V. art.: Branca, Desinfectare,

www.dacoromanica.ro

196

Antiseptica

Febrea puerperala, Infectiune, Lauzia,

Piemie.

Antoninus Pius.

apoi cApitan tang& Axente Severu. Pentru meritele ciistigate in aceste posturi a fost decorat

Antiseptica, mijloace antiseptice, impiedeca cu crucea de argint austriaca si cu ordul ruputrefactiunea si fermentatiunea: carbol, alcool, sesc S-ta Ana. 1852-1855 profesor la scoalele
sublimat) acid salicilic si boric, acid sulfos, chlor, normale din Blaj, apoi profesor la gimnasiu;

lysol, diferite saruri metalice; se folosesc mai 1863-1865 protopop in Turda, dupa aceea
cu sama la vindecarea ranelor. De mijloacele paroch si vicar archiepiscopesc in Fagaras. La
antiseptice se tin si incaldirea urcata (sterilisare) 1872 a fost ales canonic. t 1888. A lust parte
i uscarea, doue proceduri practice pentru con- in comisiunea de 12, aleasii in 1861 pentru
servarea substantelor, ce se discompun usor.
inaugurarea Asociatiunii transilvane. A tradus
Antispasmodica, medicamente pentru linistirea cartea I. si II. din Titu Liviu, a find disertaspasmilor (sgfirciu, cArcei).
tiuni in adunarile Asociatlunii asupra temei:

Poporul roman in constitutiunes *Me-

Antispast, v. Choliambus.

Antistes, (lat) la Romani numele celui ce nograf ia Fagarasuluic. In 1865 a fost ales

era in fruntea unei anumite ceremonii. Astadi

fruntasi, capetenli ; s. e. antistia comunala.
Antisthenes, filosof, de origine din Atena,
n. cam pe la 444 a. Chr. Mai AntAiu a fost discipul bu Gorgias, apoi adorator i arnic lui
Socrate. Fundir scoala cinicd in asa numitul

deputat dietal la dieta din Cluj, iar 1869 la dieta

din Pasta, la care din urma n'a luat parte.

[Dr. Aug. Bunea.]

Antonelli, Giacomo, cardinal-secretar de stat,
n. 1806 in Sonnino, lAngA fruntaria neapolit.,
fiul unui pastor de vite; se unit sub Grigorie XVI.
local Kynosarges. Lui i se atribue vr'o 10 la Thalia functiuni de stat si ministra, a fost devolume de serien i despre diferite materii. Sub numit de Papa Piu IX. cardinal. In Sept. 1850

raport teoretic nu admite adevaruri generale,

deouece wale se pot da nuumi prin definitimai
exacta, iar aceste se pot face numai prin juditii
identice, cari lasa nu promoveaza cunoscinta.
Despre divinitate nu putem av nici o idee,
fiind-ca Dumnedeu nu se aseamena cu obiecte

ajunse secretar de stat si in calitatea aceasta

singurul sef al politicei statului papal. t 6 Nov.

1876, lasAnd o avere de preste 100 mii lire,

pentru care a decurs apoi faimosul proces de
ereditate al contesei Lambertini, pretinsa fica
a lui A.
sensibile. Scopul vietii este virtutea, care consta
Antonica, antoniga, planta : Imperatoria sau
in alatinere i cwnpetare; printr'insa se aduce Angelica sylvestris. (Etym. M. Rom. 1245.)
adeveratul cult lui Dumnedeu, ne asiguram liberAntonie, mitropolit al Moldovei, cu metania
tatea, fericirea, independenta. A. condamna luxul; din manastirea Putna; pe timpul resboiului dintre
omul sa traiasca conform naturei. Numai virtutea .Rusi, Austriaci i Turci (1738-39) si-a parasit
face nobil. Cel mai bun lucru e sa mori fericit. scaunul, si ca esirea armatei rusesci din Moldova
(Cf. Teodorescu, Ist, filos. ant ; illberweg, Grundr. s'a retras in Rusia ; dupa departarea lui A. s'a
der Gesch, der l'hilos.)
facut prima abatere dela principiul, dupa care
[Piet.]

Antistrofa, v. strofa.
nu puteau fi archipastori, decal membrii
Antisyphilitica, medicamente impotriva siflromilnesc, alegandu-se de mitropolit Grecul

hsului.

Antitaurus, v. Taurus.

Antitesa, (grec) figurA de stil, prin care se

opun cuvinte la cuvinte, idei la idei.
Antitrinitari, (teol.) aceia, cari combat dogma
despre sf. Treime, adeca despre o dumnedeire
In trei fete neamestecate, neschimbate, neimpartite si nedespartite.
Antium, oras antic in Latium, lfingA Marea
Thyrrhenica. A fost ocupat la 468 si 338 a. Chr.

Nichifor.
Antonie Roset, dommil Moldovei (1675-1678),

era un grec qis Chirita .Draco, ce fusese mare

singer sub Petriceicu-Voda. La mazilirea lui
Dumitrascu Cantacuzin el se gasia in Constantinopol. Numit doma, a facut Gate ceva folositor.

Dar boiwii, in frunte ca Miron Costin, fiindu-i

mereu impotriva, Roset este mazilit.
Antonie-Vodi din Popesci, domnul Munteniei
(1669-1672), era un boier bet.* ridicat la tron

de Romani, mai tOrdiu distrus de Saraceni. Printre prin sprijinul Cantacuzinescilor Grecii, la putere
colosalele ruine (liinga Porto d'Anzo), mai ales sub domnitorul anterior, stint deocamdata cumplit

ale unui pa1at al 1ui Nero, s'au gasit Apolo din

Belvedere, gladiatorul borghesian si alte statue
si opere de arta.
Antivari sau Bar, orasin principatul Monte-

persecutati. Cantacuzinescii sfint stapAnii terei.

Ei resbuna omorul postelnicului Constantin Cantacuzin, condamnand pe pfirOsul Stroie Leur-

deanul, care e calugarit. Partida greceasca e

negru, 5 km. dela Marea Adliatica, ca o citadela in totusi puternicd la Tarigrad; A. Voda cade vicrinne ; sediul unui episcop catolic; in evul mediu tima intrigilor ei. Chiemat a-si reinoi domnia, beeste mazilit.
a fost oras venetian, dela 1373-1877 turcesc, trnai
cand apoi a fost ocupat de Montenegrini, caror a
Antonini, 7 imprati romani, (96-196) anume:
fost lasat i. prin congresul dela Berlin, (1878). Nerva, Traian, Hadrian, Antoninus, M. Aurelius,
Antofagsta, teritor in nordul Chilei, piina la Yarns si Commodus. 1884 apartinnd Boliviei, 187,000 km., 35,317 loc.
Antoninus Pius, Titus Aurelius Fulvus, im-

Bogat in salpetru, arama si argint. Capitala perator roman (138-161 d. Chi.), fiul adoptiv

A., polt insemnat, 7388 loc.

al imperatalui Adrian. Domnia lui a decurs in
Antomarchi, Francesco, n. in Corsica, a fost pace si fericire pentru imperiu; a fost om cru1819 medicul lui Napoleon I. la St. Helena, tator, dar ajutora ori-unde coma trebuinta. Desi
a publicat, dupa moartea acestuia, Les derniers resboaie mari nu a prutat, totusi a intarit inmoments de Napolonc (1823); t 3 Apr. 1838. fluenta romana in si afara de imperiu. De urmas
Antonelli, loan, n. in Valasut 1827. A studiat al seu a adoptat, in urma dorintei lai Adrian, pe
in Cluj, Usorheiu si Blaj. La 1848/9 vicetribun, Marcus Aurelius. (V. ac.)

www.dacoromanica.ro

Antonio

A.nuarul.

197

Antonio, prior de Grato, pretendent la tronul Arabiei si Armeniei. Ordul s'a stins, dupg ce
portughes, n. 1531 ca copil ilegitim al infantelui Moharaedanii s'au facnt stdphni pe aceste regiuni.
Dom Luis, duce de Beja, cu jidana blanda nunele inn de Antoniani 1-au luat, si-'1 tin
de Gomez ; a studiat la Coimbra, a Intrat in piina in cliva de acji, monachii armeni din muntele
ordul Ioanitilor i, *es prior de Crate, a in- Libanului, precut)) si alto congregatiuni monastice
sotit pe regele Sebastian la 1578 In expeditia din Orient, cari urmeaza regula cf. Vasilie.
contra Marocului ; a fost facut piisonier in ne- boala cantagioasii, numit f o cul sacru

fericita bdtalie dela Alcazar. t 1595 la Paris. f o cul cf. Antonin, care a grasat foarte tare
A. scris: Panegyris Alphonsi Luisitanorum regis In Europa in secl. XI., a dat nascere unei

(Coimbra 1550), si *Psalmi confessionalese (Paris congregatiuni de laici sub denumirea de 0 s p

1592).
talierii cf. Antonin, deosebiti prin semnul
Antoniu, Sfnt, numit si Marele A., piintele T (t h au) ce-'1 purtau pe haina lor, i insarcinati
vietii monachale, n. din o familie nobila pe la Cu ingrijirea bolnavilor. Sub Bonifaciu VIII., ordul

a. 251 in Koma (Egiptul super.), tinca ca copil acesta s'a reformat, lutind si numirea de Ca n osimtea o aplecare iresistibila spre viata contem- nici regulan i ai sf. Antonin; iar la 1776
plativa, de aceea isi Imparti toate ale sale sara- s'a suprimat, incorporfindu-se la ordul de Malta.
cilor, si pe la a. 270 se retrase ca eremit in
Antonius, Marcus, supranumit Orator, n. 143
desertul Egiptului, unde il urrnara numerosi in- a. Chr., 99 consnl, 87 ucis la ordinul lui Mavtacei.
17 Ian. 356. Biografia 'i-o scrise rius, f pe lnga Gajus Licinius Crassus cel rnai
Atanasie ce! Mare.
insemnat orator al timpului, avhnd o excelenta
Antoniu, numele mai multor priucipi germani. memorie si o predare pleas& Din vorbirile lui
1) A. Clemente Teodor, rege al Saxoniei, n'a ajuns nici una 'And la noi. Cf. Enderlein

s'a urcat pe tron dupa moartea fratelui seu (Leipzig, 1882).

[at.]
Frideric August I. la 5 Maiu 1827; din causa
Antonius, Marcus, triumvir 'um., fiul prebetranetei si-a luat la 1830 de conregent pe torului Marcus Antonius Creticus, nepot al oranepotul seu Frideric August. Sub A. a intrat torului Marcus Antonius, n. 83 a. Chr., aflerent

In vigoare prima constitutie a Saxoniei (1831). al lui Caesar ; 50 tribun al poporalui, dupa aceea
6 Iunie 1836. 21 Antoniu Ulrich, duce de cornandant sub Caesar; 44 consul, rftpi puterea
Braun sc h weig-Wolfenbiittel, n. 1633 in la sine dupa uciderea lui Caesar si gift poporul
Hitzaker; ajunse la 1685 conregent al fratelui asupra asasinilor aceluia. Declarat de catra senat
shu Rudolf August, iar dupa moartea acestuia la indemnul lui Cicero de inimic al patriei, por(1704) remase singur regent; la 1710 a trecut flied in contra lui consulii Hirtius ai Pansa In
la catolicism.
1714. A fost iubitor de pomp, unire cu Octavian ; A. bat (43) la Mutina pe
mecenate al artelor i sciintelor, fiind ins* Pansa, dar fit invins dupa aceea inteo
literat. 3) Antoniu Ulrich, al doilea fiu al du- decisiva de catra Hirtius si Octavian. Curnd
celui Ferdinand Albert de Braunschweig-Wolfen- dupa aceea inchei A. cu Octavian i Lapidus
biittel, n. la 1714. S'a casatorit la 14 Iulie 1739 asa numitul triumvirat al H., care, dupa
cn princesa ruseasc Ana, a carei coarte a im- gerea dela Philippi (42) raportata de A. asupra
partasit-o, v. Ana Leopoldovna. t 1774. 4) An- lui Brutus si Cassius, ajunse in posesiunea in-

toniu Ulrich, duce de Sachsen-Meiningen, tregii puteri de stat. Dupa esirea lui Lepidus

n. 1687 cel mai

tiner fiu al ducelui Bernhard I. din triumvirat la 36 impartira Octavian si A.
.

Csatona
morganaticl a dat anca la carte din non imperiul, cu care ocasiune A. primi
privitor la succesiunea in ducat.- Dupa moartea Orientul, traiul lui nevrednic msa cu Cleopatra
fratelui sn Frideric Wilhelm deveni (1746) duce, grain ruptura definitiva tare ainndoi, ceea ce

incurchndu-se in curand In resboiul vasungian av de urmare lupta dela Actiuin (31), care-i
cu Gotha (1747). Dupg moartea sotiei sale prime asigurh lui Octavian postestatea monarchic&
(1744), a luat In casatorie o princesa, intemeihnd Parasit de flota si de armatti A. se lash In sabie
astfel nowt dinastie de Meining.
1763.
si mud dupti aceea in bratele Cleopatrei (30).

Antoniu de Padua, dint, n. 1195 in Lissa-

bona, 1210 calugar augustin, 1220 franciscan,

studih teologia la Vercelli, iar mai thrdiu function ca profesor In Montpellier, Toulouse, Bologna si Padua; dupa aceea strabatti ca puternic
predicator de pocainta Francia sudicii. si Italia

t 1231 in Padua. Ascet rigoros A. se opuse

usuririi regulelor ordului seu. Gregoriu IX.
de nord.

[nt.]

Antonomasia, (grec) figura de stil, care folo-

sesce un mune co m un pentru un nume propriu, sau viceversa. S. e. Atotputernical, in loe

de Dumnecjeu; un Cicero, in loe de un mare
orator.

Antra-, v. sub Anthra-.

Antrim, comitat in provincia irlandezi Ulster,

declar de sfnt la 1232; cliva eomemor. 13 Iunie. 3204 km,., 427,968 loc.; capitula: Belfast, orase
A. trece de patronul animalelor. Mormntul
mai insemnate : Lisburn, Ballymena., Ballymoney,

reliquiile lui fachtoare de mimmi se afla in bi- Lame etc.

serica din Padua cu hramul lui. Scrierile Iui
Antro-, v. sub Anthro-.
A. de cuprins ascetic le editit Wadding (Antw.
Antwerpen, V. A.nvers.
1623). Cf. Seebck (Mainz, 1878), At (Paris.
Antyllus, chirurg grec, care a trait cab% finea
1878), Salvagnini (Turin, 1888), Scrinzi (Ve- secl. III. d. Chr. A compus un op vast despre
rona, 1888) s. a.
Ent.]
medicina intreaga; opera aneurysme ai cataracte
Antoniu, ordul, s'a format ca pe nesimtite din dupa un metod special.
numeroasele cete de eremiti, numiti apoi A n- Anuarul, titlul nun multor publicatiuni peliodice
t on isti sau Antoniani, cari, imithnd modul romilne, oficiale a neoficiale; mai remarcabile:

auster de viata al acestui patriarch al caluga- 1) A. Bucurescilor, aparut la (3. Gbl, pina la
rilor, au populat deserturile Libiei, Palestinei, 1895 in a XII. ed. 2) A. biroului geologic, fund.

www.dacoromanica.ro

198

Anubis

lorist.

la Buouresci in 1883. 3) A. general al instruc-

ilelor si a noptilor provin din asa numita in-

Urechia; anul L apar. la 1866. 4) A. militar al

Anvers, (Ant w erp en), provincie belgiana,

tiunii vublice in Bonainia, dijes de V. A. clinare a eclipticei (v. ad.) care face 231/22.

armatei roma' ne. 1865. 5) A. Principatului Terii 2832 km2., 700,000 loc. (mai ales flamanai). C a-

.Rom nesci, apar. in tip. Fr. Walbaum, 1842. pital a Anvers, la dreapta riului Schelde,
6) A. Bometniei, I. Falcoianu, 1869. 7) A. statistic fortificatie puternica, (citadela dela 1874 rasa), cu

al orapclui Bucuresci, anul I. spar. la 1879, mai multe forturi detasate ; central de arme al

tip. C. Gbl. 8) A. Universittqii d. Buc., incep. Belgiei ; 238,788 loc., resedint episcopal, cate1891/2 (toate in Bucuresci) etc.
drala (sed. XIV.); cea mai veche bursa in Europa,
Anubis, (Anup, Anupu), un deu al Egiptenilor port de resboiu i comerciu (cu mai multe banascut din dina Ne ph thy cu Osiris. sinuri mari, dintre cari cele done mai vechi ziA. e pazitorul mormintilor i petreciaorul su- dite anca de Napoleon I.), rafinerii de zahar,
fletelor in lumea de jos, pentru ce Grecii 1-au constru.ctii de nai. Comerciu important, cu deoidentificat cu Berm es si de ad 1-au numit sebire comerciu de transit in cereale, oleiu, in,
Herm-anubis.
[Atm.]
bumbac, tutun, cafes, orez, lemne, fildes, peAnuitate, (engl. annuity) in inteles larg : sol- troleu, guano; comerciu de export in Asia de

vire anuala pentru achitarea unei datorii; in est s.t America sud. In anal 1890 au intrat in
special se folosesce acest cuviant pentru acele sol- portal Anversului 4532 corabii (intre acestea

viri anuale, cari se fac in decurs de un sir anumit 3879 vapoare) ca o greutate de 4.517,698 tone.
de ani, totdeuna in suma eg al A, continand att Navigatiune mare pe Schelda si pe canalele ei
interesele cat si o rata din capital, astfel ca dupa (in 1890 sosir in A. 27,655 nai fluviale en
expirarea timpului fixat datoria este achitata. 2.774,586 tone). Port pentru emigranti (1889:
Anular, ce seamena cu un mol.
40,896 pers.); ateneu, scoala de navigatiane, graAnulare, nimicire, desfiintare; anularea unei dina botamc, academie de belearte, academie
sen tin te etc.
de comerciu. Venitele orasalui eran la a. 1896
Anulus, (lat.) hiel. Anulorum jus, rangul preste 16 mil. fr., erogatiunile: pentru admide cavaler, deoarece pe timpul republicei ro- nistratie 640,995 fr, , polijie i curatirea stradelor
mane numai cavalerii aveau dreptul de a purta 207,295 fr., instructie 1.855,085 fr., institutii de
inele de turr.
filantropie 900,000 fr., arta 323,695 fr., biserica
Anunoiatorul", titlul mai multor publicatiuui 9750 fr., amortisare si interese 5.633,055 fr.
periodice romane aparute la: Bucuresci, Galati, Afara de acestea s'au cheltuit ca spese extraorPloesci i T.-Severin ; mai remarcabil:
dinare 3.126,145 fr. Asedian i insemnate la 1576
rowing, aparut la Bucuresci in 1853-1861.
si 1585; pact de barier dela 15 Nov. 1715 intre
Anunt, v. Inserate.
Hollanda si Austria, revocarea pactului 7 Nov.
Anura Ecaudata, ordin din clasa Amphibiilor. 1781; bombardarnent prin Olandezi 27 Oct. 1830;
V. Broascele.
bombardarea Citadelei prin Francezi i predarea
Anurla, oprirea urinarii, din causa c rinichii In Dec. 1832. (Cf. Gens, Geschichte [1861], Grnu secretioneaza. Se intampla la colaps, la nard [asemenea, 1886 s. m. d.])
morbi de Mima, de rinichi, cholera, afectiuni ale
Anxietate, nelinisce, frica, grija.
sistemuld nervos, hysterie etc. Ischuria : supri- Anxur, oras vechiu pe litoralul Latiului, templul

marea urinei in genere. Dysuria : urinare di-

ficila sau cu duren i (la morburi de besica, prostata etc.)

Anus, deschiaCtura canalului de mistuire. Are
doi muschi rotunai in forma inelului, acestia se
deschid prin scrematura cand desertrim spurcul
si se constring dupa ce s'au golit. E foarte expus

eulul Iup iter A.; astacji Terracina.

Anzengruber, Ludovic, poet german, n. 1839

In Viena, t 1889. A fost librar, actor, publicist
functionar de politie; a scris drame realistice
poporale : (Pfarrer von Kirchfeld , Meineidbauere, Die Kreuzelschreiber.,Ein Faustschlag ,
Das vierte Gebot etc.), naratiuni: (Der Schand-

aprinderilor, cand scaunul nu-i in regula, iar fleck, 1876; Dorfgngeg, 1879; Der Sterndaca acesta e tare, vinele se utnfla (hemoroide) steinhofe, 1886; Wolken und Sunn'scheinc, 1888).
se sparg, formandu-se fistule i scurgeri de Opere complete 1890, 10 tom.
snge.
[St.]
A. O., alfa si omega (litera prim i ultim a
Anutimpuri, cele patru parti, in cari se im- alfabetului grec.), inceputul i sfirsitul.
pttesce and tropic. Deoarece ecliptica strataie
A. o. c., prescurtare pentru A nno orbi s
aequatorta in done puncte, de aceea i soarele c onditi, = anul dupa facerea lumii.
se afla in fiecare an de dou6 ori pe aequator. MEd, (grec) rapsod; cantareti ambulanti.

Aceste puncte din ecliptica se numesc equinoctii. Aoede, (aoide), personificarea cantului ; dup tra-

Primal are loe in 20 sau 21 Martie, cand se ditiunea, care cunoasce numai troj Muse, A. e
incepe primavara; iar al doilea in 22 sau 23 Sept. cea rnai bkrana intro aceste. Surorile ei sfint
ciind se incepe toanma. Pela inceputuI primaverii soarele inainteazil in calea sa spre nord,
si la 21 Junio se afla in tropicul racului, cind
adeca se incepe vara. De aici soarele iar se intoarce spre sud ; in 22 Sept. se afla in aequator,
apoi inainteaza Oita la tropical caprioralui,

i lanerne.
Aonia, numire veche pentru Briotia; muntele
aonie = Helikon. Aonide = musele.

Melote

Aors, A. Hamaxobii, vechiu popor scitic,

militia de Strabo. Se crede c stint gtramo$ii
Baskirilor.

Aorist, (grec.) in gramatica ding forma nadela 21 Martie pang, la 21 Junio se numesce rativa a verbuld, corespunde francezului pass
primavara; dela 21 Iunie pana la 22 Sept. vara, dfini. Se deosebesc 2 forme, anume: A. tematic
de aici pana la 22 Dec. toamna, i apoi de aici sau tare (A.
si A. sigmatio, format cu sigma
pana la 21 Mart. iarna. Schimbarile in lungimea (A. moale sau A. I.)
atunci, adeca in 22 Dec., se incepe iarna. Timpul

www.dacoromanica.ro

Aorta

Apa de beut.

199

Aorta, artera principal din corp; pleaca din prea mare de saruri minerale, saruri de calce

camera stanga a inimei. Cand jalma se constTinge, si de magnesio cel melt 20 centigramo ints'un

sangele cel rose se vars din camera stanga in

aorta, pentru ca de acolo prin ramurile ei numeroase sa ajunga in tot corpul.
[St.]
Aosta, (lat. Augusta Praetoria), ores in pro-

litre. Dorim ca apa de beut sa confine oarecare

cantitate de bioxid de carbon (acid carbonic)

liber, presenfa acestui gaz in apa nu este insa
indispensabila. Ca apa de beut serva apa me-

vincia italiana Turin, lang Dora Baltea, 5672 loc., teorica (de ploaie), apa suterana (de puf, de isvor)
cheia pentru pasajele preste micul i marele si apa curgatoare. De apa de plo ai e ne servim

Bernhard; resedinfa episcopate; antichitali ro- nwnai in casuii exceplionale, ea este obicinuit
mane (mai ales un grandios arc triumfal).
necurata, greu de conservat, caci in timpul tre-

Aosta, principele de , v. Amadeus Ferdi- cerei prin atmosfera, ea se amesteca ca pulverite

nand Maria.

organice suspendate in aer, cu materii, cari intra

A outrance, (franc) pana la extrem ; terrain lesne in putrefaclie. Pete ri (fntni) dan apa
folosit in ordine de aperare, exprimnd ea ape- liana de beet numai daca stint sapate in terenuri
rarea unei posifiuni are sa se sestina si in cas curate, formate de minerale pulin solubile in
daca nu mai este spore*, de a put resista apa, daca stint destul de adanci, bine ghisduite,
atacurilor adveisarului.
bine acoperite, spre a se opri intrarea in puf
Apa se compune din doue volume de hydrogen a necurafeniilor din terenul vecin si din atmossi un volum de oxygen; confine de regula ga- fora, daca stint bine intrefinute si nu se infecta
zuri i materii minerale disolvate, s. e. acid prin model scoaterei de apa, prin ciuberi si galete
carbonic, bicarbonat de calciu si gips. Dela con- necurate, din care causa dam preferinfa petitfinutul de minerale depinde, daca apa e dur, rilor cu poiepa. In interiorul oraselor, unde solul
(cand lasa strat pe fundul vasului), sau e moale este infiltrat de diferite materii organice atlate
(ctuid lipsesce acel strat). A. dura e cea de fan- In putrefaclie, saparea pufurilor cere precauliuni
Ulna i isvor, iar A. moale cea curgtoare, de osebite, pentru ea apa sa nu confina deject-he:1i
lac si ploaie. Numai prin destil at i un e ob- lichide din haznale, grajduri, bucatarii, fabrici.
finem apa curata, libera de amestecuri. Densi- Is v oar ele aduc apa suterana la suprafafasolulte;
tatea cea mai mare o are apa la +4 C.; la 0C. apa de isvor este obicinuit cea mai curata, ea
cristaliseaza, ingheafa, iar la 100C. fierbe. Sub confine cantitafi variabile de bioxid de carbon
si presto +40 C. densitatea apei scade, dar in liber (de acid carbonic liber), care Ii da un gust
aceea,si proporlie cresce volumul. Pentru tre- placut. Apele curgatoar e, apele de grla si
cerea apei de 100 C. in vapori de 100 C. se de riu, stint mai totdeuna amestecate cu felurite
consume 536-5 calorii, iar pentru cristalisarea necurafenii, c,ari se mug in albia lor, znai ales
ei in ghiga de 0 C. 79 calorii. Si la tempe- la trecerea lor prin orase, unde apa curgatoare
raturi mici, dar mai cu sama la temp. urcata se infecta prin lichidele provenite dela spalarea
(100 C.), se transforma in vapori. Multe cor- caselor, curfilor, stradelor, halelor, prin confipuri pot trece in forma de cristal numai daca nutul canalelor, prin dejecliunile bucatahilor
ii iau o cantitate anumita de ap, care se nu- residuele diferitelor industrii. Apa curgatoare
mesce A. de cristalisafiune. Apa eneutrala confine dar obicinuit, pe hinge felurite matwii
si servesce ca cel mai general corp disolvdtor. anorgauice i organice suspeudate i solute, si
Prin electricitate i prin unele minerale: kaliu, un numer insenmat de microorganismi si nu
fier, acid sulfuric, se discompune in 2 vol. hy- se poate bea deal dup purificarea prealabila.
drogen si 1 vol. oxygen. Deosebini A. dura, Apele statatoare din lactui, balfi, elestae,
moale si destilata, A. termall,A.amara, sent obicinuit si mai necurate decat cele cur&oar ; pe lnga alte materii straine ele pot
A. sarata, A. minerala, A. alcalica.
Apa de beut, (alimentarea comunelor cu apd ; confine germii boalelor palustre. Apa cea mai
apd filtratd; filtre; apd curgatoare). Apa este curate confine in solufiune cantitali mici de
un aliment indispensabil pentru toate fiinfele saruri minerale inofensive. Apa, care confine
organisate. Corpul otnului confine 630/0 apa; apa cantitafi mai mari de calce ori de magnesie, se
care circula in corpul nostru transpoarta in dife- numesce apa sabia si nu este buna pentru beet,
ritele fesaturi organice materiile solute necesare nici pentru gatit bucate si pentru spalare de
pentru nutrirea lor si scoate din celule substan- rufe. Uri ce apa, care confine cantitali mari de
fete netrebuincioase; apa reguleaza prin circa- rnaterii organice, cantitali simlibile de amoniac,
lafiunea ei temperatura corpului. (Scoatem din de acid azotic (acid nitric), acid azotes (nitros),
corp in 24 oare 2 pana la 3 litri de apa, pe care de acid sulfuric ori chloride, este rea. Asemenea
o inlocuim prin apa pe care o bem si prin dife- este periculoasa apa, in care se gasesc ouele
rite alte alimente, cari confin apa.) A.pa buna diferitelor parasite animate a. panglicei, a lim-

de beet trebue sh aiba un gust placut, sa fie bricilor, a anchilostornelor, a distomelor), Filiarii,

limpede, incolor, inodora, rece (de 7-110 C.), Coccide, A.moebe etc. Presenfa bacteriilor pato-

libera de materii toxice, mai ales de saruri de geni in ape' (a bacteriilor (holerei, a febrei tiplumb, provenite dela feava prin care curge apa, foide) se constata prin culturi bactereologice,
daca curgerea nu este continua, si daca din simplul examen microscopic nu este totdeuna
aceasta causa feava se umple adeseori Cu aer, suficient. In general este rea o apa, care confine
sa fie libera de inicroorganismi vatematori sana- o cantitate proa mare de bacterii, mai ales de
tafii, de bacteriile cholerei, ale febrei tifoide, saprofite (bacterii ai putrefacliei), chiar daca nu
de bacteriile cari, cultivate pe substanfe nutri- se aflaintr'insa bacterii de al cholerei sau ai febrei
tive, dau nascere la gaze puturoase, de alte pa- tifoide. La alimentarea oraselor cu apa
rasite viabile, de sporozoe, de viermi, de ouele contam in termin mediu 150 pana la 200 litri
diferitelor animal, sa nu confina o cantitate de ap pentru fiecare cap de locuitor in 24 oare,

www.dacoromanica.ro

200

Apa destilati

A.pa ininerala.

In aceasta eantitate este cuprinsa apa necesara Contrarul: A. moale, care nu Iasi s se depentru oameni i pentru animalele domestice, puna strata]. solid (A. de riu, lac, ploaie).
pentru case, curti, gradini, strade, latrine, canale,
Apa mat& Apa de isvor confine mai totindustrii i pentru stingerea de incendii. Dam deuna cantitati mici de acid carbonic liber, care
preferinta apei bane de isvor, pe care o culegem gaz ii confere un gust placut. Unele ape mineai o aducem prin tevi in sate pi in orase ; dac rale naturale confin, in solutiune si sub presiune

isvoarele snt prea departate san daca ele nu de mai multe atmosfere, cantitati de acid cardan cantitatea necesara de apa, atunci recurgem bonic (de bioxid de carbon) de mai multe ori
la alta apa suterana, pe care o captain in galerii mai mari decat volumul apei; obicinuit se nusuterane orizontale sau in puturi mari. Numai mesce insa apa gazoasa ori ce apa curata, care
la nevoie alimentm orasele cu apa curgatoare, in mod artificial a fost incarcata cu mai multe
obicinuit ea nu se poate intrebuinta fara puri- volume de acid carbonic, si in care acest gaz
ficarea prealabila. Cantitati mici de spa se pot se mantine prin inchiderea ermetica a vasului.
filtra in casa prin filtre de lut (argila) ars, Apa gazoasa se boa ca apa de masa, se adauga
precum filtrul Chamberland-Pasteur de porcelan vinului i serva pentru prepararea de limonade
nesmaltuit, ffitrul Berkefeld (Kieselguhrfilter) din gazoase. Pentru fabricarea apei gazoase se inpamnt silicos ars; aceste filtre, desi se strica trebuinteaza de preferinta apa de isvor, in care

lesne si se curata anevoie, glut superioare filtrelor se introduce acidul carbonic ; el se prepara dupa

de carbu.ne. Apa se mai purifica prin fierbere metoda veche din bicarbonate, mai ales din bisau prin batere cu piatr acra (alumen). A p a carbonate de calce (din pulvere de marmura, de
f iar t a are si dupa recirea completa un gust creta, de magnesit etc.), cari amestecate cu acid
neplacut ; baterea cu piatra acra inlesuesce de- sulfuric pur, liber de arsen, sau on un alt acid
partarea prin depunere a materiilor suspendate forte si carat, libereaza acidul carbonic din comin apa i presinta o metoda de purificatiane ad- binatiune, el se trece pin apa de spalat, in care
misibila, cu conditiune ca sa nu se intrebuinteze se opreso micele cantitati de acid sulfuric, cari
o cantitate mai mare de piatra acra, dead cea au trecut inainte cu el, si gazul de acid carbonic
necesara. Daca administratiunea publica alimen- astfel purificat se introduce sub presiune in vasul,

teaza un eras cu apa de riu, ea este datoare a

ingriji de filtrarea ei in filtre p u bli ce si a
o aduce curatita in interiorul caselor. Cantitati
marl de apa se purifica mai ntaiu in basine de
limpedire si de decantare, in cari se depun pe

in care se culege apa gazoasa. Dupa metoda

nou de fabricatitme se introduce in apa curata acid carbonic lichid, comprimat, care se
fabrica pentru acest scop in fabrici special si
care se pune in comerciu in nisce vase cilin-

de cativa milimetri, de coloare bruna inchisa,

care strat de nomol este adevratul filtru, care
opresce trecerea microorganisrnilor prin nasip.
Filtrele de nasip functioneaza bine numai cnd
acest strat de nomol, care acopere nasipul, este
subtire, dupa ce el s'a ingrosat este necesar ca
sa fie departat cu nisce lopeti largi. In unele
erase germane se inlocuiesc astadi filtrele ori-

se vinde apa gazoasa, pot fi confectionate din

fundul basiaului materiile suspendate mai groase drice de fier bad foarte solide, umplute cu
apoi in filtre de nasip acoperite, in cari un acid carbonic supus la presiune de 36 atmosfere.
strat de nasip gros de 60 centimetri este asecjat Toate materiile, cari serva pentru prepararea de
deasupra unui strat de bolovani si de pietris. apa gazoasii, trebue sa fie curate, libere de corNasipul singur nu filtreaza bine apa, dar pe puri toxic(); vasele si uneltele din fabrica sa fie
suprafata nasipului se formeaza, prin depunerea nichelate sau imbracate ca alte substante insoruler bacterii inofensivi sr a altor substante sus- lubile in apa gazoasa; armaturele metalice expendate in apa, o pielita subtire de nomol, groas terioare ale sifoanelor, in cari se transpoarta

zontale de nasip prin filtre verticale formate din

placi de pmnt argilo-silicos ars. [Dr. I. Felix.]

Lit.: N. Cucu St., Alimentarea cu apa a orasului Bucuresci, Bucuresci, 1893. N. Cucu St.,
Non sistem pentru alimentarea cu apa a oraselor,
Bucuresci 1894. llie Radu, Apele dela Sinaia. In

cositor, care contine piing la cel malt 50/, plumb,

dar supapa si canals interioara pentru fixarea

tubului do sticl, prin care iese apa, nu trebue
sa cuprinda nici urnia de plumb. Limonada gazoasa

gazoasa amestecata cu sirop) sa nu fie

aromatisata sau colorata cu substante vatiimatoare sanatatii.

[I. Felix.]
Lit.: Regulamentul asupra privegherii sanitare
a alimentelor i beuturilor decretat la 24 Sept.
1895, Bucuresci.
Apa meteorici, apa ce ajunge pe pamnt prin
fenomene elementare (ploaie, neaua, grindinit,
roua, bruma).

Apa minerali, (stariuni de apd mineral,

Analele ministerului lucrarilor publice, Bucuresci
1895. C. Bottea, Apele Bucurescilor, Bucuresci star. balneare). Apa de isvor este totdeuna mi-

1895. Sc. Varnav, Proiect pentru alimentarea neralisata, ea contine cantitati variabile de miorasului Iai cu apa. Manuscript. N. Cum St., nerale, ce a disolvat la trecerea prin terenuri
Alimentarea cu apa a oraselor Giurgiu, si Bacau,
Bucuresci 1896.
Apa destila% apa de tot wag, v. Destilatiune.
Apa dulce. Apa de roua, ploaie, neaua, ghiat,
isvor, parau, fluviu, balta si lao se numesce apa
dulce, fiind-ca contine numai o neinsemnata cantitate de saruii in disolutiune i chiar din aceasta

solubile. Apa minerala se numesce obicinuit apa

de isvor incarcata cu cantitati mai mari de ma-

terii fixe si volatile, cari Ii confera proprietati

terapeutice. E. Littr propune ca drept cuvnt
inlocuirea terminului apa minerala prin ,apa
medicinala. Dupa temperatura impartim apele
mineral in reci, cu temperatura pna la 2500.
termale, mai calde decal de 25C. Cele mai
causa n'are nici gust, :aid miros, nici coloare.
multe ape mineral stint reci, cele termale is[V. B.]

Apa dud, apa care -lasa s. se depuna un voresc din adncimi mai mari i impru.muta calstrat solid pe fundul vasului (A. de ffintana, isvor). dura lor dela interiorul globului terestru: Apele

www.dacoromanica.ro

201

Apa moale - Apa de port-Lang.

Erculane langa Mehadia, Bivolari pe malul stang C. Varnav, Apele minerale dela Slanic. Iasi
al Oltalui (judetul Arges), Meledic in judeful 1847. A. Fetu, Despre intrebuintarea apei simple
Buzeu etc. Dupa constitufiunea chemicaimparpm si a apelor minerale din Romania. Iasi 1831.
apele minerale in ape saline, sulfuroase, fera- St. Veleanu, Apele minerale dela Olanesci. Buginoase, alcaline, acidule gazoase i arsenicale. curesci 1869. A. N. Bernad-Lendway, Studii
Apele minerale saline se subi mpart in ape iodurate, asupra apelor minerale romane. Revista sciinbromo-iodurate, iodarate-sulfuroase i litionisate: fifica. Bucuresci 1873. C. Davila, Despre Balta
Calimanesci, Govora, Vulcana, Olauesci, Meledie- Alba, in Columna lui Traian. Bucuresei 1873.
Lopatari, Lacul-Sarat Cu apa iodurata i co namol St. Veleanu, Balta Alba. Bucuresci 1881. Gr. Steiodurat etc.; in ape chlorurate-sodice: Kissingen, fanescu, Apele termale dela Bivolaii. In Anuarul
Homburg, Slanic in judeful Bacan, Slanic in biuroului geologic. Bucuresci 1882. P. Poni,
judeful Prahova, Ocnele Mari, Balta Alba, Bal- Analisa apelor inmerale dela Piatra. Iasi 1883.
tatesci, Oglindi, Monteor; in ape sulfatate: Ma- I). Apostolescu, Apele minerale dela Strunga. Iasi
rienbad, Piillna, Slanic in judeful Bacau, Cozla 1884. R. Pribram, Chemische Untersuchungen
langa Piatra, Breaza In judetul Iasi etc. Isvoarele der Arsenquelle zu Saru-Dorni (Dorna-ara).
de apa minerala sulfuroasd sant foarte nume- Czernowitz 1885. A. N. Bernad-Lendway, Luroase, cele mai insemnate sfint: Aachen (Aix crarile hydrochemice ale statiunilor balneare
la Chapelle), Aix les Bains, Eaux Bonnes, Baden, Calimanesci, Caeiulata, Govora, Pucioasa, ValBarges, Baile Erculane (Mehadia), Bughea, cana, Dorna-Vatra. Bucuresci 1886. A. BernadCalimanesci, Govora, MoIna, Baile Nastasache Lendway, Studii hydrochimice, hydrogeo/ogice
(Tirgul Ocna), Nifon, Olanesci, Pucioasa, Secele,
balneologice faeute in regiunea Slanicului.
Slanic (judeful Bacau), Strunga, Vizanti (Patna), Bucuresci 1887. Gr. Stefanescu i A.. O. Saligny,
Vulcana (Dambovita). Apele feruginoase contin Apele dela Lopatari. N. Popescu-Zorileanu, Apele
obicinuit acid carbonic, care inlesnesce disolvarea minerale dela Govora. Bucuresci 1887. S. Konya,
protooxidului de fier: Bivolari (Arges), Buzia.s Apele dela Slanic. Iasi 1887. D. Cantimir, Les
in Banat, Dorna-Vatra, Elpatak, Franzensbad, bains minraux de Balfatesci. Bucuresci 1887.
Meledic-Lopatari (Buzeu),Orezza, Pyrmont, Slanic Gr. Romniceanu, Lacul-Sarat. Bacuresci 1887.

(Bacau), Spaa. In apele alcaline se gasesc bi- G. Cobalcescu, Sorgintele minerale dela Cali-

carbonate de soda, de calce sau de siliciu : manesci i Caciulata. Iasi 1887. Gr. Stefanescu,

Carlsbad, Vichy, Vals, Plombires, Elpatak, Lacul-Sarat. In Armand biuroulai geologic. BuSlanic in judetul Bacau. Apele acidule gazoase, cutesei 1888. A. O. Saliguy, Analisa apelor miincarcate cu acid carbonic liber, au un gust nerale din judetul Buzett. In Anuarul biuroului
placut i serva i ca ape de masa, ca ape de geologic. Bucuresei 1888. C. Macovey, Les prinlux, precum: Borszk, Elpatak, Seltz, Condillac,
Giesshilbel, $aru-Dorni (Dorna in Romania),
Boma. Apele arsenicale confin saruri arsenicale
alcaliue in concentrafiline mai mare, ca cele dela

Levico, Roncegno, Szebenica, sau mai diluate

ea in apa arsenicala-feruginoasa de $aru-Dorni
(Dorna in Romania), bogata in acid carbonic
liber. Apele minerale se intrebuinfeaza obicinuit
In localitatea unde isvoresc, in statiuni de cilia
minerald, sta(iuni balneare, inzestrate ca ospele, plirnbari, locale de petreceri, cu instala-

fiuni pentru beut, peutru bai, duse, masagiu,

sudatiuni, inhalatiuni de apa transformata in
pulvere fina. Unele ape minerale se umplu in
stiele bine inchise si se pun astfel in comerciu,
spre a se intrebuinfa si in locuri departate dela

cipales sources d'eaux minrales de la Routnanie.

Paris 18b8. I. Felix, Tractat de Igiena publica

si de Polifia sanitara. Vol. H. Bucuresci 1889.

C. Istrati, Raport asupra stafiunilor balneare ale

Romaniei. Bucuresci 1890-1892. P. Poni, Analisa apelor minerale dela Oglindi. Bum esci 1893.

V. C. Butureanu, Analisa apei minerale dela

Vnatorii-Neamftilui, Piatra 1893. Vuia, Baile

Erculane dela Mehadia. I. Kalinderu, Romanii
calatori. Bucuresci 1895. Bastaki, Blahe si V.
Istrati, Lucrarile ce trebuesc executate la LaculSarat. Bucuresci 1895. A. Bernad-Lendway, Apele

isvor. Administratiunile sanitare competente ve-

minerale dela Meledie. Bucuresci 1896. Regulament pentru admiuistrarea i supraveghiarea stabilimentelor balneare din Romania. I. Felix, Raport general asupraservicialui sanitar al regatului
Romaniei, pe anul 1895. Bueuresci 1897.
Apa moale, v. A. dura.
Apa de pete, o fluiditate, care servesce la delatararea petelor din feseturi. Consta mai cu

bolnavii sa gaseasca in ele condifiunile necesare

E au de Javelle, o lesie de caliu chloric,

gheaza, ca apele minerale sa se aualiseze din

cand in cand, spre a se constata daca compositia lor nu s'a schimbat cu tunpul, ca staliunile
balneare sa se intrefina inteun 'nod igienic, ca sama din preparate pentru inalbit cum e s.

e.

pentru cautarea lor eficace, ca apele atermale incolora, cu miros slab de elder particular, presa se incaldeasca inteun mod rational, ca apele parata prin introducerea unui curent de chlor in
minerale, cari se pun in comerciu, sa nu fie solufiune de pota.se (sau din chlortira de calce);
invechite, stricate saufalsificate. In stabilimentele Eau de Laba rr a q ue analoga, nurnai efit e
balneare, cari apartin statului, trebue sa se in- preparata cu lesie de natriu; ambele scot
lesneasca bolnavilor saraci cautaiea gratuita.
petele de poame din albituri ; benzin a, numita

apa de pete Bronner; ap a de pet e en[I. Felix.]

Lit.: St. V. Episcopescu, Apele metalice ale glez ease a, un amestec de benzina eu alcool

Romaniei. Bucuresci 1833. Zotta und Abrahamfy, amoniac; ap a de pete Buchner, un amestec
Die Mineralwlisser von Slanic, Sarul-Dornei, de ether, alcool i amoniac pentru petele de

Borca, Hang-u. und Strunga. In Buchner's che- grasime; Liqueur Bern hard o solufame de
mische Analysen. 1834. I. Cihac si F. Htunpel, fiere de bou si potase In apa etc.
Isvoarele dela Baltafesci. In Albina Romaneasca
Apa de pomank credintd poporald. Poporul
1844. C. C. Hepites, Balta. Alba. Bucuresci 1847. crede ca toate apele curgatoare se aduna intr'im
Enciclopedia romanii. Vol. I.

14

www.dacoromanica.ro

202

Apa de rose

Apaduct.

fie, care trece pe lumea cealalt si din care imigratiunii in globulele rosii ale sangelui a
numai aceia i pot astampara sufletul, cari au unui protozoar (ematozoar) parasit, animal de
dat pe lumea aceasta A. de p. Mel se intmpla structure cea mai elementara, descoperit de
cas de inoarte, o femeie din familie duce A. de francezul Laveran. Harurile de chinina omor

p. la 7 vecini, iar dupe- ce mortal a fost in- obicinuit acest parasit, ele nu pot inset' vindeca
mormntat, A. de p. se mai duce la un vecin, totdeuna perturbatiile mai profunde produse in

In decal's de un an, in fiecare i. Daca nu sfint corpul omenesc prin inmultirea ematozoarului
femei in familie, se platesce la o vecina (365 Cr.) malefic, prin distrugerea consecutivO a elemen-

ca sa duca un an de (pie A. de p. pentru cel

mort. De fria ca vor reman fara A. de p.,
cei ce nu au unnatori isi sapa fantani, ori
tesc sa li-se duca apa fined in vista. (Cf. A.

telor sangelui, prin modificarile tesutului splinei,

a ficatului ;4 a altor organe, cari se vor descrie

In articolul despre Paludismule. Nu este de

ajuns ca sa detain cu preparate de chinine

do p. in rev. Transilvania,
bolnavii de friguri palustre, ci trebue se
Apa de rose, apse in care s'a destilat oleiul de turf= causa boalei pnn stirpirea pahujilor, prin
rose. Cu cat a fost apa mai des intrebuintat regularea cursului apelor, (dupe' imprejurafi prin

la destilares de oleiu, cu atat cresce mirosul

apirarea malurilor, prin adancirea albiei, prin
valoarea ei. Se intrebuinteaza in parfutnerie. taierea cotiturilor), prin intretinerea malurilor
Apa de scold, (Eau de moule), amestec de lor in stare curate-, prin umplerea ce piimant
apa i absint.
sOnatos a excavatiunilor (adanaturilor) solului,
Apa sfintitit. Crestinii pii plistreaza in ca- In cari se aduna apa de ploaie, prin inlesnirea
sele Ion preste intreg anal ap binecuvtantata,
scurgerii apelor adunate in basinurile natural
o intrebuinteaza ca mijloc de a cura ti obiectele,
artificiale, sepand santuri sau intrebuintand
ce le cred spurcate, si a dobandi dela Dumnecleu pompe. Dace' stirpirea unui palude este imposidarurile, pentru cari se roag biserica, and tile, recurgem la mundarea lui, la mentinerea
sfintesce apa. Despre apa, care se binecuvanta apei la un nivel constant i la incungiurarea pala Boboteaza, se crede, ca se poate pastra
ludelui cu plantatiuni dese de arbori si arbusti,
2-3 ani, fare sa se strice. (Stefanelli, Liturgica, precum i la plantare in palude de floarea soaBucuresci 1886, . 65.)
relui (Helianthus animus) si de alte plante, cari
Apa stititoare, (balta, palude). Apele state% acopen suprafata apei. Plantatiunile de eucalipt
toare devin vatematoare prin emanatiunile, prin se bacar in aceasta privinta de o reputatiune
efluviile lor. Atmosfera deasupra i din jurul la- nemeritate, chiar dad): ele ar resista frigului
curilor, baltilor, baltoacelor, elestaelor, a groa- iernii noastre, nu le-am recornanda ca retnediu
pelor pentru nmiarea de in, canepii, teiu, a groa- In contra apelen stattoare.
[I. Felix.]

pelor de imprumut, se-pate pentru scoaterea Lit.: A. Laveran, Du Paludisme et de son

pamentului necesar la facerea terasamentalui Hmatazoaire. Paris 1891. E. V. Fontquier, Asupra
soselelor si al cailor ferate, produce boale ; aceeasi impaludismului. Tes pentru doctorate' in meactiune vatamatoare o exercita apele, cari acoper dicina. Bueuresci 1892. B. Boteanu, ContribuIn mod trecator terenurile expuse la inunda- tiuni la studiul impaludismului. Tesa pentru doc-

tiuni timpurarie, basinunle naturale aflate in toratel In medicina. Bucuresci 1892. S. Possa,
vecinatatea apelor curgatoare, in cari basinuri Manifestatiunile paludismului in Romania. Bese infiltra apa din Hu in timpurile cand el se curesci 1893. V. Babes, Analele institutului de
umfla, toste excavatiunile solului formate de te- patologie si de bactereologie. Bucuresci 1893-95.
renuri impermeabile (panint galben, argild
I. Felix, Raporturile generale asupra igienei
general, s. a.), in cari se aduna apa de ploaie. publica si asupra serviciului sanitar al regatului
Efluviile palustre se mai formeazii la fermen- Romaniei pe anii 1893 i 1894. Bucuresci 1894
tatiunea noroaielor din strade i curti murder, si 1895.
din santurile soselelor feu intretinute, noroiu
Apa dela suprafati, in montanistica: ape
compus din Valliant amestecat cu diferite dejec- cari de pe suprafata pamantalui infra inteo
tiuni organice, de pe malurile apelor curgatoare, mina. Acestea se mai numesc si apele dela di.
daca acole malufi stint acoperite cu necuratenii
Apa-tare, numita i ap a- r eg al a, pentru
sau daca apa este amestecata en cantitati mari disolva chiar i aural, regele metalelor; este un
de materii organice, caci din variatiunea nive- amestec de acid nitric si acid hydrochloric.
lului apei curgatoare, din udarea i uscarea sucApa termall, A. minerala caro iese calda din
cesiva a malului prin suirea i scaderea apei, Vmant.

se naso efluvii (fermenti) palustri pe malurile

infiltrate de materii organice, mai ales cnd din
causa cotiturilor multiple ale riului si a insuficientei povirnisului (a pantei) apa curge incet.
In apele Dilate in nemiscare se mac nisce fermenti, nisce ffinte organisate infinamente mici,
cari traieso din micile cantitati de materii organice, ce oarnenii sau vntul aduc in acele ape
statatoare, sau ce ele extra 4 din pamant. Acesti
mioroorganismi introdusi in corpul omenesc
produc o boala foarte respandita, adeseori foarte
penculoase, paludismiR, impaludismul, malaria,
care se manifesta gat pfin friguri palustre acute
precum i prin formele cronice ale paludismului

Apa vie, in povestile poporale A. care redi

mortilar viata.
Apa, corneas in Ung., cott. Satumare, 2689 loc.
Romani si Maghiari; langO Somas, pamant bun.

Statiune de cale ferata.

Apaduct, canaluri prin cari se conducea apa
din isvoare mai mult sau mai putin indepartate

In orase. La Greci erau mai melt subterane.

Cu melt mai perfectionate aflam A-le la Romani, la cari nu erau subterane, ci de regula
In forma' de bolte sustinute de arcuri. Multe
dintre acestea se pot numera intre cele mai
mari creatiuni ale sciiiitei technice. Conductele

erau construite din lemn, plumb, piele si mai

(Anemia palest* Megalosplenie etc.) datorite adeseori din canalari de pieta. Asti costisi-

www.dacoromanica.ro

Apafi

203

Apanagin.

toarele apaducte au fost Inlocuite prin conducte des partea nordicit a terii pima pe la Cluj era
de tublui etc. Marl de apaductele Bomfica ocupat de stile irriperatesci, i acum Trans&

In Lisabona si Caserta in Neapol i unele vanenii ajunseser acolo, de vorba lui pater Dunod :
apaducte din Anglia, sfint de amintit anca vreti, nu vreti, Maiestatea Sa ve protege , era
Arcueil i Maintenon In Versailles, con- fapta. In 1687 vent archiducele Carol de Lota-

strait sub Ludovic XIV., cari au costat 22 mi- ringia, hand cu puterea Cluj ul, urmar pe A.,
lioane de lire.
care se retragea spre Sibiiu. Dar acuma Wei
Apafi, numele unei vechi familii din Tran- Sibienii nu mai cutezara a se Impotrivl ostilor

silvania, pe care unii o deriv dela comitele nemtesci. Deci urma, tractatul dela Blaj,
Apa (Appa), amintit in diploma regelui Coloman prin care Leopold castigh dreptul de a ocupa
la 1108. Urme sigure de familia A. sant in milititresce Transilvania, adeverat numai pe o
secl. XIV., pe cand ei stapttniau extinsele do- iarn, de atunci insa ea remase tot ocupata.
menii Apanagyfalu i Malencrog, i aveau in- Asa se puse capet sbuciumarilor Transilvaniei
fluenta mare. Gregoriu A. a fost comitele suprem intro cele done imperatii mari. A., flint anca
al Ditbacei in dilele lui Martinuzzi si ale lui de cand a fost in prinsoare tatareasc, mai ales
roan EL Zapolya si a jucat rol insemnat.
in anii din urma, toata carmuirea o Iasi in voia
Apafl, Mihail I., principele Transilvaniei, dela lui M. Teleki, jara chip& manes sotiei sale Ana

20 Nov. 1661 pan& la 15 Aprilie 1690. Sub Bornemisza (1688) s'a cufundat in melancolia
Georgiu Rakoczy II. participand la expeditiunea si a murit in 15 Apr. 1690 la Fagaras, undo
polonii a acestuia, a clidut si el In prinsoare la tinea dietd.
Tatarii din Crimea, de uncle nwnai ca bani grei s'a
A. Mihail II., fiul lui M. Apafi I., fa ales
putut rescumpra. Dupa reintoarcere petrecea de principe al Transilvaniei in dieta dela Albaretras la Efisabetopol, de uncle 1-a chiemat
13 Junio 1681. Prin tractatele ca Leopold
Ali-Pasa, care fusese trimis de Sultanul, ca s, anca i s'a asigurat succesiunea. Dara la moartea
scoata din domnie pe principele loan Kemeny, tatane-seu fiind munai de 14 ani, regents s'a in-

si 1-a pus principe. Vedend aceasta Transit- creclintat unui consilia de stat, compus din 14
vanenii, i ei au ales pe A., antaiu in castrele membri cu Teleki M. in frunte. Sultanul voind

lui Ali, apoi in dieta tinut in $eica-mica in a scoate pe Austriaol din Transilvania, trimise
20 Nov. 1661. Domnia dinsului a fost blanda pe Emeric Tktily cu oaste compusa din Curuti,
si mai linistit. La inceput si el, domnit de frica Turci i Tatari, i ajutat de Domnul Munteniei.
Turcilor, a remas sub protectiunea Sultanului. Acestia trecurg Carpatii pe la Padina Lupului
Ca si predecesorii si si el a nutnt relatiuni
ajunseri la Zernesci, unde se bovina cu genebane ca malcontentii din Ungaria, cari nu voian ralul imperatesc Heuster i cu cornandantele
a sufen domnia austriaca. Acestora A. le-a dat Transilvanenilor M. Teleki. i Ii In vinsera. Teleld
ajutor, i in favoarea lor a incheiat si aliante cada in lupta, jara Heuster in prinsoare. Tkly
ca inimicii lui Leopold I. Nemultamirile pro- admi dieta la Cristian, in care fa ales de prinveniau din firea nedumerit, a Ungarenilor,
cipe al Transilvaniei (Sept. 1690); dara *rend

de acolo, ca curtea din Viena cu partisanii sei

din Ungaria se incordau a lat religiunea catolica. De ad urmau persecutiuni grele in contra
protestantilor, iara acestia cautau scut si ajutor
la principele Transilvaniei si la Sultana'. A. a

ca nu poate trage deget ca Austriacii, preste o

luna parasi Transilvania pentru totdeuna. La
4 Dec. 1691 Leopold I. dete vestita diploma

de Viena. Dara aceste se vede ale fi Moat mai

mult spre imbunarea Turcilor i mulcomirea
nobilimei transilvane, care era pentru sustinerea
protectiunii Sultanului. Iar in fapt A. vedend,
ca armele Turcilor trebue sa se retragl dinaintea
lui Leopold, vedend sbuciumrile continue ale
terii, purtat de M. Teleki a lucrat intru aceea,
ca protectiunea Saltanului s o schimbe cu a lui

Viena in 1 Febr. 1713.

Apago, (grec) cara-te! du-te ! departeaza-te !

Le op oldin . M. Apafi H. principel mai figura

numai cu numele. In 1696, (Arid implinea etatea
trimes kW In contra lui Leopold I. sub M. Teleki, de 20 de ami i avea s preia canna Transilvaniei,
care i era mana dreapta, si sub Enteric Tkly. fa escortat la Viena, iara dupa pacea dela CarIn 1683 el insusi a unit stile sale ca ale lui lovit I-au facut sa abdic,, si nu-i mai permiserd
Cara Mustafa si a mers pana la Bruck, aproape a se reintoarce In Transilvania. El a murit la
Apagogie, (grec., lat. =-- deductio) combaterea

uner tese prin aceea c se arata, ca tesa isi

contradice siesi ori consecintelor sale. Demon-

strarea apagogic este o forma de argumentatiune

indirecta, carea cauta a proba adeveratatea unei

tese din falsitatea contrarului. Formal consta

Lepold I., si teara s o inchine imperatului roman din patru parti: Tesa, antitesa, resturnarea ansi regelui Ungariei, i asa sa puna capet luptelor titesei, afirmarea tesei.
[Pl.]
continue pentru stapanirea Transilvaniei, cari de
Apahava, munte in Ciucul superior, spre sud

mult se repetau intro Sultanul si casa baba- dela pasul Ghimesului. Granita ostica a ArdeaDeci el a conces miscue mai liber ca- lului dintre pasul Ghime i Uz trece preste el;
tolicilor, a caror episcopie era sistat, de 120 de 1324 metri.
[Silv. Mold.]
ani, i bunurile ei confiscate. Tractatul, prin care
Apahida, comun in Trans., cott. Cojocnei,
A. a inchinat formal Transilvania lui Leopold I., 1189 loc. Rom. si Magh., bai de sane, la 1889

s'a Incheiat la Viena (tractatus Vienensis s'au gasit aici anticitati pretioase. La A. s'a
s. Hallerianus) in 28 Junio 1686; dar s'a tinut 1683 o dieta fara importanta mai mare.

find in secret. Prin el se asigura domnia pentru Apalt, artnada; apaltd, local Inchiriat pentru
A. si fiul sea, iari staturilor dreptul de a-si alego deposit de mrfuri.
principe, i libertate deplin pentru cele 4 reliApanagiu, (franc. verbal : dare de pture). Se
giuni recepte. Nobilimea, ha chiar i dintre Sasi, dice despre pamenturi sau mosii date principilor,
faceau opositiune acestei stari none a lucnuilor, cari dup moartea lor revin coroanei. Prin
14*

www.dacoromanica.ro

204

Apandria

Apelles.

analogie: ceea ce e propriu unei persoane sau unni

Apatovac, (pron. Apatovat), un sat netnsemnat
lucru, s. e. infirmitatile stint apanagiul betrnetei. in Croatia, =Iowa prin un isvor cu apa acra,

Apandria, (grec) termin creat de De Bary alcalina-muriatica. Intreprindetorul actual Va-

pentru a desemna casurile speciale de A p o gam i e (v. ac.), in care organul barbatesc nu se
desvoalta de loe (Saprolegnia Thureti, S. torulose, Achlya stellata), sau planta fiind dioica,
exemplarele femeiesci se gasesc separate com-

leriu M a ni u a facut apa minerala din A. cunoscuta i Romanilor. Analisata de prof. Dr. Ludwig

in Viena, ea se recomanda ca apa de cura in

boalele organelor digestiunii si urinare. (Dr. E.

Ludwig Chem. Untersuch. des natiirl. alkal.plect de cele barbatesci, fie prin actiunea omului muriat. Sauerlings von Apatovao in Kroatien,
[Dr. Vuia.]
(Coelebogyne ilicifolia, Euphorbiacee din locuri Kreuz 1894 .)
calde, care se gasesce in florariile din Europa
Apaturia, dupa mit. greca serbatoarea ph.ranumai sub forma femela), fie in mod natural trielor tinuta intru venerarea lui Zeus Phratrios,
(Chara ermita, care se gasesce si fructifica in a Atenei Phratria (numita si A.tena A p at uri a),
apele din nord. Europei, numai sub forma sa precum i alui Hephestos, ca cleu aparator de
femela). Embrionul in aceste casuri se desvoalta focul vetrei si viata familiara. Serbatoarea s'a
direct din oosfera nefecundata, adeca prin Par- tinut in liva ultima a lunei Pyanepsion (00thenogenesa (v. ac.) (s. e. Ohara crinita, Sapro- tobre), care in miele parti s'a numit si A p alegnia Thureti, S. torulosa etc.) sau oosfera se t our eo n, si a fost o serbatoare poporala si nadistruge i embrionul se desvoalta din celulele tionala, pentru ca feciorii acuma intrau in
vegetative ale nucelului (s. e. Coelebogyne
phratria, un fel de reuniune de infratire ; junii
[V.]
ca facha sau lumina aprinsa percurgeau pe inAparat, numirea mijloacelor ajutatoare la in- trecute o dist anta anumita, i cel invingetor,
deplinirea unei lucran, s. e. A.-e fisicale la ex- sau daca a curs in numele partidei, partida caperimente.
peta un premiu.
[Atm.]
Apa-nrata, mina de sare pe dealul deasupra
Apel, (lat.) strigare, chiemare. A. nominal,
bisericii, mide e satul cu acelasi nume, langa strigarea munelui pentru constatarea presentei.
cifolia).

Gradiste, j. Muscel, ale carei urme se ved si

astali ; salina se dice ca dateaza din titnpul
Dacilor i Romanilor si s'a astupat nu cu mutt
inaintea lui Negru-Voda, probabil din causa
unui cutremur de painnt, ori din causa slabirii locului ; din vechia mina se strecoara un
isvorel cu apa sarata.
Apata, (magh. Apcza, germ. Geist), sat in

Apelatiune, remediu de drept, o forma de

recurs la un for superior (curte de apel, v. ac.)

pe malul string; are 1769 loc., a caror maioritate o formeaza Secuii, iar 350 stint Romani.
De aici se extind spre sud muntii Persanilor,
cu pesteri i formatiimi geologice interesante,

urmata de 47 baieti din 169. Satul e incungiurat de magure; pe teritorul lui se gases

In contra tmei sentinte sau hotariri judecatoresci,

Apelativ, in gramatica name
(v. recurs).

A. = nume c omun (contr. nuine pr op r i u).

Apele-vii, 1) comuna rur. in Rom., pl. BaltaOltu-de-jos, j. Romanati; 1899 loc., cari se ocupa

cu agricultura si prasirea vitelor ; are 2 biserici

Trans., cott. Brasovului, asedat in valea Oltului, cu 4 preofi si o scoala mixta cu un invetator,
multe harburi de oale, oale cu banuti de ai
pratilor romani, pietrii de risnite, oale cu oase
despartind Teara Barsei de Teara Oltului. Acesti de oameni, caramidi
alte anticitati. Acest
munti se munesc adese
muntii A.-Persani, sat, cum arata un hrisov dela Radu Mihnea Voda
dela numele satului A.
[Silv. Mold.]
din 1613, fusese luat domnesc de Mihaiu ViApateu, (magh. Apati), com, mica in Ung., teazul, pentru ca knejii (acleca oamenii liberi,
cott. Arad, situata pe campie intre Crisul negru razesii) acelui sat n'au imtut respunde domnului
Teuz, 402 case, 2603 loc., toti Romani gr. or., birul, ce le impusese in suma de 50,000 aspri;
vorbese numai romanesce, portul e amestecat. satul f dat apoi zestre de Mihaiu Viteazul
Biserica de lemn zidita 1786, doue scoli regulate. ficei sale Florica maritata dupa Preda PostelTeritorul 8789 jug. cat., produce cereale bune ; nicul, si astfel coboara el acele trei scari, cari
prasila de porci.
duceau din libertate catra iobagie : sat razesesc,
Apatia, (grec.) amorteala, nepasare, lipsa vio- domnesc i in sfirsit boieresc. Monenii vin la
ciunn sentimentelor, afectelor i pasiunilor, chiar Simion Voda Movila si isi rescumpera satul cu
si a miscarilor corporate ale lima individ. A. poate 70,000 a.spri i reintra in a lui stapauire, cand

fi trecatoare ; dar ea adese i afla explicarea deodata Preda Postelnicul scoate o carte a soIn o dispositie naturala a omului i atunci e crului seu i dice, ca acel sat 1-a dat socrul
durabila. Stoicii priviau A. ca o insusire carac- seu zestre. Razeii pornind atunci Ora in
toristica a omului intelept.
contra lui Preda, Radu Afihnea Voda hotaresce
Apatin, comuna mare in cott. Bcs-Bodrog, pricina (1613) in favorul razOsilor. (Cf. A. D.
langa Dunare. 13,282 loc. Germ. si Magh. Canepa Xenopol: Ist. Rom. II. 186 si III. 405.) 2) Munte
viermi de matasa. Dudii se prasesc pentru In pl. Vulcan, j. Gorj, apartinetor comunei Doviermii de matasa, din fructele lor (fragi) se pre- brita, acoperit cu padure de fag si alte lenme.
gatesce o beutura spirtuoasa numita tudovita.
Apella, la FIoratiu numele unui Ovreu credul
Apatit,mineral cbloro- saufluorofosfat de calciu; de aici proverbul: Credat Iudaeus A., non ego .
incolor, verdui; var.: albastra moraxit (Arendal), (rom.: creada Ovreul A., eu nu cred).
francolit (Devonshire), osteolit etc. Element
Apelles, celebra pictor grec din seclul IV.
accesoriu, distribuit in cantitati variabile in toate a. Chr., n. in Kolophon. A studiat mai anttliu
rocele eruptive, insotes-ce filoanele stanifere. In scoala ionica din Ephesos si a devenit apoi
Gisemente importante
rocele cristaline
inftacelul lui Pamphilos In Sikyon; trecOnd
erupth e din Norvegia si Canada. Un ingra.sa- In Macedonia s'a imprietinit cu Alexandru cel
innt foarte apreciat in agricultura. V. Fosforit. Mare, pe care 1-a zugravit in celebre tablouri.

www.dacoromanica.ro

Apelpisit

Aperceptiune.

205

Remunite stint tablourile lui :Venus Anodyomene,

Aperare legitime, aperare, care este necesara
Charis $i Artemis. Lit.: H. Houssaye, Histoire pentru a respinge un atae material, actual si
d'Apelles. (Paris 1867).
injust, in contra persoanei proprii sau a altuia.
Apelpisit,faimos, extravagant, desperat (ironic). Fapta savirsit din causa de A. legitima nu este
Apendice, adaus; acatatura.
nici crima, nici delict. Trecerea preste marginile

Apendicular, (lat.) in botanica se numese aperarii sub imperial turburarii, temerei su

organe A. acelea ce sant dependente de altele;

asa sant frunzele i Cu toate modificatiunile
lor: solzi, bractee, sepale, petale, stamine, carpele, cotiledoane etc., toate dependente ale tulpinei ,$i ramificatiunilor ei (sau ale axei) i cari
nu mai poarta pe ele alte organe.
Apenini, muntii principali ai Italiei; se incep
la Altare langa isvorul Bormidei, la inceput in
grape mici cu coaste pretipise spre mare, incungiura golful de Genua (A. ligurici pana la
Monte Cimone 2167 ni,), de eel se abat spre
Marea Adriatica (A. Toscanei pana la isvorul
Tibrului), se continua apoi aproape de acesta
(A. romani $i Abruzz i), jara dela isvoarele

riului Volturno se apropie tot mai mult de

Marea Tyrhenica (A. nea polit ani pana la
Monte Pollino 2415 in.) treand dealungul acesteia

terorii, nu se pedepsesce. (Cod. pen. rom. VL 5$

$i Cod. pen. ung. 79.)

Aperetoare, termin poporal pentru dou genuri de plante: Mentha pulegium i Calamintha
rottuidifolia, pe cari poporul lesne le confunda.

A. dupa credinta poporului, apera de boale.

(Etym. M. Rom.)
Apertoarea, loc intrit in Rom. j. Bacau, pl.
Siretu de jos, com. inr. Pance$ti, la Gatisesti, pe

malul stang al Siretului, uncle se ved anca ur-

mele unor intarituri vechi, facute, dupa legenda, de Tatari.

Apereterul", titlul mai multor publicatiuni

periodice romane, aparute la Bucaresci si Iasi ;

mai insetrinate : 1) A., Bucuresci, 1879-1883.
Tip. romana. 2) A. sdnattitii., 15 Apr. 1891;
proprietar $i director : Dr. N. Manolescu, prof.
de oftalmologie la Universitatea din Bucuresci;

prin Calabria (A. Calab r i ei) spre sud, pana ce

se sfirsesc in fata Siciliei, pe cand un ram mic colaboratori : Dr. V. Babes, Dr. Istrati, Dr. Bianu,
sud-estic trece prin Apulia (A. A p uli e i) si se ter- Dr. Boicescu, Dr. Apostoleanu s. a. S'a tiparit
mina in Cap di Leuca. Ctulmea A. ligurici,$i neapo-

In 3000 exemplare $i a descris in limba po-

litani ajunge abia la inaltime medie de 700 pana

800 in., A. Toscanei i Calabriei 1300-1500 m.,
Abruzzi, partea cea mai malta si extinsa, 1800
(Gran Sasso 2919 m., M. Velino 2487 in.), M.

pulara toate boalele transmisibile i chestiunile

principale de igiena publica i privata; pe langi
aceasta a expus multe chestiuni de fisiologie
pathologie generala, precum si deosebite consilii

Gargano (1560 m.) sta isolat. In partea estica utile bunului train; in modal acesta A. s. cona A. de mijloc stint pretipise, ses litoral 'august stitute un mic magazin de cunoscinte utile familiei.

$i Hurd scurte dar repedi; in vest si

sud-

Aperceptiune, (lat.) procesal psichic, prin care

vest pana la mare sant regiuni muntoase mai o conceptiune nouA, o idee noua s'au o grupa de
putin inalte ca: A. Toscanei, romani (eu muntii idei este susceputa din partea celor vechi, deja
consolidate in consciinta, asimilandu-se acestora.
A p e ninii de jo s. A. sOnt in general uniformi, In asemenare cu procesul de *perceptiuneg, care
Albano)$i neapolitani (Vesuvul 1282 m.) numiti

variatii numai in A. de jos cu vai i riuri in- se indeplinesce in sfera subiectiva a ideilor,
semnate (Arno, Tibia, Garigliano $i Volturno). A. se indeplinesce in sfera obiectiva a acelora
Pasuri remareabile stint : Bochetta (790 ni.) in
i se da expresiune in juditiul: A este X.
A. ligan, la Futa sau Pietra Mala (915 in.) in El em entele: Grupa de idei deja consolidata,
A. toscan., Furlo in A. rom. Mineralele prin- care efeptuesce susceperea i asimilarea, se
cipale: piatra de var, granit, pietrii vulcanice, numesce aperceptivtl sau activa, iar cele noue,
inai ales marinora excelenta (A. de marmora cari stint suscepute i asimilate : apercepute sau
din Carrara). Isvoare minerale se alla In mare pasive. A. se poate considera ca complexul prorunner. Clima este in general, dar mai ales in ceselor, in cari se indeplinesce intreaga viata
A. sudici, mai aspra de cum s'ar put astepta noastra sufleteasca. Terenul de dominatiune al
In aceste regiuni calduroase.
sea stint toate productele psichice: recunoascerea,
Apepsia, indigestie, stricare de stomac, ne- identificatiunea, subsumtiunea, asimilatiunea, asomistuire.
Aperare, (iurid.) defensiune. Deja in procesul
inquisitor a fost admisa dupa incheiarea inquisitiunii gcnerale desemnarea unui aperator cu

drept de a fi de fata la inquisitiunea speciala

si de a presenta inainte de pronuntarea sententei
o smisoare de aperare. In modernul
proces acusator (verbal) rolul principal al aperarii zace in pertractarea finala (v. Pledoarie),
dar acusatul are dreptul de a se folosi de aperator deja in decursul cercetarilor prealabile.
(V. cercetare criminala.) In Rom. acusatul isi
poate alege de aperator pe ori cine (cod. de

ciatiunea, generalisatiunea i specificatiunea. Pe

ea baseaza: cuprinderea cu mintea, intelegerea

unui lucru, intelegerea cuvintelor in limba; patrunderea, comparatiunea si in fine tot procesul
de instrtictiune. Condititmea psichica de existenta
este asadara: un continut al consciintei deja ca.$tigat, consolidat i conscient, iar conditiuuea fisiologica baseaza in dispositia activa, cu care nervii
insotesc actele de conceptiune. In psichologie A.

e termin non. Se reduce pana la Leibnitz, a fost

prima de Kant, insa formularea sciintifica cu

aratarea terenului de aplicare i-a dat-o Herbart,

a carui $coala face usul cel mai rational de dinsa

proc. pen. 320), in Ung. numai pe un advocat ; atat in psichologie cat si In pedagogie. Intfun
numai in procese de presa nu se cere ca ape- mod ceva deosebit a formulat A. pantelematistul
ratorul s'a fie advocat. In lipsa de aperator ales Wundt. El o confunda cu perceptiunea interna

tribunalul atat in Rom. cat $i in Ung. poate si dice: ca e intrarea unei idei in punctul de
numi acusatului un aperator dintre advocatii observare al consciintei sau primirea aceleia din
domiciliati la residenta

partea consciintei personale. (Cf. I. Popescu:

www.dacoromanica.ro

206

Apeiientia

Aphrodite.

Psich. pag. 160; I. Gavanescn, Psich. pag. 102. mai tntelege vorbele, cari le ande, altdata nu
Lazarus, Das Leben der Seele t. II.; Steinthal, mai cunoasce literele. Unele forme de A. se

Sprachphilos.; Wundt, phisiol. Psichol. [Plet.]

caracteriseaz prin diferite anomalii ale vorAperientia, medicamente ce delatura stagnarea birii. Simptom de morb cerebral.
excretiunii, S. e. laxativele.
Aphellu, (grec. departare dela soare),
Apertinenle, tot ceea ce se line de un lucru. punctul cel mai deprtat de soare al
Apertura, In optica: unghiul central, ce 11 o fac planetii etc. in jurul soarelui.

caii, ce

form eaza razele sferice duse la doua puncte

Aphide, peiduchi de plante, familie de Hemiextreme opuse ale unei oglincli sferice sau lentile ptere (Homoptere). Femeile, cari produc ouille
optice. Imaginile numai atunci stint destul de fecundate, sfint lipsite de aripi, si ies toamna,

clare, daca apertura nu e mai mare de 3-40. in acelasi timp ca i barbatii, cari stint aripati.

Apetal? (grec.) termin botanic dat plantelor cu Odle reman astfel pe iarna, iar primavera produc
flori lipsite de petale i deci de corola. Dintre individi ovipari, cari se reproduo p ar t he n oplantele ca fiori Gynospennele si o grupa tntreaga gen etic (fare', ea oul sa fie fecundat) tot timpul
din Angiosperme au &rile fare petale; s. e. verei, si cari difer prin caracterele lor de femeile
Coniferele, Cupuliferele, Urticaceele etc.
sexuate ovipare. Sant vaten-tatoare plantelor
Apetit, dorinta, pofta dupa, mancare. V. si mai cu sepia plantelor de apartament, pe cari se
foam ea.
ingramadesc si le sug sucul. Se stirpeso prin
Apex, (lat, = virf). A. se numia mitra co- spalare cu sapun i oleiu de terpentin, afumare
nice a preotilor din Roma veche si in special a lui de tutun. Schizoneura. /anigera Hausm, 1.5 mm.
Pontifex Maximus, ca insenin al demnitetii preo- lungime, triesce pe meri.

tesci.. Vidal until con, semnele de ton, ce se

Aphidien I, (dela aphis, parece de plante), nume

afia pe cutare silab, knee se numesc awl. Api ces schnlific dat familiei de purici.
juris = apucaturi juridice. In astronomie A. Aphidiophage, se numesc larvele insectelor, cari

e un punct de pe bolta cereascl, catra care se

mica pamntul in univers si se afla cam 900
spre vest dela soare. La 6 oare dimineata se
afia in meridian, deci seara la 6 oare se aria
in punctul cel mai adanc dela meridian. Pentru
fenomenul munit roiu de stele este de mare
important, de aceea se munesce i soare meteoric. Punctul contrar lui A. se numesce Antiapex. Mai insemneaza A. si un punct anumit
din constelaliunea Hercules, &Ara care peregrineaza intreaga sistema noastra solar& [T. C.]

In b ot anic a se numesce A. Virful frunzei

se nutresc cu purici (aphis).

Aphlogistic,

(grec) ce nu se consuma prin

ardere, ce arde fare'. flacara.

Aphobia,
Aphonia,

(grec) neinfricare, lipsa de frica..

(grec) fare' voce, pierderea vocii (a

sunetului vocii). La morburi de larynge, la pare-

lisii a nervilor acesteia, la morburi de creen,

meduva spinarii, cate odata la hysterie si din
spaima.
Aphoria, (grec) sterilitatea la femei.
Aphrodisia, numele serbarilor arangiate in
onoarea Aphroditei, in toate localitatile, uncle

sau fructului. Terrnen ce se intrebuinteaza in de- avea templa, in special cele din Paphos (Cipru).
scriptia plantelor. e dice: apice acutum (virf
Aphrodisiacs, medicamente sau alimente, cari
ascutit), cand marginile virfului formeaza un infl uonteaza asupra organelor sexuale
unghiu ascutit ; apice acuminatum si apice cus- Cele mai usitate aphrodisiace stint cantaridele

pidatum (virf cutitat), cand virful ascutit e si

alungit; apice mucronatum (yid mucronat), and

Aphrodisiasm, (aphrodisie), mania iubirii.

virful ascutit presinta o prelungire in forma de

Aphrodisios, 1) in calendarul Bithynian luna 11.
fir sau ghimpe (aculeus) a nervarei mediane; (24 Ellie pana in 22 Aug.); 2) sfant eg-iptean,
apice obtusunt (virf obtus) cand raarginile vir- dupa traditie discipolul lui Pavel Apostolul, mat
fului formeaza un unghiu obtus ; apice rotum- tardiu episcop in Gallia.
datum (virf rotundit), cand virful e marginit Aphrodit, individ, caruia Ii lipsesc total or-

de un arc de cerc cu convexitatea n afari; gamete sexuale sau stint asa de rudimentare, incat
apice truncatum (vIrf trunchiat), cand virful este nu se poate constata genul. V. si Hermaphrodit.
limitat de o linie dreapta perpendiculard pe axa Aphrodite, Aphrogena, in mit. greca e dina
longitudinala a frunzei; apice emarginatunt (\riff de frumsete si de amor (la Romani Venus). Ea

scobit), and virful este marginit de un arc de s'a nascut din spume alb a marii (genitaliele
cere cu concavitatea in afara (s. e. Salix re- lui Uranos aruncate in mare). O saner lina de
tusa, globularia, cotilidoanele de Brassica, fructul zefr a manat spume pe valurile apei pana la
de Thlaspi etc.)
insula Cypros. Aci dina a iesit pe uscat si ande
V.]
Aphaeresa, (grec.) in gramatica; emiterea ea pasia, crescea iarba verde sub picioarele ei
unei vocale sau silabe dela inceputul cuvintelor.
Aphagia, neputinta de-a inghiti.
Aphakla, lipsa cristalinului (lentirei) in ochiu.
Aphanit, termin vechiu petrografic pentru roce

usoare horele intimpinand-o au imbracat-o si

chitit-o frames, apoi conducand-o la 4eii nemaritori din Olimp, pe cale a fost petrecuta si de

Eros (amor),

Rimeros

(pofta),

Pothos

eruptive de aparenta homogene, cu structure' (clorire) si Hymen (deal de nunta), si and a

microcristalina, invisibila ca ochiul liber. A.-le uatrat la dei, inimile lor debe au palpitat de
corespund in parte porfiritelor de astadi.
simtul de amor, de pofta si de dorire, si fieAphareos, dupa mit. greca, tatal lui Idas si care si-a dorit-o de muiere, dar ea a devenit
Lynkeos, o pareche de Dioscuri din Messenia, dar amoreza lui Ares (Mars la Romani) si cu acesta a
inimici Dioscurilor Castor i Pollux. [Atm.]
avut prunci pe Deimos (frica), Phobos (spaima) si
Aphasia) pierderea totala sau parliala a gra- fate Harmonia. A. dela 'Cranes s'a numit si Urania.
iultu dei consciinta este Intacta si organul Alt mit spune, ca e fata lui Zeus (ea a ceriului
vorbirii nealterat. In unele casuri pacientul nu luminos) si a D i i onei (femenina) lucirii ceresci)

www.dacoromanica.ro

Aphroditidele

Apia.

207

si =totem' ei general o arata ea pe o [Pill de coquinariac, care ilia a fost scrisa de un an.tunit
natura, in care ea represinti umedeala, ce im- Caelius.

preunat cu lumina si caldura soarelui, naturei

Apicultura, v. stuparit.
intregi ii dti conceptiune, crescere, inflorire
Apiol, oleu volatil din petrinjel.
rod, si pentra aceasta A. a fost icling de piApion, gen de curculionid (gindac), a carui
mnt, deosebi de flori, arbori i fructe, si a avut larva traiesce in genere in semintele papiliode amorez pe Id on is, care s'a nascut dinteua naceelor. A. opricans Herbst, lung de 2 mm.,
arbore (simbolul naturii infloritoare i peritoare). distruge ca larva' semintele de trifoiu.
V. ilustr. pag. 217.
[Atm.]
Apios Moench, (botan.) gen din familia LeguAphroditidele, fam. de viermi marini, Iona minosae, tribul Phaseoleae, contine plante erAnelidelor, ord. Polychaetelor.
bacee, volubile, cu vr'o 3 specii, ce cresc in
Aphrometru. un manometru pentru miisurarea America boreala si In Asia (China si Himalaia).
presamii in buteliile de vin de Champagne si A. tuberosa Moench, numita astfel din causa ci
de ape minerale.
riidacinile lungi i subtiri au din distanti in disAphrophora, (zool.) v. Cicada.
tanta nisce urnflatini tuberculoase, fainoase, de
Aphthe, st omatiti aft o as 4, morb de guilt' marimea unui ou de gang- Aceste tubercule
la copiii, grijiti i hrtiniti rau, sau pe timpul den- glut comestibile, si se credea odinioarti, c ar

titiunii; dupii morbi gravi se poate ivi FA la put inlocui cartofii; dar s'a dovedit in urrai
Simptoame: fierbinteli, suprare, sete, ca au calitati inferioare. Semintele de A. tusalivatie i duren in gura. Anatomicesce deo- berosa Moench, ca si seniintele de rnazere, Ant
sebim pe pelita gurei i faringelui pete albe comestibile. Aceasta planta volubila este cultisau gilbui imprejmuite de o zoni rosietica, vati in gradini ca planta ornamentala mai cu
car isfint produse de un exsudat fibrinos, ce se seama pentru decorarea zidurilor 5i pentru a
revarsi sub epitel. Un morb de gull, ce sea- face umbrare.
[Z. C. P.]
mi5na multcuA., eStomatomycosa oidici,
Apis, in mit. egipt. un deli, representat pe
ale arei pete insa singereaza user, nu au zona parnnt pin un taur (hap, hapi) si pentru aceasta
caracteristica A.-lor i stint causate de o ciu- taurul insusi s'a venerat ca o deitate. Taurul
perca special: Oidium albicans. Terapia: era sfant deului Ptah. Taurul a trebuit si fie
nutremnt rational si spilarea gurei Cu solutii dela o vaca, care &ma n'a fet,at si a fost frucde kaliu chloric sau natriu biboracic (2-30/0). tuati de raza de soare. Astfel soarele i-a fost
Aphthit, aliagiu, ce seamha cu aurul, compus genitoriu (Ptah, facetorul luinii, primul eu),
din 800 p. arama, 25 platina, 10 acid wolframic vaca a fost luna (unii cred ca pan-Altai), iarti
si 170 aur. Se folosesce la bijuterii.
taurul e zodia taurului
Aprilie), adeci soarele
Aphthonios, retor grec din Antiochia pe la In zodia taurului, arid razele incep productiunea
400 d. (Ir.; a scris : Progymnasmatat (ed. de
si venerarea lui I. a fost in strinsti,
Petzholdt 1839), pana in sed. XVII. foarte legatur cu soarele si luna. Egiptenii pentru
malt folosit, ca manual de retorica. Cunoscuta 4eitatea A. au ales un taur negra cu semne
e a.oa numita zChria Aphthoniana statoriti de anumite mai ales cu pata alba pe piept, carea
A. (V. Chria.)
s aiba senmele coarnelor unei lune (verosirail
Aphtonit, mineral de coleare gri, varietate de a mamei sale), ctuid e in crescere. In Memphis

tetraedrit, contini5nd 3-32% argint; servesce taurul A. a avut locuinta ca inteun templu
la estragerea argintului; se afla in Arizona, anume langa templul lui Ptah, facetorul lumii
Pribram, Freiberg.
(si a zodiei taurului). Ingrijirea taurului a fost
_
[V. C. B.]
Api, la Israilteni: un taur venerat (v. Apis). increduti unei ceta de preoti si servi, 5i dacit

In biblia se traduce Cu vitelul de aur, pentru-ca a murit infante de 25 ani, 1-au ingropat cu
a fost un taur tidr. (Luther a tradus taur pomp, clacii a trait preste 25 ani 1-au innecat
nu vi tel.) Se crede, ci Israelitii au prima acest intr'o Muting, caci 25 ani formau un period,
cult din Egipt, si ca e din cultul lui Apis. [Atm.]
chid soarele i luna ajungeau tot la acela.oi punct.
Apia,emporiu comercial pe insulaApolu(Samoa); Aducerea unui taur nou a fost serbitoare de

agentia principala a societatii germane de co- teara si a tinut 29 dile (o luna) si timpul sacru
merciu i plantatiune.

al lui A. a fost din solstitiul de vara, tinnd

A piacere, (ital.= dupii plac), 1) terznin musical, interpretare dupa plac ; 2) in comerciu:
cambii a. p. stint cambia() platibile la presentare (a vista.)

asernenea 29 dile. A. a stat in legatura divina

cu cjeul Osiris si s'a credut c e icoana vie a-

care consti in deschicyturi asedate la virful

acestor organe. Dehiscenta apicala la antere :
s. e. la tutun, caxtof, maselarita etc.; la capsule: s. e. la mac, gura leudui etc.

care produce mierea si ceara, traiesce in societati (roiu), care numiira 600-800 barbati

lui Osiris, sau sufletul acestuia e in Apis, si astfel

In A. s'a venerat Osiris, de ad i Osarapi (A.. lui
Apical, (lat) ce se afla la virf ; dehiscenta Osiris). Cultul lui a remas si sub crestinism. (V.
apicald, in botanici un mod de deschidere Osiris, Serapis, Abudad, Audumbla.) [Atm.]
a anterelor si a fructelor uscate dise capsule, Apia mellifica L. (albina), insect hymenopter,

(trintori, 16 mm. lung., fara ac), 10-30,000 lucilltoare, (12 mm. lung. cu aparat de adunat)
Apices juris, (lat) apacituri juridice. (V. Apex.) si o femeie (regina sau matea, 17 mm. lung).

Apicifix, (lat.) in botanica: organ fixat Albinele isi fac cuibul lor, ciind siint selbatice,
prin virful siu; s. e. antera apicifixa, ca la Py- in arbori scorburosi sau in borte de stanci;
rola, Westringia etc.
cele domestice in fliubee. Dupa-ce si-au gasit
Apicius, Marcus Gabius, gurmand roman pro- un loe potrivit, lucratoarele incep al curati
verbial; a trait pe timpul lui August si Tiberiu. a astupa crepaturile cu un fel de resina numita
Lui i se atribue o carte de bucatarie ,De re propolis, pe care o culeg de pe mugurii copa-

www.dacoromanica.ro

208

Apium

Apochlamydee.

cilor. Apoi incep a constru pe paretii atiabeiulni

Aplecate sau plecate, boala de stomac, ciufaguriti compuai din o multhne de celule (easute) mernita, indigestiune, stricarea stomacului prin
poligonale de ceara, (ceara o secreteaza albinele mancare sau beutura prea multa. (Etym. M. Rom.)

sub forma de placi pe partea dedesubt a MeAplecAtoare, oaie ca lapte, dela care s'a luat
lelor de pe abdomen). Celulele sfint toate de o mielul.
potriva; in ele pun mierea, (mierea este sucul Apli, semn din notatiunea musicei bisericesci

dulce din tlori, pe care it adue in gua lor), orientale.

munai cateva celule siint mai mari, in can Aplicatiune, intrebuintare, a pune in lucrare.
se pun ouele, din cari au sa iasa mateele. Regina, urmata de mai multe lucratoare, depune
cite un ou in fiecare celula, preste 3 dile ies
din oue larvele, cari dupa 54i1e se transforma
In nimfe i se invalesc in un fel de gugoaae,
stand astfel 10 sau 11 4i1e, de uncle apoi ies

In teologie eelebrarea liturgiei pentru anumita

persoana sau antunit scop.
qcoala de aplicatiune, institut pus in servicial altei acoale mai

inatte cu scop de a completa prin praxa eanoscintele Caatigate in aceasta.

Aplicatura, in musica: niodul de &miner

albinele perfecte. Dupa-ce albinele tinere cresc, a degetelor pe un instrument pentru a se put()
ele devin prea numeroase pentru un atiubeiu; capeta sunetele dorite. A. joaca un rol 'bade
atunci matea bard' urmata de mai multe lu- important in ceea ce privesce u.surinta ai precratoare emigreaza pentru a se stabil in alt cisiunea in executirme atilt la instrumentele de
lee; atunci se dice ca a roit. (Consulta Les sutlare cat ai la cele de coarde. In general A. e inAbeilles par Maurice Girard, Paris 1887.) Cul- dicata prin cifre corespundkd diferitelor degete,

tivarea albinelor in scop de a produce mierea dar corespondenta acestor cifre variaza in d ife rite
ceara se numesce apiculturd (v. stuparit). metode ai la diferite instrumente.
[T. C.]

(Conn pratique d'apiculture par H.Hamet Paris.)

Aplit, roca eruptiva acida; compos. mineraloApium L., (botan.) gen din familia Umbelli- gica e aceea a unui granit sau a unei granulite
ferelor, tribal Ammineae, confine plante erbacee sarace in mica; grauntele e fin, se presinta in
anuale sau perene, cu fioti albe. A. cuprinde filoane, cari in general strabat masivo granitoide.
veo 14 spech, ce sfint respandite mai pe toata
Aplomb, (franc.) verticalitate. (Plumbul ce se
suprafata globului i cari mai toate stint acre atarna de o sfoara determina lnia verticala.)
veninoase. Prin partile noastre se cultiva ca Prin analogie: siguranta in vorbe i actiuni.
planta potagera A. graveolens L. cunoscuta sub Aplysia, melc rnarin din clasa Gasteropodelor,
numele romanesc de r.r elin a. Planta intreaga ord. Opisthobranchiilor, fam. Aplysiidelor ; se

este foarte aromatica din causa ca contine

tirae pe un picior ca mutt mai lat ca corpul;
oleu esential, care se gasesce in foarte mare bronchiile sant in forma de penaj ; tentaculele
cantitate in fructe. Radacina de A. graveolens L. in numer de patru, cele anterioare au forma de
are proprietati diuretice i ca atare se intre- urechi de iepure ; ochii stint situati la basa ai

buinteaza in medicina. Sucul frunzelor este anti- inaintea tentaculelor posterioare. Specia cea mai
scorbutic ai so utiliseaza in gargarisme. Se mai comuna este A. depilans, numita astfel, fiind-ca
atribuiau acestei plante i proprietati afrodisiaco, se credea, ca lichidul pe careil produce causeaza
cari lasa in realitate nu le poseda. Grecii coi cAderea perului; se gasesce in Ocean pe coa.stele

vechi faceau din frunzele de A. graveolens L. Mediteranei.

coroane pentru invingatorii la jocurile publice.
Apna, (grec. apnea), lipsa respiratiei, fara

res ((flare.
[Z. C. P.]
Aplanare, netedire, delaturarea piedecilor; fig.
Apocalips, (grec.) descoperire. Este cartea
irnpacarea confiictelor.
descoperirei sau a vedeniei scrisa de apostolul
Aplanatice, lentile, se munesc cele ce dau
evangelistul loan. Cartea aceasta, ca parte
imagini clare (necolorate) i razele venite din- integranta a sf. Scripturi a Testamentului nou,

teun punct le concentreaza ara inteun punct, este primita de toata biserica atilt orientala cat
adeca sistemele de lentile scutite ai de abaterea
Literatura apocaliptica: carapuseana.
chromatica ai de cea sferica.
tile ce contin visiuni, profetii etc.
Aplanogamete, elementele de reproductiune
Apocarpie, termin botanic, caro insenmeaza
la plante prin fecimdatiune isogamica sau cu un ca gyneceul e format din mai multe carpele,
slab inceput de heterogamie a't care nu se mica cari reman libere ai formeaza fiecare cate un
prin cili vibratili, adeca nu au forma do zoospori. ovar unilocular (s. e. Ranunculaceele, multe Ro[V.]
(Conjugatele dintre algele verdi, Zygomycetele sacee, Magnoliacee, Monimiacee).
ai made Chytridinee dintre ciuperci.)
Apocatastas, (grec) in teologie: restituirea,
[V.]

Aplanospori, in botanica: elementele repro- reinoirea tuturor lucrurilor, i in specie reductoare asexuate i imobile, cari se intaluesc inoirea spirituala a omenimei prin darul ai pala unele alge i cari corespund zoosporilor dela terea rescumperarii saviraite prin Isus Christos,

alte alge vecino, san cari pot fi inlecuite prin

rehabilitarea in statul gratiei avute inainte

zoospori, cand conditiunile externe (anume presenta apei) permit aceasta. (S. e. unele Siphonee
[Phyllosiphon, unele Vaucheria, ca V. geminata,
V. recurva; Botrydium Granulaturn, cand Ii lipsesce apa], Scenedesmus, i waele Protococcacee

de comiterea pecatului stramoaesc.

Apochlamydee, florile al caror periant dublu

speciile de Protococks, cari trajese prin locuri

[pamnt, ziduri, lemne etc.] umede, i cari, and
sunt In apa, produc zoospori.)
[V]
Aplaus, lauda; a bate in palme in semn de
lauda si consimtire.

a disparut complet prin abortare. In genere

abortarea periantului nu s'a constatat prin
organogenice, ci se admite mai mult prin faptul,

ca specii sau genuri vecine cu acelea can au

tlorile apochlamidee, au un periant dublu. (dich-

lamydee), a.sa s. e. florae dela Fraxinus stint

apochlainydee, iar ale celorlalte genuri de Oleacee

sant dichlamydee.

www.dacoromanica.ro

[V.]

Apochromatice

Apoikia.

209

Apochromatice, lentile, (optia), lentile lucrate ge o m etr a L. Toate aceste specii le-am recoltat
in apele din imprejurimile Iaailor ai au fost de-

din sticla de Iena.

Apocopa, In gramatia: elimivarea unui sand
sau a unei silabe la sfiraitul cuvintelor.
Apocrif, (grec) incert, ascuns; cdrti, apocrife,
o clasa de producte literare, cari imitau cartile
sf. Sciipturi, pretindeau a fi inspirate de Damnecjert i uneori usurpan numele vr'unui barbat
vestit din istoria revelatiunii dumneqeesci. In casal
din urrna se nurniau pseudepigrafe. Atari serieni

s'au ivit multe abit Intre Iudei cilt i intre cre-

atini, dar ne fiindu-le constatata originea, autoritatea bisericeasca competenta a Iudeilor resp. a

creatinilor nu le-a recunoscut de carli ale sf.

Scripturi ai nu le-a suferit in us liturgic.
Apocrisarii, titlu dat mai de mult legatilor
papali, mai ales celor ce representau pe Papa
in sinoade. Sinonim Cu tithil responsales.
Apocyneae, (botan.) famine de plante dicotiledoane mai ales tropicale i subtropicale din ordinea Contortae; genuri importante: Vinca L.,
Nerium L., Strophantes DC., Apocynum, L. e. a.
[A. Pr.]

terminate de catra R. Blachard, prof. de zoo!.

raedicala la Univers. din Paris. [Dr. N. Leon.]

Apodictic, basat pe argumente sigure, lucru

sigur, care nu poate fi altfel.
Apodosa, (grec) termin retoric; partea a dew,
a unui period, in opositiune cu p r otas a, partea
intilia a periodului.
Apodyterion, sala de aateptare in baile vechi
romane, mide publicul se desbraca i imbraca.
V. Balneum.
Apofilita, mineral; zeolit calcic (silicat de
calciu hydratat), incolor sau roau; In roce eruptive vacuolare $i n calcare: Islanda, Seisseralp,
Andreasberg, Gravita, Ciclova etc.
Apofisa, termin petrografic, prin care se Inteleg rainurile secundare, cari le trimite o roca
eruptiva in rocele strabatute, ca filoane, pfinze
sau masive.
Apoftegma, (grec) sentinta, mairimg, *ere
insemnata, proverb.
Apogamie, (grec) expresiune generica, prin
care De Bary a desemnat fenomenele de des-

Apocynum L., (botan.) gen de plante borealteniperate din familia Apocyneelor. In medite- voltare regresive la acele plante, la cari rerana cresce numai A. venetum L., care ca ai productiunea sexuata a disparut. In aceste casani
A. androsaemifolium L., A. hypericifolium Ait. organele sexuate sau nu se desvoalta de loe (apoa. a. mai ales americane se cultiva la noi ca genie) s. e. prothalul de Aspidium filix mas ver.
plante de gradina. Sucul laptos a multora ser- cristatum etc., satt se desvoalta numai unele din
vesce ca medicament. A. cannabinum L. se fo- ele (apandrie, apogynie), sau deal se desvoalta
losesce de Indiani ca textila.
ambele organe sexuate, elementele lor repro[A. Pr.]
Apoda, (zool.), 1) ordin de arinfibii, v. Gymno- ductoare sau nu se fecundeaza (Todea africana,
phiona; 2) pesci din ordinal Teleostei physos- Aspiditun falcatum) sau daca se fecundeaza, oul
insa se distruge, nefiind capabil de o desvoltare
torni. (V. ac.)
Apode, (apoda), sinonim: Hirudinea, Disco- ulterioara (Fankia, Nothoscordium). Embrionul
phora. Viermi inelali, lipsiti de peri i para- sau mai deseori embrionii (v. Polyembrionie)
podii ; provequti cu una sau doue ventuse. Cu- la aceste plante se desvoalta direct din celulele
noascem pina astacn unnatoarele gemui, cari vegetative: 1) ale prothalului la cryptogarnele
trajese in Rominia : 1) Hirudo (lipitoarea), vasculare, s. e. Aspidium filix mas v. cristaturn,
corpul putin cornprirnat, constituit din 95 inele, Aspidiwn falcatum, Pteris cretiea, Todea africu cite o pareche de ochi pe I, 2, 3, 5 3i al cana. (Cf. A. de Bar y, 1.1ber apogame Farne
8-lea inel; cavitatea stomacala cu 10-11 parechi und die Erscheimmg der Apogarnie im Allgede buzunare. Herrnafrodite. Teranul cunoasce meinen, Bet. Zeit. 1878), sau 2) ale nucelului la
doue specii de lipitori: Lipitoarea neagra pe phanerogame, s. e. Fun kia, Nothoscorclium(A itun)
pantece (H. medicinalis) si verde (H. offici- fragrans, Citrus, Coelebagyne ilicifolia etc. (Cf.
nalis); ele stInt intrebuintate la luarea.singelui; E. St rassbu rg e r, Uber Befruchtung und

procedeul lor operator consta in urmatoarele Zelltheilung, 1878.)

[V.]
patru feluri de operatiuni: fixatiunea, mugarea,
Apogenie, (grec) exprima absenta completa
sugerea i deglutatiunea. Lipitoarea se fixeazti a organelor de reproductiune sexuata la plante
pe piele, apliand marginele, apoi fundul ventusei (v. Apogamie) s. e. prothalul de Aspidium filix

sale, in asa mod, ca produce o aderenta com- mas v. cristatum. (Cf. De Bary, Bot. Zeit. 1878.)
[Ar]
pleta. Dupa ce ventusa s'a intins astfel, ea
Apogeu, (grec) in astronomie insemneaza dedevine putin concava, fixind pe ea o portiune
din piele. Aceasta por(iune de piele fiind mulcata partarea maximala dela pamtint ; luna percurge
eu cele trei falci dentale ale gurei se imprima in jurul painktului o cale eliptica; punctul

pe ea o taietura in forma de trefia. Falcile cu cel mai departat dela panrnt al acestei elipse
cit inainteaza mai adune in muacatura, se in- se numesce A.. (tot astfel se (lice la trabantii
departeaza unele de allele, dilatind esofagiul in lui Iupiter Apojoviu, iar la ai lui Saturn Apocare singele se ingramadesce pentru a umpl saturniu etc.)
Apogynie, (grec. botan.) exprima un cas special
vidul produs. Dupa-ce sugerea s'a efectuat, falcite se apropie unele de altele, retragndu-se in- de Apog am i e, in care organul ferneiesc nu se
derept, imping ca un piston singele in direc- des \ oalta de loe, iar cel barbatesc apare in mod
tiunea stomacului. (Carlet, Leproced operatoire sporadic ai se distruge fara sa ajunga la comde la Sangsue.) 2)Glossosiphonia compla- pleta sa desvoltare. (Pteris cretica, Aspidiurn
nata L., G. stagnalis L., G. paludosa (ca- filix mas v. cristaturn etc. Cf. De Bar y: Ober
rena R. Blau). 3)llemiclepsis marginata Apogame Fame etc. Bot. Zeit. 1878.) [V.]
Apoikia, (grec) la Green vechi colouisaii priO. F. Mller. H. lessellata G. F.
4)11erpobdella otomana. 5)Placobdella vate, facute fara sprijinul statului de multeori

cat eniger a (Moquin-Tandon). 6) Piscicol a nici nu erau sub potestatea statinui originar.

www.dacoromanica.ro

210

Apolare

A.pollonius.

Apelare, se numesc in botanica forrnele veApollon, la Greci, (Apellon la Don, Aploun la

getale, la cari nu se distinge nici o deosebire Tessaliani, Apollo la Romani), fiul lui Zeus (deu
futre basa si virf. Asa stint form ele de amoeba, de lumina) cu Leto (Latona la Romani, (lira de inplasmodiu eremobie coenobie. (V. Moiphologia tunerec, de noapte) fratele geamn al dinei Artemis
plantelor.;
(Diana la Romani, (Ana' de luna), s'a niiscut primii[V.]
ApoId v. Trapold.
vara pe insula Dolos la piciorul muntelui Chynthos,
ApoIda, oras in Sachsen-Weimar, langa unja si de ad i are predicatul Delios. A. e den de soare,
ferata Halle-Erfurt, (1890) 21,149 loc. Insemnata mai ales de lumina soarelui si in aceast calimanufactura de marfuri de ciorapi ; sward reald tate e binefactor (primtivara si vara), dar e si
stricator (cand toate le used) si ca cieu de lusi comerciala.
Apoldul de sus, (germ. Grosspold, magh. Nagy- mina' curata e inimicul Intunerecului si al fiinApold) i Apoldul de jos , (germ. Kleinpold, telor lui (v. Ormuzd si Ahriman). Tarns (cfind
magh. Kis-Apold) stint douii comune mari, in
cottul Sibiiului, asedate intre dealurile , cari
despart apele Secasului-sarat de cele ale Cibinului. Apoldul de sus este aseqat pe soseaua ce
duce dela Miercurea la Sibiiu; are 2066 loc.,
dintre cari 1323 stint Sasi, iar ceilalti Romani;
A. are aspectul unui orasel, cu neg-ustorii si mai
multe reuniuni. Apoldul de jos se alla la o parte
dela sosea, spre stanga ; are 2091 loc. toti Ro-

mani, can au o scoala cu trei invtatori. La

Apolduri, precum i In jur, vieritul este in stare

infloritoare si locuitorii fac negot insemnat cu

vin, in ambele locuri se afla ruine si reminiscente roraane. La Apoldul de jos a fost, precum
se crede, castrul roman Cedonia si pe aici trecea
calea romana din valea Muresului spre Ocna
de adi.
[Silv. Mold.]
Apolis sau Apolysis, (grec) deslegare, otpust,
adeca incheiarea oficiului sacra, prin rugaciunea

prescrisa attit la finea liturgiei, cat i la toate

celelalte servicii ale cultului divin, public si
privat. Forma si cuprinsul acelor rugaciuni de
deslegare sau dimisiune este deosebitd, dupa
cum stint s. e. si serbatoii domnesci ori impiiratesei felurite, cum si la serviciile sacre de
Inserat i Manecare de preste septemana.

puterea luminei si a caldurei soarelui a sclidut)

A. s'a indepartat, acusi spre Lykia (spre ameadi
de Grecia, unde caldura e fierbinte), acusi, dupd
alt mit, la Hyperborei (dincolo de Boreas, vntul
de nord), dar primdvara rentoarce si cu puterea
sa (razele clduroase) invinge iarna (frigul). A.,
anca cand s'a nascut, cu sagetile (razele) prime
ale arcului sdu a ucis pe dracontll Python, paza
oracolului dela Delphi (asupra ume4elii
ce le-a lsat iarna dup sine) precum Hercules
a ucis Hydra (asemene blaur de api). Predicatele liti A. sfint: Phiibus (sfant, corat) si
Lykios (lucios); primdvara a avut o serbdtoare
de venire, iara toamna de desparlire, celelalte
serbatori s'au referat la binecuvantdrile soarelui.
Dar lumina si cildura soarelui are influentd si
amp, a inimei si spiritului omenesc 5i pentru
aceasta A. a devenit si un eleu al luminii spirituale, adecl al sciintei, artei, profetiei, musicei
si prin aceste al ordinei bune, al dreptului si mo-

ralitatii si pentru aceasta pe pecatosii indrasneti i-a pedepsit in multe feluri, dar el a fost

si bun, caci pe coi pocaili si indreptati i-a iertat

si le-a vindecat sufletele, le-a aratat gratia lui.
Multime de mituii stint pentru ilustrarea acestor
principii generale din cultul lui. Numele A. purApolitrosa, (grec) in teologie: mantuirea cede din Bal (Bel), numele Ileului din Babylon.
omului, resp. eliberarea lui de sub Satana cu Cultul lui a trecut din Grecia 'in Italia, mai
prof ul mortii lui Isus.
antaiu in partea numit Graecia maior si de
arid rninerala alcalina- aci s'a latit si in Roma, unde la a. 429 a. Chr.
Apollinaris, isvorul
salina din Heimersheim in valea Ahr beutura i s'a ridicat primul tempi; avfind predicatul A.
de lux recoritoare. Dela 1878 dreptui de vn- medicus, iar la a. 324 a. Chr. i s'au introdus
gare 11 are o societate engleza. Exportul anual ludi apollinares (Pythia la Greci) si cultul lui
se urca la 10 milioane sticle i ulcioare.
a tras dupd sine cultura. A. la Romani s'a idenApollinaristi, secta eretica din Siria (secl. IV. tificat rnai ales cu deul Sol (soare) (v. Belenus).
si V.) A. afirmau, ca omul sta din trei parti: V. ilustr. pag. 217.
[Atml.
din trup, suflet sensitiv i suflet rational.
Apollonia, orase. 1) A. In Ill y ri a, aproape
Apollo, munire data marelui magnet, care dupa de Marea Adriatic, eras comercial, centru de
invetatura lui Steinhtiuser s'ar afla in mijlocul sciinte la Greci. Ruine la manastirea Pollina,
pinfintului.
A. 4eul v. Apollon.
spre vest dela Berat. 2) A. in Tracia, ltingd
Apollodoros, 1) A., pictor grec din Atena, Pontus, colonia Milesienilor; sub stapanirea bia trait pe timpul resboiului al doilea peloponez; zantina se numia Sozopolis, acum Sizeboli.
renumit pentru ca prima data. el a Introdus
Apollonia, sfanta, t ca martird sub Dionisios.
lumina si umbra pe ta.blourile sale. 2) A., g r a- Patrona celor ce sufer de durere de dinti, din
m a t i Q grec din veacul al doilea a. Chr., a scris causa ca la maltratarea crestinilor din Alexandria
o geografie generala in versuri iambice, precum (249) i-s'au scos toli dintii.
si prima' chronologie ; lui A. i se attibue si opul
Apollonicon, instriunent musical, inventat de
Bibliotheca., colecliunea miturilor vechi liana Flight si Robson In Londra 1816. Semna cu
la ratacirile lui Odysseu. Bibliotheca este edata instrumentul orchestrion, numai el nu avea aude Hercher, Berlin 1874. 3) A., architect tomat, ci era intocmit pentru cinci musici.
roman din Dams, a trait sub imp. Traian si
Apollonion, instrument musical, inventat de
Adrian ; el a construit Forum Traiani si columna Vller, 1800. Se poate intrebuinta ca pian, ori
lui Traian, de asemene i podul preste Dunare. In legatura en automat.

Imp. Adrian l-a condamnat la moarte in 129

Apollonius, 1) A. din Rhodos, n. pe la 240
d. Chr., pentru ca ii batea joc de planurile lui a. Chr. In Alexandiia, cel mai insemnat epic
de zidiri. A scris Poliorcetica, tratat despre al epocei alexandrine, a fost totodata i gramasinele de asediu.
=tic. Col mai de valoare op al si5u e eposul

www.dacoromanica.ro

Apollonius

Apor.

211

Argonautica, care dovedesce mai multi erudiApopetale, (botan.) &rile ale caror petals
tiune si diligent dec..* talent poetic. 2) A. din (corola) au disparut prin abortare remiland pePerga In Pamphylia, m at em a ti c renumit, riantul format numai din sepale (caliciu), s. e.
a trait pe la 200 a. Chr. in Alexandria; dintre Euphorbiaceele, Caryophyllee, Chenopodiacee,
operele sale mai Insemnat e: De sectionibus Amaranthacee, Nyctaginee. (Cf. Drude , in
conicis libri octou, din care avem 4 carfi in Schenk's Handbuch der Bot., 3. Bd., II. Heft,
grecesce, tre in limba araba, iar a opta lip- pag. 346, si urmatoarele), precum i genuri sau
sesce. 3) A. din Tyana, a trait pe timpul lui specii din genuri, cari normal au corola (unele

Nero; a fost filosof din scoala noua pytha- Viola, Acer dasycarpum, A. Negundo, A. Saccha-

goreicti, moralist s factor de minuni in Asia rinum etc.)

[V.]
mica. Lui A. i-se atribue preste o suta de episApophthegmata, (grec) v. apoftegrna.
tole pline de sentinte. 4) A. Dyskolos, inte- Apophysa, (botan.) partea umflata a setei (pimeietorul gram a ti c ei sciintfice; opul su mai ciorul) de sub sporogonul unen muschi (Polyde valoare e: De syntaxi seu constructione ora- trichum, Splachnum).
[V.]
tionis libri IV.t A trait in sed. II. d. Chr. 5) A.
Apophysis, (anatomie) cap6tul unui os. (Cf.

din Atena, s culp to r in sed. I. a. Chr., crea- Apofisa.)

foral lui Heracles-Torso din Vatican (Belvedere).

Apoplexia, (medicina) morb la care individul

6) A. din Tralles, s cul pt or al scoalei din isi pierde mornentan consciinfa ca lovit de guta.

Rhodos, pe la 200 a. Chr., unul dntre creatorii Causa acestei schimbari o aflam lu paralisa moasa numitului: Taur farnesean. V. ilustr. p. 217. mentana: 1) a creerului, produsa prin versri de
Apollonius de Tyrus, eroul unui roman grecase, foarte popular in evul media.. A. petind
fata regelui Antiochus din Siria s'a convins din
o ghicitura data lui spre deslegare, c regele

sange din arterii cerebrale de un calibru mai

mare, in urna astuparii acestora prin materii

depuse din sange pe paretii vaselor, ori in urma

creparii arterielor subtiate in paretii Ion. In

traiesce in nelegiuire cu fica sa. Persecutat fijad multe casuri urmeaz moartea momentan, in
de Antiochus s'a refugiat In Kyrene, uncle a altele mai usoare se paraliseaza jumtatea opusa
castigat mana princesei Archestratis. In o card- a corpului. Loviti de acest soiu de apoplexie sfint
torie s-a pierdut nevasta prin moarte aparenta mai ales iudivi(li sangeosi, inaintati in etate sau
si pe flea sa an rapit-o Piratii. Dar in fine ne- atacati de morburi de mima; 2) paralisa momen-

vasta si-a aflat-o neatinsa In casa unui om in tand a inimei, produsa prin creparea vr'unui
iar pe fica sa ca preoteasa in templul parete al acesteia, ori prin mnplerea rapida a
Dia.nei din Ephesos. Originalul graces s'a pierdut, pericordiului Cu apa sau salve; 3) paralisa pulnumai ca prelucrare s'a pastrat in Gesta Ro- monar, prin astuparea veunei arterii pulmomanorume.

i sot de mina al apostolului

Pavel; a predicat in Efes, mai mult insii in
Apollos, amio

nare, ori prin oedeima pulmonara.

Apor

(de Altorja), familie de confi, baroni

nobili din Transilvania. 1283 voevodul ArCorint. unde unii se declarau de adeptii lu A. dealului era un Apor (Opour); voevodul Ladislao,
Se sustine, ca epistola catra Evrei ar fi scris-o A. care la 1307 a luat coreana dela regele Otto,
Apolog, (grec.) o naratiune didactica, facuta cu pe care I-a si inchis, anca se crede a fi fost
scopul de a sensibilisa un adeviir moral; fabula. un Apor. Dintre membrii familiei A. nisi disApologet, apratorul religiunii ori al cutarui tinsi au fost:
adever, in special sub numirea de Apologeti
A. Stefan, in anii din urma ai lui M. Apafi I.
sfint cunoscuti acei sf. parinfi scriitori bise- si sub M. Apafi II. a avut parte insemnata intru
ricesci din secolii primi ai crestinismului, cari purtarea afacerilor publice In Transilvania; lana
prin scrierile lor au aparat religiunea creatina sub Leopold I. s'a bucurat de incredere si a fost
institufiunile ei in contra atacurilor i invi- investit cu functiunea de tesaurar al terii. A. a
nuirilor din partea Iudeilor, invefatilor pagani lucrat cu dibacie ea sa netegleasca trecerea terii
sub domnia Habsburgilor. si ca sa consolideze
imp6rafilor romani.
Apologia, (grec.) aprarea cu graiul cai in scris domnia acestora. Spre ajungerea acestui scop a
a cutarui acusat ; apararea sciintifica a religiunii lucrat intfacolo, ca biserica romaneasca sa o
crestine fata de atacatorii i calurnniatorii ei. rupa din legatura ca calvinii si sa o uneasca
mai insemnate stint: Apologia lui So- cu biserca Romei. Pe Atanasiu L, mitropolitul
crat e de Platon si alta de Xenofon, Apologia bisericei unite, el I-a ajutat ca sa dobgradeasca

lui Apulejus saa discurs despre magie. scaunul, el I-a primit in Alba-Iulia ai I-a in-

Apologiile sf. parinfi ai bisericei, cari confin stalat cu pompa mare. Prin unirea Romanilor
probele despre divinitatea crestinisraului s. a. numrul catolicilor s'a inmultit, i ei au castigat
Apologia con fesiunii augustane, e o scriere de influenta mai mare asupra afacerilor de stat In
natura dogmatica, compusa de Melanchton intru Transilvania. De ad se esplica ura reformatilor
apararea confesiunii luterane la a. 1530 i pri- in contra lui St. Apor.

A. Petru, nepotul celui precedent, comite

mita de conventul luteran din Schmalkalden
dela a. 1537 intre scrierile simbolice ale con- suprem al comitatului T'rnava mica; n. 1676,
t 1752. A. a studiat la universitatea din Nagyfesiunii luterane.
Apologism, (grec, lat. permissio), complesanta szombat, uncle lu doctoratul in filosofie i drep-

ironica in vorbire, and oratorul face adversa- turi. In luptele cu Curutii lu i el parte, dar

ruliti sea o concesitme, care nu are nici o valoare. patind fu, se intoarse la credinta catra imApomorphin, un product de descompunere a peratul; deven jude suprem regesc in Treiscaune, cilstigh fitful de baron, scapa Secaimea
morfinei prin acid chlorhidric. (V. Morfina.)

Aponeurosis,

muschii.

pelit subtire, care acopere de pericolul invasiunii tataresci. La betranete

i pierda vederea, din care causa nu mai puta
[St.]

www.dacoromanica.ro

212

Aporem

Apoteca.

serie insuai, ci dicta scriitorilor si marea sa

opera Metamorphoses Transsylvaniae , in care
descrie viata A.rdealului In sed. XVIII., i care
e un isvor important pentru istoria atilt politica

de catr apostoli. Cartea aceasta a sons-o evangelista! Luca cam la a. 61-63 d. Chr. (Cf. Dr. V.

Acad. magh. la 1863 dimpreuna cu alte dou6

serien i latine ale lui A. un manusciipt al lui
se afla la Petersburg.
A. Carol, baron, president al tablei reg.
din Murea-Oaorheiu, n. 1815, t 1885. Pe langa
oficiile, ce a purtat, A. s'a ocupat inult cu economia, mai ales eu cultura ponillor i viilor. A
scris despre ereditatea secuiasca 18(i8. A facut
o colectiune pretioasa, bogata in raritati, referitoare la revolutiunea din 1848-49. Aceasta

Apostolat, oficiul, misiunea de a predica religiunea cretina.

Apostoli, sf., biserica de mir in Bucuresci,
intretinuta de catra stat ; mai nainte era manastire inchinata la rnanastirea greceasca Sta-

doiala.

lor. Constitutiunile A.-e in 8 carti, cuprind

cat i culturala din acel timp; a fost edata de

Szmigelski, Introducere in sf. Scriptura p. III.

Blaj. 1888.)
Apostol MargArit, v. Margarit.

vronichita din muntele Athos si avea 2 metoace

si 6 moaii cu un venit anual (1860) de preste

200,000 lei vechi. Biserica sf. Ap. este zidita pe

locul, unde mai nainte se afla o mica bisericuta
de lemn, ridicata de Mateiu. Basarab; Stefan
colectiune dimpreuua cu biblioteca sa a testat-o Cantacuzin la 1715 a impodobit-o i desavirA. Museului transilvan.
ait-o. (Cf. C. St. Bilciurescu: Manastirile i biseA. Ladislau, voevodul, v. Ladislau.
ricile din Romania. Bucuresci, 1890 ai C. AlessanAporem, aporie, (gree.) term. retoric, o forma drescu : Diet. geogr. al jud. Ilfov. Bucuresci, 1892.)
de argumentare logica, dupa care doue judecati
Apostolic, ceea ce se deriva nemijlocit dela
contradictorii apar admisibile. Sinoniin cu : in- apostoli, ori corespunde spiritului i caracterului

Aposiopesis, (gree.) la Romani reticentia, in

poetica a: retorica: intreruperea la mijlocul unei
propositiuni, prin suprimarea unei gandiri, care
este a se intregi de aseultator.
Apositiune, (gramatical intrebuintarea de sub-

multe lucruri referitoare la disciplina bisericii

orientale din secolii cei dintaiu. Canoanele A.-ce

sant 85 prescrieri bisericesci disciplinare, pri-

inite ca legi in biserica orientala (sinodul Trulan

692). Nici Constitufunile, nici Canoanele nu se
stantive ca epitete ale subiectului. S. e. Opidul Blaj. deriva dela apostoli, ci Constitutiunilec sant
Aposporia, in botanica: disparitiunea repro- adunate in sed. III. i IV. jara Canoanele in
ductiunii asexuate prin spori. Creata la inceput secl. V. Pdrinte A., sfant pdrinte, care a viepentru casiuile observate la Cryptogamele vas- tuit si a scris in secl. I. ai II., fiind in legaculare, aceasta expresiune se aplica ai la Phane- tuna nemijlocita cu apostolii. Rege A., titlu de
rogante, mai ales de cand studiile de organo- onoare, dat de papa Silvestru II. (999-1003) la
genie a partilor reproductoare din floare i a 1000 primului rege al Engariei sf. Stefan ca
fecundatiunii, au perinis stabilirea omologielor semn de recunoscinta Tentru increatinarea Maintre aceste organe i sporii Cryptogamelor vas- ghiarilor. Acest titlu il poarta toti regii Uncolare. A. se manifesta in doue feluri: 1) sau gariei. Simbol A., formula a mrturisirii ere-

planta muma da nascere direct la prothale fe- dintei, despre care s'a crequt, ca e compusa de
i barbatesci, cari se desvoalta in local apostoli: Credeal usitat in biserica apuseana.
sporangelor din sori (Athyrium filix femina v. Scaun A., seminal episcopesc al Romei ; pon-

meiesci

clarissima) san prin alungirea partitiuuilor frunzei, tificatul roman, ca central

fara nici o arma de son i (Aspidium angulare v. Vicar A., v. Vicar.

pulcherrima); 2) sau planta mama da nascere

bisericii catolice.

Apostolici, numele mai multor eretici, cari

direct plantulei, in locul unde era sa se desvoalte predicau paupertatea apostolica ca precept ai
sporangi (Isoetes lacustris forma gemmifera v. nu recunosceau dreptul de a posede avere pristricta, elatior i intermedia) sau in local florilor, vata; unii din ei lapedau i easatoria. S'au ivit
feuomen cunoscut ai sub numele de viviparie la In sed. H. in Asia mica si in sed. XII in
plante (multe Graminee, Juncacee, Cypelace, Francia si Germania.
diferite speeii de Allium i Lilitun ; Pulygonum
Apostolier, carte liturgica, in care se cuprind
viviparum, Eryngium viviparurn, unele Agave, pe langa Faptele Apostolilor i epistolele apoFoucroya etc.)
stolilor Pavel, loan, Petru, Iacob. Tractate din
[V.]
A posse ad esse, (lat.) v. ab esse ad posse. acebo epistole, respective din Faptele Apostolilorg
Apostasia, lapedarea de ceva, lapedarea ca se cetesc mai cu sama la liturgie ai anca a.sa, ca

tottil de credinta cretina, caderea totala dela penttu fiecare Dtunineca ai serbatoare, cum si
credinta.
Apostem, (grec) absces.

A posteriori, V. a priori.
Apostill, (neolat.) postscript la un document
juridic ; nota marginala.
Apostol, (gree. trimis), numele celor 12 barbati, pe cari i-a ales ai i-a trirnis Christos spre
a-i predica invetatura; A. se mai numesce ori
caro propagator al religiunii cretino, s. e. Ciril
Metodiu se (lic A.-ii Slavilor.
Apostol se numesce ai pericopa din Faptele
apostolilor , si din Epistolele apostolilor , care
se cetesce la serviciul dumneileesc. ,Faptele
apostolilort se numesce aceea carte a legii
noue, care istorisesce latirea religiunii creatine

alte que ocasionale, sant intoemite i prescrise

anurnite parti, in totdeuna conveniente cu insemnatatea liturgica a
Apostrof, setnn grafic (o virgula), care indica
orniterea unui sunet.
Apostrofa, figura retorica, cand oratorul Cu
cuventul seu se intoarce dela auditor la adresa
altor persoane absente, moarte, ori la luertui
fara de vista si le vorbesce ca i c'and ar fi de
fata .si ar put simti i judeca.
Apoteca, (Apothecium) name dat de Aeharius
utter aparate reproducetoa.re dela Licheni, formate dintr'un receptacul (excipulum), pe care se
afla hinieniul (thalamium), aaNlate la suprafata
(emerse) superioara, sau exclusiv pe cea infe-

www.dacoromanica.ro

Apoteca

Apponyi.

213

rioarii a thalului, alte-dati silnt virile in inte- In dou6 cantoane deosebite: 1) A. Inner-Roden

riorul thalului (immersa), comunicnd cu exte- (catol.), 177 km2., 12,904 loc. ; broderii de bumbac;
riorul printr'un mic orificiu. Forma Apoteciului capitala A. (A bbatis Cell a) 4477 loc.; 2) A.
e foarte variabila; poate fi ca un disc de diferite Ausser-.Roden (protest.), 242 km2., 54,192 loc.;
colori, nemarginit de vr'o membrana (A. biatorine mare industrie (broderii, ata de bumbac), centre :
peltate) ca la Peltigera; sau silnt 'imitate de Heris au si Tr o g en. Constitutia in Innero membrana, dar no de natura thalului, ci con- Roden dela 24 Oct. 1872, in Ausser-Roden dela
stituita de hipoteciu (imediat sub himeniu [A. 15 Oct. 1876; ambele simt democratice. Averea
lecideine]), ea la Lecidea; ori sfint marginite de o curata a statului in Ausser -Roden este de
membrana, resfrngerea thalultri (A. lecanorine), 800,000 fr., datoriile cantonului Inner-Roden
ea /a Usnea Lacanora etc. ; sau stInt lineare si 219,000 fr. Teara odinioara supusa abatiei St.
anastomosate (A. lireliforme), ca la Graphis etc. Gallen2 ajunse la 1401 independenta; la 1411

Sporii stint forrnati in nisce organe speciale intra in confederatie en cele 7 eautoane vechi,
(asce, tece), grupate la un loe intr'un himeniu. la 1513 cu toate 12. (Istoria de Zellweger
[S. St. R.]
[1830-48], 6 tomuri.)
Appia, via, renumita cale strategica romana
Apoteca, (farmacie, spirerie), pravalia unde
se vnd si prepara rnedicamentele conform regu- dela Ronia 'Ana la Capua, construita de Appius
lelor stabilite de stat. S6nt supraveghiate de stat. Claudius dens 312 a. Chr., mai trdiu prelun-

Cea dintiu spiterie o fond califul Alm ansor gita palm in Brundisium. Resturi de ale ei mai
exista i acurn. Cf. Bolmsack (1886).
In Bagdad la 754 d. Chr. (V. Farmacia.)
Appianus din Alexandria, istoric rom. in
Apotelesma, (grec.) infiuinta constelatiunilor
asupra destinelor omului. Maiestria A.-ei e sino- sed. II. d. Chr., mai Antral advocat in Roma,
nim6 ca astrologia.
mai trdiu inalt functionar imper. in Egipt;
Apotema, (gree) in geometrie: linia perpen- serse grecesce istoria Romanilor din timpurile
diculara din centrul unui poligon regulat asupra cele mai vechi prIna pe timpul seu in 24 carti,
laturei lui.
dintre cari abia s'au pastrat jumetate; de mare
Apotheosa, in mit. greco-romana inseamnA pret smnt cartile 13-17 asupra resboaielor ciindeirea, indumnedeirea, punerea cuiva intr.() vile (edit. de Mendelssohn, 1879-81 in 2 vol.)
dei; s. e. apotheosa imperatului August. A. s'a Cf. Hannak, (Viena, 1869).
ordinat de senatul roman si s'a implinit prin
Appiaria, Episcopia. Cetatea sau orasul Apconsecrati une. (V. si cultul imperatilor.) piaria, dupa cum resulta din itinerariul lui An[Atm.]

tonia si din tablele hli Peutinger, era tot in

A potiori, (lat) dela (dupa) partea cea mai Moesia de jos pe termurii Dunarei. Documente
aleasa.

statul antica, representnd pe

un tiner, care se sterge de oleiu i pray cu raduitoarea ; s'a aflat la 1849 in Roma si se pastreaza n Vatican.
Apoxyomenos,

Appalachi,

foarte vechi ne vorbesc despre o e pi s cop i e

cu numele dela acest ora. In epistola catra imperatul Leon afiam astfel subscris pe episcopul

acestei cetati: Martialis episcopus civitatis A ppiariensis. ShIntul loan Chrisos1) munti, v. Alleghany; 2) numele tomul in epistola sa catra Papa Inocentiu I.

spune, ca la un Sinod din timpul seu au fost

riu in Florida, tAmerica de trimi0 trei epistopi, intro cari i Lupicinus

unei semintii de Indiani.

Appalachicola,

nord), se nasce din impreunarea riului Chatta- Appiariensis, ca sa insciinteze pe Teofil .Alexanhoochee 0 Flint River in Georgia si se revarsa drineanul, sd vina dela Sinodul din Calcedon la
In sinul A. al golfului de Mexico; e lung de Constantinopol. Positia canonica a acestei epis-

copii era intocmai ca si a acelei a Abritului,

(franc) locuinta compusa din depindnd adeca de patriarchatul Romei. Numele
mai multe camera, cu oarecare eleganta si lux.
iscaliturile episeopilor arata asisderea, ea erau
Appassionato, (ital) termin musical; indica de origine romana; nca o dovada despre exis150 km.

Appartement,

interpretare pasionata.
Appel,

tenta elementului romano-latin la Donare. (Cf.

loan Nep., general de cavalerie, de Erbiceanu, Ist. metrop. Moldovei pag. XXV.

nascere din Slavonia, a luptat in armata austro- Cipariu, Acte si Fragmente.)

[Dr. D. R.]
ung. la 1848/9 (in Italia, Ungaria si Banat) 1859
Appius Claudius, v. Claudius.
(la Solferino) si 1866 in resboiul cu Prusia. La
Appleton, (pron. epltn), capitala cott. Magamie,
1882 a fost numit guvernor al Bosniei si Her- statul nordamerican Wisconsin, hInga fluvial de
tegovinei, si a contribuit mult la desvoltarea eco- Fox, cu buna forta de apa, care mana mori
nomica i culturala a acestor dou6 provincii. Nu fabrici; sediul universitatii metodistice Lawrence;
este a se confunda co generalul austr. Cristian A. (1889) 11,000 loc.
care la 1850 a fost comandantul trupelor din
Applikatur, term, musical germ., v. degitatie.
Ungaria i Anc6 s'a distins in resboiul italian.
Appoggiatura, (ital.) term, musical, nota de
Appellatio tamquam ab abusu, (lat., franc. ornament, care precede o nota reala la distanta
appel comme d'abus), recurs la autoritatea lu- de un ton sau un semiton. (Cf. T. Cerne, Diet.
measca in contra abusurilor autoritatilor bise- de musica, fa.sc. 2.)
ricesci. Introdus in pragmatica sanctio a lui
Apponyi, familie nobilitari (con(i) maghiari,
Carol VII. (1438), combatut de Roma. Astali al carei nume original a fost Peechc, se afla
scos din prax6.
amintita, deja la 1315; domeniul i castelul faAppenzell, canton dupla in Elvetia de nord, miliar, ea o biblioteca pretioasa (50,000 vol.),
419 km2., 67,096 loc. (1888); teren muntos cu vai se afla in comuna Nagy-Appony (cott. Neutra).
nguste (in sud muntele Sntis, 2504 ni.); dela Rol istoric au jucat: 1) A. Georgiu, conte de

scisiunea religioasa incoace (1597) se imparte N.- Appony, , n. 1808, secretar al cancelariei

www.dacoromanica.ro

214

.A.pport

A. priori.

aulioe maghiare in Viena, iar dela 1847 cancelar s'a !cut sub principele Georgiu Rkoczy IL la
aulio. In dieta dela 1843-44 a fost conducetorul a. 1656 si cuprinde legile aduse in dieta Tranpartidei conservatoare ; dupa revolutia dela 1848 silvaniei, de nand aceasta s'a separat de Ungaria,
a trait retras, pana ce fn uenumit (1859) de liana la a. 1653, hied a doua, facuta sub Mihail
rnembru pe vista al senatului imperial inmultit Apafi I., cuprinde legile translivane aduse intro
undo apra cu miergie independenta anii 1653 si 1669. A. si C. impreun ea Decretum
din
Viena'1860 a fost denumit de Iud ex Curiae, Tripartitum, colectiune de legi facuta de Stefan
Ungariei.
dar deja dupa doi am s'a retras, revenind apoi Verb6czi la inceputul sed. XVI. pentru Ungaria,
iarsi in viata publica in dieta dela 1865 ca de care se tinea pe atunci i Transilvania, i cu
membru al partidei conservatoare moderate; dupit Articuli novellares formau codicele Transilvaniei
resboiul dela 1866 s'a aliat cu partida lui Deak. inainte de domnia casei Habsburgice. Ele oglinLa 1869 s'a retras dela politica i traiesce in deaza spiritul timpului de atanci: pentra clasele
fiul celui anterior, privilegiate multi libertate, ba intre unele chiar
Pojon. 2) A. Albert,
n. 1846. Dupa-ce a captato
conte' educatiune aleasa, desfrau, jara pentru terani asuprire tiranic.;
marindu-si cunoscintele prin calatotiile fa-cute chiar i dints privilegiati (coi de religiunea caIn strainatate, Anna la 1872 fa ales deputat tolica) aveau sa sufere restrictiuni i asupriri.

dietal, apartinnd la inceput partidei lui Deak,

A. pr., prescurtare pentru anni praesentis =

iar dupa descompunerea acesteia, grupului condus In and curent. A. p. R. c., prescurtare pentru

de Paul Sennyey (opositia moderata), exceland anno post Roman?, conditam = in anal deba ziprin talentul sett oratorio. Dupa retragerea lui direa Romei.
; dar avnd a
Sennyey conduse A. opositia
Apraxia, alteratiune psichica, a face lucruri
lupta la alegeri si contra guvernului si contra intoaise, pe dos.
partidei kossuthiste nu a putut obtin succese Apraxin, nwnele uneia din cele mai vechi
mai mari. De remarcat e vehenienta sa lupt nobile rusesci, derivandu-si originea dela Ioloparlamentara contra guvernului Tisza cu oca- chomir, unul din principii hordei de mire tatare,
siunea ocupatiunii Bosniei. Este aderent al mis- care venind la Cazan s'a increstinat. 1) Marta
carii agrare, dar hotarit protivnic al antisemitis- Matveievna Aprasinova, sotia tarului Teodor
mului. In politica bisericeasc, care a preocupat Alexeievici, hate mai mare al lui Petra cl
in anii din urma atilt de malt opinia publica a Mare. 2) Petru Matveievici A., fratele prece-

Ungariei, A. a fost pentru casatoria civila f a c ul- dentei, om de stat i beliduce, n. 1659; a int at iv a. La 1891 a enuntat asa numitul p r o - flint de cateva ori flota svedeza si a facut pe
g ram national, care cere o mai intinsa vali- Calmucii sa se supuna Hurler. A devenit conte ;
ditare a spiritultu si elementului maghiar in t 1727. 3) Teodor Maiv, vici A., frate cu cei
armata i afacmile comune cu Austria. La 1895 precedenti, de asemenea beliduce. 4) Andreiu
a luat parte la conferenta interparlamentara din Matveievici A., al treilea frate, fticut conte de
Bruxela, unde a fost pima' la ordinea qilei che- catra Petra cel Mare, a devenit stramos al acstiunea nationala, pe care a combatut-o.
tualei familii de conti A. 5) Stefan Teodorovici
Apport, (franc) la societati comerciale : vr- A., h. 1702, marsal i ministru de resbom ruses,
sament pus in societate ca parte sociala, care t 1758 in temnita, nesciind exploata victoria
nu s'a facut in numerar, ci in lucran mobi- repurtata asupra Prusiei.
hare sau imobiliare. A dat ansa la multe in- Apretiabil, ce poate fi apretiat, determinat;
selaciuni, din care causa legislatiunea moderna In musica: Sunete A.-e stint acele, a caror
a cautat sa asigureze evaluarea adeveratului pret inaltime poate fi determinata. Limita grava
al acestor versaminte, cernd ca valoarea lor sa do 2 (32 vibratiuni), cea acut do 7 (8276 vibr.
se constate deja in adunarea constituant. (Cod. pe sec.) Intensitatea sunetelor anca este limitata.
S. e. sgomot mare nu poate fi apretiat de ureche.
com. rom. 135; Cod. com. ung. 150.)
Apreturl, transportarea unor obiecte anumite
Apprehensio, (lat) aprehensiune, a prinde sau
cuprinde ceva, a se teme de ceva. In filosofia preste gramt din un stat in altul, pentru a fi
lui Kant termin technic care indica. prima luare prelucrate, ori reparate i iara aduse inderet,
In consciinta a lucrurilor ajunse sub simturile fara de a plati, pe basa conventiunii dintre statale respective, vama pentru ele. (V. admisiune
noastre.
Appresorii, in botanicl: exprima' portiunea temporala.)
din aparatul vegetativ dela plantele inferioare
Aprilie, (popor. Prier {d Florar), numele lunei
(oiuperci, alge), cari serva sa le fixeze de sub- a patra din an, are 30 dile. In calendarul vestrat. A. stint basilare, cand planta adera de chilor Romani este luna a doua. In aceasta luna
substrat numai prin basa sa, i in acest cas pot intra soarele in constelatiunea taurului. Schimfi tuburi sau placi unicelulare (Siphonee, Conju- barile de temperatura sant ca in Maiu, adeca
gate), sau cordoane masiva, pluricelulare, intoarse mai mici decat in Martie. piva cresce in mediu
ca nisce ghiare in jaral substratultii (Laminariee, cu 1.5 oare.
A prima vista, (ital.) term. musical, la prima
Facacee). Mid aparatul vegetativ adera de substrat prin mai multe puncte, atunci in fiecare vedere, adec a canta o composititme fAr exerpunct se desvoalta appresorii, cari stint astfel citiu premergetor.
dispusi din distanta in distanta in lungul apa- Aprindere, v. art. inflamatiune (medic.) si inratului vegetativ, cite unul in forma de tuburi cendiare (dr. pen.)
Aprins, ce se dice si ars la inimet, boala de
umflate, besici sau placi neregulate (Piptocephalis,
Syncephalis, Erysiphel sau cate mai multe radiale vite ; probabil aprindere de plumtmi. (Et. M. Rom.)
A priori et a posteriori, (lat.) termini tech(Manor, Rhizopus, Sclerotinia etc.)
[V.]
Approbatae et Compilatae Constitutiones stint nici in filosofla cunoscintii. Ei privesc originea
doue colectiuni de legi transilvane ; cea dintaiu cwaoscintelor. Acele cunoseinte, despre cari

www.dacoromanica.ro

Aprobare

Apunerea.

215

s'ar pub!, presupune, ci spiritul le produce dela Bolota, ceea ce arat, di in sed. XV. in Marasine, independent de experienta, se numesc a mures deja a fost organisata biserica resariteang.
priori; iar acele, ca/ se *tier pe basa expe- Apsara, in init. indica e spirit de fecioara,
rientei, se qic a posteriori; acele Brant din ratiune, mndra de admirat. Sese sute de milioane de
cate este prius, aceste din experientrt, care e spirite de fecioare formeaza cetele ceresci. (V.
posterior. Cei ce sustin ca cnooscintele noastre Gandharva. )
[Atm.]
simt apriori, din rafiune, se numesc rationalifti ;

Apseron, peninsula in partea vestica a Lacului

cei, cari admit experienta ca caus pentru ori- Casino, apartin6nd guvernamentului rusesc Baku;
ginea cunoscintelor, se numesc realiqti. Lupta isvoare de nafta si vulcane de namol.
dintre aceste veden i finca nu e decisa. [Pl.]
Apsichia, (grec)starea inconscienta a omului ;
Aprobare, incuviintare, declaratiune dela lee moarte aparenta; lesin.
Apsida, (grec) partes de dup altar a bisecompetent eir o anunaiti persoana sau anumit
Inert' este corespunOtor pentru un anumit scop. ricii, care are forma emisferica sau semi-cerDin punct de vedere bisericesc se intelege sub cuala, arcuatir. In partea acea-sta se aseaza scaunul
A. invoirea episcopului la publicares cutarei pontifical.
Apside, punctele extreme ale caii painntului
scripte de cnprins religios; declararea unui preot
de apt (destoinic) spre ascultarea marturisirii (sau a altui corp ceresc) in jurul soarelui, anume
periheliul i apheliul. Linia ce impreuna aceste
sacramentale etc.
Aprod,

pagiu, copil de boier dat la =tea douii puncte se numesce lima A.-lor si coincide

doraneasca pentni a se deda cu lumea mare, cu osia cea mare a elipsei.

Aptera, insecte fra de aripi, precum silnt
pan ce va fi boierit. La inceput
serviau
numai principelui; dar alai trdiu se servesc de
ei si alti consilieri domnesci, din care causa fiii
de boieri nu mai primeso a fi A.-i, faciind loc
prostimei. Acest nume se mai da arli servitorilor
de pe la autoritati. (Et. M. Rom.)
Aprod, balt cu pesci in Rom., pl. Siretu de
jos, j. Bachu, pe valea Aprodului ; are o intindere de 12/2 hectare.

pduchir etc.
Apteryx, un soiu de pa-sere alergatoare, V.
Kiwi.
Aptoton ( grec) numele substantivelor, ce nu
se pot declina.
Apuanii, alpii, v. Alpii apuani.

Apucat, boala de copii, numita si boala

piilor i rul copiilor, corespunde eclampsiei

(v. sc.)
ir propos, (franc.) se dice despre un lucru
Lucius, rotor si satiric roman, n. pe
ce se face, se ntr3pl convenabil, la timp ; la Apuleius'
125 in Madaura (Africa). Opul seu mai inital. aproposito.
intrebuinteaza in romft- semnat
e Ofetamorphoseon s. De asino aureo
nesce ici colo mai ales ca exclarnatie, tu sens libri XI,
roman plin de poesie, umor pi sade: ei, bine c imi aduc amide!
tied ; episodul despre Amer si Psyche e de o

Apropriatiune, insusire, acune prin care cineva rare-. frumset.

Fiind acusat de fermecatura,
primesce ceva de al si5u; termin usitat mai ales s'a aperat cu succes prin opul sea ,Apologiwx.
in viaja parlamentar. (V. budget.)
Apulensis, Dacia-, partea de mijloc a Dariei
Aprovisionare, provedere cu cele de lips; In traiane. Dacia la inceput a fost impartita in
special provederea trupelor, cetatilor etc. en D. inferioara si superioar, mai trliu,

munitie, proviant si cele trebuincioase pe un sub impratul Marc Aurel, apare impartita in
timp oarecare.

Aproximatiune, pretuirea valorii unei caniatati,

trei parti:Porolissensis,Ipulensis i Mal-

v ensi s. D. Porolissensis se estindea in nordcare se apropia foarte mult de valoarea ei ade- vest, Malvensis probabil in sud-vest, (Oltenia),
frat, dar nu o exprimA pe deplin exact. V. iar D. Apulensis cuprindea partea sudica a ArAsymmetria. Aproximativ, aproape de adeviir. dealului, pnir din sus de Apulum (A. lulia),
Aprozopus, monstru filra fata, in local direia dela care ora isi aves pi numirea. (Cf. X ese afia o cavitate diform.
n o p ol. Ist. rom. capit. Organisarea Daciei roApsa, numele a trei comune in Maramures. mane, i Kiepert, Lehrbuch der alten Geo1) A. de jos, 3998 loc. (1891) in mare maio- graphie, Berlin, 1878, pag. 336.) [Silv. Mold.]
ritate Romani, Cali locuiesc impartiti in mai multe
Apulia (ital. Puglia, pron.: pulia), partes sudcolonii. A. a fost donatir 1387 de regele Sigis- estica a Italici, dela Hui Frento (For-tore) pin
mund lui loan, fiul lui Dragomir. Teritorul co- la Tarent, cuprintjAnd cele 3 provincii de astali
munei e de 17,000 jug. in mare parte paduri. Foggia, Bari pi Lecce ; 20,510 km2., 1.739,396 loc.
Pe muntele Boni cfindva se Walla bouruL A. Ses in care se intind ramificajii de ale Apeniare douifi biserici de lemn, una din 1561; scoala nilor, singar Monte Gargano e isolat. A. e foarte
romnii foarte frumoasa de piatrii. Este imprtita
In dou6 parochii antice apartidtoare de diecesa
Gherlei. De aici isi trag origines farailiile nobile
rom. Mihalca, Vlad, Ioodi. 2) A. de sus (Apsita),
2242 loc. Rom. si Germ. 3) A. de mijloc, 2700 loc.
Rom. si Germ. Teritorul comunei e de 24,332 jug.
ca 20,000 jug. de paduri. Aici a fost crindva ce-

fecunda si bogata in paduri i pasuni. La coastele

marii se scoate sarj. Locuitorii stravechi ai A.-ei
se tineau de semintia ilirica. Romanii o ocupara

confes. romn de piatr. Este imprtita in done"

parochii antice apartiniitoare de diecesa Gherlei.
De aioi ii trage origines ilustra familie Mihlyi
si alto familii nobile rom. 1428 a fost aici preot

In urrnarea micarri parute a boltei ceresci deis

tatea Cremenita (Kermecz vra). Are dou6 biserici de leron, una din 1400; scoal frumoasii.

inamte de 317 a. Chr. In sed. XI. se stabilir

aici Normanii sub Guiscard, care deveni primal

duce al Apuliei 1059.
Apulum, v. Alba-Iulia.
Apulus, numele latin al Impoiului.
Apunerea stelelor, trecerea stelelor sub orizont,

resrit spre apus. Oara de apunere a cutarei

stele pentru un lee anumit se afia, daca dala
timpul de culminatiune al stelei numeram atitea

www.dacoromanica.ro

216

A punta d'arco

oare, cite ies din exprimarea in oare a jumetatii arcului de di al stelei. Trebue considerata
aici i refractitmea atmosferica, iar la stelele
migratoare (planete, luni etc.) totdeuna si miscarea lor progresiva ori regresiva; la soare
la luna trebue considerata si raza lor aparenta.

Aqua Tofana.

Aquariu, reservoriu in care se intretin plante

si animal de apa dulce si de apa sarata. Servesce pentru studii biologice sau ca ornament
pentru apartamente. (v. ilustr.) Aquarii reun--

mite in Neapole (statiunea zoologica), Londra;

Hamburg, Berlin. (Cf. Hoffmann, .SeewasserA punta d'arco, (ital.) term. musical, cu virful aquarten im Zimmer (1887); Rossmiisslor, Ober
arcoului.
Sfisswasser-Aquarien (1880); H. Coupin, L'aquaApure, 1) afluent din stiloga al riului Orinoco rium d'eau douce (1893); Dr. N. Leon, Calauza
In Venezuela, isvorkd Iii Andii estici ; 1580 km. zoologului , Iasi.)
lung., (1400 km. navigabil) ; 2) provincie in statul
Aquariade, roi de stele cadetoare, ce se ivesc
Bolivia. 48,945 km.., 21,112 loc.; economie de In dilele dela 26 pana la 30 lulie fA se pare ca
vite. Capitala: San Fernando de A., 3000 loc. pornesc din constelatiunea udatorului.
Apus, Occident, (v. Vest.) A. se numesce si
Aquatice plante, ( Hydrophyte), se munese
jumetatea vestica a Europei, aniline Germania, aCelea, cari &wen cu totul in ape, fie dulci,
Anglia, Francia, Italia si peninsula pireneica. fie sarate (submerse, demerse ca multe ciuperci
Imperial apusean sau occidental, fin perinl Roman dintre cele inferioare, maioritttea Algelor
de vest In inteles canonic A. inseamna provin- multe Fanerogame s. e. Elodea canadensis, Vaciile bisericesci, apartinetoare de patriarchatul lisneria spiralis, unii Potamogeton, Ceratophyllum
Romei colei vechi, iar in inteles liturgic sim- subinerstun, Zosteraceele etc.), sau nwnai
boliseaza umbra necredintei fata de soarele ere- unele parti ale lor silnt sub apa, allele plutesc
dintei, care se
pe apa, ori

simboliseaza
Cu resaritul.
Apus cancriformis, animal
(crustaceu)
din ordinul
Phyllopodelor
(picioare-foi);
are un scut

aunt aeriane,

Se afla Kin pa-

apei] etc.); ori

plutesc pe suprafata apelar,
(ca Salvia ja
uatans, Lintita, [Lemna
minor, trisulca

(ea Nufarul
alb, galben,

Hippuris, Myriophyllum,

Trapa natans
[castan de
apa], Sagittaria sagittaefolia [sageata

tare pe spate.

rae, pe 'taiga
fantani, dupa
inundatiuni.
Apust, envnt folosit in
Moldova in loo
de jilip san

etc.], Ranunculus fluitans

stavilar.

etc.); in fine

Apyrexia,

(med.) stadiul

acelea, cari

liber de fier-

binteala intre
(Iowa paroxisme la friguri intermitente.

Aquari n.

traiesc pe

ltuaga ape

si

numai cand acestea creso stint acoperite de ele

Apyrothium, (grec) numele vechin al pucioasei. in total sau in parte, precum si acelea ce trajese
Aqua, (lat.) apa (v. ac.)
In mlatini, balti etc. (ca Rogozul, Stuhul, PaAquae, lat.) numirea veche a mutter localitati pura, Ranunculus aquatilis etc.) In scurt plancu bai minerale : A. Aureliae, Baden-Baden; tale aquatice stint: submerse, emerse, natante
A. Gratianae, Aix les Bains ; A. Pannonicae, s't inundate. Ele se mai numesc ai dupa felul
Baden kings Viena; A. Sextiae, Aix; si altele. apelor, in eari obicinuiesc sa creasca; asa se
Aqua et igni interdictus, (lat.) lipsit de apa dic : lacustre, fontinale, fluviatile; palustre, cele
foc, exilat, proscris.
din mlastini (Butomus umbellatus, Caltha paAqua fortis, lat) apa tare. Aquafortist, gravor, lustris etc.); talasofite cele ce trajese in mari
care lucreaza cu apa tare pe anima.
si oceane ; torfacee, cele de prin turbarii (SphagAqua haeret, (lat.) apa s'a impiedecat ; num si alti muschi, Parnassia palustris, Droproverb cu intelesul: s'a infundat, se afla in sera etc.); uliginoase, cele de prin livedi umede

perpleitate.

(Pinguicula vulgaris, Vaccinium uliginosum etc.)

Aquamanila, (lat) vas, aviiind forma de om ori
[S. t R.]
de animal, folosit in evul media la cultul divin; din
Aquatinta, maniera de desea iuventata de Le
el se turua apa pentru spalarea preotttlui pe milli. Prince (1768); imitatiune a desenului ca tu.

Aquamarin, o varietate de boril (v. ac.); A. Nu se mai practica.

oriental,
Corund.
Aqua Tofana, (Acquetta di Napoli san di PeAqua phagedaenica, solutie de chlorid mercuric rugia, Acqua della Tolla sau reu dis Acquetta),

In apa de var; medicament vechiu pentru vin- beutura, care, dupa cum se spune, in dose de
decarea ranelor, foarte otravicios.
cilteva picaturi avea efecte otravitoare. Efectole
Aquarell, pictura cu colori preparate in spa. se produceau co incetul, dar victims alma
V. Pictul.a.
nnuia la sigur. Era un lichid incolor ea si spa,

www.dacoromanica.ro

217

7119,11.ip

11

II

ti11111.

Taurul Farnesean de Apollonius gi Tauriskos.

Apolion din Belvedere.

Aphrodite (Venus) din Melos.

Artemis (Diana) din Versailles.

Enciclopedia roman. Vol. I,

www.dacoromanica.ro

15

218

a quatre

Aquilegia.

stringe protii radiali, apropiand astfel

fara gust si miros i producea unele simptome,
do
cari nieidecum nu dau motiv s banuiasca o intro ei paretii tangentiali. (Cf. Pfitzer: Pringsotravire. Inventatoarea a fost Tof an a, care a heim'sJahrbiicher I. wissensch. Botanik, vol. VIII.
trait mai antaiu in Palermo si apoi si-a exerciat si M. Westermaier, aceeasi revist, vol. XIV.)
meseria ucigasa in Neapole. Ca sa insele, otravei
[V.]
Aquifoliaceae sau Ilieineae, (botan.) familie
Ii dete numele : Manna St. Nicolae de Bari
o trimitea clientilor sei ca medicament cu chipul de plante dicotile cu foi coriacee persistente,
acestui sfant. Otravitoarea a secerat multe via- ce se distinge de Celastraceae prin lipsa discului
time pana la 1709, and urmarita, se refugia floral. Genurile ce-i apartin sfint mai ales ame-

dintre cari cel mai important e Itere. L.

inteo manastire de Iesuiti, cari ii detera adapost si ocrotire. Mai tardiu insa totusi calla in (v.
ricane'
ac.)
[A. Pr.]
Aquila, (lat) vultur (pajura). Astfel se numiau
manila justitiei, si sub impratul Carol VI. fir
stindardele legiunilor romane, precum i tursugrumata. Altii spun, ca a murit la 1720 in
temnita. La interogatorul ei penibil esira la nurile rnai inalte ale cetatilor romane (numeiveala intamplari atilt de infricosate, incat dupa roase langa Rin), din cari se putea ved o parte
moartea otravitoarei trebuira sa suspendeze car- rnai intinsa a regiunii.
Aquila degli Abruzzi, provincie italiana in
cetarile. In privinta compositiunii i efectelor
acestei ape s'au facut multe fabule; dupa Ga- Abruzzi, 6625 km2., 389,117 loc. Capitala A.
relli ea consta din solutiune apoasa de acid ar- langa Aterno, 14,720 loc.; resedinta eppeasca.
La 1703 mare cutremur de pamnt.
senics cu adaus de Herba Cymbalariae.
a avut inaintea sa toate actele procesului cri- Aquilano, Sebastian medic reniunit din Padua,
minal al Tofanei, dar cu anevoie va fi putut n. catra finen sed. XV, si t 1543. A scris valopublica adevorata compositiune a otravei. Dupa rosul op Interpretatio rnorbi galliei et cura .
Ozanam sub nurnele de A. T. se cunoscea si o Se sustine, ca A. ar fi folosit pentru primadata

solutiune de zahar de plumb, prectun si un mercurul contra sifilisului.

Aquilaria Lam., (botan.) arbore din fam. Thyliehid obtinut prin destilatiunea de cantharide
cu apa i alcool. Eau admirable de Brin- melaeaceelor (v. ac.)
villiers i Acqua del Petesino se pare ca Aquileges, (in singular Aquilea), dupa mitonu se deosebiau de Ice sau loaste putin de A. T. logia romana, dar de origine etrusca, aveau
a quatre, (franc) la patra; in musica a qu. joarda cu farmece i prin aceasta se pricepeau
sa descepare vinele, isvoarele de apa ascunse
mains, la 4 main.
sub parnnt. Din lucirea, ce soasele in fieibinAquavit, (aqua vitae), licor.
Aquifera, (tat) in botanica: niune dat de teala cea mai mare a artincat-o asupra unui loe
Pfitzer unei tesatuii vegetale. Tesatura aquifera pe fata pamntului, combinau, a acolo pamntul
este o tesatura de reserva (v. Tesaturi vegetale) e umed i descoperiau isvoarele ascunse. Cand
pentru apa. Se gasesce la plantele, cari trades statul roman inteo provincie noua fund colonii,
prin locuri aride sau eari sant supuse unei cu aceste mergeau si A. ca sa arete, ca unde
transpiratiuni mari. In general se afla in frunze :
pe fata suporioara, soparand epidorma do tesatura asimilatoare, care este astfel impinsa catra
planul median al frunzei (Peperomia, Begonia,
Tradescantra, Bromeliacee etc.); sau in interiorul

sa se faca fantan si colonia sa se aseze in

jurul oi. i Grocii au avut astfel de oarneni,

atunindu-i Hydroscopii. In Latiul vechiu Aqua

sau Iuturna, o dina de isvoare, anca a

avut o joarda cu farmec, ba uneori i batul cu.
frunzelor, marginita jur imprejur de tesatura farmec (caduceus) al lui Mercurios, anca era
ne puern aduce
asimilatoare, care este in casal acesta exterioara descoperitor de isvoare.
(Agave, Aloe, Mesembryanthemum)i sau celulele aminte si de toiagul lui Moise. La a. 1847 abaVirgo

aquifere sant respandite fara ordine intre celulele tale Paramelle, in Francia, era in mare autoritate,

asimilatoare (unele Orchidee de locrui uscate: pentru ea scia i nimeria locul, unde &eke sa
[Atm.]
Oncidiunn maximum, Liparis filipes). Alteori tag.- se sape, ca sa se afle isvor.
Aquilegia L., gen de plante din familia Ratura aquifera formeaza o parte insemnata din tulpint' sau ramuri, cari sant in acest cas carnoase, nuneulaceelor, tribal Helleboreae cu numeroase
toate ierburi
suculente i verdi la exterior (Cacteele, Euphor- specii dupa unii, dupa altii
biaceele tropicale). Tesatura aquifera este for- erecte ea frunze alterne compuse si cu florile
mata din celule parenchimatoase, cu pareti celu- divers colorate: albastre, galbene etc. Petalele
losici, subtiri, rareori cu ingrosari foarte fine In numr de 5 glut in forma de cornet i asereticulate sau cu ingrosari colenchimatoase dea- zate astfel, a au forma unei caldaruse cu S calungul muchilor; captusind paretii celulosici, in vitati, de uncle i numirile populare de cald ainterior se ala un strat protoplasmic cu nucleu rus A, cinci conde, cinci clopotei etc.
si rare fire de chlorofila, care marginesce un lichid pentru speciile A. glandulosa Fisch. din pduapos, Iimpede, sau putin mucilagiiios in stratele rile subalpine si alpine ale Romaniei i erilor
mad interne si care umple toata cavitatea celulei. vecina, si A. vulgaris L. cultivata prin gradini.
Acest lichid apos este cedat incetul cu incetul Afara de Europa mai cresc in Asia, iar cele
tesaturii asimilatoare, ori de cate ori, din causa mai multe in America boreala. Multe se cultiva
uscaciunii sau a transpiratiunii exagerate, aceasta In gradini pentru forma si coloarea variata a

tesatura are lipsa de apa. In acest cas tesatura florilor lor, ce se deschid primavara si tin si o
aquifera se stringe in sans radial, pentru a re- parte a veril. Se intrebuintau altadata in meven la dimensiunile primitive, indata ce se ga- dicina parti din A. vulgaris L., astadi se scoate
sesce apa suficienta imprejtuul plantei. Propiie- din petalele ei albastre o tinctura albastra, retatile caracteristice acestei tesaturi stint: de a activ foarte bun pentru a areta presenta acidilor
[S. St. R.]
lasa sa i se ia si de a absorb ou usurinta apa sau a alcalilor.

www.dacoromanica.ro

Aquileia

219

A.rabesc.

Aquileia, (in evul media Aglar), vechiu oraa proclama Valentinian II. de imperat. Dupil re-

in litora1u1 austriac (cercul Gradisca). Pe timpul tragerea garnisoanei romana din A. intru aperarea
Romanilor fortareata principala F,4 ora a comercial, Italiei, cetatea cada prada Hunilor i apoi Avapunct strategic important ; la 452 f distrusa de rilor. Archeologul Schnwisner fa cel dintaiu
Attila, iar locuitorii se refugiara pe lagunele care faca explorari sistematice la fata locului,
vecine i puseril basil oraaultu Venetia. In evul
constata chip& inscriptiunile gasite numele cel

mediu se ridica pe ruinele vechi o comunA noua, adeverat de odinioara al acestei cetati romane.

care mai ajunse odata la rename prin patriarchatul s6u. A. de adi (in limba slav Voglej) e
o comuna saraca cu 1400 loc., ca o catedrala,
terminatil la 1042, si multime de ruine ai anti-

Dupa el faca sapaturi insemnate comisiunea

vieneza pentru monumentele de arta pe la 1860,
descoperind remaaitele a 2 bal. Deosebite merite

iai caatigara fata cu anticitatile acestei cetati

citati. Dupa traditiune apostolul i evangelistul Fi. Renner, Gustav Zsigmondy si Al. Havas; dela

Marcu a fost primul episcop in A., iar urmaaii 1882 de cheltuelile explorarilor se ingrijesce
lui fiu.a aleai de patriarchi, formnd patriar- capitala Budapesta, iar pentru partea adminichatul de A., caruia aparllnea intreaga Italia strativa i sciintifica s'a constituit o comisiune
superioard. Ocupnd Longobardii A., patriarchul archeologica in capitala, al carei preaedinte este
de atunci Paulin se refugi pe o insulli vecina, Al. Hams. Archeologul Carol Torma in urma
uncle residara i urmaaii lui: Ilie si Sever, cari sap&turilor intreprinse in 1879-82 descoperi
nu primira decisiunile sinodului V. ecumenic ai amfiteatrul roman; Jos. Hampel descoperi (1881)
provocara desbinare. In secl. XIV. patriarchatul baia cea mare in vecinatatea aoselei dela Szent-

de A. se un de nou cu Roma; la 1751 papa Endre. 1882-87 explorarile le conduse C. Torna,

Benedict XIV. sista patriarchatul de A., la ce- descoperind cea mai mare parte a zidirilor de
rerea Austriei, i in locul lui organish archie- pe Papfld. Dala 1888 conduce explorarile Dr.
piscopiile de Udine i Grz.

Valentin Kuzsinszky. (Lit.: Jos. Hampel [1871],

Aquilia lex, lege romana referitoare la des- Fr. Salamon [1878], C. Torma [1882], Dr. Val. Kudaunarea pagubelor %cute far drept. A dispus zsinszky [1890], Al. limas, R. Frhlich.) [nt.]

ca pentru un sclav sau animal cuadruped omorit

Aquino, (lat. Aquinmn). localitate in provincia

este a se plati pretul cel mai mare, ce sclavul italiana Caserta (Campania), 2177 loc. Locul de

sau animalul 1-a avut in anul din urm, iar nascere al satiricului roman Juvenal, al lui Toma
pentru alte lucruri, pretul cel mai mare din d'A. ai al impratului Pescennius Niger. Multe
ultimele 30 dile.

ruine romane.

dupa mit. roman& a fost o art,

Aquisgranum, numele latin al oraaului Aachen.
respective farmec, ca s& se adune nori i sa
Aquitan, stratul A., (geol.) v. Tertiara, grupa.
ploaie, i aceasta arta a purces dela Etrusci.
Aquitana, marea A., sau golful de Biscaya,
Cand era seceta mare, barbati i femei cu pi- partea Oceanului Atlantic, situata infra termul
cioarele goale se grabiau pe Capitol si adresau nordic al Spaniei i cel vestic al Franciei; coital
rugaciuni fierbinti catra Iupiter Pluvius ca sa interior se mai numesce i sinul de Gascogne.
trimita non i cu ploaie. Deul Mars, ca cleu de
Aquitania, provincie a vechei Gallii intre Pirenei
Aquilicium,

primavard i fructuator anc a dispus de ploaie ; si Garonne, locuita de poporatiune iberica. Deba

la templul sea s'a pastrat o piatra numita lapis

manalis , in forma rotunda, si cand era seceta,
preotii sei rostogoliau piatra prin _Roma, facnd
Aquilicium, ca sa vin norii cu ploaie, i numai
decal ploua. (V. Dodola, Paparuga.) [Atm.]
Aquilifer, (lat) stegar, cel ce purta vulturul

In fruntea legiunilor.
Aquilinae, (zool.) familie de vulhu.i. (V. ac.)
Aquilo,

(lat., grec. boreas), vnt viforos de

nord, resp. nord-est.

Aquincum, cetate romana pe malul drept al

Dunaiii, in locul undo e situata astadi Buda

veche (IIngaria); limpid fundarii anca nu e cu-

noscut; mai antaiu se amintesce la 130-160

57 a. Chr. a fost sub Romani, dala 412 d. Chi.

sub Visigoti, iar 771 ajuuse in posesiunea lui Carol

cel Mare; mai tardiu deveni independenta sub

duci proprii. 1152 ajunse in posesiunea Angliei,
bland Henric II. in casatorie pe moatenitoarea
terii. Dupa resboaie indelungate s'a incorporat
Franciei sub Carol VII., 1451.
A. r., (lat) prescurtare pentru anno regni,
anul domnirei, anul imperiului. A. B. inscriptie
pe banii vechilor A.rgivi.
Ar, (prescurtat a, franc. are din lat. area, suprafata, arie), in sistemul msurilor metrice nnitatea ifisurilor de suprafata. A. presint un cuadrat, ale carui latan i sant de cate 10 m. (1 deca-

d. Chr.; inscriptiunile cele mai vechi sant dela 161; metru) lungi, are deci o suprafata de 100 m2.

explorarile mai none au dovedit, ca aici inainte Subimpartirile Arului Ant in jos: 0.1 A. =de ocupatiunea romana se afia colonia Eravis- Deciar ; 0.01 A. = Centiar; 0.001 A. = Millar;
cilor. Important punct militar fiind, Romanii iar compuaii: 10 A. = Decaar; 100 A. = Hectar;
construir& aici un castru puternic pentm apa- v. si Metru.

rarea liniei Dunnii impotriva navalirilor barbare.

Primii coloniati romani se a-aedara in apropierea

Ara, V. Papagal.
Araba, Wadi el,

vale stancoasa intre sinul

castrului, mai antaiu In locuinte de lemn, de dala Akabah ai Marea Moarta, continuarea suunde se numi colonia canabae, dar curand le dica a vaii Iordanului.
prefacura in locuinte de piatr ai sub scutul Arabeso, ornamente geometrice-vegetabilice
garnisoanei romane (II. legiune auxiliara) colonia

lu o desvoltare repede, asa ca deja impratul

Hadrian ridica A. la rang de municipiu rcrrnan,
Septimiu Sever ii date rang de colonie i de
ad inainte se numi Colonia Septimia A. Fr.
Salamon pune numarul loc. la 60,000. In A. se

inventate de Arabi pentru decoratiuni architectonice. Example cu nesfiraite variatiuni gasim in Alhambra si Alcazarul din Sevilla. Moresca, ornament maul* e analog celui
arabic. In limbagiul modem numirea de A. se
atribue i ornamentului renascerei, care este in

www.dacoromanica.ro

13*

220

Arabi.

forma serpuita In frise i compus din frunze, asupra celorlalte parti de cuvnt variabile; iar

eArlionti si fructe.
substantivele .si adjectivele se form eaza din teinsul
Arabi. Acest popor face parte din familia se- dupa nisce regule fixe. Se canoso la verbal arab
mitica, care in vechime a stapilnit toata. Asia modurile: indicativ, subjunctiv, conditional, MIanterioara si o parte din nordul Africei (v. Car- perativ i participiu ; nu are lasa decilt doue titntagena). Nu se cunoasce epoca, cAnd Arabii au puri : perfectul si imperfectul, cari inlocuiesc in
scoborit in peninsula, traditia insa lasa a se inte- anumite casuri pe presintele i chiar pe viitorul
lege, ca imediat dupa diluviu A. au ocupat
din gramatica noastra. Nu se canon decAt trei
mile din pustie. Originea numelui lor este urnia- casuri: nominativ, acusativ i genetiv ; iar nutoarea: In partea de nord a peninsulei Jefirat merile ca si in limba elina stint iarasi trei :
el Arab si ceva spre iniada-di de muntele Sinai singular, dual si plural.
se cunoscea odinioara.un tinut, care se chiema
Literatura. Istoricii arabi impart viata
Araba. Aceasta numire s'a dat acestui loo de a poporului arab in doue epoca: inainte i dupa
catra Yarab, fiat lui Kahtfin, considerat de orien- Mohamed. Uea dintiliu o considera ca epoca igno-

talisti ca parmtele poporului arab. Beduinii,

cavalerii pustiei, se trag din neamul lui Yarab.
Yarab fa urmat de Ismael, fiul Hagar-ei. Semintia lui s'a stabilit alaturi de eea dintiliu,
fai a insa a se contopi Cu dinsa. Coi dintAiu
sfint Arabii naturali sau autochtoni A1 Arab

rantei. Cu toate acestea Beduinii posedau cunoscinte genealogic destul de intinse; iar coi
ce locuiau pe coast, atinsesera deja un grad de
cultura destia de inaintat. Cu mult inainte de
marele reformator, krabii stimau foarte mutt
pe poeti. Fiecare trib
sau chiar mai multe
al Aribac ; ceialalti sfint Arabii naturalisati 5, Al se adunau odata pe an inte un fel de congres,
Arab al Mostariba , adeca veniti in urna. In uncle poetii recitau veisurile i unde un juriu
timp de ciltiva secoli Arabii fura guvernati de decerna premiile. Poemele premiate se depuneau
urinasii lui Yarab, cari au foudat regatele Jemen, In templul Kaaba din Mecca ea nisce lueruri
Nedjed i Saabs. Stapilairea insa treca in mil- sfinte inspirate de Diunnedeu , iar preotii temnile lui Adnan, urmas al lui Ismael, care fa plului le transcriau cu litera de atu.. Totusi adeconsiderat ca parintele tuturor triburilor. Istoria verata perioada, in care literatura a luat un
Arabilor se imparte in doue perioade : Prima, avnt uimitor, este aceea care a fost inspirata de
stare (IQ ignoranta, cea dinainte de Mohamed ; Coran. Odata cu Coranul s'a produs si renascerea
a doua, care Incepe cu nascerea profetului, cu- literelor i sciintelor, inteun timp find restul
prinVind revelarea cultului adeveratului Hum- lumei era aproape cufundat in barbarie. Opera
nedeu. Desi idolatra, in credinta lor veche religioasa inainte de toate, biblia musulmana,
domina totusi idea de Dumnedeu, unica idee ce contine i poesie i precepte juridice, morale si
adusesera cu dinsii din patria mama; adorau lasa igienice. Cu o forta de expansiune, fara seainen
Angeri i astrii. Mecca era si pe atunci ian loc In istorie, Coranul a dat nascere unei
de pelefinagiu, unde isi aveau templu. Cartea teologice, juridise i sciintifice, care a stralucit
Ini Seth, fondatord religiunii lor, sonsa in limba dela Orient la Occident in tiny de cilteva veacuri,
chaldeana, era plina ca precepte intelepte. Zidise si care a fost antemergetoare propriei noastre
septe temple in septe orase deosebite i inchi- renasceri. O traditie araba pune in gura propate fiecare unuia din cele septe planete. Col f etultil urmatoarele vorbe: Aceluia, care caladin Mecca era consacrat lui Saturn. O diver- toresce pentru a cauta sciinta, Allah i netedesce
sitate enorma se observa in multimea idolilor, drurnul catra paradise. Astfel se pricepe multnnea
cari ornau templele lor. Ca o consecinta naturala de cercetatoii ai sciintei, cari alearga de prin

a libertatii lor politice a urmat o libertate a toate unghiurile musulinane, ca sa asculte pe

cugetarii si a credintelor. Astfel Arabii din ElHasa , K ore isiti i, au imbratisat preceptele
zoroastrice; cei dinspre nord, pe a lui Israel si
In arma pe cea cretina (Iacobitii). Printul Almondar din him a zidit chiar mai multe biserici
crestine. Aceasta stare de lucruri a fost coraplet
modificata prin noua religiune data Arabilor de

profesorii eruditi de prin universitatile Bagdadului, Cairului, Cordovei etc. Acestia predau cursuri de teologie, de jurisprudenta, (La Arabi jurisprudenta era un derivat al preceptelor religioase)
de istorie, geografie, maternatica, astronomie, gra-

matica etc. Arabii stint aceia, cari ne-au pastrat

filosofia greca. Aristotel i Platen au fost tradusi in

catra Mohamed (v. ac.) n. 571 dela Christos, luna limba araba intent) timp, cAnd se pierduse aproape
memoria despre literatura greca. Universitatile
Aprilie.
Limba araba este considerata in hunea musul- erau provedute cu biblioteci bogate. Cea din
mana cum este cea latina in lumea cretina: o Cairo numera 120,000 volume. Cea din Cordova
liniba universala. Este cea mai bogata i cea mai reunise in timpul califului Hacam II. 400,000
desavirsita din limbile semitice. PAna in secIVI. volume. Matematicii greci Anca au fost tradusi
ea a remas necunoscuta, ca sit pusti,o, in care de Arabi. Algebra a fost creata de diMsii. Maa trait poporul arab. Odata cu Coranul, ea apara tematicii arabi din sed. IX. si X. au perfecdeodata ca o limba completa, ale carei regale tionat trigonometria sferica i au inceput sA lufusesera fixate de secole. Nu se cunoasce o virsta creze fisica matematica. La Bagdad, la Raqqa,
a copilariei la aceasta limba, nici vr'o epoca de Parnaso, Cairo, Samaroanda, Cordova si Fez, se
decadenta. Ea a aparut in virsta ei de inaturitate, gasean observatorii astronomic. Astronomii din
Cu un vocabular din cele mai bogate, i astfel a Bagdad publican tabele astronomice i tabele de
remas pilna astadi. In timba araba, ca in toate longitudine si latitudine pentru toate localitatile
limbile semitice, cousonantele determina sensul cunoscute. Ca o consecinta fatala geografia nu
radacinelor. In scriere numai ele sant represen- remilne mai pe jos. Sub numele de eLivecale de
tate prin semne alfabetice. Vocalele se recunosc sur se descriau atilt provinciile imperiului arab,
dupa nisce semne accesorii. Verbal are prioritatea cAt i tenle limitrofe. Mara de aceasta toate

www.dacoromanica.ro

Arabia

Arachis.

221

tenle cucerite de sabia musulmana sfint de ase- (v. Arabi). In sea. XVI. Jemen este ocupat de
menea descrise de catr geografi, cari de obste Turci i Mascat de Portughezi, ambii insa stint
insotiau pe comandanti in expeditiumle lor. isgoniti in sed. XVII. La 1818 supuse Mehemed
Mechcii arabi siint inspirati in mare parte de Ali pe Vahabiti i Hedsas, insa la 1840 fit silit
scrierile autonlor greci ; ei ins devin operatori sa renuute in favorul Sultanului turcesc. Anglia
si tot ei creaza farmacia si mai cu sama chimia, ocupit Aden. (Lit.: Weil, Geschichte der islamit.
al carui progres se aatoreaza cautarii elixirului Vlker [1866]; Le Bon,x.La civilisation des Arabes
vietii si a pietrii filosofale. Architectura araba [1884]; Avril, L'Arabie contemporaine [1868];
se caracteriseaza prin bogatia ornamentatiunii. Zehme, Arabien and die Araber seit 100 Jahren,
Alhambra din Granada, Alcazarul din Sevilla, 1875.)
precum i neuumeratele geamii (moschee)
Arabi, pafa, Abdullah Muhamed, barbat de
Moscheea lui Omar din Ierusalim, in special
stat sioficier in armata egipteana; 1881 in fruntea
siint Anca i astarli o vie dovada a geniului ar- partid ului national, la 1882 ministru de resboiu ;
chitectonic al Arabilor din veacul de mijloc. in Iulie 1882 a condus rescoala isbucnita contra
[G. I. Buzoianu.]
Kedivului, s'a opus interventiunii engleze, dar
Arabia, peninsula la sud-vestal Asiei, intro nu a putut apera Alexandria contra bornbardarii
golful persic, Marea Rosie si Marea Araba, le- Englezilor; batut in lupta dela Tell el Kebir
gata prin istmul de Suez (astadi taiat) cu Africa. (13 Sept. 1882) a fost exilat pe insula Ceylon,
Cu peninsula Sinai laolalta 3,150,000 kni2., 3'/2 uncle a i murit.
mil. lee A. formeaza un platou termurit de pustii
Arabidee, trib de plante din familia Crucifemari periculoase, in launtru desert mare (Nedjd), relor, caracterisat prin fructul lor: o silicua Aula termuri formAnd terase, cu piscuri inalte de gusta, alungita, ca seminte a.sedate pe un singur
2000-2500 ni.; in peninsula petraica sta isolat rAnd. Embrionul cu cotiledoane acumbente; 23
Sinai, 2835 m.; riurile lipsesc; pe timpul ploilor genuri, mai principale: Matthiola Br., Cheise varsa nenumerate torente prin Wadis (cre- ranthu,s L., Nasturtium Br., Arabis L., Anaspaturi) din mar* litorali in mare. Clima e afri- tatica L.
cana; pe platou calduri mari i seceta, vanAnd
Arabia L., (botan.) gen din familia Cruciferelor,
en frig aspru. Terasele dela termuti sant favo- tribal A rabid eae ; contine plan te erbacee anuale sau
risate de o clima oceanica i sfint indeosebi fe- perene cu flori albe sau mai rar purpurii. A. cucunde. Producte: cafes, curmale, indigo, tanfilie, prinde vr'o 130 specii, dintre cari numai 60 sfint
bumbac, sinirna, plante gotnoase i aromate, bine definite, eele nmi multe sfint in Europa si
mana, drogerii, margaritare (in golful persic), Asia boreata vr'o 12 specii creso in America
indeosebi cai admirabili i camile. Poporatiuttea: boreala, foarte putine s'au descoperit in emismai ales Arabi, (v. ac.) de origine setnitica, im- feral austral. Multe speed creso si prin partile

partiti in loctanidi sau Himjatiti la sud si est

lsnmeliti la nord. rinuturile principale ale
A.-ei liinga Marea Rosie siint: He d sas, Asir
Iemen (A. fericita); in interior: Nedjd;
IlInga Marea Araba: Hadram ant, Ma hra;
lAnga golful persic :Oman (Mascat) si El Has a.
Orasele mai inseninate: Mecca, Medina, Sana,
Mocca, Mascat si Aden. Cel mai puternic domnitor intern este imam-al din Masc-at. Vilaietele
lledsas, Jemen i sandsacul El Hasa, care se nu-

noastre, precum : A.hirsuta Scop. numita de popor

GAs carita. A. sagittata DC., A. alpina L. etc.

Din causa ca speciile genului A. sfint rustice
si posed o inflorire bogata i precoce, sfint foarte

potrivite pentru ornamentarea stAticariilor din

gradinile alpine, ceca ce face ca sa fie cultivate

ca plante ornarnentale; asa este A. albida Steven.,

A. alpina L., A. arenosa Scop. etc. Semintele

de A. sagitt ata DC. contin un oleu analog oleului

de rapita, care este comestibil cAnd e proaspet

mera la vilaietul Bagdad (538,600 km2., 1.200,000 si un oleu esential sulfuros, care comunica plantei
loc.) apartin Turciei, ora.sul Aden Englezilor, pen- proprietati antiscorbutice.
[Z. C. P.
insula Sinai apartine Egiptului. Maioritatea locuiArab-Tabia, (fortareata Arabilor), platea

torilor sfint Sunita, lAnga golful persic se ga- tarit cu redute spre sud-est de Ostrov in jud.
sesc Siitii si in interior Vahabitii. Tolerati stint Constanta (Rom.), predomina prin inaltimea sa
Cre.stinii, Ovreii, Brahmanii i Parsii. Istoria: A. atilt Ostrovul art i Silistra. Aeest platou a fost
era locuita din timpurile cele mai vechi de se- ocupat de ostirea ron. in 1878.
cari isi trageau originea dela Arac, o beutura spirtoasa, obtinuta in China
mintii
Ismail, fiul lui Avram, i traiau parte ca nomadi
Iaponia, din orez incoltit i amestecat ca snail
in pustie, parte in asa numita A. fericita (Jernen) dulce al palmierilor. A. se fabrica in cantitati
pe la ora.se, ocupAndu-se cu agricultura, ca si mari de tot (Batavia in incuba Iava etc.) si
Sabeii i Chatramotitii, dintre cari ajunsera la apare sub trei calitati in comerciu (in Europa
putere dinastiile Hanjaridilor i Hamdanidilor. numai calitatea a doua). A. are o aroma parAfara de semintiile dela nord, locuitorii A.
tieulara.
pastrara independenta fata de toti cuceritorii A.siei
Aracacha, planta din fam. Umbelliferelor, cu
anterioare. Abia imperatul Romanilor Traian radacini comestibile ; se cultiva in partile norpatrunse (la 105 d. Chr.) mai achlnu in interiorul dice ale Amerieei de sud. Spaniolii deosebesc
terii, aducnd teritoriile de uord sub domnie romana. Dela introducerea religiunii moh.ainedane
(622) intemeiara Arabii, iesind din marginile
peninsulei, imperil in 3 continente (v. Califii).
Caderea Califatului la Bagdad (1238) si isgonirea Maurilor din Spania (1492) insearana sfirsitul domniei arabe in Asia auterioara si Europa,

A. del Peru i A. de Nueva Granada.

Arachis L, (botan.) gen din familia Leguminosae, tribal Hedysareae, contine plante erbacee

mici, ce se reduc la vr'o 7 specii, cari creso in

Brasilia si in regiunile tropicale. Dintre speciile

acestui gen insenmain A. hypogaea L., care

pare a fi originara din Brasilia, de 'lode s'ar fi
domnie, care a facut epoca in istoria culturala propagat in Antile, in Africa si apoi in toat

www.dacoromanica.ro

222

Arachne

parle calde ale globului. Florile acestei plante

silnt galbine i dispuse cate douil la su.bsuoara
frunzelor. Fractificatiunea este curioasa; caci
toate florile din partea ridicata a tulpinei abor-

Arad.

fort:Are* Orod si a inflorit cea not* zidita pe

malul stang al Muresului (v. Aradul-nou sau
Schela); 1718 s'a facut sigilul comitatului ca in-

smiptiuneaSigillum comitatusAradiensise;
i in actele ofitifica. Dupa ce s'a efectuat fecundatiunea, pe- cioase numirea de Arad. Acest comitat se
teaza si numai florile dela tulpinele culcate fruc- numai de ad inainte se all

dunculul se lungesce si se curbeaza spre pamant, extinde dela Zam cam in forma de paralelogram
unde infra ovarul fecundat i numai dupa ce pe malul drept al Muresului, intro Crisul-negru

ajunge la o adancime de 5-8 cm. sub pament si Mures, pana in Mims campiei mari a Unincepe a se ingrosa spre a produce o pastar gariei, fiind situat intre comitatele: Bichis
(legumen) de 3-5 cm. lung, de forma ci- Bihor (nord); Hunedoara (est); Caras-Severin
lindrica cu una sau done semirrte. Fructul pre- (sud); Cianad (vest). Teritorul e 6443.39 km2.
sinta la suprafata un fel de sbarcituri preemi- Pana in secl. XVII. era tot acoperit cu padmi
nente, dispuse in retea. Semintele rosietice sant selbatice, adi numai partea dinspre resarit si-a
constituite dinteun embrion cu cotiledoanele pastrat caracterul vechiu, frumseta codrilor, iara
carnoase, oleaginoase. Ele stint comestibile
la nord, sud-vest a devenit o carapie manoasa,
cunoscute si la noi sub numele de Alune a m er i c an e, fiind-ca prajite au un gust, ce se aseamna cu al alunelor noastre. Din semintele de
A. hypogaea L. se extrage un oleu, care se intrebuinteaza in bucatarie f,;i in industrie pentru
fabricatiunea sapunului, din care causa se cul-

prove-data ca toate fortele necesare pentru progresare in cultura i civilisatiune. Partea muntoasd produce articlii necesaii pentru prasirea
vitelor cornute, oi, capre, porci, i desvoltarea industriei, mai departe putin aur, arg-int si multa
arama, fier, pietrii de edificare si var. Minele
tiv foarte malt aceasta planta in mai toate de fier dela Dezna, precum i varul produs in
terile calde.
[Z. C. P.]
acesti munti, se bucura de un bun rename in
Arachne, dup mit. great' fata lui Idmon din toata teara; iarti pe poalele dealurilor numite
Lidia. Athena, clina sciinfei, artei i maiestriei, a Promontoriul sau podgoriile Araduluie,
tesut haine de pompii pentru dei i heroi
incepand dela Radna-Lipova pana la 8iriaanume pentru Hercules. A. i-a fost invetacea Trnova, se cultivii pomadital i viile, cultivate
si a tesut foarte hums, dar a incercat ca sil anca de Daci pi Romani. Filoxera si pe aici a
se intreaca on Athena. Aceasta maniandu-se pe pustiit, dar adi tot promontoriul iara si-a reA. a stramutat-o in paingine. In limba greca castigat frumseta de odinioara. Vinurile produse
painginele se chiamti arachne; mital se refera sant cele mai renumite, ca vinul rosu dela Minis
la insectul acesta, care scie sa .tese asa de fin
cel alb dela Maderat. Ciimpia e foarte frucfrumos. (V. camasa de paingine.) [Atm.]
tifera, produce tot soiul de cereale in abundanta,
Arachnide, (paingeni), clasa de artropodari, fanate grase pentru prasirea vitelor cornute, cai,
traheate, fads de aripi, en patru parechi de pi- oi ; stuparitul i matasaritul 'lines au luat un avant
ojeare (octopode). Capul confundat cu toracele imbucurator; industria, comercial infloresc mai
(cefalotorace), esceptie solifugele. Abdomenul ales la orase, fji in timpul mai nou glut imlipsit de picioare, gura cu 2 buze rudimentare, bratipte si de Romani ca multa caldura. Apele

una superioara si alta inferiora; o pareche de mai insemnate sfint: la nord Crisul-negru;
mandibule (c heli c er e) terminate in forma de la sud Mureal f alnic, iara prin mijlocul cocleste, o pareche de falci, purtand fiecare un mitatului serpuesce, inganndu-se ca ambele,

palp (p al p ul m a x ilar). Majoritatea sant ovi- Cris ul- al b. Mai putin insemnate sant Teuzul,
pare ; unele scorpionide stint vivipari, se desvoalta Cigirul. Clima in genere e moderate, dar mai
fait metamorfosa. Cele mai multe duc o viata placuta i sanatoasa e in partite muntoase spre
terestra, unele traiesc in apa (Atax, Argyroneta), resarit. Comunicatiunea. Prin comitat sant conaltele parasite : Pent ast omidele in calle res- duse 5 cai ferate, concentrate in A.; drumurile
piratorii la mamifere, Demo di cidele (De- de teara (soselele) desi nu sant conduse prin

modex folliculorum) in foliculele sebacee pe toate satele, ci numai pe liniile mai principale,

obraz la om, Tar digr ad ele cad in stare de cate sant se fin in stare foarte buna. Locuimoarte aparenta sub influenta desicatiunii,
torii preste tot sfint: 343,597, anume: Ro-

revin in activitatea vitala in contact cu umidi- mani 208,957, Maghiaii 86,780, Germani 37,303,
tatea (animale numite revivescente). Acarieni Slovaci 4157, Serbi 2200. Dupa religiune: rom.parasite, cari produc ria. Araneide (paingenii cat. 91,045, gr.-cat. 13,140, gr.-or. 201,984,
propriu 440.
conf. aug. 7495, ref. 20,787, israeliti: 8924.
Arachnitis, (medic.) aprinderea arachnoldei. Administratiunea. Comitatul are : capitala A.,
(V. ac.) A. causata de rnicrobi sau de substante cetate lib. regeasca, 218 orase i comune im partite,

otravitome (alcool etc.) este suferiata mortala;

ea se rnai numesce i meningittl.
ArachnoThea, una dintre cele trei membrane
(dura-mater, arachnoida i pia-mater), cari in-

din punct de vedere administrativ, in 10 cercuri. Justitia: 1 tribunal regesc si 8 judecatorii

cercuale supuse tablei regesci din Oradea mare
ea for apelativ. In capitula se afla oficial edil de

valuie creerul.
stat, camera notariala, advocatiala, de industrie
Arachosia, provincie a vechiului imperiu pers., de comerciu. Directiunei financiare cu resedinta
actualul teritor dela Kandahar (Alexandreia In A. mint supuse 5 oficii perceptorale, iara
Arachoton).
drumurile publice precum i directiunea postei
Arad, Comitatui, (magh. Arad-, in v ec him e sfint subordinate directiunei postale din Oradea
Orod-megy e), numil dupa fortareata Orod (v. mare. Istoria comitatului. Comit. A. a fost ocupat
Glogovacz), apare in diplomele publice dela a. 1241 de ducele Velk, care zidi cetatea (fortareata)

ca comitat. La inceputul secl. XVIII. s'a nirnicit Zarandului. Teritorul cuprindea in sine o parte

www.dacoromanica.ro

Arad.
considerabila din comitatele Zarand, Timis si Caras-

223

In padurea eranala numita: Ci alas ruinele

Severin numeilnd 41 de fortarete. Dupa alun- acesteia i a(Ji se ved. In piata

numita
garea Tarcilor din teara (1688-1696) opidul Szabadsgtre se afla ridicat monumental
Lipova i palm stanga a Muresului s'a anexat color 13 martin din a. 1848/49. A. are multe edicatra comitatele Timis si Caras-Severin; 1744 ficii publico si private, e canalisat, are apaduct
s'au incorporat in cottul A. 2 cercun din Zarand, lumina electrica si de gaz. Teritorul e 19,522 jug.
jara in a. 1876, desfiintandu-se cottul Zarand, cat. Locuitorii se ocupa cu agrononaia, crescerea
fostul cuib al romnismului, anexandu-se vitelor, industria si comerciu.
[t]
din nou o parte catra cottul A., s'a regulat Arad, Diecesa. 1) Reprivire istorica. Diecesa
teritorul de adi al comitatului. Posesorii acestui ortodoxa rom. A. dateaza dela 1705; s'a format

comitat au fost din timp in timp regii Un- din vechile episcopii a Ienopolei si a Oradii
gariei, principii Transilvaniei, cam 534 de familii
nobile si 11 corporatiuni bisericesci, jara j evul
mediu familia Corvinilor. Adunarile comitatense
se tineau in Ienopole (Ineu),, Covasinti, Curtici

Siria pana la a. 1749, de am in colo mai mult

In A. Limba administratiunei pana la a. 1786
a fost cea latina, mai tardiu germana, maghiara
romana, iar astadi par maghiara.
[t]

m a ri, dupa imigrarea S6rbilor in Banat ai

garia (1690) sub patriarchul Arseniu Cernoviciu
si unirea mitropolitului de Alba-Iulia Atanasiu
cu biserica Romei (1701). Episcopal de atunci

al Ienopolei, I s ai a Diaco viciu isi stramutit

1705 resedinta la A. si supuse eparclaia rom.,

(care de atunci inainte poarta titlul de ep. Iradului)

jurisdictiumi mitropoliei srbesci. La eparchia A.
Arad, (magh. O-Arad, in vechime Orod), s'a incorporat apoi ai ep. ort. rom. a Oratlii mari,

cetate libera regeasca, capitala cott. A., situata care dupa moartea eppului Veniam in Ef rem
pe malul drept al Muresului. Se amintesce in (1695), in urma incercarilor de unire initiate
acte publico deja la a. 1197; in a. 1329 si 1384 In partile Bihariei, nu s'a mai deplinit. Prin
se numesce ci vitas, iara la 1388 oppi dum. aceasta ambele diecese, cari apartinura jurisDespre positia'v-echo a orasului unii istoriografi dietiuriii vechei mitropolii rorn. ort. de Alba-Iulia,
afirma, ca ar fi fost zidit cam 7 km. departare devenira dependente de ierarchia srbeasca. Prin

dela A., ande adi se afla comuna Glogo

faptul acesta contrar canoanelor bisericii ort.,
jara altii mai moderni Ant de credinta, ca a fost cari dispun, ca fiecare popor sa-si aiba ierarchia
asedat pe taa/u1 drept al Muresului. Pe acest loe sa nationala, cat ai prin incercarile de unire ca
s'a pus basa A.-ului modern (1452-1517), care biserica Romei, poporul episcopiei A. este strapus
prin positia sa favorabila in decursul timpului in o situatiune din cele mai grele. Vedndu-si
ridicandu-se presto celelalte erase ale comita- ameniutata credinta, limba si nationalitatea, actitu/ui, incepnd dela sed. XV., nu odata s'a bucurat vitatea eparchiei A. pana la 1864 a fost indreptata
de favoruri i dreptun regale ; iar in sed. XIX. Cu deosebire in doue directiuni ai anume: a) a-si
(21 Aug. 1834), a devenit cetate libera regeasca. conserva si apera legea stramoseasca fata de

Locuitorii bastinasi ai orasului fusesera Srbii incercarile de unire, ai b) a lucra la restabilirea

si Romani; putini Maghiari; papa la a. 1834 abia starii normale canonice in organisatiunea biseerau 5-10 mii loc., dela acest an inn A. a ricii prin despartirea ierarchica de Srbi, ai prin
inaintat cu pasi gigantic; devenind un oras de reactivaroa vechei mitropolii rom. ort. Dupa
primul rang al Ungariei, tar locuitorii s'au in- Isaia Diacoviciu a urmat (1710) in scauuul ep.
multit in mod extraordinar, incat adi numera loan Martinoviciu. Dinsul cedand promi42,052 locuitori: Maghiari, Romani (7874), Ger- siunii cuprinse in bula papei Clement IX., ca
mani si Srbi. In A. sfint concentfate toate ofi- Il va institu de episcop preste toti
elite publice adininistrative, justitiale erarialo din comit. Arad, Bichis, Zarand ai Bihor, si sedus
ale comitatillui; mai departe resedinta eppului de imprejurarile timpului, s'a dechiarat in secret
diecesei aradaue gr.-or. romane, seminarul teolo- pentru unire en biserica Romei. Vestindu-se in
gico-pedagogic gr.-or. roman, gima. regesc, scoala eparchie scirea despre aceasta declaratiune a
mid i preparandie de stat, academie comer- episcopului, a produs mane consternatiune in
ciala inferioara cu internat, ridicata prin con- fata careia episcopul s'a putut sustin in fittictribuirea cetatenilor aradani, scoala civila pentra tiune numai dupa ce s'a justificat, ca declarabaleti i fetite, institut pentru surdo-muti, scoala tiunea sa pentru trecere la unire nu a fost sesuperioara de stat pentru industria de le= si rioasa, ci ar fi fost numai simulata, ai ca o ar
metal, mai multe scoi elementare, dintre cari fi facut numai ca sa impiedece incercarile de
6 simt romane, conservatonu de musica, tipogratii unire. Dupa Martmoviciu a urmat 1720 So f r on u

librarii, cam 25 de fabric; dintre cari mai R a v a no viol. Sub dinsul au trecut la unire

rentunite stint: S z c hen yie, societate pe actii, mai multi preoti din Biliaria. De aceea urmatorul
produce faina in cantitate foarte mare i calitate sea Vincentiu Iovanoviciu (1726-1731),

eminenta (1890 a macinat 170,700 maji m. de grail ; ca sa impiedece latirea unirii, a intreprins, ca
circulatiunea generala a fost 1.960,420 fl.); a concesiunea curtii din Viena, o visitatiune ca-

fratilor N e um an n (produce 100,000 hl. de

spirt la an.) &tut in A. 7 institute de economii
si credit, dintre can banca romana V i cto ri a
(v. ac.) ocupa km de frwate; in A. se concentreaza 5 linii ferate. In fata orasului spre resarit,
In partea stanga a Muresului, se atla fortareata

nonica in Biharia, luptand cu mari greutati.

Dintre aceste a,naintitn, ca episcopal rom.-cat.

al ()radii mari, contele Csaky hire care func-

tions si ca comite suprein al coaului Bihor,

audind de planul lui Iovanoviciu i-a

inainto si 1-a pandit la podul dela ierind, cu scop
A.-ului zidita de Maria Teresia la a. 1752 cu sa-1 prinda a sa-1 sileasca sa treaca la unire.
3.000,000 fi. v. a., e impreuriata cu ormul prin Lui I o v an oviciu i-a suecos hiss sa treaca
un pod de lema. (In timpluile mai vechi au mai neobservat, a sa intro in Biliaria. Ajuns la
fost done fortarete, una in piafa de vite, i alta Oradea mare si obtinnd asistenta militara dela

www.dacoromanica.ro

224

Arad.

baronul Sulzer, comandantul armatei imperiale, scurt timp (1784-1786) ca episcop Petra P ea calatorit intreaga Biharia, i i-a succes a con- troviciu, iar dela 1786-1815 Pavel Avavert la ortodoxie 178 de preoti trecuti la unire. c um o vi ci. Sub dinsul s'a intbnplat resboiul
Dupa Iovanoviciu a urmat (1731) Is aia An- cu Francia (1793-1815), pentru care preotirnea

ton ov ic iu. Sub dinsul s'au continuat

nobilii romani au adus mari sacrifieii in oarneni

carile de unire in Bihariaprin vicarul ep. rom.-cat. si in bani, contribuind fiecare preot cu un ostas,
dupa scrii- provedut cu cal si intreaga armatura, ceea ce
al radii mari, Paul Forgcs, carui

torul rom. cat. Nines

i-ar fi succes a castiga
de nou pe cei 178 de preoti convertiti la ortodoxie, i cu dinsii impreuna ar fi trecut la unire
147 de comune romanesci din Biharia. Incercari

dupa imprejurarile de atunci costa suma de

care causa locotenenta regeasca a dispus sub

datul 3 Iulie 1744, ca autoritatea cottului A. sa
princlii pe toti calugarii, cari progapa in popor
invetaturi mincinoase. In buttil acestei disposi-

sacrificii imperatul Francisc I. a, dispus la a. 1812

144 fi. Avactunovici a contribuit spre acest scop

suma de 5000 tI., iar nobilii romani in proportiunea averii dupa sistemul si imprejurarile de

de unire s'au facut si in cottul A., mide au atunci. De asemenea s'au inrolat pentru acest resintimpinat insa cea mai mare resistenta, din boiu mol ja Romani si ca voluntari. In urma acestor

a se infiinta in A. o preparandie eu limba de

propun ere romaneasca, in care sa se pregateasca

invetatorii pentru scoalele elementare romanesci.

tiuni unirea nu s'a putut propaga in A. Din Dupa deschiderea preparandiei (1813) si dupa
contra au fost casuri multe, in cari rom.-catolici ce la 1822 s'a deschis i institutul teologic gr.-or.
treceau la biserica gr.-orientala. Spre a evita si roman, s'a format un puternic curent pentru
impiedeca treceii de aceasta natura congrega- despartirea ierarchica de Seirbi. In fruntea acestui

tiunea cottului A. a luat (1747) disposithmea,

ca dupa ce multi au trecut dela adeverata religiune (rom.-cat.) la religiunea ereticii (gr.-or.)
pe toti aceia autoritatile sa-i prinda, i sa-i tina
in temnita pana atunci, pana cand vor inveta
si se vor declara pentru dogmele bisericii rom.-

curent s'a pus Moise Nicoara, profesorii dela

preparandie si alti inteligenti, luptand cu cele

mai mari greutati, ce se ridicau in contra acestei

vechi dorinte a Romanilor din partea ierarchiei
srbesci. Din causa acestui curent scaunul episcop esc dupg, moartea episcopului Avacumovici (1815)

catolice.g Cu toate acestea clerul i poportil re- nu s'a deplinit timp de 14 ani, i anume, pana
mase statornic in legea strarnoseasca ; si auto- la a. 1829, cand s'a instituit de episcop un roman,
ritatea comitatensa raportA sub datul 19 Oct. archimandritul din manastirea Bezdinului N es1749 locotenentei regesci, ca in cottul A. nu tor Io an o vici. Fiind dinsul in etate de 70 ani,
stint gr.-catolici. La 1751 a urmat Sin esiu in anal urmator 1830 mur ; iar dupa moartea

Jivanoviciu, care a fost an episcop zelos, dinsului scaunul episcopesc a remas vacant
si a guvernat eparchia cu mult tact si cu multa
intelepciune timp de 18 ani. Pentru a intar
poporul in credinta stramoseasca a intreprins
visitatiuni canonice in toate partile eparchiei;
In Biharia i-a succes a convert la ortodoxie

pana la a. 1835. In timpul vacantei scauuului

episcopesc, ,si cu deosebire intro a. 1825-36
au trecut la unire un numen de preste 10,000
de credinciosi din 14 comune, apartinetoare la
cottul A.-ului. Propaganda pentru unire s'a con-

60 do preoti trecuti la unire; iar pentru pro- tinuat i dupa ce la dorinta clerului si popomovarea despartini ierarchice de Srbi a in- rului eparchiei s'a instituit de episcop profetrodus in administratiunea eparchiei limbo ro- sorul dala institutul teologic gr. or. roman din
Juana, a emis circulare si pastorale in limba A., Gherasim Rat (1835-1850). Cu toate
romana, si in locul cartilor bisericesci slavone, acestea sub dinsul s'a preparat terenul pentru
cari se aduceau din Rusia, a introdus carti ro- despartirea ierarchich. Evenimentele dintre anii
manesci, aduse din Teara Romaneasca. Sub ep. 1848 si 1849, precum i greutatile ridicate de
Pachomiu Knezeviciu (1770-1783) epar- ierarchia srbeasca si dupa acest timp, au amanat
chia a fost silit sa-si apere autonomia fata realisarea acestei dorinte pana la a. 1864, cand
de ingerinta autoritatii comitatense in afacerile In arma unei grele lupte, purtata de biserica
interne ale bisericii i sa se lupte cu incer- ronulna in frente cu episcopul si mai tardiu
carile de unire, initiate din partea autoritatii mitropolitul Andreiu $aguna, episcopal Aradului

politice. Regulandu-se dotatiunea preothnii prin Procopiu Ivacicoviciu(1850-1873), fratii

asa numitul decret illiricg, and s'a publicat Andreiu i Antonin Mocsonyi, Vincentiu Babes
acel decret in congregatiunea comitatensa, co- si alti fruntasi din oler si dintre mireni, s'a demitatul a luat hotarirea, ca numai acei preoti cretat despartirea ierarchica i reactivarea mesant scutiti de contributitme, cari au ca bene- tropeliei romane prin altissima resolutiune din

ficiu preotesc o intreaga sesiune de pamnt; 12/24 Decembre 1864, si s'a inarticulat in leiar ceialalti nu numai ca nu sant scutiti de gile terii prin art. IX. de lege din 1868. Prin

contributiune, din contra stint datori, a face ro- faptul acesta

redobandit eparchia A. starea
botele intocinai ea si iobagii. S'a ingerat apoi normala canonica, si s'a organisat pe basa stacomitatul i in privinta serbatorilor orientale, tutului organic al bisericii ortodoxa romane din
si au fost casuri, ca credinciosii bisericii ort. Transilvania si Ungaria. La 11/23 Nov. 1873 a
rom. au fost siliti sa tina si serbatorile bisericii fost ales episcop in A. Al iron Rom a,n ul.
apusene, iar la 1774 comitatul a cenit dela gu- Dinsul function numai pana in 15/27 Dec. 1874,
vern a se scoate din folosinta bisericii ort. ea- cand f instituit de Mitropolit. La 3 15 Febr. 1875
lendarul vechiu khan. -La initiativa cornitatului a fost ales episcop loan Metian.
eu ajutor din vistieria terii s'a zidit In orasul
2) Situatiunta actual. La ep. ort. rom. A.
A. (1775) o biserica gr.-cat. si (1783) guverntil apartine astadi poporul roin. ort. din emit. Arad
terii a oprit importarea de carti bisericesci din
Bihor, o parte din comit. Hunedoara,
Teara Romaneasca. Dupa Knezeviciu a functionat Torontal i Caras-Severin, precian i cateva co-

www.dacoromanica.ro

225

Arad.

mune din comit. Bichis, Cianad i Ciongrad, In milli. Pe lfinga aceasta episcopal I. M., spre a se
total 543 matre si 227 comune filii (si mana- pune In nemijlocita atingere ca poporul, a introstirea Hodos-Bodrog) cu o poporatiune de 543,488 prins aproape In fiecare an visitatinni canonice
de credmciosi. Afacerile bisericesci, scolare
in toate partile diecesei si a imbarbatat poporul
fundationale se ingrijesc dupft dispositiunile sta- pentru o viata religioasa si morala. In timpul
tutului organic si dupa dreptul canonic al bise- color 21 de ani din urma s'au zidit In eparchie
ricii ortodoxe pi in : episcopal diecesan, prin si- 110 biserici noue, si s'au reparat 205 din cele
nodal eparchial si prin dmi consistoare, i anume vechi. Pentru ameliorarea dotatiunii preotilor
prin consistorial din A., sub presidiul epp. die- din parochiile mai putin dotate si pentru ajocesan pi prin consistorial din Oradea male, sub torarea veduvelor si orfanilor remasi de preoti,
presidiul unui vicaria eppesc, ales de sinodul s'a infiintat la a. 1877 fondul preotesc, din care
eparchial si intarit de episcop. La consistoriul din se impart multe ajutoare si care astadi se ridica
A. apartine mnstirea Hodos-Bodrog si la suma de 300,000 fi. Pentru desvoltarea c ul11 protopresbiterate, iar la consistorial din Oradea tu r al a a poporului s'au facut in cei 21 ani

mare apartin 6 protopresbirate. Cu incepere din

a. 1875, de &Ind functioneaza episcopal loan
M eti an, dei timpul i imprejurarile au fost
din cele mai grele, eparchia a facut frumoase
progrese. Pe terenul bi seric es c ingnjirea
principala a fost, ca organele i corporatiunile

din urma inseminate imbunatatiri atilt prin organisarea institutelor centrale p rep a r an d i a

si institutul teologic din A.,

cfit i prin
inmultirea scoalelor eleinentaro, si s'au regulat
dotatiunile invetatoresci. La a. 1875 vechia preparandie din motivul, ca nu corespundea cerinnoinate prin statutul organic al bisericii romfine telor legii, fusese in douo rfinduri admoniata
sa functioneze regulat i in conformitate co tre- amenintata cu inchidere din partea guvernului,
buintele religioase-rnorale i cultural ale popo- iar institutul teologic se gasia in o stare si mai

- Seminariul tom. din Arad.

rea, avnd numai 2 profeson, cari ocupau si alto manuarea disciplinei scolare. Pentni a inlesni
functiuni i neavilnd nici macar un local pro- elevilor studiul, eparchia a infiintat (Inca In 1877

priu, prelegerile se tineau in un local inchiriat

si necorespundeton Spre a se put ridica ambo
aceste institute la nivoul eel& de trebuintele
timpului, s'a zidit in a. 1875 cu bani intrati din
o colecta, intreprinsa in diecesa prin actualtd

un alum nett, in care se proved elevii cu vipt

locuinta. In anal scolastic 1896 7 stint internati in alumneu 133 elevi, dintre cari 80
gratuit (resp. pe spesele diecesei), iar 53 solvesc
o taxa anuala de 60 fi. Numeral elevilor In anii

episcop, si cu ajutor din fondurile diecesane, un din urma a fost intre 120 si 140, iar in cumul

local pentru ambele institute, imbinate cu in- de pregatire de 25 si 40. In stitutul te logic

cepere din 1876 sub o singura directiune si s'au are trei cursuri si este organisat dupa modelul
creat mar multe stipendii pentru pregatirea pro- facultatii teologice dela universitatea din Cerfesorilor la aceste institute; iar la 1885 s'a zidit naut. Elevii stint internati in seminanu, unde
frumosul edificiu seminarial (v. ilustr.), pe lfinga o taxa anuala, au vipt si locuinta. Nu-

in care stint plasate de atunci incoace ambele morul lor in anii din urma a variat intro 50
institute. In institutul preparandial in- si 70. Pentru promovarea literaturii ronifine
structiunea se face in patru cursuri, dupa planul episcopul I. )f. a infiiutat la 1878 o ti pografie
de invetainfint edat de guvernul terii pentru pe spesele sale si a donat-o diecesei. Aiei se
preparandlile de stat, augmentat conform ti e- tiparesce organuldiecesei Biserica siScoala
buintelor noastre. Pe Mop aceste patru cutsuri
s'au tipant multe carti didactice pentru ininstitutul nisi are un curs de pregatire, in care stitutul pedagogic-teologie si pentru scoalele elese primes tineri, cari nu au cualificatiunea pre- mentare. In administratiunea consistoriului eparscrisa pentru preparandie, i in care se prepar. chial din A. stint unnatoarele f un d a ti u n i, din
pentro depunerea examenului de pritnire, precum cari se impart stipendii pentru crescerea tine-

si o scoala elementara de aplicatiune, in care

si ammo: a) fund. Elena Ghiba Birta

elevii din institutul pedagogic-teologic fac prac- cu un capital de 39,571 fl. 54 cr.; b) fund. Po p o -

tiea In predarea obiectelor de Invetamnt si In vici u-Papfy , eu un capital de 14,50011. 98 cr.;

www.dacoromanica.ro

226

Aragonite.

Arada

c) fund.Gavriil Faur, cu un capital de 73571

Arago, 1) Dominique Franvoia, fisician si

65 cr.; d)fund.AnaIorgoviciu-Ebesfalvay, barbat de stat francez, n. 1786 in Estagel la

Cu un capital de 5547 fl. 55 Cr. ai fund. Teo d o r Perignan. A studiat politechnica. La 1805 deveni

Pap p cu un capital de 65,883 fl. 71 cr. In

cal 21 ani din urma s'au infiintat 150 fj coale
el e m entare none in eparchie, si s'au sistemisat 150 de posturi noue de involitatori. Nu-

secretar la Bureau des longitudes pi continu cu. Biot mesurarea de grade dintre

kirchen pi Barcelona pna la Formentera. A

ajuns apoi profesor la politechnicul din Paris

mcrul total al acoalelor elementare din eparchie ai directoral observatorului a.stronomic. Teoria
este de 653. La 1889 s'a infiintat in A., cu bani lumini, polansatiunea, galvanismul lui ii dato-

intrati din colecte ai din unele ajutoare votate resc cele mai insemnate descoperiri. Operele

din partea diecesei, o pcoala superioara de sale, foarte numeroase, strlucesc prin claritatea
f e tit e. Pentru crescerea tinerimii eparchia mai expunerii ai au contnbuit mult la popularisarea
contribue in fiecare an ca suma de 1000 fi. sciintelor fisicale. Timp indelungat a redigeat
la alumneul din Timipeara, care are menithmea revista Annales de physique et de chide a inlesni elevilor siraci i talentati a fre- ni i e. 1848 a fost ministru de interne, apoi de

cuenta scoalele medii. Fond urile di ecesane, resboiu. Colectiunea operelor sale a aparut in
menite a contribu ca venitul lor la sustinerea editia lui Barral (Paris, 1854-62, 17 tom.) t in
organismului central al eparchiei si al institutelor Paris la 1853.
diecesane de invetament, au crescut in cei 20
A. Etienne, poet si diarist, frate ca Doani din urma cu suma de 641,076 fi. 36%, cr. minique si Jaques A., n. 1803, a piimit la 1829
Prin aceasta crescere realisata prin o conscien- directiunea teatrului de Vaudeville in Paris;
tioasa administratirme, averea eparchiei, care la 1848 ajunse director al postelor si membra in
1875 era de 438,076 II. 47, 2 cr., trece astatli adunares nationala; a fost condamnat in conpreste 1 mil. fi. Acest capital este investit
tumaciam la deportare, pentru ca a luat parte
3145 jugere de pament, toate cumperate in cei la rescoala din Iunie; a petrecut in Belgia
21 ani din lama, in 4 case de chine, aflatoare Anglia; reintors mai trgliu la Paris, ajunse primar
In oraaul A., de asemenea cumperate i zidite in (1870); 1878 archivar la Ecole des beaux arts,
anii din mina, in obligatiuni private cu hipo- apoi director la Museul Luxembourg. Sor.: Une
teca pupilara ai in casse de pastrare. Cu ajutoare
de bani din partea diecesei au cumperat pamenturi mai multe comune bisericesci, (pentru com.
bisericesci: Petira, Cuvesdia, Dorgo i Zabalt s'au
cumperat dela erariu 1400 jugere). [A. H.]
Arada, v. Albac.
Aradul-nou sau Schela, (magh. Uj-Arad), com.
mare in cottul Timi, cercul A.radul-nou, situat

voix dans l'xil, (1860), ronaanul Les Bleus et

les Blanes (1862) etc.
A. Emanuel, barbat de stat si poet, n. 1812

in Paris; a scris pe la 1832 cliteva comedii

voudeville; s'a acut apoi advocat; a participat
la revolutia din lulie 1848; s'a dus in Main al
aceluiaai an ca ambasador la Berlin; s'a retras
apoi dupa 2 Decernbre 1851 din viaja publica; la

In fata Aradului pe malul stng al Mureaului. 1869 a fost membru al corpului legislativ ai in
Fundamental comunei s'a pus la a. 1552-53, Sept. 1870 al guvernului provisoriu.
anume Turcii ocupnd fortareata Orod, ca so-pi
A. Jaques Etienne Victor, literat frances,
intarease positia, au zidit pe malul slang al n. 1790; a facut 1817-20 sub capitanul FreyMursului fortareata Arad. Fortreata fiind in- cinet o calatorie in jurul lumii; a scris melosemnata din punct de vedere strategic, a fost drame i comedii; 1835 director de teatru in
obiect de cearta !mina la a. 1752, and pergen- Rouen; t 1855 in Brasilia. A scris : Promedu-ai insemnatatea strategic& a fost demolatti nade autour du monde (1822, 2 vol. cu atlas);
si zidita din ruinele ei fortareata de astagi. Voyage d'un aveugle en Californie et dans les
Locuitmii bastinaai erau Romnii i Serbii; 1685 regions aurifres (1851) etc.
s'au aae4at a:6 pentru prima-data Germani de Aragon, afluentul stng al riului Ebro in Spania;
origine din Lotharingia, Frankonia $i Schwarz- isvoresce in Pirenei si se vars dinsus de Alfaro;
wald, din regimentele duceliti Eugeniu de Savoya; lung. 192 km. Dupa acest riu s'a numit regatul
1764 un oficiant dela sarariile erariale cu nu- A. (Aragonia).

mele Netunann a edificat 82 case pi a colo- Aragonia, find (regat) In nordul Spaniei, pe
nisat tot attea familii germane. Fiind acum ambii termi ai riului Ebro, 47,391 km2., ell
Germanii in punier insemnat li-se fad' si bi- 912,197 loc. (1887), A ragonia sup., tear munserica la a. 1725. Pe acest timp ai RomLnii eran
1200, aveau biserica i parochie, dar dupa impartirea pamentunlor erariale (Gerrnanii obtinura
7197 jug. catastrale pament de clasa prima, iar

Romnilor nu li-s'a facut parte) impreuna ca

Serbii 5i-au parasit biserica i vatra strabuna,
emignInd in Arad si prin alte sate vecine; deja
1781 abia mai remasera cilteva familii, iar 1828,
cAnd numeral Germanilor se urcase la 3937, Romnii
au fost 113 suflete. A.-nou acli nu-

mera 5461 loccurat Gennani. Teritorul

toasa incAntatoare, i Aragonia in f., pes pustiu

negles in cultura. A. are 3 provincii: Saragossa,

Teruel si Huesca. A. ajunse sub Ramiro I. la
1035 regat ai la 1163 a fost impreunata ca Catalonia. Regii din A. citstigara Valencia, Balearele,
Sicilia, Sardinia i Neapolea. Prin casatoria lui
Ferdinand cu Isabela de Castilia (1469) se realis.

unirea Castiliei cu A. Dupa resboiul span. de

succesiune, in care A. statil pe partea Habsburgilor, A. isi pierd& libertatile. Istoria de Schmidt
(1828).

7529 jug. cat. pament loarte fructifer; produce

Aragonita, mineral; carbonat de caleiu ca si
cereale de calitatea prima.
ftl calcita, de care se distinge prin forma sa crisArafat, s;Ns aproape de Mecca, loo de peleri- talina (s. rombic). E principal de formatiune
nagiu: la muntele milostivirii , (Daebel al-rahma) concretionara, depus din isvoare calde (calcar
situat lnga acest
pisolitic) sau de origine secundara, cum s. e.

www.dacoromanica.ro

Araguaya

stint: (loam fierului i cristalisatiunile frumoase,

cari se gasesc in unele roce eruptive vacuolare,
In gips, in marge etc. Cochila multor molusce
e formata de A.

Armni.

227

per. de bronz. Despre o per. de A. se poste

vorbi ca temeiu numai refer. la Asia si America. (v. bronz, per. de.)
In al t inteles se
numesce perioda de A. a treia din cele 5 virste
Aragu aya, (Rio Grande), riu de 2200 km. lung ale omenirei (de aun, de argint, de arama, de

In Brasilia, formeaza granita intre statele Matto- eroi, de fier), dupa veehea si primitiva traditiune
Grosso si Goyaz i se varsa in riul Tocantins, mitologica greco-romana. amend de atunci eran
porniti intr'una spre resbowe si de o
afluentul drept al riului A mazoanelor. A. isvoresce in Serra-Cayapo, despartindu-se la Lagoa torta nebiruita, la ei total hind de arama: inimi,

arme, case etc. Luptfindu-se intro ei s'au stins

s'au prabusit in infern. Dupa prefacerile
poetico-morale posterioare, pastrate in Ovidiu,
per. de A.. este al 3-lea din cele 4 secule succesive (de aun, de argint, de aram, de fier),
ce au fost la inceputul lwnei. Pe atunci domnia
nate dar periculoase cascade in lungul curs pfina mandria cu ale ei corolare: resboaiele cavala revarsarea sa, ande se impreuna ca Tocantins. leresci, nu cele criminale.
Arama, ( teara muntoasac, contrastul dela
Ad ajunge o latime de 1750 m., &Ind nascere

Tucupa in doue brate: Bravo menor ih Bravo

cari incangiura insula Bananal sau St.
Ana. Dupa impreunare fata apei, incungiurat
de paduri dese, presenta un aspect admirabil.
Pe urnifi mai incungiurand finca cfiteva mici
insule, rill' devine tot mai lat, formfind insern-

la o multime de stand de diorit i phonolith. Canaan = es), in antwitate intreg teritorul

Lungimea navigabila a acestui fluviu este de dintre Arabia, Eufrat i Palestina, mai ales insa
1200 km., avend o mare insemnatate pentru Siria in stfinga Iordanului. Lim ba ar am ic a,

mile de comunicatie continentale. Dela 1887 apartinetoare limbilor semite, cu 2 dialecte : cel
incoace lucreaza done societati engleze ea un de vest (siriac) i cel de est (chaldeic).
ramura sudic a poportilui roman.
capital de 7 mil. dolari la exploatwea regiunilor
pline de aur i pietrii scumpe, aflatoare la isI. NUMELE ARIMINILOR.
voarele riului A. si in regiunile silvice dela
In literatura romfina s'a incetatenit ntunele
Tocantins.
Arakan, (Arrakan), provincie litorala in Birma de Macedoneni pearu ramura sudica a popobritica, lfinga Golful Bengalic, 47,981 km2., rului roman, ceea ce se explica din imprejurarea,
597,518 loc.; comerciu insemnat cu orez. Dela ca A., cu cari au intrat Ronfilnii din Regat
1826 posesiune engleza. Capitala de odinioara prima-oara In contact, isi trageau wiginea din
Macedonia, (Monastir, Crusevo, Clisura Nevesca
A. e in decadenta. Astadi capitala e Akyab.
Arakceiev, Alexei Andreievici, conte, general etc.) Numirea aceasta insa singura, nu se pobarbat de stat rusesc, n. 1769; unul din coi trivesce debe, pentru-ca: 1) Massa piincipala a
mai intimi sfetnici ai tarului Alexandru I.; a A.-Ion locuiesce in Pind, care apart-hie parte
fondat colonii militare, provocfind prin acea.sta Tesaliei grecesci, parte Epinului, i deci prin
numirea de Macedoneni, sau cum se thee in
mai multe rescoale teranesci; t 1834.
Macedo-.Romni, ne formam o idee cu
in Asia, spre est dela Marea Cas- general
Aral, lacul
falsa cu piivire la positia Ion topografica.
pica (intro acestea istmul Tumomanilor), 48 m. totului
2) In literatura apuseana sub Macedoneni se
presto nivoul marii, 67,769 km2., (din acestia intelege
poporatiunea A1acedoniei, i deoarece
2517 km2. insule). Apa e putin sarata i in sca- aceasta consista
in cea mai mare parte din Buldere. Afluenti (despre Turkestan): Ama Darja gari, in prima linie se referesce la ei, iar in
si Sir Darja.
a doua la Grecii de acolo. 3) In fapta exista si
Aralia Tourn., (botan.) gen de plante herbacee In Macedonia o poporatiune romfina, care losau fignoase din familia Araliaceelor, parte ame- cuiesce exclusiv acolo, adeca Meglenitii, asedati
rican, parte sud-est-asiatic. Multe specii se culmuntii Caradjova. Acestia insa siint a se
tiva in fiorarii din causa varietatii in forme pe
distinge de A., caci precum Ronifinii din Istria,
elegante de foi, bogatie de habit, inflorescente de asemenea i ei, sfint o vita de sine statatoare.
decorative si tratament usor. Hfirtia, pe care cu limba, naravuri, port si chip propriu, si de
scriu Chinezii cu tus, se confectioneaza din ma- aceea noi ne vom ocupa cu ei mai amenuntit,
duva de A. payrif era Hook.
[A. Pr.]
sub nwnirea de Alegleniti. Pentru acestia s'ar
Araliaceae, (botan.) familie de plante dicotile potrivi mai bine numirea de Macedoneni, si
inrudita cu Umbelliferele, de care se distingo numai din causa, ca aceasta numire e de diferite

prin numeral mai considerabil a carpelelor; A.cresc sensuii, le dam numele de Meglenitic

clap

cu deosebire in regiunile calde a ambelor ends- teritorul locuit de ei. 4) Este just si se cuvine
fere. Cele mai importante genuri seint: Hedera a da maul popor numele pe care el si-1 atribue,

(v. ac.) i Aralia (v. ac.)

Aram,

[A. Pr.]
acela este numele de Ardmiini (in dialect
dupa pov. run. e numele unui craiu alma Armni, Armeini), care nu inseamna inai

al smeilor. (Jetatea, portile i palaturile lui sfint

toste de aroma (teara lui v. la Aghemant).
Arama, 1) metal, v. cupru; 2) =ante in Rom.,
pl. Tazlau-de-sus, j. Bacau, pe teritorul com. Solontu; are isvoare de apa feruginoasa.
Perioda
de A., in sciinta preistorici numele unei periode
de cultura, mire dupa unii ar fi premers periodei
de bronz. Aniline in 'Ung. i Elvetia s'au gasit

puf in ca Romiln adeca Romanas . Aceste mo-

tive sfint destule pentru a ne obliga sa introducem numele Aramini in literatura romilna.
Nurnele Tintari este un name de ba tj o cur a,
provenit din exprimarea proa ascutita a numerului cinci , care in gura lor suna tinti . Un
nume de batjocura este si cel de Cutovlachig
(Vlachi schiopi), dat A.-lor de atilt Greci. T)e

unelte de A., din a carer forma primitha se asemenea nu e corespundetor nici munele Ro-

deduce, ca ar fi de provenienta mai veche decilt rnanii transdanubieni, de o parte pentru-ca e

www.dacoromanica.ro

228

Aramtini.

prea lung, iar dP alta pentru-ca vdincolo de lita,Linotopi,Nicia, Langa,santatlinumai

Dunare locuiesc mai multi Dacorom. (in Serbia, nisce comune mici si resfirate, pentru-ca oraBulgaria), deck A. preste tot.
vele infloritoare au fost pe la sfirsitul seclului
trecut devastate, iar locuitorii s'au refugiat in
II. SEDERILE, NUMERUL I VIITORUL ARAMINILOR. Macedonia si chiar si in Austro-Ungaria. Cea

Tinutul, locuit de A. in ma.ssa compacta, este mai mare colonie din Albania, tragdudu-si oriI'indul, incepnd dela in untele Smolika pana
ginea din Aluscopolie, e in B e rat (3000 loc.)
Metovo, pe teritor turcesc, i apoi trecnd pe pa- $i in tinutul Muz achi e din Fieri (cam 1000 loc.)

mant grecesc muntii in cursul superior al lui In Epir, abstragnd dela comunele de pe Pind
Salanivrias i Aspropotarnos, o linie de preste amintite mai sus, nu ponte fi verba de o popo100 km. Locurile cele mai insemnate, incepand ratiutie aratn. In Janina se afla un proginmasin
dela nerd, stint: Sam ari n a (3000 loc.), Padzi rotnanesc, dar cei 23 de scolari (1889) ai lui
(800 loc.), Paljoseli (800 loc.),Smixi (80010c.), sant toti copii saraci de pastori de pe Pind.
Avdhela sau Avda (1300 loc.), Perivoli In Tesalia e orasul principal al A.-lor T r
(2000 loc.), Crania sau Turia (150010c.), Milia cala san Tarcolo cu 6000 loc. aram., al caron
sau Aineru (730 Inc.) In valle Vovusei si ale numen cresce iarna la 12,000. Pe Olimp se afla
lui Zagoriticos, ale asanumitului tinut .Zagori Vlacho-Livadhon (3000 loc.) si Kokicaro mai nainte fusesera ca totul aramanesci, noplo (1200 loc.) In Caterina au imigrat cam
stint adi munai urinatoarele locuri aramane 1500 loc. Mai amintim, ca in Acarnania anca
Vovus a sao Balasa (700 loc.), Laista sau sant 7 comune aram. Cu total salt 154 comune
Laca (2250 loc.), Dobrinovo (875 loc.), Le s- curat aram. si 76 cu poporatiune amestecata.
nit a (1150), Paleochori (500 loc.), Cernesi Ceea ce privesce nurnerul total al A.-Ion, suma de
(600 loc.), F I am burari sau Floro (300 loc.), 130,000 sutlete este mai curand prea mult ()is,
Grebenit (1000 loc.), Tarstenic (800 loc.?) deck prea putin. Caci ntunerul lor scade repede
Celelalte stint ea total, sau in parte grecisate. In si soartea lor va fi aceeasi ca a Romanilor din
teritorul riului Arta zace M et ovo sau Minciu Istria, cari au scatlut la 3000 de suflete, sau ea

(3500 loc.), Saracu (3000 loc.), Kalarites a Romanilor din Moravia, cari adi nu mai exista
sau Calarlii (1500 loc.) Comunele numite pana de loc. Drept documente ale acestei aser(iuni se
aici apartin toate Turciei, iar cele urmatoare pot considera urmatoarele: 1) Un popor se poate
Oreciei. Pe langa Hui Aspropotamos:Chalichi sustin intre imprejurarile actuale, cari doto nesc

(1000 loc.? dup. Alargarit), Crania (2500 loc.,

dupa Philippsou 3500 loc.), Gardhiki sau Gardista (1000 loc., chip Philippson 2250 lee ),
P or tu li (500 loc.) si alte 13 mai mici. Pe langa

in Europa, numai atunci, anti stapanesce in

massa compacta un tinut, care e in stare sa-i
ofere cele trebuincioase pentru trait'. A. locuiesc

Irisa jo munti, cari nu sfint meniti pentru agri-

riul Salamvrias: Malacasi (1000 lee), Ven- cultura i chiar si in locurile, uncle ar puto sa

dista sau Nevoden (800 loc.), Castanea se ocupe ca luerarea pamntului, au antipatie

(1250 loc., dupa Philippson 1000 loc.), ('linovo contra ei, considerandu-o de o ocupatiuue de(1000 loc., dupa Philippson 617 loc.) In cursul jositoare. Stint dai siliti sa se ocupe cu pastorali],
superior al lui Salamvrias stint 5 sate, dintre
uncle acesta nu ajunge, cu nego(ul i co incari col mai mare e Cutufleni cu 750 loc. dustria. 2) lmprejurarea din urnia Ii silesce sa

In Macedonia zac comunele aram. cu totul iuvete limb' straine, inainte de toate grecesce

bulgaresce, eaci daca voiese sa faca uegot cu

au mai maxi sau mai mici colonii aram. Cele acestia, trebue sa le cunoasca i limba. Cea mai
isolate sau in grupo inici. Afara de aceea orasele

in ai de frunte commie curat aram. sdnt :Vlach o- mare parte a timpului o petrec dar in orase
Clisura (5000 loc.), Nev esca (2000 loc.), N
grecesci, bulgaresci, sarbesci, ba thiar i egip-

jopolie (2000 loe), Tirnovo (3000 loc.), Me- tene. Nu ne putem deci mira, ca negustorul
garovo (3000 loc.), Malovista (2000 loc.), aram. din partite muntoase isi da copiii
ti opesi (2700 loc.) Po muutele Neagmg sfint astfel de scoale, cari u usureaza ocupatiunea sa
7 sate, dintre cari cel mai mare e Selia cu. din viitor. Li s'a luat ca drept in mime de reu
3000 loc. Pe muntele Caradjova zace I, i v ad h A.-lor, ca n'au sentiment national, ca i de(2000 loc.), imprejurul careia stint Megleniti, neaga nationalitatea, dar nu-i putem invinui
fara insa de a se arnesteca cu ei. Pe muntele comerciantii si pe meseriasii aram., cari
Alaburun stint comtmele Bujdova i Lope va trimit coptii in scoli grecesci, caci aici e vorba
(1300 loc.) Dintre comunele en populatiune ames- de existeuta. In Levante elementul grecesc
tocata numim in antaiul loo Monastirul sau este in fruute, cel putin pe termurii Mari
Bitolia, din ai carui locuitori (60,000) cam 8 Egeice, ceea ce i silesce sa se asunileze eu
liana 10,000 stint A., al caror nuttier cresce prin Grecii, n'au inn inotiv de loe ea sa-si despreimigrari, pe cand numerul A.-lor (7000 loc.) din tuiasea na(ionalitatea. 3) Dar chiar i pastorii sdnt
apropiatul Cr use vo scade din ce in ce, in fa- siliti sa invete una sau mai multe limbi strame,
vorul Bulgarilor (4000 loc.), cari se inmultesc caei nu pot petrece iarna pe munti ca turrnereu. Satista trebue sa o socotim ca un oras mele. Se coboara in Tesalia sau in Epir printre
grecesc, deoarece generatia mai tiuera nu mai Greta, in illuzachie priutre Albanezi, sau pe seintelege limba materna; tot astfel in S a lo- surile Alacedoniei sudice priutre Bulgari. Astfel
nichi i Ser re s. Mai bine s'au tiuut A. in in contact continua ea alte natiuni, si-au insusit

Ochrida,Resen,Djumaiai,iiPoroia,fiind-ca incettil en incetul elemente straine, cari le na-

Bulgarii de acolo au mai patina putere de asi- pustesc limba, i ua(ionalitatea. 4) Comunele
main e deck elementul grecesc. In Albania, uncle aram. din Macedonia si Albania zac proa resau locuit mai nainte o multime de A. in oraso lete, pentru ca sa se poata sustin i numai
iusemnate, ea 8ipisea, Muscopolie, Nice- isolarea Ion intro munti i necuuoaseerea

www.dacoromanica.ro

Armani.

bilor straine intro femei i-au pazit pana acum

de perire. S'a observat insa prin lunga exporienta, ca comunele isolate an fost mai antaiu
desnationalisate, pentru-ea comunicatiunea
vecinii de alta limba nu se poate evita, si asa
comunele aram. isolate in Macedonia si Albania vor dispar mai antaiu deck aeelea dela
Pindul nordic. 5) A.-lor le lipsesce o literatura
nationala, pe care s'ar put intemeia o cultura
nationala. Limba lor este bwm pentru pastori,
dar ca limba literara nu se poate folosi. Limba

229

Turcia Bucuresci, 1890. Autorul e poste singurul

Roman, care in publicatiunile sale despre A.

n'a lasat sa fie sedus de sovinisrn, ci a spus

adeverul. Numeral copiilor ce cercetau in 18'39

scoalele, era in total 1300, ceea ce arata o populatinue de ca. 14,000, cari protejeaza aceste
scoale. Un resultat trist dupa atatia aui de muuca
atatia bani cheltuiti. Si nu trebue sa uitam,

ca scoalele sant cercetate aproape numai de

copiii saracilor, caci ji trimit la carte parte din
simtemnt curat fata de limba materna, parte

daco-romana nu o poate inlocut, caci (lest pentru din causa, ca invetamntul e gratuit, ba in Moun filolog nu sant deosebiri mari intre aceste nastir scolarii sfint tint-4i si in internat si astfel
doue dialecte, pentru A. limba literara roma- isi asigura de vrente un post. Dela 1889 s'au
ueasca e limba straina. pe care cu tot atata greu- facut de buna sama progrese, caci la internetate trebue sa o invete, ea bunaoara pe cea iarea fiecarei scoale se gasesce un numer anumit
italieneasca; din contra limba greceasca deja de de scolari, dar in general situatiunea a remas
veacuri i-a imprumutat toti terminii culturali. aceeasi. Astfel scrie in primavara a. 1696 PaNu-i vorba, limba great:a literara le face inari pahagi, un patriot infocat, directoral gimnasiului
greutti, cu toate ca cei mai multi vorbesc limba din Monastir : I. din Monastir anca tot nu voiesc
greceasca, dar nu limba carturarilor, ci cea vul- sa scie nimic de scoalele noastret. Si astfel va fi
gat a. Daca Grecii ar fi inteles avantagiul ce-I au, starea lucrului cat timp nu se va schimba conar fi scris intr. limba mai populara, decat cea stelatiunea politiea din Turcia, cand A. vor deintortochiata, in care seriu agi, i attuici liniba vent cu total fara de importanta, chiar cand

lor ar fi petruns de sigur Intel:, mare parte a nutnerul lor ar fi indoit sau intreit. Importanta
Macedoniei. unde acum se vorbesce aramanesce lor sta ai numai in aceea, ca se lupta in fasau bulgaresce. 6) Religmnea gr. or. a A.-lor, vorul Grecilor pe pament bulgaresc. S'a scris
care ii face supusi patriarchului i episcopilor aici mai pe larg despre aceste imprejurari, de cum
se cere intr'o enciclopedie, scopul a fost insa,
greci, cari nu sfint numai capii bisericii, ci
sprijinul natural in contra Mohamedanilor, a sa se deschida ochii acelora, cari fantaseaza
facut, ca o mare parte dintre A., mai cn sama despre insenmatatea politica a 1.-lor in Balean
nadajduiesc in viitorul lor. Am suprimat situdintre cei cu avere, sa jertfeasca milioane preste
milioane pentru causa greceasca (Averof, Star- patia personala pentru acest popor atat de iubit
nara, Tosi(a, Musieo, Siva s. a.) Din toate acestea, noue i pentru liniba sa atat de valoroas, pentru

precum si din alto consideratiuni, cari jasa nu

stint asa de evidente, sau sfint de natura locala
(apartinerea Tesaliei la Grecia), reese, ca elemental aram. se apropie de peire. Ori cat le-ar
each:, de greu Romanilor aceasta, scapare nu

exista. A. nu silut singurii in Europa in de-

cadenta nationala, Veralii din Lausitz in Germania, Albanezii in Sicilia, ba chiar i Litvanii,
al caror numer trece preste un milion, impartasesc aceeasi soarte; chiar i popoare mai mari
sfint amemntate in existento lor nationala. La
A. conlucra toate imprejurarile la desuationalisarea for, pe care nici o propaganda din partea
Romanilor nu o mai poate opri. In o privinta
e chiar stricacioasa aceasta propaganda, caci

ca sa dam adeverului local de onoare. Si daca

prin aceasta s'ar intrista multii nostri prieteni
aram., scim ca toti vor recunoasce in mima lor,
ca avem dreptate. Col dintaiu, care face arnintiri exacte despre A., e Englezul L e ak e, care
ue da uotite importante asupra poporalui si a
limbei in opurile sale: Researches in Greece .
London, 1814, si Travels in Northern Greece .
London, 1834. Ceva cam confus i cu greseli
raporteaza Francentl Pouqueville in Voyage
de la Grce, l'aris, 1820 21. (Ed. IL 1826/27,
trad. germ. Meiningen, 1824), despre locuintele
.$i numerul A.-lor, cari dupa el, stint numai 80,000
loc. Date neexaete sau gresite se afla la Francezul

Heuzey: Le Mont Olympe et PA.carnanie

chiar scoalele romane fac ca simtemntul pentru Paris, 1660; L ej can: Ethnog rapine de la Turquie
limba materna, pe care o are anca talpa popo- d'Europe , Gotha, 1b6l, si la Oermanul B ar th :
rului, sa slabeasca. S'a facut experieuta la cei Reise durchs Innere der europischen Tiirkei
mai multi, cari cercetasera scoli romituesei, ca Berlin, 1864. Lejean da numeral A.-lor dupa
i uita bimba pe contul celei dace-roil-nine. Iar Picot (les Rountains de la Macedoine p. 19),
daca nici limba nu si-o mai miles, ce le mai adeca 200,000 loc., ceca ce e aproximativ corect,

da dreptul ca sa se numiasca Aramani? Insu- daca numeratn si pe A. grocisati In dectusul

fletirea nationala numai, pe care o castiga in acestui veac. Italianul Gu b ern ati s, care a
scoale, de sigar ca nu. Dupa ce cresce aceasta calatorit intre a. 1869-75 prin Albania si Epir,
geueratiune nu se rnai shut, si nu se mai pot simti socotesce 45,000 loc., cari vorbesc romanesce
bine intre imprejurarile de fath, si daca nu is' grecesce si 25,000 loc., cari vorbesc romanesce
afla un post de dascal, emigreaza in Romania, sau si albanesce. Gop6evid le-a dat A.-lor o deosein alte ten. In anii din urma s'au infiintat o mul- bita atentiune In opal seu putin laudabil: Matime de scoli, dar (afara de cateva comuue ca : cedonien und Serbien , Viena, 1889, si ne descrie
Malovista, Ochrida, Pliasa, Avdhela i ponte Peri- locuintele precum i numeral A.-lor destul de
voli
Crusevo), toate cu resultat cat se poate corect (incat privesce Macedonia). G e o rghjades
de trist, i cea mai mare parte a poporatiunii In Thessalia , Atena, 1880 (in grecesce), serie

aram. privesce cu ochi rei aceste scoale. Ne din interese grecesci, dar cu destula acurateta
convingem despre aceasta din studiul lui Bu- despre A. din Tesalia. In Ethnographie de la
rada: Cercetari despre scoalele romanesci din Macedoine , Philippopoli, 1881 (fara nurnele auto-

www.dacoromanica.ro

230

A.rarnani.

rului) sant datele despre A. gresite. Din partea mica, decht la celelalte popoare din Balean, ba
Romanilor nu s'a scris nimio inseinnat despre Fars,eriotii pot trece de model de moralitate. Pe
A. Opul lui Bolin tin e an u: Calatorii la Ro- de alta parte siint neintrecuti, ca toate popoarele
manii din Macedonia si muntele Atos , Bucuresci, baleanice, in exagerare, incat nu te pi-ea poti
1863, e plin de greseli i exageran (s. e. Cru- basa pe cuvntul Ion. Isi iubese patria si familia,
sevo are 24,000
toti A., pe cand intr'adever au insa iubire pentru elenism, meat nu cunosc
Cru.sevo e locuit de
loc.'7000 Aramani, 4000 Bulgari
nici o margine. A. nu iubesce munea grea, ca
800 Albanezi). Tot atat de gresita e cartea lui agricultura, fara tesa de a fi lenes, din contra,
Nenitescu: Dela Romanii din Turcia euro- peutru de a castiga cat de puf in, nu cruta nici
peana , a carei critica indreptatita e a se ved o osteneala. Clam de jos e fermata mai ales de
In Convorbiri lit. XXX., pag. 443 sq. Atilt Bo- pastori si de cheragii, apoi in toate partile stint
lintineanu, cat si Nenitescu n'au petruns in mij- cunoscuti ca hangii, bacani, brutari, argintari
locul terii, si ea sa nu supoarte primejdiile
foarte harnici si mai ales ca negustori, petrestrapatele impieunate cu o atare calatorie, au cend adeseori departe de patrie i castigandu-si
preferit sa intrebe prin comunele mai man din man averi, multamita iseusintei Ion. Ca poeti
nord-estul tinutului, in loc sa mearga i sa vada (Riga Pheraeos din Velestino, Zalacostas
insisi, i necunoscend limbile ferii (grecesce, bul- din Siracu), invetati (P an tazid es din Crusevo,
garesce .si albanesce), au fost siliti sa se adape La ni p ros din Calarites), barbati de stat (C o let ti
din isvoare iuteresate i nedenme de credemnt. din Siracu), s'au distins cativa A., natural insa,
E deci natural, ea lucrarile lor nu pot av pre- ca in interesul Greciei, pentru care mii de A.
tentia de a fi obiective i sciintifice. Un op au- si-au pierdut viata in resboiul de eliberare.
tentic este cel scris de Weigand: Die Aro- in timpurile mai noue s'au resculat A. contra
munen , partea I., Lipsca, 1895, eu un plan si cu domniei turcesei. Curagiul, puterea si iscusinta
ilustratiuni. Mai departe ne da si Philip pson 1.-1or a facut, ca in eetele de ttilhari de prin
in ale sale : Reisen und Forschungen in Nord- Tesalia si Albania, numerul ion e neproporGriechenlan& (Zeitschrift far Erdkunde. Vol. 30. tionat de mare. (Cf. Opurile lui Popilian, NeuiBerlin, 1895) unele notite exacte despre A. de tescu, Weigand.)
acolo. 0 statistica facuta de un A., care are vaIV. ORIGINEA 51 ISTORIA ARXMANILOR.
loare, dandu-ne numirile i positiile satelor (desi
imeori neexact), este cea a lui Apostol M rPrecum s'a annutit deja, A. si Dacorom. au
gar it in Analele Icademiei romane, 1879/80. aceeasi origine, ceea ce reiese fara indoiala din
Vol.

II., Seria II., p. 67-70. Desi DIargarit, limba lor. Chestiunea aeeasta se poate tracta numai

ea conducetorul miscarii rom., are cel mai mare in legatura cu chestiunea originei tuturor Romainteres de a da un numer cat mai mare ; el vor- nilor ; se nasce adeca intrebarea, dad natiunea
besce despre 69 comune cu 100,000 loc., ceea eel rom. s'a nascut in Dacia veche sau in Moesia.
abstragnd dela unele exageran, e corcel. Dei Respunsul la aceasta intrebare este si resolvarea
lista lui nu e complet, cu privire la Albania si chestiei despre originea A-br. Gresita e in ori ce
Macedonia, numerul A.-lor nu e ca mult mai cas prerea, ca Daeorom. s'au naseut in Dacia,
mare, ceea ce ar fi bine sa ja la cunoseinta
iar A. in Moesia, caci nu e posibil ca limba valaceia, cari fantaseaza despre o jumetate miliou, gana latina sa fi avut in suta III. d. Chr. atata
sao chiar i mai mult, ca in cartea lui P o- asemenare cu cea romaneasca, incat sa fi remas
pilian: Romanii din Peninsula Balcanicac, Bu- dupa 1500 de ani (300-1800) cele doue linibi
curesci, 1885, sau in Carte de alegerec de asa identice, pe langa putina comunicatie ce au
B a ga v, Bucuresci, 1887. Despre Romanii din avut-o intre olalta din causa despartirei Ion geomuntele Atos, cf. Penco vici: Despre Romanii grafice. Afana de aceea, inscriptiile latine din
din Macedonia si niuntele Atos. Bucuresei, 1885. Dacia si Moesia nu ne dau cea mai mica probabilitate pentru aceasta teorie. Perioda desvol111. CARACTERUL, CULTITRA I OCUPATIIINEA
tarii limbii romanesci originare, trebue sa cada
ARMINILOR.
intre veacurile
cand toate spit ele acestui
Cea mai de frunte insu.sire caracteristica a popor au trebuit sa fie unite; inainte de secl. VI.
A.-lor e nisuinta de a se cultiva, pentru ca astfel nu poate fi vorba de Romani si de limba romasa-si usureze conditiunea traialui. Aceasta e eu neasca. De aceea ,nu poste fi nici des citatul:
atat mai surprindetor, deoarece la asa ceva ne Torna., torna fratrec, limba romana, ci simplu
putem astepta mai putin in tenle selbatice ale vulgara latina, precum se afla adeseori la BizanTurciei. Nu e nici o comuna ma' mare, in care tini; mai ales ea cuvntul tornc inseamna si la

sa nu fie una sau mai multe scoale, can stint Dacorom. si la A. numai a versa1 a pune yin,
sustinute pe spesele poporului. Ajutoarele, ce le iar nicidecum a intoarce (a se inturna). Cea
dau oamenii Cu dare de mana pentru acest scop mai veche scire sigura o ail= la Kedrenos
sant considerabile. Numerul scolarilor, can stu- (II., 435) din a. 976, uncle se spune, ea boierul

diaza in Atena, e destul de mare, asa s. e in bulgaresc David a fost merit de druineti vaiarna anului 1889 erau vr'o 300 de A., cari, lachit la KaXii8pu; intro Castoria ai Prespa.
afara de eativa, se dedeau de Greci. Medicii- si Drunietii valachi vor fi fost nisco pastori-talhan,
dascalii dela scoalele grecesci din comunele bul- precum Ii descrie Beniamin de Tudela eu 200
presci, grecesci i aram. din Macedonia stint de ani mai in lima. Tot Kedrenos amintesce

in cea mai mare parte A. Ei intrec in inteli- (II., 475) despre lupta deis Kimbalongu in a. 1014.
genta pe Bulgan, Albanezi i chiar si pe Grecii Acest nume nu mai e latinesc, ci romanesc, su-

din Epir si Tesalia; sant destepti si au pre- nand pentru urechia strainului i ca i, precum
tentiuni foarte modeste, asa ea trec aproape in
astadi sun pe o parte a tinutului rom. In
sgalreenie. Sensualitatea e la ei cu mult mai a. 1027 pleaca Basilios II. cu o ostire, in care

www.dacoromanica.ro

231

Aram

sfint i Vlachic, in contra Saracenilor. 1082 e Faiserotilor (v. Farseroti). De altfel dialectal
amintit satul vain(' Ezevan, in Tesalia, de Ana aranifinesc e destul de unitar. Deosebiri mai mari

Comnena; 1091 stint in oastea imperatului Ale- stint poate in idioinul A.-lor Olimpului, studiat
xios, cand acesta pleaca contra Cumanilor, inulti mai pe larg in opal lui Weigand: Die Sprache
Valachi. 1170 ne spune Beniamin de Tudela, ca der Olympo-Walachen, Leipzig, 1888, care, abValachii din Tesalia stint un popor talharesc, stragnd de unele paren i invechite, ne da o decari navalesc iute din munti, jefuiesc i apoi se scriptiune exacta despre acest idiom. Daca aseretrag tot attit de repede in muntii lor. Nimeni mnam dialectal de nord al A.-lor ca cel
nu-i poate invinge. In sed. XII.XIV. se nu- al Dacorom., constatam urmatoarele: A. stint
mesce Tesalia de nord-vest: ,Me-lca/ 13Xcez(cel, mai bogati in numeral sunetelor, avand i im(ca englezescul
iar Etolia: ,Mixper May(e. Pentru de a se pruinutand dela Greci pe y, z,
serie istoria A.-lor de aci incolo, kenmi s'au th in this, thank). a si i se pronunta prin parfacut incercari mai serioase. Avem putine is- tile Monastirului ca a, prin alte parti insa se

voare despre trecutul lor. Pana in timpul mai exprima ca a si , ha pe alocurea aflarn si o

non au trait in capitanate independeute Ip Pind. multime de nuante intre ele. In fonologia A.
Niunai Ali-Pasa din Ianina le-a nimicit libertatea, dam unele trasuri mai conservative decal in
le jefui infloritoarele lor orase si le dad' lovi- dialectal dacoroin.: 1) 1 palatal e conservat, s. e.
tura, in uima careia poporul apune. Aproape hin =in; mulieare =muiere; fumealie = femeie ;
despre toate comunele din Macedonia scim, cand fratilii = fratii etc. 2) Conservarea lui e si i (din
si de uncle au venit in ele oamenii. Nu poate fi e + nasal) dupa labiale, cari in dacorona. au

nici vorba, ca s'a pastrat populatiunea aram. trecut inainte de vocale inchise in a si , s. e.
sau latina deja din evul media in orase ca Salo- ved = ved; mer = mer ; pamintu = pamant ;
nichi, Serres i Monastir. Negustorii i mese- vintu = vant etc. 3) Conservaren lui u final nu
riasii, cari erau pe acolo, isi aveau patria in Pind nurnai dupa muta

liquida, ci i dupa liquida +

sau in Albania. Teritorul intre Epir si Albania muta, s. e. multu= mutt; ceiba = corb etc. Nu
pe de o parte, de alta parte Tesalia si Mace- incape indoiala, ca i in dacoroni. a fost odidonia, adeca Pindul nordic, inclusiv Zagori si par- nioara tot asa. Alte trasaturi conservative ale
tile uncle acum locuiesc asa numitii Copaciari, dialectului arnmanesc, pe cari nu be are limba
mai departe muntele Gramos si muntele Canina, romana literara, stint pastrate in dialecte dacoa fast locuit de A. De a serie istoria A.-lor, e rom., asa s. e. 1) dz in Banat ar.: date, ban.:
reservat viitorului; pecat ca Caragiani n'a sfirsit dzie = die; ar. : vedz, ban.: vedz vedi; 2) n paale sale: Studii istorice asupra Romanilor din latal; ar.: ennui, ban.: cuniu = cuiu; ar.: urPeninsula balcanicag, acolo se afla o bibliografie soanie, ban.: ursoanie = ursoai ca etc.; 3) ea
buna pentru vremmile moderne. Fara valoare urinat de e s'a schim bat in e in limba liter, rom.,
sciintifica, dar totusi cu multe notite intere- pe chid la A. ca si in Banat a remas ea (in
sante stint opurile urmatoare: 1) Etudes isto- limba veche rom. e insemnat cu litera t) s. e.
riques sur les Valaques du Pinde, Extrait du ar.: cheara, ban.: &male = cheie; ar.: veade,
Courrier d'Orient. Constantinople, 1881; 2) Les ban.: veadie = vede etc. Mai inaintat e dialectal
Grecs, les Valaques, les Albanais et l'Empire aram. decat limba liter. rom. in palatalisarea
ottoman par un Valaque du Pinde, 1886 (fara tuturor labialelor (p, h, in, f, v) inainte de 1,
locul tip.); 3) Michaileanu, Studiu asupra dialec- care se deriva din latinescul e sau i, ceca ce
tului Romtinilor din Macedonia. Bucuresei, 1889.

(Cf. si literatura asupra istoriei Romanilor.)

V. LIMB&

i LITERATURA AnXmimiort.

Limba A.-lor e pentru un laic cu total deosebita de cea rom., mai ales ca nici nu ponte fi
verba de o intretraere intro un A. si intre un

Dacorom. Din punct de vedere filologic-istorie

lesa e lucrul cu total abtul, i la prima vedere
se cunoasce, ca aici nu e vorba de 2 limbi diferite, ci de 2 dialecte ale uneia i aceleiasi
limbi, ale carer diferinte se baseaza pe o desvol-

tare independenta a ambelor parti dela despartirea dialectelor incoace. E imposibil a sustin,
ca limba aramaneascn s'a desvoltat din limba
vulgarn latina dela sudul Dunarii, iar cea dacoromann din cea dela nordul Dunarii. S'au desvoltat amandou sau la nerd, sau la sud, o alta

de alto= s'a intemplat si pe can mai mare

parte a tinutului dacorom. : s. e. chiatra = piatra;

chito = pin ; ghine = bine; mare = mien; Ulu=

fiu; yin (arareori i ghin) = vin etc. 0 insu.5ire,
care unra Dacorom. i bate la ochi, indata-ce
aude pe un A. vorbind, e inlocuirea lui ci (tu)
(dj) prin f (ts) i 4 (dz). Nu e aceasta insa,
precum s'ar crede, o diferintn esentiala intro
cele 2 dialecte, caci se poate arata, ca si A. au
avut diorama sunetele t i dj sau eel putin
variante palatale de ele, caci se dice tsin (= fin),
insa tsina (= cina). Daca s'ar deriva ta din t
din e deopotriva, ar trebui sa se dica

(= cina), ceea ce nu exista inn. Pe timpul

trecerei lui tsi in tsi, trebue sa se fi pronuntat

cc ca t sau mai bine dis ca o affricata dorsalapicala, din care s'a nascut i dacorom. t (m).
Inzadar cautam deosebiri esentiale intro diaposibilitate cade, indata-ce avem in vedere lectele rornane, caci nu aflam nici una precum
completa conformitate intfun stadiu preistoric gasim, and comparam bimba romana cu ori
al acestor 2 dialecte. Acelasi raport e si intro care dintre celelalte limbi romanice. In mordialectal istrian i cel meglenit, fata de cel dace- fologia clialectelor, mai ales in ceea ce privesce
romanesc, numai cat deosebirile sfint mai mid, flexiunea substantivelor, se afla deosebiri, despre

fiind mai smut tiinpul, de cand s'au despartit. cari nu putem spune cu aka siguranta, ca la
Fiecare dintre cele 4 dialecte principale are o fonologie, in ce raport stau intre olalta, nefiind
multime de subdialeete i idioame. Cel aramanesc desvoltarea atat de limpede i fiind prea multe
se imparte in 2 mari grupe, ca privire la pro- punctele de manecare. In genere -consun dianuntare : eel aramtmesc propriu is i cel al lectele i in morfologie i in sintaxa. Foarte

www.dacoromanica.ro

232

Aran

Army.

mari sfint insa diferintele pe terenul lexical. Albania si la Frseroti, cari prefera canteoele
A. au pastrat unele radacini latinesci, cari la albanoze. Numai in Pindul de nord se intreDaeorom. nu se mai gasesc i viceversa. Mai buinteaza cktecele aramilnesci, insa i aici deales elernentele grecesci i albaneze Sant cade si nu e nici pe departe a se compara cu
foarte multe in dialectul aramanesc i chiar cea dacorom. (Cf. Schladebach: Del Stil der
aceasta pricina 11 face atilt de deosebit de eel arum. Vollslitteratuno, III. Jahresberieht des ruin.
dacorom. Pentru studiarea dialectului aramanesc Sem. 1896.)
[G. W.J
sant urmatoarele opuri de recomandat: B o - Aran, valea, (Valle d'Aran), vale a Pirenezlor
jadschi (.13oiagi): Romanische oder Macedono- in Aragonia, aproape de granita franceza; isvorul
wlachische Sprachlehreo, Wien, 1813, retiparita fluviului Garonne, spre vest e Maladetta. Locui-

A se compara cu : Arno torii vorbesc dialect languedoc. Mai toti stint gusati.
Dunker: Der OrainniatikerBoiagi , II. Jahz esArancite, vin greu de Sicilia; 170/e alcool.
bericht des ruin. Seminars zu Leipzig, 1895.
Aranda, Pedro, Pablo Abaraca de Bolea,
Miklosich: 1) Beitrage zur Lautlehre des conte de, diploznat i barbat de stat spaniol, n.
nununischen Dialektes , Wien, 1681. 2) Rumu- 1718 in Saragossa; din 1766 a fost presedinte
nische Untersuchungen II. Wien, 1682. A t h a- al consiliului de Castilia, a rnarginit in calitatea
nas es cu : Gramatica romaneasca ti Romanilji aceasta puterea inchisitiunii i alungh la 1767
d in dreptaDunareljei , Bucuresci, 1865. Massimu: pe lesuiti din Spania; 1773 indepartat dela adRapeda idea de grain atica acedo no-rum an eascao, ministrare, la 1792 o relu iarasi pe timp scurt;
Bucuresci, 1862, fara valoare sciintifica ; tot asa t 1799.
Mich ail eanu: Studii asupra dialectului Ro- Arindura, sau anindurica, e numele araman al
manilor din Macedonia , Bucuresci, 1889, plina randunicii; mai respandit lasa e numele hande greseli de tipar. Contine insa uncle cuvinte dura de aceeasi origine, adeca dela hirundulao.
interesante i notite insemnate despre poporul
[Wgd.]
graiul dela Ocluida. (Jul mai bun text arate.
ordin de
Araneide, (paingini propnu
este codiceleDimonie din Ochrida, din care arachuide, cu abdomenul nearticulat, pediculat
a prelucrat o parto: sfantul Antonin , D a c hprovedut cu filiere, un fel de negi cu pori
selt in I. Jahresbericht des nun. Seminars in virf, prin cari se scurge o secretiune ce serzu Leipzig. 1894. Colectiunea de cuvinte a lid vosee la formarea firelor, cu can ei construesc
Ka allio t is, precum i testele preotultil D a- panza si sacii ovipari. Mygala avicularia L.,
nila se afla publicate in: Miklosich: Unter- 5 cm. lung, in Surinam, isi tesa tuburi in eresuchungen II. Rosa (Roja): Untersuchungen paturile arborilor i printre pietri, afaca paserile
-fiber die Romanier oder sogenannten Wlachen, mici i amphibiile. Epeira diadema L., painvvelche jenseits der Donau wohneno, Pest, 1808 ginul cu cruce. Argyroneta aquatica L., painMaestria ghiovasirii romanesci , Buda, 1809, ginul de apa, isi construiesce sub apa o locuinta
scrisa in romanesce i grecesce. Publicatiunile In forma de clopot plin cu 'aer.
mai none din partea A. arata toate o limbo, mai
Araneologia, istoria naturala a painginilor.
mult sau mai putin sehimbata, asa opurile lui
Aranjuez, (pron. Aranhues), oras in provincia
Bucuresci, 1863.

Athanasescu (v. ac.), Steriu Cionescu, span. Madrid, langa Tajo, 9649 (vara 20,000) loc.
Tascu Iliescu, Andrea Bagav, destinate (1887); castel regal, zidit sub Filip li, resedinta

pentru invetamntud colar; apoi revistele; Fra- de vara a curtii. Aici a abdis regele Carol IV.
tilia , Bucuresci, 1880 in 18 nzuneri dela 22 Mart. In favorul fiului sou Ferdinand la 18 Apr. 1808,
liana la 23 Aug., Macedonia , Bucuresci 1888/89
Arany, kan, eel mal mare poet epic al MaIn 9 numeri, in care se alla un material folklo- ghiarilor, n. 1817 in Salonta, cott. Bihor, din
ristic pretios. O revista aparuta de eurand
parinti saraci, dar nobili. 1832 invetator subBucuresci nu o cunoasce referentut Insemnata stitut la Kis-Ujszalls, de ande dupa serviciu de
e colectiunea luz Vangeliu Pet res nu: Mostre un an s'a rentors la Dobritin, uncle a studiat
I. Bucuresci, 1880, II. 1881. Nu e de intrebuintat : litnba franc. i germ. si a cetit cu mare diliSantul i dumnedeescul eanglieliu , Bucuresci, ginta claszcii moderni. Incepnd a duce o viat
1881. 0 colectiune buna in ceea ce privesce aventuzioasa, intr la 1836 in societatea teatrala
limba, dar ca forma schimbata in multe locuri, Fancsi i Laszl, care era pe attuici in Dobritin.
este cea a Inz Obede na r it cd. de Bianu: Texte Constituindu-se o fractiune din aceasta in soMacedo-Ronianeo, Buc., 1b91. Foarte bune sant cietate ambulanta, A. a caletont ca ea prin
textele dela Avdhela ale lui Pap ah agi: vSannn- Carei, Satumare' ,si Sighetul Marmatiei, de uncle
lung arom, Sprich wrter und Witseln , II. Jahres- infraut de multe miserii i safe/jute, s'a rentors
bericht des nun. Sem. 1693 si cea a lui ai a cg i : la vatra parinteasca. Senatul scolar 1-a ales de
Aromumsche Texte aus Monastir , 111. Jalares- conrector la gimnasiu, lar la 1839 deveni notar
bericht des nun. Sem. 1696. Cea inai mare co- la oras. 1849 a intrat in ministerul de interne
lectiune de literatura poporana aram. cu tra- ca concipist, dar preste cateva luni, dupa capiducere germana i cu un glosar e facuta de tularea dela Siria, s'a retras la familia sa in Salonta.
Weigand in Arumunon t. II., Leipzig, 1894. In toamna anului 1851 Hz ales prof. la Nagykrs,
Literatura mai \ eche e pe larg aretata la Pie ot: iar 1860 diriginte al societatii literare Kisfaludy
Les Roumains de la Macedoine , Paris, 1875 si cand apoi s'a mutat la Pesta. t 1882 in Buda-

Ja sfritul opurilor citate ale

lui Miklbsich.

Precum popond insusi, asa si literatura popor.

aramaneasca e in decadent a. In multe locuzi,
precum in Olimp si pe Piad, nuinai cu greu se
pot aduna poesii pop. dela generatiunea betrana,
cantandu-se mai ales poesii grecesci. Tot asa in

pesta. A. la inceput a scris mai Inuit pentru

distragere poema epica satirica Ely eszett al-

k o t ni it n yo, (constitutiune pierduta), sbiciuind

viata desfranata comitatensa. 1846 societatea
lit. Kisfaludy a publicat concurs pentru o poema

epica poporala. A. a presentat la acest concurs

www.dacoromanica.ro

A.rany

233

Arauco.

trilogia nationala Toldi , din care partea prima Artitel, numirea pa porala a plantei Cynoglossum
T oldi Mikls fit terminata la limpid indicat offitinale L. (v. ac.)
In concurs, si in 6 Febr. 1847 a castigat nu Arator, secretarul lui Athalrik i subdiacon,
numai premiul, ci chiar admiratiunea membrilor (sed. VI.), autorul mai nnultor serien i poetice.
societatii; critica infra atat a fost de favorabila, Opul princ. Historia apostolica, care descrie
ca singura aceasta poema i-a asigurat pentru faptele Apostolilor.
totdeuna numele de literat i p o et , iar in Aratos, 1) A. din
barbat de stat grec
Sykyon'
anul urtnator fa ales de membru al societatii n. pe la 271 a. Chr.;
a. de tiranui
mantui orsul
lit. Kisfaludy. Partea a doua T oldi estj e Nikokles i milioci intrarea lui in confederathmea
a edat-o ca prof. in Nagykrs la 1854, jara a achaica. Ajuns strateg al confederatiunii, a ritreia Toldi sz erelme a aparut numai catra dicat-o la putere i vaza, chiemand insa intru
linea vietii lui, 1879, ea acelasi triumf ca partea ajutor pe Macedoneni in contra Spartei (223),
prima a poemei. Tot in acea.sta directitme a confederatiunea ajunse sub dominatiunea acelora.
inceput a elabora, ca prof. in Nagykrs, trilogia -I- 213 a. Chr., otravit de Filip V. de Macedonia.
Etele . Din acesta a aparut, 1864, partea prima A. a scris Memorabilii, in 30 carti, caii au

Buda halal a care si in sine are valoare li- perit. 2) A. din Soloi in Kilikia., poet gree, se
terara; din partea adoua Csaba Kiralyfittra fac cunoscut pe la 270 a. Chr. prin diverse
a remas ntunai fragmente. Mara de aceste opere
de valoare absoluta, a edat (Inca mai multe naratiuni epice ; poesh lince (e de insemnat insa,
ca n'a scris nici o poesie de amor); baladele excelente, caracterisate prin motivul lor tragic si

scrieri poetice; petrecit la curtea lui Antigonus

Gonatas de Macedonia si la a lui Antioch I. de

Siria. Serse poema didactica-astronemicaPhainomena i Prognostika , (ed. Bekker 1828, Kchly

1851 s. a.)
[nt.]
expresiunea villa a pasiunilor oinenesci. A. a Aratrpm, mesura veche de suprafata, in mainfiintat foaia literara S zpirod al mi fi gy el 6, rimea unui teritor de pan-1kt, care se putea ara
iar dupa trei ani i-a schimbat titlul in K os zora Cu 4 boi in decursul unei dile. 1268 in ling.

si a redactat-o pana la 1865. 1859 a fost ales un A. era de 100 jugere.

Aratura, (aratul), una din operatiunile cele
secretar, 1870 prirnsecretar al ei, in care post mai importante in agricultura. De A. si felul
a remas pana la moarte. Meritul lui A. este, ea ei depinde in prima linie succesul muncei pluimpreuna cu Petfi a cultivat cu mare succes ele- garului. La A. intoarcem i merwatim totodata
mental poporal national.
patantul, curatindu-I de buruieni. A. atunci isi
[-11
Arany, sat in Trs., cott. Hunedoarei, v. Uroiu. ajunge pe deplin scopul, cand se varsa terina
Aranyos, riu al Muntilor-Apuseni, v. Arie.s. dupa plug s't rernane totdeuna brasda curata in
Arapulca, dupa pov. rom. e o fetisoara ca o urina lui. A.-le poarta difwite numiri dupa scopul
dina, locuiesce in muntele seu, e imbracata jo- nemediat ce intentionam ca ele, si dupa modal
metate femeiesce, jumetate soldatesce, in mana cum se executa. Astfel la ogor avem trei feluri
are busdugau de aur, jara la coapsa sabia cu de A., anume A. de ogor sau ogorire, apoi A.
doue taisuri, i cand ameninta cu busduganul, de intors si A. de senanat ; apoi A. de toanma
impetria pe toti. A. era imperateasa dinelor
de primavara. Miristea cerealelor i semenasbura in slava cerului, dar un fet frames s'a turile compromise se intorc, trifoiul, buruiana
luat dupa ea, a pus infina pe armele ei, i dina
gunoiul se pane sub brasda, pajistea (telina)
fa biruita, caci fusese ursita, ca pana atunci se sparge, musinoaiele si cuiburile de pormub
sa remana dina i fecioara, pana and un fet alte plante prasitoare se rup. A.poi dupa modal
frames va pune mana pe armele ei. A. a fost lor de executare stint A. obicinuite normale,
o Tata maiastra, care numai schimbandu-se
adanci si de desfundare, i araturi superficiale,
pasere, a putut sbura.
[Atm.]
mide radem numai suprafata pamntului. ln fine
Arar, un fel de tol gros i rar, tesut din per mai glut: A. in doue parti, A. adunate la mijloc
de capra, din care se fac cortuai si se acoper carate. si A. in spinaii.
Se deriva din turceseul harar. (Et. M. Rom.)
Araturile, pichet de granita pe malul stang
Ararat, cel mai inalt manta in Armenia, la al Dunarii se ado, in Rom., pe teritorul com.
granita Rusiei, Persiei siTurciei, vulcanic, cu douii rur. Bistria, jud. Mehedinti, pl. Ocolu.
piscuri (5156 m. si 4180 ni.) Dupa tradiliune, pe
Araucan, etagiu geologic un etagiu al grupei
el s'ar fi oprit corabia lui Noe (I. Moise 8, 4). tertiare in America de sud (La Plata, Patagonia),
membru ordinar al Acad. magh. de sciinte, 1865

Aras, (.A.raxes), afluent din dreapta al raului corespunde miocenului european.

Kura in Armenia, isvoresce la Erzerum, formand
Araucaria Juss., (botan.), gen de plante din
granita intre Rusia si Persia.
fain. Coniferelor, tribal Araucarieelor, imprastiat
A ratarea Domnului, ( Epiphania, Theophania),
serbatoarea in care se celebreaza Botezul Domnului Christos in Iordan de catra loan Botezatorul. Se dice: A. D. , fiind-ca Mantuitorul si-a
inceput viata publica, cand s'a botezat In Iordan
si tot atunci s'a descoperit i sf. Treime. In Orient

nca din seclii primi ai crestinismului se ser-

beaza la 15 Ian. ca solemnitate deosebita A. D.,

facndu-se procesiune la vr'un ra ori alta apa,
uncle se face binecuvntarea apei i se boteaza
poporul. In ajunul Epiphaniei preotul umbla pe

la casele credinciosilor si le stropesce ca apa

binecuvntata.

prin tenle calde din jai-al Oceanultu Pacific de

pe emisfera sudica. Eleganta portului, basata pe
regularitate admirabila in ramificatie i distributia frunzelor, face ea speciile acestui gen sa
se cultive adese la noi in florarii. Mai adese
intimpinam aici A. excelsa R. Br. originara de
pe ins. Norfolk si A. inibricata Pav. din Chile.
[A. Pr]
Araucarieae, (botan.) trib apartinetor familiei
Coniferelor. (V. ac.)
Arauco, provincie in Chile, intre Cordillerii
Oceanul Pacific, 11,000 km2., 77,677 loc.;
foarte manoask. Pe malul marii locuiesc A r au-

Enciclopedia romanti. Vol. I.

10

www.dacoromanica.ro

234

Arausio

cani i, o semintie indiana, circa 50,000 suflete,

popor resboinic, pagan, cu constitutie militaraaristocratica ; in 1860 au proclaraat rege pe
francezul de Touneus, care insa f alungat din

Arbor.

care are de a face plati sau de a incassa pretensiuni in piete straine. Ii stau deschise diferite cai pentru realisarea operatiunii, folosindu-se

din cas in cas de cea mai rentabila. Cu deoteara in don randuri de entra autoritatile din sebire banchierul este mai mull in positie de a
Chile. Acest rege aventurier, ca rege Orlie put alega intre aceste cai i afiarea celei mai
Antoine I., a murit 1878 in Bordeaux. Capitala: avantagioase este obiectul A.-lui sau computului
de A. Chiar i neffind verba de o plata san de
Lebu, 7000 loc.
Arausio, scum Orange, oraa in depart. franc. incassarea unei pretensiuni, se ponte face A..
Vaucluse; infrisingerea Romanilor de entra Cimbri

Teutoni (105 d. Chr.)

Arawakk, semintie indiaha in America de sud,
Guyana eland. ai brit., pe ambele malmi ale
riului Corentyne pfina la Pomorun; numera circa
2000 suflete.
Arazzi, la Italiani tapete tesute i infrumse-

s. e. voind a afia, ca in care piafa s'ar put

cumpra sau vinde mai avantagios o specie oare-

care de cambii (A. de cambii). Daca la A. de

cambii,
dupa ctun de regula se intmpla,
este a se lua in combinatie i diferinta de spese
(provisiune, courtage, porto) a diferitelor cai,
ce se ofera, atunci A. se numesce combinat, iar

late cu figuri, numite astfel dela oraaul Arras In casul central.: simplu. A. de bani indica,
In Flandria, nade in oval de mijloc se fabricau care soh' de monete se poate folosi mai avanIn mari cantitati.
tagios pentru un anumit scop, sau daca e verba
Arbinal, sinonim cu Arnaut sau Albanez, nu- de cumprarea ori vndarea unui soiu de momire veche.

neta, in care piafa se ponte face aceasta in couArbe, insula dalmatinl apartinetoare distric- ditiuni mai bune.
tultd Zara, 193 km2., 4541 loc. Croati, cari se
Arbitrar, dupa bunul plac.
ocupa cu pescaritul i oieritul. Capitala insulei
Arbitrator, persoand numita intr'un contract
poarta ace,* nume, are 811 loc.
cu scop ca sa reguleze chestiuni, asupra carer
Arbela, (Arbil sau Erbi(), ora in Assiria, partile contrahente eventual nu s'ar pute intelege.
12,000 loc., cari se ocupa cu negotul. In apro- Arbitriu, (lat.) decidere, apretiare. Arbitru,

pierea acestui oras a repurtat Alexandra cel

Mare o stralucita victorie asupra lui Darius Co-

v. Ar.
biter.

Arbogast, de origine francona, intr de tim-

puriu in servicial impr. Gratianus ai Theodosius,

Arber, A. cel mare, cel nra.i inalt pise al pa- 379 se lupth in contra Gotilor ; 388 contra usurspre patorului Maximus in Drift i apoi contra tiradurii boeme in Bavaria inferioara,
nord dela acesta se atla A. cel mic,
1458'
1381 m.
albor, ce-ai ridicara capul in Gallia. Sub ValenArberg, Carol,comite, general austriac, n. 1705, tinianus II. adeviiratul regent in Gallia era A.,
t 1768; se distinse in resboiul de succesiune voind insa Imper. sa-1 delature, A. asasinh (392)
austriac i in resboiul de 7 ani (mai ales la pe impr., i ridich pe tren pe secretarul
Breslau 1757), decorat err ordinul Maria Teresia. Eugenius. Dupa pregathi de 2 ani Theodosius
domannus.

Arberger, Leonard, vestit capitan de haiduci resbunh totusi uciderea cumnatului su in lupta
pe timpul Corvinilor.
intm plata (394) la riul Frigid us, in care Eugenius

Arbes, Iacob, scriitor, cel rnai de frunte ro- fir pins a'r decapitat, iar A. in desperarea lui

mancier ceh, n. 1840.

se lash in sabie.
[nt.]
Arbiter, (lat.) arbitru, in procesal civil roman
Arbon, oras in cantonal elvetian Thurgau, pe
judecator (cive din lista juratilor), autorisat de o peninsula a lacului Boden, 3073 loe.; aici a
pretor a decide in o uf acere litigioasa dup echitate fost in vechime fortul roman Arbor felix.
si nu dupa dreptul strict ; ori judecator ales de Arbor, (lat.) nume ce se da ori carer plan te
partile litigante ; in fine : persoana, carei jude- lemnoas e, vivace, avnd in general corpul articatorul Ii incredinteaza deciderea unei chestiuni culat: 1) dintr'o reiclekind puternica, mai mult sau
de fapt, ce o afla incerta. Dupa dreptul roman mai putin rarnificata, care fixeaza cu tarie planta de
(Cod. de proc. civ. C. IV., art. 339-370) per- pamnt ; 2) dinterm caulom (v. ac.) sau dintr'un
Beane, cari au liberal exercitiu al drepturilor lor, culm (v. ac.) arborescent, ori dintr'un trunchiu
pot sa reguleze prin Arbitri judecata contesta- arborescent (v. ac.) de forma ai dimensiuni vatiunilor lor nu pot fi insa supuse la A. ches- riabile si 3) dintr'o coroand ( v. ac.) a carei forma
tiunile de starea eivila, de divert i obiectele,
desvoltare deo,sebita caracteriseaza arborul,
asupra ,carera legea nu permite a se face trans- diindu-i forma sa particulara sau cum se dice
actiune. Hotarirea A.-lor este supusa la apel, portul su. Chnd A. presinta un caulom, atunci
daca partile n'au renuntat la acest drept. In Ung. coreana este representata printeun buchet ter(art. de lege LIV., 495-512) nunairea de A. minal de frunzo mari, a.lungite, simple sau comesto admisa pe basa de contract in scris, cu ex- puse, s. e. arborii ferigelor (v. Ferige arboresceptiunea causelor de carte funduara, fideicomis cente), coi mai multi arbori ai monocotiledocasaforie, si a proceselor, in cari stint inte- natelor (Palmieri, Yucca, Aloe, Fourcroya,
resati absenti ori minori ( 53). Hotarirea A.-lor Xautorrhaea, Venezia) Cycadeele etc.; sau mai

nu este supusa la apelatiune, la cerere de nu- rareori caulomul, mai ales catra betrhnete, se
litate numai in anunaite casan i ( 297). Exe- bifurca dela oarecare inaltime de mai multe
cutarea sententei A.-lor o poate ordona nrunai ori succesiv (multe Vandanee, Dracaena, unii
judecatoria ordinara.
palmieri din regitmea Nilului, cum : Hyphaena
Arbitrage, (franc., dala lat. arbitrium = deci- the balen, H. coria,cea). Cand arborul presinta un
dere), in comerciu eruarea i alegerea ocasiunilor cram arborescent, coroana este fermata din racelor mai avantagioase de eumperare i vndare, muri frunzoase, apropiate i adunate mai mult
ce se ofer pe diferitele pieta. Comerciantului, catra virful tulpinei (Bambusa). In fine chnd

www.dacoromanica.ro

Arborada

235

Arbore.

arborul presinta un trunchiu arborescent, coroana Arborii erase in general in asociatiuni compacte,

e totdeuna formats din ramini frunzoase; iar formand paduri, codri, zavoaie etc. (v. Aso-

dupa forma ei distingem douo tipuri de arbori: ciatiuni vegetale), si pe langa ca dau caracteris1) arbori cu coroana foarte alungita, conica, cu fica vegetatiunii diferitelor regiuni, dar multi
basa larg, trunchiul foarte scurt, putandu-se dintre ei servesc anc pentru a caractefisa
reduce la 50-60 cm., cu frunzele persistente circumscrie diferite zone botanice.
(Coniferele bradul, piuul etc.) si 2) arbofi Cu
Arbor, insotit de un epitet, care se refera la
trunchiul alungit, cel putin de 4-5 in., cu co- proprietatile plantei serva pentru a desemna
roana in general resladta (corimboasi, racemoas) foarte multe plante lemnoase exotice, cum s. e.
sau mar rar alungita (piramidala, fastigiata),
A. balsamic, pentru miele specii de Hypericum
In acest cas mai larga catra mijlocul sau virful din Madagascar, unele Burseracee (Bursera, Bal-

kill si mai strimta la basa (arborii frunzosi ai

dicotiledonatelor: stejar, fag, plop, altar etc.)
Considerati din punctul de vedere al duratei
frunzelor, arborii frunzosi ai dicotiledonatelor
se divid in: arbofi cu frunze carduce, cum stint
arborii din regiunile temperate sau reci; si an-

samea etc.); A. untos, unele Sapotee din se-

bon In totdeuna verdi, ale caror frunze cad suecesiv intr'o lunga durata de timp, cum stint mai
toate coniferele (bradul, pinul etc.), si arbori
frunzosi din regiunile calde subtropicale din cele

varz palmista; A. cerei pentru Myrica cerifera,

Ceroxylon andicola etc. A. cytherei (Spondias

mintele carora se scoate unt (Bassia butyracea,

care produce untul de Galam); A. de Brasilia
diferite specii de Caesalpinia, cari produc lemnui
de Brasilia ; A. vare, diferid palmieri, al caror

mugure terminal se consuma' sub numele de

dulcis); A. dracului (Hura crepitans); A. lui

Dumnegeu, A. pagodelor (Ficus religiosa), A.

2 emisfere (lamaiif portocalii, stejarii din re- judei (Corms siliquastrum i Kleinhovia hospita);
giunea mediterana, mirtii etc.) Inaltimea arbo- A. vaca.(Piratinera sau Galactodendron utifis);
rilor (lungimea orticulelor aeriane), grosimea
A. pa' nei (Artocarpus incisa si Zamia cafra);
vivacitatea (durata viedi) lor, variaza intro li- A. ha' rtiei (Broussonetia pap3-rifera); A. de sagu
mite foarte indepartate. S'a constatat lasa,
(Sagas Rumphii); A. vietii (Thuia) etc. [V.]
pentru arborii de aceeasi specie exista o limita
Arbore in marina, v. Arborada.
superioara mai mult sau mai putin constanta. Arborada, (marina) totalitatea arborilor, catarDam ad, spre orientare, Maya limite de felul gelor unui bastiment cu velele i manevrele ce
acesta. Pentru inaltimc: arborii ca caulom Cha- le garnisesc. A. tip se compune din 3 arboii:
maerops humilis 4 in., palmierul din Palmyra arborele tTinchet In prova, arborele mare la
(Borassus flabelliformis) 30 in., Cocos mucifera
32 m. i cel mai inalt Ceroxylon audicola, palmierul din Andi 57 in.; dintre ferigele arborescente Balantium antarcticum din Zelanda noua
ajunge la 3 m., Alsophila excelsa 22 in.; dintre
arborii cu caulom ramificat Dracaena Draco, la
Orotava "Ana la 22 m.; Bambusa, din tre arborii
cu culm, paua la 25 m.; iar dintre cei en trunchiu
arborescent fisa (Taxus baccata) 15 m., carpenul
(Carpinus Betulus) 20 m., gorunal (Quercus pedunculata) 20 m., stejarul cu flori sesile (Q.
sessiliflora) 35 m., pluta (Populus alba) 40 in.,

mijloc, arborele artimon in pupa. Fiecare arbore

se compune din 3 parti: coloana, partea de jos
arborele gabier, la mijloc, arboretul ca sageata,
In virf ; la fiecare arbore sant patru vergi in
cruce ca arboreta, pe fiecare verga fiind

gata o vela, _..care se poate infasura pe verga

sau intinde intre doa vergi. La fiecare arbore
mai este si un fel de verga oblica, care se nu-

mesce pie si poarta o vela numita rauda. In

prova bastimentului, inclinat pe orizont, este
bompresul, compus din 3 parti ca si un arbore.

Un arbore complet ca toate velele astfel defagul (Fagus silvatica) 44 ni., pinul (Pinus sil- serse se numesce un arbore patrat sau far, si
vestris) 48 ni., molidul (Abies excelsa) 60
un bastiment cu 3 arbori conapleti se numesce
bradul (Abies pectinata) 75 m.; iar printre cei un triarbore patrat; cand cel din pupa nu are
mai inalti se citeaza pinul gigantic din California decat vela raud'a, bastimentul se numesce tri(Wellingtonia gigantea) 79-142 in. si eucaliptul arbore goelet sau barca. Sant vase mari, cari
(Eucalyptus amygdalina) 140-152 m. Pentru fac servicial intre Europa si America sau Oceania,
grosime in diametru: Balantium antarcticum cari au 4 si 5 arbori compled. Bastimentele
40 cm., Alsophila excelsa 60 cm. si Dracaena cu 2 arbori patrati se numesc briclnui; cele
Draco 14 m., dintTe arborii ea caulom ; iar dintre cu 2 arbori numai cu raude se names goe-

cei ca calm Bambusa pana la 50 cm. Dintre late etc. La bastimentele moderne de resboiu

arborii cu trunchiu: otetarul (Ailanthus glandu- arborii au devenit nisce adevrate turnan i de
losa) 0.9 m., carpenul i pinul 1 m., molidul
fier, cari poarta tunuri si projectoare electrice,
fagul 2 in., bradul 3 ni., tisa 49 in., gorimul li se da mimic) de arbori militari; acesti arbori
7 in., eucaliptul 8 m., boababul (Adansonia di- poarta o sageat inalt si o verga satire, servind
gitata) 9.5 m., pinul gigantic din California 11 m., pentru semnale nu poarta vele. Pe bastimenplatanal (Platanus orientalis) 15.4 m., iar printre tale cu vapori de
' comerciu arborii siInt iarasi
cei mai grosi sant: Taxodium mexicamun sau de fier si nu poarta de obiceiu decal vele raude ;
chiparosul de balta din Maxie 16.5 m. i cas- arborii servesc mai malt a se instala pe ei gruie
tanul (Castanea vulgaris) 20 in. In privinta du- pentru incarcarea marfurilor. [Constant B.]
ratei vietii se citeaza Dracaena Draco dela OroArbore, Luca, batman, pe fimpul lui Stefatava ca avnd 6000 ani, Adansonia digitata dupa nita-Voda al Moldovei; alud acesta era minor,
Adanson liana la 5000 ani, platanul dela Buiuk- cel mai influent dintre divanisti. Desi Moldova
dare din Constantinopol 4000 a.ni, chiparosul era inchinata Turciei, totusi el indupled divanul
(Cupressus fastigiata) si tisa 3000 ani, castanul, go- domnesc sa incheie un tractat cu. Polonia (1518).
runul i cedrul Libanului 2000 ani, bradu11200 ani, In virsta de 17 ani Stefanita se declara major,
pinta 500 ani, fagul 300 ani, carpenul 150 ani. si din motive personale rupe tractatul ea Polonia

www.dacoromanica.ro

10*

236

Arborea

Arcadius.

Arbere lusti, faja a lua in sama capriciile dom- de A. se cultiva la noi din aceleasi motive ea
nului, trimite din non, 1523, pe oratorul Luca plante ornamental in floraria temperata. A.
Ca ij a reinoiasea traetatul cu Polonii. Tinerul Unedo L. european-atlantica e semirustica la noi.
Stefailitit, atitat si de dusmanii betranuluisfetnic,
se superh de demersurile acestuia, i fara nici

[A. Pr.]

Arc,, in geo in et ri e: o parte a unei liniicurbe

o judeeata pane de it taie (Apr. 1523). In cuIn special a liniei cercuale. Lungitnea unui arc
rend i cei 2 fii ai lui Arbore: Toader i Ne- cercual se determina, daca periferia cercului se
chita sant ucisi.
multiplica ca numeral gradelor unghialui centric
Arborea, sat vedija langa paren! Solcei in Bu- corespundctor arcului i productul se divide cu
covina,jud.Solcei,capit. Gurei Homorului, comuna

360. In arc hite etura: intorsura unei

parochie, eu mosie manastireasca, 4896 loc., A. de descetreare, aplicat la bisericele gotice, serdintre cari 3993 ort. resariteni, 360 apuseni, vesce sa impiedeee impingerea boltilor navei,

246 protestanti si 267 ovrei; are o biserica de trimittInd-o la paretii exteriori presto sinmile
capelele laterale. A. de intdrare, transmite
piatra ort. resar. zidita de parcelaba! Luca Arbor in 1502, apoi din timpal non o biserica impingerea boltilor, carora servesce ca razim,
rom.-cat. si alta protestanta; o scoala de patru asupra zidurilor. lulocuiesce asadar un zid ftontal,
clase, comuna, si alta protestanta de o clasa; indata ce spatiile, ce desparte sant in libera
Roma.nii au i un cabinet de lectura. Satul prinde comunicatie. A. frontal, o parte a unui arc de
intarire, lipit insa totdeuna pe zid. A. ogival,
[Dr. I. G. Sbiera.]
a se desvolta in tirg.
Arbore de doliu, arbori cu erengile i frun- forma de are, compus din done seginente de eerc,
zisul aplecate; se planteaza ca simbol de doliu mai mici decat un sfert al periferiei, formand o
langa morminte i ca arbori impodobitoii in bolta cu vid. Element aichitectonie caracteristic
parcuri. In cartile bisericilor i coalelor la noi stilului gotic,
Arc, Jana d', fecioara din Orleans, v. loana.
sfint bine veduti i pentru exteriorul lor doios
impun seriositate si Metate. Iutre A. de d. primal
Arc, nurne de riuri, 1) afluent al dului Isre
kw II ocupa salcix babylonica, apoi urmeaza mai In Francia si 2) riu litoral in depart. francez
Rhane.
multe soiuri de mestacdn, brad ei fraxin. [L.]
Arc, 1) arma primitiva, astadi parasita
Arbore genealogic, ( Stemma), infatisarea intuitiva a relatinnilor de consangenitate ce exista toate popoarele cat de putin culte, mai de mutt

intro mai mane persoane, faniilii san generatiuni (v. Genealogie); adesea infatisat prin un
arbore ca crengi.
Arbor mare, (marina) eatargul din mijloc;
partile din cari se compune se names coloana
mare, A. gabierulni mare, arboretul mare; vergibe se numesc de jos in sus: verga mare, verga
gabierului mare, verga sburatorului mare, verga
randunicei mari; in fine velele se numesc ; vela
mare, gabierul mare, sburatorul mare, randunica
fiare. Cand poarta i randa, aceasta ja numele

lasa parte importanta a arinurei. 2) A. instru-

ment musical, v. Arcus.

Are nocturn. Stelele se mica in jurul painCU-

tului din causa miscarii acestuia pe langa osia

proprie. Calea fiecarei stele este pe bolta cereasca

un care parafel. A.ceea parte din cereal paralel,

pe care se pare a se mica steaua sub orizont,

este A. nocturn; areal deasupra orizontulni su

numesce A. de qi.
Arc voltaje, (dumit si areal lui Davy), lamina

lampelor electrice cu betisoare de carbuni

de rauda mare, asedata pe pieul raudei mari. ca regulator. Lumina se produce prin incandes-

centa color done capete de carbuni. Liunina arcului voltaic intrece in intensitate toate luminile,
afara de luinina solara. Temperatura arcului voltaic e de 4000 C. Numele de areal lui Davr,
din care facuse parte Luca Arbore (v. ac.),
are dela fisicianul englez Davy, care a facut
ajuth si ea la rescoala pornita impotriva lui Stefan
primele studii asupra luminii electrice. Cf. UrLacusta, dornnul Moldovei.
Arboroasa, partea supramontaua din Dacia banitzky Das elektrische Licht , 3. Aufl. Wien,
boreala, numita i Plauina (Ploninia), tinut ridi- 1890.
Arca, v. Barca.
eat, ardua tellus, de ande numele Ardeal pentru
Arcada, o serie de semicercuri de zidarie,
Dacia centrala; din sed. XV. incoace insa partea
sprijinite pe column sau
dintre cursal superior al riurilor Siretului
Prutului se amnia de Rusii Galitiei Bucovina
in Roma, academie
Arcadi,,,Acadentia degli
(dela Buche = fag,) fetal predominant al arbo- literara, infiintata de literatii din jural reginei
rilor de pe acolo, iar de Romani Faget .
Christina din Svedia la 1690.
(V. Arborada.)
Arborescent, ce cresce ca un arbore.
Arborescii, familie boiereasca inoldoveana

[Dr. I. G. Sb.]
Arcadia, partea de mijloc a vechialui PeloArbroath, (pron. Arbrot), port vechiu in di- pones, teara muntoasa, bogata in paduri, isvoare

strictul scotian Forfar, pe malut marii nordice, si pasuni, locuita de pastori i venatori, abia dela
22,960 loc., industriasi i negustori.
iutemeiarea uniunii arcadice (370 a. Chr.) de
Arbust, plante lemnoase cari nu creso cu insemnatate politica; A. este preamarita de poeti
tranchiu, ci se ramifica din radacina in forma de ca teara moravarilor simple patriarchate. Actual
tufd. Prin aceasta se deosebesc de arbori, cari No in os A. are 4301 km2., (1889) 148,285 loc.;
cresc cu trunchiu i numai la oarecare inaltime capitals Tripolitso.
se ranufica in coroana.
[L.]
Arcadius, antaial imperat rom. de est, fiul
Arbutus L., (botan.) gen de plante din familia imper. Theodosiu cel
n. 377 in Spania,
Dicaceelor, trib. Arbuteelor, cuprinde tufe boreal- t 408; piimi 395, la impartirea
Mare' imperiului rom.,
americane-oceaniee i european-atlantice cu bace partea de est, iar fratele sea Honorius partea de
Comestibile. Ca indecomun Ericaceele, multe specii vest; om trandav, desi imperial se gasia intre

www.dacoromanica.ro

Arcan

Archegoniate.

237

pele imprejurari, lash domnia pe manila Gallului este acela, care se folosesce de cuvinte, forme
expresiuni invechite, neusitate in limba acRafinu.s, apoi pe ale eunuchului Eutropius si ale
tuala. Archaismele des usitate devin o gre$eala
[nt.]
femeii sale Eudoxia.
Arcan, munte in Rom., j. Gorj, pl. Vulcan, contra puritatii limbei.

Archangel sau Archangelsk, guvernament

situat spre nord-est de muntele Gura-Plaiului;
se prelungesce spre nord-est ; pe cracul acestui in nord-estul Rusiei europene; socotind si Nomunte, numit Gura-Ulitei, este instalat pichetul vaia Semlia i alte insule ale marii glietoase,
are 858,930 km2. si 315,730 loc., intro cari
Nr. 3; A. e acoperit cu bradet si cu jaiba.
Arcana, medic am en te sau substante tech- Lapplandi i Samoiedi ; In partea nordica e stepa,
nice, a carer origine si compositie se tine in iar in sud se atla paduri mari. Capitala g-uvern.
secret ; stint adeseori curate inselatorii. Cele anan- A. poarta acelasi name, e situata Iiinga rial

Dvina, are 17,761 loc. si un port foarte inprincipali de export stint: buArcanaua, dans national, ce se joaca de ficiori semnat. Articolii
in, chnepa, resina, oleiu, lemne i piei.
si fete in forma unei hore, in fruute eu un vatav, cate,
insa e numai sese luni liber de ghiata.
care tine =Ma un bat si bate tactul. Se asea- Portal
Archangeli, angeri de prima ordine. Dupa inmena intru chtva ca hora de brau. Se obici- vetatura
traditiouala A. formeaza pennuiesce in Moldova, Muntenia, Bucovina si in ultima dincretina
cele 9 cete iingeresci. Bis enea cretina
uncle parti- ale Ardealului. (Et. M. Rom.)
serbatoresce mai ales pe A. Mihail (evr. = cine
Arcanii, coin. rur. in Rom., j. Gorj, pl. Vulcan,
ca Dumnedeu?) i Gavriil (evr. = omul lui
conipusa din catunele: A., Chinpu-Tomi i Sa- eDumnedeu)
ca pe acei A., de conlucrarea carora

tate priu jurnale gnat col putin suspecte.

nate$tii, avnd 2287 loc., cari se ocupa cu

agricultura i crescerea vitelor; central comunei este cat. A., com. are 4 biserici (2 de
le= si 2 de zid) cu 3 preoti si o qcoala cercetata de 43 elevi.
Arcanum, ( lat.) secret, mister, taina, lucru
a.scuns.

Arcana.)

Dumnedeu, dapa marturisirea sf. Scripturi, se

folosesce mai malt in opul nintuirii nearnului
omenesw Biserica greceasea ii serbatoresce in

8 Nov.
Archangelica, gen de plante din fam. Umbelliferelor, erbacee, vivace sau bisanuale cu flori albe,

cresce in zona moderata de nord. A. offwinalis

Arcanus, conumele 1w Iupiter, ca deu al ora- Hem. bucinis sau angelica, planta perena., liana
colelor.
la 2 ni. inalta, cu frunzo multipenate. Radacina ei
Areal, soldat inarmat cu arc; in evul vechiu
are un
Radix Archangelicae sau Angelicae
si de mijloc numele luptatorilor, can din de- gust $i mires aromatic, contine un oleu eteric,
partare sagetau ea areal catra inimic, incepnd resina, un acid special si o substanta numita
astfel lupta.
hydrocarotin; se folosesce la pregatirea de liArcesci, com. rur. in Rom., j. Romanati, pl. cheruri si ca medicament.
Oltetu-Oltu-de-sus, compusa din cat. Arcesci,
Archanghel, mana.stire in Rom., j. VilIcea, siProfeseni i Plesoiu, avnd 1206 loc., cari so tuata in departare de o oara dela orasul Rimnic ;
ocupa ca agricultura i ciescerea vitelor ; 2 bi- astadi este redusa la biserica de mir si se inserici ca 2 preoti, o scoala mixta cercetata de tretine de stat. Manastirea A. a fost intemeiata
43 elevi.
de japan Stoica Parianu, vel paharnic ; auul
Archaeopteryx macrura Owen., o pasere fo- intemeierii trebue sa fie anterior a. 1490, caci
sila din periodul iurasic, un tip mijlocitor intre in acest an s'a facut manastirei danie ; mai
reptilii si pasen; are schelet ca paserile, dege- thrdiu manastirea s'a prefacut in schit al manatale extrernitatilor se termina in ghiare, ciocul stirei Segarcea i apoi, impreuna ca alto 3 mee armat Cu inici dinti coniformi; ca ajutoral toace ale manastirei Zlatari din Bucuresci, a fost
aripilor mici i rotundite scia sa sboare, lasa inchinata patriarchiei din Alexandria de catra
coada lunga mai malt o impedeca decht ajuta Maria Micleasca si ca un fost ginere al ei Doin sbor. In sistitrile iurasice de liInga Seim- siteiu Brailoiu, monachul, la a. 1718. Cu timpul
hofen s'a gasit un exemplar complet, ce se pas- darinnindu-se acest schit, a fost reintemeiat do
[B. V.]
treaza in museul din Berlin.
archimandritul Sofronie la 1730. Biserica mica
Archaic, vechiu, invechit, primitiv.
si zidita in stil primitiv pare a fi din timpul
grupa, (geologie) cuprinde partea acesta. (Cf. C. Alessandrescu: Diet. geogr. al jud.
Archaici
scoartei globului nostru, care s'a format in in- VitIcea. Bucuresci, 1893.)
delungatul timp ctind panifintul, recindu-se, a Archebusa, arma de foe din sed. XV. Arehetrecut dela fase stelra la starea plauetara. Ca- busier, soldat inarmat cu A.
Archegona, archegonium, (botan.) organul feracterele principale ale rocelor din aceasta grupa
represintate de: meiesc, adeca acela, in care se gasesce oosfera
stint: a) ca aceste stanci
gneis un, micaristuri, amfiboloristuri i par- dela plantele numite din aceasta causa Amitepresinta acelasi caracter goniate. A. are forma unei butelii i consta
tite, cipolinuri s. a.,
metatnorfic, eristalin i stratiform deodata, pe dintr'o parte basilara umtlata, numita pantece,
In launtrul caruia se Oa oosfera, i dintr'o pretoata suprafata pamfintalui unde s'au

b) ca ordinea generald a succesiunii rocelor lungire tenninala numita gat, al carui canal
axilar este umplut cu o substanta mucilaginoasa,
din grupa archaica se arata foarte constanta
iudependenta de local undo se observa (G-rand- ce conduce gametul barbatesc pina la oosfera.
[E. T.]
gebirge al geologilor germaui); ca recele acestei
grape snt, sau par, ca desavir$ire lipsite de ori
Archegoniate, name ce se dadea si se mai da
[A.]
ce urine situ resturi organice.
pe uedrept i astadi grupului de plante format
Archaism, (gree.) in limb a: intrehuintarea de Mic.einee i Cryptoganiele vaseulare, pentru
cuvintelor $i a formelor iuvechite. Stil archaic ea archegoanele au fost descoperite mai hnthiula

www.dacoromanica.ro

238

Archegosaurus

Archiepiscop.

Archicarp sau ascogon, nume dat de cara de

dinsele. Numirea a devenit nepotriviti dup ce
s'a dovedit raai apoi, ea corpusc ul e 1 e Gym- Bary, promotorul teoriei sexualitatii Ascoinynospermelor sfint adeviirate archegoane i ca in- cetelor, unui filament hyphal, ce joaca rolul de
susi Angiospermele au archegoane reduse numai gamet femeiesc, si care ar representa oogonul
la oosfera. Astfel A. in intelesul larg al cuvn- dela Phycomycete; A. este compus dintr'o cetului cuprind: Muscineele, Cr. vasculare, Gym- lula terminal-A lungdreat sau din mai multe cenospermele i Angiospermele; cele dintiliu doui5 lule, formAnd un filament mai mult sau mai puf in
grupe de plante pot fi denumite A. zoidiogame, sucit si este fecondat de catrd gametul bdrbatesc,
pentru-ca gametul bdrbateso este un anterozoid, care e o celula ce sfirsesce virful unei hypte veiar cele doue din urma A. siphonogame din cine sau o celula isolat (spermatie) produsa in
causd, c gametul bdrbatesc este condus printr'un organe speciale nurnite spermogonii. [E. T.]
Archidameia, ficaregelui spartan Kleonymos
tub (tubul polenic) pina la oosferd.
[E. T.]
Archegosaurus, un representant fosiI al am- o femeie foarte curagioas ; intrA cu spada
fibiilor din forrnatiunile carbonice ale erei palae- inAnd in senat, care, fiind Sparta arneniutatd cu

ozoice ; avea mare asemenare cu crocodilii de

[B. V.]
acll. V. si Labyrinthodonta.
Archelaos, 1) A., regele Macedoniei (413-399
a. Chr.), fiul natural al regelui Perdikkas II., a
intarit grauitele terii i a introdus cultura

asediu de Pyrrhos, hotarise transportarea femeilor pe insola Creta, 5i-1 sili sa-si schimbe

Zeuxis etc.; a fost asasinat. 2) A., beliduce sub

Mithridates ce! Mare; a luptat cu noroc contra
trecnd in
lui Nicomedes ILI. in Bithynia, dar
Grecia cu o armatd considerabild a fost bdtut
de Sulla la Chaeroneia (86 a. Chr.) i Orchomenos (85 a. Chr.) Calud in disgratia lui Mi-

al lui Leotychides, 468--427 a. Chr., terminh

Cu succes resboial al treilea messenic; in resboiul peloponesic fad' mai multe invasiuni in

hotarirea. 241 a. Chr. impiedech uciderea regelui

Agis, si din ast causd ffi aruncata In prinsoare
si sugrumata.
Archidamos, regi spartani; 1) A. II., nepot
moravuri gTecesci; la =tea sa au &AR Euripides,

thridates a trecut la Romani. 3) A., fiul celui

de mai inainte, a fost denumit de catra Pompeiu de pontifice in Comana; fiind ambitios, a
luat in casatorie pe fata regelui Ptolemaeos
Auletes, care domnia in Egipt i, dupd ce alun-

gase pe acesta, s'a suit pe tronul acelei teri.

Dar in lupta ca proconsulul A. Gabinius

pierdut tTonul 5i viata. 4) A., fiul cel mai btrAn

al lui Irod cel Mare. Dupd moartea acestifia

Attica; insd fard de a ajunge resultate decisive.

2) A. III., fiul lui Agesilaos, ajunse la domnie
358 a. Chr.; se distinse deja mai inainte prin invingerea raportat asupra Arcadienilor (368) la
Midea i prin aprarea eroic a orasului Sparta
In contra lui Epaminondas (362). A., in servicial
Tarentului, cacin in lupta dela Mandurion (338).
Archidiacon, col dintAiu intre diaconi, un
oficiu, a cdrui existenta se poate urmari liana
in secl. IV. A. avea putero mai mare decAt ori
care preot: conducea crescerea clerului, inspectiona pe diaconi si pe to# clericii inferiori, supraveghia ajutorarea saracilor, ajuta pe episcop

(751 u. c.) a mostenit ludea, Samaria si Idumea,

dar titlul de rege impr. August nu i 1-a couces, ci in cele administrative si jurisdictionale, marturisia despre vrednicia celor ce aveau sa se
1-a numit etnarch. Dela fatal su a mostenit
crucjimea. Cu aceasta 1-au acusat Iudeii la August, chirotoneasca, uneori tinea locul episcopului in
care in 759 u. c. sau 6 d. Chr., i-a luat terile si sinod, ba mai apoi judeca si causele disciplinare
criminale ale preotilor. Abusul de puterea
averile si 1-a exilat in Vienne, iard terile lui le-a
adaus la provincia Siriei si le-a guvernat de adi aceasta mai apoi a provocat restringerea ei. In
resarit puterea A.-lui a trecut mare parte la carinainte prin procuratori romani.
Archeologia, (gree) in general studiul istoriei, tofilace. In Constantinopol A. mai pe urmd mai
rnoravurilor, legilor, miturilor etc., ale unui popor avea numai sa aplaneze certele ce se iviau intro
din vechime. In inteles modern, mai reshins, cleiicii curtii imperatesci.
Archidieces, provincie bisericeasca in fruntea
A. este sciinta despre monumentele satistice 8.1

alte remasuri materiale (din piatra, metal etc.) careia sta un archiepiscop. La inceput A. era
ale antichitatii, cu eschiderea scrierilor vechi, formata din mai multe diecese, in frunte cAte
cari sfint obiectul cercetdrilor f o 1 ogi ei. Dupd cu un episcop, avnd i archiepiscopul diecesa
metodul A.-ei clasice s'a desvoltat in timpul mai sa. Astacli numirea archidiecesa nu exprima
non A. crefttind sau bisericeascd, sciintd not* decAt un titlu de onoare intro celelalte diecese,
care se ocupa in special cu timpurile vechi ere- ce formeaza o raitropolie, si nicidecum vr'o prestine 5i medievale. (V. Monumente.)

Archesporul, o celuld, un sirag, un strat sau

un masiv de celule, care prin divisiunile sale
nascere celulelor mame ale sporilor dela
Archegoniate; el se diferenteaza foarte de timpuriu in sporange si se deosebesce de tesutul
invecinat prin confinutul bogat, des si granulos, precum i prin volumul celulei sau celulelor sale.
[E. T.]
Archetyp, (grec) original, model, isvod.

rogativa. V. diece6a, mitropolie, patriarchie.

Archiduce, tidal principilor din Austria, purtat
pe basa unui document falsificat cam pe la a. 1358,

pretins din 1156. In acest document principilor

austriaci, pe lAnga acordarea rangului, imediat
dupd principii electorali ai Germaniei, li-se dan
o multime de privilegii, cari insa din partea imperiului german n'au fost recunoscute decAt in
a. 1453 sub imperatul Frideric III. (1440-93).
AstAcli Anca fiecare membru al familiei imperiale

(greq) prochtica, care desemndaza si regale din Austro-Ungaria poarta acest

priinul, superiorul in ceva. De aici se intre- Arch i episcop, se numiau in vechime episcopii
buinteaza de eft ori voim sa aratdm un grad bisericilor color inai de frunte, cum au fost biArchi ,

mai inalt in titulaturi si in demnitati bisericesci, sericile, cari mai apoi s'au chiemat patriarchale.
s. e. archiduce, archiepiscop, archimandrit etc. Mai tAroliu, desvoltAndu-se sistemul mitropolitan,
architrava, curba, (v. Architrav). numirea archiepiscope s'a identificat cu cea a

www.dacoromanica.ro

Archiepiscopat

Archipresbiter.

239

nnmirii mitropolit. (Despre aceasta v. Mitro- demnitatii sale: epigonatitil, crucea de piept pe
Astadi numirea A. este un simplu titlu cordea rosie i toiagul impreuna cu mitra archide onoare, farti prerogative jurisdictionale (v. mandriteasca. Titlul de A. cu cruce de piept pe
Archidiecesa); totusi sfurt i archiepiscopi diece- lant de aur se da calugarilor protosinceli pentru
sani, cari nici nu sant supusi vr'unui mitropolit, merite si viata exemplara. A. cu cruce poate
nici nu stint mitropolitii altor episcopi. Asa s. e. primi i mitra ca distinctiune deosebita.
archiepiscopul armenese de Lemberg.
Archimede, fisician i matematic celebra al anArchiepiscopat, corporatiunea episcopilor die- tichitatii (287-212 a. Chr.) S'a nascut si a trait
cesani in fruntea carora sta un archiepiscop. in Siracusa. Descoperirile sale pe terenul fisicei
Astadi atare corporatiune jurisdictionala de fapt sant de cea mai mare insemnatate (principiul
nu exista, trecnd atributele archiepiscopilor la numit al lui A., dupa care ori ce corp, cufundat
inteun fluid, sufere de jos in sus o apasare de
mitropoliti.
Archieraticon, carte rituala in care se cuprind marime egala cu pondul fluidului delaturat; legea
asedamintele acelor servicii i ceremonii sacre, echilibrului la parghii, aflarea centrului de greusavirsirea carora este reservata proprie numai tate la figuriLe plane). A. a pus basa la studiul
archiereului, cum stint s. e. chirotoniile treptelor despre echilibrul corpurilor solide si lichide (staierarchice; sfintirea bisericii, a mirului, binecu- tica). Cu ma.sineriile, inventate de el, Siracusa
a fost aprata cu succes 2 ani contra Romanilor
ventarea vaselor i recuisitelor sacre s. a.
Archiereu, (grec) mai marele preot, episcop, in al 2-lea resboiu punic. Dintre aparatele inpolit.)

Titlul de A., dupa obiceiul din Ro- ventate de A. cunoascem: surupul de ridicat
m ani a, in seus proprin se da Prelatilor cari apa, sistomul de rotile (scripetul), surupul fara
au primit consacrarea episcopala, dar cari n'au fine, parghia, global ceresc, ce prin invertirea
diecesd ori eparchie. Va sa dica acestia stint unei rnanivele represinta intoarcerea planetelor
episcopi adeverali, lasa rasa de jurisdictiune in jurul pamentului. In matematice : a atlat,
(v. ac.)

episcopeasca. Sant dintre chorepiscopii de cari ea is sau raportul periferiei catra diametral acevorbesce can. 10 al sinod. antiochian, i intocmai

ca episcopii, numiti rnai inainte in apus

in

partibus infidelium, iar acuma titulan.

cerc std intro 31/1i 3'/,,dandu-ne

astfel chipul de a calcula perimetrul si aria

cercului; a studiat insu.sirile curbei, descoperite

Pilna la 1873, A.-eii din Romania purtau titluri de el: spirals lui A., cuadratura (aria) elipsei,
strain, ca Sevastis, Sinadon, Edesis etc. ; de atunci parabolei; cubatura (volumul cubic) sferei, coincoace lesa poarta titluri dela orase din teara, noidului i sferoidului. Mandria sa era descoanima: Craioveanul, Pitesteanul, Ploiesteauul, perirea, cd volumele cubice ale: conului, emisGalateanul, Berladeanul, Bacauanul, Rimniceanul ferei i cilindrului, cu base si ivaltimi egale, se
Botoseneanul, opt fiind de toti cu numerul. raportit ca 1 : 2 : 3. Ca amiutire de aceasta a
Se numesc A. 1 o co ten en ti, dupa atributiu- lasat sa i se puna pe morment un cilindru, innile lor de a fi intr'ajutorul episcopilor epar- valuit de o sfera. Despre increderea, ce insusi
chioti, locuiesc lasa aproape toti in Bucuresci, o avea in fortele-i sutletesci, marturisesce 4iunii fiiud de presinte profesoli la facultatea de corea sa: dati-mi un punct fix in univers
teologie, iar altii ocupand alto functiuni eele- ve ridic pamentul k A murit la darimarea Sirasiastice. Ei toti ail nt de drept tnembri ai s-tului cusei prin Romani in a. 212 a. Chr. Ultimele-i
Simml, din partea caruia se si aleg in must'', cuvinte, adresate soldatului, ce 1 a gasit desemca pentru fiecare vacanta se propune guvernului nand in nasip, au fost: noli turbar e ci ro lista de trei persoane, dintre cari apoi guvermil culos me os! Din numeroasele-i serien i cele
a1ege una si o supune sanctionarii Regelui.
reinase le aflam in traducer francesa de PeyArchigenes, chirurg din Aparneia Siriei, a trait rard, (Paris, 1808), germ. de Nizze, (Stals. 1824).
pe timpul lui Traian in Roma. Fragmente din
Archioficii, oficii principale, de frunte.
scrierile sale se alb. la Atitius i Orobasius.
Archipelag, mare de iusule, precum i grape
Archigonia, v. generatiune spontanea.
de insule, s. e. A. indic, A. Tahiti, A. Mulgrave
Archilochos, poet lirio grec din Paros, a trait etc.; special A. grec ese (Marea Egeica), partea
pe la 700 a. Chr.; saracia i multele nenorociri, Mari Mediterane aflatoare intre Grecia, Asia
ce 1-au aluns anca din tinerete, au causat, ca poe- mica si Turcia, care cuprinde insulele: Creta,
siile sale sant pline de batjocura asupra 1umii
Eubea, Sporadele i Cicladele.
de defaimarea prietinilor sei. A. a introdus primaArchipresbiter, cel dintaia intre preoti, la
data versul iambic. Cei vechi 1-au pus peutru Greci i protopresbyteros, mai apoi i proto-

genialitatea sa alaturea cu Homer, Pindar

papas ; avea sa inlocuiasca in functiunile sacre

Sophocle. Fragmente din poesiile sale se atla la pe episcop, cfind acesta era impiedecat. In cele
Bergk: Poetae lyrici graeci.
administrative avea putind parte. Existenta acestui
Archimandrit, (grec.) mai marele manastirii. oficiu se poate urinari pana in sed. IV. Intru
In apus se munesce abbas, (chald. = parinte, inceput in fiescecare diecesa era numai un A.
abate). Puterea lui jurisdictiona1a difere dupa Mai tardiu diecesele s'au impartit in mai multe
timp i teara. Sant A.-ti, cari au putere aproape district, si in fruntea fiescecaruia anca s'a pus
egala cu a episcopilor.
cate un A., care avea sa supravegheze activiA. consistorial este in Bucovina cel dintaiu tatea clerului districtual i sa se ingrijeasca de
demnitar bisericesc dupa archiepiscop, i loctii- executarea hotaririlor episcopesci i sinodale.
torul lui in agendele singuratice ale adminis- Oficiul acesta exista dues i astdi.
tratiunii diecesane, de ande i titlul de vicar
Archipresviter se numesce in Bucovina
general. Dupa depunerea juramentului de fide- prepositul bisericii catedrale, i prioriul corului
litate si de ascultare primesce la inaugurare din stanga archiepiscopului; el primesce, dupa
In oficial seu hirotesia i ca distinctiuni cuvemite depuuerea juramantului de fidelitate si de aseul-

www.dacoromanica.ro

240

Archisperme

Archivele statului.

tare, hirotesia i ca distinctiune epigonatiul

constru bastimente, practicate de constructori,
crucea de piept pe lant de aur. Archipresviter cari poarta numele de ingineti de constructinni
mai este aici, ca i munele de protopop, un navale. Fiecare marina de resboiu are un sertitlu de onoare ce se da protopopilor, respective vicia mai mull sau mai putin intins de conpresbiterilor (preotilor) binemeritati. Gaud se structiuni navale cu un corp de ingineri conda presbiterilor dreptul de a purta nurnai epi- structori i ingineri mecanici, cari sfint oficeri.
gonadal (nabedernicul), ei se numesc simplu Arsenalul, uncle se construiesc si se repara vaprotopresbiteri sau protopopi ; daca primesc insa sele, se numesce antier de constructiuni navale.
pe lamp epigonatiu anca s't o cruce pe lant de Marina romana are un corp de ingineti navali
aur, ce o poarta pe piept, se intituleaza A. sau si un mic sander la Galati. La Severin guvernul
protopresviteri cu cruce sau stauro f ori, si de roman poseda un sander pentru coustructiuni
mai capet'd anca foi mitra, se numesc Cu mitra
reparatiuni de vase de Dunare pentru marina
sau mitro fori.
comerciala a statului.
[Constant B.1
Archisperme, numire data de nitra Strasburger
Architrav, (grec. Epistylion), In architectura
Gymnospermelor, voind sa arate printr'aceasta gdnda de jos a coronamentului, ase4ata deadeosebirea ce este intre aceste plante, cari for- dreptul deasupra capitelelor columnelor sau pimeaza grupul cel mai vechiu, primordial, si tot lastrilor, suportand coronamentul. and in loe
odata cel mai inferior dintre toate plantele cu de o grinda orizontala ja forma unui arc, atunci
seminta (Spermaphyte = Fanerogame), i intre
Metasperme (Angiosperme), cari au aparut mad
tardiu pe pament i sant mai superioare. [E. T.]
Archit, numirea romana a plantei Clematis
Vitalba L. (V. ac.)
Architectura, (grec.) arta de a concepe, planui
executa cladiri in mod potrivit scopului, pentru

se chiama archibolt a.

turale a diferitelor popoare s't timpuri. Cuprinde

doue grupe mari de monumente architectonice :
cladiri religioase (temple, biserici etc.) $i profane, (palate, teatre, musee, por(i, casteluri etc.)
Dupa anurnite forme primitive ale modului de
cladire, cari exprima caracterul general al artei
la un popor inteo anumita epoca, se deosebesc

dupa infiintarea societatii, antaiu sub directia lui

H. Tiktin pentru partea literara si Dr. Eug. Rizu
pentru partea sciintifica, acest din llama inlocuit

Archiva, (grec) hartiile i condicele, cari privesc referiutele, istoria i dreptul unui stat, a
unei teri, comunitati, autoritati sau familii. A.
se numesce i locul, unde se pastreaza aceste

colec(iuni.

Archiva", numele mai multor foi rorn. Mai

care se fac. Cea mai veche dintre artele plas- remarcabila: A., organul societeltii sciintifice
tice i cea mai fidela representanta a vietii cul- literare din kifi, infiintata in 1689, cateva lunt

diferite stiluri (v. stil architectonic). In inteles

mai larg apartin A-ru i constructiunile (v. ac.)
de poduri i osele, A. timid etc.
Architect, eful conducetor al lucratorilor ce
executa o cladire sau o opera de arta, comandand el cum trebue executat ca forma si trainicie. Din timpurile vechi A.-ul a fost intocrnitor de planuri i conducetor de executie. Ca
unul ce trebuia sa intoctneasca proiecte de palate, si cum palatele in vechime erau i cetdti
de apiirare, A.-ul a fost adese chiemat a face
nu numai proiecte de palate cu toate amenuntele de decoruri sculptate sau zugravite, dar si
a inchipui felul de aperan, legand lucrarile palatului sau castelultd cu acelea de aperare. De
aci amestecul A.-rii in lucrarile militare de aperari, i atat in timpmile vechi cat s't in cele
mat rnoderne, gasim pe architecti chiemati a
savirsi ruari lucran i de gen militar. Astfel Ro-

dupa moarte cu Dr. Nic. Leon ; dela 1893 revista a trecut sub singura directie a lui A. D.
Xenopol; ea apare la 2 luni in fascicule de 8
coale mari in 80 i cuprindea in primii ani in
partea literara numai studii literare, istorice
filologice; dela 1893 s'a adaus si literatura estetica, poesii, novele. Partea sciintifica contine
nu atilt studii speciale sciintifice, ci mai mult
partea lor generala. In afara de acesti articoli
mai cuprinde dari de sama, documente istorice

diveme notito litorarc i sofintifice. Ca cola-

boratori mai insemnati dintre cei morti citant

pe Gr. Cobalcescu, geolog, N. Beldiceanu, poet
archeolog; dintre coi in viata: A. D. Xenopol,
istoric, P. Riscanu, istoric, H. Tiktin, filolog, A.
Philippide, filolog, Oh. Ghibanescu, istoric, Boniface Htrat, d-ra A. Chernbach, I. Laur, A.
C. Cuza, Spiru Hasnas, poeti si literati, Dr. Bogdan,

antropolog, V. C. Butureanu, mineralog. Dr. N.

Leon, zoolog; Gr. C. Butureauu, antropolog. Tiragiul revistei: 1000 exemplare.
Archivele statului din regatul roman. Directiunea generala a 4. statului, aflatoare, in capi-

manii avura pe Apollodor Damaschinul tala Romaniei, s'a format din mai multe sermare architect, care a facut podul preste Dunare viciuri: 1) din A. statului, care a inceput sa
la Severin, pentru a inlesm trecerea trupelor functioneze, atasata fiind pe lana ministerul de
lui Traian ; iar in timpi mai moderni Fraucezii interne, din 1830. In A. statului se pastrau doavura pe architectul Vauban, care a facut for- sarele, registrele, condicile i sigiliile diferitelor
tificatiile Metului. A.-ul trebue sa fie cunoscetor autoritati; 2) din Comisiunea documental?, inal tuturor sciintelor i artelor, de aceea Vi- fiintata la 1842, pentru scopul de a clasifica,
truvius spune, ca un I. trebue sa cunoasca: inventoria, $i transcrie in condici doctunentele
rnatematicele, medicina, musica, sciintele fisico- de proprietate ale manastirilor parnntene; 3) din
naturale, astronomia, arta militarg etc., cac e alte dotd Comisiuni instituite in 1863 una, si in
chiemat a calcula cladirile, a le intomui in con- 1864 alta, pentru regularea documentelor de proditii sauatoase, a face teatre cu buna acustica, prietate ale manastirilor inchinate. A. s tat ul ui,

Comisiunea documentala si A. din Iasi

a alege materiale si a le examina etc.
Architectonic, ce corespunde regulelor artei (a Moldovei), se combina in 1862, si priu dede a dad'.

cretul donmesc Nr. 949 dela 31 Oct. se constitue

ArChitectura naval, (marina) sciinta de a prin regulament in: Directiunea generala a A.

www.dacoromanica.ro

Archivu

241

Arctice.

statului, care nuinire o poarta pana astadi. La geau prin soarte,

dupa resboaiele per-

1864 desfiintandu-se cornisiunile pentru regularea sice, Aristides facu accesibila aceasta dernnitate

documentelor proprietatilor manastirilor inchi- tuturor cetatenilor. Deja Solon stirbi in mesura
nate, atributiumle lor tree la directiunea gene- considerabila vechia insemnatate a A.-lor, porala a A. statului, care primesce toate docu- testatea legislativa si administratia publica trementele i dosarele dala conservatorul eomisiunii. buira sa o imparta cu senatul calor 400 si ca
La 1869 prin decretal domnesc Nr. 503 din 4 Mart., adunarea poporului. Dupa depunerea demnitatii,
se fac cateva modifican i neesentiale in regula- A. cu purtare corecta devenia znembru al areo[zit.]
mentul servichilui directinnii generale a A. sta- pagului.
tului. In vederea echilibrarii budgetului se fac
Archytas, fiul lui Hestiaos sau al lui Mnesagoras

si la 1872, si ciliar si in anii mai din urna, din Tarent. A Cost filosof pitagoreic, matematic

unele modifican i in privinta personalului de ser- barbat de stat ; contemporan cu Plato; activitatea

viciu. Astadi directiunea generala a A. statulm

este impar(ita in trei sectiuni: 1) Sec(iunea istoricd (i se c ret ari at u 1), are carei atributiuni
speciale stint de a conserva, clasifica si inventoria actele istorice, a cerceta si a dobandi acte
de aceasta natura din teara si din .strainatate,
a lannui materialurile adunate si a face lucrarile
cuvenite pentru publicatiunile istorice, a ingriji
de biblioteca serviciului, a tine corespondenta
serviciului, a punta grija de personal, material,

sa cade intre an ii 400-365 a.Ch r. A fost un caracter

2) Sec(iunea bunurilor publice se ocupa cu clasificarea i inventoriarea actelor de proprietate

ale statului (sineturi, planuri, hotarnicii), le comunica ministerelor pentru sustinerea dreptufilor
statului in procesele sale. 3) Seetiunea de stat,
conserva dosarele, registrele, condicile i sigibile institutiunilor publice, cari se depun in A.

Local de nascere al lui Danton, caruia la 1886

moral, care in anticitate era considerat ca model

neintrecut in intelepciune, temperanta, blandeta,
filantropie. Lui i se ascriu mai multe probleme
matematice; se dice, ca ar fi incercat a determina
circumferinta pamntului ; i se ascriu mai multe
producte de mechanica.
[Pl.]

Arciera, garda personala a unor monarchi

a imperatului din Austria, a regalia din Bavaria etc.
Arcis sur Aube, (pron. arsi-sir-ob), capitala
local, mobiliar, fonduri, contabilitatea serviciului. unui arondisment in dep. francez Aube, 2922 loc.

i s'a ridicat ad i un monument. In 20 si 21 Martie

1814 victoria aliatilor sub Schwarzenberg asupra

lui Napoleon I. industrie textila.

Arciszewski, Cristo f, beliduce polonez sub regale

Sigisn)und HI, Intrand in servicial armatei tau-

deze, s'a distins si a devenit guvernor al Braspre conservare, in mod legal dupa 30 de ani siliei, luate dela Portughezi. Intorcandu-se acasa
dela actualitatea lor, and se scot din us. Atri- a fost numit general de artilerie sub regale
butiune speciala a functionarilor A. statului este Vladislav IV.; t 1656.
cunoascerea paleografiei roman. Pela existenta
Arcitenens, (tinetor de are), in mit. romana
A. personagii mai insemnate anti au condus e predicatul lui Apollo, ca Sagetator (zodia).
acest serviciu stint : I. Heliade-Radulescu (1830),
Arco, oras in Tirol tanga lacul Garda, statiane
Gr. Bengescu (1862), Cesar Boliac (1864), Gr. climatica, 3785 loc.
N. Manu (1869), C. Aricescu (1870), B. P. Hasdeu,
Arcola, sat langa Verona, aproape de fiat
Adige, 1660 loc. Vestit prin victoria dela 13 pana
dela 1876.

Archivu pentru filologie i istoriet, revista 17 Nov. 1796 a lui Bonaparte asupra Austriasciintifica, inflintata de T. Ci pariu i aparuta cilor sub Alvinczy.
la Blaj in a. 1867-1871 (40, in total 800 pag.);
Ar9on, Jean Claude Eleonore Lemieau d',
pe langa un material bogat de documente isto- inginer franc., n. 1733 in Pontarlier, a inventat
rice si de monumente vechi de limba romaneasca, la 1780 bateriile plutitoare, a condus, cu ocaA. contine o sama de articoli filologici i istorici sitmea invasiunii Francezilor in Holanda, sub
de importanta, cari ne dau sintesa directiunii comanda lui Dumonriez, operatiunile contra mai
etimologice-punste, basate pe studiul istoric al Inultor fortarete; t ea membru al senatului in
limbei romane, directie atuuci atat do puternica, 1 Iulie 1500. Opal seu principal e: Considerape care o representa T. Cipariu. Act atlam o tions militaires et politiques sur les fortificaserie de articoli despre ortografia romana, despre tionse, 1795.
liaba (Elemente straine in limba ronaina, limba
Arcosa, gresie formata de quart i feldspat,
rem. de adi i deunadi, limba latina, stadia de la nascere prin deseompositiunea rocelor granitice
linguistica comparativa), descriptiuni topograficegneissice.
istorice (Blaj, Re.sinari etc.), cercetari i tractate
Arctic, (grec. = urs). Regiunile polare din emisspeciale asupra vietii i operelor lui G. 8incai, fera nordica se numesc A., deoarece cad aproape
[B. Y.]
Clain si P. Maier, despre libertatea cunoscientei de constelatiunea Ursei.
In Ardeal, gramatistii i ortografistii romani etc.
Arctice, OHO, tinuturile atlatoare in loanArchon, in mai multe state ale Greciei an- trul cercului polar nordic, indeosebi archipelagul
tice, dar mai ales in Atena dupa apunerea arctic :Lineman, cuprindnd Grnlanda, teara
vechiului regat (1068 a. Chr.), titlul celui dintaiu Grinell, ins. Parry, teara Baffin, Sommerset,
functionar public (magistrat). In Atena era la Prince Albert, Victoria si Banks, apoi : Spitz-

inceput numai au singar A. pe viata din fa- berga, Novaja Sendja, teara lui Francisc losif,
milia reg. a lui Kodrus; pe la 752 archonatul Siberia noua i teara Wrangel. Suprafata acestor
f redus la 10 ani; 714 se deschise aceasta dem- ten se socotesce cu 3.720,835 km2. Tenle arcnitate tuturor nobililor (Eupatridilor); 653 fa re- nee
afara de Grnlanda si unete locuri ale
strins archonatul la un singur an, si se impart'. Americei arctice
sant nelocuite. Pentru esintre 9 inembri (archonti), cari dela introdu- plorarea terilor ai ctice ,si in special pentru aflarea
cerea reformelor lui Solon (394) se alegeau din pasagiului nord-vestic s'au intreprins o in tilt) me
clasa cea mai bogata, dela Kleisthenes se ale- de expeditiuni ca a lui Frobisher (1377), Davis

www.dacoromanica.ro

242

Arctium

.A.rdere.

(1587), Hudson (1610) si Baffin (1616); in timpul

Ardche, afluent din dreapta al riului Rhein
mai nou Parry (1819), M'Clure (1850-51, demo- In Francia. Dupa acesta se numesce departaperitorul pasagiului nord-vestic), Kane (1853-65, mentul A., cuprinclnd partea nord-estica din
descoperitorul marii polare), Hayes (1861), Long Languedoc, 5555 km2., 371,269 loc.; 3 arondis-

(1866), Hall (1871 ajunse la 822), Nares (1876

capitala Privas. Clima foarte calda,

pana la 822 27'), Lockwood (1882 pana la 832241, priicioasa

mente'
fructelor sudice. Renumite argasitorii,

Nordenskjelld (1883), Nansen (1888-89 si 1894 fabrici de hiirtie, cultura de matasa.

phia 1896 pana la 86214'). Andre voiesce sa ajunga
Ardeiu, numirea populara a plantei Capsicum
la polul arctic cu ajutorul balonului. Lit.: Hell- annuum L. (v. ac.)
wald, Geschichte der Nordpolfahrten (1879), MitArdele, schit ruivat in Rom., pe mosia Taman,
teilungen der internationalen Polarkommission pl. &Arita, j. Neamfu.
(1881 seqq.), Nansen, In Nacht and Eis (1896/7).
Ardelean, Joan Dr., preot gr.-cat. roman in
Fauna si Flora ferilor A. v. la Circumpo- Ciulesci, cott. Bihor ; n. 1850; a studiat teologia
lara, regiunea.
In Roma in colegiul S. Athanasiu, unde a primit
Arctium L. sau Lappa Juss., (botan.) gen de si titlul de doctor in filosofie s'a hirotonit 1875.
plante erbacee ale Europei si Asiei temperate Reintorcandu-se din Roma a fost profesor la gimdin fam. Compositelor, trib. Cynaroideae, cu in- nasiul din Beius si Blaj, insa la cererea ministrului
volucrul subulat-glochidiat. In tenle romane cresc de culte siinstr. publ. a trebuit sa paraseasca
mai multe specii de A., toate cunoscute sub nu- acest post. In Roma a colectat multe documente
inirea vulgara de 1) r ust ur, s. e. A. majus Schk., anca needate, referitoare la natiunea romana
A. tomentosum Schk. s. a.
diecesa gr.-cat. romana din Oradea mare si pe
[A. Pr.]
Arctos, (grec. ursa) constelatiune, v. Ursa mare. basa acestora a scris: Istoria diecesei romane
Arctostaphylos uva ursi Spr., planta din fain. gr.-cat. a Orac1ii mark
[1-]
Ericaceelor, cresce in tenle nordice, produce
Ardeleana, joc special ardelean, care in Tranboabe rosii de marimea coacazei si de un gust silvania are i alte nutniri dupa finuturi, cum
placut; frunzele se folosesc ca medicament la .A.brudeana, Somesana s. a. In multe parti se numorbi de besica sub numirea Folia uvae ursae, inesce simplu: de mana sau de invirtit. A. se
ele confin arbutin, stint acrii i ceva amare. joaca de obiceiu de o pareche, adeca de un barbat
Arcturos, (Arcas), dupa mitol. greca fiul Ca- si o femeie; parechile se grupeaza in sir sau in
listei, (Ana de luna, care
dupa-ce dela Zeus cerc, una langa alta. A. are doue parti: una, cu care

a nascut pe A.

prin Hera a fost stramutata se incepe jocul, mai lina, cu pasi anumiti, fa-

in ursa i luata in goana de fiul ei A. Zeus i-a pus cndu-se un fel de inaintare in core a parepe amndoi pe ceriu intre stele. A. in astronomie chilor ; dupa aceasta urmeaza partea a doua,

e o stea de prima rnarime in constelatiunea repede, ca invirtituri, cand barbatul invirte feBootes, urineaza dupa constelatiunea Ursa mare meia pe sub mana. In decursul jocului bar(carul mare), se numesce pzitor de ursa. Arcas, bath obicinuiesc a striga sau a c hiul venuri

Arcturus (din aretes = ursa) si Arctophilax sant

identici (v. Arthur si mit. celticii).
[Atm.]
Arcubalista, arma, arc fixat pe pat.
Arcueil, sat langa Paris, 6433 loc.; apaduct
insemnat, zidit de Maria de Medici pe ruinele
unui apaduct din tiinpul Romanilor.
Arcus, sau arc, uuealta cu care tragem preste
coardele unor instrumente musicale pentru a
produce tonuri. Partile A.-lui stint: bagheta,
pfirul, scaunul, surubul si virful.
Ardea, (zoo!.) v. Batlan.
Ardea, capitala Rutulilor in Latium, unde
dupa traditia romana
resida Turnus, regele

poporale, dupa tactul musicei.

Ardeleana", institut de credit in Orastie
(Trs., cottul Htmedorii), infiinfat 1885 la initiativa actualului director exec. Dr. I. Milin cu capital soc. de 40,000 tl. (in acfii a 50 fi.); dupa
10 ani (1895) A.. arata: Capital sec. 100,000 fi.

Fonduri de reserva 72,769 fi. 82 cr. Depuneri

628,462 fl. 08 cr. Revirement 3.171,718 fl. 49 cr.

Profit 21,513 fi. 58 cr. Dividenda 100/0. A. are
o conducere solid i contribue an de an cu sume
considerabile pentru scopuii culturale si de binefacere.
Ardennes,

munfi intre riurile Mosel, Maas si

Rutulilor. 442 a. Chr. au interneiat Romanii Sambre, pana la 630 m., in parte cu pasuni
colonie in A., 311 fa nimicita; ai i se mai cu- cu vai adanci si fructifere; insemnatipnin bonose ruinele langa localitatea cu acelasi nume. gatia de metale i nesecate straturi de carbuni
Ardeal, (magh. Erdly), este in general nu- de piatra, cari se gasesc dealungul parfilor nordice.
mele poporal al Transilvaniei (v. ac.) In acest Dupa inunfii Ardennes se numesce departasens se folosesce $i in cronicarii nostri, ntunai mentul francez Ard., 5252 km'., 324,923 loc.;
ea unii din ei numesc cu acest nume, afara de 5 arondismente, capitala Mzires. Canalul de
Transilvania proprie, si tinuturile Ungariei, cari A. leaga riurile Aisne si Maas, 105 kin. lung.

Ardere, (combustiune), in sens mai larg este

poporului sub A. nu se intelege intreaga Tran- ori ce preces chimic insotit cu fenomene de
silvania, ci numai central si partea resaiiteana caldura si lumina, iar in sens mai restrins este
a ei. Celelalte part.i au numiri deosebite, precum un preces de oxidafiune vie, dand nascere la_
Teara Beirsei, a Oltului, a Hategului. Astfel caldura i lumina. Din punct de vedere sciintific,
Oltenii de pe la Fagaras trecend Oltul (pc., ca fenomene de coibustiune sfint si cele neinin erg in A.; nici Motii nu se considera a face sofite de caldura ,$i lumina apreciabila, s. e. oxiparte din A.
dafiunea metalelor, fenomenele intime ale respiArdeb, mesura veche de bucate la popoarele ratiunii, fermentatiunile, putrefactiunile. (V. si
orientale, cu deosebire la Egipteni. A. de Gairo, combustibile.)
unica mesura legala de A. 131. (133V, pana Arderea fumului, obtiuerea de gazuri incolore
138 kg. grail.)
la combustiunea diferitelor materiale. Aceasta

sub principii ardeleni au apartinut A.-Itn. In gura

www.dacoromanica.ro

Arderea mortilor

Areca.

243

e de foarte mare importanta pentru siinatatea Chiar dad nu s'ar opune crematiunii obiceiurile
tinuturilor invecinate, dar nu produce totdeuna religioase, cultul mortilor devenit traditional la
avantage la cantitatea combustibilului. Exist o
multime de aparate de acest fel, dar resultatele
depind in cea mai mare parte dela dibacia fochistului. Cele mai insemnate aparate sfint de :

toate natiunile crestine i legislatiunea mai multor

state, totusi nu s'ar put generalisa acest mod

de distrugere a cadavrelor omenesci, din causa
dificultatii de a se constru i a se intretin in

Frdnkel, Cario, Strupler, Donneley, Adam, Haupt, fiecare comuna rurala ciao un aparat cremator.
Ten-Brink etc.
Nu vorbim de obiectiunile facute din punctal

Arderea spontand, pretins aprindere d sino de vedere medico-legal, ca la arderea mortilor

ardere a corpului otnenesc, fara a fi fost aprins, dispar urmele multor morfi violente, provocate
mai cu samd la belivi. Imposibilitate.
prin crimd, care astadi se pot descoper dup.'

Arderea mortilor, (crematiunea cadavrelor).

Inmormntarea este modal eel mai vechiu al
departarii i al distrugerii cadavrelor, ea a precedat arderea mortilor, caci focul a fost des-

deschiderea mornikitului. Arderea morfilor nu

satisface o necesitate igienica. Ininorm6ntarea

inteun cimitir bine asedat si bine intretinut

este un mod salubru de departare si de distru-

coperit trdiu f a fost apoi malt timp coiservat gere a cadavrului, pamntul absoarbe emanacu mare dificultate. Nu numai lipsa focului, ci tiunile volatile si lichide produse prin descompi sentimental de respect, de veneratiune, de positiunea corpului. Aceeasi oxidatiune, care

iubire, a impins popoarele cele mai vechi la distruge corpul inteun timp foarte scurt prin

inmorm6ntarea mortilor in apropierea locuintei flacari, 11 distruge in mormnt inteun timp cu

lor sau la conservarea corpului in totalitatea malt mai lung, corpul oamenlior decedati de

sa (mumii). Tot acest sentiment a devenit causa boale infectioase pierde in pamnt facultatea de
arderii exceptionale a morfilor la unele popoare a comunica boala altor persoane. Un cimitir bine
resboinice antice, la Mexicani, Indi, Greci, Ro- intocmit Si bine administrat nu infectd nici atmani, pentru ca sa poata aduce la caminurile rnosfera nici vinele suterane de apa, microorlor osemintele acelora, cari au cadut luptnd ganismii patogeni din cadavre nu se infiltr in
pentru patrie. Dela cdinpul de resboiu crema- apele suterane, cadavrul se transforma in mor-

tiunea a fost importata in cetati si a intrat Mnt in ferina fara a vatema pe cei vii. Sa
in obiceiurile unor popoare, "'nor caste. Dupa
aparitiunea crestinismului crematiunea a disparut din occidental Europei. In seclul trecut
unele orase au luat o intindere mare, fard ca
totdeodata sa se aleagd pentru inmornintari
terenuri destul de vaste, populatia din incinta
cetatilor s'a inmultit i micele cimitirii din jurul
bisericilor au devenit insuficiente, mormintele
vechi s'au deschis pentru inmormntari none,
inainte de a fi transformate in ering cadavrele

aducem dar cimitiriile In conditiuni igienice

sa respectain aceste asile ale morfilor, unde le
feria( tributul veneratiunii i iubirii noastre.
(I. Felix.]

Ardesie, rocd, e un sist argilos, care se se-

para in lame subtiri; se intrebuinteaza pentru a

acopen i case si pentru facerea placilor de seria.
Ardilan, tinut in Persia vestica. Capitala Slim&

Ardioae, ardeoane, un soiu de struguri foarte

dulci, cu boabe dese, a cdror coaje e de o co-

aflate in ele. Clinitiriile au fost acusate, ca produc loare ruginie; in A.rdeal se chiama i iorgovana
boale, i administratiunile publice au cautat mij- sau iordovana. (Et. M. Rom.)
loace de indreptare, nu prin imbunatititirea cimiArdres, (pron. ardr), oras fortificat in departiridor, ci prin propunerea desfiintarii lor. Dupa tamental francez Fas de Calais, arondismentul

marea revolutie franceza, in timpul primei republice, consiliul color cinci sute a insarcinat
o comisiune cu studii asupra arderii mortilor ;
raportul acestei comisinni, redigeat de Cambry,
n'a avut insa nici un resultat practic, i numai
In a doua jumkate a seclului curent s'au format
succesiv in Italia, Francia, Germania, Elvetia
Belgia, Austro-Ungaria asociatiuni, cu scopul de
a face propaganda pentru arderea mortilor. Crematianea moderna, recomandatd de aceste so-

St. Omer, (1886) 1316 loc.; aici a avut loe intalnirea lu Francisc I. de Francia cu Enric VIII.
de Anglia la a. 1520.
Ardu in, (Harduin), marchion de Ivrea si rege

de Italia, pentru tinuta sa arbitrara f pus de

papa Silvestru II. sub interdict cu consensul
imp6ratului Otto HI., dupa moartea caruia fit
aleg de un partid al nobililor din Italia super.
rege al Longobardiei (1002), batd la 1003 pe
Otto de Carintia si pe cont. Ernst de Austria;
iar la 1004 merse contra lui Henric II. Dupa

cietati, difere de cea a antichitatii si de ceea,

care se mai practica astacli in India orientaba, retragerea Germanilor deven iarasi regele ltaliei,
rugul de lemne este inlocuit printr'un templu mai trdiu, striintorat i parast de ai sei, se recremator, in care se and un captor construit trase in manastirea Fructuaria, t la 1016.
Area, (lat.) plan, suprafatd, arie.
pentru arderea repede a cadavrelor, cuptor incaldit prin diferite combustibile, prin lemne,
Area Celsi, (Alopecia areata), caderea perului
carbimi, gaz luminator. Cel mai perfect aparat capului, ori si a altor parti de piele coperite cu
cremator a fost construit de Reclam si Siemens ; per, in figuri circulare. Causa acestui fel de
in acest aparat cadavrul se arde prin aer atrnos- alopecie Aiwa nu e cunoscuta.
feric incaldit la 1200u C. inteo oarh. Cu toata Areal, suprafata unui teritof mai mare, s. e.
activitatea societatilor pentru arderea morlilor, comitat, district, provincie, teara.
numeral cadavrelor omenesci, cari astadi se ard
Areca, gen de plante din fain. Palinierilor, cu
In toatd Europa, este neinsemnat, ca i numeral vr'o 25 specii in Asia si Australia tropica. Cea
templelor crematore, dintre cari in cele din mai cunoscuta e A. Catechu L., inalta pina la
Milano, din Paris si din Gotha se incinereaza 18 m., cu frunzo lungi ptina la 4 in.; cresce in
din cilnd in chid cdte un mort. Afara de Milano India estica. Fructul
nuca de marimea unui
se mai &flit crematorii in 20 alte orase italiene. ou de gaina
confine un singur _simbtire, pe

www.dacoromanica.ro

244

A.reful

Areografia.

care il consuma indigenii in credinta, ca con- om, asa ca arndasul poate lucra pamantul ea
serva dintii, gingeile i curatenia gtuii. Despre
proprietarul lui. In Rom. A.-le stint scurte
extractul i tinctura, ce se prepara din aceasta variaza intre 5-10 ani, ceca ce nu este bine
nuca, v. art. Catechu.
pentru nici unul dintre interesati, i ca deoseAreful, (Ariful), mai multe localitati in Rom., bire pernitios pentru proprietate. Din causa
j Argos: 1) Sat si com. rur. in pl. Lovistea, scurtimei timpului pe mosiile mari nu se poate
1175 loc. Are 2 biserici si o coala primara rur. face ceva imbunatatire, caci arendasul abia a
in apropiere de sat stint ruinele cetatii lui Vlad- inceput a cunoasce bine mosia si este scos din
Tapes ; tot aici se afla si isvorul A. cu apa de ea. De cele mai multeon se inlocuiesce un
pucioasa, in care predomina magnesia carbonica. arendas vrednic prin un altul mai reu, care

2) Manta in pl. Lovistea, in a carui apropiere atras de succesele celui dintaiu, Il supraoferteaza si remane cu mosia. Mai Mina ar fi A.
legata ca anumite indatoriri, cu besman, em-

isvoresce Hut Arges. 3) Plaiu desfiintat la 1834

si unit en pl. Lo N i$tea. 4) Trecetoare si pichet
de granita inspre Transilvania.
Areia, (A ri a), tinut al Persiei vechi, pe la
Herat, cu. riul Alojos (Fleri Rud).
Areios, in calendarul Bithynilor luna a qecea,
23 Iunie papa 24
Arelat, team numita dela capit. Arelate (franc.
Arles), dealtmintrea: Burgandiacisjurana, adeca
Bargundia dinooace de muntele Jura. Intemeietorul a fost contele Dos, care fa ales de rege prin
episcopii Franciei sud-estice in 880. Rudolf II. a
unit teara cu Burgundia dincolo de Jura in 930;

bane (sau emphitheusa), unde rnosia embaticara

remane in folosinta si stapanirea unei si acefamilii, transmitendu-se din tata in fu cu

consinitemantul proprietarului, i usufructuarul

poate dispune de ea ca si un adeverat proprietar

al ei. Totusi sub impulsiunea vederilor manchesteriane, si sistema aceasta a fost supusa
abolitiunii si rescumperarii, ca necompatibila cu.
spiritul
Aren ds, Leopold Alex, leriedr., intemeietorul
unui sistem stenografic; n. 1817 in Rakishi

iar Rudolf LII., care n'avuse descendenti, a testat-o

(Rusia); dela 1844 in Berlin; t 1882. Dupa

imperatului gennan Conrad II., acesta apoi aleso

rege pe fiul sea Hernie III. De atunci A. a format
parte integranta a Germaniei.
[T. F.[
Aremorica, numire pentru Gallia nord-vestiea,
astasll Normandia si Bretagne.
Arena, (7at. nasip), local de lupta in amphiteatrul roman, acoperit de regula cu. nasip. Mai

bine primit si in strainatate. Cf. Wendtland, A.

un seine Schulec (1883).
Areneag, (magh. Aranyg), 1) A., COM. mica

tardiu in general hie de lupta.

manca i incercari de preste clece ani publica

Leitfaden einer rationellen Kurzschriftc, (Berlin,
1860; ed. 17. 1889) s. a. Sistemul seu a fost

in Ung. cottul Arad. Se amintesce deja 1608.

191 case, 1072 loc., toti Romani gr. or., vorbesc
numai rmanesce si au port i ornanesc. Parochia

Arenaceu, termin petrografic, intrebuin(at regulata deja din secl. trecut, biserica de piatra
pentru a arata originea nasipoasa a unor roce ; (1869), scoala regulata. Teritortil 7006 jug. cat.;
sin. psamitic.
cu paduri. Candva s'au cultivat aici mine de aur,
Arenal, (lat.) teritorul plan, ce se afla tanga 1883 mine de anima; de present silnt parasite.
vulcani; lipsit de vegetatie, numai cenusa i nasip. Agronomie, pomant i prasire de porci. 2) A.
Arenberg sau A r e in berg, familie veche (FIernyakova), coin. mica in cottul Timis, cercul
princiara, catolica. I) A. Engel b e r t Lud wig, Recas, 1127 loc., Romani, Germani si Sarbi. [-l-]
n. 1730; si-a pierdut prin pacea dela Luneville
Arenenberg, castel langa lacul Boden, in canposesiunile de dincolo de Rin, dobandiud drept tonal elvetian Thurgau, posesiune a reginei Horresplata Meppen si Recklinghausen in Vestfalia. tense, la 1839 a fost vendut si la 1853 rescumDupa moartea sotiei sale luisa Antoinette de perat priu imperateasa Eugenia.
Laraguais (1812) a mostenit posesiunile familiei
Arenga La Bill., gen de plante din fain. PalChalons si Burgand. super. -1-1820. 2) A. Pr osper inierilor, cu 5 specii in Asia si Australia tropica.
Ludo vi c, flu' eelni de mai nainte, n. 1783; Cea mai cunoseuta e A. saccharifera La Bill.,
preluit deja la 1803 regimul, casatoriodu-se cu malta de 12 rn. si cu frunze lungi de 4-5 ni.
nepoata de a imperatesei Iosefina, ridicata in India estica si pe insulele Molucce. Din flori
prin Napoleon I. la rangul de princesa. La 1810 si din sucul trunchiului se pregatesce zahar
i-a fost rapita suverauitatea, obtinend drept re- vin, din meduva trunchiului sago (v. ac.), iar din
compensa o renta [amnia ; dar pacea dela 1815 fibrele frunzelor funii i teseturi; ca planta dei-a redat posesiunile. t 1861. Fiul sou Engelbert corativa se cultiva la Doi in 1101:aria calda.
Aug. Ant. i-a urmat in posesiuni, (t 1875); iar
Arenicola, gen de viertni inelati din familia
acestnia ii unna ea representant al familiei En- Arenicolidae ; are corp cilindric i lungaret tunflat
gelbert Prosper Ernst. 3) A. August Maria putin la partea anterioara; n'are nici ochi, nici
R aim und, frate al celui de sub 1), n. 1733; antene, nici maxille; parapodiile abia visibile
cunoscut sub munele de conte de Lamarck ; sant grupate in dou orduri; respira prin bran-

a stat mult in serviciu militar francez, fiind chide ratnificate, ce atirna de segmentele mijlocri
prietin al lui Mirabeau; s'a ocupat i cu litera- si posterioare in forma de mici moturi. Petreee
tara. Cor-spondenta purtata cti Mirabeau ( Co- pe tennurii nasiposi ai Europei apusene i ai
[B. V.]
respondance entre le comte do Mirabeau et le Grnlandei.
conite de Lamarck , Bruxella, 1831) e raloros Arenicolidae, familie de viermi din clasa Annuisvor istoric pentru acole timpuri. t 1833.
lata, ordul Chaetopoda, subordul Polychaeta. V.

[B. V.]
Arinda, anIndare, locatiunea fondurilor rurale. si Arenicola.
(Din pullet de vedere jurid. v. la locatiune.) A. de
Areografia, (grec. dela Ares = planeta Mars);

mon sant de obiceiu lungi de cate 13-20-30 ani descrierea planetei Mars; areografic, ce se reeari ocupa intreaga viata aetivitate a unui fore la Mars.

www.dacoromanica.ro

Areola

Irgania Sideroxylon.

Areola, (lat.) dim, dela area; plan inic, curte

mica, loe in gradina; paleta de pictor; arie mica.
Areolat, (vas), elementele principle din lenmul
tulpinelor de conifere (pin, brad, tisa, juniper,
zad), gait nisce vase complet inchise, purtand

245

progresiva sub conducerea lui Ephialtes si Perikles despoi (461-460) A. de influinta

dar dupa, caderea color 30 tirani A. ajunse iarasi
in posesiunea drepturilor vechi. A . se sustina pana

catra fines sed. I. d. Chr. Cf. Philippi, (Berlin,

pe membranele paretilor laterali un soiu de 1874).
[nt.]
sculpturi numite punctuatiuni areolate, caci se
Areopyknometru, (gree) aparat pentru mesaved ca (10116 cercuri concentiice, until mic intern rarea pondului specific de lichide in cantitate
si ciar, incungiurat de altul extern si obscur; mica. A. este o combinatinne a Areometrului
aceste clemente se numesc vase areolate sau cu Pyknometrul.
tracheide. Se mai intalnesc st in lemnul altor
Arequipa, departament in Peru, 59,017 kni2.,
plante afara de conifere (plop, dalie etc.)
160,282 loc. Capitala A., 60 km. departe de
Areometru, Araeometru, (grec.) aparat Cu aju.- term, 29,237 loc. Comerciu cu bumbac, coaje de
torul canna se mesura pondut specific al corpurilor. China. Cutremure de pamnt dese. Molleado,

De interes practic stint A.-i, cari arata continutal portul do A.

In alcool, sare, zahar etc. al unei solutiuni. Un tub
Ares, dup mit. grecii fiul lui Zeus cu Hera;

subtire de sticla, la un eapet cu o umtlatura, in de origine e 4eu de viscol si de tempestate, mai

care e mercuriu, ori bucatele de plumb pentru tardiu deu de resboiu. Sinitul de cearta al paa-i asigura positia verticala la innotarea intr'uo rintilor s'a straplantat in jalma lui, caci nurnai
lichid. Alcoolometrul lui Gay-Lussac e potrivit asa

In sfada si in lupta avea placere, pentru ce

de greu, ca pus in alcool absolut (pur) cu tempe- Athene, dina etendui laminas, a inteleeciunii
ratura 15 C, se cufunda pana aproape de virf a artelor,
urit si totdettna i-a fost in contra
la un anurnit punct, ce s'a insemnat cu numeral (sciintele stint in contra resboiului). A., sotul,

100. Apa e mai grea ea alcoolul, e mai deasa

(are pond specific mai mare). Intr'un amestec
de 90 parti alcool absolut si 10 apa destilata,
tubul se va cufunda mai putiu; punetul acesta

respective amorezul Aphroditei, care a iubit

Inuit pe Adonis, plin de jalusia s'a stramutat
inteun gligan si a ornorit pe Adonis. A. cala-

toresce la resboiu In armatura sa cu ornamente

se inseamna eu 90, inteun amestec de 80 la 100, si in caruta, ce i-o prind feciorii sei Deimos
si mai putin, acest punct cu 80 s. a. in. 70, (frica) si Phobos (spaima), iar inaintea ion mergo
60, ... 10; punctul, pana la care se cufunda Eris (cearta) ca sora i arnica.
[Atm.]
In apa pura se inseamna cu 0. Distantele dintre
Arese-Visconti, Francesco conte, politician
cate 2 puncte vecine se impart in 10 parti egale italian, n. 1805, prietin cu imperatul Napoleon III.,
aceste se ntunesc grade; gradele se subimpart a mijlocit 1854-66 tractarile secrete intro acesta

In 20/, linio ar e. Daca intr'un lichid A. se cu- si Italia; f 1881.

funda .pana la gradul 20, acela va contin 20
Arest, detinere, inchiseare. V. pedeapsa. Manvolume de alcool si 80 de apa, presupun'nd, ca dat de arestare. are de obiect inchisoare
nu contine alte materii straine si ca tempera- preven tiv a (v. ac.) a unei persoane. Fornido,
tura sa e de 150 C. La temperatura mai ridicata sub cari in Rom. se poate da un M. de A., saut
lichidul e inat rar si A. se va cufunda mai mult, determinate in cap. VI. al Cod. de proc. pen.
desi are acelasi continut de spirt. De aceea in
Aretaeos, medic din Capadochia; a trait in
tub se afla un termometru, care, daca arata
la linea sect. I. Scrierite sale au fost edimult ca 150 0, din gradele de spirt, otservate Roma
tate
1828
pe scala, trebue sa rnai reducem ceva; jara la de Mann. de Kiihn si 1858 traduse in neintesce
o temperatura mai scaduta sa mai adaugem.
Arete, (Astur pahunbarius), v. Uliu.
Pentru aceste stint tabele speciale. Continutul
Arethusa, dupa mit. greca o nimia diutre nein zahar al unui must se mesura cu un A. gradat
asa, ea punctul pana la care se cufunda in must, reide ; pe insula Ortygia langa Syracusa a fost
ce confine 200/0 zahar (20 gr. zahar la 100 gr. un isvor cu asemene uume, ce arata originea
nmst), e insemnat cu 100, jara acela, la care se ei. A. mai tardia a devenit musa poemei buco[Atm.]
cufunda in must de 120/e zahar ea 60. Iutre lice (pastoresci).
acestea se fac 40 imparthi egale, grade, cari Aretino, Pietro, poet italian, n. 1492 in Arezzo,
se inai continua pe tub in sus dela 60 si in jos t 1557 in Venetia; a trait cu deosebire in Roma
dela 100. La ridicarea tubului in lichid cu 40" si Venetia. Dintre operele sale cornediile :
corespunde crescamnt de 80/o zahar: Cu 10 de Marescalcog, La Cortigianag, L'Ipocritog,
1/6"/0, Cu 50 de 10/0. Daca intr un must A. arata

La 7alantag, Il Filosofo, sant pline de

100, acela are 20/0 zahar. Tot in forma aceasta umor, satira si lenta drarnatica; remarcabila este
se gradeaza A. pentru cantitatea zaharalui din si tragedia Oraziag. Cele mai multe serieni
lapte, pentru diverse solutiuni de saran etc. insa sant pline de momente obscene, cate odata
urinate si de ilustratiuni imorale;
Sonetti
(Uf art. Alcoolometru.)
Areopag, stravechiu tribunal in Atena, mai ales lussuriosig, Ragionamentig etc. Privitor la
in afaceri criminate (omor, vulnerare. otravire, operele si biografia sa vedi scrierile lui Mazz uincendiare), numit astfel dela colina lui Ares, ch e li, De Sanctis, Sinigaglia etc.
unde i tinea adunarile; la insemnatate istorica Arezzo, provincie italiana (Toscana), 3297 km2.,
se ridich, A. nurnai dela Solon, care, 594 a. Chr., 259,018 loc. Capitala A. (vechiul Arretium),
regula intregirea membrilor
invest cu drep- 11,816 loc. Catedrala frumoasa, resedinta mitun noue (inspectiunea suprema asupra cultului, tropolitana. Local de nascere al lui Petrarca.
moravurilor i religiositatii in viata publica si In anticitate a fost unul din cele 12 orase etrusce.
privata si grija de mantinerea legilor); locurile
Argania Sideroxylon R. et S., arbore aparvacante se intregiau din fostii archonti. Partida tinetor Sapotaccelor, cresce in Marocco; contine

www.dacoromanica.ro

246
oleiu,

Argasire

se folosesce in industrie

Argentina.

ca nutret ca ajutorul zincului. Intrebuintat pentru foile

pentru vite.

ArgAsire, v. Tabacarie. A. mineral, prepararea pieilor prin saruri minerale.

Argat, (grec. = lucrator, muncitor), thiir san
naimit cu plata in
barbat, de obiceiu
serviciu pe tiny maiholteiu'
indelungat. Se deosebesce
de se r vito r (sluga), care poate sa nu munceasca, pe cand A.-ul e totdeuna la lucra. In
graiul vechiu A. e in opositie ca s ta p n, iar
s lug a e in opositie cu bojel.. O sluga poate

sa fie betnina sau slaba, A.-ul e in puterea

virstei, bun la alergatura. Argatd se dice la
o fata sau femeie, naimita pentru manca de
casa, pentru alergatura i pentru trimiterea

la lucru.
Arge, (Arghe), dupa alit. greca numele linei
Artemis (dina de luna) pe insula Delos, si numele inseamna: alba, lucitoare. A. mergnd la
vnat, a prefugat un cerb, i fiind-ca acesta
fugia prea tare, i-a strigat: daca ai fi asa de iute
tfi usor ca Helios (deu de soare) 'Inca te voiu
ajunge. Helios audiud acea.sta s'a nulniat, si pe
A. a stramutat-o intr'o cerboaica cu coarnele de
aur si picioarele de arama. Heracles, in serviciu
la Eurystheus, capet a patra poruncii ca
aduc cerboaica (v. ac.) Din A. forma barbateasca Arghir, (v. ac.) alb (ca argintul), lucitor,

de argint fals, pentru poleitul porcelanului etc.

Argentina, republica, (Statele-Unite dela L a

Plata), o confederatiune do state in America

de sud, constand din 14 provincii (Buenos-Aires,

Santa F, Entre-Rios si Corrientes langa cursul

de jos al riului La Plata; Cordova, San-Luis,

Santiago si Tucuman in mijloc; Iujuy, Salta,
Cantamarca, Mendoza, La Rioja si San-Juan

inspre vest) si 9 teritorii (Gubernaciones), in total

2.789,400 km2., cu 3.874,000 loc. (1888). Riul

principal e Parana (Rio de la Plata) impreunat

cu Paraguay, Pilcomayo, Salado si Uruguay.

In partea vest. a A.-ei se intind ramificatiile

Cordilleriilor, inspre est e ses (campii intinse

[pampas], stepe i balti sitrate). Clima e tropica.

Producto: grau, porumb, orz, trestie de zahar,

tutun, poame; insemnata prasila de vite (1888:
22 mil. vite, 67 mil. oi, 4.3 mil, cal), de aceea
articolii principali de export siint: sea, piei,
coarne, pr de cal, conserve; apoi mgari, eataxi, lame, strutioni. L o cuit o rii snt in mare
parte Indiani, apoi Creoli, Mestiti (Gauchos),
Imigrati din Europa la 1890 au fost:
138,407 (mai ales Italieni, Francezi si Spanioli). Venitele 1891: 73.150,855 Pesos nacionales; datoriile 1891: 368,000 Pesos (1 Peso =
ca. 5 coroane). A rm at a 6498 soldati si 1590

[Atm.]
oficien, marina de resboiu are 38 nai cu
stralucitor.
Argea, groapa, bordeiu in pamnt, in care te- 73 tunuri. Importul 1890: 1421/5 mil., exrancele tes vara panza, iar iarna se pun stupii. port ul 101 mil. Pesos. La 1890 au sosit 13,873
nai de 6.340,955 tone. Cai fe r ate (1891)
(Et. M. Rom.)
Argelander, Frideric Wilhelm, August, as- 11,425 km.; telegraf 29,576 km. Constitutia contronom, n. 1799 in Memel (Prusia). 1822, ca federatiunii din 6 Junio 1860; cu president (pe
docent de astronomic+ la univ. Knigsberg,
6 ani), senat si camera deputatilon Capitala
interesantul sea tractat despre adevrata confederatiunii e Buenos-Aires. Colorile repu-

si 'Anita cale a cometei celei man din 1811;

1823, chiemat la Abo in Finlanda, se ocuph cu
observarea stelelor, ce au miscare proprie pronuntata. Publicatiunile sale (Helsingfors, 1835)
confirmara datele lui Herschel despre directiunea panda a miscarii soarelui. 1832 se stramath la Helsingfors, ca sa conduca rioul observatoriu, terminat la 1834. 1837 profesor de astronotnie la observatorul din Bonna, terminat
numai la 1845. t aici 17 Febr. 1875. Serieni

blicei: vnt, alb, vnet. Istoria. Tinutul republicei A. a fost descoperit i cunoscut prin
Juan Diaz de Solis (1515), si Sebastian Cabot

remarcabile: Observatiunile despre rniscarea

proprie a sistemei noastre solare Petersburg,
1837, si alto publicatiuni referitoare la impartirea in clase si grupe a corpurilor de pe emisf era

confederatinne. Partidul unitarist (centralist) spri-

(1527), dela 1555 fa co/onisat de catra Spania;

dela 1776 forma o parte a vice-regatului spaniel

Buenos-Aires. La 1810 incepura miscarile pentru

independenta, cari se realisara in congresal din

Tucuman, care decreta la 9 Iulie 1816 indopendenta Statelor-Unite dela Rio de La Plata;

Paraguay si Uruguay se despartira la 1822 de

ginindu-se pe statul Buenos -Aires, voia s,

creeze o mare putero centrala, iar federalistii
voiau sa asigure fiecarei republici singuratice
o independenta cat de mare. Dupa lupte crancene, unitaristii fura invinsi de conducetorul

nordica.
Argentan, V. Aliagiu.
Argentan, arendisment in depart. franc. Orne. federalistilor, capetenia de Gauchos Manuel de
Capitula A. 5784 loc. (1886), renumita pentru Rosas, care la 1830 primi putero dictatorica

fabricatiunea de dantele i manusi, precum

pentru negotul ca vite ingrasate i branza.
Argenteuil, orasel in arondism. Versailles
depart. franc. Seine-et-Oise, in partea dreapt
a riului Seina, 12,809 loc. (1886), fabrica de
oroloage, tinut frumos cu o multime de vile de
ale Pansienilor, ruinele rnanastirei (acum recon-

struita in biserica), in tare primi Heloisa (v.

Abaelard) velul de calugarita. Intre reliquiile

principale ale acestei manastiri se afla si o haina

necusuta, care dupa traditiune a fost a lui Christos,

se sustina pana la 3 Febr. 1852, cand prin lupta

dela Monte Caceres, castigata de trupele unite
ale Brasiliei, Uruguay si opositiei argentine, fa
resturnat. Din causa neintelegerilor ivite intre
nou denumitul dictator, generalul Urquiza
statul Buenos -Aires, cest din unnit repasi din
confederatiune (1852), dupa ce insa f batut
(23 Oct. 1859) la Capeda de oastea lui Urquiza,
prin uniunea incheiata in Parana (6 lun. 1860)
ultra de nou in coufederatiunea argentina. In
Sept. 1862 ajunse president Mitre. Certele cu
invecinatul Uruguay incurcara republica A.,

daruitit de imperateasa bizantina Irina imperatului Carol cel Mare.

in aliantit cu Brasilia, la 1863 in un resboiu
Argentin, staniu in forma unei pudre, obtinut cu Paraguay, caro s'a finit abia la 1870. In
prin reductiunea solutiunilor sarnrilor de staniu toanma anului 1868 ajunse president Sarmiento,

www.dacoromanica.ro

Argentina sphyrena

ArgeS.

247

la 1874 Avellaneda, iar dupa suprim area unei

noue rescoale a provinciilor Buenos-Aires si
Corrientes 1880, ajunse president Roca, si la
1886 Juarez Celman. Buenos-Aires deveni ea-

A. se poate impart in trei regiuni : a muntilor,

a dealurilor si a aesului. Munlii apartin siste-

larea granitei in Patagonia, a fost aplanatil prin

un contract la 1881. Din causa disordinei financiare Juarez Celman fir silit sa aNica (1890),
urmandu-i Pellegrini ea president. Cf. Burmeister, Phys. Beschreibung der A. R. (1875);

Culmea Coziei, ce se lasa din muntele Budislav

printre riurile Olt si Topolog; Culmea Comarnicului printre Topolog si A.., ce se lasa din
inuntele Negoiu; Culmea Joitei, ce se las din
culmea Clabucetului si se prelungesce priutre
riurile A. si Valsan. Poalele muntilor formeaza
podgoride acestui jude i stint acoperite cu vii.
Ses urile principal stint: al Gdvanului
Burdea. Pfincipalele ri u ri sant: Oltul, Argeful, Topologul, Cotmeana, Teleormanul
Neajlovul. In privinta administrativa j. A. este
impartit inteun plaiu numit Lovistea si 9 plasi
Argesul, Cotmeana de jos, Cotmeana de sus,
Galasesti, Oltu de jos, Oltu de sus, Pitesti,

mului Carpatilor ca mai multe virfuri inalte,

ca: Surul, Budislavul, Negoiul, Buteanul, Ciopitala confederatiunii i supusa regimului central ; canul i Coltul Viftei-mari ei stint acoperiti
nona capitala a statului Buenos-Aires se faca cu paduri i cuprind pasuni inseranate.
La Plata. Neintelegerea ou Chile pentru regu- mai insemnate lasate din acesti munti slant :

Mulhall, Handbook of the River Plate Republics

(1885); Latzina, Gogr. (1890); Lopez, Hist.

de la Rep. Argentina (1883, 2 tom.)

Argentina sphyrena, mic pesce din familia

Salmonidelor, traiesce in Marea Mediteran.

Solzii sei se intrebuinteaza la fabricarea hurmuzului.

[A.]

Argentit. mineral cristalisat in sistemul cubic,

cristal presentand adesea macle sau grupari arborescente ; asemenea filiform. E moale si se Teleormanul i Topologul ; are 2 comune urbane:

poate taia cu cutitul. Strlucire metalica, de Pitefti, capitals judetului, i Curtea de A., si
coloare gri-rosie. Este o sulfurri de argint. Poate 147 com. run formate din 760 sate ai catune.

fi considerat ca mineralul cel mai important, din Localitati mai insemnate pe langa cele amintite

care se extrage argintul. Se gasesce in foarte sant: com. Costefti, cu statie de drum de fier;
multe locuri, dar mai ales la Freiberg, in Un- Poenari si Arif, cu ruinele cetatii lui Vlad-Tepe;

garia, lng Kongsberg, in Altai, Ural, Bolivia, In ordinea eclesiastica j. A. face parte din eparchia
Peru, Chile, Mexico ai in multe localitti din A.-lui (j. A. si Olt), al carei scaun se ea in Curtea
Statele-Unite.
de A. Mai toata populatia acestui j., afara de
[V. C. B.]
Argentobismutit, mineral, se giisesce sub fora-1g putine exceptiuni in orase, este de ritul grecode cristale prismatice, cele mai de multe ori ortodox ; in tot j. stint 370 biserici ; e bogat in
amorf. Stralucire metalica, de coloare gri; este manastiri (Cotmeana, Stanisoara, Tutana, Valeni)
schituri. 1891/2 j. A. poseda: un gimnasia
o sulfura de argint i bismut cu putin plumb,
gasit in Peru si Colorado.
[V. C. B.]
clasic, cercetat de 237 elevi; un seminar cu
Argentopirit, mineral monoclinic; stralucire 46 elevi ; cate 4 scoale primare urb. de baieti
metalica, de coloare gri ; este o sulfur& de argint si de fete; 16 scoale primare rur. de boleti

fier, analoga cu sternbergita. Se gasesce la 132 mixte si 3 institute private. In privinta

bachimsthal.
[V. C. B.]
militara j. face parte din divisia II. teritoriala,
Argentoratum, numele latin al Strassburgului. a carei resedinta este in Craiova. In ordinea
Arges, in mit. greca e unul dintra Ciclopi. judiciar j. A. are un tribunal de I. instanta
Arges, riu, inainte de Romani Ordesus, nu- 5 judecatorii de pace si este de resortul curtii
mire dacica, la Romani Argesis sau Ararus, apelative din Bucuresci ; in privinta politica j.
unul din cele mai insemnate riuri ale Terii- A. da 3 senatori i 5 deputati. Principalele proRomanesci vestit prin reperliciunea apei sale ducte ale acestui judet sant: porumb,
frumseta malurilor ; isvoresce din muntele orz, oyes, secara etc. Podgoriile dimprejural PiNegoiul, pl. Lovistii, j. Arges, uda acest judet testilor dau vin alb foarte bun, si pruni se culdela nord la sud apoi, dupa ce formeaza limita tiva in parte si dau o tuica renumita; altfel j.
intre j. Arges i Vlasca pe de o parte, si intre e bogat in poanie de tot soiul, intro cad renuj. Muscel, Dambovita i Ilfov pana la satul Go- rnitele cirese cunoscute in comercia sub numele
stinaii pe de alta, curge prin j. Ilfov spre resarit de : Drdgetnele de Pitefti. Pasuni stint foarte

in_urrna se intoaroe spre sud si se vana in bune si se crew multe vite cornute, mai ales
Dunaie la apusul Oltenitei in dreptul Turtucai oi i capre. Industria e putin desvoltata. Comer-

(cetate in Bulgaria) dupa un parcurs de 300 km. cial principal consista mai ales in cereale, poame,
Pe partea dreapta primesce riurile Neajlovul vin, rachiu si mai cu osebire in porci, cari se

Glavaciocul; pe partea. stanga: Vellsanul, creso in bkranele paduri, ce acoper partea de

Riul Doamnei -unit din partea stanga ca Biut nord a judetului, si se ingrasa cu ghinda, jir
Tirgului i Argefelul, Sabarul i Ddmbovita. porumb. Comercial de lemne pentru exportatie
Arges, judet in Romania, niunit dupa riul A.,
care it uda in mai toata lungimea lui dela nerd
spre sud ; 4335 km2., 177,714 loc. Marca A.-lui
este un vultur, semn, ca in el (Curtea de .Arges)
a fost odata curies doraneasca. A. este un j.
de frontier, situat la nord-vest. Romaniei; in

e mai putin desvoltat. Balcinii se fac mai multe

la epoce fixe; j. A. e traversat in partea sudica
de calea ferata Bucuresci-Verciorova; dela Pitesti pleaca o ramura de drum de fier la Curtea

de A., iar din Costesti o ramur la Turnu-

Magurele. Soselele principale: soseaua nationala

partea de nord cate. Transilvania, hotarul A.-lui Pitesti-Slatina; soseaua mixta Pitesti-Rimnicuil formeaza culmea muntilor Fagarasului ; la Valcea, 2 sosele judetene i mai multe ij sole
sud se ma'rginesce cu j. Teleormau i Vlasca; comunale i vicinale. Pe langa aceea Oltul ser-

la est cu j. Muscel rfi Dambovita si la vest cu vesce la plutirea lemnelor de brad din 'multi

j. Valcea si Olt. In privinta reliefului pamantului la vale spre Slatina i Turnu-Magurele. Cf. G. I.

www.dacoromanica.ro

248

A.rges.

Lahovari : Dic. geogr. al j. Argos. Bucuresci, Lazar Brancovici, despotal Srbiei. Data, eilnd

s'a inceput zidirea, nu se scie precis, dar fara

A. piusa, in j. A., manita dupa riul A., cate indoiala, ea ea nu patea fi anterioara urearii pe
o uda pija mijloe in tot lungul ei ; se margi- tron a lui Neagoe (1512); sigur e, c el n'a
Desee la nord cu pl. Lovistea, la est cu j. Muscel, apucat sa vada terminata dectit partea arehila sud cu pl. Pitesti i Olt si la vest cu pl. teetonica a bisericii, eaci zugravirea interiorului,
Topolog. Aeeasta plasa mai este udata in tot ineeputa de el, o termin. (1526), patru ani dupa
lungul ei in partea despre resarit de rial Val- moartea lai, g-inerele seu Rada-Voua dela Afusanul, caro se vana in riul A. in apropiere de mati cu sotia sa Roxanda prin zugravul Dobromir,
com. rur. Merisani din pl. Pitesti. Intinderea ca el prevelind, poate, priminelile acelor vre18b8.

totala a acestei piase este de 96,484 pog. Statul

poseda in acerista plasa 6 proprietati cu un venit
anual de preste 61,000 lei. Plasa se empane
(1888) din o com. urb. si 14 com. rar. formate

muri turburate, se grabise a o tirnosi (sfinti.) la

1517. Culegerea materialelor necesarii a trebuit

sa presinte greutati mari din causa lipsei de

drumuri practicabile si a lipsei mijloacelor de
din 104 sato si catana, avnd 4337 case eu transport, ce le avern astaili. In deosebi piatra
19,939 loc. si 16 biserici. Resedinta subprefee- trebui sa o aduca din departare de 95 km. din
tului este in orasul Curtea de A. Productiunea carierele dela satul Albesti, de lnga Cimpulung;
principala a acestei piase este porumbul si rachiul ea este un calcar de coleare galbena, de un

de prune. Cf. G. 1. Lahovari : Dict. geogr. al j. graunte strins, fin si ornogen. Neagoe scutise de
Arges. Bucuresci, 1888.
[nt.]
dajdii mai multe sate, cari transportasera material
Curtea de , oras in j. A. pe inalul de construetie pentru biserica. Mannora si mostling al n'alai A., 4000 loc.; interneiat de Rada- saicul f adus din Turcia cu corabii pe aunare
Negra, care a avut aici infra 1244-1264 a plma la Vidin, de ande apoi se ciar la A.
doma sa resedinta (dupa Cilmpulung). Aici e Dupa isvoare greeesci, architeetul ar fi fost inscaunul episcopiei A. si resedinta plasii A., are susi Neagoe-Voda, care in tinereta sa traind
un seminar, o scoala primara de bareti i alta la cartea sultanului Selim, ar fi invetat arehide fete ; un birou de posta si telegraf, o jade- tectura ; Saltanul 1-ar fi insareinat chiar sa zicatorie de ocol i un spital. In Cartea de A. deasca o mosehee in Constantinopol i dinsal,
so afla 7 biseriei, clintre cari una nurnita Bi- fie singar, lie ajutat de architectul Manolli din
serica Donineasea cu hramul sf. Filotea, faca- Niaesia, ar fi reusit sa o eladeasca asa de frumos
toarea de minara, ale carei moriste se pastreaza cu 999 ferestre i 336 minarete, incitt Sultanul
In aceasta biserica ; se rfice a fi zidita de Rada- uimit de lucrare, ar fi incarcat pe Neagoe ea
Negra; acea.sta biserica e anal dintre cele mai daruri,
voie a aduce in Teara-Romneasca
vechi monumente religioase, construit in stil materialele remase, ea sa le intrebuinteze in
vechiu bizantin din piatra i cardmida, netin- edificares bisericii dela A. Ori ce valoare am
chata ; in interiond ei este zugravit ca ctitor fi inclinati sa, dala acestor aretari, rendirte neRadu-Negru; tot aici se pretinde a fi ingropat indoios, ca Neagoe a eontribuit mult la conceacest doninitor. La marginea estica a orasului perea planului architectonic i ca el se pricepea
pe o inaltime se ved Anca ruinele unei capele nu numai in architectura, dar si in faurane; ea
catolice facuta, se dice, de Radu-Voda pentru adeverat critic al artei, el chlatorise prin teri
Doamna sa, care era catolica. Ceva mai la nord straine, ca sa observe cap-d'operele architeede Cartea de A., in departare de vr'o 3 kin., este tonice si se ineungiurase In teara ea artisti de mare
vestita manastire a A.-lui (v. ac.) Cf. G. I. Laho- valoare, architeeti, pietori i faurari. Poporul
vari Diet. geogr. al j. Argo
ucuresei, 1888. Tima, caruia ii place a imbrac,a total in haina
Argel, episcopia de A., infiintata la 1793 de mitului si a legendei, atribue cladirea
ciltra Alexandra Moruzzi Voda dupa stananta mi- In balada euleasa si publicata de V. Alexandri :
tropolitului Dositeiu, puindu-se sub jurisdictiunea Pe Arges in jos , unui master Manolo ; dar este
noului episcop clerul din j. A. si Olt, si fixnd re- de observat, ca aceasta legenda a lu Manolo o
sedinta la manastirea de A., totodata toate mosiile intimpinam aproape in aceeasi forma la Srbi,
acestei manastiri an trecut la noria episcopie, iar la Bulgari, Albanezi i Macedo-RomSni; ca miezul
episcopal de A. avea rndul ederii dupa epis-. ei este credinta superstitioasa, ea spre a face
copal Buzeului. Seminarul episcopiei s'a fondat la o cladire temeinica, trebue sa se zideasca un out
.s.

1839 de Alexandru Ghica-Voda. Seria episeopilor de viu inteinsa, sau macar sa se ja mesura
este unnatoarea: Iosif (1793-1820), Ilarion staturii lui i sa. se puna in zid, ca sa se im(1820-23), Grigorie (1823-28), I larion (a pace spiritele locului. Persoaua lui Neagoe-Voda
doua oara 1828-43), Samuil Sinadon loctiitor e inlocuita de popor eu Negru-Voda, funda-

(1845-50), Climent Gaiseanu (1850-62), Neo fit toral Munteniei, i biserica cea noua se inalta
de Edessa Scriban, loctiitor (1862-65), Ghe- pe un zid parasit i neispravit. lu acest din
nadie I. (1865-68), Neofit Scriban, (a dona arma punct, cel putin, istoria este de acord
oara 1868-73), Iosif Naniescu (1873-75), Ghe- cu !agenda. Neagoe vorbesce in inscriptiunea
nadie II. Petrescu (1875-93) si Gherasim Timuf sapata pe fatada bisericii despre daniile
Pitifteanu. De catedrala servesce vestita biserica odoarele, ce a inchinat manastirii de A.: sate,
a manastirei Cartea de A. Cf. C. I. Lahovari: balti cu pesci, tigani, vase de aun si de argint
Diet. geogr. al j. Arges. Bucuresci, 1888. -[nt.]
impodobite cu margaritare i toate giavelele
Biserica episcopald a meindstirii Curtea sale. Traditiunea spune, ca sotia lui Neagoe,
de A., cel mai frumos monument architectonic Despina, si-ar fi dat pana i cerceii din urechi
al Romtuaiei (v. ilustr.); s'a zidit pe temelia unei pentru a inavuti zestrea manastirii si a ved
alto biserici mai veehi de entra Neagoe-Voda tenninata biserica. Neagoe sfintind biserica dela
Basarab i sotia sa Despina Milita, fica
A. si intemeind manastirea, ii dete ranga' do

www.dacoromanica.ro

249

ArgeS.

Archimandrio ea si Tismanei, iar dupa moarte sabeta, cad au initiat si patronat restaurarea
(1521) remasitele lui pamntesci fura aseciate acestet opere nationale, cu o pompa neasemnatl
In launtrul bisericii si acoperite cu o lespede
vrednica de monumental cel mai strilucit al

de marmorl, ce poarta inscriptiune in limba Regatului roman, fiind episcop Ghenadie Petrescu.
slavona. Tot acolo furl inmormntati si copiii Printre monurnentele prea putin cunoscute ale
lui Neagoe : Petrul Ion pi Anghelina; apoi Radu- Europei resaritene, ce ne-a lasat secl. XVI., biVodii. dela Afumatt, care termina biserica, intari serica episcopaa deba Curtea de A. este singurul

daniile facute manastirii de Neagoe-Vodi si le poate intreg, de sigur cel mai curios, cel mai
mai marl prin donatiuni de mosii, scutiri de bogat 51 unul din cele mai interesante. Acest
dajdii 5i privilegii, si in urma Stana, fica lui monument, asa cum este astagi restaurat cu deNeagoe. Intre ctitorii mnstirii, cari au tinut savirsire, se inalfa stralucitor in mijlocul unei
s'o sprijineasca si intareasca, se numeri 5i: Vla- curti spatioase, ce ocupii o suprafata de 10.330 m2.,
dislav-Voivod, Moise-Voda, Vintila-Voda, boierul avnd imprejur un grilaj de fier lung preste tot
Dirzu i altii. In decursul timpurilor maul"- de 400 in. Prin 2 porti poate cineva s intre in
stirea a trebuit sa sufere mult din causa res- aceasta curte : una, cand vine pe drumul despre
boaielor civile si a ostirilor strine. Petru-Vodi oras, cealalta la resarit. Edificiul in intregimea
Cercel (1583-85) o repar 5i zugravi din nou. sa se compune din 2 prff bine deosebite : 1) la
In ultimele decenii ale sed. XVI. manastirea apus o platforma de piatr cu 3 trepte, aviind
aceasta, ca pi altele, crt4use in mana calugrilor 3 usi de bronz bogat impodobite. In mijlocul
greci. In 1611 Gavriil Bthori, principele Ardea- platformei 5i In axa bisericii se afla cerdacelul
lului, devasta manastirea i Wit chiar i plumbul (cantharul sau baptisterul), compus dintr'o mica
de pe acoperisul bisericii, lasand-o astfer expusa bolta acoperit cu plumb st sustinut de 4 stalpi
la ploaie si ninsoare; jugul veueticilor greci mai de marmora cu capiteluri fin sculptate. Plafforma
ales sub Radu Mihnea, Alexandru Coconul, Ale- se prelungesce de jur imprejurul bisericii si este
xandra Rig; si Leon-Vodl, apash greu asupra tu- incungiurata de o galerie frumoasti de piatri luturor maniistirilor din teara, care deveniserd tri- crata in flori pe o lungime de 128 m., cuprinbutare mankistidlor grecesci din Orient, pang-ce 4nd 247 flori. Aceasta disposititme, unica in
le mantui de stpanirea strain Mateiu Basarab felul ei, este foarte interesant si merit a fi
g640); el repara iarasi manastirea de A. si o semnalata ; 2) biserica ins*, in care intTi pe o
inzestr cu mai multe mosii si dartui ; asemenea scara de piatra cu 12 trepte, representnd cele
fad]. si Serban-Vodl Cantacuziuo la 1682. Con- 12 semintii ale lui Israil, se divide in 3 piirti,
stantin Brancoveanul (1698) restitue calugarilor potrivit traditiei narthexl chorul si altarul, desdreptul de judecatil, asupra locuitorilor orasului, prfit de chor prin catapiteasma. Narthexul
itcordat lor de catra Mihaiu Viteazul. La 1761 primesce lamina prin 16 ferestri inalte pi foarte
biserica a trebuit sa se zugraveasca cel putin in anguste. Choral este luminat pin 6 ferestri de

parte; intro anii 1752-81 s'a flout din nou acelasi fel, iar altarul prin 3 asemenea. Cele

invlitoarea cu plumb. 1786-89 manstirea si 4 turle lumineaza iarsi prin 32 ferestii cu probiserica au fost pradate de Ttuci. 1793 se infiin- portiuni analoage. Mara de aceasta, 16 ochiuri
teaza scaun eppesc la Curtea de A. 1802 biserica cu geamuri colorate, facute in paretii verticali
suferise mult din causa cutremurului de pamnt; ai corpului bisericii, completeaza principiul de
antaiul epp. de A., Iosif Sevastis, repar bismica iluminare al monumentului. Lungimea totala a
a (1804) o zugravi din nou i prenot picturile edificiului, socotita dela platforma dinspre apus
vechi. Pomelnicul manastirii seria la 1785 de pan la balustrada despre resarit, este de 45.85 m.,
catra Petrache Giurca Rimniceanul, cuprinde iar lrgimea de 20 m. Corpul bisericii miisoara
reparatiunile si inzestirile, ce ea a captat panl 26.6 m. lung., pe 15 m. in larg. sa ces mai mare.?
aproape in (iiva de astacli. In antlia jumtate a luata pe narthex. Inaltimea dela suprafata curtu
acestui seclu, biserica lui Neagoe av insa sa si pana la scaunul crucii dela turba cea mare
sufere un sir de incendii si de stricaciuni; 1838 este de 31 m. Luat in launtru aceast inltime
un non cutremur sgudui temeliile, mutand multe dela pardoseala de mosaic pana la cheia
pietti din locul lor ; episcopul Radon o restau- msoara 25.3 m. Turlele cele mici au inltime
reaza din nou ; 1866 arse seminarul, 23 Apr. 1867 de 19 m. Suprafata totala ocupat de biserica
casele, clopotnita si paraclisul si in fine in acelasi este de 756 me. Suprafata partilor sculptate, zu-

an 2 Dec. un foc mistui intreg intedorul biseneu 51 impiedeci de atunci de a se mai oficia
inteinsa serviciul divin. Anca de pe la 1863, pe
and sta atat manastirea cat 51 seminarul, s'a
simtit trebuinta unei restaurad radicale a bisericii, nu se Mat insa nimio sistematic cu plan

gravite pi smite da cifra insemnat de 687 m2.

Partile sculptate, frisele, ciubucele, cornicele etc.

insirate unele dup altele ar face o lungime de

mai bine de 1 km. Se pot numera pe monument
mai mat de 150 motive diferite de ornamentatiune, 42 rosace mari si 48 ma mici, avnd
si studii prealabile pfin la 1875, cand dupa reco- fiecare din rosacele mici cate o pasiire de bronz
mandarea ilustrilor architecti francezi: Viollet aurit. Apele de ploaie se varsa prin 125 scurle Duo 51 Baudot se incredint conducerea lu- gtori; in fine monumental este aprat de lovicrarilor de restauratiune architectului-artist A. turile trsnetului prin 35 viduri de platina.
Lecomte du Nouy, caruia se datoresce astAli Toate acoperisurile sfint din plumb cu ornamente
maretul monument imbracat in toat splendoarea lucrate din ciocan. Ce privesce caracterul archi-

sa. Lucrarile de restaurare finura 11 ani, costand tectonic, cercetnd exteriora, chiar la prima
suma de 1.501,000 lei impreuna cu mobilierul, vedere, na este greu de a recunoasce ongmea
ea vestmintele sacerdotale si ca toate odoarele. cu total oriental a bisericii. Se observ diferite
Sfintirea bisericii s'a fa-cut in 12 Oct. 1886 in elemento combinate in chip armonio si capricios,
presents. MM. LL. Regelui Carol si Regiuei Eli- cari insa proced dela mai multe scoli. Pe lang.
Enciclopedia romtInA. Vol. I.

17

www.dacoromanica.ro

250

Argos.

ornamente consistAnd din conilnuatiuni curat arab vi persan, se observa totuvi in desen, in

geoinetrice, oari constituosc basa decoratiunii arabe forma foilor, in modul de a termina motivele,

vi persane, cum se vede la cornices cea mare ca oarecare libertate, care indica limpede, ca avein
colturi supra-puse Qi scobite, la mai multe ro- inaintea ochilor nostri un fel de interpretatiune,
sace vi la diferite parti dela tulla cea mare, pu- de traductiune a acelor doue stiluri. Zugravirea

Baptisterul si Intrarea.

tem observa motivele sculptate pe cerdIcel (can- pi aurirea tuturor sculpturilon restituite comthar), precum i ciubucul col mare in forma de plot clupa datele cele mi precise, stint de orifringhie, cari se datoresc unor artivti mai putin gine persana. Temeliile bisericii stint evite afara
mesteri in arta asa de complicata a impletrilor din corpul cladirii i stint destul de adfinci, dind

arabe, dect aceia, cari au lucrat sculpturile,

ce se pot ved deasupra uvii dela intrare s. e.
si la ciltera rosace. Devi cea mai mare parte
din ornamente este imprumutata dela stilurile

zidirii nu numai o bas tare vi durabila, dar vi

o privire impunatoare. BrAul cel mare, care incinge biserica toata, deosebesce partea superioara de cea inferioara a exteriorului. A.cel brAu

www.dacoromanica.ro

251

Ames.

se compune din 4 brauri mai mici. Din causa arabescuri fine. Semi-cupolele, ca pi turnurile,
inaltimei u5ii, braul cel mare so ridica la intrare, sant invelite cu plumb, fiecare turn aviind ate
formand un cadru drept-unghiular. Fatada despre o cruce tripla do arama aurita, iar pe [semiapus are doue despartituri rect-linii, in care de capote Sfillt cruci de aur. Cele 4 turnuri adaug
o parte si de alta sfint dou6 ferestri duble in- foarte mult la frumseta bisericii; turnul octo-

Vederea generali.

cadrate cu o bogat ornamentatiune sculptural. gonal de capetenie, care se ,ridic deasupra

De am6ndoue partile fiecarei ferestri se &tia ate chorului, domina edificiul, celelalte trei stint
un cadru ornamental, in care este sapata ate deasupra narthexului ; unul octogonal la mijloc

o inscriptiune. La inijlocul fatadei se afla la- este cera mai mic decat cel principal; celelalte

ti area bisericii ; ea este de tu armora, de un caracter dou6 mai mici, cu sectiune circulara, sant ase-

cu total arab, cu boltari in colori variate. In- date simetric la dreapta si la stibiga intrarii, pe
trarea este inchisa de o use cu dou6 canaturi fiecare din unghiurile apusane, si siint caracin bronz, lucrata dup un model bizantin cu teristioe prin dispositiunea piedisd a ferestrilor
17*

www.dacoromanica.ro

252

Arge.9elu

Arghirofilie.

si a torilor, presentnd aparinta unei spirale.

In interiorul bisericii ajungi urcand cele 12
trepte de piatr ale scarii cu margine sculptata si aurita pe fund albastru; aici toata pardoseala e de mozaic cu diferite desenuri ar-

ginei Elisabeta la stnga.

Cerdacelul din fata
bisericii este destinat in special pentru oficiarea
botezului; asemeni capele alcatuiau in construetiunile vechi bizaritine o parte esentiala si o po-

80 inaltd la 24 m. dela pardosealit. In narthex

se aili mormintele ctitorilor i portretele lor
si ale altor domni romni. Prin o use de marmor
curioas, on boltari, ce amintesce
dispositiunea unor motive aproape identice cu
ale Siriei centrale si ale Egiptului, intri in
ohor ; deasupra ei se ceteso versurile marelui
poet V. Alexandri, compuse pentru biserica.

Pomelnicul manastirei A. este scris cu mult

ingrijire si on frumoase ornamente pe pergament de doamna Maria G. Sturza dela Miclau-

doaba. El este o lucrare de art in toate pri-

meno-bizantine. In fata coloanelor stint 3 trepte, vintele. Intre odoarele bisericii cel mai pretios
pe cari urcandu-le ajungi in narthex. 12 co- si care face admiratiunea tuturor, este un manuloane de piatra cu o inltime de 7.26 m. im- script pe pergament continnd cele 12 Evangelii,
podobite cu base si capitele persane sprijinesc ce se cetesc in Joia mare, si Evangelia Invierii
tamburul (olanul cilindric) unei cupole, care din Sambata mare, seria de regina Elisabeta.

seni. Mobilieral se compune din 2 sfesnice inari

cu cte 3 luminari, 4 sfesnice mici, masa pentru

anafor, iconostasul, 2 tetrapode pentru

tareti, stranele, tronul regelui, al reginei i al

episcopului, policandrul cel mare etc. (Cf. Gr. G.

compune din cele dou abside tTadi- Tocilescu: Biserica episcopald a manastirii Curtea
tionale la nord i la sud, wide se Oa stranele de Arges.)
[nt.]
de bronz in numr de 7 de fiecare parte, iar Argelelu, 1) A. riu in Rom., isvoresce din
muntele Gainatu-mare (sub Papusa), pl. Ditmla est absida central sau altarul inchis
Choral

se

catapiteasina. In chor la dreapta este tronul bovita, jud. Muscel; curge spre sud si se varsa
regal, de bronz aurit; alturea scaunul episco- in Riul Doamnei la comuna Piscani. 2) A. plasti

pului de acelasi metal; la struaga este tronal In jud. Muscel (Rom.), munit dupl riul A.,
reginei i jetul unui demnitar al statului. Tmpla care o uda in tot lungul sea; cuprinde partea
sau catapiteasma, o lucrare mareata de arta, din centra si est a j.-lni; se compune din 12

a'a fitcut la Paris si a reclamat dei ani de lucra; com. rm., formate din 35 sate cu (1893) 10,011 loc.
se ponte dice, cg e unicrt i fara pdreche. Ea toti Romni, afara de prea putini Greci si
se compune dintr'un soclu de marmorit alb,
Locuitorii pasei stint toti crestini ortodoxi,
incrustat cu placi de cupru aurit i impodobite avnd 18 biserici. In fiecare com. se Oa cate
cu smalturi i Cu ochi de sticli, cu stalpusoare o scoal mixta. Plasa e bogata in mine de carde onyx la base si capiteluri aurite. Deasupra buni, finca nepetrfficati; e brazdata de dealuri
soclului silnt cele don icoane impratesci: a acoperite cu poni roditori, mai ales pruni, din
lui Isus Christos si a Maicei Domnului, lucrate cari se fabrica marl cantitati de tuicrt. Locuitorii
in mosaic de Venetia, si colonada de onyx cu se ocupit cu agricultura, rotria, fabricares vacapitele aurite i smltuite. Icoanele silnt in- rului, lucraren lemnelor de constructie si difecadrate frumos in bronz aurit Cu sticle colorate. rite vase de letnn. Se produc tot felul de cereale.
La mijloc, deasupra uii impratesci, se ridica Resedinta plasei este in com. Sttilpeni. (Cf. C.
Alessandrescu: Diet. geogr. al jud. Muscel. Buun fel de firida, care incadreazit crucifixul
avnd intr'o parte curesci, 1893.)
Domnul Christos restignit,
[nt.j
pe Maica Domnului, iar in cealalta pe sf. loan.
Arghir, in povestile rominesci e feciorul imAceste trei chipuri de arama aurit, lucrate din pratului, care in grdina are mrul cu merele
ciocan au repouss, stau pe un fund de mosaic. de aun, ce in tonta noaptea infloresc si se coc,
Restul catapitesmei este in intreginte de bronz apoi vine cineva si le furl Pzitorii pusi de imaurit impodobit cu placi smaltuite, en marmure, pratul adormiau, dar A., ca s nu adoarma, dice
cu mosaico
sticle colorate, ffind totul aplicat In fluerit. Deodata sboara pe mr o turttu.ea
pe lemn, care in interiorul altarului este sculptat cu 7 rndunele, turtareaua se preface in fata
zugravit. Usa impbrteascrt are spat in fata maiastrd san in dina Ilean a Cosan zana (v.
la stnga, pe bronz : Buna-vestire, la dreaptai ac.); se amoriseaz si mai tliTlin se casatoresc.
visita Elisabetei la Maim+. Domnului. Cele doue A. cu arcul 5i sageata (ce sant simbolele 4eitAni laterale sant de bronz, lucrate ca i restul tilor de lumina) pleaca din ostrov-ul marii (de
tmplei. Altaral are dou firide laterale sculptate ande pornesce si soarele i alt deitate de luIn piatra, la nord Proscomedia, la sud Diaconi- mina) pe cal (asemenea atributul (jeilor de luconul. In jurul altarului se afia o lavit de piatra, mina). Aci A. e luceafral, deitate de lumina,
In mijlocul caTeia, in axa absidei, e asedat jetul indatinatul amorez al lunei sau cjeitatii de lung.
episcopesc. In mijlocul altarului se aflprestolul lleana Cosnzana e dina de lun ; mrul cu mesau sf. mask de marmor alb de Carara, in- role de aun e ceriul cu stelele, iar rndunelele
crustata cu 4 placi aurite, cu chipurile color stint Hesperidele. In povestile, in cari eroul e
4 evangelisti; ea este asedata sub ciboriul (cu- frate cu IL Cos. si nu e iertat sa se cunune,
vucliul) cu 4 stalpi i Cu cupola ajourat si sus- eroul represinta soarele, cad soarele si luna

tinuta pe 4 arcuri. El este de bronz aurit cu sant frati in mitologiile mai multor popoare.
dupti Homer
Apollo a avut si
ornamente sapate sau lucrate din ciocan i ea La Greci
incrustatiuni de ochiuri de slides' colorat. Picturile din launtrul bisericii glut toate noui, flout
dupa modelul celor vechi ; ele acopere o suprafata de 2343 m2. pi contin 865 figuri, executate
In stilul vechiu bizantin. Portretul regelui Carol

predicatul Argiro-Toxos, adeca: Apollo cu arc

de argint (pana ce razele se simboliseaza prin
sgeti).
[Atm.]
Arghirofilie, iubire de bani. Cuvntul acesta

s'a pronuntat cu mane sgomot cu ocasiunea de-

Se afia la dreapta Atli dela intrare, iar al re- punerii Mitropolitului-Primat al Ronifiniei Ghe-

www.dacoromanica.ro

Arghipocu

Argintuire.

253

nadie Petresou. Terminul A. se folosesce mai de coloare verdue sau rosa, posed intercalafiuni
ales in lucruri bisericesci, cand cineva sub ori nasipoase.
ce pretext ia bani, facnd specula din cele afinte
Argint, (Ag.), metal cunoscut din timpurile

cele mai vechi, fiind in natura respandit in

(v. Simonie).

Arghi9ocu, lac in Rom., desparfit in daub', stare nativa (Mexic, Chile, Pert; California,
forraand dou6 lacuri unite in ostrovul Virsiitura Lacul superior). Milt mai frecuent se gsesce
sau Mracine din com. Bertestii de sus, jud. A. combinat cu sulf i en chlor i asociat
Braila, A. mare si mic.
minereuri analoage de cuprn, arsen i stibiu.
Arghita, (magh. Hargitta), un ir de munfi in A. nativ se presinta sau in cristale, san in masse
partea estica a Ardealului; la nord ramurile lor compacte, cate odat si sub forma de fire subse impreuna cu munfii Gurghiului, iar conti- firi (necristalisat). Extracfiwaea A.-lui din minenuarea lor sudica o forrneaza, munfii Baraoltului reuri de A. se face dupa diferite metode ; cea
(spre sud dela Baraolt); spre est Mint marginifi mai respandit e am din Saxonia, unde se excu platoul Ciucului, pe care 11 despart de partea trage A. din pyrite (sulfur de fier, cupru eto.)
interna, deluroas a Ardealului. Laturea lor es- cu un confinut presto 20/0 A. Pyritele pulveflea are coaste prefipiae si se inalfa repentin risate ai amestecate cu sane, apoi amesteoul indin ves, far predealuri, pe cand spre vest, spre caldit inteun cuptor, se nasce un compus al
launtrul ferii, A. are ramuri lungi pi estinse, A.-lui cu chlor, care in contact cu fier ai mercur
cari se rarnuresc dealungul Trnavelor in de- produce un amalgam de argint ai prin incildire
ptirtare de 50-60 km., prefacndu-se in dealuri se separa in argintat de mercur. A. e de coai coline. In priviiafa aceasta A. are asemiinare loare alb, foarte ductil, densitatea lui este 10.5;
cu munfii Fagaraaului. Piscurile mai insemnate se topesce la 955 C, pi la 1800 este volatil. A.
ale ei sant piscul Maddraf, cel mai inalt piso e mai moale decat cuprul, dar mai pufin moale
al acestor munfi, de 1798 m.; piseul Arghita, decat auruL Existi fine de A. unde 130 metri
dela care isi are numele intregul sir de munfi; nu cantareso decat 5 centigr. A. nu se altereaza
GtIluga inspre satele romanesci (016hfalu); mun- la aer, nici la foc, nici in apii. In industrie nu
tele Cucului, in Ciucul inf. (1560m.); Mitaciu s. a. se intrebuinfeazi decat ca aliagiu, fiind in stare
Munfii A. sant acoperifi cu bogate paduri de pur prea moale, obiectele s'ar epuisa prea mult;
brad si fag si in codrii ei se afla multe fiare, s. e. A. pentru vase confine 50/0 cupru. Monacu deosebire ursi. Massa principala a A.-ei este dele de 5 lei confin 100/ cupru. Monedele de
alcituit din trachyt ai conglomerate de trachyt, 2, 1 ai 0,50 lei confin 101// cupru. Giuvaerurile
la care se asociaza in pules sud-vestica, (valea 20/0 cupru. Multi compusi ai A.-lui stint inriulefului Vargyas) si partii varoase (Juracalc). trebuinfafi; Azotat de A. in medicini (ohirurgie)

Din A. nu isvoresc decal riulefe miei, cari in

partea estica se varad in Olt, iar in cea vestic
in Trnave ; in partea aceasta jai au isvorul cele
douii riuri mai mari Homorodul o Vargyaf,
cari curg spre sud ai sfint afluenfii Oltului. Treciitoarea cea mai insemnata, care strabate prin
acesti munfi din vales Tfirnavei mari in Cinc,
In valea Oltului, este preste muntele Tolvajos.

ca lapis infernalis; Bromura i chiorura de A.

in fotografie ; Cyanura de A. pentru argintuire
pe cale electrica. A. de China, nichel argintat,
cunoscut in comerciu sub cele mai diferite numiri (Affenik, Alpaka, Peru argint, Electroplate,

Christoffie metal etc.) A. galvanisat, A. indus

cu un strat de sulfura de argint. (Se mai numesce pi A. oxidat ai A. colorat.)

[Silv. Mold.]
A. nou, un aliagiu de cupru, zinc ai niche',
Argils, (lut), rock' sedimentara, format de 50-66 parfi cupru, 19-31 zinc si 13-18 niun amestec de caolin cu diferifi alfi silicafi chel. A. non e de coloare alba (aproape ca A.),
secundan, la cari se adauga cantitafi variabile la pipait in totdeuna grsos, mai tare, mai
de nasip. A. absoarbe cu mare aviditate apa resistent ca alama si tot ass de ductil. Resista
(Pang 700 Si devine mai mult sau pufin pla- bine atacului vinului ai e mai resistent ca castica; ea absoarbe 5i glsime, oleiuri, solufiuni pral fafa de lichidele acide. Se canoso numede saruri. A. plastica e impenetrabila pentru roase variafiuni sub diferite numiri. (Argentin,

ap. Incaldita pierde apa pi la temperaturi ridi- Pacfon etc.)

cate se topesce. Temperatura, la care se vitrifica,
A. poros, metalul obfinut la incaldirea amalA. viu, V. lfercuriu.
depinde de composifia ei. Caolinul e infusibil. gamului de A.
A. sant productul final al descomposifiunii rocelor
Argintan, in pov. rom, e numele nnui craiu
feldspatice. Dupa gradul de plasticitate, coloare al sineilor. Cetatea, porfile pi palaturile lui sfint
composifie se disting varietafi numeroase ; toate de argint (v. si Aghemant).
[Atm.]
s. e. A. pentru oletrie, care e o argil ameste- Argintuire, (suflare Cu argint), inducerea mecata cu nsip fin quartos. A. bituminoastl, A. talelor si altor obiecte en argint. La A. prin
gipsiferd, A. comuna, amestecata cu sare si foc arama, alama, tombacul se incallesc, se ard
gips ;

A. refractar, A. saliferd, un amestec ea acide pana devin galbene, se uda cu solu-

de sare si A., cate data se asociaza ai gips sau

anhidrita ; se gasesce in apropierea gisemintelor
de sare si in terenurile salifere in mod general.
A. fistoaset e o A. nsipoasa, bogata, in lamele
de mica, cari favoriseaza o separafiune sistoasa.
A. sfint foarte respandite ; ele intr in constitufiunea formafiunilor geologice color mai noui.
Se intrebuinfeaza pentru fabricarea olariei co.mune i fine, materialelor de construcfii etc.
Argilolit, roca, tufuri argiloase sau silicioase

fiune de nitrat de mercuriu, se acoper cu amalgam de argint 5i se incaldesc, ca ad elimineze

mercurial, sau se freaca metalul cu un aluat de
praf de argint, chlorid de mercuriu, sahniac ai
sare comuna, se clatesce cu spa, se used pi se
incaldesce. A. e mai tare si mai durabil, daca

udam metalul cu solufinne slab de sane comuna, Ib presram cu un amesteo de 1 p. praf

de argint, lp. chlorura de argint si 2 p. borax
ars, apoi Il incaldim la temperatura rosie si il

www.dacoromanica.ro

254

Arginuse

Argostoli.

bagam inrosit in solutiune slaba de acid tartric. apoi deveni provincie romana; mai tardiu a lost
A. se intaresce prin repetirea operatiunii. La cucerit de Venetiani, iar pe urma de Turci.
A. rece se freaca metalul cu un aluat de 1 p. Dupa resboiul de independenta al Greciei, A.
pral de argint, 2 p. piatra de yin, 2 p. sare form prina la 1838 una din cele septe deparcomuni i patina ap sau cu 1 p. nitrat de ar- tamente ale provinciei Morea. De present A. si

gint, 3 p. eyancaliu si 3 p. cretti spalata, se Corint formeaza o nomarchie de 5244 km2.,

clatesce si se usca. A. aceasta e eftina, dar putin 144,836 loc. Capitala Nauplia. Sinut argolic =
durabila. A. falsd obtinem pain frecarea cu Golful de Nauplia.
amalgam de bismut si staniu si cu creta. La A.
Argon, (grec) element (corp gazos simplu)
=Met se fierb obiectele irate solutiune de chlo- descoperit in aerul atmosferic in a. 1895 de
aura de argint, sare comuna i piatra de vin, Lord Rayleigh si William Ramsay.
se elates si se usca. Dupa inducerea cu zinc
Argonaut, (Argonauta Argo L.), molusc cetoate metalele se pot argintui printr'un aluat de phalopod din ordinea Dibranchiatelor, subordinea
nitrat de argint, cyancaliu, apa, creta spalata, Octopodelor. Femeia este mult mai mare ca barpiatra de vin si mercuriu. La A. galvanicd, care batul, frtunos colorata, cu bratele dorsale latite
acli e aproape exclusiv intrebuintata si se face In forma de loburi innotatoare, cari ii servesc
intocmai ea aurirea galvanica (v. ac.), se folo- ca \isle; ea are o scoica foarte eleganta, subtire
sesc bai obtinute prin fierberea de chlortua de ca de 'Artie, elastica si indoita in spirall. Barargint cu ferocyanura de caliu, solutiune de batul e raio si lipsit Mat de scoica cat si de
amoniac si apa, sau prin solutiunea de nitrat de bratele innotatoare, in schimb insa un brat e
argint, sau chlorura de argint inteun exces de malt mai lung ea celelalte, si se termina intr'un

cyancaliu. De ararna, alma, tombac, metal de apendice firiform ; besica dela acest brat se ample

clopote, argint non, fier turnat ori batut, argintul cu sperma si se desprinde de corpul barbatului in
se lipesce direct, pe cand pe otel lucia si pe timpul copulatiunii, remanCnd mai mult tiny si
staniu numai dupa inducerea galvanic-A cu cupru. miscandu-se de sine in cavitatea mantelei
PentTu ca obiectele argintuite galvanic sil nu bata Din aceasta causa naturalistii vechi au creclut, ea

in galben, se incalciesc acoperite cu borax la

foc de carbuni, se moaie in acid sulfuric tare
diltutt, se clatesc, se usca, si in fine se tiledgesc bine pe table de tinichea de fier. Obiecte
ingalbenite se pot curati din nou cu solutiune
de cyancaliu. Uneori marfurile argintuite se induc

e un animal parasit si l-au numit He c t oc o t yl us.

A. traiesce in Marea Mediterana. E cunoscut anca

din vechime (Lit.; Ia t ta G., I cefalopodi viventi

nel Golfo di Napoli, 1896. Fauna und Flora des
Golfes von Neapel. Monographie XXIII). [A.]

Argonautii, in init. greca navigatorii cu naia

cu un strat subtire de palladium, pentru a im- Argo, vitejii greci, cari au intreprins calatoria
pedeca coloratiunea pain hydrogenul sulfurat. La In teara Kolchis, ca de acolo sa aduca 'Ana de
A. prin contact se folosesce o baie preparata aur de pe berbecele, pe care Phrixos i Helle
prin fierberea de chlorura de argint, ferocyanura au fugit i trecut Marea Neagra. Lana se afla

de caliu, carbonat de calla, sare comuna si In padurea lui Ares, ande Phrixos a acatat-o pe
amoniac i purcedem ca si la aurire. Cu aceasta un arbore, si era aperata de un dracon (balaur).

solutdune se pot repara locurile sterse dela obiec- Iason a capotat insarcinare dela lumina' seu

tele argintuite, inducndu-se bine ea ea si presarandu-se pral de zinc. A. cu foite de argint

(c u si c) se face ea si aurirea, dar e rar intrebuintata; la placare metalele se impreuna rain
presare. La A. porcelanului se folosesce ca material fusibal praf de argint precipitat cu nitrat

Pelias, domnitor in Tesalia, ca sa aduca lama

de aur, si pentru aceasta a provocat pe toti vitejii

renumiti din Grecia ; s'au presentat multi si au

plecat din Iolkos. Dupa multe vitejii si nefericiri au tuns Fula de pe berbece. (Apollonios
Rhodios sub titlul Argonautica a descris aceasta

basic de bismut. Pentru a arginttu sticla (v. oglincli calatorie, si Gustav Schwab in: Die schnsten

argintuite) se lasa sa pluteasca irate solutiune Sagen des klassischen Altertums a prelucrat-o
de nitrat de argint, amoniac, lesie de natriu
foarte frames.)
[Atm.]
zahar de lapte, sau se varsa preste ea aceasta Argos, capitala eparchiei grec. Argos langa
solutiune.
Planita (machos), 9814 loc. (1889); multe ruine
Arginuse, insule pe termul Asiei mici, spre de zidiri antice.
sud dela insula Lesbos. De insen-matate pain Argos, (A r gu s) dupa rnitologia greca un arias
victoria Atenientlor asupra Spartanilor la a. 406 cu o miie de ochi imprasciati preste tot trupul, si
a. Chr.; astacIi A y an os (sau Adjau).
pana-ce unii dormiau, altii paziau; pentru aceasta
Argo, in mit. greca o luntre cu 50 de vntrele; s'a =nit Panoptes (atotvecletor). Fiind-ca Zeus
la insaroinarea lui Iason i cu ajutorul Atenei s'a amorisat de Io, Hera, muierea lui Zeus, a
a lost edificata de Argos, fiat lui Phrixos. Cu stramutat-o inter) vaca si pe A. 1-a pus sa o paaceasta luntre au calatorit Argonantii (v. ac.); zeasca, dar fiind-ca Zeus a insarcinat pe Hermes
In launtral ei a avut o tepliga din stejaral dela ca sa rapeasca pe Io, Hermes ca betul seu ferDodona, mide a fost oraculul vestit, iara tepliga a mecator a adormit pe A. si a dus pe lo. 0
dat nah acea insusire, ca a putut vorbi i profeti. icoana mitologica prea frumoasa. A. e ceriul cu
A. e si o constelatiune pe ceriul sudic si steaua ei stelele, cari acusi apun (oclaii dormitori), acusi
de prima marime se numesce Canopus. [Atm.]
resar (ochii pazitori). Io e luna cand apare ca
Argolis, tinutul estic al vechiului Pelopones,
cuprincInd peninsula Akte $i sesul dela Argos,
precum i imprejurimea oraselor : Argos, Mykene,
Troezene, Herrnione si Epidatuns. in anticitate
tomtit de Achai, dela 1104 a. Chr. insa de Dorieni. Dela 243 apartin confederatiunii achaice,

cu doue coarne, de ad i Io stramutata in vaca.

Hermes e Mercuriu, anurne luceaferul de dimineata; cand acesta se arata toate stelele dispar,
si luna e dusa.
[Atm.]

Argostoli, capitala insulei Kephalonia, 9085 loc.

(1889), port excelent; reved. unui archiepp.

www.dacoromanica.ro

Argot

apropiere se afiii ,Morile de marea ; anime apa

marii se revarsa prin un canal spre uscat, rnanand mor, i dispare apoi prin crepaturi sub
Aparitiunea aceasta nu a putut fi Tina
acum explicata.

Iri.

255

piatra iadului) dupa intrebuintare mai indelungata. Se caracteriseaza prin aceea, ca pielea,
ande e expusa luminii, pieliele mucosas i organe interne, afara de sistemul nervos central,
primesc coloare cenusie murdara sau vinetie.

Argyrodit, mineral cristalisat monoclinic; crisArgot, cuvnt franc. de etimologie necunoscuta.

A. se numesce in special limbagiul conventional tali adese grupati in macle. Stralucire metaiica,
al hotilor i vagabundilor; prin extensiune: lim- de coloare gri-violet. Este o sulfura de argint
bagiul special al unor meserii, s. e. argot -ul germaniu. A fost gasit la Freiberg. [V. C. B.)
Argyrokastron, (turc. Ergeri), oras in viculiselor etc.
Arguelles, Augustin, barbat de stat liberal laietul turc. Ianina, 8000 loc. Cel mai fin tabac
span., n. 1778 in Ribadesella in Asturia, 1812 pulverisat (Fuli).
Argyrokratie, (grec.) domnia banului; aristopina 1814 membru al Cortesilor, dupa reintoarcerea lui Ferdinand VII. a fost condainnat cratia averii; plutocratie.

Argyropulos, Iohannes, n. 1416 in Constanla 10 ani inchisoare ordinara si inchis mai antaiu la Ceuta si apoi la Alcudia pe insula Ma- tinopol, si-a castigat mari merite prin latirea
lorca, a fost eliberat la 1820, ajunse ministru literatunii grec. in occident, a fost profesor de
1486.
de interne, s'a refugiat la 1823 in Anglia du*); filosofie in Padua, Flurenta ai Roma;
ridicarea constitutiei; s'a reintors dupa amnestia A tradus multe din scrierile lui Aristoteles si a
dala 1832, i a ajuns president al camerei pro- scris cateva brosuri teologice.
Arhon, titulatur Dobilitara pe timpul Fanacuradorilor ; 1841 tutore al reginei Isabella;
riotilor.
23 Martie 1844 in Madrid.
Arhondar salt arhontar, titlul u.nei functiuni
Argument, proba, dovada; expunere, sumatiu.
calugaresci. Astfel se numesce calugarul dela o
Argun, (in cursul de sus K e r ulun), until din manastire, insarcinat cu primirea oaspetilor. In
cele done riuri, din cari isvoresce Hui Amur, manastirile femeiesci este o arhondareasa sau
vine din Mongolia si formeaza granit intre arhontareasa. Arhondarie se numesce i locul
China si Siberia.
din manastire reservat oaspetilor.
Arguri, mai de mult comuna mare si frumoasa
Ari, (Aryas), popor care acum vr'o cateva mii
in Armenia rus., la nordul Araratului. Dupa tra- de ani, a emigrat din Bactriana, a trecut preste
ditiune fundat de Nos. Vii intinse. 1840 a fost mwatii Hladu-Ku i Solimau, si s'a asedat in
deramat dimpreun cu manastirea sf. Iacob prin vaile Indului i Gangelui. A. stint strabunii poun mare cutremur cu eruptituai vulcanice.
poarelor europene, i cel mai inteligent dintre
Argyll, (Argyle, Argillshire, pron. argheil), co- popoarele rassei albe. Card au plecat din Bacmitat la termal vestic al Seotiei, 8430 km2., 75,945 triana, A. s'au impartit in doue grupuri: A., cari
loc. (1891). Tinut muntos; economic, de vite. Cap. att ocupat Pendjabul, si Iranii sau Iranianii, cari
Inverary.
au ocupat mat antaiu Persia si apoi Asia mica
Argyll, titlul nobilitar al fainiliei scot. Camp- pana la Mediterana, Marmara si Marea Neagra.
bell : 1) Archibald, marquis de, n. 1598, ca- Acea colectiune de imntui cuprinse in R ig petenia presbiterianilor stricti i prietinul lui V e d a, cunoscute si sub numele de imnurile
Cromwell, 27 Maiu 1661 fit decapitat din causa, vedice , este cea mai le eche scriere sanscrita a
ca luase parte la uciderea lui Carol I. 2) Ar- A.-lor din India si in acelasi timp cel mai
chibald, conte d e, fiul celni precedent, royalist vechiu document privitor la inceputurile istoriei.
prouuntat, totusi la 1681 fit condamnat pentru Inainte de a emigra, A. san Aryanii locuian
crima de lesa majestate, soap\ insa, lua parte tinuturile asedate spre meada-noapte de muntii

la rescoala mincipelui de Monmouth, dar fit prins Hindu-Kits. intre originele fluviilor Oxus si Yala Paisley si 30 Iunie 1685 decapitat in Edinburg. xarte (Turkestanul sud-estic), sub forma de tri-

3) lohn, nepotul celui precedent, n. 1678, lupta buri, jumetate pastorale, jumetate agricole. Ei
la 1706 sub Marlborough in Flandria, batit 1713 au cunoscut chiar de pe atunci un inceput de
pe Iacobiti la Dumblaue in Scotia, 1718 primi civilisatie. Leaganul primitiv al acestor popoare
demnitatea de Peer dimpreuna cal titlul unui nu se cunoasce cu precisiune. Indianistul Haug
duce de Greenwich ;
ca membra al cabine- cauta a Stabili finta unui tinut cu numele de
tului 1743. 4) George Iohn Douglas Campbell, Ar yana, ce se confunda cu legendara Bactriana.

duce d e, n. 1823; dela 1847 Peer, ca principii Ceca ce reiese lasa, cu oarecare certitudine,
liberale, la 1855 in ministerul Palmerston di- este faptill, ea in timpurile preistorice traian
rector general de poste, 1859 pazitorul sigilului prin aceste tinuturi o nesfiraita aglomeratie de
secret, 1868-75 secretar de stat pentru India
popoare de rassa galbena si alba; ca,
si 1880-81 iarasi pazitor al sigilului secret sub infra aceste done rasse lupta pentru train a deGladstone, de care s'a despartit din causa pro- terminat emigratiunea A.-ler spre_sud in India,
iectului de lege in chestiwaea irlandeza. A. e si spre sud-N est in Asia mica. Anca una din
lord-locotenent de Argillshire, maresal de curte causele, cari an hotarit emigrarea A.-lor paspentru Scotia, consilier intim, dela 1861 presi- tori i agricultoti , este poate si lipsa de ploaie.
dent la Royal Society in Edinburg, dela 1873 Bactriana, care fusese odata o teara fertila, a
si al societatii geologice diu Londra. A scris nmi pierdut putin cate putin puterea sa de rodire,
multe carti. Fiul seu, Sir Iohn, Marquis of devenind un parnnt steril, nasipos. Spre intaLorne, n. 6 Aug. 1845, dela 1871 barbatul prin- rirea acestui adever, putem da constatarile recesei Luisa, a patra fica a reginei Victoria, cente ce s'au facut in aceste regiuni, cari do1878-83 guveruor general in Canada.
vedesc, c in fiecare an se pierde o anume canArgyriasis, influenta nitratului de argint (lapis, titate de apa prin evaporare, fara ca ea sa fie

www.dacoromanica.ro

256

Aria

Aricescu.

inlocuiti ou ploaie, cad norii forma ti In timpul cu Taal. Arie a psit mai anthill in Alexandria

verei stint dusi aiurea de catri vnttuile ce la 318 cu inftatura sa, care s'a latit repede
sufli despre Siberia. (V. si art.: Indogermani). si a provocat certe in intreg Oriental. Impe-

ratul Constantin cel M. in contelegere cu papa

[G. T. Buzoianu.]
Aria, (arena) sau f at , in geometrie canti- Silvestru I. a conchiemat la 325 conciliul dela

tatea de spat cu dowii dimensiuni: 1 un gim e Nicea, spre a pune capat certelor provocate de
si lime. Ea este mrginit de Hill A. e Arie. Concifiul, la care au participat 318 episp I an dad punctele liniilor drepte asezate pe copi, a condamnat invatlitura lui /Vie Qi a enwitat,

ea, toate cad in ea, la din contra e curb. ca Christos este unul nascut Fin al lui Dumnetleu

Cilindrul, conul si sfera stint corpuri margi- si e de o finta (61.tooacno0 ea Tatal. Amintirea
nite de fete curbe.
acestui concifiu o serbeadi biseric,a orient. in a
Aria cattiva, (ital.) aer stricat, in special 7-a Diuninedi dupil Pasci. A. nu a incetat
evaporarea mocirlelor Pontinice etc. V. Malaria. osndirea lui Arie, ci spriginit de unii imperati
Arladne, in mit. greed e fata regelui Minos romani a mai dainuit pana catr, capatul secl. IV.,
si a Pasiphei din insula Creta. Theseus a fost dand nascere alter eresii. (Cf. 5aguna, A. baron
destinat de sacrificiu pentru monstrul Minotauros de
Istoria bisericii ortodoxe reswitene unidin labirint, un fel de pester sub pamfint, de versde. Sibiiu, 1860. Dr. Al. Grama, Istoria uniundo nu mai este scapare. A. amorisat a dat versala a bisericii, Blaj, 1881. Puscariu, IL Dr.,
lui Theseus un ghiem de ata, ca la intrare in Manual de istoria bisericeascli. Sibiiu, 1893.)
labirint s-1 lege si in calea sa s-1 lungeasca
Aricescu, D. Constantin, publicist roman.
dup sine, _ca" dacii va put scpa de monstru, unul din scriitorii generatiunii lui Eliade i Asachi,

Ariadne.

dupi firul atei si poatk renturna. (De aici firul

A.-ei..) Theseus omoar monstrul, cu ajutorul
firului rentoarce, A. fuge ca el, dar Theseus
pe insula Naxos o parasesce 5i atunci Dionysos,
care la rentoarcerea sa din India o gsesce dur-

Astcli e aproape uitat. Din numeroasele sale

serien i numai cele istorice si in special Istoria
revolutiunii dela 1821 se mai cetesc cu folos ;

scrierile sale poetice au putin insemnatate.

N. 1823 in CAmpulung, jud. Museel, si-a fiicut

mind intr'o pester, o primesce de muiere. studiile in orasul siiu natal si in colegiul St.
Aceast scenii este representatti prin multe Saya in Bucuresci. 1845 fa numit inginer de
producto ale artei entice. Remarcabili este poduri, ins imbolnilvindu-se prsi aceasta ea-

status A.-ei durminde din Vatican. (V. ilustr.) rier pentru a se ocupa mai mult cu literatura.
[Atm.)
1846 publica primele sale poesii: Cateva care
Arlene, se numesce din timpul Sassanicjilor de colegiu., indreptate de Efiade. 1847 deschide
jumitatea estic a Persiei, care cuprindea pla- teatrul national in Campulang, in care se jucau
toul (Persia, Afghanistan si Belutsistan)
te- vodevile de ale lui Alexandri si comedii traduse
ritorul pang la Indus pi Iaxartes ; dela cuvntul din Molire. In acelasi an fa chiemat ca director
A. se deriv actualul Iran (Eran).
al ministerului de finante. Luand parte la misArian', eretici, al caror numr era foarte mare carea din 1848, fa exilat de Rusi la miinastirea
in seal. IV., mai ales in Orient; s'au imprtit Snagovul, wide petreca un an, facnd si tradu-

In mai =the secte si cu timpul parte s'au re- cand mai multe serien i ca: Despre originea neinters in sinul bisericiii parte s'au contopit cu egalitatii intro oameni. de J. J. Rousseau, Despre

sectele eretice din seclii urmatori.

originea refigiunilorc s. a. In iarna anului 1851
Arianism, marea eresie din sed. IV., indrep- deschise din nou teatral national din Campulung
tata in contra invataturii crestine despre misterul
sfintei Treinii, in special in contra dumnegeirii

compuse mai multe piese ca: Neaga rea., PeBoierul Vladutac s. a. Sub Cuza a fost de
Fiului, despre care Inv*, c nu este de o fiint, dou6 ori director al archivelor statalui ai in ann

www.dacoromanica.ro

Ariciu

Aries.

257

muri 1886 ca revisor ()cola; sarao i impovrat foarte mare in toate clasele sociale. A., ()Audit
de o numeroasa familie. Scrieri poetice: In sinodul L dela Nicea (325), a fost in doue
Harpa romitna (1852), Lira (1858), Explicarea randuri exilat de catra imparatul Constantin M.
alegoriilor din Harpa romn (1859), Trimbita La 366, cuprins de un morb mincen, versinunirii, verstui (1860), $oimul Carpatilor, poesii du-si matele, a murit in Constantinople, ohiar
istorice, Sore Agapia, roman, in care se vede In preseara, cand era sa fie reprimit in biseric.
coruptiunea morala a manastirilor din Romnia, (V. Ariani si Arianism.)
(1871), Octav, roman prelucrat (1856), 0 preumArie, piesd musicala lined, pentru o singura
blare prin munti (1872), Misterele csittoriei voce, cu acompaniare de orchestra, care mai ea

(1862), Cdlatoria imprejurul camerei mele (1856). semi face parte dinteun op mai mare (opera,

Serien isto ri ce: Istoria Clnpulung-ului, 2 vo- oratoriu etc.) Sant i arii de concert, A. relilume (1855-1856), Capii revolutiunii din 1848, gioase (aria de chiesa). In inteles vulgar A. injudecafi dupa propriele ion acte (1866), Corespon- semneazd i melodie, ante etc.

denta secreta a capilar revolutiunii romane dela

Arige, afluent din dreapta al riului Garonne
1848 (1873), Corespondenta secreta s't acte ine- in Francia de sud, isvoresce in Pirenei si se
dite ale capilar revolutiei dela 1848 (1874), Ro- varsa din-sus de Toulouse; lungimea 150 km.
mnia sub printul Bibescu (1862), Carbonarii Dup acest riu se numesce departatnentul A.,
(1873), Tudor Vladimirescu sau revolutiunea dela 4903 km3., 227,491 loc., 3 arondismente. Capi1821 (1874), Actele justificative la istoria revo- tala Foix.
lutiunii dela 1821 (1874). Scrieri politice: Ariel, (evr. = Leal lui Dumnalenc), numele
Procesul i exilul men la Snagov (1859), Despo- mai multar figuri ale Test v.; in demonologia
tismul i constitutiunea (1861), Questiunea pro- cabalistica a Evreilor A. e un spirit al apelo r;
priettii (1862), Reforma legii electorale (1862), In Vifortile de Shakespeare, numele unui spirit
Disolvarea camerei elective (1866), Politica d-lui al vazduhului.
A. se mai numesce si o
Ioan Ghica, ex-beiu de Samos (1870). Mai multe luna a lui Uranus.
traducen.
[M. Strajan.]
Arieni, Areni, o mahala a vechei Suceve
Ariciu, (Erinaceus europaeus), mamifer din anume despre partea, uncle se ea biserica Arfamilia Erinaceilor, ord. Insectivorelor. Acoperit menilor. E memorabild prin perirea lui Despotpe spate cu ghimpi glbini, la virf bruni; pe Voda. Aceasta localitate agli nu mai exista, numai
burt are per aspru, cenusiu-brun. Botul smut, amintirea ei in Podul-Arenilor, pod simplu lnga
tdmpit; urechile pe jumtate asa de lungi ca Suceava. (Et. M. Rom.)
lungimea capului. Coada cu peri scurti. Are
Arier-parda, trup de siguranta, care scutesce
36 dinti. Lungimea corpului 22-25 cm., coada trupa principall de atacuri inimice din dos.
4.5 cm. Traiesce singur sau preche in intreaga
Aries, (lat) berbece, (v. ac.)
Europa; in Alpi [Ana la 2000 m. inaltime;
Aries, (magh. Aranyos), riu in Trans., cel mai
place sit stea prin tufisuri, pe la marginea pa"- mare riu al Muntilor-Apuseni. El se alcatuiesce
durilor. Na e stricacios, ci folositor, caci mrtca din cloud butte principale, anume din Riul-rnare
soareci, insecte precum i vipere, a cdror musRind Vidrei. Riul Vidrei, bratul eel mai mic,
cdtura se orede c nu-i stric. Cand doarme
isvoresce in muntele Bihrii dinsus de Vidra
cand se apara se stringe, fermand un glob ghimpos. curge dela vest spre est; Riul-mare isvoresce
lama doarme in gropi, ce le acopere cu frunzo in muntii ce se estind spre vest dela Calineasa
muschi. Dusmanii lui Faint buba i vulpea. In
curge spre sud-est si sud. Ambele au afluenti
Madagascar se afil specia Centetes.
[M.]
mai multe praie de munte si se impreun intre
Ariciu, dans terrtnesc in Oltenia, care se joaca Ponor FA Ciimpeni, primind numele de A. El
In cloud feluti: 1) Flacaii i fetele Il joaca in urge in directiune estic, nord-estici i sudchip de hora. 2) La munti ariciul este un dans estic, prin o vale de munte frumoasd, i numai
comic: dansatorii, dupa ce prind pe chef, fac pe la Tarda iese dintre munti la teara. In cursul
pe unul dintr'insii A., care se intinde imitand seu de vr'o 35 oare, A. are pe =bole laturi o
intocmai miscarile acelui animal, iar lutarul multime de afluenti, dintre cari glut de amintit:
canta aria si cuvintele, toti ceilalti privind
Valea Abrudului, pe lattuea dreapta, Valea
facnd haz. (Et. M. Rom.)
Ponorului care se vars dinjos de Salciva,
Ariciu furnicar, (Echidna hystrix), un ma- dupa ce curge prin o gaura, pe sub un deal,
mifer din ordinul monotrematelor (mamifere cu. care-i st in cale, apoi pe laturea stnga
cioc). Are corpul pe spate si pe laturi acoperit de Granate, un preu perenic cu alvia alcacu ghitnpi lungi, printre ceilali peri. Ciocul este tuita din sisturi silicioase, Valea Ierii, cel
de forma unei tevi. La picioare 5 degete libere. mai mare afluent al A.-lui, i Yalea
Coada amnia i groas. Lungirnea 34-45 cm. care curge prin Cheia Tut.cjii (Valea Cheii). A.,
Traiesce in Australia si Nona-Guinea, prin paduri dupa ce iese dintre munti, face un mare semi(in gduri de pamnt); se hrnesce cu insecte, cerc pe la nordul Pr atului lui Tr aian (Cammai ales cu furnici, se stringe ca ariciul. Este pia Turclii) i indreptindu-se spre sud-est, se
un animal greoiu i tmpit. Depune un ou, pe varsa In Mune s la satul Vaidasig, pe laturea
care il clocesce intr'un buzunar, ce se afla la dreapta. In valea A.-lui se afla mai multe copartea din derapt a corpului.
mune. dintre cari mai insemnate stint Vidra
[M.]
de sus (pe Vales Riului Vidrei), nade s'a nascut
Ariciu de mare, v. Echinoidea.
Arid, (franc) uscat, steril. Ariditate, secetd, prefectul Avram knot', (Jmpenii, locul de frunte
lipsa de umegeala.
al Motilor, apoi satele mari Bistra i Lupa,
Arie, preot in Alexandria si eresiarch. Inve- oraselul baiesesc Baia (Of enbaia), Salciva de sus
tatura lui falsa despre natura Fiului lui Dum- si de jos, Vidolmul, Bunt, orasul Turda etc.
netleu s'a latit de pe la a. 320 cu o repegliune Pe valea 1.-lui si a afluentilor sei sfsmt ase-

www.dacoromanica.ro

258

Aries-scaun

Aripa campului.

date presto 100 comune; pe valea lui este con- bului. CalAtorind spre Corint, hi aruncat de costruat un drum bun comitatens, dela Campeni rabieri in mare, un delfin insa Il duse la pro-

pana la Turda. A. este un riu de manta; pe montofiul Tnaron.

malurile lui locuiesc aproape numai Romani, ve

Arlon, Eracle, general de divisie in armata
la isvoare i cursul superior Topi i Mofi; in rom., comandantul corp. 2 de armata cu resinasipul alviei sale se afla pral de aun, iar pe denfa in Bucuresci; n. 1838, elev al promofiunii

valea lui stint regmni

peisagiuri de manta 1855-1857 a scoalei militare. Promovat sublocotenent in infanterie 1857, se libereaza din

foarte frumoase.
[Silv. Mold.]
A. protopopiat roman gr.-cat. se compune din
18 parochii si 8 filii, cu 8268 de credinciosi;
resedinfa protopopeasca este in Luna de pe A.
Ariel-scaun, un district aparfinkor teritorului
secuiese in Transilvania; el era separat de celelalte 4 scaune secuiesci si se extindea in parfile
de mijloc ale Ardealului, pe malurile A.-lui intre

cott. Turii i al Albei infer. Teritorul acesta a

aparlinut la inceput cottului Turdii si a fost dat
Secuilor din part ea regelui Ungariei Stefan V.
pentru serviciile facute in luptele contra Tatanlor. Suprafafa lid era de 6 miluri ID si se imparfia in 2 ocoale, avnd 22 comune. Local
central era Vinful de sus. Dupa imparfirea de

ostire

pentru a arma cursurile scoalei poli-

technice, apoi pe ale scoalei de artilerie i geniu

din Francia. In 1860 reia servicial in artilerie,

iar 1861, ca locotenent, este atasat la pirotechnia

armatei, uncle dirige (1862) lucrrile de construcfiune ale acestui stabiliment, ce era s de-

vina in alma arsenalul arm atei (v. ac.)

Obfine toate gradele liana la cel de colonel in

reg. 2 de artilerie, administrafia resboiului i in

consiliul superior al artilefiei. In 1883 este promovat general de brigada si numit inspector al
artileriei, iar 1892 i se incredinfeaza comanda
corpului 2 de armata, unde obfine gradul de general de divisie (1893). Generalul A. este primal
acum a Ardealului acest scaun a fost incorporat inspector al artilefiei si a luat parte la toate evolufiunile arm ei sale. In 1877 impreuna cu colonelul
la cottal Turda-Aries.
[Silv. Mold.]
Arie,ana", institut de credit si de economii Berindei a recunoscut local i construit pedal dela
In Turda, (Trs.), fundata la 1887. Capital social Corabia pentru trecerea armatei roman preste
Dandre. A representat apoi guvernul roman la
80,000 fi. in 1600 acfii 50 fi. nominal.
incheierea armistifialui cu Turcii. A facut parte
Arietta, arie mica.
Arifi pap, barbat de stat turc, n. 1830 in din comisiunea pentru experimentarea cupolelor
Constantinopole ; petrecnd malt in strainatate forturilor cetafii Bucuresci, din toate comisiunile
si-a insusit limbile moderne, in urma caror cu- technice chiemate a se pronunfa asupra armanoscinfe a fost aplicat ca interpret si secretar mentului ostirii, precum si din consiliurile de
In ministerial afacerilor straine, iar 1874 a fost aperare a ferii presidate de M. S. Regele.
Aran empiricorum, melc din alosa Gasteronumit ministru al instracliei i justifiei. Cand
s'a introdus constitufia in imperial turcesc, ajunse podelor, ord. Pulmonatelor, fam. Limacidelor,

president al senatului, in 1879 ministru-presi- numit Limace 12-14 cm. lung. (Romanii
dent chiar; intro anii 1882-84 a fost ministra numesc Melcul negru, iar in Muntenia babipl)
Sant mai multe specii: A. rufus L. rosu apare
al afacerilor straine.
Aril, termin botanic, dat unei formafiuni, cu- dupa ploaie sau in timpuri tunede. A. ater L.
pulara, carnoasa sau membranoasa, ce o presinta negra.

o parte mai
Arioso, (ital) in music
unele semi*, invelindu-le mai malt ori mai mica
melodioasii
in
decursul
sau
la
finca unui
pufin complet, ca un tegument accesoria inde-

pendent de tegumentul adevrat. Provine din recitativ.

Lodovico, poet ital., n. 8 Sept. 1474
desvoltarea ulterioara exagerata a parenchimului In Ariosto,
Reggio, a trait la curtea cardinalului Hippolyt
funiculului seminfei diu vecinatatea hilului.

Exernple avem la Tisa (Taxus), uncle e carnes

d'Este, mai tartliu la fratele acestuia, ducele

I. de Ferrara; f 6 Iunie 1533. E

colorat rosu, la Nymphaeacee (Nufar-alb), la Alfons
al eposului romantic. Opul principal:
Sapindacee etc. Din crescerea exagerata a te- maiestru
t
Orlando
furioso, in 46 cantece, (I. edifie
gumentului seminfei in jurul micropilului resulta Ferrara 1'516,
1532). El a mai seria
iar un soiu de sac, de mil, ce acopere seminfa, comedii, satire,completa
soneto, poesii s. a.
dar cum se vede de origine diferita, si de ad
Ariovist, regele Suevilor; fiind chiemat de
numit arilod. Exempla e arilodul carnos, laciniat, Sequani
in ajutor (71 a. Chr.) contra Aeduilor,
portocaliu i parfumat al seminfelor de Myristica
in Gallia, ducand mult popor german
fragrans Houtt. (M. moschata Thumb.), cunoscut acutrecut
sine. Aiwa insti a ajuns in conflict Cu aliafii
sub numele de inacis, floare de nucusoara, con- Romanilor
i in consecuenfa cu Romanii insisi.
diment foarte aromatic.
[S. $t. R.]
La 58 a fost batut de Cesar hinga
Arilat, (botan.) semintti arilatd, care presinta In Alsafia. Scapand din lupta cu viafa, a trecut
un aril. (V. ac.)
dincolo de Rin.
Ariman, v. Ahriman.
Aripa, 1) parfile corpului paserilor, menite
Arimathia, oras in Palestina, local de nascere pentru sbor. (V. Pasen i
Sbor.) 2) In infeles
al lui Sannul; astacji Ramla.
militar: ambele parfi extreme ale unei posifiuni
Arin, munirea poporala a plantelor: Alnus in- de trupe, pe cari inimical cu predilecfiune le
cana Willd. i Alnus glutinosa Gaertn. A. alb = ataca, fiind ele cele mai alabe puncte.
Alnus incana Willd., A. negru = Alnus glutiintr'o poAripa cimpului, Eit-logofet, care
nosa Gaertn., v. Aldus.
veste din Banat
scapa soarele, luna si stelele
Aringa, pesee, v. Clupea.
furate de smei. A. e protectoral agriculturii,
Arion, cantaref antic grocesc din Methymna dupa cum era Ercule la Latini, nu insa si la
pe Lesbos (620 a. Chr.), inventatorul ditiram- Greci. (Etym. M. Rom.)

www.dacoromanica.ro

Aripat

Aristol.

259

Aripat, (botan.) organe aripate, cele ce pre- Themistocle de a transforma Atena n putero
sinta la suprafafa lor dilatafiuni laterale de forme maritima, fit exilat prin ostracism (483); dar s'a
dimensiuni variabile. Asa stInt: tulpini
rentors inainte de expirarea exilului, vestind pe

pate (Genista sagittalis L., Hypericum tetra- Themistocle despre ivirea flotei persice la Sapterum Fr., Lathyrus etc.); seminte aripate (brad, lamis. La 479 a luat parte insemnata la victomolift, pin etc.); fructe aripate, fie ca provin din rioasa lupta dela Plataeae, iar 477 la propunerea
ovare libere, ineungiurate de o dilatafinne membranoasa a parenchimului, ca la ulm, frasin etc.,
sau nu.mai inteo parte, ea o aripa, cand se numesc special samare, doue alaturate fornulnd o
disamard, ca la altar etc.; fie
resulta din
ovare aderente, cand au mai multe aripi, ea la
multe Umbelifere. Aripi se numese cele 2 petale
laterale din florile Papilionaceelor (salcam, fasole,
mazere, bob etc.) si sepalele laterale din florile
de Polygala.
[S. St. R.)

virf de munte al culinii munfilor

lui se primi legea, ea tuturor Atenienilor sa le fie

calea deschisa catra funcfiunile publico; 476 a

organisat confederafiunea atica-ionica. t 467.

Biografia de C. Nepos tfi Plutarch. 2) A. din
Theba, pictor, 350 a. Chr. 3) A. din Milet,
scriitor grec, secl. I.II. a Chr. (Ser. Milesiaca.)

A. Publius Aelius, retor, n. 121 in Idriani.

A. Quintilianus, gramatic grec, sect III.
d. Chr. Autorul enciclopediei De musica.
Aristippos, fiul unui negufator bogat din Cyrene, discipolul lui Socrate, 380 intemei scoala
numita cirenaicd. Din inffattuile magistrului
seu cultiva mai eu sama partea practica. Precum
teoretic criteriul suprem al adeviirului este perceptiunea sensibila, asa practic criteriul suprem,

Vrancei in Rom., j. Putna.

Arista, barbe, (botan.) virf lung si cilindric
In general la frunzele plantelor; in special fila-.
mental lung, cilindric i asculit, ce se afl in
prelungirea nervurei mediane a bracteelor din
prin urmare scopul final al viefii, este piaspicul Gramineelor. Uneori sOnt foarte lungi si cerea, de unde sistemul seu filosofic s'a numit:
chiar in prelungirea virfului, ca la graul (Jis hedonism. Nepotul seu, Aristippos eel tingV,
barbos, Festuca etc.; alteori pleaca de pe fafa desvoltit i complet sistemul scoalei cirenaice,
dorsald a bracteei mai dinjos de yid (Bromus) cautand a face doctrinele ei mai accesibile publisau dela mijloc (la oviis) sau aproapa de basa cului. El este poreclit mitrodidactos fiind-cti

(Aira).

a avut de instructor pe mama-sa Areta, sora lui

Aristagoras, tiran din Milk. A sciut sa res- Aristippos. (Cf. Teodorescu, 1st. fil. ant. Hiberweg-

coale (500 a. Chr.) orasele ionice din Asia mica Kirchmann.)

[Piet.]
contra Persilor; dar fiind bau batufi i silifi a
Aristobulos, 1) A. filosof ovreu din timpul lui
se retrage, A. s'a ref ugiat in Tracia, unde muri Ptolemaeus VI., Philometor, pe la 170 a. Chr.;
(497) cu ocasiunea asediarii orasului Ennea Hodoi se (lice, ca ar fi scris in limba grec. un comentar
(mai tar(Jiu Amphipolis).
la carfile lui Moise, intitulat Exegesas, in caro
Aristarchi, grec devotat intereselor rusesci,
vrea sa dovedeasca, ea filosofia grec. e imprunumit, pe timpul regulamentului organic, agentul mutata din legile lui Moise si dela profefi. Aceasta
lui Alex. Ghica, domnul Munteniei, la Constan- scriere e cunoscuta numai din citatele, ce se afla
tinopole, reinaand in aceasta slujba pana sub in carfile parinfilor bisericesci Clementie din
Stirbeiu.
Alexandria si Eusebie; autenticitatea ei este comAristarchos, 1) A. din Samos, astronom pe batuta. 2) A. I. Ffi II,, reEi in indea, secl.
la 270 a. Chr., recunoscut ca union' representant a. Chr. 3) A. istoriograf, a insofit pe Alexandru
In antichitate al sistemului heliocentric. A. a cre(Jut cel Mare, a scris un op de valoare despre acesta.
ca cerul stelos e infinit, si ea intreaga bolta ceAristocratia, forma de stat, conform careia
reasca sta nemiscata, dar panintul se invrte suveranitatea statului e representata i exercitata
pe langa osia proprie, si pe lhga soare pe un de o parte aleasa a poporului ca corporafiune

cerc inclinat spre aequatorul lumii. Din causa

acusat filosoful stoic Kleanthes de
ateism. Ideile sale clare au triumfat abia dupa
2000 de ani prin N. Kopernicus. 2) A. din Samotrake, gramatic i critic grec. in Alexandria ;
t in Cipru pe la 150 a. Chr. in virsta de 72 ani.
A. a intemeiat scoala Aristarcheilor; a rectificat
textul lui Homer in forma lui de acli ; observarile critico ale lui A. se afla imprastiate in
Scholiile operelor lui Homer.
Aristat, (botan.) organ prov5clut cu o arista
aceasta

unitara, in contrast cu democrafi a,

care

permite majoritafii cetafenilor statului ingerinfa

asupra afacerilor publice. 0 degenerare a A -ei
e oligarchia (v. ac.) Sub A. se mai infelege insa
totalitatea persoanelor, cari aparlin acestei
clase privilegiate. In vremile trecute ajungea
cineva in clasa aristocratica in tuna meritelor
resboinice sau religioase, de regula cu drept
ereditar. Se deosebesce: A. ereditara, militara,
financiara (plutocrafie) i ierarchica.
Aristodemos, 1) fiul Heraclidului Aristomachos.

(v. ac.), care e terminat in virf ascufit, cilin- Mitul spartan spune, ca A. ar fi fost primal rege
dric, de lungimi variabile, s. e. bractee aristata al Spartei din seminfia Heraclililor ; alto mituri
(in spicul Grarnineelor); pefiolul comun al frunzelor penate dela planta Astragalus aristatus
l'Hrit, de uncle i numirea lui specifica.
Aristen, Alexiu, scriitor bisericesc in Constan-

insa atnbue intemeiarea dinastiilor din Sparta

fiilor sei, gemenilor Eurysthenes i Precies.

a fost lovit de trasnet la ocupares Peloponesului;

2) A. eroul primului resboiu messenic, care si-a
tinopole, pe la 1160 a edat i comentat o sinopsa jertfit, pentru salvarea patriei, copila proprie in
a canoanelor bisericii orientate, care se cuprinde arma sentinfei unui oraclu. Dupa moaitea regelui a fost ales A. de urnas. Ajungandu-1 vremuri
In a doua parte a Pravilei.
Aristide, 1) A. eel drept, fiul lui Lysimachos, grele, s'a sinucis pe mornfntul ficei sale.
barbat de stat atenian, n. 535 a. Chr.; a fost
Aristogeiton, v. Harmodios i Aristogeiton.
unul din cei cjece strategi ai Atenieuilor la
Aristol, medicament impotriva boalelor de
Marathon (490). Opungndu-se A. planului lui piele; este o pulbere bruna preparata din thymol

www.dacoromanica.ro

260

Aristolochia

Aristoteles.

iod, nu miroasa, e solubila in alcool i eter, pe Socrate ca tip de sofist. 4) Vespii (a. 422),
dar nu si in apa; la lamina se discompune.
indreptata in contra maniei Atenienilor de sputa
Aristolochla L., (botan.) gen din familia Aristo- procese. 5) Pacea (a. 421), in care recomanda
lochiaceae, cuprinde plante erbacee perene sau Atenienilor pacea. 6) Page rile (a. 414), satinarbuati ea ramurile adesea volubile (acatatoare), sand multe slabiciuni ale Atenienilor. 7) Ly s icu frunze alterne intregi, petiolate i adeseori s tr a t a (a. 411), in care femeile se conjura a
cordate Ja basa. Florile stint solitare sau dispuse sili pe barbati la pace. 8) Th esmo p h o ri

In buchete axilare. Staminele 6 la numr, mai

rar 4 si concrescute ca coloana stilarii. A. cuprinde vr'o 180 de specii, respandite prin regiunile calde si temperate ale globului. Prin
partite noastre cresce A. Clematitis L., numita

z us a e (a. 410), in care Euripide, ca duaman

al femeilor, este tras de acestea in judecata.
9) Bro as c el e (a. 405), arat decadente poesiei

tragice. 10) Eccl e si az us ae (a. 392), in care

fetneile se lupta pentru o noua constitutie. 11)

de popor Mrul-lupului sau Lapedatoare, Platos (a. 388), in care arata, ca dent boga-

prin vii, prin tufisuri ai pe marginea padurilor. fiei pe omul evlavios it sprijinesce, iar pe cel
A. pallida W. Kit. etc. Multe specii de A. se necredincios it duce la sapti de lemn. A. inteacultiva ca plante ornamentale prin gradini
dever a fost mare poet. In comediile sale aflana
sere, aaa este: A. altissima Deaf., A. elegans umor fin ai o fantasie vioaie. El voiesce nu nuMasters., A. picta Karst., A. Sipho L'Her. etc. mai sa desfateze, ci sa i moraliseze pe conRadacina mai mutter specii de A., din causa cetatenii sifti. Tine strict la traditianile vechi ale
proprietatilor sale febrifuge, einenagoge etc., a Atenienilor ; uresce pe demagogi, sofiati i retori.
fost intrebuintata in medicina contra diverselor Comediile sale se disting i prin o limba aleas.
boale, precum contra frigurilor intermitente, COD tra Edit. principal a comediilor sale: A. Meineke,
oprirei menstruelor, contra astmei, a gutei etc. (Lipsca, 1865, 2 vol.)

[Z. C. P.]
Aristoteles, ffiosof grec, n. 384 a. Chr. in
Aristolochiaceae, (botan.) familie de Dicotyle- Stagira in Tracia, fiul lui Nicomach; timp de
donatele monochlamideae din seria Multiovula- 20 ani ,'a fost discipol lui Plato; dela 343 in-

telor terestre, cuprinde plante erbacee perene structorul lui Alexandra eel Mare. La 335 a insau frutescente nu tulpinele de ordinar volubile temeiat kicoala numit ,peripatetictle. A mint
(acatatoare), ca frunze alterne, intregi sau lo- ref ugiat in Chalkis la 322 a. Chr. Serien: 1)
bate. Emile hennafrodite sant solitare sau dis- logice : Despre categorii ; Despre interpretarea
puse in cime sau raceme. Ovarul infer. si se- cugetarilor; Analiticele; Locuri comune (topics);
mintele provildute cu un albumen cams. Aceasta Despre argurnentele sofistico. Aceste sant publifamilie are numai 5 genuri i anume: Asarum L., cate toate i sub numele de Organon ; 2) metafi-

Bragantia Lour., Thottea Rottb., Holostylis

Duchartre i Aristolochia L. Cele vr'o 200 de

specii sant respandite prin regiuffile temperate
si cattle ale globului; un ele au proprietati medicinale, iar altele sant cultivate prin gradini
sere ca plante ornamentale.
[Z. C. P.]
Aristomenes, conductoral Messenianilor in

Metafisica in 14 carti; 3) de so. natur.:

8 carti de fisica, 5 despre originea lucrurilor,
3 despre suflet; 4) etice: etica nuomachici in
10 cart ; politica in 8 carti; poetica ; retorica.
A. e col rnai genial ai mai productiv filosof
sine :

antic, este creatorul filosofiei sciintifice si al terminologiei ffios. Parintele logicei, al psichologiei,
resboiul al doilea contra Spartei (685-668 a. Chr.); retoricei si al poeticei, al istoriei natural& i al
retragndu-se Messenianii in fortareata de munte metafisicei. Cu. deosebire in resolvarea proble-

Cira, a sciut-o apera 11 ani. A. s'a refugiat pe melor logice inert' nu este ajuns. Filosofia lui
insula Rhodos, t in oraaul Ialysos.
A. 1) Teoreticd. a) Logi ca. Analiticele se pot
Allston, 1) la Grecii vechi dejunul ; 2) nuraele considera ca un fel de propedeutica. Felurile
unui stoic din Chios, (275 a. Chr.); 3) instru- de idei corespund deosebitelor clase de existente.
ment musical meohanic.
Cele mai generate clase de existente sant dece.
Aristophanes, 1) A. Bizantinul, gramatic re- Acestora corespund formele de cunoscinte nunumit, n. 260 a. Chr., fjcolar lui Zenodotus, mite cate g o rri. Notiunile cauta substanta reala
Kalimachas i Eratostbenes. A. murit in etate a obiectelor. Judicial constata adeveritatea corn-

de 77 ani ca al 5 bibliotecar in Alexandria. binatiunii dintre notiuni. Resonamentul consista

Pela el avem cea dintaiu editiune critica a lui In derivarea unui judiciu din altele ai este sau
Homer. S'a mai ocupat cu Alkaios, Pindar, Aris- silogihm sau inductiune. Irgumentatiunea, ca

tophanes i ca tragicii. S'a interesat ai de orto- conclusiunea dedusa din oarecari principii certe,
epia greceasca. Vednd, cd deosebitele popoare, este dialectica si sofistica. Axiomele cugetarii
cari vorbesc grecesce, corump rostirea corecta, sant principial contradictiunii qi al exclusivitatii.

a introdus in scriere asanumitul a ccent, ce se Cu realitate obiectiv exista numai individii, la

pane totdetma pe acea silaba, care trebue ros- a caror cunoscint, ajungem pe calea experientei,
tita ca ton mai inaltat. Edit. fragmentelor sale: adeca prin perceptiunea sensibila externa. ArisA. Nauck, (Halle 1848).
toteles este a se considera ca parintele logicei for[I. P.]
2) A., cel mai insemnatpoet comic al Grecilor, mate. b) Me taf isic a. Filosofia sprimac trac-

(n. pe la 444 a't t ca. 380 a. Chr. in Atena). Aproape teaz despre principiile fundamentale ale estimilor.
40 am censorul vietii sociale, spintuale pi morale a Aceste stint: forma, materia, causa, scopul, can

Atenienilor. Din comediile sale (54 sau 44) s'au se pot reduce la dou: materia i forma. Comconservat numai 11: 1) A charnenii (a. 425), bate mai antaiu doctrina lui Plato despre idei,
In care arata binecuvntanle pacii. 2) Cal a- In local carora el pane ceea ce el numesce forma.
r e tii (a. 424), in care face ridicul pe dema- Numai estimile individuate au realitate obiectiva
gogul Kleon. 3) Nor ii (a. 423), in care com- (substanta), genurile i speciile numai prin acelea.
bate directiunea cea noua in cultura, presentand Cu toate aceste, ca obiect al sciintei, notiunile ge-

www.dacoromanica.ro

Iristotelia

Arkansas.

261

nerice siint mai importante. Materia invoalvi posibilitatea existentei, forma deplinatatea, energia
(arreXexEla). O materie amorfa nu exista; exista'
insa un princip formal nematerial. Materia este
pasiva i isvor al neperfectiunii. Miacare a, ca
trecerea dela posibilitate la realitate, are o causa
actuala. Aceasta este Dumne4eu ca forma etern,
nemateriala, ca activitatea perfecta pi indepen-

Aristotelia Lher., gen de plante din fam.

liaceelor. Specia mai importanta e A. Macqui
Lher, arbust ce cresce in Chile, are fructe comestibile, foarte acre, din cari Chilenii prepara
un licher contra febrei. Se cultiva ai in sere.
Aristoxenos, filosof grec din Tarent, n. pe la
318 a. Chr.; dupa ce se ocuph cu scrierile pitagoreice, ascult pe Aristotel. littusic insenanat,
denta, ca energia purrs i realitatea absoluta. ',mere& a face aplicare de doctrina empirica a
c) Fisic a. Natura cuprinde totalitatea lucrurilor lui Aristotel despre cunoascerea lucrnrilor reale.
materiale. Existents acestora se constata prin Materialist in psichologie, considera sufietul ca
perceptiunea externa. Sciinta naturii se ocupa un sunet, ea un acord produs de corp si analog
en legile generale ale corpurilor supuse miacarii. cu sunetul unui instrument. (Cf. Teodorescu:

Universal sta din douii sfere : supralunara, ceriul, Ist. filos.)

[Piet.]
unde totul e neperitor,
Arithmetica, (grec) sciinta care se ocupa cu
sublunara, unde totul
e variabil i peritor. Conditiunile generale ale formele i modurile de impreunare ale nutnerilor
miacarii sfint spatiul i timpul. Spatiul e limitat, in operatiuni. Dupa scopul ce urmaresce 5i mijtimpul fara limite. In cosmologie A. admite loacele de cari se folosesce deosebim: A. vulcreatiunea lutnii din cinci elemente: focul, pa- garet sau numericel, cuprinde operatiunile cu
mntul, apa, semi i eterul. Lumea este eterna. numeri determinati 5i aplicarea lor la casani
Lumea terestra, In virtutea principiului finali- concrete. Ea se marginesce la cele patru specii
tatii, formeaza o serie de fiinte, dintre cari fie- de operatiuni cu numeri intregi 5i fractiuni, la

care superioara intrunesce in sine caracterele

celei inferioare. d) Psi c h ologi a. A. a fost cel
dintaiu, care a incercat a stabili o teorie regulata despre stafile i insuairile sufletului, teorie
basati pe experienta i unita Cu idei abstracte.
Sufletul este principiul activ al vietii; se manifesta in totalitatea functiunilor, e deosebit de

raporturi, proportiuni ai aplicarea lor. A. lite-

raid sau universalet, cuprinde invtaturile despre

formele i operatiumle ca numeri nedeterminati,

pe cari Ii infatiaeaza prin litere ca simboale

numerice, i prin aceea invgtaturile ei au un

caracter universal. Ca fundator al ei se privesce
Viet a. A. practicd, technica sau civilli, confine
corp s in esenta lui nematerial. In seria or- indrumari de a calcula sigur, uaor 0.1 repede;
ganismelor plantele au putere de vista, ani- ea e mad mult arta cleat sciinta. A. comercialet,
malele pe langa aceea anci facultatea simtirii, se aplica la afaceri de comerciu ai industrie.
miacarii i locomotiunii; oraul pe langa toate A. politictl, se aplica la transactiuni de ale staacestea i ratiune, a carei activitate este parte tului despre credit ai rente, loterii, institute

teoretica, parte practica. A. este intemeietorul de asigurare, rnortalitate etc. A. teoreticel, cuteoriei despre facultatile sufletulni. Dupa A. su- prinde teoreme despre proprietatile i formele
fietul nu are idei innascute, ci toate cunoscintele numerilor in genere; aplicatiunile ei servesc
baseaza pe experienta ai ele stint sau nemijlocite, numai spre lamurire; se numesce $i A. supecaatigate pe calea procesului de perceptiune, sau rioarel. A. instrumentalet, se aplica in instrucmijlocite, clatigate prin cugetare. 2) Filosofia tiunea elementara pentru a executa calculatiupracticed. Aceasta cuprinde vederile despre fe- line la autunite instrumente (aparate, maaini) cu
petricele, monete, bete, globuri.
ricire. Se subdivide in etic a, economie
poli ti c Scopul activittii omenesci, san bunul Arithmi, (numerii) una din cele 5 carti ale
suprem, este fericirea, pe care nu o produc nici Pentateuchului ; cuprinde registre de ale familiilor
placerile sensuale, nici bogatiai nici gloria, nici evreesci dupa trecerea prin Marea Rosie, mai
puterea, nici nobilitatea de nascere, ci singur multe legi i pasage istorice din viata poporului
lui Israil.
numai bucuria, ce resulta din exercitiul
Arithmogriph, (grec) ghicitura nurnerici.
din practicarea virtutii in mod constant. VirArithmologia, titlul unui op al iesuitului Kircher,
tutile sfint sau etice-practice sau rationale-dianoetice. Virtuti etice: tara, cump6tarea, dar- (Roma 1665), caro confine cercetari asupra innicia, justitia virtufi rationale: ratiunea, sciinta, suairilor misterioase ale numerilor si semnelor
intelepciunea, arta. Pentru ajungerea scopurilor (simboalelor) numerice, asupra patratilor rnagici
planetelor, precum se cilla atari in vechime
morale, omul are trebuinta de alti oameni omul
animal social. Problemele morale se pot re- la filosofii mai tineri din acoala lui Pithagoras.
Arithmomantia, profetirea din combinatii de
solva numal in stat. Basa statului este familia.
El s'a format pentru de a ajuta interesele vietii numeri.
trebue sa sustee pentru de a promova inte- Ari Thorgilsson, v. Thorgilsson.
Ariu, areu, planta ce se chiatn i laptele
resole morale ale viefii. Dupa A. este firesc, ca
fiecare sa serveasca stani, pentru care e facut. canelui san laptele cucului: Euphorbia (v. ac.)
Buna intelegere intre cetateni trebue s fie
Ariug, ariuq, ariufel, un soiu de mere, ce se
efluxul dispositiuniil cad aceea in mod maiestrit coc de timpuriu, la San-Petrn. (Et. M. Rom.)
nu se poate susfine. Forma de gavernare are Arius, v. Arie.
sa corespunda referintelor date. Cea mai duraArizona, teritor In Statele-Unite ale Americei
vera este aceea, care e intocmita din elemente de nord, format la 1863 din partea vesticii a
monarchice, aristocratice si democratice. E cu Mexiculm non, ajunend pana la Rio Colorado;
dreptul ca Elin Sri domneasca pe barbari, cei 292,716 km8., 59,620 loc. Productiune abundanta
inteligenti preste cei proati. (Cf. Teodorescu, Ist. de aur i argint (1887: 58/4 mil. dolari), plumb
filos. ; 1Jiberweg, Grundris

schichte der Philos. L)

; Thilo, Pragmat. Ge[Piet.]

cupru. Capitula

Arkansas, 1) A., /la In America de nord

www.dacoromanica.ro

262

Arkas

Armata.

isvornd din Muntii Stfincosi la granita intro ascutite, 1849 lkIini introduce giontul expansiv
Utah i teritorul Indianilor, strabate, augmentat gatmos intetit in ghinturi prin gazurile prafului.
prin riul Canadian, muntii Ozark si se varsa Descrierea arntelor v. sub titlii respectivi.
in Mississippi dinsus de Bolivar; lung. 2410 km.,

Armada, trupa inarmata, flota de resboiu, mai

840 km. navigabil. 2) A., stat in America, spre cu sama A. cea mare trimisa de Filip II. (v. ac.)
vest dala riul Mississippi, 139,470 km2., cu contra Englezilor la a. 1588 sub ducele Medina
1.128,179 loc.; ses udat de A. si Vhite River ; Sidonia, i nimicit de Englezi si de vifore.
bogat in producte de tot soial. Capit. Little Rock.
Armadil, Dasypus, (zool.) mamifer din ord.
Arkas, v. Arcturos.
Edentatelor (anirnale fara dinti sau cu foarte
Arkesilaos, filosof grec, n. pe la 316 a. Chr., putini dinti), familia Cingulatelor.
a studiat in Atena la Teophrast, i a devenit Armagh, comitat in prov. inicUlsfer, 1328 km2.,
intemeietorul asantunitei Academii media. Cu 143,036 loc. (1891); tinut roditor. Capitala A.
el se incepe epoca scepticismului. Fiind-ca pentru 8303 loc. (1891); episcop catolic i anglican.
adevr nu se poate statori o causa obiectivi,
Armagnac, tinut al Ga.scognei in Francia suasa el, cu privire la sciinta, nu admite deck dica. Familia contilor de A. (de insemnatate
graduii de probabilitate, dar nu certitudine. (Cf. istoria Franciei) s'a stins la 1497.
Uiberweg, Grundr. I.)
[Plet.3
Armagnac!, cote de soldati sin) briasi de pe timpul
Arkwright, (pron. arkreit) Richard, barbier, lui Carol VI. si VII. in Francia; au fost conduse

mai tfirdiu mechanic, n. 1732 in Preston. Pe

unnele lui Hargreaves in 1768 a construit o
masina de tors (bumbacul), mfinatii la inceput
cu cai, mai tfirdiu prin puterea apei. t 1792.

de contele Bernhard de Armagnac si altii. Pentru

a put scapa de acesti vagabundi, Carol VII., la
cererea impratului Frideric III., Ii trimise contra

resculatilor din Alsatia, apoi vitera (40,000), uncle

Arlberg, massiv al Alpilor Alguer, in partea fura batuti in lupta dela St. Iacob lnga Birs,

superioara a riului Lech, 1797 m., dup acesta (26 Aug. 1444), careia i-a urmat pacea dela
se numesce teritorul Vorarlberq. Preste A. trece Ensisheim (Oct. 1444). In Alsatia mai vagabunun pas din valea Stanzer (Inn) in valea Klosterc dar piina prin 1445, clad fura rechiemati de
(Bp. Calea ferata A. deschisa la 1884 (Inns- Carol VII. si parte demisionati, parte inrolati
bruck-Bludenz 136 kin.) taie A.-al cu un tunal In annata permanenta..
de 10 km. lungime intre St. Anton si Langer).
Armalist, in Ung., nobil cate a prima numai

Arlecchino, (ital) penionagiu comic in co- diploma nobilitara i Amalfi. insa far donamedia natiouala italiana, (un fel de Pepelea, tiune de yamnt. Acest fel de nobilitare a fost
Pacalti la Rom., Hanswurst la Germ.), al carui introdus in secl. XV., in secl. unnatori ntunerul
costum e facut din o multime de petece in A.-lor a fost foarte mare.
toate colorile, cu pr scurt, adesea cu o jumaArmancon, afluent din dreapta al riului Yonne
tate de masca neagrl, usor incaltat i cu o sabie In Francia de mijloc, 200 km. lung.
de lemn la brilu.
Armgmi, v. Aramiini.
Arles, vechiul Arelate, capitala unui aronArmansperg, los. Ludovic conte de, n. 1787
disment in depart. franc. Giulio Ronului, lnga In Ktzting, barbat de stat bavarez, a condus
Ron, ca 13,291 loc. (1886). Amfiteatru roman. rninisteriul de externe (1826), apoi col de interne
Dela 880 capitala Regatului Arelat (v. ac.)
finante; la 1832 a fost pus in fruntea regentei
Pfina la 1801 resedinta episcopal. (Cf. Fournie, bavareze pentru Grecia, de undo a trebuit sa
Le royaume d'A.)
repIseasca, la 1837, din causa ca a cedat proa
Arlon, capitala provinciei belg. Luxemburg, mult influentei engleze. t 1853.
langa Semoy, 8523 loc. (1890); la 19 Apr. 1793
ArmArii, semne simbolice ale unei familii nobile,
victoria lui Jourdan asupra Austriacilor.
corporatiuni, oras, teara. Armele (arid (franc.
Arlt, Ferdinand, medic, n. la 18 Apr. 1812 in armes, germ. Wappen), se numesc insigniile
Obergraupen langa Teplitz, profesor in Praga si u_nei teri, determinate conform unen anima
Viena, t 7 Mart. 1887. Opere: Krankheiten des regule. Totalitatea i sistemul acestor regule forAuges (1851-56, 3 tom.); Hoge des Auges meaza o sciinta speciala numita hem/died (v. ac.)

cari seamana cu A. moderne, se dim deja

im gesunden und kranken Zustandeg (ech 3, 1865);
Klinische Daistel lung der Krankhei ten des Auges In evul vechiu, dar desvoltarea Ion in sensul de
(1881); Archiv fiir Ophthalmologie (dela 1854 asta.di dateaza din evul media, i anume din
in conlucrare cu Donders i Grfe).
epoca cruciatelor si a preponderantei cavalerisArma, instnunent, unealta de lovit la atac sau mului. Cavalerii imbracati in zale purtau, spre a
apiirare. Se deosebesc: tunuri si A. portative. fi recunoscuti in hipta, pe scutul lor semne f aA. port. pentru lupta de aproape stint: sabia, miliare. Din aceste semne s'au desvoltat pe rand
lancea, baioneta etc.; pentru lupta din dearmele terilor. (V. marca, pajura.)
partero servesc A. de foc: paca cu teav Armarium (lat) armar, dulap,
lunga, carabina cu teav mai sour* pis - Arma purtator de arme, vel A. se numia in

tolul, revolverul i terzerolul cu teav

de tot sonata. A. cu repetitie posed o magazie
de cartuse, can se incarca cu meoanism. A. de
foc in timpurilo vechi se desarcau ea iasc5.,
lunta, 1630 cu cremene, 1807 ca capsa. A. gluntuita s'a construit 1490. Dintre A. ca incarcare

Moldova ministrul de resboiu, iar Armeifie ministeriul de resboiu.

Arma, sau d'a-armaol, joc de copii, cari

aleg un imprat si un arma. A. trage cu o

basma resucita pe rand copiilor la palma, dupa

cum comandeazg impratul. (Et. M. Rom.)
de dinapoi, cea dintitiu practica a fost invenArmasar, cal nejuganit. (V. cal si herghelie.)
tat de Dreyse 1836. Italienii intrebuintau carArmata, intreaga putero inarmata a unui stat,

t* 1597, cartusa unitaril a inventat-o Dreyse afara de marina. Armatele europene, v. tabl.
1829. Mai inainte se folosiau gloante rotundo
pag. 263; detainri despre A. roman si austro-

www.dacoromanica.ro

.Armatele e-uroperie.
)1

Areal

Statul

km2.

Andorra
2
3

4
6
7

8
9
10

Danemarca
Francia
Germania
Grecia

Italia

13

Liechtenstein
Luxemburg
(San) Marino

14

Monaco

15
16
17
18
19

Montenegro
Norvegia

11

12

20
21
22
23
24
25

452
314,955
673,175
29,457
96,660
39,612
536,408
544,896
65,119
286,588

Anglia
Austro-Ungaria
Belgia
Bulgaria

159
2,587
59
22

Olanda (Tenle de jos) .

Portugalia
Romilnia
Rusia
Srbia
Svedia

Svitera (Elvetia) .
Spania
Turcia

Suma

9,085
325,423
33,000
91,760
131,020
5.427,123
48,110
450,536
41,346
407,244
175,883

Locuitori
preste tot pe

Locuitori

km2.

Andorra
Londra
42.813,000 62 Viena
6.147,000 207 Bruxela
3.154,000 31 Sofia
2.172,000 53 Copenhaga
38.343,000 71 Paris
49.428,000 91 Berlin
2.217,000 31 Atena
30.158,000 107 Roma
9,000 53 Vaduz
211,000 81 Luxemburg
8,000 134 Marino
12,000 545 Monaco
200,000 26 Cettinje
6 Christiania
1.999,000
4.565,000 136 Amsterdam
4.576,000 51 Lissabon
5.045,000 42 Bucuresci
97.189,000 18 Petersburg
2.163,000 41 Belgrad
4.775,000 11 Stockholm
2.945,000 70 Bern
17.248,000 34 Madrid
5.773,000 25 Constantinopole
6,000

Puierea total

Capitala

13

38.303,000 121

600 5.657,000 2000

1.364,000
482,000
42,000
376,000
2.448,000
1.579,000
107,000
438,000
1,000
20,100

740
826
500
706
536
812
444
732
50

1,600

3,000 2,000
148,000
427,000
246,000
221,000
1.036,000
54,000
246,000
49,000
472,000
874,000

582
642
588
630
728
506
488

800
686

pe apa

pe uscat
M timp de
pace

225,000
350,000
51,000
23,000
17,000
563,000
511,000
22,000
263,000

420
30
100
620
18,700
107,000
44,000
50,000
818,000
21,000
28,000
116,000
182,000

In timp de
resboin

1,200
839,000
1.420,000
286,000
245,000
59,000
2.700,000
2.400,000
240,000
1.187,000

1,500
500
41,000
60,000
200,000
281,000
275,000
2.550,000
175,000
174,000
205,000
628,000
836,000

tunuri vase Vi.n." tunuri rnateloti

2,016
2,374
264
540
128

4,608
3,588
180
1,752

60
160
150
300
720
4,484
444
336
360
630
1,138

666
140
4
13
44
576
388
54
259

78

9
57
32

2,502
391
38
24
117
1,667
533

4
30

210
628

269
503
171

14

63,000
20,000
400
4,400
42,000
17,000
3,400
18,000

44
121
32
25

13

444

41

981

5,000
14,000
3,000
1,800
30,000

58

16

366

6,000

117
109

10
15

753
546

14,000
10,000

25
1

684 3.408,870 14.804,200124,232 3,096 338 9,712 252,000

9.730,679 359.459,000 82

www.dacoromanica.ro

264

Armatoli

nng. la art. Romania ai Austro-Ungaria. (Pentru

istoria A.-lor v. art. Militar i Militarism.)
Armatoli, locuitorii resboinici din tenle muntoase ale Turciei europene si din nordul Greciei,
de origine romana, dar in mare parte grecisati.

Dupa .cucerirea peninsulei balcanice de catr

Turci, A. au pastrat oarecare independenta sub
scapitanie nationali. Ei forman, in urrna, un fel
de militia teritoriala, care a stat ai in serviciul
Turciei, formand nu ()data contrapondul Ienicerilor, din care caus intr'un timp aveau mare

Armenia.

de est-sud-est de Perai; lar restul a remas fincii

sub dominatiunea Turcilor. Dar nenumeratele
invasii, prectun ai suferintele, ce li s'au causat
din partea Turcilor, au determinat emigrarea ion
prin statele europene, astfel ca astadi cu greu
s'ar put evalua cifra totala a acestui popor respandit pe suprafata globului, aproape intocmai
ca si Evreii. Numi5rul lor total nu trece presto
2.200,000. Tipul Armeanului e caracteristic. De
ordinar brun, ca ochii negri, foarte pro5i, statura Malta ai pieptul desvoltat. Sant in genere

trecere la Poarta otomana. Vrnd Poarta a-i comerci anti abili 5i inteligenti. [G. T. Buzoianu.]
inlocui cu. Albanezi, s'au resvratit in diferite In Transilvania A. au venit in a doua jaranduri; iar in resboiul Grecilor pentru inde- metate al sed. XVII. din Moldova, uncle se

pendenta (1821) au jucat un rol important, drind ref ugiasera de urgia Tarcilor. Principele Apafi
pe cei mai serbatoriti eroi nationali.
la 1671 i-a aaecjat in don't oraae, In Gherla si
Armator, (marina) persoana care arrneaza, Ibaafal6u, dandu-le privilegii insemnate. Aceste
pregatesce un bastiment cu capitan, echipagiu sant pana adi oraaele armene, si de aici A. s'au
ai tot ce trebuiesce pentru navigatiune, In scop respandit prin alte oraae, mai en sama made a intreprinde afaceri comerciale. A. poate fi ghiare 5i secuiesci. Mai multi se afla in Ciucchiar proprietarul bastimentului, poate fi 5i numai Szpviz, Ciuc-Somly6, San-Miclauaul-Giurgeului,
arkdaa. Inainte de 1856 erau A. cari, in urma Remetea etc., iar in numer mai mic prin Turda,
unei concesiuni din partea guvernului lor (Francia, Cluj, Dej etc. Ei se ocupa en negotul, parte
Spania, Statele-Unite etc.), arman pentru resboiu avand prvlii, parte siint negutatori de vite.
adeverate flote de corsari, cu cari, pe propriul ion A. nu s'au amestecat ou alte popoare pi astfel
risie, se bateau in contra natiunii inimice gayer- 51-au pastrat tipul original, bimba insit si-au

nului lor, aducand mai cu sama mari pagube pierdut-o ai au adoptat cea raaghiara; adi numai

comerciului strain.
betranii mai sciu armenesce. Pe cand astf el sant
Armatura, 1) termin vechiu pentru totalitatea In parte maghiarisati, numele lor stint romanesci,
armelor unui soldat ori ale unei corabii; 2) in precum: Harnic, Patrubani, Covrig, Capdebou,
technic 6.: totalitatea partilor, ce se recer pentru Ostian etc. Iceste mime li-s'au dat probabil in
completarea unui aparat, a unei maaini; 3) in Moldova, caci episcopal Ion, care i-a condus,
fisic a: partea rotativa a unei maaini electro- asemenea a purtat nume romanesc: Verderescul.
dinamice ; placa de fier asezata pe polurile unui
[Silv. Mold.]
magnet natural ori artificial etc.
Limba armeand face parte din grupul limArmbruster, Mathias, pe lange comitele Saailor bilor iranice, de care s'a desfacut prea de tiraMarcus Pempflinger, cel mai insemnat si ere- puriu. Din aceasta cans(' ea presinta astacji un
dincios partisan al impkatului Ferdinand in caracter independent. Pane'. in secl. V. nu se
lupta sa contra tui Zpolya, caruia Sibiiul abia cunoasce aproape nimic din istoria acestei limbi.
In 1536 pi-a deschis portile. Ca ad castige pe In acest seclu Mesrob stabill alfabetul, produs
Saai pentru sine, Zpolya nu a omorit niel un mai mult semitic. In aceast epocti incepe 5i
functionar, ba in 1537 a aprobat chiar alegerea perioda clasica a limbii armenesci. Cei dintaiu
lui A. de comite sasesc. In 1538 A. a fost ales scriitori A. au fost cativa discipoli ai lui Mesrob

si de primar al Sibiiului, dar in curand abdise

ai patriarchului Sahag, (Ali au trait imdin ambele functiuni, probabil in favorul gine- preuna. Ei au reuait intr'un timp foarte scurt
relui sau Georg Huet, care a fost ales apoi de sa formeze oliteratura bogata, asa, ea epoca lor
comite. A. t 1542.
se considera de istoricli moderni ca virsta de
Arme, armele ferii, v. Armrii.
aiir a literatuiii armenesci. Scrierile lor siint
Armeanul Petru, (rmny), general ai diplomat
sub Mihaiu-Voda Viteazul, ne povestesce dupa
scena petrecut intre .Mihaiu,
marturi oculari
ca ban al Craiovei, condamnat la moarte de Voda
Alexandra pogdan, i intro gadele, ce refuza de
a-1 ucide.

insa mai mult istorice 5i literare. Adoptfind preceptele religiunii creatine 5i sub influenta
greci, incepura certele religioase, 5i aceste

certe nimicira seva, care para un moment in

istoria veacurilor atat de abondenta. Printre

scriitorii emeriti ai Armeniei se considera mai

Armeni, popor. Originea numelui se crede a antaiu Moise de K ohr e n, supranumit Erofi semitica. A. se numesc ei insuai H ai (sing.) dotal armean; apoi I o an IV. Kato li c os, care
Haig (plur.); iar tears ion o numesc anc as- serse istoria Armeniei ai in fine poeta! N ers es,
tai
d an sau Hai asdan. Existenta po- supranumit Gratiosul, care a ilustrat sed. XII.

porului A. dateaza dela primele invasii ale Arilor

in Asia minora. Se cred a fi una din ramurile

[G. T. Buzoiann.]

Armenia, odinioaei teara de sine statatoare in

Iranianilor, cari, mergnd spre nord, fur opriti Asia mica, infre Marea Neagra 5i lacul Caspio;
de lantul Caucasului. In decursul veacurilor ei teara muntoas cu platouri inalte de 800 pane;

se amestecara cu o multirne de alte popoare, 2000 m.; cu v afunde 5i cu piscuri inalte

aaa incat astadi cu greu s'aa' mai pate deta5a (Ararat) Vilna la 5156 m. In munfii A.-ei istipul primitiv. In vremurile uitate ale trecutului voresc riurile Eufrat, Tigris ai Aras. Clima e
poporul A., stabilit deja intro Caucas si Taurus, excesiva: verle sant fierbinti, iernile aspre.
fa cucerit de Semitii asiriani, mai tardiu de V egetati a e bogat in val. 5i la poalele munMedo-Perai, apoi de Arabi ai in fine de Turci.
incolo e saraca. Suprafata A.-ei e de vr'o
Astacji partea de nord e supusa de Ru5i, cea 28,000 km'. Locuitorii sant Armeni (v. ac.)

www.dacoromanica.ro

Armen is

265

Armenia

apoi Turd, Persi, Tatari, Curdi i Rusi. Deoparte

Armile sau sferd armilar, o combinatiane
apasarile Tardier, de alta parte spiritul lor mer- de inele, ce represinta cercurile principale de
cantil a indemnat o mare parte a Armenilor sa pe bolta cerea.sca (aequator, ecliptica, cerc veremigreze in alte ten, mai ales ca negutatoli. tical etc.) si se folosia mai de mult spre a mesura
Armenii au fost increstinati prin secl. IV. de declinatiunea si unghiul de oare al stelelor.
Grigorie Luminatorul. Acum in mare parte
Armilus, la Ovrei numele unei persoane mi-

sant monofisiti sub patriarchal lor propriu din

Etsmiadsin ; ceialalli sant catolici.
Istoria. Armenii de timpuriu au format un
regat, cu regi nationali, atirnatori rnai antaiu
de Assiria, apoi de Media, Persia si Siria. SeIeukiii
A. prin loctiitori, dintre cari

tico; un fel de Anti- sau Pseudo-Mesia.

(V.

Antichrist.)

Arminden, armendin i arminder, numirea

poporala a dilei de prima Main.; joacrt un rol

insemnat in datinele poporului. Cel mai latit

obiceiu e de a pane la poarta un arbore inait

goi se facura independenti (190) formand done re- cu patine frunzo

virf ; acest arbore se chiam

date : A. mare si A. mica. In A. mare domni arminden. Macedo-Romanii nu cunosc arminuinastia lai Antaxias pana la 150, and o detro- denul. (Et. M. Rom.)
gara Arsakidii. Acestei dinastii apartinea TiArminiani, sectari de ai reformatismului, pe
dranes cel Mare, care cuceri Siria, Capadokia, la inceputul sed. XVII., au lepclat invetatura

A. mica si Mesopotamia, pe card insa Romanii lui Calvin despre ppredestatianea absoluta .
i le rapira la 63. Urmasii lui Tigranes fura suArminius, fiul principelui Cheruscilor Sigimer,
pusi parte Romanilor, parte Partilor. Pe la finea eliberatorul Germanilor de sub jugul roman, n.
sed. III. si inceputul sed. IV., se lat in A. 17 a. Chr. Dupa obiceiul de atunci a facut mai
crestinismul, care deveni in curnd religiune de antaiu servicii in armata romana., de uncle restat. La 428 A. fa prefacuta in o provincie a intorandu-se in patrie, s'a pus in fruntea color
Sassaaidilor. Dupa lupte indelungate intemeid nemultaraiti cu domnia Romanilor, in special cu
familia Bagratidilor a treia dinastie anneana Quintifius Varus, comandantal dela Rinul su(859), dar A. in curand ajunsa a fi cucerita de perior. Inseland pe Qu. Varus a porni contra
Persi, Turci i Rusi. Acum Annenii stint impras- unei semintii resvratite, 1-a atacat in padurea
tiati prin Asia pana prin China, precum in terile teutoburgica (9 d. Chr.) si i-a nimicit In o lupta
mediterane. Vr'o 5000 sant in Africa, tot atatia de trei dile aproape intregul corp de armata,
In India de est, 100,000 in Persia si tinuturile trei legiuni cam 40,000 oameni; Varus insusi
invecinate, 500,000 in Rusia, 8000 in Transil- a perit prin sinucidere. Vestea acestei nenorociri
vania, tot atatia prin Ungatia si Galitia, in Pe- a mahnit addnc intreagd Roma; imp. August
ninsula Balcanica sant vr'o 400,000, in A. sant cel
mult 1 milion de Armeni. Renurnita e congregatiunea Mechitaristilor armeni in Venetia, Tliest
Viena. Lit.: Saint-Martin, Mmoires hist. etgogr.

si-a rapt vestmintele exclainand: Valais! Varusl

roda-mi legiunile mele . S'au facut cele mai intensive pregatiri pentru abaterea pericolului, care
ameninta si Gallia invecinata. Dar succese mai

sur PArmnie (1818); Creagh, Armenians etc. inseinnate a putut obtin nurnai Urermanicus
(1880); Abasa, Istoria Armeniei (rusesce, 1886). (15 d. Chr.), care a castigat cateva lupte contra
Armen4, (Ormnyes), comuna mica in cott. Germanilor; fijad insa la 17 d. Ohr. revocat, nu
Caras-Severin cu 2133 loc. romani.
a putut reocupa provincia pentru Romani. Despre
Armenopul, Constantin, a compu.s o pravila A. se mai spune, ca am fi purtat un resboiu
(colectiune de legi) la 1145 d. Chr., in dilele (17 d. Chi.) contra regelui Marcomannilor Mainimperatului bizantin Emanuil Comnen, cari legi boduus. Piind acusat chiar de neamurile sale,
se par a fi fost introduse de Alexandra cel Bun ca rivnesce dupd coroana regala, a fost ucis la

si in Moldova. Mai trdiu numele A. ajunr 19 d. Chr., in etate de 37 ani. Monumental

aproape sinonim cu pravild,. mai cu sama in ridicat in amintirea lui A. in padurea teutoBasarabia. (Et. M. Rom.)
Armentires, oras in depart. franc. Nord,
arondisni. Lille, litriga Lys, 27,755 loc. (1886);
insenmate tesetorii.
Armeria Willd, (botan.) gen din fain. Plumbagineae, tribal Staticeae, contine plante erbacee

burgica s'a inceput la 1838 ai sfirsit 1875. Lit.:

pe langa Tacitus, Dio Cassius etc. cf. Bttger,
Hermann der Cheruskerfiirst (1874).
Arm4oare, aluat facut din 4 galbinuse de ou,
70 grame de zahar cu vanilie, 33 centilitri de
smntand, 3 mani de faina, 70 graine unt topit

perene, cu frunzo radicale liniare, cu florile si spuma dela 4 albusuri de ou. Se coace in
reunite in capitule compacte. Dupa unii beta- forme aflame pregatite spre scopul acesta.
Armistitiu, intreruperea pe un timp anumit a
nisti genul acesta cuprinde rnai malt de 50 de
specii, iar diva allii abia vr'o 6 san 7 specii. ostilitatilor intre beligeranti. In resboiu acel bePlantele din genul A. cresc in Europa, in nordul ligerant ofere A., care in fata unor greutati,

Africei i in Asia occidentala. Prin partile noastre infrngeri, nu se simte destoinie a continua resse afla A. alpina Willd., prin pasunile din re- bonal cu prospecte la invingere; celalalt primesce
giunea alpina. Multe din speciile acestui gen se A., daca condiliile sant favorabile pentru el. A.
cultiva ea plante ornamentale prin gradim, mai de regula premerge la incheierea pacii. La A.
cu sahib; pentru decorarea stancariilor precum se hotaresce linia de demarcatie, care prima la
pentru bordure (margini); asa este A. vul- timpul fixat desparte partile beligerante.
Armonia, in musica: 1) consunarea deodata a
garis Willd., A. cephalotes Link. etc. Decoctiunea de flori de A. vulgaris Willd., este privita mai multor diferite intervalo, dupa anurnite prin[Z. C. P.]
cipii ; 2) identic ca accord ; 3) musica compusa
ea un diuretic puternic.
Arm ida, eroina in Ierusalimul eliberat al lui numai de instrumente de suflat.
societate rom. de cantari in CerTasso; (Opere de Gluck si Rossini), vrajitoare,
naut,
Armonia"'
infiintata 1881 la initiativa mai _miter
femeie seductoare.
Enciclopedia romil.nft. Vol. 1.

18

www.dacoromanica.ro

266

Armonia evangelic&

Arndt.

amatori de musici, cavalerul Leon Goian In asa de infoiati, en atingand-o cu mina fosgnesce,
frunte, Cu scopul de a cultiva cantarea lumeascii ca i cand ar fi deslipit de carne. (S. Fl. Marian.)
bisericeascii, produsin mai ales de compositori Teranii o lecuiesc in diferite ohipuri.
romani si de a o vulgarisa prin concertriri, prin
Armure, (Armures), un fel de tesaturi ou de-

un curs propriu 5i prin struirea introducerii senuri mici de fond, Mute prin legarea strinsa
ei in swain. Aotivitatea societatii a fost dintru a urzelei.

inceput destul de nniinoasa; ea a tiparit in einci

Armurier, 1) suboficer care repareazi armele ;
carticele o liturgie si 18 cortni brbatesci ; a dat 2) fabricant sau neguttor de arme.
representatiuni teatrale ca diletanti si Berate
Arnauld, Antoine, numit A. cel Mare, n.
musicale on dant. In 1885, la initiativa fostului 6 Febr. 1612. Studi drepturile i teologia; 1641
archiepiscop si mitropolit Silvestru Andrieviciu- se preoti, 1643 se frica membru al Sorbonnei

Morariu, mai multi barbati au asigurat socie- 1648 eremit in Port-Royal. t in Liittich 1694.
ttii, prin subscriptiune pe trei ani, un venit In toate certele contra Iesuitilor, olerului si guanual extraordinar de 1112 fi. pentru urmdrirea
scopurilor ei. Strtimutandu-se ins presedintele
ei, cav. L. Goian la Suceava si dimisiontind din
dirigenta ei, societatea n'a mai prosperat ca mai
inainte. Astadi (1897) activitatea ei, chip& oarecare intrerupere, este restrinsa numai la cursul
septnmiinal pentrn membri, la darea unor petreceri cu dant si la executarea unor coruri cu
ocasiuni solemne. Dri de sam nu mai publica.
[Dr. I. G. Sb.]

vernului, A. era conduentorul recuuoscut al sec-

tarilor Iansenisti. In contra moralei iesuitiee a

seria mai multe carti, cari ii atraserri ura si

persecutia din partea lesuifilor. Scrierea principal.: Logique de Port-Royal (1662).

Arnault, Antoine Vincent, poet francez, n.

1766 in Paris, t 1834 in Goderville, !align Havre.

1797 deveni membru al Institut-ului, dela 1808

secretar general al universittii. A scris

multe tragedii in stil elasic ca: Marius, Ger-

Armonia, diar hebdom. aprut la Roman manicus, Lucrcee etc. A mai seria si fabule
In 1871 si 1873; imprirneria G. V. Sandu; gi- originale, apoi Vie politique et militaire de
rant resp. Gheorghe I. Cubelca.
Napolon, (Paris, 1822, 3 vol.), Souvenirs d'un
Armonia evangelicl, conglasuirea celor patru sexagnaire, (Paris, 1833, 4 parti).
evangelii in expunerea faptelor si invntaturilor
ArnAut, 1) A., v. Albania. 2) A. Dania, trubadur din sed. XII., de origine din Ribrac
lui Christos.
Armonica, (rn usien) instrumente primitive, pre- (Dordogne), a trait la curten lui Richard I. al

cum stint A. de pan, A. de stield, Acordeonul

(Ziehharmonica), A. de lema (Xylophon) etc.
Armonica chemicd, consistn din o teve si o
flacr mica de gaz, ce produce an ton in luntrul tevii. Prin lungirea tevii, prin coperirea
partiala sau totali a ei, tonul se schirnba.
Armonice, sau tonuri aliquote se mimes sunetele secundare, cari se produc in acelasi timp

Angliei. Poesiile lui se disting prin forme foarte

artistice. A. a inventat o sestina, iinitat de

Dante si Petrarea. Op. edit. de Canelo (Halle,

1883).

Arnay le Duo, ora s in dep. francez ate d'Or,

arond. Beaune, langa Arroux, 2389 loc. (1886).
Aici au invins Hugenotii sub Coligny la 27 Iunie
1570 pe maresalul Coss&
cu un sunet principal, si cari impreuna on acesta
Arndt, Ernst Moritz, patriot german si poet,
n. 1769 in Schoritz pe insula Riigen, t 1860
formeazi tonul complet
in Bonn. A. a dus o vista foarte agitat ca
Armonlu, instrument musical cu claviaturn
ou registro, al cdrui ton, produs de ancii libere opoca in care a trait; la 1800 docent privat de
prin vnt artificial (foi), seamnd cu tonal de orga. istorie si filologie in Greifswald, 1806 profesor
Armoracea Fl.Wett., (botan.) subgen din genul extraord. tot acolo ; 1807 din causa serierii sale
Geist der Zeit, indreptata contra lui Napoleon,
Cochlearia L. (V. a.)
Armorial, (neolat.) carte ce confine artnriile a trebuit sa se retraga in Svedia; intr apoi
unui stat etc. Armorist, specialist in d'ale ar- (1812) in Petersburg in legaturi strinse cu baronul Stein, Wit parte activa la lupta pentru limiiriilor i heraldicei.
bertate prin foi volante si poesii patriotice, dintre
Armorica, v. Areinorica.
Armstrong, 1) A. William George, n. 1810 cari multe traiesc pana adi in gura poporului;
In Newcastle, inginer, remunit prin tunal ce la 1815 edita in Colonia foaia politica Der
poart numele sail- a inventat o masinii electricii Wchter; 1817 primi postal de profesor de
au vapor si o masing idraulici pentru ridicarea istorie la noua universitate din Bonn si se ciipoverilor pe ni. E conproprietar la turntoria sitori cu Nanna Maria Schleiermacher (t 1869);
A.. Mitchell et Comp. din Elswick, lingn New- dupa trei ani, tras si el in perseentiunea indrepoastle on Tyne, care sustine 15,000 luertori; tata contra tuturor conducatorilor miscarii naposede o fabric& si in Italia lane' Puzzuoli, tionale germane, fa suspendat si numai la 1840,
care furniseaz tunurile pentru marina italiani. dupa sicanari indelungate, f rehabilitat in postal
2) A. George Francis, poet iric-englez, n. 184,5 su prin regele Frederic Wilhehn IV., iar dupti
lng Dublin ; dela 1871 profesor la Queen's un an fa ales rector al universitatii. La 1848
College in Cork. Mare efect avur poesiile lui B- deputat in adnnarea nationala germana, Rica
rice i dramatice (ed. 11. 1873); mai scrise Ugone, parte din deputatiunea care oferi regelui Frea tragedy (1870) si trilogia Tragedy of Israel deric Wilhelm IV. coroana imperiala, dar re-

(1. King Saul, 1872; 2. King David, 1874; fuslind regele primirea ei, A. se retrase din

3. King Salomon, 1876); apoi Inephistopholes acea adunare. La 1865 i s'a ridicat in Bonn o

in broadcloth: a satire in verse (1888).

Armura, v. Armatura.

statua de bronz, iar la 1873 un turn comemorativ de 21 m. pe insula Riigen. Poesiile lui A.,

Armurarita, boali de vite, la cari vitele harciesc devenite foarte populare, se caracteriseazii prin

si se trantesc jos; pielea de pe spinarea lor e religiositate &Tana si o inflacarata iubire de

www.dacoromanica.ro

Amdts

267

Arnold.

patrie, iar numeroasele lui opere sciintifice, fiind au esit mal multi brbati distinsi, ca: 1) loan
astadi antiquate, au mai putinii valoare. Din toat George de A., belidnce in resboiul de 30 ani,
activitatea lui A. transpira o ur furioas in n. 1581 in Boitzenburg; 1626 colonel sub Wallencontra Francezilor. Lit. : Schenkel (1869), de stein ; 1631 maresal campestru in serviciul SaLangenberg (1878), Baur (1882).
[nt.]
xoniei, se distinse la Breitenfeld, petrunse apoi
Arndts, Ludovic, cav. de Arnesberg, distins
profesor de drept, n. 1803 in Arnsberg, 1878
in Viena; functiona in Bonn, Manchen, iar dela
1855 in Viena ca profesor de dreptul roman ;
la 1867 membru al camerei seniorilor (Herren-

in Boemia si Silesia, ava relatiuni secrete cu

Wallenstein ; 1635 efe din servicial Saxoniei;

1637 a fost prins de Svedi in castelul sOu Boitzen-

burg si dus la Stockholm, de unde scapa in

1638 si intr iarIgi in serviciul Saxoniei. t 1641

haus); la 1871 ridicat la rangul de cavaler iar

un an mai in urmti deveni membru al A.cademiei imper. de sciinte. Intre operele sale juridice, scrise cu eruditie temeinica, se disting:
Lehrbuch der Pandekteng (ed. XIII. 1886) si

la Dresda. 2) Ludovic Achim de A., poet, n.

1781 in Berlin,
1831; pe langa Tieck cel

Arneth, 1) Iosif Calasanza, cavaler de, isto-

terat oniginal, n. 1785 in Frankfurt 1. M.,

Juristische Encyldopaedieg (ed. VIII. 1887).

mai productiv, iar pe langa Kleist cal mai energic

poet al gcoalei romantiee. Opere complete ed.

1853-56, 22 vol. 3) Blisabeta de A., numit

de obiceiu B e tti n a, sotia celui precedent, li-

riograf i numismatic, n. 1791 in Leopoldschag dete de timpuriu semne de inclinari fantastice

(Austria sup.), dela 1840 directorul museului de si excentrice ; pentru Goethe ava o indinatiune

numismatia i anticbitti in Viena; t 1863. A entusiasta.; se marita 1811; t 1859 in Berlin.

scris: Synopsis numorum antiquorumg, (1837 Opere complete 1853, 11 vol. 4) Henric Frideric,
pana 1842, 2 tom.); Das k. k. Miinz- und A n- conte de A.- Heinrichsdorff-Werbelow, brbat
tikenkabinettg, (1845) etc.; sofa sa Auto n i e, de stat prusian, n. 1791 in Werbelow, dela 1831
actrit la Burgtheater, a fost mireasa lui Teodor ambasador prusian in Bruxela, Paris si Viena ;
Kmer. 2) Alfred, cavaler de, istoriograf, fiul lui 1849 cateva luni ministru prusian de externe ;
A. 1, n. 1819 in Viena, directorul archivei sta- 1851-58 iarsi ambasador in Viena. 1859 in
tului si de curte, dela 1881 presidentul Aca- Berlin. 5) Harry (Henric), conte de A., n. 1824
demiei de sciint din Viena. A scris : Prinz In Moitzelfitz (Pomerania) din unja A.-Suckow;
Eugen von Savoyeng, (1858-59, 3 tom.); Ge- 1864 ambasador in Roma, uncle pe timpul conschichte Maria Theresias, (1863-79, 10 tom .) s. a., ciliu1ui din Vatican (1869-70) ilea o rota de
el a edat i corespondenta dintre Iosif II. i Ca- mare influenta; 1871 conduse pertractaiile pacii
tarina de Rusia (1869), Maria Antoinette, Iosif II. dela Frankfurt; 1872 ambasador al imperiului
si Leopold II. (1866), Maria Teresia si Maria german in Paris, de ande la 1874, pentru intrigi
Antoinette (2 ed. 1866), Iosif II. i Leopold de tesute in contra lui Bismarck, f rechiemat; in
Toscana (1872, 2 tom.), a mai scris i Aus 4 Oct. aceluiasi an fa detinut, 0'66 publicase si
meinem Leben, 1819-49 (1891).
refusase extradarea de depese, iar 19 Dec. El
Arnheim, (A To he m) mai nainte capitala for- osandit la 3 luni de temnit, pe care juriul par. tificata a provinciei olandeze Geldern, langa Rin, lamentar o urea la 6 luni. De atunci se refugi
50,194 loc. (1891); comerciu insemnat cu Ger- In strainatate, de unde la 1875 publick brosura
mania.
Pro nihilog, care produse mare sensatie; 1876
Arnica L., (botan.) gen din familia Compositae, fa osandit in contumaciam, pentru crima
tribu! Senecionideae, confine plante erbacee pe- darii de patrie, la 5 ani roble, 1881 in Nizza.
rene. Florile galbene Fait reunite in capitule Arno, fin in Italia, isvorfind in Monte Falteradiate mari si lung pedunculate. A. cuprinde rona (Apenini), se varsa dinjos de Pisa in Marea
vr'o 10 specii, ce creso pHs Europa, Asia pi Ligurica; 220 km. lung.
America nordica in regiunile montane san sepArnold, Cristofor, astronom, n. 17 Dec. 1650
tentrionale. Prin partite noastre creso A. mon- in Sommerfeld, langa Lipsca; a facut pe dotane L., numit de popor Po db al de munte meniul siu un observator, din care la 1682 a
sau Arnie a, prin pa,sunile mnede din regiunea descoperit cometa din acel an, ca 6 Ole mai
montana i subalpina. Radacina, frunzele i flo- inainte decat Revel. Asupra acestei comete flea

rile acestei plante stint intrebuintate in medicin

ca stimulante, febrifuge FA ea vulnerare (tinetura de Arnica preparata din flori). Poporul
nostru intrebuinteaza A. pentru vindecarea
nilor. Gilibert consider A. in dos mica ea to-

observatiuni diligente; asemenea observ fe studia

cometa dela 1686; dar numai observatiunile

sale dela 1690, asupra trecerei lui Mercur dinaintea soarelui, fur suscepute in Acta Eraditorumg. t 1695; observatorul sOu a sustat pana

ilia i aperitiva, din contra in dosa mare ca la 1794. In suprafata lunei astronomul Schrter
emetica, purgativa, diuretica, sudorifica i eme- botez. 3 vai pe numele lui A.

nagoga. In tot casal A. ca medicament intern

Arnold, Youry de, profesor la conservatorul

trebue luat ca ingrijire. Unele specii ale genului din Moscva, compositor si sciiitor musical rusesc,

A. se cultiva prin gradini ca plante omamen- n. 1 Nov. 1811; a scris opere, ouverture, cantale &sit este A. Clusii AU., A. montana L., A. teca etc. 5i multe tractate musicale, intre cari
mai insemnat: Die alten Kirchenmodieng.
[Z. C. P.]
Arniciu, fire de bumbac vpsite in cele mai
Arnold de Brescia, discipolul lui Abaelard,

scorpioides L.

diferite colori. Se intrebuinfeazi mai cu sami contrar al ierarchiei, prediai in orasul sOu natal
la custurile i tesgturile de cas teranesci. A. Brescia pentru sdracia de buna voie a preotilor;
stint resucite ca i aft, numai nu atat de strips. declarat in sinodul al 2-lea Lateran de eretic,
Cu A. se face un trafic inseirmat prin comunele fugi in Francia :A de aci in Roma, unde se
noastre rurale.
puse in fruntea partidului poporal pentru restaArnim, veche familie nobila prusiank din care bilirea vechilor libertati republicane. La man18*

www.dacoromanica.ro

268

Arnolfo di Cambio

Aroma.

datul papii Adrian IV., A. a fost (1155) spn- piatr cu inscriptie. Casele dimprejurul bisericii
durat, iar cadavrul lui ars. Cf. Giesebrecht, A. s'au recladit (1852-56) dupa proiectul archiv. B. (1873); Bonghi A. d. B. (1885).
tectllor Schlachter i Belies, sub domnia lui
Arnolfo di Cambio, architect t3i sculptor italian, Barbu Dimitrie firbeiu-Voevod, care alesese
n. 1233; t 1310. Lucrarile principale : Biserica aceasta manastire ca loe de inchisoare pentru
gotica Santa-Croce i domul Santa-Maria del boierii cei nesupusi i haini domnieix, dar acurn
Fiore in Florenta.
se afla in desavirsita ruina. Manastirea acum
Arnon, riu in Moab, se varsa in Marea Moarta ; n'are calugari, ci se administreaza de un preot
astadi Wadi-Mdsib.
platit de guvern. (Cf. C. St. Bilciurescu: ManaArnost din Pardubite, cel dintaiu archiepiscop
din Praga, a trait intre anii 1308 pana la 1364.
Unul din cei rnai intimi sfetnici ai imperatului
Carol IV.; mare protector al artelor.
Arnota, calme de muhte in Rom., j. Valcea,
pornesce din muntele Cocoru i Breota, se indreaptii catra sud-est, separand riul Bistrita de
apa Costestilor si se termina aproape de confluenta acestor 2 riuri. Piscurile cele mai inalte
siint : muntii Coltii, Bulla i Arnota.
Arnota, mnstire in Rom., j. VAlcea, situar

pe un munte, ce se 'Malta in fata manastirii

Bistrita in departare de o oath: de aceasta, fun-

data din temelie de Mateiu-Voda Basarab la

1706. Dupa legenda culeasa de Gr. G. Tocilescu,

stirile i bisericile din Romania, Bucuresci, 1890

si C. Alessandrescu: Diet. geogr. al j. Valcea,

[nt.]
Bucuresci, 1893.)
Arnsberg, district in prov. Vestfalia, 7695 km.,
1.342,711 loc. (1890). Capitala A., langa Ruhr,
7414 loc.; judecatorie, gimnasiu; mai nainte eapitala ducatului Vestfalia i sediul principal al
jurisdictiunilor criminale.
Arnstadt, capitala principatului Schwarzburg-

Sondershausen, lOnga Gera, centru al liniei ferate Neudietendorf-Ilmenau, 12,818 loc.; gimnasiu, scoala reala ; bai de sare. Ad sant salinele Arnshall i resturi din cetatea Kiifern.
Arnulf, 1) A. imgrat roman, fiul natural al lui
Carlmann, rege al Franconiei est., dupa moartea
tatalui su a mostenit Bavaria i Carintia, iar
dupa detronarea lui Carol cel Gros (887) a fost
ales rege al Franconilor ; bata 891 pe Normani
la Lwen, lupt 893 contra principelui Svatopluc
din Moravia, se duse in Italia, unde a luat Roma

Mateiu-Voda, se (lice, ca a calut inteo crima,

pentru care trebuia sa fie dus sa se judece la
Constantinopole ; afland el despre soarta ce
astepta, a fugit pe sub munti, pana ce a ajuns
in acest
aci era pe atunci un lac mare si
multa rachita. Mateiu s'a ascuns dupa rachita, In asalt si s'a incoronat 896 ca imperat rom.;
a.sa ca Tamil, ce Ii urmariau de aproape, nu l-au t 8 Dec. 899 In Regensburg. 2) A. Sfeentul, inmai putut gasi. Dupa aceea si-a adus martori temeietorul familiei Carolingilor, n. 582, episcop
s'a desvinovatit la Constantinopole. In semn In Metz ; sub Chlotar II. a guvernat Francia
de multamita, Vocla a hotarit sil faca o mana- dimpreuna cu amical sea maiordomul Pippin.
stire pe acest loc ; scurse lacul i Il umpla cu La 627 abdise de episcopie, retragndu-se in
carbuni zidind altarul chiar pe locul unde sca- Vogati, unde a trait ca pustnic. t 641.
pase. Timpla bisericii, destul de frumoasa, in
Arogare, (lat.) a-si insusi pe nedrept. Arolema poleit i colorat, este bine conservata; de gant, ingomf at, obrasnic. Arogatiune (lat. Arroasemenea i icoanele, cari siint ca si timpla din gatio), adoptare.
timpul lui Mateiu-Voda, cum se vede din inAroideae, familie de plante Monocotiledoane
scriptiunile de pe ele. IIsa bisericii, care acrun cu aproape 100 de genuri si 900 de specii, resinlocuiesce o u.sa mai veche din timpul lui pandite mai ales in regiunile tropicale ale gloMateiu-Voda, e frumos sculptata in lemn de bului, mai rare in cele temperate, lipsind in
castan i facuta de Const. Brancoveanu inainte cele reci. Multe siint terestre, unele traiesc in
de a se urca pe tron. In tinda bisericii se ved
pe langa balti, altele stint cu total
zugraviti : Mateiu-Voda Basarab, tinnd biserica aquatice innotatoare, mi stint epidendre. In geIn mani impreung cu sotia sa Elena, apoi pa- nere sant erbacee, acaule sau cu o tulpina
rintii acestui Voda : Jupan Danciu vel Vornic bogate in suc apos sau laptos, caustic, acru ori
nu Jupamta Stamm i altii. Tot ad se alla mor- veninos. Au frunze intregi lanceolate, sagitate,
m6ntul lui Mateiu Ba.sarab, de marmora alba, lobate, pertuse, Tinatifide etc. Flori mici, uneori
executat admirabil, opera unui artist grec, fetide, invlite intr'un spat de forme variabile,
infrumsetat cu marca terii in relief ; inscrip- divers colorat. In Europa cresc abia 8-12 genrui,
tiunea e in limba greca; mormntul lui Dan- it& in Romania si terile vecine numai
atoarele :
ciul Vornicul, tatAl lui Mateiu Basarab, mai Arum L., Calla L. si Acorus L. Prea putine silnt
simplu: o singura lespede ca inscriptiune ; mai comestibile, utilisandu-se ori tuberculele lor fecusant finca 2 pietri mornintale ca inscriptia lente, ce i pierd proprietatile vatmatoare prin
stearsa. Manastirea are un vechiu pomelnic, In cultura, ori de se usuca i se cae, cum e Cocare se cetesc numele ctitorilor, cari dela in- loeasia esculenta Schott., alimentara in insula
ceput au zidit si au inltat sf. casa aceasta; Martinica; sau se folosesc tulpinele i rhizomele
aici se afla i pomelnicul familiilor : Brancoveni, amilacee, sau ramurile linero, ori fructele parLeurdeni, Golesci si altor crestini, cari au facut fumate ca cele de Tornelia fragrans. Cele mai
danii la manastire; apoi mai multe odoare pre- multe sant cultivate in florarii, apartamente,
tioase cu inscriptiuni hrteresahte; in special o pentru marimea i frumsetea frunzelor, cum si
cutie mare de argint, facuta la 1817 de Banul pentru coleares variabila a spatului inflorescentei ;
Radu Golescu, avnd in launtru sf. moaste : o asa sant diverse specii de Anthurium, Pothos,
mana a sf. mucenice Marina si cateva oase ale Philodendron etc.
[S. $t. R.]
sf. Filip si Mihail Sinadon. La fantana veche a
Aroma, substante volatile, carora e datorit
manastirii numita Fantaia Domneasca i zi- mirosul placut al vegetalelor ori al preparatelor
dita tot de intemeietorul manastirii, se afla o vegetale ; de regula un oleiu eteric.

www.dacoromanica.ro

iron

269

Aron, fratele lui Moise, numit In cartea II. de acestea, dupd moartea lui A. intilimplat la
Gura sau Profet, adeca oratorul lui Moise. 1822, au remas si alte serien i netiparite, intre
El a turnat, la vointa poporului isr.,
cari se scie Eneida lui Virgiliu, intreagii sau
de aur.
mare parte, si parti din Bucolicele lui Virgiliu.
Aron, 1) A. Florian, profesor si publicist, Un specimen din aceasta traducere e publicat
n. 1805 in Ardeal, t 1887 in Bucuresci. A de T. Rosa in raportul gimnasiului din Beius

studiat in Pesta, apoi 1827 a trecut in Romania pe 1876 si reprodus mai corect in Transilvania
si a fost profesor in Craiova, mai tardiu in Bu- (Nr. 24 din 1877 si Nr. 1 din 1878). Bine incuresci. La 1849, intorcandu-se in Ardeal, a teles, eh scrierile popular in acel timp nu pot
redactat catava vreme iaru1 Telegr. ROMILle sta alaturea, in privinta valoarei literare, cu
infiintat de Saguna; mai dada' a redactat im- scrierile populare mai noue. [M. Strajanu.]
preuna cu I. Maiorescu textil rom. al Foii leA. Petru Pavel i A. Teodor, v. Aaron.
gilor imperiale in Viena. In 1857 s'a reintors Aron-Vod, (A. Emanuil), domn al Moldovei
in Romania., unde a functionat ca profesor de is- (1581-1595), a ajuns la tron din simplu randas,
toria univ. la colegiul Sf. Saya si mai tardiu la cumprand domnia cu 1 mil. galb. Ca s-si plauniversitatea din Bucuresci. A publicat mai multe teasca datoriile, scoase dajdii none. Tara se
lucrari didactice, dintre cari mai insemnate : rescoala, A. insa o potolesce cu mare crudime.
repede de istoria principatului Terii-Ro- Atunci Poarta Ii mazilesce (1592). Dar prin stanulnesci (1835) si Dic. franceso-roman (2 vol., ruinta creditorilor s5i, el este din nou numit.

1843) lucrat in colaborare cu Poenaru. si Hill. Saturat de jafurile Turcilor, indemnat de Papa
In Romania a redactat cliarele Romilnia i Mu- a rape cu acestia, A. fa induplecat de Mihaiuseul National .
Viteazul la alianta crestina (5 Nov. 1594). El
L*1
A. Iaeob, canonic la Oradea mare. Cu oca- prigoni pe pagani, matt teara de ei, luand
siunea restauraril diecesei romane gr.-cat. a!Oradii Dobrogea (1595). Pirit de hatmanul ski Stefan
maid s'a infiintat si un capitul de 5 membri. Intre Razvan, A. fa prins de ostile transilvane i incanonicii denumiti la inceput (23 Main. 1777) a chis ca toata familia la Vintul-de-jos (Main 1595),
fost i prepositul Iacob A. din ordinal calugarilor unde preste putin .si muri (1597).
sfantului Vasile; n. in Rosia din manta apuAron, Piatra Jai stanca situata intro mgseni, studiile teologice i filosofice le-a facut in nastirea Agapia veche i Agapia din vale, in
Roma, unde se si chirotoni 1765. Mai antaiu Rom., com. Filioara, (jud. Neamtu). Dupa legenda
funciona ca profesor in Blaj, dupa aeeea ea Aron-Voda, inainte de a ajunge la domnie, era
prefect in seminarul St. Barbara din Viena. In slujitor la unchita seo, mitropolitul Nicanor,
sinodul electoral din 12 Aug. 1782, a fost ales avea dragoste cu o calugarita tinera dela o macandidat pentru scaunul episcopesc din Blaj cu nastioara, ce era pe rnosia indnastirii Hilioara;
57 voturi. t 21 Febr. 1788, preeurn se afirma la stanca aceasta 1-a intillnit mitropolitul pe neIn sernatismul diecesei Oradii-mari ca episcop potul sea, care se Intorcea dela libera, i I-a
denumit, dar neconsacrat i nepreconisat.
batut. A. a fugit de aici in Teara-tIngurease,
[Dr. A. Bunea.]
apoi la Terigrad, ande s'a apucat la oameni mari
A. Vasile, poet poporal, n. 1770 in Glo- de slujit i cu vrerue a esit domn in Moldova;
govet, langa Blaj, fiu de preot, din familia Aro- dupa aceea pe mitropolitul Nicanor I-a prins
nestilor, foarte cunoscutd in Trans. Si-a facut 1-a desvirilat. Cf. C. D. Gheorgiu: Diet. geogr.
studiile liceale in Blaj, iar cele juridic la fa- al jud. Neamtu. Bucuresci, 1895.
cultatea din Cluj. Apoi, stabilindu-se ca advocat
Arondare, rotundire, largire, impartirea in
In SIM; s'a facut cunoscut ca apCrator al Ro- distriete a unei teri, tinut etc., a pune la un loc.
mtualor inaintea tribunalelor ; dar titlul, ca care Arondisment, (franc.) circumscriptituaile admieste trecut in istoria culturii i literaturii na- nistrative ale Franciei, cati fac parte dintr'un
tionale, este ca autor de poema populare. A., departament (dishict).
I. Barac in Ardeal si cu A. Pann in Muntenia,
Aroneanu, sat in Rom., j. lasi, pl. Copou, ca
sant cei trei poeti populaii, ale canon serien i au 408 loc.; in acest sat se afla metnetstirea A., ziavut mare influenta pana pe la 1860 in cla- dita de Aron-Voda la 1594, intretmuta astdi de
sele de jos ale poporului si continua a se ceti si stat. Ca fapt istoric petrecut in aceasta localitate
astadi dincoace i dincolo de Carpati. G. Ba- este de insenniat resboiul dintre Stefanita-Voda
ritiu spune, ea in Transilvania mii de Romani Constantin-Voda, in care au fost infranti Caincepusera sa invete carte, numai ca sa poata zacii, cari ajutau pe Stefanita. Cf. C. Chirit:
ceti Alexandria si versurile lui A. i aceasta Diet. geogr. al jud. Iai. Bucuresci, 1888.
lectura a remas pana astadi una din cele mai
arpa, (ital) instrument musical, v. harfa.
cautate si mai placute poporului roman. Nu
Arpd, fiul lui Limos, intemeietorul dinastiei
prea fericit in ca.sAtoria sa, A. gasi in cultivarea
poesiei rnangaierea vietii si gloria numelui seu.
Scrierile sale tiparite i respandite in numeroase
editiuni sant: Piram i Tisbe (1808), si Narcis

arpadiane, unul dintre coi septe voevodi

Dupa ce Bisinienii au scos pe Maghian din Libedia (889-890) si i-au strimtorat in Atelkuz,
semintiile s'au convins, cd fard conducere unitara

(1808); done poeme al caror subject este luat

legatura mai strinsa nu pot rsbi cu multele
din metamorfosele lui Ovidiu, cartea III. 22 si necasuri cari i-au ajuns. Pentru aceea precum
cartea IV. 23; Patimile domnului nostru Isus spun cronicele magh. voevodii in Atelkuz au
versuri (1808); Leonat i Dorofata, ales pe Arpad de conduc6tor, facAnd tot atunci
Christos,
poema satirica in contra betiei (1815); Anul cel
asa numita legetturel de scinge. Va fi fost
ova legatura, dar nu
manos (1820), poema didactica, in care se tra- nu incape indoiala
teaza despre feluritele lucran i ale auului; Istoria precum ne spun cronicele, ce se adeveresce
lui Sofronim i Haritei, in venuri (1821). Afara din nesiguranta succesiunii pe tron in sinul

www.dacoromanica.ro

270

Arpagic

4rrest of judgment.

dinastiei Arpadiane. De abia s'au stabilit in repecliciune si zuzet, formand ici-colea mici cas-

Aielkuz, cand Leon VI., impr. grecesc, a cenit cade ; dupace iese dintre munti, trece pe lfinga
ajutorul lor in contra Bulgarilor. A. a primit in- comunele A. de jos si A. de sus, si se versa in

vitarea si in 894 a trimis pe fiul sou in contra

Bulgarilor, pe can i-a i batut in trei batalii, reintorcndu-se salsa cu mare prad. Dar aceasta
expeditiune le-a pricinuit mare desastru. Bulgarii aliati cu Bisinienii au nayalit asupra MaFhiarilor remapi in Atelkuz (Arpd s'a resboit
inspre nerd), facnd mare macel si pradaciune.

Olt, in preajrna A.-lui de jos. Un afluent al lui este

Valea-Arpselului, care se varsa in el din jos de

A. superior. 5) A. mic, sau Viirto p el, m unt e
stances in muntii Fitgarasului (grupa muntilor
A.-lui), are inaltima do 2459 m. [Silv. Mold.]

Arline, (magh. Arapatak), comuna in cott.

Treiscaunelor; are 1223 loc., dintre cari 670
Pentru aceea s'au hotarit a-pi castiga patrie sant Romani, iar restul Maghiari. Pe teritorul
nouti. Cronicele descriu foarte scalciat i plin de acestei comune, in deprtare de 1 aril spre nord,
anacronisme migratiunea Alaghiarilor. An intrat se afla vestitele ape minerale si scalcli dela ValIn Ungaria de acji afumativ la 896 (anul nu e cele (magh. Elpatak).
constatat) 5i dupa lupte si conventiuni s'au adArpeggio, arpeggiato, (ital.) termin musical,

postit definitiv. A. t 907, dupa conducere de insemneaza a canta in modul harpei, adeca a
20 ani. (V. art. Maghiarii si Ungaria.)
nu intone acordul deodata, ci a-1 rupe, (tonurile
Arpagie, Alhum Sc,hoenoprasum L. (v. ac.), o acordului se urmeze unul dupa altul).
specie de plante din fam. Lilieae-lor, aproape inArpeggione, (ital.) instrument musical, ghirudita cu ceapa. Cresce selbatica pe termurii tani-violoncel, inventat 1823 de G. Staufer in
riurilor in deosebi pe termurii Dunarei, ai El bei Viena. Astadi nu se mai intrebuinteaza.
Rinului, dar se cultiva pretutindenea si in
Arpent, (franc) mosura de pamont, in difegradini, n pamnt sfarmicios, putin umbros7 rite locuri de diverse dimensiuni, 30-50 ari.

pentru frunzele subtirele, din luntru goale, can Arpentagiu, agrimensura.

se pun in mancari diferite, mai ales in zam. Arpino, vechiul Arpinum, ores in prov. ital.
(Arbagic, Arpacica.) (De altcutn mai numesce Caserta; patria lui Mariu pi Cicero (monumentele
poporul nostril A. i cepele cele mici, cari se lor se afla in Palazzo del Commune) si a lui
'Ades primvara, pentru a cresce din ele cepele Vipsanius Agrippa. Ruine muneroase, un zid
cele mari.)
si o poart ciclopica interesanta.
Arpa, numele mai multor localitati in Trans.
Argue, sat in Italia de sus, dela Padua spre
1) A. de jos si 2) A. de sus, dou comune in sud-vest; aci a murit Petrarca.
Teara-Oltului, cott. Fagarasului. A. de jos se afla
Arquebusade, (fran4) medicament vechiu;
ase4at langa Olt, pe laturea stanga si pe soseaua lichid pentru vindecarea ranelor, impuscaturilor.
ce duce dela Fgarap la Sibiiu; are 1111 loc., (V. Archebusa.)
toti Romani. A. de sus este situat spre sud dela Argues, oras in depart. francez Sena de jos,
A. de jos, la poalele muntilor si are 1656 loc. arond. Dieppe, 990 loc.; ad a avut lee victoria
Romani; aici s'a infiintat o fabric& de sticl, care lui Henric IV. la 21 Sept. 1589 asupra armatei
acum e parasitii. Ambele au fost comune gra- ligiste.

niteresci, apartinnd o parte a locuitorilor ca

Arran, insula la gura rialui Clyde (Scotia),
soldati griniteri regimentului roman I. de gra- apartine cottului Buteshire; 430 km2., 7712 loc.
Arras, capitala fortificata a depart. franc. Pas
nita. Intro a. 1819-1839 numortil poporatiunii
militarisate era : in A. de jos 490, in A. de sus de Calais, lama Scarpe, (1891) 24,126 loc. Odi210 suflete. (Cf. Lenk, geogr. etc. Lexicon, 1839.) nioara a fost central principal al Atrebatilor,
Spre sud dela A. se inalt grupa m un ti 1 or mai tfinliu al cottului Artois; dela 1640 franA. -lui, in puternicul sir al muntilor Fagarapului. cez. Locul de nascere al lui Robespierre.
3) A. muntii, (muntii A.-lui), o grupa de munti Arrebo, Anders, poet danez, n. 1587 in Kidce se inalta la granite sudica a Ardealului, spre bing; in etate de 30 ani episcop in Drontheim,
sud dela comunele A., intre muntii Cartisoarei dar depus de parlament pentru traiul su excesiv.
si ai Ucei, apartinnd muntilor Terii-Oltului sau Trece de printele poesiei mai none in Daneai Fagarasului; piscurile lor mai inane stint: marca. i astagi dint gustate traducerile rim ate
A. mare sau V r top, cu dou piscuri de ale psalmilor lui David si Hexaemerone-ul despre
2465 si 2472 m. inalte, A. mic sau Vfirtop el cele 6 (tile ale creatiunii, o imitatie dupa f ran-

2459 in., Podragul 2455 m., Podrigel etc. cezul Bartas. Biografia de Roerdatn. Copenhaga.
[Dr. E. C.]
In vaile acestor munti se aula 1 a cul P o - (1857, 2 tom.)
d r agului, cu o periferie de 780 m. i lacul Arrest, Henric Ludovic d', astronom, n. in
Podrigel; pe coastele lor isvoresc mai multe
riulete de munte, cari se versa in Olt; dintre
ele cel mai insemnat este riul A. m are, care
cargo pe langa ambele Arpa.suri. 4) A. mare
sau V or top, mun t e in muntii Fagarasului
(grupa muntilor A.-lui), cu 2 piscuri, avnd
inaltime absoluta unul de 2465, celalalt de
2472 m. Spre sud este mrgiint de o coama
de munte de cale, preste care trece o poteca
de munte in Romania, la o inaltime absoluta
de 2078 m. A. ri ul et de munte, isvoresce
muntii A.-lui si este afluent al Oltului, pe latarea stanga. Valea lui este angusta, rnrginit
de coaste pretipise, printre cari apa curge Cu

Berlin 1822. 1848 observator la Lipsca i docent

la universitatea de aci. 1852 profesor extraordinar, iar 1857 profesor ordinar la Kopenhaga,
uncle conduse edificarea observatorului nou (1860
pana 1861). t 1875. Opere: Resultate din obser-

varea nebuloaselor si a roilor de stela. Lipsca,

1856. Siderum nebulosorum observationes Haynienses. Kopenhaga, 1867. Cercetari spectralanalitice asupra stelelor nebuloasee. Kopenhaga,
1872; i altele referitoare la c,ometi.
Arrest of judgment, (engl. pron. of djdjment),

In procesul criminal engl. impiedecarea execn-

tarii unei sentinte pronuntate prin cerere de

revisiune.

www.dacoromanica.ro

Arrt

Arrilt, (franc) mandat de arestare (v. arest);

in inteles restrins sententa definitivi a forului
ultim, in contrast cu sentente apelabile. A. de
prince, mat de mult m5sura preventiv de a

rein in port vasele comerciale ale vr'unui

stat, pentru a impiedeca ltirea de sciri despre

anumite stri interne ale terii. Dreptul inter-

national modem nu admite acest A.

Arretium, oras in Etruria, (v. Arezzo). Vase
arretinice, lucruri de olrie anticti roman, cu

o poleiali stralucioas de coloare coralin, a

ciror fabricare luase aviint mai ales in A.

Arsenal.

271

(compus din ctunele: BAlArii i Parapani sau

Arsache), j. Vlasca, situat pe malul Dunrii, in

dreptul satalui bulgar Pirgos. Aceast proprietate apartinea Drului Arsaohe, fost ministru sub
domnia principelui Cuza; in aceast comuni
silnt 2 biserici si o scoali destul de bine intretinut; locuitorii (2255 suflete) stint oameni
harnici, cu multe vite, se ocupi cu agricultura
cu pescuitul. Aici se di i o meant' cu vapor.
In dosul satului A. se ved urmele unei cetti
vechi, Meg s se scie ce mime are ei de cine
ar fi fost fout.

Arrha, (lat) arvun. A. nuptialis = donatiune

Arsaf, in mit. egiptici un den de soare, se
din partea brbatului pe sama sotiei, ca echi- aseamn ca Hor la Egipteni si cu Bel din Orient.
valent pentru zestre. Ident. Cu donatio propter Arsakiqii, 1) Dinastie in Parthia. Intemeienuptias. A. poenitentialis = vadiu.
tond ei a fost A.rsakes 1., care si-a tras oriArrhidaeos, v. Filip Arrhidaeos.
ginea din vechea dinastie a Persiei. Regii din
Arria, eroica sotie a lui Caecina Paetus, care aceast dinastie au domnit dela 256 a. Chr. pntt
a fost condamnat la moarte, fiind partas la o 226 d. Chr. Fiecare domnitor a purtat conurevolt (42 d. Chr.) contra Imp. Claudiu. Ob- mele de Arsakes. 2) Dinastie in Armenia. Inservind ea, ea brbatul ei hesiteaz a se sinu- temeietorul ei a fost Valarses, care fa ridicat
pum- pe tron prin fratele su A.rtabanos Arsakes 111.2
cide, ca s'A scape astfel de pedeapsa,
nalul si-1 tnfipse in piept, il dadfi apoi brbatului regele Parthiei in 150 a. Chr. Descendentii sfir
dicnd: Paete non dolet (Paetus, nu doare).
au domnit ping in 428 d. Chr. Ultimul A. a fost
Arrianos, Flavius, scnitor grec, n. cant la alungat de pe tronul Armeniei pria Sassanidi.
100 d. Chr. in Nicomedia (Bitinia); 136 prefect
[T. F.]
in Capadochra sub Hadrian ; t la adfinci bitrArsamas,1) cero in guvernamentulrusesc Nisni
nete pe timpul lui Marc Aureliu. Scrierile prin- Novgorod, 51,272 km2.; 141,134 loc.; 2) capitala
cipale : Enchiridion Epictetit i Diatribae Epic- cercului de acelasi nume, ca 10,895 loc. (1886);
tens Anabasiss istoria resboaielor lai Alexandra 34 biserici si 4 moastiri; industrie infloritoare
ce! Mare, dupti isvoarele cele mai bune. Operele
comerciu insemnat. 1802-61 era aid o swan
lui complete au fost edate de Ditbner si
de picturA sub conducerea lui A. Stupin,
(1876), *Scripta minora de Herscher (1854).
care se provedea aproape intreaga Rusia ou
Arrighi, Jean 7oussaint A. di Casanova, icoane sfinte ; 2) numirea unei societati literare
duce de Padua, n. 1778 in Corte pe instila Cor- rusesci, 1815-18 in Petersburg si Moscva, cu

sica, inrudit cu familia bonapartist; s'a luptat directie

ca general de brigad la Austerlitz si Friedland,
Arlea, harsea, ,postav sau alt materie omat
ca general de divisie la Esslingen si Wagram. Cu cuseturi, ce se pune pe seaua caluluit. (Et.
Dupg a doua restaurare exilat din Francia, i s'a M. Rom.)
dat 1820 permisiunea de reintoarcere ; 1849 ca
Arsele, numirea mai multor localitati in Rom.,
mernbru al corpului legislativ a apiirat cu multa j. Buzeu ; mai insemnat e schitul A. in cat. on
cldura interesele bonapartiste; dupA lovitura de aceeasi numire, aeum desfiintat si in ruine, instat dela 2 Dec. 1851 a fost numit membru al cungiurat de munti stancosi, cu o positie din cele
asa numituli consiliu de stat; 1852 senator si mai frumoase.
guvernor al c,asei invalidilor ; t 21 Mart. 1853.
Arsenal, atelier si magazin unde se construiesc,

Arrosement, (franc um ed ire, impros- repareaza, examineaz s't uncle se depun si con-

p tar e), in sens figurat termin financiar, care servi atine i munitiuni.
insemneaza o plat suplementar spre asigurarea
Arsenalul de construcliune al armatei, in
cstigului dupti o suma deja pltin; s. e. clacl Bucuresci, este situat pe Dealul Spirei, ocuptInd
prtasii unei societati pe actii
neajungendu-se o suprafat de aproape 1 km'. El are de scop
trebue de a fabrica si repara materialul de artilerie,
capitalul deja preliminat i incassat,
sa mai plateasc ulterior dupl fiecare actie anca munitiuni si toate trsurile necesare armatei.
o Fauna oarecare; dupi suma aceasta se com- Directoral arsenalului este un colonel de artiputa interese.
lerie, ajutat de 2 oficeri superiori, 5 cpitani,
Arrow-root, (engl.) feculi alimentar extras 2 locotenenti si 8 guar* de artilerie. Be Magi
din rhizomul Amos al mai multor plante, apar- arsenal sfint atasate o scoali de meseriasi mitingind familiei Scitamineelor, mai ales de Ma- litari si o companie de lucrAtori militari, deTanta arundinacea L. din Antile. Se mai aduce stinate a da armatei maiestri necesari i lucrtori
din America, Bermude, Inditle orientale (aci se coloanelor de munitiuni, in timp de campanie.
scoate din Curcuma leucorrhiza Roxb.) etc. Sub- Toate atelierele stint luminate electric si unele
stant alimentar, etnolienta," administratA in provedute cu motori electrici. Numfirul lucrafectiuni digestive, urinare etc., dar in Europa torilor ajunge One,' la 1500. Fin in 1862- nu
i se substitue fecula de cartofi, ce are cam existau in principate deal mici inceputuri de
acelasi gust si proprietati nutritivo. Grauntele fabricarea munitiunilor i rnaterialului de artiadefratului A. de Antile stint piriforme, putin lerie. In Muntenia se aft un mic atelier de
mai mici ca cele de cartofi, cu hilul linear ori armurrie i altul de rotrie la Bucuresci, pultriunghiular, asedat in mijlocul gruntelui ori in berria dela Trgsor, linga Ploiesci, cu aparate
[S. St. R.]
partea cea mai larga a lui.
foarte primitive. In Moldova, la Iasi, un atelier
Arsache sau Parapani, com. rur. in Rom. de annurrie, unul de rotarie i timplrie

www.dacoromanica.ro

272

Assenie

Arsita".

unul de artificieri sub aceeasi directiune, clod din o distinsa familie romana ; pentru virtutile
deposite mici de pulbere i munitiuni la Copou; si cultura lu clasica papa Damasus Il recomand
o fabrich particulara de pulbere la Piatra. Aceste irnp6ratului Theodosius de educator al fiului
instalatiuni rudimentare, ne mai putnd satisface Arcadius ; impratul retinse ca fiul su sii astrebuintele armatei anca din 1860, ministiul de culte stand in picioare inv(aturile acestui barbat
general Florescu trimise in Belgia pe evlavios, prin ce A. isi atrase ura ambitiosului
capitanul Heret, case stiicliazii acolo prmectul seu invetacel si se retrase in Egipt, uncle peresboiu'
organisarii unei mici pirotechni, unei topitodi treca 40 ani. t in etate de 95 dupa unii, iar
pentru proiectile i unui atelier mechanic de repa- dupa altii de 120 ani. 3) A., patriarch al reratiuni. Aceste materiale sosesc ca un mic per- saritului, ajuns in aceasta demnitate din simplu
sonal recrutat in Belgia ai se alego pentra in- calugar imperatul Teodor Lascaris II. (1255)
stalarea pirotechniei locul clis Curtea arsa din pe patul de moarte 11 num pe A. tutor al fiului
Dea1u1 Spire. Ruina bisericii se transforma in seu Than Lascaris dar pe lnga toad bung-

usina (laborator de Willie, sala de ambutisaj,

forje i topitorie, lar atelierele adiacente pirotechniei stint instalate in baraci provedute cu
aperad de pamnt. In 1862, primavara, pirotechnia incepe a functiona. In organisarea pirotechniei captanul Herat fost asistat de locotenentul belgian Lebouleng, care cat se elk in
Bucuresci, constru un aparat ce era sa devina,

vointa, A. nu pud impiedeca pe Mihail Paleologul de a ocupa tronul (1220) s i a scoate ochii
pretendentului legitim (1261), din care causa A.

anatemisa pe usurpatorul Mihail; patriarehul

mur in exil 1267. Al doilea urmator al lui A.
il deslegh pe Mihail de anatema, ceea ce dete
ansa la scisiune indelungata intre Arseniti

[nt.]
partisanii lui Mihail.
prin perfectionari sucesive, chronograful LebouArseniu, As, element chimic, se gasesce in
leng, intrebuintat adi in experientele balisticei. stare nativa sau combinat cu alte corpuri, s. e.
In cursul analui 1863 se aduce o noua expedi- cu fier si sulfur (mispickel, sulfoarseniura de fier
tiune de masini si se construesce o parte din loca- Fe S As), i cu fine rnetale ca auripigment ai
lurile arsenalului organisandu-se i serviciul Sub realgar, cu cobalt (arseniura de cobalt Co As',
un director al stabilimentelor, avnd sub autori- smaltina). Se estrage din mispickel prin incalcIire
tatea sa : manufactura de arme, pirotechnia
la eschiderea aerului. A.-ul e corp solid, crista-

pulberaria Trgsor cu personalul necesar. In liseaz In romboedri, e de coloare cenusie

1866 stabilimentele de artilerie sibit impartite foarte sfarmicios are luciu metalic si o densitat
In 4 divisii independente una de alta: 1) arse- de 5.73, e volatif, vaporii miroasa a usturoiu; e

nalul ou depositul de arme, munitiuni si material, foarte otravicios. Se intrebuinteaza la fabricarea

atelierul de constructiuni de trasuri, fondarie
alicelor, ca otrava de musce, la extragerea nicheatelierul mechanic ; 2) manufactura de arme ; lului si la foetid artificiale, In medicina mai cu

3) pirotechnia; fiecare din aoeste divisiuni are sama in forma solutiunii lui Fowler ; in unele
eke o companie (armurieri, artificieri i lucratori tinuturi se afla oameni, cad mananca arsenic
ai arsenalului). In 1867 toate stabilimentele de In dose amsurate i Il dan i anirnalelor, in
artilerie din Bucuresci se pun sub aceeasi direc- special miler, cari se ingrasa. capeta piele si per
tiune (loc.-colonelului Heret). Vechile stabili- luciu. Carnea vitelor nutrite cu A. nu e primente ale artileriei, cari altadata formau o sin- niejdioasa. A.-ul da tirmatoarele combinatiuni
gura directiune, sfint ai independente unul de principale: Idro gen arseniat .E18 As, un gaz
altul ai puse individual sub autoritatea directa foarte otralicios, Anhidrita arsenioasd As' 08,
a ministrului. Ele poarta adi num ele de : a) ar- numita poporal qoaricoicd (otrava contra soaresenalul de constructiuni ; b) arsenalul de deposit; odor), o substanta alb asemenea otravicioasa,
c) pirotechnia armatei; d) depositul central de Anhidrita arsenicei As 08, Acidul arsenic
munitiuni; e) arsenalul de deposit (Trgoviste); As 04 .118 i Acidul metaarsenic As 08 H.
f) pulberaria armatei (Laculet).
Ar0e, os deba incheietura piciorului mieilor, inArsenal de marine, totalitatea atefierelor, trebumtat la un joc de copii.
Codri A.-lor, numirea unor codri mimagaziilor i instalatiunilor dinteun port militar,
destinate a constru, repara, arma si aprovisiona
Ha.sdeu se Intreaba: Nu cumva sa fie
bastimentele de resboiu. Un A. complect cu- S yl va Her cynia a vechilor Romani, care
prinde : calo (v. acolo) de constructiuni, basinuri a descris-o i luliu Cesar ca o padure imensa?
sau dockuri plutitoare pentru punerea vaselor (Et. M. Rom.)
la uscat, ateliere de ferarie i lemnarie, cuptoare

Arsinob, numele vechiu al orasului Medinet-elFaium In provincia Faiurn (Egipt);,,Grecii

projectilelor, ateliere pentru constructia Krokodilopolis, pentru-ca aici se dachinau

de turnat, ateliere pentru fabricarea

masinelor i caldarilor, pentru constructia masinelor electrice, diferite magazii de materiale etc.
Cand nu stint deck instalatiunile destinate exclusiv pentru constructia i reparatia vaselor,
A. poarta numele special de fantier. Fiecare natiune' maritima are unul san mai -multe arsenale
santiere. A. se aseaza in porturi bine aprate

Solk cu cap de crocodil. In ruinele acestui oras

s'au gasit multe restan de papyrus cu sonseare
greceasca, coptica, persic sau araba (s. e. colectiunea archiducelui Rainer).
Arsis, in versificatiunea antica silabele tonice
ate versului. (V. Thesis.) In musica moderna se

numesce A. partea usoara de timp.

si pe cat posibil la adapostul unui bombardament.

Aritl, 1) temperatura foarte urcata a aerului
A. marinei romane este la Galati. [Constant B.]
causata de regula de caldiaa soarelui, dar si calArsenie, (Arsenic's), 1) A. claugdr din mun- dura pricinuita de foc se numesce pe unele lotele Athos; compuse sub titlul Synopsis un curi A. ;. 2) in Ardeal un insect (musca), care

compendiu de drept canonic al biserieii grecesci, pisca pe om cand se scalda; 3) coasta unui deal,
care se edit pe la 1255. 2) A. sfant, n. 354 expus soarelui.

www.dacoromanica.ro

Assita-Cretului

Aria-Cretului, isvor de apa mineral in Rom.,

situat inteo padure de bradi frasini pe teliteral com. Hangul, (pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu). Apa isvorului e limpede, fara miros,
de un gust piscator la limba si cam sarat; lasata in aer liber apa acestui isvor artinca
buci plini de acid carbonic.
Ars major sau ars magna, s'a numit in sed. XVI.
algebra fata, de aritmetica vulgara, care o priviau
ea ars minor.

Arsuri-Virful, Virful-Arsurilor, un pise

al

Artal.

273

privitorul se absorb in obiectul contemplatiunii lor, se identifica cu el si traiesc o viata

noua, mai inalta si mai nobild decat viata individuala a lor. Familiarisandu-ne astfel cu simtenintul de solidaritate i simpatie universala,
A., dei isi pastreaza deplina sa independenta,
devine prin operele sale cel mai puternic mijloc
de educatiune morala. Conditiunile i regulele
generale ale artei sant: de a imita natura, idealisand-o prin o nimerita alegere ai combinare a
partilor caracteristice ; de a da in ori ce sfera
de A. o idee sub o forma frumoasa, ai de a I311

muntelui Tiblea din rnuntii Lapusului in Ardeal;

este foarte stancos si are inaltime de 1831 ni. ne put da in o opera de A. deck o singura
Arta, dupa intelesul priinitiv al cuvntului, idee principala, desvoltata prin bogatia i varieinseamna sciinta i puterea de a face ceva. In tatea fonnei. A.-le frumoase se deosebesc intro

inteles larg A. se imparte in doue mari categorli: Artele frumoase, al caror obiect este frumosul, cu scopul de a destepta imaginatianea
simtemiutele estetice si a nobilita inima ai

sine dupa felul materialului, plin care artistul

exprima ideile sale. Astfel cuvintele sfint materialul poesiei; tonurile sau sunetele nearticulate

al musicei; colorile al picturei; metalul, piatra

moravnrile, i Artele folositoare, mechanice sau sau lemnul al sculpturei i architecturei; misindustriale, numite mai in special maser
carile corporale sfint materialulntimicei,"dantului
al carom obiect este folositorul, cu scopul de a
,qininasticei frumoase. Primele, numite arte
indestuli felurite trebuinte, si se subimpart in tonice, stint cele mai insernnate; pictura, sculpatatea categoni, cate sant trebuintele omenesei. tura i architectura se munesc arte plastice,

(V. Meserii.) In antichitate si in evul media pentru-ca ele creaza imagini sau forme matese immian A. liberale ocupatiunile demne
oameni liberi, pana cand mesenile erau lasate
pe mana sclavilor. Ele eran 7: gramatica, retorica, filosofia, numite tr iviu in, i aritmetica,
geometria, astronornia i musica, al carer curs

riale; i ultimele trei se dic in general mimice,

pentru-ca exprim, imitand prin miscarile corsimteminte i lucran omenesci. Din combinarea musicei cu poesia se nasce A. dintdrii
sau musicei vocale; combinarea mimicei ca
se zicea quad rivium. Un alt inteles istoric poesia i vorbirea dan nascere artei dramatice
are vorba A. in istoria republicei medievale a
eloquentei.
Strajan.]
Florentei, care impartia poporatiunea in arte
Arta", fitful unei reviste musicale ce apare
majore si arte minore. Antele majore, in numr In lasi sub directiunea lui Titus Cerne; fundata
de 7, cuprindeau breslele profesinnilor color mai in 1883 de un grup de tineri, era destinata a
insemnate: a judecatorilor i notarilor, a negu- se ocupa in general de antele frumoase, dar
tatorilor, a banchierilor, a fabricantilor de lana, chiar din auul dintaiu si-a restrins carnpul, cona fabricantilor de naatasa, a medicilor i farma- tinuand a apar munai partea musicala.
cistilor, si a cojocarilor; i forman burgesia
Arta, (turc. Narda, vechia Am braki a),
inalt. Artele minore cuprindeau alte 14 meserii oras in vechird Epir, dela 1881 capitala nomarmai mici, ca : brutarii, cismarii, faurii, pielarii s. a. cliiei A. (1230 km2. i 32,890 loc.), langa riul A.,
In sensul modern si mai restrins, vorba A. se are 7084 loc. (1889). Pana la 1881 a fost u poaplica numai artelor &mime. In acest inteles sesiunea turc. Resedinta unui rnitropolit grec.;
arta este facultatea omultri .de talent sau de gimnasiu, negot inseninat, agricultura; producto:
geniu de a exprima Informe fnimoase ceea ce viu, tabac, orange ; populatia sufere des de malaria.
vede, isi inchipuiesee i siinte. In A. deosebim
Artachino, Constantin, pictor roman, n.
doi factori: talentul natural care e innascut,
Giurgiu, 1870. Frequentand mai antaiu scoala
technica sau indemanarea practica, care se castiga comerciala, a intrat 1886 la scoala de bele-arte
prin studii i deprinderi. A. si sciinta se deo- din Bucuresci, si ispravind aici cursurile, s'a dus
sebesc, insa nu se contraclic. Realitatea cu ne- la Paris, ande lucra in atelienil Julieu, o scoala
numeratele ei fenomene este terenul sciintelor foarta lmna. De aici trimitea primate sale tasi al artelor in acelasi timp, i in aceasta sta blouri la salonul din Bucuresci, reorganisat de
asemnarea ton Insa pe and sciinta explica non sub rninistr. Take Ionescu. La incepnt pronatura, A. o imiteaz; ai pe cand sciintele ne ferea a zugravi in colon mai mult inchise, dar
vorbesc prin notiuni geerale, aratandu-ne
mai tardiu, pe semne sub influenta ceriului mai
o clasa intreaga de lucruri, artele ne vorbesc senin al Romanian dada tablourilor sale aspect
prin imagini individuale. i astfel numai artele mai deschis. Dintre panzele lui mai cunoscute
a
ne pot revela viata individuala in toate misterele sant: By blis preschimbata in isvor, iganul
adancimile ei. Ele sant prin urmare mai in- ridand, Portretul d-nei C., Colt de at eli e r.
Artag, stare afectiva sau ernotionala a suflestructive, sfint complemental sciintei. Afara de
aceasta artelor le sta deschisa lumea nemar- tului, care se descopere in tendinta de a cauta
ginita a idealului, la marginile careia sciinta se meren ocasiune de cearta, eu sau fara motiv.
preset:). Prin firea sa A. are asupra noastra o A. apartine la grupa acelor afecte, cari se cainfluenta moraba mai mare decat sciinta i filo- racteriseaza prin un grad mai mare oil mai mic
sofia i chiar dead religiunea. Viata ideala, a de excitatiune sau elevatiune, i cari de Kant au
[Pl.]
carei speranta ni-o da religiunea, i catra care fost numite stenice.
Arta!, Retal sau Retal, mesura de greutate,
ne indnuneaza morala prin preceptele sale, A.
ne face s'o traim aevea, impreuna cu artistul, puutul maree. sau mantic. A. = 450-300 gr. si
in creatiunile sale. Pentru-ca atat artistul, eat se imparte in 14 unce.

www.dacoromanica.ro

274

Arfar

Arteriosclerosis.

Artar, numire populari data' plantei Acer Romani dupii un original grec. din sed. IV.

platanoides L.
Artaxata, capitala de odinioara a Armeniei,
distrusa la 50 d. Chr. de beliducele roman Corbulo, reedificata de Tiridates, la 370 a fost ocupata de Perei; ruinele se gsesc la Ardasar.
Artaxerxes, numele mai multor regi ai Persiei.

a. Chr., gsitA in vile lui Hadrian, !bet Tibur,

aclusa mai fintaiu la museul din Versailles si
transportata apoi la Paris (Louvre). [Atm.]

Artemisla L., (botan.) gen din familia Compositae, tribal Anthemideae, cuprinde plante erbacee
sau frutescente anuale san vivace mai adesea caA. I., supranumit mnd lungtig, pentru-ca nescente (alburii) ei odorante. Frunzele Mint piavea miina dreapta mai lungd deck mAna
natisecate, florile dispuse in mici capitule galbene.

A domnit 40 ani (465-425 a. Chr.) Primii ani icest mare gen cuprinde vr'o 200 de specii, reai donmiei sale furl tulburati de nenumerate duse insa de Bentham si Hooker la vr'o 150
revolte ale fratilor sifd, cari voiau a-i lua tronul. de specii bine definite, cari cresa mai prin

El stinse toate revoltele. A. sau mai oorect toate regiunile temperate ale globului. Prin parArtakhsatra, a intreprins un lung resboiu in tile noastre creso mai multe specii, intro cari

contra Athenieuilor. Mai Antaiu Grecii fura go- insemnam : A. Absinthiutn L., popular nutuit

niti din Egipt, in urma insa Grecii invinsera

pe mare si pe uscat, iar Persil fura nevoiti s
incheie paces deis Callias (440). 2) A. II.,
(Mnemon) 404-358, nepotul lui A. I. t3i fiu al
lui Dariu. 3) A. III., (Ochos) 358-338, fiul

Peli n, Pelin bun, prin locuri iuculte si cul-

tivate ; A. Baumgarteni Bess., pe stAncile din

regiunea alpina; A. pontica L., numitA vulgar

Pelinita; A. vulgaris L., popular Pelinariti,

P e lin negru etc. Multe specii deA. mint in-

celui de mai sus. Acesta cuceri din non Egiptul trebuintate in medicinA pentru proprietatile lor
pi se distinse prin jafuri i nimicirea oraselor
vermifuge, emenagoge, abortive si aperitive. S etemplelor.
[G. L Buzoianu.]
m en - contra in farmacie inseamn capitulele
Artemidoros, 1) A. Daldianos, literat grec putin desvoltate dala plantele A. maritima L., A.
din Ephes, a trait catr fines secl. H. d. @hr.; a pauciflora Web. etc., cari siint intrebuintate conscris 0 neirokritika, despre tilcuirea visurilor. tra viermilor intestmali (Semen-contra vermes).
A. din Ephes, geograf, pe la 100 a. Chr. re- In industrie se preparii cu frunzele si virfurile
numit prin calatonile sale in Marea Mediterana, florifere de A. Absinthium L. si de A. pontica L.,
Marea Rosie si Oceanul Atlantic; din opul sat]. un licher nurnit absi nt Poporul nostru transPeriplus, scris in 11 carti, a remas numai un forma vinul cu frunzele ei virfurile florifere de
extras.
A. Absinthiurn L. in Pelin, care devine un
Artemis, (la Romani Diana), in mit. grecii e excelent aperitiv. Unele specii de A. sat culfats lui Zeus cu Leto (Latona), sora lui Apollon, tivate prin grAdini ca plante ornamentafe sau
nscuM pe insula Delos, de aci predicatul ei e utile, asa este: A. Abrotanum L., cunoscut sub
Delia. Zeus e deu de cerin si de lumias, Leto numele romnesc de Lemnu-Domnului si
e personificatiunea intunerecului de noapte, iara A. dracunculus L., vulgar T a r ho n. [Z. C. P.]
A. e dina de luna, care apare din intunerec, dar
Artemisia, 1) A. principesa Halikarnassului
e si ()inn' de pAdure, de vnat, de isvoare, de ei a insulelor Kos, .1gisyros ei Kalydua, insoti pe
fructuositate, de nascere ei de nunta. Inca ca Xerxes in expeditia sa contra Greciei si se dis-

copili, eednd pe genunchii lui Zeus, a cenit dela tinse in lupta dela Salamis (480 a. Chr.) prin
el virginitate eterna, 60 de oceanide (fete de curagiu i resolutie, iar in consiliul belio prin
mare) de eke 9 ani, ca soate de dant si 20 de prudent.A. 2) A., regina Kariei 352-350 a. Chr.;

nimfe din insula Creta, ca servitoare, apoi arc, sora ei sotia lui Mausolos, cAruia Ii urm in
sageata,' tji dealurile i padurile, sub stapfinirea domnie, ei li ridich in capitula Halikarnassus
ei, i tatal ei i le-a dat toate. In tot loen!, uncle monumentul sepulcral asa numitul Mausoleu,

fratele ei Apollon e venerat, e venerata ei v. Mausoleu.

ea ei deosebi qinele de soarte (Moere, Parase),
Artemision, (Artemisium), promontoriul nordic

in timpul nascerii inuierilor, o chiama intru al insulei Eubea, acum Cap Pondikonisi ; 480
ajutor. Dar ei ea, ca i fratele ei, e luptkoare a. Chr., prima lupt navala intre Perei ei Greci.

in contra balaurului Python ei a Gigantilor. Ea

Artenay, opid francez, spre nord dela Orleans;
are si predicatal Phoebe (curatA, aka), poart la 10 Oct. si 3 Dec. 1870 au avut ad Gerrnanii
faclie (lumina lunei) i in decursul timpului s'a mai-multe lupte victorioase contra armatei
identificat cu alte line de luna, amune Selene, ceze de Loire.
Hekate si Bendis (deosebite fase ale lunei). Teli-

torul ei mai placut e natura libera', pe dealuri,

In paduri i la ape, ea se scald (razele lunei
In apa) i danseaza cu nimfele (dine pe apa),
intro cari ea e cea mai frumoasa. Ca (find de
padure, animalele selbatice Ii glut iubite, iara
cele blande, cand paso, silot incredute pazei ei.

Arteria, teve sau vas elastic, care pulseaz

ei conduce sangele dala inima in corp. Pulsarea

arteriei, ce se simte la mAna ori la gramaz, arata

bataile inimei. Cea mai mare arterie in corp

se chiam aorta. Dacl se taie o arterie, se poste

scurge tot sAngele din corp.
[St.]
Arteriectasia, dilatatia tevii arteriilor, v. Aneu-

Dintre toate i-a plAcut mai mult cerbul cu coarnele rysma.

de sur, a calaiit pe el, ori cerbii j-au tras carul,

Arteriitls, inflamatia arteriilor. Periarteriitis
ei pentru aceasta dina se infatiseaza cu coarne este inflamatia membranei externe 5i Endoarde cerb (toste se referesc la luna). In Munychia teriitis a metnbranei interne, a unei arterii. Endin Attica, femeile ii faceau lipii, ce imprejur doarteriita causeaz, mai cu sam la bAtrani,
i inzestrau cu lumini, si ca simbolul lunii, i emoragii cerebrale prin rapare. A. p ur ul en t
purtau in procesiune. Intre statuele entice ce obvine la buricul nounascutilor.
Arteriosclerosis, (medie.) stare de intitUre
representa dina A., e mai cunoscuta Diana dela
Versailles (v. ilustr. pag. 217), copie facuta sub 5i calcificare a paretilor arterelor, cari 5i pierd

www.dacoromanica.ro

Arteriotomia

Articolele credinfei.

275

elasticitatea lor ; se intmpl adesea la bkranefe,

uneori ins si la tineri in urma alcoolismului, a
sifilisului etc. Vasele in aceastii stare se rup cu
multa usurinfa.

frunte. Hu, deal creator, ca dina Ceridven au

Arteriotomia, deschiderea prin operatic+ a unei

artero.
Arter-Palanca, oras, v. Palanka.
Artes, alto= Ertosi, dup mit. egiptic a fost
deu de resboiu. La Greci Ares, la Romani Mars.

mai mare in constelafiunea Bootes. Amandoi se

uumesc pazitori de ma', pentru-ca stint aproape
de constelafiunile ursa mare si rasa mica, dar A.
dupa, tradifiunea valica (celticA) din Britania

[Atm.]

Artesiano, puturi, v. fantan.

Arthralgia, (med.), durere la incheieturi.

fost parinfii lui A., tfi acesta unirnea lor. Numole

lui e si Altus. Numele A. (scris i Artur) se

aduce in legaturi cu Arcturos (v. ac.), steaua

a jucat rol de deu si de urs si pentru aceasta

se dice, ca e stramutat pe ceriu (de aci se identifica cu Arcturos). Hu, ca principele lumii de

jos, cu numele Uthyr Pen Dragon, a fost tata

Arthritis, (med.), afectiune periodica impreu- lui A., iar fatal sail sub (west nume se identifica
nata cu dureri la diferitele articulafiuni, pro- ca Draconul, constelafiunea ce incungiura steaua

dusI prin depunerea de concremente de acid

polar-a

i ursa mica. Dupa mitologie A. s'a stra-

uric. Ataca individi (bArbafii mai des ca femeile) mutat intr'un corb si se asteapta ca sA ren-

deprinsi a manca i bea bine. Mai des se arata toarne, pentru aceasta [[oval, regele Celfilor
la incheieturile degetelor celor mari dela pi- din Aremorica, la 998 d. Chr. a oprit ca sit se
cioare (podagra) si la articulafiunile manlier omoare corbii; mai departe A., dupa cantecele
(chiragra); mai rar in mar (omagra) i ge- vlice ale Bardilor, fine discurs cu un vultur,
nunche ( gonagra). Repefindu-se aceste atacuri verosimil acesta a fost simbolul tatalui sea, altmai des, trece artrita in o form cronici inso- cum si corbul si vultural se OA ca constelafiani.
fit de o umflare permanentA a articulafiunilor. A. a fost preotul de frunte in cultul Ceridvenei,
Articulaliunile, pe lang cele insirate mai sus, rnamei sale, si a avut 12 preofi, cari representau
stint sediu aria la multe afectiuni diferente dup elite o stea, respective cate o zodie, 5i zodiacal
etiologie, natura, simptome i decurs, precum se dicea braul tatalui sea (Hu, Uthyr), ce in
reumatice, sifilitice, tuberculotice etc.; nu ra- armonie se misca in core pe langA steaua caremi prin depunerea in incheieturi de materii pital (soarele), caci se credea, ett zodiacal, si
morbide intrate in sling (eirculatiune), s. e. vi- nu pamantul, se misca. A. e deul de lupta al
rusul gonorrhoic i febrei puerperale. Terapia o Britaoiei, dela tatal sea a capetat o spada ferhotaresce indicafiunea causei i naturei morbului. mecata, ce se numesce: ,Spada mare a marelui
facator de minuni, hunea intreagl nu poate
Arthritolith, concrementele de acid uric, ce se
formeaza in incheieturile celor bolnavi de artrita.
steie in contra', pentru-c e regele lumii;
Arthrocace, distrugerea pe incetul a incheie- se mai numesce tairrul luptei, minunea spadei
turilor, produsa cu deosebire prin afectiuni tu- si steagul lui e un dracon vomitor de foc.
berculotice.
A. nu a inurit, ci a disparut din hip* i dupa
Arthrodia, incheiehui, rotatoare, ce se invirte cantecele Bardilor, s'a suit la ceriu si ad i a dat
jur imprejur.
numele sea unei constelatuni. In Britauia, constelafamea ursa mare se nuinesce arfa lui A.
Arthrodynia, durere la incheieturi.
Arthrogastra, (zool.) ordin de arachnide, cu si dap& profefia lui Merlin, A. ()data jara va

abdomenul articulat. Cuprmde: Solifugele, Phalangidele (Phalangiurn opilio L.), Scorpionidele

Pedipalpele (Phrynus i Thelyphonus).
Arthrogryposis, strimbarea unei articulafiuni.

Arthropathia, afecliune cre incheieturi, mai

ales a celor mai mari,' constand in o urnfiare
distrugere rapida a capetelor oaselor. A.-ei
premerge tuberculosa in rneduva spinaiii. Procesul decurge fr inflamafie, duren i
reacfiuni febrile.
Arthrophlogosis, inflarnafie la incheieturi.

renturna pe pamant si va parta batai noue.

Celfii asuprifi de Englezi Il asteapt si adi. Ca"-

lugrii crestini, ca sit surpe si mai tare paganismul celtic, pe A. 1-au stramutat lateen prineipe crestin (v. Altus), si fiind-ca un A. a domnit

dela 516-542 d. Chr. si a cadut in lupta

contra Anglo-Saxonilor, mitologicul A. cu ton[Atm.]

dieta se identified cu A. regele.
Arthur, Chester Allan, al 21-lea president al
Statelor-Unite din America, n. 5 Nov. 1830 in
Albany, in statul Vermont. A luat parte insainArthroplastica, (rec.) formarea unei articu- nata la intemeiarea partidului republican (1856)
lafiuni, prin operafmne chirurgicala. (v. Resec- si la resboiul civil (1861). Pres. Grant 1-a nufi une.)

mit director vamal (Collector of Customs) al

Arthropodari, (zool.) grup de nevertebrate cu portului New-York. La 1880 a fost ales vice-

picioarele articulate, cupriude: peripatidele, mi- president al republicei, iar dupa moartea pres.
riapodele, insectele, arachnidele i crustaceii. In Garfield (19 Sept. 1881) a preluat presideulia,
clasificafiunea lui Cuvier forma impreuna cu. conducend afacerile statului cu mare onestitate
Anelidele (rima, lipitoarea) o singura grupl pana in Martie 1885. t 17 Nov. 1886.
numita de el ambransamentul artieulatelor (arArticol, parte, capitol singuratic al unei serien,
ticulata); fiind-ca au corpul constituit din inele vorbiri, ori legi; singuraticele obiecte de co-

sau smite.

merciu ; in gram at i c it parte de cuvnt, care

d numelui un seas determinat. A. e de doue
Arthrosis, articulafie, incheieturit.
Arthrostraca, India de crustacei cu ochii se- feluri: hotdrit i nehotdrit: doinnu/, un domn.
sal, in general cu septe segments toracale bine Cu ajutorul articolilor se declineaza substantivele

deosebite si tot atatea parechi de picioare; cu- In limba romana.

prinde amphipodele i isopodele.
Arthrozoa, (zool.) v. articulate.

Articolele credintei, (teologie) acele adevaruri

fundamentale ale unei neligii, cari trebue sft fie

Arthur, in mitologia celtica e o deitate de Gradate de cAtra tofi urmatorii acelei religii.

www.dacoromanica.ro

276

Articulate

Artocarpus.

Cari adevruii sfint a se privi drept A. de ere- Artileria austro-ungard de camp se-compune
dinta, privitor la asta stint deosebite vedere
din 14 regimente de corp pi 42 regimente de
deosebitele
divisiune ca cat 4 baterii, din 1 divisiune de
Articulate, (zool.) in clasificatiunea lui Cuvier matte, 1 cadre de reserva f}i 1 cadre de muniformau un anbransament, adeca o grupa de ani- tiune. La 8 regimente de corp se afl cate o
male eu corpul format din inele (articule), sche- divisiune calare, la 11 regimente cate o baterie
lctul extern, musculatura interna, sisternul nervos de munte. Laolalt: 264 baterii cu 1984 tunuri.
de desubtul tubului digestiv i aparatul circulator A. de cetage se compune din 6 regimente de
deasupra lui. Astarli s'au scos anelidele i s'au Cate 2-3 bataillone si din 6 bataillone indepenpus in tipul viennilor, iar celelalte articulate dente ; bataillonului Nr. 1 stint adause 3 baterii
(insectele, arachnidele, miriapodele i crustaceii) de munte.
fijad-ca au picioarele articulate, s'au pus ca toatele
Artileria de marina, avAnd a lupta in contra

la un loo, forma/id tipul arthropodarilor. cuirasatelor i bateriilor cuirasate de coasta, po-

Articulatiune, 1) producerea de sun ete articulate seda cele mai puternice piese. A.. unui vas ()Ili-

(vocale sr consonante). V. vocale, consonante.

2) Incheietura, glesna, legatura a dou6 sau mai
multe capete de oase, prin nisce capsule tari
elastice. Capsula ins* ca ligament inlesnesce
rniscarea oaselor si a membranelor inteo parte
salt alta. Asa este incheietura genunchilor, a
cotelor i degetelor. In interiorul incheieturilor
necontenit se formeaza o umedeala, baloasa (sinovia). care apra capetele oaselor de frecare
tocire, priu urmare ea pentru glesne este ca
grasimea pentru osiile carelor. Thiele oase,
s. e. ale capului stint incheiate teapan laolalta,
. [St.]
care legatura se chiama cusaturd.
Artie!, in Rusia mamela unor asociatiuni patriarchale de lucratori, constituite cu scop de a
intreprinde lucran comune si a duce gospodaria comuna sub un con ducetor ales pe timp
anumit, care incheie in numele A.-ului contracte
de lucrari, i imparte atilt lucrul la fiecare
membru cat i partea cttstigului ce i se cuvine-

rasat cuprinde: A. grea sau de ruptura, compusa

din piese mati, pana la calibrul 42 cm. cu un

proiectil de aproape 1000 kg.; A. mijlocie, pana
la calibrul 16 cm., ai A. mica sau usoar, !Ana

la 75 mm. In ultimele timpuri s'a renuntat la

piesele rnonstre, reducndu-se calibrul maxim
pana la 30 cm. si urcandu-se In schimb iuteala
initiala, i priu armare fort:a de p6trundere a
proiectilelor. A. mijlocie cea mica s'a transformat in toate marinele in A. cu tragere repede, la care projectilul i cu incarcatura formeaza un cartus unic metalic, intocmai ca cartusele annelor de infanterie. Introducerea pulberei fara mm si progresiva, a permis a se
atinge o vitesa initiala de 800 in. pe secunda;
aceasta insa a atras dupa sine lungirea pieselor
pana la 45-50 calibre. Constructorii principali
de tunuri de mantra sit de coasta stint: A.rmstrong si Maxim-Nordenfelt, in Anglia; Canal
si Hotchkiss, in Francia; Krupp in Germania.
In marina romana piesele mari stint dala Nor-

in naturalii ori in bani.

Artificial, tot ce este facut de infirm ome- denfelt si Hotch kiss.
neasca, ceea ce nu este natural, facut cu maieArtimon, (marina) arborele din pupa, cand
strie, produs priu arta.
stint 3 arbori pe un bastiment; se compune in
Artileria, totalitatea acelor arme, in special general din: coloana artimon i arborele gabier

tunuri, a oaror manual. recere conlucrarea mai artimon cu sageata; el poarttil, eand este patrat,
multor camera, i eari de regula stint purtate trei vergi, dar cea de jos nu are vela; in schimb
de animale. Soldatii, cari fac serviciu la acest el are o randa mai mare ca celelalte rande i ja

fel de arme, se numesc artiler4ti. Deosebim numele particular de brigantina, care este inA. de camp, pentru serviciul in camp, cu tunuri tinsa la capetul superior pe un pie ca si celede un calibru de 8-9 cm.; A. de cetate, pentru lalte rande, iar la capottil inferior se intinde pe

aperarea sau bombardarea fortaretelor, are tu.- o verga orizontala speciala, numita ghiu. Cand
nuri de un calibra de 10-15 cm.; A. de ma- timpul este foarte fu, brigantina se inlocuiesce
lu serviciu pe mare, tunurile au diferit cu o vela identical, dar mai mica, care poarta
calibra i stint asedate lu malle de resboiu.
numele de artimon. Pe vasele modern cu vele
Artileria romgi net se compile din 12 regi- In general artimonul nu poarta vergi, prin urmente de catnp Cu 64 baterii si 1 de munte,
mare nici vele patrate, ci numai brigantind,
2 regimente do cetate cu 10 companii fiecare;
[Constant B.]
trupele de pompieri (2 companii si 13 sectiuni)
Artiodactyla, (zool.) mamifere ungulate ale
depind de A. Regnnentele 1, 2, 3 si 4 stint afee- caror potioare atiug prantintul numaa rat degetul
tate la cele patru corpuri de annata, ele au re- al treilea si al patrulea. Aceasta ordine se cornsedinte in: Craiova (1), Bucuresci (2), Braila (3) pune din subordinele Choerontorphelor (Porcul,
si Roman (4). Celelalte 8 regunente sfint afectate Hippopotami' etc.) si a .Rumegatoarelor, v. Unla cele 8 divish de infanterie, avend urmatoarele gulata.
[A.]
resedinte: Pitesci (5), Bucuresci (6), Buzeu (7),
Artistul", foaie teatrala i literar, aparuta
Roman (8), Pitesci (9), Bucuresci (10), Focsani (11) la Bucuresci in 1866 de done ori pe sept. (G.
si Bacau (12). Cele 2 regimente de cetate au Anghelescu).
resedintele lor la Focsani (1) si Bucuresci (2).
Artocarpus Forst., (boten.) gen din familia
Regimentul de corp de armata impreuna cu cele Urticaceae, tribal Artocarpeae cuprinde arbori,
2 regimente divisionare formeaza o brigada sub ce contin un suc laptos, ca frunza alterne cocomanda unui general de brigada pentru cor- riace, cu flori mici i numeroase, cu receptapurile 2 si 4, si a unui colonel pentru corpunle culul mai adesea carnos. Se ramose vr'o 40 do
1 si 3. Toate trupele si stabilimentele de A. specii cari cresc prin Asia, Africa si Oceania
strat puse sub ordinele directe ale unui general tropicala precurn si priu archipelagul malayan,
de brigada, numit inspectorul general al A.
multe se cultiv prin mai toate terile calde.

www.dacoromanica.ro

Artofor

Aruvimi.

277

Arum L., (botan.) gen din familia Aroideae,

(salt A. communis Forst.), niunit Arbon-it tribal Aiineae cuprinde plante erbacee perene,
panii; franc. Jaquier, Arbre h pain, si cu rhizoni carnos, tuberculos, cu fiunze sagipe A. integrifolia L. fil, cari sant foarte utile tate sau ha.stifortne. Florile monoice stInt disfoarte mult cultivate in Oceania, In Indii, in puse intr'un spadice claviform, tlorile femele
Brasilia etc. Fructele lor sant achene implantate la basa, cele mascule la virf. Se canoso vr'o
In massa carnoasa a receptaculului, care im- 20 de speeii, ce creso prin Europa in regiunea
Dintre speciile genului A.. insemnam: A. incisa L.

preuna constitue un fruct compus (syncarp) sferic mediteraniana i prin Asia occidentala liana in
adesea feculent si de marimca capului omenesc. Afghanistan. Prin partile noastre se afia A. ma-

Fructele wester mari arbori sant comestibile,

prajite au aproape gustul i calitatile panei,
formand astfel basa nutremntului indigenilor.
Seminte/e lor de marimea eastanelor sant de

culatum L, vulgar Rodu pamntului, U n-

gur e an c.a. etc., piin padurile dela carnpie si

din munti, si A. orientate M. Bieb., cresce de
asemenea prin padurile umede. Frunzele i rhiasemenea comestibile. Cu &rile de A. incisa L. zomele de A. maculatum L., sant foarte otrase prepar conserve acrisoare, iar din seoarta vicioase ; ca toate acestea prin fierbere sao coaacestui arbore se extrag fibre textile. Lemnul cere, rhizomele tuberculoase, perdndu-si prinse intrebuinteaza, in dulgherie i spre a face cipiile acre si toxice, pot deveni alimentare. Din
luntri u5oare. Unele specii de A. au proprietati causa proprietatilor sale emeto-cathartice i diumedicinale, asa este A. heterophylla si A. La- retice se intrebuinteaza rhizomul acestei plante

koocha Roxb. In sere calde se cultiva unele specii In medicina ca emetic, purgativ precum i contra.
prin Europa.
Z. C. P.]
hydropisielor. Frinizele i radacinele proaspete
Artofor, artoforion, vas sau tabla, pe care in contact ca pielea sant rubefiante si vesicante.

sta panea binecuvantata.

Multe specii de ATUM L. se cultiva prin graArtois, vechiu comitat in Francia nord-vestica dim ca plante ornamentale mai cu sama pentru
eu capitala Arras (v. ac.); dela 1659 francez. frumsetea frunzelor, asa sant A. italicum
Carol X. inainte de urcarea sa pe tron, precum A. victim. L. si A. spirale Retz. [Z. C. P.]
si dupa isgonirea sa, a purtat titlul: Conte de A.
Arunc, repartitie, in Ung. dari impuse din
Artos, (panagiu), este o pane, ori prescura in- partea comitate/or, municipidor, comunelor civile
treaga posa in panagiar sao disc, care, incepnd
bisericesci asupra locuitorilor, resp. credindin Dumineca Pastilor pana in Sambata cea lu- ciosilor lor, spre acoperirea lipselor proprii,
minata, mai ales prin manastiri, inainte de in- pentru eari nu au alte isvoare de venit. Asemene
ceperea pranzului, in toata qiva cu ceremouie A. se fac in comitate pentru spitale, casarme,
prescrisa se ridica prin celariul sao alt calugar case comitatense, podan, druniuri de fier etc.;
spre aceea randuit. In Sambata cea luminata, In comune pentra administratie, case, drumtui,
dupa savirsirea ceremoniei ridicarii, A. se hinge fantani coinunale etc., in comunele bisericesci
se imparte fratilor spre mancare. Ca o imi- mai cu sama pentru scoala. Basa A.-ion de retare a ceremoniei pastrarii si ridicarii A.-lui gula e dares directa de stat, dar se face A. amede prin manastiri, este de a se considera si surat scopului urmarit i dupa familii, case, fuaceea datina, observata in unele loctui la po- muri, sesiuni, numeral vitelor etc.
pond roman, ca din Pasti pana in Dumineca Arundel of Cornwall, Howard Toma, conte,
Tomei, un colac mai mare sta neatins pus po archeolog reuurnit; tablele cronologice ale istomasa, care apoi in Dumineca Tomei se tala si se riei grec. (1382-264 a. Chr.) munite Marnzora
imparte'intre caseni. (Cf. Pentecostariul;
A.-iana, gasite de A. (1627) pe insola Paros
Kalendarium manuale utriusque ecclesiae , t. II.) ori Cheos, se afla in posesiunea universitatii de
Artt, Desire, fica virtuosului de violina dos. Oxford.
A., renumita cantareata de ,coloratitra, n. 21 lulie
Arundineae, (botan.) trib. din fam. Gramineelor,
1835 in Paris, eleva renumitei profesoare Viardot- (v. ac.)

Garcia, si sotia baritonistului Padilla y Ramos.

Artro, v. Arthro.
Artus, (Arthur), principe legendar al Celtilor
britici i aperatorul acestora contra invasiunii
anglo-saxone, t dupa legenda 542; central multor

Arundo L., (botan.) gen de plante din familia

Gramineelor, tribal Festuceae, respandit in terile calde cu exceptia Australiei si a Africei.
A. Don= L. trestia din mediterana e cea mai

importanta nu numai ca planta decorativa, la noi

legende eroice, respandite din sed. 1X. din Wales cultivata in liber, ci i ca industriala, ce se folo-

si Bretagne preste terile romanice si germ., si sesce analog ea papar a la noi, cu care e foarte
cari au fost lucrate de poetii evului de mijloc in inrudita.
[A. Pr.]
multe variatiuni, incepand din mijlocul sod. NTT.
Aruspice, v. Haruspex.
mai ales in legatura cu 1egenda despre sf. Gral
Arutela, cuvnt format din Ad-Rutelam, din
(v. ac.) A. isi avea residenta in Karlleon, langa care se deriva numele riului Lotru, din jud.
Usk in Wales, uncle traia cu frumoasa sa sotie Valcea, dupa Tabula Peutingeriana statiune atinsa
Ginevra, incungiurati de o stralucita suita, ca- de Traian in a doua lui expeditie, intreprinsa in
valen i
femei frumoase; central acestui cero launtrul Daciei prin pasul Tumu-Rosu. Cf. A. D.
eran 12 cavaleri alesi, ca cei mai nobili si mai Xenopol: 1st. Rota, din Dacia Traiana, vol. I.
viteji, pe cari A. se obicinuia a-i aduna in giurul
Aruvimi, du in Africa centrada, isvoresce in
unei mese rottinde; intreprinderile aventurioase muntii din nord-vestul Albert Nyansei, are doue
ale acestor cavaleii formeaza sujetul numeroa- ramuri principale, se varsa in riul Congo. Lunselor poeme in toate limbile apusului, (v. Arthm..) gimea lui 1300 km. E navigabil, i este unul

Aru, in sul rile, grupa de insule in ar- dintre principalele riuri, cari se varsa inspre
chipelagul indio, spre vest dela Guinea noua termurele drept al riulai Congo. Carta speciala
a acestui riu, descoperit i percurs primaclata
6890 km2., 15,000 loc.

www.dacoromanica.ro

278

rya

Asachi.

(1877-1883) de H. M. Stanley, a se ved la pe stradele Romei, ca sa mireasci fala lui Cesar ;

opul acestuia: tIm dunkelsten Afrikas, edit. II., apoi fit &finis din nou in inchisoare pi ucis.
Br9ckhaus, 1890.
Dela A. a remas denumirea de Auvergne, una
Arva, afluent al riului Vaag din partea dreapti, din provinciile din central Franciei.

In Ungaria nord-vestici. Isvoresce din Carpati

pi are un curs de 89 km. Dupit acest riu s'a

[G. T. Buzoianu.]
Arvinte, tap de om posnas, creat de Donici

numit i c o tt. A., care are o suprafati de 2077 km'. prin fabula sa )Antereiti i Arvintee pi popu-

84,894 loc., mai ales Slovaci. Regiune man- larisat de vodevilul lui Alexandii ,Arvinte fi

toasa i neproductiva. Capitala cottului e Als6- Pepeleac. In Trans. 1110f Arvinte e un WI-trait,

care di bucuros sfaturi si judeci lumea, iar In

Banat e un pop. retras in munti pi desgustat
M. Rom.)
de inseliciunile 'milli. (Et. M. Rom.)
Arvali
fratii, (Arvales fratres), se numia in
Arvun, arvune, arvon, arvint, term. poporal
Roma vechie colegial celor doisprelece preoti, al arborelui Quercus pedunculata, Qu. robur.
insarcinati a serba, la incephtul fiecarei prima- (v. ac.)
veri, ceremonia religioasa, numiti antbarvale
Arvuna, plati fcut pentru a asigura inchesacrum, cand era preumblati pe camp o scroafa ierea ulterioant a unui contract, ori implinirea
de a fata, simbol al rodirei, i prin cantece, dant unui contract incheiat. Daci contractul anci nu
Kubin.

Arva, un joc al Romanilor din Dobrogea. (Et.

rugaciuni era invocat sprijinul 4eilor campe- a fost incheiat contrahentul, care a dat A., poate
nesci. Traditiunea spune, ca aceastit institutiune rep* dela incheierea contractului pe langi pera fost infiintata de Romul intru pomenirea nu- derea A.-ei, iar cel ce a primit A. pe langit
tritoarei sale Aces Larentia. Ea exista ancii restituirea ei indoiti. La implinirea contractului,
sub Gordian si n'a dispirut decat cu ultimele ori la repisire reciproci, A. se restitue. Cf. Caurma.site ale pigilnismului. Locul ei l-a luat ce- tiune si Vadiu.
remonia crestin, care se face primivara cu
Arz, Albert de Straussenburg, n. 1833 in

procesiune la camp in acelasi scop. Canteen' Cluj din o familie siseascit distinsi, care in
fratilor A. este cel mai vechiu monument al decursul timpului a dat multi brbati valorosi
limbei latine, asa cum se vorbia ea dupa conto- natiunii ssesci. A studiat drepturile in Viena
pirea dialectelor italice. El fit descoperit In 1778 si Sibiiu, intrand apoi in servicial statului, mai
sub altarul bisericii al. Petru in Roma, sipat antAin ca functionar de finante, iar mai tanlin
pe o bolti de marmor de pe thnpul lui Helio- ca consilier de tribunal. A fost totdeuna natiogabalus (218 d. Chr.), s sti din urmitoarele cinci nalist declarat, din care pricini a ajuns In conversuri, cari se repetau in cantare, fiecare de flict cu guvernul, si a fost silit sa se retragi
cate trei ori, i o exclamatiune 11nal, Triomp e, din serviciul statului. A. s'a aselat ea advocat
care se repeta de cinci ori :
In Sibiiu, 'nand parte Insemnati la lucririle
universittii sisesci pi representand ca deputat
Enos, Lases, juvate.
Neve lue rue, Marmar, sins inourrere in pleores
national cercul Nocrichului (1880-83). De preSatur fu, fere Mars I Limen sali I Sta I barber I
sent e unul dintre conducitorii Sa,silor, can au
Semunis alternis advocapit condos I
initiat o apropiere cited guvernul terii. Inainte
Enos, Marmor, juvato
Triompe I
de desfiin(area juriului din Sibiiu a fost apritDin acestea numai primul yen: Eno s, La- torul publicistilor romani in procesele politice
s e s, juv a t e, Larilor ajutati-ne, i evlamatiunea intentate liarelor romane.
finala au inteles limurit. Restul nu se mai In- As, 1) unitate de msuri romani; a) ca
telegea probabil nici pe timpul lui August, cum greutate: un punt roman = 327.45 gr.; b) cea
nu se intelegea nici canteen' Saliilor, poste mai mai veche moneti roman bituti din amnia in
putin vechiu.
[M. Strajanu.]
secl. V. a. Chr.; la inceput avea o greutate de
Arvanitovlahi, asa numesc Grecii pe Farserotii, un punt rom., cu timpul a fost redus panit la
fiind-ca acestia venind din Albania sciu toti
1/ din greutatea ei primitiva. Toate msurile
limba alb., arvaniticas cum lic Grecii, (v. Fir- eran impartite dupit sistemul duodechnal, anume
seroti.)

un A. avea 12 unititi, un ci a, fiecare cu nu-

astfel s. e. uncia =1/,, sextons = 1/4

In Montblanc, percurge valea Chamonix, vr- quadrans =1/4 etc. 2) C ar te de joc; cub (zar)
sandu-se aproape de Geneva ; lung de 100 km. ea un singur ochiu san punct. 3) In m u si c :
Arveni, cel mai resboinic dintre popoarele As este A. coborit prin b (La be moll); Asas
celtice. Ocupa mai toatit clina occidentali a mun- = A. coborit prin bb.
tilor Ceveni, dela Dordogne si pan dincolo de
Asachl, George, n. in Renta (Moldova, jud.
Loire. Locul de resedinfA al regilor era orasul Dorohoiu), t 1871 in Iasi, a fost unul din coi
Gergovia, inlocuita mai titroliu de Romani cu mai insemnati campioni ai desteptirii noastre
Nemosus sau Augustonetnetum (ast4i Clermont- nationale. Pe aproape toate terenele vietii puFerrand). Inainte de cucerirea Galiei de Cesar, blica a contribuit el la inaintarea neamului su,
A. stabilise o suprematie asupra popoarelor de cu deosebire a Rom. din Moldova, dar mai ca
prin prejur. In timpul resboiului cu Romanii, sami ca barbat de scoal, literat si publicist.
unul din sefii acestui popor
ilustrul Vercin- Vista: Asachi a studiat in Cracovia, Viena
getorix
invinse armata lui Cesar langrt Ger- pi Roma, ocupandu-se mai cu sami cu mategovia, dar fit invins la randul siiu la Alessia matica, ingineria pi istoria. Intors in teari la
(52 a. Chr.) Ca sa-si scape neamul, el oferi viata 1812, el isi dd toate silintele pentni ridicarea
sa lui Cesar; fit ns trimis la Roma si inchis. invtmntului In Moldova. In 1813 el deschise
$ese ani in unnit, cuceritorul Galiei serba ma- un curs de inginerie in limba rom. la scoala
role su triumf. Atunci Vercingetorix f {-Ira greceascrt din Iasi, ande propuse 5 ani,
Arve, afluent din stanga al Rhonului, isvornd mele su.,

www.dacoromanica.ro

sAsackie

Asanarea.

279

mindu-si singur toate tractatole de trebuinta. In

Asan si Asanicfi, v. Asanesci.

1817 organisli un teatru de diletanti in casele hatAsanarea satelor i orafelor consta in inmanului Costachi Ghica, primul teatru roman in dreptarea nesalubritatii lor, in inlaturarea uauMoldova; pentru acest teatrn serse i preluer selor cari stria atmosfera stradelor, curtilor,

mai multe piese. In 1820, voind ad ridice se- caselor, in deseoarea solului umed, in stirpirea

minartil dela Sonola, intemeiat de metr. Veniamin apelor sttitoare, in aducere de ap curat pentru
Costache, aduse din Ardeal ca profesori pe Va- consumatiune si pentru intretinerea curteniei.
sile Pop, loan Costea, Vasile Fabian Bob si loan In general sintem mai putin riguro5i la asanarea

Manfi, cari functionara pana la inceputul eteriei satelor, uncle obicinuit din causa largimei teredin 1821. Dup potolirea eteriei, noul domn al nului, a departarii in care se afla fiecare casi

Moldovei loan Sturza, il trimise pe Asachi ca

representant al terii la Viena. Aici remase A.
timp de 5 ani. Intorcandu-se acasA el infiint
la S.-tii Trei-Ierarchi in 1ai q scoala primar,

de cea vecin, lipsesce unul din isvoarele necurteniei atmosferei, care se gasesce adeseori
In ora.5e; dar puritatea relativa a aerului liber
din sate, nu inlatur si nu compenseaz marea
una normala, 0 un gimnasiu. In urma pica infectiune a atmosferei din interiorul celor mai
dela Adrianopole (1829) A. f chiernat in co- multe case teranesci. Se gasesc si sate cu strade
rnisiunea pentru redactarea Regulamentului or- Inguste, cotite, cu drumuri 5i cu curti murdare,
ganic, 0 dupl intrarea in vigoare a acestui re- cu 5anturile soselelor astupate, ou baltoace
gulament el VI numit referendare (director) al cu grmedi de baligar in mijlocul satului, unde
Eforiei scoalelor din Moldova, in care calitate prin urmare niei atmosfera libera nu poate fi
functiona en un zel deosebit pan la 1849. Sub curata. Nu vorbim de acele comune rurale, uncle
inteleapta 5i energica conducere a lui A. lu- saricia, lipsa de paduri in apropiere, sileso pe
mina strabate in toate orasele Moldovei. La stA- locuitorii ca s inlocuiasca lemnele de foc prin
ruintele lui se inaugureaz in 1835 in Iasi Aca- baliga de vite fermentat 5i uscat, uncle predemia lifihaileatitt, nurnit astfel dupli Domnitorul pararea acestui combustibil corupe in timpul
de atunci Mihail Sturza (1834-1848). La 1841 prim averei 5i verei atmosfera din curte si din
el infiinteazii o scoald de arte tot in Iasi. De strada, in timpul iernei atmosfera din casi. La
asemenea la starnintele lui se trimit tineri la asanarea satelor inlesnim scurgerea apelor stinfatatura in strdinatate. Dup desfiintarea Efo- tatoare, ingrijim drumurile 5i anturile, largim
riei 5coalelor, A. se retrase din viata publica
aliniam stradele anguste i cotite, curatim
trii isolat, ocupandu-se cu literatura, papa la terenul public si privat de diferite necuratenii
moartea sa, intamplata la 1871. Ca s cri ito r, depuse pe el, facem plantatiuni, aduceni puturile
A. a fost cat se poate de productiv, de5i putine
malurile apelor curgatoare in stare curat,
din lucrarile sale sfint de adevrata valoare li- dam osebita atentitme modului de construire
terari. Mara de lucrrile sale didactice, el a de intretinere a caselor, latrinelor, grajdurilor,
publicat un nunnir insemnat de serien i poetice cotetelor, cerem ca interiorul caselor sa fie curat,
5i istorice, ca: Harpa romana, versuri,
combatem obiceiul ru, care se opune reinoirii
1832); Poesii, (Iasi, 1836 0 1854); Fabule ver-regulate a aerului prin deschiderea prelungia
suite, (Ia5i 1844 si 1862); Nuvele istorice ale a ferestrelor. Sate 5i orase expuse la inundatiuni
Romamei, (Iasi, 1867); Calendare (din 1840 papa periodice se scapd de aceasta calanatate prin
1867) etc. Ca intemeietor de teatiii, prelucril regularea cursului apelor, prin adancirea 5i cucompuse piesele: Mirtil 0 Chloe (care se re- ratirea albiei lor, prin taierea 5i indreptarea copresenta inai fintaiu), Lapeirys (dupa Kotzebue), titurilor albiei, prin inaltarea malurilor, prin
Norma (dup. Romani), Pastel* Carpatilor,
inlaturarea causelor cari se opun curgerii reIa5i 1850), Tiganii, (idila cu cantece, Ia5i, 1856), gulate a apei. Pentru asanarea oraselor punem
Elena Dragou, Petra Bares, Turnul lui Butu, conditiuni mai riguroase, din causa oil indesarea
Voichita (toate drame originale, Iasi, 1863). Pe mai mare a locuitorilor pe un teren restrins,
langa toate acestea A. este n tem eie tor ul reclama masuri de preventiune mai severe dean
pr esei romane in Moldova. In 1829 el incep de prin sate, 5i apoi din causa avutiei mai mari
a scoate la iveal foaia politic si literar ,A1- a ora.5elor in comparatiune nu satele. Prima conbins romaneasca., care &Ai Omit la 1850. Intre ditiune este lrgirea cat de mare a terenului

1850-1859 publica Gazeta de Moldovat, iar mai public, largim dar stradele iniguste, le darn linii
tardiu *Patriag (1859-1860). Mara' de acestea drepte, cream reservorii vaste de aer, piete puIcoana lunilie (1840-41) si Spicuitorulg (1841 blice, pe cari le plantAm, deramilm casele vechi,
Ong 1842). In amintirea lui se ridich o staeua cari au devenit infecte din causa relei ingrijiri

in Ia5i. Lit.: V. A. Urechia: G. Asachi, (Bucuresci 1890) rA Lstoria scoalelor, vol. I. 5i II. De
asemenea toate crtile de ist. lit. romilne.
Asachi, G., ohirurg, v. Assaky.
Asaoki", revist stiintific-literard, aparut
la Piatra in 1881-1884 odat pe luna. 80. Comitet de redactie. Impr. Judetului.
Asa foetida, v. Aerel.
Asalt,

atac cu putere. Cand inimical nu se

poate scoate din o positie prin foc, adeca prin

folosirea armelor de foc, atunci atacatorului nu-i

rennine alt mijloc deck si faca intrebuintare

de baionetti, inaintand in fuga I aruncandu-se

eu vehement asupra apratorului.

5i cari nu se mai pot asana, nu permitem ca

tot terenul privat sli se acopere cu cladiri, ci
impunem proprietarilor ca sa laso parte din su-

prafata solului liberi pentru curte 0 grdinft.

lngrijim ca terenul public si privat sa se intretind curat, ca stradele si curtile s se paveze
si s se canaliseze, ca toate necurateniile solide
si lichide WA se departeze repede, ca toate easele s fie alimentate cu apa buns in abundant
pentru a se inlesni curtenia, ca latrinele, hasnalele
grajdurile, usinele si laboratoriile meseria5ilor, fabricele, abatoriile s se construiasc in mod corect 5i si se intretinO curat,
ea maMrile apelor curgtoare s nu del/Ma de-

www.dacoromanica.ro

280

Isanescii.

posit de necuratenii, ca cimiteriile sa se aseze

afara din eras si sa so administreze ca observarea presenptelor igienei.
[I. Felix.]
Lit.: Regulament pentru alinearea satelor
pen tra construirea locuintelor teranesci. Bucuresci, 1894. N. Manolescu, Igiena teranului. Bucuresci, 1895. G. Crainiceanu, Igiena teranalui
room., Bucuresci, 1895. I. Felix, Rapoarte generale

Vlachia, din care se compunea imperial roinanobulgar, dint terile numite si in unna astfel, adeca
Bulgaria proprie i Ylachia din stanga Dunarii,

cu atilt mai malt cu cat numele Vlachia nu se

gasesce in dreapta Dunani decat iii partile rani
meridionale, mult in afara de hotarele imperiului

A.-lor. Aceasta uniune intre arabele teri, unite

In vechiul imperiu bulgar, exista, cum indica
mai multe sciri, pana la invasiunea Mongolilor
(1241), dupa caro Vlachia se constitue ca stat
propriu in dependenta de Ungaria. Dar relatiunile atuicale ca Bulgaria continua si sub tarii

despre igiena publica i despre serviciul sanitar

al regatului roman. Bucuresci, 1893-1895. I. Stefanescu, Rapoarte gene/ale despre igietia publica
despre serviciu/ sanitar a/ judetului Ilfov. Bucuresci, 1894-1896. C. Popescu, Starea igienica ei unnatori pana la desfiintarea iruperiului bulgar
sanitara a populatiunii rurale. Tesa pentru prin Turci.
Doctorat in medicina, Bucuresci, 1696.
Dinastia romana a A.-lor numera septe domAsanescii, dinastia romana (1186-1257) a im- nitori : 1) Asan I. (1186-1196), care poarta
lieriutui ronuino-bulgar, cu capitala TI ro ova victorioase lupte cu Bizantinii pana la Sfirsitul
in Bulgaria, infiintat la 1186 de fratii Asan .$1 domniei sale. 2) Petra (1196-1197), await si
Petru. A. sant deseinnati de contemporani tot- Galopetru, fratele i coregentul lui Asan. 3) Ioadeuna ea Vlachi , si Papa Inocentia
nita (1197-1207), numit i Cciloioan, fratele mai
arata ca fiind de origine romana. Dupa caderea tiner al celor dintaiu. Acosta poarta victorioase
vechialui invent/. bulgar (v. Bulgaria), supus la lupte cu Bizantinii, dela cari cuceresce part./
1018 de imperatul Vasile U. Bulgaroctonul
din Tracia la mit-elit-cli de Balean. El face uniune
incorporat in inaperiul bizantin, Bulgarii
ea biserica romana, Eji papa Inocentiu HI. Ii triRomanii din dreapta Dunarii avura sa sufere mite sceptrul i coroana de )0Rege al Bulgarilor
multe asupriri din partea stapanirii bizantino. si Romanilor , iar arcbiepiscopului de Tirnova
Acum in a. 1040 ei incercara, sub conducerea ii confera demnitatea de Pritnat al Bulgariei
duor descendenti ai fostilor tan bulgaresci, Petra
Vlachiei . pupa caderea Constantinopolei in
Delean i Alusian, sa scuttue jug-ul bizantin ai manile Francilor, cari infiinteaza aci imperial
sa reinfiinteze imperial bulgar, dar fara soeces. latin (1204), Insulta are lupte en Francii i ia
Cu atilt mai apasatoare devenira in urma asu- prius pe imperatul Balduin, care moare in cappririle. Ura Bizantinilor privia mai ales pe Ro- tivitate. In mijlocul invingerilor sale, pe and
mani, aliatii Bulgalilor ; pe la sfirsitul secl. XI. asedia Tesalonieul, manita sfirsi asa.sinat de
scriitorul bizimtin Kekavmenos, ca multa ama- un Ciunan tradator din oastea lui. 4) Borila
raeiune in contra Romanilor, da povete com- (1197-1218), numit i Florild, nepot de sora
patriotilor sei, cum sa se pazeasca de necre- al lui Ioanita. Acesta continua luptele ca Francii,
dinta Vlachilor ill cas ca, intre altele, s'ar sea dar este invins si face pace cu ei; in urma inrescoala in Bulgaria. Aceasta ura intro Greei cheie i alianta cu Francii, maritand pe fica sa,
si Romani si asupririle Bizantinilor ajunsera la vestita pentru fnunseta ei, cu imperatul Henric,
culme sub imperatul Isak II. (1183-1193), urmatorul lui Balduin. El fit scos din domnie
caro puse dari noue apasatoare, mai ales pontru de 3) loan Asan II. (1218-1241), fiul lui Asan I.
Romani si Bulgari. Sub conducerea fratilor Asan A cesta se easatoresee eu fiea regelui Ungariei
Petru, Romani din partile Hemului (Balean), Andreiu II. si tine diutru iuceput pace euFrancii
Romanii si Bulgarii se resculara deci in contra din Constautinopole, undo imperial latin se alla
asupritoarei stapaniri bizantino. Lor se insotira aeum in decadenta. El largesce lasa imperial
Romanii din stanga Dunani, la care Asan si seu in lupte ca Grecii din Epir, eari reusisera a

Petra luara refugiu dupa infrangerea suferita

in prima lupta. Cu ajutor dela Romami de dincoace (cari cu 20 ani inainte luptasera ca aliati
ai Bizantinilor sub imperatul Manuil in contra
Ungunlor) si dela vecinii Cwnani, Asan i Petra
remasera invingatori. Ei infiintara un imperiu

lua mai multe tinuturi dela Franci,

du-se pana in Macedonia si Tracia. In aceste

care treces drept reinfiintare a vechiului imperiu bulgar. Petra lu titlul de imperat al
Romanilor i Bulgarilor ; dar in unna el se
multami cu o parte de teara in Bulgaria resa-

latin ; restabilesce in imperial seu ortodoxia,

lupte, loan Asan euceresce Adrianopole i aproape

toata Macedonia si Albania pau a la Durazzo (1230).

El incheie apoi aliauta cu imperatul dela Nicea

(imperial Greedier dupa luarea Constantinopolei

al Romauilor i Bulgarilor Cu capitula Tirnova, de 1'61/lei), spre a cacen impreuna imperial

riteana, pe and Asan luit domnia eu resi-

dents in Tirnova. Urina.,sii lor se intituleaza in

documente imperati ai Bulgarilor i Romauilor
sau ai Bulganei si. Vlachiei ; in afara li-se recunoasce tidal de regi ai Bulgarilor i Romanilor san ai Bulgariei i Vlaehieiq. Legaturile

desfacndu-se de uniunea cu Roma, si archiepiscopal de Tirnova, recunoscut de Greei ca

autocefid, is titlul de Patriarch. Aceasta i laptole incepute in contra Francilor au de unllare
anatema dela Roma. Papa pros oaca chiar pe
regele Ungariei Bela IV. sa intreprinda o crueiata in contra lui loan Asan si sa ocupe teara
lui, iar partes ce o va ocupa sa fie anexata la
Ungaria. Bela incepil a se gad de resboiu, spre

A.-lor cu Romanii din stanga Dunarii, uncle ei in a cuceri imperial romano-bulgar, cilad iuvasiluptele cu Bizaratinii se retrageau mai adeseori
unea Mongolilor arunca pe eumani in Bulgaria

Ungaria si se varsa apoi ea ins* asupra

adunau osti (intro cari i Cumani, numerosi in
stile A.-lor in toate Tesboaiele lor pana la ri- terilor lui loan Asan si Bela. In vremea acestei
sipa Camanilor prin Mongoli), arata cum e de furtuni, loan Asan moare in Iunie 1241, cand
inteles acest titlu. Cele douil ten B alga ria
imperial avea mai malt nevoie de bratul lui.

www.dacoromanica.ro

Mango

6) loan Caliman Asan (1241

1246) si 7)

loan Mihail Asan (1246-1257), minorii fii ai

lui Loan Asan II. (Caliman veni la domnie in
virsta de 9 ani; Mihail, nascut dupa 1237, era
si mai tiner), imperiul A.-tor decade, pierdnd
toate cuceririle din urnia. Cu ei se stinge si
dinastia romitna a imperiului. In timpul lor

281

Ascaridi.

elastic, de coloare alba, galbue, verdue, chiar

cova bruna. Var. amiant sau byssolit. e o

tremolita sau un actinot fibros; putin elastic.

A. din serpentine e un crisotil fin fibros, luciu
memos. Din A. se fac diferite tesaturi incombustibile, pentru cari var. a doua e mai apta.

Se mai intrebuinteaza in constructiunea ma.$iTeara-Ronifineasca, unita cu Bulgaria in imperiu nelor, in laboratoare etc. Giseminte importante
romilno-bulgar, devine dependenta de Ungaria. stint in Italia de nord, Stiria, guvernamentul
Acwn in a. 1247 Bela 1V. exercita dreptul de Perin, Canada etc.

suzeranitate asupra terii lui Lytuon Voevod In

Asbolan, mineral; oxid de manganez, de coOltenia si a lui Seneslau Voevocl in stinga 01- balt si de cupru; de coloare neagra albastrue;
tului, voevodate reinase din tim pul stapfinirii insotesce minereari de manganez si do cobalt.
A.-lor, cari in vremea de decadenta a impeAsbolin, oleiu estras din funingine, contine
riului $i de urgie mongols au cautat scut in azot ; medicament.
alaturare la Ungaria. Astfel in dreapta Dtmarii
Asb6th, 1) A. Ludovic, general de honvedi, n.
remilne imperild bulgar, iar in. stnga fluviului 1803 si t 1882. A facut studii militare, dar
se ridica principatul
impetiul rormino-bulgar al A.-lor.

arnbele din deja 1842 a trecut la penare. Anul 1848 insa

[D. On.]
iarasi i-a pus arma in naina; guvernul rnaghiar

Mango, platou in Africa vestica equatoriala, 1-a denumit de major si comaudant in districtul
spre nord dela Loango, 370 km. departe de ter- montan al Banatutui, unde s'a distins prin apeinurii Oceanului Atlantic; platou inalt, paduri rarea poporatiunii romane fata de bandele lui
multe, viata anitnalica putina. A pele curg spre est Rezsa Spdor, care Inca era inrolat la honveIn un riu lateral al marelui riu Congo. Cf. Du dime dirnpreuna eu tovaresii soi. Dup incetarea
Chaillu: A. journey to A shangoland.(Londra, 1867.) revolutiunii A. a fost prins, mai tardiu anmestiat,
Manti, (engl. Ashantee), popor resboinic in dar luau(' parte la comploturi a mai fost detinut
Guinea, spre nord dela terrnurii de aur. Teritorul In douo randuri. A scris memorii despre revolocuit de A. e de 27,500 km2., clima e nesana- lutia dela 1848, In special despre relatiunile
toasa. Ocupatiunea locuitorilor este exploatarea sale cu Grgey. 2)A. loan, fiul celui de inai inainte,
minelor, tesaturi de covoare; capitala Kumase. n. 1845 in Satu-mic, lnga Lugos; la inceput
Aproape 300 de ani au tiuut luptele peutru cu- functionar in ministerial de finante, apoi de
cerirea acestai teritor. Resboiul din urma a fost lionvedi i inai tardiu in cel de externe, apoi
In 1874 intre Englezi si A. Un alt resboiu a publicist. 1887 a fost ales deputat cu program
erupt in 1881, dara a fost de scurta dimita, ter- liberal, la 1892 membru corespondent al acamintindu-se cu supunerea indigenilor.
demiei maghiare, in urma rneritelor sale publiAsarkia, o desvoltare defectuoasa a carnii cistice .$1 literare. Opere mai insemnate: Li(musculaturei).
bertatea (1972), Politicaconservatoarernaghiara
Asarum L., (botan.) gen din familia Aristolo- (1874), Noua Ungarie (1880), Bar. Pav. Sennyey
chiaceae, cuprinde plante erbacee perene cu $i cont. Albert Apponyi (1884), si mai multe
fruuze lung-petiolate, cordate, reniforme. Flo- descrieri de calatmie. De present ca depatat
rile siint purpuriu inchise, hermafrodito, termi- apartine partidului poporal. 3) A. Oscar, filolog
nate, sofitare si scurt pedunculate. A. are vr'o maghiar si prof. pentru limbile slavice la uni13 specii, ce creso in Europa $i Asia temperata versitatea din Budapesta, n. 1852 in Aradul-nou.
precum si in America nordica. Prin partite noastre Studiite mai inalte le-a facut la uuiv. din Budase afla A. ettropaeum L., numit de popor P o- pesta, Lipsca, Berlin si Gttingen, completnduli

chiv nic, Piperul lupului etc., prin padmi cunoscintele cu studii facute in Rusia, a fost
umede. Rhizomul de A. europaeum L., se intrebuinteaza in medicina si se recolteaza spre acest
scop piimavara sau toanina. El exhala un iniros
puternic si penetrant si este un medicament
emetico-cathartic excelent. Frunzele sant sternutatoare, iar cilnd sant rnestecate in gura produc
o salivatiune abundenta, In scurt A. europaeunt
L. este un excelent succedaneu al ipecacuanei.

Rhizonul de A. canadense L. este intrebuintat

ca aromatic. Unele speed de Asarum L. stint
path] cultivate ca plante ornamentale. 4Z. C. P.]
Asasinare, v. ucidere.

numit 1892 prof. universitar. A publicat diferite

iale $i in brosuri separate. Cel

mai insemnat op al salt e: Slavisme in termi-

lucran i prin

nologia crestina maghiara (1884).

Asca sau theca se chiama sporangele Ascomycetelor ; ea se aseamena cu sporang'ele dela
Phycomycete printeaceea, ca in ambele casuri
sporii stint endogeni, dar se deosebesce mai ales
pentru-ca A. confine la inceput numai un nucleu,
ce se divide prin bipartitiuni repetate in 8, 16,
32, 64
nuclei in jurul carora se aduna
protoplasma si se formeaza tot attitia spori (ascospori), pe cAnd la Phycomycete sporangele
are dela inceput atitia nuclei, cfiti spori se vor
produce inteinsul.
[E. T.]

Asu, numele mai multor localitati in Rom.,

j. Bacau, pl. Muntelui; schitul A. sau Lunea A.,
pe teritorid satului _Lama, avea o bisericuta de
lema cladita la 1750 de monachul Vasile Bantu,
Ascanio, pseudonim. V. 011anescu.
ou vr'o 10 calugari pe la 1863; astadi e biserica
Ascanius, fiul lui Aeneas cu Creusa, dupa alt
de mir. A., sat apartinator comunei fur. Coma- mit cu Lavinia. S'a numit i lulus si a fost fundanesci, 1015 suflete ; pe teritorul lui se gases torul cetatii Alba Longa. (V. Aeneas). [Atm.]
isvoare de apa sarata; fabrica de cherestea cu
Ascaricp, (ascaridae), familie de neinatoidi,
abur si 15 ferastraie de apa.
viermi cu corpul cilindric, cu gura inarmata Cu
Asbest, mineral din grupa arnphibolului; var. trei buze chitinoase; parasiti. La om traiesce

de cremolit; fibros, mai mutt sau mai putin Ascaris (v. limbric) si Oxyuris.
Enciclopedia ronAnd. Vol. I.

www.dacoromanica.ro

19

282

Ascendenti

Asclepiadee.

Ascendenti, rudenii din linie ascendenta: pa- fabricatiune de marfuri de Una, gimnasiu real.
rinti, protoparinti (mosi), din cari se trag des- Mai nainte centrul cottului Askania.

cendentii fii, nepoti. V. Succesiune.

Atichileul-mare i mic, (magh. Eskii15), comune
Ascension, insuld isolata in Oceanul Atlantic ; In cottul Cosocnei. A. mare are 926 loc., dintre

administrata direct de oficiul admiralitatii en- cari 836 Ant Romani; A. mic are 599 loc. 519

gleze ; de provenienta vulcanic ; extensiunea Romani, restul Maghiari

i Ovrei. Traditiunea
88 km2., descoperita la 1501 de Spaniolul Ioan istorica, pastrata intre altii la Anonymus, spune,
de Nova in qiva Inltarii, de aici i numirea ea la intrarea in Ardeal a lui Tuhutum, ducele

Insula Inaltanic. 1815 VI ocupata de trupele Maghiarilor,

fiind Gelu, principele roman, ucis

engleze spre a pazi pe Napoleon sa nu fuga din langa riul Capus,

Romanii din nordul ArdeaS.-Elena. In timpul din lima se folosesce ca lului si-au ales de principe de buna voie pe instatiune pentru corabiile, can urmaresc supri- vingetorul Tuhutum si la local, care se chiama
A., au fcut legatura, intarindu-o cu jurment.
mares negotului de sclavi.
s'ar deriva nuAscensiune, inaltare, ridicare. In astron o- Astfel din cuventul maghiar es
[Silv. Mold.]
ni i e A. dreaptli (sau rectascensiune), distanta mele Es k iii6 al acestor sate.
(Cf. Anonyinus Belae regis Notarius, historia
pe equatorul ceriului dela equinoctiul de primavara in directiunea parutei rniscari anuale a hungarica, cap. 24, 26, 27.)
Ascidia, (botan.) frunzele unor plante modifisoarelui pana la cercul de declinatiune al cutarei
stele. Rectascensiunea i declinatiunea determina cate astfel, ca se asearnen cu nisce urne, de
pe deplin loculcutarei stele de pe ceriu. A. obligud, mrimi variabile, provedute sau nu cu un capac.
acel arc de pe equatorul ceriului, care ajunge dela
equinoctiul de piimavara pana la punctul, ce resare odata cu steaua respectiva'. Diferinta intro A.
dreapta i aceasta se munesce diferintd aseensio-

Asa se vede la Nepenthes destillatoria L., N.

ampullaria Jack. din Madagascar si archipelagu-

rile asiatice, Sarracenia purpurea L. din America septentrionala, Cephalotus follicularis Labill.

naltt.
In inteles bisericesc A.= inaltarea din Australia, Utnculana vulgaris L., ce cresce
Mautuitorului la ceriuri, serbatoare bisericeasca si prin lacurile noastre, munita: Otratel de N.A.

numita domneasca, ce se celebreaza la 40 In aceste urne se afla un lichid cu propfietati

dile dupl serbatoarea Pastilor, sau a invierii digestive analoage cu ale sucului gastric, si chiar
Doninului. Pana la serbatoarea Iualrii fine serv acestor plante sa digereze insectele, ce din

intmplare intra in ascidie; prin iumare sfint din

introptirea serbatorii Pastilor.
Ascensor, aparat pentru transportarea de per- categoria plantelor dise carnivore. [S. St. R.]
soane ori marfuri in etagele supenoare ale unui Ascidii, (zool.) o clasa din tipul Tunicatelor.
Corpul are forma unui sac, sfint toate animale
edificiu.
Ascesk (gree.) deprinderea la viata austera, marine. Unele innoata libere, altele stint fixate
prin care cineva de bung, voie se lipsesce in pe fundul marii. Unele stint simp 1 e, formand
adeseori colonii, in cari individii sfint legati intre
anumita mesura de mancare, beutura, somn
alto lucruri iertate, ca cu atilt mai usor sa poata sine la basa lor prin nisce fire ca radacinile
domni preste poftele si simturile sale, s. e. de- (stolone), iar altele sfint compuse, unde indiprinderile gimnastice i modul de viata al atle- vidii dint invaliti intr' o manta comuna, adeseon
chiar formandu-se grupo de individi (Coenobium),
tilor la Grecii vechi.
cari au cu totii o cloaca comuna. Aici apartin
Ascetica, sau Aschetica, (teol.) arta de a se
Pyrosomele, cari au forma unor valatuci redeprinde in fapte bune i a inainta in perfec- presentand
colonii de A., si cari respandesc
tiunea cretina i santenia vietii; partea teolo- noaptea o lumina
foarte frumoasa fosforescenta
giei morale, care tracteaza despre mijloacele de in mare. V. Tunicate.
[A.]
a inainta in perfectiunea crestin.
Ascidiomycetes, (botan.) v. Ascomyeete.
Asch, oras districtual in Boemia, centru de
Ascites, (medio.) acumularea de fluiditate in
cale ferata al liniei Hof-Eger, 15,557 loc. Tese- cavitatea abdomioala, ce se intmpla in unna
torii de bumbac, de 'anti i mtasa.
multor afectiuni ale peritoneului de natura tuAschaffenburg, oras in districtul bavarez Un- berculoticii, cancroida etc., nu mai putin ca
terfranken, langa Maina i Aschaff, cu 13,275 loc. un simptom, ce concomiteaza diferiti morbi de
Biserica intemeiata la 980, renoit la 1870-81; ficat, rinichi, plumani i mima, conturban in
casteiul Iohannisburg ; o casa pompeiana etc.; libera circulatiune in raionul venei portale.
scoala reala, seminar de invetatoare. A. (Asci- In mesura mare ameninta patientul cu suburgum, Askafaburg) a fost folosit de Romani focare.

pentru asedarea unui castel. In resboiul de Asclepiad, yens in prosodia veche, numit dupa
30 ani A. a suferit malt ; in dieta din 1447 ti- inventatorul seu, poetul Asclepiades, contemponuta in A. s'au inceput concordatele natiunii ranul poetei Sapho, pe la 600 a. Chr. A. mic
germane (concordato de A.), terminate mai apoi sta dintfun spondeu, doi choriambi un iamb.
in Viena (concordate de Viena). 1803 A. deveni A. mare sta din 3 choriarnbi precesi de un spondeu
capitala principatului A. Dupa caderea lui Naurmati de un iamb.
poleon I., principatul A. trecii pe scurt timp la Asclepiadee, (botan.) familie vasta de plante
Austria, care insa in tractatul din 24 Iunie Dicotiledoane cu 200 genuri si preste 1300 specii,

1814 ii ceda Bavariei in schimb pentru Tirol, respandite in regiunile mai calde ale globului,
Salzburg etc. 1866 victoria Prusiacilor asupra multe in Africa de sud, mai putine in regiunile
Austriacilor.
temperate ale emisferului boreal. In general
Aschersieben, oras in districtul prusian Magde- erbun perene, sub-arbusti ori fruticuli, acatatori
burg, cercul A., langa Eine ; centru de cale fe- ori volubili; rar sfint arbon ; multe au latex.
rata al liniei Halle-Halberstadt, 22,865 loc. (1890); Florile mici albe ori divers colorate stint gru-

www.dacoromanica.ro

Asclepiadii

283

Asemnat.

pate in cirrte. In Europa cresc numai 6 genuti: dud de cele amintite Studj critici (2 vol. 1861,
Periploca L., Cynanchum L., Vincetoxicum Mch., 1877), Corsi di glottologiat 1870, Iscrizioni
Marsdenia Br., Gomphocarpus Br., Stapelia L.,
prirnele trei aflndu-se i in Ronfilnia cu terile
vecine. Multe au intrebuintari medicale ca purgative, sfimulante, emetice etc. Latexul unora

greche, latine, ebraiche di antichi sepolcri giudaici del Napolitano (1878), Lettere glottologichet (1881-86), Il codice irlandese dell' Ambrosianat (2 vol. 1889). Saggi ladinit (1872)
facfi epoca in fonologia romanica, i avit de
urmare editarea Archivului dialectal (Archivio
glottologico italiano) al lui A., aparut deja
In 10 vol. A. e membru onor. al Academiei

confine mein, al altora e comestibil sau veninos, altele dau fibre tex-tile. Perii fini matasosi, ce acoper de obiceiu semintele, pot fi
torsi sau tesuti, singuri ori amestecati Cu land,
matasd etc.; asa sfint cei de A. syriaca L., dis romdne.
iarbd de vat, natura1isata" in Francia, uti- Ascoli Piceno, provincie italiand, 1995 km2. si
lisati i ca scama, iar de Turci la vatuirea vest- 229,477 loc.; c ap itala A., Hind Tronto, cu

11,199 loc. Sediu episcopal.

Ascoli Satriano, (lat. Asculum Apulum), oras
Asclepios i anume cetele de preoti la templele In provincia italiana Foggia, 6478 loc. Resedintd
deului, cari cunoscintelo de medicin, co pentru episcopala. La 279 a. Chr. victoria lui Pyrrhus
alta lume erau secrete, le sustineaa din gene- asupra Romanilor (Fabricius).
ratiune in generatiune.
[Atm.]
Ascolin, medicament, solutie de acid sulfos in
Asclepias L., gen de plante din familia As- glicerina.
clepiadeelor, cu vr'o 60 specii, mai ales res- Ascomycete, (botan.) grupul cel mai vast dintre
prindite in America de nord. Toate sfint erburi ciupercile mycomycete. Singurul caracter esential,
perene, Cu frunze opuse verticilate, flori albe, prin care se deosebesc de celelalte mycomycete

mintelor.

[S. $t. R.]

Asclepiadii, in mit. greed urmatorii

ori roii, portocalii, grupate in umbele de cime.

Multe se cultiva in florarii calde sau reci, ori
in aer liber. Unele au intrebuintari medicale,
ca: A. curassavica L. din Antile, cu radacinile
emetice, purgative; scoarta rdddcinei de A. syriaca L.1 originard din America de nord,
ralisata in Francia, se da contra astmei; rada-

este, cd se inmultesc producnd spori in intoriorul unui sporange munit anti sau theca, iar

scama, with.' etc.

cucosei, corlati, hurlupi. II. Carpoascee,la cari my-

sporii se dic pentru acest cuvnt ascospori. Mara

de aceasta ele se mai inmultesc prin

spermatii produse in spermagonii (v. ac.) A. se
impart in done: I. Exoascee, la cari ascele se
produc deadreptul pe rnyceliu, care este simplu
cina de A. tuberosa L., e tonica, digestiva. Altele sau ramificat; aici intr. Sacharomyces
au intrebuintlai industriale, ca: A. syriaca L., (drojdia), care provoaca fermentatiunea alcoolic,
latexul ei avnd cauciuc; scoarta tulpinei and Exoascus, din care o specie ataci prunele
fibre textile; poni matdsosi de pe seminte serva (per] ele) tinere diformandu-le; aceste prune dila facerea de tesaturi
mdtasa etc.), de formate, in general galbene-verdii, se chitund
[S. St. R.]

Asclepios, la Greci, (A e s c ul apius la Ro- celitil produce un fruct de forme variabile, numit
mani), fiul lui Apollon cuCoronis, fata lui Phlegas apotheca sau peritheca; aici intra: Morche 11 a
din Tesalia. Tatal sba
predat centaurului (sbirciogii, ciuciuletii), Peziza (urechiusele),
creased si Inv*, apoi acesta l-a Tuber (truffele) etc.
Chiron, ca
[E. T.]
invtat sciinta de medicina asa de bine, 'Inca
Ascospor, sporul ce se formeazd in luntrul
A. a renviat pe morti. Pluton, deul lutnii de jos, s'a unei asce.
plAns la Zeus, si acesta temndu-se chi A. scap
Ascot Heath', (engl. pron. escot hit), ses mare

pe oameni de moarte, ca fulgerul l-a merit, dar aproape de Windsor (Engfitera), unde se tin in
oamenii totusi l-au venerat ca pe un cleu. A. luna Junio a fiecarui an alergari de cal (Ascot

mai adeseori se infatiseazd cu barbet s't cu un bt, races).

pe care e incolacit un serpe, jara langd el adeseAscunsa, pdru in Rom., pl. Jiu de jos, com.
ori apare Hygieia, dina sanatatii.
[Mm.]
Calarasi, isvoresce din dealul A., j. Romanati,
Ascollen, termin, botanic; hyphe ascogene ra- curge pe hotarul despdrtitor intre j. Dolj i Romurile produse de catrit ascogon sau archicarp, manati i apoi ptrunde pe teritorul com. Calldupd ce acesta a fost fecondat; hyphele asco- rasi. A., fost sat,' pl. Jiu de jos, com. Calarasi

gene pot fi simple sau ramificate.

[E. T.]
care s'a desfiintat din causd ca isvorea apa prin
Ascogon, (botan.) v. archicarp.
casele oamenilor.
Amon, Graziadio Isaia, filolog ital., de oriAs-dur, tonalitatea majora, care se razim, pe
gine israelit ; n. 16 Iulie 1829 in Grz ; destivat tonal As (La b) (armaturd 4 b).
pentru meserie, fat% inftator se devotit filologiei,
Asedie, operatiunile militare pentru ocuparea
cu deosebire celei comparative ; deja 1845 publich
unei
fortarete (cetati).
o lucrare asupra afinitatii limbei romfine cu,cea
Aselenic, (grec) = fard de luna, planete cari
din Friaul; 1854 aparfi insemnatul lui op Studj
ortentali e linguistici (2 vol.) Dela 1860 desvolta nu sfint insotite de trabanti sau luni.
Asemnare, V. Comparatiune.
o activitate rodnica ca profesor de filologie la
Asemnat, asignatiune, mandat In Boris, prin
Academia sciintificd-literard din Milano; 1888
deveni senator. A. e considerat ca intemeietorul care cineva (Asignant, Asignator) da ordin la
dialectologiei romanice. Publich numeroase lu- un al doilea (Astgnat) sa predee unui al treilea
cran i pe terenul filologiei romanice i indogerm.; (Asignatar) o valoaze oarecare, in special sa-i
el e representantul principal al teoriei despre plateasca o suma anumita de bani. A.-le simple
afinitatea linguistica aricd-setnit., (Nesso ario- nu cad sub dispositiunile legilor cambiale, cele
semitico ) si aproape toti filologii ital. mai de comerciale insa de coman stint regulate prin
valoare stint discipolii lui. Opere mai insemnate dispositiuni speciale ale legii. (V. cec.)
19*

www.dacoromanica.ro

284
Asentare,

Asentare

Asia.

consimtire; a declara apt pentru scaldat de paint man oceane: la nord Oceanul
Glacial-Arctic, cu gheturi eterne, cari Tut-

un scop anumit, de uncle (in Austria) inrolarea

In armata se numesce s't A. (V. recrutare.)
Aseptic, v. antisepsie.
Aseptol, solufie de acid ortofenolsulfuric, are
insusiri antiseptice, nu iriteaza ai nu e otravicios.

piedeca navigatiunea; la est se scalda in Oceanul

Pa cif ic; la sud este udata de Oceanul Indic,

care comunicii cu Oceanul Pacific prin strimtoarea Malaca, forrnata de peninsula cu acelasi

(Teara focului, in anticitate nume si de Sumatra (Sunda), ai in fine la vest

A t r o pat e ne al Melilor), provincia cea mai nord- de Oceanul Atlantic prin Marea Med it er an a,
AserbeidOin,

vestica a Persiei, 104,000 km2., teritor alpin care comunica cu Marea R osi e a Oceanului
(cu piscuri inalte de 4000 in.) Locuitorii sant Indic prin canalul Suez.
Turcomani, Curdi; capitala Tabris.

ACCIDENTE DE PE TERMIIIII.

Asertiune, v. afirmatiwae.
Asesor, 1) consilier (v. ac.), membru al unei

A., deai atinge toate oceauele, totuai nu este

sau numai consultativ; 2) magistrat imparfit

langa un judecator ca ajutor i suplent.
A. consistorial, dignitar bisericesc, in special
in biserica gr.-or. rom. din Trans. si Ungaria

Afnca i America de sud. Pe Oceanul GlacialArctic inainteazrt spre nord intfun promontoriu

corporatiuni de oficiali, investit cu vot decisiv adfinc crestata de mare, cum este Europa de

membru al consistorului diecesan, archidiecesan

ori mitropolitan. A. consist. sant totodata i consilierii archiereilor i referentiidiferitelor afaceri
bisericesci, acolare i fundationale dupa resortul
sonatelor, la cari Ant imparfiti, v. Stat. organic.
Asfalt sau bitum, un mineral compus din di-

verse hidrocarburi. Amorf, de coloare neagra,

stt alucine particulara; solubil in alcool, tarebentina, eter. Se topesce uaor; arde cu flacara
fuliginoasa i miros caracteristic. Se gasesce la
lacul Asfaltit sau Marea Moarta, in Francia,
Svitera etc.
[V. C. B.]

pilda.

In desvoltarea termurilor lasa intrece

de patnanturi, capul Ce 1 iuskin sau Sacru,

care desparte golful Ian a, dela estul deltei riului

Lena, de lungile estuare ale riurilor 0 b i I e niss ei, deschise in Marea Cara. Insulele N ou a

Semlia, archipelagul Liakov sau Noua Siberia i teara Wrangel sant singurele pamenturi inghetate in apropiere de acest term

inospitalier i presarat de tund re (mrstini inghe-

tate pe termuri joase). Oceanul cel mare, taind

termurele 1.-ei, poarta deosebite numiri: Marea
B ering infra peninsula Siberiei, Camciatca
insulele Al e utin e; Marea 0 c h o ts k, intro Siberia, Camciatca i archepelagul Curile, insula
Sac halin sau Tarakai, desparte aceastA mare

Asfintit, v. apus.
de cea imediat dela sud, numita Marea I ap an e z a,
Asfodel, (botan.) v. Asphodelus.
Asgard, in mit. nord-germana locuinta cereasca care fine 'Ana la peninsula chineza Corea;

a leilor, a stat din 12 cetati (v. Asii, 12 4ei),

cetatile prin puntea Bifrst (curcubeul) au stat
In legatura cu Midgard (pamntul).
[Atm.]
Ashton under Lyne, (pron. eatn nder lain),
oras in cott. englez Lancaster, 40,494 loc., industrie textila.
Asia, (cu harta si ilustratii) este cel mai mare
continent. Are o intindere de 42 mil. km2., adeca

mai mult deck Europa cu Africa iniprettna.

fiind desparfita de ocean prin intreg sirul insulelor japoneze: Tes so, Nipo n, Si k oku
Chi u- Sin; la apus de Coi ea intrii adanc
Marea Gal b i n a, care infunda ai mai mult in
feria golful Pe- c ill ; portiunile de ocean, cari
sealda cercul termului chinez se numesce Marea

Chineza de es t, la nord de insola Form osa,

Marea Chin ez a de sud, la sud de aceasta
instila. Marea Chineza de sud formeadt golfa!

T o nk in g inchis de insola Hai - n an si golfa!

Si am de pe tennurele Indiei posterioare. OceaAsia representa centrul celorlalte parfi con- nul In d i c scalda cele trei peninsula sudice ale
tinentale, cari toate se string in jurd ei. Astfel A.-ei: India posterioara, India anteriparfile celelalte ale vechiului continent par a fi oara ai Arabia. Aceste trei peninsula coresLIMITE

i DIMENSIITNI.

nisce peninsula ale A.-ei. Africa se tinea de dinsa pund cu cele trei dela sudul Europei. India
prin istmul Suez, adi taiat de un canal nnaritim, iar posterioara, ca si peninsula balcanica, are o pe-

Europa pare a o completa spre apus. Cava mai ninsula legata prin istmul Cr ah, ntunita Ma mult, A. tramite un pod in sud-esta! Europei, A. lac a. Golful Pega sau Martaban este aproape
mica, apropiandu-se i mai mult pe la Dardanele singurul accident mai insemnat al Oceanului
Bosfor. Tot astfel America se apropie Inuit de Indic de pe termurele acestei peninsula. Partea
dinsa pe la strimtoarea lu.i Bering, formata 6ceanului dintre India posterioara a't cea antede capul Oriental al A.-ei i al Printului de rioara se chiama Golful Benga 1 i c. El scalda
Wales al Americei. In fine la sud-est insulele terma! Coro ma nd el al Indiei anterioare, care
Sunda par a fi o punte aruncata spre Australia. fine pana la capa! ComoriM, langa care se afla
A. se intinde inspre nord dela 7701/2', latitu- insula C e ylon, desparfita de peninsula prin
dinea boreala a capului Celiu skin, rink la strimtoarea Pal c i golfa! Manar. Insulele
10 latitudinea nordica a capului Buru dela sudul Andamane i Nicobare se scalda ai ele in
peninsulei Malaca. Dela vest spre est se intinde acest golf. La apus de India anterioara se afla
preste 1640 de longitudine, dela capul Baba al partea oceanului numita Marea Araba, care-i
A.-ei mici Om, la capa! Oriental. Nicairi nu se scalda termul occidental, nurnit Malabar, la nordul
gasesce asa de mare distanfa Intro tennurii artila se afla peninsula Gudarat intre golf urile
opuai, i nicairi ca aci nu e punct mai indepartat Caci si Cambay. Din acest golf se patrunde prin
de mare, fiind situat in mijloc. De aceea o mare strimtoarea Orinas in golful P ersic, i prin
parte din ape nu pot ajunge la mare, iar lipsa strimtoarea B ab -el-Mandeb in golfa! Ara bic
de apa a unor regiuni a constrins populafiunile sau Marea R oai e. Insulele M al e di v e si La c A.-ei sa duca viata nomada i pastorala. A. este cadi ve sant semi:mate in Marea araba. Marea

www.dacoromanica.ro

ASIA.
40

50

60

80

70

Ti C

AT

&O

A'q

40

50

Str.13

CD

Pol

6.)

gut

ee /
skoje

30
o

s " el

%.0

.c/ d
A7* S

20

20

10

10

'is's.'

at,
_....r,

e
10
SO

Br.- Poseffiuni eltglere

Fr. -

!Immerse

Port,
Sp.-

porwfiltese

list-

Mii.ge,r.ge,m.115-1,
SOO

spaniole

Per... iThqnq in China qi Japan. Aunt sublinittle.

italiene

itellpinile in ntebi.

mist.

60

. ..

Ir`Iea,
'N'-`,`; 41a"''

,500

1000

Illnmefru(11,3-.1.1

50
F./IA:job, o

500

,)

ac"

; i,* V.

e s slo',...,14 ,

sura 148.000.000.

Prescurtriri:

,
0,-

31,,k

'.tk' '

Xentcson

70

80

I.oni2. est. 90 d. Greenwich

www.dacoromanica.ro

1002inft

,
130

Stc3,

140

Institut googr.-artist.F.A.Broekbaus Lipsca.

Asia.

285

M edit e ran a scalda coasta Siriei, langa care Ainur, Hoang-ho sau riul Galben, Iang-

se Oa insula Cyp ru, iar intre A rchipela g, ce - kiang sau Hui Alb astrul care tiresce
Marinara si Marea Neagr a, se ea penin- un volum mare de apa oceanului, Si - Ki a a g,
sula Anatoliei, care se apropie mult de Europa So ng-k a sau Hui Ro s u, calea comerciala dintre
la Dardanele i Bostor.
China si Tonkingul francez, Me-Cong sau Ca in-

i Menam, cari ambele uda India posterioara. c) Oceanul Indic primesce pe: Saluen
b o ds e

RELIEF.

A. cuprinde cele mai mari ridicaturi de pe

Iravadi, apoi Brahma-putra, care se
painnt, gramadite mai Cu sarna in central ei. scoboara din Tibet, unde se chiama Tzanpo;
Aci se afla cel mai intins podis din hune, munit Gangel e, care uda fertila cam* a HindusCentral, sau Asia centrala. Ridicaturile incep tanului si se amesteca la vrsare cu Brahmala apus si se tin lant pana la est in malurile putra, formand o delta mlastinoasa; MahaOceanului Pacific, pe o lungime de 2000 leghe. nadi, Godavari, Kistna i Kaveri, strabat
La nord de aceasta massa centrala massiva se Ghatii coromandeli i ajung in Golf al Bengalic ;
intinde campia Siberiei, care se lasa oblu spre Tap ti i Narb ad a se scurg in Marea Arabica
marile inghetate; la est se gasesc campiile ro- prin sinul Cambay; I nd ul, care isi are isvoaditoare ale Chinei, iar la sud cea a Gangelui din rele in Tibet, face si dinsul o delta la vest do
India, tot asa de imbelsugata. Cele mai insem- baia Caci. Golful Persic primesce apele Sat- e
nate sire de munti se desfac din nodal orografic A r a b, format de Ti gr u i Euf rat. d) Basinul
al podistilui P a m ir, inalt de 4000 ni., i iau Mediteranei cuprinde: Kizil Irm ak, cu scurdirectia resaritului. Trei dintre ele sant demne gene spre Marea Neagra, Meandru, catra Arde notat: Hi m alai a, care serva de zid podi- chipelag, iar Oro nto I e, catr Mediterana. Basului la sud; Chuen -1u n, legat cu Pamir prin sintaile interioare Stiilit: a) Al Mari Caspice,
Cara c ruin, desparte Tibetul de Turkestan, si care primesce pe Kura, pe Atrek, pe Ural
In fine Thian-san sau inuntii Ceresci, fac si Em b a. b) Al lacului A r al, care primesce pe
o linie despartitoare de ape foarte importanta. Syr-Darja si pe Aniu-Darja. c) Al lacului
Alte sire paralele cu aceasta din iumna precum Balea, care prirnesce pe Ill. dl Al nilastinilor
Altai, Tarbagatai, Sajani si Changai se ga- Lob-No r, care primesce din Turkestanul chinez
ses pe granita Siberiei i constitue zidul nordic pe Tarim. e) Al lacului Ham un din Iran, care
al podisului. Din massivul Kerftei se desfac
primesce pe Hil in e n d. In fine mar siint lacurile
Iab lonoi si Stan ovoi ale Siberiei, cari Wan si Ur m i a la poalele podisnlui Armeniei,
se leagi cu mirth vulcanici ai Camciat c hi i. Marea Moarta in care se scurge riul lordan,
Podisul Pamir radimat pe muritii Hindu- cusi
lacurile Cucu-nor i Tengri-nor de pe
este mi fel de istm angust, care leaga podistil podisul central, cari n'au scurgere spre mare.
central chinezesc cu podisul I r an, ce cuprinde
CLIMA..
Afghanistanul, Belutsistanul si Persia. La nordIn A. gisim representate toate cuele. Ea se
vestul acestui podis se gasesce podisul Armen ici, cu muntele Ararat, care este puteruic intinde pe o buna parte a emisferei boreale
legat i cu C aucaz ul i cu podisul A.-ei mici, cuprinde partile sale nordice in zona glaciala,

radimat de Tauri, din cari se desprinde Li- cele centrale in zona temperata, iar sudul in
ban u 1, care pare a face legatur ca podisul zona tropicala. A. fiind un continent massiv, larg
acoperit de podise, are o clima excesiva,
Arabiei. Dincolo de campiile dela sudul muntilor

Himalaja se gasesce podisul triunghiular al D e- c o n tin ental a, caci marea nu poate av nici

c a n ul ui, radimat pe Ghat i; iar India posterioara este strabatuta, prin tinutul L a o s, de
puternice sire muntoase, cari, se indreapta spre
sud. Dela Camciatca, ande se gasesce vulcanul
K lj u c ew, incepe un lant de vulcani, care se
prelungesce prin Curile, prin iusulele Iaponiei,

o influenta asupra unei intinderi asa de mari

de pmnt. In A. centrala terrnometrul se ridic liana la + 350, lar iarna se coboara palm
la
35. Siberia are o clima foarte aspra pe

nita Europei se gasesc Ur alii.

propriu 4isa de sud-est sant doue anotimpuri

regulate de vnturile m u s in e (Musson), cari

deoparte, din pricina caracterului continental al

A.-ei si din pricina vecinatatii polului. Jakutk
(nude in Nipon se afla vulcanul Fusijama), de pe Lena are o temp. mijl. de 400 in luna
si apoi prin Formosa pana in Filippine. Pe gra- Ianuarie. In peninsulele meridionale i in China
IDROGRAFIA.

bat 6 luni dala mare spre uscat vara, cand

In regimul fluvial A. presinta particularitati este vremea ploioasa, iar site 6 luni in sens
deosebite de legile, cari presideaza in alte lo- contrar, dela uscat spre mare, chid este iarna
curi la distribuirea apelor. 0 mare parte din A. cu seceta. Cu privire la ploi, cu total altfel este

lipsita de ape cu scurgere catra mare; regimul in A. centrala, ande tat aliseele de
riurile parca ar fi in descomptmere, afluentii nord-est, vnturi ardetoare i uscate, cari au
n'au putere
atinga, iar din lipsa apei multe lasat toata umedeala pe barierele muntoase ce
popoare siint silite sa remana in viata pastorala intalnesc. De aceea se gasesc pustiuri i stepe
ca incepere dela Gobi din Mongolia, are se
si noinada, de pilda Mongolii, Turcomanii
altii. In A. siInt patru basinuri: al Oceanului continua prin Turkenstan i Persia pana prin
este

[G. B.]
Arctic, al Oceanului Pacific, al Oceanului Indic, Arabia pietroasa.
FLORA.
al Mari Mediterane i cateva basinuri interioare.
a) In Oceanid Arctic se varsa: 0 b, I e ni s s ei,
Extensiunea A.-ei intro polul nordic si equator

Lena s. a., riuri mai mari, dar inpracticabile la neaperat aduce cu sine deosebirea florelor ei
navigatiune din pricina, ca mai tbt anul stau dupa zone; pe de alta parte extensiunea dela
inglietate. b) In Oceanul Pacific se varsa: vest spre est distinctiunea in flue continentale

www.dacoromanica.ro

286

Asia.

oceanice. La nord flora boreal-arctica e de caracter circumpolar (v. ate.) In zona temperata boreala, uncle i fac aparitia lignoasele, avem analog
cu America boreala si Europa nordica la inceput
o flora compusa din Conifere i Betulacee, dintre

s. a. au fost in comunicare cu Oceanul Arctic,

exista faptuf, ea ele contin un fel de foce

(Phoca Siberica) cari sant o varietate a celei

oceaniee. In Siberia se mai gasesc : veverita, care

da o blana cenusie argintie, ursul alb, elanul,

caii din speciile endemice constatam pe cele renul, vulpea, nartra, zibelina, castorul, lynxul,
Thai caracteristice ca vicarante cu a eontinen- caprioara, hermelina alba si iepurele (Lepus vatelor amintite s. e. Picea obovata Led. (molidul riabilis). Dupa desghetul zapedilor i topirea
siberian), Larix sibirica Led. (zadra siberiana), lor se gases cadavrele vr'unui m a in in u t h
Betula fruticosa Pall. $. a. Sudul domeniului ori ale unui rin o c er din virsta quaternara,
forestier e comptts ea si in Europa centrala din Ana' acoperiti cu blana ai bine consorvati din
conifere, s. e. Abies sibirica Led. (bradul Si- pricina frigului si dela cari se ja fildesul fosil.
berian) vicarant cu bradul nostru, i diversi ar- Reptilele i batracienele lipsesc aproape de tot
bori frunzoai. In est insa conform positiunii sale din aceasta regiune rece; pescii, speciile din
oceanice teara Amurului se distinge prin specii Europa se gasesc prin lacuri, tot asemenea
de stejar (Quercus mongolica hort.), de nue moluscele de apa dulce. Dintre insecte co(Juglans mandshurica Max.) s. a., cari ne dove- leopterele abunda. Prin China se afla maimuta,
desc indestul influenta climatului oceanic. Dela ursul, tigrul, panthers, lynxul, boul cu coada de
Marea Neagr in jurul celei caspice si a lacului cal numit Yak domesticit i antilope. Printre
Aral, limitata in sud de catenele Persiei bo- animalele domestice mai stint i boii, labu, tauri,
real pana la platoul Pamir $i de aici in directie oi cu coada lunga i subtire, cilni, pisici, capre
nord-estica spre lacul Bakal se extinde flora de
porci. Plintre paseri sfint fasani. Apoi salastepa, uncle in loe de paduri intimpinam ierburi mandre, seipi i broasce multe. Pesci si molusce
Cu genuri caracteristice ca : Stipa, Elytuus, Lasia- stint de multe specii. Stepele din vestal A.-ei,

grostis, Aristida s. a. 0 analoga flora de stepa cari se intind prin Turkenstan, Iran, A. mica
se afla pe platoul tibetan i in Mongolia. Aceste si Arabia au ca animal originare: calul si catrei stepe a le A.-ei cuprind i formatiuni saligne, mila, led printre animalele fieroase, precum si
ele stint un centra propriu de desvoltare, s. e. tigrul. Prin Hindustanul nordic leul 5i tigrul
pentru gentil Astragalus s. a. Flora dintre A. disputa intaietatea printre anitnalele fieroase,
Mica si India are caracter de transitie pe de o apoi mai toate celelalte animale, cari se gases
parte intre flora est-inediterana i cea a Indiei si pin China. In fine prin Hindustan, Ceylon,
boreale, pe de alta intre flora pnstiei Sahara si Indo-China si sudul Chinei se gsesce fauna cea
cea de stepa. In est flora chino-iaponeza se poate mai bogata. Aci se gasesce: tapirul, rinocerul,
paralehsa rnai bine cu cea mediteran, cu dis- lemurieni, tigrul, panthera, leopardul si ursul
tinctiunea ea abundanta Coniferelor s. e. Libocrocodili, serpi. Pescii de apa dulce sfint
cedrus s. a. reamintesce California, iar cea a arbo- obicinuiti a duce o viata calatoare, chiar pe parilor lignoai America boreala atlantica. Parte ment. Alteori reman pescii amestecati ca nadin elementele ei stint relict tortiare ca Ginkgo, molul riurilor si asteapta intoareerea ploilor
parte elemente asiatic-tropicale ca Thea. Flora torentiale. Pe termurii insulelor Bahrain din
pustiului Sahara (v. ac.) trece limitele continen- golful persic si pe langa Ceylon se pescuiesce
tului aftican, ea se extinde in A. preste Arabia stridia, care da margaritar i sidef.
dealungul golfului persic pana la pustiul iudic.
MINERALE.
Flora tropicala a Estindiei i a insulelor se disSiberia ocupa primul loe in ceea ce privesce
tinge Fin o abundanta de geuuri proprii, dintre
cari remarcam Bambus, Ficus $. a., dar mai ales productiunile minerale, prectun: a u r, ar gin t,

de Palmieri, imam: Raphia, Calamus, Sabal,

arama si grafit. Staniul se gasesce in

pandit in urma in multe locuri in hunea veche,

ba chiar si in cea noua. Astfel stepele central'
asiatice sant patria raventalui (Rheum), a hriscei
(Fagopyrum tataricum i exculentum) si a usturoiului ; Est-mediterana: a graului si a orzului,
a visinelor i gutaielor ; China: a portocalelor
piersecelor, a ciaiului i urezului. Din India
ne-au venit fasolea i patlagelele vinete, crasta-

mai gases pi in regatul Siam (Stung-Treng).

Chilibarul se gasesce in Birmania.

Areca, Borassus, Coryphe etc.

A. e patria ori- Malaca. H ui li a se gasesce si in Hindustan si
ginala a multor din plautele cultivate, ce s'au res- in China (provincia Setsuan). Mine de a u r se

INDUSTRIA.

Industria este foarte desvoltata in Iaponia $i

China, unde se fabrica port el a nu r fine, in o-

b 1 e, mtasuni, dintre cari unele brodate,

lucruri de la c, vase cloisonate, adeca amestec

vetii i pepenii. India estica e patria trestiei de portelan cu bronz, hartie $. a. Turcia asiade zahar. Dintre plantele cultivate tropicale re- tica si Persia ne dita co vo ar e de pret, iar
marcam: piperul, scortiwara, muscatul, pahnierul India da capmirul. Conierciu. Afara de transde zahar, cel de sago, arborele de pane etc. Dintre portul niarftuilor cu caravane, mai ca sama
textile canepa i mal sant asiatic-estmediterane, pentru transportul ciaiului pi al mittasurilor, cele
ramia din China, iota estindica ca $i bum bacul (Gos-

mai multe producte ale A.-ei, urmeaza calea

FAUNA.

ductele Chinei pe cale de pamant, de aceea a

a facut o linie ferata dela Mihailowsk pe Cas-

sypium herbaceum). Introdusa a fost cultura ca- maritima prin Singapur, Bombay si Suez catra
Europa. Rusia cata sa intoarca o parte din profelei, a arborelui de China (in India) $. a. [A. Pr.]

Din pricina vastei sale intinderi A. presinta pica pan la Samarkand pi pana la Afghanistan,
o mare varietate in clima $i tot atata varietate pe uncle ar put sa atinga granita Hindustanultti.
si in fauna sa. Ca dovada ca lacurile Aral, Baical Este vorba sa se construiasca un drum de fier

www.dacoromanica.ro

Asia mica.

287

transsiberian, care ar urma cala actualei linii te- Popoarele deosebite, cari apartin rasselor mai sus
legrafice pan la V ladi v ostok pe Oceanul mentionate i locuiesc prin diferitele regiuni ale
Pacific. Anglia, la randul ei a acoperit Hindus- A.-ei, sant : a) In Siberia, afane de Ruai, se gasesc :
tanul de cai ferate i ar vr ca dela P ea - Samoiedi, Lappi, Tunguai, Iacuti, Camtciadali,
haver de pe Ind sa le lege cu valea Tigrului Coriaki, Ciucci i altele. b) In Caucasia se afla o
ai a Eufratului, strabittand prin Persia. Iaponia diversitate enorma de popoare i auume: Mingrare cai ferate, dar in China nu a fost ancii cu lieni, Georgeni, Circasieni ori Cerkezit Armeni,
putinta sa se construiasca velum. In schimb este Svaneti, Lesghieni, Tatari, Oseti i Ruat. c) In A.
un canal imperial care leaga Shanghai turca, afara de Turci a't Arabi, sant Evrei i secte
cu Peking, trecand presto Iang-ce-Kiang
religioase ea: Druzi, Maroniti, precum i altele.
Hoang-ho. Un cabin sub-marm telegrafie, care d) Prin popoarele albe ale Indiei deosebim Radjtrece prin Oceanul Indian ai Pacific, unesee putii, Bhilii, Gondii, Draviii, aborigeni de coChina ai Iaponia cu Europa.
leare inchisa, Parsiai veniti din Persia, ArabiiMopla din Malabar, Sikhii i tirkha, embebe
ETNOGRAFIA.
popoare resboinice, Bengalezii ntuniti b a b ui,
Multa vreme vasta campie a Turanului a fost coi mai culti, Singalezii din Ceylon t3i
considerata ca furnicarul, din care a isvorit rnulIMPXRTIREA POLITICX.
timea de popoare cari au inundat Europa. Pe
aceasta credinta se intemeiaza monogenismul
Statele din A. se grupeaza de obiceiu in modul
acoalei lui
tanie, in virtutea careia urmator: A. occid en ta I a, cu Ttucia asiatica,
omenirea s'a
Quatrefages'
nscut intr'un singar punct al glo- Arabia, Persia, Afghanistan si Belutaistan; A.

bului, de unde apoi s'a respandit preste toata su- ruseasca, A. englez, Indochina ai Exprafata lui. In ultimele timpuri alte idei au luat tr e m ul 0 rie n t, compus din China pi Iaponia.
nascere ; ele se contra* insa i cercetwile anA. turc eas c a cuprinde Anatolia, Armenia,
tropologilor n'au ajuns anca la un resultat sciin- Siria cu Palestina, Mesopotamia ai Arabia vestica.
tific positiv.- Tot ce se poate apune cu oarecare
P ersi a, regat guvernat de un suveran numit
precisiune este, ed in timpurile preistorice in *ahinaah. c) A f gh an i s t a n, locuit de triburi

vestal tinut cuprins intre Caspica

podiaul

resboinice, este stat tam pon, wade se cioc-

Punir, o lupta de veacuri nenumrate s'a urmat nesce influenta rusa ca cea engleza. d) B e lu thare doua rasse deosebite : ario
tu r a- ai s tan, mai malt sub autoritatea Angliei. e) C on i e. Sciinta antropologica demonstreaza ca rassa loniile Rusiei, afara de Siberia ai Caucasia,

mica, mai tinera i mai slabii, a fost invinsa

se intind si in Turkestan, unde stapanesc Chanevoita s emigreze randuri, randuri. Ntunai natele i chiar pe Turcomanii din oaza Merv.
astfel se explica existenta urinaailor acestei rasse f) Coloniile engleze se intind prin India anteriin Europa, A. mica si India. Cand au avut loo oara, Birmania, guvernamentul strimtorii Malaca,
aceste emigratiuni, istoricii nu o pot fixa. Atilta
statiunile, cari stint cheile marilor, precum
numai scim, ca astadi anca toata A. mica, Arabia, Hong-Cong, Ceylon, Aden si Cipru. g) Coloniile
Persia si Afghanistanul sant populate cu oameni f r a n c e z e, cari cuprind stabihmentele Chandar-

din rassa alba. Prin esceptii insa Arii, cari s'au nagar, Yanaon, Pondichery, Koala' ai Mahe in

scoborit in India acum cateva mii de ani, au

intalnit aci o populatiune compacta. de Negri,
cu cari fatalmente s'au incruciaat i cu timpul
au dat nascere rassei brune, care se mai observa

Hindustan ai Cochinchina, Cambodaa ai Tonkingul.

h) Regatul Siam, stat tampon, unde se ciocnese

interesele franceze i engleze. i) Colo nii 1 e

p or tugh e z e sant: Goa si Diu pe termal Malabar

prin Etiopia.
Central A.-ei pana. la Oceanul ai Macao in China. j) China, imperatie mare, care
Pacific pe o suprafata de preste 15.000,000 km2. afara de China propriu lisa i Mandauria cuprinde
este ocupat numai de rassa galbenii, al ai Mongolia, Turkestanul chinezesc i Tibetul.

carui, tip col mai caracteristic este Mongolul, k) I ap o ni a, imprati, se intinde prin insulele
cel mai civilisat este Chinezul. i aceasta Iesso, Nipon, Sikoku, Chiu-siu i Curile. 1) Arabia
rassa s'a intins spre miaza-di ai a cautat s V ahabitil or din centru i statul Oman dele
ocupe peninsula Indochina, dar ca i in India str. Ormus, sant state independents. [G. B.]
a intalnit aci iaraai o populatiune neagra, cu
Asia nil* (Anatolia), peninsula mare a A.-ei
care s'a amestecat dand naatere la a doua anterioare, intros Marea Mediterana i Marea
ramura a rassei brune. Rassa galbena se mani- Neagra; 496,000 km2., are la est un platou de
festeaza tot pierdndu-se din ce in ce pana circa 1400 m., in mijloc i catra vest de circa
In extremul departat al AIalaisiei. La nordul 800-1000 m. in alt, strabatut de diferite airuri
Turkestanului, incepand dela paralela 500, tinutul de munti, intre cari cel mai inalt e Ardaia la
asiatic este locuit de o alta ranura a rassei albe, Kaisarieh (3860 m.); jur imprejur peninsula este
cunoscuta in etnografia moderna sub numele imprejmuita de munti; airul dela nord (pana la
de rassa finezii. Toate popoarele, cad locuiesc 2200 ni. inalt.) i cel dela sial (Taurus, pana la
in sudul Siberiei, ca ai cele din sud-estul Rusiei, 3477 m. inalt.), are coaste pretipiae spre inane,
apartin acestei rasse. Cat despre popoarele, cari formand un litoral august, iar coastele interioare
locuiesc insulele Iaponiei, wiginea lor nu este se prelungesc in predeaturi i culmi, din ce in
precisat. Se cunoasce nwnai o rassa a b ori- ce mai mici, avnd in est legatura cu A.ntitaurus
gine Ain o s, din care se mai gasesc urme (cu pasurile Kilikiei); airul dela vest (puma la
prin insulele Curile i prin Iesso, ai care s'ar 1800 m. inalt.) are mai multe intreruperi. Riuri :
fi amestecat cu o puternica doza de &Inge Kisil-Irmak i Sakaria se varsa in Marea Neagra;
vechime Hermos) i Menderez (Magalben, venita din China 10 poate ca o mica parte Sarabad
de &Inge finez scoborita de prin insula Tarakai. ander), se vars in Marea Mediterana; nici unul
Rassa Ainos este probabil de origine oceanica. nu e navigabil. In vechime A. ru. cuprindea

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Asidera Asil.
state infiaritoare, ca Lydia, iar la vest un sir
intreg de colonii grecesci; Lydia si-o supuse
Cyrus, iar pentru cele din urma se purth resboiu indelungat intre Grecii europeui si 'intro
Persi, 0nd-ea le cuprinse Alexandra cel Mare;

289

asigurarilor nu exista in fimba romana pana

acuin. Pe scurt tractate se gasesc in Introdu-

cere in sciintele comerciale de Vlaicu i Pantu,

(Brasov, tip. Muresanu 1892). A. contra focului
sau incendiale au de scop restituirea pagubei,
dupa moartea acestuia A. ni. fa parte provincie ce s'ar causa celai asigurat prin incendiarea
siriana, parte se imparti in mici regate (Per- obiectelor asigurate. (Se pot asigura contra fogamon, Bithynia s. a.) Mai tardiu se desvolth cului: cladiri, mobile, marfuri.) A. contra grinaici imperial lui Mithridates (123-64 a. Chr.); dinei se face pentru asigurarea cerealelor, a
dupa invingerea acestuia A. m. se incorpora viilor, poamelor contra daunelor causate prin
(64 a. Chr.) la imperiul roman; 395 d. Chr.
baterea de piatra sau grindina. A. de vite, prin
impartita imperiului oriental; dupa ivirea Isla- care se asigura pierderi i furturi intmplate la
mului fa atacata de Arabi si de Turci, apoi cu- vite, precum i pagube causate prin boale sau
prinsa pe rand si 1400 ocupata definitiv de Turci. epidemii de vite. Felul acesta de A. insa ia

De atunci s'au format aici vilaietele turcesci: mai mult forma de A. locala. A. geamurilor

Chodavendikjar, Adin, Kastamuni, Angora, Tra- dela ferestri, dela galantare de pravalii si a
pezunt, Koala, Adana, ivas si sandjacurile in- oglindilor mari contra spargerii, sant obicidependente Bigha i Ismid. Locuitorii, 8 milioane, nuite mai ales in orase mart, uncle geamurile

stint Turci, Greci si Arabi.

Asidera s'au numit de Daubre acole meteorite, cari nu contin tier metalic, i sunt formate
munai de silicati.
Asiduitate, (lat) staruinta, diligenta neobosita,

ferestrilor sau galantarelor la pravalii etc. stint

foarte mari i acampe. La A. maritime se asigura
marfuri sau alto obiecte, cari se trauspoarta prin
corabii, contra avaiiilor si contra incendiului pe
mare. A. asupra viefii omului este in sens re-

Asignatiune, v. Aseinnat. Asignat, v. Assignats. strins A.. unei sume scadente la moartea persoanei

Asigurare, contract, prin care cineva (asigu- asig-urate, in sens mai larg insa A. cu tannin,
ratorul) f3(3 obliga ca in schimbul unei anurnite adeca Linde suma asigurata se platesce in casal,
sume (premiu sau pinta) sa despagubeasca pe cand peisoana asigurata ajunge o etate anumita
un al doilea (asiguratul) de pierderile sau dau- dinainte fixata. De specia aceasta se fin A. de

nele2 ce acesta ar incerca din oarecari intern- zestre ei de rente. Cele din urma stint de doue

plan fortuite ori de forta majora, sau a plati feluri: rente de supraviefuire, ce se platesc
o suma de bani dup durata sau oarecari in- persoanei pfavorisate, care supravietaiesce pe
tgrnplari, ce ar av loe in viata uneia sau rnai cel asigurat, sau rente simple, cari ajung seamultor persoane. (Cod. com. rom. I., titl. XUI ) dente la o anumita epoca lixata, la care asiguDe comun intmplarile sant de acelea, prin cari ratul trebue sa fie Aiwa in viatli. Acestea din

asiguratul sufere dauna materiala (A. contra urma se mai die si A. de pensiuni. Mai exista
daunelor elementary: la obiecte sau la rea- un fel de A. asupra vietii, care se numesce A.
lita ti), iar la A. asupra viefii platile se In- mixt si este o combinatie a asigurarilor pe
templa in cas cand asiguratul moare sau chnd casal mortii cu cele pe viata. S. e. se contracajunge o etate divainte fixata in contract. Acest teaza o A. pe viata, care este a se solvi la o
din Lama se chiama: poli( d de A. Constituin- etate anumita a asiguratului, sau, daca acesta
du-se mai multe persoane in o societate spre a moare inainte de a ajunge acea etate, imediat
purta in comun daunele suferite de singuraticii dupa moartea lui. Un ram mai nou al asiguramembri ai sei, totalitatea asiguratilor formeaza rilor asupra vietii este A. contra accidentelor,
totodata totalitatea asiguratorilor. Astfel do so- care are de scop ofeiirea unei desdaunari in
cietati de A., cari nu tintesc la specula, se nu- casuri de netiorociri sau accidente, intihnplate
mew mutuale fata cu societatile pe nth. So- In voiagiu ori in exerciarea meseriei asiguracietafile mutuale stint de comun asa intocinite, tului. A. de accidente poste fi pentru costal mortii
ca fiecare membru solvesce anticipativ o suma sau pentru casal de invaliditate totala sau temfixata cu conditia, ca excedentul ce renuine dupa porala. Clasa muncitorilor useaza mai ales de

acoperirea daunelor si a speselor de administrare, acest fel de A., care e introdusa in mod oblisa se restitue mernbrilor ca dividenda. Din contra gator in fabrici (A. de lucratori). A. de garanfa,

deficitul, ce ar resulta, va trebui sa fie acoperit de caufiune sau de credit se fac cu scop de a
prin suprasolviri de singuraticii membri. La so- restittu pierden i la pretensiuni, ce nu se acoper
cietelfile de A. pe aciii un numer anumit de deajuns prin amanet sau zalogire.
persoane (actionari) contribue ca un capital mai
Asii, in mit. nord-germana e gintea de dei
mare (capitalul de actiuni), care serva drept ga- de frunte i mai puternici. Acestia au fost 12
rantie pentru obligamentele luate fata cu asi- insi, in frunte Odin, apoi Thor, Balder, Herguratii. Acestia solvesc un premiu fix, iar venitul, moder, Tyr, Bragi, Heimdalt, Widar, Wali, Uller
Forseti i ei au avut 12 dine (Asine). As in
ce resulta la finea fiecarui an din afaceri, se
distribue actionarilor ca dividenda, un eventual singular, A e sir in plural. Acesti 12 dei nu stint
deficit insa se acopere din capitalul de actiuni. identici la toate popoarele germane, ici colea
In timpul mai nou cele mai multe societati de unii se inlocuiesc prin altii.
[Atm.]
asigurare pe actii acoarda asiguratilor o anumit Asil, local de ref ugiu, a.sedamnt special, ande
cuota din beneficiul net al afacerilor, luhnd astfel primes locuinta, alimente, ingrijire si cum meun loe de mijloc intro societatile pe actii
dica1, copii parasiti de parinti, alienatii, incele mutuale. Acestea din urma stint, dupa scopul firm, betrilnii.
econornic-filantropic al asigurarilor preste tot juA. de befivi au fost infiintate pentru prima
dechnd, incontestabil cele mai rationale si salu- oara pe la inceputul seclului curent Statele-

tare. Manuale teoretice sau practice in ramul Unite ale Americei i mai birdiu succesiv in

www.dacoromanica.ro

290

Asilina

Asistent.

Marea Britanie, Germania si Austria. Scopul Din alimente se formeaza sangele, fesaturile,
lor este de a vindeca pe cal este posibil pe carnurile, organele si oasele. Celelalte parfi din

befivii de patima lor, de a micora numeral alimente, ca rema.$ife netrebuincioase, se elimicrimelor i delictelor comise in befie, de a opri neaza din corp.

[St.]

transtnisiunea prin ereditate a unor boale ale Asimilatorie, (botan.) fesatura in care se face
alcoolicilor si in fine de a soaps ospiciile de la plante asimalafitmea carbonului. Este reproalienafi de contingental acelor alcoolici, cari sentata prin parenchimul palisadic din mesodupa un delir mai lung sau mai scurt redo- filul frunzelor venli $i din tulpinele ver4i, la
bandesc claritatea intelectuala si comit apoi ex- cari frunzele sfint reduse. Cand plantele, cari
cese, provocand

alfi bolnavi la calcarea disci- implinesc aceste condifiuni, sfint puse la un op-

plinei. Clienfii acestor L. siInt parte voluntari,

befivi cari se supun de buna voie la tratamentul
moral $i igienic in A., parte persoane trimise
din oficiu in A. pentru un tiinp determinat de
autoritatea judecatoreasca. A. pentru befivi au
un regim aspru in comparafiune cu institutele

timum de lamina $i de temperatura, cloroplastidele, ce se gases in celulele parenchimului

menfionat, opresc anumite radiafiuni luminoase,

si cu ele descornpun anhidridul carbonic din

medial incungiurator, refin carbonul i degagiaza oxigenul. runcfiunea aceasta se numesce

ordinare pentru alienafi, clienfii lor sfint ocupati asimilafiunea clorofiliana, si se observa la toate
cu lucran agricole i industriale, preotul si func- plan tele vergli din causa presenfei cloroplastifionarii A.-lui influenfeaza asupra moralului celor dolor. Cea dintaiu substanfa organica, ce se coninternafi, indemnanda-i ca sa resiste pasiunii stata ca produs al asimilafiunii carbonului, este
cu barbafie; aceasta barbafie hpsesce insa adese- hidratul de carbon numit amidon (v. ac.) La
ori, caci abusul alcoolului nimicesce voinfa.
alte plante amidonul produs e in mica canA. pentru copii gdsiti sfint a.$0arninte pentru titate sau lipsesce; atunci se constata presenta
crescerea copiilor parasifi de parinfii lor, intro- glucosei. Se pare chiar ca formarea amidonului

finute de stat, de fundafiuni sau asociafiuni fi- e precedata de aparifia glucosei, provenita si
lantropice. In aceste A. mortalitatea copiilor ea din polimerisarea aldehidei metilice, trecand
mici este insemnata, si din aceasta causa ele prin formele : glucosa, zaharosa i dextrina.
dispar succesiv si se inlocuiesc printr'o alta Cu hidrafii de carbune $i cu materiile minerale
organisafiune, prin amlarea copiilor gasifi la azotate, plantele sintetiseaza substanfele albu-

'earl, la familii de fermi si de me$tesugari, minoide. Free= se vede plantele ven# si la

nade ei sfint crescufi sub controlul administratunii publice in contra unei plafi detenninate.
Drept de A. aveau la vechii Romani templele,
in era cretina bisealtarele, chipurile
rica si apoi lacasurile ambasadelor, chiar si imprejurimea ion Dr. de A. da scut celor refugiafi

lumina pot sintetisa substanfele organice numai

cu ajutorul substanfelor minerale neorganice.
[S. $t. R]
Asin sau mugar (Eguus asinus), mamifer din
ordinal perissodactylelor (cu degete nepareche),
are urechi foarte lungi, coada lunga, proveciuta

in contra ori ce persecufiuni; se considera ca ca un ciucur de per. Traiesce selbatec in Asia

cea mai mare crim a ataca pe cei refugiafi la A. centraba (Tataria). Se vneaza pentru carnea si
grasimea lui. O specie de A. selbatoc (A.sinus
A. Elena Doamna, v. Elena Doamna.
Asilina, (zool.) familie de diptere, carnasiere. onager Briss.) ne da pielea numita chagrin,
Larvele trajese in pamOnt, rdacini i lemne pu- traiesce in Asia centraba si Persia, se ponte

trede. Specia cea mai comuna la noi este Asilus imblancli. In Africa traiesce A. taeni opus Hengl.
Crabroniformis, el suge sangele altor insecte, (spre resarit de Nil), se poate inablancli. A. nostru
uneori da la animate mai mari si chiar la om. domestic se tra.ge deba una din aceste dous
Asimilare, fenomen comun tuturor viefuitia- specii. Carnea lui se mananca (salam), laptele

relor, in virtutea caruia substanfele luate din seamOna foarte malt ca al femeilor, din piele
medial incungiurator, in lama unei sintese se fac incalfaminte si pergament. Din incrucichimice, pana acum nestabilita definitiv, con- sarea A.-lui cu iapa (sau viceversa) s'a produs

stituesc parfi integrante din protoplasma, nucleu, eatdrul (mulul, muscoiul).

membrana lor.
Asinara, insula langa litorahil nord-vestic al
Asimilatiune, (lat) procesul prin care se in- Sardiniei.

deplinesce fusiunea sau contopirea inteuna a

unor elemente date, conform cu afinitatea confinutului lor calitativ.
psich ologie: forma
de asociafiune de idei, care se intmpla and
o idee noua, intrand in consciinfa, reproduce
pe cele omogene siesi pi, asimilandu-se lor, se
fusioneaza. In biolo gi e: procesul, prin care
amunite parfi nutritoare din alimentele luate,

Asingo, lac in Congo de pe teritorul frances,

Africa vestica, in nord dela riul Ogore.
Asinius Pollio, Gajus, orator $i critic roman
vestit, n. 75 a. Chr., in resboiul civil partisan
al lui Caesar si M. Antonia, in a. 40 a. Chr. a

(v. asimilare). In gram at ic a: influenfa modificatoare, pe care anumite elemente fonologice

o exercieaza asupra altora.
[Piet.]
Asimilafiune organied, transformarea chimica a elementelor i substanfelor in parfi alcatuitoare. Transfonnarea percurge in interionil
animalelor prin respirafiune i digestiune. Elementele si substanfele asimilabile sant: aerul,
apa, sarurile, alimentele de animale si de plante.

este locuit de seminfii aproape independente ;

fost consul. A. a intemeiat prima biblioteca

publica. -I- 5 d. Chr.

Asir, (A s s ir, A s y r), -Omit mantos al Arabiei,

se transforma in elemente omogene organismului, langa Marea Ro$ie, intre Jemen, Hedsas $i Nedsd ;

formeaza sandsacul A. in vilaietul turcesc Jemen.

A. e bogat in isvoare, riulefe i alte ape; are

vai frumoase si roditoare (pitoreasca vale Wadiaran). Locuitorii sant valiabifi fanatici. Capitala

e n ad i r, cu un pompos palat de beduin. In

apropiere e fortareafa Red a.
Asistent, persoana care asista, e de fafa la

un lucru; ajutorul unui farmacist sau al unui

www.dacoromanica.ro

Asistenta publica

medio; aproapo toti profesorii universitari an

In laboratoarele lor asistenti.
Asistenta publica, A. saracilor, bolnavilor.
Statul, judetull comuna, asedamintele filantropica cu fundatiuni speciale i caritatea privata
vin In ajutorul saracilor, infirmilor, bolnavilor,

Asociatiu.ne.

291

Aslam, camata, dobanda. Archaism moldove-

nose disparut din graiu. CuvOntul aslant 1-au

capetat RomOnii dela Cwnani. (Et. M. Ron.)
Asian, nume de familii boieresci in Moldova
si Muntenia; se deriva din tin cescul aslau = len.

Pe timpul lin Leon-Voda (sea XVII.) a fost

al femeilor leude si al copiilor gasiti; organisatia un A. mare ban al Craiovei. In Moldova ne in-

acestui ajutor constitue A. publica, care in

diferite ten se presinta sub diferite forme. In
Romania, ca i in mai multe alte state, A.
publica a avut in trecut un caracter religios,
manastirile zidite i inzestrate de Domni ai
terii si de alte persoane pioase au dat hrana

timpina un A. postelnic mare sub Petru-Voda

cel Schiop la 1576, iar altul ca spatar sub Ni-

sub forma d mila, de ajutor banesc timpurar

sau regulat, sau saracul este adapostit, hranit
ingrijit inteun asil pentru betrdui si infirmi.
Copiii gasiti nu se mai aseaza astadi in asile,

In nata, n. 11 Sept. 1838. Exceleaza mai ales

in lirica si mai in urma in epos ; redactor-FM

colae Mavrocordat.
Asmatui, numire roinfina data plantei An-

ihriscus Cerefolium Hoffin. (v. ad.)

Asmodeu, (A smeda Nimicitortil), un spirit
ru, care omorise pe cei 7 barbati ai Sarei ; in
cartea lui Tovie numit si Demonul casatoriek
in Talmud identic cu Satana.
Asmodeu", foaie umoristica apdruta la Bunu mai pot munci, a copiilor gasiti incumbi curesci in 1870-71. N. Ora,sanu-Rosetti.
As-mol, (musica) tonalitatea minora care se
mai ales administratiunilor comunale, ea fiind
insa in cele mai multe casuri insulicienta, este razima pe tonal As (La b) (armatura 7 b).
Asmonie, numire varianta a plantei iasmin;
In parte suplinita prin carltatea privata i prin
institute intretinute din fuudatiuni speciale si obvine in poesia poporala. (Et. M. Rom.)
Asnyk, Adam, poet polen din cei mai de fruute
din budgetul statului. Asistenta se da saracilor
addpost saracilor, infirmilor si bolnavilor,
o parte din asedamintele spitalicesei moderne s'a
nascut din transformarea vechilor chilli din
curtile manastirilor in spitale spatioase, luminoase, bine aerate. A. saracilor, a betranilor cari

al 4iarului democrat polonez Nowa Reforma

in Cracovia, exerciaza o iniluenta covirsitoare
ci ei se dan la crescere in familii, in contra asupra culturei si educatiei geuerale a poporului
unei indeninisari platite de comuna sau de o polonez atat din Austria cdt si din alte teri.
Asociarea fictorilor de rele, asociarea mai
fundatiune speciala Bolnavii saraci se cauta

sau internati in spitale, sau ca bolnavi ainbu- multor persoane pentru a savirsi un intreg sir
de crime. Dupa Cod. pen. rom. (art. 213-216)
'anti la dispensare, la spitale unde li-se dau
inedicamente in mod gratuit, san la domicil, de ori ce A. de fac. de rele spre vatemarea per-

medici platiti de administratiunea publica, dan- soanelor sau a proprietatilor formeaza crima in
du-li-se asem enea medicamente gratis. Feineile contra linistei publice si este savirsita prin sinleude sarace stint a.sistate la domicil sau la spital gurul fapt al organisarii cetelor, ori al coresde moa.se si de medici platiti din fonduri pu- pondentei intre dinsele, ori al invoirii prealabile.
blice. Cf. articolele: Copii gasiti, Ingrijirea sa- Daca nu e urmata de alta crinia, se pedepsesce
cu reclusiune. eat pentru Ung. v. Banda.
racilor, Maternitate, Spital.
[I. F.]
Lit.: A. Mu, Proiect de organisare a politiei
Asociatiune, in general unirea mai multor
sanitare. Iasi, 1863. D. Sergiu, Raport general persoane la lucrare comuna pentru un scop
asupra serviciului sanitar pe 1886. -Bucuresci, comun, in special acele intruniri, cari se ba-

1887. I. Felix, Raport general asupra igienei seaza pe vointa libera a asociatilor si nu
publice i asupra serviciului sanitar al regatului exista
ca statul, comuna etc.
in urma
Romdniei pe anii 1892, 1893, 1894, 1895. Bu- unei exigente a dreptului public. A. preste tot
curesci, 1893, 1894, 1895, 1897.
luat urinarese diferite scopuri, dupa cari disAsitia, flamaudire, postire, lipsa poftei de tingein A. politice, bisericesci, culturale, umamaneare.
nitare si sociale, cad se pot subsuma sub nuAsk, in mit. nordica un arbore; deli. Odin, mirea de reuniuni (v. ac.), apoi A. economice,
Wili si We preumblandu-se pe termurul marii, cari se baseaza pe un contract social-privat,
ailara doi arbori i facura oameni din ei. Odin pe dispositiuni speciale ale legilor despre sociele-a dat spirit si viata, Wili, ratiune i simte- tatile comerciale. futre aceste se numesc A. econ.,
minte, iara We, fata, limba i and. Atunci
In inteles restrins, acele intreprinderi societare
pe barbat il numira Ask (adi Esche, Fraxinus), libere si orga.nisate ca individualitati de sine
jara pe muiere o nurnira Embla (adi Ulm, Erle,
Alnus). In mit. nordica acestia stint oamenii cei
dintaiu, Adam si Eva din biblie.
[A tm.]
Askalon, oras al Filistenilor in Palestina, langa
Marea Mediterana, centrul cultului Derketo; se
mai gasesc patine mine. La 12 Aug. 1099 vic-

statatoare, cari nu se pot subsuma in soeietatile

colective, pe actii (anooime) gi comandite. (V.
soeietati.)

Asociatiunile economice in acest inteles represinta asocierea de munch personala i capital

impartit in mid mate septemanale sau lunare,

toria Cruciatilor sub Gottfried de Bouillon asupra pe cari le platesc membrii din venitul ce il an
Egiptenilor.
pe urina activitatii lor economice personale.
P4skania, fost castel langa Aschersleben, odi- Astfel basa A.-lor o formeaza mai mult manes
nioara capitula cottuliti A. si resedinta ducilor personala, pe And basa finantiara a societatilor
Askanii sau de Anhalt.
capitaliste
colective, comandite si pe actii

Asker, ascher, ostas turcesc fara deosebire. o formeaza un capital deja agonisit de mai
inainte de des- inainte. A. se intemeiaza de regula de oameni,
Askii Torg, numirea veche
a orasulai
calecarea lui Bogdan
cari muncesc personal in calitate de muncitori

www.dacoromanica.ro

2 92

Asociatiunea nationala in Arad

Asociatiunea marainuresanA.

salarisati (uvrieri), sau in calitato de mici eco- si credit, de consum, de locuinta, de asigurare
noini sau meseriasi, de aceea ele se numesc de mutuala i pentru procurarea de materii brete,
catra unii societati personale, de catra altii pentru magasine comune ori pentru productiuni

societati de lucratori. Afara de aceasta

se mai numesc A. si societati cooperative

comune.

Asociatiune, legea
(aritm.) v. comudin pricinA, ca promoveaza cooperarea prin aceea, tatiune.
ca stau deschise pentru membrii noui, pe cari
Asociatiunea nationali in Arad pentru cultura
prim eso cu fiecare estensiune a afacerilor, fara poporului roman, infiintata la initiativa lui

ca sa fie siliti sa contribue Cu altceva decat cu Georgiu Popa, jude cercual, mai tannu jude de
mueca proprie, si cari pot beneficia ca membn tabla si comite suprem in cottul Arad, a lui
eu vot, nu ca lucratoni salarisati, de beneficiile Miron Romnanul, actualul mitropolit, Ioan Arcosiu,
ce le ofera A., se intelege la inceput cativa aui
alti fruutasi din cottal Arad, la a. 1862, pe
primesc parti nmi mici din venitul anual, ca basa stahitelor incuviintate de magistrat, can

astfel sa se poata recompensa cei cari au sa- apoi dupa intimatul lochitonal ungar din 11 Febr.
crificat mai mult pentru societate. A. non. 1863, Nr. 10280, au castigat preainalta aprosfint mijlocul, prim] care se pune folla unita a bare; fackidu-se Inca mai tannu unele modicat fican in statute, ele au fost de nou aprobate
mullein personale impotriva
puterea si influenta capitalului devine mai mare, prin ernisul ministrului reg. ung. de interne
cu atat mai mult lumea necapitalista, sau cu dtto 15 Sept. 1868, Nr. 3288/R. In decurs de
mai putina forta de capital, este avisata i si- 12 aui I. a impartit din interesele capitalului
lita ca sa se stringa laolalta, sa se asocieze adunat mai multe ajutoare la tineri romani dala
in scopul productiunii i agonisirii, caci numai
asa isi poate salva existenta i independenta
economica. Dupft forma si scopul lor nemijlocit,
se pot deosebi asociatiuuile in: productive, distributive sau intregitoare si A. in participatiune
sau amestecate. A. productive sfint intreprinderi
complete, va sa 4ica ele produc i vAnd productele lor. lfilateriile prime se cumpera si se
luerli pe socoteala comuna observandu-se divisiunea corespungetoare a muncii, de asemenea
vOnd pe socoteala comuna marfurile produse,

universitate si dala meserii. In urma manipularii

neregulate a averii A.-ii, ea a fost data uitarii

pana la 1878, cand la inmtiativa lui Iosif Beles,

de present archirnandrit i. p., si eppului Ioan
Metian, a fost reactivata si sub couducerea in-

teleapta a reinfiintatorilor ei a luat avnt nou

si a reinceput distribuirea de premii i ajutoare.

Asociatiunea Craioveani, infiintata in Craiova
pe la 1874-5. Insa membrii ei, cei mai insem-

uati cetateni ai Craiovei pe atunci, infra cari

G.Chitu,A.Stolojanu,P.Chitu,A.Ainan s. a.,
iar banii imprurnutati, pentim cari garauteaza nind chiemati la alte ocupatiuni de interes puce totii solidari, Ii intrebuinteaza la intreprin- blic, societatea n'a durat decat dei ani. Capitalul
derea comuna. Astfel fiecare membru e totodata ei a fost dAruit Academiei roman, ca din el
si intreprinletor j muncitor. A. distributive sa se premieze din and in caul eke o carte
sau intregitoare, servesc asociatilor numai la didactica. Din acest fond, numit al Asociatiunii
ajuugerea tumor scopun partieulare In produc- craiovene, se publica tot la 3 an i 'ate un premiu

thine sau in consumatiuue, iar intealtele ei de 1500 lei pentru &Alt didactice. [M. Strajau.]

reman independenti. De acestea se fin: A. de

Asociatiunea pentru cultura popor. rom. din
anticipatiune si credit, A. pentru procurarea de Maramure, s'a infiintat in 1861 la initiativa
materii prime, A. de magazin i vralare, A. cu conlucrarea lai Iosif Man, comite suprema,
pentru rnaini, pentru procurarea de aparate
Mih alyi,septemvir,IoanJurca, viceagronomice, A. de consumanune, A. pentru edificare etc. A. in participatiune se baseaza pe asociare de capitalisti sau proprietari de pamnt cu
muncitori (netaiaj). (Cf. I. Socaciu, Econ. pol.
manuscript hectografat.; Schtinberg, ed. 2 I. II.;
Philipovich, Grundriss der poi. kon. din 1893;
I. St. Mill, Roscher.)
Cod. comerc. roman da numele de A. ntunai

corn., Mihail P a v el, vicariu, i alti barbati fruntasi, cu scopul de a sustin o preparandie romanasi

un convict. Pre paran d i a a sustatpana la 1870,

esind din sinul ei preste 100 invetatori harnici,
In timpul cand a fost cea mai mare LipsI de ei.
A. a primit ca donatiune dula M. Sa Imperatul
Regele un fond erarial in piafa Sigetului (de

un jugr in valoare de 12,000 II.), pe care cu

la A. in participatiune, care are loo atunci, concursul poporului roman din comitat, si sub

conducerea v.-cornitelui V asi lie Mihalca s'a

zidit un edificiu frumos, care acji valoreazA la
60,000 fi. Statutele A.-ei au fost aprobate in
1868. Con victul s'a deschis in 1886. Cu intreg-ului lor comerciu (art. 251-256), si A. de asi- tretinerea elevilor in 10 ani s'au spesat preste
cand un comerciant sau o societate com. acorda
uneia Sall mai multor persoane ori societati o
participatiune in beneficiile i pierderile uneia
sau mai inultor operatiuni sau chiar asupra in-

prare mutua/d, care are de scop: a imparti

Intro asociati daunele causate prie riscurile, cari
stint obiectul asociatiunii. Aceasta A. constitue
fata cu cei de al treilea o personen *juridica distincta de persoana a.sociatilor, A. in part. InsA,

nu are aceasta insusire (art. 237-263).

Legea comerc. ung. ( 223-237) privesce
ca A. acele societati com., al diror numer de
membri nu este hotarit i cari au de scop pro-

28 inn floreni, parte din venitele boltelor, parte

din ofertele Maranniresenilor. In 1893, la insistarea guvernului i dupa pertractari de 5 ani

s'au schimbat statatele, cu menire de a sustin
prepararan i studenti romani gr. cat. din MaraInures. A. are un comitet de 18 rnembri, 9

preoti si 9 inireni. Presidentul de acurn este

P et ru Mihalyi, deputat dietal, v.-pres.

T.

Bud, vicaria, Membrii sisint fundatori en taxa

movarea creditului, a castigului sau a economiei de 200 fl. i ordinari ce taxa de 100 fi. A.
inembrilor, pnn purtarea comuna de afaceri sau acum are 50 membri fundaton i ordinari
pe base de reciprocitate; anume A. de avails multi ajutatori.
[Tit Bud.]

www.dacoromanica.ro

Asociafiunea transilvana

Asodic.

293

Asociatiunea transilvang pentru literatura ro- olaltif 52,900 fi., si a publicat pe spesele sale:
mcintt i cultura poporului roman, infiinfata cu Date istorice despre familiile nobile mama

statute aprobate prin preainalta resolufiune din de I. cav. de Pascariu, Igiena copilului de Sim.
6 Sept. 1861, la inifiativa episcopatului retain si a Stoica, Povesti din popor de I. Pop Reteganul,
altor numerosi inteligenfi din Transilvania in In pref de 1600 fi. In timpul mal nou A. a
urma petifiunii presentate locotenenfei c. r. la inifiat publicarea Enciclopediei Rombe . Mai
10 Maiu 1860. Sao p ul A., cuprins in titlul mari cleat aceste au fost jertfele, cari le-a adus
aceleia, se intenfioneaza a se realisa prin studii, A. pentru infiinfarea scoalei civile de f ete
elaborarea si editarea de opuri sciinfifice, prin cu intern at in Sibiiu. Instituit inteun edipremii i stipendii pentru diferitele specialitfi ficiu pompos, corespundetor cerinfelor instrucde sedate si arte, si altele de aceeasi natura. fiunii i igienei, scoala aceasta are de scop a
Mem brii A. sant: fundatori, pe viafa, ordinari, da femeii o cultura generala i canoscinfe pentru
ajutatori, corespondenfi i onorari, fara deose- practica vieffi ; iar internatul da fetelor ingribire de nafionalitate i religiune; la finea a. 1895: jirea de casa si familiara in cele mai bune confundatoli 73, pe viata 168, ordinari 662. Membri difiuni. Edificiul in sine, adjustarea aceluia pentru
contribuenfi pot fi si persoane juridice. Ad u- scoala, valoarea locului, pe care e asedat, pronar ea generala ordinar se intrunesce odat vederea invefamktului, intocmirea internatului,
In an, la local fixat de ad. gen. precedenta, sau
subvenfiunile anuale au consumat pana acum
la mandatul aceleia de comitet, cu considerare preste 100.000 fi. Averea
adunata din taxele
la centrele finuhuilor locuite de Romani. Co- membrilor si din donafiuni benevole, intro ceste
mitetul, organul administrativ, se constitue din 12 din urm lasm'ntul lui loan 0 lt e an u, in-

membri ordinari si 6 suplenfi alesi pe 3 ani, giner in Romania, de nascere din Cojocna in
precum se aleg i functionarii A.-ii anume : un Transilvania, care a testat A. la moartea sa in
president, un v.-president, a caror alegere e supusa aprobrii guvernului, doi secretan, un bibliotecar si archivar, un cassar i un controlor.
Administrafiunea in provincie se efectuesce prin

a. 1890 considerabila suma de 100,000 lei, represinta la finea a. 1895 in realitafi, afecte, numerar i mobilii o Imbue de 132,564 fi. 11 cr.
si 85,000 lei. A. mai administreaza i fonduri,
desparOminte cercuale, in present 33, fundafiuni si deposite cu destinafiune culturala
agenturi comunal e. Transilvania (v. ac.) speciala; anume: 1. Fond. G. Barifiu, fi. 4569.78.
foaie periodica, organul de publicitate al A., in- 2. Fundaf. Basiota, IL 680.40. 3. Donafiunea
temeiata la a. 1868, sistata pentru a. 1879/80, Cipariu, fi. 660.86. 4. Fundaf. Dobca fi. 1336.22.
publica sub redacfunea secretarului I. actele ofi- 5. Funda. G. B. V., fi. 4619.27. 6. Fundaf. Gaciale i tractate menite pentru inaintarea sco- liana, fi. 1672.13. 7. Fundafiunea Marinoviciu,
pului A.-ii; membrii o primase akin gratuit. fi. 2949.63. 8. Fuudaf. Moga, fi. 1181.54. 9. DoA e tele privitoare la urdirea si inffinfarea A. positul Muresan, fi. 3248.77. 10. Depositul Olteanu,
protocoalele ad. gen. pentru a. 1862-1866, fi. 1248.31. 11. Fundaf. Pop Maior, fi. 1850.33.
aseinenea i Analele A. pentru a. 1879/80 s'au 12. Fundaf. Riureanu, fi. 1411.48. 13. Fondul

publicat in edifie separata. A. intrefine o biblioteca cu 3306 opuri in 9773 tom., 5782
brosure, 15 harte si o mica colectiutie niunismatica. A. urmarind scopurile sale statutare a
intreprins a procura si a da la lumina manuscriptele lui Samuil Clain, si ale lui George

de reserva fl. 3168.37. 14. Fundaf. G. Filep,

fi. 14,500. Toste laolalt, incheiate la finca a.
1895, dan suma totala de 175,661 fi. 20 cr.,
si 85,000 lei. A. mijlocesce imparfirea ajutoarelor societafii Transilvania , care acoarda 400 fi.

la an pentru inyfifacei de mesana. Modificarea

Sincai, a stabill unitatea in ortografie, a premia statutelor A.-ii e sub pertractare. Lit.: Actele priun dicfionar ethnologic al limbii noastre si un vitoare la urdirea i infiinfarea A. si protocoadicfionar al limbilor din patrie, a infiinfa in lele adun. gen. 1862-1866; Analele A. peutru
Sibiiu o academia de drepturi cu limba de propu- a. 1879/80; Transilvania, organul A.; G. Barifiu,
nere romana si o catedra pentru limba. i lit. Parfi alese din istoria Transilvaniei III. [L. S.]
roin. la universitatea din Viena, a edita carfi Asociatiune de dei, (psichol.) denota faptul
didactice, a infiinfa secfiuni literare s. a., cari despre in fluenfa imprwnutata a ideilor futre sine,
insa toate au remas in stadiul inifiativei parte va sa dica faptul, ca tot ce s'a produs in suIn lipsa de mijloace, parte stagnand la noi pro- fletul nostru , toate starile de ceased*, din
ducfiunea literara, iar mai tardiu inaugurndu-se causa angustimei consciinfei, nu pot sa se susin afacerile publica ale ferii noastre un curent fina isolate, ci in virtutea identit54ii consciinfei
pufin priincios scopurilor A.-ii. In vederea acestor trebue sa formeze au intreg, combinndu-se
greutati A. a staruit sa acoarde stipendii pentru asociindu-se intre sine dupa omogenitatea constudenfi in diferitelele specialitafi de sciinfa, finutului Ion. Este deci o asociare numita mechaajutoare pentru scoale poporale lipsite de mij- niett, condifionat de asemenarea sau contrastul
loace de subsistenfa, ajutoare pentru ineseriasi, ce se alba intre idei, de coexistinfa, simultaneitatea
cu scop de a intemeia o clas de popor mijlocte, ori succesiunea acelora; si o asociare logictl sau

sa premieze scrieri literare intocmite anume aperceptivti, condifionata de confinutul calitativ al

i studii sciinfifice, cu deosebire
in ceea ce privesce Irecutul i presentul poperului rom. i a1 pamktului pe care locuim. A.
a votat preste tot in sume arondate : stipendii
pentru studenfi 38,000 fl., ajutoare pentru inpentru popor,

ideilor. Pe A. se baseaza formarea de intuifiuni,

de complexiuni, formarea de serii i grupa de
gndiri, precum i conceperea timpului si a spa-

Oulu,. A. mech. facuta dupa cele patrulegi statorite

Ikea de Aristotel, se numesce i,reproducere mij-

vefacei i sodafi de nieseriasi 10,000 fi., ajutoare locitd . V. Reproducer. (Cf. I. Popescu, Psichol.,

pentru scoale lipsite 3400 fi., premii pentru serieni Wil. Rein, Enciol. der Paedag.)

literare s. a., carfi pentru biblioteci 1500 fi., la

[Het.]

Asodic, (gree) impreunat cu scarba sau teama.

www.dacoromanica.ro

294

Asolement

Aspen'la.

Asolement, v. Assolament.
Asparuch, fiul lui Cubrat, domn al Bulgarilor,
Asomatic, fara corp.
cu cari pe la mijlocul secl. VLI. a trecut presto
Asonant, repefirea acelorasi vocale, fara con- Dunare in Moesia, asecindu-se pe ambele latani

sonante, din silabele finale ale versurilor unei ale munfilor Balcani. Infrangnd pe Greci la
poesii, fie in cate doue sau mai multe versuri 679, a fundat primal stat bulgaresc intro Duconsecutive. A. e des intrebuinfata in poesia nare 5i Balcani.
popoarelor romanice.
Aspasia, fica lui Axiochos i sofia lui Perikles,
[*]
Asopos, (Asopus, ,sopos), numele mai multor n. dupa unii in Milet, dupa alfii in Megara pe

riuli in Grecia; mai insemnat e cel din Boeofia, la 470 a Chr.; prin spiritul

i grafine ei una
isvoresce in Cithaeron si se varsa in Marea dintre cele mai vestite femei ale antichitafii;

Euboeei. A. e si numele unui eu do riuri, care

a avut doi
i multe fete, ale caror mime le
purtau tA multe ape grecesci. Una dintre aceste
fete, Aegina, fa rapita de Zeus. A. o cauta preste
tot local; in fine atilt dula Sisiphos in Uorint
despre rapirea ei A. urmari pe Zeus si voia
sa acopere ()limpid cu valurile sale, Zen insd

dupa moartea lui Perikles se manita dupa Lysikles ; sfirsitul ei e necunoscut.

[nt.]

Aspe, 'Pi c d'A), virf de munte in Pireneii

vestid i (2707 m.), dela el Nina la Oloron se intinde valea d'A. ; din aceasta duce preste Col de
Somport un vechiu drum roman la Aragonia.

Aspect, infatisare, privire. In as tronomi e:

il lovi cu fulgerul; de aceea se afla carbuni in posifiunile principale reciproee ale planetelor,
alvia riului A.
ale soarelui si ale lunei in zodiac. Mai insemAsortare, (franc. assortiment), sortarea nate stint: 1) Conjunc(iunea (convenirea) la
marfurilor dupa specii; aprovisionarea eu dife- care unghiul de distanta este 0. 2) Opositiunea
rite soiuri de marfuri; Asortiment, deposit de la care unghiul de distanfa este 180. 3) Aspectul
diverse marfuri.
ttigonal, unghiul de distal* 120. 4) Aspectul
Asov, opid in guvernamentul rus. Iekaterino- patru-unghiular, unghiul de distanta 90. 5) As16,581 loc.; pectul sextil, unghitil de distanfa 60. Kepler
mai inainte citadela; pescarie. InDon'
anticitate orasul a mai introdus numirile de: aspect quintil = 72,
comercial Tan ai s, in evul mediu Tan a, dela aspect deeil = 36, aspect tridecil = 108, aspect
1739 rusesc.
biquintil = 144, aspect semisextil = 300, aspect
Asovica, Marea (Palus Maeotis), partea nor- quincunxtil = 150, aspect octil = 450 si aspect

slaw, langa un brat al rialui

dica a Mari Negre, cu care este legata prin trioctil = 135. Numai cele 2 dintiliu stint de
strimtoarea Kerci, 16 m. adanca; lata de 150 km. insemnatate pentru sciinfa.
dela nerd spre sud si 445 km. dela est spre Aspergillus, ciuperca dintre Ascomycetele Carvest; 37,604 km2.
poascee, care se presinta de obiceiu sub forma

Asparagina, amida vegetala, cu formula C4

H. N, 0,. So gasesce la toate plantele, in toate
organele, dar pe un timp foarte scurt. Represinta o forma de transifie a substanfelor albu-

de mucegaiuri pe pane, pe resturi de plante si

diveise subst. organice. Unele specii de A. said
periculoase pentru-ca produc boale la diverse

animale; astfel se desvoaltd in organele de respiminoide sulubile, iar in cantitate mare se ga- ratio (plurnani i saci respiratori) dela unele
sesce totdeuna caud lipsesc alimentele ternare pasen, provocand mycose si pneumonii, de pilda
(hidrafii de carbon etc.) Asa se afla in lastarii la gaina, paun, soim, pajura, canar, gasca, dropie

tineri de Sparanghel, plantulele de Lupinus, in etc. La om se desvoalta in ureche provocand

mugurii de pe butast, ce se vor lungi apoi in boala cunoscut sub numele de otomycosis asperramuri etc. Fiarta cu apa ori cu alcali, sau cu gillina; la alte mamifere se desvoalt de aseacigi la temperatura ordinara, fixeaza apa si se menea in ureehe si in creen, unde se presinta
dedubleaza in acid aspartic i amoniac. Impreuna mai cu sama sub forma de nodositafi. [E. T.]
cu hidrafii de carbune regenereaza albuminoidele.
Asperifoliaceae = Asperifoliae = Boragineae
[S. St. R.]
(v. ac.)
Asparagus L., (botan.) gen din familia LiliaAspermatismus. sterilitate (nerodnicie) barbiticeae, tribal Asparageae, cuprinde plante erbacee teased, causata de lipsa seminfei; aspermatic,
perene, cu o tulpina foarte ramificata, cu nu- fara seminfa barbateasca.

meroase ramuri vercji numite cladode. Florile

sant dispuse in cime pauciflore sau chiar uniflore. A. are vr'o 100 de specii respandite prin
regiunile calde si temperate ale globului. Pria
parfile noastre cresce A. officinalis L., numit

Aspern, sat langa Dundre, in fafa Vienei ;

aici ($i la Essling) repurt in 21 si 22 Main 1809

archiducele Carol o invingere stralucita asupra
lui Napoleon I., cn care ocasione se distinse re-

gimentul transilvan Nr. 31, compus im majo-

do popor Sparanghel, Sparanga, Umbra ritate preponderanta din Romani.

i ep ur elui, prin

coline slide prin paAsperugo L., (botan.) gen din familia 'floraduri. A. scalier Brignol.,
fenafe' A. tenuifolius Lam. etc. gineae, tribal Borageae, cuprinde plante erbacee
A. officinalis L. se cultiva prin gradini pentru anuale, cu frunzo alterne sau opuse. Florile mici
intrebuinfari culinare. Ramurile aeriene tinere sant purpurii-albastre sau albe. Singura specie

stint parea comestibila, care chstitue un ali- cunoscuta este A. procumbens L., care cresce
ment usor i sanatos. A. confine in fesaturile prin Europa si Asia. Prin parfile noastre se afla
sale o substanta cristalina nurnita Asparagina,
care comunica plantei proprietafi medicinale.
Partea suterana a Sparanghelului se intrebuinfeaza in medicina ca diuretica in contra hydropisiei si a icterului. Unele specii de A. sant

aceasta planta si este cunoscuta sub numele no-

manesc de Lipicioasa.

[Z. C. P.1

Asperula L., (botan.) gen din familia Rubiaceae, tribul Galieae, cuprinde plante perene, er-

bacee sau mai rar frutescente, cu tulpina de

cultivate ca plante ornamentale precum A. Spren- ordinar tetragonala, cu frunze opuse, ca florile
hermafrodite, mici, albe, rosee sau albastre si
geri Regel., A. falcatus L. etc.
[Z. C. P.]

www.dacoromanica.ro

Asphaleia

Asplenium.

295

dispuse in cime fasciculate terminale sau axi- luereazii asupra organismului ca i strychnina,
lare. Se cunosc vr'o 80 de specii, cari trajese curara, paralisand intreg aparatul motor, lasind
prin Europa in regiunea mediteraniank prin sensibilitatea neatinsa; in Chili are intrebuintari
Asia si Australia. In Romania si in terile ve- medicate.
[S. St. R.]
cine cresc mai multe specii, intre cari insemnm :
(botan.) gen de Ferige (Filices)
Aspidium
A. odorata L., numita vulgar M am a-p ad urii, din subfamilia
Sw.'Polypodiaceae, tribut Aspidieae,
jar Germanii o cunosc sub numele de W a Id- cuprinde plante erbacee vivace, cari se divid
m eis t e r, cu care isi prepara vinul de luna urniltoarele sectiuni: Polystichum Roth., Cyrlui Maiu (Maitrank); ea cresce prin pdurile tomium Presl., Cyclodium Presl. i Euaspidium.
umbroase -mai cu sama din regiunea montana. Acest gen are vr'o 60 specii respandite prin reA. taurina L., A. tinvtoria L., A. capitata W. giunile ealde si temperate ale globului. A. are
Kit. etc. A. odorata L. din causa propriettilor sorii subglobulosi, dorsali sau terminali, dispusi
sale astringente si diuretice se intrebuinteaza pe nervurele frwizei. Indusiul orbicular este fixat
In medicina in contra dispepsiei, a icterului, a prin central seu. In partite noastre ores mai
gravelei si a hydropisiei. A. cynanchica L. a fost multe specii din aeest mare gen, dintre cari inodinioara intrebuintattl in gargarisme contra semnam : A. Lonchitis Sw., A. aculeatum Sw.
aughinelor. Radacinele de A. odorata L. si de Polystichum Filix mas Roth., vui. Ferig a,
A. cynanchica L. stint intrebuintate in industrie Spata-dracului etc. Multe specn de A. se
ca tinctoriale. A. odorata L. confine un prin- cultiva ca plante ornamentale prin gradini
cipiu odorant numit Coumarina, care face ca sere. Rhizomul de Polistichum Filix mas Roth.
aceasta planta sa se intrebuinteze pentru aro- este intrebuintat in medicin ca antihelmintic,
matisarea utter licheruri precum i pentru pre- iar tinerele vlastare ale acestei plante sfint coservarea hainelor contra insectelor. huele specii mestibile in nordul Europei.
[Z. C. P.]
stint cultivate prin gradmi ca plante decorative.
Aspinvall, (la indigeni: Colon), oras cu port
In Columbia, depart. Panama, lng. Marea Ca[Z. C. P.]
Asphaleia, numirea unui non aparat de sigu- raibica, 1200 loc.; cale ferata spre Panama,
ranta contra pericolului de foe la teatro.
punctul final al canalului de Panatna, legatura
Asphodelus, L., (botan.) gen de plante din fa- de vapoare cu Europa.
milia Liliaceelor, tribul Asphodeleae, respfindit
Aspirant, (lat.) acela care cauta (aspir) la

mai ales in mediterana, ajunge insa pang. in vr'un post sau oficiu (candidat). A. de liver
Estindia. Se cultiv ea plante ornamentale, s. e. (in Austro-Ung.), suboficer, care in urma stuA. albus Mill., ramosum L. s. a. Din ultima Mot absolvate are cualificatiunea pentru a put
specie se prepar in Spania si Africa alcool; se fi denumit oficer.
folosesce i ca planta medicinala.
[A. Pr ]
Aspirate, consonantele : h, ch, gh, cari se
Asphyxia, (sufocatie), stare de moarte apa- pronunta cu ajutorul r espirarii aerului
renta, cand toate semnele de viaja sant asa de prin gat.

reduse, Inca s'ar credo, eh individul e mort.

Aspirator, (lat) aparat fisical, care aspir
Simtirea i conseiinta de sine dispare, corpul gazuri, lasand un vid (gol) pentru alt gaz, co
se recesce; pulsul i batalle inimei nu se simt, voim sa-1 obtinem. Acest gaz poate fi condus
tonuri/e inimei alma se aud ; respiratiutiea e foarte la vidul A.-lui prin tevi desicatoare (obicitoare),
superficiala i retardata. Multi copii se nasc in prin lichide etc. A. mai perfectionate au fost

A. Dup contusiuni cerebiale, ori ale altor or- inventate de Hagenbach si Bunsen.
gane, conturban i in activitatea inimei, scurgeri
Aspis, 1) A.,vipera, v. Naja ; 2) A.., scut romari i rapide de sfi age, impresiuni psichice etc. tund la osta.sii romani.

cad oamenii in A.; nu mai putin la incercari

de spnzurare, inecare, inghetare, sufocare in
diferite gazuri irespirabile etc. Me toda de
reinviere: desfacerea imbrcamintelor dela
grumazi i piept; deschiderea gurii cu forta,
ca eventuala flegm etc. sa se departeze ; suflarea prin o teve de aer in grumazi ; stropirea
cu apa rece; frotan i cu stofe aspre de lana;
vesicantii ;

Asplanchnidae, (zool.) familie de viertni din

clasa Rotifera, au corp cilindric lipsit de picioare
intestinul gros, organul rotator nu e divisat sau
lobat ca la celelalte familii. Potreo in ape dulci,
nutrindu-se cu substante organice.
[B. V.]
Asplenium L., (botan.) gen de Ferige (Felices)
din subfamilia Polypodiaceae, tribal Asplenieae,

cuprinde plante erbacee vivace, cari se divid

sa se deie de mirosit: otet tare, In mai multe seetiuni: Thamnopteris Pres1.,

Euasplenium, Daraea Juss., Athyrium Roth.,

Diplazium Swartz, Anisogonium Presl., Hemidictyum Presl. Acest mare gen are vr'o 350
de specii, respandite in toste partite luinei, pe
Se prepara din picioare de vitel si din diferite uncle cresc ferige. A. are sorii dorsali sau subaromate. Dupa o fierbere de 6 oare se strecura marginali, lineari sau oblongi. Indusiu drept sau
si se pune la recit. Uneori se coloreaza ca ma- carbat, simplu sau dublu, plan sau umflat, desamoniac etc.; aerisare, fortarea respiratiunii prin
comprimarea coastelor i abdomenului.
Aspic, mancare, recituri folosite ca garnitur
la bucate reci, pesci, sunc etc. in diferite forme.

terii nestrieacioase.

Aspic, numirea vulgara a plantei Lavandula

Spica L. (v. ac.)
Aspidiosperma Mart. et Zucc., gen de plante
din familia ApocyneeIor, cu vr'o 45 specii din
America tropicala, arbori rniei cu lemn tare,

chiOndu-se in margines exterioara. Prin partite

noastre creso mai multe specii precum: Athy-

rium Filix femina Roth., vulg. Spinarea lup

A. Trichomanes L., A. viride Huds. etc.

Multe
ului'din speciile acestui gen se cultiva prin
sere si gradini ca plante ornamentale pentru

frunze alterne, flori mici dispuse in cime. Scoarta frumsetea ,si eleganta frunzelor. Rhizomele unor
de A. Quebracho Schl., din Republica Argentina, specii de A. se intrebuintau odinioara in mearbore de 6-9 m., contine multi alcalokli, ce dicina ca diuretice i adstringente. [Z. C. P.]

www.dacoromanica.ro

296

Asprisoara

Asprisoara, nutnire populara data plantei

A ssisi.

In partea nord. a Palestinei. 2) A. (Asserius Mene-

Aparine L. (v. ac.)

vensis,) istoriograf din sect. IX., de origine din
Asprocastron, numirea grecease a orasului Wales, a fost invetatorul IM Alfred cel Mare,
Cet atea albet. (V. Akjerman.)
apoi episcop de Sherborne. t 910. Op. Jimmies
Asprombnte, munte in Calabria, la Reggio, rertun gestanun Alfredi
1958 m. In 28 Aug. 1862 aiei prins Garibaldi
Assiento, (span) numele contractelor,
en intreaga ceata lui, dupa o scurta lupta, de cari guvernul spaniel a acordat la alte natiuni
catra colonelul italian Pallavicini.
privilegiul de a importa si rinde sclavi negri
Aspron, in scrierile sale Porfirogenitul asa din Africa in coloniile spaniole americatie.
numesce oragul Oetatea albtl din toara PacinaAssiette, (franc) farfarie, blid; fig. infincari
tilor langa Marea Neagra.
ce se dau la inceputul mesei, mezelicuri.
Aspropotamo, Liu v. Acheloos.
Assignats, (franc.) hartie-monet garantata,
Aspru, (Asper), moneta bizantina de argint, pe timpul revolutiei franceze, prin bunurile stacare circula la Romani inainte de caderea Con- tului. S'au facut emisiuni de aproape 50 mil. fr.;
stantinopolei. In sed. XVII. valorau 12 aspri la 1796 cursul Ion a scadut papa la 1%, apoi
un florin de argint.
au fost scoase din comtmicatiune pi whim bate
Asra, (Beni-A., Udsra, Odsra), semintie sad- cu o noua hartie ( mandate teritoriale ).
arab. ; proverbiala pentrn amoral adanc al Tailor
Assini, colonie franceza la coastele Golf ami
sei. (A. de H. Heine.)
de Guinea. Locuitorii stint oameni bine facuti
Affraf, oras in Persia (Masenderan), 20,000 loo.; si iubitori de curatenie. Regele resideaza in

ad i s'a ineheiat la 3 Oct. 1727 pacea intro Turcia Kiniabo pi primesee dela guvernul franc. o subsi Persia.
ventiune autiala.
Assab, sin in partea sud-vestica a Mani Rosii,
Assiniboia, district in dominiunea brit. a Cala tern-lurid Danakil; o parte din teritor a fost nadei ( America), spre vest dela Manitoba,
cumperat de Italieni si la 1881 colonisat de ei 233,000 km2., 30,285 loc. (1891). Capit. Regina.
(6800 loc.)
Assiniboine, (pron. esiniboain), ru in America
Assagai, san Zagai (dela span. Azagftya), arma brit., venind din rnuntii stancosi se varsa in
sudafricana, lungimea 2 metri, taisurile Ant din Red-River dupa un curs de 700 km.
fier, in multe casun nmiate in otrava. Se foAssiria, (Assyria, Assur), tear veche in
losesce ca arma de aruncat $i ca puninal.
Asia la poalele muntilor Armeniei, cuprindnd
Assaky, Gheorghe, distins chirurg si profesor $i partea nordica a Mesopotarniei. A. e udata de

universitar roman, n. 1855 la lasi, nepotul lui numeroase riuri, ce se scurg din munti spre
Gheorghe Asache. Deveni prin concurs in 1882 rid Tigris. A. era saracii in pietn, de asemenea
demoustrator la scoala practica si preparator de in arbori; cei vechi o lauda ins pentru fertimedicina operatorie (1884) la facultatea de me- litatea ei, ceea ce acum nu se potrivesce
dicina dela Collge de France. In 1886 ajunge, dina Fauna anea era mai bogata ca acum. O
in arma concursului, profesor agregat al facul- versiune a bibliei numesce de intemeietor al
tatii de medicina din Lille ; a fost numit prin lege imperiului Assiriei pe Nimrod, o alta versiune
speciala de guvernul roman profesor de clinica pe Assur, iar un mit inedo-persiau pe Ninus si
chirurgicala la universitatea din Bucuresci, insa Semiramis. Inscriptiile cuneiforme Oita actun
activitatea lui stralucita la aceasta facultate a n'au dat deslu$iri despre istoria A.-ei. Entre regii
fost din nenorocire intrerupta de boala in 1892. assiriani se numera: Tiglath-Pilesar, AssurnaTraiesce adi in Francia.
sirpal, Salmanassar II., Tiglath-Pilesar II. etc.,
Assal, lac sarat in teara Adal (Africa nerd.) can au cucerit Iranul, Siria si Babilonia; Sal19 km. dela baia Tadjura, 14 km. lung, 6 km. lat., manassar IV. si Sargon nimicira regatul Israil
174 m. sub mare, cu o insula eruptiva. De aici (722 a. Chr.), Sanherib se bat cu regele Ischias
se duce multa sare pentru Abessinia.
din luda. Sub Assurbanipal (669-626 a. Chr.)
Assala, serpe, v. Pythonidae.
incepura rescoalele in Egipt, Babilonia $i Media.
Assam, prov. in Estindia britica, langa riul Scitii nimicira doninia A.-ei ; dupa alungarea
Brahmaputra, foarte fructif era (cultura de certin); acestora regele Mediei Kyaxares itl unire cu

mai inainte stat independent, dela 1826 supusit

Euglezilor; 149,118 kin,. cu 5.416,b10 locuitori
(aproape 1/8 Hindu). Orase: Gauhati, Srihatta.
Assassineni san Ismailicti, o secta din Persia
bina a Siitilor, adeca a acelor Mohamedani,
can privesc pe Ali, ginerele lui Mohamed, de
unnator legitim at aeestuia $i nu se in de litera
Coranulni, ci ii implinesc preceptele, dandu-le
interpretare alegorica. A. sau Hasisin se nuniesc

Nabopolassar, loctiitorul Babiloniei, cuceri Ninive 006) si ardnd pe ultimul rege, cuceri A.

De altcum istoria A.-ei sta in strinsa legatura

cu istoria Babiloniei nordice. (Cf. Genesis, cap. 10)

Limbs, cultura, literatura assiriana a fost identica ca cea babiloneana.

Assise, (franc.) adunare, sesiunea unei canti judecatoresci. In Englitera se nuiniau dela sed. XII.

Assisia acele judecatorii, la cari nu se mai deasa, pentru-ca folosesc basis, o substanta im- cideau afacerile litigioase pin duel si ordalii,
batatoare, gatita din diferite vegetale, mai ales ci prin descoperirea conscien(ioasa a adeverului.
din senAnta de cfinepa. A. in oval de mijloc au Verdictul Il pronuntau 12 vecini jurati, can fistapanit catava vreme cu crudime preste Persia guran ca marten si totodata $i ea judecatori.
pi Siria. Mai apoi au decadut facndu-se ucigasi, Din aceasta institutiune s'au desvoltat apoi curpe eari ii poate mitui ori cine. De aci terminal tile on jurati v. ac.) si au trecut cu timpul in
asasin. Astaili A. mai sant numai cateva sute Francia si in alte teri.
de familii, cari locuiese in inuntii Libanului.
Assisi, ora$ in prov. ital. Perugia (Umbria),
Asser, 1) A. (Aser), fiul lui Iacob si al Silpei 3705 loc. Local de nascere si inormntut sfan(Lia), protoparintele unei semintii isr., care locuia

tului Francis de Assisi.

www.dacoromanica.ro

Asslament

Asternut.

297

Assolament, operatiune din practica agricola. celule de parenchiin; asa s. e. In tulpina

care consta in a face sa altorneze culturile Nymphaeaceelor, de Ranunculus aquatilis, Ophiope un teren, neseinenandu-se in acelasi lee glossum, multi Equisetum etc.

aceeasi planta in doi ani consecutivi. Altadata

Aster L., (botan.) gen din familia Compositae,
se explica aceasta alternanta prin simpatiile
tribal Asteroideae cuprinde plante erbacee,

antipatiile dintre plante, sau prin aceea, ca o

planta oarecare ar elimina prin rdacini unele
substante vatamatoare ei, dar folositoare alteia.
Astadi se explica prin faptul, ca plantele cu ra-

perene sau mai rar anuale cu frunze alterne.

Capitalele sant mari, cu florile marginale violacee

sau albe, cele centrale stint galbine sau foarte

rar purpurii. Se cunosc vr'o 200 specii, bine
dacini pivotante saracesc pamntul in adancime, definite, cari traiesc in emisfera boreala si mai
iar cele cu radacini fasciculate la suprafata
cu sama in America nordica. Prin partile noastre
de aceea, in cultura, dupa plante cu radacini cresc mai multe specii de A., Intre cari insemnlm
pivotante (sfecla, moreovi, later* varza etc.), pe A. Amellus L. numit vulgar Ruj e de

sa se planteze de cele cu radacini fasciculate (ce- toamn. vneta, A. alpinus L., care cresce
reale, ceapa etc.) Lucrand insa adanc parnantul prin regiunea alpini etc. Multe specii din genul
adaugandu-i in fiecare an ingrasaminte apro- acesta se cultiva ca plante decorative. Printre
priate, aceasta rotatiune nu mai e necesara.
aceste insemnam pe: A. acris L., A. alpinus L.,
[S. *t. R.]
A. Amellus L., A. grandiflorus L., A. punc[Z. C. P.]
Assos, oras vechiu in Troas, Intemeiat de Aeoli; tatus L. etc.
Asteric, (lat) adj., de origine ori forma stelara.
a stat dupa vremuri (sed. 7 si 6 a. Chr.) sub
Asterii, membrele petrificate i legate deoregii Lydiei sau Persiei ; aici s'a nascut stoical
Cleanthes. Pe ruinele A.-lui se afla adi satul lalta ale Encrinitelor.

Behram, loe foarte insemnat din punct de vedere archeologic.

Assuan sau Aswan, vechiul eras Syene in

Egipt, in partea nordica a primelor cataracte
ale Nilului; 10,000 loc., posta si telegraf. Pentru
apropierea Sudanului are si importanta politica.
Assurbanipal, (grec. Sardanapal; mai corect

Assur-ban-abal) aim! din cei mai insemnati

regi ai Assiriei (667-626 a. Olin) A cucerit

Asteriskos, (grec. stelutac), semn critic, de

coloare rosie (* sau X), prin care filologii vechi
declarau manuscriptele de autentice ori memorabile. Contrarul se semnala in negru cu Obelos
ori Obeliskos ( sau
In biserica orient.
A. este un aparat, ce se pune deasupra discului,
cand se celebreaza sf. liturgie, (v. steluta).
Asterism, insusirea unor nunerale de a arata
In massa lor, in anumite directiuni, cercuri sau

Egiptul, pradand tot ce intalnia pana la Theba, stele huninoase in lumina reflectata ori strepe care o mina. Treca apoi in Asia si supuse curata prin ele.
Alternut, In agricul tu r : diferitele materiale
pe Fenicienii din Acco, Tyrus i Aradus. Fratele
seu Saosduchin, care guverna Babilonia i Chal- cari se astern In grajd la vite pentru a le oferi
deia, se unesce cu regele Elamitilor, cari ocupan In ele un culcu.s moale, sventat i igienic.
teara dela rasarittil Chaldeei, preeum i cu altii Totodat A. serva si la absorbirea fecaliilor
din Susiana si din Arabia. A. ii invinse i fra- lichide dela vite (a urinei), i amestecarea ei cu
balegi
pentru o mai usoara
tele seu fit gratiat i repus pe tronul Babiloniei. cele solide
Ceilalti revoltati ins fura armariti i ucisi. Nu curatire i fermentare impreuna a lor. Mateiialele
se cunoasce nici un amanunt din ultimii ani cele mai nimerite pentru A. in grajd sant
ai domniei acestui rege. In timpul domniei sale paiele de cereale in genere, cari In cavitatile
(661 a. Chr.) s'a intmplat prima eclips de soare paiului lor pot sa absoarba si retina cantitati
insemnate de urina i sant i usor de umblat
cunoscuta in istoria astronorniei.
[G. T. Buzoianu.]

Assyria, v. Assiria.
Assyriologie, sciinta care se ocupa cu scrutarea serierii, limbii, istoriei i antichitatilor
Assiriei i Babiloniei.
Astarte, la Phoenicieni (Astoreth la Evrei), deitate primita i in mit. greca. A. a fost inchipuita

cu ele si de destrmpus, nefiind betoase. Pentru

o vita mare trebue pe di cate 4-5 kgr. de

paie dg secara. Vrejii i cocenii btosi dela

rapita, mac, bob, cartofi etc., numai in grajdul

nor se pot intrebuinta ca A., unde zacnd

mai multe luni, sub influenta urinei concentrate,
se dobesc i ei i fermenteaza cu ganoiul im-

ca o vaca calatoare i pentru aceasta deitatea

a fost infatisata prin o vaca sau prin o femeie
cu coarne. Se identifica cu Io, dina de luna la
Greci i cu Isis din Egipt. Lima, cand e in
crescere, are doue coarne, i pentru aceasta

preuna. In lipsa de paie pentru A., pe timp de

antici pentru a exprima eleganta i delicateta

spiritului, calitate numita mai tardiu atticism.
Astelie, In anatomia vegetala termin dat spre
a arata lipsa unui cilindru central (stele() in
tulpina, fiind inlocuit cu nnai multe fascicule
libero-lemnoase (meristele), fiecare cu cate un

forma de tabla, este separat de stanca

crise economice, se pot folosi surogate: produsele

padurii si ale baltilor: frunze dela copaci, cetina
dela resinoase : rogoz, papura, stuf, turba
muschiu, sau i rumegatura de lemne sau i un
pamant humos. 1 kgr. de paie se considera ca egal

mai multe deitati de luna se inchipuiesc ca cu 4 kgr. ace de brad si 7 kgr. frunze de arbori.
vaci sau ca femei cu coarne.
[Atm.]
Gamin' cu tuba i muschiu "insa fermenteaz
Astatic, (grec.) lovit de boala de a nu put anevoe si se poate Intrebuinta mai bine ca compost
sta sau merge ; fara stare.
decat ca gunoiu direct. Asternut, in mont aAsteism, (grec.) termin intrebuintat de Grecii ni stica: fiecare filon sau gisrnent regulat, in

periciclu si endoderm propriu

Enciclopedia romana. Vol. I.

i squat prin

massa,

In care provine, prin doua salbanduri (straturi

isolatoare); cand filonul sau gismentul este vertical, acestea nu au nici o insemnatate si nu se
face nici o deosebire intre ele. Daca filonul sau
gismentul este inclinat sau orizontal, atunci partea
de desubt, aceea pe care zace filonul, se numesce
20

www.dacoromanica.ro

298

Asteroide

Astrachan.

A., jara aceea parte a massei,.care imediat bota- rosporoe. Printre multe specii citam: A. equiresee filonul si-1 acopare, so numesce coperif. setiformis Schlot., A. foliosus L. et Hutton etc.
[S. St. R.]
Asteroide, planetoide, planeta miei, cari, ca

planetele cele mari, se intorc in jund osiei

Asthenia,

debilitate generala a corpulai sau

lor i Imprejui ul soarelui in timpuri determi- slabirea energiei in functionarea, unui organ

note. Nwnerul lor este aproape 400 si se afla in dupa diferiti morbi.
zona dintre Marte si hipiter a sistemului solar.
Asthenopia, lipsa energiei pentru vederea in
Cea dintain, Ceres, a fost descoperita de Piazzi apropiare, in urma careia ochii se obosesc de
din Palermo la 1 Din. 1801. Astronomi de re- graba. E pricinuita de o slabiciune a muschilor
interni ai ochiului sau de nervositate generala.
Asthma, asthma bronchiale, naduf, o afectiune
neurotica a sistemului muscular al bronchielor.

Se presenta in o conturbare grea si periodica

a respirarii. Pacientii simt greutate mare pe
piept ; se innaduse ; nu le ajunge aortd, au
congestiuui de sango la cap, tusesc etc. Li-se
ponto ajuta prin aerisare densa sau preumblare
in aer curat si uscat; linisce corporala 5i psichica,
ordinare de medicamento sedativa si narcotice,
brom, antipyrin, chloroform, morfina, inhalatiuni

cu pyridin etc.
A. la cai, v. Suspin.
Astigmatism, asimetrie In constructia ochiului,

ce se earacteriseaza prin iregularitatea curbziturei corneei si lentilei ; ochiul astigmatic vede

obiectele difus. A.-111 se corecteaza ca sticle
coucav-cilindrice si convex-cilindrice.
Aston Manor, suburbiu al orasului englez Birmingham, 68,639 loc. (1891). Fabrici de masilla,

arme, pene de otl, jucarii etc.

Astorga, Emanuele d', compositor italian, n.

11 Dec. 1681 In Palermo, t 21 Aug. 1736 In

Praga; a scris multe cantece, duette, arii, opera
Baffle etc. Col mai inseninat op al seu esto
Stabat maten.
Astra, 1) prescurtarea titlului Asociatiunii
Transilvane, fortnata din initialele acestor cuvinte, insemnand o stea luminatoare; 2) titlul
unui roman de Carmen Sylva.
Astrabad, (As t er ab ad), oras in prov. pers.
cu acela.si nume, aproape de Marea Caspica,
15,000 loc.; odinioara a fost resedinta principilor Cadsati.

Astrachan, guvernament in Rusia estica, la

Marea Caspica, 2 stepe uscate-sarate, numai
sesurile langa Volga sant fnictifere; 236,531 lun..,
830,813 loc. (1886), multi Kirghisi si Kalmuci.
Ca pit ala A., pe o insula a riului Volga, 66 km.
dela Marea Caspica, consista din Kreml, Cetatea

alba (Beloigorod), cu 16 suburbii; 73,710 loc.

A.rchiepiscopie greceasca si anneana ; ad m in istrati e

Astrapia gularis.

nume sustin, ea odinioara aceste corpuri au

format intre Marte si hipiter o singura planeta mara, dar aceasta, din cause externa sau
interne, a explodat, si din sfartimaturile sale sa

so fi format apoi planetoidele, cari toate au pastrat

insusirea corpului, din care

despicat.
Asterophyllites, plante fosile din era primara,
inceptlud din stratele sistemului devonic, pana in
ale permienlui, cu maximul de desvoltare in carbonic, adeca in huila. Caracterele exterioare td
stiuctura interna le alatura de genul actual Equisetuni, do cari se deosebesc mai ales prin sporii

preoteasca lamaila (budhist); fahrici de =tasa

si piale; pescarii insemnate; pregatire de icre.
Struguri excelenti 5i pepeni; navigatiune, comercia insemnat (export de pesci, icre), port
de resboiu al flotei caspice. Odinioara sediul
unui Chanat tataric, a fost ocupat la 1554 prin
Ivan Vasilievici IV.
Astrachan, piei fine de miel din Astrachan,
si tesaturi analoge de esa. A. e o birlas fowte

pretuita, cu per tare incretit, des si matases,

luciu, de coloare neagra ori sura. Se produce

astfol, c mielul indata dupa nascere se coasa

in panza groasa si se uda in fiecare Ji in decurs de mai mult timp, pana ce pielea isi capeta structura dorita. Rusia (Crimea) e central
piincipal; Ukraina da piei dela miei nenascuti,
de done feluri; sant adeca Equisetacee hato- ci scosi din oi ucise.

www.dacoromanica.ro

Astragalus
Astragalus L., (botan.) gen din familia Legunanoaselor, subfamilia Papilionacee, ca numeroase specii, preste 500, crescend mai ales in
Rusia asiatica, Himalaja, Orient, numeroase in
Europa si America de nord, lipsind in Africa
de sud si Australasia. Toate sant erburi, subarbusti sau arborasi, cu ramuri foarte dese, -tepease ori nu. Frunze hnparipenate ; stipuli liberi

299

Astrologia.

Astrolabiu, instrument inventat anca de Hipparch spre a determina longitudinea i latitudinea stelelor. Se deosebesce de armilar numai

putin. S'a folosit pana In secl. xvm.

Astrolatria, (grec) cultul stelelor. Se mai

nurnesce gi Sabaeism dela voporul arabic Sabaei,

cari se inchinau stelelor inainte de Mohamea.

Assirienii aveau in privinta aceasta temple anu-

ori lipii Cu potiolul; florile violacee, purpurii sau mite, ce erau intocmite cam ca observatoriile

galbene grupate in raceme; fruct o leguma bivalva. Specii europene stint preste 120, cu mai
multe varietati, iar in Romania si terile vecine
presto 15, mai insemnate : A. Onobrychis L.,
A. glycyphyllos L., vulgar Unghia-gaiei, A. pon-

ticus Pall., A. australis Lam. etc. Unele specii

se cultiva in gradini ca plante rustice sau semirustic (pentru alte intrebuintaii v. Adraganta).
[S. 8t. R.]

Astragalus,

(grec) in architectura: mu-

noastre de astadi. Pe lang1 adorarea unor stele

fixe, erau indeosebi considerate planetele, carora li-se atribuia o anumita influenta asupra
tot ce e pamentesc, dar mai ales asupra naturei
omenilor. Cum-ca stelele preste tot, si in special
luna si planetele, au un fel de influent asupra
omenilor, se sustine i astacli, dupa ce s'a observat, ca multe evenimente mari au avut loo
pe timpul syzygielor. Despre A. i Sabaeism
cf. Chwolsohn, Petersburg, 1856, 2 vol.
Astrologia, insemna la Greci i la Romani
ceea ce se munesce astadi as trono mi e. Adeveratul inteles al A.-ei insa este : profetirea viitorului indeosebi soartea oamenilor din mersul

lura sau popular: ciubucul, format din o jumetate de cilindru, aplicata pe trunchiul unei coloan() sau pilastra, intro capitel si trunchiu.
Astral, (dela lat. astrum = stea); tot ceea ce
se refera la stele.
positia corpurilor ceresci. .Akkadienii,
Astrapia gularis, (zool.) o pa.sere cantatoare locuitori ai Mesopotamiei, credeau in A., Chaldin fam. Paradiseidae, remarcabila prin luxul deii o cultivau cu predilectiune. Prin Chaldei

penelor sale, can pe spate stint de coloare neagra- s'a virit gi in Europa. Egiptenii imbinara A.

purpurie ce respandesce un fel de lustra metalic, cele de pe burta sant malachit-verdii, iar
penele capului sant rosii cu smara.gd-auriu patate la yid; dela ochi pana la piept se intinde

cu medicina. La Elini in special filosofii stoici

o imbratisara cu calcium; medicii acestora o
considerau ruling infra cat schimbarile morbului
se acomodau dupa fasele lunei. Ca factori prino fa.sie de coloarea hyacintului rogu. Ciocul negru cipali se considerau: soarele, planetele i zoe coruprimat delaturi i narile sant ascunse sub diacal. Chiar gi la Romani ail= urna A.-ei.
penele fruntii ; coada e de trei ori mai lunga Seneca este adictul ei, dar nu si Plinius si
ca corpul; in privinta acestor doue calitati din Tacitus. Religiunea cretina condamn A. Arabii
lam seamena mult cu cotofana continentului
Evreii o cultivara gi o introdusera in Europa
nostru. Traiesce in Guinea-noua, insa date bio- prin evul media ca un sistem de sclinta. Opul
logice mai amenunte referitor la aceasta inte- lai Albumasar: De magnis conjunctionibus, anresanta pasere lipsesc cu desavirsire. (V. ilastr.) norum revolutionibus ac earum perfectionibus
Astrea, dup mit. greca fata lai Zeus cuThemis. a fost malt cetit in Europa prin secl. IX. AboIn perioda de arama toti 4eii au parasit pamentul azen Haly (secl. XIII) in cartea sa: De judiciis
A. a fost cea din arma, iara de cand s'a suit astrorum provoch impartirea A.-ei in A. judila ceriu stralucesce ca fecioara. A. e zodia sau tiala i naturala. De aici apoi, mai ales prin
constelatiunea Virgo (Fecioara).
[Atm.]
sed. XIV. si XV., A. si-a ajuns culmea. La
Astric, archlepiscop de Calocia, originar din toate curtile dpmnitoare afiam astrologi de curte.
Saxonia; a insotit la 994 pe Adalbert, archi- Cu toate argurnentele valide contra A.-ei, o vedem

episcopal de Praga, care a fost chiemat se la putero chiar gi pe timpul Catarinei de Meboteze familia principelui maghiar Gaza. As a dicis si al lui Henric M. si IV. Coi mai va-

remas in Ungaria, devenind col mai credincios loros astrolog de pe atunci era Michail Nostraintelept sfetnic al regelui St. Stefan. El a fost damus din Francia, care a ajuns apoi medie
trip-as la papa SilvestralL, ca sa ceara coroana pe de casa al lui Marie IX. Papii condamnara A.,
seama regelui,
cu sauces mishmea. dar au fost si de aceia cari o cultivan. ProAstrognosia, cunoscinta corpurilor visibile de testanfii anca nu au fost straini de A., Mepe bolta cereasca, dupa numele i positiunea lanchton insusi se ocupa cu ea. In Anglia A.
lor reciproca.
era in floare sub Stuarti. Paracelsus i Cardanus
Astrognosticon, (sau Astrodeiktikon), aparat impreunard A. cu medicina i cu chimia
inventat de Weigel la 1699, servesce spre a diceau, ca planetele produc in univers diferite
Oa pe bolta cereasca stelele insemnate pe oscilatiuni, iar acestora le corespund in orgaun glob ceresc. Daca pe glob se fixeaza o stea nismul omenesc septe pulsan i antunite. Nici
cu un stilet, atunci unul sau rnai multe linialuri chiar T. Brache, nici G. Kepler nu au remas
paralele arata local stelei respective pe ceriu. de tot straini de A.1 caci sustineau ca exista
In mod mai perfect face aceste servitii aparatul o legatura oarecare intro constelatiunile planetelor i intro insusirile oamenilor nascuti sub
numit Uranoscop.
Astrografia, (grec) descrierea stelelor dupa acole constelatiuni. Introducerea sistemei lui
impartirea si positia lor reciproca pe bolta Copernicus inn dote A.-ei lovitura de moarie,
cereasca, precum i dupa insusirile ion externe,
nici A. gallica a lui B. Morin din 1583, nici
marimea i coloarea lor. Astrograf, aparat in- Steua color trei filosofi a lui 1. Pfaff din 1821
ventat de Steinheil pentra desemuarea mechanica nu mai fura in stare sa o sustina. In Persia,
de harte astronomice.
India si China lasa anca lumea credo si astadi

www.dacoromanica.ro

20

300

Astrometeorologia

In A. A. natural!! profetesce din cause naturate efecto naturale; buuaoara schimbarile climatice, tunetul, undele morii, cutremurul etc.
A. positivel sau juditialet lasa se ocupa cu influenta stelelor asupra sortii omului, cam dupa
urmatoarea procedura: equatorul se imparte
in 12 parti egale. Prin punctele de impartire
si prin ambele puncte, uncle meridianul taie
orisontul, se duo cercuri. Aceste impartesc

Astronornia.

tabele astronomice i ne-au Iiisat importante cataloage de stele fixe etc. In Europa reformele A.-ei
se incep la 1423 cu Georgiu Purbach si demnul

sou elev Regiomontanus, care muri in floarea

etatii (de 40 ani). Acestora le' urmara N. Co-

pernicus (1472-1543), reforrnatorul sistemei solare, i T. Brache (1346-1601), reformatorul

artei de observatiune. I. Kepler (1571-1630)

descoperi legile miscarii corpurilor ceresci
bolta cereasca in casulii, ce se numesc succesive jurul soarelui. Telescopul, inventat in 1608 de
casulia vietii, a fericirei si a bogatiei, a fratilor, catra Hans Lippershey in Middelburg (Olanda),

a rudeniilor, a pruncilor, a sanatatii, a casa- deschise portile sigilate ale boltei ceresci. Galilei
toriei, a mortii, a religiunii, a dignitatilor sau (1564-1642), cu legile sale despre pendula fad].
a coroanelor, a amicilor si mecenatilor si a epoca. Isac Newton (1642-1727) prin legea

inimicilor san a eaptivittii. Pupa positia ce o gravitatiunii universale intemei mechanica ce-

aveau planetele In acele 12 cdsulii pe timpul riului. La observatorul din Paris, infiintat la
nascerii persoanei, careia i se profetesce, se 1667, lucrara Cassinii mai bine de un seclu
spune soartea ei. De pe tiinpul inflorirei A.-ei lor li-se datoresc mesurarile pamntului din
dateaza i munirea de prin calendare de regent-id sed. XVIII. Feamsteed, Halley si Bradley dela
anului. Cf. La rnagie et l'astrologie dans ranti- Greenwich (incephd la 1674) stabilird rnodul de

Tab et au moyen-tige, ed. IV. Paris, 1877 de a determina positia corpurilor ceresci. Pentru
Maury; san Ueber ltere u. neuere Astrologie. calcularea paralaxei soarelui s'a format o socioBerlin, 1872 de Mensinga ; ori Magie der tate anumit, care s'a folosit de trecerea planetei
Chaldder de Lenormant (germ. 1878) etc.
Venus la 1761 si 1769 pe dinaintea soarelui.
Astrometeorologia, arta de a profeti schirn- Dollond atlii ochianul (refractor) achromatic, iar
barite climatice din positiunea reciproca a cor- W. Herschel perfectionh reflectorul. Prin descopurilor ceresci. (Falb.)
perirea lui Piazzi dela 1 Ian. 1801 se deschise
Astronomia, sciinta care studiaza corpurile nou teren de activitate i astaji cunoascem intre
ceresci, legile miscarilor lor i insusirile lor Marte si Iupiter aproape 400 planetoifli. Encke
fisice. A. practici ! cuprinde observatiunea ne- afla primal comet cu miscare periodica (1819).
mijlocit a corpurilor ceresci, fie cu ochiut liber, Levrrier i Gallo descopere prin calcule (23 Sep.
ori

inannat; iar A. teoreticd, basandu-se pe 1846,) planeta Neptun. I. Herschel si W. si O.

resultatele positive ale observatiunii, se nisuesce Struve examineaza stelele duplo si paralaxele
a afta legile pe cari se baseaza fonomenele stelelor fixe (Bessel) etc. Prin aplicarea analisei

ceresci. A. teoretica se impartesce in sfericd, spectrale si a fotografiei A. si-a ajuns culmea.

teoricet 5,11 fisicd. A. defied se ocupa cn miscarile Aproape 300 observatorii astronornice lucreaz

aparente ale steletor pe bolta cereascd, iar A.

teoric cu miscarile adevrate, in fine A. fisia
cu causele adeveratelor miscari ale corpurilor
ceresci. Astrofisica, seiinta cu totul nou, se

In comun i isi comunica telegrafie resultatele

obtinute. Lit.: Ptolomaei Almagestum , germ.
de Bode. Berlin, 1795. De revolutionibus er-

bium coelestium libri VI , ed. ces mai noua

ocupa de insusirile fisice ale corpurilor ceresci. Berlin, 1873. Sistema cosmicum de Galilei. BoCele mai vechi cunoscinte astronomice, mai ales logna, 1656. Astronomia nova de Kepler. Heireferitoare la mcsurarea timpului, le aflam la delberg, 1609. Newton, Philosophiae naturalis
Chaldei, Imli, Chinezi i Egipteni. Coi din urmit principia matheinatica germ. Berlin, 1872. Lase pare ca au cuuoscut, cam la 1400 a. Chr., lande, Trait d'Astronomie , 3 tom. Paris, 1792.
anut solar de 3631/4 (tile, si de acolo, prin astro- Gauss, Theoria motus corporum coelestium,
nomul alexandrin Sosigene, adoptd si I. Caesar, Hamburg, 1809. Laplace, Exposition du systine
la 46 a. Chr., aceasta perioda pentra lungimea du monde<, Paris, 1883. Mcanique cleste, ed.
anului. Dela 300 a. Chr. Aristarch i Eratos- proaspeta. Paris, 1878.-82. Delambre, Astrothenes, matadorii scoalei alexandrine, prin msu- nomic) thorique et pratique, 3 tom. Paris. 1814.
rarea gradului parnOntese au dat A.-ei un avnt I. I. de Littrow, Theoretische u. praktische
inseinnat. Intre coi mai mari astronomi ai
Astronomie, 3 tom. Wiena, 1826. Humboldts
se numera grecii: Hip p ar ch (160-127 Cosmos , 6 tom. etc. Ca lit. poporal insemnam:
a. Chr.) si Pt o to m a e us (130 d. Chi.), care I. Herschel, *Outlines of Astronomy, ed. 11.
prin opul self Ahnagesta ne-a pastrat aproape London, 1871. Arago, Astr. pop. I. I. de Littrow,
tot ce s'a facut inainte de el in sciinta A.-ei. Die Wunder des Himmels, ed. 8. Berlin, 1884.
El a fost i creatorul unei teorii planetare foarte Mddler, Der Wunderbau des Weltalls . Strassingenioase, desi falsa, care s'a mantinut aproape burg, 1884, ed. 8. Flammarion, Astronornie po1400 ani, pruid la Copernicus. Dela Greci au pulaire etc. Referitor la istoria A-ei: Delambre,
invetat Arabii. Multe din operate Grecilor, ale Histoire de rastronomie ancienne, celle du
caror originate au fost pierdute, ne-au fost totusi moyen-Age et moderne, 5 tom. Paris, 1817. Fr.
pastrate prin traducen arabe. Osebit ins de Schubert, Geschichte der Astronomie . Petersmeritul de a fi pastrat sciinta transmisa dela burg, 1804. Hfer, Histoire de l'Astronomie .
antichitate, ei au dus A. la nisce progrese gi- Paris, 1873. Mddler, Geschichte der Himmelsgantice, descoperind preceshmea, excentricitatea kunde, 2 tom. Braunschweig, 1872. Wolf, Georbitei painntuini, lungimea anului solar ca o schichte der Astronomie. Iliinchen, 1877.
gre. eala numai de 2 minute, variatiunea periAstronomic, tot ce privesce astronomia. Exist:

heliului. Tot ei au determinat punctul gama societati astronomice, cari urmaresc seo(punctul equinoctial de primavara), au publicat pul de a lap cunoscintele astronornice, sau in-

www.dacoromanica.ro

Astroscopia

Atalia.

301

sasi astronomia; an al e astron om ice (v. infinit far de a o atinge; ea se ponte privi ca
Ephemeride); lun as tr o nomic a, timpul in
care trece soarele dela o constelatiune a zodiacului la cealalta; lo c a s tr ono mi c, local ce-1
ocupa cutare stea pe bolta cereasca la un timp

o tangenta, al careia punct de contact zace in

infinit.

In geometria superioara A. esto de

aceea foarte importanta, pentru-ca no arata

cursul (mersul) liniei curbe i modal de rami-

anima; an ast ronomic, periodul de limp, ficatiune, acleca forma ei. Hyperbola are doue
in care pare ca soarele a facut pe cena o re- A., cari se strataie in central ei i formeaza

'volutiune ; tab e 1 e as tr ono m ic e, consemnari unghiuri egale cu osia. Coi patru rami ai ei se

de locuri, de pasage, de ocultatiuni etc. a cor- apropie de A. in directiuni contrare, fara de

purilor ceresci pentru anumite timpuri; o r o- a le atinge deal in un punct infiuit.
loage astronomice, semne astronomice. Asyndeton, (grec) figura stilistica, care conAstroscopia, (grec) observarea stelelor. As- sista in lipsa de conjunctiuni; servesce ca mijloc
troscop, tub astral.
de vivacitate in stil.
Astujad, in mit. persica e un archiclev (diavol
Asyngamia, (grec) impiedecarea incrucisarii
de frunte), un spirit rau in imperial de in- de indivicji de aceleasi sau diferite genuri prin
tunerec al lui A hrim a n.
[Atm.]
inflonrea la fillip deosebit.
Astura, fin litoral in Italia de mijloc, se varsa
Asystolia, o slabire in contragerea inimei la
dela Roma spre sud in Marea Tyrrhenica; la diferite maladii ale inimei, precum si la afectiuni
gura riului A. se gases ruinele vechiului oras A.; pulmonare cronice.
aici a fost prins la 1268 Konradin de $vabia.
Ata, fir, care se obtine prin resucirea la un loo
Asturia, principat la termul nordic al Spaniei, In Lod intors a mai multor fire de tort cu

actuala provincie Oviedo. Asturienii se (lice,

ca au fost cei mai vechi crestini spanioli de
origine pur gotica. Principe de A., dela 1388,
titlul mostenitorului de tron al Spaniei.

ajutorul masinei de ata. A. de cusut e com-

pus mai cu sama din trei ite i adeseori se inalbesce se apreteaza cu amidon, cleiu, guma etc.
si se inroleaza pe mosoare i carticele de carton.

Se vinde si ata colorata in cele mai diferite

Astyges, fiul lui Kyaxares I., rage al Me- nuante. Cea mai buna e A. de in; cea mai
qilor 595-560 a. Chr. Herodot enareaza, ca A. latita e A. de bumbac. Servesce la cusut, legat
Astutia-, (lat.) viclenie reutaciosa.

si-a maritat fat.% dupa Kambyses, regale Persilor.

impletit.

Imboldit de un vis a poruncit sa ucida pe fiul

Atac, (franc. attaque), navalire, agresiune.
fetei sale, Cyrus, dar servitorul Harpagos a dat In inteles militar atitudinea aceluia din coi doi
baiatul in cresterea unui pastor. Dupa desco- adversari, care ia ofensiva: a tacul unei p operirea lui Cyrus, A. a ucis pe fiul lui Harpagos

sitiuni, al unui defileu; atac de front,

de tron.

lovinduse In sabii ori saliti. V. asalt.

si a silit pe tatal seu sa-1 =nano. Harpagos atac de flan, atac central; stadia' ultitn
In resbunarea sa a atitat pe Cyrus la rescoala al unei lupte, cand inimical ataca cu baioneta.
In contra lui A., care a fost invins i lipsit De regula forma de lupta a cavaleriei e atacul,
[T. F.]

Asudare, productiunea unei secretiuni speciale

Atacama, provincie in Chile, Ammica sudica,
(sudoare) din glandulele sudorifere, ce sfint resfi- 73,500 km2., 67,205 loc. (1891). Straturi de salrate pe intreaga suprafata pielii, dar cu deosebire petru $i argint. Capitula Copiapo. Partea norin palma, talpa picioarelor, subsumi si pe frunte. dica formeaza pustiul A., un tinut mantos, in
(V.

i hidrosis.)

mare parte desert ridicandu-se imediat lnga

Asudul calului, inunele poporal al plantei Ono- Oceanul Pacific la o in-A.1*e de 700-1600
nis spinosa (v. ac.), care se mai numesce
Atacamith, mineral; oxichlorura de cupru, de

sudoarea calului, osul iepurelui, dar- coloare verde; se gasesce in Australia, Chile,
motin i salasitoare; lexiconul de Buda Pera, Bolivia. Din A. se extrage cupru.
(lice $i asudul capului. (Et. M. R.)

Asunitoare, Sunatoare, =Urea vulgara a

plantei Hypericum perforatum L., (v. ac.)
Asuncion, capitala i principalul centra comercial al republicei sudarnericane Paraguay,
hInga riul Paraguay, cu 24,038 loc. (1886), port
fluvial; sediu episcopal.
Asurdirea, stare patologica, in care urechia

Atactic, fara nici o regula. Febrele atactice

nu se tin de un tip anumit, ci se ivesc de tot

neregulat.

Atair, sau Altair, o stea de rangal I. in con-

stelatiunea vulturului; are lumina alba-galbinie

si este o stea dupla in sons optic.

Atalanta, 1) A. din Arcadia, fica lui lasos si

a Klymenei; expusa fiind de tatal sea, apoi

nu mai percepe sunetele comunicate ei. E nutrita de o uisoaica i crescuta de catra vcausata de morbi sau lesiuni in ureche sau natori, luit parte la vnatoarea kalydonica. (V.
central cerebral al auclului.

Meleagros.) 2) A. din Boeotia, fica lui Schoineus,

Asymmetria, 1) lipsa de proportiune; 2) numire data de matematicii din secl. XVII. raportalui intre doue cantitati, cari nu se pot exprima
exact prin numeri. Atari raporturi &slut: diagonala unui patrat i laturea lui, periferia cercului
diametral lui etc. Astacji aceste raporttui le
numim irationale sau incomensurabile.
Asymptota, (grec) Hula dreapta, care se infind si apropie dealungul unei linii curbe in

cale i plectIndu-se A. sa le culeaga, o invinse;

uitndu-si Hippomenes a multami 4eitei pentru
sfat, aceea il metamorfosh inteo pareche de lei.
Atalia, fica lui A.hav, regale din Israil, ajunse,
dupa moartea fiului ei Ahasja i dupa ce a ucis

Asvirlamunte, dupa pov. rom. e un nrias, vestita prin frumseta i iutime in fuga, in care
care joaca cu doi munti si nu seta unde sa-i intrecii pe toti petitorii sei, pilna ce Hippomenes
asvide.
[Atm.]
la sfatul Aphroditei, li arunch mere de aur in

pe toti principii din casa lui David (afara de

nepotul ei lea), pe tron; dupa 6 ani de domnie

(837 a. Chi.) a lost detronata i omoritii de o conjuratiune a preotilor. Tractata &mat. de Raine.

www.dacoromanica.ro

302

Ataman

Atbara.

extraordinara de preoti i poporeni romani din

Atanasiu eel Mare, unul dintre marii inve- tot Ardealul. Indata dupa instalare tina sinod
tatori resariteni ai bisericii crestine. Ca diacon general, in care raporta despre cele implinite
a luat parte (325) la sinodul ecumenic din Nicea. in Viena A. fina i dupa aceea mai multe siIngeniul, erudifia i sfmtenia lui au facut, ca noade, prin cari s'a silit a promova interesele
sa fie inaltat la 326 in scaunul episcopesc al uniunei cu biserica Romei, cum a fost cel din
Alexandriei, pe and era abia de 30 ani. A.. toamna anului 1701, din 8 'unit?, 1702 si din
a fost conducatorul luptei in contra Arianis- anii 1703 si 1707. Umunea ca biserica Romei era
mului. Lupta aceasta i-a adus sefefinte multe, rea vedut ai de Greci si de Calvinii maghiari,
mai ales pentru-ca Arianii si-au castigat si pe cari veacuri intregi asuprisera pe Romani si pe
unii imperati de partinitori. De repetite ori a terenul bisericesc. De aceea patriarchal Ierufost alungat din scaunul episcopesc si a pri- salimului Dositeiu, indemna si pe Callinic, pabegit urmarit de inimici, dar a av-ut totusi man- triarchul Constantinopolei si pe Teodosiu, miAtaman, v. hatman.

gaierea, ca murind la 373, a putut ved decadinta Arianismului. Biserica greceasca Ii ffice
amintirea in 18 Ian.
n.
Atanasiu I. Anghel, Initropolit de

in Ciugud, langd A.-Iulia, unde tatal seu, cu

conumele Popa, era preot. A invtat in scoala

calvinilor din A.-lulia. Mitropolitul din Ardeal,

Barlaam, l-a hirotonit preot. Ca ieromonach a
mers la Bucuresci, uncle in 22 Ian. 1698 a fost
consacrat episcop, cu care ocasiune a fost randuit la episcopia Ardealului. Tot atunci patriarchul Ierusalimului Dositeiu, care petrecea
In Bucuresci, i-a dat o instructiune, in care
poruncesce, ca la cultul dumnezeesc sa foloseasca anumite carti bis. numai in limba slavo-

tropolitul Ungro-Vlachiei, sa escomunice pe A.,

ceea ce ambii f antra in 1702. Cu toate acesto
si alte multe greutitti ce le faceau Calvinii, uniunea prindea tot mai adanci radacini prin struinta preofilor romani, cari deja pe timpul lui
A. incepusera a stadia in scoalele catolice din
Roma, Viena, Tirnavia, Cluj, Brasov si Sibiiu,
si in cele romanesci din A.-Iulia. f 19 Aug. 1713.

A. fa inmormntat in A.-Iulia, unde initropol.

Vancea i-a ridicat un monutnent, care se poate
ved langa biserica unita din maierii A.-Iuliei.
[Dr. Aug. Bunea.]
Atanateoviei Platon, episcop srbesc in Novi-

scriitor bine cunoscut, unul din cei mai

marl bmefactori ai Srbilor ungureni ; a inneasca ori greceasca, i nicidecum romaneasca. ffintat multe si bogate fundatiuni.
Mutts in fruntea bisericii rom. cu sprijinul
Ataraxie, (grec) starea sufleteasca neconturSad,

Calvinilor, acestia sperau mult dela dinsul pentru bata ; caracteristica i telul de filosofare al vechilor
scopurile ion, dar s'au inselat. A. a svirsit filosofi sceptici.
unirea Romanilor din Ardeal cu biserica Romei.
Atasat, (franc, attach), adjunct, ajutor la un

In sinodul din 7 Oct. 1698, mitropolitul, proto- oficiu, la o mistime, se (lice mai ales de coi ce
popii i preofii adunati In A.-Tuba dan un ma- insotese pe un ambasador pentru ridicarea splennifest, prin care, in ce privesce credit*, se doarei suitei sale, ori spre a se cualifica pentru
unesc cu biserica Romei, conservandu-si insa cariera diplomatica. A. militar, oficien impart-it
neatins ritul ai disciplina orientala. In urma la o ambasada pentru observarea chestiuniler
acestui sinod a emanat dela imperatul Leopold I.
diploma din 16 Febr. 1699, prin care se garanteaza imunitatea bisericii rom. ratite, intocmai ca
si a bisericii catolice apusene. Incercandu-se
l'alvinii a impiedeca s't strica unirea cu biserica
Romei, mitropolitul fina in Sept. 1700 la A.-Julia
una dintre cele mai mari adunan ale Romanilor,
din care, in 5 Sept. 1700, s'a dat un nou manifest de uniune. Conform hotarirei din aceasta
adunare A. a mars la Viena, pentru ca in persoana sa reguleze afacerile bisericii unite si sa
mijloceasca intrirea sa de archiereu unit. Dupa
sosirea sa acolo, in 5 Febr. 1701, s'au tinut, la
inceputul lui Aprilie 2 conferinte sub presidiul
cardinalului Kollonits, in cari s'au pertractat afacerile cele mai momentoase ale bisericii unite.

militare necesare statuhu

Atavism, (lat) in general: tendinta descen-

dentilor de a se asemena strabunilor ; in biologie, psichologie i metafisica: teorie care sustine

votesce a justifica, ca in organismele animalice

este posibila mostentrea dela parinti la fii a unor
insusiri fisice, a calitatilor psichice si a unor
morburi. Chiar i asemenarile, ce se constata
infra fii i parinfi, ofi chiar infra nepoti
mosi, anca se reduc la A. A.. joaca insemnat

rol in teoria lui Darvin. La plante ca

si la

animale, mai ales la cele cultivate, nu.mim A.

revenirea lor catra tipul ancestral primitiv, din
care au derivat. S. e. varietafile de plante
ornamentale sau alimentare, daca nu se cauta,
prin anume procedeufi, sa se mentina, dupa

Pe basa actelor acestor conferinte au emanat dela catva titnp revin la forma tipica, din cari deimpr. Leopold I. don diplome de dtto 19 Mart. rivase (varietati de Brassica, Cacurbita, Porumb,
1701. Prin cea dintaiu A. este intarit de episco p Petunia, Viola etc.)

unit si ntunit consilier intim; prin a doua se gaAtaxia, coordinatiune defectuoas a contrae-.
ranteaza iarasi bisericii unite drepturi egale ca tiunilor muschilor, la morbi de creeri .si meduva
ale bisericii catolice, dar se pun si episcopultii spinarii. Se caracteriseaza prin nesiguranta, treaceea, ca s-si mur si un fel de oxees al miscarilor.
eonditiuni grele, intre cari
fina de teolog un preot de ritul latin. A. se inAtbara, unicul fluviu lateral al riului Nil
toarse dela Viena decorat de impratul cu un lant dupa impreunarea riului Nilul alb (Bahr el

frumos, de care atirna o cruce bogat in pietri Abiad) eu Nilul albastru (Bahr el Azrak), isvoscumpe i imaginea imperatului. In 15 Main 1701 resce in platoul dela Abessinia, primesce in
sosi in A.-Iulia i in 25 Junio 1701 se instala sine Hul lateral Ta.kaseh (Bahr Setit), i in
In biserica zidita de Miliaiu Titeazul cu o pompa, apropierea Berberului se varsa in Nil. In lungul
care de mult nu se veluse in
ffind de acestui riu sant fortaretele cele mai multe ale
fata coi mai mari dignitari catolici i multime ostirilor naandiste. Nu este navigabil.

www.dacoromanica.ro

Ateism

a tempo.

303

Ateism, negarea existentei lui Dumnecleu; deja au fost in mind desfiintate. Prin decretul din
vechii apologeti crestini aveau sa se apere de 26 Febr. 1848 anca s'au infiiutat asemenea
invinuirea A.-lui, deoarece paganilor un Dumne- A. n., dar au avut acelasi resultat nefavorabil

Ou ueveclut si incorporal li-se parea neexistent; aceea$i viata scurta.

aceasta invinuire s'a adus i unui sir de filosofi
Atellane, (fabulae atellanae), numite astfel
antici, cum si unor filosofi mai noui, dar fara dela At el la, cetate in Campania, astacli Avers a
deplida indreptatire ; hotarit ateist este numai sau S a n to - A rp in o; eran farse sau comedii
matefialismul extrem al sed. XVIII. si XIX. populare ale Romanilor. Cand Naevius si Livia
Atelectasia pulmonum, starea deosebita a pla- Andronic introdusera in Roma tragedia si comanului cand nu contine aer; In aceasta stare media greca, junimea romana, in semn de
pl. nu e intins i cand e strins in mana nu dispret pentru actorii, cari le representau, si do
trosnesce. Asemenea bucatd de pulmon cade la protestare in contra eliuismului, imprumutara

fund cand o punem inteun vas cu apa, insa aceste farse dela Osci, renumiti peutru rustiremane plutind la suprafata and are aer. A. citatea dialectalui i /noravurilor Ion. La inpl. e normala la fet care n'a respirat anca; ceput in A. se representan numai persoane
Dupg nascere se intnipla A. p. in cataran i ale
moravuri osce i eran improvisate in acest

cailor aeriane sau and plamanul e comprimat dialect dupa anurnite schite. Mai tanliu isi luau
prin vr'o tumoare sau un lichid.
subiectele din viata Romanilor, mai antam a po-

Atelier, (franc.) din vechial cuvnt astelier ..-- porului de jos, pe mina din toate clasele sociale,
gramada de lana, lee de pastrare a lanilor; local si dialectal ose era intrebuintat numai de bufoni,
uncle lucreaza mai multi meseriasi; local de iar restul se qicea latinesce. Alaturea ca acest
lucrare al pictorilor i sculptorilor.
progres, de desvoltare se inai innobila i limba
Atelierul central de confec(iune, stabiliinent A.-lor, la inceput foarte grosolana. Ele erau
militar in Bucuresci, situat pe platoul Cotroceni, jucate numai de tineri sau cetatem romani, cari
in fata pirotechniei armatei; ocupa 5000 m3. nu putean juca in alte drame fara de a-si pierde
din cari 3500 acoperiti cu cladiri, cari cuprind: dreptufile civile, i ridiculisau tot felul de vitii
a) magaziile cu material; b) atelierele lucra- morale si fisice, exagerate puna la caricatura.
torilor civili i militari; c) generatorul de miscare Tipurile principale, devenite traditionale si pas(60 cai putere), care actioneaza masinile de cusut trate pana asli in comedia nationala a popoare/or
si de croit, instalaliunea electrica etc. ; d)
neolatine, stint 4: Maccus, Buceo, Pappas si
gazia de receptiune a confectiunilor ; e) localul Dosseuus. Maccus, de obiceiu plesuv, ghebos,
companiei de administratie si al directianii. A. cu nasal strimb, cu ureclaile mari, cu mers
confectioneaza efectele pentru intreaga arinata impiedecat, era tipul omului mancacios,
si e impartit in S servicii: 1) mic echipament; prost. El este uneori teran din Apulia sau
2) imbracaminte i incaltaminte ; 3) mare echi- Calabria, alteori soldat, negutator, fata mare,
parnent; 4) casarmament; 5) casierie. A. de samsar, otelier, totdeauna stangacia i nenorocos.
confectie s'a inflintat in 1881, in ca.sarma geniului El pare a fi strabunul lui Puleinello din cornen soldati croitori, luati din corpurile de trapa. media dell' arte a Italienilor, sau al lui PoliDu atelier identic exista la Iasi. Aceste 2 ateliere chinel din comedia frauceza; precum Sannio,

se contopesc in 1882 primavara la casarma ras pe cap si ca haine din bucati de felurite
Cuza-Vod,a; iar in toamna acelniasi an se in- colori, sau Bucco, numit asa dela forma uniflata

staleaza in localul actual, ande i$i desvoalta pro- a obrazului, tipul parasitului, lacom, lingusitor,
gresiv mijloacele de productiune. Totusi acli anca si naiv prefacut, sant prototipurile valetilor
el nu e in stare de a satisface pe -deplin trebuin- butoni din farsele moderne, ntuniti: Zanni, Artele annatei: incaltmintea numai se croesce in lecchino, Pierrot, Scapin s. a. Pappus, tipul
atelier, dandu-se in conierciu spre confectionare; sgarcitului prost, credal, inselat de toti, reuumit
scoalele militare isi aprovisioneaza in comerciu mai ales prin nenorocirile sale conjugale ;

toate categoriile de efecto; corpurile de armata

primesc o parte din efecte ntunai croite spre a
le confectiona apoi in atelierele lor.
Atelierul militar de confecfie in Rom., are de

Dossenus, cu nu umer nun inalt decat celalalt,

sarlatan care se presinta poporultti ca astronom,
preqicetor al viitorului, medic, advocat, Mint

prototipurile acelorasi figuii comice moderne,

scop sa confectioneze toata imbracamintea pentru numite, Messer Pautalon, doctoral din Bolonia,
armata, afara de aceea a regimentelor de geuiu, advocatul Pathelin s. a. Pana la a. Romei 650
artilerie i rosiori. Sant patru ateliere pentru A. eran improvisate de actori i eran astfel
trape, la resedintele color patru corpuri de productul propriei ion inspiratiuni. Primii autori
armata (Craiova, Bucuresci, Galati si Iasi). de A. literare fura Naevias i Pomponius, dela

Pentru oficien se afla un atelier central in Bu- cari n'au remas decal fragmente. Sub imperiu
curesci i alto troj la Craiova, Focsani i lasi. mmiii luara local dramei i farsei nationale; cu
Acestea troj din urma gnat concedate antre- toate acestea A. nu fura uitate de tot pana
prisei particulare, care procura ofloierilor imbra- la caderea imperiului.
[M. Strajan.]
caminte, fireturi, incaltaminte ai chiar rufarie,
Ateluzu, regiuue intro Nipru i Carpatii molin conditiuni cat se poate de avantagioase Vi dovenesci, tstoricii maghiari o names Etelkz ;
sub controlul unui comitet de oficien.
aicea s'au omit Maghiarii pe la 830
venind
Ateliere nationale, (Ateliers nationaux), case din Maghiaria mare
i si-au ales de principe
de lucru, infintate la 1789 in Paris si mai pe Arpad.
tanfiu in alte orase din Francia, in cari era a tempo, (ital.) term, musical, in tact, in
prima ori cine, cu indatorirea numai sa luereze. miscarea prescrisa ; expresiune ce se pane daca
Deoarece aceste institute, in cari se lucra foarte misearea prescrisa a fost schimbata priu traputin sau aproape nimic, costau foarte
ganare ori accelerare.

www.dacoromanica.ro

304

Atena, Ateneu

A.thena.

Atena, Ateneu etc., v. Athena, Atheneu etc. Mane. t 11 Ian. 381 in Constantinopole. Theodosiu
Atentat, infractiune in contra persoanei. Cri- 1'1 inmorinnti cu mare pompa, iar ostaaii lui
minalistii vechi au intrebuintat terminal A. ii prim in soldul sn. Lit.: Aschbach i Dahn,

pentru tentativa, in timpul mai non insa" inseamna mai ales incercari de a acide o persoanO politica si in special pe un domnitor.
Cod. pen. romin deosebesce : A. in contra
sau persoanei .Regelui, care se pedepsesce cu manca silnica pe toat viata (art. 76).
A. in contra libertdtii, acte arbitrare ale June-

Despre Goti; Stephan C., Deutsche Biogr. I.;

Xenopol, Ist. Rom. I.
[T. F.]
Athanasescu, Dimitrin, n. In comuna aril"mineascit Tirnovo, lng Monastir in Macedonia,

este ce! dintain. Aramiln, care ca mari greutati

a infiintat o scoala nationala in 1864 in comuna
sa natala. Om slab de trup, dar energic i plin

tionarilor publici contra libertatii individuale a de iubire catrO neamul sin, a luptat viata incetatenilor; se pedepsesce cu inchisoare dela treaga contra Grecilor, sau mai bine clis contra

6 luni pini. la 2 ani. A. in contra Intnelor spiritului grecesc al compatriotilor soi. Resultatul

moravuri, ultragiu public ori alt A. in contra ce 1-a obtinut nu corespunde Wei pe departe
pudorii, siluirea, favorisarea sau inlesnire obici- muncii sale, caci spiritul Araminilor din Ernuita a desfrinari sau coruptiunii tinerilor,
novo a remas aproape neschimbat, ce se vedo
in fine bigamia, (sect. V. art. 262 pina 271). din faptul, ca in scoala nationala se afla numai

Legea pen. ung. cualificO A. in contra Nietii sau 20 copii (cf. Burada, Cercetari despre acoalele
persoanei Regelui de lesa maiestate. (V. ac.)
rom. Bucur. 1890), ce e foarte putin fata ca nuAtentiune, (lat) lucrarea sau tendinta sulle- meral Aramnilor din Tirnovo (ca. 3000). Dar
tului, in puterea careia cauta ca unei sensatiuni, A. are si un alt merit. El a scos la lumina rnai

idei san grape de idei si i se sustina gradul de multe carti pentru usid acoalelor arminesci,
consciinta si de claritate fata de toate impedi- anume : 1. Abecedaru macedono-rominii, compuse.
mentele, ce ar ameninta cu intunecare. Gaud de Dim. A., H. Steriu i Tabacopolu. Buc., 1864.
aceasta se intmpla prin continuitatea afectiunii 2. Abecedaru rominu. tr Rominilji din dreapta
sensibile. A. se numesce sensibila ; cOnd se in- Dunarelji. Buc., 1865. 3. Gramatica romansca
tmpla prin ajutoral subsidiilor, se (lice inte- tri Rominilji d'in drpta Dwaareljei. Buc., 1865.
lectuallt. Se mai face deosebire futre A.: invo- 4. Istoria Romaniloru pentru Romanili d'in drpta
luntard, atirnateare dela tara noutatea afec- Danubiului. Buc., 1867. 5. Terrascriptiune scurta
voluntard ,

atirnatoare dela energia pentru ficiorli i fetele de clasa I. ai II. primara.

aperceptivlt, basind in interesul ce

avem pentru un obiect ori lucrare. A. e de
mare insemnatate in toste lucrarile noastre,
dar mai ca sarnO in lucrarile intelectuale, ca
deosebire ins la instructiune. (Cf. I. Popescu,
Psichol.; I. Gavanescu, Psichol.; Rein, Enciklop.
der Paed. I.)
[Plet.]
Atenuare, (tat.) slObire, subtiare. Atenuantia,
medicamente ce subtiaza sfingele. Atenuant
dreptul penal ce slabesce culpabilitatea. V. cir-

Buc., 1867. 6. Istoria a Noului Testament ica

viata. Domnului nostru lisas Cristosu. Buc., 1881.

7. Istoria Noului Testament ori vista Doinnului

nostru [sus Christos. Buc., 1882. 8. Abecedaru
romanescu pentru adulti Romani din Macedonia,

part. I., 37 pag., part. II., 48 pag. Buc., 1882.

Scrierile lui A. nu dau si nu pot da o icoana
adevrata a limbei araminesci, deoarece ca toate
cartile didactice aramanesci an scopul de a serv

ca intermediu pentru folosirea cartilor daco-

cumstante agravante si atenuante.

rominesci, de aceea ele se pot intrebuinta pentru
Atest, atestat, dovad scrisa, adeverirea unui scopuri sciintifice numai cu mare bagare de
fapt prin scrisoare. (V. certificat.)
sama. Ortografia lui A. variaza in fiecare carte

Athabasca, (franc. Rivire la Biche), ru in (cf. titlurile de mai sus) si e prea subiectiva (Tore
America britanica de nord, 1000 km. lung, isvo- nova! = Tirnovo). Relativ cea mai mare valoare
resce in Mwatii stancosi, curge spre nord si se o are Gramatica lui, lucrata dupa gramatica
[G. W.]
vars in lacul A. (7700 km2.) Dup acesta se lui Boiagi.
numesce A. Portage, o adincime de 2208 m.
Athaulf, regele Visigotilor 410-415, urmaaul
In Muntii stincosi intre Mount Hooker (.4773 m.) cumnatului seu Alano. A nutrit un amor pa-

si Mount Brown (4900 m.), un pas ansemnat timas pentru Placidia, sora Imper. Honorius,
ce. un lac mic (P unch bowl e), care se scurge care ajunse captiva in mina Gotilor la 409.
spre vest la teritorul Columbia, spre est la Din aceasta causa i pentru-ca a valut ca Gotii
teritorul Mackenzie. Athabascii, semintie indiana din lipsa de cultura nu sfint apti a forma
pe teritoriile Hurilor A. si Mackenzie.
state stabile, in 412 s'a impacat cu impratul,
Athalaric, regele Ostrogotilor, fiiul lui Eutarich legand conventiune, conform careia a obtinut
si al Amalasunthei, fica lui Theodoric ce! Mare; titlul de beliduce roman, si s'a obligat a recun. 517, t 534. Ca baiat de noue ani urniit ceH Gallia pierduta. A navalit in Gallia sudica
pe tron dupa bunicul seu (526) sub tutela mamei a scos de acolo oardele germane ; in 414 s'a
sale. A trait o viata desfrnatd. (V. Amalasuntha.) casItorit ca Placidia ai a facut expeditiune norocoasa in contra barbarilor din Hispania. Aici
[T. F.]
apoi un ostaa, ce. numele Dubios, din resbunare
Athanagild, rege al 17isigotilor, (554-567).
Athanaric, regele Visigotilot, care la inceput peisonala I-a ucis in Barcelona (Aug. 415).

stete sub egemonia lui Hermanric, regale Ostro- Fiel seu nascut dela Placidia a decedat curind,
gotilor. Strimtorat de Huni, dupa meartea lui ias baietii nascuti din casatoria prima au fost uciai
Hermanitic, se retrase cu partea pagina a Visi- prin usurpatorul Segeric. (Cf. opurile lui Aschgotilor in Transilvania. ln 376 iii necesitat a bach, Dahn i Wietersheim. Rosenstein, Gesch.
trece in Macedonia si Tesalia, ande dupa moartea des -Westgotenreichs in Gallien.)
[T. K]
lui Fridigern deven capul Visigotilor. Aici inAthena, capitula Atticei vochi, futre riurile
chei pace cu imperatul bizantin Theodosiu cel Kephisos i Ilissos, 8 km. deis sinul saronic.

www.dacoromanica.ro

Athenagoras

Atheneu.

305

Cea mai veche parte a orasului e cetatea Akro- Athena. La 177 redactit o petitie in favorul crepolis, (dupa trad. fundata de Kekrops, de aci nu- stinilor la adresa lui Marc Aurel. Viata sa este
mita si Kekropi a), zidi tape nisce static( prapastioase putin cuuoseuta. Scrierile sale stlut pubiicate
(90 in. deasupra orasuld, suisul pe partea vestica), de catra Otto in Corpus apologetarum , t. 7.
cu renumitele Propylaee ca poarta, si ca maree Jena, 1857.
temple si opere de arta : Parthenon en statua
Athenaios, gramatie grec, n. pe la 170 d. Chr.
Atlienei, lucrata de Phidias din aur si fildes (11'/3 m. in Naucratis in Egipt, t 230; a trait in Alemalta), Erechtheion, templul Nikei Apteros, xandria si in Roma. Aici a sons opera in 15

statua Athenei Promachos (26 in. malta) s. a. carti: Deipnosophistaeg

cei ce la priinz conAproape jur imprejurul cetatii se afla ora.sul de verseaza despre chestiuni sciintifice), in care inteo
jos cu 11 porti, de asemenea bogat in zidiri forma simpla si usoara tracteaza despre literamarete; la poalele sudice ale Akropolei e teatrul tura, gramatica, medicina, istoria naturala, arte,
cel mare al lui Dionysos (zidit pe la 500 a. Chr. datini etc. Intre scriitorii amintiti in acea.sta
cam pentru 30,000 owned); spre vest dela acesta carte sant vr'o 700. despre ale caror opere,
Odeion-ul lui Herodes (pe la 140 d. Chr.); spre pierite ca ocasiunea distrugerii bibliotecii din
nord Agora (piata ca hale pornpoase) si Pryta- Alexandria, numai dela el avem cunoscinta. (Edit.
neion; in spre sud-est Odeion-ul lui Perikles; de Meineke. Lipsca, 1859-67, 4 vol.) [I. P.]
mai departe spre sud-vest se afla colina MuseAthenais, imperateasa bizantina, n. 400 d.
ionului, spre nord de ad colina Pnyxei, ca cel Chr. in Athena, t 460. Tata! sea Leonti nos a fost
mai vechiu altar al lui Zeus, si colina Areopa- profesor la academie, dupa a card moarte, fica
g-uld ; mai departe spre nord templul lui Theseus; sa de o rara fnimseta i genialitate, crescuta
in spre sud-est templul uria.s al lui Zeus olim- lasa in utinosfera pagana (pe Homer si Sofocle
picul (inceput pe la 530 a. Chr., terminat sub i-a recitat fara carte), a iners la Constantinopole
Hadrian); dincolo de riul llissos era Stadion-ul In o afacere ereditara. Acolo a eilstigat simpa(arena pentru joeurile publico); in afara de mini tiile A ugustei Pulcheria, soma neputmciosului
cetatii erg Academia i Lykeion. Periferia ora- Theodosiu II., incat aceasta a designat-o do
sului pe timpul de inflorire (sub Killion si Pe- sotie fratelui seu. La rugarea imperatidui, caro
rikles) a fost de 3 stadii; munerul loc. cam o iubia, A. a trecut la crestinism i in botez

180,000. A. avea trei porturi: Piraeus (pentru a primit numele Eudochia. A indurat multo
400 nai mari), AIunychia i Phaleron (patina nenorociri si a cautat mangaiere in doctrinelo
50 nai), impreunate cu A. prin murii cei lungi teologiei. A debutat si in literatura. A remas
de 25 m. inalti. Timpul de glorie al istoriei A.-ei un fragment din epopea sa despre Cyprian si
cade in secl. V. a. Chi., cand Athenienii se dis- Iustina. Biografia de Gregorovius, (Athenais.Gesch.
tinsera in resboaiele persice, fwidara alianta einer byzantinischen Kaiserin).
[T. F.]
maritima, artele i sciintele infloreau, iar PeAthene, sau Pallas Athene, dupa mit. greca e
rikles infrumset orasul Cu zidiri pompoase.
fata lui Zeus, (leu de ceriu, dar nascuta fara de
multime de nenorociri an adus orasul la deca- mama. Zeus pe Oceanida Metis (intelepciunea),
dinta, ca deosebire sfirsitul nenorocit al res- prima mulero a sa, cand a fost grea, de Idea, ca

boiului peloponesic (404) si pradarea prin Sulla nu cumva sa nasca un fecior mai puternie decat
(87 a. Chr.). In resboial dela 1687 intre Ve- el, a inghitit-o, dar Hephestos, atunci, cand ar

netiani si Turci templul Parthenon a fost rui- fi fost timptil ca Metis se nasca, cu barda a
nat de bornbele venetiane, ihr la 1811 cele mai despicat capul lui Zeus, si din capul lui a e.sit
frunwase sculpturi le lult lord Elgin. In resboiul dina A., inzestrata cu deplina sa armatura de
grec. de independinta Akropolis s'a folosit ca aur. A. a fost de-a pururea fecioara i cea mai
fortareata; la finen acestui resboiu abia 300 case favorita' a tatalui seu, bleat i-a implinit toate
mai erau in A. Inflorirea de non a orasului In- dorintele. Activitatea A.-ei s'a estins mai ales
cepo la 1835 cand regele Otto isi stramuth re- In doue directiuni, in a puterii naturei universedinta din Nauplia la A. A. cea noua (A tint, sale si in a puterii spirituale a omului. A. ca
e zidita in spre nord dela Akropolis, ca strade fata deului de cerin, e eterul clan si ltuninos,
regulate (Hennes, Aeolus, Athena), en 128,000 loc. e dina de ceriu, si pe binga tatal seu si ea sta(1895), socotindu-se i locuitorii satelor vecine panesee preste fulger i tanet; ca dina de viscol
apartinetoare A.-ei; palat regal, universitate (din si de tempestate si ea poarta Aegis, adeca pa-

1837), politechnic, museu central, edificiu de veza lui Zeus. A. din eter trimite in lame laexpositie, observatoriu astronomic, biblioteca na- mina, caldura si roua fructuatoare, cu caro ajuta
tionala (150,000 tom.); comercia prin portul Pi- plantele, ca sa prospereze, si ca (Pia nascuta
riieus. Autichitati: ternplul lui Theseus (asdlat din capul lui Zeus, e dina vietii spiritual() a
pe 32 columne, foarte bine conservat), 13 co- oamenilor si pe acest terca einuleaza ca Apollon,
limn dela templul lui Zeus olimpicul; turnul ha adeseori ii 1 intrece, asa incat A. e invenoctogon, numit de popor Turnul venturilon, mo- tatoarea mutter instrumente de cultura, s. e. a
ntunentul lui Lysikrates (lampa lui Diogenes),
toarcerii, teseturii si a tuturor
arcul lui Hadrian, Propylele, resturi din Par- lucrurilor de mana femeiasca, apoi ea promothenon, Erechtheion s. a. (Lit.: Stuart si Revett, veaza maiestriile, artele i sciintele. Ca stapana
Antiquities of A. 1762 1816; Wachsniutli, preste fulgor si tunet apare si ca dina de resDie Stadt A. im Altertum 1874; Burnouf, boul in lupta adeseori a aperat pe vitejii adeLa ville et l'acropole d'Athnes 1877; Biit- verati, de ad s'a numit Nike (Victoria); insa
tidier, Die Akropolis von A. 1887; Grego- mai mare placere are de a apera pacea, ordiuea
rovius, Gesch. der Stadt A. im Mittelalter( huna i orgauismul terii.
[Atm.]
18b9; Curtius, Stadtgeschichte von A. 1891).
Atheneu, la Greci munele templului Minervei
Athenagoras, filosof apologet, de origine din sau Athenei, eitei sciintelor i artelor frumoase.

www.dacoromanica.ro

306

Atheneul roman.

Tot a.stfel se numiau in vechime locurile publice, I non N. At. Polio\ iei, a Vila conferintele sale
uncle retorii i poetii citeau sau declainau ope- asupra importantei chestiuni a resbolului de
role lor i profesau literatura. La 37 d. Chr. tarife. Aci se desfasurara nouile doctrine ale

Caligula infiintit in Lyon cu numele de A. o filosofiei si sociologiei moderne de barbati ca:

scoala pentru educatiunea literara a tinerimii Si

pentru concursuri de eloquenta greca si latina,
la cari candidath invinsi erau tratati inteun mod
bizar. La 135 Adrian fund in Capitoliu un A.,

Laurian, Duinitrescu-Iasi, Stefan Michailescu si

G. Pant' (Estetica populara). Aci juni si batrani

barbati de sciinta cultivara sciinta si o propa-

gara In natiuno. E destul sa numim pe Dr.

intretinuti de stat tineall Davila, Gr. Stefanescu, Em. Bacaloglu, Dralectiuni publice si In care se faceau lecturi si ghiceanu, Dr. Felix, Dr. Sache Stefanescu, Dr.
In care profesori

COIICUINIlli de opere literare.

Astadi anca se Buicliu, Dr. Garotlid, Dr. Alcen Urechia, Dr.

numesc A. asezamintele, in can oamenii de li- Vita, D. Stitt' distinsul nostru numismat, ca sa
tore pi sciinte fac cursuri si loctun publice, insa inteleaga auditorul ce diverse si frumoase lucran
neoficiale.
s'au produs do toti acesti pioni ai sciintei. Tot

Atheneul roman, institutiune de cultura in la A. s'a produs dela 1865 (si Gaya (imp aproape
Bucuresci, creata priu initiativa privata ; e coa cu exclusivitate) o frumoasa miscare literara,
mai veche din ate exista in regatul Romaniei, poetica si dramatica, prin publicatiunile diverse
mai veche chiar deeat
ale membrilor sectiunii
Academia romana. Esit
noastre literare si pi in
din conferintele publice,
represent. pieselor lui
inaugurate in Bucuresci
Hasclou, Urechia, Sion,

in seara de 28 Ian. 1865

de cam C. Esareu, A. r.

G. Creteanu, St. Veleseu,

Gr. Ventura, Manan etc.

se imparte in trei sec-

s'au produs poetii

nostri cei mai iubiti si
neintrecuti. Aci VlaAd f

tiuni : 1) sect. sciiutelor

positive, 2) sect. de lite-

ratura si bele-arte, 3)

huta a vorbitdespre nona

miscare literara romana,
asemenea talentatul Macedonski. Aci am aplaudat limba rom. al lui Ste-

sect. sciintelor morale Si

politice. Pe vastul camp
al

cunoscintelor orne-

nesci, cuprinse In cadnd color trei sectiuni

ale sale, A. r. isi desfasura aetivitatea, aproape

fara intrerupere, in timp

fanescu dela Vrancea,

I

0..,LW

17C ,,,7"

de 32 ani ai existentei

-'

sale. Aproape toti tinerii

r2

Ii'w.4.1, 1

terii au urcat, in acest

interval de timp,treptele
tribunei A.-lui i an lucrat ea sa mareasca eu-

4Y.,"

..

:,..,,,i-6-:-....

-,

.il

Zainfirescu, au adus mi-

nunate studii literare

de critica, ad i G. Dein.
Teodorescu a itnbogatit

de oarecare vai ()are, pre-

cum i toate celebritatile

ad i D. C. Olanescu,DuiLiu

fololoristioa natiouala cu
lucrari,cari mai apoi desI-

voltate au avut onoarea

safie premiate de Acad. r.

'

rental cultural si edueatn in capitala si de Lief

/54

Aci invotatul nostru coleg Angel Dumitrescu a

adus pretioase contributiuni la filologia si literatura noastra in alte
directiuni ad i s'au pro-

in principalele orase ale

terii, uncle nu intardiara
Atheneul roman din Bucuresci.
a se tinca conferinte
dus lucrari de barbati
publico si a se organiza Athenee dupa modelul emineuti, autoritati ale sciintei dreptului Si in
celui din Bucuresci. Activitatea "desvoltata de cele sociale. Al. Petrescu, reposatul Eraclide,
membrii i conferentiarii A.-lui, V. A. Urechia, (Jr. Paucescu, C. Arion, Tache Ionescu, Al. Ve-

unul din inembri fundatori ai A.-lui, a resumat-o Cu i iceanu, Al. Giuvara, P. Graditianu, I. Cra-

ocasiunea jubileului de 25 ani al acestei insti- ciuneseu si atatia alti au adus in conforintele
tutiuni a.stfel: Multe din cele dobandite in direc- lor concepte dare despre familie, natiune. stat,
tiunea organisarii noastre de stat au fost mai drept, doctrine sociale, particle politice, demoantaiu desbatute, cernute, clarificate la tribuna crat), constitutionalism etc. Un alt punct de
A .-lui si In desbaterile de sectiuui ale ltd. A. vedere, sub care se poate considera A. este, ca
a fost seoala doctrinei politice 5i sociale, cat si el a fost promotorul a mai multor institutiuui
un neiutrecut focar cultural. Ad i in A. a expus de cultura de o Malta utilitate; asa mai antaiu
invetaminte din istoria patriei N. Ionescu, cel mai Societatea .ventru inatIttura poporului ram.,
dulce graitor dintee vechii conforentiari ; aci I. C. constituita in Mania 1866. Po cand A. e pus
Bratian, B. P. Hasdeu, Al. Odobescu, C. Esarcu, pe oarecare inaltime si se adreseaza atilt claGr. Tocilescu, Gr. Lahovari, G. Missail, P. Cerna- sele mai culte. catos colinde sociale, societatea
teseu, C. Dobrescu etc. an desbatut 5i clarificat pentru invetatura poporului, stabilita la poaleleatatea marl chestiuni din istoria nationala si a cul- muntelui, are de scop a face sa patrunda lutural romane. Act au fest facute stud iile precursorii mina prin vaile, prin straturile obscure ale
legilor noa.stre economice si comerciale. Ad P. poporului. A venit in una Societatea filarS. Aurelian a unnarit campania in favoarea monied rom. in 1868 propuindu-si a face cuindustriei natiouale. Ad i un couferentiar mai noscute publicului bucurescean sublimile creatiuni

www.dacoromanica.ro

Atheneul (Ateneul) roman

ale musicei clasice, si in 1872 s'a constituit

Societatea amicilor de bele-arte, avnd de scop
a respand gustul artelor plastice si a sustin
pe artisti. Aceste din urma dou societati au
mai cu sarn in vedere partea estetich a culturei
umane. Cu ocasiunea inchiderii primei expoa societatii amicilor de bele-arte,
sitiuni

la 25 Febr. 1873, Const. Esarcu a facut propunerea de a inalta in Bucuresci un splendid

templu artei i sciintei, a ridica un magnific

edificiu cu magnifice proportiuni architecturale,

a inzestra capitala Romfiniei cu un nobil monument , si de atunci aceasta idee deven idea
fixa a vietii sale. C. Esarcu facfi in favorul
ei, in mijlocul necredulitatii i ironiei generale.
o propaganda activa, perseveranta, obstinata si
obositoare. Dupa ani indelungati de studiu si

multe nai

Athos.
si

307

multe vieti omenesci. Nenoroeit a

fost locul pentru Darius I., al carui general

Mardonius pierdfi in umbra muntelui si in nucleic)

fartimoase ale marii 300 nai trimise in contra

Grecilor (492 a. Chr.); Xerxes a pus sa taie

urme de canalisare si astadi se mai ved. A.

Hagion Oros sau rnuntele sfant) esto
locuit de preste 6000 calugari si eremiti din
toate nationalitatile ortodoxe. Inceputul asedarii
eremitilor pe A. se reduce pana la timpul marelui Constantin, date positive avem insa numai
si

(grec.

din sed. IX., and sub domnia lui Basiliu Macedoneanul aflam pe eremiti sub autoritatea inonachilor din mauastirea sf. loan Colobos, iar

aceasta autontate inceth sub Leon Inteleptul

la 911. Ca primul intemeietor al manastirilor
pe munte se considera Atanasiu, originar din

de =Inca, in 26 Oct. 1886, s'a pus in fine Trapezunt, care cu ajutorul imperatului Niceforos

piatra fundamentala a palatului A.-lui, care este Foca ridich manastirea numita Lavra s. Atanasiu.
astadi cea mai frumoasa podoaba architecturala El organish si viata calugarilor prin un regua capitalei regatului. Acest edificiu (v. ilustr.) a lament special, intarit de imperatul Ioan Zedevenit un centra de activitate literata, sciin- inisee (969). Astadi impodobesc sfantul munte
tifica si mai cu sama artistica. Templul ce 20 manastiri mari, 12 schituri, 250 chilii si
Esarcu a ridicat artei i sciintei In Bucuresci, aproape 200 alte schimnicii. Manastirile so predevine din di in di un factor important si puternic senta ca cetati intarite, cu cate 60 case, in
cari locuiesc cate 4-5 calugari; au curti inari
In desvoltarea culturala a Romaniei.
[X.]
Athenoul (Ateneul) romin", titlul a 2 re- ca gradini frumoase, cultivate ca multa maiestrie,
viste literare ; una aparuta la Iasi (4860-60; si agri productivi ; fiecare manastire are si portul
ceealalta la Bucuresci (1866-70, 1872-73 si sea :de mare. Schiturile chinovale sfint depen-

1894-95); cea din arma a dat o deosebita dente de manastiri inteatata, ca sfint zidite pe

si au sa plateasca un tribut, fie

in natura, fie in bani. Cele mai insemnato
manastiri sfint: Lavra sf. Atanasiu, cu 2 bi-

atentiune i causei Romanilor din Transilvania. teritorul lor

numirea corpurilor, ce opreso in

sine razele de caldurd. in opositiune cu corpurile diathermane, ce le lasa trecere libera.
Athetosis, simptom de afectinne a sistemului
nerves. Se caracteriseaza prin mischri involuntare spasmodice, ritmice, contiene (chiar 5i in
somn), in cele mai multe casan i ale degetelor
dela mana i picior , foarte rar ale altor parti.
De regula mai sfint pe nigh A. si alte simpAtherman,

serici, ridicata din ruine de principele Neagoe

Basarab; Vatopedii, mande se pastreaza crucea
imperatului Constantin; Chilanturi,
Paul, Gregoriu, Simopetru, Castamonitu, Xeropotamu, Zografu etc. Pana la 1060, pe 0111)111

lui Constantin Duca, monachii erau sub jurisdictiunea patriarchului din Constantin opole, atwaci

tome de afectiune cerebrala sau spivala; singura lesa le succede a se subtrage, si imperatul
obvine foarte rar, (din spaiina, la copii dupa Alexia Comnen Ii ia sub protectiunea sa.
Energicul patriarch Nifon, la 1313, if aduce
morburi infec(ioase).
Athos, peninsula mica si muntoasa a pro- iarasi sub autoritatea patriarchului. Dupa camontorului celui mai dinspre resarit al pe- derea imperiului bizantin in manile Turcilor,
ninsulei Chalchidice; isi scalda coastele males- A. devenise loe de peregrinare, un al doilea Ietoase in Marea Egeica si este legata de uscat rusalim. Deoarece in arma caderii Tesalonicului
prin un istm angust de abia 18 kin. Ea este calugarii se supusera domniei turcesci, fara a
strabatuta de mai multe siruri de munti aco- face resistente, Murad H. le lash libertatea
periti de codri i padun, si se termina cri ma- avuta in administrare si cult, puse numai un
-

iestosul munte A., care de cei vechi era considerat ca cel mai Malt munte. Chiar i vechiul
Bizant, care e departe de 400 mile italice, se
in timp lini5tit si curat
din
poate ved

fel de director politial in Caryiis, care astadi

poarta numele de caimacam sau aga. Toata co-

munitatea de manastiri formeaza adi o republica monachala, care a fost organisata alma
crestetul acestei minuni a naturii, pe care mana dupa regula patriarchului Gavriil din Constanomeneasch o a infrumsetat cu monumente ma- tmopole (1783). Republica se administreaza de un
rete, eari din mari departan i se ved ca fortarete sinod constatator din ciite un representant al
grandioase. Numirea insasi a A.-lui e legendara, fiecarei manastiri, cari isi aleg apoi un consiliu

credndu-se de cei vechi, ca gigantele A. In

lupta cu cleii a smuts acest munte din Tesalia
si l-a aruncat unde el este astadi. Pe virful
lui se afla altand 5i statua lui Zeus tracicul
tot acolo fusese si semnalul de foe, precum spune

Eschil. Adi in locul altarului pagan se afla bisericuta cu. chramul Adormirea Na.scatearei
D-deu. Aceasta peninsula are 5-10 km. intime
si

50 km. lungime, iar muntele se malta la

1935 m. Imprejunmea marii in timpurile vechi

avea nume reu, caci pe acolo i aflara pieirea

de 4 epistati, In fruntea cariria sta un presedinte numit protos, care are cheia sigilului de
aigint. Sigilid insusi se compone din 4 bucati,
dintre can fiecare epistat are cate una. Pentru
deplina valoare a sigilului trebuiesc incheiate
toate 4 bucatile ca cheia presedintelui. Sediul
eonsiliului este sf. Lavra din Carys. Calugarii
duc viata in general dalia normele sf. Vasilie,
iar in special se acomodeaza regulelor fiecarei
manastiri. Viata e mai mult aschetica. Diva
si noaptea serviciu divin, post strict si ruga-

www.dacoromanica.ro

308

A.threpsia

ciune. Nu toti insa duc aceeasi

bunaoara calugarii manastirilor idioritmice si ai schihuller chinoviale sfint mai liberi in ale mancarii.
in timpul liber se ocupa Cu plantarea gradinilor,

cu pescuit, pichira, serien, sculptura etc. In

sea XVIII. formau calugarii un centru do cal-

tura foarte inaintata. La 1749 Eugeniu Bulgatis

intemei in manastirea Vatopedi o a c ad e mi e,
care in curand ii castlg multi aderenti, i unde
se propuneau studii filosofice, cultura clasica
doctrina teolog-iei, mai tarcjiu insa acest focular
trebui sa inceteze, inai virtos ca nici regimul din

Atlanta.

brevet de Stefan-Poda, pa care calugarii l-an

pus intro sfinti. Ad i se pastreaza chipul lui
Stefan-Vodk si doue steaguri bine conservate,
pe cari Stefan le purta in resboaie, dintre cari
unul de inatasuri albe, galbine i verdi representand pe o parte Botezul Donmului, iar pe
alta pe sf. George calare. In manastirea Simopetra chipul lui Michaiu Viteazul; pe portile
bisericii Rusicu se afla sterna Terilor-Romanesci

etc. Nu mai putin de 118 acte de danii si de

inchinari s'au facut din tenle romanesci pentru

sf. munte, donatii cari, reclamate fiind pe nedrept

Constan tinopole nu-1 vedea cu ochi buni i desteptit de mana.stirile sfantului monte, au dat ansa la

chiar intro calugari banuieli i ngrijiri. Lucruri

de arta facute de calugari se pot admira i warm.
Tesaurul manastirilor consista, afara de obiectele de aur i de argint ce impodobesc bisericile,
de utensiliile clerului si de lucrarile de arta,
dintre cari unele se atribue vestitului Panseliuos,
un fel de Rafael al Orientului, din biblioteci

mari discutiuni (in cari s'au distins Gr. Bengescu,

Odobescu, Brezoian, Boliac, Comnin etc.), ce an
dus la secuestrarea ion. (Cf. Cipariu: Archiv de
filologie si istorie; Observatoriul 1882 [Al. Pencovici] ; Manastirile din Romania de Bilciurescu ;
Fallinerayer, (lass etc; Miller etc.) I. Br.]
Athrepsia, o boala a copitlor mici, provenita din

in cari se pastreaza preste 13,000 de nutritiuuea incompleta, din lipsa, din insufiserien i pe pergament i hartie, intro cari acte cienta sau din calitatea rea a laptelui, boalk care
diplomatice, auto de donatii i serien i literare. se manifesta prin scaune abundente si apease
Mara de acestea multe acte de pe pergament cu colica, prin scaderea greutatii corpului
se nimicira pe timpul eteriei grecesci, luandu-le adeseori si prin parasite inucedinoase, cari se
Turcii cu forta. Din punct de vedere romanesc e desvoalta pe membrana mucoasa a gurii.
interesant sa se sole, ce chiar strainii spun, ca Athyri, in mit, egiptica dina de amor. Venus
numai 6 manastiri n'ar fi fost ajutate ori zidite la Romani.
do Domnii i boierii din terile romanesci. DocuAtica, dant teranesc propriu j. Prahova i j.
bogate,

mentele, ce s'au pastrat, fac insa amintire, ca Buzeu. Flacaul ia de mana o fat, se opresc
toate manastirile au primit acte de danie
fata in fata, fac trei miscall din mani: una la
daruri bogate in argint i au', in odoare scumpe dreapta, una la stanga si alta iar la dreapta,
bani cu gramada. In documente gasim numele
i boierilor mai
insemnati si veniturile ce se trirneteau dela
manastirile inchinate (v. ac.) la sfintele
ajunsera la 1863, cum serie A. Pencovici,
la colosala suma de 26.023,673 lei vechi, iar
aural chieltuit pentru cladirea i repararea manastirilor i bisericilor cu donatiile din trecut,

apoi pornesc inainte faand trei pasi spre dreapta

risipiti prin manastiri, schituri etc.; cu toate

acestea numai doue schitmi romanesci sfint:
a) Schitul Lacului, saracut, in valea selbatica
din muntii sf. Pavel, cu 70 calugari, cari
se hranesc din facerea de linguri i cultivarea

ata lunga si, intindfindu-o legata la capoto printre

degetele amfinduror manilor, Ii dau diferite figuri
geometrice, numite: oglinda, masa, cruce etc.

aproape al tuturor Domnilor

se intorc la local de uncle an plecat, fac alti

trei pasi spre stanga, se intorc iarsi etc. Pot

juca si mai multe parechi.

Atimia, (grec.) pierclerea totala sau partiala a
drepturilor cetatenesci la Atenieni, ca pedeapsa
pentru anumite delicte sau neimplinirea unor
datoriute. In casuri grave se exila vinovatul
(pana cand doinnitorul Cuza secuestrit averile viata confiscandu-i-se i averea.
donatiile), transformat in o piramida, ar
Atiple, (grec) fara forma, neregulat; atipie,
fi intrecut chiar muutele A. Cu toate acestea iregularitate, cu deosebire la decursul unui morb ;
Grecii nesatiosi au fost totdeuna nerectmoscatori, limbtl atipicd, pronuntare defectuoasa, cu deon'au lasat pe sama calugarilor roinuini nici o sebire prin gangavire.
manastire. Preste 500 calugari romani stint
Atisoarele, joc de copii ; copiii iau cate dei o

de

metanii (lacrimile rnaicii Dornnului);

b)

Atkinson, 7homas William, calator englez,

pictor si architect, n. 6 Martie 1799 in Yorkshire, 1844 a intreprins o calatorie presto Ural

Schitul Podromu, cu 100 calugari, una dintre catra Altai preste pustia Kirgizilor pana la poacele mai venerabile chinovii in s. munte, cu lele muntelui Alutau, 1849-1852 preste Kobdo
chramul sf. Ioan Botezatorul, a fost inteineiat
Uljassutai pana in internul Mongoliei pe lodin initiativa doinnitorului Moldovei Grigorie curi netunblate de europeni. Resultatul acestei
A. Ghica la 1853, dotand pe sama lui 3000 gal- calatorii 1-a comunicat in operele sale bogat
beni, cari se pastreaza de epitropia din Iasi a ilustrate: Oriental and western Siberia , (Londra,
bisericii sf. Spiridon. Din venitul acestor bani 1857) si Travels in the regions of the Upper and
si din munca se intretin calugarii. Schitul e zidit Lover Amoor , (Londra, 1860). t 13 Aug. 1861.
la poalele muntelui A., pe o limba de marmura,
Atkyns, Sir Robert, jurisconsult i barbat de
pe teritorul sf. Lavre, careiaii platesce Si tribut, stat englez, n. 1621; a fost jude la Court of
ocupa o stanca de 27 pogoane. Chramul lui Common Pleas si membru al parlanientului. La
s'a sfintit din nou la 21 Main 1866. Multe mo- 1683 a aperat pe lordul William Russel in pronumente romanesci se pastreaza in manastiri. cesul Rye House. Opul sea: Parliamentary and
Amintim manastirea Zugraval, loe de rugaciune political tracts , are insemnatate pentru istoria
al calugarilor bulgari, 'hare cari sfint si 25 calu- contimporana t 1709.
gari romani, e reconstruita de tot si dotata, dupa
Atlanta, cap. stat. Georgia (America de nerd),

batalia dela Valea-Alba, cu bunurile dela Do- 65,533 loc. (1890). Comerciu de cereale ii bumbac.

www.dacoromanica.ro

Atlantic

Atom.

309

Atlantic, oceanul A., marele contingent de versa!, jara in hymnele orfice ca i sufletuf
apa sarata, situat in forma serpentina intro
dela care toata viata
primesce luceEuropa $i Africa de o parte, (spre est) si Ame- lumii'
putul si prosperarea.

rica de alta parte (spre vest); inspre nord

At-Meidan, (turc. = loe de cai), asa se

[nAutlnitnesce

sud se intidnesce ce ambele Oceane Glaciale. adi ipodromul din Constantinopole.

A. a fost numit dupa instila fabttloasa numita
Atmiatria, (grec) sciinta care se ocupa cu
de Platon insula Atlantis. Suprafata lui e de respiratia. partea igieuica, care are in vedere
79.721,274 km2. (afara de baia Hudson), lungirnea curarea dietetica i terapeutica a organului
dela nord spre sud trece preste 1400 latitudi- respirare.
nal, latimea intro Spania i Fundlanda noua Atmidiatria, (grec) modul de vindecaro priu
1140 km., intre Africa si Brasilia 943 km. Ma- abor, aburar, sau afumari.
rile $i sinurile mai principale ale Oceanului Atmologia, (grec) invetatura despre evaporare,
Atlantic sfint: langa Europa: Marea de Nord, teoria evaporarii.
Marea Baltica, Marea him, La Manche, Golful
Atmolysa, nume dat de Graham separarii gaViscaya, Marea Mediterana cu. Marea Neagra; zurilor prin difusitme. (V. ac.)
'taiga Africa: Golfa! Guinea; langa America:
Atmometru, aparat meteorologic, prin care se
Baia Hudson, Golful St. Lorenzo, Golfa! Maxi- constata, cata apa, din ceea ce sta In atingere
cului si Marea Antilelor. Curentele Oceanului nemijlocita ca aerul atmosferic, se preface in
A. sant : curentul sud-atlantic sau Benguella, vapor'
un timp anima Mai simplu se medela Cap Agulhas pe langa coa.stele Africei pana sura evaporarea, daca o cantitate determinata
la equator ; curentul equatorial strabate oceanul de apa, a$edata lute-tin vas, se lasa sub influinta
dela Golfa! Guineei spre vest, la coastele Aine- directa a aerelui si apoi, dupa un timp deterricei se ramified in doue, unul nordic si altul minat, se constata diferinta. Resultate matosudic; curentul Golf merge din Golful Mexicului matice se obtin cu
inventate de Saussure
spre nord-est atingend coastele Europei. Adan- si de Wild. V. Evaporimetru.
cimea medie a Oceanului A. e de 3680 m., cea
Atmosfera2 (grec) totalitatea gazurilor ce ininai mare spre nord dela Puerto-Rico e de valuesc pamentul. A. se compile din 21 volume
8341 m. Intre insulele Capverde si Bahama se oxygen si 79 vol. azot. Pe langa aceste parti
afla Marea Sarga.sso, acoperita ca masse
principale mai cuprinde argon, acid carbonic,
de Sargassum (Fucus) innotatoare. Pe funda! vapori de apa, ozon, amoniac, bacterii etc. PreOceanului A. stint asedate 9 cabele transatlan- siunea aerului in media corespunde presiunii
tice: 7 engleze de cate 3034 km., 1 francez de anei columne de mercuriu de 760 mm., egala
4134 km., 1 portughez de 10,944 km. lung. Presto cu 1033 kgr. pentru 1 cm2., unitate de prosiuno,
acest ocean este o circulatiune viva de vapoare. numita A., (presiunea A.-ii asupra corpului omeAtlantic City, statiune baineara in New-lersey nesc e de 20,000 kg!'.) Forma A.-ii este a unui
(America de nord), 13,035 loc.
glob mult mai turtit decat pamentul. Marginoa
Atlas, dupii mit. greca fiul lui Iapetos cu Kly- A.-ii se afla acolo, unde intensitatea gravitatiunii

mane, e unul dintre Titani ; cu Pleione e tatal este egala cu intensitatea puterii centrifugale.
Plejadelor (closca cu puii) $i a liyadelor (scroafa Inaltirnea A.-ii e de circa 90 km. Presiuuea
cu purceii), i pentru-ca a luat parte in lupta A.-ii asupra pamentului face circa 5 trilioane kgr.
Titaullor, din pedeapsa a trebuit sa poarte pe La caldtuu aerul se estinde conform legii lui

umer bolta ceriului.

[Ab] Gay-Lussac, iar la presiune externa se contrage
Atlas, platou muntos in Africa de nord (Ber- amesur_4 legii lui Mhliotte. Azurul ceriului
ber), cu mai multe siruri de manti pana la provine din vaporii de apa ai
A. contine
1000 m. inaltime, cari merg paralel din sud-vest
electricitate iarna mai multa decat vara.
.

spre nord-est. Se estinde preste vestal Maro- Din causa variatiunii de temperatura in A. se
cului (asa numitul A. mare sau Ickar-n-Deren nasc venturile ; iar din causa gravitatiunii se
cu virful Miltsin de 3800 m.), preste mijlocal nasce intrinsa un flux si reflux mai mare cleAlgeriei (A. mic, cu platoul Tell, platoul Schott at in apele pamentului. Temperatura A.-ii e
dela 800-1100 m. inaltime), i spre esta! Tu- mai ridicata la suprafata pamentului si scade
nisului (1412 m.)
In regiunile inalte. Dupa afirmatiunile meteAtlas, (franc. satin) o stofa de mAtas lucie, orologilor competenti, Qatiul din afara de A.
fina, tesuta intfun mod deosebit, rt,sa ca urzeala ar av o temperatura de 500 ptma la 142 C.
de matasa fina se vede mai cu sama pe dinafara Sub A. se mai intelege i unitatea pentru mepe o parte.
surarea presiunii, sub care se afla un corp lichid
Atlet, (grec) in vechime numele luptatorilor, san gazos. Se deosebesce $i A. electrica, !nag:

cari luau parte la jocurile gymuice (ir. Agon). Deja netica i calmica, intelegend spatiul din jurul

in sed. V. a. Chr. jocurile de lupta eran la unui corp, in care acesta produce fenomene
Greci mai malt o meserie, iar atletica o maiestrie, electrice magnetice si calorice.

pentru care se recerea un anumit mod de traiu,

si care era legata de regule speciale. In Roma
apar primii
tocmiti in Grecia, la 186
a. Chr. Ca-corporatiuni organisate Ii gasim abia
pe timpul imperatilor rornani. Invingetorilor
li-se distribuiau premii i decoratiuni.
Atma, in mit, indica inseanma sufletul lumii,
adeca un suflet universal pentru toate creatiu-

Atmosferilii, partile constitutive ale aerului

atmosferic: oxygen, ozon, acid carbonic etc.,

In deosebi intrucat ele vin a se considera la

procesele chimice ale respiratiunii, arderii si

putredirii.

Atmosferologia, sciinta despre aertil atinosferic i despre fenomenele ce se petrec intrinsul.

Atom, partile cele rnai mici indivisibile ale
nile, In mit. greca Aither (eterall apare ca o corpurilor ; ele stint departate de catra olalta
substauta piimitiva, din care s'a format uni- distaute mici, nunlike p o r stint insa tinute la

www.dacoromanica.ro

310

Atomism

olalta prin o putere de atractiune a lor (p. moleculara). Corpurile se pot descompune in A.
numai pe cale chirnica; cele niai mici particele
ale unui corp, produse pe cale inechanica, se
numesc molecule, cari constau din col putin
2 A. Procesele chimice pot descompune moleculele, nicidecum insa pe

Atrop.

Atresia, (grec) absenta orificiului normal la

unele din cavitatile corpului (s. e. anusul, vagina).

Aceasta absenta poate fi innascuta sau causata

de vr'o boala.

Atreus, dup mit, greca fiul lui Pelops, al

regelui din Elis. Ffii sei renumiti erau Aga-

memnon si Menelaos, i toti din gintea sa laAtomism, (grec.) sistemul filosofic care deriva olalta s'au numit: Atridii.
[Atm.]

miginea hunii din atomi, si care sustine, ca tot

din atomi sant compuse toate estimile, precum
ca din atomi sant a se explica si toate fenomenele spirituale. In vechime a fost sustinuta
de Epicur. Opusul
este dinamismul.
Atomistica, acea parte din filosofia naturii, care
tracteaza despre atomi.
[Piet.]

Atria mortis, (lat. anticamerele mortii), organele principale ale corpului: creer, Mima,
pluintuai, a caror functionare incetand causeaza
momentan moarte.
Atribut, insusirea caracteristica a unui obiect.

In gramatica A. este partea secundara a pro-

positiei, care determina intelesul unui substantiv

Atonia, slabiciunea unui organ contractil (s. e. si respunde la intrebarea: ce fel de? care ?
muscul) din causa, ca-i lipsesce intensitatea
Atributele lui Dumnedeu se numesc acebo in(tonul) naturala.
susiri dwmaedeesci, cari dupa modul omenesc
Atout, (franc.) in jocul de carti coloarea, de a cunoasce, determuresc fiinta dmnnedeeasca.
care bate pe toate celelalte colori (tromf).
Se impart in metafisice, fisice si morale.

A tout prlx, (franc.) cu ori ce pret.

Atrichie, (grec) plesuvie, lipsa de per.

Atridi, v. Atreus.
Atri dies, la Romani dile nefericite, cari eran
lenica unul dintre cele patru sucuri cardinale, iuseinnate in calendar cu un semn negru.
despre care se credea ca causeaza febrele
Atrimpos, (Atrymp), in mit. slaveana a fost
melancolia (atrabilitate); de aici atrabilar, me- ingrijitorul lacurilor sfinte, cari, ca pruncii marii,
Atoxic, neotravicios, fara venin.
Atra bilis, (lat. = fiere neagra). in scoala ga-

stau sub scutul lui. A. e datator de cele de

lancolic, ipocondric.

Atractiune, insusirea corpurilor de a se atrage lipsa oamenilor; simbolul lui a fost apa, i pentru

reciproc ; A. generala, v. gravitatiune ; A. chimica, aceasta scrutatorii 1-au asemenat cu. Visnu la
v. atinitate chimica; A. electrica i magnetica, Indi.
[Atm.]

V. electricitate si magnetism; A. molecular* v.

Atriplex L., (botan.) gen din fam. Chenopocohesiune i adhesiune.
diaceae, tribal Atriplieeae, cuprinde plante erAtragene L., (botan.) gen de plante din fain. bacee sau frutescente, anuale, cu frunze alterne,
Ranunculaceelor, inruclit cu Clematis, (dupa altii mai rar opuse. Florile monoice sau dioice sant
numai subgen dela acesta); se distingo numai verdui si dispuse in glomerule. Se cunosc vr'o
prin staminele exterioare petaloidee. La noi se 100 specii, ce cresc prin regiunile temperate
atla A. alpina L. in Carpati, cunoscuta sub nu- si subtropicale ale globului. In Romania si in

mirea poporala curpn de in unte. [A. Pr.]

terile vecine se afla mai multe specii de A.
Atramentum, (lat.) ori co coloare neagrii. cunoscutc in qeneral sub numele popular de :
(negreala). A. simpatheticum, in limbagiul
lo bod a, asa stmt : A. tatarica L., A. patula L.,
sinonim cu piatra filosofala.
A. hortensis L., vulgarLoboda de gradina,
A trasa, (lat) la cambiile straine, numite se cultiva pentru a fi intrebuintata in bucatarie
polite sau trate, einitentul nu se obliga direct ca i spanacul.
[Z. C. P.]
ca sa plateasca el insusi suma din cambie, ci
Atritiune, in teologie parerea de reu pentru
se obliga munai a face sa se plateasca prin altul, pcate, cand purcede din motivele supranaturale,
pe care il provoaca sa plateasca prin cuvintele: ca prin pecat omul si-a pierdut dreptul la fe-

platiti pentru aceasta cambie

forma de adresa sub textul

i Il serie in ricirea cereasca si s'a facut vrednic de osanda

cambiei.

Prin vecinica. (V. contritiune.)

aceasta emitentul trage suma de plata asupra

Atrium, (lat) vestibul, tinda, partea de ca-

provocatului (trasatului), i aceasta insenmeaza petenie a casei romane. La inceput intreaga

a trasa.
locuinta figura sub numele de A., fiind-ca aici
Atrato, nu navigabil in statul liber sudame- In un singur loe petrecea toata familia; mai
rican Columbia, isvorand din Oordilleriile vestice, tardiu servia si ca loe de adunare clientilor,

se varsa in Golful Darien, 490 km. lung.

Atrax, in vechime eras in Pelasgiotis, Tesalia,
la stanga lui Peneios. Ars atracia, magia, deoarece Tesalianii treceau de vemati in rnagie.
Atracic in poesia antica sinonim Cu tesalic.
Atrek, riu care formeaza gra.nita intre Persia
pustiul rusese al Turcomanilor, se varsa in
Marea Caspicti; lung. 550 km.
Atremia, (grec) afectiune nervoasa, in urma
careia bolnavul nu se poate misca, e legat de

cari veniau sa-si faca reverinta. In A. se pastrau irnaginile strabunilor luate in ceara. Chiar
dupa ce locuinta romana a devenit mai spatioasa prin adaugere de incaperi none, A. a
remas partea principala a locuintei. A. era o
curte interioara, incungiurata de un portic

Po coloane sau arcade, la care se ajunge din

strada direct prin traversarea unui vestibul.
In ambele parti ale A.-lui se Mau usi de comunicatie cu camerele laterale. A. templelor

pat, desi organele motorice se dovedese a fi serviau pentru adunan i publice i in acelasi timp
normale. Astfel de bobaavi stint genati de lu- ca archive si biblioteci. In architectura cresti- ,
mina si incapabili de vr'o lucrare spirituala. A. neasca A. devine o curte in patrat inaintea base observa la femei indeosebi; eke odata dispare silicelor.
de sine in anii climacterici, de regula usa reAtrop, termin botanic, sinonim cu ortotrop,
sista ori carui tratament medical.
pentru ovulele a caror axa de simetrie e rectilina,

www.dacoromanica.ro

Atropa

Attic.

311

subtropicala. Unele specii se cultiva la noi

micropilul fiind opus hilului; s. e. Nac, Urzica,
florarii, s. e. A. funifera Mart. din Brasilia, care
Polygonum, Glinnosperme etc.
Atropa L., (botan.) gen din familia Solanaceae, e importanta si ca planta textile. Fructele lor
tribal Atropeae, cuprinde plante erbacee sau strut mari i deosebit de oleaginoase. [A.. P.]
subfrutescente, perene si de o coleare in geAttallo, v. Orlean.
neral verde inchisa, eu frunze intregi. Florile
Attalos, 1) A., unchiul Cleopatrei, (una din femari sant purpuiii sau galbai. Fructul insotit meile lui Filip IL, regele Macedoniei, care dede caliciul persistent este o baca sferica, putin ven sotia acestuia pe cand traia nca Olimpia,
turtita, neagr si de marimea unei cirese. Genul mama lui Alexandra cel Mare. In f impul fesA. are o singura specie A. Belladonna L. care tinului nuntii A. pronantj& o insulta la adresa
cresce in Europa si Asia occidentala i meri- Olirnpiei, care determina fuga acesteia dimpreuna
dionala. Poporul nostru cunoasce aceasta planta cu fiul seu). Numit comandant al avangardei masub numirile de: Matrguna, Iarba co- eedonene in contra Persilor, A. trecu in Asia.
drului, Imprateasa buruenilor etc. Patin dupa aceasta Fdip II. fit a.sasinat. Atunci
Planta intreaga, lasa mai cu sama fructele sale A.. vo sa ridice pe tronul Macedoniei pe nesant foarte toxice din causa, ea contin Atropind potul seu, fiul Cleopatrei. Spre acest scop el se
Hyoscyamind. Este de remarcat lasa, ca er- un cu Parmenion, socrul sea i unul din cei
biverele i granivorele se pot nutr cu frunzele mai inseinnati generali macedoueni. Vol cider
si ca bacele acestei plante fara sa se otraveasca. sa se alieze cu Demostene in contra lui
Omul se poate insa intoxica mancaud carnea xandru cel Mare ; dar fir parasit in cele din
unui iepure san porumbel, care s'ar fi nutrit urma de socrul seu, Parmemon, care tree pe
Cu frunze sau bace de m a tr agun a. A. Bella- partea lui Alexandra. A. muri apoi asasivat.
donna L. din causa principmlui sea activ Atro- 2) A., numele mai multor regi ai Pergamului
pina se intrebninteaza in medicina in contra (v. ac.) 3) A., un filosof stoic, care a trait
diverselor boale nervoase precum si la boalele la Roma pe vremea lui Tiberiu si a fost in% ede ochi. Matra gun a se cultiva pentru a se tatorul filosofului Seneca. 4) A., martir crestin
extrage alcaloidul Atropina, care este un me- din Pergam. A trait pe la inceputul seel. 11.
dicament prefios, mai ales pentru operafiunile
predicat crestinismul prin Galia. Din ordinal
chirurgicale ale ochialui.
[Z. C. P.]
imperatului Marc Aurel, se dice, ca a fost aruncat
Atrophia, (grec) scaderea In massa i marine In groapa fiarelor selbatice, dimpreana cu alti
fie a corpului intreg, fie a unora din organele crestini din Lyon, pentru-ca nu a voit sa-si
san elementele ce-1 compun ; se intmpla in unele abjure credinta.
[G. T. Buzoianu.]
boale ale nutritiunii, in casuri de pierden i mari
Attar, Ferid-eddin A., poet persian, n. 1119
de singe, in boale insotite de febra, etc.
In Nisapur. A scris mai multe opere, intre cari:
Atrophic, corp sau organ care presinta o Pend-N-ame , (Cartea sfaturilor); Mantik atstare de A.
tair , (discurs paseresc) etc. t 1230.
Atrophia cerebri, rnicsorare in greutate
Attelage, (franc.) eai inhamati la trasura ori
velum a creerului, produs prin regresiunea
la tunuri, caii de ham ai artileriei.
distrugerea substantei nervoase; se intalnesce
Attenhofer, Carol, compositor, n. 5 Main 1837
In miele boale mentale i adeseori la betrani. in Wettiugen (Elvetia), organist in Zrich, enAtrophia progressiva musculorurn, dispari- noscut prin compositianile sale pentru cor de
tiunea (secarea) succesiva a muschilor voluntari.
Mai antaiu la mna apoi la brat, antibrat etc.;
Atter, lacul, (s. I. Kammer), in Austria sup.,
mai pe urm muschii extremitatilor inferioare. lung de 18, lat de 4 km. si adanc de 171 in.; se
Pacientul pierde succesiv posibilitatea de a se scurge prin Ager.
mica. Morb al meduvei spinarii, cate odata dupe
Atterbom, Petru Dania Amadeus, poet liric
morburi infectioase : typhus, scarlatina etc.; svedian, n. 1790; profesor la mliversitatea din
uneori la intoxicatiuni cu plumb.
Upsala. 1807 infiinte societatea poetico-critica
Atropina, alcaloid extras din radecina uscata Aurora , pentru a elibera literatura de clasia beladonei (v. Atropa); cristaliseaza in forma cismul francez si a-i da un event national. In
de ace mici, putin solubile n apa i foarte so- poesiile mai mici, (ca Dorul mea Mina nslubile in alcool sau chloroform ; nu miroas, e kningar ) e nernestesugit si natural; alte poesii
amara i foarte veninoasa; se folosesce ca me- sant influintate de filosofia lui Schelling si do
dicament la boale de nervi i ochi ; dilateaza proa mult romanticism. (Florile Blummorna,
pupila i aecelereaza circulatia saugelui; este un ciclu de reinante.) Ser.: Insula fericirii
antidotal morfinei.
(Lyksalighetens 6.), poem epico-lirico-dramatic.

Atsin, (A tj i n, A tj eh, engl. Acheen), pm- Cuprinde parti lirice de mare frumseta poetica,
vincie olandez1 in Surnatra nord-vest., 51,100 km2. ca : Canteen' filomelei , Cantecele vnturilor etc.

si 445,000 loc., mai toti indigeni. Capit al a A., Ca filosof cerca a uni principiile filosofice ca
odinioara Sultauat de sine statator, dupe lupte erestinismul. t in Upsala 1855. [Dr. E. C.]
sangeroase (1873-79) fir cucerita de Olandezi.
Attic, ce se refera la Attica si cu deosebire
Attacca, (mus.) insenmeaza: incepe, dute niai la capitala aceleia Atena (central vietii culturale
departe, si este o expresiune, care se pane de a Greeilor vechi); elegant, ingenios. Sare attictl,
regula la finca unei parti dintr'o compositiune gluma delicate, sarcasm fin.
mai mare, indicand, ca partea viitoare sa ftrAttic, etagel sub streina, care face cam 1/8
meze imediat.
din inaltimea etagiului imediat inferior. Adeseori

A. este partea de constructie, ce se adauga

Attach, v. Atasat.
Attalea IIBK, (botan.) gen de Palmier din preste coronamentul casei, in loe de balustrade,

tribal Coconeae, ce cresce in America tropicala cu scop de a put() da cladirii un aspect ma'

www.dacoromanica.ro

312

Attica

Aubign.

maiestos In fatada. Deosebirea intro cele dou crestin en resaritul pIgan. A. a fost batut. S'a
A. esto, ca primul e totdeuna cu ferestri, iar retras neconturbat, pentru-od oastea lui ltius
al doilea numai decorativ Cu tabli, figuri etc. s'a disolvat dupa lupta. 452 a navalit asupra
Attica, provincie in Grecia antica, peninsula la Italiei nordice. Ruinele Milanului, Veronei, Paviei,
sud-estul vechei Ellade (Hellas), circa 2200 km2.; Aquileei i-au aretat urna. Locultorii acestor orase
inuntoasa (Kithdron, Parnes, l'entelikon, Hy- s'au refugiat in lagunele Mari Adriatice, inte-

mettos, Lannon), saraca in Ewa, dar cu o clim meind astfel Venetia. Toata lumea cretina se
dornoala i sanatoasa; teren de timpuriu cultivat gndia cu groaza, ca A. o sa atace Roma, dar el,
(dupa traditiune mai fintiu prin Kekrops), bogat in la rugarea curagiosului pontifice Leon I., precum
masline. Capitula Atena. A. avea 174 localitati din consideratiuni strategice, s'a retras amenin(Deme) i ca. 700,000 loc. pe timpul de iaflorire. tnd, ca in anul viitor are sa vina din nou, ins
Nomarchia actuala a A.-ei impreuna cu Beotia In iarna anului 453, cand i Inmuit numeral
e de 6306 km2., eu 257,764 loc.; capitala Atena. sotiilor sale cu principesa din Burgundia, KrimAtticism, dialectal Atenienilor vechi, eel mai hilda, in noaptea ospetului a murit subit. Dupa
distins al Elladei; apoi nisuinta scriitorilor de moartea lui A. s'a descompus imperial hunie.

a serie in dialect attic (de aici atticisti); delieateta si fineta In stil i vorbire.
Atticus, Titus Pomponius, sonatr roman, n.
109 a. Chr.; trai In Atena 86-65 (de aici numit
A.), apoi in Roma, dedicat cu total sciintelor;
intretin legaturi prietenesci cu coi mai vestiti
barbati ai timpului sea, in special ca Cicero,

[T. F.]

Movilele lui Attilac sau movible cum an e,

ridicaturi de nasip intre Tisa i Mures, formate
de apa ce acoperea odinioara sesul cel mare al
Ungariei; s'au numit astfel, flind-ca se credea

ea A. le-ar fi ndicat, s'a dovedit Tina, ca nu

snt facute de mni omenesci, ci de apa.
care-i adresh mai multe epistole ( Epist. ad A.1);
Attis, fiu1 inei Chybele la Greci, (Magna
scrierile lui au pierit. -I- 32 a. Chr. Biegr. de Mater la Romani). Cultul lor din Pessinus in
Cornelius Nepos. Cf. Boissier, Cieron et ses Phrygia la 207 a. Chr. s'a adus la Roma.
amis , ed. VII. Paris, 1884.
Chybele apare ca mama pamntului fructuator,
Attila, cel mai puternic rege ai Hunilor. Ger- lar A. ca den universal de soare, de ad i premanii 1-au nurnit Etzel. Nu i se scie locul
dicatul lui Pant-helios, i cultul lui se refer
anul nascerii. E cert, ca pe tatal sea 1-au numit la desvlirea naturii in primavara si la invinMundzuk. i ca unchiul seu Rof (Roas, Rogilas), gerea luminii, invierea ei din intimerecul de
mituit prin Imp. bizantin cu rang de general iarna si de neapte. Serbatearea lid A. s'a tinut
imper. i apanagiu, a trimis pe nepottil ski. A. din 22-27 Martie. A. se infatiseaza ca pastor
de chize In orasul Novae, de lnga Dunarea finer ca bata de pastor si berbecele lnga el.
inf., uncle a facut cunoseinta cu Atius, marele El represinta soarele de primavara in zodia
sea rival, dar a petruns si in slabiciunile im- berbecelui (v. Adonis si Ammon).
[Atm.]
periului resritean, ce era in decadenta. Dup'a
Atwood, (pron. ttwudd) George, fisician enmoartea lui Rof, domnia a trecut la A. si fratele glez, n. 1743, profesor de fisica in Cambridge,

seu. Bleda, dar A. a ucis pe Bleda. Primind t 1807. A inventat o masina pentru a mesura
dela un pastor hunic o sabie, despre care s'a iuteala caderii corpurilor.
afirmat, ca a caclut din ceriu, A. a credut in
Au, semnul aurului in chimie.
inisiunea sa de a stapni lumea. A subjugat A. u., anno urbis, anul dela zidirea Romei.
mai multe seinintii germane si slave, pe AcaAubade, (franc) forma de cantec de amor
cirii de langa Don, in apus Burgundia ; dupa In evul media. Se canta dirnineata, (de aici nuaceea a atacat continua imperial bizantin. 447 a inele, aube = aurora), prin ce se deosebesce de

ajuns Om la Termopile. Imperial strinitorat serenade.

i-a platit 6000 punti de aur, afara de aceea

Aube, (pron. oh), afluent din dreapta al riului
2100 punti contributiune anuala. Dar A. nu Sena, isvoresce in platoul de Langres si se vana
s'a indestulit, ci a pretins ridicarea contribu- aproape de Romilly; lung. 225 km. Dupa acest
tiunii i cedarea unui mare teritor din imperil" riu isi ia munirea departamentul A., o parte
Teodosiu II. in desperatiunea sa, la sfatal a Champagnei, 6023 km2., 255,548 loc., 5 aronomnipotentului favorit al seu Chrisaphios, a ho- dismente. Capitula Troyes.
tarit s scape de A. prin asasinare. 8i-a gasit Auber, Daniel Franvois Esprit, compositor,
omul in persoana lui Edico, un nesatios fruntas n. 1782 in Caen (Francia), t 1871, scolar al lui
hunic. In 449 a pornit legatiunea imper. dim- Cherubini si al lui Boieldieu ; din 1842 succesor
preuna cu Edico. Conducetori au fost senatorul al lui Cherubini ca dirigent al conservatorului
Maximinos

i grefiend seu Priscos, cari spre din Paris, unid diutre cei mai distinsi compositori francezi de opere. Cel mai insemnat op

norocul lor n'au fost initiati in complot. Edico

insa a descoperit lui A. planul, care apoi cerii
capul odiosului Chrisaphios i urcarea contributiunii. Priscos descrie curtea i naravurile
lui A.; a fost de statura rnijlocie, trunchios
fearto serios. Curtea i-a fost situata in crimpia
Ungariei. Dupa moartea lui Theodosiu, A. a
pretius contributiunea si dela imp. Mareian, dar

acesta i-a respuns, ca aur are numai pentru

al sOu este : Muta di Portici.

Aubervilliers, opid spre nord dela Paris, lngrt
canalul St. Denis, 22,223 loc. (1886). Fort.
Au besoin, (franc.) la cas de necesitate ; clan-

sala pe cambii, prin care se indica o adresa

de necesitate (v. ac.)
Aubign, Theodor Agrippe d', latinisat Albinaeus, scriitor francez, n. 1550, barbatul de
incredere al lui Henric IV., guveruor al insulei
Olron, mai tardiu vice-admiral al Guienei
Bretagnei ; a fost judecat de patru ori la moarte,

amici, iar pentru inimici fier. 451 si-a pornit

A. ostirile in contra imperiului apusan, s'a intluit Cu Allus pe campul Catalaunum n Ellie
aceluiasi an. Aici si-a mesurat puterile apusul dar s'a refugiat la Geneva, unde muri 1630. A scris:

www.dacoromanica.ro

Auburn

313

Auerbach.

Histoire universelle 1550-1601 , (1616-20, a avut 4 ugere, din cari curgea laptele, care a
3 vol.); Histoire secrte , (1729-31, 2 vol.); servit pentru nutrirea lui Ymir (v. A budad, Apis,
Tragiques; Aventures du baron de Feenest

Fiul seu Constant d' A., a fost tatal marchisei

de Mainte non.

Auburn, (pron. alit:1m),

Astarte).

[Atm.]
Audienta, (lat) intrarea (spre a fi awlit, adeca

ascultat in persoana) la un monarch sau la un

1) A., eras in statul amploiat inalt. Dreptul de a merge la A. era

nordameriean New-York, 25,838 loc. (1890). In de mare insemnatate intr'un timp, caud regimul

temnita din A. s'a introdus pentru primadata era absolutistic, ea s. e. sub imperatul Iosif LI,
sistemul a.-ic, (noaptea arest singular, diva ocu- pe cand intent] stat constitutional, fijad toate
patiune comuna in tacere). 2) A., eras in statul afacerile private si publice date in carmuirea
Maine, 11,250 loc. (1890).
oficiilor, nestramutavera decal in mod legal,
A. u. c., prescurtare pentru anno urbis con- acest drept devine un simplu act de ceremonie.
ditae, tot asemenea i pentru ab urbe condita,
Audiffret-Pasquier, Edme Armand Gaston,
dela intemeiarea cetatii (Roma).
duce, barbat de stat franc., n. 1823 ; 1845 auAucassin et Nicolette, vestit roman frances ditor in consiliul de stat ; 1848 s'a retras din
din sed. XIII., descrie in verstui i in prosa viata publica si apartinea pe tirnpul imperiului
aventuri amoroase. A. servit de sujet la opera opositiei orleaniste ; 1871 a fost ales in aduA. et. N. a lui Grtry.
narea nationala, ande se distiuse ea contrar
Auch, (pron. os), capitula depart. francez Gers violent al bonapartismului; 1874 vice-presedinte,
(Gascogne), lfmga Geis, 12,782 loc. Archiepiscopie. 1875 presedinte al adunarii national ; 1876 preAuchenia, specie de camilo, v. Lama.
Auckland, (pron. aclend), 1) capitala provinciei

ca acelas nume in Noua Zeelanda (Australia),

situata pe un istm al Insulei Nordice, 60,000 loc.
(1889); episcop anglican sicatolic. 1889 intrara in
portul A. 333 corabii de 197,353 tone ; 2) insale,
la sud dela Nona Zeelanda, 509 kmi., nelocuite.

Statiune insemnata pentru vnatul balenelor.

sedinte al senatului. Ad i el a fost conducetond

republicanilor moderati si a silit ministerul ducelui de Broglie sa se retraga; 1878 A. a fost
ales membru al Academiei franceze.
Audiometru, (sonometru), aparat ca ajutorul
canna se determina sensibilitatea urechii. Determinarea se face prin nnjlocirea microfonului
si a telefonului.

Auckland, William Eden, lord englez, n.

Audiphon, (grec.) aparat acustic pentru oameni
1745 si t 1814; a jucat rol ca diplomat, in Cu aud slabit, construit de Graydon. A. consista

special ca ministru plenipotentiar in Francia, dintr'un microfon i diutr'un fir de ata legat de
Spania i Olanda. Fiiul simi Georg Eden, n. lamela lui ; de celalalt capet al firului de ata e
1784 si t 1849, a fost valoros politician; ca legat un manunchiu de lemn. Manunchiul de
guvernor al Indiei estice a purtat resboiu neno- lemn .i se pune bolnavului intre dinti. Daca
rocos (1838) cu Afghanistan.
nervul augului e in stare buna, pe calea aceasta
Auctiune, (lat.) licitatie, vindere prin mezat. ne putem in(elege i cu cei grei la aud.
(V. licitatiune).
Auditor, 1) cel ce asculta, publicul ascultator
Auctor, (lat) cel ce face ceva, mai ca sarna ori local unde se afla acesta; 2) titlul unei fune-

cel ce compune o carte sau vr'e lucrare ar- thini consilier, asesor. 3) A. militar, in A.-Ung.

tistica. (V. autor.)

judecator militar, care judeca dupa legile militare.

Auctorati, in Roma ant. oameni tocmiti cu plata Audubon, (pron. Odiibon), I o hn Jame s, or-

pentru anumite servicii; militari, gladiatori etc.

Aucuba L., (botan.) gen de plante lignoase eu
frunze purure verdi, din familia Corneelor, respandit in Iaponia, China pana in Himalaia estica.
Cea mai cunoscuta specie e: A. japonica L., cultivata la noi in varietati diveise.
[A. Pr.]
Aug, simtul prin care percepem sunettil. Undulatignile sunetului atingnd timpana, se pro-

nitolog, n. 1780, t 1851 in New-York. A studiat

cu mult succes traiul paserilor. Ser.: Birds of

America , (1828-1840); Americanornithological

biography, (1831-1839); The quadrupeds of

North America si autobiogralia sa.
Auer, Aloisiu, cav. de Welsbach, n. 1813,
t 1869, dela 1841 function ca director al impri-

meriei imper.-reg. de curte si a statului din

paga prin oscioarele audului, prin cavitatea Viena; distins prin mai multe iuventiuni insemtimpanica pana in labirint la organul lui Corti, nate pe terenul artelor grafice.
unde se termin nervul acustic, care conduce
Auer, lumina, v. gaz de luminat.
impresiunile primite ad i la creer. In casuri de
Auerbach, 1) Berthold, novelist german emiiritatiune patologica a nervului acustic, sau a nent; n. 1812 din parinti evrei in Nordstetten.

creerului, se nasc cateodata sensatiuni acustice Studia drepturile i filosofia. Opere mai insemsubiective si din acestea halucinatiuni actistice nate: Povestile satesti (1843) i P. s. none
(v. urechea).
(1876), in cari descrie in inod original, plastic
atragetor icoane diu viata poporului ; e maAude, riu litoral in Francia de sud, isvoresce
in Pireneii estici, si se varsa in Marea Me- iestru mai ales in desvoltarea starilor sufletesci.
diterana ; lungimea de 208 km. Dupa el se Luand obiectele din popor, voia sa destepte in
numesce depart. A., care face parte din Lan- el consciinta valorii sale poetice si sa atraga
guedoc, 6341 km2., 317,372 loc. (1891), 4 aron- atentiunea inteligintei asupra idilicei vieti a te-

ranului. Operele sale s'au tradus aproape in

una din prov, engl. nord-vestice in India toate limbile culte. In romanul sea: Pe malestica, teren productiv
populatiune deasa; time (1873), face o paralela intre viaja dela
62,795 km2., 11.387,741 loc. Capitala Lakhnau. teara si dela curti. Amintire merita i Seratele
Audhumbla, in mit. nord-germana o vaca, care germane , o eolectie de discursan i conferente
cand s'a creat humea, a esit din mare ca uriasul despite Goethe, Uhland, Fichte etc. t 8 Febr. 1882
primitiv, Ymir, ea primele fiinte vietuitoare. A. In Cannes.
[Dr. E. Cristea.]

dismente. Capitala Carcassonne.

Audh,

Enciclopedia ronani. Vol. I.

21

www.dacoromanica.ro

314

Auersperg

Augsburg.

2)A. Henric, prof. si senator in Lipsca, n. 1482, trecut pe partea lui Ludovic XVIII. si a fost

t 1543. A ridicat in Lipsca o casa vestita; numit pair. t 1816.

curtea lui A. e centrul tirgurilor mari (*Leipz.

Augier, Emil G. V., dramatic francez; n. 1820.
Messe); pivnira lui A., de care se leaga unele Comedia Le. Ciguii (1844) f representata cu.
basme despre Faust, a devenit vestit prin scrie- tnare succes, fiind plina de veselie; e o descriere
rile lui Goethe.
fantastica a moravurilor antice, indreptata contra
Auersperg, 1) Adolf, principe, n. 1821. indiferentismului egoistic al tinerimei. Cu co1871-1879 nainistru president in cabinetul con- media in 5 acte *Gabrielle (1853) castigh un
stitutional (verfassungstreu) austriac, sub care premiu dela academie. Preamaresce viata fas'a incheiat pactul cu Ungaria (1867); t 1885. miliar. Drama (serioasa) nu i-a succes (*Diane
2) A., Ant. Alexandru, conte, cunoscut in lite- 1852). Primele producte silut cotnedii caracteratur sub num. Anastasius
cel mai in- risatoare, mai tardiu, bland sujetul din presemnat dintre poetii germani austriaci mai noui; sent, scrie comedii ca intriga. Asa: *Le mariage
n. 11 Aprilie 1806 in Laibach; t 12 Sept. 1876 d'Olymp (1855). Din cele mai succese este coIn Graz. Trai mult in Viena. 1848 membru media in prosa, lucrata cu L Sandeau: *Le
al adunarii nationale din Frankfurt; din 1861 gendre de M. Poirier (1856), in care ca putere
rnembru al casei de sus austriace. Poet filosofic. comica persifleazii nobilimea scapatata, compa1830 *File de amor, *Ultimul cavalere (ciclu de randu-o cu burghezimea inavutita. Mai serse
romante); 1831 *Priinblarile unui poet vienez, piese satirice contra materialismului, amestepoesii politice. Toate cuprind tablouri i asernii- cului religiunii in politica etc., 1851 si opera
nari admirabile i mult insufletire poetica; forma *Saphoe. Criticii francezi ridic universalitatea
lor e elegant.. Mai putiu succese siint poesiile talentului su i spiritul de observatie; scadeepice *Nibelungii in frac (1843) si *Calugarul rile in caracterisare t3i in rnotivarea psichologica
de pe Kahlenberg (1850). De deosebita frum- le imbraca si acopere cu frumseta forrnei exseta stint *Poesiile poporale din Kraina, prelu- terne. Colectie: Thatre, Paris, 1857, 6 tom.
crate de el (1850). Serse si o foarte buna ca- Din poesiile lui satira: *La Langue e contra
racterisare i biografie a lui Nicolau Lenau. 1864 advocatilor dela 1848.
[Dr. E. Cristea.1
*Robin Hood, un ciclu de balade, in care cu
Augit, Mineral, piroxen aluminos, verde inmaiestrie a prelucrat poesiile engleze poporale chis, negra; in roce eruptive basice, s. e. diadespre eroul national R. H. Opurile complete base, melafire. basalt etc.; var: fassait, omfacit.
1877, 5 torn. *Viata si poesiile lui A. de SchatzAugitita, roc eruptiv neovulcanica, formata
mayer. Frankf. 1872, 2 ed. 3) A., Carlos, p ri n- de augit, rnagnetit si materie vitroasa; accesoriu:
cip e si duce de Gottschee, n. 1814, politician nefelin, olivin, biotit etc.
austriac, la 1868 pentru scurt timp ministru preAugment, (lat.) adaus, crescere.
sident in cabinehil burghez (Bfirgerministerium);
Augmentatiune, In musica: 1) largirea temei
t 1890 in Viena.
in fuga; 2) in musica mensurala contrarul dimiAuerstdt, sat in districtul prusian Merseburg, nutiunii, adeca restabilirea valorii prescrise a
600 loc. Insemnat pentru victoria Francezilor notelor.
dela 14 Oct. 1806 reportata asupra Prusiacilor.
Augsburg, capitala guvernamentului bavarez
Augeas sau Augei as , dupa mit. greca a fost Srabia, la impreunarea riului Lech Cu Wer-

un priucipe din Elis, foarte avut in turme de tach, 75,523 loc. (1890). Edificii mai insemnate
vite, nenumerate ca norii pe ceriu; in turme domul (din sed. X.XIV), casa sfatului (prierau 12 taini consacrati lui Helios ((jeu de soare) maria), cu asa numita *sala de aur, curtea epis-

albi ca lebeda, iar un taur numit Phaeton copala; in una din odaile acestei zidiri au
stralucea ca o stea. Curtea lui A. era la Hill predat principii protestanti, la 25 Iunie 1530,
Menios, si grajdiurite lui erau pline de gunoiu dela impratului Carol V. *Confesiunea augustana
atatea turme. Heracles, fiind in serviciul regelui arsenalul, museul Maximilian ca insemnate coEurystheus, a captat a 6-a porunc, ca s cu- lectiuni istorice. A. are scoale reale, gimnasii,
rote grajdiurile lui A., fdand insa ca e gunoiu scoale comerciale ; institute de surdo-rnuti, caprea mult, a slobolit riul Menios prin grajdiuri mera comerciala si industriala pontru vabia;
si le-a curatit. Intelesul mitului e urmatorul: industrie de lana si bumbac, fabrica de masine
A. (L. Preller Gr. Myth. II. 200 etc.) e Mil lui si turnatorii de fier. In anticitate A. a fost o
Helios, si numele inseamna: lucitor, strlucitor, colonie romana: Augusta Vindelicorum (dela
si dupa mit din ochii lui se revarsau raze de 15 a. Chr.) In eval media cel mai insemnat
scare, ce e o insusire a pruncilor Oilor de soare; contra de negot (Fuggi i Velsi); dela 1806
turmele, de origine au fost turmele ceresci de incorporat la Bavaria.
stele ; curtea lui, curtea ceriului, iar gtmoiul a
Augsburg, lupta dela A. La 955 Maghiarii,

fost negura si norii de iarna, si a venit Heracles, chiemati de Conrad, rivalul regelui germ. Otto,
deul huninii i caldurii, stapanul ploaiei si apei navaltra sub conducerea lui Bilks i Lehel din

de primavara, si a curatit curtea.

[Atm.]

Augend, v. adaugere.

Augereau, Pierre Franois Charles, duce de

Castiglione, maresal si pair al Franciei, n. 1757

in Paris; 1794 general de brigada; 1796 sub

Bonaparte general de divisie; s'a luptat la Mille-

simo, Lodi, Ceva, Castiglione etc. La 1797 ca

comandant al divisiei a 17-a din Paris, a facut
lovitura de stat din 13 Fructidor. 1804 nurnit
maresal. Dupa abdicarea lui Napoleon I., A. a

nou in Germania si incepura a asedia cetatea

A., fura insa surprinsi de regele german Otto,
care impcandu-se cu Conrad, veni in ajutorul
cetatii, si respingnd pe Maghiari pe campia
riului Lech, langa A., Ii batu strasnic; multi
se innecara in Lech, altii fugind fura omoriti
de terani, i iarasi altii au ars in satele aprinse
de ei. Se dice, ca numai 7 insi au scapat din
oastea maghiara, cari au dus veste color de
acasa despre desastrul suferit. Pe acestia i-au

www.dacoromanica.ro

Augst

numit Maghiarii ungurasi plouatic (Gyasz-

315

Augustana.

mitnind aristocratimea polona, fa ales (1697)

de rage al Poloniei, dar dupa pierderea luptei

Augst, dou localitati elvetiane langa
dula Pultusk (1702) In contra lui Carol XII., a
despartite prin riul Ergolz: Kaiser A. i Basel A. fost detronat de catra parlamentul polo. Silit sa
inagyarkiik).

Ruine ale coloniei romane Augusta Rauracorum. abdic formal de coroana Poloniei, a recastigat-o
Auguri, la Romani au fost un colegiu de dupa desastrele i rnoartea lui Carol XII. A
preoti, cari din anumite semue profetiau cele vii- fost domnitor iubitor de pompa si lux. Dela

toare. E o institatiune veche italica i intro- multele metrese i-au remas mai multi copii. t
ducerea ei se atribue mai ales regelui Numa, 1733 in Varsovia. 7) A. III., Frideric, fiul
si numele mai vechiu latin e Auspices (v. ac.)..
Samnale de profetie le explican acusi din sburatul i strigatul paserilor, anume : de corbi,
cioare, uli, vulturi si altor pasen i sacre, si in

celui de mai Inainte, n. 1696, a donmit in Saxonia

1733-1763. S'a nascut ca protestant, dar mai

tardiu a trecut la catolicism. La 1733 a fost

ales de rage al Poloniei, dar abia la 1736 a

deosebi din mancatul puilor; acusi din unele fost recunoscut ca atare prin congresul de pace
fenorneue atmosferice, aflame din fulger, tunet, din Varsovia. In resboiul prim silesian a stat
caderea stelelor etc., caci din aceste semne se pe partea Prusiei, iar In al doilea pe partea
scia vointa deilor si A. se consideran de inter- Austriei, temndu-se de crescerea proa mare
pretii vointei deilor. Actiunea s'a numit au- a influentei prusiace. Alianta secreta, co a
gurium sau auguraculum i s'a tinut indeosebi incheiat cu Austria, 1-a incurcat si in resbohil
pe deal in cetatea (arx) capitofina, ca ei sa vada de septa ani; armata saxoua a trebuit sa capiorizonul Romei, si din activitatea lor s'a desvalit tuleze la Pirna (1737), iar A. sa se refugieze
o invetatura sistematica.
[Attn.]
In Polonia. t 1763 in Dresda.
August, una din cele 12 luni ale anului. La August, G., general austriac, la 1849 ca coRomanii vechi anul s'a inceput au luna
mandant al Albei-Itdiei, a aparat aceasta forMartie si de aci incepnd, luna a sesea s'a tareata cu multa bravura contra atacurilor
numit: Sextilis, dar senatul In anul 8 a. Chr. asediului insurgentilor. t 12 Marti 1852 in
a decis, ca Sextilis pe viitor sa se nurneasca: etate de 79 ani.
Augustus, dupa numole imparatului de atunci
Augusta, numele mai multor cetati fundate
Octaviantts Augustus. Mai tardiu incepandu-se de impratii romani, s. e. A. Praetoria, acum
anul cu luna lui Ianuarie, A. in an e luna a Aosta; A. Bauracorum, acum Augst (BaselAugst); A. Suessionum, aqi Soissons ; A. Tauopta. La poporul nostru se numesce
salar. In A. soarele intra in constelatiunea rinorum, acurn Turin; A. Trevirorum, acji Trier ;
virginei. Temperatura este ceva inai mica decat A. Vindelicorum, acp Augsburg.
in Iulie, in media face pentru Europa mijlocie
Augusta, (Agosta), port in prov. sicil. Syrakus,
12,210 loc. La 22 Apr. 1676 victoria maritima
18.7 C.
August, 1) A. junior, duce de Braun- a Francezilor &supra Spaniolilor i Olandezilor.
schw eig-Wolfenbttel(1634-66),n.1579; Augusta, 1) A. Maria Luisa Catharina, sotia
castigat frumoase merite pentru teara sara- imperatului german Wilhelm I., n. 1811, ca fica
cita prin resboitil de 30 ani; a intomeiat vas- marelui duce Carol Frideric de Sachsen-Weimar-

tita biblioteca de Wolfenbattel; t 1666. 2) A. Eisenach ; la 11 Tame 1829 s'a casatorit cu printul

Paul Frideric, duce de Oldenburg (1829 Wilhelm, care mai tardiu ajunse pe tronul regal

pana 1833), n. 1783, a dat ducatului seu o lege al Prusiei i primal imperat al Germaniei. A
fundamentala noua, revisuita si de representanta luat parte Insemnata la infiintarea i desvoltarea
multor institutiuni de binefacere, spitale etc.
'aril t 1853.
t 7 Ian. 1890. 2) A. Victoria, sotia impPRINCIPI DE PRUSIA.
ratului gentian Wilhelm II., ca care s'a cas3) A. Wilhelm, fratele lui Frideric cel Mare, torit la 27 Febr. 1881, fica ducelui Frideric de
n. 1722; dovedind putin talent militar ca oca- Augustenburg si a printesei Adelaida de Hobansiunea retragerii armatei lui Fr. e m. din Boemia lohe-Langenburg, n. 22 Oct. 1858 in Dolzig.
(1757), fa aspru dojenit de acesta, din care causa
Augusta historia, istoria impratilor romani,
s'a retras din armata; el este stramosul actualei v. si Scriptores historiae Augustas.
limi domnitoare de Hohenzollern. t 1758. 4)
Augustana, confesiunea, esa mai insemnata
A. Frideric Wilhelm Enric, nepot de frate al scriere dogmatica dintre cele cari cuprind marregelui Frideric cel Mare, n. 1779; a luat parte turisirea de credinta a bisericii evang.-lutherane,
insemnata in luptele contra lui Napoleon I. ca compusa in limba germana s't latina de Mecomandant de brigada i corp ; si-a castigat me- lanchton pe temeiul articolelor din Torgau, cu
rite prin organisarea artileriei prusiace. t 1843. conlucrarea lui Luther si a altor teologi protestanti, i presentata in dieta dela Augsburg
(25 Iunie 1330) imperatului Carol V., fiind sub-

PRINCIPI ELECTORS DE SAXONIA.

5) A., al doilea fiu al ducelni Entic piosul, n. semnata de mai multi principi germani. 1540
1526; la dernnitatea de principe elector ajunse la faca Melanchton modificari insemnate in editia

1553; desi luteran nu s'a opus influentei cato- latina (Augustana variata), mai ales in art.
despre cina cea de pe lama (sf. Cuminecatura),
lieismului in team sa. Prin amefiorarea
industriei, conrierciului i montanisticei

a ridicat bunastarea populatiunii. t 1386. 6)

Frideric A. II. cel Tare, fial al doilea al principelui Iohann Georg III., n. 1670 In Dresda;
principe elector ajunse in 1694, dupa moartea
fratelui sea George IV.; trecand la catolicism

spre a impaca divergintele ivite in aceasta

chestitme Intre Luther si Calvin; mrturisirea

aceasta modificata poate fi privita ca acceptata
de protestanti in general. Biserica protestante,
caro urmeaza aceasta marturisire, se numesce
pe sine de con (es. aug. Sasii din Transilvania
21*

www.dacoromanica.ro

316

Augustana

Augustus.

au primit confosiunea A. piin stdruintele lui Armata triumvirilor bath apoi pe republicani

sub Cassius si Brutus la Philippi in Macedonia.

Triumvirii impart-kit imperial roman intro sine:
Antonius capeta estul, A. vestal, Lepidus provinciile africane; Italia trebuia Sd remand neutrala. Fulvia, sofa lui Antonius, in contelegere
cu Lucius Antonius, a pus la cale contra lui A.
durabila.
asa numitul resboiu perusinic (41), dar Agrippa,
Augustin, Aureliu, unul dintre cei patru mari generalul lui A., nimici armata inimica, (land
doctori ai bisericii crestine apus., n. 354 d. Chr. pradd fiacdrilor i orasul Perusia. Numai prin
In Tagasta Numidiei, din tata pagan si din mama moartea Fulviei s'a evitat isbucnirea unui resThan Honterus (v. ac.)

pa,cea, conventia incheiat intre

catolici i protestanti in dieta adunata la Augsburg 1555. In intelesul ei cele doue confesiuni
aveau sg se fereased de ori ce mesura violenta
una in contra celeilalte. Pacea aceasta nu a fost
Augustana,

(Monica) crestinti. Educatia prima a primit-o boiu intre A. si Antonius; pactul dela Brundela marna-sa in spirit crestin, in directie ma- dusium (40) a impacat din nou pe triumviri. A.
nicheicd. La 387 dimpreund cu fiul sell natural largi sfera puterii sale prin invingerea lui Sextus
Adeodat, a fost botezat de ctra eppul Ambrosiu. Pompejus (36) i prin delaturarea lui Lepidus.
A murit ca episcop In Ipona (Hippo) in Africa la 430 La 32 elcopera declararea de resboiu contra lui
d. Chr. Serien: a) filosofice: Contra academices;
de vita beata; de ordine; Soliloquia; de humortalitate ; de quantitate animi ; b) dogmatice: de
vera religione; de fide et symbolo; Enchyridion
de fide, spe et caritate; do Trinitate; de civitate
Dei; c) polemice contra Manicheilor; contra donatistilor; contra pelagianilor; d) exegetice morali i ascetice; e) practice: de catechizandis

A ntonius, pe care Il bath la A.ctiurn (31) i Il fugani

Istoria bis. Blaj, 1881; Teodorescu, Istoria filos.

Uiberweg II.; Alzog, Patrologie.)
Augustin, 1) A. Cristian, poreclit ab Hortisc,
n. in Kesmark (cottul Spis) la 1598, medic per-

antaiu pe Clodia, apoi pe Scribonia, dela care civil

In Egipt, ande acesta se sinucise, asemenea

regina Cleopatra. A. declar Egiptul de provincie
roman. Astfel ajunse A. a fi singurul stapanitor

al vastului imperiu si exopera dela senatul re-

format dupd intentiunile sale denumirea pe viatii

in functiunile cele mai insemnate. La 27 a fost
inzestrat cu titlul *Augustus*, mai tardiu sine-

rudibus; Sermones; f) Epistolae. A. de cdtra nim cu imperat A. a domnit cu mult intobis. catol. a fost pus intre sfinti. Ca episcop a lepciune i mare moderatiune, redand imperiului
combatut cu agerime sit efect in dispute publice, pacea i forta veche ; a reformat senatul, a imsinoade i In diverse opuri neperitoare pe Ma- buntatit legile imperiului, favorisand indeosebi
nichei, Donatisti, Pelagiani alti eretici ai tim- casatoriile (Lex Julia si Lex Papia Poppaea),
pului su. In operele sale de cuprins dogmatico- si a reorganisat armata, introductind o severa
polemic si exegetic trateazd cele mai subtile disciplina; imperial 1-a lrgit prin supunerea
chestiuni i propune cu precisiune doctrina bi- restalui de popoare din Spania, Illyria, Dalmatia,
sericii despre pecat, gratie, liberal arbitriu
Pannonia i Gerinania vestic, numai in aceasta
predestinatiune. Opul seu *De civitate Dei* e din urm au suferit legiunile sale sub Varus o
o apologie istorico-dogmatica a crestinismului mare infrangere (9 d. Uhr.) (v. Arminius), care
fata de spiritul inimic al lumii. (Cf. A. Grama, i-a causat multa amariciune. A. avuse trei femei:

sonal al impratului Ferdinand II., a infiintat

In Viena gradina botanicd, -de ande porecla
amintit. 2) A. Vincentiu, general austriac, n.
In Pesta la 1780, s'a distins in resboaiele cu
Francia; a reorganisat artileria; dela 1848 a
condus clddirea arsenalului din Viena; t 1859.

in fine pe Livia, sofa despe fica sa lulia,

partit a
Tiberius Clathlius Nero. t 19 Aug.
14 d. Chr. in Nola (Campania), ldstuad mostenitor

pe fiul seu master Tiberius.

[B.]

Cultul lui A., ca Genius i ea Deus a fost

pregatit i introdus parte de el insusi, parte de
linguitonii sei. A. a zidit templu pentru Dims
Iulius (Caesar) ca pentru un cieu, si se cjicea
c gintea Julia (a lui Iulius Caesar, de care s'a
Augustiniani, ord calugaresc al bisericii latiue; tinut si A.) purcede dela dina Venus si dela
s'a format in sed. XIII. din mai multe congre- Aeneas. A. la inceput a prima ca in Roma sa
gatiuni cauggresci. Martin Luther boa' a fost fie venerat numai ca Genius, iar in imperiu ca
Augustinian, mai inainte de ce s'ar fi hotarit Deus, dar a suferit ca lingasitorii i poetii sa-1
a reforma biserica. Odinioard ordul acesta fuses numeasca fiul lui Apollo, viitorul cleu al qeilor.
foarte extins, dar reformatiunea, revolutia fran- Dupa ce a fundat monarchia, in prtile romane
cezd i secularisarile i-au redus extensiunea.
ale Asiei s'a venerat langa Dea Roma, si apoi
Augustus, Gajus Iulius Caesar Octavianus, provinciile au inceput a se intrece introduprimal imperat al Romanilor, fiul lui Gajus Oc- and cultul lui A.; in Gallia a avut altar comun
tavius si al Atiei, nepoata lui Iulius Caesar dupd ca Dea Roma si sub regimul su i s'a ridicat

sora sa Tulia; n. 23 Sept. 63 a. Chr. Vestea multime de altare si temple ca unui den. La
mortii lui Caesar (15 Martie 44), care il adoptase toate aceste a dat aus i senatul roman, iar
prin testament, a primit-o la Apollonia in Elyria, unele au fost initiate ori introduse de el. Sewade studia retorica la Apollodor; indata grabi. natal la 27 a. Chr. pe Octavian il numesce A.

la Roma, unde domnia Cu putero aproape ab- (grec. Sebastos), titlul cel mal inalt pentru un
soluta consulul M. Antonius, care refusa a-i domnitor i gradul cel mai mare al sanctitatii
preda lasmtintul lui Caesar. Dar A. sci sa personale. A. la 12 a. Uhr. a devenit Pontif ex
castige senatul si pe veteranii lui Caesar, in Maximus, si prin aceasta a capetat i puterea
deosebi Cu ajutortil lui Cicero, care credea ca religionara preoteasca in mana sa. La 8 a. Chr.
servesce interesele republicei. M. Antonius
luna Sextilis (a 6-a inceOnd din Martie) se
batut in resboiul mutinensic (43), dar in curaild numesce Augustus, si diva anti:hi din August
se impach cu A., formand Cu acesta i cu Le- se institue di de serbatoare religioasa pentru
pidus al doilea triumvirat (linea lui Oct. 43). memoria etern a imper. A. si preste putin

www.dacoromanica.ro

Aula

timp, lnga Lan, se ridich si Genius Augustig

ca rleu aperritor. Dupa moartea lui (19 Aug. 14
d. Chr.) A. din Roma s'a declarat de Deus (4eu)
pentru tot imperiul, iar senatul l-a numit Divas,
i-a rnduit o consacrare (v. ac.), ce a remas
In us si pentru cultul altor impOrati. Douo
temple i s'au fundat, unul public, aproape de

Aur.

317

boiu. Dup depunerea armelor la siria a fost

spanzurat la Arad (6 Oct. 1849).
Aulls, eras ai port in Boiotia, lnga un sin al
strimtoarei Euripos; local de intillnire al flotei

grecesci And a plecat contra Troiei.

Aulos, la Grecii vechi un instrument de suflat,
cam asemenea cu flauta. Aulodie, dintare vofor, si altul mai malt pentru familia impOra- cala ca acompaniare de flauta.
teasca, afara de aceste si Domus Augusta, funAumale, Bugne Philippe Louis d' Orleans,
data in Palatin prin veduva sa Livia. Lui A. duce
de A., al patrulea fiu al regelui Ludovic

s'au introdus Sodales i lud augustales in

n. 16 Ian. 1822 in Paris, 1840 a lust
5-12 Oct., iar in 23 Sept. s'a serbat rliva nas- Philipp,
parte la expeditia din Algeria ca adjutant al
cerii sale. Imperatul Tiberius a ordonat ca aceia, fratelui sou ducele d'Orleans; la 1843 ca general
cari pricatuiesc in contra sanctitatii lui A., sa de brigada, i s'a incredintat comanda superioara
[A tm.]
se judece la moarte.
in districtul Medeah; a condus ca comandant
Epoca lui A., denumire consacrata prin us suprem al provinciei Constantine la 1844 expepentru perioda de inflorire a artelor i literelor ditia contra Biscarei si a ajuns in Sept. 1847
romane; cuprinde timpul trecut dela moartea guvernor general al Algeriei. Dupd revolutia
lui Sulla (78 a. Chr.) pram la a lui A. (14 d. Chr.) din Febr. 1848 si-a depus functiunea si a plecat
Prosatori inteaceasta epoca au fost: oratorul In Anglia, mide s'a ocupat ca studii militare.
Hortensius a doua celebritate a elocuentei ro- 1871 a fost ales in Academia franceza si a testat
mane ; neintrecutul Cicero ; cronicarul Caesar; castelul Chantilly Institutului de France.
istoricul Sallustius ; biograful Cornelius Nepos ; In 1889, dupa ce a pribegit mai multi ani ca
istoricul-artist Titus Livius ; enulitul filolog exilat, s'a reintors in Francia.
Varro i Vitruvius, teoreticianal architecturii.
Aupa, afluent din stnga al rialui Elba in
P o et ii din epoca lui A. sfult poate i mai ilustri: Boemia,
percurge la poalele muutelui Schneeepicurianul cugetator Lucretius ; liricul grafios koppeg selbaticul
A. (cascada), si se yang
lebeda din Mantua , lng Iaromierz; 82abis
Catullus ; Virgilius
km. lung.
regele poetilor latini ; marele liric Horatius;
i

elegiacii Propertius i Tibulus i in fine Ovidius,

Au porteur, (franc) la part...1ton

exilatul dela Tomis. Epoca lui A. a fost mo- Aur, metal, se afl in stare nativ in form
delul renascerii si al clasicismului francez, al de filoane; nasipul riarilor contine adeseori A.

epocei Medicisilor (Italia) si a lui Ludovic XIV. (pulbere), de ande se poate scoate prin spalare
(Dunarea, Oltul etc.) Criteodati A. se gsesce in
(Francia).
Aula, 1) in casele aline i romane vechi un bucati mari (pepite). S'au gasit pepite prin la
loc deschis (curte), incungiui.at mai tarchu cu 80 kgr. (California, Australia etc.) Extractiunea
arcade (peristil), servind ca loo de intrunire A.-lui din strinci aurifere se lace cu mercuriu,
iutregei familii; 2) in basilicele vechi cresti- cu care produce un amalgam, la incaldire mernesci spatial reservat mirenilor ; 3) in evul mediu curial evaporeaza si A. remane. A. este de colocuinta unei persoane princiare (d'aci. icurteg); loare galben cu lustra intensiv, are o densitate

4)111 limbagiu academic salele universitare pentru de 19.5; se topesce la 10350 i topit e de cointrunin si serbari pubhce, precum i salele de loare venhie. A. este cel mai ductil metal (siint
conferinte ale stabilinnentelor de cultura, ca liceele, foite de A. uncle 25,000 abia au o grosime de

scoalele normale etc.

1 mm.) A. nu se altereaz nici prin aer, nici prin

Aulich Ludovic, general la honvegli i ministru

de resboiu, n. 1792; ca oficier tiner a luat parte
in ultimele resboaie franceze si a fost inaintat
pana la rangul de subcolonel. In aceasta calitate
a fost trimis la 1848 cu regimental sou in Ungana de sud, ca sa opereze in contra Sorbilor,

A. Cooper (aliagiu Cooper) se nurnesce aliagiul compus din 16 p. cupru, 7 p. platina si 1 p.

zinc. (Metalul de oglincli Cooper se compune

Aulic, curtean, oficiu sau om de curte; mai apa, nici prin foc. A. comerciului este un aliagiu
de argint sau de cupru.
ales consiliar a., sfetnic al domnitorului.
din 25 p. cupru, 16.5 staniu, 6 p. platina, 2 p.
zinc si 1 p. arsenic.)
A. milanes, firicele de argint aurite pe o parte

insa dupa ce Iellachich a intrat cu annata si ltarete, cari se intrebuinteadt la brodat.

A. mosaic, bronz compus dintr'un amalgam

toate relatiunile ca Viena, A. a remas la osti- de cositor, mercuriu, sulf i ipirig, care se inrile, cari se supusera guvernului maghiar si a fost calcineaza u.sor; massa obtinuta are o cebare
trimis ea sa poat opera contra regimentelor galben-aurie i serv ca imitatie de aurire, fiind
austriace supuse in Ungaria nordic, unde prin inalterabil.
tactica sa militara a asigurat Maghiarilor mai A. musiv, (aur ovreesc, bronz neveritabil de
multe invingeri, pentru cari a fost numit ge- aun), sulfura de staniu cristalina cu luciu de
neral (7 Martie 1849). In 7 Aprilie A. Dupre- aur, care se intrebuinteaza la aurirea hrtiei,
sari Pesta cu 11 mii oameni, i tinond pe Win- cartonului etc.
pe tentorul Ungariei, i guvernul magbiar a rupt

dischgrtz o septemilna in neactivitate, a asigurat

invingerea lui Grgey asupra armatei imperatesci la Vat si N. Sark) i eliberarea fortaretii
Comorn. La 24 Aprilie A., intrnd cu. oastea sa
in Pesta, a fost prima cu mare ovatiune. A. a
avut parte considerabil si la reluarea fortaretii
Buda, dup1 care a fost numit rninistru de res-

A. sponghios, sur precipitat in forma de burete

din solutiunea de chlorura de oar cu ajutorui

acidului oxalic, care se intrebuinteaza la plombarea dintilor.
A. de Mannheim, aliagiu de : cupru 84, zinc 9

si staniu 7; serva la bronzare, aqnd o coloare

ca a aurului.

www.dacoromanica.ro

318

Aura

Anrens.

A. de Nrnberg, so intrebuinteaziti pentru demiei, 1879; Monitorul comunelor, diar de agric.

imitarea aurului, av'nd o composifiune aproape practica, 1861-1863, 3 vol., (publ. efe.); Ecoidentica cu A. de Mannheim.
nomia iural, liar pentru agrie., com. si industrii
Aura, aer, adierea vntului; in medicina pre- agrie., 1876, 1881-1884, 5 vol.; Revista
siintirea ivirii unui morb (s. e. epilepsie).
tifica, 1870-1882, 12 vol.; Gum se poate funda
Aurantiaceae, (botan.) sin. cu Rutaceae (v. ac.) industria in Rom. si ind. rom. fata cu libertatea
Aurar, dupa pov. rom. e numele unni craiu comerciului de importafiune, 1881; Schite asupra
al smeller. Cetatea, portile i palaturile lui stint starii econ. a Rom. In sed. XVIII., 1881 ; Extoate de anr.
positiunea nat. de arte si ind. dela Moscova,
Auraria", cassa de econoznii, societate pe 1883; Politica noastra comerciala fata cu conactiuni in Abrud (Trans.), fundata la 1887 cu
un capital social de fi. 30,000 In 300 actiuni
1 100; Revirement (1895) It 2.182,107; depuneri fi. 246.360; fond de reserva' fi. 23,893.

ventiunile de comerciu, 1883; Viitorul nostru

economic, 1890; Politica noastra vamala, 1890.

A. e membru al mai multor societati savante din
strainatate, comanden al legiunii de onoare si al

Aurlria, (Grosseria, Minuteria), preluerarea altor orduri rom., rus. etc.; mare proprietar.
metalelor nobile la tot fetal de obiecte de lux
Aurelianus, Lucius Domitius, imperat roman,
podoabl. Arta e foarte veche, cuprinde In n. 214 d. Chr. din nisce terani din Sirmium
sine o multime mare de deosebite 'mane indu- (Pannonia) si a ajuns la tren din simplu soldat,
striale i artistice.
fiind adoptat de Claudia II. i recunoscut imAurarium, cetate fundata de coloniile romane prat la moartea acestuia (270). El bath pe
in apropiere de Olt, langa comuna Dragasani, Goti, Marcomani, Sarmati, Vandali ; prinse pe
(Rom., j. Valcea). V. Zlatarei.
Zenobia, regina Palmirei (273); repuse pe preAurata, numire romana data plantei Chry- tendentul din Galia, Tetricus, obfinnd astfel
santhemum Leucanthemum L. (v. ac.) (sau un mare triumf. Linistit de toate partile se
Leucanthemum vulgare Lam.)
apuch a Inframseta Roma, a face reformo in
Aurel, prival in Rom., j. Braila, intl.() privalul imperin, si a intari granita dunareana, parasind
Filipoiu i Dunarea veche ; malurile sale fiind militaresce Dacia si stramutand legiunile

ridicate serva de drum prin balta.

slujbasii in Moesia.. El pornise o expeditie

impotriva Persilor, dar pe cale f ucis de un
de stat roman, n. la 12 Dec. 1833 In Slativa libert al seu (275). Spre sfirsitul domniei el
(Rona.), ca descendent al unei familii de origine incepuse a persecuta pe crestini. Flavius Votransilvana; a facut studii economice In Francia piscus a scris viata lui Aurelian.
si a fost inult timp director al scoalei de agriAurelius, Sextus Victor, istoric roman din
cultura dela Herestreu, lang, Bucuresci. A. a secl. IV, a ocupat functiuni inalte pe timpul
iutrat in viata politick la 1876 si dela 1877 a Imp. Marl i Teodosiu cel Mare. A saris opal:
fost neintrerupt inembru al corpurilor legiui- De Caesaribus. Lui i s'au atribuit i unele
toare. In cabinetul loan C. Bratianu (Julie 1876 opere din seclii mai tarclii ca: De viris illustribus
Aurelian, Petru S., distins economist si barbat

pana Martie 1888) a fost de troj ori (1877, 1882

si 1887) miuistru la diferite departamente (1uciar publice, culte, domenii). In Nov. 1895 a
fost ales senator al colegiului I. de Prahova,
deputat al colegiului I. de Ilfev; optand pentru
mandatul de deputat, a fost ales In (Dec. 1895)

urbis Romae, Epitome s. a.

Aurelle de Paladines, general franc., n. 1804,
comandant In resboiul crimeic la 1854, mai
antaiu ca general de brigadii, apoi la Sebastopole

ea divisionar; mai tardiu a fost comandantul

Marsiliei, iar in Mala 1869 f pus in disponipresident al camerei deputatilor. In urnia de- bilitate. 1870 a fost comandant suprem al armisiunii cabinetului Dim. Sturdza, M. S. Regale matei dela Loire. A. a luat parte foarte activa
Roinauiei 1-a insarcinat cu forrnarea unui nou In resboiul din 1870-71. In 9 Nov. 1870 a
minister, care la 4 Dec. 1896 s'a presentat ca- invins .1a Coulmiers si a ocupat Orleansul. Ca
meral i senatului Romaniei. De atunci A. a stat membru al adunarii nationale din Bordeaux,
in fruntea guvernului roman, fiind totodata si dupa incheiarea armistitiului din 28 Ian. 1871,
ministru la departamental domeniilor, pana la el a combatut continuarea luptei. In Militia 1871
12 Apr. n. 1897. La 9 Sept. 1871 A. a fost ales a fost demunit comandant suprem al gardei namembru al Academiei romane, in al carei sin a fionale din departamentul Seinei; la 1873 a fost
desvoltat o activitate neobosita; publicist dela 1859 pensionat. t 17 Dec. 1877 in Versailles. A. a
si director al excelentei reviste Economia natio- scris: Campagne de 1870-71; la premire ar'mitt (v. ac.), care apare de 20 ani. In aceasta rne de la Loire. (Paris 1872.)

publicatiune i in numeroase alte scrieri speciale

Aurengzib, (= podoaba tronului), inane-mogul
s'a ocupat cu probleme de economie politica i cu In India, 1658-1707, fliul lui $ah-Dsahan.
chestiuni de agricultura si industrie. E economist Alungand pe tatal su i ucigandu-si fratii a
de autoritate, protectionist al industriei nationale
ocupat tronul sub numele Alamgir, adeca Ininterventionist moderat. Serien: Teara noastra, vinggtorul lumii; prin resboaie norocoase a largit

schife economice asupra Romaniei, (ed. II. rev.

si ad., 1888); Bucovina, descriere econ., Insotititi
de o harta, 1876; Manual de agricultura, ed. IV.,
1881; Catechismul economiei politice, ed. II.,
1874; Notice sur la Roumania (in 1. franc.), o
descriere a terii din punct de vedere al economiei sale rumie, industriale i comerciale, (publicata in colaborare cu A. Odobescu), 1867; Eco-

imperial si a marit splendoarea tronului su.

Aureola, (dim. dela aurea corona), care luminos,

ce se depinge la icoanele sfintilor in jurul ea-

pulid lor; insemneaza gloria cereasca, de care se

bucurti sfintii. La icoana sf. Trehni A. e triunghitplark simbolisand, ca in D.-deu slat troj persoane.
Aureus,

(lat) moneta de aur de pe timpul

imperatilor romaui, = 25 Denare = 100 Sestertii

noinia rurala la Romani, memoria cetit Aca- (28,54 franci); a fost inlocuita cu Solidus.

www.dacoromanica.ro

Aurich
Aurich, district In prov. prusiana Hannovera,
3108 km2., 218,120 loc. Capitala A., langa unja
Georgsheil-A., 5640 loc.
Auricula, partea exterioara (pavilonul) urechii.
Auriculat, in botan. numele acelor organe ce
au pe de laturi unul sau doi mici lobi (auricule)

ascutiti ori rotundi ; s. e. limbul frunzelor de

Rochita randunelei etc. Cand limbul e A., cele
2 auncule se pot un prin marginile lor vecine,
lasand petiolul fiber i atunci limbul are forma
unui dise sustinut de petiol, asedat pe fata inferioara a lui, in centru chiar, ori excentric, cum
se vede la frunzele de Conduru-Doamnei etc.,
frunze dise pelt ate. Daca frunza e sesila i aunculata, auriculele se pot reun prin marginile lor

319

Aurire.

Dar se obtin tot numai auriri usoare. La A.

verde, langa chloridul de aun se mai adauga nitrat

de argint. La A. umeda a argintului (aurire greceasca) se moaie inteo solutiune de chlorura de

mercuriu i aur in acid azotic. Fierul 5i otelul
se induc mai antaiu cu cupru sau se moaie dupa

tratarea cu acid azotic in solutiune eterica de

chlond de aun. Aceasta A., care se intaresce tot

mai mult prin muiarea repetita, se prinde mai
bine pe otelul neluciu tratat cu acid azotio. Dar
aceste A.-ri nu sant nici odata durabile. De aceea
fierul si

otelul se induc en cupru 5i apoi se

aplica solutiunea fierbinte cu bicarbonat de kaliu.

Otelul se si impresura cu o sirma cu zinc si

se moaie cu el intfo solutiune de cyanaur
interne, imbratisand tulpina sau ramura, care cyankaliu si sulfocyankaliu. La A. galvanicd
pare atunci ca strabate frunza, cum se vede la se folosesce o solutiune de aur, aur fulminant,
frunzele dise perfoliate.
[S. St. R.]
chlorid de aun in cyankaliu. Obiectul bine curatit
Aurifaber, Mihail, ma.gistru al artelor libere; se atirna de o sirma de platina sau de anima
ca pleban in Sura mica, langa Sibiiu, a compus aurita 1-2 minute in solutiune, se clatesce, se
In sed. XIV. o carte liturgica pentru trebuintele freaca cu paria in tartru i apa, se clatesce de
capitolului din Sibiiu.
nou, se usca si se atirnd de nou obiectul in
Aurifer, (lat.) ce contine aur.
solutiune. Aceasta se repeteaza din 2 in 2 miAuriga, (lat) 1) constelatiune in calea lap- nute, pana ce aurirea e destul de tare. Obiecteltu, 66 stele, intre cari Capella de marime I. tole lustruite dau o aurire lucia, cele nelucii
si alta de marime II.; 2) cel ce mana caii la aurire mata. Continutul de cupru in solutiune
alergari in circurile romane.
face aurirea rosie, argintul o face verde. Stratul
Auripigment, (Orpiment As, S9), un compus de aur e mai des ca la aurirea prin foc, dar
al sulfului cu amen, destul de respandit in na- preste tot se prinde cava rnai putin. Anima,
tura, cristalin i amorf, de coloare galbena-por- alama, tombacul, bronzul, argintul nou, staniul,
tocalie ; se intrebuinteaza ea coloare in picturd. zincul, fierul bahit si fonta, otelul, argintul, plaAurire, suflare ori dublare cu aur, poleire, tina 5i aliagele de aun se pot pole foarte fruinducerea cu aun a obiectelor metalice i ne- mos pe cale galvanica. La A. prin contact, sometalice. La A. prin foc tombacul, folosit mai lutiunea de A. galvaniea se trateaza ca chlorura
des ea basa, se arde mai antaiu cu acide in de natriu si se incaldesce inteun vas sticluit
galben, se uda cu solutiune de nitrat de mer- de fonta. Obiectul de aurit se atirna inlauntru
curiu, se hand' cu amalgam de aur, se cla- si preste el se moaie in lichid o bucata de zinc,
tesce, se usca si se infierbanta, ca sa se alunge care sa se atinga de obiect. ieul de aur se
mercurial, apoi se clatesce de nou, se freaea lipesce pe fienil si otelul fierbinte, curatite bine
eu o pene de amnia si se lustruesce cu piatra si tratate mat cu acid azotic, fra nici un alt
rosie (ematita). Poleiala rosie se obtine, daca material de legat; adeseori se folosesce insa
muiem obiectul cald in cear fierbinte, verde spre acest scop verniu de ambra, coloare de
cu amalgam de aun cu continut de argint. Ca oleiu etc. Si placarea cu aur se baseaza pe
obiectele aurite sa fie fara lucia se incaldesc ca impreunarea mechanica a unui metal strain eu
un amestec topit de. salpetru, alaun i sare co- o foita de aur prin presiune mare. La A. pormu* care desvoalta, chlor i disoalva aur. Pentru celanului se intrebuinteaza aur precipitat din
evitares unor inconveniente ale aurirei prin foe, chlorid de aur prin acid oxalic sau vitriol de fier
se induc obiectele i prin galvanoplastica cu si amesteeat eu nitrat basic de bismut ca mamercuriu, apoi cu mult aur i iarasi cu mer- terial de topit; dupa ardere trebue lustruit. A.
curiu i in fine se incaldese. Cuprul are lipsa lucie (cu oleiu, A. de Meissen) din contra da
de mai mult aur deck tombacul, jara aurirea direct suprafata lucia. Se obtine prin ardorea
Po argiut n'are vioiciune. Argintul aurit se nu- unei solutiuni de sulfura de aur sau aur fulmesce Vermeil. Fierul i otelul se amalgameaza minant in balsam de sulfur, dar e mai putin
prin fierberea cu mercuriu, zinc, vitriol de fier, durabila; deja daca frecam obiectul de cateva
apa si acid chlorhidric i apoi se trateaza ca ori de penal din cap poleiala se duce ea Justa
tornbacul. La A. rece a cuprului, alamei, tom- de o pila fina. A. falsel e analogaeu inducerea
bacului, argintului nou i argintului se freaca me- cu alama. A.. prin foc era cunoscuta deja in antalul luciu en iascti de aur (panza mulata in tichitate, la 1403 era oprita vandarea de obiecte
chlorid de aun i arsa) eu degetul sau cu un dop aurite de alma si cupru, ca sa impiedece inde plata, muiat in apa sarata i putin carbonisat, selatoria. La 1603 se cunoscea deja A. prin foc
apoi se lustruesce cu piatra rosie. Ea e mai a fierului si otelului indus ca aramd. A. pe cale
putin durabila decat A. prin foc, dar mai fru- rece cu iasea de aun pare a fi fost inventata
moasa, si de aceea se si aplica pe deasupra la In Germania, si la 1698 era cunoscuta in Anglia.

auririle alabe prin foc. La A. umedd arama, A. ea ether a otelului a fost des intrebuinalama, tombacul, argintul nou, otelul indus cu tat/ de Englezi. Toate A.-le umede stint din
arama, tinicheaua alba se moaie jute() solutiune timpul mai non si fura repede inlocuite prin A.
subtiata de chlorid de aur sau inteun amestec galvanica. La 1803 Brugnatelli polei doue mefierbinte de aceasta solutiune cu bicarbonat de dalii de argint cu ajutorul pilei Volta si al unei
kaliu, apoi se clatesc, se usca si se lustrnesc. solutiuni de amoniac cu continut de sare de aur.

www.dacoromanica.ro

320

Aun i sacra fames

Au.soni.

De la Rive publich la 1840 procedura sa intro- colegiu; titlul oficialilor inceptofi in functiuni

buintata deja din 1828. Tot la 1840 Ruelz in iuridice. In Austria A. este oficial auxiliar si
Francia i ambii Elkington in Londra luara pa- subaltern pe liinga judecatorii.
tente pentru acest mod de A., cari furii perfec- Aim!, (Regulus eristatus), o mica pasere cantionate in Germania prin Elsner si Bttger, in lateare din grupa Subulirostres; are cioc drept
Francia prin Roseleur si Christofle. A. prin contact

fit inventata de Frankenstein in Graz la 1842.

Aun i sacra fames, (lat.) blastemata sete de
am. Citat din Vergiliu, Aeneis, 3, 57.
Auriscop, aparat pentru cercetarea internului

putin compritnat la virf, deschideturile semilunare ale narilor stint provedute cu solzi meinbranosi ; pe spate galben-verdiu, pe burta galbensuriu i auriu la erescet; petrece prin bradet,

nutrindu-se cu insecte, dupa cari alearga in

societate cu pitigoii, toatnna insa se coboara

Aurora, roseata ce se vede in est dimineata la sits; canta intr'un ton slab si subtirel. E cea
inainte de resarirea soarelui ; ea provine dela mai mica pasere in Europa, abia de 10 cm. in
vaporii de apa, ce se afla in aer. Vapoiii de lungime.
[B. V.]
apa transmit numai coloarea rosie, pe celelalte
Aupl, 1) munte, in muntii Sebesului, intro
urechii.

le absorb. Tot asa se explica si roseata de seara, Surian i Virful lui Petra, are inaltime de 2011 nt.

care uneori bate in galbue, anume cand at- Preste el trece o poteca de munte dela Surian,

mosfera e incarcata cu multi vapori de apa, Meat pe pareul Ausel i prin strimtoarea Taia, in valea
o parte se straformeaza in besieute de apa anca Jiului, la Petrila; 2) riulet, isvoresce in muutele
balote de apunerea soarelui. (V. amurg.)
A. (muntii Sebesului) i se varsa in Taia, un
A boreald, v. lumina polara.
afluent al Jiului unguresc.
[8ly. Mold.]
Aurora, la Latini in poesiile mai vechi e fata Auska, in mit. slaveana e o dina din suita
4eu1ui Sol (soare); pe uu denar al gintii Plautia lui Perun, deu de soare. A. e rosata de seara
apare ca manatoare de caii soarehti. A. adi a cerului dela apus, care urmeazd dupa apunerea
zorile. (V. Eos.)
[Atm.]
soarelui.
[Atm.]
Aurora", titlul mai multor publicatiuni penoAusoni, (lat) locuitorii Ausoniei (v. ac.) Podice romane aparute la: Cernaut, Craiova, Pesta
porul cel mai vechiu in Ansonia, a fost de vita
T6rgoviste ; mai insenmate: 1) A. Craiovei., oscicd, precum i insisi A. La 47 inainte de
aparuta la 1870-73. 2) A. romndc, aparuta fundarea Romei (753 a. Chr.) au venit Etruscii
la Cernaut din Aug. 1881 pana la finen anului numiti i Tusci i Etrufi din Etruria si s'au
1882 odata pe lima, ca organ beletristic-literar asedat in Ansonia, iar mad tfirdiu pe tertnii ei s'au
al Societatii pentru cultura i literatura remand. fundat mai multe colonii grecesci preste tot din
In Bucovina , sub redactiunea prof. Than I. gintea Dorilor, i coloniile lor de frunte erau:
Bamboo; in 1883 n'a aparut, iar in 1884 apare Kyrnae (Cumae), Dikeorchia (Puteoli), Neapolis
In editura i ea proprietatea redactorului vochiu (Neapol). In partea nordica orasele de fruute
ea revista lunara sciintifica-literara. Tip. H. erau Minturuae, Sinuessa i Suessa A.urunca.
Czopp. 3) A. rontatidc, foaie beletristica, %manta Dupd eucerirea A.-ei, locuitorii dela sesuri s'au

la Pesta in 1863-65, de 2 ori pe luna. Pro- nurnit anca. A., iar cei din munti Sabeli. Scrii-

prietar, redactor si editor: parochul Ioanichiu torii straini, s. e. Aristoteles i Apollonios Rhodios
Miculescu. Tip. Enteric Bartalits.

(sed. III. a. Chr.), amintesc anca pe A. Romanii

elibereaza libele. Cap. social (189(3) fi. 84,250.,

depuneri fl. 407,722.59, revirement fi. 255,921.98,
profit fi. 5,108.50, dividenda 100/o.
Aurugo, (lat) galbinare (boala).
Aurunci, v. Ausoni.

adus i colouli suplinitoare. Lit-1*a oscica a se-

Aurora", societate de imprumut i pastrare au fundat aci coloniile romane i apoi au inai
In Naseud (Trans.), infiintata la 1879, cu un edificat multe ora.se intro aceste Herculauum
capital compus din mise ft. 50, pentru cari se
Ponipeji i pe timpul lui Iulius Caesar au

menat celei umbrice i reman), dar apoi A.

devenira cu total romanisati, ineat la a. R. 419
capetara dreptul de civitas romanas. Pe langa
toate c A.
nu mai existan,
in sensul strius
a. u. s., prescurtare pentru actum ut supra, pentru-ca erau romanisati, Ovidius (43 a. Chr.
(v. actum).
t 17 d. Chr.) pe August imparatul Il munesce:
Ausa, (Vicus Ausetanorum), in vechime eras ducele ausonic, iar imperiul roman, imperiul

In prov. romana Hispania Tarraconensis, astali ausonic, de unde e apriat, ea numele A. e identic
Vich.
cu numele roman, ba mai tardiu Italii anca s'au
Auschwe, (pron. ausve), in mit. slaveand 413111 numit A., precum Italia se cinema Ausonia. Dar
col mai inalt de lamina; nutnele lui inseamna: se face arninfire si de A. din Dacia. Teodosie
luminatorul, 61 se numesce medic divin (v. Apollo impratul imperiului roman dela resarit, la 4.48
medicus) e mijlocitor intre oameni i deii mai d. Chr. trimite pe Maximin de sol la Attila,
mnalisi se aseamena lui Mithras, den de soare regele limmilor, care stapania in Dacia si tenle
la Persi.
[Atm.]
invecinate, i cu Ma.ximin calatoresce i inveAuscultatiune, parte esentiald a metodului de tatul Prisms Ithetor, care apoi a descris calainvestigatiune fisicala in medicina. Consista
toria la .A.ttila i spune, ea in Hunnia (Dacia) ce.
intrebnintarea diferitelor fenomene acustice, cari trei ocasiuni a audit vorbindu-se limba Hunnilor,
se desvoalta in organe, spre a recunoasce cu a Gotilor si a A.-lor. Georgius Niebuhr, comenajutorul audului in ce stare se afia acestea. Se tatorul renumit al mai multor clasici bizantini,
face sau imediat prin punerea ureehii direct pe precum si al opului lui Prisms, dovedesce co
partea respectiva, sau prin mijlocirea de aparate limba ausonic din Dacia e limba teraneasca,
in forma de tub (stethoscop). Introdusa de adeca poporala romana; iar Otrococius (Origines
Laenee (1816), perfectionata de Skoda etc.
Hungarorutn, part. I. cap. 4), cu referinta la opul
Auscultator, asesor (consilier) fara vot al milli lui Priscus dice, ca limba A.-lor din Dacia e limba

www.dacoromanica.ro

Ausonia

valachica, a.decti romaneasca, ca o limba latina

stricata. Astfel e dovada, ca Romaiiii pe timpul
Hunnilor au trait in Dacia. (Cf. Familia Nr. 46
din 1894, si Hasden: Etym. M. Rom., p. 3162.)

Australia.

321

romana e numele vantului de ameadi, ce aduce

negara i tempestate, i pentru aceasta s'a ere-

dut, ca si A. ca hipiter dispune de fulgere

tunete. A. la Greci s'a numit Notos, si s'a re[Atm.]
presentat prin un tinr. (V. Austru.) [Atm.]
Ausonia, teara antica in Italia; teritorul ei a
Austerlitz, eras in Moravia, langa Littawa
stat din o parte a Latiului de catra riul Liris
si linia ferata Brann-Bisenz, 3475 loc. (1890).

din pamntul latit dela Liris pana la riul Sitarns, Aici a avut loo in 2 Dec. 1805 victoria lui Nace a despartit-o de Lucania. A. la apus a fost mar- poleon I. asupra Austriacilor i Rusilor sub
ginita, de Marea Tyrrhena, mai tardiu numita Kutosow (lupta celor 3 imperati). Napoleon
tusca, iar spre resarit de cracurile muntilor Inainbind catra platoul Pratzen a spart central
A penini. Popoarele vecine la nerd erau Latmii, Rusilor, pe cari atacandu-i din flanc i-a Impins
la resarit Oscii, latiti si in A., iar spre ameadi catra lacurile de Satschan, ande s'a spart gliiata
Oenetri. Romanii, dupa ce la a. R.244 (509 a. Chr.)
s'au inecat multi din *6.
au alungat regii din Roma, au cucerit A., si pe
Austin, capitala statului Texas (America de
timpul republicei i-au dat numele Campania, dar nord), hinga Colorado, 14,476 loc. (1890).
munele A. la istorici i poeti s'a stistinut pana la
Austral, (lat.) sudic.
caderea imperiului roman oriental, resp. bizantin
Australia, (cu ilustratiuni), al cincilea i cel
(1453 d. Chr.); adeseori Italia Intreaga si imperial mai mic continent. Numele A. insemneaza
roman s'a numit A.
[Atm.]
teara de sad, teara australag. Mai inainte sub
Ausonius, Decimus Magnus, poet, jurist si A. se intelegea intreaga mane de insule situate
retor rotnan, n. 309 d. Chr. in Burdigala; in- intre Oceanul Indic si coastele vestice ale Amevetatorul imperatului Gratianus. Ocuph deosebite ricei ; acuin sub A. se intelege numai contifunctii In stat, la 379 fa si consul; t 395. nental numit mai inainte Olanda noua , dim-

Dela A. au remas: Gratiarum actio, plina de

avant oratorio; epigrame; epistole in prosa si
in versuri; poesii la adresa .professores Burdigalensesg; 20 idite lu metru eroic, dintre cari
mai insemnate stint a VII. Bissula si X. Mesellag, povestirea epica a unei calatorii la Mosel
si Rin. Poesiile sale au valoare mai malt In

ce privesce forma; fondul lasa malt de dorit.

Auspices, numele latin i cel vechiu pentru
Auguri (v. ac.) Nici o actiune publica de stat,
ori de magistrat nu se facea, fara de a intreba

preuna cu ins. Tasmania, jara celelatte insule

ale Oceanului Pacific se cuprind sub numele
general de Oceania (v. ac.) Englezii mai numera la A. si Zeelanda nowt.
SITUATIE7 LIMITE, ACCIDENTE PE TERMURS.

Continental A. este situat pe emisfera sudica

Inspre sud-est dela Asia. A. se intinde dela
punctul sea cel mai oriental Cap Byron, pana
la cel mai apusean Cap Insciiption, preste vr'o
40 grade longitudinale (4300 km.), iar in directie

pe A., cari in acest mod aveau oficiu de mare In- dela nerd spre sud, dela Cap York pana la
semnatate i influenta, dar de multe ori trebuiau Cap Wilson, preste vr'o 28, l grade latitudinale
sa faca auspiciele asa, precum li-se demanda din (3180 km.) Teritorul cuprins intre aceste puncte
partea putorii do stat, in interesul statului
are o suprafata de 7.627,832 km2. Forma eon-

adeseori in al domnitorului sau al unei partide tinentului e binior rotundita. Coastele A.-ei
cu influenta. Au-spec-s sau 1?1. av-i-spec-s in- stint spalate in partea vestica de Oceanul Indic,
seamna privitor de pasen. A. se alegeau pe In partea nordica de Marea Arafura, inspre est
viato din familiile de frunte, uneori i plebeie de Oceanul Pacific, iar in partea sudica se
si in felurite timpuri formau un colegiu de 4 Impreuna Oceanul Indic, cel Pacific si cel
paint' 16, cateodata si de mai multi membri, toti Glacial Antarctic. Termurii A.-ei stint foarte
preoti, caci munai acestia erau in legatura cu putin membrati ; cea mai adanca taietura In
deli i sciau vointa Ion.
continental A. este Golful Carpentaria in partea
[Attn.]
Auspicium, (hit.) predicerea viitorului din sbu- nordica, intro peninsulele York si A. de nord,
dela aceasta spre vest se afla golful ce duce
ratul paserilor.
Aussee, ora e in Stiria, langa Traun, situat in la Queens Channel si sinul Cambridge; in partea
regiune adrnirabila la 662 m. deasupra marii ; vestica a continentului este Geographe Channel
hidroterapia i bai de apa sarata, cercetate de (Golf al geografilor), iar in partea sudica cel
ca. 6000 straini pe an. In apropiere stint la- mai extins golf, golful sud-austral sau marele
curile Grundel, Toplitz si Kammer.
golf austral, cu sinurile : Spencer, St. Vinceut
baia Encounter, dele acesta spre sud-est se
Aussig, eras in Boemia, tanga Elba si Brela,
contra al liniei ferateViena-Bodenbach, 23,723 loc. afia sinul Port Philipp. Cele mai multe si mai
(1890). Fabrica chimica; mine de carbuni. Aici bane sinuri sant In partea estica a A..-ei, ele
au fost invinsi Saxonii in 15 Ernie 1426 de Husiti. dint insa foarte mici si cele din spre nord-est

Aussra, dupa mit. slaveana luceaferul de dimi- stint greu accesibile din causa bancelor de corale
neata; cel de seara s'a numit Bezlea. [Atm.]
situate pe dinaintea lor; mai remarcabile stint

Austen, (pron. ahst'n), lane, romanciera en- baile: Iervis, Botany, Port Iackson, Broken,
n. 1775 t 1817. In un stil simplu, ne- Shoal, Moreton, Hervey, Port Denison, Edgefortat, dar cu maiestrie rard, presinta in romanele cumbe, Halifax si langa peninsula York baia
ei (.Sense and Sensibilityg, 1809; Pride and Princess Charlotte. Termurii A.-ei in genere
gleza ;

Prejudice , 1816; zEmma* etc.) referinte sociale, stint incadrati cu munti, cari se pogoara repentin
sentimente i caractere din viata claselor de spre mare ; numai in patine locuri se afla terinuri
mijloc. Talentul ei fa malt pretuit chiar.de plani, ca terinurii mlastinosi din partea sudica a
Golfului Carpentaria. A. nu e saraca in insule;
Walter Scott. Op. Londra, 1870.
Auster, (lat) 1) rigores, sever ; 2) dapa mit. In partea sudica due siruri de insule mai mici

www.dacoromanica.ro

Australia.

32 2

(Kings, Hunter, Flinders, Barren) prin strim-

FLORA.

Isolata, ca i positia acestui continent, e si

lui Van Diemen), iar la nerd duc alte siruri de flora A.-ei. Chiar familii intregi de plante resinsule (Melville, Wessel) spre Guinea noua, pfindite lipsesc aici s. e. Equisetaceele, Amygdespartita de continent prin strimtoarea Torres. daleele etc. Unele stint representate numai prin
toarea Bass la insula mai mare Tasmania (Teara

In Golful Carpentaria finca se afla multe insule; triburi proprii, s. e. Labiatele prin Prosanthereae,
Saxifragaceele prin Bauereae etc. Afara de elecele mai mari stint: Wellesley, Eylandt etc.

mentele endernice, concentrate mai ales spre

litoralul sud-vestic, o Inrudire se manifesta cu
Intreaga partea nord-vestica a A .-ei se pre- sudul Africei, s. e. pin genurile Emex, Mesetasinta ca un platou mare, avnd inaltime de vr'o bryanthemum, Pelargonium s. m. d, i incfitva
ORO-

i IDROGRAFIA.

400 m., iar culmea despartitoare de ape in acest

platou, la vr'o 450 km. dela term, se ridica la inaltimi de preste 1000 in. (Mount Bruce 1158 in.);
aproape la mijlocul continentului se ridicii muntii

(s. e. prin Phyllocladus s. a.) cu America sudica.

La nord cat fine .A. subtropicala intimpinm

elemente indice cu deosebire intre palmieri.
Litoralul estic se distingo prin o serie de coniMac-Donnell-Range si Mount Wood-roffe (1594m.) fere pacifica, ce ne reamintesce flora chinoPartea estica a continentului e tinut muntos; japoneza Sall cea californiana. Central continenml se ridica (inspre sud-vest) grupa Alpilor tului In antitesa ou litoralul e deosebit de moaustrali cu piscul Cosciusco (2240 rn.), iar ra- noton, acoperit sau de step. (uneori salign),
muri ale acestor munti se intind spre sud-vest ande intro plantele herbacee citam ca cele mai
si vest pilna la mare. Dela Alpii australi se in- importante : jaiba cangurului (Inthistiria ciliata),
tind dealungul termului estic al continentului speciile caracteristice ale fam. endemice de Xanmai multe sirtni de munti ce poarta diferite thorrhoeaceae, Spinifex ; sau de tufi.suri zscrubc
numiri (Muntii vineti cu prapastii periculoase, rnai ales de Acacia, si ici-colea de paduri fara
etc.) prima la Cap York. Platoul cel mare central umbra, in cari prevaleaza Eucalyptii, cei mai
se inclina inspre sud catr Golful Spencer si inalti arbori ai globului terestru. Ca plante culEncounter, cari formeaza estuarul apelor, ce yin tivate originare din A. coustatam deosebit de
din miuiti i din interiorul continentului. In putine cilteva fructe, s. e. nuci de Araucaria,
privinta ape/or A. e foarte saraca. Cel mai o conifera, capsule de Marsilia i frunzo s. e.
insemnat riu, i aproape singurul, care curge de Xanthorrhoea; Eucalyptus globulus are imin continuu, este Murray, (lung de 1300 km.) portanta medicinala; de aceea imediat dupa coloafluentii acestuia Murrumbidgee i Lachlan; nisare in nord au fost introduse plante tropicale
jara celalalt atluent al lui Murray, riul Darling resp. subtropicale, iar n restul acestui continent
sau Calewatta, desi cuprinde un teritor mai agricultura a aflat cea mai larga respfindire.
mare i e mai lung, nutnai in timpul ploilor

are apa, iar in timp de seceta dispare, lsand

in urma sa numai balti i mocirle, ca aproape
toate celelalte riuri ale A.-ei, dintre cai-i merita amintire riul Victoria, numit i Cooper,
ce se varsa in lacul Eyre; riuri litorale in
partea esticii stint: Clarence (230 km. limg),
Dawson etc., in partea nordic Victoria, in cea

[A. Pr.]

FAUNA..

Fauna A.-ei se Caracteriseaz pria animalele

pungoase i cloacoase (monotreme), pe cand alte
sugdtoare lipsesc. Cloacoase stint 3, antune 2
soiuri de furnicari si un animal ciocos. Aniniale

pungoase sant preste 100 specii. Animate nepungoase stint foarte rari. Dintre pasen i in A.

vestica Murchison, Gascoyne, lar in partea sudica se afla numeroase specii i individi de papagali;
Glenelg. Lacurile A.-ei In partea cea mai mare pasen i caracteristice stint : Menura superba Davies,
a anului stint numai mlastine, in timp de ploi emu si casuarul.
8erpi opfirle in numer
creso la marimi considerabile. Cele mai mari mane, serpii veninosi in preponderant... Crocodili

insemnate lacuri stint: Torrens, Eyre, in se afla atilt in mari cal si in apele dulci. Intro
care se scurge i lacul Gregory; spre vest dela pescii de riuri stint 2 specii de Ceratodus. FluTorrens se alla lacul Gairdner. Acestea i alte tunii
rari; stint lasa numerosi gandacii
lacuri mai rnici din vecinatatea lor au apa sarata. (scarabeu sau capricorn.) Locustele causeaza
In interiorul 1.-ei se atla un lac nu prea larg, adeseori stricaciuni si pagube mari.
dar lung de 320 km., lacul Amadeus. Partea sudvestica a A.-ei finca e presarata cu lacuri i balti

numeroase (Austin la inaltime de 427 in.)

MINERALE.

Bogatia de aur a I.-ei e de mare Insemn-

tate. Allarea acestui pretios metal a schimbat cu

totul relatiunile in A. si a oontribuit la inflorirea

Cume.

Parten nordicli a A.-ei are clim tropicala, rapada a ei. Cantitatea aurului aflat in A. dela
partite sudice au o clima aprope corespundetoare .1851-1889 a fost in total de 2.666,698 kg., recu cea din Europa sudica sau Africa de sud. presentiind enorma suma de preste 100 miliarde
Intro acestea se intinde o regimie mijlocie cu franci. Inca inainte de aliaren aurului s'a gasit
secete mari si temperatura foarte schimbacioasa. amnia in abundenta si se scoate si =um ; carPloile in partea de nord cad vara (Nov.Apr.) buni fosili se allla in cantitati mari, putin exIn parle de sud iarna (MartieSept.) In zona ploatati ins prin acum. Mine de argint se afl.
mijlocie neregulat, dar putin, uneori ani dea- In Queensland.
nlndul nu ploua. Cantitatea apei de ploaie intf un

an e 1440-1660 mm. Temperatura medie in

ETNOGRAYIE.

apartin la diferite ra.sse; in

laida 170 si in Perth 180 C. In genere clima genere se pot grupa in doue indigeni si imigrati. Intre coi din mina se numera Europenii
A.-ei e santoasa.
LI. Pi
Sidney 170, Brisbane 220, Melbourne 140, Ade-

leocuitorii

www.dacoromanica.ro

Hasse, si cultura. austral `..

Australian din Queensland.

Australiana din Queensland.

Australian din Port-Lincoln.

Pieturft pe BiAlICi in
Nordvest-Australia.
Tasmanian.

Pieturti pe stlinci in Nordvest-Australia.

Secure de Matra..

Co tmpletit.,

VIA* de lance. Podoabd din dinti

de Canguru.

Alarmator.

a) cutit de resboin
din lemn, b) bumerang.

^,Wpi-

4/".m1

,,Sat" din nordul Australiei.

www.dacoromanica.ro

Buzdugan.

324

Austrasia - Austria.

Chinezii, cari ocupa din ce in co tot mai mult striali stint importati din Europa, mai ales din

teren, *MI pingnd pe indigeni spre interiorul con- Englitera. Coinerciul e destul de viu ; in 1890

tinentulm. Ca cat inainteaza cultura europeana, importul in cele 6 colonii a fost de 61,671 f. st.,
cu atilt scade rassa indigena si se apropie de exportul 54,853 f. st. Articolul principal de
pieire. In Tasmania a disparut deja poporul ori- export (afara de rnetalele nobile) e lana, care
ginar indigen. Numerul Australienilor se pare a In 1888 s'a exportat in valoare de 19.129,000 f. st.
nu intrece cifra de 55,000. Rassa australa se carac- Comunicatia e inlesnita prin reteaua liniilor

teriseaza prin coloarea ei cafenie, peral negra, ferate, care e in continua desvoltare (in 1890
ochi bruni, albul ochilor tulbure, frunte angusta, au fost 15,225 km. linii ferate in exploatare);
cam plecata inapoi, nas scurt i lat Cu narile largi, se lucr la o linie transversal, dela Adelaide
buze groase, corpul peros, manile i picioarele la Port Darwin. Lungimea liniilor telegrafice in
lungi in proportie cu corpul. (V. ilustr.) Austra- 1890 a fost de 62,083 km. Prin cablu submarin
lienii duo o viafa misera. Cei inai multi migreaza A. sta in legatura i cu Etu.opa.
dinteun loo intealtul, grupati in familii sau orde
STXRI CULTURALE.
mai mici, goi, adapostindu-se de ploi i vnturi
sub frunzisuri, numai putini isi fac colibe sraBiserica. In Sydney resida un mitropolit subcacioase, formand satec. Boale importate, ca ordinat archiepiscopului din Canterbury ; afara
versatul, scarlatina, decimeaza tnburile austra- de acest mitropolit inai stint in A. 11 episcopi.
liene, iar beutura rachiului contribue si ea in Sinodul general se intrunesce in Sidney tot la
mod insemnat la decadinta fisicului i accelereaza 5 ani. Dupa confesiuni locuitorii A.-ei la 1881
pieirea sigma a acestei rasse. Nu arareori Euro- au fost: protestanti 1.511,523 (de ad i 900,000

penii - ca sa scape de ordele talhare - le in- anglicani); romano-catolici 516,503; Ovrei 8815;

veninau in masse prin faMa otravita. - Armele pagani i mohamedani 41,526. A. e foarte bogata
Australienilor constau din: lance, buzdugan, scut, in secte religioase. Instructiunea. $ coalele concutit si o arma munita bumerang (v. ac.) Ei se fesionale si cele private se impufineaz mereu; se
nutresc cu pesci, vnat, radaciui i unele soiuri inmultesc ins cele interconfesionale, sustinute
de cereale selbatice. Australienii n'au format de stat. In A. sant multi invetatori ambulanti.
nici and vr'un stat ; deosebirile intre triburi se Copiii stint obligati a cerceta scoala pana la etatea
marcheaza i prin limbi diferite. Incercaiile de 14 ami. Sfint si multe scoale pentru adulti.
Europenilor de a invta si a deda pe Australieni In 1890 au fost 6101 scoale poporale ca 615,553
la viata regulata i locuinte stabile, n'au avut nici elevi. Universitati intocmite dupa modelul celor
un resultat.- Monumentele culturale ale Austra- engleze sfint in Sidney, Melbourne si Adelaide ;
lienilor (picturi pe stanci) sfint foarte primitive cea din urma e cercetata si de femei. $coale
(V. ilustr. rassa i cultura australa.)
industriale, societti culturale sfint multe. Literatura ziaristica s'a desvoltat foarte mult.
GEOGRAFLI. POLITICX.
Istoria descoperirii v. la art. Oceania. [I. P.]

In privintapolitica coloniile australiene apartin

Austrasia, dela 511 numele partii estice a
Engliterei. Constitutia singuraticelor colonii e o Franciei Lotaiingia, Belgia i tenle de pe termal
imitatie a constitutiei engleze : fiecare colonie drept al Rinului ; in con trast cu N e ust ri a (v. ac.)

are un guvernor, ministeriu si un parlament Capitala Metz. Pana la 751 A. a fost mai ales
(casa de sus si de jos), care aduce legile; daca
acestea nu glut in contraqicere Cu legile Engliterei, le intaresce guvernul in numele regimulai
englez. Intre singuraticele colonii scum vor s
realiseze o legatur mai strinsa dupa modelul
celei din Dominion of Canada (America). Panrntul A.-ei este al coroanei engleze, care
vinde in partele, oii Il esarendeaza celor ce il
cer, cata vreme ajunge. Armata A.-ei se corn-

regat independent. Sub succesorii lui Carol col

Mare A. trec la Germania iar Neustria la

Francia. Istoria A..-ei de Digot (1863, 4 toin.)
Austria, imperiul A., (Cislaitania, mai corect :
Terile representate in senatul imperial), imperia

compus din mai multe teri, cari impreuna cu

Ungaria formeaza monarchia austro-ungar.
rile, din cari se compime imperial austriac, sfint
urrnatoarele :

pune din corpuri de voluntari (ca. 19,000). Apa-

rarea termurilor i pol4ia maritima cade in

sarcina guvernului englez. Finante : in 1889
coloniile A.-ei au avut venite 24.511,191 f. st.,

3..

i .ii

Numele terilor

cheltuieli 24.188,400 f. st., datorii 136.680,957 f. st.

Coloniile A.-ei stInt 6: Wales-ul nou de sud, Vic-

toria, Queensland, Sudaustralia, Vestaustralia

Tasmania. Guvernorul general resida in orasul

Si dne y. Alte orase mai insemnate silk: Melbourne, Adelaide, Perth, Palmerston (cu. Port
Darwin), Brisbane.

Austria inf..

Ocupatia principal a colonistilor e economia

de vite (cu deosebire oi) si agricultura. Prin

canalis'an rationale se cfistig culturii tot mai
mult panint. Viile anca sfint in desvoltare.
Industria e puta desvoltata, ea se marginesce la trebuintele locale si prelucrarea materiilor brute produse in A. Multi articoli indu-

TriestImprej.
.si

ECONOMIE, INDUSTRIE, COMERCIU, COMUNICATIE.

Austria sup. . .
Salzburg
Stiria
Carintia
Carniolia (Craina)
G5rz Fp Gradisca .

Istria

Tirol
Vorarlberg . . .
Boemia
Moravia
Silezia
Galitia
Bucovina
Dalmatia
Suma .

www.dacoromanica.ro

1 .6 i'.:.1 g

000

1) 311

*F144

.3.-.

s ),_ 2 , 4

4 ..5

.2.

6 o co

19,853
11,994
7,162
22 449
10,393
9,966

2.661,799
785,831
173,510
1.282,708
861,008
498,958

,c,

cc,

134
65
24

57
86
50

96
176,466 1662
2,927
220,308
75
4,951
317,610
64
26,690
812,696
80
45
2,609
116,073
61,697 6.843,094 112
22 231
2.276,870 102
5,153
605,649 117
78,632
6.607,816
84
10,466
646,591
62
627,426
12,868
41
900,282 23.896,413
79

141

85
61

57
85
3'4
81
S
81
09
81
51
p.7
71

109
181

107

79

Austria inferioara

325

Austria superioar.

Descrierea fisical, clima, productele, industria mare in basenul Vienei. Solul e fructifer, abstragnd dela manta inalti (90% ale solului stint
comerciul A.-ei vedi la tenle singuratice.
Locuitorii A.-ei sfint Germani (36.052/,),
productive).
Locuitorii sfint in cea mai mare parte Geremi, Moravi, Slovaci (laolalta 23.312/,), Poloni,
(15872/0), Ruteni (13.2120, Sloveni (5.012/0), mani (96.52/0 abstragnd dela Viena, unde Faint
Italieni (2.872/0, Sibrbi i Croati (2.752/), restul representate toate natiunile), pe la granito se
Romani si Maghiari. Dupa confesiune: rom.-cat. atla putini boemo-moravi i Croati. Ei locuiese
21.581,152, augustani 312,322, calvini 118,167, In 37 orase, 231 opide si 4187 sate. Dupa congr.-or. 540,715, unitari 113, mosaici 1.135,518, fesiune sfint 1.871,768 rom.-cat., 128,784 mosaici
alto confesiuni i fara confesiune 19,919. Mis- (din cari singur i1:1 Viena si suburbiile ei sfmt
carea populatiei la 1892 a fost: nasceri 897,290, presto 45,000) si 50,800 protestanti. Ei se ocupa

decese 693,421. Nascerile ilegitime au variat en industria, agricultura i comerciul. Capitala

intro 432/0 (Carintia) i 3,/,2/0 (Dalmatia); au e Viena.

Productele agriculturii slant: grau, secara, orz.
emigrat 37,247, mai multi din Galitia i Boernia.
Constitutia A.-ei se baseaza pe patentul im- oyes poriuub, cartofi, hemeiu, sparanghel, ceapa,

pratesc din 20 Oct. 1860 (Diploma din Oct.)

si pe cel din 26 Febr. 1861 (Patentul din Febr.),
precum si cele 6 legi fundamental din 21 Dec.
1867. Puterea legislativa o exercita imperatul

usturoiu, hrean, ridichi, napi, mac si diferite

legume. Pomaritul e neinsemnat, ca atilt mai
desvoltat e vieritul. Vite cornute are 564,625,

cai 106,625, oi 313,618, capre 50,896, rimatori

mn contelegere cu senatul imperial (Reichsrath), 440,000; cultura galitelor desvoltata mai ales
In ceea ce privesce afacerile imperiului austriac, In jurul Vienei; gasce multe se tin pe sesul
iar in privinta afacerilor interne ale singura- moray; stupritul e foarte respandit. Productele
ticelor ten, cu dieta acestora. Senatul imperial minerale glut: carbuni fosili, fier, ararna, grafit,

se compune din casa seniorilor si din casa de- pietri de constructie, gips, var etc.
Ce privesce industria, A. i. ocup6, primal loo
putatilor ; membrii casei seniorilor sfint mostenitori sau denumiti; deputati in casa de jo 's (425) Intre terile monarchiei austro-ungare ; aci se
se aleg pe basa legii din 7 Main 1896 pe 6 ani. afla tot felul de fabrici, cari ocupa deci de inii
Administratia imperiulni o provede consiliul de de lucratori, si exporteaza multi articoli indusrninistri din Viena, iar a terilor coroanei o proved
locotenentele. Provinciile i cercurile administrative, precum i comanele se administreaza in
cale autonoma.
Cultura intelectuala o arata urmatoarele cifre

triali. Gomerciul e foarte viu, fiind Viena central

Comunicatia
comercial al intregei monarchii.

o servesc soselele (4918 km.)

si

calle ferate

(1050 km.)

Cultura poporului o promoveaz vr'o 1559

(la 1890): au sciut serie i ceti 13.258,452, au scoale poporale si civile. A. are 1 universitate,
sciut ceti numai 1.031,624, analfabeti 9.605,337. 1 politechnic, 1 scoaIa superioara de agronomio
$coale poporale au fost (1892) 18,874 cu 65,266 (toate 3 in Viena), apoi 20 gimnasii, 17 scoale
invetatori si 3.219,000 elevi; preparandii 73; reale, 5 gimuasii reale, 5 institute teologice,
gimnasii 176, scoale reale 76; universitati 8; 1 academie orientaba, 10 preparandii, 2 scoale
politechnice 5 etc. piare 1952, dintre cari iare veterivare, 1 academie de silvicultura si 1 comerciala, 1 academie de arte plastice (cola de
de qi 102.
bele-arte), 1 conservatoria de musica, 1 academia
Istoria A.-ei v. la Austro-Ungaria.
Austria inferioark archiducat, parte consti- militara etc.
Constitutia archiducatului e basata in legea
tutiva a monarchiei austro-ungare; uumirea de

i. o are dela 1849. A. i. se marginesce la din 26 Febr. 1861. Dieta provinciala consta din

nord cu Boemia i Moravia, la est cu Ungaria,

la sud cu Stiria i la vest cu Austria sup., suprafata e de 19,853 km. cu 2.661,799 loc. Dunarea
o despartesce in dou6 parti : una sudicd apartinatoare regiunii Alpilor (v. ac.), i alta nordica
apartinatoare regiunii muntilor hercino-sudeti
cu coast pogoritoare inspre Dunare; In partea

2 archierei, rectorul univemitatii si 65 deputati

Enns, Ybbs, Erlaf, Bielach, Traisen, Schwechat,

Fischa i Laita ; din stanga : Krems, Kamp,
Schmida, Gllersbach, Russbach si Morava cu
Thaya; navigabile sfmt numai Dunarea. Morava
Laita, celelalte se folosesc pentru transportul
plutelor, manarea morilor, fabricilor, uzinelor.

una mai mare sudica in regiunea Alpilor (v. ac.)

A.-ei sup. sau Salzkammergut cu piscul

alesi pe cate 6 ani. Administratia o conduce loco-

tenenta din Viena. (Lit.: Blumenbach, Landesktuide von sterreich unter der Enns, 1834-35.
Das Land unter der Enns. Ed. Verein fiir Landes-

kunde von Nieder-sterreich, 1877-85.)

Austria superioarfi, archiducat, parte consti-

estica a A.-ei se afla un ses mai rnarisor, asa tutiva a monarchiei austro-ungare ; se marginesce
numitul ses moray; acesta dimpreuna cu sesu- la nerd cu Boemia, la vest cu Bavaria, la sud
rile vailor abia constitue 252/0 ale intregei supra- cu Salzburg si Stiria, la est cu A. iuf.; suprafete, restul fiind deluros si muntos. Riul prin- fata e de 11,994 km2., cu 785,831 loc. Dunarea
cipal e Dunarea, in care se varsa din dreapta impartesce i acest archiducat in doue parti:
Dachstein 2996 ni.), si alta mai mica nordica
In regiunea padurii boeme, ale carei predealuri

se pogoara spre Dunare in forma de terase.

Muntii in genere sant calcarosi. $esuri mai

lsvoare de ape minerale stint in abundanta, mari nu sant in A., afara de vahee Traun, catra
mai insemnate la: Baden, Meidling, Pyrauwart, Linz, lunga de 35 km.

A. e foarte bogata in rittri, cari mai toate

Clima A.-ei difera mult dupa tinuturi; in se varsa in Dunare, si aflame din dreapta:

Vslau etc.

general e moderata si sanatoasa, desi tempe- care in calea sa suseepe riurile Salzach, Mattig
ratura se schimba des. Cea mai mica tempera- si Pram; Innul e navigabil; apoi mai la vale
tura media anuala e in tinutul Alpilor, cea mai Traun (cu cascada), care priinesce pe Agar etc.;

www.dacoromanica.ro

32 6

Austro-Ungaria.

In fine Enns, in cate se seurge Steyr; din mise de parlamentele ambulen jumetati ale mostanga se varsa in Minare: Miihl, Aist si Naarn.
La granito spre Boemia este riul Maltsch, care
cargo spre rIel Moldava. In tinutul Alpilor sfint
numeroase lacar, foarte fumoase, ca: Atter sau
Kammer, Traen sau Gniunden, Hallstatt etc.
Clima, producte. In clima A.-ei se deosebesc
3 zone: cea nordica, aspra cu neguri dese toamna,
cea najlocie in valle Salzkammergut-ului, care

narchiei. Aceste comisiuni se numesc Delegationi

(v. ac.) Comercial teritoralui vamal coman austro-

ungar, (caruia, afara de cele doue jumetati ale

monarchiei, mai apartine i Bosnia ou FIer(egovina),

in ultima

(jece

ani (1886-1895) a

crescut cantitativ, in privinta valora numai in

anul din arma a scalut cu 51.57 mil. fi., ceca

ce se explica din imprejurarea, ea a creseut

e mai moderata, si cea sudica din regiunea comercial articolilor ieftiui, preeutn si din carnuntilor inalti, care e cea mai aspra, aflandu-se derea pretului marfurilor. Importul in ultima
aci i glaceri; ploaia e mai multa, furtunele 4ece ani arata o crescere de 78.212/e in prisant mai rari ea in A. inf. Productele prin- vinta cantitativa, si 34.722/0 in privinta vacipale sfint: gran, secara, orz, oves, pastaioase, lora. Exportul mata cantitativ 37.910/0, in pricartoft, fn; pomaritul e infloritor, din poame vinta valorii numai 6.282/0 crescere. De adi
se face vin, deoarece viile nu se cultiva. Eco- resulta, ea importul intrece exportul atat in

noinia de vite e insemnata, se tin:

cai, vite

coruute, oi, carro, rimatori. Producte ininerale

mai priricipale: embala de piatra, pietri de constructie si de moara i saro (Ischl i Gmunden
cu scalde sarate).

ce privesce cautitatea, cat si cu privire la valoare (calitate); adeca bilantul de import si

export al monarchiei se incheie cu active din
ce in ce mai mici. In 1895 importul monarchiei

austro-ungare a fost: 60.55 mil. maji metr. in

Locuitori, industrie, comercio. Locuitorii valoare de 618.99 mil. fi.; exportul: 123.57 mil.
dupa confesiuni sant : rom.-cat.766,959, protestanti maji metr. in valoare de 759.01 mil. fi.; mis-

17,272, mosaici 1078, de alto confesiuni 522; carea totala: 184.12 mil. maji inetr. in valoare
dupa limba sant 99.452/e Germani. restul Slavi. de 1369.01 mil. fi. Schimbul de metale nobile
Industria a luat avent in timpul din arma; monete arata in 1895 importul 54.2 mil. fi.; exmai insemnata e industria de fier cu central portal 24.3 mil. fi., plusul de export face 29.9
In Steyr, apoi industria textila, de ma.gini, mil. fi.
de bere, hartie, piei, sticla i moraran'. CoFinantele. Socotefile fmale despre acopen rea
mercial e destul de viu; el e servit de riurile cheltuelilor recerute de administratia afacerilor
navigabile Inn, Dunarea si Enns, apoi 880,544 km. comune ale monarchiei in 1894 arata urmatoarele
cal ferate i osele. Articoli de export: sare, cifre: cerinte netto 153.55 mil, fi.; la acoperirea
fierarii etc.
acestor cerinte au contribuit: venitele varnale
Constitutia, cultura. Legislativa e dieta pro- cu 54.70 mil. fi. Austria cu 67.81 mil. fi., Unvinciala, compusa din 50 membri, parte ere- garia cu 31-04 mil. fi. (Cf. si art. Ungaria.) Budditari sau denumiti, coi mai inalti alesi. Admi- getul anului 1894 impartesce cheltuelile comune
nistratia o conduce consiliul de locotonenta din dalia diferitele resorturi astfel:

eapitala Luz. lnstructia o prove'd 4 ginmasii,

2 scoale reato, 2 preparandii, 4 scoale comerciale, 2 scoale teologice, 14 scoale industriale,

Cerinte Cariz*
ordinare extraord

Total

In mii de florini:

2 scoale de agricultura si silvicultura, 506 scoale Ministerial de externe

poporale i civile. Analfabeta formeaza aproape Ministerial de resboiu:

3,548

37

3,583

120,162 14,011 134,173

6.52/0 din numeral locuitorilor. Lit.: Edlbacher, A mata
Landeskunde von Ober-Osterreich, (1883); Gras- Marina de resboiu . 10,093 2,398 12,491
2,015
2,015
sauer, Das Erzherzogtum Osterreich ob der Ministerial de finante
Enus, (1880).
Suma: 135,818 16,446 152,264
Austro-Ungaria, Monarchia austro-ungard. langa eari se mai adauga cerintele curtii comune
Sanctitmea pragmatica (primita prin art. de lege de eompturi cu 126-129,000 fi. pe an.
I, II si III din 1723) statorind ordinea de mosDatoriile comune ale monarchiei in 1893 au
tenire a familiei Habsburgiler dispune, ca ei au fost: datoria flotanta 412 mil. fi., datoria stabila
sa stapaneasea tenle unite sub un singar doin- 2,723.79 mil. fi., datoria totala 3,135.79 flia. fi.
nitor in mod nedespartibil i indisolubil. In Din datoria flotanta au fost in circula(iune bilete
urmarea acesteia prin art, de lege XII din 1867 de stat in vidriare de 312-5 mil. fi.

s'a stabilit mai deaproape raportul dintre tenle

coroatiei migare si tenle imperatiei austriace,
unite sub un singar domnitor i formand o monarchie, dar deoparte tenle coroanei ungare
laolalta, de alta parte celelalte teti i provincii
ale .Majestatii Sale laolalta, sant a se privi ea

Armata fi marina de resbalo. 1) Puterea

armaid de pe uscat a monarehiei A. se cominillo

din armata comuna ces. si reg., apoi din armata
teritoriala ces. reg. austriaca (Landwehr) i cea
r. ungara (honveglime); afara de acestea in cas

de resboiu ambele state ridica i gloatele. Comandantul suprem al armatei emane e imp6ratul f,4 regele; afacerile de manipulare, administrare gi organisatie le conduce ministerial
coman de resboiu; cele ale armatelor teritoriale
In fiecare jumetate a monarchiei le conduce
cate un ministra de aperares terti. Art. de lege
finan(e) inca pritesce admiuistratia se proved VI din 1889 normeaza obligamentul de serviciu
prin ministerale commie (v. ac.), iar afacerile, militar dula anul 21 al etatii. Servicial militar
doue jumetati deosebite si pe deplin egal indreptatite ( 28 art. XII din 1867), ceca ce se exprima
si in numirea monarchiei. Locuitorii (inclusive
militara) in 1890 au fost 41.339,204. Suprafata
monarchiei o de 622,3288 km2. Afacerile contiene ale color douc jumetati (externe, armata,

cari reclama dispositiuni legislatorice, sitia supuse dureaza: 3 atti activ, 7 ani in reserva si 2 la

deliberara comisiunilor de cate 60 tnembri, ex- honvecli; cei neapti sau dispensati selvoso ()

www.dacoromanica.ro

Austro-Ungaria.

327

vtaxa militara in deours de 12 ani. Voluntarii (v. ac.) Mai tardiu Pannonia cade in manila
stint tinuti sa faca la finea anului de serviciu lui Attila, iar dupa moartea acestuia au stapil-

un examen de oficien i in reserva; nefacand acest nit-o Gotii si Rugienii. Nonicul ajunsese sub staexamen trebue sa mai serveasca un an la trupa. panirea Longobardilor, mai apoi dimpreuna cu

Aceeasi lege a normat contingental de recruti Pannonia f stApanit de Avari. Pe timpul stape 10 ani cu 125,600 ficiori pe an ; afara de pninii acestora s'au strecurat Slavii in Boernia,
acestia Tirolal mai da 510 puscasi pe an. Mo- Moravia, precum i in Craina, Istria si Dalmatia.
narchia A. (dimpreuna cu Bosnia si Hertegovina) Carol cel Mare pune capet stapanirii avare,

e impartita in 15 teritorii militare si comanda

militara din Zara.
In f an teria are 102 reg. cu eke 4 batalioaue;
van ato rii stint: 4 reg. de vanatoti imperiali
din Tirol si 26 batalioane castrense; cavaleria
se compune din 42 reg. (15 reg. de dragoni,

cucerindu-le teara (intro 791-799), dupa co

Anca mai nainte (788) intemeiase asanurnitul

Ost-Mark, care avea menirea sa fie stalp de

aperare la marginile estice ale imperatiei franca

si mai tardiu ale Germaniei. Deoarece Maghiarii
prin desele ion invasiuni inspre Germania,

16 reg. de husari si 11 reg. de ulani); a r ti- nimicisera Ost-Mark-ul, Otto I., dupa lupta do
1 e ri a are 14 reg. de corp si 42 reg. de divi- langa Lech (955), in care batand reu pe Masimie ou cate 4 bateiii; trupele technice stint ghiari puse capet invasiunilor acestora, reinfiint

15 batalioane de pioniri si reg. de cale ferata si Ost-Mark-ul 5i-1 dete markgrafului Luitpold, din
telegraf ; in trupele de train sant 3 reg. (in total familia Babenberg, care isi mai lat posesiunile
80 escadroane); trupele s an it a re au 26 clase. inspre Ungatia. Dela 996 se nurni aceasta teara
Starea armatei comune in timp de pace
Osterreich (Ostirrichi). Urmatorii lui Luitpold
afard de trupele bosniaco-hertegovinene
dupa (Leopold) de Baben berg mai cucefira si pHarme, oficien, fieiori si cai, este urmatoarea:
mira dela impratii germani teri si teritorii veme. In dieta din Regensburg (1156) A. fit riArma
cai
dicat la rangul de ducat, iar ducele ei Henric
f provac)ut cu privilegii mari. Acest Henric,
Oficien neinregim. si
formatiuni speciale . 5,985 13,547
416 precum i urmasii sai, se amestecara adeseoii
Infanterie . .
7,693 136,137
612 in trebile Ungariei, folosindu-se de cartel de
Vnatori . .
845 16,214
85 tron din Ungaria, cu scop de cucerire. Bela IV.,
Cavalerie . . . . 1,695 43,443 37,983 regale Ungariei, voind s resbune rapirea tutor
Artilerie de camp . 1,371 24.297 11,688 comitate ale sale in contra lui Friderie Resboinicul, principele A.-ei, Ii bata pe acesta in
Artilerie de fortificatiuni
.
.
Trupe technice .
Trupele de train .
Suma .

.
.

393
460
346

7,707
9,146
3,012

134
19

1,680

lupta de lauga Laita, unde Frideric =lit. Cu

el se stinse familia Babenberg, iar pentru sta-

panirea terilor remase fara stapan se nasch

resboiu intre regale Ungariei si Ottoear, regale

Boemiei. In aceste resboaie se ameste& in urma
Armatura. lnfanteria comund, Landwehr
si regale Germaniei si imperat roman Rudolf de
honvedimea are pusci Mannlicher de 8 mm., ca- Habsburg, care, batand pe Ottocar la 1278 langa
valeria carabine sistem 1890, trupele technice
Diirnkrut, dete terile austriace fiilor sei Albert
gloatele au pusci Werndl, trupele techn. se proved si Rudolf, adeca casei de Habsburg. Albert II.
acum Cu pusci de repetitie sistem Maunlicher un toate terile austriaco; Rudolf (pe la 1365)
.

18,793 273,503 52,515

8 mm. Artileria de camp are tunuri de 9 cm., castiga Tirolul; el infiinta universitatea din Viena.
cea de manta de 7 cm. Fabrica de arme este Albert III. si Leopold castigit Stiria si Triestul.
In Steyr si Budapesta; fabrica de iarba de pusca Albert V. (1437-1439) deveni rege al Boemiei
in Stein si Blumau; arsenal de artilerie in Viena. si Ungariei. La 1440 cu Frideric III. coroana
2) Marina de resboiu in privinta administra- imperiala-romana si regall-germanA fit unita
tiei i organisarii e condusa de o sectitme spe- casa de Habsburg, care dela 1438-1806 (ca inciala in ministeriul comun de resboiu, al carei trerupere numai de 5 ani 1740-1745) a dat
sef, totodata comandantul suprem al matinei, Germaniei 18 imperati. Frideric III. ridica A.
refereaza deadreptul monarchului. Oficiile imediat la rangul de archiducat. .Maximilian I. castigh
supuse acestei sectiuni stint: admiralitatea de port prin casatorie Terile de jos, pe cari le dete fiului
din Pola, comanda eercuala maritima din Triest, sa Filip, care ajuuse rage al Spaniei. Carol V.

academia de marina de resboiu din Fiume, comanda escadrelor i vapoarelor de resboiu, cari
umbla in misiuni externe. Obligamentul de servicia e de 4 ani pe bord, aui in reserva. Starea

uni toate terile Habsburgilor, le imparti apoi

superimi, 360 oficien, 135 suboficieri si 12,000

matrozi. apoi personalul technic si de manipulatiune. Flotila: 2 corabii cuirasate cu turn; 8 cazemate, fregata cuirasata Habsburg, 2 crucisetoare, 7 corabii torpiloare, 7 torpiloare mari si
69 torpiloare miti, 4 monitori pe Dunare si corabiile ajutatoare.
Istoria. Tinuturile A.-ei de adi numai prin cuceririle Romanilor devin cunoscute. Ei au cucerit mai antaiu Pannonia (v. ac.), apoi Noricum

ales pe timpul lui Maximilian II. Sub urmasii

acestnia Rudolf II. (1576 1612) si Matia (1612
papa 1619) se pornesce reactinnea catolica (con-

lasand fenilo austriace fratelui su Ferdinand 1.

(1521-64). Acesta ajurse si rege al Ungariei

si al Boeiniei ca Moravia, Silesia si Lausitz. In

marinei de resboiu in timp de pace e: 1 ad- Ungaria se incep lupte indelungate cu Turcii;
miral, 2 viceadmirali, 6 contraadmirali, 74 oficieni In acelasi timp se latesee reforrnatiunea, mai
trareforma) si isbucnesce resboiul de 30 ani,
In care sub Ferdinand H. (1619-1637) si Ferdinand III. (1637-107) protestantismul fit su-

primat in terile austriace si in Ungaria. In pacea

vestfalica A. f despartita de Germania cu deosebire in cele spiritual. Leopold I. (107-1705)
av lupte cu Francia, iar in Ungaria ca protestantii

www.dacoromanica.ro

328

Austru

Autentic.

si cu Tureii, cari atacara si Viena (1683), fura titlul de imperat al Austriei (11 Aug. 1804). In
insa respinsi. Leopold esopera in dieta Ungariei, congresul dela Viena (1814-1815) prin politica
tinuta in Pojon la 1687, inarticularea in lege vicleana a lui Mettemich, Austria castiga terile
a dreptului de mostenire in linie barbateasca pierdute i influinta preponderanta in Italia.
a casei de Habsburg la tronul Ungariei, iar in Sistemul reactionar al lui Metternich linadusi
pacea de Carlovit (1699) eliberit Ungaitia de sub orine miscare libera, chiar si pe terenul literar
stapanirea turceasca. In acest timp Ardealul si produse nemultamire generala, care isbucni
i pierde neatirnarea i prin tractatul dela Blaj In revolutia dela 1848/9. Aceasta resturna sissi diploma Leopoldina (1691) fa adus sub casa temul lui Metternich. Se infiinta ministerial
de Habsburg (v. Apafi), care castiga si o parte responsabil. Dar in 14 Aprilie 1848 Ungaria,
a Romanilor ardeleni pentru unire cu biserica condusa de L. Kossuth, se declara stat indeRomei in scopul de a intati catolicismul in pendent si dinastia Habsburg-Lotharingica de
Ardeal. In resboiul spaniel de sueeesiune (1701 detronat. Romanii anca prinsera armele i soupana 1714) Austriacii batura sub principele Eugen turand jugul iobagiei, purtat de seculi, se lupde Savoia pe Fraucezi i castigara Olanda spa- tarn pentru drept i libertate. Austria writ ajutorul
niola, Milano, Mantoya, Neapolea si Sicilia, pe Rusiei si Maghiarii condusi de A. Grgei capicari insa le pierdura in resboiul polon de suc- tulara neconditionat inaintea trupelor rusesci con-

cesiune 1735 sub Carol VI., (ea rage ungar duse de Rudiger la Siria (Vilgos) 13 Aug. 1849.

C. TU.), care castigit dela Turci Banatul timisan. Rusii predetera Ungaria pe mina Austriei. ConCu moartea lui Carol (1740) se stinse linia bar- ducetorii revolutiunii fura pedepsiti, iar Ungaria
bateasea a Habsburgilor austriaci, si pe basa insirata intro provinciile coroanei austriace.Baeh
sanctiunii pragmatice urma pe tron fica mai f insarcinat sa faca din Austria un stat unitar,
mare a lui Carol, Maria Teresia (1740-80), o tnonarchie absoluta. Centralismul i absolucare casatorindu-se cu mincipele Francisc Stefan tismul austriac voiau sa contopeasca toate terile
de Lotharingia, mare duce de Toscana, ajunse austriaca intfo Austrie mare si puternica. Dar
pe tron dinastia de Habsburg-Lotharingia. Mo- poporatiunea nu s'a impacat cu absolutismul, denarchia fit sguduita prin resboiul austriae de oarece lipsisera reformele salutare poporatiunii.
succesiune, in care I. pierda numai Silesia Resboial din Crimea, apoi cal din Italia, terminat
ducatele Parma si Piacenza. Resboiul de 7 cu pierderea Lombardiei i pacea dela Villafranca,
ani nu isi ajunse scopul de a reina Silesia dela provocara diploma din 20 Oct. 1860 cu o conPrusia. Maria Teresia a reorganisat armata
stitutitine noua. Se promitea asigurarea autoprin reforme potrivite a promovat cornerciul nomiei terilor singuratice i unitatea imperiuki.
industria, imbunatati justitia i sistemul de Resboiul italian i austro-prusian (1866) grabira
contributie. 1772, la prima impartire a Poloniei pacificarea Intro Austria si Ungaria pe basa duaA. castigh, Galitia si Lodomeria, la 1777 Ma lismului, al carui product este monarchia Austro-

Bucovina. losif II (1780-1790) insufletit de

ideile libertatii, dar autocrat per eininentiatn,
cerch sa reformeze imperiul eredit i voia sa-1
preschimbe intr'o monarchie austriaca glorioasa,
puternica i un i t a r a in toate privintele. El visa

Ungaria, inarticulata prin art. de lege XII din 1867.

In urina inyoirii congresului deba Berlin din

1878 Austro-Ungaria a ocupat provinciile Bosnia
si Hertegovina, pe cari le stapanesce pana in present. (Lit.: Krones, Handbuch der Geschichte

o Austria cu aceeasi limba, ale carei sarcini sa Osterreich-Ungarns; Alf. Huber, Gesch. Osterle poarte deopotriva toti cetatenii, toti sa fie reichs ; Fontes rerun' austriacarutn ; Az osztritkegali inaintea legii, incetand ori ce fel de pri- magyar monarchia irsban As kpben etc.)
vilegii. El voia sa aiba o armata infricosata
Austru, 1) A., v'ent rece de meaza-di, insotit
vistierie plina. Prin patenta sa de toleranta uneori de negura, altadata de vifor. 2) A. dupa
(15 Oct. 1781) asigura libertatea confesiouala pov. rom. e nume de v"iint. Dina Sila Samodiva
pentru toate confesiunile crestine. Denumi pe dice junelui, a carui sora e la ea, ca-i da pe
Ged. Nichitici vicar pentru Ron-lib:1H gr. ort. din soma-sa, daca ii aduce calul din tinerete al lui
Transilvania (1783). Date libertate de presa. A. Junele pleacl qi pe drum scapa pe fiul lui
Puse in viata regulamentul urbarial, delatura A. de un balaur. Atunci tata, in semn de muliobagia i robota (1784), asigura teranilor dreptul famita, ii da caiul cera. (V. Auster.) [Atm.]
de a-si sehimba ubicatiunea dupa plan, dispuse
Autarch, autocrat; autarchia, autocratie, (y. ac.)
mesurarea terii, introducerea unei contributiuni
Autelage (franc.) in Francia feudala un fel de
mai juste; introduse liniba germana ca limba dijma in lana, oi, in etc., ce competea preotilor.
oticioasa in toate afacerile publico; introduse
Autentic, sigur, original, incontestabil, nefalcentralisarea etc. Prin aceste reforme atrase sificat, damn de credarnnt. Document A., doc.
asupra-si ura preotimei i nobilimei privilegiate, inyestit ou formele legate. Persoand sau toe A.,
aseinenea si cea a poporului de laud, cu deo- In evul mediu persoane san institutiuni (s. e. masebtre prin ordinatiimea sa privitoare la ingro- nastiri), cari in urma positiunii lor inalte aveau
parea mortilor in saci de panza i acoperirea toata increderea autoritatilor i publicului, astfel
lor cu var nestins. In Belgia erupse revolutie ca documentele, ce purtau subscrierea lor, ori
contra lui, pierda resboiul contra Turciei. Pe antele incheiate in fata lor, eran inyestite cu
patul de moarte retrase aproape toste reformelo caracterul autenticitatii
In musicel se folosea
sale, afara de: patenta de tolerauta, stergerea terminul A. la Greci, cand tonalitatea era com-1
iobagiei i infiintarea fondului religionar de in- pusa din quinta i quarta, (s. e:
G
c,
structiuue. Urina.sul seu, Leopold II., restitu G D
g, etc.) contrarul dela plagalic, and
constitutia Ungariei, iar Franc is c II., in urma quarta era la mijloc, (s. e G C g, D G
resbettielor nenorocoaso cu Napoleon I., fn silit
d etc.) In musica moderna se numesee aua depune titlul de imperat german-roman si a lita tentica cadenta perfecta dela dominanta la tonica.

www.dacoromanica.ro

Autentificare

329

Autonomia.

Autentificare, investire cu forme legale, le- din combinarea substantelor neorgauice (Haeckel).
galisare.
Acelasi litera cii generatitmea spontanea.
A. actelor, documentarea in forma legala a
Autograf, (grec) scrierea propre, scrierea

unui act, investirea unui act cu forma autentica

ce o cere legea sub pedeapsa de militate.
Rom. A. actelor e regulata prin leg. din 1 Sept.
1886, care designeaza autoritatile competente
pentru legalisarea actelor: tribunalele de jade,

unei persoane renwnite, scriere veche ; scrierea

originaba in contrast cu copule sale ; primul tipar

al unei carti de pe timpul descoperirii artei

tipografice.
Autografia, (grec.) procedura de a reproduce

judecatorille de ocol i comunale i numai excepmultiplica prin tipar desenuri in mod exact,
tional politaii.
In Ung. legalisarile se fac in iute i ieftin; o derivatiune a litografiei. Se in-

primal rind prin notarii publici (v. ac.), apoi trebuinteaza mai cu sama pentru planuri, deprin judecatorfile regesci, (art. de lege XXXV senuri de architectura, circulare, preturi cudin 1875).
rente etc.
rege
Longobarrlilor, 584-590, a Autoica, planta care presinta autoicie (v. ac.)
purtat
Authari'
resboaie victorioase contra Francilor
Lindberg numesce A. (sinonim monoici) muschii
Grecilor. A fost insurat cu Theodolinda, fica cari au antherozoili i archegoane pe ramuri
ducelui bavarez Garibald.

diferite ale acelltiasi individ; s. e. Grimmia, Bar-

1) (grec) insusi, de sine ; in cuvinte bula, Phascum etc.

compuse arata subiectul, (s. e. autodidact, autoAutoicia, (grec.) aceeasi locuinta; in o t
mat etc.) 2) (span) act, mai ales public ori
c a numire data particularitatii, ce se intillreligios. (V. autodaf.)
nesce la miele ciuperci parasite, And intreg
ciclul lor evolutiv se petrece pe aceeasi planta
Autobiografia, descrierea vietii proprie.
Autocefal, (grec.) de sine stata.tor, inde- ospitaliera. Asa stint pucciniile autoice, cari proAuto,

pendent; in biserica oriental termin usitat duc la diverse plante boale, clise rugini, ca pucpentru exprimarea independeutei ierarchice fata cinille de pe Sparanghel, Nalba, Helianthus,
cu patriarchul; autocefala intre altele se nu- Viola, Mentha etc.
mesce i biserica ortodox din Romania.
Autochirie, (grec) stingerea vietii cu

Autolytus prolifer O. F. Mill, un viene tnarin

ulna din clasa Annulata, subordul Polichaeta si fa-

proprie, sinucidere, care este oprita prin legea

naturala i prin al V. precept al Decalogului.
Autochton, (grec.) aborigen, bastinas;
toril cei dintaiu ai unei teri, owneni nascuti din
mosi-stramosi n teara ce o locuiesc.
Autocrat, singur staptmitor, donmitorul ab-

solut, care are concentrata in mima sa toata

puterea legislativa si executiva. A. este acji in

Europa nwnai imperatul tuturor Rusilor. Auto-

cratia forma de stat, in care donmesce un A.

cu putero
' nemarginita, nici de legi, nici de

vointa poporului ori a representa.ntilor sei.

Autocrtica, (grec.) judecata ce o face cineva
asupra luerarilor sale proprii.
Auto-da-f, executarea solemn a sentintei
aduse contra ereticilor in Spania. Rug, pe care

milia Syllidae. Aceasta forma asexuala produce

prin gernmulatiune alte doue forme sexuale,
anume : masculul si femella; cea dintaiu descrisa

sub numelP: Pollybostrichus Mhen, iar cea

din urnla sub numirea: Sacconereis helgolandica.
[V. B.]
V. si Dimorphismul.
Automat, (grec) masini ce imiteaza miscarile
activitatea fiintelor vietuitoare. Se cice ca A.
au existat i in vechime; asa se povestesce, ca
Archytas din Tarent la 400 a. Chi. a construit
un portunb ce sbura de sine. Mai ttirgiu coustruira Roger Bacon, Albertus Magnus, Regiomontanus, Vaucanson, fratii Droz de Chaux de
Fonds, Kempelen si Kaufmann A., ce se miscau,
vorbiau i crintau in vioara. In sens figurat A.
inseamna o persoana fara spirit, ce lucra fara
nici o socotinta, asemenea unei masine.
Automedon, conducetorul trasurii (vizitiul) lui
Achilles in resboiul tToian.
Autonom, (grec.) eel ce dispune de autonomie, (v. ac.)

se ardeau in Spania cei banuiti de nereligiositate.

Autodidact, (grec) cave a invetat sing-ur, fara
profesor.
Autofecundatia, (botan.) unirea celulei reproducetoare masculine a unei plante cu celula
producetoare femenina a aceleiasi plante. Cand
Autonomia, facultatea unui stat, unei provincii,
se indeplinesce A., organismul resultat dupa catva judet, comitat, comune, confesiuni etc., de a-si
tinm ori se opresce in desvoltare, moare, ori administra singar toate sau o parte din afacerilo

e slabanog degenerat. Din potriva, in casul fecundatiei rncrucisate, descendentii sttnt mai vigurosiz mai capabili de a perpetua specia.
tusi sunt numeroase exemple de fecundatie directa si fertila" la Criptogamele inferioare (Ciuperci, Alge...), cum si la Fanerogame (Viola,

sale. Statul independent are A. completa, care

datiunii (autogamiei), favoristmd din contra fecundatiunea incrucigata (allogamia).

Autogamia, (grec) fecundatie prin glue insu.si,
autofecruidatiune (v. ac.)
Autogonia, (grec) de sine nascetor ; produ-

deral. A. provinciei poate consista in dreptul de

e implicata in notiunea suveranitatii statului.

A. provinciei, judetului etc. este relativa i se
restringe la a n um i t e afaceri. Numeral acestor

afaceri difer dupa imprejurari. Totdeuna insa

A. provinciei, judetului, comitatului etc. este

Orchidee). In majwitatea casurilor insa este subordonata suveranitatii statului. Shirt provincii,
sterila (Brebenei, Roseta, specii de Orchidee, a caror A. e foarte limitata s. e. numai la
Malvacee, Lobelia, Verbascum etc.), si disposi- ctiteva afacwi, iar altele, a caror A. se apropie
tiuni speciale, fie in interiorul fiorilor, fie in de notiunea suveranitatii de stat, s. e. provinciile
rnodul de distribuire al lor, se opun autofecun- autonome resp. statele partial din statul fea legifera, de a executa legile si de a distribu
justitia pe teritorul provinciei. In acest scop
provincia autonoina are o representatinne pro-

vinciala, (camera, dieta sau adunare provinciala),

cerea organismelor simple 'jute un medio organic, un guveru provincial si institutiuni jwliciare
Enciclopedia romana. Vol. 1.

22

www.dacoromanica.ro

330

Autophyte

A.uxests.

proprii. Provincia autonoma insa Ii exercita sarna pentru desenuri de architectura si tot
aceste drepturi totdeuna sub controlul, mai larg soiul de figuri. Este mai ieftina decilt gravura
sau mai restrins, al statului, asa ea seful autori- n lem n.
[G. F.]
tatilor provinciale-autonome este un representant
Autotypografia, reproducerea facsimilelor de

al statului (vuvernatort sau .president al guvernului provincialc). (V. Decentralisare i Statul

federal.)
[A. C. P.]
A. bisericeasel , dreptul bisericii de a se

iscalituri (semnaturi) si desentui cu ajutorul

presei tipografice. Iscalitura sau desenul de reprodus se. copiaza cu tus chimic pe hrtie lucio,

se recopiaz pe o placa bine curafita de zinc

si se graveaza cu ajutorul apei tari: local neadministra afacerile bisericesci, scolare, funda- acoperit cu tits dispare prin roadere, iar iscationale si economice fara ingerinta puterii de litura sau desenul renidne neatins, fiind bun
stat, adecti a guvernului si a corpurilor legiui- de tipar.
[G. F.]
toare. In Ungaria i Transilvania, in urina faAutrigoni, in vechime popor in Hispania Tarraselor, prin cart, au trecut diferitele popoare si conensis, ifinga Ebro sup. Autrigonic = bascie.
put guverna, a-si lumina misiunea

i a-si

bisericit euventul A. a capetat o inseninare speciala,

intrucdt sub A. se intelege nu numai

Autumnus, (/al) toanma; autumnal = tomnatic.

Autun, (franc) vechia Bibract e, capitala

neatirnarea bisericii de stat, ci i organisatiunea unui aroud. in depart. franc. Sane-et-Loire,

ei astfel, Inca si elemental mirean sa aiba liinga Arroux, 13,194 loc. (1886). Resid. epp.
putere i drept de a dispute in lueruri bise- Imprejurimea se numesee Autunois.
ricesci, scolare, economice si fundationale. In
Auvergne, veche prov. in Francia de sud,
intelesul din urina in Ungaria i Transilvania cuprinde actualele dep. Puy de Dme i Cantal,
Ant mai multe biserici autonome cea ronni- tinut asuntos, 13,779 km2., 800,000 loc. Muntii
neasca gr. or., cea srbea.sca gr. or., cea refor- A. cu clima aspra, inalti de 1500 in., cu grupele
inata, luterana si unitara. [Dr. Aug. Bunea.]
de basalt ale Cantalului (1858 in.) si alti muuti
Autophyte, plante cari trajese prin ele insile, bogati in isvoare minerale reci i calde. Coalimentele din medial incungiarator, mitatul A., odata teara vechilor Arverni, mai
nu insa dela alte vietuitoare, plante sau ani- inainte imprumutat la principi apanagiati, a
mate, in opositiuue ca cele para.site, saprofite, fost incorporat la 1610 definitiv regatului. Ausimbiotice etc.
vergnensii stInt oameni simpli, muncitori, mai
Autoplastica, procedura chirurgicala priu caro, ales pastori si agrieultori.
lipsind amunite parti din trup, se reconstruesc
Auwers, Arthur, astronom, n. 1838. La 1839
prin material luat din insusi trupul respectivului asistent la observatorul din Konigsberg, 1862 in
boluav, s. e. nasal din partile moi ale frunta. Gotha, iar la 1866, ajungnd membru al acaA. a fost desvoltata cu deosebire de Dieffenbach. demiei sciintifice din Berlin, trece aici ea secretar
Autopsia, (intuititme proprie, contemplatiune, al sectiunii fisico-matematice. La 1857 termina
aperceptiune), tannin usitat in medicina, ande se observatiunile lai W. Herschel despre nebuloase.

intelege sub A. sectionarea unui cadavrtt Cu scopul, La anigsberg contintat cercetarile heliometrice

do a afta in ce stare stInt orgaaele acestuia, de ale lui Beset, referitor la astronotnia stelara. La
a constata morbul, causele morbului si ale mortii. 1868 publied In Lipsca Cereetari asupra misAutor, (lat. auctor), in general urditorul unei earlier variate ale sorilor. La 1874, ca sef al
fapte sau creatorul ori inventatorul unui lucru; expeditiunii imperiului german, observ in Theba
lu deosebi: tuditorul unui product spiritual li- pasagiul plan. Venus, de asemenea la 1882
terar, musical ori artistic (v. Proplietatea ope- Punta-Arenas. A coulacrat si la zidirea si conrotor intelectuale); in seas juridic: faptuitorul ducerea observatorului a.stro-fisical din Potsdam.
principal al unei crime care este a se pedepsi Auxanometru, (gree. mesurator de crescere),

instrument cu care se mesura crescerea la

(lat) indreptatire, imputer- plante. Stint mai multe sisteme : A. indicator,
nicire, plenipotenta, permisiune.
A. cu arc, A. inregistrator ; acesta e col mai
mai grav decdt complicit set.
Autorisatiune,

Autoritate, vaza, putere basata pe vaza ; su- complicat, planta inscriindu-si crescerea pe un
perioritate intelectuala ori morala; savanti, a cilindro acoperit cu o hdrtie inegiita eu fum, si
caror sciinta si activitate le-a cdstigat incredere anirnat de o miseare rotativa uniforma in jurul
generala; oficii publico i puterea si vaza pur- unei axe verticale sau orizontale.
tatorilor acestora.
Aux-Cayes, port maritim pe partea sud. a inAutos epha, (grec. = el insusi a dis, ad. Py- sulei Haiti, India vest.; 9000 loc., statiune a

thagoras), formula steriotipa, la care .Bythagoreii, vapoarelor mari, export de cafea, zahar, indigo.
pentru coufirmarea vederilor, parerilor i afirAuxerre, (lat. Autisiodorum), capitala depart.
matiunilor lor, se provocan in mod dogmatic, ea francez Yonne (Burgundia), Einga Hui Yonne,
la principiul suprem si autoritatea cea mai inalta 16,754 loc. (1886). Vin de A., un yin usor de Bur-

In materii de sciinta si in afaceri de convictiane. Ea a devenit proverbiala i astadi se

aplica si ca ironie fata de persoane, cari pdsesc
autoritativ cu parerile lor.
[Pl.]
Autoscopia, (grec) autopsie, (v. ac.)
Autotherapia, vindecarea de sine fara ajutor
straiu, pe cale naturala.
Autotypia, arta de a reproduce tonuri fotogralice in liuii i puncte, pe cale fotogralica,

gund. Comit. de odinioara Auxerrois a fost unit

cu Francia la 1477, dupg moarte lui Carol Eroul.
Auxesis, (iat. Augment), in gramatica: intarire, augmentare; se afi numai in limbo, sanscrita, zend si greca; servesce la formarea titnpurilor istorice (imperf., plusquarnperf., aorist).
A. este in sanscrita i zend prefixal a, iar

greca e. Este probabil ns, ca in grec. a fost

candva a. Originea aeestui prefix nici 'Ana adi
direct pe metal, care dupa aceea se acrografeaza. nu e deslusita. A. in retorica = exagerare.
Aceasta procedura se intrebuinteaza mai cu
[I. P.]

www.dacoromanica.ro

Auxilia
Auxilia, Auxiliares, (lat) la Romani trupele

331

Avarii.
Avans,

(franc. avance), tot ce e inainte in

ajutatoare ale popoarelor si statelor straine; sub raport cu alt lucru. Se dice figurat despre

Constantin cel Mare trape de infanterie (cate propuneri, ce se fac cuiva spre a-1 castiga;
100 oameni) in provincii.
despre o suma de bani dati inainte pentru un

Auxiliar, ajutator, ce vine inteajutor. Oficieni scop oarecare.

A.-ri, (franc. Officiers auxiliaires), oficien i conAvansare, inaintare la grad mai inalt ; anticediati (de reserva), cari In cas de mobilisare se ciparea unei sume.
inroleaza la armata activa.
Avantagiu, (franc.) verbal: ceea ce cineva
Casse auxiliare, institute ce urmdresc scopul are inaintea celorlalti. Se dice in sens de profit
de a da ajutor claselor mai lipsite, in deosebi material sau moral.
lucratorilor (uvrieri) si se baseaza pe asigurare
Avarii, popor resboinic, calaret, care la incemutuala. (V. sucurs mutual.)
putul evului de mijloc a format un mare imAuxilium, ajutor; in evul mediu ajutorul ce in periu in Europa reswiteand. Conform parerii in
casuri extraordinare se da din partea vasalilor. general acceptate A. s'au tinut de vita turceasca
A. pallii, ajutor dat din partea diecesei unui a rassei ural-altaice. De altmintrea sub A. trebue
episcop nou pentru resctunperarea paliului.
sa intelegeni doue popoare. A. cari trajese
Auxometru, (gree.) instrument cu ajutorul adi in Transcaucasia (sub stapanire ruseasca),
cdruia se determina, ca de cate-ori maresce si A. din inigratiunea popoarelor. Acestia in

catare telescop.

546 au cucerit imperial bulgar de langa Volga

si-au extins stapanirea pana la Viena. Au

domnit si pe teritorul Ungariei de astadi mai
bine de doue secule, pana cand apoi Carol cel
Mare i-a sdrobit (791-803). In istorie A. apar
dupa apunerea imperiului inane, cand se ivesc
parte capacele silicioase i devenind liber se pe tinutarile de lamp Marea Caspica, Kama,
rotundesce, se invalesce cu o membrana celu- Volga si Don, iar .560 se aseaza in Dacia.
Auxospor, (botan.) sporul dela Diatomee, numit

asa din causa modului seu de producere: dupa

ce corpul unei Diatomee (v. a.) s'a micsorat
pana la un minimum din causa bipartititmilor
succesive, continutul protoplasmic arunca la o

losica si continua sa traiascii astf el, metrindu-0 Ajung in contact de aliauta cu imperial bizantin,
volumul pana la un maximum hotarit. Dupa care i-a folosit in contra Slavilor i Bulgarilor.
aceea se formeaza 2 capace sificioase sub mem- Dela 364 incepe era cea mai stralucita a A.-lor

brana celulosica a A.-lui, apoi aceasta se distruge, sub chaganul for Baian. Acesta a intemeiat
iar Diatomeea reia forma obicinuita. [E. T.]
imperiul A., care s'a extins dela Don pana la

Ava, 1) A. (Abba, evr.-chald. = parinte), in Enns, si dela imperial bizantin pana la Marea
rugaciunile evr. i crestine vechi ca agraire Baltica. Bajan a legat alianta cu. Alboin, regele
catra Dumnedeu, in biserica orient. titulatura Longobardilor, i laolalta au invins pe Gepidii
episcopilor i patriarchilor. 2) A. capitala din din Dacia, deveuind astfel stapani preste Dacia
Birma, 'taiga Irawadi ; in decadenta. 3) A. (568). Tot attuici a trecut Alboin in Italia, dupa
beuturet pe insulele Polinesiei, intrebuintata ca care A. au luat in posesiune i Panonia. Puterea
medicament (contra boalelor reumatice i ve- A.-Ion a inceput a decade dupa moartea lai Bajan
nerice) i ca narcotic; se numesce i Kava (602). Mai multe popoare subjugate au scuturat
ori Iangona.
jugul aval. Srbit i Croatii s'au a.sedat in patria
Avacumovici, Paul, episcop, v. Arad, diecesa. lor de adi la Invitares imper. Heraclios. Secl. VIII.
Avaet, dajdie, dare, taxa, s. e. taxa de paduri aduce perirea A-br. De cand adeca Pipin cel
sau la un pod. Cuvntal e turcesc, dar se folosia Mic, principele Fraucilor, a supus pe Tasilo,
dupa vremuri i in Romania. (Et. M. Rom.)
principele bavar, frecarile,. dintre A. si Franci
Aval, (ital. avallo), garantia cambiala data pin au *Ins la ordinea dilei. Anca in 782 chagauul

iscalitura garatitalui pe cambie, copie sau alonge, A.-lor a legat alianta ca Carol ce! Mare, urmasul
(v. garanta cambiala). Anca in secl. XVI. afara de lui Pipin ; dar fiind-ca in butul aliantei in 788

trasant, se mai aflau i alte subscrieri puse la a ajutat cu doue ostiri pe Tasilo, care se rescalcaiul cambiei, a v allo, pe basa carora cei sub- calase, Carol a hotarit subjugarea i convertirea
scrisi, numiti tAvale, erau iesponsabili pentru A.-lor pagani i destrabalatt. In 791 s'a inceput
platirea cambiei intocmai ca si trasantul. (Cf. I. expeditiunea, in 803 a cucerit imperial A. pana
Socaciu, Dreptul camb., i Goldschmidt, Syst. des la Tisa; in ultima expeditiune au ajuns in mana
Handelsrechts, ed. II. Cod. com, rorn., t. XI., s. IV.) Francilor i vestitele valuri melare ale A.-lor.
Avalanla, (from. avalanche), lavina, (v. ac.) Acestea n'au fost inteatata locuri fortificate, cat
Avalon, 1) insula in Hui Bret, in comitatul mai malt santuri de hotare, cari au incungiurat

engl. Somerset, numita foarte des in istoria satele i posesiunile A.-lor, unde au ascuns i te-

basmelor engleze vechi ; 2) peninsula in Fund- saurele lor. Dupa acest desastru A. mare parte au
landa nou, (A.merica de nord.)
trecut la crestinism i cu incetul s'au contopit in
Avalon, dupa mit. celtica e o teara a dinelor Franci i Slavi, parte au emigrat spre resarit. In
(fee), in care a domnit dina l'ata Morgana. 805 chaganul lor deja crestin, ca numele Teodor,
Druigii ad i au avut local sfant al lor i aci roaga pe Carol sa-i permita a se aseza dim-

s'a ingropat regele Arthur (v. ac.) A. se dice preuna cu sotia sa pe teritorul dintre Sabaria
a fi identic cu insula Avalon.
[Atm.]
(Gyr) i Carnuntum (Fetronell). In 822 ajunge
Avangarda, acea parte de trupa, care pe mers o legatiune avara in Frankfurt la regele Ludovic

scutesce o trupa principala de napadhile ini- cel Bland, ducndu-i daruri; aceasta f ultima
mice din directia rnersului.
legatiune, despre care se face amintire in croAvanpost, acea parte de trupa, care scutesce nicele france. Tractatul dela Verdun mai pomeo trupa principala, care odichnesce. Dupa nia- nesce despre teara avara adeca hunica , dar
rimea acesteia formeadi A.-urile 2-3 linii.
poporul avar piere, zincat nu i-a remas nici
90

www.dacoromanica.ro

332

Avarie

Aventura.

seninta , precum dice cronicarul Nestor. Me- se pregritesc la moarte), cuvinte cu cari glamoria A.-lor o pastreaza numai crIteva cuvinte. diatorii romani salutau pe imperatul in arena.
Mara 41e cuvntul chagan (turcesc) mai ocur
A. Maria, rugaciunea Nascatoarei de D-deu
tudim si jugar semniticnd dignitati. Credinta care in limba latina se incepe cu aceste euvinte.
A.-lor so canoasce din un juramnt al lui Bajan,
Aveiro, Joseph Mascarenhas, duce portughez,
care cu sabia scoasa joara pe cent', foe, paingnt n. 1708, mare maiestru de curte sub Juan V.,
apa Au avut i preoti, pe cari i-au numit sub I osi f E rn an u e 1 inlocuit cuPornbal. Acusat
bokolabra; au adorat i idoli. In Ungaria s'au ca a luat parte la atentatul din noaptea 3 spre

descoperit mai multe morminte avare, in cari 4 Sept. 1758 asupra regelui, a fost executat
s'au gasit obiecte pretioase, precum : bani de impreuna cu altii in 13 Ian. 1759.
aur, juvaericale de granat cadrate in aur, brazAvel, A b e 1, al doilea fiu al protoparintilor
lote de argint, diferite vase. Caracteristica genalui omenesc.
epocei A.-lor e catarama, ce s'a usitat in locul
Avellaneda, Gertrudis Gomez d', poeta span.,
fibulei (copcio), semn ca au avut vestminte de n. 1816 in Cuba; a scris novele frumoase
piele. Lit.: Zeuss, Die Deutschen und ihre Nach- poesii Mee; drame: Alfonso Munio (1844),
barstrume; Abel-Simson, Jahrbcher des friink.

Recaredo (1851), El donativo del diablo, La

Reichs unter Karl dein Grossen; Salamon F., Somnambula s. a. t Febr. 1873.
A hunok es avarok Pannoniban; Pulszky F.,
Avellino, prov. italiana (Campania), 3034 km2.,
Magyarorszggi avar leletek etc.
[T. F.]
432,949 loc. (1890). Capitala A., langa Monte
Avarie, (marina) stricaciune mai mutt sau Vergine (manastire renumita), 16,376 loc. Bernal putin importanta, ce sufere un bastiment sedintd epp. Export de alune excelente.
In corpul sea, in masina sau in incarcatura.
Avellino, Francesco Maria, archeolog ital.,
Dreptul comercial inaritim pentru regularea n. 1788, profesor de literatura greceasca la unicheltuielelor de reparatiuni sau pierderi distinge versitatea din Neapole, 1809-15 a condus edudoue feluri de A.: A. mari sau comune, la a capa copiilor lui Murat; t 9 Ian. 1850 ca membru
caror reparatiune concura bastimentul, fretul si al consiliului super. al instructiunii publice si
incarcamntul, fiind interesul general a salva director al musealui Bourbon. Autor de monobastitnentul, si A. mici sau particulare, la cari grafii archeologice i numismatice. Opuscoli diconcura numai unul din aceste capitaluri, cnd versi (1831-36, 3 vol.)
Avena L., (botan.) gen din familia Grainineao,
celelalte nu au fost amenintate.
Avaritia, negligerea trebuintelor presente si tribal Aveneae, cuprinde plante erbacee anuale
adunarea de buuuri numai pentru inmultirea sau perene in general foarte pretioase pentru

averii, fara alt scop. A. considera averea ca agricultura. Florile sdnt dispuse in panicule
scop, nu ca mijloc. A. e condamnata de mora- compuse din spicule lung-pedunculate. A. are
listi i biserica o pune (iubirea de argint) intro vr'o 40 specii respndite prin regiunile tempe-

cele septe pecate capitale (de moarte); din punct rate ale globului. Prin terile noastre cresc mai
de vedere national-economic A. este inai putin multe specii, dintre cari insemnam: A. fatua L.,
de condamnat ca risipa, care nimicesce cu desd- vulgar 0 d o s, A. pubescens L. etc. Se cultiva
foarte malt A. sativa L., cunoscutfi de popor
virsire averea.
Avas, v. Oas. A. Felslifalu, v. Negresci. sub numele de o v e s. A. sterilis L. este o planta
Avassdg, Teara Oasului, v. Oas.
anuala foarte frumoasa i mult cultivata de horAvat, a v ad, pesce: Pleuronectes _Rhombus, ticultori ca planta ornamental, care se intrope unele locuri se chiarna si stoicet. A. se buinteazd spre a face buchete i alte obiecte
aseamena Cu mreana, are multe oase, Ona si de ornament. O v es ul se intrebuinteaza ca nuprin carne, mici ca nisce ace. Se afla in mare tret pentru cai. Din faina de oyes se fac cata-

si la gura unor filth mari. (Etym. M. Rom.) plasme.

[Z. C. P.]

Avenches, (franc) germ. Wiflisburg, oras in

Avatara, In religiunea Indilor incarnatiunea cantonul elvetian Waadt, 1864 loc.; pe timpul
fiintelor divine in forma de cm ori animal, ca Romanilor Aventicum, capitala Elvetiei, demoscop de a infriluge dornnirea reului; s. e. in- lata de Alemani (307), s'a ridicat in sed. XV.
carnatiunile (10) lui Visnu, Siva si Ganesa.
Antichitati.
Aventinus, mons, (muntele Aventin) una din
Avdejev, Vasilievici Mihai, romancier rus,
n. 1821, t 1877; a scris numeroase romane si cele 7 colino ale Romei (v. ac.)
V. havat.

Aventinus, loan recte Turmair, umanist

istoriograf bavarez, n. 1477, t 1534; a fost inAvdhela, (Avela), comuna aramneasca de vetatorul principilor bav. Ludovic si Ernest. A
vara cu 200 case, 1500 loc., intfo positie foarte scris istoria Bavarilor pilna la sed. XV. Scrierile
frumoasti pe poalele muntelui Culeo la Pind. lui stint isvoare valoroase pentru istorie si au
novele, cari se disting ca descrieri fidele ale

starilor, moravurilor i tipurilor timpului seu.

Numerul locuitorilor mereu se micsoreaza, multi fost editate de academia din Manchen. La 1861
fiind acum asedati la muntele Caratas aproape i s'a ridicat un monument in A.bensberg, unde
de Verria sau tu Tesalia. Averhie, Apostol s'a nascut.
Aventura, (franc) ceea ce va veni, se va inMargarit, prof. Caragiani snt originan de acolo.
Probe din graiul de A. stint publicate de Papa- tgrnpla; se dice despre o intmplare neprevqatel.
hagi in II. Jahresbericht des rum. Sern. Leipzig, Aventura grossa, comerciu en gros la voia in-,
1895.
tmplarii; A. gr. se numesce negotal intreprins

Ave, Have, (lat) formula de salutare la Ro- cu marfuri procurate pe bani imprumutati,

mani, inseamna : fi sanatos , fi salutat , sit scop de a le vinde in teri straine sub ori ce imtraiesci , ca si salve i vale. A. Caesar, prejurari riscate i periculoase. Astfel de comer-

nwrituri te salutant, (Te saluta, Cesar, cei ce cianti se nuiniau aventurieri.

www.dacoromanica.ro

Aventuriet
Aventurier,

Aves.

333

(franc) cel ce caut aventuri. manuscript hecto.grafat; A. Wagner, Grundlegung

Prin extensiune: O persoana ale carei mijloace der politischen Okonomie, partea I., 1/2 tom. 1.)
A. nationala, A. tuturor persoanelor publico
de existenta sant necunoscute.
Avere. Bunurile economice produse, cari in- si private, cari alcatuesc o natiune, un popor
[I. S.]
tr'un timp exista ca fond real pentru multa- organisat in stat.
mirea de trebuinte, represinta in totalitatea lor A. golard, A. si venitul destinat pentru sco(ea rnassa) o potentd economica mai mare sau purl scolare. In Ungaria trebue sa adune in inmai mica, dupa cum e raportul, in care sta ea telesul legii fiecare sustinetor de scoala, (stat,
fata de trebuintele pe cari are a le acoperi. comuna, confesiune, societate, corporatiune) A.
Aceasta potenta economica se numesce A. Suma scolara. Aceasta se aduna: la stat i comuna cu
bumuilor economice, preste cari poate sa dis- ocasiunea commasitrii din /too parte a teritortilui
puna cineva, formeaza averea sa personala. Pu- comun, din venitele scolastice, din fundatitmi,
terca, ce o are o persoana, ca sa dispuna de oferte i ajutoare benevole, din paps de abbunuti economice o da dreptul i expresiunea ei sentare. A. scolara se inanipuleaza in favorul
se numesce drept de avere. Dreptul hotaresce scoalei prin scaunul scolastie, sub responsabili-

cine e petsoana si ce fel de persoan, presto tatea personaba a tuturor membrilor lui. Vndari,
cari bunuii economice si in ce extensiuue poate
s dispuna ea. Averea, ca posesiune a diferitelor
persoane se deosebesce, dupa cum se deosebesc
persoanele, in publica i privata. A. publica
e aceea, care se afla in posesiunea i stapanirea

cumperari etc. pana la 500 fi. i ar'enqi pana la

50 fi. anual, au sl fie intarite de inspeetorul

[G. Trif.]
scoalelor.
Averesci, schit in satul cu aceeasi numite in

Rom., j. Falciu, infiintat 1765 de catra un razes

peisoanelor publico, adeca a acelor persoane numit Saya, care s'a calugarit ; astadi e bisocari exista ca colectivitati, comunitati, rica de mir.
pe basa dreptului public, prectun e: statul, coAverchie, calugar de origine arainaneascd,
munele politice si diferitele cercan i de admini- mai tardiu archimandrit i representant al mastratiune (comitat, judet, department). A. caro nastirilor dela sf. munte Athos; a adus baieti
se afla in proprietatea unei persoane publice, aramanesci din Turcia in Romania, ca s indar care e destinata pentru folosirea generala, vete la scoala macedo-rorn., care in 1865 se
cum stint: drumuri, riuri navigabile, museo, deschise in Bucuresci. (Cf. Burada, Cercetari
biblioteci etc., se munesce A. publica in sens despre scoal. rom. din Turcia. Buc., 1890.)
strict al cuvntului, spre deosebire de A. publica,
Avernus, lacul Averno, un mic lac in Camcare o posed si o folosesc respectivele persoaue pania, langa Cumae, crater vulcanic cu imprepublico numai pentru scopurile lor particular, jurimi infioratoare; dupa Vergil intrarea in
cum s. e. A. finantiara, pe care o folosesce infern. Nu departe se afla pestera Sibylei.
statul exclusiv pentru sine, pentru realisarea Averof, familie aramaneasca foarte bogata
scopurilor sale finantiaro, domenii, linii ferate din Metovo in Epir. Peutru comuna natala a
de stat i alte instalatiuni ale statului sau co- facut mult, dar mai mult pentru institute culmunelor. A. privata este aceea, pe care o posed turale in Atena. (Cf. Weigand, A.romunen I.)
singuraticele persoane fisice i acole persoane
Averrhoa, L., (botan.) gen de arbori din faiuridice, cari apartin dreptului privat i sant milia Geraniaceelor, trib. Oxalideae, representat
intemeiate in mod fiber, precum sad anumite numai prin done specii din Asia tropicala, cari
socielati de agonisire i reuniuni libere. A. preste ambele se cultiva ca plante decorative in flotot luat se deosebesce dupa fetal intrebuintarii rarii. Ca plante ornamentale ele shut astadi
ei in A. pentru consumatiune si A. pentru pro- respandite pretutindene sub tropi, uncle se foductiune. A. pentru consumatiune se intrebuin- losesc fructele lor comestibile, ce contio acid
teaza pentru train' cJiluic, pentra satisfacerea oxalic, si ca medicament.
[A. Pr.]
nemijlocita a trebuintelor personale, s. e. pentru Averrhas, Ibn Roschd, filosof arab, n. 1126
hrdnirea i scutirea corpului sau pentru satis- in Cordova, t 1195. Om de o vasta eruditiune
facerea vr'unui gust ori placen i personale. Aceasta in teologie, filosofie i medicina; a fost un mare

A. se subimparte in cons um ptibila i ne- adorator al lui Aristotel, despre care 4icea, ca

consumptibila. Cea dintaiu consista din astfel de singur acestuia dintre oamenii muritori i-a conces
bunuri, cari deodatd cu satisfacerea trebuintei D-fleu ca sa amiga culmea perfectiunei. Cornease nimicesc sau de tot sau in forma lor indivi- tand i explicand scrierile lui Aristotel, a nisuit
duala de bun, s. e. nutremntul; cea din urma a popularisa doctrinele aceluia. (Cf. Uiberweg

(cea neconsumptibila) este A. constata- Grundr. der Gesell. d. Phil. II.)

toare din astfel de bunuri, cari se pot folosi

[PI.]

(lat.) fata, partea cu chip a unei mode repetitete ori in timp mai indelungat pentru nete (cap); dosul acesteia se numesce revere
satisfacerea trebuintelor, i astfel numai pe in- (ranta).
cetul se nimicesce, ii pierde insusirea de bun,
Aversa, eras in prov. ital. Caserta (Campania),
Avers,

precum sant casele de locuit, mobile, vest- 20,183 loc. Sediu episcopesc; casa de alienati ;
minte etc. A. pentru productiune consista din
astfel de bunuri economice, cari sant destinate
si se intrebuinteaza pentru a produce alte bunuri
none, iar nu pentru satisfacerea nemijlocita a
trebuintelor personale. Unii economisti nuunesc
aceasta A. fara deosebire capital , altii lasa
o deosebesc in parnnt si capital, adeseort o
intalnim sub numirea: mi] loace de produc tiun ee. (Cf. I. Socaciu, Economia politica,

multe vii (Asprino). In apropiere sant ruinele

dela Atella ; prima colonie a Normanilor.
Aversiune, (lat.) afect, care se descopere in

neplacerea profunda fata de o persoand ori obiect.

A. constanta devine ur a.
[Pl.]
Avertisment, (franc.) atragerea atentiunei spre
ce.va; insciintare, mustrare.
Aves,

aviariunt, (lat) paseri; colivie mare

pentru pasen, gainar.

www.dacoromanica.ro

334

A.vesalon

Avila.

desubtel roservoriului se afla un saltar, in care

se aseaza ouele (50-25o); ele nu vin in atingere
Aveyron, afluent din dreapta al riului Tarn in cu zincul ca sa se infierbinte, ci se incaldesc
Francia de sud; lung. 240 km. Dupa el se nu- nurnai prin caldera moderata, care vine din sus
mesce departamentul A. (o parte a vechiului dela reservoriu. Apa se tine calda prin ajutond
Guienne, Rouergue). 8770 km., 400,467 loc.; unui termosifon, care se vede pe figur in partea
5 arondismente. Capitala Bodez.
din dreapta a cutiei, si care se incaldesce cu o
Avezac de Castera Macaya, Marie Armand lampa cu petrol. Temperatura apei trebue sa
Avesalon, V. Absolon.
Avestila, strigoaie, v. Samca.

Pascal d', geograf franc., n. 1800 ; 1833-35 a fie de 500 C. pentru ca astfel ouele sa fie infost secretar general al societatii geografice din cal4ite la 400, adeca temperatura cu care le-ar
Paris, si de sese oil presedintele ei, din 1873 fi incallit closca. Child puii au esit din &Ace,
presedinte de onoare al comisiunii central si se scot dupa 24 are din ma$ina de clocit si
mernbru al Institutului. t 1875. Ser.: Essais hi- se pun in Inctena de crescut. (V. ilustr.) Ea
storiques sur le Bigorre., (2 vol., Bagnres, 1823); se compune din doue parti : partea antilia (din

Etudes de gographie critique sur une partie de drepta figurii) este ca un fel de colivie, care

l'Afrique septentrionale . (Paris, 1836); Esquisse servesce puilor ca curte; a dona parte (din stringa

*rale de l'Afrique . (Paris, 1837) si multe figurii) este un fel de cutie tapisata in interior

cu blana, in care puii se adapostesc tot asa de

Avezzano, Guiseppe, general ital., n. 1789 in bine ca sub aripele closcii. In aceasta cutie se
Piemont. La 1848 a participat la rescoala genueza, mai afla un reservoriu de zinc, in care se pune,
a ajuns ministru de resboiu al repubficei romane, cend e frig, apa ce se tine calda la temperatura
si dupa sugrumarea aceleia a fugit in America ; de 70-80o. Puii cend li-e fem.) ies in coaltele.

rentors in Italia a participat la expeditia lui

livie de se hranesc, Gelid

li-e frig se retrag in
cutie. Dupa o septemend

Garibaldi la Sicilia (1860).

li-se da drumul putin

In 1878 s'a pus in fruntea

ltaliei irredente si

a lucrat pentru eliberarea

Tirolillui sudic si a Istriei
de sub domnia austriaca.

7,i.

'

t 1879 in Roma.

4,

din secl.IV. sau V. d.Chr. ;

metre elegic, in t'o lim ba

corecta si retorica; mai

tardiu au fost introduse
ca lectura in scoala si au
suferit multe schimbari.

6.A9,...p-,033,-4,,:,,

'

,,

Poules, moyen infaillible

-- de les faire pondre.)

1,
--,...,.

....,.....0

' i...------04
41
__,

,,,,

[Dr. N. Leon.]

Aviditate, (lat.) pofte

- lacoma dupa ceva, fie

aceea avere, bani, onoaro,

renume ori altceva. Cel

cuprins de aceasta pofta,

-_,

Av iatici, aeronauti cari

se munesce a v i d. A. des-

se ocupa cu studiarea

sburatului paserilor si cu
imitarea lui mechanica.

lets; Ch. Jacques, Lo

Poulailles; M. Fanfilon,

'to...A.,
.,,

.-----.'"m...7111..1''
0,
I

brique artificielle de Pou-

l'..

Avianu , fabulist latin

dela dinsul au remas 42

fabule esopice serse in

cate putin in curte pfina

se deprind singuri. (Cf.
E. Richomme, Une fa-

-i

MaOna de clocit.

ordinata, care tinde la

multamirea poftelor sen-

suale, se numesce conAvicenna, (Abu Ali E-Hosein Ben Abdallah cupiscentd. (V. si cupiditate.)
[Pl.]

Ibm Sina), n. 980, t 1037, medicul mai multor sulAvidius Cassius, beliduce roman sub imp.
tani din Buchara; totodatasi filosof. A scris coa mai Marcus Aurelius; a luptat victorios contra Par-

completa carte inedicala din evul media: Canon tilor si a domolit o rescoala in Egipt. La 175
medicinae sau el Kanon fil Teb (in 5 carti).
d. Chi. legiunile sale in Syria I-au proclamat
Avicennia L., (botan.) gen de tufe din fam. imperat, dupa trei luni a fost insa ucis.
Verbenaceelor, tribul Avicennieae, ce cresc la
Avienus, Rufus Festus, poet roman in jumlitoralul marii pretutindene in terile calde. Unele tatea a doua a sed. IV. d. Chr, n. in Volsini
din ele se cultiva la noi in florarii s. e. A. (Etruria) ; a tradus : Phainomena lui Aratos;
officinalis L.
autor a 2 poesii geogr. : Descriptio orbis terrae.
[A. Pr.]
Avicultura, arta de a cultiva paserile. Sant in hexametri si Ora inaritima in iambi s. a.
rasse de pasen cari nu stau sa cloceasca, tar din Edit. completa de Holder, 1887.
acule cari clocesc nu cad closce decilt in aunAvignon, capitala dep. francez Vaucluse, Mega
timpurile calduroase; apoi sub o pasere nu se RIC3ne, cu 43,453 loc. (1891); biserici namepot pune dead un numer restrius de oue, pro- roase, catedrala veche si mare; archiepiscop ; paportional cu suprafata pe care ea o poate in- latul papilor, museu bogat. Vapsitorii de garanta,
ca* cu corpul sea. Pentru a ininulti paserile fabricatiune de matasa. In antichitate Avenio,
in mod cantitativ, calitativ si in ori ce anutimp, capitala Kavarilor ; numeroase ruine roniane.
avicultorii inlocuesc closcele cu masini. 0 ma- 1309-78, resedinta papilor, can stapanira comifind de clocit (v. ilustr.) se compune din o cutie tata! Venaissin, si dela 1348 Avignonul. La 1797,
de lemn ; in partea superioara a cutiei se afla cest din arma fC incorporat Franciei.

un reservoriu de zinc, care se umple ca apa

Avila, prov. spaniola (Castilla veche), 7882 kin0.,

prin o gaura, ce se atla in partea superioara, si 193,093 loc. (lbs?). Capitala A. cu 10,933 loc.

se desarta prin o alta gaura, ce se atla la o (1887). Alonumente de sculptura straveche. Odi-

parte a reservoriului in partes hiferioara. De- nioara universitate.

www.dacoromanica.ro

Avilire

Avilire, injosire, defaimare.

335

Avrig.

de molecule. (Cf. Botto : Ceuni biografiei sulla vita

Avis? inciintare. Avista de trata, epistol ce e sulle opere di A. Avogadro, Turin, 1838.)
o trinute trasantul trasatului spre a-1 incuno- Avoir du poids sau Avoir du pois, pondul
seiinta despre euprinsul cambiei, resp. cambiilor, comercial englez. Unitatea acestaia esto puntal
trase asupra lui, precum i despre mochil aco- (Pound) it 16 unce (maces), 16 drama (drams),
peririi sau ratnbursarii. Despre A. se face de a 3 scruples, it 10 greni (grains) = 4.535,926 greni
obicoiu amintire si in cambie s. e. prin ctivintele: sau 7000 Troygrains.

.si puneti in cont dupa (sau fara) avis..

Aviso, (marina) bastiment usor, intre 800 si

1200 tone, aproximativ, de deplasainent, cu artuerie usoara si vitosa moderata; A. vine dupa
crucisotor in nomenclatura flotelor. Acest tip
de vase insi tinde a dispar din flotele actuale,
ne mai gasindu-si intrebuintarea, i fiind cu avantagiu inlocuit de canonierele torpiloare, cam de

acelasi deplasament, dar inzestrate cu mare

iuteala. In principiu A. se intrebuinteaz ca

144 punti Avdps = 175 9 Troy.

112
= 1 Centweigt (Cwt)
28
= 1 Quarter sau patrar
1 Stona

14

2240

11

loo

,,

= 1 Tona (= 20 Cwt)
= 45,339 kg.
= 90,718 II germ.

,,81 g bay.
I

110.764 1 run.

= 81 g vionozi.

purtator de ordine infra escadre si uscat, ca

Avola, oras cu port in Sicilia, prov. Simons,
eclerori de escadre etc., servicii pentru cari ac- 12,286 loc.; so cultiva trestia de zahar.
Avort, v. Abortus.
tualmente se cer vase mai rapide. A. existente,
cari nu mai pot serv in escadre, se intrebuinAvraam, (evr..Tatal Multimii ), fiul lui Tharra,
teaza ca stationare prin porturile secundare, fie protoparintele poporului israelit si arab ; la in-

Malina de creseut.:

In teara fie in colonii sau ten i straine departate. ceput locuia in liaran, dupa sf. Scriptur chiemat
A. de riu sau de flotil sant nisce mici vase, fiind de D-deu s'a mutat, impreuni cu sotia sa

de ordinar ea roate de 100 la 300 tone depla- Sara si nepotul su Lot, in pamntul promis
sament, fackd pe riuri servicial corespundetor Canaan, pentru a forma un popor ales.
servicialui de mare al A.-lor propriu dise. A
Avramovici, Dimitrij, pictor i scriitor istoric
torpilor, v. torpilor.
[Constant. B.]
srb, 1815-1855, culegetor de antichitati bise-

A vista, (ital.) pe cambii= la vedare, adeci ricesci.

cambia' este a se aehita la presentare ; A. v. Avrameni, coin. rur. In Rom., (jud. Dorohoiu,
in music a: v. a prima vista.
pl. Basau), formata din satele : A., Adasani,
Avitic, stramosesc, vechiu ; aviticitate, fideicomis familiar. V. Bunuri A.-e (in drept Ung.)
Aviz, 1) mic oras in Portugalia; 2) ord militar port., creat de Alfons I., 1143, cu 3 clase.
Avlona, oras cu port la Marea Adriatick in
Turcia (Albania): in vechiine Apollonia. A. are
6000 loc., e residenta unui caimacam si a mai
multor consulate eur. Comercia cu tutun, vin,
orez, masline, broasce testoase etc.
Avocatiune, (lat) reehiemare, revocare. Avocatoriu, scrisoare de revocare, rechiemaro.
Avogadro, Amedeo, n. 1776 in Turin ; pro-

Borolea i Zahoreni ; Cu resedinta primariei in

A.; av'nd 509 familii si 1454 suflete ; 2 biserici,

o scoala cu un invetator.
Avramesci, sat in Rom., (jud. si pl. Tutova),
situat pe parul Valea-Mare. Are 772 loc. si
193 case. Formeaza comuna A. cu catunele :
Uricari, Marasesci si Corobanesci; 1351 loc.,
348 contrib. si 854 case. Se cultiva via

tirana.

Are o scoala primara de baieti. In comuna sita

4 biserici.

Avricourt, sat NITA linia caii ferate ParisStrassbuig; statiune de granit intre Francia si

fesor de fisica la gimnasiul din Vercelli, 1820-50 Germania

Avrig, (germ. Freck, magh. Felek), comuna
la universitatea din Turin ; t 1856. A. a descoperit
legea, ca gazurile pe lana aceeasi temperatura mare in cott. Sibiiului, asedata in Teara-Oltului,
presiune in volume egale contin numeri egali Mop Rial-Mame, numit i Valea-Aviigultd, care

www.dacoromanica.ro

336

Ax

Axil.

se varsg dii jos de A. in Olt, pe laturea shingg; circonferinte. A. magnetia, dreapta care leaga
are 2759 loc., dintre cari 2472 stint Romani, iar ambele poluri ale unui magnet. A. optia a unei
ceialalti Sash Aici se all resedinta protopopia- lentile este directiunea unica, in care o raza

tului roman gr.-or. al A.-lu si o scoala rom. de lamina se propaga prin un cristal fara a se
elementara cu 4 invetatoii; un castel cu gr- refracta.
dina frunioasa i pare, care a fost zidit de guAxa, axophyt, la plante: partea centralg, funvernatorul de odinioara al Ardealului, baronul damentala a corpului, de care se leaga alte orSam. Brukenthal, o fabrica de postav dur (halina) gane (apendicele), precum i ori ce organ care
si din sus de comuna, spre sud, o fabrica de pe suprafata poarta altele ; prin urmare, tulsticla, care acum e parasita. In A. s'a nascut, pina i ca radacina, ramurele, axele infloresla 1779, George Lazar, i tot aici si-a sfirsit centelor, reeeptaculul floral, placentele etc.
viata painnteasca la 1823, dupa ce s'a intors
Axenia, lipsa ospitalitatii.
din RoinCinia, unde a pus temelia scoalelor naAxente Sever, loan, fost prefect la 1848/9;
tionale si a desteptat pe Romani din letargie. n. din paiinti agricultori la 3/15 Aprilie 1821
El a fost inmorme'ntat in eurtea bisericii rom. In Frilua (Trans.); a studiat in Blaj si Sibriu,
gr.-or., iar la 1864 a fost exhumat i oseinintele
au fost inmormiElntate din nou mai aproape de
biserica (cam la 20 pasi departare). Aici i-a
ridicat un scolar al seu, Carol Rosetti, in semn
de recunoscinta, o cripta de marmorg rosietica.
Pe piatra, care st ridicata si are in yid o crucittlita de metal, se atla urmatorul epitaf gravat
eu litere cirile:
Vietuitorule I

Sti putintel i cetesce

Dup' aceasta socotesce
Trista omului soarte
Nepregetatoare moarte.
Ce esti tu, eu am fost,
Aceasta 'mat de rost,
Ce dint eu scum, vei fi
Cand ceasul iti va sosi.
George Lazar
theol. Transilv.
N. 1779.
M. 1829.

la 1842 f primit in serninaral clerical din Blaj,

pe care ins la 1845, in arma procesului Lemnyian, 1-a parasit si la 1847 a trecut in Rom.
ca profesor de limba lating i romilna; la 1848

la' parte activa la miscarile pentru libertate

constitutie ; fir numit comisar de propa.gandl in

judetul Ilfov, i in urni trimis Cu Aron Florian

la Craiova pentru orgauisarea judetului reactionar, care nu voia sa recunoasca guvernul

provisor. Din incidental arestarii lui A. Tr.
Laurian i Nicolae Balasescu, intmplate la

18 Aug. 1848, A. a revenit in patrie; a luat

earte activa la adunares graniterilor din 11 Sept.

in Orlat, de unde in diva urmatoare plec ca

o ceat" de 200 ficiori la a III. adunare dela
Blaj. Dupa proclamarea armarii generate A.
luh parte principala la organisarea gloatelor
romhne si la aparares eroica a Muntilor Apuseni

Tar pe piatra, care acopere mormntul, este $i a fortaretei Alba-Iulia in 1849. Restabilita
ordinea in teat* inainte de depunerea armelor,
urrnatoarea inscriptie cu litere latine:
A. incercase formarea i organisarea unui esPrecum Christos pe Lazar din morti a Inviat,
cadron stabil de cavalerie, dar fara succes.
Asa tu Romania din somn ai desteptat.

Abia asedat in Cenado, Ici urma denuntarilor ce

Lui George Lazar
a ridicat acest monument scolarul su Hagiul i 'arose- erau la ordinea dilei, A. f arestat, dus la Sibiiu.
limit Carol comite de Rosetti la anul 1864.
sapos unui interogator pentru ascundere de

A., protopopiat rora. gr.-or. se compune din arme, incendiarea Aiudului i altele, dar, aflat
23 parechii, au 22,049 credineiosi; sediul proto- nevinovat, dupa 30 dile, fit pus in libertate.
popesc se alla in comuna A. ($emat. bis. ort. Catrg sfirsitul a. 1850 A. f provocat a merge
rom. din Trans. si Ung. pe 1896.)
la Sibiiu pentru a primi din Jana comitelui
A. Lac, (Lacul A.-lui), un lac aflator in partea sasesc 2 decoratiani imp6ratesci, dar le-a revestica a muntilor Fagarasului (in grupa Sandia), fusat, cerkd drepturi nationale i desdaunare
la poalele numtelui Cioarta, cu termi stilncosi, pentra pierderile materiale si jertfele aduse in
si avnd forma lungareata; este asedat la o revolutie ; urmarea fft o mare investigatiune
inaltime absoluta de 2004 m., din acest lac isi asupra actiunii gloatelor romilne in districtul
are isvoral
numita i Riul-Mare. A.-Ialia, si dupa aceea la 1852 o desdaunare de
A. Vale, (Valea-A.-lui), un riu de manta, stat de 60,000 fi. pentru bisericile rot-wane. Tot
care isvoresce in muntii Fagara.sului, din lacul In acel an, venind Imperatul in Transilvania,

A.-lui; la poalele muntilor uda frumoasa poiana, numita Poiana-Neaintului, apoi urge pe
la A. si se varsa in Olt,
de oara din jos de
A., pe laturea stsuga; acest rill se numesce

A. Il intimpinh la 21 Jul. in muntele Gaina

(1886); 80 terme de sulfur 25-78 C.

Axa, unja dreapta care tae simetric o linie
curba. A. universului, dreapta care leaga petal
nordic cu cel sudic al globului cares si trece
Fin central comun al acestuia si al parantului.
A. pelmntului, partea axei universului care
zace in interiorul panaintalui. A. de rotaliune,
linia dreapta, care la un corp, ce se afla in notatiune, nu-si schimba local, si in jurul careia
toate celelalte puncte ale corpului se mica in

nationale si la miscarile culturale ale Ron-01111er

si-1 petrech phna la Sibiiu, uncle fit decorat Cu:

cruces de aur ca coroana pentru merite, ordinal

Francis losif cl. III. si ordinal militar rusesc

Riul-Mare.
[Silv. Mold.]
S. Ana cl. III. La 1851-54 A. ocuph oficii de
Ax, oras In dep. franc. Arige, arondism. Foix, stat, iar dupa retragerea sa din servittul statului
la poalele Pireneilor, liInga Arige, 1424 loc. lug parte activa la mai multe actiuni politicedin Trans. De present traiesce retras la Bras,ov.
(Cf. Rapoartele pref. Axente, Balint i Iancu,
Sibiiu 1884. W. Krafft.)

Axil, la plante: organele cari siint in direc-1

tiunea axei, placentatiune axilc, chnd ovulate
sant in unghial intern al legator ovarului

'ocular ; sentinte axile, cele a.sedate in axa ratio-

nala a fructului; embrion axil, care este asedat

In axa semintei; iar axilla = subsuoara e unghlul

www.dacoromanica.ro

.A.xinit

determinat de directiunea ramurei si a tulpinei

sau a rainurei si a frunzei; s. e. mugure axilar,
cel asedat la subsuoara ramurei sau a frunzei.
Axinit, mineral; borosilicat de aluminiu
calciu cu fier i manganes in cantitati variabile,
de coloare brun-rosieticl sau ceva violeta; se
gasesce la Bourg d'Oisans, Cornwall, Andreasberg etc., si se intrebuinteaza in bijuterie.
Axinte, Uricarul, v. Uricarul.
Axioma, (grec) judecatd care este evideuta
sine si nemijlocit si care nu are trebuinta de
demonstrare. A.. numite i principii fundamentale, fonneaza basa fiecarei discipline sciintifice,
garantandu-i aceleia unitatea sistematica. Toate
sciintele au A. In lo gi c a se considerd ca A. prin-

Azima.

337

Ayala, 1) A. Adelardo Lopez de, barbat de

stat si poet span., n. 1829. A saris mai multe

drama i comedii, cari au avut pe scena spaniola

din Madrid un succes complet, apoi sonata. La
1857 a ajuns deputat i indrasneala euvnta-

rilor sale a fost pedepsita ca exil. t 1879. 0

editie completa a operator sale a aparut 1881-87

in Madrid, in 7 vol. 2) A. Pedro Lopez de,

numit el Viejo, cronicar, mare cancelar EA cainerar superior al Castiliei' n. 1332, t 1407; a
saris cronicele regilor castilani Penal, Henna II.,

loan I., Heuric III., (1780, 2 vol.), a tradus pe

Liviu in limba castilaua i a lasat i serieni
poetice.
Ayr, (pron. er), comitat in Scotia sud-vestica,

cipiile fundamentale ale cugetarii, adecd acele. 2975 km2., 224,222 loc.; teren muntos, begat in

la cari se poate reduce si cari au sa normeze minerale. Capitula A., langa sinul Clyde, cu

ori ce gandire, ori ce afirmatiune, ori ce judecata. 9054 loc. (1891). Port.

Aceste sfint principiul identitatii, (onme subiectum est predicatum sui); pr. ratiunii suficiente sau al causalitatii, (nihil sine ratione sufficienti); pr. contradictiunii, (idem nequit simul
esse et non esse); pr. exclusivitatii, (inter duo

Ayrton, (pron. eren), -William Edward, fisiclan englez, n. 1847; dupa terminarea studiilor
a fost aplicat in India la oficial telegrafie. Din
1873-1879 a fast profesor de fisica si de telegrafie la scoala imperiala de
din Tokio

contradictoria non est medium). In materna- In Iaponia. La 1879 s'a reintois

inobineriein Anglia,
unde ajunse profesor la City and Guilds of
London Technical College. La 1881 l ales
membru la Royal Society. Mai insernnate sant

tic A. formeaza basa operatiunilor fundamentale. (Cf. T.

Logica; Ueberweg, Syst.
der Logik; Wundt,
Maiorescu'
Logik I.)
[Piet.]
Axiometru, instrument aplicat la canna unei
nai, care arata declinatiunea cannei dela planul
vertical ce trece pin spinarea (unja de mijloc) naii.

tractatele sale despre electromotori, despre trainvaiele i trenurile electrice.

Ayuntamiento, municipalit. oraselor in Spania.

Axion, cantarea bisericeasca Cuvine-se eu

Azalea L., gen de plante, sinonim cu Rhodoadeverat, care se canta la liturgie dupd con- dendron L., din familia Ericaceelor cu numesecratitme, adeca dupa sfintirea sf. daruri. In roase specii, arbusti sau sub-arbusti, ce creso
locul A.-lui la serbatori mai mari se canta din in muntii Europei, Asiei, mai ales in Himalaja,
catavasii cantarea a noua. Multi atribuesc intro- ai Americei boreale. In Europa insemnam pe
ducerea
la liturgie sf.-lui Ciril din Ale- B. ferrugineunt L., iar in Carpati pe B. myrxandria, ca o protestare publica i solernna contra thifolium Schott et Kotschy, vulgar: Tr a n-

ratio:mini Nestoriu. In tot casal cantarea aceasta

dafir de munte, Cocazar, Smirdar,

din grupa Perenni branchiata, numit i Siredon

pisciformis. Acest amfibiu, cam de 20 cm. in
lungime, e de coloare mohorita, impestritat cu
pate albe i
respira prin branchii si plamni; coada,negre'
ca la tritoni, e comprimata de
laturi; petrece prin lacurile din jurul orasului
Mexico ; se tine si prin aquarii. A. dura ce s'a
reprodus preste cateva generatii ca A. isi pierde

roase varietati i hibride, ca plante ornamentale decorative, si sfint obiectut unei culturi
speciale i unui coinerciu important. Planta nu-

C oj i etc. Altadatd se intrebuintau ca plante

Axolotl, inmate mexican al unui amfibiu codal medicate; adi se cultivd multe specii ca nume-

este foarte veche.

mita A. procumbens L. ca tulpinile tiratoare,

cespitoase, cresand prin pa.sunile alpine din
Pireuei, Laponia,
muutii inalti (Carpati,
Norvegia etc.), se tine Alpi'
tot de aceasta familie,
dar de genul Loiseleuria Desv. [S. $t. R.]
branchiile i crea.sta de pe coada, si se transforma
Azbuche, Azbuka, numele alfabetului slay,
In Amblystoma. Astfel A. se considera de o larva format din cele dintaiu dou litere : az, buki ;
a Amblystomei. V. Amblystoma.
[B. V.]
salt done feluri de A.: 1) cirilic, intrebuintat
Axonometru, aparat pentru msurarea osiei de Slavii ortodoxi ; 2) glagolitic, folosit de Slavii
la cristale.
rom.-catolici. Pe cand cel dintaiu e po depliu
Axum, odinioara capitala Aethiopiei, situata in stapan in biserica i viata laica la Rwsi, S'erbi
tinutul abissinic Tigre, 16 km. departare dela si Bulgari, al doilea nu se mai gasesce dock
actuala capitala Adua. Dupa devastarea dela la catolicii slavi din Dalmatia.
1535 prin regale din Adal, Granje, a incetat
Azeglio, Massimo Tapparelli, marchis, barbat
de a niai fi capitala imperiului. In orasul acesta de stat i publicist ital., n. 1798. La 1848 a
este si adi asilal crestinilor aethiopieni, aici e o luptat in trupa papaba contra Austriei, a cobiserica cretina i sant inai multe ruine, can arata mandat in Venetia ca colonel, s'a luptat la Vi-

starea infloritoare de odinioara a acestei yacht ca- cenza in frwatea unei legiuni, a fast apei membru
pitale. Dela acest oras se deriva numele original In camera deputatilor Sardiniei. 1849-1852 pre-

al Aethiopiei: imperial axwnitic. V. Aethiopia.

Ayacucho, departament al republicei Peru,
38,692 km2. si 142,205 loe.; capitala A. langa
Huamanga cu 9387 loc.; resedinta unui episcop.
Aici au repurtat liberalii sub conducerea lui
Sucre in 9 Dec. 1824 invingere stralucita asupra
Spaniolilor.

sident de cabinet si ministru de externe ; dupa

eruperea resboiului 1859 guvernor al Romagnei

s'a retras apoi in viata privata; t 15 Ian. 1866.

Memoriile WI au aparut 1867, iar corespondenta lui politica (1847-65) a fost publicata
de Rendu (1866).
Azima, (grec) pane nedospita, cu care traiesc

www.dacoromanica.ro

338

Azimut

Azygospor.

Ovreii la serbatoarea pascilor (s. azimelor); in cuvislot derivat din grecesce (fara viata).;
biserica latina se folosesce pane A. (ostie) la in cantitati foarte mari in aer (4.5). A. fiind
celebrarea sf. liturgii, asemenea i in biserica foarte putin chimic activ se separa user de oxyArmenilor si a Maronitilor, din care causa Grecii genul aerului in presenta corpurilor user oxyortodoxi, iacepand din sed. XI., au dat credin- dabile (fosfor etc.); de obiceiu A. se extrage din
ciosilor acestor biserici in batjocura numele de amoniac prin chlor, ori prin incaldirea azotitului
azimiti (infermentarii).
de amoniu; e foarte respandit prin corpul aniAzimut, unghiul diedru format de planul ver- malelor i plantelor ca urea, acid uric, albutical, ce trece printr'un astru, cu meridianul ob- minate, alcaloidi; in saruri etc. A. e un gaz
servatorului ; el se compteazg dela nord sau incolor, inodor, fra gust, nu arde si na intretine
dela sud catra est sau catra vest, dela 00 la 900. combustiune; la 146 C i 33 presiune atmosEste complimeutar cu amplitudinea, cand re- ferica se liquifiazd, la 214C se cristaliseaza. A.
sare sau apune un a.stru. A. astrelor, cu deose- e un corp indiferent, direct nu se combing cu
bire al searelui. servesce navigatorului a de- alte elemente decat la rosu sub influenta scanteii
termina la ori ce moment, in mare, eroarea electrice (Borsitan siliciu)s; pe cale indirecta comazimutala a acului magnetic al compasului (v. binatiunile sfint foarte numeroase, astfel cu hyad.) In acest scop se formeaza table, cari dan drogen,
brom, iod, dand nascere la auto-

Po mai multi ani inainte A.-le adevrate ale fiad, azoimid,

chlor'hydrazin, chlor, azot, bromur de A.,
astrelor pentru ori ce oarg i ori ce localitate ; iod ; A. ca oxygen 5 combinatiuni, acid azotic,
facnd comparatia intre A. exact, determinat azotos etc. A. coinbinat cu iod, chlor sau in comprin table la un moinent dat, si A. observat cu binatiunile organice: nitroglycerina, trinitrocecompasul in acelasi moment, diferenta intro ele
este deviatiunea compasului combinata cu declinatiunea magnetica a locului sau eroarea totala azimutala, care se numesce in marina variatiunea compasului.
[Constant B.]
Azincourt, sat in dep. francez Pas de Calais.
Ad i
invins Englezii in 23 Oct. 1415 pe Francezi sub regele Henric V.

lulosa etc. e un vehement explosibil.

Azoturic, v. Uroscopia.
Azow, V. Asov.
Azteci, locuitorii din Mexico pe timpul desco-

peririi Americei, imigrati dela nerd in sed. XIII.

Paper puternic, dibaciu i cu. oarecare cultura,
insa cu un cult divin sangeres. Capitala impe-

riului lor a fost Tenochtitlan (acum Mexic o).

Azuga, sat in Rein., j. Prahova, pl. Peles, cu
AZiZU8, in mitologia remand veche din Dacia o sticlarie si o fabrica de postav; aici se proe nuinele luceaferului. lntr'o inscriptiune e: duce si cascaval foarte bun. Un munte din aproDeus A., iar intealta: Deo A zizo bono puero piere poarta acelasi nume.
conservatori. Predicatul bonus puer (bun prune)
Azulejos, table de faianta smaltuite i coloAzizis, v. Aixis.

se afla mai adeseori pentru Phosphoros (purtator tate, cari se prepara in Spania deja din secl. XIII.
de lumina), luceaferul, latinesce luci-fer. Astfel si servesc la imbracarea paretilor si la podele.
A. a fost un !Rune al luceafrului la Romanii
Azuni, Domenico Alberto, istoric ital. n. 1749,
vechi in Dacia.
[Atm.]
t 1827 ca membru al tribunalului consular sup.
din Cagliari. A. scris: Sistema universale dei
Azoica, grupa, grupa Archaicd, (v. ac.)
Azoospermia, sterilitate (nerodnicie) barba- principi del diritto maritime dell' Europa (1795,
teasca din lipsa spermatozoilor in seminta. V. 4 vol.); Histoire gogr. polit, et natur. de la Sax-.
aspermatismus.
daigne (1802, 2 vol.)
Azore, insule, o grupa de 9 insule in Oceanul
Azur, (arab) coleare albastra deschisg. V.
Atlantic apartinatoare Portugaliei, sub aceeasi Albastru.
latime geografica cu Lissabona; 2388 kin2., si
Azurin, remediu folosit contra Peronosporei,
269,401 loc. (1881); insulele sfint de provenienta are aceleasi insusiri ca eau clestel.
vulcanica, prin minare muntoase cu conste preAzurita, mineral, carbonat basic de cupru, de cotipise i pline de vai roditoare ; clima domoala, loare albastra caracteristica. Se gasesce la Chessy,
umeda, dar sauatoasa; produc gru, porumb, Moldova, Dognecea, Camwall, Burra-Burra in
pastaioase, vin, fructe sudice (mai ales orange, Australia, Ural, Mexico etc. Se intrebuinteaza
auanas) si in timpul mai non teiu i tutun. Loc. pentru preparatiunea unor colori albastre.
sfint catolici de origine portughezi. Insult) prin- Azygospor, (botan.) un zygot produs prin apocipale: Terceira cu. capitala Angra, sau Miguel, gamie si ambne prin apandrie, adeca prin lipsa
Pico i Fayal; ato fost descoperite in 1431 de gametului barbatese; in acest cas gametal fe-

ineiesc, faja sa fie fecundat, se incunioara cu o

(nitrogen, N sau Az.), descoperit de membrana groasa j ja aspectul unui zygot ade-

catra Portughezi.
Azot,

Rutherford (1772) si botezat de Lavoisier ; o un verat, germinand intocinai ca i acesta. [E. T.]

www.dacoromanica.ro

B, (sunetul), a doua litera a alfabetului fenico- conceptiunii si a nascerii (ea alto 4ine de pagrec. f0 a calor derivate din acesta. Forma lui mnt) i pentru aceasta e principiul femenin pana
In inscriptiunile cele mai vechi semita este ce Baal e principio! masculin, razele soarelui ;
un triunghiu cu o codita in partea din jos; dar B. s'a munit si A st arte (v. ac.), si a fost
evr. 2 simboliseaza o casa sau cort; de aci
si qin de luna. Numele ei la Babilonieni a
numele evr. beth (c as a). grec. beta. In grafica fost Bilit.
romana cirilica se seria fi, g. In alfabetul slavic
Baba, femeie bettana; in pov. romtinesci se
s'au format doue varianturi paleoyrafice: fi = b represinta in multe feluri: B. Boanta apare
si B = v. In alfabetul cirilic se intrebuinteaza ca o f e in eie b un a, (o mojare, deoarece fata
ca semn al numerului 2. Ca sunet se tina de sa de suflet, Florita, e mai frumoasa, i-a dat-o
consonantele labiale. B, (in chimie) semn pentru ca sa o duca in padure. s'o taie i sa-i aduca
Bor; la aerometru inseamna scara lui Beaum. ochii, dar B. lasa fata in viata si aduce ochi
Pe rn on etel e austriaco B insemn. Kremnitz. de caprioara). O baba, pentru-ca feciorul de
B, (in musicd) esto tonul (si) coborit cu o imperat i-a spart tivga, il blas t e m a, ca sa

jumetate de ton (si-bmol); B rotundum (b) seinnul nu se mai insoare, pana nu va gasi cele trei

de coborire (bmol); B, ca prescurtare insem- rodii (mere de granat) aurite. B. din svOrcurile
neaza Basso.
mara e imbracata cu be e ca m e si fji sera
Ba, semn chimic pentru Bariu.
cera dela fratii ei, doi copii eu peral de sur,
Baader, Franc. Xav., filosof german, n. 1765, ca sa-i aduca o amasa dela B. Renumita e B.
t 1841. La 1809 a publicat Contribuiri la filo- cu iepele maiestre si en mnzii cei sprinteni,
sofia dinamica, la 1826 deveni profesor de filo- de ami fetii frumosi sau feciorii de imperati au
sofie si teologia speculativa la universitatea din mare lipsa, si ea sa capeta cate un manz, se
Manchen. Celebra lui teorie teosofica deduce baga slugi la B., ca sa-i pazeasca iepele matotal din o voi nta, ca principia eficient si iestre, si daca piare vr'o iapa, fetii frumosi isi
atributele sale: idea vecinica, careia se. dato- pierd capul, iar daca servesc dup tocmeala,
rasca forma lucrurilor, natura vecinicii, ori- trei aile san un an, fetii frunnosi capeta cate
ginea materiei. Vomta determina raportul, in un 'nariz si pernos ca pe atare fata do im-

care stau una catra alta forma si materia. In perat, rapita de smei, sa o seape. B. Bifa e

chip nastic se declara pentru identitatea sciintei sf atuitoare; pe feciorul de imperat care vrea
eu credinta, staruind a introduce unele elemente sa place dupa fata frumoasa, 11 sfatuesce, ca
noue in scolastica rigida a catolicismului ele- dela tatal seu sa ceara armele i calul; iar B.
mente dogmaticesce repudiate de acesta. Serie- Hirca, pe trei frati, ca sa scie ea ande li-e scrisa
rile complete au fost publicate de Fr. Hoffmann, lor, Ti sfatuiesce ca sa-si fac o camasa. sa intre
(Lipsca, 1850-60.)
toti trei in ea si sa deje cu sulitele, caci unde
Baal, in mito!. popoarelor orientale a fost 4eul vor cadea acestea, acolo va fi scrisa pentru fiecel mai de frunte, personificatiunea puterit bine- care. Dar babele sfint si mari f e r in e catoar e,

facetoare a soarelui; in inscriptiuni asirice se

muesca prineipele eilor, dornnul i ordinatorul
universultti. In Babilon s'a inchipuit in haina
de rege, cu tiara pe cap si cu coarne de taur,

caci B. Cloanta inchiaga apele, iar B. Hirect

scoboara i stelele, ba ele pe fetii frumosi eme-

riti Ijsi invie, stropindu-i cu apa vie, sililac

si mai fruniosi, dandu-le sa manance din men

iar la Fenicieni, fiind-ca acestia un aveau icoane, din raiu. Unele babe locuiesc de regula in mar-

s'a crelut ea locuiesce in pietri eu forma de ginea sau pe ostrovul marii, cum e B. Relea
glob, precum se vedeau prin templele lor. Vena- i B. Ventulni, si sant si grozave, caci in pe-

Tarea lui B., la Babilonieni Bel, a fost de regula vestea lui levita, o B. are picioare de cal, dinti
pe inaltimi de dealuri. Nuniele B. unii Il explica de otel ri degetele ea secerea, iar in alta povesti
prin domn, alta prin piatra, stean, pentru-ca, represinta pe Mama padurii (v. ac.) i ingliit
precum se scie, enfila col mai vechiu la Orientali pe voiuici, dar fetii frumosi le silesc ca sa-i
a fost cultul de piatra si mai targiu de stele. voame intregi.
[Atm.]
Ha-Ball cu articulul ha, se identifica cu A-poll-on
Baba, in mitol. slaveana demon de tempestate;
la Greci, (v. cultul de piatra).
[At in.]
de origine ar fi fost o strigoaie betrana, unta,
Baalbek, (grec. Helio p oli s), odinioara oras cu nas mara, cu dinti lwagi si per s'Ara ; inteun
mare si avut In Siria, infra Liban si Antiliban, aval.' de fier sboara pral aer; la Boemi se nu1401 devastat prin Titnur, iar 1759 prin un en- masco B. de fier. E identica cu Holle la Gertremur de pamnt; acum loe neinsemnat cu
iar in povestile maghiare se numesce: A
rninele impunetoare ale templului colosal al vas orru bdba (B. cu nasal de fier). [Atm.]
soarelui.
Baba Dochia, dupa mito!. popor. daeo-rom.
Baaltis, dupa mit. orientala, in special la Ca- e o personificatiune interesanta i mitul despre
naaniti Feuicieni, a fost dina fructuositatii, ea e urmatorul: B. D. a avut un fecior, care

www.dacoromanica.ro

340

Baba-Novak

Babadag.

s'ansurat si B. D. a trait rea cu nora sa, iar insavi primavara; dela Mars e numele persoanei
fecionil nu-si putea apera inuierea de mama sa. Martisor si totodata numele popular al lunei

B. D. odata i-a dat nuroni sale lana neagra

Martie si Mars tocinai in 1 Martie a avut sera manat-o la riu ea sa o spele i sa o aduc batoarea sa. Christos ad i in unele inlocuiesce
alba, caci altcui mi va fi bine de ea, si In tot pe Martivor, iar nora asemenea e personificamodul nbcajia pe nora sa. Aceasta s'a dus la Ha tiune de primavar, care corespunde dinei Anua
si a spalat lana pana ce i s'au belit degetele vi Perenna (v. ac.) amoreza lui Mars. (Cf. Baba
a curs &finge din ele de a rosit apa, i lana totusi Dochia de Dr. At. Marienescu in Transilvania

a remas neagra, iar nora atunci a inceput a

1890.)

[Atm.1

plange. Christos s'a facut oin si cu s. Petru s'a

Baba-Novak, vestit general al lui
scoborIt la riu vi a intrebat-o: De ce plangi teazul. Ucis de
In timpul
iar ea i-a spus tot neeazul ei ca soacra-sa. certelor dintre Bthory
Transilvanenfi-Ungurii
si imperialisti,dimpreuna
Christos i-a (jis, sa spele lana, a mangaiat-o Cu alti camaradi ilustri, a fost cumpla resbunat
si a binecuvntat-o, vi i-a dat o chita (chitus) de de dommil sea, dupa victoria acestuia la Guruslau
flori de micsea vi de cocosei, pritindu-i, ca daca (Aug. 1601). A ajwis legendar in popor.
ajunge acasa, sa dea flori i soacrei sale. Nora
Baba oarba, joc copilaresc; anula din jucatori
si-a pus florile la ureche, a mai spalat pana ce i-se leaga ochii, avnd sa prinda pe vr'unul din
s'a innturgit, apoi lana vi-a incarcat-o pe cap si ceilalti jucatori, cari Il incungiura, iar cel prins
cu voie buna a poruit acasa, iar cand a desedreat are sa-i ocupe local.

lana, s'a bucurat, ca a fost alba. B. D. cand a

Baba

M'ad* joc copilaresc. Un copil B. r.c

veda ca lana e alba, s'a mirat, dar iar s'a maniat, vede pe o piatra sau scaun mic, iar in peala lui
pentru-ca nu-i poate baga de vina, i cand a se mute altul, lit a acestuia altul, v. a. m. pana
vedut, ca nora are flori la ureche, a ocarit-o la cel din urma. Conducitorul jocului se pune
i-a (jis, ca le-a capetat dela dragut. Nora i-a In fata celui ce s'a pus mai pe urma in poalg
respuus, ca le-a capetat dela Martivor 5i i-a dat intrebandu-1: Ce-i sus? Un fas. Ce-i jos? Un
ei flori, iar B. D. a inceput sa-si bata joc os. Ce-i pe lama tine? Un pui de urs. Ce ai

de Martisor, dar vednd florile s'a socotit ca mancat asara? Pita en sane. Ce ai beut? Vin
sa mearga ca oile vi caprele la munte la pasune,
crednd ca e primavara, a poruncit feciorului
seu ca sa pregateasca badaniele i galetele vi
i-a (jis: Haidati la mente, ca a inflorit pasunea!

dulce mult. Unde 1-ai pus? Pe polita sus. Cine

l-a vrsat? Anghel cu Angheloane. Fiecare se
intreaba ava, vi care scie da respunsuri bune,
se scoala pi se pune dupa intrebator. B. r. nici

Feciorul Ii respunse, ca abia a trecut

Faurar, apoi mai este Martisor si o parte din
Prior si ea sa nu grabeasca. B. D. atunci de
nou a inceput a batjocori dicand: Pe Faurar
ii trag prin gaunar, pe Martisor prin ciurisor k
vi a luat pe sine 12 cojoace vi ca feciorul a
plecat la munte. A plecat ca soare, i dupa ce
a ajuns la manto, a inceput a ploua si finge
acusi iar a fi soare vi activi a ingheta si cojocul, udandu-se deasupra, a inghetat vi s'a ingretmat, iar B. D. 1-a anmeat pe tufe, si dupa
capre vi dupa oi s'a dus tot mai sus, pentru-ca
cauta jaiba; B. D. in toata diva a aruncat cate
un cojee, pana-ce le-a aruncat toate. Feciond
babei a inghetat pe ruante si pe gura vi pe
barba i s'a facut sloiu, dar B. D. nu a bagat de
sama, ci i-a strigat: Eu nu mal pot de frig,
vi tu tot dici in fluerav ! Atunci i s'a aratat
Ilartisor si in batjocura a intrebat-o: Curn iti
place primavara si de ce nu joci la fluerul feciorului? caci nici norei nu i-a fost frig toata
diva sa spele lana la riuk Martivor a pierit, iar
B. D. cu feciorul ei si toate caprele i oile au
inghetat, pe arma s'au impietrit. Acevtia vi adi
se ved impietriti pe muutele Semenic. Si la

scoale, ci dice: cd-i prinsa de radacina. Conducetorul tiirnite atunci pe rand pe toti copiii sa
ceara dela B. r. un imprumut. Ea da fiecaruia
respuns potrivit, dar negativ. Dupa aceea trimite

Tu sa-ti iei fluerul sa sufli in el, iar eu voiu dupa co a dat respunstui bune nu vrea sa se
juca!

copiii sa-i faca oferte pretioase, iar ea le respinge. In fine o chiama pe rand fiecare ea sa-i
arate ceva, s. e. aur, flori, icoane etc., iar B. r.
le respuride, ca-i prinsa de radacini, nu poate
veni. Daca vr'un copil a cerut, i-a imbiat sao.
a chiemat pe B. r. sa-i arate acelasi lucra., ce
i-a mai cenit sau oferit altal, acela e prins, si
se pune dupa ea. Dupd ce s'au perondat toti
copiii, conductorul prinde pe B. r. de mani,
ajutat de cei de dupa el spre a o scula, pe cand
coi de dupa B. r. nu o las sa o scoale. Iuvin-

getorul vede de non pe piatra, si jocul reincepe.

Baba, Cap B., punctul cel mai vestic al continentului Asia, in Marea Egeica, spre nord dela
insula Mitilini (260 10' long. est. dela Greenwich,
39 20' lat. nord).

Baba., (marina) stilp inalt de 40-60 cm. de

ordinar de lenta, asedat in bordul unui vas, la

prova, sau la pupa, servind a infasura pe el

eapetul unei parame (legaturi), ce vine dela uscat

sau dela alt bastiment. Babalele sfint in numen

pieioarele babei s'a facut un Isvor, din care curge de 4-8 pe un bastiment si sfint fixate de punto
apa. Martisorul a omorit pe B. D. pentru-ca 1-a cu buloane solide, trebuind a suporta la nevoie
batjoeorit, dar nu putea sa o omoare, daca nu intreaga greutate a bastimentalui, cand este tras

avea dile destule, lusa a luat 5i imprumutate! spre cheu sau rernorcat de un alt bastiment.
[Constant B.]
Acesta o mitul. Ntunele Doehia purcede din
Babera. sinonim ca tata; se aude numai in
En-dochia, nuinele sfintei dip 1 Martie vechiu.
Poportd, respective femeile n'inane, pe B. D. o Moldova printre oraveni.

serbeaza chiar in 1 Marte v., ca frigul sa nu Babacai, stanca inalta in alvia Duuarii in fata
cu Columbaci ; aici se incepe striintoarea
intente semenaturile. B. 1). represinta

iarua, ce remane sus in munte. Martivortil, cure de jos (Cazan).

Babadag, 1) B. com. urb. in Rom., j. Tulcea,
nurorii i-a dat primele flori de primavara, re-

presinta pe doul Mars, ca deu de primavara, pl. B., inteo positie foarte placuta la poalele

www.dacoromanica.ro

Babaita

Babe.

341

nord-vest. ale dealului Cohun-baba, cu 3101 loc.,

Babenberg, con(ii de, veche familia princiara
intre cari 590 Romfini, 1088 Bulgari, 668 Turci, gormana, al carel mime se deriva dela castelul
iar restul Tatari, Rusi, Armeni, Ovrei i alta Babenberg. Ca cel mai vechiu membru al B.-1r
nationalitati ; are 3 biserici ort., 2 geamii si 1 e amintit contele Poppo, ai cartti nepoti Adal-

sinagoga ; 2 seoale primara, una de baieti cu 2 bert. Adalhart si Enric au fost infranti in asa
institutori si alta de fete cut 2 institutoare. Loc. numitril conflict al B.-lor contra Conradinilor

se ocupa mai ales ea agricultura i prasirea (902-906). S'au stins cu inoartea ducelui de
vitelor. B. era in timpurile mai vechi oras in- Austria Frideric Resboinicul la 1246.
semnat, i odata ajunsese capitala Dobrogei. 2)

Maui, nunnirea mai multor localitati in Rom. ;

B., plasel in acelasi j., conipusa din 13 com., mai inseinnate : 1) B., e o m. r u r. in pl. Ramavand o suprafata de 1300 km". si 20,000 loc., nicul de sus, jud. R.-Sarat, fonnata din cat. B.,
intre cari Romani 3000. Loc. se ocupa mai ales Draghesci i Raducesci, avnd 1034 suflete. In
Cu agricultura si prasirea vitelor. 3) B., lac, pe com. sfint 2 biserici : una in cat. B. (manastirea),
teritorul com. urb. B. si pe acela al com. rur. zidita la 1703 in timpul lui Const. Brancoveanu
Zibil, Enisala i Congaz, avand o suprafata de si a epp. de Buzeu Dauiil, de catra Dotie sin
16 km2.; e foarte bogat in pesca, ca: kefal, Nica si zugravita de jupan Negoita Dedulescu
stiuca, somn, uneori i morun. 4) B., parda in cu ajutorul archimandrituliti Nieto ie in 1718;
pl. B., isvoresce din culmea muntilor B.-lui si alta in cat. Dragliesci, zidita la 1747 de catra
se varsa in lacul cu acelasi nume.
jupaneasa Mafia Visteria, sotia lui Ion Dedu['A.]
Malta, com. rur. in Rom., j. Vlasca, pl. lescu, si de fiul ei Niculai, in qilele lui Const.
Glavacioc, cu 2078 saeta, cornpusa din cat. Mavrocordat i eppul de Buzeu Methodie. Mai
Calugarita si Babaita; are 2 biserici cu 3 preoti are com. 1 scoala de baieti fundata de calugari.
si o scola mixta de gradul 2-lea. Loc. harnici Ocupatiile locuitorilor : agricultura $i crescerea
cultiva mai ales grau, portnnb, rapita si orz. vitelor. 2) B., 2 c o m. r u r. in jud. Valcea, una
Babilna, magh. Bbolna, sat in comitatul In pl. Reta de jos, formata din cat.: Babeni,
Unedoarei, pe laturea dreapt a Muresului; liudan si Barzani, avend 705 suflete, si alta in
are 932 loc., toti Romani. Pe teritorul satidui, pl. Oltu de sus, formata din 5 cat. Babeni-unspre nord, se afla in mijlocul padurilor 5 terme, gureni, Babeni-romani, Valea-mare, Riioasa
apa carora are temperatura de 30.1" C. Ele au Bonciu, avand 1460 suflete. Locuitorii primei
fost cunoscute i folosite si de catra Romani, com. se ocupa si cu meseriile, cei din a doua
iar acum le folosesc de scalde locuitorii din cu agricultura i oieritul.
Babalna. (Cf. Dr. Hank6 V., Az erdlyrszi f 6rdak
Baber, (Babar, Babur), Sahir-ud-din Mues ftsvnyvizek, 1891.)
hammad, primul Mare-mogul al Indiei, n. 1483.

B.protopopiat, (district) Doman gr.-cat., apartinetor diecesei gr.-cat. de Lugos; se compune din
9 parochli i Meya filii, cu 1761 de credinciosi.
Sediul protopopese este in comuna Secaramb. (Cf.
emat. diecesei rom. gr.-cat. a Lugosului, 1891).

Babana, euvant ciobanesc foarte intrebuintat

In J)doldova; astfel se mimase oile betrane. cari

n'au dinti si nu mai produc miei.

Babargul, culme de dealuri in Rom., jud.

Tulcea; se prelungesce spre sud-est din culmea

lui Isac cu virful Baba.

A mostenit dela tatal seu ca copil de 12 ani

teritorul intre Sainarcand si Indus, la care in
curand mal adause tentoriile Casgar, Chotan,
Cundus, Chandahar i Cabal, iar in 1525-6 a
trecut Indul si a ocupat orasele Dehli i Agra,
supunnd astfel India. t 1530. B. a iubit arta
si sciinta; si-a scris in limba tatara autobiografia, care s'a tradus apoi si in limba persica.
Babee, familia rom. din Banat, se traga din
Ardeal, de sub Bucegiu. Pe timpul stapanirii
tureesci in Banat (1554-1716), cu oastea cutarni

ru, pise al muntelui Siriu de 1345 In. domn ardelean, a venit un B., vestit vlinator,
In Rom., jud. Buzeu; deasupra are un niic platou, cara greu vulnerat, Muga Timisoara, s'a scutit in
Babe

de unde se desfasura una din cele mai fnunoase padurea Zabran, iar reculegandu-se s'a gedat in
privelisci.
comuna rom. vecina Sant-Adra. Pe la 1770-80
Romanii din aceasta comuna siliti fiind de guBabel, v. Babilou.
Babele, com. rur. in Rom., jud. Vlasca, for- vernul impr. Mana Teresia de a se muta mai
Babele, spre Mures, pentru de a face loe colonistilor
mata din ct.
Danciulesci
avand 1271 suflete.
Gaureni'
Numele se pare ca vine svabi, adusi din Bavaria, cu un fruntas al lor,
dela un schit de calugarite betrane, ce la 1775 Iacob B., au intemeiat comuna Odonii (Hoera metoc i care se afla pe aceasta proprietate; dony). La 1806, mo Icob B., a adoptat pe
In el Se retrageau babele de prin satele vecina, Mitm-Iaucu Maldea, dascal tiner, dandu-i de
cari stapaniau mosia, pana ce s'a desfiintat
sotie pe noru-sa Ruja, remasa veduva dupa renieto si a trecut mosia in stapanirea mitro- posatul seu unic fiu Pavel B. Remankd acea.sta
poliei, iar la 1862 in proprietatea statului. Com. casatorie fara copii, mos Icob, la 1817, a adus

are o biserica cu un preot si o scoala mixta. pe Grigorie, fiul Rujei din prima ei casatorie
cu Ion Caluseriu, i i-a dat numele seu familiar.
Se cultiva mult tutun.
Babele, cred. pop. V. pileta B.-lor.
Bab el Mandeb, (poarta lacrimilor ), strimtoare de mare intre Arabia si A frica, intrarea
In Marea Rosie, 33 km. lata; ad se afla
Perim ocupata i intoemita de Englezi pentru
trecerea nailor.

Ion Cal us e riu n. in Mosnita isi deriva neamul

dela un 3chinezc cu acestasi nume, din satole
Strimtura i Calugarenii, din districtul nobilitar
rom. al Comiatului. Din casatoria lui Gr. Cala-

trecea cu predilectiune impar. AVillielin I.

inthne relatiuni ea Tichindeal, preotul comunal

seriu s'au nascut dei fii: Vichente, la 1821 si

Isaia, la 1826, (cest din urma t 1887).
1) B., Vincentiu, a fost crescut de mosul su
Babelsberg, ca.stel regase Ifinga Potsdam, zidit
1835 in stil norman ; odinioara local, unde pe- adoptiv Mitra B. Acesta, ea carturar, traind in

www.dacoromanica.ro

342

Babes.

vecine Becicarecul mic, 1 Cu anca mai inv.&

tatul mos Miliaiu Rosu, din Jadani, din sfatul
acestora destinase pe nepotelul sou pentru preotie,
deci 1-a dus la Timisoara in vestita scoala rom.

putati romani a pus temeiu la crearea partidului

universitatea din Budapesta, de unde la 1846 s'a

renters la Arad cu titlul de jurat-notar al Tablei
reg. judiciare. Curand dupa aceasta a fost munit
profesor la pedagogiul rom. din Arad ; la 1848
a obtinut diploma de advocat, iar la 1849 a fost

constitutionale, pe langa Sagutia i Mocsonyescii

aceastA misiune, dela Dec. 1849, a fost aplicat

pentru lucran i mai virtos de translatura in ministerul imperdtesc de justitie, iar cu inceputul
a. 1851, reorganisandu-se inalta curte de justitie
.si casatiune pentru imperial intreg, a fost numit

Banat, pentru dg-a impiedeca realegerea de de-

roman national, astfel initifaid desuso apriga lupta

cu sovinismul si in contra egemoniei maghiare.

La 1864 daudu-se Romftnilor ort. mitropolia

dela biserica sf. Hie, de uncle curand a trecut incuviintandu-se separarea lor de entra bis.
la scoala srbeasca si prin clasele normale ger- srbeasca, desi in conditiuni destul de oneroase
mane din cetatea Tirnisorii; apoi la clasele gimdaunoase pentru Romani, la opera atfit a
nasiale in Timisoara, Seghedin i Carlovit, cele eluptarii mitropoliei, a desfacerii practice de
doue liceale in Segliedin ; apoi la cursmile teo- ierarchia srbeasca suprematisatoare, cat
logice in Arad, in fine la cursurile juridice dela reorganisarii mitropoliei rom. pe base liberale-

nime n'a contribuit mai mult ca B., si a fost

ales la toate congresele i sinoadele bisericescinationale deputat i membru. delegational. La

1865 B. a fost reales deputat dietal tot in Sasca,

chiemat a administra ca director trei districte iar la 1869 atat aici cat si in cereal locuit de Srbi
cu preste 500 scoale rem. rur. din Banat; in Romani al San-Miclausului mare (Torontal). In
curand insa el a fost rechiemat la Arad si trimis urina luptelor purtate in dieta B., membrul jucti plenipotenta la Viena, pentru de a repre- stitiei superioare a terii, prin justitia de cabinet,
senta diecesa Aradului i interesele poporului dupa 22 de ani de serviciu, a fost lipsit nu numai
roman dela Mures si Crisuri in deputatiunea cea de oficial sea, ci si de dreptul sea legal la penmare a tuturor Romanilor din imperiul Habs- siune, pe motivul atitudiuei sale centrare legilor
burgic, care cu Saguna, Popasu, Barnut, P. Moconstitutiunii. Cu acest act s'a inaugurat
csony, E. Hurmuzachi, Laurian etc. in frunte, martiriul luptatorilor romani pentru existenta
libertatea nationala. La 1872 corespondenta
anca din Dec. 1848, chiemata de ministerul imperatesc, se afla in functiune, dar in sinul careia, presei oficiale magh. nu s'a sfiit a publica in
din causa revolutiunii maghiare, partite dela Gazeta univers. din Augsburg, ca prim-ministrul
Mures si Ciisuri nu erau representate. B. in conte Lonyay a preumblat pe Monarchal prin

putati a Mocsonyescilor si a lui B.; ceea co

a si succes pentru un moment, cluand dupa
aceea ins, B. a fost ales in cercul graniterese

al Bisericei-albe, iar la 1884, pentru a patra

secretar de senat la acea curte; la 1860 a fost oara in Sasca. Cu qiva Pascilor din 1866 s'a

inaintat la rangul de c. r. secretar aulic, iar intemeiat jurnalul Albinas in Viena, ca organ al

dupa separarea administratiunii Ungariei, la 1862, partidului national, punndu-se sub conducerea

a fost chiernat in cancelaria aulica a Ungariei particulara a lui B., insa dupa activitate abia de
de referent pentru causele criminale i gratiale, troj ani, Albina a fost oprita de-a intra in Unde unde preste un an a fost nutnit i trmis gana, Banat si Ardeal. Atunci B. a adus foaia
judecator la Tabla reg. din Budapesta si referent la Pesta, continuandu-i editiunea Anca 8 ani cu
la septemvirat. Inteaceea convocandu-se la 1860 toata energia, i grupAnd pe langa ea aproape
asa munitul Consiliu imperial inmultit, B. a toate spiritele luminate din Ungaria i Banat
publicat cunoscuta brosura in limba germana: mai virtos; iar contrarii dela putero inscenand

Die Sprach- und Nationalittenfrage apoi cu gramada procesele de presa, cu vein Oesterreic h, von einem Ronainen, care xatiuni infinite, in anii 1873-1875 Albina a
pleda pentru unitatea monarchiei i egalitatea avut vr'o 7-8 procese, printre cari contra lui
tuturor popoarelor ce o compun, i seinnala B. unul pentru calumnie, unul pentru agitatitme
grelele turburari i pericole, ce au sa urineze, contra statalui i unul pentru malta tradare.
daca Maghiarilor s'ar incuviinta dualismul, pe Redactorul Liuba a fost condamnat la 15 luni
basele istorice, cum staruiau ei din resputeri. inchisoare in Vat si o amenda de 500 fi.; iar

Dupa cilteva putine septemani aceasta brosura- B., fiind in trei procese, cele mai gravo, achitat
program a aparut i in a doua editiune ininul- de jurati, a scapat cu celelalte suprimate.
tita; ea a fost foarte bine primita si mutt lau- toate acestea, in fapta, B. prin foaia Albina
data din partea nationalitatilor asuprite, i chiar
prin cuvntarile sale in dieta Ungariei
din partea sferelor mai itIalte, pe cat acelea pe adunarile romane nationale representa si pleda
acel timp tineau mortis la uuitatea monarchiei. In mod energic politica moderata. Programul
Priu aceasta publicatiune B. a devenit politic national pentru deslegarea chestiunii limbelor
respectat i conlucrarea lui a fost cantata atilt de In teara poliglota, dupa lungi desbateii intro
membrii romilni ai consiliului imperial, precum deputatii romani si sfirbi dela dieta ungurea.sca,
si de toate deputatiunile, ce ani de-arandul B. 1-a formulat i cuprins in 12 puncte, inteun
veneau din partea Romanilor cu gravaminele
proiect de lege, subsemnat de 24 deputati ropostulatele lor la curtea imperateasca din Viena. mani i srbi, si de finical ruteano-slav dela dieta,
Cele mai multe petitiuni i memorii de pe acel
sustinut prin lupta parlamentara de trei
fillip stint opera lui B., sau cu ajutorul lui fa- cd tonta energia in aceeasi sesiune dela 18138.
cute. La 1861 convocata fijad dieta Ungariei, B. Multi ani de 4ile pe aceasta basa s'a continuat
a fost ales in cereal roman dela Sasca-inontana, lupta natiouala prin reuniuni i adundri partiuude el nici nu candidase. In adunarea represen- culare, pana cand la 1880, inteo asemenea adutautilor Terii Unguresci B. a aperat cu toata nare in Sibiiu, la Parteniu Cosma, s'a pus temeiu
energia autonotnia Transilvaniei, i cu alti 10 de- conferintei publico din Main 1881, uncle tot B.,

www.dacoromanica.ro

Babeuf

ca reportor general, a motivat i su.stinut programul Romanitor din Transilvania, Banat si

Ungaria. La toate conferiutele national generale, cate in decursul timpului pana la coa din
1892 s'au succedat, tot B. a avut cuvntul explicator si conducator. La Main 1891, prin miscari

Babilon.

343

de profesor la scoala veterinara superioara si de

sef al lucrarilor chimice in institutul de bacteriologie. S'a distius mai Cu sama prin lucrarile
sale asupra apei de beut, (v. Sterilisator Babes )
prin cele de pe terenul tocsinelor bacteriene,
(v. Morvina ).

Babeuf, Francisc Nol, jacobin infocat pe

In politica nationala o noua directiune, B. s'a timpul primei revolutiuni franceze, n. 1764 in
retras absolut din lupta politica si s'a reintors St. Quentin ; 1793 pasi ca demagog radical in
la scrutarile sale istoiice, mai virtos intru inte- Paris, atacand in foaia Tribun du peuple in-

afara din comitetul national

inaugurandu-se

resul bisericii romane-nationale si al academiei

romane, al carei membru activ este dela urdirea
ei. Posteiitatea este chiemata a apretia mai deaproape activitatea i zelul neadormit, cu care

treaga ordinea de stat. Arestat de mai multe ori,

ca cel mai mare dusman al moderatilor, initia o
conspiratie, care fiind descoperita, B. in 27 Main
1797 f condamnat la moarte
B. in curs de preste 50 de aui a contribuit la Babi sau Babigti, secta mohamedana In Persia,
desvoltarea i consolidarea consciintei nationale intemeiata in deceniul 3 al sed. XIX. de catra
In poporut roman, pe care 1-a iubit si aperat Ali Mohammed, care in etate numai de 23 ani
din tineretele sale, intro toate imprejurarile prin predicele sale fantastice si prin rapitoarea
mai presus de toate.
lui elocinta sci sa atraga in curand atentiunea

B., Victor, Dr., profesor univ. in Bucu- publica asupra sa; el se declarh pe sine de

resci ; fiul lui Vincentiu B., n. la Viena 1854, a Bab , adeca poarta cunoscintei lui Ddeu, mai

facut studiile sale in Viena. Budapesta, Berlin

si Paris. Medic asistent de anatomie patologica
la Budapesta anca dela 1879, docent dela 1881.
In 1882-1884 lucreaza la Pasteur, la Koch
si la Virchow. In 1885 este chiemat ca profesor de istologie patologica i bacteriologie la
univeisitatea din Budapesta, i in 1886 camerole

tardiu se declarii pe sine de pole, in jurul caruja se invrte universul, iar adeptii lui 1.1 tineau de incarnatiunea duninedeirii; pas in
public cu un nou Coran in limba araba i isi
depuse invetatura in mai multe serien i religioase.

Cea mai insemnata reforma a B.-lor este eliberarea femeilor din catusile Islamului. Dupa ce

guvernul Romaniei it chiama la Bu- B. devenira piimejdiosi pentru ordinea publica,

se luara mesan i restrictive in contra ion, Bab

curesci pentru ocuparea catedrei de patologie
de bacteriologie. Aici creaz institutul de bac- insusi, impreuna cu fidelul seu apostol Moltali

teriologie, care a devenit de un renume european. Lucrarile sale sciintifice sfint foarte numeroase ; impreuna ca Cornil a creat prin manualul clasic Les Bacteriese bacteriologia ca
sciinta. Colaboreaza la manuable i revistele
cele mai insemnate, este redactorul Atlasului
de sistem 'Arms la Berlin, al Archives des

Mohammed Ali, f impuscat (1849) in Tabris,

iar atentatiil B.-lor asupra 8ahului (1832) av
de urmare nimicirea totala a acestei secte ; cu

toate aceste B. secreti mai exista si astadi in

Persia.

[nt.]

com. rur. in Rom., j. Botosani, formata din satele: B., Birsanesci, Brosteni
sciences medicalese la Paris, al Romaniei me- Guranda, cu 972 loc., cari se ocupa ea agridicate, si Analelor institutului de bacterio- cultura i prasirea vitelor ; are 2 biserici cu 2
Babieeni,

logiet; a scris un manual de bacteriologie ro- preoti si o scoala cercetata de 57 baieti si 15

manesc (editia institutului de bacteriologie)
fete (1895).
un asemenea manual unguresc. Bacteriologia sa
Bibiciu, 1) com. rur. in Rom., j. Romanati,

a fost tradusa in cele mai multe limbi moderne.

Priutre descoperirile sale amintim: descoperirea
microbului sudoarei rosie, morvei, scorbutului,
ozoenei, infectiunilor hemoragice, nomei, hemoglobinuriei boului si oilor, gigodiei, trecerii microbilor priu pielea i mucoasele intacte, corpusculilor cromatice, croselor, ramificatiunilor,
varietatilor microbilor, seroterapiei i in special
al seroterapiei turbaiii i tuberculosei etc. Cu

toate ca a fost chiemat in mai multe randuri

pe catedre din strainatate, a remas fidel angajamentului sea si rnisiunii sale de a contribu la
ridicarea starii sanitare a Romaniei. B. este
membru al academiei romane, academiei de
medicina din Paris si al altor nurneroase societati
sciintifice; este comandor al ordinului coroanei
Romaniei si al ordinului bulgar pour le merite;
oficier al legiunii de onoare, al coroanei de fier
austr. etc.
B., Aurel, Dr. in filosofie, chimist de m-

fermata din satele : B. mostenesc, B. episcopesc

Prejba de cainp cu 1646 loc. (cuprindndu-se

si cat. Candeni), cari se ocupa numai ca agricultura; are 2 biserici ca 2 preoti. Aici se fac
2 balciuri pe proprietatea statului, unul in 20

Iul., altul in 26 Oct. Aproape de Olt se ved

nisce ruine romane; tot pe aici trecea drumul
roman, care venia dela Islas, treand prin Antina
la Drubetis. 2) Movila i punct trigonometric
de observare la apus de coin. cu aceeasi numire.
Babii-Deal, (Dealul Babii), un deal in partea
sud-vestica a Terii-Hategului, in Trans., intre
comunele Merisor i Banita; inaltimea lui este de
750 m. Preste el e construita soseaua i calea

ferata, cari tree din valea Streiului in cea a

Jiurilor. Calea ferata incepe urcarea dincolo de

Crivadia, la Merisor trece preste un pod si apoi
urca coastele Dealului B. in mai multe serpentine

si trece prin septe tunde, coborand in urma in

valea riuletului Banitei.
[Silv. Mold.]
inim. Fiul prim-nascut al lui Vincentiu B.; n.
Babil, in mit. orientala locul, nude a fost zalit
turnul Babil-on-ului; e deal de 40 m. inalt,
In Viena 1853, si-a inceput studiite in Viena
le-a incheiat la univeisitatea i politechnicul din 180 m. lung, situat spre nord dela Kasr (casa
Budapesta, iar desteritatea practica in chimie sau palatul regelui).
in Heidelberg, in laboratorul celebrului Bunsen ;
Babilon, (evr. Babel), vechia i renumita caa trecut in Romania in 1884, uncle ocupa postal pitala a imperiului babilonic, asedata pe ambele

www.dacoromanica.ro

344

Babilonia

laturi ale riului Eufrat (88 km. perifollo), incurigiurata cu un zid de preste 120 m. inalt,
cu 100 porti. In partea estica se atla renumitul
templa al lui Baal, palatal si gradiuile lui Nebukaduezar (dupa altii ale Semiramidei) s. a.
La 338 a. Chi. B. a fost cucerit de Persi. Cu
fondarea Seleukiei incepe i decadenta B.-lui;

Babord.

candu-le Dumnedeu limbile. Herodot II descrie

(I., 181-183); pe timpul lui Alexandru col Mare
se atla deja in ruine. (Cf. IIiihnelt 1880.)
Babin, comuna in Bucovina, i parochie cu
mosie boiereasca, i cu catunele Rudca, Stefaniuca i Vamusiul, pe mala! Nistrului, in jud.

Zastavnei, capitanatul Cotmanului; are laolalta

pe timpul tul Pausania B. s'ar fi atlat deja in ruine, 1578 loc., dintre cari 1294 ort.-resarit., 60 apu-

sigla este, ca in timpul Arabilor a disparut Cu

totul. B. a fost unul diutre cele mai vechi centre
de cultura ale omenimii.
Babilonia, imperiu in Asia, cuprinOnd roditorul sos la Eufratul de jos (acuin Irak Arabi),
locuit de Akkadieui (Sumerieni), iar mai tardiu
do Semiti ; leaganul unei stravechi culturi si al
unei vieti organisate de stat; capitala: Babilon.
Artele

seni si 224 Evrei, si o scoala de o clasa. Pe teritorul comunei se atta alabastru. Aici era un schit ;
biserica mica de lemn s'a naruit, iar catapiteasma
fa damita de eppul Dosofteiu in 1785 comunei
sarace Dubaut, cladindu-se in locu-i o biserica
parochiala in 1777.
[Dr. I. G. Sbiera.]
Babina, bao in Rom., j. Tulcea, pl. Suliva;
suprafata 2 km'.; produce pesco bun.
comerciul s'au ridicat la un inalt Babinet, Jacques, fisician franc., n. 1794 in

grad de inflorire. In privinta religioasa locui- Lusignan. A studiat scoalele technice, apoi a
toril erau idololatri; deitati: El, Bel si Bilit. intrat la artilerie, dar in 1814 a parasit armata,

Apeductele si zidirile se disting prin dimensiu- dedicandu-se sciintei. A fost profegor de matenile lor colosale i prin grandioasa simplicitate matica in Fontenay-le-Comte, apoi de fisica
a dispositiei. Figuri sculptiu ale s'au descopent Poitiers, pe urma la Collge St. Louis in Paris.
In timpul mai nou. Imperiul fa fundat pe la La 1840 ajunse membru la academia frauceza
3800 a. Chr. de Sargon, iar pe la 700 ajunse sub de sciinte. B. a construit o pompa pneumatica
stapanirea Assirienilor. Fundatorul dinastiei neo- noua, mai departe un higrometru, un goniometru
babilonice f Nabopolassar, care se Lid cu regele si un compensator pentru examinarea huninei
Medilor Kyaxares pentru resturnarea imperiului polarisate. t 1872 in Paris.
Assirienilor (606); fiul acestuia Nebukadnezar
Babington, (pron. babingt'n) Anthony, capepuse sfirs,it stapanirii Egiptenilor in Siria prin tenia ultimei conjuratiuni contra reginei Angl.
invingerea repurtata asupra regelui egipt. Necio Elisabeta, pe care au intentionat sa o asasineze
(604) la Karchemis, tanga Eufrat; cuceri si ni- si sa elibereze pe Maria Stuart. Descoperindu-se
mici (586) Ierusalimul i imperatia lui lada, planul lor, B. si consotii au fost executati in
subjugh ora.sul Tyrus (573) si incorpord Siria 20 Sept. 1586.
la imperiul seu; el infrumsetit Babilonul en Babingtonit, mineral, piroxen triclinic, silicat
zidiri, ale cror reniasite se ved si astadi, puse de fier i calciu.
Babirussa, (Porcus babyrussa), animal din
temelie basinului dela Sepharvaim i zidului
medie. Dupa moartea lui (562) decad imperiiil fam. porcilor (Suidae), ord. Artiodactyla, huig de
si sub Naboued fa cucerit (538) de catra Cyrus 1.1 ni., inalt de vr'o 80 cm. Infatisarea lui este
prefacut in proviucie persica. Dupa caderea ca a wmi porc. Dintii canini (poltii) din falca de
imperiului persic i apoi dupa moartea lui Ale- sus ies prin bot afara, sant incovoiati i inari,

xandru cel Mare, B. ajunse sub stapanirea Se- cei din falca de jos sant mai mici si se ndica
leukidilor (312), iar dela acestia fa cucerita (140) In sus. Traiesce pe insula Celebes. Felul de traiu
de Parti. Sub stapanirea romana" ajunse B. nurnai e ca al porcilor nostri. Se atla in societati mai

In mod transitoriu sub Traian (114 d. Chr.) mici sau mai mari; 4iva doarme, noaptea iese
Septimius Severos (199) si Iulian (363). Dupa dupa hrand.
Babita, (Pelecanus onocrotalus), sau batea,
apunerea imperiului neopersic (636) au domnit
In B. pana la 1258 Chalifii. 1638 au cucerit-o gen de pasere innotatoare din fam. Steganopodes,

Turcii a doua oara, si de atunci se ea sub cu cioc latit i lung, de falca inferioara atirna
stapanirea acestora, impartita in pasalicurile: o punga de piale, in care aduna pescii, cu cari

se nutresce ; degetele sant impreunate cu piele

Bagdad si Basra.
Babilonio sau babelic, din Babilon (Babel). innotatoare ; penal corpului sruit albe si aripile
Exitul B. (Bobia babilonicd), petrecerea Iu- negro. Sant pasen i mari ce sboara i innoata
deilor in Babilonia dupa deramarea Ierusalimului usor, dar umbletul li-e cam greoiu. Petrec pe
(586 a. Chr.) i strainutarea ion cu forta prin langa apele Europei meridionale, ale Asiei si
[V. B.]
Nabilhodonosor. Dupa cucerirea Babiloniei prin Africei.
Babita, baghitd, babiti, baghiti, morb ce acomCyrus (538), Iudeii primira concesiune a se reintoarce in Palestina; o parte s'a si reintors paniaza dentitiunea copfilor si se manifesta prin
sub conducerea lui Zorobabel cam 42,000 oameni. o diared mare impreunata ca duren de stomac,
E. B. se numesce in biserica rom.-cat. care slabesce reu fragedul corp al copiilor. Potimpul dela 1309-78, pe cand sediul papilor porul folosesce ca leac diferite mijloace, precum
se atla in Avignon si acestia erau sub intluenta ,si descantece. (V. art. Diarea i Gastroenterita.)

regilor Franciei. Turnut B., (templul lui Be!),

Babongo, popor in Africa centraba, se mai

tomplu in Babilou, una din cele 7 minuni ale lumii numesc i abongo, obongo, nibongo; sant negri

vechi, pe un fundament puternic, avea 7 turnuri de statura mica (1.3-1.5 m.), trajese din vanat.

ca terase, consacrate celor 7 planete, 192 ni. Istoricii vechi anca amintesc despre astfel de
inalt ; dupa Biblie (I. Moise 11, 1-9) zidit de pitici in Africa.
unnatorii lui Noe, pentru a se refugia in el la Babord, (marina) parten din stiinga vasului,
cas, cand Dumnedeu va mai trimite un al doilea stand cu fata spre capetul de dinainte al bastipotop ; turnul nu 1-au putut termina, mesto- mentului (prova), (v. bond, tribord). [Const. B.]

www.dacoromanica.ro

I3abrios

845

achu.

Babrios sauBabri as, fabulist grec, n. in secl. HI. a fost presentata

d. Chi. a intocmit o colectie mai mare de fabule

inteun stil poporal i in choliambi. Aceasta
colectiune a suferit multe schimbari, i circula
In lurne sub nurnele de fabulele lui Esop
Babuin, (Cynoeephalus babuin), o moimifa
din genul Paviauilor, familia Catarrhinelor. Mailmea
este cam de 70 cm. Traiesce in A.frica
centrala, Abissinia i Cordofan. Este foarte cuminte, prinsa de mica se obicinuesce cu oamenii
si se poate usor diosa.

i academiel de sciinte din

Paris. La 1879 B. a fost ales membru al academiei romano, si fit pe rand vicepresedintele,

iar in unnh presedintele sectiunii sciintifice.

Discursul seu de receptiune I-a cetit in pre-

set* regelui la 20 Mart. 1880 despre calendar,

sustinnd necesitatea schhnbarii calendarului
iulian. B. a coutribuit mult la respandirea sciintelor pria numeroase articole publ. in Revista
sciinfifica i prin conferinte tinute la universitate i in Ateneul rom. Este de regretat numai,
Babujane, grupa de insule span. in archipelagul ca B. in urma inactivitatii mediului, ce 1-a gasit
Filippinelor, spre nord dela Luzon, 402 km2., In teara, i lipsit de mijloace i incurajare, nu
8000 loc.
a putut desvolta o activitate pe deplin coresBabukur, popor in Africa centrala, inrudit cu pundetoare pregathilor si cunoscinfelor sale. B.
semintia Bongo, se ocupa cu economia de camp a fost oficien al Stelei i Cor. rom., comand. al
si de site.
ord. Franz Josef si pos. al medaliei BenemeBaca, (7at. = boaba), fruct carnos indehiscent, renti. Serien Cercetari relative la influenta
ca una sau mai multe semiute (mono sau poli- acidilor minerali asupra solubilitatii acidului arsperm), irnpartit in interior sau nu in mai multe senios in Ewa ; Despre cateva saruri oxaminicee;
loji, resultat dintr'un ovar super. sau infer.; in Despre analisa gazelor; Explicatiuni teoretice
casul acesta poarth la virf unnele caliciului ; asupra serielor homologe , (aparute in Journal
s. e. Struguni, Lemnu-canesc, Afinele, Socul, ftir pr. Chemie); Despre pseudoscopia; ExMatraguna, Patlagelele-rosii, Coacazete, Agrisele, cesul sferic ; Asupra difracfiunii luminei;
Rodu-Pamentulth, Piper, Juniper, Tish etc.
Not relativa la liniile i suprafetele reciproce ;
Bacalaureat, 1) examen general de absolvirea Cateva observatiuni relative la directiunea verti-

studiilor de liceu clasic sau real (examen de cala-la diferite inaltimi deasupra solului ; Coresmaturitato); diploma obtinuta dupa trecerea cu
succes a acestui examen confera posesorului
dreptul de a se inscrie la Universitate. In Rom.
B. este organisat prin regulamentul pentru B.
In litere i schist din 10 Dec. 1882. El se fine
In cate done sesiuni pe an, la universitate, ina-

pondenta ; Consideratiuni teoret. asupra chimiei

(lucran i publicate in frantuzesce); Elemente de
algebrda; Elemente de fisica , (ed. I. 1870; suplimeuttil Luminatul electric, Spectroscopia etc.
1883, ed. II., 1887); Despre materia radianta
Desvoltarea progresiva a luminatului electric;

intea unui juriu examinator compus de preferinf a Oare-cari dispositiuni noui din cabinetul de
dintre profesori ai facultafilor de litere i sciinte fisica a/ universitatii din Bucuresci; Relatiuni
si consta in probe serse i orale din aproape asupra exposifiunii de electricitate dela Miinchen

toate obiectele de studiu din liceu. Asa cum din 1882 ; Dare de seama despre expositiunea
este intocmit si cum se practica, B. din Rom. de electricitate dela Viena din 1883; Despre
nu corespunde scopului de a dovedi influenfa Paratoner (toate sense in romanesce). (Cf. Bulestudiilor facute asupra formarii cugetrii fiecarui tinul soc. de sciinte fisice, an. II., p. 101.)
caudidat; pentru acest cuvnt, prectun si in vederea slabelor resultate ce a dat, aproape toath
lumea culta este pentru modificarea B.-lui si se
a.steapta ca acest examen general sh fie asedat
pc base noue odata cu schimbarea legii instructiunii din 1864, astadi in vigoare. (V. Instrucfie.)
2) Cel ce a trecut examenul de B.
[Mr.]

Bacan, leinnul de Itaematoxylon eampechianum L., arbore din familia legiuninoaselor Caesalpineae, tribal Eucaesalpineae, inalt de 12-14

pana la crudime a unor oficien din armata fata

cu soldatii; de profesiune diarist.
Bacaloglu, Emanuil, fisician roman, de orig.
grec., n. in Bucuresci, 11 Apr. 1830, f 30 Aug.

losesce i in vapsitorie din causa, ca confine un

cu rainuri flexuoase, cu frunze alterne penaticompuse. Flori mici, galbine, odorante si dispuse
In raceme axilare. Acest arbore cresce in Ame-

rica centrala, in Columbia si in India occiden-

Bacalbasa, Anton, n. in Braila, 1864, cunoscut tala, iar cultivat cresce mai in toate tenle wide.
priu cateva novele si prin o serie de schite sa- B. (Bois de Campeche = Blauholz) este un lemn
tirice, intitulate Mos-Teaca , in cari ridiculi- tare compact, de o coloare rosietica, se poate
seaz cu mutt umor grosietatea i asprimea dusa lustrui si se intrebuinteaza in timpldrie; se fo-

1890. B. a fost un adeverat enciclopedist al

sciintelor positive. Studiile si-le-a facut in Lipsca,

uncle a lucrat in laboratorul lui Erdmann, si la

Paris, sub conducerea lui Dumas; reintors in

teara la maul 1861, a fost nwnit profesor de

i chimie la scoala de medicina si far-

fisica

macie, apoi prof. de matematica la lic. St. Saya,

iar la 1863, odata cu crearea facultatii de soli*

sub cuan, prof. de fisica la universitatea din

Bucuresci. Dorind a-si crea un cerc sciintific,

principia colorant munit hematoxylina. Scoarfa

acestui pretios lemn se intrebuinteaza in medicind ca adstringent contra diareelor crouice.

B. se exploateaza in Antile, in Guyana, Venezuela, St. Domingo si Haiti, de ande se exporteaza sub forma de butuci.
[Z. C. P.]
Meanie, on ce pravalie, in care se vend marfuri coloniale, aromate, condimente si alte lucruri de mancare i menagiu. B. stint de regula
provedute i ca beuturi diferite. In B. se vend
adeseori i marfun de drogarie si de vapsitorie.
Baciu, com. urb. in Rom., capitula judetului
ca acelasi nume, pe malul drept al riului Bistrifa la o distal* de aproape 4 km. de versarea
acestui riu in Siret, cu 12,675 loc. (1890 91),
intre cari Rom. 5110, Evrei 6122, Germ. 560,

a initiat la 1868 inffintarea societatii de sciinte

fisico-naturale, care l-a ales presedinte. B. a fost
un activ colaborator al mai multor reviste sciintifice din strainatate, si o parte a scrierilor sale Magh. 485, Anneni 218; dupa confesiune : ortoEnciclopedia remand. Vol. 1.

23

www.dacoromanica.ro

346

Bacau.

doxi 5170, rom.-cat. 1133, Armeni grigorieni (orto- a calugarilor Minoriti, care a fost distrusa de foc ;
doxi) 218, mosaici 6122. Biserici sfint 8i anume pe la jtunetatea sed. trecut episcopia s'a mutat

Precista, fosta manastire, col mai vechiu monument al orasului, zidit la 1472 de Alexandra,
fiul lui Stefan cel Mare; sf. Nicolae, sf. Imprati, sf. loan, Buna-Vestire, sf. Treime ; din

aceste biserici 5 stint subventionate de comuna,

iar una (Precista) de stat i stint deservite de
7 preoti, 1 diacon si 7 dascali. Catoficii anca
au o biserica, numita de popor Baratia, eladita

intro anii 1845-1861, asemenea si Armenii,

fiecare cu ate un preot si un dascal. Evreii au
5 scoale (havre), uncle isi fac rugaciunile. Institute de inveldmnt: gimnasiul clasic Principele Ferdinand , infiintat in 1867, cu 14 pro-

in Polonia. Pe timpul lui Alexandra cel Bun

(1401-1433) si presto tot in secl. XV. B. era
oras de botar spre Afuntenia si chiar spre Ardeal;
aici trebuia sa se vamuiascd mail-mile. (Din aceea

epoca s'a nascut si a remas in graiul romanesc

locutiunea: si-a gasit Bacaul , care vrea sa 4ica :
a niers pana ce a dat de hotar ). La 1476 B. dim-

preuna cu alte orase a fost pustiit, dandu-i-se

foc de Stefan cel Mare in retragerea sa la ValeaA lba (Resboieni) dinaintea Tardier. In secl. XVII.

B. este campul de lupta pentru domnie intro

logofetul George-Stefan si domnul Vasile Lupul.

La 1712 fa prins la B. fostul rege al Poloniei

fesori i cercetat (1891/2) de 191 elevi ; scoala rege al Lotharingiei, Stanislav Leszynski. B. este

profesionala de fete ; 3 scoale primare rub. de local natal al lui Va.sile Alexandri. (Cf. Ortensia
baieti si 2 de fete; mai este o scoala privata de Racovita: Diet. geogr. al jud. Bacau. Bucuresci,
baieti i alta de fete ; comunitatile catolice
1895 si Etym. M. Rom. III. 2288.)
[nt.]

armene anca au cate o scoala mixta, iar Evreii

Baciu, jude(, numit astfel dela capitala sa,
au 7 scoale munite belferii. B. este resedinta cu o suprafata de 3973 km2., avkd o populatiune
prefecturii judetului, a consiliului judetean
(1890) de 172,496 loc., intre cari Romani 132,797,
a comitetului sett permanent, a cassieriei gen., Magh., Skui si Ciangai 25,914, Evrei 12,566,
a unei sucursale de credit agricol, a unid in- lar restul de diferite nationalitati. Marca j.-lui
spector silvic, a medicului primar, a consiliului e o stet' met, sean ca este un j. foarte mantos.
igienic, a tribunalului si a curtii cu jurati, a Jud. B. se marginesce la nord cu j. Neamtu si
judecatoriei de ocol, a protoiereului i revisorului
scolar, a regimentului de Dorobanti Nr. 27 s. a.
Orasul B. are 2 spitale: Pavel si Ana Christea
si 2 farmacii. In privinta industriala are : 1 moara
sistematica cu turbina ; 1 fabrica de cherestea;

1 sapunarie, 1 fabrica de apa gazoasd si 1 fabrica de huninari de seu; 2 caramidarfi, 4 tabacarii, 2 fabrici de postavuri groase si 2 fabrici
de oale de pamnt. Leninaria se lucreaza malt
In acest ora; meseriasii se ocupa cu ciobotaria,
croitoria, cojocana. Femeile tes matasa, din care
se face borangicul; asemenea panza de burnbac,
do in si de canepa, precum i laicere (scoarte de
lana). Cu agricultura se ocupa mai ales popora-

la nord-est cu j. Tutova; la est ca j.

Tecuciu, la sud-est si sud cu j. Patna, iar
Roman ;

vest ca Trans. Scotind cele trei sesuri: al Siretului, Bistritei i Trotusului, cari sant mici

august, tot j. se poate imparti in 2 regiuni

deosebite in privinta relief ului pamantalui : re-

guinea muntilor in partea de apus a j.-lui si

regiunea dealurilor in partea centrala si orientala. La hotarul j.-lui catra Trans. skt troj culmi
de multi principale: 1) Culinea muntilor Vrancei,
dela muntele Clabucului pana la vama Oitazului;

din ea se lasa spre est si sud-est calmea Zttbrautilor. 2) Culmea muntilor Oituzului, dela
vama Oituzului pana la vaina Ghimesului, cu
tiun ea romana. Coin erciul este destul de insemnat ; virfurile: $andru mare si Nernira mare. Din
sant 2 tirguri (iarmaroace) anuale: la 29 Iunie
ea se lasa spre est pana la Trotus mai multe
la 29 Aug., si 2 tirguti septemanale (Joia
culmi secundare, ca mimeo, Paltenului sau SlaDtunineca). Budgetui ord. al comunei (1891/2)
era de 376,116 lei la venituri si 370,072 lei la
cheltueli. Ora.sul are 4 piete si 12 strade mari
,si altele mat mici, dar nefiind pavate in timpari
ploioase se face noroiu, iar vara se produce praf
mare prin vantul ce sufla foarte des dela Nord;
mai este si o gradina publica, in care este asedat
bustul lui V. Alexandri. Edificii mai insenmate:
palatal administrativ, terminat in 1889, care a
costat 689,900 lei ; inteinsul sant instalate mai
toate autoritatile ; palatul gimnasiului Principele
Ferdinand, terminat in 1891, costand 220,000 lei ;
casa prirnariei, gara, bisericile iscoalele. Marca

orasului este o padure de bradet cu un, cerb.

Timm' fundarii acestui oras nu este cunoscut ;
atata e sigur, ca la 1400 B. era deja un oras
insemnat. Inainte de descalecarea lui Dragos,
aici stapaniau Ctunanii si B. ar put sa fi avut
ca oras o origine cumanica. B. din vechime a
fost scaunul unui episeop catolic, care se titula

nicului; culmea Mosneanului i culmea Bordei.

3) Culmea muntilor Tarcdului se intinde spre

nord incepand dela vaina Ghfinesului si la muntele Ciudomirul mare pana la vama Bicazului.
Din muntele Tare= (j. Neamtu) pleaca culmea
Pietroasei printre Trotu. i Asdu. Dela sorgintea
Asdului (j. Neamtu) se lasa spre sud printre Taslaul

sarat i Asan mimes). Geamanului (muntii Moinestilor); tot din in-until Tarcaului pleaca culmea
Pietrei printre cele doue Taslauri, s't culinea Taslaului mare printre Taslau i Bistrita. Trecetorile
principale inspre Trans. sant: pasul Ghimesului
al Oituzului. Rini cel mai insemnat al j,lui este
Siretul, care-I strabate in partea sa orientala, iar
toate apele secundare, ce-luda, stint afluenti si sub-

afluenti ai Siretului. Astfel in acest j. Siretul primesce pe stringa apa Racataului, iar pe dreapta
Bistrita i Trotusul; acest din urmd primesce
o multime de afluenti; pe partea Wan&
.A.saul

i Taslaul mare (dulce), dupa ce

Episcopus BacoNtensis; epfscopia fa creat in acest din urm se incarca pe partea dreapta
local celei dela Siret la 1401 de catra papa cu Taslaul-sarat ; pe partea dreapta afluentii
Bonifaciu IX.; in sed. XVI. episcopia fa unita Trotusului sfint Sulta, unita pe stanga cu Faeu vicariatul apostolic din Teara-Romaneasca
casul, Ciobanasul, Uzul, Doftiana mare, Slanicul,
titularal se numia Episcopus Argesensis et Oituzul, Casinul, Caiutul $. a. Clima j.-lui B.
Bacovensis . Tot pe Miami era la B. o mauastire presto tot e aspra. J. B. in privinta adminis-

www.dacoromanica.ro

Baccarat

347

Bacciocchi.

trativ este Imphrtit in 8 pldsi: Bistrita de jos, mai mult cu lucrul campului i cu ardusia.
Bistrita de sus, Mantale, Siretu de jos, Siretu Caile de comunicatiune sant: unja ferata, ce
de sus, Tastaut de jos, Taslaul de sus i Tro- vine despre Agiud la Bacau si trece spre Roman ;
tusul, cuprimlnd in total 2 coin. tub.: Bacau, linia ferata Agiud-T.-Ocna-Moinesci i linia fecapitala j.-lui, i Tirgul-Ocna si 87 com. rur. rata Bacau-Piatra; o linie prin pasul Ghimes
compuse din 405 sate sau catune. In ordinea va face junctiunea cu liniile unguresci ; apoi
eclesiasticli (ortodoxa) j. B. face parte din epar- soselele nationale: despre Agiud-Bacan spre
cilia Romanului; dupa legea din 1894 parochiile Roman, Bacau-Buhus spre Piatra, Caiut-Onescistint in numer de 99, aviind 211 biserici deser- Oituz (urja), Onesci-T.-Ocna i Onesci-Bacan;

vita de 139 preoti. Manastiri mai insemnate mai multe cai judetene, intro cari mat insemsfint: Bogdana (Cu 11 calugaii), Casinul s. a. nata e : Bacau-Moinesci-T.-Ocna; cai vicinale
Cultul catolic numera in acest j. 32,463 ore- comunale. (Cf. Ortensia Racovita: Diet. geogr.
dinciosi, mai mutt decat in ori ce alt j. al terii. al j.-lui Bacau. Bucuresci, 1895.)
[nt.]
Archiepp. cat. de Bucuresci are aici 2 vicari
Baccarat, 1) oras in depart. franc. Meurthe
unul se chiama al Trotusului, iar celalalt al et Moselle, arond. Lunville. 5305 loc. (1886);
Bacaului. Biserici cat. glut 62 deservite de 12 cea mai insemnata fabricd de sticla din Francia;
preoti. Caltul mosaic 'laniard 12,566 adepti. 2) joc hazard in carti, la care bancherul nu are
Instructitmea se face intr'un gimnasia clasic, nici un favor fata de ceilalti jucatori.
1 scoala profesionala de fete, 1 scoala privata
Bacchanalia, la Romani petrecerile desfranate
de fete, 10 scoale prim. urb. si 79 run In acest cu ocasiunea serbatorilor i serviciului divin
j. se afla stationat reg. de infant. Nr. 27, apar- infra venerarea cleului Bacchus (v. ac.); au fost
tinnd corp. IV. de armata; un escadron de ratite in Roma si in Italia, mai ales in partite
calarasi si o baterie de artilerie. In ordinea judi- locuite de Greci. In Roma la 186 a. Chr. au
tiara j. B. are un tribunal, 9 judecatofii de pace decaclut la adevdrata desfranare, incat populasi o curte ca jurati si este de resortul earth tiunea intreagd a fost consternata. Investivaapelative din Iasi. In privinta politica j. B. da tiunea a aretat, cd un preot grec a inceput a in4 senatoii si 8 deputati. Personalul sanitar al troduce cultul lui Bakhos (v. ac.), si la 181 a. Chr.
j.-lui in 1890 s'a compus din 1 medie primar, 7000 barbati i femei s'au judecat vinovati; aceia
4 medici de plasd, 2 ai oraselor Bacau i Tirgul- cari au luat parte numai la cultul leului, au fost

Ocna, mai multi vaccinatori i moase. In intreg nchii. iar cei ce si-au petrecut in desfranari
j. stint 5 spitale.
Acest j. e foarte bogat lu au fost ucisi, si preste putin abia s'a mai aflat
minerale, astf el sare se gasesce la Tirgul-Ocna, urin de cultul lui Bacchus.
[Atm.]
Grozesci, Dealul-nou (Sarata) etc.; la an se exBacchanti, 1) preotii lui Bacchus (Dionysos)
ploateaza 17.000,000 klg.; ligniid la Comanesci si participantii Bacchanaliilor; 2) in evul media
si in alte 'milli, dar nu se exploateaza; pacurel, = vagan'ti, (v. ac.)
din care se extrage petroleul, mai ca sama la
Bacchiglione, riu litoral in Italia sup., 130 km.
Tetcani, Comanesci, Moinesci etc.; productiunea lung; incep6nd dela Vicenza e navigabil; se
anuala este de 7.000,000 Llg.; ozocheritel (ceara varsa la Brondolo in golful de Venetia.
de pamnt) s'a ga,sit nu numai la Moinesci, Solout,
Bacchius, (Baccheios), numele unai picior
ci si in vales. Slanicului, dar nu se exploateaza versual treisilabic, constatator din o silaba scurta
decat la Solout 700-800 klg. la septemand. i doud silabe lungi:
; aceasta munire

Dintre multele ape minerale cele mai inseminate isi are originea de acolo, ca aceste picioare verse gases la Slanic, a caror exploatare dateaza suale se foloseau in imnurile facute in onoarea
dela inceputul seclului i urmeaza progresand lui Bacchus. Sema acestui vers e urmatoarea:
in fiecare an, si la Tirgul- Ocna. J. B. hind
Grecii folo-

muntos mai in toad intinderea sa, se cultiva siau rar aceast sem, ea se afla mai des usitatd
mai patine cereale; paninturile de cultura nu de comicii romani.
ocupa nici 1/4 parte din intinderea j.-lui; lain
Bacchus, in mitol. romana a fost un (jeu,
putinele sale sesuri i prin vai se cultiva putin purees din Bakhos (v. ac.), la Greci un predicat
gran, dar mai cu sama oyes i orz. Avutia al lui Dionysos. B. a fost Out viilor, al dealuprincipala a j.-lui consta mai ales in paduri, rilor ca vii, al culesului si al vinului, si el a
pasuni i minerale. Padurile dau in abundanta simbolisat puterea vietii naturale, ce isbucnesce
lemne pentru constructinni i pentra ars, si si din om. Cultul lui B. la inceput a fost simplu
Ant foarte bogate in fiare selbatice; pasurale i nevinovat, dar ca incetul s'a facut un cult
hranesc vite cornute, oi i porci. Exploatatitmea misterios ca tendinta, ca sa represinte puterea
mineratelor se afla in desvoltare continua. Vita vietai naturale i societatea de nimfe i demoni
de vie se cultiv mai ca sam la Tirgul-Ocna de padure a lui Bakhos, i atunci cultul a depe coastele dealtuilor despre vest de Bistrita. venit cel inai demoralisator. Servicial divin
J. B. este unul din j.-le cele mai industriale serbatorile (jeului, sub numele Bacchanalia (v.
ale terii, i ca mare viitor; afara de exploa- ac.), s'au tinut mai ales noaptea. La Romani
tatiunea sarii si a pacurii, se pot cita: 1 fabricd a mai fost un B. orig. din India, dar acesta
de hartie la Letea, 1 fabrica de var idraulic s'a venerat ca invingetor i cuceritor de poi ciment la Grozesci, 1 fabrica de sticlarie la poare. Belidacii i imperatii romani, cari au inBogdanesci, 4 fabrici de spirt, 1 fabricd de bere, vins i cucerit popoare, pe acest B. 1-au primit
1 ntoara sistematica cu turbina, 5 cu abur s. a. de ideal al lor.
[Atm]
O alta industrie, care si-a luat un mare avnt, Bacciocchi, Felice Pasquale, principe de Luca,
este cheresteaua de brad si molift. Comercial Piombino etc., n. 1762 la Corsica din familie

se gasesce mai tot in manila Ovreilor, Armenilor nobila saracd, serv sub Bonaparte, lull In casasi Grecilor din judet; Romanii se indeletnicesc torie pe sora acestuia Maria Ana (Elisa) si prim
23*

www.dacoromanica.ro

348

Bacesci

Bachelier.

titlul de principe. Dupa caderea lui Napoleon I. 1665 pna la moartea sa, urmata la 31 Martie

mur in ex il in Bologna 1841, lasnd o avere mare. 1703, organist in Eisenach, a fost cel mai in-

Mesa', numire topogr., 1) B. c o in. r ur. in semnat compositor din familia B., inainte de
Rom., j. Roman, formata din cat.: Atreiaparte, Iohann Sebastian. 2) Iohann Michael, fratele
Babusa, tirgusorul Bacesci, satul Bacesci si Pal- lui I. Christoph, n. 9 Aug. 1649, dela 1673

finis, avnd in total 1638 loc., dintre cari 109 fa- organist in Gehren, lnga Arnstadt,
1694.
milii sfint Evrei ; locuitorii se ocupa cu comerciul 3) Iohann Sebastian, n. 21 Martie 1085 in
si industria pe scara mai ngusta. Com. are o Eisenach, 28 Iulie 1750 in Lipsca, renumitul

biserica de zid $i o ecoala primara de baieti

alta de fete. 2) B. tirg u$ o r, resedinta com.
rur. B. cu 930 loc., dintre car 108 fam. Evrei;
so face iarmaroc septemilnal $i 2 iarmaroace

cantor dela biserica sf. Toma in Lipsca,

trecutul contrapunetist, a fost until dintro cei
mai mari compositori ai tuturor timpurilor, cel

mai insemnat organist al tirnpului sea i cel

mai mara compositor de musicA bisericeasca
Bach, 1) B. Alexandra, baron, barbat de stat protestanta. Numeral operelor sale vocale, din
austriac, n. 4 Ian. 1813 in Loosdorf (Austria inf.); card strabate cea mai adeverata si mai adnca
ca advocat in Viena deven unul dintre condu- religiosilate, este foarte mare. A seria nenucetorii inteligentei vieneze aderenta a ideilor mrate cantata, grandioasele passiuni dupa evananuale.

liberale, dar in curnd se apropi de curtea im- gelistii Mateiu i loan (alte 3 s'au pierdut), difeperiala, i dupa convocarea adunarii nationale rite tnisse (mai insemnata din acestea cea din
austriaco fir denumit (Iulie 1848) ministra al H-moll.), rnagnificate, oratorii etc.; tot asa de
justitiei. Vorbirile sale despre drepturile coroanei imposant este si numkul compositiunilor sale
tinuta sa in chestiunea eliberarii iobgimei instrumentale, ca deosebire pentru clavir, orga,
au fost presemnele reactiunii. in ministerial precum i pentru clavir cu alte instrumente.
Schwarzenberg-Stadion a fost din nou ministru A scris preludii, fuge, toccate, sonate, partite,
al justitiei; dupa retragerea lui Stadion prim suite, fautasii, concerto, variatiuni, preludii do
portofoliul internelor. B. dorm s transformeze corale etc. De neperitoare inseinnatate stint opemonarchia in o imperatie gormand unitara, de rele sale: vDas wohltemperierte Klavier (Le claaceea abandont chiar i constitutia octroata dela vecin bien tempere) i Die Kunst der Fuge .
Ohniitz (4 Marti 1849), si se sprijin mai ales Operele lui I. Sebastian au fost si sfint un
pe biurocratie, militie, gendarmerie si biserica nesecat isvor, din care s'au adapat toti compocatolica, cu care a incheiat concordatul dela sitorii mari ai titnpului mai nou, i vor remn
1855. B. a executat eliberarea iobagimei i a
pe viitor un model al musicei polifone. Dintro
introdus obligamentul militar general. Incurca- multele biografii ale marelui maiestru mai inturile externe, antipatia aristocratimei feudale semnata este cea de Ph. Spitta. 4) Wilhelm
si starea rea finantiara Il silira sa se retraga Friedemann, (Hallensul), fiul cel mai mare al
(21 Aug. 1859). Pilna la 1870 a representat mo- lui I. Sebastian, n. 22 Nov. 1710 in Weimar,
narchia pe ltiga scaunul papal. 2) B. Educir, t 1 Ellie 1784 in Berlin. 5) Karl Philipp
fratele celui dint-Ain, 1849 presidentul terii in Emanuel, (Berlinezul sau Hamburgozul), al
Bucovina; dupa suprimarea revolutiunii comisar doilea fiu al lui I. Sebastian, n. 8 Martie 1714
imp. civil in Trans., uncle organish provisor In Weimar, t 14 Dec. 1788 in Hamburg, a

administratia i justitia in conlucrare ca gu- avut inclinare pentru un soiu de musica mai
vernatorul Wohlgemuth. In aceast functiune poara, dar chiar prin aceasta a devenit mare.
a aretat bunavoint pentru Romani, pe cari El a fost in musica instrumentala (sonate,
i-a aplicat In numer considerabil in functiuni simfonfi) inaintemergetorul lu Haydn, Mozart
publico. Rechiemat dupa cfiteva luni, a fost etc. 6) Johann Christoph Friedrich, (Dickenainit consiliar intim gi baron si a ocupat apoi burgezul), al treilea fiu al lui I. Seba.stian, n.
postal de president al terii in Austria sup. pn 21 Junio 1732 in Lipsca, t 26 Ian. 1795 in
la 1854, cnd trupele austr. ocupara principatele Bnekeburg. 7) Iohann Otristian, (Englezul sau
rom. si B. fh trimis acolo ca comisar civil imp. Milanezul), cel mai bar fiu al lui I. Sebastian,
Rentors dupa scurt timp si-a reocupat postal n. 1735 in Lipsca, t 1 Ian. 1782 in Londra.
la locoteneuta Austriei sup. 1884.
8) Wilhelm Friedrich Ernst, nepotul de frato
Bach, numele unei familii din Turingia (Ger- al lui I. Sebastian $i fiul Biickeburgezului, n.
mania), in care arta musicala, prin sed. XVII. 27 Mala 1759 in Brickeburg, t 23 Dec. 1845
si XVIII., a fost ereditara. Dupa cercetarile cele In Berlin. 9) B. Otto, (nu din familia lui I. Semai noue,
Spitta
familia B. a fost turin- bastian), n. 9 Febr. 1833 in Viena, $colar al lui
giana si nu se trage, dupa cum se credea mai Sechter in Viena, Marx in Berlin si Hauptnainte, din Ungaria. Veit B., de profesiune brutar, mann in Lipsca, fost director artistic al Morestramosul marelui Iohann Sebastian B., care zarteului din Salzburg, din 1880 capelindistru
pe la 1590 a venit din Ungaria si s'a asedat in la biserica Votiva in Viena, a scris opere, simWechmar, lnga Gotha, a fost nascut in Wech- forili, balade pentru cor i orchestr etc.
mar. Veit a exerciat musica numai ca diletant,
Bachelet, Jean Louis Thodore, istoric franc.,
fiul sea, Hans, insa a fost deja niusicant de pro- n. 1820, studi liceul in Rouen i Versailles,
fesiune. Familia p. a dat un mare contingent de 1840 profesor de istorie in colegiul din Havre,

cantori i organis,b, rt.ga ea pe la finea secl. XVIII. apoi in Chartres, St. Quentin, iar mai
f)rose numiau in Erfurt musicantii orsenesci die fesor in Rouen $i bibliotecar al orasultri. Serse

Bache , des nici unul dintre ei nu purta numele intro allele: La perm de cent ans , (1852);
B. Cei mai renumiti compositori din familia B. Mahomet et les Arabesc; Cours d'histoire etc.
an fost: 1) Iohann Christoph, unchiul lui Iohann
Bachelier, (franc.; engl. Bachelor, pron. beSebastian, n. 8 Dec. 1042 in Arnstadt, dela cel'r), bacalaureat.

www.dacoromanica.ro

Bachelin

349

Baco.

Bachelin, Leo, publicist si scriitor, n. 17 Dec.

Back, (pron. bec), Sir George, explorator
1857 in Neuchatel (Elvefia),
facut studiile engl. al polului nordic, n. 1796 in Stockport;
in Italia, Germania (Berlin si Strassburg) i Francia a insofit pe Franklin si Richardson in expedi-

(Paris). Licenfiat in litere, a fost nurnit deja

in etate de 25 ani profesor de liter, franc. si
grec. la academia din Neuchatel, de unde, la
1889, a trecut in Romania. Aici preste scurt

fiile lor in Arnerica arctica. A facut done ex-

pedifii exploratoare la polul nordic, descopetind

B. River-ul (Rini pescilor). t 1878. Opere : Narra-

tive of the Arctic land expedition etc.. (1836)

timp a fost numit bibliotecar reg. B. a publicat si Narrative of the expedition in H. M. S.

mai multe serien i de interes rom. (Le Chateau Terror (1838).

Royal en Sinaia, 1893; in limba germ. studii Back River, (Rial pescilor), riu in
despre basmele rom. in Rom. Revue, 1892), America brit. de nonl, se varsa in Oceanul
apoi: Hans Makart et les 5 sans, 1875, Melanges Arctic.
d'Ilistoire et d'Art, 1879, La Premire Idylle
Backwardation, (mgt., pron. becvardea'n), terde Theocrite, 1883 etc.
min usitat la bursa din Londra pentru impru-

Bachiagi, dinastie in Corint, numita dupa

Bachio, al 4-lea rege in Corint. Au domnit
palm la 747 a. Chr., cand resturnandu-se regatta s'a transformat in o puternica si urgi-

sita oligarchie ; la 657 a. Chr. au fost alungafi

din oras de catra Kypselos, si au gasit adapost

in Sparta.

Bachmut, eras in guvern. rusesc Iecaterinoslav,

14,630 loc. (1885). In apropiere se gasesc carbuni, sare i alaba.stru.

Bachtegau, lac sarat in provincia pers. Farsistan, spre est dela Siras.

mutarea de efecto dela o liquidafitme pana la

cea urmatoare, ea scop ca speculanfii it la baisse,

cari au vendut efecte fara sa le posoada, sa-si

poata afirma posifia. Banii pltiti capitalistilor,
pentru imprumutarea efectelor, anca se numesc
B. Cuvnttil B. corespunde terminului Deport
(v. ac.), usitat pe continent.
Backwoods, (engl., pron. beckvuds), nurnire
data de primii colonisti din Statele-Unite nerdarnericane padarilor imense, ce se intindeaa in
vecinatatea lor.
Bala* (plan baclavale), placinta turceasca

Bachtiari, popor (cam 1/4 milion) in Luiistanul

est., atirnator de Persia; ospital, viteaz dar crudel. sau greaca cu miere sau zahar, cu mid sau
Bacifalu, sat in Trans., cottul Bra.sov, unul migdale.

Biclqu, com. rur. in Rom., j. Mehedinfi, forBrasov, la poalele muntelui Piatra-mare i stint meaza o com, cu salid Smadovicioara i mahacunoscute sub numele colectiv de S cele (scurtat lalele Branistia I Salistiinfa, avand in total
din S a tic el e). B. are 1862 loc., dintre cari 1835 loc., cari se ocupa cu agricultura si prasirea vitelor; e resedinfa plasii Diumbrava; are
789 Romani, 6 Nenifi i 1067 Ciangai.

dintre cele 7 sate, cari se afla spre est dela

[Silv. Mold.]

Bacifer,

o biserica cu un preot si o scoala mixta cu un

(lat) plantd ale carei fructe sant invefator.

nisce bace, (v. baca).

Bacillariee, v. Diatomee.
Bacillite, cristalite in formii de bastonase,
asedate mai multe paralel cu axa cea lunga, formand lougulite in al doilea timp de consolidare
a rocelor.
Bacillus, gen de Bacteriacee (v. ac.), care se
presinta sub forma de celule lungarefe, in forma

Baco, 1)

B. Francis Lord de Verulan, n.

In Londra 1561, t 1626. Membru de consiliu

sub Elisabeta cea Mare, regina Angliei; cancelar sub urmatorul ei Iacob II., in care calitate,
punand pecetea regala pe ante ilegale, a fost dat
judecafii si condaninat. Trece de intemeietor

al metodei experimentale i sciinfei moderne.

Ca filosof urmaresce un scop practic: omul sa
domneascd prin sciinfa asupra lumei externe,
tantum possurnus quantum scimus. Scrierea sa
de frunte, Instauratio magna, are doue parti :
In p. 1. (de dignitate et augmentis scientiarum)
incearca cea dintaiu clasificare a sciinfelor;

de bastonase ori ovoide, adeseoii reunite in

forma de filamente; celulele isolate sau filamentele se mica prin cili ondulafi, ce acoper
toata suprafga lor. Cuprinde numeroase specii,
dintre cari unele produc boale la om: frigurile
typhoide, tehauosul, altele provoaca boale la a 2. (Novum organon) este o metodologie a
animate, iar altele nu sant patogene.

[E. T.]

insect din ordinal Ortopterilor, cu

picioarele lungi subfiri; corpul seu imiteaza
ramuri subfiri uscate.
Baclu, 1) lac in Rom., j. Constanfa, in aproBacillus,

deosebitelor discipline sciinfifice. Filosofia are

de obiect pe Ddeu, omul si natura. Ddeu se

poate cunoasce rain credinfa cu ajutorul revelafiunii si rain natura. Omal este obiect al

filos. sau ca individ (antropologie), sau ca mempierea Dunarii, unit cu lacul Vedereasa; ambele bra al societafii (politica). Ca ornul sa poata
lacari stint insemnate prig nisce instile plutitoare, cunoasce bine natura, trebue sa se desbrace de
care se mimes de locuitori Coscove. Ele sant falsele inchipuiri, pe cari B. le numesce idole
(id. tribus, id. specus, id. fori, id. theatri). In
la altul manate de vent si stint asa de grease, incat euristica sclinfifica el a introdus mai fintaiu me-

formate din stuf putredit, se mica dela un loe

creso pe ele salcii i adapostesc chiar turme de toda inductiva. (Cf. Ueberweg, ILI., 45; Thilo,
[Piet.]
vite. Asemenea insule se mai ved si in unele II. 9.)
din lacurile Irlandeii 2) lac in Tulcea, pe teritorul

2) B: sau Bacon, (pron. becn), .Roger, calugar

cont. urb. Chilia; supraf ata 80 hectare; pesce englez savant, n. 1214 in Ilchester (Ertglitera);
bun si malt.
a studiat in Oxford si Paris. A. intrat in ordul
Baciu, 1) ciobanul insarcinat cu facorea branzei, Franciscanilor, ocupandu-se irisa mai mult cu
urdei si a untului inteo stana; 2) cel mai fisica, despre care a finut prelegeri la univerdibaciu dintre copii, cari se joaca in armean sitatea din Oxford. Descoperirile sale pe acest
una din varietafile jocului in ars,ici.
teren, cari eran socotite vrajitorri, precum

www.dacoromanica.ro

350

Bacquehem

aspra critica, pe care el o faca moralitatii preotimii i calugarilor de atunci, Ii atrasera disgratia papei; i se interdisera prelegerile universitare, ba ajunse i in temnita, uncle stat 10 ani,
-I- 1294. Din causa vastelor sale cunoscinte a fost

supranumit Doctor mirabilis. B. apartinea ca

savant directiunii realistice, era pi-in unnare

contrar al scholasticismului. A facut insemnate

descoperiri In chimie i optica. Operele sale mai
valoroase sant: Opus majus, Epistola de secretis artis et naturae operibus atque nullitate
magiae, (Paris, 1542) etc.
Bacquehem Olivier, marquis, barbat de stat
austr., n. 1847; dupa terminarea studiilor f
numit functionar administrativ i dupa inaintari
succesive In 1882 president al terii (Landesprasident) in Silesia austr.; in 1886 ministru de
comerciu in ministerul Taaffe, iar in 1893 ministru de interne in ministerul Windischgratz.
Dupa caderea acestui ministeriu f numit guvernor (Statthalter) in Stiria, in care functiune
este si astadi (1897).
Bcs-Bodrog, comitat in Ungaria, la vest si
sud Il hotaresce Dunarea, iar spre est Tisa. In
partea lui sudica se afla nisce valuri vechi nu-

Baca.

procum i presenta unei substante hranitoare.

Unele traiesc numai in contact cu amid si se

numesc B. aerobi, altele traiesc numai in mediurile lipsite de aer i in special de oxigen
se numesc B. anaerobi. Mai toate B., i cu
deosebire cele patogone, safer din pricina lu'Milli, asa ca lumina razelor solare e unul din
mijloacele cele mai bane pentru distrugerea
acestor purtatori de boale. Unele mor repedo
la uscaciune (vibrionul cholerei), altele resista
foarte malt (bacilul tuberculosei). Cele mai
multe mor la temperatura de 60-700, unele
traiesc pang. la 1500 (bacilul antraxului). B. consuma substanta hranitoare in care trajese i dau
In schimb produse numite de secretiune. Unele

B. secreta substante colorate, desi ele insole

stint incolore (bacilul prodigios), altele secreta
substante aromatice, ori putrede. Secretiunile
multor B. sant foarte otravitoare. Mirosul infect

al cadavrelor e datorit unor substante nurnite

ptomaine, leucomaine etc., cari constitue in
acela.si timp si o (Aiw foarte puternica i sant
secretate de B., ce traiesc in cadavru, producand
putregiunea. De mai mare importanta stint secretiunile B. patogene. A.ceste secretiuni, numite in

Valurile romane. E strataiat de canalul genere toxine, se amesteca In sangele omului

Francisc, care impreunit Dunarea cu Tisa. Are ori animalului, in care a ajuns microbul, proun teritor de 11,079 km1., cu 638,063 loc.: ducndu-i otravirea i moartea.
Maghiari, Sarbi i Germani. Teritoral este proBacteridium, numele unui gen de bacterii,
ductiv. Tinutul sudic al acestui comitat, cu deo- sinonim ca Micrococcus, (v. ac.)
Bacteriologia, o ramura a botanicei, care se
sebire cel locuit de Sarbi, se numesce : B a ci ca
(Bacska).
ocupa cu studiul bacteriilor. B. a devenit sciinta
[Dr. P. 0.]
Bacsis, (pers.) dar, in orient mai ales dar cea mai importanta pentru prevenirea i compentru amunite servicii, bani dati la servitori. baterea boalelor infectioase. Lit.: Curs de bacmite :

Bacteriacee, bacterii, organism() vegetale mono- teriologie. Editiunea institutului de bacteriologie,

celulare. Celula, care constitue corpul bacteriei,
Bucuresci, 1891, si conferintele publice tinute

fermata dintr'o protoplasma incolora ori colo- la acest institut.

rata. La unele B. s'a dovodit existenta unei Bacterium, gen de Bacteriacee, format din
capsule invelitoare i protectoare, din care pleaca celule cilindrice mai malt sau mai putin scurte,
uneori nisce organe speciale in forma de fin- uneori reunite pentru a forma filamente, dar
pare foarte fine ondulate nualite cili, cari ser- cari n'au nici odata cili. Cuprinde numeroase
vesc bacteriei ca sa se poata mica din loe in specii, din cari unele produc boale la om i alte
loc. Unele B. mai poseda si un organ particular anirnale: B. anthracis produce pustula maligna
corespundtor nucleului celulelor mai superioare. (Milzbrandkrankheit, charbon); B.mallei produce

Din causa insuficientei mijloacelor technice nu la om, cal si alte anirnale boala numita morva;
s'a putut pave pana acum in evidenta nucleul B. pneumoniae produce pneumonia; B. tuberlepra; B.
la toate B. Diametral amid B. e de Vi000 mm. culosis
tuberculosa; B. leprae
si mai putin. Unele au forma rotunda si se influenzae influenta; B. diphteritis difteria.
names coci, altele sant cilindrica, ori fusi- Printre speciile ce produ.c fennentatiuni sant:
forme si drepte, acestea se numesc bacterii in B. aceticum produce fennentatiunea otetului ; B.
inteles restrins ori bacili. Unii bacili &ant re- acidi-lactici incrirea laptelui etc. [E. T.
curbati odata ori de ntai multe ori i so numesc
Bactriana, teara in Asia, langa cursul superior
vibrioni, spirili ori spirochefi. B. se inmultesc al riului Oxos, spre nord dela Paropamisos;
cu o iuteala spaimntatoare. Inmultirea lor se capitula Zariaspa, sau Bactra, (acura Balch).
face pi-in divisiune. Cand B. i atinge limita de Poporatie de origine mica. B. in vechime a fost
marime, se separa in dou s. a. m. d. Unele au o teara puternica ; mai tardiu ajunse sub staorgane speciale de reproducere ca nisce besi- panirea Medilor si a Persilor, (B. a fost lea.ganul
eute mici rotunde on ovoide, numite spori. B. religiei persane, reformata de Zoroastru pe la
trajese in aer, In apa, pe pamnt si in pannint, 600 a. Chr.) Mai tardiu fac parte din monarchia
pe hainele, pe corpul, pe alimentele noastre
lui Alexandra cel Mare, care funda ad i erase.
pe toate obiectele, cu cari putem veni in contact. 256-165 B. f teara independenta (imperial
Unele trajese numai in lumea externa, uncle greco-bactrian, intemeiat de loctiitorul grec
contribue la descempunerea i trausformarea Diodotos I.), care se extinse pana la Kabul,si
materiilor organice i se names B. saprofite; Indus. Dupa aceea, pana la 640 d. Chi-., B. aparaltele pot tras i in corpul omului i animalelor tin imperiului Sassanid_ilor. In tinuturile
eind nascere la cliferite boale, pentru care se s'au aflat monete vechi cu inscriptii grecesci.

numesc B. pato gene. Pentru ca sa traiasca

Bcu, riu in Basarabia, atluent din dreapta

sa se desvoalte, B. eer anume conditiuni de cal- Nistrului ; isvoresce aproape de granita Mol-

dura, de tuniditate, de lumina, de aeratiune, dovei, i traversand Basarabia in directie spre

www.dacoromanica.ro

Bacalometria

Baden-Baden.

351

sud-est, trece pe partea sudic a Chisineului

miliei princiare de Zhringen. Au stapAnit 5 duci
se vars in Nistru. Lungimea e preste 120 km. ca numele Berthold. Cu al V. Berthold s'a stins

Cheile Blicului, un sir de bolovani uriasi linia barbateasca a Zhringenilor. Hermann, fiiul
lttngariul B.
al doilea al lui Berthold I., este protoparintele
Baculometria, rasurarea distantelor prin bete. familiei domnitoare de all Fiiul lui Hermann I.,

O mesurare de tot primitivd. Acest meted se

folosesce i pentru fixarea basei la triangular,
ande insa ajunge o siguritate perfecta.
Badacsony, deal ca vii in Ung., cott. Zala,
lnga lacul Balaton, produce vin excelent.
Badallan, teara muntoasa, pitoresca, in Tur-

Hermann II., sa numit mar ntiriu maregraful

de B. Fiii lui Hermann IV: Hermann V. si Enric

au imprtit posesiunea parinteasca si au interneiat cele doue linii familiare. Hermann V. fir
intemeietorul liniei B. iar Dui al liniei Hochberg. Cea din arma s'a stins. Dintre urmasii lui
kestan, atirnatoare de Afghanistan; 100,000 loe; Enric a fost Rudolf VI. primul, care s'a nurnit
capitala Djiren.
Badajoz, provincie span., partea sudica a tinutului Estramadura, are un areal de 22,500 km2.
Riul principal e Guadiana cu afluentii sei; clima
foarte calda i saraca in ploaie. Populatia e de

duce (Frirst) cu invoirea imperatului (1361), iar

Cristofor I. in 1303 a promulgat Sancriunea
Pragmatied din B., adeca un regulament familiar, care normeaza mostenirea fiilor sei. Dupa
moartea acestui duce familia domnitoare s'a di446,966 loc. (1883), adec 20 pe 1 km2. Economia visat in liniile : Baden-Baden, i B.-Durlaeh.
de vite formeazrt ocupatiunea lor principala; mai Creanga B.-B. dupa 256 ani s'a stins in 21 Oct.

malt ca a treia parte a teritorului e loe de 1771 in persoana ducelui George August, jai

pasune. Metalele se exploateaza putin. Provincia provinciile au trecut in posesiunea liniei B.traversat de linia ferata Madrid-Lissabona. Durlach. Pe timpul resboiului de 30 ani ambele
Capitala Cu acelasi nume in stiinga dela Guadiana, principate au suferit foarte mult, atilt prin pierpreste care conduce un pod de piatra Tre 28 ar- derea mai multor posesiuni, cat i prin crudecuri, este cea mai insemnata fortareata spre agile combatantilor. Dupa pacea dela Vestfalia
Portugalia; B. are (1884) 22,393 loc. Pe timpul si-au recastigat posesiunile. Aceeasi soarte le-a

Roinanilor se nunua Pax Augusta, de Maui: ajuns pe timpul resboaielor de jaf ale lui Ludovic XIV., precum si pe timpul resboiului de

Bax Augos.

oras Cu port in provincia span. succesiune spaniol. Ducele Carol III. a intoBarcelona; 15,985 loc.; fabrica de sticla i pentru meiat capitula Karlsruhe, undo apoi s'a mutat
Badalona,

construirea de nai, cultura de vii.

Baden, mare ducat, parto integranta a Germauiei, limitat la sud si vest prin fluviul Rin,
cu Writer de 15,081 km2., montos i doluros,
ses se afia numai lfinga Rin. Catena Schwarzwald acopere cea mai mare parte a ducatului
si e begat). in locuri romantice. Apele se varsa
In Rin. Lacuri: Boden i berlingen. Clima
moderata, in. locurile inalte mai aspra. Solul
fructifer. Din lemne se produce mare castig.

guvernul (1724). Dupa acesta urrnir in domnie

nepotul sett Carol Frideric, care fir unul dintre
cei mai nobili i huninati domnitori germani, a
ridicat ducatul la bunstare materiala si a imbratisat antele si sciintele. In 1771 a mostenit
posesiunea liniei B.-B. Dupl revolutiunea franceza Carol Frideric, prin pacea din 1803, a primit
mai multe posesiuni si a obtinut i titlul de duceelector, iar la 1805 i-s'au predat prov. Breisgau,
Ortenau si Constanz. In 1806 alaturndu-se con-

Prasirea vitelor e infloritoare. B. are vestite federat-iunii dela Rin, teara, care atunci avea o
isvoare de ape mmerale, en renwnite stabili- extindere de 5500 km2., a devenit mare ducat.
mente balneare, precurn: Baden-Baden, Baden- Urmatorul lui Carol Friderie, -Carol Ludovic
weiler etc. Industria si comerciul e avntat. Frideric, la 1813 s'a alattunt la alianta ferLoc. : 1.700,000, catolici (62.082/0) i evangelici mata in contra lui Napoleon, si congresal din
(36.042/). B. e monarchie constitutionala. Ceta- Viena (1815) a asigurat intregitatea marelui
tenii stint egal indreptatiti cu deplina libertate ducat. Dela congresal din Viena incep luptele
de consciint. Parlamentul e bicameral. Puterea interioare pentru eluptarea constitutionalismului
executiva o exerciaza ducele prin ministeriul regularea succesiunei in domnie, cari au durat
compus din 4 resorturi. In privinta adminis- ea mai multe intreruperi pina la 1849. In timtrativa B. e impartit in 4 districte. Finantele purile mai none B. s'a aliat Cu Prusia att in
glut in bun ordine. Militia e contopita in a 1866, cAt si in 187011. (Lit.: Mono, QuellenPrusiei. Capitala e Karlsruhe. Instructiunea sammlung den badischen Landesgeschichte; Mitpublica e condus de stat., care are 2 univer- teilungen den bad. histor. Konunission; Sachs,
sitati (Heidelberg si Freiburg), 1 politechnic
Geschichte der Markgrafschaft Baden, 5 tom.
1 scoala de bebe-arte in Karlsruhe, diferite scoale Karlsruhe, 1764-78; Weech Fr., Die Zhringer
medii i profesionale, 1571 scoale poporale. In in Baden, t. a. 1881.)
[T. F.]
Karlsruhe se afla cele mai multe colectiuni
Baden, oras in Austria inferioara,
sciintifice, biblioteca statului, o galerie i colee- Schwechat i linia ferata Viena-Triest, 13,887 loc.

Vano archeologica etc. Istoria. B. s'a format (1890); isvoare calde de pucioasa 29-352 C,
din vechial ducat alawan si din mai multe parti cunoscute i Romanilor sub numele de Aquae
ale ducatului $vabiei. Cei mai vechi loc, au fost Pannonicae; ca. 15,000 oaspeti pe an.
Alamanii germani. Clodvig, regele Francilor, cam
Baden-Baden, zeedinta districtului cu acelasi
pe la 500 a biruit acest popor, care de atunci nume in marele ducat Baden. Stabiliment de
recunoscuse suprematia Francilor. Mai titrdiu scaldi dintre cele mai renumite din Europa.
diplomele fac amintire despre un Gebhard, couto Situat pe un teritor pitoresc cu grandioase otede Breisgau, al carui fiu Berthold a ridicat vechea bun i cladiri. Are presto 20 terme, ce isvoresc

din adrarcime de 1350 m. siint calde, putin

fortareata a familiei Zhringen in Breisgau,
cu acest Berthold incepe istoria autentica a fa- sarate. Lsvorul principal ersprung (in 24 oare

www.dacoromanica.ro

352

Badeni

Baer.

da 1750 Ill. de apa) confine cu deosebire chlorBadenweiler, sat in in. due. Baden, 600 loc.,
natrium, chlorlithium i chlorealcium. Numerul stabiliment babear climatic, cu ca. 6000 visi-

visitatorilor trece preste 60 mii la an. Insem- tatori pe an. La 1784 s'au descoperit ruinele
natatea acestui stabiliment balnear dateaza mai unei bai romane.

virtos de and l-au cercetat multi emigrant).

Mead, com. rur. in Rom., j. Muscel, pl.

francezi. (Lit.: Schoars, B. und Urngebung, 1891; Nucsoara, cu. 849 loc., cari se ocup cu agi
B. und seine Kurmittel. Herausgeg. vom iirzt- cultura, prsirea vitelor si lemnaria (pentru sife).
lichen Verein, 1886.)
In com. se all 1 biserica cu 2 preoli si 1 acoala.
[T. F.]
Went, Casimir Felix, conte, barbat de stat B. a fost proprietatea lui Nicolae Basarab-Voevod,
austr., n. 14 Oct. 1846, de origine dinteo veche care (1332) prin hrisov o darui mnastirei

famine nobiliara polona din Galifia, dintre ai

carei inembri in viata B. e ast(li cel mai be-

lung ;

trail. Este proprietarul domeniilor Suruchow

2 Maiu 1847 in Rescolf, Trans.; si-a facut studiile

B. are 2 isvoare cu apa feruginoasa.

[Menu, Scipione loan, jurnalist si poet, n.

Busk in Galifia. A ocupat diferite funefiuni univ. in Budapesta, Bucuresci si Viena. A scris
inalte in administrafiune .si s'a distins mai ales mai multe poesii liriee originale, publicate in
ca maresal al ferii in Galitia, in care post a diverse iare si in voltun sep. (Poesii originale,
stat 7 ani si a sciut sa aplaneze diverginfele Pasta). La 1881 a publicat Coroana Romniei 2
politice i nationale, ce mai nainte impiedecau poesii nationale.. Ca jurnalist a lucrat la mat

morsul reg-ulat al administrafiunii. Pentru acest multe foi din Rom. si Trans.
merit impratul, cu ocasiunea visitei sale in
[Mewl, sat foarte vechiu in Bucovina, aproape
Galifia (1893), i-a facut onoruri extraordinare, de versatura Sucevilii in Suceava, in capit. ai jud.
incat B. deja de atunci trecea ea om de mare Radaufului; 1219 loc., dintre cari 873 gr.-or., 22

viitor. Preste 2 ani, in Oct. 1895, B. a fost apuseni, 295 prot. 51 28 Evrei; are o biserica zidita
chiemat in fruntea guvernultd A.ustriei. In acea.sta de Stefan col Mare in 1481 si o scoala ; face
calitate a ridicat starea de asediu pentru Praga parochie cu Milisauful.
[Dr. I. G. Sbiera.]

jur; B. si-a pus in piogramul seu politic

Badian, fructul de Illicimini. anisation L.,
conviefuirea pacinic a nafiunilor, cari aleatuesc arbust din fam. Magnoliaceae, tribul AVintereae,
imperiul austriac ; apreliarea acelor aspirafiuni, ca frunzele lanceolate persistente si proverjute
cari corespund desvoltarii statului, nu stau in cu punctualiuni aromatice. Florile galbene-verclui
contraclicere cu legile fundamental i tind pe sfint regulate, hermafrodite ai solitare. Fructul
ale legala la realisare; in confonnitate cu aceste este cornpus din 8 folicule lemnoase, coriacee,
principii B. a recunoscut limbei cehice dreptul comprimate i dispuse in forma de stea in jurel
de limba oflcioasa alaturea ca cea germana; a coloanei centrale. Acest arbust cresee in Asia,
largit dreptul electoral rbbad mai mare intluent
claselor mai inferioare ale locuitorilor imperiului ;
sprijinesce crescerea religioasa-morala a tinerimii
etc. B. a luat asupra sa i mishmea de a reinoi
pactul vamal si comercial cu Ungaria. Din acest

si mai ca sama in China ai Iaponia, unde se

cultiva foarte mult. B. din causa mirosului sou

aromatic placut se intrebuinfeaza pentru aromatisarea mncarilor, precum i pentru fabricafiunea liquerurilor fine. In medicina se intremotiv la inceputul anului 1897, end, in urma con- buinfeaza B. ca stomachic si carminativ. B. din
figuraliunii partidelor in noul parlament, B. isi causa mirosului sea aromatic, ce se aseamna
dote demisiunea, imperatul Il insarcinh tot pe el cu mirosul de Anaso n, se mai numesce
cu formarea unui non cabinet, care sa se razime A n as on st el at si constitue un important
pe ori care din partidele parlamentului.
articol de comerciu.
[Z. C. P.]
Bdeni, numele mai multor localitali in Rom.;
Badigeon, coloare diluata in ap, amestecata

mai insemnate: 1) B., com. rur. in j. Iasi, pl. uneori cu anal de ou, cu lapte sau cu cleiu,
Bahluiu, formata din satele: Scobinfi, Fetesci, pentru a colora zidurile.
Zagavia, Steclaria, Luparia, Petrosifa i Badeni,

Bae, v. Baie.
Baedecker, Carol librar si intemeietorul iticultura i prasirea vitelor ; 4 biserici eu 3 preoli
nerarielor (ghid de calatorie) atilt de cunoscute,
2 scoale ca 2 invetatori; in com. se afla 2 mori pe cari le-a compus dalla model engl. calatorind
cu vapor. Central comunei se afla in s. Badeni, insusi in regiunile respective, pentru ca sa-si
avnd in total 2860 loc. (1888), cari se ocupa cu agri-

care singur numerl preste 650 loc. 2) B.-Pd- cstige date autentice. La 1842 a edat Handmnteni, coin. nu% in j. Afuscel, pl. Dam bovifa, buch fiir Reisende durch Deutschland und den
formata din cat.: Stoenesci, Badeni i Cotenesci, sterr. Kaiserstaat , la 1844 Schweiz etc. B.
cu 1349 loc. (1893). Com. se numesce astfel s'a n. 1801 in Essen; libraria (Karl B. ) si-a
spre deosebire de com. B.-Ungureni formata de deschis-o 1827 in Coblenz; fiiul seu Frideric
Romni ardeleni (ungureni). Loc. se ocup" en a transpus-o 1872 la Lipsca, nude exista si
agricultura, prsirea vitelor, cu facerea si trans- agli. B. t 1859.
portul cherestelei s. a.; falca se fabrica liana Bale, tinut in Africa interiora, spre nord
la 5000 litre. Com. are 3 biserici cu 3 preofi, dela 1=11 Tsad, ca 20,000 loc., inrudifi cu se1 scoala de baieli si 1 de fete. Aici (Stoenesci) mintia
popor nomad.
s'a retras (1595) Mihaiu Viteazul dupa lupta
Baer, Carol Ernst, naturalist, n. 1792 la Piel),
dela Calugareni, asteptnd ajutor dela princip. in Estliland, t 1876 in Dorpat. A contribuit
Ardealului Sigismund Bathoii. 3) B.-Ungureni, mult la desvoltarea embriologiei ; intre attele
coin. rur. in j. Muscel, pl. Dmbovifa, formata a scris: Embriologia animalelor ( Entwickelungsdin cat.: Sloborlia, Piatra si Lunca-Gartei, avnd gechichte der Tiereg), in care clasifica princi672 loc., 1 biserica cu 1 preot i 1 scoala. In palele fapte de ontogenie a vertebratelor prin
com. sibit cateva isvoare de apa minerala ne- observafiuni si reflexiuni att de filosofice, incat
analisate si o fabrica de var.
[nt.]
acest uvraj devine indispensabil ori cui ar dori

www.dacoromanica.ro

Baetica

sa-si faca o idee just despre aceasta grupa de

animate, din care face parte omul.
Baetica, (Hispania Baetica), fosta provincie
romana in sudul Spaniei de adi, numita B. dupa
Hal Baetis, (acum Guadalquivir). Loe. B.-ei
apartineau popoarelor iberice; cei din manoasa
vale a riului Baetis si de pe termul Oceanului

353

Bagatela.

asociare au James Hall (1612) si ca Rob. Bylot

(1615) a intreprins expeditli de explorare spre

Atnerica arctica, prectun i alte calatorii. t 1622
la asediul cetatii Ormus (tonga Golful Persia).
Dupa dinsul s'a numit Baia lui Baffin, partea
Oceanului Arctic .situata intre Grnlanda de o
parte (spre est) si intre insulele arctice CumberAtlantic, venind in atingere cu straiui culti land, Prince-William etc. (cuprinse toate sub
(inai ales Fenicieni), au invetat malt dela acestia. numirea de Teara lui Baffin). Dela Baia lui
Dupa Strabo, B. avea pe timpul lui A.ugust 200 B. duce cala lu Davis spre Oceanul Atlantic.
orase; dupa Plinius pe timpul lui Traian eran Bafiote, popor african, v. Cabinda.
In B. 175 orase ; pe acest timp B. era imparBafomet, sau Baffonicti, numele unui simbol
tita in 4 cercuii administrative (conventos) cu pretins al ordului eavaleresc al Templierilor. Se
capitalele: Gades (adi Cadiz), Corduba (odi Cor- dice ca ar fi fost de piatra, ca doue capete, unul
dova), Hispalis (adi Sevilla) si Astigi; in apro- de blirbat si altul de femeie, infas,urat cu serpi si
pierea orasului din urma se afla Munda, care incungiurat cu soare. luna si alte atribute si ca
a devenit renumit prin invingerea lui Caesar, inscriptii arabice. Altii die, ca B. a fost o statua
mai trdiu lasa a disparut.
femeiased de metal, dar eu doue fete barbatese
Baeyer, Iosif Iacob, oficier prusian si geodes,
cu serpi impletiti in jur de ea si cu embletne
n. 1794 in Miiggelsheitn, luga Kpeniek. In de stele. Dupa alta versiune B. ar fi fost o racla

cariera sa militara a fost insareinat mai cu de hostii, pe care o suntan Templierii.

sama cu lucran i topografice ; a ajutat astrono-

mului Basset la mesurarea grad( lor de lnga

Memel pentru a impreuna triangulatitrnea prusiana cu cea ruseasca. Numit sef al sectiunii
trigonometrice, pus 1838 in disponibilitate ca
locotenent-general, fit insaicinat ca executarea
partii luate de Prusia asupra sa, sa tnesoare
gradate de hulgime europene sub paralelul al
52-lea. In 1861 propuse sa se faca mesuraren
gradelor Kuropei centrale, ceea ce av de ar-

Baga,

placile cornoase superioare de pa discul

dorsal a mai mutter specii marine de broasce

testoase, mai cu sama dela specia Chelone

imbricat a. Se lucreaza ca i cornul, adeca
prin incaldire devine male i ilexibila. Este
ga1bena transparentd ca figuri negre-castanii in
ea. In Europa cea mai multa se aduce din Marea
Rosie, iar cea mai band din India orientala. Se

imiteaza mult in comerciu prin coin sau prin

eeluloida.

mare, ea toate statele europene (afara de Anglia)

Bagagiu, calabalic, diferite lucruri impachetate
se invoira a se face o mesurare a gradelor pentru. pentru calatorie, in special lucrtirile trebuinEuropa intreaga. Pentru scopul acesta s'a infuntat eioase in resboiu, munititme, imbracaminte
la 1864 in Berlin un birou central sub presidiul nutrem'ent, v. tren.
lui B., care la 1869 s'a transformat intr'un in- Bagamoio, eras cu port In Africa est. (germ.)
stitut geodesic permanent. Serien: Die Grad- In fata insulei Sansibar, 20,000 loc. (1890), local
m essung in Ostpreussen (cu Bessel, Berlin 1838); de plecare al caravanelor spre Mpwapwa-TaboraNivellement zwischen Swinemiinde und Berline Tanganica. B. este legata cu Dar es Salaam si
(1840); Die Kiistenvermessung und ihre Ver- Sansibar prin un cablu. Misionarii francezi au

bindung mit der Berliner Grundlinie (1849); ridicat in B. un institut de crescere pentru
Die Verbindungen der preussischen und russi- sclavii eliberati.
sehen Dreiecksketten bei Thorn und Tarnowitz

Bagara, popor resboinic nubian-in tinutal sup.

(1857); lIber die Grsse and Figur der Erde al Nilului; nomad, se ocupa en economia de vita
(1861); Das Messen auf der sphiiroidischen
vkatul elefantilor.
Erdoberfiiiche (1862); Wissenschaftliehe BeBagasse, v. zahar.
griindung der Rechnungsmethode des Zentral- Bagatela, (franc. bagatelle, dela ital. bagatino,
bureaus der europischen Gradmessung (1869 o piesa de ban venetian), in general: or co
liana 1871, 3 fase.); Vergleichung einiger Haupt- obiect de patina insemnatate, un lueru de nimic
dreiecksketten der knigl. Landestriangulation sau de patina valoare; in forma de verb: a
mit der Besserschen Methode (1879) si tber bag atelisa pe cineva egal ca a pane putin sau
die Nivellementsarbeiten im preussischen Staat nici un pond pe &instil; in sans juridi c:
und die Darstellung ibrer Resultate in richtigen cause procesuale civile (eausae rninutae), al caror
Meereshheng (1881). Institutul geodesic a pu- substrat representeaza o valoare, care nu sta
blicat dela 1863 in fiecare an sub direetia lui in proportiune ca spesele, timpul i complicaB. un Raport general despre mosurarea gradelor tiunile proceselor ordinare civile; natura Ion
europeneg i publicatiunile desbaterilor in con- pretinde o resolvare grabnica i ieftina atilt din
ferentele comisarilor au aparut in fase. sepa- punctul de vedere al valoarei lor neinsemnate,
rate. 2) B. Adolf, fiul celui anterior, n. 1835 ct si din considerarea, ea activitatea faetorilor

in Berlin, chimist de frunte, care prin lu- juditiali sa nu fie impiedecata in dauna causelor

crrile sale a promovat in mod inseinnat cu- procesuale de mai mare importanta; legile ponoseinta a o multime de combinatiuni arsenice sitive ale diferitelor state stabiles o suma, care
aplicate adi mai cu sama in vapsitorie. In labo- litniteaza causele bagatele de celelalte cause
procesuale; in Ungaria procesele civile, al caror
ratorul lui din .Miinchen preparara Grlibe
Liebermann alizarina din antbracen, iar Fischer substrat represiuta o valoare pna la 20 11.,
descoperi coloarea verde de oleiu de migdale apartin judecatoriei comunale, dela 20 fi. pna
amare. B. e membru onorar al societatii de la 300 II. jadecatoriei cercuale, iar dela 500 fl.
In sus tribunaleler ; stint lasa i esceptiuni, asa
sciinte fisice din Bucuresci.
Baffin, William, marinar englez, n. 1384; in s. e. in procesele eambiale, fara considerare la

www.dacoromanica.ro

354

Bagaucji

suma carnbiului, numai tribunalele sant competente.

Bagratidi.
Baginski, Adolf, medic si director al spitalului

Kaiser and Kaiserin Friedrich-Krankenhaus in

Bagaudi, (celt.) Omni i ciobaui gali revoltati Berlin ; n. 1843. A saris : Handbuch der Schuh
contra dominatiunii romane i nobilimei galice hygiene, Lehrbuch der Kinderkraukheiten,
(sed. 111. d. Chi.), din causa tiraniei stapanilor Pfiege des gesunden und kranken Kindes, Das
si a relei administratiuni. Revolta inversunata Leben des Weibes.
sub Claudiu II., mai potolita sub Aurelian si
Bagirmi, stat in Affica centrala, intro Bornu
Probus, isbucni mai teribila sub Diocletian, dupa i Vadai, langa riul Sari, in aproprierea lacului
instigatiunile a 2 pretendeuti. Cesarul Maximian Tsad, au o suprafata de 183,404 km2. Limba
trimis (280) in contra B.-lor, Ii imprascia
locuitorilor indigeni aduce mutt Cu cea a locuimacelari infiorator. Revolta mai isbueni odata torilor din Bahr el Gazal, pe eihid a popoarelor
cumplit (435), dar fa potolita de Aatius. De acum imigrate si subjugate difera ; cifra locuitorilor
B. nu niai sfint rebeli, ei brigandi prin muntii abia trece preste 1 nulion. Intreaga teara esto
padurile Galiei liana la caderea imperiului. un ses, 310 ni. presto nivoul marii. Forma guBagav, Andrea, dascal arainnesc, n. 1857 in vernarii este absolutistica, numirea domnitorului
Blata (Macedonia), adus in Romania de archi- Banga. Capitala: Massenja. Armata 10,000 pe-

mandritul Averchie, apoi dascal in Monastir; destri si 3000 calareti. Pan in sed. XVI. a
in arma inchiderii gimnasiului fa silit sa para- format au Vadai si Darfur imparatia Tundjur.
seasea Macedonia, si se stabili in Bucuresci. Sub regale Dokkenge a *Ins a fi independenta,

B. a publicat Carte de aleagere in limba amnia- i independenta o a pastrat sub urmatorii 14 regi.
neasca, Bile. 1887, si mai mtilte traducen i in limba In sed. ac. imporatia a ajuns sub influenta ti3rii
daco-rom. -I- 1888 in Cmpulung.
[G. W.]
vecine Vadai. Cf. H. Barth, &awn und EntBagdid, capitala unui vilaiet turcesc in Asia, deckungen in Nord- u. Central-Afrika, 1849 bis

lnga riul Tigris, au 100,000 loc. Are o citadela; 1855. Nachtigal, Sahara und Sudan, 1879-82.
tesotorii de inata.sa i bumbac. Statiune de vaBaglar, cap pe termul Mari Negre intro
poare engleze, cari comunica spre India. Co- Constauta i Mangalia.
mania inseinuat. Turcii Il stapnese deja 1638.
Bagneres, 1) B. de Bigorre, capitala unui

In partea dreapta a riului Tigris se Oa remasi- amad. in depart. franc. Pireneii super., langa
tale vechiului B., residenta Chalifilor (762-1258), Adour, la intrarea in valea Campana, ca 7420 loc.

care prin seal. X. si XI. ajunsese la inflorire, (1886) si cu isvoare minerale, ce contin sare si
fiind central culturii arabe in Asia si avand var, cu temperatura de 19-51, C; aceste isvoare
2 milioaue loc.

au fost cunoscute si Romanilor, cari le-au uumit

provincie olandeza pe insula lava, Aquae Bigerrorum. Cam 18,000 oaspeti le car3430 km., 1.315,476 loc., intro cari 600 Euro- ceteaza pe an. 2) B. de Luchen, oras in depart.
peni si 3050 Chinezi, e impartita in cinci des- franc. Garonul sup., arond. St.-Gaudens, intr'o
parteminte: Pluvoredjo, Kutuardjo, Ledoc, Ke- vale a Pireneilor ca 49 isvoare de pueioasa de
lumen i Karanganjer, cari iarasi se impart in 40-66 C. Baie de reputatie eirropeana pentru
25 districte cu 2667 localitati (Dessas). B. e un boale sifilitice.
tinut &ulnas si foarte fructifer; produce urez,
Bagno, (ital. baie), numire data temnitelor
cafea zahar, indigo etc.; in pesterele muntilor franc., situate langa porturi; au fost introduse
Karang-Bolong se afla o multime de cuiburi co- sub Ludovic XIV. in local asa num. galare, iar
mestibile, cantata in special de Chinezi; aceste sub Napoleon ILI. desfiintate i inlocuite ca pecuiburi le zidesc randunelele: Collocalia escu- deapsa deportatiunii. Au fost numite B. dupa o
lenta. Capitala provinciei e Purvoredjo.
temnita pentru salmi din Constautinopole, adaBagger, V. draga.
postita in baile seraiului. Pedeapsa de B. a fost
Baggesen, Tens, poet danez si germ., n. 1764, impreunata cu munca silnic, mai ales la portani
Bagelen,

1826; a fost profesor si director de teatro i arsenale. B. a existat in Toulon, Brest, Roche-

si a facut numeroase calatorii. Scrierile sale au fort si Lorient.

creat epoch" in prosa daueza. Biogr. de A. B.,
Bagno in Romagna, statiune balneara in prov.
Copenhaga, 1843-56.
ital. Florenza, 1873 loc.; isvoare de natriu
Baghalpur, (13 h ag alp u r , Bh ag elapur, engl. (41-44 C.)
B h ag ulper o), district (11,054 km"., au 1.966,158
Bagnolles, statiune balneara' in depart. franc.
loc.) si divisiune (54,238 km2., au 8.063,160 loc.) Orne, arond. Domfront ; isvoare de pucioasa

in presidentia indo-britica Bengalia. Capitala B., (28 C.)

langa Ganges, ca 68,780 loc. (1891), e un oras
Bagnols les Bains, statiune balnear in depart.
putin insemnat.
franc. Lozere, arond. Mande, langa Lot ; isvoare
Baghelkhand, (Bagalkand, Bliagalkhand), agen- de pucioasa.
tura indo-britiea in India centrala; 29,326 km.,
Bagnun, popor negra in Senegambia, e paeinie,
on 1.512,595 loc. (1881), cuprinde 6 state : Raya, traiesce din agricultura si vanat ; da mult pe
Nagode, Maihar, Sohaval, Kothi (toate cu ca- infrumsetarea i impodobirea corpului. Morala
pitale de acelasi nume) i Sidpura-Djagir; toate nu e prea desvoltat la ei. dar adulteriul se
stau sub principi indigeni independenti; ageutura considera de inane pecat si se pedepsesee chiar
B. nu e incorporata provinciilor engleze.
i ca moarte.
Bagin, magh. Bgyon, sat in Trans., cott. TurdaBagratidi, sau Bagratuni, familie pridciara
Aries; 1685 loc. in maior. Magli. si (in minor.) in Armenia si Georgia, de ofigine judaica. StraRom. B. s'a tinut odinioara de scaunul Ariestfitti mosii acestei familii au saint castiga influenta
si o parte a loeuitorilor (la 1839 vr'o 800 de la eurtea regala anneana. B. s'au crestinat

suflete) au fost militarisati, apar(inand reg. de deodata ca Armenii ; ei an prima (in seal. II.
granita secuiesc de husafi.
1.811y. Mold.]
a. Chi.) dela primul rage arsacid al Anueniei,

www.dacoromanica.ro

Bagration

Valarsaces, privilegiul de a incorona pe regii

armeni. Dupa caderea regatului arman B. au
primit dela califul Mervan (748) regimul terii,
si de atunci administrarea Armeniei a remas
In familia B., dela 883 cu alal de rege (Asot
cel Mare), iar Kakig I. (dela 989) se intitula

Baia.

355

de alte na(ionalitati. Ron'. in general se ocupa

cu agricultura, iar Evreii mai ales cu comercial.
Industria e putin desvoltatd. Numeral bisericilor

este de 35 cu 33 preoti; al acoalelor de 21 ca

21 invetatori si 3 invctatoare. Reaedinta sub
prefectului e in tirgaorul Podu-Iloaei. 2) Rin,

regele regilor. Dinastia B.-lor s'a stins in Ar- isvoresce din padurea Storesci, pl. Coattla, j. Bomenia cu moartea lui Kakig II. (1079). 0 rainur tosani, din padurea Delenii primesce o multime
a B.-lor a domnit in Georgia pana la 1424, in de pareiase, intra pe la tirgsorul Banal' in j.
unele phrti ale Georgiei pana la incorporarea
primesce mai multe pareiase pe ambele
ei la Rusia.
parti, eurge pe la orasul Iasi si se varsa in riul
Bagration, 1) Petru, princ ip e, general rus. Jjiea aproape de satul Chiperesci. 3) Deal pe
n. 1765, descendent al unei familii princiare teritorul com. Belcesci, pl. B., avend o inaltitne
georgice, lupta la 1792 si 1794 sub Suworow de 150 m. dela nivelul n'alai B.; se prelunin Polonia, 1799 in Italia si Svitera., 1805 la gesce ca podis dela nord spre sud pana la soseaua

Austerlitz, 1807 la Eylau si Friedland contra nationala Podu-Iloaei-Tirgu-Fru mes.

Francezilor, 1809 langa Dunare contra Turcilor,
Bahman, in mit. persica primal din coi septe
1812 comanda armata a doua de vest; t ranit Amsaspandi (v. ac.), nutnit: cel intelept.
Muga Borodino, 24 Sept. 1812. 2) Petru RoBahmet, nume dat mai de mult cailor mici,
manovici, prine ip e, nepotul celui premergfitor, dar foarte iuti i tari ai Tatarilor din Crimea si

general rus. si 1862 guvernor In Twer, pe arma Bugeac.

al provinciilor baltice; descepen in mina dela
Bahna, (= loc mlstinos, mecida), numele mai
Achmatow, lang Slatou.st, un nou fosil (13 agra- multor localitati in Rom., mai insemnate 1)
ti o n it); t 28 Ian. 1876.
B., petr'u in j. Mehedinti, isvoresce din munBagrin, ntunire pop. pentru gentil de plante tele Baiu sau Baia si se varad la Verciorova
Robinia, (v. ac.)
in Donare. 2) B., limita do granita intre Rom.
Bahadur, ,'ah, al 17-lea si ultimul mare Mogul si Banat. 3) B., minli de carbuni in acelasi j.,
din familia lui Tamerlan; si-a facut renttme ea pl. Ocolu, pe teritorul com. Vercioreva, exploapoet sub pseudonimul Safar, scriind cantece tat pan la 1889. 4) B., com. rur. in j. Reman,
frumoase. Cand la 1857 Mohamedanii din Hin- pl. Siretul de jos, compasa din cat.: Aramescii-

dustan voira sa restitue vechiul imperiu al boieresci (Liliacu), Aramescii-razasi, Bahnisoara

Mogulilor, B. in virsta de 90 ani Hl pus in Urzici, ca 1460 loc., afara de 8 familii Evrei,
fruntea miscarii din Dehli, in contra vointei toti Romani.
sale. La ocuparea orautu.i Dehli B. se refugia
Bahr, (arab) riu. ap, s. e. B. Lut, Marea

In mormfintul stramosului sea Humajun ; exilat Moarta; B. Oman, Marea Araba; B. el Abiad,

la Rangon, t 1862.
Riul Alb ; B. el Azrak, RIal Vnat (Nihil); B.
Bahama, insulele B. (span. Lucayos), grupa el Ghazal, Riul Gazell.
de instile in India de vest, intre Florida si Bahrein, insulele , grupa de insule in golful
Haiti. Suprafata e de 13,960 km2. cu 49,500 loc., persic, locuite de 70,000 Arabi; cea mai mare
Samac cu capitula Menama. Pescuit de marmai ales negri. Dela 1632 sfint ale Englezilor.
Dintre cele vr'o 650 instile abia 20 sant locuite, garitare (anual in pret de 6 mil. coreano).
celelalte n mare parte sant nurnai colturi de
sau Bahirnescii, comuna si pastanci incungiurate cu bance de nasip si de corale, rochie impreuna cu cetatuia i mosia boiercasca,

s. e. banca de corale B. lunga de 600 km. In- In capit. i j. Siretului in Bucovina; are 1221
sulele niai insemnate sant New-Providence, loc. dintre cari 1047 ort., 112 apuseni si 62 isr., ai
cu orasul Nassau, (residenta guvernorului), B. secar de o clasa.
[Dr. I. G. Sbiera.]
mare (1540 km2.), .Abaco i San-Salvador, (nuBai, insidele , grupa de insule In sinul Honmita acum de Englezi Watling linde a ancorat duras; 1852 declarate de colonie engl., dar in
primadata Columbus, si pe care indigenii o nu- urma protestului Statelor-Unite, a fost redata
miau G-uanahani. Pe insulele B. se produce : de nou statului Honduras.
cafea, trestie de zahar, bumbac, indigo, le= de
Baia, mediul in care pe un timp mai scurt
Mahagoni si de Brasilia, sare.
sau mi lung se expune corpul intreg (B. comBahawalpur, (Bhawalpur), stat in prov. indo- pleta), sau inembrele singuratice (B. partiald),
britica Pandsab, dela Indus spre est; 38,848 km., ca intentiunea de a cura vr'un morb sau a cu573,494 loc. Capitala B. langa Satlaci are 13,635 rati pielea. Acest media poate fi fluid, compact sau
loc. B. sta sub protectorat englez.
atmosferic si conform calitatii lui deosebim
Bahia, stat in Brasilia sud-est., 426,427 km2., B. naturald (ca apa comuna), B. mineralet (cu
1.821,089 loc. (1888). Capitala B. (odinioara: apa minerala, notnol etc.), B. saratet, B. de mare,

Citade do Salvador), 80,000 loc.; comercia in- B. de ndsip, B. de aburi, B. electric& Puterea
influenta vindecatoare a bailor depinde dela
semnat ; export de zahar, bumbac cafea, turn,
tutun, import de vin manufactain engl. Inta- temperatura, durata i moda" intrebuintarii lor,
rituri, eppie; oras intem. 1549; pana la 1763 ce variaza conform scopului urmarit la curarea
boalelor. In privinta temperaturei este de obcapitala terii.
Bahluiu, numirea niai multor localitati in Rom.: servat, ca baia de 35-37 C este indiferenta
1) plasliIn j. Ja.i, Damita astfel dela riul B., pentru caldura corpului, pana cand cea mai rece
ce curge prin mijlocul ei; se comparte din 8 com. de 35 C o detrage, iar cea mai calda de 37 C

rur. formato din 58 sate, avnd o suprafata de

urca. Durata bailor in general este scurta.

74,123 hectare si o populatie (1888) de 25,718 loc., daca aceasta se extinde preste vr'o cateva dile

intre cari 22,920 Romani, 2633 Evrei, lar restul sau septemani, atonal se numesce B. perma-

www.dacoromanica.ro

356

Baia.

n,entd, care se folosesce la cornbustiuni (arsuri) special, a inlesni bolnavilor luarea de bai de
apa minerala, de notnol mineral, de duse, de apa
B. de aburi este expunerea corpului sau a minerala eu accesoriile bailor, sudatiune i mamembrelor lui influentei unei atmosfere de o sagiu. Organele politiei sanitare priveghiaza statemperatura de 37-560 C i saturata cu abur. bilimentele de bai in ceea ce privesce curatenia
Iudicata este la morburi chronice de piele, reu- lor i iau mesuri peutru ca sa nu se transmita
matism chronie, precum i peutru resorbarea ex- boale infectioase prin intermediul bailor.
sudatelor invechite etc. Contraiudicatiile acestei
B. populard este un stabiliment intretinut de
bai stInt : afectiuuile inimei si ale sistemului vas- o administratiune publica, de o asociatitme fflancular, debilitatile generale si rnorburile impreu- tropica sau de caritatea privata, destinat a innato ea fierbinteli.
lesui mai ales oamenilor saraci luarea de bai

grelo si la rani.

B. de nutre este scaldarea in liber in apa de gratuite sau foarte ieftine si a deprinde astfel
mare, care parte prin coutinutul ei de sane si populatiunea cu cura-tenia corporala.
baie
alto niinerale diluate (ealciu, magnesio, iod, populara nu trebue sa predomneasca baile de
bront, kaliu, fier, mangan), parte prin tempera- rutina calde, ei du.se calde, caldicele i reci, ele
tura ei (12-270 C) .si undularea continua, pe indeplinesc scopul mai ales daca stInt precedate
langa o clima aconiodata. are inriurinta vindeca- de o spalatura generala cu sapun. Dusele pretoar(); la debilitatile constitutionale sau acuirate, sinta avautagiul, ca inteun local mic i inteun

la suseeptibilitatea corpului in contra schimbarii

de temperatura si la afectiunile nervilor debilitati etc. Helgoland, Brigthon, Venetia, Abbazia,
Nizza, Coustanta, Triest etc.

timp scurt se pot spala deodata mai multe

persoane, si ca consumul de apa calda si prin

timare costul incaldirii este mic. In unele asezatninte industriale mari, cari dispun de masine

B. mineral consta din apa minerala ame- co vapori, exista locale, unde lueratorii pot face
stecata co diferite compositiuni ale hiunusului spalaturi generale co duse, ele sant necesare mai
sau din nornolul terinelor minerale. Indicata: la ales acolo, unde prin natura industriei oorpul lu-

neuralgii, paraplegii, reumatism, exsudate trau- cratoralui se acopere cu pulveri adeseori toxice.
matice si invechite, boalele intestinale, precum In cele mai multe fabrici cheltuelile instalarii si
si la cele sexuale de ambele genuri etc. Fran- ale intretinerii acestor duse sant neinsenanate.
zensbad, Marienbad, Karlsbad, Pyrmont, Uriage, Pe alocurea s'au infiintat bai scolare, de prefeMehadia, Buzia.s etc.
ninfa in suteranele cladirilor scolare, unde scoB. de ndsip se prepara din nasip incaldit larii pot lua duse calda. In $coalele incaldite prin
artificial sau prin arsita soarelui la 350-54 C, calorifere, cheltuelile acestor duse sant neinin care se acopere colpul cu exceptiunea capului seninate. In multe casarme moderna exista inpieptului. Scopul acestei bai este asudarea
stalatiuni de duse pentru militari.
[I. F.]
se intrebuinteaza: la reumatism muscular si
Baia, 1) mind, ocna, adeca loe sau exploatare
articular chronic, podagra, neuralgii (ischias), suterana ori la suprafata, de mide se scoate, s'a
paralise, boato de piele (lepra, psoriasis, ana- scos, ori mide numai se gasesc: metale, miuerale
sarea) etc. Aproape pe Muga fieoare B. de atare sau alte materiale de intrebuintat; 2) sta(iune
este coustruita si B. de nasip.
balneard, localitate cu instalatiuni, linde sa se
B. pentru picioare este muiarea picioarelor corozo lumea, sau unde numai se gasesc oil se
In apa de diferita temperatura: cea mai rece de extrag ape minerale reci ori termale. [1E.]
20 C se intrebuinteaza contra asudarii picioaBaia, numirea mai multor localitati in Rom.;
relor, dar mai cu sama pentrtt derivarea san- mai insemnate: 1) B., CO211. rur. in j. Suceava,
gelui dela cap, lar cea de 38-450 C la nere- pl. Moldova de sus, fermata dintr'un singur sat;
gularitati menstruale.
2570 loc.; are o biserica zidita. de Potro Rares
B. sil ratd se face din apa artificiala sau dela la 1532, deservita de 2 preoti, si o scoala rur.
natura sarata; cea din orina trebue insa sa aiba mixta. In marginea nord-vest. a satului B. se
o greutate specifica minimala de 1.05. Indicata : afia ruinele bisericii lui Stefan cel Mare, munite
la diserasii, scrofulosa, rachita, reiunatism, po- Biserica alba ; in gradina mosiei apartinetoare
dagra, boalele de pide etc. Hall (Tirol), Kissingen, mostenilor marchisei Carolina de Betmar se ved
Ksen, Pyrmont, Ocna-Sibilului etc. [Dr. L. P.]
rainele unei biserici cat. n'imite Biserica saStabilimente de bdi stint locale cu instala- soasen . Localitate insemnata este si Cetatuia in
tiunile necesare, unde se pot loa diferite feluri partea sudica a satului. ln vechime B. a fost un
de bai, mai ales bai de apa calda i rece, duse oras mare si se crede, ca aici a fost chiar scaunul
caldo i reci, bai de vapori, bai de sudatiune domniei lui Dragos-Voda, decadit irisa in arma
(de aer cald) cu duse. In unele stabilimente
strainutarii autoritatilor la Suceava. Unii crobai gasesc visitatorii inlesuiri pentru cautarea nicari cred, ca inceputul acestui oras a fost pus
de boato prin rnasagiu, electricitate si prin alte de fisco olari sa.si. Aici reptuta Stefan cel Mara
accesorii ale bailor. La malurile apelor curge- (1165), dupa ce aprinse orasul, o invingere strateare si ale laeurilor se aseaza stabilimente de lucita asupra regelui Mateiu Corvinul; regele
bai reci si de inotat, la termurile marii se ranit scapit numai cu ajutorul unui Reman, pe

intoeniesc locale pentru bai de apa de mare,

pentru bai de nasip. Asemenea se aseaza in
apropierea marii stabilirnente, in cari se pot
lua bai de apa de mare incaldita. In stabili-

care Stefan Il pedepsi en moarte. Inainte de

lupta dela Resboieni ora.sul B. impreuna cu alte

orase fit ars pentru a dona oara tot de Stefan

pentru a ridica Turcilor putinta de adapostire.
mentele de idroterapie se intrebuinteaza apa in Tot la B. se intempla, pe timpul domniei
diferite moduri, pelara ea sa exercite actiune Constantin Cantentir-Voda (1685), lupta hatmaterapeutica. lu statiunile balneare, la isvoare de nului Velicico cu Polonii, in caro hatmanul fn
apa minerala, stabilimentele de bai au scopul invins.

www.dacoromanica.ro

Iiaia

357

Baiazid.

B. de aroma, com. urb. in j. Mehedinti, pentru barbati i feinel. Cabine particulare, bai
pl. Closani, cu positie frumoasa intro dealuri; de namol i un isvor de bout. O particularitate
fonneaza com. ea satele Tarnita i Dealtd-Mare, rara a acestor ape este planta acuatica NyinMahalalele, Vales orasului, Sgandarestii i Ocnenii, phea thermalis . Toate isvoarele de aici apartin
av"nd 1050 loo.; numele

1-a luat dela minele categoriei akratothermelor sau apelor calde in-

de arama de odinioara, ale carer remasite se diferente. Bolnavii can sufer de reumatisin stint
ved si astadi; minele au fost puse in exploatare cei mai numetosi tare visitatori. B. de preIn mai multe rtinduri si mai pe urma la 1881 dilectie a populatiunii din tinuturile
de printul Nicola Bibescu, proprietarul lor, dar intro cari multi Romani, cu deosebire din poluerarea inceputa fit suspendata; se gasesc aici porul de rand, fiind i comitatul locuit mare
si ape minerale si carbuni. Are 2 biserici cu parte de dinsii. In timpul stagiunii de vara sta-

2 preofi, 1 scoala primara urb. de baieti cu. 2 in- bilimentul are un medie curant. Ultima analisa
vetatori, 1 scoala primara urb. de fete ca 1 in- a facut-o profesond dela universitatea din Budavetateare ; judecatorie de ocol; oficiu telegrafo- pesta Leugyel Bela la 1891.
[Dr. Vuia.]
postal ; spital cu local propriu intretinut de judet.
Baia de gunoiu de wed, cunoscuta si sub doAici este resedinta subprefectului. Loc. se ocupa numire de proceden olandez, servesce la precu agricultura i comerciul; industria tesaturilor parares cerusei (carbonat de plumb); in aeest

scop se ia o spirala de plumb metalic, se in[tit.]

B. de fter, catun al com. Baia de fier, troduce in vase de pamnt cu 2 funduri, dintre

de Una este foarte desvoltata.

pl. Novaci-Amaradia, jud. Gorj, este asezat pe

ambele 'naiad ale riului B. de fier. Are 770 loc.
Ad i se afla o biseriert de zid, cu ascundetoare
in turla, din timpul invasiunilor, fundata la 7257
(1749) de parintele Dionisie Balacescul, archimandrit i egumen al manastirii Horezul (Valcea).
La 600 in. pe dreapta. riului Baia se alla o petera anca neexplorata. Afara de multe chrisoave

can unul este gaurit, se toarna in launtru putin

Gorjan 3 chrisoave inedite slavone: Chrisovul lui

Baia de lapte, dupa pov. rom. Deana Simziana

otet i in fine acest vas este pus in ginaoiu. Astfel

se formeaza straturi de mai multe randun

gunoiu si de vase. Gunoad fermentandu-se desvoalta acid carbonic si din causa temperaturei
ridicate acidul acetic se volatiliseaza, dupa ce mai
antaiu a solvat o parte din plumb ca acetat basic

de plumb, iar acidul carbonic transforma acest

despre B. de fier, se alai pastreaza in museul acetat in carbonat de plumb.

Mircea Ciobanul din 7056 (1549), in care se nu vrea sa se cunune cu imperatul, pana cand
vorbesce si de au chrisov al lui Negru-Voda. fet frumos nu-i aduce iepele din ostrovul marii
Chriseavele lui Mateiu Basaraba din 22 Martie (v. ac.) Adunendu-se i mulandu-se iepole, se
7152 (1644) si 5 Maiu 7133 (1645).

face o baie (scalda), imporatul cu 1. S. so baga

numirea mai mutter localitati in Un- In baie, dar armasarul iepelor ea o nare spre
garia si Trans. 1) B., nume dat de poporul din I. S. sufla recoare, iar cu alta, spre imperatul
Aluntii-Apuseni oraselului montan Ofenbctio., sufla aer infocat si Il omoara in baie. Atunci
asezat !alga Aries, pe laturea dreapta i langa I. S. se cununa cu fet fnimos. Dupa alte done
calea comitatonsa de pc valoa acestui riu. V. povesci, baia e de lapte de vaci ori de bivolite.
Baia,

Ofenbaia.

2) B. de CHI, (germ. Altenburg, magh. Krs-

banya), mica localitate baieseasca in Zarand,

asezata in valea Crisului-Alb ; are 664 loc.,
324 Rom., 278 Magh., 36 Germ., 26 Slov. Inainte de 1872 B. de Cr. a fost central cottului

[Atm.]
Baia de obiu, aparate cari prin interinediul

oleiului de in serves prin incaldire la obtinerea

unei temperaturi pana la 3000, si- care temperatara remannd constauta, slujesce la obtinerea
diferitelor corpuri in chitnie. Aceasta baie
rom. al Zarandului. Acum se Oa aici judecatorie consta dintr'un rezervoriu de metal, in care se

de ocol si pretura, si o manastire franciscana. pune vehiculul (oleitil de in), iar substanto, asupra
B. de Cr. nu are mine pe teritorul sea i baie- careia se opereaza, este pusa de obiceiu in vase
situl se face in minele localitatilor vecine. Ea de sticla, cari stint implantate in oleiu.
este central unui district rninier din Zarand, la
Baiadera, (port) dansatoarele i cantaretele
care apartin satele: Tebea, Brad, Ruda, Criscior, pubfice din India; ele se impart in done clase:
Bucuresci, Dupapiatra, Vats int si sup., Stanija, Devadafi, cari stall in servicial templelor,

Buces, Luncoi, Podele, Birtin etc.; dintre aceste Nocini, cari cutreera teara inveselind prin
mai insemnat este baiesitul la Ruda si Criscior. cantec i joc oaspetii din localurile publice.
In B. de Cr. a reposat prefectul Avram Iancu
Baian, chagan avar, v. Avarii.
la 1/13 Sept. 1872 (in foisorul maiestrului coBalasa, v. Vovusa.
vrigar loan Liber numit Arfa). De aici a fost Baiazid, numele mai multar sultani, 1) B. I.,
inmormntat in cimiterul com. Tebea.
supranumit Jilderint (fulgerul), n. 1347, unna
[Silv. Mold.]

tatalui sea Murat I. la 1389; ea sa fie sigur de

3)B. episeopeaselt, numirea popor. a stabilimen- tron, ucise pe fratele sea mai mic. In decurs

tului de ape aide mineral ,St. Ladislau( (Szent de trei ani a ocupat Bulgaria, o parte a Srbiei,
Lasz16 ffird6 sau Piispk frd6) langa Oradea mare, Macedoniei

In cott. Bihor. Este proprietatea episcopiei eat.

Actualul episcop-cardinal Schlauch are mental
multelor imbunatatiri, ce s'au adus in interesal
acestui stabiliment balnear in timpul din arma.
La o inalfime de 132 m., ca mai multe isvoare
de o temperatura de 35-41 C, cu un isvor artesian, pare si padmi in apropiere. Otelmi, salon

Tessaliei si

a supus cele mai

multe state din Asia mica. Constantinopolul 1-a

tinut 10 ani impresurat, vrnd sa-1 constringa

prin foame la capitulare. A facut mai multe

expeditii in Muntenia, (v. Mircea eel Mare). Suc-

cesele lui B. au umplut de spaima popoarele

crestine, din care causa mai multi principi, in
frunte ca Sigismund, regele Ungariei, s'au aliat,

de intrunire, piscina comuna si alta separata ca impreuna sa combata semiluna. Dar armata

www.dacoromanica.ro

358

Baibarac

Baile Heronlane.

falnica, compusa din Francezi, Unguri, Poloni,

Nemfi si Romani, fit batuta in erancina lupta
dela Nicopole (28 Sept. 1396). Dupa aceastd
invingere B. ar fi ocupat de sigur i restul iniperiului bizantin daca nu ar fi invadat (1400)
Timar Long cu liordele sale provinciile turcesci
din Asia mica si nu I-ar fi batut i prins in lupta
dela Angora (1402) in Galatia. B. 8 Martie

neard (v. baia). Cte odata calificativ, ce se da locui-

torilor
localitate, cari, sub un pretext oarecare, poarta numele de Baie sau o alta denurnire,
[Ali. J
ce se apropie cumva de infelesul baie.
Baiepsci, comuna i parochie impreuna cu
catunal Coinul-Luncii sau Stanilescii7 cu mosie
boiereascd i manastireasca, In capitanatul
jud. Gurei-Homorului in Bucovina; are 1107 loc.,
1403 ca prisonier. Pe tron Ii urrna fiul su dintre cari 1009 ort., 66 rom.-cat. si 92 Evrei; o
Soliman I. 2) B. II., fiul lui Mohamed 11., n. scoala de o clasa.
[Dr. I. G. Sbiera.]

1447, s'a urcat pe tron 1481. A purtat neconBiieOme, 1) regiune ori localitate unde au
tenit resboaie cu Ungurii, Polonii, cu Venetia, fost sau se afid in mai multe puncte mine, ocne,
Egiptul qi Persia, largind marginile imperiului. bai, isvoare de ape rninerale, de petrol s. a. ;
Pe fratele seu Dsem a faeut sa-I invenineze in 2) I o c alit at e (sat ori catun) populata mai

Roma (1495). Mari superan i i-au causat certele nurnai de oameni cari se ocupa cu minele, baile
dintre fii sei, ivite din causa mostenirii tronului; pufurile s. a.; 3) totalitatea lucratorilor dela o
ienicerii Il i silira sa abdico in favoral fiului mina. Acestia au capoten i ile lor alese dintre
sou celui mai mic Salim. t 1512 de otrava. B. lueratorii cei mai buni i mai cu vazd, cari rea fost mare prietin al dervisilor i iubia pompa presinta B. i apera interesele ei. Fiecare B.
splendoarea.
se bucura de anumite drepturi i privilegii, are
Baibarac, li c, lai b a r), o hain scurtd Ora- insigniile, drapelul i sigilul ei.
neasca purtata de copii, flacai i ferance.
BaThaut, Charles, politician francez, n. 1843
Biiceni, com. rur. in Roin., j. Iasi pl. Bahluia, in Paris ; a facut studii technice, ocupandu-se
formata din cat.: B., Dadesci, Cucutni, Sbereni, catva timp ca ingineria. Dela 1877 a luat parte
Sacaresci, Balosinesci, Carjoaia, Barbatesci
ca deputat la viafa politica; a fost i ministra
Coasta-Magurei, avnd in total 2258 loc. Rom.; al lucrarilor publice in mai multe rfinduri. Scan-

6 biseriei ca 6 preofi si 3 scoale cu 3 Dive- dalul Panama a pus capet carierei sale politice
fatori. Biserica din cat. B. in trecut era schit inteun mod surprindetor: constatandu-se ca B.,
calugaresc; in partea despre apus a cat., la poa- in urma posifiunii sale de niinistru, a stors
lele dealului Cetafaia, se dia o ffintana cu apa baui dela societate i ca a presentat camerei
sulfuroasa.

familie de origine din Zaman (Swan)

In Sirmia. Todor B. si solia sa Petria., fica principelui Milos i sora lui Mihail Obrenovici, ucis
la 1868, au cumprat la 1835 banal dela Varadia, (Banat) de 1200 jug. Ei au avut 4 ficiori,
dintre cari Milos B., cdsatorit cu Catarina Haris
Baich,

starea intreprinderii, central. realitafii, in lamina

favorabila. B. a negat la inceput total, dar mai

tar* si-a recunoscut pecatul. V. art. Panama.

Baikal, lac in palter' sudica a Siberiei de est,
In gavera. Irkutsk, situat intro 'Punt' inalfi,
469 in. deasupra marii, cu un areal de 34,179 km2.;

adfincimea variaza intre 250 i 1350 m. In B. se

(familie maceclo-rom.), actualul proprietar anra- revarsa riurile Selenga si Angara sup., iar din
radiei, la 1886 a fost ridicat la rangul de baron, lac conduce Angara inf. la Ienissei. Pe lac circaiar In 1895 numit membru in casa magna- leaza vapoare; pescarit (anual circa i/2 mil. sahni
filor, asemenea i nepofii si de frate (Atanasie),
mortmi). Munfii din jurul lacului se numesc B.;
anume Milan din Satu mic (cottul Caras) si Ivan spre nord ajang la o inalfime de 2000 m.
In Bocsiir (cottul Torontal). Familia B. a avut
Baikalit, mineral, piroxen monoclinic, vende
In Romfinia extinse posesiuni (Poiana s'iPiatra), inchis; se gasesce la lacul Baikal.
pe cari insa le-a vndut, i in schirnb Milos B.
Baikerit, mineral, var. de ozokerita.
a cumperat Mircina i Jamu mic din Banat.
Baikie, William Balfour, calator african,
Milos B. a facut comunei Varadia cu inai multe n. 1824 in Arbroath. Ca medic al unei expediocasiuni munificente daruri si a renovat
fiuni pe Hui Binad, intreprinsa cu scop de a
podobit capela gr.-or., acum cripta familiara, descoperi ubicafiunea caletorilor Barth i Vogel

din dealul Vafddiei (Ciobeni), care sta faf in In 1854, a petrans pe Hill acesta dela versarea
fafa cu capela gr.-or. .Calugaru de pe clianful lui in Niger 600 km. spre isvor. In regiunile
Cieloului (Ciclova montana), un loc de peleri- aceste a lucrat 7 ani, spre a asigura teren conagiu foarte cercetat, consacrat pe la 1859, fiind merciului englez. A facut extinse calatorii si a
aci un pustnic.
imbogafit in mod insemnat soh* geografiei.
Bildea, Plante in Rom., j. i pl. Buzeu, in t 30 Nov. 1864 in Sierra Leone, in drumul
com. Rusiavefu, pe malul Wing al riulai Buzeu; spre Anglia.
1821 a fost aici o lupta crancena intro Turco Bail, (Bailo sau Bailli), odinioard titlul ambaEteristi ; tot aici se afla schitul Carnu si un sadorului Venefiei la Constantinopole i al condrum vechiu sapat in piatra.
sulilor ven. din Alep, Alexandria, Smirna si din
Baider, sal sau basmit din lfina ori bumbac, orasele statelor maritime crestine. Coi 8 metnbri
purtat de ferani la gilt.
ai consiliului secret al Ioanifilor asemenea au
Baler, baier a, impletitm de lana sau afa, purtat titlul B., care mai tarcliu a fost dat in
cu care se prinde sau se leaga ceva. B.-le la Francia i Englitera mai multen function,aii ad-

camasa feraneasca, traistd, desagi, punga etc.

Baierin,

mineral, oxid complex de niobiu,

tantal, fier i mangan; negra. Se gasesce in rocele granitice in 13avaria. V. Niobit.

miner, ocuas, adecti lucrator inteo baie,
intr'o exploatare de mine sau intio stafiune bal-

nrinistrativi i judecatoresci.
-

Baile Herculane, (Herkulesfiird6, Herkulesbad), cunoscute si sub numele Mehadia, bai

termale de rename european, la marginea sudica

a regatului uugar, aproape de frontiera Romfiniei
si a Sfirbiei. Prin bogafiile minerale, arangia-

www.dacoromanica.ro

Haile Herculane.

359

mental technic si architectonic, situatia politica- ROJI/fin eSei. Guvernul imperial din Violin organietnografica i frecuenta auuala B. II. ocupl cel seaza teritorul marginas dinspre imperial otoman
dintaiu loe infra stabilimetele balneare din re- In sistem militar. Toti locuitorii cad sub cogatul Ungariei. Stint situate la o inaltime de manda i administratie militara, astfel ca In
178 m. dala nivelul marii, imungiurate de munti timp de pace lucra panfautal, fac prestatiuni de
inalti cu o vegetatiune imbelsugata, cu isvoare
lucran i publice, iar cand se apropie dusmanul,
cu riul Cerna, care percurge intreaga vale a bailor. prind arma. Acest sistem grauiceresc a facut
Cerna isi are originea in muntii RomAniei, la posibila renascerea B. H. in timp relativ scurt.
catunul Tesna taie frontaria terii i erpuind Maresalul acute Hamilton face acum un raport
dealungul teritorului bailor, aproape de splendida detaiat despre necesitatea restaurarii bailor
gara a cailor ferate se impreuna cu rill' Bela- romane i li inainteaza la 1736 imporatului
Reca (Riul-alb). Cerna (Neagra) si-a luat numirea Carol VI. Ca prin farmec se ridica intr'un

dela eoloarea apei, care mai de multe ori este shigur an trei constructii balneare, cele mai
intunecoasa, cAnd e ploios de huinusul ce se vechi din cate se ved si astAfli i sflut in folospala de prin vagauni, iar cAnd e seceta de sinta: baia Francisca, baia Ludovic i baia
reflexul vegetatiei intensiv verde de pe mal. Hercules. La zidirea acestora s'a folosit mateAcest rIa contribue mult la salubritatea locului Halal vechilor stabilimente romane. Soldatii roprin repedea-i cadere, ducnd cu sine ca un mani au fost cei dintaiu lucratori, clind s'au creat
perfect tout
toate necurateniile aniconstruit baile, graniceri romani cu bratele
malice si economice, formand astfel un dienaj lor an muncit si la reconstruirea Ion. Aceasta
natural al teritorului.
lucrare sub comanda militara, fara nici o plata,
Istoria B. H. se poate Impart in 6 epoce: s'a urmat prina la desfiintarea granitei pe la
romana, barbara, turceasca, austriaca, ungard 1875-6. Epoca ungard. Cu inaugurarea coninternationala. Epoca romana. La 106 in- stitutiei politice se desfiinteaza sistemul militar
vinge Traian pe Daci i se apnea numai cleat al confiniilor banatice, iar administratia B.-lor
de civilisarea Daciei. Adoratori ai bailor calde, H. o ja guvernul ungar. Multe imbunatatiri
Romanii sciura sa pretuiasca avantagiele igie- mateliale s'au facut in epoca nova, cari culminice i vindecatoare ale bogatelor isvoare din neaza in construirea splendidului stabiliment
valea Ceruei, castrul militar Tsierna. Traian Baia Szapary , o zidire monumentala cu coinfort
da ordin sa se construiasca apaducte, stabilitoate inlesnirile balneotechnice. Numeral
manta pentru bai, drumuri practicabile asa, ca visitatorilor din terile limitrofe, cu deosebire al
sub domnirea lui s'a creat locul de cura termala, celor din regatul roinfin, incepuse a scad, cu
care fiind inchinat, ca toate apele calde vinde-. toate jertfele demne de lauda ale gavernului
cAtoare, cjeului Hercule
ad aquas Herculis migar. Lumea neobicinuita cu noua adminissacras
acest neme II poartd i astacli. Dupa tratie, lipsind din bai comandantii romani, apoi
Traian, interneietorul bailor, a urmat Adrian, no mai gasind nici inscriptilie romAnesci afisate
Antonia Piu si Marc Aural, cari asemenea au la toate potecile, Ronninii se simtiau la inceput
cultivat B. H., despre co avom o multime de straini in localitate. Disensiunile politice dintre
dovecli in restmile antice, aflate la fata locului: guvernele terilor, de unde se recruta cel mai
statue, sarcofage, monete, table votive, mine de mare si bogat contingent al visitatorilor, Anca
apaducte, cdrarniyli cu inscriptii etc. Din inscriptiile gasite descifram munele Oiler Hercule, Esculap, Higiea, Mercur i Venus, canora au fost
dedicate monumentele din partea celor ce alargan
la aceste isvoare ale tamaduirii. Epoca barbard.
Dupa doue veacuri i junakate de inflorire
culturd romana, incepura a aavali hordele asiatice ca atAta putero, Inca Domitian, nevoit sa
se retragA, ld'sd frumoasele institutiuni urnanitare prada devastarilor selbatice ale cuceritorilor

barbari. Despre baile calde din valea Cernei,

din cari Romanii facusera un cult religios, nu
se alai scie nimio. Epoca turceascd. Aceasta
se iucepe cu navalirea Tanilor, cari timp de

au avut si au meren inriurinta asupra frecuentei

bailor, avisate la un public atat tie eterogen,

cum e publicul B. H. Reputatia veche a apelor,

positia incAntatoare a locului i ingrijirea nein-

cetata a gtivernului de a inalta la nivel eu-

ropean statiunea balneara, a esit cu toate acestea

invingtoare, Lisa ca de cAtiva ani Romnii din
regat fac iarasi partea insemnata a visitatorilor.

In primavara anului 1887 a fost aici la o

cura de 6 sept6mAni imperateasa-regina Elisabeta a Austro-Ungariei. Visita ce i-a faeut

regina Romniei Elisabeta, insotita de regale
Carol, intimitatea cordiala ce s'a stabilit intre
aceste done femei inalte, a fost preludiul unei
ere noue pentru B. H., care dupa 19 aui a fost

un seen' i jumtate tin sub stapAnirea semilunei

toatd teara, exploatAndu-o fara erutare. Acestia, serbatoresce inaugurata.. De aceea cudrept cav&nt
probabil, au folosit si baile, caci la oraselul de o putem numi Epoca internationalet. Inlaturarea
fuli Mehadia au construit si o fortareatd i astfel cataractelor Dunarei, munite Poarta de fier, ,
iu apropierea isvoarelor fiind, negresit ca vor deschiderea navigatiei libere pe acest teritor al
fi cautat sa corespunda Coranului, care presmie fluviului, ende troj regate se ating, a fost o
baile spre folosinta 4ilnicA. Dar nici o urma de serbatoare internationala de insemnatate istorica.

oarecare instalatinne de ei n'a remas. A fost Acest act s'a savirsit cu o pompa rara in luna
o epoca de usurpatie si indolent. orientala. Sept. 1896, a carei culminatiune so desfa. urh
Epoca austriacd incepe en isgonirea Turcilor In strimta vale a Cernei, la piciorul muntelui
din Ungaiia i incorporarea definitiva a Bana- Domogled in Otelul Francisc Iosif, , cuartirul
tului timisan catra Austria. PAna la aceasta color trei capete incoronate, si in salonul de
epoca o parte a teritorului, pe care zac baile, cura ande patronul casei, monarchal Austrope Ungariei, a ospetat pe regale Carol al RomAniei
apartinea Munteniei,
Valachia mica
atunci vasala Turciei. Cerna era fruntaria Terii- si Alexandra al Se'rbiei in presenta celor trei

www.dacoromanica.ro

300

Baile Herculaue.

case civile si militare inipreuna co corpul diplomatic si parlamentar.

Clima B.-lor II. este potrivita mai mult curei
termale, care este nota specilica a locului, decat
pentru a petrece timp mai indelungat fara a av

loe intre toate baile de pe continent. Baia Francisca se numia la inceput baia frenfosilor
( Franzosenbad ), fiind-ca era mult visitata do sifilitici. Numirea aceasta gena pe cei ce aveau
trebuinta de baie, de aceea inai tarcjiu i s'a dat

trebuinfa de bai. In lunile caniculare silnt dile, numirea de baia Francisca. De cand s'a sapat
in can caldura este greu simtita de cei ce vara putul artesian, isvornl vechiu s'a deteriorat
nu cauta dedil sa scape de calduri sofocante. adi e mitin folosit. Temperatura i-a scalut la
Aceasta se explica din zona meridionala egala cu 28 R. Vfina isvorului s'a indreptat spre putul
a Venetiei si a Nizzei. Tocinai aceasta dulce* artesian, care este in apropiere de cativa metri
a climei, lipsita de vnturi nordice, face B. H. preste garla.
atat de priincioase bolnavilor avisati la termele
Analisa chimica a principalelor isvoare din
srafuroase. Temperatura e prea pufin schimba- B. H., dupa profesorul de chimie al facultatii
cioasa in diferitele epoce ale (jilei; ama curat din Budapesta Dr. A. Lengyel, e urmatoarea
de rnunte, lipsit de praf, fum i alte producte
nesalubre ale oraselor, avnd umiditatea neceIirron0 Isvorul Isvon0 Isvorul
8zapiry Elisalleta Lutlovic Hercules
sara, isvorita din bogata vegetatiune si din evaporatia tennelor si a micilor cascade formate
In 1000 de pirti apd
de Cerca.

Compositia chimicd. O particularitate nula

apretiata de lumea invetata o au B. H. in cele
trei categorii de ape: isvoare rninerale sulf uro as e, isvoare minerale sarat e si isvoare de
apa dulce cristalina. Toate isvoarele minerale
sfint tenue sulfuroase, afara de isvorul stabiliinentului Hercules , care n'are nici urine de

pucioasa, ci e de natura salina, putin mineralisata, ocupand loe intre Gastein si Wiesbaden,
dar cu o enonna cantitate de apa termala. Dupa
remasifele apaductului reman judecfind, acesta

pare a fi cel mai vechin din isvoarele adi in

folosinfa a celui dintaiu stabiliment balnear din

lume , dupa disa unui autor. Din mitin-Lea isvoarelor sulfuroase, spre scopuri curative nu se
folosesc dedil cinci, cari sfint captate si conduse
in baile: Ludovic, Carolina, Elisabeta, Szapary
si Francisca. Baia Ludovic e cea mai putin mi-

neralisata, cu o temperatura de 47.50 C, baie

vecho cu cabine particulare i piscina pentru
popor si militan. Baia favorita a granicerilor

.
Chlornatriu
. .
Chlorcalciu
Chlorcaliu . . .
Chlorstrontiu . .
Chlorlithiu . . .
Chlormagnesiu .
Brommagnesiu .
lodmagnesiu . .
Calciu hipersulfur.
Calciu sulfat . .
Calciu sulfuric .
Strontiu sulfuric .
Magnesiu carb. .
Calen carbonic .
Acid silicic . . .
Suma substantelor

lixe

Acid carbonic latent . . . .

.

Acid carbonic libar

Hydrogen. sulfurat
libar , . . .
Suma totald a materiilor disolvate

in apit

812216 845486 1'87623 158671

293869 206532 097808 087186
O 15881 012771 006842 006984
004303 003012
0'01128 000456 000957 000548
000931 000947

001187 000860 000422 000327

000269 000225 000187 000262
004759 002161 000154
003076 004721 000610
014286
010511

017078
001479

000867 001401
000058 005787
005997 0.05894 006837 006400

648646 588065 816461 285118

--

---

000479
003099

---

002575 009300 000451

646221 586365 820490 2.86113

tratamentul. Boalelo tratate cu

Boalele
de =bote sexuri, can se adapostesc in Casa soeces in B. H. se pot clasifica, ca i isvoarele

in mod grana. Baia Elisabeta de aici, in trei categoni mari. Afectiuni tratate
bogata in saruri sulfurice i gaz hydrusulf une, en tenue sulfuroase, cele tratate cu tenue saline
Cu o temperatura de 540 C. *i ad sfint cabine si in fine boale tratate la institutul de ladrogranicerilor

particulare si o piscina in care apa se tempe- terapie. Publicul cel mare cunoasce baile acestea
reaza pana la 31-300 R. Intre aceste done ocupa mai virtos dupa reputatia ce si-au facut-o ea

locul, dupa ingredientele chimice, Baia Caro- cele mai tari bai de pucioasa , i In aceasta
lina, un stabiliment vechiu si mai putin fo- privinta are tonta dreptatea. Lucran literal. si
losit. Arangiarnentul col mai luxes, col mai nou esperiente chimice i canee ale unui insemnat
si In acela.si timp terinele cele mai bogate in numer de naturalisti i rnedici, cati de un lung
minerale se gasesc la stabilimentul Szapciry. sir de ani s'au perendat in stabiliment, au facut
Fostal ministru, eontele Szapary, al carui mune sa se acrediteze In lumen culta renumele bailor.
Il poarta zidirea, are meritul, ca B. H. se bucura Iar In popor, care din Baile lui Iorgovan,
de un asezainnt inzestrat cu toate intocmirile preeum le numesce legenda, a facut un adeverat
moderne ale balueotechnicei. Acolo se gasesc in cult, renumele B. EL l-a latit miile bolnavilor
doue desparteminte introduse atat ape sulfu- saraci, cari condusi de un instinct firesc, alearga
atase cat si sarate, ne lipsind nici apa rece la toate isvoarele vindecatoare. Baile terno&
simpla pentru dusuri. Desparteminte deosebite sulfuroase de aici sfint indicate: 1) la reumatisme
pentru barbati i pentru femei, piscine, cabine de toate fonnele, cari, precum se scie, sfint de
de marinera alba si rosie, dusini termale, in- atafea feluri, cate organe i grupuri organice are
tociniri peutru bai partiale la mani si la pi- corpul; reumatismul eronic al muschilor si al
cioare, dulap de transpirat, bai electrice, un in- incheieturilor, deosebite consecinfe ale remnatisstitut de masagiu i gimnastica svedica, separat mului acut, nevralgii de tot soiul, dar tu deopentru dame si barbati, impreunat cu ascensor. sebire cele s ci at i c e, afectiuni de incheieturi
Temperatura isvorului, care alimenteaza stabili- fara basa reumaticii, nevra.stenii (slabiciunea
mentid Szapary , este de 48 C. Apa aceasta nervilor), podagra (rosuri), afectiuni de ale metenno-sulfurica isbucnesce dintr'un puf artesian duvei spinarii, umflaturi de picioare. 2) Pa r a do 275 in. Mane. Baia Elisabeta i baia Szapary,
sii generale i partiale pana nu a urmat desub raportul bogatiei mineralelor, ocupa primul generaren orgauica. 3) B alele sif ili tic e,

www.dacoromanica.ro

Bailn

cu deosebire cele rebele, cari resist la toate

tratamentele farmaceutice. 4) Hi d r ar gi ros a
sau Mere a r i a lism ul, cand sangele este inveninat cu argint viu. Aci apartin toate afec-

361

Bailesci.

case particulare stau la dispositia publicului.

Lamina electiica, introdusa in edificiile statului,

pe strade, piefe, in pare, d o infalisare feerica
bailor. O excelenta apa" de bout, captat la isvor
fiunile provenite din un tratarnent indelungat cu din stanca muntelui Domogled, este condusa
medicamento cu deosebire metalice. (Cf. Boalele toate otelurile i aproape in toate casele privenerice de Dr. G. Vuia.) 5) B o al e 1 e f e- vate. Canalisarea este cea mai perfecta, desi
m ei es c consecinfele infiamafiunilor mitTei, a mai mult naturala, prin situalia inclinata spre
ovarielor si poala alba, chid acestea siint com- Cerna a solului, pe care zace intreg complexul
plicate cu resturi de exsudate. Numeroase sant de zidiri. Capela romana, zidit in stil bizantinic
casurile bolnavelor in urmarea vr'unui abort din munificent. imperatului-rege Francisc Iosif I.
sau a unei nasceri grelo. Din an in an nu- la 1864, sta sub patronatul erarial regesc si este
bolnave cresce in B. H. 6) Pie - bine cercetata de multimea visitatorilor ortomenil
to ra ab dominal a, boala persoanelor bine doxi. Ad i serviciul se celebreaza in limba ronutrite, cu viata sedentara, cari nu fac iniscare mana, limba populatiei din intreaga provincie,

de ajuns peutru a put asimila nutremntul. dar drept dovada de laudabila toleranfa religioa.sa,

Hemoroide, congestii de ficat, galbinarea glut casuri des obveniente aici. 7) Scrof ul o s a , rachitismul copiilor. 8) Toate
af ecfiunile pielei si ale membranelor

oaspefilor srbi, greci, bulgari, ru.si, la cerero li-se

rinichi. 10) Malaria sau frigurile pa-

cratori la paduri, prasesc vite, castiga cu laptaria, pufine legume si poame. Carausia cu birjele o provd tot feranii din Mehadia i Pecinesca In costumul lor national. Toate lucrarile,
ce obvin in stabiliment, prin ei se indeplinesc.

incuviinfeaza derinfa de a-si lua partea din serviciu in limba lor.

B. H. formeaza aproape unica piafa, de uncle
in ucoas e. Cataruri cronice la gat, giltlegiu, se sustin toate satele din imprejuiime. Pe langa
plamani, nari, urechi, teava udului; afecliunile pamntul stances si pulin roditor, prestafiunile,
invechite ale ochilor se cauta la isvorul da ce le fac locuitorii in stabiliment, este isvorul
ochi . 9) Anumite af ecf iuni de besica
traiului lor. Locuitorii de prin prejur sant lu-

lu s tr o. Acestea se vindeca nu atata prin

bai, cat mai virtos gralie positiei norocoase a
locului, avnd un sol stances, unde nici odata
nu stagneaza apa. Evaporatiile bactericide ale
numeroaselor isvoare contribuesc malt la producerea efectului salutar. La urn f 1 a tu ri de

La intrefinerea soselelor, la cladiri, gradinaritul

ornamental, sculpturd de piatra, industrie de

splin a, de natura malarica, baile fac mull lemn si metal, vecli mtmcind acesti terani cu o
bine. 11) Contra cturi la mani i picioare. destoinicie uimitoare.

12) Reconvalescenfii durd tifos, aprinderi de

Sesonul bailor in mod oficios se doschide la
plamani (peii-pneumonii), pletuesii ca exsudate, 15 Main st. n. si se inehide la 30 Sept. in fieram, frantmi etc. gasesc in B. H. cel mai priin- care an. BM se pot lua i mai curand si dupa
dos loe de a se intrama repede i pe cat se inchiderea sesonului. In stabiliment practica de
poate de bine. Posifia igienica a bailor le scu- present 6 medici si un dentist.
tesce de ori ce epidemie, asa ca multi paiinfi isi
In 1896 au fost 570/, din visitatori indigeni,
aduc copii aici, sa-i fereasca de cutare epidemie iar 430/, straini. Dupa sex 710/0 barbali, 250/0
din localitatea lor, cum este difteria, tasa con- femei, 40/0 copii. Numrul total al visitatorilor
vulsiva, scarlatina, friguri tifoide etc. lar alfii e de 10,000 peisoane.
vin dupa ce au fost supusi acestor boale infecLit.: Paschalis Caryophilus, Dissert. epistofioase, uncle apoi se intram in mod visibil, laris de Thermis Herculanis in Dacia detectis.c
mananca cu pofta, dorm bine i primesc o w- Viennae, 1737; Id. Dissert, de usu ot prae-

hit-Lie rumena. E de observat, ca conform regu- stantia Thermarum Herculanarum etc. Mantuae,
lamentului din stabiliment, bolnavi de boale 1739; H. I. v. Crantz, Analyses Thermatuni Herinolipsitoare nu se primesc. Aceia vor fi isolafi culanarum Daciae Trajani celebriorumque Hunafara de teritorul bailor. In vederea nunirului gariaec. Viennae, 1775; Canteret, Source des
din an in an cresc4ind al copiilor, administratia yeux aux Bains d'Herculee, fara dat; Dr. Alea luat dispositii pentru distracfii potrivite micilor xandru Popovieiu, Baile Herculane sau scaldele
oaspeti.
dela Mehadia.t Pesta, 1871; At. Mar. Marinescu,
Renumele bailor atrage si pe bolnavi de aceia, >Balade.c Una din balade cupiinde legenda po-

cari daca ar consulta vr'un medie, nu li-ar da porala despre Iovan Iorgovan , numirea povoie sa vina aici. Asa s. e. nenorocilii, cari safer porala a leului Hercule; Dr. Vuia, Vindecarea

de cancer (skiros, rae) tuberculosa, vifiu radicala a boalelor venerice in Baile Herculane
organic al cordului, in cat acesta nu pro- 1890; Dr. Vida, Tractate medicale balneare

vine din reumatism: acestia ori ca abia vor put >Orvosi Hetilap , Clinical, Progresul medical
suporta atmosfera sulfuroasa, ori ca faciind bai, romanq, Wiener med. Wochenschrift ; Dr. Cornel
boala lor se agraveaza. Baile s alin e termale Diaconovich, Baile Herculane , adaus la Dreple folosesc cu deosebire nevrastenicii, anemicii, tatea 1894.
[Dr.Vuia.]
copiii i toli aceia, cari nu pot suporta pucioasa.
Bailn, (Bayltt), ora in prov. span. Jan
Celor ce au trebuinfa de cura de apa rece, un (Andalusia), 8380 loc. (1887), cu multe fabrici;
insfitut de hydroterapie bine montat le sta la ad i s'a predat generalul franc. Dupont, la 23 Iul.

1808, cu o armata de 17,000 in manile Spadisposilie.

Comfortul. In privinfa comfortului B. H. ocupa niolilor sub Castanos.
primul lee intre stabilimentele balneare din UnWiesen numirea mai multor localitati in Rum.,

garia si se insira intre baile de reputalie euro- 1) B., coin. rur. in j. Dolj, pl. B., ca 6507 loc.,
peana. Mai multe oteluri erariale, apoi vile si resedinfa pl. B., n'are nici un cat. alipit; in coin.
Enciclopedia roue:lat. Vol. 1.

24

www.dacoromanica.ro

362

Baita.

Bailey

snt 3 biserici deservite de 5 preoti; 2 scoale, tiva (1870). Sufletul i corpul, teoriile relatiunii
una de baieti cu 2 invetatori si alta de fete cu lor (Londra, 1873.) Educatiunea ca sciinta
1 invetatoare, intrctinute de stat si de comuna; (Londra, 1879.)
1

spital intretinut de stat Cu un medic pi o

Baini, Giuseppe, compositor bisericesc; 11.1775

farmacie. Teritorul com, e de 12,130 hect. cu- In Boina, din 1814 directoral capelei papale,
1844; a scris biografia lui Palestrina. Un miprinOnd 2 mopii, una a fam. Stirbeiu, iar cealalta a locuitorilor; pe cea dintiliu se afla o serere de B. se canta in sept5mana patimilor de
moara cu vapori, sistem perfectionat, in care se capela sistinica.
fabrica diferite calitati de faina, grip etc. Loc.
Bain-Marie, reservoriu lungaret de apa din
se ocupa cu agricultura, comerciul si industria. zinc ori cupru, care se folosesce pentru censenPrin com, trece calea ferata Craiova-Calafat cu varea caldutii mancarilor ori incaklirea vaselor
gara in departare la 1/, km. de com. In 1828 cu poame sau pudding.

s'a dat aci lupta intro

Rusi

i Turci, in care

numai 4000 Romani si Rusi sub comanda gener.

rus Gheismar invinsera annata Turcilor compus
din 20,000 oameni ; tot ad t a fost stabilit cuartierul general al divis. III. in resboiul rom.-ruso-

Bainschi,

sau Gotta B., comuna cu mosie

boiereasca in capitanatul i judetul Cernautului

In Bucovina; are 327 loc. (dintre cart 314 ort.,
7 rom.-cat. i 6 isr.) si o scoala de o clasa;
face parochie cu comuna Lucavita de jos si de

tare din 1877-78. 2) B. plasa in acelasi j. fer- sus, avnd 1605 loc., dintre cart 1515 ort.,
[Dr. I. G. Sbiera.]
mata din 15 com. rur. Cf. Diet. geogr. al j.-lui 23 rom.-cat. i 67 isr.

Baintner, loan, jurist magh., n. 1815, 1881,

lames, poet engl., a fost prof. la academia jur. din Pojon si la
n. 1816 in Basford, langa Nottingham, unde imivers. din Budapesta. Ser: Principiile dreptului
petrece aqi. A scris: Festus, poema dramatica, civ. austriac i procedura civ. austr. (in 1. magh.)

Dolj. Bucuresci, 1896.

Bailey, (pron. beli),

In care iese malt la iveala influenta lui Faust B. a fost unul dintre coi dintai, cari au tinut

de Gthe; The angel world, and other poems, la academia din Pojon prelegeri in 1. magh.
Pe timpul absolutismului a fost consilier al curtii
Universal hymn.
Baillie, (pron. bel) Matthew, medic si renumit de apel i apoi al locotenentei.
anatom, n, 1761 in Shotts (Scotia); t 1823. Ser.:
Baioneta, lama de otel ce se implanta pe arma

The morbid human anatomy of some of the

most important parts of the human body.
Baillon, (presc. Baill.), Henri Ernest, u. 1827
la Calais, t 1895 la Paris ; a fost la inceput
medic in Paris, apoi profesor de botanica la
facultatea de medicin 1FA director al gradinei
botanice medicale din Paris, iar in timpul din

de foe (pusca) a infanteriei si o face apta de

inpuns. S'a intrebuintat mai antaiu in secl. XVII.

In armata franc., si are numirea dupa local

inventrii, Bayonne (1523); mai in fiecare armata are alta forma.
Baios,

carmaciul lui Odiseu, mort pe termurii

Italiei. Dupa traditiune orasul Bajae a fost

urma membru onor. al academiei romane. Printre numit dupa B.

numeroasele sale serien, mai ales asupra FannBairak, (turc) steag.

rogamelor, putem cita: Histoire des plantes.
Bairaktar, ( purtator de steag) supra-numele
Paris, (1866-1892); Dictionnaire de botanique. de onoare al marelui vizir Mustafa (v. ac.), pasa
Paris, (1876-1883); a redigiat dela 1860 Adan- in Rusciuc.
sonia, recueil priodique d'observations botaBeirdm, numele a dou serbatori
[E. T.]
niques.
mari, cu cari Mohamedanii termina ramasanul
Bailly, (pron. beii), Jean Sylvain, astronom, sau postal lor; B. mare tinea 4, iar B. mic 3
presidentul pfimei adunan i nation. franc. (1789), (Ale. Cu aceste ocasiuni trimiteau Domnii romani

n. 1736 in Paris. A scris

Histoire de l'astro- danui (Bairamlik) Sultanului si altor Turci de

nornie ancienne et moderne (2 vol.); Lettres sur frunte.

l'origine des sciences etc.; la 1784 fit ales in

t prin guilotin 1791.

Francis, astronom engl., n. 1774. La

Base, sau Bayse, anent din stanga al riului

Garonne, isvoresce din Pirenei, se vaisa la Port

de Pascau; 180 km. lung.
Baily,
inceput a fost negutator, mai tanliu s'a dat Baisse, (franc. scadere), termin comerc., seaacademia franc,

astronomiei si a ajuns president la societatea derea cursului de bursa. Contr. e hausse.

Baissier este acela, care isi baseaza speculaastronomica regala.
1844.
Bain, (pron. bn), Alexandru, filosof engl., n. tiunea pe scaderea cursului, opereaza it la B.,
1818; unul din pfincipalii representanti contim- adeca vinde efecte i marfuri pe termin in spepurani ai filosofiei empirice, intemeiate pe sci- ranta de a le put cumpera mai tanliu cu pret

intele naturale, indeosebi pe fisiologie i psicho- mai mic. V. Contramine.

logia fisiologica, urintuld principiul vechei teorii
Bala, numele mai maker localitati in Ung.
de asociatie. Intaiu profesor de filosofie morala 1)B., (magh. Hunyad-Boicza), localit. baieseascd
la colegiul Marishal in orasul su natal Aber- In Zarand, acum apartinkoare cott. Unedoarei;
deen, trecit in 1844 la catedra de fisica dela are 1543 loc. (766 Rom., 558 Germ., 205 3ilagh.)
universitatea din Glasgow. Dupa ce exercit o Strainii sant in parte romanisati, vorbind o
functiune trectoare in Londra la oficiul sanitar limba, in care jumetate cuvintele snt roma-

superior, f numit la 1860 profesor de logica nesci. Loc. se ocupa cu baiesitul; din baile de
la universitatea din Aberdeen. Scrierile prin. aici se scoate pltunb cu continut begat der argint
cipale Sensurile i intelectul (Londra, 1855.)
putin aur. B. este central unui district baieEmotiunile i vointa (Londra, 1859.) Studiu sesc, la care apartin minele din lee, apoi cele
asupra caractenilui, cupringnd o apreciare a dela Trestia, Hartegani, Caidnel, Onnindea
frenolcgid (1801). Sciinta intelectuala i mo- Pester's. B. este aseclata in o vale placuta
rala (ed. III. 1872). Logica inductiva i deduc- are imprejurime interesanta. Langa sat, spre

www.dacoromanica.ro

Baiu

sud, se tnalla dealul de calo M ur a, do pe

virful caruia se deschide o privelisce foarte
frumoasa ; in partea vestica a lui se afl o pastera, numita S u r a, in care s'au gsit obiecte
preistorice; o alta petera mai mica, Petera
hofilor, se ea in apropierea bisericii rom. cat.
[Silv. Mold.]

363

Bakhos.

acelasi nume rik. In sed. XVI. fa parsit, iar

adi numai ruinele vechilor vile si temple mai
amintesc gloria trecutului.

Bajazzo, (ital. dela pagliaccio = sac de paie),

la acrobafi un persona.giu posnas in costum larg,
alb, negligeat, incolfurat, incins la brau, adeseon
cu nasturi mari, o palarie inalta i ascufita

2) B., (magh. Rzbanya, mai de mult Dumb6- la gat ca guler mare increfit; inrudit cu el e
banya,) comun mica montani in cott. Bihor; clown-al (v. ac.)

situata sub poalele muntelui Bihor pe ambele

Bajocco, moneta romana de amnia; 100 B.
fermuri ale Crisului negru intr'o vale angusta = 1 Scudo (v. ac.)
romantica. B. are dou pat, B. oras si B. Bajoire, (franc. Baisoire, monet de sarut),
s a t. Are 177 case cu 785 loc. (672 Rom., 485 numire veche pentru monetele i medaliile, ce
gr.-eat. si 187 gr.-or., ceialalfi Magh. si Germ. poarta pe o parte douii bastan, coperind unul
rom.-cat.); scoale rom. regulate. Teritorul e pe celalalt de jumatate, dupa cum se bat s. e.
7138 jug. cat., tot munte, pufin arator. Loc. cu ocasia fidanfarii parechilor princiare.
in mare parte glut baiei, cultiv pomaritul.
Bajza, losif, critic si poet magh., membru al
Piafa B. e foarte cercetata de Mofi, cari stint academiei magh. de soli* si al soc. lit. Kisavisafi la acest loc. Oficiu niontanistic, cas de faludy, n. 1804, 1858. A editat foile: Kritikai
pastrare si posta in loc. Bai de aur, argint, mai Lapok, Trsalkod6, Aurora, Atheneum, Figyelmult arama, plumb, bizmut, fier i azurit, ina- mez, Trtneti knyvtr, Ellenr, foaia lui
lachit, galenit., pyrit, iparz, wollastonit, tremolit, Kossuth Pesti Hirlap i Futare.
[t]
granat, bihant, desmm, calcit s. c. 1. Baile au
Bakator, specie aleasa de struguri, ce se culfost exploatate deja de Romani.
[t], tiva cu deosebire in cottele Arad, Biller si SeBaiu, Nicolae, numit
Coconul, n. 1790 in lagiu (Ung.), cu boabe sferice, ate odata lunZernesci (Trans.); studia filosofia i dreptiuile garefe, rosu-vinefii ; pelifa boabelor e groas,
In Cluj ; intril mai antaiu ca practicant la Te- confinutul carnos. Vinul B. e de coloare galsaurariat in Sibiiu, fara niel un salar, in decurs bena, ce bate in verde ; clacI implinesce 6-10
de 7 ani ; la sfatul parintelui sdu imbrafis dupa ani, e de o calitate prefioasa. Acest fel de struaceea cariera preofeasca i devoid secretar la gun par a fi adusi din Neapole ; numirea se deeppul Vasilie Moga, cu care ins din causa ideilor riva dela ital. bacca d'oro (boaba aurie).

sale progresiste-nafionale aiungnd in curand in

Bakcisarai, (palatul gradinilor), pana in 1783
disarmonie, fa silit a prasi cancelaria eppala
reside* chanilor tataii din Crimea, acum oras
se faca advocat. Om au mare rivn pentru lu- In guvernam. rus. Taurida, cu 15,100 loc. (1886),
minarea i inaintarea poporului non., B. starui, dintre cari 11,296 Tatari.
mai ales in comuna sa natala i in cele din jiu-,
Bakel, centra comercial franc. in Senegambia,
ca prinfii sa-si triniit copiii la scoale ma.i inalte langa nul Senegal, cu port, 2600 loc.
acestei staruinfe este de a se mulfami o pieBakelai, popor african in Africa vest., inspre
jada de barbafi alesi esifi din acele pri, cari nord dela Ogowe, 100,000 capete.
au avut un insemnat rol in viata publica naBaker, Sir Samuil TVite, caltor african,
fionala i bisericeasc a Romanilor trans. Ad- n. 1821 in Londra. Plecand din Cairo in 1861
vocat zelos B. dupa lupte de preste 10 ani erts- strbate pana in Berber, de aici ja direefiunea
tigh fafa cu erariul procesal locuitorilor rom. din riului Atbara inainteaza in direcfiune vestic

granifa Transilvaniei inspre Romania de circa

200,000 11. drept despagubire pentru daunele
suferite prin militarisarea granifei, intamplate
sub impar. Maria Teresia, din care alma circa
30,000 IL mijloci la locurile mai inalte sa se
daruiasc in favorul diecesei gr.-or. rom. din
Transilvania. 1855 in Brasov si inmormantat
In bismica cea nou. din Zernesci.

prina la Charium, de unde land trei luntri pe

Nil in sus, descopere lacul Mwtan, caruia i
numele Albert-Nyansa. Unnarind mai departe
Hui Nil in sus, constata ea acesta sta in legittuna cu lacul Ukereve (Victoria-Nyansa). Prin
descoperirile acestea a contribuit foarte mult la
cunoascerea Africei in partea sudanica. (Lit.:

The Albert Nyanza, great basin of the Nile,

Baja, eras libel' reg. in Ung., cottul Bcs- and explorations of the Nile sources. Londra,

Bodrog, 19,241 loc. Magh., Sarbi si Germ., nu- 1896.)

Bakhos, dup mitol. greca un predicat al 4eu1ui
meroase institute de cultur, comerciu, fabrici
de lernnuse si de spirt.
Dionysos dar cu timpul a fost considerat deu
Bajae, in antichitate oras pe ferniurul Cam- special. Tatal sail a fost Zeus, iar mama-sa Sepaniei, aproape de Neapole. Mai antaiu insemnat mele, i fiind-ca mama., dupa ce a nascut, a ars,
ca port al orasului Cumae, in urma frumsefea Zeus a predat pruncul lui Hermes ea sa-1 duca
finutului si baile minerale (Aquae cumanae) la dealul Nysa i spre crescere s-1 dea nimatrasera multa lume elegaut din Roma si orasul felor de padure i dealuri. B. dupa ce a crescut

se infrumsefit cu vile si deveni sediul unei a plantat viie i cu loza de viie cu struguri

viefi luxurioase i destrabalate. Marius, Pom- el si nimfele si-au infasurat capa!, iar and s'au
pejus, Tul. Caesar, Antonius, Lucullus, Varro etc., copt strugurii, au facut vin si din nectarul acesta
aveau vile in B., care era local de predilecfie bun al pamntului, el,. nimfele, ba Pa.nii, Saal lui Horafiu; Seneca qlicea: ca cine vrea sa-si tyrii Silenfi, demomi padurii s'au imbetat,
stapaneasca pasiunile, sa incungiure B., care e plini de veselie au pornit tofi in procesiune

ospiciul pacatului. Cicero gasi cu cale s se scuze, sgoinotoasa, huiuind i sarind in danf. Ei s'au

ca trebuia s apere pe un individ, care cercetase numit Bakhanfi. Acest 4eu a trecut la Romani
[Atm.]
B. mai de multe ori. In ev-al mediu, B. avea sub numele Bacchus.
24*

www.dacoromanica.ro

364

Bak-i

Baki, Mollah Abdul-Baki, insenmat poet donimul Jules Elysards. Venind la Paris, intri
lirio turcesc; colectiunea poesiilor sale si acli in relatiuni cu principalii membri ai migratiunii
are mare trecere. S'a n. 1526, 1599. A ocupat polono, apoi la Ziirich ja parte activa la lucrarile
asociatiunii socialiste. Guvernul rus afla
si inalte functiuni publice.
Bakis, dupd mit. grec a fost profet de extasie, poruucesce s intre imediat in Rusia. El nu se
adeea a fost apucat de nimfe (nympholeptus) supune i toste propriettile sale fura confiscate.
san precurn (perry' noi, luat de cline, de Tole si Revenit la Paris, B. lucreazd la Reforma de
sub direclia lui Flocon. In 1847, inteo adunare
In astfel de stare profetia.
[Atm.]
Bakeicz, (Bakacs) Toma, cardinal si archiepp., a patriotilor poloni, B. prommta un discurs caln. 1442 in Erd6d (cott. Satmar), din parinti duros, indemnndu-i sa se uneasc cu patriotii
iobagi ai familiei Drgfi; 1521. Fiind favoritul rusi ca sd revolutioueze Rusia. De teams exregelui Mafia Corvinul, mai tnliu al regelui pulsOrii fugi la
dar revolutia din Febr.
portile Franciei si el ii contima
Ladislau II., a fost numit episcop, iar la 1497 1848 if deschiseBruxela'
archiepiscop de Strigoniu si cardinal. B. a fost planul seu. Se intoarce la Praga, apoi la Berlin
Dresda, unde joacti un rol insemnat in agisingunil cardinal magh., care a venit in combinatie serioasa pentru scamml papal; dar cu tatiile de aici. Fugind, este oprit la Chemnitz,
toata pompa desvoltata in Roma (1513) nu i-a este inchis i apoi transferat la Knigstein
suecas a fi candidat. Din Roma s'a renters cu condamnat la moarte; pedeapsa i-se schimbh
o bul papala, care propunea o noud cruciada f predat guvernului austriac. Ad i fir condamnat
contra Turcilor ; insa poporul adunat sub co- la tdierea capului, dar pedeapsa fil modificata
manda lui Doaa G. si-a intors armele contra din non in inchisoare pe viat.a. Scdpat in fine
domnilor, (v. Posa). B. iubia luxul; pentru in- este trimes 1852 in armata Caucasului ca simplu

1876.
multirea venitelor sale supuse episcopia de Milcov soldat.
Bal, petrecere cu joc. Origines lui dateaz
decanatul Sasilor transilvaneni archiepiscopiei

dela festivitatile curtilor domnitoare din Francia

Burgundia. Despre primul B. se face amintire
matinne.
cu ocasiunea cununiei lui Carol VI. cu Isabela
Bakony, padure in Ung., ce acopere muntii de Bavaria la Amiens 1385. Forma actuala i-s'a
de aceea.si numire. Odinioara forma jirovina de dat pe timpul lui Ludovic XIV. La 1715 s'a
capetenie a regilor ungari. Muntii B. se extind arangiat la Paris Bal de 'Opera, la care au
in tinutul de preste Dunare, au direct-Mire dala luat parte si cetateni din clasele de milioc
sud-vest spre nord-est dealungul lacului Balaton. astfel s'a respAndit arangiarea B.-lor si in proLungimea lor e 80-90 km., iar latim ea 30-45 km. vincie. B. masca isi are originea de pe timpul
Se extind presto cottele Zala i Vesprim, ating Catarinei de Medici.
Bala yarnava, nobil roman In cneziatul
cottele Albei i Comaromului i ajung pna la
Dunare. B. apartin grupei de munti munite: Mehalim. La 1519 a fost Ban al Severinului
Pilis-Gerecse-Vrtes-Bakony, cari despart ba- ca atare a condus la multe invingeri armata

de Strigoniu, causnd nemultamire generala,

pregatind prin aceasta terenul pentru refor-

senul cel mare al Ungariei de cel mic. Piscurile cele mai inalte ale muntilor B. Ant: Krshegy i Soinhegy. Muntii B. contin: stnci
de var, nasip i dealuri conice de basalt. In B.
so afla: Tihany i S.-Martin (Martinsberg, Pannonhalma), dou6 manastin istorice. Padurea B.
In partea cea mai mare s'a exploatat. Pe locurile despadurite se cultiva cereale; iar pe

poalele muntilor vita de viie, care produce

vinul cunoscut sub numele de vin de B. Regiunea muntilor B. ne infatoseaz6 o panorama
dintre cele mai pitoresci.
[Dr. P. 0.]
Baku, gnvernament rus. in Transcaucasia, lngd
lacul Caspic; 39,306 km2. ai (1885) 735,360 loc.

Rusii l-au ocupat la 1806. Capit al a B., pe

partea sudica a peninsulei Apseron, are 45,679 loc.

fortareatd; statiune a flotilei caspice; comunicO prin vapoare cu Astrachan i Asterabad,

iar prin cale ferata cu Poti de lnga Marea

Neagra. Isvoare de naft, fabrici de petroleu.

Bakuba, popor in Africa centrar la rnarginea
colosalei paduri Congo, la isvoarele riului Aruviini, intre cele dou ramuri Ilium i Ituri.
(Cf. H. M. Stanley, Im dunkelsten Afrika.)
Bakunin, Mihail, revolutionar rus, fitil unui
proprietar din Torschok in guvern. Twer, n. 1814.
Din scoala militard din St. Petersburg intrii ca
oficier in garda imp., dar in curnd isi lu concediu. In 1841 merse la Berlin sti studieze

districtuald. A incheiat un armistitiu de 8 ani

cu Sultanul, care insd la 1521 a fost calcat din
partea Turcilor, invadnd ei Severinul, insa B.

in frunte cu nob. rom. a invins pe Timi

a scapat Ungaria de calcare musulman. Pe
tirnpul lui B. a trait ,si archiepiscopul Strigo-

nului, Nicolae Ronulnul (016h), care enareaza

In scriptele sale unntorul episod amlit din gura
banului V. B.: ca exista in partile Severinului
un isvor numit de popor ,isvorul sf. Cruci<, a
crui apd are putero supranatural i toti, oari
se folosesc de ea, se vindeca de ori ce morbun,
si el obiecte straine nu primesce in apele sale.
Noaptea se v6d lumini apnnse in jurul isvorului,
din care respect si Turcii sfint cu reverinta catr
isvorul sf. Crud. Iar alta versiune afumd,
apa isvorului, de cte ori moare sau e periclitat
vr'un rege, se turbufd si se preface in snge.
[N. Grozescu.]

Bola,

ceva infricosat, ce te urnple de groaza,

s. e. bald de smeu, bala dracului, bald de duaman,

balk' spurcatd; sau ca sinonim cu femeie desfrnata. Bale saliv (v. se.) (Et. M. Rom.)
Balaban, 1; pise de munte in Rom., j. Buzeu,
1600 m. inalt.; 2) insula in Druaarez j. Ialomita,

In arcul, ce-1 face Dundrea pnd in apropiere

de gura Ialomitei.
numire poporald pentru paserea Falco
albus (v. se.), un fel de soim mic. (Et. M. Rom.)

tennin zoologic pentru Torpedo ocuiar in anul urrnator se iutoarse la

Dresda, aliindu-se cu Ruge i publicrind o diser- lata (v. ac.), pescele electric, care se mai chiama
tatiune filosofica in Analele germane sub pseu- si calcan. (Et. M. Rom.)
filosofia,

www.dacoromanica.ro

Balaceana

Balada.

365

BAlIceana cu Gropile, comuna i parochie buie i epigrame. Poesiile lui B. an aparut la

1845. Eliado-Radulescu in prefata Bolisa la fabula 1'1 caracteriseaz astfol: Pe de o parte un
spirit de observatie pentru necazurile mici
comice ale vietii, pe de alta un fond de molanBildceanu, com. mi:. in Rom., j. Ramnicu- colie filosofica, iata partile constitutive ale poeSarat, pl. Ramnicu de jos, 1361 loc., cari se siilor lui . Viaja nepretentioasa a lui B. e putin
ocupa mi agricultura si crescerea vitelor; are cunoscuta.
1 biserica deservita de 2 preoti, i 1 kicoala
BAlicita, com. riu. in Rom., j. Mehodinti, pl.
mixta Cu 1 invtator.
Dumbrava ; 1316 loc., cari se ocupa cu agriculB6.11ceanu,l)B.Constantin, bojar muntean sub tura, prasirea vitelor i vieran'. Prin B. trece
$erban Cantacuzin. Fac parte din deputatia valul lui Traian, ce vine dela Dobra j mergo
trimisg (1688) de Veda' la Viena, ca sa explica la Cleanov; inainte de 1864 B. purta nurnele de
imperatului austriac, al carui aliat secret era, Porcareata ; are 1 biserica cu 1 preot i 1 scoala
pentru ce invitase pe ganar. german Veterani, cu 1 invetator.
grabnic navalitor, sa iese din teara. Deputatia
Balaclava, (Balaklava), oras si port al Rusiei
avea sa insciinteze pe imperat, ca era in teara meridionale, in Crimea, pe Marea Neagra, la
o insemnat partida boierease, chiar rude de 9 km. spre sud de Sevastopol; cu 2000 loc.
ale curtii, cari nu vedeau cu ochi buni alipirea Vechii Greci numiau acest oras Symbolon, iar
la Austria, si ca trebuia sa procedeze cu bagare Genovezii, caii in timpul puterii lor maritime
de sama spre a nu destepta bgnuieli turcesci. facusera din el un comptoir, ii dan numele de
Dupa uciderea lui 5'erban i venirea la tron a Cembalo. Pe timpul resboiului Crinieei el ffi
Cu mosie manastireasca in capitanatul i judetul
Sucevei in Bucovina; are 2336 loc., (1962 ort.,
68 apus., 151 pret. si 155 mes.), si o scoala de
doue clase.
(Dr. I. G. Sbiera.]

lui Const. Brancoveanul, B. devinepretendent la ocupat de Anglo-Francezi.

deliquio. In 21 Apr. 1690 tusa, remalle mort
Balada, cantee de joc. Se deosebesc dou6 fepe campal de lupta dela Zernesci, unde &Cinco- liuri de B. 1) B. culta sau disciplinata are ca
veanu bata pe imperiali.
element predomnitor forma. Fondul sal.' e liric,
B. Grigore, boier muntean pe vrernea voe- si ea se poate clasifica intre asa numitele ode
vodului Nic. Afavrocordat (1716). El facea parte, secundare, l'atarea ca sonetul, rondelul, trioletul,
in chestiunea resboiului deschis intre Poarta
madrigalul. A ajuns la desavirsire sub peaua
Austria, din partida! nemtesc. In unire cu alfil scriitorului francez Clment Marot (1495-1544).
cu metrop. Antim speriind pe Domn cu Nemtii, Ea se compune din 4 strofe cu versuri de
acesta, reintors dela Giiugiu, ande fugise,
aceeasi mesura. Cele 3 strofe prime au aceeasi
inchide dimpreung ca tovarasii sei.
mesura, acelasi mimar de versuri (8, 10 sau 12)
B. loan, om politic reman, n. la Bucuresci
aceleasi rime asedate in acelasi fel. Aceste
1825, isi face studlile in Francia, ja parte activa strofe sfint fiecare imprtite in doua prti egalo,
la rniscarea revolutionara dela 1848 in Bucuresci,
partea a doua din toate trei strofele se ine exilat, se reintoarce in teara pe la 1857, devine cheie cu acelasi veis. Altadata partile prime din
pentru catva timp prefect de politie al capitalei fiecose strof t se incheie si ele printr'un vers
sub piincipele Cuza, dar dela 1866 incoace se coman, cara de obiceiu contrasteazg cu versal
destina mai ales diplomatiei. Cu mici intreruperi, de incheiere al partii a doua. Strofa a patra cuintre cari o scurt funcionare (30 fan. pana prinde numai 4 versan, dintre casi al doilea poate
4 Apr. 1876) ca ministru de externa la sfirsitul fi chiar versal de incheiere al partii prime a
cabinetului L. Catargi, B. este succesiv agent strofelor; iar al patrulea vers e neaprat versul
diplomatic i apoi ministru-plenipotentiar al Ro- de incheiere a partii a doua a strofelor. Strofa
maniei la Paris, Constantinopole, Viena si Roma, a patra e ca un fel de resumat, incheiere sau
iar dala 1 Apr. 1893 incoace la Lou,dra. Dala adresa, care ne faca cunoscut personagiul, canija
1 Iulie 1889 pana la 1 Apr. 1893 a fost delegat se adreseaza B. Francezii mimase aceasta strofa:
In comisiunea europeana a Dunarii la Galati. en v o i. Cateodata intre strof ele B.-ei culta se inB. Stefan, (logefet), boier muntean ales de tercaleaz si un refren. In acest cas strofa a
adunarea terii, impreuna ca hatmanul Alex. patra devine egala ca celelalte, remanand ca
Vilara, in comisia din Bucuresci, intocmita pentru incheiere refrentil. Aceasta forma o are cu deofacerea unui regulament organic (1831). Total sebire B. francez. Italienii i Germanii con-

se lucra sub controlul Rusiei, care isi numise funda B. ea r manta, adeca B. km este un
in aceeasi comisie si ea pe Gr. Balean si Oh. fel de poesie epic a, nara tiv a intocmita pentru
Filipescu.
a fi cantata. 2) B. popular el sau liberti are ca
coin. rur. in Rom., j. Gorj, pl. element predomnitor fondul, forma fiind libera,
Ocolu, format din cat.: B. si Vartu; 969 loc. ins in versad. Balada populara se poate claSpre sud-vest dala cat. Vartu, pe malul stang al sifica intre poesiile epice narative alaturea ca
riului Tisrnana, se ved ruinele unei cetati, care legenda i basmul. Fondul seu cuprinde creaocupa o suprafata de 2 ha.; zidurile, cari for- tiuni de ale fantasiei, fapte si personage daca
man laturile7 se vad i acum, avand in cele mai nu fantastice, simbolice, cal putin legendare.
multe locuri o inaltime de 3-4 m., iar gro- La Romani este felul cel mai bogat al creasime de 3 m.
tiunii populare. In literatura populosa la noi
Balacescu, Constantin, scriitor satiric reman B. i disputa local i adeseori se confunda ea
(1800-1880); autor original, neinfluentat de ca- legenda. In clasificarea genurilor poetice, daca
rente straine ; a scris o comedia (Buna educatie), numim legende poesiile narative, cari cupiind un

o poema satirica mai lunga (Fa-me tata sa-ti material mai mult sau mai putin istonic sau

seamen sau Caftanitul dala teara in Bucuresci), religios, atunci vom numi B. acele poesii narain care sbiciuiesce viata de pe atunci, apoi fa- tive, cari cuprind fapte imaginare sau suprana-

www.dacoromanica.ro

366

Baladin

Balanoglossus.

turale ori superstifioase. B.-le se imprfesc anca in secl. XVII., dar se vede ca ele au fost
de obicein In: a) B. istorice avhd de eroi per- parsite i uitate, caci numai la finea secultdui
sonage cunoscute in istorie ca: Stefan col Mare, trecut se gases in exploatare. Un pastor ron-rail,
Neagoe Basarab, Domnul Tudor etc.; b) B. loan Oprea, a facut cunoscut lumii bogafia de

haiducesci, cantand haiduci ca Bujor, Corbea,

Jianu etc.; c) B. domestice, descriind scene de
familie: lupta intre soact i nota, intre mama
vitregg i copii etc.; d) B. superstitioase : soarele si luna; mierla i sturzul, personificarea
boalelor, riurilor, intmplari cu balauri etc. O
clasificare sciinfifica a baladei i legendei, in
literatura popular romaneasca nu s'a stabilit

ararnit a solului de aici; el a gsit o stufa de

arama i artandu-o diregatorilor, guvernul a
deschis mine, lar lui Oprea i-a dat o micii pensiune anual. Minele au trecut prin vncjare la
privafi, i adi ele dint in propiietatea
asociafiuni miniere de aram din Trans. Comuna

B. s'a intemeiat la inceputul sed. XIX., antaiu

ca colonie minier, iar la 1825 a devenit cofina. Acest fel de B. este de origine foarte muna; de present are 825 loc., cari se ocupa
veche, mitologica i antropologic, se gasesce la ca baiesitul.
toate popoarele i circuleaza in timp si in spafiu
Balance, (franc.) echilibru.

[Silv. Mold.]

dela popor la popor si din vrerne in vreme, Balancier, mechanismul dela masinile de vaimbracand meren forme noue i potrivite ca poli, care schimb miscarea de translafiune a
timpul i locul. (Lit.: At. Manan Marienescu, pistonului in miscare de rotafiune i invrtesce
Balade. Pesta, 1859; Miren Pompdiu, Ba1ade osia i roata fixata pe osie. (V. masilla de vapor.)
populaxe romano. Iasi, 1870; Sim. FI. Manan,
numele mai multor localitafi in
Poesii populare romane. Cernuf, 1873; Teodor Rom.; mai insemnate sfint: 1) B., com. rur. in
T. Burada, O caliitorie in Dobrogea. Iasi, 1880; j. Buzo u, pl. Parscovu, formata din 10 cat. cu
V. Alexandri, Poesii popular ale Romanilor. 2050 loc.; are 4 biserici si 1 scoala. 2) B., com.

[Th. D. Speranfial
rur. in j. G o rj u, pl. Ocolu, formata din 4 cat.
comediant, farsor in cele mai vechi cu 1136 loc. 3) B., cdt. in j. Neamf u, pl.
teatre franceze. In sed. XV.XVI. au fost Sus-Mijlocul, aparfintor com. rur. Bargaoani;
foarte populari, irisa pentru pantomimele i jo- aici a locuit inteun timp fabulistul A. Donici.
curile lor imorale biserica i-a excomunicat.
B., com. rur. in j. O 1 t, pl. Jiul de sus, forBalaguer, Victor, poet si istoric spaniol, n. mata din cal. B. si Malul-Roa cu 1450 loc,
1824 in Barcelona, studlit drepturile, dar se
B., cdt. in j. T'almea, pl. Horezu, aparocuph mai mult cu istoria. Se distinse prin talent fintor com. urb. Horezu. In acest cat. se afl
oratoric, lar ca poet printr'un sir de drame, pre- un isvor cu apd de pucioas, si o biseric zidit
cum: Don Enrique el Dadivoso. Mai originale dup tradifie de un archiereu cu numele Stefan
si popular siint poesiile lui lirice, cea mai pe la 1496; despre acest archiereu se spune, ca ar
gustata Trovador de Montserrat; din novele fi fost mitropolit al Ungro-Vlachiei, dar pentru
amintim: Don Juan de Serrallonga; dela 1875 unele mari greseli a fost scos din scaun; a venit
e membru al academiei regale din Madrid.
dup aceea la local s'u natal si pentru ispsirea
Balalaica, instrument musical ou mudo, un p6catolor salo ar fi zidit amintita biserica. 5)
fel de chitara; se folosesce mad ales in Rusia B.-lor, riul
isvoresce din muntele Roinan,
la musica de danf.
j. Valcea, pl. Iorezu, si se varad in Luncavef.
Balambr, sau Balamir, primal rege al HuBalan i dae, hunilie de Crustacee din ordinea
nilor amintit de Jornandes in De rebus Geticis.
Balanus tintinnabulum L. foarte
Sub conducerea lui B. au trecut Hunii la 374 respandit in Oceanul Atlantic si Pacific; se gapreste Volga, atacand i fugrind pe rand sesce i ca fosil. Se lipesce adeseori de fundul norape Alani, Ostrogofi i Visigofi. In scurt timp biilor. In un ele feri se mana. Alte specii trajese
B. supuse intreg teritorul intre Volga si Du- pe balene, broasce festoase, marine, scoici etc.
narea de jos. Despre faptele sale ulteiioare nu
Balaninus, Onda din familia Clu.culionidelor.
se afla date.
Antenele lungi, subfiri; gura in forma de plise
filiform. Traiesce pe pomi i tufisuri; gandacul
Balamuc, mnastire, V. Marmita.
Balan, Don Pietro, istoric italian, n. la 3 Sept. se nutresce ea frunze, iar larva lui se desvoa1ta
1840 in Este ; si-a facut studiile in Padua. A in fructe. Se canoso 44 specii.
Bucuresci 1866.)
Baladin,

condus diarul Liberta cattolica in Venefia, apoi

Balan ites

(botan.) gen de arbusti din

Diritto cattolico in Modena; iar 1879-1883 a fam. Simarubeelor;

Del.'
cuprinde don specii, din
fost archivar in vatican. Acji traiesce in Pre- caii una cresce in Africa, cealalt in Asia trogatto, lang4 Bologna. Opere: I precursori del pical. Ambele se folosesc in medicina ca anrazionalismo fino a Lutero, (1867); Storia di Gre- thelmintice. Fructele dela B. aegyptiaca Del.
gorio IX. e de' suoi tempi, (1872-73); Storia sant comestibile.
[A..Pr.]
d'Italia, (7 vol., 1878-88) etc.
Balan i t is, inflamafia ghhidei (glans penis) mem(rnagh. Csik-Balnbnya), mied localitate brului viril. Balanoblennordwea, blenorea (v. ac.)

baieseasca in Trans., cottul Cinc; este asedat ghindei membrului viril.

la poalele muntelui Egyeski5 (Piatra singuratica),
BAlinoaia, com. rur. in Rom., j. Vlasca, pl.
In valea Oltului, in apropiere de isvorul acestui Marginea, compus din 7 cat. cu 2130 loc. In
riu, la o inalfime de 853 m. Aici se afl singu- com. sfint 4 biserici cu 5 preof i o..scoala
rele mine de arma' din Trans., cari se exploa- mixt conclusa de o invefatoare. Loc. se ocupa
teaza in 5 galerii, asedate una deasupra celei- cu agricultura si prasirea vitelor i sfint dintre
lalte, avnd direcfiune dela nord spre sud. Pro- cei mai bogafi i mai muncitori din intreg juducfiunea bailor este acum cam 100 maji m. la deful. Aici s'au gasit in o cariera de pietris mai
an, pe cand mai nainte se scoteau anual 700-800 multe restmi de fosile.
maji m. Se clic, ca aici s'au aflat mine de anilla
Balanoglossus, gen de viermi din clasa Ente-

www.dacoromanica.ro

Balanophora

ropneusta; corpul lungit si preste tot acoperit

cu cili vibrator', se presiuta diferentiat in einci
segmente deosebite i annul : in trompa contractila, ce-i sorvesce ai ca organ de locomotiuue; acesteia Ii urmeaza grtunazul musculos,
inaintea caruia se doschide eavitatea bucala;
al treilea segment Il folmeaza regiunea branchiala, pitruns de mai multe deschideturi insirate de ambele laturi; apoi urmeaza regiunea
stomacala, ce inchide i organele de reproductiune ; in sfirsit corpul se termini inteo sculls

367

Balasor.

In timpul din urnni epitropia spitalelor Brimcovenesci a cladit din non biseriea si o parte
din edificiile de pi-in prejur. Biserica, a.sedata
In mijlocul unui frumos pare, reproduce pini
la un punct planul bisericei episcopale dela Curtea

de Arges (v. ilustr.) Planurile cladiiii s'au executat de A. Orison, C. Benesch si Fried. Hart-

mann, iar picturile murale de nisce maiestri

francezi, nu tocmai potrivit regulelor iconografiei

bisericii ortodoxo din Orient. Biserica ca cele

5 turnuri ale sale, din cari pantocratorul la mijloc,

eoada ca orificiul aboral la capetul extern. Sexele face o impresie din cele mai plicute, co disstInt Separate; din ouile fructificate ies la iveal positia interioari, bogatia pieturilor ai luxu.1
larve
forma Ternaria,
cari in cursul mobiliarului, nu fac deck sa o mareasci. Bi-

evolutiunii tree prin metamorfose. Acest gen series e bine intretinuta si are cel mai bun
e represontat prin (Lodi specii : B. minutia
cor vocal. (V. Brancovenesci, asezimintele.)

B. clavigerus, ambele descoperite in golful din

Neapole; petree in
nasip.
[V. B.]
Balanophora Forst.,

(botan.) gen de plante

parasite pe dicotile din
familia Balanophoreelor, ce cresee in Asia
si Australia tropicala.
Toate spociile

Balaseseu, Nicolau, n. in Hasag, Ifinga Sibiiu,

a treeut 1835 la Bumresci ca profesor la seminarul mitropolitan,

clapa aceea a fost ealugar la

&Nu a tipatit 1847 si

1848 un dictionar latino-romfin, a luat
parte la adunarea Rominilor din 3/15 Main
1848 la Blaj si a fust
ales membru In minitetul permanent en re-

secre-

teaza un fel de ceara,

de aceea se folosesc

asesto ea faclii vegetale..

[A. Pr.]
Balanophoree, (bot.)
familie de plante dicetile tropical si subtro-

sediuta in Sibini. In 18
August 1848, din ordinal comisai ului ungu-

pical, (genul Cynomorium e representat deja

0:77-

in reg. mediteraua), ce
crosc parasite pe rada-

nal4:4:*

rese Br. Vay, a fost

arestat ca agitator in

No

Fig

''''

contra tendintelor magitiare, iar dupa citeva

1: ^

(Ant si au aspect do ciu-

perea. Col mai remar-

dile eliberat. Prin or-

cabil gen e &Llano-

phora.
[A. Pi.]
Balantidium, protozoar cili at heterotrich
adeca ca MI6 dispusi
uniform pe corp i formind in jurul regiunei
bucale o serie de miei
lamele numite in e mb r an e le
mm.

mauastirea

Ceruica. Reintors la

4'1+11
1'

ill

7,_1
_

Biserica Doamna Balaea.

mm. irg. B.
coli traiesce parasit in intestinele groase la
om; s'a gasit la oameni bolnavi de diaree persistenta (Peterson, Belfrage etc.); tifos (Ekeekrantz etc.) si chiar catar cronic de intestine

ricolul , in

dinatiunea comandan-

tului general austriac

al Transilvaniei in 4/16

Oct. 1848 fit intarit ca

membru in comitotul
de pacificatiune al Rornrinilor. Dupa ocuparea Sibaului de armata
magb., prevednd pe-

care-i era viata, a pus de i-au

tuns p'eral i i-au ras barba calugareasea, apoi

imbracat in vestrninte teranesci, pentru de a

nu fi cunoscut, a iesit din Sibiiu, sedind ca servitor pe capra caretei doamnei Golescu., care,
(lIeuschein). El este cornunicat omului de entra parsind locuinta sa din Sibiiu, se reintoarse in
pore.
Rominia Acolo denuntat, c ar agita in contra
Balanus, crustaceu marin, Entontostrac, ord. regulamentului organic al tera, a fost arestat
Ciripedelor ; cochila dispusa in cerc e inchisa de o patrula a armatei rusesci i tinut sub paza
de o opercula
stricti in Rimnicul-Villeii rnai multe ilo, iar
Bala', (Rubin balais), piatri scumpa. V. de act escortat la* Bueuresci, uncle min mijloRubia.

cirea unei persoane inalte a fost pus in liberbiserica _Mamma B., numita dupi tate. Ser., afara de dictionarul amintit: Grama-

Bilasa'
pioasa
Domnita B., fica lui Constantin Branco- tica rom. pentru serninarii, ed. I., Sibiiu, 1848,
veanu, care la moartea ei si-a lasat toata averea ed. II. Bacuresci, 1850; Elemente de gramatica
pentru fundatiunea unui asil. Prima bisorica, rom. Buc. 1850.
[P. B.]
zidita in amintirea Donmitei, a fost, dupa treBalasoeni, com. rar. in Rom., j. llfov, pl. Sacere de 80 ani, recladita de Grip' ie BrtInco- ban', compusi din sat.: B., Bolovani ai Hobaia
veanu ; apoi fiind darimata prin cutromund din cu 1249 loc.; are 2 biserici, 1 swal mixta si
1838, baneasa Salta Brancoveanu a reconstruit-o, 1 moar cu abur.
adaugnd spitalal ai asilul pentru femei betrilne.
Balasor, (sau Balasur), eras cu port in pro-

www.dacoromanica.ro

368

Balassa-Gyarmat

Balaur.

vincia indo-britica Orissa; 20,265 loc. (1881); romanesci e un serpe monstruos, un chip al fantasiei, acusi cu un cap si cu gura asa de maro,
comercia insenizat.
ca ca o falc e pe pamant i ca alta ajunge la
Balassa-Gyarmat, opid i capitala cottului
gpid (Ung.), situat pe termurul stang al riului ceriu, acusi cu trei capote i cu trei guri, cu o
Ipoly; 6788 loc.
gura sufla foc, cu alta inghet s't cu a treia adia ;
ba fantasia i-a facut i cu septe i uneori cu
Balast, v. lest.
Balata, suc 'aptos uscat dela Bully-tree (Sa- 12 capote. B. locuiesce deosebi la apa, anume
pota Muelen i Bleck.) din Guyana, care se scoate pazesce la fantana i nu lasa pe nime sa duca
prin taierea unor fasii do coaje de pe pom, in apa, pana ce nu i-se da un cap de om,

cautitate de 0.3-0.5 kgr. Sucul prins in vase el e stapanul unicei fantani dintr'un oras ori

se lasa sa se intareasca tuteo massa sponghioasa, tinut fara de alta apa, i adeseori pretinde cate
poroasa, albuie ori rosietica. Bruta e amestecata
fata ca sa o manee, si venind randul si pe
cu lemne i coaje de coleare alba rosietica pana fata imperatului, sosesce un fet humos, enmara,

la rosie bruna, fara gust, incaldita are rniros de

gutaperca, e pieloasa tenace, foarte unadioasa
si mai olastica decat gutaperca. La 490 devine
plastica, la 1490 se topesce. Frecata devine electrica; conduce caldura i electricitatea mai reu
daca gutaperca. Alcalino caustice i acidul muriatic concentrat nu o
acidia.' sulfuric si

B.-ul si scapa fata; dar B.-ii se arata si in alto

locuri, anume la capetul padurii iese inaintea lui

ft frumos si invenineaza aerul, apoi in mijloeul
campiei e stapanul florilor, ha se afla i in fundid.
painntului. Un fet frumos ajunge la poarta sau
resuflatoarea pamntului, prin care e intrarea in

Iumea neagrac sau de jos, cu o funie se seoboard, ca pe o dina sau fata de impirat sa o
scape de smei, i ad de regula afla B.-i, cari
vreau sIL manee pui de pajura sau de sgripciuroica (Cf. povestea Teiu Leganat i Prasle), dar
fet frumos ii enmara, si pentru-ca ortacii necredinciosi au tras funea in sus, mama puilor
Il scoate la lumea alba sau cea de sus. Fet
mitatele: Zala, Somogy i Veszprim. Are o lun- frumes totdeuna prapadesce B. si de regula
gime de 76 km. si o latime de 11-15 km. Zace cu palosul Ii taie capetele, i cate odata din B.
la o inaltime de 130 in. preste nivelul raarii. maga atila sango, incat stinge atare foc. Unemi
Aftuadimea lui variazti intre 4-11 m. Coloarea B. se schiinba in fecior. Un B. nu putea inapei e albastra-verdie, numai in timp viforos de- ghiti un cerb ca coarne, ft frumos ii vine intru
vine verde inchisa. E cam sarata si nu e buna ajutor i Il scapa, iar B. se preface intr'un fede beut, dar e buna i folositoare ca bale, avand cior, caci era fiu de imperat, dar a fost blastemat
toate insu.sirilel pe cari le are apa de mare. Ter- de parinti ca sa se faca B.; de altadata un B. a
murii uordici sunt inalti i prapastiosi, acoporiti locuit inteo fata, i cand a iesit din ea, un pitic
cu o multime de colino, sadito cu vita de viie, i-a taiat capul, apoi repedindu-se cu palosul
azetic o descompun. Consista,
ataca' din 88.50/o carbon
si 11.50/0 Indrogen. Se intrebuinteaza la curele,
pingele etc., in chirurgie si la isolarea aparatelor
electrice.
Balaton, lama col mai mare din Ungaria, numit
si marea maghiarti. Suprafata lui e de 690 km2.
Se extinde dela sud-vest spre nord-est, intre co-

po cari cresce vin renumit. Termurii sudici sant asupra ei, fata voma trei oue de B. B. dupa
scundi i inocirlosi. Peninsula Tihany formeaza mit. daco-romana de regula e representantul

la vest o limba adarica in lac si il desparte in unui monstru de apa i uneori de intunerec,
doue basene : unul mai mare spre sud, si anal iar fetii frwhosi sant representantii huninei,
mai mic spre nord. B. sta in legatura cu Dunarea 4eitatilor de lumina, sant invingeterii B.-lor.
prin riul Si s't canalul de Si6. Jur imprejur B. in toate sant identici eu Hydra i Drakon-ul
se afta regiuni pline de vegetatiuni frumoase
(v. ac.) din mit. greca si eu Drache la Germani,
pitorcsci, sadite cu vita de viie. In B. se afla Sarkny la Maghiari, si B. in povestile noastre,
multi pesci gustosi. Col mai vestit e f o g sul, povestite de sute de mii de oameni, din sminta
eu foale album i cu lahui sure-verdii, i c o- adeseori se schimba cu smeii (v. ac.), cari sant
s tr as ul, galbuiu pe spate si laturi cu vergi cu totul alte fiinte.
negre. Fred, Tihany i Keszthely siint ce
Blaur, (Draco volans), un animal din ord.
mai romantice locuri de escursiuni In apropierea Saurianelor (sopirlelor), se caracteriseaza prin
B.-lui. Pe B. umbla vapoare, cu deosebire futre
pelita lata, ce o are la amndouli parle cor[Dr. P. O.]
Ftired i Si6fok.
pului, intre coaste i picioare. A.ceasta pelita
Balaton-Fiired, una din cele mai bercetate Ii servesce la sburat de pe o craca pe alta.
scalde din Ung. la marginea lacului Balaton. Altmintrea infatisarea ii este ca a unei sopirle,
Temperatura apei vara se urca pana la 23 C. pe cap are nisce crestaturi de piele, pe spate
Indicatiunile terapeutice sant acelea ale scaldelor
creasta, coada lunga cat jtunetate corpul, 4
do Mare. Deosebirea intre acest lac si mare este picioare cu. cate 5 degete lungi. Limba este
dulceata climei i lipsa valurilor provenite din groasa, putin despicata si nu o poate scoate
flux si reflux. Coi mai multi visitatori sant fe- afara. Coloarea corpului este verde, a aripioarei
melle anemice i copii scrofulosi, bolnavii de bruna. Lungimea de 22-30 cm., coada cam
uervi si de slabire generala. Are si 3 isvoare mi- 12-15 cm. Traiesce in insula Iava, pe arbori,
nerale de apa acra gazoasa. Acestea au facut pro- si este cu totul neprimejdios.
priameute reputatia locului ca lec de cura. Apa
numele unei constelatiuni din emisdin aceste isvoare se boa si se intrebuinteaza ca fera nordica; are rectascensiune 130-3000 si
scalda rece si ca baie incaldita. Multe oteluri declina-titule nordica 50-80. Se afla intre
si vile particulare. Proprietatea manastirii ca- Cepheu, Hercule si Lyra. Coada si-o intinde
lugarilor Benedictini. Patru medici curanti.
serpuind printre Ursa mare si mica; foalele,
[Dr. -Pina.]
facand mai multe sucituri, se intinde impreBalaur, dupa mitol. pop. si anume in povestile jurul polului eclipticei. Are la cap o stea de

www.dacoromanica.ro

Balavat
gradul al II., apoi 11 stele de gradul III., i presto

tot 220 stele visibile.

Balavat,

colina do ruine, spre sud-est dela

Mosul, in estul fluv. Tigris. Aici au fost desgropate palatele regilor Assyriei Assurnasirpal
(884-860 a. Chr.) si al fiului seu Salmanassar II.
Inscriptiunile descoperite se pastreaza in BritishMuseum.
Balzsfalva,

Balean.

369

Bale, fiul lui Sas Voevod al Moldovei. Dupa ce

Bogdan, Voevodul Romanilor din Marainures,

ocup Moldova in 1349, pe atunci dependenta.
de Ungaria, i intemefit un stat independent, B.
cauta s se mantina, in mostenirea 'parinteasca
cu ajutorul Ungariei i la parte la resboaiele
regelui Ludovic in contra lui Bogdan. Bogdan
remannd invingetor, B. parasesce Moldova si

numele magh. al opidului Blaj. se retrae in Maramures, unde rq,ele Ludovic

confer in 1365 lui B. si fratilor sei Drag, Pragomir si Stefan posesiuuile lui Bogdan cu voe-

Baldzstelke = Blajel.
Balbas, (mied, idromel), o beutur preparata
din apa i miere.

vodatul Maramuresului. B. si Drag (sau Dragos)

apar in documente ca Voevodi romilni de MaraBalbi, Adrian, geograf si statistic ital., u. inures pilna la 1398. Drag este strabunul familiei
1782 in Venetia, 1848 in Padua; dupa publi- nobile unguresci de Drgfi.
[D. On.]
carea operei: Prospetto politico-geografico dello
Balcan, (turc. = munte, bulg. Stara plan i n a,

stato attuale del globo (1808), fa chiemat ca in antichitate Haemus), munti in peninsula
profesor de geografie in Murano; 1820 mergnd balcanica; se incep la Timok resp. Vidin, de
in Portugalia adunh material din archivele regale undo isi iau directiunea spre sud-sudest, apoi
pentru Essai statistique sur le royaume de Por- spre est, si se termina In Marea Neag,ra la

tugal et d'Algarve , (Paris, 1822); 1821 se ased capul Einine Burun. B. despartesce Bulgaria de
In Paris. Opul mai cunoscut e: Abrg de Tracia (Rumelia orientaba), i formeaza culmea

geographie.
despartitoare intre basinul Dunarii de jos si al
Balbinus, Decius Coelius, imp6rat roman in Mari Egeice. Din B. curg spre Dunare riurile

timp de 3 luni (238 d. Chr.) Inalt functionar in

Asia, Africa, Galia, Pont, Tracia etc., de dou6
ori consul, bun administrator, frumos, begat,
vial, poet, eloquent, iubit de popor i senat, era

Len), Ogost, Vid, Osma, Iantra; spre Marea

Neagra Kaincik; spre sud in Manita: Topolnita,

Tundja; spre vest afluenti ai riurilor Nisava
Timok. B. se compun din trei grupe: cea estica
desemnat de imprejurari s joace un mare dela capul Entine Burun 'Ana la orasul Sliveu;
rol. Coi 2 Gordieni fiind ucisi de pretendentul B. central dala Sliven pana in valea nubi Isker,
Maxi/11in in Africa, senatul infricosat de acesta si B. vestic dela Isker Ora la Timok in granumesce imp6rat civil pe B. iar militar pe Pu- aita Siirbiei. B. vestic i mai ales col estic se
pienus (9 Tul. 238), care s preintimpine pe Vie- ramifica in mai multe siruri paralele cu vai
toriosul pretendent. Tinkul Gordian HI. e pro- longitudinale, pe And B. central e mai compact
clamat Cesar. Maximin e sfarimat la Aquilea cu coaste prapastioase spre sud la valea Tundjei.
de Pupienus. In Roma isbucnise o revolutie In privinta geologica B. central si cel vestic e
a pretorienilor. B. cu greu o tinuse in friu. compus din roce cristaline, iar in B. estic preSosirea lui Pupieuus linistesce intru catva spi- valeaza formatiunile viiroase si eruptive. In
ritele. Mai apoi cei 2 imp6rati se cearta, sol- coastele nordice ale B.-lui, mai ales inspre vest,
datii, cari nu-i alesesera, profita de aceasta se all i carbuni de piatr. B. e lipsit de pis-

si se revoalta, navalesc in palat, ti prind si-i curi ascutite, el are cupole rotunda. Punctul
tirase pe strada cu insulte. Garda germana eel mai inalt al
e Itunrukcial de 2374 m.
a palatului alergand in ajutor, pretorienii ml- Clima B.-lui e diferita; pe coastele sudice ale
celaresc pe cei doi imperati (238). B. era de B.-lui estic si central aerul e plcut, verile
60 ani.
lung,i si vegetatia bogata (rose, vii, nuci), lar
Balbo, Cesare, barbat de stat i scriitor italian, coastele nordice si B. vestic au o clima aspra
n. 1789 in Torino. Deja pe timpul expeditillor
iarna lung. Coastele sudice ale B.-lui central
lui Napoleon I. a jucat rol politic. La 1824 insa sant plesuve, pe and celelalte sant acoperite
s'a retras, dedicandu-se eu totul literaturii spre ca paduri dese. Preste B. trec mai multe pasuri
a pregat renascerea Italiei. Pe langa scrierile ca : Sveti Nicola (1374 in.), Petrohan (1442

lui Mazzini i Gioberti, cea mai mare influenta Trojan (1434m.), Sipca (1334 m.), Tordita (1097 m.),
a avut-o asupra poporului italian cartea lui B. Demirkapu (1069 In.) etc. Locuitorii B.-lui sant
Speranze d'Italia , care urmarea: neatirnarea Bulgari i mad putini Turci; ei se ocupa mai
Italiei fata de puterile straine. In 1847 a fost ales cu economia de vite i agricultura. Penin-

seful primului ministeriu constitutional in Pie- sula balcanied, numire folosita dela inceputul
mont.
1853.
sed. XIX pentru peninsula sud-estica a Europei,
Balboa, Vasco Nunez, concuistador span., n. desi muutii B. se aila numai In partea nord1475 in Jeres de Badajoz, morse in Santo-Do- estica a ei. Drept granita nordica a peninsulei
mingo sa scape de creditori, intreprinse 1513 o inspre continent se considera lua Savei si a Ducalatorie i veda cel dintAiu Oc. Pacific; ocup narii de jos. In peninsula B. se alla statele :
terile litorale in numele regelui de Spania, sub garia(cu Rumelia orientala), Turcia, Grecia, Srbia,
comanda rivalului seu Pedrarias Davila faca mai Muntenegru i terile Bosnia cu. HertegoNina
multe expeditiuni norocoase; acusat de rebeliune Dalmatia. Dili mai numera i Romania ca apartinnd acestei peniusule, mai ales ca istoria
fa decapitat 1517 in Santa-Maria.
Balbuena, Don Bernardo, poet span., n. 1368 e strins legata de a statelor balcauice, strict luat
in Val de Penas, provincia Mancha, studi teo- lasa nurnai Dobrogea se (inc de peninsula ballogia in Mexico, in 1620 fir numit episcop in canica. (Descrierea (erilor balcanice v. la nuPuerto Rico, t 1627 aici. Opere principale : El mele lor.) Suprafata i locuitorii terilor balcanice
o arata urmatoarea tabela:
siglo de oro; El Bernardo etc.

www.dacoromanica.ro

370

Balcanice
trr,,,r11.4

Dalmatia . .
Bosnia ei Hertegovina

Serbia
..... .
Bulgaria cu Rumelia orient.
.

.
.

Montenegro

Turcia europeanit

12,832
51,690
48,110
96,660
9,085
168,683
65 119

Loaultori

527,426 F41
41
26
1.450,000
2.161,961
45
83
3.154,375
22
200,000
31
5.275,000
34
2.187,208

Balcescu.

pl. Oltu, leaghnul familiei Balcescilor, 278 loc.

2) B., com. rur. in j. V ale ea, pl. Oltetu de jos,
1079 loc., cari se ocupa cu agricultura, prasirea
vitelor, industria i comerciul. 3) B., cdtun al
com. run Carligei, j. Gorj, situat pe malul drept
al Gilortalui; are o suprafata de 840 ha. si
300 loc. Act se atlh o biserica de zid, intemeiata

de japan Die tirhei, consilier impratese in

tiinpul anexarii Olteniei la Austria si de jupaneasa sa Despa din Bengesci la 7240 (1732).
Locuitorii sfint: Srbi, Bulgari, Albanezi, Ro- Spre nord de biserica se ved ruinele caselor
mani macedoneni ( A ramani, Tintari), Greci
cons. The tirbei. Inscriptia de pe biserica spune
Turci. In partea estica a peninsulei, mai ales ea la 1732 casele au fost facute din nou.
in terile sense de sub administratia turceasca,
Mum, Nicolae, istoricul-poet al lui Mihaiu
se ponte observa o crescere a poporatiunii, pre- Viteazul, unul din intemeietorii limbei literare
Grecia

451,92tTlC655,970 8314

cum si a comerciului i bunei stari, iar in partea nimble; n. 29 luniu 1819 in Bucuresci, si reinas
vestica auoperita cu munti mai mari i dei, re- orfan de tatal seu, pitarul Barba B., crescii

nnin mai inapoi. Fiind peninsula mai user aecesibila dinspre est, in aceasta parte si-a cautat
drum si comereiul european, care in timpul mai
nou a fost inlesnit prin mai multe linii ferate,
cari promoveaza iuteresele economice internationale. Cea mai importanta linie ferata dio central Europei spre Orient este unja Belgrad-NisTaribrod (341 km. priu Srbia), Taribrod-Sofia-

sub ingrijirea mamei sale Zinca, n. Petrescu.

In 1821 familia sa cauta refugiu dinaintea

capitan. i jut'. Siretului in Bucovina; au impreuna 224b loc. (2051 ort., 163 apus. si 34 mos.)
[Dr. 1. G. Sbiera.]
cu o scoala de o clasa.
Balcesci, numirea mai multor localitati in
Rom. ; mai insemnate : 1) B., sat in j. Arges,

meindu-se numai pe o revolutie posibila in Turcia,

eteristilor greci la Brasov. Incepnd dela 7 aui,

B. prim{ antaiele cunoscinte in 1. grec. si rom.
dela un archimandrit grec, apoi urrnh cursurile
colegiului sf. Saya, pe cari le termina ea distinctiune. Neputndu-si continua studiile in strainatate din lipsa mijloacelor, rugh pe banateanul E.
Mustafa-Pa.5a (361 km. prin Bulgaria) si Mustafa- Murgu sa-i faca un curs de filosofie acasa; apoi
Pasa-Constantinopole (334 km. prin Turcia); apoi la staruinta familiei sale de a-si alego o cariera,
unja Nis-Wratija-skiib-Salonichi, care sta
In virsta de 19 ani intrit in militie, ca fecior de
legatura cu unja Hamburg-Berlin-Budapesta- boier in categoria cadetilor. in iarna a. 1839 40,
Belgrad. Acestor linii le face concureuta linia dupa propunerea sa, se deschise in Bucuresci o
13ucuresci-Fetesci-Cernavoda-Constanta, deschisa scoala pentru militarii de gradele inferioare, in
in 1893 prin inaugurarea montunentalului pod care B. fit numit profesor de A. Ghica-Voda.
presto Dunare la Cernavoda. Mara de acestea La examenul dela sfirsitul anului asista i domfiecare teara balcauica isi are reteaua sa de linii nitexul si reinase pe deplin multamit de proferate.
gresul facia. Insa, fiind-ca consulal rus nu vedea
Balcanice, limnbile, stint acole cari se vorbesc cu ochi buni o asemenea institutiune, in care
In peninsula bale., adeca 1) 1. turceascd, care tinerul B. propuuea, intro altele, cunosemte de
ca limba domniterilor a avut mare inriurire geogratie si de istoria nationala, scoala se desasupra tuturor celorlalte limbi bale., dar numai fiiuta si B. intrebuinta de aci inainte tot timpul
in privinta vocabularului si a seinasiologiei, flind liber pentru studiile sale de predilectiuue. Dar
ea flexiunea i sintaxa limbii tare., caro, ca
prin temperamental si caracteral sou generos
limba magh. i cea finic, apartine limbilor urat- si eutusiast i prin imprejurarile de atunci ale
altaice, sfint cu total deosebite de ale limbilor terii, B. era ursit a fi nu namai un oin do litere,
ariatie ; 2)1.bulgard, care se vorbesce in Bulgaria, ei si un mare om de actiune. Partidul national,
Macedonia si Tracia; 3) /. serbd, vorbita in In fruntea caruia se atla atunci I. Campineanu,
Srbia, Bosnia, Hertegovina, Dalmatia, Munte- si care interneiase Societatea filarmonicd pentru
negro si in Croatia (dar n u in Macedonia); 4) cultivarea literaturii si infiintarea teatrului na1. ronuind ; 5) 1. albanezd in Albania si in par- tional, desvoltit si o inseinnata aetivitate politica.
tile Maturate Macedoniei, cu done dialecte deo- La 1838 acest partid facuse in ascuas un proieet
sebite: a) col gheghic catra nordul Albaniei ; b) de constitutiune, care cuprindea: egalitatea inacel toschic catra sud ; 6) 1. greed. Lim bile sub intea legii, adeca stergerea privilegiilor, unirea
5 si 6 stint litnbi autochtone, cele sub 2 si 3 cu Moldova, principe strain, improprietarirea teapartin familiei slave, I. romana e o limba neo- ranilor s. a. Colonelul I. Campineanu, luOnd
latina; dar totusi limbile bulgare, albaneze
cu sine acte autentice, plech la Constantinopole
romane au in multe privinte asa mari asemenari, si pe la cabinetele Europei, ea sa lucreze pentru
incat pot fi considerate de o grupa deosebita. inlaturarea protectoratului rusesc i pentru deDar relatiuuile lor stint pana acum abia men- trunarea lui A. Ghica, descris ca unealta a Tationate, au insa studiate. Pentru fiecare filolog, rului. La reintoarcerea in teara, Campineanu
care se ocupa cu bimba rom., e de trebuinta cu- fit arestat din ordinal Rusiei i trimis la Plumnosemta tuturor limbilor bale., dar mai cu soma" buita. Aceasta motiva formarea unei conjuratiuni,
[G. W.]
a limbei bulg. si a celei albaneze.
avnd in fruute pe B. si Mitica Filipesca; si in
Meant, comuna i parochie (impreuna ea 1840 fara sa cugete,ca in imprejurarile de atuuci,
nncile com. Botosauita i Gropana sau Rudesci), fama pregatire, fama mijloacele i organisarea
Cu cate o mosie manastireasca i boiereasca, in necesara, o revolutiune era en ueputinta, inteei publicara o proclamatiune eu programul constitutiunii proiectate de partidal national. Conspiratorii fura indata descoperiti i dati in judecata unei comisiuni ad-hoc, care-i osandi la

www.dacoromanica.ro

Balcescu.

371

oca pe viat. Dar osanda lui B. si Filipescu al pamntului si-a pierdut i eroismul i iubirea
fa schirnbat in inchisoare pe timp determinat. de teara. Inspaimantat de cutezauta, cu care
Filipescu a fost inchis la manastirea Snagov, scria B., guvernul luase mesuri pentru arestarea
wade 2 ani fa tinut cu picioarele in apa, din lui. Lisa ajutat de amicii sei, el parasi teara
care caus a si murit. B. a fost inchis la ma- In 24 de oare i pleca la Paris, uncle mai bine
nastirea Margineni, apoi mutat in arest la Bucu- de 2 ani aduni de prin archive si bibliotece
resci, uncle nu i-se da decat palie, un pat fara material pentru Istoria Romanilor sub Miliaiu
alt asternut, dealt rnantaua soldateasca, i nu-i Viteazul, care isi propusese a o scrie. Dar si
era iertat a comunica cu nime, nici a ceti alt- In strainatate activitatea sa nu se margini numai
ceva decal un ceaslov. B. stete inchis 2 ani, la ocupatiunea literara. Prin iubirea de teara,
pan la venirea pe tron a lui 1. Bibescu, care-I
ainnestia. Atunci relu studiul istoriei natiouale
intreprinse o caltorie pe la manstirile din
Carpati, ca s culeaga documente, inscriptiuni
traditiuni i s caute sub ruine urmele maririi stramosesci. El cetise la 20 de ani tot ce a
putut atia relativ la istoria Romanilor. Studiase
Cu deam6runtul colectiunea de chrisoave i alte
documente a capitanului Cornescu Olteniceanu,

de care era inflacarata inima sa, ea prin o putero

magnetic adunh in jurul s5u pe tinerii muntoni

ce pret sa se arate pe un camp de bataie, sil

dea dovegi de vitejie, sa se afirme ca natiune;
idee pe care o vedem dominand dearandul in
toate scrierile sale. La 1844 cetesce inteun

a organisat la timpul seu revolutiunea din Mun-

moldoveni din Paris si infinita Societatea

studentilor romcini, in care se cimentau legaturile de fratie si se nutria idea cea mare a
unirii. Tot atunci se infiinta si in Bucuresci
Societatea literard cu acelasi scop: luminarea
poporului prin crearea de mijloace pentru ajutorul studentilor lipii din strainatate i pentru
Po multi din autorii clasici, i niuneroase serieni tiparirea de carti. Anca- la 1843 B. impreunii
strategice. Avea credinta, gin I. Ghica
cu I. Ghica i Chr. Tell, luar initiativa pentru
Scris ori, ca Romania nu se va put ridica infiintarea unei societati politice, secrete, cu
decat prin arme; i cd Romanii trebue cu ori deviza: dreptate i fratie; i aceasta societate

cero de amici antaia sa scriere: Arinata romana

si arta militara la Romani dela intemeierea principatului Valachiei, pe care amicul su I. Ghica
i-o lud i o publica in Foaia sciintifica i literara din Iasi in 1844, si apoi in editiune sepa-

tenia, in 1848. In primavara acestui an, cand

flacara revolutiunii isbucni mai in toata Europa,

B. alerga in patria sa si, impreuna cu Bolintineanu, reintors si el atunci din Paris, cu Gr.

Alexandrescu, Boliac, Teulescu si Zane, scoasera giarul Popoiul suverane. AAA B. expunea
cu multa insufietire si competinta ideile de refound, positiunea i drepturile tern dupa trarata. Tot in acea foaie publich B. Comentarii tate i indemna pe compatriotii sei sa-si apere
asupra bataliei din campul Rigi sau Cosovo, nationalitatea i drepturile, de va fi nevoie, chiar

In care dovedesce, ca Romanii n'au fost tra- Cu versarea sangelui. In Sept. 1848, dupa caderea
datori in acea luptd. In 1845 incepe a publica revolutiunii, B. impreuna Cu alti capi ai acelei
In Bucuresci impreuna cu A. Tr. Laurian Ma- miscari fiira arestati i trimisi la Rusciuc, si de
gazinul istoric pentru Dacia , care se continua acolo porniti pe Dunare catra Orsova in nisco
pana in 1847. Aci se tiparira antaia oara cro- vase strimte, numite ghimii, pe un asternut do
nicele Munteniei si o multime de alte documente ghiulele cu rogojini pe deasupra, in caro nici
studii. In special B. publich aici: In tomul I.: in genunchi nu puteau sta. In aceste ciudate
Cuvfint preliminar despre isvoarele istoriei Ro- unelte de tortura calatorira 3 septemani, arsi
manilor; Romanii i Fanariotii; I. Tautul, mare de soare sau muiati pana la piele de ploaie,
logofet al Moldovei; logofetul Miron Costin, nutriti numai cu pane neagra uscata. La Semlin
istoricul Moldovei; Spatarul loan Cantacuzino ; fur eliberati. B. treca in Transilvania, primind
Postelnioul Constantin Cantaeuzino. In tomul
dela compatriotii sei insarcinarea sa impace pe

Puterea annata si arta militara la Moldoveni Romani cu Ungurii, ca impreuna sa lupte in

in timpul maririi lor; Despre starea sociala a contra despotismului, pentru realisarea idealului

rnuncitorilor plugari in principatele romane in national. Vega pe Kossuth si alti frunta.si ai Undeosebite timptui. In tomul IV: Campania Ro- gurilor, dar, dup lungi tratari zadarnice, B.
manilor in contra Turcilor dela 1595, care faca remase desilusionat, caci Ungurii nu voiau s
pe urma parte din cartea a doua a istoriei lui recunoasca existenta Romanilor ea natiune. Cu
.Mihaiu-Viteazul, scris la Paris in Martie
gat mai mult lasa ii oresca speranto i entuAprilie 1851; Buletin despre portretele princi- siasmul sfiu pentru viitord Rornanilor, cand cupilor Terii-Romanesci i ai Moldovei, ce se afia nosca pe Iancu si pe vitejii aparatori ai muntilor
In cabinetul de stampe dela biblioteca regala Ardealului. In peripetiile sale pain Transilvania,
din Paris. Studiile sale, observa Gr. Tocilescu, B. fusese pins de nisce sentinele ale armatei rudei forfecate de censor, loviau adanc despo- sesci, care intrase in Transilvania, si numai intisnml ilei, protectoratul rus, clasa aristocrata; selandu-i cu tutun i rachiu puta scapa. Ratacind
dar aruncara seminta in ogorul national si pre- apoi prin munti, toamna, caci era urmarit acum
Pe nand de imperialii austriaci, se imboluvi de junghiu si
gateau spiritele pentru revolutiune !.
domnii i boieni asteptau scapare dela pravo- de friguri i stete ascuns 3 septemani in bordeiul
slavnica Rusie si se umiliau inainte-i, B. avea unui padurar la Campeni. Dup ce s'a intramat
curagiul de a serie: Nici odata o natie nu se putin, fiind-ca Ii era imposibil de a capeta un
poate mantui decat prin sine insasi. In studiul pasaport, se imbrach teranesce, se spoi pe fata,
Despre starea sociala a rnuncitorilor plugari cumper 4 cara de donite si, insotit de 3 arnici
B. lamuresce originea proprietatilor mari si a si 3 Moti adeverati, plecara din Campeni sub
clacii
arata, CUM teranul roman, nume fals, folosindu-se de dreptul Motilor de
robit boierilor, deodata cu dreptul de proprietar a lace acest negot ambulant fara pasapoarte,

www.dacoromanica.ro

372

Balch

Astfel strabath toata Ungaria i Austria pan'a

la Viena. AM fu supus unui interogator, insa
scapa si la 17 Oct. fit in Paris. Agitatiunea
sa pentru causa nationala nu inceth un 'taunt
Thalia la lovirea de stat dela 2 Dec. 1851 in
Francia. Sosit in Paris, cauta sa organiseze pe
Romanii emigrati, cari prin venirea lui simtira
un nou indemn de activitate. Merge la Londra,
ea inaintea ministralui Palmerston sa pledeze

BAlciu.

nisrii sociale: improprietarirea teranilor, infiintarea institutiunilor de credit si in special

creditul fonciar, trebuinta unui ministerin de agricultura. fundaron de societati agricole 5i de forme

model, chestiunea minastirilor inchinate s. a.

Cele m-ai multe din ideile i dcaintele lui B.

stint astadi fapte implinite; unele a.steapt ancli

realisarea lor. Ca istoric, critica ii gasesce astadi
unele neajunsuri, explicabile de altfel prin starea
causa rorndn i interneiarea unei confederatiuni de atuuci a sciintei noastre istorice i prin spibalcanlee; intr in legatura cu. Mazzini; publich rihil acelei epoce'de reinviere nationala, and
in 1850, in Journal des economistes : Question si literatura servia ca arma de lupta. Insa ca
conomique des Principauts danubiennes. in scriitor, operele lui B., adevPrata oglinda a macare arata starea terilor romane i trebuintele relui sea suflet, vor reman totdeuna ca modele
lor ; la 3/15 Main. 1851, cand studentii din Paris de bimba 5i frumseta literata, i ca isvor de idei
serbatoresc aniversarea revolutiunii ardelene,
simteminte nobile, de abnegatiune, devotament
tine frumosul i miscatoral discurs despre Mis- si de cea mai sfanta iubire de patrie. Despre
carca Romanilor din Ardeal . Tot atunci publich B. au scris mai desvoltat: I. Ghica in Scrisori
B., iu fascicula Romania viitoare, Cantarea
Amintiri din pribegie dupa 1848 ; V. AleRomaniei , poema epica de un lirism sublhn, xandri in Prosa ; Gr. Tocilescu in Nic. B. viata,
pe care el qicea a o fi aflat la o manastire, timpul i operele sale, in Columna lui Traian
nu spun la care, lasa in aceasta poema se din Febr. 1876, si in brosurd separata; N. Iorga
ved ideile i stilul din celelalte serien i ale lui In Schite de literatura' romana, vol. II; i A. doB. Dela 1851, incetand agitatiunea politica, B. beset' Nic. B. si smierile sale, precuvntare
incept' a serie Istoria Romanilor sub Mihaiu- la lstoria Romanilor sub Mihaiu-Viteazul, reViteazul, opera sa principala, pentru care de produsa si in serien i literare i istorice, vol. LTI.

mutt avea materialul adunat. Dar tot atunci

se declarit i boala sa hremediabila, ftisia pul-

[M. Strajan.]

Balch, (engl. Balkh), eras in Turkestan ; dela

1850 se tine de Afghanistan, langa riul B.; in

inonara, contractat prin runnel strapate

suferinte fisice si morale, boala cruda, care in vechinte s'a numit Bactra ; 15,000 loc., tesa2 ani ii stinse viata si pe care, cum spune in- torii de matasa.
st.*, se silea a o intrece in iuteala priu o actiBalcha, lac in partea estica a stepelor Kirvitato neintrerupta. Adeseori se scula noaptea gizilor, 20,616 km9., 238 m. preste suprafata
seria sau dicta surmii sale, care multa vreme marii; afluent principal: riul
a fost nelipsita de ltulga el in timpul boalei.
Balcic, oras in Bulgaria, Mop Marea Nea.gr,
Vara anului 1851 o petrech la Ville d'Avray, cu port, 30 km. dela Varna, 4272 loe.; export
un sat langa Paris. La 16 Oct. treat in insulele de cereale si poame frtunoase ; economie de vite,
Ilyres, in sudul Franciei, in o clima mai dulce, mai ales oi i capre.

unde remase toata iarna. In 1852 trai in Patirg care se tine la data fixa; in Mollermo
in Sicilia, mereu ocupat cu scrierea sa, dova iarmaroc. Altdata B. se tineau mai cu
,
pana in cele din arma dile, fara sa o poata ter- sama in dile de serbatori religioase i aveau
mina. Intreaga opera e impartit in 6 carti ; caracter indoit: bisericesc si comercial. Din
din acestea cartea a V. e scris numai pana
pricina greutatilor de comunicatie era necesar
c. XXXIII, care coincide cu nwnerul anilor de 33 pa teranii, in qilele de serbatori, sa poata gas'
ai etatii sale; cartea a VI. niel n'o incepuse. Sim- adunate in unele locuri hotarite toate trebuintind ca i-se apropie sfirsitul, vo sa se intoarca cioasele vietii. In Francia col mai renumit B.
in teara, veni pana la Galati, insa refusandu-i-se din vechime era cel din St. Denis, infiintat
intrarea, plech iar prin Constantinopole la Pa- In a. 629. Acest B., la care veniau negustmi
lermo, uncle dupa 6 septeinani, in 16 Nov., milli din lumea intrea.ga, chiar din Siria si Persia,
instrainat, fara sa aiba pe nime langa sine. nu inceti" decat in 1789. Un alt B., foarte cuPrin testament constath datoriile, ce doria a se noscut sub numele de L an d i t, si multe altele
plati otelierului seu, i ineredintt hartiile sale adunau in Francia representantii lumii comerconsultilta turcesc ea sa le dea amicului seu ciale din toata Europa. Astadi B. cele mai reGhica, care atunci era in Turcia. Neputendu-i-se numite siant cele cu tarta dulce, cari se tin

campera un loe in cimiter, de vreme ce nu la Paris, la Pa.sti, si cele din Vincennes si

s'au atlat la el decat 30 lei, fO iumormntat N euill y. In Englitera, B. dela St. Barthelemy,
in groapa comuna, asa ca la 1860, nand N. la Lon dr a, a fost foarte renumit. Astadi
Ionescu fn trimis de guvernul lui Caza ea sa-i gurile din Englitera nu mai stint dealt tirguri
aduca osemintele, nu i s'au mai putut afla. agricole, uncle se vnd mai ca sam vite, precum
1 lealul lui B. era neatirnarea i unirea tuturor
Romanilor inteun singar stat, intemeiat pe principiile dreptatii i libertatii. Mijloacele pentru
realisarea acestui ideal le vedea el in luminarea
poporttlui, in ameliorarea sortii lui i in cresterea puterii armate; pentru-ca dupa idea, care
predomina in toate lucrarile sale, nici odata
o natie nu se poate ridica dealt prin sine insasi.
In Question economique studiaza ca un adeverat economist chestiunile si mijloacele orga-

cele dela W ey hill (Hatnpshire), Horn-Castle

(Lincolnshire), Greenwich, Falkirk (Scotia).

ln Olanda B. se deosebesc prin veselia ne-

spusa, care donmesce in aceste solemnitati, ca

toate ca veselia nu este in finca acester-natiuni.

In Italia, la Sin igag 1 i a, se vnd mai ales

matasarii. In Spania B. dela Sevill a, la Pasti,

aduna toata nobleta spaniola, care se aseaza in
casute facute intr'adins si pe pridvorul canora
se canta si se joaca joctui national. Germania

www.dacoromanica.ro

Balcon

Menu.

373

este team din Europa, care are B. cele mai In- fruntea revistei ornitologice: Naumania. 1892
semnate. Numele de Kir chrn essen (Kermesse) apara opal: Das Leben der europ. Kuckuke .
[V. B.]

dovedesce origiuea lor religioasa. Cele mai renu-

mite se tin la Li ps c a, unde se valid multe

Bfildana,

com. rur. in Rout., j. Dambovita,

carti, la Frankfurt 1. Main, la Frankfurt pl. Bolintin, situata pe campie, se compune din
1. Odera si la Brunswick. In Rusia, in 2 catune Fundata si B., cu 850 loc. rom., cari

la 1 Iulie se deschide celebrul B. se ocupa cu agricultura i prasirea de vite; are

dela Nij ni-Novgoro d. Pravaliile, in acest si o mare moara de aburi. In comuna este numai
toti anii

tirg, stInt aaedate, dup felul marfurilor, in mahalale mahalaua matasariilor, a ceaiului, a blanariilor, a ferariei etc. Tirgul dela E. iachta este
intrepositul, unde se schimba marfurile Rusiei
Chinei. La acest tirg, care se Oa pe hotarul
Siberiei i Rusiei, se aduc din Rusia blaui, vite,
piei, postavuri, lana, din China ceaiu, matas. In

o biserica intretinuta de enoriasi, si o manastire

intretinuta de doctorul Polizu.
Baldi, Lazar, filantrop rout., n. 1822, t in
Cluj (Trs.) la 8 Nov. 1892. Cea mai mare parte
a averii sale a lasat-o pentru scopuri filantropico.

Asa a facut o fundatiune pentru studenti, din

care se impart anual 4 stipendii, apoi a mai

Turcia B. cele mai mari stint cele din Y en i d g e, testat sume insenmate societatii Romania Jima,

Vard ar, Seres. In Arabia, cel dela Mekk a, fond. pentru teatru i Asociatiunii Trans. si
In India, cel dela Hurdwar, mule se vand cai, altor institutiuni bis. si scolare, iar scoalei de
camilo, fructe uscate, tesaturi, saluri, sant asemenea foarte renumite i an pastrat vechiul lor
caracter de solemnitati religioase. In terile locuite de Romiini, finca din timparile cele mai
departate, se tineau o multirne de B. in dilele

fete infiintande in Cluj i-a lasat casele sale.

Baldovinesci, coin. rur. in Rom., j. Romanati,

pl. Oltetu-Oltu de sus, formata din sat.: B., Gubandru, Tarbesci si Pietrosu, cu 1407 loc., cari

se ocupa cu agricultura ; are 3 biserici cu 2

de serbatori mari. Pe la 1850 calendarele in- proof i o scoala mixta cu 1 invetator.
semneaza pentru Teara-Romaneasca preste o suta

de B. importante. In Trans. se arata B. mari

Baldrian, (botan.) v. Valeriana.

Balduin, 1) B., regele Ierusalintului, flul lui

la Brasov si Cluj, din care unul mai mare de cai, Eustach din Boulogne, cel inai tiner frate al lui

4 la Sibiiu. In Ung. 3 la Arad, 4 la Vat, 4 la Gottfried de Bouillon. A luat parte in prima

Giula, 4 la Debretin i 4 la Pesta. In Austria expeditiune cruciata. t 1118. Afara de acesta
3 B. insemnate aveau loe la Viena i ineau au mai fost anca alti patru regi in Ierusalim
fiecare troj septiimani. Astdi in tenle noastre, cu numele B., dar fara deosebita insemnatate.
ea in toate tenle, cu progresul industriei
2) B. I., impOat latin in Bizant, fiul lui B. VIII.,
comerciului i cu intinderea cailor de coma- conte de Flandra. A luat parte in a patra expenicatie B. pierd din importanta lor i tind sa ditiune cruciat, i dupa cucerirea Bizantului prin
dispara.
cruciati f proclamat imperat. Dar in 14 Apr.
Balcon, (ital) constructie neacoperita i esit 1205 fit invins lauga Adrianopol de Than, redin linia zidului unei cladiri. Se compune din gele romano-bulgar, prius i dus in captivitate,
platforma, din sprijinul ei i dintr'o balustrada, de unde n'a mai scapat. B. II., ultimul im co o incungiura. Platform consta din lespedi p era t latin in Bizant, eel mai tiner fiu al iinde piatra sau bol ti ancorate i pavate, sau din peratului Petru 11. si lohanna de Hennegau.
pardosele de scanduri, placi de fier. placi Mo- Proclamat impbrat in 1237, a fost alungat de
nier etc., iar sprijinul din pietri evite din zid, pe tron prin Michail Paleolog. t 1273. [T. F.J
din gringi de lemn cu contrafise san din conBaldur, sau Baldr, in mit. nordica, identic cu
sole de fier ascunse piin console de imitatie Phol in mit. germana, until din cei 12 Asi san
din piatTa, stuc sau tabla de zinc. Balustradele gel de frunte, fiul lui Odin cu Frygg. S'a inpot fi pline sau intrerupte. Balcoane foarte lungi surat cu Nauna si a avut pranci pe Forseti
se mai munesc galerii. (V. ac.)
Hder. B. a fost geu de lamina si in Asgard a
Baldachin, un acoperemant ornamental, purtat

de columne sau fixat de un parete, deasupra

unui tron, pat, amvon sau catedra, precum
un scut patrat de millasa, brocata sau de alte
stofe fine. Acest din alma se piuta inainte la
procesiuni festive deasupra persoanelor princiare, agi so mai obicinuesce in Europa numai
la procesiunile bisericii catolice. In ar chi te ctur a B. e o invalitoare mica purtata de cotumne sau console, deasupra amvonului sau
statuelor ; e aplicat cu deosebire in stilul gotic.
Baldamus, August Carol Eduard, mare ornitolog germ., n. 1812; a studiat teologia in Berlin,
la 1839 ajunse profesor la gimnasiul din Kthen.
Sub influenta lui Naumann devine ornitolog;

mad apoi dupii staruintele lui se inflinteazd socie-

tatea ornit, germ.; dela 1842 intreprinde mai

locuit in cetatea numita Breidabick. [Atm.]

numele franc. al orasului Basel.

Bileanu, 1) B., .Emanoil, (vornic), fost comandant al reinfiintatei ostiri muntenesci (1831), .si
deputat in adunarea ten, alcatuind cu I. Catnpineanu, I. Ruset si Gr. Cantacuzin, partidul oposant guvernului lui Alex. Ghica, asupra caruia
Rusia avea o pernicioasa influenta prin consul-al
Rukman (1834-37). Ei cautau mai ales ca, folosindu-se de bunele dispositiuni ale regulamertului organic, sa-1 reformeze in setts national.
And evenimentele se precipitara prin revolutia
dela 1848, B. ja o cale de mijloc i moderata, intrand in partidul antirevolutionar. El faca parto
din caimacainia, ce ai sei o instituirain Bucuresci
dupa fuga guvernului provisor (29 Junio) la Targoviste. Nu stat malt, caci o noua miscare sub
I. Bratianu a resturnat caimacamia (30 Jimio)..

multe calatorii prin partile meridionale ale Uni Dunarei de jos, de unde reintorcan- Pe B. l mai gasim, dimpreuna cu I. Manu
du-se in companie cu Blasius, termina opul lui I. Filipescu, in caimacamia munteana, instituita
Naumann intitulat: Naturgeschichte der \Rigel pana la alegerea lui Cuza-Vod. 2) B. Grigore,
Deutschlands, iar dela 1850-58 ii vedem in (ban), boier muntean, nurnit de autoritatea rugariei

www.dacoromanica.ro

374

Baleare

seasca in comisia din Bucuresci pentru intocmirea regulamentului organic (1831), dimpreuna
Cu vornicul Gli. Filipescu.
Baleare, grupa de insule in Marea Mediterana,
langa coastele estice ale Spaniei; B.-lor apartin:
Mallorca, Minorca si Cabrera cu suprafata de
4283 km2. si 280,000 loc. B. dimpreuna cu Pithiusele formeaza prov. span. B., (odittioara re-

Baligarul.

o barca intrebuintata in marina de

Balenier se numesce un
vas construit in special pentru vanatul balenei.
Balerina, (ital) dantuitoare.
&Alead, 1) B., com. rur. in Rom., j. R.-Sarat,
pl. Marginea de jos, Muga balta Lacul-Negru ;
Baleniera,

resboiu (v. Barca).

1167 loc., cari se ocupa cu agricultura $i prasirea

vitelor; are 1 biserica cu 2 preoti si 1 scoala

gatul Mallorca), cu suprafata de 5014 km2. $i mixta; n'are nici un cat. alipit. Aici la balta

312,593 loc. (1887). Capitala e Palma. B. apartin Lacul-Negra s'a impacat Rada cel Iranios, domnul
Spaniei dela 1343. Locuitorii B.-lor in vechime Munteniei, cu Stefan ce! Mare, domnul Moldovei
erau renumiti prastieri.
pe la 1479. 2) B., cdtun in j. Gorj, facand
BAleasa, com. rur. in Rom., j. Romanati, pl. parte din com. B., pl. Ocolu-Vulcan, ca o supra-

Oltetu-Oltu-de-sus, conmusa din sat. B. si cat. fata de 600 hect. si 917 loc., are mai multe biStramba, cu 1112 loc., cari se ocupa cu agri- serici vechi de lemn, dintTe cari una s'a facut
cultura si prasirea vitelor; are 2 biserici ca in timpul lui Serban-Voda Cantacuzin 1680.
2 preeti.
Are o scoala nu.. mixta. B. exista in 1587.
Balena, san chitul col mare, (B. mysticetus),
Baleen, munte in Rom., j. Buzeu, coin. Goianimal mamifer din ord. Cetaceelor sau Natantia. desci, aproape de frontiera Transilvaniei.
Lungimea 16-20 m., rar chiar de 24 m. ; greu Balet, (ital) representatie de dant pe scen,
de preste 100,000 kgr. Capul este cam 1/2 parte din piesa teatrala cu musica, dant si pantomime.
lun gimen totala. Acoperit cu pi ele cenusie-neagra, Mai de mult B. era parte esentiala a operelor,

pe pantece alb. In gura are, in loe de dinti, introdusa in sed. XVIII. de Noverre si culti-

nisco table, numite fanoane, lungi cam de 5-6 m. vata apoi de Gluck, Beethoven, Cherubini
Ochii mici, gura foarte mare, ingbititoarea foarte
Ca piesa de sine statatoare a fost adusa
strimta. ',alga cap are don innotatoare late. pe mena mai antaiu de Taglioni In Berlin ;

Coada este orisontala. Traiesce in partile nor- compositori mai noui de B. sfint R. Harte),
dice a le Oceanului Atlantic si Pacific. Se lira- Delibes etc.
nesce cu melci de mara, pesci, raci si alte aniBalfour, 1) B. Artour James, brbat de stat
male de rime. Dela B. se folosesee unsoarea
englez, n. 25 Iulie 1848. A studiat la Eton si
oasele. Se vneaza de prin sed. IX. O B. de In Trinity College din Catnbridge. A. fost se18 ni. lung. si 70,000 kgr. greutate da carn cretar particular al socrului s5u lordul Salisbury,
30,000 kgr. unsoare si 1600 kgr. vos de pesco. pe cand acesta era ministru de extorne la
B. seamena la infatisare cu pescii, irisa nu 1878-1880. La 1878 (Iulie) a insotit pe lonlii
este pesco.
Beaconsfield si Salisbury la congresal din Berlin.
Balena, substant cornoasa, fibroasa si foarte De atimei si pana la 1886 a ocupat diferite
elastica obtinuta din fanoanele balenei, cari sfint functiuni inane in stat. In special a fost secretar-

osoase, lungrete, triunghiulare, ca fereStreul. pentru Scotia dela 1886-1887; membru al caSe intrebuinteaza numai cele mijlocii si mari. binetului Salisbury dela 1886-1892 ca secretarMai pretuite silut dela B.-le nordice (B. mys- $ef pelara Irlanda si ca ministra de finante.

ticetus), pe cand B. sudica (B. australis)

Dupa caderea primului minister Salisbury (1892)

pescele finic (Balaenoptdra borealis) dau B. de B. a devenit leaderul partidului conservator in
calitato inferioara. Dupa omorirea balenei, fa- casa de jos (House of communs), unde s'a disnoanele se duo in fabrica, se curata de gra- tins prin opositia crancena co a facut-o proiecsime si se creapa. Apoi se moaie in apa fiarla, tulai pentra autonomia Irlandei, presentat de

se emita de nou, se ferestruesc la o lungime Gladstone. In actualul cabinet Salisbury B. ocupa

convenabila, se creapa dupd trebuinta si se portofoliul finantelor.
2) B. Francis Maitland, zoolog, n. 1851 la
rad pana devin lucii. Rasurile servesc, ca prul
de cal, la uniplerea saltelelor. B. se lutrebuin- Edinburg, studia zoologia in Cambridge, t 1882
teaza la umbrele, corsete, bastoane, haine de in o excursiune pe Montblanc. Intre alte lucran
dame etc. Surogate sfint: Wallosin din trestie de embriologie special a tiparit 2 volume de
colorata negra si irnpregnata ca cauciuc disolvat; embriologie comparata (1880-82), tradusa in
B. alba, scheletul vares al sepiei; in fine la- franc. de H. A. Robin. Libr. I. B. Baillire et
mete de otel, cari insa nu pot inlocui Cu succes fils, Paris, 1883, si in germ. de Vetter, Jena,
B. veritabila.
1880-82.
BAleni, com. rur. in Rom., j. Covurluiu, pl.
Bali, una dintre ins. Sunda, la capi5tul estic
Zimbru, formata din sat.: B. si Zagancea, cu al insulei lava, 5396 km2., 1/2 mil. loc.; 8 state
1747 loc., can se ocupa cu agricultura si pra- mici, dala 1849 dependente de landa. Oras prinairea vitelor; are 1 biserica cu 2 preoti pi o cipal Boliling.

scoala mixta.
Bali, in mit. indica un demon, inimicul kjeilor,
Bileni-Romini, com. rur. in Rom., j. Dam- (v. Visnu, transfigurarea a 5-a).
bovita, pl. lalomita; situata pe atiple; are un
Baliga, excremente animalice. V. Gunoire.

(Geotrupes stercorarius), &clac

mare lac, ce se compune din trei helestae, din
cari se scoate mult pesce, raci i scoici. B. are din subord. Pentamera, ord. Coleopterelor, are
1625 loc. rom. Se produc cereale, oi i vite anteue formate din 11 parti (articulatiuni), corpul
cornute. Ca industrie are o moara de lipa, o aproape oval, sus negra sau negru-albastriu, ios
fabrica de fain si o mare fabrica de spirt, care albastriu-violet stralucitor. Aripile deasupra au
expearta in straivatate. Are o biserica, o scoala vergi punctate. Lungimea 15-24 mm. Un galleta
foarte respandit si coman prin materiile orgamixta Cu un invetator.

www.dacoromanica.ro

Blii

Ballanche.

nice, ce putredesc i prin brdigare. Adesea

aflam plini de nisce paduchi.
munire topografica; Piscul Blii, pise
BaIli
In muntii Fagarasului, tu grupa muntilor Car-

are forma piramidala. Lacul Bata,

cel mai mare lac din rnuntii Fagarasului; so
tisoarei ;

375

(16 Sept. 1848) dela Blaj la guvern, apoi fit

dus In triumf la Maj. Ca prefect B. imprettna
cu altii apar cu mare suttees poalele muntilor
apuseni de catra Traseau $i Turdi . in contra
insurgentilor, si contribu mult la infriingerea
lui Hatvani si a lui Kemeny Farkas. B. a fost
un barbat foarte (loth, si resolut, un preot zelos
invetat. Pentru meritele astigate Mtn' apararea tronului fit decorat cu ordinal Francisc
Iosif (cavaler), cu Grimm de aur cu coroana

all asezat la poalele piscului B., la o inaltime

de 2050 m. El consista din dou basenuri impreunate, cari se pot observa mai bine pe vrerae
de seceta; partea din sus sail sudica are o excu ord. rus. Sf. Ana . t 1869. (Cf. Rapoartele
tensiune de 2-3 jugare, iar partea din jos sau
nordica e mai mica. Imprejuritnea lacului e sel- prefect. Axente, Balint si Iancu. Sibiiu, 1884.
batica i ermurii stint incungiurati cu colti W. Krafft.)
Balint, (Balincz), com. in Banat, cott. Carasstrincbsi i faribnaturi de stanci. Despre (west
lac, Kemal in genere despre toate lacurile Severin, 926 loc. rom.; oficiu de pretura, posta
telegraf ; mari ferestree. In jur mari paduri
din munti, poporul crede, ea e fara fund, .si
cd sta in legatura suterana cu marea, de unde de stejari ale erariului, cari se taie ca scop de
li-se i derivii numele de: o c hi de mar e. Din a folos pamntul pentru colouisari
Balisa, (marina) un semnal permanent visibil
lacul B. isi are isvorul pareul sau riuletul
care formeazd until dintre cele mai mari si mai dela o inane distanta (cdteva mile), fixat pe un
interesante cataracte in Trans. Apa are o ca- banc in apa, care permite va.selor a evita bancul
dare de vr'o 80 in. si in latime, mai cu samd in drumul lor. O combinatie de 2 sau mai multe
paimavara, la 20 m., formilnd mai multe cascade B. dan aliniamente, dupa cari un bastiment poato

printre stand

bolovaui. (Lit.: Escursiuni pe una un drum sigur printre bancuri sau obsta-

muntii Terii Bdrsei si Fagarasului etc. de I. Turcrt, cote submarine, cilnd iutra inteo rada sau naviga o strimtoare.
[Constant B.]
[Silv. Mold.]
Brasov, 1896.)
Balista, masina de resboiu, intrebuintata
Balimez, cuvnt vechiu rontrinesc, intrebuintat

in loe de tun pe timpul lui Mihaiu Viteazul. B.

erau asezati pe tdlpeti de lemn grei i grosi;
transportul lor era foarte greu, st din aceastd
causa in batalii nu erau de mare folos.
Balinese', sat in Rom., j. Dorohoitt, cu o in-

timpurile cele mai vechi, care arunca proiectile

sau ghiulele (bombe) de plumb, fonta sau piatra,
sau alte materiale grele asupra inimicului sau

In interiorul unei cetati asediate; in acest din

urma cas B. arunca si materii inflamabile pentru

teresanta biserica, zidita la 1511 de marele logoft a produce incendii. Impulsiuuea proiectilelor era
Ioan Tautu pe mosia sa B. Traditia poporand provocata prin destinderea brusca a coardei unui

spune, ea sub biserica ar fi o tainita mare bol- arc foarte mare. Remand intrebuintau foarte
tita, ce ar contin multe odoare i a carei in- mult B., cari constituiau miliaria lor; B. purtrare prin predanie era ctmoscuta, in vechime tate de milna se nutniau nianuballistae, iar cele
numai unui betrdn, care a murit fara a mai purtate pe roti i trase do cai se nutniau carrospune cuiva secretul, ca biserica fiind deterio- ballistae i eran servite de 11 eameni.
rata de pagitni, s'a reparat in parte de catrd Balistica, sciinta care se ocupa cu studiul
boierul jicnicer Irimia Bahrinescu din Bucovina, miscarii corpurilor aruncate in spatiu. Se improprietarul mosiei la 1763. Din inscriptia de parte in: 1) B. interioartt, care se ocupa ca
piatrd de pe paretele din afard al bisericii abia miscarea proiectilului inainte de iesirea lui din
se poate cet: 6 Dekem. 7007. (Cf. Melchisedec: teava, studiind fenomenele, co se produc in inNotite istorice i archeologice adunate dela 48 teriorul ei in timpul tragerii, arleca actiunea
monastiri i biseriei antice din Moldova, 1885, pulberei asupra proiectilului si a tevei. 2) B.
exterioard, care se ocupa cu studiul miscarii
pag. 292-295.)
Balint, Simeon, prefect in 1848/9, fost paroch proiectilului dupd iesirea lui din teava, adeca
rom. gr.-cat. in Rosia montaua si protopop al cdnd se mica in aer, intluentat (find de resistractului Rosia, cunoscut sub numele popular tenta aerului si de gravitatiune.
Ballagi, Mauritiu, scriitor magh., n. 1815 din
popa Balint ; n. 1810 in Copand; studid la
Blaj; dupd, terminarea cursului teologic se ca- pdrinti israel., t 1891. A studiat teologia in
sator cu Carolina Galgoti, fica preotului din Tiibingen, unde a trecut la conf. refortnata. 1848
Rosia montana, si se asezit acolo ea capelan. a luat parte activa in resboiul civil, iar dela
Dupd aduuarea din 3/15 Maiu 1848 dela Blaj, 1851 a fost prof. de teol. in Kecskemt si apoi
B. explicd poporului decursul i conclusele acelei in Budapesta. A publicat numeroase serien i bis.

adunan i in mai multe cuvintari, in una ca- si filologice si a editat un mare dictionar marora la denuntarea magistratului din Abrud fa ghiar-germiln.

Ballanche, Pierre Simon, filosof mustio franc.,

prins de catra comisiunea, exmisa de guvern in
scopul cercetarii agitatiunilor si miscarilor Ro- n. 1776 in Lyon, t 1847. Fit la inceput tipograf
milnilor, i aruncat in temnita orasului Abrud In orasul seu natal, unde publicd pritnele sale
impreuna cu Iosif Moga, unde B. fit maltratat incercari, dintre cari: Du sentiment dans ses
de catra senatorul Koncz Lajos pfina la lesin; rapports avec la religion , carte petrunsa de
de temere ca prisonerii sa nu fie eliberati de sentitnentul religios. Invitat de ilustra sa amica,
catra popor cu puterea, acestia la intervenirea M-Ine de Rcamier, el se stabili la Paris, unde
magistratului fura transportati in temnita co- meritul sea personal i cuitig primul loe in
mitatului din Aiud, de uncle B. scapit in urma saloanele litorare. Dintre scrierile lui B. glut de
intervenirii uuei deputatiuni trimise la propu- numit: Antigone; Essais sur les institutions sonerea lui Avram Inca din a treia adunare ciales; Le Vieillard et le jeune homme; l'Homme

www.dacoromanica.ro

376

Ballarat

Balneografla.

sans nom; Essais de palinensie sociale ; Orphe;

Balmos, mancare romaneasca; se pregtesce
La Ville des expiation ; La Vision d'Hbal. Aceste din sinantana ori jintuiala
scurs pe urna

carti se adreseaza mai ales cugetatorilor, stilul

lor e stralucit si poetic, insa idea e-adesea intunecata de un misticism simbolic. 1842 fa ales
meinbru al acad. franc. in locul lui Al. Duval.
Ballarat, oras in colonia australiana Victoria,
In districtul de aur, 24,199 loc. (1891).
Ballauff, Ludovic, filosof, n. 1817; rector al
scoalelor din Varel in Oldenburg. B. este unul
dintre cei mai de frunte cultivatori ai filosofiei
pedagogiei herbartiane. A scris pe terenul pedagogic articlii in Jalirbuch des Vereins far WiSS.
Paedagogik ; apoi >Elemente der Psychologim.
Cf. Rein, Encyklop. der Paedag. Ill. B. [Pl.]
5 instile in Oceanul AnBalleny, insulele
tarctic, pana la 3906 in. inalte; descoperite
la 1839.
Ballhorn, _roan, tipograf in Liibeck (1531-97),

dis ca.) si din faina de cucuruz. B. ban se

pregatesce mai ales in Muntii-Apuseni, undo
se da numai la oaspe bine vedut.
Balmung, spada lui Sigfrid, v. Nibelungi.
Balneografia, Balneologia, Balneotechnica,
Balneoterapia, descrierea, studiul, arangiamentul
stabilimentelor balneare i intrebuintarea bailor
In casan i de boale. Sub nurnirea de Baineografie
intelegem descrierea bailor sub raportul geografic,

fisic si al tuturor bogatiilor naturale, cu cari

sant inzestrate. Balneologia face parte din medicina i formeaza o disciplina speciala a studiilor, ce se propun la facultatea de medicina in
toate terile mai inaintate, cu deosebire acolo,
uncle baile, formand o bogatie a toril, sant exploatate in folosul omenirii suferinde. Balneotechnica se ocupa ea intownirile interne ale until

vestit prin tiparirea in editie indreptata a until stabiliment de baie. Tot co a inventat mechanica,
Abecedar
dupa altii a unei scrieri de drept chirnia si industria intru a inlesni comfortul
municipal , care insa a fost o editie eronata. exploatarea puterilor natnrei, co se cuprind in
Do am a ballhornisa insemneaza a strica o apele vindecatoare, sfint puse in serviciul bailor
spre folosul bolnavilor. Balneoterapia este teoria,
scriere prin pretinse indreptark
astadi pusa inteun sistem, dtipa care ori ce isvor
Ballismus, (med.) v. Chorea S. Viti.
Ballmann, Loh. Michael, scriitor sas, n. 1765 mineral sau apa simpla insasi are indicatiunea
In Medias. A studiat teologia in Tabingen, in- sa anumita pentru boalele, la caii se potrivesce.
trand apoi lu serviciul scoalei confesionale sa- Baile si isvoarele 'Itinerate mn toate timpurile
sesci ; pierdndu-si audul B. s'a dedicat studiului si la toate popoarele accesibile pentru cultura
istoriei patriotice. A lasat mai mite opere in eran apreciate i ingrijite. N'a fost o singura
manuscript, cari se pastreaza in biblioteca gimn. epoca, in care sa nu gasim urme de intreev. din Medias; s'au tiparit: Statistische Landes- buintarea bailor. In oval nou, gratie desvoltarii
k nude Si ebenbilrgens i Staatsverfassuug Sieben- chimiei, cu ajutorul careia s'au putut face analise minutioase ale isvoarelor, balneografia
bargens . t 1814.
a fi o sciinta sistematica,
Ballot, 1) unitate de nfsura in cornercitil de balneologiapea ajuns
fisica, chimie, technica, igiena
sticlarie. 1 B. = 25 pachete 150 table de sticla interneiata
medicina. Ape de toate categoriile, cate isincolora, sau 12112 pach. = 39 table de sticla voresc
pamnt, sant supuse analisei clacolorata: 2) bila de votare, de unde ballotage, sificate din
clupa ingredientele lor. Acertsta clasificare
votare ca bile. V. Balotagiu.
sciintitica servesce de iudreptar medicilor la
Ballota L., (botan.) gen din fam. Labiatelor, recornandarea bailor in anurnite casuri de boale.
trib. Stachydeae, cuprinde plante erbacee perene Balneologia i balneoterapia, tinnd pas cu mesau subfrutescente, hirsute, Cu frinize rugoase, dicina i profit/Ind de toate resursele,:ce intinde
tornentoase. Flori purpurii, dispuse in verticile natura spre fericirea trupeasca a omenirii, a
rnultiflore sail mai rar pauciflore. B. cuprinde luat din ce in ce o extensiune mai mare. Astadi
vr'o 25 specii, dintre cari cele mai multe creso curele, ce se fac la cutare loo special, nu se
In regiunea inediteraniana, una este foarte res- marginesc nuniai la apa, ci i la alte &entente,
pandita in Europa si Asia occidentala, iar una substante i procedeuri, cari puse in contact incresce exclusiv in Africa australa. Prm partile tern sau extern cu organismul omului pot fi
noastre creso B. nigra L., numita popular Ca- profitabile sanatatii. Afara de apa, ca element
tu s a. prin
pe langa locuinte gardtui. al bailor, se intrebuinteaza aerul la cura clitufisuri'
Toate partile
acestei plante exhala un mires maticd, razele soarelui la cura solard, nasipul,
fetid neplacut. Frunzele sit virfurile ilorif ere nainolul etc Iar ca cure interne : inhalatia unor
stint touice. antispasniodice, einenagmie i chiar aburi gazosi i apatosi, laptele ca beutura sistevei mifuge.
[2. C. P.]
matica, strugurii in timpul coacerii si o malBalmaceda, los Manuel, president in Chile, time de procedeuri externe, cari tind a destepta
n. 1840; a studiat dreptul, la 1876 deveni de- sinittuile slabite, amortite si a produce o actiputat liberal si sub presidentul Santa Maria vitate normala in organele bolnave. Sciinta a
ministru de interne (1882). La 1886 fa ales ajuns astadi de a rou pronunta apfoape apopresident al republicei, dar ajungnd in 1890 dictica maxima, ca o afectiune cronicl nu se
In conflict constitutional cu congresul se re- poate radical vindeca fara ajutorul bailor. Aci
fugia dupa caderea capitalei Santiago in pa- are sa fie bine inteles, ca efectal bailor nu stri
latul arnbasadei argentine, unde se sinucise in numai in apa minerala sau simpla, ci in toate
19 Sept. 1891.
resursele cari stint concentrate la stabiliment,
BAlmfitruci, un fel de mancare, ce se pre- pentru a se face cineva sanatos: clima, Caratenia,
para prin fierbere din ca, unt i fanili. Se obici- distractia, regulele dietetice i alte inriurinte
nuesce in Banat i Hateg. (Et. M. Rom.)
salutare asupra celui bolnav. Terile locuite de
Balme, Col de , pas in Alpi intre Martigny Romani stint bogate in isvoare minerale i lo(Vallis) i Chamonix (Savoya), 2204 in. inalt. curi destinate de natura pentru salubritatea pu-

www.dacoromanica.ro

Balneum

377

Bals.

blica. Romania, cu exceptiunea termelor, are in

Baloraidita, mineral, variatiune hidratata de
abundanta isvoare de toate soiurile, dintre cari labrador.
multe sfint in folosinta $i se bucura de buna
Balo, fost schit de calugrite in Rom., j. Bo-

reputatie. Unele stint chiar unice in felul lor tosani, pl. Cosula, com. Redeni, adi in ruina.

in Europa. Transilvania, Banatul, Crisana, BuBAlosescul, Isaia, episcop al Bucovinei (1823

covina asemenea sfint bogate In isvoare i lo- (Ana 1834), n. in satul Patna, tinutul Radaucuri muntoase potrivite pentru cure climatice. tului, unde tatal seu era preot. Din copilarie
(V. art. Baia si Apa minerala.) Lit.: Cf. scrie- destinat pentru calugarie, el a primit crescerea
rile insirate in art. Apa minerala, iar pentru
inv6tatura sa in scoala clericala din manaistoria bailor :Transilvania ,1897.

[Dr. Vuia.]

stirea Putnei. Dela 1789-1792 B. era proto-

Balneum, numele scaldelor romane, de cari diacon si cancelist la consistoriul ep. din Cerse eau in numer considerabil in toate orasele, nag iar in 1793 f ales egumen al manastirii
dar aa deosebire in Roma; aici erau 952 bai Dragomirnei si mai apoi al rnanastini Putnei,
pe timpul imperatului Constantin. B. se zideau unde a primit si hirotesia de arcbimandrit. 1808
atat pe bani publici cat si de catra priva(i; in fit numit archimandrit diecesan, iar 1823 epp.
casul din urma proprietarul Ii lua taxele cu- al Bucovinei. Ca epp. a lucrat cu mult zel pentru
venite. B. consta din: tepidarium, care se in- cultura clerului, trimitend mai multi tineri tacallia moderat si servia asa dic6nd ca introducere ; lentati la Viena ca

caldarium, cu o temperatura foarte urcata, un

basin cu apa fierbinte i altul cu apa rece;
frigidarium, cu o temperatura recoritoare, aici
se putea recori corpul eu ap rece $i se ungea

indeplineasca acolo
studiile teologice. Staruintei lui are sa-i multameasca diecesa Bucovinei, ca in 1827 s'a deschis in Cernaut atilt institutul teologic, ca f3 coala

mai Thalia pentru instructiunea candidatilor de

cu oleiu. Unele bai mai aveau si un apody- preotie, cat si seminarul clerical. t 1834 in Certerium, uncle se imbracau i desbraca per- ant i inmormntat in man. Putnei.
soanele ; in lipsa acestuia servia spre scopul
[Dr. T. Tarnavski].
amintit tepidarium-ni. In Aquincum s'au des- Balotagiu, votare secreta cu bile, se usiteaza
gropat remasitele a 9 astfel de bai.
de regula cand votul consista numai dintr'un

Balogh, Iosif, calugar, n. in Ernot (Radnoth) la da sau n u, intrebuintandu-se bile albe pentru da
inceputul sed. XVIII. Intrand in societ. Iesuifilor
negre pentru nu; se obicinuesce In unele para petrecut mult limp in Ung. sup. si mai pe urma. lamente, mai ales in reuniuni sociale la primirea

membrilor; ostracismul la Grecii antici andi a

fost o forma de B., s. e. cand a fost exilat Aristide. B. se numesce si alegerea restrinsa intro
2 candidati, cari au intrunit numai majoritate
relativa. Cand candidatul, care se presinta a fi
causat caderea, cu decretul seu din 12 Nov. 1746 ales inteo funcfie sau la o demnitate oarecare,
scris in Roma, a dat ordin vicandui Aron, ca pe nu intrunesce majoritatea absoluta, adeca jumeteologul B. sa-1 excomunice. Ordinul acesta insa tate plus unul din voturile celor cari au dreptul
n'a fost executat.
sa ia parte la vot, atunci se face o a doua vo[Dr. A. Bunea.]
Balomireasa, niunte in grupa de munti a Gi- tare si acela dintre candidati, care a intrunit
laului (Trans.); din acest munte isi are isvorul mai multe voturi (majoritate relativa), se consi-

in Baia mare ca superior al Iesuitilor de acolo.

In 1741 fa numit teolog langa eppul unit Klein
din Blaj. In aceasta functiune petrec 5 ani
apoi fa numit de superior al Iesuifilor din Osorheiu, uncle t 1756. Ep. Klein, crednd c B. i-a

Somesul rece.

dera si se proclama ales de biroul, tare a condus

Balon, sau aerostat, aparat ce se ridica in operatiunea electorala. In cas de paritate de

aer ; se baseaza pe principiul, ca un corp, care voturi cel mai in virsta se considera ales.

e mai user decat aerul deslocuit, se ridica in

Bals, veche familie boiereasca moldoveana ; ca
sus. Partile esentiale ale B.-lui slant: inveli- boierime districtuala (curteni de teara ) Balsescii
toarea, din mama deasa i uns, cu lac ; unul ne intimpina deja sub Stefan cel Mare, care

sau mai multe ventile pentru regularea gazului la 1490 intaresce unuia din ei satul Dragusanii;
din invelitoare; reteaua se pune deasupra inv6- dupa tradifiune, care circula in sed. XVII., ei
litoarei, de ea atirna panerul, in care ocupa ajunsesera la boierie mare pe la 1564. Genealee personalul. B.-lui se niai adauge un cortel, logia regulata a Balsescilor nu se incepe decat
care se deschide, chid coborirea e prea repede dela1598, cand traia rnarele vornic Cristea B.,
periculoasa; prin desfacerea lui se maresce din ai caruia doi fii, Lupul si Geerge, s'au tras
suprafata si in consecinta resistenfa aorului cele doue ramure cunoscute lui Cantemir : Balcoborirea se modereaa Inv6litoarea se poate szestii, duplices. Din prima ramnra era vorample) cu aer .eald, mai usitate stint idrogenul nicul Iona.$co B., pe a carui fata o finea unul
si gazul do luminat. Ca primii constructori ai din fiii lui Brancovean Veda. Dupa genealogia
B.-lui se amIntesc Francisco Lana (1670), Bar- autentica, toti Balsescii de astadi se trag din ratholomo Loureno de Gusman (1709), fratii mura a doua si anume din insotirea lui Vasile B.
Montgolfier (1783), carora le-a urmat profesorul cu Maria, fata paharnicului Stefan Hasdeu
Charles si alii. In timpul din urma s'a cautat nepoata lui Petriceicu Veda, Neamul Balsescilor
a perfectiona B.-ul, in special a-I face dirigiabil, este, negre$it, unul din cele mai vechi si mai
spre care scop au recurs si la ajutorul vaporului; istorice in Moldova. (Cf. Etym. M. Rom. III.)
dar pana adi fara succes v6dit. Ceva folos practic
Bale, 1) B., com. rur. In Rom., j. Romanati,
a adus pana acum B.-ul numai meteorologiei pl. Oltetu-Oltu de sus, formata din sat.: B.,
si in resboiu, intrebuintandu-se la serviciul de Gorganasu., Spineni i Mainesci, cu 2021 loc.
recunoascere, indeosebi in resboiul american aproape toti Romani, cari se ocupa cu agriculsi eel franco-german. Armatele puterilor mari tura, prasirea vitelor $i cu. comerciul ; are 3 biau detasamentul lor de habano.
senci cu 3 preoti; o scoala primara de WO
Enciclopedia romanA. Vol. L

www.dacoromanica.ro

25

378

Balsa

BaRa-Liman.

si alta do fete, cu. 3 invetatori. B. este un tir- se intrebuinteaz in meclicing la blastre, dar

gusor frumos, strabatut de unja ferata si soseaua mai des in parfunierie i ca substanta de afumat.
nationala Bucuresci-Vrciorova; aici este rese- Balsamea, gen de plante, sinonim eu Balsadinta subprefecturei, a medicalui plasei si a uuei modendron. (V. ac.)
companii de dorobanti; gara, biurou telegrafoBalsamifer, planta care produce balsam.
postal si o fabrica de spirt si drojdii de bere.
Balsamina Gaertn., gen de plante, sinonim cu

2) B., deal insernnat in acelasi

j.

intre riul Impatiens L. (V. ac.)

Tesluiu si Oltetu.
Balsamodendron Kth., (botan.) gen de plante
Balsa, principe de Zeta, intemeietorul dinastiei lignoase, adese spinescente, din familia Bursamontenegrine Bal$ici ;1360-1421). t pe la 1368, raceelor, ce se afla in Asia si Africa tropicala si
lasand de unit* pe fiii sei: Strasimir, Georgic' subtropicala. &Willa e productul balsamic-reinos
si Balsa H. Acest din urma a donmit mai mult; dela specia B. Myrrha Nees., ce cresce in tea perit la 1385 in o lupta cu Turcii. Pe tron rile limitrofe cu Marea Rosie.
[A. Pr.]
Ii urma Georgia II., autocratul dreptcredincios
Balsamon, canonist grec, n. in Constantinopole

al Zetei si al litoralului , care si-a aparat teara

vitejesce contra Turcilor. Dupa moartea lui
Georgiu II. se sui pe tron B. HI., care a cadut
la 1421 in o lupta cu Venetianii. B. III. a fost
ultimul principe niontenegrin din fam.
careia i-a urmat dinastia Cernoidvici.

Balsam (vegetal), esente sau oleo-resine, ames-

In sed. XII.; 1193 a fost numit patriarch al

Antiochiei, dar nu a ocupat acel scatm nici
odata. Este renumit pentru comentariile serse

Ja nomocanonul lui Fotiu, la canoanele Aposto-

lilor s. a., publicate in limba lat. de eppul an-

glican Beveridge la 1672. B. a mai lasat si o

colectiune de ordinatiuni bisericesci, adunate

tecate cu acid benzoic, cinamic etc., produse de din digeste, codice si novelele lui lastiman. (Cf.
plante in glande san canale secretorii; prectun Dr. I. Ratiu. Institutiunile dreptului bisericesc.)
numele multor plante aromatice. Mai inBalta, apa statatoare, adunatli inteun basin
semn ate
natural sau artificial, inteo depresiune sau excaB. de Canada se obtine dela Abies balsamea L.; vatiune naturala sau artificiala a solului. Sfiut
e galben deschis, batnd ceva in verde, Oar si balti de apa dulce, de apa sarata i balti mixte
placut mirositor. Fijad si in stare uscata clar, in apropierea gurilor riurilor, nude se aniesteca
se folosesce la conservaren preparatelor micros- apa de nu cu apa de mare. Plantele ai animacoplee. Contine un oleiu eteric i cloud soiuri lele, cari trajese in apa statatoare, difer ea total
de resina.
de cele pe cari le gasim in apele curgetoare ;
B. de Copaien, sucul resiuos al mai multor baltile stint vatematoare din causa unor microspecii de Copaifere sud-atnericane; e un fluid organistne, cari vietuiesc in ele, si cari imporgros, fluorescent, de cebare galbena, ca rniros tate in corpul oamepilor i animalelor produc
aromatic i gust amar. Se folosesce ca articol boale. Oameni cari locuiesc in vecinatatea balindustrial si ca medicament la anumitd boale tilor sufer obicinuit de Paludism, (Impaludare,
sexuale.
Malaria), boala provocata de un protozoar (EmaBalsam de Mecca, sucul unui tufar din Arabia tozoar), animalcul de faptura primitiva, con(Balsamodendron gileadense), de coloare galbena stituit dintr'o singrua celula, care se introduce
rosietica, tnursparent, cu mires foarte placut si in sange, in globulele sangelui si le distruge,
cu gust amar aromatic. Mai de mult era oficinal, producnd astfel diferitele forme ale boalelor
adi lasa e numai cosmetic.
palustre. De aceea este necesar ca baltile sa

Balsam de Peru, numit si de sonsonate se stirpeasca, sa se desece prin canalisare,

si San Salvador, dar exportat odinioara prin daca nu se pot deseca, sa se premeneasca regutlat
Peru, provine dela arborele Myroxylon sonso- apa lor. (V. Apa statatoare, Malaria.)

natense ; e de o consistenta sirupoasa, de o coBalta, 1) B. com. rur. in Rom., j. Mehedinti,

leare bruna intunecata, ca mires placut de va- pl. Cerna; formeaza com. ca sat. Sfodea, avi3nd
nilie, si gust amariu, aspru si sgarietor. In scopul 865 loc., cari se ocupa cu agricultura i praextragerei trunchii arborilor se bat dupa ploi sirea vitelor; 2 biserici cu. 2 preoti si 1 scoala
n Nov. si Dec.) ca nisce instrumente tampite, ca 1 invetator. Pe teritortil com. se ved urin urma carei proceduri B.-al jasa la suprafata. mele unui druni vechiu, care duce spre CarAsborii pot fi folositi multi ani, dand fiecare pati; in local numit Ponoralu se afla ruinele
anual 1.5-2.5 kgr. Arareori vine in comerciu unui templu; la miada-cji de com. B., in locul
balsamul alb extras din fructe. Se intrebuin- numit Natamcuia, a fost banul lui Tudor Vladiteaza in medicina mai or sama extern pe rani, mirescu, care a stat mai multi ani ca vataf de
contra raiei si in technica ca parfum i adaus pl. in satul B. 2) B., insula mare intre Du.nare
bratul Borcea, j. Ialomita, preste ' care trece
la ciocolata, blastre engleze etc.
Balsam de sulfur, solutiune de sulfur in oleiu grandiosul pod Fetesci-Cernavoda si o alta infierbinte de in, de coloare bruna inclisa, gros; sula mare intro Dunarea veche i Dunarea vaBraila, nurnita si
se intrebuinteazd la aurirea porcelanului; o so- poarelor, apartinetoare
lutiune a lui in oleiu de terpentin se intrebuin- Lunca DunOrii, ca mai multe canaluri, privahni
iezere.
teaza si in medicina.
statiune balneara in Rom., j. RimBalsani Tolu, sucul resinos male in stare
proaspeta, dar care se intaresce incetul cu in- nicul-Sarat, nude se fac bai de apa de balta, becetul, dela Myroxylon toluiferum din numtii gata in chlorur de sodiu (sare de bucate).
Balta-Liman, Conventia dela B. L., o inColumbiei i cu deosebire din provincia si orasul
Tolu sau Honduras. Coloare galbena sau rosie voiala facuta, in cuartierul cu acest nume al
bruna, miros a vanilla, gust dulce si aromatic, Constantinopolei, intre Rusia i Turcia (1 Main,

www.dacoromanica.ro

Beta Mare

379

Baltimore.

1849), &upa stingerea revolutiei inwitene din 1848. se fabrica ad i sarea purgativi de B. Statiunea.

Se prevedea: domnii principatelor vor fi numiti balneara poseda instalatiuni pentru bai de apa
de Poarta pe cate 7 mi; adunarile obstase' vor minerala, namol mineral, duse, mhalatume de
fi desfiintate i inlocuite cu divanuri, oranduite apa minerala pulverisata si pentru idroterapie
de voda dintre boierii fruntasi; acestea se vor si se folosesce mai ales contra scroftilosei i railindeletnici ca revisuirea legilor existente ; schitn- inatismului cronic. Lit.: Dr. D. Cantemir, Baile
barile propuse vor trebui inctiviintate si de Rusi minerale dela Baltatesci, 1884; Dr. Al. 8aabnersi de Turci; 25-30 mii Turci si Rusi ver ocupa Tuduri, Studiu asupra/ apelor mineral din jud.
principatele, mai apoi 10 mii si in sfirsit, dupa Neamta, 1890; C. D. Gheorghiu, Dict. geogr.
completa organisare i linisce, vor as cu totul, al jud, Neamtu, 1895.
gata de a reintra la ori ce eventualitate;
Billtura, term, botan. pentru planta MarruIn fine 2 comisan i (tare si rus) vor supraveghia bium vulgare L. (V. ac.)
totulsi vor propano niesuri- pentru liniscea teBaltazar, (Belsazar), numele biblic al ultirilor. In urma acestei conventiuni se numesc mului rege din Babilonia, (v. Naboned).
domni: Barbu 8tirbeiu pentru Muntenia, in scauBalteni, com. rur. in Rom., j. Dambovita, pl.
nul vacant prin abdicarea lui G. Bibescu i Gri- Ialomita; se compune din cat.: B., Calugarenii
gore Ghica pentru Moldova, in scaunul demisio- si Stancesci, avand in total 844 loc. rom. Pronatului M. Sturdza.
duce cereale i vite, industrie nu are decat
Balta Maro, balta in Rom., j. Botosani, fer- domestica, StInt doue biserici, si o scoala mixta
mata din debordarea apelor Siretului; suprafata infiintata la 1889. Jurul com. B. a fost teatrul
17 hect.; bogata in pesca.
luptelor dintre Rotnani i Turci pe timpul lui
Balta-Verde, com. rur. in Rom., j. Dolj, pl. Mihaiu Viteazul (1595-1399).
Ocolu la o deprtare de 5 km. de Craiova, forBalteus, (lat) v. Cinctorium.
maba din cat.: B.-V., Branistea, PopoVeni
Baltia, 1) la Pliniu numele unei insule in
Mofleni, cu 1263 loc. In cat. Mofleni se afla
manastirea Bucovetu vechiu, reparata de stat nordul Europei ; 2) veckinl mune al Scaudinaviei.
Balboa, Marea, (germ. Ostse e), o mare inIn 1873, iar in cat. Branistea manastirea Jitia, intemeiata in 1572 de catra Constantin Basarab ; terna intre Germania, Rusia i Scandinavia;
In jaral acestei manastiri se ved ruinele chi- sinuri mai mari sant: s. bottnic, s. finnic si s.
liilor ce-i apartineau. Loc. se ocupa cu agri- de Riga; inspre vest sta in legatura cu Marea
de Nord prin striintorile : Sund, Beltul mare
cultura si in parte si ca industria.
Beltul nile, totusi suprafata ei e ca 2.6 m.
Baltag, arma in forma de barda, pusa intr'o
coada lunga de lemn ferecata; de B. se folosea mai sus situata decat a Mari de Nord. Marea B.
are o suprafata de 415,480 km2.; lungimea e
pedestrimea moldoveana.
Baltirele, (Grailatores), pasen i caracterisate 1400-1550 km.; latimea pana la 222 km. ;
prin picioarele lungi, golase i provedute cu adancimea medie 36 m. (cea mai mare de 395 ni.
degete asemenea lungi, cari la basa, ori sant intre Gottland si Windau). Lungimea coastelor
impreunate cu membrana innotatoare, ori sfint 8140 km. Fluxul i refluxul e slab, abia 2-3 cm.;
lobate; aceasta organisatie le permite a parcurge valurile Ii sant scurte; are insa vanturi peri-

baltile mai afunde, pe linde isi castiga nu- culoase pentru navigatitme. Prin Beltul maro

infra un curent puternic. de apa din Marea

tremantul, ce consta din broasce, pesci, viermi
arareori din plante. Ciocul ori e drept i lungit, de Nord pe la fund, iar prin Sund iese un
ori relativ scurt i curbat; grutnazii lungi; corpul curent la suprafata. Prin eanalul nord-estic

relativ mic, e comprimat de latan; aripile ade- este legata cu Marea de Nord, prin ce comuniseori sant foarte lungi, coada scurta. In sbor eatia intre aceste done mari e mult inlesnita.
picioarele sfint indreptate spre coada. &bit res- In Marea B. se varsa preste 250 riuri, cele mai
pandite preste tot pamntul, insa locuitorii re- principale sant: Odera, Vistula, Niemen, Dfina,
giunilor mai recoroase sant migratori. Se divid: Nova etc.
Baltice, provinciile, numele provinciilor ru1. Otididae (Dropii); 2. Ardeidae (Batlanii); 3.
Charadriidae (Flutura.sii); 4. Scolopacidae (Sitarii); sesci situate dealungul coastelor Marii Baltice:
Curlandia, Estonia, Livonia i Finlanda.
5. Rallidae (Gaini de balta).
[V. B.]
BUltatesci, com. rur. in Rom., j. Neamtu, pl.
Baltile, oras in Basarabia, capitala judetului
Sus-Mijlocul, fermata din cat.: B., Mitocul lui cu acelasi nume. l'astil B. se afla situat sub
Balan, Valea-Arinii i Valea-Seaca, cu o popo- 470 41' lat. nord. si 470 55' long. res. Orasul este
ratiune de 2179 loc. Pe partea dreapta a pa- asezat tocmai In fundul vaii riului Reut, la gura
reului Sarata, tanga satul B., se afla statiunea riuletului. Selistea orasului e proprietatea familiei
balneara ca acelasi nume; isvoarele minerale Catargi. Poporatitmea e de 11,119 loc. (1892).
din aceasta localitate sfint cunoscute din timpuri
Baltimore, capit. statului nord-american Maryvechi; coi dintaiu, cari au inceput sa le cerceteze, land, langa bada Chesapeake, cu 434,439 loc.
sa le ingrijeasca i sa le curete, au fost principii (1890); ca oras comercial ocupa al treilea loo

Cantacuzeni (din familia Cn-ezilor) veniti din Rusia. nitre cele nord-americane; e centrul catolicis-

Cea dintaiu analisa a apelar acestora s'a facut

pe la 1839; a doua si mai completa la 1856;
iar cea din urma i mal arnanuntita la 1878.
Statiune balneara i climatica. B. este situata la
450 in. deasupra Mari Negre. Apa minerala
dela B. este bogata in chlorur de sodiu, sulfat

mului (ea archiepiscop) in Statele-Unite ale

Amelicei de nord; universitate ; statua colosala

a lui Washington. Export de tutun, cereal,

petroleu, bumbac, unsoare. Constructie de corabii; port 1nterneiat la 1729 de lordul Baltimore. 1895 au intrat in port 639 corabii mari
de magnesia si de soda, s contine cantitati mici de 522,067 tone, au esit 690 de 671,713 tone,
de brom si de oxid de fier. Fria evaporarea apei afara de corabiile mici litorale. Importul in

www.dacoromanica.ro

25*

380

Baltimorit

Bamboo.

1885 a representat valoare de 11'/8 mil., ex- a perioadelor, care, dacA facem abstractie de

idei, Il apropie de Bossuet. Sor.: Lettres, Enportul 345/6 mil. dolari.

Baltimorit, mineral, variatiune fibrolamelara tretiens, Prince, (in elogiul lui Ludovic XIII),

a antigoritei; e un silicat de magnesiu hidratat. Alcipe, (in onoarea lui Richelieu), Socrate chrtien.
Baluba, popor in Africa centrala ; tip frumos In toate aceste serien, ande B. trateaza despre
politica, religiune, literatur, nu gsim nici o
puternic.
[A. S. C.]
sau Uttar, nurnirea poporala pentru idee personala, ci pura retorica.
Bamalip, in logica este cel dintaiu mod din
planta Colchicum autumnale (V. ac.)
a patra figura sitogistica. Premisele sant uni1361u9ca, numirea poporala pentru planta Orversal afirmative, conclusiunea particular-afirnithogalum umbellatum L. (V. ac.)
mativa. B. este o modificare a modului Barbara
Baluseni, com. rur. in Rom., j. Botosani, pl. din figura I., din care presto tot s'a format
Tirgul, compusa din satele: B. (Zosin), Buzeni, figura a IV. S. e. in B.: Toate sarurile stint
Cosuleni, Stanceni, Tqcileni, Tulbureni i Zeicesci, miuerale; toate mineralele sant fiinte neorgaca 3200 loc.
nice ; unele fiinte neorganice sant saruri. [Pl.]
Balustrada, un parapet sau parmaclic, din
Bambara, regat in Africa, pe ambii termuri
piatra, metal sau lemn, formfind ca deosebire ai riului Dsoliba (Niger de sus), cu un teritor
rampa dela scari, terase sau balcoane. B. poate de 55,000 km2. si 2 mil. loc. Pin"ntul e percurs
fi plina, aproape plina, sau compusa din bete de nenumerate riuri, si foarte fructifer. Lousoare sau grilagiu. In antichitate stilpii B.-lor cuitorii apartin semintiei Mandingo, foarte resaveau mai adesea forma de columne. In evrd boinici. Pana la 1861 au fost sub regi indigeni

mediu eran turnate in bronz sau sculptate independenti, cari aveau residenta in Seg-u = Siartistic in lemn. In architectura moderna B. koro (30,000 loc.) Locuitorii poarta negot cu bu-

servesc adesea ca coronament al corniciei prin- cate, stofe de lana, aun 5i sare, pe care o aduc
cipale, ascun46nd invglitoarele.
din Sahara. In timpul din urma s'a latit si aici
Balustru, in architectura e o mica columna islamul.
bombata, neteda sau bogat profilata, servind ca
Bambe, v. Bame.
stilp de balustrada ; aplicata mai des in difeBamberg, oras in guvem. bavarez Oberfranken,
ritele renasceri.
langa riul Regnitz, cu 35,248 loc. (1890); roseBilvnyos, un pise conic in Cinc, spre re- dinta archiepiscopeasca; dom fruimos in stil rosarit dela muntele Bad6s; 1029 m., este compus manic, intemeiat la 1004, renovat dela 1828, co

din trachit. Pe virful lui stint vechi ruine de mormktul lui Heinrich II.; claustru benedictin
cetate, de unde se deschide o privire larga asupra (Michelsberg), acum prefacut in spital civil.
[Silv. Mold.]
unei mari parti a Secuimii.
Balzac, 1) B. Honor de, celebru romancier
francez, n. 1799 in Tours, t 1850. B. estp capul
scoalei realiste contimporane, el zugravesce cu
o peana de maiestru moravurile tuturor claselor
societatii franceze a timpului ski; exceleaza in
analisa simtemintelqr intime si a rnotivelor
omenesci, pe cari le reduce de regula la
pasiuni personale san la calcule egoiste. El nu

Biblioteca mare, seminar, institut de surdomuti.

Gradinarit, comerciu insemnat cu legume si

seminte; port liber, prin canalul Ludovic legat
cu Dunarea. Diecesa B. a fost intemeiata la
1007 de Heinrich II., la 1802 fa secularisata,
1817 ridicata la rang de archidieeesa. U n
v ersitate intemeiata la 1585, desfiintata insa
la 1803. In conferintele din B. (Main. 1854)
s'au sfatuit representantii statelor germane de
idealiseaza viata, ci o infatiseaza in cruda ei mijloc asupra alaturarii lor la alianta austroplace a studia mai ales partea ei prusiana.
realitate,
unta i grosolana. Numeroasele sale serieri forBamberg, Felix, publicist germ., n. 1820 in
meaza o sintesa completa, numita de el: La Unruhstadt, f Febr. 1893; a studiat in Berlin
Comdie humaine. Ea cuprinde 6 serii de scene si Paris. 1870-71 a redaetat buletinul cuartierului
ale vietii si 2 serii de studii, avand fiecare serie princ. din Versailles; mai targliu a fost consul

mai multe volume: 1) Scene din via(a privata,

27 vol.; 2) Scene din viata de provincie, 7 vol.,
din cari Eugnie Grandet e tradus i in min.
in editura Samitca, Craiova; 3) Scene din viata
parisiana, 8 vol. ; 4) Scene din viata
2 vol.; 5) Scene din viata militara; 6) Scene

germ. in mai multe orase. In Apr. 1890 Aca-

demia rom. 1-a ales membru coresp. Ser. princ.:

Gesch. der orient. Angelegenheiten im Zeitalter
des Pariser und Berliner Friedense, (1888).
Bambergensis Constitutio Criminalis, codicele
penal al diecesei B. (Halsgerichtsordnung) din

din viata dela teara; 7) Studii filosofice, in forma 1507; a servit de basa codicelui lui Carol V.
de roman ; 8) Studii analitice, dintre cari cea numit Carolina. din care causa poarta numele
mai respandita e Fisiologia casatoriei, medita- de Mater Carolinae.
Bamberger, Enric de, medic, clinician cu vaste
tiunea unui filosof eclectic despre fericirea
nefericirea conjugala . Cateva piese de teatru, experiente, n. 1822 in Iwanorka (Boemia); dela
asupra acelorasi subiecte au avut mai putin 1854 profesor in Wiirzburg, iar dela 1872 profesor in Viena. Opere: Krankheiten des chylo[M. Strajand
succes.
B., Jean Louis Grztez de, scriitor fraucez, n. poetischen Systemse, Lehrbuch der Krankheiten

1394 in Angoaleme, t 1635, ocuph un loe in- des Herzense, (1857), Ueber Bacon von Verulam
semuat in literatura timpului sea. care il su- Ueber Morbus Brightiie, (1875).
pranumi : l'unique loquent . B. facit prosei
Bambino, (ital) copil rnic; Santissimo B.,
franceze aceleasiservicii, pe cari Malherbe /e facu In Roma, statua mica de lema a lui Isus in
poesiei, adeca stabill traditiunile prosei regu- biserica Ara Celi, privita ca facloare de rninuni,
late, introducnd mesura si armonie. In ori ce se poarta la bolnavi in car*, inchisa.
cas B. a realisat acea desfasurare majestoasa Bamboo, (pron. bembu), 1) vase de lut fara

www.dacoromanica.ro

Bambuk

381

Bananier.

smalt, da coloare galbena; se pregatese in India trictelor limitanee (granitaresyi); la incoronaH

de catra indigeni. 2) B. mai insemneaza si di- B. purta inaintea regelui merul de aur. Istoria
verse mbsuri: a) pe Sumatra mesura de bucate Ungariei cunoasce Banii Croatiei,Slavoniei si Dal= 185 kgr., i mesura pentru fluiditate cam matiei, ai Maciovului i Severinului (Sebesului,
4 1.; b) in Birma mesura pentru lung. = 4.09 m. Caransebesului i Lugosului). Astadi numai in
Bambuk, teara in Senegambia, pe langa cursul fruntea guvernului autonom al Croatiei i Slavoniei
sup. al riului Faleme, locuita de vr'o 800,000 Man- se mai atla B., a cand dignitate este normata
diaka ; bogat in fier i aur. Capitala: Farabana. prin art. de lege XXX 1868 si XXXIV: 1873.

Bambus, numire vulgara pentru gentil Bambusa Schreb. i in special pentru B. arundinacea Retz.
Bambusa Schreb., (botan.) gen din fam. Gramineelor, tribal Bambuseae, cuprinde plante ar-

Originea etim. a cuvntului B. unii o afla in

pan (slavic), altii (Safarik) in bajan
tnai probabil e insa ca s'a format din b a it ie r
(Banner, Fahne).
Ban, instrument de schimb, care servesce de

borescente cu tulpini drepte, cilindrice, articulate, mesura comuna pentru toate valorile i este
de ordinar fistuloase (goale in launtru), lemnoase recunoscut ca mijloc de plata. V. Moneta.
foarte tari. Frunzele scurt petiolate sau sesile
Ban, Matiia, poet srb, n. 1818 in Ragusa;

sant intregi, lanceolate si angustate la basa. dupa tenninarea studiilor a petrecut in ConFlorile, dispuse in panicule de spicule, sfint her- stantinopole, Brussa i Belgrad ; aici a fost prof.
mafrodite sau cele superioare mascule, iar cele fetelor principelui Alexandra. A edat diarul Du-

inferioare sterile. Cu 3 sau 6 stamina, ca filamentele libere. Ovarul sesil ca stilul lung, terminat prin 2-3 stigmata plumoase. Acest gen
cuprinde vr'o 24 specii bine definite si haprastiate prin Asia tropicala i subtropicala,
prin Africa si prin Ametica tropicala. Specia
cea mai importanta este B. arundinacea Retz.,
numita vulgar B am b us, originara din India
orientala, de unde s'a transportat in toate regiunile calde. Aceasta planta din causa tulpinei
sale considerabile i solide se intrebninteaza in

brovnik si a scris cateva drama de valoare

Meirima , Uros V. , Tarul Lazar ; la 1853 a
publicat un voltunn de poesii.
Bana, poet indic din veacul VII. d. Chr., iscusit cunoscetor al lunbii. A scris drama Par-

vatiparinayanatakam , fara valoare; poema Candikasatakam in 102 strofe, romanul Kadambari

pe care insa abia fiul sea Il tenninh.

Banagium, (lat. mediev.), drept feudal, in special dreptul de moara.

Banal,

de toate dilele, ceva coman, nein-

dulgherie i timplarie ; pentru conducte de apa, semnat ; ca banal cel reu.

Banalitate, lucru
pentru stilpi de telegraf, cu deosebire pentru ori vorba. ce se obicinuesce proa des; ceva lipsit
telegrafia militara, pentru confectionarea de mo- de farmec.
bile, bastoane etc. Din fibrele de B. arundinacea
Banana, 1) pi* comerciala la gura riului
Retz. se fac diverse impletituri prectun i hartie Congo (Africa); 2) insule la litoralul Sierra-Leone,

de China. Din nodurile tulpinei acestei plante

se scurge la o antunita epoca un lichid dulce
zaharos, de un gust placut, din care se prepara
prin fermentatiune un licher. Vlastarile tinere
dela unele varietati de B. arundinacea Retz.
sant comestibile. Multe specii de B. se cultiva

Africa vest., posesiune engleza. Clima placuta.

Banane, numire vulgata data fructelor comes-

stibile de Hibiscus esculentus L. (v. ac.)

la inaltimi considerabile, din care causa au un

aspect arborescent. Tulpina lor carnoasa este

tibile de Musa sapientium L. si Musa para-

disiaca L., plante cunoscute sub numele vulgar

Bananier, (v. ac.)

Bananier, numire vulgara data genului Musa

prin gradini ca plante ornamentale. [Z. C. P.]
L. din familia Scitamineae, tribul Museae,
Bame, numire populara data fructelor come- prinde plante erbacee monocotiledonate, ce ajung
Bamian, pas preste muntii Hinducus (in Asia),

2587 m. inalt, sing-ura cale buna dela Cabal constituita din petiolele invaginante ale frunzelor
spre Turkestan. Valea B. odinioara a fost sediul
principal al cult-alai budhist, ca nunteroase
ruine i sculpturi.
Bamlit, mineral, varietate de silimanit.
Bammako, local principal al posesiunilor franc.
dela Niger, in Sudan; intarit ca ziduri ; caudva
loo comercial important, astadi are numai 800
loc. .Statiunea finala a caii fer. dintre Senegal si
Niger.

alterne foarte mari (2--3 m. lungi). Din mijlocul

frunzelor iese o massa fusiforma rosietica, formata de bractee, inserate pe un peduncul, care
se lungesce si se curbeaza. La subsuoara fiecarei
bractee se afla flori fasciculate, cari stint sesile
neregulate, hermafrodite sau polygame. Periantul
cu 6 divisiuni, dispuse in 2 verticile, 5 reunite
a 6-a libera. Stamina sant cinci. Ovarul infer ca
3 loji multiovulate. Fructele baciforme stint
dispuse ca i tlorile in regime volurninoase
sant cunoscute sub numele de B an an e. Aceste
fructe silat carnoase, fainoase, zaharoase
aromatice. Dupa ce a fructificat planta aware,
iar din rhizoinul alimentat de nurneroasele ra-

Ban, in Muntenia dregatoria cea mai malta.

B administra tinutul ce se intindea dela TornaSeverinului pana la Olt (Oltenia); el avea titlul :
B. al Severinului, apoi B. al Craiovei, uneori
B. al Mehedintului i cate odata B. al Jiului,
stringea venitele i isi avea arrnata proprie, dacini adventive iese un mugure, care se dessenin al oarecarei neatirnari teritoriale. In M ol- voalta intr'o planta Doug.. Se cunosc vr'o 20

do v a B. era o boierie mica, arma dupa pa- specii de Musa L. respandite prin regiunea
harnic. (Cf. Etym. M. Rom., p. 2403.) In Ungaria tropicala a vechiului continent. Multe se cultiva
B. odinioara era al treilea dignitar iutre stegarii pentru fructele Ion comestibile, iar altele se

(zaszlbsok) terii, jude ord. al terii, membru al cultiva ca plante ornamentale, precum: Musa
tablei banale subordinata septemviratului de _Ensete Bruck etc. Cele mai importante specii
atunci, membru in locotenenta guverniala, capi- de B. sfint M. paradisiaca L. si M. sapientium
tanul insurectiunii nemesesci, guvernorul dis- L. Bananele de M. paradisiaca L. sant mari,

www.dacoromanica.ro

382

Banana

ajungnd uneori pana la o lungime de 30 cm.

Carnea acestor fillet() este mai mult fainoa.sa
decat zaharoasa si se mananca mai mult fierte
sau coapte. Legendle din orient spun: ca M.
paradisiaca L. ar fi fost arborele sciintei binelui
si al reului (pomul cel oprit), ale carui fructe au
tentat pe Eva si cu frunzele caruia si-ar fi acoperit stramosii nostri corpul lor. M. sapientium
L. (v. ilustr.) este specia cea mai mult cultivata
In tenle tropicale, din causa, ca produce o mare
cantitate de fructe. S'a calculat ca un teren de

100 m2. produce 2000 kgr. de Banan e,

Banat.

confiniulmilitar (granita, militia limitanea, ca regiment rom,banatean, srbo-hanatean si sarbogormano-banatean de granita). La 18 Nov. 1849
a prima numirea de B. timi$an si voivodina srbeasca ; 1860 B. propriu (jis, si la 1872 granita

militara se reineorporeaza Ung,ariei. La 1860

Romanii au cenit autonomia B.-lui (capitanat).
'STOMA.

In vechime (1000) B. a fost sub autonoma

stapanire a principilor autohtoni (Glad, Ahtum),

pc Mai tardiu, probabil in secl. XIII., s'a format in

cand pe acela.si spatiu nu se recolteaza decal. partea sudica vestitul B.-Severin , impartit iu

25 kgr. de grau sau vr'o 50 kgr. de cartofi,

vedem deci cat de mult so renteaza cultura
acestei plante. Banan el e de M. sapientiuni
L. mint aproape cilindrice, lungi de col mult
10-12 cm., sfint foarte dulci, foarte gustoase

cele 8 (dupa unii 13) districts valache, si a sustat

pana la catastrofa dela Mohaciu, iar cott. Toroidal
si Timis a avut co m iti i, mai apoi capita nii sii
(Ozora
Paul Chinez). Cercetarile si descopt,ririle archeologice inai recent &La dovada dos! re

si aromatice, cu seminte rudimentare, cari dispar numeroase colonii ce au existat in antichit, fe

in B., can s'au ocupat en econoinia empi lui

prasirea vitelor, au avut viu comerciu cu Etru cii

din Italia. au batut in$isi baui

erigi do aur)

si au imitat tetradrahmele lui Filip Macedon,

s'au deprins ca vkatul si pescuitul (lacul mare
Varset-Alibunar de odinioara). Cenusa defunctilor

au asezat-o in oak), ce le-au ingropat $i astrucat

cu painnt (tumulus). Intrebuintarea fierului s'a

introdus in B. prin Celtii eniti din Galia in

secl. IV. Pe limpid lui Dana (513 a. Chr.) localtorii 13.-lui s'au numit
acest popor s'a

contopit cu Dacii, cari s'au impartit in 15 semintii, dintre cari Albocensii, Saldensii si Potulii au locuit in B. Roma ali, dovenind veciuii Dacilor, au gash pe poporul dac asezat
in lacasuri zidite din lemn, si nu fara de tonta
cultura. Mai apoi prin colonisarea a 50,000
Daci in Mesia, prin Sextus Aetius Catus, dupa
invingerea bui Cotiso, prin contactul des, prin
continue lupte intre Daci si Romani, cultura
si sciinta strategica romana s'a transplantat in
mare inesura pe teritorul B.-lui asa, ca Arica
pe titnpul lui Augustus Dacii devenisera celebri
ajunsera spaima Romanilor. (Ntunquiti_do
dacis audisti. Iforat. Sat.) Imporatul Traian cand

si

a pornit legiunile sale asupra Dacilor. pentr

ca sa stearga rtg,inea, ce o pusese Decebal pe
prin cultura. B.-u1 este o planta do mare fotos
omului, caci pe langa fructele sale comestibilo
mai produce si fibre textile, din can se fabrica
diverse tesaturi i franghii; asa este Musa textilis Nees. din care sa extrage can epa de Ma-

numele roman Cu invingerea asupra luiDomitian,

ca sa potoleasca aun i sacra fames (urgisita

sete de aur) a senatidui roman, a atilt aci un

pupor care, dupa starile de atuuci, se ponte nunn
civilisat. Domnia Romauilor de un scud si ju-

metate (101-271), afara de putine zidiri in forma

nila sau Abaca. Trunchiul carnos al acestor spicului (opus spicatum), uncle altare (attain)
plante serva de nutrement pentru animale; iar caraule (specula), morminte, $anturi (yawn) si

frunzele tinere se intrebuinteaza pentru a pansa drumuri, alte monumente n'au prea lasat in B.
ranile.
Romanii s'au marginit a exploata am minele do
[Z. C. P.]
aur, argint si arama dela Slsca, Bosniac
Maria, v. Monetaria.
Banat, (B. Timitan), teritorul ce se extindo Almas. Romanisarea populatiunii din B., asa
intre lure, Tisa, Dunare si cununa muntilor se vede, s'a continuat numai prin coloniile din
ardeleni (v. art. si harta Ungaria ) cu un areal Italia centrala si Spania, asezate act, si s'a sade 570 miler:, i 1.431,838 loc.; cuprinde cott. virsit usor in scurtul period al domniei roman()
Torontal (89,325 loc.), Thnis (436,460 loc.) si cu ajutorul cohortei II. hispanorum, Ala I. FronUaras-Sevetin (406,053 loc.) Numirea de B., B. toniana Tungrorum din Belgia si a legiunii IV.
timisan $i vo odina srbeasca a remas dela flavia firma; pentru-ca cultura romana prabuorganisatia contelui Mercy dupa recuperarea sise mai dinainte in acest teritor limitaneu. B.
acestui teritet dela Turci (1718 in paca dela n'a fost norocos a continua opera chilisatiunii
Fojarevat = Passarch it), punndu-se ea tara de in Dacia, pentrn-ca unnand potopul migratiunii
coreana sub separata administratie a curtii din popoarelor din orient, aceste toate an trecut
Viena; din acest toritor s'a format mai apoi (1767) preste acest tenter hums i roditor. Au venit

www.dacoromanica.ro

Banat.

Golii (a. 250), au veuit Sarmatii i dupa ce Aurelian isi retrase legiunile din Dacia (271) Romanii au luat parte cu aceste popoare la luptele
dintre imperatii frati Constantin si Constante,
dintre Magnetiu, Valente si Athanaric. Preste
acestia au navalit apoi Hunii (375 433), eari
au isgonit pe Goti spre apus, iar Romanii (Ausonii) stand locului s'au

incumetat papa la

curtile lui Attila, sbiciul lui Ddeug. Venit-au

Gepidii, Avarii, Bulgarii (528). Campul de lupta

intro imperatii bizantini

aceste popoare a

fost 13.-ul.

Pe la 893 in fine s'au stracurat

pe incetul in teara. Acestia au avut lupta eu
Glad, care staptInia pe atunci B. dela Tisa
si Muro s pana la Hamm (Palanca) i Yidin.
Lupta a fost nenorocoasa pentru Glad, care a
trebuit sa jure credinta ducelui maghiar. Alaum,

succesorul lui Glad, aduce preoti crestini dela

resarit
calugati de ritul grec. si futilleaza
manastirea dela Maresiaua a sf. Joan Botezatend. El revindeca indepeudenta B.-lui, Cinad,
generalul sea insa din resbunare trece n partea
regelui Stefan, acide pe Ahtum i devine cape-

383

Sisman de Buzias, Ladislau V. d memorabilele

litera privilegiale, in cari se recunosc virtutile

si serviciile nobililor, cnezilor i relorlalti Va-

lachi din distrietele valachice: Lagos, Sebo, Mihald, Hain-1as, Krasof6, Komjat si Ilyed si in
chip de mul(amita, (dupa unii ca sa mulcomeasca pe Romani pentru moartea Itu Ladislau,
fiel lui Iancu Haniad), le confirma privilegiile,
libertattle, prerogativele si drepturile date de
predecesorii sei. Pe timpul acesta se ivesc primole semne de intolertuita fato de crestinii resariteni. Urmarile au fost fatale pentru poporul
roman, pentru-ca nobilimea sa tiec6nd la catoHeim s'a deslipit cu total de poporul rentas eredincios confesiunii sale; ei s'au prefacut in Maghiari si urmasii Ion forrneaza i astadi floarea
nobilimii maghiare. Mafia Corvinul, fiul lui lantat
Huniad, crescut la curtea lui Podiebrad in Praga,
de\ ine eel mai inversunat dusman al Romanilor
ismatici, cum it numesee el, vorbiud de Stefau

cel Mare al Moldovei, in epistolele sale catra

papa; el se instrairai de valoroyii Valachi graniceri
formeaza asa nuinita oaste n eagra,
care a costat teara sume enorme si dela care
tenia (b a n n 1) B.-lui. De aci incolo B. este expus mai tardia nu s'a ales ell nici un sporiu. Sub
mai wither atacuri din partea Bizantinilor, pana Matia 1439 au inceput a veni Sarbii in roiuri
co la 1186 imperiul romano-bulgar devine vecin mai mari i s'au asezat in B. pe langa Haram
B.-lui. La 1200 demnitatea contelui timisan so (Palanca), Cheve (Cuvin) si V6rset. Srbii sustin
ridioa la rangul voivodului din Ardeal, la 1209 a fi avut ihica pe atunci episcopii lor, pe Pari-se restringe insa teritorul, pentru-ca pe atunci tonic 1. ((,'mi, negru) si Partenie 11. (Sveto Gora(,
se pomenesce un Dominic Basan, ca ban al Seve- dela muntele gala), positiv lasa se seie nuntai,
rinului (act dubios). Pe la 1241 au nal, alit Ta- cumea abia dupa rnoartea lui Matia s'a instalat
tarii in B., canora le-a urmat o toamete mare, George Brancovici, cu num ele calugaresc Maxim,
carduri de lupi i stoluri de lacuste. Sub Bela 1V.
si Stefan V. se restaurit cu incetal si B., ai earui
locuitori scapasera hare muuti i intarira locurile
Meedia, Caransebes, Lagos, Lipova i Sumnicul.

ca episcop al Sremului, care in sinodul din Arge$

a fost proclamat mitropolit si s'a mutat in

populeaza Thisoara i Lipova eu Nentti, el hust

eastelul Severiuului dela Basarab, Domnul terii
Romanesci, dar nu-I putfi tine, ci infundat intr'o
strimtoare de munti, a patit mine. La 133S iarasi

voltanta. Ulaslo (Vladislav) la1498 a orArtni,,at de

manastirea dela Crusedol. Rontanii au stat sub

pastorii.ea mitrepolittatti din A.-lulia, i li-se
Romanii insotira pe Bola contra lui Otocar, re- trimiteau preoti din Ardeal, Moldova i Tearagele Boemiei. ( Laurian-Timisana .) La 1290 La- Romaneasca. La 1479 resare primadata Paul
dislau tine judecata in Caransebes asupra liilor Chinez, ettpitanul Timisoarei, ca distins emu pe
lui Simion (Misaban Simon), earora le ia caste- Campal 'Ana langa Alba-I ulia, ande a facut eruut
lania i o da fiilor lui U b u I, (stramosul roman macel intre Turci. l'aul Chinez, dupa lupta dela
al farniliei boieresci maghiare Kllay. Cf. Pesty). Crtwovat, a adus 30,000 S6rbi in B. i i-a asezat
Dainl stingerea fem. Arpadine (1300), Carol imprejural Timisoarei, el a spart apot (1490)
Robert din casa Anjou iutaresce regatul
vestita ciaste neava a lui Matia Cor\in, acuso renou oastea terii in bandera, aliend tut a 36 curte
teraueasca sa puna un calare(, iar Caransebesul,
ca emporiu al Ardealului, capeta pri ilegii. La
a venit o plaga mare pe teara, au \ enit lacuste, 1314 se proelanta eruciata contra Turcilor, la
cari au pustiit 3 aui dearaudal, apoi a urmat fua- care s'a inrolat Dosa, adunand de pe alocurea
mete mare, cutremure de panient si ciuma. La
o multime de Romani. Aceasta oast deveni
1342 incepe domnia lui Ludovic I. (col Mare). tot mai ainenintatoare pentru spa (domnii de
La 23 Iulie 1366 Luclovic alunga preotii de ritul pant6nt), impilatori ai poporului, din care causa
grec din Caras i Cheve, el judeca pe contele Zapolya, voivodul Ardealului, a pornit resboiu
Timisoarei si pe oamenii sei pentru jaf coatis contra cruciatilor st sub zidurile Timisoarei a

asupra until oetatean din Lipova. Dela regele infrant pe Dosa. Crudnnea, cu care a fost peacesta se afla mai multo diplome, prin earl se depsit acest res \ ratitor, nu se poate descrie fara
recunoasce credinta sivitejia Valachilor (Turoczy, a se revolta simtul omenesc. Dieta a declarat
poporid afara de scutul legii i I-a incarcat ca
Darny, Pesty).
La S Sept. 1397 regele Sigismund tine dieta noue dan. La 1326 a urmat catastro fa dela Moin Timisoara si la 1432 constitue confiniul mi- hacia i Turcii stabilindu-se apoi in B. au impartit
litar in B. (Tenteskk). La 1433 Vlad, \oe- provincia (vilaietul) in sangiacuii sub adminis-

vodul Ardealului, ataca B.-Se erin. In acest tratia beglerbegului, sangiac beguri, muftii cadii,
amp bumf Huniad ca bau al Severinulta i stt- chesedari, serdari etc., si au stapanit 164 a,ni,
prem beliduce, in luptele sale contra Tureilor pana la 1716, Lira ca sa fie conturbat ihsa Alface minuni de vitejie on Yalacliti sei.
masul, Clisura i distrietul Lugosului si al SeIn 1457 (Viena, qiva sf. loan Botezatorul), la besului, c,ari (cele 8 district valaellice) se asuplicele lui Mihaiu Dej de Tamasel si Stefan nexase la Ardeal. La 1527 un calaret al

www.dacoromanica.ro

384

Banat.

Zapolya s'a pus in fruntea unei cete de preste complot germanA. Lucra firesc, c Romanii n'au
5000 de camera si, sub numelo de Tar Iova, a putut prim cu brate deschise pe noii oaspeti,
inceput a jafu pral B. Pe la 1571 piase ra- ci inversunati prin procedan ispravnicilor tridacini protestantismul calvinismul in B., la misi din Viena ca sa organiseze coloniile i sa
caro au trecut i nemesi romani. Notificara de imparta pamnturile, au sarit asupra Ion ca
pe la anii 1594 rescoala Romanilor sub George arma pe alocurea; consecintele au fost insa
Palatici, banal Lugosului i 2 vladici (?) romani, funesta pentru ei. Asa la 1739 un anumit StaTodor i Dofian, sub Petra Moidea i Iancu nisa Markovics, capitan grb, ucide o multime
Raboru (Halabur), despre .caie se povestesce, A de Romani si le ia avutul sub cuvat, c, stbat
s'a prins la lupta cu aga cetatii din Trset
jafuitori tin cu Turcii. Acest calau a fost
invingendu-I i-a dus capul in tabera sa. Pe la aruncat in temnita pentru crudelitafile sale, dar
1600 Gavriil Biclean (Bethlen Gbor), banul Lu- In scurt a fost eliberat i i-s'a pus lant de aur
gosului, dupa alegerea sa de principe al Ardealului, a stapanit si B. vr'o 21 ani, jara la 1658
Lugosul i Caransebesul se anexeaza la vilaiet
si se trimit 15 mii galbini elemosina la Menea

la grumazi. Reorganisarea B.-lui a fost conclusa

de contele Mere y, conlucrand i unii Romani,
asa la 1726 se pomenesce Ioan Rat de Mehadia
ea prefect al Lipovei, Lugosului i Caransebe-

si Medina. Intre 1641-46, dice Velea (dupa sului. La 1738 Turcii iar intrasera in teara pe
Laurian la 1715), au venit din Olt enia ca la la Mehadia. Principii imperiali, conducatorii osti13,000 Ronrani, refugiati de greul birurilor
rilor imperatesci, ratacisera prin paduri, de ande

s'au asezat in B., si cu acesti Romani se dice, Petra Vancea ii calauzesce in tabera. Pe timpul
ca a intarit Tunal cetatea Timisoarei. In 1690 acesta a fost ciuma in B. si stapanirea oranduise
pana 1700 B. era parte mara in nranile osti- In loe de inmorm'utare crematiunea cadavrelor.
rilor imperatesci.
In 18 Sept. 1739 s'a incheiat cu Turcii pacea
In acelasi timp, sub Leopold I., s'a intmplat dela Belgrad. La 1740 din non sosesc alte comarea colonisare a Srbilor, conclusa de lonii in B. din Srbia, Bosnia si Macedonia, si
Arsenie Cernovici ILI., mitropolitul de Ipec. Ca acestia trecnd la catolicism se dice, ea ar fi
la 500,000 sutlete din tinuturile sOrbesci si al- predecesorii Cr aso v enilor din cott. Caras.
bano, intre cari multe familii rnacedo-romane,
In acest period trebue sa punem imigr ar e a
s'au asezat in B., in Slavonia si pe langa Tisa. continuativa din Romania a Bufenilor de
Arsenie a pus pe Spiridon Stibita, episcop al pninlocurile montane (v. Bufeni), des e proVlirsetului, en scaunul in Caransebe i numai babil, ca acesti coloni parte mare sant urmasii
la 1750 s'a stabilit resedinta eppului in Vilirset. celen 13,000 coloni amintiti mai sus.
Biserica rasciana, mai apoi numita ilirica, a doIn 22 Iul. 1766 direcfiunile districtuale au
bandit frumoase privilegii dela imperatii Austriei. primit ordin sa inzestreze fiecare parochie recari privilegii de cate ori era trebuinta de bra- sariteanl cu cate o scoala, iar ande exista
tele poporului ortodox in resboaiele contra Tur- scoala catolica, orientalii sa fie trimisi la aceea,
cilor i in cele de succesiune, se aplicaa si se decat sa-si piarda vremea cu scrisoarea si cecoro borau, iara in vreme de pace, la staruinta tirea ilirica atat de pifia trebuitoare, sana pocancelariei ungare, se restringeau si se stirbeau runca. Po acest timp s'a ocupat Data Lazzaiini,
sub diferite pretexte de reforme cu i faja con- directoral scoalelor elementare din B., cu com-

slintemntul episcopatului iliric, ba una din aceste punerea turca compendia didactic pentru Ro-

reforme era sa o plateasca eppul (rornan) din mani; acest operat a fost presentat prin camera
Vrset, Vichentie Popovici, cu viata, ffind atacat aulica in b a n aticis la 17 Mart. 1770 impiirade popor ca vndetor de lege. Romanii aparti- tesei Maria Teresia, dar fiind prea voluminos nu
notori mitropoliei do A.-Julia, adernenifi de pri- s'a acceptat. Grisellini, un italian din Venetia, a
vilegiile date mitropoliei de Carlovef, pe nesim- petrecut 2 ani prin B. (1775-77) pe la curfile
tito, s'au alipit de biserica ilirica i s'au ocrotit domnesci, si s'a pus sa serie istoria B.-lui pana
sub firma de natio rasciana illylica si numai la 1777; irisa pentru Romani n'a avut nici o

mai tardiu si-au dat sarna in Viena, canica tragare de Mima, ci i-a descris in colorile cele
aceasta natio consista si din Romani i ancA mai negra, dupa cum a fost informat de ofimai multi la numer decat SOrbii, Cu toate ca ciantii, cu cari a stat in contact. Defaimarile
nu s'a putut sfint preot ori dascal farA
despre poporul rom. au patruns pana la imper.
sOrbiseze numele. S'a dovedit aceasta eclatant Iosif II., care s'a vedut indemnat sa mearga
chipa despartirea ierarchiei rom. de cea rb. insusi la Timisoara spre a se convinge in per(1866), cand mulfimea de Strbi, de cari nu mai
patea strabate Romana!, a perit ea prin farmec.
Dupll iefirea Turcilor B. remasese foarte desolat i despopulat, pentru-ca Romanii partea
coa mai inare s'au fost tras la munfi, desi dupa
aun se adeveresce din mai multe date, ei se

soana despre starea lucrului, procura s'a si convins,

apoi a sfinit ancheta ca memorabila

sentintA: Adevrat, ca au jafuit bando de hoti

prin feard, acestia insa nu sant a* se cauta
intre popor. In acest timp s'a facut si imparfina paninturilor dupa sesiuni, I 2, 1/4 1 1/2 de
imprietenisera mai tardiu cu Turcii. Au dat sesiuni, firesce ca favorisarea coloniilor noui si a
irisa de alta calamitate cand erau acum
celor ce au trecut la catolicism. Causa ,colara s'a
reocupe mosiile. Imperatia cu fel de fel de fa- sulevat de nou, s'a instituit o comisiune in acest
voraii a chiemat c o lonisti mai ales Neri de scop al s'au facut multe incercari prin directoral

prin Alsatia, Lotaringia, de langa Rin, din Svedia, Todor Iancovici, dar s'a turburat situatia prin
Bavaria, Baden, Luxemburg, Austria de jos, promulgarea unui: Regulamentum illyricum
Boemia, Vorarlberg, Craina, Moravia, i incejAnd previlegiortun.
dela 1717 au venit in numen ata de mara incat,
La 1780 Maria Teresia ordon. anexarea B.-lui
daca nu-i decima febra, astadi B. ar fi provincie la Ungaria si introduce administratia /omita-

www.dacoromanica.ro

Banat.

tensg, afarg de confiniul militar, care se las si

mai departe in administrafia de pana ad. Tot la
1780 s'a introdus i urbariul nou in B. A urmat
apoi stapanirea imper. Iosif II., ale milli intenfiuni bune au =plat poporul rom. de mari speranfe si au trezit inteinsul aspirafiuni, cari au
urzit revolufiunea lui Horea i Closca. Undele
acestei rescoale au isbit i in B. si multe sate ro-

385

suprem de atunci al B.-luii, a cercetat partea

sudica a B.-lui. Sub Francisc I. iara.si s'a continuat colonisafia. La 30 Aug. 1825 este de in-

registrat un eveniment de mare insemnatate

pentru literatura rom.; la aceasta data s'a finit
si s'a tiparit in Buda marele Lexicon rom.-lat.ung.-nemfesmc, care de mai multi autori, in cur-

sul a treicjeci si mad multor ani s'au lucrat.

manesei din B. (Panciova), dupa sugrumarea por- La acest op au colaborat barbafi luminafi din
nirii, s'au impopulat cu refugiafi i exportafi din toate provinciile rom. La 1831 notabilitafi serb.
Ardeal. Instructia imper. Iosif II. pentru chiver- se dice, ca ar fi conspirat de nou contra ordinei

nisirea B.-lui cuprinde, referitor la Romani, un de stat, ceea ce lasa atunci a remas fara efect.
pas, remarcabil, care verbal sana astfel: Cu In acest an colera asiatica, ce a venit din GaValachii aci (In B.) anca foarte sclavesce se lifia, a decimat groaznic populafia. Dupa ce a
tracteazii, ei nici nu se scoot rnosneni ai pa- trecut plaga acea-sta s'au introdus de nou ci-

menturilor lor. A fost mare

ca pentru
alfi colonisti li-s'au luat cele
greseala'
mai bune holde
si pe dinsii i-au manat In alte locuri, cn toate
ca ei glut cei mai vechi locuitori ai provinciei .
Sub Iosif II. B. devine iarasi teatral unui resboiu eu Turcii. La 20 si 21 Sept. 1788 imperatul a luat in persoana parte la lupta nefericita
de langa Sacul (aproape de Lugos), uncle s'a
bolnavit. Staturile i ordurile (karok es rendek)
ca in totdeuna si. astadata s'au folosit de ocasiune si au remonstrat energic contra reformelor

nurile calugaresci cat., pe cari le-a fost sters

Iosif H., acurn ca sa intoarca pe oameni la
frica lui Ddeu. In congresul naf. bis. din Neo-

planta la 1837 Maxim Pasen, deputat rom., cere

stergerea numirii: national
inlocuirea
acesteia cu nafiunea ilirico-serbeasca si rom.c,

cesa ce Serbii firesce n'au primit. La 9 Febr.

1838 Ferdinand V. formeaza regim. valachobanafeim in Caransebes separat de cel iliric-serb.

din Biserica alba. La 1848 acest regiment a

primit numirea de rom.-banafean, precum s'a dat

introduse de imperatul, iar acesta la 28 Ian. dealtmintrelea tuturor Romanilor numirea ofi1790 pe patul !north le-a revocat toate, resta- cialii de Rorrignenc.
bilind starea precum era sub Maria Teresia.
La 20 Maiu 1843 limba magh. se declara de nou
Leopold II. a introdus in administrafie si in de oficioasa si se impune si la purtarea matri-

scoalele super. in locul limbei neinfesci pe cea culelor, si in scoalele superioare, ceea ce a intimlatina pana la desvoltarea celei inaghiare. Serbii pinat resens la toate nafionalitafile, a fara de Nemfi,
din cott. Aradului, Timisului, Torontalului si al cari au pierdut instinctul de conservare a rassei.
Baciului au capatat concesiune sa fina emigres
Anal 1848 a adus revolltfia ma.ghiara. Kossuth
nafionalt in Timisoara, in care intre altele au ingamfat i sumef a respins pretenffile nafionale
cenit voivodat serbesc, insa numai cancelarie ale Serbilor ca declarafiunea, ca armele au sa deaiilie ilirica separata li-s'a incuviinfat; din cida . Roinfinii ardeleni in adunarea din 3/15 Main
contra dieta ung. prin art. XXVII: 1791 a decretat 18-18 dela Blaj au precisat dorinfele lor, iar
egalitatea de drept pentru graeci rails non Serbii in adunarea din Carlovef au hotarit eonuniti regni incolae i a cenit stergerea can- stituirea voivodatului serb., cuprindend intreg
celariei ilirice, ceea ce s'a si intmplat. Colo- B., au ales pe Suplica de voevod si au apucat
nisarile in B. si sub Leopold II. s'au continuat, armele contra Maghiarilor, cutrierand B. dela
dar mai mult prin permutafiune. Fran cisc I., Neoplanta pana la Versef i Biserica alba. Imimperat la 1792, introduce bimba magh. in oficii peratul F an cisc Iosif I. prin diploma din

siin coale. La 1795 s'au organisat in B. auto- 15 Dec. 1848 restitu patriarchatul serbesc in
ritafile montanistice.

lievolufiunea francez

Carlovef, confere mitropolitului Iosif Raiacici

isbandile lui Na- titlul de patriarch, intaresce alegerea lui Su-

poleon n'au remas fara reflex asupra poporafiunii Peat de voevod al Serbilor si promite, dalla
din B. In periodul acesta cad done incercari restabilirea pacii, a statori si organisa pentru
de revolufie; la 28 Maiu 1807 a fost sa se dea toate popoarele sale asemenea guvernament inantaia navala asupra Nemfilor din Panciova, tern national. In 25 Febr. 1849 Romanii predau
insa s'a zadarnicit prin sosirea imperatului la ministeriului austriac un memorand, in care cer
Timisoara; la 12 Tun. 1808 era sa isbucneasca uniunea tuturor Romanilor ca nafiune indepeu-

a doua rescoala, preotul serbesc din Subotifa denta sub sceptrul imperatului ca mare prininsa a descoperit planul.
locotenent cipe al Romanilor . In Martie 1849 imperatul
in regim. iliric-valaehic, comandant
Scripetel in Crucifa, declara Ungaria ca provincie austriaca si
a conspirat Cu locot. loan Juinanca, amicul seu, dischgriitz imparte Ungaria in 7 finuturi, vois. a. ca sa scoale toate satele serb. i rom. si vodina fiind a 7-a cu guvernor in fruute. La
sa proclame un imperiu serbesc,
dic cronicarii 14 Aprilie 1849 representanfii dietei magh. destraini,
tradifia insa i imprejurarea, ca con- clara in urmare Ungaria ca stat liber, de sine

spiratorii de frunte au fost Romani, ne arata, statator si neatirnat, casa de Habsburg-Lotaca scopul rescoalei a fost de alta natura. Ju- ringia se desbraca de potestate pentru vecie,
manca i Deac au murit schingiuifi in temnifele se destitue, se exclude dela folosirea pamentului

din Timisoara, pe Scripete 1-au spanzurat, iar

pe ceialalfi sofi i-au judecat la manca silnica.
In 1811 s'a declarat devalvarea bancnotelor la
valoare de '/6 parte nominala. La 1817 imper.
Francisc I. cu imper. Carolina Augusta, insofiti
de generalul (roman) Petra Duca, comandantul

in
si a tuturor drepturilor politice in feara, si
nurnele nafiunii se declara detronata, exclusa
si exilata. In aceeasi i Kossuth Lajos se alege
de president-guvernor al Ungariei.
Guvernul magh. dispune organisarea cottului
Caras si a celor trei regimente graniferesci, cesa ce

www.dacoromanica.ro

386

Banat.

numai referitor la Caras a succes. Hotdrirea noul comitat al Severinului, care prin art.
dietei din Dobritin a avut de urmare chiemarea de lege LV :1880 s'a anexat cottului Caras. La
Rusilor intru ajutor spre suprimarea revolutiunii. 12 Dec. 1850 prin decret proa inalt s'a pus
Un fenomen, ce se pare paradox, trebue sd. ternera episcopiei gr.-cat. rom. in Lagos, in
amintim in acest loe: pana ce Ronianii
21 Sept. 1856 Alexandru Dobra s'a instalat
s'au declarat contra revolutiunii magh. i an episcop, iar capitula' a fost denumit in 11 Maiu
sangerat pentru dinastie, Rom. bduateni en prea
putine exceptiuni au luptat alaturi cu Maghiarii
contra Si:irbilor si contra ostirilcr austriace. Motiva' psichologic j'entra flauta Banatenilor e a se

cauta in multele suferinte, ce au indurat dela

stapanitotii nemti, cari li-au ripit bunurile ca
sa le dea colonilor nemti, i dela suprematia
ierarchiei srbesci, pana ce in Ardeal Aprobatele i Compilatele, uniunea cu Ungaria, si seculara impilare suferita dela domnii feudali au
timplut de ura i de groaza inima Ronranilor

1857. Causa scolar in periodul de guvernament

absolutistic a inaintat foarte mult prin zelul consiliarilor numiti dintre Romani, intre cari amintim pe Vic. Babes, Mihut i Ioanovici.

La 1852 Imp. Francisc Iosif cu archiducele

Albrecht a cercetat cea mai maro parte a provinciei, si s'au facut multe imbundtatiri intru
regularea drumarilor i apelor. La 1854 au
trecut prin B. multe ostiri trimise in Romania si Moldova spre a pdzi hotarele contra

Rugilor. La 1855 erariul vinde domeniile si micatra Maghiari. Rom. banateni in 27 Iunie 1848 nele cu toate investitiile din B. societatii franau tinut ,$i o adunare de popor pe islam' Lu- ceze-austriace a cailor ferate. La 1858 s'a adus
gosului, in eare s'a decis alipirea catra Un- o noua lege de colonisare.
garia i despartirea Romanilor de catra Srbi,
In 29 Sept. 1860 impratul adreseazd patri-

si in carel s'a ales de episcop substitut al Ti- archului Raiacici o scrisoare, prin care Il promisoarei Petrovici, protopopul Lipovei, iar de voaca a conchiema pe toti episcopii gr.-or. in
episcop substitut al Vrs,etului Ignatie Vuia, pm- sinod, la care sd ja parte si episcopii gr.-or. din
topopul Oravitii. Acesti episcopi au fost bita- Ardeal, Bucovina si Dalmatia i sa se sfatuiasca

riti de guvernul maghiar si au intrat si in functie in ce chip ar fi a se regula referintele ierarpentru scurt timp.
chico, ea interesele i dorintele Romanilor
In 10 Aug. Haynau cuprinde Timisoara si in fie luate in cuvenit bagare do sama. Scri11 Aug. Kossuth se pregatesce de fuga, numind soarea promite mai departe reasuinarea condictator pe A rthur Grgey, care in 13 Aug. ca- clusclor aduse de congresal national srbesc
pituleaza pe campia de langa Siria (Vilgos). din 1791, si face cunoscut, carnea a conces SrSe dice, ca multi honvedi in fuga entra vetrele bilor sa-si infiinteze biserica in Viena. In scurt
lor ar fi fost ucisi de Romani, ceca ce pare o insa a urmat diploma din 20 Oct. 1860, prin
scornitura, piltra-ea Kossuth insusi cu mai multi care cu putine restringen i se restabilesc toate
so ti s'a refugiat intre Romani la Lugos si de institutiunile constitutionale ale Ungariei. Totad i prin granita, a durmit in lablanita, q trecut od ata se trimite generalul A lex. Mensdorff-Pouilly
prin Meedia la Rasava (Orsova) si de ad
dupd spre a confera cu notabilitatile tuturor natioce a ingropat intre botare coreana $i insigniile nalitatilor si coufesiunilor asupra reincorpoiarii
terii, a scapat in Tarda. Prin proclamatia mea
la Ungaria, in care punct parerile s'au
inalta din 2 Dec. 1848 si 7 lidio 1849 s'a sters ai atat divergente. In urma conferentei imporatal
urbarialitatea in B.
In 27 Dec. hotaresce reincorporarea si Srbii
Pum
pateutul imperatesc din 18 Nov. 1849 sfint provocati sa-si astearna dorintele la Viena,
se decreteaza infiintarea vuivodinei din cottele iar pe Romani Ii nelugaie, ca s'a porancit canBaciu-Bodrog, Toroutal, Timis si Caras sub nu- celarului de curte migar, calima in acele parti
'airea de e Voivodina stlrbeascd fi B. timifang, ale B.-lui, unde Romanii se ala mai dei, numai

imperatul primesue tithil de pillare voevode. oficianti do nationalitatea lor sa se aplico. a 1861
Aceasta stare de lucruri a durat pana in 1860. a armat un provisoria, care a tinut pana la 1867,

1.:a prima organisatie sub un general imperatese cand prin rescriptul din 17 Febr. (dapa caca sef provincial si doi comisan i supremi, co- tastrofa dela Kniggratz) s'a dat Ungariei mimisariatal tiutitulai Tunis-Carasan s'a pus sub nisteriu si s'a creat dualismul austro-migar, iar
conducerea lui Andreiu Mocsonyi de Foen.
Croatia a capetat autonmnie. La 1865 in conDei:. 1849 Rom. banateni substern imperatului gresul nat. bis. din Carlovet s'a hotarit desparo petitiune, in care cer separarea de voivodatul tiren ierachiei rom. de cea srbeasca, ceca ce
srbesc. In al doilea provisoria de administratie s'a sanctiouat i prin art. de lege IX din 1868,
In B. s'a ordonat localisarea (compunerea car- tot atunci s'a votat in dieta W1:fi i legea pentru
tilor fonciare) in B. La a treia organisatie (1853) nationalitati.Ioan Popasu, protopop al Brasovului,

s'a instituit in Timisoara o locotenenta impar- a fost numit primal episcop al Caransebesului

tita in districtul Timisoarei, Lugosului si

al dupa reintemeiarea acestei diecese. Id fine aminBecicherecului piare.

tim cateva institutiuni culturale mai de
Nici Srbii n'au profitat de voivodina nimica, insemnatate in B. si anime: in Caransebes episdar Ron-latid si mai putin, pentru-ca Banatenilor copie gr.-or., teologie, preparandie si represenli-s'a impus limba nernteasca in oticii i coale; tanta comunitatii graniteresci, iar in Lugos epispana ce in partile ungurene s'a pastrat limba copie gr.-cat. i capital; scoli superioare (medii)

magh. in administratie si jurisdictiane.

nu s'au cotices Rornanilor sa-si faca': nici din
Con liniul militar s'a compus din regimentul puterile lor, necum din visteria terii. (Descrierea
romano-banatean in Caransebes, srbo-banatean B.-lui v. sub Caras-Beverin, Timis, Tirnisana
In Biserica alba si germano-banatean in Panciova Torontal.)

E. T.]

sub administratie militara pana in 1872, eand

(Lit.: Laurian A. T., Temisiana sau scurta
s'a provincialisat intreaga granita si s'a creat istorie a Banatului temisan. Bucufesci, 1848;

www.dacoromanica.ro

Banatita

387

Banca.

Bhm Lmirt, Dlmagyarorsztig vagy ugyneCuvfintul B. o de origine italiana ; in veacul

vezett Binsdg kirln ttirtnelme I. II. Pest, de mijloc zarafii din orasele Italiei aveau in
1867, (dupa Grisellini, Versuch einer politischen plata o masa ori banca (banco), pe care efectuiau
und natiirlichen Geschichte des tomesvarer Ba- platile si faceau operatiunile lor. Ciind un zaraf

nats, 2 Th. Wien, 1780); Schwicker I. H., Geschichte des Temeser Banats. Gross Becskerek,
1861; Schwicker I. H., Politische Geschichte
der Serben in Ungarn. Budapest, 1880; Wlitcl
Alajos, A romn] nep es gye. Lugos, 1863;
Vela Tincu Nicolae, Istorioara bisericeasca po-

litico-nationale etc. Sibila, 1865; Milleker Bodog,

Versecz sz.
kir. vdros tr-

sista platile, i-se rupea banca (banco rotto), de

unde terminal bancrutd, (v. ac.)
Operatiunile principale ale B.-lor siint: schi mb u I sau zarafia i comerciul ca metale nobile,

afaceri de deposit (pentru pastrare, adminis-

trare si intrebnintare), do giro si de lo in b ar d,

scontul, emisiunea de bilete de banca

(bancnote),
afaceri de i n-

casso si ca

tnete. Budapest, 1886;

Milleker B.,
Ujabb delm.
stelepek. Temesvdr, 1883;
Pesty Frigyes,

asignatiuni,
cumpararea

vndatea de

efecto, ne-

gociarea

impru in u-

turi, credit

Szrnyi Un-

fonciar

sdg es vdrmegye trtd-

mobiliar

nete I. 11. III.

Budapest,

(Crdit mobilier) i afaceri

Pesty Frigyes,
Szrnyvr-

(Munte de pie-

de amauot

1877-1878;

tate). Dupa
aceste opera-

megyei hajdani oldh ke-

tiuni se deose-

bese: B. de

riiletek. Buda-

post, 1876;

giro, institute
pentru pastrate de bani,
cari regulau

Keler Ent. et
FodorM.,Epis-

tolao Mathiae
regis ad prin-

platito

Cassoviae,

elien-

telei lor prin

cipes etc.

creditarea si

T.,

II., 1743; Bo-

debitarea con-

turilor lar. B.
de aceste astadi nu mai

rovszky Satnu,

A ddkok. Budapest, 1883;

Trtnehni s
rg(szeti rte-

exista. ( cadintiiiu a fost

B venetiaua

sit6.Temesvdr,

1882-1883;

Monte ve-

Vass Josef,

Erdly a rd-

echo, fund. la
1587-, cea din

maiak alatt 11.

Kolozsvdr,

rima in Ham-

1863; Ortvay

1875); B.-le
moderno se
impart a)
dupa afacerile

burg Orla la

Tivadar, Ti bis-

cum helyfekvse. Buda-

Palatul B.ncii nationale in Bucuresci.

lor active:

pest, 1876;

Pop Gavriil, Geografia Banattilui si cunoscinte

istorice si etnografice despre loc. Banatului.
Lugo. 1864.)
Banatita, mime dat de B. v. Cotta unor diorite,

In B. de discont, cari cultiva scomptid de cambii;

B. de lombard, cari acorda imprumuturi pe

amanet de efecte, marfuri etc.; B. hipotecare,

cari se ocupa cu creditid fonciar; Credits ?nomai ales color ce contin quart si augit, si se gasesc biliers (dupa modehd Cr. m. inliintat in Paris de
in Banat, intle Moldova nona si Moravita (Feru). fratii Preire la 1852), cari se ocupa cu tot felul de
Banausia, (grec.) ocupatiunea ca selintele si afaceri de B., cu speculatiuni cu efecto, intreprin-

artele in mod profesional.

Banca, institut de bani

deri industriale etc.; b) dupa afacerile pr ive se

credit. B.-le siInt deosebesc: B. de deposite, cari primesc deposite
intreprinderi, cari pot riman an scop indoit, pentru pastrare, administrare si intrebuintare
anutne : a) regularea platilor (comerciul cu bani), cultk a afaceri de giro si incasso ; B. fonciare,
b) inijloeirea de credit. Functitmea dintain e cari emit scrisuri foneiare si B. de emisiune sau
mai veche, dar in comercial modern de B. pre- eirculatiune cari etnit bilete de B. fAceste B.,
valeaza afacerile de credit.
priu faptul ca emit bilete, cari eirculeaza In-

www.dacoromanica.ro

388

Banca.

tocmai ca i moneta, i prin politica de scompt

(urcarea i reducerea taxei de scompt), inflaenteaza creditul i circulatia banilor in grad

cu mult mai mare decat alte B. Din aceasta

causa statul ja fata de ele o positie deosebita,
care se manifesta diferit in diferitele ten. In

miele ten B. de emisiune sfint organisate ca B.

de stat, sau administrate de stat; in altele sant
intemeiate de societati pe actii in puterea unui
privilegiu sau a unei concesiuni deosebite primito dela stat. In unele ten i este monopol, adeca
o singura B. de emisiune cu mai multe sucursale (sistem centralistic), in altele sant mai multe
B. de sine statatoare, cari emit bancnote (sistem
decentralistic). Operatiunile acestor B. seint statorite expres prin lege, emisiunea i rambursarea biletelor de B. este regulamentata, statul
supraveghiaza gestiunea afacerilor lor i starea,
in care se afia, trebue sa se faca' cunoscuta prin
publicatiuni periodice.

Cele mai vechi B. au fost fundate de &Ar

state sau de catra municipalitati. Cea mai veche

B. din Europa a fost B. Veneliei, fundata la

1171 de o societate de negustori, creditori ai

republicei; B. SI. George dela Genova, fundata

la 1407, a fost un fel de Mun te de pi etate

comercial; arnbele B. au disparut deodata cu

Capital

90 000,000

Fond de reserva . 32.498,922

Scrisuri fonciare . 133.483,400
Lit.: D. Ratiu, Desvoltarea afacerilor de banca
si a bancilor pana in sed. XVII. in Dreptatea
din 1894 Nr. 268 seqq.; Idieru, Studii de econ.
polit. i finante. Bucuresci, 1895.
B. nafionald, institute de credit cari au oare-

cari raporturi cu statul i sant atat organe

financiare ale guvernului cat si institute de credit

comercial. (V. mai sus B. de emisiune.)

B. nationald a Romniei, B. de scompt

circulatiune, fuudata la 1880 (prin legea dela
11 Aprilie 1880) pe termin fix

31 Decembre

1912 ca un capital social de 30 mil. fr., din

cari 10 mil. sibt depuse de stat, jan restul de

particulari prin subscriptiuni publico. B. n. R.

are dreptul exclusiv de a emite in anumite conditiuni bilete de B. la purtator si este interneiata pe sistemul restrictiunii si al limitarii emisiunii de bilete, asa ca trebue sa aib un stoc
metalic de aun de cel putin 40,h, din suma biletelor emise de &risa. Astfel legiuitorii rom.
au teoria generalmente domnitoare in cele mai
multe state din Europa. Guvernul are dreptul
de a controla toate operatiunile B., numesce
pe guvernator, doi din 6 directori, 3 din 7 cen-

republicele respective. Cele mai de frunte B.

moderne sfint: B. Engliterei, fundata la 1694, sori si. pe un

cari priveghiaza emisiunea

comisar,Guvernaterul cu cei 6 direcreorganisata la 1844; ea face toate operatiunile cu de bilete scomptul.
efecte de comerciu, cu aur i argint; incasseaza tori formeaza consiliul de administratie i dim-

veniturile publico ale statului; ea negociaza biletele tesaurului, este creditoarea statului. Capitalul B. Engliterei e de 14.553,000 f. sterl.;
plus o pretensiune la stat de 11.015,100 f. sterl.;
ea este cea mai puternica institutiune de credit
din lumea intreaga. B. Franciei a fost fundata

preuna cu coi 7 censori consiliul general. B. n.

R. face urmatoarele operatiuni: scomptul de
cambii, efecte, warante i bonuri de tesaur, cemerciul cu aur i arg., avansuri pe fonduri
metal nob., incasso, deposite si lombardul. B.

n. R. are centrala in Bucuresci, iar aucursale

la 1800, ca o turnare a institutiunii de credit, In: Braila, Craiova, Gala, Iasi si agentii in:
care functionase 1776-1793 sub numele de Bacau, Bfirlad, Botosani, Buzeu, Constanta, PiCaisse d'escompte ; ea a fost in diferite ran- tesci, Focsani, Ploesci i T.-Severin.
duri privilegiata de stat, fiind o institutiune de Reeapitnlatinnea eomptigni de proilt ni p erderi (in lei) :
stat. B. Franciei face toate operatiunile de banca,
are monopolul emisiunii biletelor, cifra emisiunii

Anul

torul cerc de afaceri: emisiunea de bilete de

1881
1882
1883

nu e limitata; ea a facut statului multe servicii.

B. austro-ungard, (mai de mult B. nationala
privil. a Austriei.), infiintata la 1816 cu urmaB. rambursabile la vedere in moneta sunatoare,
scomptul de cambii i imprumuturi hipotecare.
La 1878 a fost reorganisata pe basa dualistica
si a obtinut pe 10 ani privilegiul (prolungit ul-

terior tot pe cate 10 ani) de a emite bilete de

B. Consilitil de administratie se constitue din
guvernatorul si 2 subguvernatori (cu totii numiti de monarch) si din 12 consilieri alesi de
actionari. In Viena si Budapesta se afla cate o

1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891

1892

Credit
2.687,027
2.541,414
3.324,980
3.390,331
3.558,407
3.586,894
3.672,338
3.641,611
3.626,527
3.695,997
4.052,654
4.017,572
4.069,389
4.249,269
4.376,578
4.385,776

Debit
522,360
619,571
587,157
619,397
734,437
678,740
729,523
780,882
732,661
766,646
896,540
934,584
1.015,128
1.046,273
1.174,252
1.160,428

Sald formitnd
beneficii nete

2.164,667
1.921,842
2.737,823
2.770,934
2.823,970
2.908,154
2.942,815
2.860,729
2.893,865
2.929,350
3.156,114
3.082,988
3.054,260
3.202,996

directiuue. Guveruele coutroleaza activitatea B.

1893
prin cate un comisar (austr. i ung.) cari au vot
1894
consultativ in sedintele directiunilor i consiliului
1895
3.202325
de administratie si pot suspenda executarea con1896
3.225,348
cluselor acestora. Biletele emise au sa fie coperite Total. 58.876,773
12.998,586
45.878,186
pana la gh cu stoc metalic, iar restul cu cambii
si efecto. Bilantul pro 1896 arata in fiorini v. a.:
Bilantul pro 1896 arata:
Reserva metalica
Lei- 63.627,353
Stocul metalic . . 448.276,940
Portfoliul
25.964,702
Scomptul de camba . 217.592,164
Capital
12.000,000
Avansuri pe anianet .
Imprum. hipotecare .

Bilete de B.

33.414,900
136.797,961
659.726,360

Fond de reserva
Bilete de B. ernise
Deposite de retras

www.dacoromanica.ro

9.415,159
184.423,030
52.004,905

Banc de dsip
B.-le Rantezniei, mai insemnato Mkt mai departe B. Roma niei, institut financiar privat, ca
sediul In Bucuresci, si o suciu.sala in Galati;
filiala unei B. din Londra ; B. Agricola, (v. ereditul Agricol); societatile de credit fonciar rural
si urban (v. Creditul fonciar).
B.-le rometnesei din 7ransilvania. Cea dintaiu B. rom. in Trans. (Albina, v. ac.) a frost

infiintata la 1872 in Sibiiu; pe urmele si cu

ajutorul ei s'au infiintat de atunci aproape an
de an institute noue, incat la 31 Dec. 1896
numeral lor a fost : 52. La aceea.gi data aceste
B. aveau:

Active:

Numerar
Scompt de cambii . .
Impriun. hipotecare etc.
de lombard

fi.
.

71

.
71
17

Capital neversat

Divene
Efecte

71

Total

Pasive:
Capital social

Fonduri de reserva
de pensiuni
11

Depuneri
Scrisuri fonciare
Lombard
Reescompt
Diverse
Profit
Revirementul anual

232,852.49

Bancruta.

389

cari sant totodata i siu.ogate de bani sau bani

de credit. Ea cata vreme esta in stare normala,

fara curs fortat, numai inteatata poate servi

ca mijloc de platire, intrucat cel indreptatit

de a primi plata, se invoiesce ca sa o primeasca

In loc de moneta. In aceasta calitate ea numai
formal se deosebesce de celelalte hartii de credit
circulabile, adeca de cambii, cecuri, cupoane,
warante etc. B. insa inlocuiesce moneta in circulatiune in grad mai mare decat celelalte surogate de bani. Imprejiu.area aceasta provine
din propiietatile specifice ale B.-ei, dintre cari
amintim: 1) Emitentul B.-ei, banca de emisiune,
este acreditat in mod deosebit prin ingrijirea i regulamentarea primita din partea sta-

10.192,752. tului. 2) Platirea cu B. are tot acelasi efect,

8.059,066.68 ca si platirea cu moneta legala. 3) B. fiind bilet
97,788- la purtator poate trece din maim in mana fara
435,08631 nici o formalitate, intocmai ca si moneta. 4) Ea
360,095.49 nu se prescrie s. e. ca cambia etc. (V. hartie
398,032.82 monet.)

1.628,448-56

Banco, valuta usitata la o ban* in special

usitatii rnai de mult in comerciul mare

fi. 21.404,122.35 valuta
din Hamburg, sau valuta bancii de Hamburg.
Bancroft, George, istoric din America de nord,
fi. 3.234,628.66 n. 1800; a intemeiat la 1823 dimpreuna ca Cogs787,713.35 well un institut deosebit de invetamant, numit
150,457.70 scoala round-hill; 1838 director super. de vaina
1:
11.720,932.18 In portul Boston; 1845 ministra de marina ;
11

17
11

77

1.997,300. 1846-49 consul in Anglia, 1867-1874 in Berlin

22,400 gi Washington. Scr, mai insemnate: History

2.458,711.67 of the United States; History of the American

583,460.16 revolution etc.
Bancruta, (ital. banco rotto= bancl ruptil ; din
448,517.63
98.453,296.84 obiceiul vechiu de a rape banca, slujind de ta-

raba, banchierului care inceta platile). B. ca gi

Dividenda variaza intro 5 gi 18A.
falimentul, este starea unui comerciant, care a
Aproape toate aceste institute stint societati incetat platile, dar B. este totdeuna cul pa bil a.
anonime (pe actiuni) i activitatea lor contribue Simpla se numesce B. pricinuita de ne p asar ea
foarte mult la consolidarea economica si mai sau nesocotinta cornerciantului; frauduloasa

ales la inmultirea posesiunii de painnt a Ro- aceea, care e savirgita cu r ea or edint a. In

manilor. Prin donatiuni insemnate, ce le voteaza tot casal B. este o consecinta a falimentului
In fiecare an pentru scopuri culturale rom., con- In sensul, ca' un comerciant, care n'ar fi in
tribue mult si la inaintarea culturala a poporului stare de faliment, n'ar put ad fie in stare de B.
rom. din Ung. gi Trans. (Cf. N. P. Petrescu., Cel putin astfel judeca Curtea rom. de casaCompas romfinesc, 1896.)
tiune. (Cf. Dr eptul. 1887, Nr. 42). In alte teni
Bailed de nftsip, ingramadire de nasip in apa, un comerciant poate fi osandit pentru B. fara
mai ales in apropierea termurilor, in golfuri, a fi fost declarat in stare de faliment. Falimentul
strimtori gi la versarea riurilor. Sant o piedeca depinde de jurisdictiunea comerciaba, B. de jurismare pentru navigatiune. Cea lllai mare B. de dictiunea penaba. Inainte de 1874 B. frauduloasa
n. se afia la Fundlanda noua.
In Rom. era o crima, astacli ori care B. este
Banchet, ospet, masa festiva.
Banchier, sau bancar, (franc. banquier), negutator care se ocupa cu afaceri de bani, credit
gi Hirai de valoare (efecte). Face toate operatiunile de banca, cu esceptia emisiunii de banenote si de scrisuri fonciare. In timpul din urma

un delict de competinta tribunalelor corectionale.

Circumstantele uguratoare nu se admit in B.

simpla, iar in B. frauduloasa pedeapsa nu poate

fi mai mica, deck un an de inchisoare. In cas

de faliment si de B. simpla comerciantul poate
fi reabilitat, in cas de B. frauduloasa nu are

au pierdut mult din importanta lor in urma aceasta facultate. Consecinta acestei incapacitati

nmulirii bancilor (societati de credit), cari fiind este, ca comerciantul condainnat (4.1 nereabilitat
obligate la socoata publica se bucura de o in- nu mai poate exercita profesiunea de comerciant,
credere mai mare a publicului.
nici nu poate intra la bursele de comerciu. In

Bancnota, bilet de bawd, o asignatiune a Ung. (legea pen. . 414-417) B. simpla e

bancii asupra sa insa.gi, despre o suma anumita, cualificata de delict, (pedeapsa inax. 2 ani inde regula rotunda, pe care banca promite a o chisoare), iar B. frauduloasa de crim, care se

plati (fara dobanda) in moneta sunatoare, respective in moneta legal, aceluia care o presinta spre acest scop, i atunci cand o presinta,
adeca la vedere (a vista). B. dupa natura ei

pedepsesce cu robie pana la 5 ani, resp. daca

dauna nu trece preste 2000 fi., cu temnita pana

la 3 ani. Legislatiunea B.-elor a luat nascere

In Italia din necesitatea de a infrana excesele

are local intro hartiile de credit circulabile, revoltatoare, pe cari le comiteau unii comercianti.

www.dacoromanica.ro

390

Banda

Bandolina.

Din Italia aceasta legislafiune trech in Francia pl. Nucsoara; com. rur. Corbi; unul din cele
unde, pe la 1860, B. se pedepsea chiar cu 6 pichete de granifa ale j.-lui.
moarte. (V. Faliment). B. publica. Statele, in Bandel, Ernest de, sculptor german, n. 1800.
momento de pea cumpana sau in urma unei A lucrat cu deosebire in Berlin, Hannovera

role administrafii, sibt suite uneori sa ince- Detmold; in acest din arma loe a ridicat statua lui
teze piafa catra creditorii lor. Astfel s'a in- Arminius, principele Cheruscilor, jertfindu-si
ttnnplat altadata la Roma, dupa primal resboiu chiar i averea privata pentru acest monument
punic, cand guvernul recurse la falsificarea mo- prefios. Dintre statuele i busturile facute de
netei ca sa acopere deficitul tesaurului. Astfel B. mai amintiin: Amor si Psyche, Venus, Thude multe ori in evul media guvernele, i mai suelda, Shakespeare, Goldoni. t 1876 in Neudegg,
cti sama in Francia regele Filip-le-bel, in- langa Donauwrth.
trebuinfara acest mijloe de echilibrare a budgeBandelier, (Banduliera), (franc) curca lata,
telor, care se numesce cu drept cuvnt B. Alt purtata de soldafi preste umer i cunnezis presto
soiu de B. publ. se gasesce in sistemul reduefiunii piept. De B. se leaga sabia sau pisca etc. Manrentelor publico, care s'a practicat altadata in taua pe timp frumos anca se poarta la B.
Francia sub domnia lui Ludovic XIV., in timpul
Bandelkhand, (B andelkun d), feara seminregenfei, prin mijlocirea vestitului Law, si in fiei Bandola, (neam de Radsputa) in India analte feri, si se practica anca in qilele noastre. terioara, pe coastele nordice ale platoului Decan,
Un al troilea fel de B. publ. se obicinuesce parte sub principi indigeni (31,133 kin2.,
sub numele de emisiune de hilr to- moneta cu 1.416.580 loc.), parte aparfinnd provinciilor indocurs sili t. Aceasta hartie, neavnd alta garaufie brit. de nord-vest (27,193 km2., cu 2.206,402 loc.)
in genere decat creditul statului, pierde valoarea
Banderilla, (span. Banderilleros), lance proei in manile purtatorilor, cand creditul statului veduta cu un stegule i purtata de luptatori in
scade san dispare. Astf el s'a intmplat en a s i g- luptele lor cu tauri.
uat ele in timpul revolufiunii franceze, ca f i oBanderiu, (lat., Banderitun = steag), trapa fer-

rinii austriaci in 1811 in Austria etc. Ro- mata din acei combatanfi, cari se luptan sub

mtmia, Cu toate greutafile pe cari le-a intimpinat, acelasi steag. Cadre militare cunoscute in UnCu toate resboaiele i cheltuelile de imbunatafire gana deis Sf. Stefan pana in 1848. Fiecare

facute, a pastrat totdeuna neatinsa cinstea sa magnat era obligat a lupta sub steagul propriu
financiara, si a asezat creditul seu pe temelii eu combatanfi in numen proporfionat cu veniputernice i neclintite.
tele sale. Nobilimea mai saraca lupta sub steagul
Banda, legatura, fasa, suvif, fsie, sina; ceata, comitatelor. Inflorirea acestei institufiuni militare
trapa, droaie, tovara.sie, gramada. In archi- unneaza sub doinnia casei Anjou (1310-1380).

t e c tu r a: trasura pufin iesita afara din zid. I-s'a pus temeiu in legile ferii la 1435 si 1454.
In blason: taietura diagonala, impotrivitoare S a deosebit: 1) B. regesc din 1000 calarefi.
la bara. In m arina: se dice de o corabie
B. reginei. 3) B. dignitarilor, functionarilor
plecata catra o parte ca da banda inteo parte. celor mai inal(i (banderialisti), susfinute pe speDin punct de vedere al d r. p en. se intrebuin- sele statului. Documentele din sed. XV. insira
feaza terminul B. pentru asociarea facetorilor t'Are banderialisti pe voevodul Transilvaniei,
de rele, (v. ac.) In leg. penala ung. B. nu este banal Croafiei, Slavoniei, Belgradului, Severinului,
deosebit remarcata, ci cade sub punctul de $abafului, Zebernicului, comitele Secador si al
vedare al complicitafii, (v. ac.) Cf. si art. Ceata Timisului. 4) B. clerului inalt fi al nobilimei
inalte. 5) Nobilimea comuna si osta.simea porinsulele, 10 insule m'Orante in archi- tala a format B. comitatense. 6) B. oraplor.
pelagul indic in Marea Banda, (intre Mo- Institufiunea banderialismului cu incetul a apus,
incoe i Sundele mici), 44 km2., cu 8000 loc.; fiind inlocuita pfin soldafi si mercenari pe timpul
aparfin residenfiei olandeze din Amboina; bogate lui Mafia Corvinul, dar mai cu sama sub dinastia
in nuci muscate.
Habsburgilor.
[T. F.]
Banderola, 1) banda mica cu inscripfiuni (pe
Bandagiu, diferitele legaturi cari, chipa anumite
inarmata.
Banda,

legi ale artei chirurgicale, se fac cu ajutorul tablouri, gobeline etc.); 2) stegulef legat de lance;
unor Usa de panza, tifon sau alte materii, si
fasie cu care se leaga marfuri, dupa cari s'a

se aplica asupra vr'unei parfi a corpului, ranita, platit vaina.

strivita, fracturata sau inflamata. Desmologia Bandiera, steag; v. pavilion.
se ocupa in special cu confectionarea diferitelor
Bandiera, fratii: Attilio (n. 1817) fi Emilio

B., aratand mai cu sama modal cuin ele se (n. 1819), oficien i in marina austr., anteluptatorii
aplica in tratamentul fracturilor, luxaffilor sau indepeadenfei Italiei, stand in corespondenfa cu
Banda gist, fabricanttil ma- Mazzini 1843. Tradafi, fura prinsi la San GioN anni
dupa operafiuni.
terialelor intrebui:ufate in bandagie, face banda- In Fiore ti impreuna cu 7 sofi' impuscafi in
Iulie 1844.
pele pentru ernii (surpaturi).
Bandjermassing, (Baudjermasin), fost imperiu
Bandanna, in limba indiana o metoda de colorat, prin care unele parfi ale feseturii se string independent in partea sudica a insulei Borneo ;
asa de tare, ineat coloarea nu o poate strabate. deis 1857 supus Olandei; residentul olandez lo-

Se prepara astfel un fel de basmale de matasa, cuiesce in orasul B., aflator langa riul Barito,
colorate in rosu i galben cu flori i lujeri negri cu 25,000 loc.
(bandannos).

Bandola, (span. Bandolon), instrument musical

polare, crefe de non (cirrus) grupate ou coarde, care seamena cu mandolina.

Inlinii paralelo conform direcfiunii vAnturilor
Bandolina, gelatina mucilaginosas, ce se preconstante.
[V. B.]
para din Tragacantha sau din gutuie si se foBande

Bindea, (Pandea), munte in Rom., j. Muscel, losesce la fixarea perului.

www.dacoromanica.ro

Bandosca

391

Banjaluka.

Bandosca, sau Cobea, instrument musical pri- lema i impletituri de trestie, en invelitoare
mitiv in forma mini ulcior, care se aeordeaza de paie, avand stresina.
Cu apa.
Bandul-de-Cimpie,

Bangalor, capitala district. indo-britic Maissur,

Mezel-Band), comuna sediul unui episcop rom.-cat. si al flue' misiuni

mare in cott. Mures-Turda, cu 3017 loc. Magh.

si Rom. (1890); judecatorie cercuala, posta kn
cassa de pastrare postala.
Bandusiae, (Fens Bandusiae, fautana B.-ei),
isvor cantat de Horaliu (od. HI. 13), era situat
In apropierea mosiei sale Sabinum ; din F. B.
se forma paraul Digentia (aqi Licenza). Identica
cu F. Blandusiei, sujetul poemei dramatice de
V. ,Alexandri.

evangelice, cu 179,670 loc.

Bange,

Valrien de, colonel franc. de arti-

lerie, intemeietorul sistemului modern de tuuuri

In Francia; n. 1833 in Balignicourt. La 1882

deveni director al fabiicilor Cail. Sistemul de
B. este caracterisat prin mecanismul de inchidere cu sump si obturator plastic. Tunurile de
B. sant admise si in Anglia i Srbia.
Bangiee, familie de Alge rofrii, al caror corp

Bhneasa, numele mai multor localitati

are forma unui disc, unei lame sau filament.
Rom.; mai insemnate : 1) B., cont. rur. in j. Se inmultesc prin monospori precurn ;4. prin
Co vu rl u i u, pl. Prot, compusa din mahalalele : spermatii i oosfere.
B., Bucseneasca, Fulgeresci si. cat. Slobozia-B.,
Bangka (Banca), una din Mgt-del Suude, si-

avnd in total 1337 loc., cari se ocupa cu agri- tuata spre sud-est dela Sumatra. despartita de
cultura i prasirea vitelor ; se cultiva si gandacii aceasta prin strimtoarea B.; insula are o suprade znatasa; in com. se alla 4 biserici, dintre fata de 12,681 km2., cc si 70,837 loc., Intro cari
cari 2 in ruina, cu 2 preoti si o scoala mixta. 23,252 Chinezi; dela 1008 apartine Olandei. B.
2) B.-Herelstrdu, com. rur. in j. Ilf o v, pl. e bogata in cositor (Cel inai bun cositor in 'nine ;
Dambovita, situata la nord i In departare de cam 4, 2 mil. kgr. pe an). Capitala: Muntoc.
5 km. dela Bucuresci, compus din sat. B., DaBangkok (Banroc), capitala regatului Siam
maroaia, Grefoacele, Floreasca, Herastrau
(Asia), la gura riului Menam, numita si VePipera, en o populatie de 2333 loc., a caror netia Orientului ; consista mai ales din colibe
oeupatie principala este agricultura i prasirea de bambus, ce plutesc pe apa; ca. 400,000 loc.
vitelor. Sat. B. are o frumoasa padure, care In B. Ant numeroase pagode cu hirnulete subserva ca loe do plimbare Bucurescenilor. Langa liri. B. e centrul comercial al Indiei posterioare.
biserica din acest sat, fondata de Enachita Va- Export de orez, piper, piei, pesci uscati etc.,
carescu, se ved ruinele marete ale palatului In valoare de ca. 65.5 mil.; import de postav,
fostului Domn George Bibescu, zidit la 1848. bumbacarti etc., ca. 46.6 mil. In portal B. la
Banr, lean, general svedez, n. 1596, langa 1890 au intrat 477 corabii de 381,474 tone, au
Stockholm. B. insoti. pe Gustav-Adolf in ex- iesit 482 corabii de 389,397 tone.
peditia sa In Germania, a luat parte la luptele
Bangveolo, lac in Africa sud. la granita stacontra lui Wallenstein ; invinse la Wittstock tului Congo, la inallime de 1134 m. preste su(163(i) pe Saxoni, la Chemnitz (1639) pe impe- prafata marii ; a fost descoperit de Livingstone
riali. -I- 1641 in Halberstadt.
la 1868; in B. se varsa Ciambesi; din el se
Binffy, familie nobiliara (baroni) maghiara, scurge Luapula, unul din isvoarele principale
ai carei membri au jucat insemnate rolan i in ale riului Congo.
istoria Ungaiiei; sfint amintiti deja in secl. XII.
Banhans, Antonie, ministru austriac, n. 1825
sub numele Buzrd. De altfel familia se deriva In Micholup (Boemia). A studiat dreptitl in
dela contii Hahold de Orlamunda; in sed. XIV. Praga; 1848-59 a fost judecator, apoi a adau primit numele B. Familia B. a dat terii: ministrat mosiile contelui Waldstein, desvolepiscopi, palatini, jutli de curie, tabernici etc.; tand o activitate deosebita pe terenul claclirei
ea se imparte in trei rami: de Als6-Lendva, cailor ferate si altor intreprinderi industriale.
de Losoncz si de Talleicz.
1b67 ajunse deputat, 1870 rninistru de agriBzinf y, Desideriu, br., n. 1843; barbat de cultura; 1871 minstru de comerciu. Falimenstat magh., si-a facnt studiile la universitatea tarea mai inultor intreprinderi de cai ferate
din Berlin si Lipsca, completandu-si cunoscintele indemnh pe B. sa porneasca proms contra anprin lungi calatorii. Dela 1875-1892 a fost treprenorulni cailor ferate Lemberg - Cernaut,
comae suprem in cottul Solnoc-Dobaca; In de- Ofenheirn, procesul Insa se termin cu achitarea
cursul atom ani a administrat i cottul Bis- lui Ofenheim, iar B. dernisiona in 1875. 1881 pretrita-Naseud si a fost comisar ministerial pentru sident al societatii industriale din Austria inf.,
administrarea fondurilor graniteresci dela Na- In care calitate a lucrat mult pentru realisarea
sand. La 1892 fa ales president al parlamen- canalului intre Dunare i Odera.
tului, iar in Ian. 1895 ajunse in fruntea ca- Bania, comuna mare in cott. Caras-Severin,
binetului, care avea sa treaca prin parlament 2366 loc. rom. ; mine de carbuni i fier.
proiectele de legi bisericesci. La 1896 a condus
Banjaluka, district in Bosnia cu suprafata de
alegerile parlamentare in vederea incheierii 8497 km2., cu 265,456 loc. Capitala B., situata
pactului vamal cu Austria, pentru care e aspru langa Vrbas, cu 11,357 loc. (intro cari 6879 mocombatut din partea opositiei. Ca comite suprem hamedani); statiune de cale ferata. Casele B.-ei
B. a fost cel mai hotarit adversar al nationa- sfint imprastiate; intre multele moschee (45)
litatilor nemaghiare.
cea mai mare, si In intreaga Bosnia cea mai
Binffy-Hunyad, v. Huedin.
frumoasa, e geatnia Ferhadia. B. are o citadela
Bangala, popor foarte selbatic i resboinic pe zidita pe un deal; isvoare calde; antichitati rotermurii riului Congo.
mane ; fabrici de postav; In apropiere mine de
Ban galo, (Bungalow), casele de vara ale Ea- argint i o manastire trappista pe locul, unde
ropemlor din India, construite de obiceiu din fusese Ad Ltutiosc a Romanilor. Pe tiinpul

www.dacoromanica.ro

392

Bdnica

Bara.

staplinirii turcesci B. a fost timp indelungat sedial

Banting, cura lui B., metod dietetic pentru
unui pasa; Austriacii au ocupat B. la 1688 si 1737, vindecarea corpulentei i ingrsarii exagerate.

a remas insii tot a Turcilor prina la ocuparea Principiul fisiologic consista in a elimina din

Bosniei (1878), dind Turcii au fost batuti la B. alimentele obicinuite grasimea, zaharul i idroBAnica, nume poporal pentru planta Phy- carbonatele, (s. e. fructe, One, cartofi) adeca
teuma. (V. ac.)
alimentele, cari in corp se prefac sau se pot
Banila Moldoveneascd, sau pe Sirete, com. $i preface in grasime ; ca nutremant se permit:
parochie impreund cu cat.: Dunav6tul, Bilges, carne macra, pesce, biscuit, poame, ceaiu, vin
Cosciuea, Laureea, Pantinul, Plaiul, ror, foarte patina pane. Cura a fost compusd
Poiana, Riuna, Solonetul si Strunguinl, eu rnosie de Harvey, dar B. a incercat-o cu succes la
boiereasca in Bucovina, cdp. i jud. Storojine- sine Tim*.
tului ; 4337 loc., (2948 ort, 724 apus. si 665 mos.)
Bantu, nume comun de popoare africane, cari
si o scoald de o clasa.
[Dr. I. G. Sbiera.1
apartin rassei Kafirra, si ocupa partile sudice
Banila .Rusascd, sau pe Ceremuf, de jos pilna catr equator.
$i de sus, comuna si parochie impreuna ca BeBanu, manastire de clugari in orasul Buzeu,
rejnita, cu mosie boiereascii in Bucovina, cdp. intemeiata 1571 de vornicul Andronic ; prin
Vijnitii, jud. Vascautului pe Ceremus; 4831 loc., daniile ce i-s'au facut, aceasta manastire ajunsese
(3470 ort., 338 apus. si 1023 mos.), si o $coal una din cele mai bogate ale terii; asta(li e bide patru clase. In Berejnita exista inainte de selica de mir.
1783 un schit fundat de Isac Cocorean i inBanul, insuld, v. Gura Vaii.
zestrat de nepotul seu capitanul Tanase Tinta
Bnutel, numire populara data plantei Bellis
cu a 16-a parte din B. pe Ceremus. In ve- perennis L., (v. ac.)
cinatate este comuna si parochia Sloboglia B.-ei,
Banville, Teodor de, poet fraucez, n. 1823,
cu mosie boiereasca, 895 loc., (574 ort., 39 apus. publich articoli biografici i diferite poesii, iar
si 282 mos.)
ca poet dramatic provel mai multe teatre pa[Dr. I. G. Sbiera.]
Banita, mesurd de capacitate pentru lucruri risiane cu productele musei sale, (Le feuilleton
uscate faina, grilu etc., cuprinVgnd 20 de ocale ; d'Aristophane, Le cousin da roi etc.) B. e
sinoniin ca dimirlie ferdeld. (Et. M. Rom.) maiestru in forme, ca versificator e neintrecut.
Banjo, (Bania), instrwnent mus. favorit al
Banz, fosta indnastire bogata a Benedictinilor
Harapilor americani, alcatuit cu 5-9 coardo, in Oberfranken; 1802 secularisatd; acum castelul
In forma unei ghitare.
principelui Carol Teodor de Bavaria ; colectitme
Bnk bin, palatin al Ungariei (1211-1213), de petrefacte.
din familia B o r. 1216 fit munit ban al Croatiei,
Baphomet, v. bafomet.
iar 1217, end regele Ungariei Andreiu II. conBaptister, scaldatoare, (lat. fous baptismalis),
duse a patra expeditiune cruciata, B. cu mitro- basinul folosit la botezul prin enfundare. Dupa
politul Than din Strigoniu au fast guvernatorii ce biserica pe timpul lui Constantin c. M. ajunse
Ungariei; ultima arnintire despre B. se gasesce la pace si libertate, botezul se intmpla ea mare
In bulla de aur. Dupd traditie B. ar fi pus solemnitate de catra episcop. Spre scopul acesta
la cale uciderea reginei Gertrud (sotia lui An- s'a construit ltinga biserici ori chiar in cite o
dreiu II.) ca scop de a scdpa teara de curtenii parte a bisericilor B. B. se numesce si localitatea,
germani. Viata. lui B. a servit ca subiect mai unde este construita (din piatra, marmora) scalmultor opere dramatice, s. e. B., drama de Ka- datoarea. Aceasta ori e in continuitate cu bitona (totodata opera de Erkel) $i Ein treuer serica ori e in apropierea ei. De comun copeDiener seines Herrn de Grillparzer.
risul
se termina in o cupola, iar paretii
[t1
Bnlak, (Bauloc), com. mare in Ung., cott. din launtni stint provOuti ca picturi sacre. Cel
Torontal, 2522 loc. min., pretura si oficiu postal. mai vechiu B., ce s'a conservat, e B. lui ConBnlaka, (Balnaca), com. mica in cott. Bihor. sta.ntin dala biserica sf. loan de Lateran din
Apare in acte pub!. la 1458; are 249 case, Cu Roma. El a servit ca model la construirea multor
1212 loc. rom. gr. or. Biserica e veche de lemn B. in Italia. La bisericile rem. din Trans. de
(1790); $coala noua de piatra; twitorul e de comun lipsesce B.
[Dr. Is. Mum]
4730 jug. cat.; muntos, putin roditor; pomdrit,
Baptisti, sectari, cari nu recunosc de valid
industrie de casa pras. de vite.
botezul pruncilor, ci nurnai botezul adultilor in[1]
Bannerets, banderialisti francezi, cari eran deplinit prin cufundare, in altele urmeaza docdatori a mobilisa, la provocarea regelui, banderii trinele protestantismului, din care s'a nascut
proprii pentru apararea terh.
secta in sed. XVI. B. sant latiti mai ales in
Bannus, in dreptul vechiu germ, amend e, America (preste 2 milioane); in Europa mai
ce trebuiau platite regelui sau contilor pentru numerosi silnt in Anglia, se afla insd i prtn
neobservarea ordinatiunilor acestora.
alte teri. Numrul total al B.-lor e" cam de 3 mil.

Banta, sau beantel, marginea unei tesaturi

Bar, 1) numele turcesc al orasului itntivari
teranesci, in special marginea dela gilt, piept (v. ac.); 2) oras in gavera, rasase Podolia (Uerania),
si milneci a imei cmesi.
Bente (Pente) (pl.), 13,434 loc., intre cari 8000 Ovrei. Aci se faca
lanturi, fiara, obecli. (Et. M. Rom.)
confederatia nobililor Poloni la 29 Febr. 1768,
Bantam, prov. oland. in capetul vestic al in- contra influentei rusesci la curtea regelui Stanislau
sulei lava; 7326 km2., ca 569,252 loc. La term August; 3) numele mai rnultor orase in Francia.
e $es i loo baltos in interior se ridica munti,
Bara, drug, bastoane lungi de fier bdtut (moale),
intro cari multi vulcani stin$i. Loc. cultiva piper, precwn i bastoane de otel de forme regulate
orez ; se produce $i cafea, bumbac si indigo. patratice, cilindrice etc. B. se fac prin turnare,
Capitals: Serang. Orasul B. fusese odinioar laminare sau prin filierd i servesc la fel de fel
capitala unui regat, acji e in ruine.
de scopuri technice. Din firele subtiri se fac

www.dacoromanica.ro

Bara

393

Baras.

cuie ; cele mai subtiri i lungi poartii numele

!Wigan, campie Intins in Rom., j. Ialomita,
de sirme.
intre Dunare i Hui Ialomita, lipsita aproape

Bara, com. rur. in Rom., j. Roman, pl. Si- ca totul de apa si de arbori, traversatO de li-

retal de sus, compusa din cat.: sat. B., tirgsorul niile ferate Bucuresei-Fetesci i Calarasi-SloB., Balomiresci i Oteleni ; 1865 loc. In tirgsorul bozia, cad se strataie pe la mijlocul campiei.
B. locuitorii (407) stint aproape toli Ovrei; aici Inainte era acoperita numai cu ppuni, can
este resedinta subprefecturei p1aii i a unei hraniau turme numeroase, astadi insa mare
judecatorii de ocol.
parte din ea e transformat in araturi.
Baraba, (rus. Barabinskala), stepa, linut vast
Baragiu, v. Stavila.
al Rusiei asiatice, in guvernamentele Tobolsk
Baraguay, d' Hilliers, Louis, general francez,
si Tomsk ; aceasta stepa imensa, mocirloasii
n. 1764. Sub Bonaparte comanda in Italia 2 juacoperit ca o multime de lacuri sarate i salcii, miitati de brigada i deveni guvernor al Venetiei,
se ,intinde intre Ob FA Irtys pe o lungime de pana la ocuparea ei de Austriaci; 1798 particip
presto 500 km. dela Altai, cad o margines la la expedilia din Egipt; 1805 comanda cavaleria
sud. Cateva prti din acest vast tinut sant pa- de reserva si se distinse la Austerlitz ; 1812
dumase, allele ofer un sol fertil. Din 1767 gu- constrinsa o parte din divisiunea sa la predare
vernul rusesc cu ajutorul coloniilor compuse din Rusilor Oa in clisgratia lui Napoleon; t 1812
terani i exilali, opereadi secarea baltilor si le in Berlin.
pred gradat culturei.
Baralip, v. Bamalip.
Barabbas, v. Varava.
Baranya, comitat in Ung., in tinutul dintre DuBaraboi, numirea populara a plantei Chaero- nre F,ti Drava. 5133 km2.. cu 293,414 loc. Magh.
phyllum bulbosum L., (v. ac.)
si Germ. Tinut framos i binecuvntat.
Barabra, v. Berabra.
Baranyai, Stefan, calugr iesuit, care InaBaran, loan, poet poporal, n. 1776 in Alamor, preuna cu Lad. P. Baranyi, a lucrat la unirea
cott. Albei infer. (Trans.), unde tatal ski era Romanilor Cu biserica Romei, pe cand petrecea
preot, (de aici conumele Popovici); si-a Mod In Cluj (la finea sed. XVII.) (V. Baranyi.)
studiile pregatitoare in Ajad, iar drepturile le-a
Baranyi, Paul Ladislau, alugar, n. 1657 in
absolvat in Cluj; 1801 inftator in Avrig; 1802 Jaszberny. La 1674 intr in ordul Iesuitilor.
se stramuta la Brasov si se ciisatori Cu o ficii 13 ani a pet:recut In Alba-Inlia ca paroch, prea lui Radu Tempea, director al scoalelor rom. dicator, prefect de scoal i misionar, expus la
din Trans.; aici funciona ea advocat, si se dis- multe prigoniri din partea Calvinilor i chiar
tinse prin zel deosebit i mima buni fat cu periclului de a-pi pierde viata. El a lucrat mult
cei a.suprili ; dela 1805 papa la moartea sa, in- pentru unirea Romanilor Cu biserica Romei. Pe
tmplata in 1848, a fost translator magistratual. mitrop. Teofil 1-a induplecat sa tina sinodul din
Timpul liber Il folosia B. cu predilectiune pentru 1697; aici s'a proclamat pe fata unirea, care
compunerea de versuri poporale; a stat in strinse tot cu conlucrarea lui B. s'a intarit i stabilit
legaturi en George Lazar, Vasile Pop, ba i eu definitiv sub mitrop. A.tanasiu in sinoadele din
Anton Pan ; el linpreun cu contimporanul
1698 si 1700. In interesul Romanilor uniti de
Vasile Aron, au fost cei dintaiu cari, in mod repite ori a alergat la Viena pentru a implora
conscient

pi

pe o scara intinsa, s'au ocupat sprijmul curtii imp6ratesei. Din Alba-Iulia a

Cu literatura poporala. Poporale atilt in limba

eat si in conceptiune, scrierile lui B., cate sant
publicate pana acum i mai ales poemul Arghir
Elena(, aparut mai antaiu la 1801, pe caul
B. era dascal in A vrig, au strabatut adanc
In straturile cele mai de jos ale poporului. Alte

scrieri publicate stint: Risipirea Ierusalimului

Ratacirile lui 1Jlise, din care s'a publicat o
parte in Albina Carpatilon( din 1879; Tragedia
lui Samsonc, 0 miie si una de noptiq, traducere
din limba germana si tiparit in 8 vol. la Brasov;

trecut in miinastirea Iesuitilor din Pesta si de

Fici in colegial lor din Tirnavia, in care multi
tineri romani au invtat carte. t 8 Dec. 1719.
A scris intre altele un catechism rom. cu li[Dr. A. Bunn.]
tere eirile.
Baraolt, (magh. Baroth), 1) B., sat in cott.
Treiscaune, 2167 loc., Semi si Romani. Odi-

nioara o parte a poporatiunii a fost militarisata,

apartinand regimentului II. secuiesc de infanterie. In diploma regelui Andreiu II., data Sa-

silor, B. era designat de margine spre resarit

un numiir foarte mare din scrierile lui B. le a Fundului regesce ( a Vaross (Orastie) usque

posedem numai in manuscripte. Cf. Transil- ad Boralte). 2) Muntii B.-lui, grupa de munti,
ce se ramuresee din Arghita spre sud pana la
vania 1893.
Baraca, constructitme provisorie, Monti din- Olt. Oltul incungiura acesti munti de trei part, la
&Ina schelet (osaturii) de lemn san fier, inter- est, sud pi vest, avnd cursul lui forma unui V.
valul umplut Cu caramidi, scanduri, nuiele, pa[Silv. Mold.]
Baras, Iulius, medic, n. 1818 in Polonia, veni
mant amestecat cu paie etc. In lagarile permanente se construesc asemenea B. pentrutrupe. De In Romania la 1849 i fa numit medic de camulte ori ele se fac demontabile pentru ca sa rantina la Caldrapi, apoi medic primar al disse poata transporta acolo, ande va cere trebuinta trictului Dolj ; in fine fa chiemat la Bucuresci
numit prof. de istoria naturala la gimnasiul
pentru trupe i bolnavi. In timp de epidemii
Inflase, and spitalele permanente nu sant destul national pi apoi la scoala de medicina. f 13 Mart.
incapatoare, se construes B. in curtile spita- 1863. B. a publicat unnatoarele lucrad: 1) Mai
lelor san in alto locuri isolate sau lesne de isolat. multe articole despre boalele animalelor, (in
In statiunile sanitare (carantine, lazarete) din analele academiei de sciinte din Viena). 2) Miporturile maritime B. servesc pentru adaliostirea nunele naturei, care a avut mare succes in
calatorilor i echipagelor in timpul observatiunii vulgarisarea sciiutei veter. 3) Istoria naturala,
si a desinfectarii bastimentelor.
destinata pentru copii ca intrebari i figuri,
Enciclopedia romana. Vol. I,

26

www.dacoromanica.ro

394

Barasci-de-Vede

Barbados.

tradusa din limba franceza dupa G. Beln.

Baratieri, Oreste, general ital. si comandant

(Bucuresci, 1852). 4) Zoologia. Bucuresci, 1835. al coloniei Erythraea de pe malul Mari Rosii ;
Elemento din istoria naturala, pentru usul n. 1841 in Condino (Tirol). In resboiul (1895-96)
claselor super. gim.; tom. I. Zoologia. Bucuresei, contra regelui Menelik a fost crauen batut in
1864; tom. 111. Mineralogia. Bucuresci, 1867. lupta dela Adua (1 Mart. 1896)! Anca inaintea
Botanica silyica.
acestui desastru a fost inlocuit cu generalul BalBArlsci-de-Vede, com, rur. in Roin., j. Olt, dissera, om versat in diplomatia i felul de respl. Vedea-de-sus. compilad din 8 cat. cu 2420 loc. boire africana. In Aug. 1896 B. s'a retras.
Baratare, v. Baratto.
Baratto, (ital.) schiinb de marfuri, sau afacere
Barataria,

baia , sin de mare in Golful de schimb, in acel inteles, ca se da o marfa

Mexicului spre sud-est dela Louisiana ; odinioard pentru alta, fara fixarea unui pret i fara pla-

cuib de pirati.
Barateria, frauda faptuita de capitanal sau
echipagiul unui bastiment de comercia in paguba arrnatorului, asiguratorului sau incarcatorului. Prin extensiune mai inseamna i gre-

tirea vr'unei diferente a pretului. In sens mai

larg l'usa B. este o afacere de cumperare impreunata cu schimb, la care parle dau mara
contra mara, avnd a se lua in considerare 5i

pretul, astfel ca afacerea se aplaneaza cu boniselile neintentionate, comise de capitan sau echi- ficares diferentei de pret in bani gata. Deba B.
pagiu din negligenta, nesciinta sou nebagare de se deriva cuy, a baratta sau schimb de marfuri;
sama, ca urmari pa.gubitoare. (Cod. com. art. 630.) baratterie, falsificare de marfuri i baratteur,
[Constant B. j
falsificator de marfuii, sarlatan.
BArltia, (dela magh. bart = monach sau caBaratynski, Jewgenij-Abram, poet rus, n. pe

lugar). Termin usitat mai mi sama si mai nu- la inceputul acestui secul; f educat in scoala
mai in Romania, si anunait in Muntenia, spre de pagi din St.-Petersburg si petrecii 8 ani ca
a denota bisericile catolice din orasele Bu- oficier sub aspra clima a Finlandei. Liberat din
curesci, R.-Valcea, Campulung i Thrgoviste. serviciu, el se retrase la Moscva. Poeme prinAceasta provine de acolo, ca in localitatile in- cipale: Eda. i Tiganca . Este considerat ca risirate existou manastiri catolice de calugaii valul lui Pu.5kin.
1844 in Italia.
franciscani, cari i dincoace de Carpati cu preBarba, completul perului, ce cresce in jurul
ferinta poarta ntuuele de barati.. In Bucuresci obrazilor, brbiei i gurei, si caracteriseaza sexul
se numesce B. numai vechia biserica catolica, barbatesc; la femei se observa foarte rar, (la
(de -ande i strada cu acelasi nume) reservata in btranete, pe timpul climacterului). Coloarea
fingid de fata ca parochie pentru coloniile B.-ei corespunde de regula cu cea a parului de
germ. i magh. Prin veacul trecut i aceasta pe cap, dar sfint o multime de variatiuni. La
avea averi frumoase. Mult mai bogate erau unele popoare cresce B. mai lunga i mai deasa,
lusa B. din celelalte trei orase, avnd
i in la altele foarte scurta i rara; sta sub influenta
parte mai au pana in cliva de adi,
nu nu- climei si a rassei. B. e supusa obiceiurilor difemai o multime de case in oras, ci i mosii ru- ritelor popoare i capriciilor modei.
rale. La Campulung B. posede finca i acura
Barba boierulici, numire botan. popor. pentru
un munte intreg de vr'o 3000 pogoane, care se plantel Nigclla damascena ; so mai chiama
numesce muntele Barat... B. din Campulung si chica voinicului. De asemene se dice:

si din T'argoviste sfint foarte vechi; nu numai B. caprei, pentru Tragopogon majus, Spiraea Ultraditiunea continuata, ci si un document, care maria, Spir. Filipendula. B. imp'eratului, pentru
pe la mijlocul veacului trecut se afla in pose- Viola tricolor L., Lychnis Coronaria i Mirabilis

sitmea calugarilor din Campulung, dat de Rada- Jalappa. B. lui Aron, pentru Aurum maculatum.
Negru, atribue intemeierea lor chiar acestui fun- B. lupultci, pentru Helleborus foetidus. B. popii,
dator a1 principatului. Probaba este, ca acest pentru plante amintite la B. caprei. B. Sasului,
document se afla in archivele calugaresci din pentru Equisetum arveuse. B. Ungurului, peaDeva sau din Budapesta, ande au fost trans- tru Dianthus plumarius. (V. ac. articole.)
portate pe la finea sed. trecut diferite alte
Barba-Cana, (arab. bar-bah-khaneh, galerie
documente ce se pastrau la B.-le din Rom. care protege o poarta), creneluri verticale taiate
Hasdeu arata, ca Dem. Berindeiu (Revista Rom. In zidurile cetatilor si ale castelelor de unde

I., 621) deduce gresit numirea B. dela turc. se trdgea, la adapost, asupra inimicului; desberat, adeca dela un decret, ce 1-ar fi dat Sul- chidere ce se lasa in zidul unei terase pentru
tanul cutarui preot atollo din Bucuresci, ca scurgerea apelor.
sa-si poata face bisericd, l'usa afirrnarea ca
Barba-cot, dupa pov. romano e un predicat,
in genere ori ce biserica de rit catolic este ce se adauge unui nume de pitic, adeca piti-cot.
B. , i ca barat ar insemna preot
Astfel Statu-palma, fiul Baslegei, se nutnesce
este de asemenea gresita, pentru-ca in Romania
se munes B. munai bisericile catolice din localitatile indicate, cari in adever au fost intemeiate de clugarii franciscani, numiti barati.1
O multime de chrisoave domnesci, datate mai
ales din veacul trecut, dovedesc ca B. se aflau
sub protectia principilor pam'nteni, iar nu sub
alta straina. In timpul din urmii, episcopia cat.

Statu-palma-barba-cot, intelegndd-se : barba de

un cot de lunga, precum se vede din numele

piticului Schiop cu barba cat cot. Fetii frumosi
piticotilor le prind barba in despicatura unui
arbore. Pentru msura barbei piticotilor se
folosesce i stanginul ; astfel piticul Salcotea are

barba de 99 stangini de lunga.

Barbados, o insula a Antilelor mici, dela 1825

din Bucuresci a rescumprat bunmile B.-lor a Englezilor; 430 km2., u 182,000 loc. Dupa
dela Frauciscani, cari anca s'au retras ca total Jamaica cea mai importanta intre Antile ; plandin Romania, si cate nu le-a vndut le-a afectat tatiuni mari de trestie de zahar. Capitala B ridpeutru mentinerea seminarialui si% domestic. getown.

www.dacoromanica.ro

Barbar
Barbar,

395

Brbatescu.

(grec.) la Greci ori ce strain, care strine. (B. in I. rom.: grecisme, latinisme, sla-

nu vorbia limba greca; dela resboaiele persice

incoace B. inseamna om lipsit de cultura, crud,
necioplit; la Romani, incepnd dela imperatal
August, se numiau B. toate popoarele lipsite de
cultura greca s.1 romana, mai ales Germanii.
Mai hardiu s'a dat numele de B. si semintiilor
selbatice, cari au nvlit din Asia pe titnpul migratiunii popoarelor.

visme, germanisIne etc.)

Barbarossa, 1) B. Horuk, (Aruk sau Uruds),

pirat in sed. XVI., intemeietorul stapanirii osmane in Africa de nord. B. a fost fiul unui olar
din Mitilene, trecut la islam. Dirnprounti cu
fratele seu mai mic Mahomed a intrat in ser-

vicial emirului din Tunis, si nu preste mult

a stat in fruntea unei flote intregi. Entail*

Barbara, (Varvara), shin* dupt traditie ffi emirul Algeriei,l-a chiemat intru ajutor in contra
decapitata pentru primirea credintei crestine la Spaniolilor (1515). B. a risipit flota spaniola, a
240 in Nocomedia (Bithynia) ori la 306 in He- sugrumat pe emir si s'a facut domnitorul Alliopolis (Egipt), de propriul sea parinte Dioscur, geriei. Mult timp s'a luptat in contra Spaniolilor,
care imediat dupa aceea fa lovit de Adger ; de aici liana ce Goraarez 1-a invins langa Omar; scaB. se invoaca la tempestati; ea esta i patroana pand fit ucis 1518. 2) B. Dsereddin (Chaireddin),
artileriei si a baiesilor. Dina comemor. 4 Dec. fratele lai Horuk B., in 1519 a legat pact cu
Barbara Sancta, sao barbareum, seminar teo- sultanul Salim I., in virtutea caruia deveni paoa
logic fundat de catr impar. Maria Teresia la Algeriei i comandantul unei ootiri de 10,000
1774 in Viena pentru clericii gr.-cat., cari car- ieniceri. A recucerit Algeria dela Spanioli
cetau universitatea de acolo. Imp5r. Iosif II., Tunisul dela usurpatorul Mulei Hassan 1533.
la 1784, iiafiintand pentru clericii gr.-cat. din Inipr. Carol V. a pornit in contra lui cu o
monarchic!, seminariul general din Lemberg, a flota de 500 nai oi 30,000 ostaoi. A debarcat
inchis B., 1-a redeschis lasa Francisc I. la 1803 In Tunis, a cucerit Goletta, a luat in prada
sub numirea de *convict imperial pentru cle- 86 ni duoinane. Cand oastea cretina ajunse
ricii de ambe riturile din terile ereditare . La la fortul Tunis, gasi citadela in mana celor
1853 a fost declarat seminar central pentru 8000 sclairi creotini eliberati. Carol V. demuni
gr.-cat. In timpul din urina erau in B. 44 de- pe Mulei Hassan de guvernor spaniol. Dar B.
rici, infra cari 13 Romani. In 1873 clericii ro- oi-a continuat si din Algeria escursiunile de jaf,
mani i cei ruteni din Ungaria, la ordinul gu- a prAdat insulele ionice, a batut pe Doria, advernului ung., au fost aduoi in seminariul central miralul imperatesc, i langa Creta a nimicit
flota cretina 1540. Aliindu-se cu Francia a desdin Budapesta; iar la 1893 B. s'a inchis, fiind

clericii ruteni din Galitia in seminariul central poiat Nizza 1543. S'a reintors in Constantinopole
din Lemberg. Ca alumni ai institutulm B. si-au cu 7000 prisonieri creotini, unde a murit in
castigat cunoscinte vaste i fundate si cualifica- 4 Iul. 1546 in etate de 88 mi. (Cf. Veigt, Die
tiune teologica super. mai multi membri distinsi ai Geschichtschreibung iiber den Zug Karls V.
clerului gr.-cat. roman.
[Dr. Is. Marcu.]
gegen Algier. Turba: tTber den Zug Karls V.

Barbara, in logica: modul prim din figura I. gegen Algier. Julien de la Gravire: Doris et
silogistica. In B. ambele premise ghat universal- Barbarousse.) 3) B., supranumele iinpAratului
[T. F.]
afirmative si conclusiunea de asemenea universal- Frideric I. al Germaniei.
afirmativa ; se baseaza pe subsumptiune. S. e. toti
Barbaroux, Charles Jean, girondist, n. 1767
oamenii sant muritori ; toti domnitorii stint oameni. In Marsilia. Barbat frumos i energic, conduse
Ergo : toti domnitorii stint muritori.
pe democratii Marsiliei pentru apararea repu[Pl.]
Barbarea R. Br., (botan.) gen din fam. Cruci- blicanilor la Paris. Ales in Convent, se alatura
ferelor, trib. Arabideae, cuptinde plante erbacee girondistilor i vota moartea regelui cu reserva
bisanuale sau perene Cu tulpina anguloasa, erecta, de apelatiune la popor. Pasind contra lui Marat
ramificata i glabra. Frunzele alterne, intregi si Robespierre fa arestat si 1794 ghilotinat in
sau mai mult sau mai putin lobate sau sinuat- Bordeaux.
penatifide. Flori galbene au sau fara bractee,
Barbat, voevod, v. Basaraba.
dispuse in raceme terminate. Sepale egale, periu, 1) .Riubdrbat, com, mica in
arbat
tale unguiculate. Fructul este o siliqua elongata, cott. Unedoarei, in Teara-Hategului, cercul Pui,
comprimata, tetra.gonala si rigida. B., dupa unii asezata pe malul rittietului cu aceeasi nutnire,

autori, are vr'o 20 specii, dintre cari abia 6 270 loc. rom. 2) B., riule(, isvoresce in grupa

stint bine definite. Aceste plante crew prin regiu- muntelui Retezat i indreptandu-se spre nord
nile temperate ale globului. Prin partite noastre se varsa in Streiu pe laturea stanga la Pui ;

se afla prin lociuti umede B. vulgaris R. Br., este unul din cei mai insemnati afluenti ai
numitii popular C r us t e a, si B. arcuata Rchb. Streiului.

[Silv. Mold.]

Frunzele de B. vulgaris R. Br. se mananca ca

Arbtesei, numele mai multor localitati in
salata, ele au proprietati antiscorbutice i diu- Rom.; mai insernnate: 1) B., com. rur. in j.
retice ; semintele posed propitietati diuretice mai Goij, pl. Gilortu, compusa din cat: B., Socu

active. B. praecox DC., se cultiva ca planta Curteana cu 2190 loc. 2) B., com. rur. in j. Valcea,

potagera pentru frunzele i virfurile sale tinere, pl. Horezu cu 1597 loc.
cari se mananca ca salata, (C r es s on de j arBarbAtescu, _roan, scriitor juridic roman,
di n). Unele varietati de B. vulgaris R. Br. cu autorul operei : Cursul dreptului civil roman
sau explicarea paragrafilor de legi civile dupa
flori duble se cultiva ca plante ornamentale.
ordinea pravilei lui Caragea, Bucuresci, 1.849
[Z. C. P.]

a urmat ca auditor la colegiu cursul lui St.

Pherechyde de drept civil, al lui C. Moroiu
consista in folosirea nepotrivita si contrara ge- de drept roman oi al lui C. Brailoiu de drept
Barbaria, v. Berberia.

Barbarism, eroare retorica ori stilistica, care

niului limbii nationale ,a cuvintelor i fraselor criminal si procedura. Lucrarea lui B. e dedicata

www.dacoromanica.ro

26*

396

Brbatia

Barba.

lid loan Campineanul, logoft al credintei, in

semn de recunoscinta pentru ajutoarele ce a
primit spre a stadia ; ea se distingo printr'un
stil deslusit si precis, servind, chiar adi, ca
unjo comentar al codului Caragea. B. scriind in
etatea entusiasta a tineretei, se ridic uneori la
generalisari adanc cugetate si siintite. Elocuenta i strins argumentata scriere a lui B., prin

Barbi, Alice, cantreatii ital, de concert,

n. 1861 in Modena; parintele ei a fost director
al operei in Cairo. A studiat in conservatorul
din Roma, ande s'a perfectionat ca violinista
ea cantareata a pasit pe scena de abia la 1883

a fost formulata mai antaiu de Plato si pusa

alaturea cu justitia, intelepciunea i cu temperanta. Cu aceasta numire a trecut i in etica
cretina, i aci B. este acea virtute, in puterea

la teatrul national din Pesta, a serie opere,

si a devenit in scurt timp celebra. B. e mare

maiastr a bellcanto-lui i excelentii interpreta.

Barbieri, 1) B., Carlo Emanuelo di, n. 1822 in
logica ei convinsa, a trebuit sa influenteze foarte Genua, t 28 Sept. 1867 in Pasta, fost capelmaistru
la diferite mere italiene, mai tardia tot in
mult vechia generatiune.
BArbilia, 1) virtute cardinala. B. ca virtute calitatea aceasta la opera din Viena si in urma

ballette etc. 2) B., Francisco Arsenio, n. 1823

In Madrid, unul dintre coi mai agreati compositori de Zarzuele (drame scurte sau comedii

cu cantari), membru al mai multor societati de

arta, distins dirigent, dela 1868 profesor de
annonie $i de istoria musicei la conservatorul
din Madrid; a scris si multe opuri de orchestra,
imne, motefte precum si articli despre musica
nedeesci ori in potriva legii morale. 2) B. ca In foi sciintifice $i
etate, timpal acela din viata omeneasc, in care
Barbiton, (barbitos), instrument cu coarde
annul este ajuns la maturitate, atat fisica cat si la vechii Greci, seamna malt cu lira.
Barboiu, bisericd in Ia.$i,. fundata de marele
psichicrt; ea incepe cam cu anal 25-30 $i
dureazil cam pana la 60-65 ani, cand incepe vornic B. in sed. XVII. $ 1 prefacuta din tecareia crestinul, cu toate piedecile i greutatile
intreprinde si cauta a duce la indeplinire ceea
ce este bine $i moral, $i e mai bucuros a suferi
on ce, ba
pierde chiar averea i viata, decht
sa lucreze ceva, ce ar fi in pOtriva legii dum-

inelie in 1841; e zidita foarte frames in stil

[Pl.]
Barberini, familie princiard remand, niunita bizantin cu 4 turnan; inlauntru are 6 coloane

betraneta.

astfel dupa mosia Barberino din valea Elsa, in de marmord.

Toscana, i intemeiata de Maffeo B., dupa suirea

Barboloviciu, Alimpiu, n. 6 Aug. 1834 in Chilui Urban VIII. 1623 pe seminal papal. Sub lioara ; a studiat teologia in seminariul central

unilateral acestuia, Inocentiu X., un inimic din Pesta. Ordinat de preot in 1858. In 6 Sept.
personal al B.-lor, cei 3 nepoti de frate ai lui 1873 numit paroch al $imleului-Silvaniei, apoi

Maffeo fugira in Francia. Cel dintaiu (n. 1597, archidiacon al tracttuilor Crasnei i Valcaului
t 1679) e intemeietorul marei biblioteci bar- vicar for, eppesc al Silvaniei. B. a luat parte de
berine, care ajunse la moartea lui la 60,000 frunte la toate miscarile nationale, culturale si
tomuri $i 8000 in parte pretioase manuscripte. economice ale Romanilor din Selagiu, si a lucrat
Al treilea frate se distinse ca protector al in Sionul Roman , Foaia bisericeasca, litesciintelor. In palatul B. din Roma se afla biblio- rard i $colastica in Ainvonul etc. Repreteca amintit i lucruri de arta (Fornarina lui sentant al clerulm la congresul national tinut
In Sibiiu 1861.
Rafael i Christos de Ditrer).
urna, sau Urna de Portland (nuBArboO, sat in Rom., j. Mein., pl. Mijlocu,
Barberini
mita astfel dupa un fos( proprietar al ei), vas cu 253 loc.; aici s'a nscut Alexandra loan Caza,
antic roman, de sticla, 25 cm. inalt, cu figuri domnul Romaniel

Barbu, mndstire de calugante in Rom., j.

langa Roma $i asezat in biblioteca B. Astadi Buzeu, pl. Sartii, situat pe un frames platou
langa Niscov, a fost fundatd la 1662 de Barba
so afla in museul britic.
Barbh, Armand, politician francez, n. 1810 Radu i sotia sa Despa; mai in urma a fost inpe insula Guadeloupe, stadi drepturile in Paris; chinata sf.-lui Mormant si motee al mandstirii
fU membru la Socit des droits de l'homme Vacaresci; dupd seculansare devenise biserica de
si conducetor la Socit des saisons. In 12 Maiu mir, iar dela 1871 servesce iarasi de schit, nu1839 s'a pus in fruntea revoltei din Paris, unde merand 35 calugdrite. Cf. C. St. Bilciurescu,
fa ranit, prins i judecat la moarte. Agratiat Manastirile i bisericile din Romania. Bucucondamnat la robie pe viata, scdph prin re- resci, 1890.
volutiunea din Februarie i ajtmse guvernor in
Barbu, veche familie de lautari ieseni, ilustrata de Alexandri in una din piesele sale de
Luxemburg si deputat. t 1870 in Haga.
Urban!, comuna si parochie ca mosie boie- teatru: Barbu Lltutarul. Seful acestei farnilii,
reascd in cdpit. Storojinet, j. Stanesci, in Bu- Stan, n. pe la jumtatea sed. trecut, era cancovina; 1815 loc., (1620 ort. res., 6 apus. si taret i cobzar, i staroste al breslei lautanlor ;
189 mos.); $coald de o clasa. Pe timpul ocuparii el a inveselit malt sfirsitul secl. trecut tu prima

mitice; gasit in sed. XVH. inteun sarcofag

Bucovinei era aici un schit intemeiat pe la 1762 jumetate a sed. nostril, tragnd taximuri i pesde Nicolae Calmutchi sau Calmasul, care se cd- trefuri la mesele boierilor moldoveni de pe

lugarise sub nwnele de Natan. Schaal avea o acele timpuri, imbracat in anteren, incins cu
mosioara de vr'o 100 falci ; astadi nu mai existd. taclit i purbInd cu mandrie pe deasupra giubeaua sa de ghermesit. t 18 Aug. 1858 in Iasi,
[Dr. I. G. Sbiera.]
In virstd de preste o suta ani. Dar murind n a
Barbet, v. cane.
Barbeta, (marina) capet de parama (fribighie) lasat arta sa in parasire, caci intro copiii sei
de 5-6 ni. lung., fixat la proba unei barci, ser- a avut cinci baieti, cari i putean disputa sceptrul
vind a lega barca de un bastiment sau de chau. de staroste al tatalui lor. Intro acestia cei mai
de stand au fost George, cel mai mare, n. pe la
[Constant B.]

www.dacoromanica.ro

Barbu

397

Barchent.

1790 in Iai, t 1893, si Vasile, n. 1800, t 1860. destinat a uaviga in riuri, porturi sau pe coastele
Ambii acesti cantareti si scripeari au fost suc- marii, unde nu se fac valuti proa mari. Ori ce
cesiv starosti ai lautarilr si s'au bucurat mult bastiment are una sau mai multe B., cu cari
de favoarea aman:a-110r de petreceri insotite de comunica ea uscatal. Vasele de resboiu au B.
musica. George mai Cu sama avea un talent de de diferite marimi si diferite tipuri, purtand
improvisatie si de reproducere dupa auJ, cu deosebite name: salupe, barci, baleniere, yole,
adeverat miraculos. Se povestesce, ca pe la 1847 yuyu.,'alupa este B. cea mai mare a bordului,
avnd a canta la o petrecere data la consulatul de o constructie mai solida, serva la transporturi
austriac, in presenta lui Liszt, dupa ce acesta niai grele de material sau personal. Este pe
improvizase cava pe piano, G. B. reproduse fiecare vas o alupa cu vele si rame; (sant
ceea ce a autllt; resultatal a fost asa de uimitor salupe cu aburi); are 10-14 rame 5i'2 catarge
pentru Liszt, ca s'a sculat, a sarutat pe lautar cu panza. Bdreile, in nuntr de 2-4, sfint mai

ai i-a oferit un pahar frumos garnisit de toti usoare, dar de aceeasi forma, ceva mai elegante;
comesenii. Ai descendenti de a lui Stan B. au 8-12 rame si 2 catarge cu panza. Balesant: Ionicd, fial lui Vasile, un bun bariton, nierele, 1-2 la bord, sant nisce B. cu ambele
Neculai, fiul lu George, un bun violoncelist, capete ascutite, foarte upare si de forma eleambii bucurfindu-se de favoarea publicului gra- ganta. Ele sant in general dispuse astf el, ea
dinilor esene, dar ambii sfint absolventi ai con- In casal, cand cade un om in mare, sg se poata
servatorului, musicanti rnai inult sau mai putin scobori si arma repede pentru a-1 scapa, attmci
instruti,
se numesce B. sau balenierl de acapare; are
LT. C.]

Barbu, Patriciu, n. 27 Aug. 1842 in Galt, 4-6 rame si dou catarge cu panza. Yola este
Trans.1 cottul Alba inf.; a studat la A..-Iulia, o B. usura si elegantg, capabila a mergo reBlaj st la academia de drepturi din Sibiiu. 1868 pede, si serva de obiceiu pentru comandantul
pana 1875 functionar ju.decat., apoi advocat
vasului in loe de baleniera; diferg de aceasta
director de banca in Reghin, membru in co- din urma prin aceea, cg nu are ambele capeta
mitetul partidului national roman, a fost con- ascutite, pupa fiind larga' ea la o B. ordinara;
danmat in precesul Meinorandului (1894) si in- are 4-6 rame si dou catarge cu panza. Yaya/
chis la Vat.
este B. cea mai mica a bordului, de formg larga,

Barbula liedw., (botan.) gen de muschi acrocarpi destinata a face mici transporturi; are 2-4
de dimensiuni variabile, vivaci, putini anuali, res- rama si un catarg cu panza. Deosebit de aceste
panditi preste tof globul; cresc pe pamnt, stanci, B., cari apartin vaselor, sfint B. cari naviga inzdur, mai rar pe arbori. Unul dintre cei mai dependent : B. de pescan, B. de pasagiu si

comuni e B. muralis Hedw., ce formeaza un

tapet verde, des pe zidurile vechi si urnbrite.
Toti au capsula ovala, oblonga, erecta ori pendanta. Peristomul cornpus din 16 dinti divisati
In dou ramuri libere papiloase, si cu totii (cei
32 dinti) suciti cel putin odata in spirala spre
dreapta. Aparentoi acestui petistom, asemenat
unui smoo de peri (barbe), Ii datoresce acest

B. de pleicere. Pe Dunare Ata diferite tipuri

de B.: luntre, ca fand lat si de o constructie

grosolana;

lotcd, un fel de baleniera foarte

usoarg de lemn de brad, care poate naviga si

pe mare, intrebuintata cu deosebire de pescarii

dela gurile Dunarii etc.
[Constant B.]
Barca, com. rar. in Rom., j. Dolj, pl. Balta,
compasa dintr'un singur sat cu 1497 loc.; re$egen muele ski.
Muta pl. Balta, a judecatoriei de ocol si a unui
[S. t. R.
Barbulet, com. rur. in Rom., j. Dambovita, birou postal; are o singura biserica si o scoala
cu 1121 loc. rom. Pe dealul numit Cetatuia este mixta.
un svor cu apa minerala, cu gust do pucioasa.
Barcinesci, numele mai multor localitati in
Comuna produce vite, si din cereale numai po- Rom.; mai insemnata e cont. tul% B. din j. Olt,
rumb. Scoala mixta cu un invtator.
resedinta pl. Sial de sus, format din cat. B.,
Barbun, (lilullus barbatus L.), pesce osos din Greci, Valcelele de sus si de jos, ca 3324 loc.
fam. Mullidelor, trib. Acanthopterigienilor ; are
Barcarola, (ital.) cantarea gondolierilor itacorp langaret si cap proeminent, pe buza de jos lieni; forma B.-ei (in tactul de 6/8) s'a adoptat
are 2 mustete lungi, foarte sensibile si misca- si in musica de arta, ata vocala cat i instrutoare. Coloarea sa e rosie (carrninie) mata. Tra- mentala.
Barcelona, provincia spaniola in Catalonia,
iesce in grupe mari si se gasesce mai cu sama
in Marea Mediterang si in Marea Neagrg. Pri- 7690 km6., cu 902,970 loc.; tinutul cel mai culinavara vine la coaste pentru a-si depune tivat din Spania. Capitala B., situata in mod

icrele, iar iarna se retrage la partile adanci. amfiteatral pe termal marii, e bine fortificata
Se pescuiesce in mari cantitati la Constanta
Mangalia.

[Ant.]

Barbur, broderie, model special de broderie,

intrebuintata la camesile teranesci, cusute cu

arniciuri sau matasur.

Bfire, partea mai mica a muntelui Piatra-

Craiulai, din muntii sudici ai Transilvaniei; se

extinde dela riul Zernescilor spre vest si este
despartita de partes mai mare a Pietrii-CramIui
prin o despicatura uriase, Damita Cr epa tu r a.
Piscul ce( mai inalt al B.-lui e de 2241 m. La

poalele B. se afla com. Zernesci. [Silv. Mold.]

Barca, (marina) vas mic, nepuntat in general,

miscat de comun cu ramele sau cu velele

cu citadela si forturi. B. are 272,481 loe; port

insemnat; catedrala frumoasa; resedinta episc.;
universitate (dela 1430) ca 2000 studenti; arsenal (cu turnatorie de tunuri). B. e primul
oras comercial si industrial al Spaniei, 1890 au
intrat In portal B. 3507 corabii de 1.863,460
tone. B. a fost intemeiata de Cartagineni. Pana
la 1137 a stat sub conti proprii, apoi se un eu
Aragonia; in ctu.sul timpalui a fost de multe
ori asediata i ocupata; mai in urma bamtuita
de revolutiuni interne.
Barchent, (barchet, franc. futaine), panza de
bumbac, peroasa pe dos, imprimata pe fata cu
tliferite desenuri, cari apar in relief. Se intre-

www.dacoromanica.ro

398

Barcianu

Bardeleben.

buinteaza pentru rufaiia de

precum
doarei. Dup expeditia polon nenorocit a lui
pentru rufaria de copii. B. colorat,
iarn' vergat, ca- Rkczy G. H. RI numit din partea Inarelui vizir
drilat sau imprimat cu flori, se intrebuinteaza principe al Ardealului. B. primi insa numai
pentru confectiuni de dame.
[M. B.1
Barcianu, 1) B., Saya Popovici, scriitor rom.,
n. 1814 in Resinari, Trans. A studiat in Sibiiu
si Cluj, apoi la Viena, undo a ascultat medicina,
dar dupa un an a intrat pe cariera preoteasca.
Episc. aguna 1-a chiemat la postal de prof. de
tool.

i pedagogie in Sibiiu, unde multi ani a

lucrat ca asesor in consistorial arch. Referintele

famare 1-au silit sa se retrag ca preot la Resinari, uncle t 1879. Scr.: 1) Culegere de istorii
morale. Sibiiu, 1846

conditionat tronul, ca obtinnd Rkczy iarasi

gratia Turcilor, sa abclica in favorul acestuia.
Rkczy a pierit in lupta dela Manastur (1660);
In fruntea partisanilor sei se puse apoi Kemny I.,

care bate armata lui B. tng Ormenis, cAnd

apoi B. abdica (1661) de tron si absoalva nobilimea de juramntul depus. A fost ucis pe
ctind Il excortara in temnita din Kvr. Sub
domnia lui B. s'a fixat marca terii Ardealului
In dieta tinuta la Sas-Sebes in 24 Main 1659.

48, (2 parti). 2) Epistolariu.

Bard, poet si cntaret la semintiile celtice de
Sibiiu, 1847. 3) Kurzgefasstes Conversations- pe continent si din insulele britice ; vestiti sfint
und Wrterbuch der deutschen und romnischen B. din Wales $i Scotia. Deja in sed. II. d. Chr.

Sprache. Sibiiu. 1852. 4) Gramatica rom. Sibiiu, se amintesc B. in Gallia, cari cntau faptele
1853: ed. II. 1856, ed. M. 1864. 5) Gramatica principilor sau blast6mau pe inimici. B. isi acom-

germ. Sibiiu, 1858; ed. II. 1867, ed. M. 1871. paniau cntarile lor pe un instrument numit la
Theoretisch-praktische Grammatik der rom. Scotieni crott, un fel de harfa.
[B.]
Sprache. Sibiiu, 1858; ed. II. 1867, ed. M. 1871.
Bardii, dup mit. celtic au fost preotii CelVocabular rom.-nemt. Sibiiu, 1868. 8) Wrter- tilor. Numele B. (bhaird, beird) de origine a
buch der rom. und deutschen Sprache, 1886. insemnat: poet, mai trcliu i cntaret. Originea
2) B., Daniil P., Dr. prof. si scriitor rom., institutiunii se pierde in isteria cea mai veche
fiul celui de sub 1); n. 1847 in Resinar; a stu- a Celtilor, iar ca fundatorul ei se amintesce
diat in Sibiiu. In 1869 a fost trimis in Germania Merlin (Merddin), o persoana mitologica. B. forman
din partea min. de culte si instr. publica spre o ceata ereditar, organisata dupa modal unui
a studia organisarea scoalelor popor. de acolo, ordin preotesc; erau tot eke 12 insi, preotii
iar 1870-74 a ascultat la universitatile : Viena, clinei Ceridwen, seful lor spiritual era Merlin,
Bonn si Lipsca prelegeri de pedagogie i sciin- uneori atare principe celtic. Ca preoti aveau
tele naturale. In 1876 a fost numit profesor mare influentd asupra poporului celtic i prinla instit. ped.-teol. din Sibiiu , uncle functio- cipilor lui. B. compuneau poesii despre deli
neaza si acli. A fost $i director al scoalei civile vitejii nationali si le cantan, iar cntecul Il acorn-

de feto a Asociatiunii trans. pentru lit. etc.; pauiau cu harfa (chrotta, emit), si de aci B.
de asemenea mai multi ani secret. II. al acestei se numiau deadreptul: cntareti. Ei cntau la
asoc. B. a fost si meinbru al comitetului national serviciul divin, la serbatori si la festivitatile
si ca atare judecat in procesal Memorandului principilor ; ei insufietiau armata celtica, in lupte
si inchis in Vat. Sor.: 1) Untersuchungen ilber rnergeau' in fruntea ei, lar unii serviau princidio Bliithenentwickelung der Onagraceen. Her- pilor ca herolili. Dupa functiuni se impartiau
mannstadt, 1874. 2) Elemente de istoria natuinventatoii (priveirdd), cultivatori de arto
rala. Sibiiu, 1881-83, 2 cursuri. 3) Lucrul de (posveirdd) i in herokli de resboiu (arwyd-veirdd),
mna in scoalele de baieti i in institutul ped. iar dup rang In: invetacei, inspectori si preSibila, 1885. 4) Istoria naturala in $coala popor.
Sibiiu, 1890-91. A edat i prelucrat operele
repos. siiu tata : 1) Vocabular rom.-nemtesc
Wrterbuch der romn. und deutschen Sprache.
Sibiiu, 1886 si 1888. 2) Gramatica germ. Sibiiu,

sidenti (pryadain), cari purtau haina de coloare

vneta si nici cnd spada. Ei fine= eisteddfode,
adeca concerte de musica i declamatiune,
fiind considerati de perfecti In musica si poesie,
erau i instructori in antele acestea, iar versu-

1896. In 1891 a redactat revista liter. Foaia rile lor se numiau triade, pentru-ca o strofa
Ilustrata , iar in 1897 impreuna cu alti colegi era din 3 versuri. In poesiile lor se sustineau

Foaia Pedagogica.
invetaturile pagnismului vechiu celtic ca proBarclay de Tolly, (pron. barde), Mih. Andr., prietate nationala celtica. B. erau cunoscuti deja

Oilers1 rus., n. 1761 in Livlanda. A luat parte

Romanilor vechi si considerati de cntareti
la resboaiele cu Turcii in 1788 si 1789 si contra poporali; Romanii, Gotii si Vandalii i-au perseSuedezilor in 1790; s'a distins in luptele contra cutat asa, incat B. s'au retras in Wales si de
Polonilor in 1792 si 1794. La 1810 e numit adi. s'au asezat in Irlanda si Scotia. Cel din lama
ministro de resboiu. Contra lui Napoleon I. lupth B., Turlough O' Carolan din Irlanda, a murit
1812 ca comandant de armata, iar in 1813-14 In 1738; cei din Scotia s'au sustinut pna la 1778
ca comandant suprem al armatei rusesci. In 1815 (v. Arthur, Ceridwen si Graal). Lit.: Heidnisch-

a fost ridicat la rangul de principe. t 1818 geistliche Sagenbildungen der keltischen Vlker.
lnga Insterburg.

F. Nork, 1848, Stuttgart.

[Atm.]
Barcsay, familie nobiliar magh. in Trans.,
Bardac, sau bardaciu, varietate de prun.
care i avea proprietatile in deosebi in partile V. art. Prun.
Hategului, si a dat terii mai multi barbati in- Bardeleben, Enric Adolf, chirurg, n. 1819
semnati. B. .Alcos, n. 1619, t 1661, a repro- In Francfurt 1. 0.; dela 1848 prof. de chirurgie
sentat pe principele Ardealului Rkczi G. I. la In Giessen, apoi in Greifswald, iar mai tfircliu
Constantinopole si a umblat in misiune diplo- In Berlin. Cea mai insemnata lucrare literara
matica in Muntenia si Moldova, fiind numit a sa e: Lehrbuch der Chirurgie und Operationspentru meritele sale ban al Lugosului si Caran- lehre, 4 vol. B. este parintele scriitoarei Mite
sebesului, iar mai trcliu comae suprera al Une- Kremnitz.

www.dacoromanica.ro

Bardelona

Bari.

399

Bardelona, roca, o gresie micacee sistoas, Bareilly, (B a r e li), ora s in India, prov. nordprobabil eocenica, ce se intalnesee in Apenini. vest., cu 121,680 loc.
Barents, Willem, marinar olandez din AmBardesanes, (Bar-Deisaii), fiul lui Deisan,
filosof gnostic din grupul sirian. a trait la ctutea sterdam, a facut repetite incercari (1594,1596)
diu Edessa, t 224; dintre toti gnosticii B. a sa atle calca prin Oceanul Arctic catra China.
stat mai aproape de doctrina bisericii. A facut B. a descoperit insulele Novaja Sandia, Spitzimnuri, cari cantandu-se an contribuit mult la berga si ins. Ursilor, a ajuns pana la 801 11' lat.
Dup B. s'au numit insulele
latirea doctrinei sale; Efrem Sirul a pa.strat nerd. t 1597.
B. (partea estica din insulele Spitzberga) i Marea
miele fragmente din ele.
[Pl.]
Bardia, Iosif, iesuit, n. 1668 in Bavaria. Ca B., partea Oceanului Arctic situata intre Norprofesor de filosofie in Viena intr in socie- vegia, Novaja Semlja, Tara lui Francisc Iosif
tatea Iesuitilor la 1689. A props mai toate si ins. Spitzberga.
Barre de Vieusac, Bertrand, membru. al
sciintele in acoalele Iesuitilor din Graz, Schemnitz, Neusohl Tirnavia. Ca superior al casei conventului, n. 1755 in Tarbes, t 14 Ian. 1841.
Iesuitilor din Sibiiu a lucrat mutt pentru in- La inceput f advocat, mai tardiu consilier in
tarirea catolicisraului Iii acest eras luteran si a districtul Bigorre, ande 1789 a fost ales deputat.

intretinut foarte bune raporturi cu prncipele B. a intemeiat prima foaie politica revolutionara:
Munteniei Nicolae Mavrocordat. Dupa moartea

mitrop. unit Atanasiu, curtea din Viena nu s'a

multamit cc guvernarea bisericei unite numai
prin vicarul general al reposatului archiereu si
prin un teolog cat., ci a mai pus preste aceasta
biserica si un director sau vdefensor pe tot

Le point du jour. . Dupa disolvarea constituantei

ajunse jude de casatie, iar 1792 membru in

convent, unde i castigh mare influenta. El a

presidat in convent, cand Ludovic XVI. fit judecat la moarte, si a votat pentru rnoartea regelui. Ca membru al comitetului instittlit pentru
timpul vacantei scaunului episcopesc. Gel dintiliu salutea publica, a urmat orbesce pe Robespierre.
director a fost B. t 1720. [Dr. A. Bunea.] El a propus in 5 Sept 1793 a declara terorismul

Bardo, (tal) fort situat pe o stanca singu- in permanent si 1-a preamarit atilt de mult, incat

ratica langa sattil cu awl* name in prov. ital. 1-au. numit Anacreon-111 ghilotinei. Observand de

Turin ; domineaza soseaua ce conduce in sesul cn buna vreme semnete timpului a votat moartea
piemontez printre muntii St.-Bernhardul mare lu Robespierre ; mai tarcliu totusi fit osandit de

si mic. Legenda spune, ca ar fi fost construit convent la deportatie, dar apoi agratiat. Mede Hannibal. La 1800 a fost ocupat i ddrimat muffle sale au aparut 1842 in 4 tom., (edit. H.
de catra Napoleon I.; regele Carol Albert insa Carnot). Macaulay a scris despre B. un admi-

rabil essay.
[T. F.]
1-a reconstruit.
Baret, sau biret, (lat. birretum), caciula preoBrdo, (Brdo), col mai mare sat romanese
Istria, cu 106 fain., in apropierea lacului Cepici, tiler (negra), episcopilor (violet) s cardinalilor
Aici a facut Dr. Anton Joe studiile sale asupra (rosu) in biserica cat. de rit. lat. Se poarta numai
In functii liturgice, dar nu la altar. Forma B.-lui
[G. W.]
dial. istrian, publ. de Miklosich.
Bardut, (magh. Bardocz), 1) sat secuiesc in e de regula patru unghiulara. Ortinea lui e necott. Odorheiu, 898 loc. Odinioara o parte a lo- sigura, se amintesce mai antaiu in 956.
Barettita, mineral, un silicat de calciu, magcuitortlor era militarisata, apartinand in parte nesiu
si tier.
la regim. secuiesc II. de granita, i in parte
un pas intre TranBirgdul, ('pasul
la regim. secuiesc de basan. 2) Seaun, filial al silvania
si Bucovina. oseaua pornind dela Bisscaunului Odorheiu, dupa vechea impartire po- ttita trece
prin satele Bargaie, attain pe valea
litica a Trans.; se alcatuia din 9 sate, cu locul Bistritei, apoi
dela Botgo-Suseni incolo pe valea
central B.
[Silv. Mold.]
riuletului Tiha. Pasul se incepe la Borgo-Prund
Bardwan, provincie indo-brit. in Bengalia infer., si liana la granita Transilvaniei are lungime de
35,883 km'., cu 7.393,954 loo.; pamantul e roditor, 4 mile. La satul Borgo-Mureseni soseaua urca
populata deasa ; capitala B. are 34,080 loc.
pe muntele Milgura-Ca/u/ui, pe virful caruia
Barea, popor de 10-20,000 sufl. in A.bissinia (inalt. 1230 in.) se afla o casarma de gendarmi,
nerd., invecinati in sud cc poporul Kunaina, in iar la prediul Tiliuta este posta si stint barace minord ca Beni-Amer. In parte mare stint fara con- litare. Inainte de a se alipi Bucovina la Austria, cofesiune, cu caracteristice obiceiuri, pe cari le-a inunicatiunea se facea prin pasul Rodnei i numai
descris W. Munzinger in cartea sa : .0stafrik. dupa 1777 s'a mutat vaina in acest pas; soseaua
Studien , (1864, ed. H. 1883. Schaffh.)
s'a construit in 1812-17.
[Silv. Mold.]

Barebone-Par/ament, (pron. berbon), micul

Bargello, 1) seful sbrilor politisti in Italia,

parlament englez, ce a fost convocat de Cromwell cu deosebire in statul papal, pana la 1809. 2)
la 4 Iulie 1638; numera numai 150 meinbri, Zidire publ. istorica in Floret*, care adapostesce
si s'a numit B. dupa eel mai tipic representant, astarli nmseul national.

fabricantul B.

Mimi parlament a fost prea

Barhebraeus,sau Bar Ebraja,Gregoriu, arab.

radical, aducand o multime de legi neexecutabile; Ab ul F a r agi, seriitor sir.-arab., n. 1226 din tata
el a introdus i casatoria civila. Dupa 5 luni ovreu botezat. Pentru vastele sale cnnoscinte conde legiferare a fost disolvat de Cromwell.
temporanii sei 1-au numit: Farid-al-Zanuin (deBarge, (baris), tesatura usoara i rara de corul timpului). A fost episcop de Gubas, iar mai
bina; se intrebuinteaza pentru vestininte de dame, tarcjiu episcop titular iacobitic. Sor.: A.bulfaragii
naai cn sama pentru toalete de vara, numita Chronicon syriacum , Chronicon ecclesiastic= ,
dupa valea Barge din Pirenei. B. se rnai nu- Nornocanon , gramatica siriaca etc.
mesce i broboada (propoada) subtire, facuta din
Bari , (grec. greu), cuvintele compuse cu
aceasta stof a.
B. v. si sub Bary,

www.dacoromanica.ro

400

Bari

Baritiu.

Barl, (Terra di Bari), prov. ital. in Apulia, Blaj (1824-1827), iar liceul si facultatea filos.
5926 km., cu 751,728 loc. Capitala B., (B. delle In Cluj, de unde dupa 4 ani s'a reintors iar la
Puglie), e situata ranga mare, 58,266 loc.; archi- Blaj si a intrat in institutul de teologie. Absolepiscop ; biserica San Nicola; port; export de vand aici, la 1835 a fost numit profesor de
vin i oleu de masline.
fisica la facultatea filos., iar in anal urmtor,
Bari, popor afric., loc. langa Nilul alb, intre gra- dup ce facuse impreuna ca T. Ciparia o caledele 30 30'-60 14' lat. nord., 280 50'-300 17' torio in Romania si primise dela episc. Lemny
lung. est. In deosebire de celelalte popoare din ordines minores, a fost chiemat ca profesor
jurul su, poporul B. nu este nomad, el are lo- la scoala rom. din Brasov, infiintata ca doi ani
cuinte permanente si se ocupa cu economia de inainte sub conducerea unui docente macedo-

camp si de vite, cu pescuitul i cu fierarital. roman si remasa acum fara inftator. InmulTraiesce in poligamie sub principi indigeni
tindu-i-se elevii in scurt timp, a fost chiemat

este un popor foarte resboinic. Mai de aproape finca un invbfator in persoana teologului de Blaj
a fost ounoscut acest popor dupa ce expeditiu- Andreiu Muresan, fi tot atunci a venit din
nilor egiptene le-a succes a petrtuide pe Nil in Blaj si Iacob Muresan, ca profesor la gimnasiul
sus pana la Gondokoro (1839-42), unde au asezat catolic din Brasov. La 1838 B. infiinteaza Foaia
statiuni de misionan.
pentru minte,inima fi literatura, cate un numer
Baribal, sau ursul negru american (Ursus pe septlimana, i cava mai taroliu, dup primirea

americanus), din fam. ursilor, ord. carnivorelor concesiunii preainalte, gliarul politic Gazeta

sau fiarelor, lung de vr'o 2 in., coada foarte de Transilvania. In iarna urmatoare a orgascurta. P'rul negra lucitor, lung i neted. Pe nisat o societate de diletanti, care a remas in
bot are nisce pete galbenii. Triesce in prtile activitate pana la 1856 si a contribuit in mod
nordice ale Americei de nord. Se vfineaza. pentru
blana, carnea f3.1 grasimea sa.
Barloada, obstacole Mente in graba de-a curmezisul stradelor, din buti, carute, oopaci, lemne,

insemnat la desvoltarea limbei rom. in tinutul

Brasovului. La 1839 B. a facut impreuna cu

Iacob Muresan o caltorie la Viena, unde a

mijlocit la guvernul central ca foile sale sa poat

pietri din pavagiu etc., pentru a opri un atac, intra ca posta in Bucovina. La 1840, detronat
a se apara i a se acopen. Asemenea B. au fiind in Muntenia Alex. Dim. Ghica, noul Domn
fostintrebuintate foarte adesea de poporul francez G. Bibescu, la cererea consulului gen. rus., a
In diferitele sale revolutiuni. Ele au mai fost oprit intrarea in teara a Gazeteie si Folie, cari
intrebuintate si in Belgia la 1830, precum
erau mult cetite in Romiinia si aveau numai
de catra populatiunile din Viena, Dresda
In Moldova la 500 abonati, deoarece opositia
Berlin la 1848 si 1849.
ambelor principate se folosise de ele pentru a
Bariera, obstacol sau soma care inchide co- combate politica de cucerire a Rusiei. La 1845
municatia. B. vamala e linia care desparte un B. se retrage dela scoala rom., si 5i consastat de altul si preste care nu e iertat a trece creaza intreaga activitate foilor sale, cari in urma
marfuri fara de a plati vaina. Cara mare si pe censurei severe, avnd s'a lupte cu neintrerupte
insulele unui stat termurile formeaza B. vam. greutati, reclaman o atentiune deosebita. La
Tractatul de B., tractat In urma caruia Te- 1848 B. a participat la adimarea nationala ti-

rile de jos aveau dreptul de a ocupa pentru nut in 3/15 Maiu pe campul libertatii de Muga

sigmanta proprio anumite puncte fortificate insemnate (barrire) dela granito. franceza,. In resboiul austriao de succesiune (1741-48) Erancezii au demolat aceste B.; tractatul a fost des-

Blaj si a subscris protocoalele i petitiunile catra

monarch ca vice-president al adunarii. In Octobre infiintandu-se in Trans. comitetul de pacificatiunes B. a fost chiemat la Sibiiu, mide
fiintat la 1781 de catr Imp. Iosif II.
ffi numit totodata si membru al comitetului
Baril, (Boga = butoiu), m6surii de fiuiditate, pentru apararea teriic. Remannd foile lui B.
dupa diferite ten i de marime diferita.
in grija colaboratorului s'ti Andreiu Muresan,
Baring, familie germ., emigrat in Anglia; el a stat preste 4 luni in Sibiiu si a participat

a fondat in Londra una dintre cele mai mari la hicrarile ambelor comitete. La 11 Alarde 1849
case comero. ale lumii: B. Brothers et comp. Mai ca4find Sibiiul in manile insurgentilor, B. si

multi membri ai fam. B. au ocupat inalte func- ceialalti rnembri ai comitetului s'au refugiat in
tiuni de stat i s'au distins in parlament.
Romania. B. a mers la Campina, unde se refuBaringo, lac in Africa est. ecuator., descoperit giase si familia sa, aici insa f arestat de o pa1883 de Thomson; 500 km2., cu o insula locuita. trul ruseasca si escortat la Ploiesci si de aici,
Baritina, mineral, sulfat de harte, incolora, chipa 2 septnani, /a Cernaut, ande a fost in
alba, verde, rosie, bruna, infusibila i devine fine eliberat dupa interventiunea familiei Hurincandescenta. B. e un mineral filonian, carac- muzachi, la a carei mosie Cernauca a petrecut
teristic filoanelor de galena' i minereurilor de pana dupa pacificarea Transilvaniei. Reintors la
argint. Cristale mari se gasesc la Auvergne.
Brasov, B. a obtinut dela noul g-uvern conceBaritiu, Georgiu, istoric i intemeietorul presei siunea de a continua cu editarea foilor sale, cari
rom. in Transilvania, n. 12/24 Maiti 1812 in ins la 1850 filfa sistate prin decret gubemial
Jucul de jos, cott. Cojocnei, dintr'o veche fa- din causa ea B. a publicat raportul lui Iancu
milie de asa numiti nobili armalisti din districtul dupa originalul germ. tiparit in Viena, si nu s'a

Cetatii de Piatra, ca fiul antaiu nascut al pa- supus ordinului autoritatilor de a intrerupe aceasta
rochului gr.-cat. loan Pop. Numele B. i-s'a dat publicare. Ganta a reaparut deabia dupa 6 luni,
de catra profesorii gimnasiului din Cluj, sub cu- sub conducerea lui Iacob Muresan, caro a fost
vfint, c erau prea multi scolari in clasa, cari denumit redaetor, iar B. si-a continuat actipurtau numele Pop. Scoalele elementare le-a vitatea publicistica ca colaborator la aceasta foaie.
cercetat in Trascau (Toroczk6) 1820-1824 si In 1852 un consortiu de comercianti rom. din

www.dacoromanica.ro

Bariton.

401

Brasov infiinteaz fabrica de barbe din Zernesci vista Transilvania, al carei redactor a fost
numesce pe B. director comercial, care post aproape 20 ani, i in Analele Academiei rom.
1-a ocupat aproape 20 ani. La 1860 B. alabo- A colaborat 2 ani si la Dictionarul si Glosariut
reaza, la cererea mitrop. Saguna, un proiect do Academiei. Scrierea sa principala este : Partt
statute ale Asociatiunii transilvane . Cu anal 1861 alerte din istoria Trans. pe 200 ani din urma
reincepfind luptele politice in monarchia intreaga, (edit. W. Krafft in Sibiiu). Vol. 1 (1889) se
B. a conlucrat la toate adunarile i conferintele ocupa cu evenimentele dela Mihail Apafi 1683
Romanilor; la dieta din Sibiiu (1863/4) a par- pana la 1848; vol. 2 (1890) Cu istoria revolu-

ticipat ea regalist si a fost ales de aceasta de tiunii si a erei absolutistice pana la 1860; iar

doue ori deputat in senatul imperial din Viena. al 3-lea (1891) Cu istoria anilor 1860-1883.
La 1866 a mijlocit impreuni cu Dr. Lean Ratiu Opiniunile si credintele politice ale lui B. sfint

incuviintarea preainalta pentru organisarea a

patru legiuni de volnntari romani, cari insa nu
au fost activate din causa, ca preste scurt timp
s'a incheiat pacea intre Austria si Prusia. In
acelasi an B. a fost ales membru al Academiei
rom. (atunci Societ. academica). Dupa retragerea ea dela postal de director al fabricei de
hartie din Zernesci, B. s'a mutat la Sibiiu i a
infiintat qiarul Observatoriul (1878-1885),
pentru a carui tinuta i-s'au intentat 3 procese
politice, in cari insa juriul sibian 1-a achitat cu
vot unanim. Organisandu-se la 1881 partida'

Ni I

A
..

Fe.().jvi

desvoltate in 4iarul sea Observatorint si in

Memorialul conf. din 1881. Petruns de dreptatea

causei Romanilor din terne coroanei sf. Stefan,
el nu pretindea pentru poporul seu docat c o n-

cur anta libera pe toate terenele activitatii

omenesci si parte droapta, proportionata la sarcine gi la foloase. B. a luptat aproape 60 ani
pentru egala indreptatire i inaintarea culturala

a Romaullor cu un zel intrecut numai de rara

abnegatiune, care 1-a caracterisat. Dei in 1859

aves in mana decretal prin care fuse numit

inspector gen. preste scoalele din Moldova, cu

-.

-1,17J.F

G.jcij13 A 1...17 TTTI

national, B. a fost ales in comitetul central si salar fix de 800 galb. 'pe an, iar in Sept. 1860
a redigeat Mentorialul publicat din Insarcinarea i-se oferise prin ministrul Filipescu redactiunea
conferentei electorale tinute in Maiu 1881 in Monitorului oficial cu salar fix de 1500 lei pe
Sibiiu, iar la 1884 a fost ales president al co- luna, el a remas neclintit la locul sou, si luptaud
mitetului national gi a ocupat acest post pana Cu cele inai inari neajunsuri, a continuat a servr

la retragerea sa din viata politica, intfimplat causa poporului seu prin munci neintrerupta
la 1887. Dela acest an B. si-a consacrat intreaga si la locurile cele mai expuse ca invetator, puactivitate Asociatiunii transilvane (pe care a ser- blicist, conducetor politic si literal (Cf. G. Bavit-o ca secretar I. si redactor al Transilvaniei. ritiu, 18/2-/892, foi comemorative la serb. din
[1861-1888], apoi dela 1888 ca president si de- 24 Maiu 1892, de Dr. C. Diaconovich, Sibiiu,
legat la t3coala civild de fete din Sibiiu), si lu- 1892.)
crarilor sale istorice. La 12/24 Maiu 1892 imFondtel G. Barifiu este un fond intemeiat
plinind etatea de 80 ani, B. a fost serbatorit de de Asociatiunea trausilvana in memoria lui B.
intreg neamul romanesc si distins cu cele mai Se doteaza an de an cu fi. 1000. din budgetul
mari ononui din partea poporului seu recunos- Asociatiunii si se alimenteaza prin colecte, docatar. Academia rom. a batut din acest incident natiuni etc., avand destinatiunea de a sprijini
o medalie comemorativa (v. ilustr.), iar in Martie intreprinderi literare, precum si a ajutora scrii1893 1-a ales president. Preste scurt timp B. tori rom. lipsiti do mijloace. Acest fond pana
s'a imbolnavit si a murit in Sibiiu la 2 Maiu 1893, astacji a ajuns la cifra de 5000 fl.
fiind inmormntat in curtes bisericii gr.-cat., Bariton, Baryton, Baritono, 1) vocea mijlocie
tanga mormfintul lui Papiu Ilarian. Scrimile lui de barbap, intre tenor si bass, cam de extenB. sfint foarte numeroase ; afara de Memorialul siunea dela G-g', (Sol-sol') care intrunesce in
amintit, el a elaborat un dictionar germ.-rom. sine atilt puterea si demnitatea vocei de bass,
(1835-1854), si altul magh.-rom. (1869), a pu- precum i dulceata 5i lustrul vocei de tenor.
blicat numeroase studii, in cea mai mare parte Vocea limita de B. se numesee Tenor-B., vocea
istorice, in foile sale, (mai ales in Foaia pentru alinea bass-B. 2) Un instrument vechiu, a.stadi
minte, inima i literatura 1838-1850), in re- neusitat, de marimea unui violoncelo, numit

www.dacoromanica.ro

402

Baria

Barnutiu.

viola de Bordone sau Bardone, alcatuit cu de aci incolo remase pe partea regelui. Pentru
7 coarde, sub cari eran intinse ei 9-24 coarde corespondenta purtata cu cartea fa arestat
do metal, cari anca vibran cand se cauta instru- 29 Nov. 1793 ghilotinat.
menta. 3) Un iustrument de vnt din alarna,
Birnova, manastire secularisata in Rom., j.
ei

numit

i ouphoniu .
Iaei, pl. Codru, satul B., fundata de Barnovschi
Bariu, (Baryum, presc. Ba), metal bivalent, Veda in 1664 ei terminata de Eustatie Dabija
cir greutatea atomiea 137. Nu se gasesce in Veda; e bogata in odoare i vestminte. Grigore
stare libera in natura, numai in combinatiuni, Ghica-Voda, in timpul eederii sale aici (1728),
precum sulfatul de B., SO4 Ba (sau baritina) a restaurat casele ce eran ruinate ei a pus sa
earbonatul de B., CO, Ba (sau witherita). B. se faca zidul de piatr imprejurul manastirii.
descompune apa .1a temperatura ordinara, in- Astadi casete din curtea mandstirii silnt in ruina,
tocrnai ea metalele alcaline. Incaldit fiind la aer afara de done camero ce servesc de ecoala.
arde transformandu-se in oxid de B. Pe basa
Barnovski, 1) B., hatmanul, omul de lucreproprietatilor lui este aeezat in aceeaei grupa dore al voevodului moldovan Iacob Eraclde
Cu calciul i strontiul. Combinatiturile mai
Despot (1561-63). Era sa fie ucis de poporul
semnate ale lu sita: oxidul de B., Ba O; corp resvratit impotriva nebunelor i asprelor puralb, solubil in apa cu desvoltare de caldura; tari ale domnului, mai ales in arma introdubioxidul de B., Ba O,; hidratul de B., Ba (011)2. cerei darii de 1 galben pe casa. spre a preinAcest hidrat este corp foarte basic, cu acida se timpina navalirea lui Laski. 2) B., Illiron, (Ion
neutraliseaza e'r da saruri de B., precum: ehlo- Movild Voevod), mal antilla general al lui Radarura de B., Ba C12; azotatul de B., (Az 002 Ba Mihnea al Moldovei, apoi domn al acestei teni
altele.
(1626-1629). Ia mesuri salutare de pacificare;
Barka, 1) platou in Africa nord., Muga. Me- pe deoparte da drept boierilor sal reja pe
diterana, se intiude dela Syrtul mare pana la vecinii instrainati dupa 1622, pe de alta, canEgipt i deeertul Libiei; in vechinne se numia tand a reimpopula teara cea golita de locuitori
Kyrenaika; 500 m. preste suprafata mara; dela prin valmasagurile de pana aci, infiinteaza sate
1879 vilaiet times cu 302,000 loc. (Beduini); noue i aeeaza in sloboda oameni din ten i straine.
capit. Bengasi. B. e bogata in isvoare i paeuni; Locuitorii irisa cu gren venan din pricina Tain B. se afta multe mine din antichitate; 2) riu tarilor, cari in lupta cu Poarta, ameninfau. Molin Nubia sud., curge spre nord-est in Marea dova cu o invasie spre a sustin pe pretendentra
Roeie; 450-520 km. lung. Pe la isvoarele lui Nlihnea Criteanul. In Apr. 1626 se ei
se afla tinutul inuntos B. (Baraka) al Abessiniei, un jaf tataresc. B. e credincios Porii, i li preda

11,000 kins., cu piscul Zad'Amba (1700 m.)

scrisorile tradatoare ale lui Bethlen Gabor, prinBar-Kochba, Simon, conducetorul ludeilor in cipele Ardealului, care, sprijinit de Poloni i
rescoala din urnia contra Romanilor sub imper. Tatari, se hainise contra Sultanului. Totuei, fiiud
Hadrian, 132-35 d. Chr., se proclama rege
ruda Cu Movilescii e'r cetatean-proprietar in PoIerusalim, dar fa invins de 'alias Severus lonia, ,nu-i bine vedut de vizir, mai ales ca, necada la ocuparea Bather-ei.
fiind jafuitor, nu-i put da cerutele 40 pungi
Barlaam, v. Varlaam.
de bani. MerOnd la Constantinople a-si asigura
Barlabol, numirea popnlara a plantei (Muero- positia, B. e arestat. Cu acest prilej serie el in
phyllum bulbosum L. (v. ac.)
romlnesce un faimos testameut, credndu-se
Barmakicii, urniaeii preotului ei medicului persic condamnat la amarte. Totuei scapa din inchi-

Barmak, originar din oraeul Balen in Chorasan. soare si se retrase in Polonia.

Prin insueirile Ion excelente inembrii acestei

Barnsley, ora e in Yorkshire (Englitera), 35,427
famila au ajuns in cele mai inalte functiuni la loc. Fabrici de panza, =tasa ei hartie.
cartea califilor abasidi, adunand i commi inBArnutiu, Sinteon, n. 2 Aug. 1808, in Bocea
semnate. Dar cununandu-se Barmakidul Deafar rom., (cott. Selagiu), din parinti economi. B. a
in secret cu sola califului Harun-al-Raeid, acesta cercetat in Simleu cursurile ecoalei normal
a inceput a-si teme tronul i ucise (803) pe nu- 1817-20, apoi gimnasia! in Careii mari (Nagymitul mare vizir, dand astfel 'evitara de moarte Karoly). B. avea de gand sa se pregateasca
familiei puternice.
pentru cariera juridica, dar dup ce i-au lipsit
Barmen, ora in jud. prusian Diisseldorf, se najloacele merge la Blaj, unde in primavara
intinde pe valea Wupper in hurgarle de 6 km., a. 1825 termina cursul filosofic, i toamna intra
are 116,144 loc., consta din 3 parti : B. sup., In serninariul clerical si urmeaza cursul teologic
B. de najloc ei B. inf.; fabrici de ata, nasturi, pana la 1829. In anal acesta i in col urmator
covoare, matasa, maeine etc.; camera comer- e archivar, prefect ei vicerector in seminariul
cinta; filiala baneii imperiale.
teologic; in 1831-34 e profesor la liceu pentru
Barnaba, v. Varnava.
istorie i filosofie. Din aceeti ani dateaza priBarnabiti, congregatiune de eanonici aparti- mete inceputuri ale aetivitatii publico a lui B.
netori ordului s. Paul, intarita (1533) de pon- Convns ca cultura lmbei este garanta viitorului
tifieele reman Clemente VII., si manita astfel
scutul de aparare al existentei unui popor,
dela biserica sf. Barnaba (Varnava) din Milan. B. ineepe a fin prelegerile sale dela liceu
seminariu in limba rom., ceea ce a produs o
Geneialul Ion resideaza in Roma.
Barnave, Pierre Ioseith Illarie, revol u tionar adeverata revolutiune a spiritelor, care a prefranc., n. 1761 in Greuoble, advocat de frunte; gatit ea incetul tinerimea pontru evenimentele
pretinse Introducerea constitntiei engleze in epocale din deceniul urinator. B. e intre cei
Francia. 1789 deputat, lupta in conventul na- dintaiu care a pus la cale protestul inaintat de
tional pentru recunoascerea drepturilor om en esci. catra consistoriul din Blaj iu 1843 catra dieta
Familia regala refugiata el o aduse inapoi,
a. 1841-43 in causa limbei rom. In urma pro-

www.dacoromanica.ro

Baroc

Baroco.

403

cesului inceput cu tulburarile din seminariu din depus B. in operele sale, dintre cari unele s'au
1843, lipsit de postal i beneficiul avut in Blaj, dat publicitatii, iar altele asteapta in manuscris

se inscrie in academia de drepturi din Sibiiu,

si urmeaza cursurile pana la a. 1848, cand se
puna in fruntea miscarilor nationale. Rolad ce
1-a avut inainte cat si in decursul adunrii nationale dela 3/15 Maiu 1848, e mult mai marcant, decat sa se poata serie istoria anilor de
revolutiune, fara sa se aminteasca una cate una
faptele eroice i jertfele aduse pe altarul natiunii de acest adeverat atlet al romnismului.

B. e autorul proclamatiunilor din 25 si 26 Martie

1848, cari cumindeau un program national politic
ale carui puncte principale eran: congres national
reman, libertate individuala prin suprimarea iobagiei, libertate nationala prin reasezarea popo-

de mil de coale, ca sa fie secase la luinina.

Operele lui B. silut: Dreptul natural privat si
public; Dreptul gintilor natural si positiv ; Politica, (Doctrina constitutiunii); Constitutiunile
statelor principali, eu introductiuni; Antropologia ;
Psichologia empirica; Enciclopedia filosofiei teo-

retice ; Logica; Metafisica; Estetica; $ciinta virtutii ; Pedagogia; Istoria filosofiei; in fine diverso

alte serien. O inteliginta vie, o capacitate rar

impreunat ca trezie de spirit ca si a lui B.,

trebuia sa rernana aceeasi i in afara de specialitatea lui sciintifica. B. a cultivat ca studiu
de predilectiune filosofia i jurisprudinta, si el

e singurul scriitor original pe torean! jurisprurului in drepturile sale. La initiativa mata de dintei pana pe timpul in care a trait. Dar tot
B. se tine adunarea din Dumineca Tomei si apoi atfit de limpede i versat e ai in materia hmcea memorabila de pe campul libertatii din bisticti i istorica, desi productelo lui In aceasti
3/15 Maiu, in care s'a stabilit credeul politic directiune silnt de tot putin cunoscute.
al unui popor desteptat la consciiuta de sine.
[Dr. I. Pop.]
La propuuerea lui B., aduuarea se declara de
Barco, (ital. barocco. franc. baroque), cava
adunare generala a natiunii. natiunea se declara neregulat, straniu, miraculos lnseamna nepocredincioasa imperatului, ca popor de sine sta- triveala bizara in fenomenele vietii, se nasce mai
tator i ca factor al terii. Dupa erumperea re- cu sarna din contradicerea intre mijloc i scop
volutiunii B. lucra ca vicepresident si membru si din disarmonia partilor singuratice In raport
de frunte al comitetului national, apoi al comi- cu intreg-ul; se apropie de bizar, intrupeaza lasa
tetului de pacificatiune alaturea ca N. Balasescu, mai mult decat acesta notiunea secundara de
Laurian, Cipariu, Baritiu s. a. In 11 Martie 1849, comic. Estetica admite asemenea abaten i dela
cand insurgentii ocupa Sibiiul, B. se refugiaza regula generala de unitate numai in casan, cfind
in Romania., si dupa multe suferinte indurate In comedia inferioara san in anumite piase muprin arestarile din R.-Valcei i T.-Severin ajunge sicale, se urmaresce un efect prin excelenti
la Constantinopole, iar de ad i preste Triest la ridicol. In istoria artPi se intelege prin B. (stilul
Viena, ande a lucrat pentru reusita causei na- B.) evolutia renascerei, incepnd din secl. XVI.
tionale. In 1850 imperatul il decoreaza cu crucea sub influenta operelor color din arma ale lui
de aur cu cercana pentru merite. In 1851-52 Michel Angelo si dominand In intreaga Europa
asculta prelegeri la facultatea juridica din Viena; pana in sed. XVIII., cand troce in stilul rococo.

In 11 Octombre 1852 mergo la Pavia, ande in

1854 ja diploma de doctor in drepturi. In
1854 eatra sfirsit merge la Iasi, chiemat de
catra ministrul Mavrogheni si de A. Treb. Lau-

rian, ca sa ocupe catedra de filosofie la gimnasiul

academiei din Iasi; aci ja parte activa la reorganisarea Invetamentulai din tearl In 1856 se
deschisera in lasi cursurile super., si milano:
a facultatii filosofice si a celei juridice ; la cea
dintrliu

B. a luat catedra de filosofie, in a

doua catedra de dreptul gintilor, public si constitutional. Desi departe de ai sei, B. urinaria
cu atentiune desvoltarea lucrurilor in tenle austriace, intretinea corespondenta continua cu
barbatii mai de frunte de dincoace. In Dec. 1863

In aro hit e ctar a formele operelor mai vechi

ale renascerii, de o gratia simpla i nemaiestrita,
devin mai pronuntate, mai iesite in afara si mai
pretentioase, desavantagiu care adesea e inlocuit
ca succes printr'un efect monumental pitoresc.
tocmai elemental pitoresc e singurul datator
de mesura, eliminand linia dreapta si aglorneeind
intretaierile cornicielor. In plastica ne obicinuim
cu vestmintele uniflate i ca formele balonate
intortochiate. Representantii principali ai
stilului B. sfint: Bernini, Borronini, Rubens, Luca,

Giordano etc. In timpul mai non stilul B. este

apreciat ca mai multa dreptate i gratie desfasurarii sale pompoase 5i monumentale,
e
adoptat ca predilectie in architectura.
din causa uuui morb intrerupe prelegerile, pe cari
Baroche, Pierre Jules, barbat de stat franc.,
le-a tinut in curs de 9 ani la lasi. Morbul lui, o n. 1802 in La Rochelle; advocat si 1844 deputat,
nervositate impreunata cu o insonmie, efectul 1848 sprijini pe L. Napoleon. Ca procuror geatator suferinte indurate, s'a inreutatit din di neral juclt rol nedemn in procesele politice in
In 4i mai tare, fara sa dea speranta medidor cargare, iar 1850 ca ministru de interne introamicilor lui de o intoarcere inspre bine. Pre- duse : restringerea dreptului de vot, suspensianea
simtind ea se apropie sfirsitul viefii sale,
dreptulai de adunare etc., 18 Ian. 1851 f silit
cuprinde dorul de patria natal, si in Mala a se retrage. Dup lovitura de stat 1852 pre18(54 pleaca din Iasi preste Bistrita catra Selagiu, sident al consiliului de stat, apoi 1860 ministril
dar ajuns abia pana in Valea-Almasului, la de externo, 1863 ntinistru de justitie si culta;
16/28 Maiu, moare in etate de 56 ani (si nu dupa caderea imperiului, 4 Sept. 1870, fugi pe
(55, precum se dice in biografia din dreptul pu- insula Jersey si 1- 29 Oct.
hile al Romanilor). La 3 Iunie s'a inmormntat
Baroco, modul IV. din figura II. silogistica,
In Boesa romana; un monutnent frumes arata care se baseaza pe opositiune. In B. premisa malocal ande zac osemintele lui B., iar bustul seu jora e universal-afirmativa, minora particulara,
In marmora decoreaza aula universitatii din dar negativa, conclusiunea e particular-negativa.
Ideile, vederile i convingerile sale le-a S. e.: Toti oamenii morali uresc minciuna; unii

www.dacoromanica.ro

404

Barod

Barou.

politici nu ufsc minciuna; ergo : unii politici (gentry), nu de cea inaltg, (nobility). A fost innu sfint oameni morali.
temeiata sub regele Iacob I.
[Pl.]
Bared, v. Borod.
Baronius, Caesar, cardinal, istoriograf bis.,
Baroda, stat in!presidentia indo-britica Bombay, n. 1538 in Sora (Campania), preot al congre22,195 km2., cu 2.414,200 loc.; sub protectorat gatiunii Oratorianilor. Ca preot a servit in Floret*, iar mai apoi in Roma, exceland ea conenglez. Capitala B. are 116,460 loc.
Barograph, v. Barometrograph.
Baromacrometru, (grec) instrument medical,
cu care se determina simultaneu greutatea unui
copil de curtuid nascut precurn i lungimea corpului sou.
Barometria, (grec.) sciinta despre barometru
si despre observatiunile barometrice.

cionator. In 1595 s'a facut cardinal, iar in 1605,

la alegerea de pontifice, a pritnit 31 vottui,

sigur ar fi fost ales, de nu i-se impotrivia exclusiva regelui Spaniei. t 1607. Ser.: Martyrologium Romanian restitutum, 5 edit. A.nnales
ecclosiastici a Christo nato ad annum 1198, (scris
contra Centuriatorilor din Magdeburg), mai multe

edit. In cele refentoare la bisericile resritului

Barometrograph, (grec) barometru care in- nu e totdeuna corect. Relatio de legatione Ale-

registreaza schimbarile ivite in presiunea aerului. xandrina ad apostol. sedem. De Ruthenorum

Barometru, instrument fisical destinat de a origine et conversione. Vita s. Greg. Nazianzeni.
mesura presiunea atmosferei; a fost inventat Baronii, George, poet si scriitor rom., de ori-

de Torricelli (1643), un invetacel al lai Galilei. gine grec, n. 1825 in insulele ionice; a studiat
B. se compile din un tub de sticla, inchis la in Rominia. B. a scris o multime de poesii.
un capot i deschis la celalalt; acest tub se (intre altele volumul: Cugetarile singuratatiie),

umple ca inercuriu,

se

incalljesce pentru a o alegare Romanna, tratand asuprirea Ro-

scoate aerul i apoi se restoarna cu capetul cel nulniei de catra Turci, drame, i a tradus mai
deschis in un vas plin ca mercuriu, ce se nu- multe opere din 1. franc. si italiana, s. e. Lucia
mesce cuveta. Aceasta devine superflua, daca de Lamermoor, Cont. de Monte-Cristo, Jidov-al
capetul deschis se indoaie in sus. Experienta ratacitor etc.

no arata, ca nici in casul prim inici in al

Baroscop, (grec) sinonim Cu barometru

doilea mercurial nu cade din tub, ci se men- dasymetru.
tine la o inaltime oarecare. Inaltanea coloanei
Barosma Willd., (botan.) gen de plante figde mercurio in tub e la suprafata 'tiara de noase ca foile pururea venji i glanduloase, din
760 mm., dar din ce urcatn, ea scade gradat, fain. Rutaceelor, trib. Diosmee, ce cresce in
astfel ca s. e. la 52,000 m. e numai de 1 mm. sudul Africei. Foile uscate de B. crenata DC. si
malta. B.-ul poate servi deci nu numai la cateva specii inrudite poarta numele de buch u
mesurarea presiunii atmosferei, ci i la mosu- sau bocco si se folosesc in medicina ca stirarea inaltimilor. Dar coloana de mercuriu a mulant si aperitiv. Se cultiva, mai rar, in floB.-lui variaza si la toste schimbarile fisicale ran ia temperata.
[A. Pr.]

ale atmosferei, asa cand sufla vent de nord rece

Baross, Gavriil de Beluf, barbat de stat
uscat, se ridica, iar cOnd sufla vent de sud- magh., n. 1848, t 8 Maiu 1892. Dupa absolvest umed i cald, se coboara. CAnd coloana varea studiilor univorsitaro intrit in servicial

de mercuriu se coboara, patent prevesti thnp

urit; cand se coboara repede si tare, ne putem astepta la furtuna ; ridicarea rapida profetesce timp framos. Cu un cuvnt B. e si instrument meteoro logi c. Pentru mesurarea
precisa a indltimii coloanei de mercurio, pe
c,are presiunea atmosferei o tine in echilibru,
servesce o scala impartial in mm. i asezata

langa tub, trebiund ca punctul O sa corespunda

totdeuna uivelului mercuriului din cuveta. Cf.
si art. Aneroid.
Baron, grad ereditar de nobilime superioar,
Cu o treapta mai malta deciit nobilimea simpla,
nedistinsa prin nici un titlu special. La inceput
se numiau B. proprietarii unui teritor liber, can
nu erau supusi deck numai regelui sau imperatului (de aici germ. Freiherr). Mai tanliu multi
dintre acesti B.
cu deosebire in Germania
adoptara titlul de conti. Adeverata veche clasa

administratiunii; ales deputat in 1875, a fost

numit preste cativa ani secretar de stat in departamentul de comunicatiune, iar in 1886 ministro

tot in acest departament. El a introdus la caile

ferate tarifa dupa zone. In 1889, cand ministerial
de comunicatiune si al lucrarilor publico se transformh, in ministerial de comercio, B. deveni seful

acestuia. A fost om foarte activ si a urmarit

scopul de a crea o comunicatiune independenta

de terile straine. A avut multe neplaceri cu

Austria si Germania din causa favorurilor acordate exportului ungar i pentru refactii. Pe linga
deplina desvoltare a politicei de comunicatiune,

In timpul din urma 1-a interesat mai mult re-

gularea Portilor de fier. In 1892 reintorcndu-se

deis Dtuaarea de jos, se bolnavi greu si nu preste
[T. F.]
mutt muri.
Barothermometru, e thermometrul, ce la mesurarile de inaltimi, intreprinse ou ajutorul ba-

de B. a sustat alai multa vreme in Germania rometrului, are destinatiunea sa arete tempeca clasa asa numitilor B. ai imperiului (Reichs- ratura, i astfel sa verifice starea barometrica,
barone). Precum in cele mai multe teri, asa la de unde se fac conclusiuni la inaltime.
inceput nici in Ungaria si Trans. n'au existat Bare', (Bharuci, Broach), district in presi-

diverse clase intro nobilime. Distinctiunea sin- dentia indo-brit. Bombay, 3763 km2., 341,490 loe.;
guraticelor familii cu titluri de principi, conti; capitula B., 40,160 loc., ItInga calea ferata Bombaroni s'a introdus in aceste ten dela ajungerea bay-Baroda-Achmedabad. Mari tesetoni de postalor sub casa Habsburg. In Rom. titlul B. n'a vuri si damasca, export de cereale i bumbac.
existat nici odata.
vergea, vergeaua
Barou, franc, barreau
Baronet, in Anglia demnitate ereditara, care inaintea careia vorbesc advocatii; prin extense tine insa de asa numita nobilime de rand siune corpul advocatilor i profesiunea de ad-

www.dacoromanica.ro

Barowit

Barrow.

405

vocat. Insemnatates B.-lui inteo tear depinde frontierei Dobrogei ; lar in 1885 din comisiunea
de desvoltarea libertatilor publica ; talente ca De- de delimitare a fruntariei daspre Austro-Unmosthenes, Aristides, Pericles, Lisias, asemenea garia. B. a fost decorat Cu ord. Steaua-Rom
Cicero, Marc-Antoniu, Crassus, Hortensias au cor. Vulturului rosu (Germ.), ordul Leopold al
trait in titnpuri de neatirnare si de libertate de Austriei etc.; medalla bane merenti etc.
cugetare. Sub Napoleon I., B. era mut Astadi
Barquisimeto, capitala statului Lara in republ.
In Austria i Germania B. nu are anca ne- sud-amer. Venezuela. 31,476 loc.
atirnare. Numb-nil advocatilor in Germ, este Barra, insulele , situate la mild Efebridelor ;
fnarginit In Rusia advocatii sant slujbasi infe- 90 km2., au 2161 loc. Insula principala B.
riori, numiti de guvern pe langa tribunale pentru
Barrandiocrinus, fosil, din class Crinoidilor,
a regula procedura. In Enghtera advocatii nu ord. Sphaeroidocrinaceelor, singurul representant
prom au cunoseinte adanci. In Francia, Belgia, al fam. Barrandeocrinidee. B. (Angelin) apartine
Italia, si in toate statele libere B. este o institu- Bohemianului din Gotland. Caracteristic priu
tiune de inalt cultura, unde se nasc si se in- bratele sale lasate in jos si acoperind calicele.
cearca toti barbatii meniti a fi mandria terii. Pinulele drepte i alipite intre ele dau intregului
Barowit, (sau Borewit, Porewit), in mit. sla- corp aspectul unui fruct oviform ea 10 coaste.

veana un den ca pant fete, trei pe cap si una

Barrandit, mineral, fosfat de fier hidratat,
pe piept i ca troj mani, iar idolul de piatra contine totdeuna putin alurniniu.
aflat Il arata ea dormiteaza. Patru fete inseamna
Barras, Paul Jean Franois Nicolas, conte
patru anotimpuri, ce le produce soarele, dar B. de, membru al directoriului franc., n. 1755 in
represinta soarele de ama, cand in natura toate Fos-Emphoux (Var); lupta ea oficier in India
dormiteaza, pentru aceasta Ii si lipsesce Mana a est., participa la asaltul asupra Bastilei si a
patra pentru luerul de iarna. B. s'a identificat
Iupiter praedator, cttnd a predat toate ale naturei
si a remas iarn, (v. Brahma).
[Atm.]
Barozzi, Constantin, general de divisie, seful

Tuileriilor. In convent vota neconditionat moartea

regelui, i nimici rescoala din Francia sud.
La caderea lid Robespierre ava part,. prin-

cipald. B. a recornandat pe Bonaparte de gemarelui stat-major al armatei romane (1897). neral suprem preste armata din Italia si a mijElev din prima promotitme a scoalei militare (1854 locit casatoria acestuia ca v-duva Beaucharnais.

pang. 1856). Inaintat sub-locotenent in reg. 3 de Scurt timp 1797 guvernit singar, apoi delturat
infanterie. Luit in 1855 parte ca elev, apoi ca de Bonaparte si de mai multe ori arestat ; t 1829
oficiar la msurarea basei in Baragan i la ope- la banal Chaillot, langI Paris.
ratiunile geodesice pentru ridicarea hartei MunBarreau, (f ranc.) v. baron.
teniei. Dela 1856-57 fa trimis la Viena pentru
Barren, insuld pustie in golful bengalie, spre
studiul geodesiei. La reintoarcere este atasat est dela Andamane, cu un vulcan do 303 ni. inalt.
la Ininisteriu sub titlul de oficier de geniu. La
Barringtonia Forst., (botan.) gen de arbori
infiintarea batalionului 2 de geniu (Bucuresci), pururea verdi din fam. Myrtaceelor, tribul Lei-se da comanda unei compnii ea locotenent, cythidee, ce cresce in Africa, Asia si Australia
apoi ea capitan (1860-63). Profesor de ford- tropicala. Con mai remarcabila specie e B. speficatie, director de studii i subdireetor, in fine ciosa L., de pe Molucce, ale carei fructe sant
loc.-colonel i director al scoalei militare (1862 comestibile, ce se cultiva, avnd foi decorative,
pan 1867). Colonel in 1870, e numit sef de la noi in florria cald.
[A. Pr.]
stat-major al div. 4 la Iasi, apoi chiemat ea Barrister, advocat in Anglia, v. Solicitor.
sef al depositului de resboiu, ande Il desemnau
Barros, loCio de, col mai insemnat istoriograf
cunoseintele sale speciale. B. este intemeietorul al Portughezilor, u. 1496 in Vizeu, page al reserviciului de ridicare a hartei terii,
4is In- gelui Emanuel cel Mare, si ca tinr de 17 ani
stitutul geografie al armatei,
unde, din atasat fiului acestuia, regelui de mai tardiu
causa modestiei mijloacelor budgetare, pe langa loan III. B. stadia cu zel clasicii vechi si serse
sarcina directiunei ia parte la observatiuni
excelentul roman istoric gCronica do emperador
calcule ca simplu geodes. Conduce mai antaiu Clarimundo ; 1522 guvernor al coloniei Elmina
luerfirile in Basarabia, cari, intrerupte in timpul la termal african si din 1532 administrator al

resboiului independentei, reincep in Moldova tesaurului in India. t 1570. B. scrise prima

superioari, apoi in Dobrogea, a carei ridicare gramatica portughez, dialogul moral : DRhopica
se efectueaza in totalitate sub directiunea sa. pneumag, oprit de incuisitiune, dar gloria lui

In timpul resboiului ?ef de stat-major al ar- de scriitor o formeaza marele op istoric : Asia,
matei roman; apoi secretar general al ministe- resultat al unei munci de 30 ani.
riului de resboiu, dupa care e din nou adus in
Barrow, (pron. barr o), 1) riu navigabil in
capul depositului de resboiu (1879), promovat
general de brigada in 1883, e chiemat in 1884
a indeplini functiunea de sef al statului major
regal. Ministru de resboiu si senator in 1888,

dupa care isi reja functiunea de sef al casei

militare regale. In 1893 general de divisie,
oomandant al corpului 3 de armata. In 1895
seful marelui stat major general al armatei.
In 1877 B. a fost trimis la cuartierul ge-

Irlanda, isvoresce in Queen County, se impreuna

au Nore si Suir si se varsa in sinul Waterford.

2) (B. in .F'urness), rag in Anglia nord-vest,
In fata insulei Walney, cu 51,712 loc. (1891);

mine de fier, port. Pana la 1888 apartinea la

Lancashire. 3) Cap B., (North Cape), promontoriu in coasts nord. a peninsulei Alaska (America de nord) in Oc. Arctic, 710 27' lat. nord.;

mai inainte se considera de parietal eel mai

neral rusesc in Basarabia, pentru aplicarea con- nordic al continentului american. 4) Strinztoare
ventiunii de trecere a armatei imperiale prin de mare in America arctica, intre str. Manville
Romania. In 1886 faca parte din comisitmea si Lancaster, pasata pentru antaiadata la 1819
internationala insarcinata cu aplicarea traseului de Parry.

www.dacoromanica.ro

40G

Barrow

Barthlemy.

Barrow, (pron. barro), Isaac, teolog si mate- s'a perfectionat in arta dramaticl si in limba
matic englez, n. 1630 in Londra, t 1677. A fost germana, si a isbutit sa fie admisa printre arprof. in Cambridge, unde avh de scolar pe marele tistele renumitului Burgtheater, pe atunci sub
Newton, can-Li i-a cedat catedra (16b9). Opere: directiunea lui Ad. Wilbrandt, in 1883, uncle
Lectiones geometricae , Lectiones opticae etc. remane timp de 7 ani, devenind una din favoBarry, (pron. berri), Sir Charles, architect ritele publicului vienez. In 1890 trece la teatral
englez, n. 1795 in Londra, t 1860. B. e autorul orasului Hamburg, iar in timpul mai nou se inmutter zidiri grandioase, ca: Hotelul clubului toarce iar la Viena
Viena, angajata la non fundatul
Travellers, Bridgewater-House, Trentham- si teatru *Raimund<.
ei princ. stint :
Clifden-House; dar numele i-1 vestesce cu deo- Hero, Iulia, Parthenia, Esther etc.
sebire palatal Westminster.
Barsuma, calugar de trist renume; pus la
B., Marie Jeanne, vicomtesa du B., v. Dubarry. cale de catra patriarchal Alexandriei Dioscur,
Bars, comitat in tinutul nord-vestic al Un- un partisan al lui Eutichie, urzitorul eresiei mogariei, 2673 km2., cu 142,691 loc., in majoritate nofi.site, navali in sinodul conchiemat la Efes in
abs. Slovaci, apoi Magh. si Germ. Are multe 440 in causa lui Eutichie, in fruntea unei cete
orase montanistice.
de calugari fanatisati i .inarmati cu maciuci,
Birsa-Teara, (Teara-B.-ei), un tinut in coital cari baturd i maltratara atilt de mutt pe pasud-estic al Trans. In mijlocul lui se extinde triarchal Constantinopolei Flavian, care facea
un ses rid, sesul B.-ei, care spre nord-est sta in cea mai inare oposifie ereticului Eutichie, incat
legatura cu sesul Treiscaunelor, spre sud e mar- dup 3 (tile mun, iar pe ceialalti parinti ii silira
ginit de muntii B.-ei, spre vest de muntii Persa- a decreta nevinovalia ereticului i a-1 rehabilita
nilor, la marginea nordica e marginit de Olt, in oficiul sea. Acel sinod a primit numele meritat
[nt.]
dela cure incolo se extind muntii Baraoltului. de latrociniul efesin..
B. e udat de riul B., dela care isi are numele,
Bartfeld, (magh. Brtfa) unul dintre cele mai
apoi de rill' Ghimbav, Timis si de alte nulete, vechi orase ale Ungariei de sus, intemeiat prin
cari se varsa in Olt. Din Teara-B.-ei tree trei sed. XII din un egumenat al ordului cistercit.
pasuri in Romania: pasul Branului, al Timisului Tatarii 1-au darimat; dar sub regii Ludovic I.
si al $antulni. In Teara-B.-ei stint mai multe
Sigismund de nou a inflorit. Culmea
comune mari si frumoase, locuite de Romani si-a ajuns-o in sect. XVI., cand senatorii mer,Sasi ; local principal e Brasov-ul.
geau la casa orasului in costume romane. Re(muntii B.-ei), siInt un sir de formatorul L. Stckel a inflintat in B. un gimmunti din Carpatii transilvani sudici. Se compun nasiu. B. a stat in strinsti legatura cu Polonia, cu
din mai multe grupo cu piscuri insemnate. Gnu- care punta comerciu insemnat. Acum a decadut

pele dela vest spre est sfint: Piatra-Craiului, mutt, are 4884 loc., mai ales Slovaci. [Dr. P. O.]
ca piscul de asemenea numire, 2241 m., grupa
Barth, Heinrich, unul dintre cei mai renu-

Buceciului, ca piscul Om sau la Om, 2508

miti calatori ai timpului nostru, n. 1821 in Hamgrupa Piatra-Mare, en piscul de asemenea nu- burg; finca de tiner s'a dedicat studiului antichimire, 1840 in. Prin ei tree trei pasan i in Ro- tatilor. Spre scoput completarii studiilor sale a
mania: pasul Branului, al Timisului si al antului. cercetat termurii Africei nordice a strabatut
el a fost primiil care a desBdrsana, (magh. Barczanfalu), comuna in cott. in central
Maramures, diecesa Ghenei, cu 2343 loc. rom. coperit popoarele
Africei'africane din nordul equatorului.
gr.-cat. ; agricultura si economie de vite. Bise- In anii din urma ai vietii sale a calatorit in
oriental Europei, a facut studii etnografice
rica i coala rom., odinioara manastire.
Birsinesci, com. rur. in Rom., j. Bacau, pl. topografice, i ca profesor in Berlin, a fost preTazlaul de jos, compusa din 5 cat. cu 2376 loc. sidentul societatii geografice. f 25 Nov. 1865.
Birseanu, Anclreiu, profesor la scoala comerc. Ser.: Reise und Entdeckungen in Nord- und Cenrom. din 13rasov, n. 1858 in Darstele Brasovului, tralafrika. Gotha, 1855-58. Reise quer durch
si-a facut studiile in Brasov, Viena si Mnnchen. das innere der europ.
in scrierea peS'a ocupat cu adunarea i publ. liter. poporale, riodica: Zeitschrift fr allgem. Erdkunde. Tom.

cu lucrari didactice i a scris versuri, pe cari XV. 1863 si XVI. 1864.

Bartha, Nicolau, politician magh., n. 1848 in
le-a dat la iveala in *Cony. Lit. , *Familia
n foilet. *On. Trans.. Public. principale *Doine Rugonfalva, cott. Udvarhely; functionar admin.,
strigaturi din Ardeal, publ. in colaborare cu apoi deputat. La 1880 a intemeiat diarul poDr. I. U. Jarnik, edit. I. Bucuresci, 1885, edit. II. sitional Elena/cc in Cluj ; in acelasi an a fost
Brasov 1895, scriere premiata de Acad. rom. ; atacat cu arma in locuinta sa de catra dei oficieri
Cincideci de colinde , Brasov, 1890; *Din traista pentru un articol publicat in diarul sea. Acest
lui Mos-Stoica, 101 anecd. poporale, publ. sub incident i-a castigat o mare popularitate; 1881 a
pseud. Sandu, Brasov, 1891. In anii 1887-1888 fost ales din non in parlament, si a intrat in
partidul independent, fractiunea 48-ista a lui
a redigiat impreuna cu I. Popea foaia *coala
familia . Toate aceste serien ocupa un loe de Ugron. La alegerile din 1896 a remas fara
frunte intre productele literare ale generafiunii mandat. B. a sulevat pentru primadata in publicitate idea inflintarii Kulturegyletului ardelean.
mai tinere din Transilvania.
Birseseu, gata, artista dramatica, n. 9 Sept. Astadi este unul dintre cei dintaiu publicisti
1861 in Bucuresci, dupa ce a absolvat cursu- maghiari.
rile de declamatune si cant la conservatoriul din
Barthlemy, 1) B., Auguste-Marseille, poet
Bucuresci, a intrat la teatral national, unde s'a franc., n. 1796 in Marsilia, -I. 1867. Se remarc
distins indata prin puntatea dictiunii i sobrie- prin un articol in contra libertatii presei, care
tatea eleganta a gesticularii in comedia lui 011a- Ii aduse o gratificare de 1500 fr. din partea
nescu: Pe mala! garlei . Ducndu-se la Viena guvernului. El av ingenioasa idee de a-si asocia

www.dacoromanica.ro

Barthelemy Saint-Hilaire

musa cu aceea a lui Miry, compatriotul s6u,

407

Barza.

Bartolomeu,

Noaptea sf. B., sau nunta de

sange din Paris, se numesce macelarirea hugepreuna un mare nutner de poesii satirice. 1831 notilor (v. ac.) in Paris in noaptea de 23 spre
scriitor de o facilitate uimitoare, i publicara

se fad' republican si fundit qiarul ebdomadar 24 Aug. (serbatoarea sf. B., cal. greg.) 1372, pusa la
Nemesis , in care ataca guvertml, pentru-ca, cale de catra Catarina de Medici, mama debilului
catva thnp in urma, sa glorifico pe aceia, pe rege Carol IX. Vedend Catarina, ca prin crescari it combatuse. B. fa acusat

vnd con- cerea influentei personate a admiralului Coligny

variatia e un
principiu necesar, si se Groff eu exemplul ltd
Juvenal. 2) B., Franois, ntarchis de, diplomat
franc., n. 1747 in Aubagne; 1795 inchei pacea
dela Basel cu Prusia si Spania; 1797 fit ales
membru al directoriului, (WO lovitura de stat
din 4 Sept. 1797 fit deportat la Cayenne, de
unde se refugi in Anglia. Sub primul consul
ajunse in 10 Febr. 1800 membra i apoi vicepresedinte al senatului, 1802 era in fruntea
deiul, el insd ripostit dicend

deputa(iunii senatului, care a predat lui Napoleon

consulatul pe viga, 1814 a presidat in senat la

pronuntarea detronarii imperatului; ajuns pair
si mare oficier al legiunii de onoare, Napoleon
it sterse din lista pairilor 1815, dar restauratiunea a doua Il numt ministru de stat i marchis. t 1830. 3) B., Jean Jaques, archeolog
franc., n. 1716 in Cassis (Provence), studi teo-

(v. ac.) sufere marea ei inriurire asupra regelui,

ca admiralul voia sa ctunpaneasca pe rege la

o ruptura deschisa cu Spania, decise moartea

admiralului; glontul asasinului nimert insa numai

bratul acestuia; temendu-se Catarina de resbunarea hugenotilor, concepit planul infernal de

a nimici in frunte cu Coligny pe toti partisanii
acestuia, st pentru acest plan castigh prin infricari si pe regele si pe alti curteni. Ocasitute
buya oferi casatoria lui Enric de Navarra, tinerul
cap al hugenotilor cu sora regelui, Margareta,
and se aflarmin Paris cei mai distinsi hugenoti
in frunte cu Coligny. Noaptea pe la 3 oare, la
semnatul dat cu clopotul, locuitorii catolici ai
Parisului navalira asupra hugenotilor. Mai
min jertfa furiei deslantuite Coligny i tudeniile

lni, apoi marea multime a prietinilor i parti-

sanilor lui; drojdiile poporului, cetateni si oameni

logia ; 1733 director al cabinetului numismatic reg. de sciinte, cum si fruntasii statului emulara in
din Paris, care in curand devent unul din cele mai ucidere; se ice, ca chiar i regele sa fie 'hitbogate i mai bine arangiate. 1795. Ser. princ.: puscat din fereastra asupra hugenotilor. Ca 2000

Voyage da jeune Anacharsis en Grece etc.

Barthlemy Saint-Hilaire, Iuliu, invetat
barbat de stat franc., n. 1805 in Paris. Dupa terminarea studiilor fit antaiu functionar la ntinisteriul de finante, apoi publicist. Traducerile sale

hugenoti fura ucisi numai in Paris, apoi se continu mcelul iu provincie, unde se dice, ca anca
ar fi fost ucisi vr'o 20,000. Urmarea acestui
macel f un non resboiu civil, care se termin
cu un edict de toleranta pentru hugenoti.
din Aristoteles (Politica, Logica, Psichologia, Etica,
Bartolomiti, 1) calugari armeni emigrati din
Poetica i Metafisica) facura sa fie numit in 1838 Monte-Nigro (Egipt) in urma deselor persecutiuni
profesor de filosofie elina i romana la Collitge ale domnitorilor din Egipt, i asezati in Genua
de France. La 1876, dupa multe peripetii poli- la 1307. Aici au edificat o biserica in onoarea
tice, ajunse senator pe viata, mai tardiu ministru sf. Bartolorneu, de unde numele Ion; 2) preoti
de externe. Dela 1881 s'a retras din politica, naireni cari traiau in comunitate; societate fondedicandu-se studiilor orientate. Intre acestea data in tinutul Salzburg de Bartolomeu Holzamintim : Sur les Vedas , (1854) ; Le Bouddh is me,

(1855); Lettres sur l'Egypte , (1856); Bouddha

et sa religion , (1859); La vie de Mahomet,
(1863); Mahomet et le Corm, (1865); cari toate
stint resultatele cercetarilor sale asupra filosofiei
i religiunilor orient. Adaogam Filosofia color
doi Ampere, (1866), s't o multime de publicatii
de politica militanta.
24 Nov. 1895 in Paris.
Bartholdy,

t
lacob Salonto, diplomat prus. de

origine ovreu, n. 1779 in Berlin. A. luat parte

la luptele contra lui Napoleon I. Mai tardia a
fost consul general prus. in Roma.
1825 in
Roma, undo hi adunase o frumoasd colectiune
de frescuri i lucran i de arti, cari se afla adi
In museul din Berlin.
Bartholiniane, glandule, numite i vulvovaginale, situate de ambele parti ale orificiului (intrgrii) vaginei; stint glandule
ac.) acinoase.
Bartk, Ludovic, publicist si poet magh.,

hauser, n. 1613 in Langenau (Wiirttemberg).

t 1658.
Bartolommeo,

Fra, (orig.: B. Baccio della

Porta), pictor din scoala florentina, u. 1475,

1517; colorit energic i expresiune serioasa
stint caracteristica operelor sale. El a exercitat

mare influenta asupra lui Raffael si Andrea del

Sarto. Opere princ.: Dumnedeu Tatal in gloria
cereasca, (galeria din Lucca); Logodna sf. Catarina

(Louvre); Madonna in San-Romano din Lucca

etc. Tablouri de ale lui se afla si in Belvedere
din Viena, museul din Berlin etc.
Baruch, v. Varuch.
Barwani, stat vasal in India centrala, 3575 km'.,
cu 56,445 loc., cari se ocupa cu economia de vite

agricultura. Capitala B., fillip riul Nerbada,

cu 5584 loc., incungiurata cu zid duplu.
Barycentrum, (grec.-lat.), punctut de gravitatiune.

Baryta, oxid de Bariu, (v. ac.)

n. 1851 in Ardediu (Erd6d), cott. Satumare. B.
Barythymia, (grec) tristeta, melancolie.
a intemeiat foaia umoristica Bolond-Istek , a
Barytonon, cuvnt a carui silaba fittala este
redactat cateva calendare umoristice, a cultivat neaccentuata, ori adenc accentuata.. Contr. Oxypoesia Erica si a scris cateva drame istorice. tonon (v. ac.) Cf7 si art. Bariton.
A fost ales mai de multe ori deputat.
[t]
Baryu, v. Bariu.
Bartolomeu, unul dintre cei 12 apostoli, a
Barza, sau cocostdrcul, o pasere din ord. Cicopredicat evangelia in India si alte teri orientate; niilor. Stint de 2 feluri: B. alba (Ciconia alba),
dupa traditiune a fost mutilat in Armenia. Diva are ciocul drept, mai lung decat capul, rosu,
penele albe, la aripi negre, picoarele lungi
comem. 25 August (cal. khan).

membru ord. al societ. lit. Kisfaludy i Petifi ,

www.dacoromanica.ro

408

Birza

rosii, cu 4 degete, 3

Basaraba.

1 inapoi. Lungimea ce se observa in B.; ele pot fi lamelare sau

110 cm., lung. aripilor

68
inainte'
coada 26 cm.
cm.'
Traiesce in Europa, Africa si
Asia. Pasare calatoare, sosesce prin Martie, pleaca in August.
Se afia pe locurile baltoase, se nutresce cu amfibii, reptilii, pesci i insecte. Cuibul si-1 face
cu placere pe case. B. neagrtt (Cic. nigra) se
deosebesce de cea alba prin penele ei brunenegni, cu un lustra verde si purpuriu. Burla

sferoidale, in general lima sub forma de co-

loane poligonale. Eruptiunile basaltice incep in

tertiarul inferior ai se continua ai astach. Se intrebuinteaza ea piatra, de moar, piatra de ornament, in constructii diferite i chiar ea ingra$eminte. Sub nunaele de B. se mai intelegeau
toste recele eruptive modern, foarte basice.
Basaltit, v. melafir.
aoldruile glut insa albe. Lung. 105 cm., lung.
Basaltjaspis, argile i marge, cari au fost

aripilor 55 cm., coada 24 cm. Pe la noi vine transformate in jasp, prin contact cu roce barar; e inai sparioasa. Ii place in padurile vechi saltice. B. e foarto dur, compact, vitros, de co-

lori diferite deschise sau inchise.

Basamac, numire locala data rachiului ordinar
formata din sat. B. si Tuguresci, avnd 2396 loc., In unele judete ale Romniei ea: Vlasca, Te2 biserici i 1 acoala mixta cu un local fiamos leorman, Ilfov etc.; de obicein are o concenurnede.

Barza, com. rur. in Rom., j. Dolj, pl. Balta,

construit in stil modern. Locuitorii se ocupa tratiune mica de alcool 12-2510 V.; este inCu agricultura.
color ai nearomatisat, se bea numai de popuBirzescii, com. rur. in Rom., j. Vasluiu; se latiunea rural, care il consuma in cantitati
compune din satele: B.-Ludesci, B.-Razesi, B. mari 200-300 ems. (V. rachiu.)
de sus si de jos sau Barnovschi, Muntenescii,
Basament, archit., v. fondatie.

Ludescii-Budai cu parte de Codru, Tacmanescr

Basan, Dominic, ban al Severinului. Istoricii
(Calugareui) i Braha.soaia (Calugarenii vechi), magh. spun, ea' conform unei diplome a regelui

cari sfint situate in dreapta riului Hrlad, iar Andreiu II. din 1209, acesta a restrins margi-

in stanga din satele: Dobroslovesci (Balanesci) nile comitatului timisan pana la Cerna, iar teriCantalaresci. Are o populatie de 390 fam. torul dela Cerna papa la Olt, sub numirea de
sau 1980 loc. rom. Comuna are 5 biserici si o Banatul-Severin, 1-ar fi incredintat la 1210
scoala.
administratiei banului Dominic de B. (Bossanyi
Barzu-nimeh, epopee pers. cu ca. 65,000 dis- Domokos), ceea ce confirma si diploma regelui
tichoane, manuscriptul se all in Paris si Londra. Ferdinand ILI. din 11 Aug. 1656, data in faContinutul e urmatorul: Suhrab, fiul lui Rustem, vorul Esterei Bossnyi, veduvei lui Nicolae Fora luat in casatorie pe 8ahrud, care a nascut gaci. Pesty Frigyes (Szrnyi bansg , 1877,
pe Barzu ; acesta a crescut la curtea lui Afrasiab, I. 246) sustine, c aceasta poveste deriva dintr'o
in Taran, dar cu ocasiunea unei expeditii contra gresala cornisa de familia B.-lor, care a sedas
Iranului a carlut prisonier, rernanf-nd apoi in i pe regele Ferdinand, pentru-ca nici Petra
armata iranica, unde a fost eroul multor aventuri al lui Antonie (Antalfi) la 1160, niel Ochiu ban
cavaleresci.
(ocyus banus) la 1219, (registu oradan 116),
ci Luca (Leucas, Leukus) a inceput sirul vestitilor
Bas, v. Basso.
Basa, se numesce in general temeiul unui bani ai Severinului la 1233.
lucro..
In aritmeticd se numesce B. cantitatea,
Basanit, roca neovolcanica, care pe langa
care este a se ridica la o potentii.
In geo- olivin, augit i plagioclas mai contine nefelin
metrie e linia sau fats, pe care zace o figura sau leucit, sau ambele. Caracterele exterioare
sau un corp.
In chimie se numesc B. hidratii ca i conditiunile lor de gisement stint aceleasi
metalelor, precum: hidratul de potasiu, KOH; ca la basalt.
hidratul de calciu, Ca (OH), ; hidratul de aluBasaraba, vechia dinastic a Terii Romanesci.
erau veniti din
miniu, Al (011)6; hidratul de fier, Fe, (OH), etc. Dupa traditia cronicelor terii,
Proprietatea lor caracteristica este: daca le punem dreapta Dunarii, multa vreme inainte de inin contact cu acidii se neutraliseaza, adec dau fiintarea principatalui Terii Romanesci, i aseSaran i apa, proem :
zandu-se in Oltenia, au intemeiat Banat-ul SeKOH_ Az
_,
02. OH
Az 02. OK ,H2 0 verinului intre Dunare, Olt si Carpati, care
Hid. de potasiu

Acid azotic = Az. de Potasiu -1" Apit.

Dupa numrul grupurilor oxidrili (OH), cari

exista in molecula lor, B. se numesc : monoacide, biacide, triacide etc.; aceasta din causa
ea, pentru a neutralisa complet o basa cu un

teritor urma a fi stapanit de bani din neamul

B.-lor pana la infiintarea principatului. In istorie

intilnim un Basarab-ban pentru primadata pe

timpul invasiunii Mongolilor (1241), cu cari el

are lupta in regiunea Oltului. Dupa Wait- probasingur (OH) avezn nevoie de o singura molecula bilitatea Banatul B.-for, ea ai parte aresariteana

de un acid monobasic, pentru una cu 2 (OH) a Terii Romanesci, numitA pe atunci Cumania sau

avem nevoie de doue molecule de acelasi acid, Vlachia neagra (Kara-Ulaghi = Negrii-Romani,
pearl' una cu 3 (OH) trebuesc trei molecule. mentionati ad i pe timpul invasiunii Mongolilor),
(V. i Basicitate.)
se afla in legaban i politice mai strinse Cu imBasala, celulit, una dintre celulele primordiale periul rom.-bulgar al Asanestilor, cari se Intlale archegoniuluz i anteridiei, asezata la basa tuleaza Imperati ai Bulgariei Vlachiei. De
lor ai care nu se mai divide ulterior. Vegetatie alta parte Teara Romaneasca se gasesce numita
basala = crescere basilara = basipet, (v. ac.)
pe atunci si Bulgaria. Dupa invasiunea MonBasalt, roca neovolcanica efusiva, formata de golilor, pe timpul de decadenta a imperiului
olivin, augit magnetit i plagioclasi basici. B. e Asauestilor sub minorii fii ai lui Than Asan
foarte conipact, dens; el formeaza dome, cupole, (1- 1241), Banatul B.-1r i voivodatul roman
dykuri i panze, can au cate odata o intindere din stanga Oltului (Negrii-Romani), devin depenfoarte mare. Caracteristice stint separatiunile dente de Ungaria. In diploma regelui Bela IV.

www.dacoromanica.ro

409

Basaraba.

din 1247 pentru cavalerii Ioanifi, voivodul roman

B., loan (Ivanco), fiul lui Tugomir, este primal
din Teara Severinului (Oltenia), Lytuon, e't voi- Domn al Terii Romanesci, despre care avem sciri

vodul roman din stanga Oltului, Seneslau, apar mai precise. Prima lui menfiune se face in
ca vasali ai coroanei tuiguresci. Pe la 1272, un document al regelui Carol Robert din 1324,
cand in Ungaria incep sa dornneasca minorul in care se spune, e regele a trimis, in mai
Ladislau IV., voivodul roman din Oltenia, Lython, multe riinduri, pe wa comite Martin in legafiune
cuprinse i partea din stanga Oltului si se des- la Bazarab voivodul nostru Transalpine, la care
fac de Ungaria. El cad apoi in luptit cu Un- ocasiune numitul comite si-a castigat deosebite
gurii, iar fratele sdu Barbat (in documentul merite. La acest domn se rapoarta

ung. poate un nume corupt din Basarab),

i scirile

bizantine, dupa cari in 1323 farul Bulgariei

resoamper libertatea, platind tributul Mihail (1323-30) a primit in ajntor o oaste

prins
cerut i recunoscend suzeranitatea Ungariei. Lui numeroasa din, Ungro-Vlachia in contra BizanLython (nume evident identic cu Lytuon din tinilor, cu cari era in lupta. Numele de Ungro1247) Ii urma in domnie Barbat, numit in Vlachitte al Terii Romanesci, pe care il intalnim

documente unguresci ea voivod al ferii Lytva,

adeea al ferii lui Lytuon sau Lython. Acestia
glut coi dintai voivodi romani cunoscufi din
documente. Ei glut din nearoul B.-lor, adeverifi
In Oltenia pe timpul invasiimii mongole i cunoscufi tradifiunii indigene ca stapanitori din
vechime ai Banatului oltenesc. Pe timpul lui
Mircea I. B. (1386-1418), casa domnitoare a
Terii Roinanesci era cunoscuta i scriitorilor bizantini ca veche dinastie a ferii. Dupa luptele

pentru primadata, exprim dependenfa de

Ungaiia, ca i numele Valachia Transalpina
(pars regni ultra alpes), dat ferii de Ung-uri. In
ad

1327 papa loan XXII serie lui Bazaras Voivodul

Transalpine si, ludand activitatea lui pentru apararea credinfei ortodoxe i exterminarea nafiunilor necredincioase, il roag,a sa primeasea Cu
bunavoinfa i onoare pe calugdrii, cari vor veal

sa faca incuisifiuni in feara lui. Exterminarea

nafiunilor necredincioase nu poste s se ralui Lythou i Barbat eu Ungurii aflam, ea Donmul poarte decat la lupte cu Tatarii i alungarea
Srbiei, Milutin (1281-1330), care in 1299, in ion din part& resaritene ale ferii. Caracterul
virsta de 45 ani, se casatoresce de-a patra oara resboinic al domniei acestui voivod se manifesti
Cu fica Imper. Andronic II. Paleolog, lua.se in si in participarea lui, ca aliat al farului bulgar
prima casatorie pe fica Domnului Vlachieie. Mihail, la resboiul Bulgarilor cu Srbii, in care
Timpul acestui Domn (numele nu se spune) farul Bulgariei in bataia dela Velbuid (28 Iunie
coincide cu domnia lu Barbat. In arma se face 1330) pierd lupta {3i viafa. Domnul roman e
menfiune de un voivod al Terii Romanesci la numit, in scirile serbesci B. loans i socru

1307-08, cand Otto de Bavaria, ales la 1305 al farului bulgar loan Alexandru, nepotul
rege al Ungariei, insa detronat i prins la 1307 urrnasul lui Mihail. Numele loan (Ivanco) apare
de voivodul A rdealului, f dat in captvitate VW- In urma ca prenume yorinciar al tuturor domvodulu Vlachiei , care 11 libera la 1308. Acest nilor romani, pus san intreg san in forma scurvoivod roman, al carui nume (de asemenea nu tatift I o. inaintea numeMi propriu. El este mosse spune) poate fi Tugomir, tatal lui B. Voivod, tenit dela Ioanii Asanesci, dupa cari i farii
care 1330 are celebrul resboiu en. Carol Robert Bulgariei i domnii romani se numau loan,
al Ungariei. Deci primii B. cunoscufi in istorie cum si Irnprafii romani se numian tofi Caesar,
paw, la B. Voivod al documentelor ar fi: B. ban dui% intemeietorul monarchiei. Trei luni dupa

(1241), Lytuon Voivod (1247) Lython Voivod bataia dala Velbuid Domnul roman are resboiu
(1272), Barbat (dupl 1272) si Tugomir (1307-08). cu Ungurii. Incurajat prin infrngerea ce au
Cat despre origines tradifionali a B.-lor din suferit ostirile aliate ale Bulgarilor i Romanilor
dreapta Dunarii, ea are multa probabilitate pen- la Velbuid, Carol Robert intrit, in Sept. 1330,
tru sine. Niunele lor aduce aminte de neamul cu oaste in Oltenia, spre a sill pe Domnul roman
Bessitor din peninsula balcanica, cu centrul lor la supunere i spre a recucer Sevelinul, care
B essapara in muntele Rhodope, aproape de mai dinainte ajunsese in stapanirea B.-lor. Save-

isvoarele Marifei, odinioara o casta preufeasca rinul, uncle dela 1233 pana la 1291 intalnim
la vechii Traci, in urma i nume de trib. Sub do- Bani de Severin ca funcfionari unguresci, fusese

minafiun ea romana, numele Bessilor s' a p astrat mai dobandit de domni rounani dupa 1291 (child pana

indelungat la Tracii romanisafi ; pe cand celelalte

numiri de triburi disparura, la asezarea Slavilor
Bulgarilor in peninsula balcanie (sed. VII.), numele Bessilor exista ancti, si se dice ea' el se mai
afla i in tradifille Bulgarilor de astadi in forma
Beffafarac (neamul Besilor). Asa fiind, Romanii

din dreapta Dunarii, urmasi ai Tracilor romanisafi, au putut s pastreze numele Bessilor
chiar ca vechia lui semnificafiune de clasa
conduc et o a r e, (land astfel nascere nurnelui

la 1330 nu se gasesc bani unguresci de Severin),

probabil ea feud unguresc, drept beneficiu pentru
credinja i tributul cu care ei se obligati fafa de
coroana Ungariei. Deja Tugomir, care in 1307
(cum am admis mai sus), fin nd prins pe Otto
de Bavaria, aduce servicii lui Carol Robert, va
fi aval in posesiune Severinul. Fiul sdu loan B.,
sub care puterea armata a tinerului principal se
afirma in luptele cu Bizantinii, Tatarii i Srbii,
nu se supune pretenfiflor unguresci si continua

Besaraba sau Basar a b a (din Bessabara, a fine Severinul ca parte independenta de Unbulg. Besiafara). Admigrarea romana din dreapta garia. Carol Robert se vedil deci indemnat a
Dui:1611i, urmata dupa asezarea Slavilor i Bul- porni cu resboiu in contra lui Bazarab, mani-

garilor in peninsula balcanica, cauta sa fi adus festal i notoriul infidelg, cum dice el, care in
pe conducetorii Bsarabi in Oltenia, lea- pagaba coroanei defines miele confinii ale reIutrand in Oltenia, el ocuph Severinul
ganul dinastiei B. a Terii Romanesci. Mai antain
aseza ad i un ban; apoi inaint:a spre Arges,
clasa conducetoare sau boieri, bine infeles, cu
drepturi ereditare, B. in urma dau ferii dinastia. residenfa domuului roman. Facutu-s'au aci
Enciclopedia rominit. Vol. 1.

27

www.dacoromanica.ro

410

Basaraba.

dice cronicarul unguresc

macel mare, si au curs liber urei personale, roja s detroneze pe
cadut ostasi i nobili nenumerata multime. Dum- voivodul muntean, servindu-se intru aceasta de
nedeu a ingaduit aceasta, pentru-ca Ungurii sa intrigi, pilri atacuri. Corupkd pe cativa venu se trufeasca de desde invingeri, ci sa in- nali dregatori turci, profitand de incureaturile
vete umilinta . Regele scaph prin fuga din teri- externe ale Portii, mereu intriga pe socoteala
bila catastrofa. Cu toatd infrangerea suferita din relatiunilor diplomatice ale lui B. si isbutesce

partea Romanilor, Ungurii reman stapani pe a obtin destituirea acestuia. Dar inteleptul

Severin, undo afiam iarasi bani ung-uresci. Dar B., pe deoparte demasch total film demnitarii
Domnul romfin ii cuceri independenta i renunta otomani, cari pedepsesc chiar eu moarte pe dre-

la posesiunea Severinului, ce nu era de mantinut decat pentru pretul neatirnarii. Nu mult

dupa aceasta lupta victorioasa, loan B. muri,
lasdnd fiului seu Alexandra, partas si el la victoria tatalui seu, un principat consolidat, independent si in afara respectat. Inscriptiunea de
pe mormktul lui Alexaudru in inanastirea dela
Campulung numesce pe tatal sea: Marele B.
Voivod. Ea ii dice cu drept cuvnt Mare;
caci loan B., in luptele vitejesci cu Tatarii,
Bizantinii, Srbii i Ungurii, a dat terii sale o
insemnatate neavuta pana atunci si, dupa putin
isbutitele incercari ale predecesorilor sei, a in-

gatorii corupti de Lupul, pe de alta respinge

vitejesce atacurile intrigantului recin (Focsani,
Nov. 1637, Ojogeni pe Prahova, Dec. 1639). Vasile

Lupu pierdnd (1640) pe fitil seu I6n, caruia

voia sa-i laso domuia Moldovei, intentionand
a lua pe a Terii Ronidnesci, i vegiind ca instru-

mentele sale de intriga nu mai 11 speculeaza,

se impaca eu B. prin mitropolitul sea Varlam
(1644). In semn de pace fiecare voevod zidesce

ate o mdnastire in tears celuilalt (Stelea in

Tiirgoviste, Soveja in Putna). Impacarea nu
tinir mult. Vasile Lupu gasesce prilej a se supera din non pe B. (1650) si-1 ameninta cu

deplinit consolidarea principatului de sine statator. atan, pe timpul boalei acestuia (1652). Betranul
[D. On.]
B., in unire ca lidk6czy II., ajuta resculatului

B., Laiot gis B. eel tinr, sau Tepeluf, Domnul moldovean Georgita Stefan, care si detroneaza
pe Lupul (Apr. 1653). Acesta isbutind ca gine-

Munteniei (Nov. 1471 palm Nov. 1476; Ian. 1477

pana Ia1.1481). Fiullui VladislavB. III. col bun'(?),
e pus in scaun (Nov. 1471) dupa gonirea lui Radu
col Frumos, rerntafit apoi prin uciderea acestuia

role sea Timis al Cazacilor sa respingli pe G.

Stefan in Muntenia, se napustesce asupra lui
B., insa la Finta, pe lalomita, e cumplit batut

inteun neisbutit atan (Ian. 1472), aparat in (Mala 1653) si gonit pentru totdeuna din tromil
sfirsit de o lovitura ungureasca a lui Vlad-Tepes Moldovei. Totusi

B. nu se bucura mult de

(Oct. 1474) de catra Stefan col Mare. Totusi linisce deplina. Betriketele si o rana capain luptele ocrotitorului seu eu Turcii, (Podul- tata la Finta, o rescoala a Seirnenilor si DoInalt 1475, Valea-Alba 1476), Laiot-Voda se da robantilor, ii grdbesc sfirsitul (Apr. 1654). Fd
pe parten acestora. Atunci Stefau, ca ajutor un- inmormktat la Tdrgoviste, (de ande a fost straguresc, 11 alunga si da domnia lui Tepe-Voda mutat In 1658 la Arnota) de patriarchul Ma(Nov. 1476). Sprijinul musulman lasa Il repune carie si secretarul acestuia Paul de Alep. B.,
In scaun dupa uciderea usurpatorului (Ian. 1477) cu toata neliniscea din parten lui Lupa, a
si ii da curagiu a face pe frepeluf-ut fata facut multe imbunatatiri: a reimpopulat teara,
de dusinanii boieri si a provoca pe Stefan prin rnicsorand birurile, a sporit arrnata prin creincursiuni in Moldova (1480). In cele din urma
acesta Il lovesce, sprijinit de Unguri, aproape de
Ramnicul-Sarat tocmai and nerecunoscetorul
Laiot pregatia ajutorul de dat Turcilor la luarea
Chiliei
i ucigandu-1, pune in scaun pe fiul
lui Tepe?, Vlad Calugarul (Jul. 1481).
B., Illateiu, n. 1580 in BrAncoveni, Dorimul
Munteniei (Mart. 1633 pana Apr. 1654). Anca
sub Leon Tomsa incercase sa ja donmia Cu ajutorul lui Ralreczy I. al Ardealului (1631). Agi-

tatiunea-i nationala crescuse si mai malt sub

urmatorul Radu Alex. Iliasi (1632), pand ce
Poarta
socotindu-se si darurile facute in
persoana de B.
ii incredinta tronul, ca toata
impotrivirea intrigilor grecesci marmite mai
ales de bogatasul Celebi Curt (Mart. 1633).
Avnd la inima iudreptarea terii, B. cauth pe
deoparte sa linisteasca pe Greer prin danii la
sf. Alunte, far pe Romani prin reducerea simtitoare a dregiitoriilor grecesci si prin luarea
inapoi a manastirilor neregulat si usurpat inchi-

nate in resarit (1639); pe de alta sa .stea in

pace Cu Turcia, menajand inaltii demnitari, cu
Ardealul, facnd pact de credinta si prietenie

cu Rak6czy (1635), cu Germania, Polonia si

Venetia, incheind aceleasi fel de legaturi (1636,

area lefegiilor straini, Seimenii, a adus teascuri

tipografice, a zidit mauastiri, scoli, spitale, a
ocrotit industria si comerciul etc. lndeosebi

dinsul a inlocuit, in viga of icial a, civila si

religioasa, limba slavona ca cea romana. La
acest mare act 1-a determinat lupta dintre sla-

vonismul decadent si grecismul anca neputincios,

dorinta-i proprie, indemnurile doamnei Elena si

ale cumnatului sen Udriste Nasturel cum si

exemplul transilvanenilor, cari facusera acest pas

intru combaterea protestantismului latit in ro-

manesce. Lui B. teara mai datoreaza prima legislatie scrisd, paralela cu nescrisul Dobiceiu al pa-

mntului: Pravila mied, (Govora, 1640), trad.

din slay. de Moxa si Indreptarea legii, (Trgoviste,
1652), trad. din grec. de Patrizzi i Ligaridi.

Pentru intelepciunea, tactul i iubirea de neam,

istoria socotesce cu drept euvnt pe M. B. cel
mai insemnat voivod roman din veacul XVII.
(Cf. M. 1. (aprescu, Relatiunile, dintre Mateiu
Basarab i Vasile Lupu. Bucuresci, 1890).
B., Neagoe, fiul lui Laiot-Voda, col mai evlavios voivod al Munteniei (Ian. 1512 pana Sept.
1521). PrIna la recilstigarea tronului pierdut de
tatal seu in favoarea Draculescilor (1481), fiul
sufletesc al patriarchului Nifon lucra necurmat,

1637, 1639). Singura turburare i-a venit in tot sprijinit de Turci i ortodoxi, la ddrimarea acelor
timpul domniei sale din partea greco-albanezului catolici vasali ai Ungurilor, si nu obtind domnia
Vasile Lupu, Domnal Moldovei. Acesta) &Ind decat dupa uciderea altimalui fin al lui Vlad

www.dacoromanica.ro

411

Basarabia.

CAlugrul, Vladut. Bun, pacinic ai pies, B.

aduse teara Inter) epoca de linisce aj religiositate. Ungurii i Turcii capitta tribut pentru
pace, Moldovenii sfint menajati, iar Srbii stint
castigati prin casatoria Militei Despina, fica despo-

tesc nesosindu-i grabnic, Radu e in curand respins preste granita, uncle f lovit si de Mihnea
Cu Turci i Tatari. Atunci la fuga (Sept. 1611)
prin Moldova si Polonia la Viena (1612), ande
nadajduia in sprijin imperial. Dar asigurarile-i
de credinta eatra Viena Sind precumpanite de
ale lui Mihnea, ai Neintii tingnd tot naiti mult
la bune relatiuni cu Poarta, nu isprAvesce nimic.

tului lor, eu domnitorul; patriarchul Pahomie cu

cler e chiemat intru savirsirea de slujbe
de pecat iertatoare; se aduc dela muntele Athos
moastele sf. Nifon; voevodul rnuntenesc devine Dupa zadarnice sbuciumari de redobandire a

ctitorul intregului Sfeta-Gora, (ajutnd pe ca- tronului, muri in refugiul sbn (1620), inmorlugari, infrumsetand i daruind chiar cu bani mntandu-se in biserica sf. Stefan.
o multime de manastiri etc.) cum si al altor
Ceilalfi Basarabi v. sub numele lor de botez.
locasuri religioase din resarit i terile romane ;
[Aguletti.]
scaunul archiepiscopal stramutandu-se dela Arges

Basarabia, pand in sed. XV. numele Terii Rom.

la Trgoviste, se zidesce ad catedrala mitrop.; intr.; apoi pana la 1812 partes sud-estica a Molnumeroase carti biser., intro cari o minunata dovei, numit si Bugeac; acum provincie ruseasca.
Evangelie, ved lumina tiparului; dornnitorul serie
apoi, in grec., preceptele religioase calauzitoare

GEOGRAFIA FISICX SI POLITIC'S.

vietii lui, sub forma de Invetaturi fiului sea', Teara care astOi se numesce B. este asezat
(care ne-au ajuns insa in traducere rom. din intre 450 9' si 48 38' lat. nord. si 23 41' si 280 8'
1650); si in sfirsit se inalta din temelie falnicul long, est., dup meridianul din Paris, sau intre

nostru monument architectonic, rnanastirea Ar- 40 19' ap. si 00 8' res. long, dupa merid. Pulkow.
gesului, eea mai minunatd din ale ortodoxiei, la Constatarea aceasta este stabilita dupa harta

sfintirea careia au luat parte 1000 fete biscri- ultimului plan trigonometric, lucrat de catra
cesci inalte din tot resAritul si inlauntrul cAreia statul major rus. B. posede ca hotare politice
s'a ingropat (Sept. 1521) intemeietorul ei. Din din nord-vest imperiu] austriac, si anume Galitia
o asa pace si evlavie a lui Neagoe B. nu putea si Bucovina, din vest Romania, la sud Dunarea
decurge pentru teara cleat mari rele econ.-nat., ai Marea Neagra, la est si la nord rIal Nistru.
covirsind chiar pe cele din epoca de bejanie a Dupa conturul seu, B. ne infatiseaza fig-uta unui
luptelor interne. Pe deoparte poporul se sa- corn de abundenta, partite caruia sfint cercuite
racesce cumplit prin eumpararea linistei cu bani intro malurile riuritor Nistru a Prut, iar gura
prin satisfacerea maniei religioase a voevo- cornului sta deschisa spre linia Mari Negre, ale
dulai. Pe de alta prin ocrotirea ealugarilor greci carei valuri scalda malurile B.-ei pe o distanta
alungati de Turci, si prin inchinarea spre mai de preste 20 km. Riurile Nistru ai Prut isi iau
mare sfintenie a bogatelor manastiri catrA cele inceput in muntii Carpatini, ale earor ultimo
din resarit, se plum mai eu mutt temeiu, ea sub inaltimi, transformate in nisce dealuri, se sift.Rada eel Mare, inceputul intluentei grecesci, de sesc la resarit intre ora.sul Balti a satul Corcare abia dupa 3 veacuri a isbutit sa mantuiasca nesci din B. Acest lant de dealuri formeaza
teara sangele lui Tudor Vladimirescu.
linia de despartire a apelor, ce se scurg in B.
B., Preda, epitropul nevirstnicului seu nepot dela nord spre Marea Neagra; dela dealini
de ver, Teodosie-Voda, fitil lui Neagoe B. (1521). spre inane nivelul terenului meren se scoboara,

B., Badu-qerban, nepot de al doilea fiu Ini

si

la distanta ca de vr'o 40 km. dela orasul

Neagoe-Voda, Domnul Munteniei (Sept. 1602 principal al B.-ei, Chisineu, spre sud incepe
palm Sept. 1611). Ales de boierii nemultamiti deja valea Bugeacului. Albiile riurilor incep
Cu Simeon Movill, si sprijinit de Nemti prin dela inaltimea Baltilor si de ad t se indreapta ha
Basta, Anca din Nov. 1601, noul domn nu capat catra Nistru, ba catra Prat, mereu imprasciinefeetiv tronul decat dupA infrangerea lui Mo- du-se in largime. Spre Bugeac valea intre
vila la Teleagen (Sept. 1602). Desi pe sub mana Nistru si Prut devine tot mai larga si ca desacersia intarirea Porii, totusi a servit politica virsire deschis spre sud, din care causa aceasta
germana i trecii in Ardeal, ca sa ajote pe gu- parte a B.-ei e bantuita de mari carente de aer,
vernatorul Basta impotriva Ungurilor resculati si mai cu sama de vnturi, ce usuca si slabesc
de Turco-Poloni sub Moise Szkely, ande si
vegetatiunea. Iarba stepelor (stipa capelata,
mari isbanfli lInga Brasov, ucis fiind eapul mis- stipa plumosa) acopere aceasta cOmpie intinsa,
carii (Inlie 1603). Preste putin face pace cu Bocskay dandu-i o privatise monotona ai trista; abia pe
(1605), apoi, folosindu-se de liniseea ce-i venia ici pe colea se ridica in slava ceriului nisce modinspre Movilesci prin moartea lui Simeon (1607). vile, remasite ale timpurilor preistorice, iar mai
Inclina spre Turcii de curand (1606) impaciuiti la vale campia este taiata in curmezis de maie-

cu Nemtii. Dar certele acestora pentru Trao- stosul Valul lui Traian . Dupa positiunea sa
silvania reinviind, Radn-Serban reia firul poli- geografica B. beneficiazd de soarele sudului Euticei sale, pregatindu-se sa loveasca pe prote- ropei, poseda un sol roditor, dealurile sale glut
giatul turcesc, Gabriel Bathory, usurpatorul vercfl, acoperite cu paduri si dumbravi, riurile
mostenirei Bocskay. Acesta respingnd pe im- ocolesc campiite, lar in vaile sale pase multe
pariah trece grabnic muntii (Dec. 1610), gonesce turma de oi ai cirezi de vite. Dupa lucrarile
pe Radu spre Moldova (Jan. 1611) ai dupa cum- eomisiunii topografice a statului major rusesc,
plita jefuire a terii, pune domn pe ocrotitul B. ocupa un spatiu de 31,360,6, verste patrate
Turcilor, Radu-Mihnea Fostul domnitor insa cu
ajutor moldovean dela Const. Movila reeastigh
domnia (Main 1611), si in arma bate, langa
Brasov, pe %thou (lun. 1611). Sprijinul nem-

(versta = 500 stanjeni) sail 633,87 mile patrate.

Din punctul de vedere administrativ B. se afla

In momentul de fata despartita in opt judete

sau rusesce uiezdie, a anume : dela nerd spre
27*

www.dacoromanica.ro

412

Basarabia.

sud jud. Hotin, Soroca, Iasi, Orheu, Chi- liturgia se oficiazit in don' limbi, In limba slavd
sineu, Bender, Akerman si Ismail. Fie- si cea romana', iar evangelia se cetesce numai

care judet la randul seu este despartit in ocoale in limba rusa. Dacri in biseric limba romand
(volosti) si in stani. La locul principal al fiecarui n'a fost pana acum cu desavirsire interdisa,
stan locuiesce stanovoi, un fel de subprefect, aceasta se datoresce exclusiv tenacitatii popopendinte de ispravnic, care la randul seu de- ratiunei romano, care remane credincioasa obipinde de guvernatorul B.-ei, stabilit la Chisineu. cendui sea de a se inchina lid Dumnedeu in
limba printilor. Ori cum insd, ocarmuirea ruPOPORATIIIIVEA.
moca linde a rusifica biserica din B. si din ce
B. e locuita de Moldoveni (crun isi dice de In ce reusesce, multamitd seminariului din Chiobiceiu poporul roman din aceasta parte a Terii sineu, care pregatesce meren un numr din ce
Romanesci), cari compun mai mult de 8/4 din in ce mai mare de preoti educa ti rusesce,
totalul poporatiunii, serie Zasciuc in cartea sa cari abia sciu sa ceteasca romanesce. Parghia
,Statistica
publicata de statul major cea mai puternici pentru rusificarea Romanilor
rus la 1862. Apoi mai departe adauga: Judetele din B. este scoala. In B. nu exista absolut nici
Chisineu, 1a.i, Soroca stlnt exclusiv populate o singura scoal romaneascd, si pe cand
de Moldoveni, in jud. Hotin ei srint amestecati cu guvernul rus permite Ovreilor, Grecilor, BulRusini sau Rusnaci, cari par a fi aborigeni aci, garilor i Germanilor sa deschida scoale nationale,
in j.-tele Bender si Chfsineu Moldovenii s'au Rornanilor este riguros oprit acest drept. In B.
amestecat cu fel de fel de neamuri, veniti
exista in =mentid de fata 87 scoale eparchiale
asezati ad i nu de mult. Tata numeral popora- pe Muga biserici, 131 scoale primare ca o singura
titudi B.-ei dupa statistica oficiala rus. pe 1802: clasa, i in aceste 218 scoale in 1891 au fost
Rometni 692,000 sullete ; Rusnaci 120,000; 6673 elevi i 794 eleve. Afarti de aceste scoale,
Ovrei 78,750; Bulgari 48,750; Germani 24,160; pendente de Zemstvo (consiliu judetean), minisRu.si 20,000, Tigani 11,490; Ruteni 6000; Ar- teriul de instructie intretine 13 scoale secundare,
meni 2725; Greci 2000; Poloni 800; Elvetiani 538. 398 scoale rurale (ca dou clase) si 258 scoale
Ultimul recensamnt al poporatiunii B.-ei s'a primare urbane (cu doue clase). Totalul elevilor
facut la 1890 si s'a ispravit la 1891. Dupd acest cari au frecuentat scoalele statului in 1889 a
recensarnnt s'a constatat, ca poporatiunea totala fost: baieti 29,855, fete 9320. Budgetul statului
a B.-ei este de 1.691,550 sutlete. Ins aceasta pentru toate aceste scoli cheltuesce in orase
poporatiune n'a mai fost despartit la recen- 109,284 ruble hartie (rubia = 2 lei 60 bani)
sanAnt pe neamuri, ci numai pe religiuni. Cu in sate 286,568 ruble hartie. Scoalele secundare
toate acestea, luand de basa tabelele de recru- din B. sant urmatoarele: dou liceo la Chisineu,

tatie din acesti ani, facute pe neamuri, lesne o scoald reala ca sese clase la Chisineu, un

putem stabili, ca dup recensamntul din 1890 gimnasiu de fete tot la Chisineu si un seminariu,
pana 1891 B. se afla locuita de 890,000 Romani, un liceu de baieti la Bolgrad, (transforrnat

400,000 Rusi i Rut., 151,000 Ovrei, 100,000 Greci, liceu rusesc, dupa rapirea B.-ei de sud, dupa
Bulgari i alte neamuri. Elementul ronnin, in tratatul din Berlin), un gimnasia de fete, un

afara de numrul aratat mal sus, dupa statistica

oficiald rusa, a mai dat colonisti din sinul sea,
cari s'au asezat dincolo de Nistru i anume: in
guvern. Ecaterinoslaw 26,574 suflete; in guvern.
Podolia 42,481 suflete i In guvern. Cherson

progimnasiu la Akerman, anal la Ismail i unul

la Bender pentru fete, in fine un seminari u normal

la Bairamcea. Dupa o alta statisticii pe 1890-91

tot a ministeriului de instructie din Petersburg
in B. se afla 393 scoale de stat i 108 scoale
114,146 suflete. Asa dar, in ceea ce privesce particulare germ., bulg. i greeesci, adeca in
fisionomia etuica a B.-ei, dinsa poseda actual- total 501 scoale, din cari 101 chederi ovreiesci.
minte o poporatiune de aproape 1 milion Rornani ; In toate aceste scoli au invtat 30,610 baieti

iar dincolo de Nistru, in Podolia, Cherson

si 7766 fete. A.ceste cifre ne arata, ci B. sub
Ecaterinoslaw mai exista un strat de coloni ro- ocarmuirea ruseasc este lipsita cu desavirsire
mani de preste 300,000 suflete.
de instructiunea publica si particulara romana,
iar instructia rus. acolo nu e la nivel egal cu
BISER1CA I COALA.
aceea, pe care guvernul rus o da celorlalte proDupa recensalnntul din 1890-91 se constata., vincii din vastul sea imperiu. Din contri nuca in B. locuesce o poporatiune pravoslavnica mrul liceelor rusesci in B. e mult m ai mare
(bis. res.) de 1.220,439 suflete si 421,120 suflete decat in celelalte provincii. Scopul acestor licee
de alte rituri. In 1870 eparchia pravoslavnica din este rusificarea poporatiunii urbane, care se face

B., cu scaunul episcopal din Chisineu, numra mai lesne decat a poporatiunii rurale.
In intreaga eparchie 318 bis, de piatra, 525 de
PROPR1ETATEA FIJNCIARX.
lemn, in total 843, rifara de aceasta eparchia
Dela 1859 in B. guvernul msesc n'a mai
ruai poseda 20 mdnastiri. Dupd recensamntul
din 1890-91 eparchia din B. poseda actualminte facut nici un recensamnt al propriettii fan949 bis. Toate aceste biserici dela 1871, dupd ciare, iar dupa recensamntul al 10-lea din 1859
staminta archiepisc. rus Pavel, desi zidite de Ro- s'a stabilit ca in B. locuiesc pe pmntul urban
mani, au fost transformate in biserici muscalesci, 2952 celibatari si 25,834 capi de familie, comastadi aproape pretutindeni servicial divin se punnd in total 61,233 suflete de sex barbatesc ;
oficiaza in vechea limba bisericeasca slavd. pe pamntul dotnenielor statului s'au constatat
Acest ordin insa la 1890 a fost retras pe alo- locuind 210 celibatari, 13,313 familisti, in total
curea din causa. ca poporatiunea rurali nu pri- 32,331 suflete barbatesci; in fine pe pamnt parcepa delco limba slava. In momentul de fat ticular precum si cel al mAndstirilor 8430 celiIn toate satele, ande poporatiunea e pur romana, batari, 103,285 familisti, in total o poporatiune

www.dacoromanica.ro

413

Basarabia.

de 255,783 brbati, adecii laolaltA 349,346 sufiete B. Sestee, Despre comercial de pe Marea NeagrA
de sex brbatesc. A.ceasta poporatiune poseda In evul media, 1844; Denghink, Mai multe ar-

pAnAnt 21,300 deseatine (deseatina este egala ticole despre gradinhrit, tiparite in fascicole;
unei falci fara 725 stanjeni patrati) in orase, lar Bunion, La Bessarabie ancienne et moderne,
teranii agricultori colonisti poseda pe mosiile 1840; Tardant, Essai sur l'Histoire naturelle de
statului 761,708; proprietatea vechtlor boieri mol- la Bessarabie, 1841; Gherbanovsky a scris
doveni si a nobilimei ruse (d vorean i) 2.271,360 tiparit in litnba rusa mai multe poeme: Valeadeseatine; manastirile poseda preste 241,970 Alba, Hadjibei, Capul lui Baiazet etc.; Stamati
deseatine. Improprietarirea teranilor de pe mo- Ciurea a tiparit in lirnba rusa un roman: Dama
siile particulare a mai schimbat de atunci cifra de pic; iar apoi mai tfir4iu la Iasi celelalte opere
parnntului teranesc. Aceasta improprietarire ale sale in limba rom.; Nacu a tiparit Istoria
s'a facut la 1868 si proprietatea funciara tre- Basarabiei in 4 vol., o compilatitme fara nici o
c,uta asupra lor atat din pamiiintul particular valoare, pe care autorul o incheie cu urmatoarele
cat si din cal domenial si al mAnastirilor com- cuvinte: Prin n'airea ca Rusia B. intra in cereal
puna arli un total de 61,5284 deseatine. Legea culturii europene , i apoi mai departe : sub
de improprietarire s'a alcatuit pe principiul umbra autocratilor protectori, perfectionfindu-se

max im ul u i, adeca fiecare cap de familia a in regiunea cugetaiii si a spiritului, B. inainprimit intinderea maximala de panqint, pe care teaza cu pa.si repetid pe calea civilisatiunii .
o poate cultiva o familie cu bratele sale proprii.
In B. este oprita intrarea cartilor rom. fara
Tot in acest mod s'au improprietarit i eranii expresa perrnisiune a comitetului de censura,
din Polonia ruseasca. Scopul solicitudinei deo- nici un (liar rom. din Romania nu este admis,
sebite in aceast a privinta a guvernului rusesc asemenea nici un iiiar rom. nu se editeaza dinpentru teranii rom. i poloni, avea de tinta pro- colo de Prut. La Chisineu exista doue (liare
pagarea simpatiilor pentru Rusia d,incolo de rus. : Besarabetii i Besarabskie Wiedomosti si o
hotarele iinperiului, printre poporatiunea rom. foaie biser.: Eparhialnie Wiedomosti.
din Moldova si Bucovina, precum i printre
poporatiunea polonA din Galitia si Silesia.

ISTORIA.

i pe

cand terand rom. din B. a capatat cate 71/2-11

Sub Mircea Basarab Romania (Ungro-Vlachia)
deseatine pamiint de fiecare cap de familie, te- se compunea din Oltenia, Fagaras i Omla.s,
ranul rus a primit abia cate 11 4 deseatine.
Ardeal, partea Bulgariei cu cetatile Silistra,
Dobrogea, Bolgradul cu B. si gurile Dunarii
ADRICULTURli, INDUSTRIE, COMERCIU.

pana la Marea Neagra. In aceasta epoca in

B. produce in cifre medir bucate 3.763,000 toate documentele serse in timba latina, in
cetverti, tutun 100,999 pud, dela 2I/, pana la buleto papale etc. domuitorii Valachiei, intre
3.000,000 vedre vin alb si negru, ceara i miere, alte titluri, purtau i acela al Basarabilor, cari
pielarie vite mici i mari pentru consumatia domniau asupra Cetatii-Albe. Apoi pe la 1465
carnu i export, zahar, spirt, pesca sarat, otario, Stefan col Mare, land dela vlachi total ce polana, cascaval etc. pentru suma de 23 milioane sedan Basarabii dincolo de Prut, alipi B. la
ruble. Exportul se face prin Odesa, Nousulita, Moldova. Dupa moartea lui Alexandru cel Bun,
Akerman. In ceea ce insa privesce granele, dei di ai sei, Hele i Stefan cel Mare, imparexportul bucatelor se face prin portul Odesa. tind teara in douit: Helio luit regiunea Nistrului
Calle de comunicatie sfint foarte neindestuli- dela Hotin la Suceava, iar Stefan Cetatea-Alba,
toare; o singura reten de cale ferata strabate Tigina, Bender r}i Chilia. La 1711 in lata de
aceasta teara, ea leaga Unghenii cu Odesa; dela 15 Apr. D. Cantemir, Domnul Moldovei, semnase

Bender mai merge o linie de cale ferata pana la Lack un tratat cu Petra cel Mare, prin caro
la Reni, dar miscarea pe aceasta linie e cat se acesta din arma se obliga. a restitu Moldovei
poate de mica, din causa lipsei de material mis- vechile sale hotare, calcate de Turci. La 1769
ctor, procura si a reloj constructii a liniei, fa- Rusia declara resboiu imperiului otoman f;i Galacate in graba pe timpul ultimului resboiu al Rusiei tenii ocupa Hotinul. La 1770 boierii Moldovei
Valachiei ingenuchiaza teara Ecaterinei H. La
ca Turcia.
11fIECAREA CULTURALX A ROMINILOR.

Miscarea cultura1 rom. e nula, de cand B.

1771 s'a stabilit un gavera provisor si Ecaterina

se incerc de a da principatelor de rege pe ttaul
din amantii sei Stanislaw Poniatowsky. Pacea
dela Cucium-Cainardji dela 1774 scapa Romania
din ghiarele Rutsiei, Moldova reintra in posesiunea vechilor hotare: Hotin, Bender, Akerman

a fost rapitA din sinul Moldovei (1812). In momental de fata in B. exista septe tipografii rusesci i nici una romaneasca. Dala 1812 nu s'au
tiparit decat cateva carti bisericesci In barba Chilia. La 1777 Austria lira frumoasa Bucovina,
rom., irisa cu lit. cirile, apoi s'a mai tiparit la iar la 1791 Rusia cucerise stepele Ociacov, adeca
1827 in limba rotn.: Scurta ruseasca grama- intregul litoral dintre riul Bug i Nistru, aceasta
ticas Abecedarul ruso-romanesc. 1831, i pana cucerire apropi poporul muscal de hotarele

la 1870 Foaia Eparchiald din Chisineu se

tiparia in dotie li,nbi, cea ruseasca i cea ro-

Moldovei.

La 1812, dupa un resboiu cu Turcia, multamina. Dela 1816-31 archiepiscopul Chisineului mita tradarii printului Muruzzi, sultanul ceda
si al Hotinului, Mimara S u li m a, a tiparit in Rusiei intreaga parte a Moldovei dintre Nistru
Prut; aceasta parte a Moldovei de atunci
limba rom. urrnatoarele cArti bis.: Catechisminia
generala, Psaltirea, Emiletica, Molelnic, instruc- botezata cu nume de B asara bi a s't acest
trunile pentru protopopi, despre altoirea var- nume si-a pastrat pana acji, desi judetele Hotin,
satului, i mai multe parastasuri. Apoi in limba Soroca, Orheu i Baltile nici odata n'au fost
rusa si franc. s'au tipArit urmatoarele carti : considerate ca teara Basarabilor. Partea de nord

www.dacoromanica.ro

414

Basaram-Bam

Basci.

a B.-ei, ca parte integranta a vechei Moldove, Movila de S. Golubeff, 1883; Viata i scrierile
pururea a fost ingrijita de domnii sei pamanteni. staritului Paisie , MosUova, 1847; Veniamin

In actuala B. mai exista finca unnatoarele mana- Costaki, mitropolitul Moldovei , de V. Erbiceanu,
stiri i biserici zidite de acesti domni: Chifno- 1800; manuscris in bibl. din Chiev; Dumitru,
Varzar, de langa capitala B.-ei Chisineu, pe archieppul Chisineului de A. Silin, 1867; Exarcare Rusii o numesc Chisneoff; aceasta mana- hatul Moldo-Vlachiei 1808-12 de M. Ganitky,
stir a fost zidita de Alexandru cel Bun in Chisineu, 1884; Istoria B.-ei de Al. Naccu,
secl. XV.; biserica greca dela Akennan (Cetatea 4 vol., Odesa, 1873; B., descrierea istorica de

Alba) a fost zidita de Stefan cel Mare la 1482; P. Batiuscov, St. Petersb., 1892; 0 carte tipabiserica Adormirei din orasul Bender exista deja rita, din ordinul M. Sale Imperatului Rusiei ,

la 1482, and Stefan col Mare visitase acest oras; (respunsul lui Batiuscoff) de Zan-1ft C. Arbure ;
manastirea Chipriani a fost zidita de Petru Rares Cuvinte din btrani, 2 tom. ; Etymologicum
la 1545; biserica cu hramul sf. Dumitru din orasul magnum Romania ; loan-Voda cel cumplit ;ArOrheu a fost zidita in sed. XVII. de Vasil chiva istorica a Romaniei , 4 vol. 1865 si Istoria
Lupu; biserica din Causani dateaza tot de atunci ; critica a Romanilor, tom. I. de B. P. Hasdeu;
manstirea Hincul, inchinata sf. Paraschiva, din Insemnari istonce i literare, adulate din bij. Orheu, a fost zidita de catr stolnicul lineal blioteci galitiane de I. Bianu ; Revista archeope la 1678; despre manastirea Saba se pome- logica de Gr. Tocilescu; Genealogia popoarelor
nesce deja pe la 1698; rnanastirea Lomacd din balcanice de B. P. Hasdeu ; Descrierea Moldovei
j. Balti a fost zidita la 1729; manastirea Her- de Cantemir ; Cronicele Romlniei de Michail
bovtlf din j. Orheu a fost zidita la 1730, iar icoana Kogalniceanu; Asezamantul coloniilor bulgarec

Maicii Precistei, facetoarea de minuni, care se Iasi, 1858 etc. Afara de aceste isvoare aratate

afla la acea manastire a fost adusa acolo la 1790. mai sus sfintem datori a mai inregistra adi
Schitul Hirjan dateaza dela 1740-1759; schitul faptul, ca biblioteca publica a orasului Chisineu
Tigdnesci, din j. Orheu, zidit de boierul Lupul poseda preste 3017 opere, cari compun in total

Dencu 1741; schitul Socora, de langa Nistru, 4823 vol., carti rusesci referitoare la B.
zidit de boierul Ruset 1752; schitul Gradiftea
Basaram-Bam, un voevod care, dupa cronica

1756; schitul liezina, din j. Orheu, 1770; schitul persiana a lui Fazel-Ullah-Raschid (1300), ar fi

Caraturd, din j. Orheu, 1771; schitul .Rudi- iesit in primavara a. 1241 impotriva Tatarilor

Troita, j. Hotin, pe Nistru, zidit de Dociul 1772;

schitul Caldrafi, asemenea schitul Cleinovdt
Zeabezu 1773; schitul Curcovd 1773; schitul
Saharneni 1777; schitul Tabora, din j. Orheu,
zidit de Dariu Carp 1779; manastirea Dobrudjea

comandati de Orda i navalitori in Oltenia. Pro-

In B., dateaza dela 1790-1804.

clima sanatoasa e cercetat de multi turisti en-

babil nu e decat coruperea titlului voevodal

roman, impreunat ca nume propriu, (Basarab-

Ban ul-Lyrtioy din docum. ung. contimporane).

Basar, tinut mantos in Himalaja, pe ambii ter,
din j. Orheu 1785; manastirea Sorucean, j. Orheu muri ai riului Satlaci; 8548 km2., cu 90,000 loc.
1785. Celelalte manastiri i schituri, cari exista Prin B. duce drumul din India spre Tibet. Pentru

Dintre celelalte monument istorice existente glezi, Capitala Rampur.

In B. von' inregistra ad i Valul lui Traian, a Basaua, Hu, v. Baseu.
carui origine se explica in mai multe moduri;
Basbaiir, sau baibafir, fir de aur ; folosit numai
la 1890, langa Akerman, s'a gasit de catra archeo- In poesia poporala.
logii ru.si un piedestal de piatra calcara ca urmastabiliment balnear in Rom., j. Buzeu,
toarea inscriptiune : Tempori bono, pro salute coin. Gura-Teghii, cat. Lunca-Parciului, situat
donainonun nostrortun Lucii Septimii Severi Per- pe malul drept al nului Basca-Rosilei ; clima
tinacis et Marcii Aurelii Antonini Aug-ustorum dulce, aer curat i iinbalsamat de mirosul braet Lucii Septimii (Getae Caesaris). La 1886 la dilor ; se face cura de lapto i zer, bai reci etc.
nisce sapaturi facute pe locurile, ande altadata
isca-Chiojduluil riu in Rom., format in paera zidita fortareata Cetatii Albe, s'a descoperit raele B. ca cale si B. fara calei unite ameno piatra naare sculptata. Desenul represinta sterna dead la poalele muntelui Plesa, in j. Prahova;
Moldovei (cap de bou), iar sub desen se afla sa- trece in j. Buzeu, si la cat. Cislau se vaisa in
pata urmatoarea inscriptiwae in limba paleo- riul Buzeu.
slava : in anul intruparii Domnului Nostra 1438
riu in Rom., fonnat din rima fost inaltata aceasta poarta in ilele cuvio- rile B. mare si B. mica, cari amndoue isvosului voivod Stefan si a lui jupn Lutian Herman. resc in cott. Treiscaunelor i incungiurand maLa 1855-66 dupa resboiul din Crimea, pe basa sivul Penteleu se unesc la poalele muntelui
tratatului dela Paris, Rusia a inapoiat Romaniei Cursele (j. Buzeu.) si se varsa la com. Nehoiasu
o mica portiune din domeniele sale de dincolo In riul Buzeu.
de Prut, i anume partea de sud a B.-ei, in inBasci, in limba spaniola Vascongadas, in
tindere de 10,288 km2., cu o poporatie de 127,451 limba proprie Euscaldunac, popon vechiu ce
suflete; iar la 1878, dupa tratatul din Berlin, Rusia locuiesce po ambele parti ale Pireueilor vestici,

din nou a pus mana pe aceasta parte a B.-ei.

BIBLIOGRAFIA DESPRE BASARABIA.

in Francia: dep. Basses-Pyrnes, in Spania: in

Navarra si asa numitele provincii bascice (Alava,

Guipuzcoa i Viscaya). B. sant ultimul rest al

Perioda intunecoasa din istoria rom. de N. Iberilor, cari odinioara ocupau intreaga penLascoff, 1886; Istoria bis. rom. de E. Golu- insula pireneica si sudul Galiei; popor viteaz,
biusky, Aloscova, 1871; Domniile rom. a Va- iubitor de libertate, harnic, istet, mandru de
lachiei i Moldovei de G. Palanzoff, St. Petersb., limba i teara sa. Cand Maurii ocupara Spauia
1859; Viata lui Grigorie Tam blac de P. A. B. i postrara independenta, ca exceptiunea
Sircu, St. Petersb., 1884; Mitropolitul Petra unei parti a Navarrei. Navarra si tinuturile

www.dacoromanica.ro

Bascovu

Basi-bozuk.

415

basciee Labourd si Soule ajunsera parte prin

matasa. Muntii se ridica pana la inaltimi do
patiune, parte prin casatorie la dinastia Bourbon; 1040 m. Dela 1883 sfint 2 eautoane neatiruate:
la 1453 se incorporara defmitiv Franciei. ProB.-oraf cu teritor de 36 km2., si 74,245 loo.;
vinciile bascice: Guipuzcoa, Alava si Biscaya se
B.-tearll, (13.-Land), 421 km2., cu 62,154 loc.;
unira 1202 cu Castilia prin contractul incheiat saline, camera de piatra. Constitutie deinocratica.
cu Alfonso VIII.;- in care $i-au reservat anumite C ap it ala B., langa Rin, cu 70,305 loc. Centru
privilegii (Fueros). Teara bascica francezd (Pays comercial. In Manster
de ad i s'a tinut vesBasque) se extinde de present a.supra unei parti titul concilia B.-ian (v. ac.), convocat pentru

a dep. Basses-Pyrnes, ande se mai afla ca.

116,000 Basci; orasele mai insemnate sant:
Bayonue, in mare parte frautuzit, si St. Jeando-Luz. Aiei aveau ei i unele privilegii, cari
au fost sterse in 1789. Teara bascica spaniold

a reforma biserica (1431-1449). Universitate,

museu ; institute misionare. Pace a d e la B. s'a

incheiat ad i la 1795 intre Francia si Prusia,

renuntand Prusia la termul stang al Rintilui ;

tot in acel an s'a incheiat aci o pace intre

cuprinde Navarra, Biscaya, Guipuzcoa si Alava, Francia si Spania, renuntand cea din mama la

unde se mai afla ca. 400,000 Basei, can 'j'asa instila Domingo.
emigreaza meren in Argentinia si Uruguay. B.
Basellan, conciliul, 1431-1449. In mana
spanioli sfint mai jaluzi pe limba lor decat coi schismei celei mari apusene (v. Schisma) se sgiifrancezi ; ei au fost totdeuna partisani ai lui duise autoritatea scannului papal, si se latise
Don Carlos. 1876 li-se stersera ultimele privi- In biserica parerea, contrara constitutiei sale,
legii. Limita B.-lor e vechia iberica si nu apar- ca conciliul ecumenic e for suprem, for mai
tine familiei indogennane ; se vorbesee in 8 inalt i decat Papa. Acestei paren i-se dase
dialecte. Cf. Mazure, Histoire du Barn et du expresie deja in conciliul din Constanta. ConPays Basque (1839); Iztueta, Guipuzcoaco Prov,inciaren condaira edo historia (1847); Blad,
Etudes sur Porigine des Basques (1869); Vinson,
Le Folklore du pays basque (1883) etc.

ciliul din Basel, convocat de Papa, dar declarat

disolvat de el deja in Dec. 1431, nebagnd in

sama disolvarea, se declara in Febr. 1832 de

continuare a conc. de Constanta, si arata tendenta de a restringe rnonarchia bis. papaba in
favorul prelatilor si al universitatilor; in 1438
declara pe papa Eugeniu IV. suspendat, iar in
1439 destituit, si alese de antipapa pe Felix V.

Bascovu, sau Bascovele, fost schit de calagarito, in Rom., j. si pl. Arges, com. rur. Bascovele, sat. B., intemeiat de $erban-Voda Cantacuzino ; inai inainte avea 20 calugarite, astali
Tusa principii 51 popoarele nu-1 recunoscura pe
esto biserica de mir deservita de 2 preoti.
BasculA, (franc. bascule), cumpana, cantar acesta, si el insusi anca se supuse legitimului
pontifico Nicolau V. In sfirsit conc. B. se ve(ja
pentni greutati mari.
Bas-dessus, (franc) sopran grav, naezzosopran. silit a-si termina lucrarile in 1449. Actul lui
cel mai de pe urma a fost, ea a ales si el
Base, (chein.) v. Basa si Basicitate.
Base Ball, (pron. bes bal), joc englez i american ; papa pe Nicolau V. Biserica apus. nu a recuse executa, ou o rninge (Gotea, balon) de piele noscut nici cand valoarea hotaririlor acestui
si un bat de lemn, de catra doue partida (clubs) conciliu.
constatatoare din cate 9 mernbri. Variatiune a Basella L., (botan.) gen din familia Chenopodiaceelor, trib. Eubasollee, cu o unica speeie
jocului engl. Rounders.
Basedow, Ioan Bernh. peda.gog, (1723-90) B. rubra Lam., originara din Asia si Africa
n. in Hamburg, wade si-a facut studiile giuma- tropicala. Ea e planta suculenta si cateratoare,
siale, trecu apoi la Lipsca, unde inveta teologia si ce se cultiva pretutindene sub tropi, unde so
filosofia. La 1753 se faca invetator in Sore, folosesce analog ca spanaeul /a noi. R. Pr.]
de unde fa permutat la ginmasiul din Altona Basento, riu in Italia de jos, so varsa in
din causa vederilor sale heterodoxo, pe cari le golful Tarentului; 128 km. lung.
Basesci, 1)B., com.. rur. in Born., j. Baca u, pl.
expnmase in scrierea: Filosofie practica pentru
toate starile . Aparitiunea opului Emil al lui Tazlau de sus; fonneaza com. cu cat. : Haineala,
Ludasi, Timaresci si Balcani; 1544 loc., cari se
Rousseau (1762) 11 determina a intrepfinde
Germania o reforma a educatiei i instructiei. ocupa cu agricultura si in parte rnai mica u
Prin scrierile : Carte inetodica pentru parintii meseriile si comerciul; are 2 biserici ca 1 preot
si mainel familiilor si popoarelor , apoi O re- si 1 scoala cu 1 invetator. 2) B., cotn. rur. in
presentare la adresa filantropilor si a barbatilor Bont., j. Mehedinti, pl. Ocolu de sus ; foravuti, despre scoale, studii si influenta lor asupra meaza com. ca cat. Budanescii-Cracu-lung
binelui comung, in care era expus si planul cu rnahalaua Paisescii; 926 loc., cari se ocupa
unei carti elementare de educatie i instruetie, cu agricultura si prasirea vitelor ; are 1 biserica
B. isbuti sa dobandeasca sprijinul necesar pentru cu 1 preot si 1 scoala ca 1 inve(ator; aici se
a intemeia in Dessau celebrul Filantropin , dupa gasesc urmele unui zid de piatra din timpul
modelul canija se infiintara curand si in alte Romanilor si un vechiu cimitir. 3) B. (magia.
orase asemenea institute de educatie i instructie. Illysfalva), com. mica in Ung., cott. Selagiu,
Ca educatiune trupeasca, filantropinismul se 1074 loc. rom.
Baseta, (franc. Bassesse), josnicie, triarsevie.
alatura vedenlor hu Locke 5i Rousseau; ca

Bwu, 1) B., afluent al Prutului pe partea

structie el staruia sa inlocuiasca memorisarea
Dorohoiu, se
siluita prin o lucrare intelegatoare, libera si dreapta, isvoresce in nord.
incarca pe stanga cu Bodeasa si la satul Ostopplacuta. B. f in Magdeburg.
Basel, canton dupla in Elvetia nord-vestica, ceni (j. Botosani) se varsa in Prut. 2) B., plasa

457 km2., Cu 136,399 loc. (1888); tinut mantos, In j. Dorohoiu (Rom.)

Bali-bozuk, (taro. = cap stricat), om care nu

frurnos i fructifer; se cultiva cereale, poarne,
Relate. Industrie insemnata ou deosebire de poarta chipiu militar, ci alta caciula; mai de

www.dacoromanica.ro

416

Basic

mult numele infanteristilor neregulati in armata

turceasca, vestiti atilt prin curagiul cat i prin
selbatacia lor; astacli in general: om civil, care
nu apartine armatei.
Basic, ce are caracterul de basil, (v. ac.)
Basicitate, proprietatea acidilor de a lasa sa

se inlocuiasca unul sau mai multi atomi de

idrogen din molecula lor, prin metale, cand

punem in contact cu basele metalelor. Dupa

nurnrul atomilor de idrogen, cari se pot inlocui avem ackli monobasici, btbasici, tribasici,

Basilicale.

Basile, Giovan Batista, conte de Torone, poet

povestitor italian; a trait in sed. XVIXVII.

Operele sale mai insemnate siint serse in dialect

neapolitan constituind pentru acesta valoroase
monument literare: Il Pentamerone ovvero lo
cunto de licunte, trattenemiento de li peccerille
di Giov. Alesio Abbatutis, colectiune de povesti
de un caracter grotesc-umorisfic ; Le Muse
Neapolitanec, Opere poetiche (1613).
Basilea, oras, franc. Bale, germ. Basel (v. ac.)
Basileia, 1) fica lui 'Crams si a Titaniei; sora

tetrabasici etc. La acklii minerali se observa, Titauilor si mama lui Helios; 2) la Grecii v.
c numai acei atomi de idrogen se pot inlocui, personificarea Regatului, pazitoarea fulgerului

cari sant legati in molecula sub forma de oxidril lui Zeus.

Basileus, (gm) rege; acest titlu Il punta
(OH), astfel: acidul azotic, Az 09. 011 e monobasic ; acidul sulfuric SO, (OH), e bibasic ; acidul al II-lea Archon in Atena.
Basiliani, v. Basiliti.
fosforos 0.PH (011)9 e bibasic; acidul fosforic
OP (OH), e tribasic. La acklii organici se cu- Basilic, Iacob, sau Heraclide, Domn al Molnoasce B. dupa numiirul grupurilor carboxile dovei, v. Despot-Voda.
Basilica, (grec., lat. B. domus), originar nu-,
(CO.OH) din molecula, asa acidul acetic CH8C0.0H
e monobasic, acidul oxalic CO.OHCO.OH e mele unor cladiri pompoase, destinate pentru sedinte judiciare i pentru comerciu. Mai multe B.
bibasic.
Basida, (basidium = basa), se numesc celulele incungiurau foral roman. B. era un spatiu oblong
cari termina hyphele din aparatul sporifer al unui cu 2 laturi anguste, una indreptata spre for,
grup foarte vast de ciuperci, celule cari produc formand frontal, iar cealalta continnd o nisa
la virful lor 2-8 ramuri scurte, numite sterig- (apsis, exedra). In interior si parade' cu zidurile
mate, terminate cu cate un spor, .numit basi- de circonferinta era &lie o serie de coloane cu
2 etage, avand ele inaltimea galeriilor, iar inadiospor.
[E. T.]
Basidiomycete, ciuperci la cari sporii sfint intea fatadei dinspre for un portic cu invelitoare
produsi de o basid. Ele cuprind numeroase ge- aproape plan/. Mai tardiu s'au admis oarecari
nuri distribuite in ram/ ordine: 1) Protobasi- modifican i secundare, pastrandu-se insa sala indiomycetele la cari basidele sfint divisate prin terioara. PlanulB.-lor vechi a mai fost desvoltat
pareti longitudinali sau transversali in mai multe in B.-ele architectumi caselor private ale fruni fiecare celu1 poarta numai cate o
sterigma cu cite un basidiospor; .2) Autobasidiomycetele cu basidele nedivisate in mai multe
celule; fiecare basid produce direct 2-8 sterigme terminale, ce se sfiqesc la capet cu ate

celule,

tasilor romani, cari aveau nevoie de sali mari

pentru intruniri. Deoarece pnimii crestini tineau
servicial divin in casele Ion particulare,

in B., urma ca i primele biserici sa fie construite due modelul acestora. Catra finea

seel. IV. ins/ se modifich in B. crestimi planul

[E. T.]
Basidiosporee, name mai vechiu al Basidio- originar: nisa sau apsida semirotund, devine
regula. Spatiul interior este subimpartit prin
mycetelor.
un basidiospor.

Basidiospori, sporii produsi de basida, (v. ac.) dou serii de columne in 3 hore, dintre cari

Basiflx, antera B., aceea care prin basa sa

se tine de virful filamentului, conectivul fiind
ca o prelungire a lui; s. e. la staminele de Dia-

nella, Lopezia etc.

Basifug, se numesce modal de vegetatie dela
frunza i alte organe, cand partite noui (tinere)
sfint spre virf, cele vechi (intiliu formate, 136trane) fiind la basa. Asa dintii frunzelor de
teiu se desvoalta basifug; foliolele frunzelor de
galega, saleam, au desvoltare basifuga etc.
Basigen, sinonim cu basipet (v. ac.); terrain

cea mjlocie este mai lata si se termina in nisa

altartilui. Mai caracteristic e insa o hora transversala inaintea altarului, iesit din zidurile
longitudinale i avand o egala latime i inaltime

cu hora mijlocie longitudinala. Planul primesce

astfel forma de cruce. Inaiutea B.-elor se mai

afla uneori o curte (atrium), avand la mijloc o
fantana pentru sealarea

simbolul cura-

tirei sufletului inainte rnanilor'

de a intra in biserica.

In hala bisericei se ajungea traversand un vestibul (nartex), destinat pentru straini i pocaitori. Sub altar se afla uneori o mica cripta--

botanic dat in special unuia din modurile de suterana pentru moastele santului, dela care
aparitiune al sporilor sau conidfilor in siraguii isi avea biserica numele.
dela mycophyte, cand cei mai tineri se formeaza

Basilicale, cel mai important monument legisspre bas, coi mai vechi fiind spre virf.
lativ al imperiului bizantin; Rhmami le munesc
Basilar, in botan, se numesc astfel orgauele Vasilicale i Legiuirile imgratesci (biaccat)s4b;

ce apartin basei: embrion B., care e la basa

semintei, intr'o parte a albumenului, (s. e. in
fructul cerealelor); arista B., care e la basa
glumei san bracteei; stil B. (gynobasic), care
pare ca nasce la basa ovarului, (s. e. la Frag,
Boraginee etc.); placenta B., care se gasesce

sau ra PccatXtp. voli.thcacc). Concepute

de Vasile Macedoneanul, ele au fost intocmite
promulgate in sed. X. de fiul
Leon
Filosoful (906-911 d. Chr.) B.acestuia'
constituesc o

cornpilatiune a operei lui Iustinian, tradusa in

In fundul ovarului; desvoltare B. sau basipeta grecesce i modificata cu scbimbarile supravenite
(v. ac.) celula B. sau basala (v. ac.), cum in urma; ele nu ne-au parvenit complete. Edie s. e. aceea dula basa filamentului Algelor tiunea cea mai buna e aceea a lui Heimbaeh. B.
se subdivid in 60 cart (fitA((x), fiecare carte
Rivulariee.

www.dacoromanica.ro

Basilicata

in mai multe titluri (rt7),ot); fiecare titlu, in mai

multe capete (xeTex-Xato(); fiecare cap in mai
multe paragrafe (Oepat(1). B. sant insotite de
scholii, din cari multe sfint din epoca lui Iustinian, altele provin din operele jurisconsultilor
asa, ca servesc si la cunoascerea dreptului roman

417

Basilius.
Basilitan,

fondul, seryesce pentru salari-

sarea calugarilor basilitani si a profesorilor dela

scoalele din Blaj. Are dominii la Bucerdea, Blaj,
Cenade si Feiurd, precum i capitale in BAH
de stat i private, cari se administreaza parte
la stat, parte la cassa centrala din Blaj. A.verea
administrata la stat face 19,350 fl., cea de acasa
pur. (Conf. G. Danielopolu, Frag. jur., III., p. 438). se ridica preste 130,000 fi.
Pentru Rom. B. au mare importanta, caci leBasiliti, ord calugaresc de ritul grec. fondat
gata pfin interese politice si religioase de im- de sf. Basiliu M. pe la mijlocul secl. IV. Membrii
periul orientalui, chiar din timpul republicelor ordului sant parte laici sau simpli monachi,
donaniatelor medievale, Romania a imprumutat parte preoti sau ieromonachi. In sensul regulelor
ca legiuire B., isvorul principal al legiuirilor an- sf. Vasiliu au sa duca o viata austera, petreckd
terioare codicelor actuale. Conf. Gr. Labovari, In rugaciuni, post i alte exercitii de pietate.
presedintele curtii de casatie, Discurs in bade- Coi ce petyec in manastiri stau sub conducerea
tinul curtii de cas. pe 1892, p. 733.
unui superior, numit egumen, starit. Superiorul
Basilicata, pana la 1871 numele provinciei manastirilor mai mari se (lice archimandrit. B.
ital. Potenza.
stau sub jurisdictiunea episcopilor diecesani.
Basilicum, (botan.) v. Ochnum.
B. un- Istoria ordului B. e in striusa legatura ca istoria
guentum, alifia regala, (v. ac.)
bisericii orient. Fiind B. in decursul timpului
Basilidesi filosof gnostic, n. in Siria, a trait aproape singurii cultivatori ai sciintelor sacre,
invetat in Alexandria prin secl. II. d. Chr.; au avut si au influenta hotaritoare in conducerea
era contimporan cu Adrian si capul gnosticilor bisericii ort. Dintre ei se aleg de comun si acum
egiptici. Sistemul seu filosofic, despre care avem episcopi i alti dignitari bisericesci. Ordul basilitan
un referat dela Ireneu i altul dela Hypolit, era nu s'a latit numai in orient, ei si in Italia, Spania
emanatistic si dualistic. El inveta ca din Dum- si Francia. In timpul mai nou numerul meinnedeu-Tatal au emanat mai antifiu sppte putefi: brilor a scadut in orient, iar in occident au
spiritul, cuvntul, intelectul, prudenta, puterea, remas putini in Italia (gr.-cat.), a caror mavirtutile i angerii, cari laolalta formeaza cea nastire principala e la Grotta-ferrata , nu departe
dintaiu sfera cereasca, numita ogdoas. Din aceasta de Roma. In tenle locuite de Romani anca a fost
sfera au mai emanat anca 364 sfere. Preste toate mare numrul B.-lor. In Romania si Moldovd,
aceste sta Abraxas, o personificatiune din nu- din munificenta principilor si a crestimlor evlamerii 1
2 + 100 + 1 -I- 60 + 1 + 200 socotiti viosi, ordul a ajuns a fi proprietar cam preste
dupa insemnarea numerica a literelor din alfa- a 5-a parte din pam6ntul terii. Sub principele
beta! grecesc. Sfera cea mai de jos esto aceea, I. A. Goza, in 1864, averea aceasta colosala s'a
pe care o putem i noi ved'.si 'angerii din dinsa secularisat. Pentru redesteptarea culturala
sfint creatorii lumii. Stapanitorul acesteia este nationala a Romanilor au merit neperitoare B.

Dumnedeul Iudeilor. Prin secl. 1V. sectatoril (gr.-cat.) dela mauastirea sf. Treime din Blaj,
sei, formand un fel de ord, modificara invetatura ridicata sub eppul I. M. Clain la 1747. Cei
lui, introducnd in ea elemente stoice, Cf. Teo- dintai
cari au functionat ca profesori
dorescu, Ist. f. a.; Ueberweg II. 31.
[Pl.]
in Blaj caluot'uri
au fost G. Maior, (mai tardiu episcop),
Basillos I., imperat bizantin (867-886), inte- si S. Caliani. Toti episcopii uniti (Ana la eppul
meietorul asa numitei dinastii macedonene. Prin Bob au fost B. B. au functionat ca profesori
fruinseta i puterea sa atrase atentia imper. prin eruditiunea si zelul lor au castigat scoalelor
Mihail III., sub protectia caruia inamt in cele din Blaj routine. Ca scriitori s'au distins S.
mai inalte posturi; delaturand pe Bardas, unchiul Clain. P. Mohr si G. Sineai (novitiu). losif II.
.imperatului, fa numit Cesar si conregent. Dupa a demandat, ea numerul calugarilor dela mace asasina pe impel.. Mihail M., se urch insusi nastirea sf. Trehne sa nu treaca preste 11 si
pe tron, 23 Sept. 867. B. a fost un imperat ta- Meat coi 11 B. nu ar fi de ajuns pentru umplerea
lentat si activ; luptele sale cu Arabii au fost tuturor catedrelor profesoresci, sa se aplice ca
schimbacioase, a pierdut Sicilia .si a reocupat profesori si preoti seculari. B. erau i consilierii
Calabria. -I- 886.
episcopului pana la eppul Bob, care in 1807 a
B. II., nunait Bulgaroktonos, (ucigatorul de fondat capitulul. De atunci incoace numerul B.-lor
Bulgari), imper. bizantiu (976-1025), fiul imper. dela sf. Treime a tot scadut. Adi sant numai
Romanos II. Luptele sale contra Bulgarilor au 2, dar ca profesen i de cateva decenii nu funcfost la inceput fara noroc; dar finindu-se res- tioneaza nici unul. Cama deodata cu fondarea
boiul civil prin moartea lui Bardas Phokas (989), ordului B., sf. Macrina, sera sf. Vasiliu M., a
B. intreprinde o noua expeditie si 1018 nimi- fondat un ord de calugarite, pentru care tot
cesce total imperiul bulgar. A purtat lupte
sf. Vasiliu. M. a prescris regule analoage cu ale
cu Arabii. -I- 1025, fara urmasi.

B.-lor. Ordul acesta, ale carui membre se numesc

(Basiliscus mitratus), animal din basiliane., de asemenea s'a latit repede in orient.
ord, Saurianilor (sopirlelor). Pe cap are o pide In Austro-Ungaria nu este niel o manastire
Basilisc,

de forma unei caciuli (capison), pe care o poate de basiliane, dar sfint in regatta Romaniei.
umfla, pe spate o creasta miscatoare, corpul (V. Monach, manastire.)
[Dr. Is. Mareul
mic, coada lunga si subtire. Lungimea pana la
Basilius, Yalentinus, alchimist, n. la Rinul

1 m. Traiesce in America sud. pe arbori, in sup.; pe la 1413 se afla in o manastire de

apropierea riurilor. Inoata bine, la nevoie sare Benedicfini in Erfurt. S'a ocupat cu mult zel
In apa. Se nutresce cu insecte. Si in India pricepere de chimie, descoperind diferite combinatiuni chimice, ea deosebire combinatiuni
se afla o specie: Lopliura tigrina.

www.dacoromanica.ro

418

Basin

Basna.

de antimonia; de foarte mare insemnatate e elementele mitologico ale respectivelor popoare ;

descoperirea acidului clorhidric. Numeroasele mitologistii germ. si slavi (Jacob Grimm, Deutsche
sale serien i s'au editat dupa mearte. Antintitn Mythologie, 1835; Karl Simrock, Handbuch dei

Cams triumphalis Antimonii,

chernica etc.

Apocalypsis deutschen Mythologic), 1804; Dr. Ign. I. Hanusch,

Die Wissenschaft des slavischen Mythus, 1842);

reservoriu, lighian, covata; in an a- pentru intregirea sau rectificarea mitologiilor

tomie cavitate osoasa asezata intre trunchia lor recurg la B.-le si poesiile poporale. Soarele
extremitatile inferioare; se compune din patru si luna, precum ceriul cu stelele i dintre
ease : 1) sacrul (osul crucii), 2) coccysul si 3) aeeste numai unele, mai ales luceaferii. gecele doue oase iliace (oasele soldului). (Osul tnenii etc. la popoarele antice erau tot atatea
iliac are trei parti cea de sus se numesce ilion, deitati de lamina si locainta acestora naturalcea de jos ischion, cea anterioara pubis) B.-ul minte in ceriul cel inalt i frames in lume.
se Imparte: in B. cel mare si B. cel mic; in Oultul, religiunea de frunte a popoarelor vechi,
cel dintaiu se cuprinde o parte din convolutul s'a referat la aceste deitati, si pentru de a
intestinelor, iar in cel din -ulna restul, besica descrie insusirile bane i rele ale lor (caci s. e.
urinara, partea inferioara a ureterilor, la barbati soarele o bun cand lumineaza i incalzesce, e
anca besicele seminale i prostata, iar la femei rea and usca si trece in intunerec), s'au creat
anca uterul, adnexele acestitia si vagina. B. miturile (v. ac.) parte de preoti, i acelea ca inbarbatesc e inalt si angust, eel femeiese scuud vetaturi religioase s'au latit intre popor, parte
larg; constructia normala, dimensiunile nor- de popor, care in fantasia sa puerila a inmal ale B.-lui femeiesc mint de cea mai mare trecut imaginatiunile preotilor, i miturile le-a
insemnatate in cas de nascere. B.-ul mai ser- facut i mai miraculoase, precum vedem in anavesce i ca pullet de fixatiune pentru extre- logia poesiei poporale si a poesiei literare, si.
mitatile inferioare.
sute de casuri se arata in mitologii, and fanBasin,

Basin continental, ses sau campie mai intinsa,

ineungiurata de locuri mai ridicate sau de munti;
de origine siint vechi depresiuni locale umplute
de formatiuni mai noue ; astfel e: B. parisian,
campia Ungariei etc.
Basipet, (lat.) tertian botanic pentru unul din

modurile de desvoltare ale organelor sau ale

partilor Ion, n ordine dela virf spre basa, partite

mai betrane (mai mari) fiind la \rill, cele mai

tinere (mai illici) spre basa; se observe s. e.
la frunzele simple sau compuse foliolele frunzelor de trandafir, castan de India etc. au desvoltare basipeta; dintii i lobii frunzelor de anin,

salcie, mesteacan etc. de asemonea. (V. .$i basifug.)

tasiile, credintele noue ale poperului au silit introducerea eulturilor noue pentru unele cleitati
vechi ori noue. Popoarele speciale chiar si intee
teara, s. e. in Grecia si in Italia au avut despre
aceeasi donate mituri speciale, credinte nationale,
cari totasi in unele elemento au avut coatingeri
comune. E buena natural, ea popoare diferite au
avut mituri diferite, s. e. Tula, Persii, Egiptenii,
Grecii, Romanii, Celtii, Germanii si Slavii, cari
au mitologiile lor antice, i ca fiad mintea comuna oamenilor, iar ceriul cu stelele sale obiect
de religiune pentru toti oamenii, pe langa miturile speciale, nationale, au Great si de acele,
cari au putut fi comune mintii omenesci, i ori
cat de departe locales acele popoare unele de
altele, si-au impartasit miturile, si de aci unele

Bas-Kadun, Until femeilur favorite din harem' sultanului.

Baskiri, popor inrudit cu Tatarii, locuesc
analogn in culturile vechi. Mitioile vechisi atunci,

guvernamentele rusesci: Perm, Orenburg Wjatka and popoarele au trecut prin sguduiri de stat ori
si Ufa la Uralul de sud ; 750,000 sutlete; se de culturi, nu s'au pierdut, ci din, neam in neam
ocupa cu vgnatul, prasirea cailor si albinaritul. s'au povestit, ba s'au ilustrat cu fantasia noue
Basm, o specie inferioara a poesiei epice, si mai miraculoase ale geniului popoarelor,
care dupa cuprinsul seu so mica intr'o lame pentru-ca miturile nu mai erau credinte de cult
fantastica, pe care o considera de lame naturala. vietnitor, s'a inceput povestirea lor prin alegorii
Antichitatea clasica a avut ceva basmos sau si parabole. Astfel wriginea povestilor in partea

ceva ce sta aproape de B., incepend dela

Circe a lur Homer pe la 930 a. Chr. si pana
la inelul lui Gyges la Plato 348 a. Chi., desi
n'a avut B.-ul insusi ca genre , specie de arte
de poesie. Despre originea, materialul si intelesul B.-lor invetatii au facut scrutari multe si
din acele au purees si teorii diferite. Teoria
n o u a, ce a desvoltat-o B. P. Hascleu la eaventul B. in Etym. Mag. Rom. pag. 2596, atla

mai mare e in mituri, tnaterialul lor e ceriul

ea stelele i resp. 4eitatile vechi, iar intelesul
lor ni-1 dau analogiile ca miturile vechi.
multime din B.-le romane se pot lainuri deo-

sebi prin compararea mitologiei greco-romane.

Ba ce e mai mutt, chiar religiunea cretina

scoborit in mitologia veche resp. in basmele

noastre, cand veden pe Dumnedeul cel crestinesc

In societate de regula cu si.- Petra ca intra

originea elementului supranatural din povestile In rola lui Zeus si altora, i astfel ni-se da conpoporale in vi s, caro a.semenea 8.-lui nu ca- vinetiune noua, ca basmele au relatiuni interne
[Atm.]
noasce nici timp nici spatia , i spune, ea in ea tniturile si culturile vechi.
Fels6 Bajom, germ. Baasen),
B. (pos esti) se atla mituri, si ea acestea ne dau
Basna,
notiunile mitologice. F. Nork in opal seu: My- comuna cu scalde vestite, in Trans., in aprothologie der Volkssagen and Vol ksmiirchen, Stutt- piereaMediasalui, cott. Ternavei-mici, ca 1433 loc.
gart, 1848, (Mitologia legendelor [traditiunilor] si Sasi Romani. La capetul sudic al comunei se

basnielor poporale) spune, ca in povestile po- atla scaldele, cu mai multe isveare. Apa lor
porale se reatla mitologia popoarelor respective contine in mare mesura iod i brom si se foie-

si din legend si din basin (la pag.

1
558) sesee contra reamei, scrofulelor, neuralgiei,
scandinave si germane, (la pag. 559-644) slave, boalelor sifilitice etc. Din apa basinurilor iese

(iar la pag. 044 914) si celto-romane, arata gaz de idrogen carbonic, care aprins arde ca

www.dacoromanica.ro

Basota

419

Basta.

fiacara. Aceasta este o particularitate a bailor,

prin ceea ce au si fost descoperite la 1672.
B4ota, Anastasie, hatmanul, infanta la 1838
pe mosia Pomirla, in Moldova, prima scoala
sateasca de sistem nou.

profesor, s'a distins prin aptitudini multiple, cari

1-au desemnat pentru huportantele functiuni de

advocat, a publicat numeroase tractate istorice

sciintifice in presa periodica din Trans., iar
la 1883 a edat un stadia geologic asupra structurii man-tiler apuseni. La 1876, din incidental
pierderii fiului sea Emil Dionisiu, a facut o fundatiune pe numele acestuia, din care se acoarda
stipendii la studenti rom. din muutii apuseni
din distr. Naseud.

prin cifre. (Bass cifrat.)

secretar privat al Regelui Carol I. si administrator al Curtii Regale, pe cari posturi le ocupa
dela 1869.

Bapta, Basilin Motia Dnibul, n. 1836 in Bass general, whir cel mai adanc al unei
Zagra, (distr. Naseud, Trans.), jade reg. apoi compositiuni, in care cursul arrnoniilor este notat
n.

Bassi, Hugo, preot ital., patriot inflacarat,

1801; a servit in oastea lui Garibaldi ca

preot militar. 1849 1-au prins Austriaeii si 1-au

impuseat in Bologna.
Bassia L., (botan.) gen do arbori lactescenti
din fam. Sapotaceelor, ce cresce in India orient.

si Australasia. Cea mai importanta specie e

Basra, (Bassora), capitala unui vilaiet tur- B. longifolia Roxb.; din semnta ei si dela specii
case in Asia, (42,700
ea 200,000 loc.) B. e iurudite ca B. butyracea Roxb. si B. latifolia
situat Mugu. Satt-el-Arab si are 40,000 loc.; port, Roxb. se extrage un unt vegetal foarte usitat,
comunicatie de vapoare pe Eufrat si Tigris, numit de G al am. Florile i fructele (bace)
precum i spre Golf ul persic. Export de cereale, anca sant comestibile; din priinele se prepara
lana; import de bumbac.
un licor, caro consumat in cantitati consideBas-relief, (pron. barelif), v. Relief.
rabile e causa de mortalitate frequenta a tru.Bass, (ital. Basso, franc. Basso), 1) cea mai paler europene din India. Speciile de mai sus
admca (profunda) voce oineneasca, cam de ex- se cultiva la noi in tloraria calda. [A. Pr.]

tensiunea dela Ff' (Fafa'). 2) Partul col

Basso, v. Bass.

mai adanc al unei compositiuni musicale, pe

Bassompierre, Franois de, maresal francez,
care se razima arrnonia.
n. 1579 in Haronel, Lotaringia; ca tiner de 20 am
Bassae, vale in Arcadia sud-vestica, in Phi- ven la curtea lui Earle IV., care il mum colonel
galia, cu un templu vestit al lui Apollon, zidit de
catra Lktinos pe tirnpul resboiului peloponesic;
ruinele (35 column() in stil doric) slnt bine conservato. Reliefurile se conserva in museul britic.

al unui regiment. Dupa omorirea regelui et-Islip\

gratia reginei Maria de Medici, lar mai tardiu

contribu la caderea ei. Ludovic XIII. Il fach
maresal si-1 trimise ambasador in Spania, El-

Bassam, colonie franc. in Africa, pe lit. til- vetia i A.nglia; castigh lauri la asediarea orasului
desului, langa riul Akha; 4 km. departare dela La Rochelle. Richelieu 1-a inchis in Bastille, de
termuri. Clima calda, nesanatoasa.
undo scaph numai in 1642, dupa moartea lui
Bassano, oras in prov. ital. Vicenza, langa riul Richelieu. In Bastille a scris memoriile: Journal
Brenta, cu 6086 loc. Fabrici de matasani. Aici de ma vie,,
1646. De o frumsete corporala
a batut Bonaparte pe Austriaci sub Wurinser completa; era modelul unui cavaler francez al
la 8 Sept. 1796.
timpului seu.

Bassano, cu numele adeverat Jacopo da Ponte,

Bassongo-Mino (B akuta), popor arab in Africa

pictor ital., n. 1510 in Bassano, si-a facia stu- ecuatoriala, Varga riurile Kassai i Sankuru.
diile in Venetia. La ineeput a lucrat in stilul
Basso-relief, v. Relief.
lui Tizian si Bonifazio; mai tanliu insa a deBassorina, guma ce se extrage din tragant
venit intemeietoral unni gen special de pictura, si din alge tloridee.

caro se ocupa cu viata teraneasca. Bogat in

t 1392.
feciorii sei Francesco i Leandro au fost

tablouri de B. e museul curtii din Viena.

valorosi pictori.

Basselin, Olivier, poet popular francez din

sed. XV. A fost morar in Vaux de Viro, Normandia, sta in fruntea unei societati iubitoare
de cantece vesele i serioase, politice i res-

boinice ; cad' in lupta contra Englezilor ; despre

cantecile lui nu se scie nimio.
Bassermann, Frideric Dan., n. 1811 in Mannheim, unde avea i o librarle. A jucat rol politic insenmat atilt in dieta provinciala din Baden,
cat si in adunarea nationala din Frankfurt si in
parlamentul unionist din Erfurt, nisuind a pane

la cale o intelegere cu guvernul prusian. In o

vorbire, ce a tinut in parlamentul din Francfurt
despre starile din Berlin, descrise nisce tiguri
suspocte, de-venind proverbiale figarile lui
Bassermann. S'a impuscat 29 Iulie 1833.
Basses-Alpes, Mph de jos.

Basset, Louis, n. in Orbe, (cantonal Vaud,

Elvetia) la 15 Nov. 1846, a studiat la colegiul
si la facultatea de litere din Neuchatel, in Elvetia. Trecnd in Romania, anca in tinerete, ca

Bast, o dina din Egipt,,, fata Itti Osiris cu Isis

si sera lui floras. B. a unpartit cu mama sa

guvernarea preste luna din ceriu, aisa ca mama
sa a doninit preste luna plina i scaduta i astfel

B. a fost dam de luna. Animalul sacra al ei a

fost mata, care umbla noaptea. In Bubastis a
avut templa renwnit, unde la serbatoarea anuala

se adunan sute de mii de oameni ca sa o vonereze. B. era inchipuita ea cap de milta si

ca taierul de luna deasupra, deci ca aureola
de hunina. Mfele moarte se ingropau in Bubastis.

[Atm.]

Basta, (ital.) Destul! S'a sfirsit!

Basta, Georgia, valon din Belgia, n. 1550,

t 1607. Sub imper. Rudolf II. ajunse eomandant

suprem in Casovia. Transilvauii nemultamiti cu

domnia lui Mihaiu Viteazul au chiemat pe B.

in Trans. B. uuindu-se cu Mete malcontentilor
batit pe Mihaiu la Miraslau in 18 Sept 1600 si-1

fugan preste Brasov. Transilvanii jurara eredinta lui Rudolf ; dar curand o parasira, i ve-

nind iar Sig. Bathori, a treia oara ir alesera

de voevod (in 3 Febr. 1601). Atunci B. se retrase in Uugaria, insa in vara aceluiasi an veni
iara, acum insotit de Mihaiu Viteazul, i ha-

www.dacoromanica.ro

420

Bastard

Bastiment.

tnd pe Bathori la Guruslau (2 Aug.) ocupii Tran- parintilor; s. e. Primula oblongifolia Schur. =
sit% ania pentru Rudolf ; apoi in 19 Aug. noise longiflora suaveolens (adeca din P. longiflora
hotesce pe Mihaiu. Teara ajunse prada valonilor si P. suaveolens), Salix subnivalis Briigg. =
haiducilor lui B., cari savirsira crudimi
retusa herbacea etc.
[S. tjt. R.]
produserA miserie nespusa. Sig. Bathori veni
Bastarnii, semiutie germ., ce probabil strim-

iar cu oaste turceasca, iar B. se retrase la Dej. torata de catra Germanii dela nord isi parrtsi
Urrna armistitiu, apoi abdicarea ultima a lui patria dala Vistula si se asezti la Tisa, Carpati
Sig. Bathori, dupa care B. hilt canna in nuDunarea de jos, ande se ivesce respilndita
mete hu Rudolf ; dar el prin crudimile i rapi- pe o linie destul de lunga pe la 182 a. Chr. ;
rile sale instraina si mai tare inimile Transit- amintita de repetite ori de catra istorici in
vanilor. Moise Szkely umbl se scape teara luptele Romanilor la Dunare $i Carpati, ea se
cu ajutortil Turcilor. El cuprinse Alba-Iulia si sustimi ca semintie tare pana la 279 d. Chr.,
se proclama de voivod in 9 Main 1603. B. porni and imperatul roman Probas transportit 100,000
asupra-i pe Radu erbati, voevodul Terii Rota- dintre ei in Tracia romana, dupa care B. dispar
nesci. Cadnd Szekely in batalia dela Brasov, din istorie.
Bastia, port intarit i capitala unui aron1604 chieni pe toti nobilii la dieta la Cluj. disment francez, pe coa.stele nordice ale Corsicei,
Act prinse pe critiva fruntasi, apoi Ii spnzura cu 21,208 loc. (1891). B. a fost intemeiata la
pe ascuns. In fine Rudolf I-a rechiemat $i a 1383 prin genovezul Lomellino. Pnd la 1791

B. continua negenat barbariile sale. In 25 Ian.

scapat Transilvania de potopul faradelegilor a- a fost capitala insulei.

cestui orn (Martie 1604).
Bastian, 1) Adolf, calator i etnograf germ.,
Bastard, nascut din parinti necasatoriti in- n. 1836 in Brema, intreprinse 1851-59 o mare
preuna ; copil natural; copil din flori. V. copil calatorie la Australia, America, Asia si Africa
natural.
vest.; 1861-65 percurse India est., Archipelagul
Bastard, in zoologie animalut care resulta din indic, Iaponia si se reintoarse prin Mongolia si
incrucisarea a doue animate de specie deosebita, Siberia preste Caucas in Europa. Calatori de
s. e. catirul din incrucisarea magarului cu nou 1875-76 catra Peru, Ecuador si America
iapa sau a caltilui cu magarita. B. sunt in nord., 1878-80 prin Asia, Oceanid Pacific,
majoiitate nefecundi sau daca produc urmasi America nord. si India vest., 1889-91 win

se reintorc dupa citteva generatiuni la carac- Turkestan i preste Sansibar catra India ant,
terele uneia din speciile, din cari si-au luat si Australia. B. e profesor la universitatea din
nascere. Animalele de specii diferite, cari au Brema si presidentul niusetilui etnologic de acolo.

dat impreuna producte stint: ctinele cu lupoaica, Opurile princ. in germ.: Omul in istorie , (1860,
leul Cu tigroaica, bisonul cu vaca, (Ica lul Cu 3 vol.); Popoarele Asiei orientate., (1866-71,
tapul en oaia, iepurele de ciimp cu 6 vol.); Cercetari etnologice., (1871-73, 2 vol.)
iepuraful. Dintre pasen: getina cu fasanul, s. a. 2) Henry Charlton, medic, n. 1837 in
cocoful cu felsttnita, canarul cu scatiul. [B.]
Truro, 1867 profesor de anatomia patologica in
Bastard vegetal, sinonim cu hybrid; se nu- Londra, 1871 medio la spitalul universitatii. B.
mesce planta produsa de o setUanta, resultata e considerat ca atttoritate pentru boale de nervi.
si ea din fecundatia incrucisata intre doue specii Ser.: The beginnings of life., (1872, 2 vol.);
ale aceluiasi gen, sau intre doue specii din doue Clinical lectures on the common forms of paragenuri diverse, apartinnd insa aceleiasi familii. lysis., (1875); Paralyses., (1886) s. a.
Exempla de primul cas stint numeroase in naBastiat, Frdric, economist francez, n. 1801

tura nitre speciile genuritor: Diantlaus, Tilia, In Bayonne, t 1850 in Roma. B. a fost zelos
Rosa, Rubus, Verbascum, Primula, Salix etc.; de aparator al negotului liber, i fiind foarte optial doilea cas mai rare, asa intro Raphauus sa- mist, combta energic socialismul. A. saris :
tivus (ridiche) j Brassica oleracea (varza) etc. Sophismes conomiques , (184W; ProtectioExample de B. stint mai putin numeroase in nisine et communisme., (1849); Harmonie cogru pale Cryptogainelor vasculare, al Bryo ph ytelo r nomiques 1850 etc.
Thallophytelor. In genera B.-dii mosteuesc
Bastille, (franc.) castel

caracterele calor dei parinti, ale tatalui (planta

care da polenul) si ale matuei (planta al carui
pistil e fecundat), caracterele mamei fiind de
obiceiu mai preponderante. Mara de acestea
mai au si caraeterele lor proprii; asa, in genera
stint sterili, sau de se reproduc, urmasii dupa

intarit ca turnan; in
special castelul din Paris, zidit la 1369-1383
pentru aparare in contra Englezitor; mai tArdiu
B. din Paris VI prefacut in temnita de stat, in

care se inchideau persoane suspecte sau neplacute guvernului, In urma unui simplu mandat

de arestare (lettres de cachet) dat de guvern;

cateva generatii se intorc la forma primitiva B. fir darimat in 14 Iulie 1789. (Cf. Arnould
(a parintilor); stint mai resistenti la temperaturi Alboise, Histoire de la B.., 1843-45, 8 tom.;
seoborite ; an durata de existenta mai Itniga, Archives de la B. , edate de Ravaisson 1870
caci B. plantelor anuale stint bisauuali, cei din
plante bisanuale stint vivaci; tulpinele si frunzele lor stint mai viguroase, coloarea floritor e
mai frumoasa, mai variata etc. Pentru aceste
motive, in culturi se cauta a se obtin B. prin
polinisatiune artificiala, si pentru a-i conserva

pana 1891, 17 tom.)

dupa
Bastiment, (marina) vas plutitor.
modul de propulsiune se numesc corabie ca
vele si vapoare cu aburi. Dupa destinatie stint:

B. de resboiu si B. de comerciu. Cele de rescuirasate, monibom stint de diferite

pe cei utili ca decorativi sau alimentari, se toare, crucisetoare, camaniere, avisuri etc. Cele
inmultesc prin calea vegetativa (butasi, marcoti, de comer= iau numele de: vapoare postale,
altoire etc.) In sciinta fiecare B. are un nume vapoare de marfa, remorchere etc., dupti serspecific simplu, aratAndu-se insa totdeuna numele viciul ce fac. Vapoarele postale, destinate a face

www.dacoromanica.ro

Bastina

Batatas.

421

posta si a transporta pasageri, sfint cele mai repedi umral estic al constelatiunii Orion. Se numera
si cele mai mari; ultimele B. postale trans- intre stelele fundamentale ale lui Bessel.

atlantice au 16,000-20,000 tone deplasament

Maia glontului, distant& orizontala care se-

(greutate), i alearga ca iuteala de 20-22 noduri pars gura tevii de punctul de cadere. B. este

(38-42 kin.) pe oara, pot incarca preste 2000 Cu atat mai mare cu cat iuteala initiala a glonpasageri de diferite clase, si au un personal de tului i coeficientul seu balistic (greutatea pe
600-700 oameni, oficien i ffi mateloti. Cu aceste unitatea de sectiune) este mai mare. B. eficace
vase se traverseaza Oceanul Atlantic intre Anglia a gloantelor arnielor actuale este aproape de
Statele-Unite in mai putin de 6 dile. Pe B. 2000 in., caci liana la aceasta distanta se poate
postale se Inearca i marfuri fine si acampe, trage cu oarecare siguranta de a lovi; glontul
cari pot suporta cheltueli ridicate de fret. Va- insa este omoritor pe distante mai mari.
poarele de marfa stint mai largi de forma si B. sunetului, iinpresiunile venite la ureche
cu' viteza mai mica (10-14 noduri); transpoarta
exclusiv rnarfuri i ating, in cele din urma umdele pentru voiage departate, dimensiuni aproape
ca i postalele. In ultimele titnpuri s'au constrait si corabii de dimensiuni colosale, putnd

dela deosebitele corpuri sonore; ele in anumite

timpuri hiera in aeeeasi directiune, altadata in
directiuni contrare. Numeral batailor pe secunda
este egal cu diferinta dintre vibratiumle sunetelor respective. Daca numeral batailor e mare,
transporta 6000-7000 tone de marfa, (v. corabie). urechea nu le mai sinite. B. joaca rol iusemnat
Materialul intrebuintat la constructia bastimen- In musica, intrucat dela numeral batailor atirna
telor a fost la inceput lemnul, apoi fierul si in consonants sau disonanta a doue sunete musiurina otelul. Otelul se intrebuinteaza exelusiv cale. Daca numeral batailor pe secunda e 33
aeum pentru vasele de resboiu si vasele mari de sau aproape 33, sunetele sant disonante, daca
comerciu; vasele mijlocii de comerciu se con- ajunge la 100 sau trece preste 100, impresiunea
struesc in tier; corabilie sfint toate de lemn, afara neplacuta se pierde.
de cele mai mari, cari sant de fier sau otel.
Bitaia mare, un petee de padure in Rom., pe
[Constant B.]
proprietatea Gradistea de jos, situat in lunes
Baltina, local nascerii, mosie parinteasca; de dintre riurile Arges i Calnistea in fata manabaftind i batastina (bastinasi), locuitorii au- stirii Comana. Aci s'a dat la 1770 o lupta
tochtoni, cari din mosi de stramosi locuiese in intre armatele romano-ruse i Turci. Parvu, seauna si aceeasi localitate.
pand pe Rusi din ghiara Turcilor, ii bate pe
Bastingagiu, (marina) un culuar acoperit dea- acestia.
supra cu panza groasa impermeabila, de o larBataillard, Paul, renumit tiganist francez. Pe
gime de 40-50 cm., dealungul copastiei basti- nedrept i fara probe asertioneaza dinsul, ca
mentalui, in general destinat a primi spre ada- limba romana si-a imprumutat termiuii mestepostire si pastrare hamacele (v. ac.) echipagiului. sugaresci
afara de cei noui
dela Tigani. SeaParetele exterior este chiar paretele bastimen- timeutele i serviciile sale filo-ron-iane i-au atras
tului, iar cel interior este faeut expres de tabla alegerea de membru onorar al acadetniei rom.
usoara sau scanduri, si este recurbat jos pentru
Batak, com. rur. in Bulgaria, j. Tatar-Bazargic,
a forma fundul.
cu 1956 loc. Aici au ucis bashozueii la 1876
[Constant B1
Bastion, o parte din ineingatoarea unei cetati ca. 5000 crestini refugiati in biserica i coala.
construita chm sistemul bastionat, asezatii la V. Bulgarian atrocities.
iesinde (unghiuri), pentru ca sa apere apropieBatil, berbecele batut, care conduce turnia
rile prin focuri directe i focuri de flanc. Un B. de manzari i sterpe.
se compune din dou flaneuri i doue fete ; linia
Batalama, certificat liberat in basa unor studii,
care desparte doue bastioane se numesce eurtina. precutn inginer cu hatalama, sau o autorisatiune
Errard de Bar-le-Due a construit antaiul tip de data de veo autoritate; in Muntenia se dice
front bastionat (cetatea Verdun). Dupa dinsul patalama.
contele Pagau si mai pe arma Vauban aduc o
Mafia, lupta intro doue armate ori trape

multime de perfectionati frontului bastionat, mai mad., cari produc o pausa ori decisianea
cest din urma a construit 33 de cetati si a campaniei. Ea este actul cel mare decisiv al
ameliorat 300 dupa sistemul bastionat.

reshotuluf ; acela in vederea caruia armatele au

stearsa oficial.
Basuto, semintie de Betsuani in Africa sudica,
intros statele libere Oranje i Natal. Teritoral
are o extensiune de 30,420 km2., cu 220,000 loc.
(1891). In timpu/ din urma acest popor e pus sub
protectiunea colonfilor sud-africane ale Augliei.
Bati-te Dunfirea, 4icetoare, /Astern poporal la
Romani, in care Dunarea e inzestrata cu puterea

Batane, insulele, grupa nordica a Filippinelor,

330 km2., ca 10,517 loc.
Batania, (Batonya), opid in Ung., cott. Csanid,
cu 9195 loc. Maghiari, Romani si Srbi.

Bastita, mineral, o pseudomorfosa de anti- fost formate.

gorita (serpentina) dupa un piroxen monoclinic
Batalion, unitate tactica la infanterie, de 800
sau rombic. Se gasesce in serpentine $i in roce pana 1000 oameni, format din 4 companii ; 2-4
piroxenice, cari dan nascere la serpentine.
B. formeaza un regiment; la pioniri i ventori
Bastonada, pedeapsa ce se aplica in orient B. e de sine statator. Din gloate se formeaza
cu bastonul pe talpile picioarelor ; la 1840 fa B. de garnisoana si de mars.

de a pedepsi, insusire atribuita multor riuri in

mitologia veche.

Batarciu, (Batarcs), comuna in Ung., cott.

Ugocei, diecesa Gherlei, cu 1338 loc. rom. agricultori si prasitori de vita. Biserica i coala
rom. ; oficia postal.

Bataltina, v. bastina.
Batatas Chois. (botan.) subgen dela 1pomaea

(v. ac.) Rhizomul dela I. Batatas Lam., cunoscut

Batageuze, sau Beteigeuze, o stea fixa
gradul antiu-u, de coloare rosietica; se afla pe sub numele de b at a t e, se cultiva in diverse

www.dacoromanica.ro

422

Batatura

Bates.

varietati pretutindene in tenle tropicale si sub- sara in capeta. Acaba, a carui brag a cubit

tropicale ; ca aliment e de cea mai mate im- mai aproape de local de aruncare, este dator
portanta. Cultura batatelor a fost introdusa cu a aduna toate Wet aruncate.
succes i in tenle din jurul Mediteranei.
BAteall, firul sau tortal batut In tesatura.
[A. Pr.]
Bate munti in capete, in pov. rom. e munele
BatAtura, un loc pe care se face multa um- unui urias. Agheran viteazut plecand in lame
blare ; curtea dinaintea casei teranesci; local se intaluf cu B.. care se juca cu doi munti mari
unde ficiorii tin jocul ; local uncle doarme ciurda batndu-i in capete, i apoi ei se intovarasira.
de vite, oi etc.
[b]
[Atm.]
Batet turd, (ochi de gaina, jiglavitura), intaBaterea monetelor, operatiunile prin cari se
ritura dureroasa de piele ; se formeaza indeosebi fabrica monete din aliagiul monetar (v. ac.)
pe la degetele picioarelor, in urma incaltamin- Fiecare stat normeaza prin legi raportul de
telor vitioase i ren lucrate. Evitain bataturile aliagiu, rnarimea, forma si valoarea monetelor.
daca purtain incaltaminte comode i croite dupa V. inoneta.
picior.
[St.]
Baterie, cea mai mica unitate tactica la artileria
Batatura de bumbac, (batatura moale). Bum bac de camp, cu 6-8 tunuri. La fortarete atacatorul

nerasucit, depanat pe suveica si batut in ur- face B. de demontare, anfilare s. a.

[b.]
zeala resboiului la teserea panzei.
Baterie in marina. Un bastiment avnd mai

Batava castra, numele latiu al orasului Passau. multe etry,e, fiecare etagin deasupra apei, care
Batavi, popor germanic, locuia pe iusula Batavia poarta tunuri, se numesce o baterie. Vechile

(intre Rin i Waal), numita dupa B.; au fost vase de lemn aveau 2 sau 3 baterii suprapuse,
aliatii Romanilor ; la 69 s'au revoltat, 71 au fost cu nwneroase tunuri de fiecare bond. In vasupusi de nou. In sed. V. s'au contopit cu sale moderne artileria principala este asezata
Francii salici.
pe puntea de deasupra si nu au decat o singura
Batavia, 1) numele terii Batavilor; mai tar4iu baterie de desupt, care poarta tunurile mai
numele latin al Olandei. Republica batavica, u.soare. Cate odata se da nurnele de B. la un
numele Olaudei dela invasiunea franceza 1795 grup de tunuri, cari formeaza oareculn un co'Ana la formarea regatului Olandei, 8 Iunie mandament indepentent. B. de coasta, sfint ba1806; 2) oras pe coasta nordica a iusulei Iava, terii de uscat, asezate cu fata la mare sau riu,
capitala intregei Indii olandeze i residenta ga- cu menirea de a se lupta cu vasele, cari ar vrea
vernorului general, cu 110,670 loc. (1893), dintre sa bombardeze un port, sa forteze o trecetoare
eari
parte Chinezi. Port; export insemnat sau sa debarce trape. B. de coasta sant armate
de cafea, orez, zahar. La 1890 au iesit din port cu tanuri tot asa de puternice (20-42 cm. de
852 corabii de 807,598 tone. Clima e nesana- calibra) ca cele de pe vase, capabile a strapunge
toasa, de aceea la 1619 Olandezii au intemeiat cuirasa acestora.
[Constant B.]
orasul not!, situat in departare de 6 km. dela Baterie electrica, mai multe element electerm si dela consul vechin. 1811-1816 B. a tric sau galvanice, impreunate intre sine cu
fost a Englezilor.
sirma, formeaza o B. electrica sau galvanica.
Baterie de inmersiune, baterie electlica proBatbie, Ansel me, economist fraucez, n. 1828
In Leissan, 1857 prof. in Paris, 1871 membru vduta cu mechanism pentru ridicarea si coboal adunarii nationale din partidul conservator, rirea placelor de metal din elemente. Gaud
Maiu pana Nov. 1873 ministru de instructiune, avem lipsa de curent, coborim metalele
apoi senator; t 1886. Set Cours d'conomie acide, altadata le ridicam, ca sa nu se consume
polit., 1864; Nouveau mars , 1865, (2 vol.); in zadar.
Prcis du cours de droit publique, (3 ed. 1885);

Baternay alias Blriineanul, Alexandru, tribun

Trait du droit public et administratif , (2 ed. In 1848 si martir, n. in Balda (Trans.); cleric
1885, 8 vol.); Turgot. philosophe, conomiste et dintre cei eliminati cu ocasiunea procesului Leadministrateur.
mnyian i dupa aceea jurist; numit tribun de
Batca, 1) instrument, mica nicovala, pe care catra cornitetal national roman din Sibiiu
se bate coasa; 2) cursa de pis soareci; 3) partile Campiei Trans., co ocasiunea organisarii
paserea Pelecanus onocrotalus, (v. babita).
tribunatului seu fir surprins impreana ou sotul
Btca-Doamnei, doue dealuri in Romania, j. sea tribunal Vasile Simonis de catra comitole
Neamtu, despartite de riul Bistrita, until situat Grigorie Bethlen cu un escadron de husari 'kosintre muntii Downnei, ramura Cernegurei, pe suthiani i escortat la Claj; aici ambii luna malcare se ved si tub ruinele unui palat domnesc, tratati i tiriti pin find de catra husari i plebea
locuit odinioara, dupa legenda, de ref ugiata don"- magh., apoi pusi in fiere i legati de stilp, de
Pita Ruxanda, fica lui Petra Rares; celalalt in Miercuri seara liana Vineri, in ourtea comitatului ;
ramura muntilor Cozla.
tribunalul de sang Ii condamn la moarte prin
m de Matt* pise situat pe botarel Trans., spOnzuratoare, i fura executati in 3 Oct. 1848
la extremitatea despre vest a ramurei muntilor aproape de Somesfalu, langa Cluj. B. dovedi
Crucea-Rosie, pe raionul plaii Piatra-Muntele, palm la sfirsit un euragiu si o resolutie uimij. Neamtu.
toare.
[nt.]
atcele-Focei, piscuri de munti in Rom., in
Bates, (pron. bets), Henry 'Walter, naturalist
ramura muntitor Varaticul, com. Filioara, pl.
explorator, n. 1825 in Leicester. La 1848-59
a intreprins. In tovarasi cu A. R. Wallace, o
j. Neamtu.
joc copilaresc i pastoresc calatorm in America -sudica pentru explorarea
Batciconiul, d'a
de camp. Pastorii prindnd batele (sau maciuca) regiunii de langa Hut Amazoanelor. Dela 1864
de capetul cel subtire, le arunca pe coasta dea- a functionat ea secretar al societatii goografice
lurilor la vale sau si pe ses a.sa, ea batele sa din Londra. f 1892. Opere: The naturalist on

www.dacoromanica.ro

Bath

Batbory.

423

the River Amazonas, Illustrated travels (4 vol.), In Aprilie 1598 solii lui Rudolf primira in AlbaCentral America, West Indies and South Iulia jurainntul de fidefitate al terii, iar B. s'a

dus in Silesia; dar preste putin jara s'a retators, i impacilndu-se cu muierea, pe care o
lasase in Chioar, a ocupat domnia, iar teara
i-a jurat credinta in Tunda (25 Aug. 1598).
In anul urmator a chiemat pe varal son, carocasiunea incoronarii regelui, inauguratiei prin- dinalul Andreiu B., si in dieta dela Medias i-a
cipelui de Males sau la cununii in familia re- clat lai domnia, iar el s'a dus in Polonia la
gala. Devisa ordului e: Tria iuncta in uno (trei Zatnosciu. Dupa uciderea lui A.ndreiu i alunA.merica .
Bath, ordul

B., ord de cavaleri englezi, intemeiat de regele Enric 1V. la 1399. Numele
se deriva dela obiceiul de a scalda totdeuna pe
noul cavaler. Astfel de cavaleri se numesc cu

unite in unul), insigniile sant deosebite pentru garea lui Mihaiu Eroul, la incepatul a. 1601 B.

militari i civil
S. iara f proclamat principe. Dar estile imi Mihaiu
, Bath, 1) oras (comitat) in partea sud-vestica peratului Rudolf sub Georgiu Basta

a Engliterei, Muga Avon, cu 51,843 loc., eppie, Eroul i-au Marica oastea la Guruslau, omorind
biserica zidita (1495-1616) in stil gotic; mai preste 10,000 dinteinsa. In arma acesteia 13, se
inainte cele mai vestite bai (calde) ale Engliterei, retrase pentru totdeuna in Lobkovitz si a primit
cunoscute i Romanilor sub numele de Aquae dela imperatul 50,000 galbeni pe an. t 23 Mart.
Solis; 2) oras in statul nordamelican Maine cu 1613. Nestatornicia Ini a causat terii neeasuri
8723 loc.
preste mesura multe si mari.

B., Andreiu a prima domnia Transilvaniei

Batha, riu in Wadai (Africa centrala), isvoresce in platoul Dar-Fui si se varsa in lacul dela varal sea Sigismund B., si a tinut-o numai
vr'o 9 luni in 1599, caci M'Inda Eroul venf

Fittri spre est dela Tsad.

Bath-metalul,

un aliagin de cupru cu zinc; oaste &supra lui, i chiemilnd in ajutor pe Secui,

se intrebuinteaza la fabricarea nasturilor, sfesnicelor, vaselor de ceaiu s. a.

Bathometru, san Bathymetru, (grec) instrument pentru mesurarea addncimilor niarii.

1-a batut la Selimber in 27 Oct. Cardinalul fugi

spre Polonia pe la Altiaa, ande i-a remas in

glod calul inearcat cu multe scumpeturi. In secuime f ucis de Blasiu rdg, care aduse la
Bthory, fatnilie veche nobila magh. de origine Mihaiu capul mortului, apoi adusera i trupul,
straina, avend doue rainuri : de Sonily si de si Miliaiu a lasat sa-I ingroape cu pompa in

Ecsed. Un B. S te f an a cadut la Vaina. Alt biserica sf. Mihail din Alba-lulia, iar Papa a
B. S te f an a comandat astile transilvarie sub pedepsit pe Secui cu post de 100 ani pentru
Matia Corvina!, care 1-a nurnit voivod al Tran- uciderea candi n alul ni.

silvaniei, desi nu scia ceti si serie. Acesta in

B., Gavrild, fiul lui Stefan, f ales principe
lupta eroica din Cfimpul panei cu o altiva de in 3 Mart. 1608, dupa retragerea lui Sigism. Roameni a cfistigat invingere stralucita asupra k6czy. Barbat cu multe insustri burle, insa preste
Turcilor (13 Oct. 1479). La 1484 fiind scos din mesura desfranat. In 1610 a intrat in Sibiiu
voivodat s'a umplut de ura in contra regelui cu fata senina, apoi 1-a ocupat ca pe o cetate
Matia si a lucrat in contra lui.
dusmana, a despoiat pe cetateni de averile lor,
B., Stefan de Sonily6, n. la 1533, a venit in ,si s'a tavalit in desfrdnari el si ostasii lui. Apoi
Transilvania ca voivodul lui Maximilian, apoi pe la Bian a trecut in Tara Romaneasca,
25 Maiu 1571 a inceput a doinni ca principe unde preste 3 luni se reintoarsera cu totii inpreste Transilvania si partile Ungariei, iar in carcati cu prada multa. lntr'aceea Rada, Dotnnul
28 Ian. 1576 a depus domnia in dieta dela Me- Terii Rom., pe care B. G. altingase din domnie,
dias si s'a urcat pe frontil regese al Poloniei. s'a reintors cu oaste din Polonia, si alitindu-se
Fratele acestuia B. Cristofor arma in doninie ca Mihail Woiss, judele 13rasovului, ataca pe B.
pana la rnoartea sa in 1382.
G., care era foarte urgisit pentru viata sa desB., Sigismund f ales principe al Transilvaniei trabalata, si-1 bat la S. Petra (Brasov). B. fugi
la Cluj auca in 1 Maiu 1581, ctind era de 9 ani. la Sibiiu i trimise pe Gavrila Bethlen la Turci
La inceput a fost sub tutoria lui loan Getzi
dupa ajutor. Rada urmari pe B. G., iar de
teara s'a aflat bine; dar dela 1588 lad Sigismund alta parte veni asupra lui si generalul impefrdnele i guverna ca multa nestatomicie si in- ratului, Sig. Forgats din Casovia, i calidad Clujul

treruperi pana la 1602. B. a umblat sa scoata si Alba-Iulia ajunse la Sibiiu; dar audind, ca

Transilvania de sub Turci i sa o inchine im- Bethlen a intrat pe la Poarta de fier cu oaste

peratului roman Rudolf, care era si rege al turceasca si tatareasca, contrarii lui B. se reUngariei. Dar fruntasii se impotriviaa. Pe multi trasera la Medias, apoi pe la Bran mercera in

dinteacestia i-a ticis sau spilnzurat fara jade- Tara Romaneasca, de ande Forgiits ca putini
cata in 1594; apoi in 1595 a facut legatura s'a reintors acasa prin Moldova si Polonia. B.
cu Rudolf, si s'a casatorit cu Maria Cristierna scapat de inimici a mers sa se resbune asupra
din casa imperateasca. Spre infrangerea Tur- Brasovidui, a impresurat fortareata dela Codlea,
cilor s'a unit cu voivodii Terii Romanesci i ai
dupa ce aceea s'a supus, a ucis in mod inMoldovei, apoi a plecat la oaste in Teara Ro- fiorator pe tinerii din Brasov, cari erau acolo.
maneasca si a luat parte la batalia dela Calu- Mai luand i alte intarituri de pe acolo s'a regareni, 1596. Secuilor, ca sa piada armele, le-a intors la Sibiiu ande tinand dieta a proscris
facut promisiuni, cari nefiind implinite, Secuii
s'au resculat; dar au fost invinsi la Csik-Szereda
pedepsiti amar. La multi dintre ei li-s'au taiat
nasurile i urechile. B. in 1597 a mers la Praga
si Transilvania a dat-o imperatului pentru dacatele Opulia i Ratibor si 50,000 galbeni pe an.

pe multi fruntsi si pe toti locuitorii Bra.sovului.

Dar ura supusilor sei Il urmaria pe tot pasul;

deci trimise pe Andreiu Getzi la sultana! dupa
ajutor. Gtzi insa Ii intouse dosul si se puse

In fruntea Brasovenilor, dar f invins la Marienburg. Mai maro necaz Ii causa G. Bethlen, care

www.dacoromanica.ro

424

Bathurst

I3atoc.

fae pe sultana' sa declare pe B. lipsit de domnie.

Bathyllos, 1) B. din Santos, faimos prin tramActium principele cautit scapare la Matia
sates Sa
cantat de Anacreon. 2) B. din

cu care facii alianta in 1 Maiu 1613. Dar tot nu Alexandria, amical Ebert al lui Mecena; pan-

se mai put tine in domnie. Deci merse

la

Oradea mare, unde il ueisera doi nobili, pe ale

caror neveste le injuriase. Intru asa om de jos
s'a stins vestita familie a Bathorescilor.
Bathurst, (pron. betoerst), 1) eras in Walesul
non de sud (colonie engleza in Australia), situat
pe malul riului Macquarie, cu 9000 loc., episc.
rom.-cat. i anglican, mai multe scoli, 5 banci etc.,
central mini district bogat in mine de aur ; 2) oraa

in colonia engleza Senegambia, situat la gura

riului Gambia pe insula St.-Mary, ea 6239 loc.
si un bogat comereiu, care se afia cu deosebire
in mani franceze; 3) B., insula, v. Mellville.

tornim dramatic sentimental, rival de moarte

cu cilicianul Pylade, ai actor favorit al poporului.

3) B. mediocru, poet latin, contimporan si pietins rival cu Virgiliu.

Bitiiteare, sant paseri cantatoare din familia
Motacillidae, au coada lava, rotundita, cu care
bat necontenit parn6ntal, codobcitura ; tarsal
lungit si subtiat e tabelat pe dinainte ; penele
plutitoare din aripi stint agate de lungi. Petrec
prin araturi si pe langa livedi, urmarind insecte.
Speciile mai eomune stint: B. alba, si B. galbind, arnbele migratoare.
[V. B.]
Batist, panza cea mai subtire si cea mai fina,

Bathurst, famine veche engl., amintita in do- care se tese din bumbac; cu toate ca e deasa
cumente deja la 1291; mai tardiu membrii ei in fire si foarte tare, este aproape transparenta;
fura ridicati la demnitatea de con. 1) B., Ralph, se numesce in comerciu si B. clair. Cel mai
n. 1620, a studiat teologia, dar pe timpul res- fin B. s'a fabricat in Indii si patria sa e Bastas,
boiului civil s'a dedicat medicinal, intemeind de uncle, poate, deriva cilia'. tamale B. Frecare
impremia cu efitiva savanti in Oxford societatea bucata de B. este tesata la capote cu fire de
Royal Society. Dupa restauratiune insa a intrat argint; numeral acestor fire indica calitatea

din non in ser-

B.-ului. B. se intrebuinteaza pen-

vicial bisericei. A

tru rufaria cea

saris ai poesii in
latinesee. t 1704.

_If

B., Allen, n.

mai fina de dame,

1684, a fost mem-

bru al parlamentului englez intre

1705, 1712 apar-

precum ai pentru
haine de pat s. a.
Se fabrica si B.
colorat i im-

primat, care se

tinkd partidului

intrebuinteaza

Tory; 1711 a fost

ehiemat de regina
Ana in casalordi-

la toaletele da-

lor, uncle facea

de busunar, fa-

melon
Batisti, basma

strasnica opositie
lui Walpole, dupa

cuta

caderea canna

panza. [M. B.]

intra in consiliul
secret.

Refele-

din batist

sao din altfel de

Batozs.

Batjan, insula
In Moluccele nordice, 2164 km..,

George III. il tidie la rangul de conte. t 1773. B. area legaturi en 11,000 loc.; sta sub proteCtorat olandez.
au capacitati literare ca Pope, Swift, Sterne etc.
itlanul, gen de pasere baltareata din fam.
B., Benjamin, n. 1784, s'a dedicat diplornatiei ; Ardeidae, cu cioc lung, ascutit si comprimat de
1809 a fost trimis ea ambasador la Viena, dar la laturi, cap fingust si grumaz lung acoperit ca
rentoarcere a pient fara urma dimpreuua cu pene scurte; aripile lungi si late stint trunchiate
depesile insemnate, ce ducea ea sine.
la yid ; coada compusa din 10-12 carmace, e
Bathyblus Haekeli, un gen de monere des- rotundita. Pende corpului in genera stint dese,
coperit de Huxley in 1868, care ampere fundul moi i uneori pufoase, cele de pe ceafa, piept
oceanelor la adancimi mari dela 4000-8000 rn. si spate de regula alai lungi. Sboara usor, dar
In protoplasma sa se gasesc nisce corpuscule cu patina istetime. Dupa marline si coloarea
microscopice de calcar, foarte curioase. Dupa penelor deosebim mai multe speeii: B. cenufiu,
Haeckel deseoperirea acestei =flare aranea B. rofietic, B. alb si B. vac sau garsetta s. C. I.,
o mare lumina asupra problemei aparitiunii toate acestea petrec pe langa ape, nutrindu-se
ietei pe pamkt si a generatiunii spontanee. cu pesci, broasee si alto vietati acuatice. [V. B.]
Ea ar representa protoplasma primitiva , din
Batman, mesura comerciala in Persia, ce difera
care Okeu, Inca Cu o jumetate secol inainte, dupa tinuturi; cea niai usitata e = 2.944 kgr. In

sustinea ca s'au desvoltat toate organismele. Buchan si Chiva servesee ea unitate in coExistenta lui B. s'a combatut in unna de mai inercial en gros.

multi, cari sustin ca B. stint precipitate de gips

Batn-el-Hadear, tinut pietros si aproape pustiu
formate pe fluidal marilor. Lit.: Huxley, Journal in Nubia, Mugu Nil, intre Dal ai Vadihalfa, la
of microscop. science, vol. VIII. gi Haeckel, Das o inaltime de 128m.; multe cataracte ale Nilului.
Protistenreich, 1887, p. 73.
Batoc, (zool.) lat. Gadus Morrkita, pesce din
[Autipa.]
Bathykles, sculptor grec din Magnesia in ordul Anacantopterigieniloi, de eoloare cenusie,
Karia; a trait in veacul al 6-lea a. Chr. B. e patat cu galben, [Ana la 1.5 ni. lung si 50 kgr.
autorul tronului lui Apollo din Amyklae in greu. Traiesce in partile nordice ale Oceanului
Lakonia.
Atlantic ; cei mai multi B.-i se prind in Labrador

www.dacoromanica.ro

Batoidei

425

Batu-Chan.

i Fundlanda noua. Din ficatul B.-ului se extrage Dup resboial cu Serbia ostilitatile diplomatice
oleiul de pesce, care se folosesce ca medicament. ruse nu inceteaza. Printul e luat din palat
Batoidei, (Gthr.), v. Rajides.
(20 Aug. 1886), printeo conspiratie militara, si

Batonga sau Batoca, popor in Africa ecua- dus la Reni. De ad el treca in Austria, apoi
tonala pe malul stang al nului Zambezi. Sant reveni in Bulgaria, aclamat de ai sei. Printeo
agricultori diligenti, fauri dibaci, indrazneti vg- depese vr sa se impace cu Tara!, dar acesta
natori de elefanti si se pricep bine la tabacarit. i-a respuns antipatic. B. se retrage (7 Sept. 1886)
Limba lor seamena cu a semintiei Damara.
la Darmstadt lasand o regenta. Era foarte poBatotii, com. rur. in Rom., j. Mehediuti, pl. pular in Bulgaria si iubit. A fundat ordinal sf.

Blahnita, pe inalul Drmarii ; formeaza coin. cu Alexandru si a instituit solid armata pricipatului.
cat.: Atarnatii, Securicea, Ostrovu Corbului si t 1894 ca conte de Hartenau, regretat adanc
,B.-mosneni, av'nd 1050 loc.; pe teritorul co- de fostii sei supusi.
inunei, bingo. Dimare, se gasesc nisce ruine antice.
Batteux, Charles, filosof f ran c., n. 1713; duda

Bato* masina de treerat cerealele. Sfmt In Rheims, se faca preot i se duse la Paris,
B. de treerat manuale, cu virtej de vite si ande fa profesor la diferite colegii. La 1761 fa

de abur. O categorie deosebit a lor o formeaza ales mernbru in academia francesa. t 1780. Impormasinile de treerat combinate, cari nu nurnai tante saut scrierile sale de estetica, in cari toate
treera, ci si vntura, cern si sorteaza totodal artele sant reduse la principial fundamental,
bucatele, deci, pe langa site si ciar, au si ci- care consista in imitarea naturii frumoase . Opul
lindra de sortat in launtrul lor. (V. ilustr.) B. se principal este : Cours de belles-lettres , (3 tom.
mai numesc i masinile de sfardinat porumbul de 1765). in limbagermaua de Ramler la Lipsea, 1802.
boabe. B.-le de poruinb se fac iarasi manuale sau
Batthyny, fam. veche magh. Dintre membrii
de abur.
familiei B. mai celebri au fost: 1) B., Adam,
Batrachii, v. Broascele.
banal Croatiei, t 1703. '2) B., Ludovic, literat,
Batrachium, umflatura sub Ihnba, numit in t 1808. 3) B., Igna(iu, eppul Transilvauiei,
romanesee br oasc a.
intemeietorul bibliotecii renumite din AlbaBatrachomyomachia, (grec) adee: resboiul
broascelor cu foarecii, poem epic atribuit lui
Homer, al carui autor se dice a fi fost Pires,
fratele reginei canee Artemisia, care trai pe
tirnpul resboaielor persice. B. e o parodie a

Iulia, t 1798. 4) B., Iosif, primatele Ungariei,

Batsch, Carol, vice-admirat german, n. 1831

In Eisenach. A. intrat 1846 in marina comeriar 1848 in cea de resboin ; 1871 a comandat vasele Vineta si Gazelle in expeditia
Ion in India vestica, tot a.stfel mai multe expeditii in Marea Mediterana. In una din acestea s'a
Intmplat ciocnirea vapoarelor Kuig AVilhelm
cu Grosser Kurfurst, cufundandu-se acest din

ceptoral, telegrafo-postal, judecatorie cercuala ;

gara, directiunea domeniilor statalui, 3 mori cu
vapor. Tontera' comunei e de 13,849 hectare.

2 sepfmani, numindu-I director la admiralitate,

mai tardia viceadmiral. 1883 s'a retras. A scris:
Nautische Riickblicke , (1892) s. a.
Batta, comuna mica in Ung., cott. CarasSeverin, cu 1524 loc. Romani agricultori; oficia

contrapunctulai teoricianii vechi numiau B. mis-

lliadei; in ea se descriu luptele hazlii ale breas-

t 1799. 5) B., Casimir, ministra' afacenlor

externe al Ungariei sub revol. magh., t 1834.
(i) B., Luclovic, primal ministru-president al
Ung., n. 1806, executat in 6 Oct. 1849. [T. F.]

Battonya, com. mare In Ung., cott. Csanad,

celor ea soarecii in fonnele grave si pliue de cereal cu asemenea numire ; 12,018 loc., t'Are
demnitate ale eposului serios. In romanesce a cari Maglari 7248, Romani 1637, S'arbi 2458,
fost tradusa in prosa de I. D. Caragiani.
Slovaci 435; sediu protopretorial, oficia per-

Battuta, ('ilal) in musica = bataie, sinonim

cu tact, mesura. Expresiunea a B. se intre-

buinteaza in acompaniamente prin opositiune

cu expresiunea c olla parte, indicand local,

ande trebue a se relua stricta observare

unna. B. a fost tras in judecata si osandit la mesurei, dupa ce cava timp s'a unnarit partea
care mergea ad libitum. In arta
6 luui arest; impratul irisa il agratia dupa
carea armonica intre par-tile extreme dela o
decima la o octava.
Batu, insulele

[T. C.]

(instile de piatra ), grupa de

insule la coastele vestice ale Suinatrei, 1117 kin2.,

postal.
cu veo 3000 loc., in posesiunea Olandezilor ;
Batta, sau Battak, mai multe semintii ma- se produc nuci de cocas si cuiburi comestille
laieze pagane pe insula Sumatra, ca. 390,000 sufl., de randunica.

se ocupa cu agricultura, prasirea vitelor si industria.

Battenberg, sat in Germania (Hessen-Nassau,

distr. Wiesbaden), 1045 loc. Familia contilor

de B. se stinse in 1314. Titlul unei princese de

Batua, popor pitic in padurea cea mare Congo.

Despre acest popor foarte siret serie Stanley

In cartea sa: Im dunkelsten Africa: Oamenii
acestia sant nomadi, de o constitutie mai mitin
ca nonnala, ALA pitici sau pigmei, traiesc in
padurea intunecata, se nutres cu vnatal, la
care se pricep de minune. Marimea ion e dela
90 cm. pana 1.4 m. Un barbat pitic in floarea
vietii are 40 kgr., etc.
Batu-Chan, teribil print tatar din sea. MIL,

B. f dat sotiei morgauatice a lui Alex. de lima,

fundandu-se a.stfel casa de Battenberg, descendenta din visa princesa, fosta contesa Iulia
de Hauke, polaca de origine. Doi din fii acestora
jucara rol in istoria contimporana. Al 4-lea, casatorit cu fica reginei Victoria, e colonel si A. R. nepot i mostenitor aL lui Gengis-Chan. In 1233
In Englitera. Al 3-lea a fost Alex. B. al Bul- pornesce sa cucereasca Europa: strabate Rusia,

gariei, n. 1857 in Verona; HL ales domn al patrunde in Polonia pana la Cracovia, de aci
principatului Bulgaria in 1879, isbutind sa-si prin Silesia merge si distruge Breslau, pustiesce
ca.stige simpatiile poporului si ale Europei, prin apoi Buda si Ungaria bata pana in Dalmatia.
purtarea-i patriotica, si antipatiile fata de Rusi. In arma f rechiemat la Volga sa inlocuiasca
Enciclopedia romana. Vol. I.

www.dacoromanica.ro

28

426

Batum

Bauhinia.

pe reposatul mare-chan Oktai, undo preste putin

Bauerbaeh, sat langA Meiningen, en 364 loc.

inuri lasAnd totul fratelui seu Berka. In Rusia la mosia de ad t a scris Schiller 1782-83 Castint multe amintiri despre acest print. Calea bala si amor.
laptelui se numesce drumul lui B.; exista in
Bauernfeld, Eduard de, scriitor de comedii ;

guvern. Vladimir, satul Batyevo, i langa acesta n. 13 Ian. 1802 in Viena, uncle a studiat dreptul.
movila, pe care a fost cortul fiorosului chan ; o Pana la 1848 ocuph functiuni de stat, dupa aceea

poarta din Kiev, in fine, s'a 4is multa vieme s'a dedicat exelusiv literaturii. Deveni nobil;
alui B. Batu-chanide se chce a fi cele 3 dinastii
9 Aug. 1890. Pitimele incercari dramatice nu

ale Tatarilor: Orda de aur, cei din Crimea si stint reusite ; mai succese Mute usoara din amor
cei din Bukhara.
Batum2 eras eu port insemnat, liinga Marea
Neagra, in guvern. rusese Kutais (Transcaucasia),
liana la congresul dela Berlin apartinea Turciei;
11,878 loc., export de petroleu, porumb etc.
Mute, dant barbatesc, care consista din mai
multe figuri, dintre cari o parte so joaca in
cerc, iar alta in parechi: fig. a doua, fuga lunga ,
se joaca in pasi lungi, seamena ca grand-mazurg
polonez ; fig. din urma (a sesea), tesatura , are

(1831) si Protoeolul dragostei , (1831). Din co-

mediile lui s'au sustinut mutt pe scena *Marturisirile, (1834), Civic si romantic , (1835) si
Majoreng, (1846), o alegorisare a referintelor din
stat. Arnintire mai merit: piariul , (1836),
xSalonul literarg, (1837), Imperativul categoric
(1851), Crise , (1851), Fata Morgana , (1855),

Virtuosii, (1855); yEscelentia, (1865); Din

societate, (1867); Tinerime moderna , (1869);
Pacea tereig, com. ist. in versuri, (1870); Paraaspect maiestos. Musica e o veche melodie a sitiig, (1878); Resbunarea fetei sau studentii din
caluserului, de origine de pe Tarnava (Trans), Salamanca . (1881). Comediile lui B., mai ales cele
de salon, stint adevarate copii sociale, eari reose &inta in tact de 2/4.
Baudissin, Wolf, conte de, literat germ. n. 1789. glincleaza viata moderna, miscarea spirituala a
in Rantzau. Dupa terrninarea studiilor univer- timpultn, traiul unor cercuri familiare. Caracsitare a intrat in serviciul statului danez, de unde terele vioiu descrise, situatiunile sant expuse cu
iusa a trebuit sa se retraga, petrecand apoi mai istetime si farmec teatral. Eroii lui de prediInuit in Dresda. $i-a eilstigat mari merite ca leetiune sant burlaci de spirit, blazati, cari dupti
traducetor al mai mutter piese din Shakespeare, o sgomotoasa i agitata tinerete isi afla linistea
Molire, Gozzi si Goldoni; a modernisat i unele In portul unei casatorii fericite. Dialogul (dispoeme vechi germane, ca Iwein mit dem cutia) este de model, elegant, cu spirit, plin de
1878.
umor nefortat, care se ivesce si in epigrainele
Lwen i Wigaloisg.
Baudrillart, .Enric, economist franc., n. 1821 lui B.: Xenii Wilde . Talentul lui observatorio
in Paris, 1845 prof. la Collge de France, 1855 cuprinde scenele cele inai potrivite, pe cari le
1892. expune cu plan artistic. Dramele serioase: Un
redactor la Journal des conomistes ;
Optiri princ.: Philosophie de l'conomie poli- luptator german (1844); Franeisc din Siekingen
tique , (2 ed. 1883); Histoire du luxe priv et (1850); Alkibiades , nu stint reusite. Productele
publicg, (1878-80, 4 vol.); Les populations dramatice ale lui B. stint cuprinse in ed. dela
agricoles de la France , (1880 si 85, 3 vol.)
1871-73, (Viena. 12 tom.) A scris si poesii,
Bauer, 1) B., Anton, criminalist german, prof. mai bune cele satirice (ed. H. 1856). A mai soris
in Gattingen, n.1772 in Marburg, 1843. A scris: Piar poetic dela 1820-1886, (Berlin, 1887),
Die Warnungstheorie, nebst einer Darstellung memorii, un roman etc.
[Dr. E. Cristeal
u. Beurteilung aller Strafrochtstheorien , (1830),
Bauhin, 1) B., Jean, n. 12 Febr. 1541 in Bille,
Grundstitze des Kriminalprocesses , (1805) etc.
16 Dec. 1613 in Montbeliard ; a fost la inceput
B., Frideric, mechanic german, n. 1783 in prof. de retorica in Bale, exereitAnd in acelasi
Stuttgart,
1860. El a fost mAna dreapta a lui titnp i profesiunea de medic, dar mai apoi se
Ebnig Frid. la inventarea i perfeetionarea ocuph aproape exclusiv numai eu botanica

presei mechanice; ambii au

si

intemeiat in serse: De plantis a divis sanctisve nomen ha-

Oberzell, lng Wiirzburg, o fabrica pentru con- bentibus, (1591): De plantis Absynthii nomen
struirea acestor prese.
habentibus, (1593); Historia nevi et admiraB., Bruno, filos. si critic, n. 1809 in Einsen- bilis fontis etc., (1598) si Historia plantarum
berg (Sachsen-Altenburg),
1882 in Rixdorf, universalis .
langa Berlin. A fost docent la universitatea din
2) B., Gaspard, frate cu precedentul, n. 17 Ian.
Bonn. B. a stat totdeuna departe de scoala din 1660, 5 Dec. 1624. A. fost succesiv prof. de
Tiibingen; el atribue i filosofului Seneca in- limba grec., de botanicA. si de medicina. Printre
fluenta asupra genesei erestinismului. A seris numeroasele serien i de botanicaputem cita: PhyKritik der evang. Geschichte des Johannes, topinax, (1596); Animadversiones in historiam
(1840); Kritik der evang. Geschichte der Sy- generalem plantarum etc. Linn a dedicat menoptiker, (3 vol., 1841-42); Kritik der Evan- moriei fratilor B. genul Bauhinia, ale cdrui
gelien , (4 vol., 1850-52); Philo, Strauss, Renan frunze stint formate din dou foliole reunite
und das Urchristenthum , (1874); Christus und in parte.
[E. T.]
die Caesarea. Der Ursprung des Christenthums
Bauhinia L., (botan.) gen de plante lignoase
aus dein rranischen Grieehenthumg, (1877) etc. sempervirente (uneori cataratoare) din familia
B., Ferdinand, baron de, n. 1825 in Lem- Leguminoaselor, trib. Banhiniee, ce cresce preberg. A luat parte la resboaiele din Ungaria (1849) tutindene sub tropi. Multe specii se folosesc in
si Italia (1859 si 1866); intre anii 1878 si 1881 a medicina: asa florile de B. tomentosa L. din
fost comandant de corp in Sibiiu, 1881-88 co- India orient, contra disenteriei, scoarta la infla-

mandant in Viena, iar la 16 Mart. 1888 a fost

scoarta de B. variegata L. i B. acunumit ministru de resboiu.
22 Iulie 1893 minata L. ca adstriugent la inflamatiunea ganiu Viena.
glionilor cervicali si ea laxativ) foile dula B. for-

www.dacoromanica.ro

Baukis i Philemon

427

Bautzen.

ficata Lam. din Brasilia ca emolient etc. Specii de stat si savant austriac, n. 1793 in Friedberg
de B. se cultiva la noi in florarii. [A. Pr.]
(Boernia). S'a dedicat studiilor matematice, ocu-

dupa mit, greca au fost Valid catedra de fisica la universitatea din Viena,
Baukis si
o muiere si un
barbat din Phrygia, betrini saraci, dala cate s'a retras din cause de sanatate. La
Philemon'
dar renumiti pentru btuaatatea iubirea i cre- 1848 fit numit pentni scurt null) ministru al
dinta lor. Zeus co. Hermes, 'nand faptura de lucrarilor publice, la 1851 ministru de comerciu
oameni, sau coborit din Olimp, i ca sa vada de
finante, la 1835 president al academiei de
soartea oamenilor, au calatorit prin Phrygia. sciinte din Viena.
1865. A. scris: AraeoCand s'a innoptat, au intrat in case domnesci, metrie , Die Mechanik in ihrer Inwendung
dar nime nu i-a primit, i mergand mai departe auf Kiinste und Gewerbe , Naturlehre etc.

intrara lute coliba, ce era a lui Philemon si 2) B., Gallus Iacob, barbat de stat elvetian,
B. Acestia ti pritnira eu inima deschisa si le n. 1797 in Altstlitten ; a studiat dreptul in Freiasternura ce avura mai bun. Oaspetii, and au burg si Viena. A ocupat diferite functiuni inplecat, li-au descoperit ca ei cine stint, i coliba semnate in Elvetia, apartinend la inceput parlor au prefacut-o inteun templu, in care pe ei tidultd liberal, iar mai tardiu illtrarnontanilor;
i-au pus de preoti, apoi pe ei i-au prefacut in la pregatirea proiectului de constitutie dela 1831
1869. A scris: Die
doi arbori, iar prejurul 1-au pedepsit Cu esundare a luat parte insemnata.
mare. Acest mit se afla $i la Romani; in locul Schweiz in ihren Kiimpfen und Umgestaltungen
lui Zeus e Dumnedeu, in locul lui Hermes e von 1830-50 , (4 vol.); "Geschichte des schweiz.
Sant-Petru, cum s. e. e in colinda: Avutul
Freistaats und Kantons St. Gallen , (2 vol.).
Seracul. (Cf. At. Marienescu: Colinde, pag. 57;
Baumgrtner, Carol Enric, medic german,
In Basmete romane de L. $ainean mitul se reafia n. 1798 in Pforzheim ; intro anii 1824-62 a
in mai multe forme.)
[Atm].
fost profesor in Freiburg; este antemergetorul

Baumann, 1)

B., I. I., filosof modern, apartine teoriei celulare a lui Seliwanu. Scrierea sa mai

grupei care, in fata sistemelor existente, pa- insemnata e: vHandbuch der specielleu Kranksesee cu none incereari intru cultivarea filo- heits- und Heilungslehre .

sofiei. B. sustinend basele idealistice ale specuBaur, Ferd. Christ, renumit teolog protestant,
latiuun filosofice, aduce un argument indirect intemeietorul goalei din Tbingen ($coala cri-

pentru valoarea realismului. A scris : Philos. tica), care a scos la iveala veden de tot none asupra
als Orientierung fiber die Welt ; Handbuch der cre$tinismului primitiv ; n. 1792 in Sehmieden,
Moral.

[Pl.]

Ifinga Stuttgart. 1- 1860 ca profesor de teologie

2) B., Oscar, exploratoP, n. 1864 in Viena. in Tabingen. Dintre numeroastle sale opere
facut ealatoni de studii in Montenegro (1883 amintim : bymbolik und Mythologie, oder die
si 1889), in Congo (1885), pe insu/a Fernando Naturreligion des Altertums , (3 vol., 1824-23);
Po (1886) si in Usambara (1888 si 1890). A scris: Die christliche Gnosis, oder die christliche ReFernando Po und die Bube (1888); In Deutsch- ligionsphilosophie , (1835); Die christliche Lehre
Ostafrika wiihrend des Aufstandes , (1890); von der Dreieinigkeit u. Menschwerdung Gottes
Usambara , (1891).
(3 vol., 1841-43); Kritische Untersuchungen

Baumbach, Rudolf, poet germ., n. 1841 in fiber die kanonisclien Evangelien , (1847) $. a.
Kranichfeld. Poesiile sale stint pline de umor,
Bausch, loa unes, naturalist, n. 1605 in Schweinvioaie, profunde $i de forma frunioa.sa. A. scris: furt, 1- 1665; este unul dintre membrii funZlatorog , (un mit stovenesc); Truggold ; can- datori la Academia nattuae curiosorum , care
teen' eroic Horand u. Hilde , (episodul cunoscut publich memoriile sale sub numele de: Miscellanea
din ',Gudrun ), precum $i alte multe poesii, de- academiae naturae curioserum , iar mai apoi s'a
serien i $i naranuni, cari bate au aparut deja schimbat in acela de: Nova acta academiae
in cate 7-23 editii.
naturae curiosorum .
[E. T.]
Antoine, (pron. Rome) chimist franc.,
Bausznern, Guido de, n. 1839; politician sas
n. Baum'
26 Febr. 1728 in Senlis. A fost profesor la din Trans., a studiat drepturile, dar a intrat in
scoala de farmacie; a imbunatatit prepararea servicio. militar, pe cate mai tardiu I-a parasit,
mai multor medicamente si a scris manuale ea sa treaca pe cariera politica. A representat
ntult folosite. t 1804.
mai multi ani cercul electoral al Agnitei in dieta
Baumgarten, 1) B., /oilman Christian, botan., terii, ea membru al partidului guvernamental.
n. 7 Apr. 1765 la Luckau in Lausitz, t 1843 In 1893 a fost numit comite suprem al cottului
la Sighisoara in Trans. A scris: Flora Lipsiensisg, Fagaras, in fruntea caruia sta
Lipsca, 1790 si Enumeratio stirpitun Magno
Bautain, Louis Eugne Marie, filosof i teolog
Transsilvaniae principatui praeprimis indigena- franc., n. 1796 in Paris; dela 1848 vicar suprem
nun , t. T., II., III., Vindobonae, 1816; t. IV. al diecesei Parisului $i profesor do teolog. moCibinii 1846, eurante M. Fuss.
[E. T.]
18 Oct. 1867. Ser.: Philosophie du
rala ;

2)B., Alex. Gottlieb, filosof, n. 1714 in Berlin. christianisme , (1835, 2 tom.); Psychologie exDupa ce a studiat in Halle teologia .,gi filosofia primentale , (2 ed. 1839); Philosophie morale
a fost =nit profesor de filosofie in Frankfurt; (1842, 2 tom.), predice etc.
t 1762. Cap. luminat si spirit ager, el a dus filoBuiar, 1) B.-ul de sus, comuna mica in Trs.,
sofia lui Chnst. Wolf pana la cal mai inalt punct cott.Unedoarei, pretura Hategului, cu 1077 loc.,

de culminatiune. El este intemeietond esteticei aproape toti Romani gr.-cat. 2) B.-ul de jos,
ea sonata si ca disciplina filosofica a parte. Scr.: comuna mica in acelasi cott. i pretura cu
De nonnulis ad poema pertinentia, 1735; Aes- 851 loc, de asentenea aproape ton Romani gr.-cat.
thetica, 1750-58; Methaphysica, 1739; Ethica
Bautzen, capitanat in regatul Saxon ia, 2470 km2.,
[Pl.]
philosophica,-1740. (Cf. Ueberweg. HI.)
cu 384,904 loc. Capitala B. (Budissin) e situata
Baumgartner, 1) B., Andreas, baron de, barbat langa Spree, cu 23,668 loc. (1893); do in, castel ;

www.dacoromanica.ro

28*

428

Bauxit

fabrici de ciorapi de lna kti postav; comerciu;

gimnasiu, qcoala reala, 2 seminare de invetatori. Aci a invins Napoleon I. pe Rusi i Prusaci
sub Barclay de Tolly la 20 si 21 Main 1813.
Bauxit, (Beauxit), mineral amorf, hidrat de
aluminiu pamntos, de coloare rosie; se intrebuinteaza pentru extractiunea aluminiului i fabricarea alaunului. Se gasesce la Beaux, aproape
de Arles etc.
Bavareza, petclurea B., munti. in Bavaria,

Bavaria.

etc.), scoale de arte. Industria e foarte desvoltata; ramurile de industrie, cultivate in B.

stint : mineritul, fabricatla de zahar, de bere
(258 litre de un cap al poporatiei in 1890), tabac,

unt artificial, masine si locomotive, industrie

textila, fabricatie de sticla, industrie chimica, de
lomo, de poligrafie etc. Comerciul e promovat
supraveghiat prin camerele de comerciu si
industrie, aflatoare In fiecare district al B.-ei.
Comercial este servit i inlesnit prin 486 corabii

Padurea boema; punctul col mai inalt e Drei- de 42,756 tone in total ; reteaua caller ferate
tannenriegel 1216

foarte desvoltata (1891 : 5888 km.), tramvaie de

Intro Lech $i Salzach, cu piscul Zug, 2960 m.

Bavaria, (germ. Bayern), regat in sudul Germaniei, format din done parti deosebite : una
estica, cea principala (B. din dreapta Rinului)
Pfalz in sttinga Rinului (numit $i B. rinensa);
suprafata 75,865 km2.; in partea cea mai mare
teara e inuntoasa, restul ses traversat de coline

si 1376 oficii telegrafice, telefon de 891.38 km.

(telef. oraselor 5104.2 km.) Constitutia. B. e
nionarchie constitutionala, (legea fundaruentala
din 1818, modificata la 1848 $i prin constitutia

Bavarezi, Alpii B., partea Alpilor estici, situata cai in toate orasele mai rnari ; 1698 oficii postale

imperiului din 1871). Coroana se inostenesce

In linie barbateasc dupa primogenitura. Legislatiunea apartine regelui $i dietei bicamerale.

$i de deaturi. Muntii principali stint: la sud Finan tele B.-ei stint in bun ordine; budgetul
Alpii (Alpii Algu, Alpii bavarezi si partea nor- pe 1892 arata 300.863,337 marci; datona statului
dica a Alpilor Sallsburgiei); dela acestia spre e 1333 mil. marci. Arm at a B.-ei (in timp de
nord se intinde plato ul bavar ez intre lun, pace 56,334 ficiori $i 2338 oficien) formeaza o
llter liana la Dunare, avnd inaltime de 500 M. parte integranta a armatei imperiale germane,
Dealungul granitei estice se intinde Padurea stand sub comanda suprem a regelui B.-ei, iar
boerna cu Padurea bavareza; in nord-est =nth In timp de resboiu sub cea a imperatalui german.
Fichtel ; ceilalti munti stint mai putin insemnati. Colorile terii snt wit:tat $i alb. In priviuta a d-

Apele B.-ei apartin in partea cea mai mare in inistrativa B. e impartita (dela 1837) in

basinulai Dunarii, care traverseaza B. dela Ulm 8 districte (Regierungsbezirk): B. super., B.

liana la Passau. Afluentii Dunarii in B. din infer., Swabia, Franconia super., mijlocie $i infer.
dreapta stint: filer, Lech, Isar, Inn etc., din (Ober-, Mittel-, Unterfranken) si Pfatzul dela Rin
stanga: Wrnitz, Altniiihl, Nab, Regen etc. In (Rheinpfalz). Capitala B.-ei e Miinchen; orase
partea nordica a B.-ei fiat principal e Mahn. mai insemnate: Augsburg, Niirnberg, Regens(apartintind basinulai Rinului), care e legata cu burg, Bayreuth, Wrzburg, Ingolstadt, Speyer
Dunarea prin canalul Ludovic. In Pfalz este etc. (v. ac.)
Istoria. Tinutul dintre Dunare, Inn si Lech
riul Rin formtind granita spre Baden. In B. se
afla i vr'o 50 lacuri, in mare parte alpine, ca: era locuit in vechime de Vindelici $i forma sub
Ammer, Starnberg, liochel etc. Pe platoul ba- Augustus o parte a provinciei Raetia. De anon
varez se afia multe tinuturi mocirloase. Clima s'a numit ora$ul Augusta Viudelicorum = AugsB.-ei e moderata i sanatoasa; mai placuta e burgul de acli. Pe timpul migrarii popoarelor
In tinutul Rinului si Mainei, aspra la munti. se asezara in aceste locuri Baiovarii, cari detera
Solul in genere fructifer : vr'o 662/, pan-lent cut- numele acestei ten. Baiovarii erau guvernati
de principii proprii atirnatori de regh Francilor;
tivat (agri, gradini, vii), restul livei, pasuni
paduri. Preclude agricole: cereale, pastaioase, principele Tassilo II. aliandu-se cu Avarii f
cartofi, legume, hemeiu, in, rapita, napi etc. depus de catra Carol col Mare (788). Mai trinliu
Minele dau fler (1893: 143,171 tone), carbuni (1180) B. HI data ca feud lui Otto de Wittelsbach,
de piatra (1895 productie de 929,871 tone in intemeietorul casei domnitoare si asp in B.; Otto,
valoare de 9 mil. marci), grafit (3751 tone), sare precum $1. urmasii si, largira hotarele terii
cursul timpului. Austria ridicase pretensiuni
(40,105 tone) etc. Isvoare 'Mum& bogate.
Locuitorii B.-ei la 1895 au fost 5.797,414 su- asupra unei parti a B.-ei, din care causa se
flete (4.094,414 catolici, 1.625,080 evang., 5565 nasc resboiul de succesiune bavarez (1778-79),
alti crestini, 52,542 mosaici, restul de alte reli- care se terminh cu pacea din Teschen. Iosif
giuni). Dupa limba se deosebesc Franci (Franken), planuia s, ja B. in schimbal Oiandei austriaee,
Bavarezi iSvabi. In privinta culturald B. are dar nu reu.$1. La 1803 principele elector de B.
3 universitati (Miinchen, Wiirzburg, Erlangen), Alaximilian IV. Iosif lu titlul de rege si Intr

7 licee, o $coala technica super., o acadernie In alianta de Rin. Congresal din Viena dete
de arte plastice, o academie de silvicultura, una B.-si extinderea de acji, dup' ce regele ei se
de inedicina veterinara, academie de musica, lapedase de Napoleon $i luptase in contra lui
37 giinnasii Inunanistice, 4 gimnasii reale, 58 scoale alaturea cu aliatii; tot atunci intr B. in conreale, 49 $coale latine isolate, 3 scoale industriale, federatiunea germana. La 26 Maiu 1818 regele

5 $coale de architectara, 2 $coale de industrie Maximilian I. Iosif dete B.-ei constitutie. Luartistica, 8 scoale comerciale, 44 preparandii, dovic I. (1825-1848) a protegiat artele, a facut
22 seminare invetatoresci, institute de surdotnuti, colectiuni $i ridicat multe zidiri. Sub urmasul
scoale agronomice, 7253 $coale poporate (1893/4) seu Maximilian II. (1848-1864) se introdusera
Cu tot atittea scoale de Dumineca; scoale de reforme liberate si se separ justitia de catra adadulti ; multe scoale speciale. In Miinchen, ca- ministratie. Sub Ludovic II. B. se ali cu Prusia,
pitala terii, se afla academia de sciinte. Colectiuni lu parte in resboiul franco-teutonic $i intr in
bogate de lucruri de arta (Miinchen, Niirnberg imperial german (1871). 1886 regele Ludovic

www.dacoromanica.ro

Bavier

Bazaine.

429

f lipsit de puterea suverana fiind alienat, iar cugetator si sceptic, B. atrase asupra sa atacuregenta o lua principele Luitpold, dupa ce prin- rile teologului Iurieu, contra caruia se aparit in
cipele Otto,
proclamat rage
e idiot.
mod abil ; cu toate acestea fit destituit din proBavier, Simeon, barbat de stat elvetian, n. 1825 fesura i i-se intertlise chiar instructia privata.
Chur; la inceput inginer, 1863 membru in Itacat si de catra protestanti, certele isbutira
consiliul national, 1878 consilier, 1882 president a-i inmulti suferintele sale trupesci i a-i preal confederatiunii, 1883 ambasador in Roma. para moartea (1706). Ca celebra dialectic B. sta

Scrise: Drumurile Elvetiei , (1878).

in fruntea noului scepticism. El lupth atilt contra

Bavius, Marcus, poetastru roman, care in- teologiei scolastice ct i in contra unei relidrasui sa micsoreze valoarea lui Horatio i Vergil. giuni a ratitmii. Mai insemnat prin analisarea
Asemeuea lui a fost i Maevius, alt poetastru.
combaterea greselilor altora, decilt prin sta(Cf. De Q. Horatii obtrectatoribus in Poetarum bilirea unei proprii doctrine positive, B. luptit
,lat. reliquiae, Lipsca, 1830).
pentru toleranta i accentua independents moBaxter, (pron. becster), .Robert Dudley, eco- ralitatii de religiositate. Scrierile sale se cuprind
nomist englez, n. 1827 in Doncaster, -1- 1875. In: Oeuvres diverses , apartite in Haga, (4 tom.
S'a distins prin mai multe serien i econom.-sta- 1725-1731).
tistice. Opere: The Budget and Income Tax
Baynes, (pron. bens), Thomas Spenzer, scriitor
(1860); Railway Extension and Results, (1866); engl., n. 1823 in Wellington ; si-a facut studiile
Political Progress of the working classes, la Bristol College si la universitatea din Edin(1871) etc.
burg. Intro 1851 si 1855 asistent al profesorului
Bay, de, Bajus, Mihail, vestit teolog catolic, Sir William Hamilton, 1857-63 red. la Daily
n. 1513 in Melin (Hennegau); 1544 profesor la News , dela 1864 prof. de logica, retorica si mefacultatea filos., iar dela 1550 la cea teol. din tafisica la universitatea St. Andrews. t 30 Main
Lwen. t 1589. Invetatnra lui cu privire la gratia 1887. A scris: An essay on the new analytic of
dumnedeeasca, desi f condamnata de Pius V. logical forms (1850); The Somersetshire dialect:
Gregoriu XIII ca erotica, iar B. si-o retractit, its pronunciation, (1861) etc. ; a condus a 9-a
totusi se sustin in Olanda mai departe sub editie a opului Encyclopaedia Britannica .
ntunirea Bajanism, care este a se privi ca
Bayonne, fortareata i capitala unui arondisantemergtorul Jansenistnului din secl. XVII. rnent in depart. franc. Pireneii inferiori, ca coBayaga, poper pitic in Africa vestica, inspre muna are 27,192 loc. (1891); port maritim ; connerd dela Ogove, vonatori de elefanti.
structs de corabii; cot-ligroin cu lemne de corabii
Bayard, Pierre du Terrail, chevalier de, ca- si cu sunca etc. Aci a abdis (5 Main 1808)

valerul fara frica si fara pata, n. 1476 in castelul B., langa Grenoble, intrtl in servicial regelui Carol VIII. al Franciei, lupta 1495 cu un
curagiu de admirat la Fornuovo, i fU ridicat
la rangul de cavaler. Luit parte in lupta dela
Novara, Neaple si apar singar podul preste

Carol IV., regele Spaniei, in favorullui Napoleon I.;

la 10 Mala 1808 aci s'a subscris conventiunea

intre marele principat Varsovia si Francia.
Bayramcea, o stanita (sat militaresc) a cazaoiler din Nova-Rusia, care 'Ana la 1856 se numera printre tirgusoarele judetului Akkermann,

Garigliano contra a 200 cavaleri. 1513 prius de iar dela 1856 a fost daruita cazacilor, drept
Englezi la Guinegate in Picardia, dar f eliberat. compensatune pentra nisce pamonturi, ce au

Pregati marsul preste Alpi i lupta glories la trecut spre Moldova pe temeiul tractatului din
Marignano. Trimis sa recucereasca Milanul, la Paris. B. are o poporatiune de 1380 suflete.
trecetoarea preste Sosia l ranit i t 1524. IsBayreuth, capitala districtului bavarez Obertoria vietii lui a sons-o Champier multi altii. franken, ItInga Maina rosie, cu 24,364 loo.; are
Bayer, 1) B., Ieronim I. P., jurisprudent, 2 castele ; teatral national al lui R. Wagner
n. 1792 in Rauris (Salzburg); la inceput docent (v. ac.); monumental lui Jean Paul de Schwanapoi profesor la universitatea din Landshut, iat thaler ; judecatorie cercuala; camera de comerciu
dela 1826 la cea din Miinchen. t 1876. Opere :
industrie; mai multe institute de invetamnt ;
Vortrage Ober den deutschen gemeinen ordent- tesetorii de Inunbac; turnatorii de fier; tirguri
lichen Civillprozess , Theorie der summarischen de vite.
Bazaine, Franvois Achille, maresal francez,
Prozesse, Theorie des Konkursprozesses nach
gomeinem Rechte . 2)B., _loan, astronom, n. 1572 n. 13 Febr. 1811 in Versailles, intra 1831 in

in Rain (Bavaria), t 1660. In opul seu Uranometria ne-a dat primele harte astronomice
complete si corespundetoare, pe cari le-a explicat in Explicate caracterum aeneis tabulis

armata, plena cu legiunea strainilor in Algeria,

ande 1850 ajunse colonel, iar in resboiul din

Crimea, dupa luarea Sevastopolului 1855, dovedind tot atat curagiu cat i circumspectiune,
insculptorum , (1654), introducnd si mai multa avansa la rangul de general de divisie, 1859 se
ordine in astrognosie.
distinse la Melegnano i Solferino. Mensa 1862
Bayeux, capitala unui aroudisment in depart. In Mexico, ajunse comandant supretn i maresal,
franc. Calvados (Normandia), cu. 7652 loc.; re- 1867 f rechiemat La isbucnirea resboiului
sidenta eppeasca; catedrala. Pe timpul lui Cesar franco-german 1870 era comandant al corpului
se numia Bajocumi avea o vestita scoala druida. de artnata, mai tardiu al armatei renane conBayle, Pierre, n. 1647 din tata preot reformat, centrate in Metz, ande fa inchis definitiv dupa
cercetit scoala din Puy-Laurens si studia filo- luptele dela Vionville i Gravelotte. Dupa lupta
sofia in Toulouse la Iesuiti; mai tardiu in Ge- dela Noiseville (31 Aug. si 1 Sept.) nu mai facit
neva si in Coppet stadia filosofia lui Descartes. nici o incercare de scapare, intentionand a-si
Intors in Francia, petrecii antiliu in Rouen si pastra intacta armata Italia la incheierea pacii,
Paris, apoi dela 1675-1681 fa profesor la aca- ca sa poata exercia influenta politica decisiva,
demia din Sedan, apoi in Rotterdam. Ca liber dar din lipsa de victualii a capitulat 27 Oct. cu -

www.dacoromanica.ro

430

Bazamac

Beaconsfield.

170,000 oameni si a predat fort. Metz. Capitularea

Bdellium, gom resinoasa de Balsamodendron

(1836); Les expeditions de Chine et de Cochinchine , (1861-62); Le Mexique contemporain

(1862); La campagne d'Italie de 1859 . A seis
si mai multe rornane, ca L'escadron volant de
la reine , (1836); Un dernier souvenir , (1840);
La princesse Pallianci , (1852) etc.

cetiri sacre, si astfel se pregatiau sufletesce spre

aceasta stirni in Francia cea mai mare amara- africanum Ara; ea se folosesce la diverse plasturi.
ciune contra lui B.; acusat pana si de tradare
Bdellometrut (grec) instrument de chirurgie,
f arestat 1872 la cerero proprie. Sub presiunea care tine loo in acela..si timp de ventuse i de
opiniunii publice f osandit 10 Dec. la degra- scarificator, pentru a lua &Inge, dispus astfel
dare si mearte. Presedintele republicei, Mac- inct reguleaza emisiunea sangelui i mesura
Mahon, schimbh pedeapsa in inchisoare pe 20 ani. cantitatea extrasa. Aceasta,operatie se face in
Transportat pe iusula Sainte-Marguerite, langa troj restimpuri succesive. Antaiu se aplica pe
Cannes, fugi 10 Aug. 1874 la Madrid, de uncle piele o ventosa, adeca un clopot de ordinar de
publich pentru justificarea sa: Episodes de la sticla, in care se rarifica aerul, pentra ea sa
guerre de 1870 et le blocus de Metzc, Paris, produca o umflatura co sange a vaselor capilare.
1883. t 1888 in Madrid.
Ridicandu-se apoi aceasta ventus, se fac nrici
Bazamac, rachiu ordinar, neindulcit, nearo- incisiuni superficiale co scarificatorul, pentru ca
matisat ; v. Basamac.
sa dea scurgere shngelui; in fine se aplica din
Bazancourt, Csar Lcat, baron de, scriitor non ventosa in acelasi loo, pentru ea sa se scurga
franc., n. 1810, -I- 1865. In resboiul crimeic a sangele i sa se obtina astfel cantitatea cerut.
fost insarcinat sa faca guvernului rapoarte, cari Adi nu se mai folosesce.
aparura i in brosura: Cinq mois au camp deBdenie, (slay) privegluare, vigilie. Crestinii
vant Sba.stopol , (1855). Opere istorice a mai dintrliu in preseara, ori in noaptea premergetoare
scris L'expdition de Crime jusqu' h la prise unor serbatori mari se adunau in biserica, unde
de Sebastopol ; chronique de la guerre d'Orient, petreceau priveghind infra rugaciuni, cantari si

Bazar, (pers), 1) in orient locul tirgului; in

orase mari hale, in cari se vend diferite marfuri,

mai ales de lux ; 2) numele unui jurnal de moda
ilustrat, apare in Berlin dela 1855.
Bazard, Saint-Amand, socialist franc., intomeietortil carbonarismului in Francia, mare aderent si propoveduitor al teoriilor social-politice
ale lui Saint-Simon, asupra carera a tinut prelegeri publice in Paris ; n. 1791 in Paris si
1832 in Courtry.
Bazargic, numele mai multor localitati in peninsula balcanica. 1) B., adi bulgaresce Dobrici,
eras bulgar in districtul Varna, cu 10,717 loc.,
o moschee si mai multe biserici. 2) B. i TatarBazargic, oras in Rumelia orient., Cu 15,659 loc.,

intimpinarea dilei de serbare. In biserica de

rit oriental, afara de oficial de noapte al oarelor

sacre, care in seus mai larg se peale nurnera

intre priveghieri, ea solemnitati publice de priveghiare liturgica se pot considera: oficial canenului sf. Andreiu, (Joi, V. sept. in paresemi);
al Acatistului, (Shmbata, V. sept. in paresemi);
col din Joia mare, (in sept. patimilor); priveghiarea In noaptea Craciunului, a Aretarei Domnului (Botezul), la sf. Pasti si Buna-Vestire.
Priveghierile de regula sant impreunate co post.
B-dur, in terminologia musicala germana numole tonalitatii si bmol, co armatura doi bmoli.

Be, senmul chimic pentru b er i I.

Beachy-Head, promontoriu in Anglia intro
Brighton si Hastings. Aici au invins Francezii
sub admiralul Towline asupra flotei anglo-olandeze conduse de admiralul Herbert Lord Torrington (10 Iulie 1690), in al doilea resboiu al
coalitmnii contra lui Ludovic XIV.

insemnata cultura de urez si un balciu mare,

Beaconsfield, (pron. Bec'nsfild), Beniamin Disce tine din Iunie pand in Aug. In apropiere raeli, lord., celebra scriitor i om de stat englez,
se afla isvoare calde.
n. 21 Dec. 1804 in Londra, fiul literatului Isac
Bazeilles, sat franc. Ifinga, Sedan; ad i s'a dat Disraeli, (n. 1766, f 1848). In 1837 fir ales
lupta crancena intro Francezi i Bavarezi la inembru al carnerei comunelor, uude se distinse
1 Sept. 1870.

prin lupta-i infocata in favorul protectionismulni.

Bazig, comuna mica in Ung. cott. Caras- In 1848 ajuuse conducetorul conservatorilor

Severin ; gara renumita atilt pentru calea ferata, (tories) in camera conumelor. Febr.Dec. 1852
ciit i pentru navigatiune pe Dunare; centru de
Febr. 1838 pana lunie 1859, Iulie 1866
comunicatiuue, oficiu principal de vama, posta pana Febr. 1868 ministru de finante (Chancellor

telegraf. La B. se incepe strimtoarea Dunarii numita Poarta de fierc.

Bazin, (Bsing), eras cu magistrat regulat
cott. Pojon, 4507 loc. Slovaci i Germani. In
apropiere se afla o fabrica de acid sulfuric si
bai reci cu apa bogata in fier.
Bazoche, (les clercs de la B.), societatea ajutorilor de procuratori din Paris, al caror sef
purta tithil Roi de la B. Aceasta societate
da de pe la 1303 representatiuni teatrale mai

of the exchequer). La 1867 a presentat parlamentului proiectul de lege pentru reforma elec-

torala, care a fost adoptat. Dela Febr.Nov.

1868 a fost pentru prima oara ministru president, 1874 pentru a doua oara; in aceasta
calitate a condus B. politica engleza cu multa

abilitate i succes. La 1876 a fost chiemat in

camera lordilor cu titlul de lord B. si baron de

Hughenden. In acelasi an a facut sa fie votata
de parlament o lege, care acorda reginei titlul
Cu sama de continut satiric si moral, si a cultivat de imprateasa a Indiilor. La congresal din
mai tardiu i a.sa numitele Sottie si Farsa. A. Berlin B. a castigat Ciprul pentru Marea Britanie.
prosperat mult sub Ludovic XII, care la 1500 Dupa moartea-i intmplata la 19 Apr. 1881
i-a permis sa-si ridice scena in palatal justitiei. partisanii soi politici an infiintat o societate cu
A incetat cu revolutinnea.
numele: League of Primeveres , al carei scop
bb (accidenta), in musica coborirea dupla, este lupta pentru latirea principiilor conservab mol duplu.
toare. La adunarea generala a acestei asociatiuni,

www.dacoromanica.ro

Beal

Beaucourt.

431.

care se tine in fiecare an in diva aniversar a B. Sacra congr. rit. din-'Roma examineaza apoi
mortii marelui om de stat, seful partidului tory actele i aflndu-le in ordine, cero dela Papa
rostesce totdeana un mare discurs politic, con- designarea comisiunii (signatura commissionis)

sacrat in special evenimentelor exterioare. Intro pentru conducerea procesului canonic. Comisiunea
scrierile mai de seama ale lordului B. notam aceasta face de nou investigatiune asupra virromanele : Vivian Grey , (1825-27, 5 vol.); tutilor persoanei. Tot ce se sustine despre resContarini Fleming, (1832, 4 vol.); Coningsby, pectiva persoana are sa se probeze prin martori,
or the new generation, (1844, 3 vol.); Tancred,
documente i alte mijloace de probaor the new crusade, (1817, 3 vol.); Lothair, tiune. Dupa aceasta actele se examineaza de
(1870); Discurstui 2 vol. (1882) etc. Biogr. de nou in 3 congregathmi (antepraeparatoria, praeBrandes, (1879); 0' Connor, (1884). [G. M.]
parataria, generalis), aflndu-se toate in ordine,
Beal, in mit. celtica la Scoti leul soarelui, In sedinta tinuta sub presidiul Papei, cardinalii
,identic cu Belau (v. ac.) Asemenea e Beal, consultorii voteaza asupra B. Daca majoritatea
care s'a identificat cu Baal din orient. Beli la voturilor a fost peutru B., Papa, premitud ruCeltii din Wales, in Anglia, se chiama soarele. gaciuni, in o sedinta solemna de mai trdiu declara de beatificat pe serval lui Dumneden,
[Atm.]
Beala, doue sate ararafinesci, unul B. dinsus, despre care s'a instituit procesal canonic. (V.
celalalt B. dinghios (= din jos), spre nord dela canonisare.)
[Dr. Is. Marcu.]
lam' de Ohrid, in Albania, laolalta cu 1200 suflete.
Beati possidentes, adagiu juridic, care insem-

Barn, provincie veche in sudul Franciei, neaza ca, in materie posesorio adeveratul po-

corespunde partii estice a actualului depart. sesor, avantagiat fiind, poate care mentinerea

Basses-Pyrnes, cu clima sanatoasa si pasuni sau reintegrarea sa fata cu un turburator de

foarte potrivite pentru economia de vita; locui- fapt sau de drept. De ad i resulta adagitil, ca
torii stint si lueratori de mine. In sed. VI se bucurati, fericiti cei ce posed, posesorii.
asezara aici Basconii. B. apart-inn pe rand famiBeaton, sau Bethune, David, cardinal si priliilor Foix, Grailly si Albert. Prin clsatorie mate al Scotiei, politician, n. 1494. Si-a inajunge la Bourboni; Enric IV. o mosteuesce dreptat toata activitatea in contra latirii referdela mama-sa. 1620 s'a Incorporal la Francia.
Ajuns la puterea cea mai mare bis.
Capitala e Pau. Cf. Bordenave, Histoire de B.
politica in Scotia, a pluces uneori cu asprime
et Navarre (1873).
cruda in contra reformatilor. L-au ucis
Bear-River, (.Rizel-Urfilor), numele a trei nobili scotiani in 1546.
Hari in America de nord. Unul se afla pe teriBeatrice, fica unui nobil, Folco Portinari, din
torul Utah si e afluent al marelui lac sdrat, Florenta, patria lui Dante. Iubita de acest poet
al doilea isvoresce din muntii Sierra Nevada in Anca din copilarie i moarta in primavara vietii,
California si se impreuna nu departe de Marys- ea a davenit pe urma idealul, care i-a inspirat
ville cu rill]. Feather ; al treilea e scurgerea nemuritoarea sa epopee. Conducetoarea lui Dante
marelui /ac al urfilor, (Great Bear-Lake) in prin Purgatoriu. i Paradis, ea figureaza in
riul Mackenzie din British-Nordamerika.
epopea sa alegorica ca simbolid poesiei, religiunii
Beastlore, (euel., pron. bist-lor), inseamna:
filosofiei.
zoologie, dar nu in intelesul sclintific al cuirenBeatrice,
Lopoldine Victoria, princesa de
tului, ci in inteles poporal, cuprindilnd credintele Saxa-Cobourg
si Gotha, al cincilea copil al prinsuperstitiunile, ce poporul le are fata de deoAlfred, duce de Saxa-Cobourg si Gotha,
sebitele animale, cu respect la originea, nurnirea eipelui
referintele acelora fata de om. E tot aceea n. 20 Aprilie 1884 in Eastwell-Park ; sora prince numesee Francezul: Fatale populaire, adeca cesei Maria de Romnia.
Beatriz, fecioara sifinta, n. din o familie bogata
fauna populara. In literatura noastra B. e representata in numeroase serien i mai mici i mai romana, 203 d. Chr., denuntata de catra o raales in Ornitologia i alte serien i ale lui S. FI. denie pagAna a sa, care rivnia dupa averea ei,
Manan si in studiile folcloristice ale lui Lazar a murit ca martira, fiind sugrumata in prinsoare.
Beatriz, fica lui Ferdinand de Aragonia, reSainean u.
Beata, (/at. fericita), atribut ce se da de gale Neapolei, si a doua sotie a regelui Ungariei
catra pontifical roman unei femei cu viata Matia Corvinul, cu care se ca.satori la 15 Sept.
sfanta, B. Virgo, fericita fecioar Maria; Beatae 1476 cu pomp extraordinara. B. exercitit asupra
memoriae, de felicita pomenire. V. Beatificare. regelui mare influenta prin spiritul i frumseta
Beatificare, actul prin care biserica declara pe sa; rem asa fara copii dupa moartea sotului ei,
un om reposat, c este prima in numeral fe- In speranta ca Vladislav o va lua de sotie, spriricitilor din ceriu, i ca la, atare i-se poate da giru din toate puterile alegerea acestuia ca rage
cult regios public. In seclii primi ai crestinis- al Ungariei in contra fiului ei vitreg loan Corvin,
mului declararea aceasta o facea episcopal. Cultul dar Vladislav ajuns pe tren nu-si thin promipublic, introdus in o diecesk prin epistole en- siunea, i astfel B. f silita a se rentoarce 1501

ciclice se notifica episcopilor din alte diecese

cu invitarea de a-1 prim' si in acelea. Pontifical
rom. incepiind din secl. XII si-au reservat siesi
dreptul de a beatifica si canonisa (declara de
sfant). Papa Urban VIII. a decretat procedura
canonica, care se unneaza i acum la B. In

in patria sa, unde milli la 1508.

Beaucaire, capitala cantonului B., in arondism.

Nimes, depart. franc. Gard, pe malul drept al

rialui Rhne, in fata Tarasconului, cu 9824 loc.

Oras vestit prin vechiul tirg al Magdalenei, care

adi este cautat de ca. 50,000 penoane.

sensul aceleia, inainte de a se pertracta la Roma

Beauce, tinut spre sud-vest dela Paris, de al,
procesul canonic, trebue s se ceara dela epis- carui granar se considera; capitala: Chartres.
copal diecesan instituirea procesului formal de
Beaucourt, Gaston Ludovic Emanuel du.

www.dacoromanica.ro

432

Beaune la Rolande.

Beaufort

Fresne, marquis de, istoric franc. de valoare,

Beaulieu, Jean Pierre, baron de, general ausn. 1833 in Paris; intro numeroasele lui lucrani triac, n. 1725 in Namur, inn-A in armata in
istorice cea mai insemnata e: Histoire de Charles VII. , in 5 vol. (1881-91), premiata de academia cu premiul Gobert. El e intemeietorul
revistei Revue des questions historiquesc si al

resboiul de 7 ani, lu parte in luptele dela Kolin,

Breslau, Leuthen etc. si awash la rangul de subcolonel in statul major si baron. Contribu malt
la potolirea revolutiunii in Brabant, ca comandant al unui corp de annata austr., i avansit

societatii bibliografice.
Beaufort, 1) B., Henry, cardinal si episcop la rangul do seneral do brigada. Revolutiunea

in Winchester, mai de multeori cancelar al En- franc. ii man gloria, aparAnd granita olandeza
gliterei ; la insarcinarea papei a organisat in

de navaliri. In resbmul din Italia, invins de

Germania un resboiu contra Hussitilor. La 1431 Napoleon, se retrase la Linz depunnd comanda ;
a incoronat in Paris pe Enric VI., rage al Fran1819.
ciei. Ducele de Gloucester i-a fost mare contrar
Beaumanoir, Philippe de, unul din jurisconpolitic, dar B. a sciut paralisa totdeuna intrigele sultii francezi cei mai inseinnati din sed. XIII.
acestuia. t 1447. 2)B., Edmund, duce de Somer- Opera sa zCoutumes de Beauvoisisc obra mane
set, regent al Franciei sub Euric VI.; a pierit interes pentru istoria dreptului francez, isvor
la 1455 in lupta dela St.-Albans.
al legislatiunii moderne.

Beaugency,

oras in depart. francez Loiret,

Beaumarchais,

Pierre Augustin Caron de,

arondism. Orleans, 4544 loc.; aici bat in 8 Dec. (1732-99), scriitor si autor drtunatic franc. din
1870 marele duce de Mecklenburg-Schwerin pe sed. XVIII.; fiul unui orologier din Paris, prin
generalul francez Chanzy.
inteligenta, indemanarea i rarele sale calitati
Beauharnais, nobila fam. orleaneza din sed. XV. s'a Inaltat ptIna la cele dintiliu &elite ale so1)

B., Fra7tvois de, n. 1756 in La Rochelle, cietatii. Numit al doilea Voltaire pentru spi-

deputat al nobilimei in Statele-Generale (1789), ritul sea satiric si talentul seu de scriitor, prin
apartind cu incapatinare drepturile clasei sale. scrierile sale deveni unul dintre antemergetorii
Dupa o acercare zadaruica de a rapi pe rege
pregatitorii revolutiunii dela 1792. Operele,
(1792) ernigrh, devenind major general al armatei caror datoresce mai ales celebritatea sa, Mkt :
lui Conde, i protesti contra acusarii regelui, Memoires judiciaires i daub" drama satirice:
oferindu-se a-1 apara. Sub Napoleon ajunge am- Le Barbier de Seville( si Le mariage de Fi-

basador in Etruria si Spania. Disgratiat ca nu garoc. In aceste doue drama eroii principali,
servia interesele lui Napoleon aci, f exilat prin positiunea i peripetiile Ion, represinta pola mosiile sale din Sologne labia in 1814. orb porul i lupta pentru drepturile lui fata cu prila Paris (1823).
vilegiile, prejuditiile i abusurile aristocratiei;
B., Alexandre de, n. 1760 in Martinica; ca iar in Memoriilee sale a sciut sa faca dinteun
major de infanterie se distinse, sub Rochambeau, interes particalar, cu ocasiunea unor procese, o
In resboiul american. Deputat nobil in Statele- problema de interes public.
[M. S.]

Generale, el primul se un cu burghezia, jurfind

Beaumont, 1) B., Gustave Auguste de la Bonsuprimarea privilegiilor in noaptea de 4 Aug. ninire de, publicist si politician franc., n. in 1802

Membru In comitetul militar, secretar, apoi president de doue ori al adunarii nationale. Incepnd
resboiul, el fit detasat la armata de nord ca
adj. general (1792). Comand lagdrul dela Soissons sub ordinile lui Custine, fit apoi general
al armatei de Rin, (29 Maiu 1793). Atacat pentru

purtarea sa, e arestat, tras la trib. milit., condamnat i decapitat (23 Iunie 1794). A lasat 2

fii: print-al Eugenia, fiu adoptiv al lui Napoleon,

regina Hortensia, mama lui Napoleon III.

B., Claude de, a fost capitan de corabie,

de artilerie apoi sef de escadra. In 1753 lutl in
casatorie pe Marie-Anne-Franqoise Mouchard,
lisa Fanny, o femeie literata, de care se des-

par' in 1762, si cu care av un fiu.

B., Claude, barbat de stat francez,

Beaumont-la-Chartre ;

1866. F ales membrtt

al academiei de sciinte, morala si politica. El

publicit: Systeme pnitentiaire aux Etats-Unis

In conlucrare cu de Tocqueville, apoi : Marie
ou l'esclavage aux Etats-Unis, Mande social,
politique et religieuse. Cartile lai B. sfint pline
de idei liberale si respira cele mai nobile siinpatii
pentru cei oprimati. 2) B., Edouard de la Bonninire, Vicomte de B.-Vassy, istoriograf franc.,
n. 1816, ver cu cel premergetor, 1851-53 prefect in Laon; 1859, in unna unor abusuri finantiara f condarnnat la doi ani temnita ;
1875.
Serse: ilist. des tats europens depuis le
congrs de Vienne , (1855-65, 6 vol.); Histoire

n.

de mon temps, (1855-65, 6 vol.) s. a.

Beaumont,pulca, introdusa 1871 in annata

t 10 Ian.1819. Se casatorise de doue ori, avnd din

inviusera Germanii al 5-lea corp de annata

29 Sept. 1756. Fit mai Anttliu oficien in garda Olandei; numita astfel dupa numele fabricantului
lui Ludovic XVI., senator titular de Amiens de arme B.; calibru: 11 mm.
(1804), cavaler de onoare al imperatesei Maria
Beaumont-en-Argonne, orasel cu 1145 loc. in
Luisa (1810), pair de Francia sub restauratiune; dep. franc. Ardennes, arondism. Sedan; aici

prima casatorie pe fica devenita mare ducesa de franc. sub gen. Failly (30 Aug. 1870).
Baden (1806).
Beaune, capitala arondism. cu acelasi DUMB
Beaujolais, tinut francez in Lyonnais, intro In dep. franc. Cte d'Or (vechiul Burg-und), cu
Loire si Sane; capitala Beaujeu. Bogatia prin- 12,146 loc.; aici se afia un grandios ospital, Incipala a locuitorilor in B. e vinul.
temeiat 1443, si frumoasa biserica Notre Dame
Beaulieu, numirea mai multor localitati
din sed. XII. si XIII. Piala principala pentni
castele din Francia. Mai inseninat e rapt B. vinurile de Burgund.

sur Dordogne in depart. Correze, arond. Brive;

Beaune la Rolande, orasel in dep. franc. Loiret,
o biserica in stil roman, 2454 loc. (1886), fahri- arondisrn. Pithiviers, in directie nord-estica dula
catiune renumita de cutite, mine de plumb.
Orleans, 1874 loc.; comerciu cu bucate i ofran.

www.dacoromanica.ro

Beauregard

Beccaria.

433

Aici repurtara Prusiacii la 28 Nov. 1870 o straIncita victorie asupra Francezilor.

Beauregard, (pron. boregard), Petru Gustav,
cu numele adeverat Toutan, general al confederatiunii sudice din America de nord, n. 1818

comunei din Paris. A fost pedepsit cu inchisoare pentru lesa-majestate. A seria: Unsere
Ziele ; Christentunl und Socialisnms ; Dio
Frau in der Vergangenheit, Gegenwart und
Zukunft ; Die Socialdemokratie und das all-

a ocupat la 14 Apr. 1861 fortul Sumter, la

Bebellahamon, numele unui deu. al Rornanilor

larva New-Orleans. In resboiul de seeesiune gemeine Wahlrecht . (Berlin, 1895.1

fP1.1

21 Ellie 1861 a castigat lupta dela Bull-Run, vechi in Dacia.

dar prin pierderea luptei dela Shiloh (6 si 7 Bebutow, Vasile Ossipovici, principe, general
Apr. 1862) si-a pierdut tot renumele de beliduce. rus., n. 1792; 1835 guvernor in Armenia, 1853
Dupa terminarea resboiului s'a retras in viata comandant suprem in Transcaucasia; 1 Dec. 1853
privata, primind postul de president la o societate invinse pe Abdi Pasa la Kadikar, iar 5 Aug. 1854

de cai ferate.
pe Tarif Pasa la Kurukdere; t 1858 in Tifus.
Beauri, lacob, comandantul rottei de Valoni
Becar, (franc. Bcarre), in musica semnul reGermani, care, trimis de Basta sa aresteze stituirei, seinnul revocarei, (B. quadratum).
pe Miliaiu in propriul lui cort pe campia Turdii,
Becata, Becarul sau sitarul, (Scolopax rustia ucis pe rnarele voevod roman (Aug. 1601).
cola), o pasere din fain. Scolopacidelor, ord. paseBeauvais, capitala dep. franc. Oise, 18,441 loc., rilor de balta (Grallatores), are ciocul lung, drept,

residenta de episcop, catedrala, teatru etc. B. indoicios. Acoperit cu peno castanii, ca vergi
se numia la Romani Caesaromagus, apoi Bellovacum, uncle s'au tinut mai multe concilii. Aici
se tine o serbare in onoarea ferneilor, cari 1472,
sub conducerea eroinei Jeanne Hachette, aparara
orasul contra Burgundilor.
Beauxit, (pron. bossit), mineral, v. Bauxit.

intunecate i galbinii. Picioarele scurte, cenusii.

Lung. 32 cm. Traiesce in Europa si Asia
nordica, prin padurile umede ; iese la iveala
dimineata si seara. Se nutresce cu insecte,

omidi, viermi. La noi vine prin Martie i docesce in Aprilie. Cei mai multi insa tree numai
Beaver, (castor), i Beaverteen, (mgt) nisce pe la noi si clocesc in Europa nordica. In Sept.,
stofe de iarna din bumbac, fabiicate mai antaiu Oct. si Nov. merg iarasi spre sud. Carnea Mr

in Anglia, tesute ca postavul, cu peri lungi. este foarte gustuoasa.

Beaverteens stint cele mai durabile. Adi aceste
stofe

Becatina, (Gallinago media), pasere inrudita

se fabrica in toate tenle eu industrie deaproape cu becatul sau sitarul, cu care sea-

textila, din lama i bumbae, colorate in verde,

brun, vanet i negru i apretate. Stofele preparate aualog din lama ces mai 'cuna se numesc
Castorins. Alte stofe fine, cari circula sub numele de Beavers si Beaverteens se tin de soiul

mena foarte mult, insa e mai mica. Lungimea

ei este de 26 cm. Traiesce in Europa si Asia.
Beccaria, I) B., Cesare, marcheze de, n.
1733 in Milan, t 1794, e parintele dreptului
criminal modern. Etna in sed. trecut, vechii
Ve/pe/.
legiuitori i juristi consideran dreptul de a face
Beaver Lake, lac achine In British-Nordamerika, justitie, ca o arma brutala i sangeroasa in19 km. lung, 10 km. lat.
dreptata contra nelegiuirilor din acolo aspre
Beba veche, com. mare in Banat (Ung.), cott. turburate vremuri : legile erau barbare, iar
Toroutal, cercul Trk-Kanizsa, cu 3089 loc., pedepsele si mai barbare. B., indoctrinat de
intro cari 1982 Romani; oficiu postal; isvor
aspiratiunile moderne ale encielopedistilor, proapa rninerala, dar nu se folosesce.
clam eel dintaiu, ca ori ce pedeapsa e iuechiBebber, Wilhelm Jacob van, meteorolog, n. tabila, Mind nu folosesce conservarii libertatii
1841 in Grieth, langi Emmerich; 1875 rector publico. Glasul lui B. alit un intins resunet:
al ecoalei reale din Weissenburg, iar dela 1879 torturile s'au suprimat, bastiliile se elatinara,
seful unei sectiuui a observatorului maritim din
indoiala naseu asupra legitimitatii pedepsei
Hamburg; insemnat prin lucratile sale meteo- cu moarte. Opera capitala a lui B. este aceea
rologice.
Bebek, localitate pe maid Bosforului, aproape

de Constantinopole ; aici se afla chioscul sultanului,

munit Humaiun-Abad, vestit pentru conferentele

secrete, ce tineau sultanii aici cu ambasadorii

straini.
Bebel, 1) B., Henric, n. 1472, t 1518; humanist

renumit. Dupa ce facfi studii in drept

humaniora a fost profesor pentru poetica i elo-

centa in Tfibingen. Imprietenit ea Erasm

Reuchlin, a fost until dintre cei mai buni latinisti ai timpului. Imperatul Maximilian 1-a facut
poeta laureatus. A scris: De laude, antiquitate

asupra delictelor i pedepselor. Idea fundamen-

tala a acestei scrieri e, ca dreptul de a pedepsi

se intemeiaza pe dreptul de legitima aparare al
societatii, presupunand o preexistenta conventiune sociala, in virtutea careia oamenii, independenti dar isolati la inceput, apropiindu-se
unii de altii, s'au constituit inteun singur corp
social, sacrificand parte din arbitriul lor in garantia restului. Conclusiunea: dreptul de a pedepsi trebue termurit in absoluta necesttate a
apararii corptilui social ; preste aceste limite el
devine abus. Ideile lui B. au fost acioptate de
Mably in Francia, I. I. Rousseau in Elvetia,
Blakstone, (Coin, cod. crim.) si R. Philipps in

etc. Germanorum ; Proverbia gernianica collecta

et latine redacta ; Triumphus Veneris etc. 2) B., Englitera, (Puterile si obl. juriilor). (Cf. Voltaire,
Ferd. Aug., n. 1840, cu pregatirea unei scoale Com. sur la liore des d. et des p.) Dei delitti

civile s'a stabilit ca strungar in Lipsca, a luat e delta pene a lui B., tiparit la Monaco in
parte la toate inisearile lucratorilor si a fost 1704, apoi la Venetia in 1781, a avut numeunul dintre cei mai de frunte cmiducetari ai roase editiuni mai in toate liinbile: se distinge
social-democratilor din Germania. Ajuns in par- aceea a abatelui Morellet din 1766, reeditata de
lament, 1%161 contra hegemoniei Prusiei si re- conventionalul Roederer in 1797, impreuna cu
construirei imperiului german, tinand parte comentarul lui Diderot, cum si cea contemporana

www.dacoromanica.ro

434

Becer

Becke.

rnatelui crirninalist F. Iflie. In Bibliothque

Becher, (turco-arab), (bicher), flaca; .burlac ;
nationale s'a publicat o edifiune populara. B. fa mai tardiu, cand in imperial tunease se formara
profesor de economie politica la Milano. Cunul banda de oameni fara capataiu, cari tara; je-

seu nu s'a tiparit decat dupa moartea sa, la filian si se angajau ca mercenari, acestia se
1804, in coleefiunea economistilor italiani. Ele- numiau B. Cu Turcii a trecut aceasta ~ira
inenti di eco; poi. confine multe adeveruri si In Ungaria, mide sub betyire se infeleg acum
noue pentru timpii in cari B. a profesat. In- pastoril de vite de pe Alflch. Romanii folosesc
teresant este in aceasta lucrare cum B. ana- acest termita si pentru a desemna pe beutori,

liseaza funcfiunile capitalului i prevede prin- chefuitoii.

cipiile divisiunii muncii. B. a mai soris o opera
Bechet, com. rur. in Rom., j. Dolj, pl. Jiul de jos,
despre disordinea monetelor in statul Mila- situata pe rnaltd stang al Dunarii in fafa portului
nului i mijloacele ei de remediare, scriere bulgaresc Rahova. Este udata de Dunare si de
din junefe, ce in timpul cand a aparut, la 1762, Jiu. Comuna B. a fost infiinfata la 1830, cand dupa
a facut multa impresiune, irisa de interes local ; terrninarea resboiului din 1828, o parte de Roaceasta lucrare mi mai e cetita electa de specia- mani locuitori in Bulgaria au. trecut Dunarea si
listi. (Lit.: C. Canta, B. e il diritto penale, 1862; s'au asezat pe local numit Pichet; venind locuiJoan Bohl, Du progrs en droit pnal, 1889.)
tori si din alta parte, se faca comuna B., care
2) B., Giacomo Battista, fisician ital., n. 1716 fiind port, aj unse dela 1874 punct important pentru
in Mondovi (Italia); dupa terminarea studiilor transportul marfurilor in Oltenia. Porto! se ?nimia
a devenit preot in Roma, unde, ocupandu-se cu inainte Saeta Ciobanului, unde s'a batut Matein
filosofia, a fost numit profescr al acestui studiu; Basarab cu Turcii. La 1598 a dat aici o lupta
tot in aceasta calitate a funefionat in Palermo Mihaiu-Viteazul cu Turcii. La 1829 pe la B. a
pana la 1748, cand, mutandu-se la Torino ca pro- trecut Dunarea generalul rus Geismar. La 1877
fesor de fisica, s'a ocupat co succes stralucit de B. a fost jefuit de Cerchezii turcesci. In cursa'

sciinfele naturale; t 27 Maiu 1781. El a fost intreg al resboiului din 1877 B. a fost un imunul dintre cei mai savanfi barbafi ai seclului portant punct de atac. In comuna stint 2 bisifiu,
i scrierile sale despre electricitate i-au serici si 3 scoli : una de baiefi, una de fete si

asigurat loe respectabil in literatura sciinfei fisi- una mixta. Populafia e de 1169 suflete. Teritorul
cale. Sor.: Dell' elettricitii terrestre atmosferica e arabil, vii si paduri. Se fabrica finca si carae ielo sereno . Torino, 1775; Gradas Tauri- mida. Sfint doue ateliere de timplarie. Fiind B.
nensist. Torino, 1774. Scrierile lui B. au con- port, insrtesce un frumos comerciu. Are si un
tribuit mult la desvoltarea de astacji a electro- spital, susfinut de judef.
technicei.
Bechicum, remediu (medicament) impotriva
Becar, col ce purta grije de beciul domnesc, tusei, care micsoreaza iritafianea spre tusa a
bucatarul Curfii.
cailor respiratorice, s. e. altea (nalba), licor de
Becerra y Bermudez, Emanuil, barbat de stat Islanda etc.
Beciboca, fin mare pe Madagascar ; isvoresce
spaniol, aderent al regelui Amadeus, n. 1823 in

Santa-Maria de Otero. A luat parte la revo- in munfii din central insulei si se revarsa in
lufiile din 1848 si 1864. Ca deputat propaga sino! Bombetoca ; oa. 145 km. navigabil.
libertatea religionara, instrucfia publica obliBeciu, com, rur. in Rom., j. Buzeu, pl. Slanica,
gatoare i servicial militar obligator ; a fost si formata din cat.: Baligosi, B., Tocila si Schit;

ministril al coloniilor, apoi al lucrarilor publico. avnd o populafie de 860 loc. Teritorul comunal

Cu suirea pe tron a lui Alfonso XII. inceta este insemnat prin salzele isvorului Arbanasi,
influenfa sa politica. La 1884 fa ales inare pacura si alta substanfe minerale.

maiestru al Francmasonilor spanioli.

Beciu, in Romania numirea pivnifei.
Beciul, manastire in Basarabia, j. Orheiu, la
Bechamel, (franc.) mancare pregatita din unt,
faina i smantana, ce se folosesce ca sos la departare de 36 km. de orasul Orheiu, este asezata
carne, sau adaugnd mai multa faina i zahar, inteo vale a riului Ikel. In apropierea manas-

ca prajitura. Numele 5i-1 are dela maresald tirei se afla satul B. Manastirea a fost internede curte al lui Ludovic XIV.
iata pe la 1797 de catra preofii satului Pascani din
Bchamp, I. A., celebra chimist franc., n. 1816 Basarabia, anume preotul Andreiu loan Rasca.
Beck, 1)B., Friderie, general austriac. n. 1830
cu un unchiu al s'O; consul francez in Bucuresci ; in Freiburg i. Br.; a luat parte la resboiul din

In Bassiug (Francia). Ca tiner veni in Romania

aici a studiat farmacia si a practicat la spiferul Ungaria 1848, in Italia 1859 si contra Prusiei
Musel pe Podo! Mogosoaiei ; la 1833 a obfinut 1866; la 1874 deveni adiutant al imperatului
consilier intim, la 1881 sef al statului major,
diploma de farmacist, cu care s'a insciis la univ.
din Strassburg, unde a depus doctoratul in la 1885 a fost numit membru. al casei de sus
chimie si medicina. 1856 prof. in Niontpellier, austriace. S'a distins prin talentul sou orga-

de unde s'a retras in Nancy, apoi in Paris. nisatoric.

2) B., Giinther de Mannagetta, eav., botanic,

Facndu-si studille pregatitoare in romanesce
invefand chiar si Inceputuii de istoria Toril custode si sef in secfiunea bot. a museului de
Romfinescit, cum dovedesce un caet scris cu lit. curte pentru istoria naturala din Viena, n. 1856
In Pojon ; aranj cu multa iscusinfa mande herchile pastrat de el, B. a avut totdeuna vii
patti pentru Romani si Romania. A scris multe baria vienez si se distinse prin numeroase serieni
si valoroase lucran i din domeniul chimiei: Lecons botanice.

sur la fermentation vineuse etc. (1863); De la

Becke, Franeise Oarol, baron, barbat de stat

circulation du carbone dans la nature etc. (1868). austriac, n. 1818 in Kollinetz (Boemia), t 1870;

(Cf. Biografia lui B. de Dr. C. Istrati, in Bu- studia dreptul la uuiversitatea din Praga; 1840
intr Iii servicial statului, iar 1846 intra in caletinul soc. de sciinfe , Bucuresei.)

www.dacoromanica.ro

Becker

Bedeau.

435

riera diplomatica; functionit la consulatele din mann der Begriinder der technologischen WissenGalati, Alexandria si Constantinopole; pe timpul schaften, (Viena, 1878).
resboiului salient. era consul general austriac in
Beckx, Petra loan, general al Iesuitilor, n.

Constantinopole; 1856 vicepresident al comisiunii internationale pentru regularea navigatiunii pe Dunare; 1862-65 vicepresident al
oficiului central de marina in Triest; 1865 con-

1795, t 1887. A intrat in ord la 29 Oct. 1819,

fijad deja ordinal preot; in 1847 a ajuns procurator al provinciei Iesuitilor din Austria, in

1867 pana la moarte ministru de finante.

tenle protestante; tot sub directiunea lui a aparut

1849 provincial, iar 1853 general al ordului. Sub

silier ministerial; 1866 consilier de sectie si guvernarea lui ordul a progresat mai ales in
Becker, 1) B.,

Carol Frideric, istonc ger- mai &UAW cea mai de frunte foaie periodica

man, n. 1777 in Berlin ; a studiat filosofia si catolica La Civitta. Cattolica .

istoria in Halle; t 1806. A scris : Die -WeltBecquerel (pron. Becrel), 1) B., Anton Cesar,
geschichte fiir Kinder und Kinderlehrer, (10 fisician franc., n. 1788. A studiat technica apoi a
vol, 1801-09), care a devenit foarte respan- intrat in armata ca oficier de genio luand parte
dita ; Erzahlungen aus der alten Welt , (3 vol.) la luptele din Spania (1810 si 1812), unde a

s. a. 2) B., Nicolau, autorul poesiei Rhein- avansat la gradul de capitan. La 1815 a iesit
n. 1809 in Bonn ; aici a studiat dreptu- dela militia si s'a dedicat studiilor fisice. La 1829
rile, intrand in cariera judecatoreasca. Sub ajunse membru al academiei de sciinte.
impresiunea patriotism ului provocat de Fran cezi castigat renume mai ales prin cercetarile sale
a compus poesia Sie sollen ihn nicht haben, electrice si magnetice, t 1878 in Paris.
den freien deutschen Rhein, care a fost pro2) B., Alexandre Edmond, fisician franc., fiul

vegluta cu peste 70 inelodii. Celelalte poesii ale lui Anton Cesar, n. 1820 in Paris. A. fost profesor
lui B. nu an valoare. t 1845. 3) B., Dscar, n. de fisica, pe care a inavutit-o ca inai multe lucran
1839 in Odessa si t 1868 in A.lexandria. A de valoare. t 1891 in Paris.
devenit cunoscut prin atentatul savirsit asupra Becse, (d-Becse), comuna mare in ling., cott.
regelui Prusiei Wilhelm la 14 Iulie 1861 in Bacs-Bodrog, cu. 15,040 loc. Maghiari si Srbi.
Baden-Baden. Fapta si-a motivat-o, ca nu so- Are multe zidiri frumoase si troj mori ca vapor.
cotesce pe regele Wilhelm capabil a duce la inBecskerek, 1) Becicherecul mic (Kis-Becsdeplinire unitatea Germaniei. B. fit osandit la kerek), comuna mare in cott. Timis, cu 3687 loc.
20 ani temnita, dar la intrevenirea regelui fit Gertnani, Srbi si Rom.
gratiat in 1866. 4) B., Jean, virtues in violina,
2) Becicherecul mare, oras ca magistrat regulat
n. 1833 in Mannheim ; a studiat musica in In Banat (Ungatia), cott. Torontal, langa riul
Paris sub conducerea lui Alard. S'a Mont cu- Bega, cu 21,934 loc. (1891) Srbi, Germani, Manoscut prin calatoriile sale artistiee intreprinse ghiari, Slovaci si 382 Romani ; sediul autoritaIn toate tenle Europei si in deosebi prin de- tilor comitatense; tribunal; judecatorie cercuala ;
butul a..sa numitului Cuartet Florentin (com- 6iinnasiu si mai multe institute de credit ; gara,
ps din B., Masi, Chiostri si Hilpert). t 1884 inseinnate tirguri de vite. Teritorul orasului de
in Mannheim.
19,371 hectare e foarte roditor. Citadela orasului
Beckerath, Hermann de, politician si ban- 1551 a fost asediata de catra Turci, iar 1848
chier german, n. 1801 in Krefeld. Dela 1843 de entra &kW.
a luat parte la viata publica ca membru in dieta Becul (lampa) lui Bunsen, o teava de metal,
de Rin, in parlamental unit, in anii 1848-49 la capetul careia gazul de luminat amestecat ca
In adunarea nationala dela Frankfurt, fijad si aer arde cu flacara vinetie, neluminoasa si fara
ministru de finante al imperiului; in parlamen- fum. Aerul strabate in teava pnin nisce gaurele

tul dela Erfurt si in col prusian a fost aderent practicate la partea de jos a tevei, asa ca cu.al politicei unioniste a Prusiei. La 1852 si-a depus rentul de gaz 11 raposee cu sine si se amesteca

mandatul de deputat. t 1870 in Krefeld.

Becket, Thomas, (s f n t), anteluptatorul ierarchiei papale in Anglia, n. pe la 1119; 1157 cancelar al regelui Henric II., 1162 archiepiscop de
Canterbury si primate al Angliei. A fost om invetat s't sfant, si a aparat co tarie drepttuile si
libertatea bisericii in contra regelui seu, de
aceea si-a atras ura si mania lui. A fost ucis in
29 Dec. 1170 de catra patru cavaleri adicti ai
regehti, pe treptele altaralui bisericii sale. Papa
Alexandra III. in 1173 I-a nurnerat intre sfintii
[]Ir. Iacob Radu.]
martin.
Beckmann, Johann, agronom i technolog, n.
1739 in Hoya, a studiat in Gttingen; la 1763
a ajuns profesor de fisica si istoria naturala la

gimn. din 81.-Petersburg. La 1765 s'a dus in

Svedia ea s studieze montanistica, la 1766 s'a
facut profesor de filosofie, lar la 1770 si de
economie in Gttingen, unde a munt la 1811.

cu el si astfel produce o caldura mare, care se

peale intrebuinta la incaldire, la topirea metalelor etc. Lampa aceasta se intrebuinteaza in

toate laboratoarele.
Beda, numit Venerabilis, calugar benedictin
englez, n. 673 in Northumberland, t 735. A fost

un ingeniu extraordinar si enidit mai in toate

sciintele cunoscute pe timpul sea. A sons mai

multe opuri teologice, filosofice, filologice si co-

mentarii la sf. Scriptura. Cele mai insemnate

opuri ale lui stint: De sex rnundi aetatibus si

Historia ecelesiastica gentis Anglorum libri V.

Editiunea cea mai buna a operelor lui se afla la
Migne: Patrologia latina. [Dr. Iacob Radu.)

Bedeau, Marie Alphonse, general franc., n.

1804 in Bertou, langa Nantes, intr in armata

1825 ca oficier. In Algeria luit parte in inai multe

lupte, avante pana la general de divisie si ajuuse
1847 guvernor. Reintors la Paris primi comanda

B. a fost intemeietorul technologiei ; el incerch preste armata din Pans si ajunse vicepresident
mai fintaiu sa adune intr'un manual pe scurt al adunarii constituante. In urma loviturii de stat
descrierea unui numer de industrii i introduse din 2 Dec. 1851 fit expulsat, dar dupa amnestie
si nurnele de technologic). Cf. Exner I. Beck- se intoarse in patrie, t 1863 in Nantes.

www.dacoromanica.ro

436

Bedekovich - Beethoven.

Bedekovich, Woman, politician croat, n. 1818 mental i provisiunea morbosilor corespunde pe

t 1884. A ocupat diferite functiuni publice, deplin recerintelor modern.
fiind totdeuna un declarat aderent al partidului
Bedretto, Val , vale in cursul sup. al riului
maghiaro-croat. Cu introducerea dualismului
Ticino, in cantonal elvetian Tessin, 20 km. lunpactului niaghiaro-croat a primit a fi primal mi- gime ; la Airolo trece In vales Leventina. Lavinistru croat in cabinetul Andrassy, mai tardiu nele au causat multe stricaciuni in aceasta vale.
si in cabinetul Tisza.
Bedsa, popor african In parle estice ale
Bedeleu, comuna mica in cott. Turda-Aries, Nilului spre Abissinia, intro Marea Rosie si Nil,
pretina Tratcaului, cu 777 loc. Romani de legea cunoscut si geografilor vechi arabi. In ce prigr.-orientala; in apropiere se afla o vestita pes- vesce limba e inrudit cu poporul Beni-Amer, cu
ters de stalactiti, in care s'au gasit ease din Galla, Somali si Danakil.
scheletul ursului Ursus spelaetts.
Beduini, (arab. = locuitori ai desertului), se
Bedernita, (genunchiar), parte decorativa a or- numesc acele semintii arabe, cari traiesc in
natelor episcopesci; are forma unei tablete padeserte ale Arabiei si ale terilor intrate, imbracata de regula in stofa de acelasi tinuturile
vecinate, precum i in partile Africei de nord,
fe!, din care este pregatit intreg ornatul, si in- ducAnd o viata patriarch ala sub seicii proprii ;
frumsetata cu icoane sfinte; se poarta legata cu apartin islamului; trajese asociati dupa semintii
un corn de cingatoare la coapsa dreapta, iar de In corturi sau bordeie, din economia de vite,
celelalte cumin atirna trei ciucuri de aur ; sim- comerciu si din jaf. B. sfint iubitori de liberboliseaza invigerea asupra mortii i nemurirea tate, viteji, ospitali, dar totodata i resbunatori,
sufletului.
iubitori de castig i perfidi ; ei poarta de desubt
Bedeus, 1) B., Iosif sen., baron de Scharberg, haine largi si pe deasupra o mantie mare ; arn. 1783 in Sibiiu. A studiat drepttuile, intrand matura lor sta din: o lance lunga, pusca
apoi pe cariera de fuuctionar, unde avansh (1833) iatagan.
liana la comisar civil pentru Ardeal, mai tardiu Beecher-Stowe, Harriet, v. Stowe.
comisar suprein al marelui principat. Alit mare
Beechey, (pron. bici), Friderie William, ex-

influenta asupra guvernului provincial, in spe- plorator englez, n. 17 Febr. 1796 in Londra,
cial in chestiuni industriale ; lu parte insemnata
29 Nov. 1854. A insotit la 1818 pe Franklin
la desbaterile dietei la 1840. La 1848-49 a

tIn expeditiunea sa la Spitzberga, iar 1819 a

remas fidel imperatului. Dupa suprimarea revolu- plecat cu expeditia arctica a lui Parry pe vasul
tiei se reintomse din Romania, unde se refu- Hecla; la 1825 a plecat catra coasta nord-vestica
reocup vechia functiune; la 1853
giase,

Americei de nord, ea sa se intalneasca en

trecii la pensie, cu care ocasiune f ridicat la aFranklin,
dar a trebuit sa se reintoarca 1828
rangul de baron. S'a ocupat mult cu studii isto- fara resultat.
La 1847 e numit sef al departarice, din care causa a si fost ales president pe mentului pentru
marina, la 1854 contraadmiral,
viata al societatii Verein fiir siebenbargische iar la 1855 e ales
president al societatii geoLandeskunde. Ca pensionar s'a dedicat cu total grafice. A scris: Voyage of discovery towards
numitei societati i bisericii national sasesci. the North Pole 1818 etc.
t 1858. Cf. E. br. de Friedenfels, I. Bedeus von
Beelzebub, (ebraic) adica deul muscelor, la
Scharberg , (Viena, 1877).
2) B., Iosif jun., baron de Scharberg, n. 1826 vechii Moabiti i Sirieni ; in biblie sub B. se
In Sibau. A studiat drepturile, intr apoi in intelege capetenia dracilor.
Beer, 1) B., Adolf, istoric austriac, n. 1831 in
serviciul statului ca asesor la tribunalul urbarial,

dar a repasit, ca sa se poata pune in fruntea Prossnitz (Moravia); a fost prof. de istorie la

institutului de baui Bodenkreditaustalt, pe care diferite ginmasii, pe urma la politechnicul din

adi Il dirigeaza. B. si-a castigat merite fru- Viena. A scris o multime de opere istorice valomoase pentru biserica ev. i pentru poporul sa- roase, dintre cari amintim: Geschichte des Weltsesc, in special ca president al reuniunii agricole handels , (5 vol., 1860-84); Holland und der
sterr. Erbfolgebieg (1871); Die erste Theilung
Siebenb.-schsicher Landwirthschaftsverein.
Bedford, (pron. bedfrd), comitat englez in Polens, (3 vol., 1873-74); Die orient. Politik
So uth-M idland-Distrikt, 1194 kin2., si 160,729 loo.; Oesterreichs seit 1774, (1883) etc.
2) B., TVilhelm, banchier i astronom, n. 1797
are o extinsa agricultura. Capitala B. e situata

langa rid navigabil Ouse, cu 28,023 loc.; coInerciu insemnat cu bucate i vita.
Bedford, loan Plantagenet, duce de, al treilea
fiu al lui Enric IV. de Anglia, barbat de stat
beliduce. Loctiitor in absenta fratelui seu Euric
V. din Anglia, batit pe Francezi la Southampton.
Dupa moartea lui Ernie V. (1422) primi regenta
In Francia. In alianta cu ducii de Burgundia
Bretagne supuse aproape intreaga Francia, dar
neintelegerile dintre aliati si ivirea fecioarei de

si t 1850 in Berlin. Cunoscut indeosebi piin

observatiunile sale asupra lui Mars si asupra

lunei. A scris: Der Mond nach seinen kosmischen und individuellen Verhaltnissen etc.,
(1837)

s.

a.

Beerberg, cel mai inalt manta in padurea

Thuringiei, 984 m. inalt; in el se afta un tunel

de 3 km. lungime al liniei ferate Plaue-Ritschonhausen.
Beethoven, Ludwig van, compositor, n. 16 Dec.

Orleans schimbara situatia. B. se mai sustina pana 1770 in Bonn. Copilaria lui n'a fost fericita.

in Rouen in decursul tratati- Fiul unui tata brutal, mostera un earacter indaratnic, revoltaor; asprimea i maltratarile,
Bedlam, (pron. bedlem), cel mai vechiu institut cari insotira primele notiuni musicale pe cari
de alienati in Londra, intemeiat de Enric VIII. B. le capata dela tatal sea, il fawn a lua mula inceputul sed. XVI.; e arangiat pentru 600 sica in oroare. In urma isi continua studiile
bolnavi. Sistemul zidirii e vechiu, dar trata- cu lob. Pfeiffer, cu organista! Van Eeden
In 1435 cand
velor de pace.

www.dacoromanica.ro

Befana

mai Cu sama Cu organistul Neefe, care ii preclise, ca va fi un al doilea Mozart. La virsta de

11 ani el suplinesce pe Neefe la orga capelei
In 1783 publich primele sale compositiuni: trei
sonate pentru piano, pe eari le scrisese in 1781.
In Iulie 1784 e numit al doilea organist al capelei electorate. In 1787 obtinnd un eoncediu
plech la Viena pentru a ved pe Mozart, dar nu
puth sa se foloseasca mult de sfaturile acestuia,
caci fh silit a se Intoarce la Bonn, uncle mama

Bega.

437

sinitului dramatic. Apoi sinfoniile in si bmol,

in d o minor, care de unii e considerata ca apo-

rut geniului lui B., Pastorala, acole in la ai

in fa, apartin asemenea acestei periode, la cari

se mai alipesc Anca coneertele pentru piano ai
orchestra (In so 1 i m i bmol), concertul pentru

violinasi un insemnat numen de senate pentru

piano, musica pentru Egmont de Goethe, uvertura Coriolan, sinfonia ea program die Schlacht
von Vittoria , inspirata de isbanda lui Wellington

sa muri in 24lie 1787. Functiunea de orga- in Spania (1813) si declarata de prietiui ea nee
nist e singura sa ocupatiune plod in 1792, eand plus ultra a musicei imitative, cantata Der
farm cunoscinta cu Haydn; in acest an, obtinhnd glorreiche Augenblick , scrisa ca ocasia congreun non concediu, pleaca la Viena, unde gasesce sului dela Viena (1814). Deja din 1809 B. isi
ospitalitate in casa printului Lichnovski, care
fixase resedinta la Baden, laoga Viena, unde
oferi si o pensiuue de 600 fi. pe an. B. venise traia din produsul coinpositiilor lui ai dintr'o pen-

la Viena pentru a lua lectiuni cu Haydn, stu- siune anuala de patru mii florini, ce-i serviau
diind contrapunctul, dar clasicismul inaiestrului protectorii si admiratorii lui. In a treia perioda
it fad' sa se desguste de jugul formulelor
a stilului lui B. se conteaza compositiunile cusa schimbe pe marele Haydn pentru Schenk, priuse intre opurile 101 ai 135: ultimele 5 soautor al unei opere cornice de mare succes pe nate peutru piano; quartetele pentru coarde in
atunci la Viena. B. studih cu acesta si numai mn i b. (op. 127), in si b. (op. 130), in do diez
de forma arata lui Haydn temele deja corigate, minor (op. 135), quartetul fuga (op. 133), uvermistificatiune, care durh aproape 2 aui pana la turile op. 115 si 124, ultima sinfouie, a 9-a cu
plecarea lui Haydn in Anglia, cand si Schenk cor, Misa solernnis, s. a. Arnbele aceste din lama
e intocuit cu betranul contrapunctist A1brechts- au fost executate pentru prima data la Viena in
berger, ca care insa B. nu intaatie a se certa, 7 Main. 1823, sub conducerea lui Schupanzich,
si se adreseaza la Salen, dela care ja lectiuni B. fiind ajuns in a.sa stare de surditate ca nu
pentru stilul vocal. Cum se vede o lipsa do mai era in stare a conduce singur, i pentru a
unitate flagranta doinuesce in studiile lui B., pit ved entusiasmul provocat, una din sodar aceasta lipsa de unitate, gratie vigoarei ta- liste, cantareata Unglier, trebui sa-1 intoarca cu
lentului seu, n'a fost poate straina desvoltarii fata spre public, el statea nemiscat ca ochii pe
atat de miraculoase a geniului seu creator si a partitura ca toate tunetele de aplause ce stirfaselor, atat de variate, prin cari a trecut stilul nisera productirmile lui. In 1826 se arata la
seu. In 1794 pensiunea ce i-se servia din Bonn B. primele siinptome de hidropisie. La 22 Mart.
fiindu-i taiata, B. se aseaza definitiv la Viena, 1827 el isi reface testamentul 5 t 26 Mart.
unde locuiau deja fratii shi Carol si Ioan, cu Desi au fost de aceia, cari au vrut sa vada in
cari Irma av multe neintelegeri. Precedat de a treia perioda a stitului lui B. o perioda de
un mare renume, in 1796 B. intreprinde o ca- decadere, gratie Trish; criticelor i comentariilor
latorie in Germania, visitand i ridicand entu- transcendente ale unui Berlioz, ale unui Schumann,
siasin In unna lui in Praga, Lipsca, Berlin si ale unui R. Wagner, astarli nu numai nu se gaNiirnberg. Intro 1793 si 1800 se poate pune sesee un mirsicant, care sa conteste ca B. nu s'a
cea mai fericita epoca a vietii lui B.; In acest ridicat nici odata mai sus decht in a treia perioda
timp bucuriindu-se de vigoarea sanatatii, el ri- a vietii sale, dar geniul sea e apretiat si gloridica eutusiasmul auditorilor prin talentul shu ficat de multime, frind B. eel mai mare maiestra
de pianist improvisator ai prin compositiile sale, al musicei instrumentale moderne.
[T. C.]
pe cari editorii ai le disputa. In aceasta period
Befana, in Italia si mai ales in Florenta e o

a stilului seu influenta lui Mozart e vdita. fee (sau fata maiastra) purceasa dio mitologia
Opurile 1-18 stint produsul acestei periode, crestina. Numele B. se deriva din Epiphauia, adeea
adeca: 9 sonate pentru piano, intre cari Patetica; serbatoarea aratarii lui Christos. Sora ei e Mezza
6 trio ca piano ; 4 trio si 3 quartete pentru Caresima, (mijlocul postului de pasci), iar fratele
coarde; un quintet; diferite variatiuni (La ci ei e Calendi Maggio (gliva prima a lui Main). B.
darem la mano, a. a.); faimoasa Adelaide; scena e o fiinta rea, cu care s sparie pruncii coi rei,
dramatica: Ah, perfidol Altii imping aceasta pe- ai de iaa ei (6 Ian.) stint legate multe datine.
rioda mai departe, alipind la ea pana la sonatele Ad i avem exeinplu, cum conceptele crestine
op. 27 ai sinfonia II. (op. 36). Cu 1801 apar s'au mitologisat, adeca impaganit, (v. Eudochia ai

primele simptome de surditate, ai B. euprins Dochia).

[Atm.]
de melancolie, misantrop, se retrage lringa Viena,
Beg, beiu, adeca domn ; titulatura ce se da

la Heiligenstadt. Cu anal 1815 incepe pentru B. fiilor de pasa si functionarilor mai inalti turcesci ;
o noua era de necazuri de un alt gen. La aceasta dupa rang B. e intre Effendi si Pasa. Dupa vreperioda apartine vestita sonata pentru piano ai nnui ai domnitorii romani erau inzestrati en
violin publicata in 1803 si dedicata lui R. acest tittu. Beglerbeg, domnul domnilor, gu-

Kreutzer; sinfonia eroica, Fidelio, unica lui vernorul unei provincii ca mai multi aefi de
drama lirica, (Viena, 20 Nov. 1805), care nu ob- districte.
Bega, (poporal Begheiu), fin In Banat, isvomai tarrliu (1806) si astagli e considerata ca unul resce in muntii Poiana-Rusea, se varsa in Tisa
din principalele titluri ale gloriei lui B.; totusi la Titel. Deoarece acest riu, prin desele esundari,
pretinsul nesucces dela inceput a servit de motiv .a facut mari stricaciuni, formand la aes balti si
pentru a imputa neintrecutului sinfonist lipsa morastine, generalul austriac Mercy Fr. a taiat

tin deeht trei representatiuni; a fost relnata

www.dacoromanica.ro

438

Bogas

Beilic.

In jumetatea prima a secl. XVIII. eanalul B., voturi perpetue; intemeiat de un preot belgian
pe care comunica i vapoare mici ; acest canal cu numele Lambert Begue in secL XII.; B. de
are o lungime de 70 km. Dovedindu-se insufi- aceste mai sfint i astadi in Belgia.
cient s'au mai facut sub Maria Teresia done
[Dr. I. Radii.]
canale: unul la Costeiul mic i altul la Topolovet.

Behadur, titlu ce poarta, a treia clasa nobiliara

S'au cam negligeat cu timpul, din care causa In India.

s'au intemeiat pe rnd dou societati pentru o
Behar, (Bihar, Bah

provincie indobritica in
mai temeinic regulare a canalului, dar din lipsa Bengalia (india), 114,315 km2., cu 23.127,104 loc.

banilor piba scum cu putin resultat.

Capitula B. are 48,968 loc.
Bogas, famine de artisti, pictori i sculptori.
Behemot, (coptic : P-ehe-mut = bou de apa),
B., Carol, pictor, n. 1794 in Heinsberg, lnga este nurnele unui animal sugator, cu oase tari,
Aachen, t 1854 in Berlin. Tablourile sale sfint descris in cartea lui Iob, (cap. 40, 10-19), pe
parte istorice, parte de un caracter romantic, care majoritatea scrutatorilor Bibliei Ii cred ca
(by, Invierea lui Christos, Christos pe Muntele este hipopotamul. In Talmud B. este un taur
Maslinilor, Enric IV. in Canossa, etc.) 2) B., mare, care s'a crest la inceput.
_Reinhold, sculptor, n. 1831 in Berlin; apartine
Behera, provincie in nord-vestul Egiptalui,
directunh naturalist ; operele sale reamintesc pe cu 398,856 loc.; orasul principal e Danzanhur.
Michel-Angelo, (mai de valoare: monumentul
In B. se did linie ferata dela Alexandria la
Schiller in Berlin, monum. lui A. de Humboldt Kafr-es-Sayar, lnga Nil. Cu apa nocesara culIn Berlin, Pan mngaind pe Psyche cea parasita,
Rapirea Sabinelor, busturile imp. Wilhelm, Bismarck, Aloltke s. a.).
Beggiatoa, bacterii sulfuroase.
Beghine, v. Beguine.
Beglerbeg, v. Beg.

turii de vara a painntului se provede din o

mare pompa, ce se afla 55 km. in nord-vestul

Begna-Elf, riu in Norvegia, isvoresce In Filefjeld, trece prin lacurile Spirillen si Tyrifjord,
si se revarsa in Christianiafjord ; 203 km. lung.
Begner, .Flanos, v. Benkner Ioan, sen.

afla sculpturi si inscriptii cuneiforme bine conservate, prin cari regale Darius I. Isi vestesce

Cairului.

Behistun, Behistan sau Bisutun, deal lnga

satul persic cu acelasi nume in Kurdistan ; pe

o lature a sa vertical, malta de 450 m., se

victorfile sale in 19 lupte. Aproape de B. se

afla ruinele unui palat de pe timpul Sassanidilor

Begoe, dupa mitologia etrusca i romana a fost si pe care poporatia Il numesce
Behn, Aphra, scriitoare engl., n. 1640 in Cano ninifa dela care purcede : ais fulguritorum ;
adeca: arta fulgeriturilor, ce se titian de ara- terbury sau Wye. S'a dus ca tatal seu. in Surinam,
tarea vointei (jeilor, i pentru aceasta preotii res- unde a facia cuuoscinta cu printul indian Oroo-

pectivi purtau: Libri fulgurales si tonitruales, noko, a carui istorie tragica a descris-o in cel
(carti despre fulgere i tunete), cari amta, ca mai bun roman al ei Oroonoko, or the royal
antioii aveau ceva ounoseinta despre existenta slave , unde pledeaza pentru emanciparea Indienilor. Atilt romanele at si dramele ei sfiut
electricitatii ,si puterea ei, (v. Elicius) [Atm.]

Begonia L., (dedicat lui Michel Bgon, guvernatorul francez din St.-Domingo si protector al
botauicei din secl. XVII.), esto un gen din fam.
Begoniaceae, care cupriude plante erbacee vivace, carnoase, acaule sau caulescente, uneori
frutescente. Frunzele dint alterne ai inacquila-

de valoare mediocra si adose respingetoare prin

imoral itatea I or. A seria sub pseudonimulAstrea .

t 1689 in Londra.
Behr, W. los., publicist german, n. 1775 in
Sulzheim; a fost prof. de dreptul public la uni-

versitatea din Wiirzburg. La 1833 a fost detinut

terale, intregi, lobato sau partite si neregulat si acusat pentru uneltiri demagogice si lesa madintate. Florile unisexuate i dispuse in cime iestate i condamnat la arest de fortareata pe

axilare glut de ordinar mari si decorative albe, timp nehotarit. La 1848 a fost amnestiat; apoi
rosii sau galbene. Acest mare gen cuprinde vr'o a fost ales deputat in adunarea nationala. t 1831.
330 specii, respndite mai cu sama in America Opere: System der Staatskunst, Verfassung
tropicala i subtropicala, in Asia si Africa, iar und Verwaltung des Staats etc.
In insulele din Oceanul Pacific devin de tot rare.
Behring, Emil Ad., medic german, n. 1854 In
Multe specii cu numeroase varietati de B. se Hansdorf (West-Preussen); a studiat in institute
cultiva prin sere si grOint ca plante ornamenservind apoi 'Ana, 1895 ca medie militar.
tale, din causa formelor elegante si a colorilor Dela 1895 prof. si director al institutului igienic
vii, ce presinta florile i frunzele lor, &tuna din Marburg. Renume si-a astigat prin descovergate sau patate ea diverse colori. Asa este: perirea serulici antidifterie, (v. si Difteria), pentru
B. manicata A. Brong., B. .Rex Putz B. sem- care a fost premiat, impreuna cu Dr. Roux, de
per florens Link et Otto. etc.
[i. C. P.]
academia de medicina si de academia de sciinte
Beguine, 1) muieri eretice apartinetoare sectei din Paris; clasice stint i lucrarile sale despre
beguardilor, cari 4iceau, ca omul in viata pre- remediile de desinfectiune. Opere: Die Blutsenta poate ajunge la gradul suprem al perfec- serumtherapie , (1892); Bekmpfung der Infektiunii asa inat nu mai poate pecatui; prin ur- tionskrankheiten , (1894). V. si Boring.
mare nici nu mai este obligat sa se roage ori
Beim, fin in Rom., atluent pe dreapta al
deprinda viltutile, i pentru aceea au cadut in Oltului; isvoresce dintre dealurile Draganu si
celo mai mari vitii i obscenitati. Secta aceasta Gusoeni, j. Valcea, curge dela nord spre sud-est
a fost condanmata de catra papa Clemente V. si din sus de com. Arcesci, j. Romanati, se varsa
in conciliul tinut in Vienna (Francia) la 1311; in Olt.
societate sau congregatiune de femei catolice,
Beilie, 1) odinioara palatul inaltilor demnitari
cari trajese ii comunitate, dar fara de a face ai Portii In Bucuresci, (la Iasi se numia Conac );

www.dacoromanica.ro

Beindorf

2) alaca in folosul domnului; 3) munele manastirei sf. loan gura de aur din Tasi. (V. ac.)
Beindorf, aparatul, o caldare al carei acoperemnt are deschicleturi rotunda spre a aseza
in ele vase cu lichide. In caldare se fierbe apfl

si de caldura vaporilor formati din ea se in-

Beischlag.

439

finen i sfint provequti cu pana. Tot din generositatea lui M. Pavel s'a deschis in 1896 inter-

natul de fetite (v. ilustr. p. 439) intemeiat pentru

crescerea fetitelor orfane ale preotilor din diecesa gr.-cat. oradana, i impreunat cu scoala
civila de faite cu patru clase. (Cf. Vlas, Brevis
historia Gymnasii Belnyesiensis, in progr. gimn.
din a. 1853/4; Butean, O privire fugitiva asupra
trecutului institutului nostru, progr. a. 1889/90;

caldesc lichidele din vasele pase in deschideturi.

Beinp, (Beius, magh. Belenyes), opid in Ungarla, cott. Bihor, cu 3000 loc. Rom. i Magh. B.
este emporiul culturei, industriei i comerciului Farkas, Istoria glinn. gr.-cat. de Beius [1828
din acest tinut, residenta de vara a episcopului pana 1895]. Beius, 1896.)
[T. F.]

gr.-cat. de Oradea mare, protopopiat gr.-cat.,

gr.-or. si r.-catolic, pretura, judecatorie cera. etc.

Are cinci social() elernentare (gr.-cat., gr.-or.,
r.-cat., ref., ovr.) de baieti, scoala elem. de stat
de fetite, scoala infer. industriala. In piata B.-lui
' a stat odinioara castelul principilor Crisanei. In
cimiterul cat. se afia ruinele unei manastiri. La
distanta do jumetate oara dela oras e l'Antilla
Popi , scalda primitiva cu apa fieroasa. Inspre

Beira, veche provincia in Portugalia, situata

intre Spania, Oceanul Atlantic, Duero si Tajo;
23,977 km.., si 1.397,432 loc. B. e impartita de
present in 5 districte : Aveiro, Vizeu, Coimbra,
Guarda, Castello Branco. Capitala e Coimbra.
Beiram, v. Bairam.
Beirut, sau Bairut, (vechinl oras fenician Be-

rytos), capitala unui vilaiet turcas in Siria ;

cu 105,000 loc., intre cari 2000 Europeni. /66

Internatul do rete din Being.

sud, lang satul Finis, In distanta de 3 oare se afta residenta unui pasa, a unui episcop grec,
dela oras, se malta ruinele cetatii de vnat a archiepiscop maronit si a unui delegat papal; 23
regelui ung. Bela IV. In B. se afla gimnasiul moschee si 36 biserici crestine. B. e cel mai ingr.-cat. superior intemeiat de episcopul oradan semnat port in Siria ; tesatorli de bumbac si
Sainuil Vulcan in 1828. La inceput (1828-1837)
a avut numai patri' clase gramaticale, carora in
1837 s'au mai adaugat clasele umaniore (V., VI.),
astfel a functionat pana in 1852, dind apoi, sub
era absolutismului, conform organismului elaborat de contele Thun, ministru imper. de instr.
publica, s'a completat in gimnasiu cu opt clase
cu drept de publicitate. Edificiul Vulcanian dovedindu-se insuficient pentru trebuintele didactice,
actualul episcop Michail Pavel a ridicat in con-

tinuitate cu edificiul vechiu, pe teritorul fon-

niatasa, fabricatie de sima de aur si argint, tabac

fin etc. Cele mai multe state isi au in B. con-

sulatele lor.
Beisa, ( Oryx B., Antlope B.), probabil vechiul
Oryx al anticilor, o antilopa din fam. Bovidelor,
(subfam. Caprinae), din ord. Artiodactilelor, coMarea porului cenu.sie sau galbinie; bota', nastil

lana ochi i urechile alba Coarnele drepte, netada i foarte lungi, cam de 1 m. Traiesce in

Africa nordica.
Beischlag, politician german venit in Transil-

dului diecesan numit Pavelean , un edificiu nou vania pe timpul domniei imperatului Iosif II.;

(v. ilustr. p. 440), pe care 1-a dat in folosinta dupa ce atilda mai deaproape asezamintele acestei
gimnasiului in 1888. In legatura cu acest edi- ten i cunoscii asuprirea infricosata, ce se facea
ficiu non a cladit generosul episcop un internat natiunii rom. prin celelalte trei natiuni unite si

pentru studentii gimnasiali gr.-cat. lipsiti de mij- legate cu juraminte contra Romanilor, la cererea
loace, (v. ilustr. p. 441). Aici acji afla adapost curtii din Viena compuse un proiect, dupa care

105 elevi, dintre cari mai bine de 40 gratuit, natiunea rom. putas sa intre in launtrul constiprove4uti toti cu uniforme. Mara de acestia 20 tutiunii transilvaue ; curtea trimesese acel operat

www.dacoromanica.ro

440

Bein

la guvernnl din Sibiiu spre studiare si opinare;

inteaceea moare Iosif ; adversarii Romnilor
atla despre acel proiect, si dieta provoaca pe guvernal terii ca sa jasa cu planul lid B., iar daca

se poate sa-1 tracteze pe acesta ca tradator

caci cutezase a da monarchulai un consiliu atta

de criminal; in sedinta dietei din 28 Feb'. 1791,
guvernul declara in ceca ce privesce proiectul ltu
B., ca pe acela i 1-a cenit curtea imperiala. (Cf.
G. Baritiu, Ist. Trans., I., 536).
Beiu, v. Beg.
Beius, v. Beins.
Beizadea, (turc) sinonim cu priut, nume dat
mai inainte liilor de domnitori.
Beja, (la Romani Fax lulia), capitala distric-

Bla.

GamAs (cett. Somogy). A ficut studii juridice,

si s'a dedicat in special diaristicei i politicei
militante; la 1884 a fost ales deputat ca program liberal, fiind de atunci neintrerupt membru

al parlamentalui. Ca 4iarist a scris la inceput

In Pesti Nap16 , apoi in Ellenrg, in present
apara politica partidttlui liberal in coloanele diarelor Nemzet si Pesti Hirlap . A publicat mai
multe scrieri beletristice, traduse si original,

dar mai cunosent a devenit prin brosurile salo

despre chestitinea nationalitatilor din Ung., in
cari pledeaza pentru latirea culturei i limbei
maghiare intre nationalitatile din Ungaria. Aceste

serien ale lui B. se caracteriseaza prin un so-

vioisin exaltat. Amintim: Magyarosods s ma-

Gimnasinl roman din 13ein5.

tului B., in provincia portugheza Alemtejo; Cu

8487 loc.; residenta unui episcop. Aici se atta
remasitele unui apaduct roman.
Bajar, oras in prov. spaniola Salamanca, fortifica; cu strade anguste i murdare, 12,120 loc.;
In apropiare se afia baile Banos de B. cu terma

gyarositsq, (1883); TtIrsadalmunk s neinzeti

hivatsunk. (1884); .A dualismus trtettete, ktizjogi ertelme es threkvseink, (1892); mai non :
Programul politicei nationale in Ardcal si secuime , (1896).
Bektasi, v. Dervis.
Bel, in mit. orientala, in special la Babilonieni,

sulfuroase.
Bejenie, fuga dinaiutea dustnanului ; in special fost 4eu de frunte si identio cu Baal (v. ac.)
fuga poporului la munti dupa Invingerea ete- Mai hirdiu din acest B. la Evrei si la crestini

ristilor de catra Turci (1821). Se dice si despre

roirea albiuelor. Bejenar, fugar, emigrant
Bks, comitat in Ungaria, v. Bichis.
Bekker, Aug. Immanuel, vestit filolog german, n. 1785 in Berlin, t 1871. La 1811 a fost
munit prof. ord, la universitatea din Berlin, iar
1813 membru al academiei de sciinte. 4 scris

excelente recensiuni despre mai multi autori

In orient s'a format Belial (Belijaal), cu inteles

de demon stricator.
[Atm.]
Bel, unul dintre cei mai vechi ornitologi roin.,
care finca pe la 1834 a adunat o colectiune insemnata de pasen i indigene, ce le-a preparat
donat cabinetului de istorie naturala din Iasi.
Bela, comuna rur. in Rom., j. DtImbovita, se
compune din 3 catune: B., Nistoresti i Brostenii noui, Cu 1100 loc. Rom. Are paduri, cresce
vite, produce porumb. Are o biserica si o scoala.
Bla, numele a patru regi 5i mai multi duci

clasici, ca: Plato, Aristoteles, Th ukydides, Aristopininos etc. si a publicat editiuni entice ale
operelor lui Apollodor, Appollonius, Herodot,
Pausanias etc. S'a ocupat s"1 cu filologia limbilor magli. 1)B. 1. (1061-63), nepotul sf.-tului Stefan.
romanice, in special cu cea provencala.
Dupii caderea lui Petru i Aba (nemijlocitii sucBeksies, Gustav, publicist magli., n. 1847 in cesori ai sf.-tului Stefan), 1'5 chietnat Andreiu, duce

www.dacoromanica.ro

441

Belacoasa - Belcev.

Arpadian, si ocupe tronul. Acesta fiind atacat a intemeiat orase. Pentru marital reorganisrii
din partes lui Enric EL, Impr. german, caruia ferii este numit al doilea intemeietor al Ungariei.

Petra Ii jurase credinfa, alma pe fratele sea

[T. F.]
B. si conduca oastea magh. in contra Germanilor.
Belacoasa, batist de fesatura foarte fina, din
B. a batut pe Enric de repefite ori, astfel Ungaria bumbac colorat.
scap de egemonia germana. Intre aceste lui
Bola-Reka, riulef in Banat, isvoresce in munAndreiu i-s'a nascut un fiu, Solomon, caruia vol tele Semenic si se varia. in Cerna, in apropierea
sa-i asigareze tronul promis deja fratelai sau Mehadiei.
B., din care causa' a erupt resboiu civil ; Andreiu
Belboh, (sau belbog, bialybog, bilbog, bjlybuh) in
fit bitut i ucis, iar B. ajunse rege. Sub domnia mit. sloveana e deul luminei, adeca al soarelui, conlui s'an resculat pentru ultima data Magbiarii tiara! lai Cernabog, 4eul intunerecului. [Atm.]
pagani, dar furk nimicifi. 2)B. II. (1131-41),
Belcesci, com. rur. in Rom., j. Iasi, pl. Babluiu,
fial lui Almo, fratele regelui Colonia, care
formata din cat.: Ciorani, Valeni si Rusi,
orbi, deasemenea si pe tatal seu; ajuns rege dupa noui, Ulmii vechi, Polienii, Litenii, Arama (Protofiul lui Coloman, av multe lupte cu pretendentul pop), Coarnele-Caprei, Focurile (Praguri) i Mun-

11)

V
J

VT ILLY""
II

+1'41

.100

"

Internatul de baieti din Being.

Borici. S'a resbunat grozav asupra consilierilor tenii, pe o suprafafi. cam de 14,286 hect., cu o
aderenfilor lui Coloman. 3)B. III. (1173-96), populafie de 5137 sufiete, din can 350 Evrei,
fiul al doilea al regelui Geza II., crescut la 300 Rusi si 150 liagh., iar ceilalfi Romani. Locuicunea lai Emanuil Koinnenos, imperatul Bi- torii se ocupa cu agricultura si prasirea vitelor.
zanfului, cure a voit sa-1 fack mostenitor, dar In coln. sfint 5 biserici cu 7 preofi, si 4 scoale
dupa ce i-s'a nascut fiu, 1-a trimis acasa ca sa-si cc 4 invfatori si 1 invefatoare.
ocupe tronul strEibunilor. Aici a fost primit cu
Belcev, ministra de &mote bulgar, asasinat
receala, a avut sa se lupte mult chiar in contra In 28 Martie 1892 in Sofia. Asasinii si-au ininamei sale si fratelui seu, pina' si-a putut asi- dreptat glonful contra lui Stambalov, pe care
gura tronul. Sub domnia lui s'a format can- il insofia B., dar au dat gres. Guvernul bulgar
celaria aulick si a inaintat bunastarea ferii. A a introdus imediat sever cercetare, dar adefost unul dintre cei mai distinsi regi.ai Ungariei. verafii asasini s'au refugiat in Rusia; au fost
4) B. IV., (1235-70) fiul lui Andreiu II.; inco- irisa prinsi mai multi individi initiati In comronat anca in viga acestuia, a prima ca apanagiu plotul, care era indreptat si contra principelui

a treia parte din fear cu drepturi suverane.

Astfel inzestrat s'a pus in fruntea partidului
reformator. A avut mare parte in edarea bulei
de aur i in revindicarea averilor regesci ocu-

Ferdinand, si patru dintre ei au fost executafi prin

sptinzurare in 27 lidie 1892. Nisce documente

cumperate de guvernul bulgar dela Jacobson,
fost dragoman rusesc pe lringi Ritrovo in Bu-

pate sau damita fara drept. Dupa moartea tatalui curesci, arata ca insusi Ritrovo ar fi angajat

seu ajuns rege, s'a apucat de reforme, dar poporul Tatarilor (1241-42) i-a nimicit feara. In
reorganisarea ferii s'a aratat mai dibaciu deckt
In aprarea ei. El este primul rege ungar, care

pe asasini pentru scopurile politicei rusesci.

Aceste documente s'au publicat in nemfesce:
Leonov, Gebeime Dokumente der russischen
Politik in Bulgarien 1891-92. (Berlin, 1893.)

Enciclopedia rornikni. Vol. I.

29

www.dacoromanica.ro

442

Belcredi

Belfort.

Belcredi, _Richard, conte, barbat de stat au- arunch in temnita, de care scdpnd s'a refugiat
striae, n. 1823; 1864 locotiitor al Boemiei, dela In Tarda. Aici insd il prinsera din nou; t 1678
1860, ocupndu-se i au politica, a sprijinit ten- In Iedikula.
dintele clericale i feudale, adeca domnia absoluBele-arte, antele framoase, v. Arta.
tismului si a concordatului; 1865 fir numit primBelem, 1) suburbiu In Lissabon, cu 9247 loc.;
ministru al Austriei i forma cabiuetul celor trei castel regesc si o fosta manastire cu biserica
conti ; in Sept. 1865 a suspendat i constitufia. frumoasa i cripta regala. (V. si Lissabon); 2) caDar opositia dietelor provinciale, in deosebi pitala provinciei brasiliane Para, cu 65,000 loc.;
desastrul resboiului austro-prusiac i dorinta piafa principala a productelor de pe riul Amamonarchului de a reda Ungariei constitufia,
zoanelor.

silira a se retrage in 7 Febr. 1867. Sub cabi-

Belemnite, scoici (conchilii) fosile ale unor mo-

netul Taaffe a fost nurnit 1881 presid. la inalta lusce din clasa Cefalopodelor, ord. Belemnoidelor,
curte de administratie (Verwaltungsgerichtshof), sectia Fragmoforelor, fam. Beleamitidelor. Au
din care post s'a retras 1895.
forma unui yid de lance cilindrica. Scoica se
Beldiceanu, Nicolae, fost profesor in Iasi, compune din trei parti mai importante: rostrul
n. 1844 in Preutesci (Moldova), t in Iasi. S'a (la vid), fragmoconul (la mijloc), proostracum
distins ea poet liric i prin cercetaiile sale (la partea terminala). Apar ia trias, la inceputul
archeologice. Ca poet a fost influentat mai
erei secundare; ating apogeul desvoltarii lor in
de Alexandri (in Pasteluri) i apoi de Eminescu. lias, jura si cretaceul inf.; keep sd descreasca
A scris la Cony. Literare, Contemporanul
ca cretaceul super. s continua' descrescerea in
Archiva din Iasi. Poesiile adunate inteun volum, tertiar asa, ca astadi nu sfint representate dect
Iasi, 1893.
prin tipuri ca rostra' foarte redus, cum e sepia.
Beldiman, 1) B., Alecu, mare postelnic, unul Din causa formei de lance aceste fosile stint condin incepetorii literaturii rem. dela inceputul siderate de profani, cari le gasesc prin terenurile
acestui secol. A trait pnd la 1825. Ca scriere formatiunilor secundare, drept sagefile, pe cari
originald a lasat Tragodia Moldovei , tiparita la sf. Ilie le asvirle, cnd trasnesce, contra diavo1861 si pasa de M. Cogalniceatm intro Leto- lului; se intrebuinteaza la descntece. [Ali.]
pisete, (tom. ILI., ed. II. 1872). Autorul, cum, Belen, in mit, celtica e 4eul soarelui. In Scotia
arata forma, a voit sa serie o poema epica despre serbatoarea se finea in 1 Main. B. s'a venerat
revolufiunea etelistilor greci dela 1821, insa n'a si la Celtii din Gallia, mai ales in Annoric,a,
reusit decht a face o cronicts rimata, in care nn (Bretagne in Francia), si era deul D r ui zi 1 o r
numai lipsa inspirafiunii poetice, dar si limba (v. ac.) mai juni, ba slant date, ca s'a venerat
versificafiunea lasa malt de Grit. Ca anexe
In Aquileia i in Venetia, unde deul a dat

ale acestei serien, scrise de B. si tiparite tot oracule, adeca a spas profefii (ca Apollon la

in Letopisete, se afla: Tahnacirea caimacmiei Greci) i idolul lui s'a aflat cu coarne de berlui Vogoride i Jurnalul mergerii boierilor de- bece (ca Iupiter Ammon in Egipt); probabil a
putati la Tarigrad, 1822. B. a facut, spre pro- simbolisat soarele in zodia berbecelui. Pe tirupul
copsirea neamului roinfinesc , cum spune
caderii imperiului roman, numele unor (lei de
si multe traducen i
limba franca* dintre ai popoarelor nordice, mai ales celtice, s'au dat

cari s'au tiparit: Moartea lui Avel, (1818); Istoria de predicate deilor romani, astfel se afla si Apollo

lui Numa Pompiliu, roman de Florian, (Buda, Belenas,_flar numele se afla i in formele Belin,
1825) si Orest, tragedie de Voltaire, (Buda, Balines, Bellinu.s, pana ce in timpul crestinatafii
1820). Cf. biografia de Ionescu Gin In Archiva, B. a insemnat si diavol, caci preotii crestini
a. H., p. 81.
pe toti deii pagni i-au declarat de demoni,
2) B., Alexandru, publicist rom., fundatorul (v. Bel). Stint urme, ca lui B. i-se facean i sadiarului Adeverul ; fin' lui Vasile B. si al Mariei crificii omenesci : se aprindea un rug i omul riMavrocordat, descendenta a Domnului Constantin dicat pe el ardea. E de interes, ca ta Celtii de
Mavrocordat ; n. 1832, a fost prefect de Ilfov adi din Wales se afla uriasul Beliagog (Bali a
la 1864-65 si prefect de politic) la 11 Febr. gwg). Beli se chiama soarele i in mitologiile
1866, clnd a fost resturnat Cuza i cnd i-se mai multor popoare se constateaza, ca deli de
imput lipsa de vigilenta. B. este eel rnai violent oarecndva, dupa lafirea crestinismului, au deantidina.stic. In 1872 a intemeiat in Iasi un (liar venit adeseori uriai. Ausonius, care a trait in
antidinastic Adevaral , pentru care a fost dat Burdigala (Bordeaux) deci intre Celti, dice ca B.
In judecata Curfii cu jurafi din Roman, care din Armorica e identic cu Pilaus la Greci.
1-a achitat in unanimitate, fijad printre jurati
[Atm.]
Dimitrie A. Sturza. In 1888 B. a intemeiat Belnyes, numele magh. al orasului Beins (v. ac.)
in Bucuresci Adeverult, care la inceput sus- Beletristica, v. literatura.
tinea domnia pamanteana, iar dupa moartea fiilor
Belfast, capitala comitatului irlandez Antrim,
lui Cuza a devenit (liar republican democrat. aproape de gura riului navigabil Lagan, ca
Bldy, familie nobiliara secuiasca; apare pentru 273,055 loc.; dupa Dublin cel mai inseninat eras

primadata in sed. XIV. Membrii ei au ocupat industrial in Irlanda. In B. se afla mari fese-

inalte functiuni pe lng principii transilvaneni. torii, fabrici de masini, fabnici chimice, santiere,
La 1770 B., Iosif, capitan suprem in Fagaras, bererii etc.; exporteaza indeosebi piinza (1889
a fost ridicat la rangul de conte. B., Pavel, n. In valuare de ca. 650 mil, fr.); institutiuni cul1621, a crescut la curten lui Rilkczy I. si a turale : Queen's College cu 20 profesori, Presservit ea comandant de cavaleiie In expedifia byterian College, Belfast Academy. Vrednica de
polona a lu Rfikczy II. Dupa moartea acestuia amintire e si Linen Hall, bursa pentru pAnzarii,
a intrat in servicial lui Mih. Apaffy; dar in intemeiata 1785.
arma intrigilor lui Mih. Teleki, principele
Belfort, capitula arondismentalu francez B.

www.dacoromanica.ro

Belgia

443

Belimarkovici.

fortareata langa nul Savoureuse, cu 17,949 loc.

In B. se incruciseaza 6 sosele; aici e piata de capetenie pentru comercial ca Germania i Elvetia;
are mare insemnatate strategica prin positia sa

gatul B. alcatuiesce o monarchie constitutionala,

ereditara, avnd de rege pe Leopold II. de Saxa-

Cobourg. $epte ministri; regim representativ ;

camera (152 deputati) i senat (102 senatori) ;

In valea Tron de B., prin care in ori ce timp sufragiu universal Cu pluralitate de voturi; pentru
poate trece o armata mai mare. In resboiul din contune representare proportionala. Colorile na1870-71 B. a devenit insemnat prin lunga sa tionale : rosu, galben, negru.
aparare ; la 3 Nov. 1870 a fost incungiurat de
Belograd = dealul alb; tare.
Belgrad,
Germani, sub comanda lui Treskow; la 18 Febr. Dar ul Djihad = local resboiului religionar), ca1871 a trebuit sa capituleze; dupa incheierea pitala regatului Srbia, situata la vrsarea Savei

pacii B. a remas in posesiunea Franciei i a in Dunare, pe malai drept al ambelor riuri.

fost inzestrat Cu noue fortificatiuni.
Belgia, teara situata la apusul Europei, intre
501/20 lat. nord. i 20 long, est., marginita de
Malea de Nord, Olanda, Germania, marele ducat
de Luxembourg si Francia, are o suprafata de
29,457 km2. Populatie: 6.410,783 loc. (218 loc.
pe km3., cea mai deasa populatie din lume), jumetate Waloni (Francezi), jumetate Flamanzi
(Neerlandezi). Divisiune administrativa: 9 provincii (4 flamande : Anvets, Flandra occidentala,
Flandra orientala i Limbourg; 4 walone : Namur,
Hainaut, Lige si Luxembourg; 1 mixta: Brabant) ; div. judiciara: 1 curte de cassatie, 3 curti
de apel, 9 mili de jurati, 26 tribunale de prima
instanta, 207 judecatorii de pace; div. eclesiashca: 6 diecese, (dintre cari un archiepiscopat),

B. are clima foarte schitnbacioasa. Populatia e

In crescere continua, la 1896 B. avea 57,128
loc., majoritatea Srbi, apoi Macedoneni, Greci,
Tintad etc. B. consista din fortareag si din oras.
Fortdreata are doue parti: o parte situata pe
deal, cealalta se intinde pana la malurile
rilor ; intariturile cetatii sant de pe timpul prin-

circonscdptiuni, 32 districte si 246 cantoane militare. Invetamntul superior: 5 universitati (21a

Bruxelles, 1 la Gand, 1 la Lige si 1 la Louvain).
Capitala Bruxelles (190,313 loc., 500,000 cu foburgurile : Laeken, Schaerbeek, Saint-Iosse-tenNood, Etterbeek, Ixelles, Saint-Gilles, Anderlecht

dende militara, scoala superioara de fete, 6 scoale

cipelui Eugen, dar nu corespund exigentelor mo-

derne. Orasul situat la poalele dealului se desvoalta mereu. B. e administrat de un primar cu

un senat; orasul are 1 milion franci datorie. B.
e residenta regelui, aci sfint cele mai inalte oficii

de stat administrative si judecatoresci, mitropolit, comanda de fortareata si de divisie; representantii puterilor straine etc. In B. se afta
universitate, 3 gimnasii, o scoala reala, un
185 decanate, 3080 parochii; div. militara: 2 semmar preotesc si unul invetatoresc, o aca-

de baieti, alte 6 de feto; aci se afla academia

de sciinte, biblioteca si museul national ca nu-

meroase antichitati srbesci i ungare ; teatral

national. In B. apar 10 iare politice, 3 foi comerciale, 4 reviste literare etc. Industria B.-lui
Molenbeek). Orase principale : Anvers (238,788
neinsenmata; comerciul e foarte viu, cu de-

loc.) port pe Escaut, metropola comereiului bel- osebire comercial de transit; in B. stmt 5 banci,
gian; Gand (157,000 loc.); Lige (163,000 loc.);
camera de comerciu si industrie.
Malines, Bruges, Louvain, Tournai, Courtrai, Nalstoria. Pe timpul Roma.nilor pe local B.-lui

mur, Ostende, Mons, Arlon, Dinant. B. are 14

ape navigabile, filtre cari Escaut, Mouse, Yser,
Sambre etc., si nurneroase canaluri, iar cai ferate : 5545 km. Comercial general atinge cifra
de 6 miliarde franci. Agricultura este neindestulitoare pentru trebuintele consumatiei interne,

era astil Si ngidun u in, apartinnd Moesiei

superioare; in evul de mijloc se numia si Alba-

graeca. Prin secl. VH.IX. era al A.varilor, in

sed. X a junse sub Bulgari, iar dupa aceea sub
imperatii bizantini. Incepnd din secl. XIII B

si-a schimbat meren stapanii : Mongolii,

industria insa e foarte desvoltata. B. este una din Turcii, Austriacii. Renumita e lupta dela B. a

tenle cele mai prospere din lume.

lui Iancu Corvin de Huniade 1456, in caro
Istoria. B. populata la inceput de triburi, nu- bata pe sultanul Mohamed II. La inceputul
mite dupa localitati: Morini, Menapieni, Atuatici, sed. XTX B deveni capitala nou intemeiatultd
Eburoni etc., a fost cucerita de Romani sub RAM principat Srbia, remanld fortareata in mana

Cesar, la anul 52 inainte de era cretina. In Turcilor pana la 1867, cand acestia fura siliti pe
sed.. V., ea a trecut sub Franci, mai antaiu sub
Alerovingieni (Clovis), apoi sub Carlovingieni
(Charlemagne). In sed. IX. a fost impartita intre
Franci i regatul Lotaringiei. Pela aceasta epoca
feudalitatea incepe sa se desvoalte. In secl. XHI
comune I e flamande i brabansone, renumite
prin industria lor, iati un mare avnt; garda civica a acestor comune se mesura in puteri cu
trupele feudale la Bouvines, Courtrai, Mons-enFuelle, Cassel si Rosebecque. Pela 1385-1477
B. apartine casei de Bourgogne; la 1477 ea trece

cale diplomatica a o ceda Srbiei. Nutnele B.

poarta i orasele Alba-Iulia i Akjerman. (V. ac.)
Belhita, mamifer, v. jder.
Belial sau Beliar, (evr.) netrebnicie ; in testamentul vechiu fiul belialului = omul faradelegii, calcator de lege, necredincios; in test. nou
B. = satana.
Beligerante, pdrtile, se numesc statele cari
se atta in resboiu, spre deosebire de cele re-

mase neutral, cari nu se amesteca i, dupa prin-

cipiile de drept international, n'au nici indrep-

la casa de Austria. Dela 1795-1815 ea se tatirea de a se amesteca in resboiu.

afla sub dominatiunea franceza. La 1815 e reBelimarkovici, Iovan, general srb, n. 1828
Imita la Olanda, formand cu ea impreuna regatul In Belgrad; -Hl profesor la scoala de resboiu din

Terilor de Josc La 1830 se revolta contra do- Belgrad, iar 1868-73 ministra de resboiu. In
minatiunei olandeze si se proclama independenta. resboiul din 1876-78 se distinse ca general ca
Congresal din Londra, tinut in anal urmator, re- deosebire la ocuparea orasului Ni; 1880 nefiind
cunoasce independenta B.-ei, garantandu-i multamit cu reghnul partidului progresist, se reIn acelasi timp n e ut r al it ate a. Astacli re- trase din servicial activ, 1889 lesa, cand cu

www.dacoromanica.ro

29*

444

Bohai

abdicarea lui Milan, B. f numit de acesta dimpreunii cu Ristici ffi Protici, regent in local minorului rege Alexandra I.
Belinti, comuna mare rnm. in Banat, cott.
cerc. Recasului, cu 3099 loc.; gar

Bell.

lucrb," lemn de stejar, ai fabrica de tanin a firmei

Guttmann V. ai Alfr., cari iai procura lemnele

din padurile seculare ale Slavoniei.
cott. Bihor,
Bellu, (Be(, com. mic in
Cu 291 case, si 1536 loo., dintre cari 1160 sant
Romani (800 gr.-cat., 360 gr.-or.), iar ceialalfi
oficiu telegrafo-postal.
Belloara, colonie apartinkoare comunei Se- Maghiari ai Slovaci. Toste confesiunile au bigagia de sus, cottul Turda-Aries; in apropiere serica frumoas de piatra, acoal regulata. Tese afla stanci de porfiriu, grupa de stanci pu- ritoral e 6,580 jug. cat. mai tot artor, produce

ternice, numite Scariaoara, i peatera B.-ei, in care cereale bune; se cultiva industria de casa si

la 1849 s'au refugiat Romanii dinaintea armatei

br.-lui Lupu Kemny.
Belisana, in mit. celticI dina lunii la Gali. Ei
i-a fost inchinata iarba numita belisa (hyoscyamus, Bilseskraut), pe cand bilinuntia (floarea
urzicii) a fost inchinata 4eu1ui Belin, lui Apollo
celtic.

[Atm.]
Belisar, celebra general al impratului bizantin

Iustinian (sed. VI.), s'a DANIA in Dardania

dintr'un teran trac. Cariera si-a inceput-o dela
simplu gardist. Stralucit soldat, din toate punctale de vedere, ilustru capitan, el f gloria
militara a domniei lui Iustinian. General in
orient (530) contra Perailor urma o tactica de
Cunctator, pana ce (531) impetuositatea trupelor
sale ii aduse o invingere. Rechiemat potolesce
In Constantinopole teribila revolutie Nika, macelarind 30 mii (Ian. 532). Trimis contra Vandalilor
din Africa (Jun. 534), se poarta aici cu bland*
dibacie ; pentru vechea populafie e liberator

mana; vasele de lut au bun rename; se prasesc

vita cornute frumoase; tirgurile de vita dela B.
shut vestite. In B. este o fabricil de sticla, ce
lucra ca 80 pasoane.
Beliu, Barbu, magistrat ai barbat politic roman, n. 1825 in Bucuresci, fia marelui logoft
boier de prima clasa Alexandra B.; a terminat

studiile in Atena si in 1850 intraud in magistratura a ajuns in scurt tiny membru la inalta
curte de justifie. In 1859 ca membru al adunarii deputafilor a luat parte activii la alegerea
lui Caza de Domn 0 al Munteniei. Ministru de
instructiune publica in 1862 sub presidentia lui
Barbu Catargiu (v. ac.), lai da demisiuuea dupa
asasinarea primului ministru, ai deai mai reyen ca ministru de justitie in 1863, dupa cateva

luni se retrase ca total din afacerile publice,

cu reputatiunea de membru distins al partidului

conservator.
Belize, san Balize, capitala colonial engl. Hon-

de Vandalii arieni, pentru Vandali e duaman duras, (v. ac.)

personal al usurpatorului Gelimer. Acesta invins

se preda. lustinian banuindu-i fidelitatea, in

urina unor piri duamnoase, nu-i mai trimite
mijloace. B. vine la Constantinopole i atunci
primesce ca mare triumf (Mart.
impratul

Bell, 1) B., Andreiu, preot anglican, renumit

ca intemeietor al inetodei invetamntului mutual ;

u. 1753, f 1832. Numit la 1789 predicator la

Madras (India), f iusarcinat au directiunea orfelinatului militar din satul Egmore din apro535). lustinian nipand relatiuuile ca Ostrogotii, piere. In acest orfelinat el aplich pentru prima-

B. e trimis in Italia. Stapan pe Neapole intra oara sistemul seu, consistand in a se servi, in
uaor in Roma (Dec. 536), pe care o fortifica. clase cu acolari numeroai, de cativa elevi aleai
Vitiges (Mart. 537) Cu 150 mii Goti il asediaza, (m o n it or i), atat pentru instruirea celorlalti
dar B. deal neajutat, resista 0 Gotii se retrag cat ai pentru m entin area disciplinei. Intorcndu-se
preste un an. Eunticul Narses aduce ajutoare, In Anglia, B. cauta sa respandeasca ideile sale,
dar intrand in conflict cu B., Milanul fiind reluat dar nu isbuti la inceput sa caatige opinia publica
de Goti (lun. 539), B. asediaz pe Vitiges In Ra- in favoarea ion. Intmplandu-se insa ca quakerul

vena. Iustinian prin nesce intrigi e cilatigat la Lane a s ter (v. ac.), care introdusese acelasi
pace de Vitiges, dar B. nu se invoiesce, ci prinde sistem In coala sa privata din Londra, sa se
pe aeful got. Rechiemat (540) ai retrimis in po- ilustreze prin resultatele ce dobandia, i iscandu-se
triva Perailor, lupta ca succes (541), dar fn o discufie vie intre B. ai Lancaster cu privire la
prioritatea inventiunii, inaltul cler al bisericii
rechiemat (542), ca sa fie din nou trimis
Italia, unde succesorii sei nu puteau resista anglicane se grabi a da la B. tot concursul spre
noului rege got Totilas (545). B. nici scum nu a late infiinta acoale pentru copiii anglicani i a
capata ajutoare, i totuai isbuti sa se fina in le opune scoalelor lancasteriene, In cari se priRoma. Desgustat de miseriile, ce i-se faceau, miau copii de toate sectele. In interesul inflinacoale se intemea la 1811 National
cerh sa fie rechiemat (548). In Martie 559 res- tarii
pinge pe Hunii Cutriguri, ce amenintau capitala. society. B. ieai invingkor din lupt, iar Lancaster
563 incurcat de duamani inteun complot, RI ruinat pled/ in America. La moartea sa B. lash
disgratiat, saracit i inchis. Dupa 7 luni, dove- o avere mare destinata infinfrii de acoale gradindu-se falsitatea acusarii, f reintegrat. t Mart. tuite pentru copiii saraci. Principala sa scriere :
565. Ultima nenorocire a vietii a dat nascere Elements of tuition% din 1812. (V. Invtamnt
[Mr.]
legendei (B. orb si ceraitor), nascocita de calu- mutual.)
B., lohn, anatom, n. 1763 in Edinburg,
garul grec Tzetzes (secl. XII), care confundase
pe B. cu contimporanul su Roan de Capadocia, t 1820 in Roma. La 1790 a deschis un teatru
prefectul pretorialui, i popularisata de pictorii anatomic si finea prelegeri foarte cercetate. A
David ai Gerard. Cf. Izatnbert, Hist. de Inst. 1856. saris: System of the anatomy of the human
Belisce, colonie apartinkoare la comuna Val- body%, (1793, apdril in mai multe editii).
B., Charles, vestit chirurg, n. 1774 in Edinpoyo Inin cottul Vercze (Slavonia), cu 1024 loe.;
statiune de cale ferata, posta ai telegraf. Aici se burg; a fost prof. de chirargie la mai multe

afla anal dintre cele mai mari stabilimente in- acoale de medicin in Londra. Merite neperidustriale de pe continent, un ferestrik, ce pre- toare ins vi-a caatigat prin cercetdrile sale

www.dacoromanica.ro

Belladonna

Bellini.

445

asupra fisiologiei nervilor. B. a descoperit pentru populatia insulelor Houat i Haedic, 11,000 loc.
primadata, ca radacina anterioara a nervilor spinali 2) B., strimtoare de mare intre Noua Fundlanda
consista exclusiv din fibre motorice, iar cea pos- ai Labrador.
terioara exclusiv din fibre sensi bile (T eo r e ma
Belleisle, (pron. bel-il), Charles Louis Auguste

1 ui B.) t 1842. Opere : A system of operative

surgery founded on anatomy, (1814); The norvous system of the human body, (1830) etc.
B., Alexander Graham, fisiolog engl., n. 1847

Fouguet, duce de, mareaal francez, n. 1684 in

Villefranche; a luat parte insemnata in resboaiele de succesiune, spaniol i austriac, in

acest din urrna distingandu-se prin conducerea

In Edinburg. La 1870 a trecut in Canada si retragerii Francezilor din Bemis (1742); la 1746
a ajuns profesor de fisiologie in Boston. Dela comand armata franceza, aparand cu succes
1872 s'a ocupat cu construirea

la granitele contra Austriei ai Sardiniei; ca ministru

1875 si-a cenit patenta. La 1880

telefonului'
laolalta cu de resboiu (dela 1757) a reorganisat armata
Summer Tainter a inventat fotofonal.
franceza. t 1761.
Belladonna, v. Atropa.

Bellerophon, dupa mit. greca un heros din Co-

Belladonnina, alcaloid care se extrage im- rint, fiul lui Posseidon, cleu de mare. B. in Lykia
preuna cu a t r op i n a din planta Atropa Bella- a fost venerat ea deu de Beare, pentru aceasta
donna. Se intrebuinteaza in medicina; are pro- capul lui a fost incungiurat de raze t3i 4eul a
prietatea de a dilata pupila intocmai ca atropina. calarit pe un cal, ce s'a cugetat a fi ca s calul
Se presinta ca o massa amorfa, aproape hico- le Zeus Keraunius, iar Atena i-a dat un frau
lora, cu gust slab amar, iute i arcleter, reac- de aur, cu care a putut sa-ai infrane calul cu
tiunea alcalina; putin solubil in apa, potasa al- aripi. In Lykia a fost un monstru, nwnit Chicoolica o descompune in tropin si acid bella- merd (v. ad.), care cu foe a pasta teara, dar B.,
donnie; e un toxic puternic.
la porunca regelui Iobates, 1-a omorit cu sageBellanda, numele unei semintii de negri dela tile al lancea (atributele unui cleu de Beare).
Nilul sup.

B. cu calul s'a suit la ceriu, ai a vrut ca sa

(1542-1621), pin. secl. XVI col mai mare aparater al catolicismului roman apusean a't al suprematiei papei. Aplicat in misiuni eclesiastice,
la 1599 devine cardinal, naai apoi archiep. in

drazneala 1-a fulgerat, si B. a cadait pe pam6nt,

avut in directiunea literara din sed. XVI., cunoscuta sub numele de ,pliadet din care faces
parte Ronsard i Bolt In scrierea sa Defense et
illustration de la langue francaisee, B. propune
inavutirea limbei prin crearea de cuvinte i ter-

parte la resboaiele din 1805, 1806 si 1807; a

participat ai la expeditia din Rusia. Ca ambasador al regale Ludovic Filip in Bruxela a reorganisat armata belgica, t. 1836. A scris: Mmoires crits par lui-mme, (3 vol. 1842-43).

mini noui, ai mai ales prin impriunutul din lim[A. S. C.]

bile latina ai grad..
Belle, joc de hazard, un fel de loterie ; originar
din Italia, se jowl au o tabela cu 104 numeri in
13 coloane de cate 8 nurneri, corespundtori la
nisce numeri de caatig, ce se scot dintr'o punga.
Belle Alliance, moaie in provincia belgica Bra-

Bellini, familie venetiana de pictori. Col mai

vechiu artist din familia B. a fost acopo B. (t pe
la 1464), a trait in Florenta, Padua, Verona si Venetia. Fiul seu cel mai mare Gentile B., n. 1427 tA

Bellarmin, _Robert, iesuit i filosof acolastic intre in casa lui Zeus, dar acesta, pentru in-

pana ce calul a ajuns la ieslele lui Zeus, care

'1-a rains la care. soarelui. B. inseamna ucigator

de monstru, de balaur. De regula ()ail de soare
Capua. In certele Iesuitilor cu Dominicanii asupra ucid monstrii.
[Atm.]
scrielor lui Molina, el a tinut parte molinismului.
Bellevue, ital. (franc. Belvedere), nume ce se da
Dintre scrierile sale cea mai insemnata e: Dis- la numeroase castele i locuri, cari ofera o priveputationes de controversiis christianae fidei ad- liste frumoasa. Cele mai cunoscute Ant: 1) casversus hujus temporis haereticos, prelegeri ti- telul B. din apropierea Parisului, zidit de Marnute in Collegium romanum din Roma la 1576 ai chisa de Pompa.dour, care la asediarea Parisului
publ. la 1581.
[a] 1870-71 a format un punct strategic foarte
Bellary, ora, capitala posesiunii indo-britice important. 2) Castelul B. pe drumul dela Sedan
In Madras, cu 59,770 loc.; e inzestrat cu doue la Donchry, unde s'a senmat 2 Sept. 1870 caforturi, in cari stationeaza militia engleza.
pitulatiunea dela Sedan. 3) B. din apropierea
Bellatrice, numele stelutei y din constela- Berlinului i 4) B. la Kassel.
Belliard, Aug. Daniel, general ai diplomat
tiun ea Orion.
Bellay, (du) Ioachim, poet francez, n. pe la francez, n. 1769 in Fontenay le Comte; in re1525 in Anjou, t 1560; de earecare talent, a scris volutie a intrat ea voluntar in armata franceza,
ode, satire, poesii intime (Regrets). B. e mai distingandu-se in deosebi in luptele din Italia.
ales celebru prin rolul seu preponderant, ce 1-a Ca sef al statului major al lui Murat, a luat

t 1507, e caracterisat prin grandiosul sea stil

istonc; a fost totodata i meater de medalii, tablouri de ale sale se ea in Milano ai Venetia. Mai

bantul de sud, aproape de Waterloo. Dupa B. valores e fratele seu mai tiner Giovanni B. (nuau nurnit prusiacii lupta dela Waterloo. (V. ac.) mit i Gianbelin sau Samb0i0,tMM.t tabBellegarde, Henric, conte, mareaal campestru burile sale se disting prin o fina caractenstica,
ministru austriac, n. 1756 in Dresda; a luat simt pentru fnunos i folla in colorit. Operele
parte la resboaie contra Turciei (1788), in Italia sale principale se gasesc in Venetia, Berlin,
ai contra lui Napoleon I.; a functionat ea presi- Viena ai Londra.
dent al consiliului de resboiu i ca guvernor in
Bellini, Vincenzo, compositor ital., n. 3 Nov. 1802
Venetia in mai multe randuri. t 1845 in Viena. la Catania in Sicilia, t 24 Sept. 1835 in Puteaux,
Belle-Isle, 1) insula fortificata in Oc. Atlantic, liinga Paris. Studille sale musicale le facil cu Tritto

Zingarelli in conservatoriul din Neapole, dar

la coasts sudica a Bretagnei; se tine de depart.
franc. Morbihan; 82.5 km2., ai are, socotind
din imitate de vedere atilt al armoniei, cat

www.dacoromanica.ro

446

Bellis

al orchestratiei au fost insuficiente. In schimb

Beluga.
Belluno, provincie ital. (Venetia), 3347 km2.,

din punctul de vedere al melodiei, B. a scris cu 194,000 loc. Capitala B., situata intre riurile
intr'un stil care nu are seamen decat pe acel Ardo si Piave, are 5190 loc.; resedinta eppeasca.

al lui Pergolese, reformnd cOntul italian, readuBelmontina, o substanta asemenea parafinei,

c6ndu-1 la nativa sa simplicitate si la francheta care se prepara in Anglia din gudronul de
sa de expresiune (A. Galli). Primele sale pro- Rangoon (indian) si se intrebuinteaza ca material
ductiuni au fost bucati de musica instrumentala pentru fabricatiunea de luminari.
musica sacra. In 1824 debut in musica draBelodon, un saurian uriaa antediluvian, de

matica cu *Adelson e Salvina, representata la forma crocodilului. S'a gasit in pietrile nasiconservator cu mult succes i in 1826 la teatrul poase de lnga Stuttgart (Germania).
San Carlo cu Bianca e Fernando. *II Pirata
Belone, (B. vulgaris), pesce din ordinul Scornrepresentata la Alilan in 1827 Ii faca numele bresocidelor, caracterisat prin lungirea falcilor
renumit in toata Italia. N'a fost tot atilt de in forma unui cioc; falcile Ant provedute cu
fericit cu *Zaira, (Parma, 1829); dar *la Stran- dinti conici lungi; oscioarele au coloare verdie.
niera (Alilan, 1829), i Capuletti ed i Montecchi, Se afl in toate marile europene.
(Venetia, 1830) ai *la Sonnambula,lan, 1831)
Belonite, microlite aciculare, ale caror virfuri
obtinura din ce in ce succese mai mari. Critica sant rotundite; in roce vitroase, s. e. obsidian etc.
lasa Ii imputa, i cu drept cuvnt, saracia arBelopotoczky, Coloman, episcop de Tricala
moniei lui, simplicitatea rudimentara a orches- vicar apostolic campestru al armatei austrotratiei i uniformitatea monotona a fornielor ungare, n. 1845 in Rozsahegy, cott. Lipt6 (Ung.);
bucatilor de cant. In *Norma B. isi dada toate studiile teologice si-le faca in Innsbruck; 1872
silintele de a inlatura aceste scaderi. Dupa aceasta lu doctoratul in teologie la univeisitatea din
dada Beatrice di Tenda, (Venetia., 1833), care Viena ; functionit apoi ca profesor de teologie in
fa primita mal putin favorabil, si pled apoi la Szepeshely; 1877 prefect de studii in seminarul
Paris, unde culese lauri cu Puritani, repre- central r.-cat. din Budapesta si profesor suplent
sentata la teatrul italian. Melodiile lui B. pline la universitatea de acolo; 1882 director de studii
de o dulce melancolie, produc adese o profunda la Augustineum in Viena, iar dela 1890 funcimpresiune. La 1882 un frumos monument s'a tioneaza ca vicar apostolic.
ridicat in memoria lui B. in Catania. [T. C.]
Belovar-Cril, cott. in Croatia si Slavonia, avnd
BeIlls L., (botan.) gen din fam. Compositelor, suprafata de 5,048 km2., in mare parte deluroasa.
trib. Asteroideae, cuprinde plante erbacee perene Illuntii acestui comitat stint: in partea nord-vest.
sau anuale. Frunzele radicale sau alterne salt a cottului se ridica manta Kalnik (643 m.),

spatulate, intregi sau sinuat dentate. Florile deis cari se intinde spre sud-est sirul mun-

slant dispuse in capitule solitare, cele ligulate tilor Bile (299 m.); in partes sudica a cottului
Ant albe sau rosee, iar discul este galben. B. se ridica grupa muntilor Gari6, ca piscul Hunka

are vr'o 7 sau 8 specii respndite in toata (489m). Dela Bilo spre Drava, precum si dela acesti
emisfera boreala. Prin partite noastre cresce munti spre sud-vest se intind sesuri manoase.

B. perennis L. prin liveli, ffinate si pasuni,

Apele acestui comitat siint: Drava, Glogovni6a,
este cunoseuta de poporul nostru sub numele C;azma; Lonja ai Bova Ii ating marginile. Clima
de: Bann ti sau Banute i. Se cultiva foarte in genere e sanatoas ai placuta. Produele: cu-

mult prin gradini ca planta ornamentala din curuz, secara, mai putin gniu, orz si ovas,
causa frumsetii florilor sale. Prin cultura s'au cartofi, legume, in, canepa; yin, poame (ca deobtinut din aceasta planta mai multe varietati osebire prune, 33,000 maji metrice pe an), patine
horticole.
smochine. Dintre animalele de casa se cultiva
[Z. C. P.]
Bellona, in mit. romana dina de resboiu. La multi riniatori; albinritul si cultura viermilor
259 a. Romei se amintesce templul ei in Roma, de matasa Anea se latosce. Dintre mineral se
la margines campului Mars. Senatul in templul afla putin fier si carbuni de piatra, apa minecllnei a Omit sedinte, find pertracta ca beli- rala acra alcalina-muriatica se afia la Apatoducii reintorsi din resboiu, sau cu solii popoa- vad, (v. ac.) Cottul B. are 266,210 loe (1891),
relor straine, caci aceia nu aveau drept sa intre
In Roma. B. se dice acusi sora, acusi muierea
lui Mars. Din Comana in Capadochia nca s'a
adus o dina B., dar dina de lima si do natura,
care probabil a stat in legatura mitologica cu.
Bel (Baal), cieu de soare in orient. Sulla, care
era in Capadochia, in arma unui vis, in care B.
i-a promis triumf, la 88 a. Chr. a introdus cultul
ei, i preotii ei s'au numit Bellonarii.
[Atm.]
Bellot, strimtoare de mare in America arctica
intro Boothia felix si Somersetul de sud; numita
dupa calatorul francez Bellot, care a mint (1853)
in Oceanul Arctic.
Bellovaci,

pe un km2. 53 suflete; loc. stint : Croati, Srbi,

Germani, Vendi, Maghiari. Industria si instructia

lasa mult de dorit In privinta administrativa

B. e impartit in 7 cercan i pretoriale si 4 orase

libere reg. (Ivani, Kapronta, Belovar, Cris); in
privinta bisericeasca: rom.-cat. apart-in archiepiscopiei din Zagrab, gr.-orient. episcopiei din
Pakra. Capitala: Belovar.
Belsazar, sau Baltazar, regele Babiloniei, v.
Naboned.
Belt, doue strimton intre marea estica si cea

nordica. B.-ul mare desparte insulele daneze

Seelanda i Fallen, 60 km. lung si 16-30 km.

pe timpul lui Cesar una din cele lat, ou insulele : Roms, Sprog, Agersb, Omb

mai puternice semintii belgiene.

etc. ; pentru navigatie cam periculos. B.-ul mie

intro Fiinen de-o parte si Schlesvvig si Intland
Beauvais.
de cealalta, 66 km. lung, 0.63-15 km. lat, putin
Bell-Rock, stanca periculoasa in mare, la coasta navigat; ca insulele : Fn, Brands, Bog etc.
estica a Scotiei. 1808-11 a fost zidit aici un far
Beltea, dulceata din must de poame.
de 37 in. inaltime.
Beluga, (Acipenser huso L.) v. Morun.
Bellovacum, eras vechiu in Gallia belgica, acum

www.dacoromanica.ro

Belus

447

Bendela.

Bolus, banul, fiul voivodului srbesc Uroz, corpul su de armat. In marsuri fortate ajunse
fratele sotiei (Elena) regelui maghiar Bela II., (21 Ian. 1849) inaintea Sibiialui, dar fit batut
dela 1141 tutor al minorului rege Gza
In lupta dela Ocna Sibiiului de catr generala
guvornor al terii. B. a fost un barbat de stat Puchner, trebuind sa se retraga pana la podul
intelept si bun beliduce; lui i se atribue victoria dela Piski. Aici capata ajutor din Ungaria si in
Ungurilor dela Lech (11 Sept. 1146), precurn lupta sangeroasa dela 9 Febr. bata strasnic trupele
colonisarea Sasilor in Transilvania si Ungaria imperiale, ocupand Sibiiul (11 Martie) i Brasovul,
de nord ; 1156 fit nunnit palatin al Ungariei.
alungit pe imperiali in Muntenia. La porunca
Belutsistan, tear asiatica situata in partea guvernului magh. alerga apoi in Banat, silind
sud-estica a platoului iranio, intro Afghanistan pe Puchner a parasi i acest teritor. Dar trebui
si Marea Araba, in vechime Gedrosia. Supra- sa grabeasca inderet in Ardeal, uncle intrara
fata 315,000 km2., cu vr'o 400,000 loc. B. e un Rusii pe la Turnul-ron si ocupara Sibiiul. In
platou nefructifer, ce se lasa in forma de te- lupta dela Sighisoara (31 Iulie) B. a fost batut,
rase dela muntii Brahui spre mare; riuri rnai piertind cea mai insemnata parte a arrnatei sale.
marl lipsesc ; clima e variat: pe platou fier- Dupa acest desastru trecn prin Sibiiu i Turnulbinte, in vai calda si umeda, intre munti sank- rosu i alerg fara trupe in Ungaria, ca sa iee
toasa. Locuitorii skint Belutsi, iar In partea estick comanda armatei de acolo. Lua parte la lupta
Brahui ; pastori, mohamedani, sanniti In majo- nenorocoasa dela Timisoara (9 August). Armata
ritate. Capitala Selat, residenta
i r-ului, ca- lui B. a depus armele la Dobra, el insusi s'a
ruja stint supusi ceialali chani. In partea nordica refugiat in Turcia si a trecut la mohamedanism;
a B.-lui an ocupat Englezii (1887) un teritor sub numele Amurat pasa a fost nurnit guvernor
de vr'o 35,000 km2., cu ca. 120,000 loo.; la in Aleppo, uncle a suprimat o rescoala a poposud, langk termuri, are posesiuni i linani.-ul ratiunii arabe contra crestinilor (1850). t 10 Dec.

1850. La 1880 i-s'a ridicat un monument in

din Maskat.

Belvedere, ital., (franc. Bellevue), numele unor Tirgul Muresului (Trans.) In decursul petrecerii

castele de placere sau al altor cladiri cu pri- sale in Trans. se incercit a castiga pe Romani

veliste frumoasa. Sub numele de B. e renumita

aripa palatului vatican in Roma, continnd toate

Sasi pentru causa maghiara, dar fara succes.

Bematist,

(grec) mesurator de pasi; col co

colectiunile de art ale acestuia (intre cari Apollo mesura lungimea unei cai cu pasul.
de B.) si biblioteca papala. Acelasi nume Il poarta
Bmol, musica, v. b-mol.

si un palat vienez, care a adapostit pana 1891

Ben, (evr. o arab) fiu, in legatura cu numele
galeria imprteasck de tablouri.
parintelui servesce ca supranume (patronimic)
Belzebub, sau Belzebul, (evr) numele 4eului la persoane, s. e. Ali Ben Hassan, Ali fiul lui
panic Baal. In sf. Scriptura B. e identic cu Belial Hassan; la Iudei adeseori e pus inaintea conusi e una dintre numirile satanei.
melui, s. e. Bendavid = fia lui David.
Belzebub, o moimita din genul Pavianilor (cyno-

cephalilor), fam. Catarrhinelor.

Benacus lacus, munele roman al lacului Garda.

Benares, oras in districtul B. din provinciile

Belzoni, Giovanni Battista, calator i ar- indo-britice nord-vestice, pe malul stang al riului
cheolog, n. 1778 in Padua. La inceput a facut Ganges, ou 222,520 loc.; cel mai sfant oras al
studii de inechanica, pe urma a intreprins mai
cu 1450 temple indice si 272 mosehee.
multe calatorii. In Africa si mai ales in Egipt Inca din vechime e sediul sciintei i eruditiunii

descoperi mai multe catacombe i mina. El a bra.hmane (colegiu indic, colegiu sanscrit, obserdesfacut mai fintaiu renumitele morminte ale lui vator astronomic). B. are o industrie infloritoare
Psammetich sau Necho, de uncle a dus sarco- (fabrici de zahar, indigo si shawl-un, argintarii
fagul de alabastru i renurnitul bust al lui aurarii) si un comercia extins cu tot ce produce
Memnon, si le-a asezat in museul britic. Tot el natura i diligenta omului in provinciile invea desfacut i renumita piramida a lui Ehephren. cinate. Dela 1775 posesiune engleza.
Dup moartea lui, sotia sa a publicat deseBench, v. Court.

nurile dela desfacerea vestitelor piramide cu

mormintele regilor egipteni.

Benczur,

Iuliu, pictor rnaghar, n. 1844 in

Nyiregyhza, discipol al lui Piloty in Miinchen ;

Bem, Iosif, general polon, n. 1791 in Cra- 1880 ajunse profesor la academia din Miinchen,
covia din famine nobila; a facut studii militare in iar dela 1883 profesor si acum director la acaacademia din Varsovia intemeiata de Napoleon I. demia de pictura din Budapesta. A lucrat multe
A luat parte la expeditia din 1812, dar dupa tablouri istorice i portrete de mare valoare

retragerea Francezilor s'a reintors in patrie

a intrat in armata ruseasca. Pentru sentirnentele

artisticii.
Bendeguz,

sau Bendecuz, dupa legenda magli.

sale patriotice a fost concediat la 1825, ocu- tata lui Attila, Buda si Keve. Scriitorii magh.

pandu-se apoi in Lemberg cu studii literare

technice. A luat parte la revolutia pelona din
1830; dupa suprimarea acesteia s'a ref ugiat in
strainatate, iesind din nou la iveala in miscarile
revolutionare din Viena, de unde a scapat cu
fuga in Ungaria. Aici a sciut sa castige incre-

sustin, ca B. e numai o transformare limbistica

din Mundzuk, numele istoric al tatalui lui Attila ;
aceasta ar dovedi, ca Maghiarii au adus cu sine

din vechia lor patrie traditii hunice.

Bendela, Teofil, archiepiscop i nutroyolit al
Bucovinei (1873-75), n. 8 Maiu 1814 in Cerderea lui Kossuth, care 1-a pus in fruntea a naut. Dupa absolvarea studiilor liceale i teo8000 soldati, pentru ca sa alunge pe Austriaci logice in local seu natal se calugari in 1836 si
din Transilvania. La 9 Dec. 1848 a castigat fit trimis la Viena spre a se perfectiona in
prima victorie asupra imperiafilor in lupta dela studiile teologice. Intorandu-se 1838 fit sfintit
Dees; alungit pe Urban in Bucovina si reinvi diacon i randuit ca prefect de studii la semientusiasmul Secuilor, din sirul carora si-a intregit narial clerical. In 1840 fit hirotonit ieromonach

www.dacoromanica.ro

448

Bender

Benedict.

si numit rector seminarial, in care post re- poesii, foiletoane, recensiuni etc. Ca poet a fost
mase pang in 1857, nand se facit archimandrit foarte productiv si pe la 1860-70 foarte podiecesan si vicar gen. al episcopiei. In 13 Nov. pular. Nu mai putin decal 8 vol. de p,oesii a
1873 fa numit archiepiscop i mitropolit al publicat ; ( Kltemnyek., [poesii, 2 vol.], Arnyak,
Bucovinei i Dalmatiei. Dest a condus diecesa sugarak., [Umbre, raze] etc.) 2)B., Alexie, gliarist
Bucovinei munai doi ani, totusi a lucrat mult magh., n. 1859 in Kis-Baczon, (cott. Udvarhely).

pentru binele bisericii, mijlocind urcarea sala- Dupa terminarea studiilor universitare s'a deriilor preotesci. El starui cu multa energie pentru dicat diaristicei; adi redacteaza publ. Kis-Knyvrealisarea dorintelor generale dupa un congres tr. (Mica biblioteca), care cuprinde serien i penbisericesc. Ca rector seminarial a publicat 2 opuri : tru tinerime. A publicat basme si balade secuiesci,
unul in nemtesce: Die Bucovina im Knigreiche un roman din viata Secuilor, i a colectat
Galizien. Viena, 1845; si altal in rom.: Inve- multe poesii poporale secuiesci. 3) B., Ludovic,
tatura elemen tara din fisica pentru scoalele po- general austriac, n. 1804 in Sopron (Oedenburg),
porane. Cernaut. 1852. 21 Tube 1875 in Fran- t 1881 in Graz. Si-a facut studiile militare in
zensbad ; fit inmormCintat in capela cimitirului academia din Wiener-Neustadt; prin energia sa
din Cernaut.
avans degraba la ranguri inalte. S'a distins 1848
Bender, capitula judetului ca acelasi nume in In resboiul din Italia, si in lupta dela Solfe-

Basarabia, este asezata pe malul riului Nistru.

Printre cetatile intemeiate de Genovezi a existat
altadat i renumita cetate Tig hin a, cunoscuta
in chrisoave slavone i sub nume de Tighin i a.
In sed. XVI., dupa moartea lui Stefan col Mare,
cetatea a cadut in manile Turcilor, cari au numit-o Ben-dere, adecii in limba turceascaeu

rino (1859), si-a castigat lauri la San-Martino.

La 1860 a fost numit guvernor al Ungariei in

local archiducelui Albrecht. In 1866 a comandat

armata de nord, fara a put impiedeca intrarea
Prusiacilor in Boemia; desastrul dela Kniggrtz
(3 Iulie 1866) va remh.sn pentru totdeuna legat
de numele seu. Cercetarea pornita contra lui

Pentru intretinerea cetatii Turcii au creat o B. a fost sistata la dorinta

zona, cuprindnd mai multe sate, ce le-au daruit

Beneden, Pierre Ioseph, zoolog, n. 1809 in
cetatii. La 1892 B. poseda 46,408 loc., din cari Mecheln (Belgia); a studiat medicina, dar s'a
dedicat cu total zoologiei, in special studiului
22,000 Ovrei, iar restul Romani.
Bendevschi, Mihaiu, scriitor rom., n. 1859 in parasitilor ; prof. in Gent, apoi in Lwen. Opere :
Radauli, in Bucovina, unde a cercetat scoala Zoologie mdicale., (1859, cu Gervais); Aconoprima* studiile secundare si le-a facut la gim- graphie des helminthes ou des vers parasites de
nasiile sup. din Suceava, Radauti si Cernaut, l'homme, (1860); Die Schmarotzer des Thieriar cele teologice la universitatea din orasul din reichs., (1876) etc. t 1894 in Lwen.
urma; s'a preotit in 1885 si a fost trimis paroch
Benedetti, Vincent, conte, diplomat francez,
In Mihalcea, apoi in Crasna si (1890) la Cala- n. 1817 in Bastia pe Corsica, 1852 secretar de lefindesci. A tradus Catechesele s. Ciril din Ie- gatiune si mai trdiu ministru In Constantinopole,
rusalim si le-a publicat in Candela din 1883 1855 director in sectia politica a nainisteriulai
pang 1894, undo a tiparit si mai multe predici. de externe si secretar la congresul de pace dela

A mai publicat in Cernut (1889) o Carte de

rugaciunie, cornpus de dinsul pentru felurite
ocasiuni, i apoi in foaia popor. .Desteptarea
articole mai ales relative la agricultura.

Paris (1856). Ca plenipotentiat la Turin lucra

pentru impacarea scaunului papal ca regimul
italian. 1864 fit acreditat la curtea din Berlin
cu misiunea de a incheia eventual alianta cu

[Dr. I. G. Sbiera.]
Prusia contra Austriei pentru largirea teritorului
Bendis, dupa mitol. greca e o dina din Tracia. francez. Dupa lupta dela Kniggrtz 1866
ca
Tracii au latit cultul ei in Atena si in Piraeus. mijlocitor de pace pasi amenintator ca proton-

Cultul ei a fost cult de Ina si B. a stat aproape siunile Franciei de a-i ceda un teritor german
de Hekate, o personificatiune a lunei. I. Grimm impretma cu orasul Mainz, dar Bisnaarck le reso fine identica cu Vanadis, predicatul dinei Freyja pinse cu toata hotarirea. In 9 Iulie 1870 predin mitol. nordica.
[Atm.]
tinse dela regele Wilhelm sa interdica printului

Bendoki, moneta de aur in Marocco, valoreaza de Hohenzollern a pritni coreana spaniola, si mai
apoi cerfi asigurarea, ca nici in viitor nu se va
aproape 10 cor.
Benecke, 1) B., Berthold Ad., ichthyolog ger- mai ventila chestiunea caudidarii principelui de
man, n. 1843 in Elbing (Westpreussen); dela Hohenzollern. Refusarea acestei pretensiuui
1877 prof. pentru anatomia topografica in Knigs- a unei audiente in 13 Iulie, servira Franciei

berg, 1885 membru al comisiunii pentru sera- de pretext la declararea resboiului.

Benedict, numele mai multor Papi: B. I.
tarea sciintifica a marilor germane.
1886.
Opere: Fisch, Fischerei und Fischzucht in (574-78). B. II. (683-85). B. HI. (855-58),

Ost- und Westpreussen, (1881); Handbuch der pe timpul caruia s'a intmplat in Constantinopole
Fischzucht und Fischerei., (1886). 2)B., G. Frid., alungarea patriarch. Ignatiu si inaltarea lui Fotie.
germanist, n. 1762 in Mnchsroth, langa Nrd- B. IV. (900-903). B. V. (964-65). B. VI.

lingen ; dela 1814 prof. univ. in Gttingen. B. (972-74). B. VII. (974-83). B. VIII. (1012-24).

a fost primul care a linut prelegeri academice B. IX. (1033-44), fiul contelui puternic de Tusasupra vechei literaturi germane. 1844. Opere: culum, a ajuns prin simonie in scaunul papal,
*Beitrge ztuKenntniss der altdeutschen Sprache fund numai de 18 ani. Om desfranat. Romanii
und Litteratur., (2 vol.), a pregatit Mittelhoch- l-au alungat de doue ori. Mai apoi a abdicat
deutsches Wrterbuch., edat de W. Mailer si insusi. In 1047 a ocupat cu forta din nou
Zarncke, si a comentat mai multe opere vechi. scaunul, dar la un an s'a retras. B. X. (1058-59),
Benedek, 1) B., Aladcir, cu numele familiar tot din familia de Tusculum, a cuprins scaunul

Nray Ivn, poet maghiar, n. 1843. A scris papal asemenea cu forta, dar a trebuit sa se

www.dacoromanica.ro

Benedictin

Beneke.

449

retragii. B. XI. (1303-04) a restabilit cu Francia siune la legea asupra constringerei corporale
pacea turburata sub Bonifatiu VI1I. B. XII (1334 din 12 Sept. 1864, dar care nici odata nu s'a
pnit 1342) al 3-lea Papa cu resedinta In A.vignon. pus in aplicare.

B. de discutiune, numit mai rar si B. de orAndronic din Bizant, infricat de progresele Turcilor, a cerut dela el, fard resultat, cline este dreptul acordat de lege fidejusorului
convocarea unui conciliu icumenic ca scopul de a cere in prealabil discutarea averii debitorului
a reun pe Greci cu Latinii. B. XIII. (1724-30). principal, (art. 1662 C. civ. si 464 C. com.; vedi
B. XIV. 1740-58), mai inainte Prosper Laurentiu si art. 112 Pr. civ. si 42 C. com.) Acest B. s'a
Lambertini, n. 1675 in Bologna, barbat foarte introdus de Iustinian prin Novella IV.
erudit, a servit in Roma in oficiile bis. cele
B. de divisiune, dreptul incuviintat cautiunei
mai diferite. In 1727 a ajuns cardinal si archi- (chezesului) urindrita de creditor sd ceara imepiscop de Ancona, iar mai apoi de Bologna. Ca partirea datoriei intre cofidejusorii (cogarantii)
papa se silia a trai in concordie ca domnitorii solvabili ; acest B. constitue o exceptiune pecrestini, combintind energia cu prevenirea (;i ca remptorie i, ca atare, poate fi propu.sa in ori
moderatiunea. Operele sciintifice cele mai de ce stare a procesului.
frunte ale
B. de inventar, este un mod special de accepDe servorum Dei beatificatione
et canonisationee, De sacrificio Missae, De tatiune a mostenirei, care da eredelui avantafi a plati datoriile succesiunei numai pdnd
festis D. N. I. Ch. et B. M. V., De synodo
dioecesanoe.
la concurenta valoarei bunurilor, ce el a primit ;
Benedictin, ordul, care traiesce conform regulei 2) a acut chiar de plata datoriilor, predAnd

date de s. Benedict, n. 480 in Nursia din acole bunuri creditorilor si legatarilor; 3) a nu

Umbria (Italia), din familie nobild. In Roma 1-au amesteca bunurile sale proprii ca acelea ale sucdisgustat asa de mult pecatele conscolarilor sei, cesiunei, conservAndu-i dreptul de a cere contra
incdt s'a retras in singuratatea selbatica de Inga ei plata creantelor sale.
Subiaco, spre resrit dela Roma, petrecnd acolo
B. de subrogatiune este dreptul ce-1 are cau-

mai multi ani in ascesd severa. Apoi s'a dus

in Monte Cassino (529) si a intemeiat un ord
calugaresc in o manastire, ce a zidit-o acolo
si care s'a facut mama ordului Benedictinilor.
Acest ord si-a cdstigat merite foarte mari prin

tiunea de a se substitu in toate drepturile si

actiunile creditorului, atdt contra debitorului cat

si contra tertelor persoanei obligate, sau ale caror
drepturi sant supuse ipotecei constituite de debitor in favoarea creditorului urmator. Acest B.

silintele de a increstina i civilisa popoarele bar- nu poate fi invocat de cautiune, dedt in arma
bare. Pe lnga toate ca secularisarea a rarit efectuarei platii integrale.
tare pe B., ei totusi siint dnca i astadi destul de
Beneficium in sens ca no nic este: dreptul
numerosi, si se ocupa parte cu educarea tine- perpetuu al clericilor, instituiti de autoritatea
rimii i cultivarea sciintelor, parte ca pdstorirea bisericeasca, de a trage folos material din unele
parochiilor, parte cu misiuni in diferite tinuturi bunuri ale bisericei pentru oficial spiritual, pe
ale lumii vechi i noue. Celebra e in Ungaria care il ocupa. B. le-a instituit biserica Mica de

arohiabatia benedictina din muntele Panoniei prin sed. IX., ca clericii, conform cuvintelor
(Pannonhalma), al carei abate are drepturi juris- s. Paul, in schimb pentru oficial spiritual, ce-I

dictionale episcopesci.
ocupa in biserica, sa aiba cele de lipsa spre susBenedictina, licor cu renume universal, care tinerea vietii. De aceea oficial este conditiune nese prepara cu felarite ierburi, mai cu sama in cesara la obtinerea beneficiului, (beneficium datar
manastirea Benedictinilor din Fcamp (Francia, propter oficium). (Cf. Dr. I. Ra(iu, Dreptul bisedepart. Seine inf.)
ricesc, p. 557.)
B. intercalar este venitul unei episcopil, sau
Benedictiune, binecuvntare. (V. ac.)
Benefal, munele unui deu al Romanilor vechi al altui B. bisericesc pe timpul cind B. devine

in Dacia. In fal se reafla bal. (Tor= Kroly, vacant prin moartea abdicerea, depunerea ori

Inschriften Nr. 44.)

transferarea beneficitului la alt B. Venitele B.-1r

binefacere, favor; in evul mediu patronali si cari se platesc din ca.ssa statului
si feud revocabil. B. de drept, drepturi speciale, in Ungaria, daca stint rom.-cat. trec la stat ori
ce le acorda legea la persoane din anumite clase, la patron iar venitele episcopiilor gr.-cat. tree
sau la ori care indreptatit sau obligat.
parte la fondul viduo-orfanal si parte la fondul
B. de cesiune, in dreptul roman e dreptul deficientilor; a celor parochiali la veduve si la
debitorului de a put ceda insusi creditorilor orfani, dacd sfint, iar daca nu, la administrator.
toate bunurile sale, spre a evita Manila si inBenefit-building-societies, (pron. benefit-bilchisoarea. Daca in arma, dupa atare cesiune, ding-sosaitis) in Anglia societati mutuale pentru
mai cdstiga alte bunuri, el putea din nou sa constructia de case. Aceste societati, cunoscute
fie umarit, dar in acest cas putea ridica dinamtea dela 1815, cumpera terenuri potrivite, le parpretorului exceptiunea de quod facere potest, celeaza si le imparte intro membri, dandu-le
spre a fi condamnat numai pn la concurenta pentru zidirea casei imprumuturi ipotecare, ce
Beneficiu,

puteiilor sale. B. de ces. in legiuirea romna este se amortiseaza la termin fix. In 1887 au existat
o institutiune moderna. Definitiunea legala se 2404 societati ca 605,000 membri ji un capital
gdsesce in art. 1122 si 1125 Cod. civ. (Cf. si de 36.313,515 1. st.
art. 1718 ur.) Art. 653 din Pr. civ. arata apoi
Beneke, Fridr. Eduard, filosof german (1798
de cine se poate cere. Cesiunea poate fi vo- prina 1854), a studiat teologia si filosofia, dar din
luntard sau judiciara (art. 1123 civ.; 648 ur. Pr. causa machinatiunilor lui Hegel, al carui sistem
civ.) Efectele ei, in fine, sfint aratate de art. era dominant in Prusia, n'a putut obtin venia
1124 si 1127 C. civ. E de observat, ca art. 1125 legendig, decdt numai dupa moartea acestuia.

si 1127 civ., cum si art. 651 Pr. civ., fac alu- B. ca ji Herbart, respinge teoria despre facul-

www.dacoromanica.ro

450

Bene merenti

Bengescu-Dabija.

tatile sufletului i, admitZind ca isvor nurnai ex- Griech. Wurzellexikon , 2 vol., (1839-1842);
perienta interna, statoresce pentru desvoltarea Grammatik der Sanskritsprache, (1852); trad.
noastra psichica patru procese fundamentale: Pantsatantrei, 2 vol., (1859); Sanskrit-English
1) procesal producerii starilor elementare in ur- dictionary , (1866); Istoria linguisticei si a filomarea afectiunilor sensurilor; 2) din aceste ele- logiei orient. in Germania, (1869); Vedica
mente sufletul i formeaza puteri noue; 3) linguistica, (1880) etc. Serien i mai mici 2 vol.,
[nt.]
procesul formarii de none acte prin asociatiune (1890-91). -I. 1881.
reproductiune ; 4) procesal atractiunii si comBengalia, regiunea de nord-est a Hindustanului,
binatiunii. Basa sistemului sea este psichologia. care domina basinut inferior al Gangelui i Brah.Aiorala o baseaza pe raporturile naturale ale rnaputrei, dela provinciile Nepal si Batan i pana
functiunilor sufletesci, dupa cum aceste raporturi la golf ul ce poarta acelasi name. Ocupa o suse afirma in sentimente. i asupra pedagogiei a prafata de 403,000 km2., si are o populatie de

influentat in mod simtitor. Scrierile sale se refereso la psichologie, metafisica, etica i educafiune. (Cf. Ueberweg 111. 382; Kirchner, Gesch.
der Phil. 406.)
[Piet.]
Bene merenti, (lat., = celui ce a binemeritat),

decoratiune romana, creata de regele Carol I.

prin decretal din 21 Febr. 1876 (Monitortd of.
7/19 Mart.), pentru recompensarea meritelor
castigate pe dorneniul artelor, sciintelor, in-

vr'o 71 milioane suflete. Intreaga regiune se

compune din campii joase, umede, acoperite cu
paduri i totusi nesOnatoase i foarte roditoare.
Mare parte din acest teren este format din aluvioanele depuse de Gauges i Brahmaputra,
este udat de aceste riuri dimpreuna cu afluentii
Ion. Se produc cantitati considerabile de orez,
bumbac, opium, indigo, grau, orz, porumb, in,
trestie de zahar, tutun i matasa. Padurile siint

dustriei, agriculturei etc. Seda Rom anilor i strai- infestate de reptile enorme, tigri, elefanti, mistreti
nenumerate rnaimute. Locuitorii din B. stint unnilor si are 2 clase: cl. I. medalie aurie (30 mm.

diametru si 2.5 mm. grosime), cl. II. aceeasi masii acelor Aryas, cari acum cateva mii de
medalie in metal alb, ambele cu bustul regehn ani, au scoborit din platoul Pamir si au infiintat
inscr. Carolus I. Rex Romaniae , iar pe fata in valea Indului civilisatia brahnianica. Aceia
cealalta cuvintele Bene merenti incungiurate erau albi; Bengalienii de astadi insa au devenit
de o ghirlanda de stejar. Panglica e de cebare bruni, fie din causa arsitei soarelui, fie, mai sigur,
rosie, bordata cu argint. Med. B. a fost data din amestecul Arilor de atunci si urmasilor cu
si la Romani transilvaneni, (Baritiu, Vulcan, rasa drawidas, neagra sau aproape neagra. Ei
stint oameni frumosi, talie fina, nasal aquilin,
Dr. Diaconovich, Dima).
Benengdi Cid Hamet, scriitor maur, dupa care ochii si peral negra. Vorbesc limba bengli, dese dice
ar fi plagiat Cervantes opera Don rivata din vechia sauscrita. Astadi B. constitue
cea mai importanta din cele patru mari presiQuijote.
Benesci, com. rur. in Rom., j. Valcea, pl. Oltetu dentii ale Hindustanului, supuse de Englezi, cu
de jos, situata pe valea riului Oltetu; 356 loc., resedinta in Calcutta, uude se afla i resedinta
[G. T. B.]
insemnata prin lupta dintre pandurii lui Tudor viceregelui Indiilor.
Bengalic, golful B., parte a Oceanului Indic,
Vladimirescu si mai multi boieri refugiati aici
la 1821, cari s'au aparat din turnul bisericei. situata intre India anterioara i cea posterioara.
Bengalic, focal, v. Pirotechnia.
Benetier, sau scoiceiuria., (Tridacna gigas),
Bengasi, capitala vilajetului turceso Barka in
animalul col mai mare din ord. Scoicelor (Conchiferelor), are marimea de 1-2 m. i greutate coasta Africei nord., ou 7000 loc., dintre cari
de 200-300 kgr. Ghiocele stint albe-galbenii, 2000 Europeni si 2500 Ovrei, restul Mohamegroase, grelo, cu crete. Animalul insusi se afla dani. Gras comercial foarte inseinnat, port manitre cele done ghioci lipit de diusele. Traiesce ritim. B. este Berenike din vechime, ale carei
in Oceanul Indic. Ghiocele se folosesc de indigeni ruine se afla spre nord-est dela orasul de adi.
Bengesci, coin. rur. in Boni., j. Gorj, e forca vase de spalat, in temple; carnea se mananca.
Benevent, prov. ital. in Campania, 2168 km2., mata din 4 cat. : B. de jos, de mijloc, de sus
Birceii, avnd 1460 loc. In cat. B. de mijloc
Cu 259,015 loc. (1890). Capitala B., situata langa
Sabato i Calore, are 17,406 loc.; ac resideaza so afla o grandioasa biserica de zid, fundata la
un archiepiscop ; manastirea Santa Sofia; multe 1729 de japan Staicu Bengescu, cousilier imperaruine antic, intre cari arcul lui Traian . Lingo. tesc in timpul anexarii Olteniei la Austria (1718).
Bengescu, George, 1896 represeutant al Rovechiul Beneventunt, in Samnium, repurtara Romanii 275 a. Chr. invingerea vstita asupra lui maniei la Bruxela, mai cunoscut ca literat ; n.

Pyrrhos. In evul mediu.B. forma un principat Aug. 1848 la Craiova ; dupa studii literare
al Longobardilor, mai tardiu ajunse sub stapa- juridice facute in Francia si in Belgia, intrit
nirea Papei; 1806-15 B. fu principatul lui 1871 in magistratura, in 1882 devine secretar
al legatiunii romane din Londra si dela 1891
Talleyrand, apoi pana la 1860 iarasi al Papei.
Benfey, Teodor, orientalist si filolog, n. 1809 este ministru pleuipot. la Bruxela. B. a publicat
in Nrten ; 1834 profesor extraordinar, iar dela In Convorb. bit. studii asupra lui Alexandri,
1862 profesor ord. de limba sanscrita i filologia
comparativa in Gattingen. Cu deosebire se distinse ca sanscritist; descoperirile lui pe terenul
filologic, desi ciao odata cutezate, stint de deosebita importanta; el inaugur teoria migratiunii
sau importatiunii basmelor, dupa care basmul
ar fi o proprietate exclusiva a Indiei, de uncle,

iar la Bnixela primal vol. al unei Bibliographie

franco-rournaine du 19-e sicle, (1895). Cea mai
cunoscuta lucrare a lui B. e Bibliographie de

Voltaire, (4 vol. Paris, 1882-90), opera coronata i medaliata de acad. franceza si o foarte

ingrijita editie de Oeuvres choisies de Voltaire

la Jouanst, papa actun 8 vol.

Bengescu-Dabija, George, oficier sup. in arpe cale orala sau literara, s'a respandit abia in
epoca istorica preste lumea intreaga. Opere: mata Romaniei ; n. 1837 in Tirgul-Jialui; si-a facut

www.dacoromanica.ro

Benghiu

studiile militare in Francia. S'a distins ca scriitor

dramatic. Ser. comedfile : 0 palma la balul mascat 1.1 Nu-i pentru cine se gatesce; Rada
, drama in versuri; Olteanca , opera comica, si Pygmalion , una din tragediile cele mai
bune, serse in 1. romhna. A colaborat la Convorbiri lit.
Benghiu, (turc.) muna, bla.stur negra san bucali ca de taita neagra, ce femeile isi lipesc pe fata;

semn ori lentila pe piele.

451

Benk5.

originara din Asia tropicalh. Fructele cilindrice,

sau la o varietate ovoidale, acoperite la supra-

fata cu ceara, sant comestibile, cultura lor s'a

resphndit in tenle tropicale si subtropicaie
ar puto fi introdusa si la noi in gradini.
[A. Pr.]

Ben4s,

mantea lunga fara nalneci sau cu

mhneci largi.

Benkner, 1) B., _loan, sen., pe la 1545 jude

al Brasovului i totodata corifeu al propagandei

Benguela, tinut in Guinea inf., dela Cap Negro lutherane intre Sasii din Ardeal; 1546 infiint,
pana la Hui Cuya; apartine guvernamentului impreun cu Honterus si Fuchs, prima fabrica

general Angola; capitala B., (Sao Felipe), port, de Urde in Ardeal. Ca sa eft*tige ai pe Romhni
pentru doctrina lutherana, puse pe diaconal Coresi

2000 loc.

(Veni), riu in Bolivia, isvoresce in sirul

estic al A.falilor, se varsa in Madeira. Departamentul B., in estul Boliviei, are vr'o 17,000
loc. (afana de indianii selbateci) si o suprafata
de 340,000 km., parte mane neexplorata. Capitala Trinidad de Mojos.
Beni-Amer, popor in Abissinia nord., 200,000
suflete ; nomatli, se ocupa cu economia de vite ;
supusi chedivului din Egipt.
Beni

sa traduca in romhnesce cele patru evanghelii

impreuna cu un alt diacon Tudor, in capitala
Munteniei, Tirgovistea, si apoi lufind manuscriptul

lor Il tipari in Brasov; lucrarea se terminh la

30 Ian. 1561. Tot asa luh dispositii si pentru
traducerea in romnesce i tiparirea (1559) catechismului mic de Luther. t 1565.

2) B., Paul, jun., descendent al cunoscutei

familii patriciane din Bra.sov, n. 1685. Din cause

de subsistenta a trecut in Romhnia, atland ocu-

Beniamin, (evr.) cel mai tiner fiu al lui Iacob

al Rachilei. Tinutul semintiei lui B. era in jurul patiune chiar la cartea domneasca. A lasat o
Betleemului. Incurchndu-se semintia lui B., ilnca Istorie a principilor valachi in manuscript, care
pe timpul Judecatorilor, in resboiu cu celelalte tasa s'a pierdut.
seminta, B.-fi disparura aproape cu total. La imBenk, 1) B., Iosif, secuiu transilvan, n. 1740
partirea regatului tiuutul semintiei lui B. fh In Bardecz (aproape de Brasov), ande tatal sea
Mihail era paroch reformat. Familia dinsului a
anectat imperatiei lui luda.
fost dintre cele mai alese familii secuiesci
Beniamin, rabin chlator, v. Tudela.

Anca pe orlad studia in colegial din Aiud,

Benigni, Iosif de Mildenburg, n. 1782 in Viena;
la inceput se dedich studiului istoriei, intrit mai se interesa mult de lucran i literare. Dupa terthrtliu in servicial militar, iar apoi a fost numit minarea studiilor la 1767 a mers de paroch in

functionar. Transferat fiind in Ardeal, i-a fost Kzep-Ajta, ande a stat 20 ani. B. a fost om
foarte muncitor i iubitor de sciinte, pe cari le-a
increduta conducerea politica a granitei
La 1834 a trecut la pensie, dedichndu-se stu- cultivat cu multa staruinta, desi in toata viata
diului istoriei Sasilor. B. a redigiat iarul Trans- s'a luptat cu miseria extrema. Cu deosebire s'a
silvania , dela 1834 Siebenbarger Bote , apartInd ocupat cu istoria i geogratia Transilvaniet, si
interesele germanismului i guvernului vienez. ou botanica. El a adunat pretioase documente
manuscrise transilvanice si le-a prelucrat cu
La 1849 a fost impuscat cu ocasiunea ocuparii
Sibiiului de catra Ilaghiari. A scris: Handbuch succes inteo multime de opuri, din cari cuele
der Statistik u. Geographie des Grossfiirstenthums
Siebenbiirgen , (1837); Anmerkungen und Berichtigungen zu den Grundverfassungen Siebenbiirgens , (1839); Unterhaltungen aus der Geschichte Siebenbrgens , (1840).
Beni-Hassan, sat in Egiptul de mijloc, pe malul

an vclut tiparul, iar altele s'au resphndit numai

ca manuscris. Intre opereta lui mai insemnate

sant: Transilvania sive magnas Tranniae principatus. Pars prior sive generalis , tom. 1. II.
Vindobonae, 1778; Pars posterior Tranniae, sive
specialis Tranniae plincipatus cognitio , anca nu
sthng al Nilului; vestit pentru mormintele sa- s'a tiparit, dar ea manuscris e foarte latita. Alt
pata in stfinch, cari contin inscriplii pretioase op insetnnat al lui e: Milkovia sive antiqui
, tom.
pentru istoria Egiptului. Mormintele stlut de pe episcopatus Milkoviensis... explanatio
la 2200-1900 a. Chr.; ora.sul, caruia au apar- I. II. Viennae, 1781. Prin aceste B. si-a chstigat
nume i merite neperitoare ; dar a stirnit si intinta, a. disparut fra arme.
Beni-Mezab, (Beni-Arzab sau Mzabiti), popor vidia si dusmania maltona, care a prorupt in
pacinic in sudul Saharei, 40,000 sufl., sub suze- flacari in 1787-89, pe chnd B. era profesor la
ranitatea Franciei, lhnga riul Mzab, cu 4 oaze colegial din Sz.-Udvarhely. Scos din functiune,
si alai multe fanthni. Poporul acesta are mult a vegetat impreuna cu 10 prunci ai sei din mica
interes pentru comercia. Capitula este Ghardaja, pensiune, ce i-a resolvit-o consistorial. A mai
fost ajutat i cu parochia Bardocz (1793-99);
lfinga riul Mzab, cu 15,000 loc.
Benin, numirea unei parti din Guinea sup., apoi a fost scos din functie pentru multo fapte
pe Maga gurile riului Niger, lhnga sinul B., rusinoase . De aci incolo a trait retras in Kzepformat de delta riului Niger ; taren productiv, Ajta, lipsit de stima colegilor sei, phna in 28 Dec.
clima nesanatoasa. Imperiul B. sau Benin-Neger, 1814. Miseria si lupta cu necazurile vietii se

situat in partea vestica a deltei Nigerului, ca vede a-1 fi impins sa caute naIngaiere in beutura.
c apit ala B., situata larga bratul Nigeralui, Alte opere ale lui sant: Erdlyi olith nemzet
Upe . Pozsony, 1785; Imago inclytae nationis
numit B., are vr'o 15,000 loc.

Benincasa Savi., (botan.) gen de plante anuale siculicao . Cibinii, 1791; Diaetae sive comitia
liritoare din fam. Cucurbitaceelor, trib. Cuca- Cibinit et Claudiop., 1791; Kzp-Ajtai Szkumpia,
merinee, ea o unica specie : B. cerifera Savi., (despre Rhus coriaria, edata pe spesele statului

www.dacoromanica.ro

452

Benkulen

Bentham.

1796); Politics trinitas transilvanica etc. ; BioBenno, saint, episcop in Meissen, n. 1010 In
grafia lui: Benk6 Jozsef elate es munki. Irta Goslar dinteo familie de conte; se calugar si
fis numit de Henric III. canonic in Goslar. 1066
grof Mik6 Imre. Pesta, 1868.
2) B., Carol, n. 1801 in Aiud, unde a si stu- prim episcopatul Meissen. Pentru tinuta sa sodiat. S'a ocupat mult culegend documente

vaitoare in cearta dintre imperatul Henric IV.

pitala B. are 6000 Inc.

a convert pe Vendi. Papa Adrian VI. Ib ridica

Gregoriu VII. fit inchis, iar sinodul din Mainz

1085 II destitu. Prin mijlocirea lu Clernons III.
M. San-Craiu.
Benkulen, residentie olandeza pe termii vestici reprimind 1087 episcopatul, se dedich cu totul
ai Sumatrei; 25,090 km2., cu 158,200 loc.; ca- bisericei sale, silindu-se pana la mortea sa (1107)

date pentru istoria Transilvaniei. t 1863 in

1523 intro sfinti.

Ben Macdhu, (pron. macdii), pisc in grupa CairnBentham, 1) B., Ieremia, celebru publicist
gorm din muntii scotiani Grampians, 1309 m. Malt.
englez, parintele criminalistilor uti1ifariti, n.
Ben marcato, (ital.) termin musical, indica 15 Febr. 1748 in Londra, t 6 lun. 1832. Gratie

interpretare bine marcata.

tatalui sett, vechil (attorney) la Londra, intrit de
Benndorf, Otto, archeolog german, n. 1838 in timpuriu in lumea afacerilor, pe care o paras
Greiz. Studiile universitare le fac la Erlangen de buna voie spre a se consacra legislatinnii.
si la Bonn. Dela 1864-68 calatori in Italia si Lui i-se datoresc numeroase lucrri, printre cari
in Grecia. A. fost docent privat la Gttingen,
se disting cele publicate in limba franceza prin
dupa aceea profesor la Ziirich, Miinchen, Praga ingrijirea amicultli seu Etienne Dumont, membra
si acum la Viena (de archeologie). Principalele lu consiliul administrativ genovez. Dup paresale scrieri snt : Die antiken Bildwerke des rile lui B. pedeapsa se justifie prin necesitatea
Lateranischen Museums. Lipsca, 1867; Die Me- ei. Delineuentii stint vrajmasii societatii. Pedeapsa
topen von Selinunt, 1873; Griechische u. Sici- trebue sa aiba efect asupra mu.ltimii, sa o inlische Vasenbilder, 1869-83 (ined ite pana timideze. Patin Ii pas legiuitorului daca disatunci); Antike Gesichtshelme und Sepalkral- tributiunea pedepsei respunde sau nu cu justitia
masken, 1878; Neue Untersuchungen auf Sa- reala; justitia aparenta are tot aceleasi efecto:
motrake, 1880; Reisen in Lykien und Karien, legea penala are ca scop a inspira frica, iar ca
1884. Aceasta din orina scriere trateaza i despre basa interesul societatii a reprima actele incari se criminate. Principale serien: A fragment on
remarcabilele frise gasite la
afla acum depuse la museul din Viena. Calitatile government, (1776), inspirata de comentariile
acestui cercetator snt o eruditie sigura, un gust lui Blakstone; Defence of usury, (1787), tradus
estetic bine format si multa imitate in expu- In limba francez1 si publicat impreuna cu un
nere. A lucrat cu mai multi colaboratori, printre memoriu al lui Turgot in 1827. Sir Francis
cari si G. Niemann, care a luat parte si la Baring 4ice despre aceasta lucrare, care demonsapaturile dela Adam-Klissi din Dobrogea. E streaza inutilitatea msurilor legislative contra
membru onorar al academiei routine.
usurei, ca ea este cu desavirsire irefutabila. IntroBennett, 1)B., James Gordon, publicist nord- duction to the principles of morals and legisamerican, n. 1795 in New-Mill (Scotia); inte- lation, (1789), tracteaza despre cele mai delicate
meitt la 1835 diarul New-York Herald, col mai probleme ale dreptului public. In Trait de lgisl.
mare si rnai respandit jurnal din lume. B., ajuns civ. et pn., publicat de Dumont dup ma-

prin cjiarul sea la milioane, a sciut sa-si castige nuscrise, in primul volum B. aseaza pe base
si glorie prin trimiterea lui Stanley (v. ac.), ca utilitariste principiile generale ale legislatiunii,

sa caute pe exploratorul african Livingstone.

t 1872. 2) B., William Sterndale, componist
englez, n. 1810 in Sheffield si t 1875 ca prof.
de musica in Cambridge. A compus uvertu-

combat:and ascetismuli arbitrarul intomeiat pe simpatii i antipatii; in vol. 2

se ved mai bine lacunele sistemului seu, el trac-

teaza despre principiile codului penal; vol. 3

Nimfele padurii, Parisina, contine celebrul memoriu asupra panopticului

oratoriul Femeia din Samaria etc. 3) B., John sau casa de inspectiune centraba, supus la 1791
Hughes, medic, n. 1812 in Londra, t 1875. Ca adunarii legislative franceze, care ordonk impriprof. in Edinburg s'a ocupat Cu histologia, ana- marea lui. Tot acest velum cuprinde un foarte
tomia patologica i medicina clinicala; e desco- insetnnat studiu asupra promulgarilor, un meperitorul leucocythaemiei. A spris mai multe moriu despre inriurirea timpului i locului in
role : .Naiadele,

opere: Introduction to clinical medicine, Un

leucocythaemia etc. 4) B., Will. Cox, poet
popular engl., n. 1820 in Greenwich A publicat:
Verdicts, (1852); War songs, (1855); Baby

materie de legislatiune, un altul asupra principiilor de urmat in transplantarea legilor, la di-

May, (1861); Songs for sailors, (1872) etc.

Ben Nevis, (pron. nivis), cel mai inalt pise in
Scotia, 1343 in., in muntii Grampians; dela 1883
se afla aici statiune meteorologica.
Bennigsen, Levin August Theophil, conte, ge-

Ideile lui B. au fost imbratisate cu caldura de

diarul francez comunist L'utilitairee, care a
aparut pe tiinpul revolutiunii din Iulie; in Lui-

frnite natiuni, in fine, un prospect general, bogat

In cercetari, al warn curs complet de legislatiune.

siania pe de alta parte s'a incercat, tot pe la

1830, a le pune in practica, in legislatiune.

neral rusesc, n. 1745 in Braunschweig, sem in 2) B., George, botanic, n. 1800 in Stocke, pre-

i treat 1773 in armata ruseasca,

unde fad' cariera stralucita. Lu parte activa
la toate resboaiele, ce le-a purtat Rusia intro
1773-1818 in Persia in contra Francezilor,
pe cari 1812 Ii bat-it in tnai multe randuri,
in contra Turcilor in Basarabia. t 1826.
.Hannovera

sedinte al Linnean Society din Londra, t 1884.

Lindley a numit dupa &nail genul Benthamia. A
scris intre altele: Handbook of the British Flora.
Londra, (1865); Flora australiensis.Londra, (1863

pana 1870); iar impreuna cu I. D. Hooker celebrele: Genera plantarum, Londra, (1862-1883).

www.dacoromanica.ro

Bentheim

Berariu.

453

Bentheim, comitat in districtul prusian OsnaBeotia, (Boeotia), teara a Greciei antice, inbrack, 925 km2., Cu 32,606 loc. Capitala B. are cungiurata de munth Helicon, Cithaeron, Parnes
2362 loc.; castel cu pare, scalde minerale.
etc. 0 udata de numeroase riuri ca: Kephisos,
Bentinck, loan Wilhelm, conte de Portland, Asopos (v. ac.) etc. si lacul Kopais. Mai inainte,
n. 1648, isi primi crescerea cu Wilhelm de fiind i canalisata, paine'ntul era productiv, acum
Orania (alai tarcjiu regale W. HI. din Anglia) In parte e dqert sau baltos. Vechii Beotieni,
pe care il insoti 1688 in Anglia, ajunse 1689 un popor voinic, au imigrat in sed. XII. a. Chr.

consilier intim, conte de Portland si Peer si fa din Tessalia; din causa lipsei de cultura Beo-

insrircinat, ca om de incredere al regelui, cu nu- Pauli treceau de oameni prosti, desi au ie0t dintre
meroase misiuni diplomatice. 1698 ambasador ei barbati renumiti ea: Hesiod, Pindar, Epami-

la Paris. t 1709 in Berkshire.

Bentley, (pron. bentli), .Robert, medic, n. 1823

In Hitchin (Englitera); s'a ocupat malt Cu botanica, in special cu plantele medicinale, fiind
la diferite colegii profesor. A scris: Manual of
botany, (1861); Principal plants employed in
medicine, si a redactat dece ani Pharmaceu-

nondas, Plutarch etc. Cele 13 orase mai mari

din B. au format sub conducerea Thebei con-

federatia beoticel, condusa de beotarchi; aceasta

confederatie i pierda puterea in urma luptei

dela Chaeroneia (338 a. Chr.)

in care
Beowulf, numele unui epos
sn canta faptele lui B. contra monstrului
anglosaxon'Grendel

tical Journal.
a unui balaur, ce pustia teara. B. e cel mai
Bend, (Binue), alluent al riului Niger, desco- vechiu document mai mare de poesie poporala

perit 1851 de Barth, explorat 1879 de }legal, germana si astfel de mare valoare pentru des-

navigabil ptuia in interiorul Sudanului.

voltarea limbei germane. Cf. Miillenhoff, Beo-

Benzaldehid, aldehida benzoictl, Cs H6. CHO; wulf, (1889).

esenta de rnigdale amare ; corp lichid uleios, cu
Berabra, (arab. Barabira), locuitorii din jurul

miros aromatic; fierbe la 179". Se prepara din Nilului dela cataractul prim, la Assuan, pana la
amigdalina, care se gasesce in migdalele amare, al doilea,
popor din rassa berbera.
prin discompunere cu apa.
Vadi-Halfa'
Sant impartiti
in 40 sate si un oras inai mare,
Benzen,

v. Benzol.

Deor, ca capitula; numeral lor 40,000 sutl. Limba

lor este un idiom deosebit de limbile africane.

tine la distilarea petroleului brut (pacurei) intre Sant blandi de caracter si se folosesc ca sertemperatura 800 si 110"; corp lichid, volatil, cu vitori la case. Teara lor e puf in fructifera.
miros aromatic; disolva cu usurinta grasimile.
Branger, Jean Pierre de, poet liric franc.,
Se intrebuinteaza in industrie pentru extragerea n. 1780 in Paris, t 1857. Specialitatea sa e
oleurilor din serninte, separarea grasimei din cantecul (chanson), care sub coudeiul sea devine
oase 0 din lana, disolvarea cauciucului si cu- o oda, o cantata un Min chiar o satira. Mult
ratirea petelor de grasime de pe haine. Aprinsa timp B. taconsillerat de un geniu poetic ; astadi
In contact cu aerul, B. arde cu o tlacara lumi- poesiiie sale sant judecate cu o severitate adesea
noasa, se intrebuinteaza deci i ca producetor nedreapta, si au inceput sa cada in uitare, i sa
de lumina.
n'aiba decat o valoare literara istorica. Cantecele
Benzoei resina extrasa din arborele Styrax lai B. au fost publicate inteun mare numer de
Benzoin in Java i Sumatra. Facand taieturi in editiuui. Corespondenta sa aparii in 1860 in 4 vol.
coaja acestui arbore, resiva se scurge, se usuca
[A. S. C.]
la aer i apoi se outage. Substant solida de
Berar, odinioara stat in India est., dela 1853
coloare galbue bruna, cu miros placut; incaldita al Englezilor; 45,870 km. cu 2.672,673 loc., tinut
fiind da un furn mirositor. Varietatea cea mai foarte frumos
produaiv, numit i gradina
Benzins, amestec de hidrocarbure, care se ob-

pretioasa este B. de Siam. Se intrebuinteaza

putin in medicina ca tinctura de B., (solutiune

Capitala Akola.
Berariu, 1) B., Artemiu, scriitor rom. bueov.,

de B. in alcool). Acidul benzoic (Cs H. CO.OH) munit dupa mosul sea i Ierimieviciu, n. 20 Sept.
este acid organic, monobasic, se prepara din 1834 in Satul mare. A studiat in Suceava i in

benzoe prin sublimare. Corp cristalisat fusibil Cernaut, iar 1858 fa trimis ea stipendiu la
la 120, fierbe 250", da saruri numite benzoati. Viena spre a se aprofunda in studiul teologiei.
Benzol, (benzen) C6 H6, hidrocarbura lichida.
care se extrage din gudroanele, ce se fac la destilarea uscata a carbunilor de pamant. Purificam
aceste gudroane, tratandu-le cu acid sulfuric, apoi
cu hidrat de sodiu, le destilam in urma din nou
adunam partea ce trece intro 80 si 820, din
care prin inghetare la temperatura scaduta obti-

Aici se incrise la facultatea filosofica pentru studiul filologiei clasice. In 1861 se intoarse in patio
si ne mai piimind stipendiu pentru continuarea

stdiilor, se pre4i. In 1865 se facii paroch in

Ceahor i suplim de acolo min doi ani i ja-

metate la institutul teologic din Cernaut catedra

studiului biblic al testamentului nou. Din Nov.
nem B.; lichid incolor, cu miros aromatic, se 1883 pana Apr. 1895 fir redactor pentru textul
topesce la 6 i fierbe la 80.6. Antilia prepa- romanesc la foaia bisericeasca Candela. In 1884
rare sinteticii a B.-lui a fost facuta de Berthelot f numit cancelar mitropolitan i sinodal, care
(1866) prin incaldirea acetilenei. Structura lui functiune o implini pana in 1895, si in 1892
moleculara, data de Kekul (1865), este repre- se faca protopop activ in Cernaut; in 1895
sentata prin o formula hexagonala, din care pin capat demnitatea de archipresbiter cu cruce
substituirea hidrogenului cu diferite elemente sau (Staurofor). A lucrat ca mutt zel i cu stagrupuri de elemente se fac numeroase producte tornicie pentru luminarea consciintei ortodoxe

foarte intrebuintate in industrie. Stadia' B.-lui religioase i pentru desteptarea i intarirea sim-

compu0lor lui a jucat un mare rol in chi- tului national; a publicat diferite scrieri in : Ga-

mia teoretica si a contribuit foarte mult la sta- zeta Transilvaniei, Telegraful Roman , Obserbilirea teoriei valentelor.
vatoriul lui Baritiu; a conlucrat la foile poporale

www.dacoromanica.ro

454

Berat

Berberidaceae.

Steluta i Desteptarea , scriind totodata i in

Berbecel, gen de pasere cantatoare din fam.
Revista politica si in Gazeta Bucovinei . In Laniadae, cu cioc puternic i comprirnat, garnisit
foisoara A.lbinei din 1870 a publicat Cugetari la basa cu peri aspri; falca superioara carligata

la virf, presinta o crestatur (dinte) de ambele

Penele corpului, in genere, sant cenusfi
pe spate, albe la bale si negre in aripi; preste
ochi, dealungal capului, eu o fasie neagra. Speciile B.-lui sfint indrasnete si mari ucigase;
boiul din acest an al Austriei cu Prusia. In imitand cantal paserilor mai mici le amagese
1867 isi continua studiile la institutul teologic sa vina la dinsele si apoi le ataca, de aioi nupolitice ale unui teran dela munteg, i in 1888
brosurele Norocull unui Satmarean si Terminal sfantului Niculae .
B., loan, scriitor rom. bucov., n. 1846 in
Sueeava; la 1866 lu parte ea voluntar in res-

din Cernaut, le fini in 1871 si se preoti.. La 1880 mirea: lupul vrabielor, capra dracului; prada lor,
a fost paroch in Stroiesci, unde primind 1890 ce sta, din insecte, sugatoare si pasen i mai mici,

demnitatea de esarch, t 1895. A publicat mai o trag in teapa ori strimtorindu-o intre doue
multe poesii, ca: O noapte pe ruinele Sucevii crengi, o inneaca. In parte sfint pasen i migra[V. B.]
Stilpul lui Veda , in Calendariul bucovinean toare, in parte stationare.
pro 1867 si 1882; Lupta dela Smardang, in Resboiul pro 1884; Die Felsen dei' Ffirsting, in Ro-

BerbecicA, v. Berbecel.
Berbecut, pasere, o specie de becatina (v. ac.)

formele predicamntului in Biserica ort. romana

pro 1882, 1885 si 1888; Colectiune de predici,
Cernaut, 1887; Erinnerungen aus dem blutigen
Gefechte bei Visakovg, in Czernowitzer Zeitung
pro 1890 etc. Multe serien i de ale lui au remas
uepublicate. (Cf. Morariu C., Parti din istoria
Romanilor bucovineni, br. 2. Cernaut, 1894.)
[Dr. I. G. Sbiera.]
Berat, (turc) decretal de nutnire pentru
oficii inalte turcesci.

popoare din neainul celto-galic. Cand s'a asezat

mnische Revue etc., iar in prosa: Doehiag,

Berberi, cel mai vechiu popor din nordul
novela, in Familia pro 1876; Biografla mitro- Africei. A venit din Asia in timpurile preispolitului Silvestru Morariug, Notaba romani in torice si a ocupat mai antikiu testa regiunea
Bucovinag, in Observatoriul lui Baritiu pro 1880 udata de Mediterana. O parte dintr'insii, lberii,
si 1884; Congresal bisericesc din Bucovina au trecut in Spania si s'au intins preste aceasta
Despre oratoria bisericeasca la Romanig, Despre peninsula pana la Pirenei, ande s'au intalnit cu

acest neam chamitic in nordul Africei, nu se

scie ; sigan este, ca ei au venit din Asia prin

istmul de Suez, au ocupat mai antilla vales Nilulai si de aci s'au intins pana la termal Oceanului Atlantic. In Egipt ei an format un vechiu

regat. Pria celelalte parti atat Romanii cat si

mai cu sama Cartaginenii facura ctinoscinfa cu

dinii cu col putin 700 ani a. Chr. Tipul B.-lor
se represinta astadi prin Kabylii, cari locuiesc
Berat, capitala fortiflcata a unui sandjac din anca pe flancurile Atlasului, Maurii i Tuaregii,
vilaietul turcesc Ianina, in Albania inf., situata cari strabat Sahara in sus si in jos, Felachii,
lana Osum, incungiurata cu plantatiuni de olivi cari locuiesc prin Egipt, precum i Felatahii,
vii ; are 12,000 loc., archiepiscop grec.; ruinele cari au trecut in Senegambia, si de aci, preste
muntele Fota Djalon, in Sudan, unde au fundat
unui castel.
Beraun, (Beraunka), afluent din stanga al statul Soco t o. B. au imbratisat religiunea Coriului Moldava in Boenna; isvoresce in Padurea ranului, vorbesc totusi limba ion proprie. Cei
boemii; 170 km. lung. Orapl B. e situat la im- din Senegambia si Sudan se numesc i Peulhi,
preunarea riurilor B. si Litawko si are 7265 loc. P o ul, etc.
[G. T. B.]
Berberia, statele litorale ale Africei nordBeraunit, mineral, fosfat de fler basic, cristaliseaza in sist. monoclinic. Se gasesce la Beraun vestice Marocco, Algeria, Tunis si Tripolis ca
Fessan si Barca, 2.629,000 km2., locuite de Berberi
In Boemia etc.
In partile interioare, Arabi, Mauri, Negrii i nuBerbant, (turc.) desfranat, usuratic.
2) unealta ce merosi Ovrei, (urgisiti mai ales in Marocco);
Berbece, 1) barbatusul oiei ;
se intrebuinteaza pentru baterea pilotilor; poate limba principala e cea araba; in antichitate erau
fi de mana san de soneta. Cel dintaiu este de aici insemnatele state : Numidia, Mauretania si
regula din lema de stejar in forma unei pi- Cartagena; ajunsa sub stapanirea Osmanilor,
ramide octogonale ciontate, provedut ca 4 ma- incepnd din secl. XVI., locuitorii acestor state
nere, si la capetul de bataie cu un cero de fier se facura vestiti prin crudimi si jafuri, cari fina
pentru a impiedeca creparea lui. B. de man infranate numai prin ocuparea Algeriei de catra
se ridica de regula la o inaltime de 0.6-0.9 ni., Francezi (1830).
iar efectul lui este foarte mic, av6nd o greutate
Berberidaceae, sau Berberideae, (botan.) o
maxima de 50 kg., de aceea se si intrebuin- familie dintre Dicotyledonatele polypetale; cuteaza numai la lucran i mici. B. intrebuintat la prinde plante erbacee, subarbusti sau arbusti
soneta este sau din lema de stejar sau in cele Cu frunzo alterne sau radicale, simple sau mai
mai multe casuri din fonta. Greutatea lui variaza adesea compuse. Florile galbene, albe sau mai

intre 300 si 600 kg., iar inaltimea, dela care rar purpureo-violacee. Are vr'o 19 genuri eu
cade, este de regula de 1.2-1.5 m. (V. soneta); vr'o 100 specii, respanclite prin regiunile temmasina de res boiu (aries), Cu care in vechime perate ale emisferei boreale sau prin America
se deramau zidurile cetatilor;
australa. Familia B. se divide in urmatoarele
in as tr onomie B. este prima conste- 2 triburi: I. Tribal Lardizabaleae en genurile:
latiuue din zodiac. In antichitate i-se 4icea Lardizabala Ruiz. et Pav., Akebia, Dcue etc.
Jupiter Amon, Chlysomallus sau si Tunsin.a de 11. Tribal Berbereae cu genurile: Berberis L.,
aur. Constelatiunea B. nu se deosebesce prin Leontice L., Handina Thunb., Epimedium L.
stele mari, steaua sa principala abia este de etc. Aceasta familie este representata in partile
marimea a doua.
noastre pnin Leontice altaica Pall in Dobrogea,

www.dacoromanica.ro

Berberina

prin Berberis vulgaris L., numita vulgar D r a-

Bere.

455

Berchta, dupa mito!. germ. Damita i Perahta

c i 1 a, Berbexita etc. Ca plante ornamentale (lurninatoarea), a fost o femeie cereasca de soare

se cultiva prin gradini mai multe speoii din
de non i aducetori de ploaie; pentru aceasta
genurile: Berberis L., Epimedium L. si Nandina a fost muierea lui Wodan, ea oeu de viscoli,
Th unb.

[Z. C. P.]

in parte in Vnatul de tempestate, aparnd ca

Berberina, alcaloid, care se extrage din rada- o figura ingrozitoare. B. e o finta ce sta aproape

de Freia (v. ac.), i in unele locuri o substitue

cina plantelor Berberis vulgaris si Colombo.
Berberis L., (botan.) gen din fain. Berberideae Acida (v. ac.), iar alt nume al ei e Bertha. Ea
trib. Berbereae, cuprinde arbusti cu lemnul veghiaza rigoros asupra torcetoarelor, si la ca-

galben, cu frunzele simple sau penate, mai petul anului strica ce a remas netors. Serbaadesea spinos dintate si uneori chiar transfor- toarea ei a cadut pe 6 Ianuarie.
Berchtesgaden, tinut in Alpii Salisburgiei,
mate in spini, caduco sau persistente. Florile

galbene stInt dispuse de ordinar in raceme. 1803 unit cu Salisburgia ca principat, dela 1880
Fructul este o baca. Acest gen are vr'o 50 apartine Bavariei; 3b5 km'. Oraful principal B.
specii bine definite, cari stint imprastiate prin are 2300 loc.; ocne de sare, sculptura de lema
fildes ; e cercetat mult de straini.
Asia si min regiunile muntoase ale Americei
Bercsnyi, Nicolau, conte, n. 1664 si t 1726.
dela Oregon pan in Teara de foc. B. vulgaris L.
cresce in Europa si in America nordica. Prin S'a distins prin fapte eroice la asediaren Budei
partile noastre este cunoscuta aceasta planta (1686); intim prietin al lui Fr. Ralc6czy II.; lira
sub numirile vulgare de : Dracil a, Lem n- parte insemnata la victoriile desastrele acestuia.
ga 1 b e n, Be rberit a etc., se gasesee prin lunci Scrierile sale le-a edat Col. Thaly in 7 vol.
seriitor magh., n. 1842 in
Berczik,
prin tufisuri si se folosesce pentru a face
garduri vii. Ciuperca parasita, care produce Timisoara. A scris: poesii, novele, foiletoane,
rugina graului (Puccinia grantinis Pers.) comedii i vodeviluri.
Brczy, Carol, scriitor maghiar, n. 1821 in
percurge una din fasele sale evolutivo pe frunzele de Dra oil a, ande se presinta sub o forma Balassa-Gyarmat, t 1867 in Budapesta. A scris
deosebita, (cunoscuta sub numele de Aecidium poesii si novele miginale si a tradus din operele
Berberidis Gmel.) Pentru a inlatura deci infec- fui Diekens si Washington Irving.

Berdan, pupa, o arma cu zavor de calibra

tarea grandor de aceasta detestabila ciuperca
parasita este prudent sa se stirpeasca Dracila 10.7 mm. i intrebuintand un cartas metalic. A
din vecinatatea semenaturilor. Multe specii de fost si este finca in servicial infanteriei rusesci.
B. siint cultivate prin gradini ca plante orna- Pusca cantaresce 4.300 k. i glontul 24.1 gr.,
mentale, asa este B. Aguifolium Pursh., B. ari- cu o iuteala de 442 in. (glontul are 10.7 mm.

st ata DC., B. vulgaris L. etc. Din fructele coapte diametru, incarcatura de 5.06 gr., cartusul cande B. vulgaris L. se prepara siropuri si limo- taresce 42.5 gr. si are o lung. de 75 mm.) Parul
nade recoritoare. Scoarta radacinei are proprie- ghintarilor e de 0-53 mm. Arma are un inalta.tor

tati tonice, cathartice si febrifuge. Radacina

leinnul de B. vulgaris L. se intrebuinteaza in
industrie ca planta tinctoriala.
[Z. C. P.]
Berberita, numire populara data plantei Berberis vulgaris L. (v. ac.)
Berbesci, (magh. &Aida), comuna in Ung.,
cott. Maramures, diecesa Glierlei, ca 1372 loc.
Rom. gr.-cat., agiicultori i prasitori de vite.
Biserica i coala rom., oficia postal si de notar

ca praguri i cursor; gradatia extrema corespunde distantei de 1500 pasi. Sistemul de inchidere al culatei e defectuos, fiind proa lung
si format din bucati proa slabe ,sd proa numeroase. Ca dispositie originala e de observat, ca
resortul se armeaza in momentul, cand se in-

chide culata. Aceasta arma e pe cale de a fi

inlocuita chiar in armata ruseasca.

Berdescu, Alexandru, componist rom., n. 1833

In Bucuresci, t 1871. Elev al lui Flechtenmacher ;
cercual.
B. s'a ocupat cu musica nationala, transenind
Berbiliu, pasere cantatoare din fam. Sylviidae, mai toate melodiile nationale pentru clavir.

de marimea vrabiei cu pene oachese-ruginti pe Lucrarea sa e publicata in vr'o 20 caiete.

spate si sure pe foale ; picioarele putin lungite;
Berdicev, oras al Rusiei europ., in guvern. Volprin cantecul seu felurit i melodios e cea mai hyniei, la 42 km. spre sud de Jitomir ; 20,000 loc.
placuta pasere in toata Europa; petrece prin Are tirguri de cai foarte importante. Este visitat
tufisul des si se nutresce cu insectele, ce le ur- de numerosi pelerini, atrasi aci de o imagine
niaresce in fuga.
[V. B.]
miraculoasa a sf. Fecioare.
Berbinia, patina in care se framnta casal.
Berdjansk, oras maritim in Rusia europeana,
Berna, manastire in Rom., j. Buzeu, pl. Par- gavera. Tauridei, la 390 km. spre nord-est de
scov, com. Paclele, situata pe un inalt piso, ce Simpheropol; 6000 loc. Unul din cele mai bune
se ridiea pe malul stilng al riului Buzeu, dea- portan i ale Mari de Azov, dar supus la consupra cat. B., fundata de Mihalcea Candescu
siderabile astupari de nasip.
sotia sa Alexandrina Cantacuzino la 1694; e inBere, o beutara alcoolica fermentata, irisa
semnat prin architectura ei ; astadi se afta in necomplet, obtinuta prin decoctiunea sau infuruine.
siunea maltului de orz si a hemeiului i tratares
Berceuse, (franc) femeie care leagana; fig. cu drojdii cu scop de a fermenta. Fabricaliunea.
cantee de leagan.
Principia' fundamental al fabricatitmii este: a
Berchisescii, comuna in Bucovina, capitanatul desvolta In diastasa, nascuta in orzul germinat,
j.
loc., (1689 ort., cea mai mare energie posibila, cu scop de a
Gura-Humorului'
ca 1965
45 apus.,
160 prot., 71 mos.)
Form. parochie cu. transforma amidonul, aflat anca in acel orz,
com. Corlata, cu mosie manastireasca i coala glucosa. Aceasta se realiseaza prin apa $i prin
cu 1 clasii.
o temperatura de 60-70 C. Materialele prime

www.dacoromanica.ro

F4bricatittriea berei.

(Instalatiunea stabiliniLtului Bragadiru in Bucuresci)..

hill

II
x

lam
I

i'1111"11.1141

1111Mfl UI
1161511MIIIIII1

;LEE)

I
1

4111,1i,

ft-91111111mmulim,...

mil

It II

nIUIrL

11

Hill

II1t

z71:9,

.46....ff...--...,....,w,

.....
.....
, . ...

..s.

vaxemaassmonta.....s.

.,...,.............

Ill 4.'"?;""-.4.*(W.V,". 4Z-."W',).**,

'.10-**C.IffelA*NWAt.:{4.
vi.....2.3........i...v......c...........ivet...........vmo.... ' . .\\
...........4..... vs.... sx,..........
1..

SN, .

gum

\6

01

4 r'

allWAY

MIna

IIIMLM

MOIREmfqllI
M

low

iingo

7,T

-qrwo

Mel

llhiU

Al

www.dacoromanica.ro

1111111111M111

61111.11111111

'N

NV'

Fi

pon. n000lemooton m ouo

moo=

Itl

"WTI' :LIIIIV,Ifrrenr.r.:
r

emu

an

Enciclopedia roma/. Vol. L

www.dacoromanica.ro

30

458

13 ere.

necesare fabricatiunii ei sibt orzul (prin excep- din contra o voleare secundarg.Imprejurrile CQII-

t'une gran, orez, porumb, oyes, faMa de gral.; string pe berar a intrebuinta de multe ori ape,
de cartofi etc.), hemeiul i apa. O r z ul formeaza pe cari igiena le condamna ca ape de beut,

basa fabricatiunii berei, din causa usurintei cu (din balti, lacuri, garle etc.), si se dice ca B.
care el se transforma in malt, care, la raudal este tot asa de buna ca si cea preparata din o
seu, poseda in gradul cel mai mare proprietatea apa igieniea. Apele dure (cari confin mult bide a transforma amidonul in zahar. Se *futre- carbonat de calciu, de magnesia ai gips) se coreg
bainteaza de regula orzul cu doue randini (Hordeum distichum) si din acesta varietatea numita
cavaler. Berarii cer dela OrZ armatoarele conditiuni boabe mari, grele, homogene, nelesate,
coleare galbena deschisa, mires a paie proaspete
sanatoase, pelita subtire, sectiunea bobului

prin fierbere.

Fabricatiunea B.-ei se poate resuma in ur-

matoarele operatiuni: sfaramarea maltului, muiarea lui In apa de 35-450 C., zaharificarea lui
si extragerea din el a principiilor solubile (maltesa, isomaltosa, dextrina, substante azotoase si
si nu sticloasa, greutatea hectolitrica cel puf in 60. minerale), fierberea extractului apos (a mustului
In Rom. varietatea cea mai cantata este orzoaica, de malt, care in limba germana se nurnesce
din care se exporteaza multa si in Gertnania. Wiirze) cu hemeiu, recirea, tratarea cu drojdii,
Compositiunea chimica a orzului rom. se poate fermentarea i depositarea in pivnite. Extragerea
ved din analisele efectuate in laboratorul fa- principiiler solubile din malt se face: prin (1 eco cti un e ori prin infusiune. B. prepabrieei Bragadiru:
maxim,
minim.
mijlociu rata dup inetoda prima este mai placuta si se
Apa
17.150/0 10-20% 13.65/0 conserva mai bine. Pentru explicarea mecanis56'80,, 60.70
Amidon (scrobeala) 64.62
mului fabricatiunii vom lua ca exemplu instalatiuSubstante azotoase 13.56
10.94
12.25
nile moderne ale fabricei Bragadura. Ac se face
minerale 3.60
2.10
2.85
B. neagra dupa sistemul bavarez si B. alba in
Greutatea hectolitrie 62-74.
genul celei de Pilsen. Cea ffintaiu se prepara
Calitatile acestea irnpreung cu pretul ieftin prin decoctiune, a doua prin infusiune si de(8-12 lei 0/, kgr.) nu pot decat a satisface ce- coctiune. In numita fabrica B. neagra se face
rintele berarilor. Transformarea orzului in malt astfel : pentru 52 hl. B. se ia 1400 kgr. malt de
se face astfel: mai antaiu se curata, apoi se orz, care se sfarama intr'o morisca. De ad i curge

moaie in apa, operatiune care poate dura 50 In A (fig. 1) undo se plamadesce ca apa de
35-40 C si astfel muge priu d in cava C. Adi

pana 100 oare, dupa calitatea orzului si a apei;

dupa aceea se intinde in straturi de 10-15 cm.
grosime, pe podinele de piatra sau ciment ale
unor sali anume construite si in cari tempera-

se amesteca din nou cu apa de 75C. Apoi total se

amesteca i se framanta prin niecanismul F. Din

acest amestec, care acwn are temperatura de

tura variaza intre 10-15 C. Germinatiunea 50-52C., se scurge 118 parte in cazanul K,(fig. 2)
poate dura 7-11 i1e, in care timp grameqiile ande mai antaiu se incalqesce pana la 65-70 C.,
se intorc en lopata in fiecare 4i, la inceput la care temperatura sta vr'o 20 minute; apoi

de mai multe ori, pe la sfirsitul germ. odata

spre a nu se incalcji i usca la suprafat. Acest
malt se numesce malt verde, care serva fabricatiunii spirtului. Prin germ. in boba! orzului o

se fierbe 1/4 oara, dupa care timp se pompeaza

prin P iarasi in C. Ad i iarasi se amesteca bine

prin F cu celelalte doue parti remase. Tot

amestecul are acum temperatura de 65-660 C.

parte din substantele azotoase s'au transformat in Operatiunile acestea se mai repeta de doue ori,

cand intregal arnestec are 70-720 C., tempe-

di as tas a, un ferment ce are proprietatea principala de a transforma amidonul in zahar (glucosa); mai departe amidonul este diminuat, in
schimb insa gasim o cantitate mult mai mare
de zahar; substantele albuminoase so/ubile silnt
In cantitate mai triare; azotul total si substantele

Din C intreaga mass se pompeaza in o cuya

invecinata cu C, mide se depune borhotul si

diferite principii necesare B.-ei. Multe berarii

intrebuinteaza pe langa malt i diferite sw:ogate
ca: faina de pila si de cartofi, zahar de cartofi,
sirop, lema dulce, glicerina, zaharina etc., ca

precum i amestecul frigorifer, ce circula in interiorul paretilor aparatului V, B. e racita pana

la 40C. si se scurge la patrulle de fermentatie F
(fig. 4). Ad i se amesteca cu drojdii i se lasa a

ratura la care diastasa desavirsesce zaharificarea.

se limpezesce mustul de rnalt. Acesta fiind lira-

pede se scurge in un al doilea cazan alaturat

minerale sant diminuate. Pentru preparares de K unde fierbe impreuna ca hemeiu. FierB.-ei maltul verde se usuca si se prajesce la tura fiind finita B. se pompeaza impreuna cu
temperaturi, ce variaza intre 30-100 C., dupl herneial in aparatul B (fig. 4), rinde pe de o
cum voim a av un malt mai deschis la co- parte B. se recoresce nitel, iar pe de alta releare (pentru B. alba) sau mai inchis (pentru masitele hemeiului se depun. Din B B. se scurge
B. neagra). Prin prajire se opresce desvoltarea prin g pe recitoral V, mide curentii de aer
prea multa a diastasei, se desvoalt aroma si rece si sterilisat, ce vin dela sterilisatorul S,

scop de a substitu o parte din malt, care in fermenta, observandu-se ca in timpul acesta
teri ca Germania, Belgia, Anglia etc. costa mult temperatura B.-ei sa mi treaca de 10 C., iar
mai mult ea surogatele. Reine m! are de scop a salei de fermentatie de 5 C. Fermentatitmea
a da B.-ei un gust amar, o aroma placuta, a o B.-i trece prin doue fase : 1) se transforma
limpeoli usar si a o conserva. Cel mai vestit este cea mai mare parte a zaharului in alcool si acid

ce! de Saaz (Boemia). Hemeiu bun se cultiva carbonic; 2) fasa, prin care trece B. in timpul
si in Bavaria In Rom. se fac de 2 ani incer- cal e depositata in pivnit. Durata celei dintaiu
cari de catra ministrul domeniilor si resultatele este de ce! putin 7 dile si de cel mult 12 Pe. Ferde pana acum sant satisfacetoare. A p a: Unii mentatiunea principala ffind terminata lucru,
berari atribue ealitaii apei un rol deosebit; altii care se cunoasce dupa aspectul brun al drojdiei

www.dacoromanica.ro

Berechet

459

Berendei.

B. se scurge in vase mari asezate In pivnite, a tara calmanta, recoritoare, digestiva* si hianitoare.
caror temperaturd nu trece de 1 C. Ad. B. con- Gratie acestor proprietati B. nefalsificatd este
tinua a fermenta incet, prin care act ea capata singura beutura, ca care s'ar put combate alaroma si gustul ei placut. Aceasta e fermentaba coolismul. Pentru aceasta pretul ei trebue sa
ulterioara, a carei durata se poate arangia dupa fie mic. Din nenorocire in Rom., din causa taxelor
imprejurari. In Rom. B. se pune in consuma- fiscale i comunale enorm de mari (s. e. in Buc.
tiune cu o vechime de cel putin 2 luni. Uneori 39 lei la hectolitru), B. este o adeverata beuse vinde B. de 4-5 luni, (Bragadiru). Vechimea tura de lux. Producbunea totala a
in lume
denota o calitate buna i o ingrijire deosebita. se urca la ca. 194,/, milioane hl. pe an; pentru
ln Anglia, Belgia, Olanda, Francia si Germania care s'au consumat ca la 3 mil, tone orz (fara a

se prepara, grabe unei anumite specii de drojdie, socoti surogatele) i vr'o 60-70 mil. kgr. heun fe! de B., care se poate palie in consuma- meiu.
loe in productiune 11 ocupa Gerbune deja dupa cilteva (lile. Fermentaba ei se mania cu 55 mil., apoi America de nord cu
petrece intre 15-22, C., deci sala de formen- 44 inil., Austro-Ungaria cu 17 mil. Rom. fabrica
tatie nu are nevoie de recire i astfel cheltuielile 40.000 hl. pe an.

sant cu mult mai niici; insa B. nu e a.sa buna

Istoricul. Beuturi preparate din orz au fost

si nu se poate conserva. In Germania B. in cunoscute popoarelor celor mai vechi, ca: Chinezi,

chestiane se numesce Obergdhriges Bier , adeca Iaponezi, Egipteni, Abessinieni etc. In Roin. B.

bere cu fermentatie la suprafata, (din causa ca era pe timpul lui Stefan cel Marc si al lui Alexandru
fermentii se aduna la suprafata lichidului ce cel Bun beutura populara. Bererii moderne in
fermenta), spre deosebirea celei obicinuite, care Rom. au infiintat mai ales berari germani. Abia
se numesce Untergiihriges Bien Dupa sistemul la 1894 a Intemeiat D. M. Bragadiru in Buc.
Obergahriges se prepara in Germania de nord prima fabrica romana de B., cu un pompos local
B. din grau, Weissbier.c
de consumatiune. D. M. Bragadiru, proprietar
Compositiunea chimictt. Prin fierbere se ex- a 2 fabr. de spirt, in dorinta de a pune in contrage din malt extractul original sau sumatiune produse fara repros, a infiintat
P rimor dial, care se compluie din cliferitele un laborator de chimie. [Dr. P. Radulescu.]
zaharuri (maltesa, isomaltosa, dextrosa, leBerechet, (turc.) abundanta, beLsug.
vulosa i zaharosa), din dextrina, substante
Berechii, (magh. Barakony), com. mare in
azotoase, substante minerale i ceva acKi. De Ung., cott. Arad, cu 369 case, 1755 loc. (1592
bogaba extractului depinde i calitatea B.-ei. La Rom. gr.-or., ceialalti Magh.) Teritorul e de 8466
B. buna extract. orig. este de 12-14 si chiar jug. cat., produce cereale bune; se cultiva agropreste 140/o (B. de Miinich,Pilsen, Bragadiru etc.) ; nomia. industria de casa si se prasesc porci frula B. de calitate mijlocie e de 10-120/0 si la mosi. In com. se afla o moara de vapor si un
cele mediocre de 7-90/e. Prin fermentatie, o castel al principelui Sulkovszky.
parte insemnata din zahar (m. c. s. maltosa) Bereg, comitat in tinutul nord-estic al ITngase transforma in alcool si acid carbonic; din riei; 3671 km2., Cu 133,377 loc., dintre cari

aceasta causa extr. orig. scade cu 40-60010, cei mai alunen* sant Ruteni i Maghiari.

cari se munese si grade de fermentatie.

Beregata, v. gatlej.

Cu cat acestea silnt rnai mari, cu atata si B. e Beregsana, cass de pastrare pe actiuni in Bemai alcoolica si se conserva bine. B. buna de regseu (Banat), fundata la 1889 cu capital social
consumat contine: apa, alcool, acid carbonic

de 20,000 fi.
Beregseu, 1) B., (magh. Beregsz6), com. mare
dextrosa, dextrina, glicerina (nascuta la ferien- In cott. Timis, cu 2215 loc. Rom. Are o banca
tatie), substante azotoase organice, acid lactic, roni. (v. Beregsaua) si e stat. de cale ferata.
substantele mineiale i principii de ale heme- 2) B., riu, afluent al Begheiului (Boga), isvoresce
iului. Jata analisele caterva B.-i:
aproape de Lipova, (cott. Timis).
Berendei, Anton, general de divisie, ministru
de resboiu (1897), a studiat la scoala de artilerie
Bere din:
geniu dela Metz (1858-60), dupa care capet
B u c ur e s ci
gradul de sublocot. in batalionul de geniu. CaNumele
pilan (1865) in statul major de geniu, primesce
principiilor
in 1866 comanda companiei de pontonieri, apoi
E
E
substante extractive, compuse din : maltosa.,

chimice.

^1

Io

trece ca capit. ajutor al batalionului de geniu.

100 grame bere contin grame:

Apa.
Alcool

8960 8960 9074 9226

819
619

894

868

6*(19

643
017
011

91.-

Major in statul major al geniului (1868); locot.colonel in adj nimba resbeitilui (1872-75). Trecut
In neactivitate pentru concediu (1875), reintra in
armata in 1877 si e promovat colonel dupa ter-

nainarea resboiului. Dela 1880-82 B. e insarcinat cu functiunea de secretar gen. al minis011

teritilui de resboiu, apoi trece ca comandant al
012 013
012 012 0.6
reg. I. de geniu pana in 1885, cand e promovat
general de brigada si insarcinat cu comanda
ttnalisate de
divisiei I., apoi a divis. VIII. de infanterie. La
Dr. P. Radulescu.
1888 e numit inspector al geniului, in care caEfecte fisiologice. B. nefalsificata, prin can- litate dirige lucrarile de constructiune ale for-

Extract
Acid carbonic
Subst. miner.

0,26

370

61

416
616

391
415
032

titatea mica, si foarte diluta de alcool, prin acidul tificatiwailor ora.sului Bucuresci. In 1894 e procarbonic, prin rnateriile amare ale hemeiului, movat general de divisie i insarcinat cu comanda

prin extractul de mal ce contine, este o beu- corpului I. de armata. In timpul resboiului B.
30*

www.dacoromanica.ro

460

Berendeiu

Berger.

e munit comandant al geniului armatei rom. din sului repede, isvoresce din muntii metalici ai
Bulgaria. Mare oficier al stelei i coroanei Ro- Biborului pi se varsa in Somes.
maniei ; mare cruce a coroanei de fier ausBerezina, rill in Rusia europ., gavern. Minsk ;
triace etc.
isvoresce dela nord-vest de aceasta provincie,
Berendelu, pretendent la tronul Moldovei pe ud Borisow, Bobronisk i Goval pi se varsO in
timpul lui Stefan cel Mare, de origine litvana; Nipru dupb." un curs de 525 km. dela nord-vest
regele Mateiu Corvinul navalind in Moldova du- spre sud-est. Este navigabil pe un percurs de
sese pe acesta EA pe Petru Aran cu sine, ca
4.40 km. B. este unit ou Dwina occidentala
I in parta domnia peste aceasta teara intro amndoi, printr'un canal, care poarta numele su pi care
dar B. cadii in lupta dela Baia 1465.
face astf el sa comunice Marea Neagra ea Marea
Berengar, 1) B. I., rege ital., ocuph Italia ca Baffled. B. este celebra prin trecerea lui Carol XII.,
stranepot al lui Carol cel Mare pi se incorona, aproape de Borisow, in 1708, si prin desastrul
se inchin insa regelui german Arnulf, i dupa Francezilor langa acelasi loo in timpul memoce acesta pars Italia, impart domnia ca Lain- rabilei retrageri din Rusia in 1812.
bert ; 916 fa incoronat ca imprat de papa loan X.
Berezna, micl i mare, comunii in Ungaria,

t 924. 2) B, II., nepot de fatO al celui pre- cott. Ung, diecesa Muncaciu, cu 1732 loc. Ruteni.
cedent, 950, dupa moartea lui Lothar, f ales In B. mare se ell o manastire a Basilitilor.
rege. t 966 in Bamberg.
Berg, 1) B., fost ducat german (Ducatus monBerengar de Tours, scholastic renumit din tensis) in dreapta Rinului, cu capitala Diisseldorf ;
sed. XI., la 1031 preposit al scoalei din Tours, a fost pe rand In posesiunea mai multar duci

1040 archidiacon in Angers. B. representa metoda sciintific sau rationald in explicarea sf.
scripturi. Traditia e nesigurii, caci nu pe autoritate se intemeiazii adeverul, ci pe ratiunea pro-

principi; 1806 Napoleon I. Il larg, i ridicandu-1

la rangul de mare-ducat Il dote cumnatului sea

anatemisate in mai multe randuri de sinoadele

din Roma. B. fit nevoit, in cele din urina, stt revoace invetaturile sale cu pri \ ire la explicarea
panei pi a vinului si sa trdasca in insula St.
Come, langi Tours. f 1080.

in Bavaria, lang lacul Starnberg; local de predilectie al regelui Ludovic II., care mur aci (1886).

Ioachim Murat, mai apoi unui nepot al gm ;

1815 fa dat Prusiei. (Cf. Gcicke, Das Gross-

prie naturii omenesci. Invtatmile sale fura herzogthu.m B., 1877.) 2) B., sat ca castel regal

Berg, Friedrich Wilhelm Rembert, mite,

(numit Teodor Teodorovici), maresal rusesc, n.

1790 dintr'o veche familie nob. germ. din LivBrenger, legealui B., legea franc. din 26 Mart. landa, stadia In Dorpat si intrh 1812 In serviciu
1891 pentru suspensiunea executarii pedepselor militar, undo fa imprtit la statul major si
cum si agravarea lor in cas de recidiva; poarta parte la toate resboaiele din 1812-14. 1828 si
numele autorului ei, senatorul B., acelasi care 1829 13ef al statului major in resboiul turcesc,
s'a distins prin lupta intreprinsa contra imora- iar 1831 f numit seful etatului major al armatei
litatii din strade. Legea lui B. s'a propus In se- rusesci din Polonia. 1843 general de infanterie ;
natal roman de P. Gradisteanu, proiectul nu s'a fa insarcinat cu mai multe misiuni diplomatice,
votat anca. (Cf. Al. D. Nicolau, O reforma legisl. intre altele pi la curtea din Viena, and aceasta
utila; Gr. Maniu In Dreptul nr. 18 din 1891, &Ira (1849) ajutorul Rusiei contra insurgentilor
pag. 144.)
magh. B. desvoltit mare activitate si ca gavernor

Berenike, (corect Pherenike, grec. rnediev. al Finnlandei pi mai tardiu ca adlat al gayerVeronica), munele mai multar regine din Egipt norului din Polonia, mare-principe Constantin.
pi Siria. Mai cunoscute :
sotia lui Pto- t 1874 In Petersburg.
lemeu UT. Evergetes din Egipt (246-221 a. Chr.),
Bergama, oras cu port Magi Mediterana, In
fica lid Magas, rege din Kyrene; drept dar pentru Asia mica; 6000 loc., In vechime Pergamon.
invingerile stralucite, ce le repurtase barbatul
Bergamasca, dant italienesc din social trecut,
ei in Asia, B. jertf 'Aral ei cel frumos Aphro- de caracter vioiu, dar stangaciu, originar din proditei. Dupd perul ei se numesce Coma Bere- vincia Bergamo.
nices o constelatiune pe cerul nordic, cu 70 stele,
Bergamo, prov. ital. in Lombardia, 2828 km2.,
ce se pot ved cu ochiul liber.
cu 430,582 loc. Locuitorii (Bergamascii) vestiti
Bres, (magh., in Rom. feoiori boieresci), argati ca oameni grosolani. Capitula B. are 23,819 loc.;
pe mopiile mari, angajati cu luna
castel; Academia Carrara; catedrala i eppie ;
anul
stabiliti pe mopie dimpreuna cu familiile lor ; tesetoriii de matasa si de bumbao.
lucreaza cu vitelo i uneltele proprietatii ; intreBergamotd, varietate de pere, de forma tartitil

tinerea lor cade ca total in sarcina proprieta- sau rotunda, cu miez, ce se topesce in gura.
rului. Ei stint platiti in bani, producte sau vite. Numele B. se deriva deba Bergama din Asia mica.
Boren', com. rur. in Rom., j. Covurluiu, pl. Privitor la lamiiia numita B., v. Citrus.

Horincea, pe valea Chinejei, format din : tirgul

Bergell, (ital. Val Bregaglia), vale anginal' in

B., satul B., Aldesci, Merea iSipotele, avnd Graubiinden (Elvetia), traversata de fin' Maira,
In total 2922 loc.; 4 biserici si 4 scoale : una de cu vr'o 1700 loc., impartiti in 6 comune.

boleti, 2 mixte si una de fete. Tirgul B. ca

Bergen, oras In Norvegia, cu prediile Sandvigen

844 loc., dintre cari aproape jumtate stint Evrei, si Nstet are 52,756 loc., reside*" eppeasca; port
e resedinta plash pi a unei judecatorii de pace. mare fortificat ; export mare de ringi (scumbrii);

Prin com. B. trece lima ferat trlad-Galati. flotila comerciala (352 nai. de 98,692 tone). B.
Beresit, v. Crocoisa.
a fost intemeiat la 1070 de regele Olaf Kyrre.
Beresowsk, sat al guvern. rus. Perm, cu mine Dupa acest ora s se numesc judetele B. nord.
de aur foarte bogate, 10,000 loc.
B. sud.
Beret, v. Baret.
Berger, 1) B. I. Nepomuc, bOrbat de stat
Bereteul, (magh. Beretty6), un afluent al Cri- austriac, n. 1816, t 1870 a studiat drepturile

www.dacoromanica.ro

Berggiesshiibel

Bering.

461

si a fost asistent la catedra pentru dreptul na- parochie cu com. Revacaut, cu mosie boiereasca,

tural si criminal In Theresianum. Ca deputat in in capit. si j. Cotmanului; au impreuna 1585 loc.,

adu.narea nationala din Francfurt a fost aderent (1406 ort., 45 ap. si 134 mos.); ca o scoala de
al directiunii pangermane ; 1867 a intrat ca doua clase.
[Dr. I. G. Sbieral
ministru fr portfoliu. in Biirgerministerium,
Beriberi, morb endemic pe insula Ceylon, in
dar 1870 a trebuit s. repaseasa impreuna cu Malabar si partile nord. ale Indiei. Se manifesta
Taaffe si Potocki. 2) B., Ludovic, compositor, in edema (oedema) si amortirea extremitatilor,

virtuos si prof. de musica, n. 1777 in Berlin; impreunate on duren, si o sabre foarte mare

t 1839. Mendelssohn a fost nvjcelul au. Are In puteri, respiriu greu, puls neregulat si anemie.

frumoase compositii pentru pian si cantece, dints Numai casurile mai usoare nu se sfirses cu
cari cel mai respandit e Die scheme Minoring. moarte. Causa acestui morb pare a fi un microBerggiesshiibel, oras in districtul saxon Dresda, organism ; se ivesce cu deosebire pe timp ploios.

ca 1499 loc.; isvoare minerale (Johann-Georgenbad); 1813 lupta intre Rusi i Francezi.
Bergk, Teodor, filolog erman, (1812-1881).
Ca profesor de ffiologie in Marburg, Freiburg
si Halle s'a facut renumit prin studille critice
asupra poetilor greci si prin istoria literaturei

Tratamentul medical e simptomatic ; daca e posibil s se duca bolnavul in conditiuni igienice

mai bune. In Iaponia se ivesce un morb, ce

seamna, mult cu B., si se numesce Kak-k.
[Drib].
Berici, muntii , (Monti Berici), un lant in-

eline. Editiunile sale : Pobtae lyrici graeci

tins de munti (ca. 300 m. inalti) in Venetia,
Anthologia lyrica sfint dintre cele mai temeinice. cari se intind dela Vicenza spre sud in lungime
Bergler, Stefan, insemnat filolog clasic din sal. de 14 km., la o latime de 7 km. si se despart

trecut, n. 1680 in Brasov ; studiile universitare de Alpi prin valea de Montebello. Tinuturi foarte
le-a facut in Lipsca, dupa terminarea carora a romantice cu vegetatiune abundant si cu nusupraveghiat editia mai multor clasici ca: Homer? meroase cariere de piatra.
Herodot, Aristophanes 5i Bibliotheca graeca a

E A. Fabricius din Hamburg. 1722 fit chieznat

In Romania ca invatator al fiului princ. M.avrocordat, function-and totodat si ca translator ;
aici a inffintat pe spesele domnitorului o biblioteca grandioasa, pe care Mavrocordat a druit-o
mai tat'
patriarchiei din Constantinopole.
Bergmann, Ernst de, chirurg, n. 1836 in Royen
(Livlanda); dela 1871 profesor la universitatea

Berl!, mineral, silicat aluminos de beriliu, cris-

taliseaz in sist. hexagonal; e incolor, galben,

verde, albastru. Varietatea transparenta si verde
se numesce smaragd, cea verde albastrue aquamarin. B. se gasesce in general in granite, g-neisuri 5i isturi cristaline. Smaragdul e o piatr

scumpa foarte pretuita; el se gasesce in Co-

lumbia (in calcaruri bituminoase neocomiane), la

Tokowaja (Katharinenburg) i in Habachthal in
din Dorpat, apoi in Warzburg, iar mai tar* Salzburg. Aquamarinul vine din Ural si se introIn Berlin. A Boris Lehre von den Kopfver- buinteaza in bijuterie.
letzungen, Die Resultate der Gelenkresectionen
Beriliu, (Be), metal alb, ductil, ca greutatea
im Krieg, (1872); Chirurgische Behandlung von atomica 9, densitatea 2.1. Se gasesce in natura
numai in conbinatiuni, precum ant : berilul (siHirnkrankheiten, (ed. H. 1889) etc.
Bergner, Rudolf, scriitor si etnograf german, licat de aluminiu si B.) cu compositia: (Si 08)6
n. 1860 in Lipsca. Dupa absolvarea studiilor Al, Be; smaragdul, cu aceeasi compositie, couniversitare in rani natal si in Viena, s'a lorat pnin oxid de crom; chrisoberilul (aluminat
dedicat literaturei, dovedind un viu interes pentru de B.) cu compositia Al, 04 Be etc. Se aseamna
popoare i teri strttine, in special pentru Car- mult cu inagnesiul ; la temperatur ridicata arde
pati 5i popoarele ce loonies aici. Cartea lui B. la aer transformandu-se in oxid. In combina*Siebenbiirgene (1884) e prima in nemtesce, care tiuni este bivalent, astfel avem : oxidul de B.,

apretiaza dup dreptate poporul roman. De in- Be 0; hidratul de B., Be (OH), ; clorura de B.,
semnatate pentru noi e si opul su Rumanien, Be Cl,; sulfatul de B., SO, Be etc.
Berinp, (sau Behring), Vitus, navigator danez,
Land und Lento, (1887) Afara de cele amintite
a mai publicat In der Mrmarose, (1885); n. 1680 in Horsens, in Jutlanda, t 1741; marinar,
IIngarn, (1888); Die oriental. Frage, (1889); and Petra cel Mare voia s creeze marina rasa,
Zur Topographie und Ethnologie Siebenbiirgens, in 1706 B. a fost atasat la stabilimentul naval dela
(1892) si alte serien i mai mici. B. a petrecut Cronstadt. Dupa resboiul contra Svediei, in care

timp mai indelungat intre Romani si in special

intro Motii din muntii apuseni, si astfel este
un bun cunosator al strilor poporului nostru,
pe cari le apretiaza cu echitate si bunOvoint.

B. s'a distins, Petru cel Mare 11 alese pentru

a comanda o expeditie sciintifica la Camciatca.

Dula-a o calatorie lung si plina de pericole prin
Siberia, ajunse la Camciatca.si explora coastele
&defile lui se disting de publicatiunile mai sale deserte, convingndu-se (1728) ca continu se impreuna cu al Americei,
vechi germ. despre Romani prin iubire de adever nentul

si ni-au cucerit multe simpatii in strainatate. dup cum se pretindea la acea epoca. Intors
la Petersburg, tocmai dupa 10 ani, reusi a i-se
B. e decorat cu med. Benemerenti.
Berheciul, rin in Rom., j. Tecuciu, unit pe pune sub ordinele sale 2 bastimente, cu cari traversa marea de Ochotsk, ateriand pe coasta
stanga ca Zeletinul, se varad in Barlad.

de nord a Americei. Dar nisce tempeste teribile

si santatea sdruncinat Il impiedecafa de a-si
termina misiunea, fiind asvarlit de ftutuna pe
insula deseart si inghietata Avatscha (numit
ca o scoala de trei clase si una de o claa. in In urm i nsul a d e B er in g), unde mini. UrMejebrodea, unde e i un ferestrim ; post, telegraf, masii au dat .numele au strimt,oarei, c,are desstatiune de cale ferat. 2) B. pe Prut, coin. qi parte America de Asia.
Berhomet, 1) B. pe Sirete, com. in Bucovina,
cap. si j. Vijnitii, formeaza com. si parochie cu
Mejebrodea si Lapusna ; au impreuna 6083 loc.,
(4228 ort. res., 473 apus., 533 prot. si 849 mes.);

www.dacoromanica.ro

462

Bering

Berlin.

2) B., com. urb. in Rom., capit. j.-lui. Tutova,

Bering, 1) Marea B., partea de nord-est a
Oceanului Pacific intre Asia si America, legata situata pe riul nu acelasi nume ; 25,000 loc. Aici
prin strinttoarea B., in latime de 75-90 km., este resedinta prefecturei j.-lui, a unui tribunal
cu Oceanul Arctic. 2) Insula B., situata in de- si a mai multor autoritati secundare; are un
partare de 185 km. dela Camciatca; 1593 km2., liceu clasic numit lineal Codreanu , un gimnasiu
lipsita de paduri EA sterila, dar bogata in ani- real, o smala norm ala, un externat secundar de
male cu blane pretioa.se.
fete, scoala de meserii si mai multe scoale priBeriot, Charles Auguste, celebru violonist mare de baieti i de fete ; aici este stationat un
1870 in Bruxela. Studiile regiment de dorobanti i dou6 escadroane de
belgian, n. 1802,
sale le perfectiontt catva timp in conservatorul calarasi ; prin B. trece linia ferata Galati-Iasi,
din Paris, ca Baillot. A concertat ou succes in avond gara i statiune telegrafo-postala. Locuidiferite orase din Anglia, in Bruxela si Paris. torii se ocupa nu meseriile i comercial. Erg
Insurandu-se ca renumita cOntareata Garcia- septemanal se face in fiecare Mari si Miercuri,
Molibran, B. primi postal de violonist al regelui asemenea si mai multe tirguri mari la epoca
Olandei. Dupa revolutia din 1830 a fost silit a fixe. La inceputul sed. XII. exista ca central
relua cursul voiagelor sale, de astadata insotit In B. un min stat slavic, dar cu timpul romade sotia sa. In 1843 a fost numit profesor la nisat, cu Tecuciul i Galatii ca orase principale
conservatorul din Bruxela, dar in 1852 el a
cuprinflnd actualele judete : Tutova, Tecuciu
fost silit a-si parasi postal, pierderea vederei
Covarluia cu pit din j. Vasluiu i Falciu;
paralisarea bratului stfing silindu-1 la un repaus acest stat si-a pastrat existenta pfina dupa incomplet. Principalele lui compositiuni stint : 7 temeiarea principatului moldovenesc. B. a fost
concerto de violina, cateva sonate, variafiuni, ars la 1440 de Tatari. Cf. R. Rosetti, Statul
cteva trio, carit precum i aranjamentele lui, brladean n Revista noua , II. 1889, 464. V.
par astali cam invechite, metoda lui de violina si art. Tutova.
[nt.]
(1858) i studiile lui stint Onc i acji apretiate
Berleburg, biblia de B., o traducere noua a
stimate. Unul din fii sa, Charles Wilfried, Bibliei, efectuata sub influenta pietistnului din
pianist de valoare si compositor, a scris intre sed. XVIII. i edata de familia contilor Saynaltele opuri remarcabile asupra pianului acorn- Wittgenstein-Berleburg intre anii 1726-39 in

paniator.
[T. C.]
Berjera, (franc. bergre), fotoliu larg.

Berkeley, (pron. brkli), ora .s in cott. englez

B.; e mai defectuoasa dectit traducerea lui Luther.

Numai rar se mai afla exemplare.

Berlepsch,'August, baron, stupar germ. n. 1815;

Gloucester, lting Avon; 6277 loc. (1891); aici ca elev al distinSului stupar Iacob Schulze s'a ocufad' Dr. Jenner (1796) prima vaccinare.
pat cu mare z el de cultivarea albinaritului rational.

Berkeley, (pron. Brkli), George, filosof englez, Prin scrutarea vietii albinelor, prin multe publica-

n. 1684 in Irlanda, a facut studii in teologie

tiuni, mai ca sama prin opal: Albina (Die Biene),

filosofie ; pe la 1734 deveni episcop in Cloyne. edat 1860, (edit. ILI. 1873) a popularisat noua meCerand a la ti si cultiva filosofia lui Locke iu toda a lui Dzierzon, si a ridicat albinaritul la vapatria sa, el ajunse sa sustina, cumca numai loare de sciinta. B. a perfectionat cosnitele invenspiritul i ideile au existenta obiectiv, i a.stf el tate de Dzierzon, dndu-le positie verticala

facii din realismul lui Locke un idealism, sau apliciind cadre mobile.
mai bine cjis, un fenomenalism sau immaterialism.

1877.
[E. C.]
Berlichingen, veche familie nobiliara germana,

Obiectele externe, intructtt exista, nu stint alt- representata afli prin doue linii: contii B. Rossach
ceva deal idei. Idei abstracte cu toate acestea
baronii B. Jagsthausen ; prima isi trage orinu stint. (Cf. Ueberweg III.,120.)

[Pl.]

mesura in Rusia, = 10 Pud = 400

funti rus. = 163.805 kgr.
Berkshire, (pron. brksir), comitat in sudul
Engliterei, 1870 km2., cu 176,133 loc. (1891);
Berkovet,

ginea dula Gtz de B., a doua dela fratele

acestuia Hans de B.

B., Gtz sau Gottfried de,

cu milna de fier, un adeverat tip de Raub-

ritter , n. 1480 in Jagsthausen (Wiirttemberg),

1504 cu ocasiunea asediarii orasului Landshut
capitala Reading.
si-a pierdut mOna dreapta, pe care a inlocuit-o
Berkshire, rassU de porci englezi, desvoltata ca una de fier ; ea toata pacea din teara firea
prin incrucisare cu porci indieni i neapolitani. lui 1-a facut s'S, se resboiasca cu orasele NUrnRut foarte pretuiti pentru cantitatea carnei.
berg, Kln i cu Kurmainz. In resboiul teranesc
Brlad, 1)B., riu in Rom., isvoresce in j. Roman

(1525) a luptat de sila in sirele resculatilor,

din infundatura a 2 dealuri situate intro satele : dar a fugit tocmai inaintea loviturei decisive ;
Giurgeni i Valea-Ursului, (pl. Fundu); curge 11 ani a stat prins in Hornberg. 1542 a luat
mai tint* dela nord-vest catra sud-est, apoi se parte la resboiul cu Turcii si 1544 contra Franindreapta spre est; nu departe de tirgusorul cezilor. 1562. Autobiografia sa a fost edata
Bacesci trece pe teritorul j.-lui Vasluiu, cargo primaoar 1731 in Niirnberg de Pistorius ; din
spre sud-est prin acest jude i prin ora.sul Vasluiu ea a luat Gthe sujetul pentru celebra sa drama

apoi iese din el pe la confluinta sa cu riul Gtz von Berlichingen.

Crasna; treand in j. Tutova cargo spre sud si Berlin, capit. imperiului germ. si a regatului
sud-vest pin cowl B., pe la Irasca trece in j. Prusia, reside* tuturor oficiilor s't corporatiunilor

Tecuciu, uda acest judet dela nord spre sud, trechid prin orasul Tecuciu, i apoi se varsa la satul
Serbanesci in Siret. Afluenti mai insenmati pe
dreapta : Stemnicul, Racova, Serails, Tutova,
Pereschevul, Zeletinul unit pe dreapta cu Berheciul i Tecuciul; iar pe stanga: Socovetul,
Stavnicul, Rebricea, Vasluiul i Crasna.

mai inalte ale imperiului germ. (afara de Reichsgericht , care e in Iena, i Oberrechnungshof
care e in Patsdam) si ale Prusiei, situata la ses po
ambii terrnuri ai riului Spree, avnd un teritor de
preste 64 km2., cu 1.677,304 loc. (1895) ; dupa confesiune cei mai multi stint ev.-lut.(1.420,833), apoi
rom.-cat. (155,363), alti crestini (13,582) i mo-

www.dacoromanica.ro

Berlina

saici (86,152), crescerea poporatiunii in anii din

urma a fost 6.230/e. B. e udat de Spree, care

formeaza ad i o insula, apoi de mai multe canaluri navigabile. Oraeul e impartit in vr'o 21
suburbii i se planuiesce anexarea mai manor
localitati invecinate, cu cari impreuna B. ar av
peste 2.000,000 loc. Intre stradele B.-lui cea
mai principala e Enter den Linden cu ale
de tei, apoi stradele : Friederic, Wilhelm, Regala etc. B. are o multime de piete impodobite
cu statue ale persoanelor insemnate; mai are
vr'o 53 poduri infrumsetate cu figuri istorice

Bermudas.

463

Berlina, droeca, trasura de calatorie Cu 4

eeduturi, numita B. de Ludovic XIV., carui i-a

daruit Dorothea de Brandenburg o asemene

&bur&
Berlioz, Hector, compositor franc., n. 11 Dec.

1803 in CAte-St.-Andre, t 8 Mart. 1869 in

Paris. Fiu de doctor in medicina, dupa ce termip studiile liceale la Grenoble, a fost trimis
la ecoala de medicina din Paris. Gustul seu prea

pronuntat pentru mmsica lesa il fad' sa treaca

la conservator. Vediindu-se in Paris fara nici

o resursS e silit a concura pentru postal de

alegorice ; gradina zoologica i poporal (250 ha) corist la un teatru de a treia mima, care, im-

cu statuele lui Goethe, Schiller, regina Luisa etc. preuna cu cAteva lectiuni, sfint singurele lui
Edificii publice ei palate mai insemnate stint: resurse. In acest timp scrie uverturele Wapalatal regal, dela 1888 residenta, Zeughaus, verley , les Francs-juges , o misa cu orchestr,
plena nationala, palatal imperatesei Frideric, al executata,la biserica St. Roch, i sinfonia fanimp. Wilhelm I., universitatea, academia, casa tastica: Episode de la vie d'un artiste,, in care
oraeului, palatal postelor, opera, 20 teatre, pa- alaturea de bizarerii de stil ei de inconsecuenta
latal parlamentalui etc., preciun i numeroase In desvoltare, se ved cele mai sublime inspi-

palate private ei multe localitati de distractie. ratiuni. Dupa ce concurA de patru ori pentru
In B. sfmt 55 biserici, unele din sed. XTT , premiul Romei, Il obtin in fine in 1830 cu
cateva in constructie acum. Institute culturale: cantata Sardanapale , i plecA in Italia. 266
Biblioteca regala (800,000 tomuri ei 18,000 ma- serie intre altele uverttu.a le Roi Lear ei
nuscripte); universitatea Cu vr'o 200 profesori poemul sinfonic Lelio sau le Retour a la vie
ei (1896/7) 5620 ascultatori ord. ei 4363 extra- pentru voce, cor ei orchestra, o pareche a sinord. ; academia de sciinte (dela 1700) cu obser- foniei fantastice. In acelmei timp iei facea un
name ca critic, scriind articole musicale in divator astronomic ; acad. de arte, de musicA,
montanistica ; multe musee ; gradina botanica; ferite diare ei reviste. In afara de o colectiune
aquaria ; societati sciintifice; ecoala superioara de melodii (33) ei de coruri, B. scrie Anca sinde medicina veterinara ei de agronomie; 17 gim- fonia Harold en Italie, (1834), un Requiem

nasii, 8 gimnasii reale, 2 ecoale reale sup., 12 (1837); in fine in 1838 B. abordeaza scena
scoale reale, 31 ecoale superioare de fete, 2 se- operei cu Benvenuto Cellini, care suferi o
minare de invAtatoii, 2 sem. de invetatoare, adeverata cadere. Dupa ce scrie Anca Romeo
311 scoale medii i elementare, mai multe ecoale et Ialiette, (1839), mare sinfonie cu cor, apoi
speciale. Presa e representata (1896) prin 741 Sinfonia funebra i triumfala (1840), desgustat
diare i reviste, intro cari 125 apar dilnie. Spi- de a se ved neapretiat viziteaza pe rAnd Gertale, asile diferite, culine poporale, reuniuni de mania, Austria, Rusia ei Anglia, uncle gasesce
binefacere. Industrie, comerciu, comunicatiune : adepti entusiaeti. In aceasta epoca a publicat
Preste
din locuitorii B.-lui traiesce din in- Tratatul seu de orchestratie (1844), adeverata
dustrie; in 1894 eran in B. ei Charlottenburg capodoperA didacticA, tradusa in toate limbile
4892 fabrici cu 136,520 lucratori, (94,931 bar- lumei musicale. In 1846 B. acre legenda dramabat, 34,210 femei, 4408 baiefi ei 2971 fetite); tica: la Damnation de Faust , apoi l'Enfance du
ramuri de industrie: fabrici de fier, de mmeine, Christ, (1854), mister in trei parti, singura proconfectiune de veetminte, diferite tesetorii, fa- ductiune, care chiar dala inceput s'a bucurat de
brici de zahar, 'Artie, tapete, spirt, chimicalii, favoarea publicului. Dupa Batrice et Bndiet
bronz, tinichea, articole de moda, palarii, pie- (Baden, 1862), oper comica dupa Shakespeare,
larii, portelan, bere; tipografii, libraiii, institute ultima sa productiune a fost les Troyens, trado arte grafice etc. Comercial e proinovat prin gedie lirica in doue parti. B. a aratat mai malt
banca itnperiala, multe banci pe actiuni, comercial decAt ori care alt compositor o absolut indepe apA (vapoare pe Spree ei pe canalele laterale); pendenta personalitate; el a fost cel mai mare
compositor, ce a avut Francia, ei influents lui e
In B. se concentreaza preste 14 linii ferate
are 10 gari; pe strade comunica trenuri, tram- considerabil simtita de toti maiestrii nouei ecoale
[T. C.]
vale diferite, omnibuse; telefon, telegraf.
franceze.
Berma, in uvragiele de fortificatiune partea
Administratia. B. formeaza un cero de sine
statator sub presidentul suprem de Brandenburg; orizontala dintre eant ei parapet, lasata in scop
B. e administrat de un magistrat i represen- ca pamAntul, ce ar cad de pe talusul exterior
ta* oraeeneascS; budgetul oraeului e de preste al parapetului, sa nu astupe eantul; largimea sa
76.000,000 rnarci; datorii (1890) 2031/3 mil. marci. variaza dala 0.40-1.50 m. Are inconvenientul,
letona. B. ei Klln (cele mai vechi pArti) ca permite inamicului, ajuns pe ea, ca sa se

au prima dreptul de cetati la 1232 ei 1240; repauseze i sa se reculea.ga la adapost de focuri,

la 1307 s'au unit ei s'au aliat cu Hansa; 1448 pentru ca in urma sa proceada la escaladarea
residenta; 1757 fu ocupat de Austriaci, 1760 de parapetului ; pentru aceasta se recomanda de

Ruei; incepnd dela Frideric cel Mare luft un

avnt puternic ei se desvoltit cu o repegiune
.uimitoare, fiind i acum in continua ei rapida
desvoltare. 1878 se tin ad i con gr esul de B.,
care regul chestia orientala dupa resboiul romAno-ruso-turc.

[P.]

a se inchide B. cu un grilagiu de fier cu virfari

ascutite (in fortificatia permanenta).

Bermudas, grupa de 180 insule de corale,

numite i Somers, in Oceanul Atlantic, apar-

tinetoare Brit.-Nordamericei; 50 km2.; numai

9 sfint locuite, (15,884 loc., intre cari 5500 Alhi) ;

www.dacoromanica.ro

464

Bern

Bernardin.

insemnate ca statiune militar si de navigatiune. resboiului B. a intrat in sirul resboinicilor protestanti si a fost primal principe german, care s'a
Capitala Hamilton.
Bern, canton elvetian, 6888 km2., cu 536,679 loc., alaturat armatei lui Gustav Adolf. In lupta lela
(85,319 Fran c., 1234 Ital., 56 Romani, restul Germ.) Latzen (12 Nov.1632) a luat ins* comanda dupg
Partea nord. 5i nord-vest. a cantonului e mira- caderea lui Gustav Adolf si a sciut s conducl la
toas traversat de ramificatiile muntilor Jura invingere ; dar la Nardlingen (1634) a fost batut
(Chasseral 1610 m.), de altcum vaile stint rodi- crncen de cgtr imperial In 1635 a incheiat
toare ; partea sud., Berner Oberland, un platou la St.-Germain en Laye un contract cu Francia,
admirabil, cu vi frumoase si malt cercetate. prin care se deobliga a sustin6 18,000 soldati pe
Riul principal Aare (v. ac.); lacuri : Brienz, sama aliatilor pe Magi un subsidiu anual de
Than, Biel si Neuenburg. Ocupatia locuitorilor 4 mil. livre. B. a ocupat apoi pe find cele mai
e economia de vite si briinzaritul; se cultiva si insemnate fortrete de dincolo de Rin, dar pe
cereal, poame i vii. Insemnata industrie de cnd plannia a trece Rinul in Bavaria, il ajunse
oroloage, mata.sg si sculptur in lemn. Consti- moartea (1639). Trupele sale si cettile ocupate
tutia (din 13 Iul. 1846) e democratica. Venitele le-a cumpgrat Richelieu ca bani.
(1894) 26.352,000 fr., averea preste 51 mil. fr.
3)B., Carol, duce de Sachsen-Weimar, al 2-lea
Capitala B. (Berna), situat tingg Aare, dela 1848 fiu al man:dui duce Carol August, n. 1792. A
capitala Elvetiei, are 47,141 loc.; palatal confedera- intrat foarte tin& in armata prusiaca land parte
tiunii ; bisericaIn stil gotic; colectiuni sciintifice ; 1806 la lupta dela Jena. Mai tr4in a intrat in
universitate, observatoriu telluric, grading bo- armata saxon particiand la expeditia din 1809
tanica ; gimnasiu, scan comercial etc.; biblio- contra Austriei si distingndu-se in lapta dela
teca centrala a confederatiunii; institute de bine- Wagram. 1815 a trecut in servicial Olandei; a
facere; industrie de lanrii, matasti, bumbac, luptat la Quatebras si Waterloo, in revolutia
belgiang (1830-31) a comandat aripa stngg cu
masine, instrumente matem. si fisicale.
Bern,

disputa dela B., tinut in 1 Ian. 1528; ocasiunea invingerei deis Lwen; 1848-53 a

dintre catolici au luat parte foarte putini, dupa ce fost comandantul suprem al armatei indo-olanepiscopii

i cantoanele catolice nu au voit s deze in Java. t 1862.

trimit. representanti. Disputa sau conferinta a

4) B., Erich, duce de Sachsen-Meiningen, n.

tinut 19 (lile si majoritatea celor presenti a primit 1800, la 1866 a abdicat in fav. fiului sea George.

10 tese tinute in spirit zwinglian, iar urmarea t 1882.

ei a fost, ca consiliul municipal din B. a primit
Bernard, Claude, fisiolog, n.1813 in St.-Julien;
introdus protestantismul in intreg cantonal. 1854 ajunse profesor la universitatea din Paris.

Bernadotte, v. Carol loan XIV., regele Svediei. S'a ocupat in cercenrile sale cu digestiunea
Bernard, Sanct, doug pasan i alpine : 1)Marele si influenta nervilor asupra acesteia, ca respiSt. B. in cantonal elvetian Wallis, la frontiera ratia si circulatiunea sngelui, ca fanctiunea

vaii piemont. Aosta, despartesce Alpii franc. de ficatului si a nervului simpatic. t 1878. Opere:
Alpii elvetiani de vest; la inaltime de 2472 m. Leons de physiologie exprimentale applique
este situan vestita mdnetstire Sanct B., inte- la mdicine, (1850); Loons sur les eirets des
meiatg, cum se credo, de ultra B. de Menthon substances toxiques et mdicamenteusese, (1857);
la 962; cea mai inalt-situat locuinta omeneasc La science exprimentale, (1878); Leons sur
de iarna in Alpi. Mnstirea actual, zidit la les phnomnes de la vie commune aux animaux
1680, si lrgit. la 1822, e proveclut cu o bung et aux vegetaux, (1879) etc.
biblioteca, cabinet de sciinte naturale, de antiBernard, de Clairvaux, sfnt, printele mis-

chinti si numismatica; pentru straini stau la ticilor din evul media, pentru rgpitoarea lui
dispositie 80 paturi. Calugrii au datorinta de a eloquenta supranumit si doctor mellifluus,

primi adaposti pe toti clatorii, a cguta si aju- n. 1091 in Fontaines, lngg Dijon (Francia); 1113
tora pe cei nenorociti, spre care scop se folosesc intr in ordul Cisterciensilor; 1115 abate al
de cni (Bernardini) antune dresati. Pasul este manastirei din Clairvaux, in Burguudia, in care
malt intrebuintat ; incepnd din timpul impra- calitate lucrit mult pentru respndirea ordului
tului Aug-ust au trecut prin el in mai multe rtin- sion. B. prin autoritatea sa personalg 5i cfistigit

duri armate; cea mai insemnat este trecerea cea mai mare influenta ca censor moral franc.
armatei franceze de 30,000 ostasi sub Napoleon al preotimei, consilier credincios al papilor si
la 15-21 Maiu 1800. 2) Micul St. B., inalt de ca arbitra al principilor si episcopilor ; prin pre2157 m., situat la frontiera depart. franc. Savoie
si a prov. ital. Torino, intre Alpii Savoiei si Alpii
Graici, este pasul, cum cred mai multi, prin care
strablita 218 a. Chr. Hannibal in Italia. Drumul
terminat la 1871 ofere calatoralui admirable privelisci spre Montblanc si Rutor. Aici ncii este
un ospiciu calagareso.
[nt.1

dicele sale insufleti 1146 apusul pentru al doilea

resboiu cruciat ; contrar al lui Abaelard, mijloci
condainnarea aceluia in sinodul dela Sens (1140)
si aparit cu trie invtattun bisericei atacata de
curentele eretice ale fimpului su. t 1153. Papa

Alexandra HI. Il ridich 1173 in ceata sfintilor.

Dintre operele lui B. mai insemnat e vestitul
adresat papei
Bernard, 1) B. de Ascania, conte de Anhalt tractat De consideratione libri
si duce de Saxonia, protoparintele actualilor duci Eugen III. Cf. Neander (1889), Morison (1887),
de Anhalt, n. 1140. Dupg moartea tatalui seu Hiiffer (1886), Hofmeister (1889-90) etc. [nt.]
Albrecht Ursul primi Anhalt-ul, pe care Il lash
Bernardin de S. Pierre, scriitor francez, n.
mostenire fiului sea Enric. Partea Saxoniei, ce o 1757; discipol al lui J. J. Rousseau, in arta de
mosteni dela Enric Leal, o las fiului sion Al- a serie si in modal de a cugeta ins ca mai
brecht. t 1212.
pitting energie si ptrundere; mare admirator
2) B., duce de Sachsen-Weimar, beliduce in al naturii, spirit visator, ca si Rousseau, si
resboiul de treicleci ani, n. 1604. La erumperea iubitor de viata contemplativ, el incepa a Buie

www.dacoromanica.ro

Bernardin

abia la 34 ani, dup ce treat' prin multe pe- moll infiintat 1527.
pierd multe ilusiuni. Scrierile sale
mai insemnate stint 2 mici romane *La chaumire indiennea si Paul et Virginiee; 2 scrieri
asupra naturii : Etudes de la nature' si Harmonies de la nature,. In aceste studii insg B.
este mai mult poet dealt naturalist. Scrierea,
care Il fc celebra, este romanul sCu: Paul et
ripetii

465

Bernstorff.

1536 de otravg in Florents. Op. princ.: *Orlando innamoratoa, care e

numai o prelucrare a poemei lui Bojardo, dar
clasic pentru claritatea si eleganta limbei; poesiile sale satirice stmt de valoare pentru limba
curatO florentin.

Bernie!, Alpii B., parte a Alpilor lepontini,

intre lacul Brienz i valea Basle palm la lacul
Virginiea, roman idilio, in care cu o egalg mie- de Genf, acoperiti cu mari campii de zpada

strie analisoaz sentimentele inimei omenesci in glaceri. (V. Alpii vestici.)

simplitatea si nevinovatia ei, i zugravesce boBernick', soiu de Osseo frumusele, de cari se
gatele frumseti ale naturii tropicale 'din L'Ile in B. torquata i B. leucopsis, ce se gasesc pe
de France.
[M. S.]
la termurile mrii, i unele gisce din America
Bernardin, 1) B., ordul cisterciens, numit in de sud.
Francia f3i B. dupd. Bernard de Clairvaux (v. ac.)
Bernina, graph" in Alpii Raetici in Graubiinden,
2) B., cei nele, cne mare cu Or lung dresat de intre valea riurilor Inn si Adda; preste acestia
alugarii dela ospiciul de pe muntele S. Bernard trece pasta B. (2330 m.); Piso. B. 4052 m.
de a crtuta si conduce pe clatorii rtAciti.
Bernini, Cliov. Lorenzo, architect, sculptor si
Bernardino,

(San), sau St. Bernhardin, pas pictor italian, n. 1598 in Neapole ; a trit ca

In cantonul elvetian Graubiinden, numit astfel deosebire in Roma, uncle 1680. Ca architect
dupti s. Bernardin de Siena, care a predicat e representant de frunte al stilului baroc (comi si cdruia i-se Tidied aci o ovoid; prin acest lona.da dinaintea bisericii s. Petra, Scala regia
pas duce dflunul din Hinterrheinthal la Val In Vatican etc.); ea sculptor iubesce realitatea
Misocco i panit" la Bellinzona.
Bernardon, caracter burlesc

(Aeneas si Anchises, Sf. Theresa in bis. Sta Maria

burg; 1432 se cunund in secret cu ducele

St. Marcel. Ca ambasador mijloci alianta cu Austria

pe scena veche de lla Vittoria, status ecuestra a lui Constantin etc.)

vienezii.; creat de comicul los. Kurz (1715-86).
Bernis, Franois Joachim de Pierres, carBernauer, Agnes, fata unui felcer din Augs- dinal, bdrbat de stat francez si poet, n. 1715 in

Albrecht III. de Bavaria, unicul fiu al ducelui contra Prusiei ; din 1757-58 ministru de esterne,
Ernst, care o prinse i acusndu-o, c ar fi apoi cardinal, in 1764 episcop de Albi, 1769
strigoaie, o innech in Dunire (1435). Albrecht, conlucii la alegerea de pap a lui Clemente XIV.
pentru aceastd frdelege, prinse armele i, in
1794 in Roma. Ca poet a cultivat poesia dealianta cu dusmanii tatlui sk, devasti ducatul, scriptivi, secernd bogate succese cu : Les quatre
linistindu-se abia la admoniarea Imp. Sigismund. saisons, oi les Georgiques francaisesa etc.
Intmplarea aceasta este sujetul mai multor
Bernoulli, numele unui sir intreg de bArbati
drame de Bttgeri M. Meyer, Fr. Hebbel etc. valorosi, cari s'au dedicat aproape cu totii stuBernburg, ora in Germ., principatul Anhalt, dhlor matematice, unii s'au distins prin insemlng Saale2 cu 28,257 loc.; castel; fabrici de nate descoperiri. Protoprintele lor e B., Iacob,
zahar, hrtie i faiant; gimnasiu. Pn la 1863 (t 1583), care a fugit din Antwerpen, ca sa
residenta principilor de Anhalt-B. In apropiere scape de persecutiunile ducelui Alba; s'a domisaline la Leopoldstadt.
ciliat in Francfurt I. M. Un nepot al acestuia
Bernhard, v. Bernard.
a trecut la Basel. 1) B., Iacob, n. 1654, 1705;
Bernhardi, Iohann Icccob, profesor de botanic prof. de matematici in Basel; a fdcut insemnate

la Erfurt, n. 7 Sept. 1774,

t 1850. Willenow

descoperiri in geometrie si mechanic. 2)B., _loan,

a numit dup dinsul genul Bernhardia. A scris fratele celui de mai inainte, n. 1667 in Basel
intro altele: Catalogus plantarum horti Erfurt 1748, a fost unul dintre cei mai mari matetensis. Exfurt, 1799; Ueber Pflanzengefssea. matici ai timpului
descoperitorul asa nu-

Erfurt, 1805; Ueber den Begriff der Pfian- mitului calculus exponentialisa. Opere : Opera
zenarta. Erfurt, 1806.

[E. T.]

Sarah, actrit francez, n. 1844

In Paris, de origine ovreica, dar fix botezata
crescut in o radnistire ; la 1858 intr in
conservatoriul din Paris, wide a cistigat mai
multe premii. In piesa lui V. Hugo Ruy Blas
(in rol. reginei) a pus basd renumelui eu. La
1872 a fost angajata la Comdie francaise ; la
Bernhardt,

omniaa, (4 vol.); Briefwechsel init Leibnitz*,

(2 vol.); 3) B., Christoph, n. 1782 in Basel, ande

a fost prof. pentru istoria naturala; insemnat

technolog. 1863. Opere : Anfangsgriinde der

Dam pfmaschinenlehrea, (1824); Vademecum des
Mechanikersa, (18 ed. 1888); Handbuch der Tech-

nologie, (2 vol.) etc.

Bernstein, Aaron, publicist si scriitor poporal,
1880 a pdrAsit Parisul, fdcnd un turneu artistic n. 1812 in Danzig dintr'o familie ovreiasca;
In America si Europa. La 1882 s'a mritat dup destinat pentru cariera de rabin i instruat in

actoral Daria (Jacques d'Amala), de care insd Talmud si Biblie, se ocupd ins in curnd cu
In curtuid s'a despdrtit. B. e in primal rnd studiul sciintelor naturale. El fund. in Berlin
tragedian ; rolurile ei celebre stint : Chrubin rnai multe (Pare (jurnale), in can publich studfile
In Le Mariage de Figaroa, Dona Sol in Her- sale din sciintele naturale intfun stil poporal,
nania, Jeanne d'Arca etc. B. se ocupl i cu foarte placut si respndit In toatii Germania; are
sculptura si pictura.
si serien i politico din istoria moderna a Prusiei
Berni, Francesco, poet italian, n. in Lam- precum i nisce novele foarte realistice, al caror
porechio, Toscana, pe la finea sed. XV. din fam. subiect e luat din vista Ovreilor.
1884 in
nobila dar srac. A stat in serviciul cardina- Berlin.
lului Bibbiena, apoi a fost secretar la episcopal Bernstorff, 1) B., _roan Hartwig Ernest, conte
de Verona; membru la Accademia de Vigna- de, barbat de stat danez, n. 1712 in Hanno-

www.dacoromanica.ro

466

Bemward

Bersovia.

rdrsa, (magh. Berza), com. mica in Ung.,

vera, t 1772. Ca guvemor in Schleswig-Holstein
(1751) si ca ministru de externa a pastrat neu- cott. Arad, cu 282 case si 1204 loc. Rom. gr.-or.
tralitatea Danemarcei in resboiul de 7 ani. Pro- Parochie dela 1768, biserica e veche (1790) din
piatra de codru; troj scoale regulate. Teritorul
tector al comerciului, industriei, sciintelor
pe mesilla sale a desfiintst iobagia. 2452 jug. cat., putin fructifer, se cultiva poma-

2) B., Andreiu Petru, conte de, barbat de stat ritul, industria de casa, se prasesc vite; desartelor'
danez, n. 1735, t 1797. Ca ministra a terminat voltata e industria de vase din lut. V. si Bfirsa.
Bersaglieri, vnatori de munte in Italia, creati
eliberarea iobagilor danezi, punnd la cale acelasi
lucru si in Schleswig-Holstein. 3) B., Christian de Lamarmom in 1836.
Bersasca, 1) B., comuna mica in Banat, cott.
Giinther, conte de, barbat de stat danez i prus.,
Caras-Severin, cu 1848 loc. in majoritate Ron. 1769, t 1835. Dupa moartea tatalui seu
numit ministril de externa, dar i-a lipsit tactul iniini ; in apropiare se afla insemnate bai de
prevederea aceluia. In 1818 a trecut in ser- carbuni, productiunea aimar 34.215,300 kgr.,
viciul Prusiei, pe care ca ministru de externa a 389 lucratori. 2) B., riulet, isvoresce din muntii
representat-o in congresele dela Aachen, Karls- Almasului (cott. Caras-Severin) si se varsa in

bad, Troppau, Laibach si Varona. 4) B., Al- Dunare.

brecht, conte de, barbat de stat prusiac, n. 1809,

Brsava, 1) B., riu in Banat, afluent al Timi-

t 1873. La 1830 a intrat in servicial Prusiei, sului, isvoresce in muntele Semenic, cott. Caras-

unde ajunse 1861 rninistru de externa, dar ne- Severin. Mai inainte B. forma la sos mari masimtindu-se in stare de a satisface pe deplin rstini pentru a caror delaturare s'a construit
positiei sale s'a retras, reintorckidu-se in vechiul canalui B., in care se scurge si canalul menit
[B.]
a ave'nta mrastina dela Alibunar.
seu post de ambasador in Londra.
B., (magh. Berzova), com. mica in Ung.,
Bernward, episcop in Hildesheim, crescut in
scoala din Hildesheim, 987 educatorul si cape- cott. Arad, pe malul drept al Muresului, cu
lanul de curte al impar. Otto III. Ales 993 de 361 case, 1732 loc., (1651 Rom.; 700 gr.-cat.
episcop in Hildesheim, sprijin sciintele si artele. 951 gr.-or., ceilalti Magh.) Teritorul comunei e
El zidi manastirea i biserica sf. Mihail. t 1022 3740 jug. cat., in mara parte muntos, paniktul
ridicat infra sfiuti de papa C6lestin TH. 1193. arator produce putine cereale ; se cultiva pumaBerosos, istoric i astronom, preot al lui Bel ritul, industria de casa, de lemn; se prasesc vite
In Babilon, a scris, sub regale Siriei Antiochus coruute porci.

Soter (280-270 a. Chr.) in limba greca troj

carti de istorie babilonica-chaldeica, precum

despre astronotnie i a.strologie.
Berrhoe, oras in ni. Hemus, in a crui apropiare Valachii, sub conducerea Asanescilor, au
batut pe Imp. Isao Anghelul la finea sed. XII.
Berry, (Berri), provincia in Francia de mijloc,
Miga Loire, (depart. Indre si Cher); ses bogat
M paduri i pasuni. Locuitorii Berrtchons. Odi-

B., chineziat ronuin, in jurul Resitei de acli;

a fost de patina insemnatate si la 1597 s'a

contopit in distr. Caransebes. La 1370 avea

'anca propria lui administrare si congregatiuni

districtua1e. Comunele apartinetoare de B.: Bersaya, Bratova, Cerova, Cerovita, Bela-Reca, Micolt, Sincova, Ternova si Vale.
[V. Grozescn.)
Berserkr, figura mitologica la popuarele nordice.

nioara a fost comitat, ridicat apoi (1360) la Se credea anume, ca unii oameni au insusirea
de a-si despart sufietul de corp si a-1 lasa sa
rangul de ducat pentru principi apanagiati.

in Francia de mijloc, curge unible in chip de urs. Mai trliu acest nume s'a
Berry, canalul
din Loire din jos de Nevers la Bourges, de aici dat oamenilor ca puteri extraordinare.
Bersovia, castra stativ roman, astagi satul
dealungul lui Cher Orla la St. Aignan ; 322 km.
,Tidovini, tanga Boca, in Banat, cott. Caraslung.
Berry, Charles Ferdinand, duce, al doilea Severin. Zidurile, conservate mai mult niunai
fiu al contelui d'Artois (Carol X.) si al Mariei fundamente, cuprind 20 de hectare in forma
Teresia de Savoya, n. 1778 in Versailles, fuga oblonga. Satul actual se ridica in internul
Cu parintii sei la Turin si se lupth cu emigrantii imprejurul anticului castru. Multe edificii sfint
contra Franciei. 1814, la reintoarcerea lui Na- zidite din material vechiu, unele case chiar pe funpoleon, comandii trupele din jurul Parisului, damente antice. Pe carainicjile de aici se vede stam-

trebui irisa sa se retraga in Belgia, de unde pila legiunii a IV. Flavia-Felix jLEO. 1.111. F. F.

ven din nou la Paris dupa lupta dela Waterloo. S'au gasit pietri cu insciiptiuni, liguri de piatra
si de bronz, sarcofage, columna, mosaiciui, diAsasinat 1820.
Berryer, Petru Antoniu, distins advocat franc. versa obiecte de casa, apoi monete antice rosi politician legitimist, n. 1790 in Paris. Orator mana. Pe mapa geografica a lui Castoriu vedem
din cei mai rnari, a fost aparatorul maresalului pe segmentul al VII. Bersovia , insernnata ca

Neysi mai ttircjiu al lui Cambronne si ai ge- statiune romana, situata tiara Centum-putea si
neralilor Debelle si Donadieu. Ceea ce face su- Azizis. Numele B. dupa Tocilescu ar fi de
perioritatea lui B., e taria convingerilor sale, origine dacica, iar dupa Hasdeu ar inseinna cesinceritatea si ardoarea expunerii lor, onestitatea tatea fetei , dela cuy. tracia viirezan.
cu care lupt pentru triumful adeverului si al V. Babes a visitat, din insarcinarea academiei
dreptatii. Intrat in parlament, in epoca mare roni. (1883), ruinele dela B. si dimpreuna cu
a parlamentarismului mudern in Francia, B. a architectul Adriau Diaconu a intreprir,s sapaturi,

ilustrat tribuna, cum ilustrase baroul. Ales decan gasind mai multe interesante obiecte antice rom.,
Ja 1852, membru al academiei la 1834. Discursu- ce s'au trimis museului national din Bucuresci.
,Bersoviac se numesce asta4i o asociatiune
rile sale (Oeuvres de B.) cuprind 9 vol., din cari
4 vol. de pledoarii. Cf. E. Lecanuet (R. P.), B., de credit si anticipatiuni in comuna roma. Jido-

Sa vie et ses oeuvres, (1790-1868).

vini7 cu un capital de actiuni de 25,000 fi.

www.dacoromanica.ro

Bert

Bertoloni.

467

Bert, Paul, invetat si politician francez, n. A fost inspector supr. la Corps des Mines si
1833 in Auxerre; 1869 profesor de fisiologie la membru al acad. franc.
Facult des sciences in Paris, distign 1875
Berthierit, mineral, sulfoantimoniura de fier,
prin cercetari barometrice marele premiu al rar; se ga.sesce la Chazelles (Auvergue), Arany
academiei de 20,000 fr. Republican infocat, era Idka (Ung.) etc.
cel mai aprig contrar al ultrarnontanismului
Berthold, conte de Henneberg, principe elector
clericalilor. Voia eschiderea totala a religiunii de Mainz, n. 1442, 1484 archiepiscop, t 1504.
din scoale. Intnind Nov. 1881 in ministeriul
Berthold de _Regensburg, (Ratisbonensis), caGambetta la dep. instructiunii, einise decrete lugar franciscan in Regensburg, col mai mare presevere contra clerului, dar deja Ian. 1882 se dicator poporal al timpului seu, n. pe la 1220, a
retrase impreuna cu Gambetta. Scr.: Revue des predicat in Elvetia, Austria, Ungaria, Moravia,
travaux d'anatomie et de physiologie publis en Boeinia, Saxonia etc. t 1272 in Regensburg.
France pendant l'anne 1864 etc.
Berthollet, Claude Louis, conte, chimic, n.
Berta, sfeintd, fica regelui Franconilor Cha- 1748 in Talloire (Savoya), 1794 profesor in Paris,
ribert de Paris; convert (dupl 560) pe sotul dupa restauratiune pair, , pruni 1796 insarseu, regele Ethelbert de Kent, la religiunea cinarea de a alego in Italia monumentele, cari
cretina i promovh prin aceea latirea crestinis- ar fi sa se transporteze la Paris. t 1822 in Arcueil.
mului intre Anglo-Saxoni ; cima comemor. 4 lul.c. Are merite pe terenul chimiei technice ai teoreBertan, (magh. Berethalom, germ. Birthlm), tice. Ser.: Elments de l'art de la teinture
orasel in Trans., cott. Trnava mare, cu 2245 loc., Recherches sur les lois de l'affinit .
Sasi si Rom. (711); situat in o vale incungiuBertholletia, Humb. et Boupl., (dedicat chim.
rata de dealuri frumoase, paduri i vii extinse. fr. B.), gen de plante din fain. Myrtaceae, trib.
Biserica ev. e zidita 1514-1524, incungiurata Lecythideae, care cresce in America tropical.
de ziduri duplo, in trecut a servit ca fortareata ; B. excelsa, singura specie din acest gen, este un
in ea se atla mormintele mai multor super- mare arbore cu frunzele alterne intregi si putin
intendenti sasi. 1572-1868 au residat in B. epis- coriacee. Florile albe-galbui stint dispuse In pacopii Sasilor. Locuitorii stint mici industriasi
nicule terminale. Fructul este o pyxida globuagriculton, in deosebi viticultori.
loasa, care se deschide la maturitate printr'un
Bertescii de jos, com. rur. in Rom., j. Braila, mic opercul. Semintele sale stint triangulare
cu teritoriu de 11,200 hect. si 1220 loc., cari se provalute cu o coaja solida, rugoasa, striatd,
ocupa cu agricultura i prasirea de vite. Are o bruna, continnd in interiorul seu un embrion
scoala mixta infiintata la 1857. In resboaiele mare comestibil. Aceste seminte, cunoscute de
dintre Rusi i Turci B. a fost ocupata adese Francezi sub numirile de: Chataignes du Brsil
de Rusi.
sau amandes d'Amerique, du Para, romanesce
Bertha, dupa mito'. germana e identica. cu
Berchta (v. ac.) V. si Berta.
Berthelot, Marcelin, chimic franc., n. 1827
In Paris, a debutat la 1848 prin sintesa acetilenei, punnd astfel basele siutesei in chimie.
In unna, pe langa multe chestiuni sciintifice, la
cari a contribuit prin lucrrile lui, s'a ocupat
in special cu termochimia, pe care cu drept cu-

se numesc nu ci de Am e rica si se gasesc

de vnzare pe la bacanii. Din aceste seminte
comestibile se extrage un oleu dulce ca i oleul
de masline. Lemnul acestui arbore american se

Iutrebuinteaza ca lemn de constructie. Z. C. P.]

Bertillonage, inetod de mesuran i antropologice
pentru recunoascerea (identificatiunea) criminalilor recidivi; perfectionat de francezul Alphonse
vnt se spune ca a creat-o. Continuu in curentul Bertillon. Se iau urmatoarele mesuri: 1) la corp :

lucrarilor color mai noui si mai contradictorii,

este considerat printre coi mad man chimisti ai
seclului. Este profesor la Collge de France,
secretar perpetuu al academiei de sciinte din

marimea, extensiunea, inal(imea serlnd; 2) la

cap : lungimea i latimea capului, lungimea
marimea urechii; 3) la extremitatile din partea
stanga piciorul, degetul de mijloc, degetul cel
Paris. A scris mai multe carti intre cari: La mic, antebratul; 4) coloarea (irisului) ochiului.
Synthse chiinique, (1875) si Mcanique chimique Aceste date se insemneaza pe fotografie sau

fonde sur la Thennochimie, (1879).

pe un bilet. 0 parte esentiala a acestui sistem
Berthier, 1) B., trimisul reg. franc. Henric III., e aranjarea biletelor de signalement, cad se
pe langa Petru Cerco], pentru care reobtinuse aseaza in grupe speciale atilt dupa singuraticele
domnia Munteniei. B. avea insarcinare sa lu- mesuii, cat i dupa anumite despar(eminte pentru
creze totul spre folosul Franciei, careia Corcel mesan i mid, mijlocri sau man. B.-ul e introdus
Ii fagaduise man avantagii, si sa pregateasca In multe state, intro cari i in Romania. Cf. A.
din Muntenia un stat vasal francez. 2) B., Ale- Bertillon, Signalementul antropometric.
xandru, principe de Neuchatel i Valangin, prin- Bertin, 1) B., Antoine, (nurnit Chevalier B.),
cipe de Wagram, maresal francez, n. 1753 in poet francez, n. 1752 in Ile Bourbon, cresc in
Versailles, lupta in America contra Englezilor ; Paris, apnea cariera militara si ajunse capitan
1795 sef al statului major in annata ital., intr la cavalerie,ocupandu-se cu predilectiune ou poesia
In strinsa prietenie cu Bonaparte, 1798 proclama si literatura. t 1790. 2) Fratii B. de Vaux, funrepublica in Roma ; de doue ori fit ministru de datorii rliarului Journal des Debats (1789). V. ac.
resboiu. Avii parte insemnata la trecerea preste
Bertoloni, Antonio, botanic ital., n. 1775 la
St. Bernhard si la victoria dela Marengo. 1804 Sarzano, profesor de botanica la Bologna, t 1869.
f numit maresal imperial si mare oficier al le- Decandolle a numit dupa dinsul g. Bertolonia.
giunii de onoare. Lila parte si la expeditia din B. este autorul a numeroase serien botanice,
1812-14. t 1815. 3) B., Petru, chimic franc., intre cari: Flora italica . Bologna, 1838-54;
n. 1782, t 1860. A lucrat mai ales pe terenul Flora italica cryptogamica . Bologna, 1858-67.
mineralogiei, metalurgiei i al chimiei technice.
[E. T.]

www.dacoromanica.ro

468

Bertrand --Besdeadu.

Bertrand, Henri Gratien, conte, gener. franc.,

Berzeviczy, Albert, politician maghiar, secretar
n. 1773 in Chateauroux (Indre), intrit pe titnpul de stat mn ministeriul instructiunii publico si
revolutiunii in corpul inginerilor*, luit parte la vicepresident al camerei; n. 1853 in Berzevice.

expeditiunea din Egipt, 1809 g-uvernor in 11[ilia, A functionat mai lint:111u ca prof. la academia de

lupt 1813 la Wartenburg, insoti pe impratul drepturi din Eperjes; dela 1881 e membru al
la Elba si St. Elena, 1830 comandant al scoalei camerei din Budapesta i unul dintre membrii
politechnice i membru al camerei deputatilor, mai marcanti ai partidului liberal; a iesit la
morse 1840 la St. Elena ca sa aducri osemintele iveali 1884 ca referent al respunsului la melui Napoleon. t 1844 in Chateauroux.
sagiul tronului, condamnind aspru antisemitismul.
Berzova, v. Brsava.
Bertrich, scalda in districtul prus. Koblenz ;
Berzsenyi, Daniil, poet lirio magh. ; n. 1776,
isvor cold de (320, numit i Karlsbad domolc.
t 1836; a studiat cu mare diligenta poetii gerRegiune muntoasa.
BilranI, Abu Itaihan Muhammed ibn Ahmed mani si clasicii vechi. Primele incercari poetice
le-a Boris sub infiuenta poetilor germani, dar spial, matematic, astronom, chronolog, istoric

filosof al Islamului; n. 973 in suburbiul din ritul poetilor clasici 1-a ptruns de wind si
deveni cal mai adict i sprig invtacel al scoalei
Chwarism; a scris in limba arabI; t 1048.
Berwick, James Fitejames, duce, maresal lui Horatiu. Forma si motivele poesiilor sale dint
francez, fin natural al ducelui de York, n. 1670 ale lui Horatiu, materia insk e luata din viata
si crescut in Francia. Se distinse in resboiul sociail-politica contemporana a poporului magh.
[11
cu Turcii 1686-87 si f ridicat de tatal siiu, re- si Inertia in spirit national magh.
Berzuntu, com. rur. in Rom., j. Bacau, formati
dant in Portsmouth. In serviciile lui Ludovic XIV. din 8 catune 2149 loc., 'Litre cari 1881 ROM.,
lupt la 1691 si 1692 in Flandria, avansnd la 248 Ung., restul Ovrei' pe teritorul acestei com.
rang-ul de general. 1704 lu parte la resboiul se afl m an stirea B., interneiata de Bogdan-Vodi,

gele Iacob H., la demnitatea de peer si coman-

de succesiune din Spania, pe care Il termina domnul Moldovei (1566-1572), a carei biserica
1714 prin luarea Barce/onei. In resboiul de suc- astarli este transformata in biserica de mir, decesiune polon treen 1733 Rinul, dar muri lovit servita de 2 preoti.
Besa, In mit egipt. un (lea al artei, al ande un glont, la asediarea deis Philippsburg, 1734.
preste tot al bucuriei. B. s'a inchipuit ca
Berwick upon Tweed, port maritim in Northumberland, la revilusarea riului Tweed in Marea eu pitic, in aceast forma e cunoscut si la
Nordica, Cu 14,000 loo.; stir in legatura Cu Fenicieni si Cyprieni, ce arata leg-aura mito-

Tweedmouth printr'un pod si un minunat viaduct logiea a acestot teri. Se numesce si Patk (pitio).
de cale ferata de 658 m. lungime. Are si o Besak, consul rus in Iasi (1837) sub M. [Atm.]
Sturdza.
turnatorie de fier i antier.
Avea insrcinare ak privegheze total spre folosul
Brza, v. Birsa si Brsa. Brzava v. Brsava. Rusiei si la ordinele superiorului sea Rukman,
Berzellit, (Kithnit), mineral cristalisat in sist. consul general muscalesc pentru principate.
cubic, de coloare galbena-portocalie. Este un Besanon, oras intrit in Francia, capitala dep.
ortoarseniat de calciu, magnesiu i manganez. Doubs ; cunoscut Inca pe timpul Romanilor sub
Se gsesce n Svedia.
nurnele Vesontio, ca fortareata bine intarit. B.
Berzelina, mineral in dendrite, cu strillucire are 56,000 loc. (1891), numeroase
mine
metalica, de coloare alba-argintie, compus din de fier, fabrici de masini. 13,000 fabrici'
luerlitori se
cupru i seleniu. Se gasesce in Svedia si a fost ocupa cu fabricatiunea oroloagelor si produc anual
dedicat chimistului Berzelius.
335,000 oroloage (intre cari ca. 114,000 de

Berzelius, loan Iacob, baron, medic si chi- aur) in valoare de 14 mil. fr. Comerciu inmist svedez, n. 1779, t 1848. Lui se datoresce semnat mai cu sama Cu vin, fier si lemn. In B.
un sistem nou de clasificatie in chimie, basatti s'au nascut cardinalul Granvella, A.vel Rmusat,
pe electricitate, apoi descoperirea a o multime Victor Hugo, Nodier etc.
de corpuri, precum : siliciu, seleniu, strontiu,
Besant, Walter, literat englez, n. 1838 in
bariu etc. In Tratatul de chimiee, care f tradus Portsmouth, studi teologia in Cambridge, apoi
in multe limbi, mirth a reun toate cunoscintele ocup o catedra de profesor la Collge Royal
chimice din timpul su, pe cari 'roja a le res- din Mauritius ; mai tAr4iu se dedica cu total
pan& cat mai mult. In istoricul chimiei modemet studiului literaturei, mai cu sam a celei frannumele lui B. rivaliseaza cu al celor mai flush.' ceze. Membru foarte activ al societatii Rabelais,
chimisti. Lui B. se datoresc: perfectionarea eda la 1872 imprerma cu J. Rice asa numitele
metodelor de analis, cercetAri timp de 30 ani B.-Rice novels*. B. a fost scriitor foarte proasupra pondurilor atomice, cari 1-au condus apoi ductiv. Son: Studies of early French poetryc,
la o sistema de notatiune ; apoi idea radicalilor Rabelais* The revolt of man* etc.

organici etc.

Berzenczey,

Besarabla, v. Basarabia.

Ladislau, politician si explorator

Beschorner, aparat folosit in fabrico mai mari

maghiar, n. 1820 in Cluj si t 1884 in Buda- de spirt pentru a controla cantitatea spirtului
pesta. B. a enuntat 1847 primadata uniunea Ar- produs.

dealului cu Ungaria in dieta dela Cluj. Dup Besdan, com, mare in Ung., cott. Bcs-Bodrog,
catastrofa dela Vilgos a plecat in exil; 1862 cu 7715 loc., mar toti Magh; situat aproape de
silit de multe nenorociri s'a predat puterii gura canalului Francisc.
austriace ; 1869 a fost ales deputat dietal. B. a Besdeadu, com. rur. in Rom., j. Dambovita, se
facut to doue rnduri calatorri in Asia pentru compune din 3 catune: B., Rimata, Costisata

explorarea vechei patrii a Maghiarilor, dar fart Valea Leurzii, cu. 3000 loc. Rom. Comuna are
nici un succes.
7 ulite. Prin comuna urge Bisdidelu. In eu.-

www.dacoromanica.ro

Besdedel

469

Bessemer.

prinsul comunei se gbesce un isvor de api puBelieoasa v. braroafa.

Besikabal, sin in Marea Egeicl, la malul vestic
cioasa i done de apa sarata. Cresce vite, produce prune (pried). Are 3 biserici si 3 scoale al Asiei mici, in fats insulei Tenedos ; scutit
cu 3 inytatori si 1 inviitatoare. Comuna este contra vnturilor de nord 5i potrivit ca basa
operatinnilor militare contra Dardanelelor. Aici
una din cele mai bogate in judet.
Besdedel, park. in Rom., isvoresce din muntii a stationat la 1853 flota anglo-franceza inainte
ce despart j. Dambovita i Prahova, spre est de de a intra in Marea Neagra.
com. Moroenii, curge spre sud si se varsa
Beskitp, cea mai inalta parte a Carpatilor
partea stanga a Ialomitii, la catunul Gura Bez- vestici, la marginea cott. lava catra Galitia;
dedului. In B. se varsa paraia.sele : Valea Coparo- mai inalt e muntele Babia-Gura (1725 m.) Indului, Valea Leurdei, Vales Morii, Valea Plopului semnat e pasul lablunka, pe nade trece linia
s. a., e de o repegiune uriasa, in timpuri ploioase ferata Casovia-Oderberg.

Be,li-aga, capitan de beslii, odinoara era in

piatra pe soseaua nationala intro pudraria ar- fiecare judet cate unul, iar in Bucuresci si
vine foarte mare. Preste B. este un mare pod de
matei pi baile Pucioasa.
Beseda, (ceh ) reuniune.
Beseler, Wilhelm Hartwig, conductorul

un bes-B.

Be0ic, veche moneta tun., In valoare de

5 piastri.

odinioara corp de calreti fruntasi Turci

din Schleswig-Holstein dela 1848-51,
n. 1806; ca advocat in Schleswig f ales 1844 sau Tatari.
de orasul Tondern deputat in adunarea staturilor,
Bessarion, loan Vasile, unul dintre cei dintaiu
care Il alese president; luptit contra despartirei umanisti, cari transplantar in apus (sed. XV.)
Holstein-ului de Schleswig. 1848 president al studiul vechei filologii si filosoffi grecesci, i detera
guvernului provisor, apoi al guvernului oomun ; impuls pentru cercetari mai libere opuse no1851 se retrase la Braunschweig; 1861 f numit lasticei ; n. 1395 sau 1403 in Trapezunt; 1423
curator al universitatii din Bonn.
1884. A intrit in ord. sf. Vasile ; 1437 archiepiscop de
Nicea, in care calitate insoti pe impiir. loan VII
publ. numeroase serien politice.
Belenova, 1) B. veche, comuna In Ung., cott. Paleologul in Italia pentru a cere ajutor in contra

Torontal, ou 6331 loc. Bulgari. 2) B. noutt, com. Turcilor, si mijloci in sinodul dela Florenta (1439)
unirea bisericii grecesci cu cea latina ; mai tar4iu
In cott. Timis, cu 3134 loc. Germani.
Belica,l)B.udului, un sac format in mare parte tree la biserica latina; papa Eugen IV. Il numi
de muschi; se gasesce la om si la toate ani- cardinal, Nicolae V. episcop de Sabina apoi de
malele vertebrate ; e asezata la om in lighianul Frascati; 1450-55 Ii incredinta legatiunea din
cel mic, indenitul incheieturii pubiene. Are o Bologna; dupa caderea Constantinopolei agita in

forma ovoidi on o extremitate mai groasa pri- apus pentru un resboiu cruciat in contra Turvind in sus i alta mai subtiata indreptat in cilor ; 1472 in Ravenna. Pretioasa sa colecjos, care se continua pand la exterior printr'un tiune de manuscrise grecesci o darui bibliotecei
canal nuinit uretret. Pe paretele dinderiit al B.-ei San-Marc din Venetia. Operele lui aparuni in
se deschid alte 2 amide, ce vio dela rinichi, la Migne Patrologiagraecac, vol. 161. Paris, 1866.
munite uretere, 5i cari aduc in B. urina produsa Cf. Vast, Le cardinal B., Paris, 1879.
Besse!, Frideric, astronom german, n. 1784
In rinichi. In B. se aduna urina, pang, And B.
atinge un anumit grad de plinatate ; atunci omul In Minden, 1846. Ca negutator, ce era la inse resimte i printr'un mecanism special, la care ceput, s'a ocupat cu astronomia inteun obseriau o parte insemnata muschii din paretii B.-ei, vator privat din Lilienthal, apoi f chiemat la
mina se golesce in afara prin uretra. Pe fata Knigsberg, unde intemea observatorul prodinauntru B. e captusita en mai multe randuri vdut cu instrumentele cele mai perfecto; aici
de celule epiteliale de diferite forme, iar pe fata a facut ingenioase observatiuni, cari au dat cer-

externa e acoperita in parte numai de mem- cetarilor astronomice o noua directie ; iar teoriile
brana, ce invalesce toate organele din abdomen, lui matematice pe terenul astronomiei se pot

considera ca basa intregului sistem astronomic

anume peritoneul.
Cea mai deasa modificare patologica a B.-ei de astridi. (Cf. Untsch, Die Besselische Formel,
e cat ar u 1, care consista intr'o inmultire en 1892; Franz, Festrede auf B.1 1884.) [V. B.]
Bessels, Emil, naturalist si calator arctic, n.
distnigerea 5i caderea celulelor epiteliale, ce cap-

tuses B. A.poi formarea de pie tri, a caror 1847 in Heidelberg, studia ad si in Jena sciinmarime variar dela acea a unui nrisip fin pang tele naturale pi medicina; 1869 a plecat cu vala marimea unui ou de gina san chiar mai mult ; porul Albert( la polul nordic spre a explora

In fine canceru 1, care se sfirsesce totdeuna partea estica a Oceanului Arctic intro Spitzberga, Nowaja Semlja si Gillisland. In calatoriile
[Sion.]
2) B. innotettoare, un organ al mai multor pesci sale se facur importante lucrari itlrografice
atjezat intre coloana vertebrala i canalul ali- sondari de mare, constatndu-se pentru prima

prin moarte.

mentar. E un sac plin cu aer si servesce ca oara existenta curentului Golf in est dela Spitzaparat idrostatic, menit de a face variabila greu- berga. 1871 chiemat in Statele-TJnite spre a
tatea specificii a pescelui si de a usura schimbarea punctului de greutate ; s'a mai constatat
eft servesce intru catva si la respiratie. La Audi
pesci (Physostomi) B. FAO in comunicatie eu
canalul alimentar printr'un mic duct, iar la ceilalti e inchisi cu totul.
[A]
Be:00sta, varietate de strugure eu boabe albe
rotundo si cu pelit subtire.

conduce expeditiunea la polul nordic a lui Ch.

Francis Hall. Ser.: Die amerikanische Nordpolexpedition, (Leipzig, 1878) etc. B. este secretar
general la Smithsonian Institution in Washington.

Bessemer, Hnry, technician, carnia se datoreaz mai multe inventiuni insemnate mecanice, n. 1813 in Hertfordshire (Anglia). Cea
dintaiu inventiune a lui a fost o masina de trans-

www.dacoromanica.ro

470

Bessenyei

Betel.

format bronzul in pudra pentru aurire. Apoi

introduse o serie de inovatiuni la friMele dela
drumul de fier, in industria sticlariei i mai
cu seama in acea a fierului. In 1856 descoperi
un nou i foarte insemnat proceden de a fabrica
otelul, proceden care poarta i asta di numele

Bestushev, Alex. Alexandrovici, novelist e

critic rus, n. 1796. A fost oficier de cavalerie ;
ca partas la conjuratia dela 1825 fii exilat la
Iakutk, dar mai tr4ia agratiat. 1837 in lupta
dela Jecaterinodar. B. a edat cu Ryleiev primal
almanach rases Steaua polara , (1823, 1824,
seu i caro a schimbat intreaga industrie a fieralui. 1825); a scris novele, articole polemice i criPrincipial fabricatiunii otelului B. consista in a tice, aparute de regula sub pseudonimul A. Mardescarbura fonta prin curenti puternici de aer, linskii. Sor, princ. e romana' Ammalat-Beg .
ce se preseaza in massa topita a tuciului (fontei)
Bestushev-Riumin,l) B Alexei Petrovici, conte,
pus inteun creuzet, numit convertisorul lui B. cancelar si mareaal rus, n. 1693 in Moscva. Sub
sau si para lui B. Detalii v. la art. fier i otel. impon Elisabeta a condus in calitate de canBessenyei, numele mai multor familii vechi celar resboiul (1756) contra Prusiei ; imbolnamagh.: B. de Atya, B. de Ezdeghe, B. de Nagy- vindu-se imperateasa, B. a retras de graba arBeseny6. Cea din urma a dat Ungariei, pe langa mata ruseasca. Acusat pentru aceasta de tradare,
alti barbati distinsi, pe literatul George B. (n. a fost degradat i exilat. Impon Catarina H. 1-a
1747), poet si prosaist, unul diutre initiatorii agratiat, rechiemandu-1 la curto. t 1766.

2) B., Const. Nicolaievici, istoric rus, n. 1829.

epocei de renascere a literaturei rnagh., a studiat
In Sfirospatak. La 1765 a fost trimis in servicial 1866-82 prof. de istoria rus. la univ. din Petersgardei regale din Viena. 1782 rentors in patrie, burg ; 1872-82 presid. al Societatii slavice de
t 1811. B. e intemeietorul directiunii clasice binefacere. 1897. Opere : Istoria ruseasca
noue sau frantosiste si a scris mai cu sama sub (2 vol.)
Beta L., (botan.) gen din fain. Chen'opodiaceae,
influenta lui Voltaire. Operele sale sant anticuate,
dar au desteptat interes pentru literatura magh. tribal Chenopodieae, cupriude plante erbacee

si au dat un impuls puternic la desvoltarea ei anuale, bisanuale sau vivace, glabre si cu radacina carnoasa. Florile mici verdui sant reguulterioara.
Bessermani, popor inrudit cu Vogulii, loca- late si hermafrodite cu 5 sepale persistente, dispuse in glomerule axilare i in spice terminale
iesce in Ural.
Bessi, un popor vechiu tracic, care locuia in simple sau panicuiate. B. are vr'o 13 specii
originare din Europa meridionala, din Asia si
muntii Balcani. Erau un neam al Satriilor
serviau i ca profetii ternplului lui Bachus. Venind Africa boreala. Prin par.ile noastre cresce cutin atingere cu Romanii se romanisar, astfel tivata B. vulg'aris L., uumita de popor sfec la.

ea Kekavnienos Ii confunda cu Vlachii. (Cf. Xe- Aceasta planta ingramadesce in radacina sa carnoasa pivotanta mari cantitati de zahar, din care
nopol, Ist. Rom. I., p. 95 pi 442.)
Bessires, Jean Baptiste, duce de Istria, ma- causa se ai cultiva foarte mult in Europa pentru
resal francez, n. 1768, lupt 1796 97 in Italia, fabricatiunea zaharului. Unele varietati se cultiva pentru a servi de nutrenApt animalelor, ba
insoti pe Napoleon in expeditia din Egipt
se distinse la St. Jean d'Acre ai Abukir; organish unele se intrebuinteaza ai in bucatarie ca salata.
armata ital., constrinse pe Austriaci la retragere. B. hortensis Mill. si B. Cicla L. se cultiva prin
[Z. C. P.]
1802 fa numit gen. de divisie si la urcarea lui gradini ca plante ornamentale.
Betain, C5 Hu NO2, identic cu oxyneurin, basa
Napoleon pe tron, maresal. Ridicat la dernnitatea
de duce de Istria 'apta cu mult succes in Spania monoacida, se gasesce in sucul sfeclei de zahar
1808-09, iar la Aspern i Wagram fara suc- (Beta vulgaris) in proportiune de 1/40/0 in sucul
ces
in contra Austriacilor. 1812 muna pe sfeclei necoapte, i 1/10 /0 In cele coapte. SinNapoleon in Rusia si dovedi la retragere multa tetic se obtine prin oxidatitmea bilineurinei, prin
actiunea acidului chlor-acetic supra trimethycircumspectiune, t 1813 la Rippach.
Bessonof, Petru Alex., scriitor i folklorist laminei. B. mistaliseaza din sol. alcoolica, la 1000
rus, n. 1828; dela 1879 prof. al limbelor slavice pierde 1 mol. apa.
Bete, ritoare, iret, aproximativ 5 cm. latime,
In Charkov. B. a scos de sub tipar prima coleetiune mai mare de poesii poporale bulgare (1855), impletit sau tesut de terance din lana colorata,

urmata de un studiu asupra eposului poporal avnd ciumni la capete. Se intrebuinteaza de

bulgar i s6rb.; 1860-77 a edat marea coleo- teiance la costumul lor, spre a-si incinge de
tiune de poesii poporale rusesci a lui Kireievskii. mai multe ori talia, formaud un branisor. Colorile

A tiparit
sericesci.

si

o colectiune de poesii poporale bi- cele mai des intrebuintate sant rosu, galben
albastru.

Bessos, satrap persic in Bactria; dupa lupta

Bte, (franc) animal, dobitoc; i om prost,

dela Arbela (331 a. Chi.) ucise pe regele Darius ILI. rara minte. In jocul de carti B. insemneaza suma,

Codomanus; se refugi in satrapia sa, unde se ce trebue platita in banca dupa un joc pierdut.
Beteali, gateala facuta din fire de aur sau de
precian-lit rege cu numele Artaxerxes IV. si apara
Bactria i Sogdiana contra lui Alexandru cel argint, lungi i subtirele; so poarta de mires
Mare. Prin tradare a fost prins, condamnat la pe cap, in diva cununiei, spre a imita per de
aur lang i des.
Timarte i executat in Ecbatana (328).
Betel, planta cataratoare din fam. Piperaceelor,
Bestia, (lat) animal selbatic; bestial cu incu numirea specifica Piper Bette L.; cresce in
stincte animalice sangeroase.
Bestiarii, (lat) gladiatorii cari s'au luptat cu India, lava, Borneo, Filipine i se cultiva in Asia
si America tropicala. Frunzele ei cordiforme,
animale selbatice.
Bestiarius, columna decorata cu capote de acuminate contin un oleu esential ea miros ca
animale reale sau fantastice. Usitata in archi- al ceaiului s't ce gust ardetor. Ele, irnpreuna cu
var nestins i cu nuca de areca, se intrebuintentara gotica.

www.dacoromanica.ro

Betelgeuze

&Va.

471

teazri. de toate popoarele din orient sub numele stile lui Homonai ; dupa aceasta a fost ales rege

de B. ca masticativ, tinndu-1 in gura Mews al Ungariei. In Dec. 1622 a incheiat pace la

oare. Dintii, saliva, tsi tot interiorul gurei se Nikolsburg, prin care protestantilor din Ung.

coloreaza in rosu intens batOnd in negru, l cu

un aspect respingetor. Scopul intrebuintarii e
foarte problematic; se admite cri ar da tonicitate organelor digestranii, combatnd efectele
caldurii prea excesive. Mai lucreaza i ca nar-

le-a cilstigat pace religioasa, Transilvaniei prima

la capetul vietii sale cattalo : Satinar, Sabolciu,
Ugocea, Bereg, Zempln, Borsod, Abauj, cetatile
Casovia, Muncaciu. Tokaj i Ecsed, iar familiei
sale cu drept ereditar ducatele Opulia si Ratibor.
cotic, stimulant si probabil ca profilactic contra Coreana Ungariei a restituit-o lui Ferdinand, iar
frigurilorpalustre i a disenteriei. Se mai da si de titlul de rege a abdicat. Neimplinind Ferdinand
ca antiseptic in inflamatiunile de grit, laringe, conditiunile acestei paci, B. in 1623 iar a mers
bronchii, contra anghinei etc.
S. t. R.]
sub raurii Vienei ; dar in 4 Apr. 1624 a pus
pace, in care i-s'a recunoscut dreptul de a punta
Bete!gauze, stea, a Orionului (v. ac.)

Betelie, fasie de stofa sau de prinza, in care In titlu adausul i domnul partilor Ungariei
se cease si se string cretele rochiilor sau fus- (dominas Partium), iar pentru Opulia i Ratifier
telor. B. are o lungime egala ca talia. B. mri- a capatat in schimb dominiul dela Ecsed. In
necii se munesce tivitura, in care se string cretele Sept. 1626 B. a treia oara a plecat in contra lui
Ferdinand. Acum avii de a face ca renumitii
milnecilor largi la cam*.
Bethania, 1) B., sat la poalele est. ale muntelui generali Mannsfeld i Wallenstein; dar in Dec.
maslinilor, cale de o oara dela Ierusalim, satul a pus pace si apoi s'a reinters acasa. t 15 Nov.
lui Lazar si al surorilor lui Marta si Maria, in 1629 in A.-lulia, uude este si inmormntat in
casa carora petrecea Isus adeseori. Astacli el- bis. s. Mihail. Gavrila B. este figura cea mai
Azarijeh, (arab. satul lui Lazar). 2) B., loo numit impunetoare intre principii Transilvaniei, i in

Bethabara. la termul stang al Iordanului. tot casal until dintre cei mai reniuniti barbati
ai timpului seu. Mare ca administrator, mare ca
Bethesda, (evr. casa gratiei), 1) B. sau Beth- beliduce, a cristigat grade, si a inaltat puterea
saida (evr. casa pescilor), cetate la mini vest. ai vaza Transilvaniei, pe lringa aceea a purtat

Acolo boteza

al lacului Genezaret in Galilea, locul de uncle

eran apostolii Petru, Andreiu si Filip. 2) B. sau
Beihsaida, cetate spre nord-est dela lacul Genezaret, numita i Lajas. 3) B., lac, numit i lacul

grije deosebita pentru desteptarea si luminarea

ramurit.

la 1648.

supusilor sei, mai ales a celor de confesiunea cal-

vina. El a intemeiat primal gimnasiu reformat

In teara la A.-Iulia i dotrindu-1 regesce i-a adus
In partea nord-est, a templului din Ieru- profesori straini, i 1-a inavutit si prin testasalim, made se adunau bolnavii cercrind vinde- 'neural seu. Institutul acesta este acum colegial
din Aiud. Contributiunea anuala, ce se platia
care minunata in apa lacului.
Portii otomane, deia 15,000 a redus-o la 10,000
Bethlehem, sat in Palestina, v. Vicleim.
Bethlen, nuncio a 2 fan-1U magh. in Trans., galbeni. A doua sotie a lui a fost Catalina Brandin cari una are predicatul de Iletcr (Banat), denburgica.
B., Stefan, fratele lui Gavrila B., dupa
cealalta de Bethlen (Trans.) Din anindeue s'au
ridicat barbati insemnati in istoria terii. Din alegerea acestuia de rege al Ungariei, pi sub
cei de Iktrir au fost i mincipi i conti, iar Catarina Brandenburgica, a fost gubernator al
acum s'au stins. Cei de B. stint tare numerosi Transilvaniei, apoi in Septembre 1630 a fost
pi agi, pi au posesiuni extinse. Ambe fam, se ales principe; in 2 Decembre s'a retras dinaintea
par a fi dintr'o trupina, care in sed. XIV. s'a pretendentului George Rrikoczi si a trait Mina
B., Dan de, sub Barcsai, Kemny i Apafi
1) B., Gavrillt de Iktr, principele Transilvaniei, barbat pe cat de erudit, pe atilt de erou a fost cancelar al Transilvaniei. Istoric insemnat,
In resboiu si intelept intru crirmuirea statului ; a scris: Rerum transilvanicarum 1. IV,

n. 1580 in Ilea. Sub principele Gavrila Britheri Crainii, 1663, (cuprinde istoria Transilvaniei dela
a purtat diregatorii si a ocupat functiuni mo- 1629 prina 1663, care mai trircliu a continuat-o
inentease, apoi ingretosrindu-se de el a fugit la prina la 1674). t 1678.
B., Lupul (Farkas,Wolfgangus), cancelar al
Turci, de uncle s'a reintors ca principe al Transilvaniei, numit de Turci i insotit de ostiri Transilvaniel sub Apaff. Lstoric renumit; a seria:

de ale lor, cad sa-1 introduca in scaun. Dieta Historiarerum transilvanicarum , tip.
terii rinca I-a ales in 22 Oct. 1613. La inceputul de los. Benk. t 1679.
Din linia B. de B. s'a n. 1849 contele Andomniei a ringustat marginile terii, cedrind Turoiler in semn de multamita.: Lipova i alte in- dreiu B., care la 1882 a fost numit comite supr.
tarituri din jur, iar mai trircliu le-a largit, pre- al com. Brasov si ulterior al com. Sibiiu, fiind
cum nu au mai fost nici odata. Dupa inceperea in aceast calitate comite al Sasilor. In aceste
resboiului de 30 ani in Boemia si Germania doue orase a contribuit foarte mutt la desvol(1618), ca sa ajute protestantilor din Ungaria, cu tarea industriei, si prin tinuta sa conciliantri a
invoirea Sultanului a plecat ca oaste in contra cucerit simpatiile popor. sasesci. Dela Mart. 1890
lui Ferdinand II., imperatul Romanilor si regele prima 1 Iunie 1894 a fost ministru de agriculUngariei. Victories a inaintat prin Ung. nord., a
cuprins Casovia, Tirnavia i Pojonul impreuna
cu coroana regeasca (1619), a pOtruns in Moravia, iar ea alta ostire a impresurat Viena; dar
sub presiunea Turcilor i amenintat de oastea
polona, conclusa de rivalul sea George Homonai,
s'a retras iar in Ung., Linde i-a succes a frringe

tura in cabinetul Szapry si Wekerle. B. fine de

sotie pe Livia, fica lui George 1VIocsonyi de Foen.

Bethsaida, v. Bethesda.

Betia se numesce intoxicatiunea acuta produsa prin beutuii alcoolice ; ea se manifesta

printr'o exaltatiune a mai tuturor functiunilor
sistemului nerves, mai ales a miscarilor

www.dacoromanica.ro

472

I3etlean

Honig).

expresiunii sentimentelor, exaltatiune armata.'

Betslleo, popor, loc. pe insula Madagascar,
de o depresiune a inteligentei, a sensibilitatii, 300,000 cap.
a miecaiilor, apoi de o stare comatoas, de somn
Betsimaraka, regiune in partea est. a insulei
profund cu scaderea temperaturii, eu respiratia Madagascar.
grea i ca pals min. Obicinuit aceste fenomene
Betimani, popor vestit in A.frica, inrudit ca

dispar dupa cateva oare, omul beat revine in

fire, se simte ins slab, abatut, eu durere de
cap i cu greata; in casuri mai rare stadiul al
doilea (stadiul comatos) al betiei se termina cc

Cafrii. Se imparte in mai multe semintii. Se

ocup cu economa de ctunp i eu cea de vite.

prinderea organismului ea dose mai mici sau

Bequanaland, teara locuit de Beteuani;

Mara de aceste B. fac comerciu cu fier, anima,

fildee. piei de animale; au orase ca locuitori

moartea, provooata de congestiune cerebrala. B. letra 5000-12,000. Din 1816 sfint printre ei
repetata, obicinuirea ca excitatiune alcoolie, de- misionan i europeni.

mai mari de alcool, c,ari nu mai produc fenome- 184,980 km2., ca 60,376 sufl.; mai inainte sub
nele visibile ale betiei acute, constitue alcoolismul protectorat englez, dela 1895 partea sudica s'a
(v. ac.), boala cronica caracterisat printr'o serie anectat la Caplanda; prin B. tree done' ci fe-

de lesiuni ale tesutului diferitelor organe si de rate, una terminata, alta in constructie.
perturbatiuni a functiunii lor, mai ales insa de Betswa, afluent in stanga al riului March in
boale grave ale sistemului nervos (cari se ter- Moravia, se formeaza la Wallachisch-Meseritsch
mina cu paralisia generala, ca alienatia mintala),
ale sistemului circulator ei respirator, ale tubului
digestiv, ale ficatului i rinichulor, cari provoaca
moarte prematura.

din impreunarea rimilor B. de sus ei de jos,

cari isvoresc am bale Carpatii Moraviei ; B. are

lungime de 122 km. ei se varsa in March aproape

de Kremsier.
Betting, (engl.) prinsoare (remaeag), mai ales
Flgarae, eu 1061 loc., (1040 Rom. gr.-or.) 2) B., la alargan i de cal.
com. mica in cottul Solnoc-Dobaca, cu 2272 loc.,
BetulaL., (bot.) gen din fam. Cupuliferelor, trib.
(1024 Rom., 1130 Magh.), pretur, judecatorie Betuleae, cuprinde arbori sau arbueti cu frunze
cercuala, posta, telegraf, stet. cii ferate. Aici alterne, dintate sau serate, peninerviate. Florile
se afla un frumos castel al familiei cont. Bethlen, monoice, cele mascule dispuse in spice ameniar in apropiere reminiscente romane.
'cacee pendente; cele femele dispuse In spice
Betonmortar turnat, compus din petricele, cilindrice erecta. Scoarta calor mai multe specii
pietris, nasip ei var sau ciment; nu se aplica este formata din strate subtiri i membranoase,
'ma in rosturi, pentru legarea pietrilor, ci ser- cari se desfac uneori in f-pii neregulate. Genul
vesce deadreptul la constructia de ziduri de sine B. are vr'o 25 specii, respandite prin Europa,
statatoare, la fondatii, la dueumele, bolti etc., Asia central i septentrional ei unele prin
atat in spa cat si pe uscat. Se aplica cu deo- America nordic. Aceeti arbori slant rari in resebire la constructii de poduri i alte lucrri giunile calde, insii pot suporta foarte bine frigul,

Betlean, 1) B., comuna mica in Trans., cott,

idraulice.
eaci sant ultimii arbori, ce cresc la nord; iar
Betonica L., (botan.) sectiune din gen. Stachys pe muntii inalti ajung pana la limita zapeclilor
L., fam. Labatae, trib. Stachydeae, cuprinde perpetue. Prin partile noastre cresce B. alba L.,

plante erbacee perene ca frunzele radical() pe- nurait de popor mesteacan, prin padurile montiolate, oblonga, lanceolate, cordate ei crenelate; tane ei subalpine. Scoarta sa alba, ce se exfocele superioare sesile i anguste. Florile purpurii liaza lieu, are proprietti medicinale din causa
stint dispuse in glomerule multiflore ei reunite ca este amara i adstringenta. Infusiunea de
inteun spic intrerupt. B. are putine specii ce frunza de mes tea can se administreaza contra
creso prin Europa ei Asia. B. officinalis L. (san gutei, reumatismului i idropisiei. Primavera se
Stachys B. Benth.), planta vivace, putin aro- extrage din acest arbore, prin inci,siuni, un suc
matica, care cresce ei prn partile noastre, ande zaharos, din caro se prepar o beutura alcoolica,
este cunoscuta sub numirile populare de : Iarba intrebuintata de locuitoiii din regiunea nordica
taieturii, sau Vin decea. Pulberea frunzelor contra afectiunilor reumatice i boalelor de beacestei plante este sternutatoare, iar radacina eic. Din scoart, prin destilatiune, se Aline un
se crede ca posede proprietati emetice. B. offi- oleu ca care se prepara pietas ruseasca spre a-i

cinalis L. a fost odinioara mult intrebuintata comunica rairosul sdu caracteristic. Multe specii

In medicina, dar astdi nu mai presint nici un de B. se cultiva prin grdini ca plante ornameninteres din punct de vedere medical. Se cultiva tale, precum: B. alba L., B. nigra L., B. papyruin gradim ea planta ornamental B. grand?", racea Willd., B. pumila L. etc.
[Z. C. P. J
flora W., specie originar din Siberia. [Z. C. P.]
Betulaceae, sau Betulineae, (botan.) un trib
B6triin, termin intrebuintat de raiei pentru din fam. Cupuliferae, care cuprinde arbori
insemnarea moetenirei razeeesci (proprietati ne- arbueti, ce se refera la genurile: Betula L. ei
impartite), dela lat. veteranus, care amintesce Alnus Gaertn. Acest trib este considerat de unii
vechia asignatiune de pamnt, ce se dedea sol- botanipti ca o familie deosebita.
[Z. C. P.]
datului roman, Mid la o virst, Inaintata paBetuwe, (Batavorum insula), tinut in Olanda,
rasia cadrele militare. (Cf. A. D. Xenopol, Is- apartinetor provinciei Gelderland, incungiurat in
forma de insula de bratele Waal ei Leck ale
toria Romanilor. IV. 97.)
Btrana, 1) munte in Rom., j. Muscel, pl. Rinului, 90 km. lung, 5-10 km. lat ei 270 km2.
Dambovita, in raionul com. rur. Leresci, pe cul- extindere. B. a fost locuinta Batavilor si are
mea Carpatilor; 2) munte in Transilvania, cott. numeroase morminte vechi.
Hunedoara, aproape de Gradiscea nouti, 1794 m.
inalt.

06triinete, v. etate.

Bet*, v. Becher.

Beul, Charles Ernest, archeolog ei politician

franc., n. 1826; catva timp profesor de retorica

www.dacoromanica.ro

Beurnonville

473

Beutura.

In Moulins, plea 1849 cu ambasada franc. la doy la Paris, iar dupa catastrofa dela Sedan la
Atena, unde prin sapaturi la Akropolis fad]. des- Londra. 1882 s'a retras la Dresda, unde ei-a
coperiri insemnate; 1854 profesor de archeologie saris memoriile, cari un an dupa rnoartea sa au

la biblioteca imperiala; 1858-59 facif pe spe- fost publicate sub titlul: Friedrich Ferdinand
sele sale proprii sapaturi la Cartagena; 1860 Graf von Beust's Erinnerungen und Aufzeichmernbru al academiei inscriptiilore i 1862 in nungen aus drei viertel Jahrhundertent (2 vol.)

local lu Halvy secretar al academiei artelort. B. a fost un politician din scoala veche a conserScr. princ. L'Acropole d'Athnesq, Les monnaies vatorilor, cu multa eruditiune si bunavointa, dar

d'Athnes, Causeries sur Partc, Le sang de oportunist cu prea patina prevedere practica si
Germanicuse etc. In anii din urrna ai vietii sale prin aceasta diplomat nefericit. [V. Babee.]
se ocup cu politica; 1871 deputat in adunarea Beuthen, 1) B. superior, in limba slava Bitom,
national* orleanist zelos. In cabinetul Mac-Mahon ora n cercul prus. Oppeln, 4 km. dela granita

B. a fost ministru de interne. t 1874.

polond, langa linia ferata Breslau-Oels-Sosnovice,
Beurnonville, Pierre Riel, niarquis, rnareeal cu 36,905 loc., judecatorie, gimnasiu, 2 acoale
francez, n. 1752 ; 1793, sub Girondisti, ministru sup. de fete, etc. B. e centrul principal pentru

de resboiu, 1800 ambasador extraordinar la Berlin, industria de fier ai baile de carbuni ip Silesia;
1802 la Madrid, mare oficier al legiunii de onoare, oras cu frumos viitor. 2) B. inf., oras in cercul
senator, voth la 1814 detronarea lui Napoleon pros. Liegnitz, langa Odera i linia ferata Breslauca membru al regimului provisor, contra ridi- Stettin, cu 3387 loc., fabricatiune insemnata de
carii petronaliuNapoleonfl.;subLadovicXVlfl. palarii de paie, cultura de poarne i vin. Omen'
pair ai ministru de stat ; 1816 mareaal de Francia. de capetenie al principatului mediatisat Carat 1821 in Paris.
lath-Beuthen (v. ac.)
Beuron, rnanastire de Benedictini la SigmaBeutura, ori ce lichid care se introduce in

ringen, langa Dunare, infiintata in sed. XII., stoma pentru a potol setea, pentru a inlocui

desfiintata 1803 ai reinfiintata 1888; renufnita apa pierduta prin functionarea corpului, care apii
pentru acoala sa de picturd.
este indispensabila pentru mantinerea vieii. CorBeust, Frideric Ferdinand, conte austriac, pul omenese ai animal cantina cantitati insemnate
barbat de stat german, n. 1809 in Dresda, din de apa, care serva ca vehicul pentru transportarea
fam. nobila veche ; crescut mai virtos in Lipsca materiilor nutritive in interiorul celulelor, din
pentru cariera politica-diplomatica, pe care a cari se compun diferitele organe, i pentru scoa-

paeit LIM dela 1831. La 1849 ministru de ex- tares din celule a materiilor usate, netrebainterne in Saxonia; ca atare, in acelasi an el a cioase. Apa inlesnesce pe de-o parte digerarea
provocat interventiunea Prusiei in contra res- alimentelor, extragerea din ele a substantelor

culatilor din Dresda; 1851 el a incercat crearea solubile, introdurea lor In curentul sangelui, care
unei confederatiuni a statelor germaue mai mici, uda toate tesaturile corpului, lasand in ele parte
In scopul de a paralisa rivalitatea i prepotenta din constituantele sale; de alta parte apa mijdintre Prusia s Austria; la 1854-55 el cu sta- locesce eliminarea din corp a diferitelor excrete,
tele mai mici gravitaud spre Prusia ei Rusia, aim- mai ales a urinei, a materfilor fecale, a sudorii.
piedecat participarea Austriei la resboiul oriental Apa prin circularea ei mai contribue la regudin Crimea; in chestiunea si resboiul Schleswig- larea temperaturei corpulai.
Holstein-ului dela 1862 el a fost in contra parB.-le pot vaterna sanatatea prin c a n ti t at e,

ticiparli Austriei, de asemenea a fost in contra fiind-ca o B. chiar sanatoasa poate sa dilate

incercarilor lui Schmerling dela 1863 la Frank- stomacul prin volumul ei prea mare ; prin t e mfart, de a angaja pe principii Germaniei in contra p e r at u r a, fiind-ca functiunea regulata a stoHerlinului, tot din motivul de a evita conflictul macului se impiedeca pria contactul membianei

intre cele doue mari puteri germane ; tot* sale mucoase cu corpuri de temperatura rnai

la 1866, erumpnd acel conflict, B. cu regale scacluta decal de 8 C ai mai ridicata deck de
seu ei ca toata puterea armata saxona a tre- 40C; prin c al i tat e (compositie), deoarece subcut in partea Austriei; aceasta infranta fiind la stante infectioase sau toxice cuprinse in B. inKniggrtz , i existenta Saxoniei periclitata, fecta san otravesc carpal consumatorului.
B. a fost trimis la Paris pentru de a implora B. cea mai sanatoasa este apa curata in starea
interventiunea lui Napoleon II., care urmand, ei naturala. Lichide, cari corespund cu gustul
Saxonia a fost salvata ai Austria foarte crutata, i cu obiceiul ornului, silnt B.-le alcoolice, arodar B. expatriat. Primit in serviciul Austriei matice, mucilaginoase, gazoase, acide. Laptele
a fast numit ministru de externe ei la 1868 ri- nu serva numai ca B., ci i ea aliment din causa
dicat la rangul de conte austriac. Inte aceea in cantitatii insemnate de substante hranitoare ce
imperiul unitar al Austriei s'a creat dualismul cantina. (Despre apa ai B.-le alcoolice v. ac.
prin conlucrarea sa cu Dek ai Andrssy, de art.) Intre B.-le aromatice mpg primal loe
made s'a nascut faima, ca. B. 1-ar fi creat i in- c e aiul i c a f ea ua. Ceaiul este o infusiune
trodus, ceea ce intimii cunoscetori ai curtilor fierbinte a foilor plantei Thea chinensis, care
din Berlin ai Viena cu total altf el explica, sus- cantina un alcaloid (o basa organica capabilft a
Vaud, ca B. a fast numai executorul dictsme- forma saruri): tema, substanta stimulanta pentru
nelor lui Bismarck; B. a fost apoi numit cancelar sisteraul nervos, care in cantitate moderata na
al imperiului austriac, pin ce lasa s'a deeteptat aduce nici un ru. Aceeae actiune o are Qi cafeaua,
susceptibilitatea Maghiarilor, mai virtos dupa ce seminta BC08.S1 din fructal arborelui Caffea ara-

noul cancelar, ca ajutorul federalistului Hohen- bica, care se prajesce ei se aduce in stare de
warth, incepuse a lucra in contra dualismului, pulvere groasa, ca sa serve pentru infusiune, san
pentru federalism in Austria. B. a trebuit sa de pulvere fina pentru decoctiune. Alcaloidul
paraseasca Viena, mergand mai Wain ambasa- cafelei, caleina, este ideario cu tema. GansuEnciclopedia romitni. Vol. 1.

www.dacoromanica.ro

31

474

Beuvray

Bziers.

matia frecuent de cantitti mari de cafea pro- plicarile renumitilor interpreti Zonara, Balsam on
duce intoxicatiune cronic, manifestata prin slaAristen.
[Dr. Iacob Radu.]
birea activitatii sistemului nerves. Un alcaloid
Beverin, (Pis B.), munte in Graubiinden. (V.

analog cu cafeina, teobromina, se gasesce in Adula.)

seminta de cacao, din care se prepara ciocolata.
Bevern, August Wilhelm, duce de BraunFiertura de cacao si de ciocolata nu o clasificam schweig, general prusiac, n. 1715 din familia
intre B.-i, ci intre alimente. Dintre B.-le mu- Wolfenbiittel, luh parte 1734 la resboiul renan,

cilaginoase se intrebuinteaza $i in terile romane precum si la resboaiele silezice, 1746 comandant

braga, beutura putin hranitoare, pregatit din In Stettin $i 1750 general. In resboiul de 7 ani
mein (MilRum sativum), i salipul, decoctiune in- decise 1756 lupta dela Lobositz ; bath 1757 pe
dulcita i aromatisata a radacinei de Orchis mas- Austriaci la Reichenberg. Mai tardiu fh batut
cula. Ca B.-i acide bem limonada, suc de lamilie si prins la Moys si Breslau. Dupa eliberare
amestecat cu apa i cu zahar, care datoresce Friedrich II. it trimise guvernor la Stettin. Ca
mica ei valoare nutritiva mai mult zaharului general de infanterie incheitt 1762 armistitiul
decal acidului citric. Carttitati mari de acide cu Rusii. t 1781.
Bex, comuna in cantonal Waadt, Elvetia, in
slabesc actiunea stomacului. B.-le gazoase, bogate in acid carbonic, exercita o actiune reco- regitme bogata in poame $i vin, cu 4420 loc.
ritoare? cu exceptiunea vinurilor spumoase $i (1888); cea mai veche salina in Elvetia, cua beret, cari poseda i toate defectele B.-lor noscuta din 1550, produce 2 mil. kgr. sare. Asnd
alcoolice in general. Cantitati mai mari de B.-i clima placuta si positie foarte romantic-a, B. este
gazoase vatema sanatatea prin dilatarea sto- bine cercetata ca statinne de curb-. climatica.
macului din causa acidului carbonic, care devine
Beyer, Gustav _Friedrich, general prus., n. 1812.
liber la caldur. Ca beuturi gazoase serva unele Se distinse 1866 in mai multe lupte. Intr apoi
ape minerale naturale, ca apa de Borszek $i de In serviciul curtii de Baden si RI nurnit 1868
Elpatak, apa de Dorna (8arul Dornei), Berea, ministru de resboiu; 1870-71 luh Dijon-ul. 1871
a. precum si apele gazoase artifi- guvernor de Koblenz $i Ehrenbreitstein. t 1889.
Giesshiibl
Beza, (de Beze) Theodor, refonnator din Ge[I. Felix.]
ciale i limonadele gazoase.
B.-le spirtoase stint o materie importanta de neva, n. 1319. Profesor in Lausanne, apoi preimposi fa, in Rom. succesiv supuse legilor fiscal dicator si prof. de teologie in Geneva; 1559

din 10-14 Febr. 1882; 17-20 Mart. 1884; castiga pe regele Antonin de Navarra pentru

27-28 Mart. 1885; 29-30 Mart. 1886; 22 lun. protestantism;136116 parte la fahnoasa disputa
pana 1 Tul. 1886; 31 Mart. pana 1 Apr. 1887; religionara din Poissy; 1562 vorbi in St. Ger23-28 Mart. 1889; 20-21 Apr. 1896. In pri- main contra venentirii icoanelor. Dupa moartea
vinta acciselor comunale, a se ved in legi usuale lui Calvin trecea de col mai mare teolog al bide George St. Bdulescu, adnotarile asupra legii sericii sale pi ajunse presedinte al consistorului
regulamentului pentru perceperea i consta- reformat. t 1605. Scr.: Icones virortun illustarea veniturilor comunale. O importanta deci- trium cum emblematibus; Vita Calvini , etc.
Bezdin, mandstire gr.-or. de monachi, situat
siune de principiu s'a dat de Casatiunea rom.

In aceasta materie la 28 Febr. 1897, dupa di- In stanga Muresului, 'taiga satul Munariu, in
cott. Timisului, in Banal. Are proprietati hamoase si insemnate venite. Astai apartine la

verginta in procesul dintre ministeriul de finante

si B. Berenstein. De B.-le f a Isi f i c ate se ocupa
Codul penal (art. 391). (Cf. St. Sttescu in Dreptul nr. 46 din 1894, pag. 371. Cat pentru Ung.
v. Regalii.)
Beuvray, un pise de 810m. inalt In muntii Morvan, (depart. franc. Sane-et-Loire), intre riurile
Arroux i A.ron. Spaturi mai none arata,
aici ar fi fost vechiul Bibracte, orgul Aeduilor.
Beuvron, afluent al fluv. Loire, 125 km. lung.
Se revarsa la Cand.
BE-V, inscriptiune pe monetele batute in Trans.

jurisdictiunea episcopiei srbesci din Timisoara,

dar este una din mana.stirile, asupra carora are
drept de proprietate $i biserica romana.

Bezecny, Iosif, baron, finantiar austr. si intendent gen. al teatrelor imp. in Viena; n. 1829

in Tabor, promovat Dr. jur. 1855 in Praga, a

fost timp indelungat functionar al ministeriului

de finante, iar 1878 guvernor al inst. de credit
fonciar austr., 1885 numit intendent, 1877 baron
si 1881 consilier intim.
sub Mih. Apafi. Se explica: Besztercze \Taros Bezelea, in mitol. slav. (Lithavia) a fost lu(orasul Bistrita), unde a existat pe acel timp ceaferul de seara, (v. Aussra).
Bezerdy, Stefan, politician magh., n. 1786;
o monetarie.
Beveland, 2 insule olandeze ale prov. Zeeland, la distins me rn bru al opositiei in dietele din 1832-36

1813-44. A fost primul nobil magh., care

revarsarea riului Schelde. Se imparte in B. de
nord, 20 km. lung. si 7 km la., foarte fructifer; s'a supus de bunavoie indatoririi de a plati
cu orasul Cortgene Cu 1087 loc., si B. de sud, contributie. 1844 a luptat pentru eliminarea pe40 km. lung si 8-10 km. lat., produce mult depsei cu moarte.
grau, s'cara, orz ; cu ora$ul Goes. B. fit nirnicit

Beziachi, nume vechiu al semintiilor sud-slave.

1530 si 1532 de potop, incat numai 100 am Popor. ital. dela Isonzo (Grz) anca se numesce B.

Bziers, capitala dep. franc. Hrault, langa dui

mai tarqiu s'a putut iarasi semna i impopula.
Beveridge, sau Beveregius, episcop anglican, Orb, cu 43,475 loc. (1891), situata inteo positie
n. 1638; predicator de curte al regelui Angliei minunata (de uncle proverbul: Dacl ar fi Neu
Wilhelm III., iar 1704 episcop de S. Asaf, t 1708. pe pamnt, ar voi sa searj in B.) Are o ca-

S'a distins si ca canonist oriental prin edarea tedrala gotica, antichitati rom., colegiu, bibliola 1672 a unei colectiuni in 2 tom. mari de teca, museu. Produce mult vin rosu de mast',
rachiuri bune. B. este Beterrae a Romanilor,
canoane de ale bisericei grec. i epistole canonice ale unor sfinti parinti, dimpreuna cu ex- pe care Iuliu Cesar o impopul cu soldatii

www.dacoromanica.ro

Bezlea

Bezlea, in mitol. slay. o in din suita lui

Perun, 4eul soarelui. Numele ei inseamna roata dela apunerea searelui, (v. Auska).
Bezman, numele ce Codul Calimach da emphyteusei ; locatarul se nurnesee bezmanar, iar
darea canon. Art. 1415 din Cod. eiv. nu recunoasee pentru viitor acest drept real. (Cf. G.
G. Toeilescu, Etude historique et juridique sur
l'Emphytese en droit romain, dr. francais et

475

Bianchi.

putand. B.-ii calgtoresc din lee in IOC Qi spun

poveati, legende, traditii farniliare, si fac pe co-

mediantul i vrajitorul. Se consider de mare

crima a ucide un B.
Bhavabhuti, dupa Kalidsa cel mai renamit
dramatic id., descendent al unei familii brahmane din Padmanagara. A tTait in secl.
d. Chr. Din scrierile lui exista 3 drame : Ma-

hdviracaritanic, zUttarardmacaritamc 5i Mdladr. rournain [1883]; Dim. Alexandresco, t.

timddhavam. Puterea lui poetica apare in depag. 428. In rnaterie legislativa, cf. ai regula- scrierea naturei; Ii plac scenele miacatoare. (Ed.
mental din 2 Apr. 1893 pentru rescumperarea de Bhandarkar, Bombay, 1875, trad. franc. de
de embaticuri.)
Nve, Brussela, 1880; trad. germ. de Fritze,
Bezoar, un glob ce se formeaza in stomacul Lipsea, 1883.)
[Dr. E. Cristeal
animalelor nawcateare de plante (mai ales la
Bhavnagar, capitals statului vasal cu acelaai
capre, autilope, cai). Este format din peri i fire nume in presidenta indo-brit. Bombay, MO.
de plante, unele contin deosebite sdruri mine- golful Cambay, 57,653 loo ; comerciu intins.
rale. in vechime se credea c poate vindeca Statul B., 7407 km2., cu 554,846 loc.
uuele boale. Sub numele de reldtteintt de B.
Bhiksu,in mitol. ind. inseamna sfnt, si aflame
se folosia mai inainte rizoma plantei Dorstenia preotul brahrnan, daca a trecut de 72 ani, a
Contrayerva L.
capetat acest titlu. Acei sfinti se names t}i Jogi
Bhagalpur, (Bhag-ulpore), ()rap indo-brit. in sau San yassi.
Bengalia, prov. Biliar, langd Ganges, 68,780 loc.
popor in Estindia, rest din stravechia
(1891).
poporatiwie a Indiei.
Bhagavad-aiti, episod didactic-religies-filosofic

Bhima, afluent pe partea stAngd a riului Criana

din cantarea 6. a epopeei indice sanscrite Ma- (Kistna) in India anter., 594 km. lung.
hbhdrata. Cuprinsul: Cele doue ostiri ale inniBhopal, (Bopaul), stat vasal brit. in India cenI Panduicli stau fata in fat,
trala, Muga muntii Vindhya, 17,800 krni., cu
ditilor
lupta are -sa se inceapa. Panduidul Argiuna se 954,901 loc. Capitala B., Kinga Betva, ca 70,630 loc.
urca in carul de resboiu, care-1 cdrmuiesce insaai
Bhot, semintie tibetana, loc. in Tibet ai redwn neleirea ea Crina in chip de am. Argiuna giunile invecinate ; inestecati cu Hindu s'au asezat
zarind in oastea inimiea rudeniile sale, pe prie- ai in Himalaja de vest. Iderenti ai religiunii
tinii tineretelor sale i pe invetatorii sei, incepe veehe (roaie), reeunose superioritatea spir. a lui
a se indoi, daca intro astfel de imprejurari
Dalai-Lama. Admit polyandria.

este iertat sa se lupte pentru recucerirea im-

peratiei parintesci i sa vateme legi i interese

mai inalte ai mai sfinte. Criana Il capaciteaza
In 18 cfintri, ea are sd o faca. Se nasce acurn
intre amndoi un dialog, in care se explica intreg
sistemul filosofiei religioase indice. Nu se scie
autoral acestei poeme, nici timpul, in care s'a
compus. In cele religioase poema aceasta intro
trece de autoritativa.
Bhamo, (chin. Sin-kai), oras in Birma, India
posterioara, Cu 15,000 loc.; piata de capetenie
a comercialui birman-chinezesc.

Bhotan, prov. independentd in India de est, la

nerd de Bengalia, in muntii Himalaja, 34,000 km2.,

ca 200,000 loc. Capitala Tassisudon.

Bi, in chimie preseurtaro pentru bismut.

Bia, (forta), in mit. grec. fica lui Pallas cu Styx.

B. eu Kratos a lantuit pe Prometeu de stinca.

Bia, (magh. Magyar-Bnye, germ. Benden),
com. rur. in Trs., cott. Tarnava micd, cn 1347 loc.
(1078 Rom. gr.-cat.)B.,protopopiat rom. gr.-cat.,

eu 18 paroclui ai 4 filii, 11,413 credincioai; in

protopopiat se afla 15 seoale confesionale.
Biacuminat, (botan.) organ terminat cu done
Bhandara, district in India brit. de est, ca- virfuri, ascutit la aufndou capetele ; s. e. peri

pitala acestuia e oraaul B. ca 11,150 loc. indieni, biaeuminati dela Malpighiacee.

bazar eercetat.
Biafrabai, sin de mare in Golful de Guinea
Bhang, (Guaza Sidhee), nurnele comercial al (Africa de vest), intre insula Fernando Po si
ednepei indice, din ale carei seminte i frunzo Cap San Juan.
se fabricd in orient un fel de beutura ametitoare.
Biala, 1) riu de frontierd intro Galitia pi SiBhartpur, stat sub protectorat brit., in India lesia austr. ; se varsa in Vistula; 2) ora p in Gade est (Radsputana), 5114 km2., ca 645,540 loc. litia, langa riul B., cu 7622 loc.
Bialovita, sat in Rusia, guy. Grodno, lng NaCapitala B. ca 67,560 loc. (1891), mai inainte
fortareata.
revca, cu castelul vechiu al reg. poi. August DI.

Bhartrihari, (sanscr) poet, gramatic i filosof Peldurea dela B., v. Bjelovjea.

traditia ind. Il tine de frate al regelui Bialystok, oraa in guv. rus. Grodno, 50,726 loc.;
Vikramdditya. A trait in tinerete excesiv. Im- fabrici de postav.
presionat de moartea tatalui seu s'a retras poBianchi, 1) B., Bianca, pseudonimul unei ednindian ;

cait in o spelunea pe malul riului iprd. Chinezul tarete de seena, numita Schwarz, n. 27 lun.

I-Cing sustine, ea B. a trait in sed. VIL d. Chr., 1858 inteun sat pe riul Neckar. Eleva a ce-

s'a facut calugar budhist, apoi atras de farmecul vietii iar a devenit laic; aceasta schimbare a repetat-o de aese ori. Lui i-se atribue
o eolectie renumita de maxim. (Ed. de Rriana-

lebrei edntarete Pauline Viardot-Garcia din Paris,

debuta la Karlsruhe in rolul Ba.rbchen din Nunta

lui Figaroc de Mozart. A ciintat apoi cu mult

suecos in Londra, Mannheim, apoi iaraai in Karls-

eastin, Bombay, 1888.)

[Dr. E. Cristea.]
ruhe, Viena etc.
Bhat, un fel de barcji in partea vesticd a Indiei
2) B., Frideric, baron, duce de Casalanza,
anterioare, Cu deosebire intre poporatia rada- general austr., n. 1768 in Viena; a luat parte

www.dacoromanica.ro

31*

476

Bianco

insemnata la luptele contra lui Napoleon I., distingndu-se la Aspern (1809) si biruind la Tolentino (1815) pe regale Murat ; apoi a ocupat
Neapolea. t 1855.
3) B., Nicomede, istoric ital., n. 1818; prof.

Bibescu.

Biban, (Percafluviatilis L.), pesce osos din trib.

Acanthopterigienilor, fam. Percidae. Coloarea sa
pe laturi este galbena alamie sau verdie, pe spate
verde inchis, iar pe partea ventrala galbena deschis sau alba, ai are transversal
dungi late

de istorie in Nizza, apoi director de studii la negre verdii. B. traiesce in toate apele din Eucolegial national din Turin, in fine director al ropa, afara de apele de munte. E un pesce raliceului Cavour. 1871 director suprem al archivei pitor i se hranesce din ciprinizi mici sau din
piemonteze. A edat scrisorile lui Cavour catra ouele i puii altor pesci, mai manca insa

rnarchizul Emanuel d'Azeglio (1885) etc.

viermi, insecte, melci etc. In Rom. ajunge adeseori
Bianco, v. blanco.
chiar pana la 2 kgr. greutate. Depune icrele in
Bianco, Andrea, geograf venetian din sed. XV. Aprilie si Main. In terile nordice se fabrica din

renumit prin harta sa (1436), pe atunci destul pielea sa un akin foarte bun.
de exacta, in Care se face deja amintire de Ame-

[Antipa.]

munti in provincia algeriana Constan-

rica sub numele de Antillag. Harta se afla in tine, ca douo pasan foarte strimte.
biblioteca St. Marco din Venetia.
Bibasic, v. Basicitate.
Biandria, casatoria unei femei cu doi barbati
Bibelou, (franc. bibelot), orig. unealta, acum
obiect de curiositate, ce aduna amatorii artelor.
deodata.
Bianu, loan, prof. si scriitor roman, n. 1856
Biber, 1) animal, castor, v. Bibru; 2) postav,
In Faget, langa Blaj (Trans.), si-a facut studiile v. Beaver.
acad. la Bucuresci, Milano si Paris. Acum este
Biberach, orasel in Wiirtemberg, 8264 loc.,
prof. de limba si lit. rom. la liceul Sf. Saya, bi- local de nascere al lui Wieland, cu un monubliotecar i membru coresp. al Academiei Romane, ment al acestuia. Viu comerciu cu cereale. In
deputat. Lucrarile lui sfint mai toate facute dupa apropiere e stabilimentul de cura Kneipp-iana
insaroinarea Academiei, i snt sau editii sau ra- Jordan.
poarte t3.1 recensiuni. Editiile Ant urnatoarele :
Biber-Indiani, (Beaver Indians), popor indian
Psaltirea Scheianft, 1889, cu o scurta prefata; nord-american, o vita a semintiei atabaskice ; pe

vol. II. care avea sa contina un studiu ama- langa Lacul Salavilor (mare) pana la Mackenzie.

Biberon, aparat, ce se folosesce la alaptarea

1887, ca un excelent studiu literar; Predicele copiilor ; consista din o sticla graduata de ca.
lui Antim Ivireanul, 1886; Basme i poesii po- 300 gr., prin dopul careia e pusa o teve de
pulare dela Cruaova, culese de Dr. M. G. Obe- sticla, care ajunge pana catra fund ; in capul
denaru, editate de B. si insotite de un glosar Ova e un cioc de cauciuc, provedut cu Melia
foarte util. O lucrare, care promite a fi foarte gaurele, prin care suge copilul. B.-ul, dar mai
insemnata, facuta tot din insarcinarea Academiei, ca sana Maul acestuia, pretinde o curatenie
nwatit, n'a aparut alma. Psaltirea lui Dosofteiu,

este Bibliografia rom. vecheg, 1508-1830, sub exemplara, caci altfel devine un cuibar de micropresa. Afara de acestea B. mai are nenumerate organisrne i in consequenta un isvor de morbi
scurte articole i recensiuni publicate sau prin periculosi pentru stomacul fraged al copiilor.
diverse reviste ca s. e. Columna lui Traiang
Bibescu, 1) B., George Dimitrie, fost domn
Revista Nouag, sau prin Analele Academiei Rom., al Terii Romanesci, n. 1804 in Craiova, t 1873
D. E.]
In Paris. Dupa educatie ingrijita la Bucuresci
comunicatii in academia etc.
Biarchia, domnie dupl, cand intr'o toara dom- si la Paris, infra 1824 in administratia publica
peso in acelasi timp doi domnitori.
a terii la ministerial de justitie si de externe,
Biaripat, (botan.) organ ca douo apendice dar demisioneaza la 1834, traind pana la 1841
membranoase in forma de aripi; s. e. tulpina de in Paris si Viena. Reintors in teara, conduce
opositia contra domnitorului Ghica pi e insusi
Genista sagittalis, etc. (V. aripat.)

Biarritz, (base. Miarritze), sat si port cu ales domn la 1 Ian. 1842. Domnia lui suferi
bai renumite in Francia, arondism. Bayonne, de greutatea situatiei de atunci, mai ales de

depart. Basses-Pyrnes, land golful Biscaia; cu influenta covirsitoare a Rusiei. Concesia minelor,
7159, ca comuna 9177 loc. (1891); are un far, data rusului Trandafiloff, produce mari nemultaIn apropierea caruia e vestita petera Chambre miri (fabula lui Eliade: Mcesul i gradinarulg se
d'amourg. Clima e foarte constanta si dulce. B. refere la ea), adunarea obsteasca o anuleaza,
iai ch..5tiga renume european in urma deselor dar B. suspenda adunarea pentru rele aplicari

gandurig. Tot asa de rea primita f incervisite ale lui Napoleon III.
Bias, unul dintre cei 7 intelepti ai Greciei; carea lui de a introduce limba franceza ca limba
originar din Priene, in Jonia, contemporan cu de propunere in 5coalele superioare. Revolutia

regale lydic Alyattes i Cu fiul acestuia, Krsos; din Paris dela Febr. 1848 se repercuteaza
a trait cam pe la 570 a. Chr. Din sentintele in Bucuresci. Dupa proclamarea constitutieig
atribuite lui reiasa, ca intelepciunea este unicul dela Islaz (9 lun.), impusa i donmitorului la
bun, care e neperitor ; cel mai mare bun: con- Bucuresci, B. abdica la 13 lun. 1848 i palasciinta dreptului; cea mai mare avere: a nu sesee teara. (Cf. La Valachie sous B., par Ad.
pofti nimio; de intelept se tine: s poata strica Billecoq. Bruxelles, 1848.)
(altuia), dar sa nu voiasca. Dela B. dateaza sen2) B., George, n. 14 Mart. 1834 in Bucuresci,
tinta: Omnia mea mecum porto. Sentintele lui fiul fostului domnitor G. Dim. B., studia in
au fost adunate de Orelli In Graecorum veterum liceul si in coalele militare din Francia, in a
sententiosa et moraliag. Lipsca, 1819. Cf. Teo- carei armata intra ca oficier i ha o parte disdorescu, Ist. fil. ant.; TJeberweg.
[Pl.]
tinsa la resboaiele din Mexico(1862), Algeria (1867)

Biatanatoi, (grec) cei ce au murit de moarte

silnica.

Alsatia (1870). Reintors in Romania, orga-

niseaza sectia romana la expositia dela Paris din

www.dacoromanica.ro

Bibic

1889. Dela 1890 administreaza insfitutele filantropice Brancovenesci, (spital, asil de infirmi,
scoala primara), din causa carora intrand in conflict cu rnitropolitul prima( Ghenadie 1896, contribue la destituirea acestuia. Principalele lui
serien (in 1. franc.): Belfort, Reims, Sclane,
(1872); Histoire d'une frontiree, (1883); Retraite
des six millec, (1887), carte coronata de academia
franceza ; Politique, religion, duelc, (1888); Le
ripe de Georges D. Bibesco , (1893), 2 vol.; Rponse a Mr. Xnopol, (1894).
B., loan, ministru de culte sub Barbu Stirbeiu, Domnul Munteniei. F trimis
dimpreuna

Biblia.

477

silnt prti considerate ca necanonice sau apocrife (v. ac.), cari adea nu-si au isvorul in revelatiunea divina, ci dint sense de oameni neinspirati, (v. Antilegomena). A.ceste deosebiri

au fost fixate prin concilii. Dela inceputul erestinismului, in evul media ai chiar in timpurile
moderne, B. a fost privita ea cea dintalu carte
a popoarelor crestine si a av-ut o mane influenta asupra morav-urilor, organisatiunii sociale si a literaturei. Mai ales noul testament,
prin spiritul si inaltimea ideilor sale, si-a pdstrat
neintrerupt influenta si insemnatatea sa. Textul

biblic se imparte in versete si capitule in-

cu general C. Herescu, ministrul de interne I. semnate cu numeri. Impartirea in versete o

Manu, beizadea Gh. $tirbeiu, Alex. Plaiano
la fad) un diacon din Alexandria, Euthalius, pe la
Sibiiu, ca sa salute in numele lui voda pe impel.. 462, dupa capitule o imparti cardinalul Hugo
Francis Iosif, care visita Transilvania (Iul. 1852). In sed. XITI, titlurile s'au adaus mai tardiu,
B., Barb Dimitrie, v. $tirbeiu.
iar cifrele numai In sed. XVI. Originalul yeBibic, V. Nagat.
chiului testament a fost tradus mai antral in
Bibics, fundatiune, v. Tomeian Margareta.
limba greca de catra cei septezeci eruditi din
Bibiena, (Bibbiena), cu numele adevrat Galli Alexandria, sub Ptolemeu Filadelful. Pe la
din Bibbiena, familie de artisti, al carei proto- sfirsitul sed. 1I. al erei crestine s'au facut

parinto e Giovanni Maria Galli-B., n. 1625 alte trei traduceri in elinesce, a evreului Aquila,
t 1665, pictor din scoala lui Albano. Cel mai facuta literal dupa textul ebraic, a lui Teodoinsemnat e Giuseppe Galli-B., n. 1696 si t 1757. tion i Simmacus. In sed. IV. sf. Ieronim a
Lucrarile sale de frunte stint de domeniul artei tradus intreagti B. in 1. latina, singura tradudecorative ; a zidit teatral din Bayreuth i a cere recunoscuta de conciliul dela Trident, sub
transformat opera din Dresda.
numele de Vulgata. Mai tardiu s'au facut nuBibil, cadru august la broderii, consi stand dintr'o meroase alte traducen in sute de limbi. Aici
linie subtirica cu dintisori. Se coase la carnesile mai amintim numai traducerea lui Ulfila, episternesci in jurul gatului, pe piept i la bete- copal Daciei, in secl. IV. in limba gotic, vechiu
Ville manecilor, precum si la toate broderiile monument al literaturei germane ; traducerea
facute in stil teranesc.
slavona a lui Metodiu i Ciril; traducerea lui
Bibilica, (Pica, Numida), gen de gaina cu Luther, temelia limbei literare germane ; iar
cap golas si un fel de coif cornos pe frunte, de la noi Palia dela Orastie 1582; B. lui Serban

gua atirna doue barbii carnoase ; pende sure- 1688 considerata, impreuna cu cronicarii, ca

cenusii sant ptate cu puncte albe. Speciile sel- temelia limbei noastre literare ; noul Testament
batice ale acestui gen trajese in Africa in cate dela
1648. eu o interesanta prefata;
numeroase ; au un tipet petrundetor, snt tur- psaltirea scheiani, psaltirea i evangelierul lui
bulente i galcevitoare. Specia comund, Numida Coresi, evangelierul dela Londra, traducerea
meleagris e cunoscut ca hoara de casa. [V. B.]
intregei B. de &mail Micul; antilla B. iluBibio Geoffr., gen de diptere. B. hortulanus strata rom., ed. de ep. Andreiu br. de Saguna
L., 9-10 mm. lung., larva vatetnatoare plantelor (1856-58). I. Eliade Raduleseu a publicat la
de gradina.
1858 o Doug traducere a B.-ei cu litere latine,
Biblia, (gree. = Alt, orig. coaja de arbore [ca aparuta impreuna cu biblicele sau )(lento istosi lat. liber] pe care se seria in vechime) sau rice, filosofice, politice si literare asupra B.-ei.

sf. Scriptura; dupa bisenca apuseana cat. si dupa In versan avem traduse : Psaltirea lui Dose fteiu,
bisericile resaritene unul din cele doll isvoare mitropolitul Moldovei, (1630-1693), astacji inale credintei, dupa protestanti singurul isvor, vechita, si Job de Garbea.
[M. Strajanu.]
este colectia cartilor inspirate de spiritul sfant.
Biblie este numele ce se da, in liter, franc.,
B. se imparte in legea veche (Testamental san si unor poeme satirice din sed. XTTT B lui Guyot
legatura v.) si legea noua (Testamental sau le- de Provins, care in 2691 versuri de cate 8 silabe
gatura n.) Ambele parti cuprind carti istorice, satiriseaza intreaga societate si mai ales clerul;
didactice i profetice ; cartile legii vechi, afara de si B. lui Hugues de Berzi, mai scans, ai mai
una greceasca, toate siint serse evreesce
neinsemnata.
chaldeesce, iar cele ale legii noui, afara de una
Biblia pauperum, Oat.) B. sracilor cu dacha',
(Ev. de Mateiu) scrisa chaldeesce, toate glut adeca a celor co nu sciu ceti; in oval mediu
serse grecesce. Cartile canonice ale legii vechi o colectiune de 34-50 icoane representand fiestint : Pentateuchul sau cele 5 carti ale lui Moise care cate o scena din viata lui Isus, incungiurat
(Facerea, Esirea, Levitical, Numerii i Deutero- de caste alte doue scene din vechiul testament,

nomul), Isus Navi, Judecatorii f3i cartea Rut, cu talcuiri scurte in limba latina ori germana.
4 carti ale impratilor, 2 can* paralipomenon,
Archeologia Biblictt, sciinta care scruteaza
2 cart ale lui Esdra, Estira, Isaia, Ieremia
moravurile, obiceiurile si asezamintele civile si
plangerile lui Ieremia, Ezechil, Daniil, 12 pro- religioase ale popoarelor, intro cari s'au nascut
feti mici, by, Psalmii, Pildele lui Solomon, scnerile B.-ce sau la cari se referesc acele, ai mai
Eclesiastul i Cantarea cantarilor. Cartile can. ales ale poporului evreesc.
ale legei noni stint : Evangeli i le dela Mateiu,

Geografia B.-ctl, se ocupa cu descrierea intui-

Luca si Ioan, Faptele Apostolilor, Epistolele tiva a Palestinei, a oraselor si tinuturilor ei,
Apostolilor i Apocalipsul. In arnbele testamento cum si cu a terilor Invecinate.

www.dacoromanica.ro

478

Bibliografia

Biblioteca.

istor. criticg, care scruIsagogia

Bibliolatria, ( gree.) venerarea exaltat a bibliei,
teaza originea i istoria singuraticelor serien B., care se leaga de cuvintele si nu de spirit al ei. Biautenticitatea i intregitatea acelora, tratand bliomanie, patima pentru carti, indeosebi pentru
totodata in mod critic intreaga colectiune a editiuni rare etc. Biblio fit, amicul cartilor.
scrierilor B.
Biblioteca, (grec) inseatnna atilt localul ande
ramul de sciinta care ne face so pastreaza carti (sala, edificiul), cat i insasi
Istoria
cunoseute faptele istorice cuprinse in biblie.
colectiunea de carti. Sciri despre B.-le din veSocietetti B.-ce, reuniuni infiintate sub infiuenta chime avem putine ; inceputurile B.-Ion trebuesc

bisericii protestante cu scopul de a edita biblii cautate in Egipt; la Evrei antilia B. o formar
ieftine si a le face astfel accesibile masselor mari cartile lor sacre, ce se pastrau in ten-1phi; in
ale poporului; cea mai veche este cea infiin- Persia se face amintire de o B. a regilor la
tatii de baronul Canstein in Halle la 1710, dupa Susa; in Asiria (Ninive) anca s'au gasit unne de
care se infiintara altele in deosebite orase ale B. In Atena autaia B. publica a fost itiflintata
Germaniei; in fruntea tuturor se gasesce Soc. de Pisistratos; mai tardiu se amintesc vestitele

principala B. din Berlin, fundata la 1814, B. din Alexandria (v. Alexandrina) i Pergamon.
cu venite anuale (1895) de 271,000 marci. Cea La Romani se gasesc urine de B. pe la 168
mai mare si puternica in toata lumea e Soc. B. a. Chr. B. lui Aemilius Paulus), iar dela impel..
britica si pentru strainittate, fundatla A.ugust incoace ori care Roman fruntas isi so1804, cu venite (1895) de preste 4 mil. marci; ea cotea B. privata ca o necesitate ; =a mai mare
tipresce de present biblii in 381 lirabi si-si ex- B. romana era B. imperatului Traian. Constantin
tinde activitatea sa preste toate tenle pamntului. cel 1)dare infiinta o B. in Bizant ; multe comori

Soc. B. se gasesce astadi in toate terile protestante. vechi de most fel se nimicira osa pe timpul

Teologia B.-c, la protestanti sciinta care scruteaza i desvoalta adevrurile de credint pe

basa scierilor biblice, hadependent de invetatura
bisericei ; ca sciinta de sine statAtoare figureaza

nuraai dala inceputul sed. XIX

[nt.]

Bibliografia, (gree.) numita si bibliognosie

bibliologle, sciinta care se ocupa cu enumerarea
consemnarea productelor literare ale tuturor
popoarelor i timpurilor ; aceasta se face in or-

dine alfabetica, ori cronologica sau dup specialittiti, cu sau fug privire la valoarea cartilor.
Distingem B. purd (teoretic6), care arata in

general ce s'a scris i tiparit, i B. aplicatti (prac-

tica), care considera productele literare i cu

privire la imprejurarile lor externe i mai ales

inigratiunii popoarelor. In evul de mijloc se infiinteaza B. pe la manastiri, cu deosebire calugarii benedictini se distinsera pe acest teren.
Incep6nd din secl. XIV. se inainteaza B. pe langa

universitati. Familia Medici infiinteaza in Florenta B. Laurentiand, in Roma papa Nicolae V.

si Sixtus V. B. Vaticana; in Ungaria Mateiu

Corvinul vestita B. Corvina; in Milano B. Ambrosiana. Mai tarcIiu se gasesc B. in centrele

culturale ale tuturor terilor. Astadi cele mai vestito B. ca preste un milion de volume stint: B.
nationala din Paris, British Museum din Londra,
B. publica din Boston, B. universitatii din Miinchen, B. imperiala din St.-Petersburg si B. univemitatii din Berlin. B. vechi cu mai putine de
un milion volume, dar de o valoare foarte mare,

cu respect la trebuintele d dorintele amatorilor

de cirti. Exista opere bibliografice, cari se ocupa =Lit : B. Vaticana, B.-le de pe langa universitatile
cu intreaga productiune literard a tuturor tim- din: Viena, Praga, Heidelberg, Tiibingen, Utrecht,
purilor, terilor i sciintelor ori numai cu operele Oxford; B. imperiala din Constantinopole; B.-le
lor mai alese, cu productele literare ale unei anu- publico din : Venetia, Bologna, Florenta si B.
mite epoce, ale unei teri ori popor, ori numai cu orasului Manchester. In privinta aranjamentului
operele literare referitoare la un singur ram de sta ca model B. British Museum din Londra.
sciint, cu opere rari i pretioase, incunabule,
In r ega tu 1 roman se gasesc B. publice : in

carti oprite etc. 0 specialitate deosebit de li- Bucuresci, Iasi si principalele orase din proteratura bibliografic stint buletinele periodice vincie. In Bucuresci cea mai veche este B. coldin timpurile mai noue, de cari exista aproape trait!, continnd preste 100,000 volume, din toate

in toate tenle. Literatura rom. e saraca in lucran rainurile de sciinta. B. centrala apartinea inainte
bibliogr. sistematice; din cele existente citam: de 1864 colegiului sf. Saya. Dupa aceasta epoca
D. Iarcu, B. chronologica romna, (1550-1873), a devenit publica sub directiunea ministeriului de
ed. II. Bucuresci, 1873; Codrescu, Biblio-hro- instructie publica. Administratia este facuta de
nologia rom. in Buciumul rom. din 18m-76; un director, un subdirector si de custozi. Catacentrale sfint tiparite. Volumele stint
I. G. Popescu, Trei ani din literatura romana, loagele
(1874-76). Bucuresci, 1877, si *ese ani din clasificate dupa materii. Budgetul anual se ridica
literatura rm., (1874-79). Bucuresci, 1879; pe anal 1896-97 la 16,920 lei salarii, 11,300 lei
Al. Pop, B. publicatiunilor periodic romanesch pentru cumperari de carti. A doua B. din Bu(1817-87). Bucuresci, 1888; Al. Degenmann, curesci este B. Acadentiei, bogata mai ales in
B. romana, buletin mensual al librariei gener. publicatiuni privitoare la istoria si limba romana.
din Romania si al libririei rom. din strainatate, Are de asemenea un begat deposit de manu(1879-89) continuata de libraria Socec. A. D. scrise vechi i documente istorice. Dei destiXenopol in buletinul revistei istorice din Paris nata numai pentru mem brii academiei, totusi astadi

(1881-90 tom. XV., XIX., XXV., XXVIII., este deschisa in tot timpul dilei si publicului.

XXXII., XXXV i XLIII) analiseaza publica- Numend volumelor se ridica in 1896 la 61,500,
tiunile istorice aparute in Romania; N. Densu- 1300 manuscrise si 46,000 documente. Afara
sianu face in Romanische Revue (1886 si 1891) de acestea poseda si 4000 medalii i monete.
o revista bibliogr. a cartilor rorn. de literatura Personalul B. acad. se cotnpune dintr'un biblioistorica dintre 1882-89; in =rand va apare B. tecar, troj subbibliotecari, trer scriitori si un paromana veche, 1508-1830 de I. Bianu. [nt.]
leograf. Cataloagele crtilor sfint pe Es mobile

www.dacoromanica.ro

Bibracte

479

Bicarbonat.

In ordine alfabetica, iar al manuscriselor este totu$i exista astfuji asemenea B.-i la unele scoale

pe fise sistem Borgeaud. Budgetul anual se ridica rurale, mai cu smug la cele de pe domeniile cope anul 1897 la 30,000 lei. Dela 15 Martie 1890 roanei $i de pe mosiile regelui. Pentrni usul invefunctioneaza In Bucuresci si B. fundatiunii uni- tatorilor si institutorilor s'au infiintat in Francia,
versitare Carol I. Ea contine pAna acum ca. Belgia, Germania B.-i speciale pedagogice, afll-

10,000 volume, cu privire mai ales la studiile toare in fiecare capitalA de district. In Rom.
universitare. Budgetul B.-ii este unit cu budgetul In lipsa acestora invetatorii fji institutorii isi
fundatiunei, care se ridica la suma de 50,000 lei pot procura carti din B. anume infiintatA pentru
anual.

Personalul este un comitet superior acest scop pe lAng, ministeriul culteler $i instruc[Mr.1
tiunii publice.

compus din rectorii universitatilor din Bucuresci si Iasi, delegatul M. S. Regelui i directorul fundatiunii, un bibliotecar i custozi. Cataloagele B. fundatiunei sAnt
unul pe
fise mobile asezate in ordine alfabetica si altul
pe fise sistem Borgeaud dupa materii. B. este
deschisa in toate ilele publicului, dar cu pre-

Bibricte, capitala Aeduilor in Gallia; ad invmse Cesar (58 a. Chr.) pe Helveti. Augustus
zidi la 15 km. depArtare noul oras Augustodontum, adi Autun.
Bibracteat, (botan.) organ ca douii bractee.
Bibracteolat, (botan.) organ cu dou bracteole.

In Iasi este de amintit Bibru, (sau Bebrul, sau castorul european,

B. universitarli, administrata dupa modelul B. Castor fiber), un mamifer din fam. Castoridelor,
centrale din Bucuresci. In Gala ti este deschisa ord. Rodetoarelor (Rodentia). Pe partea de sus
publicului cu incepere dela 1889 B. donata de corpul e castaniu intunecat, jos mai deschis.
prof. V. A. Urechill. Ea cuprinde ca. 14,000 Coada numai la radcinti peroasii, altctun acovolume, cu continut variat. Budgetul se ridica perit cu solzi. Lungimea corpului 80 cm., a
la 3400 lei. Are un catalog cu dowii suplimente, codii 32 cm. Traiesce acwn in Germania, in
tiparit. B. publice se mai gasesc Anca pe lAnga putine lacar, astfel in riul Elba; in Francia
liceele din orasele principale din provincie: Cra- asemenea e rar, mai des in Rusia si Siberia.
iova, Braila, Buzeu, Botosani, T.-Severin, Tirgu- B. trdiesce in societati, facndu-si locuintele cu
Jiu etc. Pentru imbogatirea B.-lor publice s'a mestesug in termurii riurilor. InnoatA i fuge
votat in 1885 o lege, pin care se obliga toti foarte bine. Se nutresce cu scoarta arborilor
tipografii din cuptinsul regatului de a trimite 9 ca deosebite plante. Carnea lui e bunA de mAncat ;
exemplare din tipAriri statului, care le reparti- blana lui e foarte prettata. La partea de dinapoi
seaza in modal urmator: 3 exemplare primesce a corpului are doue be$ici cu o materie brAnzoasii,
B. centrala, 3 B. acaderniei $i 3 B. din Iasi. B. galbenie, cu miros tare, ce se folosesce in mefundatiunei universitare Carol I. primesce un dicinA (la boale de nervi). Anual se aduc in coexemplar din cele trei trimise B. centrale, si B. merciu cam 150,000 piei; pretul mijlociu al uneia
Ureehia unul dela B. academiei.
este de 15 fr.
ferintA studentilor.

In Ungaria si Transilvania cele mai in- Bicamerism, sau sistemul bi-cameral, este acea
semnate B. glut : B. universitatii din Budapesta organisare politie a statului (republica sau moen 275,000 vol.; Museul national maghiar eu narchie constitutionala), in care puterea legiui264,494 vol.; B. academiei maihiare ca 179.248 toare este pus in douii corpuri sau adunan:

vol.; B. Abatiei din Pannouhalma ca 100,000 vol ; inteo adunare de btrAni ori de notabili (ge-

B. archidiecesana din Strigon cu 63,741 vol.; route, aristocrati, senat, patriciani, pregadi, camera lordilor, etc.), si inteo adunare fermata'

B. Brukenthal din Sibiiu cu 100,000 vol.; B. reformatilor din Dobritin cu 52,351 vol.; B. Csaplovies din Als6-Kubin cu 50,553 vol., apoi B.
Batthyaniana din Alba-Julia si cea Telekiana din
Mures-Osorheiu ; iar dintre B.-le rom An es c
B. Asociatiunii pentru literatura romAng si cul-

din delegatii burghesiei sau ai poporului, (demos,

plebe, com. centuriate, camera comunelor, etc.)

Din timpurile cele mai vechi 5i pAna in 4ilele

noastre, afara de mici exceptiuni, puterea legiuitoare a fost pasa in doue, cite odata chiar
tura poporului romAnc, la finea an. 1896 cu. 3345 In trei corpuri legislative. Scoala democratica,
opuri in 9789 tom., 5992 bros. $i 15 harte, pro- in frunte cu Siys, sustine, ca legea fiind vointa
vedutA on catalog tiparit, cartile glut clasificate poporului si poporal neputnd av douil vointe
dupa materii; B.-le de pe lAngA institutele noastre deosebite, unul trebue sA fie si corpul, care sa
de invetamnt si din centrele noastre bisericesci exprime i sa impuna acel jus. Ca sistemul bi$i culturale: Arad, Beius, Blaj, Brad, Brasov, Ca- cameral sa dea resultatele politice, pe cari leransebe$, Gherla, Naseud, Oradea mare si Sibiiu. giuitoiii le-au avut in vedere, trebue ca basele
Societatile literare ale tinerimei academice i se- celor doue carnere legiuitoare s fie deosebite
minariale Anca dispun de frunwase B. Cu pri- intre dinsele, caci numai asa ar put sA se
vire la organisarea si administrarea B.-lor cf. controleze reciproc si sa formeze un adeverat
Petzholdt, Katechismus der Bibliothekenlehre. echilibra de puteri in stat.
Leipzig, 1890, si Cousin, De l'organisation et de
Bicapsulat, (botan.) fruct imprtit in dou6
l'administration des bibliotheques publiques et capsule.
prives. Paris, 1882.
Bicarbonat, combinatiune chimica, sarea ce deBiblioteca polar tt, cuprindAnd cArli pentru riva dela acidul carbonic hypotetic, a carui forlectura privata a scolarilor, n'ar trebui sa lip81.1 sau COt, H prin inseasca de pe hinga nici o scoala, mai cu sama mula chimica este: CO
locuirea
numai
pe
1/2
a
idrogenului printeun
de pe lAnga scoalele primare din com. rurale,
unde de altfel en greu $i-ar put procura co- echivalent al unui metal. Prin urmare formula
pilul carti instructive. Callao din B. sc. se pot
= metal),
a B.-tilor este: CO{Ogenerala
pune si la dispositia adultilor i familiilor. Ing...13

stitutla B.-ei sc. e Anca putin desvoltatd in Rom.; sau (CO 8H),I. Astfel avem B. de natriu, de

www.dacoromanica.ro

480

Bicarenat

caliu, de calciu, de bariu, de magnesia etc. Cel

mai respandit este B. de natriu, care serva mult
in medicina ca neutralisator al excesului de acidi
din stomac i ca diuretic.
Bicarenat, (botan.) organ ca doli unghiuri

Bicsat.

rilor la riul Bistrita, care este plutibil si care

serva la transportul unei mari cantitati de lemnarie, ce se leaga n plute. [F. Davidescu.]
Bicellus, arma amintit in vechile cronice
legi magh. Sub B. inteleg unii scriitori sageata,

san carena; s. e. la fructe da -umbelifere etc. altii un out cu dou taise, iar altii un fel de

Bicaz, 1) B., riu, afluent din dreapta Bistritei, barda.

deschide drumul pasului B., cel mai scurt intre
Bicenus, munele notarului regilor magh. Gza
Piatra-Neamtu i Miclaus, pe sub muntele KisStefan
hayas. Acest drum devine petaca dele. gura DoBicephal, (bicapitatus, bicipitat), (botan.) ovar
mucului la Miclaus. Valea B.-lui e un defileu im- format din douii carpele independente in partea
practicabil in partea superioara pana la frontiera lor superioarfi.
Moldovei, practicabil de ad la gura B.-lui, ulule
Biceps, cu dou6 capote; Museulus B., musstancile opuse par a se reimpreuna. Gatul dela chiul asezat in partea dinainte a jumetatii sufrontier, is pasul B.-lui, poarta turne de for- perioare a bratului si a coapsei.
tificatiuni, cari indica positiunea de inchidere a
Bichat, (pron. bisa), Marie Franois Xavier,
pasului. Dupa trecerea pasului druniul B.-lui medic n. 1771 in Thoirette aura). Deja la 1797
aplaca valea Jidanului i cade in vales Putnei, a tina prelegeri de anatomie; prin cercetarile
pe sub coastele Haghiesului. Satele din valea sale a ridicat la adevCrata lor valoare histologia
B.-lui (B., Tasca, Tico, Almas etc.) comunic ai in special anatomia patologicii. -I- 1802. Opere:
mai uaor ca Moldova decat cu Transilvania.
Anatomie gnrale, aplique la physiologie et
la mdicine, (1801, 2 vol.); Trait des mem[Lt.-C. I.]

2) B., eomund rur. in Rom., j. Neamtu, pl. bran es, (1800).

Bichi,, (magh. Beks), comit at pe sesul col
muntele Cosinita, si pe ambele malwi ale riu- mare al Ungariei. Suprafata. e: 3558 km2., cu
Piatra-Muntele, intre hotarul Transilvaniei

lefulul cu aceeasi numire, ce isvoresce din muntii

Transilvaniei i se varsa in Bistrita. Com. e fermata. din 18 localitati cu o populatiune de 2416
loc., avlind resedinta in satul B. Terenul comunei
e muntos i strabatut de vai adanci ; locuitorii

258,386 loc. (1891), dintre cari 2/, Maghiari, ceialalti Gerinani, Romani (6019) si Slavi. Pe 1 km2.
72.7 loc. B., opid frumusel in cott. B., cu 25,087
loc., situat la impreunarea Crisudui Alb cu Crisul
Negra. Bichif - Ciaba, (magh. Bks-Csaba), cel

Neamtu,unde este statie de cale ferata. Se limiteaza

Bicocca, sat in Lombardia, langa Milan; acl

au invins imperialii pe Francezi 1522.

se indeletnicese mai ales en prasirea vitelor

mai impoporat oras din cott. B., cu 34,243 loc.

Cu plutaritul ; in com. sfint 4 biserici si o scoala, Capitala cottului B. e Giula (Gyula), langa Criapoi mai multe ferestrae. Pe cuprinsul com. se stal Alb, cu 19,991 loc. Magbiari, Germani si Roafta: mosia B. apartimtoare domenialui coroauei, mani. Are o fortareata veche ale carei turnuri
vama B.-lui la hotarul Transilvaniei, rnuntele B. acum servesc de inchisoare. in casa comitatului
sehitiforul B., Muga satul B., si un isvor cu se afla un museu istoric, care contine numeroase
apa minerala, pana acum neanalisat.
obiecte pretioase din timpul preistoric si din peBicaz, domeniul coroanei rom., (in urma legii rioda migratiunii popoarelor.
[Dr. P. O.]
din 1884, Monitorul off. 53), este situat in j.
Biciclu, sau Bicicleta, v. Velociped.
Neamtu, pl. Muntele, 25 km. dela orasul PiatraBickfort, fitilul, v. Fitil.
spre vest cu Trans., cu care comunica prin pasul
B. In vecinatatea B.-lui, spre nord, se afla muntele Ceahlau, cel mai inalt din Moldova (2000 m.)
E departe din gura B.-lui 7 oare de twist. B. are
suprafata de 15,000 hectare, este mantos, inal-

Bicolateral, (botan.) fascicul libero-lemnos din

t'alpina Cucurbitaceelor, Solaneelor etc., cu doue
portiuni liberiane, cate una la fata interna i ex-

terna a lemnului.

timea muntilor variaza pana la 1600 m. dela

Biconcave se numen lentilele optice, la cari
nivelul marii, este udat de riul Bistrita si B.; amkdoue fetele siint concave.
clima este aspra, altitudinea dela nivelul
Biconjugat, (botan.) frunzo biconjugate, cand
In partea cea mai de jos este de 410 m. Pro- petiolul priucipal poarta petioluri secundare, iar

ductaunea domeniului este lemnul de molid, brad, aceste munai cate doue foliole.
Bicontors, (botan.) organ sucit de dou6 ori.
fag etc. Pentru fasonarea lemnului s'au infiintat
Biconvexe se numesc lentilele optice, la cari
diferite industrii ca: fabrici de cherestea, luminata cu electricitate, o fabrica pentru lemn de amndoue fetele siint convexa.
Bloom, (botan.) organ cu dou coarne (fructe,
resella*, o fabrica de mici industrii lemnoase
(strwagarie, trnplnie, sculptura; sparterie, ro- antere etc.); s. e. anterele bicorne de Mica,
tarie etc,) S'a mai infiintat pe acest domeniu o Arbutus, etc., fiecare loje prelungita inteun corn.

fabrica de sumane, o senlinterie de conifere

Bicostat, (botan.) organ cu done conste; se

pentru preparatiunea semintei de molid, o piscina vede !Tia' ales la fructe.

cu un iaz pentru crescerea pastravului, doue
Bicsat, (magh. Bikszd), comuna mica in cott.
stuparii rationale, un parc de caprioare si un Satinar, cu 1487 loc. Magh. i Romani, (Rom.
museu silvic. Se exploateaza in mai multe carieni gr.-cat, 1075); aici se afla bai ea tipa alcalinomuriatica, folositoare la catare bronchiale si de
piatra de constructie (gres) foarte resistenta

apta de a se ciopli. Se mai gasosc aici

doui

intestina. Regiune frumoasa. Langa sat, pe o

isvoare cu apti sulfuroasa. Domeniul B. este stra- colina frumoasa, e zidita manastirea B.-lui u
batu.t de drumuri forestiere i drumuri de fier, calugaii din ordul sf. Basiliu. Odinioara aceasta
cari servesc pentru exploatarea si cultura ratio- manastire avea rol insemnat pentra poporal din
nala a padurilor. Canaluri cu apa in lungime dala aceste tiuuturi; ea a fost infiintata de archi-

10-30 km. servesc pentru transportul scaudu- mandritul Isaia, calugar grec, venit aici din

www.dacoromanica.ro

Bionspidat

Trapezunt la 1689, care era sit substitutul epis-

481

Bielefeld.

Bieberatein, Frideric August, Marschall de,

copului de atunci Iosif loan Camellis delaMankcs. n. 10 Aug. 1768 in Stuttgart; faca numeroase
Astadi aceasta manastire nu mai are pentru Ro- calatorii prin Tauria si Caucasia,
28 lun.

mani nici o menire culturald. E cercetata insa

in tot anal de mii de peregrini strini, rnai ales
la serbatorile s. Mariei. In hotarul
se afl
bai de aur ai de argint. Locuitorii se ocupa

1826 in Charcow. Franz Stephan, autorul unei

flore din jurul Moscovei, a numit dup dinsul
genul Biebersteinia. A scris : Flora taurico-caucasica, in 3 vol., 1808-19; Centuria plantarum
cu economia de camp, prasirea vitelor, cultivarea ratiorum Rossiae meridionalis, Pars I. et II. etc.
viilor i pomilor ; femeile cu tesutul panzei fru[E. T.]
moase si a sumanelor.
[G. Szabo.]
Biedermann, 1) B., Gustav Woldemar de,
Bicuspidat, (botan.) organ cu doue virfuri; se fdosof, n. 1817 la Marienburg, in Saxonia, stadia
dice despre &ante, stile sau antere.
drepturile in Heidelberg ai Lipsca i infra in serBidassoa, Hu la frontiera Spaniei i Franciei ; viciul statului saxon. Deis 1849 ocupa felurite
isvoresce in Spania si se revarsa in golful Viscaia ; functiuni la directia drumurilor de fier ale statului
la gura acestui riu se afla insula Fasanilor, uncle saxon, in fine dobandi titlul de consilier fmantiar

s'a incheiat pacea pireneica la 1659.

Biddle, (pron. bid, Iohn, intemeietorul bisericei unitare in Anglia, n. 1615; deis 1641 prof.
la scoala libera din Gloucester. A fost contrar

al trinitatii, contra ciireia a scris mai multe

brostui; a editat dou catechisme. Pentru aceasta

eresie a fost in mai multe randuri intemnitat ;

1662 in temnita.. A.derentii si se numiau
Biddliani.

Bidens L., gen de plante din fam. Composeelor,

trib. Helianthoideae, toate ierburi cu frunzo opuse,

dintate sau incise; fruct achena fr cioc, coronat cu 2-4 ariste scurte, rigide. Cuprinde
vr'o 50 specii ce creso in regiunile calde
temperate, cele mai multe in America. In Romania creso 2 specii: B. tripartita L.; vulgar :
Dentip, pe langa apa, si B. cernua
L., tot prin aceleasi locuri. Patine se cultiva ca
decorative (B. atrosanguinea Ort. etc.); speciile mai sus rnentionate pot servi la extragerea

unei colori galbene persistente, iar din causa

unei materii resinoase acre si a unui oleiu esential au proprietti sialagoge (maresce socrotitmea
salivei).
[S. $t. R.]
Bidentat, (botan.) organ cu doi dinti; s. e. calice

bidentat, and la vrful unui tub calicinal sfint

doi

Bidermann, Hermann Ignaz, jurisprudent si

intim, functionand ca presedinte al desparte-

mntului technic dela direetia generala n Dresda

(1869). Ca literat si-a fcut un nume prin cercetarile sale asupra operelor lai Goethe.
2) B., Carol, literat, n. 1812 in Lipsca, mide
ajunge la 1838 profesor extraordinar, 1848 secretar al adunarii nationale din Frankfurt, mai
tardiu primal vicepresident al ei, 1855 si 1863
redactor la mai multe diare, 1871-72 deputat
national-liberal A scris intTe altele : Deutschland im 18. Jahrh. etc.
Biegeleben, Ludovic Maximilian cavaler de,
diplomat austriac n. 1812 in Darmstadt, 1848
subsecretar de fiat in ministerial de externe,

1850 sef de sectiune in ministerial austr., inimic

al Prusiei, 1863 secretar la congresul principilor
din Frankfurt.
Biel, (franc. Bienne), oras in Svitera, districtul
B., cantonal Bern, la poalele muntelui Jura, cu
fabrici de
15,407
fabrici de tors,
tbdcariiloc.-'
etc.
apropiere
oroloage'
se afla lacul B. cu
insula s. Petra, uncle a petrecut 1765 Rousseau.
Biel , bielo , v. i Bjel, Bjelo.
Biela, doi afluenti ai Elbei, isvornd din muntii
metalict ai Boemiei; unul e in Boemia, celalalt
(Bielitz) in Saxonia; valea acestuia (Bielagrund)
e una din cele mai frtunoase regiuni.

Biela, Wilhelm, baron, n. 19 Mart. 1782 in

statistician austr., n. 1831 in Viena, stadia sciin- Rosslau,

18 Febr. 1856 in Venetia. A fost
tele politice in Innsbruck, Gttingen i Lipsca, capitan austr. si a devenit cunoscat prin desco-

1855 profesor in Pesta, 1862 in Innsbruck si perirea cometei numite dupa el, a carei orbit

din 1871 in Graz. A scris: Die ungar. Ruthenen., a determinat-o.

(1862-68); Die Bukowina unter sterr. VerBielach, afluent din dreapta al Dungrii in Auswaltung, (1876); Die Rornanen und ihre Ver- tria sup. ; 112 km. lung.
Bielaia, riu in parte navigabil in guvern. rubreitung in Osterreich, (1877) etc. t 27 Apr. 1892.

Bidery, aliagIu de wpm, plumb si staniu.

sesc Orenburg, isvoresce in rnuntii Ural ai are
Bidigitat, (botan.) organ, s. e. franza." cu ner- mai multi afluenti : Ufa, Bir, Dema etc.; se varad
vatiune pa1mata, divisata in doi lobi profundi. In Hui Kama.
Bidigitipenat, (botan.) frunzele compuse, al Bielefeld, eras in Prusia, guvernam. Minden,
cror petiol comun poarta la virf 2 foliole, dispuse cu 39,950 loc.; gimnasiu, camera comerciala, fipenat, divergent, ca doue degete indepartate.
liala bancii imperiale ; industrie textila, fabrici
BidpaT, v. Pancatantra.
de matasa si de masini de cusut.
Bid,apur, oras inAsia, presid. indo-brit. Bombay,
Bielefeld, Jacques Frdric, baron de puodinioara pompoasa capitala a imperiului B. Acest blicist germ., n. pe la 1716 in Iamburg,
imperil a fost intemeiat 1488 de Iussuf, flul Frideric cel Mare il lu In servicial su. Mai
sultanului Murad H., ai crui succesori Il con- tardiu el indeplin functiuni diploinatice, apoi fa
dusera la mare putero i inflorire; 1686 fa cu- numit curator al tuturor universitatilor prusiane
cerit de marele mogul Aurengsib. Dela 1818 (1747). El publica in franc. : Institutiunile pose afla in posesiunea Englezilor. Orasul numera' litice, (La Haye, 1760, 2 vol,, in 40), in germ.:
adi 11,424 loc., e in decadenta, dar totusi in- Primele principti de invetamnt universal, sau
semnat pentru multele zidiri i ruine pretioase. Expunere simpl privitoare atilt la studii suBieberit, mineral, sulfat de cobalt, cristalisat perioare cat si la arte ai litere frumoase , (Breslau,
In sistemal monoclinic ; se afla la Bieber in Hessa, 1767), si alte lucran. El redacta de asemenea
Chili etc.
o fettle septmanala intitulata Erernitul.

www.dacoromanica.ro

482

Bielitz

Blelitz, oras in Silezia austr., capitanatul B.

Ifinga Biala, cu 14,573 loe.; industrie textil,
fabricatie de maaini, comerciu cu postav.

Biella, oras in prov. ital. Novara, cu 12,095 loc.,

resid. unni episcop, dotni momunente pentru generalul Lamarmora ai barbatul de stat Quintino
Sella. In apropiere satul Oropa cu bis. Madonna
del Monte, vestit loe de peregrinagiu.
Bielostok, v. Bialystok.
Bielz, Eduard Albert Dr., n. 1827. La inceput

Bigamia.

Biga, (lat.) car cu doi cal. V. ai Quadriga.

Bigado, gogoai de viermi de matasa uscate ai
pulverisate. Hrana de pasen.
Bigamia, in sans can o nie inseamna incheierea

casatoriei mai de multe ori ai constitue iregularitate, sau impediment la primirea ordurilor
sacre. Este de trei specii : 1) Adeverata, dud
cineva a incheiat casatorii succesive cu mai multe

muieri. 2) Interpretativa, cand cineva incheie

castorie en p vduva ori cu o fata corupta.

curia functiuni publice, dar orbind s'a retras 3) Similitudinarie, cand cineva incheie casatorie
dedicandu-se sciintelor etnografice ai naturale dupa primirea ordurilor sacre mai mari ori dupa
cu privire la Ardeal, pentru cari si-a caatigat emiterea voturilor monastice solemne.
frumoase merite. A saris: Handbuch der Landes- Deai legile i moravurile noastre ne im pun
kunde Siebenbirrgense, Fauna der Wirbeltiere monogamia, este invederat, ca dreptul natural
nu impiedeca poligamia ai mai cu sama B.

Siebenbfirgens.

Sf.

Bieniu, restimp de doi ani. Bienal, ce tine Scripturti ne arata pe Sara, nevasta lui Avram,
2 ani, ce se repeta la 2 ani.
aducnd pe Agara brbatului su pentru a-i

Bienne, v. Biel.
permite de a-si impurura neamul. Regii
Bifid, (botan.) organ impartit pan& la mijlocul aveau mai multe neveste : Solomon avea nou
lungimei lui in doue divisiuni san lacinii, un- sute. Astdi multe legislatiuni admit poligamia,
ghiul dintre lacinii i partite libere ale acestora (v. ac.) Religia creatineasca, pentru a da feineiei
fiind ascutite. S. e. calice, stil, petal bifid etc. un caracter mai inalt, a interdis B.

Billar, (botan.) organ cu dou fire.

Biflor, (botan.) o inflorescenta. cirnd, spic, racam, spicul etc., formata din 2 flori; peduncule
biflore, acelea cari poarta 2 flori (penducule de
Narcissus biflorus etc.) Se numesc de catra unii
biflore plantele ce produc mai multe flori aaezate
doui3 cate dou.
Bifoliat, (botan.) organ cu dou frunze, (s. e.

o ramura etc.)

Legile romane, din cele dintai, opreso cu severitate poligamia (L. 2, C., de inc es t. et inut.
n up t.), infieribad cu infamie pe bigami (L. 18,

C., ad 1. J. de adul t.) Mai tardiu, B. e pe-

depsita cu moartea, asimilandu-se adulterului

(Nov. 117; L. 30, C., ad 1. J. de adult., modificata prin autentica anexata la aceasta lege).
In evul media B. era supusa supliciilOr (Ma-

yart de Vouglans, Lois crim., pag. 225); urma lor

o gasim, chiar pe timpul renascerii, ai in leBifoliolat, (botan.), frunza cu dowl) foliole.
giuirile romane, (Pravila lui V. Lupa ai M. BaBiform, cu 2 forme.
Bifurcare, impartire in dou6; plecare in dou6 sarab). Codul vechiu al Moldovei ai acela al lui
directiuni. Bifurcarea riurilor ; un fenomen de voda B. Stirbeiu in Muntenia, declara criminala

tot rar in configuratiunea sistemelor de Hari e

acela, cand dou riuri, de origine pi curs deosebit, comunica intre sine prin un al treilea,
ca printr'un canal natural; are loe intre dou6
sisteme vecine ; anume, cand riul unui sistem
In cursul seu, ajungnd aproape de nivelul ce-I
desparte de celalaft, se ramuresce aaa, ca pe
cand un ram iai urmeaza calm pe aceeaai proclivitate, celalalt ram cearca vr'o ieaire catra
proclivitatea sistemului din vecinatate; ieairea
este asigurata sau prin erosiunea despartitorului
putin ridicat, san prin crepaturile curmeziae ale
unui nivel mai inalt, pi in modal acesta ajunge

B.; astdi ea e considerata ca d eli c t, supusa

maximnlui inchisorii, (L. din 17 Febr. 1874). Din

punctul de vedere al C. civ., art. 130 proiba B., ca

legea penala in art. 271. Sotul legiuit al persoanei, ce voiesce a se recasatori inaintea desfacerii primei casatorii, se poate o p an e la a
doua castorie, (art. 153 pi 157); el poate cene

a n ul area ei, daca ea este consumata, (art.

166. 169, 170 civ.) Dreptul de a cene anularea 11

mai au ambii soti ai celei de a doua casatorie,

rudele ce vor fi consimtit sau nu la celebrarea
ei, chiar creditorii ai inaiai coji nascuti din

asatoria anterioara a bigamului, Intru cat vor av

a-5i varsa continutul inteun afluent din acest un interes actual, (art. 166-169 civ.) De asesister. Se ja de model B.-ea rialui Orinoco. Acest manes ministerial public e thrift a care nulirill la un Ice se imparte in dou, o parte, massa tatea celei de a doua casatorii i condamnarea
Halal, o ja in directiunea de mai inainte, cea- la despartire a arnbilor soti, (art. 166 citat). Din
lalta msa. Cassiquare, o apuca preste obirs,ia punctut de vedere penal, primal element consisternului Amazon $i nu preste malt se varsa stitutiv al delictului de B. e coexistenta unei
In Rio Nigro, un afluent al Amazonului. In modal casatorii anterioare: nu exista B., daca prima
acesta dui Orinoco, format din afluentii cursului casatorie s'a desfacut, deai a.gentul nu a avut
seu superior, se face in acelaai timp tributarul cunoscinta despre aceasta, sau and, deg a avut
a doue mari deosebite. B.-ea e mai simpla, cand cunoscinta, casatoria anterioara e nula. Seca nramurile au alt cerc de scurgere; astfel, in pe- d u 1 element al B.-ei e savirairea unei a doua
rioadele de ploaie, un ram al riului Missisipi se casatorii, (art. 271, vedi ai art. 39 C. pen.); al
t re ilea element: intentiunea delictuoasa, consmug in lacul superior.
[V. B.]
Bifurcat, (botan.) ori ce organ (radacina, tulpina, form principiilor generale, (Comp. art. 183 ai 184
ramuri, peri, filamentul staminelor etc.) provedut civ.) Sotul care se apera de B. poate invoca
nulitatea primei casatorii inaintea instantei secu done ramuri, ce pleaca din acelaai punct.

Bifusiform, (botan.) se dice de acelo parti, sisate pe cale civila, de cererea in anulare a

organe, cari sant fusiforme $i sugrumate la mijloc, celei de a doua casatorii, own 5i dinaintea in-

ca ai cum ar fi doue organe fusiforme unul in stantei sesisat in penal. In cas de litispendenta
prelungirea altuia, (s. e. spermatii bifusiforme etc.) instanta sesisata in penal suspend judecarea

www.dacoromanica.ro

Bigarat

Bihor.

488

obiceiurilor religioase, farg a fi prea sever in

la resolvasea chestiunei prejndiciale, (Cas.
rom. S. II., Bul. din 1890, pag. 925). Cand nu ceea ce privesce viata morala i adeveratacredinfa.
Bigot-Prameneu, unul din coi patru membri
exista asemenea litispeadenta, sau se invoaca
nulitatea celei de a doua casatorii, instal* se- ai comisiunei numite de consuli prin incheierea
sisata In penal judeca si in civil, ( Sic in alta lor dela 24 Thermidor anal VIII. spre a alcatui
materie, Cas. rorn. S.-U., Bul. din 1895, pag. 1438). Codul civil al Francezilor. Orator al guvernului
Cu privire la dreptul international insemnam, ca In acest scop, cutn 5i pentra procedura civila.
dispositiunile relative la B. stint de ordine pu- Parerile sale stint adesea citate in doctrina
blica, aplicabile strainului domiciliat In eara
jurisprudenta. A contribuit la triumful dreptuRomanilor pleeati in strainatate, cari nu si-au lui stabilit prin obiceiu asupra dreptului seria.
pierdut aceast insusire. Cf. D. Alexandresco, t. I.,
Bihac, oras intarit in nord-vestul Bosniei ; in
p. II., pag. 18-74.
1878 trupele austriaco, dupa multe pierden i si
In Un g aria B. este declarata crim prin neintelegeri, 1-aut ocupat. B. e capitala districleg. penala (cap. XV., 251-253), si atat bi- tului cu acelasi nume si are 3606 loc. Districtul
gamut cat si seta', care in cunoscinta de caus se B. are 5522 km9., si 158,224 loc.
casatoresce cu un bigarn, se pedepsesce cu temBihar, v. Behar si Bihor. B.-Ffired v. Stana
nita pana la 3 ani. Mai gray (pana la 5 ani) se de vale.
pedepsesce preotul, care incheie casatoria unui
Bihare, (Bihar, numirea veche B y h o re, B ybigam, precum i persoanele cari indue in eroare e h a r), com. mare in cott. Bihor, sub poalele
pe un bigam cu privire la existenta ori validi- munfilor Bihorului. In documente apare la intatea casatoriei sale anterioare. Cf. si art. de ceputul sed. XIII ca vila, iar in secl. XIV. ea
1. XXXI 1894 121.
opid sub numirea de BYhore. Are 451 case ou
Bigarat, pestrit, tarcat; grez bigarat, grez 2534 loc., dintre cari numai 53 Romani, ceiapestrit.
lalti Maghiari de conies. holy. si rom.-cat. BiBigatus, (numus bigatus), numele unor piese sericile ambelor confesiuni stint frumoase, scoaroman') de argint, provelute pe avers cu fig. lele regulate. Teritorul e 8544 jug. cat. pamant
Romei cu coif in cap, iar pe revers cu un car foarte roditor, produce cereale, se cultiva vietras de 2 cai, in care se afla Victoria inaripata. ritul, pomaritul, industria de casa, se prsesc
Bigeminat, (botan.) patru organe apropiate 2 vita cornute si cai. B. a avut un rol insemnat
ate 2; s. e. 4 flori dispuse 2 cate 2 pe un pe- In istoria patriei ; langa B. se afla Si aJi ruinele
duncul comun.
cetatii renumite a ducelui Mana Menu-Moruth.
Bigeneric, de dotia sexuri, hermafrodit.
Aici in aceasta cetate s'a fidantat fica lui Maria
Big-Horn, River, afluent din dreapta al rinlui Menu-Moruth Han z arc cu Zoltan, fiel ducelui
pan

Yellowstone, in statal Idaho (America de nord), Arpd. Dela aceasta cetate si-a luat numele
645 km. lung.
comitatul Billor (v. ac.) Statiunea caii ferate,
Bignon, Louis Pierre Edouard, baron de, oficiu telegrafie si posta in loc.
[1]
diplomat, publicist si istoric franc., n. 1771;
Biharit, mineral, varietate de pirofilit; se ga1793 voluntar in annat, apoi secretar de lega- sesce la muntele Bihor, aproape de Rezbnya,
Pane In Elvelia, Savoya, Berlin, 1803-1.806
Ungaria.
nistru plenipotentiar la curtea din Kassel si Baden.
Bih, tinut in Africa in gay. portughez Angola,
Mai targliu ministru de externe. A saris mai multe dela Benguela spre est; 6500 km2., en 95,000 loc.
Bihor,comitatul, (magh. Bihar varmegye, puma
opera politice. Napoleon I. i-atestat 100,000 fr. ca
sa serie istoria diplomafiei franceze, cu incepere dela fortareata Byhor, v. Bihare), pe timpul Rodin 18 Brumaire, ceea ce s't faca. t 1841 in Paris. manilor a existat ca principat sub conducerea
Bignonia L., (dupa numele abatelui Bignon, principilor Mariani, cuprinfland In sine teritoriul
bibbotecarul lui Ludovic XIV.), gen de plante dintre Sornes, Tisa si Mures. Mai tarcliu orgadin familia Bignoniaceelor, tribal Bignonieae, cu nisandu-se teara in cornitate, in jurel fortaretei

numeroase specii, mai toate din America tro- Byhor s'a constituit cott. B., pierOnd o parte
picala. Sant mai cu sam sarrnenti (liana), ca- considerabili din teritoriul vechiu, care s'a anexat
taratori, cu frunzo opuse, uneori si cu carcei; cottelor: Satumare, Crasna, &Dino, Sabolciu si
florile maxi. Unele specii serva in florarfile mari Bichis; cu toate aceste, numirea de teara Biea frumoase plante decorative, (B. magnifica, horului (Bihar orszg), s'a pastrat mult timp in
B. variabilis etc.)
gura poporului.
In forma de atli s'a organisat
[S. $t.
Bignoniaceae Endl., fam. de plante Dicotile- la 1876, clnd s'a adnexat Dobritinul cu trei codone gantopttale, seria Bicarpelate, cohorta Per- mune catra cottul
du. Cott. B. dupa te-,
sonale. Toate sant arbori, foarte rar ierburi, mai ritoriu e al treilea, iar dupa numerul locuitorar arbusti sau subarbusti, de obiceiu sarmenti rilor al patrulea intre cottele din Ung., Si se
(liana). Mai toate stint originare din regiunea extinde in forma de poligou deba com. Ciucia
tropicala, mai ales din America de sud ; lipsesc cu spre vest, papa in inima campiei mari a Uugariei,

desavirsire in Europa si in toata regiunea mediteraneana. Cuprinde 53 genuri distribuite In 4

triburi Bignonieae, Tecomeae, Jacarandeae
Crescentieae. Stint aclimatate si cultivate prin
gradini, parcuii, alee etc.: Bignonia L.. Catalpa
Juss., Tecoma Juss. etc.
[S. t. R.]
Bigorre, tinut In Francia (Gascogne), ai parte
mare apartine depart. Hautes-Pyrnes.
Bigot, evlavios din cale afara i superstilios,
om care tine malt la exerciarea deprinderilor

fiind situat intro cottele: Hajdu, Satumare, Sabolciu, Bichis, Arad, Turda-Aries, Cluj si Selagiu.

Teritoriul e: 10,961.63 km9. Jumetatea estica

e muntoas, iar spre vest campie mamma; odinioara si aceasta era togata in paduri. Partea muntoasa, dominata de muntii bihoreni, cari se intind

In trei ramuri mai mari spre campia B.-ului

pang, la linia formata prin comunele: Sechelhid,

Diosig, Bihare, Oradea mare si Tinca, e bogata
In frumsetile naturei, pesteri importante ; fiare

www.dacoromanica.ro

484

Bijugat

Bilabiat.

selbatice, minerale 5i metale prefioase ; e foarte intind la granita Ungariei si Transilvaniei dela
acomodat spre prasirea vitelor cornute, cai, oi
Somes pin la Mures ; dupa constructia geologica
porci. Pe dealurile mai mini, numite promon- si configurafia orografica se impart in 3 grupe
toritic, incepfind dela: Otomani, Sechelhid, Diosig, principale : a) munfii di ntre Crisul repede i Crisul

Margita, Tileagd, Oradea tnare, Holod si Tinca

se cultiva vieritul i pomaritul. Vinurile din promontoriile amintite se bucur de bun renume.
Viile au fost nimicite de filoxera, dar in mare
parte stint reconstruite. Ccimpia B. ce se intinde

alb, cari cuprind munlii proprii aiB.-ului, manta

Codrului i munfii Gilaului; b) munfii dintre

Crisul repede si Somes, eari cuprind miuifii Almasului, munfii de Arama, muntii Mesesului, munlii

Bicului si munfii Eriului; c) munfii diutre Crisul

spre nord-vest si sud e foarte fructifer, pro- alb si Mures, cari cuprind munfii Highis-Drocea,
duce tot soiul de cereale in abundanfa, calitate muntii metalici (muntii A puseni), cu grupele mun-

excelenta materii necesare pentru desvoltarea in- filor Baii de Cris, munfii Secarambului sau Cetradustriei de casa; fan* graso; se prsesc vite sului, ai Ampoiului si Ariesului. Muntii proprii ai
cornute, cai, oi si porci in numiir foarte mare. B.-ului formeazd partea cea mai puternica si mai
Stuparitul, matasaritul Inca au luat un avnt im- malta; inalfimea medie a culmei lor principals
bucurator ; industria, comerciul infloresc, mai ales e de 1420-1500 m. Virfurile mai inalte sant:
la orase, Romanii le imbrafoseaza in timpul mai Gain a (1486 m.),PiatrtvAradului (1427m.), Muncel
nou cu mare caldura. Apele mai insemnate stint : (1497 m.), CurcubSta (1849 ni.), Bihorul (1659 ni.),
la nord Barcaul (Beretty6); la sud Crisul negru, Glavoiul (1417 m.), Betrana (1443 m.), Mgura
si mai prin mijlocul cottului curge Crisul repede, (1638 m.), Varsoia (1467 m.), C'arligata (1693 ni.),
cari toate isvornd din munlii B.-ului serpuiesc Biticeiu (1758 m.), Boteasa (1792 ni.), Virful rosu

prin vaile romantice, si iesind dintre rnuni in

campia vasta, prin desele esundri formeaz
locurile baltoase pi limoase (numite: nagy es
lis sarrt), pentru regularea canora s'au construit mai multe canaluri; apoi parasese cottul,

(1717 m.), Vldeasa (1845 m.), Virful Poieni

(1627 m.), etc. Coastele munfilor in general stint

prelungite, virfurile rotunda si in mare parte

plesuve, servind ca pasuni. Acesti munfi dint
traversati de multe vai, cari se scurg parte spre

unindu-se laolalta, isi fac cursul pana se varsd Cris si Somes, parte cu Ariesul spre Mures. Pesteri
sfint preste 30 in munlii B.-ului ; cele mai insemnate sibit ghefarul dala Zapodia si cal dala Scarisoara; Onceasa, pestera renumita pentru resturile

In Tisa. Clima in parfile vestice, la campie, e

calduroasa si schimbdcioasa, la munti aspra si
mai sanatoas. Pentru comunicatiune in cott.
sfint conduse 6 cal ferate, concentrate in capitala cottului, Oradea mare, apoi drumuiti de
feara si cornitatense, niai ales prin liniile principale, cari insa nu stint prea bine conservate.
Locuitorii gnat 516,704. Dupa confesiune:

de fosile aflate inteinsa. In munfii B. se afla

aur, argint, fier, mercuriu, granit etc. Munfii
B.-ului glut acoperifi ca pduii seculare, cari
In unele locuri se exploateaz1; partile mai jos
situate, vaile si poalele munfilor sfint locuite.
rom.-cat. 45,864, gr.-cat. 45,975, gr.-or. 187,444, Drumuri nu se afla preste acesti munli ; numai
luterani 1920, ref. 209,075 si isr. 59,968. Dupa calare sau pedestru se poate trece presto ei.
naltionalitate Magh. 283,806, Rom. 219,940,
Punctele Bihorene se numesce programul ela-.

Germ. 3374, Slov. 5957. Administratia : cottul borat liA conferenf a convocat de Colman Tisza
are o notate municipala (capitala), 492 orase la Oradea mare, 17 Mart. 1868, cu scop de a resi sate, imparfite, din punct de vedere admi- stabili unitatea in partidul politic maghiar opo-

nistrativ, in 17 cercuiti. Justifia se administreaza prin tabla regeasca, ca for al doilea,

un tribunal regese, ca forul prim de apelatti.;
11 judecatorii cercuale, dintre cad 5 sant investite cu dreptul conducerii carlii funduare.

Pe teritoriul cottului se alia : camera advocafiala

notariate publice, direcliunea finantiara cu
8 perceptorate si 4 comisariate finanfiare ; camera de industrie si comerciu, oficiu edil, direc-

finne de poste si telegraf, direcfia driunurilor

publice, oficiul silvanal, veterinaria de stat, toate

Cu resedinfa in Oradea mare. Istoria. Cott. B.,

care pe timpul Romanilor a figurat ca principat,
din timpurile cele mai vechi a avut rol important in istoria patriei. Aici au dat piept Romanii
cu Attila, mai tardiu si cu Arpad; de aici a pornit

rescoala lui Vatha; pe timpul navalirilor Tata-

sifional; la aceasta conferent au luat parte si

cafiva Romani ungureni. P. B. iau de basa independents Ungariei, pretind deci stergerea tuturor
institutiunilor comune, ca delegafiunile i ministeriul coman, introducerea armatei si diplomafiei magh. separate etc. Acest program a
devenit celebra prin aceea, ca tocmai C. Tisza
s'a lapSdat de el la 1875.
Bijugat, (botan.) se dice de o frunza paripenaticompusa numai ca dou pareehi de foliole ; s. e.
frunzele dela multe specii de Mimosa.
Bijuterie, obiect de podoaba facut mai ales din
metal si pietri scumpe ; la fabricarea B.-lor se
folosesc tot felul de metale, apoi pietri scumpe
sau imitafii de ale acestora fildes, coral, margele, chilimbar, scoici, pene, aripi de insecte etc.
Bikanir, protectorat englez in India in Rads-

rilor a decadut si abia cu finea sed. XIII. putana; 45,800 km2., eu 831,210 loc. Ses ndsipos,

a inceput a inflori din nou; la 1570 s'a adnexat parte a desertului Tharr. Capitala B. are 55,640 loc.
la Ardeal; in 1660, dupa ocuparea Oradii de
Bikol, popor malaie de 800,000 suflete pe inTurei, a ajuns in posesiunea Tureilor pana la sula Luzon (Filippine).
1692, and a fost reocupat si dat in posesiune reBilabiat, (botan.) organ cu douS buze : petal B.,
gilor ; asa s'a adnexat iarasi catraUngaria. Aduna- un tub terminat la orificiu cu douii buze, s. e.
rile comitatense s'au finut in Oradea mare ; limba la Nigella, Eranthis etc.; caliciu B., un caliciu
administrafiunii, pana cu linea seclului trecut, a gamosepal ea gatul deschis si separat in doue
fost cea latina, mai tardiu germana, apoi cea parli, s. e. la multe Labiate, Tiifoiu etc.; corola B.,
maghiara si romana.
o corola gamopetala fermata dintr'un tub deschis
[t]

Munii Bihorului, massivul de munti ce se la partea superioard si terminat cu deaf. divi-

www.dacoromanica.ro

Bilamelat

Bilciurescu.

485

siuni ca douii buze, una superioara, alta infe- ducere pe o fa t gresit (s. e. in debit in loe
rieart, s. e. la majoritatea Labiatelor, (urzica de credit), 'Ana and pentru schimbari de conturi
moarta, cimbru, busuioc, melisa etc.), la Lobelia, nu ne ofera nici o control. B. brut se face la
Pedicularis etc.

anumite periode, de regula atunci cand se induce

Bilamelat, (botan.) organ format din 2 lam ele sau

purtand 2 lamele ; s. e. stigmatul de Mimulus.

Martynia etc. Cele douti laniele ale stigmatului
de Mimulus se apropie intim cand se irit fata
lor interna.
Bilant, (lat. bilanx, franc. balance, ital. bilancia), cumpiina. Compazarea activelor cu pasivele
pentru a determinit averea i castigulsau pierderea

din jurnal in maestru. Daca inn la inducerea

In maestra nu ne folosim de jurnal, atunci la
o lunii sau la done* odat,a.

Bilantare, (bilansare), echilibrarea

egalarea unui cont daca punem saldul pe partea

cea mai mica si incheiem contul faand smelt)

generale i tragnd liniile de incheiere.
Bilateral/ cu dou6 laturi. Contracta B., din

unei afaceri inteun timp anumit. In comerciu momentul in care s'a format, produce obligatiuni
B. se face la periode anutnite preserise prin lege. reciproce intre partile contractante. Cod. civ.
Ca basa a B.-ului general servesc B.-le spe- roman dupa ce in art. 943, care (II definitiunea
ciale sau inventarele. La contabilitatea dupla acestui contract, intrebuinteaza cuvntul de B.
italiand i metodele de contabilitate, cari se ba- sau synalagmatic, in art. 1020, 1179 Cod.
seaza pe principiile acesteia, siunele generale din civ. si 35 Cod, com. pastreaz numai denumirea
bilantul general trebue s cure si in co ntul B. de synalagm ati c, ce in grecesce insemneaza

din cartea principala (maestru) cel putin in sume contractual, asa ca in definitiv acest cuvnt
generale. In Ro m. ori ce comerciant e tinut ca nu exprima nimio, aplicat pe langa cuv'ntul conin fiecare an, pe langit inventar, sa incheie B. tract. Cf. Gr. Maniu, I, nr. 65.

anual al daraverilor sale, care este copiat in

Organebilaterale, (botan.) frwize, stipuli, logi de

registra-inventar i semnat de dinsul. B. se face antere, logi ovariane, stiluri, cotiledoane ori alte
pe pretul curent (art. 24 Cod. com. Pentru organe asezate pe laturi, la dreaptasi la stanga, nu
societati, cf. art. 178-184, 216 urm., 223, 246, antero-posterioare, referindu-ne totdeuna la axa
260, 265). Art. 699 din Cod. com. arata cu (in raport cu axa) reala sau imaginara. Simetrie
deamanuntul ce trebue sa cuprinda B. pe care bilaterald, and un organ se poate imparti p tin& un
comerciantul, la incetarea platilor, e dator a-1 plan paralel cu axa si treand prin ea, (plan de
depune inaintea tribunalului. Acest B. se veri- simetrie), in dou6 jumtati simetrice, una dreapta
fica de sindic, i chiar se face de dinsul, dacti si alta stang; organul se dice el e simetric in
falitul e dosit sau nu II presint, (art. 704, 755 raport au un plan, sau scurt e bilateral; s. e.
si 756). Cf. Gr. Maniu, I., nr. 59, 183 urm., 206, frunza si modificatiunile ei, (petale, sepale etc.)
216, 232, 252, 264.
In Un g. legea comerBilbao, capitala prov. spaniole Viscaya, pe
ciala ( 26 din art. de lege XXXVII. din 1875) termul drept al riului Nervion, 50,772 loc.; port;
impune comerciantilor compunerea B.-lui in fie- comerciu viu. Carlistii au asediat de repetite ori
care an, exceptional la 2 ani odat. Societatile acest oras, dar a fost eliberat.
pe actii, asociatiuni, si in genera toate sneieBilbor, (Ggergy-Blbor), com. mica in cott.
tatile obligate la dare de samii, publica, trebue Ciuc, (Trans.), cu 1184 loc., intre cari 1000 Romani,
sa presinte B. lor la fiecare incheiere tribuna- 160 Secui si 24 Evrei; are multe isvoare minelului comercial. B. la societatile obligate la dare rale alcalino-muriatice, nefolosite.
de sama publiel trebue Sa se faca dupa
Bilca, cu cdtunelele La Druc i Vuleva, comuna
toarele norme: 1) averea societatii trebue sa se in Bucovina, langa unparauaa cu acelasi nume, ce
ja in valoarea care corespunde valorii singura- se revarsa din stanga in Hui Sucevei; cu mosie
ticelor obiecte in ultima di a anului de gestiune ; mantistireasca, in capitanatul i judetul Rdau-

2) efectele, cari au curs, se pot lua eel mult tului; are 3273 loc. (3188 ort.-res., 36 apus.,
dupa cursul, care 1-au avut in ultima di a anului 23 prot. i 26 mos.); o small de patru clase si
de gestiune ; 3) spesele de fondare se pot pune o filiala de o clasa; un ferestreu si o pia:.
in active numai cu suma, care rernilne dup im-

[Dr. I. G. Sbieral

partirea lor pe cel mult cinci ani de dile dup Bilciuresci, com. rur. in Rom., j. Dambovita,
anal respectiv de gestiune; 4) capitalul funda- plasa Iabomifa, resedinta plasei. Se compune din
mental si eventual fondul de reserva stint a se 3 catune: B., Socet i Frecatei, cu o populatle
pune la pasive; 5) pretensiunile dubioase sant de 2000 loc. Situata pe o campie frumoasa pe
a se computa dupa valoarea lor pro babila, iar pre- malul drept al Ialomitei si pe soseaua judetean.

tensiunile neincassabile a se amortisa; 6) pro- Produce cereale multe, are o moard cu abori
fitul sau pierderea, ce resulta din compararea 3 brutarii ; o judectorie de pace si o companie
activelor i pasivelor, este a se scrie soparat la de dorobanti; 2 biserici, 1 scoala de baieti si una
fines. B.-lui ( 199 din 1. c. u.)
de fete. Dela 1889 are statie telegrafica.
B. brut, se obicinuiesce la contabilitatea dupla
Bilciurescu, Const. St., scriitor roman, n.1850;
italiana i se eompune pentru a se constata, ea a facut studii liceale; actual sef de serviciu in
la inducerea in maestru (de regula din jurnal) ministeriul cultelor i instructiunii publice din
nu s'a str6curat cimiva vr'o eroare. B. brut Rom. Ser.: Manastirile i bisericile din Romania
este deci o consemnare a tuturor conturilor din ca mici rtotite istorice i gravuri, 1890. Statismaestru i consista din 4 coloane (pentru surnele tica cultelor ortodoxe romane, cum si a celorlalte
totale din debit, pentru sumele totale din credit, culte straine din Teara Romaneasca, 1892. Almapentru saldurile de debit si pentru saldurile de nachul-Calendar al scoalei i bisericii pe 1892/3
credit). B. brut de; numai un control relativ al si 1893/4. Almanachul scoalei pe anal 1895-97,
inducerilor in rnaestru, deoarece nu arat decat cu mici notite istorice asupra tuturor ministrierorile ce s'au strcurat prin neinducere sau in- lor din Teara Romtineasca dela 1864 pan astasli.

www.dacoromanica.ro

486

Bilderdijk

Billecocq.

Almanachul bisericii pe 1895, cu mici notite s'a ltit din Italia si in Francia prin sed. XVI.
istorice asupra tutaror mitropolitilor i episeodeveni prin Ludovic XIV. un joc popular. Se
pilor din TearaRomaneasca dela 1860 pana astadi. obicinuesc cam urmatoarele jocuri de B.: poale,
Almanachul cultelor pe 1892-94, editiune oficiala carambole, kegel, piramide, maca, etc. (Cf. Boa ministeriului cultelor i instructiunii publice.
Instructie pentru jocul de B., 1876).
Ghidul Bucnrescilor in frantuzesce i romanesce,
Bilina, oras inBoemia, langa Biela, cerculDnx,
cu mici notite istorice asupra vechiului i noului cu 6651 loc., castelul principilor Lobkowitz ; In
Bucuresci, asupra istoriei Munteniei dela desca- apropiere stanca de basalt Piatra B.-ei san Boren,
lecatoare i pana in dilele noastre etc., cum si anal din cei mai inalti fonoliti ai Europei cenplanul Bucurescilor, 1897. Calauza sergentului trale (538m.) Isvor bogat de apa minerala (alcalinode oras, 1897.
muriatica), din care se prepara pa,stilele de B.
Bilderdijk, (pron. deik), -Willem, poet si inBilinguio, text b., adeca scris in 2 limbi; teara
vetat din Tenle de jos ; n. 7 Sept. 1756 in b., in care se vorbesc 2 limbi.
Amsterdam, t 18 Dec. 1831 in Harlem. Stadia Bilinski, Leon, cavaler de, economist, n. 1846
drepturile in Leiden. In poesiile sale de diferite In Zaleszcyki (Gali(ia), 1871 profesor in Lemberg,
genuri, (didactice, Mee, epice), a docurnentat o membru al parlamentului austfiac, 1892 director
rutinata technica, iar in scrierile prosaice, (de general al cailor ferate de stat din Austria. A
cuprins filologic i istoric), o bogatie de extinse scris Studien aber die Einkommensteuer (1870);
[Dr. E. Cristea.)
curioscinte.
System der Finanzwissenschaften<, (1876). Din
Bileam, (Balsam), dupa Moisi IV, 22-24, profet 2 Oct. 1895 ministru de finante in ministerial
din Mesopotamia ; a fost provocat de regeleBalacl Badeni.
din Moab, s afuriseasca poporal lui Israil, trebui
Bilion, un rnilion de milioane; la popoarele

insa sa-1 binecuvinte ; dupa Is. Navi 13, 22, B. romanice 1000 de milioane sau un miliard.
a fost un vrajitor pdgan, care seduse poporul
Bilirubina, substanta coloranta rosie, care se
Israiltean la faradelegi, din care causa f i ucis. gsesce in bila (fiere). Solubila in benzen i cloBilet, (franc. billet), scrisoare scurta, ravas, roform, din care cristaliseaza. Lsata in solucarta de intrare. B. de teatru, de drum de fier, tiune alcalina in contact cu aerul, absoarbe oxigen
etc.; scrisoare de amor, de recomandatie ; B. de si se coloreaza in verde, transformandu-se in
banca, v. Bancnota.
biliverdind.
B. de curs, B. pe care se noteaa in fiecare
Bill, document, scrisoare ; in limbagiul parlacursul, adeca pretul mediu, en care se nego- mentar englez : proiect de lege, dar si legea
ciaza la bursa cambii i alte efecte. Aceste bilete promulgata, in care cas se confunda sau se
se publica sub supraveghierea unei autoritati identifica cu intelesul cuvintelor : law i statute.
publice i servesc ca dovadd despre starea curB. de indentnitate. Chid intr'o republica
sului inteun timp si loe dat.
(Maiiu la Romani), dar mai ales inteo monarB. ipotecar, pin care debitorul d credito- chie constitutional, un ministru sau to imrnlui drept asupra unui imobil al s6u.
preuna, fie din causa unei forte majore, (ratiune
B. la ordin, Baffle sau titlurile de credit de stat), fie din imprejurari mai putin scusabile,
circulabile, cari nainai asa pot circula, numai violeaza legea, trebue a veni inaintea parlamenasa se pot transmite dela un posesor la altul, tului spre a se justifica si a-i cere prin urmare
daca transmiterea se serie pe ele in o forma un B. de inderrinitate, (bill d'indemnit). Acest
corespundetoare prescrisa de lege, (gir sau in- B. obtinut are de efect a descarca pe ministri
dosament). Cambii, cecuri i alte asignatiuni, de respundere si a indica in acelasi timp, ca
warante, polite de asigurare, etc., intrucat sant guvernul, bucurandu-se chia in urma acelei
trausmisibile prin gir, sant hartii sau B. la violan i de lege de increderea majoritatii parordin (Ordrepapiere). La hartiile acestea calitatea lamentare, poate s centinue a guverna.
de proprietar sau posesor legitim trebue s se
B. de drepturi sant legile, in virtutea canora
vada din ele insusi, adeca, numai acela este po- poporul englez lu urma expulsarei lui Iacob
sesor legitim, care se poate justifica prin o forma
chiemarea la tronul Engliterei a lui Wilhelm
de predare, (emitere sau transmitere), scrisa pe d'Orange
a obtinut i revendicat mai multe
ele conform legii. In unele ten i ca Romania, drepturi politice, restringnd prerogativele reFrancia, etc. inscrisul, prin care emitentul se gesci, de cari monarchii anteriori abusaser, in
obliga sa plateasca el insusi suma despre care detrimental libertatilor public.
sana, nu se numesee, ca la noi, cambie proprie,
Billard, v. Biliard.
ci se numesce B. la ordin. (Cf. Cod. com, rom.
Billault, Auguste Adolphe Marie, barbat de stat

art. 270 si I. Socacia; Idieru, Stadii de econ. francez, n. 1805 in Vannes, jurisconsultul ducelui
polit. i finante.)

d'Aumale ; vot pentra expulsarea Orleansilor si

B. la purtator, (au porteur), prin care sub- contra sistemului de doue camere ; rnai tardiu

scriitorul se obliga a plat o suma anu.mita celui presedinte al corpurilor legiuitoare sub Napoleon,
ce va presenta titlul; B. la purtator e platibil la apoi ministra de interne, pe urma fara portfoliu,
ori ce epoca si constitue o plata definitiva. Ori ce t 1863 in Nantes.
persoaua poate face B. la purtator, dar nimeni
Billecocq, Adolphe, a.gentul Franciei in Bucunu e obligat sa le accepte ca plata.
resci pe tanga voda Alex. Ghica (1839). Diplomat
Billar, referitor la fiere (bilis).
iscusit intf ale Orientului, B. venia in principat
Biliard, (Billard), o masa de regul patruun- tocmai cand Rusia inlocuise pe Rukman prin
ghiulara, cu laturi (rnandanele) elastice si tape- prea dibaciul Titoff, si tocmai and lupta dintre
tata cu postav, pe care joaca dou sau mai multe domn i cele dou opositii era mai incordata.
persoane, ea ajutorul unui queue (bat) si bile Intelegand ca partida nationala face, pe nevrute,
(gloante) de fildes, dupit anumite reguli. Jocul de B. jocul Rusiei celei intrigante si fata de Austria

www.dacoromanica.ro

Billioane

487

Birnbaoa.

Uta de Turcia, isi propuse s'a deschida ochii

septica, Krankenpflege im Haus und Hospital,
printului Ghica la neoportunitatea luptei lui cu Die deutsche Chirurgiee (eu Liicke), etc.
partida nationala i sa stabileasca o impacare
Billung-i, (Billing-i), veche fatnilie saxona, ai
antro aceste dona elemente politice din prin- carei membri au fost intre anii 961 si 1106 duci
cipat. Cu aun mai mult urmaria aceasta agentul In Saxonia. Mai ntaiu apare in istorie Hermann
si.

francez, cu cat era mai maneen contrariat de B., care la 936 a insotit pe Otto cal Mara in
demersurile noului numit consul rus Daschoff,
expeditia sa contra Slavilor. Urmasii sei sfint:
Titoff fiind inaintat ambasador la Constantinopole. Bernhard I., t 1011; Bernhard II.,
1059;
Heliade, unul din cei mai influenti membri ai Ordulf, t 1071; cu Magnus, t 1106, se stinge

nationalistilor, era designat de B. sa stabileascl partea barbateascii a B.-ilor, iar averile lor trec
legatura intre domn i acestia. Era pe punctul prin insuratoare la Velfi si A scani. Cf. Steindorff,
de a decide pe sovaitorul Ghica sa rupa cu Rusii, De ducatus Billingorum origine et progressti.
calad, gratia intrigilor acestora, B. f inlocuit.
Bilma, oasa in partea asna a Saharei, Maga
Billioane, (cultura in straturi). Cultura in drumul Fezzan-Bornu; bonita de Tibbu; ocne
diguri sau in straturi a fost desvoltata ca deo- de sare.
sebire de catra agricultorul german Rempau in
Bilobat, (botan.) organele impartite in doi /obi,
Cunrau, din Pomerania. Ea se intrebuinteaza cu adeca cu don divisiuni obtuse sau rotunda la
deosebire la cultura i ameliorarea terenurilor
iar unghiul dintre ele aproape rotund sau
marecagioase s'a turboase, rovinelor i mlastinilor obtus ; s. e. frunza bilobate (la Ginkgo biloba etc.);
secate, unde stratul de turba nu este mai gros petal, corola bilobata; ovar B., col format din
de 0.5-1.0 m., si sub el se gasesce nasip dilu- done carpele cu fetele externa bombate i sepavial, marga sau lut. Dup aceasta sistema, pentru rata prin sulcuri adanci etc.
scurgerea apei i insanatosarea terenului, se fac
Bilocular, (botan.) organele cari in interior premai tintn canalele principale pentru inaturarea sinta done cavitati (logi= loculus); s. e. antera
scurgerea excedentului de ap, i apoi per- B., la crin, etc.; ovar B., la liliac, vit, gura
pendicular pe ele alta canale secundare dela 20 leului, tutun, cartofi etc.

pana 25 m. distanta until de altul, i att de

Mita, com. rur. in Rom., j ud. Gorj, plasa Ocoluadanci ca nu numai apa s se posta scurge,
Vulcan, situata la nord de com. Bradiceni i la
terenul sa se insanatoseze, ci sa se scoata de 16 km. spre apus de Tirgu.-Jiu, se formeaza din
sub turba si material suficient: nasip, lut, marga, catunele B. si Valea-Mare. Are o suprafata de
pentru acoperirea ei. Terenul situat intre cana- 780 hect. si 2320 loc., o scoal si 2 biserici de lema.
lelo secundare formeaza locurile (straturile), iar
Biltu, Stefan de Iood, n. 6 Ian. 1814 in Chiuzcu nasipul scos din ele se acopere turba in gro- baia (Kzbnya), nade tatal san era preot gr.-cat.
sima de 12 cm. pentru plugarie, si 6-8 cm. Cursul teologic 1-a absolvat in 1835 in Tirnavia.
pentru fanat. Dupa sventarea lor li-se da sdruri In 1837 f numit administrator parochial in
de Stassfurt, sgura lui Thoma i apoi se ara si Mocira, unde a preotit 20 ani, fiind mai multi
seamena. Plantele, cari reusesc pe atari mlastini ani i protopop al districtului Baia mare. In 24 Jan.
ameliorate sant: in anul prim oyes, al doilea ma- 1857 f numit canonic in capitlal gr.-cat. din
zeriche, al treilea secar', al patrulea cartofi etc. Gherla, in care a inaintat pana la gradul cel mai
CAnd in stratul de nasip se gsesce sulf i fier, inalt de preposit. t 29 Sept. 1896 in Baia mare.
atunci mai bine caram nsip i lut din alta parte, In timpul absolutismului a lucrat mult impreun

caci prin oxidarea sulfului si a fierului se for- cu altii, ca 91 paroehii romana gr.-cat. s se scoata
meaza limonita s'a acid sulfuric, cari distrug plantele. Daca s'au ivit deja, si le constatam prin disparitia vegetatiunii, le putem combate i neutralisa
prin lucrare deasa, aerisire sau prin adaus de var
nestins.

de sub jurisdictiunea episcopului ratean al Muncaciului. In 1852 impreuna cu alti preoti i mireni
a presentat impi5ratului in Baia mare un memo-

rand in afaceri bis. si nationale. Cu prietenal

san George Man, protopop in Seini, a umblat din

Billiton, insta olaudeza in archipelagul indic, sat in sat prin Puntal Baiei mari, ca sa indemne
6552 km2., cu 38,209 loc., capitula Tandsong-Pan- poporal a infiinta scoale. In Mocira casa sa era
dang. Bogat in lemn i zinc.
local, ande se adunan i sfatuiau fruntasii din
Billon, (franc) aliagiu de argint i cupru, con- tinutul acela i mai virtos membrii Societatii
tinend mai inult din acest din arma.
Mosilor, un fel de reuniune de caracter privat
comerciu cu piese de bani oprite. Billonneur, si confidential, ai carei menabri se numiau mopi
cel ce aduce in circulatie bani
si aveau de scop a cultiva cele mai intime raBillot, Jean Baptist, general francez, n. 1828 porturi de prietenie i solidaritate intre barbatii
in Chaumeil (Corrze); a luat parte la expeditia fruntapi ai tinutului, cari eran devotati causei
din Mexico i la resboiul franco-german, coman- nationale i lucran pentru binele poporalui. Pentra
dand in luptele dela I3eaune la Rolando i Belfort infiintarea acestei societati B. si amical seu
corpul 18 de armata. Partisan al lui Gambetta George Man au indurat persecutiuni. B. a fost
hotrit republican ; 1882-83 ministril de res- deputat la dieta din Sibiiu din 1863 si 1864.
boiu in cabinetul Freycinet; 1888 ispector al ar- Pentru meritele sale pe taren scol. f muna prematei ; 1896 ministril de resboiu.
posit titular de Csudany din archidieeesa Agriei.
Billroth, Teodor, chirurg, n. 1829 in Bergen, In toata viata sa a dovedit caracter firm pi iubire
pe insula Riigen, la 1859 ajunse prof. de chirurgie pentru neam i bisericd.
[Dr. Aug. &anea.]
In Zrich, lar dela 1867 in aceeasi calitate in
Bilunar, revista b., care apare tot la doue luni.
Viena, macla a devenit decorul facultatti de meBimane, (zool.) un ordin al mamiferelor, (Bludicina;
1894. Opere : Die allgemeine chirur- men bada i Cuvier); o singura familia: omul.

ghische Pathologie u. Therapies Untersuchungen

Bimbala, In armata turceasca comandant preste

iiber die Vegetationsformen von Coccobacteria 1000 soldati, egal cu grada' de major.

www.dacoromanica.ro

488

Bimbao

Biobio.

Bimbap, Saya, numit i Celminarul Sava, grec, baseaza pe idea bunei vointe, resp. nu e alta decal
originar din insula Patmos, aef al gardei de Arnaufi idea bunei voinfe devenita activa. Ea consista in
sub tit-u (1801), Al. Moruzi (1806) si Scarlat nisuinta neinteresat de a promova interesele de

Calimah (1819). Muri taiat de Turci.

Bimetaliem, v. Etalon monetar.
Bina, v. Scena.
Binar, compus binar so numesce ori ce corp,

buna stare ale deaproapelui, resp. de a veni intru

ajutor celui lipsit. Lucrarile in cari se desco-

pere stint : ajutorinta sub ori ce forma, elemosina.

Valoarea B.-ei este conditionata dela intenfiunea
care e format prin combinatiunea a dou ele- binefackorului si dela motive, cari la nici un cas
mente chimice, s. e. chlorura de sodiu (Na C1) e nu pot sa fie egoistice. 2) Sub raport o bie c t iv
compus binar, fiind format din elementele chlor se mtelege sub B. totalitatea acelor intocmiri
sodiu.
si asezaminte publico ori piivate, cari au de scop
Binare, (Binatio), facultatea speciala ce o dau a servi spre mangaierea i ajutorarea oamenilor
episcopii diecesani unor preoti de a celebra sf. In lipsele i necazurilelor cum mint: asile, orfano-

liturgie de 2 ori in di. Ea se da numai acolo, trofii, spitale, case de V., scoli etc. 3) Or duri
uncle din lipsa mare de preofi poporul ar fi silit
sa remana timp mai indelungat fara sf. liturgie.
Binasco, localitate in prov. ital. Milano, langa
canalul Pavia; are 1152 loc. Ruinele castelului,
In care 1418 Visconti isi omori. sopa (Beatrice
di Tends) din gelosie.

de B.: La 1856 unul intemeiat de Z a bel a, regina,

pentru remunerarea actelor de B. de ori si ce

natura, on inscripfia: A la cantad bend.ciencia publica. Altai intemeiat de Don Carlos
la 1874 pentru remunerarea actelor de caritate
dovedite catra raniti in resboiu i catra armata.

Binat, (botan.) organele apropiate dou cate dou, De Sultanul Abdul Hamid la 1878 in favorul
s. e. frunzo, flori, spini, stipuli etc.; san se dice damelor, cari se vor ocupa ca ajutorinfa ranifilor
de un organ format din dou part unite prin In resboiu. (V. Cantata.)
[Pl.]
basa; sau in fine de o frunza compus, care pe
Binele public", 4iar politic, economic, literar
pefiolul principal n'are decat dour; foliole opuse. si sciinfific, aparut in Bucuresci in 1879-1882
Binder, George Paul, Dr., epp. ev. in Ardeal, In an. I. de 3 ori pe sept., iar in coi urmatori in
n. 1784 in Sighisoara. A studiat teologia In Iena; toata diva. Tip. Tribunei rom. si Acad. Rom.
ajunse prof., iar apoi rector al ginin. sasesc din (Laboratorii rom.)
Sighisoara. La in sarci narea consistoriului a cornpus

un nou plan de invtamnt pentru cele 5 gimn.

Binete, salutan; a da B. = a saluta.

Binger, Louis Gustave, calator african, n. 1856

sasesci din Transilvania. Mai tardiu Tar in In Strassburg; ca oficier a facut studii limbistice
servicial bisericii ev., ajungnd i episcop, in In Senegambia, strabat 1888-89 Africa vest.,
care calitate a condus biserica ev. intre anii dela Bakel, langa Senegal, presto Sikaso 5i Cong
viforosi 40-50 ai veacului nostru. t 1867. B. pana la Bassam. Sor.: Du Niger au golfe de
a fost ultimul epp. sasesc, care a residat in Guine, (1891, 2 tom.)
Bertan ; dup moartea sa reside* fa stramu- Bingel-Dagh, (Bingel-Rala), munti v-ulcanici in
tata la Sibiiu.
Binecuvntare, ca sacramental (teol.) Pe cand
sacramentele din propria putero ex opere operate impart darul sfintitor, pe atunci B.-le ca
acte de ale cultului divin in forma invocativa
ex opere operantis mijlocesc i aplicl fructele
darului sfintitor. &bit B.-i p er son al e i re ale
ca: introducerea muierei dupa nastere la 40 dile,
ingropaciunile, B. caselor, tarinei, mancarilor,
salciilor, roadelor s. a. B.-ile se fac cu rugaciunea,
facerea crucei i stropire cu apa sfintita. B. (ca
formula liturgica), irnpartirea pacei sau a dasului
ceresc. Urmand exemplului dat de Christos, bise-

Armenia; despart ambele grupe de isvoare ale

Eufratului. Col mai inalt pisa, Demir-Kala, are
o inaltime de 3680 m.
Binghamton, orasIn statul nord-american New-

York, cu preste 35,000 loc.; fabrici de chimicalii si masini; comercia insenmat cu carbuni.
Bini,, comuna rom. in Banat, cottul CarasSeverna, aproape de Boca, cu 1377 loc., can
mai tofi sfint olari. Binisenii provd intreg Banatul
mijlociu i sudic cu excelentele ion fabricate. I n-

du stria cheramica de Bicho o industrie originala, specific roman easca, neinfluentata de Turin-

rica cu folosirea fornmlelor liturgice de P a e e Ian straine. La 1597 in comuna B. erau proprietari

man Nicolae Nyegul din Caransebe i apoi Radul

Zboristeanul.
[6,1
Binoclu, ochielari, ochian sau rnicroscop pentxu
prin persoanele ierarchice

fje, Pace tuturor, Darul Domnului

nostruga. c.l. ori Binecuvntarea Domn ulu i presto vo

mai la toate functiunile sacre, i indeosebi la doi ochi, (spre deosebire de monoclu, ochielan
sf. liturgie, imparte pace binecuvntand pe cei pentru un ochiu).
adunati. Pacea sau B. aceasta in sens stri et Binocular, pentra doi ochi.
Binom, (aritm.) o expresiune care se compune
nu e dealt darul cel sfinfitor. Cine are acest
din doi membri, s. e. a+ b.
dar, are pace si apropiere catra Dumnedeu,
Binue, v. Beim&
cheie o legatura morala 5i mistica cu Christos
Binz, Carol, media si farmacolog, n. 1837 in
col preamarit. La imparfirea pacii liturgice numai
persoaneleierarchice de grad in ai in al t, adeca
cei ce in chirotonire au primit punerea manilor
sacramentala, sfint indreptafiti i facultafi. B. se
face sau cu mana dreapta, formand din degete
semnele: Is. Hs. Ni-Ca, sau cu sf. cruce, evangelia si. cu sf. daruri, ori ea dichierul si trichierul prin archiereu.
Binefacere. 1) Sub raport subiectiv, B. este
o forma speciala de senfimente morale. Ea se

Bernkastel, dela 1868 prof. in Bonn. A facut pretioase studii farmaceutice. Opere: Vorlesungen
iiber Pharmakologie, (1884-86) etc.
Bio

(grec) viata; se folosesce in cu.vinte

compuse.

Biobio, nu in
la Concepcion se varad in
Oceanul Pacific ; Chile'
370 km. lung. Dupl el e numita provincia B. cu 10,769 km'., ai 122,729 loc.
Capitala: Los Angeles.

www.dacoromanica.ro

Biochimia
Biochimia, sau chimie biologicel, este o parte
a chimiei, care se ocupa cu studiul fenorrienelor
chimice, ce se petrec in organismele fiintelor vii.
Biodynamica, (grec) invetatura despre fortele
vitale ; atiita cat fisiologie, (v. ac.)
Biografia, povestirea vietii unei persoane.
Biograf cel ce serie o B. Din punctul de vedere
psichologic /B. ori carui oin are o insemnatate.
Insa mult mai instructive stint B.-ile scriitorilor,
filosofilor, artistilor, oamenilor de sciinta si ale

oamenilor de actiune, fie in politica, fie in industrie, sau In ori care ramura de activitate.
A ceste B. au valoare istorica; pentru aceea ele
trebue s alba insusirile de fond si de forma ale
istoriei. B.-ile stint en abit mai grele dectit alte

489

Biologia.

animale ne putem imagina douii cat ego r i i

de axe trecand prin corpul lor: 1) o axa principala, care trece prin polul oral (gura) si polul
opus Ira, aboral ; 2) un numiir de axe perpendiculare pe axa principala. Dintre plante ar face
parte din grupa aceasta o floare regulata de crin,
lale, etc. un fruct de trier, portocala, etc. In fine
stint animalele cele mai superioare, bilaterale,
intre cari se numera yi omul, la cari deosebim

trei categorii de axe: 1) o axi principaltt

care trece prin polul oral-aboral; 2) axele cari

trec prin partea dorsala si ventrala numite axe
dorsi-ventrale; 3) axele cari trec prin partea
dreapta partea stanga a corpului. adeca axele

de ll4ime. Un organ de planta bilateralaar fi o floare

naratiuni istorice, Cu cat aci nu se povestesc nutnai de diclytra, frunzele, etc. Promorfologia isi profapte i intemplari, ci se arata moravurile, in- pune sa explice principiile dupa cari plantele sau

susirile morale si intelectuale, si se zugravesce animalele simple de tot, ca radiolarii i magoscaracterul unui om. Intro biografii coi mai in- fera, cu o singura categorie de axe, s'au
semnati, ale caror opere se afla traduse si in modificat in timpul indelangat de milioane de
romanesce, insemniun pe Plutarch, care a scris: ani transformandu-se in animale mai complicate,
Vietile paralele ale oamenilor ilustri, traduse ca actiniile, spongiile, etc., cari presinta 2 c a t eIn parte de T. M. Georgescu ; Vietile celor 12 g o ri i de ax e, si in fine cum acestea s'au transCesari de Svetoniu, i Viata lui Agricola de format in animale si mai superioare, ca articulatele,
Tacit, traduse amkdoue de G. Munteanu. lar vertebratele, etc. cari au 3 cat eg o ri i de axe.
ca exemple de B. si memorii istorice si litelectologia, (anatomia in intelesul laig al cu-

rare, serse in limba romana, amintim Viata vntului), studiaza structura animalelor si a plansi operele lui G. Sincai de Alex. Papiu Ilarian ; telor si individualitatea lor. Ea distinge trei caViata i operele lui Petru. Maior de Dr. Atanasiu tegorii de individe : 1) Celulel e, individele de

M. Marieneseu ; Viata, timpul i operele lui Nicolae cat. I., cele inai inferioare, numite si organe

Balcescu de Gr. Tocilescu; Constantin Negruzzi

timpul sea de V. Ilexandri; Grigorie Alessandrescu de Ioan Ghica (in Convorbiri literare
nr. 2 din 1886 si in scrisori); MitropolitulVeniamin
Costache de A. Vizanti ; Samuel Micul de I.
Bianut Antral Ivireanul de Melchisedec; Constantin Negri de G. Misail ; Dogmele i vietile
filosotilor din antichitate de T. M. Georgescu $. a.
lntre numeroasele colectiunisi enciclopedii straine
amintim Biograpbie universelle de Michaud,
2 ed. 1842-1865, 45 vol. in 8; i Dictionnaire
universel des contemporains de Vapereau, 3 ed.

[M. Strajani

elementare, fiind-ca infra in constitutia tuturor

animalelor i plantelor; astfel stint: protozoarii,
protofitele, globulele de sfinge, etc. 2) Perso a-

nele, individe de cat. IL, fiind-c stint con-

stituite din individe de cat. I., aded, din celule,

s. e.: actinia, hidra, musca, omul, etc. 3) Co loniil e, (cormus), individe de cat. III. fiind-ca
stint constituite din iudivide de cat. H., adeca din
persoane, un sifonofor, caralier, etc. Tectologia
tinde sa explice principiile, dupa cari individele de
cat. I. s'au asociat intre ele de au format individe
de cat. H., si principiile, dupa cari individele de

cat. II. s'au asociat intre ele de au format in-

Biologia, sciinta care trateaza despre fiintele divide de cat. III. Cand tectologia studiaza indi-

vietuitoare, animale sau plante. Din causa ca videle de cat. I. se mai numesce: Histologie ;
obiectul ei, viaja, este foarte complex, ea se sub- cand studiaza individe de cat. H.: Prosopologie
imparte in urmatoarele sclinte:
(-and studiaza individe de cat. IH.: Cormologie.
Promorfologia, care corespunde cristalografiei
Filownia studiaza desvoltarea progresiva a
din mineralogie. Precum in cristalografie ne imaaceasta desvoltare se efectueaza inteun
ginam un numer botarit de axe trecand prin timp foarte indelungat. Ea tinde sa stabileasca
corpul cristalelor, tot astfel i in prornorfologie arborele genealogic al regnului animal sau
ne imaginam un 'miner de axe posibile treand vegetal. Radacina unui asemenea arbore va fi
prin corpul animalelor sau al plantelor i apoi representata s. e. in regnul animal prin procautam sa explicam cari stint prin ci pi il e, tozoari, ca cei mai vechi ; viennii cari s'au desdupa cari animalele sau plantele simple, cu un voltat din protozari vor representa tulpina; echinumer mic de axe, si-au modificat axele lor nodermii, moluftele knartropodarii, cari s au despentru ca sa se transforme in animale sau plante voltat din viermi, vor representa ramurile ce nasc
mai complicate, adecti ca un flamer mai mare direct din tulpina; protovertebratele i vertebrade axe. Asa s. e. dintre animale cele mai simple tele vor representa ramurile cele mai noui ; rasnt protozoarele, al caror corp e sferic. ca al murelele acestora vor fi representate prin maradiolarilor, al magosferei, etc., dintre plante pro- mifere, iar frunzele lor prin rassele umane.
tofitele, ca volvox, etc. Corpul unor asernenea
Ontogenia, (embriologia), studiaza fasele prin
animale sau plante fiind o sfera, ne putem ima- cari tree individele din mom entul cand dint zagina treand prin el an numar infinit de axe, dar mislite pana la completa lor desvoltare ; aceasta
toate egale intro ele, deci o sing ur a cat egori e desvoltare se efectueaza intr'un timp relativ foarte
de ax e. Sant insa animale mai superioare, ca scurt. Divisiunile de mai sus ale B.-ei se numesc
celenteratele, al caror corp se poate reduce la tcate la un lee cu un singur cuvnt Mor fologie,
forma unui cilindru, precum e actinia, spongila, fiind-ca toate se refera la form ele externe si interne
etc. san a rani disc ca inedusele; la toate aceste ale animalelor si la relatiunile ce exista intre ele.
Enciclopedia romana. Vol. I.

www.dacoromanica.ro

32

490

Biomagnetism

Bipartitiune.

Fisiologia descrie si explica fenomenele vietii. a vietii, sau invttura despre muniirul mijlociu
Aceste fenomene se numesc functiuni fisiologice, al poporatiei.
ele stint obiectul fisiologiei numai aka cat orgaBiot, 1) B., Edouard Constantin, sinolog re-

nismele, cari le manifesta, stint in via(a. Func- numit, n. 1803 in Paris; constru 1825 prima
liunile fisiologice stint urmatoarele : 1) circula- cale ferata, din Francia dela St. Etienne la Lion.
funea, 2) respiratiunea, 3) nutritiunea, 4 secre- 1847 membru al Academiei ; s'a ocupat mutt ca
tiunea, 5) oxidatiunea, 6) polarisatiunea (electro- studiul limbei chineze si a publicat mal multe
fisiologia), 7) contractiunea, 8) perceptiunea, 9) scrieri in aceasta materie; t 1850; 2) B., Jean
crescerea, 10) generatiunea, 11) desvoltarea, 12) Baptiste, matematician i fisician francez, n.
ereditatea. Primele functiuni 1-5 constituese 21 Apr. 1774 in Paris. A. studiat technica, apoi
fisiologia vegetativa; 5-8 fisiologia
iar a intrat la artilerie, dar a parasit cariera milicele din urma, 9-12, fisiologia generativa.
tara si s'a dedicat inatematicei, fisicei i astroOecologia, (biologia in intelesul angust al cu- notniei. La 1809 a ajuns profesor de astronomie
vntului), studiaza relatiunile ce exista intre ani- la universitatea din Paris. A luat parte activa
male sau plante si mediul in care traiesc. Prin la nacsurarea de grade inceputa de Delambre si
mediu se intelege totalitatea factorilor, cu cart Mchain. Stint insemnate mai ales lucrarile sale

organismele vin in contact, ca atmosfera, lumina optice. t 3 Febr. 1862 in Paris.

solar, temperatura, fenomenele metereologice,
Biota, (botan.) subgen dela genul Thuya, (v. ac.)
natura apei, a solului, a alimentelor; apoi actiunea
Biotaxia, descrierea i clasificatiunea orgace organismele exercita asupra fiecarui animal si nismelor.
asupra fiecarei plante caparasitism,simbiosa, etc.
Biotia DC., (botan.) secliune dela genul Aster,
Corologia sau geografia animala studiaza dis- (v. ac.)
tributiunea animalelor si a plantelor pe supra- Biotit, mineral din fam. Micelor, crist. monofa ta pamntului, respandirea lor deasupra i de- clinic ; e un silicat de alurniniu, de magnesia si
desubtul marilor, scoborirea lor in fundul ocea- potasiu ca cantitati variabile de fier ; coloare
nelor i ridicarea lor pe inaltimea muutilor. (Cf. bruna, verde, neagra. Se desparte foarte usor
Generelle Morphologie der Organismen. 2 vol. in lame foarte subtiri i elastice. B. e foarte
comun, el intra in compositiunea granitelor
Berlin, 1866. Edit. G. Reimer). [Dr. N. Leon.]
multor altor roce eruptive; dar desvoltarea sa e
Biomagnetism, magnetism animalic, (v. ac.)
Biomantia, mestesugul ascuns cu care s'an si mai mare in micaschisturi. Sinonim: meroxen.
Bioxid, combinatiune chimica a unui element
crelut inzestrati in restimpuri mail oameni de

a ghic cele referitoare la viata, dupa inspec- (metal sau metaloid) cu oxigenul in proportie
funea organelor. N'are nici un fundament sciin- de 1 la 2; s. e. SO I este B. de sulf ; Ba 0 B.
tific aceasta asa Visa sciinta. Cand 4icem B., de bario; Mn 09, B. de mangan etc.
Bipar, (botan.) unul din modurile de ramificatiune
ale axei, care consista in aceea, ca axa
(bioaritmetica),
calcularea
duratei
Biometria,
principala dupa catva timp inceteaza de a mai
mijlocii a vielii omului.

Vicem sarlatanie.

Bion, poet Eric grec din Smyrna, a trait pe

la inceputul sed. ILI. a. Chr.
Biondelli, Bernardino, filolog i archeolog

italian, n. 14 Marti 1804 in Verona; studi mai

tintaiu la Padua rnatematicele. Dupa ce funciona

ca profesor la Venetia, Padua si Milano el RI

nutnit, in 1849, directorul cabinetului de tnedalii

al acestui din mina oras, iar la 1860 profesor de
archeologie i numismatica la academia regala.
In 1871 f munit meinbru onorar al Academiei
Romani). Scrierile sale stint: a) de filologia romania precum: Atlante linguistico d'Europa,

cresce, iar dou din membrele ei, cele mal aproape

de virf, creso divergent mai mult, comportndu-se

in ramificatiunile lor succesive ca i trunchiul

principal ce le poarta, adeca fiecare membru de
a doua generatiune inceteaza sa mai creasca,
dupa ce a ajuns o oarecare lungime, produce
done membre de a treia generatiune ce cresc
divergent, vor da si ele nascere la membre de
generatiuni superioam, etc. Un exemplu de atare
ramificatiune e inflorescenta Visa cima, (v. ad.)

bipara, ce se observa la Tintaula, Cerastium

collinum, etc.

Bipartit, (botan.) un organ, (calico; corola, stil,

(Milano, 1841); Studj linguistici, (Milano, 1856), frunza etc.), care e impartit in doue parti prin

si cea mai importanta din toate: Saggio mi o crepatura, ce se intinde dincolo de junietatea
dialetti gallo-italick (Milano, 1853); b) de filologie lungimei lui; termenul acesta nu trebue conamericana: Evangeliaritun, epistolarium et lectio- fuudat cu bifid, (v. ac.)
narium aztecutn, cu traducere, adnotatii si dicBipartitiune, (botan.) impartire In douii : B.
tionar, (Milano, 1860); Sull' aztecuni-latinum et celulei vegetale, impartirea ei in douii noui
latinum-aztecurn, (Milano, 1869); c) rnai multe celule, precedata totdeuna de B. nucleului, fie
studii i articole archeologice publicate in re- ca acesta trece prin anumite fase, (v. divi-

vistele de eruditiune italiane, intre altele e mai siuno rnitosica, mitosa, karyokinesa), sau ca nu
ounoscuta: Sulle monete auree dei Goti inItalia, trece prin ele, (fragmentarea nucleului, annitosa,
(Milano, 1861).

Bionomia, invetatura
Biophaenomenologia,

men ele vietii.

Bioscopia,

[S. O.]
v. ac.) B. celulei poste fi succesiva, cand indata
despre legile vie(ii.
dupa B. nucleului se divide si protoplasma si
invetatura despre feno- celelalte inclusiuni ale ei (plastidele) prin o
membrana despartitoare, sau poate fi simul-

inviitatura despre viata i feno- tana, cand numai dupa ce nucleul s'a biparti-

menele vietii organismelor; sau cercetarea, daca tionat de mai multe ori, se produc membrane
au fost semne de viaja s. e. la un copil nou- despartitoare intre ei, obtinndu-se mai multe
nascut, dar mort.
Mille, (la desvoltarea albumenului in sacal emBiostatica, invitatura despre durata mijlocie brionar se poate observa, etc.) Tot prin B. se

www.dacoromanica.ro

Bipdtrat

491

Biron.

reproduc si se continua toate formatiunile din scot dintr'un sac; un fel de loterie cu numeri. Se
celula vegetala cunoscute sub numele de plastide obicinuia rnai inainte in Italia si Francia.
(leucite) ca: leucoplastele, amyloplastele, chromoBirja, trasura de piata.

plastele, chloroplastele, tonoplastele, etc. (v. ac.)

Birjar, proprietarul unei birji sau cel ce mand
B., (zool.) v. Segmentatiune.
caii la o birja.
Bipatrat, (aritm.) a patra potenta din un numr,
adapostul fiarelor selbatice, (in special
sau patratul din un patrat: 81 e B.-ul din 3.
al ursului).
Biped, cu done picioare ; animal B., animal Cu
Birkenfeld, principat germ. apartiniitor marelui
doue picioare.
ducat Oldenburg ; 503 km2., cu 41,242 loc. Capitala
Bipenat, (botan.) frunzele compuse cu petiolurile

B. are 2443 loe.; gimnasia; comerciu ca vite ;

secundare dispuse in mod penat pe petiolul prin- tabacarii.

cipal, si cu foliolele in acelasi mod dispuse pe

Birkenhead, (pron. Berkenhedd), oras ca port
petiolurile secundare; s. e. la frunzele de Gle- In Englitera, cott. Chester, la gura rialui Mersey,
ditschia triacanthos, etc.
In fatd ca Liverpool; 99,184 loc. (1891); docuri
Bipenatifid, (botan.) se dice de o frunza cu limbul renuinite ; fabrici de fier ; santiere.
divisat in mai multe segmente asezate dupa modal
Birma, (Barma, Burma), fost imperiu in India
penat, segmentele ins* hind divisate casi limbul posterioara (Asia), dela 1886 provincie britica ;
principal; se observa la multe frunze de Ferige. 414,951 km2., cu vr'o 9 milioane loc. in mare
Bipenatipartit, (botan.) frunza cu limbul divisat parte Birmani, (Burmani, Barmani), in bimba
dupa modal penatipartit, segmentele divisate
lor Bijamma., cart au o cultura veche i o liteele tot astfel; frunze de Ferige.
ratura bogata. B. e traversat de Hut Irawadi,
Bipenatisecat, (botan.) frunza cu limbul divisat care primesce in sine o multime de afluenti;
pdna la nervura mediana in mai multe segmente clima e fierbinte ; vegetatia bogata; dintre minedispuse in mod penat, segmentele la rdndul lor rale se afla aur, fier, petroleu, etc. Comercial e
fiind tot penatisecate ; frunze de Composee, etc. In -infinite Europenilor si Chinezilor. B. supeBipontium, nurnele latin al orasulai Zwei- rioara are 4 divisiuni: (B. nordica, B. centrala, B.
briicken ; de ad t editiile bipontine4, o serie de estica si B. sudica); B. inferioard are deasemenea
editii ale clasicilor greci i latini, aparute in B. 4 divisiuni : (Aracan, Irawadi, Pega i Tenasserim).
Biporos, (botan.) cu doi pori; antera biporoasa,
care la virf se deschide prin doi pori, s. e. la cartof
si alte solanee.
Bipunctat, (botan.) care poartd dou6 puncte ;

s. e. sporii, grauntii de polen, etc.

Orase mai mari : Mandale (188,815 loc.), Rangun

(180,324 loc.), Malmen (55,785 loc.), etc. Dup
religiune cei mai multi loc. stint buddhisti (aproape
7 milioane), apoi mohamedani si alte secte pagAne.
Birmingham, (pron. Berminghem), eras (cott.)

Bir, dajdie, dare ce platesc locuitorii unei teri in Englitera, lnga Hal Rea, cu 429,171 loc. (1891),

statului, judetului, comunei, pentru intimpinarea residenta eppeasca; catedrala in stil gotic; casa
cheltuelilor generale. B. a fost poate cel mai orasulai (Town-hall) zidita in 1832-1850; polivechiu imposit in terile min. (v. dare personala.) technic. B. e until din cele mai industrial orase
Birago, Carol, conte de, inginer militar, in- ale Engliterei, ad i se afla insemnate fabrici de :
ventatorul unei constructii de pod militar, care
articole de metal, arme, vagoane, vapoare, etc.
poarta nuinele ; n. 1792 'taiga Milan, t 1845.
Comunicatia prin oras o inlesnesc : tramvai
Birlu, din ungurescul birb, atclta cdt primar tren uri.
comunal; se aude in Trans. si Ung. V. si chinez.
Birocratie, (dela franc. bureau, masa, birou
Birch, (pron. Berci), Samuel, filologsi archeolog si grec. krate, stint stapdn), e luat In intelesul
englez, n. 1813 in Londra; dupa mai multo ca- de o stapdnire cu veden i &Taste i pedant a
latorii prin Italia, ajunse 1861 director al anti- functionarilor administrativi. B. domne$te mai
chitatilor orientale i britice si al colectianilor ales in statele centralisate. Ea a fost lu floare in
etnografice dela museul britic. t 1885.
sed. XVIII. si in prima jumetate a sed. XIX
magh. Birkis, com. rur. in Banat, cott. Organisatiunea statelor moderne tinde insa
Caras-Severin, 1464 loc. Romani, oficiu postal, o inlature astadi cu desavirsire. B. este incompretura i un castel al fain. Mocsonyi.
patibila cu deliberatiunile publice, cu sistemul
Birda, com. rur. in Banat, cott. Timis, 1082 loc. colegial in organisarea functiunilor si mai ales
Germani i Romani; oficiu postal.
cu presa. Cuvntul de B., cdnd se mai intreBired0c, oras in vilaietul asiatic-turcesc Aleppo, buinteaza astadi, e luat, in cele mai dese casuri,
pe malul stng al Eufratului, ca vr'o 2000 case. inteun inteles rea. Astfel stint numiti birocrati,
B. a fost din vechitne loc de trecere preste ma- (si prin analogie serviciile publice birocratii),
rele riu.
functionari indolenti, recalcitranti la progresele
Birema, (lat) la Romani corabie cu dou6 randuri timpului, rutinari. Presa acusa foarte adesea B.

de banci pentru
Biret, v. Baret.
Birger, Ian I., domnitorul (regele anonim)
al Svediei (1230-1266), a lucrat malt pentru
increstinarea semintiilor pagane din Finlauda ;
a intemeiat orasul Stockholm.

ca fiind causa intiirdierii multor reforme in

administratiunile publice.
Biron,l)B Charles de Gontaut,duce de, n.1561,
adict al luillenric IV., numit i Fulmen Galliaec ;

pentru legaturile sale secrete cu Spania f decapitat 1602. 2) B., Ernst Johann de, principe
Birghis, magh. Biirks, com. rtu. in Trans., cott. (duce) de Kurland, n. 1690, fiul proprietarului

Trnava 'mare, 1021 loc. Mag,hiari, Sasi i Roindni B h r e n, favorit al principesei de Kurland, Ana

(724) ; o scoala elem. de stat, i coala gr.-or. Ivanowna, care se arch 1730 pe tronal Rusiei
Birgitta, v. Brigitta.
prin care B. domni preste intreaga Rusia ;
Biribi, (ital. B i rib iss o, franc. Cav a g n ol e), 1737 principe de Kurland si tutorul printului
joc de noroc cu gloante (bile) sau carti, cari se mostenitor Iwan, apoi regent; fit arestat 1740

www.dacoromanica.ro

32*

492

Birs

si exilat in Siberia ; rechiemat 1741 de Elisabeta,

reprim principatul Kurland, de care abdise 1769
In favorul fiului seu Petru, 1772. 3) B., Petru,
duce de Kurland si Sagan, n. 1724; 1769 duce,
1795 silit sa cedeze teara Rusiei, 1800. 4) B.,

Biserica.

Mai insemnate opere relative la criptogame

Bemerkungen zur Entwickelung der Equiseten

und Lebermoose , (1853); Ober die morphologische Bildung der Moos-Frucht., (1840) ; De
Hepaticis Commentatio , (1835), etc. Lui e deArmand Louis de Gontaut, duce de, n. 1753 dicat geuul Bischoffia Bl. dintre Euphorbiacee.
in Paris ; 1789 mein bru in adunarea nationala,
[S. $t. R.]
1792 general; ghilotinat 1794.
bucata de aluat franintat din faina

Birs, talent al Rinului in Elvetia, isvoresce fina, oue, unt i zahar si copt de done ori.
in Jura, curge prin valea Minster, 66 km. lung.
Biscutella L., (=done scuturi, alusiune la forma

Birta, Elena, filantropa romana din Banat, fructului), gen de plante din fain. Cruciferecare a intemeiat Asezamtitul Elena Birta, lor, tribu! Talaspideae, cu vr'o 5 specii, mai ales
n. Ghibac cu un capital de 48,000 fi., admi- mediteraneane si oriental, toate ierburi erecte
nistrat de un eomitet fundafional sub presidiul ea frunzeintregi sail penatifide, flori galbene,
eppului gr.-or. roman din Arad ; din fundatiunea silicua orbiculara, didima (silicula). In Romania
B. se dau stipendii h 200 fi. la tineri din cottele cresce prin locurile piPtroase din regiunea alpina
Arad, Bihor, Bichi i Cianad. Starea fundatiunii B. laevigata L., vulgar : Ochelari, Ochelaritel,
la finea anului 1895 a fost: 59,571.54 fi.
Cheldrel. Unele se cultiva ca decorative pe stanBirtok, nume dat lui Bartolomeiu Dragfi, (v. ac.) cani, (B. laevigate, B. sempervirens L, etc.)
Bis, (/at) de doll ori; in musica inseinneaz
[S. 5t. R]
repetarea unui pasagiu.
Bisanual, (botad.) se numesc plantele cari au

Bise, (franc) vatul de nord si nord-est.

Biseban-i, surdomutii sultanului, servitorii s6I

durata de existent numai doi ani, se mai oic coi mai credinciosi, cari se afla pururea pe langa
biene, diciclice. Ele sfinfierboase; in primul dinsul si au intrare in cele mai secrete cabinete
an desvoalt numai radacina, care la cele dice- ale lui, i prizes handle cele mai pretioase, etc.

tiledonate e pivotanta, si o roseta de frunze asezate pe o tulpina scurta sao de dimensiune- relativ mica; in anal unnator din mijlocul rosetei
de frunzo iese tulpina, ce va porta flori i fructe,
apoi toate partile acestea pier reman6nd semintele, prin cari planta se reproduce. Din diverse
cause se poate inte'mpla ca o planta bisanuala sa
infloreasc in primul an chiar, ea s. e. Melilotus
alba, Echinospermum Lappula, Maselarita, etc.
Exemplu de plante bisanuale ave-in: Scaiul (Cirsium lanceolatum), Luminita (Oenothera biennis),
Sulfina, Patrunjelul, Sfecla, Morcovul, Luminarica Domnului, etc. In descriptiuni, colectiuni,

Bisecat, (botan.) frunza simpla cu

partit in doi lobi pana aproape de nervura

mediana.

Bisectat, (botan.) un organ impartit n done

segmente.
Biseptat, (botan.) sporii divisati prin dou6

despartituri transversal (sporae biseptatae).

Biserial, (botan.) care e asezat pe done siruri
paralele ; se dice despre frunze, despre stamiue,

despre ovule asezate pe placente, despre seminte, etc.

Biserica, (dela grec. basilica), 1) B. ca zidir e,

In contrast cu templele paganesci, moscheele

gradini botanice, plantele bisanuale se insem- mohamedane i sinagogele ovreesci, e edificiul
neaza cu semn deosebit.
[S. $t. R.]
consaerat cultalui religios crestin. Cat timp a
Biscaya, sao Viscaya, una dintre cele trei pro- dainuit prigonirea crestinilor, cultul divin se
vincii bascice vechi in Spania, marginita in vest tunea in locuri ascunse, in pesteri i catacombe.
de Castilia veche, in sud de Alava si in est de Scirile cele mai vechi despre constructia de B.
Guipuzcoa ; cu 2198 km2., si 235,659 loc. La nord crestine dateaza din sed. III.; ele aveau de model
se Ad Golful de B. vestit pentru multele fur- basilica (v. ac.) romana. Dupa forma si continutul
tuni. Locuitorii apartin semintiei bascice. Capitala acestor prime B.-i s'audesvoltat cu deosebire B.-le

acestui tinut e Bilbao, (v. ac.)

Bischof, Carol Gustav, geolog, n. 1792 in Wrd,

langaNtirnberg; 1819 profesor de chirnie s'r technologie in Bonn, 1870. $i-a castigat man merite
priu intemeiereageologiei chimice ; el a dat sciintei

apusului in diferitele stiluri

iar
cele resaritene aveau de modeloccidentale'
tipul central al
B.-ei s. San. din Constantinopole. Prtile consti-

tutive ale B.-lor sfint anca din sed. IV.: curtea

dinainte, vestibulul (tinda, nartex, pronaos) pentru

straini i pocaitori i dependentele pentru pasBischoff, 1)B.,Teod.Ludovic, anatom si fisiolog, trarea sf. obiecte, apoi hora (naia) pentru popor,
n. 1807 in Hannovera; a fost profesor pe rand subimparfita uneori prin serii de coloane si conin Heidelberg, Giessen si Miinchen, castigandu-si tin-6nd amvonul i organele introduse in sed. IX.,

geologice o norm directiune.

frumoase mPrite prin cercetarile sale embriolo- si in sfirsit corul (presbiterio!) cu locun ridicate
1882. Opera: Entwickelungsgeschichte pentru serviciul divin i cu scaune pentru preoder Sugethiere und des Menschen, (1842), His- time, despartit de hora printr'o balustrada. Turtorisch-kritische Bemerkungen zu den neuesten nurile s'au introdus In seo!. Xl., des clopotele
Mittheilungen fiber die erste Entwickelung der erau intrebuintate deja din sed. VII. Acest plan
Sugethiereiera, (1877), Die Gesetze der Er- s'a modificat i adaugat conform cerintelor noue
nhrung der Fleischfressert, (cu Voit, 1859), etc. ale diferitelor confesiuni, cu deosebire prin in2) B., Gottlieb -Wilhelm, botanist, n. 1797 in troducerea unei hure transversale inaintea altaDurkheim, 1854 in Heidelberg, unde a fost prof. rului cu o cupola deasupra patratalui de introde botanic i directorul. grdinei botanice. S'a taiere cu hora mijlocie longitudinala, primind
ocupat mai ales cu criptogamia, dar are si serien astfel forma de cruce. Dupa ritul oriental nisa,
generale din domeniul botanicei, asa: Lehrbuch sau absida altarului, este inchisa prin catapider allgem. Botanik , (1834-39); Wrterbuch teasma sau tmpla infrumsetata cu icoane sfinte.
der beschreibenden Botanikc, 3 vol., (1833-44). B.-le dup ritul latin i grec de regula se zidesc
gice ;

www.dacoromanica.ro

Biserica-A1131

Bismarck.

493

Cu altarul catra resgrit. Dupa relaliunea lor una

Bisericani, manstire In Rom., j. Neamtu, o
catra alta ori dup dignitatea ce o au, B.-le se oara departare de orasul Piatra, pe teritord
deosebesc in: matre, parochiale, filiale, catedrale, comunei Pangarati, pl. Piatra-Muntele, situata
mitropolitane, colegiale, sau dupa patronul caruia pe un munte inalt acoperit cu paduri de brad,
sfint inchinate, in: martyria, apostolea, prophe- cu o positie frumoasa i pitoreasca ; de trei parti
Una. B.-le mici se numesc capele sau oratorii. este incungiurat cu cladiri cu cat 2 etaje ;
Sfintirea B.-lor se tine de puterea ordinara a biserica se afla in marginea curtii. Manastirea s'a
archiereului, iar binecuvntarea o poate face s't inceput a se zidi la 1498 prin sirguinta staretului
o alta persoana bis. de grad mai inferior, dele- Iosif Ieromonachul, si fa terminata de Stefan
gata de archiereu. Diva aniversar a patronului, Vocl si Bogdan Veda, cari au daruit-o cu multe
caruia este inchinata B., se dice chramul B.-eh bogatii; la 1782 f reparata din ternelie. Pomel2) B. ca s o ci eta te in sens mai larg este nicul manastirei cuprinde pe toti binefacifitorii
fiecare societate religioas; in seas mai restrins ei. Astadi tnanastirea are numai 4 calugari, pe
societatile religioase crestine, ce se deosebesc and inainte de secularisarea agerilor manastiintre sine prin simboale. de credinta, organisa- resci numeral calugarilor varia dela 30 in sus ;
tame i rit. (B. ort.-orient., rom.-cat., greco-cat., cladirile ei servesc de penitentiar pentru corecanglicana, luterana, reformata, unitara s. a. (V. ac.) tiune, populat de preste 250 individi.
Teologia cat. deosebesce : B. ascultettoare, care
Biserica orthodoxi rominr, revista perioo formeaza laicii, mirenii (poporul) sub condu- dica eclesiastica, organul oficial al s. sinod din
cerea spirituala a B.-ei invetatoare. B. inattl- Rom.; apare in Bucuresci, (tip. cartilor biseri-

toare, formata de ierarchie sau acea parte a cesci); primal nr. a aparut in Oct. 1874; dela
B.-ei lui Christos, care e investit cu tripla pu- 1878 pana la 1 Oct. 1880 aparilia revistei a
teje: a magisteriului (a propane adeverurile de fost sistat, iar de atunci continua sa apara',
credinta i morala), a ministerialui (a oferi s. redactandu-se pe basele regulamentului votat de

sacrificiu liturgic si a administra sf. sacramente) s. sinod la 17 Nov. 1873.

si a guvernarii, (legislativa, judiciala i penala).
Biserica Icoala", revista bis., scol. i econ.,
B. militantd, creclinciosii de pe patn'nt, cati organ al eparchiei ort.-rora. a Aradului, apare
se lupta pentru dobandirea fericirii ceresci. B. In Arad, odata pe septemana. Red. Aug. Hamsea,
pa(ientd, sutletele din purgatoriu. B. triumfantd, (tip. diecesana). A fost infintata la 1877 de
sutletele fericitilor din cerio. V. comuniunea eppul I. Metian.
sfintilor.
Bisexuat, (botan.) cu amndouii sexele : finare
B.teritoriald, in Germania B.-le evang., consti- B. (hermafroditti), care are si stamine (organele
tuite intre marginile diferitelor state dupa pacea mascule) i carpelele (organele femele); planta B.
are pe acelasi individ organele ambelor sexe, fie
relig. dela Augsburg (1555).
Biserica-Alba, 1) B.-A., (magh. Fehrtemplorn), ea ele snt in aceeasi floare, sau in flori deoseora.s cu magistrat in Banat, cott. Timis, in apro- bite, mascule i femele, (flori unisexuate monoice);
pierea statiunei de vapoare Bazias. Acest eras s. e. Ciresul, Visinul, Pena, Aninul, Bradul.
poarta in emblema sa o bisericuta alba ridiBisilabe, (lat.) cuvintele compuse din &nib'
cata pe o movila Tate campie verde, iar cadrul silabe.
ei e mpodobit cu struguri, semnul cultivarii viilor.
Bismarck, Otto Eduard Leopold, principe de,
La 1718 au fost adose ami colonii germ. din fost cancelar al imperiulta german si primAlsatia i Lotharingia., iar in 1776 s'au asezat ami ministru prusian, n. 1 Apr. 1815 dinteo veche

Srbi si Romani. Romanii pe la 1792 s'au in- familie nobila, pe mosia familiei sale Schnhausen.
rnultit prin china mai mini venite din Macedonia Studale sale secundare i le-a facut in Berlin ;
si Romania. La 1787 B.-A. a ajuns sub jurisdictiunea militara a regimentului romano-iliric, mai
tardiu deveni comuna resp. oras liber. Cu desfiintarea eonfiniului militar, la 1872, ca ora.s cu

municipiu, s'a incorporat cott. Caras-Severin.

Primal deputat dietal al acestui oras i cerc s'a
ales Vincentiu Babes (1873). 1876 B.-A. a devenit
oras cu magistrat si s'a incorporat cottului Timis.

1832 se duse la Gottingen, unde urma cursurile

facultatii de drept, fara lasa a se obosi prea

malt cu studiile obligatorii, ci cautand mai ales
a-si dobandi cunosciote dupa cum ti venia lui
la socoteala. Cu chipul acesta el nu ajanse s'a
obtina o diploma academica. El intra insa in
curnd In serviciul administrativ i in aceast
calitate f permutat la Aachen. In 1838 isi fan

Are 5 biserici : 2 catol., 1 serba si 1 rom. gr.-or., anul militar la al II. batalion de vnatori dela
Greifswald, uncle se apuch de studiul agriculzidita de archit. Cusman Cioloca la 1872,
1 luterana. Poporatiunea numera preste 7800 loc. turii, pentru-ca avea de gand sa-si adminis(5862 Germ., 1253 Srbi, 489 Romani, 101 Magh. treze el insuai mosia parinteasca. Dupa moattea
si 95 Ovrei). Are tribunal, judet sing., pretura, tatalui seu el fa ales deputat la dieta provingimnasia superior de stat, in care limba romana ciala a Saxoniei. B. intelese repede, ca Prusia ar
ca studiu facultativ se propone de un Maghiar, trebui sa-si dea o constitutie ceva mai liberala.
are scoale elernentare pentru baieli si fete, scoala rerile sale in aceasta privinta erau lasa cu malt
romaneasca e sustinuta de oras; mai are sararie, mai moderate decat ale generatiei sale pornite
coconarie i garnisoana militara cu un general In curentul liberalismului, asa ea i-se fcea imputarea ca ar fi reactionar. Constitutia deba 1849
in frunte.
2) B.-Alba, (magh. Fejregyhz), com. in Ung., Il nemultamea, pentru-ca, dupa opiniunea lui,
cott. Maramures, langa fluvial Tisa, aproape de ea acordase coroanei prea patine drepturi. Scopul
Siget, dieeesa Gherlei, cu 1136 loc. Rom. agri- sea era atunci sa infiinteze un puternic partid
prasitori de vite ; biserica i war regalist. Regele Frideric Wilhelm IV. 11 numi
romana, odinioara manastire i loe de Inmor- consitier de legatie la ambasada federall din
mntare al episcopilor roman' din Maramures. Frankfurt a. M. Pe acea vreme statele germane

www.dacoromanica.ro

494

Bisrnarck-Schnhausen

formau o confederatie MA' nici o consistent

reala. In positiunea sa B. ava prilej a se convinge de neajunsurile acestei legaturi politice
dintre statele germane precum si de ostilitatea
acestor state fata de Prusia, pentru a &Arai he-

Bisoca.

cu un mare domeniu in Lauenburg. Dela resboiu

incoaci B. punta o lupta inversunata in contra

partidului catolic, si se ocupa mai ales eu chestiunile sociale i finantiare ale imperiului. In po-

litica exterioara, scopul san era de ad inainte

gemonie B. cauta sa castige aderenti. In Frankfurt mantinerea pacii. Dupa congresal dela Berlin,

a. M. B. se ocupa ca idea crearii unui parla- el inchei in 1879 o alianta ca Austria, careia
ment vamal. In 1859 el accentuii ca putere i-se adause mai tardiu si Italia. Natiunea gerprincipiul, ca Prusia ar trebui s se emancipeze mana, recunoscetoare pentru meritele sale, i-a
de tutela Austriei i sa-si asigure hegemonia in manifestat de repetite ori simpatiile ei. Dupa
tenle germane. Idea lui lasa au gas' aprobarea hrcarea pe tron a imperatului Wilhehn H., se
guvernului Hohenzollern-Schleinitz i astfel B. fir ivira diferente intre tiniirul monarch si fundarechiemat i trimis ca ambasador la Petersburg. torul unitatii germane, asa ca acesta isi dada

castiga favoareaTarului in 1891 demisia si se retrase la Friedriehsruhe.

si a diplomatiei rusesci. In 1862 el fir trimis ea Antagonism' dintre B. si impratul Wilhelm a
ambasador la Paris, iar in toamna aceluiasi an fa produs o adanca deprimare in opinia publica
numit ministru si provisor president al consiliului germana. Cf. W. Ma lle r, Reichskanzler Fiirst
de ministri. B. se angaj sa asigure reorganisarea B., (1881); Ausgewhlte Reden B.'s 1862-1885,
armatei, o dorint a regelui, i spre acest sfirsit In 3 vol. (Berlin).
el pasf foarte conciliant in comisia budgetara Bismarck-Schnhausen, 1) Herbert Nicolae,
dela 30 Sept., aratand ca Prusia are nevoie de o conte, secretar de stat, fiul rnai mare al prinmare si puternica armata, pentru-ca Germania cipelui Bismarck, n. 1849 in Berlin ; a lucrat
nu trebue sa se piarda in teorli liberale, ci are alaturea cu tatal sea i pe cariera diploniatica;
trebuinta de forta, caci niarile chestiuni politice nu la 1891 s'a retras i el. 2) Wilhelm Albrecht Otto,
se resolva ca discursuri i concluse de ale majo- conte, president guvernial in Hannovera, al doilea
Aci el remase trei ani

ritatii, ci prin fier i sange. Majoritatea camerei fiu al princ. Bismarck, n. 1852 in Frankfurt, a luat

insa nu avea ineredere in B. si nu voia sa auda parte in resboiul din 1870/71 ea adjutant al lui
de credite pentru noua organisatie militara. B. Manteuffel, apoi a functionat in cancelaria imper.
se hotari atunci a guverna fara budget si incepa
Bismarck-insulele, v. Britania noua.
a vorbi camerei pe un ton violent, declarandu-i,
Bismut, (Bi), metal alb-rosietic, fragil, cristalica toath chestia se reduce la un joc de forta, sat in sistemul hexagonal. Se gasesce in natura
iar cel ce are puterea va proceda dupa cum mai cu saina in stare nativa (libera), mai rar in
crede de cuviinta. Astfel prpastia intre B.
combinatiuni. Are greutatea atomica 2075,. densicamera deveni enorma. Ins in acest timp B. tatea 9.9, se topesce la 2700. Se asearaana mult
se al:arch a da chestiunii germane o solu- ca stibiul (antimoniul). Are done' feluri de comfun. In 1863 el ceruse deja Austriei, ca aceasta binatiuni, in unele este trivalent, in altele pentasa imparta cu Prusia conducerea afacerilor ger- valent, asa: Trioxidul de B.: Big Og i Pentomane, sau, in cas contrar, relafiile dintre Prusia xidul de B.: Bi, 06; clorura de B.: Bi CI,,
si Austria vor fi compromise. Austria lasa credea sulfura de B.: Bi, Sg, etc. Se intrebuinteaza
pe Prusia slabit de conflicte constitutionale
pentru aliage, cari se topesc la temperatura
nu ceda, a.sa ca relatiile intro aceste doue teri foarte sc&juta; a.stfel aliagiul compus din 4 parti
fura rupte. B. isi faca din Italia o aliata. Pe B., 1 parte cadmiu, 1 parte staniu, i 2 prti
campul de resboiu Prusia remase invingtoare plumb (metalul W o o d) se topesce la 650. Thiele
si B. se multami s arondeze teritorul prusian prin diutre combinatiunile B.-ului se intrebuinteaza
anexiunea statelor Schleswig-Holstein, Hanno- in medicina.
vera, Kurhessen, Nassau si Frankfurt si triteBismutina, mineral dristalisat in sistemul ortomeiit astfel hegemonia Prusiei asupra Germaniei rombic ; stralucire metalica de cebare gri de
de nord, pe care o ali apoi ca statele germane plumb sau galbie. Este o trisulfura de bismut cu
de sud prin o alianta ofensiva si defensiva. Suc- putin cupru fier. Se gasesce in multe locuri
cesele militare si diplomatice ale lui B. schirubar In America, Anglia, Francia, Germania, etc. Seropinia publica in favoarea lui i el gasi chiar vesce la extragerea bismutului.
sprijin la opositia liberal& Spre a evita un conflict
Bismutit, mineral sub forma de cruste sau in

cu Francia, care ceruse compensatiuni in pro- pulbere, de cebare alba sau verde-galben. Este
vincia renana, el cauth sa amane intrarea statelor un carbonat de Imsmut hidratat. Se gasesce
germane de sud in federatiunea germana. Fran- preuna cu bismut nativ in Germania, Francia, etc.

cezii insa pierdura in curand rabdarea si se

Bisoca, 1)B., munte insemnat pe hotaruldintre

folosira de ch esti un ea canditaturei la tronul Spaniei j. Buzeu i Ramnicu-Sarat, inalt de 960 in. ; pe

spre a declara Prusiei resboiu. Spre a sill pe Map frumsetile naturale e bogat in minerale
Englitera a persista in neutralitate, B. publich si mai ca sama : fier (pirita), plumb, arama si
la 29 Iulie 1870 o serie de desvliri, aratand pucioasa. Aici sant gropile de sur de ande Rusii
planurile lui Napoleon asupra Belgiei. Resboiul in 1828-1836 au scos foarte mult aur. 2) B.,
se terminh cu noroc pentru Prusia si B. anexit com. rur. in Rom., j. Rainuicu-Sarat, pl. Minnie,
Alsatia i Lotharingia spre a asigura Prusiei o situata la poalele muntelui Cu acelasi nume; se
frontiera de fortarete. In Versailles apoi el In- compune din cat.: B., Baltagari, Sarile, Sindila,
chei
prin cari statele germane de Recea, Lopatareasca, Bisocuta i Poiana, avand
sud intrara in feratiunea germana. Pacea dela in total 1471 loc. pe un teritoriu de 10,340 hect. ;
Frankftut a. M. o incheia tot el. Cu infiintarea stint 2 biseriei si 1 coala, terenul e muntos ;
imperiulai ge r man , B. fa numit cancelar locuitorii se ocupa mai ales cu prasirea vitelor
al imperiului, inaltat la rangul de principe i dotat
ca lemnaria, mai putin ca agricultura.

www.dacoromanica.ro

Bison

Bistrita.

495

Bison sau zimbru, bour, (Bison europaeus), an mni greco-cat.; fabricit de iarbl de plisa. 3)

mannfer din fam. Cavicornia, subord. rumegatoarelor, ord. Artiodactyla (Cu degete preche)
are coarnele mici, la partea dinainte a fruntii,
fruutea e mai rnult lata dect lung si boltita.
Are per lung la frunte, cap si grumaz. Coada
scurta i groasa. La partea dinainte corpul e mai
inalt ca la partea din deret. Coloarea perului

B. si Bistti, comune mici rutene in Maramures

cu dealuri varoase din cari se provede mai intreg comitatul cu var. 4) B., (Szolyva-Nagy-B.),
com. mica in cott. Bereg (Ung.), 1836 loc. Ruteni si Germani; in apropiare se gasesce un isvor
Cu apa alcalino-muriatica. 5) B., munte, 1836 m.
In muntii Sebesului, cott. Sibiiu, loe clitnatic,

brund-negrie. Inalt de vr'o 1.8 m. si lung de cercetat vara mai ales de bolnavi, cari sufer
vr'o 3.5 ni. Cel mai mare animal din Europa. Mai de piept. Erariul pune la dispositia publicului

inainte era respandit preste toata Europa cen- preste 30 locuinte bine intocrnite.
trala, precum i in numtii Carpati (marca MolBistretu, 1) B., cont. rur. in Rom., j. Dolj,
dovei e un cap de zimbru). In Ardeal, cal de pe pl. Bailesci, situata la Dunare; se compone
urma B. s'a puscat in 8 Oct. 1762 in muntii dintr'un singur cat. cu 2787 loc.; are 2 biserici,
Brgaului. Astadi se afla numai in Litvania, (pa- 1 scoal primar de baieti cu 2 invtatori
durea imperiala dela Bjelovjes) si in Caucas.
1 de fete cu 1 invetatoare. La margines Dunrii
B. american, (Bison americanos), inrudit de- se ved ruinele unor ziduri unmite .0 etate a.,
aproape cu zimbrul european, are Tusa coaruele unde s'au gasit moflete romano din timpul lui
mai groase la radacin si capul foarte mare si Septimiu Sever. In resboiul romno-ruso-turc
butucanos. Coloarea prului bruna. Inaltirnea la (18 Majo 1877) un detasament de Turci incer-

Bison americanus.

umeri 2 in., lung. vr'o 3 m., lung. coadei 50 cm., cnd sa treac Dunrea dela Cibru-Palanca la
greutatea 600-1000 kgr. Traiesce in America B., a fost alungat de regimentul I. de Rosiori.

de nord prin stepe si prerii. V. ilustr.

Bispor, (botan.) a-scele ce contin inlauntrul lor

doi spori (thecae bisporae).
Bissagos, (Bissao ), grup de instile in vestal
Senegambiei; in posesiunea Portugaliei.
Bissaya, popor malaic pe ins. Filippine, supus
parte Idohamedanilor, parte Spaniolilor.
Bisseni, popor, v. Pacinati.
Bistouri, cutit chirurgical de diferit forma si
rnarime, fixat in m'Alter, mobil sau fix.
Bistra, 1) B., numirea riului si a vaii ce duce
din Caransebes in teara Hategului. Riul B. isvorasca in cott. Hunedoarei, la poala muntelui

Virful Pietrii, i curge mai antiliu spre nord,

apoi se indreapta spre vest i se varsa in Timis.
Culmea despartitoare intre Hui B. si riul Hategului este pasul Poarta de fier, cunoscuta tinca
de pe timpul imperatului Traian, care strabatu
pe aici la Sartnizegethusa in prima sa expeditie
contra Dacilor. 2) B., com. mica in cott. Tarda-

B., bala cu o suprafata de 800 hect. pe

teritorul com. B., 4 km. departe dela Dunare.

B., schit mic lnga comuna cu aceeasi numire
Bistricioara, 1) B., riulet ce isvoresce din muntii
Transfivaniei, (cott. Ciucului), prin pasul

ghesului intra in j. Neamtu (Rom.) i infra sat.

Calugareni si Rapciunita se vars in Bistrita pe
partea dreapta. 2) B., com. rur. in Rom., j.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, fortnata din 4 sate
si 2 cat. cu 1743 foc.
Bistrita, 1) B., riu in Rom., isvoresce din muntele Vatra (nordul Transilvaniei) prin 2 sorginte:

unul ce leso din piscul Galatilor si altul din

Piatra Iancului; strataie cornul sudic al Buco.

vinei, unde primesce pe partea stanga ru.l Cit.-

libaba, iar pe partea dreapta riul Dorna; la

Sarul Dornei intra in Rom., cargo in directie

spre sud-est prin j. Suceava, Neamtu i Badal,

si mai jos de orasul Bacau la satul Galbeni se
varsa in Siret. Volea acestui riu rapado

Aries (Trans.), cereal Cmpenilor; 3618 loc. Ro- mica cut Transilvania prin pasul Tulghes, clescht$
cornilnica

www.dacoromanica.ro

496

Bistrita

Biternat.

de riul Bistricioara, i prin pasul Bicazului, deschis Domnul Gheorghe Bibescu hotri la 1845 recl-

de Hal Bicaz. Afara de acesti afluenti mai pri- direa manastirei, ce se Oa in stare ruinat,
mesce B. in j. Neamtu pe panes dreapta Tar- dar lucrarile de restaurare s'au terminat deplin
caul, iar pe partea stanga Cracaul. Orase situate numai la 1856 sub domnul Barba Dimitrie 8tirbei.
pe valea acestui Ha sunt: Piatra i Bacaul.
Mauastirea se administreaza de un ingrijitor ; ea
B., riu in Rom., j. Valcea; isvoresce din posed mai multe odoare vechi; aici s'au gsit
muntele Briota, cargo dela nord la sud pana la mai multe manuscripte i carti vechi, ce s'au
com. Tomsani, iar de aci se indreapt spre sud-est depus la museul national. (Cf. Letopisetul dela
$i la cat. Riioasa se varsa in Olt pe malul drept. B. in Cony. lit. XXIX, p 753.) In bisericii se
Bistrita, 1) B., (magh. Besztercze, germ. Bis- pstreaza si moastele sf. Grigorie Decapolitul.
tritz), ora$ liber regesc in nordul Trans., pe main' In manastirea B. este instalat acum o $coall
drept al ritilui Bistrita, langa soseaua ce con- de suboficieri.
[IA.]
duce in Bucovina. Are 9109 loc., dintre cari
Bistritana", institut de credit $.1 de econotnii
Romani 2274 (aproape toti gr.-cat.), Sa.si 5517 In Bistrita, (Besztercze, cott. Bistrita-Naseud),
Maghiari 1126. B. e capila cottului B.-Naseud; intemeiata in 1888. Capital social de 40,000 fi.
aici se afla perceptorat de dare, inspectorat de In 400 actiuni tt nominal 100 fi. Cupoanele se
scoale, sediul cercurilor pretoriale Besineu
present]. dupa 3 ani. Profitul net in 1895 a fost
Iaad, ginmasiu superior evang., $coala de fete de fi. 8002.75; dividenda pro 1893/4 8 fi. de
saseasca, scoala agronomica sustinut de Univer- actie. Revirementul fi. 4.151,643.68.
sitatea saseascd, sceala industriala, cinci institute
Bistrita-Nasud, (magh. Besztercze-Naszed), cofinantiare. Dintre institutiunile romanesci amin- mitat In nordul Trans., in vecinatatea Bucovinei
tim scoala elementara gr.-cat., institutul de credit
Moldovei. B., ca un teritor de 4014 35 km2.,
Bistritana i societatea comerciala Comercian- e unul dintre cele mai mantease comitate ale Untal. Tirgurile B.-ei stint foarte cercetate, co- gariei. Riurile Somesul mare $i Bistrita impart
merciul destul de insemnat indeosebi spre Mol- manta acestui comitat in troj grape ; dintre pisdova. Orasul B. se dice a fi fost intemeiat de Sa$i curile mai inalte anfintim: Betrana (1713 m.),
veniti in Trans. din nordul Ungariei; la 1222 Virful Repede (2077 m.), Vidal omului sau Puavea deja comite propriu. Cu patine intreruperi tredu (2135m.), Pietrosul (2102 m.) i Strunioara
a fost supus jurisdictiunii comitelui Sasilor petna (1994 m.) 8es nu se afla pe teritorul B., dar
In timpurile mai noue.
vaile produc cereale i in partite mai de jos
B., protopopiatul gr.-cat., isi are sediul in B.; cresce si vita de vie ; manta stint acoperiti cu
se compune din 16 parochii cu 10,387 suflete.
paduri extinse, intrerupte de pasuni bogate,
2)B., com. rur. in Rom., j.Mehedinti, pl. Ocolu cuprind in sinul lor comori de minerale (aun,
de sus ; formeaza com. cu cat. : Ierghevita
argint, flor, plumb, etc.), cari insa nu se exploaPoroina, avt3nd 1296 loc., cari se ocupa cu agri- teaz in mod suficient. Isvoare de ape minerale
cultura i prasirea vitelor. Aici se gasesc nisce se afla in Maier, San-Georgiu, Pintic i Valea
ruine vechi romane.
vinului. Glima e rece si aspra, in partile sudB., mdradstire in Rom., j. Neamtu, situat vestice cent mai domoala. Are 104,737 loc.,
In departare de o jumiitate oar de 01.4111 Piatra, dmtre cari Romani 70,466, Sa.$i 25,268 si Mape stanga riului ca aceeasi numire, avnd o ghiari 4994. Ocupatiunile de capetente ale popositie din cele mai frumoase ; s'a zidit la in- poratiunii stint agricultura i exploatarea paduriceputul sed. XV. de catra domnul Alexandra lor, in parte $i exploatarea minelor. Afara de baia
col Bun, caro o inzestr cu multe sate, mosii erariala dela Rodna veche, intreprinderi indusodoare scumpe. 1546 Petra Rares a inoit din triale se mai afla: mari joagre in Borgo-Prund $i
temelie manastirea, faand zid imprejurul ei
Borgo-Bistrita, fabricado hartie in Borgo-Prund,

alte imbunatatiri i zidind alaturea, in partea

despre nerd, o alta biserica, care astadi servesce
drept paraclis ; tot el i-a daruit satul Mojestii
du tot venitul. 1687 manastirea a fost inchinata
sfantului mormkt. Manastirea B. este de mare
interes istoric $i archeologic; e zidita in stil
bizantin i begat ornata ; usa dela intrare este
cea veche dela fundatiund si e lucrata cu mult
arta. De valoare istorica foarte insemnat este
o icoan a Maicii Domnului, daruita de Ana,
mama lui loan Paleologul, imperatul Constantinopolei. Aici este inmonnbtat Alexandra cel

berarie in Bistrita, fabrici de spirt in Naseud,

Bistrita i Entradam; industria mica e representata prin masari, butnari, rotar, moran, tabacari,
cojocari, curelati i ciobotati. Administra(ia: B.
e impartit in 4 cercuri pretoriale : 1) Besineu
cu 32 comune; 2) Iaad cu 29 comune ; 3) Naseud
cu 23 comune ; 4) Rodna veche ea 13 comune,

si un ora$ cu magistrat regulat: Bistrita, care

e si capitala cottului. Cottal B. s'a format (1876)

din vechiul scaun al Bistritei $.1 din districtul
Naskdului, la care s'au mai adaus si unele comune
din fostele comitate Dobilca i Solnocul interior.
Bun, fundatorul manastirei, si Alexandra, fiul lui Cf. $i Nas6ud.
Stefan col Mare. Langa manastire se atla un
Bisulcele, animale marnifere eu doud copite.

isvor cu apa minerala, avld un gust foarte Bitca Rea, munte langa Carlibaba in Bucoamar ; pana acum anca nu i-s'a facut nici o vina, din care se scoate mineral fieros. B.

analisa. Cf. C. D. Gheorghiu: Diet. geogr. al jud. names muntenii nu numai muntii intregi, dar
$i in genere virfurile conice dintr'un $ir de
Neamtu. Bucuresci, 1895.
B., mandstire in Rom., j. Valcea, situat la munti.
[Dr. I. G. Sbierad
Biternat, (botan.) de cloud ori ternat; se dice
loo adapostit pe valea strimta a riului cu aceeasi
nurnire ; fondat la 1498 de catra patru frati de frunzele compuse, al carer petiol coman
Basarabesci, numiti i Craiovesci: Barbu, Parvu, poart 3 petioluri secundare, fiecare tenninat
Danciu $i Rada; la 1683 f reparata de Constantin cu cate 3 foliole, sau de nervure ce nasa cate 3,
vel Sptar, mai tfirdiu de domnul C. Brancoveanul. &luxe divisandu-se in alto 3.

www.dacoromanica.ro

Biterolf i Dietleib

497

Bizantin.

BiterIf i Dietleib, poem epic gerrnan dela

Bivalva, molusco ca cochila din doui5 valve,
inceputul secl. XIII., de un autor necunoscut. sinonim Conchifere (Lamarck); Acephale Milne
Tinorul D. cauta pe tata! sea B., rege spaniel, Edwards) ; Lamellibranchiata ; Pelecypoda;
care a plecat la ciutea lui Attila; in drum e Elatobranchia.
atacat de Gunther si Burgundii sei ; pe tatal
Bivalvulat, (botan.) cu don valvule; se dice
il afl, in Polonia. De aici pleaca la Worms, de antere ce se deschid prin dou6 capacele ca
uncle se lupta en Siegfried si eroii dela Rin. sa iasit polenul afara; s. e. la Dracila, etc.
Poemul a fost editat de Jnicke (1866).
Bivol, (Bubalus), un gen din rumegatoare, ca
Bitinia, (Bithynia), feara in nord-vestul Asiei corp robust, greoiu, fruntea boltita, coarnele
mici intre Marea Neagra si Marea Marm ara. Pe scurte si late, ca inele spre radacina, la virf nela 281-74 a. Chr. a fost regat independent avAnd tede. Prul gros, aspru, pe piept, burt i partea
de capitala Nicomedia, 'Ana ce deveni provincie din drt a spatelui are pufin pr. Coloareaneagra.
romana.
La noi traiesce specia Bubalus buffelus, lung de
Bitjuga, afluent din st'nga al nului Don in 2.25 m., coada 50-60 cm., inalfimea, la umeri,
guy. rusesc Woronesh. Pe lngti acest riu se 1.4 m. In India res. traiesce selbatic i imblndit.
prasesc mulfi cai.
Se folosesce la tras. In Africa sudica se afla B.

Bitlis, oras in Armenia turceasca, lngd riul caffer, in Guinea B. pumilus.

B., spre sud-vest dela lacul Wan; 15,000 loc.;
Bivolari, 1) B., com. rur. in Rom., j. Ia.i, pl.
comerciu insemnat. Vilaietul B. are suprafafa de Turia, pe valea Prutului, formata din sat.: B.
26,800 km., si 325,000 loc.
tlrgusor si sat, Buruenesci, Solonef, Chilienesci,
oras in Macedonia cunoscut sub nu- Tabara-Manastirei, Cornul-Negru i Badarai, cu
mele oficial Monastir, (v. ac.)
o populafie de 2873 loc. Tirgusond B. infiinfat
Bitonto, eras in prov. ital. Bari (Apulia), cu Ja 1834 are singur o populafie de 1206 loc.,
22,726 loc.; residenfa eppeasca. Ad t au fost in- din cari presto 1000 sfint Ovrei; aici e resedinfa

vinsi Austriach (Visconti) de catra Spanioli (Montemar) 25 Main. 1734.

Bitto, Stefan, barbat de stat magbiar, de origine
dintr'o veche familie nobila din Ungaria de sus ;

n. 1822. Tatal seu, pe acel timp vice-comite al

cottului Pojon, i-a dat o crescere bun. La 1848
deputat dietal i aderent al lui Ko ss uth, a participat in Apr. 1849 la detronarea din Dobrifin,

comunei si a pl. Turia, casanna dorobanfilor

pentru paza frontierei si un spital judefean.
Biserica s'a zidit la 1838 de fain. Ghica ; mai

este o scoal de bliefi ca 2 invefatori i oscoala

de fete. Loc. romni se ocupa cu agricultura si
prasirea vitelor, iar Ovreii ca meseriile si negotul.

2) B., iocatitate in Rom., j. Arges, pl. Lovistea,

pendenta de com. rur. .Jiblea in sed. II. al erei

iar dup catastrofa dela Siria a emigrat spre crestine legionarii roman', can au colonisat poalele
apus, insa dupa scurt timp, prin grafia proa Carpafilor, au infiinfat un stabiliment balnear in
inalta, s'a reintors in patrie si a trait in retra- Bulidava, ale carei ruine mai exista si astadi, la
?

gere, la feara, in Somogy. In dietele dela 1861

si 1865 el a representat apoi cercul Sigetvar;
la 1870 al Abrud ul u.i. S'a angajat pattidei lui
Deitk i Andrassy; la 1872 a fost ales presedinte al camerei deputafilor, iar apoi ministru

B., aproape de muastirea Cozia, pe malul sting al

Oltului. Isvoarele mineral dela B., descrise de C.
Istrati, Gr. Stefanescu, Dr. Aronovici, A. BernadLendway si I. Felix, dan o apa chloro-sodica iodurata, litionisata si magnesica termala, avnd 280C,
de justifie; la urma 1874 presedinte al consiliului si o apa feruginoasa. In ruinele cladirii s'au gasit
in cel din urma ministeriu deakist. Faci;ndu-se numeroase faramaturi de oale si de sticla groasa

in fine fusiunea deakistilor cu oposifiunea mo- si mai multe monete romane de aur, argint
derata a lui Tisza, B. a trecut in oposifiune
bronz, toate anterioare sau contimporane miceastdi triesce la feara in retragere dela politica. ririi Daciei prin Romani.
[V. B.]
Bivuac, lagar in camp sub ceriul liber, spre
sau asfalt, amestec de substanfe. pro- deosebire de lagarul de cortan i
braci.
Bitumen'
venit
din discompunerea substanfelor organice,
Bixa L., (botan.) gen de plante lignoase puformat mai cu sama din idrocarbure i pufine 'urea venfi din familia Bixaceelor, ce cuprinde
substanfe azotate si
; corp negra, se don sau trei specii americane, dintre can una :

topesce la 1000 si arde

oxio.benate
la aer cu flacIra fuli- B. Orellana L. se cultiva astadi pretutindeni
Onoasa. Se gasesce pe marginea lacului As f al t it in regiunile calde ca planta tinctoriala. Din
in Cuba, Peru, etc. Se intrebuinfeaza ca col oare pulpa fructelor ei se estrago rleau ul, o maneagra-bruna In pictura, pentru fabricarea lacurilor negre i, amestecat cu nasip, pentru pavarea
stradelor.
Biturigi, mare popor celtic, ce locuia ca deosebire in central Galliei ; iscusit in pregatirea scu-

terie de coloare rosie.

[A. Pr.]
Bixacee, (botan.) familie de plante lignoase
dicotile, de flori regulare, inrudite cu Tiliaceele,
Violaceele i Cistineele, ee creso in fettle calde.

lelor de metal. Capitalalor Avaricunt (a(li Botu.ges)

Bizant, (Byzantion), oras comercial important

lnga Bosfor ; intemeiat pe la 667 a. Chr. de

a fost asediata de I. Cesar in 52 a. Chr.

Col mai importantgen e Bixa, (v. ac.)

[A. Pr.]

Biv, cuv6nt slavon; se dicea in timpurile trecute catra Megareni ; 477-405 fac parte din condespre un boier, ce iesise din slujba ; s. e. biv-vel federafia maritima ateniana ; la 196 d. Chr. f
logoft exlogofet.
darimat de imper. Septimiu Sever ; la 330 ConBivalv, (botan.) cu don valve; se observa la stantin cel Mare il facii residenfa i capitula a
diverse soiuri de fructe uscate, ce se deschid in imperiului roman, dndu-i numele Constantinodone bucafi cari se indeparteaza ca s iasa semin- pole, kv. se.)

Bizantin, care e din Bizanf. Imperiul B., imbob, rnazere; silicua de rapita, varza. Se mai ob- periul roman (v. ac.) dela Constantin cel Mare pfina
fele, s. e. capsula de liliac, leguma (teaca) de fasole,

serva si la antere.

la caderea Constantinopolei. Literatura bizan-

www.dacoromanica.ro

498

Bizantinism

Bjrnstjerna.

Lind, literatura imperiulu de resrit pina la ea"- a fasionat au jummnt, ea' Ladislau B., dup'a
derea Constantinopolei (1453), cultivata inteun moartea tatalui se-a, pururea s'a luptat vitejesce
iinperiu care se intindea in cele 3 continente vechi, contra Turcilor, i-a renapoiat toste averile. Pe

si in curgerea atator secli, ea este foarte variata, la 1447 fam. B. a ocupat oficii superioare in
cuprindnd toste genurile, dar si foarte lipsita armata i aula regala. Un Hills Petri dicti

de originalitate: poeti cari pun istoria in ver- vitz de B. era capitan in ostirea lur I. Corsuri (Tzetzes), sau cari compun astfel de versuri vinul, cu care a facut expeditiuni in Baleani
incat sa aiba inte/es si daca ar fi edite dela minuni de eroism. Mai targiu inrnultindu-se
sfirsit ; istorici cari fac din istorie poesie si familia B. a dat ansa de procese nenumrate,
morala dand ma mutt sfaturi dock causele eve- asa incat pe la 1495-1561 intro rudele B. si

i filosofi cari discuta din fir

In per argumentele vechilor oratori i filosofi,
dar cari nu stint in stare a produce un singur
argument dela ei. Biza ntinii au facut totusi un
serviciu nemesurat civilisatiunii modern pas-

nimentelor ; retori

Garnan au decurs procese fara capet. Ultimul B.,

dupa confiscarea averilor nob., s'a domciliat in

Bintint, cott. liunedoarei. In Banat si adi sant

familii romane cu numele Gaman, cari ins si-au

[V. Grozescu.]
pierdut traditiile familiare.
trand penile marilor autori clasici inteo vreme,
Bjelo
(slay. pron. Biel), alb ; ocura
Bjel

cand restul hunii era cufundat in intunerec, In nurnin geografice. V. si Biel .

Bjelgorai, eras in guvern. ruso-polon Lublin,

Photios, ale lu Mihail Psellos, ale lui Suidas 18 km. dela granita Galitiei; 7812 loc., cari fac
si Eustatius, episcop din Tesalonic, nu pot fi in- site din per de cal.
destul de apretiate de cultivatorii clasicismului
Bjelgorod, eras in guvern. rus. Kursk, la im-

resumandu-le i comentandu-le, incat operele lui

elin. Unele lucran i dovedesc chiar un talent real:

dialogul Philopatris (secl. X.) a avut onoare sa se
nurnere intre dialogurile hli Lucian, in el se discuta despre religiune si politica, paganismul avend

preunarea riurilor Vesselita si Donet ; 22,940 loo.;

comercio viu ; renumite sant luminarile de siiu

din B. La 1593 s'a zidit in contra Tatarilor din
Crimea cetatea B., deis care in secl. XVII. s'a
aperatorul seu. Literatura B. a inceput sa in- facut un sir de fortificatii pana la Oka.
floreasca sub dinastia macedonica (867-1057)
ora$ in Bosnia, districtul Dolnja-Tusla,
cand chiar imperatii Vasile I., Leon VI. si Con- langa
Bjelina'
riul Drina; 7800 loc., in mare parte mestantin Porphyrogenet isi faceau onoare din cul- hamedani; B. e capitala cercului ca acelasi nume
tivarea literaturii. Mai insemnati si mai cu sir si avnd positie favorabila e mult cercetat.
au fost istoricii, din cari 4 au luat fiecare firul
Bjelinskij, Visarion Grigorevici, critic rus,
intrerupt de predecesorul seu, incat reunirea n. 1810 in Sveaberg; 1832 fa relegat dela unilor formeaza o isterie completa dela Constantin versitatea din Aloscva din causa incapacitatii.
cel Mare liana la 14i3: Zonaras, Nicetas Aeo- Prin sirguinta privata isi complea cunescintele
minatus, Nichephoros i Chalcondyla. Alii slint sale estetice, literare i limbistice, ocupandu-se
Ioan Scylitzes, Cedrenus, Simeon Metaphrast, cu jurnalistica i literatura, i interesandu-se
care fara nici o critica a adunat V i e ti le sfi
mult de chestiunile sociale. In jurul lui se gruo r; imperatul Constantin Porphyrogenet,
para cei mai renumiti literati tineri : (Turgenjew,
cea mai cu talent deck toti Ana Comnena; apoi Gontsarow s. a.) t 1848 in Petersburg. Operele
Cinnamus, Acropolita, loan Cantacuzen, Ioan lui complete 12 tom. (Aloscva, 1859-62.)
Ducas .... Prima colectiune a istoricilor bizanBjeloje-More, v. Alba, marea.
tini s'a inceput la, Paris (1654) de Labb, cea
Bjelo osero, ( lacul alb ), lac in guvern. rumai buna se considera: Corpus scriptorum his- sesc Novgorod, 1125 km2., prin canalul Maria
toriae byzantinael inceputa sub conducerea lui sta in legatura cu Mail Onega.
Niebuhr si continuata dupa moartea lui de AcaBjelostok, v. Bialystok.
demia din Berlin.
[L S. F.]
Bjelovjes, padure intinsa" (1148 km2.) in guBizantinism, 1) B., supunere uniiiitsi lingusire vernani. rusesc Grodno, pe platoul strataiat de
fata de superiori, praeticata indeosebi la curtea riurile Narva, Narevka i Bielaja; odnioara local
imperatilor din Bizant (Constantinopole); 2) B., de vOnat al regilor poloni, adi proprietatea tarului
relatitmea dintre stat i biserica, ce s'a desvoltat rusesc. B. e singurul loe, undo se mai afla in

in intperiul roman de est dela Constantin cel Europa bisoni, (in 1872 au fost 528 cap.); vnatul
Mare incoace; statal a dat bisericii privilegii asupra lor e oprit; 103 familii Ii pazesc.
insemnate, dar si-a reservat o influenta hotari- Bjrneborg, eras cu port in Finlancla, 10,157 loc.;
toare asupra ei i considera funetionarii bise- santier, fabrici de caramida, comerciu insemnat.
ricii de functionari de stat.
Bjrnson, Bjrnstjerne, poet norvegian, n.

Bizar, (ital. bizzarro), ciudat, neindatinat; in- 1832 in Kvikne, rnai antaiu director de teatro in
sur,.tri centrare but:mini sin* fautastic si extra- Bergen, 1865-67 in Christiania, din 1883 traa
vagant, sin, co barco, (v. ac.)
In Paris, apoi iarasi in patrie. Scrierile sale se
Bizerea, familie nobila roin. in Banat, si-a disting printr'un colorit national si arata miscarea

roloptat numele dela riul B sao Picerei. Este social-politica din Norvegia. Ser.: Arne. Pescao familie veche istorica. La 1411 reg. Sigisimurd rita , apoi dramele: Halda Maria Stuart in
constata. ca B. poseda averi din adanci betra- Scotia , Bunica< tradusa si in romanesce.

nete. La 1438 Nicolae B., (aulae regiae miles),

denunta pe fratele seu Ladislau, ca a conspirat
cu Dan, princ. Romaniei, tradand cu el Ungaria
Tur dlor, prin ce s'(i facut infidel regelui. Pentru
aceosta i-s'au confiscat toste domeniile din distr.
Caransebesului. La 1438 reg. Albert din cousideratiune, ca nobilimea distr. in congregatiune

Bjrnstjerna, lifagnus Fr. Ferd., conte, barbat

de stat i scritor svedez, n. 1779 in Dresda.
Ca colonel in armata Svediei a luptat contra lui

Napoleon 1. la Grossbeeren, Den newitz i Lipsca.

A participat la luptele din Norvegia, pana ce a

incheiat conventia dela Mosz eu princ. Christian
Frideric, care avii de orinare uniunea personal.%

www.dacoromanica.ro

Blacas d'Aulps

Blaj.

499

intro Svediasi Norvegia. t 1847. Opere: Theo- episcopal Lemnyi, se alfla in pod o camaruta
cu horn, in care Pchy sacrificase boi i alte
Blacas d'Aulps, Pierre Louis, duce de, diplo- animale dupa ritul judaic. In 1660 B. trec in
mat francez, n. 1771 in Aulps in Provence. A posesiunea lui Uavrila Hallen si mai tardiu in
luptat in corpul de armata al lui Conc1.6, mai a principesei Ana Bornemisza, sotia principelui
tfirdiu agent diplomatic al regelui Ludovic XVIII., Apafi I. Dupa moartea lui Apafi II., domeniul
1814 ministrul casei regale si de stat, 1817-30 B. trec la era; iar dela acesta, in 1738, la
gonia, filosofia i cosmogonia Indilor, (1843).

ambasador in Roma; t 1839 in Kirchberg (Austria episcopia romana unita.

Pana in sed. XV. B. se tinea de cott. Cetatii

de balta. La 1451 loan Huniade 1-a incorporat
Black, (pron. Bleck), Iosif, chimic, n. 1728 in la cott. Albei inf., de care se tine pana astadi.
Bordeaux, 1756 prof. de medicina in Glasgow, (Cipariu, Archiv pentru ist. i filol., p. 52 si um.)
1766 prof. de chimie in Edinburg, t 1799.
B. este in Ardeal doar unicul orasel, care se
Lucrarile sale despre gazuri i caldura latenta poate nurn anca romanesc.
La 1738 exista numai satul B. Existenta orasului
stInt de valoare epocala.
Blackburn, oras in Englitera; 120,064 loc.; este a se multami eppului lnocentiu Klein (Micul),
care la 1738, stramutand resediuta eppeasca dela
industrie de bumbac; fabrici de masine.
Black-River, numele multor riuri, mai ales Fagara.s in castelul dela B., a conceput si exeIn America de nord ; mai insemnat cel din statul cutat in parte mare planul unui eras romanesc,

inf.) B. a avut colectiuni pretioase de medalii

orientale.

New-York; 200 km. lung; se varsa in lacul care sa fie lui si urmatorilor lui resedinta ar-

chiereasca, iar culturei romane un isvor nesecat.

Ontario.
Blackwater, nu in Englitera, cott. Essex; la Pe and Klein se lupta pe de o parte pentru

gura sa formeaza golful B., renumit pentru stri- emanciparea poporului rein. din sclavia seculara
pentru recunoascerea individualitatii nationale
diile sale.

Blagesci, com. rur. in Rom., j. Bacau, pl. a Romanilor ardeleni ca factor politic independent
Bistrita de sus, alcatuita dintr'un singur sat, in viata de stat a Transilvaniei, pe atunci de
avnd 1458 loc., caii se ocupa mai ales cu agri- alta parte el insusi pregatia arma culturei care
cultura; 2 biserici deservite de 2 preoti si o sa-1 conduca la libertate. Cu ajutorul easel dom-

scoala mixta.

Blagoslovenia, (slay.) binecuvantare.

Blagovqtenia, (slay.) Bunavestire.

Blagovjescensk, capitala guvern. ruso-siberian

Amur (Asia), langa riul Amur; preste 20,000 loc.;
fabrica de fier, mori cu vapor, comercia viu spre
China si Rusia.
Blaha, Luisa, cu numele fainiliar Reindl, artista
(cantareata) maghiara, n. 1850 in Rimaszombat;
s'a distins in deosebi in piese ca sujet poporal

nitoare i cu sprijinul material oferit de ele r, a inceput a zidi biserica catedrala, ce se afla in fruntea
pietii (v. ilustr.), i manastirea, care incinge de

trei laturi acea biserica, toate dupa planul facut

de italianul Ioan Martinelli, care s'a obligat a le
ridica pentru suma, pe atunci respectabila, de
61,000 fi., din care clerul a oferit 25,000 fl. insa in

realitate n'a putut plati mai mult de 16,000 fl.

v. a. Catedrala s'a terminat numai la 1765, insa
zidirile ce o incing in jan, destinate totodata
In operete. E membra a teatrului national din de scoale, in parte erau gata deja la 1747, pe
cand Klein era in exil. coalele au fost instalate
Budapesta.
Blai, (magh. Balazsfalva, germ. Blasendorf), In manastirea din jurul bisericei catedrale de
opid in Trans., cott. Alba inf., asezat la imbi- eppul Petra Paul Aare n, urmatorul lui Inocentiu,

narea Trnavelor pe o colina frumoasa.

la 1734. Ele erau la inceput numai o asa numita

scoala de obste , care corespundea la un fel de

ISTORICITL.
scoala primara sau elementara. In legatura ca
B. in secl. XIII se numia vila lui Herboid, scoala de obste era un curs gunnasial cu 2 clase

(villa Herboldi). Herbold a fost fiul lui Ost, voivodul Ardealului pe la 1266. Stefan V., ducele
Ardealului, donh aceasta vila lui Teel, fiul lui Ebl
de Brassu, care o vndu cumnatului sea contelui
Cliyel sau Chel, fiul lui Erwyn de Kelnuk (Calnic
langa Miercurea). 1395 B. trecii prin donatiunea
imperateasca a lui Sigismund in posesiunea lui
Blasiu Cserei de N. Barot, dela care, probabil,

si o scoala pregatitoare pentru aceia, cari voiau

sa se faca preoti ori calugari. Tot in manastire

se afia un seminar, insa nu teologie, ci un fel

de petit seminaire sau internat, in care vr'o
20 alumni primiau provisiune intreaga din averea
calugarilor basilitani, fara ca sa fie obligati prin

aceasta a se face preoti ori calugari. Pe lauga

seminarul acestai iustalat in manastirea SI. Treimi

si-a capatat numele. 1533 B. era proprietatea de langa biserica catedrala, Aaron a mai intemeiat
lui Georgiu Bagdi, care zidi castelul de astadi, si un al doilea seminar, numit diecesan, episcouncle locuiesce mitropolitul roman unit. In 1606 pose sau al lui Aaron. Acesta a fost instalat in
domeniul B. trec dela familia Bagdi la Paul zidirea dela poarta curtii mitropolitane. Zidirea
Orvendi, iar dela legatarii acestuia, in 1610, la aceasta s'a facut cu cheltuiala eppului Aaron si a
Stefan Kakoni. Pe timpul domniei lui Gavrila clerului, (land fiecare preot cate un galbin spre
Bethlen B. se pare a fi fost in posesiunea sccpul acesta. Tot in zidirea aceasta era si o niaBethlenescilor, pentru-ca numitul principe in- nastire de calugari, cari se ingrijau de crescerea
&urns* castelul cu ziduri pompoase. Acelasi pruncilor din seminar. In acest seminar erau la
principe in 1617 don B. lui Simeon Pchy inceput 12, mai tardiu 24 alumni, toti sustiuuti
de Sz. Erzsbet, iar locuitorilor lui mai multe pri- de Aaron. Precum ne spune istoricul Sam. Klein,

vilegii, intro cari i dreptul de oras si de tirg se atlau in scoalele din B., pe timpul eppului
de septmana si de an. Acest Pchy a fost re- Aaron, la 300 scolari, pe cari epi.scopul Iitinea
numit ca scriitor si ca judaizator sau sabbatar, cu pane i la prasnice i cu fiertin a, pe unii (Inca
pana la restaurarea din (Irma a castelului, sub si cu haine i cu carti. $coalele adeseori le cer-

www.dacoromanica.ro

500

Blaj.

ceta f3i cauta sporiul. Inteinsele foarte bine se

propunea limba latina si pentru aeeea curnd se
si vestira. Cei dintai profesori la scoalele din
B. au fost Silv. Caliani i Grig. Maior, cari stu-

f ridicat la 3 cursuri, lar in 1886 f inzestrat

numeral obiectelor de invetamnt pana la appal

Ioan B o b, care, intrand in funetiune la 1784,
reorganiza acest institut dupa sistemul, ce era
pe atunci in vigoare pentru ginmasiile din teara.
Astfel gimnasiul capeta 5 clase, cari se numiau:
Principia (I.), Gramatica (II.), Sintaxa (III.), Retorica (IV.), si Poetica (V. clam).
Imediat dupa moartea eppului Bob s'a infiintat la 1831, in legatura eu ginmasial, si cursul
filosofic de doi ani; eari impreuna se numiau

salarele profesorilor si se ingriji de cualificatiunea

diasera in Roma, Atan. Rednic, care studiase

in Viena. Gerontie Cotorea, care isi facuse studiile in Sambata mare si in fine Coast. Dimitrievici, care propunea in scoala de obste. Cu
acestia s'au deschis scoalele din B. la 1754.
Ginmasiul s'a desvoltat treptat atilt in ce privesce numeral claselor, cat si in ce privesce

Cu local nou atilt acest institut cat si scoala pogorala, pentru care local Vancea sacrifich 10,000 fi.

In 1889 ridich cu cheltuiala fondului basilitan

frumoasa sala de gimnastica. Pentru procurarea
aparatelor de gimnastica i inavutirea museului
de fisica dona tot in 1889 suma de 2000 fl. In
1892 scoala de fetite f ridicata la rangul de
scoala super. si asezata in internatul de fetite
de astadi. Tot atunci incep a se zidi si asilul
de copii ca suma de preste 6000 fl. Imbunatati
lor. Pentru fondul de pensiune al acestora dada
3000 fi., si dupa moartea sa, toata averea sa

mobila a lasat-o seminarului studentilor gimna-

sisti, asa incat acesta are astadi un capital de

ca. 25,000 fi., iar din fundatiunea sa, ce o constitue
domeniul dela B. S. Miclaus, studentii i profesorii

din B. anca au sa capeto o parte insemnata.

In 1894 se zidi o nona aripa /a gimnasia
bani adunati prin colecta nationala i contribuiri

si au remas in forma aceasta pana in din fondurile archidiecesane.

10 Main 1848, cand din causa revolutiunii s'au
In aceste scoale dela B. a resunat odinioara
sistat prelegerile. In 1850 liceul s'a redeschis, glasul desteptator al apostolilor romanismului:
lasa cu nuine i organisatiune noua. S'a introdus George Sincai, Sam. Klein si Petra Maior,

planul de invetamkt din 1849 pentru coalele in ale caror serien i generatiunile romalne dinainte
din imperatia austriaca si elasele se ridicara la de 1848 au aflat leaganul originei noastre, au cuopt, precum stint i astadi. Plana' de invetainnt noscut trecutul nostru dureros si au gasit motive
a suferit mai multe schimbari. mai cu sarna dupa de a se insufleti pentru viitorul poporului rovotarea legii din 1883, referitoare la scoalele manesc. De pe catedrele acestor scoale s'a audit
secundare. Dala 1850 incoace institutul acesta intr'un lung sir de ani glasul parintelui filologiei
poarta numele de gimnasta superior.

romane, Timoteiu Ci p aria, ale carui scrieri chiar

Cele doue seminare de prunci si-au sehimbat
pentru cei ce nu le aproba intru toate, fordecursul timpului destinatiunea primitiva. Eppul meaza i astadi basa ulterioarelor studii pe campul
Redni c, care intrase in functiune la 1765, a cel vast a filologiei i istoriei limbei romane. Intre
dat ordin, ea nici in seminaral sf. Treimi, nici paretii acestor scoale George B a r it iu a invetat
in seminarul lui Aaron sa nu se primeasc alti a reman roman, cum se exprima dinsul in testa-

tineri decat numai aceia, cad voiesc sa se faca mental sh, si a cunoasce mijloacele, ca cari un
preoti i sa inibrace anca in seminar haina preo- popor poate inainta in cultura si elupta dreptuteasca. Sub eppul Grigorie Mai or la 1781 ambele rile sale politice. Din B. a pornit Aron Pum n ul,
seminarii s'au contopit inteunul si au format ca sa trezeasca consciinta nationala a Romanilor
seminarul teologic, care exista pana astadi. Fie- din Bucovina, si Samoila Vulc an spre a deveni
care episcop a promovat desvoltarea scoalelor din mecenatele literatilor romani i intenieietorul
B. Inocentiu Klein le-a interneiat ; Aaron le-a des- gimnasiului din Beius pentru cei din Ungaria. In
chis si inzestrat ; Redujo
lasat toata averea B. s'a format acea consciinta nationala in sufletul

sa; Gr. Maior a iuterneiat fuudatiunea de pane lui Andreiu Mu r b's a n, care s'a manifestat cu
din venitele domeniului eppesc, ale seminarului
atata putere i frumsete in clasicul: Desteapta-te
ale fondului basilitan pentru 200 studenti si a lasat Romane si s'a prcfacut apoi in consciinta unui
o fundatiune de 120 galbini pentru prerniarea popor intreg.
scolarilor diligenti. Bob a creat salarii din averea
De numele B.-lui sfint legate multe evenisa pentru 5 profescai ; L e m n y inainte de 1848 manta istorice de insemnatate. La 1659 aici a
a platit pe unii profesori dela cursul filosofic ; macelarit Saidi Achmed pasa pe locuitorii
u 1 ut la 1865 a intemeiat cursul preparandial de voltati la indeinnul lui
Rkoczy II. in
doi ani si la moartea sa a lasat o fundatiune gran- contra trupelor turcesci. Georae
La 1704 35,000 curuti
dioasa, din care se platesc doue salarii profesorale si-au asezat tabra in B. pradand tot tinutul din
numeroase stipendii pentru studentii din gim- jur Principele Mich. Apafi I. si sotia sa Ana
nasiu. V an e e a in 1885 a largit seminarul teo- Bornamisza adeseori petreceau timp indelungat
logic cu o aripa noua, ridicata cu cheltuiala fou- u castelul dela B. In 27 Oct. 1687 s'a incheiat
dului seniinarial si a tipografiei seminariale, dupa
ce mai inainte, pe la 1878, ii largise sistemul de
invetain6nt. In 1884, cu suma data din caseta sa
privata de 36,000 fi., infiinta seminarul de baieti
astfel reinvia o institutiune, care existase mai

renumitul tractat dela B., intre imper. Aus-

trial, ca protector, si intro principatul Transilvaniei, ca tearg. autonorna. Dela 1738 s'au tinut

In B. o multime de adunan i romanesei,

mai virtos bisericesci, cari au avut iusa mare

multe decenii in secl. trecut. Acest seminar in inriurinta i asupra viefii culturale si politice a
1892 il strainutit in noul edificiu pompos, care Romanilor. Diutre aceste mai insemnata este
1-a ridicat langa biserica parochiala i peutru care adunarea dela 3/15 Maiu 1848 flauta pe Ceimpul

a jertfit dela sine ca. 47,000 1, iar edificiul se- libertatiit de langa B., uncle 40,000 Romani au
minarial, ridicat la 1884, 11 destina de internat

proelamat poporul roman de natiune de sine stascoala de fetite. In 1880 institutul preparandial tatoare si au jurat, ca vor lucra pentru emanci-

www.dacoromanica.ro

E3laj.

Castelul mitropolitan.
Internatnl de ratite.

Biserica eurtii.

Seminaral teol.

Catedrala.

Gimnasiu.

www.dacoromanica.ro

Preparandia. Sala de gimnastiell.

Internatul de IWO.

502

Bldjani

Blana.

parea lui din sclavia politicd. In fine inregistram al Bucovinei i Dalmatiei, n. 23 Febr. 1807 in
aici si Pronuntiamentulc din 15 Maiu 1868, care satul Tisitut, ldnga Suceava, uncle tatal sea era

a provocat in contra autorilor lui persecutiune preot; a studiat la liceul i institutul teologic
grea din partea guvernului.
in Cernaut si fa sfintit preot in 1832 si
duit mai fintdiu in Storojine i apoi in PrisaSTAREA DE AsT.Xto.
careni. Veduvind de timpuriu, s'a calugarit in
Dupa recensenintul cel mai recent, in B. 1837 si f numit indata spiritual, si in 1857
stint 1661 loc. Rom. si 152 rom.-cat., 269 ref., rector la seminarul clerical din Cernaut. In
101 later., 7 unit. si 130 isr. Aici se afla si re- 1863 fa ales si intarit ea igumen in manastirea
sedinta unui protopopiat rom. gr.-cat. cu 27 co- Dragomirnei, primind 1864 hirotesia de archimane bisericesci si 16,730 suflete. B. are 3 bi- mandrit. Dela 1848 i [Ana la reorganisarea conserici gr.-cat. rom. Biserica catedrala, sau ma- sistorului episcopesc in 1866 fa asesor si referent
nastirea este una dintre cele mai mari biserici in acesta, suplinind totodata in alai multe randuri
rom., cu 2 tumuli frumoase, intre cari se gasesco catedre vacante la liceul, la pedagogiul ort.-or.
inscriptiunea: Carol sexto genitore eiusque filia si la scoala de cantori bis. din Cernaut. In 1874
Theresia augustis 1749, Basilica haec fundabatur, fti numit archimandrit diecesan si vicar general,
dein Theresia genitrice filioque Iosepho secundo iar in 22 Marti 1877 archiepiscop si mitropolit.
regnanti bus 1779 sedente Gregorio restauratac. lar t 27 Iunie 1879. B. a fost archipastor bland,
deasupra intrarei mai este inscriptiunea: Augens bun si cu fire nobila. A tiparit dela 1842 incoace
sacellis turribusque stipavit Ioannes de Lemny cilteva poesii in Calendarul Bucovinei i apoi in
Praesul fogarasiensis 1837.
1854, chid se acordara preoteselor veduve penBiserica parochiala asezata pe fermi drept al siuni din fondul religionar, alte doue poesii : PreoTrnavei mari, are in jurul ei un cimiter, uncle tesele veduvec i Danal veduvelor preotese din
stint ingropati multi barbati vrednici, intre cari Bucovina.c B. a mai publicat : Theoretisch-praksi Alesandru $terca Sulut, mitropolitul, pe al carui tische Grammatik der daco-romaniscben Sprache.
mormnt se malta un monument frumos, si Tim. Lemberg, Czernowitz, 1844, care, reveduta
Cipariu, parintele filologiei rom. Biserica curtii corectata, se retipart in Viena 1853, si (sub numitropolitane, pe care se afld inscriptiunea: En male de Teoctist coimul) in 1855 i 1866; apoi :
iter est, veniant sitientes bibere lymphas, post Istoria vietii lui Isus Christos. Viena, 1865; Istoria
quas non ultra concutit atra sitis. A. D. 1629.c biblica a asezamntului celui vechiu. Viena, 1863;
Sub aceasta biserica se afla o cripta spatioasa, Crestineascainvetatura a naravurilor.Viena, 1865;
in care zac osernintele nemuritorilor archierei un Tipicon bisericese a remas netiparit.
uniti: Aaron, Rednic, Maier, Bob si Vancea. Afara
Blake, _Robert, marinar engl., ti. 1399 in Bridgede aceste 3 biserici mai stint 2 capele: una in water ; 1640 membru republican al parlamenturesedinta mitropolitana si alta n internatul de lui, 1649 comandant suprem al marinei engleze,
fetite. In sat ul B. se afla o mica biserica calvi- nimici flota principelui Ruprecht, lupt 1652-53
neasca, iar in oras o sinagoga jidoveasca.
cu succes contra Olandezilor, cuceri 16571a Santa

In manastirea atilt de renumita a SI. Treimi, Cruz flota cu argint a Spaniei. t 1657.
de ltinga biserica catedrala, locuiesc acum proBlamanjele, crema din lapte i migdale.
fesorii necasatoriti si un singar calugar. B., pe
Blana, Windt*, pieile animalelor cu per scurt,
lfinga institutele de invetamnt, are si numeroase argasite cu peral pe eie i intrebuintate ca plapoine,
biblioteci, intro cari amintim : biblioteca archi- ca fete si ca captuseli sau B. la vestminte de
diecesana,seminariala, cipariana, gimnasiala, van- iarna. Toste B.-le stint usor argasite i adeseori
ceana si a studentilor gimnasiali. Muse ul din colorate. B. fine au printre peral mare o liina
gimnasiu are o colectie frumoasa de obiecte.
deasd, care e mai desvoltata la animalele din clime
Ti pograf i a seminariala, cu local propiiu, este reci, din care causa ele dau marfa cea mai pieuna dintre cele mai vecbi institutluni de soiul taita; tot asemenea e si ca pieile de iarna dala
acesta, in care multe opere de valoare s'au tiparit animalele din clima temperata. Cele mai multe
inteun veac i jumetate, iar aciun eda foaia de B. vin din Europa nordied, Asia (Siberia) si America
In B. se afla mai multe arctica; Rusia ocupa rangul prim in aceste arseptemilna
nire ac.
reuniuni romAne : Concordia, pentru ajuto- ticole, iar tirgul principal e in Lipsca la Pasci.
rarea orasenilor, Reuniunea femeilorc pentru Englezii posed aproape exclusiv comercial cu
ajutorarea internatului si scoalei de fetite, Rea- B. nord-americane si in Londra se tin anual
iunea pompierilorc, Casina romilna, Patria, doue auctiuni. B. mai insemnate stint: pieile de
institut de credit si economii i Reuniunea co- urs, (Ursina sau Ursus), brune i negre ; pieile de
merciala de consum , care a fost cea dintdiu so- bursuc, (viezure, Aleles taxus), cenusii ca burta
cietate de felul acesta intre Romanii trans.
neagra; pieile de polifag, (pisica de stincd, Gulo
borealis), castanti cu pete inchise pe spinare ;
[Dr. A. Bunn.]
Blajani, coin. rur. in Rom., j. Buzeu, pl. Slanic, pieile de samur, (Mustela zibelina), brune
futre niurile Slanic i Cana, compusa din sat.: aurii; pieile de jder, (Mustela martes), brune cu
B. si Soresci, avnd 1530 loc., cari se ocupa cu gtit galben ; pieile de dihor, (Mustela putorius),

agricultura; 2 biserici ca 2 preoti si o scoala. galbene ca virfuri negre ;pieile de ermelin, (cocom
BlAjel, (germ. Klein-Blasendorf, rnagh. Balizs- Mustela erminea), vara brune i fara valoare,
telke), comuna mica in Trans., cott. Trnava iarna albe cu Vidal codii negra ; pieile de vidrti,
mica, cu 1490 loc., RomAni (1095) si Sasi; economie i vii model.
BlAjeni, com. rur. in Trans., cott. Hunedoara,
ca 3299 loc. Rounini gr.-or.
Blajeviciu, Teoctist, archiepiscop i mitropolit

(Lutra vulgaris), brune Cu burta cenusie; pieile

de vidrtt marina, (Enhydris marina), negre inchise

cu virfuri albe ; pieile de animate puturoase, (Mephitis mesomelas), negre cu vergi late albe; pieile
de pisicd selb aged, (Felis catus), cenusii-galbuie ca

www.dacoromanica.ro

Blanc

Blanqui.

503

v6rgi negre i codi cu inele negre; pieile de ris, multa intelepciune i energie. t 1252 ca regenta
(Felis lynx), galbene-rosietice, uneori petate ;pieile a terii, afihndu-se Ludovic IX. in Palestina. Cf.
de tigru, (Fells tigris), galbene vergate ca negru; Nisard, Histoire de la reine Blanche (1842).

pieile de panteret fi leopard, (Felis pardus

Blanchet, (franc. Blanquet), foaie alba, forFelis leopardus), galbene cu pete rotunde mai mular de completat cu !mina.
Blamodital.,span., san Limon alb, gol, nescris).
inchise; pieile de jaguar, (Felis onca), ca pete
melare ca ochi in inijloc; pieile de tigru pisicd, Indosament in B., mind se provede cambia
(Felis pardalis), cu peto vergate; pieile de leu, numai ca iscalitura indosantului, lasfind loe gol
(Felis leo), galbene-aurii; pieile de tup, (Canis deasuprai pe care se poate serie clausula de giro.
lupus), cenusii; pieile de vulpe, (Canis vulpes, Pe una si aceeasi cambie pot sa figureze si mai

spec.), galbene, argintii, albe i negre-vinetii; multe indosamente in B. Legea com. ung. admite
pieile de castor, (Castor fiber), brune straluci- girul in B. Trassare in B., trassare asupra cuiva
toare ; pieile de veveritd, (Sciurus, spec.), cenusii- faja de a av la trassat (v. ac.) vr'o pretensiune.
galbui ca burta alba; pieile de iepure, (Lepus A sta in B., clad trassatul (trasul) accepteaza
timidus i cuniculus), cenusii si de diferite alte co- o trata, pentru care n'a primit acoperirea (contralori; pieile de hetrciog, (Cricetus vulgaris), briine- valoarea). Credit in B., fara acoperire, fara ga-

rosietice, pe burta negre cu trei pete galbui; rantie. Hetriii in B. simt acelea, pe cari numele
pieile opossum, (Didelphys), negre ; piei de tot proprietarului (creditorului) nu e scris, ci e lasat

felul de animale domestico; pieile de foca, (Phoca loe gol, (se deosebesc insa de hilrtiile la purtator

vitulina); pieile de urs de ntare, (Otaria ursina), dupa natura lor.) Plenipotentel in B., o plenicolorate brune inchis; pieile de lebedet, (Cygnus potenta nemarginita, in care plenipotentiatul
nausicus si Cygnus olor); pieile de gsc, retfoi (procuratorul) nu e numit, ci pentru numele
selbatici, vulturi, etc. B.-le trebuesc ferite de acestuia e lasat loe gol. Transactii in B., transmolii i alte insecte pun aerisare deasa, batere, actii nereale sau aparente.
scuturare i punere la soare ; ori apoi se pun
Blinda, unitlatura rosieticd a pielii, iregulara,
intre ele substante mirositoare: tabac, camfor, dar bine circumscrisa, produsa de o exsudatiune
naftalina, etc.
seroasa in tesetura pielii. Se observa la unii
Blanc, (franc) alb; moneta veche franceza morbi de piele, ca: Urticaria, Lichen urticatus,
Cap Blanc, promontoriu in Tunis, sau dupa impuusaturi de pureci, tintan i si dupa
de argint.
spre vest dela Cap Bon, 37 ,132 latime nord., pun ctul urzicat.

cel mai nordic al Africei.

Blanc, Le, capitala

Bland-Bill, legea Statelor-Unite americane re-

unui arond. din dep. francez Indre, cu 5724 loc.

.111untele B., v. la Mont-Blanc.
Blanc, 1)B., Ludovic Gottfried, filolog, n.1781
in Berlin din parinti francezi, studi ad i teologia ;

feritoare la baterea monetelor de argint, care a

statorit greutatea dolarilor de argint cu 412.50
troy Standard. Legea aceasta intentioneaza mai
departe conchiemarea unei conferente interna-

1806 predicator reformat in Halle. 1814-15 ha

parte la resboiu ca predicator castrens. 1822
profesor do limbile romanice in Halle. f 1866.
B., Louis Jean los., publicist pi om de
stat franc., n. 1812 in Madrid. Ca redactor la
Bon Sense si Revue du Progrs., s'a distins
prin o polemica plina de verva. In 1840 publich
cartea: De l'organisation du travail., in care
expune sistemul seu economic si socialist. Prin
scrierea sa Histoire de dix ans., B. contribu

tionale pentru a unifica valoarea banilor Statelor-

Unite ca ale statelor europene. Legea a fost

creata pentru a evita devalvarea argintuhu
a salva minele de argint americane.

Blandrata, (sau Biandrata), Giorgio, refermator, care a introdus unitarismul in Polonia

si Transilvania, n. 1515 in Saluzzo in Piemont,
trech la calvinisra in Geneva; pentru parerile
sale antitrinitare, persecutat de Calvin, merse
1538 in Polonia i de aici in Transilvania la

mutt la caderea lui Louis-Philippe. In urma, principele loan Sigismund, dela care esopera pe
fiind ales membru al guvernului provisor, luh sama unitarilor libertate religionara. t pe la 1590,
parte activa la marile evenhnente, cari se pro- sugrumat, cum se pretinde, de nepotul seu.
dusera, i f aperator constant al clasei munciBlank, versal, (engl. blenk vers), v. iamb.
toare. Apoi f exilat i s'a retras la Londra, uncle
Blankenburg, cerc in ducatul Braunschweig,
public& revista Nouveau-Monde i magistrala 474.70 km2., i 29,356 loc.; 1707-1731 a fost
opera Histoire de la Rvolutione. In 1870 reintr ducat independent, apoi s'a unit ca Braunin Francia; f 1882.
schweig-ul. Capitala B. am Harz, cu 7703 loc.;
B., Louis P., architect, de origine francez- In apropiere asa numitul Teufelsmauer , un
sviteran, n. Dec. 1860 la Geneva, absoh- scoala de stiinci periculoase. Lee de cura climatica.
politechnica la Ziirich si scoala de bele-arte la Blanqui, 1) B., Adolphe Jerdme, (B. l'ain),
Paris, se stabilesce in Bucuresci, unde se casa- economist francez, n. 1798 in Nizza; la 1823
toresce cu o fica a generalului Berindei. In prof., mai thrdiu director la scoala comerciala
Romania a construit, pe lfinga multe edeficii pri- din Paris, apoi prof. la Conservatoire des arts
vate, universitatea din Iasi, institutul botanic si et mtiers. A scris opere de economie nationala
nod ministerio al domeniilor din Bucuresci, gim- si politica. t 1834 in Paris.
nasiile din Buzeu i Tecuci, si este insarcinat
2) B., Louis Auguste, comunist franc., fracu construirea garei centrale si a facultatii de tele lui Ad. Jereime, n. 1805 in Puget-Thniers ;
medicina din Bucuresci, pentru care a lucrat ca instructor privat in Blagnac si Paris intra
planurile.
In legaturi cu comunistii, ale carer principii le
Blanca, (Blandte), sotia regelui fra.ncez Lu- apera in numeroase pamilete. La revolta din
dovic VIII., fica regelui Alfonso IX. de Castilia. Paris 1839 lu parte, impreuna cu Barbs
Dupa inoartea sotului ei (1226) a condus domnia Martin Bernard, ca conducetor. Condamnat la
in local minorului Ludovic IX. cel Mint cu moarte de curtea pair-ilor, f gratiat de regele,

www.dacoromanica.ro

504

Hlansko

tlastem.

la inchisoare pe viata, dar a fost eliberat in eelor ca durere de gat. Pina coin. se serbeaza
urma revolutiunii din Febr. B. intemei in Paris in bis. catol. la 3 Febr.

Clubul reuniunii centrale a republicanilor, care

Blasiu, opid, v. Blaj.
inseen mai multe revolte. Arestat din non, fi'
Blasius, Ernest, chirurg, n. 1802 in Berilo;
condamnat la 10 ani inchisoare; eliberat prin 1830 prof. de ehirurgie in Halle, t 1875. Opere :
aninestie plech la Londra, de uude reintors se bLell rbuc h der Akiurgie ; Handwrterbuch der
puse in fruntea uuei conjuratiuni i f (manda gesamten Chirurgie und Augenheilkunde , (4 vol.)
iarasi la 4 ani temnita. Dupa proclamarea reBlaskat, grupa de 12 insule, la sud-vestul miaupublicei intemeilt foaia radicala La patria en dei, cott. Kerry. Pescarit.
dangei i lira parte la revolta comunista din 1870.
Blaskovics, Entes& vestit sportsman magh.,
B. a fost sufletul revnitei din 1871, pentru care n. 1834 in Budapesta. Cala! su Kincsemc a parti falda a fost deportat la Noua-Caledonia, dar gra- eipat la 60 alergari, obtiand prernii de 200,000 fi.
tiat mai pe lama. t 1881. A trait in idea, ca
Blason, scut cu armarii, sciinta armariilor.
prin eonjuratiuni secrete se poate inscena o re- Blasonare, talmacirea senmelor heraldiee.
volutiune soeiala. A petrecut jumetate din viata
Blast, (botan.) nume dat de Richard tatal gesa (34 ani) in inchisoare.
mulei embrionului de graminee, (porumb, grau,
Blansko, comuna in Moravia, capit. Boskovitz, etc.), forinata din superpunerea mai multor conuri

2667 loc., ca mari usine de fier ale princ. Min. frunzoase, conul eel mai extern fiind, dupa Richard,
111 apropiere (Adamsthal) numeroase caverne.
cotiledonul unic. Dupa altii prin acest termin se
Blaps, Onda puturos, gen din fam. Tene- intelege totalitatea plantulei, afara de cotiledon
briouidelor; B. mortisaga, in pivnite i in lo- sau cotiledoane. In fine mai are si aeceptiunea
cuintele uniede si intunecoase; poporul super- de: tot ce e suseeptibil de desvoltare, de forstitios Il considera ca semn de nenorocire.
inatiune (la plante).
Blaramberg, Nicolae, jurist si oin politic 'TiBlastare, Mateiu, eanonist oriental pe la 1335,
man u. Dec. 1837, in Bucuresci, t Ian. 1896. a cules in uomocanon sau sintagma alfabetica
Studia gimnasia! in Bucuresei si Odessa, j'iris- canoanele si legile bis ale imperatilor bizantini,
prudenta la Paris. Fiind procuror la curtea de adaudrid interpretan i din Zonara, Balsamon si
casatiune, in 2 Maiu 1864 dernisioneaza in urma din alti interpreti. (Cf. Dr. I. Ratiu, Dreptul bis.)

loviturii de stat a lui Cuza si este intre con-

Blastem, (botan.) termen dat de unii bota-

spiratorii pentru resturnarea acestuia la 11 Febr.

1866. La ineeput partisan al principelui strain,
devine antidinastie dupa Apr. 1870, cairel se formeaza ministeriul junei drepte fara el ; adeseori
ales deputat, propune in 1889 darea In judecata
a fostului ministeriu Bratianu, dar nu isbutesce

nisti, dupa exemplul lui Nees, axei embrionului,

adeca tigelei eu gemula i radieula, numire putin
usitata de altfel, fiind suficient, fara a se mai
crea noui locutiuni, termenul de axa embrionului,

cade dupa cateva dile, aparand prerogativele regelui. B. a participat la redactia

qiare:
Revista Dunarii (1865); Desbaterileq (1866);
Teara (1870). A mal publicat intre altele : Roinania i resbelul actual ; Ineercari asupra legilor si institutiunilor Romaniei. Stilul lui e plin
de frantuzisme.
Blarer, Ambrosiu, reformator svab i elvetian,

ceputul unui corp organisat. Dupa el Ch. Robin

ea sa se arate partile mai sus mentionate. La

1835 Burdach numesce B. substanta intermemai ales din causa resistentei Junimistilor.. Ajuns diara intre solide si lichide, in care se poate
In 1891 ministril in eabinetul gener. Florescu, realisa o configuratie organica ruclimentara, inaplica acest termen substantei organisate, dar

amorfa, capabila de a se transforma in eleinente

figurate. Aceste din arma doue aceeptiuni arata
destul de bine, cum adi notiunea de B. e tot una
eu notiunea de protoplasma, (v. ac.) [S. St. R.]

Blistem, (lat. adjuratio), ori ce euvnt prin

care cineva din manie, despenare ori alta causa

amicul lui Melanehton, n. 1492 in Constanz, i poftesce reu siesi ori altor oameni, s. e. jurat 1564. Ocupa loe intermediar intre Luther si mental i injuratura (v. ac.) Ca formula liturgica
Zwingli.
pentru alungarea spiritelor necurate B. este
Blasat, (franc. blas), din verbal blaser : a toci ritul, prin care biserica in nurnele lui Isus Christos
siniturile prin ori ce fel de exces ; B., nesimtitor departeaza spiritele necurate dela oameni si lula impresiuni, sensatiuni noue; eare prin un exces crurile lor. (V. Afurisenia). Ritul consista din
nu mai gasesce placere la nimio.
euvinte imprumutate din sf. Seriptura si sf. paBlasfemia, blasfem, (grecjeuvinte vatematoare, rinti si din actiuni, cum sant : suflarea ori scuiinjurioase, rostite improtiva religiei, a dumne- pirea asupra persoanei dela care se alunga diavodeirei san a ori earei persoane sau institutii sfinte. lul, punerea manilor pe capul ei, i mai ales
Se dice si zfaradelegig. Altadata B. era o crima. semnul sf. cruci. Curentul B. este folosit si in
La Atena se pedepsia ca moarte. La Roma Jus- legiuirile veehi romanesci. Indreptarea legii a
tinian puse aceeasi pedeapsa, asemenea in Francia lui M. Basarab, deosebesee intre cel ce are

pana la sed. XVIII., eand pedepsele fura reduse p o r un e a sau catara, adeca B., $i cel ce are
la ameuda si inchisoare. In Romania Cod. penal anatema san e abur is i t. Afurisenia $i anapedepsesce ca inchisoare si amenda pe acela care, tema sfint preveclute ca pedepse de aceasta leprin gesturi sau cuvinte, ultragiaza pe ministrul giuire, conform canoanelor si soboarelor, la cari
unui cult. In legea pen. un gar a ( 190-1 92) se refera glavele respective din Indreptarealegii.
B. este cualificata de deliet si se pedepsesce ca Crestinului ii este oprit a anatemisa ; numai coi
inchisoare si amenda, (max. 1 an si 1000 fi.)
din tagma eelesiastica pot afurisi, (cf. eolect. I.
Blasiu,sfant, episcopin Sebaste din Capadochia, M. Bujoreanu, pag. 105, 151., 173, 318 ur.) Ca

a suferit martiriu sub Lieinius pe la 316; din si in Pravila lui V. Lupu, (aceeasi colee., pag. 55),
causa ca a mantuit de moarte un copil, care in- legiuirea lui M. Basarab (pag. 176) decreteaza in
ghitise un os de pesce, este invocat in ajutorul materie de injurie si calumnie, ea : Peel ce va dice

www.dacoromanica.ro

Blastocol

calva ca e afurisit (sau copil), nesciind pe cel

afurisit ea s'au iertat (si pe celalalt I-au facut
adeverat fecior pe lege), acela iar nu se va
certa ca un suduitor .
Carte de B. Dupa C. Caragea, (P. VI., C. H.,
54 si 55), cartea de B. se da wide, si CUM,
cand se da si juratnntul, drept aceea: cate
am legiuit pentru julamnt, aceleasi infelegem
pentru cartea de II.

505

Bleichrder.

obiecte de piele, etc. Se prescrie astadi in farmacie ca diuretic. B. germanica Fab., 11 mm.
lungirne, in Europa, in case, respandita In toate
partile lumii; de asemenea B. americana Fab.,
30 mm. lung.
Blaud, hapurile (pilulele) lui B.. compuse de
med. fi anc. P. B.; consista din sulfat fieros si carbonat de potasa; se folosesc la anemia i chlorosa.

Blaze de Bury, Ange Henri, scrlitor franc.,

Blastocol, (botan.) mime dat de Hanstein sub- n. 1813 in Avignon, t 1888. Primal sale poesii
stantei clemase, resinoase i balsamice ce se afla le publicase in zRevue des Deux-Mondes, di-

pe muguri de frunze sau de flori, si aniline pe rigiata de cumnatul seu Buloz. B. se faca resolzii externi ; dar se mai observa si pe frun- marcat ca critic musical, avnd o admiratiune
zele tinere, ea la. agres, liliac, ori pe stipuli, ca aproape exclusiva pentru Meyerbeer. A. scris:
la prun, etc. Foarte abundanta la mugurii de plop, Don Juan , opera (5 act.) in colab. cu Emile
avnd un minas balsamic, gust aromatic, amar, Deschamps, musica de Mozart.
coloare galbena-verdie i serva la prepararea
Blaznavat, Milivoi Petrovici, general 5i om
pomadei nutnita Poputeunt. B. e un produs de de stat srb, n. 1826, t 1873; a studiat in Austria,
secretiune al celulelor epidermice, fie ca toate Francia si Belgia; sub Mih. Obrenovici ministru
stInt capabile de a-I secreta, sau nurnai miele, de resboiu, dupa ueiderea acestuia seful guverdiferent,tate in peri rnasivi purtati, ori de solzii mu- nului si, pe timpul minoratului lui Milan, membru
gurilor, ca la castanul calului. ori de frunze (prun, al regentei, iar sub domnia acestuia ministru
ag,res, liliac), etc. Aceasta subQtanta are un rol de president, de resboiu si lucran publice.

protectiune, operand frunzele tinere din muguri

Bleanda, Vinderel, Hin gherel, Vipdereu sau
contra umiditatii i frigului iernei. [S. St. R.]
Gaia getinitor, (Falco aesalon), cea mai mica
11,,* Blastoderma, paretele celular al blastulei.
specie de soim, ce petrece pe la noi dela capetul
Blastogenia, (grec.) dupa Haeekel istoria des- lui Oct. pana la inceputul lui Martie ; coloarea
voltatii formal corpului
variaza dupa sex si etate ; altfel masculii sfint
Blastoidee, animale fosile, o clasa a fam. Echi- cenusii pe spate cu o pata putin ruginie la ceafa;
nodermata.
pe foale ruginie cu pete negre liniare ; aripele
Blastoporus, sau prostoma, gura gastrulei, (v. sfint lungi si acoper 2/8 parte din coada, ce e lafita
spre vhf.
gastrulatiune).
[V. B.]
Blastos, (botan.) sinonim cu generator, forBlechnum L.. (botan.) gen de Cryptogame vasmator ; tesut blastos = tesut generator sau me- culare de fructificatie lineara mesonervica, acoristem, (v. ac.)
perita pe ambele laturi de cate un indusiu continuu
Blastru, panza unsa cu medicament, care se si intreg, ce cresce in toate tenle calde, dar mai
lipesce de partea bolnava a corpului. B. engles, ales in America si Australia.
B. spicant Rth.
panza de matasa lucie unsa cu solutiune de cleiu din Europa, citat atat de adeseori sub acest nume
de pesee. B. cenufiu, de mercuriu, preparat din apartine in realitate genului Lomaria. Portul
mercuriu i terpentin, amestecat cu B. de plumb imposant al genului B. face, ca multe din specii
si ceara galbena ; se Tut' ebuinteaza inai cu sama sa fie cultivate la noi in florarii ca plante ornala umflaturi si ghinduri pentru a le imprastia. mentale, s. e. B. brasiliense Desv. din Brasilia si
(V. ahle.) B. de plumb, (litarge, Ernplastrum Peru si multe alte specii americane, B. australe
lithargyri, plum bi, Diachylon simplex), se pre- L. din sudul Africei, B. orientate L din Australia
para fierbnd mult timp parti egale de untdeleinn, pana In sudul Chinei $i Himalaja, etc. [A. Pr.]
untura i oxid de plumb cu patina apa. B. bun
Bleda, fiul lui Mundzuk i fratele lui Attila,
trebue sa fie tare, dar nu sfarmicios, iar in mana coregent cu acesta dupa moartea uncluului lor
sa devina moale, dar nu unsuros. Se conserva Roa (Ruga, Rugila) 434-35. Primul act al domniei
mai bine la locuri recoroase invelit in hartie comune f, ca au incheiat pace cu imper. rom.
ceruita. Prin adausuri straine se obtin din el resaritean. Dupa aceea s'au apucat de contopirea
diferite alte B. des intrebuintate. Ele opresc semintiilor hunice, dintre cari cele resaritene

aerul de a se apropia de locul umflat, iriteaza cadura sub stapanirea lui B., iar popoarele de langa

putin i moaie umflaturile.

Dunare, mai cu sama germane, sub Attila. ImparBlastulatuna din fasele de desvoltare, prin care tirea domniei a pricinuit discordie intre frati, care
trece oul in urma segmentatiunei, (cytula, mo- apoi s'a terminat cu asasinarea lui B. [T. F.]
nth, blastula, gastrula).
Bleibtreu, George, pictor, n. 1828 in Xanten,

Blastus, dignitate amintita de regele magh. elev al academiei din Diisseldorf, traiesce in

Geza 11. in o diploma din 1146; atata cat: cubi- Berlin, membru al academiei. Zugravesce mai
cularius sive hospital arius, adeea maresalde curte. cu sama tablouri de resboaie.
Biala, comuna aramaneasca in Macedonia,
Bleichrder, Gerson, eful casei de banca S. B.
aproape de Vlahoclisura, cu 800 suflete; o ju- din Berlin, n. aici 22 Dec. 1822. Avnd legaturi
metate a locuitorilor e grecisata.
intime cu Bismarck, VI chiemat 1870/71 la VerBlatta L., gen din ord. ortoptere. B. orientalis, sailles ca consilier financiar in chestia despa(Periplanata), vab, gandac de bucatarie, libarca; gubirei de resboiu, si decorat cu crucea de fier,
(franc. Cafards, Mange-pain, Kakerlacs, etc.) iar dupa incheierea pacii ridicat la rang-ul de
26 mm. lungime ; din orient s'a latit in toata nobil cu drept de ereditate. t 1893. De atunci
Europa si America de nord ; traiesce in case, casa B., care a participat la cele mai multe Tinmai cu sama in bucatarii
in vapoare. prumuturi none de stat, este condusa de nepotul
Mananca pane, carne, efecte de imbracaminte, lui G., Iuliu B., $i de fii acestuia loan si George.
Enciclopedia romfini. Vol. I.

www.dacoromanica.ro

33

506

Blejesci

Bloc.

Blejesci, sau Neamtu, com. rur. in Rom., j. fina, numita conjunctiva, In interiorul lor au, intro
Vlasca, compusa din cat.: Baciu-Posta, Baciu de altele, muschi proprii miscarii lor, iar pe mar-

sus, B. (Neamtu), Fetele si Purani Sf. George

sau Cotorani. Are 2450 loc., 2 biserici ca doi
preoti, o scoala mixta si o moara de foc.
Blenda, mineralul cel mai important de zinc;
cristaliseaza in sistemul cubic si mai ales in
tetraedii ; stralucire diamantina sau resinoasa, de
coloare de ordinar galben de miere, brun, negra;
poate fi si verde sau incolora, transparenta sau
translucida. Este o sulfura de zinc, continnd de
multe ori fier, cad miu, manganez, etc. ; ate ()data
contine i putin argint sau aur. Se gasesce in
cantitati mari in multe locuri, precum : in Anglia,
Germania, Transilvania, Svedia, America, etc.
Servesce la extragerea zincului.
Blende, nume sub care se intelegea mai inainte

ginea lor libera peri numiti gene.

Blepharospasm, (grec) inchiderea repede sau
spasmodica a pleopelor; se datoresce unei iritatiuni ce se petrece in nervul muschiului, care inchide pleopele, numit: mufchiul orbicular. Causa
iritatiunii poate fi in cjisul nerv, sau in altii, cari

sant in legatura cu ochiul. In acest din arma

cas, iritatia se comunica muschiului, care inchide

pleopele, pe cale reflexa. Un exemplu de aceasta
comunicare : se scie, ca un gunoiu intrat in ochiu

provoaca B.; iar aceasta se petrece in modul

urmator : gunoiul irita nervii simtitori ai pelitei

de pe globul ocular; iritatiunea se comunica la
un centra nervos, poate chiar in creer, din care
se da ordin de miscare repede muschiului, care
o grupa de compusi cu sulfur, ce se asemnau inchide pleopele, i aceasta se face in scopul ca
cu blenda. Astagli acest nume e putin intrebuintat. ochiul sa se scape de gunoiu.
Blennius, gen de pesci din ord. AcanthopteriBletonism, (dupa faimosul idroscop Bleton, f la
gienilor, fam. Blenniklilor. Corpul putin prelungit finea secl. XVIII. In Paris), insusirea presupusa
si gol sau acoperit cu solzi foarte mici, botul scurt; de a put determina prin un anumit shut ino singura innotatoare dorsala. Sant vr'o 38 specii stinctiv isvoare suterane.

din cari cele mai multe traiesc in mare, pot ins

mai toate suporta
apa dulce.

Blida,

eras cu intaritu.ri In Algeria, depart.

Algier,23,686 loc.

(1891), infatisare
moderna si circu-

Unele traiesc in
totdeuna numai
In lacuii cu apa
dulce. B. Ocellaris, (maimuta
de mare), are pe

latiune vie.
Blindagiu,

di-

feritele acopereminte

i captu-

siri, cari servesc

aripa innotatoare

de a pune la adapost pe aperatori

contra gloantelor
proiectilelor

dorsal& o pata colorata in forma de

ochiu, (v. ilustr.)

Deasuprafiecarui

ochiu este un

inamice. In asedial unei cetati,

da o figura cu-

cand atacatorul se
apropie de ea prin

apendice, care ii

Blennius caloric.
santuri (sape), el
si in M. Neagra,
le transforma in
langa Constanta, ande traiesce ascuns printre nisce galerii blindate. B. se compune de obiceiu
algii. B. Vulgaris, traiesce prin ape dulci in din done parti: unele resistente, precum : fier,
Italia si in Rhone.
[Antipa.]
zid, lenin ; altele lucrand prin massa lor, precum :

rioasii. Se gasesce

Blenorrhoea, blenoragia (sculament) invechita, pamnt, nasip, gunoiu, fascine, etc. Astacli pentru

trecuta presto 3-4 septemani. Aceasta boala e a protege tunurile din cetati, bateriile de coasta
datorita unui microb special, numit gonococ,
si vasele de resboiu, se fabrica cuirase metalice.
consista intr'o scurgere de puroiu mucos pe uretra. Stint patru tipuri de B. in metalurgie: placi de
Ca mai toate boalele invechite se vindeca greu fier, placi Compound sau mixte (fin si otel), placi
si poate da nascere la alto boale mai grave, precum : de otel si placi de fonta.
strimtorarea uretrei, s. a. B. constitue un pericol
pentru imbolnavirea celorlalte organe ale udului,
besica si chiar rinichii. Pentru vindecare se intrebuinteaza injectiuni, spalatari, cauterisari cu
diferite substante.
Blepharis Rms., (botan.) gen de plante din familia Acanthaceelor, ce creso din Africa pana in
India orientala, dintre cari unele ca : B. cap ensis
Pers., etc. se cultiva la noi in florarii ca plante

Blitum Tourn., (de la blith= fail gust), sectiune

de plante din genul Chenopodium L., fam. Chenopodiaceelor, cuprinde plante ierboase, glabre,
glanduloase sau putin farinacee. Fructul o baca
suculenta. Creso in toate regiunile temperate,

rare intre tropice. In Romania cresce prin locuri inculte, darimaturi, B. virgatum L., vulgar :

Fraga tatarasca, si B. capitatum L. Tot aceste

specii se pot cultiva si ca ornamentale. [S. t. R.]

ornamentale. B. edulis Pers. se folosesce in Bloc, bucata de piatra sau de pamant ; carticica
Arabia si Persia ca leguma.
[A. Pr.]
pentru notite.

Blepharon, (gree.) aceea parte protectiva a

Blocuri eratice, bolovani cari se gasesc in
globului ocular, care il acopere. Sant 2 B. sau terenurile de transport (drift), numite pentru
pleope, una superioara, care se mica foarte partea do nord a Europei : terenurile eratice dala
repede, pentru a protege global ocular, si una nord sau diluviul septentrional (ori till, boulder-

inferioara. Cand ambele pleope se apropie se (ice clay = Geschiebelehm). Acesti bolovani stint din
ca ochiul se inchide. Aceste organe stint inve- formatiunea ghietoasd (glaciala) si se gasesc atat

lite pe afara ca piele, pe dinauntru cu o pelita In nordul Europei cat si in Alpi, in America,

www.dacoromanica.ro

Bloc

507

Blumenthal.

in munfii Himalaja, s. a. Cei din diluviul septentrional provin de ordinar din parfile de nord ale
Europei. Acei din Englitera provin din Scotia,
cei din Danemarca provin din Norvegia, cei din
Rusia provin din Scandinavia, $. a. Dimensiunile

lor stint cate odata considerabile, asa piatra

parlamentului; nurnite astfel dupa coloarea invelitoarei. B. diplomatice confin corespondenfa

dintre ministeriul de externe englez i representanfii din strainatate. S'au introdus si in Francia,
Italia, Austria, Germania. (Carfi galbene, rosii,
albe.)

marec, de gresie, dela BeIgrad (Pomerania) are

Blue clay, lut vnt ; mestecat cu caolin se
810 in cubici i piedestalul statuei lui Petra cel intrebuinfeazd in Anglia la fabricafiunea de vase.

Mare la St.-Petersburg cantaresce 1500 tone.

[Ali.]

Bloc = s tat iun e, inchiderea prin signale a

parfilor singuratice ale unei linii ferate In timpul
cat e percursa de un tren. Signalele pot fi acustice
(prin goarna, fluer sau clopote, exceptional si prin
pocnituri) sau optice (prin brafe san discuri, iar
noaptea prin lumina alba sau colorata).
Blocada, (blocus), investirea unui oras, cetate,
port sau ori ce alta posifiune ocupata de inimic
in scopul de a-i tala ori ce comunicakiune cu
exteriorul. Romanii nand atacan vr'o cetate, in-

Blue Mountains, (munfii albastri), munfi in NewSouth-Wales (Australia), spre vest dela Sydney, cu

straturi de aur.
Blue pills, (engl. pilule albastre, Pilulae coeruleae), consista din mercur (pro pil. 0.06 gr.)

si cretd pulverisata; sant purgative, in Anglia

foarte usitate.
Blueta, (franc. bluette), lichrire ; in seas figurat:
o mica lucrare literara de spirit fara pretenfii.

Blum, 1) B., Carol, compositor si poet dramatic, n. 1786 in Berlin, t 1844 ca compositor
de curte ; introduse vodevilul pe scenele ger-

cepeau totdeuna prin a o bloca, ei stabileau in mane; a scris preste 70 piese. 2) B., Johann
jurul cetafii doue linii de investire: 1) circum- .Reinhard, mineralog, n. 1802 in Hanau ; 1838
valla(ie, intoarsa spre exterior pentru a se opune prof. in Heildelberg, t 1883. 3) B., Robert,
unei armate de ajutor, si 2) contravallatie, pentru scriitor si orator politic, n. 1807 In Colonia; la
a se opune ieinilor asediatului. Cetatea, orasul 1848 conducetorul democrafiei saxone i deputat
sau portal blocat, este pus in imposibilitate de de frunte in parlamentul dala Frankfurt. In
a 'Hirai ajutor in oameni sau provisiuni, nepu- Oct. 1848 a luat parte la luptele de pe stradele
tendu-se chiar debarasa de gurile inutile.
Vienei, a fost prins si impuscat la 9 Nov. Biogr.
Blois, (in evul mediu Blesis), capitala depart. lui B. a publicat-o fiul seu 1878 in Lipsca.
Iranio. Loir-et-Cher, cu 22,150 loc. si un vechiu
Blumauer, Alois, poet germ., n. 1755 in Stiria,
castel, caro a tost mult timp reside* regilor a trait mai mult in Viena. Dupa ce a absolvat
din fam. Orleans; aici s'a incheiat alianfa dintre scoalele s'a facut iesuit, mai tanzllu librar, t 1798.
Francia si Venetia la 15 Apr. 1499 si 14 Martie Nota caracteristica a multelor sale poesii e o
1513; iar 1588 an fost ucisi tot aici Ludovic si sensualitate cam vulgara, care impreuna ca raEnric de Guise. In acest castel a murit i Ecatarina fionalismul sCn a facut ca fructele talentului
si s'a nascut Maria de Medici.
set' mijlociu sa fie mult gustate la timpul sou.
Blond, balan. Blondin san blondind, barbat Scrierea princ.: Abenteuer des frommen Heiden
sau femeie Cu per blond. Blonda, dantela de Aenease, o parodie a Eueidei.
[W. R.]
matasa. (V. dantela.)
Blume, Karl Ludwig, botanist olandez, n. 1796
Blondel, (Blondeau), cant. si poet din sect. XII., in Brauschweig, t 1862 la Leyden ; a fost director
n. in Neste; favoritul regelui engl. Richard inima- al gradinei botanice dela Buitenzorg (lava),
de-leu, pe care I-a insofit in expedifiunea cru- apoi director al herbariului din Leyden (Olanda).
ciata ; 34 poesii, atribuite lui, se cuprind In: Col- Are serien i proprii, i in colaborare cu Fischer
lection des potes champenoise,(t. 19, Remis, 1862). (I. B.), Nees von Esenbach, Reinwardt. Serieni
Blondin, Carol, acrobat vestit, n. 1824 in St. proprii: Bidragen tot deFlora von nederlandsch
Omer. 1855-60 a trecut mai de multe ori pe funie Indie, (1825); Enumeratio plantarum Iavae et
preste cataractele Niagara.
insularum adjacentium, (1817-28); asupra fa-

Bloomerism, moda de dame, introdusd 1850 miliilor: Piperacee, Palmieri, Orchidee, etc. In
In New-York prin Amalia Bloomer, care a in- colaborare cu I. B. Fischer :Flora Iavae, (1828), etc.
locuit hainele femeiesci cu pantaloni, pardesiu
[S. t. R.]
si cisme. Mai are aderenfi in America.
Blumenau, comuna rur. in Ung., cott. Pojou,
Blowitz, Enr. G. St. Ad., cu numele ade- cu 948 loc. slovaci. Aici s'a dat ultima lupta In
verat 0 pper, cllarist francez, n. 1821 in Blowitz resboiul pruso-austriac la 22 Ellie 1866.
(Boemia). Mai Intaiu prof. de limbs germ., dela
Blumenbach, I. Frideric, naturalist germ., n.
1871 jurnalist. A devenit celebra prin intervie- 1752 in Gotha; la 1776 prof. de medicina in
varea lui Bismarck la congresal dala Berlin 1878; Gttingen, finend prelegeri din anatomia comB. a fost totdeuna condus de o ura neastampe- parativa, fisiologie i istoria medicinei. Mental
rata fata de Germani. De origine ovreu.
lui de capetenie e, ca a introdus anatomia comBliicher, Gebhard Leber echt, de, maresal prus., parativa in Germania prin opul seu: Handbuch
n. 1742; la 1813 comandant preste trupele ger- der vergleichenden Anatomie ; a infiinfat si o
mane, a oblit aliafilor calea spre Paris ; 1815 a Collectio craniorum diversarum gentiume. De vacontribuit foarte mull la isbanda prin sosirea la loare e si opul seu: Geschichte und Beschreibung
timp pe carnpul dela Waterloo ; t 1819. Unul der Knochen des menschlichen Krperse, (1786).

din cei mai mari rivali ai lui Napoleon ; din causa t 1840.

rapiditafii miscarilor si a bruschefei atacurilor

Blumenthal, 11 B., Leonhardt, conte, general
sale i-s'a dat nurnele de Marschall Vorwiirtse prus., n. 1810 in Schwedt 1/0 ; a servit la dife(inainte).

rite arme. 1849 a luat parte la resboiul din

Blue books, (engl.) carfi vinete, colecfiuni de Schleswig si Iiitland ca sef al statului major; a

documente ce in Anglia guvernul le presintd fost in fruntea statului major in resboaiele contra

www.dacoromanica.ro

33*

508

Bluntschli

Danemarcei 1863, contra Austriei 1866 si contra

Franciei 1870; 1888 fa numit inspector al armatei.
2)B., Oscar, scriitor germ , n. 1852 in Berlin, a
scris, parte singar. parte cu G. Kadelburg, pentru
despre teatru i foite in stilul lui Heine. Scrie-

Beale mentale.

Boabdil, (Abu Abullah), cel din urni rege

rnauric in Granada; f alungat din Spania 1492

de catra Ferdinand V., regele Aragoniei. Cu

aceasta s'a sfirsit domnia Maurilor in Spania. B.

t In o lupta contra sultanului din Marocco.

Boala, morb, (v. ac.) B. apei, v. Ascites. B. mare
rile sale sant de spirit, Tesa superficiale ; cea
mai buna e comedia Der Probepfeil , dar are sau rea, numire vulgara pentru epilepsia. (v. ac.)
Boale mentale, (psychose, nesanii), sfint nisce
numai valoare trecetoare. Dela 1888 director al
turburari cronice ale sistemului nerves central si
[W. R.]
teatrului Lessing in Berlin.

Bluntschli, Iohann Kaspar, jurist german, n.

9 Martie 1808 in Zrich, t 1881 in Karlsruhe ;
a studiat in orasul sea natal, in Berlin si Bonn ;
la 1830 amploiat la judecatoria cercuala din
Zrich, a tinut acolo, ca docent privat, prelegeri
din dreptul roman la institutul politic. la 1836
profesor ord. la universitatea de acolo. B. a

In special ale creerului, care se manifesta prin

atteratiunea a trei functiuni, din can se compune
eul omului sensibilitatea, inteligiuta si vointa.
Intregul acestor turbaran i constitue alienatiunea
mentala. Dupa functiunea, care este primitiv al-

terata, se impart si B. m in grapar, cari de

multe ori se pot asocia intre ele. Unele isi au

avut rol conducetor in afacerile publico ale originea in exageratiunea, diminutiunea sau perorasului Zrich; ca rnembru al marelui consiliu versiunea sensibilitatii generate, care, dupa cum
si sef al partidului conservator a luat parte se scie, este isvorul sensatiunilor, sentimentelor
emotiunilor noastre. B. m. cunoscute sub nuactiva la evenimentele din Sept. 1839. Conservatismul sea se reoglindeaza in scrierea sa : mete de : melancolie, manie morala, manie senDas Volk und der Suveran., (Zrich, 1831) si soriala, manie emotiva, se datorese unor perStaats- und Rechtsgeschichten der Stadt und turbatiuni ale sensibilitatii generale si speciale.
Alte B. m. isi au punctul de plecare inteo alteLandschaft Zarich., (1838-39), iar activitatea
sa publica in opul Die Kommunisten in der ratiune a inteligintei propria dise, care cuprinde
Schweiz., (1843.) In 1848 s'a mutat la Mfinchen atentiunea, perceptiunea, identinnea. memoria si
ca profesor al dreptului privat si al politicei; judecata. B. m. ca mania acut, confusiunea menaici a editat opul su renumit: Deutsches Pri- tala, delirurile sistematisate de persecutiune, de
vatrecht , (1853-54), luciind cu Arndts si Pzl marine, si acele deliran i partiale (monomanii inla Kritische berschau fr Gesetzgebung und telectuale) apartin grupului de psichose intelecRechtwissenschaft, (1833-59). La 1861 fa chie- tuale, ale caror manifestatiuni sant limitate in
mat profesor la universitatea din Heidelberg; mecanismul alterat al facultatilor sus aratate. Al
a contribuit mutt la invingerea parlamentaris- treilea grup de B. in se datoresc unor turbamului german. In mai multe randuii a presidat rani ale v oi ntei si stint cunoscute sub numele
adunarile protestantilor din Germania. Serien i de de manii obsesionale si instinctive, manie ratiovaloare afara de cele amintite Geschichte des allg. nanta, manie impulsiva, a caror expresiune este
Staatsrechts u. der Politik , (1864); Das moderne nu o turburare a functiunii silogistice a eului,
Kriegsrecht der civil. Staaten , (1860); Deutsches dar a fuuctiunii volitive si instinctive. Diferitele
Staatswrterbuch.,i1857-1870). Privatr.Gesetz- monomanii ca tendinta la sinucidere, la omor, la
furt (cleptomanie), la a pune foc (piromanie), la
buch ffir den Canton Zrich , 1855.
si pentru tendinta imperioasa de a abusa de beuturi alcoB. m., prescurtare pentru brevi
beatae memoriae ; pe recepte bene niisceatur., olice (dipsomanie), la tendinta neresistibila de abusuri erotice (erotomanie), sfint efectele alterasa se amestece bine.
B-mol, in terminologia musicald germana, tona- tiunii vointei si a instinctelor si se exprima prin
comiterea de fapte disordonate, incorecte si chiar
litatea lui si bemol minor.
Bnai Brith, (in limba ovr. fiii asociatiunii), criminate, ce judecata nu le poate nici controla
societate ce s'a infiintat 1842 in New-York, iar nici impiedeca.
In unele casuri B. m. apartinnd acestor gru1882 s'a impamentenit si in Germania. Scopurile
B.-ului se aseamena cu ale Francmasonilor: pro- puri se combina unele ca altele, se complica de
moveaza caracterul cultural si moral al Jidovilor, sinitome corporate si produc noue forme de aliesprijinesce artele, cultiva sciintele, ajutora bol- natiune mentala, prin propagatiunea alteratiunii
dela un centra la celelalte regiuni ale sistemului
navii i orfanii, etc.
Boa, 1) serpe urias ; 2) imbracaminte femeiasca, cerebro-spinal.

un sal de blana sau de pene, de forma unui

S'a credut mult timp ca B. m. stint alteratiuni,

la cari organele corporate nu iau yici o parte;

serpe, ce se poarta in jaral grumazului.
aceasta opiniune era basata pe doctrina aniB. constrictor, erpele urias din America sueza mista a separatiunii i independentei sufletului
dica. Corpul e acoperit cu solzi netedi,,asti
langa olalta. Caput turtit, cu trei dungi intune- de corpul omului. Progresele facute in anatomia
cate ; pe spate are o dunga lata intunecata, din- comparata, in fisiologia experimentalai in
-tat-a, pe care sfint nisce pete ovale galbene-cenusii. au demonstrat, ca aceste boale corespund cu
Lungimea este pana la 6 m. Traiesce in nordul nisce lesiuni organice visibile cu ochiul simplu,
resaritul Americei sudice, in tinuturile uscate uneori ea microscopul, cari ocupa ad i central
si paduroase. Are frica de oameni si le este psichic (lobul frontal al creeralui), ad i central
acestora putin primejdios. El nasce pui vii. Pielea psichomotor, (lobul parietal), ad i centrul psicholui se tabacesce si se folosesce la cisme (ghete), s. a. sensorial si psichosensitiv (lobul temporo-occi-

B. murina, v. Anaconda.
Boabab, numire vulgara data giganticului arbore Adansonia digitata L.1 (sau Adansonia B.
Gaertn.), (v. ac.).

pital). Astfel considerate B. m sfint nisce boale

cerebrate, caci cerebrul, si in special partea lui
corticala, este sediul ende resida in teliginta, vointa,

afectivitatea, liberul arbitra si consciinta.

www.dacoromanica.ro

Boanta

Bob.

509

Un punct important din istori a B.-lor m. este ori- In Dec. 1777 fa hirotonit diacon, 1778 preot.

ginea lor. Boalele corporale, mi care ar fi organul La inceput lucra in cancelaria episcopeasca, in
suferind, ernottunile morale, de ori ce natura ar In Iulie 1778 lasa f numit protopop in Daia, iar

fi ele, pot da nascere unei B. ni. Insa un factor clerul Ii alese inspector preste lucrarile pentru
puternic al acestor boale, cel mai frequent si in restaurarea semmarului si a bisericii catedrale

unele casan i singurul eficace, (psichose degene- din Blaj si cassar pentru banii adunati dela

rative), este er edita te a, care desvoalta in or- preoti pentru resboiu. In Mart. 1779 fa numit
ganismul cerebral aptitudinea si predispositiunea paroch si protopop in Osorheiu, unde functiona

a contracta alienatiunea mentala. Este admis, ea pana in Iunie 1782. In 12 Aug. clerul ilcandid de
din 100 casan i de B. in. 75 se datoresc eredi- episcop cu 37 votan, iar imperatul Iosifil numl
tatii, care poate fi directa sau indirecta, si poate In 21 Oct. 1782. In 1783 petrecii mai mult timp in
produce aci efecte similare, aci efecte transfer- Viena spre a obtin dotatiunea clerului, insa fug
mate. In ori ce cas ea diminue resistenta vitala resultat. In 6 Iunie 1784 f consacrat episcop
a creerului, care suconiba mai lesne actiunii su- de antecesorul sea Grigorie Maior, lar in 11 Iulie
ferintelor morale, a surmenagiului ce provoaca 1784 se instala in scaunul episeopese ou mare
lupta pentru viata, a intoxicatiunilorsi autointoxi- pompa. t 2 Oct. 1830 in virsta de 91 ani, incatiunilor, la cari ornul este mereu expus.
carcat de merite peutru biserica si natiune, cari
lu ceea ce privesce prognosa B.-lor ni. ea nu Papa Piu. VII. i-le-a recunoscut ca mare lauda,
este totdeuna fatala precunt se crede in general. iar imperatul Francisc i-le-a resplatit cu ordul
Igiena corpului si a sufletului, o pedagogie bine Leopoldin, in grad de comendor, conferit toeinteleasa si dirigeata, micsoreaza efectele predis- mai cand s'a infiintat acest ord in 1808, despre
positiunii native si maresce resistenta vitala ; iar ce episcopul fit avisat in 4 Febr. 1809. Tot ce
un tratament medical si moral, basat pe cunos- a putut cruta din venitele sale a lasat bisericii
einta exacta a casului, conduce la vindecare inteo si natiunii sale. Faca doue fundatium, una granproportiune aproape.de 4000 de alienatiune men- dioasa pentru capitlul infiintat de dinsul in 1807
tala. (V. ac.)
[Prof. Dr. A. Sutzu.]
si pentru cien, care astadi are preste 700,000 fi.,
Boanta, in povestile romanesel e nurnele unei alta pentru studenti. Zidi mai multe biserici prin
babe. (V! Baba.)
orasele principale, s. e. in Cluj, Oaorheiu si MeBoard, (engl. pron. bord), scandura sau masa; dias. Reorganiz gimnasiul din Blaj, creand mai
in sens figurat colegio, oficiu, comisiune, co- multe salani pentru profesori. Lupta pentru drepmitet ; s. e. B. of. Trade, (pron. tred), oficiul co- turile politice si nationale ale Rornanilor, inainmercial; Local Government B., oficiul central, tand in aceasta causa la curtea din Viena mai
care supraveghiaza administr. manic.si cercuala. multe petitiuni, intre cari cea maiinsemnata este:
Boare, vnt lin.
Supplex libellus Valachorumf din 1791. ImBoarex, principesa hunica din semintia Sabir, bunatati soartea clerului, esoperandu-i in mai

care in secl. VI., pe timpal resboiului dintre multe comune salar deis stat. A scris; 1) TeoPersi i Bizantini, s'a alaturat catra acestia cu logia dogmatica dupa Tournely, 1801. 2) Cartea
intreaga armata sa.
de invetaturi crestinesei cl espre desertaciunea
Bob, numire populara data plantei Vicia Faba lumii, 1805. 3) Cuvent pastoresc si 4) Dictionar
L. (v. ac.)
romanesc, latinese i unglues in 2 tom.
Bob, 1) B., Loan, episcop, n. 1739 in Orinan,
[Dr. Aug. Bunea.]
(Ormny). Si-a inceput studiile in ccoala refonnata
Fondul Bobian a fost intemeiat de eppul B.
din comuna sa natala, apoi le-a continuat in Dej, pentru ajutorarea clerului i stipendiarea stuGiula i Csornafaja tot la refortna(i. In virsta
den(ilor. Din fondul pentru cler se platesc 5 pro10-11 ani a mers la Cluj in scoalele Iesuitilor. fesori ca cate 315 fi. anual, se dau subventiuni
In seminarul catolic al Sf. Iosif a capetat intre- la 5 biserici, se rentan ereaza liturgiile, ce se cetinere papa co a absolvat retoricag, cand a trebuit lebreaza in fiecare dimineata la biserica catesa se duca pe scurt timp acasa. fijad bolnav. Re- clrala din Blaj, apoi i-se da capitlului bobian anual
intorcndu-se la Cluj s'a sustinut cu multe greu- preste 11 mii fi., si pentru ajutorarea preotilor
tati, ne mai putnd infra in seminal., si dupa ce salarisarea protopopilor preste 10 inii fi. anual.
a absolvat si fisica , a mers la Blaj, uude in Din venitele fundatiunii studentilor se impart 5 stiSept. 1764 infra ca novi(in in ordul calugaresc pendii a 60 fl. Tot /a F. B. sant agremiate ei 21
al Basilitilor si propuse la gimnasia cateva luni fundatiuni mai mici, facute de canonici din Blaj,
sintaxa i gramatica in locul renumitului Grigorie ca Boer, Caian, Filipau, Nobili, Stoica, s. a. ca

Maior, pe care guvernid il inchisese in Muncaciu. scopul de a se ajuta preotii inruditi ca fundatorii,
Vednd ea eppul Atanasiu Reduje poftesce dela de a se face liturgii votive, a se subventiona binoviti post foarte aspru fara carne, B. nu ea- serici, etc. Starea F. B. la 1895 s'a ridicat la fru-

tez a face profesiunea de calugar, ci, la invi- moasa cifra de 723 mii fi.
tarea iesuitului Sarosi, merse la Odorheiu cu
2) B., Fabian Vasile, poet satiric roman, n.
gandul ca dnpa un an sa treaca in Ungaria spre 31 Dec. 1795 in Rusii Bargaului in Trans.; la
a studio. dreptunle. Murind irisa Srosi, care voia
sa-1 ajute in continuarea studiilor, a fost silit sa
ramana in Odorheiu din 1765 palm Apr. 1769 in
calitate de econom al Iesuitilor de acolo. De adi

angajati de G. Asachi pentru seminarul dela Socola. B. remase in Iasi pe langa G. Asachi. Dupa

itor la calugarii basiliani din 10 Apr. 1769 pana

1 Nov. 1773, cand din partea eppului Maior fit
&alas la teologie in Tirnavia. In primavara anului
1777 se reintoarse la Blaj, insa bolnav de piept.

infiintat in Iasi, 1834 trec la Academia de acolo

ca prof. de filosofie. t Apr. 1836. Dela B. ne-au
reinas tnai multe poesii, unele pline de sentiment

1820 trec in Moldova dimpreuna cu alti trei tineri

revolutia dela 1821 s'a sustinut (land lectii in

iar s'a intors la Blaj, unde fa primit de deciu- casele boieresci. 1828 HI numit prof. la gimnasiul

national.

www.dacoromanica.ro

510

Bobaita

Boccaccio.

Bobaita, com. rur. in Rom., j. Mehedinti, pl.

Boboteaza, serbtoare. V. Aratarea Domnului.
Ocolu de sus, formatd din cat. : B. $i Siscu-ron,
Bobruisk, orasel i fortareatal in guvern. rus.
avalad 800 loc, cari se ocupa mai ales cu agri- Minsk, cu 58,256 loc.; comercia tu cereale si
cultura si prasirea vitelor. In partea de sud a lema.
com, se afla un loo numit Cetatea, ande s'au
Bobu, com. mur. in Rom., j. Gorj, pl. Novacigasit antichitati din timpul Romanilor.
Amaradia, fermata din 3 eatune: B., Haesci si
Bobaina, sat, v. Babalna.
Mogosani si o mahala numita Raba. B. are o
Bobiirnac, lovitura preste nas, ce se aplica cu intindere de 4781 hectare si 1357 loc. Apele ce
degetul mijlociu, pus mai tintada sub policar.
o uda sant: Blahnita i Bobaia. Ad i se afla un
Bobarnacul", foaie satirica i umoristica apa- drum numit Balacianu, ce trece prin central caruta in Bucuresci la 1878-79 si 1884-86; ed. tunului Mogosani. Despre acest Balacian traditia
I. Manan.
spune, ca ar fi fost capitanul lui Mogo. Vornicul.
Bobbinet, (tiill englezesc), un fel de tesiitura B. are o $coala si 4 biserici: una fara data si
cu ochiuri sau gaari regulate, seseunghiulare, socotita tea mai veche, alta din 1729, alta din
care se fabrica cu masina B., inventata de Heath- 1764 si alta din 1810.
coat la 1808.
Bobulesci, com. rur. in Rom., j. Botosani, pl.
Bobda, comun mare in Banat, cott. Torontal, Stefanesci, situata pe termal drept al Baseului,
Cu 1407 loc. Rom. si Germ.
un afluent al Prutului; 1021 loc., cari se ocupa
Bober, afluent al Oderei in partea stanga ; is- cu agricultura.

voresce in Muntii uriasi, iar la Crossen se reBobulescu, losif, episcop al Ramnicului

varsa in Odera, 255 km. lung.
N.-Severin, n. 1818; a studiat in seminarul
Bobesci, comuna pi parochie, cu mosie boie- Veniamin din Iasi; 1846 catichet in Botosani ;
reasca, in Bacovina, cdpit. Storojinet, jud. Sta- 1856 prof. si inspector la seminarul Veniamin din
nesci, cu 2159 loc., (2068 ort., 39 apus., 52 mos.); Iasi; 1860 reformandu-se seminarul, a trecut ca
cu o scoala de o clasa.
[Dr. I. G. Sbiera.]
preot in armata; 1862 s'a hirotonit archiereu

Bobina, in eleotrotechnica: o spirala de tu titlit de Sevastis; in acest timp a ocupat

sirma de ararnd infasurata sau isolata ca matasa. si postal de superior la biserica sf. Spiridon din
Spirala de cele rnai multe ori e trasa asupra unui Iasi ; iar la 1880 a fost ales si instalat episcop

cilindra de lemn sau de carton, gol pe din launtru, dar in =amito casuri se folosesce spirala fara cilindra. La curentii de inductiune se
folosesc doue bobine, dintre cari una e bagata
In launtrul celeilalte. B. prin care se conduce
curentul electric de regula B. din launtru
se numesce B. primara, iar B. in care se produce curentul de inductiune B. secundara.
In sens mi ni e r B. este o roata de fier sau de
lemn cu o raza destul de mare, avnd in peri-

de Ramnic si N.-Severin; 1886 M silit a se re-

trage din causa de boala. t 1890. A publicat

studii de ist. bisericeasca.

Bocanitoare, pasere cataratoare nainita altfel
Gheonoaie,
Ciocanitoare pestrifd, (Picas
naajor). Penele de pe crescet, spate si dela basa
coadei siInt negre ; preste aripi tu cinci fasii
albo; dela unghial gurii spre marginea gramazilor tu o fasie neagra; pe umeri si de laturile
capului cu pene albe; ciocul i picioarele sureferia sa un scoc (sghiab) adanc, pe care se poate vinetii. Petrece prin padurile dese, prin bradet,
infasura o franghie lata (Bandseil). Adancimea nutrindu-se cu insecte seinanta de brad; cuiscocului depinde de lungimea frarighiei i tre- baresce prin arborii scorburosi. Cand iarna e mai
buesce calculata pentru fletare cas in parte. B. aspra, se retrage mai spre meaza-cji. [V. B.]
face parte integranta a masinei de extractie; acolo
Bocirna, manto in Rom., j. Buzeu, aproape
unde se intrebuinteaza, pentru extractia mate- de frontiera Trans., face parte din catena Sirialului din puturi, are frangliii late, iar nu rotunda. riului ; 1500 m.; e acoperit cu paduri imense
Boboc, (botan.) mugure florifer i fruetifer; si pasuni foarte
organe umflate, rotunda ce contin in interior o
Bocca, (ital., plan Bocche), gura, strimtoare
floare rudimentara sau o inflorescenta. Dupa po- si golf.
sitiune pot fi terminali, in virful tulpinei prinB. della vera, (ital. gura adevlirului), se
cipale sau al ramurilor; ,axilari, la subsuoara numesce o masca antic romana, ce se pastreaza
frunzelor sau bracteelor; nudi i solzofi, dupa In bis. Santa Maria in Cosmedin (Roma). In evul
cum sant sau nu inveliti de bractee, etc.
media se povestia, ca vechii Romani, cand puneau
Boboci, una din cele mai vechi statiuni bal- juramnt, isi bagan mana in gura mascei; cel co
neare in Rotnania, jud. Buzeu, cu 4 isvoare sul- jura strimb, nu-si mai patea scoate mana.
furoase captate cam defectuos, tu toate astea
Boccaccio, Giovanni, (1313-75), fundatorul
destul de bine intretinute ca sd poata fi folosite prcsei ital., in special al novelei; n. 1313 la
de bolnavi. Un hotel tu 32 camere, un restau- Certa1do, langa Florenta, sau la Paris, petrecd
rant, stabilimentul bailor ca 14 cabina pentru tineretele in Neapole, ande fusese trimis pentru
bai incalclite i reci, dusuri, musica de lautari, pegot, lusa unde se dete petyecerilor si literapositie pitoreasca intre deaturi cu vii, cura de turii, avnd multa aplicare pentru poesie. Primit
struguri. Apa sulfuroasa se bea si se folosesce la cartea eruditului rege al Neapolei, Roberto,
ca baie. Apartine epitropiei scoalei din Mizil se inamoreaza de fica naturala a acestuia, Mario.,
loan Cracianescu, care a testat aceasta avere pe caro o celebra in romanul sdu Fiammetta.
spre scopuri filantropice culturale. Analisa apei Murind tata! seu, 1350, se reintoarse la Florenta.
e facuta de Saligny. Lit.: Anast. Fetu, Descrierea Ad i lega strinsa amicie cu Petrarca, lucrand si
intrebuintarea apei comune si a apelor mi- cheltuind mult impreuna pentru descoperirea si
nerale. Iasi, 1874; Dr. C. Istrati, Raport anual copierea autorilor clasici si peutru reinvierea
relativ la inspectiunile facute statiunilor bal- limbei eline. La betranete, dupa multe ocupa[Dr. V uia.]
tiuni literare i misiuni politice, se retrase la
neare. Bucuresci, 1890,

www.dacoromanica.ro

Boccardo

Bckh.

511

casa printease din Certaldo, dar fir din non alte lucran i de ale mortului, nu ins In bani.
chiemat la Florenta ca, in bis. sf. Stefano, sa Colectiuni de B. avem dala T. Burada, O calafaca lectiuni publice asupra lui Dante, ins n'ajunse dect la cap. XVII. din Inferno si t 1375.
A. scris multe poeme i romane, in prosa si in
versuri, in stil bombastic; cfiteva cantonete s't
sonete, prin cari e pus intro poetii minori ai
secl.XIV., si la betrnete : De genealogiis deorum

torie in Dobrogea. Iasi, 1880; Datinele poporului

romn la inmormntari. Iasi, 1882; T. Mann

Candrea, Romnii din Muntii-Apuseni, p. 173;

G. Dem. Teodorescu, Poesii pop. p. 275; Lambrior, Inmormiintarile, (Cony. lit. a., 151); Mace-

donia, revista. Buc., 1888, p. 39; S. F. Manan,

De casibus virorum et foeminarum illustritun Inmormktarea la Romani ; S. Mangiuca, Calindar

De claris mulieribus , $. a. in 1. lat., insemnate pe 1882, p. 121 si pe 1883, p. 129; si B. P.

pentru mitologia, istoria si geografia an tica. Opera Hasdu, in Cuvinte din betrilni, Cartile popo[M. Strajan.]
principala, pentru care e pus alaturea ca Dante rane, p. 706, etc.
Petrarca, intemeietorii limbei literare ital.,
Bochara, (Buchara, in antichitate Bongad ha),
e Decarnerone , sau cele 100 novele. B. pre- chanat in Turkestanul apusean, sub suseranita-

tea Rusiei, Ringa cursul mijlociu al rialui Amusupune, ca in timpul unei epidemii 3 tiueri
7 femei, rudenii i arnici, s'au retras la o vila, Darja ; 205,000 km2., cu 1.250,000 loc., Uzbeci
aproape de Florenta, ka in 10 4ile au spus fiecare .si Tadsici. Clima e excesiva, mai mult uscata.
efite o poveste. Subiectele snt luate din fapte Capitala B. ca 70,000 loc.; are 360 moschee,
contemporane, intmplari personale ale autorului sau cunoscutilor sei, din trubadurii francezi,
scriitorii antrci i traditiunile orientale. Dar toate
oglindesc moravurile, de multe ori scandaloase,
ale timpului. Prin stilul i limba lor fireasca,

103 scoale preotesci. B. e centrul comerciului de

caravan intros Europa si Asia. (CI. operele lui
Vfimbry si Iavorokij.)

scrieri dupa novele snt Vita di Dante i Commento a Dante.

M. Strajan.]
Boccardo, Gerolamo, economist ital., n. 1829
In Genua. Op principal : Trattato teorico-pratico
di economia politica . (Ed. 7 in 3 vol. 1885).
Boccea, sal ce poarta femeile pe spate ; bucata

53,788 loc. (1895); gimnasiu, scoala reald, scoal

montanistica ; fabrici de otel ; mine de carbuni.
Bock, 1) B., Carol Ernest, medic germ. si
scriitor poporal, n. 1809 in Lipsca, unde la 1839

Romani se munian neniae, dala 4eita inmorraintarii Nenia, care isi avea templul seu la
poarta viminala, afar din Roma. Ele se executau de femei platito pentru aceasta, numite
preficae, si eran acompaniate sau alternate de
sunetul fiuerelor, ca i acji pe unele locuri la
Romni. B.-le i trag originea, ca i colindele

tiune uaturala, caci el in mare parte a grupat

Bochnia, oras in Galitia vestic, lnga Raba,

cu 8703 loc. Salina uriasa, (324 m. afunda), din

bogata i frumoasa, novelele lui B. au devenit care se scot pe an la 300,000 maji Sara.
modele clasice in acest gen. Cele mai brine
Bochum, oras in distr. prus. Arnsberg, Cu

ajunse prof. de anatomie. Renume si-a astigat

prin scrierea: Handbuch der Anatomie des

de materie pentru a infasura marfa; legatura de Menschen mit Beriicksichtigung der Physiologie
tutun, cuprimjnd mai multe papusi. Boccealic, und der chirargischen Anatomie. Dintre maldar in primeneli, oferit mirelui intr'o B. din tele sale opere mai amintim Handatlas der
Anatomic:, des Menschen, Handatlas der patholopartea miresei.
Bocche di Cattaro, sin de mare lngd orasul gischen Anatomie, Kleine Gesundheitslehret,
Cattaro, (v. ac.)
Deber die Pflege des Schulkindes, etc. t 1874
Bocchezii, popor muntean si resboinic in sudul in Wiesbaden.
B., Francisc, archeolog germ., n. 1823 in
Dalmatiei ; la 1873 s'au revoltat din causa legii
despre armata teritoriala si au sciut sa-si asigu- Burtscheid. A studiat teologia, fiind sfintit si de
preot; s'a dedicat cu total promovarii industriei
reze unele privilegii.
Bocchus, rege al Mauretaniei,socrul lui Iugurtha, de arta biseticeasca, spre care scop a scris mai
(v. ac.) Fiul sea, B. II., t 33 a. Chr., a sprijinit multe opere, ca : Geschichte den liturgischen
pe Octavian in luptele sale contra lui Antonin. Gewnder des Mittelalters, (3 vol., 1859-71);
Boccie, joc ital. cu bile. 0 bila se arunca Das heilige Kln , (1859-61); Die Kleinodien
drept tinta, de care apoi so nisuesc partidele des heiligen Rmischen Reichs, (1864), etc.
B., Hieronymus, botanist germ., cunoscut
a-si apropia bilele lor.
Bocet, cutec de jale. Romilnii au la inmormn- mai bine sub nurnele lat. Tragus, (de ad. genul
tari datina de a plnge pe inort de trei ori pe Tragia Plum.), n. 1498 la Heidesbach, t 1554.
dimineata (de unde numirea de clIntevul A scris: New Kreuterbuch, tradusa in latinesce
zorilor ), la ameacji i seara. Aceasta poesie de David Kyber, cu o prefata de Conrad Gesner,
funebra poarta numirea de B. sau cntece In care face istoria Botanicei, iar B. i expune
de morti. Ele se afla si la alto popoare. La metoda sa, cea dintiu incercare de clasificaCruciferele, Labiatele i Composeele ; a mai serif; :
Verae atque ad vivtun expressae imagines, Strass-

burg, 1553; o reducer a marelui seu uvragiu

german si latin.

Bckh, 1)B., August, archeolog i filolog germ.,

n. 1785; profesor in Heidelberg apoi in Berlin si
basmele, din poesia primitiva a popoarelor indo- membru al Academiei de sciinte. Discipol al lui

europene. Pentru aceea i in ele se alla idei Fr. A. Wolf, al carui sistem si opera a contimitologice ; dar ele stint mai importante prin nuat-o Cu mane aparat intelectual. Ser.: Scrierile

simtemintele de respect, de iubire si duiosie lui Pindar, Die Staatshaushaltung der Athener,
familiara, cari arata nobleta de inima a popo- Corpus inscriptionum graecarum, etc.
2) B., _Richard, statistician germ., n. 1824 in
rului ; caci B.-le la noi se canto mai mult de
feineile din familia si de rudele reposatului. &Mt Berlin ; dela 1852 lucreaza la bironl stat. din
insa i acji femei chiemate sau venite inadins Berlin si este directoral acestuia dela 1875. Scr.
Die stat. Bedeutung der Volkssprache als Kennpentru a se boci, a caror plata sta in haine

www.dacoromanica.ro

512

Backlin

zeichen der Nationalitt , 1866, etc. Dimpreuna

cu Kiepert a lucrat harta polit. a Alsatiei

Lotaringiei. A sprijinit causa Romanilor din Trans.

pe cale publicistica.
Bcklin, Arnold, pictor, n. 1827 in Basel ; studia

in Dasseldorf, Bruxela si Paris, si se aseza in

Zrich. Se distingo mai cc sama min peisagiuri.

Bodaproste.

Bocsig, (magh. Bokszeg), com. mica in Ung.,

cott. Arad. In actele publice apare la 1553. Are
464 case cc 2240 inc. (1792 Rom., 1137 gr.-or.,
655 gr.-cat., ceialalti Magh.) Bisericile stint de
piatra; cea gr,-cat. pompoasa, iar coa gr.-or. in
conditiune slaba, scoalele ambelor conf. in condititmi bune. Teritorul 2240 jug. cat. pamnt
arator foarte bun ; agronomie, industrie de casa,
prasire de vite. Langa B. se afla lacul sau balta
Sodoma cu o specie a plantei Nymphea . Statiune de cale ferata, telegraf $i posta.
[t]
Bocskal, (Boclikai), Stefan, primul principe
reformat in Trans. A fost cumnat al lui Cristofor
unehiu al lui Sigismund Bathori ; pe timpul

(Bogsan), B. montanItg, orasel industrial in Banat, cott. Caras-Severin, In valea

riului Barzava, cu 2956 loc., Rom. si Germ.; iar
ceva mai spre apus, la gura vaii, B. romcinttg,
com. rurala Cu 2609 loc. Rom. Intre ambele
satul Yasiova (1113 loc.), apoi coloniile: Buza
turcului Bichirinu, (Neu- si Altwerk). Cu
exceptiune de vr'o 700 Germ. populatiunea e acestui din urrna a staruit pentru Inchinarea
romana, In B. rom. si Vasiova agricultori autoch- Transilvaniei sub protectiunea imperatului-rege
toni ( Fratuti), iar in B. m. colonisti veniti in Rudolf. Mai tardiu s'a stricat cu curtea din Praga
seclul trecut din Teara Romaneasca (jud. Gorj si cu generalul imperatesc din Casovia, Barbiani,
Mehedinti), cari i 'Ana astadi sant muniti si a trecut la partidul amic Turcilor, i ajutat
Teranie si se ocupa mai cu sama cu lucran i in- de acestia s'a luptat (1604) cu noroc variu, insa
dustriale. Jurul B.-ei e dolos i paduros, plin cu suflet neinfrant, in partile ungurene. In urma
de ape curgetoare ; clima e foarte placuta, din iesind invingetor, mai ales Cu ajutorul h aid u care causa trece de statiune de cura clima- cil o r, pe cari el i-a organisat mai antaiu, grupa
tica. Statiune de cale ferata, protopopiat gr.-or. In jurul seu pe revolutionarii din Ung. si Trans.
si gr.-cat.; judet reg., pretura, oficiu de dare, Nemultarnirea, atitata de generalii imperatesci
topitori de fier, casse de econonni, etc. Tirgurile crudi, ea Basta si Barbiani,si prin opresiunea ProB.-ei silnt insern nate si cautate. Spre sud de B. sant testantilor, era foarte mare. B. incepa a fi conocne bogate de fier, gasindu-se aici i magneto siderat ca chiemat a libera teara de jugul strainaturale, apoi granate i alte pietri pretioase ; nilor. Transilvanii Ib alesera principe la Marosiar la Cracul cu aurg deja Rornanii antici sa- Szereda in 21 Febr. 1605, apoi la MediasIn
pau dupa aur i s'a sapat pana mai in anii din 14 Sept. Norocos pe campul de batalie, si mai
urma. Industria de anima, care mai de mult isi norocos in politica, sub domnia sa scurta a doexporta productele pana prin Sinnia si Slavonia, bandit resultate mar. Cu Rudolf a incheiat veIn deceniile din urma a incetat de tot. De pre- stita pace dela Viena, (23 Junio 1606), prin

sent se produce la B. m. foarte muff var de care el a fost recunoscut principe al Trancalitate excelenta, exportandu-se pana departe silvaniei, comite al Secuilor $i dome al unei

pe campiileBanatultn. La B. rm. se afla o tiglarie parti foarte inseinnate din Ungaria, iar pentru

mare, in care se lucra cu masine. Pe o culme

de langa riul Brzava se ved (Intro B. m.
B. rom.) ruinele numite de popor: Cetatea lui
Brolieg, pornenita mai antaiu in un document

Protestantii din Ungaria a castigat libertate religioasa

i pentru Ungana miele favoruri. A

coutribuit foarte Inuit la incheierea pacii dela

Jitva, (11 Nov. 1600), intro Rudolf si Sultanul,
din 1534 (Castro Bokcha), iar la 1503 Castellum pe 20 ani. Pe 13 Dec. a convocat dieta in CaTurcarum Bokchija. La 1595 George Borbeli, sovia, ande t 29 Dec. 1600, cum se credea, otravit
Banul Severinului, bate castelul cu 27 tunuri, de Mih. Katai. A fost ininormentat in catedrala
alunglind pe Turci de aici si dela Vrset. La 1738 din A.-Julia. Merit de frunte si-a castigat prin
B. de nou a fost ocupata i pustiita prin Turci. aceea, ca intre coi doi ani scurti ai dom niei sale
Mai pe urma au strabatut Turcii pana prin aceste si-a restaurat binisor patria sdruncinata de calocuri la 1788. (Cf. A. Diacon, Cea din unna lamitati nespuse.
invasiune turceasea in Banat , Foaia diecesana.
Bod, (rnagh. Botfalu, germ. Brenndorf), codin 1888 nr. 37,) La 1848 s'au dat aici lupte Intre muoa rur. in Trans., cott. Brasov, cu 2232 loc.,
insurgenti si intre coi imperatesci in 18 si Sasi si Rom. (789); cu o inane fabrica de zahar.
24 Dec. 0 alta B. rom. (cott. Selagiu, Trans.), e
Bon, Petru, istoric magh., n. 22 Febr. 1712
In Felsa-Csernaton ; si-a inceput studiile
locul de nascere a lui S. Barnutiu.
fAl
Meindstirea B. Intre B. si Vasiova se atlit un li_ezdi-Vdsrhely si le-a terminat la Universitatea
loe de inchinare, unde de done ori pe an peregri- 'Wilhelm de Orania in Leyden (Olanda),
neaza poporul roman din departate locuri la ser- paroch reformat in Phiu
asa7 ca !mind la vie
5,
batorile : Sanziene i sf. lije, (24 Iunie i 20 Iulie s'a taiat la mana 5i 1-s'a scurs sangele (1708).
st. v.), si dupa rugaciune due cu sine apa din un B. s'a ocupat foarte intins ca sciintele si a scris
isvor de acolo, despre care cred ca este vinde- multe opere de cuprins eelesiastic, istoric, limcateare de boale. Prin traditiune se sustine, ca bistic..., intre cari mai insemnate stint: Magyar
Athenas , 1766, (tip. la Sibiiu, cuprinde notite
aici ar fi fost in vechime o manastire.
B., district protop. gr.-cat. in diecesa Lugo- despre coi mai vestiti autori din Ungaria si Trans.);
compus din 7 parochii si 33 filii, cu 4732 sufl.

Smirnai Sz. Polycal pus, (istoria superintenden-

B., protopopiat gr.-or., diecesa Caransebes, tiler reform. din Trans.); Ihingarus Tymbaules,
se compune din 30 parooliii cu 33,171 suflete. I. II. Aim], 1764-66; Brevis Valachorum TranBocsana", cassa de economii societate pe silvaniam incolentium historia, respandita numai
acPuni in Boca inontana (Banat), fundata la 1895 In mauuscris. (Cf. Cipariu, Archiv pentru filologie

cc un capital social de fi. 50,000 in 1000 ac- si istorie, pag. 653-57.)

tiuni fl. 50.
Bodaproste, lac in Rom., j. Tulcea, pl. Salina,

www.dacoromanica.ro

Bode

Bodarescu.

pe teritorul com. urb. Chilia veche; suprafata

2.2 km2., produce pesce bun in mare cantitate.
Bode, Ioh. Elert, astronom, n. 19 Ian. 1747.
Prima lucrare pe care o publich, f un calcul al
eclipsei solare din 5 Aug. 1766, (Berlin, 1766).
Incurajat de succesul acestei lucran, publich in
1768 o carte mai mare : Anleitung zur Kentniss
des gestirnten Himmels , curs de astronomie populara, care contribu la respandirea cunoscin-

513

tura, prasirea vitelor i tmplria; se cultivg

pomaritul, mai ales prunii ; com, e proveduta cu
4 biserici si 1 scoala. 2) B.-Precistei, com. rur.
In j. Neaintu, pl. Piatra-Muntele, fermata din sat.
Si cat.: B.-Precistei, Oslobeni, Cornii, Strambii,
Bordea $i Dumbravile, av'nd 2810 loe, cari se
ocupa ca agricultura, prasirea vitelor $i cu industria de ca.sa. In com. se afla 4 biserici si 2
coale. Sat. B.-Precistei numera singar 1075 loc.

telor astronomice in cercuri mai intinse. La vestiti pentru suemanele, ce le lucreaza ca o

1772 B. fir numit a.stronom al Academiei din adeverata arta.

Berlin, iar 1782 fir ales membru al acestei AcaBodigas, Bodi0u, Bodiu, Boghiu, numiri lodemii. Trecut la pensie in 1525, t23 Nov. 1826. cale peara o pasere rapitoare, cunoscuta in
B. incepii la 1776 publicarea efemeridelor astro- deobste sub runnel de: Arete, Uliu, (v. ac.)
nomic e germane, publicatiune din care au aparut
Bodio, Luigi, statistic ital., n. 1840 in Milano;
sub directia lui $i a urmasilor sei 54 volume, 1864 profesor in Livorno, 1867 in Milano, 1868
(Berlin, 1776-1829) sub titlul: Astronomische In Venetia. Dela 1872 director al biroului sta-

Jahrbiicher oder Ephemeriden ; astadi aceste tistic italian in Roma. 1877-82 a redigiat Arimportante eferneride continua a apar sub titlul chivio di statistica , dela 1886 Buletin de l'Inde : Berliner astronomisches Jahrbuch . B. a stitut international de statistique .
mai publicat, (Berlin, 1778, 2 vol.): >Erlauterung
BodirlAti, Bodirliu, o mare pasere innotatoare

der Sternkunde , atlas ceresc in 20 foi; Crane- din fam. Colymbidae ; penele negre de pe spate
graphia sive astrorum descriptio , (Berlin 1801), siint impuiate ca puncte albe, iar cele de pe cap
cuprindnd 17,240 de stele, cam ca 12,000 mai
grumazi glut negre stralucitoare; pe foale
mult decat cuprindeau hartele anterioare. Alte alba ca sub gat si la ceafa; preste marginile supublicatiuni, un atlas mai mic in 34 foi: Re- perioare ale pieptului ca negre pete lineare.
presentation des astres., (Strals., 1782); Entwurf Petrece prin nordulEuropei nutrindu-se cu pesci,
der astron. Wissenschaften , (Berlin, 1793); >All- broasce si insecte, preste iarna se retrage mai
gemeine Betrachtungen iiber das Weltgebaude spre meaza-di.
[V. B.]
(Berlin, 1801). B. vednd golul relativ diutre plaBodleian-library, biblioteca Bodleianel se nunetele Martie si Iupiter, sustinea cu convingere, mesce bibl. Universitatii din Oxford, dupa Sir
ca in acea regiune trebue sa mai existe o planeta, Thomas Bodlev, care a restaurat-o 1597-1602.
cand Piazzi descoper pe Ceres, crednd ca B. contine 475,000 opere tiparite, 27,000 manueste o cometa, B. fir cel dintaiu intre toti astro- scripte, 50,000 monete i foarte pretioase autonomii, care recunoscii caracterul de planeta al grafe. Cf. Macray, Annals of the Bodleian Library,
acelei stelute. De atunci s'au mai descoperit (ed. II. 1890); Catalogas librorum impressorum
preste 400 de aceste planete minuscule in re- bibliothecae Bodleianae, (1843 si 1851.)
giunea diutre Martie si lupiter.
Bodmer, Ioh. Iacob, poet germ. elv., n. 1698
Bodega, (span.) pivnita de yin, osptarie.
la Greifensee, langa Ziirich; profesor de istorie
Boden, lacul, Bodensee, numirea germ, a la- si politica 1737-75 si membru al marelin sfat

cului de Constanta (v. ac.) intre Elvetia, Ger- din Ziirich; t 1783. Neinsemnat ca poet, are
insa meritul mare de a fi pregatit renascerea
poesiei germ, dupa resboiul de 30 ani. Resultatele studiilor sale le-a publicat in foaia Die

mania $i Austria.
Bodenbach, sat in Boemia, langa Tetschen, cu
3862 loc., are numeroase vile, apoi fabrici de
bere, ciocolada. bomboane, de burnbi, mobile, lacuri si cerneala.
Bodenstedt, Friedrich, poet german, n. 1819
in Peine (Hannover), -I- 1893. A trait mult tiny
In Orient, Caucas i mai ales la Tiflis, despre
cari a publicat studii etnografice i limbistice :

Discourse der Mahlern , si mai pe larg in Rritische Abhandlung von dein Wunderbaren in der
Poesie, 1740. Prin aceasta scriere a combatut
la arma a invins pe prosaicul Gottsched. (v. ac.)
[W. R.]
Bodnar, Sigismund, prof. $i scriitor magh.,

(Popoarele Caucasului $i O iniie si una di in n. 1839 in Careiul mane; a studiat teologia si

Orient). Opera sa de capetenie insa este: .Die apoi a luat diploma de profesor pentru filologia

Lieder des Mirza-Schaffy ; (cautecele lui M. S., magh. si latina; prof. la scoala reala si docent de
un hogea, dela care a invetat la Tiflis limbile de literatura magh. la Universitatea din Budapesta.
acolo, t 1832). Din aceasta carte au aparut preste A publicat mai multe serien i teologice didactice,

o suta de editii, aratandu-ne train' oriental din si in urma istoria literaturii magh. Teoria lui
partea cea mai atragetoare, cantand vinul, dra- B. stabilesce a.sa numita lege a progresului
gostea si frumsetile vietii, dar cuprinde si multa spiritual. El distinge trei graduri in desvoltarea
satira, mai ales in contra prostiei, fanatismului acestui progres : ideal, ideal-real $i real, cari se

servilismului. Fiind asemenea publicatiuni pe

atmici rea vedute in Germania, B. le-a publicat
sub numele lui M. S., dar inai tardiu a declarat
expres, ca sfint ale sale; ea Halls (v. ac.) e maiestrul lui, o spune Insui. Traducerile lui B.
din Shakespeare, Cantece poporale din Ucraina,
$. a. siInt foarte bune.
Bodesci numele mai multor localitati in Rom.

urnmaza unul dupa altul ca valurile marii. Basat

pe aeeasta lege explica el intreaga istoria culturii omenesci. In chestiunea nationalitatilor s'a
declarat adese in favorul miscarilor national rom.
Bodnsarescu, Samson Dr., poct roman, n. pe
la 1842-46 in Bucovina. Dupa terrninarea studiilor liceale, a trecut la Iasi in Moldova; aici
a intrat in societatea Junimea . care Il trimise

mai insemnate: 1) B., coin. rur. in j. Valcea, 1807 la Univers. din Berlin. La Giessen a primit
pl. Horezu; 1570 loc., cari se ocupa cu agrioul- diploma de doctor in filosofie. B. a publicat in

www.dacoromanica.ro

514

Bodo

Boemia.

figuratiei sale verticale, e diferita : mai domoal

Rienzie, (trad.); Alexandru Lapusneanu
valle Elba-Moldova in centra,
mai aspra pe
Bodo, protozoar flagelat. B. hominis Saville margini, dalia cum se ridica dealurile si muntii.
Conv. lit.e poesii lince, epigrame i &Lleva drame :

Kent, 1880, sin. en Cercomonas hominis Da- Cantitatea de ploaie scade dela munti spre in-

B. urinarios Kiinstler, 1883, sin. terior. SolulB.-ei in parten cea mai mare (97-52/0
ca Cystomonas urinaria R. Blanchard, 1885.
e productiv ; agricultura e intensiva. Product e:
Bodrog, 1) un afluent al Tisei, se revarsa grau, secara, orz, ov6s, cartofi ; apoi pastaioase,
la Tokaj. In B. se impreuna riurile : Tapoly, in, hemeiu i napi de zahar ; rapita, chepa $i
Ondava, Ung i Latorcza din finutul mantos nord- viile nu se proa cultiva, cu atilt mai multa grije
estic, 281 km. lung. 2) Bodrog
(intre se puna in B. pe cultura pomilor. Intru proBodrog = Bodrogkz), teritorulpeninsula'
dintre Bodrog si rnovarea economiei lucreaz multe scoa1e ecoTisa. Are suprafata plana si sol de pamkt negra. nomice de diferite grade. Econornia de vite nu
[Dr. P. 0.]
e asa insetnnata ca in alto teri austriaco. GasB., comitatul, comitat vechiu, ce exista pna cele se binara de deosebita
cu penele
la 1802 pe o parte a teritorului comitatelor de lor se face comercia mare. Pescaritul
ingrijirei de aseastacji : Btics-B. (v. ac.), Pesta i Cenade.
menea e infloritor.
numire topogr. magh., v. Buzeu.
Bodza
Industrie,
comunicatiune. Dintre
vaine, 1854.

Boedromios, (grec.) supranume dat lui Apollon minerale in B.

comercio'
se scoteau mai inainte numai
metalele nobile ; acum se scoate malt fier i carBoehmeria, (botan.) gen de plante aproape toate buni de piatra, mai putin argint, plumb, cobalf,

in calitate de gleu al resboiului.

liguoase din familia Urticaceelor, respilndite in arma; important e pamntal de portelan si

terile calde in Asia si America. Cea mai impon- natul boem, precum si apele minerale. Industria
b0-ratanta specie e B. nivea Hook et Arn. originara moraritului a dat inapoi, a luat irisa avnt pu-

din China, si o varietate a ei B. tenacissima Gaud. ternic fabricarea de zahar, spirt, malt, bere
din Java, se cultiva ca planta textila de mare gunoiu artificial ; industria de fier, cbimicalii, stiimportanta, al carei excelent product poarta nu- clarii, portelan si pfinzarii (Hamburg) anca e inflomele de r a in i e.
[A. Pr.]
ritoare ; de asemenea industria do lnarii, bumbac,
ir de munti in granito. hartie, chibrite, etc. Productele diferitilor rami
BoemA, plidurea
dintre Boernia si Bavaria, formnd culmea des- industriali ajung pe calen comerciului infloritor
par(itoare intre basinul Dunarii si al Elbei. Lun- uu nurnai in tenle Austro-Ungariei, ci si in strai-

girnea acestui sir de munti e de 237 km., con- natate. In servicial comerciului si cornunicatiei
tinnd mai ca sama grana si gneis. B. e mai stau (1893): 4760 km. cai ferate, 26,656 km.
malta pe la mijloc (Arber 1458 m.), avnd adi sosele si preste 6000 km. linii telegrafice si 806
un caracter mai selbatic. Coastele dinspre Bavaria km. ci pe apa (Elba).
st1nt pretipise, avnd ca predealuri asa numita pa-

Cultura o promoveaza veo 5100 scoale poporale,

durea bavareza, inspre Boemia se T'aliad lin ramurile muntilor. B. e acoperita ca paduri mari;
valle ei stInt roditoare; locuitorii se ocupa in cea
mai mare parte cu lemnaritul si fabricaren sticlei.
Boemia,fin I. boema Cechy), mai inainte regat

42 gimnasii complete, (19 germane, 23 boeme),

de sine sttator, acum una din terile representate in senatul imperial austriac, deci parte con-

stitutiva a monarchiei austro-ungare. Se marginesce : la nord-vest ca regatul Saxonia, la nord-

est cu Silezia prusiaca, la sud-est Cu Moravia

si Austria inf., la sud ca Austria sup., la sud-

4 gimnasii inferioare, (2 germ., 2 boeme), 14 gimnasii reale, (3 germ., 11 boeme), 22 scoale reale,
21 preparandii, 2 universitati (1 germ., 1 boema)
In Praga, tot ad i 2 politechnice. Bcoale speciale
Academii de montanistica, comerciale, musicale,
(conservatoria i Academie musicald in Praga),
academie de pictura, scoale industriale si numeroase scoale speciale medii i inferioare. Biserica rom.-cat. e guvernata de arcliiepiscopul din
Praga cu 3 episcopi; biserica protestanta de 3 su-

vest cu Bavaria. Suprafata e de 51,948-18 km2., perintendenti. (V. Cehi, litnba si liter. lor.)
cu 5.840.094 loc., (pe un km2. 112), dupa natioConstitutia. Afara de legile fundamentale cari
nalitate 6238 o Celli, 36-940/, Germani.
privesc toate tenle si provinciile representte in
Nonti. Granitele acestei teri stint naturale : senatul imperial, in B. este in vigoare legea din
inspre nord-vest muntii rnetalici, spre nord-est 20 Maiu 1880 despre alegerea deputatilor. ConSudetii, (piscul Schneekoppe 1005 m.), spre sud- form acesteia dieta B.-ei se cotnpune din digest dealurile boemo-morave si spre sud-vest pa- nitarii si oficiautii inalti si din representantii
durea 1)6m-d. Dela camilo acestor munti se po- proprietarilor mari (70), ai oraselor (72), ai ca-

goara terenul in forma de terase catra vaile merelor de comercia si industrie (15) si ai co-

riurilor Elba i Moldova, cari aduna aproape toate munelor (79). Deputatii se aleg pe 6 ani. B. triri tulle din launtrul B.-ei.
mita in senatul imperial 110 representan dura

.Riuri. Elba isvoresce in B. si fackd un mare legea din 1890. B. e impartita in privinta adsemicerc isi taie drum mintre munti printean ministrativa in 2 orase, (Praga cu 182,530 loc.

pas interesant ; afluentii Elbei sfint din dreapta si Reichenberg cu 30,890 loc.) si 92 capitanate.
Cidlina, Iser i Polzen ; din stiinga: Aupa, Mettau, Foral suprem administrativ e consiliul de loco-

tenenta in frunte cu locotiitorul. In privinta

judiciara B. are un tribunal suprem in Praga,
15 tribunale si 222 judecatorii cercuale. Foral
suplen financiar e directiunea financiara din
Praga. In privint militara B. e impartita in 16
cercuri de intregire.
plitz, Bilina, etc. (v. ac.)
Istoria. Ce privesce data colonisarii slave a
Climit, producte. Clima B.-ei, conform con- tenor boeme, opiniunea generala este, ca s'a

Adler, Lou6na, Chrudinica, Moldova, Eger si Biela.

Riul propriu al B.-ei Moldova primesce apele riurilor: Lausnitz si Sazawa, Wotawa i Beraun. Dela
revarsarea Moldovei in jos Elba e navigabila. Renumite sant apele minerale ale B.-ei ca Marien bad, Carlsbad, Franzensbad, Giesshitbel, Te-

www.dacoromanica.ro

Boemia.

intgmplat in sed. V. d. Chr., dupd ce emigratiunea Germanilor marcomani pregatise local

pentru populatiunea cea noua; in vremea din
urma s'a emis opiniunea, ca neamul boem locuiesee in sediile sale de aeum din vreinuri

515

pagubl, storcgndu-se in arma darilor exorbi-

tante si suferind de neordndueli interioare ; cavaler aventurlos remase phna la moarte, care 1-a
nimerit in lupta dela Crescy in Francia, 1347. Fiul

seu Carol I. (IV. ea imperat roman, 1347-78),

preistorice. Slavii boemi nu eran o natiune unitara, si-a castigat frumosul atribut de parintele pa-

ci se deosebiau la inceput in mai multe triburi

Prin mari talente si cultura a pregatit
independente; aceste in sed. X. dispar sub pre- terii sale bunastare, (vinicultura, architectura),
dominatiunea unuia dintre ele, care a si dat na- si a infrumsetat sediul seu, staruind a face din

tiunii astfel unite numele sgu: Cehii. Cea

Praga Parisul Europei centrale ; ridick parti none
intAmplare din istoria boema este navalirea Ava- ale orasului, fundh universitatea, cea dintiu in
rilor, cari in sed. VI. au subjugat pe Slavii din Europa centrala (1348), starui pentru stabilirea
terile sudetice cht si alpine; din jugul acesta unui archiepiscopat independent (1344), s. a. ;
i-a liberat o rescoala comuna (623), condusa de asemenea i in afara a largit regatul mai cu sam
semifabulosul Samo, care apoi deveni stapfinitorul prin tratate si alte mijloace pacinice. Fiul lui
statului nou al Slavilor apuseni uniti. Samo a is- Carol, Yenceslau IV. (1378-1419), era bun, dar nu
butit a apara independenta lui in contra Francilor avea chibzuiala i perseveranta pariutelui seu, fiind
(630), insa dupa moartea lui imperiul fundat de staphnit de manie si de afectul momentan. Dupa
el peri. Despre aceste vremuri istoria tace, numai coi dinthi ani ai unei stapfiniri bune, disgustat
din povesti veehi aflarn despre principele Krok de griji infertile pentru afacerile germane si de
si fetele lui, dintre eari Libude, logodindu-se cu dificultati continue eu nobilimea boema, rivPiemysl, deveni strabuna familiei domnitoare niteare la putere, cadea din greseala in greseal,
boeme.

Daca treeem cu vederea luptele cu ceca ce hate vreme asa de nelinistita trebuia
sa aiba urmari din cele mai triste. La 1410 a

Francii, cari continuau navalirile lor eu noroc

schimbator, faptul istoric cel mai apropiat este
increstinarea B.-ei (sed. IX.), care au indeplinit-o apostolii slavi, de ale cdror roade inca
s'a bucurat biserica catolica nemteasca. Prin
acea.sta s'a dat intrare culturii europene apusene, care acum petrundea iresistibil in teara

pierdut coreana germana ; iar in B. miscarea,

ce avea drept tinta reformatiunea biserich,
ameninta cu grozave furtuni politice. Venceslau
n'a fost capabil a le delatura ; sovai fOra vointa
proprie intro partide, si la cea dintiu demonstratiune husitica =la de apoplexie (1419). Succesor

spre dauna institutiunilor slave originare, mai cu i-a fost fratele seu Siegmund, imperat roman
sama dupa ce locuitorii se inmultiau printr'o
rege ungar, sub care incepe o lunga serie de
considerabila colonisare nemteasca, (mai cu sama lupte (1419-34). in cari Husitii, sub con ducerea
in secl. XII.XIII ); pe liinga aceasta desele orbului beliduce loan Zizka de Irocnov, (t 1424)
certe in familia princiara oferiau imperatilor si dupa moartea acestuia sub Procop Holy, au sagermani ocasiunea binevenita a se amesteca in virsit minuni de vitejie si de insufletire natioafacerile interne ; prin ce staphnitorii boerni ve- nala. Miscarea husitica s'a nimicit lasa pe sine
nira in& un fel de athrnare dela imperatia germ., insasi, cu prilejul asa nurnitelor Compactate , prin

cu toate ca in urma puterii lor au ocupat, intro cari consiliul de Basilea se invoi in sfirsit a
principii imperiului, o positiune eminenta. Mai acorda Boemilor chteva libertati in credinta, (Intra
ca sama cavalerescul rege Prenzysl (Otakar)
cari i euminecarea sub arnbele forme, de aici
(1253-78) prin navalirile sale si politica sa a utraquistii ), recunoscndu-i iarasi de fii ortodoxi
ridicat regatul la o putere ne mai auclita, asa ai bisericii. Partidele mai moderate husitice au
incht a stirnit chiar frica in Germania, care primit conditiunile pacii, ce li s'au oferit, pe
tocmai atunci era scuturata de starile disolate cAnd radicalilor aceste le parean neindestuliale interregnului (1250-73). Imperatului nou toare ; in lupta, care a urmat intre cele doue
ales, Rudolf de Habsburg, s'a increctut rolul de tabere, radicalii au fost batuti la Lipany 1434,
a readuce puterea boema in hotarele vechi,
prin ce s'a terminat o lupta de 15 ani, in care
nisuintele sale fura incoronate de succes, fiind-ca Boemii au intrat pentru idealurile lor religioase
nobilimea boema, care nu vedea cu ochi buni si sociale. Dupd aceea nobilimea boema lu o
staphnirea severa a lui Piemysl, si care poate era hotarire, prin care iobagia norodului teranesc era
nemultamita i cu predileetiunea lui pentru tot ce ridicata la valoarea unei legi (1487). Child nobi-

era nemtesc, in moment-al hotaritor Il parasi; limea boema a ales rege pe nobilul George de
Pkernysl, tradat de ai sei, ea* in batalia pier- Podebrady (1458-71), un utraquist sincer, Papa
duta dela Diirrenkrut, lilnga Viena (1278). Din a refusat intarirea compactatelor si in B. au
urmarite triste ale acestorintemplari teara boema navalit none cruciate, in contra carora nu era
iute s'a ridicat la o noua inflorire sub staphnirea alt ajutor decht cumintenia i genial de beliduce
inteleapta a fiului lui Pfemysl, Yenceslau H. al domnitorului. Anii urmatori ai slabilor Iagie(1278-1305) si a deb-Lida mare putere in afara lovi poloni au avut drept urmare o noua erumprin uniunea personala eu Polonia si Ungaria, insa pere a neoranduelilor i frecarilor interioare, de
un omor perfid a scurtat viata lui Venceslau
cari s'a facut vinovata mai cu sama nobilimea
tocinai atunci, chnd dintr'o letargie mai inde- mai inalta, care staruia a pane mina pe putere
lungati s'a desteptat la fapte, si cu el s'a stins din In contra regelui si a cetatenilor. Cu al doilea
partea barbateasca dinastia Piemyslizilor (1306). domnitor, Ludovic, care, ca rege al Ungariei, a
Dupa chteva incereari nenorocite fir ales rege pierit la Mohaciu (1526), dinaslia acea.sta se
(1310) tinerul loan de Luxembourg, fiul regelui stinse i terile boeme, pumkd pe tren pe cumnatul
german Enric VII. Stapikirea lui plina de aven- lui Ludovic, Ferdinand de Austria (1526-64),
turi cavaleresci i-a cilstigat glorie si chiar si intr prin uniune personala in legatura strinsa
teri noue, Inca B. n'a avut din acestea decht eu terile imperiului austro-ungar de mai throliu.

www.dacoromanica.ro

51 6

Boemia.

Noul rage era un catolic zelos i barbat energic,

nobilimea insa devenita trufasa sub slabp. stapanire
a Iagielovilor inclina spre luteranistn, in contra caruja Ferdinand, impreuna cu fratele seu Carol V.,

lucra din resputeri, reinoind organisatiunea cea

slabita a partidului catolic, (introducerea Iesuitilor 1556). Frecarile intre rage si nobili i in
insasi nobilime, au continuat si sub staptinitorii
urmatori, (Maximilian II. 1564-76, Rudolf II.

care, in vremea unei decaderi indelungate, de molt

pierduse consciinta nationala; din norocire alte reforme mai liberale ale aceleiasi epoce au inlesnit

desteptarea poporului. Incetul cu incetul invia

rniscarea nationala boema, care mai cu sama prin

inriurirea miscarilor contemporane la apus, (revolutia din Iulie 1830), a capatat o aprofundare sodala. Un resunet al nouelor idei s'a ivit de curand
si in public, glasurile, cari cereau reforme in afa1576-1611), si cu toate ea in vremea lui Rudolf II. cerile nationale si constitutionale, (staruintele cele
Praga, ca residenta a imperatului, stralucia cu noue de drept do stat). Staruintele pacinice, prin

o pompa ne mai veduta, decaderea interioara a

terii era vedita. Pe cand traia Matia (1611-19)
a fost clesignat ca succesor al seu Ferdinand //.
(1619 37), cunoscut ca catolic zelos si energic.
Conflictul ce s'a ivit in cele dintaiu luni dupa
aceasta, s'a schimbat in vrajmaste completa,pe care
nobil rn ea protestanta boem a a in augurat-o prin cu-

noscuta aruncare pe fereastra a locetenentilor din

Praga (1618). Erma apoi detronarea lui Ferdinand,

alegerea noului rege, a principelui elector din

Pfalz, Frideric, capul uniuneic protestante,

cari patriotii boemi cautau a obtin aceste re-

forme, erau nimicite prin faptele silnice ale

revolutiunii din Praga si Viena (1848). Constitutiunea octroata din 1849 a remas neimplinita
si Loma absolutismul, caruia ministrul Bach
dat formate cele mai severe. Dupa diploma federalista din Oct. (1860) s'a proclamat constitutiunea centralista din Febr. 1861. Delegatii
boemi insa, nevednd putinta de a duce in 'hideplinire ideile lor, parasira dieta din Viena, tot
asa ea si mai tardiu (1867) dieta boema, dupa

resboiul de 30 ani mncep. Afacerea boema s'a re- ce prin alegerile cele none a venit la majo-

solvat preste putin; ajutorul asteptat ( uniunea) ritate partidul nemtesc, care, remanand singar
nu sosi, i revolutiunea nobilimei, care n'a sciut in dieta, si-a trimis delegatii in dieta din Viena.
sa-si castige simpatri, indata dupa batalla dela In poporul boem opositiunea aceasta se bucura
Muntele-Alb, langa Praga, (1620) a depus armele, de o aprobare generala, (jurnalistica, meetinguri
col dintaiu dintre toti incapabilul rege, care pier- de popor), si asa a si reinas, cu toate ca din
dandu-si curnpetul a scapat prin fuga. Dupa o partea parLidului guvernarnental miscarea aceasta
vreme oarecare victoriosul Feidinand a pasit la era aspra urmarita. Rescriptul din 1871, prin
pedepsirea vmovatilor: conducetorii fura execu- care di eptul de stat boem f recunoscut de insusi
tati (1621), ceialalti exilati, pedepsiti cu pier- monarchul, care promitea observares lui pria
dares averilor, pe cari le capotara nisce aven- incoronare festiva, a remas neimplinit, mai cu
tureni strami, (Valoni, Spanioli, Nemti); apoi prin sama dupa ce Gerrnanii au castigat isbanda in
nisce legi none s'au micsorat libertatile dietelor contra Francezilor. In sfirs, it in 1878 opositiunea
terii, (cu toate aceste insa se tinea sama de po- pasiva boema s'a terminat: delegatii boemi au
sitiunea deosebita a coroanei boeme in legatura intrat in dieta terii i in anul urmator, (micii terile austriace), limba nemteasca fir pusa pe nisterul lui Taaffe). i in dieta din Viena, unde

o treapta cu cea boema, in sfirsit religiunea In asa numitul cerc de fier au devenit un
catolica proclamata ca singura indreptatita, iar
acatolicilor se porunci sau sa o primeasca sau
sa paraseasca teara, iobagii acatolici nu aveau
iusa libertatea aceasta, ci se converteau la catolicism etc sila, prin dragonacle, s. a. In urma

stalp al guvernului in contra opositiunii liberaIlion nernti. Guvernul le-a facut Maya noncesiuni mai cu sama iu privinta limbei ; asa bunaoara : Universitatea din Praga, pana atunci nem-

acestor ordinatiuni, acatolicii boemi, (floarea inteligentei beanie), in numer cam de 36,000
familii, dupa ce si-au vandut toate, s'au mutat in
straivatate, (in Germania, Polonia, Slovacitne),

s.

si apoi in teara intreaga f introdusa cu toata

se \ eritatea reformatiunea catolica cea noua, cate

odata inteadever numai in mod superficial si

putin sincer, sub presiunea milloacelor de forta.

teasca, f despartita in boema i nemteasca (1882),

a. Anii cei din urma sfint cu total ocupati ca

regularea chestiunilor nationale ; proiectele de
invoire din 1890 (asa numite punctatiuni ) n'au
indestulit insa natiunea, ceca ce a fost una din
causele caderii partidului betran boom, care le
primia, si a intaririi naprasnice a partidului
Boemilor tineri.
Lit. Mara de partea resp. a scrierilor despre ist.

Dupa ce in sfirsit s'au potolit (1648) luptele, a caror Austriei (s. e. Alf. Huber: Geschichte Oester-

scena in acesti 30 ani adeseori a fost patnantul reichs, vol. 1-5, [pana 1648], Gotha, 1885-96),
boom, s'a ivitstarea ticaloasa a terii : din 3.000,000 se poate ceti clasica : Geschichte von Bhmen
loc, an remas vr'o 800,000 adusi prin resboiu la de Fr. Palacky, (pana 1526), Praga, 1836-67, si

sapa de lemn. Lucru firesc, ca in timpul un- a lui B. Dudik, Mahrens allgem. Geschichte, vol.
nrator teara, lipsita de avutia sa rnateriala si intelectuala, si-a pierdut malta ei insemnatate istorica, impat tand soartea celorlalte teri austriaco,
cu cad insa remane unita numai in mod federativ. In mod simtitor au fost atinse tenle boeme
prin reformele Mariei Teresiei, care a creat institutiuni unitare comune pentru imperiul intreg.
mai puternice erau nazuintele centraliste sub
eruditul absolutist Iosif II., care avea de gand
a unifica popoarele imperiului seu si in privinta

1-12, (pdna 1350), Briinn, 1860 si urm. Dintre

scrierile speciale pentru piscarea religioasa : Fr.
v. Bezel& Zur Geschichte des Hussitentums,

Manchen, 1874, i Knig Sigmund und die Reichskriege gegen die Hussiteu, 1872 77 ; Lechler
G.

V., Johannes Huss, Halle, 1889; W. W.

Tomek, Johann 2i2ka, fibers. von V. Prochaska,

Praga, 1882; E. Denis, Huss et la guerre des

Hussites, Paris, 1878 sr La fin de Pindpendance

tchque, (pana 1620); I. Goll, Quellen uud Unter limbei, sub aripile limbei nemtesci. Sistematica lui suchungen zur Geschichte der hhmischen Brader,
germaeisare ameninta existenta natiunii boeme Praga, 1878-1882, (2 vol.) si Gindely, Geschichte

www.dacoromanica.ro

I3oeotia

13oethius.

517

der bhmischen Briider, Praga, 1857, (2 vol.)

Pentru istoria mai noua : A. Rezek, Geschichte
der Regierung Ferdinands I. in Bhmen, vol. I.,
Praga, 1878; apoi lucrarea citata a lui Denis,
a lui Gindely, Geschichte des 30-jhr. Krieges,
vol. 1-4, (pand 1632), Praga, 1869-80, al carei

fund eaza qiaral Nationalul , la 1870 Pressa . Tot

B. e propagatorul politicei de evolutiune spre putmile centrale ale Europei, $i anume spre imperiul
habsburgic (cf. Take Ionescu, La politique tranOre de la Roumanie, 1891). Dar acolo, unde incontestabil B. a avut un merit netagaduit, e rolul pavol. 5 contine: Geschichte der Gegenreformation triotic i activ ce a indeplinit Inland contra jurisin Bhmen, Leipzig, 1894; Griinberg, Die Bauern- dictiunilor consulare,(cf. M e in orial seu din 1865).
befreiung in Bhmen, Mhren und Schlesien, Ca economist, B. era pentrit tractate, inchLeipzig, 1894, $. a.
nand spre liber-schimbisti i avnd incredere in
vitalitatea noastra economica. Pe langa aceasta
Boeotia, v. Beotia.
Boer, Stef an, canonic, n. 1794 in Abasfalva; harnica $i manoasa productiune, B. a adunat cea
a studiat la Odorheiu si Blaj, a fost profesor la mai buna colectiune a legilor romane dupa unigimnasiu, iar la 1818 f sfintit preot i dispus ficarea patriei, continuata de fratele sea C. Boela Abasfalva ca paroch si viceprotopop. Canonic ream si de C. Vlahuti. El e si autorul unei ineloa fost ales la 1834, t 1861. A lasat o funda- drame in trei acte, intitulata : Soldatul orlan .
2) B., Constantin, frate inai mic al lui V. Boetiune de presto 2000 fi. pentru ajutorarea preotilor.
rescu, advocat, n. 1835 in Bucuresci. Dupa terBoerebiste, v. Burebista.
Boerescu, 1) B., Vasile, jurisconsult si om de
stat rom., n. 1830 in Bucuresci, t 1883 in Paris.
Studiile juridice le-a inceput in colegiul sf. Saya,
unde 1-a surprins revolutiunea din 1848, la care
a luat parte cu juvenila ardoare. Colaborator la
,Pruncul roman al lui C. A Rosetti, figureaza
In protestul adresat Sultanului la 17/29 Sept.
1848, dupa eroica lupta dela Dealu-Spirii, (cf. I.
Ghica, Amintiri din pribegie, p. 55-57). Dupa

minarea studiiior ficeale a plecat la Paris, uncle

a obtinut doctoratul in drept. La 1858, in

preajina congresului al doilea de Paris, a scris :

Les Principauts devant le second congrs de
Paris, pledand pentru unire $i pentru principe

strain, iar la 1861 a publicat tot in Paris: De

l'amlioration de l'tat des paysans roumains.,
In care arata cum ar trebui imbunatatita starea
sociala a teranilor romani. Reintors in teara,

reprimarea revolutiunii, B., crutat de persecutiuni, ajunse prof. de Codul civil la Universitatea din
isi reincepe studiile in teara, $i apoi, ajutat de Bucuresci; 1864 deputat in adunarea legiuitoare;
Ioanide si Campineanu, pleaca la Paris, unde ur- 1889 peutru septe luni ministru de culte si inmeaza facultatea de drept, $i se distinge. Inca structiune publica.
student, el present congresului adunat la Paris,
Boerhaave, (pron. Bur 1, Hermann, medic,
dupa resb. crimeic, un niernorivasupra chestiunilor n. 1668 in Voorhout, langd Leiden ; studik teoeconomice $i politice ale Moldo-Valachiei. Acestei logia i limbile orientale, apoi matematica ti 1690
urni: La Roumanie aprs le trait de medicina; 1709 profesor de medicina i botanica,
lucran i

Paris du 30 mars 1856. Treand cu succes doc- apoi de chimie in Leiden. t 1738.
toratul, scrise tesa sa: Trait comparatif des dBoeri, v. Boieri, resp. Boers.
lits et des peines au point de vue philosophique
Boeriu, _loan de Scorei, primarul Abrudului,
et juridique, (1857). Revenit in teara a fost, im- viceprefect in prefectura lui Avr. Iancu. 1834-67
preuna Cu Bosianu i Costaforu, un luceafer al fa- de repetite ori deputat dietal. In casa lui s'au
cultatii bucurescene. (Despre cursul seu de drept tinut la 1849 conferentele privitoare la impacomercial, inspirat de repetitiunile 1w II. F. Ri- ciuirea Romanilor cu Maghiarii, ea Drago$, trivire: [Explicarea Condicei comerciale , 18591; misul lui Kossuth. Cand armata magh., calcand
cf. D. C. Popescu in Dreptul tar. 1 din 1883). La
1858. B. tipari memorial seu: Examen de la convention du 19 Aout relative l'organisation des
Principauts danubiennes. Ca deputat al capitalei
In camera dela 1859 lucreaza in favoarea unirii
principatelor sub Cuza ; discursul seu in parlament
determin, impreuna cu acela al lui Cogalniceanu,
unirea pe vecie a celor done provincii roman,

In picioare regable armistitiului, intrase in Abrud,

(6 Maiu 1849), fa prins, dar la rugarea damelor

magh. din Abrud a fost eliberat. t 1867 in Abrud
In calitate de vicecomite si deputat dietal.
[1. S. S.]

Boers, (oland. pron. burs.), poporatiunea de ori-

gine olandeza din Capland, ca deosebire din republicele Oranje si Transvaal. B. slant mari pro-

(cf. un fragment din aceste discursmi in D. C. prietari de paiant, posed mari turme de vite

Popescu, 1. c.) De ad i incolo ministru de jus- cornute si de oi; dexteritatea industriala si spi-

titie la 1860, apoi la instructiune $i culte, la ritul de intreprindere le lipsesce, dar an talent
externe, presedinte de consiliu, plenipotentiar la
Paris, senator, deputat, advocat celebra, intreaga
sa activitate f consacrata intaririi statului roman,
luand parte insemnata la toate reformele legislative in Rom. preste 20 ani. Procedura civila rom.
e datorita lui B.: ea formeaza in legiuirea rom.

politic, sfint buui calareti $i puscatori. Viata lor

publica patriarchala e in transformare sub influentl imigrarii Englezilor .si Germanilor. Cf.
Theal, History of the B..; Klssel, Die siid-afrik.
Republiken .

Boethius, Anicius Manlius Torquatus Seveo lucrare originala si nu presinta complicatiu- rinus, n. pe la 470 in Roma, din o familie aleasa,
matenile modelelor sale, procedura franceza $i gene- se ocupa. la Atena cu studii filosofice
vea.. In politica B. e un precursor al ided de inatice, apropriinduli teorii neoplatonice comindependenta i regat. Ca ministru de externe binate cu veden i peripatetice. Teodoric Il nurni
(1873-76), in cabinetul L. Catargi, incheie con- consul, dar fiind banuit ca conspira ea Iustiventiunea de comerciu en Austro-Ungaria. La nian, fit disgratiat i inchis la Ticinum, unde
1871 fundeaza prima societate de asigurare ro- t 525. B. a tradus Geometria lui Euclid $i
. La toata codificarea nouelor legi Aritmetica lui Nicomachos; apoi in lat. scrierea
mana
dela1859-82 B. a luat o parte principala. La 1857 lui Axistotele despre categorii, analitica i to-

www.dacoromanica.ro

518

Hothius

Bogdan.

pica, si a seria: De institutione arithmetica; De 27 ani la moarteatatalui s'u. Cum lua domnia av
institutione musica; i in inchisoare tractatul; De prilej de lupta cu Polonii: cernd mans Elisaconsolatione philosophiae, in 5 carfi. Vederile sale betei, sora regelui polon, carui ii daruise si 2 cefilosofice stint depuse in scrierea sa : De conso- tafi, i fiind refusat de dou ori, B. pustiesce Polatione. El cauta a demonstra, ca bunatatea lui lonia. In urma se convine la casatorie cu oare-

Duranetlea nu e in contraqicere cu existenfa cari promisiuni favorabile catolicismului in Molreului ; ca exista o provedinfa divina, si ca numai dova (1506). Mutind in curnd regele polon sucvirtutea poate asigura omului pace adeveratel, cesoral acestuia nu mai incuviinfeaza castoria,
viafa ticnita i moarte fericita. (Cf. Teodorescu, ceea ce provoaca o serie de reciproce devastan,
Istoria filos. ant. ; Ueberweg, Geschichte der liana in Oct. 1509, cant], B. fiind batut la Nistru,
[Pl.]
se face pace, (17 Ian. 1510); B. renunfa la caPhilos. II.)
Bathius, Simon Iohannes , istoric svedez, satorie in schimbul altor foloase politico-econo-

n. 1850 in Sassen (Dalarne); 1889 profesor in

Upsala, membru al parlameutului; a scris : Revolufiunea franc. 1789-1799, si Istoria Svediei
1718-1809.

mice. Tatarfi facand o navala cumplit, (1510)

due cu ei 74 mii robi. La Nov. 1510 B. preintimpina o noua navalire tatareasca. In curnd

i Strambu si are 3919 loc. rom.

Comuna cresce vite, are paduri multe, cultiva
pufin porumb i yin mult. Are 5 biserici ai o
scoala mixta cu 2 invefatori.
Bogdan, numele mai multor Domni romani.

fost partisan politic si aderent personal al Polonilor, cu cari face tratate umilitoare, si se inrudesce. Purtarea lui taniulfamesce pe boierii
ferii, in cap cu Ieremia Golia Cernaufeanul.
Acestia se temeau mai ales de introducerea ca-

se ridica un mare pericul pentru Moldova: la

1511 Tatarii ocupa feara. Polonii de frica, pentru

Bog, (slam) Dumne4eu.
Bogasiu, fesetura colorata cu lustru, din care ei insisi, trimit ajutor lui B., care lovesce pe navalitori, (Maiu 1512). In 1513 logof. Taut e trirnis
se face salvari.
la Poarta a Inclina de bunavoie Moldova,. in
Bogata, 1) B. de IVIure,g, (magh. Maros-Bogoit), condifiuni quasi-identice cu ale Munteniei: aucom. rur. in Trans., cott. Turda-Aries, cu 2486 loc., tonomie sub toate privinfele, recunoascerea suMagh. si Rom. (798). Pe timpul Rornanilor au zeranitafii otomano si plata unui peche s anual.
fost aici castre si dou6 poduri preste Mures; s'au
scutia pe B. de Tatari si de alfi inimici,
gasit multe caramicli cu signal legiunii V. ma- Aceasta
cari deveniau astfel dusmanii Porfii. La 1513 B.
cedoniene. 2) B., (magh. Olcih-Bogat), com, mica se insoara cu princesa Ruxanda. t 20 Apr. 1517.
In Trans., cott. Alba inf., cu 1708 loc. rom.
B. IV., Domnul Moldovei (1568-72), unnk
Bogaiii, com. rur. in Rom., j. Dambovifa, la tron dupa omorul tatalui seu, Alexandra Veda
se compune din 5 catune Suseni, B., Chifesti, Lapusneanul, in virsta numat de 15 ani. B. a
Glarabocela

B. I., intemeietoral principatului Moldovei tolicismului cu toata persecutarea Armenilor din

ca stat independent, domni 1349-65. Dupa partea doinnului. Folosindu-se de prinderea

incercarea lui Dragos (v. ac.) de a infiinfa, in inchiderea lui B. de catra un nobil polon, eu care
partea nord-vestica a Moldovei, un voivodat in se cortase, boierii se tanguesc la Poarta, care nu-

atirnare de Ungaria, numit team Moldovei, (dupa

riul Moldova), B., voevodul Romanilor din Inaramures, ocuph in 1349, cu oamenii sei din Marantures, acest voivodat si-i intinse hotarele spre
Nistru i Marea Neagra, ca principat de sine statator. Incercarile regelui Ludovic I. al Ungariei

de a readuce pe B. la supunere, nu isbutira,

B., invingetor asupra ostilor trimise mai adose
ori in contra lui, se mantilla ea domn independent. Dupa el, ca adeveratul intemeietor al
principatului, Moldova a fost numita si Bogdania. Dela el avern prima moneta moldove-

mesce donin pe Ioan-Voda Gumplitul, (Maiu 1572).

Zadarnic cercand a mai lua domnia cu sprijinul

Polonilor, alungat i ratacit pe la toate curfile
europene, B. f la Moscva, (Tulle 1574).

B., Stefan Surdul, Domnul Munteniei

(Mart. 1591lunie 1592), fusese un curelar cu
niunele Ilie Voevod i vlastar al lui Iancu-Voda,
Sasul, (fiul lui Petra Hares). A inlocuit in domnie
pe Mihnea a doua nana, cumparand tronul cu 400
mii coroane. Mazilitul voevod umblit dupa recapatarea tronului. B. Surdul totusinu-si pierde domnia,
cu toata turcirea lui Alihnea, pana in Iunie 1592,

Bogdan cand Turcii Il inlocuiesc cu moldovanul AleRadaufi, xandra B., nepotul de fiu al lui veda Lapusneanu
(in Bucovina), unde a fost inmormntat. In protejatul regelui francez Henric IV.

neasca, cu inscripfia : Mon eta Moldavie

Waiwo(da) . El zidi o manastire la

aceasta manastire f instalata apoi episcopia iniiinfata ad de Alexandra cel Bun. lnscripfia pe
monnntul lui B., ca i pe mormintele celorlalfi
domni ce zac in acea biserica, e pasa de Stefan
[D. On.]
cel Mare.
B. II., Domnul Moldovei (1449-1431), tatal

lui Stefan col Mare. El a apucat domnia prin

B., V lad, al doilea fiu al lui Stefan cel Mare,

n. 1466 din a doua sofie a marelui voevod, Eudokia de Kiey. t 1479.

B., fiul lui Petru-Voda Bares cu doamna
Maria, (j- 28 Iunie 1529). A. trait intre 1528
si 1534.

B., mare logoret, boierul cel mai de frunte al

isgonirea lui Alexandra H., si si-a pierdut-o dim- evlaviosului Radu IV. col Mare al Munteniei ; este
preuna cu viala in lupta cu acesta i cu Petru, causa certei dintre domnitor i expatriarchul Conun fiu al lui Alexandra cel Bun. La Reuseni, stantinopolei, mitropolitul Nifon, cum i a isgounde B. caglit, fiul seu Stefan a ridicat mai apoi nirii acestuia la sf. Munte. Nifon a dojenit pe
o biserica.
Radu-Voda si s'a impotrivit, ca acesta sa des31B. III., (Inerueifatul sau Chiorul), Domnul parta fara motiv pe al seu supremus can.Moldovei (1504-1517), a fost fiul lui Stefan cellarius et secretariusc de sofia-i legitima, pentru

eel Alan si al doamnei Maria, fica lui Radu cel a-i da pe sonu-sa domnifa. Tot B., mai tart,hu
Frumos. Asociat la tren. anca din 1502 era de favorit lui Vladufa. Veda, intefia pe stapanul seu

www.dacoromanica.ro

Bogclan 13ogomili.

519

ca s ucida pe Neagoe Basarab. Acesta tusa luand mult de deputatii romani-nationali ; mai apoi s'a
domnia Il da mortii (1512).
retras inteun serviciu dominial ca fisc. al con[Ag.]
Bogdan, 1) B., loan, scriitor roznan si prof. telui Nak6.

de limbile slavice la Universitatea din Bucuresci ;

Bogdana, numele mai multor localitati in Rom.;

n. 1862 in Brasov, a facut liceul in orasul natal mai insemnate : 1) B., corn. r u r. in j. Bacau,
studiile universitare in scoala normala super. pl. Trotus, formata din cat. : B., Radeana si Gudin Iasi. Licentiat in litera, f trimis ca bui.sier in tinas, Vrancenii si Corbul, Valea Seaca si Listrainatate pentru limbile slavi ce. Dupa studiile fa- vada, Garbovanu si Marcescii, avnd in total
cute in Austr., Germ. i Rusia, reintors in teara 2030 loc., intre cari 245 Magh. si 37 Ovrei. Loc.
f nurnit prof. la Universitate A publicat: Sarmi- se ocupa cu agricultura si mai putini cu mesesigethusa, studiu istoric ; Raport asupra scoa- Hile si comerciul; are 4 biserici ortodoxe, 2 bilelor secund. din Germania, 1886; Vechile cronice serici catolice si 1 scoala mixta. Com. e stramoldovenesci, studiu, 1891; Letopisetul dela Bis- batuta de calea ferata si de soseaua nationala

trita, studiu, in Convorbiri liter. nr. 8, 1895;

Insemnatatea studiilor slavice pentru Romani,
1894; Romanii i Bulgarii, studiu despre relatiunile culturale intre ei, 1895; Vlad Tepes si

Adjud-Ocna. 2)B., m an a s ti r e spre sud-estdela

cat. cu acelasi nume, incungiurata de munti

si

paduri ; e zidita in jumetatea a doua a sed. XVII.

de marele logofet Solomon Barladeanul; se ad-

naratiunile germ. si rus. asupra lui, studiu critic, ministreaza de un starit si este servita de 7 ca1896, etc. B. e membru coresp. al Academiei rom. lugari, 2 preoti si un diacon; in interior are sculpsi al Societatii de istor. i antich. dela Moscva. turi si pictufi frumoase si multe odoare de aun si
B.-Duiett George, profesor in Bucuresci, argint; manastirea se intreti o e de stat.
[nt.]
n. 1866 in Brasov. Si-a facut studiile in Brasov,
BogdAnesci, numele rnai multor localitati in
Pesta, Iena si Viena; licentiat in sciintele isto- Rom.; mai insemnate: 1) B., corn. rur. in j.
rice al Univ. din Bucuresci ; cunoscut ca publi- Baca u, pl. Trotu.sului, compusa din cat.: B.,
cist, critic literar i istoric. A colaborat la Tri- Bahna, Parganesci, Nicorescii, Satul non, Tibuna , Romanische Reyna si Conv. literare ; a sescii, Tuta si Fabrica de sticla, avnd in total

redigiat timp de doi ani Gazeta Bucovineic 2786 loc., totre cari 101 Magh. Loc. se ocupa
Lucran principale : Savitri, povestire indica, tra- In cea mai mare parte cu agricultura mai putini

dusa in versuri, (Sibiiu, 1891); Petru Maior, cu meseriile si comerciul; are 1 biserica ort. si
studiu biografic, (Cernaut 1893); Bucovina, studiu 3 cat., 1 scoala mixta in satul B. si o fabrica
istoric si politic, (Sibiiu, 1895); Canoan ele i po- de sticlarie. COM, e strabatuta de cales na(iolitica, studiu polemic, (Sibiiu, 1895); Calugarul nala Onesci-Pasul-Oituzului. 2) B., c o m. r u r.
Visarion Sarai, studiu istoric, (Caransebes, 1896); in j. Suceava, compasa din sat.: B., Rasca, JaProcesul eppului I. Inca. Klein, studiu istoric, hatea si Slatioara, cu 3758 loc., cari se ocupa
(Caransebes, 1896); Statistica Romnilor din mai ales cu agricultura si prasirea vitelor ; are
Trans. in 1733, (statistica eppului Klein), studiu 3 biserici ca 4 preoti si o manastire Rasca (v. ac.)
istoric, publicat in Conv. lit. (1896).
Cu 14 calugari; 2 scoale nudo mixta; 2 fieraB., N. A., artist dramatic rom., a publicat strae, care ocupa 50 lucratori. Sub poalele munla Iasi urmatoarele serien, de putina vaciare li- telui Plesu se ala 2 fantani bogate de slatina.
tarara : Iuga, comedia istorica in versuri, in trei Sat. B. numera singur 1904 loc.
[nt.]
tablouri, 1881; Bogdan I. sau intemeiarea MolBogdania, nume dat Moldovei dupa intemeiedovei, tragedie in versuri in 5 acte, 1890; Jean torul ei Bogdan I., (v. a.c.)
Marie, drama in versuri inteun act de Andr
Bogdnita, schit si sat in Rom., j. Tutova, pl.
Theuriet, traducere, 1891; Povesti i anecdote Simila. Satul se compune din cat.: Tunsestii de
din popo'', 1892; Frunza val*, versuri, 1892; jos si de sus; schitul B., Cartibasi, Coroesti si
Traian si Dochia, legenda lirica
act, 1892; Gura-Vaii. Are 999 loc.; 1 scoala., 2 schituri si
Isvorul lui Dan, opereta intr'un act, 1892; Ber- 2 biserici.
becii la pascut, comedia in versuri inteun act,
Bogdo Lama, la Mongoli capulluniesc si preotesc
1892; Ciceron, drama in cinci acta, 1892; Abraam, al preotimii, un fel de papa, dar in parte si-a

drama biblica in versuri, 1892; Si neme si vechi, pierdut puterea lumeasca, (v. Dalai Lama).
novele si amintiri din teatru; Pe campul de onoare,
[Atm.]
drama in trei acta, 1893; Licentiatii, comedia in
Boghead, sist bituminos, care se intrebuinversuri, 1894; Marchisa de Pompadour, comedia teaza pentru prepararea gazului de iluminat.
cu cantece inteun act de Moll-Gentilhomme si
Boghicea, com. nir. in Rom., j. Roman, pl.
C. Gueroult, traducere, 1894; Bursucul, comedia Siretul de sus, compusa din 6 cat., cu 2944 loc.
In cinci acta, 1896. B. a reunit 15 comedii de Bogisici, Baltazar, jurisprudent slav, n. 1840
ale sale in nr. 62 al Bibliotecii Saraga din Iasi, In Raguza; 1869 prof. la univ. din Odessa, 1877
a editat revista Arta i traiesce la Iasi.
membru al guvernului bulgar provisor. Opere :
B., Vineentiu, fost deputat, n. 1820 in Com- Obiceiurile juridice ale Slavilor, (1867); Obicelausul Banatului, din parinti comercianti, dintr'o huila juridice ale Slavilor meridionali, (1874).
familia venita pe la mijlocul seclului precedent
Bogoljubskij, v. Andrej.
din partile Fagarasului. Ad vocat dela 184G; la 1848
Bogoltin, comuna rur. in Banat, cott. Carasa fost ales deputat in cercul seu natal si, ca par- Severin, cu 1867 loc. Rom.
tisan al guvernului kossuthist, a mers cu dieta
Bogomili, secta eretica. In sed. DI. d. Chr. s'a
la Dobritin si a luat parte in Apr. 1849 la de- nascut in Persia manieheismul, eresie uumita
tronare; pentru aceste a fost pus sub cercetare astfel dela autorul ei Manes, care voia sa reforcriminala, dar curand gratiat i aplicat ca func- meze crestinismul, combinandu-1 cu dualismul
tionar catastral in Timisoara. La dieta din 1861, persian al mazdeismului. Dupa grozava ucidere a
flindiara.si ales in cereal Comlau.sului, s'a apropiat lui Manes, prin urmatorul lui Sapor I., secta lui,

www.dacoromanica.ro

520

Bogor

Bogza.

impra.5tiata lu deosebite pUrti ale Asiei si in nordul tice din evul mediu, aveau o literatura poporana
Africei, i redusa la un fel de francmasonerie reli- a lor, in toata puterea cuvntului: cantece, pogioasa, se propaga in societati secrete. In secl. IX. vesti, descantece, cimilituri, etc. Credintele

ea lu o mare desvoltare in Armenia sub numele

de pavlicianism, dela eresiarchul armean Paul;
de aci prin o activa propaganda si mai ales prin
o colonie arineana pavliciana, pe care imperatul
bizantin Tzimisces, armean el insusi, o stabilise
(970) aproape de Filipopoli, s'a respandit in
tot imperiul bizantin. Sub imperateasa Theodora
fiind persecutati i ucisi mai Inuit de 100,000
dintre Pavlicieni, ei luara armele i, abia dupa

literatura B.-lor s'au latit foarte mult printre

Romani, cari aveau in biserica limba slavona,

atilt prin Arrnenii pavlicieni, cat si mai ales prin

B. din Bulgaria. Causele, afara de cele aratate,
sant anca spiritul de toleranta i ignoranta clerului roman, care nu scia deosebi totdeuna dogmele eretice de cele oficiale, i poate cultul aposto-

lului Pavel, care dela inceput era venerat cu

preferinta de Romani. Apoi e sciut, ca Pavli-

lupte de 130 ani, fura alungati din imprritil cienii se considerau ca urrna5i directi ai lui Pavel,
bizantin. Atunci se refugiara in Bulgaria, uncle apostolul gintilor i col mai liberal hare apostoli.

aceasta secta, sub nume de bogomilism, dela Efectele influentei bogomilice la Romani se canoso

preotul Bogornil Ieremia, a dainuit pana aproape In expresiunea mai pronuntata a cultului pentru
de noi. Pe la 1630 un mare numer de B., lo- apostolul Pavel, cum marturisesc scriitorii straini;
cuitmi in Nicopole si 14 sate din prejur, s'au in obiceiul de a posti Lunia, Miercuria i Vineria;
facut catolici. Din Bulgaria si alte parti ale re- In abstinenta poporului teran din Romania libera
saritului Manicheenii s'au respandit mai ales in dela carnea de vaca; i in numeroasele carti
Italia si sudul Franciei sub nume de Catari, Pa- populare de origine bogomilica. Intre cele mai
tarini sau Paterani,(pentru-ca recunosceau numai respandite relevam aici: Visul Maicei Domnului,
pe tatal din sf. treime), Albigensi i Valdensi, Calatoria Maicei Domnului prin iad, Epistolia
(v. ac.), i in Spania sub nume de Priscilanifti, Maicei Domuului, Epistolia Domnului nostru Isus
dupa un Priscillian, recunoscut de cap al lor. B. Christos, Apocalipsul apostolului Pavel, Legenda
credeau, ca Dumner)eu avimese doi fii : pe cel Duminecii, Legenda Vinerii, Minunile sf. Sisoe,
mai mare Satanail, care s'a resculat in contra Carti de prevestire i noroc, Carti de visuri, cantatalui seu si a devenit astfel elementul cel reu; 5i tece, basme, exorcisme sau rugaciuni de scoape un fiu mai mic, archangelul Mihail, pe care terea dracilor, descantece, 5. a. (Cf. V. Gasten,
di nsii Il identificat a cu Christos. Satanail, in arma Literatui a pop. si apocrifele in literatura pop.; B.
caderii sale, a zidit pamOntul i intreaga natura P. Hasdeu, Cartile poporane, texturi bogomilice,
verhita. Numai omul represinta in lame un fel p. 247 si apendice p. 499; Lambrior, Literatura
de compromis intro Dumnec)eu i Satauail, da- pop. in Conv. lit., VIII., p. 66.)
[M. Strajan.]
torind celui dintam sufletul, iar celuialalt corpul.
Bogor, sau Bogoris, v. Boris.
Predomnirea corpului asupra sufletului, adeca
Bogoridi, v. Vogoride.
a lui Satanail asupra lui Dumnerleu, a durat
Bogorodicina, (slay.) cantare sacra intru lauda
pana la intruparea archangelului Mihail sub nu- Verg. Maria. Afara de putine cjile ale anului
melo de Christos. Con mai mare parto a vcohiului biscricesc, (ca s. e. Rusaliilc, Dumineca Tomei,
Testament nu e decal apoteoza lui Satauail. Sa- Schimbarea la fata, Inaltarea), cantarile sacre stint
tanail iar nu Dumnerleu era acela, pe care II asa impartite, incat dupa preamarirea sf. Treime
adora Moise. Prins de catra Christos, Satanail a In Marire Tatalui c., in $i acurn urmeaza
fost arun cat iu tartar 5i despoiat de flnalul
laudarea Mariei.
remannd de aci inainte numai Satana. Puterea
Bogorov, Ivan, scriitor bulgar, n. 1842. A.
Satanei n'a incetat insa prin aceasta... Insasi redactat mai multe (hare, a publicat poesii
restignirea lui Christos a fost o rnachinatiune a popor., gramatici si un dictionar franc.-bulgar
dracilor. Mai mult decat atta, intreaga biserica bulgar-franc.
ortodoxa, cu icoanele sale, cu moastele sfintilor,
Bogos, semintie hamitica in t-inutul mantos

ca sacramentele, ca ierarchia, cu totalitatea institutiunilor, este opera Satanei. Provocand nesupunere contra ori carei autoritati eclesiastice
sau civile, B. se priviau munai pe sine ca adeverati crestini Afara de Tatal-nostru , pe care il
Olean in mare onoare, ei respingeau celelalte

din nordul Abessiniei, se ocupa cu pastoria

numera ca. 8000 suflete, cari se tin crestini.
Pela 1884 stint supusi regelui Abessiniei. Local
principal e satul Keren cu 300 colibi.
Bogoslov, inside, v. AlOute.

Bogota, (Santa F de B), capitula statelor

rugaciuni crestine, inlocuindu-le prin ale lor unite din Columbia si a statului Cundinamarca,
proprii. Nesocotiau liturghia i serbatorile orto- situata la inaltime de 2610 ni. preste suprafata
doxo; dar poshau Lucia, Miercuria i Vineria. maiii, langa Rio de B.; B. are 95,813 loc.; archie-

Fiecare biserica se compunea dintr'un invetator piscop ; uuiversitate, museu; statua lui Bolivar.
si 12 apostoli, i totodata flecare membru al
Bogovici, Mirko, poet croat, n. 1816 in Vasectei, chiar cei de sexul femeiesc, se considerau ca ra.sdin ; ca politiciaa a fost totdeuna mare propreoti sau diaconi. Ca urmare morala rigoroasa tivnic al absolutismului austriac i aderent al
a dogmaticei lor, B. condamnau tot ce place legaturilor de stat ca Ungaria. t 1893. A. scris :
corpului sau servesce a intan acest element dia- Ljubice, (Agrat, 1843; poesii lince); Franbolic: casatorie, yin, carne, avutie. Aproape toti kopan , (1857, drama); Stjepan Zadnji Kralj
purtau haine calugaresci i erau in fapt mai papi Bosne, 1857, drama), etc.
depat Papa. Ceca. ce deosebia mai cu sama pe
Bogsan, Bogsia, v. Boca.
B. de catra fratii lor din Occident, era dreptul
Bogza, com. rur. in "Rom., j. Ramnicul-Sarat,

de a minti la trebuinta, pe and ramura albi- pl. Marginea de sus, compusa din 3 cat. cu
gensa, din contra, era celebra prin ura minciunii. 1791 loc. agricultori i economi de vite; are
ca i fratii lor Albingensii, i alte secte

2 bismici si 2 scoale mixte,

www.dacoromanica.ro

Bohtiel

521

Bohotin.

Bohatiel, 1)B., Alexandru, fost capitan suprem primi 1098 principatul Antiochia. t 1111 In
al distr. Naseud; n. 12 Aug. 1816 in Difaleu, Italia.
B. 11.-1V., principi ai Antiochiei.

(Magyar-lJjfal, cott. Cojocna), din o fam. rom.

Bohl, loan, jurisconsult, orator si literat neernobilitata sub principele George Rkczi II. cu landez, prof. si advocat la Curtea din Amsterdam,
vredicatul de Soosmez6 (sau Glod). A studiat n. 8 Oct. 1836 in Zierikzee. B. a publicat intre
in Blaj si Cluj, depuse censura de advocat la alte multe serieri juridice : Code du commerce
M.-Osorheiu in 1840 si se stabili ca advocat in d'Italie , (1884), lucrare care a servit ca fir conCluj. 1848 fu ales deputat pentru dieta din Cluj ducetor al legiuirii comerciale mina:no. Ca literat
din partea orasului Hateg. In aceasta dieta, sub B. a tradus in limba neerlandeza: Divina Comedia
terorisarea majoritatii, uniunea Ardealului cu a lui Dante, ce este alaturi cu aceea a lui Rossetti
Ungaria fit in mod tumultuos declarata de pri- In limba engleza, una din cele mai butte tramita eu vot unanim. Alegndu-se o comisiune duceri a lui Dante. B. are Irisa i lucrari ori-

din partea dietei spre detenninarea mai dea- ginale literare sau artistice, in prosa si versuri.
proape a legii despre uniune, episcopii Lemnyi Asa in brosura sa intitulata: Deux fois Reine,
si aguna eran impreuna cu B. singurii membri l'oeuvre potique et philosophique de Carmen

rom. ai ei. Dupa declararea uniunii B. fa ales de Sylva , B. dedica pagini stralucite Reginei Elicereal Dobacei deputat pentru parlamentul ungar sabeta. Invitat de Academia belgiana, al carui
lu parte la sedintele din Pesta. Mai tardiu
membru onorific i a.sociat este, a face un stadia

si la Dobritin, fara insa de-a mai lua parte la comparativ &supra legiuirii comerciale romane, B.
edinte. In Maiu 1849 primi insarcinarea clu- publich la 1895: Le Code de commerce roumain
bului deputatilor romani de-a calatori la Cluj compar aux principaux Codes europens, primpreuna cu comisarul Szentivanyi, pe care 1-a cd et suivi d'tudes historiques et juridiques.
trimis guvernul revolutionar ung. spre linistirea .Convorbiri litc, Dreptulc i jurnalele politice
exacerbarii provocate In Ardeal prin crudimile co- rm. au facut dan i de seama asupra lucrarilor
misarilor de mai nainte, ca deosebire ale lui acestui mare filoroman, care are toate calitatile,
Csanyi. B. se folosi de positiunea sa spre a in- spre a put familiarisa publicul cult din straifluenta in sens moderator mesurile pretinse de natate cu progresele realisate in Romania. Ultima
guvernul revolutionar din Dobritin. Multi Ro- lucrare a lui B. este studiul seu asupra catorva
mani, cu deosebire multi graniteri din distr. dinastii contemporane, publicat la Paris 1897.
Naseudului, au fost scapati din inchisoare, unii
Bhm, Iosif, violinist celebra, n. 1795 in Pesta;
chiar de moarte prin nujlocirea lui. In auii ab- 1819 prim-violinist, apoi profesor la Conservasolutismului B. trai retras. In 1860, reorgani- torul din Viena,
1876.
sandu-se cornitatele, B. desvollit o vie activitate
Bhme, Iacob, mistic i theosof, n. 1575 in
In Dobaca. La cererea fostilor graniteri, B. in Altseidenburg, langa Grlitz ; 1624 ca rnaiestru

1861 fit numit capitan suprem al distr. Naseud. papucar, lasand numeroase scrieri mistice.
In acest post a remas pana la 1876, cand, uninBhmer, Eduard, teolog i romanist, n. 1827
du-se distr. Naseudului cu al Bistritei, B. fa In Stettin ; 1868 prof. pentra limbile romanice
pensionat. Ca capitan suprem B. isi castigh merite
pentru infiintarea ginmasiului din Naseud, pentru
pastrarea fondului graniteresc spre folosul fostilor
graniteri romani si pentre ridicarea nivelului cultural si iinbunatatirea starii economice a districtului. B. lua parte si la dieta din Sibiiu, 1863-64,

ea deputat al Reteagului. Din partea dietei fit

exmis la senatul imp. din Viena. In 1865 lua
parte ca regaList la dieta din Cluj si protesta
Cu minoritatea romano-saseasca in contra uniunii. Mai tarc,liu Ina parte ca deputat al districtului la dietele migare pana la pronuntarea pa-

In Halle, 1872 in Strassburg, 1879 a trecut la

pensie. Opere : Ueber Verfasser und Verfassungszeit der johanneischen Apokalypsec, (1855); Ro-

manische Studien , (1871-83); Die provencalische Poesie der Gegenwart, (1870).

Bohnenberger, Johann Gottlieb Friedrich,

astronom i matematician german, n. 1765 In

Wiirttemberg. S'a pregatit pentru preotie, dar

apoi s'a dedicat studiilor matematice. La inceput

aplicat la observatorul astronomic din Tiibingen,
mai tardiu profesor de matematica la Universitatea de acolo. A construit un aparat pentru

sivitatii Romauilor ardeleni in 1869. In anii un- explicarea rotatiunii pam6ntului si a serio mai
matori, pana la pensionarea sa, B. a fost membru multe opere astronomice. t 1831 in Tiibingen.
al casei magnatilor, dar la patina parte la desBoholt, un loe de cura de insemnatate local5.

baten, abstragnd dela combaterea legii elec- In Trans., cott. Uniedoarei, langa Deva, la o
torale din 1874. Dela 1876 B. a trait retras dela inaltime de 250 in. Isvor bogat. Apa la temafacerile politice, iar dela 1886 incoace a fost pre- peratura de 120 C se bea ca apa acr si se fo-

sidentul baucii Economic din Cluj. t 18 Iun. 1897. losesce ea baie incadita intr'o casa Cu troj cabine
2)B., Illihaiu, frate ca Alex., n. 1823; a studiat cu patina, iar pentru bai reci se gases 3 piscine.
in Cluj ; 1861 jade supreun (f6 bir) al com. Do- O zidire cu. 7 camere servesce pentru incuarbacei ; 1863--64 deputat dietal la Sibiiu, ales de tirarea oaspetilor. Ultima analisa facata de prof.
cereal Dobacei ; 1867 vice-inspec. scol. pentru cott. V. Hank6 o insira intre apele alcalioe silicate. Cf.
Solnoe si distr. Bistritei si al Naseudului. 1893. Dr. Boleman Istvan , Magyar fiirdk s svnyos
[Dr. Vuia.]
Bohme, (franc.) individ care traiesce de pe o vizek . Budapesta, 1896.
Ji pe alta ; si numire data studentilor aventuriosi,
Bohorodpni, eapitanat in Galitia, 932 km2.,
literatilor i artistilor din Quartier latin in Paris. cu 56,205 loc. Capitula B. miasto, sau Bohorrani, are 4781 loc. (jumetate Ovrei); posta
Bohemia, num. lat. al Boemiei, (v. ac.)

telegraf ; manastire dominicana ; sararie, beBohemund, fiul cel mai mare al principelui
not man Robert Guiscard, duce de Apulia; n. 1065; rarie, etc.
lipsit fund de tronul parintesc, isi elupta prinBohotin, cont. rur. in Rom., j. Falciu, pl.

cipatul Tarent, participa la cruciata prima si Podoleni, ca 1051 loc. Gura B.-eui, com. rur. in
Enciclopedia romnit. Vol. 1.

34

www.dacoromanica.ro

522

flhtlingk

Rotn., j. Falciu, pl. Podoleni, cu 306 loc. Dupa

cronicarul N. Costin s'a dat aici o lupta (1674)
intre Dumitrascu Cantacuzin i Petriceic-Voda.
Bhtlingk, Otto, orientalist, n. 1815 in Petersburg, aici studi 1833 hm bile orientale, iar 1835
In Bonn si Berlin limba sanscrita; 1845 membru

Boieri.

Boianciuc, comuna $i parochie in Bucovina, cu

cat.: Comariuca si BahnaSirbului, cu mosie boie-

reasca, in capit. Cotman, jud. Zastavnei; are

1850 loc., (1567 ort. res., 156 cat. si 127 mos.),

cu o $coala de o clasa.
[Df. I. G. Sbiera.]
Boicotare, v. Boycott.
al Academiei de sciinte din Petersburg, 1860 conBoieldieu, Franpois Adrien, renumit compo-

silier de stat, 1868-85 in Iena, do atunci in sitor de opere cornice, n. 15 Dec. 1775 la Rouen;

Lipsca. Son princ.: un vocabular sanscrit.

t 8 Oct. 1834 la Jarcy. Fara serioase studii muBoj, Buii, un trib al Araninilor, mai exact sicale el debuth cu succes in orasul seu natal
al Farserotilor; locuiesce in Tesalia, in Beotia $i prin chteva opere comice, apoi pleca la Paris,
In Etolia ; cea mai mare parte lasa e grecisata unde av ocasiunea a face cunoscinta cu Mehul
Cu desavirsire. Pouqueville (la inceputul acestui si Cherubini, i dadii mai multe opere cornice,
seclu) crede, ca numerul lor este de 10,000 sufl., (Calife de Bagdad, 1800, si Ma tante Aurore, 1803).
astadi exista numai douse catune lnga muntele Trecut in Rusia, a fost numit compositor al Curti
Othrys : Imirbei i Calivi al Goga si chteva sute si shad aici pilna la 1811, chnd se reintoarse

de suflete respilndite in Tesalia intre Moteni. in Paris. In Rusia si in Paris serse un mare
Bovii sau Bomii siint alte numiri pentru B. (Cf. numer de opere cornice si de vodeviluri, parte
Caragiani, Ron-If-mil din Peninsula Bale.) v. si Boji. singur, parte In colaboratiune, (mai importante:
1G. W.]
Aline, reine de Golgonde, 1804; les Voitures

Boiadji, Mihail, n. pe la 1780 la Buda, dintr'o verses, Jean de Paris, 1812; le Nouveau Seigfamilie de Rom. macedoneni, publich la Viena, neur du village, 1813; le Petit Chaperon rouge,
1813, prima grarnatica a dialectului macedonean 1818; les Deux Nuits, 1829, $i mai cu sama
sub titlul : Romanische oder Macedonowlachische La Dame blanche, 1825). B. isi poate revendica
Sprachlehre. Verfasst und zum ersten Male prinml rang intro compositorii adeveratei opere
herausgegeben von Michael G. Bojadschi, ffent- cornice. Capodopera sa., La Dame blanche, e punctul
lichen griechischen Lehrer der hiesigen National- de unire a vechei scoale franceze cu scoala in-

Schulec Cartea, redactata in grecesce si nem- fluentatd de stilul lui Rossini. Dela 1817-29
tesce, cuprinde, afara de gratnatica dialectului a functionat ca profesor de composite la Conmacedo-romln, si o colectie de Fabule, ich Pa- servatorul din Paris. Un fiu al seu, tot Adrien,
ramithe shi istorii aleptec; toate cuvintele
(n. 3 Nov. 1815,
9 Iul. 1893), asemenea a
siint serse au litere latine i cu o ortografie scris mai multe opere comice i alte compofonetica imitata dupa cea germana. Aceasta gra- sitiuni intro cari o Mesa, executata la Rouen,
matica a fost apoi prelucrata de Massim dupa In 1875 child se serbatori centenarul tatalui seu.
-1-

ortografla etimologic, din care pricina n'are

absolut nici o valoare, si apoi reeditata intocniai

[T. C.]

Boieri, la Roinhni $i la unele popoare slavice :

dupd original in Bucuresci la 1863. Se mai ci- nobil, patriciu, functionar, preste tot: oin de
teaza anca o Kurzgefasste neugriechische Sprac h.- frente. Originea cuventului e dubie, ea se explica

lehrec Viena, 1823.

[D. E.]
Bolan, Ieodor, scriitor rotnan, n. 1834 in Botosani. A. publ. chteva cantonete, (s. e. Evreul
gardist), si a cornpus chteva melodii nationale,
(mai cunoscut valsul seu Adio la Botosani).

in diferito feluri. In .Romeinia B. coustituiau

din vechime clasa aristoorata. Originan i din po-

por s'au distins prin activitate, energie, inteligenta, noroc sau avere, si dobandese asupra

aceluia o mare putero economica, o fireasca preBoian,l) B., Oh agh.Als6-Bajom, germ. Bonn es- cumpanire sub toate raporturile, legiferata

dorf), com. rur. in Trans., cott. Ternava mica, cu apoi prin norme juridice i putend fi mostenita.
1730 loc., Romani (1239), Sa$i i Maghiari. 2) B., Multamita acestei origini autoritatea boiereasca

lac In Rom , j. Ialomita, ItInga Dunare. 3) B.,

cdmpie in Rom., j. Olt ; platen ridicat si intins
intro Iminog la vest si Vedea la est; dela
Barcanesci $i Alimanesci phna la Valeni distanta de presto 20 km., iar dela nord spre sud,
dela Greci, (com. Barcanesci), pilna la Seaca-

s'a intemeiat fata Sa se recurga la mijioace neingaduite de morala. B. au fost singurii militari
In departatele vremi ale ronulnismului (curteni
sau rori) $i puternicii stilpi ai voevodilor. Acestia

Ii resplatiau prin daruiri de mosii din ale lor

intinse latifundii. N'a trecut vault insa $i aceasta

Belciugata preste 25 km.; din causa pamentului prima si nepatata fasa a boierimei se schimbh:
argilos campia e putin productiva; cam in ntij- din militar( devine diregeltoreascel, chnd se
local ei se ved urmele unui sat parasit. 4) B., cream boieriile sau diregatoriile publico, unite
tirg in Bucovina, com. si parochie cu cat.: Laura, cu felurite venittui si ocupate de B. Depindkid
Hucoul i Hlinita i eu mica comuna Lehucenii acum de domn B., ca sa poata exista, se straTautului, Cu mosie boiereasca, iu capit. Cer- duiesc prin ori ce mijloc sa capete boierii. Apoi
nautului, j. Sadagurii, au impreuna 7131 loc., domnia devenind electiv-ereditara, B. cari aveau
(4586 ort. res., 1505 apus. si. uniti, 1040 mos.) rol politic, tintind boerille viitoare, se impartiau
Stint in B. hnca elite o parochie apus. roni. si In partide si in tabere dusmauesci, chiar $i atunci
greceasca ; o scoala de Wet de 4 clase, una de child doinnul a inceput sa fie numit de Poarta.
fette de 2 clase ; in L. si H. eft o scoala de
mijloacele de lupta puse in serviciul acestor
2 clase; un cabinet de lectur Dumbrava Rosies tabere erau din cele rnai condamnabile: cominfiintat 1883; oficiu postal $i telegrafic ; statiune ploturi, lupte civil, pribegii, interventii straiue,
de cale ferata; poinete frumoase.
etc. Odata iuvingetori unii, situatia terii era pe

Boiana, rIa in Albania turceasca, canal na- manila lor: isi iusu$iau heinchipuit de mari

vigabil al lacului dela Skutari, se varsa in Marea drepturi, isi tolerau jafuri si abuzuri, calcau in
Adriatica.
picioare ori ce priucipii de ordine si de mora-

www.dacoromanica.ro

13oierna$

523

- Boiu.

litate fata de advdrsari ; ajunsi mazili, i in- demnh sa intro ca membrn in Academia franmultiau randmile cu elemente straine si parvenite ceza. Operele
Satirele, Epistolele, Arta
intrucat nobleta era legata de boierie, isi crean poetica, adeverat capdeopera, desi imitata in
privilegii, (scutiri de dari, serbirea teranului, etc.), mare parte dupa Horatiu, i admirabila poema
in sfrit pricinuiau o mina economica, morala eroi-comica Strana (Le Lutrin), indreptata in
politica principatelor. Boierimea intra intr'o contra unei parti din der.
a trem fa.sa, ca predomnirea eleinentului greBoina, baretul base, puntal de trupele carfistice
cesc sub Fanarioti. Acum nobilimea principa- in Spania.
telor ajunge simplu titulara, depindnd in si Bois, (franc., pron. boa), lemn.
mai mare mesura de domnitor. Acesta creaza
Bois-Bruls, (pron. boa-brille), engl. Half
boieril, simple tithiri unite cu privilegii exor- Breeds, numele copiilor nascuti din tata franc.bitante, fara diregatorii, in cari isi introduce canadian si din mama indiana. Trajese in America
uneltele-i jafuitoare i straine, in paguba ade- nordica vr'o 34,000 suflete.
veratilor B. romani si in pagaba terii. Pe inBoiserie, (franc., pron. boas'ri), Boisage, letnn
cetul stratul social si politic col mai inalt devine pentru a captusi, lemnarie cu care se imbraca
strain, elementul vechiu boieresc disparand trep- paretii unei odai, etc.
tat in poporul, din care a fost alcatuit. ResulBoissier, Pierre Edmond, botanist; cercetator
tatul a fost o desavirsita saracire, o coruptie afara neobosit si cunosctor profund al plantelor din
din cale, un bizantinism si o slugarnicie infle- Orient, (Grecia, Anatolia, Siria, Egipt, etc.) si
rabila, ameniutarea limbei si a existeutei natio- din Spauia ; numai ad a facut calatorii de 8 ori.

nale, tot cortejul de rele, nu care ne-a daruit A mai explorat fluor& in Norvegia, Apenini, Por-

influenta greceasca. Aceasta este eea mai unta tugalia, insulele Baleare, etc.; n. 1810 in Geneva,
si cea din urma lasa a aristocratiei romane. t 1885. Pretioasele si bogatele lui colectiuni de
Miscarile din 1821 si 1848 i-au pus pentru tot- plante sfint in museul din Geneva, lute clade u n a capet.
[Aguletti.]
dire separata (Herbier Boissier). Princ. scrieri

B. din tinutul l'agitrafului (boerones) erau Elenchus plantarum novarum

quas in itinere

o clasa de oameni liberi, posesori ereditari de mosii, hispanico leg. E. Boissier, 1838; Voyage botade munti, de mori i alte beneficii privilegiate ; ei nique daus le midi de l'Espagne pendant Panne

conlucrau direct sau indirect prin alegere la consiliile comunale,municipale si la adunarile obstesci
ate terii, din ei se comp:mean scaunele judecatoresei (sedes judiciaria duodecim boeronum),

din ei si prin ei se alegeau orgauele administrative, s. c. 1. Erau lasa datori a partieipa diu

mijloacele proprii la insurectinnile militare pentru

aperarea terii. Drepturile si indatoririle acestea

se asigurau prin diplome donatiouale sau acte
judiciale. O serie de diplome donationale le-au
dat dornnitorii Valachiei, ca duci ai terii Faga-

1837, 2 vol. 1839-1845; Diagnoses plantar=

Orientalium novarum, 3 vol. ; Flora Orientalis,

5 vol. 1867-84. Hochstetter i-a dedicat genial

Boissiera dintre Graminee.
[S. St. R.]
Boita, com. rur. in Trans., cott. Sibiitilui, cu.
1476 loc., Romani, aproape exclusiv de religia
gr.-or. B. e situata pe naalul drept al Oltului la
intrarea pasului Turnu-rosu. Locuitorii, o rassa
de oameni ,si sanatosi i frumosi, se ocupa cu
agricultura si exploatarea padurilor; odinioara
erau mijlocitorii comerciului de porci intre Ro-

rasului. Sub Mircea Voda (Chrisoavele dela 1392, mania si Austro-Ungaria.

1400 si 1417), se folosesce ntia oara numirea

de Boieri .

Boiu,

(magh. Bun), com. rur. in Trans., cott.

Trnava mica, Cu 1763 loc. Rom. si Magh. (530).

B. de 'Vat, inalidemnitari ai sfatului domnesc;

Boiu, Zacharia, scriitor rom., membra coresp.
au fost 7: Marele logofet, coi doi vornici, batman, al Acad. rom., n. 4 Martie 1834 in Sighisoara.
postelnic, spatar i paharnic (v. ac.) B. de divan, Dupa absolvarea studiilor gimn. a Jost invetator
asesori domnesci, impartiti in tiei clase, din In Sacele, iar 1855 a intrat la teologia din Sibiiu,

cari se alegeau B. mari: Mamie stolnic, comis, ande dupa absolvare a functionat 2 aui ea promedelnicer, clucer, serdar, &tiger, jiguicer, pitar, fesor de pedagogie. De aici s'a dus la Lipsca,
satrar, armas, aga, caminar, etc. si B. mici sau
a studiat filosofia, iar 1861 a fost numit proBoierna4.
fesor definitiv la seminarul din Sibiiu, ande
Boiernal, boier de rangul col mai de jos; B. a redactat in 1863-63 Telegraful Romane. La

serviau la Curte in dregatoriile inferioare de 1864 a fost ales ca primul paroch roman in cetatea

camarasi, Lipari, ciohodari, aprodi, etc.

Sibiiului, 1870 asesor consistorial ord., iar 1867
Boileau-Despraux, (pron. Boalo-Depro), Ni- a fost chirotesit protopresbiter. Serien: &mete
cola u, critic i poet franc., n. 1 Nov. 1663, f13 Mart.
resunete , colectiune de poesii; A.becedariu

1711; studi dreptul, apoi teologia, insa fara 1862, care a ajuns 14 editiuni, precum ai o
soeces. Cariera, peutru care avea o pronuutata Manuducere pentru Invetatori ; Cartea de cevocatiune, era literatura. Iuzestrat Cu mutt bun tire , p. I. 1865, p. H. 1875; Elemente de
sinit, cu spirit observator si laic si ea talentul Istorie i Geografie , Istoria naturei si Fide a scrie, mncep sa combata, prin satirele sale, sica ; Casa romana , disertatie, 1874; Cuvn-

falsul curent ce domnia atunci in literatura fran- tad festive la diferite ocasiunie; Cuvntari funeceza, inaitata dupa cea spaniola si italiana. Este brale si memoriale ,1889; Academia rom. ,disergloria lui de a fi inaugurat prin criticele sale, tatie, 1891; 1891-95 a redactat Transilvania

prin teoria artei si operele sale poetice, straincita epoca a literaturii clasice din sed. XVII.
Amic al oamenilor mari din timpul sea; desi
nu era totdeuna curtizan, era bine vedut de

organul Asociatiunii, al carei I. secretar a fost

1891-95. A tradus in limba germ.: Istoria bis.
nationale rem. i Dreptul canonice, de Swum;

Memorandul conferintei nationale din 1881 ; din

Ludovic XIV., care Ii asigur o pensiune, it muni lit. germ.: Nathan der Weise de Lessing ; din lat.
[I. Vuia.]
istoriograful s-u, impreuna cu Racine, si Il in- Confesiunile de Augustin,

www.dacoromanica.ro

31*

524

Bojador

Boleyn.

Bojador, cap, promontoriu la malui nord-vestic a prinde animale. Aruncata dupa animal cureaua
so desface i leaga picioarele venatului.
Boldeiu, sau Coteiu, cane de vnat, cu picioare

al Africei; formeaza granifa nordica a posesiunilor litorale ale Spaniei.

Bojardo, Matteo Maria, conte de Scandiano,
poet ital., n. 1434 dintr'o veohe familie nobila
din Lombardia ; se dedich studiilor juridice
umanitare la Universitatea din Ferrara si intr
apoi in serviciul curfii din Ferrara. Ducele Hercules I. il numesce guvernor in Reggio, unde
1494. Op. princ.: un epos romantic : Orlando
innantoratog, in care canta iubirea lui Roland
pentru. frumoasa Angelica.
Boji, numele unei puternice seminfii celtice,
care a locuit in parfile Boemiei de adi, in munfii
Tirolului i In Italia superioara. Cesti din urma
au fost supusi de catra Romani la 191 a. Chr. ;
imperiul iutemeiat de ei la nordul Dunarii, Boiohaemum, care s'a pastrat pana adi in numirea

solute. In qiva de adi in toate terile apusene

In locul capailor se intrebuinfeaza B. Vnatul
cu capaii, afard de locurile niuntoase, nici ca are

indreptafire, caci acest soiu de cfini aluna si

stirpesc cu desavirsire vnatul folositor. B. insa,
fara a fi pagubitori pentru revir, suplinesc in
mod splendid pe cel mai excelent cane. B. sfint
inteligenfi, curagiosi i docili, si au dela natura
destinafiunea pentru vnatoarea subterana, in
visuinile vulpilor si a iezurilor, unde savirsesc
adeverate minuni. Sfint in stare sa lupte 24 oare
Cu o intreaga familie de vulpi, si nu se lasa

pand nu o scot la virful pucii.

[I- S. $.]

Boldu, com. rur. in Rom., j. Ramnicul-Sarat,

pl. Gradistea, cu o suprafafa de 6326 hect. si

Boeiniei, a fost nimicit de Marcomani la 10 a. Chr. 1860 loc., agricultori i economi de vita ; are 1
Boj inca, 1)B., Damaschin, scriitor i juriscon- biserica deservita de 2 preofi si 1 scoafa mixta

suit rom., n. 1801 in Garliste, Banat, dinteo fa- cu 1 invfator.

milie de Bufani. A studiat in Oravifa, Oradea
Boldur, vornicul lui Stefan cel Mare. FU trimis
mare si Pesta, uncle a niers ca instructor la fiii de voevodul su, caro pregatia atacul Lesilor in
lui Stefan Vay, pretor In Cara.sova. B. a facut codrul Cosminului, sa impiedece un ajutor polon
si un curs de teologie in Vfirsef, dar avnd cearta venind de preste Nistru. B. isi face eroic dacu profesorii serbi, a parasit aceasta caricia. Ca toria la Lenfesci, langa Cernauf, (29 Oct. 1497),
jurist si advocat in Pesta a colaborat impreuna lovind la 8ipinfi i resturile regelui Albert, fucu invefatorul Stef. Neagoe si cu Moise Nicoara garte de Stefan.
la Calendarul rom. cu litere latine (1828); a scris
Bolero, aria si dans popular spaniol, in miscare
tot pe atunci Respundere desgurzitoare la car- moderata,
maiestoso si mesura 8/4. Invenfiunea
tirea cea din Halle in 1823 facuta de Tkly- sa e atribuita
danfuitorului Zezero, (1780). De
Tuculie, mare contrar al Romanilor; a scris: Di- obiceiu acompaniat
de chitara, dairea i castaregatorul bunei crescerh, (Cu Neagoe), 1828; note. Ca forma se compuue
doue part reAnticile Romanilor , 2 tom., (1832-33); a co- petate si un trio. Din musica din
populara a trecut
laborat ca Gozsdu, Murga i alfii la revista lit. la mici soluri pentru voce acompaniata
si apoi
a lui Karkaleki, in care a publicat traducen i de la teatru.
[T. C.]
piese teatrale i alte lucran i beletristice. Pe la

Boleslaw, numele mai multor duci din Boeinia

1833 a trecut in Moldova la Iasi ca jurisconsult,
unde, impreuna ca Flechtenniacher i Anania, in- si Silesia, precum si a urrnatorilor principi si regi
tocmi Codal Galin-mob, in multe isvoritor din ai Poloniei : 1)B. I., Chrobry, eroul, 992-1025,
Codul austriac dela 1811. La 1834 gasim pe B. intemeietorul Poloniei. 2) B. II., Smialy, cura1058-81. 3) B. IIL, Krzywousty, gurd
rector al seminarului dela Socola, boierit cu giosul,
titlul de paharnicg; dela 1843 prof. la Academia strtimbd, 1102-39, cuceri Pomerania. 4) B. IV.,
Mihaileana; Banuh B. face un curs de drept Kedzierzawy, p'r cret, f supus de Frideric I.,
roman s'r de Codul civil moldovenesc, anul al doilea (1157). 5) B. V., 1228-79.

Boleszny, Ant., scriitor magh., n. 1828 in

de legi. (Cf. D rep t ul nr. 24 din 1893, p. 192).
La 1851 s'a retras din viafa publica si s'a ocupat Becicherecul mare ; dela 1862 preot in Orsova.
cu economia cdmpului i prasirea de vite. -1- 1866.
2)B., Acsentie nepot de frateallui Damaschin ; ca
jurist abs. a finut la 1848 o cuventare lunga i inflacarata in Dobrifin, a fost ales apoi deputat dietal

in Sasca. Acesta, ca i intreaga pleiada a inteligenfei banafene din prima jumetate a seclului,

cu Eftimie Murga in frunte, ingrozifi de violenta tentafiunii de germanisare i slavisare in

Banat, au fost de credinfa: ca Romdnii numai
sub ocrotirea Maghiarilor Ii vor put asigura
existenfa nafionala, pentru aceea la 1848 mai
tofi au spiijinit aspirafitmile maghiare de indopenden..

S'a ocupat indeosebi cu geografia finuturilor dola

Dunarea de jos. Opere : Die Donau-Katarakte,
Veteranische Hhle und Festung Peth , Provincia Dacia Malvensis .
Boletus Dill., (botan.) gen de ciuperci Basidiomycete, din fam. Polyporee, cu fructificafia o
palarie cdrnoasa, susfinuta de o stipa solida, iar
himeniul format din tuburi lungi, usor de separat

de himenofor. In Europa e representat prin mai

mutt de 20 specii, numeroase mai ales in re-

giunile temperate si reci, prin padurile de Bradi,

Pini, Fagi, Mesteacdni. Toate sfint terestre ; majoritatea ion stint un aliment nutritiv i placut,

Bojoc, plamana (v. ac.), in special a animalelor. aviind un parfum placut, (s. e. B. edulis Bull.,

Bjukdere, Bujukdere, oras pe partea euro- B. luteus L., etc.); unele insa glut veninoase,

peana a Bosforului ; vile frumoase, loo placut (B. satanas Lenz., etc.) Poporul cunoasce spede excursiune ; Cu palatele de vara ale amba- ciile comestibae sub numele de Mindtdrci, mancandu-le proaspete, ori uscate sau ca conserve.
sadelor austriace, rusesci i americane.
[S. 8t. R.]
Bokhara, v. Buchara.
Boleyn, Anna, (pron. bollin), a doua sofie a lui
Bokszeg, v. Bocsig.
Bolas, (span) curca de 1-1.5 m. lung., cu Henric VIII., regele Angliei; n. 1507 din parinfi
bile la capete ; se folosesce in America sud. pentru nobili. Reintorandu-se din Francia, unde a fost

www.dacoromanica.ro

Bolgary

Bolintineanu.

crescuta, ajunse la curtea regelui, pe care a sciut

sa-1 incurce in mrejele dragostei. Henric
s'a divortat de sotia sa prima, Catharina de Aragonia, contra vointei papei, si la 1532 s'a casa-

525

munte din com. Crivadia. Se crede ca am fi fost

zidita pe timpul Dacilor sau al Romanilor. Tumid

acesta a servit de paza cararilor de manto, ce

conduc din pasul Vulcannlui in Teara Hategului.

torit cu A. B. Ea lasa pentru intrigi politice si Cetatea a fost descoperita cc ocasiunea conde di .agoste, s'a certat cu regele, care a acusat-o struirii caii ferate, ce duce dela Piski la Petroseni;

judecata la moarte, a fost decapitata

adulteriu-'
la 18 Main 1536. B. a dat nascere unei
fice, Elisabeta, mai apoi regina. Cf. Brewer,
Reign of Henry VIII. (2 vol. 1884.)
de

Bolgary,

pietrile ei le-au folosit la podul facut inaintea

pesterii B. si la tunelul de acolo. Peftera Bolii,
una diutre cele mai insemnate pesteri ale Tran-

silvaniei. Are mai multe intrari si desparteminte,

sat in guvern. rus. Kazan, 6 km. In mijlocul ei se atla o tinda spatioa.sa. Frin

dela Volga; aici se afla ruhiele vechiului oras pestera curge rial Banita. Paretii ei consista din
bulgar Bolgara sau Bulgar, amintit in croni- piatra varoasa i stint impestritati cu dungi
cele rus, sub numele Velikii Gorod.
pete rosietice. (Cf. S. Moldovan ; Teara noastra.

Bolgrad, oras in Basarabia, liana la 1879 capi- Sibiiu, 1894.)

[Dr. P. 0.]
tala judetului cu acelasi nume, astadi face parte
Bolingbroke, Henry Saint Iohn, om de stat
din j. Ismail si se poate considera ca capitala engl., n. 1 Oct. 1678; la 1704 ministru de rescolomilor bulgare din sudul Basarabiei ; are boiu, la 1708 scos din minister din causa intri8179 loc. (1802). B. a avut pana la 1879 un gelor contra lui Marlbourgh. In arma acestora
liceu bulgar, care acum s'a transformat in linen iese din partidul liberal si se alatura la Tories.
ruses, limba bulgara declarauclu-se de obiect Dupa caderea liberalilor, ajuuge rainistru de exfacultativ.
terne in cabinetul conservator si in calitatea
in Asia mica. cu 5000 loc.; Clau- aceasta reusesce sa incheie pacea dela Utrecht
Bou,
diopolis din vechime.
(1713). Dupa moartea reginei Ana, acusat de
Bolin, Cesar, scriitor rom., n. 1813 din tata de legaturi suspecte cu. Stuartii i amenintat cu un
orig. din Salonic. A studiat in col. Sf. Saya si a in- proces de malta tradare, fugi in Francia (1715).
trat cu rang-ul de cadet in militie. Parasind cariera Amnestiat la 1723 se intoarse in Englitera, uncle
militard, fund la 1833 gazeta Curiosu
intr t 1751. A scris: Letters on the Study of hiin politica. Partisan al ideilor de reforma, prieten story , (1753-54, 5 vol.)
al lui Ghica, Balcescu,
a fost de mai multe
Bolintin, 1) B. din vale, (Momeni-Dalgoiu),
ori inchis prin manastiri.
Rosetti'
La 1848, in timpul gu- coin. rur. in Rom., j. Ilfov, pl. Sahara, situata
vernului provisor, a fost vornic al Bucurescilor. la vest de Bucuresci in departare de 24 km., pe
Exilat trecii in Trans., unde secase Expatriatul malul stang al riului Arges; local natal al poeCu scop de a impaca pe Romani cu Maghiarii. tului Dim. Bolintineanu; com, se compune din
Dupa un an trecii la Constantinopole si de aici satele : B.-Draganeasca, B.-Mosneni, B. de mijloc
la 1850 la Paris, unde se ocuph cu istoria i ar- si Malu-spart, avend o populatie de 3261 loc.;
cheologia. La 1856 funda Duchunul
apoi in com. se atla 2 biseriei i 2 scoale mixte; loc.
Trompeta Carpatilors pe care a condus-o si re- se ocupa mai ales ca agricultura.

dactat-o mai multi ani in sir. A scris atilt in

versan i cat si in prosa. Priniele sale poesii sant

dela 1835. Ultima colectie este din 1857, si tot
din acest an mai avem i Posies traduites du
roumain en prose et en vers francais . Ca poet
B. a fost foarte slab inspirat, tendentios, (cauta
desrobirea iobagilor si a Tiganilor), far imaginatie i fara forma. Dar cu atilt mai insemnat
a fost ca prosator i mai ales ca publicist. In
aceasta piivinta putini i-se pot compara. Afara
de articole publicate prin suspomenitele gazete,

2) B. din deal, com. rur. In Rom., j. Ilfov,

pl. Sabaru, situata la vest de Bucuresci in de-

partare de 23 km., cumpusa din sat.: B. din deal

si Berceni, avnd o populatie de 1717 loc., cari
se ocupa cu agricultura; are 1 biserica si 1 scoala
mixta. La B. era manastire de calugari pe timpul
lui Mateiu Basarab.
Bolintineanu, Dimitrie (Cosmad), poet si om
politic rom., n. 1826 in Bolintinul din vale, langa
Bucuresci, din o familie de origine macedoneana;

absolvand colegiul Sf. Saya, intr copist in mi-

din cari a adunat cateva in Culegere de mai nisterul de externe. La 1b43 debuta in Curierubr
multi articoli publicati atat in strainatate cat si lui Eliade prin O fata tinera pe patul mortiis
In teara in anii trecuti 1861, mai avem dela elegie slaba ca conceptiune insa ea stil de o
el: Monastirile din Romania, 1862; Monasti- armonie i dulceata necunoscuta pana atunci
rile ()is() Brancovenesci, 1863, amendoue tra- In limba romana. La 1845 f trirnis do socieduse i in frantuzesce ; Calatorie archeologica tatea literara la Paris pentru studiul literaturii.
In Romnias 1858; Excursiune archeologica La 1848 Mel-A impreuna cu alti tineri, in teara,
din anul 1869. In biblioteca Academiei din Bu- lua parte la revolutiune
f unul dintre recuresci se afla si o colectie de scrisori si me- dactorii Poporului suveran. Dupa caderea remorii adresate lui Napoleon, Lord Palmerston, volutiunii, exilat, tree(' in Trans. ea Balcescu, Ej. a.,
Lord Dudley Stuart ; aceastacolectie e litografata, apoi prin Constantinopole la Paris, ca sa-si connu imprimata.
1880 in paralisie. [D. E.]
tinue studiile. 1855 Gr. Ghica Ii oferi o caBolid, nume sub care se cunosc pietrile cadute tedra de literatura romana in Ia.si, dar Poarta

din ceriu; compuse din diverse minerale si mai

ales fier rnetalic nichelifer. Cand se lustruiesce
un B. pe o fata si se ataca cu un acid se obtin
asa numitele : figurile lui Widemanstaetten.
Bolii, eetate, (Cetatea Bolii), un turn vechiu
ruinat, eu paretii inegriti de viscole, ce se afia
In Valea Hategulului, cott. Uniedoarei, pe un

nu i-a permis intrarea in teara. De atunci trai

In Turcia pana la 1857, cand in Samos, uncle

I. Ghica era guvernator, and in Constantinopole,

si mai mult in calatorii prin Macedonia, Siria,

Palestina, Egipt. Din acest timp de bogata activitate literara dateaza cele mai bune poesii ale
sale. Reintors n teara, ocuph pe rand ministeriul

www.dacoromanica.ro

526

Bolivar

Bollinger.

externelor, al cultelor i instructiunii publica, numai 30,000 km2. afint cultivati. Clima e fiercand, Cu ajutorul lui C. Negri si V. A. Urechia, binte si nesanatoasa. Locuitorii : (Indiani, Negri,
infiinta primele scoale la Romanii din Mace- Albi si mestecaturile acestora: Caribi si Zambos),
donia, si contrasenina decretal pentru infiintarea se ocupa mult si ca comercial. Cap i tal a e
Universitatii din Bucuresei (4 Iulie 1864), apoi Cartagena (v. ac.); alte orase mai mari: Mompos,
trece membru al consiliului de stat. Dupa ca- Lorica si Barranquilla.
derea lui Cuza, 1866, se retrase in viata privata,
Bolivia, republica in America de sud, intre
sarao si desilusionat. t 1872 in spitalul Panti- Brasilia, Paraguay, A.rgentinia, Peru. si Chile,
limen din Bucuresci. El continua a serie, i a 1.334,200 km., si 2.019,549 loc. afara de vr'o
seris foarte mult i dupa exiliu; asa ca in pre- 231,000 Indiani selbateci. In partoa de vest se
fata ultimei editiuni a poesiilor sale (Poesii, ed. intind mnn(ii Cordillerii: (Sorata 6550 in., IlliSocec. 1877, 2 vol.) numai simpla enumeratiune mani 6410 ni.) formaud intre sirurile lor plaa scrierilor lui B. cuprinde 5 pagini. Dar serie- touri (Oruro); partea de est a B.-ei e ses intins

rile facute dupa reintoarcerea in teara (Traia- (Llanos). Riuril e B.-ei sant: Pilcomayo si
nida, incercare de epopee nationala; Conrad, Vermejo, cari cuig spre Paraguay; Beni si Maincercare de epopee filosofica, dupa Child-Harold
al lui Byron ; romanul Elena; mai multe drarne
si reviste satirice, etc.) sfint lipsite de inspiratitme
poetica i fara nici o N'aleare 'iterara. Iar scrierile

more, cari curg in Madeira. La granita B.-ei, spre

Peru, se afla lacul Titicaca. B. are trei zone

cli in a t i c e: una rece la muntii inalti, alta 1310derata pe coborisuri i predealuri, iar a treia
prosaica din ultima epoca a vietii lui B., (bio- mai caldala ses. P r o d note: argint, aun; cereale,

grafii si alto articole publicate in Albina Pin- cafea, tutun, bumbac, s. a. ; in animale B. pre-

dului, Romania 'iterara, Trompeta Carpatilor si sinta o bogatie maro, mai ales pasen, amfibii si
In cliarul seu Dmbovita), sfint fara insemnatate reptilii necodate ; dintre sugetoare se afla difosciintificd. Numai Via(a lui Cuza , pe care ti rite moime, iaguar, lama, vampir, etc. Com e r-

cunoscea foarte bine; 11 Febr. precedata de ci ul sufere mult in una positiei continental
a republicei, dar si din causa revolutiunilor
interne si din statul vecin Pera, pe unde se

domnia Regulamentului; Calatoria I. S. Domnitortilui Romanilor la Constantinopole ; Calatorii

pe Dunare i in Bulgaria, Calatorii la Ierusalini
si in Egipt, si mai ales Calatorii la Romanii din
Macedonia, sfint de un interes istoric i etnografie, irisa cetite cu control. Dar operele, cari

face comunicatiunea spre ocean. Comunic atia

anevoioasa din causa, ea drumuri bune sfint
foarte putine. Acum sfint in lucrare inai multe
linii ferate. 1894 B. avea 3230 km. linii tele-

au castigat lui B. un nume glories in istoria grafice i preste 200 km. cai ferate. Locuirorii sfint

literaturii rom., sfint baladele, elegiile, poemele

idilele sale. Ele sfint publicate in ultima editiune sub urmatoarele talud : Legende istorice,
Fionia Bosforului, Bastne, Macedonele. Pline de
duiosie si de nobile siinteminte sfint apoi elegiile

Indiani (Aymara, Quichua, Chiquito), Creoli

alte corcituri. Importa' (1894): 14.375,000 franci;
exportul: 49.562,0(0 franci. Budgetul pro 1895
avea venite : 7.170,790, cheltuelile 7.441,180 bolivianos, (1 bol. = 3 franci); datorii: 9.493,705 bo-

si ineditatiunile, sale sub titlul: Reverii si Diverse. livianos. Armata: 900 oameni. Capul statului e
Note caracteristice ale peosiei lui B. siint: o presidental; corpul legislativ e congresal. B.
fantasio adeseori proa inflorita; iubirea de patrio;
impartita in 8 departamente. Colorile B.-ei
precisiunea stilului, mai ales in balade, din cari sfint : rosu, verde, galben. Istoria. B. in vemulte versan i se citeaza ca maxime; iar iu limba chime apartinea imperiului Inca-ilor din Pera;
prea multe neologismo. (Cf. Ar. Densusianu, Cer- 13$3 f cucerita de Spanioli i anectata vice-

cetari literare, p. 288; Angel Dimitrescu, Ana- regatului Peru, mai in arma vice-regatului La
lelo literare. Bucuresci, 1886, nr. 2; G. Chitu, Plata, sub numirea de Charcas. Ca in celelalte
Bolintineanu, conferenta. Craiova, 1886; si toate colonii spaniole din A.merica, asa si in B. incep
manualele de ist. liter. rom.)
lui ta pentru libertate dala 1809, se termina irisa
Bolivar, Sinion, general, eliberatorul Americei abia la 1825, calad se declara independenta terii
de sud de sub jugul spaniol, n. 1783 in Caracas;
i-se dote numele de arli. B. anca a fost si
a studiat dreptul in Madrid ; 1810 It.:1 parte
i e bantuita de revolutiuni interne.
la revolutiunea din Caracas ; elibera 181:1 VeneBolivianit, mineral, sulfoantimoniura de argint,
zuela, impreunandu-o cu Noua Granada in re- se gasesce in Bolivia.
publica Columbia sub presidenta sa ; 1824 &ibera.
Bolivitl mineral rar, sulfoxid de bismut; so
si Peru si primi predicatul El Libertador. t 1830 cisesce in minele dela Tazna, prov. Chorolque
in S-ta Marta.
in Bolivia.
Bolivar, 1)B., uni tate de pronettf in Venezuela,
Bolland4ti, hagiografi iesuiti, organisati in so= 1 Frauc. 2)B.,stat in sud-est. Statelor-Unite din cietate literara, in Belgia; continuara planul inVenezuela, corespunde statului anterior Apure; cepot de I. Bollandus, iesuit flamand, (n. 1596
372,447 km2., si 58,289 loc., capillita Ciudad B. la Tirlomont sau Limburg si t 1665), de a pu(v. ac.) 3) B., prosincie a republicei sud-aineri- blica intr'o uriasa colectiune, in limba lat.,
sfintilor (Acta snctorum). Intrerupta de
cane Ecuador, pe coborisurile vestice ale Amlilor,
cu 31,327 loc. Capitala Guaranda. 4)B., departa- cateva ori de gavera si iarasi continuata coment (pana la 1886 stat) in republica sud-ame- lectiunea numera in 1794, la desfiintarea ordiricana Columbia; 70,000 km2., cu 324,400 loc. nului iesuitilor, 53 de volume in folio-. Conti(1881); B. e impartit in provinciile : Barranquilla, nuata din nou pana pe la 1845, s'a inmultit ea
Carmen, Cartagena, Corozal, Chima Lorica, Ma- alte volume. Cniticii Ii atribuesc patina valoare.
ganque, Mompos, Sabanalagra, Sincelejo
Bollinger, Otto, patolog germ., n. 1843 in

teritoriile San Andres si San Luis. Partea cea Altenkirchen ; dala 1874 prof. la Universitatea
mai rnare a terii e acoperita cu paduri sculare,

scoala veterinara din Miinchen. S'a ocupat in

www.dacoromanica.ro

Bollitori

special cu patologia anthraxului, tuberculosei

actinomycosei i ca otravile animalice. Opere : Zar
Pathologie des Milzbrandes., Infektionen durch
tiensche Gifte , Heber Vererbung von Krankheiten , etc.

Bolton.

527

unde la 1871, en ajutorul colegilor si romani,

a eluptat recuneascerea, ca averea acestei universitati este avere comun a celor 11 Beaune
istorice, fara deosebire de nationalitate si con-

fesiune. Dela infiintarea ei a fost membru al

Bollitori, (ital) bolboare ; mici vulcani de namol. Asociatiunii transilvane, a condus aproape 20 ani,

Bolnita, infirmerie; mai ales casa de bolnavi

intro manastire.
Boloboc, vas in marime de 70-100 vedre.
Bolochoveni se numesc in =alele rusesci Roinfinii din sed. XII. si XIII. ce locuiau la nordetul
'Ana preste Bugul super., intre
principatele de Halici. Volhynia si Kiev, sub
condueetori proprii, nurniti enezi. Numele lor
deriva din Voloch (= Roman), cum si locafitatea
Bolechov in Galitia se gasesce numita in documente villa Valachorum. Prima lor mentiune
se face In luptele regelui Ungariei Andreiu II.

parte ca vicepresedinte, parte ca presedinte, co-

mitetul si adunarile generale si a conlucrat in

mare mesura la infiintarea scoalei civile de fete
a aceleia. Pe terenul economic a conlucrat la

infiintarea bancii de asigurare Transilvania , si

1871 ea fundator la infiintarea instit. Albina,

la care dela inceput a fost ales membru in di-

rectiune si 1874 presedinte al consiliului de ad-

ministratiune. La 1875 a fost ales membru in

representanta funda(iunii Gojdu.

[Dr. Vecerdea.]
Bologna, 1)B.,provincie in Italia sup.; apar(in
pentru Halici (1231), unde cnezii B. apar ca statului papal pana la 1860. Are 3601.76 km2., si
aliati ai Unguntor. In 1235-40 ei au iar lupte 457,474 loc.; se imparte in trei cercuri : B., Imola
ca principii de Volhynia si Masovia; anca. dupO si Vergato. 2) B., capitala provinciei B., unul

invasitmea Mongolilor ei sustin o lupta indelungata cu Volhynienii, care se sfirsi in 1257,

fiind invinsi
Dupa aceasta data, numele
B.-lor nu mai reapare in analele rusesci. Localitatea Bolochovo, pe Bugul super., mentionata
mai antiliu la 1150, indica vechimea expansiunii
Romanilor in aceasta parte. Tot pe acel timp se
face si la Bizantini mentiune de Romani (Vlachi)

dintre cele rnai vechi si mai bogate orase din Italia,

intre riurile Reno si Savena, cu 143,607 loc.; pre-

fectura, episcopie i curte de apel. Zidiri monurnentale : Piazza del Neptuno cu o vestita fantana si grandioase palate; bisericile San Petronio
si San Domenico ; dou turnuri piezise (Asinelli
83 m. i Garisenda 42 in. inalt); acadeniii de
bele-arte. Hniveisitatea din B. e cea mai veche
Europa, se dice ca ar fi fost intemeiata de Theodosius col Tinr la 425; incepnd cu sed. NIL

In vecinatatea principatului de Halici (1164),

deci pe teritorul cnezilor B. Aeesti Romani din
nord-estul Carpatilor, can apar ca aliati ai Un- a stat totdeuna in fruntea univers. italiene. Pictorii
puller in contra vecinilor Rusi i traiesc sub Caracci, Guido Reni, Domenichino, Guercino
conducetori numiti cnezi, ca i la Romanii din altii au intemeiat vestita fcoald bolognezll, care
avea sediul in B. Industrie insemnata, (flori
Ardeal i Ungaria, stint, ca buna sama, emigrati
din regatta unguresc, de uncle expansiunea Ro- artificiale, maccaroni, etc.) In antichitate B. se
inanilor spre resarit incepit ca mult inainte de numia Bononia.
intemeiarea principatului Moldovei. Invasiunea
Bologna, Giovanni, (Jean Boulogne), sculptor
Mongolilor i asezarea lor la poalele resariteue si architect din Flandria, n. 1524 In Douai, studia
ale Carpatilor opri apoi, pentru catva timp, aceasta in An yen si se asezk in Italia; t 1608 in Florenta.
expansiune, palm ce retragerea Tatarilor preste
Bolometrw, aparat pentru observarea si mesuNistru de catra ostile regelui Ungariei Ludovic I. rarea celor mai mici schimbari produse prin

(v. Dragos) deschise din nou stavilele emigrarii razele caldurii ; e foarte sensibil.
romane din Maramures si A rdeal, prin caro se
Bolor-Dagh, (Bulor-Dagh, adeca: Muntele
Bonnier), sir de munti in Asia centrala, la mar[D. On.]
nfiint principatul terii Moldovei.
Bologa, Iacob, consilier aulic trans., n. 7 Dec. ginea estica a platoului Pamir, se intind dela
1817 in Marpod, langa Sibiin, -I- 18 Maiu 18b8. nord-vest spre sud-est. Piscul cel mai inalt e
A studiat in Sibiiu si Cluj, si a fost numit 1847 Tagharma, 7864 m.
cancelist la tabla reg. din Mures-Osorheiu. La
Bolovanii, com. rur. in Rom., j. Dambovita, se
1848 notar al adunarii din 3/15 Main de pe compune din 6 catune : B., Adunati, Crangasi,
Campul libettatii ; 1852 consilier la tribunalul Podul lui Petrache, Besteloaia i Branesci, cu
din Dej, 1853 la tribunalul provincial din Sibiiu 1484 loc, cari se ocupa cu agricultura ; au si o
(Landesgericht), iar 1858 consilier la Curtea de moara cu vapor, 2 biserici si o scoala mixta.
apel a terii, 1862 protonotar la tabla reg. din
Bolta, acoperemnt deasupra uniti spatiu marM.-Osorheiu i apoi in scurt timp consilier gubern. ginit in parte s'au in totalitate. B. consista din
in Cluj, si 1865 consilier aulic la cancelaria trans. dom.) parti constructive de capeteuie : din readin Viena, de unde s'a retras 1867, desvoltand de zeme i boltitura. Piatra in forma de ic dela
aici incolo, anca in decurs de doue decenii, o ne- crescet se numesce chtia boltii, iar cele dela
obosita activitate In toate intreprinderile iudrep- reazeme pietri de reazem. Conform arcului
tate spre ridicarea starii Romfinilor transilvaneni. suprafetei interioare deosebim B. in semicerc,
La dieta Sibiana din 1863 64 a participat ca de- in segment, in forma de cos, ogivale, eliptice,

drepte, etc. Exista diferite feluri de B.: B. ciputat al cercului Nocrich, si a fost trimis
senatul imperial; 1864 a fost decorat ca ordul lindrica, (in semicere sau segment, etc.); B. in
Coroana de fier cl. III. A conlucrat la organi- cruce, (prin intretaierea a duor cilindre); B. in

sarea vietii constitutionale bis. gr.-or. din Ling. forma de troaca ; B. oglinda derivatie a acestora
si Trans., fiind membru al congreselor i sinoa- pnn trecerea crescetului intr'un.plan B. cupola,
dolor preeum si asesor consistorial archidiecesan retea, in stea, in evantai.

Bolton, (B. le Moors, pron. bolt'n li murs),

si fiscal al consistorului mitropolitan. In Universitatea sas.. a fost membru al confluxului., eras in cottul engl. Lancaster, 16 km. spre

www.dacoromanica.ro

528

Bolus

Bombyx.

nord-vest dela Mancb.ester, cu 115,002 loc.; imperiului indo-britic, cu. 773,196 loc., intre cari
industrie de bumbac s'it de fier, in apropiere bai 30,708 erestini nascuti In teara. B. e piata principala a comerciului arabic, persic si est-indic.
de carbuni.
Bolus, mineral, varietate de haloisit; sub nu- In portul B. au intrat si iesit la 1891 92 90,673
mele de B. se inteleg i alte argile feruginoase nai. Din B. se exporteaza in cantitati considede coloare ros-bruna, cari se intrebuinteaza in rabile bumbac, grane, pastaioaso, piei, colori.
Bombelles, Ludovic Philipp, conte, diplomat
farmacie si ca coloare.
Bolvwila, com. in Banat, cott. Caras-Severin, austr., de origine portughez, n. 1780 in Regensburg, torn diferite misiuni diplomatice la curtile din
750 loc., Rom.; mine de carbuni.
Boma, capitala statului Congo (Africa vestica), Berlin, Kopenhaga, Neapole, Florenta, Turin, etc.

t 1843 in Viena.
langa riul Congo; comercia insemnat.
Bomboane, (franc. Bonbons), zaharicale preBomarsund, strimtoare in Marea Baltica, intre parate
fierberea zahartilni cu putina apd
insulele Aland si Vard. Fortul B., pe malul pana la prin
anumita consistenta i apoi prin ameresaritean al insulei Aland, domineaza intrarea stecareaoeu
oleiuri, esente, sau cu. un aft suc
In Marea Finniea si Golf al bottnic ; a fost dera- aromatic gustos,
si colorate cu color' inofensive.
i
Englezii
aliati.
mata 1854 de Francezii
Massa
topita
se
toarna pe o tabla si se tale in
Bomba, V. obuz i proiectil.
bucatele, de regula in patru colturi. Dupa adauBombacee, (botan.) trib ce apartine familiei suri B.-le isi capeta numele lor: de ciocolata,
Malvaceelor. (v. ac.)
vanilie, etc. Se intrebuinteazd parte ea
Bombardare, atac neregulat al cetatilor; el zaharicale, parte ca medicament in contra tusei
consista in a arunca asupra lor abuse si pro- si altor duren i de piept, (caramele, B. de malt, etc.)
iectile incendiare pentru a grabi capitularea, farn B. englezesci se fac din vergele de zahar coca atacatorul sa mai fie silit sa treaca prin di- lorate diferit, impreunate la un loe i intinse
feritele operatiuni ale unui asedia regulat. Afara sa se subtie, apoi taiate in bucatele. Ele se
de cetati, intunicul poate sd proceada si la B.-a inacresc putin si se parfumeaza cu eteri arounui oras deschis, in cas cand acesta ar opune matici. B. umplute se fabrica asa, ea zaharul
vr'o resistenta.
amestecat cu putin licher se stropesce in forme
Bombardon, vechiu instrument musical de lemn, facute inteun strat de amidon, in care se si incu tubul conic si aneje dubla; lungimea lui, care valuesce. Dupa cateva dile zaharul cristaliseaza,
trecea de doi metri, faces acest instrument asa formand o irnbracaminte cu sirup in ea; apoi
de greu de rnanuat, ea suger calugarului Afranio se scoate din amidon. B. transparente constau
din Pavia, idea de a-1 fringe in mai multe bucati, din zahar amorf, care atrage cu incetul umidiceea ce conduso la f ago tul modern. In musica tate i cristaliseaza, devenind apoi netransparent.
moderna acest nume se da s a x ho r nilor bas Ca sa se evite aceasta, B.-le trebuese pastrate
gray EA contrabas, leviatanii musicilor militare. intr'un Ion inchis hermetic, iar aerul, care ar
[T. C.]

Bombasin, (bombassin, bombazet, bomazine),

intra, trebue tinut uscat prin var ars.

Bombus, Bondarul, gen de apide sociale; nu-

numele vechiu al unei tesiituri de matasa

rneroase specii, comun in teara la noi; isi faca
firele incrucisate, care se fabrich mai antaiu in cuibul sub pamnt, (barbati, femei i lucratoare).
Italia nordica, Milano, Como, etc. B. se numesce Sbarnaiturile, cari le produc in timpul sborului,
si tesiitura de Jana cu firele incrucisate i cea sut datorite unor cordi situate in orificiile orca urzeala de matasa i batetura de lana piep- ganelor de respiratiune.
timata. Mai de mult se faceau asemenea teseturi
de bumbac, per de camila i matasa, adi de re-

gul din lana de oaie.

Bombast, (engl., original insemneaza burnbac

de captusit), emfasa.
Bombax L., (botan.) gen de arbori tropieali din
fam. Malvaceelor, trib. Bombacee, ce cu exceptia

unei specie africane si a alteia estindice cresce

numai in America. B. pentandrum L. din ES ti udia

Bombycide, familie de fluturi, din care fac parte

fluturii de matasa, numiti gandaci san viermi

de matasa.
Bombycilla garrula L., (zool.) pasere cantatoare din fam. Ampelidae, de coloare sura-rosietica; penele lungi de pe cap formeaza un mot ;
preste ochi cu o fasie neagra, la gat neagra, iar
coada la yid galbena; flamura externa a penelor
plutitoaru e galbena, cea interna alba. Petrece

e cea mai importanta specie : bmnbacul ce in- prin regiunile nordice nutrindu-se cu tot felul
valesce sernintele, radacina pulverisata i o goma de semiute.
[V. B.]
adstringenta se folosesc in medicina. Piese de
Bombyx Mori, fluturele a carui larva (omida)
lemn fasonat de B. ventricosum Ann. introduc produce matasa, cunoscut sub numele de vierme
Botocudii ea ornament in perforatiunile buzelor de nidtasd i glindac de mdtasd. Corpul greoiu
urechilor lor.
[A. Pr.]
albicios, aripele albicioase batend putin in galBombay, (engl.; pron. bombe); 1) B., presi- ben, cele anterioare silnt mai mari deck cele postedentie in imperiul indo-britic, cu 181,290 km2., rioare si toate patru,sfint frgate in curmezis
si 13.911,438 loc., intre cari 11.976,776 Indieni, ca 2-3 dungi negre. Traiesce numai vr'o 2 luni;
1.031,503 Mohamedani, 102,265 crestini, etc. B. cu- barbatul este lung de 25 mm., ferneia este hard
prinde in sine tinuturile Gudsrat,Kandes, Sattra, groasa si lunga de 42 mm. Ea depune toamna
Aurangabad, Bidsapur, laolalta cu 11,716 insti- pana la 500 oue galbii mari cat un fir de mac,
tute de invetarant. De B. se tin mai multe state popular numite seminte de gd ndaci de mdtasd.
vasale cu preste 8 mil. loc. 2) ()rapt B. este ca- Din oue primavara ies omidele si se hranesc
pitala presidentiel B., situat pe iusula B. ; pe langd cu frunze de agudi (dudi), dupa ce schimba pielea
Calcutta, eel mai insemnat port $i eras comercial de patru ori, cresc foarte repede. Pe inelul pen-

In Asia estiea; e principalul port de resboiu al ultim un corn de o parte si alta, in corp done

www.dacoromanica.ro

Bomel

Bonaparte.

529

ghinduri, ale aror orificii se deschid in aproBon, Cap, sau Ras Addar, promontoriu in
piere de gura inteun organ numit fihier, prin Tunisia.
care jasa afara o substanta cleioasa, care in aer
Bona, (B6ne), port maritim in Algeria, prose intaresce si pe care omida o tot trage afara vincia Constantine, cu 21,974 loc. ; central pespentru a forma firul de matasa. Dupa 30 dile, cuitului de corale, comerciu insemnat. In aprochnd omida are sa se transforme in cresolida, piere siint ruinele orasului autic Hippo Regius.
ea isi tese cu ajutorul filierei o gogoa.se, in care
Bona, (lat.) bunuri, (v. ac.)
sta vr'o 15 dile, de unde apoi jasa in staro de
Bonachi Gregoriade, v. Gregoriade.
fluture. Crescerea viermilor de matasa, in scop
Bona Dea, in mitol, romana inseamna: buna
de a produce matasa, se numesce sericiculturit dina, i chnd se identifica cu Fauna, ce in
(v. ac.) i constitue in multe teri un articol de limba veche lat. inseatnna asemenea: buna, child
bogatie. Chad voim sa ne servim de coconi, cu Maia, dina vegetatiunii. Dar si alte dine
omorim in apa fierbinte nimfele inainte de a se romane au avut predicatul B. D., s. e. Magna
tranforma in flutuae, pentru ca iesind sa nu rupa Mater si Juno Caelestis, i astfel B. D. a trebuit
firul, i apoi depanam cu diferite masini firul de sa aiba i alt name, lasa n'a fost iertat ca numatasa de pe cocon. 500 600 gogoase dan un mele ei cel adeverat sa se rosteasca in public,
kgr. de matasa. (Cf. La soie par L. Vignon ; Der Atht e positiv, ca B. D. e dina fructuositatii,
Seidenspinner des Maulbeerbaums, von Haber- In special a muierilor, si a riguroasei purtari
landt ; Le cocon de soie par Kleber.)

Bomel, Thomas, scriitor sas, originar din Bra.sov;

morale. Ea a avut un templa pe muntele Aventin,

gi acolo nu a fost iertat sa intro parte barba-

a stat in serviciul orasului Sibiiu, fiind la 1555 teasca, nici chiar copil de tita, iar din femei
incredintat cu insemnata misiune de a interveni numai cele nepatate, pentru-ca dina a fost
pe IiInga regale Ferdinand in scopul rechiemarii fecioara. Ea a avut predicatele Sanctissima
reginei Isabella si principelui loan Sigismand. B. Caelestis. Multitne de mituri ilustreaza curaa fortnulat mai Anthiu in scris dreptul municipal tenia si binefacerile dinei.
[Attn.]
sasesc sub titlul: Statuta Jurium Municipalium
Bona lides, (lat) termin juridic, inseamna
jus ciCivitatis Cibiniensium, reliquarrunque Civitatum buna credinta; dreptul propriu roman
et universorum Saxonum Transsilvanicorum, col- vile

cu fortnalitatile sale stricte n'a fost priincios

lecta per Th. Bomelium A. 1560. t 1592 ca pentru mobilitatea averii private; astfel deja in
preot in Slimnic.
Bomii, v. Bou.

Bompres, (marina) parte din arborada unui

bastiment; este cotnpus ca i celelalte catarge
din mai multe parti: coloana sau B. propriu
(lis, asezat in axul bastimentului, in prova, avend

basa fixata intro doi butuci puternici pe punte

periodul II. al desvoltarii sale a trebuit sa cedeze

dreptului popoarelor
jus gentium cu cari
Romanii erau in strinse legaturi ; unul dintre principiile dreptultd gintilor era liberalitatea, cu
care se incheiau cele mai multe negotiatiwai de
drept, caci, fard observarea formelor stricte pretinse de jus civile, contractantii considerau mai
bona fides
ca
malt increderea reciproca
garantie a intereselor lor. B. f. are insemnatate

celalalt capot afara din bastiment ; direclia lui

este inclinata pe orizont de 30u-400; B.-ul propriu (lis se prelungesce Cu o nada, mai subtire, mare si In dreptul modern fj i, n contrast ea
mobila, numita bastonul fiocului, prelungit el mala fides, coustitue convingerea despre
insusi prin o a doua nada mobila, bastonul sagetii. propriu in raport cu vointa i intentiunea nefaB. este mentinut la postal seu prin diferite le- tarita a persoanei; obiectul cumperat il tinem
gaturi de franghie si lanturi, fortralnd subarborele, In posesiunea noastra convinsi, adeea in buna
sarturile, straiurile, etc. El poarta troj bastoane, credinta, ca lucrul a ajuns pe cale dreapta in
numite antene, doue in dreapta i in stfinga, proprietatea noastra (bonae fidei possessor),
ca nisce aripi, destinate a primi la capet sarturile desi se poate, ca vendatorul prin furt a ajuns
iar cel de al treilea, care este de desubt, la acel obiect.
Bonaire, (span. Buen-Ayre), insula n grupa
primesce in virful seu straiurile bastoanelor,
ilocurilor .si alte manevre. Pe B. se fixeaza mai Antilelor mici, cu 335 km2., si 3761 loc.; culmulte legaturi principale ale arborelui trinchiet, tura de cosenila. Cf. si Curaao.
Bonaparte, familie de origine corsicana, prin
precum si manevrele, pe cari se intind pfinzele
triunghiulare, numite flocuri. Chnd B. este sfa- care Francia s'a transformat in imperiu.
rantat de mare sau de vent, partea superioara B. (Napoleon semna Buonaparte), era cunoscuta
a arborelui trinchiet ne mat fiind sustinuta din in Italia anca din sed. XII., iar in sed. XVI.
prova, se poste usor rupe, $i atrage dupa sine (1569) se stabilise in Comica la Ajaccio. Barsi ruperea arborilor urmatori, cari se leaga unii batii erau milndri de vechimea familiei lor, erau
inteligenti $i ambitiosi, dar saraci. Tatal lui Nade altii ; de aci numele de cheia arboradei
importanta ce se da B.-lui in vechia marina cu poleon se chiema Carol, n. 1746 la Ajar-Tie, stuvele. Pe unele vase cu aburi, cari au o arborada diase dreptul la Pisa, apoi se casatorise ca o
redusa, B. este redus la un simplu baston ; pe patriciana din Ajaccio, Laetitia Ramolino. Carol
vasele modern de resboiu a disparut complet lupth contra Franciei sub Paoli, dar dupa alungarea acestuia trecit in partea Franciei, si prin
[Constant B.
odata Cu restul arboradei.
Bon, (franc) bilet care autoriseaza a primi protectiunea guvernatorului Marbettf, isbuti sa-si
ceva; B. et vue, asignatiune care se platesce la aseze copiii in scoalele infiintate pentru nobilii
B.-s royaux, numirea asignatiu- scapatati. t 24 Febr. 1783 la Montpellier. Lash
presentare.
nilor franc. asupra tesauralui, emise dela 1824; 8 copii. Laetitia era fruinoasa, serioasa si severa,
dela 1848 se numiart B.-s de la Republique, sgfircita ca o teranca, dar intreprindetoare si staiar acurn poarta numele de B. du Trsor. B. se ruitoare. t 2 Febr. 1836 la Roma.
1) Joseph B., n. 7 Ian. 1767, rege al Neapolului
mai numesce i saldul activ dintr'un contcurent.

www.dacoromanica.ro

530

Bonaventura

Bonfinis.

dela 30 Mania 1806 pang 6 Iunie 1808, and mele familiar loan Fidanza, n. 1221, t 1274.
cuvntul atotputeruic al fratelui sea il trans- Discipol al lui Alexandru de Hales si loan
porta pe tronul Spaniei papa la 30 Main 1814. de Rochelle; a fost calugar franciscau si dela
Dupa caderea lui Napoleon fugi in America, de 1256 general al acestui ord. La 1482 canonisat,
uncle reveni abia in 1841 si se asez la Flo- de catra adoratorii se" a fost nurnit: Doctor

renta, unde t 28 Iulie 1844. A lasat doue fete. Seraphicus . Desi cunosctor al doctrinelor aristo2) Napoleon B., impratul Francezilor v. Na- telice, tinca mai mult la Plato, si a incercat a
poleon I. A av-ut un fiu Napoleon II. 3) Lucien B., perfectiona misticismul urmat de catra Bernn. 1772, presidentul adunarii de cinci sute, in hard de Clairvaux, Hugo si Richard de St. Victor,
care demnitate ajutase fratelui seu la lovitura
fonnulat pe basa doctrinelor lui Dionisiu de
de stat din 18 Brumaire. Partisan credincios al re- Areopagita. B. inveta ca si Plato, Guinea Ddeu
publicei, nu se putea intelege cu Napoleon, 11 nu este numai causa si scopul tuturor luennilor,
parasi de multe ori, iar dupa infiintarea impe- ci i imaginea, prototipul primar (ratio exam-

riului se retrase la Roma, unde se ocupa cu plans) al acelora. Sub raport etic, B. %Ark ascesciinta si cu artele, nevoind a primi coroanele tismul i pauperismul. In privinta unnarii lui
ItaHai i Spaniei, pe cari i-le oferia fratele
Cbristos statoresce trei grade de perfectiune:
De him Jui voi sa fuga in America 1810, f observarea prescriptelor legale, implinirea con-

insa prins de Englezi si arestat palti in 1814. siliilor spirituale i placerea eterna co resulta din
De atunci a trait in Italia pana la 29 Lillie 1840. contemplatitme. A scris: Soliloquiurn si ItineA lasat serien, dintre cari: Charlemagne ou rarium multi!! in Deuni. (Cf. Ueberweg, Gesch. II.)

l'Eglise dlivre, in 24 canturi, in cari critica

pe fratele seu i celebreaza pe Burboni. A. lasat

9 copii , dintre cari Charles, n. 24 Main 1803,
si-a castigat ca invtat o reputatiune europeana
prin lucrari de sciinte natural, (Iconografia della
fauna italica ....) In politica Charles era capul
partidului republican, si dupa ce Francezii ocupara Roma, spre a apera pe papa, fugi la Paris,

[Pl.]
Bonbon, v. Bornboane.
Bonchamp, (pron. bonsai)*

Charles Melchior
Arthur, marquis, conducetontl resculatilor din
Vendee, n. 1760 in ca.stelul Jouverdeil in Anjou ;

roialist infocat, traia pe timpul revolutiunii retras, papa f ales de insurgentii din Anjou de
couducetor al lor. Se luptit cu mult curagiu si

unde t 2 Julie 1857. El a avut 8 copii. Un soeces contra republicauilon t 1793 Ifinga Chollt.
Depot al lui Lucien, cu acelasi nume, a murit ca

cardinal in Roma la 19 Nov. 1895. 4) Maria

Bonczhida, v. Bontida.
Bond, (engl.) document

de chizesie, obliga-

Anna B., n. 3 Ian. 1777, mare ducesa de Toscana, tiune ; in afaceri de vaina: intreposite (Ware-

t Aug. 1820. A lasat 2 copii. 5) Louis B., n. housing-System), in cari marfa importata se
2 Sept. 1778, rege al Olandei dela 5 Iunie 1806 ponte inmagazina fara a fi supusa varnuirii pana

1 Iulie 1810, aratit

calitati distinse. la reexportare ori pana and se da in consuApera mai ales libertatea comerciului cu Anglia matie. B. se mai nurnesc in Englitera si America de

palm

contra sistemului continental, dar neputnduse opune fratelui seu, parasi Olanda, locui
in diferite parti ale Italiei , ocupandu-se Cu
seiintele si artele. t 25 Iulie 1846 in Livorno.
Fuses casatorit cu frumoasa Hortensia Beauharnais, fica sotiei lui Napoleon, si din acea
casatorie avusese 3 copii. Al treilea era Charles

pana and
cele nominative poarta numele de Stocks.
nord i obligatiunile la p urta to r,
Bondar, v. Bombos.
Bne,

oras, v. Bona.
scufie, imbracaininte de cap

Bonet, caitii,

pentru femei si pentru copii. B. sau scufitele

pentru copila,si mici sfint impletite din bumbacuri

sau 'Amin, B. de neglig pentru dame se fac din
Charlotte, n. 22 Apr. 1789, dupa caderea fratelui batisturi i dantele, pentru fermi in virsta din

L. Napoleon mai pe urma Napoleon III.

6)

sou traia la Roma. t 9 Iunie 1825, fara copii. matasa sau stofe, adesea captusite cu vata. Bo7) Maria Annunciata, n. 26 Martie 1782, ca- netarie, atelier unde se lucreaza si se vind
storita cu Murat, caruia Napoleon ii dote in obiecte impletite cu masina, precum: scufite,
15 Iulie 1808 regatul Neapolului. t 18 Main. 1839 ciorapi, tricouri, s. a.
In Florenta. 8) Jeriime, n. 15 Nov. 1784, merge
Boneta de asalt, un uvragiu de fortificatie, care
contra insulei Haiti si de frica Englezilor fugo faces parte din partile exterioare ale unor cetati

In America, unde se casatoresce cu Elisabeth si pe cari inimicul le intalnia mai antaiu and
Patterson, care a trait pana in 1879. (Din aceasta incepea asaltul. Presinta trei unghiuri iesinde

ca.satorie s' a n. 1832 Jer6me Napoleon, care a parti- doue unghiun intrande. Fetele de front silnt apacipat ca oficier franc. in resb. cnmeic; t Sept. 1893 rate prin un min redan intermediar. In fortifi-

la mosia sa Poides in statul New-York.) Divortat, catia franceza este cunoscut sub numele de
Napoleon 1:1 casatoresce cu Caterina de Warttem- bonet de Prtre.
berg, *i creaza pentru el regatul. Vestfaliei, 1 Dec.
Bonfinis, (Bonfinius) Antoniu, istoric magh. in1807 pana 26 Oct. 1815. t24 Junio 1860. Din a doua semnat ; n. 1427 la Ascoli; a fost prof. in Italia,
casatorie a avut pe princesa Mathilde, femeie de de unde aprins de gloria regelui Mafia. Corvin,

spirit si cu mare influenta la curtea lui Napoleon HI., si pe Napoleon Joseph (Plon-Plon).
n. 9. Sept. 1822, care, dupa moartea printului
Napoleon, era pretendent la coroana Franciei.
t 1891; fiul su Victor, n. 1862 a mostenit pre-

and acesta tinca impresurata Viena, s'a presentat inaintea lui si a reginei Beatrix cu mai
multe serien ale sale traduse din grecesce in

latinesce, iar uuele originale: De Corvinae &anus

origine, De virginitate et pudicitia conjugali,
tentiumle Bonapartistilor. (Cf. Kleinschmidt, Die (cuprinde laudele Beatrice* Prin aceste storand

Eltern und Geschw. N.-'s. Berlin, 1878; A rth. admiratiunea regelui si`a fruntasilor, a fost reCleuquet. La jeunesse de N. Paris, 1897.)
tinut pe langa curtea regeasca, si a remas apoi
Bonaventura, teolog i filosof scolastic, cu nu- In Ungaria pana la moartea sa, 1502. Qpul cel

www.dacoromanica.ro

Bong

Bonn.

531

mai insemnat al lui B. este istoria TIngariei sub

nuruele Rerum hungaricarum decades (4 decade
iar din a 5-a stint munai 5 carti; deci
complete'
preste tot 45 cart. Tracteaza istoria Ung. din
timpurile cele mai vechi pana la 1495 mai pe
larg, decat alti scriitori de pe atunci. Cu deosebire despre Matia Corvin serie tare pe larg
ca mari laude. Cuprinde sciri copioase despre
Transilvania, multe si despre Moldova si Teara
Romaneasca. In scriere iubesce florile retorice,
iar critica mai schioapeta. Editiunea prima a iesit
la Basilea, cuprindand numai primele 3 decade,
iar mai thrdiu Ioannes Sat-abacus a dat editiune
completa la Colonia Agrippina (Kln), 1690.
Bong, la Iaponezi serbatoarea rnortilor, cand se
aseaza lampioane, tea si colaci pe mormanturi.

canului la Constantinopole; partidul lui artincli

pe Benedict VI. in prinsoare i apoi Il ucise.
Urmatorul acestuia, Benedict VII., anatemish pe
Franco B.; dupa acesta urmh loan XIV., pe caro

in Neapole, public anca dela etatea de 20 ani traducen i din Piston si Plotinus si luh parte activ la
evenirnentele politice din Neapole dela 1847-49,
din care causa trebu sa se refugieze in Piemont,
unde se stabili la Lago Maggiore ; mai tardiu profesor la Universitatile din Pavia, Turin si Roma,

befit, si el se intoarse la Roma, undo marl in

curand. 9) B. IX., mai inainte Petra lomacelli,
(1389--1404), papa bland si intelept; writ de
antipapa pe Clemente VII, iar dupa moartea
acestuia pe cardinalul Petru de Luna, care luh
numele de Benedict XIII

Franco B., reintors inteaceea la Roma, Il delaturh si se arch din non M scaunul papal. fa
ucis insa si el dupa cateva luni si cadavrul lui
f tirit de poporul infuriat pe stradele Romei
(984). 8) B. VIII. (Benedict Cajetan , n. in
A nagni, 1294-1303; vol sa ridice demnitatea
papala la culinea splendoarei, dar nu reusi, ci
din contr chiar cu el incepe decadenta puterii
lurnesci a papilor ; in lupta purtata in interesal

suprematiei papale contra lui Filip col Frumos,

rage al Franciei, nu isbuti; dupa ce excomunich
pe Filip, fa prins de oanienii acestuia (1303) in
Bonghi, .Ruggero, filosof si politic ital., n. 1826 local sou natal, poporul 'lima dupa 2 ()He il eli-

apoi deputat, si la 1874 ministiu de instructiune

publica, in care calitate se sili a reforma insti uctiunea in scoalele din Italia. A scris o multime
de opere filos. si polit. (La vita e i tempi di
Valentino Pasini ; Storia della finanza italiana;
Pio IX. e il papa futuro , etc.) t 22 Oct. 1895.
Bongianini, de origine italian, prof. de musica
la seoala de musica si arta dramatica, infiintata
1833 de societatea filannonica in Bucuresci.
Bongo, popor in Africa, v. Don.
Boni, stat tributar Olandei in sud-vestal iusulei
Celebes, in golf al B. Poporatia ca. 300,000 loc.,

Bonificatiune, despagubire; B. de export, premiul ce se da din partea statului pentru anumite

articole indastriale, trecute preste frontiera in

strainatate. Scopul ei este incurajarea unor ramuri numite in lege ale industriei din teara.
In Austro-Ung. se da B. pentru spirtuoase : (vinars,

spirt, licher, bere), zabar si petroleu. Spre a ob-

tine B. stint a se observa anumite regule. (V.

si premiu.)

[George Popp.]

insule japoneze in Oceanul Pacific.

Insula principala: Peel cu Port Lloyd.
Bonin,

Bonitare, pretuirea mosiilor; in special la cocomerciu i navigatie. Capital a poarta acelasi nume. inasari, prefacerea marimilor teritoriale in maBonifacio, calea lui B., (ital. Stretto di Bo- rimi de pret.
nifacio), la Roinani Fretum Gallicum, strimBonitz, Hermann, filosof germ., n. 1814 in

toarea de mare intro Corsica si Sardinia; isi are Langensalza. studih filologia elasica, dela 1832
numele dela orasul fortificat B. din arond. Sartne In Lipsca si apoi in Berlin. 'lima ce fase mai

in Corsica, cu 3703 loo.; comerciu insemnat. malt timp profesor la scoalele secundare din
Bonifaciu, staid, apostolul Germanilor, n. 680 Dresda, Berlin si Stettin, fa ehiemat iu 1849
In Kirton, langa Exeter ; respandi ea misionar are- ea profesor la Universitatea din Viena. Aici
stinismul in Thuringia, Bavaria, Hessa si Saxonia; compuse in colaborare cu Exner Proiectul de
infiint mai multo episcopate ; 747 archiepiscop organisare al gimnasiilor austriacet, incuviintat
definitiv la 1854 si in vigoare si astadi. La 1867
in Mainz. t 755 la Dokum in Friesland.
Bonifacius, numele a 9 papi: 1) B. I. (418 se intoarse iar in Germania la Berlin, uncle devenf

pana 422) sfant, ajunse in scaunul papal dupa director al seminarului pedagogic pentru predelaturarea antipapei Eulalius; condanuM eresia pararea profesorilor de gimnasia, apoi membru
Jai Pelagiu, i isi extinse jurisdictiunea &supra al Academiei de sciinte. In fine Intl* ea consilier
bisericilor ilirice, pe cari imper. Teodosiu II. le In ministerial de instructie. Cel mai autorisat
declarase ca pendente de patriarchia din Con- cunoscetor al filosofiei platoniane si aristotelice.
stantinopole ; diva comemor. 25 Oct. 2) B. II. Ser. princ.: Metafisica lui Aristotel, (1848-49) ;
030-532), intar decretele sinodului din Orange, Despre categoriile aristotelice, (1843); Studii
tinut la 529, prin care so condanni eresia Semi- aristotelice, (1862-67). Din scrierile filologice
pelagian i lor. 3)B. IIL (607), la indenmul lui inter- Contribuiri la explicarea lui Thucydides, (1854)
dise imper. bizantin Phokas, patriarchilor din Con- si a lui Sophocles, (1855-57); Despre oristantinopole folosirea tit. de imunenic . 4) B. IV. ginea poemelor otnerice, (1860).

(608-014), el transformh panteonul din Roma,

Bonjurilti, se numiau in Romania Um ni rezidit de Agrippa, in biserica cretina i regul intersi din strainatate cu idei radicalo, pentru-ca
afacerile bisericesci din Anglia, ca cari se aveau datina de a saluta cu bon jour . Li-se
ocuph. 5) B. V. (619-625), intro altele ridicit 4icea si pantalonari, pentru contrastul dintre
eppia din Canterbury la rangul de archiepiscopie. portal lor europenesc i vechiul port boieresc
B. VI. ocupit scaunul papalnumai 15 dile (897), ca antereu i Wic, si duelgii, peutru obiceiul
deja Baronius nu il mai numera intre papi. lor de a se bate in duel.
B. VII., dupa numele de fam. Franco B., Bonmot, (franc) gluina buna, observare sau
ajuns papa dupa moartea imper. Otto I. prin cuvnt de spirit.
partidul national ital. in contra lui Benedict VI.,
Bonn, oras in guvernamentul prus. Kln, pe
dar dupa o luna (974) fugi cu comorile Vati- malul gang al Bit:mini, cu 39,803 loc.; la Ro-

www.dacoromanica.ro

532

Bonnaz

Bora.

mani se numia Bonna sau Castra Bonnensia ; asezit in Svitera,..unde ocup diferite functiuni
1273-1794 au residat aici principii electori de inalte. A scris : Uber Nationalbildung,1802, etc.
Colonia. In B. se afla o universitate intemeiata
BonVda, (magh. Bonczhida), com. rur. in Trans.,
1818 de regele Frideric 'Wilhelm Ill., Cu o mare
biblioteca, colectiune de monete, museu de arte ;
de rem arcat e si catedralazidita in secl.XI.XIII.;
gimn. iscoala reala, casa de sanatate, sediul unui
episcop catolic vechiu, industrie foarte desvoltata.
Bonnaz, Alexandru, episcop de Cenade (Ti-

cott. Cojocnei, ca 1942 loc., Rom. si Magh. (690).

Castelul de aici e proprietatea baronului G. Bnffy.

Bon-ton, (franc) manier fina, aleasa.

Bontoux, EuOne, financiar franc., n. 1824;
de profesiune inginer, f chiemat in Austria ca
director general la Siidbahne. La 1873 a intomisoara), n. 1812, in Challex (Francia), fiul meiat in Paris o banc catolica Union gnrale
unui oficier cadut la Lipsea 1813; a studiat in care insa a dat falirnent la 1882; B. fir conPazmaneul din Viena ; 1837 prof. de teologie, damnat la 5 alai temnita, dar s'a refugiat in
1850 inspector al scoalelor din Banat, 1859 abate, strainatate. A scris: L'Union gnrale, sa vie,
1860 episcop. La 1870 a combatut infalibilitatea sa niort, son programme , (1888).
In concilinl din Vatican. A donat mai multe
Bonvivant, om de lume care gusta tole plamilioane pentru scopun culturale. -1- 1889.
cerile vietii. In arta dramatica un anumit cero
Bonne, (franc) dadac.
de roluri.
Bonnet, (franc) chipiu, bereta; B.-s rouges,
Bonz, in mitol. indie preotul care s'a tinut
porecla Iacobinilor franc. V. si Bonet.
de invetaturile lui Buddha.
Bonnet, Charles, naturalist franc., n. 1720 la
Book-maker, (engl., pron. bucmecher), cel ce
Geneva, t 1793; genul Bonnetia Mart. et Zucc., dreseaza listele prinsorilor la alergari de cai. Ofera
dintre Ternstroerniacee, e dedicat lui. S'a ocupat prinsori contra sau pentruun cal, si le insemneaza
inai mult cu filosofia naturei. Ca scrieri citam In o carte. Cuota cfistigurilor se scie dinainte, prin
Recherches sur l'usage des feuilles, 1754; Con- ce se deosebesce de totalisator. (v. ac.)
siderations sur les corps organis6s, 2 vol.,1762-68 ;
Boom, oras industrial in Belgia, prov. AntIn aceasta lucrare sustine teoria preexistentei werpen, cu 14,080 loc.; sander.

germinilor ; Contemplation de la nature, 1764-65,

Boom, (engl., pron. bum), in limbagiu de bursa
etc. El a descoperit partenogen esa purecilor de pe urcarea extraordinara a preturilor.
plante.
[S. t. R.]
Boom-Upas, (Boon-Upas), una din numirile jaBonneval, Claude Alexandre, conte, numit
vaneze pentru Antiaris toxicaria Lesch. (v. ac.)
Achmed Pafa, mare aventurier, n. 1675; intra
Bootes, in mitol. greca fiul glinei Demeter, (la
in etate de 13 ani in marina si ctiva ani in Romani Ceres), cu Iason ; numele B. inseamna:

urma in garda franceza, lupt cu vitejie in Italia

Terile de jos. Pentru vatemarea ministrului
de resboiu Chamillard, condamnat la moarte, se
refugiaza in Germania. Protegiat de Eugeniu de
Savoya, este numit general in armata austriaca,
dupa luptele dela 1710-12 sub-maresal; lupt

alaturea ca princ. Eugenia contra Turcilor la

Timisoara i Petruvaradin; trimis apoi in Olanda,

vine in conflict cu guvernorul Marquis de Pri,

si e condamnat la moarte, dar gratiat i dat
preste granita. Acum merge la Constantinopole,

trece 1830 la Islam si lupt cu succes contra

Rusilor si Persilor. t 1747.

mnator de taur. In astronomie B. e o constelatiune ,

in caro steaua de prima inanime e

Arcturos. (v. ac.)

[Atm.]
Boothia Felix, peninsula in nordul Americei
legata de continent prin istmul Boothia; a fost
descoperit 1831 de Iohn Rosz.
Bopp, Francisc, linguist germ., intemeietorul
filologiei comparative, n. 1791 in Mainz. Dela
1821 prof. extraordinar, iar dela 1824 prof. ordinar pentru filologie si liter. orientala la Universitatea din Berlin. f 1867. Opere : Ueber das
Konjugationssystem der Sanskritsprache in Vergleichung mit jenem der griech., lat., pers. und

Bonneville, oras in depart. franc. Haute-Savoie, germ. Sp rach e , (1816); Vergleichende Gram matik
cu 2213 loc., fabricatiune de oroloage, columna des Sanskrit, Send, Annenischen, Griechischen,
comemorativa a regelui Sardiniei Carol Felix. Lateinischen , Litauischen , A ltslawischen, GoBononia,colonie romana lngaBanostor(Sirrnia); tischen und Deutschen , (1833-52).
munele vechiu al ora$elor Bologna si Boulogne.
Bor, (B.) metaloid trivalent cu greutatea atoBonorum cessio, v. Beneficiu de cesiune.
mica 11. Nu se gasesce in stare libera in naBonorum possessio, posesiunea de drept pre- tura numai in coin binatiuni oxigenate, precum :

torian, opusa dreptului de proprietate ex jure acidul boric, B (OH), si saran ale acestuia. Se

quiritiurn. (V. Succ3siune.)

cunosc doui") varietati: B. amorf i B. cristalisat
Bonpland, Aim Jacques Alexandre; (adevii- in octaedrii de coleare galbuie. In stare cristaratul mime e Goujaud), naturalist franc., n. 1773 lisata este aproape tot atilt de dar ca i diamantul.
la Rochelle, t 1858 in America. A fost com- Combinatiunile principale ale lui stint: fluorura
panionul de calatorie al lui Alex. de Humboldt, de B. B F18, clorura de B. B Cl,, oxidul de B.

pe caro 11 insod in America la 1799. Intors in

O acidul boric, B (OH)8, etc.
teara sa, fn intendent preste gradinile dela MalBr, in mitol. nordica fiul lui Buri (v. ac.),
'liaison si Navarro, cnd si publica opera: Des- insurat ca Bestla (sau Belsta), fata uriasului Bolt-

cription des plantes rares cultives la Mal- horn; a avut fii pe Odin, Wili si We, cari in
'liaison et Navarre, 1813. Das din nou in Ame- mitol. nordica au format prima trinitate (treime).

rica, se ocup cu predarea Istoriei naturale la

[Atm.]

Buenos-Ayres, apoi cu medicina si agricultura.

Bora, vnt manic, ce sufla mai ales la nord
Genul Bonplandia-Cav., dintre Polernoniacee, e
nord-estul Mari Adriatice prin tinutul mundedicat lui.
[S. t. R.]
tilor Carst, dar mai rir i prin partite nord-estice

Bonstetten, Carol Victor, de, 11.3 Sept. 1745 in ale Mani Negre. Se ivesce mai vehement in
Berna. Stadia in Leyden, Cambridge si Paris ; se Nov., Dec. si Febr. Acest ore= se Dane asa,

www.dacoromanica.ro

Bora

13orca.

533

cvtntul passat nordic trece'nd preste Alpi se fructele stint comestibile, din ole se prepara
alimentul numit punata.
[A. Pr.]
Borat, sare produsa prin actiunea acidului

pleaca in ba.sinul deschis al Adriaticei, uncle se

amestea cu vntul cald, ce sufla dela sud-vest.
Astfel intensitatea lui devine furioasa, si intreaga
Adriatica se acopere cu un strat gros de negura
umeda. Pe timpul B.-ei barometrul se ridica tare,
iar temperatura i urniditatea aerului scad.

boric asupra baselor.

Boraut, sau Borout, comuna i parochie, Cu
mosie boiereasca in Bucovina, capit. Cottnan,
j. Zastavnei; are 2421 loc., (2300 ort. res.) si o
Bora, Catarina, de, sotia lu Luther, n. 1499 scoala de o clasa.
[Dr. I. G. Sbiera.]
in Meissen ; la inceput calugarita in rnanastirea
Borax, (Borat de sodiu B, 07 Na4), se ga-

Nimptschen, langl Grimm, hip impreuna cu sesce in natura disolvat in apa unor lacari in

alte 8 calugarite ; 1525 devine sotia lui Luther ; China, Tibet, Persia, Ceylon, California, etc.

t 1552 in Torgau.

Evaporandu-se apa, B. se depune in aceste lacuri,

Boracita, in ineral cubic, cloroborat de magnesiu ; poate fi extras i trece in comercia ca B. brut

se gasesce in cristale libere, in gipsuri i anhi- sau Tinkal. Din acesta se face apoi B. curat
drite la Liineburg i Stassfurt.
prin disolvarea in apa i recristalisare. Metodele
Boragineae Lindl., famine de plante dicoti- cele mai bune, prin cari se face B. astadi in
ledonate, gamopetale, sena Bicarpelate, cuprinde industrie stint urmatoarele : 1) Din acidul boric
nutneroase specii (preste 1200) respandite preste (in Toscana), introdus inteo solutiune incaldita
tot globul , de obiceiu ienburi, subfructiculi, de carbonat de sodiu. 2) Din boronatrocaleit (B.
rar arbusti sau arbori ; mai toate au frunzele de calciu si de sodiu), care se gasesce in Peru,
aspre din causa perilor rigicli ce le acoper; California, Nevada, Africa, Grecia, etc. Acesta,
de aceea Linu numise familia aceasta a Aspe- tratat cu acid chloridric, da acid boric, care
rifoliatelor. Genurile sale stint distribuite in se transforma in B. cu carbonat de sodiu. B.
4 triburi, iar ca mai principale citam: Helio- cristaliseaza din solutiuni in done varietati : B.
tropium L., Cynoglossum L., Anchusa L., Sym- prismatic B, 07 Na, + 10 Hy O i B. octaedric
phytum L., CerintheL., EchiumL.,Pulmonaria L., B, 07 Na, 5 H., 0, in cristale transparente in.11.1yosotis L., etc. In Rom., afara de genurile coloro. Se intrebuinteaza : pentra lipirea meamintite, mai stint anca alte 10. Se inrudesce cu talelor la oak', la fabricarea sticlei si a smaltufamilia Labiatelor, Solaneelor, Verbenaceelor, etc. rilor pentru portelan, la topirea metalelor, la
Radacinile mai tuturor contin o inaterie coloranta
rosie,(v.Alcanna); altele au proprietati m edicin ale,
din pricina mucilagiului lor fiind pectorale, altele
stint alimentare, industriale, ornamentale ori decorative.
[S. $t. R.]

colorarea stofelor, etc.

Borbs, Vincentiu, prof. i botanist magh.,
n. 1844 in Ipoly-Litke. A studiat in Budapesta,

gineelor, trib. Borageae, toate ierburi anuale ori

perene, erecto, hispide; cele 3 specii ale lui
creso in regiunea mediteraneand. Specia B. officinalis L., din causa mucilagiului si a azotatului
de potasa ce-1 contine, e diuretica, depurativa,

lat., niagh., germ., franc. si engl.: vInulae Hun-

si a visitat cele mai de frunte institute botan.

ale Europei. 1880 docent la Universitatea din

Borago L., gen de plan te din familia Bora- Budapesta. A publicat numeroase serien i in limba

sudorifica. Se cultiva si ca plante de podoaba.

[S. 8t. R.]

Borak, calul miraculos, pe care Mohamed,

dupa traditiune, a facut calatoria de noapte dela
Alekka la Ierusalim si de aici la ceriuri.
Borangic, matasa preparata si toarsa de terance
din firele gogoaselor. B. se numesce i esetura
de matasa fina si galbuie, lucrata din aceasta
matasa neinalbita i nevapsita. Se tese carnesi
de B. pentru costumele teranesci si stergare

garicaeg, Flora cottului Maramures, Plantele

sesului nasipos maghiar, $. a.

Borboase, serbatoare, 4-6 Dec., hraunul sf.

Varvara, sf. Saya i sf. Nicolae.

Borbola, Nicolau de Giungi, Dr., preposit

capitular si canonic gr.-cat. rom. in Oradea mare;

n. 26 Nov. 1786 in S.-Andreiu, cott. Bihor;

t 19 Aug. 1877 in Orade. A studiat la Orade
Pesta. In 23 Main. 1811 hirotonit de preot
fu dispus administrator in $avaieu. Ca preot
a studiat clrepturile si a obtinut doctoratul
In sciintele juridice si politice, 2 Iulie 1816,
numit profesor pub!. ord. la Academia din Orado,

a propus dreptul natural si dreptul public al

sau broboade foarte fine, lucrate de teraneele Ungariei pana la 22 Dec. 1845, cand s'a penromane ca deosebitil maiestrie.
sionat; mult timp a fost asesor la tabla judiBorangic, numirea populara data plantei pa- ciara comitatensa, i f numit director preste
rasite Cuscuta europaea L. (v. ac.)
scoalele nationale ; 1822 canonic onorar, 1834
Borani, sau Boradi, semintie germ., apare in actual, in 4 Martie 1847 abate titular si 7 Nov.

sed. IV. in Illyria si la Marea Neagra, unde 1850 preposit capitular. Numit canonic B. a creat

devasteazd Trapezuntul.
un fond de 4000 fi. y. a. pentru tineri rom. cad
Bordscu, com. rur. in Rom., j. Gorj, se com- studiaza in seminarul Leopoldin; 1877 a fost depune din catunele: B. si Gura &lentil. Are o corat cu crucea mica a ord. Leopoldin. [t]
suprafata de 1300 hect., Cu 1787 loc. Prin coBorboriani, (sau Borboriti =neeurati), porecla
mund trece apa Jiltu. Are o sceala si 3 biserici. data de biserica veche unor secte gnostice pentru
Borassinee, (botan.) trib de Palniieri. (v. ac.) obiceiurile lor necurate.
Borassus, L., (botan.) gen de plante din fam.
Borborygmus, coraitul rnatelor, causat de misPalmierilor, trib. Borassinee, co cuprinde numai carea gazurilor in continutul fluid al intestinelor.

Borca, sat in Rom., j. Suceava, pl. Muntele,

o specie tropicala respandita in Africa si Asia:
B. flabelliformis Mart. cunoscut sub numele de situat pe termal drept al Bistritei, pe domeniul
cu deosebre cea coroanei, formand singur o comuna cu 838 loc.;
palmier de zahar. Spata
tnascula
contine un suc zaharos, din care satul e strabatut de pareul cu acelasi nutne; are
se preparii si o beutura alcoolica ,toddy4 ; o bisericii frumoasa, o scoala de baieti si alta de

www.dacoromanica.ro

534

13orcea

Bordesci.

fete, toate zidite de administratia domeniului co- patrulea eras al Franciei i renumit port maritim,
roanei. Sub poalele munteiui Budacu, pe pareul situat langa riul Garonne ; 256,906 loc. (1896). B.
B., se atla un isvor ca apa minerala ce contine e resedinta unui archiepiscop ; are Universitate,
aceleasi substante ca i apa de Borszk. Mai sus catedrala in stil gotic, Palais Gallien (fost tunfido acest isvor se ved ruinele caselor ce serviau teatru roman), si multe alte zidiri frunioase. Fade bai domnitorului Mihail Sturdza.
brici de sticla si de rachiu; santiere; port larg si
Borcea, riu in Rom., j.Ialomita, este o ramificare fiamos, comerciu mare, mai ales cu vin. Dnport :
a Dunarii; pleaca din acest fluviu spre nord,
vin, licheruri, material de zidit, fier, bucate, lemne,
vine pana in fata orasului Cafitrasi, unde se cur- coloniale ; export : lanarii, producte chitniee ; pesci
beaza i curge spre est, si dupa ce se maresce inarinati, (sardinii, batoc, etc. ca. 800 mil. franci
cu o alta ramificare a Dunarii, numita Gura-Bali, la an), stridii (20-30 mil.)
Pe timpul Romerge spre nerd, formand astfel un canal na- maullar se numia Burdigala, in teara Bitui igilor,
tural, si langa comuna Piva Pietrii se unesce iar mai tardiu capitala Aquitaniei II.; in evul mediu
cu Dunarea. Podul nou Fetesci-Cernavoda trece capitala ducatului Guienne. Tinutul ora.sului B.
si preste B.
se numesce Bordelais.
Vinurile de B., anume
Borceag, (bulg) indoitura de mazeriche cu cele ce se produc in giurul orasului B., si in sens
oyes sau orz. Poporul nostru o numesee mai des mai larg in depart. Gironde, se disting prin conmelzeriche i cositurel de mazeriche. Raportul de tinutul lor in alcool tanina, au gust bun si buchet
amestec intro mazeriche si ovos sau orz este placut. Cele mai cunoscute stint: C6tes, Graves,

de 1:3 sau 1:2. Pentru amestec ca mazeriche Entre-deux-mers, Lafitte, Chteau, Margeaux,
se potrivesce mai bine ovesul triumfal, care este Latour, ilaut, Brion. Vinurile de B. se numesc
mare si gros in paiu Cu foile late, da mare can- In Englitera Claret.
titate de nutret i impiedeca rnazerichea din caBordeiu, locuinta sapata in pamnt, cu acodere. Mazerichea se potrivesce foarte bine in peremntul ridicat deasupra solului, ca ferestri
locul ogorului negru i in economiile, ale carer mici, este captusit pe dinlauntru ca scanduri sau
pamnturi nu au fost anca comasate, i pentru cu gard, (cu nuiele impletite), lipit ca lut si varuit ;
epoca de transitie dela cultura extensiva
sis- la B. Tiganilor lipsesce obicinuit aceasta captema trienala
la cultura alterna in cele co- tusala i paretii glut formati numai de pamnt.
masate. Ea prepara foarte bine pamntul pentru Invelitoarea B.-lui este facuta de capriori, preste
grau, caci il tine raven, afnat, 11 curata de bu- cari se pun prajini deacurinedisul acoperiti cu
ruieni i imbogatesee in azot. Dupa mazeriche coceni, stuf sau papura si apoi cu pamnt. In-

graul de toamna se face tot asa de bine ca

dupa ogor negru gunoit. .Mara de aceasta ea ne

da cantitati insetnnate de nutret verde si uscat,
cositura. Mazerichea cosita in floare i uscata
este un nutret excelent pentru tot felul de vite ;

trarea in B. se face prin garliciu, pe scari de

pamnt batut i lipit, sau de lemn. Interiorul
B.-lui se compune obicinuit din salita, in care
se afla vatra i dinteo camera. Pardoseala este
fermata de pain "Cut batatorit si lipit. Ici colo se

cosita insa mai tardiu, dupa ce a produs deja gasesc B. zidite de caramida. avnd mai multe
boabe, o manca numai caii si oile, iar vitele nu camere. B. este o locuinta insalubra, inhine-

o pot roade. Pentru vitele tinere si cele cu lapte, coasa, greu de aerat. Saracia, lipsa de paduri
inazerichea ca boabe nu este buna, caci princi- de piatra inai indeamna pe locuitorii din unele
pine amare le sant defavorabile, i pe eari uneori regiuni ea sa construiasca B. Este probabil, ea
le putern constata in lapte, chiar si in unt. Ca proDacii au construit B., ea legionarii Romani
ductiune de nutret un hectar de mazeriche ne au invetat dela ei construirea acestor locuinte ;
poate da patio. la 100 q. cositura uscata, adeca Germanii vechi an locuit asemenea in B. In Roni.
cat 2-3 ha. de fnat natural, i tot asa de bun se mai gasesc i astadi B., mai ales in j. TeIn calitate. De aceea cultura ei ar merita o leorman, Dolj, Romanati, Olt, Vla.sca; in tonta
desvoltare cat de mare.
teara mai exista aproximativ 35,000 B. Cf. Dr.
Bord, (marina). Stand cu fata spre partea G. Crainiceanu, Igieua teranului romn. Bucudinainte a bastimentalui, in axul longitudinal, resci, 1895; Dr. N. Manolescu, Igiena teranului.

avem o parte a vasului la dreapta, cealalta la Bucuresci, 1895; Dr. I. Felix, Rapoartele generale
stanga; fiecare parte se numesce un B., (putin asupra igienei si asupra serviciului sanitar al Regausitat in acest seus); partea dreapta se nurnesce tului roman. Bucuresci, 1894, 1895, 1896, 1897.
Tribord, partea staega Babord. Acest cuvnt Bordeiu-verde, com. rur. In Rom., j. Braila,
se intrebuinteaza aproape exclusiv in locutiunile pl. Balta, cu 1328 loc., cari so ocupa cu agripe B., la B., etc., avnd atunci insemnarea de cultura 5i prasirea vitelor ; are o biserica, o
bastiment.
[Constant B.]
scoala de baieti si alta de fete ; com. s'a infiintat
Borda, Jean Charles, matematic si marinar, pe la 1860.
n. 4 Maiu 1733 in Dax. Mai antaiu inginer, oficier
Bordereau, (franc.) conseninare, nota expliIn urma sef de divisiune la marina franeeza cativa si menu!) tittra unei socoteli. B. de compte,
membru al Academiei franceze 1754. S'a distills nota, cont scurt; B. d'escompte, lista sistematica
ca inginer, astronom i geodet. t 1799.
a cambiilor, ce se trimit spre scontare, incassare
Bordagium, (lat.) institutiune feudala in dreptul ori ereditare.
normanie, introdusa apoi i in Anglia. Pamntal
Border States, (engl., pron, stets), state lis'a predat Bordarii -lor ea proprietate restrinsa, mitrofe; numire veche a statelor Ejniunii amer.
pentru care eran obligati la anumite servicii mai de nerd, situate spre sud de Pennsylvania si Ohio.
inici. B. era ereditar.
Bordesci, com. rui. In Rom., j. Rtimnicu-Sarat,
Bordea, fiinta inchipuita ea care mamele sperie pl. Marginea de sus; 917 loc., cari se cupa mai
P8 copii.
ales cu agricultura 5i prasirea vitelor; are o
Bordeaux, capitala depart. franc. Gironde, al bismica foarte veche ziditA de o familie &un-

www.dacoromanica.ro

nordighera

neascd, fost schit de calugari, si o scoald de

Bordighera, ora i loo de cura de iarna in
cercul San-Remo al provinciei ital. Porto-Maurizio, cu 2556 loc., numeroase i frtunoase vile
oteluri, o minunata padurice de pahnieri.
BordurA, cadrul unui desen, unui obiect sau

535

.Borgovan.

Borgerhout, (pron. -haut), comuna in provincia

belg. Antwerpen, suburbiu al orasului Antwerpen,

ca 29,375 loc. si o multime de stabilimente industi iale.

Borghese, Camillo Filippo Ludovico, principe

de Sulmona i Rossano, n. 1775 In Roma,

dintr'o familie celebra, originara din Siona, care

unei broderii, compus din ghirlande, din mo- prin Camillo B., mai tdrdiu papa Paul V., ajunse la
dele anumite sau din dautele.
onorttri i avutti; B. intra 1796 in servicial frano,,
bar ), valurile mrii si se casatort 1803 cu Paulina, sora a doua a
Boredengl. pentru
ce intra in bratul vestic al gurii riului Ganges. lui Napoleon I. In arma acestei casatoni priini
Boreal, (dela Boreas, vntal de nord), nordic.
1804 demnitatea de print, duce de Guastalla,
Flora B.- arcticd, cuprinde vegetatiunea din apoi guvernor de Piemont ; dupa caderea lui Na-

jurul polnlui nordic Firm la limita septentrionala poleon se divor(h de sotia sa. 1818 in Florenta.
a padurilor. Ea se distinge in contrast cu onPalatul B. in Roma, zidit 1590, ca o bogata
care alta regiune
priu numertil limitat de galerie de tablouri. Vila B, langa Roma, zidita

specii de o respAndire exceptional de extinsa.

Causa nu poate fi alta decilt conditiunile climatice aproape uniforme pentru intreg teritorul
atilt de defavorabil, si deplasarea (rnigratiunea)
decimarea, ce a suferit-o aceasta flora in un
timp relativ foarte recent, in perioda glaciald.
De aici se explica si fenomenul: pentru ce regiunea B.-aretica e atilt de saraca in specii endemice. 0 alta particularitate a acestei flore e

in sed. XVII. de cardinalul Scipio B., ca o

colectiune renumita de antichitati.

Borghesi, Bartolommeo, conte, archeolog ital.,
12. 1781; studid in Bologna si Roma, a aranjat
catalogisat diferite colectiuni numismatice, in

special cea din Vatican la insarcinarea papei

Pius VIL La 1821 retras la San-Marino, ocupd

postul de podesta. Are inerite pentru eprgrafica

numismatica romana. Are mai niulte opere
lipsa de regiuni bineprecisate, caci nu elevatiunea de renume universal.
1860 in San-Marino.
preste nivelul rnarii, ca altlocurea, ci positia
Borgia, 1) B., Cesare, n. 1478, fiul lui Rodrigo
favorabila sau defavorabila fata de razele inch- Lenzuoli B., care 1492 urea scaunul papal
nate ale soarelui conditioneaza existenta vege- sub numele Alexandra VI. (v. ac.), prinn dela
tatiunii, Inct aproape tot atilt de des intim- Ludovic XII de Francia ducatul Valentinois in
pinam fenomenul curios : valea cuprinsa de Dauphine, se casaton 1499 cu Charlotte d'Albret,
glacien i zapada perpetua, iar la inaltimi adese fica regelui loan de Navarra; fu arestat pentru
considerabile platourile, coastele si virfurile aco- mai multe crime de Iuliu II., apoi de Ferdinand
perite de verdeata. Ca si in regiunea alpina, sub de Aragonia,
1507. 2) B., Lucretia, soma lui
cel mai scurt period de vegetatie, la o tempe- Cesare, renumita prin frumseta i desfrdnarea

ratm.a cat mai scaduta, plantele vor diminua sa, n. 1480, se casatori de trei ori, la 1493 cu
organele lor vegetative, si si aceste adese vor Giovanni Sforza, care o parast pentru relatiuni
cresce parte mare subteran ca multe tulpine sau
alipite cat mai mult de painnt, ca speciile cu
foi in roseta, si se vor grabi a produce spectoasele lor organe de reproductinue. Sub astfel de
condititmi se explica pentru ce pe deoparte plantele anuale lipsesc, iar pe de alta cele lignoase
stInt deosebit de slab representate, S. e. prin
Salix polaris L. i alte salci pitice, specii de
Ericacee, etc. Formatiunile prevalente in regiunea B.-a. stint done: Tundra de Licheni pe
statiunile mai uscate adese de o monotonie extrema si Tundra de Sphagnum, (turbariile, tinoa-

vele), pe cele relativ mai umede. In ambele casani

pentru aceste campii Grarnineele nu au atilta

importanta, ca s. e. pentru regiunea alpina, ele
mai =it dealt aici stInt inlocuite prin habitual
analoagele Cyperacee i Juncacee. O astfel de
vegetatie extrem de saraca nu ofera ornului polar,
afama de diversi licheni pentru o pane inferioara
celorlalte, cleat numai fructe, s. e. de Vaccinium
(afine), Empetrum, Rubus (mure), etc. si ca salata foile de Cochlearia.
[A. Pr.]
Boreas, in mitol. greca e cjeul vntului, fiul lui

Astraeos (ceriul cu stelele) si al dinei Eos (aurora), fratele lui Hesperos i Zephiros; B. a locuit

In Tracia inteo pestera a muntelui Haemus

(Balcani); dupa altii a locuit in vecinatate ca
Hyperboreil B. la Greci s'a nunut ventul de

nepermise cu fratii ei, 1498 cu ducele Alfonso

de Busselli, 1501 cu Alfonso d'Este, duce de

Ferrara.

1520. Ca protectoare a sciintelor

artelor fit preamarita de poetii Ariost, Bembo, etc.

Borgis, litere, v. Bourgeois.

Borgo, numele mai multor localitati in Italia
Tirolul de sud, precum si al unui subm.biu
al Rontei, situat pe malul drept al Tibrului.
Cdpit. B. in Tirol are 729.11 km2., cu 40,611 loc.,

31 comune si 45 catune.

numire topografica, se gasesce in nuBorgo

mele urmatoarelor com. din cott. Bistrita-Naseud
(Trans.): B.-Bistrita, (inag,h. B.-Besztercze), comuna mare ca 2002 loc., Romani si Nemti (62);
mare stabiliment de ferestrae. B.-Joseni, (magh.
Als6-B.), coin. rur., en 1183 loc. romani. B.-Mijloceni, (magh. Kzp.-B.), com. rur., ca 1005 loc.

romani. B.-Prund, com, rur., ca 2408 loc., Romani si Neil* (378); insemnata fabrica de hilrtie.
B.-Rus, (inagb.. Orosz-B.), com. rur., cu 807 loc.
B.-Suseni, (magh. Fels5-B.), com. run,

ea 808

loc.

romdni. B.- Tiha, com. rur., cu

2067 loc. romilni. Castelul de aici e proprietatea

contelui Eug. Zichy.
Borg ovan, V. Grigore, pedagog rom., n. 1850;
a facut studit teologice si pedagogice la Pesta
Viena (semin. S-ta Barbara). Dupa o functionare
de cativa ani ca profesor la preparandia din

uncle
nord, (la Romani A.quilo si Septentrio), care de Gherla, se stramut 1888 la
Bucuresci'
a scoalei norcatra meazd-noapte batea preste muntii Traciei f nutnit la catedra de pedasogie
in Grecia, si aducea receala si frig mai ales male de institutori. Avnd in calitatea aceasta
directiunea scoalei de aplicatie de pe 'alga
[Atm.]
in Atena.

www.dacoromanica.ro

536

Boric

Bornemisza.

numita scoala normal, desfasura mult zel

activitate in formarea didactica a viitorilor institutori. Principalele sale serien i sant: Indreptar
teoretic i practic pentru invetame'ntul intuitiv,
ed. 2. Bucuresci, 1889 ; Povatuitorul clasei I.
si II. primare spre conducerea scolarilor i spre
facerea lectiilor din toate studiile confortn programei oficiale din 1693. Bucuresci, 1b94; Incercan i in psihologia i logica intuitiva. Bucuresci, 1895. Istoria Pedagogiei. Bucuresci, 1897.
A mai scris manuale de aritmetica pentru clasele
primare, iar in unire cu Odobescu a dat la lamina
un abecedar.

Borlesci, com. rur. in Rom., j. Neamtu, pl.

Bistrita, compusa din sat. : B., Ruseni i Puriceni,

avend 1678 loc., cari se ocup mai ales ca agricultura si plutaiitul ; com. are 2 biserici eu 3 preoti

si 1 scoala cu 1 invetator.

Borlova, comuna in Banat, cott. Caras-Severin,

tanga Caransebe$, cu 1466 loc, rom., mari paduri
ferestrae.
Borloveni, comuna. in Banat, cott. Caras-Severin, langa Bosovici, cu. 1030 loc. romo.
Bormidat riu in sudul Piemontului, isvoresce
in Apeninii liguriei ; langa Alexandria se varsa
in Tanaro.
Bormio, (germ. Worms), orasel in Italia sup.,
Boriet acid, B (OH),, corp solid cristalisat,
solubil in apa. Se intrebuinteaza in medicina prov. Sondrio, 1255 m. inaltime, pe valea Adda,
cu 1795 loc., are opt isvoare de apa minerala,
ca antiseptic.

Borid, sau Boris, fiul Eufemiei, sotiei reg. termo (34-39 C) indiferente, cunoscute deja

ung. Uoloman, n. 1113 in Kiev ; preteudent la lui Cassiodorus.

Born, 1) B., Bertrand, trubadur vestit, n. pe la
tronul ungar. Cu ajutor polon, german si apoi
bizantin a facut mai multe incercari de a ocupa 1140 in Prigord, t pe fa 1215. A jucat rol intronul (sub Beta i Gza II.), lasa fara succes. sernnat in luptele dintre regele Engliterei Enric II.
fii sei. A scris poesii de dragoste si de resboiu:
t 1155 in lupta de lama Belgrad.
Borila (Florild), domnitor min., v. Asanescii. (Canzos i Sirventes), dintre cari s'au pastrat
vr'o 40 bucati. Cf. Cledat, Da rele historique
B., val de unaza-noapte.
Borinage, neme colectiv al mai rnultor comune de Bertrand de B. (1878).
Ignatiu, de, mineralog si metalurg austr.,
din jurul orasului Mons (Belgia); loc. numiti n. 2)B.,
1742 in Kopnik. A fost iesuit, dar iesit din
Borains, sfint lucratori de mine de carbuni.
acest ord, s'a dedicat sciintelor naturale si montaBoris, sau Bogoris, principe bulgar, 852-888. nisticei si a fost chiernat la Viena de catra
Sub domnia lui, 864, s'a increstinat poporul bulgar. Maria Theresia, ca sa aranjeze cabinetul imper.
Dupa o domnie de 36 ani B. a intrat in o ma- de naturalii. Pe langa alte descoperiri metalurnastire, ande 907.
giee a inventat si amalgamaren metalelor. 1791.
B. fi Glieb, 2 fii ai mare-ducelui Vladimir I.,
: 1) Briefe tibor mineralogische Gegen(Sf. de Kiew), cari dupa legenda au fost ucisi Opere
etc., (1774). 2) Deber das Anquicken
1015 de fratele lor Sviatopolk. Au fost ridicati stnde,
etc., (1786).
intre sfinti 1071; cliva comemor. 2 Maiu st. v. (Arnalgamiren),
Brne, Ludovic, (mai inainte Leb Baruch),
Bori Godunov, v. Godunov.
literat germ., de origine Ovreu, n. 1786 in
Borissov, oras in guvernamentul rusesc Minsk, Frankfur t, 1.
; a studiat mai antain medicina,

raiga riul Beresina, cu 17,737 loc., intre cari apoi sciintele politice. 1818 a trecut la religia
10,300 Ovrei. 19 km. dela B. se atla antele Stud- protestauta. Fiindu-i cariera de funcionar injanka i Veselovo, unde trecura 1812 Fraucezii chisa, s'a dedicat literaturii in special publipreste Beresina.
cisticei, propagand la incepa idei politice libeBorki, com. rur. in guvern. rus. Charkov, ca rale, mai tardiu radicale. t 1837 in Paris. Opere :
1500 loc.; aici a deraliat trenul imperial la Briefe aus Paris Neue Briefe aus Parisc,
29 Oct. 1888, ca care ocasiune familia impon rus. Smmtliche Werke , (12 vol., 1868).
a scapat ca prin minune.
Bornemisza,.numele mai multor familii alese
Borku, (Borgu), 1) B., tinut in Sudanul de vest, din Ungaria. 1) B., Iban de Berzencz, ridicat de

numit i Borugung, parte ses parte =ritos, frac- Mafia Corvinul la demnitatea de mare vistier,
tifer, bogat in turme si selbatachni. Locuitorii a jucat rol foarte insemnat sub Mafia si ursfintNegri pagani. 2) B., grupa de oaze in Sahara, matoni acestuia, cum si la inceputul turburarilor
intre Fessan si Vadai, ca 10-12,000 loc., Berberi. urmate dupa desastrul dela Moliaciu. 2) B., Paul

Teara e a lui Uelad Soliman.

a fost episcop catolic in Trans. cu residenta in

Borkum, insula inaintea gurei riului Ems, Gilau, lucrand pentru partidul lui Ferdinand I.
29 km., ca far si baie de mare. Satul B. aro Dar venind iarasi la domnie Isabella, regina
1350 loc.
veduva a lai Zapolya, si eonfiscand bunurile
Borlasia, (Angliae), Lineus longissintus. Sim. episcopiei catolice (1556), B. a fost trecut la
(zoo!.) specie de vierme din cla.sa Platyelmia
episcopatul Nitrei; dupa Nicolau Olah to fost
ordul Nemertina, ca corp comprimat i foarte locotenente regesc in Ungaria 4 ani, de care
lung (14), de laturile capului ca lungi depre- demnitate abdise din causa betranetelor. 1587
siuni ciliate; inaintea gurei en o trompa re- In Nitra. 3) B., Ana, muierea lui Mihail Apafi I.,

tractila. Petrece pe termurii Angliei. [V. B.]

Borlea, Sigismund, politic roman, n. 1828 in
Siria, cott. Aradului. A studiat teologia in Arad,
apoi filosofia in Pojon; dela 1862 protonotar comitatens in Zarand, si dela 1863 deputat dietal
al cercului Hatinagiu. In parlament a representat
causa nationala in decursul rnai multor sesiuni
cu mare energie. t 1883; inmorm. in Cebea, tanga
Iancu.

a influentat mult gubernarea Trans. 4) B., Iban

Iosif Kciszoni, un tiner talentat din Nagy-Kaszon,

veni la Cluj in 1687, prin harnicia sa se urc

din deregatorie in deregatorie pana la demnitatea de Cancelar de curte, la cave se avatta
ajutorul catolicilos A hicrat mult pentru pri-

mirea sanctiunii pragmatice in Transilvania. loan

Kaszoni se casatori de doue ori in familii avute,
castiga averi, titlul si numele de baron B. Acesta e

www.dacoromanica.ro

Borneo

537

13orsa.

intemeietorul familiei B., din caremai multi insi dealului Kirfilyhfigfic ce leaga Ung. cu Trans.
au purtat deregatorii insemnate in Transilvania. In actele publice apare /a 1273. Are 408 case,
Borneo, cea mai mare insula a Asiei, apar- cu 2089 loc., (1800 Rom. gr.-cat.), biserica din
finetoare Sundelor mari ; 736,329 km2. (inclu- sed. XII.XIII. pi scoala regulata. Teritorul e
sive unele grupe de mici insule) si 1.740,000 loc., de 13,689 jug. cat., mare parte muntos i acoperit
cea mai mare parte Dayaki, un ram al familiei cu paduri; agronomie, pomarit, industrie de casa
malaice-polyneze. B. a fost descoperita 1523 de si de lomo, prasire de vite; se produce var mull

Portughezi. Numai in nerd se Oa un !ant de

bun. B. a fost candva centrul cercului nobi-

mund cu piscul Chinibalu (4175m.); in partea cea lilor romani privilegiad numid Borodanie si-au

mai mare sfint sesuri baltoase, adese acoperite castigat dreptul de nobili si alte privilegii prin

de paduri secular. Producte: antimon, fier,

zinc, argint, aur aluvial, diamante, carbuni de
piatra ; sare nu se gasesce in B. si e cel mai
insemnat articol de import. Clima e preste tot
tropica. In urma tratatului dela 20 lulie 1891,

servicii prestate regilor, aprand ca graniferi fron-

dera ferii dela dealul Craiului (Kiralyhfig6) in

contra principilor ardeleni.
[t]
Borodino, com. rur. in guvern. rus. Moscva,

cu 128 loc. Pe sesul de langa B. s'a dat san-

incheiat intre Englitera si Glands, B. se Imparte geroasa lupta dela 7 Sept. 1812 intre Napoleon I.
in urmatoarele posesiuni si protectorate : EnRusi, numita si lupta dela Moseys.

glezesci sfint British B., (in nordul insulei)

Borona, si boroane, se nurnesc in Moldova
Labuan cu 80,300 km2., si 200,000 loc., sulta- grapele de lemn cu coldi de fier, ce si-le fac
natul Brunei cu 21,000 km2., si 50,000 loc., prin- feranii insisi cu ajutorul ferarilor din sat. Ele
cipatul Serawae cu 106,200 km2., si 320,000 loc., sfint ieftine si foarte bune, caci fac tot aceleasi

iar Olandeze slant: B. de vest cu 154,500 km2., si servicii ca si cele de fier iesite din fabricile
414,0001m., pttrtile de sud qi est cu 374,400 km9., si cele mai bune.

750,000 loc. Doti porturi glut de amintit: San-

Boronatrocalcita,

mineral rar, un borat

dakan cu 7000 loc. $i Kudat cu 1000 loc. Articole sodiu i calciu; se gasesce in Peru.

de export glut mai ales tabacul, cocos, ceara,

Boros, (magh.) numire topografic. B. Jenll,
cuiburi de pasen, sago, camfor si gutapercha. v. lneu. B. Sebes, v. Sebis.
Bornholm, insula in Marea Baltica, aparfine
Borough, (engl. pron. brro = castel), in Anglia
proviuciei daneze Seeland; .583.67 km2., cu numele unor comune privilegiuri cetafenesci ; se
38,765 loc., cari se ocupa cu agricultura i eco- deosebesc B. municipale i parlamentare ; acestea
nomia de vite, pescaritul i comerciul. Capitala aleg deputad in parlament, acelea nu.
Bnne.
Borovicica, rachiu preparat din fructe de juBornina, nume dat de Beudant mineralului niper (jneapen).
Tetradimit.
Borovyja Ozera, sese lacuri sarate in Siberia,
Bornit, mineral cristalisat In sistemul cubic. guvernamentul Tomsk ; cel mai mare e lacul
Are stralucire metalica de coloare rosie de cupru Malinov, 20 km. lung. In 1887 s'a scos din ele
sau bruna. Este o sulfura de cupru i fier. Se preste 15 mil. kgr. sare.

gasesce in Anglia, Francia, Germania, Italia,

Borromeo, insulele, patru mici insule stfinAmerica, etc. Servesce la extragerea cuprului. coase in Lago Maggiore. Isi au numele dela faBornu, itnperiu puternic de Negri mohame- milia B., posesoara celor &nib mai mari, pe cari
dani in Sudanul de mijloc, Africa centred', marginit spre est de lacul Tsad, spre vest de Sokoto,
spre sud de mundi Vandala i Adamaua, spre
nord de Sahara, ca. 148,000 km2., cu 5 mil. loc.,
aparfintori mai multor seminfii; mai numerosi,
lucratori i civilisafi glut Kanuri, (Benauri).
Limba kanuri e cea domuitoare. B. se imparte
In provinciile: Manga, Muni, Gummel, Kodsam,

1671 le-a umplut cu pamnt roditor i le-a transformat in frumoase parcuri.

si

in statele vasale : Sinder, Dikoa, Logone si

Mandara. Capitala i residenfa sultanului e Kuka,
cu ca. 100,000 loc. B. a fost intemeiat 1472 de
Ali Dunamami; sub Edris Alaoma (1571-1603)

intre preofi. Prin Confederatia de aurc, numita

si-a ajuns culmea puterii sale.

Borti, (Bordo), una dintre insulele Farer, cu
portul Klak.
Boroaia, com. rur. in Rom., j. Suceava, pl.
Moldova de jos. compusa din sat.: B.-Rscei,

logice au fost publicate 1747 in 5 vol. in Milano.

Cf. Sala, Document circa la vita e le gesta di B.(

Borromeo,

Carlo, conte, cardinal si archiep.

in Milano, n. 1538 in Arena, langii Lago Maggiore ;

pentru viafa sa morala i cunoscinfele sale vaste

a fost mult prefuit. A promovat terminarea conciliului dela Trient i a influenfat ca hotaiirile
acestuia s fie cat de aspre; s'a dedicat

Ngomati, Gudsba, Karagoara, Damerghu, Kotoko, diecesei sale si a introdus o stricta disciplin

dupa el Boromeicll, a unit cele 7 cantoaue catolice din Svifera pentru aprarea credinfei.
t 1584. La 1610 RI canonisat. Operele sale teoBoll, =la acrit care se prepara prin dospire, turnand apii calda preste un strat de tarife.

Din B. se face suya sau ciorba cu bucafi de

avnd 3523 loc., carne, cu pesce, i alte maricari.

Barasci,
Borsa, 1) B., com. rur. in Trans., cott. Cocari se ocupa cu agricultura i unii cu fabricarea
jocnei, cu 2185 loc., Rom. si Magh. (387). 2) B.,
sindilei (dranifei); are 5 biserici cu 5 preofi
2 scoale rur. mixte ; resedinfa com. e in B.-Rascei, com. mare iu Ung., cott. Maramures, cu 6219 loc.,
Rom. (4265), Magh. (361) si Germ. (1477); pe
care singura numera 1622 loc.
Boro-Budor, sauB.-Bodo, mare templu buddhist teritorul B.-ei se afl minerale in abundanf, se
In presidenfia Kadu (v. ac.), pe insula Java. Cel scoate ca deosebire plumb si arama. B. are 2 biserici si 2 scoale rom. si 2 parochii. 1717 Romai iniposant monument de archit. indica.
Borod, sau B. mare, (rnagh. Nagy Brd, num. milnii din B., sub conducerea preotului Lupu
veche Baroud), com. mica in Ung., cott. Bihor, Sandor, au invins pe Tatari liberand 8000
cereal Alesd, situata intre mundi B.-lui la poalele prinsoneri. Aci isvoresce apa minerala Alessandri,
Enciclopedia ;mama. Vol. 1.

35

www.dacoromanica.ro

538

Borsec

Bosco.

(v. ac.) Prin B. trece drumul de teara catra

Borvlgy, (magh.) rom. Valeavinului, statiune

Bucovina.
balneara, v. Rodna.
Borseo, (magh. Borszk), statiune balnearii in
Bory de St. Vincent, (pron. d'san-vensan), Jean
Trans., cott. Ciuc, situata la o inaltime de 882 m. Baptist, baron, naturalist, dupa care s'a numit
intro muntii acoperiti cu intinse paduri de bra(ji, genul Borya Willd. non Labill., sinonim cu

Cu poteci prin codru bine intretinute. Are trei Forestiera Poir, din familia Oleaceae; n. 1780,
oteluri mari si o multime de vile ca ca. 500 t 1846. S'a ocupat cu criptogamia i mai ales
camera. Dintre numeroasele isvoare de apa ace/ ca algele; a scris: Mmoires sur le genres Con12 stint in folosinta. Isvorul principal *F6kt ferva et Byssus, 1797; descrie Alge in : Voyage
*Erzsbetktite furniseaza renumita apa acra dans les quatre princip. iles des mars d'Afrique,
numita*borviz, cu care se face comerciu extins; 1801-1802, 3 vol. si atlas;
Essais sur les Iles
ca la 3 mil. butelii se Wind pe fiecare an; o fortunes de l'antique Atlantide, an XI. (1803);
mare parte din aceasta apa so consumal in re- despre genurile de Alge: F/orea, Lemanea, Dragatul Romaniei. Apa din *Kossuthit si *Petafi- parnaldia, etc.; monografia Oscilarieelor, (1824),

hit se distinge prin proprietatile sale ferugi- In: Dictionnaire classique d'histoire naturelle ;

noase. Spre folosinta externa servesc alte isvoare, monografia Bacoilariaceelor, (1823). In fine tot
dintre cari *Lobog6, un isvor puternic captat despre Alge se ocupa si in: Expdition scientiinteo piscina deschisa, cu apa de 92 C, bogata fique de More, 3 vol. si atlas, 1832, si: Nouvelle
in acid carbonic, are proprietati vindecatoare, flore du Ploponnse et des Cyclades, 1838, etc.

apreciate de toata lumea. Intr'un stabiliment

[S. $t. R.]

special se servesc bi incahlite i bi de namol.

Boryslaw, sat in Galitia, cerc. Drohobicz, cu
Institut de idroterapie. Clima intaritoare nu 10,237 loc. in majoritate Ovrei; ca isvoare de
putin contribue la inaltarea numelui acestui loc naphta.
de cued. Bolnavi de stomac, de lipsa de s'Auge, Borysthenes, 1) numele vechiu al Niprului
de nervi, plamani i boale femeiesci, formeaza (Duiepr.); 2) numire grec. a ora.sului Olbia. (v. ac.)
grosul visitatorilor. E inare numrul acelora, cari
Borza, sau Boza, se numia in sed. XLII.
vara petrec in vilegiatura igienica la B. Toti locui- Teara-Barsei. (v. ac.)
torii, ca. 1000, sinit Secui. B. e proprietatea coin.
Borzaf, v. Riirsava, district romanesc si
secuiesci Ditr i Szrhegy. Dela 1868-1874 chinezat.
arnda o avea un consortia In frunte ca Nicolae
Borzescii, sat. in Rom., j. Bacau, pl. Tazlau
Ciurcu din Brasov pentru suma anuala de 25,000
de jos, apartinetor com. rur. Ripile, compuse din
Expirand contractul, consortial n'a oferit mai malt doue sectiuni : B. Claca.si si B. Rezesi sau Crum
decat 32,000 11. Comunele proprietare refusand de piatra, situat de-a dreapta Trotusului ; local
ofertul, au inceput exploatarea in regie proprie, natal al lui Stefan col Mare; 313 loc.; are 2
ceea ce se face pana astacli. In timpul sesonului biserici, dintre cari cea din sectia B. Clacasi s'a
are medic permanent. Apa rninerala de B. apar- zidit la 1493 de Stefan cel Mare, cum arata o intine grupului apelor acre-alcaline-feruginoase. scriptie slavona ce se gasesce pe zidul bisericii.
Ultima analisa a facut-o prof. Hank() Vilmos.
Bou, sau Boafe, numire data de popor tesLit.: Szilvtlsy Janos, Dr., *Burszk monografiaja. acute tor .
Gyergy6-Ditr, 1890; Boleman Istvan, Dr.,
Bosanca, numire vulgara data platitei Adeno*Magy. flird. s fisv. vizek. Budapest 1890.
styles. (y. au.)
Bosancea, comuna i parochie in Bucovina,
[Dr. Vuia.]
Borsippa, (in 1. assyr. Barsib), oras in Babi- capit. i j. Suceava, cu catunele: Bulaiul, Barlonia; a4i nu se rnai vd decat ruinele Birs- gi nestii, Bursucii, Fruniosul, Caldarusul, Putrida,
Nimrud. Talmudistii cautau aici local, undo s'a Podisorul, Stril m ba, Nemericenii, Rosiea i Hreata;
intinplat amestecarea limbilor.
are mosie boiereasca ; 5265 loc., (4618 ort.) i o
Bortiod, cott. in tinutul muntos nord-vestic scoala de 3 clase.
[Dr. I. G. Sbieral
al Ungariei. Are o suprafata de 3527 km'.. Cu Boyar, pepene verde foarte mare si gustos,

216,000 loc., Magh., Germ. si Slovaci. B. se fructul de Cucumis Citrullus Ser. (Citrullus vul-

vira in forma de ic in cott. Abauj-Torna; e garis Schrad). (v. ac.)

productiv si avut. Capitala e Miskolcz. (v. ac.)
Borsszem Janki", foaie umoristi94 ilustrata
magh., infiintata la 1868 de Dr. Agai Adolf ;
apare si a4i in Budapesta in edit. soc. tipogr.
*Athenaeum. Mai ales pentru partea politica
se bucura de mare popularitate.
Bortitorul cordbiilor, molusc, v. Teredo
navalis.

Borugung, tinut in Sudan, v. Borka.

Borussia, (neolat) Prusia.
Borviz, (magh., 8.0 de vin), se numesce de

regula ori ce apa acra care se bea cu vin la masa.

In special se numesc B. apele gazoase naturale

dela Borszk, unde poporal numesce toate isvoarele cari museaza isvoare de *B. B. are
proprietatea de a provoca oarecare ameteala la
cei ce o beau in cantitate mad mare deadreptul
la isvor. Acest efect Il produce acidul carbonic
prin congestiunea creerului.
[Dr. Vuia.]

Boscan Almogaver, Juan, poet spaniol, n. 1493

In Barcelona din familie nobiliara; t 1542. Opere:
Hero si Leandru, in versuri nerimate ; a introdus

In Spania sonetul, canzona i ottava rima (prin

poesia *Alegoria). Scrierile sale : *Las obras de
B. y algunas de Garcilasso de la Vega, au aparut

In 21 editii in sed. XVI.

Boschasp, in initologia persica un archidev
(archideavol), care ca puterea adormitoare a
suflarii sale a Inuit taurul primitiv numit
bud a d. (v. ac.)
Atm.]
Boschet, (franc. bosquet), padurice, tufis.

Boscia Lam., (botan.) gen de plante frutes-

cente din familia Capparideelor ce erase in

Africa tropicala. Cea mai remarcabill specie e

senegalensisLam., ale easel bace stint cornestibile.

[A. Pr.]
Bosco, 1) B., Bartolomeo, excamator, n. 1793
la Turin, particip 18121a expeditianea din Rusia

www.dacoromanica.ro

Boscov

539

Bosnia.

unde f prins i deportat in Siberia. Aici facii pag. 441). Patriotism cald, cugetare cumptati
sensat-iune cu escamatoriile sale. Rescumperat
impartiala i logic puternica, erau princi1814, calatori timp de 18 ani prin Europa, pro- palele calitati ale lui B. Ca profesor, prin punoducfindu-se cu mult succes. t 1863 'taiga Dresda. tualitatea i eruditiunea cursului su, el a remas
B., Isaia, poet rom., n. 17 Febr. 1848 in un model venerat pentru scolarii sei. La 1872
Nermis, Ung., cott.
6 Maiu 1884 in insii f silit a se retrage dela catedra pe care
Chitighaz, cott. Bichis ; a studiat in Beius si la o ilustrase atat de malt. Ca advocat, B. in doua
Academia de drepturi in Oradea-Mare. In urma randuri a fost decanul baroului bucurescean, la
unui conflict, la care publicistal Al. Bujor, au- 1871 i 1873. La 1871 formandu-se secietatea
toral set Resbelul Franco-Teutonice, isi pierda juridical, intemeietoarea revistei Dreptule, B. a
viata, a ajuns in inchisoare. Poesiile sale in parte fost ales de membrii fundatori presedintele acelei
au aparut sub titlul: Florile auimeig in Arad. societati. De asemenea a fost presedinte al soB., Maria, mar. Suciu poeta rom., n. 1842 cietatii pentru invtatura poporului roman, create
In F. Tout, in Ung., cott. Bihor. 1891 in Buda- spre a forma inv6tatori la sate. La 30 lunie 1879
pasta. A scris poesii firice incepfind dela 1867, B. a fost ales membru onor. al Academiei recand anca dintre dainele romiine din Ung. ni- mane. 23 hlartie 1882. (Cf. Dreptule, nr. 31
menea nu cultivase literatura, si le-a publicat in din 1882.)
Familia si Aurora, de I. Vulcan, Amical faBoskovid, Stoian, istoriograf si politic sArb,
milieie i Curierul roman din Iasi.
n.1833 in Svilanat ; 1873-76 ministre al instruc[t]
Boscov, Aneta, n. Baroti, pianista de mult tiunii publico, iar apoi prof. de istorie la Univaloare. Absolventa a Conservatorului din Iasi, versitatea din Belgrad. Opere : Istoria evului
in 1869-70 ocup postal de profesoara a acestei inediu, Istoria tarului Stefan Dusan.
institutiuni. Trimisa pe spesele regelui sa-si comBosna, rin in Bosnia, se varsa in Saya, din
pleteze studiile, obtina resultate stralucite mai jos de orasul Brod; 210 km. lung.
B.-Brod,
fintaiu in Berlin si apoi in
B.-Serai, v. Seraievo.
uncle in con- v. Brod.
servator av ca profesor peParis'
celebrul H. Herz.
Bo'neag, (Bofneac, Moldova mutt), COMMA
Reintoarsa in tears reocupa ciltva timp postul montana in Banat, cott. Caras-Severin, langa
de profesoara la Conservatorul din Iasi, din care Muldava (Moldova veche), aproape de Dunare, cu
se retrase in curnd in viata privata, renuntand 4397 loc., dintre cari 4115 stint Romani, iar
la cariera de virtuos ca toate succesele stra- restul Germ.; B. este colonie asezata de pe la
Incite obtinute in putinele concerte ce a dat. B. 1770 pe proprietatile erariale, scum ale sociea murit in barca virstei, la Cosinesti, si a tatii cailor ferate, care are ad i mine de carbuni,
fost ingropata in Iasi, 5 Aug. 1894.
fier, aur, ni, mangan si plumb si o fabricl de
Bose, Iul. Frid. conte de, general prus., n. sulfit, exploatarea lor lesa nu se renteaza. Ro1809. In 1866 a comandat a 15-a brigada de manii au biseric i coal cu 2 clase sub painfanterie i s'a distills in luptele dela Miinchen- tronatul soc.; ei stint veniti din Romania pe la
grtz, Kniggratz, Gding, Holitsch i indeosebi la 1780 de cand dateaza si matriculele comunei.
Blumenau ; 1870 a comandat al 11-lea corp de Colonii rom , veniti pe acele tinspuri, s'au asezat

armata, a fost gray ranit in lupta dela Wrth.

si

strimtoare de mare intro Asia

Bosnia, mai inainte o provincie a Turciei earepone, formand ca Hertegovina i Novibasar un

1880 trecut la pensie.

22 Iulie 1894.
Bsendorfer, Ignatiu, fabricant de pianuri in
Viena, ii. 1796, t 1859. Fiul ski Ludovic a
deschis 1872 o sala pentru concerte, in care au
de butat cei inai insemnati virtuosi.
Bosfor, Bosporus, (turc. Istarn bul-Boghasi),
si Europa ; B.

in vecinatate prin: Vidra, Alibeg

Coronini),
Stinapari (Karlsdorf), Carbunari(Kolilderf),Padina
Matei, Sasca, Rusova nomisi alocuria, i mosnenii
le (lie teranig i bufeni., (v. ac.) Deodata cu
bufenii au venit i zlatarii, (Tigani spalatori
[et.]
de aur).

leaga Marea Neagra cu Marea Marinara, 30 km. vilaiet de 62.463 km2. Teritorul ocupat prin
lung., la mijloc 550 m. lat., local cel mai lat e de Austro-Ungiria in 1878 e de 52,102 km'., la
21/2 km. B. are forma unui riu lat serpuitor. Locul care e de adaus sandjakul Novibasar, ocupat
cel mai insemnat langa B. e Constantinopole. 1879, cu 6785 km2. B. e despartita catr est de
B. cimmeric, numiau cei vechi strimtoarea Srbia prin Drina, la nord prin.Sava de Slavonia,
Kerci sau Feodosia, iar team din jurel acestei la vest prin Alpii din arici de Dalmatia si Croatia,
strimtoii tin p eri ul bo sp o r a n, cu capitala la sud se marginesce ea Dalmatia si Muntenegro.
Pantikapdon.
Orografia. B. e o teard foarte muntoasa
Bosianu, Constantin, ministre rom., n. 10 Febr. are patine sesuri. Muntii B.-ei au o inaltime de
1815 din o veche familie bucuresceana. Prin 1000-2000 m. si se trag in mai multe linii pamueca sa B. s'a ridicat la cele mai inalte trepte ralele dela nord-vest catra sud-est; aceste se

sociale. Din modest functionar, trimis ca bur- despart iarsi prin siruri transversale in mai
sier al statului la Paris, el se intoarse de acolo multe linii secundare, cari preste tot ingretidoctor in drept, i fa pe rand director al Eforiei neaza mult orientarea. Formatiunea deosebit,
scoalelor, director al ministerului justitiei, asesor
in comisiunea consultativa pentru hotaririle
supuse intaririi domnitorului, deputat si senator de mai multe ori, rninistru i presedinte
de consiliu, etc. Dupa lovitura din Maiu a lui
Voda Cuza, presedinte al consiliului de stat, B.

dolinele multe, lipsa apelor curgtoare la suprafata, disparitia paraelor in visuini colosale si revenirea lor in forma de isvoare mari, stint pro-

prietatile caracteristice ale muntilor de Carst.

lJneori vale anguste se largesc, trec in sesuri
baltoase, cari din bate partile sant inchise de
presida la unificarea legiuirilor rom. moderne, munti. Aceste sesuri se numesc p olj e si sfint

si avit mare inriurire pentru ameliorarea disposi- asem en ea detaiuri caracteristice ale acestor munti.
tunilor proiectului, (cf. G. Danielopolu Fra.gm., ILL, In partea de apus a terii stint muntii cei mai
35*

www.dacoromanica.ro

540

Bosniaci

Bossuet.

de frunte: Cervlevica planina, Crnagora, Vitorgo 30,000 tineri inrolati intro ieniceri. Din timp
planina, la Livno i Vele, dela Mostar catra sud, in fillip Osmanli mai aveau lupte cu regii Uncu virfuri de 1600-2000 m.; mai spre est e: gariei, dar dupa batalia dela Mohacs 1526, B. a
Radovan, Zed, Ivan siTreskavica planina,cu platoul fost aproape 160 ani sub absoluta domnie a

Zagoije la Kalinovik si cu virful cel mai inalt

de 2086 m.; tot in acest $ir este si Dormitor de
2408 m., care e tocmai la granita pe pamntul
Muntenegrului. Mai departe spre est se ridica
Rapte, Romanja, i Bjelastica planina, care e in
legatura cu Kom, virful cel Mai inalt (2470 in.)
din Muntenegru.
Hidrografia. Apele cele mai multe ale B.-ei
curg spre nord in Saya, asa Unna, Vrbas, Bosna,
fiat cel mai mare al terii, $i Drina, a earei navigatiune s'a incercat, dar fara resultat positiv.
In Hertegovina Hui principal e Narenta, care is-

Turcilor. In sed. XVIII. Eugenia de Savoya bate

de repetite ori pe Omani, dar prin pacea dula'

Sistowo, B. a pierdut ultima speranta de a scapa
din ghiarele opresorilor sei. Apesarile nesuportabile au produs numeroase rescoale, din cari cea
din 1830 a fost inecata in sange prin selbaticul
Omer pasa. Continuand nelinistea in B., la 1878

Austro-Ung. primesce mandatul de a pacifica

aceste provincii; generalul de artilelie baron
Philippovid trece cu un corp de arrnata preste
Saya, inba intimpina la Maglaj, Zepde, Jaide, Tuzla

$i Doboj o resistenta atat de energica din par-

voresce aproape de Cemeruo si se scurge in Marea tea trupelor turcesci si a poporatiunii fanatisate,

Adriatia. B. are numai patine neinsemnate incat a trebuit s se mobiliseze anca 3 corpuri
la curi, dar ca atat mai multe b lf i, dintre cari de armata. in 19 Aug. 1878 Philippovid ocupa
in cele mai marl, (Sevarovo blato $i Mostarsko Serajevo si infrange insurgentii prin lupta dela
blato) se cultiva malt malaiu rovinos (meiu). Bandin-Odiiak, la care au participat 2 regimente
e sari mai mari stint pe langd Saya, partea de romanesci, nr. 37 din Bihor i nr. 41 din Bujos a Unnei $i a Bosnei, iar cel mai mare ses este covina. In 1879 trupele austro-ung. ocupa o
pe mama stang al Huhn Vrbas, $i se extinde dela parte din Novibazar. In primavara 1882 s'a resculat o parte a poporatiunii, din causa introBanjaluca pang la Saya.
Clima B.-ei, multamit imprejurarii ea vtr- ducerii serviciului militar obligator, dar rescoala

furile muntilor adeseori vara stint acoperite a fost suprimata fra sa fi luat dimensiuni mai
cu zpada, e moderata, iar in Hertegovina e o mari. De atunci donmesce pace in teara, signclim calda sudica. Unele locuri, ca Kupres, Livno, ranta personala e multamitoare, si B. inainteaza
etc., safer mutt de B or a, care adeseori devine pe toateterenele cu pasi repedi. [8. de Herbay.]
periculoasa pentru oameni i turmele de oi ale
Bosniaci, locuitorii Bosniei.
tinuturilor respective.
Boso, regele Bergundiei, ginerele impratului
Locuitorii B.-ei ill 1895 au fat 1.568,092 Ludovic II. i cumnatul regelui franc= Carol
dimpreund cu militarii; dup religiune : 548,818 Ple$uvul; a inteineiat imperial burgundic sau
(350/0)Moham edani, 673,861 (430/0) gr.-or., 333,306 cisjuric, care a cuprins in sine provinciile dintre
(21/e) rom.-cat., 8208 Israeliti si 3899 de alte Rhne, lacul de Geneva si Marea Mediterana.
credinte ; se ocupa cu agricultura, pomaritul si t 11 Ian. 887. Fiul seu Ludovic mai tardiu devine
economia de vita. Producte: lemne, (aproape ja- imprat sub numele Ludovie ill.
[T. F.]
miltatea B.-ei e acoperita cu pduri), orz, oyes,
Bosorod, comuna in Trans., cott. Huniedoarei,
porumb, mein, puf in vin, poame multe ; &anode de ca 14.57 loc., Romani gr.-or. Biserica e o zidire
casa; B. e bogata in carbuni, fier i sare, dar foarte veche, renovata la finea sed. XVIII. In
aceste minerale gnat puf in exploatate. Industria

satul invecinat Luncani se alla ruinele unei cetati

comerciul abia in timpul din urmd au inceput romane si o pe$tera grandioasa de stalactiti.

a se desvolta. Comunicatiunea e servita de caile

Bosorog, bolnav- de hernie.
ferate, a caror lungime in 1895 era de 746 km.
Bos primigenius, animal antidiluvian rumetelegrafice de 1243 km. In privinta admi- gator, inrudit deaproape ca bisonul (zimbrul)
nistrativIl B. e impartit in 6 cercuri Baia, european. Resturile lui se gasesc prin malurile
Banjaluka, Dolnja-Tuzla, Serajevo, Travnik
inalte, in locurile nasipoase i in Lss. S'au
Mostar (Hertegovina). Judecatorii de prima in- gsit si la Bucuresci in naalurile Dambovitei.
stanta sant 6, do a doua instanta una in Serajevo,
Bosquet, Pierre l'ranois Joseph, maresal de
unde se afl $i un mitropolit gr.-or. Finantele Francia, n. 1810 in Mont de Marsan (Landes),
budgetul pe 1895 avea trebuinta 14.010,720 fl., a facut studii technice in Paris si Metz; 1834
acoperirea 14.084,990 fi.
intra in armata algeriana, i ca general de briIstoria. B. se numia in timpurile vechi Elyria gada incepe 1851 resboiul contra Kabylilor. 1853,
si era o provincie romana, care pe timpul rni- ca general de divisie, lupt cu. malt succes contra
gratiunii popoarelor era intre cele mai cercetate. Rusiei, de ande se intoarce ranit in Francia.
Pana in sed. XIV. B. era supus and Srbilor ori 1856 senator si mare$al. t 1858.
Croatilor, and regilor ungaii; insa in 1376, sub
Bossu d'Arras, v. Adam dela Hale.
banal Twartko, se proclarna regat independent.
Bossuet, Jacques Bnigne, orator relig. $i
In 1389, dupa batalia de pe Campul Mierlei
istoric franc., n. 1627 in Dijon, stadia in copierde iarasi independenta, devenind tributara legial din Navarra. In 1632, dupa stralucite exaOsmanilor. Dupa ocuparea Constantinopolei in mene publice, se calugari si se stabili la Metz,
1453,Muhammed II. isi supune intreaga Peninsula unde i-se dete un canonicat i ande tatal sea
Balcanica i cueeresce B. Dup.' lupte grele Os- era consilier al parlamentului. Trimis adeseori
manii ocupa Kljud, cu alte 70 castele, apoi de- la Paris in afaceri ale diecesei, incep a-si face
capiteaza pe platoul dela Bjelai pe ultimul rege un mare nume prin predicele sale si prin conal B.-ei, Stepan Toma$evici, cu multi voevodi, vertirea la catolicism a multor protestanti, infra
nobili $i o multime din poporul de rand ; cari i Turenne. In acest scop publia: Exposition
200,000 persoane au fost duse in sclavie, iar de la doctrine de l'Egliseg. Episcop in Condom
tnezi'

www.dacoromanica.ro

Bostan

Botanica.

541

dela 1669, renumele su cresc prin celebrele

Boswellia Roxb., gen de plante din fam.
sale oratiuni funebrale. Numit 1670 profesor al Burseraceae, trib. Bumerae, cu 3-4 specii, arDaufinului Franciei, a scris pentru el ev al ski regal bori din Africa tropico-boreal si India centrala;

intro altele : Trait de la connaissance de Dieu produc o resina cu miros balsamic si proprietati
et de soi-memee, in spiritul filosofiei lui Des- stimnlante, numit, Oliban, iar in comerciu la
cartes, si Discours sur l'histoire universelle, noi tdmdie ; mai ales se scoate din B. serrata
in care arata, cura toate evenimentele istorice Staclih.. din India si Bengal, si din B. papyrifera
avura ea scop venirea lu Christos si iespan- Hochst., din Abissinia.
[S. St. R.]
direa religiunii creatine. 1671 membru al AcaBosworth, orasel in cott. englez Leicester Cu
demiei si 1681 episcop la Meaux. Ad i publich 836 loc. (1891). Ad s'a dat 22 Aus. 1485 lupta,
renumitul .Catechism de Meaux, Meditations sur In care Richard ILI. isi pierd vista i coroana fat
l'evangile, Elevations sur les mystres, Histoire de contele Richmond, (Henric VII. Tudor).
des variation des eglises protestantes , pentru
Bota, (span) o mesura de vin in Europa de
convertirea protestautilor, etc. Renumita e si sud, ca. 484 lit.
combaterea doctrinei mistice a d-nei Guyon, susBota, 1) B., loan Pop de Alba-Iulia, filantrop
tinuta de Fnelon. Titlul ski principal de glorie rom., n. 1818 in $ard. A studiat la Alba-Tulia
stint : Oratiunile sale si puternica influenta ce si Blaj. apoi drepturile la Aiud, si a ocupat dia exercitat-o prin talentul i virtutile sale ferite functiuni de stat; t 1888. A lasat o funasupra Franciei intregi. t 1704.
datiune de stipendii (adi 1394 fi.), din care so
Bostan, namire poporala data fructu/ui de da un stipendiu de 60 fi. 2) B., Noise, v. Botta.
Cucurbita Pepo L. (v. ac.)
Botanica, (grec) sciinta care se ocupa cu
Bostangi, garda militar, a seraiului.
studiul plantelor. Plantele pot fi studiate din mai
Botina, 1) B., miedul san partea carnoasa a multe puncte de vedere i anume: 1) din punctul
poamelor i legumelor ; 2) B., strivitura boabelor de vedere al organelor din cari stint formate,
de struguri, din cari se prepara rachiul de tes- al formei i raporturilor externe dintre organe,
covina (trevere); 3) B. sau bottine, se nuinesc din punctul de vedere al elementelor anatomice,
drojdiile ce reinan dupa stoarcerea cerii din cari constituesc aceste organe; 2) din punctul
faguri prin topire i tescuire. B. continend si de vedere al originii i desvoltrii organelor
ceara, pulvere de flori (polen), resina si mazga elementelor anatomice; 3) din punctul de vedere
de pe diferiti arbori (propolis), membrana de pe al fenonteuelor fisice i cbirnice ce se petrec in
cupid albinelor in stare de nympha, precum planta; 4) din punctul de vedere al afinitatilor
alte saruri i materii vegetale si mineralice, naturale dintre plante si a dispunerii Ion in rase folosesce spre diferite scopuri industriale, for- porturile de filiatiune; 5) din punctul de vedere
mand din vechime articol de comerciu. Romnii al relatiunilor i influentelor reciproce dintre
margineni din partile Sibiiului fac comerciu cu B. plante i mediul exterior, (fisic, chimic si organic);
6) din punctul de vedere al distributiunii plantelor
[E. C.]

Boston, capitala statului nord-american Massachusetts, lng sinul B., ca 494,000 loc. (1895);
residenta archiepiscopeasa; institute sciintifice,
biblioteci mari ; multe (Pare, (cele mai vechi in
America de nord); industrie de : fier, aur, argint.

pe suprafata globului sau In interiorul scoartei

pamentesci in diferite virsto geologice ; 7) in
fine din punctul de vedere al boalelor, ce pot
suferi plantele, sau al interesului practic, ce 11

singuraticelor jocuri : Boston, Indpendance, Philadelphia, Souveraine, Concordia; 2) B., numele

unui dant.
Bostra, (Bosra, Bozra, Bazra), adi Busr a, oras
in ruine, in vilaietul turco-asiatic Damasc (Siria);

vegetald; 7) Paleontologia vegetal; 8) Patologia vegetald ; 9) Botanica aplicatd, (medici-

pot av pentru orn. Fiecare din aceste direc-

pielarii, lna, bumbac, tifirtie, etc. Port mare, tiuni de studiu constitue o sciint de al doilea
fortificat, cu comerciu insemnat inai ales spre ordin, care forrneaza o divisiune a B.-ei, iar toate
Estindia. 1895 au intrat in port 2078 nai. B. impreuna constituesc B. Astfel B. este formata
a fost intemeiat la 1630. Ad i s'a nascut Franklin, din urmatoarele sciinte: 1) Morfologia vegetald
ad i a erupt revolutiunea in 1773.
(cu divisiunile sale : istologia, anatomia i orBoston, (pron. bosta), 1) B., joc de crti !imam ganografia vegetald); 2) Morfogenia vegetald
pawn persoane; se joaca cu carti de Whist, si (cu subdivisiunile sale : istogenia i organogenia
a fost inventat pe timpul resboiului de eliberare vegetald); 3) Fisiologia vegetald ; 4) Filogenia
din America de nord, ceea ce arata si numirile vegetal; 5) Oecologia vegetal; 6) Geografla
nala, forestiera, agricola, industriala). DeScrierea

mai amenuntita a obiectului fiecarei din aceste

sciinte se va face in articolele speciale resdupa uuii B. e identic cu Astar o t, care pe pective. Aci se vor arata in scurt principiile
timpul lui Isus Navi era capitala lui 0g, im- generale, cari au caracterisat studiul B.-ei in
peratul Vasanilor ; mai propabil B. a fost sediul diferitele timpuri ale desvoltarii sale istorice.

Cea dintaiu fasa aB.-ei se poate numi ut il it ar

cultului Astartei, orasul era decadut cnd
ocupat de Romani. Imperatul Traian Il rezid, simbolista i anecdotica. In realitate studiul plannumindu-se Nova Trajana Bostra, i devenind telor in aceasta fasa cuprindea mai mult o enucapitala provinciei romane Arabia. Adi B. e meratiune de ierburi i arbori, cari aveau oarecentrul comerciului pentru desertul Siriei, Perea care aplicare in medicina, agricultura sau

platoul Arabiei.

genere in economia casnica, sau cari simbolisau

Bostrichide, familie de sand aci ; Hylesinus juni- oarecari credinte sau superstitii. Plantele cari nu
perdu L., 4 mm. lungime si H. minor Hrtig., aveau nici o aplicare practica, nici o utilitate, cari
traiese ca larve sub scoarta, ca gndaci in ma- nu presentan prin urmare nici un interes imediat, -

duva vlastarelor tinere. Bostrichus typographus nici nu erau observate. Astfel fura inceputurile
B.-ei la Indieni, Egipteni, Babiloneni, Greci
L., 4 mm. lungime, vaterma bradii.

www.dacoromanica.ro

542

Botanica.

Romani Oa n secl. XVI. In toat aceast fasti roase, cu cari diferitele sistema filosofice dupti
plantele erau caracterisate prin virtufile lor, vremuri o inciircaserd. Ca toate aceste progrese
simboalele sau anecdotele, de cari eran legate. grandioase, cari au fcut s creased enorm onFoarte pufine caractere exterioare insofiau aceste noseinfele exacte asupra plantelor si a raperexpuneri; iar intrucat privesce interiorul plantei turilor lor logice i naturale, B. a remas totusf
se indica mai ales consistenfa diferitelor parfi, o sciinf de constatare. Abia in ultimele
(moale, tare, apoas, uscat, fibroasa, etc.) Cu troj decenii ale secl. XIX saga. B.-ei, sub ininceputul sed. XVI. studiul plantelor u ti 1 e din fiuenfa sugestiv a teoriei darwiniane si a conEuropa, (Francia, Olanda,Germania,Anglia, Svedia secinfelor sale, tinde a prsi caracterul sail de-

ai Italia) si necesitatea in care s'au gasit bota- scriptiv pentru a lua pe acela mai superior de

nitii

de a recunoasce in ele alte plante,

deck cele indicate de botanistii vechi, mai ales
Greci, a condus pe de o parte la observarea
insemnarea caracterelor exterioare ale plantelor

sciinfd explicativ. Fu indoiala carac-

terul explicativ al B.-ei apare cu mutt mai inainte

In fisiologia vegetald. Sub influenfa ideilor filosofice curente, diferifi botanisti au cutat sa gadeci la descrierea lor, iar pe do alta la dis- seasch explicarea unora dintre fenomenele viefii

punerea lor in ordine sau sisteme, adecil la da- vegetate. Din acest punct de vector Statical
sificarea lor. Frli ndoial resultatele acestei Essays a lui Hales (1727), ca si lucrarile lui
noui impulsiuni, ori care ar fi fost oscilgiunile, Knight (1806) si Dutrochet (1820-40), apar ca
la cari a fost supusii, nu putea masca cu de- primele si foarte reusitele incercari de explicare
svirsire scopul utilitar prirnitiv. Astfol in de- a diferitelor fenomene fisiologice vegetate prin
cursul sed. XVI.XVII., cu bate progresele forte fisice. In articolul respectiv (fisiologia veenorme, pe cari le fac botanistii, fie in privinfa getala) se va put ceti cum prin sfortarile boinmulfirii cunoscinfelor date de observarea di- tanistilor din sed. XIX. o foarte mare parte a
recta, a plantelor, fie in privinfa aranjerii lor, fenome,nelor viefii vegetale isi gasesce explisau chiar a observrii (catra sfirsitul sed. XVII.) carea in fenomenele fisice $i chimice. Cu toate
a structurii lor interne, fondul primitiv utilitar acestea caracterul general de sciinfa explicativii.
al B.-ei, adecd cunoascerea plantelor si a vir- nu nuntai a fenomenelor viefii vegetate, ci si a
tufilor lor, apare ca unul din cele mai insemnate formelor si a asocigiunilor lor, incepe a-1 castiga
scopuri ale studiului B.-ei. Cu toate acestea diu 13. abia in aceste din urma trei decenii ale sed.
causa necesitafii, in care s'au gasit botanistii, nostru. Natural, acest caracter general al B.-ei
pentru a recunoasce usor plantele, al carer numer se gasesce /tam in oseilarea nesigura a ori earai
crescuse foarte mult, de a gasi caracterele esen- ineeput
Vale, caracteristice ale fiecareia, predrill si trelu definitiv in desvoltarea istorica a B.-ei se
buinfa de a denumi fiecare planta seurt si precis, pot deosebi done periode : 1) perioda predarfr perifrase,si de a le aseza in descrierea lor
winiaml, subdivisata ea insasi in done fase:
ordinea cea mai naturala dupa apropierea caraete- a) fasa pur utilitard, (ineeputurile
pana
risticelor fiecarei plaute, impulsiunea data in sed. n sed. XVI.) i b) lasa deseriptivd, in earP B.
XVI. a condus neaperat in sed. XVIII XIX. este o sciinfa de constatare si de clasificare (sed.

la gasirea apropierilor natural dintre diteritele

plante, deci la dispunerea lor in meto de n atur al e. lar metodele naturale in ultimele patru
decenii ale sed. XIX. au dat nascere, la lumina
teoriei darwiniane a neconstatifei speciilor,
f logen a v eg et al a. Astfel incepend cti sed.
XVI. studiul plantelor pierde tot mai mutt caracterul situ pur utilitar, pentru a lua caracterul
unei sciinfe de sine statatoare. Diferitele probleme ce se puneau in studial plantelor, si la a
diror resolvire tindeau sforfirile diferifilor botanisti, presentau tot mai mult caracterul problemelor sciinfifice, al adev.rurilor naturale, fara

nici un raport imediat cu trebuigele omului.

Aceastli a d oua period id desvoltarea isto-

rica a B.-ei am putt-o desetuna sub nutnele de

perioda sciinfific de constatare. Cu

XVI. pana catra 18701 si 2) perioda postdar-

winiand, in care 13. ia caracterid sciinfifie propriu

devine adeca o sciinta explicativa. _al Sachs,

Geschichte der Botanik, 1895, si M. Vladescu,

Principiile coudueetoare in cercetai ile biologice.

Archiva din Iasi, a. II., nr 5.,

1890.)

Gra DINA BOTANIC'S.

O gradina in care se cultiv plantele in scopul

de a completa si facilita studrul B.-ei, predrill

si de a provoca si asigura cercetarile sciinfifice
botanic. Aranjamentul si cultivarea plantelor
intr'o grdina botanicil va trebui prin urmare
sa se fac in conformitate eu aceste scopuri.
Astfel trebuind a se cultiva plante din diferite
regitmi ale globului, deci din diferite climate
si din diferite condifiuni biologic, o grad. bot.

atat mai Inuit presinta aceastd perioda un ca- va trebui s pescada mijloacele necesare ca
racter sciinfific, cu cat alturi de studiile i sfor- s pastreze in jurul plantelor condifiuni cat se
farile botanistilor din aceast epocd de a observa poate mai apropiate de acelea, in cari trajese
compara caracterele exterioare ale plantelor, in mod natural diferite plante. Asa o grad. bot.
pentru a le pubzi clasa cat se poate in ordinea trebue s Bibb; un taren accidentat, cu deal $i
afinitafilor lor naturale, incepu &Ora' sfirsitul stancarii, pentru plantele alpine ; un lac pentru
sed. XVII., cu ajutorul microscopului, studiul plantele aquatice, prund si nsip pentru planparfilor interne ale plantelor, adeca anatmnia
tele, cari traiesc in asemenea condifiuni; scur-

istologia. Resultatele obfinute, cu teat-a rigoarea geri reperji (toresiate) i caderi de apa (cascada),
/A basa sciinfifica necesara, in studiul morfologiei mai ales pentru algele care yin in astfel de
externe si al anatomiei vegetale si mai ales al locnri; apoi case de giamuri sau florari, cari
morfogeniei, lu primele sese decenii ale sect. XIX se poata incalcji dupa voie, si anime: florarii
au desilvirsit caracterul sciinfific al B.-ei, eman- calde pentru plantele tropicale, florrii joase,
cipand-o de toate prejudectfile, destul de nume- calde i umede pentru orchidee i bromeliacee;

www.dacoromanica.ro

Botanica.

543

aquare calde pentra plantele tropicale aquatice; de farmacia si chirurgie i in care, dupa cataflorarri temperate pentru plantele mediteraneene logul publicat in 1876 de cel de al doilea al
ID sensul larg; florarii pentru germinan i si mul- su director, Dr. D. Grecescu, actualul profesor
tiplicari, altoiri, pentru tratamentul plantelor de B. dela facultatea de medicina, se cultivau
bolnave, etc.; seminterii si camere de preparare in total 3451 specii, intr dup vfo 18 ani in
a semintelor, fructelor i planteior destinate co- alcaturea parculu palatului princiar, iar pentru
lectiunilor. In fine diferite feluri de pamnturi: grad. bot. s'a destinat mica intindere de loo de pe
(gips, calcar, nsip, pamnt de padure, pan-cat bulevard, In fata Universitatii, unde astadi este
sarat, etc.) pentru grupele geognostice, etc.
squarul statuelor lui Mihai bravul, Heliade si
0 grad. bot. modern trebue sa cuprinda urma- George Lazar. Dela 1885 insa, dup struintele netoarele grupari de plante : 1) grupele sistematice, sfirsite ale intemeietorului definitiv al invetamnadeca grupele de plantedispuse pe teren in ordinea tului B.-ei in Romania, prof. Dr. Dim. Brandzal
clasificarii lor naturale; 2) grupele geognostice, s'a incept rescumprarea i lucrarea actualulur
ad6c asociatiunile vegetale dep( ndente de natura teren, pe care se afla instalatti grad. bot.Situatir in
sol alai ; 3) grupele geografzce, adec asociatiunile dreaptasoselei Cotroceni, grad. bot. (v. plan. p. 644)
vegetate, cari caracteriza diferitele zone s'r regiuni cuprinde o suprafata. de teren de preste 17 hectare
de vegetatiune ; 4) grupele biologice, adeca aso- si se gasesce anca si astadi in constructie. Ea cuciatiumle de plante, cari se aseamen prin modal prinde: o flerarie unilaterala, cu daub" arpi, terlor de train, prin organele lor vegetative, etc. (asa minate fiecare cu cate un pavilion octogon si ins. e.: grupa plantelor parasite, insectivore, a plan- congiurata spre sud cu galerii (v. ilustr. p. 546).
telor agatatoare, volubile, repente, etc.); 5) in fine Aripa de resarit representa floraria temperati
grupele ornamentale, mosaicuri de florii grupele cuprinde plante mediteraneene (europene), vest
botanicei aplicate, (grupa pomologica, medici- pa cific boreal mediteraneene (chino-japoneze), est
nata, industriala, agricol, alimentara, forestiera). pacific boreal ni editeraneene (californium e), vest

Unele din aceste grupur se stabilesc in aer atlantic boreal mediteraneene (floridane), austral

liber, altele in florariile reci sau calde, dupri inediteraneene (La Plata si Chili), sud africane
conditinnile. in cari trajese plantele. In special (Cap.) Tot in aceasta arip se afla i galeria planin Romania se pot stabil in aer liber plantele telor carnoase (suculento). In aripa vestica se culeuropene (afara de cele rnediterane), nord-ame- tiva plantele tropicale si subtropicale (africane, in-

rieane, nord-a.siatice, ca i plantele alpine din diene, oceaniane si americane) dintre cari multe

regiunile mai calde, acestea mus trebuind sa interesante si rari. In aer liber sant construite
fie ferite in timpul verei de isbirea directa a si
completeaza in fiecare an : 1) grupa sisrazelor solare. In timpul verei insa pot la noi tematica, arangiata dupa Bentham si Hooker;
sa se cultive in aer liber i plantele din re- 2) grupa alpina, pe coasta ce separa inaltimea,
gitinile calde, rnediteraneene i elliar tropicale, pe care e construit institutul botanic, de restul
en conditiune ea sa fie introduse In flerarie la gradinei. Ad i se afla stancaria i in inijlocul su
ineeputul tuamnei. In general pentru plantele o cascada, care duce inteun mic lac cu plante
din regiunile tropicale se eere ca temperatura aquatice, printre cari merita sa fie citata ca cressa nu seada nici odata sub 12. C, si sa nu varieze cend endemic Marsilia quadrifolia. Imprejuruf
mai Inuit de 12u-30"C; pentru plantele din zonele stancariei, de ambele parti, sfint aranjate conicable mediteraneene ea nu trebue sa scada sub ferele; 3) grupa plantelor Romaniei in formatiune
3 C, niel sa varieze mai mult de 30-16u C.
in partea de apus a Instit. But.; 41 grupa po0) Adinile but. sant astadi foarte respandite si mologica; 5) rnedicala; 6) alimentara. Mara de
considerate ca cel mat Acme injloc pentru stadia' acestea arboretul este foarte begat si asezat in
plantelor. A stfelfiecarenniversitateposeda o grad. grupe de familii sau in grupe ornamentale debat alaturata pe lttnga cursurile de B. Mara de stinate a completa aspectul estetic al gradinei.

acestea mai exista grad. bot. pentru culturi de Vrednic de remarcat este si rosarul din fata
parcuri, pentru studii experimentale in diferite flortiriei, compus din preste 200 dintre cele mai
regiuni importante din punctul de vedere al distinse varietati de rose. In total in starea ei
conditiunilor climaterice (ex: marginea marii, actual:1 grad. bot. cultiv anual (plante erbacee,

munti, regiuni tropicale, etc.)

arbori, arbusti) Vida' la 12 mii specii si varietati.
Primele grad. bot. au fost construite in Italia, Din causa neterminaiii constructiunii lacului,
anca pe la inceputul sed. XIV. pe lnga domeniile a florriilor calde, joase i umede, precum
seniorilor feudali, mai ales pentru plante orna- a florariilor de multiplicare, foarte multe plante
mentale si medieinale. Grad. bot. destinate stu- interesante nu pot fi cultivate, iar parterele de
diului s'au infiintat insa abia in secl. XVI. tot flori si arbusti tloriferi. destinate a ocupa mai
In Italia (Padua 1645, Pisa 1667, Bologna, etc.), ales partea joasa dinspre cheiul Dimbovitei, nu
apoi in Olanda (Leiden 1577), apoi in Germania sfint and nici incepute. Cu toate acestea pe
(Lipsca, Heidelberg) si in Francia (3.Iontpelier). langa satisfacerea primelor nevoi ale studiului

In sec!. XVII. se inflintara cele mar insemnate B.-ei si ale cereetanlor scrintifice mar ware,
grad. bot. existente (Paris Kew Oxford Berlin grad. bot. din Bucuresci a putut anca din 1895
Iena, etc.); iar in secl. XVIII. se infiintara prirnele s publice sub senmatura directorului su Dr.

grad. bot. in Rusia (Petersburg, Moscva), si Dane- Dim. Brandza, primal sau catalog de seruinte,
marca (Kopenhaga), Svedia (Upsala). In Romania pentru schimburi cu gradinile similare straine,
prima grad. bot. fa infiintata in urtna staruin- si in care se enumeran 1398 specii. In cataloatelor Drului Davil a, la 1860, in Bucuresci, pe gele de pe anii urmatori, publicate sub semntura

locul manastirei Cotroceni, in stanga soselei cu actualului director, prof. Mili. Vladescu, nuacelasi name si spre resarit de parcal princiar. merul semintelor de schimb cresce asa, ea in
Aceasta gradina, alaturata atunci pe langa scoala anul 1897 se ridica la 2425 specii. Pe langa

www.dacoromanica.ro

91anul

erdinei Poianice
din

Bucuresci.

111111111111111111111,

Legend.

P. M. Scoala plantelor medicinal.

A. F. Sc. pl. alimentare industriale i furagere.

A. B. Sc. de arboricultura fluetifer
S. F. Sc. de Florianltara.
R.

Rosarium.

www.dacoromanica.ro

S. A. Stincaria plantelor'alpine.
G. R. Gradina reservata.
F. R. Flora Romniei.
P. Pepiniera.

I. B. Institut Botanic.
F. Florkiile.
C. D. Casa Directoralui.
Gradinarilor.
C. G.
C. P.
Portarului.

1. Ranunculaceae.
Ca1ycanthaceae.
Magnoliaceae.
Menispermaceae.
Berberfdeae.
N ymphaeaceae.
Papaveraceae.

Cohort' 1.

Ronales.

1
Cohors 2.
Parietalis.

Fumariaceae.
Cruciferae.
10. Capparideae.

I7.
/

Pittosporeae.
Polygaleae.
Frankeniaceae.
Caryophylleae.
Cohors 4.
Caryophyllinae. i 18. Portulaceae.
I. 19. Tamariscineae.
1 20. Elatineae.
Cohors 6.
Guttiferales.
1 21. Hypericineae.
Cohors 6.
Melvales.
COhOre 7.

Geraniales.

Cohere 8.
Glaceles.
Cohors 9.
Celastrales.

Cohors 10.
Sapindales.

Cohors

Rosales.

Malvaceae.
Tiliaceae.

26. Geraniaceae.
27. Rutaceae.

{ 28. Ilicineae.
29. Celastrineae.
Rhamneae.
Ampelidaceae.
Sapindaceae.
Hyppocastanaceae.
1
34. Aceraceae.
Staphylaceae.
Anacardiaceae.
1
37. Leguminosae.
Rosaceae.
Saxifragaceae.
Crassulaceae.
Droseraceae.
Hamamelideae.
1
Halorageae.

Cohors 13.

Cohors 15.
Umbellales.
Cohors 16.
Rubiales.

Cohors 17.
Asterales.
Cohors 18.

Campanales.
Cohors 19.

Encales.

Cohors 20.
Primulales.

Cehers 25.
Lamiales.

Series 1.
Curvembryeae.

J 44. Lythrarieae.
t 45. Onagrarieae.
( 46. Loaseae.

Cohors 14.
Ficoidales.

83 Lentibularieae.

Cohors 24.
Personales.

1 24. Lineae.
)25. Zygophylleae.

Cohors 12.
Myrtales.

Passiflorales.

COhers 22.

Gentianales.

Cohors 28.
Polemoniales.

Resedaceae.
Cistineae.
Violarieae.

Cohors 8.
Polygalinae.

Ebenaceas.
Styraceae.
Oleaceae.
Apocynaceae.
Asclepiadeae.
Loganiaceae.
Gentianeae.
Polemoniaceae.
Hydrophyllaceae.
Boragineae.
Convolvulaceae.
Solanaceae.
Scrophularineae.
Orobanchaceae.

Cohors 81.
Ebenales.

47. Passifloraceae.
1 48. Cucurbitaceae.
1 49. Datisceae.
5 50. Cacteae.
1 51. Ficoideae.
52. Umbelliferae.
Araliaceae.
Cornaceae.
1
1 55. Caprifoliaceae.

1 56. Rubiaceae.
57. Valerianeae.
Dipsaceae.
Compositae.
Goodeniaceae.
Lobeliaceae.
Campanulaceae.

1
f 63. Vacciniaceae.
J 64. Ericaceae.
1 65. Empetraceae.
t 66. Monotropeae.
Plumbagineae.
{
Primulaceae.

Series 2.
Multicoulatae Terrestres.
Series 8.
{
Mierembryeae.

Series 4.
Daphnales.
Series 6.
Achlimydesporeae.

Series 6.
Unisexuales.

Gesneriaceae.
Bignoniaceae.
Pedalineae.
Acanthaceae.
Selagineae.
Verbenaceae.
Labiatae.
Plantagineae.
Nyctagineae.
Illecebraceae.
Amarantaceae.
Chenopodiaceae.
Phytolaccaceae.
Polygon aceae.
Aristolochieae.

99. Ceratophylleae.
( 100. Thymelaeaceae.
j 101. Elaeagneaceae.
i. 102. Loranthaceae.
' 103. Santalaceae.
Euphorbiaceae.
Urticaceae.
Platanaceae.
107. Inglandeae.
Myricaceae.
Copuliferae.
Salicineae.

Series 7.
mierospermae.

f 111. Hydrocharideae.
1 112. Orchideae.
I 113. Zingiberaceae.

Series 8.

Series 9.
Coronariae.
Series 10.

Gelidness.

Series 11,
Undiflorae.

114. Haemodoraceae.
115. Irideae.
1 116. Am aryllideae.
117. Dioscoreaceae.
{ 118. Liliaceae.
119. Commelinaceae.
{ 120. Juncaceae.
Typhaceae.
Aroideae.
Lemnaceae.
1

Series 12.
Apocarpae.

f124. Alismaceae.

Series 13.
Glumeees.e.

f 126. Cyperaceae.
k 127. Gramineae.
f 128. Gnetaceae.
t 129. Coniferae.

Gymnospermae.

1 125. Naiadaceae.

Lycopodiaceae.
Equisetaceae.
Cryptogame vas- J130. Filices.
colare.
133. Marsiliaceae.
1 134. Salviniaceae.

www.dacoromanica.ro

546

Botanica.

aceasta in 1897 apare

si

primal catalog de si Grad. bot. acest Institnt s'a cladit in urma

plante vii destinate schimbului, cu numerul staruintelor neincetate ale prof. Di mitrie Brandza
destul de respectabil de 480 specii. Schimburile Inst. bot. a fost terminat in 1892 (v. ilustr.)

pe cari le face grad. bot. stint astacji destul de

insemnate i coneziunile cele mai importante le
are tocmai cu cele mai insemnate institute similare din Europa, Asia si America.
INSTIT UT BOTANIC,

cladire construita, amenagiata i dotata cu toate

instrumentele, aparatele, colectiumle si instalatiunile necesare pentru a obicinui pe studenti
prin lucran i practice la microscop si lupa, cu
observarea si studiarea plautelor i produselor

Cladire mare si frualoasi, in stil maur, el duprinde doll fatade, una spre apus si alta spre

resarit, ambele unite prin clod galerii lateral, iar

la mijloc prin amfiteatru. Intro galeriile lateral
si amfiteatru stint done, tnici curti interne.

Amfiteatrul in care se fac prelegerile, foarte

frumos

i amenagiat pentru tot felul de de-

monstratiuni, poate cuprinde preste 800 de auditori. Fatada despre apus a Inst. bot. cuptinde
don. etage. In etagiul I. stint instalate trei laboratoare de studii pentru studenti, cu toata instaIon, proem si de a-i face sa expetimenteze latia si dotatia necesara si in cari lucreaza anual
In laborator asupra fenomenelor vietii vegetale. 35-40 elevi. In aceste laboratoare se gasesce
Inst. bot. din acest punct de vedere, nu numai intre altele o instructiva colectio de plante de

FlorAria grAdinsi bolanice din Bucuresci.

ea ajuti studiul sciintei botnice, factind posibil herbar atirnate in rame pe pareti, si care e
castigarea cunoscintelor prin propria observare fermata din specia cea mai comuna a genurilor,
si directa constatare a fenomenelor, dar :Inca ce cresc in Romania. Tot in acest etagiu se afla
prepara spiritul elevilor pentru aflarea si dis- $i biblioteca, care cuprinde cam la 1550 volume,
tingerea fenomenelor noui, pe cari intimplator cele mai multe opere vechi si de valoare ale bole observa sau pe cari le cauta prin anumite tanistilor clasificatori i flor ele cele mai insemnate
cercetari intreprinse in acest scop. Un Inst. europene. Se resinnte lasa foarte mult lisa colecbot., dotat cu toate instalatiunile si instrumen- tiunilor revistelor botanice moderne, mai ales cele

tatiunea ceruta, se presinta prin urmare ca eel

mai insemnat compliment al studiilor universitar si ca singurul promotor al cercetarilor
sciintifice. Pentru aceea pe langa fiecare Universitate exista in totdeuna si un Inst. bot., care
se afla in legatura cu gradina bot., a dora institutiune care concura la acelasi scop.
In Romania exista un Inst. bot. pe lfinga
Universitatea din Bucuresci. El se afla cladit
in partea vestica i cea mai rlicata a Gradinei
bot. la Cotroceni, in fata palatului princiar. Ca

anatomice si fisiologice. Pe gateria din acest etagiu

se gasesce asezata in mine, o flunioasi colecthine de portrete ale botanistilor, daruita in

mare parte de reposatul Dr. D. Brandza ; precum

si busturilelui Darwin, Hum boldt,Linn si A ristot

In patter, jos, se afla cancelaria institutului si

laboratorul de cercetari, in care lucreaza mai
multi licentiati (actualmente 7), intro cari
personalul sciintific al Institutului. In fine un
mate laborator al Directorului Instit, in care se
gasesce si colestia aparatelor de fisiologie ve-

www.dacoromanica.ro

Botarga

Botesci.

547

getalit. Fajada despre resiirit, care e si fajada criticenoui din Rominia In fine pe galeria din

principala, cuprinde patru sali de coleefii, dintre aceast4 parte se gasesce o frumoasa colectitine
cari dot foarte rnari la mijlocul fatadei, si don de lemne. Toate esentele din Tenia Romzineasca

mal mici, in forma' de herniciclu la aripele ei.

Inteuna din salile cele mari se gasesce o frumoa.sd i bogata colectiune de produse vegetal
(seminte, fructe, fibre, esente, uleiuri, resine,
produse farmaceutice, industrial, etc.), iar in
rfindul al doi/ea de dutapuri, asezate in juma.tatea de sus (despre tavan) a aceleiasi sali, se
afld o frumoasd colectie de fosile vegetale, mai

precum si o colectie de lemne din Gujana franceza,

damita de ministerial coloniilor franceze. tV.]

Botaniea savia, o parte speciala a botanicei,

care afara de principiile generate, cum sfint anatomia, fisiologia si patologia lemnelor, trateaza

despre arborii ce formeazd massive compacte,

cum si despre arborii i plantele, cari desi nu
fortneaza massive compacte, dar cresc in socio-

-'

[ales din basinui franco-belg., daruite de distinsul tatea acestora si sant de insemnatate in ecolbotanist belgian Franois Ci epin. Cea de a doua nomia silvic a.

r
-

4.,

.117

.4t

'

'f'140111tvt:'

larr4e:

-1-

4.1..

409 -

tIt.

6.

"

Et'rbe'S

,
Institutul botania din Bucuresci.

sat mare confine herbaria, care cuprinde cam

vre o 40-50,000 de specii. Din acest hez.bar fac
parte: herbarul Adolphe Mliu, cu vre o 10,000
specii din Europa, Asia, Africa si America; herbarul C. Thibaut, ca vr'o 8500 specii din Europa,
Asia, Africa. America si Australia; herbarul mycologic al lui F. ron Thiimen, unul din cele mai
insemnate herbare de ciuperci, ca vre o 10,000
specii ; herbarul Fi. Porcius, interesantd eolectie

Botarga, mancare pregatitii din icre; stimuleaza apetitul.

Bojar, M'aren, (17b9-1823) col mai de frunte

dintr; vitejii Sulioti, cart ani de dile an luptat

in contra Turolor. Grecii i-au ridicat ami tramos
monument in Misolunghi, pe lama monumental
lui Lord Byron. (v. Sulioti.)

Botaurus, animal, v. Buhaitti de bala.

Botca, v. Fagure.

a plantelor din Transilvania; si alto multe co- Boteni, cont. mur. in Rom., j. Muscel, pl. Arlectiuni mai mici, dintre cari mentionam anume : geselu, fermata din 7 cat., cu 1563 loc., cari se
colectiunea D. Ghika Cometnesci, care cuprinde ocupa cu agricultura si prasirea vitolor ; tuica de
vre o 60 specii din TearaSomalilor (Africa), printre ces mai buna calitate se fabrica la an in termin
cati vre o 20 specii nono si un gen non. In cele lalte media pana. la 12,000 decalitre. In com, se alfa
dou sli mai mici, dela aripele cladirii, se ga- mici isvoare minerale si straturi de cat.buni de pasesee herbaz ulflorei Bond, ne, format din herbar ul me/A, dar nu se exploateaza; are 1 biserica fru,
Dimitrie Brd ndza, (publicat in prodromul florei masa zidita de cnfend si 1 scoala cu 2 invetatori.
romano) i herbarul Mihail Vlddeseu, acesta din
Botesci, com. rur. in Rom., j. Thimbovita, se
urrna-nepublicat finca i bogat in plante rare, comparte din 3 catune: Candesti din deal, B.,

www.dacoromanica.ro

548

Botez

Bothwell.

Greci ; si are 1515 loc. Cresce vita; produce

Botfalu, comuna in Trans. v. Bod.
porumb. Are opt mori de apa si un ferestrau Botgros, gen de pasere din fam Fringillidae,
pentru scandun, 3 biserici i 1 scoala mixta. Cu cioc gros i puternic, cu care poate sparge
semintele de cirese, din care oaus Il mai
Botez, (lat. Baptismus, grec. Baptisma, spelare,
afundare,) in biserica cretina este taina cea numesc: Cirefar, Simburar ; cu pene galbenedintaiu si fundamentala a legii none crestinesci, mohorite pe cap, castanii pe spate si rosietice
intru care prin spalarea in apa i prin cuvnt, Cu pe foale; pen ele plutitoare sant vinetii cu fasii

puterea sf. Trehne se sterge pecatul stramosese

toate pecatele facute inainte de B., se da darul curatirii, inoirii i renascerii spirituale, incat cel botezat devine nodular al bisericii, fiu i mostean al
imperatiei lui Dumnedeu. B. este absolut necesar

pentru mantuire (Ioan III. 5-6), chiar pentru

aceoa, dei ministrul ordinal. al B.-lui este epis-

copul i preotnl, in cas de lipsa se poate con-

fer si de alte persoane ierarchice, ba chiar

de laici. Asezamntul conferirii B.-lui sta: 1) din

albe curmezise, iar carmacele stint albe la fill.

lama o petrece prin paduri, vara insa cerce-

teaza gradinile cu pornet.

[V. B.]
Bothriocephalus, viernie din clasa Plathehnintilor, ord. Cestoizilor, fam. Bothriocephalidelor.
Corpul lungaret ca al panglicei (Teniei), constituit din segmente, se deosebesce insa fiind-ca
In loo de ventuze circulare capul presinta done
depresiuni longitudinate, numite bothridii; poni
sexuali sant situati pe mijlocut fetei ventrale a
segmentelor, in loo ca sa fie pe marginele Ion
ca la tenie. Presto 50 specii, din cari majori-

parte pregatitoare sau facerea catechumenului,

care in punerea numelui, esorcisare, lapedarea
de satana, impreunarea cu Christos i martu- tatea traiesce ca parasite in pesce, parte in
risirea credintei, corespunde disciplinei entice a pasen i si mainifere.
B. latas Brems traiesce
catechumenatului ; 2) din actul sacramental, cu in intestinul subtire la out; 5-8 in. lunginte,
turnarea, infundarea sau stropirea cu apa In 3000-4000 segmente. Corpul subtire i lat ca
Tommie sf. Treime, careia premerge ungerea cu o pauglica. Caput 2 mm. lung; capului urmeaza
oleul 'catechumenilor, i 3) din ceremonia sub- gatul, apoi segmentele, cari devin din ce in ce
sequenta imbracarea In vestmnt alb s't inma- mai lungi si mai largi, cu cat se indeparteaza
nuarea Iuniinei aprinse, iarasi corespund disci- de cap. Ouele stint elipsoide, (lungi de 68-71 u.
plinei vechi, cand cei botezati, vestmntul eel si late de 44-45 u.) Ele nu se pot desvolta
alb prima in B., in decurs de 8 (1i1e Il pintan, decat in apa; embrionul presinta 6 crosete
kti Marini aprinse in mani tinnd, intrau in numerosi cilii, cari i permit sa innoate, traiesce
adunarea eredinciosilor ca sa se impartaseasca cu
sf. cuntinecatura. In vechime taina
numai

la anumite serbatori mai solemne se conferee,

ca: la Nascerea i B.-ul Domnului, la Pasti
Rusalii. La B. asa numitii nanasi sau patrini, in
numele pruncului ce se boteaza dau respunsu-

mai multe dile in apa pane e inghitit de o

tinca sau de un mihalt; ajuns in interiorul

apar. digestiv la acesti pesci, sparge paretii lor

si merge de se anchisteaza in muschi, adeca se
preface in cisticerci, (v. art. cestoizi, cisticere).
Omul,

canele sau pisica mancand stiuca sau

rile, pe cari in vechime, cand numai coi adulti se mihaltul, inghit cisticercii, cari in intestinul
botezau, le dedeau coi chiemati la B. Patrinii prin lor se desvoalta si se prefac In B. Patria lor

B. devin in legatura spirituala cu cel botezat si este vitera franc., regiunea lacurilor Geneva,
Cu parintii lui, prin ce, ca si parinti spirituali, Neuchatel, Morat i Bienne, de aceea se si nu-

contrag datorinta de a se ingriji de educarea m esce : Per Suisse ; apoi Olanda, Svedia si Rusia.
crestineasca a celui botezat, i in lipsa de In Jai s'au examinat in mod intAmplator in
parinti, chiar si de sustinerea lor trupeasca.
6 ani 7 exemplare. Bolnavul de B. are un
Boteral Domnului, sau Boboteaza, serbatoare. apetit exagerat sau o lipsa de pofta de manv. Aratarea Domnului.
care ; poate av versaturi, diaree sau constiBotezul dorului, (Baptismus fiamminis) se nu- patiuni, in genere sufere de anomie. (Cf. Railliet,
mesce denota fierbinte i vointa serioasa a can alui l'arrmie pernicieuse d'origine parasitaire; Rev.
nebotezat de a face tot, ce a dispus Dunmedeu gnr. des. so. pares et appliques, t. I. 1890.

peutru mantuirea oamenilor, prin urrnare si a

se boteza, daca ar fi cu putinta. Dorinta aceasta
impremiata cu parerea de reu pentru pecate i cu
inbirea perfecta a lui Dumnecleu li meta pe oat

p. 294, si Schaumann, Zur Kenntnis der sog.

B.-A.namie. Berlin, 1884). B. se combate cu rhi-

zomul de loriga (Polystichum flux-mas)

i cu

esenta de terebentina, (Laboulbne, Dict. encyclop.

de pecate si-1 sfintesce ; suplinesce a.sadar B.-111 des sciences medicates, art. Taenia); tratamentul

cu apa.
Botezul slingelui este inoartea sau torture de
moarte, ce o sufere cineva, nefiind anca botezat,
pentru Christos i pentru crediuta in acela;
acesta anca suplinesce B. ca apa.
Botezatu, Samoil, scriitor rom., n. pe la 1790

se continua pane ne convingem c viermele a

fost expalsat cu cap ea tot. Alte specii, eari
traiesc la om, stint B. cordatus, Leuckart, lung
de 80-115 cm., 400-600 segmente, se gasesce
in Groenlanda la ont si mai des la cane; embrionul

sett se desvoalta probabil tot in vr'un pesce. B.

In Trans., a trait in Iasi, node t pe la 1836. cristatus Davaine e lung de 2-3 m. 5i s'a gasit

B. a fost secretar la comifetul sanatatii din Iasi, de done ori parasit la om.
[Dr. N. Leon.]
profesor de bimba germ. la ginmasiul Vasilian
Bothwell, sat in cottul scotian Lanark, cu
secretar la Conservatorul filarmonic dramatic, 1320 loc.; ruinele cast elului B., ande Bothwell
infiintat la 1836, si avea rangul de Serdar. A a dtts pe Maria Stuart dupe rapirea ei. Pe p od
tradus din limba germ. piesele: Uniforma Feld- B. a invins 1679 ducele de Monmouth pe Covemarsatului Velington , comedie intr'un act, de nanter -ii scotiani.
Aug. de Kotzebue, i Plumper sau Amestecatorul
Bothwell, James Hepburn, conte, duce de
In toate , comedie in 5 acte de I. F. Jungher, Orkney, n. 1536, al treilea sot al Mariei Stuart
ambule tiparite in Iasi la 1835.
la 1567. t 1578 in Danetnarca in inchisoare.

www.dacoromanica.ro

Botiza

Botosani.

549

Botiza, (magh. Batiza), com. in Maramures, Harlan, si 52 com. rur. compuse din 5 tirguri
diecesa Gherlei. sub muntele Seoul; ca 1211 loc. 221 sate sau catune.Localitati mai insemnate,afara

romani agrieultori; bisenca i coala rom., fe- de cele amintite, stint: Salita, Stefanesci, Burrestrae. Aici isvoresce spa minerala Seculi, apa dujeni, Frumusica i vama Itcani. In ordinea eclesiastia (ortodoxa) j. B. face parte din eparchia
alcalhro-feruginoasa foarte placuta.
Botjov,

Cristo, politic si scriitor bulgar, n. mitropolitana de Iasi, avand 141 biserici deservite

1847 si t 1876. A. fost, pe langa Panaiot, unul

dintre capeteniile emigrantilor bulgari din Bucuresci si. un foarte zelos agent revolutionar. A
pregatit dou revolte, dar fara noroc ; a fost
ucis de Cerchezi impreuna cu mica sa ceat.
Botnia, in evul de mijloc numirea terilor de
pe termurii sinului botnic.
Sinul botnic,

de 131 preoti si 7 diaconi ; capul administratiunii

bis. in judet este protoiereul. Afara de bisericile

ortodoxe mai sant: 1 biserica cat., 2 armene, 2

lipovenesci, 4 sinagoge mari ovreesci si 64 mai
mici. Manstirile din judet glut urmatoarele:
Agaftonul, Cosula, Popauti, Todirenii si Vorona;
apoi schiturile: Cozancea, Lacurile si Sahastria.

partea nordic a Mani Baltice, situata intre Instrucliunea publica se face inteun liceu

Finlanda i Svedia; 668 km. lung, 150-240 km. un external secundar de fete, 10 scoale primara

lat, 35-45 m. afuud. In B. se afla multe insule urb., 93 scoale primare rur. si 2 scoale de meseni; pe langa aceste mai stint 3 scoale private.
mici, nelocuite, bance de nasip.
Din armata se afla stationat in B. regim. 16. de
Botnita, capastru.
Botoase, la mocami transilvani numele oilor dorobanti, al 11. de calarasi a 8. baterie de arreformat, pe can le vnd toamna pe la zalhanale Wane, apartinnd corpului IV. de armata eu resedinta in Iasi. In ordinea judiiar judetul are :
pentru pastram.
Botokudi, popor selbatic indian in Brasilia, 1 tribunal, 4 judecatorii de ocol si o darte cu
intre Rio Doce si Rio Pardo, Aiwa 4000 capete. jurati si este de resortul curtii apelativo din Iasi.
In privinta politica j. B. da 4 senatori si 7 de(V. ilustT. Tipuri amer., I. pag. 143.)
Botond, duce al Magh. inainte de sf. Stefan. putati. Serviciul sanitar se face de catra me-

Dimpreun cu Lehel si Bulcsu a fost tutorele

princ. Zsolt in 907. Acestia au batut pe Germanii, cari au navlit supra Ungariei neinijlocit dupa moartea lui Arpd, iar in 955, cand

imper. german Otto I. nimici pe Maghiari lang

Augsburg, B. pradd tinutul Rinului. Traditiunea
sustine, ca B. sub Tarigrad ar fi ucis in duel pe
un urias grec in fata ostirilor maghiare i grecesci, si ea ca buzduganul seu ar fi spart poarta
de metal a orasului.
[T. F.]
Boto9ana, comuna si parochie in Bucovina,
capit. Gura Homorului, j. Solcii, are 1952 loc.,
(1867 ort. res., 61 apus. si 24 mos.); en o scoala
de o clas; un cabinet de lectura Closca, si eu
mosie mnstireasc.
[Dr. I. G. Sbiera.]
Boto9ani, 1) B., judet in Rom., 2855 km2., si
(1895) 150,218 loc., infra cari Rom. 109,019,
Ovrei 23,958, Tigani 2356, Armeni 2148; dup
confesiuni : ort. 121,623, mos. 23,958, cat. 2738.
Marca j.-lui e o coasa, semn ca judetul e bogat

dicul primar al j.-lui, medicul primar al ora-

sului B. an alti 3 medici pusi la servicial populatiunii sarace, 4 medici de plasi, 3 de spitale
si mai multi vaccinatori, moase i veterinari.
intreg judetul stint 5 spitale si 7 farmacii. Cea
mai mare intindere a j.-lui e ocupata cu cultura
cerealelor, cari se produc in man cantitati, mai
ales porumb i grim; viile cele mai insemnate
se gasesc la orasul B., Stefanesci, Harlau, Storesci

i Cosula; prasirea vitelor anca este un

isvor de bogatie pentru judet. In privinta industriald se fac insemnate progrese, ca deosebire
a luat un avant mare fabricatiunea de fainuri

de reputatiune recuuoscuta in toata teara; se

fabrica pietri de moara (la Harlau); alcool in
6 fabrici, bere in 2 fabrici, sapun, teracota,
site, sticla, blanarii, oale, caramida, conserve

(Botosani), etc. Comerciul cel mai intins se face

ca cereale i vita. Tirguri se fac in: capitala j.-lui
(1-15 Sept.), Harlan, Stefanesci, Bucecea, BurIn fnate. Jud. B. se marginesce la est cu riul dujeni, Salita i Frumusica. Altcum mai intreg

Prut (Basarabia), la vest cu Bucovina, la nord comerciul se gasesce in manila strainilor; RoCu j. Dorohoiu si la sud cu j. Suceava si Iasi. manii se indeletnicesc mai Inuit ca productiunea.
linia ferata prinPdmntul este mai mult deluros; dealurile
Caile de comunicaliune
ramifican din lantul, care se intinde din Carpati, cipala Bucuresci-Burdujeni, care traverseaza j.
intre Siret i Prut. Vai mai mari stint valea B. in partea de vest si leaga teara i judetul cu
Prutului la est si a Siretului la vest, apoi valea Bucovina; dela gara Veresci pleaca o linie seJijiei, cea mai lunga din judet. Ap e princ.: cundara la B.; dela Leorda o rainura la Dorohoiu;

Prutul i Siretul; cel dintdiu uda toata partea o alta lithe e linia Dorohoiu-Iasi pe valea Jijiei;
de est a j.-lui, facandu-i hotarul de catra Basa- apoi calea nationala, ce vine despre Tirgu-Frumos
rabia, iar cal din urma uda partea cea de vest a la B. si de acolo la Mihaileni (j. Dorohoiu); calea
j.-lui ; nun secundare sfint : Baseul .si Jijia, afluenti
ai Prutului pe partea dreapta; apoi afluentii Jijiei:
Siena, Miletinul i Bahluiul. La hotarul de vest
al j.-lui se afla riul Suceava., afluent pe dreapta al
Siretului, care desparte judetul de Bucovina si mai

In urna de j. Suceava. Valea Sucevei este una

din cele mai romantice i foarte populata. Directiunea generala a apelor este dela nord-vest
spre sud-est. Clima j.-lui in general este temperata i sanatoasa. Jud. B. in privinta administratial este imprtit in 4 plasi : StefauesciJijia, Miletin-Tirgul, CosulasiSiretul, cuprindand

In total 2 com. urb.: Botosani, capitala j.-lui,

national B.-Radauti (in construc(ie); mai multe

cai judetene, vicinale i comunale. (Cf. V. C.

Nedejde si I. Titu, Diet. geogr. al j.-lui B. Bucuresci, 1895.)

2) Botofani, com. urb. in Rom., capitula j.-lui
ca acelasi mune, situata in central pl. Tirgului,
cu o positie foarte frumoasa, fiind incungiurati
de paduri i vii ; 31,024 loe. (1895), intre cari:
Romani 13,402, Ovrei 14,415, Armeni 1910, Rusi
597, Germani 476 iar restul de alte nationalitati;
dupa confesiune: ort. 14,922, cat. 1973, mes.
14,415, lipoveni 347 si restul de alte confesiuni.
Biserici stint: 13 ortodoxe, 2 armene, 1 catolica,

www.dacoromanica.ro

550

totriogen

2 lipovenesci. Ovreii au 4 sivagoge mari

si

Botros.

nu- serica Sf. George (v. ilustr.) din mijlocul ora-

meroase sinagoge mici. Bisericile stint deservite de sului, a carel zidire s'a inceput la 1541, biserica
28 preoti si 3 diaconi ort., 3 preoti armoni, lcat., iar Uspenia (Adorrnirea Maicei Domnului), zidita la
Ovreii au 2 rabini. Institute de invetamnt: Liceul 1552, ambele acestea din urmit de Elena, a doua

Laurian si externatul secundar de fete, 4 scoale sotie a lui Petra Rares, s. a. Marca orasului e
prim, de baieti
un paun Cu
si 4 de fete,
coada intins.
scoala de meOrasul B. se
serii cu 4 secnumia in vetiuni, apoi
chiale: Tirgul
seoalele priBota, dup
vate: romanonumele proarm. de fete,
prietarului,
rota.-israel.
caruia ii apar-

tinea musta

de baieti. In B.

stInt 4 tipo-

localitateData
fundarii nu se
scie cu sig-u-

grafd si 3 li-

brarii. Aici
este resedmta
prefecturii
j.-lui, a consiliuluijudetean
si a coRiitetului sou permanent, a cas-

sieriei gen., a
tribunalului,

curtii cu jurati,a 2 judecato de pace, a

protoiereului
si revisor. 5c0la i; aici este
stationat reg.
de dorobanti

nr.10 ,reg.11.
de calarasi si
batei iit

8. de

ir,Ertirifi/1

artilerie. lutre

institutele de
bluefacoe se
atunera: spital ul mare dependent de sf.
Spiridon din
ospiciul

ranta; dupa

actele vechi si
dupa letopisetele terii, Tir-

gul B. exista

deja pe la1401.
El a fost pradat
si ars de multe
ori in decursul

timpurilor ; la
1439 deTatari,
la 1505, 1509,

1529 de Po-

loni, la 1650 de

Tatari si Casr-

si Poloni; din

-7-3-. k.

' ..

..

.....,=,....:,-,_,:_.,.:

..

..

din causa resboialui intre

Stefan c. Mare

.,

zaci; la 1500
suferi mutt

..

- ..Z.'

timpuri vochi,
B. si imprejurimile sale faceau parte din
apanagiul
domniei Moldovei. Alai
multe fapte is-

comunal, spiBiserica Sr. George din Botogani.

talul israelit
torice s'au in3 societati de
tmplat la B.
binefacere. Farmacii stint 4. In privinta industrial, pe fillip] lui Stefan cel Mare si al fiului sea
orasul B. are : 7 fabrici de sapun, 7 de frAnglni, Bogdan, Despot-Vodd, Stefan Petriceico-Voda,
3 de perii de tot felul. 4 mori de abur, 7 fabrici Constantin Cantemir; aici s'a risipit casa lui
de conserve, s. a.; meseriasii se ocupa cu: croi- Ieremia Movila-Voda (1616). Cea din urma catoria, cismaria, zidaria, lemnaria, feraria i olaria. tastrofa, prin care trecii causal, a fost marele

Pentru inlesnirea comerciului se ala: o banca incendia din 3 Iunie 1888, care a consumat
nationala, creditul agricol si cassa de economie partea cea mai de frunte a lui. La 1890 s'a risi imprumut; mai este o societate comerciala dicat aici statua de bronz a poetului M. Emipi 6 societati de asigurare. Tirg (iarmaroc) se nescu. (Cf. V. C. Nedejde si I. Titu, Diet. geogr.
tare in toate Miercurile, iar tirgul anual se tine al j.-lui B., Bucuresci, 1895.)
[nt.]
la 1 15 Sept. Venitele com. silnt de 473,940 lei,
lar cheltuielile de 473,612 lei ; budgetul umrilor e de 338,199 lei la venite si de 330,600 lei
la eheltuieli. Orasul B. are 3 piete; stradele
stint bine pietruite, trotoarele asfaltate; luogi rnea
stradelor e de 96 km., din cari 60 km. pietruite;
gradini publice stint 3. Zidiri publico mai insemnate siint: tribunalul, humid (v. flustr.), gars,

Botriogen, mineral, sulfat de fier si de magnesia

complex, in cristale monoclinice. Coloare rosbruna; se gasesce rar, in minele de cupru dela
Falmire, Svedia, Chili si in Persia.
Botriolit, v. datolit.
Botros, sau C1ddrae, Pyrrhula maior, pasare
cilutatoat e, la care crescetul, plutitoarele si carmacele gait negre sclipicioase, coada alba; pe

manasti rea Sf. Nicolzie (Popouti), situata in dosul spate sura-eenusie; masculul scarlat-rosu pe foale

garei, zidita la 1496 de Stefan cel Mare, bi- lar femeiusca sura-vinetie. Petrece prin bradet,

www.dacoromanica.ro

Botrychium

551

Beittger.

preste iarnb'. ins, in cete numeroase, se coboara Arad, 1829, cu litere latine; Modal de educasi la campii.
[V. B.]
tiune sau crescere a vechilor Egipteni, Persiani,
Botrychium L., (botan.) gen de cryptogame Greci si Romani , precum i Graiul roman.,
vasculare din fam. Ophioglossaceelor, respandit U. tomuri. La 1858 a publicat cateva poesii in
In zona rece, temperata i cea calda, aici in re- almanachul .Muguri , aparut in Arad. t 20 Ian.

giunea muntoas. Ca specie mai respndita in 1873 in Baia de Cris. Zelul lui B. merita toata
tenle rom. citam: B. Lunaria Sw. (naval ni c) recunoscinta, scierile lui usa stint fara valoare
si B. Matricariae Spr.
[A. Pr.]
[I. Vuia.]
literara.
Botrytis Mich., plant, considerata ca ciuB., Carlo Giuseppe, istoriograf ital., n.

pares autonom din grupul ilyphomycetelor, fam. 1766; dupa restauratiune rectorul Academiei din
Mucedinee ; de altii (Brefeld, Istvanffy, Iohan Rouen ; t 1837 in Paris. Scr. princip. : Storia
Olsen) ca una din starile de desvoltare (starea d'Italia dal 1789 al 1814., (1824, 4 vol.) si conconidiana) a ciupercilor mai superioare. Hyfele tinuaren opului lui Guicciardini : Sto ria d'Italia
sterile, tiraitoare pe scoarta plantelor moarte ori da11534 sino al 1789 , (1832, 10 vol.) A mai saris
pe animale, la au oarecare moment produc coni- si epopea II Camillo o Vojo conquistata , s. a.
diile grupate in ciorchina (de ad i numele geB., Paul Emile, fiul lui Carlo, archeolog,

r-r

Licen1 din EkAmini.

nului botrys = racemus) pe nisce ramuri erecte,

dendroide. Specia B. Bassiana ataca si distruge
viermii de matasa.
[S. St. R.]
Botta, 1) B., Moise, dascal rom., n. 1789 in

n. 1802; fad' o calatorie in jurul pamktului ;

1870 in
1843 descopere ruinele dela Ninive ;
Acheres, langa Poissy. Ser.: Relation d'un voyage

dans l'Ymen. si Monuments de Ninive., cu

Arad. B. a functionat ea invetator in Banat; desenuri de Flandin, (1747-50, 5 vol.)
1835 ales in Maerele Timisoarei, autoritatile
Bottega, (ital.) boltita, pravalie mica.
srbesei n'au confirmat alegerea lui. (Cf. pro- Bottelier, oficialul care manipuleaza proviantul

tocolal comisiunii din Timisoara, dela 28 Oct., pe bastimente de resboiu.

1835), pentru-ca a publicat 1820 un mic .Abcdar.
Bttger, 1) B., (Bttcher, Batiger), Johann
ca litere la tin e. Alungat din Banat, il vedem Friedrich, alchimist, n. 1685 in Schleiz; la
refugiat la eppul Moga in Sibiiu, unde a pu- Dresda f prins si silit la incercari alchimistice.
blicat 2 calendare, iar mai tartliu: Versuri in- Din lut brun-rosu de Meissen preparh primal
demnatoare catra deprinderea tinerimei roma- portelan si devine administratorul fabricelor de
nesci intru invtaturi.. Buda, 1829; .Dedicatie portelan din Meissen, apoi din Albrechtsburg;
la .instalatia mult stralucitului domn Nestor t 1719.
2) B., Rudolf Christian, chimist, n. 1806 in,
Ioanoviciu, antaiul ca Roman cu mila lui Neu
ritului bisericei gr. n. u. dreptcredincios episcop Aschersleben, 1835 prof. la Reuniunea fisicala

de Maiestatea Sa inaltatul imprat i craiu din Frankfurt 1. M., uncle 1881. Descoperi bumFranc. 1. pe diecesa Aradului veciu, Oradiei bacul explosiv si collodiul, invent Hyalographia,
mari, Ienopolei i Halmagiului anomit inchinata.. chibritele svedeze, etc.

www.dacoromanica.ro

552

Botthnia

Bougainville.

Botthnia, v. Botnia.
neraltalie mai micd, coarnele mai smile, ascutite,
Botticelli, Sandro, (rasp. Alessandro Filipepi), indreptate mai mult in laturi ; capul mai lungaret.
pictor ital., n. 1446 in Florenta, t tot ad i 1510. Cu toate ca acest tip e frumos, nu indicd insa vi-

A lucrat frescuri la capela Sixtina, apoi edit. goarea B.-lui mold. de o coleare cenusie deschisd.
lid Dante num. Popelank etc. Lucrarile sale Cei inai frumosi se gdsesc pe Baragan. Tipul
se disting prin conceptiune adevrat religioas. de munte, caracterisat prin tale mica, coarne
Btticher, Carl, archeolog, n. 1806; pn la mici, formele corpului desvoltate in sensul lar1876 prof. la politechnicul si director la galera gimei, coleares cenusie cu un reflect rosietic.
de sculpturi dela noul museu din Berlin; t 1889. Au aproape aceeasi fdptura, atilt in Moldova,
Sotia sa C/arissa Lohde, e cuuoscuta ca scrii- ciit si in Munteuia. Excelenti muncitori i foarte
toare de romane.
resistenti. Cu o carne foarte gustoasd. Tipul
Bttiger, Carol August, archeolog, u. 1760 in dobrogean se aseamend cu cele de munte ; talie
Reichenbach, 1814 inspector suprem al museului mica, corp larg, cap mic, picioare scurte, coloare
de an tichitati din Dresda ; t 1835.
cenusie deschisd; bun productor de forta, carne

Bottyn, _roan, (B. orbul), general al lui F. buna. Printre rassele strain cele mai cu vazd
Ralteczy II., cea mai populara figura in luptele siint: Durham simmenthal, Schwytz, Olandezd,
Curutilor; n. pe la 1635-40, t 1709. A luat Charolezd, Pinzyau, etc. Diferiti autori, cari s'au
parte in resboiul de eliberare al Ungariei, in care, ocupat cu situatumea economica a Romlimiei, an
pentru eroismul sea, imper. Leopold I. l-a numit constatat eh pe pamntul Romitniei se gaseau
colonel si proprietar al unui regiinent de husari. multe vita si cit comercial ce facea cu strainIn decursul luptelor si-a pierdut un ochiu. Dupti tatea era foarte insemnat. Se trimeteau Boi,
pacea dela Carlovet s'a retras la mosiile sale de mai ca sama din Moldova, in Polonia, Turcia,
liInga Strigon. In resboiul de succesiune spaniol Austria, Brandenburg, Venetia, etc. Astadi acest
a stat cu regimentul su la Rin, de unde re- comerciu, desi mai restrins relativ ca altadata,
intorcndu-se a luptat in contra lui Rk6czy. totusi fiind bine indrumat, se spera irate mare
Acusat, c intretine legaturi secrete cu Rk6czy, desvoltare viitoare.
[N. Budisteanu.]
f prins 1 Oct. 1704, dar scapat 'Inca in aceeasi
Bou de baltl,sau B.popii,(Bembinatorigneus),
di merge la Semnit si jura credinta lui Rdk6czy. broasca sau batrachian din ord. Ecaudatelor. Piele
De aici incolo B. este figura cea mai eroica a proveduta cu ridicatani, maslinie sau. bruna cu.
insurectiunii lui Rdlc6czy.
[T. F.]
pete negrii, jos portocaliu cu pete negrii sau
Botulismus, intoxicatiune cu cdrnati, v. allan- albastrii, sau albastriu-negru cu pete portocalii.
tiasis.

Lungimea 4 cm. Traiesce in balti si ape cur-

sau mai putiu lungi, abondenti, sau rari si de

coluare fuarte variata: negra, castaniu, rosu,
galben, cenusiu, alb. Coarne mai malt sau mai
putin mari, cu o sectiune de ordinar circulara,
lipsa completa a incisivilor superiori, unghiile

mamifer, seamena cu boil nostri, are insa un

gheb (cocoasa) pe spate (lAnga grumazi). Co-

Bou, animal din clasa Mainiferelor; ord. Ru- gtoare din Europa centred (deci si la noi). Sumegatoarelor cornute poligastrice; gen. Bos; prat, arunca un suc alb, spumes. Pepene ouele
spec. Bos taurus. In vorbirea obicinuita inseamnd in Iunie, in forma de zale, (ouele legate printr'o
taur juganit. &nest gen se caractriseaza prin tale pelita gelatinoasa). lama petrece in natnol.
mare, pieta groasa, acoperitd cu peri mai mult
Bou ghebos, (Bos indicas, B. zebu), animal
loarea perului rosietica sau bruna, galbenie sau
alba. Marimea ca a boului european. Traiesce in
India resmiteana. Asemenea acestuia este Sanga

bifurcate. Gestatiunea are o durata de 9 luni. Din (Bos africanus) de cebare bruna si ca coarne
punctul de vedere economic animalele bovine mai frumoase.
produc forta, lapte, carne si alte materii aliBou moschat, (Bos [0 vibos] moschatus), un

mentare, precum si tnaterii prime pentru in- rumegator din gen. Ovibovidelor, seamena cu
dustrii (piele, coarne, peri, seu, etc.) In terile oaia i cu boul. Lungimea 2.44 in. (Cu coada),
rom. putem deosebi 4 soiur de B.-i si anume: B. Inaltimea la urneri 1.1 in. Peral des, coama
de Moldova, cu talie mare, osos, coarnele mai lunga. Coloarea bruna. Carnea are miros a mosc.
putin desvoltate ca la B. unguresc, dispuse in Traiesce in Grnlanda.
forma de lira, capul aproape patrat, relativ mic
de noapte, v. Buha.
In raport cu dosvoltarea corpului, gua putin Bou
Bub, Ami, geognost, n. 1794 In Hamburg,
pronuntata, picioare solide. Diferenta intre B. t 1881.
A scris numeroase opere geognostice
mold. si B. ung. e, ca B. ung. are partea dinainte a corpului mai malta decdt cea dinapoi, despre Scotia, Germania si Turcia.
(laud astfel coloanei vertebrale o directie inch-

Bouet-Willaumez, Louis Edouard, conte, ad-

de o nuanta mai inchisd; la taur nuanta inchisd

e localisata la cap si pe partite laterale ale corpului. Cele mai frumoase specimene din acest
tip se gasead mai ales in j. Botosani i Dorohoiu.
Printre B.-i mold. se mai gasesc tipurile numite
Bucqane, cari difer de cel dintdiu prin faptul,

a luat parte ca sef al statului major al escadrei

din Marea Neagrd. In resboiul franco-teutonic
a comandat escadra din Marea Estica. t 1871.
Opere Cominerce et tTaite des noirs aux elites

nata, tar B. mold, are spinarea dreapta sau aproape miral franc. n. 1808. 1842-44 guvernor al posedreapta. Coloarea predominanta e cenusie, uneori siunilor franc. lfinga Senegal; in resboiul crimeic

occidentales d'Afrique, (1848).

Bouffes-Parisiens, teatru de operete in Paris,

ca au talia mai mica si stint rnai largi. Con- infiintat 1827; a intlorit mai ales sub directiunea
siderati ca unii din cei mai buni B.-i de mace- lui Offenbach, (1855-66).
Bougainville, ces mai mare insula in Archilarie, se ingrase user i carnea lor e impanata

cu grasime si de un gust delicios. B. de Ialomila pelagul Solomon (Oceanul Pacific); dela 1866 sub
difera intru ciitva de tipul moldovenesc. In ge- protectoratul Germaniei.

www.dacoromanica.ro

Bougainville

553

Bourbon.

Bougainville, Louis Antoine de, vestit navi- Opera Mmoires sur Napoleon , (10 vol., 1829);
gator franc., n. 1729 in Paris. 1766-69 a facut Tableau politique des rgnes de Charles II. et

o calatorie in jurul pamentului. In resb. uord-amer. de Jacques II.. (1818).

a comandat mai multe corabii; 1779 Chef d'Escadre,
Boul lui Dumne(leu, insect, v. Coccinella.
1760 maresal de camp. t 1811. A scris: DescripBoulogne sur Mer, oras cu port fortificat in
tion d'un voyage autour du monde , (2 vol.)
depart. franc. Pas de Caiais, capitala unui aron-

Bougie, (franc) luminare. In chirurgie se dism., la gura riului Liane, 45.205 loc. (1891);
numesc B. nisce betigase cilindrice, cari se fo- episcopie, bai de mare, pescaril, comerciu inlosesc pentru dilatareaunor cauale (uretra, esofag) semnat. In apropierea orasului se afla o columna
aie corpului omenesc sau pentru introducerea de de mamma (53 ni. inalta, 4 ni. diam.) cu statua
medicamente in acestea. Se fabrica din ceara, de bronz a lui Napoleon I., infra amintirea lacauciuc sao metal.
garului dela B., (1803-1805).
Bougie, (franc) in liinba araba Budfaiah,
Boulogne, sur Seine, orasel inspre sud-vest
oras maritim in Algeria, depart. Constantine; dela Paris, 32,569 loc. (1891). Spre nord dela B.
port fortificat, 12,381 loc.; regcle Vandalilor so afla Ptlduricea dela B. (Bois de Boulogne),
Geiserich ii alesese 13. de capitala inainte de a eu o multime de vile, parc cu ipodrorn fj i gradini
fi ocupat Cartagina.
de aciimatisatiune.
Bouill, Franois Claude Amour, Marquis,
Bour, animal, v. Bison.
general franc., n. 1739 in Auvergne, ha parte
Bourbaki, CharlesDenis Sauter, general franc.,
la resboiul de 7 ani, 1768 guvernor al insulei n. 1816 in Pau, fiul unui colonel de origine grec,
(ivadeloupe, apoi guvernor gen. in Martinique intr 1836 in arinata, 1854 general de brigada,
Santa-Lucia, comandant supr. al trupelor franc. se distinse in resboiul crimeic, iar 1859 la
din India vestica in decursul resboiului cu Anglia; Solferino ; 1870 incredintat cu comanda gardei
1791 ajtit pe regele Louis XVI. in fuga sa, apoi particip la luptele din jurul Metz-ului, 1871
infra in serviciul lu Gustav III. din Svedia
primesce comanda preste corpul de armata" dela
dupa moartea acestuia in armata printului de Loire, care avea sa delogeze Belfort-ul si sa
Conde. -I- 1800 in Londra.
inainteze spre nord, ceea ce nu-i succese. InBouillon, conduceterul cruciatei I., V. Gott- cepnd retragerea spre Lyon, afl drumul inchis
fried de B.
de armata germana. Nevedend nici o scapare
Bouillon, 1) B., ordfel in Luxemburg (Belgia), cerca sa se sinucida, ceea ce nu-i reus. 1879
ea 2630 loc.; castel, folobit mutt ca temnita; pus in disponibilitate.
cariere. Odinioara B. era capitala principatului B.
Bourbon, veche familie franc., umnita dupa
2) B., ducat, al lui Gottfried de B., care isi amaneth castelul B. in Bourbonnais. Primul B., despre
dueatul la episcopul Obert din Liittich; a ajuns in care amintesce istoria, este Adhemar, care 921
posesiunea familiei Lamarck, iar 16511a Francia; fund prioria Sowigny in Bourbonnais, si sub
apoi la familia Latour; 1837 se dote Belgiei.
urma.sii caruia vaza acestei familii resat tot
Bouilly, Jean Nicolas, scriitor franc., n. 1763 mai mult. Archambauld X. av done fete,
In La Coudray. 1842 la Paris. Ca out politic s'a Mahaut si Agnes, cari ambele se maritata dupa
eompromis prin desele schimbari de opiniuni, membri din casa Burguud. Beatrix, fata celei
dar ca om privat fit model de simplitate tq pro- din urma, se marit. 1272 cu Robert, fiul lui
bitate. B. s'a distins mai mult in drama; operele Ludo vic cel Mint de Francia; astfel cilstigh fani.
sale sOut : Pierre-le-Grand, (comedie lirica); J. J. B. drept de succesiune asupra tronului franc.,
Rousseau li ses deruiers moments, (com. lir.); indata ce casa Valois s'ar fi stins. Ludovic
Turenne, (melodrama); ,Teune Henri, (opera co- puma Schiopul, fiel lu Robert, primi 1327 dela
iica), etc. Dintre celelalte scrieri sant de limit: regele Carol IV. tithtl de duce de B., si a fost
Contes offerts aux enfants de France ; Contes until dintre cei mai destoinici barbati ai timma fille ; Adieu du vieux conteur, Mes recapitu- pului sett.
1341. Urniasul seu a fost Petru
lations; Portefeuille de la jeunesbe ou la Morale coute de B.-Beaujeu, favoritul lui Ludovic XI.,
de l'histoire enseigne par exemples, etc.
cu a carui flea Ana se casator. t 1503. Fica
Boulanger, Georges Ernest Jean Marie, ge- sa Susana se maritit dupa Carol de B., renumitul
neral fi anc., n. 1837 in Reunes, lupta 1859 in Conntable. Cilnd acesta se aliaza cu imperatul
Italia, apoi in China, 1870 71 comandant de Carol V. in contra Franciei, ducatul l incorregiment in Paris, 1884 comandantul trupeler porat 1523. Linia mai veche se stiuse ca Carol
din Tunis, 1886-87 ministru de resboiu, 1887 de B. 1327. Linia mai tinera, Vendlime, incepe
comandant de corp in Clermont ; degradat la 1888 cu Iacob de B., coke de La Marche, al doilea
peutru msubordinatiune, fu ales deputat i se fiu al lui Ludovic Schiopul, si ajunge prin casapuse in fruntea until partid sovinist, numit Bou- torie, cu Anton de B., conte de Vendeine, pe tronul
langist; 1889 tras in cercetare, fug in Belgia, din Navarra; apoi, stingendu-se familia Valois,
apoi In Anglia ; oshndit la tenmita pentru de- prin drept de succesiune, 1569, cu Henric IV.
fraudare de bani publici, se puseh 1891 la morm. pe tronul Franciei; mai tardiu cu Ludovic XI V.,
amantei sale, M-me Bonnemaiu, in Bruxela.
nepotul lui Philipp de Anjou, si pe tronul Spaniei
Boulay de la Meurthe, Ant. Jacqu. Cl. os., (1713), pe care li are finca in posesiune. Linia

conte, oin de stat franc., n. 1761 in Clauinotizey ; principala se stinse cu nepotul lui Carol X.,
1783 advocat in Nancy, mai apoi in Paris. 1797 contele de Chainbord 1883. Dreptul de succesiune

inembru in consiliul celor cinci sute, coutrar trec la linia laterala Orleans, care se trage
iacobinismului i guvernamentului directorial. dela Filip de Orleans, fratele lui Ludovic XIV.
1799 sprigin lovitura de stat a lui Napoleon 1. Carol B., numit cardinal ul de B., fiul al
Dupa lupta dela Waterloo agita pentru recu- patrulea al hu Carol de Vendme, frate au
noa.scerea lui Napoleon II.
1840 in Paris. regele Antonia de Navarra, n. 1523, a fost car-

Enciclopedia roman& Vol. I.

www.dacoromanica.ro

36

554

Bourbon

Bouru in copaci.

dinal, archiepiscop in Rouen, dupii uciderea lui pietrii de moar, canepa, vin i postav. B. e
Henric III. fa proclamat rege (Carol X.) de partidul vechiul eras gallic Avaricum, ocupat de Iulius
Guise-ilor. Neavnd multa popularitate, recunosch Caesar la 52 a. Chr. in luptii cu Vercingetorix ;
pe nepotul sear Henri IV.; t 1590 la Foutenay mai trirqliu se nurni Bituricae. Augustus, fiind
B. bine fortificat, Il declaii de capital a proin Poitou.
Bourbon, 1) B. Lancy, (B. l'ancien), oras in vinciei Aquitania prima. In evul mediu se tinura
depart. franc., Sane-et-Loire, arond. Cha- aici septa sinoade bisericesci; mai insemnat e
relies, 1663 loc. (1881), cu terme de pucioasa cel dula 1438, in care se statori sanctiunea prag(41-56 C) cunoscute Romanilor sub numele matica a bisericei gallicane.

de Aquae Nisineii. 2) B. l'Archambauld,

Bourget, Patti, scriitor franc., n. 1852 in

oras in depart. franc. Allier, arond. Moulins, Amiens; a scris poesii de colorit melancolic,

3067 loc., de asemenea cu torne de pucioas. B.

a fost timp indelungat resedinta Bourbonilor, al
caror castel adi e in ruine. 3) B. Vende, capitala
depart. Vencie, v. La Roche sur Yon.

romane si studii literare. La 1894 f ales membru

al Acadeiniei franc. Opere : Posiese, Essais de
psychologie contemporaine , Nouveaux Essaise,
Ernest Renane, Un crime d'amoure, Pastels,
Bourbonnais, taint in Francia de mijloc, cu Sensations d'Italie , Cosniopolise.
Bourget, 1) Lac du B., lao alpin in depart.
8039 km2., si 285,000 loc.; bogat in cereale,
poame, vin, fier, marmora i isvoare miuerale; franc. Savoia, aproape de Rhne, 238 in. preste
dela 1327-1523 a format principatul Bourbon, nivoul marii ; suprafata 41 kin2. 2) Le Bourget,

la inceput de sine statator, apoi provincie a sat spre nord-est dela Paris ; pe timpul asediarii
Franciei, cuprindnd depart. de acum Allier si Parisului 28 Oct. 1870 ocupat de Francezi, 30 Oct.
parti din depart. Cher, Creuse si Puy de Drime. atacat i ocupat de garda prus. i la 21 Dec.
Bourdaloue, Louis, orator bis. franc., n. 1632 victorios aperat.
In Bourges; prof. pentru retorica, filosofie
Bourgogne, 1) (pron. burgonI) numele franc.
teologia morala la colegiul Iesuitilor din Burgas. al provinciei Burgund. 2) Teatrul B., cel mai
1686 fa trimis la Languedoc pentru convertirea vechiu teatro franc., intemeiat in sed. XVI.; a
Protestantilor la catolicism. t 1704. Operele sale inflorit mai ales pe timpul lui Molire. Din acest
au fost edate de Bretonneau in 16 vol. (1707-34.) teatru s'a desvoltat Comdie fran9aisee.
Bourguignons, partid politic, care s'a ridicat
Bourel, sau Ochiul boului, Imprdtel, gofrac,
GIttejel, Sfredeluft (Troglodytes parvulus), una lu Francia contra partidului Armagnacilor in
dintre cele mai mici pasen ale contiuentului decursul turburarilor din prima jumatate a
nostril, are pene ruginri pe spate cu negre fasii secl. XV. (1410-35). Numele B. se trage dula
cunneziae, si preste ochi on una oachesa; la gat ducii de Burgund, loan Curagiosul i Filip cel
alba si pe foale rosietic cu negre limi undu- Bun, can erau in fruntea lor.
loase. Vara o petrece in regiunile muntoaso, prin

briidet, unde si cuibaresce, preste iarna se coboar la campii.

[V. B.]
Bowel, v. Melc.
Boureni, 1) B., sat in Rom., j. Suce a v a, pl.

Bourmont, Louis Auguste Victo). de Ghaisnes,

conte, maresal franc., n. 1773 in castelul B.; pe
tiinpul revolutiunii oficier in garda, enaigreaza
impreuna Cu tatal sera i ajunge adjutantul prin-

tuba de Con* 1794 se intoarce in Francia

Siretul de jos, face parte din com. rur. Cristesci ; spre a lupta contra revolutiunii. Mai tardiu adict
740 loc.; lang sat se afla vechiul schit B., care al lui Napoleon, a ajuns general si s'a distins in
adapostesce 4 calugari i servesce satului de resboaiele 1813 si 1814 mai cu sama la Dresda.
biserica. Legenda deriv numele satului dela 1814 treca la Bourboni. Se lupth 1823 cu mutt

bourul gonit de Dragos, i prins in apa Moldovei la locul, ce se chiama B.

2) B. com. rur. in Rom., j. Dolji u, pl. Bdilesci, en 1149 loc.; n'are nici un cat. alipit.
Bourgeois, (franc. pron. burjoa), 1) burges,
cetatean din clasa de mijloc, in opositiuue cu

succes in Spania, rechiemat 1824 ajunge 1829

ministru de resboiu. 1830 primi comanda suprernri preste expeditiunea din Algeria si titlul

de maresal. t 1846 in B.

Bournemouth, (pron. bornmet), lee de baie de

mare in cott. engl. Hampshire, cu 37,650 loc.,
nobil, in Bens mai larg (aplicat de Saint Simon) : clima domoala i sanatoasa, term potrivit.
representantii capitalului fata de muncitori. BourBourre, dant vechin frc, cu miscari vioaie in
tact de 4/4, consista din doue parti de Me 8 tacte;
geoisie, burgesime, clasa de mijloc.

2) B. sau Borgis, in tipografie un soiu de litere, sen men cu Gavotte.

dupa marime intre petite si corpus. (v. ac.)

Bourgeois, 1) B., Leon Victor August, politic
franc., n. 1851 in Paris ; 1887 prefectul politiei
din Paris, 1888 deputat, 1890 ministru de culte,
1892 ministru de justitie, (la ordinul lui incepo

Bourrienne, Louis Antoine Fauvelet, de, secretarul lui Napoleon I., n. 1769 in Sens, amic
si coleg Cu Bonaparte in scoala de resboiu din

Brienne, stadia 1788 in Lipsca; din 1797 secretar

intim al lui Napoleon, Il insoti pe acesta in toate
procesul Panama%) ; la 1895 formeaza un cabinet resboaiele sale, dar fa dimis pe neasteptate 1802,

radical-socialist, dar se retrage deja la 23 Apr. cum se pretinde, pentru nisce operatiuni finan2) B., Emil, istoric franc., n. 1857 Paris, 1885 ciare. Prevednd anca de pe la 1810 venires la
putere a Bourbon-ilor s'a dat pe partea acestora
prof. in Lyon.
Bourgesicapitala depart. franc. Cher si a arond. si fa numit prefect al politiei din Paris, insoB., langa nurile Aaron, Langis, Moulon i Yvre, tind pe Ludovic XVIII. in Olanda. Dupa restaucu 45,342 loc., strade strambe i murdare, case ratiunea a doua ajunse pe timp scurt ministru.
vechi i incungiurate de puternice ziduri din In urma unor pierden la bursa si a unei con-

vremuri vechi. Vrednice de amintit: catedrala damnan la inchisoare inebuni; t 1834 in Caen.
St. Etienne, tumatoria de tunuri, scoala pyroBouru In copaci, se numesce in Rom. un semn
technica, fabrici de postav i fier; comerciu. ea (cruce, litera, an, name, etc.) sapat in coaja

www.dacoromanica.ro

Boussingault

unui copac crescut in miezuina a douili proprietati, i admis ca atare de ambii proprietari. El
se mai numesce i cioplas, si ciopleag.
Boussingault,Jean Baptiste Ioseph Dieudonn,
chimist i agronom, n. 6 Febr. 1802 in Paris,
prof. de chimie la Lyon. A facut calatorii sciintifice in Columbia, Venezuela, Ecuador si Peru.
Kunth a numit dripa dinsul genul Boussingaultia.
A scris Economie rurale. Paris, 1844; Agronomie, chimie agricole et physiologique. Pal-is,
1860-74, 5 vol., (tradusa in germ. de Grger).

555

Boz6ky.

(1835-36, 2 vol.) A mai publicat The kingdom

and people of
(1857, 2 vol.) si *Visit to
Siam' , (1860).
the Philippine Islands
Box, 1) B., instrument pentru lupta cu pumnii,

care mai ales in Englitera este considerata ca

arta gimnastica si se face dupa anumite regale
observate In general. Irf orasele mai mari exista
a. n. Boxing Saloons, in cari se cl instruc-

tiune formala in aceast, arta, si se aranjaza si

lupte de intrecere. 2) B., grajd, sau despartemnt

de grajd, intocmit pentru un cal.

t 1887.
[E. T.]
Boyaca, departament in republica Columbia,
Bouvines, sat in depart. franc. Nord, spre 86,300 km2., si 516,940 loc. Capitala Tunja.
sud dela Lille; la 27 Iulie 1214 Filip August
Boycott, numele unui capitan engl., adminidin Francia invinge aici pe imperatul Otto IV.; strator al domeuiilor contelui Eme in Irlanda,
18 Maiu 1794 invingerea armatei franc, de nord care pentru stricteta sa fata de arndatorii
asupra Austriacilor sub Kinsky.
subalternii sdi, deveni att de nesuferit,
Roves learn, cele 7 stele princ. ale ursei marl. autoritatile din Irlanda oprira ori ce seceris pe
liovianum, capitala Peuirilor, (trib al Samni- mosiile acelea si toata lumea se feria de el,
tiloi ); ocupat si devastat de Sulfa. Astadi Pie- detragndu-i chiar si milncarea i beutura; do
trabbondante lnga Agnone.
unde boycotare, boyeottage, insemneaza ex-

Bovista, gen de ciuperca dintre Gasteromycetele cludere absoluta.

Lycoperdinee; cresce la suprafata parnntului sub
Boyer, Jean Pierre, presidentul repl. Haiti,
forma unor corpuri sferice, albe si carnoase and n. 1776 in Port au Prince, mulat ; 1818 prestint tinere, iar la maturitate invalisul sau peridia sident, unesce 1821 intreaga insula; resturnat

devine uscat si capeta consistenta hrtiei, pe 1843. t 1850 in Paris.

and toata substanta de sub invelis, sau gleba,
Boyle, Robert, naturalist, n. 1627, t 1691 este
se diferentiaza inteo pulbere (sporii) si inteun cel dintiliu care introduce in studiul

schelet (capilitiu) format din firisoare foarte fine, metoda experirnentala; lui se datoresce idea ca

anastomosate. Invlisul sau peridia este dubla fermentii ar put fi causa fenomenelor patosi cornpusa din dou bite; la maturitate ea logice. B. e cel dintilia care emise parerea, ca
creapa la virf si prin deschidere ies sporii sub numeral corpurilor simple e Inuit mai mare de

forma unei pulberi brume. Diversele specii de B. cum se credea pe atunci. S'a ocupat sa determine
se chiama popular: Puf, Pufai, Befina-porcului, compositia aertilui ; a recunoscut existenta substantei vitale fara a o put separa, ceea ce a
Befina-calului, Befina-vulpei.
[E. T.]
Bowdichia HBK, (botan.) gen de arbori din fost facut mai trdiu de Lavoisier. B. poate fi
fam. Legaminoaselor, trib. Sophoree, cresce in considerat ca fundatorul analisei calitative a
Brasilia. Decoctia scoartei de B. major Mart. apelor minerale ; in fine tot lui se datoresc pri-

contine ca principiu medical un alcaloid, sicopirine, si o goma ; ea se aplica la diverse bale

de piele si stomac. Si ca lemn de ccnstructie
acest arbore e de mare importanta.
[A. Pi.]
Bowie, cu tit in forma de puinnai, numit dupa
colouelul Tim B., cunoscut vnator in America

mele incercari asupra extragerii fosforului. B.

a fost fundatorud Societatii regale din Londra.
Boyne, riu in Irlanda, se varsa in Marea Inca;
113 km. lung. Lring6 B. a repurtat Wilhelm III.
de Orania, 10 Iulie 1690, o invingere asupra lui
Iacob II.
Boz, 11 numirea romneasca a plantei Sam-

de sad ; t 1836.
Bowie, (engl., pron. Nile), tas, ceasca, mai bucus Ebulus L. (v. ac.); 2) pseudonimul lui Ch.
ales vas pentru Punsch si asemenea beuturi ; Dickens. (v. ac.)
dupa numirea vasului numele B. se da si beuBoza, locuinta isolat in Rom., j. Ilfov, pl.

turilor. B. se prepar din vin alb sau rosu, Oltenita, inseinnata prin lupta urmata aici la 1600
cu adaus de fragi, ananas, persece ori esente, intre Mrhaiu Viteazul i Turci.
apoi si din Porter, Ale ori Champagne.
Bozen, (ital. Bolzano), oras in Tirol, Cu 11,744
Bowlinggreen, (engl., pron. bolingrin), paji,ste loc.; capitala capitanatului B. (1744 km2., ca

verde bine ingrijita in gradini sau parcuri,

loc de joc pentru *Bow/8c, joc engl. cu bile.
Bowring, Sir Iohn, scriitor, explorator i om
politic engl., n. 17 Oct. 1792. La insarcinarea
guvernului calatori in Germania, Italia, Egipt
si Siria spre a studia raporturile comerciale ale
acestor teri. Dela 1832-37 si dela 1841-49

67,496 loc.); judecatorie, decanat, camera comerciala, oficiu de vaina, comanda statiunii militare; monumental lui Walther von der Vogelweide ; biserica frumoasa in stil gotic scoale.
B. e central comunicatiunii in Tirolui de sud
si local principal al comerciului de transit dula
Italia inspre nord. Export de fructe sudice brute
membru. al Camerei comunelor, unde se alatura
preparate.
la partidul celor ce corn bateau taxele vamale
Bozior, com. Ear. in Rom., j.Buz6u, pl. Prscov,
puse asupra cerealelor (v. Anti-corolaw-leag-ue) formata din 21 cat., cu 2270 loc. Teren muntos
luptau pentru libertatea comerciala. La 1849 si bogat in substante minerale fier, sare si o
a fost numit consul in Canton si dula 1854-59 multiple de isvoare minerale ; are 7 biserici si
guvernor al Hougkongului. t 1872. B. a publicat o scoala.
o colectie bogata de cantece populare, adunate
Bozky, Aloisiu, jurist magh,, n. 1842 in Buda;
mai de prin toate tenle Europei si a scris im- dela 1868 prof. pentru dreptul roman si eclepreuna ca Villiers : Reports on the commercial siastic si mai trdin director la Academia din
relations between France and Great Britain Oradea mare. A scris manuale de drept roman

www.dacoromanica.ro

36*

556

Brachvogel.

Bozoviciu

(Institutiunile, Pandectele, etc.) austr. si canonic

si a tinut numeroase prelegeri despre viata Ro-

Bracherium, bandagiu special contra erniilor.

Brachetto, vin italian din tinutul Turinului si
manilor.
Alessandriei, cu 12-12.5 proc. alcool.
Bozoviciu, (Bozovics), comuna mare si opid in
Brach i al is, arteria brachiald, conduce shngele
Banat, cott. Caras-Severin, Ithigd riul Minis, cu la partea superioara a bratului.
aproape 4000 loo.; centrul cercului administrativ
Brachiopode, animal proveclute cu cochile
de acelasi nume si central Almajului; proto- bivalve; din causa acestei asemenari cu scoicele,
pretore, judet cercual si carte funduara, are erau odiuioara considerate ca molusce, valvele nu
oficiu postal si de telegraf. In documente istorice stint Insa una dreapta si una stiliag ca la scoici,
se amintesce pentru prima data la 1484 sub re- ci (v. ilustr.) una dorsala (d) si una ventrala (v);
gele Matia de Hunyad. Pima, la 1873 apar(inea astach in Irma studiilor ontogenetice, ele forfostului confiniu militar. (Cf. Pesty Frigyes : A niema o clasa din tipul vier. B. stint
szrnyi binsig s szrnyi vfirmegye trtnete.) animale marine, fixe, fail cap si fara picioare,
Bozra, v. Bostra.
corpul bilateral simetric invelit intr.() manta.
Bozzaris, v. Botan.
De o parte si alta a gurii se atla done brate inBr. in chimie prescurtare p. 1 atom Brom. toarse in spirala (br), tentaculele; ele stint susBrabangonne, Ante national belgian, datilnd tinute de un schelet branhial (s) fixat de valva
dala 1830. Textul e de actorul franc. Jenneval, dorsala. Gura da in unesofagiu scurt, care so
musica de cOntaretul Campenhout.
continua In un stomac incungiurat de o ghinBrabant, tinut in semi' olando-belgian, mai dura mare digestivil (f). Intestinul descrie mai
inainte ducat; e impartit in: 1) B. de nord, multe circonvolutiuni si se deschide sau in caviprovincie olandeza, 5128 km.., cu 509,628 loc. tatea paleala min un anus lateral (Ecardines),
(1890); capitals Herzogenbusch. 2) B. de sud, san se termina inchis fara anus (Testicardines).
prov. belgiana, 3283 km.., cu 1.128,728 loc. 1891); Aparatul circulator comunica cu cavitatea genecapitala Bru x el a. B. e udat de riurile Maas, rala a corpului, silngele este pus in miscare de
Schelde si muneroase
catra o vesicula muscanal ; solui foarte
culoasa situati deaproductiv. Industrie
supra stomacului (c).
infioritoare de: bumRespratiunea se face
bac, postav, dantele,
prin tentacule si prin

fata interna a man-

pfinzarii si pielarfi.

In sed. V. B. ajunse
In posesiunea Fran-

talei. Organele de excretiune se aseamena

ca organele sogmen-

conilor, 870 cu 'Atha-

iingia la Germania;
1190 ducat (Heinrich I.), 1430 se dote
lui Filip cal Bun ;
1477 ajunse in posesiunea Habsburgilor.

tale ale viermilor, 2

parechi. Sexele siint
deosebite. Organele

sexuale stint situate

V
Anatomia unui Brachiopod.

In resboiul de inde-

ca la viermi pe fats in-

terns a cavitatii visecrale. Valvele stint

pendent Tente de jos unite ocupara B. de mull, miwate de muschi speciali: abductori (ab) si
care se despart de Spania 1648. B. de sud trec adductol i (ad), cari seivesc la deschiderea si
1714 la Austria, 1794 la Francia, 1815 fit unit inchiderea ion. Sistomul nervos consta din gan-

Cu B. de nord sub stapOnire olandeza; 1830 glioni uniti intre ei astfel, ca formeaza un mol
provincie a Belgiei.

esefagian. Se cunosc 2600 specii, din cari numai

Brabanoni, (Braban(i), trupe de mercenari 110 traiesc; forinele fosile au inceput deja din
desfrilnati In sed. XII., cari erau in sei viciul silurian. Se subimpart in B. Ecardine $i B.
regilor din Francia si Englitera.
Te,ticardine. Ecardinele au cochila lipsita de
Brabet, in graiul Banatonilor numele vrabiei. saruiera si de schelet branchial; anusul lateral.

(Cf. S. Fi. Marian Omit. pop.) Br abete numesc

Oltenii vrabioiul.
Brabeuti, in vechime numele celor ce aran jan
turnirele, jocurile de lupta; mai tirdiu su tannest:

Testicardinele, cochila prevecluta de sarniera si de

selielet branchial, lipsite de anus. (Cf. A. Hancock,
On the Organisation of the Branchiopoda (Philos.
Transact. 1858); L. Toubin, Recherches sur l'ana-

presidentii disputatiunilor.

zoologie. Expel.. 2 serie. Vol. 4, 1886.)

B. jurorii jocurilor de lupta, si la univorsitati tomie des Brachiopodes ivarticuls. Arch. de

Braga, rasura de lungime in Portugalia,

[Dr. N. Leon.]

= 2.2 m.; in cuadrat = 484 m*., cunoscuta si in

Brachistochrone, v. Cicloida.
Brasilia.
Brachium, (kit.) brat, B. ecclesiasticum, bratul
Bracciano, lacul dela , (Lacus Sabatinus), eclesiastic, puterea spirituala ; B. saeculare, b natal
lao de forma rotunda in Italia de mijloc, spre mirean, puterea seculara.
est de Civittavecchia; 50 km'.,. druid pAna Brachvogel, Albert, Emil, dramaturg si ro-

la 300 m. Se scurge prin tint Arrone.

mantier germ., n. 1824 in Breslau, t 1878 in
Brachelli, Hugo Franz, statistician, n. 1834 Berlin. Sur. princ.: dramele : Narzigs., Mon de
In Braun, 1860 prof. la politechnical din Viena,
1872 director al biroului statistic din ministerial de comerciu austriac. A. scris: Statele
Europei, Schita statistica a monarchiei austriaca.

t 3 Oct. 1892.

Cause, Prinzessin Montpensier ; si romanele :

Friedeinann Bach (1858), Benoni (1860), Der
Trdlere (1862), Parcival. (1878), El Dorado
(1880), Opere complete cu o biografie de M.

Ring, 1879-83, (10 vol., Iena).

www.dacoromanica.ro

Brachy

Brad.

557

Brachy
(grec) scurt; se folosesce des in tinata; Brad-rofu = Picea excelsa, (Abies excompositiune, s. e. B.-biotic = de viaja scurta; celsa). (v. Abies.)
B.-diagonala, inteun romb diagonala mai scurta,
Brad, comuna midi in Trans., cott. Uniedoarei
in opos. Cu cea rnai lunga (Makridiagonala); cu preste 3000 loc., dintre cari 3/4 stint Romani,
B.-grafia, stenografia, etc. B.-metropia, miopia, ceilalti Magh. si Germ. Se imparte in B. oras
vedere scurta; B.-pneuma, resuflare scurta;
padure. Crisul-Alb II strataie dealungul. In B.
B.-syllabus, picior de vers ce consista din silabe se tine in fiecare Joie tirg de septmana (vita,
scurte, s. e. pyrrchichins, etc.
cereale, poame si legume). Are 3 biserici (gr.-or.,
Brachrephal, (grec) ca capul scurt ; craniu rom. cat., ref. calv.) si o sinagog, un gimnasiu
B. e acea forma a craniului omenesc, la care roman gr.-or., 2 scoale confesionale primare $i
cel mai mare diametru de latime e aproape egal o scoald de stat ; protopresbiterat si pretura, B. este
ca cal mai mare diametru de lungime. V. Meso- sediul despartemantului X. al Asociatiunii Trans.;
cephal i Dolichocephal.
ad se afla asociarea de credit si economii ,CriBrachylogus, cuvntare scurt, fara concisiune panac, statiunea finala a caii forate Arad-Csand,
directiunile societatilor germane de mine numite:
lasa, i atilt de seurta Tuck este obscura
aproape neinteleasa; acest gen de cuvntare con- Societatea 12 apostoli din Ruda. si .Musariustitue prin urmare un vitiu de eloquenta. B. Racova, oficiu silvic, etc. In steampurile modern
juris civilis, sau Corpus legum Institutionum, intocmite din B. se exploateaza aurul in mesura
prescurtare fara irnportanta a Institutiunilore lui californica, asa ca venitul curat al acestor societati varieaza intre 3-600,000 fl. Cu deoIustinian, din sed. XI. sau XII.

Brachypodium P. B., (botan) gen de plante sebire se afla aur in coltul vestic al Muntilor
din fain. Gramineelor, trib. Festucee, cuprinde Apuseni in: B., Barza, Ruda, Criscior ca ValeaValea-Arsului. Aurul se scoate din mine
vr'o 5-6 specii respandite in Europa si Asia
ternperata, din cari insa una sau dou i extind In corfe ninate cu putero electrica. Gimnasiul
arealul lor pana in Africa sudica si pana in rometn gr. ort.. din B. a fost infiintat de preoAmerica boreal-pacifica. La noi cresce obsig a, timea gr. ort. din protopresbiteratele Zarandului
Halmagiului, cari odinioara formau cott. Zarand.
B. silvaticum R. S., in paduri, iar B. pinnatum
La indemnul prootimei, Romanii din 92 comuP. B., pe locuri aride.
[A. Pr.]
Brficie, bete late, intrebuintate la costurnul nitati zarandene in adunarile lor, tinute dela
teranilor remani. Cingatoare de lana cu colon 4116 Febr. prina 4/16 Mart. 1862 in B., Baita,
vii, uneori cusuta cu margele, fluturi si cu fir. Baia de Cris si Halmagiu, au enunciat conclusul:
Se poarta in diferite lunginii dupa felul portului cedam, dam si donam de bunavoie imprumutul
fiber national de stat din anul 1854, incat acela
existent in diferite- localitati.
e proprietatea noastra, fara considerare la reliBracteal, (botan.) ce e de natura bracteelor; giune, spre a forma un fond solid pentru un gimfrunze .B., celo ce se aseamena cu bracteele nasiu gr. res. roman in B. Din aceasta donatiune,
stabilind trecerea intre acestea si frunzele precum
i din darnicia preotirnei si a unor mireni
propriu dise.
conscii do insomnAtatea educatiunei nationale,
Bracteat, (botan.) ce o insotit de bractee, s. e. s'a creat fondul gimnasial, care alimentat din
fructul de Brad, Pin, etc.
and in cand cu ajutoare din fondurile archid.
Bracteate, monete de aur ori argint, subtiri, din Sibiiu si diec. din Arad, si cu obolul unor
cu o singura legenda, care pe o lature a monetei binefacetori, a crescut pina la 31 Dec. 1896
apare ridicala (relief), iar pe cealalta infundata. la suma de fi. 171,233.87 in obligatiuni de
Bractee, (botan.) frunze modificate din veci- stat, private, hartii de valoare, deposite la dinatatea unei flori san ce se afla intre florile ferite instituto de credit si economii, realitati si
unei inflorescente. Se deosebesc de frunzele mosia din Mihaleni de 10481/, jug. 230. Cu
adeverate prin forma, cebare i dispositie. Ele conlucrarea lui Iosif Basa, Dr. Iosif Hodos,
se disting dupa munr in: solitare, geminate; Amos Francu, lean Fran= si George Secula,
dupa insertitme: articulate, axilare, laterale, pe- s'a compus Statutul gimnasial (5/17 Mart. 1869)
tiolate, amplexicaule; dupa forma: rotunda, cor- in cadrele .Statutului organic al bisericei gr.-or.
diforme, lanceolate, setacee, intregi, pectinate, rom. din Ung. si Trans.c si a primit aprobarea
multifide, tomentoase, spinescente, membranoase, ininistrului de culte i instr. publ. bar. Iosif
scarioa.se; dupa durata i coleare: caduco, per- Etvs, la 30 Mart. 1869, sub Nr. 5667, prin

sistente, colorate. La Marcgraviee i la Disehidia care s'a dat gimnasiului si dreptul de publiau forma de urne, (asoidia, v. ac.) Reunite mai citate. Inaugurarea s'a facut in 1869 cu clasele I.
multe B. sub o floare sau sub un grup de flori si II. Numeral claselor a crescut treptat. In 1872/3
formeaza : caliculul, iuvolucru, involucelul, etc. erau 5 clase gimn. Dar el. V. s'a sistat dupa un
(v. ac.) Bracteifer, parti din planta ce poarta an din causa insuficientei mijloacelor materiale.
B.; s. e. pedunculul, etc. Bracteiform, ca aspect Au remas numai 4 clase si aceste s'au sustinut
si forma de B., cum stInt frunzele Ilorale cele mai pana in present. In legatura ca gimnasiul se
externe dela Chimonanthus fragrans Liudl., etc. alba si o coa1 p ri inara pregatitoare pentru
[S. $t. R.]
gimnasia cu doi invetatori in B. si una in HalBracteole, (botan.) bracteele cele mai mini si magiu eu un invetator, toti salarisati din fondul
mai interne, in casul cand sfint mai multe ; mai gininasial. Gimnasiul sta sub inspectiunea directa
multe B. compun involucelul (la Umbelifere, etc.) a Consistorului arch. din Sibiiu. Administratia
Bracteolat, organ ce poarta B., s. e. floarea dela averii o ingrijesc fundatorii prin representanta
Graminee, etc.
gimnasial constituita din 72 membii, cari se

Brad, numire vulgara data arborelui Abies aduna in fieeare an (21 Maiu), spre a asculta

pectinata,

(Abies alba) ; Brad-alb = Abies pec- raportul directiunii gimo. despre mersul instruc-

www.dacoromanica.ro

5 58

Brad

Braga.

tiunii, si al coin itetului gimn. desp re administrarea gliterei, cu 216,361 loc. (1891); centrul tesetoriei
averii fondului, revideaza ratiociniile i iau me- de per si Irma; industrie de bumbac, matasa si ma-

surile necesare pentru prosperarPa institutului. sini ; in imprejurime industrie insemnata de fier.
Comitetul gimnasial, cu 12 membri i directorul
Bridiceni, coin. rur. in Rom., j. Gorj, formata
gimn., ingrijesce de toate afacerile institutului. din cat.: B. si Dragoesci, are o suprafatii de
Gimnasiul, in decursul existentei sale de 28 ani, 1160 hectare, cu 1270 loc.; 1 scoala si 4 biserici,
a fost cercetat de 2305 elevi. Au functionat dela tirg septetntinal i unul anual (8 Sept.) In apro1869-1897 cu totul 16 profesmi. In timpul mai piere trece apa Bistrita. Numeroase monete
nou s'au zidit sale de invetamAnt corespundetoare romane s'au gasit ad. La 1 Oct. 1727, Carol VI.,
receriutelor igienice, un pavilion peutru gim- imp. Austriei si al Olteniei (anexata la Austria),
nastica, doue sale noue de invetamnt, s'a sporit acord Bulgarilor din B. privilegii oreditare. (Cf.
numerul profesorilor ordinari dela 4 la 6, si Hurmuzaki, Doc. VI., pag. 399.)
li-s'au ameliorat salariile; s'au sporit miaow:el?
Briclicesci, sat foarte vechiu in Rom., j. Falciu,
de invStamilnt cu o biblioteca organisata, cu pl. Crasna, formeaza com. rur. cu sat. Talpacabinete pentru istoria naturala, fisica, chimie, geni ; 1200 loc.; in apropiere se afla schitul B.,
istorie-geografie, desemn si uumismatica; s'au intlintat la 1692 de Varlam, episcopul de Hui;
infiintat fonduri filantropice peutru iugrijirea astadi e redus la biserica de mir pentru sateni.
elevilor morbosi, si ajutorarea celor saraci. Limba
Bradipul, animal, v. Ai.
instructiunii la gimnasio e cea romAna; e inBridipara, pasere, v. Altman
stitut public, care se bucura de toate drepturile
Bradlaugh, pron. Bredlii), Charles, politic engl.,
unui gimnasiu public de stat. (Literatura: Istoricul n. 1833 in Londra; ajunse la mare influenta la
gimnas. public gr.-or. roman din Brad in pro- clasele muncitoare, 1880 si 1881 a fost ales la
gramele X_IX si XX. pe and scolari 1894/5 si Nottingham deputat in casa de jos, in care
[Dr. P. 01
prima deabia la 1886, deoarece denegh jura1895/6 ale gimn. din Brad.)
Brad, manastire in Rom., j. Buzeu, pe malul mntul. t 1891 in Londra.
Wing al rialui Niscov, com. Tisau, avtind o poBradlenka, riu, afluent din dreapta al riului
sitie intarita; timpul fundarii ei e necunoscut; Beraun in Boemia, isvoresce din Padurea boema,
zidurile, ce o incungiura, au o grosime de 83 cm.; se varsa" langa Pilsen ; 82 km. lung.
aici s'a dat lupta intro Turci si Eteristi (1821);
Bradley, (pron bredli), James, astronom engl.,
astadi e secularisata. si biserica servesce locui- n. 1692 in Shireborne; s'a pregatit pentru preotie,
torilor din cat. Valea-rea i Halesu; casele ma- insa 1721 a parasit aceasta cariera, i f numit
profesor de astronomie la Oxford, iar 1742
nastirei sfint ruinate.
Brad, _loan, prefect rom. la 1848; n. 20 Oct. director al observatorului a.str. din Greenwich.
1817 in Orlat; a studiat gimnasiul in Blaj si cursul 1727 a descoperit aberatiunea luminei ; 1748
montanistic din Secarmb. Trecut in Rom. a fost nutatiunea osiei painntulta. t 1762.
prof. de limba germ. la asilul din Craiova. La 1848

Bradul mortului se tine de datina poporala

emis. II. Revirement: 268,866.98 (tot in coroane).

Braga, beutura gatita din seminte de meiu

sativum), usitata in terile romilne, in

reintors in Trans. B. ajunge prefect de gloate in dela inmormktari. Daca moare un june, se taie
scaunul Sibiiului, mai tiirdm in aceeasi calitate un brad tiner i inalt, se infrumseteaza eu flori,
la Fagaras. La 1849 intrit in armata austro-ung.si pantlice i maratne, si apoi se leaga de stilpul
In resboiul din 1839 avanseaza la rangul de capitan portii la casa mortului. Child preotul pleaca cu
ia parte la ocuparea Venetiei. t 4 Febr. 1800. mortal, un june poarta bradul ivaintea conducBradano, riu in Italia inf., isvoresce din Lago tului, iar dupa inmormntare Il impliInta hInga
di Pesole spre sud-est de Melfi, se varsa in crucea dela mormnt (v. Dendrophorii). B. la
Romanii vechi a fost simbolul jalii si al rnortii.
golful dela Tarent ; 130 km. lung.
Bridesci, com. rur. in Rom., j. Dolj, pl. Jiul Plinius (Hist. nat. XVI. 17) spune, ca la Romani,
de sus lfinga ritil Jiu, formata din cat. : B. de acolo, uncle a fost mort in casa, inaintea usei
jos, B. de sus, B. din dos si Meteu, avnd In s'a pus un brad, ca insciintare, ca e mort in casa;
total 2085 loc.; 3 biserici si 1 scoala mixta. din brad se puneau crugi i pe rug, pe cate
Com. e traversata de soseaua nationala Craiova- se ardea cadavrul. B. dinelor e trecetoarea apelor
T.-Severin si de calea ferata Bucuresci-Vrcio- intro cele doue lumi. B. a fost i simbolul
rova. La B. se gasesc urmele unei vechi cetati, puterii nemuritoare a naturei, pentru-ca este tot
despre care se crede a fi vechia cetate romana verde. In cuitul 4inei Magna IVIater, B. a fost
Pelendova ; asemenea se gases in apropierea arborele sacro al dinei, (Ovidius Meth. X. 103).
[Atm.]
com. urmele unei /nisi cetatui, numita Abradu.
Bridle!, com. rur. in Rom., j. Suceava, pl
Bradycardia, retardarea
Bradylalia, vorbire retardata, causata de inMoldova de sus, formata din sat.: B., Horodniceni, Rabia, Botesci, Rotopanesci si Mihaesci, greunarea conducerii stimulilor dela creen i la
organele perifere ; obvine la morbi cerebrali.
Cu 3350 loc., cari se ocupa cu agricultura
Bradypepsia, mist uire greoaie, retardata.
prasirea vitelor; are 4 biserici Cu 4 preoti si
Bradypodidae, (zool.) fam. nedintatelor (v. Ai.)
2 scoale rurale mixte.
Bridetul", institut de credit si economii, soBradysuria, numita i stranguria, constrincietate pe actii in 0 r 1 a t (Trans., cott. Sibiiu), gere, sita neplacuta de a lasa urina, dei besica
infiintat 1893 si inregistrat sub Nr. 4240. Capital ponte fi aproape goala; obvine la catare de besica.
social: 25,000 in 500 actii it 50 cor. Cupoanele Tratameutul medical, v. sub Cy s tit a.
Briesci, com. rur. in Rom., j. Iasi, pl. Carse prescriu dupa 3 ani. Profitta (1895) 2104.90.
Fond de reserva 2124.76. Depuneri 55,773. Divid. ligatura, compusa din 8 cat. cu 2910 loc., agripro 1894-10%, pro 1895-8% emis. I. i 5% cultori i economi de vite.
Bradford, oras industrial (cott.) in nordul En-

www.dacoromanica.ro

Braga

Brahmanism.

559

13u1garia, Sarbia si Macedonia. Meiul se rijnesce, toate si la el se intorc toate; B. e creatorul,

se fierbe, i decoctul nestrecurat se supine la care a facut toata hunea. In Trimurti, treimea
fennentatiune, dupa ce i-s'a adaugat o cantitate indica, a fost penoana cea mai veche. B se in-

mica de ferment. B. contine in solutiune putin

alcool (pana la 10/e), acide organice, mai ales
acid acetic, lactic, butiric, glicoas, dextrina,
glicerina si saruri minerale. Ea se presinta ca
lichid turbure alb-galbuiu batand in cenusiu (ca
cafea cu lapte), la inceputul fermentatiunii de
gust dulce, dupa inaintarea ei de gust acid. B.
este o beutura hranitoare, din causa amidonului
glutenului ce contine.

chipuiesce cand cu 4 cand cu 5 capote, ce inseamna, ca e atot-sciutor, mai departe se inchipuiesce cu 4 mani, ca semnul puterii universale. Saravasti s'a chiemat muierea lui. (Cf.
Barowit.)

[Atm.]

Brahmanas, v. Weda.
Brahmani, (Brahmini

s. Wani), rill litoral in

prov. ind. brit. Bengalia; 450 km. I.; se revarsa
in golful bengalic.
Braga, capitala districtuala in provincia portug.
Brahmani, la Incji preotii cleulai Brahma
Entre-Minho-e-Douro, infra rurile Cavado si (v. ac.); ei au representat parerile si dogmele
Deste, cu 19,755 loc.; archiepiscopie cat. In sustinute despre Brahma, divinitatea cea mai
sed. V. B. a fost capitala imperiului Suevilor; malta, si au format casta de fnuate in stat. B.
mai tarcjiu ajunse in posesiunea Arabilor, dela anca dela inceput au sciut s pun mina pe
cari o reocupara Castilianii. Catva timp a fost puterea lumea.sca in stat, pentru-ca cliceau, ca
ei purced din gura lui Brahma, si fiind in stat
residenta doninitorilor portughezi.
Braga, Theophilo, filosof portughez, poet si cei mai invetati, au stapanit inimile i spiritele
scriitor foarte productiv, n. 1843 in Toola di multimii si ajungand conducetori, s'au proviRjut

San-Miguel in Azore; eda 1859 in etate de cu bunuri pamantesci, onoruri Thalia i privilegii,
15 ani un volum de poesii lyrice .Fothas verdes, ba chiar si painantul terii 1-au declarat propriesi 1864 Visao dos tempos . Distingndu-se pe tatea lor, si din arnda lui traiau in desmer-

terenul literar-istoric ajunse prof. la Curso su- dare. Regale (Raja) a trebuit sa fie ales din casta
aleaga
perior de Lettras in Lissabona. Opul ski Historia lor, sa asculte sfatul lor, pe diregatori

da litteratura portugueza, 20 vol. (1870-80) asemenea din casta lor si astfel ei administran
este prima ist. lit, port. modern. B. a mai scris statul si toate pagodele (templete). Chiemarea ion

o gramatica port., un manual de ist. lit, port. preo(easca a fost, ca s tina rugaciuni, s'aduca
si 2 anthologii.

sacrificii 5i sa faca purifican; sa ceteasca Vede-le

Magurele si Domnesci, construit diva proiectele

gen. Brialmont. (v. Bucuresci.)
B., doua" sate in Rom., j. llfov, pl. Sabaru;
unul situat la sud-vest de Bucuresci. in departare

mijlocitori intro ei si oameni si preste tot sa

Bragadir, 1) fort al cetatii Bucuresci, situat intre (cartile sfinte) si sa le explice invetaceilor ; sa fie

apere religiunea, ce era isvorul puteriilor ; ei con-

siderandu-se pe sine de modelele intelepciunii,

dreptatii si ale curateniei morale, au reclamat

venerare divin, iar poporul s'a dedat a-i tine

de sfinti si inviolabili, incat nimenea nu era
iertat sa pun 'liana pe B. Dupa regulele ordinului lor B. se impartiau in 4 clase : 1) Brahaniandoue proprietatea firmei Mann escu-Braga- wakiarii, (inve(aceii lui Brahma) din copilarie
diru ; celalalt situat spre sud de Bucuresci, in puna la an. 13. 2) Grahastii, dela 13 pana la
ani ; din acestia se faceau preotii de pagode
departare de 21 km., pe malul stang al riului Saban, facand parte din com. rur. Streini-Dobreni, si de casele aristocratilor si aveau drept la oficii
publice. 3) Wunaprastii (Eremitii), B. dela 45
cu 1392 loc. agricultori.
pana la 72 ani ; ajungend aceasta etate se reB. bereria, v. Bare.
trageau in singuratate. 4) Biksehu, sau Dogii,
Bragan9a, capitala provinciei portug. Traz-osde 11 km., pe ambele maluri ale riului Ciorogarla. facend parte din com. rur. B.-Bulgaru,
cu 763 loc., inseinnat prin o mare fabrica de
spirt si alta de faina (infra B. si Cornetu),

Sanyanii, erau B. dela 72 aui in sus, in care

Montes ; 5070 loc., episcopie, central productiunii sau
etate
se consideran de sfinti. Acestia trebuiau
de matasa.

sa traiasca in pocainta, sa abcjica de bunurile

Braganya, este si numele unei din as tii,

care a domnit mai de mult in Portugalia si Bra- lor si de toate bunatatile lumii ; s traiasca din
si din fructele cacjute si sa se supuna
silia. Intemeietorul oi a fost Alfons I. (t 1461.) radacini
regule de munca. i laicii anca imitau
Dinastia B. a urcat tronul Portugaliei la 1640 unor
de suferinte a acestor sfinti. Invetaturile
cu loan IV., s'a impartit 1826 prin renun- viata
cuprind in Vede (cartile sfinte, religioase),
tarea lui Dom Pedro I. la Portugalia, in doue se
Menu (colec(iuni de legi) i in Pur an a
cea din Brasilia, detronata 1889, si cea din In
(carti
cu texturi felurite).
[Atm.]
Portugalia, stinsa 1853 cu Maria da Glorias.
Brahmanism, religiunea dominanta in Indiile
Braghina, varietate de strugure, cu boabe rosii, engleze, numera vre-o 150 milioane aderenti.
nirunte si rotunda.
Originea lui nu se datoresce unui barbat, ci pierBragi, in mit. nordica unul din 12 Asi sau cjanclu-se in intunerecul veacurilor, forma pri(lei de frunte, fiul lui Odin cu Frigg, insurat mitiva a fost tot manta i complicata, asa incat
Cu Idun, clina tineretei. B. a fost oeul poesiei a devenit in
noastre o sistema religionara
[Atm.]
renumit pentru oratoria sa.
cu total confusa si nedetenninata. Partea ei dogdrojdia
ce
remane
in
cazanul
de
rachiu.
Braha,
matictl culmiueaza in admiterea rugaciunii conBrahe, riu, afluent stang al Vistulei, isvoresce templative personificate sub numele de Brah in a,
din lacul dela Grosschwessin si se revarsa la care impreuna cu Wisn u, cjeul conservator
Fordon ; 195 km. 1., 15 km. navigabil.
si Si w a, cleul destructor, formeaza un fel de
Brahma, cjeitatea suprema la Imp. B. a purces Trinitate sub numele de Trim fir ti. Intru cat
din unitatea primitiva si necreata ; din el sant aceasta Trinitate se manifesteaza in corpurile

www.dacoromanica.ro

560

Bralunaputra

visibile, ea alcatuesce sufl etul lumii, ca bunaoara fir e a sau snbst anta panteistilor, iar
toate cate exista nu stint altceva decal nisce desfasurari ale acestui suflet. De aceea se deduse
meteempsicosa, dupa care o einanatiune particulara a acestui suflet se incorporeaza In toate
sau numai in unele forme materiale, si daca a
fost pecatoasa, se pedepsesce mai initial inteun
iad subteran. Partea ritualti cuprinde nenumerate precepte, adesea contradictoare, relativ
la viata ilnica, rugaciuni, purificatiuni, censure
ascesa. B. nu este un cult propriu dis, ci mai
mult un sistem de vietuire, ale carni manife-

statiuni religioase se pot savirsi ori unde

si

Braila.

pdna la moartea sa unul din coi mai aprigi

antiwagneriani.
[T. 0.1
Brahui, popor nomad in partile muntoase din
Kelat (Beludsistan), inrudit cu popoarele Dravida

din India sudica. E de un caracter deschis

ospital, dar i jafuitor si resboinic.

Braia,Nicolae, eeonomn Ticfaniu inare(Banat),
n. 1824; prin manca straduitoare si-a ca$tigat o
avere de vr'o 50,000 fi., care a donat-o intreaga
anca in viata prin act public diecesei Logojului
spre scopuri de crescere. t 4 Dec. 1897.
Braid, (pron. bred), James, medic engl., n.
1795 in Scotia; s'a ocupat mult cu boalele de
nervi. 1841 a facut descoperirea, ca fixarea

n'au nevoie de temple. A.derentii lui se impart ochii indelungata a unor obiecte sclipicioase transin patru caste si in multe secte, iar preotii lor pune pe om inteo stare somnolenta; acest soma
servese ca atari (purhita) laolalta cu cei de ipnotic s'a numit dupa B. Braidism. B. trebue
alte religiuni indigene, cand stint chiemati de deci considerat ca descoperitorul ipnotisinului.
particulari la nasceri, nunte si decese. Budd- t 1860 in Manchester. Opere: Neurypnologyg,
hismul a avut o influenta mare asupra

intru- Magic, witchcraft, animal inagnetism, hypnotism

cat a strecurat inteinsul multe idei analoage cu and electrobiology .

credinta Evreilor, iar tendinta moderna se naBraiesci, comuna in Bucovina, cap. si j. Gura
zuesce a-1 despoia de paradoxe i bizarerii si a Humorului, form. coin. si parochie ca Corlata de
Introduce veden i erestine, i aceasta Cu atat mai sus si Corlata goala; are rnosie boiereasca, si
virtos, cu eat Brahmanii stint clasa indigena cea 1323 loc. (1047 ort., 68 apus., 168 prot. si 44 mos.)
[Dr. I. G. Sbiera.]
mai inteligenta in Indii. (Barth, Les religions
de Node. Paris, 1879; Stkl, Gesell. d. PhiloBraila, com. urb. in Rom., capitala j.-lui
sophie. Mainz, 1875, p. 18-33.)
acelasi nume si portal cel mai principal, mai
Brahmaputra, fluviu in Asia; in cursul seu ales pentru export, de pe tonta Mumma de jos ;
superior e numit Dsangpo, principalul riu al situata la 200 km. de Bucuresci si 160 km. de
Tibetului, carga dealungul partii nordiee a )n. gurile Dunarii; are 40,715 locuitori, intre cari
Himalaja spre est, cotesce spre sud taindu-si Roto. 30,277, Ovr. 6752, Greci 4238, Magh. 1785,
drain printre rnunti, se impreuna cu Lohit, Bulg. 978; dupa confes.: ort. 35,708, cat. 3084,
luand numele B.; se intoarce apoi spre sud-vest mos. 6752, iar restul mobarn., prot , arm. si lipocaten Bengalia si impreurrandu-se cu 'irate de veni. Din populatia B.-ei mai bine ca 10,1100 oaale Gangelui, formeaza o puternica delta. Lull- rneiii saut populatie flotanta, care inuncesce la
gimea 2900 km.
incarcarea si descarcarea vaselor in port.
Brahms, Johannes, compositor germ., n. 7 Main
La B. se impreuna bratul cel mara al ntinarii
1833 in Hamburg, t 3 Apr. 1897 In Viena. Fiul dis D. vapoarelor, , ce se tine sub coma Terasei
unui contrabasist, cu tatal seu isi faca primele Danubiene, ca D. veches care, dupa ce a udat
studii musicale, pe cari le continua apoi ca E. termurele Dobrogean papa la Macin, se abate
Marxen. In 1853 Schumann in Neue Zeitschrift spre nord-vest pentru a reconstitu fluvial. La
fr Musikg atrae atentiunea lumei rims. asupra 12 km. in josul B.-ei, da Siretul in Dunare. B.
lui B., caruia i predice un frumos viitor. B. e legata cu reteaua ferata a Moldovei pe la Barin scurt timp se distinge prin invent-nine me- b*, mide exista podul preste Siret de 280 in.
lodica, prin varietate ritmica, prin bogatia ar- lungime, de o importanta strategica capitala.
moniei, prin efectele neintrecute ale coloritului Calea ferata B.-Bucuresci, ocolesce prin Buzeu
orchestral EA mai cu sama prin consequenta des- si Ploesci. Tot solul din fata B.-ei pana la Macin

voltare a formelor. Dela 1862 se stabilesce in e asezat dela 10-15 rn sub coania terasei, pe
Viena, unde functioneaza un fillip ca dirigent a carei margine, si pe un semicerc de 4 km. lung.
la Singakademie , apoi la concertele societatii mijlocie, se malta cladirile orasului. Stradele oraMusikfreunde . In 1877 Universitatea din Cam- sului laigi, drepte si bine pavate, cari dau B.-ei
bridge ii oferi titlul de doctor si in 1881 cea aproape aspectul unui oras occidental, formeaza
din Breslau o urineaza. Deja cavaler al ordinului un sistem de linii poligonale concentrice. De
prusian p o ur le ni eri te , membru al Aca- notat 2 bulevarde interioare apropiate si un buledemiei din Berlin, in 1889, orasul ski natal yard exterior, largi de 60 m., avond toate capetele

Hamburg ii confer titlul de cetatean onorific. spre Dunare. Principalele strade converg entra
E mare lista productiunilor lui, si, afara de centru, intocmai ca razele unei circonferinte.
opera, toate genurile compositiunii musicale stint
abordate de dinsul ; a scris pentru orchestra (sinfonii, uverturi, serenade), concerte cu oichestra
(pentru piano, pentru violina i violoncel), pentru
biserica (celebru mai cu sama in Deutsches

Requiem , cu orchestra), pentru soli, cor si or-

chestra, pentru cor a cappe 11a, musica de

camera (quartete, quintete, trio), diferite senate

pentru instrumente, o mare cantitate de musica
pentru piano, asemenea cantece, duete, s. a. B.
fost seful scoalei germane opuse pcoalei none,

Pietele orasului se gases la intersectiunea stradelor concentrice cu stradele radiante ; este remarcabila piata poligonala, de sigur pe locul unui

redut al vechei cetati. In preajma orasului apar

urmele uvrajelor, cari sustineau linia de contravalatiune, construita de Rusi pentru asediul cetatii. La 2 kin. de marginen orasului, pe marginen nordica a soselei Ramnicului, se afla un
uvraj stelat numit Cetatuia Rusului . La nordul
B.-ei un alt uvraj numit Cetatea ruseasca , inchis $i de forma inai neregulata, e construit la

www.dacoromanica.ro

Braila.

561.

3500 m. in linie dreapta de cel dintAiu, lAnga banal, unei curti cu jurati, a 2 judecatorii de
c. ferata a Barbosilor. La sud, alaturi de c. ferata, pace, a bursei, camerei de comerciu, eapitaniei
se afla monumentril rusesc ; la 3 km. de Cetatuia portului, a serviciului varnal, silvic si technic,
Rusului, exact pemarginea orasului, in locul numit a fil. bancii nationale, creditului agricol, a protoIsvor, se ved asemenea urrnele unui uvraj alaturi iereului, revisorului scolar si a reg. 3 de artide soseaua RAmnic.-Sarat. B. cu Maciuul formau lerie. Puterile straine, cari isi au representanti
In timpnl puterii Turcilor una din cele mai in- sfint: Austro-Ungaria, Turcia, Grecia, Rusia, Gersemnate positimai strategice ale Dunarii. B. era mania, Anglia, Spania, Svedia-Norvegia, Olauda,
capul de pod al Macinului. si permitea Turcilor Francia, Italia si Belgia. In port sfint urmatoarele
a se uni en Tatarii ce veuiau din partile Crimeei, agentfi de vapoare: Lloyd (austriaca), Danubiana
precum si a gena operatitmile din Moldova spre (austro-ung.), Fraisinet si Mesagerii maritime
Muntenia. B. El de doue ori ittata de Rust in 1770 (fraucezel, Gagarin (rusa) si Florio-Rubatino (ital.).

arsa; in 1828 Rusii nu pot pronuuta ofensiva spre Balcani inainte de caderea B.-ei;
1854 Rusii tree Dunarea la B., Galati ,si Ismail.
Inainte de 1770, gratie situatiunii si calitatii
portului siiu, B. era intreposittil de marfuri al

Orasul are un spital comunal si 5 farrnacii.

Industria este representata priu mai multe

fabrici, precum : 1 de ciment, 2 de teracots,

7 de macinat (cu aburi), 1 de portelan, 1 de bere,

1 de spirt, etc., si mai multe ateliere pentru

canalului Dutiarii, si intretinea un comerciu con- diferite lucran. Mai sfint 5 librarii si 3 tiposiderabil Cu ConstantinopoIeai en Levantul. Dupa litografii. Co ni erci ul consista din exportul ceresboiul din 1828-1829 tornerciul B.-ei re- realelor si importul diferitelor articole de bacartie,
nasce, orasul se intinde si croiesce dupa un marchidanie, brasovenie etc. In total B. numera
plan .nou.
330 firme individuale si 58 firme sociale romiine,

in orasul B. Ant 8 bis eri ci parochiale ro- apoi 394 firme individuale si 76 firme sociale
infirm si una in constructie, Cu 1 protoiereu si straine. Bug e tul com. arata 1.844,856 lei la
28 preoti, cAte 1 biserica grec., bulg., arm., venituri, i 1.755,164 lei la cheltueli. Portul
lipov., cat., protest. si 2 temple isr. Instru c- B. poseda cheuri frail-lease si docuri (v. ilustr. si

ti u n ea publ. numera: I liceu real cu. 15 prof., planul docurilor) exact ca cele dela Galati, ca
1 girnu. clasic ea 11 prof., 1 scoala secundara un basin, in care intra vapoarele de mare $1
de fete cu 11 profesoare si 4 profesori, 8 (ioale caror le facilita si le accelereaza de inmune
prim. urb. de baieti si 7 de fete; instruc- operattile de descarcare
incarcare. Mai sus

tiunea privata numera 4 scoale de baieti si 5 de B. nu mai pot urca Dunarea vapoarele de

mare, ceea ce explica aglomeratia cea mare de

B. este resedinta prefecturei j.-lui, a comi- vapoare in acest port, dupa cum se ponte contetului permanent, cassieriei gen., a unui tri- stata din tabloul statistic al capitaniei portului :
scoale de fete.

piFarea portului Braila In 1896.

Sub pavilion
Bastimente

a)

ci

top

ci

r0.
"OZ1
roo

S=1

Bastimente de mare
Bastimente de riuri,
vapoare de pasa-

32 29 59 490

69

240 5691
216 5437

880
-848

Inarcate
o

Bastimente

."O

Bastimente de riuri, vapoare de pasageri, slepuri, intrat

remorchere, etc. etc.
k iesit
f intrat
Salupe si barci, etc.
iesit

0) .-

:=O

-tz
4c'e

C.)

Deerte

oy.)

ce
3.)

Ek,'

co

a)

Ca)
o c.)

952

2308
2171

morchere, etc. etc. t iesit

1098 17 11,9 133 149 826 432 204

intrat
880
Salupe i barcit etc. iesit
848

t:1:1

73 63 38 101

gen, slepuri, re- f intrat 1145 17 179 144 149 844 461 204

co

-0

D. 0

Crl o
13

co

a.3

cn

a)

0 0'
CD

0.)

oo o
,... -

E-I

T..
DCO

c..)

C2 CJ e

.9
o
CD

CD

0 -.EA
CO;
pr,

go :t4
o s-.a)

E-1

3479 670 845,415 1.425,513 37,507 618 924 283,339

240 691 242,268
88,045 17,195 3,593 913 1.061,151
286
1
1,711
1,027 347 246
3,516
186
1,118
1,015 416 246
4,154

www.dacoromanica.ro

562

13riila.

Din isto ri a B.-ei este de amintit, c orasul Balta, Calmatulu, Ianca i Vadeni, cuprin4end
s'a numit in vechime Proilabum sau Proilavon, o singura com. urb.: orasul B., care este si caBraileva, si de Turci Ibraila. In a 2 jum. a pitala j.-lui, si 54 com. rur., compuse din 75 cat.
seel. XV., fiind ocupat de Turci i rapta dela In ordinea eclesiastictt j. B. face parte din eparTeara romaneasca, administratia bisericeasca ne chia Dunarii de jos ; in intreg j.-1 sant 67 bimai putandu-se acolo exercita de Kyriarchia serici rom. ortodoxe, deservite de 98 preoti; in
bis. romana, s'a format o eparchie a parte sub fruntea administratiei bisericesei judetene se
numirea de Proilaviac, si se administra de un afla un protoiereu; mai este cate o biserica
mitropolit cu resedinta in B., care parta titlul greaea, bulgara, catolica, armeneasca, lipovede mitrop. de Proilav si Ismail, si era dependent neasca, protestanta si 2 temple israelite, toate
de patriarchia Constantinopolului. In cuprinsul aeeste in orasul B.; Mara de capitula in intreg
eparchiei mitropolitane afara de B. si Ismail j.-1 exista numai o singura biserica straina, coa
intrau urtnatoarele localitati Renii, Chilia, Aker- lipoveneasca din cat. Piseu. Instructiunea pumanid, cu toate satele ce formau Bugiacul tata- blica se face: intr'un liceu real, 1 gimnasia
resc, sau partea de sud a Basarabiei, dela santul clasic, 1 scoala secundara de fete, 8 scoale prim.
lui Traian spre Dallare si Marea Neagra, apoi urb. de baieti, 7 scoale prim. urbar. de fete,
Benderul, Ifotinul i Dubasarii, impreuna ca 27 scoale prim. rur. de baieti si tot atatea de

teritorul ce era anca neocupat de Rusi preste fete, si 32 scoale mixte; instruetiunea privata
Nistru, pana la pacea dela Iasi (1791). Trecnd se face in: 4 scoale de baieti si 5 scoale de
prin mai multe peripetii, dupa pacea dela Adria- fete. In acest j. este resedinta unui regimeut
nopol (1829), eparchia Proilaviei s'a desfiintat de artilerie, a unui escadron de calarasi si a
pentru totdeuna.

unui batallen de dorobanti. In ordinea ,juditiard

judet in Romania cu o suprafata de j. B. are 1 tribunal eivilo-comercial, 3 judeca4550 km2., si 118,731 loe. (1894). Marca j.-lui torti de ouol si 1 curte ca jurati, si. este de reeste o corabie. B. este situat in partea nord- sortul curtii apelative din Bucuresci. In privinta
Portul Brilla cu magas. partic. qi Docurile statului.

9. .
A. Serv. admin. i vamale, cApit. portului. B. Biroul magas. de cereale. C. Magas. ,C. F. R. D. Babarcaderul vap. Reg. Stat. E. Usina electr. a serv. hidraulic. F. PescArie. O. Magas. de cereale. 1. Magas.
p. mArf. intrepositate. N. Casa maqinelor. P. Platforme p. mArf, la ser liber. T. MArf. transite.

est. a Munteniei pe malul stang al Dunarii si pe politicd j. B. da 4 senatori si 6 deputati. Persocel drept al Buzeului i Siretului; se marg ualul sanitar al j.-lui e cornpus din 1 medic primar,
nesce la est mi Dobrogea, de care se desparte 2 medici de plasa, 3 vaceinatori, 1 veterinar

prin Dunarea veehe, la vest cu j. Buzeu si mai multe moase ; j.-1 nu dispune de spital propriu.
j. Riimnicu-Sarat, de care se desparte prin Hui Ocupatiunea principala a loeuitorilor din com.
Buzeu, la nord cu j. Covurluiu, de care se des- rur. e agricultura si prasirea vitelor. Pdmntul
parte prin riul Siret si la sud ca j. Ialomita. j.-lui produce tot soiul de cereale, dar agriculJ-1 B. este un ses intins eu o inefinatiune ge- tura lasa mult de dorit; ea se face ea si mai
nerala dela vest spre est, presarat ca o multime inainte fara sciinta, la voia intamplarii si fra
de movile cu diferite semnificari. Apele prin- nici un sistem; paduri stint patine, dar in schimb
cipale ale
sant: in partea de est Dunarea, j.-1 are intinse pasuni i Unge. Loc. de pe malul
care incepnd dela gura Ialomitei se desparte in Dunarii si balti se mai ocupa si ca pescuitul,
2 brate mari: Dunarea veche i Dunarea noua iar iarna ca facerea de rogojini i alte obiecte
sau a vapoarelor; intre aceste brate se afla ter-- de palana. Industria, exceptand cateva fabrici
ateliere din astil B., e putin desvoltata.
toriul nutnit Balta, strabatuta de mai multe canaluri, privaluri i iezere, din cari se scot mari Comercial, concentrat aproape numai in capitala
cantitati de tot felul de pesci, aducand un venit j.-lui din contra e foarte desvoltat (v. orasul B.),
anual de preste 40,000 lei. Cele doue brate ale dar mara parte din afacerile comerciale sant in
Dunarii se impreuna la rasa B.; apoi la nord- maulle strainilor. Transactiunile din port sant
vest Buzeul, la nord Siretul, iar in interiorul cu deosebiro in m'infle Ovreilor i Grecilor. Balsea j. B. este udat de Calmatuiu. Afara de ciuri, afara do eapitala j.-lui, se fac la: Viziru,
=este j. B. mai are mai multe lacar, ca : 1. Ia- Ciacaru, Sutesci, Ianca i Filipesci. Caile de cozului, Ianea si I. Sarat; acest din tima e situat municatiune sant: Minares, drept cale natuceva mai la sud-vest de orasul B. si constitue una rala pentru transportul productelor; linia ferata
din Cele mai insemnate statiuni balneare ale Buzeu-B. i B.-Barbosi i linia ferata FaureiRom., fiind-ca apa sa contine diferite substante Fetesci ; apoi soseaua nationala Buzeu-B. ; caile
minerale. Clima j.-lui B. e excesiva. In privinta judetene : B.-Calarasi, B.-Focsani, B.-RmnicuadministrativO j. B. este imparta in 4 plasi: Sarat, i mai multe drumuri comunale. Lnt.1

www.dacoromanica.ro

Ln

fit

rain

'

,11,04:42

111-

q't--

,k;

'

mu,
,

SS,

"

An

.2'.141.24.2.....": ra,*/=!...

"""""" -

'

22.

...

-.0.

.,..$4-...,.

..

22

'''::::"4:, ST,
2

a,k)4,1,L,`

...

h....

2"

z3s7

"

;.

'"

Docurile din Firtiila.

www.dacoromanica.ro

sys

f.

nehTf'''

564

Braille

Bran.

Braille, (pron. bral) Louis, profesor de orbi, cioarei pn la podul Dambovitei. In aceasta
fijad insuai orb, n. 1806 in Couporay, t 1852 sectiune de 2 sau 3 ori latimea poselei este
ea prof. la institutul pentru orbi din Paris. B. taiata in munte. Pedal Dambovitei e o deprea compila col mai respandit alfabet pentra orbi, siune a muntelui, ande se impreuna ca Damcare e o combinatie din aese puncte.
bovita apele Dambovicioarei ai Oratiiler. Cracul
Braileiu, Constantin N., jurist rom., primal Posada mnchide la sud aceasta depresi Un e stringend

bacalaureat in drept, venit din occident (Paris), Dambovita inteun defileu din care nu scapa pana
aproape de Rucar, iar drumul urea ai cobear
povirnisurile Posadei inainte de a cacle la Rucar
La podul Dambovitei se ved ruinele asa numitei
*Cetati a Neamtului ; frontal ei pare a bate spre
baroul romfm; este cel dintaiu care a tradus pe sud si vest. Aceasta ruina se afla pe margiuea
romanesce, din originalul grao, la 1841, Condica vechiului drum al Branului, cu a carui aperare
lui Ypsilante; tot el a publicat in done editiuni fura 1nsarcinati cavalerii teutoni, aduai de regii
rom., ultima din 1865, leginirea Caragea, pana Ungariei pentru protectiunea granitelor, ai cari
atunci numai in grecesce. Claritatea e principala apar in partea localui in
lui Andrei
calitate a lui B., ca orator ai scriitor : prefata (1205-1235), cu misiunea de a pazi trecetoarele
sa la codal Caragea, si mai ales acea la codal Buzeului, Timiaului ai B.-lui, contra Cumanilor

deveni profesor de procedura ai dreptul criminal, ami pentru antaiaa data, la 1 Sept. 1837,
s'au deschis aceste cursuii in vechiul colegiu
al Sf. Saya. B. a ocupat un loc insemnat in

Ypsilante, circularile sale ca ministru, sant modele

din Muntenia. La sud de Ruear aoseaua se

de stil neingaimat ai juridic. B. a fost pe rand injghebeaza infra munfii inalti ai Dambovitei,
advocat, magistrat, profesor, ministra de justitie a carei vale o parasesce abatandu-se dela Dradupa unire la 1862, membru la desfiintata co- goslave spre Campulung, pe sub coastele Mateianiisiune centrala.
*alai ai preste apa Argeselului. O alta manita
Bramah, Iosif, mecanic engl., n. 1749 la Stain- se fine in valea Dambovitei, trece la Stoenesci,
boroug, t 1814 la Londra; a inventat broasca de este strinsa cu Diimbovita, in defileul dintre
sigurantii, care poarta numele seu, i pressa hi- Stoenesci ai Cetateni, dup care parasesce re-

draulica; a perfectionat pompele de fe; ma- guinea muntoasa. La Stoenesci, inapoia defileului,
ainele Cu vapori ai pressele tipografice.

se retrase Mihaiu Viteazul dupa Cal ugaren i (1595),

Donato d'Angelo, architect ital., pentru a a..stepta pe aliatii sei (Sigismund ai

n. 1444, din 1472 in Milano, din 1499 in Roma, Rasvan), cari veniau cu ajutoare prin poarta
ande t 1514. B. a zidit biserica Sta Maria delle B.-ului. (Geogr. militara
Iaunescu.)
Grazie (Milano) ai a facut planul bisericei Sf.
2) B., castel fi comuna. Castelul B. a fost
Petra (1506).
zidit la 1212 de cavalerii teutoni, cari apoi au
fost alungati de mi la 1222.
Bramini, v. Brahmani.
Regele Ludovic col Mare, dupa batalia avuta
Bramarbas, termin usitat in literatura germ.
pentru un palavragiu ridicol.
la B. cu Vlad Veda al Valachiei, demanda
cum
Bramante,

Eran, 1) B., trecetoare intre Muntenia ai Trs., se vede din documental dula 1377 a se reedifica
preste muntii Barsei. *Poarta cea mare a Trs.-ei fortareata B.-ului, numita Castrum nouum in
dintre Bucegi ai muntii Fagaraaului se vede ca lapide Titrici, de ande se presupune, ca maechad liber din tot aesul romanas, ba chiar gistral teutonilor Ditrich (Theodoricus) a edificat
dela Marea Neagra . (Contrib. la ist. treceterilor mai antaiu aceasta fortareata la a. 1212-22, si
iii Trs.) Calea B.-lui leaga Bra.sovul cu Campa- ca de aci s'a tras $i numirea Terch, T6rzburg,
lungul ai cu Tirgoviatea prin valea Dambovitei. T6rcsvr, ai apa Turcului. Regale Vladislau la
oseaua B. trece prin Reanov. Pe marginea dru- 1500 incorporeaza Castrul la oraaul Brasov ca
mului, pe un munte stances, se zaresc ruinele unei asemenea indatoriri si dropturi, iar principii
fortarete coronandu-i crescetul. Soseaua intr apoi A.rdealului le zalogesce Braaovului pentru diin valea pareului Taren, trece la Branul de jos, ferite sume imprumutate, pana calad le vnd
ande e injghebata momentan in defiletel
Braaevului, despre ce testeaza legea aprobatala
in interiorul caruia se afla un grup de sate ro- din 1653, tit. 82. Din aceasta apoi ca incetul se
manesci. Acest defileu e constituit din 2 airuri desvoalta o stare a locuitolilor. ce in privinta

stancoase asvirlite pana in aes de coltii Pietri

Craiului i ai Bucegiului. Aci se afla construit
anca din 1377, pe un grup stances, un castel,
eare f restaurat mai targiu de Braaoveni, ca
destinatiunea de a inchide pasul. In acelaai scop
s'au construit, pe ace1ea.5i inaltimi, din dreapta

p. Turca, insa cava mai la sud, in 1877, ba-

terii de Austriaci. La scapare din defileu, aoseaua

dreptului public se apropia de referintele ur-

bariali, iar In respectul dreptului privat se tracta

dupa statutele sasesci, basate pe dreptul de a
dispune libar de posesiunile lor, pana la a. 1848,
dupa care toti locuitorii devenira liberi.
In jara! castelului B. se grupeaza vr'o 10,000
loc. in 10 catuue, cari formau o comuna pana
la 1885, cand se despartira in 10 comuna

urca cracul dintre paren! Moeciului ai al Tur- politice, cu 13 biserici ai tot atatea parochii
cului, taie frontiera deasupra B.-lui de sus, la gr.-or., reservandu-ai a fi representate peutru
punctul gis Giuvalag sau *la Cruce. Pragul averile ai interesele comuna prin representante
are ad 1270 in. altitudine, pe edad Piatra
eforii emane, atat in privinta laic cdt ai
Craiului apare la vest ca un arias parete stncos, bisericeasca. In central B.-ului se afla oficiile
intins pe ambele fete ale Carpatilor i culminand preteriale ai comunale, vamale ai veterina.re,
pana la 2241 m., adeca mesunind mai mult de silvanale i medicale, posta ai telegraf, acoala
900 m. inaltime deasupra portii B.-ului.
de stat ai acoala centrala gr.-or., Erg-mi de sepIn Muntenia aoseaua B.-ului strabate o regiune ternana ai de teara, hoteluri, fabrici, comercianti

pitoreasca incolocindu-se de mai multe ori pe

industriaai. Locuitorii laterali, cari odiuioara
muntele dintre N alea Oratigor si a Dambovi- aveau tarle de oi, ca! ai vaci, astagi au o eco-

www.dacoromanica.ro

Bran

Brancovean.

565

nomie mai restrinsh de vita, de chmp si de corpului bine pronuntata. cu 10 Ono, la 30 si

paduri, ea phsuni aproape la cjece mii jugere. mai multe parechi de picioare lameloase, multiPositiunea chmatica adunb." multi oaspeti de cura lobate, provelute ca apendicii respiratorii. Geclimatica, si de aceea in regitinea aceasta ro- nurile colectate in Rom. stint: Branchipus, corpul
mantica s'au si inceput a se zidi vile si alte comeditati. (Cf. Geografia lui Marienburg, Sibiiu, 1813;
Date despre familiile nob. romhne de Puscariu,
1895, tom. II.)
[I. c. d. P.]

lungaret, gol ; comun in baltile de apa dulce.

Apus, presinta o carapace cefalotorocica moale ;

tiaiesce in apele dulci, la Cristesci, j. Iai, in

baltile de pe Ifinga Prut i Jijia. Ouele lor reBran, un rege mitic in Irlanda, nepot de frate sista la uscaciune multi ani ; ele se pastreaza
al lid Iosif din Arimathia; fiul seu Mellad, dupa In pamkt (viata latenta) si nu se desvoalta decilt
un mit whlic, a fost rege in A nnorica (Bretagne in And gasesc un media favorabil, chnd plena;
Francia) pe acesta o fea (nimfa, dina) prin fannec astfel se explica aparitiunea lui Apus si Bran1-a dus la vkat si de aci 1-a rapit.
[Atm.]
chipus dupa o ploaie in mlastinele de mult timp
Bran, 1) B. de Lemny, loan, n. 1811 in uscate. Anemia salina Leach, are 11 parechi de
Zernesci (langa Brasov), dintr'o familie orig. din picioare; loburile terminate ale abdomenului ca
partile Chioarului; a studiat la Blaj, Sibiiu si Cluj. 5-8 peri ; lungimea corpului de 8-10 min.;

Primind diploma de advocat s'a asezat in 1837

in Brasov ca cel dinthiu advocat romn i desvolth o activitate energica ca conducetor al Roinhnilor pentru eluptarea drepturilor nationale

traiesce in apele sarate, in Rom. se afla mai ca

sama in Lacul sarat lhuga Braila, undo in fiecaro
an atrag curiositatea visitatorilor bailor prin numeral lor colosal de mare.
[Dr. N. Leon.]

dela Sasi. La adunarea de pe Chinpul libertatii din

Branciog, ses pietros; ntunire co se da unei
Blaj, in 3/15 Main 1848, participh cu loan Popasu, climpli din Rom., j. Prahova, care se intinde infra
ca delegat al Brasovului, B. este unul dintre comunele Baicoi, Floresci, Aricesci, Nedelea

secretarii adunarii si e ales membru in depu- Tirgs,oru Non, pe partea shinga a riului Pratatiunea insarcinata de a presenta petitiunea hova. Solul chinpiei este de o grosime numai
natiunei rom. la imp. Ferdinand. Ca membru de 8-10 cm., iar subsolul aluvian, face ca apele
In comitetal national rom. si in cornisiunea peutru din ploi sa so scurga cu iulesnire in adincime
aperarea terii, lucreazh pentru organisarea milisa sufere de seceta. Se cultiva in mare parte

tara a Romfinilor. Dupa terrninarea revolutiunii, ca porum b.

[I. M. 11.1
B. este numit inspector in cercul Branului, apoi
Brancovean, I) B., Constantin, domn l Munreferent in sectiunea justitiei la guvernul civil teniei (Oct. 1668 Martie 1714), uepotul fostultti
si militar al Trs.-ei, con silier la tribunalulterii, iar dona Serb= Cantacuzen, se trage din Bran1854 la Curtea de apel din Sibiiu. Inteaceea a covicii Bulgariei, imigrati sub Neagoe-Voda. S'a
fost chiemat la curtea din Viena ca barbat de urcat po tron, ales thud de boierii terei, tocrnai
incredere al Ron-hinder. Dupd restabilirea con- in tend luptelor dintre Turci i Nemti. Obtinkd

stitutiunii, B. la 1861 a fost nuinit capitan (comite) suprem al districtului Fagarasului, unde
la staruinta lui 1. rom. a fost introdusa ca limba
oficiala. In acelasi timp B. este ales deputat la

prin bani confirmarea dela Poaita, nu permite

ca delegatia lui C. Balaceanu, trimisa do SerbanVeda la Viena, spre a inchina teara, sa execute
ordinile primite. Aceasta suporh pe Neinti, cari

dieta din Sibiiu, si din partea acesteia in consiliul trimit in Muntenia pe generalul Haisler, pe
imp. din Viena. Cu schimbarile dela 1863 B. a tre- care lasa Il alung o oaste tatareasca. La orbuit sa se retraga, 1866 schimbhndu-se sistemul, dinal sultanului B. ajuth. pe Tkly, ca sh reo-

B. l pensionat si de atunci traiesce in Brasov. cape A.rdealul, si bate pe imperiali la Zernesci

2) B., Simeon, canonic, la 1797 paroch in Leta (8 Aug. 1690). unde prinde si pe Haisler. Prin
mare, la 1800 in Oiadea mare, iar 29 Iulie 1800 a aceasta B. mart superarea Neintilor contra sa,
fost uumit canonic in capitultd gr.-cat. oradan. (cari inteaceea batura pe Turci la Szalankemen,
B. s'a distins pe terenul elocintei sacre. t 1817. 19 Aug. 1691), fara ea sa fie sigur de protec(Cf. Ainvonul nr. 11, 1868, si Ardelean, Ist. tiunea Inaltei Porti, ande boierii piibegi si Tkly,
diec. Oradiei ni., Blaj, 1888.)
rivnitor dupa tronul Munteniei, cautara meren
Branca, Ascanio, barbat de stat ital., n. 1840; a-I surpa. Numai diploniatiei sale irete, fagas'a distins prin cartea sa Le crdit et la banque duiute Nenitilor si pungi pline Turcilor, aro
interuationalec. In cabinetul Rudini (1891) a fost de-a multami, ca s'a putut stuitine pe tron
ministru al lucrarilor publice, iar 1896 ministru In vremile furtunoase i nesigure, ce an prede finante.
cedat pacea dela Carlovot (26 Iatmarie 1699).
Brinci, 1) numire poporala pentru erysipel Dar niel aceasta pace uu i-a asigurat mai mult
(v. ac.); 2) sinonim cu laba i ghiara la animal. tronul. Alex. Mavrocordat, vestitul dragoman,
Brinca-ursului, numirea populara a plantelor:
Heracleum Sphondylium L. si Lycopodium cisvatum L. (v. ac.)
Branchidi, preoti pe Ihnga templul lui Apollo
in Didyina Ihnga Milet; numele se deriva dela
profeta! pagitin Branches.
Branchii, organele de respiratiune ale pescilor,

doria sa vada pe flui sea veda in Muntenia;

a tesut deci uoue intrigi contra lui B., pe cari
numai urcarea haraciului i grelo pungi le-a
putut spulbera. Ciocuirile diutre Rusi si Tare'
Il aduc in none incurcaturi, de can asemenea

a cercat sa scape prin politica sa de duplicitate,

fackd promisiuni tarului Petra cel Mare i aranisce lamele libere asezate in doue iiinduri pe hindu-se credincios Sultanului. Si negresit ca
arcuri osoase de ambele parti ale cavitatii bu- B. isbutia si de astadata, daca nu l-ar fi coincale. B.-le shut acoperite de o operculti, care promis vral sea Toma Cantacuzeu, trecut cu
prin muschi se poate indeparta si apropia.
unii boieri la Rusi, cari sufenra desastrul dela
Branchiopode, (zool.) subordin al Phyllopo- Prut (1711). B. sta deci reu cu Rusii, reu cu Candelor, crustacei Entomostraci. Segmentatiunea tacazenesch, cari vnau dupa tron pe sama fa-

www.dacoromanica.ro

566

Brancoveni.

miliei lor, betrn, lipsit de energie i lipsit de

spitijinul pungilor. La acestea se mai adauge,
ea Cantacuzineseii vnd Turcilor corespondeuta
liii B. en Nemtii i Rusii. Un aga ven pe ascuns
la Bucuresci, mazili si ridich (23 Martie 1714)
pe B. ca intreaga familia. A fost dus la Constantinopole, inchis si torturat in $epte-turnuri; iar

un drept de control asupra administratiunii Brancovenesci, iar aceasta a respuns la 3 Iunie 1891

unei persoane ca: nu e obligat sa dee ni-

menui socoteala de gestiune. E deci autonom,

in puterea cuvntului.
Gestiunea epitropilor din anul 1876 a dat loc
unei actiuni judiciare. Venitul asezamintelor

In 15 Aug. 1714 fa decapitat ca 3 fii si cu a fost:

ginere-su.
B. fac diverse irnbunatatiri:
M-rile Horezu si Mamu, infrumsetari in Bu-

In 1886 de 1.047,373 le

curesci $i Tirgoviste, ortmdaeli in administratie

finante, tmariri de carti bisericesci, cuin si

intregirea acoalei dela Sf. Saya. El este tipul
poate eelui tnai diplomat voevod roen], punilnd de multe-ori, nu-i vorba, in servicial su
mijloace neiertate de malta morala. Dar duph-

1887
1888
1889

815,905
756,340
579,902
690,124

1890 *
lar cheltuelile in acei ani:
pentru asil

co pomeni

co grficlina

24,500
88.397
13,549
23,633
80,118
6,936
citatea sa era necesarit. Cf. G. I. Ionescu, Bran82,072
3,088
32,000
coveanu i Ludovic XIV.
41,000
90,351
B., Grigore, inviitat boier mantean din
prima jumetate a sed, nostru, a fost fiul /ui restul v en i tului represinta intretinerea spitalul ni,
1887
1888
1889
1890

Nic. B. si nepot in a 4-a spita lui Const. B. cheltueli de administratie, cladiri, etc. In anii
Voevod. Pe vreinea restabilirei domniei parnn- 1893/4, de exemplu, s'au facat cladiri pe 15
tene (1822), B. este candidatal la tren al boie- mosii. Nu exista un inventar tiparit al averii
rilor emigrati de eterie in Ardeal si al Rusilor As.-lor B.; se scie numai a e foarte variata,
cari gasiau vicioasa, sub raportul tractatelor, nu- compasa din case, mosi, numerar, paduri. Pe
inirea lu Voda Gr. Ghica. Revolutia pandurea.sca, anii 1892-94, s'au publicat cifrele urmatoare

ce toti acestia planuiau sa ridiee in teara, n'a

isbutit; atitatorii au fost spnzurati. In sfirsit
Spital
dupa zadaruice silinte, B. ca ai lui reintra in 1892 Veuituri: 365,810
teara, demnitoral aeordfindu-le amnestie 5i slujbe.

In 1827 fotul pretendeut e numit membru in

comisia intocinit de Ghica pentru alcatuirea reformelor provedute prin conventia dela Akerman,

des in =Ami aceasta comisie a fost suprimata

Nurarul

Biserici

bolnavilor
n spital.

269,567.59

3455

Cheltueli: 350,810
259,567.59
1893 Venituri: 672,813.50 533,827.26 3515
Cheltueli: 638,870
507,412
1894 Venituri: 673,516
3164
547,075
478,440
Cheltueli : 596,300

de ocupatia rusa (1828). Tot In acel an il veden) In asil se gasesc cam vr'o 70 femei betrane.
in societatea literata-filarmonica, intemeiata de
Corpul medical al spitalului B. nu se recruC. Golescu, alaturi ea fra(ii domnitorului. Gr. teaza ca al Eforiei Spitalelor civile prin concurs.
B. e fundatorul spitalului din Bueuresci, ca Cu bate aeestea a continut totdeuna celebritati
acelasi mune, ,si tatal adoptiv al Doanmei de mai medicale. La 1895 sefii de servicii medicale erau
trdiu, Zoe Voda Oh. Bibescu.
D.-rii N. Kalinderu, Bnicliu, Kremnitz (t 1897), Dr.
B. Mavrocordat Zoe, bogata doanma a lui Cantacuzino, Dr. N. Manolescu, Dr. Petrini-Paul.
Voda Oh. Bibescu, era fica adoptiva a lui Gr. B,
Biserica Domina Balasa din Bucuresci. (v.
ca nepoata de sera a Saftei Bals, sotia acestuia. pag. 367) intretinata de ad-tia Brancoveneasca
Atinsa de uebunie, in 1843, doranitorul institu a fost infiintata la 1751; reinoita de Gr. Brano epitropie (episc. Buzeulni, m. ban Filipescu, covean, nui cutremur a dermat-o la 1838. Prinlogf. Baleauu, logf. Vilara, paharn. Optan) intru cipesa Safta o restaurit. La 1881 starea ei ajunsese
administrarea averei dotale.
iarasi amenintatoare. A fost deci dermata i in
local ei se ridica frumoasa biserica care e acum
A SEZXMINTELE BRANCOVENESCI,
una din podoabele capitalei.

persona monda, infiintata la 1835 de Doamna

Salta B. ptin testament, intarit

Gradina e foarte artistica $i foarte bine in-

hrisov al grijita (v. ilustr.) Bibliografie: O repede privire

Vodei Alexaudru Ghica din 1836. Acel testament a asupra Asez. Brancovenesci, de N. Rossetti, Bu.fost publicat in intregul sea in 1862,1876 si 1887. curesci, 1892; Rap. cotnisiunei aleasa de obst.
Spitalul intretinut In Bucuresci de asez. B. s'a adunare testamentara, etc., Bucuresci, 1896.
inaugurat la 1840, de fata fiind generoasa etitoare.
Brncoveni, com. rur. in Rom., j. Romanati, pl.
Tot clima a mima ca pruni epitropi pe caminarul Oltetu-Oltu de sus, situata aproape de soseaua
Manolache Serghiadi i pe stolnicul Nedeianu. si liniaferata Corabia-R.-VhIcea; se compune din:
Actualmente epitropii sant luati din 'mamut B. B. (1250 loc.), Margeni (280 loc.), Ociogi (60 loe.)
presedinta administratiunii o are de drept
Valoni (280 loc.); ocupatia locuitorilor este
Mitropolitul Primat al Ungro-Vlachie. Ca mesura agricultura si prasirea vitelor ; are 4 biserici
Cu

de control principesa Safta a dispus in testa- deservite de 5 preoti si 1 scoala prim. en un

mental ei ea: Odata pe au, la oi hotarita, Eforul invotator; un ospitiu la manastire si o casarma
(Mitropol itul terii), adunandu-se caEpiscopii terii pentru comp. 4 din regiment. 18 de dorobanti.
(adeca ai Munteniei), ca cei mai alesi boieri din Com, e foarte veche si-si deriva nurnele dela
neamul nostru, si din celelalte blagorodnice nea- familia Thincovenilor. Spre vest de B. se gamuri pamntesci, i ca ctiva din cei mai alesi sesee un drum vecina de piatra ; inspre sat. Greci
negutatori vor lua socotelile.
si ophrlita, spre sud, se inflados) valul numit
Cartea de Casatie a stabilit prin decisiunea brasda lui Novac ; spre est, pe un deal inchis
ei cu nr. 4 din 10 Ian. 1889, ca statul n'are nici oarecnd cu zid ea o cetatue, se afla ruinele ca-

www.dacoromanica.ro

Brancovici

Brandenburg.

567

selor familial Brfincovenilor, Ifingl aceste ruine in urma intrevenirii princip. Munteniei $erban
e biserica din sat zidita la 1634; spre sud de B., Cantacuzino. Curnd dupa ehberare a si murit,
sub un deal mare, se afl fosta manastire de pastorind bis. 24 ani. 3) B., George, patriarch srb.
calugari B.. au 2 biserici; cea mai mare, zidit mitropolit de Carlovet, n. 1830 in Kulpin, cott.
de mosul lui Mateiu Basarab, reinoita de M. Bcs-Bodrog; fast preot in Zenta, 1859 protopop
Basarab (1632) si refacuta in starea de adi de in Zombor; 1882 so calugari, in aeelasi an f ales
Const. Brancoveanu (1(399); tot acesta zidi bise- episcop al Timisorii, iar 1880 patriarch al Srbilor.
Brand, Tan liendrik, president al republ.
rica mai mica (1700). (Cf. C. I, Locusteanu, Diet.
Oranje, in Africa, n. 1833 in Capstadt, t 1888.
geogr. al j.-lui Romanati. Bucuresci, 1889.)
Brancovici, 1) divastie srb., v. Srbia, (ist.) Dela 1866 fit ales president in cinci rnduri;
2) B., Saya, mitropolit ort. rom. de Alba-Julia, sub presidentia sa republica a facut frumoase
dela 1656; energic aprator al bisericei sale. progrese. 1876 B. s'a declarat contra confedeCilnd Rkoczy II. incurca teara in resboaie cu ratiunii statelor din sudul A fricei.
Turci i Tatari, cari la 1658 pustiira teara
Brandenburg, (din slay. Brennibor.) 1) B., oral,
Alba-Iulia o aprinsera, fura prefacute in cenuse situat 'Alva nut Havel (pron. Hafel) i lnga
si resedinta initropolitana i biserica. Mitropo- drumul de fier dintre Berlin si Magdeburg, vechia
Mu' Sara, pentru restaurarea resedintei mitrop. capitala a Hevlilor, cucerita la Henri I. la anal

Alezlimintele Brancovenesci.
si

a bi sericei, a cilatorit in Rusia pentru adunarea 827

si

populati de Germani. Are 42,689 loc., in-

de mijloace. El si fratele su George au inde- dustrie i navigatiune inseinnat, catedrala veche

Ritterakademie., scoala superioara pentru fii
plinit ca cel mai bun succes mai multe misiuni
diplomatice ale principelui Apafi la principii de nobill.
2) B., provincie ceutrala a Prusiei, numita
Munteniei i Moldovei; rain meritele sale pe
acest teren, casfigand bunavomta lui Apafi, a eso- dupa orasul B., 39,834 kr0., (afara de teritorul
perat dela acesta mai multe inmunitati pentru Berlinului) cc 2.821,573 loc. Mara de dealurile
biserica. Prin zelul pentru binole bisericoi sale Flaming, la marginea de meaza-di, pamntul e
si-a atras ins ura Cahinilor, i indeosebi a su- mai tot ses, in vaile Elbei $i Oderei foarte manos,
peritendentului reformat Mihail Tofeu, care prin In celelalte parti cleios sau nasipos. In B. sCint
intriga purtat in timpul absentiei lui Sara in si multe lacuri. Odera e legata cu Elba prin 3
Rusia, mijloci la principele sa-1 depuna din seminal
mitropoliei si sa-1 anince in inchisoare. Saya fa
acusat de dei nobili Szkely si Nalczy, cari tivneau dupa averea mitropolitului, ca ar duce o nata

pecatoas. Intr'un sinod tiuut la 2 Iulie 1680, din

preoti si mireni, sub presidiul lui Petra Alvinczi,
superitendentul calvinesc Tofeu I-a acusat, si sinodal 1-a declarat vinovat. Despoiat de avere $i

gradini, mai
canaluri; 46./. pamnt muter
ales in jurul Berlinului, 14.h, fan*, 32 o paduri. Cele mai insemnate ramuri industriale

stint: testorii. masine $i fabricarea chimicaliilor.

A fard de Berlin, prov. B. are 22 gimnasii si 8 gimn.

reale. B. e impartita in districtele Potsdam si

Frankfurt 1. Odera; orasul Berlin ca cero opidan,

B. a fost loeuita pe
cade dar de prov. B.
bolnav f dus in inchisoare, dar a fost eliborat tinapul lui Christos de Germani (Longobardi).

www.dacoromanica.ro

568

Brandenburg

Dupa ce ei pe timpul migratiurdi popoarelor isi

Brandza.
Brindusa, numire vulgara data plantelor: Col-

parasira teara, se asezara aici Vendii, cari in chichum autumnale L. si Crocus banaticus Heuff.
resboaiele lui Carol cel Mare ajutara cand ace- (v. ac.); B. de primavara = Crocus banatieus
stuia, cand Saxonilor in contra lui Carol. Re- Heuff; B. de toainua = Colchicum auturnnale
gele german Henrie I. insa ii invinse la an, 928
si puse marchioni (Markgrafen), cari din Marca
veche (Altmark, pe malul stang al Elbei), stapaniau B., dar numai vr'o 50 de ani, cand Vendii
scuturara jugul. Albrecht Ursul (Ascaniul) insa
ii supuse definitiv, si se numi marchion de B.
(1144). li urmara: Otto I. (1170), Otto II. (1184),

Albrecht II. (1206), apoi fiii lui, loan 1. si Otto III.

(1220-58), cari se faeura stapani preste Pome-

rania, Stargard si Ukermark. Impartindu-si teara,

o lasara urmasilor Ion, dintre cari merita amintire cantaretul Otto IV. cu sageata i resboinicul
Waldemar (1308 19). La 1320 stingendu-se
aMndeue liniile, teara &nit dintr'o mana intealta, papa ce imperatul Sigismund o dete contelui de Nfirn berg, Fridric VI. de Hohenzollern
(1411, definitiv 1415.) El intr.:nth Cu mama de
fier pe cavalerii-hoti, sfarmandu-le cu tuuuri cetatile, ce le credeau de neinvingibile, Fridric II.
(1140-70) tacit asemenea cu ora.sele i recastiga
Marea noua. Albrecht Achilles hotar prin dispositio Aehillea , ea (cara sa nu se imparta nici
eand, loan Cicero randu finautele terii ; Ioachim I.
(1499-1535) inffintit Universitatea din Frankfurt
(1506); Ioachim II. (-1571) introduse reformatiunea (1539); loan Sigismund (1608-19) mosteni
Clave (in Vestfalia) si mai adause Prusia resariteaua;FridricWilhelm.MareleElector (1640-88),
castigh in pacea vestfalica 1648 Minden, Halberstadt, Magdeburg si Pomerania posterioara (re-

L. (v. ac.).
BrindzA,

Dimitrie, Dr., botanist roman, n.

10/22 Oct. 1846 in Bivol, (Rom. jud. Dorohoiu).

B. tmi fact' primele sale studii la liceul din lasi,

1864 f trimis la fac. de medicina din Paris,

unde studia in acelasi timp si sciintele natural()

la facultatea de sciiute. In Nov. 1866 obtin
titlul de liceutiat in se. naturale si in 1867 inters in (cara, fit numit prof. de botanica si zoologie la fac. de sciinte din Iasi. La 1868, obtiand concediu de un an, plech din non la Paris

pentru a-si termina studiile inedicale, obtintr

1869 guadal de doctor in medicina i fit laureat
al facultatii pentrn valoarea tesei salo asupra

Geutianaceelor. In cursul acestor studii tat-and

in o legatura strinsa cu celebrul prof. de botan.
H. Baillon, B. f impins mai ales spre studiul
botanicei. Reintors definitiv in (cara 1869. B., pe
langa aetivitatea sa de prof. univ. in Iasi, inceptt
si practica medicinei si ocupit imediat functiunea
de medic secundar la spitalul Sf. Spiridon (1869)
si de medic de despartire (1870). In acelasi timp
propuse se. nat. la ,Liceul nou si publica elementele sale de Istorie nat. Ntunit costo le al
museului soc. de medici ai naturalisti din lasi,
av ocasiunea sa studieze pretioasele colectiuni
din acest museu relative la flora Moldovei, precum

colectiile lui Ghbhard, del, Szabo si Czihack,

si manuscriptele lui Ghebhard. 1874 f transferat
de ministrul Maim escu, la catedra sitnilara dela

sarit). Fiul lui se incorona la Knigsberg ca fac. de se. din Bucuresci, remasa vacanta prin
Fridric I., rege de Prusia (1701). v. si Prusia. dimisia lui C. Esarcu, numit apoi director al

Brandenburg, Friedrich Wilhelm, conte, ge- gradinei bot., incepu mutarea ei dela Cotroceni,
neral si diplomat prus., fiul regelui Friedrich pe bulevard in fata palatului Universitatii din
Wilhelm 11. din casatoria morg. co contesa de Bucuresci; B. ghsesce si studiaza colectiile bot.
Dnhoff ;

n. 1792 in Berlin, participa la res- ale lui M. Hoffinann si Dr. Grecescu, iar 1875

boaiele din 1813 15, 1848 general, se pune in

fruntea ministerului B.-Manteuffel, care octroit
constitutiunea, 1830 trimis la Varsovia spre aplanarea conflictului pruso-austriac. t 1830. Doi fii

incep primele sale erborisatiuni in jud. Muscel,

continuandu-le in toti and urmatori a in mai

toate partile terii. Ales membru al soc. geogr. rom.
1876, publica in Buletinul acestei sop. in acela.si

gemeni, Friedrich si Wilhelm, au fost generali an primele sale contributiuni la flora Romaniei.
pros., al treilea Gustav ambasador in Bruxella. 1879 membru ord. al Acad. romane, publica
Brandeum, (lat) in antichitate iuveltsul in care Analele acesteia toate studiile sale ulterioare.
se infasurau martirii la inmormntare; mai tardiu 1882 obtin dela ministrul Aurelian inffintarea
ori ce imelis de relicvii.
unei sectiuni bot. pe langa museul de 1st. naBrandis, August, filosof, n.1790 in Hildesheim, turala din Bucuresei, nude ai fura iustalate herstudia in Kiel si Gttingen filologia si filosofia, band florei romane format din vechile colectii
apoi deven profesor de filosofie in Kopenhaga din Moldova si Muntenia (herbariile Edei, Szab,
ii Beilin. Dela 1819 visith cele mai importante Cziltack, Hoffmann) si propriele colectii ale lui
biblioteci ale Italiei, Franciei i Engliterei peutru B., precum si colectiile generale donate, cuma aduna materialul necesar la marea editie cri- perate sa4 obtinute in schimb, ea si biblioteca
tica a operelor lui Aristotel, aparuta (4 tom. particulara a lui B., daruita de dinsul sectiunii
Berlin, 1831-36) sub auspiciile acadennei. La botan. a Museului National de Istorie naturala.
1821 profesor in Bonn, prim mai tardiu a pe- 1882 se despart catedra de lst nat. a facultatii
trece in Grecia ca consflier al cabinetului regal, de se., si B. remase prof. numai de botanica,
de mude se intoarse tar la Bonn la 1840. Princi- care constant astfel singtura o catedra, si in
palele sale opuri stint aceste done: Manual de acelasi timp, ea o urmare a acestor imbunatatiri,
istoria filosofiei eliue i romane, (3 tom. Berlin, se incepura peutru prima-oara lucrarile prac1835-66) si Istoria evolutiunilor filosofiei eline, tice de microscopie si de lupa ale studentilor
(2 tom. Berlin, 1862-64). Celebrul istoriograf universitari. 1884 focal distrugnd intreaga sectie
al filosofiei eline muri in Bonn la 1867.
botan. a Museului, cu toate colectiunile i averea
Brandstetter, Hans, distins sculptor austr., sa, determina guvernul sa hotarasca infiintarea
n. 1834 in Hitzendorf langa Graz. Opere : Fuga unei mari si frumoase gradini botan. la Cotroceni,
lui Loth din Sodoma, Plato, Prometheus for- impreuna eu instalafiile necesare pentru studiul
meaza pe om (relief).
botauicei. 1885 se incepura primele lucran, cari

www.dacoromanica.ro

Brandywine Creek

569

Branza.

sub directia lui B. si cu concursnl ministrilor tigneasca

diferite studii folklorice despre

de instr. pub!. D. Sturdza si Tit Maioresen, con- Tigani.

2) B., Valeriu, Dr. phil., flul lui iI., n. 1869
dusera la cladirea institutnlui botanic si a gradinei bot. actuale (v. ac.) In urna atator sfortaii, In Cineu mare ars.); 1891 prof la gimn. rom.
B. este atins de o gravit board de inima,
din Brasov, 1893 director interim' al Tribuneic,
4 Aug. 1895 in Slanicul Moldovei in virst de 1894 a infiintat dimpreuna ca Dr. C. Diaconovich
49 ani. B. a fost primal i cel mai insemnat iliarulvDreptateac la Timisoara, al carui redactor
botanist rom., a carui neobosita staruinta funda responsabil, 4i dela 1 Nov. 1894, director a fost,
definitiv pi pe base terneinice studiul botanicei pana la intrarea sa in temnita (Martha 1895),
condamnat pentru agitatiune in 24 procese cu peIn Rom. si Rica cunoscuta flora terii.
Ser. princ. : Considerations sur les ovaires in- deapsa de 2 ani temnita de stat si 1300 fi. amenda.
fres (Adansonia VII., 1867); Note sur plusieurs Tot la 1894 a fost redactorul resp. al revistei
Roses monstrueuses (Adansonia VII., 1867); Sur .Romnische Jahrbfichere. Amnestiat In Iunie
l'anatornie du Menyanthes (Adansonia IX., 1869); 1896, si-a reocupat postal de prof. la gima. din
Histoire botanique et thrapeutique des Gen- Brasov. Cernd concediu pe an. se. 1897/98, a

banks employes en mdecine (these de doc- infiintat (1897) diarul Patria la Cernauti. A
1869); Curs elementar scris diferite articole lit., sciint., beletr., i pode Istoria naturala,Paris'
3 parti. Iasi, 1873; La nou- litice. (Pseudon.
velle cole ou l'influence des travaux da prof.
Braniste, padure, mai ales oprita de a se taia;
Baillon sur la botanique contemporaine. Suivi num. mal rnultor localitati in Rom., mai ind'un xtrait sur un nouveau genre : Brandzeia semnate : 1) B., com. rur. in j. Covurluiu, pl.
filicifolia Baillon, Iasi, 1874; Nota asupra ori- Siret, compusa din cat.: B., Traian, Serbestiiginei botanice si a afinitatilor terapeutice a noului Vechi s't Lozova, en 1423 loc., cari e ocupa
medicament Jaborandi. Bucuresci, 1875; Frag- cu agricultura si prasirea vitelor ; teritorul com.
mente din flora Romniei (Bull. soc. geografice 11,655 hect.; 3 biserici, 1 scoal de baieti
rom. anal I. Bucuresci, 1876); Numirile vulgare alta de fete; prin com. trece calea ferata, i o-

torat en mdecine.

ale plantelor (Revista literara i sciintifica, 1876

Bucuresci); Prodromul fiorei romne, 1879-83,
(1 vol. de 570 pag , LX7X TV); Vegetatia Romniei i exploratorii ei (Analele Acad. rom.
ser. II., tom. II., sect. II.); Plante none (Analele
Acad. rom. ser. H., sect. 1I., 1881); Vegetatiunea
Dobrogiei cu 2 tab. (Analele Acad. rom. 1884).
Contributiuni none la flora Romniei (Analele
Acad. rotn. ser. II., torn. XI., 1889); Plante
none pentru flora Dobrogiei (Analele Acad. rom.

ser. II tom. XI., 1889); Flora descriptiva a

seaua nationala Galati-Tecuciu. 2) B., com. rur.

In j. Mebedinti, pl. Camp, formeaza com. cu

cat. Goanta; 2000 loc., agricultori i economi de
vite; are 2 biserici i 1 scoala.
Brdnistenii de jos, sat in Rom., j. Roman,

pl. Siretul do jos, eu 710 loc., insemnat prin

faptul, ca in bise rica de aici, zidita la 1520, V.
A. Urechia a descoperit (1886) mormntal cronicarului Miron Costin.
Bransa, (frc. branche), profesiune, specialitate.
Brinza, productul obtinut printeun fel de fer-

Dobrogiei (1891), presentata Acadeiniei romane mentatiune din partite solide ale laptelui de ruIn manuseris de trei vol., premiata i acum megatoare, inchiegat, i cu deosebire al laptelui
in curs de publicare.
de vaca. La p t el e e compus din caseina, albrt[V.]
Brandywine Creek, riu in Delaware (America mina, lactosa i solutiuni de saruri organice,
de nord); 11 Sept. 1777 invingerea Englezilor impreuna cu nisce globulete de grasime in susasupra Americanilor.
pensiune, cari stint imbracate inteo membrana
Brdnesci, num. mai multor localitati in Rom. caseinoasa fina. Laptele de vaca are densitate
1) B., com. rur. in j. llfov, pl. Dmbovita, la 1.026-1.040 si confine 3-4.2u/0 caseina i 4/e
est de Bucuresci ; se compune din satele B. 4i grasime. Daca sta mai mutt timp la un loc,
Vadul-Anei, ea 1511 loc. Agricultura si pra-sire globuletele grase se ridica la suprafata si forde vite. B. e resedinta subprefecturei, are o meaza sm an t an a mai groasa. La caldura lap-

biserica si o scoala mall 2) B., com. rur. in tole fermenteaza. Lactosa se transforma in
j. Dambovita, ca 1400 loc.; cresce animale; acid lactic, alcaliile, cari contin caseina in soluproduce porumb, cnepa, prune, lemnarie ; var,
si are un isvor de apa sarata. Vestita pentru
balciurile ce se tin la sf. lije. In apropiere sfint
bile Valcana i Pucioasa, i Loculetele, Cu fabrica

de pusca. Comuna are 2 biserici si o scoala

mixta. 3) B com. run in j. Gorjiu, se compile
din cat. B. 4i Capu-dealului, en 383 familii ;
poseda 1 small si 2 biserici.
Brangaene, v. Tristan si Isolde.
Branisce, 1) B., Moise, n. 1834 in Merghindeal

tiune se neutraliseaza, laptele se inacresce si se

inchiaga. Inchiegarea se poate face si cu c h iag
(v. ac.) san cu apa de chiag, la 30-400. Partea

inchiegata de lapte se numesce ea, iar partea

lichida zer (jintita). Din zerul dulce se obtine
lactos. Laptele ingrosat ca chiag da zer
dulce, cel inchiegat cu acide, da zer acru. F ab ric at i un e a de branzattui consista in aceea,

ca se libereaza casul de zer, se sara, se pre-

seaza si se aseaza la un loe recoros. Inainte de

(Trs.), -I- 25 Oct. 1891, a fost stenograf al dietei tescuire casul dulce se pune adeseori in apa
ardelene 1863-65 si al conferentei nationale din calda. Diferitele moduri de preparatiune, precum

1881. Timp indelungat a fost deputat sinodal.

Intrat in administratie, a servit in cott. Ternava
mare 4i Sibiiu ea pretore i prim-pretore in
Seliste, Talmaciu, Sibiiu i Mercurea. A. scirs
un manual roman de stenografie, studii juridice
In 1. germ. si rom. si un comentar la legea co-

diferitele feluri de lapte, dau o multime de

varietati de brnzeturi, dintre cari mai insemBate stint: B. holandeztt, mai cu sama in bueati

rotunde. Belgia produce B. de Limburg. Anglia:

Ches ter, colorat pe dinlauntru cu orlean in galben
rosietic, Glouchester,$. a. Francia: Cantel, Roquemunala. In manuscript a remas o gramatica fort 4. a. Italia: Parmesan, Straceltino, din Milan,
Enciclopedia romana Vol. L

www.dacoromanica.ro

37

570

Branzinnl

Brasilia.

a. a. Elvetia pune cele mai mari cantitati de bran- 7000 scoale, dam gimnasii, 2 facultati de drept
zeturi in comerciu: B. de Ementhal, Gruyre, (Pernambuco ai Sao-Paolo), (low] facultati de mes. a. Austro-Ungaria: B. de Liptau, Olmiitz, dicina (Rio de Janeiro ai Bahia), un politechnic,

Quargel. B. fabricata de economi de vite din o acoala comerciala, una miniera, o acoala de
tenle Tom. este foarte bond (A ciotata in co- marina, mai multe sc. militare, muzeu ai bimarch'. v. Cascaval.
blioteca nationald. Comer ciului ii servesc 19
Branzinul, (Labrax lupus), pesce din fam . Percidelor, ord. Acanthopterygii, lung de 0.5-1 m.,
greu 'Ana la 10 kg. Cunoscut ai in evul vechiu.
Traiesce in Oceanul Atlantic si Marea Medite-

o flotila comerciala de aproape 300 nai ;

export (1894): 601 milioane Millreis. Cdi ferate
portan i

12,048 km., in constructie 6952 km.; linii telegrafice 15,903 km.; banca din Rio de Janeiro
rana. Aristotel i-a dat numele de L a b r a x, cu numeroase filiale; valuta de aur, in faptd de
Plinio de Lupus.
hartie; unitatea de monetd Millreis (3 coroane),
Brasehi, Giovanni Angelo, conte, numele ori- 1000 Millreis = Conto de Reis. Budgetul pro 1895
ginal al papei Pius VI. (v. ac.)
arata. cheltueli: 275.691,000 Millrels, acoperire
Brasidas, beliduce spartau in resb. pelopon- numai 270.198,000 Millr. Datoria statului in teara
nesic; 424-22 a. Chr. a pus la cale resvratirea 754.042,399 Millreis plus bancnotele ai bonarile

multor colorai atheniene din Macedonia. t in de tesaur in circulatiune in valoare de vr'o

victorioasa lupta dela Amphipolis (422), in care 700 milioane Millreis ; datoria in diva de teara
cal:fir

i Kleon.

31.453,500 Millr. A rm a t a 5i flo t i la de resboiu

Brasilia, (Estados-Unidos do Brazil), repu- s'au desorganisat in ultimele resboaie civile;

blica federativa in America de sud, intre Oceanul armata in timp de pace numerd preste 28,000
Atlantic si Uruguay, Argentinia, Paraguay, Bo- ficiori; marina s'a redus la 24 nai, altele stint
livia, Peru, Columbia, Venezuela si cele trei in lucrare. Cons ti tuti a: dupa resturnarea imGuayane, ocupa un traitor de 8.361,350 km2., periului (15 Nov. 1889) s'a introdus repubfica fedecu (1890) 14.068,268 loc. dart de Indianii rativa; dupa legea fundamentaladela 25 Febr. 1891
selbatici. Suprafata B.-ei in douii treimi e platou capul statului e presidentul (ales pe 4 ani) ; le(Mato Grosso) ai mun(i, cat se ramifica in gislativa e congresul (senat ai camera deputanumeroase airuri; cele mai principale Ant: 1) tilor). Colorile
WinAt si galben. B. e imSerra do Mar, dealunsul termurului estic; dela partitd in 21 state: la sud-est: Districtul feacesta spre nord se intinde 2) Serra do Espin- deral, Rio de Janeiro, Sao Paulo, Parana, Santa
haco, marginea estica a platoului de diamant; Catharina, Rio Grande do Sul, Espirito Santo,
3) Serra dos Vertentes strataie platoul interior, Babia; la est : Sergipe, Alagoas, Pernam buco,
culmea despartitoare intre basinul Amazonului Parahyba; la nord-est: Rio Grande do Norte,
13.1 Paranei. Panes nordica a B.-ei e ocupatd de Ceara, Piauhy, Maranhao, Para; in interior:

sesul Amazonului, cu campid ierboase (Llanos) Minas Gera8s, Goyaz, Mato Grosso, Amazonas.
si 'Mori seculare (Selvas); in partea de nord a Capitala: Rio de Janeiro.
B.-ei se intind ramuri de ai muntilor Guayana.
istoria. Pe Envoi descoperirii locuiau in B.
Riurile B.-ei apartin la dorafi sisteme : in partea doue grupa de popoare: Tapuyas sau Indios do
nordicA curge Hill Amazon (v. ac.), la al carui matte ai Tupi-Ouarani sau Indios mansos. Cel
sistem apartine aproape intreaga B.; inspre sud dintaiu descoperitor al B.-ei a fost spaniolul Vinriurile Parana, Paraguay etc. apart sistemului cente Yanez Pinzon (1499), iar apoi (1500, din
Rio de La Plata. Afars de aceste dorai sisteme, int6mplare) portughezul Pedro Alvarez Cabral,
riuri mai mari in B. sant San-Francisco ai Par- care in numele regelui Portugaliei o luit in ponahyba. Clima e tropica (2 anotimpuri: ploios ai sesiune si o nurn Terra da vera Cruz. La inuscat), in locurile mai jos situate e nesdnatoasa ceput se trimiteau in B. numai persoane du(febra galbena); temperatura medie anuald 20 C. bioase sau condamnati, abia regele loan ILL
Producte m i neralic e: diamant (export 1 V2-3 decise colonisarea ei. 1624-40 ocupara Olanmilioane franci) ai alte pietri scumpe, aur, pla- dezii o parte a B.-ei; 1654 fura siliti a se retina, fier, carbuni de piatrd, sare; producte y a- trage ai a ablice de posesiunile lor pe pretul
ge t al e : cereale de tot soiul, cafea, trestie de de 350,000 funt sterlingi. Exploatarea intensiva
zahar, tel, bumbac, tutun, indigo, cacao, etc., a aurului (1698) si a diamantului, precum a dofructe sudice, lemne de colori, de constructie ai naren de mat latifundii aristocratilor portughezi
de lucru arbori de gummi an im al e: vite cor- (donatorios) si contractele incheiate de guvernul
nute, cai i alte animale domestice, tapir, dasipi, portughez ca aventurieri (conquistadores), can
bradipi mime pisici, balene pasen ai insecte in intreprindeau ocupatiuni pe spesele proprii, can-

multime de variatiuni (s. e. pasen: emu sau sara vii nemultdmiri intro colonist. Cand apoi
strutionul american, pelicani, ibis, Wean, nu- curtea portugheza, refugiata in B. dinaintea lui
zneroai papagali ai colibri; insecte: fluturi ai gin- Napoleon, prefer Portughezi de origine obscurd

daci admirabili, furnici calatoare), aerpi ai alte

amfibii, (broasce testoase, aligatori, etc.)
Poporatiunea se compune din Portughezi, a
caror limba e bimba statului, apoi Gennani si
Mestizi; Indiani si Negri. Sclavia abia la 1888 a
fost sistata total. Dupd religiune cei mai multi
sirat rom.-cat., mai putini protestanti; de altcum
In B. este libertate religionara. Ocupatia loc. in
partea nordica e cultura eafelei, tutunului, zaha-

fata de descendentii conquistadorilor, erupse o

revolutie militar* care sil pe loan VI. a extinde ai asupra B.-ei constitutia votata in Lissabon in Aug. 1820. Dar Cortesi-i portughezi
nu au permis intrarea deputatilor brasiliani in
parlament; in consecuentd clironomul ai principele-regent Dom Pedro convoch o adunare na-

tional* care, urmand exemplul coloniilor spa-

niole, proclama 1 Aug. 1822 independenta B.-ei

rului, bumbacului, la sud agricultura ai economia ai pe Dom Pedro impArat (18 Decembre 1822).

de vite. Instructiunea o promoveaza vr'o Pi-in contractul incheiat la 15 Nov. 1825 Por-

www.dacoromanica.ro

Brasilin

571

Braaov.

tugalia recunosca independenta B.-ei. Dom Pedro nerea) i ca loe de exercitiu militar. Blum. se

abdicd 7 Apr. 1831 de tron in favorul fiului sea

minor Dom Pedro II., numind o regent pAna
cAnd (1840) acesta puta lua domina. In coalitame cu Urcuiza, guvernorul provinciei argentine Entre Rios, cu Uruguay i Paraguay incep
B. 1850 resboiu contra lui Rosas, dictatorul Republicei Argentine, care resboiu se sfirai cu invingerea dela Monte Caceros (3 Febr. 1852) si
Adam lui Rosas. Ministerial Olinda promov
colonisarea terii ca Neniti. 1865 porni in coa-

litie ca Uruguay ai Argentinia resboiu contra

dictatorului Lopez din Paraguay, care se sfirsi
(1 Mart. 1870) cu moartea acestuia. 1871 s'a
adus o lege pentru treptata emancipatie a sclavilor. Ministerial Saraiva introduse 1880 o reform electorala, dar destrabalarea financiar
nu a putut-o vindeca, un lucra ce nici
ailor sal nu succese. In 13 Mart. 1888 se aterse
ca total sclavia; aceasta stimi mari nemultamiri
intro coloniati, cari se alaturara apoi partidului

republican. 0 revolt militar sub inareadul

Deodoro da Fonseca resturna 15 Nov. 1889 imperial si proclarnit republica Statelor unite ale
B.-ei. Impiiratul Dom Pedro II. plech in 17 Nov.
1889 in Europa. Guvernul provisor convoch 1890

extinde papa catra gara princ. a B.-lui, aaezata

destul de departe de ora; 4) B.-vechiu, aaezat
In partea nordicl a oraaului pAn la dealul si
Sprenghiului i pAna la camp. Suburbiul
acesta are mai malt infatiaarea unui sat, ceea
ce corespunde ocupatiunii locuitorilor lui. Intro
Blumha, Cetate i B.-vechiu se afla Dealul
Strajii, incununat cu un castel (cladit 1553),
astadi casarma. A farl de aceste 4 parti, de comuna B. se mai in ai cAtunele (coloniile) Nou,
Derste, Timi i Stupini, situate la distanta de
1/2-1 oara dela Orafj. Partea cea mai de capetenie ai mai regulata a B.-lui e Cetatea, in rnijlocal cAreia se afla piata principala, avi;nd de
centra Casa Sfatului, cu un turn inalt de 40 m.
(cladit 1420); inainte edificiul primriei, astadi
local pentru archiva oraaulai a't pentru adunarile
repres. comunale. Edifictile mai insemnate ale
B.-lui, afarA de Casa Sfatului, sfint: Biserica
Neagra, imposanta catedrala evangelica later.,
clalita in stil gotic (1385-1425); gimnasiul
scoala reala inf. saseasci, impreuna ca museul
ai biblioteca (26,000 vol.) acestor coli, aflatoare
In imediata apropiere a rnunitei biserici; acoala
civila de fete saseasca; biserica i gimn. catolic ;
acoala real sup., cea comerciala si de meserii,

un congres, care a dat terii o nou constitutie

ai a ales 25 Febr. 1891 pe Fonseca president precum a't cea civil de fete al primar de stat; bi-

al republicei. Acesta fa insii Anca in Nov. 1891 serica calvin; biserica lut. din B.-vechiu, numit
resturnat; frnele gavernului le la& vicepresi- Bis. lui Bartholomeu (dela finea sed. XIII.);
denta! general Peixoto, care prin mai multe hala de marfuri a oraaului (BAIA batuailor);
acte arbitrare stirni nemultamiri. Contra lui se reduta, ca o sala pentru teatru i concerte. Rorevoltar admiralii Custodio de Mello ai Saldanha mAnii din B. (afari de Drste i Stupini) au 4
da Gama, dar far-A succes. In 1 Martie 1894 f biserici gr.-or. (2 in Scheiu, 1 in Cetate i 1 in
ales president Prudente de Moraes Barros, care B.-vechiu), dintre cari mai insemnat este bidin caus de morb se retrase in Nov. 1896, ur- serica Sf. Nicolae din Prund, una dintre cele mai
vicepresidentul Victoria Pereira.
vechi i mai avute biserici romAne din Ardeal.
Brasilin, materie colorantA, ce se extrage din (v. ilustr.) Afara de biserici, Romfinii au un gimlemnul de Brasilia ai de Fernambuc (rom.: lemn nasia complet, impreanat cu o acoal real inf.
de Mean); cristaliseazti in prisme incolore, cAnd a't cu o acoal comerciala, precum i cu o acoall

e curata ; se disolv in apa ai in alcool;

primara de copa a't de copile, sustinute de paei se coloreazA repede in galben, apoi in rochia din Cetate i ces dela Sf. Nicolae. $coalele
roau. In solutiuni alcaline are o coleare fru- acestea, nuraite acoalele centrale romAne din B.,
moas, roaie ea carminul.
sfint a.dpostite (afar de ac. comerciala i ea
comitat in Trs., situat in coital de fetite) inteun maret edificiu, ridicat 1851-54
Brasov, ora a
sud-estic al Ungariei.
In local liber, numit Groaverig. (v. ilustr.) Gimnasiul i celelalte acoale medii rom. din B. sfint
ORAITL BRAa0V
provedute ca frumoase colectiuni pentru Sc. na(poporal Braaeu, lat. Corona, germ. Kronstadt, turale, fisicA si chimie, precum i cu o bibliomagh. Brass6) este aaezat la 450 37' 36" lat. teca constat. din vr'o 8000 volunte, care (colect.

ward. si la 430 15' 30" lung. est. deis Ferro,

bibl.) se all tot in edificiul amintit. De inavii-nd o inltime mijlocie de 600 m. deasupra semnat este ai cimiteriul bis. Sf. Nicolae din
nivoului mired. Situat intre nisce dealuri fru- Scheiu, in care se all mormintele fam. Barac,
moase, acoperite cu grAdini i strbdtute de pro- a cap. Cristureanu, a lui Gavr. Munteanu, I. Memen AO, si la poalele man telui Tempo. (951m. preste aota, Dr. N. Pop, Day. Ahriman, etc.; de aseniv. marei; 361 m. deasupra pietii B.), un pro- menea ai frumosul cimiteriu din Groaveri, al bis.
montor al muntelui Postovarul. B. are o posi- rom. din Cetate, in care odihnesc osemintele
tiune in adeviir pitorease. Oraaul B. are form poetilor A.. Mureaianu ai loan Lapedatu.
lungreatA, desvoltAndu-se tot mai malt dela vest
Populatiunea: La 1890 B. a avut 30,739 loc.
spre est. El se compune din patru parti 1) Ce- (civili), (9758 Rom., 9578 Saai ai 10,441 Magh.
tatea, care se afla in mijloc, are forma de trapez
Ovrei, etc.); dupa confesiune: 8357 rom. cat.,
si este incungiuratd cu ziduri, astadi ruinate a't 378 gr.-cat., 9733 gr.-or., 8399 lut., 2674 ref.,
parte delaturate; 2) Scheiul, suburbiul romAnesc, 412 unitari, 769 isr.) In privinta populatiunei B.
aaezat in partea vestica a oraaului pe mai multe este al doilea ora a din Trs.
Teritoriul oraaului
vAi strimte si pe coastele dealurilor, purtAnd in cuprinde 19,553 hectare sau 34,298 jug. catapartea de sus numirea de Pe Tocilec ; 3) Blu- strode. B. e cetate lib. reg. cu magistrat regulat,
mena, suburbiul estic, despdrtit de Cetate printr'o capitala comitatului de aceeaai numire, resedinta
promenada i printr'un loe liber, ce servesce ca unui tribunal reg. si a unei judecatorii cercuale,
piat pentru tirgul de septemAnA (se face Vi- reved. unei camera comerciale i industr., a unei

www.dacoromanica.ro

37*

brasoV.

camere advocati ale, a unuiprotopopiatrom. gr.-or. sebire In timpul verei, o multime de strini,

(al Brasovului cu 23 parochii si 28,677 suflete), mai cu sama din Romania. Circulatiunea
autoritati militare, financiare si de comunicatiune. nilor in anii din urm a fost cam de 10,000
Viata actual& Locuitorii B.-lui se ocup cu persoane anual.
industria si cu negotul; cu agricultura mai cu
Istoricul. Orasul B. dateazd dela inceputul
sama cei din B.-vechiu, iar cu pomaritul
secl. XTT In 1211 regele Ung. Andreiull. chiamii

din Schein. Meseriile au fost cultivate in Teara Barsei ordinal cav. teutoni (Cruciferi
rinca din timpuri vechi de Sasii brasoveni. Dela hospitales Sanctae Mariae), ca s'o coloniseze si
acestia le-au deprins de vr'o 50 ani incoace (dup. s'o apere, acordandu-i privilegii insemnate. Cadelaturarea breslelor sau tehurilor) Romauii si valerii, asezandu-se aici, invit numerosi coloMaghiarii. Obiectele produse de meseriasii bra$o- nisti germani dela Rinul de jos si din Turingia,
veni (postavuri, panza, palarii, funarie, curelarie, stramosii Sasilor de acji, cari asemenea capifita
piele lucrata, li, plosci, etc.) se trimiteau sub dela regii Uug. drepturi extinse. Cavalerii ridicd
numele de bragovenie in locuri departate, mai In Tea ra Barsei 6 castele, liing cari colonistii
cu samii insa in Romania si peninsula balcanica. germani Intemeiaza mai multe comune (cu total
In timpul din urma insti industria mica din B. 16). Intre acestea a fost si B., numit in chrisoaa decrujut. Ramurile, cari se mai sustin ca oare- vele cele mai vechi (panti la 1355) Brassovia sau
care succes, stint: cismaria, curelaria, cojocaria, Barassu, iard mai tarqiu Corona (sas. Krunen).
croitoria, argsitoria, lactuseria, ma- B. a fost asezat la inceput in partea nordici

ntis, rotaria, care toate de present lucrd mai a orasului de astadi (de aici numirea 13.-vechiu),
cu sama pentru oras i imprejurime.
in jurul unui castel situat pe dealul Sprenghiului,

din B. se ocupti mai cu sama cu cojocdria, ma- care castel s'a ruinat in partea prima a sed. XV.,
celaria i cu lucrarea straelor (cergilor). Numerul si in jural bisericei Sf. Bartholomeu. Mara de

tuturor meseriasilor din B. a fost in 1895 de cast. acesta, cav, germ. ridicara pe virful Tern pei un

995, dintre cari 168 Rom. Locul inclustriei mici al doilea caste!, numit, ea si orasul, Brassovia.
In deceniile din tumid 1-au lust f a bricil e, Acesta a remas in fiint pand in 1455, cand s'a
presto 20 la nuttier. Dintre acestea mai insem- darimat la ordinul lui I. Huniade. Ruinele lui
nate
fabr. de postav, de impletituri, de se ved i astacji. Numirea Brassovia, de oribore, spirt, otet, spun, de bomboane, de salam, gine slavicd, ne aratd, a inainte de venirea
de parchete, de chibrite, de cardmicji, de ciment, cav. trebue cd a mai existat o localitate cu aceeasi

de acid sulfuric, rafinerii de petroleu, ateliere

rnechanice, etc. Aceste fabrici lucra atat pentru
trebuintele interne, cat 5i pentru export, mai cu
saint-, in Romania $i Bulgaria.
In privinta

numire, desi Andreiu II. numesce in diploma

sa Tara Barsei : terrain desertam et inhabitatam.
In 1225, venind in conflict cavalerii,

cari voiau sa se faca independenti, cu Andreiu

co merc iu lui B. tined este unul din cele dintaiu acesta isi revoacii donatiunea din 1211 pi-i alungd
orase din teara. Situat in apropierea mai m ultor pa- din Teara Barsei. Colonistii germani lesa resuri, cari leagi Ardealul cu Teara Rom. (pas. maser. si mai departe aici, recunoscuti fiind ea
Timisului, al Branului, al Santului si al Buzeului), stapani ai pamentului, pe care se asezaserti si
B. a avut fined din evul mediu un rol insemnat avnd un comite propriu, nurnit de regele.
nu numai pentru comerciul ardelenesc, ci in ge- Lng aceastd populatiune se wizard in denere pentru comercial european, servind ea mij- cursul timpului Romani pi Unguri, cari insii nu
locitor intro pietele din Eur. centrala si nordica aveau drepturi politice.
Brasovenii inaintard

cu Oriental. Astacji acest rol este cu malt mai tot mai malt, desi alma adeseori a suferi din
modest, dar totusi destul do considerabil. B. este causa navalirilor straine (1241 Mongolii; mai
un punct insemnat al liniei ferate ung. estice, targliu Turcii, Tatarii i Romanii). Progresele
tot odata este punctul de intalnire al liniei din cele mai mari le facii B. pe timpul regelui
Secuime pi al liniei Zernesci-B. De asemenea Ludovic I. de Anjou (1342-82), care dote orasului
B. este legat cu Sacelele printeun tramway cu privilegii insemnate. Prin diplomele sale din
abur, care traverseaza orasul liana la gala Bar-- 1353 si 1377 el acordd B.-lui, pe lang comitele
tholomeu. Articolii principali ai com. brasovenesc regesc, un judex terrestris, ii da dreptul de
sfint manufacturile i fabricatele lucrate in B., intreposit (Stapelrecht), precum si suprematia
marfurile brute aduse din Romania. In genere preste toate comunele din Teara Barsei. Din
fusa com. B. cu Romania a scadut foarte mult acest timp comercial si industria B-lui iau un avent
In urma resb. vamal dintre anii 1886-1891. In foarte insemnat. B devine una din statiunile
1895 se aflau in B. cu totul 458 comercianti, principale ale comerc. levantin, mijlocind nedintre cari 200 Rom. Comerciantii rom. din B. gotul intre tenle germane cu Orientul. Meseriasii
se ocupa ea deosebire cu afaceri de comisiune, brasoveni se constituesc in bresle (tehuri) si
cu bacauia, zarafia i cu comerciul mic (de pesce, trimit produsele lor pana la Constantinopole
land, piei, branzeturi, poame, etc.) 1nstitutele pand in Italia. Pe timpul reg. Ludovic I. Braprinc. de bani din B. sant: filiala bancii austro- sovenii ridicard la pasul Branului, pe atunci cel
ung., cassa de pastrare saseasca (inf. 1835), in- mai cercetat, un castel de piatr in local celui
stitutul bras. de pensiuni (inf. 1844), oficiul de de lemn, cldit mai inainte de cav. germani.
amanetare orasenesc, filiala inst. rom. Albina Scopul era aperarea orasului ai in genere a terii
din Sibim (1882), cassa de pastrare ungureascd, si impotriva navalirilor straine. Tot din causa acestor
filiala reun. de economii a funct. austro-ung. Nu- udvaliri, vecjend Brasovenii, c in partea, uncle

meral firmelor din B. improtocolate la tribunal

a fost in 1886 de 215.
Prin romantica la positiune si pnin frumoasele
sale imprejurimi B. atrage in fiecare an, cu deo-

se atla orasul liana atunci, stint in continua

amenintati, deoarece orasul in mai multe parti
era deschis, incepurit a se retrage catr finea
sed. XIV. in locul unde se all B. acum. Acest

www.dacoromanica.ro

Brasov.

573

loe, folosit mai inainte ca camp pe ntruin, era apkat crt in 1392, pe canrse zidia aceasta bis., fiind
din toate parle cudealuri. Alai se da& mai antiliu mare scumpete foamete in teara bulg., multi

Str. Porta, apoi a Vamei, cea Neagra etc. Prima Bulgari s'au sculat dela teara lor, de au venit
pialit a fost local numit Sub bucium. (Rosenanger). cu muierile 5 Cu copiii lor i s'au asezat afard
Pe locul cel non se cladi (1385-1426) i Aiserica din cetate, facndu-si colibi la locul, care dupa
neagra , bar din 1395 intreagib cetatea incepa a ei s'a numit Scheiu.. Originea acestor colonisti
fi incungiurata cu ziduri puternice, provdute este i acum discutata. Unii scriitori suslin, ert.

Bieerica SI% Nicolae in Brapv,

cu bastioane i turnuri, a caror constructie s'a in adevtr ei au fost Bulgari, cari in decursul

continuat mereu pana in secl. XVII. De ase- timpului s'au romanisat; altii (cu deosebire B.
menea se facura isanturi adanci, pline cu apa, P. Hasdeu in Ist. Cut, a Romanilor) sant de pl-

Ata in partea estica, cat si in cea vestica a rere, ca acesti colonisti au fost Romani din tinu-

cetatii. Mara de aceea prin mijl. sed. XV. (1454) turile dunarene, numiti dupa obiceiul titnpului :
se zid pentru aprarea orasului castelill de pe Bulgari. Scheiul la inceput era cu totul separat
Straja, care capet in 1553 forma sa actuaba. de oras, av"nd forma de sat ; in privinta poli'In legaturi cu cladirea bisericei negro se aduce tica' i admin. era supus orasului. Locuitorii de
intemeierea suburbiului Scheiu (ung. Bolgrszeg, aici Ii facura in 1403 o biserica din lemn cu

saz. Baldscheroi) de colonisti veniti de preste hramul Sf. Nicolae, iar mai tarda' (1519-20),
Dunare. Anume cronicele romane bras. spun, cu ajutoyul lui Neagoe Basara, in local acestsia

www.dacoromanica.ro

574

Braov.

alta de piatrd. Romtinii din Schein se puturd greci in Schein, 31 greci din companie). Insustin i inaintara treptat, sprijiniti fijad in curajati de bundstarea materiald Rom. din Scheiu
silintele lor de domnii Munteniei si ai Moldovei, cautd acum s cdstige si drepturi politice, stcari i-au protegiat in continu.u.
ruind s fie recunoscuti ca comund de sine stitProgresul inceput pe timpul lui Ludovic I. tatoare, san cel putin sd aibd drepturi civile si
se continu si sub reg. Sigismund (1387-1437), bisericesci mai extinse ca pia acum. Dar Sa.sii
care veni ins* in B. (1427) si petreci aici se opun din resputeri acestor nisuinte, and tot-

1/2 an, ca si supraveghieze fortificarea orasului. deauna guvernului informatiuni nefavorabile fatd
Cara linea secl. XV. ins insernnatatea comero. de Romani. In fine pe timpul lui Iosif II. (1780-90)
a B.-lui incepd a mai scid. Causele au fost capita si Romdnii dreptul de concivilitate, pe basa
de o parte cderea penins. balcanice in mdnile caruia isi pot curnFira proprietiti in cetate,
Tumilor si repetitele atacuri turcesci, de alta caile dreptul de a-si cladi biserici (se si cladesce bis.

cele none, ce le-a luat uomerc. univ. pe acel din Drste, cea din B.-vechiu, cea din Stupini
timp. Cu toate acestea B. totusi se sustin in cea din cetate, care astiAji, in urma unui primes
buna stare, la ceea ce a contribuit in prima indelungat, e nationald greceascd, precum i mai

linie activitatea i iscusinta meseriasilor de aici, tircjiu cea de pe Tocile), precum si a put exerprecum i legaturile com. cu principatele ro- cita diferitele meserii. Dup.' moartea lai Iosif II.
mane. In a. 1453 Teara Bdrsei se impreund.
multe din aceste drepturi se restring, asa cd
cele septe scaune i ca celelalte tinuturi ssesci positiunea Rom. se ingreuneaza din non. Astfel
din Ardeal inteo singur provincie. In 1498 se potree lucrurile Find in 1848, chnd se schimbd
Stefan Bthory se imprumuth dela Brasoveni in intreagd teara vechia constitutie feudal)!. In
cu 1000 fi. de aur i zalogesce pentra aceasta decursul revol. din 1848-49 Ungurii cuprind
suma dominiul Branului (satele : Bran, Tohan, orasul si castelul sub Bem in Martie 1849, dar
Sacelele, Noul, Crisbavul si Apa(a), care cu timpul in Junio acelasi an stint scosi de aici de armata
ajunge ca total in stapdairea orasului.
ruseasci si austriaca. Cu dualismul se introduse
Evenimentul cel mai insemnat dela incep. modul de adm. actual.
sed. XVI. este reformatiunea, introdusd la Sasii
Insemnelt. B.-lui pentru Romani. B. a fost
din B. prin Ioh. Honterus (1498-1549), intemeie- totdeauna un insemnat centra al vietii romlinesci.
torul gimu. Bases i al primei tipogr. in Ardeal. Situati in imediatd apropiere de Roinfinia si stand
Fruntasii sasi Lucas Hirscher i Ioh. Benkner totdeauna in contact ca loc. de aici, Brasovenii au
isi dadura silinta sa atrag i pe Ronulnii bras. format legdtura nationala si culturala intre Rom.

la luteranism, spre care scop tipdrira cu chel- de dincoace side dincolo de munti. In B. s'au tipdrit

tueala lor mai multe carti in 1. romdn. Silint,ele cele dintdiu cirti romnesci: Catechismal (1559),
lor insa remaser zadarnice. Pe timpul principilor Tetravanghelul (1562). Psaltirea (1570), Cazania
trans. B. avii a suferi in mai multe rnduri (1570-80), Praxiul (1569-76), Evang. cu in vetadin causa Turcilor si a Romnilor. Mai tare fd turd (1580), partea cea mai mare traduse de dianipistuit lasa de princ. Gabr. Bthory (1608-13), conul Coresi si de preotii Popa Mihaiu si Popa lane
care asediazd orasul in troj rdnduri, voind sd dela bis. Sf. Nicolae din Schein. In privinta biseripund mdna pe averile lui. B. se apdr cu suecos ceased Rom. din B. de asemenea au stat in strinse
sub conducerea viteazului jude Michael Weiss si legaturi cu cei din Muntenia, Orland cu tenacitate
ajutat de domnul mantean Radu erban Basarab. la ortodoxie (mai ca sam)! pe timpul Unirei, la

In 1688, ajunend Ardealul sub suprematia sinodul din 1700 din Belgrad, si mai hirlia
sub Maria Teresia) si indemnind si pe altii sd

lui Leopold I., generalii acestuia cer ocuparea

castelului de pe Straja de armata Imprdteasci.
Brasovenii insti se opun. Gen. Veterani vine cu
3000 ostasi, impresoara castelul apirat de tehmile meseriasilor 5i-1 cuprinde. Ca un act de
riisbunare din partea ostasilor austr. se considera
focul cel mare, isbucnit in diva de 21 Apr. 1689.

Mai tot orasul cade prada flacarilor, care cuprind

si casa Sfatului, precum si bis. cea mare luterand,
numitd de atunci bis. neagraa.
Veacul XVIII. decurge mai linistit pentru B. Sub
stapdnirea casei habsburgice orasul se bucura de

remand la vechia biserica. De crescerea tinerimii

dne se intereseazd destul de timpuriu. Pa-

rochienii dela bis. Sf. Nicolae infiintara tined in

anal 1788 o scoala poporald, care la 1837 avea
4 clase. La aceasta scoald a functionat ca inv6tator

scriitoral poporal loan Barac (1770-1848), mai

tfinliu translator magistratual. Negutitorii rom.
din Cetate infiintard i ei la 1835 o scoald pop., la

care functiond cdtdva vreme ca inv. G. Baritiu.

A.v6ntul cel mai mare cultural si national

luarl B.-enii Card mijl. sed. de fatd. Comerliniste, conturbati numai din cfind in &Ind de ciantii rom. din B., setosi de Inaintare si de
grelele contribufiuni de resboiu si de cima asiatied", care cercet in mai multe rrinduri B. si imprejurimea, facnd pustiiri cumplite (in 1718 19
mor in B. 4509, in intreagd Tara Bdrsei 18,450
oameni). In sed. acesta comerc. bras. incep a
invia din nou in arma tract. incheiat de Carol VI.
cu Poarta (1718). Pe ldnga comerciantii sasi sfint
si o multhne de com. romdni, precum si greci,
bulgari si macedo-romdni, acestia din firma constituiti in compania privilegiata greceasca de
comerciut. Ba catra finea acestui veac nurniirul

inaltarea neamului, isi dadurd pe fiii lor la scoale

mai inalte, infiintara cele dintdiu reuniuni ro-

mdne din Ardeal (1835 Casina negutatoreasc)!,,

astali casina romdnaq; tot campe atunci Gremiul

comercian(ilor romni de comerciu levantinc),

si totodatd incepurd a se On& la infiintarea

unei scoale medii romdne. Idea aceasta se

realish in 1850, cdnd cele done" parochii rorn.

(Sf. Nicolae i Cetate) se invoir, sub inteleapta
enerffica conducere a protop. loan Popasu, sa
ridice impreuna o scoala central)!, care pe liinga
comae. romdni si greci era cu mutt mai mare cursul primar s cuprindd si pe col gima. Noul
ca al Sasilor, dupa cum se poate ved dintr'un &in. se deschise in toamna a. 1850, addpodocument din 1769 (11 com. sasi, 80 rom.
stindu-se din 1854 in miretal edificia de mum.

www.dacoromanica.ro

575

Brasov.

Gin. inf. f desvoltat la 8 clase in 1866, eand teatru roma'. Mari de aceste institutiuni in
se tina primal examen de maturitate. In 1869 pe B. sant 2 tipogr. romanesci, 1 librarie si o
lana' gimn. se infiinta iscoala real. inf. (astAdi baie de abur, impreunat cu institut de hydrocu 4 el.) si cea sup. comerc. (cu 3 el.) Scoalele therapi (propr. scoalelor centr. remalle).

centrale romano au a.dus i aduo servieii foarte in- Dintre obiceiurile Rom. din B. sant de insemnat
semnate pentru intreg poporul reman, fiind coree- petrecerile Juni/or., aranjate in serb. Pascilor
tate de tineri din toate prtile. Numeral t3co- de tinerii rom. din sub. Scheiu. Originea acestor
larilor in 1896-97 a fost de 1386 (325 la gim- festivitti poporale anca', na e stabilita.

nasia, 116 la fX. realii, 91 la cea com.; restul Lit. : 1) Schita din ist. B.-lui, cu special
la scoala primar de copii si de copile).
In considerare la Romani, de Dr. N. Pop, (B., 1883);
B. aprur primele foi periodice romane din 2) Noul caleuz al strainului prin B. f3i regiunea

Ardeal : in 1836 Foaia Duminecii., redigiat de dimprejur, de coinitetul oficial de inform. pentru
loan Barac i editat de comere. R. Orghidan, straini, (B., 1891); 3) Teara noastra, de Silv.

Citt

'.1we'l

1C.,*,,:re

-Ni:.

"

Gimnttsiul gr.-or. rom. din Braoov.

si In 1837 Gazeta de Transilvania., redigiat Moldovan, (Sibiiu, 1894; pag. 180-211); 4) Serde G. Baritiu (nlai tardiu de Tac. Muresianu) si btoarea Junilor la Pasci, de G. I. Pitis, (B., 1890);
impreunat cu Foaia pentru minte, mima 5i lit. 5) Notite din ist. scoalelor noastre medii, in a
In 1849 redigi scurt. vreme C. Boliac, care XXXII progr. a gimn. mare public reman din
era refugiat, cjiarul Expatriatul.. Alte foi rorn., B., (B., 1896); 6) Die Stadt Kronstadt u. Urneari au aprut in B., au fost : Transilvania, Oriental gebung, v. Josef W. Filtsch, (Wien, 1886); 7)
latin, Nona bibl. rom., Meseriasul rom., $coala
Die deutschen Ritter im Burzenlande, v. Fr.
familia, Posta rom. t3i Cocosul-rosu.

In eeea ce Philippi, (Kronstadt, 1861); 8) Herrmann G., Das

privesee Reuniunile, afar de cele dou, amin- alte u. nene Kronstadt, bearb. von Oskar v. Meltzl,
tito mai sus, Rom. au infiintat: in 1850 Reun. (Hermannstadt, 1883 u. 1887).
femeilor rom. pentru ajutorarea orfanelor celor
COMITATUL BRAPVITLII/
cOuti In 1848--49; 1863 Reun. rom. de gimn.
si de cantri; in 1871 Asociatiunea p. sprij. cu teritoriu de 260,088 jug. cat. (1803.63 km.),
invltAceilor i sodalilor romani; 1880 Reuniunea si cu 86,777 loc. (Romani 31,106, Sasi 27,802,
p. ajutorarea vkluvelor. Afar de aceea B. este Magh. 26,116), cuprinde partea cea mai mare
resed. Reuniunei invtatorilor romani gr.-or. din din Teara Barsei de odinioara. Cott. B. are forma
distr. X., a unui desp. al Asociatiunii precum de triunghiu si se mrginesce spre est cu cott,
si a comitetului Fondului pentru infintarea unui Treiscaune, in nord cu cott. Urnavei wari, in vest

www.dacoromanica.ro

576

Brasovanul

Cu cott. Fgrasului si in sud cu Romania. Teritoriul in partea sudicd rfi nord-vestia e mantos
(in sud Ciucasul, Peatra-mare, Postovarul i Bucecial; in nord-vest muntii Apata-Per$ani), iara
In cea mijlocie sesos. Riurile princ. stint: Oltul,
care formeaza granita nord-est., apoi afluentii lui
Trlungul, Timisul, Ghimbaselul, Barsa si Hamaradea. Pamntul e roditor, cu deosebire In partea
mijl., uncle se afid satele sasesci. In priv.

Brtianu.
(1227 Romani gr.-or. ceialalti Magh.) Biserica e
de lemn, scoala In reguld. Teritorul e 4647 jug.

cat., mai tot munte cu pdduri seculare; agronomie, industrie de cast", prasire de vite, pomrit, industrie de lemn. Statiunea cii ferate,
oficial telegr. ai postal in loc.
[t]
Brateni, com. rur. in Rom., j. Botosani, pl.
8tefanesci, compusd din 8 &At., cu 2167 loc.,
agriculton i economi de vite ; com. are 3 bicott. B., afara de oras, se imparte in trei cer- serici si 2 capelo cu 2 preoti, si 2 acoale mixte
curi: L C. Feldioarei, cu 9 comune (17,711 loc., cu 2 invlatori.

In maj. Saai si Rom.); II. C. Codlei, cu 7 comune

Brates, lac in Rom., j. Covurlui, lang ora.sul
(17,524 loc., in maj. Sasi si Rom.); M. C. &ice- Galati, format din vrsturile gurei Prutulai
lelor, cu 7 comune (20,303 loc., in maj. Magh. ale Dunrii; lungimea sa e de 2 mile, latimea
[Ciangai] t3i Rom.) Cott. B. e traversat de unja maxima 11/9 mila, iar minim 200m.; are pesce
ferata Budapesta-Predeal, B.-San-Giorgiu si B.raci in rnari cantitati; baltile, ce-1 incungiurd,
arneki.
stint pline de stuf i papurit. B. e proprietatea
[A. B.]
Brasovanul, Dimitrie Eustatie, autorul primei statului; prin revarsarea apelor sale ai ale Dunrii
gramatice a limbei romane, 1756, scrisd la in- a provocat in 1897 catastrofa orasului Galati.
sarcinarea principelui Constantin Mavrocordat.
Batumi, numele mai multor localitati in Rom.;
Manuscriptul acestei lucrdri, care ins nu s'a 13lai insemnate: 1) B., sat. in j. si pl. Ar g e a,
tiparit, a fost gasit de C. Erbiceanu.
face parte din com. Albesci-B.; 346 loc.; langd
sat se afid schitul cu asemenea numire, astadi
Brasse, mesura fro. de lung., = 162.42 cm.

redus la bisericl de mir. 2)

Brasserie, (franc) bererie.
Brassica L., (botan.) gen din fam. Cruciferelor, Sue eav a, pl. Siretul de jos,

trib. Brassiceae, cuprinde plante erbacee de ordinar bisanuale, mai rar anuale vivace sau subfrutescente. Florile galbene, mai rar albe, stint
dispuse in raceme elongate. Fructul este o siliqu lineara cu valvele convexe i cu o singura

B., schit in j.
in vecindtatea

satului ca asemenea numire, intemeiat la inceputul acestui secol de proprietarul Iordache Bala;
iar 1. R. Rosnovanu Il inzestra cu 100 hect. pd-

mnt pentru intretinere ; e locuit de 12 caugari.

BrAtianu, 1) B., Ion C., celebrul om de stat al

nervura dorsala. Acest gen are vr'o 80 specii Romaniei, n. 2 Iunie 1821 la Pitesti intrd la
respandite prin Europa, Africa boreala i australa virst de 17 ani in armata romana, pfeacii 1841
prin Asia. Prin partile noastre creso mai multe la Paris, ande at-a pfind la 1848, facand studii

specii, din cari insemndm : B. clon gata Ehrh., militare si luand parte la turburrile tinerimii
numitd vulgar Muatar alb selbati 0, B. nigra franceze in contra regelui Louis Philippe. Acolo
Koch. (Sinapis nigra L.), vulgar Mutar
tar n egr u, se imprietinesce Cu. C. A.. Rosseti. Reintors in

B. alba Boiss. (Sinapis alba L.), vulg. Mutar teard, devine indatd unul din fruntaaii revoalb, etc. Din semintele acestor plante se fac lutiei dela 11 Iunie 1848, care provoacd absinapisme foarte vesicante, ca condiment facilita dicarea lui Vod. Bibescu i ocuparea terii prin
digestiunea. 17nele specii se cultiv pentru se- Turci. Exilat, B. s duce iar la Paris,_ unde
mintele lor oleaginoase, sau ca plante alimentare, sta pang. in 1857. Pe de o parte lucreaza spre
astfel stint : B. Rapa Koch. (B. campestris L.) var. a distiga simpatiile cerourilor politice pentru
oleifera DC. nurnita romnesce Rap i ta. B. Na- causa Romniei (scrie: Mmoire sur l'Empire
pus L. var. esculenta, vulgar Napi, Broasbe; d'Autriche, dans la question d'Oriente 1855, 116B. oleracea L. cu mai multe varietati. B. olerac. flexions sur la situatione 1856, apoi Mmoire

capitata DC., Varzd (Curechiu) de iarnd; sur la situation de la Moldo-Valachiee 1859), pe

B. olerac. bullata DC., vulgar Varza ne
de alta se pune in raport cu multi membri print e as c a ; B. olerac. caulo-rapa DC. vulgar Guli

cipali ai revolutiei europene (dintre cari unfi, s. e.

DC. numita popular Conopid a, Car fi o I, la

care intlorescenta devenita carnoas constitue
o leguma gustoasd, etc.
[Z. C. P.]
Brassiera, obiect din rufdrie de dame. Camisol decoltat, fad maneci, ajustat pe tale; se

in conSpirarile contra lui Napoleon HI., din care

causiI e acusat, dar achitat in 1853, apoi iarasi
acusat si condamnat la 3 luni inchisoare (1854)

Caralabe, Caralam be. B. olerac. Botrytis Andrassy, Crispi, ajung mai tardiu conducetorii
politicei serioase in statele lor) si se amestecd

si in fine internat in casa de sanatate a doc-

poarta presto corset. B. sfint facute inai cu samd torului Blanche de langd Paris pan la Ellie 1856.
din batist i srint garnisite cu broderii i dan- In lulie 1857 se poate intoarce in teara; ales
tele. B. de copii sfint simple.
membru al Divanului ad-hoc si apoi deputat in
Brastavtu, com. rur. in Rom., j. Romanati, Camera dela 1859, B. contribue la unirea Prin-

pl. Balta-Oltu de jos, situatd aproape de linia cipatelor sub Cuza. Din 1859 dateaa scrierile
ferata Corabia-Caracal; n'are nici un cat. alipit ; lui almoire adress au Prince Couzae si La
2031 loc., agrieultori si econoini de vite ; are 1 Transylvanie, le Prince Couza et la Russiee. Dar

biserica deservita de 3 preoti si 1 scoala pri- In tot timpul domniei lui Cuza, B. nu poate
mara cu 1 invetator; rum antice.
ajunge la canna statului ; mad dupd detronarea
Brat, extremitatea superioara a corpului. Bra- acestuia, B. care era printre conspiratorii dela
tele, ca parti foarte insemnate ale corpului, au 11 Febr. 1866, se intalnesce cel dintaiu cu.
oase tari si muschi puternici.
Principele Carol de Hohenzollern la Diisseldorf
Bratca, (magh. Brtka), com. mica in Ung., (19 Mart. 1866) si se intoarce la 8 Main 1866
cott. Bihor, situata intre muntii Bihorului in In teara cu noul Domnitor ales. Ministru de
vales Crisului repede, cu 276 case ai 1245 loc., finante pentru patine luni in primal ministeriu

www.dacoromanica.ro

Bratocea

al Principelni Carol I., dela 11 Main 1866, B.

redevine ministru de finante in cabinetul liberal dela 27 Oct. 1867 si executa marea conceptiune a cailor ferate, dand concesiunea lui
Strousberg. B., neavnd 'Ana partisani in Moldova, se unesce cu fractiunea liber si independenta, care ink. aduce neajunsuri guvor-

Brn.

577

la toate agitrile i relatiunile sale politice.

Ctva timp membru in comitetul international

al revolutionarilor, stabilit la Londra (Mazzini,
Bakunin, etc.) D. B. se intoarce la 1857 in patrie

si devine unul din fruntasii partidului liberal.

Sub guvernul fratelui siiu Ion dela 1876-1888,

este mai antai ministra al terii la Constantinopole,

nului prin isgonirea cfitorva familii israelite din apoi (10 Apr. pana 9 Junio 1881) ministru-preBacau; cabinetul liberal cado la 16 Nov. 1868, sident, in care situatie prea responsabil nu-1
mai ales in urma ocrotirii bandelor bulgare. Trecut poate mentin partidul liberal decal de abia 2 luni,
In opositie, partidul liberal in anii 1870-76 lace 5i-1 alege president al Camerei. In curend insa
agitafii anti-dinastice. B., tradus inaintea jura- Dimitrie B., neputnd pricepe marea prepondetilor din Tirgoviste pentru complicitate la in- rants a fratelui sea mat mic, trece la adversarii
cercarea lui Candiano-Popescu de a detrona pe lui si devine col mai sprig, formand impreunl
principele Carol prin revolta din Ploieati dela ca L. Catargi ai G. Vernescu aaa numita opo8 Aug. 1870, este achitat impreuna cu autorul sitie-unitac, care contribue la resturnarea cabiprincipal, dar formeaza in curand impreuna cu netului liberal in Martie 1888.
C. A. Rosetti, Cogalniceanu, etc. coalitia (sau
B.,Grigore, politic roman, n. 1849, f27 Febr.
conspiratia) numita dela Mazar-Pasa, care, in 1893; nepot de frate lui Ion B. Studiile liceale
arma cderii cabinetului L. Catargi drip& ale- le-a Meat in Theresianum din Viena ; treca apoi

genio din 1876, amago la guvern in 27 Apr. la facultaba de drept din Berlin si Paris, uncle
1876, mai antaiu sub presidenta lui Manolache obtin 1874 diploma de doctor in drept. 1875
Kostache. Dar la 24 Iulie 1876 B. devine pre- intra la magistratura, inaintand pang la membru
sidentul unui ministeriu curat liberal ai conduce al Curti de apel in Bucuresci; 1886 deputat al
astfel (cu o scurt intrerupere de 2 luni) po- Teleormanului. 1891, infiintandu-se Liga peutru

litica Romaniei timp de aproape 12 ani. Urmand unitatea culturala a Romanilor, VI ales mai anla inceput pornirea violenta a partidulni sett cu thiu ca-ssier, iar mai tarciiu president, devenind
darea in judecata a fostilor ministri conservatori sufletal acestei societati.
(retras de Camera in 1878), B. se modereaza
B., loan I. C., fiul lui Ion C. B., n. 20 Aug.
In curnd i desvoalt calittile unui adeverat
1864 in Florica ; diplomat al sc. politechnice
mate om de stat. Executa ca energie hotarirea al c. de podan i ai sosele din Paris; 1889-1895

Principelui Carol de a lua parte cu armata ro- inginer la cile ferate, 1895 ales deputat de
mina la resboinl ruso-tare dela 1877-78, cauta Gorj (col. I.), dela 12 Apr. 1897 ministru al
sa sustie interesele terii la congresal din Berlin, lucrarilor publico.
pierde Basarabia, dar anexeaza Dobrogea; proBratocea, trecetoare ?titre Muntenia si Trs.,
clama Regatal la 14 Mart. 1881 si reguleaza sue- dela Valenti de Munte la Brasov, preste muntii
cesiunea dinastic.; parsesce politica Crucii or- Barsei. Soseaua urmeaza in Rom. valea Telejetodoxe rusesci si, dap'. importanta sa intre- nului, iar in Trs. vales Tarlungei ai nu e Ana
vedere cu Bismarck la Gastein in vara 1883, pe deplin terminata pe partea munteneasca.
indrumeazit Romania spre tripla-alianta; mode- Mergnd spre Trans. din Muntenia, soseaua
reaza pe cat poate tendintele radicale ale lui C. A. tetra In defileul Telejenului la Vatea Larga si
Rosetti la revisuirea Constitutiunii in 1884, si nu se degajeaza decat la Cheia, pentru a incepe
isbutesce a face din partidul liberal, mai inainte imediat arousal spre B.; taie frontiera, lasand
prea dedat la miscri revolutionare, un partid de o parte Grohotisul, de alta Ciacasul, i intra
disciplinat de gavernamnt monarchic-constitu- in vales Tarlungei, din ale carei strimtori iese
din jos de ura Doftanei. Mtlndstirea Suzana
tional. Astfel B. dela 1877 incoace inspirl
merita toata increderea Regelui Carol ai doban- ei Cheia, sunt singurele puncte locuite ale vaii
desce cea mai desavirsita autoritate asupra nu- Telejenului. La gura Doftanei se ved in troj
merosilor sei partisani. lasa, dupa revisuirea locuri santurile construite pentru impiedecarea
Constitutiunii, aateptand din an in an o noua intrarei in Trs. prin vales Doftanei ; positiunea
isbucnire a crisei orientale, B. hesita de a in- aceasta se chiama Alt-Schanz-Pass i inchide
treprinde neaperata organisare interna a noului ai ambele pasan.
[Lt. Col. I.]
Regat, actiunea legislativa a partidalui sbu lanBrituia, com, rur. in Rom., j. Gorj, 9 km.
cezesce, pi B. se vede silit a se retrage dela spre sud-est de Tirgu-Jiu; are o suprafata de
guvern in Mart. 1888. Ales senator in opositie, 2500 hect. si 1147 loc., 1 acoala ai 2 biserici;
B. inceteaza din vista la 4 Maiu 1891 si se in- agricultura, dogarie i mai ales industrie de lemn.
mormnteaza la mosia sa Florica langa Pitesti.
Brio, cingatoare. 1) B., or na t sacra al perMoartea lui B. a fost un doliu national. Tot- soanelor ierarchice incepend deis treapta subdeuna insufietit de un infiacarat patriotism, diaconatului. Servesce spre incingerea sau sufulcarea sticharului i legarea epitrachitului. B.
fara multa instructiune, dar ager la minte,
de tact si foarte atrgetor prin personalitatea semnifica infrenarea patimilor sufletesci ai &asa, capabil de evolufiunea intern dela un agi- pesci, ce stralucesce in virtutea castitatii. (Cf.
tator ilusionar pan& la un om de guvern cum- Rugaciunea dela imbracare. Math. III. 4.) 2) B.
patat, B. va reman in istoria modern a Ro- in mito l. grec. Aphrodite a fost stapfina B.-lui
mniei figura cea mai marcanta a generafiei dela de amor; in B. au fost adunate puterile de

farmec. Ares anca a avut un B . dar l-a daruit

2) B., Dimitrie C., fratele mai mare al lui Hippolytei, reginei Amazonelor; si act B. sirn-

1848. Viata lai de familie a fost exemplard.

Ion B., n. la 1818 in Pitesti, .1- la 1890; a studiat boliseaza curagiul resboinic. 3) B. s. de bretu,
impreuna Cu fratele sea la Paris ai a partioipat d ant popular, executat de mai multi dantuitori,

www.dacoromanica.ro

578

raula coon

cari, tinndu-se pe dupa tale, formeaz lant;

dantuitorul dela capet ii conduce facnd figuri
dupa capriciul sea. Musica e de caracter vioi, in
mesura binara $i cu perioade scurte, de 4 sau
8 tacto.
Braula coeca, pduchele albinelor, dipter de
1.5 mm. lungime farti aripi, traiesce ca parasit
pe albine, mai cu sama pe regin i trantori.
Braun, Alesandru, botanist n. 1805 in Regens-

burg, t 1877 in Berlin. 1832 profesor de zoo-

logie $i botanica la scoala politechnica din Karls-

Bral.

Brava, insulii port., apartine ins. Cap Verde;

55 km2., 9000 loc.; pament fructifer; capitala

Fuma.

Bravare, opunere provocatoare.

Bravo, (ital) curagios, harnic, bray; $i uciga$
tocmit. Bravura, vitejie.
Bravo, Gonzalez, diplomat span., n. 1811; advocat in Madrid ; ca jurnalist combate radicalismul. Sub regenta lui Esparteros trece la Moderados si ajunge 1843 in fruntea ministeriului,
insa in curend face loe monarchi$tilor reactionari
si merge ca ambasador la Lissabona; 1864-65

ruhe, 1845 profesor de botanica la Universitatea din Freiburg, 1850 la Giessen, iar 1852 si 1866-68 ministru de interne, apoi ministrula Berlin ; a scris numeroase lucrttri asupra president ; resturnat prin rescoala din 1868, immorfologiei generale $i asupra Criptogamelor ; preuna ca regina Isabella, B. a fugit in Francia
el este intemeietorul teoriei dispositiunii frun- si t 1871 in Biarritz.
zelor. Schimper i-a dedicat genul de muschi
Brayera Knuth., (botan.), gen din fam. RosaBraunia.
[E. T.]
ceelor, trib. Poterieae, ca o singura specie cuBraunit, mineral, oxid i silicat de manganes ; noscuta sub numele de B. anthelinintica Kunth.

cristaliseaz in sist. tetragonal.; se gasesce la (sin. B. abyssinica Moq., Bankesia abyssinica

St. Marcel (Piemont), Elgersburg (Turingia), etc. Bruce, Hagenia abyssinica Lamk.) din muntii
Braunschweig, ducat, o parte integranta a Abessiniei. Aceasta unica specie cuprinde arbori
imperiului german, cu teritoriu de 3672 km2., inalti de 7-8 metri, si se cultiva in Abessinia

limitat de Hanovera prusiana, Vestfalia, provin- pe langa locuintele oamenilor ; in Europa nu s'a
ciile saxone, Waldeck-Pyrmont $i Anhalt. Teri- introdus pana acum. Extremitatile florifere, re-

torul e delos, acoperit de ramurile muntilor coltate inainte de a ajunge semintele la matuHarz. Apele siint afluentii fiuviilor Elba si ritate i uscate la soare, constitue productul
Weser. Are agricultura $i prasire de vita In- cunoscut sub numele de Co ass o (Kousso san
floritoare, pomicultura desvoltata. Numitrul lo- Koso) foarte mutt intrebuintat in medicina', mai
cuitorilor 434.213 (1895), de confesiunea luthe- cu sama ca anthelmintic, in contra P an tli c e i
rang (940/0). Exploatarea minelor e aventata, (Cord elei).

[Z. C. P.]

intocmai ca industria si comerciul. Pentru proBraza, mesura de lung. in Castilia veche;

movarea culturii servesc: un politechnic, 9 $coli = 2 varas = 167181 cm.; variaza Pupa' difemedii, 2 normale, 429 scoale poporale $i renu- ritele ten.
mita biblioted. din Wolfenbiittel (300 mii tomuri,
Brazda, portiunea de pament (si iarbg) ce se
10 mii manuscripte). Dieta ducatului e compusa poate taia odat $i intoarce ca plugul, sau cu.
din 46 representan ti ale$i in mod mijlocit pe un coasa. Brazdar, ferul lat dela plug, si dupI
period de 6 ani. Forul suprem administrativ e numrul acestora plugurile noui se numesc uni-,
ministeriul cu 5 resorturi. In privinta administra- bi-, bi-, si polibrazdare.
tiva ducatul e impartit in 6 districte. Budgetul
Brazda lui Novac, un val In Rom., ce se Inpe 1896/7 arata trebuinte 13.727,000 Marce ; linde din jos de Severin, trece prin Craiova $i
datorii 27.916,700 M. Militia e contopita definitiv presto Olt pana catr Galati, prin Dacia orlenIn cea prusiana.
tala pang catr Ofinsa sau Tira Ian& Nistru; se
Istoria: Pe timpul vechilor germani B. a fost crede ca acest val ar fi o parte din fimesul roman.
impopulat cu Cherusci; in sed. X. s'a contopit
Brazos, riu in Texas (America), isvoresce
In ducatul saxon. Cand Enric Leul in 1180 a Llano Estacado, se vars lng Velasco in golful
fost scos din ducatul saxon,
pastrat ducatul mexican, 1046 km. lung.
B. care dupa moartea lui a fost impartit intre
Brazza, cea mai mare dintre insulele dalmafiii sl. Familia domnitoare s'a divisat in mai tine, distr. Spalato, 396 km2., 22,183 loc.; fructimulte ramuri, cu felurite numiri pana ce in fera (vin de Vulgava); porturi bune, cariere de
1735 Intregul ducat sub numirea de Liineburg marmora. Orasul principal San Pietro (2578 loc.)
cad sub staptinirea lui Albert Ferdinand. FranBrazza, Pierre, conte Savognan, explorator
cezii an anectat ducatul regatului Vesfalic, iar frc., n. 1852 in Roma; 1870 intra In marina.
dupa moartea lui Napoleon s'a restaurat vechia 1876-78 explorii riul Ogove in Guinea infer.,
dinastie. Ducele Carol f detronat in 1830. Li- 1879-82 Congo si Gabun; dela 1883 a infiintat
niscea s'a reintors sub domnia lui Wilhelm (fratele numeroase statiuni langa Ogove, Alima $i pe
ducelui exilat), care in 1831 dete terii consti- malul marii. Dela 1886 comisar in Congo fro.
tutiune. In 1841 s'au stars si ultim ele remdsite (Cf. Conferences et lettres de P. S. d. B., 1888.)
ale feudalismului. Incepend dela 1848 guvernul
Brazzaville, (franc) statiune in Congo frc.,
din B. a staruit pentru unitatea Germaniei. In Africa de vest, pe nialul drept al cotiturii riului
1866 precum $i In 1870--71 a luptat alaturea Congo, numita Stanley-Pool.
ea Prusia. In 1884 a murit Wilhelm fail' descenBrcka, capit. district. bosniac B.,n cercul Dolnj a
denti. Rudele inai de aproape: August Frideric, Tuzla, ca 4281 loc., export de pene $i bucate.
duce de Cumberland (fiul regelui de Hanovera),
Break, (engl., pron. bree), trasur lungareat,
precum 5i ducele de Cambridge. neputend ocupa deschisa, cu capr Inalt i bance puse deatronul din pricina Prusiei, dieta in 1885 (21 Oct.) lungul sau deacurmezisul.
a ales de domnitor pe Albert de Prusia. Cf.
Breakfast, (engl., pron. brecfest), dejan.
Guthe, Die Lando B. u. Hannover, 1867; HeineBral, Michel, filolog frc., n. 1832 In Landau;
mann, Gesch. v. B. 11. Hannover.
[T. F.]
1866 prof. la College de France, 1879 inspector

www.dacoromanica.ro

Brossla

Brediceann.

579

general al mstructinnu sup. Opere : eQuelques

Brebu, numire topografica. 1) B., com. rur. in
mots sur l'instruction publique en Francee (1872), Rom., j. Prahova, en 3000 loc. agricultori, o
Mlanges de mythologie et de linguistiquee (1877), scoala cu 2 invtatori si 2 biserici (una a fost

Smantiquee, 1897, etc.

manastire); are 650 case impartite in 4 sate ;
Breasla, y. Bresle.
agricultura.
[A. M. M.]
Breasta, com. rur. in Rom., j. Dolj, pl. DumB., Mandstire, in com. r. B., fondata de
brava de sus, situat lngli Jiu in departare de Mateiu Basarab i sotia sa Elena 1650, situata pe
7 km. de Craiova ; se compune din 4 cat. cu malul Doftanei. Ad cauta ref ugiu Elena Doamna
1964 loc.; are 2 biserici i 1 scoa/a mixta.
and Mateiu Basarab se resboia cu Vasille Lupa.
Breaza, numirea mai multor localitati din tenle Adi ni. B. e prefcut in biserica de mir. La

locuite de Romni. 1) B., com. rur. in Rom., j. spatele ei se afl un lac sarat, adanc. A erul e
Buzau? pl. Tohani, compus din cat.: B., Badenii, curat, apa de beut baria. Aici vin la recreatie
Dragaicesci, Dorobantii i Greceanca; suprafata vara eleveIe Asflului Elena Doamna.e [S.]
6075 hect. cu 2610 loc.; are 3 biserici cu 2 preofi

B., com. in Ung., cott. M a r am u r e s, (diec.

si 1 scoall mixta; cultura cerealelor se face pe Gherlei), 1290 loc. rom. agricultori i economi
o suprafata intinsa, dar produsul principal e vinul. de vite ; cu biserica i coall rom. B. este si
2) B., isvor de ap minerall in Rom., j. Prahova; statiune b al n ear a, la inaltime de 748 m., la

poalele muntelui Gutin, incungiurata de codru cu

In aceast RA predomina pucioasa.
[nt.]
B., com. in Trs., cott. Fagaras, cu 1133 loc., bradet; valea, in care se afl stabilimentul, e cam
mai cu sama economi de vita i agricultori, cu o departe de satul B. In mijlocul unui pare stint
biseric iscoala gr.-or .rom. Ad i se afla si un oficiu asezate zidirile cu 26 camera, salon de rancare
filial de vam pentra trecerea vitelor la pa.sunea si de dans, 6 cabine cu 12 putine de baie. Din
de vara pe ambele coaste ale Carpatilor. In apro- 2 isvoare apa servesce la facerea bailor, iar un
pierea satului B., spre rnunte, la impreunarea isvor se bea ca ETA de cura. Clima e intritoare.
riurilor Brezcioara i Pozorta, pe o sta'ne Thalia Apa se insira intro apele minerale sulfuroase
se afl, ruinele unei fortarete, pe care poporul o sarate, se bea cu vin si ca ap curativa la boale
numesee Cetatea lui Radu-Negru Yodtt. Pe catarale i hemoroidale. Ca baie are proprietati
aici
se dice ar fi trecut Radu-Negru Voda vindecatoare &supra reumatismului, podagrei,
cu emigrantii si.
[I. c. d. P.] erupfiei pe piele si la afectii nervoase. Analisa
B., in Bucovina, cap. i j. CAmpulung; for- isvorului de beut a facut-o Wodicska Istvan.
meaza o comund si parochie cu cat.: Benea, Cu- Cf. Dr. Boleman Istvn, Magyar fard6k es
cosul, Dealul-Glodului, Fagetelul, Mgura, Plaiul- svnyos vizeke. Budapest, 1890. [Dr. Vuia.]
Musticiu, Plosnita, Porcescul,Rachitisul i Runcul ;

are mosie manastireasca, 1878 loc. ort. res.

[Dr. I. G. Sbiera.]

B. s. Prebul, com. in Banat, cott. Cara.gSeverin, aproape de Caransebes, cu 1084 loc.

rom. In documentele istorice se atnintesce deja

B., com. arman, cu 480 loc., situata pe la 1577. Dupa harta Peutingerian in apropierea
poalele muntelui Snaolica, catr. sud.

[W.]

acestei comune, intre hotarul comunei Delinesti

Valea boului a fost pe timpul Romanilor

B. de jos, com. rur. in Rom., j. Prahova;
are 5 catune cu 2600 loc. si 382 case, o scoala Caput Rubel.
cu 2 invttori si 2 biserici parochiale cu 2 preoti

Brec, v. Break.

si 3 cAntareti. Locuitoiii se ocupa cu agricul- Brecie, roc elastica, ai 61/.6 indivii siint
tura, destilarea tuicii i cu lemnaritul; fabrica colturati i legati prin un citnent. B. de contact,
de postav (dimie) si de var hidraulic. In sub-sol B. vulcanica, al carei ciment e o roca eruptiva;
se gsesce la contactul rocei eruptive i rocei
se gasesc carbani (lignit), pcur i sare.
B. de sus, com. rur. in Rom., j. Prahova; strabatute de cea dinblia. B. calcara, e B. forare 4 catune cu 2800 loc. si 700 case, 2 scoale mata de bucati de calcar cristalin; d chte data
piatra frumoasa de ornament. B. osoastl, e
cu 4 invat., 2 biserici cu 4 preoti, fabrica de
var hidraulic; o societate econornica fundat brecie fermata de oase, cari glut cimentate
prin cotisatiuni lunare, cu un capital rulant de prin carbonat de calciu. Oasele siint de ordinar
preste 500,000 lei; tirg septlimnal i balciu transformate in carbonat de calciu. B. por firicd,
formata de bucati de porfir cu un ciment
anual (14 Oct. st. v.) Pe vretnea domniei lui

Al. Ghica (1834-42) ad i a fost vanaa tern, care argilos-petrosilicios.

Breda, fortareata in Brabantul de nord (Glands),
dela 1852 s'a mutat la Predeal. Femeile se ocupa
mult cu tesatoria i lucrarea costumelor si a 22,536 loc. (1891); episcopie, academie militara;
postavarii. Compromisul de B., rugarea nobichilimurilor, cu cari fac bun comerciu.
limei olaudeze dela 16 Febr. 1566 pentru sistarea
[A. M. Michaelescu.]
Breazu, sat in Rom., j. Ia.gi, in regiunea podBrediceanu, Corio/an, politic gi advocat romn,
goriei Copoulni, ca dotia isvoare de apa amara,
n. in ages (Banat) la 5 Ian 1850, a studiat in
purgativ, bogata in sulfat de magnesia i in Arad,
Beiu i Pojon si a obtinut diploma de
carbonat de soda; se folosesce in mod primitiv
la vindecarea diferitelor boale. Apa a fost ana- advocat in Budapesta la 3 Ian. 1874. Nationalist
insufletit i desinteresat, orator excelent, B. de
lisata la 1877 de Dr. Konya.
[Dr. Vaial
preste dou decenii este conducetorul luptelor
Breb, animal, v. Bibru.
politice bine organisate, ce Ronulnii din Cara.gBrebenea s. Brebenei, numire populara data Severin le poart in representanta acestui copiantei Corydalis cava. (v. ac.)
mitat. Dela organisarea partidului nat. rom. pana
Brebeneac, pasere, v. Sturzul.
la 1892 a fost membru al comitetului national.
Brbnoc, numire pop. data plantelor Vinca In mai multe rnduri a fost candidat de deputat
minor si V. herbacea. (v. ac.)
si la 1884 a si obtinut majoritatea voturilor in

www.dacoromanica.ro

580

Bregenz

Brema.

cereal Bocsei rom., dar in urma volniciilor in- muna are 7 biserici en 5 preoti si 4 seoale en 3
tamplate la actul alegerii, nu a ajuns in parla- invttori Si 1 invtatoare.
ment. B. in cele mai multe procese politice,
Breisach, (Alt-B.), ores in Baden, cerc. Freiintentate 4iarelor si politicilor rom. din Ung. si burg, cu 3258 loe.; situat pe o stanca de basalt,
Trs., a prirnit sarcina de ap'rator EA s'a distins inaltA de 246 m. Pe timpul Romanilor era cuprin numeroase pledoare de valoare atilt politicii- noscut sub numele Mons Brisiacusg. In oval
nationala, cat si juridical. Cu acelasi zel a lucrat mediu una din fortaretele imperiului german;
$i pe teren cultural, jertfind foarte mult pentru a(ll numai ruinele cettii vechi se mai pot ved.
inaintarea teranimei romane; este membru in
Breitenfeld, sat germ. inspre nord dela Lipsea,
comitetele societatilor culturale rom. din Ung. 234 loc. Ad a repurtat la 17 Sept 1631 Gustav
Soc. p. fond. de teatru, etc.) si s'a Adolf invingerea asupra lui Tilly; 2 Nov. 1642
(Asociat.
distins siTrs.'
ca deputat in sinoadele i congresele invingerea vedezilor sub Torstensson asupra
bisericesci. Cu scop de a indemna la imbritti- imperialilore condusi de archid. Leopold si Piccosarea literaturei rom., B. a scris i cate-va ne- lomini.
pretentioase novele (Piatra credinteie, Timisoara,
Breithaupt, Ioh. Aug. Friedrich, mineralog,
1894), piese dram., etc.
n. 1791 la Probstzella, t 1873. Profesor la AcaVonBregenz, (la Romani Brigantium), capitals demia de mine din Freiberg. Ser.
provinciei Vorarlberg, spre est de lacul Constanta stndige Charakteristik des Mineralsystemse,1820;
(Bodensee), si pe una ferata Lindau-Bludenz ; tbersicht des MineraLsystemse, 1830, etc.
6739 loc., museu, fabricatiune de obiecte de lemn.
Breitinger, Ioh. Iac., scriitor elvet., n. 1701
Breguet, 1) B., Abraham Louis, mechanic frc., in Ziirich, se ocup cu studiile clasice i cu
n. 1747 in Neuchatel ; a facut mai multe inven- teologia. 1731 prof. de 1. ebraica, 1745 de L elina
tiuni pe terenul orologeriei, mechanicei i fisicei. la gimo. din Zrich si canonic al capitlului;
t 1823 in Paris 2) B., Louis Franois Clment, t 1776. Din scrierile sale amintim: Edifia Sep-

mechanic, n. 1808 in Paris. Si-a castigat rnerite tuaginteie, (4 vol. Ziirich, 1730-32); Arta cripe terenul telegrafiei electrice. t 1883 in Paris. tica a poesiei, (2 vol. Zrich, 1740) Si Tratat
Brehm, 1) B., Alfred Edm., naturalist, n. critic despre natura, intentiile si intrebuintarea
2 Febr. 1829 la Renthendorf ; faca calatorii mari parabolelor, (Zrich, 1740).
in Africa anca inainte de a se inscrie la uniBreiu, numire vulgarb.' data plantelor Mercuversitate; cinci ani explor Egiptul, Nubia, Su- rialis annua si Mere. perennis. (v. ac.)

danul resaritean, dupa aceea studi la Iena

Brema, (Bremen), 1) B., stat germ. langa
Viena sciintele naturale. Mai calatori apoi in cursul inf. al riului Weser; se compune din
Spania, Norvegia i Laponia, si la 1862 in Ha- B. orase si B. tearae; 256 kni2., Si 196,278
besul nordic dimpreuna cu ducele E. de Sachsen- loc. (1895), cari se ocupa cu economia de vite,
Coburg-Gotha. 1863 director al gradinei zoolo- dar mai ales cu navigatiunea 5i comerciul. Congice din Hamburg, 1867 intemeia aquariul
stitute dela 1854, revidata la 1884; corp. le-

un vivariume in Berlin. In 1877 calatori in giuitoare sant: senatul (16 membri, din cari
Siberia vestica si Turkestanul nord-vestic, 1878 2 primari) si cettenimea (150 membri); exeinsoti pe priucipele de coroana austriac, Rudolf, cutiva o are senatul. Instanta super. judecrttotrite calatorie pe Dunare, 1879 in Spania. In reasca e curtea de apel in Hamburg. Budgetul:
1884 tine conferente sciint.-populare in America 17.123,182 Mane; datoria statului 114.811,900 M.
nordica. Observatiunile i lucrarile sale le-a pu- Dela 1888 B. apartne uniunii vamale germane.

blicat in Telurite reviste specialiste si de popu-

2) B., ora f liber hanseatic in Germania, cu

larisare a sciintei. Scriitor popularisator excelent, 141,937 loc. (1895); in B. silnt 14 biserici ; casa
descrierile pline de vista i foarte atragetoare. orasului cu renumita pivnita (Rathauskellere);
Luerarile sale glut foarte multe si voluminoase. bursa, museu, palatul justitei, etc.; gin-mash',
Cea mai insemnata Ej i mai mare este : Via(a ani- gima. real, 2 sc. reale, preparandii, inst. de surdo-

malelor, in 10 vol. mari, cu admirabile ilustratuni negre i in colori, cuprinde descrieri de viata
a tuturor animalelor, dela moimite pan la cele
mai inferioare. t 11 Nov. 1884 in Renthendorf.

2) B., Christian L., ornitolog, n. 1787

muti, sc. de marina, gimnasiu de fete e pe cale

a se deschide. Industrie : turnatorii de fier, fabrici de tigari, de bere, santier. Camera comercial, filiala bancii imperiale. Import (1895) in va-

la loare de 806.306,101 M., export 765.852,249 M.

Schnau, studia 1807-09 la lena teologia, 1812 Flotila comerciala (1895) 423 corabii mari, intre
se faca preot, t 1864. B. faca o colectiune de cari 206 vapoare. Comunicatia regulat prin vamare pret, mai bine de 9000 bucati de paseni poare cu: Londra, New-York, Baltirnore, N eweuropene, continand aceeasi specie cu toate varie- Orleans, America de sud, Africa, Asia si Australia.
tatile ei, dupa etate, gen si locul de train. Toate Din portul B. au plecat (1895) 68,992 emigrant.
observatiunile i studiile facute de el asupra Societati de asigurare contra pericolelor pe mare,
paserilor, le-a publicat in diverse reviste de spe- Norddeutscher Lloyd, societatea pentru salvares
cialitate ei in multe lucran i aparute in editii naufragiatilor. B. a fost ridicata 788 prin Carol
separate de mai multe volume (intre anii 1821 ce! Mare la rangul de eppie, mai apoi archieppie;
a intrat in Hansa.= germana, a luat parte in
pana 1863).
Brehnace, (zool.) v. Buhe.
miscarea reformatiunii (1532), 1640 oras liben
Brehuesci, com. rur. in Rom., j. Botosani, pl. imperial, la disolvarea imperiului germ. remase

Siret, compusa din satele: B. Bursucani, Coro- independent; 1810 fa incorporat Franciei, 1815
eaesci, Hancea, Hritcani, Htitani, Mandresei Si intra in confederatia germ., 1870 in imperial
Vladeni; suprafata 7635 hect. cu 5374 loc., germ., 1889 fa incorporat in uniunea vamala
Romani si Rusi i putini Ovrei i Nemti; ocupa- germana. Constitutia veche aristocratica a B.-ei
tinnea loc, e agricultura si prasirea vitelor. Co- fa inlocuita 1849 cu alta democratica, revisuita

www.dacoromanica.ro

Bremerhaven

Bresle.

6s1

hrai in urmi la 1884. Cf. Duntze, Geschichte

Brescia, (la Romani Brixia), provintie ital.
der Freien Stadt Bremen, (1842-51, 4 vol.); In Lombardia, 4779 km2., cu 501,531 loc. (1890).
Bremisches Jahrbuch.
Capitata B., la poalele Alpilor, 43,354 loc.;
Bremerhaven, (Bremerhafen), oras cu port, sediu eppesc; caste!, catedrala (din sec!. VII.)
resp. portul rnaritim al orasului Bremen, cu care si alta nouii. din 1604-1825; museu (Templul
e legat prin linii ferate; B. e oras mai nou cu lui Hercule). Fabricafiune de matasarii si arme.
docuri multe 0 mari, magasine, etc. Dela B.
Brese-Winiary, I. Leop. Ludovic de, inginer
spre sud se af14 4 forturi cu turnuri de fier militar, intemeietorul noului sistem prusiac de
mobile, inarmate cu tunuri. LAngii B. se afla fortificafiuni ; n. 1787 In Berlin, t 1878. A. ocupat
vr'o 3 fare. B. are 18,079 loc. (1895). 1895 au inalte funcfiuni militare si a condus ccnstruirea
intrat in portul B. 4083 ni cu 2.183, 274 tone. fortificafiunilor dela Posen, Ltzen i Knigsberg.
Brenezes, general al sultanului Baiazed. Mulf4mita sfaturilor sale: de a se sdpa grabnic sanfuri, adpostind retrecerea Dwirei, Turcii, cari
atacaser. Muntenia in urma luptei dela Rovine,
putur Napa de o total nimicire din partea Voivodului Mircea cel Mare.
Brenner, (Mons Pyrenaeus), un pise de 2034m.

Breslau, (polon. 7v-roclaw), capitala provinciei

prus. Silesia si a districtului B., (13,478 km2.,

si [1890J 1.599,322 loc.) Orasul B., situat liinga
Odera, e a treia residenfa regala; centru pe linia
cii ferate Berlin-Cracovia, av-nd 373,140 loc.
(1895); are 5 suburbii; pe piafa principala, Ring,

se afla" vechia casa a sfatului din sed. XIV.,

In Alpii tirolezi. Lnga acest piso se afrd pasul B., noua casa a orasului (dela 1862) si statuele
o vale larg i lunga, care se ridica 'Ana la Thal- ecuestre a lui Fricleric cel Mare si Frideric
fime de 1367 m. si desparte grupa Oetzthal de Wilhelm III. ; mai multe biserici frumoase, dintre,
Alpii Zillerthal, (v. Alpii). Din timpurile cele mai cari catedrala, zidita la 1148. Aici este reside,*

vechi pasul B. era cunoscut ca principala cale unui episcop-principe; universitate cu o bibliopreste Alpi spre Italia. Romanii au facut drum tea, cuprindiind 400,000 opere; 6 gimn., 2 gimn.
preste pasul B., care pang in Vela noastre a reale, 1 sc. realii sup., 3 sc. civile sup., 1 seremas unul din cele mai frequente drumuri, mai minar pentru inv5fatori si 2 pentru invfatoare;
ales dup ce fit radical renovat sub Maria Teresia. institute pentru surdo-mufi i orb ; tribunalul
La inalfimea pasului se afla lacul B. i baia B. supr. prov., judeeatorie prov., camera de cocu isvoare calde de 21C. 1864-67 s'a zidit calea merciu, filiala bancii imper. B. e centrul coferatd B., avnd urcare Ong. 1:44; aceast4 cale mercial al Silesiei en numeroase fabrici (de
ferat are o lungime (dela Innsbruck la Bozen) masine, mobile, spirt, s. a.) Aici se incheilt la
de 125 km., si a avut de invins cele mai mari 1742 pacea intro Prusia si Austria; 1757 repurtar
greutafi de teren, tot* e saraca in poduri
Austriacii, sub Carol de Lotaringia,
viaducte; cu atilt mai bogatti, e in tunele (preste victoria asupra Prusianilor, iar 1807 avir loe catot 27), dintre cari unele foarte lungi (tunelul pitulares Prusianilor inaintea Francezilor.
Miihlthal 855 m.) Importanfa caii fer. B. nu a
Bresle sau Starostii, asociafii sau frfii de
pierdut nimio prin zidirea liniei Gotthard.
meseriasi si comercian fi pentru apiirarea intereBrennus, titlu de principe la Celfi. Sub acest selor coinune. Aceste asociati erau foarte vanume se amintesc: 1) B., ducele Gallilor senoni, riate : in Roman (Rom.) era In 1729 o B. de
care a nmicit 387 a. Chr. oastea romand I. Alia, ciocli, in Iasi se vorbesce de B. calicilor finca
a intrat in Roma parsita si a asediat Capitoliul. din secl. XVI., insa adevratele B. nu aveau
Dup tradifiune, Roma a fost scapat prin
de scop nutnai ajutorarea individilor, ci si progscelor din Capitoliu. Lui B. i-se atribue tegiarea muncei nafionale. 0 B. isi apra inteproverbialul *Vas victis k ce 1-ar fi jis chnd la resele sale cu indefanicie : ciubotarii (cismarti)
citntrirea sume de rescumperare, ce i-au platit-o nu dedeau voie pantofarilor sd faca si sa vndl
Romanii ca s se retragi, a aruncat si sabia sa pe cisme ; B. dintr'un oras nu dedea voie cuiva,
citntar. 2)B., duce al Gallilor, care in 279 a. Chr. fie chiar breslas, s vhda marfa adusa din alt
cu oaste de preste 100 mii a intrat In Macedonia. oras sau din alta feard, decitt numai in casul,
La Delfi Grecii, cu ajutorul unui teribil uragan, and platia o anumit suma. Breslasii vindeau
au zdrobit pe Galli.
[T. F.]
singuri produsele lor, dar n'aveau voie s se
Brenta, 1) B., riu litoral in Italia sup., isvo- intovaraseasa intre ei pentru negof, decilt cu
invoirea capului B.-ei, numit starost e. Putean
resce din licul dela Caldonazzo, percurge

Sugana si se vars la Brondolo in golful de

Venetia; 170 km. lung. 2) B., grupd de munti
In Alpii trientini de vest, in Tirolul de sud, cu
dolomifii Cima Tosa (3179 m.) si Cima di B.
(3146 in.) 3) B. sau Bronte, miisura de vin in
Italia; in Turin 49.285, in alte locuri intre
70.5-76 lit., in Elvefia 375 lit.

vinde produsele la Armeni si Jidovi, acestia

nu puteau sa be vnd in acel oras, ci in alte

tirguri far4 B. si in sate. In acest cas strainul
adresa cererea sa starostelui, care imparfia cererea pe breslasi, asa ca fiecare s *tip ceva.

In B. putea intra cineva venit din alt oras,

trebuia ins sa plateasc starostelui o suml nuClemente, poet germ., din scoala mita brbilnfa (putinica de branza, mai pe arma
romantics, n. 1778, frate cu Bettina de Arnim ; o suma de bani); tot astfel trebuia sa plateasc4
a avut o viafai furtunoas, t 1824 in Aschaffen- brbanfa si calf a sau fiul breslasului mind deBrentano,

burg. Sur.: romanul Godwi ; poesii pop. Des

Knaben Wunderhorn, etc.
Brenz, Loan, reformator'svab, n. 1499 in Weil;
dela 1522 predicator in Schwbisch-Hall, asist

venia breslas. Calfele se ridicau din ucenici, cari

serviau3V2 ani tara plata, apoi primiau (uneori
3 lei) sim brie. Starostele se alegea di n tre breslasi si

avea drept a judeca si pedepsi. Breslasii numai

1529 la disputafiunea din Marburg, trebui
la el se judecau. Contra lui se apela la episcop
fug ea centrar al interim-ului; la 1553 proto- sau la mitropolit. Membrii B.-ei aveau o biserica zidit de multe ori cu cheltuiala lor, aveau
iereu in Stuttgart, t 1570.

www.dacoromanica.ro

582

tresnita

13reviariuni.

o cji de prasnic (breslasii din Roman 1724 serbau demnitate trec la Gottfried, fiul regelui engl.
pe sf. Archangeli), chid dedeau o masa comuna Enric H. 1298 B. f ridicata la rangul de ducat,
pentru ei i saraci. In aceeasi i alegeau pe vasal Franciei, 1532 incorporata acestui stat.

staroste. Statutele se chieniau c a tas tiv si cel Cf. Black, Normandy and Brittany; Joanne,
din Roman recomand breslasilor la mas sa Bretagne, (188(i).

petreacii sufletesce precum iubesce Dumnecjeu,

Bretcu, (rnagh. Bereck), com, nu.. in Trs., cott.
cu voroave infelepfesci si cu cantdri dumne- Trei-scaune, la gura pasului Oituz, Cu 2929 loc.,
cleesci, nu cu jocuri i cu haburi, uici cu un Scui si Romani (1055). Cesti din urind se ocupa
fel de cantece lumesci. Serbarea aceasta reli- in deosebi cu oieritul. In apropiere se viid ruigioasa si jurisdicfiunea eclesiastica impiedecau nele unui castru roman.
pe eterodoxi a infra in B. Cu toate acestea Breton, limba B.-; 1. locuitorilor din vechia
uneori intrau in bresle si plateau si ei TA- Bretanie, numita Armories, inrudita en idiomul
rile pentru biseric. : la inceputul acestui secol celtic numit welsh din Wales si cu cel corso plang Ovreii din B., ca platesc pentru o nish din Cornwalis; limba B. are patru dialecte.
bison* ce nu este a lor. Regulamentul or- Domineazd cateva departamente din Francia de
ganic, si mai apoi convenfia din 1858, a des- vest, anume dep. Finistre si partea de est din

ffinfat B., $i a dat o mare lovitura industriasilor dep. Ctes-du-Nord. Filologi competenfi susfin

romani. B. este la Romani o institufiune de

cd 1.

ar fi un rest din dialectal celtic al

slavd (brat = frate, bratstvo = frafie). Engliterei.

Vechimea B.-lor nu o putem determina, ins in
B., cap, v. Cap Breton.
1724 eppul de Roman Atanasie II. reinoiesce
Breva, v. Brevis.
origine

catastivul din 1640 al breslasilor din Rornan. Cf.

Eppul Melchisedec, Cronica Romanului, 2 vol.;
,Convorbiri Literare, 1888; V. A. Ureche; A. D.
Xenopol, vol. IV. v. si art. Tehuri. [I. S. F.]
Bresnita, com. rur. in Rom., j. Mehedinfi, pl.
Ocolu de sus, la distanf de 7 km. de T.-Severin,
la poala muntelui Varanic ; cu 175 contribuabili
si 900 case ; loc, se ocupd cu agricultura si pr-

[Pl.]

Brevet, (franc. dela lat. brevis), epistol scurt,

diplom, certificat; in Francia B.-e erau acte de

grafie, date de regi si conferiau primitorului o
preferinfa, un titlu sau alta distincfiune. Asa se
numiau s. e. Ducs et B. acei duci, cari aveau
numai titlul unui ducat ; B.-'s; de jive= av-

nement sau de serment de *OW erau acele,

cari dau unui preot un titlu pentru obfinerea

sirea vitelor; in com. este 1 bisericti pi 1 scoal celui dintaiu loo vacant de prelat. B. subscrise
mixta; muntele Varanic e bogat in rnarmora, de mana regelui indreptafiau la purtarea costucare in parte se exploateaa. Prin com. B. trece mului de curte (yank cu sinoare de mu). In
drumul roman, ce duce dela piciorul podului lui Englitera si Statele unite B. se da la oficien ca
Traian preste munfi la Sarmiseghetuza.
titlu de rang afar de armat, 5i in Englitera e
chiar impreunat la infanterie cu un adaus de
Bressanone, eras, v. Brixen.
Brest, capitals unui arondism. in depart. frc. leafd. B. de inventiune, concesiunea, sau mai
Finistre, langa Oceanul Atlantic, 75,855 loc. bine clis dreptul consacrat de autoritate, infra a
(1891); cu fortareafa de primul rang, port de exploata in mod exclusiv, fie o invenfiune, fie
resboiu pentru 500 ni de resboiu; small de o descoperire. E un drept mobilian In Rom. nu
marina; cablu telegrafie spre America. La 1 Iunie exist ancd o lege in aceasta privinfa, cum nu
1794 invingerea navala a Englezilor (Howe) asupra exista pentru protegiarea desenurilor si modeFran ce lor (Villaret-Joyeuse).
lelor de fabrica'. Exist insti legi asura firmelor,
Brest-Litowsk, oras fortificat in guvern. Grodno asupra mrcilor de fabricd si de comerciu, cum si
(Rusia mica), langd Bug ; 39,901 loc. ; sediul epis- o veche lege asupra presei din 1862, care pro-

copului armenesc, scoal superioara ovreiascd. tege drepturile de autor. v. Patent.

Centru de cdi ferate.
Brvet, (franc) patentat.
Bretagne, (Bretania), peninsula nord-vestica
Breviarium, (tat) 1) B., extras, carte de ecoa Franciei, odinioarl ducat, acji irnpdrfit in noinie; scurta reprivire asupra unui lucru, extras
5 departamente: 111e-et-Vilaine, Finistre, Mor- din opere mai mari. B. lui August, mai tar(jiu
bihan, Cates-du-Nord si Loire-Infrieure. Desi continuat sub numele de B. imperii, cuprinde
cele mai mari inalfitni in nord-vest abia se urea insemnan statistice despre armata, venite, etc.

la 310-380 m., totusi face impresiunea unei

[Pr.]

fen muntoase si sterpe. Totalitatea inunfilor se

B., carte lit urgicit, care confine psalmi,
numesce Kein-Brais. Dintre riuri amintim Vi- lecfiuni (din sf. Scriptura, din istoria sfinfilor
laine, Blavet si Anne. Porturi comerciale: Nantes, si din omiliile sf parinfi), himnuri si rugdciuni.
'Vannes, Quim per, Morlaix, St. Brieuc si St. Malo ; Se numesce B. fiind-ca este o proscurtare sau
porturi de resboiu in Brest si Lorient. In Arai se extras din alte edit liturgice (Psalteriu, Lectioproduc grane i poame In abundenfa. Patru dia- nariu, Antiphonariu, Martyrologiu); B. roman
lecte ale vechei fimbi bretone si numeroasele
compus in sed. XI. papa Gregorin VII.
monumente ale Druicjilor, ne reamintesc vechia Preofii de rit. latin stint obligati s reciteze in
poporafie celtica. Loc. B.-ei sant melancolici, fiecare cli servicial (Officium) divin prescris In
iubitori de fears, marinari indraznefi si militari B. pentru cliva respectiv. Servicial qiilnic este
curagiosi. Pe timpul lui Caesar B. forma partea distribuit in 7 prfi numite oare, (v. Orologeriu).
de vest a prov. Armoricct, mai targliu so numia
[Dr. Is. Marca.]
Provincia Lugdunensis tertia ; 420 d. Chr. apare
B., alaricianum. Popoarele germ. cotropind
de tot libera in fruntea confederafiunei armori- imperial din occident, au introdus personalitatea
cane. In sed l V. se amintesce de scriitorii latini legilor, adeca, ele insasi guvernandu-se cu vechile
sub numele Britannia cismarina. Stingndu-se ion consuetudini, au lisat pe invinsi supusi drep(1170) spifa indigena a confilor de B., aceasta tului ion privat personal, legislafiunei romane. D@

www.dacoromanica.ro

nrevilinguist

aceea, cAnd unii regi au codificat legiuirile, ei au

facut Cod special pentru populatiunea de origine
latin.'. Asa si Alano II. (484-507), regele Visigotilor, al carui Cod a fost promulgat la 506; exem-

plare autentice Hui trimise magistratilor principali, si, cum ne aratit e ommonitorium, ce
Ii servd de precuvntare, sarcina publicitatii lui
s'a incredintat lui Goiarie, Comes palatii, iar

Brialmont.

583

Serien: InvtAtortil primar, sat povete i sfatuiri,

trad. din frc., 1848; Printesa de Clermont, novela
istorica de Dime de Genlis, 1842; Curs elementar
de a.griculturd si de economia rurala, trad.

dupd Raspail, 1850; Manualul mumelor sau

epistole catrd o suror pentru educatia copiilor,

1851; Manualul sanatatii sau Medicina si Far-

macia domestic-it, trad. dupd Raspail, 1852; MattaAnian a fost insiircinat a certifica exemplarele cu stirile cjise inchinate si calugarii strAini, 1861,
semudtura sa. Contine ca 1 ege s, o prescurtare in care apard secularisarea; Reform ele Rom Anilor
a Codului Teodosian i Novelle de ale impratilor sau colectiune de toate legile i regulamentele
Teodosie, Valentinian, Marcian, Maiorian
introduse in administratia RomAniei dela 1859
Sever. Ca j us, gasim un epitom din Gaius, o Ian. pilnd la 1864 Oct., 1864; Vechile institutiuni
prescurtare a sentintelor lui Paul, o prescurtare ale RomAniei 1327--1866 cu un apendice, 1882,
din Codurile Gregorian si Hermogenian, o bucaticd lucrare mai mult de diletant. Toate scrierile au
In fine din Papinian. Toate aceste, afard de epi- apdrut in Bucuresci. (Cf. art. lui G. I. Ionnescutomul din Gaius, stint insotite de chte o inte r- Gion in Revista Noulig a. V.)
pretati o, adeci reguld noud, parafras sau chiar
Brialmont, Henri Al., general belgian, oficier
simpl trimitere la alt text din acelasi B. (Cf. din geniu i scriitor militar, n. 1821. Elev al scoalei
Savigny, Histoire du droit roinain au moyen militare, apoi al scoalei de aplicatiune (1839-41).
Age, traduit en frc.; G. Danielopolu) Fragm.g II., 1847 locotenent, e insarcinat cu lucrri de for-

pag. 39 ur.)
Brevilinguia, (zool.) un subord in grupa Saurienilor (sopArle), caracterisat prin limb scurtd,
groasti la basi i subtiat spre yid; cu 4, 2,

tificatie la Diest; 1859 capitan In statul major,

cAnd intocmesce planul campului intarit Anvers

mn sistemul poligonal. 1864 locot.-colonel si director gen. al operatiunilor militare in ministeriul

de resboiu; 1874 general-major si director al

cerea la serpi, cu cari sfint inruditi. Se divid I. circumscriptiuni militare; 1875 inspector al
Ptychopleura i Scincoidea.
geniului si fortificatiunilor. Invitat de regele
[V. B.]
Brevi manu, (lat. = cu man/ scurta,) pre- Carol a elabora un proiect de fortificatiune a
sau fdra extremitati ; acesti din urm A form eazd tre-

scurtat b. m. sau br. m. ; fig. insemneazd: fiird

ceremonii, fard formalitati, pe cale scurtd.
Brevis, (lat. scurt.) B. sau Breve se numesc
constitutiunile papali cari se dau prin secretariatul brevelor in afaceri de mai putind insemnatate. Se scriu pe membrand sau 'Artie albd
cu litere latine i netede. Sigilul e de cearli
rosie, in care se afl imprimatd icoana Sf. Petru
ca pescar, si de aceea se 4ic cd se trimit sub
annulo piscatoris.

Romiiniei, dupd studiul chestiunei, se pronunt

pentru fortificarea Bucuresciului. B. denunta de
timpuriu predispositiune pentru arta fortificatiunilor. Primele sale proiecte asupra aprdrei
Auversului fura executate ca locotenent i aprobate de o comisiune de 27 oficien i superimi
generali. In 1836 consemneazd ideile sale asupra
functiunei strategice a fortificatiumlor 2R sum

d'tude sur les principes gnraux de

la fortification des grands pivots stra-

Brewster, (pron. bruster) Sir David, fisician tgique sg, pe cari le aplicA in primul proiect
engl., n. 1781 in Jedburg in Scotia ; 1859 prin- de intarire a Anversalui. Dupd 1870, ridicAncipal al UniversitAtii din Edinburg. t 1868 in du-se chestiunea unei invasiuni a Franciei sau
Allerly ; insemnat pe terenul opticei. Opere : Germaniei prin Belgia, B. presenta un proiect
',Letters on natural magic (1831), Treatise on pentru fortificarea punctelor Lige si Namur pe
optima, (1832), Treatise on the kaleidoscopeg, Meusa, ca pivoturi de observatiune, care proiect
RI pus in executiune la 1887.
(1819).
Brewsterit, mineral, face parte din familia
Scrierile lui B. resumd oarecum evolutiunea
Zeolitelor, e un silicat aluminos de bario, strontiu artei de a fortifica si a rolului strategic al cetacalciu, hidratat ; se gsesce la Freiburg i/B., tilor dela 1836 pAnd acli, si constitue o comoarA
St. Turpet, etc.
nesecata pentru cei ce voiesc a se tin in curent
Brezae, mascil de crliciun ; om invlit in o cu aceasta artd. Ele cuprind numeroase descripzeghe i impodobit cu diferite lucruri, avnd tiuni de forturi, fronturi de incentd, adaposturi,
de reguld un cioc de pasere, pe care il miscd casemate cuirasate, cupole, proiecte aplicate In
cu o sfoarii i Il face sd scoatd diverse tonuri. Belgia sau afard, si mai ales studiul magistral al
Brezoianu, Ion, pedagog rom., n. pe la 1817 intarirei Anversului, care era sa-i faca un nume
In Bucuresci, t Aug. 1882. Prof. la scoala de universal. La inceput partisan al fortificatiei ba2candidatig (normala de invtatori) din Cerneti, stionate
in principiile carei lucreaza fintAiul
1837-1840 lucreazA cu atta tragere de inimd, su proiect al Anversului
parasesce aceste
lucid 1839 se deschid In j. Mehedinti 260 qcoale principii in 1859, ctuid e chiemat a-si executa
rurale. 1840 fit tinut 6 luni in inchisoare de A. proiectul la cetatea Anversului pentru a aplica
Ghica Vodli, sub pretext, e ar fi conspirat cu sistemul poligonal. De asemenea la inceput adMiticA Gr. Filipescu ; apoi colaborator la Curierul versar al ideii de a constitu la Namur un pivot
romilnescg al lui Eliade ; 1843 organiseazA scoalele de observatiune, de teama de a nu se prea
din CAmpulung i j. Muscel. Dupa revolutia
fortele regattilui, revine asupra acestei idei,
dela 1848, la care lull si el parte, organiseaza presentAnd singur un proiect de fortificatie al
scoalele din Ploesci i j. Prahova. Mai multi ani Liegiului 5i Namuralui. Principiile lui B. stint
rnembru. in 2Comisia documentalag, 1857 deputat, aplicate in organisarea cetatii Bucuresci. (v. ac.)
1862 numit consiliar la Curtest de Apel din Bucu-

B. e unul din cei mai ferventi luptiltori in

resci? dela 1868 membru in comitetul teatrului. duelul actual dintre tun si cuirasd. B. e membni

www.dacoromanica.ro

584

triahza

al Academiei regale belgiane, al Academiei St.

Nicolae din St. Petersburg si al mai multor soc.
savante.
Brianza, tinut in Ital. sup., spre nord dela Milano, intro Monza si Como, numit i Gradina
Lombardieie; cu 200,000 loc.
Brlareos, in mitol. gro. unul din Hekatoncheiri
(cu 100 'TIMID, fin al lui Poseidon ; B., care s'a

tright.
a artat marea importantg a substantelor, resp.
otrdvilor, ce produc microorganismele. Scrieri
Deber Spaltungsproducte der Bakteriene, Ueber
Ptomaine, etc.

Brienne, oras in depart. frc. Aube, arond. Bar

sur Aube, lang rid Aube, 1829 loc. (1886);

mai inainte a avut i scoald militare', in care
a fost crescut Napoleon I. Aci a batut Bliicher

credut mai puternic decat tatal s6u, a fost

pe Napoleon, 29 Ian. 1814.
urias, representand puterea mrii. Numele B. Brienz, sat in cantonal helv. Berna, langO
se explica cu : tare, puternic. (v. si Aegaion.) lacul B. si la poalele muntelui Rothorn, cu 2531
[Mm.]
loc., o fabric de gravuri in lemn (xilografie),
Brie, s. Brigg, (mar.) bastiment co 2 catarge brnzii renumita.
provedute cu gabii si din cari catargul cel mare
Brire de l'isle, Louis Alex. Esprit Gaston,
e inclinat spre pupa (partea dinapoi a bastimen- general frc., n. 1827 in S. Michel du Francois
tului). In general are numai vele (panze), si in (Martinique); a luptat contra Chinei (1859-60)0
acest cas e afectat la comercial intro ten i relativ contra Cochinchinei (1861-62); 1877-81 go-

apropiate, adecO navigatiei 41Srl de cabotagiu. vernor in Senegambia; 1884 comandant in Tong-

Poate purta uneori panO la 300 tone si chiar king, 1887 inspector gen. al marinei, 1890 coman-

mai mutt. In marina de resboiu B. e rar. Totusi, dant al trupelor coloniale. t 1896.
In mai multe marine existd specimen, fie numai
Brigach, isvor al Dundrii. (v. ac.)
ca vele, fie cu vele pi vapori, destinate pentru
Brigada, impreunarea tactia a 2 regimente
scoala. Floti la romana poseda B.-ulMirceae(cu vele omogene. Brigadier in Aust.-Ung. comandantul
si vapori), care a facet in fiecare an, dela 1883 unei B.-e; in Rom. rangul autaiului grad inf, in
pana adi,
uneori singur, alteori convoiat de artilerie si cavalerie, corespunde gradului de
crucisatorul Elisabetae,
calatorii de instructid caporal din infanterie. O B. de 2 regiment in
pentru tinerii oficien i
equipagie prin toate Rom. e comandata de un general de brigadet:
mdrile Europei i Africei. A luat parte si la
Briganti, 1)B., (ital., frc. brigands), resculatii
festivitatea inaugurarii canalului dela Kiel.
contra regimului, cari adese degeneran in Milani.
Briceni, tirgusor in Basarabia, j. Hotin, intre Brigantismul a inflorit mai cu samd in Italia.
Balti i orasul Hotin, ca 4254 loc. (1892), 934 case ; 2) B., Brigantes, cel mai puternic popor al

B. posedit 2 fabrioi de s'apun si 2 de luminari. Britaniei romane ; capitula lor era Eboracum
Bricol, 1) puscetur de tun, in urma careia (astadi York); supusi de Agricola, sub Domitian.
glontul lovesce zidul piezis si se resfrange asupra
Brigantia, s. Brigantium, num. lat..a orasului
altui zid ascuns; 2) sdritura inapoi a bilei de Bregenz. (v. ac.) lang lacul de Constanta, (lat.
biliard, cand se lovesce de mandanea.
Briganfinus lacus). In vechime a fost capitala
Bridgeport, oras cu port in Connecticut, Amer. Brigantilor, popor in Vindelicia.
nord., lenga Long Island Sound ; 48,866 loc. (1890).
astddi Adel
Brigantin, (marine) donunfire
Fabrici pentru masine de cusut, (Wheeler s't cu total in desuetudine ce se dedea in marina
Wilson, Howe).
cu vele la o anumitA nave', specia Brie, de
Bridgetown, (pron. bridstaun), oras cu port capacitate foarte
fortificat in in sala brit. Barbados (Antile), 'Aiwa
Brigantina, (marine) vela longitudinalI ce
baia Carlisle ; 21,385 loc.
poarta coloana arborulta artimon si bumul sau
Bridgewater, (pr. brigivater), Francis Henry ghiul. Cand bumul lipsesce, B. e invergata ntunai
Egerton, conte, preot i filolog engl., n. 1756 pepicul dala artimon si coloana arborului artimon.
t 1829; prin testamental sett a lasat la Royal B. se denumesce ancd si: randa din pupa.
Societye 8000 funti sterlingi pentru compunerea
Brigantinus lacus, numele latin al lacului de

unui op, care s arete puterea, intelepciunea Constanta.

bunatatea lui Dumnedeu in creatiune. In
Brigg, bastiment, y. Bric.
urma acestei fundatii au aprut monografiile Briggs, Henry, matematician engl., n. 1556;
serse de valorosi invtati i cunoscute sub prof. in Londra la colegial Gresham, apoi in
numele B. Treatises. (Londra, 1833-37.)
Oxford, t 1630. A calculat tabelele logaritmice,
B., canalul, cel mai vechiu canal al Engliterei, ce-i poartd numele, pe basa num6rului 10.
In comitatul Lancaster (Manchester-Liverpool),

Brighella, figur cornic in comedia pop. ital. ;

construit 1758-71 pe spesele ducelui de B.; represinta pe un servitor intrigant, care pune

61 km. lung.

vina totdeuna pe Arlecchino.

Brie, tinut intre Sena si Marne in Francia,

Bright, (pron. brait); 1) B., John, om de stat
se impartia in B. champenoise spre est., si B. engl. promotor al liberului schimb (free-trade),
franaise spre vest; tinutul a format odinioar prima orator al Engliterei contemporane, mare deun comitiat, wain apartine la depart. Seine-et- mocrat, si ape-rotor al comerciului international;
Marne. Fabricatiune de blinzd (fromage de B.) n. la Rochdale, in Lancashire, la 16 Nov. 1811,

Brieg, oras in distr. prus. Breslau, langa Odera, din pariuti industriali; anc de timpuriu intr
ca 20,154 loc., fabrici de masini, postvarii. In viata politicd. Primal debut al lui B. fa ca
Biserica Nicolau (protestanta) e din sed. XHI , industrial, in calitate de asociat al importantei
ca pompoase organe. B. a stat 1311-1675 sub fabrici de filature dala Rochdale; 1838 Incep
duci proprii ; 1675-1741 posesiune austriace.
sd se agite in Englitera lupta contra sistemului
Brieger, Ludavic, medio si prof. germ. in protector. Legile prohibitive loveau de asemenea
Berlin, n. 1849 in Glatz ; celebru in special pe cerealele, i prin urmare clasa sdrac. Aceast
terenul chimiei medicale. Prin cercetrile sale stare de lucruri criticrt dete nascere faimoasei

www.dacoromanica.ro

Brighton

585

Brisseau-Mirbel.

lige pentru abolirea legilor privitoare la cereale

Brigitta, Brigida, fecioara irland., ficiitoare de
(Anti-Corn-Law-League) ce se formit la Man- minuni, venerata in Irlanda sub numele Maria

chester sub auspiciile colonelului Thompson, a lui Ribernorum, t pe la 523; a intemeiat un ord
Gibson, Bright, Fox si sub conducerea lui Richard de calugarite mai ales pentru crescerea fetelor.
Cobden. Aceasta liga mil de resultat, dupa o phut comemorativa 1 Febr. B. este adeseori concrancena lupta de cativa ani (1838-1843) abolirea fundata cu Birgitta, sfantri svedeza, t 1373 in

legei cerealelor. In modul acesta Englitera inaugurh o nouti politica comerciala, liberul-schimb
(free-trade). 1843 B. fir trimis pe rand in
Camera comunelor de alegetorii dela Durham
tri de acei dela Manchester, mandat, ce-i f in-

credintat liana in 1847. In acest interval B. nu

inceth de a apra marile idei de comerciu si de
democratie. 1860 B., alaturi de Cobden, fir unul
din principalii promotori ai tratatului de comerciu

dintre Francia i Englitera, punkd in practica

doctrinele scoalei manchesteriane : liberal schimb ;

Roma, intemeietoarea ordului Salvators infocal etern

intretinut in manastirile ordului B. In onoarea

cetat in sed. XVII. Pocul

acesteia. Oprit la 1220 ea datina paganit.

Brihaspati, In mitol, indica e donmul rugaciunii j mijlocitor infra ei i oameni, aparatoral oamenilor in contra color fara de religiune,
modelul preotului i al deinnittii preotesci. B.
la Incli e numele planetei Iupiter.
[Atm.]
Briliant, diamant caruia prin operatia taierei
si a lucirii s'a dat o forma speciala; de ordinar

1861 combritfi cu mare elocinta resbelul contra aceasta forma se da diarnantului de calitate supeStatelor-Unite i sustinfi causa lucratorilor din rioara. Pentru a se taia un B., se da diamanManchester, carora acest resbel era prejuditiabil, tului forma unui octaedru, apoi se taie 2 base :
si in nenumerate randuii el ridich vocea, in una superioara luandu-se 4/9 din jumtatea
totdeuna aseultat, pentru. causa Irlandei, pro- timei dela virful de sus in jos, td alta inferioarit,
vincie desmostenita a Marei Britanii.
luandu-se numai,h, din semi-inaltiine dela virful
Deis 1868 fackd parte in diferite randuri din dejas in sus. Fata de sus se numesce Co r o n a,
cabinetul Gladstone, B. se fach in tot denim advo- lar fata de jos Cu 1 a s a. In jurul acestor doue
catul IrIandei, pentru care i inventh fainioasa for- base se taie apoi diverse fete niai mici. Cele mai
mula: Forta nu este un rem ediu. Fai- renumite B. sfint: Begentul, Ifohinoor, Steaua

de sud, Florentinul, etc.

[V. C. B.]
Brillante, stralucitor; ca term. musical = cu
care rape cu Gladstone.Aceasta politica antiliberala foe si bravura.
este unica, dar marea greseala ce se poate imBrillantine, o substanta de lustruit pentru meputa lui B.; ea om public el va ocupa unul tale i sticla. preparata din extract de guano,
din locurile de onoare in istoria.Marei Britanii. pamant de Tripoli, faina de grhu i sare. B.
El era omul progresului, iubia cu sinceritate clasa se numesce i un cosmetic din oleiu de ricin,
muncitoare a lucratorilor, al carei autorisat glicerina si spirt.
oasele proiecte pentru ameliorarea Irl an dei, H o

ni e rule, gsira inn un adversar puteruic in B.,

advocat a fost in tot timpul existentei sale.

Pentru aceste sentimente a fost cu drept cuvnt nutnit: Tribunal po porului. Ca orator
B. a fost cal mai mare al timpului seu. In
arta de a vorbi in parlament si in nenumeratele meetinguri, ande aparea adesea, el a
intrecut chiar si pe celebrul Gladstone. Louis

Brin, Benedetto, inginer i om de stat ital.,

n. 1833 in Turin. 1876-78 ministni de marina
In cabinetul Depretis, 1884-91 in cabinetele
Depretis i Crispi, 1892 ministru de externe in
cabin. Giolitti, 1896 iarrtsi min. de marina in
cabin. Rudini-Ricotti. A lucrat mult pentru des-

voltarea marinei ital. de resboiu. Opere : La

Blanc, facand alusiune la manta lui talent ora- nostra marina militare, (1881).
torio, a scris: Gladstone ar fi primal orator al
Brindisi, oras cu port in prov. ital. Lecce
Engliterei ; daca B. n'ar fi existat; iar Salis- (Apulia), tango, Marea Adriatica, 16,719 loc.
bury, un tory, facend elogiul lui B. a is in Eppie. Statiunea ultima, a pastel continentale
Camera Lordilor : Englitera a pierdut un mare spre Asia, Africa de est si Australia. Comunicetatean, un ilustru orator, care fit cel mai niare catiunea portului 1890: 2472 nai de 2.412,177
magistru de elocint al generatiunii actuate. tone. In antichitate Brundusium, oras grec. in
t 27 Martie 1889 la Rochdale, in etate de 78 ani. Calabria, mai tarrliu colonie romana intloritoare.
Brionice, inside, o grupa de insule in fata
[I. I. Naeian.]

2) B., Sir Charles Tilston, inginer, n. 1832, portului Pala (Istria); pe insula principala se
se ocup din 1850 cu construirea de linii tele- afla fortul Tegetthoff.
Brioso, expresiune ital., = vioiu, care se ingrafice ; 1856 eonstru impreuna ca Cyrus West
Field planut legaturii telegrafice dintre Europa trebuinteaza in musica de obiceiu pe Iiinga tersi America, apoi conduse cablul prin Oolful minul de miseare Allegro, pentru a-i da mai
persic spre India. 1863-68 membru al parlamen- multa tarie, mai multa iuteala.
Brisant, insusirea corpurilor explosive de a
tului pentru Greenwich. t 1388. 3) B., Richard,
vestit medic engl., n. 1789 in Bristol, t 1858. se descompune in tiinp minimal desvoltand mari
S'a ocupat in deosebi cu boalele rinichilor. Dupa cantitati de gazuri.
Brisbane, (pron.ben), capitala coloniei australe
B. se numesce Nephrita parernhymatosa (v. ac.)
Queensland, aproape de reversarea r iului B.
si Morbus
Brighton, (pron. brait'n), oras cu port (si comitat) In Ocean, 55,959 loc. (1891); export de lana,
la termal sudic al Engliterei ; 115,402 loc. (1891); cositor si zahar.

renumite bai de mare (50,000 oaspeti la an);

Briseis, dupa mitol. grec. a fost o femeie

aquariu grandios; zidiri pompoase si hotele ele- moasa din Troia, care la caderea Troiei a ajtuis
gante, cu deosebire pe esplanada Ring's Road, In captivitate, si a fost data ca prada lui Achilles.
Brisseau-Mirbel, Charles Francois, botanist,
(345 ni. lung.) Pana la 1888 s'a tinut de comin. 27 Marta 1776 in Paris, t 12 Sept. 1854;
tatul Sussex.
Enoiclopedis rolultnit Vol. I.

38

www.dacoromanica.ro

586

Brisson

Brno.

prof. si academician frc., unul dintre coi dintaiu

anatomisti i fisiologiati. Smith a numit dupa B.
genul de plant .Mirbelia. Ser.: Trait d'anatomie
et de phisiologie *kale, 1813; Exposition de la

Pomerania nou, numit mai inainte B. n. gi Birara ; Merklenburg-ul nou (mai inainte Irlanda
noua). Dela 1884 sub protectorat germ., de stand
s'an botezat de nou aceste insule.
thorie de Porganisation vgtale, 1809; El& Britannia metal, aliagiu de staniu si antimoniu.
ments de physiologie vegtale et de botanique, v. A liagiu brit.
1815.
[E. T.]
Britannicus, fliul Imp. roman Claudius, n. din
Brisson, Eugene Henri, politic frc., n. 1835; casatoria lui cu Messalina la a. 40. Numele .de
1859 advocat si 4iarist (Revue politique); 1871 B. 1-a primit dela senat intru amintirea resmembru al adunrii nationale, aderent al par- boiului, ce 1-a purtat tatal-su in Britannia. Dupl
tidului stang extrem ; dela 1876 membni al parla- moartea mamei sale, sopa a doua a lui Claumentului, uncle s'a atasat la Union republicaine; dius, Agrippina a comis toate, ca Impratul sa
1881 president al Garnered; 1885 prim-rninistru; adopteze pe dial ei Nero, n. din prima ei casa-

in procesul Panama a fost presidentul comi- torie ; din asta causa B. a fost declarat idiot si
siunii parlamentare de 33.

pus sub paza, a trait in captivitate. -1- de otrava

Briesot, Jean Pierre, politic frc., n. 1754, 66 d. Chr.

capetenia Girondistilor. Republican infocat, vot

pentru osndirea regelui numai de fricapoporului ;
ghilotinat 31 Oct. 1793. Mmoires., (1885).
Bristol, 1) B., orar comercial gi cott. in
En gl it er a, la impreunarea lai Avon si Frorne,
221,665 loc. (1891); port (pentru cele mai mari
nai) i docuri ; eppie ; catedrala, biserica St. Mary ;

[T. F.]
British Museum, un grandios institut in Londra,
proprietate national-a, intemeiat 1753 prin cumprarea museului si bibliotecei lui Sir Hans
Sloane. Se coinpune din o biblioteca cc 1.850,000

gi numeroase manuscripte (numai maimscripte orientale (i-7000); din o colectiune de

antiehitati egiptiene, asyrice, grecesci, romane,
vol.

fabrici de zahar, tutun, obiecte de metal, piele, britice etc., de rnonete si medalii de opere chalsticl; comerciu maritim insemnat. Import 1890: cograece si desemnuri, o colectiune de istorie
171 mil., ex-

nat., (zoologica, botan.,

min eral.,geo-

mane; in

leontologica).

port cu producte brit.

340, mil.

logicl, pa-

port au intrat
8000 nai Cu

B. M. este
deschis in

1.231,047

fiecare th de
lucru. Cf.

tone, au iesit
7617 cu

Faux, Guide

to the anti-

1.228,047

tone. Observatoriu astronomic In subui.biul Clifton. Isvoare minerale.

Broasca testonsik uriaA.

quities of the
British-Museum.(1851);
Sims,'Hand-

2) B., ()rap in statul book to the library of the British Museum..

Conne cti cut (America nord.), 7382 loe. (1890). (1854).

3) B.,-orar in statul Pennsylvania (America Brixen, (ital. Bressanone), 1) district in Tirol,
nord.), 6533 loc. 4) B., canal, sin de mare al are 1202.72 kni1., 27,050 loc., 37 comuna. 2) oraf
Oceanului Atlantic 129 km. lung, intre coastele In Tirol. distr. B., lang. riurile Rienz gi Eisack,
Walesul nou de sud si Devon. 5) B.-Bai, baie 5529 loc., episcopie rom. catolica. Episcopii de

In Marea Behring, la lermul vestic al penius. B. au residat la inceput in Siiben (Sabiona),

Alaska.
901 si-au strinutat sediul in B. Aici s'a tinut
Bristol, hartie lucie trainica; se folosesce pentru 10S0 conciliul, care alese de papa pe Guibert
acuarela gi desenul cu creta.
da Ravenna contra lui Grigorie VII.
Brit, rill litoral in Anglia de vest.
Briza L., (botan.) gen din fain. Gramineelor,
Britannia, numele antic al Engliterei si Suotiei trib. Festuceae, cuprinde plante erbacee anuale
de adi, usitat de pe timpul lui I. Caesar, care sau perene: are vio 10 specii ce glut respndite
55 a. Chr. intreprinse o expeditie contra B.-ei prin Europa, Africa boreala, Asia temperata 5i prin
pentru ajutorul, ce aceasta a dat Galliei. Numai America de sud. In partite noastre cresce prin
43 d. Chr. supusera beliducii Imp. Claudius si pasuni gi finate pina in regiunea subalpina
Nero, o parte a B.-ei, prefacndu-o In proviucie B. media L., numita popular Tr emu ratoare,

romana. Dupa-ce Imp. Honorius retrase legiunile

rom., B. f ocupata pe la 450 de catra AngloSaxoni, dinaintea carora o parte a poporatiei se

refugi in Francia de nord-vest, intemeind o
noaua B., Bretagne. (v. ac.)
B.-mare ri Irlanda, v. Englitera.

Parasin, larba-iepurelui. Unele specii din

genul B., precum B. maxima L., B. minor L,

etc., din causa portului Ion elegant stint cultivate ca plante ornamentale. lnflorescentele acestor

plante, taiate inainte de a infloriqi uscate cu

ingrijire la umbra, servesc la confectionai ea buBritannia nou, archipelagul B. n. (archipelagul chetelor si a altor ornamente perpetue. [Z. C. P.]

Bismarck), grupa de insule in Oceania Pacific,

Brjansk, oras districtual in guvern. rus. Orel,
spre nord-est dela Guinea noua; 47,100 km.. ; lingo. Desna, 20,064 loc. (1888), comerciu cu
msulele siint de provenienta vulcanica; vege- le m ne.
tafia e bogata. Locuitorii vr'o 188,000, stint paBr. m., prescurtare pentru brevi maim.
puani. Insulele mai mari ale archipelagului stint :
Brno, name dat de Cehi oragului Briinn.

www.dacoromanica.ro

Broasce

Broasce, Batraehiane, un ordin al amfibiilor ;

au corpul scurt, fad. coada (de aceea se mai

numesc i Anura), au 4 picioare, din cari cele
dinapoi stint mai lungi ca cele dinainte; acopolite cu piele goald, neteda; corpul lor trece
prin o metamorfosi: ou, tet ard (mormoloc,
mom', lingurusi sau vitelar), animal perfect.
Mormolocii au branchii. Se nutresc cu insects, pe

cari le prind au limbs lor eleioasa. Cele mai

multe B. au o voce tare, produs de o besica, ce o

587

Brodnici.

Brocardlca (Brocardicorum opus), c,oleotinne

de legi bisericesci compus de eppul de Worms
Brocard (Burkard s. Burchard).
Brocat, stofii grea de matasa sau de catifea,

inflorata sau Ostia ca aur si argint; se intro-

buinteaza pentru haine bisericesci, fete de mobile, etc. Cele mai frumoase B.-e se fabricti in
Lyon. Brocatel se numesc imitatiunile. de B.,
amestecate cu land.
Bracken, (lat. Mons Bructerus), cel mai inalt
pise in muntii Harz, cott. Stolberg-Wernigerode;
1142 m., blocuri de granit. B. camput, inlstina

au la gat. Traiesc in apa i pe uscat, in Europa

si terile calde. Cele mai insemnate stint: Buratecal, (v. ac.) (Hyla viridis), B. verde (Rana intinsa sub piscul B., 992 M., cu formatiuni
esculenta), B. de ploaill (R. temporaria), Boul puternice de turfd, reservoriul de ap pentru
de baltd, B. popii (Bombinator igneus), B. riurile Bode, Oker, Radau si Odera.
rlioastt (Bufo cinereus), Pipa (Pipa dorsigera)
Brockhaus, Friedrich Arnold, intemeiatorul
din America, lung de 14 cm., etc.
unei dintre cele mai mari librarii in Germania, n.
Bronco testoase, (Testudo) mime generic po- 1772 in Dortmund, deschise 1805 in Amsterdam
poral al ordinului de reptile numit de naturalisti o librarie germ., pe care o mutit 18101a Altenburg,
Chelonieni. B. test. stint terestre, fluviatile, marine apoi 1817 la Lipsca ; t 1823. Afacerea o contisau palustre. B. test. terestre au carapaces (co- nuartifii si Friedrich (j- 1865) silieinrith(t 1874),
vata) foarte bombed., acoperita de place mari apoi nepotii si Heinrich Eduard t3i Heinrich
cornoase, neimbricate, i formand o boitd solida, Rudolf (t Ian. 1898). V. si art. Enciclopedia.
iinobil, sub care se
Brod, 1) B., oras si
poate retrage animalul;
fortareatti in Croatia-

ele &Cow In pduri

Slavonia, ling Saya,

ca 4938 loc., cari se

livedi, saptindu-si

pentru iarna gduri in

patant; nioi data' nu

ocup cu comerciul,

agricultura si viticultura. Pe timpul Romanilor pe local B.-ului

mere in ape. In Europa

nu su nt deck trei specii
de B. test., cari apartin
genului Testudo, dintre
cari cea mai cunoscutit
este B. test. greceascA

'41

a fost orasul Marsonia.

Generala! austriac los.

Filipovici din B. a in-

(Testudo graeca), tr-

ceput ex peditiunea
contra Bosniei.

ea este galbena, patata

Busud), or. in Bosnia,

iesce si in Romania;

2) Bosna-B. (turc.

ca negru, lungi de 30

Broasca:Aestoasi de lac.
distr. Banjaluca, Una
cm., in Italia se mdSava, 1400 loc, ca o oominincti. B. test. fluviatile, sau de api dulce lumni comemorativi a pasirii imp.-rege Francisc-

(Eniydele), au degetele reunite prin o membranti, Iosif primadat pe plimant bosniac.

carapacele turtit, foarte larg, lipsit de solzi

Broderia, cusaturii lucrata in relief sau a

acoperit cu o piele moale cartilaginoasti, din care jour pe ori ce fel de stof, desene, nod, ficausa e mode. Ele innoati ca mare usurinta, guri, S. a. B. pe tamburind, (tambur, gherghef),

si nu yin pe uscat dealt noaptea pentru a se

repausa; se nutresc cu pesci sau reptile. La
aceste apartine Fryonix, care traiesce in Nil.
B. test. marine &Mew pe lined mri pi au pi-

desene, flori, itere, initiale imprimate pe pan*

stofti sau mitasa, cari se coase in relief, artistic,
cu bumbac, cu lanuri sau cu matiistfri ai cu fir.

Pentru executarea acestor B. stofa se intinde

cioarele transformate In lopeti innotatoare, cara- si se sttinge pe g he r g he f e cadre de lemn

pacele turtit i acoperit adeseori cu solzi; innoat de forma patrati,
sau pe tam bur i ne

ou mare ueurinta. Ouele lor, in numar consi- cadre de forma rotunda. Terancele le executa
derabil, atau expuse in nsip cel putin 15 dile in mod mai simplu, intindand stofa pe o gird*
la caldura soarelui, din cart ies pui lipsiti de sau pe un ciur frd fund.
[M. B.]
carapace si inuoata in mare. S'au vdut individ)
Brodnici, pepor inentionat in analela rusesci
din specia aceasta, a diror carapace avea mai sijo documentele. unguresci, in sed. XII. si
mult de 5 mtri in circonferenta. Din carapaces XIII in partea inferioarti. a Moldovei si Basalor se prepara bagaua. Aici apartine B. t e s t. rabiei, nude ei altar, Re langa Curnani si Ruteni,
urias (Chelonia Midas), care ajunge o lun- ca vecini resil iteni ai Ungariei. Despre natiogime de pieste 2 ni. si o greutate de 500 kgr. nalitatea lor ne lipsesce o indicatiune mai pre(v. ilustr.); triliesce in. Oceanul Atlantic. B. test. cisa; ceea ce scim cu siguranta e numai c B.-ii

palustre traiesc in lacuri si in blti, astfel este erau un popor crestin, pe care contemporanii

B. test. de lac (Cistudo europaea), care tra- deosebesc de vecinii sal Cumani 5i Rusi. Numele
iesce in mlstinele din Romania. (V. ilustr.)
e de origine slavona i deriv, probabil, din
Broca, Paul, medic si antropolog frc., n. 1824 slay. b rod (= vad), ale and derivate (b r oIn St. Foy-la-Grande (Gironde); prof. de chi- d i ti, brodnia, brod 'fa g a fj . a.) au si semrurgie in Paris; a intern eiat 1859 Societatea nificatiunea de nm blare sau p rib egire. Etiantropol. din Paris. t 1880. La 1887 i-s'a ridicat mologia numelui ar indica deci sau pe niece
un monument in Paris.

locuitori riverani de ling% un riu la hotar, ve38*

www.dacoromanica.ro

588

Brodoc

Bromns.

oini en Rusii, Ban pe un popor nea5ezat, pri- consiliului (1877). President la Socit d'histoire
beag sau de curand venit. In bula papal din diplomatiquec Opere: L'Eglise et l'Empire roa. 1222, prin care se confirmh donatiunea regelui main au IV. sicle, (1856-66); Frdric
ungar Andreiu II. pentru cavalerii Teutoni din et Marie-Thrsee, (1882).
feara Etirsei, numele B.-lor (vecini au posesiu- Broker, (engl) samsar.
nile de preste munti ale cavalerilor Teutoni)
Brom, (Br) metaloid monovalent cu greutatea
din diploma lui Andreiu II. apare inlocuit cu atomica 80. Corp lichid, de coloare rosie, cu miros
cel al lj 1 a c hil or ; de aici ar urma c ei erau foarte neplacut. La 73 C se solidifica, cristaliRomani sau macar amestecati cu Romiini. In seaza, la 590 fierbe, diind vapori rosii. Nu se gsesce
acest cas s'ar explica si intelesul de pribeag liber in naturh, nu m ai in co mbin atiuni ca metalele,
al numelui, dat Romanilor ca de curand veniti precum bromura de sodiu (Na Br), bromura de
In acea parte. In batalla de lang Kalka (1224), potasiu (K Br), bromur a de ma g neziu (Mg Br2), etc.
B.-ii Cu voivodul ler Ploscnea (Ploskyttja) Prin caracterele chimice se aseamend foarte mult
shut aliatii Tatarilor in contra Rusilor. Sub sta- cu elementele chlor, iod 5i fluor; din aceasta
panirea Tatarilor ei apar anca in o diploma a mush se grupeaza impreund cu acestea. Comregelui ungar Bela IV. din a. 1254, ca vecini re- binatiuni mai insemnate ale bromului sunt
sariteni ai Ungariei. Sub stapttnirea Cumanilor, acidul bromhidric (H Br), acidia bromic (Br 0313)
combinatiunile cu metalele, numite bromure.
apoi a Tatarilor, B.-ii se bucurau de oarecare
independenth pe teritorii autonome, cam In acelasi
Bromargir, mineral, crist. cubic ; e o bromurit
fel ca i cnezij. Bolochoveni (v. ac.). Si unii
de argint, galben verclue; se ghsesce rar, in
altii par sa represinter-cele dintaiu asezari romh- Chili si Mexico.
nasal inspre resrit de Carpati: Bolochovenii la
Bromberg, district in prov. prus. Posen,
11,449 km2., 655,026 loc. (1895) ; e corapus din
nord, Brodnicii la sud.
[D. On.]
Brodoc, s. Brod, sat in Bucovina, cap. Cotman, 13 cercuri rur. si 1 cero urb. C a p it al a B. (polon.
j. Zastavna, comun i parochie cu com. mica. Bydgosc) central liniei ferate Berlin-Thorn, e
Mitcaul ; are mosie mdnastireasca; 2739 loc. situath langa canalul B. (26 km. lung) si lngii
(2606 ort., 35 cat., 98 mos.), o award de clod Brahe; are 46,413 loc. (1895), judecatorie, gimnasia, gimnasiu real, seminar pentru invtatori
clase in B., si alta de o clasa in Mitcau.
invetatoare, institut pentru surdo-muti si orbi ;
[Dr. I. G. Sbiera.]
Brody, oras comercial in Galitia est, la gra- camera de comercin, o filiala a batch imper.,
nita Rusiei, cu 20,071 loc., dintre cari 15,316 directiune de cai ferete ; industrie de ma.5ini si
Ovrei ; are 3 biserici rusesci, una rom. cat., o mordrit. Canalul B. e navigabil.
sinagoga framoash, teatru, gimnasia-real, scoala
Bromelia L., (botan.) gen de plante tropicalcapitala ovreiasca, etc. Comerciu insemnat in americane, duph care poarta numirea familia
Bromeliaceelor, din tribal Bromelieae. Unele
cereale, vite, lemne, mArfuri de manufacturh
lipscanie, blanarii, etc., fabrica de bare, rachiu, specii ca B. fastuosa Lindl., B. Pinguin L.,
s. a. se cultiva la noi in floraria calda. [A. Pr.]
spodiu, etc.
Breidy, Sigismund, publicist magh., n. 1840
Bromeliacee, (botan.) familie de plante monecoIn Miskolcz. 1873 proprietarul cfiarului politic tyle, inrudita cu Imaryllidaceele, cuprinde plante
Neues Pester Journalc, foarte rasp-Audit acfi indecomun epiphyte cu florile regulare de periant
In Ungaria. B. a facut marinimoase fandatiuni exterior calicin, foile rosulate sau moi si angusto sau mai adese rigide i spinulos-serate
(250-300 mii fi.) pentru cjiaritii magh.
Broglie, Broglio s. Broglia, veche familie pungente, din America tropicala i subtropicala.
piemonteza, din care generalul Franvois Marie Dupa positiunea ovarului distingem 3 triburi : Broconte de B. s'a asezat 1656 in Francia. 1) B., melieele, Pitcarnieele i Tillandsieele. Ca gentiri
Victor Franois, duce, maresal frc., n. 1718; mai importante remarcam: Bromelia, Ananas,
In rhsboiul de 7 ani castiga lupta dela Bergen Achniea, Billbergia, Pitcarnia, Guzmania, Til(1759); 1764 guvernor gen. in Lotaringia ; la landsia. Un aumr insemnat de specii se culisbucnirea revolutiei frc. numit ministril de res- tiva la noi ca plante ornamentale in horaria

Wu, dar, resvfhtindu-se trupele parisiene, B. tamperata, dar mai ales in cea calda, unde
emigreaza 1789 si lupta contra republicei. f 1804 se aplica un tratament analog cu Orchideele.
[A. Pr.]

In Miinster. 2) B., Achille Charles Lonce Victor,

duce, diplomat frc., n. 1785 in Paris; sub re-

Bromidrosis, sudori ru mirositoare, puturoase.

stauratiune membru al opositiunii liberale, 1830 B. e causata de o anomalie in secretiunea glanministru de mite si president al consiliului de dulelor sudorifere.
stat, 1832-36 ca mica intrerupere ministru de Bromit, Bromargir, v. ac.
externe, din 1835 totodata president al consi- Bromura, v. Brom.

liului, 1849 in adunarea nationala conduchtor al

Bromus L., (botan.) gen din fain. Gramineelor,
partidului din dreapta ; ca Orlan-ist dupa lovi- trib. Festuceae, cuprinde plante tufoase erbacee
tura de stat dela 2 Dec. 1851 se retrase in viata anuale sau perene. Acest gen are vre-o 40
privata; 1855 membru al academiei. t 1870. specii, respandite prin regiun.ile temperate ale
Opera: Kcrits et discours,K, (1863); Souvenirs emisferei boreale, unele cresc in America de
du feu duo de B., (1886). 3) B., Jacques Victor sud. Prin partile noastre se afla mai multe specii,
Albert, duce, publicist, istoric i barbat de stat intro cari insemnam pe B. secalinus L. numit de
n. 1821 in Paris, 1862 membra al aca- popor O bsiga,
demiei, 1871-72 ambasador in Londra, realish B. sterilis L., etc. Toate speciile genului B. stint
fusiunea partidelor monarchiste; 1873-74 vice- plante furagere (de nutret), din care causa se
president al consiliului favorisand clericalismul ; si cultiva foarte mult. Unele specii stint culti-

dupa caderea cabinehilui Simon president at vate prin gradini din causa frumoaselor pani-

www.dacoromanica.ro

Bronchiectasia

Bronchita.

589

cule, cari servesc la confectionarea buchetelor turi) i sibilante, (aueratoare) la ambii plamani
permada cruda, pe urma ralurt mucoase, umede,
uscate perpetue, aaa este B. dsvarteatus Rohde.
[Z. C. P.]
si B. brizaeformis Fisch.
subcrepitante perioada de expectoratie. PercuBronchiectasia, o stare de boala ce consist siunea e normala. Intro aceste doue forme exista
intr'o largire, care uneori poate ajunge colosala, forme intermediare, difatite gradatiuni de brona bronchiilor. Se produce mai des la betrani chite. Prognosa e favorabila, caci B. se vindeca
ai la oamenii expusi la inflamatiuni repetate in 10-15 dile ; la betrani i copii mici insa se
ale bronchiilor, cum glut acei ce luoreaza la poate complica cu o B. capilar i bronchorneserii, in cari se produce mult praf sau vapori pneumonia, i sa aiba o terminatiune mortala. La
iritanti. B. e o boala foarte superatoare ai care bolnavi de mima B. e mai grava. In casan i uaoare
expune pe cel ce o are la capetarea altor boale e suficient repausul in odaie calda, sudorifice,
mai grave. Bolnavul tuaesce si da afara o flegma o compresa Prisnitz in jurul pieptului ; cand

rairos urit. Se vindecii greu, ai daca e mai B. e mai intensiv, inhalatii de vapori de apd
invechit, nu se mai vindeca nici odata.
calda, aplicare pe piept a unei hartii de muatar,
Bronchii, doue tuburi, cari pleaca din bifur- de cateva ventuse uscate. Cand tusa e supercatia tracheei (care se continua din laringe) si cioasa se da un narcotic. Pentru favorisarea
se indreapta entra hilul ambilor plamani. Ele au expectoratiei se prescrie o apa alcalina, (Slanic
forma ai structuratracheei. Formalor e cilindrica Nr. 1, Ems, Gieshiibler, Vichy), sau o infusiune
la partea anterioara i turtita la partea poste- de ipecacuana sau de polygala. B.cronicd. Simprioara. B. stint aaezate la partea superioara a tome: tusa cu expectoratie muco-purulenta, cu
toracelui i sfint in raport cu urmatoarele organe, un miros adeseori fetid (B. fetida), inaduaala
cari formeazd cu ele pediculii plamanilor : ar- (dispnea), raluri mucoase la auscultatie. 0 forma
teriele i vinele pulmonare, arteriele i vinele speciala e: catarul sec Cu tusa superacioasa,
bronchice, nervul pneumogastric, ganglionii hm- uscata, expectoratie patina i apoasa, accese de
fatici, tesutul celular ai pleura ; la copii inici i astma i raluri sibilante ai romtlante. Durata
ca glanda thymus. Afard de aceasta B. stanga B. Cr. e adese de mai multi ani. vindecare comare raporturi cu carja aortei i cu esofagul, iar plead' este rara. In anotimpul rece se agracea dreapta Cu vna cava superioara i cu marea veaza. Ca medicamente se dau: terpin, oleu de
v'na azigos. Structura e deosebita in cele 3/4 terebentina, gudron, iodoform, creosot fie la inanterioare, cad formeaza partea cea carblagi- tenor, fie in inhalatie ; expectorante, ca infusiune
noasa, de 1/4 posterioard, partea membranoasa, de polygala i ipecacuana; cura de ape minerale
Partea cartilaginoasd e formata din o serie de ca: Slanic Nr. 1, Vichy, Ems, Selters, etc., o cura
inele cartilaginoase separate prin inele membra- in timpul iernei in regiuni Cu un climat dulce,
noase. Partea membranoasa ocupa posterioara ca localitatile Rivierei (Nizza, San Remo, etc.),
a B.-lor, ea este formata de un strat fibros- Palermo, Madeira etc.; cur de lapte; nutrimnt
elastic subtire, de un strat de fibre musculare bun. B. capilar d este inflamatiunea ultimelor
netede, situate transversal, ai cateva fascicule ramificatiuni bronchice, iar broneho-pneumonia,
longitudinale elastic. Fata interioara a B.-lor cand la aceasta inflamatiune se adauge i aceea a
e acoperit de o membrana rnucoasa, care are lobulilor pultrionari, in care ultimele ramificaun epiteliu ciliudric cu cilii vibratile. B. in- tiuni brouchice se termina astfel, el B. pn. in&and in plamani se desfac, corespundetor nu- sotesce de regula B. capilara, deoarece infiamamerului lobilor pulmonari; cea dreapta in 3, tiunea dela ultimele ramificatiuni bronchice se
cea stang. in 2 ramificatiuni, aceste iaraai in propaga cu multa uaurinta la lobuli. Maladia
rarnificatituai mai mici, i aaa mai departe. pana e foarte rar primitiva, ci mai adeseori secan[Dr. Imerwoll
la alveolele pulmonare.
dara, ivindu-se ca cornplicatiune a tusei magaBronchita, inflamatiunea catarala a mucoasei resci, a febrei tifoide, a grippei, a difteriei. In
Cu

bronchielor. B. amid e inflamatiunea acuta cata- decursul uneia din aceste maladii bolnavul incepe
rala a bronchielor. B. e mai frecuenta pe timp rece a tuai violent, a av respiratia frequenta(dispnea),
umed (tomtit'a i iarna); e mai comuna la care devine niai apoi a'r grea, astfel ea bolnavul
copri i btrani. B. se capta in urma unei receli, se sprijina ca manile de pat pentru a respira
a iritatiunei bronchielor prin 110 praf (faina, etc.), mai uaor ai in regiunea stomacului se produce
B. primitiva ; ea o depresiune la fiecare inspiratie. Febra de
vapori iritanti (chlor, etc.)
insotesce adeseori tusa magareasca, grippa, febra 38 50-404, cu un, tip neregulat, ai nu dispare

tifoida, febra palustrd

B. secundara. Dupa deodata (crisa), ci treptat (lisa). Fata la inceput
multi autori causa adeviirata a B.-ei stint dife- e rosie, pe urma palida i buzele vinete. Decursul
riti microbi. Siraptomele B.-ei in formele usoare B.-pneum. e neregulat, din causa ca foca.rele apar

stint: durere de piept, cu deosebire ca o arsura in mod succesiv. In casuri acute moartea poate
sub sternum, la inceput tusa saca, care mai pe surveni dupa 3-7 glile prin asfixie, sau paraurma e insotita de o expectoratie groasd ai galbie ; lisia inimei. In casurile subacute moarte in 2-6
la copii adeseori i putina febra. Se vindeca in septemani priu marasm (slabire) sau trecere in
5-10 stile. In formele grave exista o febra re- stare chronica i tuberculisare. Vindecare se
mitenta vesperala, temperatura um-audit-se la poate face in 15-20 dile, prin disparitia suc380 dimineata, iar seara pana la 39*50, febra, cesiva a diferitelor simptome. Prognosa e foarte
care poate dura 2-4 dile. Bolnavul are durere grava ca deosebire la copiii mici ai la bettani.
de cap, o tusa deasa, supracioasa i dureroasa, T r a t.: Boluavul se aaeaza in o camera spatioasa ai
respiratia penibila, sinaptome, cari persista 2-6 bine aerata. Vom schimba adeseori positiunea
dile, dupa care incepe o expectoratie de flegma bolnavilor, Cu deosebire la copii, aaezandu-i pe
galbena, verdie i groasa. La auscultatiunea piep- un plan inclinat, pentru a facilita respiratia.
tului se aud la inceput raluri romflante, (horai- In centrul febrei: chinina, antipirina ai bai tent-

www.dacoromanica.ro

590

Bronchocrisa

Brosteni.

perate de 25-30, de o durata de 5-15 minute de matagiu i mandrinagiu, la cari este supus
(2-3 pe di) i impachetri in prostiri muiate apoi piesa, a dat resultate excelente. In Rusia,
in apa statuta sau rece, de o &n'ata de 10-15 colonelul Lavrov face turnarea in cochile meta-

minuta, 2-3 succesive. Baile au o irniurire lice, si pe cand B. este lichid, se comprima pentru

favorabila i asupra 8f:dril generale si a respira- a ave mai mara duritate i densitate. In Francia
tiunii. In contra sufocatiunii revulsive: hartie exista B. Laveissire, care a cautat acelasi

de mutar (la copii cataplasine sinapisate), ven- lucru. Industria B.-lui pentru fabricarea tunutuse uscate pe baraca. Inspirare de oxigen. Pentru rilor este in present lasata la o parte si el nu

departarea flegmei intrebuintain expectorante, mai intrd decat pentru fabricares de accesorii,
inhalatii cu vapoii de apa calda. Pentru a sus- cari trebue sa indeplineasca oare cari conditiuni
fin fortele: lapte, bulion, oue, vinuri generoase, speciale.

cognac. In contra slabiciunei inimei: cafeina,

eter, musc, camfora.
[Dr. Imerwol.]
Bronchocrisa, atac, paroxism de tusa, ce obvine la persoane tabetice ; se aseamand paroxismelor de tusa convulsiva. V. Tabes.
Bronchophonia, fenomen auscultatoric, ce se
observa la morbi pulmonari. Anu.me in arma infiltratiunii plarnanilor, vocea bolnavului se transmite foarte ciar urechii medicului, care ascultd

Bronzare,

operatiunea, prin care se di lem-

nului, gipsului, inetalelor, etc. aspectul de bronz.

Aceasta se face mai cu sama cu ajutorul vernisurilor i colorilor de bronz. Metalele se coloreaz ca sane, se lustruiesc sau se fac sa straluceasca cu ceara.
Brookit, mineral, oxid de titan, cristaliseaza
In sisternul rombic. Se gdsesce mai cu sama
pe crepaturile rocelor cristalina la Bourg d'Oila pieptul morbosului ; ceea ce la o plmana sana- saus, St. Gothard, etc.
toasa nu se intmpl.
Brooklyn, (pron. bruclin), oras ca port pe
[Drib.]
Bronchostenosa , strimtarea bronchielor do insula Long-Island, America nord.; prin un pod
diferit calibru, causata de corpuri straine, de de fier preste East River impreutiat Cu Newneoplasine, de secret abnorm, etc. Terapia se York ; 806,343 loc. (1890); comerciu viu si inorienteaza dupa causa B.-ei.
dustrie, arsenal maritim si docuri colosale, schele
Brontes, dupa mitol. grec. unul dintre Ciclopi. de nai, s. a.; rafinarii de zahar, topitorii, fabrici
Brontosaurul, animal antediluvian, dinosaurian, de masinarii. B. fa fundat de Olandezi la 1625.
16 m. lung., gasit in jurasicul american.
Broos, num. germ. a orasului Orastie. (Trs.)
Bronz, aliagiu facut din cupru (arama) i staniu
Broscarii, 1) B., com. rur. in Rom., j. Mehe(cositor), topite impreun in diferite propor- dinti, pl. Ocolu de sus, cu 1200 loc. agricultori
tiuni. Dupa scopul, la care trebue s serveasca,
economi de vite. La partea de sud a coinunei
B. are compositie diferita. Varietatile principale trece Valul lui Traian.
2) B., fort imprejurul Bucurescilor, infra
sfint: B. pentru tunuri cu 900/o cupru i 100/o
staniu, B. pentru rnedalii cu 970/o cupru i 3 o Jilava si Magurele, cunstruit dupd proiectele
generalului Brialmont. (V. Bucuresci.)
staniu, B. pentru clopote cu 78-800A, cupru
20-220/o staniu. Sant B.-uni cari, atar de copra Broscdulul Vechiu sau Muntenii ca Criva,
staniu, contin si alte elemente : A rgentanul 500/0 comuna in Bucovina, cap. i j. Storojineti ; forcupru, 25 o nichel, 250 o zinc. B. fosforat 900/o meaza com. si parochie ca B, Nou si Liscovetul;
cupru, 90/0 staniu, 0.50 o fosfor. Metal d'Algar are mosie boiereasca si 3819 loc., (3351 ort.,
20 o cupru, 970/o staniu, 0.60 o bismut. B. siliciat 279 cat. si 189 mes.) cu cate o scoala de
970/o cupru, 1.400 o staniu, 0.050/0 siliciu i 1.620/0 o clasa.

zinc. B. fosforat e foarte homogen i resistent,

se intrebuinteaza pentru constructii de masini.
B. siliciat conduce bine electricitatea, deci se
intrebuinteaza pentru sirme de telefon. Atara de
acestea mai stInt : B. cu mangan cu 700 o cupru
t3i 300/o mangan. B. cu aluminiu cu 88-950/o
cupru 5-120/o aluminiu. Acestea din urm

Aici Intemeiase

boierul Constantin

Volcinschi un schit, care fa ecularisat 1783.

Brolteanu,

[Dr. I. G. Sbiera.]

Petru, scriitor rom., n. S hui()

1838 in Seleus (Banat); a fost oficiar, apoi secretar al societatii cailor ferate austro-ungare,

astadi traiesce in Brasov. A publicat nurneroase

serien i despre Romani in I. germ. si a fost un
au cebare frurnoasa ca aurul, si se pot turna zelos colaborator al revistei Rom. Revueu. In
bine. Din ele se fac diferite obiecte, ca linguri, timpul mai nou B. a tradus in rom. Istoria
capace de ciasornic, aparate fisicale, etc.
Imp. Traiang de Franke. Academia Romana 1-a
ales (1 Apr. 1887) membru corespondent.
B. de Cobalt, aliagiu din cupru si cobalt.
Composifia tunurilor de B. in general este
Bropeni, num ele mai multor localitati in Rom. ;
de 10110 staniu, restul cupru; densitatea 8.700, mai insemnata e com. rur. B. in j. Suceava, pl.
se topesce la 900 C. si isi rnaresce volumul Muntele, compusd din satele : B. cu Haraoaia,
prin solidificare. Lucrul mecanic, la care se su- Cotrgas cu Poiana Cotargasului, Lungenii cu
pune B., este matagiul i mandrinagiul; se in- cotul Halesei, Neagra cu Poiana Vinului, Holtroduc in teava inele de 431 din ce in ce mai dita, Holda cu Barnari, Caboaia, Crucea, Lunga,
mari, trampate tare, montate pe un mandria Cojoci si Chiril, avnd 2872 loc., cari se ocupa
In otel dulce, manevrdndu-se cu o presa hydrau- mai ales ca lemnaritul i prasirea vitelor; taren
lica. Mulagiul B.-lui, cand se face in pamnt, muntos, care contiue in sinul sea minerale ca
are incovenientul, ca acesta fiind putin condu- pucioasa, fier, arama ; nu sant exploatate; 4 iscetor, recirea se face incet, producand ligua- voaro de pucioasa si 2 de burcut (borviz); com.
tiuni; de aceea generalul lichatius din Austria are un sella numit fiaran si 5 biserici, apoi
a cautat sa irnpiedice producerea acestora, tur- 4 scoale subventionate din casseta particulara a
nand B. (de 84 staniu) topit dupa metodele M. S. Regelui Carol I., care posada aici o mosie
ordinare in lingotiere metalice, recirea facndu-se ca o suprafata de 44,000 hect., infra cari 34,000
astfel mult mai repede; operatiunile mecanice hect. padure; instalatii forestiere la Barnari. In

www.dacoromanica.ro

Brotacel

Brownian.

591

B. se afla resedinta subprefectului, o judecatorie cari creso in China, Iaponia i archipelagul made ocol, 1 companie de infanterie, oficiu tele- laian. Cea mai importanta specie e B. papyrifera

Vent., introdusa la noi ca arbore ornamental

rustic; in patrie (China i Iaponia) se prepar
[A. Pr.]
Brote, 1) B., Aurel, Dr., economist rom., n. 1842 din fibrele scoartei stofe i hartie.

grafo-postal, s. a.
Broticel, y. Barateo.

In Resinari (Trs.), a facut studii juridice in Sibiiu,

Viena si Graz. 1866 funcionar la cancelatia aulica
transilvana in Viena; desfiintandu-se aceasta 1867,
apuca cariera de advocat s't este numit 1874 director al bancii de asig. Transilvania in Sibiiu.
Membru al comitetului Asociatiunii Trs. Pe langa

Brown, 1) B., Iohn, medic, n. 1735 in Buncle

in Scotia, t 1788 in Londra. B. reduces toate

boalele la lipsa sau prisosinta stimulilor (Brownianismus). Scrierea sa principala e Elementa

medicinae, (1780). 2) B., Iohn, anteluptatorul
eliberarii Negrilor in Statele-Unite, n. 1800 in
diferite articole economice i statistice, a pu- Torrington; antrliu tabacariu, apoi neg-ustor de
blicat Insotirile de credit dupa F. W. Raiffeisen. lana, iar mai tardiu farmer in North-Elba. 1859
intreprinse cu o mica ceata o expeditie contra
16 Dec. 1897.
B., Eugen, frate mai tiner al lui A., n. 1850 Virginiei, central comet cialui de sciavi, dar la asalIn Resinari (Trs.); a studiat agricultura si s'a tul asupra arsenalului dela Harpers-Fevry ajunse
ocupat cu agronomia. 1879-88 asesor consis- prisonier si fa spanzurat 2 Dec. 1859. In marea
torial in Sibiiu. La 1888 a infiintat prima re- revolutie a statelor sudice numele lui B. a servit
uniune agricola rom. in Trs. Dela 1881 membru, ca strigat de lupta. 3) B., Robert, fundatorul
iar dela 1890 vicepresident II. in comit. centr. sectei Browniftilor, n. 1549 in Northampton,
al part. nat. rom. din Trs., unul dintre corifeii t 1630 (in prmsoare) tot acolo. Sub cuvilint ca
directiunii memorandiste; 1894 urmarit in pro- biserica episcopala anglicana s'a abatut dela incesul Memorandului, s'a refugiat in Romania. vetaturile apostolilor, B. combata instituiile ei,
pretinse independenta i autonomie separata
A scris studii economice ( Tinerea vitelor, Trifoiul , -etc.) si un op politic in 1. germ.: Die pentru fiecare comuna bisericeasca, cum si despartire neconditionata de catra stat ; dupa B.
rumanische Frage in Siebenbiirgen und Ungam
1895; aceasta scriere, tradusa in urina in ro- fiecare comuna formeaza o societate de sine stamanesce, a fost premiata. de Acad. rom.; ea tatoare, sau congregatiune (de aici Brownistii
contine o colectiune de documente, extras din s'au numit i congregationalifti), ai carei membri
diferite publicatiuni si explicate in o introducere In privinta dreptului si a puterii stint egali ;
de 129 pag., care insa este tendentioasa i putin ierarchia separata, formele determinate pentru
rugaciuni i pentru administrarea sacramentelor,
scrupuloasa in alegerea argumentelor.
B., loan, n. 1819 in Resinari (Trs.), 1871; s. a. nu sant admisibile, etc. Dupa Henry Bar1848 membru in deputatiunea trimisa din Blaj rowe, a doua capetenie a Brownistilor, acestia
la impr. Ferdinand; apoi prefect al legiunii se numira i Barrowifti. Principiile lui B. au
rom. din tinutul Sibiiului. Fratele sail B. Petru ajuns mai tardiu la valoare generala in Ame[
(n. 1829, t 1897) a fost 1848 oficier in escadronul rica de nord.
B., Robert, botanist, u. 21 Dec. 17-73] la
de calare ti format din Resinareni.
Montrose in Anglia, t 10 Italia 1858 in Londra.
Brougham, (pron. bram) Henry, Baron B.
1801 a lug parte la expeditiunea capitanului
and You.; diplomat si orator engl., n. 1779 in In
din Australia, de unde se intoarse 1805
Edinburg, unde a si studiat. B. a fost unul dintre Flinders
o colectiune de vr'o 4000 specii de plante
cei mai celebri oratori i advocati din Londra ; ca
din 1804 membru in casa de jos, a luptat ca In cea mai mare parte necunoscute pana atunci.

A fost cel mai mare botanist al Angliei, ocumult succes contra comerciului de sclavi
in decursul mai multor ani local de custode
pentru imbunatatirea instructiunii publice in pand
Anglia. Remarcabil este discursul pronuntat la la British Museum in Londra, in care timp a
1820 in casa de sus intru aperarea principesei de
Wales. 1830 Peer si Lord-cancelar, si-a castigat
merite mari prin reforma justatiei i instructiunil

facut cercetari asupra morfologiei i relatiunilor

filogenetice ale plantelor, asupra desvoltarii ovu-

lului, asupra fecondatianei la plante, a stabifit

un mare numer de genuri i chiar familii de
plante si a first cel dintaiu botanist, care s'a
it,s
inteun mod sciintific cu flora Australiei.
Sketches of states men of the time of Ge- ocupat
Ser.: 1) Prodromus florae Novae Hollandiae.
orge
etc.
(London, 1810); 2) Supplementum primum poBrougham, (engl., pron. bran), trasura aco- dromi florae Novae Hollandiae. (London, 1830);
perita, cu done locuri de selut ; se numesce
3) Vermischte botanische Schriften, pub!. de catra

t 1868 in Cannes.
Sor. princ. : The
history and working
British constitution

publice,

Broom.

botanista! Nees von Esenbeck. (Niirnberg, 1825

Brouillon, (franc.) schita, concept, strazza co- pana 1834, 5 vol.)

[E. T.]
merciantilor.
Browne, 1) B., Maxim Ulysse. conte, general
Broussais, (pron. bruse), Franois los. Viet., austr., n. 1705 in Basel din o familie scotiana.

medic fro., n. 1772 in St. Malo, -1- 1832 in Paris ; A intrat in serviciu militar austr., luand parte
intemeiatorul sistemului numit Broussaism, care la resboaiele cu Frideric II., Turcii i Francezii,

culmineaza in sentinta, ca viaja se sustiue nu- si in Italia; 1746 a ocupat Guastalla si Parma;
mai prin excitatiune. Opera: Histoire des phleg- 1749 guvernor al Trs.-ei, ande a stat doi ani;
masies ou inflammations chroniques , (3 vol.); 1756 a fost batut la Lobositz de Frideric II. -IExamen de la doctrine mclicale gnralement 1757 in Praga. 2) B., Charles Farrar, amorist
adopte, (4 vol.)
american, v. Ward (Arternus).
Broussonetia Vent., (botan.) gen de arbori
Brownien, (botan.) miscare moleculara foarte
lactescenti din fam. Urticaceelor, trib. Moreae, repede, ce se observa cand se studiaza la mi-

www.dacoromanica.ro

592

Browning

croscop celule vegetale vii sau un lichid, in care

stint in suspensitme granulafiuni foarte fine organice sau neorganice, s. e. latexul dela Euphorbiacee, Asclepiadee, etc. Numele acestei miscari
s'a dat dupa acela al botanistului R. Brown, care

inteun memoriu asupra polenului aiat, ca se

poate observa la vegetale, dar pi in lichide on
granulafiuni foarte fine anorganice, ca praf de
carbune, de metale; prin urmare ca stint in-

13ruckenthal.

concerto de violina (intre cari primal e mult

apreciat de violinisti), sinfonii, s. a. B. stralucesce mai cu sama ca sciiitor de mari bucafi

c or ale (cor mixt sau cor barbatesc) cu or-

chestra (Frithjof, Arminius, Rmischer Triumphgesang, Gesang der Heiligen drei Knige, Flucht
der Heiligen Familie, Lied von den Glocke, Schn
Ellen, Normannenzug, s. a.) Caracterele mus.

ale lui B. slnt corecfiune i eleganfa in stil

dependente de viafa aceste miscari. Caror cause o no7ma experta in resursele armoniei i a paletei

ar fi datorite ele, nu se scie cu siguranfa; pro- instrumentale. B. e mud din cei mai marcanfi

babil, ca forte de natura fisicit i chimica intervin antiwagneriani.

ad i ca in multe alte fenomene demiscare.

[T. C.]
Bruchide, (zool.) familie de Coleoptere. Larva

[S. St. R.]

de Bruchus pisi L. traiesce in boabele de mazare,

Browning, (pron. brauning), _Robert, poet englez B. rufimanus in fasole si bob, B. pallidi cornis

speculativ i pufin mistic i bizar, n. 1812, a In unte.

atras asupra sa atenfiunea prin drama Para- Brucina, alcaloid, care se gasesce in planta

celsus., un fel de Faust, 1836, Sordello., Strafford, 1837 si alte scrieri dramatice; a mai scris
poesii lince, (Bous and pomegranates,1841-44),
poesiile speculative Christmas-eve and Easterday. (Ajunul de Craciun i diva Pastilor), 1849;
Men and women. (Barbafi i femei), 1855 s. a.;

Strychuos nux vomica, impreuna cu strichnina.

Se intrebuinfeaza ca reactiv chimic.
Bruck, 1) B., oras in Stiria, la reviirsarea riului
Mitrz in Mur, 1. linia c. ferate Viena-Triest,
5905 loc. (1890), usine de fier, fabr. de celulosa
si hartie. 2) B. langit Leita, oras in Austria inf.,

poema epice, dintre cari mai ales Prince Ho- 4570 loc. (1890). Tabard stabila a armatei austrohenstiel-Schwangau., 1871, a facut sensafie, ungare.

fijad indreptat in contra lui Napoleon HI.; in

Bruck, Carol Ludwig, Baron, barbat de stat
fine Dramatic Idyls., 1879-80, 2 vol. t 1889 austriac, n. 1798 in Elberfeld, comerciant in
In Venetia. Si sofia sa .E/isabeth, n. Barrett, a Triest, unul dintre intemeiatorii i directorii
fost poeta si a trait mai mult in Italia; t 1861
austr.; 1848 deputat in parl. din
la Florenfa.
[W. R.]
Francfort; 1853-55 internunciu In ConstanBrown-Squard, Charles Edouard, medic si tinopole; 1855-60 ministra de finanfe. Acusat
fisiolog franc., n. 1818 pe insula Mauritius. 1878 pentra defraudan i in resboiul ital., fit dimis din
prof. pentru fisiologia experimentala la Collge post ; s'a sinucis 22 Apr. 1860. Alai tardiu s'a
de France (dupa Claude Bernard); a facut fru- dovedit nevinovafia sa. A scris Die Aufgaben
moase descoperiri privitor la funcfiunea nervilor Oesterreichs., (1860).
si a sistenmlui ganglionar. t 1894 in Paris.
Briicke, Ernst Wilh., cav, de, fisiolog, n. 1819
Broyhan, o bere alba, useara, dulcie, numita in Berlin ; a studiat medicina, ajungnd asistent
astfel dupa berarul B. (si Breyhahn) din Hann vera. de anatoinia comparata i prosector in Berlin,

Bruat, Armand Iosef, admiral frc., n. 1796; apoi prof. de fisiologie in Knigsberg, iar dela
dela 1811 in marina frc., a servit in Brasilia si 1849 in Viena ; in 1890 a trecut la peusie
Antille, in Levant, iu Senegal, si s'a distins 1827 t 7 Ian. 1892. Activitatea lui B. formeaza epoca

la Nav.arino ; 1830 comandant la Algier, a suferit

naufragiu si a fost prins. 1843 guvernor al colonfilor frc. din Oceania, 1846 contreadmiral, 1852
viceadmiral i comandant al flotei din Marea

prin cercetarile sale fisiologice. Scr.: Anato mische

Beschreibung des Augapfels , (1847); Grundziige

der Physiologie und Systernatik der Sprachlaute.,
(1856); Vorlesungen tiber Physiologie., (2 vol.
Neagra; t ca admiral, 1855.
mai multe ed.); Schnheit u. Fehler der menschBruce, (pron. bruhs), James, calator englez, lichen Gestalt., (1891), etc.

n. 1730; dela 1762 consul in Algeria; a calaBruckenthal, familie nobiliara saseasca, care
torit prin Africa nord. pna la Marea &sic); a s'a stins in secolul present. Intemeietorul ei e
stat mai multi aui in Abessinia. t 1794.
judele reg. Mihail Breckner (1676-1736) din
Brucea Mill. (botan.), gen de arbori din fam. Nocrich in Trs., care a fost nobilitat cu prediSimarubeelor, ce cresce in Africa, Asia si Australia catul de B. pentru finuta sa oredincioasa in res-

tropicala. Din B. antidysinterica Mill., planta boaiele Curufilor. Dintre descendenfii lui si-au
descoperita de Bruce in A.bessinia, se prepara un cdstigat mari merite pentru istoria Sasilor si a
excelent mijloc contra disenteriei.
[A.. Pr.]
Ardealului urmatorii:
B., Carol Petru, Baron, n.1753 in Nocrich ;
Bruch, Max, compositor germ., n. in Colonia,
6 Ian. 1838. 1853 obfinnd stipendiul Mozart, funcionar la magistratul Sibiiului si la guvernul

a studiat pana la 1857 in Conservatorul din trans. Imp. LeopoldII.1-a ridicat la rangul de baron
Colonia, armonia i composifia cu F. Hiller, (1780) dimpreuna cu frafii si Mihail i Martin.
B., Carol, capitan suprem in distr. Fagaras ;
pianul eu C. Reinecke si F. Breunung. Dela
1857 B. ocupa numeroase functiuni : profesor la t 1857 far-a urmasi, a lasat framoase fundafiuni
Colonia (1858-61), director de orchestra la Co- bisericii i gimnasiului ev. din Sibiiu.

B., Mihail, n. 1746 in Nocrich, la 1783

blenz (1865-67), la Sondershausen (1867-70),
director al Conservatorului Stern. din Berlin consilier guvernial. Pe timpul rescoalei lui Horia
(1878-80), al Societafii filarmonice din Liverpol a fost nutria comisar Imp. si administrator al
(1880-83), apoi la Breslau (1883-90) si iarasi cott. Hunedoarei; prin procederea sa umana a
la Berlin. A. scris cateva opere: Scherz, List und restabilit in curnd pacea, pentru care merit a
Rache, dui% Goethe (Colonia 1858), Loreley fost numit consilier intim. 1790-1813 comite
(Mannheim 1863), Hermyone (Berlin 1872), apoi al nafiunii sasesci. t 1813.

www.dacoromanica.ro

13ruckentha1ia

593

Bree.

4) B., Samuel, consilier intitn c. r., gavernor luptele politice ale Sasilor transilvaneni; e pre-

al Trs.-ei; cel mai mare om de stat iesit din sidentul comitetului central al partidului posinul nafiunii sasesci; n. 26 Iulie 1721. 1774 poral sasesc, deputat dietal i advocat in Sibiiu.

guvernor, s'a opus reformelor anticonstitufionale

Bructerl, seminfie veche germana; a locuit in
ale Imp. Iosif II. i a fost trecut (1787) la pensie, Vestfalia de acji si a disparut (sed. III. d. Chr.)
ocupandu-se apoi cu art ele i sciinfele. t 1803 In confederafia Franconilor.
In Sibiiu. Ca om de stet s'a distins prin reBructerus mons, v. Brocken.
formarea temeinicA a drilor; sistemul intemeiat
Brueghel, (pron. Breughel), numele unei fade el s'a. menfinut 'And la 1848. B. a fost milii de pictori din Olanda. Pieter (sen.), n. 1525,

un mare binefacetor al nafiunii ssesci, si a in- t 1569 in Bruxella. Fiel sea Pieter, (jun.),
terneiat museul din Sibiiu, ce 1-a daruit gim- n. 1564 in Bruxella, 1638 in Anvers. Ambii
nasiului ev. de acolo. (Cf.: I. G. Sehaser: Denk- an introdus in Olanda picture de genre.
wiirdigkeiten aus dem Leben des Freiherrn Samuel
B., Jan, fratele lui P. jun., cel mai insemnat
v. B. Sibiiu, 1848.)
dintre B., n. 1568 in Bruxella, 1625 in Anvers,
B., Museul, intemeiat de Bar. Sam. B., care a zugravit mai ales peisagiuri ,$i flori, caracteIn palatal sail din pieta Sibiiului a instalat o risate prin colorit

biblioteca, o pinacoteca si diferite colecfiuni de

monete i antichitafi, etc., i scurt timp inaintea
morfii sale a dispus, ca aceste colecfiuni, la cas
dace.' familia B. s'ar stinge, sa treaca in proprietatea gimnasiului sasesc din Sibiiu si a lasat

Briigge, (frc. Bruges), capitala prov. belg.

Flandria de vest, 14 km. dula Marea de Nord,
47,033 loc. (1891) ; eppie, catedrala, casa primariei in stil gotic, academie de arte; port; industrie de 'Alm, bumbac, dantele si franghii. In
tot odata si 36,000 fi. pentru completarea lor. sed. XV. resider* principilor de Burgund; coLa 1872, caed a murit Hermann B., fara urmasi merciu desvoltat, lima decade dela inflorirea orade sexul barbatesc, museul B. a trecut in pro- sului Antwerpen. In B. f prins Maximilian I.
prietatea ginmasiului luteran din Sibiiu dim- la 1488.
preunit en palatal familiei B. din pieta orasului.
Brugmann, Frid. Car., linguist germ., n. 1849
Biblioteca museului B. are de present preste In Wiesbaden; dela 1882 prof. la Uuiversitatea
100,000 volume, de oare ce pe lang cumpe- din Lipsca pentru limba sauscrita i filologia
raffle anuale ulterioare i-s'a mai adaus i colec- comparativa.
fiunea de carfi a gimnasiului ev., cu incunabule
Brugsch, Heinrich Carol, egiptolog, n. 1827
foarte prefioase, precum si biblioteca Academiei in Berlin, a calatorit 1853-54, si 1857-58 prin
de drept din Sibiiu (disolvata 1888), mai departe Egipt, 1860-61 in Persia; 1864 consul in Cairo,
biblioteca s'a marit prin donatiuni prefioase dela 186,8-70 prof. in Gttingen, 1870-79 director
invefafii transilvaneni (Friedenfels, bar. Rosen- la Ecole d'gyptologie in Cairo, cu rang de pasa.
feld, Gustav Seivert). Biblioteca, care confine 1883 insofi pe princ. Friedri ch Karl de Prusia in caopere de mare valoare pentru istoria Ardealului, latoria sa din Orient, 1884 membru al ambasadei
sta totdeuna la disposifia publicului. Importante extraordinare din Teheran, acum docent in Berlin.
stint si manuscriptele $i documentele, cari aparfin
Brill!, Heinrich, Conte, ministru saxon, n. 1700;
bibfiotecei. Tot asa de insemnata e si marea 1733
de camera, sub .A.ugust 111. inscolectiune de antichitati din timpul anteroman pectorpresident
al tuturor ca.sselor de stet i ministru,
si roman. Pinacoteca consista din 1200 tablouri 1746 ministru
; defraudand preste 5V,
asezate in 15 odai. De ea se fine si colecfiunea milioane talenpresident
i
a
adus
Saxonia
mare perplede chalcografte, =cia i-s'a mai adaus in Ern- xitate. 1763. Biblioteca sa deinpreste
purile mai noue o colecfiune de modele din gips, vol. se afla in biblioteca reg. din Dresda.62,000
ca sa fie representata si arta plastica. Foarte boBruit, (franc.) zgoinot. B. de diable, zuraitul
gata e coleefiunea de minerale, cari au fost ad unate
aproape exclusiv din Ardeal. Ea se distinge mai ce se aude cu stetoscopul in venele jugulare, ca
la anemici. B. du pot fl, ( de vas
cu seama prin mineraiurile sale de aur i telur. deosebire
suuetul ce se aude la percusiunea piepBogata e si colecfiunea de monete i medalii, spart),
care confine circa 30,000 mouete de aur, argint, tului, daca in plamani se atla cavitafi.

arama si bronz, intre cari cam 16,000 stint

entice, anume : piese barbare, grecesci si ro-

Brukenthal, v. Bruckenthal.
Brulot, (marina) o corabie veche, de patina va-

mane. In special stint bine representate alone- loare, plina cu materii inflamabile, cari se lansau
tele regilor ung. i principilor ardeleni ; colec- contra bastimentelor inimice pentru a le infiunea e aproape completa ce privire la mo- cendia. Cala sa era plina ca fascine gudronate,
netele, cari s'au bAtut in Trs. sau se referit la stupa (calfi) unsa, grenade, rachete, butoaie cu
ea. Interesant e si o mica, dar pentru istoria pulbere, i alte rnijloace pirotechnice. In lupta
culturala a poporului ssesc importanta colec- navala dela Navarin (1828) aceste masini infernale
fiune de ornamente i scale de aur vechi sa- au distrus mai bine de 100 bastimente, aproape
sesci, precum si o colecfune de pietri scumpe intreaga flota turco-egipteana.
Bruma, v. Roua.
lamee, inifiat anca de Samuel B.
Brumar, numire popor. pentru luna Novembre.
[0. Wittstock.]
Bruckenthalia, (botan.) gen de plante din fam. Brumarel Octobre.
Brumaire, ((re.) numele lunei H. in calendarul
Ericaceelor, trib. Ericeae. Unica specie: B. spi-

culifolia Rchb., e planta caracteristica regiunei repubficei fre. La 18 B. Bonaparte a resturnat

alpine $i subalpine din Alpii Trs.-ei i Baleen. directoratul i s'a proclamat prim-consul.
[A. Pr.]
Brun, coleare galbena inchis batend in negru.
B. de Berlin, (B. de Prusia), o coloare bruna
Bruckner, Wilhelm, Dr., politic sas, n. 1835
lui Cincu mare, (Trs.); a avut rol insemnat in foarte frtunoasa, durabila i groasa, care se

www.dacoromanica.ro

594

Iirundusium

Brussa.

prepara prin incaldirea la aer a coloarei vinete f mntuita din flachri de Siegfried, cu care se
de Berlin si consista din oxid de fier si carbon si logodesce; dar acesta, fermecat, isi uita de ea
si fier. Ea nu se poate prepara usor in canti- si ja de sotie pe Kriernhild, iar pe B. o preda
tate mare si de nuante uniforme. Nu e otravi- lui Gunther. In jalusia si desperarea ei pane pe
cioasa si se poate intrebuinta i ca coloare de Hagen sa ucidd pe Siegfried. Urmele acestui
apa, de oleiu ori de var.
mit se afla in Edda si Cantul Nibelungilor.
B.
B. de cupru, coloare frurnoasa bruna inchisa, nu e de a se confunda ca Brunehilde, fica recare consista din ferrocyanura cuprica. Se pre- gelui vest-gotic Athanagild, casatorita 567 cu repara prin precipitarea unei solutiuni apoase di- gele Austrasiei Sigibert, si care purt crancene
luate de sulfat de cupru ea o asemenea solu- lupte contra dinastiei Merovingilor ; f torturata
tiune de ferroeyanura de potasiu, prin spdlarea pand la moarte (613) din porunca lui Chlotar.
si uscarea precipitatului. E frumoasd., dar nu prea
(cell. Brno), capitala M.oraviei, la imdurabila ; se mai n um esce i B.Hattchet,Florentin, preunarea riurilor Schwarzawa si Zwittawa., binga

B. de Breslau si chimic.
linia caii fer. Viena-Praga, 94,462 loc. (1890).
B. de Manchester, coloare brund de gudron, Eppie, catedrald, bis. prot., scoala super. technica,
probabil identica cu coloarea brand Bismarck, seminar teologic; multime de palate; fabrici de
numita si Vesuvina, Phenylendiamind. Se prepara postav. In grddina publica de pe dealul Francisce
din dinitrobenzol prin influenta substantelor re- se afla un obelisc (20 m.) din marmora surd, intru
duclitoare, ca zinc si acid chlorhidric, sau prin amintirea resboaielor din 1813 si 1815. Pe dealul

infiuenta acidului azotic asupra Metaphenylen- Spielberg este o citadeld.

diaminei. Praful acesta bran e solubil in apa si
Bruno, al 3-lea fiu al regelui germ. Henric I.,
servesce la colorarea pielei, lanei si bum bacului. n. 925, 940 cancelar al fratelui du. Otto I., 953
B .Van Dyk, numit si Umbra de Colonia, pa- archiepiscop in Colonia si 954 duce de Lotaringia ;

mkt de Colonia, etc., e un carbune bran pa- s'a distins prin eruditiune
mntos, de coloare frumoasa, care se gasesce sciintelor.

prin sprijinirea

Bruno, Giordano, filosof italian, n. 1548 in

se spala, se formeaza in bucdti si se pane in Nola ; 1563 a intrat in ordul Dominicanilor, dar
comerciu. E o cebare excelenta de oleiu si de in curnd a trebuit sa se refugieze din manasapa si se folosesce la vernis brun in fabricile de tire pentru principiile sale eterodoxe, ducnd
panza ceruita, la colorarea pieilor, la tabacal de apoi o viatd nelinistita si umbland prin multe

mai mult in apropiere de Colonia. Ad i se sal*

pisat si la prepararea a o multime de colori brune. orase ale Europei. 1583 petrech in Londra, 1585
Brundusium, v. Brindisi.
In Paris, 1586 in Marburg, 1586-88 tina preBrune, Guillaume Marie Anne, maresal frc., legeri in Wittenberg, 1592 fir chiemat la Venetia
n. 1763; la inceput tipograf in Paris, se alatura de catra nobilul Mocenigo, care II trad apoi
revolutiunii; mem bra al clubului Cordellier-ilor, inquisitiei; dupa septe ani de prinsoare fa ars
amicul lui Danton. 1792 comisar civil in Belgia, pe rug (17 Febr. 1600) in Campo di Fiore din
1793 adjutant gen. si colonel in armata de Nord, Roma. Opere: Della causa, principio et uno,
1802 president al sectiunei de resbel din con (1584); Del' infinito, universo et mondi, (1584);
siliul de stat. 1803 ambasador la Constantinopole, De triplici minimo, (1591). Filosofia lui B. se
1804 maresal si 1806 guvernor general al ora- baseaza pe doctrina lui Copernicus ; el declara

universal infinit atat dupa spatiu cat si dupa

selor hanseatice. t 1813.

Brune, (A Ige), v. Phaeophycee.

timp, in care plutescnenumerate lumi, Durnnedeu

Bruhella L., s. Prunella L., gen din fam. La- insusi este universal, e desavirsit si nu se mai
biatelor, trib. Stachydeae, cuprinde plante er- poate schirnba.

bacee, vivace ; are 3 specii, respandite in reBruns, 1) B., Paul Victor, de, chirurg, n.
giunile temperate. In partile noastre cresce prin 1812 in Helmstedt, 1843 prof. in Tiibingen,
fnate, pasuni si prin paduri B. vulgaris L., nu- nade 1- 1883. Ser.: Handbuch der praktischen
nata de popor Sopirlaitd, Busuioc-rosu, Chirurgie, (2 vol., 1854-60), Die Laryngoskopie
B. grandif/ora Jacq. si B. alba Pall. Speciile und laryngoskopische Chirurgie, Die galvanogenului B. merita sa fie cultivate pentru deco- kaustischen Apparate und Instrumente.

rarea stancanilor precum si pentru formarea de

2) B., Carol G., jurisprudent germ., n. 1816
bordure. B. vulgaris L. se intrebuinta odinioard In Helmstedt ; 1844 prof. al dreptului roman in
In medicina.
[Z. C. P.]
Tiibingen, 1849 in Rostock, 1851 in Halle, 1859
Brunfels, Otto, botanist germ., n. 1488 in Mainz, a doua oard in Tiibingen, 1861 in Berlin, uncle
1- 1534m Berna. .A.scris Herbanun vivae eicones,
1880. Opere: Fontes juris Romani antiqui,
etc., (Strassburg, 1530, 1531, 1536,3 vol.); aceasta Syrisch-Rmisches Rechtsbuch aus dem 5-ten
carte, retiparitd de mai multe ori, a fost scoasd ai Jabrhundert.
In editiune genn. sub titlul Contrafayt KreuterBrunswick, 1)B., ducat germ. v. Braunschweig.
buch ; Onomasticon medicinae, (Strassburg, 1534
si 1543).
[E. T.]
Brunfelsia, L., (botan.) gen de plante lignoase
din fam. Solanaceelor, trib. Salpiglossidae din

2) B.-ul nou, colonie engleza in America de

nord, langa golful St. Lorenzo, 72,416 km2., si

321,294 loc. (1891); bogata in lacuri si riuri,

ca paduri dese; la sud e cultivata ; comercie cu
Antile si America sudica. B. uniflora Don. din lemne si pesci. Capit. Frederictown. B. a fost
Brasilia, ca antisifilitica si B. americana L. de pe colonisata la 1604 de Francezi, 1713 ajunge in
Antile, ca antidiaretica, se aplica in medicina. posesiune engl., la 1784 colonie, iar dela 1867
[A. Pr.]
incorporat la Dominion of Canada.
Brunhild, o valkyra (ursitoare a luptei) miticd,
Brusc, (frc. brusque), aspru, iute. Bruscheret,
sotia lui Gunther, regele Burgundilor, inimica (frc. brusquerie), asprime, lipsd de politeta.
Kriemhild-ei i barbatului acesteia Siegfried. B.
Brussa, (Bursa, Prusa), inainte de cucerirea

www.dacoromanica.ro

13rusture 13ruxela.

595

Adrianopolei resedinta sultanilor trc., acum capiBrutus, 1) B., Lucius Iunius, fiul lui Marcus
tala vilaiet. tre. Chodawendikjar (Asia m.), cu Iunius si al ficei mai mari a lui Tarquinius. Tar-

positie frumoasa la poidele Olimpului (misic), quinius Superbus, care hotari pierirea tuturor
60,000 loc. Reside* regilor Bityniei (fundata membrilor familiei lui M. Iunius, pretendenta la
de Prusias II.) In apropiere sfint torne de tron, Il cruta numai pentru-ca se prefacil nauc,
pucioasa cu o caldurg. [mind la 80 C. 1855 un (lat. brutus). B. resbuna moat tea Lucretiei, procutremur de pament a ruinat in mare parte vocand 510 a. Chr. poporul sa alunge pe Tarorasul B. Ocupatiunea principala a loc, e cultura quini ; a fost intemeietorul republicei si primal
viermilor de matasd, tesetoria; in apropiere de ei consul, condamnit la moarte pe proprii sei fii
B. se scoate s puma de mar e, din care se pentru participare la o conjuratiune contra refabrica lulele.

publicei.

Lappa major Gaertn; Lappa minor DC; Petasites

officinalis Moench. (v. ac.); B. dulce = Petasites
officinalis Moench. (v. ac.); B. oaiei = Telekia
speciosa Bmg. (v. ac.)
Brusturoasa, com, rur. in Rom., j. Bacau, pl.
Tazlaul de sus, cornpus din cat.: B., Beleghetu,
Ciobanusu, Ciughe i Palanca, situate pe riul
Trotus dela Ghimes in jos ; 4504 loc. (4023 Rom.,
378 Magh., s. a.) impreuna cu populatia catunelor
din com. Agasu, (Cotumba, Goioasa i Sulta),

lui Caesar, apoi conjurat in contra acestuia; induplech la 44 a. Chr. pe Caesar ca sa mearga
la senat, unde il astepta rnoartea.
B., Marcus Iunius, cel mai cunoscut dintre
asasinii lui Caesar, ginerele lui Cato Uticensis,

ocupe &mil Moldovei (1579). Luat in Moldova

de protejatul sou domn, B., care ii incercase
norocul si priu Spania i Venetia, ajunge generalul infanteriei si cavaleriei, capetand anea
veniturile Galatului si mostenirea unui decapitat boier. In fine devine postelnic. In aceasta
functiune isbuti (1582), dimpreuna cu vornicul
Bucium, sa infranga resmirita boiereasca, ridicata de Lapusneni asupra Sasului, la Balota. Desi
domnul protestant protejase, sub intluenta postelnicului sea, catolicismul, totusi B., sinitindu-i
positia slabita, Il parasesce i sprijinesce revenirea a 2-a oara a lui P. Schiopul. Sub noul domn

email, s. a.
Bruxela, (f re. Bruxelles, germ. Briissel), capitala i reside* regatului Belgia, totodata capitala provineiei Brabant, situata in central rega-

Brusture, numire populara data plantelor:

B., Decimus Iunius, om de incredere al

n. pe la 85 a. Chr.; la inceput contrar, apoi

partisan al lui Pompejus, dupa lupta dela Pharsalus (48 a. Ohm.) a trecut pe partea lui Caesar,

care Il numi pe rand in functiuni inalte. Cu

toate acestea B., castigat de Cassius, s'a pus in

cari prtna la 1893 apartineau com. B.; loc, se fruntea conjuratiei contra lui Caesar ; dupa asaocupa cu agricultura, prasirea vitelor, meseriile sinarea acestuia s'a refugiat In Macedonia. In
cotnerciul; intinse paduri ale familiei Ghica; luptele dela Philippi (42 a. Chr.) a batut mai
50 ferastraie de apa; 2 isvoare de ape minerale, antaiu armata lui Octavian, dar 20 de dile mai
cari contin iod i pucioasa. Cat. B. numera tardiu a fost iuvins. B. se arunch in sabie, ca
singur 1218 loc.
sa nu cadd viu in manila dusmanului.
Brut, v. Brutto.
Briix, oras in nord-vestul Boemiei, limga Biela,
Brutti, Bartholomeu (Albanul), un intrigant centra de cai ferate, 14,894 loc. (1890). In aproaventuner albanez catolicisat, din Constanti- piere exploatan insemnate de lignit. Fabricatiune
nopole, care da bani i sprijin lui Iancu Sasul
rafinerie de zahar, turnatorii de fier, fabrinaturalul fiu al lui Petra Rares
ca sa catiune de unelte economice, potase, vase de

tului langa rful Senne; 190,313

loo. (1895),

dimpreuna cu prediile 474,739 loc. B. e anal din

cele mai frumoase orase; orasul intern, traversat
incungiurat de bulevarde largi i frumoase, e
locuit de lumea elegauta si are caracter francez,
suburbiile si vr'o 7 sate invecinate stint flamande,
aci comunicatia i comerciul e foarte viu. Piete :
Piata regala cu statua lui Gottfried de Bouillon;
p. martirilor cu monumentul celor caduti la
B. se bucura iarasi de o mare trecere. Ajunge mare 1830; p. congresului etc. .Edifixii : casa sfatului
clucer al Moldovei i capitan de Lapusna. Acum in stil gotic, (terminata la 1443); catedrala (basilucra si mad malt intru sprijinul catolicismului lica din sed. XIII), palatal artelor frumoase
prin influents Poloniei si a Papei. Domnul in- (mai inainte al printului de Orania), p. regal,
emiinteaza facerea unui seminar catolic la Cot- p. industriei, p. national (pentru camera), etc.
nan i reintocmirea vechei episcopfi catolice de Institute culturale :universitate libera (dela 1834;
Bacau. Actiunile simpatice catolicismului se ri- In a. 1894 avea 1311 ascultatori); Universit
dica nu numai la curte ci i in cercurile pre- Nouvellec infiintsta la 1894 de radicali si socialatilor romani, mai ales in ale mitropolitului Gh. listi din mijloace private a fost recunoscuta de

Movil. In mind din nou se schimba impre- stat la 1896; academia de sciinte si arte; acajuranle politice : Petra Sehiopul fuge i domnia demia patinu pictori i sculptori, politechnic,

Moldovei e pasa la mezat. B. da sprijin lui Aron- conservatoria de musica, scoala militara; socieVoda (1591), care spre a se dosface de acest su- tate botanica ca o renumita gradina botanica;
peracios creditor, II implica intr'un complot fa- biblioteca mare (400,000 tomuri), galerie de tavorabil lai P. Schiopal si Il ucide (1592).
blouri, observatoriu astronomic; numeroase scoale
Bruttium, tinut in Italia de sud (C ala b r i a), speciale si poporale ; societati filantropice, etc.
In vechime locuit de Brutti, i la termuri de Greci, Industrie, comerciu, comunicatiune : ramun de
cari fundara in secl. VIII. a. Chr. colonii inflo- industrie foarte desvoltata in B. sfint fabricatie
ritoare ca: Hipponion, Rhegion, Lokroi, Kroton, de dantele i horbote de matasa, lanarii, bum-

s. a. La 272 a. Chr. B. fir cucerit de Romani. bacani, hartie, lucran de aur si argint, sticlani,
Brutto, greutatea unei marfe dimpreuna cu ace, palani, etc. Comerciul e foarte viu, fiind
greutatea ambalagiului. Profit brut, adeca pro- promovat de bursa, mai multe bance (banca
fitul total, din care &flea nu s'au subtras spesele. Belgiei dela 1835, banca nationals dela 1850, etc.),

www.dacoromanica.ro

596

tryacee

tryozoari.

ci ferate, tramwaye i canale, in special marele

Bryonia, L., (botan.) gen din fam. Cucurbi-

ministreaza de un primar ca un consiliu de 5

meinbri si un senat de 29 membri alesi pe ate
6 ani; orasul e impartit in 11 divisiuni. Iluminarea orasului se face ca gas aierian, lumina
electrica se afla in cdteva piete si in multe locuinte private; stradele glut canalisate. Pentru

si Africa. La noi erase pe gardan i prin tu-

Pe la 870 apare in istorie sub numele Brosella,

iar in sed. X. ca Bruoscella. B. ajunge in posesiunea imperatilor romani iar prin casatorie la
ducii de Brabant (sed. XI.), sub cari orasul se
desvoltit rapid. In secl. XIV. ajunge la ducii de
Burgund, iar mai tilrdiu ca zestre a Mariei de
Brabant, sotia Imp. Maximilian, trec in posesiunea casei de Habsburg. Carol V. fddi B. capitala Terilor de jos. Sub Filip II. B. fit central

de Bryonina, care este un purgativ drastic si

care face tocmai sa se intrebuinteze in medi-

canal catra $elda (28 km), care se largesce pentru taceae, trib. Cucumerineae, cuprinde plante ernai man, prin ce B. devine oras en port; telegraf bacee si are vr'o 12 specii, respfindite prin reAdministratia. Orasul B. se ad- ginnile temperate si tTopicale din Europa, Asia
telefon.
fisuri douii specii : B. dioica Jacq. numit de popor

Mutatoare, Mutatoare-cu-poame-rosii,

siB. alba L. vulgar Mutatoare, Muttoarecu-poame-negre, Imperateasd, etc. Aceste

plante se cultiva pentru a decora zidurile, gar-

apbrarea orasului se sustine o garda de cetateni de durile i umbrarele. Ele stint foarte otravicioase
5625 oameni. Venitele in 1894 au fost 26.390,055, grin toate partite lor, dar mai cu sama grin racheltuielile 28.685,611 franci.
dacin, din causa ea confin un principia activ,
Istoria. B. a fast intemeiat prin sed. VII. acru, solubil In ap roof:), cunoscut sub numele

cin radacina de B. dioica Jacq. Radacina de B.

alba L. pe liinga proprietatile purgative mai are
proprietti hemostatice. Vlastarile tinere de B.
cretica L. se indancti in Grecia ca leguma. Fecula abundentd din raddcina tuberculoasa de B.

rev olutiunii, al inquisitiunii si grozdviilor lui Alba.

Deasemenea a suferit B. mutt in resboaiele Spaniei

cu Ludovic XIV. de Francia, si ale Austriei cu

Ludovic XV., phna dupa pacea de Aachen,

dind B. se put bucura timp smut de liniste.

In timpul revolutiunii franceze B. c-ad prada

cdnd Francezilor crud Austriacilor. 1815 aliatii

o eliberara dela Francezi si o incorporara noului
regat Belgia uniti ca Tenle de jos. In timpul ce
urni B. porn pe calea desvoltani i progresului ;
1830 am isbucni revolutiunea belgiand, a carei
armare fit independenta noului regat Belgia, iar

1831 intrit suveranul in capitala B. Miscarile

anilor 1848 au atins putin B. si la 1890 s'a serbat

In acest eras aniversarea a 60-a dela proolamarea
independentei.
Bryacee, (botan.) familie de Muschi Stegocarpi

din ord. Bryinee. Capsula lor erectd, de regula

insa plecata, pendenta sau orizontald, la matuBryosoar. ritate se deschide printeun opercul. Peristomul a, anus; b, regiunea bucali;
d, tubul digestiv; g, ganglion
de dimensiuni mari e dublu, simplu, rar nul. nervos; as, muschi retractori;
o, ovariul; t, testicul.
Dup, cum archegonii stint terminali sau laterali
si de aceea, mai tdrdiu sporogonii termini' tul- dioica Jacq. tratath cu apd Ti pierde principiul
pina principala sau se afla pe laturile ei, fam. toxic si poate fi astfel intrebuintatit in econotnia
P. C. P.]
B. se divide in 2 subfamilii : Acrocaryi (Eu- domestic-a.
Bryozoari, animal mici aquatice, cu numebryacee) i Pleurocarpi (Hypnacee), la rdndul
lor cuprindnd mai multe triburi. Ca genuri mai rease tentacule ciliate, trajese ca persoane
principale din prima subfam. citam: Bryum Dill., colonii (v. biologie, tectologie). Odinioara eran
Mnium L., Polytrichum Dill., Funaria Schreb., considerate ca moluste, astadi pe consideratiuni
etc. ; din cea de a doua : Hypnum L., l'ontinalis L. embnologice se pun in tipul viermilor. Persoana
[S. St. R.]
(polypid sau zooid) e situat in o camera nuBryce, James istoric i om de stat englez, mita ectocyst sau zoecin, de care e fixata prin
n. 1838 in Belfast. 1870 profesor de dreptul un cordon celular (funicul). Paretele extern al
civil la Univ. din Oxford, de unde s'a retras 1893. camerei e tare (ectocystul) 0 e tapisat de un
Intrat in politic, Gladstone 1-a chieinat in mi- strat male (endocystul), care limiteaza cavitatea

nisteriul ski dela 1886 (al 3-lea) ca subsecretar

de stat la afacerile straine. In al 4-lea cabinet
al lui Gladstone (1892) B. a fost nurnit cancelar
al ducatului de Lancaster (titlu care da drept la

generala a corpului. Partea anterioarO si protractila a corpului proveduta ca tentacule poate

ie din camera pnn orificiul care il presintd;

In mijlocul coroanei, format de tentacule, e situat

un loo in ministeriu). 1894 ministru de comerciu. gura b, (v. ilustr.) prov6duta uneori cu o prelungire
Scr.: Istoria Sf. imperiu roman (the Holy Roman mobila, numitO epistom ; ea dd in un esofagiu
Empire); o demure a partilor niuntoase ale Un- ce se prelungesce in o cavitate stomacald, apoi in
ganei i Poloniei. (Description of the highlands un intestin, care se termina in apropiere de gurl

of Hungary and Poland), etc. B. este partisan In anus a. Anusul e situat in interiorul coronei
de tentacule (Entoprocta) sau in afarit (Ectoinfocat al autonomiei Irlandei.
Bryologia, (grec.) invtatura despre muschi. procta). Aparat circulator lipsesce. Deasupra eso-

www.dacoromanica.ro

Brynm

Bucentaur.

597

fagiului, futre gura si anus, se sill ganglionul chidere de &Or medio se alin durerile si se
nervos g. Respiratinnea se face prin cilii tenta- grabesce vindeoarea.
culelor. Reproductiunea se face prin oviparitate,

Bubona, in mitol. romana numele dinei, care

gemiparitate sau prin muguri oviformi (stato- a ingrijit de buna prsire a boilor si vacilor ;
blaste). Ouele o kd spermatozoidii t iau nascere In onoarea ei s'au tinut: ludi Bubetii.
pe funicul sau pe pretele cavit. generale a corBuburuza, v. coccinella.
pului, In general in acela.$i individ (hermafrodite).
BuburuzAiu, loan, din Brasov, a tradus in
Oul focondat sufere prima desvoltare in into- secl. XVII. o istorie universala din limbs greriorul cavitatii viscerale a corpului mamei, la ceasca, al carei manuscript se pastreaza in
unele B. marine insii se desvoalta in o capsula biblioteca familiei Hohenzollern In Sigmaringen.
special (ovicelle); din ou se desvoalt o larva
Bucal, ce se tine de fata, de gura.
ciliata plutitoare asemenea trochosphorei (viermi).
BucAtaxia, 1) arta de a prepata deosebitele
Se cunosc 2000 specii, din cari astadi traiesc fehui de bucate si de mancari, prin fierbere,
numai 600, majoritatea traiesce in mare pe pietri, frigere sau coacere. Exista anumite cdr(i de
scoici, coralieri, etc.; miele numai traiesc In apele bucate, cu diferite formule si recepte, pentru
dulci. Cf. Allman, Monograph of the fresh water prepararea bucatelor. 2) Local unde se gatesc
polyzoa. (Loud., 1857); Busk, Catalogue of marine bucatele.
polyzoa. (Lond., 1852); Lucien Jolut, Contributions
B. poporale, institutiuni de binefacere pentru

a l'histoire des Biyozoaires des ctes de France. alimentarea poporatiunii misere din ora$e ca
(Paris, 1877); I. Barrois, Mmoire sur l'Embry- un pret minimal sau gratuit.
ologie des Bryozoaires. (Paris, 1877).
Bucean, eras fiber reg. in Croatia-Slavonia,
[Dr. N. Leon.]
cott. Modrus-Fiume, 'LTA golful Buccarita, o
Bryum Dill., (botan.) gen de muschi acrocarpi. parte a golfului de Fiume; 2050 loc.; comerciu
In acest gen intra numeroase specii ; citam : B. viu. In apropiere e castelul Buccarita, cu port
capillare L., pe stanci, ziduri, trunchiuri de maritim, odinioara proprietatea contilor Zrinyi.
arbori ; B. argenteum L., pe ziduri, la marginea
Buccinum, (dela buccina, trompeta), gen de
drumurilor ; B. nutans Schr., prin paduri, tur- moluse gasteropod, cu cochila univalva, ca oribarii, etc.
ficiul oblong, corpul lungaret, conic. Animalul
B. T., semnul moneteriei din Bistrita (Trs.) are pe cap douit tentacule cilindrice, eari poarta
pe banii batuti sub princ. Mili. Apafi.
ochi ; organul respiratiunii e format din doue
Bua, insola la termurul Dalmatiei, capitanatul branchii pectenate. Sexurile siint deosebite; ei
Spalato, 3500 loc. Localitatea pri no. Seta Croc e. traiesc in mare $i glut via colorati.
Buansu, (Canis primaeus Hodgson), soiu de Bucecea, 1) B., tirgusor in Rom., j. Boto$ani,
cane, triesce selbatic in Siberia. Animal rapitor, pl. Siret, infiintat la 1828 de proprietarul Dide rnarirnea lupului.
mitrie Ralet; 1385 loc., intre cari 1000 Ovrei;
resedinta subprefecturei pl. Siret, judecatorie de
Buba, V. Buboiu i panaritium.
Bubalis, animal, gen de antilope, triesce in ocol, gara, birou telegrafo-postal ; e strabatut de
Africa. Spec.: B. mauritanica, B. caama, B. cala national Botosani Mihailoni si do linia fe-

lunata, B. pygarga.

rata Botopni-Veresci; are 1 biserica ort., 2 si-

la 1720. (B.= Act).

mania si Transilvania. Incep din Predeal si se

Bubalus, v. Bivol.
nagoge, o scoala de baieti si alta de fete cu 2
Bubastis, dupa mitol. egipticif dina lanai (la invetatori si 2 invtatoare. Loc. rom. se ocupa
Egipteni luna s'a personificat i ca femeie si mai ales cu agricultura, iar Ovreii cu comerciul
ca barbat: Men.) Numele B. st, in legatura cu
meseriile. 2) B., sat in acelasi j. si pl. la nordBast, (v. ac.) asemenea cjina lunei, si Bubastis est de tirgusorul B., apartinetor com. rur. Ca(casa Bastei) a fost si un eras, numit dupa linesci, cu 1272 loc.
templul 4inei. Inca si pe timpul Romanilor s'au
Buceciu, v. Bucegi.
Bucefal, (grec. boukephalos = cap de bou), calul
tinut: sacra Bubastiae, serbatorile dinei. Ruinele
ora$ului snt aproape de Tell Basta, unde s'au lui Alexandra cel Mare din Macedonia. Se dice,
ca calul a avut un corn in frunte si ca a pierit
afiat statuete de bronz ale dinei.
[Atm.]
Bubat, termin poporal pentru variola. (v. ac.) In resboiul din India.
Bucephalia, oras, astdi Dsalalpur, intemeiat
Bubbles, (engl. pron. bbbels = besici de sapun),
nisce societati pe actii engleze, Infiintate de $ar- de Alexandra cel Mare si numit dup B.
Bucegi, ramura a !hunt-11r Carpati intro Rolatani pe la inceputul sed. XVIII.; fra oprite

prelungesc spre sud printre vaile Prahovei si

Bube dulci, v. Crusta lactea.
Buba, ghindura =fled, cunoscut sub numele Ialomitei, formand in Rom. hotarul intre jud.
de uim a, la grumazii pruncilor cari safer de Dambovita si Prahova. B. sant masivul cel mai
scrofule. La adulti B., care se face in vintre, In frumos din muntii Prahovei, avnd virfurile cele
cele mai multe casuri se ivesce in urma boalelor mai inalte, paduri de bradi, fagi si livedi foarte
venerice. Tratamentul medical se orienteaza dup bogate, precum si cariere de piatra in exploatare.
Virfuitile cele mai inalte ale B.-1r stint: Omul
causa, deci v. scrofukosa i morbi venerici.
[St.]
(2508 m.), Caraimanul (2495 m.), Jepii, Dihamul,
Buboiu, furunculus, o inflamatiune ce isi are Costila, Piatra-Arsa, Furnica, (v. ac.)
Bucentaur, (marina) se chiema o mare galera,
punctul de plecare In jurul unui per si e datorita
totdeuna petrunderii unui microb. Se formeaza sculptata si amita, cu greementul de asemenea
o utnflatura ca o rnazere ori mai mare, tare, aurit, pe care se ambarca in toti anii dogele Verosie $i dureroasa. In cateva dile partea din netiei in diva lnaltarii Domnulai, spre a reinof
incungiurat de toata nobleta i avnd langa el
mijlocul umflaturei cade sub forma unui dop de
esut mort. Prin cataplasme calde sau prin des- pe Nuntiul Papei si pe ambasadorul Franciei

www.dacoromanica.ro

598

Bucer

logodna sa cu Marea Adriatie. B. era condus

Buciumani.

Buchari s. Bochan, Abu Abdallah Mohammed

din portal Venetiei in trecetoarea dela Lido, ibn Ismail al-, col mai renumit culegetor de
unde dogele arunca in mare, scotaudu-1 din de- sentinte atribuite lui Mohammed. Se dice, ca ar

getul sou, un inel binecuvntat de Nuntiu, pro- fi adunat 600,000 de sentinte, dintre cari a ales
nuntand cuvintele Desponsamus te, mare, in 7275 si le-a publicat in opul s'u Al dsami' al
signum veri perpetuique domini. Origineaacestei bahilk, pe care Mohamedanii II tin de scrierea
ceremonli e in vorbele adresate dogelui de Papa cea mai sfanta dupa Coran. B.
869.
Alexandra III. Fie-ti marea supusa, ca sopa
Bucharius, sub Arpadiani personalul, ca,re avea
sotului ei. B. fa am de Bonaparte si trupele sale, sa se ingrijeasc de aprovisonarea curtii.
dupa luarea Venetiei, la finele seclului trecut.
Buche, v. Azbuche si Bucoavna.
Bucer, (Buceros rhinoceros), pasere din ord.
Buchenthal, Constantin, cavaler de, componist
Coracornitelor, fam. Bucerotide. Are ciocul foarte rom. (B. [Valea Fagilor] este numai predicatul
mare, galbeu, cu o ridicatura cornoasa si lata. nobilitar la titlul de cavaler, pe care 1-a primit
Aripile rotunffii, coada lung, picioarele cu 4 de- familia Dobrovolschi pe la inceputul sed. XIX.),
gate, 3 indreptate inainte, 1 inapoi. Coloarea n. 1842 in Dobronout a studiat in Cernaut,
penelor neagra, pe burta i piept alba, coada Tarnopol, in Viena (in institutul Teresian),
alba ca dungi negre. Lungimea corpului preste dreptul in Graz; in fine a facut i studii musi1 m. Traiesce in lava si Sumatra. Sant mai cale la Conservatorul din Viena sub profesorul
incite specii.
Iosif Dax. B. a compus in spirit national rom.
Bucerdea, (magh.Buzs-Bocsrdt, comuna rur. mai Incite opere musicale pentru pian (Resunete
in Trs. cottul Alba-inf., ca 1755 loc. Rom. si din Bucovina; Hora si Mars rom.; Patru hore ;

Doue hore; Sunete din Carpati; Polca Emila;

B.-vinoasd, comuna rur. in Trs., coital Alba Vals Amaryllis; Suferinta; Erinnerung an Berinf., impartita in B.-ronuineascd (Olll-Boros- hornet, vals, (op 8); Waldmeister, vals, (op 9);
Bocsard) cu 489 loc. Rom. si B.-ungureascd Caluserul, (op 10); Hora Elisavetei, (op 12);
(Magyar-Boros-Boesard) cc 664 loc. Romani.
Hora Junimei, (op 14); Hora Juuimei romane
Buceveschi,Epamitionda,pictor rom., n.3 Mart. Vieneze, (op 23), etc.
28 August 1897.
Magh. (564).

1843 in Iacobe ni (Bucovina). A studiat gimnasiul

in Cernaut, Blaj i Beius apoi teologia in Cer-

[Dr. I. G. Sbiera.]

Buchet, manunchiu de flori legate laolalta.

naut pana 1867. Tittnd sama de talentul lui Buchetierd, persoana care ofere flori pentru
pentru pictura, consistoriul episc. din Cernaut vndare.
i-a dat un stipendiu din fondul religionar gr.-or.
Buchinist, anticuar; cel ce vinde carti vechi.
spre a stadia pictura la Academia de arte fru- Buchner, Max, explorator germ., n. 1846 in
moase din Viena, unde stadia sub conducerea lui Hamburg; a servit ca medio in marina si a

Arndt si Feuerbach (1868-74) cc succese emi- luat parte in resboiul dela 1870-71. La 1875
nente. Facit apoi o calatorie la Miinchen, in Italia a intreprins o calatorie in jurul pamantului, iar
la Paris si apoi se stabili in Viena, unde isi la 1878 a cercetat Africa ecuatoriala de vest, la
desohise un atelier. Tablourile lui, representaud 1881 Congo, iar 1884 coloniile germ. Togo si
scene din 'iata poporului rom., gasira multi ad- Kamerun. Intro 1888 si 1890 a facut explorani
miratori, dar tot nu-i procurara mijloace in- In Australia. Opera: Raise durch den stillen
destulitoare pentru existenta. Se spud( dara
Ocean , (1878); Kamerun, (1888).
de pictura bisericeasca., in care prinse a introBiichner, Ludwig, filosof naturalist german, n.
duce o nota directitme, idealisarea tipurilor vechi 28 Martie 1824 in Darmstadt, stadia medicina
orientale. Pe acest teren a lucrat cu mare succes in Giessen, si practich pana 1854, cand se abilita
la iconostasul si la pictura decorativa dela bise- in Tiibingeu ca privat docent. Aici dada la lurica catedrala din Zagrabia si la restaurarea pic- mina vestita lui opera materialista Forta si maturii dela biserica domneasca" a Sf. Niculae din teriee (Kraft und Stoff. Frankfurt a. M. 1855,
Iasi. Dupa 1SS1 fa angajat de consistoriul episc. 16 ed. 1888), tradusa mai in toate limbile culte.
din Cernaut ea pictor diecesan pentru trebuinta Aceasta scriere a facut o revolutie literara atilt
bisericilor din Bucovina. lntr'aceasta calitate a de puternica incat autoral ei a fost constrins sa-si
lucrat in stil mai modern. Dintre picturile lui paraseasca catedra; reintoreOndu-se la Darmcu motive nationale rom. amintan nesce tablouli stadt incep din poll a practica medicina. A mai
la poesiile: Desteapta-te Romane, Pastoriul in- s-ris: Natur u. Geist; Physiolog. Bilder; Ueber
tristat, Colindatorii, Doina, O intalnire la fantana. die Darwinische Theorie; Die Macht der Ver-

t in 113 Febr. 1891. (Cf.

Calindariul Buco- erbung; Das Alter des Menschengeschlechts, etc.

vinei, Cernaut, 1892; Candela, 1b91, pag. 187.)
Buchta, _Richard, fotograf i calator african,
[Dr. I. G. 8biera.]
n. 1845 in Radlov in Galitia. Intre 1878-1880
Buch, Christian Leopold, Calmly). de Gelmers- a calatorit pe Nil in sus pana in Uganda si s'a
dorf, Schiineberg, geognost, n. 1774 in Stolpe, reintors prin Niam-Niatn. A luat in mai multe
1853. Represeutant al vulcanismului extrem, fotografli (160) dupa natura tipuri de oameni si
are mari merit pe terenul paleontologiei.
loeuri.
Buchaniti, secta fauatica, intemeiata in nordul
Bucium, (magh. Vrmea), comuna rur. in
Scotiei de catra Elisaveta Buchan (pron. bliken) Ungaria, cott. Sulagiu, cu 1729 loc. Rom. si
la 1783. Invetatura B.-lor culmina in asteptarea Magh. (246).
sfirsitului lumei; de aceea ei nu se casatoriau,
Buciumani, (magh. Bucsum), comuna mare in
abfficeau de placerile sensuale, traiau In coma- cott. Albei infer., se compune din 6 sate: B.-Sat,
nism i lucran putin. Elis. Buchan
1791; pe B.-Cerb, B.-Isbita, B.-asa, B.-Poeni i B.-Munincetul se stinse si secta B.-lor.
tari. Are preste 5 mii loc. rom., cari se disting
Buchara, v. Bochara.
prin portal lor cel pitoresc, sfint oameni fra-

www.dacoromanica.ro

Buciumi

599

Bucolic&

moai, baiesi de profesiune, au numeroase bii de James I., vol. 5 si 6, de Gardiner.) 2) George
aur. In B. se afl Detunata (v. ac.), o minune a Villiers, duce de B., fiiul celui de mai inainte,

naturei admirata de turisti; bai de aur luerate n. 1627. Scapand din teinnita, in care il puse
ai de Romani: precum silnt minele de pe mun- Cromwell, ajunse in ministerial Cabal, fiind fatele Corabia, in apropierea caruia s'au descoperit
nisce morminte romane.
Buciumi, com. rur. in Rom., j. Iasi, pl. Codru,
formata din sat. : B. (Valea-Cozmoaea), Nun,
Barnova cu Petraria, Socola (tirgusor) i Vladiceni, av-nd o intindere de 8689 hect. si 2287 loc.
Se face comerciu insemnat cu vinuri ai fructe;
are carien i
piatra vararii. Com. e strabtuta de calea nationala Iasi-Vasluiu, iar prin partea
despre nord-est trece unja feratii Iasi-Ungheni.
In com, se afla un schit, un metoc al calugarilor
din Santul-Munte, si 4 biserici cu 12 preoti si 2
diaconi, apoi 2 acoale de baieti cu 3 inv6tatmi,

vorit al regelui Carol H.; alai targiu insa a trecut

la oposilie, pana ce Iacob II. 1-a departat dela

curte. t 1688. 3) Richard Plantagenet, TempleNugent-Brydges-Chandos-Grenville, duce de B.,
n. 1797. Ajunse tider in parlament, se alatura la
Tory si ap'r legile pe cereale i reformele referitoare la dreptul electoral al poporatiei rurale. La

1841 a intrat in ministeriul R. Peel. Ajungiind

insa averea familiar in concurs, s'a retras din
viata publica. 1861. A scris: Memoirs of the

court and cabinets of George Ill., (4 vol. 1855);

Memoirs of the court of George IVA, (2 vol. 1859);
Xfemoirs of the court and cabinets of WiMam IV.

1 acoala de fete cu 1 inftatoare, 1 scoala de and Victoria, (2 vol. 1861); The private diary
brutarie i rotarie i 1 moara de aburi.
of Richard, first duke of B., (3 vol. 1862).
Buciumul". Sub aceasta denumire a existat in 4) .Richard Pl.- T.-N.-Br.- O7.-Gr., duce de B.,

Bucuresci catva timp o societate sinfonica romana, unicul fiu al celui de mai inainte, n. 1823, a ocupat
sub presidentia de onoare a lui Titu Maiorescu ai functiuni de stat inalte, sub cabinetul Beaconsfield
sub diriguirea artstica a prof. Conservatorului a fost guvernor in Madras. Cu el s'a stins familia
din Bucuresci C. Dimitrescu. Primul concert al ducilor de B. si Chandos.
1889 in Londra.
acestei societati a avut loe la 4 Nov. 1884.
Buckingham, 1) Buckinghamshire, (pron. bekinBuciumul", (liar politic, literar i comercial, ghemair) sau Buck s, comitat in mijlocul Enintemeiat de Cesar Boliac; cei dintili 7 nri au gliterei ; 1889 km2., cu 185,190 loc. (1891); prin

aparut la Paris; iar dela 15 Dec. 1862 fliarul un sir de dealuri B. e impartit in dou jumetati:
apara la Bucuresci, pana 1a8 Billie 1863 de 2-ori eea nord-vestica e acoperita cu pasuni bune, ca
pe sept. ; dela data aceasta de 3-ori, iar dela sud-estica e agru. Prin Theinsa, care il mar1 Aug. 1863 apara in toata cliva, afara de Vineri, oinesce la sud, i prin numeroase finale B. sta

iar in 1861 iarasi de 3-ori pe sept.; in 1865 in legatura cu Londra i cu litoralul. Agricul-

se schimba in Trompeta Carpatilor. (v. ac.) tura i economia de vite (oi, rimatori ai galite)
Buciumul, sau bucinul (la Romani: buccinum), e ocupatiunea principala a loc. Capitula Aylesinstrument de suflare, are forma unid tub, ce se bury. 2) B., ora' municipal in comitatul B. spre
largesce spre capetul inferior, care are circom- nord-vest dela Aylesbury ; 3364 loc. In aproferenta de 53 cm. ; e ceva curb; lung de 8-9 piere renurnita mosie Stowe a ducelui de B.
palme; se face din coaje de teiu, legat cu coaje
Buckland, (pron. beclend), Wit/tarn, geolog
de cires. Capiitul, pe unde se suflii in el, e cu englez, n. 1794 in Axminster (Devonshire); a
malt mai strimt, avnd adaptat un tubusor de studiat teologia, dar s'a dedicat cu totul studfilor
lemn de nue, care merge strimtandu-se la ex- naturale. 1813 prof. de mineralogie, 1818 prof.
tremitatea sa, si se numesce revea. Sunetele ce de geologie in Oxford, 1845 dechant in Westda B. sant tari, dar tot odata i dulci. Ca si minster. 1856 in Clapham langa Londra. Opere :
ori care tub, dupa legue acustice, da sunetele Reliquiae diluvianae , Geology and mineralogy
urmatoare: fundamentala, terta si quinta i alte considered with reference to natural theology .
note dupa intensitatea suflarii, care puma in viBuckle, (pron. becl), Henry Thomas, literat
bratie aerul dinlauntrul tubului. Precum la Ro- engl., n. 1823 in Lee langa Londra. A fost de promani, asa si la noi, B. in timpurile vechi a fost fesiune comerciant, dar dupa moartea tatalui seu
instrumentul ostasului, ca el se dedea semnalul de s'a dedicat studiilor literare. t 1862 in Damasc.
resboiu. B. la noi din vechime era intrebuintat A serie: History of civilization in England , in
la solemnitatile publice ale poporului. (Cf. Ar- care se arata aderent al principiilor materia-

chival pentru filologie i istorie. T. Cipariu, Blaj,

1857, pag. 13 i 14). B. astadi e instrutnentul pastorilor. Odinioara erau bucinatori vestiti in Rom.
Baciul Udrea, dela stana de pe muntele Ceahlau,
suna din bucium cu o putere extraordinara, incat
inuntii i codrii resunau in departare. (Cf. Ale-

liste ; Essays.

Biickler, loan, numit Schinderhannes, vestit

capitan de banditi, n. 1777 in Na.statten, se tinea

cu banda sa de a stanga Rinului ; fit execuhit
1803 in Mainz.
Bucoavna, abecedar. B. sau Azi-bucoavne se
xandri, Poesir populare. Bucuresci, 1867. Nota numiau vechile abecedare rom. tiparite cu sieve
cirilice, =nits astfel dela Azi-buche, primele
dela pag. 57.)
Buckingham, (pron. bechinghetn), 1) George doue litere din alfabetul cirilic. Mai purtau
Villiers, duce de B.,. favoritul regelui Iacob L numele de bucvare. Cuprindeau buchile (slovele),
al Angliei, n. 1592 in Brookesby ; prin presen- exercitii de slovenire (silabire) rugaciunile mai
tarea sa impunatoare i personalitatea sa extra- usitate. Incepura a iesi la iveala pe la jumetatea
ordinara a sciut sa castige gratia regilor Iacob I. secl. XVII.
Bucolica, (lat. dela Bu,colicus = pastor de vile),
si Carol I., a dirigiat politica lor i i-a facut sa
disoalve in deosebite randuri parlamentul, care In sens figurat inseamna poesiiIP cari tracteaza
nu se supunea orbia planurilor sale. A fost ucis subiecte din viata pastorilor, oilindand simplila 1628 in Portsmouth de catra John Felton. tatea i naivitatea lor naturala, pe langa sentimen(Cf. History of England from the accession of tele lor adeverate, neprefacute. Timbrul acest,or

www.dacoromanica.ro

600

Buco.

Bucovina.

poesii numite i idile este de comun erotic, forma ceteaza in senil Radaufului si al Sucevii; cul-

usoara, lipsita de mi ce mestesugire. In litera- mile ei sfint: Pascanul cu 1483 m., Feredeul
tura lat. classica sfint vestite B.-ele poetului mare cu 1460 m., Tomnaticul mare cu 1434 m.
Vergilius. La Grecii antici s'au distins in acest si Magura botina mi 1358 ni. Ultima ramurd,

gen poetic: Theokritos, Bion i Moschos. In lite- mai luna deca cele trei precedente, incepe
ratura rom. George Co5buc (Balada i idileg),
dela Maramures si se intinde in dreapta Cero-

V. Alexandri cu Pastelurile sale.

Bucov, com. rur. in Rom., j. Prahova, pe soseaua Ploesti-Buzeu. Pana la 1845 a fost capitala desfiinfatului jud. Saac sau Sacuienig. Se

musului spre nord-est pana la Prut. Culmile

niai insemnate dint: Tapul cu. 1665 m., peina

veche cu 1487 m., Tomnaticul cu 1567 m., si
Lungul cu 1382 ni.; aici se bifurca; o ramura
compune din 5 cat. cu 500 case si 2000 loc.; apuca Irn Ceremu 5i Sirete, avnd ca culme
Are o scoala cu 2 invefaton, 3 biserici, o ca- pe Batea cu 1367 m., Sena cu 1285 m. si
sarma, 2500 vite si 3 fabrici de spirt si faina. Bafcul cu 1240 m., iar cealalta intre Sirete
Locuitorii se ocupa cu agricultura s't prasirea vi- si Suceava cu Petrusca ca mime cu 1127 m.
telor. In apropiare de B. Mihaiu-Bravul a fost Munfii B.-ei nu se malta pana in regiunea ghie-

biruit de Poloni, cand a pierdut domnia Trii farilor, dar intrec pe ici-colea pe a pdurilor.
Romitnesci.

[A. M. Michaelescul

comuna rur. in Trs

In parfile despre nord si est, unde predonmesce

cottul Hunedoarei, lang apa Bistrei, aproape de Porfile-defiar. cu 1329 loc. Romani. Anca pe titnpul Romanilor s'a aflat in apropiare marmord, care de
present iarasi se exploateaza.
Bucoveni, comuna rur. in Rom., j. Ilfov, pl.
Snagov, langa n'u! Colintina si calea ferata Bucuresci-Pitesci in departare de 21 km. de capitala.; se compune din sat. : Atarnafi, Buftea, Fla-

piatra arinoasa cu conglomerate in ptura de

deasupra, iar in cea de desubt straturi de sare

4 biserici si 4 acoale.
Bucovt, 1) B., com. nir. in Rom., j. Doljiu, pl.
Jiul de nujloc, situata in departare de 4 km. de
orasul Craiova pe malul drept al riului Jiu, pe
dealul B. si Valea-alba; se compune din sat.:
B., Carligu, Leamna de jos, Palilula i Sarbatoarea, avand un teritoriu de 6365 pogoane
3587 loc. In coin. se afla manastirea B. fundad.
la 1573, adi secularisata, 1 biserica si 1 scoala
mixta; in casele manstirei este instalat un penitentar; defintifii sfint intrebuinfafi la fabrica
de tabcarie a statului. In Valen-alba se gasesc
urniele unei vechi cetafi numite Cetatea Jidovei.
2) B., com. mica in Banat, cott. Timis, 1603 loc.

colnicoas a ferii este compusd mai mult din

paturi de marga si de diluviu.

Bucova,

si de cdrbuni numifi de popor galga de amen,

sfint vaile riurilor late si lungi, ale pareelor insa

scurte si augusta. In parfile despre sud-vest,

unde munfii sfint compusi din ardesie micoasa

si din trahit, stint valle riurilor augusta si neregulate. Parfi frumoase sfint: Valea Putnei cu

piscurile Adam t3i Eva laug Pojorita, Valen Colmanzeni, Buciumeni. Challa, Mogosoaia i Odaile, buld, Vales Lucavei Valga Lucina cu stancile
afiind o suprafga de 8385 hect. si 3157 loc.; are Cucosul si Gaina, Yalea Tibauld, etc. Partea

Rana. si Magh.
Bucovina, ducat, feara ereditara a imperiului
Austriei. Se marginesce la nord-vest si nord cu
Galifia, la nord-est ca Basarabia, la est si sud ca
Moldova, la sud-vest cu Trans., si cuprinde un
areal de 10,441 km. In partea sud-vesticd eara

Apele B.-el. B. are multe r inri si paree;

unele o despart de tenle vecina pe distante mai

lungi ori mai scurte, precum Ceremusul si Nstrul

de cura Galifia; Onutul si Rchitna de catra

Basarabia; Prutul, Lucavifa, Molnifa, Siretele,

Rusturba, Suceava, Racova, Fosticul, Somuzul
mic, Bunestii, Hranifa, Sornuzul, Vales Saca,
Aremlea, Bistrifa, Neagra si Srisond de catra
Moldova; Tesna, Cona, Parad Runcului, Diaca,
Bistrifa si Tibaul de cana Ardeal; altelo trec prin
ea ca Prutul si Bistrifa, iar altele isvoresc intr'ansa ca Moldova, Suceava i Siretele. Toate
curg spre Marea Neagra; sfint pufin aptoase,
numai la topitul omatului si la ploi mari se umfla

tare, se revarsa si causeaza multe stricaciuni.

Lacari nu sfint, ci nurnai cateva Ochiuri de
maro prin munfi si unul langa Radauf. Intre
Prut si Nistru sfint mai multe pescuine. Pufuri
este muutoasa; colnicoasa insa lucen nord-estica; de apa sarata (s'atina) sfint la Maginea, Solca,
o linie trasa dela tirgul Vijnifii pe Ceremus pana Cacica; isvoare de apa pucioasa la Puciosul de
la satul Capul Codrului pe riul Moldovei ar des- Muga Iacobeni, iar de apa feruginoasa t}i gazoasa
part aceste doue regiuni.
la Vatra Dornei, Candreni, Poiana Negrei, Gura
Negrei, Podul Cosnei, etc. Petroleu se gasesce
ORO- RI HIDROGRAFIA.
la Vatra Moldovifei.

Muntii B.-ei sfint landre din siragul Car-

PRODUCTE, CLIMA.
pafilor, avand o direcfiune dala nord-vest spre
Plimntul B.-ei este manos si productiv, mai
stid-est. O ramura se intinde cain dela Inau de
pe marginea Ardealului intre riul Bistrifii si al ales in valea Prutului si a Sucevei, unde a r aDornei, avand ca culmi pe Suhardul cu 1709 ni. t u ri 1 e sfint mai abundante dedil in valen Sisi pe Ousorul cu 1642 m. Alta ramura se In- rettilui. Prin vaile muntoase se gases pufine setinde
nmul Bistrifii si al Moldovii pana in menaturi de ov-s, orz si barabule. Din intreg
feara Moldovii avand ca culmi pe Tatarca cu arealul ei de 10,441 km. cain la 4519 km2. sfint
1.552 in., Botosul 1477 in., Giumalaul cu 1859 m., acoperifi cu paduri, 1913 cu araturi, 1435 u
Altitud cu 1667 m., Raraul cu 1653 m., Pietrile gradini si fatiga, 1143 cu toloci, cava preste
Doamnei cu 1648 ni., Dealul Qilei cu 1639 m., 1 km. cu vinafe si numai 1430 km. ar fi paCaldul cu 1535 m. si Toderescul cu 1490 m. ulad neproductiv. Pa durile sfint compuse in
Alta ramura ,incepe dala Lucha. cu 1762 ni. partea muntoasa mai nurnai din pini, molicli
la isvoarele Moldovii i Sucevii si se traga printre bracIi ; in partea colnicoasa mai mult din fagi,
aceste doue riuri tot coborandu-se pana ce in- carpeni, mesteceni, plopi, stejari si arini; dar

www.dacoromanica.ro

601

Bucovina.

se gsesc ici-colea pi paltini, frasini, arfan, ulmi, agricultura pi cu prsirea vitelor, Jidanii Cu co-

corni (rar), jugastri, larce, jneapn, tisit (rar), mercie' ai cu. industria, Nemtii i Polonii mai
teiu, rachiti, salce, mlini, acati, scuresi, macieai, mult ea meseiiile i Lipovenii cu pomritul.
aluni, etc. Prin gradini i pomete sfint: meri,

INDUSTRIA. I COMERCIUL.
peri, pruni, perji, cireai, viaini, nuci, zarzari, etc.
Ca plante nutritive se cultiva pdpupoiul, siicara,
Industria a luat mare avnt in timpul din
grul, ovsul, orzul, meiul (rar), parincul (rar), urma. Pe lang fabricele de spirt de mai inainte
mazerea, fasolea, bobul, barabula, curechiul, etc.
ferariile dela Iacobeni i salinele dela Cacica,
Ca an im ale doinestice se tin boj, vaci, oi, capre s'au mai infiintat: berarii, puturi de petroleu;

(rar), cai, porci, gini, rate, gasce, curci. Ani- ferestree cu vapor in Cernaut, In Berhomet pe
male selbatice se &eso: lupi, ursi (rar), vulpi, Sirete, in Rusii Moldovitei, in Dorna Candreni,
iepuri, cerbi, ciute, caprioare, vieri, dihori, jderi, ai altele purtate de apa riurilor; o fabric de
etc.; iar pasen: vulturi, uli, oimi, pajore (rar), lemn pentru resonante in Straja; mori cu pi
sita n, prepelite, paturnichi,gaineste,grauri, si urqi, fara vapor; o fabrica de aprinjoare pi de cement
etc. P e s ci sant, afara de pitici i grindele, ea- In Straja si alta de chimicalii in Putna; o fabrica'
rapi, crapi, lini, mrene, fusari, atieci, pdstravi, de hartie in Radut, scapatatti; sticlrii In Crasna

somni (rar). Intre minerale gsim fier, aram,

Voivodeasa; fabrica de oleu In Cernaut, de

ete In timpul de fata numai sarea se scoate regulat in salinele dela Cacica, i fier in minele
dala Iacobeni; minele de arama dela Pojorita si
cele de argint dela Carlibaba sfint parasito.
Clima B.-ei este dulce, placeta si sanatoasa;
primavera e scurta, vara nu prea calda, toamna
tenga i frumoas, iarna nu prea aspra. Ploi stint
indeajuns; temperatura ordinara dintetua an variaza intre 150 sub i 250 preste zero.

mapine, pentru. mobile, spalatorii, etc. Teranii

anca continua a-si fabrica ei inaiai panza,

argint (putin), aur (putin), sare, pucioas, asbest, cordovan In Suceava f;i Vijnita; fabrici pentru
suman, cojoace, pieptare, laicere, toluri, scoarte,
opinci, fuse, covefi, etc., precurn i unele unelte

de lucre.

Comerciul. Se expoart multe producte brute;

vite cornete i mascan; grite, papusoiu, secara;

faini; mult lemn pentru zidiri. Se irnpoart fabricate din terile apusene. Comercie viu e mai
ales cu Moldova si cu Basarabia; el este prePOPULATIUNEA.
tutindenea facilitat, pe ranga multe d re m ur
Locuitorii B.-ei se compuneau la incorporarea bune imperatesci, de teara i vicinale, anca ai
ei in anul 1776 din 17,047 familii, i anume prin o retea de ci f erate locale: Cernautdin 346 de nobili, 501 de preoti, 14,992 de te- Noosulita, Lujeni-Zaliscic, Nepolocaut-Vijnita,
rani sau clacasi, 45 de comercianti, 58 de Ar- Hliboca-Berhomet-Mejebrodea, Hliboca-Sirete,
meni, 526 de Jidani, 294 de Tigani, 58 de im- Carapciu-Ciudeiu, Hadic-Radaut, Rdaut-Frasin
blatori, 26 de Arnauti, 104 de useri si 97 de pe Suceava, Hatna-Cfunpul-lung, Vama-Ruaiicalarasi; aceste patru categoiii din erina ca ser- Moldovitei i Itcani-Suceava, cari toste alimenvitori pe la oficii; deci la olalta cam la 85,235 teaza linia piincipala Lemberg-Cernut-Suceavasutlete pe langit 466 calugari si 88 clugarite. GaIati-Odesa. Multe oficii postalo i telegrafice,
Lumenii cu preotii Ion locuiau in 289 comune chiar i In comune rumie mai insemnate, anca

pi 62 catune, iar calugarii in 17 manastiri

ii dau mare avnt. Tirguri anuale se fin in
14 manastioare, cu 28 calugarite la 6 din ele locurile principale comerciale, marginite acum
si 60 calugarite in o manastire ai In patru mai trua la vite. Instituto de credit si pstrare
manastioare deosebite. In anul 1784 locuitorii
ortodoxi se compuneau din 26,731 de fam. lurnene, deci cam la 133,655 de suflete, si eran
Impartiti bisericesce in 239 parochii cu 247 biserici i 296 preoti. De atunci incoace locuitorii
s'au inmultit foarte repede, cei ortodoxi si indigeni pe cale fireasca, iar ceilalti mai rnult prin
imigrare, ajungnd cu totii in 1890 la 646,591
do suflete, 324,469 barbati si 322,122 femei,
dintre cari 451,320 ortod.: Romani si Ruteni;

de bani anca sfint destule, dar numai patru din

ele sfint in mani romanesci in Gura-Homoralui,
Storojinet, Cerrtut i Campul-lung.
ISTORIA BlIC0177.NES.

Teritoriul B.-ei in vechime facea parte din

Dacia Traiana. In timpurile navalirilor ea era sub

stapanirile barbare, ce s'au succedat dep vre-

meri, pana cand se stabili acolo in mod de-

finitiv domina Moldovei intre 1342 ai 1349.

92,980 apuseni i uniti : Nemti, Poloni si Ruteni ; De ad i inainte B. faca parte intregitoare din
16,294 protestanti N vutti i Maghiari ; 3233 Lipo- avest principat sub denumirea de tinutul Cerveni (Slavi) si 82,764 Jidani. lucia despre limita de nautelni, de ocolul Campulungului si parte din
conversare, 208,301 se folosesc de limba role., judetul Sucevii i impart soartea eu dinsul pan.
268,367 de cea ruteana, hutaneasc si lipoveneasca, In 1775, cand se deslipi de el ai se incorpora,

133,501 de cea germ., S139 de cea maghiara, 536 de ce garantarea statului quo, In staturile impiiratiei
cea slovaca. 28 de ceasloveana si 18 de cea italiana. habsburgice. Aici capet alta imparteala. A.v

Ei locuiesc asta4i in cinci orare: Cern au tu I, pana 1786 administratiune militara; fa apoi imSiretele, Suceaval Radautul si Carnpul- preunata cu Galitia pana 1790 sub denumirea
Lung; in 19 tirquri, dintre cari cele mai in- de ocol sau cerc (Kreis) al ei cu o diregatorie
semnate
Sadagura, Boianul, Cot- cercuala (Kreisamt) in Cernaut, cu trei judemanul, Vijnita, Storojinetul, Solea. catorii civile in Cernaut, Sirete pi Suceava, ea

Gura Homorelui, Vama, Iacobenii

una criminala in Sirete ai cu un forum nobilium

Vatra Dornei; si in 311 comune satesci cu In Leina s. Lemberg. Din motivul ea locuitorii

199 morii domeniale si 63 alune. Desimea popo- B.-ei diferesc de ai Galitiei idepa origine, graiu,
ratiunii este acum de 62 suflete pe chilometru moravuri, datini pi confesiune, i ca nu se poate
patrat. Romilnii i Rutenii se ocupa mai mult cu aptepta o impreunare 5i contopire adevratag,
Enciclopedia romana Vol. I.

39

www.dacoromanica.ro

602

Bucovina.

dispuse impgratul Leopold H. prin decretul din Dorna, Gura Homorului, Campul-lung, Riclaut,
29 Sept. 1790 ca B. s'A se deslipeascil de Galitia, Seletin, Solea si Suceava. Mai are inca in Cerea nu mai faca parte din ea, nici nobilimea ei naut o directiune financiar, o directiune pentru
sa nu se mai tina de a Galitiei, iar in privinta administrarea fondulu religionar gr. or., o direcadministrativa, politica si judetiara, s mai re- tiune pentru poste Id telegrafe, un inspectorat
mina spre incercare, provizor, atita legatura pentru caile ferate, un oficiu pentru verificarea
cu guvernul Galitiei cata este compatibila cu si- m6surilor si a greutatilor, si o statiune de coguritatea 5i autonomia terii. In 1804 cap6tit B. manda militar.. In privinta administrarii biseriun propriu forum nobilium, dar in 13 Apr. 1817 cesci B. formeaz pentru locuitorii dre p t-cr e se impreurat din nou nobilimea B.-ei cu a Gali- dinci osi r es ri teni o archidiecesa archifiei
scopul de a o amalgama, tusa. indesert. episcopeasca i mitropolitan cu sediul in Cer-

Dup o nemultamire indelungata din partea naut, cu un consistoriu in frunte, compus din
locuitorilor ortodoxi resriteni, sporita prin
5 consilieri activi si 2 onorari ; are 243 de pacarile autonomiste din 1848, se decret, la ce- rochii cu 356 de biserici si 336 de preoti ; trei
rerea lor insistenta, prin constitutiunea imperiala inngstiri cu o expositura, toate Cu 48 de cadin 4 Mart. 1849 autonomia B.-ei declarandu-o lugari ; este impartit in 12 protopopiate ca
teara de coreana si ereditar, separat, dandu-i-se 478,118 de suflete (1895), 241,551 barbati si
titlul de ducat cu un guvernator, presedinte al 236,567 femei. Locuitorii ap use ni se tin de
teriie, in frunte, i punindu-o in privinta ad- archidiecesa galitian ca sediul in Leina s. Lemministratiunii politice deadreptul sub governul berg, cei pro te st anti de superintendenta de
central din Viena, re-n[1,18nd numai judecatoresce acolo, iar mosaicii au un rabinat general in
sub curtea de apel din Galitia. In 22 Apr. 1860 tear, cu sediul in Cernaut.
isbuti o fractiune unionista si polonista din tearli
a stoarce decretares reincorporrii B.-ei cu

CULTURA.

spre a-i da impreuna cu aceasta in conIn privinta ivirii institutelor de cultura este
stitutiunea imperiala, ce se proiecta, o singur de inregistrat, ca pe timpul incorporarii B.-ei
ropresentanta $i o singur camera legislativa se aflau pe teritoriul ei numai doa roale
provincial, dar aceasta incorporare fa revocata publice : la episcopia din Radaut si la m'Anain 25 Aug. 1860 in urma reclamarilor starui- stirea Putnei, iar scoale private in Suceava, in
toare ale partidei autonomiste. Prin decretal Sirete, Cernut, Campul-lung, prin unele maimpratesc din 20 Oct. 1860 si prin constitu- nastiri si pe langa ele inca nisce invtatori amtiunea imperiala din 26 Febr. 1861 fa B. din nou bulanti, cari invtau prin case private. Invetarecimoscuta ca teara separata cu titlul de ducat, miau" se marginea in a ceti si serie, si numai
cu autonomie si cu representanta proprie ca si In scoala dela Putna se da o instructiune teocelelalte ten i pi regate din imperiu. Prin diploma logica mai superioar. Sub administrarea milidin 9 Dec. 1862 i-se recunosca si o marca proprie tara a B.-ei se organisara scoalele pe temelie
un scut imparta dealungul in albastru si rosu, pe nationala romneasca si se inmultir la 32 pana

el un cap de bour cu trei stele in triunghiu ver- In 1792. Punindu-se insa scoalele, dupa imtical, scutul invelit intr'o mantea rosie captusita preunarea B.-ei cu Galitia, sub priveghiarea consistoriului apuseau din Leina s. Lemberg, si coren ermelin, si ca o coroana ducala deasupra.
a face propaganda confesionala prin
cnd
A_DIUNISTRATIA..
ele, se spariara Romarai si, desridicandu-se inca
Pentru administrarea civila B. are organe In 1793 obligativitatea invetamntului, le paraautonome 5i organe imperiale regale. Pentru sira pe inceral asa, inca pana la 1804 se reduesercitarea aut o n o mi e i este o camera legis- sera la 14. Dupa o lupt, indelungata pentru relativa provinciala compusa din 31 deputati, doi castigarea inspectoratului rolar, urmata iDSA mai
cu voturi virile, iar ceialalti alesi, 5i anume 10 cu deadinsul abia din 5/17 Sept. 1837, isbuti con-

de proprietarii cei mari, 7 de orase si camera sistorial episcopesc din Cernut sa capete in
comerciar, si rounai 12 de comunele satesci. 18 Maiu 1844 un decret imperatesc, in virtutea
Camera isi alee apoi din mijlocul s6u ca organ caruia sa se imparta inspectoratul scoalelor dupa
administrativ i executiv, un condtet permanent caracterul lor confesional $i national, intre conde 5 membri, in frunte cu cpitanul terii, ca sistorial episcopesc ortodox resaritean din Cerpresedinte al camerei, numit de impratul dintre naut si cel mitropolitan apusean din Leina; acest

deputati. Comunele urban e

si rurale se decret ins se aduse la indeplinire abia prin oradministreaza insile prin comitete comunale dinul ministerial din 23 Febr. 1850, dar pi acum

de cate 8-30 de membri alesi de catra locuitori, cu intardiare, fiind-ca predarea de fapt a inspec-

In frunte cu cate un primar (antiste, vornic).

Comunele cu statut propriu, Cernauttil numai,
au mai multi membri in representant. Pentru
administrares politica B. are un guvern local
cu sediul in Cernaut $i 9 capitanate, supuse
acestraa, cu sediile in Cernaut, Campul-lung,

toratului se faca cu cinci ani mai in arma. De

ad inainte lu invetamntul primar un avint
imbucurator asa incat consistoriul episcopesc
din Cernaut dete in 1870 in sama inspectoratului civil, decretat prin legea terii din 14 Maia

1869, 108 scoale activate si 104 proiectate. Pentru

Cotman, Gura Homorului, Rdaut, Sirete, Storo- instructiunea invetatorilor se infiinti. in 1786 pe
jinet, Suceava i Vijnita. Peutru administrarea langa scoala clericala din Cernaut un curs prejudectitoreascet B. este impartita in dota)" tribu- parativ de sese luni, care treca. in 1808 la scoala
normala apusana de acolo ; in 1848 se desvollit
nale, in tribunalul Cernautului ca 9 judete

sediile in Cernaut, Cotman, Putila, Sadagura, in curs preparativ de un an, iar in 1849 de doi
Sirete, Stanesti, Storojinet, Vijnita i Zastavna, ani; in 1852 se reorganis si in 1859 se impreun
si in tribunalul Sucevii cu 7 judete cu sediile in cu non infiintata scoala ort, res. de model. In local

www.dacoromanica.ro

603

Bucovina.

acestei preparandlie se infiint in 1870 un pedagogiu i. r. de palm clase pentru inviitatori

invtatoare. Ca if coale secundare s'a creat in
1808 in Cernaut un linen cu patru clase nemtesci i dou latinesci, la care s'a adaus in 1814
un curs filosofic de doi ani, iar in 1849 s'a reorganisat in gimnasiu superior neintese cu opt
clase; in 1896 s'a mai deschis aici un gimnasiu
inferior (4 clase) tot nemtesc, ca clase paralele
rutenesci. In 1860 s'a infiintat un gimnasia superior ort. res. in Suceava, cruia i-s'au adaus
succesiv din anul 1881 patru clase paralele Cu

dako-romanischen Sprache, (1844), lar al doilea

a scrierii Die Bucovina im Knigreiche Galizienc,
(1845). Stadiul al doilea se inaugureazi pe terenul

tura si in 1873 alta de meserii in Cernaut; si in

fine, tot aici ca coroanti a intregului invntamnt
s'a deschis universitatea Francisco-lose fintt cu
trei facultati : teologica, juridica si filosofica.
Prin staruinti neobosite cultura intelectuald
a luat avnt in timpul din arma, dar n'a ajuns
and la un grad multamitor ; sfint abia vr'o 6/e
de coi ce sciu ceti si scrie si vr'o 90/e de cei ce
sciu ceti numai. Exista astadi in B. 313 coale
rimare publico ea 821 invtatori, si anume
in orase si in unele tirguri 30 de scoale cu patru
$i rnai multe clase, cu 298 instructori ; scoale
primal. cu una pant"; la troj clase se afla 15 in

1862 a Reuniunii de lectura, care la mai pe

urma numele de )Societate pentru cultura fi
literatura romdnd in B.( si prin edarea Foii

literar prin publicarea de catra fratii Georgiu,

Alexandru si Eudoxiu Hurmueaki a vestitei
gazete

Bucovinag (Oct. 1848 pfina Sept. 1850),

iar pe terenul national-cultural mai iintaiu prin

decretarea in 18/30 Oct. 1848 de catra episcopal
B.-ei Eugenia Hacman a reintroducerii limbii
romanesci la institutul teologic, si apoi prin infiiutarea in 20 Dec. 1848, resp. deschiderea in

28 Febr. 1849, la institutu.1 filosofic din Cernaut

limba romaneasca ; in 1862 o scoala reala ort. res. a unei catedre pentru limba si literatura remit%
mn Cernaut ca 7 clase; in 1872 anca un gimnasia neasca. Miscarea literara din acest restimp se
superior in Radaut ; in 1871 o $coal de agricul- consolid si se lati prin deschiderea in 2 Main.

Societatiic (1865-69). Ca scriitori in restimpul

acesta este de a se numi cu laud pentru literatura didactica &mud Andrieviciu-Dforariu,
Vasile Ianoviciu, Teoctist Blajeviciu, Aron
Pumnul si Costantin Morariu (A.ndrieviciu);

pentru literatura teologica Vasile /anoviciu,

si pentru literatura beletristica ca inceptor
Iracliu Porumbescul $i ca culminare Dumitru
Petrino. Educarea nationala prin desteptarea con-

sciintei de neam si a placerii spre lucrari lite-

orase si tirguri, cu 39 invntatori, lar in co- rare, inceputa do nemuritorul Aron Pumnut,
munele satesci 257 cu 285 invntatori. Sant continuata si direasa mai departe de loan G.

In teara 8 scoale secundare cu 154 profesori ; Sbiera, isi dad fructele sale manease abia in
dou6 $coale pentru meserii, o scoalfi de cantareti restimpul al treilea, cu deosebire dupa ce iesira
bisericesci i alta de mosit, si in fine o univer- dela universitatea din Viena si dela alma mater
sitate cu 36 doceuti si 369 auditori in 1896. Francisco-Iosephina Cernautiensis o pleiada de
Pe Ifinga acestea se mai al cateva scoale si in- tineri bravi, incalditi de simteminte nobile
stitute private, ca Internatul Doamnelor Romane, condusi de cugetari mai inalte. In restimpul
Asilul de WO romani iscoala Israelit in Cer- acesta nu exista teren literar, pe care nu pi-ar
naut, scoala Armeneasca si Institutul scoalei Ro- fi incercat unul sau altul talantul de care dismane in Suceava ; apoi o Societate pentru cul- punea, si marturisim ca nu frt de oarecare
tura si literatura romana in B. si alta pentru cea suecos. Numbrul scriitorilor din restimpul acesta
ruteneasca in Cernaut, si mai multe cabinete este destul de mare, dar ane nime n'a ajuns la
de lectura pe la sate infiintate in anii din urma. o reputatiune generall bine stabilita, decal doara
Miscarea literard la Romanii din B. n'a avut pe terenul teologic cav. Isidor Onciul, pe col

un curs uniform si regulat ; se disting trei stadii folcloristic S. F I. Manan, pe cel istoric Dr.
In ea; unul dela incorporare pima la 1848; al Dumitru Onciul si pe col beletristic fratii Vasile
doilea de aici panii la deschiderea universitatii in si loan Bunibac.
1875, si al treilea dela acest an inainte. In staLit. : Heimatskunde der Bukowina de D.
diul dintaiu i anume la inceput impulsul s'a dat Isopescul, Cernaut, 1872; Bidermann, Die Bude guvern pentra ingrijirea de carti didactice si kowina unter der sterr. Verwaltung, Lemberg,
pentru vulgarisarea legilor civile si criminale ; 1876; Ficker A., Hundert Jahre 1775-1875,
apoi de translatodi romani dela guvernul din Wien, 1875; Worobkiewiz E., Die geographischLeina san Lemberg pentru lucrari sciintifice si statistischen Verhltnisse der B., Lemberg, 1893;
beletristice, si in fine de consistoriul episcopesc Sbiera, Miscari literare la Romanii din B., Oradea
din Cernaut pentru publicarea unui calindariu, mare, 1890; lforariu C., Parti din istoria Romadintru inceput (1814) pentru o sut de ani. iar nilor bucovineni, br. 1-2, Cernaut, 1893-94; v.
din 1837 resp. 1841 incoace regulat pentru fin- Zieglauer, Geschichtliche Bilder aus der Bukocare an ca un almanach in el. Ca scriitori in res- wina, 1-4, Cernaut 1893-97; Werenka Dr. D.,
timpul acesta si-au facut un name neperitor: Topographie der Bukowina, Cernaut, 1895; Spelean Budaiu Deleanul prin scrierile sale istorice, cial-Orts-Repertorium der Bukowina,Wien, 1894;
limbistice si beletristice, compuse unele ronra- Schematismus der Buk. gr.-or. Diiicese, Cernaut
nesce, iar altnle latinesce si nemtesce, dar cari 1895; Bogdan-Duica G., Bucovina, Sibiiu, 1895;
n'au putut fi tiparite pe atunci din causa vi- Polek Dr. I., Repertorium der Landeskundlichen
trigiei imprejurarilor, i Toader Bacocea, care Literatur der Bukowina. Cernowitz, 1892 si in
tindea pe la 1817 la scoaterea regulata a unei fine publicatiunile rev. Roman. Revue a lui Dr.
foi literare periodice Chrestomattcul romdnescc, Diaconovich despre B., 1885-1894.
din care insa nu apr decat un singur fascicol

de 195 de pagini, abia in 1820; apoi Teoctist

BISERICA ROMIN.T, DIN BUCOVINA.

Blajeviciu i .7 eofil Bendela prin publicarea in

La incorporarea Bucovinei in impiiratia Aunemtesce cel dintifin a opului Grammatik der striei in 1775, biserica Romanilor din ea forma
39*

www.dacoromanica.ro

604

Bucovina.

o episcopie i sta sub mitropolia din Iasi. Dupg

incorporare se desfaca, cu consimtemntul mitropolitului din Hisi, legatura canonicl dintre
episcopia Radautului i mitropolia Sucevei, respective de Iasi, si se dadura episcopului local
nisce preoti din Transilvania spre ajutor pentru
regularea afacerilor interioare bisericesci. In
12 Dec. 1781 se stramuta scaunul episcopiei
dela RadAut la Cernaut. Prin resolutiunea Imp.
din 30 Sept. 1783 se supuse episcopul B.-ei in
afacerile de credinta i curat sphituale mitropoliei srbesci din Carlovet i sinodului mitropolitan de acolo, mai pe urin irisa prin resolutiunea Imp. din 8 Dec. 1786, chiar i in celelalte afaceri bisericesci. Mitropolia srbeasca fa
declarata ca un for sau judet apelativ in toate

Autonomia i egala indreptatire a bisericii si

a confesionalilor ei se recunosca In constitutiunea din 4 Martie 1849. Spre a se intelege
asupra separarii bisericilor ortodoxa resaritene
dupa principiul nationalitatii, precum i asupra
orgauisarii conform cu cerintele timpului, se
adunara in Viena toti episcopii si se sfatuira
impreuna in anal 1850 si 1851 prin dece luni
de dile. Sfatuirile acestea lusa remasera fard
de nici un resultat de astadatA. Patentul im-

perfitese din 31 Dec. 1851, prin care se retrase

constitutiunii din 4 Martie 1849 valabilitatea

puterea ei de lege, carilla deocamdata ori ce

nasuinta autonomist pe terenul bisericesc. ln
anul 1860, cfind se convocara la Viena barbati
distinsi din toate popoarele i confesiunile spre
certele bisericesci ale clerului bucovinean, si mi- a se consulta cu regimul pentru o noua orgatropolitul grbeso capetase dreptul de a mun nisare a imperiului pe principiul egalei indrepegumenii manstirilor din B.; in schimb pentru tatiri nationale si confesional, senatorii impeaceastA subordinare, episcopul B.-ei avea dreptul riali romani din B. si din Banatul Timisan cerura

de a lua parte la sinodul rnitropolitan srbesc

la alegerea rnitropolitului.
Pentru o renta anual. de 6000 fi. se luar
ca invoiala episcopului mosiile episcopesci in
administrarea statului in 28 Aug. 1782, iar in
1783 se secularisarA toate manastirile din B.
Vana la trei; mosiile lor se luara dimpreuna Cu
episcopesci in administrarea statului, stataindu-se ca veniturile dela toate sa intre inteo
cassa separata, care sa poarte numele de cassa
fondului religionar si sa fie destinate numai la
salarisarea episcopului si a. clerului, si pentru
susfinerea bisericilor, manastirilor si a cultului
dreptcredincios, i pentru infiintarea de scoale
confesionale si a altor institute pioase.
In 29 Apr. 1786 s'a publicat un regulament
organic, cunoscut sub numele de planul regulatn, bisericesc, prin care se dete bisericii din

In 21 August un sinod bisericesc compus din

preoti i lumeni si infiintarea unei mitropolii romfinesci. Jmpratul, prin resolutiunea din 27 Sept.
1860, implini in parte cererea Hoinanilor i dis-

puse ea sub presedinta mitropolitului srbesc

sa se adune in Carlovt un sinod bisericesc,
cornpus din toti episcopii dreptcredinciosi, spre
a delibera impreuna asupra organisarii bisericesci. Prin emisul din 30 Sept. 1860 ministerial
in sciinta atfit pe episcopal B.-ei cilt si pe al Transilvaniei despre intentiunea imperateasca i id provoca ea sa se inteleaga cu confesionalii lor despre
propunerile ce vor sa, faca la sinodul din Carlovet.

Dela episcopul B.-si Eug. Hacinan se astepta,

ca el nu va parasi terenul, pe care se pusese in
scrisoarea sa din 1849, si ca va apera infiintarea
unei singure mitropolii pentru toti Romanii din
Austro-Ungaria. Dara el convoca. in Ian. 1861 un

B. organisarea interna ce o are si astbli, dar consistor eppese,, completat ca mai multi barbati
de putine schimbri neesentiale introduse
din cler, spre formulas-ea unei propuneri relativa

decursul tirnpului. Dupa acest plan regulativ se la autonornia i organisarea bisericii din B. Aceste
imprti diecesa B.-ei in 6 protopopiate si 2 vica- propuneri s'au suyas apoi spre desbatere In Febr.

riate: 1) al Cernautului cu 31 de parochii; 2) 1861 unei adunari compuse nurnai din preoti, care
al Ceremusului cu 34; 3) al Nistrului ca 24; formulfind dorintele clerului Onicovinean cere
4) al Berhometului cu 29; 5) al Vicovului cu intre altele Ridicarea episcopiilor din B. si Ardeal

vicariatul Campulungului Rusesc cu 37, si 6) al la treapta de mitropolii.

Sucevii cu vicariatul Cbripulungului MoldoveAceste dorinte au produs mare superare ata
nesc cu 31 de parochii. In toate aceste proto- in teara cal si la Hoinfinii din Transilvania. Lupopiate se aflau pe atunci 186 de parochri cu menii doriau sa fie realisata autonomia i or27,245 de familii, 207 biserici parochiale si 38 ganisarea bisericii i erau pentru o singura mide filiale, 259 de preoti activi, 49 supranumerari tropolie romfineasca, ca resedinta in Cernaut
si 36 deficienti. In arma regularii a doua din sau in Sibiiu, i pentru introducerea sistennilui
23 Dec. 1843 se impart diecesa B.-ei prin or- representativ, adeca pentru sinoade sau congrese
dinul guvernial din 11 Sept. 1844, Nr. 50328 in provincial si eparchiale, compuse din preofi si
dousprojece protopopiate : 1) al Cernautului, lumeni, la pertractarea afacerilor nedoginatice.
astli (1895) cu 30 de parochii si 71,916 de su- La staruinta lor in 27 Martie 1863, dieta terii
flete ; 2) al Siretului cu 18 parochii si 28,244 de vota o adresa catra imperatul, prin care cerea
suflete ; 3) al Sucevii cu 19 parochii si 38,759 realisarea autonomiei bisericesci i intrarea diede suflete; 4) al Hadntului cu 20 de parochii si cesanilor in esercitiul ei.
In anul 1864, in Aug., s'a adunat la Carlovet
45,712 de suflete; 3) al Humorului cu 13 parochii
cu 21,127 de suflete; 6) al almpulungului cu 14 sinodul episcopesc. Aici episcopal B.-ei s'a inparochii si 27,786 de suflete; 7) al Vicovului cu voit cu infiintarea unei mitropolii ronulnesci,
19 parochii si 44,727 de suflete ; 8) al Storoji- dar numai pentru Roinfinii din Transivania
netului cu 22 de parochii si 45,226 de suflete; Ungaria; pentru B. l'usa a pretins o positiune
9) al Ceremusului cu 21 de parochii si 42,790 de separata antonoma i ridicarea bisericii din B.
suflete ; 10) al Cotinanului ca 24 de parochii
la rangul de initropolie coordinata cu mitropolia

46,735 de suflete; 11) al Nistrului cu 20 de rom. i srb. din Ungaria, ca episcopii sa fie
parochii si 43,632 de suflete si 12) al Putilei cu alesi de preoti i lumeni i intariti de j'upe15 parochii si 20,035 de milete.
ratul, i in fine puse intrebarea catra sinod,

www.dacoromanica.ro

Bucovina.

605

de ar fi ca cale ca sa se incuviinteze sau nu 10 Ian. 1871, ca el nu va lua parte la delibe-

lumenilor participares la sinoadele bisericesci, ran, dar ca isi va da parerea deosebit, daci i-se
si, daca da, in care mesura?
va cere. Aceasta adunare preparativa se deschise
Propunerile episcopului B.-ei au produs o ade- In 1/13 Martie 1871 si, dupa mai multe consulverata amarire sufleteasca, care a gasit resunet tad, vot cu majoritate o lege electorala, pe teIn cate o adresa catra ministeriu i catra insusi ineial careia sa se convoace viitorul congres bisericesc constituant. Acest proiect de lege capeth
episcopal terii.
La toate miscarile pornite de Romanii din B. In 9 Aug. 1871 sanctiunea Imp. si se publica
In causa ierarchica i organisatoria a bisericii lor, in 7 Sept. 1871 ca lege.
respunse episcopal Eug. Hacman in 1830 Aug.
Cu toate aceste Hacman a tot remonstrat in
1865 intfo lunga scrisoare pastorala, in care isi contra. In arma acestei opositiuni sistematice
aperh punctul sea de plecare. Atat lumenii cat nu se convoch nici congresul bisericesc proiectat.
si mai toti preotii, vednd ca nu inai pot veni
Prin resolutiunea din 23 Ian. 1873 episcopia
la o intelegere cu episcopal lor, se adresara in B.-ei se ridich la rangul de archiepiscopie si de
15 Febr. 1866 prin dieta terii catra imp6ratul mitropolie indepeudenta, supunndu-i-se ca sufra-

ca rugarea, ca sa se convoace in Cernaut o gane cele doue episcopii ort. din Dalmatia, adeca

adunare compusa din preoti i lumeni, spre a-si din Zara .si din Cattaro, si se Bumf ca archieexprima vederile i dorintele lor iu pri inta au- ptscop ,si mitropolit episc. liftman. El lasa mud
tonomiei i a organisarii bisericii. Ep. Unman, In Viena in 12 Apr. 1873. lu 13 Nov. 1873 fit
prin scrisoarea sa din 6 Martie 1866 protestit numit succesor al lui Hayman archimandritul
atilt in contra cererii cat si in contra ameste- Teofil Bendela. Avesta la cererea guvernatorului
cului dietei terii In afacerile bisericesci. In urma terii (8 Main 1874) botan diva uatala a impeacestui protest si a staruintelor necontenite din ratului din 6/18 Aug. 1874 pentru convocaren
partea episcopului, impkatul refush in 10 Dec. congresulni si publich totodata randuiala de ale1866 implinirea dorintei diecesanilor.
gere; insa guvernul u'a convocat congresul.

La noue staruinte ale diecesanilor si la in- Bendela moare in 2 Aug. 1873, urmasul sea
trevenirea camerei deputatilor in sedinta din Teoctist Blajeviciu, munit 22 Nlartie 1877, in
19 lunie 1808, ministerial promise, ca va cauta 9 Dec. 1878 formulit rugarea pentru convocarea
saumplineasea dorintele diecesanilor B.-ei. Intr'un unui congres numai pentru B. pe temeitil rAnemis din 21 lulie 1868, adresat catra episcopul duielei de alegere sanctionate. lima si Blajeviciu
B.-ei, ministerial deelar ca este decis a realisa mud in 9 Julie 1879. Ca arms fh Dania in
si in B. autonoinia bisericii,
provoch ca
12 Martie 1880 aryl] imandritul Si I vestru Morarinsupuna propunerile sale, dupa ce va fi consultat A.ndrieviciu. Abia acesta avh fericirea, dupa

attit consistoriul eppesc, cat si un 'lamer oare- doi ani de staruinta necontenita, a deschide in
care de lumeni. Consistoriul eppesc, luand
14 26 Iulie 1882 si a presida primal congres
considerare atilt dorintele clerului din 1861 si constituant al bisericii ort. din 13. In acest emipropunerile episc. Hacinan din 1664, cat si pa- gres s'a votat unanim un statut pentru congresal
rerile lumenitor, adopt si el principiul repre- bis. al archidiecesei ort, or a 13.-ei si un resentativ ea preo
i huneui i lucr un statut gulanicut de alegere. Aceste decisitun lima nu
si-1 supuse in Ian. 1869 episcopului slue pre- capetara sanctitmea imperateasca, ei ministrul
sentare la locurile competente. Ep. Bauman, ne- de culte fh insarcinat sa vonvoace un non emiinteles Iliad nici Cu principiul representatiN cu gres pe teineitil regulamentului de alegere din
preoti si lumeni, nici cu ingerinta congresului 1871. Se facura deci noue alegeri i congresul
bisericese la administrarea i intrebuintarea ton- non s'a deschis in 18 30 Sept. 1891. Cougresul
dului religionar, isi exprimh patinen sa contrarie. acesta a ales un coinitet, ('are a elaboreze un
Asupra raportului ep. Hacinan math o decisiune nou statut congresual i un nou regulament de
(10 Dec. 18691, priu care se respinse statutut alegere. La o discusiune asupra acestora insa,
elaborat de consistorin, inai ates din causa dispo- precum si la convocarea congresului bisericesc
sitinnilor relative la administrarea si intrebuin- nu s'a nmi ajuns.
[Dr. I. G. Sbieral
tarea fondului religionar si la ingerinta congreBucovina", foaie rom. pentru politica, religie
sului bisencesc asupra ei. La 11;23 lunie 1670 si literatura, intiintata in Cernaut de fain. Hasse intrunesce o adunare poporala in Cernaut, muzachi la (16 Oct.) 1848; ea f redigiata rocercetata de preste dowii mii de lumeni si preoti, mauesce i nemtesce; numai feuilletonulst oi era
demse ca sa tnmita o adresa catra consiliul carat romanesc. B. iesi cate odata pe septernana,

de ministri, prin care sa se pretinda respec-

i inceta in Sept. 1850, nefiind indeajuns spritarea drepturilor constitutionale fats, ca biserica jinita de colaboratori. Ca redactori responsabili
ort. din B., si s ceara ca sa i-se dee i ei au- figureaza in 1849 fratii Giorgiu i Alexandru, iar
tonomia ceruta. Cu tot protestul episc. Hacman, in 1850 numai Alex. Hunnuzachi. La aceasta
ministerial de culte, prin emisul seu din 30 Sept. foaie fit si Aron Ptunnul un lucrator neobosit,
1870, fach cunoscut, ca guvernul Imp. este ho- indata dupa sosirea sa in Bucovina, mai ales pentru

tarit sa activeze autonomia bisericii. In 1 Dec. textul romanesc. Tendinta foil a fost cu desa1870 esi un emis ministerial, prin care se con- virsire patriotica, liberaba i nationala. Giorgiu
voch, sub presedinta guvernatorului terii, un Hurmuzachi in primal articol de fond ()ice:
Foaia noastra va fi defensorul intereselor natiocongres preparativ compus din 18 preoti
18 lumeni, parte alesi, parte numiti, ca scopul nale, intelectuale i materiale ale Bucovinei, reca sa fonnuleze, cu participares episcopului, presentantul nevointelor i dorintelor ei, orgauttl
propunerile pentru conchiemarea unui congres bucudilor i suferintelor ei. Monarchia demobisericesc constituant. Episc. Hacinan, intrebat cratica cu toate consecintele ; o Austrie libera, pufiind asupra consimtemntului seu, declar in ternica, falnica; deplina indrituire a tuturor na-

www.dacoromanica.ro

606

Bucstinescu

Bucuresci.

tionalittilor; autonomie provincial; intreg i acest recensemnt a gasit 121,734 suflete. Dela
nemdrginit progres in toate ramurile activittii 1866 panA inclusive 1880 miscarea populatiunii
omenesci; ea este cu deosebire chiemat de a se incheia anual cu un deficit, numai anii 1869
mijloci i cunoscinta ambelor surori, Moldova si si 1876 fac exceptiune, aratand un mic spor.

Valahia, Austriei i Germaniei, cari au de apiirat Dela 1881 nascerile covirsesc decesele, de asein aceste principate interese de o nemsuratd menea imigratiunea din provincie i strdinOtate
importantii;
ca foaie nu va lipsi a se ocupa si se mdresce, astfel c numrul locuitorilor arata o
de soartea fratilor nostri Romani din Ungaria i continua' crescere. Recensenitintuldela8-10Dec.
Transilvania.
lDr. I. G. Sbiera.)
1894 a gdsit 232,009 sufiete ; considerand lusa

Bucvanescu, poet moldovean de pe la mee- c. la inscriere s'au striicurat nerecensati 6-70/0

putul seclului, citat de Alexandri n introdu- ale populatiunii, frd exagerare se poate evalua

cerea la scrierile lui Constantin Negruzzi. Ce si numrul locuitorilor la 250,000. Intro acestia
cum va fi Boris, nu se scie.
sant: dup s tar e a familiar capi de fa,milie
Bupsci, com. rur. in Rom., j. Backu, pl. Tazlaul 48,857 brbati si 10,614 femei, membri in famine

de sus, compusI din cal.: B., Cernu, Cornetu, Ba- 71,707 b. si 100,834 f. ; dupa starea socialO: nelenii, Turluianu i Lereni, cu 2015 loc., (intre cari casdtoriti 75,014 b. 034,389 f., castoriti 41,235 b.
130 Magh.) pe o suprafatO de '7000 hect. ; are 4 si 40,212 f., fduvi prin doces 3566 b. si 15,311 f.,
biserici i 1 acoalii mixtO in B.
divortati 746 b. si 1536 f. ; dup protectiune:
Bucidanl, 1) com. rur. in Rom., j. Dambovita, cotateni romani 83,176 b. si 72,438 f., supusi
compustti din 3 caune cu 1046 loc. 2 biserici, straini 20,272 b. si 21,209 f., fart): protectiune

1 smart mixt. 2) B., com. rur. in j. Vlasca, 17,113 b. si 16,801 f.; dupa r e giune: or-

compusd din catunele : B. de sus, Osebiti sau B. todoxi 90,128 b. si 77,470 f., catolici i prote-

de jos si Podisoru sau B.-Mosteni. Are 1 scoala stanti 14,598 b. si 17,698 f., mosaici 15,256 b. si
de bdieti, 1 de fete; 2 biserici cu un preot.
15,993f., mohamedani 347b. si 66f., alte religiuni
Bucpaia, sat in Bucovina, ciip. i j. Campul- 232 b. si 219 f. ; dupa in structi une: sciu ceti
lung, formeaz1 comund i parochie cu comunele si serie 70,324 b. si 43,789 f., analfabeti 50,237 b.
Frasinul i Dorotea cu Plotonita, cari au im- si 67,659 f. ; dupd profesiune debitanti de beupreung 2605 loc. (2055 ort., 367 apus., 35 prot. tuoi spirtoase 1830 b. si 91f., profesiuni liberale
si 148 mos.) B. are mosie mnOstireasc, o scoalti 2061 b. si 145 f., alte profesiuni 28,202 b. si
de 2 clase.
[Dr. I. G. Sbiera.]
2888 femei. In anul 1895 s' au n as cut in B.
Bucur, biserica, in Bucuresci, situatd pe o 8170 copii vii, dintre cari 4260 bdieti si 3910 fete,
movila in apropiere de riul Dambovita, a fost legitimi 6890 si ilegitimi 1280. Dupa confesiuni
ridicat mai antaiu din lemn, dup traditiune de copiii nascuti in 1895 se impart: ortodoxi 6045,
Bucur Ciobanul, i ziditd din cdrAmidd de Mircea catolici 591, protestanti 310, armeni 6, mosaici

Basarab. Biserica este mica ca de 9 rnetri in 1216, religie necunoscuta 2; raportul nascerilor
lungime si 5 in kirgime. Este alba pe dinafara dupa confesiuni fata cu populatia respectiva a
si pe dinluntru. Deasupra are un turnulet inic, fost mai mare la mosaici. Mo rtalit ate a acecare respunde in biserica. Dinainte-i are un balcon luiasi an a fost 6033, dintre cari 3332 de sex
pe stalpi de lemn. Ea se administrcaza de in- barb. si 2721 de sex femeiesc; dupa religitme:
grijitorul bisericei Radu-Vodd.
ortodoxi 4680, catolici 489, protestanti 187, arBucuresci, (cu un plan), capitala Romaniei si a meni 5 mohamedani 9, mosaici 663, religie ne-

j. Ilfov, residenta Regelui roman, situata intro cunoscutd 20; raportul mortalitatii dupa eon,26 6' long. estica de Greenwich si 440 25' lat. fesiuni fata co populatia respectiva a fost mai
nordicd, 82 in. deasupra nivelului Mdrii Negre, mare la ortodoxi. Morti s'au nascut 374 copii.
pe ambele maluri ale Dambovitei, care aici e ca- Crescerea populatiei datorita covirsirii nascerilor
nalisatO. In 1895 temperatura maximald a aerului asupra mortilor a fost de 2.117/0, iar crescerea
afost38i cea minimala 19.1, precipitatiunile populatiei presto tot 3.520/0. Numrul c s at oatmosferice 648 mm., presiunea atmosfericd mij- r ii lo r in B. pe 1895 a fost de 1357; din cele
boje 753.7 mm., temperatura mijlocie a solului 2714 persoane cdskorite dupa confesiuni au fost :
10.5. Clima e variabild, excesiv chiar.
ortodoxi 1956 b. si 1864 f., gregoitiani 4 b. si 8 f.,
Suprafata B.-ilor dupd vechea mid' a ora.sului catolici 170 b. si 224 f., protestanti 66 b. pi 106 f.,
(intro soselele Basarabilor, Bonaparte, Stefan col mosaici 518 b. si 812 femei. Divorturi s'au
Mare, Mihaiu Brav-ul, Vtictiresci, Viilor, Doamnei, inregistrat 118; dupa confesiuni coi divortati au
Pandurilor i Grozhvesci) e de 28174 km2., iar fost : ortodoxi 102 b. si 104 f., catolici 5 b. pi 4 f.,
dupti zona noua 55 km2. DupO Dictionarul geo- protestanti 1 b., mosaici 10 bdrbati si 10 femei.
grafio al j. Ilfov (1888), suprafata B.-ilor, dup,
Locuinte. Dupil .Dictionarulgeografic alj.11fov
zona veche, e ocupata de 4.236 km2. edificii si populatia B.-ilor a locuit la 1888 in 17,313 case.
curti, 360.692 m2. gradini pentru flori, 4130 km2. Devoltarea orasului o dovedesce imprejurarea,

sdirisi pometuri, 3.002 km2. terenuri pentru c numai in 1895 s'au zidit 1339 edificii noue.
legumi, 12.118 km2. sddiii de vii, 2892 km2. te-

Consum. P opulatia consul:aft. anual ca.23.012,000

remni virane si 2.516 km2. strade si piete pu- kgr. carne, pe cap circa 92 kgr.; dintre celelalte
blice. B.-ii la 1895 aveau 1031 cdi de comuni- alimente: pe cap 5.98 kgr. pesce proaspt, 3.28kgr.
catie ; dintre strade au fost pavate 747; canale pesce sArat, 2050. kgr. cartofi, 2.04 kgr. cafea,

de scurgere erau in lungime de 90,330 m., iar 15.00 kgr. zahar, 30.70 litri lapte, 235.00 kgr.
conducte de api in lungime de 157.983 m.
pane, 24.43 litri beuturi spirtoase, 112.30 litri vin,
10.20 litri bore.
POPULATIIINEA.
In garnisoand se aflau 1895: Batalionul 2
Date sigure despre populatiunea orasului B. vtintitori, Re g. Mihain Viteazul nr. 6, Reg. 4 Efov
nainte de recensenintul dela 1859 nu exista, nr. 21, Batalionul Ialomita nr. 23, Reg. 2 arti-

www.dacoromanica.ro

PLANUL
ORWLUI BUCURESCI.

www.dacoromanica.ro

3--z

+.,t, ++

,A

Paf,

le, C.,;i

.t'

0,

A.141'
0;9,
0" S.Cl0

/ -R.,

,.. ,..'

13

'-

,,, o

' ',

. ,,,

,,
(lumia '

''''

I.

',2...
.7,

'

,-.,.

47

e' " i '

--1' r
t'oa radem.

;no

P,

,..

..;#;"

,/

'

co

.:,--

',/

''i7

ttt0cttt
Porrtetdrett..
---

'-''

,---*------"---

,,

,..

131's

F.

..b

o- -

\e

,,,,,/ ,,/, t,

...,.....,.../..996:

tt,

Planul
te

Orasului
BU CURESCI.

,c,...,

'

.,

,.

,...*:::'

\,,

'

'

'

,,

.0

o''

',-7

-:,

.x.

''

.-

''

'\

.,,,,,..,,,

(,.,..-:" 0111 I 1 1 :
,ir

VY'

I:tittti. ct ..1' '

H ,
trtuniet--

,-.

,.,

c''

-'...'

'4

AY

01

',6

'1'

.t-.

zoo

400

100

600

...,

,....-1000m.-- 1 Km

800

',

-i

Enciclopedia Romana.

es

www.dacoromanica.ro

'a
m

--0'
, ct

'',..,

',
/

.,

A1

raroritor y
d

-,
,,,.

i"'''''

/,

5,

14-.61-''

t C ale a V e r gului

,../.

.. /
cf...b o

..-P el o

la,torVilor,V c 4.ca

PI

cd

HOet,<, 4
.51'

'

1od.

r,

,'..,

d .... I.
o

1 Km. ..--- 033m.

-y

\a

gibatot*,
e_,

st ra,

Ira d ,' P

,','

,-.

d,, liara.,t eE

'9 &d..,p.,

'' , ,

.<.'

_,

';.4 r ,

''

Scara lungimilor.

'

1,,

-..--7-1------

.,

c.

pa

.?.

S tr a ala.. i

- ,,, ,

. ,_

,-,,,,

- es rod a
Te47

"2,

t .4 o p e 8 o it

tr. labi T'in,

1 e&dfiAr-i',-,k,

...1...n.c

.?...

1
1'

',5

4''lli

..,S,

''\I.

.4I ' ,,,

,
.'

ci-a

rk

.a

,s,

t'

'

I''

%.,

1,

:;*

,,,

,
e
le - ,
--7-h

',P

, ri,

..

'

r,

-.,,.,

o,

e-,,,,,,i. d u I ,,,,I,

49'
qr<
-

;--S kA', .itte,z,,19'

,..

r,

.,

1.1

,a

.3.1.,O

,,j'

)"

,,.

`--

g o,-

...

,i.

:.

,,,: ''''

.t
-laya
',n r--"': e

,----1

t,,,,,,,

,-,._...4,,'

6-

A tr <1,3'

?,___

\-

,.-:

,:ve ,

C.,,,,S",

,,, cl. ct
t-1.,5

,,,

e.

AY

_:-"'

'Z

,1'

.-<

,,,[' S tr t.i,
40'4`
4,'
y

-,,_...,..-'

'1'4

ii , r.

ii,"; t

- --;

,P.'

-,;

,b'

"*-, ;

,.

,,,c`L,

-1'

ci

'y
-'

...,--t:_,,,,_},..-''

:,-W--(,i'-.7 si '

...ITHR/ (,.

,A.,

":

'..--

,'.

L'n,

.7

.,

,,

',.

'

a.c 7..4

..5..,

ot,.t

,,.."

eo

.'tra.d...V ..,I.j.,..,_

'll)r-,\
4_

A,. '''

1.. "

'z,; ,6\

,.,.

,,,...

'''''

'`'

' i c4P,'
......,

.., 4".
OS

Loo
\ o/
''

,) S"'

. i,

-;-

fi I

71

o trrn'"- ,1
l', ' '
,,
-

C`

x."'

'ir0,

.,-,

.'"'

'4<,.

.4%.

''''' ',hin , i p at,:l<

' '., ',,,,,e

A.1.0-

' .i

v,.%

, -1

nd

,,

'-'

4 c,'''''

,,,C,. .

(.2.,

it

---d, o

,.

s,

.'

'-Z

,.5. ifetropoiia. 1

.---.-

-...\,.

,
c,

.,:s,
'

',":;

sti''

e'

,'- X, zd- ', - -1.-,.,' 1:;1 S'IA

o ,:.
.7 ,...k..,X,:. /..,s -t-/,,i,t,A

'Z'',
- N4\1

cs

Italt.

u...1w

'L

- -.,

,,,,o

,,,,
1, cofe ,

' ' ' ,,, ,

d ff
.

tgr.AP

,e.,

t,,:;,,,

,1,-, ma:.:. ff,

'

. Av

''';

''

'-,.

'

,-,

-.

re r

e,,,1

--,s:
cr,

-----

ct,,,
I.

e< ,

C.,

.-"'

da
, ...I,

,,*
.
eP ?d ,,,,.

,,,

or'- o

-7-

e.,,,

T.6,

' '',,VID

.,..,11

'

..

4...

c'

..,

.c,li,:v

,T1 r, J coro dA5.s.

r
j,,tc

,O--'
',,

Q.,,

.7

::'.
11
.

A
.,

iirtgm.
r.,,,i..

"

,'

P ...,

,....1,_

-'1-

7.

_i.p-

te

k:,+aftritult. Z+.

t t t t t+

ts,

,,

''

<.,

.i,
.4.;
, ,

A-5,5

l'I'Agigi/>N'
...,.._.- .... .. ;;-.. - -.

,a, 6

411
'' ,,,,

"'' '

,_

'-f..::''.."'

--*c

....._

o-,-,``',
vi,j,_

r./

,,
-

",; -

.,

A,

,i'''''',,.
---'''S ,51/919-1-4E'

''';

2,

t. a f

'

- _,
t'A.
e,,,,.a ,
r r 1 11 1

Ele oit

...,

...,,s

..

,., ,itizza.:4-:.

...4.

ff)4)i'

,..: si i pie r

l,..
-

,-

...

,,., .,,,,,,,,,,,,.

\'''t

4et;
,
4/

--:,

(tvf

'

7:.

ir---'r ,-.,.

i :::
r

eoa
'-'

oa.i.tor,..,

7.1

-,',',

-",77,7,7

11

I 'S

yon t,i,,,e_i

-,d

.-:

;z.11:110."...,11

,,,, ik.ri,,,d-

5,

1,

nc,'

c..

'

k,

`1 i f.

s t i''' rgt I r,''''' ro

1 T ai`:.'

,,

GritV ina

.716,:id.f
.alr,',',,---

',

.:.>

,Ir.r.

'

,' c.'

/,

'

Q.,.'t t

''''

'

,1

,r*

,
, y :"
o
Sj
-4ad,,
Romana
,6
,
,

<-,0

aP

I,0

CI,,Ziutz;

P..

`,pi

tti

e
o

,,,
--'

' W-0.

7,,,,

IVVOIS

ee lltf a,' e

--n

,,,

#ZJ

' ..
''"

.t e fa

',

-=,

.,,...

19

' .5 :1;5- ,'''

0...SUCLop,olaril, '
-\,--,=---,
I-I
2

C- , S'PSE''''''''''''. ''''464,,-,
'.

,,,

ot r IP : .---- 5,,

,,..,

/ ..,,

V--_So4.,,,,atti_aparte s
\V,--1C/V,10

,wp V,..,

,
.,/,' ''

`-i,

.a.

-,..

^..

'

.1thinzaisca:P

''''''''.1,0,_ .."'

.S,14..o.fro

de tranntur

'

..t",

AT1.'

0.

71.;1

,,,.,,.

',..

51,Winw l

..0....

...,

I, '

...

<?'"e,;,..,.,

:A
, N/

, t

0.

'"a.t4bil 6

N..

II)

.00

40

sos

9, S
",\..

'''''
Na Tulif a'tcto,
'''-: a.

'

% `-,

3:1'.441
.i. rh

.. .:`,

co

'9

..,,,,na I-

-r, . .

.?.'

,
ry#4,-

.-a

...

.:"7.

..,

"-<,-

Inst. artist. G. Freytag & Berndt, Viena.

Biseriei, Institute, Stabiliniente, Zidiri

i Hoteluri.

Literele si nurnerii (1)2) indica pktratele planului.

Abatoriul
Asezamintele Brancovenesci
Asilul Elena Doanma
.

E5
D4
02

.
.

Archiva Statului

C4

.
.
.
AteHeroic C. F. R.
B3
Atelierul de confectiuni militare B, Cl
Ateneul Roman
B4
.

Bailo (Aerial

C4

Banca Nationala
Biblioteca contralti
Biserica Antim

DI

Arnieniler

C5

04
GI

Baratia
a
a
a

Casarma Geniului
Casa do depuiteri
Chniterul Annenesc
Luteran
Poinenirea
Roinvieni .

C4
B4
B7
D5
B5
1)5

Olteni

Popa-Chitu . . .
Radu-Vodit . . .
Riisvan
C5
Sf. Apostoli . . C, D, E5
a
a George nou . . .
05
Nicola din Lipscani 04
Spiridon nou . .
D4
Stavropoleos
04
Sinagoga mare
DO
a
alom
D5
Bursa
Gi
Casarma Alexandria
03
Calarasi
B3
Cuza-Voda
03
Dorobanti
B8
Malmaison
Giandarnailor pedestri

B3
.

04

1)1

A, BO

Fabrica do basalt

U2

Bl

caramidi
chibrituri

D5

Luterana
Oboru non

A3. 4
.

Sf. Vineri non.9-

D:3

echipamento militare

E3

Frank Caff6

A4
D3

frilngliii

Catedralarom. cat, sf. losif 04

Cretulescu
04
Cu Sfintii
C5
Doatnna Balasa
114
Doanmei

C7

Comandamotitul Corp. 11. de annatil 133

Dacia-Romfinut
C4
Ebria spitalolor civilo
04

04

I3ucur

02
04

lemnario
bore Luther
Opler
sopen Stella

Fontana annatoi

13a.ra centrala project

Filaret
de gumatie
de Nord
Benin Spiri
Gradina botanica
a

Cismigin
Episcopioi

[comet
Hala centrala
de pesco
Hotel Bristol
Grand du Bulevard

Capa

Continental

de France
Frascati
de Paris

112
.

1)2,3
C3

B7
GI

03

D4
B5
B3
D2
B2

04

B4
B5
D4
D4
Cl

04
04
04
04
04
04

www.dacoromanica.ro

Hotel Regal
Union
Institutul botanic .
Manufactura de tutun
Manutanta armatei

04

04

B2
A2
B2

Mitropolia
Monetaria
Morga
Mount Asan
Iiloara debt Chiral
Olmani .

D4
A4
1)5

B6

Al

State I. Stanciovici

B5
A4

Palatal Cotroceni

02
04

J udetului

Justitiei
Postelor

04
04

Regal
Pepiniera com.

Pindechnia armat
Primaria
oolilii do arte si moserii

04

1)2

131
(25
133

speciala de artilerie si geniu B4

normala de institutoare
B5
militara
03
de poduri si sosele
B3
Societatea de Triunwaye .
A4
Spitalul Continua
B6
Coltei
CO
do copii
A4
Filantropia
A3, 4
Maternitatea
A8,1
militar centr. .

113

Teatrul national

04
04

Universitatea
Uzina Hidraulica
Lemaitre

Tramwaye de str.

1)2
.

E5
B2

Registra Bulevardelor, CAilor qi Stradelor la plannl orasulni Bnenresei.

Litoral si numerii (D3) indica patratole planuliti.

Bulevarde
Academiei

Arionoaiei
04 Aristia

Domnitei
Dosul Garii .
Elisnbota
Fordinand .
Indopendentei
Marta
Noattirnarii .

B5

05 Armenen.sca
Armoniei

138

03 4 Asan

.
66 Asilul do noapte
.
C2,3 Astronoinului .
D3,4 Atolierolor
.
,
,3 Auroliu
Protopoposeu Pacho . C6,7 Autora

.
.

Callara i

C, D5, 6,7

CateluTui

Cotroceni . .
Dorobanti
Dndeti .
Grivitei
Iancului
Lupului
Mosilor .
Plevnei .
Piscului
Rahovoi .
lirtionulni
13 Septembre

-.
.

D7
B, C'2, 3
. 134,5

D, E5, (3,7

B3,4
.
.

C6
D6, 7
B. C5, 6
13, 02,3
E5

D2, 3.4
1)6 7
0, D1, 2, 3
.
D, E4
1l, D, E5
D7
B, C4
D, ES
.

orban-Voda
Vacaresci
Vergulni
Victoriei
Vitanului

Sosele s
Basarabllor
Bonaparte

A2,3 4

Filantropiei
Gherasi
Gran'.
Grivitei
Grozavesei
Grozavesti

Herestrou.
Jianu
Magurele . .
Manufacturn .

A4
D. E2, 3

. .BI

Mihaiu Braval BO D, E6, 7

Mogosoaiei
Monilor

Pandurilor

Pantilim=

.
.
.

C2

.
Cl
A, B5 6

D,3

Drumuri:
.

Crngai .

07
E7

13aicului

La Cioplea

Giule0 .
.

04
05

132, 3

D3
E5

Al bil

Albinolor

Albipara

Anal (Plata)

Gi
. C, D6
.

C6

D4

Angelu
Antim
Antonica
Apolodor . .
Apolon
s
noult
Apostol
Agalla
Aroului

134

E5
D4
B3

04
03
03
D5
D3
Ci

134
134

Ceaus-Radu .

D6

Cornica
Chimistului
Chimerei
Chioscului
Christigil
Ciair
Ciairultu
Ciclopi
Chnitirulu
Ciresi
Ciupitn
Ciurel
-Clementei
Clinulm
Clopotari
noui
ClIncerului .

D5
B2

B4O4 6
66
B4

B4
A3

.
.

D4

B, 08,4 Colentina

13etriinelor

.
.

Bibescu-Voila
Birjarilor

Birjari noui . .
Biserica Alexe .

D4
B6
B5, 6
D4
B4

.
.
.

Ainzi .
13arbateseu

Enei .
Mauu .

1)4

133

.
.

Popa Chitu .
Bisericei fundat. .

FA
B7

B5
C6

136
136
115

Coloanoi
Colomb

Coltea
Columbelor .
Cometa
Concordia .
Cost. Darzali
Constelatiei .
Corabia
Corbului .
Coriolan
Cornariei
Cortului

B,1)1 5
.

134
134

.
.

D4
.

C4
B5 si D5
A3
CA

13rationi

Bravilor
Brezoianu
Broscaria

04

B5
B4
A3
D5

C5

Crepuscului .

B3

Crinului
Cristigii
Criaului

C5

B6,7

Crucea de. plata

Culmea

D5
D5

Cutitu de argint

D2

Docebal

Cuviosului
Cuzn-Voda

.
.

noua

Bucur
Buzesti
Caimata
.

Droptului
B6 Dudolor
B6 Dulghieri
D5 Dulghieri (fundid.)
B3 Ecoului

132

D2

D5

Campal Mosilor
Cmpului
Cantonar
Caprioarel . .
.

vochi .
Carafi vechi .
Caragoorgevici .
.

.
.
.

05

C4
ES
B2

C5

D, E3, 4
.

D'
.

El 6
65
B2
06
D6
C5
115

C5
.

D5
B, C5
D4

D5
C6
C6
134 5

. A, A3
06
A, B3

A3 4
D4
133

E2
D3
B5
135

C6
134

GI
D6
AS
A7

Floreas=
Florilor
Flueralui
Foca

D5
C6

82

Foior

D, E5, 6
B3,4 O 07
.
GI

Fontanal
Fontariei
Fortunei
Franclin
Francmazoni
Frtuita
.

Fratilor
Franzelar
Frumoasa

C5
134
133

D5

D, ES

05

134

Frunzoi
Fulgen
Fulgului

06,7

.,

A6

D5

Funilor

05

, 04 6

Gabroveni

Gaitanarilor
Gndacilor .
Gndului
Grlita
Grlita nouh

C6
C5

D, E6

Gfirlitei
Gemoni

ES

Gen. Florasen
Gentilii

B5
06

(16

Georgescu I ii II
Gherasi
Ghica-Voda
.

AS
A3
136

Ghita brftnzaru

Gloriei
Gogoilor
Golosci

BG

C4,5
.

C4

.
Gradinarilor
Gramont
Gratioas . . .
Graurului .
Grivitei (fundat.)
Gutenberg . .

E6
134

C6
C3
133

04

Hagianoff I i II
Halelor

A3
D4
D6

Hollada

134

06
C6
B5
D6

lcoanei

Iepurilor
Ignatiu
Ilfov
Imperial

Imprimeriei

A2,3
C4

04
04

Incurcata
Inundati

D4

03

03,4
C

. D,E4

Justitiei
Jarcaletii
Jignita
Labirint
Laboratorilor

E5, 6,7

B4 11Iunie II

134

www.dacoromanica.ro

B5
D6

.
.

A3
D3
B4
B2

CI3

D5

Gradina cu eai .

Israilit
Isvor .
Italianli
11Iunie I

IS6
134

L3 loan-Mos

B6 7

115

C8 4

D3 Himerei

Eliade
Eliseului

Emancipata .
Emigrantului
Emigratului

B5
D5

A7 i 04 Hramului
. A3,4
Horei

Egalittii

Grmidari do sus
GI Eminescu
Carati
.
.
0, D4, 6 Epicol
Carol I .
Carol Davila . . B,C2t Episeopiei
Erbriei
Oarntapi

C6

04 Dreaptli.

05
B3
D4
03
B6

minan i

D4
D5 Ghioceilor

Dianei
04 Dichiu
06 Diminotii
D5 Dintre Grlo
A,133d Dionisie
Discordia
04 Doannia Elena .
D4 Doamnei . . .
C5
Ghica.
E4 Dobroteasa
B, C6 Domnitei
B3 Dorului

13rutus
Bucium

04

Covaci
Credintei

A7, 06

B6
B4

Carlimidarilor

B4
D3

E4 5 De deschis .
Delea veche
135

Brumarel
Brutari
Brutaru

Carac4. noui

132

D5 i 03

04

Calusei
Camoliei
Cfimpinetinu
Campoducelm

A3

GI
05 Cosma
AS Costache Marinescu
D5 Gotita
D4

Eremit
Ernei
Erodiada
Eroulni

D2 3 Fariseilor .
Faurari
03 Focioarei
CS 11 Februarie
B3 Forentar
P.4 Fenix
07 Forarului
B6,7 Fetal
B3 Fetitelor
C7 Filaret
B3 Filitis
B6 Filomela .
Florea

Corbului

Coco=

Bolvedere
Berzei

Caldarari
Calareti
. Al,2
Calonfireseu
A5,6,7 Calugari

Strad e :
Academiei .
Agricultorilor

Amfibelor

AS
C5

A4 BroOeni

130, 7

Stefan col Maro

Valor

Teiu

134

Blandusiei
A7 Boiangii
P3,1 Bordetelor
D2,3 Bordului
A3,4 Bosinnu
A, B7 Boteanu
A2 Bradului .
A2,3 Bragagiu . .
B2 Briincoveanu
A3 Brndasilor .
A4,5 Brasoveni .

Coros

B2 3

Al Blanari

Dotunnei

B4
B3

C5

3)1,2

Din non

Codri

134

MOTU 110U

Caraca4i
Colentina

Catunu non .

04
04

&mulla
Baraca
Barda
Barierei
Barnutiu
Basarab (fundid.)
Basarabilor . .
Bateriilor . .
Batistea
Belisarie

B5
DO 4

Casarmei
Catunului

B6

D5
C6
D5

Sohitu Maguroanu .. B, C4
Tilbacari
D E5 Baba-Duchia
Univorsitatii .
. .
Cl Bacani
Banca Nationala

Carutasi

05

03

A ustrn I ni

Cal

D3
133

045 Arma=

Carol I

D5
D4
D2
D5
Do, 6

Registrul Bulevardelor, Cailor i Stradelor la planul orasului Buouresci.

T

Lacului
Lanariei
Lantului

135

E4., 5

D3
A7

134
.

135

Lautari

azar
rofoureanu

La ziduri
Lebedei
Legislatorului
Leonida

Leon-Yea.

135

Linietei
Lipscani
Lirei (fundat.) .
Livedea cu duty.
Locotenentului
Lucaci
Laminei
Lanai
Lupea
Lupeasca

6.455

E6

D5,6
C6,6
B4
E5

D4
C, D2
B5

Lustrulul
Luterana

131

Nacelarilor .
Maica Domnului
Maicelor
Maidanului . .

B6 si D6
6

Da, 4

B5,6

10 Maiu
Maltopol

133

Mamularilor. .
Manea brutarul
Mantuleash . .

A3
.

Mfintulesci .
Mliracineanu (intr.)
Marcutei

Marcutescn
Margaritului
Margine (fundat.)
Martiru
Masina de pane
)faeinei
Matitsarilor .
Matojo Basarab

raturarilor

135
134

05

C6676

B5
B5

05

A ,B6

Meteorilor
Blichnea
Micsunelelor
Mledor
Mihaiu-Vodh
Pdilitariler .
Mina . .

D3
C, D5
D6

07

04

DO 4

.
Minervei .
Minotaurului .
Miracului (fundht.)
Mircea-Vodh . .

Moaeei
Mocanului
Mocancutei
Modei
Modestiei
Morfeiu

65
05
D3
D3
0,135
DO

ES

E4

04
C5

134

Muoiu Scevola .
Muselor . .

D3

Niisturel

D5
D5

Negru-Voda
Negustori
Neptun

04
05
D6

06
D5
A7

D4, 5
C6
C6

Patria
Pelerinulul .
Pensionat
Pertilui (fundat.)
Pescar
Petraecu-Voda
,
.
PetTe

CS

C5
D7

Pinta Arozi

Pietatii
Pitagom

DO

C5
A3
134
134

D5
B5
C6

C5 (i
Plugarilor
.Es
D4
Peetului

Politiei
Polisu

133

7 Polonii.
Puma' verde
Popa Chitu .
05
Fieru

B4 5
66

10 Mese

134

A3

B6
C6

136

Mercur

D5
Co
B5

Pasculescu . .

Pitar-Mos
04 Plcerii
Plantelor
05

E4
06
05

Mocete
Melodiei
blemoriei

D6

0, D6B37

Palas
Palatului
Palestina
Pandurilor
Pantelimon
Parfumului
Phstorului
Pasului

134

05

B4
D5
134

134 5

C5

CO

DO

Petre

C5
C6

Ruso
Soare
Tate
Posta veche .
.
Poteraei
Povernei
Precupetii noui .
vechi
. .
Primhverei

05,6

.13344
134

D4, 6
B4
B6
BO
134

Principatele imite.

1)4
BO

(A
.

.
.

de platrii
ou plopi
Putului
Radulescu
Radulescu .
Radu-Vodh. .

ROCa (fUllIdat)

Rosetti

Intrarea
Retail . .

Sabinelor. .

Co

D3

Senatu

C7

arbeasca
Serei .
Sevastopol

A6
B, CO

C3

B4

C6
.
.

Trinitatii .

Tunsului .

Tunului

131

Umbrei

Undrea
.
DO Unghiului
D4 Ungureni
C4 Uranus
A6, 7 ei B, C6 Ursului .
65

134

.
.

racarescu 1 ei II
vaieriei .
.
Vamei (fundat.)
VAMEA

Vaporului

Virgina .
133 Visarion
04 Visteriei
13, C4 Vitejescu
. c6 Viti
D5 Voinicului
D6 Vulturilor
DO

Solon

Soimului (fundlit.) .
Spaniela
Spatarului . .
135 Sperantei
. .
03 Spiridon
04 Spitalului
E6 Splahrini
B3 Spoitor
C5 Sprancenata
.
B4 Stavropoleos .

www.dacoromanica.ro

C5
G4 si 5

Walter

A3
D5
D6

133

BO

04
04
E5, 6 siBO
.

BO

04

134

D6
D , E5
135
133

BO

64
B5, 6
131

BO
DO

E5
133

133, 4

D5
B4
D3
D, E5

CO
1

Zacharia-Luca
Zaverei
Zavlofski .
Zefirului
Zidarului
134 Zidurilor .
04 Zorilor .

' 13.06

BO
DO

C6, 7

C5

prolung.

ES, 6

134
135

A3, 4
D6
D2
C, D5

136

05

("5 6

134

K6
D4

D5

131

C5

Asan
Sft. Constantin .
C3, 4
Damara . . B6 si C4 Vaselor
. . D4 V ematorului .
Ecaterina
. 02, 5 Venerei
Elefterie
(Oheorghe miau
C6 Vantului
Die
04 Verde
loan . ...
D5 Verdeti
non
C, D5 Verilisori
Ionica
04 Verei
Maria
.
B6 Vespasian
Nicolae
.
A6 Vesparilor
.
Spiridon
A6 Vestal
.
Stefan .
CO Viitorului
Vasile .
.
A6 Viisoarei .
.
Vinori .
06 Vinerei
Voivocji
.
134 Vintila
Silfidelor
04 Viorelolor
.
Silrestru .
. B, Co, 6,
Virgiliu
Simbolului
Sinagoga

.
Tutunari
Ud dean S. B.

08$01-ar

DO

A2, 3
B5

C4

.
.
.
.

&tattler
.Co04
Apostoli .

Sirenelor .
Smardan
E4 Searelui

D5
A7
D6
D4

B4 Turcului ((undat.) .
D2 Turturelelor .
.
.

F5

. 135, 6

.
.
Taurului
.
1)5
8,05
Toiler
Tolegrafului .
B5
135
Teranilor
Tennopile
(35
06,7
Topae-Voda
CO
Timpulut
Tiganilor (fundat.)
A2
B5,
Toamnei
,
.
C, D5,13
Traiatt
. ,
.
E5
Traversu .
A2 3
Trifan-State . .
. C, 156
Trifoiului . .

.
Triurnfulni
B5 Trofeelor (fundat.)
C5 Tuder-Vladituirescu
A3 Tudosie-State
.
co Turnuilor

E5 si D5

C.3

epcari
erbanica

03
06

B5, 6
D3
04
04

Saturn . .
Saul . .
Sberidni Soarlatescu
Scaunele
Schein
coalei . .
Sculptural .
Sebastian .
Segmentalui

Senricercul .
Semilunei
Seminarului .

Co
BO

.
.

Satucu I si II .

Tab acari

4
D3
C6
E4
06
05
B6

04 Taiorei

B5
C, D5

Shgetii .
Salcamilor
Salciilor
.
ShIcilor . .
Salcutei .
Salvatorului .
Sapientei
Sarindar

C6
135 $135

. 0,05 Tanase Vasileicu .

.07

Rudolf .
Ruinele .
Rumeoam

Stelea
Stindardului .
Stirbey-Voda
B4,5,6 Stoian si Barbu
D5 Strabuni.
C6 Strungurilor.
A7 Stupinei .
C3 Surorilor .
04 Suvenir
B5
04
04

B2, 3 si D5

134

Co

0, D3

Regeneriirei
Regulus
Remus
Renasceri

.
.

Rahovei (fundat.) .
.
Rhsurilor .
Rea Silvia .
.

D4

Putu cu api rece

Rapti(

Nan .
Nioolao

Prefesori
Profetului
Progresului
Prudentei
Puieorului

Romulus .
Ronda

06 Rotariler

ii

C4

bisericii
Roselor

D4

Oltarului
134 Olteni
D4 Oratiu
B6 Ordarilor .
05 Orientului
05,6 Ototar

Doug

134

CE.

D4

Roman&

B5
D3
D6

O011ialrupui tti

Respantiilor
Rinocer (fundht.)
Rinrean

D5
C6

06,7

D6

Laulni
Libertatii

Nordului

ES

Noma Pompiliu

Obadata . .
Oborului
DS Oborul nou
C6 Oecidentului
D3 Ocolului
137 Odoarei
03 Olielor

LAptari
loaptelui

Marva
Nifon
Nisiprui

Norilor
Noui,

D6
135,6
C4
A3

85
A3
C6

B6
B6, 7
C4

607

Bucuresoi.

lene, Reg. 6 artilerie, Reg. 10 &linen, Reg. 3 la tipuri deosebite dupa valoarea sectorului de atm.
Cal arasi,Divis. jandarmi cal., Comp. jandarmi ped., Armamentul Ion const in obusiere, mortiere
Compania 2 sanitara, Corapania 2 subsistenta, tunuri cu tragere repede, toate adapostite sub auCompania 2 ad-tie, Reg. 1 geniu, Reg. 2 cetate, pole ; tirul In arribrasura e prosciis; tirul in
Reg. 4 Rosiori.
Esoadron 2
barbeta se poate utilisa prin afete inaltate; arAlegaori.tren'
In 1895 se aflau in B. pentru co- tileria de calibra minocia ansi, canija i-se asigura
legiul I. senat 2141, col. II. senat 2301, col. I. cea mai mare mobilitate i intensitate de tir prin
camera 2881, col. II. camera 7703, col. III. ca- manevre pe raiuri i Inmultirea bateriilor intermediare, este elementul esential pentru apkarea
mera 7036 alegbtori.
intervalelor. 0 cale ferata dosita prin plantsASPECT17L.
tiuni, permite a executa transporturi de trupe
B. e situat pe un ses, a carui monotonie numai material pentru a acumula cele mai mari mijputin e intrerupta de unele ridicaturi in partite loace le resistenta acolo, uncle s'ar pronunta
vestice, de dealul Spirei pi al Mitropoliei si de lucrarile de asediu. Circoniferinta forturilor ceplatoul dela Cotroceni. O impresiune placuta face tatei B. naiisoara aproape 70 km. 0 astfel de
irisa marea de verdeat, cultivata i necultivata, organisare face din B. una din cetatile modern
din imensele gradini private si publice (v. ac.), cele mai tari, putfind clupa imprejurari servi:
care bate la chi cu deosebire la intrarea in eras ca basa de operatiuni, pivot de manevra sau
prin gata Filaret. In general B. face impresiunea ca cetate de refugiu. Valoarea strategica a acestei
unui eras mare, care acum e pe cale de a-si cetati este din toate punctele de vedere compaschiraba fata; unele parti au caracterul unui oras rabila cu acea a regiunilor fortificate, a caror blomodern, iar altele reamintesc vechile timpuri care ennetica, dupa generalul Brialmont, ar care
de restriste, cfind proprietarii nu se puteau gandi un corp de armata p. 10 km. circomferenta. Brialla construirea unor locuinte solide. Calea Victoriei mont, care a intocmit proiectul organisarei pla(v. ilustr. p. 608-09), Stradele Lipscani, Carol, nului B., apreciaza ca, pentru-ca apiirarea RoSelari, Coltei, Smrdan, etc. stint provecjute cu maniei sa fie completa, ar trebui a se crea un
pardoseala buna i trotoare moderne, pretutin- cap de pod pe Siret, unul pe Dunre, until pe
denea firme comerciale, o circulatie vie de oa- Olt si 3 sau 4 forturi de oprire pe principatele
ineni, multime de trasuri elegante, trase de cai drumuri ale Carpatilor. Proiectul a primit un
aprigi, cari alearga in ruptul capului. dar cu o si- inceput de executare prin organisarea liniei
guranta admirabila. Pompoasele edificii de pe Bu- Focsani-Namoloasa-Galati.
[lannescu.]
levardul Elisabeta i Bulevardul Carol (v. ilustr. p.
611) dovedesc, ca B. in viitorul cel mai apropiat va

put rivalisa n aspectul sk ca orasele mari din

GieXoini PUBLICE.

Infiintarea gradinilor publico dateaza din timpul

Occident, mai ales daca cane i Bulevardele pla- generalului Kisseleff, deplin imputernicitul imnuite se vor duce la indeplinire.
pratului rusesc pentru terile romanesci in anal
Aspectul orasului e in parte conditionat si de 1831. Prin regulamentul organic pentru imbu-

cursul Dambovitei, care letra in eras la nord- nataria ora.sului B., la art. 34, se statornicesce
a se infiinta trei pieta peutru plimbarea publicului, dintre can una la capul podului Mogo-

vest i ja o directie spre sud-est. Ea imparte

ora.sul in o jamb-tat nord-estica inai mare si una
sud-vestica mai mica. Malurile riului stint legate
cu 10 podan i pentru trasuri si un pod pentru

calea ferata. Quai-urile Dmbovitei &bat inzestrate acji numai Cu putine zidiri moderne, dar
au un frunaos viitor i vor deveni de sigur un
artier de frente. Singurul pcat al Dambovitei
e, ca nu are alp-a aka ar trebui s'o aiba un riu,
care traverseaza capitala unui regat.
Partile mai externe ale orasului. numite si mahalal, ofer un tablou putin incantator ; case vechi,

soaia. Cam atunci s'a inceput cu facerea soselei

de preumblare de pe nest loe i s'au plantat

aleele cu copaci de tei, incepfind dela batiera
(mina la .rondul al ITI-lea, aproape de Baneasa.
Mai exista i astacji copaci betrani de tei din
timpul acela.

Cu formarea gradinei pe amndouii prtile

foselei s'a inceput sub domnia princ. Bibescu,
si dupa abdicarea lui s'a continuat cu lucrarile
In tiniptil domniei princ. Barba Stirbey, care a
desfasurat o activitate mare pentru prosperitatea capitalei. Un gradinar peisagist ea malt
gust si pricepere, C. Meyer, chiemat in teara, a

scunde, cu ferestri microscopice, dinaintea lor o

cute mai mica sau mai mare, in cele mai multe
casuri i murdara, strade cotite i nepardosite ;
toate acestea stint energice indemnuri pentru ad- fost insarcinat cu alcatuirea planului i dirigerea
ministratia B.-ilor de a continua fara intreru- lucrarilor, terminate in 1851. Arborii i arpore gigantica lucrare a modernisfirii orasului. bustii exotici s'au introdus din Italia de nerd,
pe mare.
FoRTIFICATITTNILE.

[]

Al doilea paro %cut de Meyer este cel dela Cif-

B. e incungiurat de 18 forturi si 18 baterii migiu. In mijlocul orasului se afla o balta mocirloasa

Intermediare, a caror linie, aproape circulara, se cu isvoare subterane, cari nu secau nici odata.
intinde din apa Sabarului pna in v. Pasarea, Trestie i pima crescea in ea i servia de
taind padurile Mogonaea, Tunan, Stefanesci, adapost pentru rate selbatice. Pentru inlesnirea
Afumati, Pantelimon, intre Sabar i Dambovita; circulatiei dela o parte la cealalta a baltii eran.
restul finiei trece in lucie amine. Forturile B.-lor construite nisce podisce de salad-tin prinse pe
iau numele satelor din apropiere: Chitila, NO- tarad i batuti in lac. 0 astfel de balta era un
gofoaea, Otopeni, Tunari Ste fnesci, Afumati, focar de infectiuni in raijlocul orasului i princ.
Pantelimon, Cernica, Cdelu, Leordeni, Popesci, Stirbey se hotari sa o prefaca In para. Mai
Bereeni,Jilava,Broscdrii, Didgurele, Bragadir, ant:Ain s'a sapat helesteul Cu o suprafata de preste
Domnesei, Chiajna. Fortune B.-lor corespund un hector, intarindu-i-se maturile ea tarad i grosi

www.dacoromanica.ro

608

Bucuresci.

si lungi de stejar. Cu nmolul scos s'a ridicat din punct de vedere artistic lasi:foarte mult de
terenul jur imprejur cat era necesar pentru dorit, sfint: a) statua ecuestra a lui
Vio prosperare buna a plantatiunilor; s'a facut apoi teazul, turnata in bronz, Cu un piedestal de marun canal cam de 2 km. lungime, legat caDam- mora, de ambele parti cate un tun luat ca trofeu

bovita, destinat pentru improspetarea apei din in resboiul dala 1877-78; b) status lui George
lac. Toate aceste lucran i s'au executat ca clacasi. Lazar si e) a lui Heliade liadulescu, ambele din
Parcul dela Cotroceni, ale carui prime plan- marmora, asezate pe piedestal de marmora, in
tatiuni se datoresc tot princ. Stirbey, in timpul marime de odata i jumetate; d) statua din mardin urma, cand curtea Regala a luat aici re.se- mora a Domnitei Balaia (v. ilustr. p. 567) ase-

dinta de vara, s'a marit foarte mult, asa ca

astadi ocup o suprafata de veo 20 hectare.
Palatal dela Cotroceni (v. ac.) cladit din non
pe temeliile chiliilor calugaresci, cari incun-

zata in parcul dela Asezamintele Brancovenesci;

e) Columna episcopiei, purtand vulturtil Romaniei
Cu aripileNesfacute si cu o cruce in cioc. Dintre

zidiri sant vrednice de amintire: Palatul regal,

giurau biserica din curtes vechei manastiri, ser- residenta de lama a regelui, situat pe Cala \re-

Din Catea Victoriei.

vesce astadi ca resedinta permanent principelui

mostenitor.
Prin rescumplirarea i derimarea caselor, cari
incungiurau Palatal regal din Capitala, s'a creat
o gradilla destul de spatioasa, care mai inainte

toriei. Aripa stanga a edificiului a fost cladita de

boierul Constantin Golescu la Inceputul veacului

acestuia; Intre anii 1882 si 1885 s'a renovat si

s'au adaus unele parti noue. Insusiri architectonice extraordinare nu i-se pot atribu; do relipsia ca total resedintei regale. Cu inflorirea marcat e in interiorul palatului o grupa de marorasului, dupa 1877-78, au luat si gradinile un mora, care represinta pe regina Romaniei ingriavfint mare. O multime de plantatiuni nene s'au jiud un Dorobant ranit, i Apoteosa Ronulniei,
infiintat Cu deschiderea bulevardelor si cu cana- pictura pe plafonul scarii tractului de mijloc. Palisarea riului Datnbovita, prin care orasul desfa- latul dela Cotroceni (v. ac.) o un castal zidit cu
sura un aspect ca totul non si placut
gust si servesce ca resident prechii princiare
[W. Knechtel.]
mostenitoare. i ca marime si ca stil sfiut o fala
a B.-ilor actuali: Palatul Universitatii (v. ilustr.
MONUMENTE 51 ZIDIRI.
p. 19.), Palatal Bancii nationale (v. ilustr. p. 387)
Romania preste tot e sliracii In monumento si si Palatal justitiei, nu mai putin si Ateneul (v.

nici capitala terii nu face exceptiune. Monu- ilustr. p. 306), ca o cupola puternic si un vestibul
mento publico, vrednice de amintire, cari l'usa inzestrat cu puternice columne in stil doric. Daca

www.dacoromanica.ro

609

Bucuresci.

Ateneul ar fi cladit din material mai solid, cu geniului, situata la vestul orasului, pe platoul
drept cuvnt ar put6 rivalisa cu zidirile de acest Cotrocenilor, compusa din trei mari pavilioane
fel din alte orase mari. De remareat e i Teatral pentru trupa si servicii i Mal multe corpuri
national (v. ilustr. p. 617), mai mult irisa pentru de cladire pentru conservatul materialului de
aranjamentul seu intern, decfit pentru modestul resboiu si instructiune; e incungiurata de un
seu exterior. Palatal postelor i Palatul mini- parc framos sil poseda un poligon pentru lucrasteriului domeniilor, impreuna cu diteva palate rae de vara. S'a construit in 1875, insa a primit
private mai alese, incheie micul tablou al zidi- de atunci ameliorari succesive si importante.
Este resedinta regimentului 1 geniu, compus
rilor rernarcabile din B.
din 13 companii, si e legata cu caile ferate ale
CASARME.
statului printeo linie exploatata de trupele
Casarma Caza in dealul Spirei, construita in geniu, deservind alarde stabilimente militare
1862, a costat 150,000lei; are 183 incaperi; ars. de pe platoul Cotrocenilor. (v. art. atelier,
In 1897 s'a reparat. E.ocupata' de reg. Millinu Vi- arsenal.)

e 6 ''',',

...I

'
r--

'-'

'

F.

,A':-.

.....---r-

,
{1

=2,

77^

-,

:-"--...et-- ' ir''

tu

4 i';_ 1
..,i,,

4:-I

*.j.:,

..

'1' \ l'

., ,

it

-o

,....

f.'111.1111ff, 4

IIIIU_1'

11

Lti

.-"

Din Calea Victoriei.

teazu nr. 6 si de batal. permanent al reg. Arges

nr. 6. Cas. vnatorilor, in dealal Spirei, la est
de casarma Cuza; costruita in 1886. a costal:
290,000 1., are 74 camera si e ocupata de bat.
2 vnatori. Cae. reg. 4 Ilfoo nr. 21, construita
in 1886 (365,000 1.), cu 86 incaperi, situata pe
soseaua Francmasonilor in dreptul spitalului militar. Cas. sft. Gheorglie, ocupata de reg. 4
rosiori, 2, 6 si 10 artilerie ; cea mai vasta casarm. din B., situata in partea vestica a orasului

ADNUNISTRATIA.

Orasul B., in ceca ce privesce gospodaria, e

administrat de primar, done ajutoare de primar
.si de consiliul comunal, conform legii comunale.

B. este impartit in cinci parti, numite colori,

anuine: coloarea de rosit, (cireuniscriptia I.),

(circ. 11.), verde, (cite. III.), albastru,

galben'
(circ. IV.) i
(circ. V.) Pentru satisfacerea
diferitelor servicii
negru'administrative, orasul mai este
impartit in 88 dP suburbii, avnd llenare suburbie
pe soseaua Manutantei. Construita in 1846, sistem imul san mai multi delegati numiti de ptimarul
Vauban, are 483 camero si a costat 1.120,000 lei. orasului.
Cas. Alexandria, in dealul Spirei, alaturi de ArSiguranla publica. In ceea ce privesce si-

senal, s'a construit in 1863(343,000 lei), si e

ocupata de bat. 1 vnitori. Inca din 1846 se
ali aci o mica casarma', ande s'a intmplat la
1848 ciomirea dintre Turci si pompieri. Cas.

guranta publica, ea e incredintata profectului

de politie. In scopul acesta B. e imparta In
cinci inspectorate politienesci, cilte unel de fiecare coleare si in 50 sectium sau comisariato,

www.dacoromanica.ro

610

nucureaci.

avnd fiecare un comisar, un sub-comisar cl. I. sultatiuni gratuite la bolnavi ambulan. Aceste
unul cl. II. Pe Janga acestia, paza de ozti
asezaminte au un venit anual de 1.150,000 lei.

noapte se face de corpul sergentilor de oras,

In spitalul Xenocrat, cu 30 paturi, se cauta

care numera preste 1200 oameni.
pe an 470 pana. la 500 bolnavi, si so dau la
Asistenta publica este dintre cele mi intinse. bolnavi ambulanti in termin media 1200 conDesi comuna nu posede un serviciu public bine sultatii gratuita.
organisat pentru ingrijirea tuturor stlracilor, ea
Bolnavii cu dare de mana sant ingrijiti
Imparte ajutoare in natura si bani in tot de- 2 case de sanatate private pentru boale interne,

cursul anului, si mai ca sama in ajunul ser- cbirurgicale si ginecologice, si inteo casa de

batorilor. Dispune apoi de o Osptlirie popu- snatate speciala pentru alienati; comunitatea

lar?' impreunata cu un Asa de noapte. []

Serviciul sanitar este incredintat mai multor

adrninistratiuni primariei comunei i directiunilor de spitale cu fundatiuni speciale. Servicial
igienei publico, al politiei sanitare i veterinare,
depinde de primaria orasului sub controlul ininisteriului de interne (al directiunii generale a
serviciului sanitar); acest serviciu se compute
din un medic-sef cu personal de cancelarie; de
14 medici comunali, insrcinati cu cautarea gratuita a bolnavilor saraci, cu priveghierea sanitara a scoalelor, ca provenirea boalelor infectioase

israelita intretine spitalul Caritas cu 30 paturi.

Persoane betrne si infirme sarace snt primite in mai multe ospicii: ospiciul Cerlenti,
asilul sf. Vinere, pentru 40 betrani si betrane,

asilul Protopop Teodor, pentru 22 femei bOtrane,

asilul Oteteleganu pentru 20 femei bobine, asilul
Slatineanu, pentru 10 feinei betrane, asnal

Archiereu Calist, pentru 6 femei btrane, asilul

HiStsch, administrat de comunitatea luterana,
pentru 26 betrilni si betrane, asilul israelit Elisabeteu pentru 41 infirmi ai betrani de amndouii
sexe. Intre stabilimentele de asistenta publica

i cu alto lucran de politia sanitara, cu se numera si Bdile poporale, cladite pe piata

ingrijirea medicala a copiilor gsiti, a infirmilor Bibescu-Voda si deschise la 31 Mala 1896; in

din ospiciul comunal; de 1 veterinar primar acest an an fost cercetate de 58,947 persoane.
si 4 veterinari comunali, insarcinati cu politia
Mai fac parte din servicial sanitar diferite
veterinara, Cu servicial abatorului si al oborului institute ale statutui: institutul de p a t ologi e

(tirgului) de vite, cu priveghierea alimentelor

de origine animala din comerciu, cu cultivarea
de vaccin animal ; de 2 chimisti manicipali ; de
6 vaccinatori, 9 moase comunale, 6 agenti sanitari, insarcinati cu priveghierea salubritatii
publice si cu desinfectare ; de 1 mecanic, pentru

i de bacteriologi e al facultatii de medicina, in care se supun la tratamentul anti-

rabio oameni muscati de animale turbate, in

care se produce ser antidifteric, tuberculina si
maleina pentru serviciile publice, si in care se
examineaz diferite inaterii patologice pentru
aparatele de desinfectare, I revisor al copiilor
verificaren diagnosei i pentru alta scopuri ale
1 comisar sanitar. Ca autoritate consulta- politiei sanitare ; institutul de chimi e al directiva in chestiuni sanitare fanctioneaza, pe langa tiunii generale a serviciului sauitar, in care se
primai i consiliul comunal, un consiliu de igiena examineaza alimentele, beuturile $i alte obiecte

publica al orasului, cc:upas din primar ca presedinte, din medicul-sef ca vicepresedinte, din
16 medici, un architect, 1 inginer, 1 farmacist,
4 veterinari si 1 secretar.
Cu cautarea bolnavilor saraci nu este insar-

$i se fac analisele medico-legale; institutul v a cc i n al al statului (al directiunii generale a serviciului sanitar) i institutul vaccinal al scoalei

cinata numai primaria, ci i unele administratiuni

de spitale Cu fundatiuni speciale eforia spitalelor
civile, eforia spitalului Brancovenesc, epitropia
spitalului Xenocrat, epitropiile mai multor asile
pentru bilitrani i infirmi.
Cea mai time din aceste administratiuni este

cercetarile medico-legale a cadaverelor depuse

superioare de medicina veterinara, in care se

cultiva vaccin animal; morg a, in care se fac

acolo; scoala superioara de medicina veter i n ar a, in care se cauta animale domestico

bolnave, atat in spitalele scoalei procura i in
mod ambulator.

In B. se all 32 farmacii publice, Mara de

Eforia spitalelor civile, care intretine in toat farmaciile speciale ale spitalelor civile si militare.
teara, pe Muga mai multe biserici, manstiri
Spitalul militar central din B., institutiune
schituri, 10 spitale si ospicii cu 1304 paturi, din model, in cave sant puse in practica principiile
veniturile ei de preste 3.300,000 lei. In B. si in moderne ale constructiunii de spitale, se compune
vecinatatea B.-lor posede efolia spitalele arma- din 6 pavilioane de bolnavi, din 5 pavilioane anexe
toare Colta, cu parte din clinicele facultatii de pentru administratie, bai, laboratorii, compania
medicina, ca 220 paturi ; Filantropia cu 200 sanitara, etc. si este destinat a primi In thnp
paturi; Colentina, cu 198 paturi ; Spitalul de copii de pace 326, in timp de resboiu 560 bolnavi.
Cu 110 paturi; Maternitatea, Cu 45 paturi ; sf.
La B. se afla sediul autoritatilor sanitare su-

Panteleimon, eu 155 paturi; ospiciul Marcuta perioare, cari conduc servicial sanitar al Re(alienati), cu 320 paturi. In spitalele Eforiei gatului directiunea generala a serviciului sanitar
spitalelor civile din B. se cauta pe an aproximativ (pendinte de ministerial de interne) cu consiliul
16,000 bolnavi asezati in spital, si se dau 120,000 sanitar superior, cu consiliul superior de epipana la 125,000 consultatiuni cu medicamento zootii, cu comisia farmaceutica permanenta, ca
gratuito la bolnavi ambulanti.
comisia veterinar perinanenta, a directiunii saEforia spitalului Brcincovenesc (v. ac. )$i a nitare a armatei (directiunea VI. a ministeriului
asezamintelor Domnita Blllaa, intretine bise- de resboiu), precum si a facultatii de medicina
rica si fjcoala Domnita Balasa (v. ac.), un asilpentru a Universitatii din B., cu institutele si labora80 femei betran e ai sarace, i spitalul Brancovenesc toriile o.

[I. F.]
cu 230 paturi, i 2 clinice, in care se cauta pe an
Serviciul salubritettii, inffintat ca atare prin
preste 3000 bolnavi si se dau pe an 20,000 con- budgetul anului 1893-94, e parte integranta

www.dacoromanica.ro

611

13uouresci.
i sosele si este menit
a asigura curatenia orasului, cato in general
vorbind este satisfaciitoare. Ce mai lasa totusi
de dorit e de a se atribu intinderii neproportionate a orasului si faptului, ca cetatenii nu

a servicialui de poduri

provenienta apei, care e apa de garla, doran-

tata in basine mari deschise si filtrata prin filtre

orizontale de nasip; imperfecto si insuficiente.
Dar nici cantitatea nu e multamitoare. S'au incepa deja lucrarile pentru alimentarea orasului
totdeuna conlucrii, cu administratia comunala. cu apa suterana curata si abundenta.
Serviciului salubritatii apartin trei sectiuni :
Ilunanarea orasului B. nu sta in raport cu
1) sectiunea gunoaielor, 2) sect. canalelor si suma ce se cheltuesce ; causa e, ca orasul are
3) sect. grajdurilor i atelierelor. Prima sectiune o intindere prea mare, gazul serian e din cale
cuprinde curatitul si stropitul stradelor si eva- afara scump, i iu fine materialul de lainpi, focuarea gunoaielor particul are i publice ; a doua losit in partile excentrice, e de o calitate infecuprinde: a) constructia si intretinerea canalelor rioara. Iluminatul public se efectuesce prin gaz
publice i accesoriilor lor pentru evacuaren apelo r aerian, electricitate, olciu mineral dens pi pedin ploi si zapecli, b) autorisatia de constructii troleu; ca gaz so ilumineaza centrul orasului,
de canale la particulari pentru evacuarea ace- cu petroleu si oleiu mineral dens partile excenlorasilape, a color menajere si inchistriale, c) ova- trice, iar :cu electricitate Bulevardul, $oseaua
cuarea prin canal cu sistem divisionar a latri- Alogosoaiei, Ciiniginl, [Mina idraulica i Aba-

'

Crk:

Bine Eforiei.

nelor publice, d) curgitul-latrinelor particulare tonal. In 1896 canalisatitulea pentru gaz a fost
prin serviciul (lis Barometric; a treia cuprinde: 108,886 ni. lunga ; felinare cu gaz au functionat
a) administratia grajdurilor i furagelor, b) ate- 3931, cu petroleu 3261, lampi ca oleiu mineral
lierele de reparatiuni cu diferite ramuri, ca dens 466, lampe electrice cu arc voltaje 125,
potcovarie, ferarie, lemnarie, vapsitorie si cu- lampe incandescente (electrice) 180. Iluminatul,
relarie. Gunoaiele se ard in cuptoare speciale inclusive Abatoriul, a costatpe 1896: 684,816 lei.
la Tunari ; o a doua statiune pentru arclerea guPonapierii. Legea impune comunei B. intrenoaielor se all in constructiune. Pentru acest tinerea de pompieri, pentru cari cheltuiesce la an
serviciu, inclusive sectiunea cailor de coma- 186,000 lei. Servicial de pompieri este incredintat
nicatiitue (trotoare, poduri, etc.), s'a prevclut nuei companii, impartit in 5 sectii, care face

in budgetul pe exercitiul 1896-97 suma de parte din Regimentul 2 Altilerie. Comanda com2.863,753 lei 94 bani.
paniei este incredintata unui capitan, av-nd
Alimentarea cu upa a orasului B. se face 5 oficien i comandanti ai sectiilor. Efectivul e

prin filtrele dela Arcuda si sub piesiunea pro- 247 oameni si 100 cal.
dusa de usina idro-electrica dela Grozavesci;
FINANTE.
apa se distribue in oras prin o canalisatiune,
care la 1896 a fost 160,144 in. lunga, avnd Finantele comunei B. se administreaza prin
896 guri de %A, 22 antilni publice, 34 basine directiunea comptabilitatii, serviciul acciselor,
fisnitoare si 21 coloane de apa, CaLitatea apei si diversele servicii de perceperea veniturilor,
nu e corespuncletoare, vara e prea calda si mai potrivit dispositiunilor legii comunale din 23 Iulie
totdeuna turbare; reaua calitate se explica prin 11894, legii asupra comptabilitatii publice din

www.dacoromanica.ro

612

Bucuresci.

3 Oct. 1893 si regulamentului de constatarea, 1897 de lei 3.026,088 bani 42. 2) Imprumutul de
perceperea i urmarirea veniturilor commiale lei 1.500,000 cu procente 51/20/O, autorisat prin
din 16 Febr. 1887, cunt si legii asupra maxi- legea din 26 Main 1893 pentru repararea striamului taxelor i veniturilor comunale din 1 Elide ciunilor causate luerarilor orasului prin inunda1893. Budgetul comunei se alcatuesce de primar tiuneadela27Apr. 1893 sipentrulucrarilesi exprosi se supune aprobarii consiliului comunal in prierile destinate a inlatura pe viitor efectele liner
sesiunea de Ian. si Tn urma prin ministerial de atari inunda(iuni. Acest imprumut a fost realisat
interne se aproba de Rege prin decret. Osebit In parte numai pentru lei 750,000. Din totalul
de acest budget, care este budgetul ordinar, co- sumei de 1.500,000 erau disponibili la data de
muna are diverse alte credite puse la disposi- mai sus lei 1.240,413 bani 50. 3) Imprumutul de
tiunea sa, provenind din resurse speciale, din lei 3.000,000 en procente de 50/ autorisat prin
imprumuturi al caror produs face obiectul unui legea din 31 Martie 1894 pentru inceperea marilor
budget special sau al unei repartitiuni speciale. lucran i de insanatosire privitoare la ape si canaluri,
Aceste resurse stint autorisate de Corpurile le- intreposite, hale, piete, ospelul comunal, scoli
giuitoare, iar repartitiunea lor pe diferitele feluri alte constructium comunale, pavage, plantatmm,
de cheltueli de Consiliul comunal cu aprobareaMi- exproprieri, etc. Din acest imprumut la data
nisteriului de interne si uneori cu aprobarea Con- mentionata erau disponibili lei 379,737 bani 25.
siliului
ministri. Budgetul ordinar al comunei 41 Imprumutul de lei 32.500,000 cu procente
cuprinde veniturile i cheltuelile, privitoare pe de 4,/,"!0, autorisat prin legea din 30 Martie 1895
un an financiar, incepnd dela 1 Apr., ca ter- pentru savirsirea lacrarilor mari de insanatosire
inmole suplimentare acordate de legea compta- privitoare la ape si canale, etc. precum si plata
bilitatii publice, fie pentru ordonantari, fie pentru a cel putin 15 milioane lei din datoria Pritnariei
plati i stringerea veniturilor, cari toate fac catra Cassa de depuneri, sau ori ce alte datorii.
obiectul comptului defulitiv, ce se incheie la finele Din acest imprumut eran disponibili la data de
fiecarni exercitiu, adeca la 30 Sept.
mai sus lei 6.278,699 bani 67.
Veniturile comunei s5nt de dod feluri :
Osebit de aceste budgete, Comuna are budI. Venituri o r din a r e evaluate pentru 1897/98 getul separat al Cassei pensiunilor, intocmit conanume :
form legii i regulamentalui pentru pensiunile
Veuituri directe . . . . lei 1.430,100. functionarilor judeteni i comunali din anul 1897.
Venturi indirect (accise)
7.825,200. Acest budget cuprinde la venituri lei 333,100,
Venituri din bunuri com. .
014,000.- iar la cheltueli lei 222.173 bani 92, plus lei 20,000
Venituri din servicii com. .
1.119,500. ca fond pentru deschideri de credite suplimenSubventiuni
561,252. tare i extraordinare, saldtindu-se cu un excedent
Contributiuni pentru drude lei 90,926 bani 08.
muri

1.687,913.95

II. Venituri ex tr a o r din ar e si auume:

Venituri cudestinatiune speciala pentru 1897/98 . . lei

Situatiunea financiara a Comunei la 1 Apr. 1897

era grevata de un deficit de lei 220,496 bani 22

remas din exercitiul 1894 95. Exereittal 189607

184,877.50 insa se soldeaza la 30 Sept. 1897 ca un exce-

Diferite venitnri .
106,000.
Cheltuelile pentru 1897/98 stint provedute prin
urmatoarele credite:
Datoria publica . . . . lei 5.669,512.05
Retributiunea Primarului
ajutoaretor
45,000.
Secretariatul general
201,560.
2.215,929.
Directiunea Administrativa
Directiunea Sanitara . .
472,222.b8
Direct. lucrarilor technice .
3.655,873.95
Oficial starei civile
43,020.
399,195.04
Directiunea comptabilitAtii
Servicial acciselor . . .
637,740.
Casieria centrala . . . .
47,760.

dent de lei 1.067,615 bani 63, care acoperiud

lei 13.528,843 bani 45, iar la cheltueli lei 13.387,812

In teara parte in strainatate, se efectueaza in

deficitul de mai sus, ofera real Comunei un exce-

dent bauesc de lei 1.447,119 bani 43, care va

fi intrebuintat in diverse lucran i municipale.

Datoria publictl a Comunei la 1 Apr. 1897 era de

lei 88.025,310 bani 26, care se discompune astfel :
Din imprumut. de din anul remasi de atnortisat

lei 13.200,0001883
16.000,000
13.000,000
16.000,000
5.000,000
32.500,000

1884
1888
1890
1894
1895

lei 11.082,000.

,,14.112,150.
,,11.905,000.
15.016,200.

,,

1.220,000.

32.404,500.

Cassa lucrarilor orasului

2.285,460.26
Saldul numerar al Cassei comunale la 1 Apr.
141 030.53 1897 era de lei 790,050 bani 75.
credite
In total budgetul Comunet intocunt pentru
Comuna nu are nici o plata in suferinta. Serexercitiul 1897/98, cuprinde la venituri suma de viciul anuitatilor imprumuturilor, realisate parte

Fond pentru deschideri de

baru 92, ca un fond de lei 141,030 bani 53, re- mod regulat la scadenta s't de multe ori chiar
servat pentru deschideri de credite suplimentare anticipat.
extraordinare. (v. si art. 4ecimi aditionale.)
Imprumuturile Comunei 50/ contractate prin
Resursele speciale ale Comunei stint urma- emisiune de obligatiuni, cum glut : acela din
toarele :
1883, acela din 1884, acela din 1888 si acela
1) Comptul curent de lei 8.000,000 contractat din 1890, vor fi in curnd convertite pe basa
ca Cassa de depuneri, consemnatiuni i economie, legii din 8 Maiu 1895, si conventiunii respeccu procente de 40/0 pentru Cassalucrarilor orasulai, tive, inchniata in acelasi an cu un consortia de
autorisat prin legea din 1 Iunie 1893, menit a face bancheri. Conversiunea va fi in obligatiuni de
fats cheltuelilor pentru intocmirea unui plan ge- 4112 si parte in obligatiuni cu prime.
neral al ora$ultd, s't exproprierile necesare apliTaxele de accise se percep de comuna B. in
earii lui. Din acest fond comuna dispunea la 1 Apr. basa legii veniturilor comuna1e7 decretate la

www.dacoromanica.ro

Bucuresci.

613

16 Febr. 1887, a regulamentului acestei legi din cultelor i instructiunii publico (Administratia
21 Apr. 1887 $i a legii vamilor din 15 Iunie 1874, centrar, Directiunea invetameintului primar si
modificata prin Meya legi posterioare. Taxele normal, Directiunea invtamntului secundar $i
se incaseaza de catra birourile de percepere la superior, Divisia comptabilitatii, Servicial con17 barieri ale orasului, la 3 gari (nord, sud si structiunilor si contenciosului, Servicial mitroSpirea), la 5 mori $i la 3 fabrici de faina. Ser- poliei Romaniei); Agentii diplomatici si consulari
viciul acciselor este impartit in doug: intern, ai Austro-Ungariei, Belgiei, Bulgariei, Englicondus de un $ef, i extern condus de doi in- terei, Elvetiei, Franciei, Germaniei, Greciei, Italiei,
spectori. Serviciul intern se compune din 8 func- Olandei, Rusiei, Serbiei, Statelor-Unite i ai
tionari ; cel extern din 136, clasificati in : re- Tureiei.
visori (6), agenti de control (5), cotaii (2), perCULTUL.
ceptori-sefi (2), iar resta.' perceptori, taxatori,

supraveghietori de grada' I. $i II. Pentru paza

In B. i are residenta capul bisericii autorazei orasului, Comuna are o guarda compusa cefale ort.-rona., asistat de un vicar sau archidin 370 guardi, avgnd un comandant, 3 oficien, mandrit de scaun si de personalul cuvenit;
8 aghiotanti $i 16 sergenti-majori. Pana la 1878 poarta titlul de : Archiepiscop i Mitropolit al
accisele comunei B. au fost date in intreprin- Ungro-Vlachiei, Exarch al plaiurilor si Primat
dere i eran inscrise in budgetul veniturilor cu al Romaniei ; este presidentul Sf. Sinod $i adsuma de 21/2 milioane. De atunei, ele au fost ministreaza eparchia Sf. Mitropolii a Ungro.cautate in regia si veniturile au crescut pe Vlachiei, care se extinde preste judetele:
fiecare an pana la 1893. Junio 1, cand s'a votat Ialomita, Vlasca, Teleorman, Dambovita, Muscel
legea asupra maximului taxelor de accis, im- Prahova, cuprindnd, dupa raporhil Sf. Sinod
preuna cu tabloul acestor taxe, $i de cand venitul din 1888, in total 120 parochii urb. cu 243 biacciselor a sporit intr'un chip simtitor. Pe anul serici si 758 parochii rur. cu 1481 biserici. (v.
financiar 1897/98 venitul acciselor este trecut in Ungro-Vlachia). Tot aici resideaza A.rchiepiscopul
budgetul Comunei ca suma de 7.825,200 lei. Ad- latin de B., asistat de un vicar gen., un capital
ministrarea acestui serviciu, cel tnai importaut al
alt personal administrativ; Arcludiecesa latina
Comunei, este incredintata unui ajutor de primar. de B. se extinde preste Muntenia si Dobrogea,
AUTORITITI PTJBLICE.

In B. i au sediul, pe lana Senatul si Ca-

numerand 27 biserici $i capelo. 35 preoti .5i 2 subdiaconi de ritul latin si 1 preot de ritul greco-unit.
Cultul ort. numera in B. 31 parochii eu 114 bi-

mera Romaniei, urmatoarele autoritati publico: serici, 251 preoti si 19 diaconi.

Casa civila a M. S. Regelui, Casa militara, Casa
Biserieile ort. mai insemnate stInt: Bis. MiM. S. Reginei,Administratia domeniilor Coroanei ; tropoliei cu hramul Sf. Constantin si Elena, ziSfantul Sinod ; Consiliul ministrilor; Ministeriul dita in stil bizantin la 1656 de Constantin Sorban
de interne (Administratia contrata, Directiunea Basarab si restaurata la 1834; e situata pe o mogenerala a serviciului sanitar, Directiunea pe- vila in curtea palatului mitropolitan, unde se afla
nitenciarelor, Directiunea generala a telegra- $i localul camerei deputatilor; ea este catedrala
felor i postelor, Imprimeria statului, Prefec- B.-lor ; aici se relebreaza ceremoniile oficiale ;
tura politiei capitalei si Prefectura judetului inteinsa Carol I. a fost ineoronat la 1881 rege
Ilfov); Ministeriul afacerilor straine; Ministeriul al Romaniei. Bis. Sf. Apostoli (v. ac ) Bis. Antim
de finante (Directiunea coutributiunilor directe, (v. ac.). Bis. Bucur, (v. ac.) situata pe o movila
Directiunea vamilor, Directiunea comptabilitatii inapropierea Dambovitei, despre care,traditia sus-

generale a statului, Casieria centrala a tesau- tine, ca a fost ridicata din lemn de ciobanul Bucur

rului. Directiunea generala a monopolurilor sta- $i apoi zidita din caramida de Mircea Basarab.
tului, Directiunea generala a creditelor agri- Bis. Cretulescu. pe Cales Vietoriei, langa palatul
cole, Casieria generala de Ilfov, Monetaria sta- regal, zidita la 1722 de fam. Cretulescu. B. Cotului si fabrica de timbre si Malta curte de troceni, fosta rnanastire, zidita de i$erban Cancompturi); Ministerial lucrarilor publice (Ad- tacuzin la 1679. Bis Curtea-Veche, ntunita astfel
ministratia centrala, Caile ferate rornane, Ser- pentru-ca acolo a fost curtes domneasca, cand
viciile idraulice ale porturilor fluviale i mari- Mircea-Voda isi stramuta reside* din Tirgotime, Serviciul de studii i constructiuni de cai viste la B.; e zidita de numitul Domn si a servit
ferate, Serviciul lucrarilor noui, Serviciul docu- mult timp pentru ungerea Domnilor Munteniei.
rilor i podurilor i Serviciul maritim); Ministeriul Bis. Dealu-Spirea, fosta manastire bogata, zidita
agriculturei, industriei, comerciului i domeniilor de Dr. Spirea Kristofi in sed. trecut. Bis. Do(Administratia centrala, Directiunea domeniilor broteasa, zidita la 1730 de Const. Nasturelpadurilor statului, Directiunea statisticei, Ser- l'arasen ; e una din cele mi mari si frumoase
vicial de architectura, Servicial minelor, apelor bis. din B. Bis. Doamna Bala$a (v. ac.). Bis. Sf.
minerale, statiunilor balneare i carierelor); Mi- Ecaterina, fosta manastire, fundata in secl. XV1I.
nisteriul de justitie (Administratia centrala, Di- de un Pana Vistierul $i inzestrata la 1775 de
rectia personalului $i a comptabilitatii, Directia Ecaterina, sotia lui Alexandru I psilante-Voda;
judiciara, malta curte de casatie, Curtes de apel, In epoca secularisarii avea un venit de preste
Tribunalul de Ilfov); Ministeriul de resboiu (Ad- 200,000 lei vechi. Bis. Sf. George-Non, inceputa
ministratia centrala, Marele stat major, Direc(ia a se zidi la 1669 si terminata de Const. BranI. infanteiie, D. 11. cavalerie, D. 111. artilerie, coveanu la 1709; e incungiurata de o frumoasa

D. IV. geniu, D. V. geniu, D. VI. sanitara, D. gradina, care serva ca loe de plimbare locuiVII. intendenta. D. VIII. control, institutul geo- torilor din cuartierele vecine. Aiei siint inmorgrafic. Cassa da dotatie a oastei, Corpul II. de rantati: Const. Brancoveanu i Grigorie Bnarraata, Divisia 4-a de infanterie); Ministerial coveanu cu familiile lor. Bis. 8f. George-Vechiu,

www.dacoromanica.ro

614

Bucuresci.

zidita de jupan Nedelcu Vel-Vornic la 1492; a cei decedati in penitenciarul Vacaresci. La 1867
fost catedrala mitrop. in timp de 30 ani. Bis. erau in B. 109 cimitere, adeca la fiecare biseric;
Sf. loan cel Mare, zidit la 1578; in curtea acestei num6rul lor insa incetul cu incetul a Thceput
bis,

se ala moringntul lui loan Alex. Vaca- s descreasca si dela 1876 nu s'a mai permis

rescu. Bis. Lucaci, zidita la 1853; aici este mor- nici o inmormntare inlanntrul orasului. La fie-

mntul Ni Anton Pan. Bis. Mihaiu-Voda, pe care cimiter se gasesc acum osuare si camero

dealul Spirei, zidit de Mihaiu Viteazul la 1594. mortuare sistematice.

Bis. Radu-Voda, fosta mnastire, fundata de
Alexandru-Vod IT., fiul lui Mircea-Voda la 1568

INSTRUCT& 1I INSTITUVITNI CULTURALE.

reedificata de Radu-Voda la 1614; aici s'a Ittafttmentul superior: Universitatea din B.,
inmormantat fundatorul mnstirii. Bis. Sf. Spi- (v. art. Universitate i ilustr. pag. 19) infiintata
ridon-Nou, in strada Serban-Voda, zidita. la 1858 la 1864, numera. (1895) 78 profesori si 1680 asin locul altei biserici mai vechi ; este cea mai cultatori, intre can 118 fete ; ea are 5 facultati
mare si una din frumoasele bis. din B. Bis. si anume fac. de : teologie, drept, Mere e filoStavropoleos (v. ilustr. pag. 616) este o biseri- sofie, sciinte (Cu 3 sectii : naturale, fisico-chimice
cut mic zidita in secl. trecut, insemnat din si matematice) si medicind. Cu fac. de teologie
punct de vedere architectonic, situat alaturi de sta in legatura un internat cu 40 elevi; fac. de
noul palat al postelor ,si telegr. Bis. SI. Vinen, sciinte are ca anexe: 2 laboratoare de fisica, 2
zidita la 1645 de jupan Nicolae Aga si sotia sa lab. de chimie, 1 lab. de morfologie, 1 institut
Mana; are intre toate bis. din B. cal inai mare si grdina botanica (v. Botanica si planul si ilustr.
venit anual. Bis. Zlatari, la
pag. 544, 546 si 547), 1 in-

inceput a fost facuta din

stitut de fisiologie, 1 museu

de zoologie si cabinetele de

lemn de nisce Tigani fanrari, desrobiti de Const.

Brancoveanu, de unde isi
are numele, i apoi zidita
de familia Cantacuzin; la
1850 Archiereul Calistrat
Livis o rezidi din temelie;

lucran practice la mineralogie si petrografie, precum

si de geologie si paleontologie ; fac. de medicina are
unnatoarele laboratoare :
chimie, zoologie si botanica
medical, farmacologie
terapeutica, fisiologie, istologie, anatomie topografica,
si medicina operatoare, apoi

bis, e spatioasa i frumoasa,

luerata in stil bizantin. in

coltul, unde Cala Victoriei

strataie Bulevardul Elisabeta, a stat mai nainte bis.

Sarindaru, ridicata pe temelia altei bis. vechi din
sed. XIV. n'Imita bis. Co-

teatru anatomic de lucran

practice, 1 institut de bacteriologie, 1 curs de pato7

conilor, de catra Mateiu Ba-

sarab pe la 1652 si fijad

ea a 40 bis. din cele ridi-

cate In B., i-a dat numele

de Srtrindaru; acea.sta bis.,

amenintand cu ruinare, fa
demolat In timpul din

luna. Celela/te bis. sant

logia chirurgicala si de bandago a altul de medicina

legal, si in fine 9 clinice ;
fac. de drept si de medicina
au cei mai multi ascultatori.

Scoala normala supe-

rioara cu 13 profesen si

34 elevi, provklut cu un
gimnasta de aplicatiune.
Scoala de poduri ai sosele cu 27 profesori si

Hotelul Imperial (Calea Victoriei).

de rnai putin importanta. Bis. ort. apartin in

138 elevi.
general stilului bizantin.

Cultul catolic numera 2 parochii cu 2 bis.: ca&milete speciale stint representateprin : 1 scoala
tedrala Sf. Tosif (v. ilustr. pag. 615) zidita de Msgr. de medicina veterinara, cu 91 elevi ; 1 scoal de
Paoli la 1883 in stilul gofio, formnd o podoaba a farmacie cu O profesen si 117 elevi ; 2 scoale
capitalei, i,Baratia (v. no.), o bis. mai veche re- comerciale, una de gradal I. si alta de gradul

in total cu 273 elevi ; 2 seminare ort., anume

Cultul protestant e representat prin comu- serninanul central, cuprindndclaseleIV.VIII.,
nitatea luterana, avlnd o biserica cu 2 pasten ; Infiintat la 1834 si apartinand statului, cu 24 procom. cal. ina, avand o bis. ea un pastor, si com. fesen si 188 elevi, si seminariul Nifou Mitroanglicana avlnd o capela; alte secte protestante, politul, infiintat la 1872 si intretinndu-se din
ca anabapti,stii, s. a. au oratorii private. Annenii fondul lasat de Mitrop. Nifon, cu 8 clase, 24
au o bis. cu un preot. in sifisit Ovreii au 2 profesori si 163 elevi; 1 seminariu cat. Intretinut
templan frumoase si mai multe sinagoga cu de Archiepiscopia cat. de B. Cu 25 elevi; 3 inMASA dala Franciseani, 3 capelo si 15 preoti.

7 haliami.

stitute pedagogice publ., anume : scoala nonnala

Cintitere. In B. sant 17 chnitere, anume: 3 de institutor cu 21 profesori si 96 elevi; scoala

ort. comunale: Serban-Voda (Belu), Sf. Troita normala de institutoare cc 24 prof. si 190 eleve,
si Sf. Vineri; 1 ort. pe soseaua Pantilimon : Sf. si Asilul Elena Doamna en 3 sectiuni : curs
George-Non, fara restrictiunea ca sa primeasea primar, normal si profesional, avnd in total
numai pe enoriasi ; 4 ort. private, dintre cari 50 prof. si 400 eleve; la aceste se mai adauge
3 numai pentru enoriasi, iar al 4-lea e al Efo- scoala normala a Societatii pentru invatatura
riei Spitalelor; 1 militar, alaturi cu cim. Serban- poporului rom.., un institut de caracter privat;
Veda ; 1 catolic tot acolo; 2 protestante ; 1 ar- 1 conservator de musica si declamatiune Cu 30 prometiese ; 2 israelite ; 1 mohamedan si 1 pentru fesori, 171 elevi si 220 eleve ; 1 scoal de bebe-

www.dacoromanica.ro

615

Bucuresci.

arte cu 6 profesori, 48 elevi si 19 eleve; 3 scoale apoi multe antichittidela Adam Clisi. Acest museu
profesionale de fete cu 36 instructoare si 575 eleve; s'a imbogtit foarte mult prin munca distinsului
1 sopar de agricultur. (la Herastrau) cu 39 elevi archeolog Gr. Tocilescu. Museul de picturd (pisi in fine 1 coala de arte i meserii cu 181 elevi. nacoteca), insemnat din punct de vedere istoric.
.Fcoalele militare stInt re presen tate prin: 1 scoala Amndou aceste musee Ata asezate in palatul
superioar de resboiu cu 31 profesen i si 33 elevi; Universitatii (Museu).
1 scoala speciala de artilerie i geniu cu 37 proTeatrul National, situat peo piafa in Cales. Vicfesori si 139 elevi; 1 scoala de oficien i cu 20 pro- toriei (v. ilustr. p. 617), este o constructiune frufesori Fji 282 elevi si 1 scoala militara de admi- nioasa in stilul recias al teatrului Scala. Cladirea,
nistratie cu 12 profesori si 39 elevi.
inceputa pe la 1847, a fost intrerupta l'Uva timp
$coalele secundare saut representate prin : din lips de fonduri, si s'a salsa la 1854 pe timpul

4 licee publ., anume: he. Sf. Saya, infiintat in domniei printului Stirbey. A. fost restaurat la 1881,
1817, cu 36 profesori si 535 elevi; lic. Mateiu iar la 1894 i-s'a adaugat un local pentru admiBasarab, infiintat in 1860, cu 25 profesen i si nistratie, Foyeuri pentru repetitie, o sala pentru
764 elevi ; He. Lazar, infiintat in 1860, cu 30 pro- pictori si alta pentru. decoruri. In sala pot infescni si 428 elevi si lic. Mihaiu-Viteazul in- cap 1000 persoane ; ea are 75 loje, 261 staluri
fiintat in 1865, cu 22 profesori si 688 elevi; si 400 locuri de galerie. Teatral e deschis dela
2 gimnasii publ., anume: gimn. G. $incai, in- 25 Sept. pina la 1 Apr., in el joacai in mod stabil,
fiintat in 1892, cu 13 profesori si 330 elevi,
artistii Societatii dramatice, consti taita prin legea
gime. Cantemir-Vod, infiintat in 1865, cu 13 pro- dela 1877. Societatea dramatica da representatii
fesori si 444 elevi; 2 exde drama, comedie si opera.
tern ate pub!. de fete, anum e:
Primesce subventiuni dela
extern. secund. Nr. 1, cu 20
Stat si Comuna, fiind o inprofesoare, si 232 eleve, si
stitutiune a Statului. In
extern. secundar Nr. 2.
serile, in cari nu joacit So-

Carmen Sylva. cu 24 profesoare si 333 eleve. Mara

cietatea dra matica. teatrul

se inchirieaza i trupelor

straine. In 1895 s'al dat

de aceste mai stint 19 scoale

secund. private, anume :

152 representatiuni, intro

cari 89 romine de drama;

de baieti si 12 de fete cu
467 elevi si 782 eleve.
Invtdmntul primar numera in total 70 scoale publice, anume : 32 de baieti,

comedii, 41 de opera rom.

si 22 date de 6 trupe straine.

Au fost representate 49

piese, dintre cari 14 &ante,

31 de fete si 7 mixte, cu

3 tragedii, 24 comedii, 8
opere si operete. Numeral

157 institutori, 140 institu-

toare, 6926 bdieti si 4325

artistilor a fcst: 16 art. socie-

tari (8 barbati si 8 femei),

feto; apoi 39 scoale private,

anume : 16 de baieti si 23

31 art. de drama si comedii

de fete, cu 119 institutori,

(16 b., 15 f.), si 13 art. de

opera (8 b., 5 f.), in total
60 persoane. Directia de

327 institutoare, 1820 baieti

si 2563 fete. Pe lingd aceste

stint inca mai multe scoate

Frbeliane. Dintre scoalele
confes. merit ani nti re spe-

Catedral St. losif.

cial institutul Sf. Maria (cat.) cu 2 pensionate.

scena a fost condusa de

iar corul numera 30

9,

persoane.

Teatrul Liric, (proprietar Malean), construit

Mai stint inca numeroase alta pensionate de sub conducerea architectului G. Cerchez la 1893,
dupa un an a ars, a fost apoi recladit. Este al
baieti si de fete.
Biblioteci fi alte institute sciintifice fi ar- doilea teatru din B. El nu are o trapa stabila, ci
tistice. In B. s'au numerat la 1895 Mara de Bibl. se inchirieaza la trape straine de opera, operete,
centrala, inchisa in acest an, 13 biblioteci cu etc. Acest teatru numera 6 avantscene, 40 loje,
circa 100,000 volume; intre aceste au fost : 1 bibl. 166 fotoliuri de orchestra, 282 staluri si 200 lopublica, 4 speciale, 2 studentesci si 7 ale sc. se- curi de galerie.
(Teatre de varietate v. mai jos sub Locuri
cundare. Dintre bibliotecile publice mai insemnate, ce se gasesc in B., amintim : Biblioteca de petrecere).

Sorietdti culturale, iterare, sciintifice, arcentral; Biblioteca Academiei romiine i Biblioteca .Fundatiunii Carol I. destinata nu mal tistice fi cluburi. Dintre nuineroa.sele soeietati

pentru studentii universitari (v. Biblioteca); Ar- literare, sciintifice i artistice, ce se ga.sese in B.
chivele statului (v. ac.) Dintre colectiuni sint de remarcam : Academia romina (v. ac.); Ateneul
amintit : Museul de istorie naturalet situat in roman (v. ac.); Soc. amicilor de belle-arte, ce
strada Polona si Museul de antichitdti, infiintat are de scop respindirea g-ustului pentru operele

la 1864; el se compune din 4 sectiuni: sect. de arta, aranjind din cind in eind cate o execlesiastic, prea bogata in obiecte colectate din positie ; Soc. geografica romana, infiintata in
manastirile din teara ; sect. numismatica, ce po- 1877; Soc. pentru invetatura poporului reman.

sede mollete dela Romani, monte bizantine si

din terile vecine ; sect. archeologica, care cuprinde obiecte foarte rari i pretioase ea: colmara dela Pietroasa, modelul bisericei episco-

ce intretine o scoala primara de baieti, o gradina de copli si o coala normala; Liga pentru
unitatea cultural a Rominilor, ca sectiuni
teara intreaga i in strainatate; Soc. de sciinte

pale dela Curtea de Arges lucrat din lemn sculptat, fisice ; Soc. Transilvania; Soc. Carpatii.; Soc.

www.dacoromanica.ro

616

Bucuresci.

de tir, scrimd i gimnasticd, avnd o grdind

central capitalei si un mare basin pentru scoala
de innotat; Soc. Tinerimea romnd , avnd si o
revista cu acest nume; Soc. musicala ; Soc. stu-

limente industr. none.) Date statistice exacta si

mai am6nuntite lipsesc despre stabilimentele industrial e, despre numrul. felul si extensiunea lor,

insa la o recentd numerare a caselor, ingrijit

dentilor in medicina ; Soc. functionarilor publici; de primal.* au fost bate in considerare si aceste.
Soc. preotilor Ajutorul ; Soc. Pressei ; Soc. Datele fined nu sfint publicate. Legile dela 1887
studentilor universitari "Unirea ; Soc. centrala pentru incuragiarea industriei nationale acorda
agricola; "Progresul silvic., s. a. Dintre cluburi diforite avantage fabricelor, cari lucreaz Cu un
amintim : Clubul'Tinerimea , Clubul regal, Clubul capital inai mare de lei 50,000 si cu cel putin
militar, Chiba! oficierilor reservisti, Jokey-Club, 25 lucratori. Mara de fabricele de bere, spirt
Clubul constitutional, Clubul conservator, Clubul si fain, cari nu se bucurii de avantagele legii,

cari toate nu pot fi cercetate de se afl in B. 61 stabilitnente, ce intrunesc con-

clit de rnembrii lor. Marl de aceste mai stint ditiunile amintite. (V. tabela).
in B. numeroase soc. de ajutor reciproc.
Intro stabilimentele industri ale, cari apartin staPRESA.

Presa din B. a luat in timpurile din lama o

mare desvoltare. De uncle mum ctiva ani abia

erau in B., in afarii de "Romnnl.lui C. A. Rossetti,

diteva iare, adi spar in capitala Romilniei iare

tului stint de reinarcat Atelientl C. F. R. pentru

repararea de vagoane si locomotive; Arsenalul
(v. ac.) i Atelierul de confectiune (v. ac.) al
armatei ; Atelierele de studii si de aplicatie ale
scoalei de arte si meserii ; fabrica de tutun; f.
de chibrituri ; f. de timbre (monetdria), etc.
Dintre stabilimentele particulare mai de crt-

mari si mult cetite. Tata cele mai cunoscute :

"Vointa Nationald. (organ oficial al partidului petenie amintim: Turatoria Lemattre, ea un
liberal), 'Timpul. (organ oficial al partidului con- frames stabiliment de turnAtorie si atelier de
servator), 'Liberalul.,
constructiuni ; Stela,faEpoca, 'Constitutiobrici de sfipunrie

nalul. (organ al gru-

parfumrie ;Fabrica de

pirii junimiste), L'Indpendance Roumaine.

(organ conservator independent), "Idevdrul.
(republican-democrat),
'Dreptatea (liberal, democrat), "Drapelul.
(liar al partidului liberal, nuanta Aurelian),

ma.sini agricole ; Sochi-

tatea anoninti de basalt

artificial si ceramicd,
cu fabrica la Cotroceni ;
Ton ola, fabricd de died-

midi sistematice; Fabrics de scrobeala de

gru, pap, dextrin,
pudrii si paste fdinoase

"Universul. (diar po-

poral independent),
Lumea Nona. (organ
socialist). Mai apar apoi
dou6 (Pare cotidiano

* :1)

:i

germ. 'Romnischer

of: 4,,i

Bis. Stavropoleos.

(E. Schumaeher et
Comp.); Fabrica chimica si mechanicd de
oleiuri vegetale a fra-

tilor G. Assail; Fabrica

pentru confectionarea
lenmului i tmplitrie;

Lloyd. si 'Bukarester
Tagblatt.. Dintre reviste notam 'Convorbirile Fabrica romnd de bete cu abur E. Luther;
Literate., 'Literatura si Arta Roinfing (Directia Fabrica de rafindi ie de spirt, alcool absolut si

D. 011anescu-Ascanio), "Albina. (revist poporana bere Bragadiru; Fabrica de bere Opler ; Fabrica
sept6Infinala). 'Liga Romfing. (revistd pentru de chibrituri si Fabrica de timbre (ale statului);
unitatea culturald; apare septmnal), apoi reviste Fabrica de acid carbonic ; Fabrica de glucosii.

speciale: "Dreptul., Revista viticola si horticold., Afar de aceste stabilimente mari, se mai afl
"Revista agricultorului , "Convorbiripidactice., o multime de stabilimente mai mici pentru articole
etc. (v. Presa roniiina).
de toate qilele, ca licheruri, otet, huninari, carnisi,
bomboane, apa gazoas, etc.
INDUSTREE51 CUNIERCIU.
Conzerciu. Situatia geografica aduce cu sine,

Industria. Activitatea industriala in B. e in ea comereinl B.-iloi nu e pica intins; porturile

continua crescere. (1111895 s'au infiintat 57 stabi- dunarene ii fac o eoncurenta, pe care nu o va

Stabilimente
Ramul industrial :

Turnatorie, masini, obiecte de metal

Caramida, basalt, ceramica, sticlarie
Vtinplarie, parchete, mobile
Teseturi, trieotage, franghicrie

Nrul

&mini

Laolalti

400
800
100
300
200
250
250
600

400
200

4.000,000
3.500,000
1.200.000
1.500,000
830,000
1.500,000
9.000,000
3.000,000

150
100
50
100
100

800
1000
900
450
300
300
350
700

61

17.550,000

2900

1200

4100

11

4
9

Tabacarie, pielarie
Conserve, ciocolata, dulceata. paste fainise
Diverse
.

Let

Lomita

Luminari, sapun, parfum, pr. chimice, oleiu, lac

Total

Lucratori

Capital in

11

www.dacoromanica.ro

100

617

Bnouresci.

5,660
puta Inlatura nici data. De sigur, ca din ce se Scrisori cu valoare
45,020
217,431
desvoalt industria si se inmultesc marile in- Coleto . . . . . .
149,356
Hotelurile din B. au fost cercetate la 1895
stitute de bani, si comerciul capitalei va lua
avnt. In 1895 s'au inscris 689 firme nene. (Firme de 35,614 voiajeri, dintre cari 30,352 din teara
radiate in acest an: 36, falimente 44.) Articolele oi 5262 din strainatate.

de comerciu principale silnt: beutuii spirtoa-se,

marfuri coloniale i textile, drogherii ; un loe de
frunte ocupa afaceiile de banca si cele cambiale.

In B. se tin Martia i Vineria tirguri de septmala, iar data in an, in septemana inainte

de Rusalii, tirgul Mosilor. Pentru comerciul cu

victualii i unele articole de comercia mai marunte se atli urmatoarele hale: a) Hala Ghica,
b) Hala de pesce, c) Hala de flori i &note, toate
trei in Plata mare strada Halelor ; d) Hala Amza,
in strada Piata Amzei; e) Hala Huasca (vechiturilor), in Calea Vacaresci; f) Hala Grivita, in
strada Berzei; g) Hala Traian, in Catea Calarasilor; precum si mai multe compartimente
de zid in Piata Bibescu-Voda si pavilioane in
Piata Sf. Anton. Comerciul cu carti e mai extins ca in ori si care alt ora.s al Romaniei;
sant mai multe librarii editoare, cari emuleaza
spre binele literaturii

INSTITUTE FINANCIARE.

Miscarea financiara in B. este destul de

La Bursa, croata prin legea din 4 Iulie 1881
vitn.La
(modif. p. L d. 24 Iunie 1886), se fac urrnatoarole operatiuni: vncjare 51 munperare de marfuri in realitate, speculatiune asupra marfurilor
titlurilor de credit, agiotaj. (v. art. Bursa.)
Betncile mai remarcabile sant: Banca natiomala a Romaniei, (v. ac. ai ilustr. p. 387), Banca
Romaniei, Creditul agricol, Societ. de Credit fonciar rom. i Societ. de Credit fonc. urban. (v. se.

art.) In 1898 si-a inceput activitatea un institut

nou: Banca Poporului. La acest loo mai sant de
amintit: Casa de economie, Casa de depuneri
consemnatiuni (v. ac.) si Banca Agricola.

Banci de asigurare rnai insemnate silnt:

Dacia-Romania., Nationaja. (ambele cu prime

fixe), Unirea. (mutil-

an). La 1896 acestea

romane.

aran: (in lei)

Comumcepe.
In B. exista urmatoa-

rele mijloace de transport : 1) vechile trasuri

4ise de Herasca, avnd

o forma caracteristica
pentru B.; ele servesc
pentru transporturi in
afara de ora.s; iar fa-

. ,..

Prime de asigurare :
Dacia-Rom. 6.736,402
Nationala . 5.761,060
Unirea . . 314,530
Fond. asig. de viata:
Dacia-Rom. 15.674,154
Nationala . 5.620,051
Unirea . . 1.223,116
Casele de schimb par-

miliile sarao se servesc

ticular In B.sant foarte

numeroase.

de ele ca trasuri-omni-

bus la inmormntari.
Trelsuri de pia(a, in

numir de preste 800.

Omnibusuri, deservind centrul orasului,

Loo. DE PETRECERE, ETC.

Ca teatre de Varie-

VIO se enumera cateva

sali mari de spectadela piata Sf. Gheorghe pana la Gara de Nord cole, precum: Sala bailor Eforiei Spitalelor, conTeatrul National.

de o parte, si pana la osea de alta parte. 4) struit pe la 1886, care servesce numai ama
Tramwaye, cari au luat o mare desvoltare in ca san de teatru, (de obicinuit Caf-concert);
ultimii ani. Dona societti isi impart reteaua de iar vara se transforma in basin pentru bai reci;
tramwaye in ora: Vechea societate (capital Sala Hugo., proprietatea printului Karagheorengl.) care a Hicut in 1895: 125,276 curse si a ghevici; Sala Oppler., sanan. in Coloseul fatransportat 5.027,535 voiajeri, i societatea ano- bricei de bere Oppler. In piara de aceste mai
nima de tramwaye i drumuri de fier (capital sant cateva teatro, cari dateaza mai de mult,
belg.), care are Si concesiunea unui tramway si cari au si teatro de vara in gradini, precum:
electric de 5 km. pe bulevardele : Independenta, Teatrul Dada, o sala de spectazol in hotelul
Elisabeta, Carol si Pake-Protopopescu. Aceast Cu acelasi nume ; nu are &upa stabil; Teatrul

soo. a facut in 1895, cu 36 vagoane cu cai si 4 va- den', care se inchirieaza de clava timp mai

goane electrice, in total 228,149 curse, percurgand 1.834,425 km. si transportand 4.737,991
ajen, ga de abonatii si bilete libere. Personalul socientii 219, cal 205.

mult pentru nunti si balmi, ai Teatrul Jignita., teatru popular de mahala, in care inc
numai trupe ovreesci. Ca locuri de petrecere,

B. mai are salde i greldinile fabricilor de bere :

La acest loe dam urmatoarele date despre Oppler, Luther, Bragadiru, precum SI ale mai
comunica fia postal la oficiile din B. (cu un multor restaurante ca: Frascatti, Rasca, Cosman,
personal de 420 barb., 99 femei i 500 infe- Hugo, V. Cosma si altele de a doua mana, cari
riori) pe anul 1895:
au, mai ales in timpul verii, trupe de varietati
In trate:
Scrisori
Carti postale

piare

Imprimate
Telegrame
Mandate

1.023,954
201,672

) 1.059,510
.

41,273
10,547

Evite:
3.966,286
2.094,824
17.190,736
2.462,728
342,687
132,623

ori numai orchestre.

Societliti musicale fri dramatice. In afara de
Societ. Dramatic mai sant Meya societati musicale, ca: Lira romana., conclusa de Juarez Movila, institutor ai absolv. al Conserv. reman ; Sociotatea Filarmonica., conclusa de profesorul Kneisel ;

Liedertafels societate germ. de coruri oi musica

Enciclopedia romana. Vol. 1.

40

www.dacoromanica.ro

618

Bucuresei.

Printre imprejurimile B.-ilor se numera:

avea multi strOini: Tigani, Ovrei, Catolici. In 1547

$oseaua Kisselefl, o padure mica, datilud de pe

timpul generalului Kisseleff (1837), bine ingrijit,
Cu alee lungi, este local de predilectiune al Bucurescenilor, cari isi dau intlnire att vara cat si

Mircea Ciobanul construiesce o biseric, numiti

Gheced, in fata bisericei asa (lis a lui Bucur.

Tot el a construit un palat domnesc, numit mai
tnliu ,Curtea Vecheg. Mihaiu Viteazul zidesce
iarna. Ad i se afla un pare flumes precum si un o biserici, iar Mateiu Basarab construesce un
bufet construit in stil romnesc de architectul palat i biserica Sarindarg, numit astfel, nu
Mincu. Baneasa, un sat in apropierea caruia se fiind-ca ar fi fost a 40-a construit de Domn, ci a
afla un hipodrom si un velodrom, foarte cerce- 40-a din B. In 1659, dup revolta lui Mihnea.
tate toamna i prirnavara. Herdstrdul, Teiul, Turcii ordonara lui G. Ghica s diirme palatul din
Floreasca i Fundeni dint sate asezate lng Tirgoviste, de uncle Domnii putean fugi u.sor in
elestae, din cari se pescuiesc in ori ce timp Transilvania, 5i s se aseze in B. Totusi Brancopesci gustosi ; Mdgurele proprietatea famifiei Ote- veanu s'a asezat definitiv la B., cari pan la el erau

telesanu, este o localitale ceva mai departata de

Capitals, care odinioar era foarte visitat pentru
parcul ski imens si bine ingrijit, In mijlocul caria se afi un lac, pe care se putean face preum-

mai mult locuinta de iarnti a Domnilor. Dintre

Domnii, caii au construit lu B. dup Mateiu,
citam pe Constantin Basarab, care a construit

mitropolia in afard de B., pe de alul viilo r;

blaii Cu barca; astadi fiind &maid Acaderniei Ro- pe erban Basarab, care a construittot in afarii
miine, s'a instalat acolo un institut de fete, in- Cotrocenii, iar inlauntru Hanul erban-Voriti. Bitretinut din fondul donatorilor.
serica Sf. George Nou, inceput de Antonie-Vod,

Mai in departare de capitala mai dint cateva

sate ca Jilava, Domnesci, etc., precum pi mai
multe manastiri: Ciorooirla, Paserea, Tiganesci,
(de maici), Cernica, Clddrusani (de clugri).

s'a terminat sub BrAncoveanu la 1698. Tot in

dilele lui, mitropolitul Antim Ivireanul a ridicat
mnstirea Antim, una din cele mai frumoase
din B. In cfilele lui Stefan Cantactizin, Catolicii

Marcuta, Pantelimonul 5i Viiciiresci au fost m- au zidit biserica lor (HrAtia) cu turn nu prea

nastiri, cari acji s'au transformat, prima in os- mare ca s nu dea in ochi Turcilorg, iar unpiciu de alienati, a doua in ospiciu de infirmi, child sOu Mihail Cantacuzin a zidit biserica si
iar a treia in inchisoare. Aceste localitti servesc turnul Coltei. In architectura turnului se vedea
influenta germand, ceea ce a fcut pe unii
ca puncte de excursiune.

cread, c ar

ISTORIL.

Orasul B. n'a inceput a exista inteo i determinata ca orasele americane, nici nu este opera
unui om, ca orasul lui Petra cel Mare, ci lace-

fi

fost construit de ostasii lui

Carol XII., regele Svediei. In 4ilele lui Nicolae

Mavrocordat, care a zidit mnastirea Vactirescii
ca o fortareat in afar de B., mitropolitul Antim,
necredincios Domnului, a fost inecat de entra un
boier Colfescu. Casele ruinate ale Colfescului

putul lui se pierde in lumea legendelor poporului, care I-a ridicat dela inceputul mai sigur au trecut la inceputul seclului la Dinicu Goal istoriei noastre i pn astdi. Asezat pe ma- lescu i stint palatal regal de astadi. Tot in
lurile riusorului Dilinbovita, in drumul oraselor
lui Nicolae Mavrocordat, in 1722, s'a concomerciale Giurgiu ai Brasov, B. trebue s fi strait hanul i biserica Cretulescu de entra banul
existat inainte de secl. XIV.; iar dupa ce Turcii Iordache Cretulescu. In acelasi an s'a construit
au ocupat termul stng al Dunarii, situatia geografica a lui in rnijlocul terii, aproape de cele
mai mar ora.se turcesci pe Dunare, Rusciuc
Giurgiu, a fost o causa de prosperitate in scur-

hanul si biserica Stavropoleos. Grigore Ghica, in

B.-lor Romanii aveau o a.sezare, i dacl este

adeviirat, cO teara era locuit inainte de lutemeierea principatelor, B. trebue s fi existat ca
alte orase ale terii (Ciimpulung, Tirgoviste),
insa populatiunea lui poate sO fi fost slavond.
Nevoia etiologies a creat insa un tatO orasului,
pe Bucur pastorul, ai &anti urmasi au chit nu-

orasul in directiunea nordicii spre podul Mogosoaei,

numit astf el din timpul lui C. Brancoveanu. La in-

1748, a construit Pantelimonul, iar domnita Balasa,

fica lui Brncoveanu, a construit biserica si asilul
cu numele sea. Scarlat Ghica, iu 1765, a construit
tele restirnpuri de pace. Probabil c pe locul biserica Santa Spiridon Non. Mavrogheni a dat

ceputul seclului nostru contele Vinzenz Batyanyi

da B.-lor 80,000 de locuitori. In 1812 se incheie

ad i pacea intre Rusi 5i Turci, prin care ni-se

rapia Basarabia. DNA 1829 teara s'a desvoltat

inteun mod neasteptat, mai ales pentru

mele B.-1er, (cf. Stoian-Stoienesci, lon-Ionesci....). Romnii au scOpat de monopolul cerealelor

Explicaren aceasta popular este mai logic decht animalelor in favoarea Trucilor si au distigat

explicarea carturarilor de mal tfirdiu, cari ex- libertatea de a vinde; iar B.-ii s'au schimbat
plica numele prin palatal lui Mircea, construit sub administratia inteleapt a generalului Kisad i dupa victoria asupra Turcilor, i numit bu- seleff (soseaua). O imbunAtitire insemnat s'a
curie. Prima amintire istorica trebue socotitii cea facut de Stirbey, care a regulat Cisrnigiul

din scrisoarea lui Alois Gabriel, rector in Candia a deschis strada Stirbey (pe atunci plin de
din 12 Aug. 1462, unde se sptine, c Vlad Tepes baltoace). Sub Cilia s'a flout palatul Universe intarise contra lui Mohamed II. in certa for- sitatii, iar sub regele Carol, nu niunai s'au

tezza di paludeg. In 1471 Stefan cel Mare bate

pe Radu cel Frumos, apoi incungioara in c etatea Diimbo vitei, probabil o cetatue a Bucurestilorg, de unde Radu fuge la Turci, iar in
11 Nov. 1476, Stefan Bthori, voevodul Ardoalului, serie ma.gistratilor din Sibiiu: ne-am indreptat ciltri B., de care siintem aproapeg. In
Seel. XVI. B. facei4 comerciu ca Brasovul

construit palate, ci s'au fcut cele dou6 lucrari principale pentru insnatosirea orasului:
Canalisarea 5i regularea Dmbovitei (sub gu-

vernul liberal dela 1881). lierite insemnate pentru

desvoltarea orasului au trei primari mai noui: N.
Fleva, Pache Protopopescu si N. Filipescu. Lor

li-se datoresc bulevardele, din cari Bulevardul

inceput de N. hlipescu si remas neter-

www.dacoromanica.ro

Bucuresci

minat, va fi cel mai frumos, demn de o capital

619

Budai.

Bucurie, unul dintre afectele numite stenice

sail active, care ca un sentiment de placero

Inceputul B.-lor trebue pus la *Curtea vecheg potentat se produce in noi deodata cu idea unui
imprejurul biseticei St. Gheorghe. Acolo stint lucru plicut, deja realisat sau pe cale de a
stradele Brasovenilor, Lipscanilor, $elarilor, ve- se realisa, mai cu sam and realisarea lui

chile noastre bresle. Pe termul drept al Dim- ni-s'a parut dificila. Ea se modificg dupli tem-

bovitei erau numai ciiteva biserici (Radu-Voda nu perament, dupa cultura omului tfi situatiunea

se socotia in B.), dealul mitropoliei era plantat

cu vii, iar pe malul din fate Curtii Vechi era
livadea domneasca $i alaturi maidanurile Calicilor. In timpul lui Matei, biserica Sarindar (adi

acestuia. B. este isvorul si altor afecte, asa

predomnind dispositia sufleteasca

Eji

insotind

actiunile, devine veselie; potentata ping la un

inalt grad, devine ext as. Gind nu tine socoteala de

Fintina Pacii) era la marginea ora.sului. Alta bunavointa, devine resfatare. Contrarul bucuriei
margine era Biserica Cu Sfiati. Batistea de arli a este supgrarea, a carel causa este idea unui reu
fost adaugati orasului de vestitul Baptiste Vellali. neinlaturabil. Suprarea intensivg 5i manifesIstoria nenorocirilor orasului este destul de lunga tata in al ara cu oarecare energie, devine accts.

ars de Sinan Pasa in resboiul cu Mihaiu, prada a (Cf. Popescu, Psichol.; Hess, Psichologie; Drbal,
resboaielor civile sub atitia domni, parsit ade- Psicholog.)
[Pl.]
seori de frica Turcilor (bejenii 15 Maiu 1801...),
Bud, Tit, vicar al Marannuesului, paroch
visitat adeseori de ciumg (in 1738 mor in B. Sat-$ugatag, n. aici 25 Dec. 1846. A studiat
33,000, ciuma lui Caragia), ars de atitea ori, gimn. in Ungvir i Beiva, lar teologia in Gherla.
(18 Aug. 1804 ard 2000 de prvlii, arderea prin
este scriitor bisericesc ; a edat 12 opere,
Turci la 1821, 1200 case in 1847); ocupatiuni infra cari zIstoria Episcopilor si a Vicarilor rom.
straine, stare igienicii grozavi. Stradele princi- din Maramuresg ai o colectiune asupra datinelor
pale erau podite cu scinduri, pe deasupra ca- poporale rom. din Maramures, premiata de Asorora se depunea noroiul i praful, iar pe de de- ciatiunea transilvana. B. este vice-president al

subtul cgrora scurgerea nu se putea face : de gAsociatiunii pentru cultura poporului romin
aci numele de podurig al stradelor. Orasul era din Maramuresg si director al convictului romin

totusi proa intins atunci (11/2 oarg lung 8/4 lat, din &get.
Sulzer), precum este preaintins adi. [I. S. Flora.]
Buda, 1) B., garg a C. F. R. pe linia PloesciLiteraturd: D. Berendeiu, B. in Revista Ro- Predeal ; la 10 km. spre nord de Ploesci. Aci se
mana, 1861; Ion P. Licherdopol, B. 1889; G. I. bifurca finia spre Slanic. 2) B.-Slanic, linie a
Ionnescu-Gion, Planul unei lucrgri privitoare la
F. R., are lungime de 34.590 km. 3) B., comung

B. in Trecut ai in Presinte. Buc., 1896; loan in Bucovina, cap. Cerugut, j. Sadagurei, are

Ghica, Scrisori atr V. .A.lexandri. Buc., 1887; 926 loc. (844 ort. res., 31 cat. si 51 mos.) AparDr. Hans Kraus, Rumnien und Bukarest. Buc., tine parochiei Mahala. 4) B., oras in Ung., astadi
1896; Marsillac, Bucharest; T. I. Sultzer, Ge- incorporat la Budapesta (v. so.), formind cercuschichte des Transalpinischen Daciens ; $incai ; A. rile I. II. Ill., situate pe malul drept al Dunarii.
D. Xenopol, Istoria in 6 vol. ; C. Alexandrescu,
Budai, 1) B., Aron de, secretar la tesaurariat
Dictionar al j.-ului Ilfov, B. 1892; Anuarul sta- in Sibiiu, n. in com. Cigmau, cott. Hunedoara
tistic al orasului B. pe 1895. B., 1897; Dr. N. (Trs.), din familie nobila; desi de religiune gr.Georgescu, Raport gen. asupra igienei publ. etc. cat., ocupi oficiul de secretar si jurisconsult al
a capitalei pe 1896. B., 1897; F. Robin si Chr. consistoriului rom. gr.-or. din Sibiiu, mai intiliu
D. Staicovici, Statistics rom. B., 1898; Primiria pe timpul vacantei episcopiei sub vicarii loan
B., Dare de seamg pe 1896. B., 1897; Dto, Ex- Popovici i Nicolae Hutovici (1799-1810) si
punerea situatiunii financiare la 30 Sept. 1896; dupg aceea sub eppul Vasilie Moga, caruia cu
Budgetul com. B. pe 1896/7.
peana sa agera ii fad' multe servicii intre imBucuresci, pacea de, incheiata in 26 Maiu 1812,
ca urmare a resboiului ruso-tare inceput in 1806.
Cuprinde urmatoarele conditiuni cu referinta la
principate: 1) Hotarul Moldovei dinspre Rusia

prejurarile grele, sub cari isi pastori biserica.

1843 zidi cu cheltuiala sa biserica gr.-cat. din

local seu natal. t 1847 in Sibila si inmormesntat

tanga biserica parochial gr.-cat., pe care inca
va fi Prutul; 2) Rominii vor fi scutiti 2 ani
o servi ca prim-epitrop.
[nt.]
haraciu si nu vor plati darile neincassate pe
2) B., Iosif, Mitropolitul Blgradului (Albatimpul resboiului. Prin acea..sta pace Moldova Iulia), u. in Pischint, cott. Hunedoara. Pe and
a pierdut Basarabia.
era ieromonach a fost ales Mitropolit de catra
Bucuresci, 1) B., (magh. Bukuresd), comuna sinodul compus din preoti si protopopi,
rur. In Trans., cott, Hunedoara, Cu 612 Inc. tarit prin diploma din 28 Dec. 1680 a principelui
Roruini; bai de aur. 2) B., numirea veche a transilvan llIih. Apafi. In 23 Aug. 1680 VI concomunei Capu-codrului (v. ac.) din Bucovina.
sacrat prin Mitrop. Ungro-Vlachiei Dositeiu in
Bucuresci", a12-lea cargobot (vapor de mara), Bucuresci, uncle a facut mar turisirea credintei,

pus in serviciu de directia C. F. R. Construit in care recunoasce pe Dositeiu de staping al

la santierul R. Napier & Sons in Englitera, sea, si apoi adaugg: inca mai mrturisesc si

In otel; are 2 punti si 2 catarte;

lungimea de cite tocmele, ce are scaunul Ungro-Vlachiei

9F44 m.; latimea 1204. m.; adincimea (dintre sa le pazesc neschimbat intra toata eparchia
puntea supeiioara si fund) 7.46 m. Capacitatea mea. Cu toste acestea prin diploma citata a
utilg 1450 tone de registra. Poate incarca 3500 princ. M. Apafi, Mitropolitul a fost obligat sa
tone de mara, pi are atunci un pesca.giu de primeasca catechismal lui Rikoczi, in care se
20 picioare engleze. Face traficul intre Braila numera numai done" sacramente; i-se impune
si Rotterdam; de ordinar incarcii grine la Brilla sa nu mai veneraze s. icoane, sa stearga
carbuni la Rotterdam.
ceremonii i rituri orientale pi sa se supuna
40*

www.dacoromanica.ro

620

Budai-Deleanul

Budapest&

intru toate episcopului calvinesc i sinodului munli rur. in Trs., cott. Turda-Aries, cu 1297 loc.,
acestuia, iar asupra tinutului Fagarasului sh nu Magh. i Rom. (566). B. e amintit in 1332 sub

mai deprinda nici o jurisdictiune episcopeasca. numele Budun.

t 1682. (Cf. Cipariu, Acte i frag.g si Archive.)
Budapesta, (Budapest), capitala Ungariei si re[Dr. Aug. Buneal
sidents reg., formato. la 1872 din contopirea oraBudal-Deleanul, _roan, recte de banulg, scriitor sului Buda (asezat pe termurul drept al Dunarei)
rom., n. ca fiu de preot unit in Cigrnau, (cott. cu Pesta (pe term urul sting al Dunarei), la cari
Hunedoarei, in Trs.) cam pe la 1770. Studiile s'a mai adaus opidul Buda veche (Aquincum)
primare si secundare le-a facut in Blaj; f apoi Insula Margareta. Prin B. curse Dunarea, care are
trimis la Leina (Lemberg) spre a studia acolo latime de 300-800 in. B. e impartit in,10 disteologia; se duse dupa aceea la Viena, uncle trict& ammo : 1) Vr, 2) Vizivros, 3) O-Buda,
remase catva timp ca canteret sau psalt la bi- 4) Belvros, 5) Liptvros, 6) Terzvaros, 7)
serica sf. Barbara. De aici se intoarse in patrie, Erzsbetvros, 8) Izsefvros, 9) Ferenczvros
undo f numit profesor in Blaj. Sub Ioan Bob 10) Kbnya. B. are regiune romantic& Comu(1784-1830), v5dndu-se indemnat sa park- nicatiunea o mijlocesc 4 poduri, anume: Podul
seasca Blajul, a primit la judetul nemesilorg de catene (Lanczhid, facut la 1838-49, de 384 m.
(forum nobilium) din capitala Galitiei mai antiliu lung i 12.6 in. lat, dupa planul lui W. Clark);
functiunea de translator roman si apoi pe aceea p. Margareta, construit 1872-75, de 567 in. lung
de chesaro-craiesc sfetnic, (pe la 1805). El a
17 m. lat.; p. chii ferate si p. Francisc Iosif
functionat i in Cernaut. Pe la 1816 11 gasim s. milenar (1896). Intro podul Margeretei
iarasi in Leina, si in 1817 este ca prim-con- cel al caii ferate, pe termurul gang al Dunhrii,
silier la judecatotia provinciala (Landesgericht) se extinde Cheul Dunaiiig de 4576 m. lung.
de acolo. In codicele de inscriptiuneg de aici e Districtele sfint impreunate intre sine prin buinsemnat sub denumirea de Iohann Deleanul, levarde in forma de inel, cari se incep aproape
lohan Budai de Banul, Iohanes Budai de banul, de podul Margaretei i ating termurul Dunaiii la
Ian de Banulg (Deci Deleanulg seamenh a fi o oficiul de vamii si elevator. Pe aceste le strataie
cetire necorecta a predicatului nobilitar de numeroase strade radiale, intro cari cea mai
banul.g) t in Leina, 24 August 1820. B. a fost frumoasa e Strada Andrassy, care conduce in
unul dintre cei mai talentati, mai eruditi, mai Dumbrava orasului, de 2313 m. lung& are tren
activi si mai man* scriitori de pe la finea electric suteran ; in aceasta strada se afla cele
sed. XViii i inceputal celui urmator. Anca mai frutnoase i solide palate si vile admirabile
pe timpul cam' petrecea in Viena ca cantaret incungiurate ea gradini. Pan& la octogonul I.
de biserica a lucrat un dictionar roman-latin, strada are o latime de 34 in., iar de aci incolo
care s'ar fi pi tiparit, fiind-ca isi aflase un editor, de 46 in. Dintre numeroasele piete e mai frudaca autorul s'ar fi dat induplecat s &laugh' si moasa piata istorica Francisc Iosif. Rind inainte
insemnarea nemteasca a cuvintelor. In timpul de 1867 pe aceasta se ridica colina de incoropetrecerii sale in Leina a compus un vocabular nare; e decorata cu rnonumentele cele mai inrom.-latin i latin-rom.; altul rom.-nemtesc
semnate, s. e. Monumentul contelui St. Szchenyi
nemtesc-rom., i incepuse anca si un vocabular (col mai mare maghiar), ni. Fr. Dek (laterom.-elinesc i elinesc-rom. i altul rom.-francez leptul patrieig), al baronului los. Etviis. In B.
francez-rom. Singura clasificare a cuvintelor se afia : Plata istorica sf. George, pe ea e asezat
rom. ce o face el in erudita Introducere isto- monumentul generalulni Hentzi. Dintre grtteliriceascag dela Lexiconul romanesc-neintesc, ne dinile publice merita arnintire Dumbrava oraarata indeajuns, cat de orientat era B. in studiul suluig, asezata in capkul str. Andrassy, cu nugraiului romanesc. El este cel din thin, care s'a meroase stabilimente de distractie, precum grincercat s desfaca graiul rom. In elementele, dina zoologica cu menagerie, circ, teatru de var.&
din cari este compus, urmarind fiecare cuvant scalda artesiana, corso de trasuri, museu de
patio, la fantana din care se trage. Neat numai comerciu. etc. Suprafata ei e de : 116 Ha. Edifacii.
ca acest Lexicon ca i mai toate celelalte serieni In B. se afia 1) Biserica garnisoanei, zidita prin
ale lui zac inch" netiparite in biblioteca centrala secl. XIII In ea e inmormntat Andreiu III.,
din Bucuresci. Din limbistica a rnai scris Teme- ultimul rege arpadian. 2) Bis. lui Matia, zidita
iurile gratnaticei romanesci;Fundamenta Gram.- pe vremea regelui Bla IV., iar acum restaurat
maticie lingum RomaonicEe, Leopoli, 1812; Das- In stil gotic ; cea mai frumoasa bis. in Buda. 3)
mint romanesc la temeiurile gramaticei roma- Bis. parochiali din Pesta, zidita pe la 1500. 4)
nescig, i Teoria ortografiei romanesci.g Din Sinagoga israelita in stil mauric cu 2 turnuri de
istorie a scris Kurzgefasste Bemerkungen iiber cate 44 ni. 5) Basilica din Leopoldin, cu o cupola
Bukovina; De originibus populorum Transil- colosala, inceputa la 1851, cupola s'a darimat
vania3g; De unione hium nationum Transil- la 1868, lucrarea s'a reinceput, dar e ancii, netervanixe; Hungari vi armorum Transilvaniam minatii. In cimiterul central din Kerepes se all
non occuparunt.g Din beletristica: Tiganiada numeroase mausolee: al lui_Lud. Batthyny,
sau tabara Tiganilor., poem iroi-comico-satiricg Dek si al rnecenatelui roman Em. Gozsdo)Dintre
In 12 cantece ; Troj viteji, poema; Menesmii edificiile profane publice aminfif Palatal regal
sau fratii gemenig, bucata teatrali. (Cf. Sartori, de pe dealul cetatii Buda, zidit intre 1749-71.
libersicht der wiss. Literatur des sterr. Kaiser- Acum se rezidesce. In acesta se all capela lui
staates. Wien, 1834, p. 170; Cipaiiu, Principia Sigismund, unde se pastreaza ca reliquie sfintif,
de limba. Blab 1866, P. 322-28; Analele Socie- dreapta regelui Stefan eel &ant; tot in eastelul
tatii Academice Romfine, t. 3, Bucuresci 1871, regesc se pastreaza i insigniile de incoronare
p.105-116; Revista Critica, Densusanu, I. 349.) ale regelui migar. Palatal parlamentului de pe
(magh. Afez8-Bodon)0 co- cheul lui Rudolf. Edificarea s'a inceput la 1883

www.dacoromanica.ro

Budapesta.

621

dupi planul lui Steindl, In stil gotic; ocupi un se foloseso la diferite scalde, s. e. scalda Sros,
teren de 15,327 mo.; frontul spre Dunre e Rcz, Rudas, Hungaria. Ape viroase-carbonice
de 268 m. lung, liturile de 118 m. lungi, inl- contin scaldele : Csaszr, Lukcs, i cele din Insula
timea de 27 m., are mai multe turnuri de cite Margareta, asemenea i isvoarele artesiano din
70 m. inalte si o cupola de 108 m. Palatele mi- Dumbrava orasului. Are si isvoare de ape minerale amare, s. e. Lgymnyos, Doboz6, Kelenfld
nisteriilor, palatul Academiei de sciinte zidit
stil renaissance (1864), museul national maghiar
Ormedi.
Stdri culturale. Numiirul analfabetilor in B. e
(1834-41) cu 8 coloane corintice colosale ; politecbnicul, Ludoviceul, opera regeasci din strada destul de mare aratind 26.5% ale poporatiunii,
Andrssy in stil renaissance ; gara vestici cu dea att guvernul cit i crawl jertfesc malt pentru
constructiunile sale de fier, gara estici cu un ridicarea strii culturale a locuitorilor capitalei.
portal irnposant, bazarul, abatoriul, care cu tir- Institute culturale: Academia maghiara, Mugurile sale impreuni are un areal de 14.14 hec- seul national maghiar, Museul technologic industrial si numeroase societati literare, sciintifice,
tare, hala de tirg, casarme, etc.
Suprafata i poporatiunea. Suprafata B.-ei artistice, filantropice, etc. Teatru national, teatru
e de 19,380 Ha., pe cari se afli 13,066 case poporal, opera reg., etc. Instructiunea Univer(1891). Numerad locuitorilor e: 506,384 suflete sitatea (1892 ca 3601 ascultatori), politechnic
(1891), dintre cari 14,147 stint soldati. Dintre (36zsef miiegyetem), conservatoriu de musica,
loc. 68/0 stint Maghiari, iar 320/e Germani, Slavi,

etc.; dupi religiune 313,537 rom.-cat., 102,377

israeliti, 35,644 ref., 29,085 evangelici, etc.
Administratia. Budapesta e cetate liberi reg.,
municipiu independent. Senatul municipiului represint publicad capitalei, i const din 400
membri. Senatorii se aleg pe 6 ani, asa insi
jumitate dintre ei se aleg tot la cite 3 ani. Dintre
senatori 200 stint viriliati, pe cari ii aleg toti cetatenii dintre cei 1200 cetateni, cari solves mai
multi dare. Ceealaltti jumtate de 200 membri
se alego din districte dintre cetatenii cu drept
de alegere. Presedintele municipiului e primarul
suprem, ales de representanta municipal pe cite
6 ani dintre 3 candidati numiti de regele. Administratia capitalei o conduce primarul suprem,
coi doi vice-primari dimpreuni cu consiliul Orasenesc, care afari de primari const din 10 consilieri. In fruntea fiecrui district se afli o primine districtuall. Oficialii capitalei, ca esceptiunea celor mai inferiori, i alege adunarea ge-

11 ginnnasii, 5 scoale reale, mai multe acoale

superioare i civile de fete si de bieti ; 6 pre-

parandlii, 168 scoale poporale cu 47,909 elevi,

41 asile de copii, multe scoale speciale.
Institutiuni economice, institutul principal al
bancei Austro-Ungare, 95 de institute de credit

economi pe actii (1891), cu un capital de actiuni

de 63.8 mil., intreprinderile industriale 58.8 mil.,

institutele de asigurare 8.6 mil., Bursa.

Industria, come rciul fi comunicatiunea. Morile

de faini, in cari lucra preste 3000 oameni, fumiseazi pe an 4.6 mil. kgr. faina i 1.3 mil. kgr.

tirite. Se afl 31 fabrici de masine mai ales

pentru aparate economice. Fabrica Ganz & Comp.

are 2500 lucrtori, apoi fabrica de masini

vagoane a statului (950 lucratori), fabrica de
corabii din Buda veche cu 2000 lucratori. Berariile din B. (Dreher si Berria pe actii din
Kbnya) produc pe an 300,000 hl.; fabrici de
spirt (14 etabl.), 2 fabrici de tutun i igin ca

preste 2000 lucrtori; o fabrioi ung. de arum ea

1450 lucratori, fabrici de tigle, cramii, ciment,
Politia capitalei o ingrijescorganele de stat. In tipografi., apoi numeroase fabrici de cuptoare,
fruntea ei se afla : cipitanul suprem; in fiecare sticle, portelan, maiolica, instrumente musicale,

nerali pe cite 6 ani.

producte chimice, otet, sipun, intireal, var,

lemnuse, rafinrie de oleu i petroleu, mobile,
se tine si oficiul de insinuare.
jalusii, piele, vestminte, flori artificiale, etc. .A.rCapitala alege 9 deputati dietali.
Finante. Budgetul capitalei pe 1893 a fost de ticlii principali ai comerciului stint: cerealele
district se afl a cite un capitan districtu al. De politie

16.694,873 fi. Din erogatiuni 1.9 mil, se folosesc (mai ales grin!, faina), lemne i carbuni, piei, lnl,
spre scopul instructiunii; ceva preste 1 mil. pentru oue, poame, unsoare, slanin, vite cornute, oi,
acoperirea speselor personalului de administra- porci, etc. In 1891 s'au transportat 167,000
tiune ; pentru drumuri, strade, expropieri, pa- vite cornute, 101,000 vitei, 167,000 oi si 662,000
vagiu circal. 167,000 fi.; pentru curatirea stra- porci. In Kbnya se afl totdeuna un numir de
delor 410,000 fi.; pentru luminat 337,000 11., 140,000-150,000 porci.
Comunicatiune. Sint trei gin principale:
etc. Passivele capitalei au fost la 1890: 21.5 mil.,
averea total 102 mil. fi., de unde resulta ca B. Vesticii, a societatii Austro-Ungare, i Estici
ambele mn Pesta, si Sudici in Buda, din cari
dispune de 80.5 mil. avere curati.

AutoritItti justitiare. In B. se afli curia reg., comunicatiunea se face in toate partile

precum i ca terile marginase. Afara de aceste
mai stint vr'o 5 cai ferate locale. Comunica-

judecatoria suprema de compturi, tabl reg., tribunal suprein reg. ung., tribunalul reg. de cambii
comerciu, juriu de pres, 6 judecatorii cercuale,
1 criminali, camera advocatial, comercial, notariala publici, etc. Oficiile sup. din resortul tuturor ministeriilor. In B. au consulate 21 state.

Institufiuni militare. Comanda corpului IV.

de armata comund, comanda suprem a honveclimei reg. ung., pzitorii coroanei reg. ung.,
comanda suprem a jandarmeriei, academia de
honvecli, Ludoviceum, 12 casarme, etc.

Isvoare vindeclitoare fi scli. B. e avuti in

ttunea interna se face ca: birje, onmibuse,

tramvaiuri cu cai si electrice, cari percurg toate
stradele principale. Pe Dunare comunici: vapoare,
luntri propeller. Transportul pe caile ferat,e a fost
in 1890 29.3 mil. kgr. (= 780 /0), iar pe corabii
8.2 mil. kgr. (= 220/e).
In Buda se afli un tunel pe sub dealul cetitii,
iar pentru urcarea mai repede a dealului o rampa
(1873), precian i cale ferati dintati, sistem Rigi,
care conduce pe Svbhegy. B. are o retea mare

isvoare minerale. Apele calde lutoase-varoase de linii telefonice, st in legituri telefonica cu

www.dacoromanica.ro

622

Budaun

Budget.

Viena 5i Berlinal. Comunicatia telegraficli in o vital, fost a lui M. Cogalniceanu, aciun a lui
1893 a fast de 2.33 milioane depese, cea postala Em. Grdisteanu; din ba1ta se scoate multi*
28.4 mil. scrisori si 270 mil. fi. valori. In 1895 trestle pentru acoperirea caselor; se cultivil goau sosit in B. 128,061 straini.
gof3ii de mess&
[Dr. P. 0.]
Istoria. In locul unde este acji Buda veche,
Budenz, losif, filolog magh., n. 1836 in Rasau intemeiat Celtii Ana inainte de Christos o co- dorf, langa Fulda (Germania). 1858 a venit in
lonie, care apoi Romanii au numit-o Aquincum Ungaria, dedicandu-se studiului comparativ al
(v. ac.) In timpul migrarii popoarelor Aquincum limbilor finico-ugrice i altaice ; 1868 docent la
a fost distrus; mai tarcliu s'a format orasul Buda Universitatea din Budapesta, 1872 profesor pentru

In dreapta Dunarii si Pesta in stanga acestui limbile altaice. t 1892. Opere: Verbe denomi-

Dupa invesiunea Tatarilor, regele Bela IV. native in limbile ugrice, Gramatica finica, Vo(1244) da drepturi oaspetilor sai din Pests (hos- cabular comparativ maghiaro-ugric.
pites nostri de Pest). Numele Pestac e de oriBudesci, numele mai multor localititti in Rom.,
gine slava i inseamna cuptor, ca si germ. Ofen.

mai insemnate: 1) B., com, rur. in j. llfov,

La 1444 Buda devine fortareata, iar sub Matia situat pe termul stang al Argesului, compusa
Corvinul residenta 5i intrece Pesta in desvoltare. din sat.: B. si Negoesci-Posta, cu 2094 loc. in
1541-1686 in Buda residit un pasii turceso,
mare parte Tigani ; sat. B. numer singar 2003 loc.,
orasul sufere mutt sub repetitele asedii; Pesta cari se ocupa cu agricultura si prasirea vitelor;
remtme neinsemnata. Dupa. alungarea Turcilor aici se did resedinta subprefecturei pl. Negoesci,
ambele orase devin libere regesci; Maria Teresia judecatorie de ocol, o companie de Dorobanti;
transpune universitatea la Buda (1777) si zidesce 1 bisericl si 1 scoala mixta; mosia generalului
aol palat (1771). Iosif II. zidi palat nou si mutts Manu cu o frurnoasa gradina ; 2) B., com. nu.
universitatea in Pests (1784). De atunci Pesta In jud. R.-Sarat, pl. Orasului, compus din un
lu un avnt puternic si se desvolth mereu, mai singar sat ca 1373 loc. 3) B.-Ghictli, com. rur.
ales prin comerciu si pfin comunicatiunea cu In j. Neamtu, pl. Sus-Mijlocol, compusa din

vapoare pe Dunare, desi 1838 si 1876 sufefi sat. :

Climesci, Faurei, Micsunesci
mult prin esundafi. Dupa pactul dela 1867 B. Tatomiresci, cu 2446 loc., agricultori i economi
devenind capitala 17ngariei joaca rol politic. 1874 de vite; are 5 biserici si 1 scoala.
se unesc ambele orase intfunul, prin ce se in- Budge, Iuliu, medic germ, n.1811 in Wetzlar ;

oepe o epoch' noua in desvoltarea acestui oras. profesor de anatomie si fisiologie in Bonn si mai
Budaun, capitala provinciei indo-brit. en acelasi tafiliu in Greifswald, unde t 1888; s'a distins
nume. 33,680 loo.; un fort in nine, misiune pe terenul fisiologiei nervilor. Opere : ',linterarnericani ca scoal de fete.
suchungen fiber das Nervensystemc, (2 vol.; 1841

Buddha, (sensor., = desteptatul), intemeietorul Oita 1842), ,Handbuch der Physiologiec.

religiunii munite dupa dinsul Buddhism. CreBudget, (engl., pron. bdget; franc., pron. bidge ;
dinciosii 631 it numiau Siddhartha, iar el se numia rom. buget), din env, franc. vechiu Bougette, oriSakjamuni (eremit); a trait prin sect. VII. a. Chi. ginal = punga, apoi portofoliu ce servea pentru pa-

Buddhismul ca forma de religiune e marturisit astaxli ca. de 30,/c, din toti locuitorii pamntalui. In esenta sa este un fel de quietisin,
care culmineaz in urmatoarele *pant adevollruri." (porunci): 1) Durerea este urmarea existentei; 2) Durerea se produce prin rivna pentru
existentrt si pfin multamirea acesteia; 3) Ea se

strarea socotelilor statului; in general: preliminarul de spese al unei administratiuni finantiare,

care se supune aprobarii unei autoritati ori eorporatiuni. B. statutui este preliminarul cheltuetilor si veniturilor statului pe un timp anumit.
Scopul B.-lui este : asigurarea ordinei si controlei permanente in economia statului. Dreptul
poate inlatura alud se inlatur nisuinta de a mul- de B., in inteles obiectiv este totalitatea legilor
tami existenta, cand inceata existenta; 4) Calea referitoare la statorirea si incassarea veniturilor
pentru aceasta consistrt intru a nu mai av pla- statului si la controlarea folosirei lor, iar in
cere de a exista, intru a nimict existenta. Mij- inteles subiectiv: dreptal de a incuviinta B.-ul.
loacele, cari conduc la aceast mantuire, sfint In Romania B. statului isi are originea, ca
cele sese perfectiuni (virtuti): cunoscinta, mo- cele mai multe intocmiri moderne rom., dela
ralitatea, munca, elemosina, rabdarea si iubirea Regulamentul organic. Firesce ca eran si inainte
deaproapelui. Mantuirea resulta din combinarea socoteli si tabele de venituri si cheltueli, decat
celei mai luminate sciinte cu virtutea, aceasta ele nu eran supuse la nici o regul si n'aveau
este Nirvana (v. ac.), adeca rentoarcerea indi- niui o stabilitate. (Starea finantelor pe vremea
vidualitatii ca un nimio, in nimicul primordial. Fanariotilor e aratata in memoriile generalului
(Cf. Schorr, Gesch. der Religion.)
[Pl.]
Bauer. De acolo pi din cateva site sorginte e
Buddleia L., (botan.) gen de plante din fam. scoasa lucrarea lui L. Colescu: Gesch. des rum.
Loganiaceelor, arbori i arbusti, ca 70 specii, Steuerwesens in den Epoche der Phanarioten.;
tropice (}1. subtropice ; unele se cultiva la noi ca Miinchen, 1897. Pentru perioade si mai vechi,
plante decorative, ca B. curvitlora Hook. din consulta Rascanu, Calmuschi, I. C. Codrescu,
Iaponia, si B. Lindleyana Fort. din China si In Rev. Nona, 1889, pag. 222 si urm.) Cele mai
Iaponia.
multe B.-e din epoca dela Regal. organic pana
Budduma (Iedina), popor african, din Sudan, la Unire sfint publicate in Analele parlamencirca 15,000 sufl. ; Mohamedani.
tare, in colectiunea Odobescu a Acad. Rom. si
Budejovice, (ceh) germ. Budweis. (v. ac.)
In Anuarele sau Almanachurile Statului, cari se
Budeni, catan in Ttom., j. Vlasca, pendinte publican pe acole vremuri. B. se fixeaza in fiede com. Comana, situat pe un loe mliistinos si care an prin o anume lege, care se numesce
bogat in vnat de apa. Are o biserica de zid, legea de finante si care trebue set fie promulcu un preot. La marginea de est a satului este gata inainte de expirarea anului budgetar. Pro-

www.dacoromanica.ro

Budieni

Buenos-Aires.

623

scripthmile generale, dup care trebue s fie (1858); Ein Buch ungar. Geschichtel, (1866);
pregatit i aplicat
se gasesce in legea Vorlesungen ilber engl. Verfassungsgeschichtec,

comptabilittii generale. Pna la 1880 anal bud- (1880).

getar coincida cu eel civil. De atunci, din causa
Budinti, com. rur. in Banat, cottul Tirni, ca
ea numeroasele serbatori ce sfint tocmai dela 1088 loc. Rom.
20 Dec. pia, la 15 Ian., faceau anevoioase luBudislavul, munte in Rom., j. Arges, pl. Locrarile, s'a fixat la 1 Apr. Deoarece nici toate vistea; are o inaltime de 2397 m. deasupra niplatile nici toate incassarile nu se pot face 4i velului MTH Negre; de aid plead. Culmea-Coziei
Cu
atoll budgetar expirat se prelungesce ca printre riurile Olt si Topolog.
6 luni i perioda aceasta de 18 luni se nuBud igteanu, Constantin general de divisie,
mesce exereitiu. Asa ca dela 1 Apr. pana la comana. corp. I. de armat, ministTu de resboiu
1 Oct. cassele publice fac operatiuni in comptul al Romaniei In cabinetul D. Sturdza dela 4 Oct.
B.-lui expirat i in comptul B.-lui in aplicatie. 1895-96; n. Noemviie 1838 in Bueuresci, a

B. nu se presint Senatului, ci numai Camerei

si se promulga in Monitor. Caracteristicele
B.-lor rom. stint proportiunea inare de venituri care nu provin din imposite, (vikulari de
lenme, arndari de mosii si de blti, retetele
caller ferate, navigatiuni maritime, vna.ari de
pueti, vin, vita, carbuni de piatra, vn(jari de
bunuri i mosii, chiriile proprietatilor urbane
ale statului, etc.), marele numer de monopoluri,

facut studiile militare in Teara; intrat la 1856

In armata ca sub-locotenent, ia parte ea colonel

comandant al brigadei a doua de infanterie din

corpul I. la atacul Plevnei in Oct. 1877, ande

este greu ranit ; la 1892 este inaintat general
de divisie. B. este elev al proraotiunii I. a acoalei

milit. din Bucuresci (1854-56). Ca ministru

de resboiu, intre alte imbunatatiri adose organisatiunii

crea Batalionele de militii,

(carti de joc, praf de pusca, chibrituri, sare, destinate a armatei'

constitu cadrele armatei de 2-a linie
tutun) i cheltuirea aproape anuala de 30-40 si modifica legea soldelor ai a positiunii oficierilor.

milioane procurate prin imprumut pentru lucrani

Budoar, (franc. boudoir), cabinet elegant
publice mari, (cli ferate, poduri, casarmi, forturi, pentru femei, de regula alaturi cu camera de
palate administrative, restaurri de catedrale, etc.) dormit.
La incheierea exercitielor, adeca la 1 Oct. se pu(Puturosul sau Puciosul), munte in
blica cite o Situatiune a tesaurului public. Pela Trans., cottul Treiscatme, 1174 m. inalt. Pe
1893 se publica pi o Situ at iune limar, din coastele lui, la o inaltime de 1053 m., se aila
care se vede mersul operatiunilor de tesaur. Mai o petera de 2 m. larg, 6 m. %aka si 14 m.
taujiu, cam cu 2 pana la 4 ani, publica Malta lunga, in interiorul pesterei se desvoalt gazuri
Curte de comptuii o Declaratie, care e o cer- de acid carbonic si idrogen sulfuric; paretii
cetare amenuntit a gestiunilor anuale. Acesta e dint acoperiti de sulfur. Multi reumatici isi cauta
controlul administrativ sau judiciar, caci Curtea ad vindecarea.
pune in urmiirire pe agentii comptabili, ordoBudrun, localitate In vilaietul kidin, Asia mica,
nantatori sau platitori in sarcina carora gasesce cu 5-6000 loc. si un castel zidit (1402) de ca-

vr'o neregularitate. Se mai exercita si un con- valerii Ioaniti din Rodos. In apropiere se afi
trol parlamentar, care insa facndu-se prea ruinele orasului Halikarnassos.
taraiu, e lipsit de ori ce eficaeitate.
Budua, sau Budva, oras ai port in Dalmatia,
B.-ele judetelor qz comunelor se alcatuiesc de cap. Cattaro; 2612 loc., fort, comerciu cu sare
consiliile judetene sau comunale conform legii de mare.
si se presinta apoi spre aprobare ministeriului
Budur, trunchiu de arbore &nos; stanch' pe
de interne.
care se tine capra neagra.
Budieni, com. rur. in Rom., j. Gorj; e forBudureasa (magh. Bondorosa), com. mica
mata din cat.: B. 0 Pistestii din deal. Are in Ung., cotl. Bihor, ca 159 case 0 1111 loc.
o intindere de 1200 hect. cu 1430 loc., o scoala Rom. gr.-or.; biseric debil, scoala regulat. Tesi 4 biserici.
ritoriul e 52.775 jug. cat., tot munti co. pduri
Budila, (magh. Bodola), com. rur. In Trans., seculare, este posesiunea eppului momia gr.-cat.
cott. Treiscaune, cu 1725 loc. Magh. si Rom. de Oracle. Ocupatitmea locuitorilor este pom(749); fabrici de spirt, paduri intinse. Castelul ritul, industria de cas i lemnaritul. In aprode aici a fost deramat de Mihaiu Viteazul.
piere se afla statiunea de curd climatica Stana
Budinca, (engl. Budding), prajitura. Alitatul de Vale. (v. sc.)
[t]
se prepara in general din unt, oue, faina apte,
Budweis, (cell. Budejovice), ora a in Boemia,
la care se inai adauga uneori stafide si al te in- hinga riul Moldova; 28,501 loc. (1890), intro
grediente. Aluatul se fierbe in aburi, legat inteo cari 11,670 Germ. iar ceialalti Cehi; scaun episservieta sau inteo forma anumita. Stint deost.- copal; seminar, iscoale secundare si mai multe
bite feluri de B., intre cari cea mai originala scoale primare; scoale de specialitate; multe faeste asa numita Plumppudding, cu grasime de brici, comerciu infloritor; central liniei ferate
i

rinichi.
Budines, comunii in Bucovina, cap. si j. Storojinet. ; formeaz com. si parochie cu com.
Opaitul i Ciresul, cari au impreuna 1960 loc.,
(1649 ort., 144 cat. ai 120 mos.); mosie boiereasca
si cite o scoala de 1 clasa.
[Dr. I. G. Sbiera.]
Biidinger, Max, istoric germ., n. 1828 in Cassel ;
1861 prof. pentru istorie la univ. din Zrich, 1872

Viena-Eger.

Buena Pohl., planta, syn. ca Cosmibuena R.

et. P. (v. ac.) sau dupa alti autori ca Cascarilla (v. ae.)
Buen-Ayre, insulii, v. Bonaire.
Buenos-Aires, (Bun-Aer.), 1) B.-A., cea n-tai

mare ai mai irnpopulata provineie in partea

sndica a republicei Argentine (America de sud),

in aceeasi calitate in Viena. Opere: Oester. aviiind pe ouprafata de 305,119 km2., 921,222 loc.
Geschichte bis zum Ausgange des 13. Jahrh., (1895). Terenul, in general yes, e traversat ntunai

www.dacoromanica.ro

624

Buen-Retiro

de 2 siruri de dealuri dela nord-vest la sud-est;

nmul cel mai insemnat e Salado, nu e navigabil.
Clima e tempera* dar din causa uraganelor de
sud-vest na e totdeuna placuta. Tinuttulle cele
mai fertile se all intre Parana, La Plata si Salado cu cele mai intinse posesiuni pentru plisunat.
Ocupatiunea principala a locuitorilor e economia
de vite. La 1895 numera aceasta provincie 7.19 mil.
vite cornute, 1.68 mil. cai si 52.20 mil. oi. Capitala
provinciei pang la 1880 era B.-1., de atunci e La
Plata. Localilitti mai insemnate afara de capital
sant : San Nicolas, Meet Parana, cu 12,268 loc.,
Mercedes cu 13,000 loc., Dolores cu 10,000 loc.
Chivilcoy cu 16,000 loc., cu comerciu insemnat
de product agricole, si Babia-Blanca, lng Na-

Buffon.

nouii i Straja (Lagerdorf). Tarenii, dupa ce in

patria mu luara un bun avant, devenira fuduli,

incepurit a polecri pe Romrtnii mosneni cu
numele *frdtutit, iar acestia nu li-au remas da-

tori, ci li-au scos numele de ,B.g si Aribetie

(vrabii). B. sfint probabil urmasii celor 13 inn

de Romani, despre cari N. T. Vela dice, di au

emigrat din Oltenia de greul binuilor la 1641-46,

si despre cari T. Laurian sustine ca la 1715 ar

fi intarit la perneen Turcilor cetatea
dar e constatat, crt erariul montan a chiernat
alai tar*, pe la finea seclului trecut, multi Romani olteni ca lucratori de mine pe domeniile
camerale, asiguranda-le dotarea preotilor si inviitatorilor. Acum aceast populatie numerrt ca
posta, 7 km. dela Ocean, avand comerciu in- la 15 mii suflete; B. insa nu se prea sporesc,
semnat de export. Pinantele provinciei sant in pentru-crt nu se incuscresc cu frtutii si prea
mare disordine.
stint dedati la train bun. Femeile sant foarte
2) B.-A., (Ciudad de Nuestra Senora de B.), frumoase si se imbraca cu gust; ele poarta opreg
capital a republicei Argentine, situata pe termul dinapoi (nu chitele cu ciucuri ca fratutele)
estuarului riului La Plata, 275 km. del a marea d escritrinta dinainte ; gulerul, pumnasii si poalele

avnd 665,243 loc. (1895), intre cari 200,000 sant impistrite cu bateal vinatit sau neagra ;
Robed; aici e residenta guvernalui, a congre- unele poart sumna (sung) presto camas (nu
sului, a corpului diplomatic, a consulilor straini chimesa ca la fratuti); B. stint oameni frumosi
si a archiepiscopului de Argentina. Orasul, scutit si inteligenti lucratori; ocupatiunea lor principrin o candela i mai multe forturi, e construit pal& este ocnaritul, carbunaritul, &iris. (argilfoarte regulat; are 15 piete frumoase, intro cari situl) 5i economia campului ; meseriasii si indalocul prim il ocupii piata Victoria eu catedrala, striasii lor dan indeit. Imbraciimantul B.-lor
casa orasului (cabildo), palatal guvernului si statua asemenea difere de al fratuflor ; ei poarta calibel-Mtn, ridicata in amintirea revolutiunii dela masa de bumbac lunga pana presto genuncbi,
1810. _Mara de catedral mai siint 14 biseiici cat., legata cu o curea peste raijloc, subi lungi alba,
4 protestante si mai multe manasthi ; intro zi- croite pe tTup, cojoace scurte, pe cap poarta
diri loeul prim II ocup casa representantilor, Yarn si cciuli, iar fratutii poart chimesi de fuior
mai stint numeroase institute de binefacere, 6 si de laor, mai scurte, se leag cu braciri peste
teatre i 1 opera. In fruntea institutelor de in- mijloc, poarta subi cu gluga si cojoace largi
vtamant st universitatea, fundatil la 1821, cu lungi i adose clabete de miel pe cap. Verba
3 facultati ; apoi mai glut: 1 scoala
B.-lor se deosebesce de a fratutilor mai ales in
1 seminar teol., 134 scoale publ. si 179 priv.; unificares conjugatiunii a treia cu a doua (a facea,
scoale de arte si industrie; institute si soeietati noi mergom, fac6m, ve du.cti), a pluralului cu sin-

sciintifice. Aici apar 102 foi, intre cari 24 dilnic.

Industria, pe Mega' tot protectionismul, pang aeum
n'a luat avant mai insemnat ; in privinta comerojal B.-A. este centrul natural pentru America
de sud. In 1895 exportul a fost de 60 mil. Pesos in
aur, iar importul de 80 mil. Orasul posede un port
in lungiine de 5 km. cu 4 doeuri mari si 2 basine
de reservit; in 1895 au intrat in port 6494:vapoare
straine si 3382 coribii cu vele.
[nt.]
Buen-Retiro, fost castel regese tang& Madrid ;

distrus in revolutia din 1868; acum museu de

artilerie.
Buettnerla L., (botan.) gen de plante lignoase
erecte, cittaratoare sau sarmentoase din fam.
Sterculiaceelor, trib. Buettnerieae, ce creso pre-

tutindene sub tropi, dar mai ales in America.

gularul (el face, ei face), in eliminares conjunctivnlui la prima conjugatiune (nu poate sa manca,
ea nu vrea sil canta), s. a. B. intocinai ca si ceia-

lalti Romani banateni articuleaza in u fara /

(omu, pomu

nu omul, pomul).

igathi veniti

cu B. de odata ca zlatari (spalatori de aun) au

pastrat mull mai curat graiul oltenesc. [E. T.]

Bufet, (franc, buffet), dulap pentru mancari,
vase, argintarie, etc. ; masa cu mancari, la cari

oaspetii se servese insii; sail de mtincare.

Buff, Charlotte, prototipul Lotte-i in Suferintele tinorulni Worthen, de Gthe, fica unui
Anitmannc in Wetzlar. Gthe a cunoscut-o la
1772; fiind ea insa logodita cu I. Chr. restner
(in Werthen, Albert), Gthe a parasit orasul
Wetzlar, ca sa nu conturbe relatiunile tinerilor

Unele specii (ca B. dasyphylla Gay. B. scabra L. fidantati.

Q. a.) se cultiva la noi in florrtrii ; altele se foBuffa, (itaL) fang; Opera B., pies de opera

losesc in Venezuela sub numele de zarz ahue c a ea depurativ si sudorific.

{A. Pr.]
Buettnerlacee, familie de plante, identicb, cu
Sterculiaceele. (v. so.)
Buf, pasere, v. Buhe.
Bufanl, (banatenesce bufeni) sau preni (ban.

comica.

Buffalo, (pron. bef ), oras cu port insenmat

In statul Nord-American New-York, situat la extremitatea nord-estica a lacului Erie si la capotul

eanalului Erie, fundat 1801; la 1820 cu 2095,

iar la 1890 cu 255,664 loc.; scaun episcopal, unititrni, adeca veniti din Teara Rom.) numesc fra- yersitate, arsenal, santiere, fabrici numeroase

tutiic banateni pe locuitorii din comunele mon- comerciu insemnat au cereale.

tane: Boca mont. (Bogsa), Peru (Moravita-EisenBuffo, (ital. Buffone, franc. Bouffon), persostein), Resita mont., Valiug (Franzdorf), Doc- nagiu comic in opera ital.; (v. Buffa). Bufoneoea (Dognacska), Orarita mont., Ciclova mont., nene, hiera ghunet ; opereta comich.
Sasca mont., Boma (Moldova noua), Rusova Buffon, Louis Leclerc, conte, celebru natu-

www.dacoromanica.ro

Bufna

ralist i scriitor fra. de primal rang, n. 1707 in

Montbard, primi o educatiune aleas si, dupti

terminarea studiilor, fc mai multe caltitorii.
In 1739, pentru memoriile sale despre chestiuni
fisice si astronomic, i despre aplicarea sciintei
la industrie ai agricultura', a fost ales in Academie i numit intendent al grdinei regelui. In
aceast functiune concep planul de a da un
tablou general al naturei ; ajutat si de alti sa-

625

Buhe.

Bughea, suburbia al orapului Cimpulung (Rom.

j. Muscel), posed un stabiliment balnear cu isvoare

de tip, mineral iodurat, ohloro-sodic, sulfuroasa i feruginoas, care a fost analisati de Dr.
A. N. Bernad-Lendway. (Cf. I. Felix, Tractat de
Igiena publicA i de Politia sanitarri, partea II.
Buc., 1889.)
Bugi, Bugizi, Buginezi, popor malaic, in sudul
insulei Celebes ; oameni binefcuti, inteligenti si

vanti, publich (1749) primele volume din Histoire cinstiti; au limba i literatur proprie ai au fornaturelle, opera sa principal, care numer 44 mat pi citteva state mici. Se disting ca marinan.
vol.; operatul se tipari intreg numai dupa moartea
Bugulma, oras in guv. rus. Samara, lang
lui B. Tr-rand nc, i-se ridich o statua, la in- gulminca, 12,895 loc., mare comerciu cu vite si
trarea Museului. La alegerea lui ca membru al bumbac.
Academiei frc., tin vestitul Discours sur le Buguruslan, oras in guv. ras. Samara, larva-

styleg, caracterisat prin maxima stilul este maul,. Kinel ai pe linia e f Samara-Slatoust; 20,511 loe.;
Bufna, Bufnita, pasere, v. Buyhe.
in Sept. se tine un tirg mare, la care se invrtesc
Bufonidae, (zool.) familie din clasa Batracie-

preste 400,000 ruble. In apropiere isvoare de

nilor (Amphibia), ord. Anurelor, subord. Phanero- asfalt si pucioasii.

glosselor, cuprinde animate ca organele auditive
Buha, Buhac, v. Buhe.
pe deplin desvoltate; se cunosc 100 de specii
Buhiesci, coin, rur. in Rom., j. Vaslui, hinga riul

cuprinse in 4 genuri. In Rom. traiesce genul Brlad. Este forrnat din sat.: B. de jos, B. de
Bufo Latir., cea mai comuna. specie, vulgaris, mijloc, B. de sus, Voinesci, Uncesci ai Macresci,
broascIt retioastl, (franc. crapaud; germ. Gemeine cu 2413 loc., oari se ocupa ca agricultura ai
Krte). Lunga de 8-20 cm., pe deasupra coloratti crescerea vitelor. Are 4 biserici ca 3 preoti si
cenusin-castaniu, cenuaiu-negru sau verde inchis,
uneori patata, i eu. urnflturi rnici neregulate;
pantecele colorat mai deschis. Traiesce prin grtidini, se retrage in locurile umede i ntunecease, in excavatiunile zidurilor vechi sub pietri,

in pivniti i chiar in painnt. Ele sfint folositoare agriculturei fiind-cri. se nutresc cu omidi,
ltu-ve i insecte vt6matoare. De broasca
poporul roman o multime de super-

1 scoala.
Buhaiu,

instrument musical, se intrebuinteaz

numai odata pe an, in ajunul anului nou, and

colindtofii umbla cu p 1 ug us oral; e intre-

buintat numai la Romani. Se face din o putinicii

sau cof desart, legat la gura cu piele de oaie
dubit, in mijlocul areia se all o puvita de per
de cal; aceasta suvita se add cu ap ai se trago
cu amndou manile schimband cant' una and

alta,
prin ce se produce o vibratiune, care
Bufonite (piatra broascelor), di4ii petrificati seamnii ca ragetul B.-lui, de unde vine si nu-

stitiuni.

ai Pyknodontilor (pesci), in formatiunea Jurasica. mirea instrument-alai.

Buftea, sat in Rom., j. Ilfov, pl. Snagov, lang
Buhaiu de balti, (Botaurus stellaris), o paColentina ; face parte din com. run Bucoveni; sere baltareata, petrece prin trestiile de langa

un castel frumos al prinoipelui Al. B. Stirbey ape, nutrindu-so cu animale de apa; ciocul lunsi o capera, in care se afl inmormntat festal gret ai ascutit; grumazii par a fi grosi, din causa
Domn Stirbey.
Bug,

penelor sborsite; pe spate gal ben-ruginie cu pete

Hu; 1) B. vestic, afluent din dreapta al

desemnuri oachese, pe foale mai deschisa; cresisvoresce din Galitia, se impreuna, cu cetul e negro ai sand alb; preste plutitoarele

Narew si se revars la Nowo-Georgiewsk ; 730 km. sure cu fasii ruginti; falca superioar oacheae, ai

lung, preste 500 km. navigabil. 2) B. estic, riu verde cea inferioar ; pielea picioarelor e verde,
In Rusia sud., se revarsa in limanul Niprului, pe la incheieturi insa galben. B. are obiceiul
801 km. lung. Vapoare mai maxi il pot percurge s-si bage capul in apti i s sbiere ca un vitel;
numai pang la Nikolajew.
poporul e de credinta, c strigatele repetite ale
presemnele unui an manos.
Bugeac, partea meridional a Basarabiei, intro acestei pasen i
Nistru i Dunre. (v. Basarabia.)
[V. B.]
Bugenhagen, Johann, numit i Pomeranus sau
Buhalnita, coin. rur. lu Rom., j. Neamtu, pl.
Dr. Pommer, reformator germ., n. 14851a Wollin ; Piatra-Muntele, pe valea Bistritei, fermata din
profesor la Wittenberg (1522), superintendent general al electoratului (Kurkreis, 1536); a introdus
reformatia in Braunschweig, Hamburg, Liibeck
si Pomerania. Pentru aceiasi scop s'a this in Da-

cat. : B., Isvorul alb, Isvorul muntelui, Lacul-B.,

Poenarii si Potocii, ca 1979 loc.; teren muntos;

loc. se ocupa cu agricultura, plutaria si mai ales

ca prasirea vitelor; in cat. B. se atla o mananemarca, unde a fost primal rector al univer- stire cu 2 calugari, inchinata oarecand ea toate
sitatii din Copenhaga, dar in curnd s'a inters veniturile ei bisericei Sf. Ilie din Iasi 5i apoi imla Wittenberg (1542). I-a ajutat lui Luther la preuna cu aceasta reinchinata patriarchiei din
traducerea bibliei, si a tradus-o in graiul Platt- Alexandria; mosia manastirei apartine aJi stadeutschg, (1533) ; cu Melanchthon a scris interimul tului ai aduce o arenda. anuala de 12,981 lei.
din Lipsca, (1548), singur istoria Pomeraniei. t
Buhe, pasen rapitoare de noapte, ca cap mare,
1558. Biogr. de Vogt, 1867.
[W. R.]
rotund, impodit, la unele sped' cu doue oucuie
(moturi) de pene, de forma urechilor; ciocul pu.Bugenita, muschiu de cprioara afurnat.
tend si recurbat dela bas, cate odatii e acoBuget, v. Budget.
Buggy, (engl. pron. bgghi), trasuri usoarit pen it de pene ; ochii mari ai indreptati inainte,

neacoperit, ca 2 (in America cu 4) reate inalte, stint incungiurati cu un cerc de pene 'fist-tease ai
subtiri, co constitue vedul ; penele lor in genera
de un cal, pentru 1-2 persoane.

www.dacoromanica.ro

626

Buhocin

Bujor.

stint moi, deci aboard grit sgomot; picioarele prefecturei pl. Bistrita, o judecatorie de ocol,
pang la degete sfint acoperite cu pene. pina o 1 bisericit, 2 scoale primare (una de baleti
petrec prin ruine, crepatari de sffinci, fA numai alta de fete), Fora, oficiu telegrafo-postal, farde ou seara ies la vanatoare; se nutresc ca aoa- macie, spital ai mai multe sinagoge. Insemnata
reci, paserele i insecte. Aerul trist itipetul lor este fabrica do pastar a colon. Eugen Alcaz, ce
jalnie a contribuit mult la formarea aeelor idei manipuleaza cu 2 mil. lei si ocupa 250-300 lusuperstitioase, ce poporul le are despre aceste cratori; balciuri se tin in toat Dumineca.
pasen, considerdndu-le drept prevestitoare de
Bu ja, (germ. Bell, magh. B6lya), comuna rur. in
nenorociri.

Trs , cott. Tarnava mare, cu 1032 loc. Rom. (656),

Speciile mai principale, i anume dintre cele Magh. i Sasi. Vechiul castel din B. a trecut 1598
ca mot pe cap, siint: Bou de noapte, Bufna, In proprietat,ealui Mihaiu-Viteazul; in biserica de
Bufnita,Buha mare, Buhac, Buvna, foi-marita, hinga el se gases() picturi de pe timpul acestui
Uhu, (Stryx bubo) cea mai mare specie, cu pene principe. In valea B.-ei s'au afiat eftrmi4i
ruginii, motile negre, galbene la margini. Petrec pietri antice de moarti.
pnn padurile inalte, prin cavern() ai arbori scorBuinaceni, com, run in Rom., j. Botosani, pl.
buroai; Hurezul, Huhurezul, Buhurezul,
Jijia, compusii din sat.: B., Albesci, Capu-Parezul, Ciuhurezul, Huhurete, (Stryx otus) cu pene durii, Craciuneni, Jurnatateni, Petresci i Sa.oachese-glbenii; petrece prin paduri; Buf, Hu- trareni, ca 2008 loc., agricultori ai economi de
hurez-mic (Stryx scops) cea mai mica buhrt cu- vite ; prin com. trece unja ferat Dorohoiu-Iasi;
cuiat ; C'ioful, Ciuf, (Stryx brachyotus) cumoturi are 4 biserici EA 1 coal mixt.
mici, din 3-4 pene; e o specie ce petrece prin
Buisson, Ferd. Edouard, pedagog frc., n. 1840;
regiunile nordice i numai toamna i iarna se prof. la academia din Lausane pi, sub ministeriul
poate ved pe la noi.
lui I. Simon, inspector al inviitmantului primar,
Speciile fara mot sfint urmatoarele: Buha iar dela 1878 inspector gen. si la 1879 director in
mazcatel, Buha cu carptl, Striga, (Stryx flammea) ministerial cultelor. A seris : Le christianisme
de coloare cenuaie, ca ochi portocalii; trAiesce bral ; De l'enseignement de l'histoire dans l'ecoles
prin turnuri i ruine ; spaima poporului ; Cucuraia, primaires; Devoires d'ecoliers americains; DicCucuveica, (Athene noctua), e cu ceva mai mica tionaire de pedagogie, in 2 tom., 1878. [Pl.]
decat cea precedenta; Ciuvica, (Glaucidium pasBuitur, comuna rur. in Trs., cott. Hunedoara,
serin nus), de marimea unei vrabii, en pene oacheae ca 201 loc. Romani; teren bogat in petrificatiuni
pe spate: petrece prin paduri, unde i cui- din grupa Tertiara (in deosebi molusce).
baresce; Cera, (Stryx aluco) de coloare neagra
Buiul, fiul lui Stoia, Roman din tinutul Facu cioc galbeniu; cuibul si-1 face pe arbori. garasului, in sed. XIII. Apare intr'un document
din 1231 ca proprietar si vandetor al unei mosii,
[V. B.]
Buhociu, coin rur. in Rom., j. Bacu, pl. Siretul avute de alt roman de mai inainte, i alipita
de sus, pe valea Siretului, compusa din cat.: Fagarasului dupa nimicirea stapanirei bulgaresci
B. mare, B. mic, Satul nou, si Costescii, cu (1018). Din aceasta se conclude la existents tined
2089 loc., intre cari 769 Magh.; are 1 biserica Bulgarie sinistra-dunarene si la pastrarea proort. ai 2 bis. cat., apoi 2 scoale mixte.
prietatii funciare de Romani, dincolo, [Anil la
Buhoglindit, Tilu, eroul unei crti populare aecasta datii.
destul de respandite, compusa in Germania prin
Buiurdiu, onliuul unui pasa sau vizir.

sed. XIII. $i prelucrata definitiv in sed. XVI.

Bujor, numirea poporala a plantel Paeonia
de Thomas Murner sub numele de ail Eulen- officinalis Retz. (v. ac.); Bujor de munte, Rhospiegelc. Acesta este unul din numerosii pacalici dodendron Kotschyi Slink. (v. ac.)
populari, oameni destepti si gata sd respunda cu
Bujor i Codru, doi frati gemeni in povestile
spirit la ori ce intrebare i sd punii intrebdri, romfine. lmpratul zidesce o manstire, dar un
la cari altii s nu poatil respunde. In romanesce bOtrn Ii spune, ca mai lipsesce porumbul raiului.
s'a publicat in a II. editie sub titlul Toata Fratii se ofer ca Il vor aduce, i Ilsi aduc. Acesti
viata, istetiile i faptele minunatului Tilu B. gemeni nu au legatur ca Geinenii-Luceaferi.

cele de 'is i minunate la cetire, dupd limba

[Atm.]

nemteasca talmcita
Brasov, 1846. Apoi
Bujor, com. run in Rom., j. Covurluiu, pl. Prut,
diverse editii la Sibiiu i Bucuresci; ultima la compusa din: B. (tirgusor), Golasei, Mosu, PuBrasov, 1897 (Ciurcu).
tichioaia i lImbraresci, avand in total 2747 Inc.
Buhui,

petera pe teritorul coin. Anina in pe un teritoriu de 10,918 hect., dintre cari

Banat. cott. Caras-Severin ; esirea pesterii de 7430 hect. apartin proprietatii mari ; la Golasei

ceealalta parte se chiam Cuptoriu. B. e vestit,

pentru-ca aici s'a gasit craniul ursului : Ursus
spelaeus Blumb. si al caprei : Capra ibex.
Buhur, stofa de Mai subtire i moale, alb

posede Lascar Catargiu un castel frumos cu

gradini admirabile si lac artificial. Locuitorii se

ocupa pe Ifinga agricultura si pra,sirea vitelor si
cu cultivarea viilor slint 4 biserici si 4 scoale.

In tirguaorul B. este resedinta subprefecturei

(Buhurt), turnir de petrecere, la care pl. Prut ; un spital si un biurou telegrafo-postal.
cavalerii luptau ceata (host) contra ceata.
Bujor, I) B., Alexandru, publicist rom.; a
publicat Dacia traiana, consideratiuni politice,
Buhurez, v. Buhe.
Buhul, divisor in Rom., j. Neamtu, pl. Bi- anal I., Roma, 1873, o revist, in care dupa o
strita. situat lamp linia ferata Bacau-Piatra, for- prefata reservata. Romanilort unneaza mai multe
!Deus coin. run ca cat.: Bodesci, Maigina
articole scrise unele romanesce, altele in douii
Orbicul, avnd in total 3155 loc., (tirguaorul B. limbi, romanesce i frantuzesce sau romanesce
numera singur 2360 loc. in cea mai mare parte
italienesce, cas. e. : una revelatiune opportuna,
Ovrei), In acest tirgusor se afla : resedinta sub- care constata cum ca noi nu sfintem nici primii nici
sau galbend.
Buhurd,

www.dacoromanica.ro

Bujukdere
unicii
neral&

Bulbuc.

627

a propaga idea de o insurectiune ge- Statul i agricultura, (1833); Statul si industria,

i simultanea a popoarelor oprese de (1834) ; Manual de gospodria statului, (1835) ;

Austria si de Turcia, si care arata cum ci asupra torittile In stat r3i comunk (1836); Ist. sistemului
unei atari revolutiuni in Orient au meditat se- de state europene, (3 torn., Lipsca, 1837-39), eto.
riosamente barbati de ingeniu i cu extinsi exBulb, (botan.) ceaptt, corp carnos, subteran
perient, sau Dacia traiana di diritto e (Luella dela basa tulpinilor unor plante. Se poste comdi fattot, Italia liberi i una. Tot B. a scris o para cu mugurii; ca i acestia avind o axa,
Istorie a resboiului Franco-Germant, scrisi cu latit ca un disc, sau conica, ori alungita, purmulti lira in contra Germanilor, a elver istorie tand pe ea frunzo modificate, umflate, ingroo incepe de pe timpurile lui Arminiu. t 1879 sate din pricina ingrimadirei in ele a materiilor
In Orade de moarte silnici, in mina unui con- de reserv (feculi, substante zandrease, etc.),
flict cu poetul Is. Bosco.
iar pe fata inferioar a axei se produc name2) B., Paul, doctor in sciintele naturale dela roase radacini adventive. Dupi particularitatile
Geneva, profesor de morfologia animald la Uni- axei si ale frunzelor se deosebesc: B. solidi
versitatea din Iasi; a publicat (1891) tesa de (axa mai desvoltata, frunzele subtiri imitin nudoctorat: *Contribution a l'tude de la nnta- meroase); B. solzofi (axa mai putin ingrosata,
morphose de l'ammoceetes branchialis en Pe- frunzele numeroase, carnoase, acoperindu-se ca
solzii de pe pesci); B. tunicati (axa putin destromyzon Planeri.
voltati, frunzele potrivit de groase, si scopeBujukdere, v. Bjukdere.
Bukarester deutsche Zeitung", diar german rindu-se astfel, ci cele mai tinere stint interne,
cele mai vechi, externe). Orchideele presint
aparut in Bucuresci 1845-64.
Bukarester Tagblatt", (liar german, apare 2 feluri de bulbi: pseudo-bulbi, ce nu sant decit
mugurii axilari, cu frunzele carnoase si se gaIn Bucuresci dela 1880.

la basa tulpinei Orchideelor aeriane (epifite)

Bukaresti Wadi)", liar magh. aprut in sesc
din regiunile tropicale; ophrydo-bulbi, silk sub-

Bucuresci la 1876-85.
Bukvariu pentru pruncii cei romanesci, carii
se afla in Criia ung-ureascA i hotarele ei impreunate cu dovoirea stapanitorilor. S'au tipirit
in Beciu la Iosif de Kurzbek a resritului tipo-

terani, divers conformati la exterior si resulta

dinteun mugure axilar ingrosat, impreuna cu
rAdacini adventive rnodificate. B. se mai nu-

mesce i unatlitura dela basa piciorului unor cius. e. la unii Qoprinus, desi ca origine si strucgraf dela curte la anul 1781, (43 pag.) o carte de perci,
tura
e
deosebit de cei precedenti. [S. St. R.]
cetire rom. din seclul trecut, care dela pag. 17-27.
Bulbile, (botan.) mici bulbi resultati din mocuprinde bucati de cetire moralisatoare, lar dela dificarea, prin ingrosare si acumulare de subpag. 34 "rani la fine tracteaza despre Insem- stante de reservi, a mugurilor axilari (dela subnarea
(interpunctiuni si regule orto- suoara frunzelor aeriane sau subterane), cum se
grabe).
[I. Vuia.]
observa la unii Crini, Untisor, Usturoiu (catei),
Bula, v. Bulla.
etc. Se pot forma si la subsuoara fiorilor unei
Bulahar, port in Africa, la golful Aden.
inflorescente. B. stint organe de multiplicatiune
Bulair, sat langa A drianopol, Cu fortificatiuni ale plantelor ; ei se desfac de pe planta unde se

In lung. de 6 km., ridicate (1854) de ingineri formeaza, cad pa pimint i dupa un timp vaengl. si franc. cu destinatiunea de a impiedeca riabil produc o noui planta.
[S. St. R.]
debarcarea ostirilor inimice in jurulDardaneleler.
Bulbochaete, s. Bolbochaete, alga verde din
Bulak, port i suburbiu al eras. Kairo, lang fam. Oedogoniaceelor; are forma unui filament
Nil ; arsenal cu o fabrici de arme, usine de fier,
fabricA de Willie, penitentiar pentru femei,
cea mai mare tipografie a Orientului, fundata
de Mehemed-Ali, 1822. Dela 1864-89 se afla
in B. rnuseul egiptologic. (v. Giseh).
Bulamac, stilp gros.
Bulamace sau Balamace, numele unei familii
firserote in Albania. Capul falcarii (adeci al

tribului) e celnicul Spiru B., care sede vara

in Pliasa, in Albania, si iarna in Balmiro,
Tesafia, iar fratele siu mai mic Nicola B. in

Corciana (Corita), in Albania. Am6ndoi, ca i flul

celui din urmi, Haralambi B., preot i dascal
in Corciani, snt buni patrioti i lucreazA
favorul romanismului.

celular ramificat, caracter prin care se deosebesce

de gen. Oedogonium, iar ramurile se termina Cu

cite un Or lung, subtire, incolor, avind la basa

o umflaturi in forma' de bulb, de ande vine
numele acestei algo. Cuprinde vr'e 40 specii, cari

trAiesc in apele dulci sau putin Weil de pe

[E. T.]
toata suprafata pAinktului.
Bulbocodium L., (botan.) gen de plante din
fam. Liliaceae, trib. Colchiceae, co. o singura
specie cunoscuti sub numele de B. vernum L.
care se intinde din muntii Europei merid. pana
in Rusia asiatici. Aceasta unica specie cuprinde
mici plante erbacee, vivace cu un bulb negricios,
oblong; cresce i in partile noastre prin pasuni.
Din causa frurnsetii florilor sale si pentru-ca

Biilau, Frideric, scriitor germ., n. 1805 in infloresce de vreme, deja pe la inceputul lui Martie,
Freiburg, unde fici studiile gimn., iar cele jur. se cultivi ca plant ornamentala. [Z. C. P.]
la Lipsca, alaturea cu sciintele de stat, istoria Bulbos, (botan.) ce e umflat inteun bulb; ce
si literatura clasica. La 1836 prof. ord. de filo- poseda un bulb. Plante bulboase se intalnesc

sofie practici la univ. din Lipsca, unde mai mai des in farniliile: Liliaceelor, Amarilideelor,
inainte tinuse prelegeri despre dreptul de stat Irideelor, Orchideelor, etc.

Bulbosina, numirea mud alcaloid extras din

saxon. Intro 1837-44 fir insarcinat cu censura
presei periodice, iar dela 1838-44 conduse re- ciuperci.
Bulbuc, isvorul ce are deschiderea pe fundul
dactia mai multor reviste i jurnale. t 1859.
Sor. princ. Encicl. cc. de stat, (Lipsca, Ed. 2, unui rlu sau al basinului propriu i se observa
1855); Dreptul const. al Saxoniei, (Lipsca, 1833); bulbucind pe suprafata acelor ape.

www.dacoromanica.ro

628

Bulbucata

Bulbucata, com. rur. in Rom., j. Vlaaca, com-

Bulgaria.
Bulgarl, popor, v. Bulgaria

pasa din cit.: B., Riega i Gasteati-Coteni, cu Limita fi lit. bulg., v. Slavice

populatiunea.
limbi.

1455 loc., produce pometuri multe pi tutun; are

Bulgaria, principat in pecina. balcanica.
3 biserici cu 2 preoti si 1 scoa/a mixta.
SITUATTI:ME,
Biilbiil, comuna rurala in Rom., j. Constanta,
pl. Medjidie, compasa din catunele: 1) B. biiiuc,
B. se ea intre 22-284 long, est. si 42-440
2) B. krictiuc, 3) Murfat kiiciuc ai 4) Endec cara lat. sept.; se marginesce la nord cu Romania, de

kioi. Populatiunea e de 331 fam. cu 1458 sal,

(434 crestini ort., 1024 mahom.) Ocupatiunea
principala a locuitorilor e agricultura. Biserie
crestin nu are, geamii 7; o fjcoali rur. mixta,
6 acoale musulmane pe langa geamii.

care se desparte piin Minare, dela imbucitura

Timokului ai panii la Silistra i cu Dobrogea, de
care se desparte printr'o linie conventionall, dusa

dela Silistra pana la Marea Neagra, la satul

Ilanlik;

la est cu Marea Neagr, dela Banlik

Buletin, (f re. Bulletin, pron. bilten), publica-, pan la satul Gyoseke;

tiune, prin care se raporteaza la intervale anumite despre starea unui lucra, s. e. despre starea
sanatatii unei persoane inalte, despre lucrarile
unei corporatiuni, etc.
In Rom. se da in genere numele de B. publi-

la sud ou Rtunelia

orientala, de care se desparte prin Balcani, jran

la muntele Balabancia, i cu Rumelia occiden-

tal., pana in unja muntilor Kurbetsea-Planina;

iar la vest ca Srbia.

catiunilor oficiale periodice. Sant si societati, cari

RELIEFUL.

dan publicatiunilor lor acest nutne. B.-le acum

Intreaga suprafat a B.-ei (in total 63,160 km'.
in finta sant : B. Ministeriului Cultelor (a. IV. Suprafata Rurneliei orientale, a4i anexata la
1898), B. Telegrafo-postal (a. 26), B. serviciului Bulgaria, este de 35,500 km2., cara impreun
sanitar (a. 10), B. Ministeriului de Interne (a. 5), Cu a Bulgariei da un total de 98,660 km.')
acesta inceata la 1 Apr. 1898, si B. Curtii de este domivata de lantul Balcanic, care presint
Casatie (infiintat 1862); B. statistic al capi- unja culminant pe frontiera meridional. Incetalei (a. 3), etc. B. se numesc i publicatiunile pnd din aceast linie, terenul se lasa treptat
lunare ale Gamerelor de eomerciu. Valoarea lor spre nord pana la tennurul Dunarii. Din aceast
ca organ de informatiune comercial e in genere caus toate cursurile de apa din B., cari se vars
sial* cele mai bune sant cele din Bucuresci in Dallare, unneaza una i aceeasi directiune geneIasi. Dintre B., acum desffintate, sant de re- ral', dela sud spre nord. In general terenul B.-ei
marcat: B. Instructiunei publice (1860 si 1865 este mai inalt decat al Romaniei 'si se presint
pana 1866), B. legiuirilor financiare (1884), Jur- pe mai tosta intinderea ca o succesiune de dealuri,
nalul Ministeriului lucrelrilor publice (1868-69), (100-200 m.), dar; de putine bean, ande teB. lunar al comerciului exterior in a. 1891-93, renal este jos, si pe tuide grama.direa apelor a
B. legilor Pritacipatelor Unite pe a. 1859-65 format balti i mlastine, s. e. roiga Vidin, Amor

(publicat insa 1865-67). Gel mai bun a fost Palanca si Gibar Palanca, 'filtre Rahova i Ostrov;

B. statistic genet:al (1892-94), care a publicat intre gurile Iskerului i Vidului, i intre Nicopol
excelente lucrad, mai ales o foarte temeinica
istov. Solul B.-ei presinta troj zone deosebite:
monografie asupra populatiunei si una asupra 1) Zona dealurilor inferioare, care se intinde
agriculturei. Unele autoritati publica orgauele lor dealungul Dunrii si se termina spro snd. Ca
sub alt titlu, s. e. Analele Ministeriului lucrarilor particularitate caracteristica se poate nota, ca
publico, Analele Eforiei Spitalelor civile, Moni- In aeeasta zon nu se intalnesce nici o tnaltime
toral oastei, Monitorul comunal (al capitalei). Ana- mai mare de 250 m. 2) Zona dealurilor inalte,
lele statistice si economice infiiirtate de Martian se intinde spre sud jaba in zona muntilor. Inaleran un escelent isvor de fapte pentru cunosciuta timile acestei zone variar intre 400 si 800 m.
terii. B. publicate de societati slint: ale Societatii Cursante de apa n'au decat forma pareelor. Ele
de sciinte, ale Soc. geografice, ale Soc. functiona- siint relativ destul de dese si strabat aceste culmi,
rilor, si la Ia.si al Soc. medicilor i naturalistilor. fonnnd adeseori defileuri foarte proprii pentru

Din B.-le existente, col mai baut e B. Mini- defensiva. 3) Zona muntilor, care se intinde
steriului Domeniilor, in care se gsesc, pe Muga spre frontiera meridionala, este format de insusi

lucrad eurat administrative, memorii de viti- linia culminant a Balcanilor. Intregul sistem
cultura, statistica, cornerciu, agricultura, mine, al acestor nnuiti acopere mai toata_ peninsula
etc. s'a infiintat in 1885, s'a desfiintat la finea Balcanica, determinandu-i chiar forma. Cul mea
auului si s'a reinfiintat la 1890. De M'u-mi apare centrala a acestor munti incepe la imbucatura
fara intrerupere.
riului Morava (bulgareasca) si se continua direct
Toate Bul etiu ele au ca caracter comun un spre est pana la Marea Neagra, fonnand, pe
extraordinar amestec de materii bune pe langa tog intinderea, limita meridional a basinului
altele mai pe jos de critica, i apar in genere Dunarii inf. InceOnd dela origina Timokului si
lunar; ca materie contin acte administrativa, pana la capul Ernineh, in Marea Neagra, pe o lung.
ca: numiri, permutad, destituiri, circulad, anun- de 444 km., culmea centrala a Balcanilor forciuri, apoi legi, regulamente, proiecte, memorii, meaza, atat limita naturala intre principatul B.-ei
rapoarte, studii, etc. Colectiunea lor completa si provincia Rumeliei, cat si linia despartitoare
uu se gasesce nicairi. Abonati n'au in genere t'Are apele Dunarii si apele Maritei. Inaltimea
mai de loc.
acestor munti incepe a se ridica la Kristendil.
Bulevard, (franc) un val sau o inetereza; in Dela pasul Poarta lui Traian, format in massivul
derivatie prornenadele asezate pe valuri; in Rilo-dag, pe drama' ce conduce dela Sofia la

special stradele plantate din Paris, deschise in Filipopoli, calmes central incepe prin a se
local valunlor fortificatiilor, sau unele strade
indreptandu-se mai antiiiu spre nord apoi
largi in orasele mari, asemenea acelora.
spre nord-est, sub forma unei masse de granit,

www.dacoromanica.ro

629

Bulgaria.

presentand o inltime medid' de 1460 m. pana se varsa intre Vidin ei Arcer Palanca; Smdrla Zlatita. Imediat spre nord de acest punct, dattul ($onilia) isv. din Balina Glava ai se varsa
culmea centrala se intalnesce cu Etropol Balean, la est de Arcer Palanca ; Lam, isv. din Staracare vine despre vest, din termul Iskerului si care Planina si se vana ltinga Lom-Palanca; Cibrita,
se termina la pasul Babanita (1916 m.) dupa ce isv. din Stara-Planina, ai se varsa langa Cibraa strabtut o distantit de vr'o 66 km. De aici Palanca ; Ogostul, mirit cu Botunia, isv. tot din
pana la pasul Demir-Kapu, peo distanta de 170 km., Stara-Planina, se vars in fataJiului; Skitul isv.
lantul ja numire de Kodja sau Veliki Balean, ceva mai la est de Ogostul, si se varsa spre vest
presentand urmatoarele virfuri, cele mai inalte din de Rahova ; Iskerul mftrit cu Leva, Calhapita
intregul massiv; Trojan, Gum ruktschal (2390 in.) ai Iskerul-mic, cel mai important dintre riurile
ceva mai la est : ipca (1534 ni.), Zelenikovat, B.-ei, isv. din muntele Vitos, trece pe la est de
Azan, Dulnic, Tchumerna, (intre 1600 ffi 2000m.) Sofia ai se varsa in fata portului Celeiul; Vidul,
Dela Demir-Kapu culmea centrali se desparte care iese din Kogea-Balcan, ada Plevna ai se
In doigi ramuri, cari se impreun in lantul vars In fata portului Islaz ; Osma, isv. mai la
Emineh-Dag. Lantul despre nord poarta numirile est de precedentul, ai se varsa lauga Nicopol;
de Indge Bair si Azan Balean; iar cel despre sud angra, manita cu Drenova, isv. tot din KogeaVoda Balean, Kiutschuk Balean i Emineh- Balean ai se vars la est de Siatov ; Lom, format
Dag (inalt. max. 750m.); acestea din arma stint din Kara-Lom. 5i Ak-Lom, isv. din Binar-Dag
pe teritorul rumeliot. Aceati munti presenta spre ai se varsi lng Ruschic; Sara, care se vars
nord o desvoltare neintrerupt de dealuri pana ranga Silistra ai Tohan-dere spre est de acest oraa.
catr Rusciuc; iar pe tot tinutul din nord-est, In Marea Neagra se varsa Pravadi, isterenul se presenta sub forma unui platou aco- voresce in api opiere de Rasgrad; curge spre
perit cu paduri. Preste Azan Balean ai Kiutschuk sud-est, mai tintaiu sub numele de Erekli, se
Balean se afla douii trecCtori : Gali K avak, arunca in mare langd. oraaul Varna; Kameikul,
isvoresce piin doue brate : Deli-Kamcik, isvocare stabilesce comunicatia intre Karnabad
$umla,

i Nadir-Derben t (Nadir Kioi) pe rasca din unghiul format de Voda-Balcan ai Indge

drumul dintre Aidos

i
um1a. Incepnd din Bairul, ai Akali-Kameik, care, dupd ce primesce
pana la Emineh-Dag, culmea mai multi afluenti, se intalnesce cu col precentrald d escri sit m ai sus, apartin e frontierei m eri- cedent spre sud de oraaul Pravadi, apoi Be varsit

Kurbetaea Planina

si

dionale a B.-ei. Distingem 3 regiuni deosebite: in mara la sud de Vaina.

Begiunea Sofiei, care constitue un adevkat

PRODUCTE.

cadrilater in sud-vest, presenta in centra un platou

incungiurat de toate partilo cu munti ; este Wat Bogatia principal a B.-ei consta mai cu oseIn clouii ptirti inegale !Hin strimta vale a riului bire in fertilitatea solului, care produce o canIsker. Partea despre vest este strabatuta de titate de cereale (porumb, gran, secara, orz, oyes
urmatoarele lanturi, Inste dela nord spre sud : $i meiu). Se produce de asemenea fasole, tutun
Stara Planina, care incepe dela frontiera
ai vin. Printre animalele domestica se disting
ai ale carei ramuri se duo spre nord pana in malu- oile; apoi caii, boii, bivolii ai un mic numer de
rile Dunarii ; apoi vin muntii gumugu, Krufevila asini. Printre minerale se gasesc mine de fier

Planina, Kurbetfea Planina. Spre sud se afla ai de cdrbuni, a cror extragere s'a neglijat
lantmile Kiustendil Balcani Dovanita Planina ; pana acji. Ca industrie nu se poate cita
in
imediat spre sud de Sofia, massivul Vito.r. In afara de obiectele de prima necesitate decat
partea de est a riului Isker se alta Bilo-Dag, fabricatiunea .matasei (in mod primitiv), aceea
care formeazd pasul Poar t a 1 ui Trai a n; apoi a postavurilor ordinare, incaltminte, diferite
spre nord Ba' rza Planina, Gulubila Planina ; tesaturi ordinare de lana, filigrame de aur ai
a dona regiune este a Balcanului propriu
argint, pielrie, etc. Comerciul total al B.-ei s'a
numit Kogea-Balcan, care pleacd dela oraaul urcat in 1895 la 69.020,295 fr. pentru import,
Zlatita, strabate Rumelia pana la Karlova ai se ai 77.685,546 fr. pentru export. Articolii printermina in dreptul oraaului Slivua, unde trece cipali de export
gran, lana, brnzeturi,
aoseaua d ala M'irnos% la Adrianopoli. Infra Gabrova piei, unt, prune, etc. Se impoartd bumbac
(B.) ai Kezanlik (Humelia) se afla trecetoarea piei fabricate, vin, alcool, zahar, sare, petroleu,
Sipo a, care a jucat un rol atat de insemnat lemne de construtie si altele. Budgetul pe 1896
In resboiul dela 1877; e) a treia regiune, a a fost la venituri : 91.143,410 fr.; cheltueli:

Kamcieului, se representa mai antaiu prin 'anta'

Mieului Balean, cara se continua pana in Marea
Neagra; apoi prin inuntii Indge Bairul, IakaliKantcic i lantul Binar-Da g, care se termina in
Aftrik-Balcan. Mai la est de punctul Slivna, incep
spre sud-est lanturile Voda Balean, Kiutseltuk
Balean i Emineh-Dag. (v. si Rumelia.)

Mula.

90.957,609 fr.

al

DE COMUNICATIE.

Din punctul de vedare al cailor de comunicatiune, B. este anca foarte inapoiat. Caile
oarecum mai practicabile s'au deschis numai
prin necesitatile maraurilor militare. Comercial
n'a reuait a-si imbunatatf mijloacele de transport,

decat numai prin calea fonda Buseiue-Varna,

Riurile B.-ei curg toate dela sud spre nord, cere devenise o necesitate imperioas pentru

vorbind in special de cele ce se varsit in Dunar e. comunicarea dintre Europa ai Constantinopole.

Cursul lor este repede, i fiind sapate foarte adanc Aceasta singurd cale faral', care se leaga cu
vilelor, ele nu pot serv ca destul folos drept cea romana Bucuresci-Giurgiu, prin un serviciu

ca de comunicatie, 5i chiar vaile lor nu stint de vapoare, ocupa o intindere de 224 km. si
in deajuns practicabile pentru comunicatie. Cele trece pe ranga Rasgrad ai Pravadi. B. are in
mai importante dila: lopolvila ai Papadia, cari total 838 km. (1895) ca ferate,

www.dacoromanica.ro

630

Bulgaria
Local:roan.

Bulgariacee.
Sofia, Vidin, Vrata, Plevna., Trnova, Rusciuo, Ras-

Dupa conscrierea din 1. Ian. 1893, B. are grad, Surnla si Varna, si 58 judecitorii de pace,
3.310,713 loc.; acest numr se imparte dupft cate una in fiecare resedinta de subprefectura.
nationalitati astfel: Bulgari 2.505,417; Turci
Armata. Ori ce Bulgar in etate de 21 ani e
569,728; Oreci 58,518; Romilni 62,528; Tatari
16,290; Armeni 6445; Tigani 51,770; Ovrei
27,551; Germani 3620; Rusi 1379. Dupit religiune greco-ortodoxi 2.606,786; mohamedani
643,258; catolici 22,617; mosaici 28,307; gregoriani 6643; protestanti 2384; de religiune necunoscuta 318.

dator sa faca servicial militar pe timp de 12 ani,

din cari 4 ani In armata activa, 4 in reserva si

4 in militie. Armata se compune din 24 batalioane infanterie, dita patru companii, 8 incadroane de cavalerie ; 11 baterii artilerie ca 88 tunuri, 2 companii artilerie de fortareatA si 4 com-

panii trape de geniu. In timp de pace efectivul

atinge cifra de 17,670 oament. In cas de resboiu
insa armata se poate ridica la cifra de 52,000 oa-

CROE.

Orasele B.-ei sfint: capitala Sofia (46,593 loc.), rneni, afarA de reserva si militie, cari apropie
Samakow (10,000 loc.), Dubnita (7500 loc.), Ber- cifra de 100,000.
koviit (5500 loc.), Sumla (22,517 loc.), Rasgrad
ISTORIA.
(11,000 loc.), Rusciuc (28,121 loc.), Silistra
(10,000 loc.), Slivno (23,210 loc.), Vara (28,174
Unul din numeroasele tribmi scitice, ramura

loe.), Pravadi (4700 loc.), Vidin (13,600 loc.), fineza, Bulgarii apar in Europa prin secl. V.
Nicopoli (4650 loc.), Sistov (11,500 loc.), Plevna (475). Ei locuirl mai ntiu, citva timp, pe ter(11,100 loc.), Tarnova (11,500 loc.), Filipopoli murile fluviului Volga, dela care se orada ea vine
(turc. Filit cu 36,033 loc.), Tatar-Bazardjik ntunele de Bulgari. (Scriitorii Arabi numiau acest
(10,000 loc.), Burgas (5000 loc.), Jamboly (13,000 ttuviu Bulgar, sub care nume se gases Anca si
loc.) (v. ac. art.)
ase.* ruin ele uniui oras pe termal riului Volga.)
De aici ei se lasarA spre Marea Neagra, si fura

supusi de ctri Avari (550-634). In 635, sub

CULTURA.

Instructiunea, neglikiata apro ap e total in timp al conducerea lui Kubrat, ei scuturarA jugul Ava-

dominatiunii turcesci, in anii din urma a inceput rilor. Dura): moartea lui Kubrat, imperial fundat

a lua un avnt. In 1888/9 B. avea 4386 lave- de acesta printre popoarele slave, ffi impartit
tatori si 537 invtatoare; numfirul copiilor obli- infra coi trei fi ai sei. Unul din acestia lsperik
ga ti a cerceta scoala era de 537,724, mi cercetat (cunoscut sub numele de Asparuch) se aseaza
scoala irisa abia 172,183 copii. In 1893 numrul mai Antilla pe tinuturile dintre Minare, Nistru
analfabetilor era 2.793,272 (1.279,653 barbati, si Marea Neag,rd, de unde apoi trece in Moesia,
1.513,619 femei). $coalele poporale sant susti- si gsesc pe Slavi (680) si fundar imperial bulgar.

nata mai ales de ciitra confesiuni, iar cele In Moesia ei venirA in contact cu Bizantinii,

medii (cu cate 7 clase si cu directie clasica sau cari cntara in mai multe riinduri sa-i supuna.
reala) le sustine aproape numai statul; numiirul In 864 regale Boris primi, improuna cu tot pelor e: 2 ginmasii complete, 4 scoate reale, 2 r. poral, religiunea crestina. Acest regat ffi supus
reate cu 5 clase, 6 r. reale inf.; 5 scoale medii 111-7Eu'Ul ai Bizantin de Basiliu II. (1019). Mai
pentru fete. In anii din una s'a initiat in Sofia tArdiu sub Asanesci (v. ao.) se form imperial
infiintarea unei universitAti. Budgetul instruc- Romano-Bulgar, ridicat la apogeul seu de catra
tiunii in 1896 era de 9.242,924 fratici. Lite- Ioanita, numit i Callo-Ioannes (1197-1207). In
ratura e abia in formatiune, se desvoaltii insA sed. XIV. nivAlira Turcii 5i cucerirA B.; dupa
fiind spriginita si de gu.vern.
cul- caderea Constantinopolului (1453) B. remAne proturale : in Sofia se afla cAte o Societate literara, vincia tumeasca, sub denumirea de Vilaietul Dujuridica, de medici si de stenografi; tot aci s'a inpnit la 1878, cAnd prin tractatal dela
fiintat biblioteca nationala (cu 20,000 vol.) si s'au Berlin se ridicit la rangul de principat autonom
pus basele unui museu national. 1890 au apArut sub suzeranitatea Turciei Primal Domn al B.-ei,
in B. 41 iare si reviste (38 in 1. bulgara).
ales de adunarea nationalA, f princ. Alexandru
de Battenberg sub numele de: Alexandra I. (v.
ADMINISTRATIA.
Battenberg). Dupd abdicarea lui Alexandra I., B.
B. se imparte in 21 cercuri sau districte, a fost condusa de o regentA pana' njulie 1887,

imparta fiecare In don sau trei plasi, In total celad ffi ales princ. Ferdinand de Coburg. In 1885
Rumelia printeo rescoala a fost anexatii la B.
Prin pacea incheiata la Bucuresci in urma res-

58. Aceste districte siint Bofia,

Trn,
Berkovet, Vidin, Lom, Rahova, V rata, Orhania,
Lovce, Plevna, Sistov, Sevlievo, Trnova, Ruscinc, Rasgrad, Esckizamaya, $umla,Praodi, Varn a
&fistra. Fiecare din aceste districte au drept
capitala orasele cu aceeasi numire.
Puterea legislativa se exercita de catrit principe, ales de adunarea notabililor si de ciara Camera deputatilor, cari se aleg min vot universal,
cate una la 10,000 alegtori. Puterea executiva
este incredintata principelui i calor 7 ministri
interne, finaste, externa, justitie, lucrari publica,
instructiune si culta, resboiu.
Puterea judectltoreasca se exercita de : Imita
Curte de justillo in Sofia ; 3 Curti de apel, una in
Sofia, alta in Mueva si alta in $urnla ; 9 tribunale

boiului

principele B.-ei f numit gu-

vernator al Rumeliei pe termin de cinci ani.

Bulgarii de astel4i sfint un popor slav ; ei nu
mai posed din vechia lor origine deciit numele.

Ntunrul lor se urca la 2,/, mil.

Lit. Jiredek :Dejiny nitroda bulharskho,(1875),

si Principatul B. (1891); Huhn : Lupta B.-1r

pentra unitatea nationala. (Lipsca, 1886); La(mucha : La Bulgaria dans le pass et le prsent.
(Paris, 1892).
[G. T. Buzoianu.]
farn. de ciuperci
Bulgariacee, (bulga =
din ord. Ascomycetelor, subord. Discomycetelor;
sfint caracterisate prin fructul lor gelatinos tre-

murAtor, cara este rotund, In form de cup

www.dacoromanica.ro

Bulgarian atrocities

631

Billow.

ori in forma unei bulbuclituri cam neregulate.

Bullati Doctores s. magiztri, cei graduati nu
Ascele ies prin capetele lor deasupra nivelului prin universitate, ci prin privilegii imperatesci.

hymeniului, iar ascosporii rant aruncati afara

colectiunea bulelor sau constitutiuputere. Cuprinde numeroase genuri, printre cari nilor
papale ; B. mai insemnate: B. edat de
Bullariu'
e gen. Bulgaria, care a dat numele familiei. Ieronim Mainard pe la 1770, care in 14 tomuri
contine bulele Papilor incepAnd dela Leon col
[E. T.]
Bulgarian atrocities, asa a numit opinia pu- Mare pilna la Clemente XII.; B. lui Benedict XIV.
blica a Engliterei atrocitatile savirsite de catra (4 tom.); editiunea cea mai nor* B. facut sub
militia turceascii, in special de catra basibozuci, Piu IX. la 1857 in Turin.
contra poporatiunii crestine din Bulgaria in
Bulldogg, (Canis farniliaris molossus gladiator),
1876 si 1877.
rasa de cine (v. ac.) cu capul mare rotund,
Bulgaria, Demetrios om de stat gree. n. 1801 botul scurt 5i gros, in general earn, en faloile
in Hydra, 1848 miniarn de finante, 1854-57 esite afara. B. e cane muscator, foarte curagios,
ministru-president ; inimic al dinastiei bavareze, insii putin inteligent ; credincios stapiinului. Era
dupa caderea lui Otto II., 1862, regent, 1874-75 cunoscut si Romanilor.
din nou ministru-president. 1878.
Bull-finch, (engl.) la alergiiri de cai obstacol
Bulgur, grill pislogit, adeca batut in pita; ridicat din painnt san zid si coronat cu nuiele.
servesce la propararea colivei, sau unor mincari Bulliard, Pierre, botanist, n. 1742 la Aubecam in felul pilafului.
1793; s'a ocupat mai ales cu studiul
pierre,
Buliga, pichet i loc de vama in Rom., j. Gorju, Ciupercelor. Decandolle i-a dedicat gentil Bulaproape de Tirgu-Jiu. Treciitoare importana liarda. A publicat numeroase opere de botanica.
spre Trs.
[E. T.]
Bulimia, (grec) pofta de milucare, foame poBullion, in Englitera si America numele dat

tentata, ce se observa la isterici i maniacali.

Bulin, bulinuri, nisce discuri subtiri preparate

din aluat de faina nedospit, cari serves ca basa

la confituri, la sigilat, etc. Ele dint de diferite
colori, la intrebuintare se 'Ida. B. se numesce
si ostia intrebuitgata la cuminecatura in biserica

metalelor nobi le in bare, adeca nebatute in monete.

rn.), riulet in nord-est.
Bull-Run, (pron.

Virginiei (se varsii in Occoquan un riu lateral

al Potomacului); ad i au invins :Confederatiic la

21 Iul. 1861, precum si la 29 si 30 Aug. 1862

pe Unionisti.

romano-catolica.

Bulor Dagh, v. Bolor Dagh.

Biilow, 1) B., _Eduard, novelist

Bulion, (fr. Bouillon), extract lichid, preparat

german n.

din carne de vita prin fierbere cu apa".

1803 in Berg (Sax.),
1853. Scr. princ. NoBull, (engl. = taur), figurat se intrebuinteaza vellenbuchq, 4 vol., 1834-36, in care a preIn 1. engl. pentru a caracterisa o enunciare lucrat 100 novele vechi din bimba ital., franc.,
umoristica, care e in contraqicere cu mintea span., engl., lat., germ.; asemene in Neues Nosanatoasa. Aceste Bulls formeaza sujetul multoi vellenbuchg, 1841. Novelele sale proprii au esit
farse engl.
John B., personificatia umotistica 1846-48 (Novelleng); Heinrich von Kleists
a caracterului national engl.
Le ben, 1848; Ein Fiintenspiegelt. ( Oglinda prin Bulla, (lat.) in vechime numele documentelor cipilor), 1849; Der arme Mann in Tockenburg
imperatesci, provbqute cu sigil aeatat; astaqi 1852 s. a. Pana la and 1849 a trait in Gerse mimes B. mai ales numai constitutiunile mania, apoi in Svitera.
[W. R.]
sau legile papale referitoare la afaceii mai inl'rid. }Vilh., baron de B., conte de Densemnate. Se trimit prin cancelaria apostolica si newitz, general prusiac, n. 1755 in Falkenberg.
stint scrise pe membrane cam intunecoase
La 2 1)Jaiu 1813 a ocupat orasul Halle ca asalt,
groase sau dure cu !itere longobardice sau teu- in 4 Iunie a !rant pe Fraucezi la Luckau, in
tonice. Numele lor vine dela sigilul de plumb 23 Aug. pe Oudinot la Grossbeeren si in 6 Sept.

(Bulla) sau de aur, care pe o parte contine icoana pe Ney la Dennewitz ; a eliberat Olanda si
apostolilor Petru si Pavel, iar pe cealalta nu- Belgia de Francezi ; in 1815 a luat parte inmele Pontificelui actual. Sigilul e acatat de docu- semnata la victorioasa lupta deba Belle-Alliance.
ment cu un fir de rniitasa (la cele gratioase) san
1816 in Knigsberg. In Berlin i-s'a ridicat o
de canepa (la cele ale justitiei).
statua din marmora.
Bulla de aur, sigilul de aur, cu care domniB., Hans Guido, pianist, critic musical si sef

intari
torii din evul de mijloc obicinuiau
documentele mai importante; in special se intelege sub acest nume cartea de libertate, provrjuta on sigil de aur, emanata din dieta dela
1222 prin regele ung. Andreiu II. (v. ac.) Numai

dela acest document de stat se poate vorbi de

constitutionalism in Ungaria. Are trei parti principale :

a) ridtcarea dar si limitarea potestatu

de orchestra, fiul lui Eduard B. n. la Dresda

8 Ian. 1830. Studiile sale le facu la Dresda si
Lipsca. La Berlin amesteciindu-se in politic,
este exilat, si functioneaza apoi ea sef de orchestra la Zrich si St.-Gall. Reintors in teara
obtine dela Liszt ciiteva lectii de perfectionare
apoi incepe seria lui de concerte, prin care
rithc entusiasmul nu lama' al Europei dar si
al Americei, unde in 1875-76 da nu mai putiu

regesci; b) restaurarea organismului de stat intemeiat prin Sf. Stefan; c) precisares si asigu- de 139 concerte. Ca sef de orchestra la Miincheu
rarea drepturilor nobilimei. S'a editat In mai (1867-69), la Hanovera (1878-79), la Meiningen
multe exemplare, originalele s'au pierdut toate, (1880-85), si in excursiunile lui, a fost totdeuna
au remas insa copii autentice. B. de aun se inai admirat prin modul de interpretatiune atat a
nurnesce si documentul, prin care imper. germ. maiestiilor clasici, cat si a operelor lui Wagner.

Carol IV. a regulat alegerea regilor germani B. a fost insurat, ntiu cu fica lui Liszt, Cosima,

(1356), conoreqnd acest oficiu celor septe electori care divortandu-se se marit cu Wagner si deveni
(3 clericali si 4 laici).
[T. F.]
una din cele antaiu interprete ale operelor acestma,

www.dacoromanica.ro

632

nulubasa

Eumbac.

Dela 1888, B. locuia in Hamburg, nude fundase tonal se poate cultiva cu slimes chiar in liber.
o societate sinfonica de concerte, care in curand Planta pretinde un sol profund aluvial nsipos,
rivalled cu cele antaiu societati din Germania. caldura malta in timpul verei si toamna sace-

t la Cair 12 Febr. 1894.

toasii (una umeda impiedeea desvoltarea ulte[T. C.]
4) B., Heinrich, Cavaler, ministra prusiac, rioara a capsulelor inspre coacere): precum inn. 1792 in Schwerin 1820 ginerele lui Wilhelm tea.devr astfel de conditiuni grisim pretutinde Humboldt, 18422-45 ministru de externe. t done in sesul Romaniei. B. se folosesce, dug
1846 in Berlin.
ca textila si ca vata in medicin, la prepararea
Bulubasa, 1) odinioara colonel sau capitanul unui

pyroxylinei (in pyrotechnie), la confectionarea

regiment. 2) Basbulubasa,eeful gardei domnesci. de colodiu (medicina), pentru fitiluri (s. e. in

Buluc, o ceat de soldatt (Turci).
China cu deosebire); scoarta in medicina (nu
Bulugina, bulgre de ca; balm,* v. ac.)
numai de Negrii in Africa, ci i ca oficinala in
Bulz, bucata de mamaligg calda, mkt-antral Statele-Unite din America de nord); din semnta

careia se pane branza. (Cocolos cu branza.)

Bulz, (magh. Csarnhza),

se extrage un uleu, care e mai ieftin si care e

foarte greu de distins de untul

de lemn (de masline) fiind

com. mica in Ung., cott. Bihor,

cu 432 case, si 2149 loc. intro

decolorat cu alcalii si acid

sulfuric.
Pentru Romania
numai atunci poate deveni
cultura B.-lui rentabil, cam/
paralel cu dime s'ar desvolta

cari 2000 Rom. gr.-or., restul

Magh. Biserica frumoasi, zidita /a 1894, scoal reg-ulat.

Teritorul e 11,733 jug. cat.

mai tot murtte acoperit cu
bradet; industrie de casa, de

si industriile amintite mai sus.

[A. Pr.]

Fabricgiunea B.-lui. In

lemn, pomarit, prsire de vite

cornute, oi, porci.
[1]
Trans., cott. Hunedoara, cu

fructele B.-lui, cari au forma

de capsule in marimea unei
nuci, se gasesce o Etna vegetala, un ghem incurcat de fire

resante, precum si muntele

lungi i mata,soase, (v. ilustr.)

care inv al esce semintele.Dupa

Gina. (v. ac.)

Bum, (marina) v. Ghiu.

culegere prima lucrare este

descurcarea sau egrenarea

Bulzesci,

comun rur. in

2432 loc. Rom.; in apropiere

se alai stiinci pi pesteri inte-

Bumasca,

o veche battle

semintelor din B., prin niece

masine speciale ; dupa aceea

monetat n valoarea uuei ruble.

Bumbac, materia textile ex-

se carat* se usuca si se ex-

trasa din perii semintelor de

diverse specii de Gossypium

pediaz in fabrici pentru tors

si tesut. B. se cultiva in toate
terile tropicale si calde ale

(v. ac.), cat si numirea pentru

insasi planta lignoasa. (v.

Harnura de bumbac.

ilustr.) Cele vr'o 30 si mai

bine de varietati, ce ne ofer.

produce : in Spania, in Malta,

in Sicilia si Grecia; cel mai

B., se reduc botanicesce

dupa Schumann

fin bumbac se cultiva in Siam

si Bengalia, adevOrata sapatrie

la urn&

toarele trei specii, resp. subspecii : 1) Gossyptum barbadense L. din America: in

special Antile, cu subspecia
peruvianum Cav. (cu capsule
inai mari ei mai robust, tardiva) din Peru si Brasilia. Se

lurnei vechi si noui. Europa

este India de est, uncle se lucran

cele mai fine Value si testuri.

Se claws felurite panze

Fire de bumbac.

distinge usor de speciile ulna-

tesiituri *colorate, lucrate din

B., precum
pan*: percal,
chifon, znadepolon, america,

nanking, dril, muslin, batist,

mal, valis, piquet, s. a.; panza

toare prin lana, ce se separa usor de semanta colorata: stamba, creton, piconas, batist, barchent,
altcum glabra; 2) G. arboreum L. originar din s. a. In comercio B. se gsesce in forma de tort,
Africa tropicala, se cultiv mai ales in Egipt, fire toarse legate in jurebi, sculuri sau gheme,
Arabia, dar si in India or. Are lana deosebit albe sau colorate, care se folosesc la urzit, la
de alba, iar florile preste tot purpurii ; 3) G. her- pieta san la cusut. (Cf. A. Vlaicu, Merceologia si
baeeum L., specie de cultura
[M. B.]
pentru Technologia. Brasov, 1895.)
care se presupune ca plant spontanee
G.Stocksii
strveche7
Bumbac, 1.) B., Dan, prof. si scriitor rom., u.
Mast. de pe stancile de calcar din Sindh (India or.) 31 Ian. 1843 in Costina (Bucovina); clasele gimn.
cu .douii subspecii: a) religiosum L. putin pii- le flea in Suceava i Cernaut (Ora 1866), iar
man sau glabra i florile galbene pur o forma Brasov Wit 1868 examenul de maturitate si plec
cu lana galbena da bumbacul de Nanking.
si apoi la Viena spre a se califica de profesor pentru
b) hirsutuni L. mai [Aroma, cu florile galbene, scoalele secundare. 1872 fit numit suplent la
la basa interna purpurii, Una constant alba. La gimnasiul din Suceava. In 1875 se duse din non
cele done specii ultime Villa se separa en greu la Viena spre a-si completa studiile si 1877 fit
de semanta acoperit fined cu alti peri scurti. In numit profesor extra statuni la pedagogiul o. r.
Europa
5i in special in Romimia, precum do- din Cernaut, iar in 1881 profesor de limba
vedesc experientele dela institutul botanic
G. literatura rom. la gimn. din Cernut. La 1885
herbaeeum subsp. hirsutunt la un tratament ra- a infiintat cu mai multi amici societ. politica

www.dacoromanica.ro

I3umbacila

633

Buniivointa.

Concordia, iar la 1881 cooperd la infiintarea impregiurarile date este considerat de bun; dissoc. filarmonice "Annoniae. Pe terenul literar B. positia individuala spre fapte bane, se numesce
a publicat: Florinta, epopee in 5 dinturi, aparute bundtate. Contrarul este reu, rut ate. 2) Sub

insa numai 2 in Cernut, 1880; Noua orto- raport etic sau moral, B. este ori ce lucru
grafie romtuid. Cernaut, 1881; Privire istorica spre care rinde vointa condusa de o nisuinta
asupra trecutului politic; social si national al morala, vointa condusa de ratiune. Resultatul
Bucovinei. Brasov, 1886; Din istoria limbei f3i obiectiv al unei atari veinte devenita activa,
literaturei romane, part. I., Cernaut 1889; Lee- se dice fapta moralicesce bun. Conditiunile de

tura scolara pentra clasa I. si II. gimn. Cer- posibilitate pentru realisarea faptelor morale stint :
naut, 1894. A. redigiat ca secretar al socieo persoana, care sub raportul moral sa fie pe

tatii pentra cultura si lit. rom. in Bucovina foaia deplin libera si sd aiba 5i cunoscinta legii morale;
ei 'Aurora, 1881-84. (Cf. C. Morariu: Parti din
un obiect considerat ea bun spre care sa fie
istoria Romnilor bucovineni, part. II. Cer- indreptatd vointa ; c) un scop consciut, care purnaut, 1894.)
cednd din o intentiune nobila, sa corespunda
Ja2) B., Vasile,
si poet rom., n. 7 Febr. ideii de perfectiune morala; d) insasi lucrarea
1837 in Costina (Bucovina). Studiile secundare savirs,ita in conformitate cu legea monad-, in
si le-a facut la Cernaut i Blaj, unde depuse deplind libertate si fara de nici un interes. Dis-

examenul de maturitate in 1862; intr apoi in

seminariul din Cernaut, dar dupa un an se duse
la universitatea din Viena spre a se cualifica ca
profesor de filologia clasica pentru gimnasiul

positia constanta spre a indeplini fapte bune,

cari sa corespunda legii morale, se numesce bunatate morald. 3) Bun suprem. De aci urrneaza,
ea B. suprem nu poate fi considerat un lucru singu-

gr.-or. din Suceava. In 1874 se intoarse in patrie ratio, pe care ajungndu-1, sa nu mai avem
si intr.& ca profesor la numitul gimnasiu. B. a nisuinta, caci un atare bun ar contradice idea de

inceput a serie in versuri ilnca de prin 1856 perfectiune. Dar tot asa de putin poate fi considerat
si a tiparit poesii in numeroase reviste (Foaia ca bun suprem complexul tuturor bunurilor. Ca
pentru minte, Gazeta Trans., Concordia, Aurora,
Familia, Albina, etc.) Scrierile lui B., cari respira
cultul romdnismului, stint instructive si se disting
prin o limba poporall. O colectiune a scrierilor
lui nu exista pana acum.
[Dr. I. G. Sbiera.]
Bumbaeila, (Bombycilla garulla), pasere din

bun suprem este a se considera resultatul obiectiv

al tuturor lucrarilor morale, cari in mod constant tind a dirige viata individuala r;li a socie-

tatii, ca sa fie in perfecta armonie cu legea morala.

In istoria desvoltarii sale, notiunea de B. a suferit deosebite modificari si a fost indentificata

ord. pas. dintatoare; are ciocul scurt, pe cap ciind cu. utilul (folositorul, utilitarismul), and cu
un mot de pene (cucuiu) miscator, pene moi ca placutul (hedonist:1ml), child cu fericirea (eudemomatasa, de coleare surd-rosie, la grumaz i penele nismul), dupa cum ad eca principiile practice au rede sburat negre, cu pete albe, rosii i galbene, sultat din vederile teoretice ale diverselor sisteme
asemenea stint virfurile penelor dela coada cu etice. (Cf. Ziller,
(V. si Bimini) [Piet.]
pete galbene i roii. Picioarele mute i puBuna speranta, Cap de, numit astfel de regele
ternice. Traiesce in tenle Europei nordice, prin Portugaliei loan
promontor in sudul Africei,

paduri de brad. La noi vine rar numai iarna. Se (supranumit Capul Furtunelor), descoperit la
nutresce cu insecte i bobite.
1486 de catra Bartholomeo Diaz ; inai dahlia l-a
Bumbara, odinioara obuz pentru asvrlitul incunghirat vestitul navigator Vasco de Gama
la 1497.

bombelor.

Bumbasir, odinioard agent politienesc pentru

executiani.

Bunavestire, (s. Blagovegtenie), serbatoare le-

gatd, asezata intru memoria misterului intru-

Bumbeseii de iii, com. rur. in Rom., j. God, parii sau a conceperei Fiului lui Dumnedeu, se
situata pe malul stiing al Jiului si se forrneaza numesce B. pentru ca anuntarea Archangelului
din catunele: B. si'Bdrlescii. Are o intindere de Gavriil este introdusa ca Bucura-tee. Serbaaproape 1800 ha. si 1290 loc. In apropiere se afla toarea B. se numesce si 'incepOtura mntuiriie

Castrul de 09.ft-a al Cohortei IV Cypria civium

"serbatoarea Fecioareie, si are privilegnil, ea,
romanorum; in vara anului 1897 facndu-se sa- afara de eptenitina
ori in ce di ar
paturi la B., s'a gasit un monument de 2
cad, este deslegare la pesce. B. in biserica apulung, si de 1 m. larg., cu o inscriptiune
seana i orientala se tine in 25 Martie.
din care resulta, ca el a fost cioplit de legionaiii
Bunavointa, sub raport psi ch ologic este
romani ; sapatinile continua. La gura vaii, mai un sentiment moral, care' se descopere in dissus de confiuenta Sa.dului cu Jiul si pe main' positia favorabila i neinteresata, po care o avem
drept al Jiului, se ved rainele manastirii
fata de alti oameni. Sub raport e tic, B. este unul
fundata de Mircea cel Mare (1386-1418). Intr'un din acele ideale, cari au 8g normeze conduita
cluisov al lui Voda Brdncoveanu din 1696, B. noastra morala. Ca atare ea se descopere in tense numiau B. skila Polatistei.
dinta de a voi bine altuia si, in mOsura puterilor,
Bumerang, arma de vkat si luptl la pop. a-I si procura; se descopere in o dispositie, care
A ustraliei, lucrata din lem n tare (v. ilustr. pag 323). neinteresata i in mod neconditionat este gata

Bun, 1) in genere B. este un atribut, care sa ajute pe altul si care nu uumai nu asteapta
se dd omului, obiectelor i lucrarilor. Despre resplata, dar nici multamita. In acest inteles a
un obiect se dice ca e bun cdnd in realitatea asezat-o Herbart ca basa sistemului seu etic. Se
sa actuall corespunde destinatiunii sale, sco- manifesta ca impreund-bueurie; caeompatimire:
purilor pentru cari exist&
O lucrare este buna sentimentul care se nasce din perceptiunea unei
cnd servesce pe deplin scopurilor pentru cari suferinte straine; ca condolentd: compatimirea
Om bun este acela, care tot- manifestata prin semne perceptibile. B. activa
este indeplinita.
deuna are dispositia de a face aceea ce 'intro devine binefaeere; iar binefacerea aplicata celui

F.noiclopedia Nankai Vol. I.

41,

www.dacoromanica.ro

6 34

Bunoiuc

Bunuri.

ce sufere devine caritate.

Contrand bun- au servit ca atari 57 ani, primind pentru acest
vointei este reavointa.
[Pl.]
serviciu 12 campii. Pang. in 1848 n'aveau deck
Bunduc, steag turcesc sau tataresc.
carti de rugaciuni in limba lor, adi au biblioBunda, mai multe semintii in Angola, cucerite tec poporal, o foaie politica septemanal, una
de Portugezi Mica prin secl. XVII. Limba lor periodic, reuniune pentru cultura poportilui, caformeaza grupa vestica a limbilor *Bantu.
sina poporall si multi brbati Invfafi, cari lucra
Bunea, manastire in Rom. spre nord de Ergo- pentru desteptarea nationala a poporului lor.
viste. Se compune dinteo bisericuta, ande servesce
Bunintii, sat in Buc., cap. ij. Suceava, form.
un preot, i cateva chilli parasite. Este adeseori comuna si parochie cu Mihovenii, avnd
cercetata pentru frumsetea sa de visitatorii dela preuua 1852 loc., (1645 ort. res., 145 apus. si

baile Pucioasaloam Manastirea a fost

uniti, 20 prot. si 42 mos.); mosie manastireasca,

fundata la anal 1622 de fam. Armasului B., din o scoal de o clasa si post in Mihoveni.
care se trage fam rom. Grdisteanu.
[Jr. I. G. Sbiera.]
Bunea, Augustin, Dr., n. 4 Aug. 1857 in Vad
Bunium L., (botan.) subgen din gen. Canon L.
(Trs.), a studiat la gimnasiul din Brasov si Blaj, (v. ac.)
iar dela 1877 la Roma, ande ca alumn al coBunkerhill, (pron. boenker
), coling langa
legiului
Atanasiu a ascultat filosofia si teologia Boston; 16 Tame 1775 invingerea Englezilor sub
In institutul*de Propaganda Fide. In 4 Dec. 1881 Gage asupra Americanilor (Obelisc).
f chirotonit preot in Roma; in 1882 depuse docBunsen, 1)B., Mr. Carol Josias, Baron, savant
toratul din teologie i apoi reintors la Blaj, f orn de stat germ., n. 1791 in Corbach (Waldeck) ;
aplicat in cancelaria mitropolitana, iar la 1884 f 1818 secretar al legatiunii in Roma, ministra
numit asesor consistorial. Din 1886-88 fun cliona plenip. al Prusiei 1827 la Roma, 1839 in Bern
ca profesor de teologiadogm. in seminariul teologic si 1841-54 in Londra. In resboiul crimeic s'a

din Blaj, fiind in acelasi timp asesor si defensor

la tribunalele matrimoniale si m. in coinisiunea
pentru revisiwiea cartilor bisericesci. Din Sept.
1888 functioneaza ea secretar mitropolitan. Din
1893 este m. ord. in comitetul pentru administrarea fondului graniteresc din reg. I. rom. de

nasuit, ca si Prusia s iee positie contra Rusiei. t

1860 in Bonn. Opere *Die Verfassung den Kirche
der Zukunft, (1845) ;*Gott in der Geschichte oder

der Fortschritt des Glaubens an eine sittliche

Weltordnung, (1857-58); *Aeg,yptens Stelle in

der Weltgeschichte, (5 vol., 1845-56).

granita. In 1891 a fost nwnit protopop on. si 2)B.,.Robert Wilhelm, chimist germ., n. 31 Mart.
in 1892 Papa il numi camerier secret. Pe te- 1811 in Gttingen. 1836 prof. de chimie la inst.
renal literar sant remarcabile discursurile sale politechnic din Cassei, 1838 la univ. din Marfunebrale, si numerosi articoli lit., teol. i po- burg, 1851 in Breslau, 1852 in Heidelberg; 1889
litici, publicati in *Foaia bisericeasc, *Tribuna s'a retras dela catedra. B. a aflat un element galsi *IInirea. A mai scris partea a doua din opul vanic nou, a construit o lamp de gaz sistem
*Cestiuni din dreptul si istoria bisericei unite. propriu, a descoperit antidotul (oxydhidrat de fier)
Blaj, 1893, si Biografia mitropolitului Vancea. acidului arsenic, a produs magnesiu in cantitate
Blaj, 1890.
mai mare, a aflat (1860) lumina de magnesiu,
Bunesci, cont. rur. in Rom., j. Falciu, 1156 loc. impreund au Kirchhoff a pus basa analisei specagricultori i economi de vite ; are 1 biserica
trale, a descoperit metalele alcaline rubidiu si

I scoala; com. e formats numai din sat. B.

cesiu, si altele.
Bunias Br., (botan.) gen din fain. Cruciferelor,
Bunsenit, mineral, nicloxid (Ni 0) crist. in
trib. Isatideae, cuprinde plante anuale, bisatmale octaedri, de col, verde lucie. Se gasesce in Sasau perene, cu tulpina erecta, frunzele pena- xonia, Johaungeorgenstadt.
tifide, fiorile galbene. Se canoso veo 4 specii,

Bunt, resew* revolta.

Buntae, rebel.
respandite prin Europa si Asia occidentala. In
Bunuri, (lat. bonum, pl. bona), in general
partile noastre cresce prin semenaturi i locuri mijloacele Cu cari ornul i satisface diferitele
necultivate B. Erucago L., numita de popor trebuinte. Pentru ca un hiera sa poata fi cuaHrnit a, ea un mires si un gust penetrant, lificat ca B., trebue s aib insusirea de a satisse intrebuinta odinioara in medicina contra hy- face vr'o trebuinta, vr'o placere sau dorinlia
dropisiilpr, si B. orientalis L., care se cultiva omeneasca. Astfol B. salt toate lucrurile, cari
uneori prin grdini.
sant de valoare, de vr'un folos peutru om. B.-le
[Z. C. P.]
Bunievati, semintie slavic In Ungaria, vr'o se impart in interne si exteme. B. interne sant
300,000 sail., dintre Cali 50,000 locuiesc in Tire- acele ce le are omen.' n sin e, s. e. : puterea musresiopol (Szabadka), cott. Baci-Bodrog, ceilalti in culara, sanatatea, istetime, cunoscinte, etc. B.
alte trei comune ale acestui comitat. Mai sant im- externe stint fisic desparlite da om, s. e.: vest-

prastiati in 32 com, ale cottelor Baratija, Pesta,

Alba si Strigoniu, putini siint si in Dalmatia. B.
stint un popor bland, curat si avut, de rel. rom.
cat., se ocupa ca agricultura. Trajese in mod patriarchal, mai multe familii laolalta, nu fin strini
ca servitori, ci toate lucrtirile de casa si de camp
le indeplinesc membrii familiei. Ei sant de origine din Hertegovina, limba lor este sud-slavica,
ca dialectal I. B. au venit in Ung. la 1686, pe
limpid asediului Budei, sub conducerea lui Angelus Sarcevici si altor 16 monachi 5i s'au asezat
pe local pustiu numit *Sabatca. Dup inviniserea dela Zenta, 1697, au devenit graniteri

minte, locainta, nutremnt, instrumente, etc.

Aceste B. pot fi libere ori economice. B. libere sau

naturale stint acele, ce se pot av gratuit, fiind-ca

nu sant in proprietatea nunrui, s. e.: lumina ai

caldura soarelui, sena!, apa, umiele fructe, etc.

B. economice ins se pot av, se pot agonisi

numai prin maned sau sacrificiu; ele formeaza

obiectul activittii economice, nu sfint libere, ci
sant in proprietatea acelora, cari au intrebuintat
maned ori alt sacrificiu pentru dobandirea lor.

B. in inteles juridic inseamna toate lucrarile

susceptibile de a face, obiectul unei apropriatiuni

particulare, toate lucrurile *in bonis alicujuse,

www.dacoromanica.ro

635

Bun

precum i lucrurile, oari cad in domeniul na- pgrate din acest pref., iar scriderea, ce se ivia
tional sau in domeniul public. Codal Napoleon in decursul timpului la vgoarea B.-lor avitice,

si mai toate 1egislaunile europene deosebesc trebuia inlocuita cu B. acuisite, astfel ca B.

2 feluri de B.: 1) mobile {;i 2) imobile ; aceasta avitice sa fie conservate in intreaga lor valoare
divisiu.ne, summa divisio rerum, domina dreptul pentru toate timpurile. Mai tarcliu se intelegea
roman civil si are o mare importanta prin natura si sub B. avitice toatrt averea mo$tenita dela
caracterul diferitelor lucruri, cari compun pa- parinti, ori dela mosi i stramosi, iar sub B.
trimonial; anume : a) toate imobilele, chiar cele acuisite, tot ce nu provenia din mostenire. Esen-

stapanite de straini, stint supuse legilor

tiala diferinta juridica, ce exista intre aceste
uncle se afl, in virtutea principiultu de drept douii categorii de B., Verbczy o exprima in
public international al suveranitatii teritoriale a Tripartitul sdu, remas in putero de lege liana
statelor; mobilele insa, nu toate stint supuse la 1848, astfel: Este de sciut, ca fiecare magnat
legilor terii, unde se afla, din contra apartinnd
strainilor glut supuse sau legilor nationale ale
lor sau legilor domiciliului defunctului in momentul mortii, and transmisiunea se face prin
succesiune sau prin institutiune de legatar universal; b) imobilele stint susceptibile de ipoteca,
mobilele, afara de vasele de comerciu, nu sfint
susceptibile de ipoteca; c) in materie mobi-

g proprietar nobil, care are cop% poate dispune

atilt in viga, cat f)i pentru cas de moarte liber

si fara de a core invoirea copiilor, ba chiar in

contra vointei lor, de tot ce a agonisit prin

munca sa sau a cump6rat cc banii proprii, dar

de B. stramosesci (avitice) poate dispune numai
cu invnirea copiilor, respective a rudeniilor, cari

traiesc in comuniune cu dinsul, pi actele inliara tribunalul competent este tribunalul do- cheiate fard consensul, ori in contra vointei

miciliului piritului, iar in materie imobiliara tri- acestora stint nevalide. La B. avitice aveau prat
bunalul situatiunii irnobilului ; d) prescriptiunea urmare drept de ereditate numai ereclii 1 e g al i,
mobilelor se opera prin simplul fapt al posesiunei, si acest drept nu se putea altera prin nici o
presciiptiunea imobilelor nu se opera dealt dupa dispositiune. Erecjii indreptatiti erau in prima
trecerea unui timp oarecare. Toate lucrarile, cari linie descendentii, $i anume ficiorii la averea
sfint in comerciu, constituesc B.-le p ar ti c u- provenita dela tata, mos, etc., fetele la averea
larilo r, lucrurile cari constituesc B.-le p e r- dela mama si parintii aceleia, afara de casurile
soan el or morale de drept public (statul, ju- in cari fetele erau egal indreptatite cu. ficiorii.
detul, comuna, stabilimentele publice) nu sfint in In lipsa de descendenti, averea trecea indrt
comerciu. B.-le yogic/Limiter siint susceptile de la ascendenti i urma.$ii acestora din comuniune,
un drept de proprietate, de un drept de folo- adeca la radeniile colaterale, frati, surori, etc.

sinta sau de un drept de servitute, stint alienabile, prescriptibile i transmisibile prin acte
intre vii sau prin acte de ultima vointa, exceptand nurnai B. dotale, cari reman insa in
comerciu, deoarece inalienabilitatea i imprescriptibilitatea nu stint de esenta lor ; B.-le persoanelor morale de drept public 1111 stint susceptibile de nici un drept particular, sfint inalienabile, imprescriptibile i intransmisibile, cu
reserva desafectatiunei dela un serviciu public,

Instrainarea B.-lor ay. se concedea munai din

motive de necesitate, ori de rationabilitat e, dar si in atari casuri aveau cei din comuniune drept de prioritate a le campra pentru

sine. Daca se vaterna acest drept, interesatii

putean cere anularea vncjarii. Aceasta restric-

pane a dreptului de libera dispunere isi are

inceputul de pe timpul regilor Ungariei din casa

Anjou, si ca o institutiune, ce venise in contrast
cu spiritul thnpului, a fost cassata la 1848 prin

fie prin indeplinirea vre-unei forme legate (o art. de lege XV., dar si atunci numai in prinincheiere de declarare a autoritatii in drept), cipiu, amanandu-se inlaturarea definitiva pana la
fie prin schimbarea de destinatiune, in casul promulgarea cod. civil magli. (care nici pana
unei afectatiuni prin simplul us, deoarece atunci nu a ve(jut lamina qilei); a fost scoasa iusa din
B.-le ies din domeniul public si intra in co- vigoare prin patenta implir. din 29 Nov. 1852.
merciu. Persoanele morale de drept public pot
B. bisericesci stint toate averile temporale,
stapilni g B. particulare, cari formeaza do- mobile on imobile, de cari dispone si are lipsa

meniul lor p ri vat si au acelasi caracter ju- biserica peutru sustinerea ministrilor sei, pentru
procuraren celor de lipsa la cultul divin, ori
ridic ca i B. particularilor.

B. avitice, contraral B.-lor acuisite. Avitici- pentru ajutorarea saracilor si sustinerea scoatatea esto o institutiune important de drept lelor, a operelor de caritate si filantropice. Dreptul
privat magh., care isi deriva originea dela in- bisericei de a posede B. temporalo se baseaza atat
temeierea statului ung. $i a fost in vigoare pang pe dreptul natural, cat g pe constitutiunea sa,
la 1848. Maghiarii cand au ocupat Ungaria, au
fost impartiti in 108 gin ti (nearnuri), eari au
primit fiecare o anumita parte a pam'ritului si
folosit-o in comuniune. Pe basa principiului

avnd sa fie biserica societate vjut cu cult public

extern. B.-le bis. stint d e mai multe specii, precum
Oblatiuni, sau acele B. mobile, pe cari le

timpului diferinta intre B. avitice (stramo$esci)

si B. acuisite (agonisite ulterior), a carei insemnatate jruidica consista in aceea, ca pn cand
proprietarul putea dispune liber de B. acuisite,

onorariile ce se dau preotilor pentru fungiunile

oferesc crediuciosii in folosul bisericei sao. al

de comuna posesiune s'a format in decursul rninistrilor cultului divin; Drepturile stolare, sau

de cele avitice dispunea att intre vii, cat

pentru nasal de moarte numai In msur foarte

restrinsa ; restrictiunea aceasta se extindea nu
numai asupra B.-lor, ci i asupra pr et ului,
incurs din vnlarea lor, i asupra B.-1er cum-

Primiiiile fiecimile acum iesite mai

preste tot din us; Fundatiunile fi legatele pie,
sacre ;

cari se fac bisericei sau vre-unei institutiuni bisericesci cu obligatiunea de a le intrebuinta spre
scopuri pie sau de a indeplini anumite functiuni
sacre; Beneficide bisericesci (v. ac.)
B. dotale se numese B.-le cari compun zestrea
femeii, maritata sub regimal dotal, adeca B.-le

www.dacoromanica.ro

41*

636

Buphthahnum

Baratta.

constituite zestre de femeia insasi sau date ferei vechi, (numai o specie e arnerican-borealde zestre de alfii, prin contractul do casatorie, subarctica). Unele specii se cultiva in gradini,
cari stint inalienabile i imprescriptibile, afara s. e. B. fructicosum L. cea mai respandit. Dintre
cele inai importante specii ce cresc la noi citam

de excepfiunile prevdute prin lege. Regimal

dotal modern nu se mai intemeiaza pe considerafiunile adrnise de Lex Julia, adecd pentru
a inlesai ferneii o noua casdtorie dupa veduvie,
ci pentru a asigura viitorul ei si al copiilor (ad
ferenda matrimonii onera). Efectul dotalitafii

B. rotundifolium L., Urechelnif a, prin semnaturi la feud, B. falcatum L., pe locuri pietroase In regiunea montana, si B. diversifolium
Roch., o plant caracteristica Carpafilor dacici

pentra regiunea alpina i subalpin.

[A. Pr.]
B.-lor este de a le apdra de consecinfele obligaBuprestide, (zool.) fam. de Coleoptere, numita
fiunilor, subscrise de dinsa sau de ambii sofi in ai Richards, din causa bogafiei si a colorilor cu

timpul casatoriei, dar femeia remane valabil luciu metalic. Stint la 2600 specii in tenle tropicale.
Bura, vechiu oras grec. in Achaia, aproape de
obligat si creditorii pot urmari, pentru despdgubirea lor, B.-le parafernale ale ei sau chiar termal stang al Halal Buraikos, situat pe o co-

B., cari vor fi pierdut caracterul dotalitdtii. Re- lina, din care curge un isvor numit de cei vechi
gimul dotal, creat pentra a inlesni si a ininulfi Sybaris. B. pare a fi mama orasului Sybaris din
casatoriile, este o excepfiune contra libertatii Italia infer. In o pestera de pe teritoral orasului
convenfiunilor matrimoniale si deroaga dela prin- se afla un sanctuar al lui Herakles Buraikos.
Bura, una dintre formele sub cari se precipiul economic si social al liberei circulatiuni a
B.-lor. Attit exceptiunea cat i derogatiunea sant sinta umedeala atmosferei. CAA o massa de
justificate prin scopul ce si-a propus legiuitorul. aer tuned, ce zate aproape de suprafafa solului,
B. materne, (lat. Bona materna), se numesc a trecut preste punctul de saturafiune, determinat
B.-le succesorale mostenite de rudele din linia prin temperatura, o parte din vapori trece in
materna ascendeuta, atunci cand defunctul nu stare lichida. formand mici besicufe de apd. Masse
lasa, la moartea sa, nici descendinti, nici cola- mari die aceste besicufe forineaza B. sau negura.
terali privilegiafi (fratii, surorile i descendenfii In serile i noptile de vara, cand aerul se recesce,
lor) in concurs cu ascendentii privilegiati (tatal adeseori ni-se da ocasiune sa vedem inaltAndu-se
preste campurile uniede B., care ca un vol semisi mama defunctului).
B. mensale, (lat. Bona mensalia), stint B.-le transparent aseunde corpurile divaintea vederii.
domnitorului. Ea se formeaza de regula cand un caveat de
destinate pentru susfinerea
aer cald, saturat de vapori, trece preste regiuni
Ca atari sant de natura domeniilor coroanei.
B. parafernale, se numesc B.-le femeii, cari mai reci in regiunile nordice, uncle curentii
nu au fost constituite zestre ; femeia are admi- equatoriaii stint in lupta continua cu vnturile
nistrafiunea i folosinfa lor, dar nu le poate reci, cu deosebire pe !ADO Fundlanda Noua
aliena, nici nu poate sa stea in judecata rela- pe heinga Britania Mare, B. este foarte deasa.
tiva la ele, fara autorisafiunea sofului sea, in Buraca, negura ori brum deasa, ce se aseaza
[V. B.]
cas de refus, fara permisiunea justifiei. Toate pe iarba ori pe arbori.
B.-le neconstituite zestre prin contract de caBurada, familie rnoldoveneasca. 1) Vornicul
Teodor B., n. 28 Iunie 1800 in Odobesci. a
satorie stint B. paraferuale.
B. presente sant acele B., cari se gasesc in studiat in Iasi si Focsani. Implicat in chestiunile
patrimonial femeii, in momental facerei con- politice dela 1824, VI surgunit la mnast. Neamtractului de casatorie, sau cari vor cad6 in acel fului ; fugind de am trecti in Muntenia, ande a
patrimoniu in virtutea unui drept existent la fost ultra timp profesor de unuzichie. (la Craiova
Cerneti). De aici, 1826, plecti in strainatate
acea data i susceptibil de realisare cu un efect
retroactiv ; aceeasi deuumire se aplica si B.-lor pentru a da o mai mare desvoltare cunoscinfelor
sale. Reintors in teara, Domnitorul care-I surunui donator.
B. se stabili in lasi.
B. statului siint mosiile, ce le posede statul ca gunise ne mai avand
carma'
autor ce a scris despre
domeniu privat si ale cdror venituri intra in B. e probabil cel antaiu
musica in bimba romana. In 1829 el scrie o Gramacassa statului.
B. vacante, (lat. Bona vacantia), B. far stpan,
(deest heres) i cari aparfin statului, adecti universalitafile mobiliare si imobilele.
B. viitoare, B. ce advin femeii sau donatorului,
cu titlul de succesiune sau donafiune, dupa facerea actului de casatorie.
Buphthalmum

tied rom. de note pentru tot fundamental chitarei.,

op remas insa netiparit. In 1830 se insura

cu Maria Isdcescu, (n. 15 Apr. 1812, t 11 Febr.
1886), fica satraruhu loan Iskeseu, i impreund

cu aceasta infiinfeazi in Iasi prima scoala de

fete rom., in care pe lang limbile rom., frc.
gro. se inv5fa i musica. In casa lui aveau
L., (botan.) gen de plante din

fam. Compositelor, trib. Inuloideae, din Europa

medie si meridionala. La noi cresce prin paduri
tufisuri mai ales in regiunea montana B. cordif olium WK. ( Telekia specios a Bingt.), Iar b a-

loe adose intruniri, in cari profesorii de pe atunci

(Vernon, P. Hett, Schultz, I. Hefner, F. Caudella,
s. a.) executau musica compositorilor elasici. In
1850 B. infiiutti, impreun cu Evdochim Ianov,

mar e, o specie imposant cu foi cordate si primal cor bisericesc, care canta liturgia la bi-

capitoli mari, caracteristicd sud-estatal Earopei. sericele Sf. Atatasie i Vulpe. La 1847 susfine
un examen de drept i obfine titlul de xavocat
[A. Pr.]
Buphthalmus,

()cilia mare si holbat; de aici priveligiat in Principatul Moldovei.; a ocupat apoi

Buphthalmia, insusirea de a av aserneue ochi. mai multe funcfiuni, intro cari deputat la diBupleurum L., (botan.) gen de plante glabre vanul ad-hoc, primar al Iasului. t 14 Iunie 1866.
cele inferioare adese gra- 2) Fiul acestuia, George B., (n. 2 Aug. 1831),
cu foile intregi
minee
din fam. Umbelliferelor, taib. Am- ardta de timpuriu disposifiuni musicale, si dupa
mineae, ce creso in regiunile temperate ale emis- ce stadia in Iai violina i armonia cu P. nett

www.dacoromanica.ro

Baran

637

Burdujeni.

si A. Flechtenmaoher, In 1850 s'a dus la Dresda Romania, fam. Hylidelor inai contine un mare
si la Budapesta pentru a-si completa studiile. numer de specii exotice, ea :
care
Reintors in teard executa la 18 Dec. 1852 in traiesce in Mexico ei Venezuela,
Notodelphys'
ei ale careifetnei
Teatrul National con certul de Beriot, (op. 16), poarth ouele in buzunar dorsal. [Dr. N. Leon.]
calcand astfel In picioare prejuditfile boierilor
Burattini, (ital) marionete.
de pe atunci, cari considerau nedemn de un Burbon, v. Bourbon.
flu de boier a tine o violina in mana. RIO ction
Burcgravius, (germ. Burggraf) sau Burgica eef al corului mitropolitan, eef de orchestra comes, Praefectus urbis, in evul media un conte,
la Teatrul National si prof. la Conservator, serse care era deodata i capitanul unui orae ; erau
diferite bucati pentru orchestra, done' liturgii prefecti civili ei militari. Insemnatatea acestei
pentru cor, music de dans (parte tiparita), o dignitati a incetat deja In sed. XIII., titlul ins
broeura : Principii elementare de musicag, (1860). s'a sustinut pan astadi. Imper. Germaniei s. e.
25 Marti 1870.
are ei titlul de B. de Niirnberg.
Tot fii ai vornicului Teodor B. stint
Burchiello, Domenico, poet satiric pop. italian,
Mihail B., Dr., senator al Romanului i auto r la inceput barbier In Florenta; serse o multime
al mai multor compositiuni pentru piano, al unui de sonete, cari in meare parte, din caus ca se refer
caet de studii pentru piano, adoptat de Conser- la antunite yersoane i Imprejurari locale, nu sant
vator, e. a.
pe deplin rntelese. Scrierile lui B. au aprut In
B., Teodor T., m. cor. al Acadetniei Rom., mai multe editii, intro altele la Florenta (1568).

n. In Iasi, 3 Oct. 1839. 1857 a intrat in oastea Explicate au fost de Doni, (Venetia, 1553 si 1556).
Moldovei la artilerie, ca elev in ecoala mili- Cf. C. Mazzi, 11 B., in Propugnatore IX. ei X.
tara de cadeti. Terminand apoi studiile la Aca- B. a murit 1448 la Roma in mare miserie.
demia Mihaileana, a trecut 18601a Universitate,

Burckhard,

1)

B., loan Ludovic, celebra

undo a urmat cursurile la facultatea de drept calator, n. 17841e Lausanne, a studiat In Lipsca
ei la acea de filosofie ; ducandu-se dup aceea Gttingen. Societatea geogr. africana din Londra
in Paris, a fost inscris ca student la facultrimis in
unde a studiat limba
tatea juridica de acolo, si 1866 a obtinut di- araba ei astronomia.
Cambridge'
In 1809, sub numele Ibrahim
ploma de licentiat in drept. In tot cursul tim- Jbn Abdallah al- Sarni, i ca neg-utetor arab,
pului cat a stat in Paris, a urmat i studiul calatoresce prin Siria
Egipt, studiand obiviolinei, si a fost inscris ca elev la Conserva- ceiurile Arabilor. In 1813 calatoresce pe Nil
torul imper. de musica i declarnatiune. 1866 In sus pana in Dongola, de unde se rentoaroe
intorcandu-se in teara, a ocupat mai multe func- prin Berber la Marea Rogie. In societatea
1;3i

tiuni judecatoresci ei administrative. Dupa ser- Belzoni, ei cu concursul aceAui a, trimite la Londra
vicio de 20 ani, retragndu-se, s'a dedat ca totul capul colosal (300 maji) al statuei Memnon din
la cercetari etnografice desp re poporul rom. Pentru Theba.
1817. Descrierile calatoriilor sale an
scrierile sale Academia Romanal-a num it membru aprut in Londra, 1819-1831.
corespondent al sell. Astadi este advocat si prof.
2) B., loan Carol, astronom, n. 1773 in Lipsca,
1825. 1807 director al observatorului de la Ecole
la Conservatorul din Iasi. Son princ. : O calatorie in Dobrogea, 1880; Datinele pop. rom. la militaire. Scrierea lui despre cometi a fost pre-

inmormentari, 1882; 0 calatorie la m. Athos, miata de Iustitut de France.

1884; Conservatonil din Ia.ei (1836-38), 1888;

Burda, 1) mantaua ce a daruit Mohammed poeO calatorie in sat. moldovenesci din gub. Uherson, tului Kaab Ben Sotair; este una dintre cele
1893, (toate la Tip. Nationala din Ia.ei) ; Scoalele mai pretioase reliquii ale tesaurului imp. din

rom. din Turcia, 1890; 0 calatorie la Rom. din Constantinopole. In fiecare an, la 15 a lunei poBithinia, 1893; 0 calatorie la Rom. din Moravia, stului, sultanul i-se inchina. 2) B., cassida (mm)
1894, (Tip. Golner, Ia.ei) i numeroase studii publ. araba in onoarea lui Mohammed, compusa de el

In Cony. liter.e, Rey. p. ist. arch. si fil.e

In Romanulc.
Buran, vnt rece i uscat (fard zapadd) din
nord i nord-est; se ivesce ca mare vehementa
In Asia nord., dar e de durata scurta (de reg. 1 4i).
Buratec, (zool.) s. Broacel, Beicanel, Racatet,

Bushi. Se canta la inmormntari.

platoul cuprins intro rill!
Burdea, Cd mpul
Teleorman i riul Vedea in Rorn., j. Argos,. pl.
Cotmeana; so incepe deasupra Pitescilor er se
intinde pana in j. Teleorman; solul acestui ses
e putin fructifer.

(Hyla arborea L.), animal din clasa Batracienilor

Burdigala, 1) numele lat. al oraeului Bordeaux ;
(Amphibia); ord. Anurilor, subord. Phaneroglos- 2) al 384 planetoid.
selor, fam. Hylidelor. Se deosebesce de broasca
Burduf, pantece ; piele cusut in forma de sac,

ord. fiind-cd presinta la degete un fel de um- In care se pastreaza bran* etc.
flaturi discoide, cari i ajuta ca nisce ventuze peritoneu.
sa se urce pe arbori; din care causa s'au i nutnit

discodactyle. B. are o lung. de 3 4 cm., pe

deasupra colorat verde, iar pe pantece alb, ca
lucia argintiu. La teara RomAnii cred ca cine
sarut un B. de trei ori pe pantece nu se mai
imbolnavesce de friguri, iar femeilor, cari nu
au copii, le dau sa bea ud (urina) de B.; po-

Burduhan,

Burdujeni 1) B., tirgufor ei com, rur. in

Rom., j. Votoeani, la tnarginea terei despre

Bucovina, cu 1960 loc., (456 Rom. si 1477 Ovrei,

s.

a.); e strabatut de linia ferata Paecani-

Itcani ; loc. rom. se ocupd cu agricultura, iar

Ovreii cu comercial ei meseriile ; tirg se face

In toata Dumineca; are 1 biserica, fost ma-

porul mai crede, ca B. are influenta asupra ploilor nastire de calugari, zidit de Teodor Movila in
fiind-ca racanesce cand e vremea a ploaie, de prima jumetate a sed. XVII., ei 2 ecoale, una
aceea Il prind, ii leaga gura cu un fir de matasa de baieti cu 2 invetatori ei alta de fete en 2
ei nu o desleaga decat atunci cand vor ei ca sa invetatoare. 2) B., com. rur. in acelagi j. com-

ploaie. Marti de Hyla arborea, care traiesce ei in pusa.clia sat.: B. (uahalana tirgueortilui), Fetesci,

www.dacoromanica.ro

638

Bureau

Burgand.

Mereni, Plopeni, Prilipca al Tisiuti avind in

Burg, (germ) castel, cetate; original ori ce
total 3001 loo.; are 3 biserici si cite 1 scoala loo intrit cu santuri i ziduri, apoi mai ales
de baieti si de fete, intretinute de judet. Sat. acole zidiri din evul mediu, cari serviau de
B. numera singur 1585 loo.

locuinta familiilor nobiliare. Burggraf, v. Burc-

Bureau,(franc)birou, mash,' de seria, cancelarie. gravius. Burgmestru, (germ. Biirgermeister),

v. si Birocratie.

primal functionar administrativ (primer) al unui

Burebista, s. Boerebiste, primul rege al Dacilor oras, al unei comune.

(90-40 a. Chr.), care nu numai un poporul Burg, 1) B., Adam, Cavaler, matematic
ski
organisit in stat puternic In locul sta- technolog, n. 1797 in Viena, uncle 1849 este
talui mai vechia al Getilor, dar 11 i reformi director al institutului politechnioi 1852 aef de

gi supuse popoare indepartate sub sceptrul

sectiune in ministerial de comerom. Autoritate

Merse asupra Boiler, cari locuiau in partea pe terenul mecanicei. t 1882.

duntireana din Austria de astralie i cari aveau
2) B., Ernst, von der, general prus., n. 1831
rege pe Critasiros, Ii nimici in resboiu si astf el In Luckenwalde, artilerist ; 1862-64 in armata
pustil teara lor in cat cu 100 de ani mai tirdiu franceza din Mexico, 1864 sef de stat major,
teara Boilor 80 chiema pustia Boilor. Supuse 1867 atasat militar in Paris, 1870-73 sef de
Pannonia, treci Dunrtrea i prdit provinciile stat major al lui Manteuffel in Francia, 1884
romane Thrift si Macedonia, iar pe coastele Mrii guvernor in Strassburg, 1887-91 comandantul
Negro cuprinse toate cetatile grecesei ptina la corpului 2 de armata in Stettin ; 1891 pensionat.
gura Niprului (01 b i a). In contra lui isi proBurgas, (Pyrgos), oras cu port in Rumelia or.,
punea s mearga marele Cesar, inainte de a fi linga Marea Neagrd, cu 6500 loc. In apropiere
omorit ; B. se pare di a fost resturnat printr'o se afla baia Lodja, cunoscuta i Romanilor vechi.
revolutie putin timp dupti moartea lui Cesar.
Urger, Goof Tied August, poet germ., n.31 Dec.
B. reformase obiceiurile poporului sin cu aju- 1747 la Molmerswende ; a studiat teologia la

torul unui pontifico Deceneu. (Cf. Strabo, VII, Halle, neavend Ins nici o tragere de inim spre
3 5 i 11; Roesler, Rom. Studien, pag. 28, 29; acest studiu, s'a dat desfrindrii, asemenea la
Tooilescu, Ist. Rom., 1885, pag. 25, 26, 27; Xe- Gttinga, unde era sa studieze dreptul. La 1772
nopol, Ist. Rom. I., pag. 80, 107, 108.) [I. S. F.]
a fost numit Amtmanne la Altengleiehen, din
Buren, Martin, president al Statelor Unite din care post demisionind se intoarse la Gttinga,
America de Nord, n. 1782 in Kinderhook, statul tea in cea mai mare lipsa. Dupti citiva ani de
New-York, dintr'o veche familie olandez. 1812 miserie a murit 1794. Vista lui familiar a fost
ping 1821 membru al congresului, 1829 guvernor nefericit. B. e un poet foarte, ba adeseori ohiar
al statului New-York, apoi secretar de stat, 1832 prea popular, incit trece marginile bunei cuvicepres. 1837-41 presid. t 18621a Lindenwald. viinte, urmarea lipsei de crescere bung, si a
Bureta, aparat p. msurarea exacta a can titatilor vietii destrabdlate ce a dus. Poesiile libere de
mici de hchide ; o teve de sticl impartita in c. c. aceste excese ale sensualitatii insa Ii asigur un
Buret', (zool.) scheletul spongilei. Spongia loe de frunte intro poetii germani, fie ele tragice
ofticinalis, (v. Spongii), care se intrebuinteaza ca Lenoree, fie comice ca Imperatul i abatelee.
la spalat i ters ca B. de toalet, de baie ; in Marl de Poesiilee sale meritii amintire cartea
chirurgie la splatul ranelor, in pooh pentru ster- Wunderbare Reisen und Abenteuer des Freiherm
gerea placelor si a tablelor, etc. Se mai intre- von Miinchhausene, ce a tradus-o din englezesce.
buinteazit in chirurgie la dilatarea orificiilor na[W. R]
turale sau accidentale ; pentru acest scop se
Burgess, James, orientalist, n. 1832 in Kirkprepara in troj moduri: B. cu ceart ; se ja un mahoe (Scotia), 1855 prof. in Kalcutta, 1861 in
B. fin, se bate bine ca s ias tot nasipul din Bombay, 1886 director al explorrilor archeoel, se tine in api cald 24 oare, se spall cu logiee din India.
ingrijire si se repet aceast spalare de clou
Burghez, burges, v. Bourgeois.

sau troj ori, dupa aceea se used bine, se taie

fI73i

se moaie in ceara topita; fasiile se scot,

Burgos, prov. span. in Castilia veche,14,196 km2.

338.551 loc. (1887). Capit. B., Itmga Arlanzon,

se scurg de ceara si se preseaza intre done 31,301 loc.; eppie, catedrala in stil gotic.
place de fier incaldite prealabil. Cind se introBurgos, Francisco, Xavier, de, om de stet
duce o asemenea fasie in o rana, fistula, etc.,
literat span., n. 1778, t 145. Sub Tos. Bo-

caldura topesce ceara, iar B. in virtutea elastici- naparte, subprefect de Almeria, iar dup caderea
tatii sale se dilati i largesce pretii ranei ; B. regimului franc. s'a refugiat la Paris tji s'a ocupat
cu sfoard; se vela B. si se infsura ud jur cu literatura. Reintors 1817 in Spania, a redactat

imprejur cu o sfoarrt si se leaga shins, useindu-se astfel in o etuva, apoi se desleaga sfoara
si se taie o fsie groasa dupl trebuint ; B. cu
gumtl se prepara dupa metoda B.-lui cu ceara,
ins in loo de ceard, se imbibit B. in guma
apoi se preseaza in htutie cerata pima se usca.

mai multe foi si a fost in mai multe rinduri

ministru. A. scris comedii, poesii, (celebra Oda

la razon) IA o istorie (incompl.) a Spaniei sub
Isabella H.
Burgtheater, teatrul imperial din Viena, in-

fiintat 1776, unul dintre cele mai importante

Spongia officinalis traiesce in mare, exemplarele teatre germane, pe la mijlocul seclului XIX
cele mai fine se pescuesc din Mediterana, mai mult chiar datator de ton pentru Germania intreaga.
In Adriatica si in Archipel pe coastele Cara- Cultiva drama moderna si clasica i st pe nivel
maniei i Siriei. Numai de pe coastole Croatiei, egal cu Thatre francaise. (Cf. H. Laube, Das
venitele pesctuiei de bureti, variaza pentru o ju- B., Lipsca, 1868.)

mitate de an intre 150,000 si 300,000 fr.

B., plante, v. Ciuperci i Agaricus.

[Dr. N. Leon.]

Burgund, (Bourgogne), Louis, duce de, fiul

Dauphinului Louis si nepot al lui Ludovic XIV
din Francia, n. 6 Aug. 1682 in Versailles, a fost

www.dacoromanica.ro

Burgandia

elevul duceltil de Beauvilliers ai al lui RineIon,

se (lice
oari
ca au Meat din tinrul usuratio un ideal de om moral si religios dupa prototipul Tlrnaquec. De fapt tinuta i purtarea

Burlo,

639

cu Francia, insemnate teritorii franoeze si (1443)

ducatul Luxemburg; t 1467. Carol Indraznettil,
fiul lui Filip, mai clistigit and% prov. Geldern cu

cetatea Zaphen (1473), voi sa faca din B. un

lui nu se prea potrivia cu splendoarea frivold putemic regat, dar fit invins de catra Elvetieni
a curlii din Versailles. Cu toate acestea f pus
cati in lupta dela Nancy (1477). Remankd
de mai multe ori
cel putin nominal
in dup el o singura fica, Maria, regele Ludovic XI.

fruntea armatei. t 18 Febr. 1712. Al treilea al Franciei confisci ducatul B., fiind acela feud
fiu al lui B. ajunse rege Ludovic XV.

barbatesc; B. super. (Franche-Comt) i cele-

Loire ai Rhne, cuprindnd adi cele 4 depart.:

AM, Sake-et-Loire, Cate-d'Or si Yonne, numit si B. infer. fat cu B. super. (FrancheComt); bogata In vinuri excelente si minerale
(fier, plumb, carbuni de piatra, mangan); terenal mai ales ses; orase mai inseminate: Au-

acesta, iar dela el la fiul su Filip cal Frumos

(t 1506), al carui mostenitor f fin*. Carol V.

Buqundia, (fro. Bourgogne), ducat, veche pro- lalte tinuturi ereditare &mufti prin casatotia
vincie iii Francia estica, in tinutul riurilor : Seina, Mariei cu archiducele Maximilian de Austria la

De aici incolo istoria provinciilor burgundice se

contopesce cu istoria Terilor de jos. Carol V. sili
1526 in paces dela Madrid pe regele Francisc I.

al Franciei sa-i redee si B. inf., trebui insa

xerre, Autan, Auxonne, Chalon sur Saane, Dijon, sa renunte la ea 1529 in pacea dala Cambrai.
Bourg. Istoria. Burgundionii, o mare semintie Ludovic X TV. castigit in pacea dala Nimwegen
germ., ramur a trunchiulai gotic, asezat la in- (1678) si B. sup. (Franche-Comt) pentru Francia.
ceput in tinutul Vistulei si Oderei, strimtorali (Cf. Barante, Paris, 1858; Dubois, Rouen, 1867,

[nt.]
prin migratiunea popoarelor, pornira spre sud- si Petit, Paris, 1885-92.)
Vinuri de Burgund, vinurile din Cte d'Or si
vest ; 410 trecura Rinul si se asezar in tinutul
Worms-ului, unde sub regele lor Gundicar into- din depart. Yonne, Rheine si Sane-et-Loire ;
meiara un
; Willi 437 de Huni, Gundioch stInt vinuri grele, rosii sau albe, au arom
conduse restal Burgundionilor in Savoia, uncle gust minunat. Cele mai bune vinuri de B. se
ei primirii orestinismul, anume eresia lui Arie, produc intre Dijon si Chalon.

si mtemeiara un nou imperiu, ce se extinse

preste intreg tinutul riului Rhne, afara de Provence ; 534 imperial lor devine provincie francona, iar sub Merovingieni, in urma deselor
partiri, form din cand in cand regat deosebit.
La independentii ajunse teara din nou prin con-

tele Boso de Vienne, care la 880 devine rege

al B.-ei cisjurane, i prin contele Rudolf I., din
fam. Velfilor, care la 887 devine rege al B.-ei
transjurane (Franche-Comt6, Elvetia de vest,
Vallis si o parte din Savoia). Pe la 900 se intemeia si un al treilea stat burgundic: ducatul

Legea de Burgundiontl, (Lex Burg-undionum),

o lega de pe la finele secl. V data de regele

Gundobad (473-516), folosindu-se la compunerea ei si alte legi anterioare. Aceasta lege a

remas in vigoare si (Mpg cucerirea Burgundului

de catri Franconi 'Ana prin sed. IX, formand

dreptul personal al Burgundionilor. Pentru supusii si Romani, regele Gundobad a dato alta lege,

compusa de pe isvoare romane. Ambele legi au

fost editate in Monumenta Germaniaec Loges III.,
(1863) si in Fontes rerum Bernensiume, (1880).

Burhanpur, (engl. Boorhaunpoor), oras forB. (v. mai jos). Rudolf II. (912-937) uni la 930 tificat in provinciile centrale indo-britice, langa
cele

douil regate: cis- si transjurane intr'un riul Tapti, 30,017 loo. (1881); teskorii insemnate.
Burl, (Burr), in mit. uordica protoparintele

singar stat: regatul B. sau Arelat, numit astfel

dela capitala sa Arles ; sub el se ridica teara la

Vaca Audhumbla (v. ac.) a lins sghiabuculrnea puterii. Cu Rudolf III. (t 1032) se stinse rile de ghiata, cari erau srate, si din ele a

linia barbateasca a dinastiei burgundice si B. aprut B.; fiul lui B. a fost B r.

Burl, un trib din Dacia. Pe thnpul primului
ajunse sub stapatirea impratilor romani (germ.)
Delia naoartea Imp. Carol IV (1378), ultimul im- resboiu dintre Decebal si Traian, &ilia ce acesta

prat incoronat in Arles, B. se imparti in mai trecuse Dunarea i luase calea Tibiscului, B.
multe teritorii independente, cari rand pe rand trimit o solie impratului tornan. Pe un burete
In forma un binevoitor
era scris latinesce
se alipira de Francia.
cum-ca
Ducatul B., (B. inf.), numit mai tardiu B o u r- sfat, in fond o mascat amenintare
gogn e, in tinutul riurilor Sane i Seina sup., marele Cesar face Mu ca rape pacea, si mai cail intemei Richard, conte de Autun, frate al lui minte lucra ar savirsi de s'ar intoarce inapoi.
Burl, un sef mongol din 1240, citat de perBoso de Vienne, care t 921; fiul acestuia, Rudolf,
muri (937) fat% mostenitori, iar nepoata lui, sianul Fazel-tillah-Raschid. Dimpreuna cu Cadan
Ludegardis, se marlin dupd Odo, frate al regelui el a invins pe Sasii din Transilvania in 3 batalii,
Hugo Capet al Franciei. Dupa ce cu Filip se pe cand orda cea mare biruia pe Basaratn-bam.
Burin, ombelic, (lat. umbilicus), mica cicatrice
stinse dinastia acestuia (1361), regele Ioan al
Franciei dete 1363 ducatul fiului su celui mai remasa pe partea de mijloc a pantecelui in arma
Filip Curagiosul, care mai primi dela taierei cordonului umbelical, prin care embrionul

Carol IV. si feudal imperiului germ. Franche- se hranesce inainte de a se nasce.

Buricat, convex, bombat.
Comt (B. super.); Filip (t 1404) este intemeie-

torul liniei mai noue a ducilor de B.; el mai

adause prin casatotia sa (1369) cu. Margareta,

mostenitoarea Flandrei, noue teritorii la ducatul
seu. Fiul acestuia, loan Fara Frica, f asasinat
1419; fiul lui loan, Filip cel Bun, castigit Na-

B.-ul pltmntului, clupl povestile romane e

local, pe uncle se pogoar In hunea de jos sau

in lumea cealalt. 0 negara rapi trei fete de

imprat; Zorila pornesce sa le cauta, ajunge
la B. pamntulai, isi face un leagan ski

murul (1429), apoi Hennegau-1, Olanda, Seelanda, drumul In lumea cealaltit. Agheran se pogori
Brabantul i Limburgul, in pacea dela Arras (1435) pe B. pameintului in jos in lumea smeilor. Eiutal

www.dacoromanica.ro

640

Buridan

Oaiei and de gaura, unde era B. pg,mntului,

Burnouf.
Burleigh, (pron. brli), William C'ecil, Lord,

se pogori pe acolo i ajunse pe cea lume. In alte diplomat engl., n. 1520 in Bourne; sub Somerset

povesti, in loo de B. p., e gaura, ggrliciul, resafigtoarea pgraintului, pe undo se pogoarg in

lumea de jos; locul de pogorire acusi e fiintrIna
smeilor, acusi o scarg, etc.
[Atm.]
Burllas, _roan, filosof frc. (1300-1358). Dis-

1548 secretar de stat, la cgderea acestuia 1549

arestat in Tower, sub Elisabeta iargsi secretar
de stat, apoi tesaurar suprem, om intim al reginei ; urzitorul principal al arestgrii si executarii reginei Maria Stuart. t 1598.
cipul al lui Occam si profesor de filosofie EA teoBurlesc, (dela ital. burla = glumg, batjocurgl
logre, era ca i invettorul still, nominalist. A farsa), e o specie de ridicul, opus eroi-comicultu
ems Questiones in politics Anstotelis et in X (v. ac.); se numesc astfel vorbele, insuqirile
lib. ethices Aristotelis ; Summula de dialectica; faptele triviale, centrare situatiunilor serioase
Compendium logicae.
Melgarullu B., an ecdota
demnitatii persoanelor, caror se atribuesc.
atribuitg lui B.; se dice c explidind echilibrul li- Gen. B. in literaturg se dice poesia de ori ce
berului arbitriu i faptul, cg pentru a se put forma a cgrei notg esentiala este B.-ul, pentru
vointa noastrg determina, are lipsg de motive a ride de persoane i Inert-11.i serioase. Ea isi
cari stti cumptineasca mai mult ca toate celelalte, are originea la Italieni, unde Berni, Mauro, CaB. ar fi folosit exemplul : Un rntigar pus intre porali, Burchiello stint cei mai insemnati poeti
done leggturi de fen deopotriva de mari si de burlesci. 0 lucrare literara serioas schimbati,
aceea$i calitate, va peri de foame, nesciind de prin imitatiune in stil burlase, se dice parodie
care s se apuce mai tintliu. (Cf. Kirchmann, (v. ac.), s. e. Eneida travestitg a lui Scarron in
Philos. Bibliot., tom. 94.)
[Pl.]
Francia, uncle mai tgrdiu banal simt al lui BoiBurldava, numele unei cetgti romane in Rom., leau $i Moliere puse capet acestei poesii de
j. Arges, in apropiere de cont. Calimnesci, pl. reu gust.
[M. Str.]
Cozia; pe aci In sus cgtrg Tumul Rosa trecea Burletta, (ital) opera' comica v. Buffo.
drumul lui Traian la Sannizegetusa.
Burmeister, Hermann, zoolog germ., n. 1807 in
Burieti, popor mongolic, in Transbaikalia rus. Stralsund; 1837 prof. in Halle, cal-am 1850-52
si in sudul guvern. Irkutsk, cam 208,000 capete ; prin Brasilia, 1856-60 Uruguay si Argentinia;
budhisti, nomadi.
1861 prof. si director al muserdui de istorie
Burke, (pron. brc), 1) B., Edmund, om de naturalg din Buenos-Aires, intemeiat de el ; 1870
stat i scriitor engl., n. 1729 in Dublin, 1765 curator al facultatii de scrinte naturale din Cordeputat, luptg pentru libertatea de presg, curtea dova. t 1892 in Buenos-Aires. Sor.: Handbuch
cu jurati i toleranta religioasti, propuse 1775 der Entomologie,t, (vol. 1-5); *Heise nach Braparlamentului cele 13 puncte de impticare cu silien, (Berlin, 1853) ; Anales del Museo Nacional
America. 1782 cassar general al annater
de Buenos-Ayresc, 3 vol., $.1 altele.
membru al consiliului secret, contrar al revoluBurnaz, o vast ample in Rom., j. Vlasca, seinfunii franceze. t 1797 la motda sa Beaconsfield. tindedin sus de dealurile Dundrii despre Ghisdaru

2) B., _Robert O'Hara, Wife; n. 1821 in si merge la vest (Aug la comuna Cacaleti, apoi pe
St. Clevans (Irlanda), din 1853 inspector de po- la Grosu, Chiriac, Trestenic i coboar spre sudlitie in Melbourne, apoi sef al expeditiunii de vest la Stgnesci. Aceasta etimpie se aseameng Cu
explorare a Australiei pring la...golful Carpentaria, bargganele din judetele Braila i Ialomita. Pe

pe care-I ajunse 1861. t la intoarcere in 1861. dinsa nu se vede nici o *lure, nici un arbore,
Burla, Vasile M., n. 9 Febr. 1840 la Opaiteni, satele rari i Mr& arbori, vai mai de loo, se
(Bucovina), pi-a facut studiile la Cernaut, Beius, pare un pustiu. Pe acest baragan se ved din
Viena, Graz si deveni, dupg terminarea filologiei distantg in disiant movile man, cari se dice cg
si filosofiei, profesor de limba elin la liceul din Iasi. ar fi fost posturi de pazd din epoca Romanilor;
In timpurile din urmg a ocupat si functiunea de dintre acestea cele mai principale stint: Magura
inspector al inviitamentului privat si public. Inca Balanoaia, Magura Toporu, Magura Cacaleti.
de pe cand era student incepg sa colaboreze la
Burney, (pron. brni), Charles, musicograf
liare. Prima sa lucrare serioasg este amanuntita engl., n. 1726 in Shrewsbury. t 1814 in Londra.
criticg a Gramaticei lui Cipariu, (Cony. liter. V.. Doctor in musica dula Universitatea din Oxford;
1871) si dupg. aceasta au mai urmat i alte cilteva a scris: Istoria gen. a musicei, (4 vol., Londra,
studii prin Cony, liter., si prin Revista pentru 1776-89), publicat in mai multe editii, i traarcheologie, istorie i filologie a lui Tocilescu. dus in diferite litnbi. Este consultata cu folos
A rnai publicat i arti didactice : Prospect graapreciata de musicografi pfing astgli.

matical asupra dialectului lui Homer ci al lui

Herodot, Ia.i, 1877, prelucrare din nemtesce ;
Carte de exercitii latine, Iasi, 1888; Gramatica
limbii grecesci dupg. Curtius, pentru licee, Iasi,
1895. B. n'a indeplinit asteptgrile oamenilor,
ctici cu seriositatea cunoscintelor, ce le-a aretat
chiar dela primul su articol, ar fi putut face
mai mult deciit a facut.
[D. E.]
Burla, sat in Bucovina, cap. si j. Ralaut; cu

Burnley, (pron. brnli), oras In nord-vestul

Engliterei, lgugg riul Burn; 87,058 loc. (1891);
fabrici de Mg i bumbac, industrie de fier; mine
de carbuni.

Burnonit, mineral cristalisat in sisternul ortorombic, presentnd forme foarte numeroase.

Stralucire metalicg, de coloare gri sau gri-negru.

Este un sulfo-antitnonit de plumb si cupru, cu fier

si argint ; se gasesce in Harz, Boemia, Ungaria,
satul Lupa.$tenii formeazg comung i parochie; Englitera, America, s. a.
are mo$ie mangstireasca, 2014 loc. (1982 ort.
Burnouf, (pron. biirnuf), Eugen, orientalist, n.
32 mos.)
[Dr. I. G. Sbiera.]
1801 in Paris ; din 1832 membru al Institutului
Burlac, flgogu, neinsurat. In Rusia se numesc si prof. de limba sanscrit la College de France.

B. dilerii saraci, cari mai ales in timpuri vechi t 1852. Binemeritat pentru cercetrile sale
si-au cistigat panea ea tragetori de navi.
asupra limbei z e n dice (Vendidad Sadc).

www.dacoromanica.ro

Burns

641

Bursicula.

Burns, (pron. brns), _Robert, poet scotian, n. nominall, din causa c legea e copiata dupa oea
1759 in cottul scotian Ayr ; B. a fost agronom, franceza si nu se potrivesce nicidecum cu starea

mai apoi perceptor de accise In Dumfries ;1.1796, lucrurilor. Toate operatiunile se fac in tirgulliber.

slabit de grijile traiului si de lipse. B. a fost eel

Bursa,

stipendiu, (numit astfel dup inter-

mai mare poet lirio al Scotiei ; a esercitat influent's natele impreunate in evul mediu cu universi-

binefiicatoare asupra poesiei engleze. Operele tatile, de ande si num. ,,germ. Bursch), ajutor
lui B. au ajuns multe editiuni (1891 in 4 vol.) bnesc dat cuiva pentru snlesnirea studiilor sale.

Burnus, mantaua alba a Beduinilor, provdun B. se dau de stat, judete, comune precum si
de obiceiu i cu
din fonduri particulare. De ele beneficiaza scolari
Burow, Carol August, medic. germ., n. 1809 (In licee seminarii, c o al e normale, scoale miIn Elbing; prof. de chirurgie In Konigsberg; litare,
studenti in timpul studiilor univers'a distins prin introducerea mai multor metode sitare, profesori, tineri invotati si artisti pentru

de operatiune. A publicat diverse tractate de studii in teri strine. B. silk destinate sau
chirurgie in cliarele medical. t 1874.
pentru studii In genere sau pentru o anume
Burrit, Elihu, (pron. ileiiu brrit), cunoscutul specialitate. Bursierii din intematele Statului
apostol al pcii din America, n. 1810 in New- nu primesc B. In bani, ci au in ele toata inBritain (Connecticut) la inceput fierar, cutrieri tretinerea In mod gratnit. R-le in Rom. se
Statele-Unite propagand pacea, participh la con- obtin obicinuit min concurs.

gresele de pace din Bruxella, Paris, Frankfurt

Bursa mucosa,

[11r.)

in anatomie nume dat pun-

L M. i Londra j publich Olive leavest, scriere gilor de diferit marime, al carer prete subtire

tradusa in multe limbi. 1- 1879 in New-York. e format dintr'o structura fibrinoas, continand
Bursa de comerciu, (lat. bursa = pupa, este un lichid mucos, in forma albusului de ou,
locul uncle se aduna comerciantii, samsarii sau avand menirea a diminua frietiunea suprafemijlocitorii de schimb de marfuri si de producte, telor a partilor tari si mobile ale articulatiilor.
capitanii de corabii, etc. pentru a incheia transBursan, George G., advocat, n. 3 Iunie 1855
actiuni. B. stint de mai multe feluri, i anume: In Bncuresci ; descendent al unei familii de
B. de bucate, vite, marfuri coloniale, de carbuni. graniteri din Transilvania; Doctor in drept dela
de carti (Lipsca); cele mai insemnate B. stint facultatea din Paris. Fost magistrat In Bucuresci,
acelea, uncle se speculeaz diverse fonduri (efecte) 1883-89; demisionand imbratiseaza cariera de
de stat sau private, actii, polite si monete, etc. Cele advocat. B. a contribuit mult la intocmirea .Ligei
dintaiu B. s'au infiintat In Briigge, Anvers, Lyon pentru unitatea culturala a Romanilor, In al

Toulusa in sed. XVI, ca B. de marfuri; In carei sin a desvoltat o activitate neobosita; se-

sed. XVII, desvoltan du-se efectele de stat, actiile, cretar al comitetului central executiv deis in-

etc., s'au infiintat B. de efecte. Transactile de fiintare, a fost ales presedinte, &spa moartea
B. se fac pe basa -mini regulament de B., iar lui Gr. Brtianu si pain la alegerea lui V. A.

controla prin comisarii de B. Acestia, san agentii Urechi. Dela 1896 secretar al sectiei Bucuresci.
de B., publica buletinul de curs. Cele ma's Facand parte din partido] national-liberal a fost
insemnate B., uncle se negotiaza tot soiul de ales, in Nov. 1895, mernbru In consiliul comunal
efecte indigene si straine, siint in Londra, si dosemnat la postul de vice-primar al Capitalei.
Paris, Berlin, Frankfurt, Amsterdam si la Viena,
Burschenschaft, (germ.) corporatiune studen-

unde ins se negotiaa aproape numai efecte teasca germ., intemeiati 1815 in Iena la inIn Romania B. se administreaza de demnul prof. Fichte si Jahn ; B. avea de scop

indigene.

un comitet cornpus din sindicul mijlocitorilor de Imbunatatirea vietii studentesci si cultivarea sen-

schimb, dintr'un membru numit de ministeriul timentulni national. Cu timpul s'au intemeiat
de comerciu, un delegat al Camerei de comerciu, pe la toate universitatile germane B.-mi cari
un membru numit de Banca Nationala din Bu- urmaiiau direct si scopuri politice. In timpul
curesci si de sucursalele ei $i dintr'un membru mai nou B. au mai Inuit un caracter social.
ales de patentarii de clasa I. si II. ai judetului.
Bursera L., (botan.) gen de arbosi balsamiMilioacele B.-ei provin din veniturile ei proprii feri din fain. Burseraceelor, trib. Bursereae, ce
unite cu veniturile carnerei de comerciu. Ope- creso in America tropicala si au flori ermafroratiunile principale ale B.-ei
Tirgal efec- dite sau polygame, cele femele i ermafrodite
telor publice si private, tirgul actiunilor diver- timer, cele mascule pentamere. Sucul reselor societati agricole, industriale i comerciale, sinos dela B. balsamifera Sw. are importanta
tirgul scrisurilor fonciare rurale sau urbane si medicinala, el se aplica ca antiblenoragic, anal tuturor hartiflor negotiabile, vrnjarea mate- thelmintic, dar mai ales ca resolutiv la rani si
riilor metalice, a monetelor, a tot felul de mrfuri, bube. Alte specii, ca B. gummifera Jacq., Cu
inchiriarea vaselor de transport, transportul pe care se confunda adese specia precedenta, B.
uscat si pe apa, tot felul de transactiuni rela- serrata Roxb. $. a., se cultiv la noi ca plante
tive la comerciul continental si maritim, asigu- decorative de floraria calda.
[A. Pr.]
raffle de tot felul, etc. Comitetul B.-ei e pre- Burseracee, (botan.) fam. de plante lignoase
sidat de Sindic sau in lips de Delegatul ca- dicotyle tropicale balsamifere sau oleifere, cu
merei de comerciu. B. de comun nu poate semnta far albumen, inrudita en Simarubeele

negotia nici o obligatiune a until stat strain, si Rutaceele. Duna ovarul 2-5 sau 1 locular
actiune sau hartie strin, fara antorisatinnea distingem tribul B., la care apartin genurile Bosministeriului de comerciu, data dup avisul pre- wellia, Balsamodendron, Bursera s. a. si tribul
alabil al comitetului B.-ei. B.-le din Romania Amyrideae cu micul gen Amyris.
[A. Pr.]
(Bucuresci, Galati si Braila), infiintate prin leges.
Bursicula, (botan.) mica gropita po suprafata
din 3 Iulie 1881 (mod. 24 Iunie 1886), dupa un retinacululm (v. ac.) dela poliniile (v. se.) Ormoment de avant, nu mai duo decat o existenta hideelor.

www.dacoromanica.ro

642

Bursier

Busla.

Burster, (franc. Boursier), tesaurar ; visitatorii foarte numeroase; oele mai vatemtoare stint:
bursei; cei ce se bucuri de o burs pentru studii. macul pisaresc, mustarul de camp, ridichea
palmida, mdfacinii, ciulinii musedlesci
Burslem, ora a in cottul englez Stafford, 30,862
loc. (1891); aces% de arte, fabrici de vase de sau holera, neghina, vinetica, volbura, osiga,
portelan

altele. Contra lor ne putern fen curtind bine

faientd.

Bursuo, sau viezure (Meles taxus), marnifer

din ord. Carnivorelor; are corpul sound, capul
triunghiular, botnl ascutit, urechile scurte, picioarele scurte proveflute cu ghiare tari, tocite,
neretractile, coada scurtd, perul lung, capul alb,
cu cate o pata neagr presto ochi i urechi, pe
spate alb-cenusiu-negriu, pe burta i picioare

seminta prin darea la trior i cernut, apoi prin

ldsatul pamentului ogor negra i lucrarea cat
de deas a lui, ca semintele aflate deja in
mkt s se pund in stare s germineze i apoi
sa se distrug cu o lucrare (grApare) ulterioard.

Mult mai vatematoare si mai greu de stirpit stint

B. vivace, cari se propagi prin stoloni, ca piral,
are peri bruni-negrii; lungimea corpului 75 cm., a bozo, coada manzului, brandusa i altele. Ele se
coclii 18 cm.; traiesce in Europa si Asia nordicd, sin- pot distruge sau imputina numai prin o al.-Laura
guratic, in gropi subpdmentene, sapate de el, la adanca i scoaterea lor cu totul cu plugul ai grapa,
prin adunarea i arderea Ion. Coada Manzului
a.diincime de 1.25P50 m., avend 2-8 intrari
iesiri. In acest barlog doarme cliva si in timpul
brandusa dispar uneori de sine ai prin
iernei i iese la intrarea barlogului munai s se tosarea terenului dap facerea de drenagiu, etc.
soreasca. Numai noaptea umblif dupd brand', ce
Bury, (pron. berri), oras i cott. in Englitera,
consist:4 din fructe, radacini, insecte, melci, viermi, langa Irwell, 57,206 loc. (1891), fabrici insemnate

broasce, serpi, paseri, one de pasen ai iepuri de land si bumbac, mine de carbuni ai de piatr.
Busan, brat al Volgei, se revarsd in Marea
tineri. Se vneazi pentru blana i grsimea lui ;
din perul lui se fac penehui.
Caspica; 150 km. lung. Multe ruin ; se credo
Bursucar, (Canis familiaris vertagus). cane cu cd aici au locuit candva Tatarii.
Busch, Wilhelm, desenator germ., n. 1833
corpul cilindric, capul t}i botul mare, din ti puternici, urechile lsate in jos, picioarele scurte in Wiedensahl (Hannovera). A publicat numeindoite, labele mari. Era cuuoscut in vechime roase opere cu desenuri umoristice-satirice, al
(de Xenofon). El este puternic, curagios, into- cdror text 1-a compus insusi. Cele mai cu.nosligent, credincios, dresabil, insd i muscator. Se cute stint: Max und Moritz, Hans Hukebein,
folosesce la venaloare, chiar si contra mistretilor. Die fromme Helene, etc.
Bursuflat, (botan.) organ, (s. e. frunza, sepal ...),

Busnto, la Greci: Pyxus, la Romani Buxen-

avnd pe suprafata mici ridicaturi ale paren- tius), afluent al riului Crati in Italia inf. (Cachhnului, dedesuht fiind goale.
labria), se varsa in Cosenza; dupg tTaditiune
Burti-verde, porecla oamenilor cari ved numai in alvia acestui riu ar fi Inmormentat Visigoth
de interesele lor material si sfint incapabili de pe regele lor Alarich (410 d. Chr.)

veden i inalte i sentimente nobile. (Ianache B.)

Bushir, (Abushehr), cel mai de cdpetenie oras
cu port in Persia, in prov. Farsistan, langd sinul
Burtliverdime, porecla burgesimei.
Burton, .Richard Francis, calator engl., n. 1821, persic, 15,000 loc.; export 11 mil., import 16 mil.
oficier in annata indo-briticd, calatori prin India, marce.

Mecca si Medina, 1857 cu Speke prin Africa

Busiris, dupa mit. egipt. un 4eu, cdruia i-se
sudica, 1860 in statul mermen Utah, apoi ca sacrifican oameni, mai ales strini. ()merit de
[Atm.]
consul engl. la Fernando-Po; cerceta Brasilia, Heracles.
Busiris, eras in Egipt, la bratul est. al NiParaguay, Siria, Islanda, descriind calatoriile in

numeroase opere. t 1890 ca consul eugl. in

lului ;

cu templul renumit al lui Isis; astgi

Triest.
Abusir.
Bulleaga, numele unei catele in povestile romaBurton-upon-Trent, (pron. brt' nepou), eras in
Englitera, cott. Stafford, langd riul Trent, preste nesci. Imprdteasa, bucatareasa i cateaua man-

care duce un pod de 471 in. lung., 46,047 loc.

(1891); mari bererii (de Ale = bere deschisa) cu
productiune anuala de 11/ mil. butoaie.
Buruiene, numire poporala genera% peutru
toate plan tele herbacee; B. de bubll rea = Chenopoditun hybridum L. (v. ac.); B. de friguri
= Capsella Bursa pastoris Moench. (v. ac.)
Euphorbia helioscopia L. (v. ac.); B. de lungoare = Levisticum officinale Koch (v. ac.); B.
de negei = Euphorbia platyphyllos L. (v. ac.),
etc.
Buruienele stint nisce plante ce cresc
pe campuri printre semenaturi i plantele de
folos in mod spontaneu, sau pe maidane langa
drumuri si locuri inculte ai ele nu ofera nici un
folos si chiar vitele se feresc de ele. B. stint
vatematoare prin aceea, ca ocupa local si detrag
o parte din hrana cuvenita plantelor de valoare.

Dupa modul lor de vietuire i desvoltare, B. sfint

plante anuale i bianuale, cari se propaga prin
seminte, sau stint plante vivace, cari se propaga
prin radacinile lor adanci stoloni sau tulpini subterane. B. can se propagd prin seminte stint

and dintr'un pesce, au remas toate trei logrecate 5i au nscut cat un baiat.
[Atm.]
Baqmani, (holl. Bosjesmans, engl. Bushmen),
popor in Africa sudicd. Atat bimba cat si forma
chipului lor e identica cu a Hotentotilor. B. locuiesc in cete mici, i numai la casal unei aperdri sau al unui atac se intrunesc. Popor pacinic
si muncitor, are inane inclinatiune spre pictura,
dovada multele picturi de pe stancile din apropierea lor.
Busola, aparat ce servesce la mesurarea unghiurilor, ca mijloc de orientare si la mesurarea
intensitatii curentului electric ; Il folosesc marinarii, minierii, topografii i inginerii. Deosebim :

1) B. de declinatiune, compusa dinteun magnet

sprijinit pe o axd vertical; in fa(a capetelor

magnetului se aria un cero gradat (0-360), asezat

In fundul unei oath, deasupra cdreia se ad o

luneta, care se poste intoarce impreuna cu cutia

inteun plan orisontal. Axa lunetei coincide cu

directia 0-180 de pe gradatiuuea cercului. 2)

B. de inclinatiune se compune din un cere ver-

www.dacoromanica.ro

%semi

tical impartlt in 3602; in central axei acestui

cerc e asezat un magnet, care se poate misca
inteun plan vertical. (V. declinatiune i inclinatiune.) 3) B. tangentiald i sinualtt, aparate

Bata.

643

endue. Ocupatia looultorilor e transportul cu

carele si lucrares in fabrici $i atelier. B. are
fabric de hirtie, de chiristea si de var hidraulic,
apoi cariere de piatra In munti. Gara, of. postal.

pentru masurarea intensitatii curentului electric.

B. consista dintr'o cutie cu ac magnetic, asezata

[A. M. Michaelescu.]
Busuioc, numirea poporala a plantei Ocymnin
in central unui cero de metal, pe care e invelit Basilicum L. (v. se.)
un fir, sau al unei bobine. Curentul electric condus
Bunion 9i Magheran, in povesti rent. numele
prin firal bobinei influenteaza asupra acului mag- a doi gemeni. O fata de impirrat romans gres
netic si II abate din positiunea sud-nordica. Ma- dintr'o floare, pentru aceasta fa dus in !Adam,

rirnea abaterii indic trtria curentului.

si acolo nasce doi copii cu par de aun, can Se

Busoni, Ferruccio Benvenuto, pianist FA com- boteaz: B. si M. In o alta poveste, fata marine
positor, n. 1866 in Empoli, Magi Florenta. 1882 grea din vedere 5i gemenii eu penal de aur se
admis ca mein bru al Academiei filarmonice din boteaz: B i lausuioc. (v. Dioscurii i Gemenii.)
Bologna; valoros technic si improvisator. Fost pro[Atm.]
fesor la Conservatorul din Helsingfors, apoi la
BUSUi0C i Siminoc. In o poveste rom., o imMoscva, in 1891 pledt in America, la Boston. pOrateasa manca din pesce de sur, remne grea

Pe linga musicit pentru piano, a scris quartete si nasce un baiat numit B.. dar si roaba impentra coarde, suite pentru orchestra, un poem pOratesei a gustat din peace, a remas gres $i a
sinfonic, s. a.
nscut un baiat, numit S. In cele din !Irma din
Missy Rabutin, .Roger,conte, general si scriitor B. a resant luceafirul de fli, iar din S. luceafrc. n. 1618 in Epiry; pentru scrierea sa : Hi- feral de noapte. (v. Luceferii.)
[Atm.]
stoire amoureuse des Gaulest se glee eft ar fi
Butan, combinatiuue a carbonului cu hidrofost inehis un an in Bastilia t3i apoi exilat pe genul (hidrocarbur.) avnd compositia C4 Hu, si
bunurile sale. t 1693.
structuralinear: CH,-CH,-C112-CHs; se gasesce
Bust, (ital. busto), op de arta plastids, repre- in petroleul brut, amestecat cu alte hidrocarburo.
sent:1'nd un cap de orn impreuna cu o parte din
Butirit, odinioar imposit pe yin. V. Vinarit.
piept i asezat imediat pe o bas rotunda, paButasire, (horticultura), operatie care consista
trata sau poligonala, prin ceea ce se deosebesce In a separa dintr'o planta o ramura eu muguri
de herma (v. se.) B. poate fi de Tr-tarn-lord, ipsos, si a o infige in pamnt, in anumite conditiuni,
metal, lemn, lut, cearti sau dintr'un alt material ea sit obtinem o planta noua. Acest mod de proplastic. Deosebim B. portTet si ideal. Cele dintiiiu pagare artificiala are avantagiul de a reproduce
representeadt chipul unei persoane anumite, cele intocmai i inteun timp foarte scurt, particalandin urma sfint creatiuni individuale ale scalp- ttile plantei ce este de inmultit. E de notat insa,
torului, care, desi s'a servit de modele vii, le-a ea in decomun individul obtinut nu cresce prea
dat ins acestora expresiunea isvorita din propria mare, nici nu traiesce atilt, ea cel obtinut prin sesa fantasia.
mnta. Se poste deosebi B. sub sticld, pentru plan-

Bustamente, Anastasio, president (1830-32 tale delicate, si B. in aer liber, pentnr cele re-

si 1837-41) al republicei Mexico, n. pe la 1790. sistente. In acest scop se recere un pamnt

t 1853 in Queretaro.

nasipo-argilos, bine ingrasat, bine firimitat

si

Bulteanul lelelor, in povestile moo. B. insearnna destul de umed, sau un bun pamOnt de flori.

trunchiu de arbor, o bucata de lemn. In po- Inainte de a reincepe vegetatia, trebue alesi

vestea Afin i Dafin, Vntul de primavarti spune butasii, cari se ingroap in mod provisor ta

mamei sale, iar aceasta Fetilor frumosi, ea la

doamna Chiralina poate ajunge cineva numai
prin padurea neagr de 'finer grla de pacura,
care anima. foc 'Ana la ceriu, i daca inealeca
pe B. I. si trece giirla. Afin mai trfliu preface

B. I. inteo caruta cu 12 cai de foc si se po-

goara la Chiralina, apoi il preface inteun cerb

de aur, in care baga pe Dafin, in fine dupd ce
a capatat pe Chiralina, Ii stratnuta iar in carut.
[Atm.]

Bulteni, catun pe linia Ploesti-Predeal, intro

Azuga si Sinaia ; se tine de com. Predeal, j.
Prahova. Este situat la poalele muntilor Costila,

Omul, Caraimanul i Jepii, pe malul drept al

riului Prahova, avnd 880 ni. altitudine deasupra
nivelului marii ; cu ca. 900 loc., din cari vre-o 300

pamnt, sau in na.sip in pivnita, ca i altoii. In

Martie incepe plantares, fie in pepiniera, fie in

amp liber ; pentru aceasta, ca un instrument

oarecare, se face o gaura in patnnt, in care
se introduce butasul, la vr'o 6 cm. de gaura se
infige din nou instrumental, ea sa se indese
pamntul pe lnga ramuni, intocmai cum se
face la plantarea tutunului. Se poste planta
cu sapa, cu casmaua si plugul. Dup lungimea
lor, butasii se pun vertical, sau oblic ca sa nu
fie lipsiti de aer, dar ingropati atilt incett sa
nu remn afara dedit 1 sau 2 muguri.
Distauta la care se planteaza variaza dela
6-50 cm. Este de adaus, ea cele 2 extremitati
ale butasului sa fie taiete in forma de pana,
cu un cutit bine taietor. Pana cand se prind
trebue feriti de seceta, punndu-i la adapost,

sfint straini. Din causa aerului sOu ozonic, a

apei bane, a positiunei sale mrete si frumoase sau acoperindu-i $i udnd parnOUtul.
10 a climei constante. in lunile Iulie, Aug. si Stint mai multe moduri de butaaire. mai malt
chiar Sept., B. a devenit de ciltva titnp o static) sau mai putin lesue de realisat. Unii butasi,
climatic si de vilegiatura foarte visitatri.. Re- inainte de a fi pusi in parnnt, se tin in apa
putatia si-a dobndit-o mai malt prin staruinta (lava tirnp pAna desvoalta radacinile adventive
adm. Dorn. Coroanei, propnetara muntelui Ca- (face musteti).

raiman, care a cladit ad vr'o 15 vile, un hotel

[N. Budisteanul

Bute, (pron. biut), insul in Firth of Clyde

elegant i un pare, apoi o ecoala frumoasa. Lnga (Scotia); 122 km2., si 10,998 loc., dupa aceasta

scoala se afla biserica cu un chor mixt bine insula w numit cott. B., 583 km2., si 18,408 loc.

www.dacoromanica.ro

644

Bute

Butiric.

(1E91), cuprindgnd insulele: B., Arran si GreatButella dela Leyda, oondensator electric compus
Cumbrae; capitals Rothesay.
din o butelie de sticli plina cu foi metalice, dise
Bute, John Stuart, naturalist seotian, n. 1713, armaturd interioard ; in Out ei strabate o
1792, renumit printeo lucrare de botanicii varga de anima, incarligata la cap't. Suprafata
foarte luxoasa asupra plantelor Marei Britanii, externa a buteliei este papa la 3/ 4 acoperit cu

intitulata Botanical tables, (9 vol.), care se staniol, care se numesce armaturd exterioard.
platesce astadi pana la 200,000 fr., a fost scoasa Pentru incircarea B.-ei cu electricitate armanumai in 12 exemplare 51 daruita de autor la tura interioara se pune in contact Cu o masina
cateva persoane. Roxburgh a numit dupa B. electrica, iar armatura exterioara cu panigntul.
genul Butea din fam. Legumineaselor.

[E. T.]
Buteni, (magh. Buttyin), com. mare in cottul
Roxb., (botan.) gen din frail. Legumi- Arad, situata inteo vale romantica, in apropierea
noaselor, trib. Pbaseoleae, cuprinde frumosi ar- Crisului alb. Are 648 case ca 3034 loc., (2412 Rom.,
Butea

bori sau arbusti, totdeuna verdi, cu frunze alterne, ceialalti Magh.) Biserica frumoasa, zidita la 1800
tlori portocalii-rosietice. Fructul este un leg,umen din piatra, in conditiune buna, 2 scoale de baieti
(pastara) linear. Acest gen are 3 specii, ce creso in
una pentru fetite. Teritorul e de 8786 jug.

Asia tropicala, se cultiva si in Europa prin sere cat., in mare parte muntos acoperit cu paduri.
calde. Cea mai importanta specie este B. frondosa Agronoinie, pomarit, industrie de cask de lema,

Roxb., din tulpina careia se scurge sau in mod prasire de vite cornute si porci. Tirgurile de
natural sau prin incisiuni un sue rosu frumos, vite dela B. au bun rename. Judecatorie cercare in contact ca aerul se intaresce gi este cuala, perceptorat, statiune de cale ferata, tolecunoscut sub numirile de Kino sau Madug a. graf i posta in loc. Protop. gr. or. rom. [t]
Acest suc are proprieta(i adstringente, din care
Buteonidae, (zoo!.) o familie de pasen i din
caus se intrebuinteaza in medicina contra boa- ordul rapitoarelor; au corp indesat, cap mare;
lelor tubului digestiv. Daca aceasta substanta cioc relative scurt, comprimat si recurbat dela
este modificata in timpul secretiunei prin in- basa; aripi lungi si coada scurta; se nutresc
tepatura insectei Coccus Lacca sau a unei alte cu sugatoare mai mici, in cas de lipsa i eu
Coccidee, atunci ea constitue lac ul. B. superba hoit. Acestei familii apartin : B. vulgaris (soRoxb. posede aceleasi proprietati ca si B. fron- recarul), B. lagopus si B. apivoru's. [V. B.]
dosa, de e,are se deosebesce numai prin faptul
Buticescu, Vasile .Ranta, scriitor rom., n. in
ca este planta acatatoare.
[Z. C. P.]
Niertea, cottul Cojocnei la 1842. 1867 fil ales
Butea, sat in Rom., j. Roman, situat pe inalul vice-fiscal la tribunalul cottului Cojocnei, iar
riului Siret; face parte din com. rur. Miclauseni ; 1868 fir numit Jude suplent la tribunalul ur1472 loc. magh., cari se ocupa ca rotaria, dul- barial din Cluj, de unde a fost transferat (1872)
gheria, dogaria i cojocartiai are o biseriel cat. la Bistrita. Activitatea literara si-a inceput-o
Butean,

OK de manto in Carpati, Rom., j. 1866 cu o novela premiata. A publicat bucati

lit. in versuii 5i prosa in Familia, Amicul

Arges, pi. Lovistei, la hotarul Transilvaniei.

Buteanu, 1) B., _roan, prefect in 18489; descendent din o veche familie nobila dela Somcuta
mare; n. aici 1821; a studiat gimnasiul in Baia
mare si Cluj, iar dreptul in Cluj si Zagrabia,
apoi faca 3 ani praxa ca cancelist la tabla reg.
din Mures-Osorheiu si isi castigh diploma de
advocat ; in aceasta calitate se asezii in A brud,
unde 11 ajunsera evenimentele din 1848. Prin
energica sa pasire mijloci, ca la administratia
municipala, devenita monopol numai al catorva
familii colonisate acolo din rate parti, 8'1 participe si Romanii; in 1848 generalul comandant
br. Aut. Puchner 11 numi administrator al cott.
Zarandului, iar cornitetul national rom. prefect
In acel tinut. In 7 Mara 1849 strabatand Hatvani

Lumea literara, Randunica, Minerva, etc. si la 1881 a edat un tom de poesii.

Serie cu multa predilectie despre viata i datinele poporului rom., in stil propriu si popular.
Buticularius,

sau Pincerna, Princeps prin-

cernarum, mare paharnie, la curten regilor franci

a fost anal dintre coi 4 dignitari de curte.

Butil, radicalul monovalent, care deriva din
butan ke4 H) prin scoaterea unui atom de hidrogen : C, HE,. El nu poate exista In stare libera,
niunai combinat cu di ferite el emente : procura Ciao-

rura de B. 04H Cl, bromura de B. 04 HE, Br., etc.

Butilic, alcool, alcoolul care corespunde butanului (C, H10) ; sant doi isotnerti : 1) CHsClie-

CH2CH2DH si 2) CILCH2CH-OFIC118.

pe furis in Muntii apuseni, B. f prins pe neButiric, acidul, acid monobasic, coresptuidnd

asteptate de acesta i de(inut in Baia de Cris; butanului, aviirad compositia CIT8CH2C112
dupa a doua infringere saferita din partea mun- CODH. Se gasesce iu materfile graso naturale
tenilor, Hatvani In retragerea sa lutt cu sine (ca eter al glicerinei), in unt i in oleiurile din
pe B. si in 23 Maiu il spanzura la Iosas, pe semintele unor plante. In stare libera sau
frontiera Ungariei si a cott. Zarandului. Activi- stare de saruri se afla in lichidele din organismul
tatea lui B. fir sour* dar av rol de frunte animal, precum: in sudoare, in lichidul muscular
intro prefectii din munti. 2) B., Vasilie, fost si in productele de fermentatie ale substantelor
deputat, n. in Someuta mare la 1826. A studiat albuminoase. Se prepara lasand sa fermenteze

giinn. in Baia mare si Cluj, iar dreptul in Si- o solutie de zahar amestecata cu putin acid
ghetiil
i Agria; 1848 pretore in cercul tartric, cu branza, lapte acru si creta pulveriapoi s'a inrolat In oastea lui Beni si sata la temperatura de 30^-35 in timp de mai
hiptat ea honvd pana la depunerea armelor multe dile. Se face lactat de calciu, care disdin partea Maghiarilor. 1861 ales deputat la compunndu-se da sarea de calciu a acidului
dieta din Budapesta, a luptat cu energie pentru butiric; aceasta o transforinam apoi in sare de
drepturile nationale. 1869-72 fir ales din nou sodiu, din care, ca acid sulfuric, preparam acidul
deputat, iar 1872 numit judo reg. in $onicuta butiric liber. Corp lichid cu mires neplaeut se
si 1876 transferat la Seghedin. t 3 Sept. 1890. solidifica la 00.

www.dacoromanica.ro

Butler

Buys-13allot.

645

Butler, (pron. bttler), Walter, de orig. irlandez,

Butyl, v. Butil.
colonel-sef al unui regiment de dragoni sub WalButyrum, (lat) unt. v. si
lenstein, pq care-1 insoti 1634 la Eger, ande puse
Buxaceae, s. Buseae, (botan.) un trib din fam.
la cale asasinarea aceluia. t 1634 in Schorndorf. Euphorbiaceae (v. ac.), considerat de unii boButoiu, mandstire in Rom., j. Dambovita, in tanisti ca familie deosebita.
comuna cu acelasi nurne ; fundata de vornicul
Buxbaumia Hall., (botan.) gen de mu.schi acro-

Udriste si de logoftul Dragomir dela Banesci

pe timpul lui Mircea cel Bgtran. In deosebite
randuri a fost reparat i adaugata cu mosie de
Radu V., de capitanal Miliai si sotia lui Dragna,

carpi, caracterisati prin capsula lor pedicelata,

sau
mare si neregulata, tulpina aviind-o
putnd chiar lipsi. Peristomul capsulei e dublu;
cel extern representat prin dinti ; cel intern e

sf. Stefan dela Meteora din Turcia.

B. aphylla L., cresce mai des pe pamnt in pa-

si de calugarul Saya; B. a fost inchinata la o membrana cu 32 cute. Cuprinde 2 specii

Butomus L., (botan.) gen din fam. Alismaceae, durile uscate, si B. indusiata Brid., pe putrib. Butomeae, cu singura specie B. umbel- tregaiu in padurile de munte ; aceasta specie

latus L., care este o planta erbacee, vivace, s'a gasit intr'un singur exemplar in padurea de
glabrg, ce cresce prin locurile inundate din brad de pe Virful-cu-dor (Sinaia, j. Prahova,
Europa i din Asia temperat. B. e numita de Iunie 1897).
[S. St. R.]

popor Crin de balta, Rosatea, Micsu-

Buxbaumiacee, (botan.) trib de muschi acro-

balti, locuri mlastinoase, pe malul lacurilor

al riurilor lin curgetoare. Aceasta planta, din
causa frumsetii portului sik si al florilor sale,
se cultiva prin gradini ca planta ornamentala.

care a dat numele tribului, i Diphyscium Mohr.

E caracterisat prin forma capsulei, relativ mare,

neaua apei; cresce s in partile noastre prin carpi, cuprindnd doug genuri: Buxbaumia Hall.,

[Z. C. P

Butomaceae sau Butomeae, (botan.) este un

trib din fam. Alismaceae (v. ac.), care cuprinde
plante erbacee aquatice. Acest trib, considerat
de unii botauisti ca familie deosebit, are urmatoarele 4 genuri: Butomus L., Butomopsis
Kunth., Hydrocleis L. si Lymnocharis H. B. K.

fata cu tulpina scurta sau nul. Peristomul e

dubiu; operculul i scufia stint mici. Special
celor doug genuri triesc pe pamnt uscat sau

umed, sau pe putregaiu.

[S. St. R]
Buxin, substanta alcalina, insolubila in apa,
foarte solubila in alcoul, ce se extrage din coaja
plantei Buxus sempervirens.
Buxtehude, oras in Prusia, cerc. Iork, lnga r.
nav. Este, cu 3453 loc. (1890). Fabrici de hartie,
[Z. C. P.]
piele, culori, uleiuri i spun. Navigatiune spre
Butu, (Turnul), stancg ticloasg pe virful mun- Hamburg. In sed. XIV se alaturg Hansel, dela
telui Ceahlau (Rom.), de care este legata o flu- 1648 apartine la Svedia, iar dela 1746 laHannovera.
moasa legendg despre Ana, fica lui Alexandra
Buxtehude, Dietrich, organist-compositor, n.
Vod. cel Bun si logodnicul ei, viteazul B.
1635, t 1707; dela 1668 organist la MarionButura sau butaf, (talaea), portiune dintr'o kirche, in Liibeck ; se fang celebra mai ca sama
planta, ce se pune in anumite condifiuni, ca prin asa numitele A.bendmusikeng, concerto res formeze pe ea radacini adventive, iar mai in ligioase, date in cinci Dumineci ce preced eraurma sa produc o nouti planta, in total ase- ciunul, in cari B. execut nouele sale compomenea cu acea din care a fost luatg. Ca B. pot sitiuni. Compositiunile lui B. au fost imprimate
servi: fragmente de tulpini, rhizomi, tuberculi, de catra Dehn, Commer si Spitta, care a pubulbi, ramuri tiuere, (B. de tulpina in genera); blicat o editiune critica. In manuscript se gasesc
sau B. se pot obtine din rdacini ori din fruuze ; In bibliotecele din Berlin, Liibeck si Upsala.
in genere mai toate partite unei plante ca
[T. C.]
flori pot servi ca B.; de obiceiu se obtin din
Buxton, statiune balnearg in Derbyshire (Encele citate. Inlesnirea cu care se prinde un B. glitera), cu. 7424 loc., situat. la 335 m. deasupra
depinde, priutre alte conditiuni, de natura plantei; marii, are isvoare minerale calde (280) cunose mai u.sor de a obtine B. din o planta ierboasa, cute deja Romanilor, si un mane hospital. In

ori cu lemnul male (salcie, plop, vita, etc.), sed. XVII a fost foarte frequentat.

cleat din o planta cu temo tare. De aceea, cand

Buxus L., (botan) gen din fam. Euphorbiaceae,
e vorba de B. de tulpini, se aleg ramurile mai trib. Buxeae, cuprinde frumosi arbusti, totdeuna
tinere (mladite, lstari, capete), ca sa se pro- verrli; are vr'o 19 specii, respindite mal en soma
voace pe ele aparitiunea de radcini adventive. prin emisfera boreala, unele cresc si in Antilei
Alteori se grbesce aparitiunea radacinilor, in- in Madagascar si in Africa tropicala. Multe spoon
gropandu-se B. adanc in parnnt, lasand por- din genul B. se cultiva ca plante ornamentale
tiunea aeriang scurta (B. subterani); sau e bine prin gradini si prin cimitire, asa este : B. baca la basa B. sa se lase o portiune din tulpina learica Laink., B. sempervirens L., care cresce
de pe care s'a tgiat (B. cu crlig sau cu
cultivat si prin partile noastre si este cunosout
(v. si Butasire.)
sub numirile populare de Merits r t ur ce se,
[S. St. R.]
Buturagiu, v. Butsire.
Ci mi si r. Acest frumos arbust are proprietati
Butureanu, V. C., mineralog rom. n. 1858 in sudoriflce, febrifuge si toxice. Lemnul sea este
Dorohoi, a studiat in Ia.si, iar la 1883 fa trimis ca foarte dens si tare, din care causa este utilisat
bursier la Paris, de ande se intoarse ca titlul de in industrie spre a face gravan i in lemn, sau
doctor in sciinte. Astacji e profesor de mineralogie manere la diverse instrumente, etc. [Z. C. P.]
la Univ. de Iasi si directorul In stitutulni de Online.

Buyapart, o bucata de burnbac in valoare de 1/4

Buturuga, in povestile rom. numele unui om dollar; servesce in Liberia in loc de bani.
mic, cat o nuca. Fiul Oaiei Il apucg de barba
Buys-Ballot, Cristofor, meteorolog, n. 1817;
i-o viresce inteo crepatura de stejar. B. e prof. de matematic si fisica si director al instiun pitic.
[Atm.]
tutului meteor. in Utrecht. A inventat Aerokli-

www.dacoromanica.ro

646

13 uza

noscopul, prin care se signaliseaza fartunile la

nai dm indepartari mari. t 1890.
Buza, partea dela gura care acopere dintii.
Este B. superioara i inferioara,, cari taindu-se

13uz6u.

Sartelul Beroii, Slanicul si Calnaul. Termal ce-1

percurge B. fiind foarte inclinat, face ea acest

riu s fie unul din cele mai repedi ale terii,

causand prin violenta sa, in timp ploios, mari

In doue unghiuri servesc pentru inchiderea gurei. stricaciuni locuitorilor de pe malurile sale. Numai
Buzdugan, dupa mito!. greca una din armele dupit ce se jacarea cu numerosii afluenti, incalui Heracles, a fost o maciuc mare si groasii, pend de pe la Scurtesci, are un curs mai domo!.
facuta din trupina cu radieina a unui arbore, oliv Cf. B. Iorgulescu, Dict. geogr. al j.-lui B. Buselbatec, lucrata ea maiestrie i ferecata cu arama. curesci, 1892.
Lnt.]
In povestile romanesci, B. e arma fetilor fru.Buzu, Mutaiii B.-lui, grupa de munti in sis-

mosi ; un fet frumos arunc B.-ul, al caria cap

era de mii de ocale. Domnul de plumb in codru
afla un stilp de fier de 99 maji, Il smulge
rfi Il da eipitanulni celor 77 de mesteri, ea din

el sa-i faca un B., ce mai tardiu Il viri in

gura smeoaicei. Aripa vantalui se duce la nasal

san, care era faur, i Il roga ea din 12 care de
fiar sa-i faca un B., sii-1 tina in foc pana Ii va

trebui, lar mai tardiu Il viri in gatlegiul sme-

oaicei. Dar si fetele de imparat sau dinele finca

au B. Ficiorii imperatului se du.sera pe muntele
Arapuscei i ospetandu-se adormirit. Strajile pe la

miedul noptii se pomenir cu o fecioar ea o

dina, in mana cu un B. de aur, eu care ameninta. Smeii din lumea de jos anca au B. Cuventul B. e de origine slavica, (la Poloni buzdygan, la Boemi
buzdykan, la Bulgari
buzdogan, la Srbi
buzdovan, la Maghiari

temul Carpatilor, ce se ridica in coltul cel mai

sud-estic al Trans. intre aceasta i Rom. Pisen!
lor cel mai insemnat este Ciuca.gui (1958 m.)
situat la frontier; la nord dela a,cesta e pisen!
Tecla (1430 m.) i Dongo (1508 m.), iar inspre
Rom. piscul cel mai inalt e Penteleul (1753 m.)
v. si j. B.
Buziju? Valea B.-lui, vale intinsi si una din
cele mal frumoase ale terii, pe care cargo riul
B.; ea incepe la poalele muntelui Tezla; foarte
fingusta pe la Cheia Cordunului 5i ineungiurata
de munti stncosi, In dreptnl com. Nehoiasu,
ande se varsa rial Basca Rosilei in B., se largesce si aici frumseta ei atinge culmea; de aici
incolo se lrgesce tot mai mult si devine mai
putin fermecatoare.
Buzu, trecitoare din Muntenia in Trs., deschisa de valea B.-lui.
Numai partea de mijloc
a v. B.-lui e injghebata intre mlmti inalti, intre

buzogany).
[Atm.]
Buzescu, veche i insemnata familia rom., a Crasna

i Cislau, dar mai ales late Crasna si

carca origine se leaga Cu a Basarabilor. In mod gura r. Bsca Rosilei. Muntii din dreapta ai Tasigur sfint cunoscuti dela 1518 prin marele Ban tarului si Siriului, cei din stanga ai Tehraului,
Vlad B., care incepit zidirea mnfistirei Caluiul etc., transforma partea mijloeie a vaii inteun
din Romanati, impreun cu fratii sei Dumitru defileu prapastios cu coastele impracticabile pana
prcalabul i Balica spatarui. El aya un fiu pe la gura Bascei ; iar de ad pana la Cislau, coastele
armasul .Radu B., care e tatl calor 3 celebri mai accesibile, si valea mai larga perinit desfrati B. 1) Preda B. Banal, n. pe la jumet. voltarea satelor si culturilor; totusi si in aceasta
seo!. XVI, t la 1612. Boier insemnat i sfetnic parte formele sfint rnult mantease, iar comunial lui Mibaiu Viteazul. Impreuna cu fratele sau catiunile laterale pleaca numai dela Nehoi
tin de mai multe cai in Teara loo de Domn. Patrlage. Valea superioara a B.-lui dela origina
2) Radu Clucer B., fost mare s'Atar, cel mai acestui lit' pana la Crasna, apartine Ungariei. Ea
vestit din B.-i. La 1599 impreun on Udrea constitue un basin inchis spre Trs., printeo
Baleanu si 6000 osteni e trimis Sd treaca in t'amura putin inalt, care se lipesce entra sudA rdeal in ajutorul lui Mihaiu. Cu 4 ani inainte vest in Ciucas, iar catra nord-est in Lacaut ; pe
fusese langa Galati cu fratele seu, trimisi contra cand la sud muntii Tatarului, mai inalti si mai
Tatarilor. In acelasi an luara Harsova dela indesuiti, constitue un puternic stavilar. Paretii
Turci, pe cand Mihalcea Banal asedia Silistra. acestui basin inchid un ves, in cara B. isi plimba
El se stinse la 1610. 3) Stroe B. Stolnicul, fra- apele, mai fintaiu spre nord, apoi spre nord-est,

tele mai tiner al lor, t 1602. Boier viteaz, ia In fine spre sud-est, pentru a intra in josul

parte la multe din batliile lui Mihaiu, caruia, Crasnei, in strimtorile stavilarului sea sudic.
lateo intemplare primejdioas, Ii saapa viata la In acest basin se afla satele: VamaB.-lui, ande da
Vidin Impreuni ca fratele sau Radu. 4) .Radu drama' jis al Tataraluit, care vine dela Valenii de
Banul B., lis B. din Strejescis e fiul vesti- Manta prin v. Drajnei si peste plajul Craiului ;
tului clucer Radu. t pe la 1648, in timpul lui Funda B.-lui, din apropierea cruia pleaca soseaua
Mateiu Basarab. Fica lui Preda B. Banal, anume Prejmereului preste muntele Predeal, si un alt
Mara, continua filiatiunea familiei,!casatorindu-se drum spre nord in cele 3 scaune ; Crasna, la gura

cu Preda Sptarul (t 1635), avnd 2 fete. Una

din ele : Rera Iliaca aya de sot pe Mateiu Postelnicul din Cepturoaia, iar fii pe Barbu si
Constantin, cari poart numele B. Familia B.
adi e ca desavirsire stinsa, ultima' B. fiind
Constantin (t 1833) si fratii sei Preda i Rada,

defileului B.-lui. La Vama B.-lui muntii opusi

strang drumul si apa B.-lui, intocmai ea stalpii unei

porti ; ad i se ved urmele uvrajelor constraite in

1877 pentru a inchide drumul Tataralui. Pe

marginea drumului Prejmereului se afta uvrajele

dela Pfaffenschanze, iar la debusare in Trs., la
t in sed. present.
[O. L.]
Prejmeren, trecetoarea B.-lui era aperata de ceBuzdu, riu in Rom., isvoresce in Trans., din tatea Kreuzburg spre astil garlei Tartlau-Prej mes,
poalele muntelui Tezla si se varsa in riul Siret destinate a inchide aci cel mal bun debuseu din
Valga Cta. Sarbesci al com. Maxineni. Riul B. basinul superior al B.-lui in Trs. La Grama
are munerosi atluenti, mai insernnati pe dreapta : se ved pe inaltimile celor don maluri ale B.-lui
Crasna, Siriu, Basca Chiojdului si Niscovul, iar arme de uvraje construite in 1877 si destinate
pe stanga : Basca Rosilei, Saratelul Balan escilor, a inchide valea B.-lui la frontiera. Dela Cislau

www.dacoromanica.ro

647

13uzgu.

la iesire din dealuri, v. B. e cuprins intre dealuri, prin Mizil, Ulmeni si B., si in fine a sesurilor,
din cari doug siruri paralele se astern la sud, care cuprinde restul j.-lui. Terenul sesurilor are

injgheband in partea lor orientala cursul

o inclinatiune dela vest la est., ceea ce face ca

Aci B. curge spre est, si iese In campie, toate apele, cari nda j.-1, se decline mai mult sau
la sudo! gurei Niscovului. Positiunea aceasta a mai putin spre est, in loc de a continua cur-

vaiei comunica cu sestil prin mai multe dru- gerea spre sud, dupa cum iSi primesc directia
muri transversale, ce pleaca mai ales deis Cislau &id ies din munti. Partea muutoasa a j.-lui e
cana Ploiesci, Mizil iTJrlati, precurnuind ambele fermata din eulmea muntilor B.-lui, i din mai
siruri de dealuri.
In lungul drumului Tatarului multe culmi secundare, ce se lasa spre sud din
se vd asemenea unne de fortificatiuni sau posturi aceasta culme; dupa apele, cari le uda poalele,
intarite. Pe plaiu, indata ce s'a trecut froutiera, muntii B.-lui se pot grupa in 19 serii mai ime grupul de uvraje lis la Cetate.; la frontiera portante, dintre cari amintim muntii Siriului
se ved unnele unni post in :zidarie ; pe toata intre apele : Crasna, Vales Tatarului, Siriu si B.,
muchia Craiului, pana la ZIon, se zaresc nrniele cu piscurile : Fetele (1675 in.), Boca rna (1500 in.),

70 e F .

,.,...

lit
:.

Y,

'-?4,.

,,.

..

Episcopia Buzdu.

drumului roman si ale unui post roman, dea- Cura Muutelui (1416 in.); muntii Chiojdului
supra Zlonului.
[Iannescu.]
intre apele : Basca Chiojdului, Sinu, B. si Valea
Buzdu, judet in Rom., numit astfel dupa riul Musceltdui, cu piscurile : Monteoru (1408 In.),
B., care il udii in tot lungul seu, cu o su- Stevia (1305 in.); munfiti Istritei, cei mai inaprafata de 4862 km,., avnd (1890) o populatiune intati in climpie, vestitt prin reminiscente istode 196,654 loc., intre cari Rom. 192,419, Oviei rice ; muntii Nehoiagului intre B., Artagu, Basca
2192; dupa confesiune: ort. 193,041, cat. 1148, mare, Paltinisu si Basca Rosilei, co piscurile: Podu
prot. 256, 'nos. 2192, si alte confesiuni. Marca j.-lui Calului (1446m.), Teliarau (1365m.), Virful Babel

e un templu, semn ea aci este scaun episcopal, (1360 ni.); mutitii Penteleului, cei mai insemnati

si o pasere. Jud. B. se marginesce la sud-est

cu j. Braila, la est si nord-est cu j. RamnicuSarat, la vest cu j. Prahova, la nord-vest cu
Transilvania, la nord cu j. Putna si la sud cu
j. Ialomita. In privinta reliefului pamntului j.
B. se poate impart in 3 regiuni deosebite : a
muntilor, in partes de nord-vest si de nord a
j.-lui, a dealurilor, care cuprinde tot centrul
j.-lui pana la o linie dus dela vest spre est

in judet, intre frontiera toni, &taca mare si

Basca mica, cu piscurile: Penteleu (1753 m.)
ramificatiile sale : Balabanu (1600 m.), Piciorul

Caprii (1543 in.); muntii Sibiciului in cari se

gasesce claihlibar; muntii Trestioarei foarte bo-

gati in substante minerale, si mai cu sama in

sane; munf ii Cocii asemenea bogati in substante

minerale, iar cativa au salze; muntii Lopatarilor cu piscurile : Macesu (1355 m.), Brazeu

www.dacoromanica.ro

648

tuzen.

(1229 m.), bogati in sare si ape sulfuroase, s. a. de armati, divisia V, brigada IX, avnd rose-

Trecetoarea principala inspre Trans. e pasul B.-lui dinta divisiei in ora,sul B. In ordinea juditiard
(v. ac.) J.-1B. e strabatut de mai multe ape, intro j.-1 B. are un tribunal, 6 judecatorii de ocol

cari niai insemnat e riul B. (v. ac.) cu afluentii 1 curte Cu jurati, si este de resortul curtii apesei. Clima j.-lui din causa vnturilor e putin cam lative din Bucuresci. In privinta politica j. B.
aspra. In priviuta administrativa j.-1 B. este im- da 4 senatori si 8 deputati. Serviciul sanitar
partit in 3 pUlf barata, Campul i Tohani,
BO face de: 1 medic primar, 5 medici de plasi,
3 plaiwi: B., Parscov si Slanic; din consideratii 8 vaccinatori, de medicii comunelor urb., ai
si de mai multi medici particulari. Spibudgetare plasa Sarata s'a unit cu plasa Tohaui
si plaiul Parscov Cu Slanicul. Intreg j.-1 cuprinde tale suut 5 si tot atatea farmacii. Jud. B. prin
2 comune tub.: B., capitala j.-lui i Mizil,
positia sa muntoasa i centrala a terii este unul
107 com. rur., compuse din 563 cat. Localitati din cele inai bogate in toate trei regnurile.
Producte. Mino-ale are: fier, plumb, arama,
mai insemnate, afara de cele amintite sfint : Cetatea lui Negru-Voda, Cetatea lui Vintila-Voda, aur in prundul riulai B., pe Basca Chiojdulin
Cislau, Gura-Niscovului, Gura-Saratii, Monteoru, si in muntele Bisoca, ozocherita, chihlibar se

Miastirea Aanu. in

Patarlagi, Petroasa (uncle s'a gasit closca ou poli ghsesee numai in acest judet, sare in mai multe
de mar), Pogoanele, Tohani i Zidul Poamnei localitati, dar nu se exploateaza, pacura, care
Neaga (v. ac.) Budget& j.-lui e de 333,098 lei, sistematic se exploateaza niai cu sama in com.
iar al comunelor in total de 977,649 lei. In or- Monteoru, puturile de aici produc gilnic 2000 dedinea eclesiasticd j.-1 B. face parte din eparchia calitre, s. a.; pe langii aceste j.-1 e bogat in
cu aceleasi nume (v. ac.) Numral bisericilor e de ape minerale, din cari amintim: Bobocii, Carnu,
289, dintre cari 14 stint parasite, cu 268 preoti ; Fata inalta, Lopatarii, Muratoarea, Nifonul, Prope Bug aceste biserici de mir, mai glut 7 mo- rocul, s. a. Partea muntoasa a j.-lui mai e bonaehale : episcopia B., Ciolanu, Gavauele, Nifon gata in pdduri i pasuni intinse; pasunile de
si Gavanu pentru calugari, iar Ratescii i Barbu pe muntele Penteleu sant cele mai renumite din
pentru calugarite, cu un numr de 105 calugari Romania; ele hranesc numeroase turme de oi,
i 111 calugarite. Ovreii au o sinagoga si 3 case din al caror lapte se fabrica cele mai gustoase
de rugaciuni. Instructiunea publica se face in- cascavaluri. Mara de ni, j.-1 B. mai hranesce o

tr'un liceu, 1 sc. prof. de fete, 7 scoale prim, de multime de vite cornute, cal, porci si. capre.
baieti si 5 de fete, 133 scoale rur, mixte cerc. de Partea deluroas se caracteriseaza prin intinse
7920 de baieti si de 1328 fete; instructiunea pri- livedi de arboii fructiferi i mai cu sama de
vata numera: 2 scoale de baieti si 1 de fete ; mai pruni, cari dau tuici abondenta; iar pe ultimele
stint 2 coale israelite de baieti i 1 de fete. In dealuri sant i vii numeroase, cu o reputatiune
privinta militara j.-1 B. faze parte din corpul m stadia din vechirne, dar filoxera s'a intins

www.dacoromanica.ro

649

Buziiw
aioi,

atacand 2 din 3 parti ale viilor. J.-1 B. e 3 institute private: 2 de,b4ieti si 1 de fete, precum

unul din cele mai agricole ale terii ; el produce

prin 2 scoale confes. israelite. B. este rugetot soiul de cereale, plante industriale si legume. dinta prefecturii j.-lui, a tiibwaalului, a jadeCa industrie se poate cita : fabricarea de catoriei de ocol, a subprefecturii pla.ii Ciimpului,

petroleu, de brinzaturi, de vinuri, de cognac, a curtii cu jurati, a episcopului eparcluei B.,

de tuica, lucrarea cherestelei si industria mica. a consistoriului, a protoierelui j.-lui, a revisoComerciul j.-lui B. relativ e bino desvoltat; el rului acolar, a subinspectorului silvic, a oficitilui
consista din .exportul cerealelor, brnzaturilor, telegrafo-postal, a creditului agricol, a casseriei
gen., a regimentului 8 de infanterie, s. a. In B.
se gasesc 3 spitale : al comunei, al j.-lui Rentra

tuicii, lemnelor si din importul obiectelor de

manufactura. Cele mai insemnate tirguri se
fac la epoce fixe in oraaul B., i Mizil (tirg.
Drgaica). Cttile de comunizatiune sant: lima
ferata Ploesci-llizil-B.-R.-Sarat, i Unja ferata

populatiunea rumia, inaugurat la 1896, in favoral caruia cetateanul loan Kinopse faciti'l o
donatiune de 100,000 lei, si spitalul particular

B.-Braila; aoseaua nationala Ploosci-)lizil-B.-R.- Grlasii; farmacii siint asemenea 3. Agricultura

Srat; caile judetene : B.-frontiera prin pasul B. e restrinsa, av6nd mai desvoltata cultura gra-

Liceul din 1311.6u.

si B.-Braila; apoi mai multe cal vicinale si co- dinelor de zarzavat. Industria e aproape in faso ;
munale. Cf. B. Iorgulescu, Dict. geogr. al j.-lui meseriasi stInt 466, din cari mare parte straini,
[nt. j
B., Bucuresci, 1892.
mai ea sama Ovrei. Comerciul principal sta din
Buda, com. urb. in Rom., capitala j.-ltu si desfacerea cerealelor, vitelor, lemnelor, vinului,
scaunul episcopiei cu acelaai nume, pe malul tuicei, brnzaturibar, s. a. Comerciar* sil/A 1489,
drept al riului B., Cu 21,463 loc. (1892) (intre din cari 1046 Romfini; librarii siint 2 si tot
cari Rom. 19,018, Ovrei 1677.) Populatia cresce atiltea tipografii. Tirguri are : Dragaica deis
Cu o medie anuall. de 141 sufi. Orasul B. are 18-24 Iunie, tirgul de toamna Carol I sau
6 biserici ortodoxo ai anume : Episcopia (v. ilustr.), Valea Teancului, dela 15 Sept. latina la 15 Nov.,

Banu (v. ilustr.), Sf. Angeri, Negutatorii, Sf. care se tine in toate Sfimbetele i Duminecile, si
i Broateni, afara de apela dela timi- tirgul sepfmanat Silmbata. Budgetul com. e de
tirul Dumbrava $i biserica in ruine Girlasii; mai preste 738,000 lei. Interiord orasului numera

Nicolae

este o sinagoga' si 2 case de rugaciuni israelite. 102 strade, mai toate pavate si iluminate ; piete
Instructiunea e representatii prin doui scoale are 3: Oborul, Sf. Angeri pi Dacia. Ca locuri de
secundare: liceul (v. ilustr.) Cu 21 profesori
preumblare stint: gradina orasului, crngu, grao populatie medie anual de 240 elevi, si scoala dina episcopiei 5i gradina Marghiloman. Intre
profesional: de fete cu 5 profesoare F;i ca o po- edifica mai insemnate
episcopia ou frupulatie medie anual de 120 eleve; 6 acoale pri- moasele ei palate; liceul, Scoalele primare, camare de billeti si 4 de fete (v. ilustr.) i prin sarmele calarasilor, dorobantilor Si pompierilor,
Enciclopedia romanit Vol. I.

www.dacoromanica.ro

42

650

&mea.

prefectura, tribunalul, temnita, spitalul judetean Mare (1494-1507), dupii struinta fostului pa(v. ilustr.) si spitalul Garlasi, i mai multe case triarch constantinopolitan Nifon, adus in tearii

particulare. Prin buida ferate oraaul B. e pus de numitul dotan. Dieeesa acestei episcopii fa

in legatura directa cu orasele Ploesci, Ramnicu- coinpusa la inceput din j.-le B., Bilmnicu-Sarat
Sarat si Braila. Originea orasului B. se poate si Saca, la cari se alipi mai trdiu pe scurt timp
reduce pana la timpul descalecarii lui Rada Negra;
j.-1 Braila. Pana la 1649, eand Matein Basarab
pe tirnpul lui Alexandru Basarab (1350) se ga- termita restaurarea vechiuluii schit Frasineta,
sesee existand mai mult ca tirg decilt ca oras ; pradat si ars de Vasile Lupul, episcopiiide B.
dela aceasta epoca a tners continua desvoltan- nti avara scaun stabil in orasul B., ei stau la
du-se, aya sa sufere insa mult in timpurile fur- Trgoviste in jaral domnului, venind la B. numai
tunoase din trecut, fiind situat in drumal tuturor cand eran chiemati de imprejurari. Schitul re-

navalirilor. La 1521 il devasta Mehmet Beg; staurat acum in proportiuni mai inari, devine

la 1696 a fost piada de Tatari; la 1637-39 biserica catedrala, i episcopal Serafimfisi aseaza
Vasile Lupul i ginerele siu Timas, ca Tatarii, aici stabil scauntil set'. Biserica fiind slabita in

nu lasat piatra pe piatra; Ungurii veniti in decursul timpurilor de cutreinure i pradata de

cottla prim. mixta Nr. 2 din Buz6u.

ajutorul lui Mateiu Basarab, sub loan Keinny,

pradara ce inai remase de Tatari. 1:hipa jucheierea pacii, Mateiu Basarab faca tot ce putii de
a iotemeia orasul, si la 1649 reconstiui metocul

Frasinetu, ars de Timas, care deveni scaunul

episcopiei de B. In luptele dintre Rusi i Turci
astil fa (1806) din nou pustiit de acesti din
urma; tot In acel an Rusii stabilesc aici o puternici colonie de Bulgari, inmultiti pe la 1828
prin o noua colonia. Cu luarea Brailei de cana
Rusi (1828), cargada-se Qi B.-1 de Turci, locuitoni incep a se reintoarce la vetrelo lor

mai multe ori, fit restata ata la 1742 de 'episcopal Metodie, si la 1832 de episcopal Chesarie,

care o Impodobi in mod demn de o episcopie,

ridicand In jaral ei marete palate: casete dom-

nesci, seminariul, consistorial, tipografia, locuinte

pentru calugari, s. a., asa ca episcopia de B., ca

local e cea dintAiu in tear. Pana la secularisare
depindeau de aceasta episcopie metocurile: Adin-

cata, Alunisu, Berca, Chela (Prahova), Cislau,

Cozienii, Gavanele, Gvnesci, Merei, Parscov,
Pinu, Prosea, Ssenii, Sf. Dimitrie (Bucuresci),
Sf. Nicolae (Focsani) i Vintila-Voda, ale caror
orasul incepe a se reconstru si impopula. Avnt averi se administran do episcopi. Acji jurisdicmai puternic lu desvoltarea orasului dupii 1870 tiunea episcopului de B. se extinde preste j-le
in arma deschiderii cilor ferate. Cf. B. Iorgu- B. si Rilinnicu-Sarat ; eparchia de B. e impartita

lescu, Dictionar.
geogr. al j.-lui B., Bucuresci, 1892. in 11 parochii uib. (4 in R.-Sarat) si 197 rur.
[nt.]
(84 in R.-Sarat), avnd 15 biserici in parochiile
Buz4u, episcopia de B., s'a infiintat de doinnul arb. si 400 in cele no., cu un numer total de
Jlitinteniei Rada V, supranumit de biserica cel 432 preoti. In administratie episcopal e ajetat de

www.dacoromanica.ro

B11Z611

un consistmiu si de 2 protoerei, unul cu rapedinta in B. si altul in R.-Sarat, ande trebue sa

stea si un archiereu-locotenent al episcopului.
Seria episcopilor de B. e urmatoarea: Paisie
(1496-1526), Anania (1526-1544), Irimie

651

Buzias.

fermata din 6 cat. cu 1523 loc.; aici e resedinta plasii.

Buzia9, statiune balneara renumita in Banat,
cott. Timis, cu posta, telegraf, cale terata. Situata la o inaltime de 132 in. la marginea ora-

Atanasie (1558-1587), Luca selului, baia este una dintre cele mai bine intre(1587-1612), Ciril (1612-1620), Efrem Tru- Paute 1.1 cercetate bai din regata' ungar. Un
Mol (1620-1636), Stefan Tipograful (1636 paro mare, fruimos, in mijlec avnd isvearele,
(1544.-1558),

pin 1648), Serafim (1649-1668), Grigore (1668

pitn 1691), Mitro fan (1691-1703), Damascen
(1703-1710), Ioasaf (1710-1717), Daniel (1717
pana 1720), Stefan (1720-1732), Misael (1732
pana 1740), .Metodie (1740-1749), Filaret (1749
pana 1753), Rafael (1753-1764), Coma (1764
pana 1787), Dosofteiu (1787-1793), Constantie

cu colonade acoperite pentru de a comunica in

ori ce timp atat cu hoteluri cat i cu stabilimentele de cura. .Afard de hoteluri sant de inchiriat o m'Orne de camera la locuitorii din
orasel. Isvoarele principale Iosif i .Mihai se
intrebuinteaza atat de beut cat si de facut bai
reci i calde ; aceste din arma dup.' jun sistem

Spitalul judeVan din Buzdu.

(1793-1819), Gherasim (1819-1824), Chesarie non i practic, astfel ca pierderea gazwilor se re(1825-1846), Filoteiu (mai antaiu locotenent, duce la minimal. Are o notatoare, bai de hidralar dela 1850-1860 titular), Dionisie Romano terapia bine aranjate si in timpul din arma

(1861-1873, intrerupt in pastorio la 1864 pe

scurt timp de Ghenadie, mutat la Arge), InoCf.
centiu (1873-93) si Dionisie (1894-4
B. Iorgulescu, Dict. geogr. al j-lui B., Bacaresol, 1892.

[nt.]

aranjament pentru cure de soare si de aer.

Apele dela B. dint recomandate la boale femeiesci, anemie, cataruri de stonmc, de intestine

si de besica, precum si la afectiuni de nervi.

Num'Irul visitatorilor se urca la Meya mii pe

Buz6u, Intorsura B.-lui, (magh. Bodzafor- an, intre cari multi Romani. Are mai multi medul6), com. mica in Trans., cott. Treiscaunelor, dici curanti. Apa sera feruginoasa se expediaza
cu 1891 loc. Rom., cari se ocupa cu agricultura, in butelii in teara i in strainatate. DITA anaprasirea vitelor i cu lemnaritul; are oficia te- lisa profesorului Lengyel Bla inteun litru se

legrafo-postal.

Miau, Vama B.-lui, com. mica in Trans.,

g.sesce

cott. Treiscaunelor, situata la nord dela gura Clorura de sodiu .

pasului B., cu 1363 loc. Rom., cari se ocupa cu
potasia
oieritul i fac comercia preste frontiera; aici

este oficia vamal si de carantina.

Isv. Iosif
.
.

magnesia .
Bicarbonat de magnesia

Buzescl, com. rur. in Rom., j. Olt, pl. Mijlocu, Bicarbonat de calciu

0.2971
0.0304
0.1721
0.1602
0.7841

Isv. Mihai
0.1006
0.0139
0.0123
0.0958
0.2819
42*

www.dacoromanica.ro

652

Buzoian

Bicarbonat de fier
Sulfat de calciu .
Hidrogen silicat .

.
.
.

Suma

0.1045
0.0662
0-1296
1-7442
1466 c. o.

0.1528
0.0057
0-1364
0.7996
1443 c. c.

Bzura.

Portugalia, Grecia, Albania, Turcia, la 1811 publica: Pelerinagiul lui Child-Harold, epopee filosofica, care-1 puse in fruntea poetilor englezi,

In care, sub numele eroului s'u, ii descrie

propriile sale aventuri i impresiuni. Fructe ale

.
135C.
135C. acestei calatorii sant anca frumoasele poeme:
Corsariul, Lara Logodnica din A.bydos, Giaurul,
[Dr. Vuia.]
Buzoian, George T., geograf rom., n. 1859 in Impresurarea Corintului, Parisina (1812-15),
Bucuresci, a studiat aici i in Viena ; dela 1881 oari i intarira reputatiunea de mare poet. Caprof. de geogr. i istorie in Craiova, Bucuresci storit in 1814, si despartit de sotie dupit
acum la Botosani. A dat la lumin numeroase an, parasi din nou Englitera, acum pentru totcarti didact. de materie geogr., doue harte murale deuna. Trani' prin Belgia, nade vgla Waterloo,
Europa i Cugetari asupra popoar. vechi, prin Elvetia unde se imprieteni cu Shelley ;
trai mult timp in Venetia, dat placerilor.
(Mailer, Buc.).
Byblos, (la Greci; in vechiul testament Gebal), nobil pasiune si idea de a lucra Cu Carbonarii
oras stravechiu in Fenicia, oarecand vestit prin pentra liberarea Italiei, Il atrasera' la Florenta.
templul lui Adonis ; adi Dfebail, sat numai Cu A.cest proiect nereusind, in 1823 se devota causei
Grecilor, cari se rescularit spre a se elibera.
600 loc.
Bylandt-Rheidt, Arthur, conte, general austriac, Stabilit la Missolonghi, art mari calitati ca om
n. 1821; a servit la artilerie, dedicandu-se cu de actiune. Muri ins In 19 Apr. 1824, de friguri
Acid carbonic fiber
Temperatura . .

zel technicei militare. Intre anii 1876-88 a reumatism ale, inainte de a ved succesul sacrificielor sale. Grecii Ii ridicartti mai tarclin o
statua. Toate operele sale, dar mai ales cele

fost ministru de resboiu si a reorganisat armata

Austro-Ungariei. t 1891 in Viena.
Bylaws, (engl., pron. beilahs), statute municipale si de corporatiuni; in special i statutele
francmazonilor in Anglia.
Byng, John, amiral englez, n. 1704; fiind batut

de Francezi in Baleare, la 1756, a fost condamnat la moarte de curtea martiala i im-

puscat (1757), desi nu s'a putut stabili ca ar fi

fost vinovat de lipsa de curagiu sau de rea eredina. Aceastri condamnare a indignat intreaga
Europa.

[Constant. B.]

publicate dupa. 1815: Cantal III si IV din ChildHarold, Manfred, Cain, Ceriul i Pamantul, Ma-

rino Faliero, Profetia lui Dante si Don Juan,

considerat ca prima capodopera a lui B., se
disting prin indoiala si desamagire, prin pesimismul i spiritul de revolta in contra moravurilor si a vechilor institutiuni religioase
sociale ale timpului sen. Aceste calitati, impreuna cu setea de adevar si ideal, ce respira
din scrierile sale, fac sa valoreze i astrli epitend dat altadata lui B. de steaua polara a

Byrgius, Iustus, (lobst Bilrgi) matematic

mechanic germ., n. 1552 in Lichtensteig. La poesiei moderne. Mare parte din operele lui sant
1579 a ajuns in servicial lui Wilhelm IV de traduse in rom. de Eliade tU alti poeti ai nostri.
Byrsonima .Rich., (botan.) gen de plante ligHessa ca ceasornicar de curte. Ad a construit
un glob ceresc, in care a arangiat stelele con- noase din fam. Malpighiaceelor, trib. Malpighieae,
form observatiunilor sale. Wilhelm a trimis globul ce creso in America tropicala. Malta specii au

Imp. Rudolf II, care la 1604 a luat pe B. in aplicari medicinale ; dela cea mai importanta, B.

serviciul sn ca mechanic de curte. Aici a remas crassifolia H. B. din sav anele Guyanei, se folosesc e
Oa. la 1622, cand s'a reintom la Cassel. B. a infusia scoartei ca antidot contra muscaturii oroaflat logaritmii independent de Napier, si a con- talului, cat sit la bronchita i intlamatia plamanilor ;
strait un aparat de triangulatiune i alte aparate. B. verbascifolia DC. ca febrifuga ; fructele dela
B. spicata DC. contra dysinteriei, s. in. d. Lemnul
t 1632 in Cassel.
Byron, George NoelGordon,Lord,dupa Shakes- de B. Armeniaca Rich., B. verbascifolia DC. si al
peare i Milton cel inai mare poet engl., n. 22 Ian. altor arbori brasiliani, se aplica in strugaria de
1788 in Londra. Remas orfan de tata la 3 ani, abanos. Unele specii au fructe comestibile, multe
petreca copilaria in Scotia cu mama sa, ale carei se cultiva la noi in florarii.
[A. Pr.]
desmerdari i bruschete desvoltara i mai mult
Byssus, probabil numirea burnbacului in veviolenta inascuta a temperamentului su. Stadia chime ; materiile lucrate din B. se numiau Sinla Harrov, aproape de Londra, si la Cambridge. dones. Cel mai scamp B. era cel galben, care
La 20 de ani publicil primal volum de poesii: crescea in Achaia i Elis.

Oare de repaus. Aspru criticat pentru aceste

Byzadum, s. Byzacene, o parte a provinciei

poesii, B. isi resbuna publicilud, 1809, violenta romane din Africa, situata intro Syrtul mic,
satira : Poetii englezi i criticii scotieni. Intrand Hadrumetum i Numidia.
finbr illicit in parlament, pe basa titlului de Bzura, afluent pe partea stanga al Vistulei in
lord, mostenit dela unchii sei, s'a distins prin Polonia, isvoresce langa Lodz si se varsii. in
talentul su oratorio. Calatorind apoi in Spania, Vistula in fata Wyszogrodului; lungimea 155 km.

www.dacoromanica.ro

(Artiookk ce nu se game sub C Sala a se cauta sub K, Q iT.)

C, litera a treia a alfabetului. C lat. s'a forinat

din a treia litera a alfabetului grec. r (gamma)
insemn la inceput atiit sunetul G, cat si K.
In epoca clasica Romanii rostiau sunetul C pretutindenea K; s. e.: Cicero, Caesar = Kikero,
Kaesar. C urmat de e, i, ae, oe, y s'a pronunfat
ca T numai dup.' apunerea imperiului roman
occidental. In alfabetele imprumutate din cel

Cabala, (hebr. Kabbala = tradifiune), la Ovrei

tradifiwaile ce se susfineau alaturea cu legea.

Astadi se infelege sub C. un fel de filosofie a
religiunei cu tendinfa mistica, care s'a desvoltat in evul media la Ovrei din doctrinele
lor secrete, si care cam din sed. XII a inceput

a se pune in sistem. In C. se descopere nisuinfa de a da o solufiune color mai cardinale in-

latin prin C se inseamni diferite sunete. In trebari asupra lui Neu si a hunii. Confine elealfabetul nostru i in eel italian litera C in mente eleniste i imagini fantastice. Aceste docgeneral represinta sunetul K; cfind insa e ur- trine au fost adunate de catra Iezirah in sea. IX,
mat de e, i, se rostesce
(s. e. cer, cine). Ch apoi de Simon ben Jochai in sed. XIII. CaIn cuvinte rornanesci = c, fiind h mut i servind balism, teoria doctrinelor din O.; Cabalist, cel
ce se ocupg. cu C. Sub C. se mai infelege

numai spre a ariita, ca C urmat de e, i are s

se rostease ca gutural, c, s. e. ciliar, cheie
(cet. kiar, keie). Aceeasi regul se afla si in
ortografis; italiana. In I. franceza, C urmat de
e, i se pronunfa s. La popoarele slavice si la
Maghiari C = T; iar palatala
la Boemi si la
Croafi se noteaza prin Osi la Poloni prin Cz.
In prescurtttri C are mai multe infelesuri. In
inscripfiuni i manusmipte latine C inseamna :

pretinsa sciinfa de a comunica cu spiritele si

urzirea de intrigi.
[Pl.]
Caballeria, nib-um de hold in Castilia =
38.63 ha.; in America de sud = 13.41 ha.; in

America centrala = 44.72 ha.

Caballero, Fernan, pseudonimul romancierei
spaniole Cecilia de Arrom, n. 1796 in Merges
(Helvetia), din parinfi germani. C. a publicat coCaius, Caesar, Cassius, Claudius, consul, censor, leefiuni de poesii i povesti poporale spaniole,
cohors, etc.; in terminologia sciinfifie = Cuvier; a introdus romanul modern In Spania ; in scrieIn matematic C = capital; in fisica pe scala ter- rile sale se arata catolica stricta i realista in
mometrica = Celsiu. Ca numer roman C (centum) infelesul bun al cuvntului. t 1877 in Sevilla.
Clemencia, Lagrimas, Cuentos y
= 100. In chimie C = carbon. In msurile me- Opere :
frico c inseamn a suta parte, s. e. : cm. = Vioo m. poesias populares andaluces, Coleccion de arMai inseamna e. : curent (s. e.: a. c. = anul ticules religiosos y morales.
Cabana, haina de deasupra a preofilor, purcurent), coroana (monet austro-ungara). Pe
monetele din Ungaria C. = Casovia ; c. 1. = citato tata in local giubelei de odinioara.
Cabanas, 1) department In republica amer.
loco, ca. = (lat.) circa.
[I. Petranu.]
C in notafiunile musicale alfabetice repro- centr. Salvador, ca 35,000 loc.; 2) oras la fermul
sinta de ordinar sunetul numit generalminte do, nord. al Cubei ; port intarit, export de tutum.
punctul de plecare al gamei majore tip. A fost Cabane, (frc.) coliba ; luntre cu coperis din
si este intrebuinfat ca prescurtare, in lee de scanduri usoare.
Cant, Cantus, Canto, Chant, con, col, Cabanis, Pierre Jean George, filosof sensualist
capo, s. a. Litera C prin diferite transforma- frc. (1757-1808), cunoscut prin partea ce lutt
fiuni a dat nascere cheiei lui d o, care fara in- In revolufiunea franceza alaturea cu Mirabeau,
doiala a fost cea mai importanta cheie musicala, al crui prieten i admirator era. A stat in rasi tot o specie de C e semnul conventional pus porturi foarte intime cu cei mai mari filosofi ai
pe portativ pentru a indica msurile 4/4 sau 2/ timpului. A tradus in franfuzesce Biada lui
Omer. Serien: Rapports du physique et du modesi acest semn are o alta origine.
[T C.]
ral de l'hommee, (1802, Paris); Lettre posthume
Ca, semn chimic pentru Calciu.
CA, conjuncfiune; impreuna doue proposifiuni, et indite sur les causes premires, (1824, Paris).

san exprim causa (v. caci).

Cabanita, odinioarl manta domneasca cu ciuCab., 1) C. (engl., pron. cheb), prescurtare din curi (ceaprazuri) de fir, blanita cu sainar i
Cabriolet, originar trasura usoara cu 2 roate, cu impodobita cu copee in brilante.
Cabaret, carcima ; blid pentru compoturi, imcoperis mobil i pe dinapoi cu un scaun pentru

vizitiu; astdi birja cu 4 roate.

parfit in forma de vantaiu in mai multe des-

Cabal, ministeriul, faimosul rninisteriu al re- parfeminte.

gelui Carol II, nurnit astfel dupa acrostichul

Cabarrus, Franc., diplomat pi financier spaniol,

format din inifialele numelor singuraticilor mi- n. 1752 in Bayonne, 1782 director al bancii din
nistri: Clifford, Arlington, Buckingham, Ashley si Madrid, intemeiata la inifiativa lui ; 1795 director

Lauderdale, numit la 1671, care a voit s rein- al fabricelor regale, 1808 ministru de final*.
troduca in Anglia catolicismul i absolutismul t 1810 in Sevilla.
Cabasia, mineral ma, silicat alunainos de
monarchic; a trebuit insa sa se retraga la 1674.

www.dacoromanica.ro

654

Cabaz

Cabotagiu.

calciu i sodiu, hidratat, se presinta in rombo- In toate statele asemenea institutiuni p6aloase.
edri. Incolor, alb, rosu san ceva brun. Se gasesce (V. secretul scrisorilor.)
cu alli zeoliti in cavitati in basalte, melafire, etc.,
Cabiril, dupa raft. grea eran 3 lei si 3 dine,

mai rar in granit. Cristale frumoase yin dela aceste din gintea nimfelor, si se veneran in inOberstein, din valea Fassa, Kilpatrik (Scotia), sulele Samothrake, Lemnos, etc.; dar pe and
Baveno, etc.
In Samothrake se numiau eii mari, in insula
Cabaz, caraghios; Cabazlic, gluma proastrt.

Lemnos se cliceau fii lui Hephestos cu Kabeiro,

Caen!, 1) C., (magh. Kebesd), com. mica in si se credea c sant fauri, calfele lui Hephestos
Ung., cott. Bihor, situata tn muntii bihoreni ; (Vulcan), si In genere demoni. Cultut din Sarnoare 224 case, cu 1044 loc. Rom. gr.-or. Telitorul thrake a strabatut pi la Roma, si Varro col ine de 3051 jug. cat., parant muntos; produce ftat ti identifich cu Iupiter, Juno si Minerva.
cereale slabe; industrie de casa, de lemn, po- Unii afirma c sant nurnai 2 C., a ap6e1 namrtrit, stuprit, prasire de vite cornute, oi, capre vigatiunea si e sfint asemeni Dioscurilor; pe
pi porci.
and allii clic, a C. au avut insemn6tatea ce o
2) C., com. rurala si parochie In Bucovina, au Corybantii si Curetii. (Cf. Teohari Antonescu,
cap. Storojinet, jud. Stanescii de jos, cu 1064 loc., Cultul C.-lor., Buc. 1889 si A. D. Xenopol
(866 ort. res., 17 apus., 181 mos.); swan: pri- Archiva, II., p. 501.)
[Atm.]
marg.
[Dr. I. G. Sbiera.]
Cabiovata, lac in Rom., j. Tulcea, pl. Sulina,
Cabestan, (span. cabrestante), virtej, scripet pe teritorul com. urb. Chilia veche ; are o invertical pus in miscare prin prghii orizontale tindere de 120 hect,, produce pone bun.
cari infilsoar o coarda (franghie) pe un trunchiu

Cablu, (marina) franghie groasa, dela 360 mm.

Porta lui este foarte mare. Col mai perfectionat

C. este al capitanului Barbotin. S'au &it modele
de C. si pe bas-reliefurile eg-iptiene.
Cabet, _Etienne, comunist francez, n. 1788 in
Dijon, advocat aici, apoi in Paris, membru in

ductor de electricitate, av6nd osectiune care trece

preste limita de 10 mml. si format In general din
mai multe fire metalice. Se construesc a neiso-

cilindric. Un C. fix este asezat pe puntea ori circonferinta in sus. Se tntrebuinteaza In arsecarei nave; prin ajutorul lui se ridicri ancora. nate pentru lucrari de forth'. C. electric, un con-

comitetul Carbonarilor, 1831 deputat; a propagat In diarul Le Populaire principii coma-

late liana la sectiune maximal de 1000 mm'.,

C. isolate, ale caror sectiuni nu trec presto
500 mm'. Isolatia C.-lor, intrebuintate unde
e uscat, este formata din straturi isoltoare
compuse de cauciuc natural, sau vulcanisat,
anep impletita si panglici speciale. Se poate
obtin6 astfol o isolatie, care poate varia dela
300-3000 meghoms pe km. C. isolate se a5eaz6

si

niste moderate (icarice), si dupa lupta din Iunie

a plecat cu 44 partisani la Texas, apoi in Illinois,
spre a intemeia aici o republia icarica; t 1856
In St. Louis.
Cabeu, sau Cubeu, tirgusor In Basarabia, j.
Ismail, pe malul stang a ituletului C.; este o
colonie bulgarrc, cu 2500 loc., 320 case pi o biserica. Aci pfina la 1879 a fost statiune de vama
pentru Rombia.
Cabina, camera' la bordul bastimentelor, destinata ca locuinta pasagerilor, oficierilor bordului
si la parte din sefii echipagiului. C.-le au unul,
dou6 sau patru paturi suprapuse ; unele servesc

spre a fi protejate de actiunile mecanice exterioare. Uncle este umiditate sfint intrebuintate

cultura si isteti ; ei form eaza poporatiunea prin-

Cabochiens, partid politic (1411) In Paris, condus

in general In canale de beton, de limn. etc.,

C. isolate In modul indicat mai sus, acoperindu-se

si cu un strat de plumb. Din causa c plumbul

e bun conductor al electricitatii e necesar, ca
stratul isolator sa fie cat se poate de impermeabil. Nu e prudent intrebuintarea C.-lor a aror
isolatie e mai mica de 300 meghoms pe km. Cnd

drept sail de fumat, de bi, saloane, etc. Pe C.-ile nu stint protejate de actiunile mecanice,
bastitnentele de resboiu fiecare oficier are drept atunci, pe langa isolatia care constitue Drotecla o C.
tiunea electrica, urmeaza sa se formeze si o
Cabinda, popor african la terinural vestic al protectiune mecanich, cesa co se obtine prin inAfricei. De and cu colonisarile portugheze, po- v6Iirea lor cu nisce bande de otel spirale. C.,
porul C. se crestineaza. C. sant accesibili pentru astfel preparate, se numesc armate.

cipala a litoralului fructifer, precum si a ora- de macelartil Caboche. C.-ii au sprijinit sub
vita C., situat 60 km. spre nord dela gura riului Carol VI Po loan de Burgundia NeinspaimnCongo. Prin portul s6u excelent si zelul locui- tatul; in 1413 a erupt contra lor o cumplita re-

torilor, orasul C. a ajuns la Insem natate comerciala. actiune. Cf. Coville, Les C. (Paris, 1888.)
Cabinet, (fro. diminutiv din cabane), 1) camerrt
Cabochon, (frc. pron. caboson), piatr scurnpa
mica cu o destinatiune anumita, : C. de toaleta, de lustruita si tajar in forma sa naturala.
baie, etc.; 2) camera retrasa pentru studiu,
Cabo Frio, promontoriu ea far la termul estic

lucrari: C.-ut secretarului ; 3) consiliu unde se al Brasiliei.

trateazrt afacerile statului: secret de C.; 4) mem brii

Cabotagiu, termen maritim indicand comerciul
acestui consiliu, adecrt ministrii; 5) locul unde se ce se face de bastimentele mici dealungul coa-

expun colectiuni de studiu, de arta: C. de fisica. stelor. E opusul termenului maritim lung-curs
Cabinet negru, (franc. C. noir), cabinet in- (longo-corso), care se 4ice pentru navigatiunea
fiintat la 1628 de Richelieu lava oficiul postal cu bastimente rnari, la largul marii, intre pordin Paris, cu chiemarea de a desface scrisorile turi departate unul de altul. Se deosebesce : C.

suspecte din punct de vedere politic si a de-

exersat de mici nave, cari naviga fara a

nunta cuprinsul lor. Desfacerea si apoi sigilarea mic'

pierde din vedere coastele si pe cat posibil deadin non a scrisorilor s'a desvoltat la o adev6rata lungul lor, si a mare, exersat de nave relativ
arta. C. n. consuma sub Ludovic XVI 300.000 fr. mari, cari naviga intro porturile a dou6 mari
pe an. La anumite timpuri au functiouat mai Invecinate, bunaoara Intro porturile frc. din Me-

www.dacoromanica.ro

Cabotin

Cficiu.

655

diterana si porturile staine din aceeasi mare mai insemnath' e com. rur. C., j. Romanati, pl.
san din Marea Neagrh. Tot C. se ohiarn i for- Ocolu, cu 1966 loc., cari se ocupl cu agriculmalitatea vamalh ce e a se indeplini de interesati tura si prsirea vitelor ; are 4 biserici cu 4 preoti

pentru transportul de pe apa al marfurilar in- si 1 scoala mixta. Lnga sat se gasesc mine antice.
digene dela un port la altul, Cintra porturile Cacao, productul folosit la prepararea cioromana insh numai), in scutire de taxe varnali colatei, uleului de cacao, etc., extras din freeale marfurilor indigene. (Cf. art. 153 si urin. din tele baciforme dela arborele de C. Theobroma
Leg. gen. a vimilor.)
C. L. (v. ac.) Acest fruct se aseamn unui eraCabotin, comediant ambulant; actor fara talent. stavete mare, (v. ilustr.) e neted, galben sau roCaboto, vestiti navigatori : 1) C. Giovanni, sietic, pielos ; in interior are cinci despart6minte

descopei itorul continentului nord-american, n. umplute en o carne mate, rosietica, in cai e se

1420 in Genova; intentiontind a cauta un drum atla 25-80 de seminte ovoide, neregulate. Secatrii China, in 24 Iunie 1494 a descoperit America mintele so compun din : unt (48-50./), albu-

de nord, pe care o numi Terra prima vista, pro- mina (21-20./), theobroming (un alcaloid), amibabil Labrador-ul de adi. t 1498; 2) C. Sebastiano, don, celulosa', substante mineral si apa (10-12.0.
fiul celui de mai inainte, n. 1473 in Venetia ; a des- C. se prepara in mochil urmator Fructele coapte

se culeg, se creapa
si so scoate carnea
din ele dimpreunh

coperit 1498 Fundlanda nona si 1517

Calea i Golful Hud-.

son, 1526-30 a

cu gruntele ; carnea

scrutat terinurul

se descompune in

estie al Americei su-'

dice.
1557.
Cabra1,11C.,Pedro

24-48 oare ; grauntele se pot apoi separa si usca sau terisa. In comerciu
vin mai multe variatati : C. Caracas, C.
Guayaquil, C. Maragnan, C. Martini-

Alvarez (Cabrera),

navigatorportughez,

n. 1460, descoperi
1500, in chlatori a sa

spre India ostia,

Brasilia, pe care o

que, C.Trinidad,sete.,

ocuph pentru Portugalia. 1526; 2) C.,

cari difor intru clava

quis de Thomar, diplomat pmtughez, n.

1803; 1835 deputat,
1842-46 Qi 1849 .
pina 1851 ministrupresident, 1859-61

originara din Venezuela. Grhuntele cu-

si In calittile lor ;

Antonio Bernardo
da Costa C., Mar-

calitatea cea inai

bun e C. Caracas,

ratite de coaja se
macinft, si se trans-

formeaza inteo

metes& semilluidd de

ambasador in Bra.
silia. t 1889.

C., si astfel vine in

comerciu; daca din
aceasta mass se
stoarce untul, re-

Cabrera, Don Ba-.

mon, Conte de Morelia, general carlist,

n. 1810 in Tortosa,
In Catalonia, curagios si crud ; dupa ca

mam-sa ffi impus-

mane pulberea de C.

Maui de C. este

Ramuri

ei fruct de cacaoier

(Theobroma Cacao.)

catii d e Mina, in ainth

un corpgras, campus
din stearin,
tin si din acid theobromic ; o galben,

1837, pn sub portile Madridului ; 1874 se de- opac, cu gust dulce si placut; solubil in alcool.
1877 in "Went- Se prepara prin o presiune energica din grhutele
clan\ contra lui Don Carlos.
de C. prtijite, pulverisate si amestecate Cu putinh
worth (Anglia).

apl. Se folosesce cu deosebire in farmacia.

Cabrera, insula, v. Baleare.

CicAu, Corac-ias garrula L., pasare enthtoare

Cabrioleta, trasura usoara cu done roate.
din fain. Ceraciadae, cunoscuta sub numele de
(v. Cab).

Cabul, n'u in Asia, afluent pe partea dreapta Dumbrdvancd sau Gaifa t'enea; are cioc negni,
a Indului ; isvoresce in Afganistan, formeaza puternic si drept, lataret la ba.sa i inclinat la
vestitul pas Chaibar si se vaisa in Indus din virf. Panela in genere sfint frumoase; cele

sus de fortareata Atac; 500 kin. lung. Lino de pe cap, grumazi si foale sfint albastre cu
acest riu e situat rapa C., residenta emirului lustra verdiu, iar cele de pe spate si umeri
de Afganistan, 60,0(30 loc., citadela; 1874 oissul oachese-albastrii ; coada drept retezata e comsufen mult din causa unui cutremur de pamnt. pusa din pene albastre cu nuanta de ultramarin;
Cabuya, fuior fabricat din fibrele plantei Apve plutitoarele din aripi sfint negra pe deasupra, si

tuberosa, din care se confectioneaza funn

si

frnghii foarte durabile.

Candores! (portug., span. Cazadores), vnatorii pedestri in annata portugheza i spaniola.
Cacaletl, numele mai multor localitati in Rom.,

vinete dedesubt. Picioarele stint galbana. Lungima totala e de 31 cm, lung. aripilor de 20 cm.

si lung. codii de 13 cm. Din AprilSept. petrece pito padurile si dumbravile noastre nutrindu-se en insecto, soparle, broasce i suga-

www.dacoromanica.ro

656

Cacavela

Criciulata.

toare mai mici; cuibaresce prin scobiturile ar- organice: ferestruiturrt, tnite, scrobeala i feborilor, peste iarna migreaza In regiuni mai calii, prin incaldirea pana' la 2000 cu pucioasil
calduroase.
[T. B.]
si solute de idroxid de sodiu.
Cacavela, Ieremia, calugiir originar din Creta.
Cache, sau Catehu, estract ce se scoate din
Dupg ce i11176tii in Asia mica, treat la Lipsca, partea interni a arborelui Acacia Catehu sau
si pe la 1670 la Viena, undo se iscali inteo din alte plante. Confine ca principii mai imporsonseare: leremia Elinul, invettor al bisericii tante: tanin, catehing i alte materii de coleare
orientale. Mai tardiu 11 gasim tot in Orient, iar brung. Se intrebuinteaza, In medicina ca astrin1687 in Muntenia, ca dascal de gramatica, reto- gent, iar in industrie pentru dubirea pieilor
rica i filosofie grecg. De aici C. treca in Mol- In tincturg.
dova ca dascal al copiilor lui Const. Cantemir,
Cachucha, (span., pron. caciuda), arie si dans
Antioh i Dimitrie. Acesta Ii trimise mai trdiu popular andaluz, in mesura ternara (8/4) de o
ca semn de recunoscintg scrierea sa: Divanul miscare vie, gratioasa, pasionata. Are multg analumii cu Inteleptule, si C. respunse cu o scri- logie ou Bolero (v. ac.). Aria e fermata dintr' o
scare foarte mag-ulitoare. Din scrierile lui se parte principal, de 8 sau 12 tacto, care se reamintesce traducerea neogreca a operei lui path si formeaza inceputul i sfirsitul, infra cari

Platina: De vita summoram pontificume, tradu- se intercaleaza un trio, prin ritm si caracter
cere lucrata dupti indemnul lui C. Brancoveanul, deosebit. Ca si mai toate dansurile spaniole e inapoi nisce epigrame eroico-elegice, si o epistol sotit de castanete si chitara. Prin celebra clan-

mult lrtudata, In care isi da titlul sus pomenit. tuitoare F. Elssler, C. a fost introdus pe scena.
El era un barbat foarte Invetat, sciind limbile :
[T. C.]
conjunctiune ; exprima: motiv-ul unei
latina, ebraicti si italiana, mmoscand
filosofia si s. Scripturg, si este chiar numit un afirmatiuni, o interogatiune, o intrebare unita
apdstol vestit al cuvntului evangelio. El a fost cu o dorint.
si profesor la Academia, adeca scoala princiMann!, Cdciuni, se numesc In Tesalia Arapall din Iasi. (Cf. Xenopol, Ist. Rom. IV. 645-46, manii, cari ierneaza acolo eu turmele lor de oi;
ei sant un trib al Firserotilor (v. ac.).
V. 614.)
Cacica, tirg si mosie manastireasca in BucoCceres, provincie span. in Estramadura nord.,
19,863 km8. si (1887) 339,793 loc. Capitala C. vina, cpit. Gura Humorului, j. Solca, cu 1629 loc.,
14,880 loc.
(454 ort., 1130 cat., 23 prot. si 22 nos.); semi/
Caceres, Andrs Avelino, general peruan, n. primara de Wet si de fetite ; saline renumite ;
1831 in Huanta, s'a distins in resboiul contra repu- posta, telegraf si statiune de cale ferat locala.
blicei Chile, 1886-90, apoi din nou la 1894, presi- Bisericesce se tine de Partescii de sus, desi are
dent in Peru. Depus 1895 in urma unei revolte. bis. proprie, sfintita 1896. [Dr. I. G. Sbiera.]
Cach, v. si Ca.
Cacica, joc de copii. C. este un bat ascutit la
Cachalot, sau Cachelot (Physeter L., Catodon ambele capete, care se lovesce cu un alt bat
Gray), un mamifer din ord. Chitilor (Cetaceelor mai lung, ca s sara in sus.
sau Natantia); are cap foarte mare, cam 1/3 parte

Cacluga, pesce, v. Cega.

CAciular, care face sau vinde caciuli; porecla
ciuntit. In falca de sus n'are dint, in cea de jos data Dorobantilor.
re dinti de forma conica. Are done innotatoare,
Chiulata, un satulet In Romania, j. R.-Vlcei,
una la piept si una la coada. Ochii foarte mici, ajuns a fi celebra prin pretiosul isvor de apa
gura foarte mare. E de coloare negrie. Lun- minerala, la care alearga mult lurne suferinda
gimea e de 20 m., periferia corpului, la spete de din Rom. intreaga si din tenle limitrofe. IDE311Si

din corp, la partea dinainte drept, pan ar fi

vr'o 10-12 m. Traiesce In Oceanul Atlantic si satul abia numera 50 case, dar publicul visiPacific, mai ales intre 400 lat. nord. si sud. Se tator gasesce locuinte In Calimanesci, care nu
vaneaza pentru untura sa, pentru ambra, ce se e mai departe dean de 1,/, chilometru si are
scoate din intestine si pentru spermateta (eetina, comunicatiune neintrerupta cu C. prin un omsperma ceti), o grasime lichida, care se acuinu- nibus. Legenda descoperirii isvorului abia ne
leaz In excavatiunile capului, si recindu-se se duce pane.' la mijlocul secolului nostru, cnd prin
sleesce, (materii grase), i pentru din tu si (fildes). o fericita tntemplare calugarii mangstirei Cozia
Cachenez, carteu, (franc) shawl gros si larg, au dat de isvor. Col dintaiu care, apretiand valoarea apei, a facut-o cunoscuta lumii a fost
cu care se invelesce gtul, gura si nasul.
Cachexla, (med.) o profunda alteratune a nu- Alexandru Golescu. Acest boier visitand localitritiunii organismului. C. exophthalmica,v. Morbus tatea la 1854, si dupg aceea mai multi ani deaBa.sedowi. C. thyreopriva, cachexie sau morb randul, a remas uimit de efectele curative ale
causat de degeneratiunea sau inlaturarea ope- apei. Din recunoscinta a facut eaptarea isvorului,
rativa a glandulei thyreoide ; se manifesta in scutindu-1 asfel de inundatiile Oltului. Captarea
anemia, alterati cerebrale i o aglomerare de aceasta a reusit at.'t de bine, Inca Insusi statul
mucing in corp.
la 1886, cand a dispus intreprinderea unor luCachl, pise al Cordilerilor estici, la frontiers crari marl la bgi, s'a multamit cu captarea ce a
argentind-chileng ; cu un pas la 4320 m.
gsit In C., incungiurnd nun-Jai isvorul cu un
Cachinnus, riset in pug mare ; ris convulsiv parete mai inalt si solid. Instalatia nu servesce
(v. ac.).
decal pentru cura de beut ; bai aci nu se fac.
Cachou* sau cachoncl, pastile preparate din La isvor temperatura apei e de 117 C., placuta
catechu, mbar si aromate ; in orient se mesteca la gust, limpede si cu un usor miros de puin gura, pentru a da respiriului un mires placut. cioasa. Proprietatea statului fiind, ministeriul doCachou Laval, (franc) un numer de colori spe- meniilor a luat dispositii, ca apa sa poata fi fociale, fabricate in Lavalle_din diferite materii losita de publicul suferind fara a fi nevoit sa

www.dacoromanica.ro

Cdciuldtesoi

Cadenta.

657

vie la isvor. A. pus-o In comerciu in butelii Cacova, numire topograficd, 1) C., comuna
astupate dup toate regulele balneotechnice asa, rural in Banat, cott. Caras-Severin, cu 1842 loc.
ca sa nu se altereze prin transport. Rigoarea Romfini, posta si telegraf ; 2) a, comund rurala
statului a mers asa de departe, incat a impus In Trs, cott. Sibiiu, cu 686 loc. Romani, cari
indicarea anului de umplere pe dop, ceea ce e cultivd pomaritul, negustoresc cu 1"and si poame.
o garantie pentru consumator, dar o mare piedecii
Cactee, (botan.) fam. de plante suculento, dipentru comerciu, din care motiv in Germania si cotyle, cu flori ermafrodite in decomun reguAustro-Ungaria s'a sistat aceasta restrictie. In lare, polypetale, epigyne, cu bace, originare exprivinta cafitatilor curative apa dela C. este unica clusiv din America tropicala si subtropical de
In felul sea in Rom., si una dintre cele mai pre- climat sec. Aparenta cacteaceelor e foarte varie
tioase ape alcaline-inuriatice de pe intreg con- si proprie ; ea nu se poate asemena deck numai
tinental. Sdrurile de litiu i fericita compositie cu a euphorbiaceelor suculente din Africa ; ambele
a mai multor minerale pretioase pentru cure, ii au foile transformate in spini, iar tulpina rada o actinne diureticd, litotripticd, stitnulatoare, mificat desvoltata ca cladodii (v. ac.). Din aceste
disolvanta, neutralisatoare, sedativa si reconsti- motive, cat si a florilor specioase, la un tratatuanta. Se recomandd malt in cautarea boalelor de besicd, rinichi, prostat, uretra, artritd,
etc. Isrdsipul dispare ca prin farmec de aceasta
apa. Ea fdceam foarte mutt acid uric, dice un
distins medic care statuse la C., intr'o noapte
ea o lingura de supd cristale unce; dupa cateva
dile de cura, n'am mai faout nasip.c C. merita

ment usor, se cultiva la noi in florare ; in sud

dinta a primariei C. este un frumos castel.

Cidelnita, recuisit sacra, lucrat din metal in

forma de turnulet si atirnat de trei catene, pe
cari adese stint intarite nescari mici clopotele.
In C. se pune jar, preste acela se presara tamaia, cu care se cadete ori tamiliaza biserica

in liber (unde s'au si selbatecit) in multe genuri,

ca Opuntia, Cereus, Mamillaria, Echinocactus
(v. ac.) si multe altele.
[A. Pr.]
Cacus, in mitol. romana un deu din lumea de
jos. Pe campul lui Mars catra Tibru era un camp
care versa foc (Campus ignifer), si aceasta so
local de onoare intre Contrexeville, Wildungen, atribuia lui C., care se credea a fi deu din lumea
Bilin, Salvator. Analisa facuta la 1886 de D. de jos si vomitor de foc, precum si lui Dis
Saligny, la 1000 parti de apd:
Pater. C. a fost si 'tries, a trait intr'o pestera,
Densitatea, la 16 C
100l23
a furat vitelo lui Hercules, dar acesta 1-a omorit.
Materii totale, la 170 C. .
1.445
Caca era sora sa si a fost venerata ca i dina
Oxid de calciu
0.147
Vesta; pe altarul ei ardea un foc etern. [Atm.]
Oxid de magnesia
0073
Cada Mosto, 1) C. M., Luigi, navigator, de
Anhidrid sulfuric
0.048
origine Venetian, n. pe la 1432, 1511 ; in serAnhidrid carbonic
viciul Portugaliei descoperi insulele Capului
0.272
1Chlor
Verde, 1457. A lasat o relatiune a voiajelor sale,
0.566
Hidrogen sulfurat . .
0.003 = 2 c c, 2
plind de informatiuni precise asupra tuner ce a
(Cf. Dr. C. D. Aronovici, Raport asupra bdilor visitat. 2) C. M., Marc Antonio, matematic ital.,
apelor minerale dela Calimanesci i C. Bucu- a trait in secl. XV; a publicat o traductinne,
resci, 1888; Istrati, Raport anual despre bai.c cu comentarii, a lucrarii unui astrolog israelit.
[Dr. Vuia.]
Bucuresci, 1890.)
Cadastru, v. Catastru.
Caciulitesci, com. rur in Rom., j. Dolju, pl. Jiul
Cadaverina, (chim.) alcaloid, ce se formeaza
de jos, compusa din cat.: C., Roaba i Dobresci, in cadavre trecute in putrefactiune, do urmacu 1247 loc.; resedinta subprefecturii plasii.
toarea compositiune chimica : C6 II04
CAciulati, com. rur. in Rom., j. Ilfov ; comCadavru, nume ce se da unui organism, a carui
pusa din cat : C., Canela, Meara saracd, Pdscani viata s'a stins; in inteles mai august, corpul unui
si I rlita, avend in total 2058 loc. agricultori, animal sau corpul omenesc privat de viatd, dar
5 biserici si 2 scoale mixte. In cdt. de rese- conservandu-si anca partile sale moi.
sau arseniurd de methyl, C4 H8 Az,
este un lichid incolor, transparent, viscos si cu un
miros caracteristic foarte neplacut; el este foarte
combustibil si se poate chiar aprinde spontaneu.
Un flacon cuprindnd C. lasat deschis respandesce un fum alb si greu, oxidandu-se. La 60
se solidifica in cristali ; fierbe la 170. Din reactiunile sale este considerat ca un radical analog
potasiului. Cu oxigenul, chlorul, bromul, sulful,
etc., formeaza compusi definiti.
Cacofonia, atnestec neplacut de sunete sau de
vorbe. C. e o eroare contra arnioniei
resulta: din ingramdire de vocale, ce se eiocnesc intro dinsele ; cand urmeaza una dupa alta
mai multe silabe aspre, guturale sau sueratoare ;
cand se repeta in aceeasi vorba sau fra,sa mai
de multe ori until si acelasi sunet.
Cacodyl,

Cacom, sau hermelin, (Putorius ermitteus),

manafer din ord. Carnivorelor, fam. Mustelidolor, este de coloare castanie, pe burta albgalbiu. lama este de coleare alba. Lungitnea

corpului e de 24 cm., a co(Jii de 9 cm. Traiesce

si cele sfinte.

Cadenette, (franc) frisura regulamentard a

infanteriei franc. in sect XVIII: o impletitura

de per, care cadea in doufi cosite pe ambii ohrazi.

Cadena, in musica e termivatiunea unei frase,

caderea pe un repaus. C. in musica corespunde

punctuatiunii in vorbire, numai trebue obser at,
ca ea implica totdeuna un repaus pe o 'iota, i
tacerile, pausele, cari suspenda pentru moment
mersul frasei, punctand-o oarecum, nu dau de
loo o impresiune de C. C.-ele pot fi melodice,
provenind dinfro simetrie ritinica, sau armonice ;
dar chiar alud stint pur melodice ele presupun
totdeuna o incatenare armonica acompaniatoare
caro le determina. Esenta C.-ei armonice consta
in neindoielnica stabilire a unei tonalitati si resolvirea inteun acord de repaus. Succesiunea de
acorduri, eari determina tonalitatea si provoaca

In Europa nordica, Asia nordica si media. Se dorinta de repans, se nurnesce formula C.-ei,
veneaza pentru blana sa.
terminata totdeana pe acordul de pe dominanta;

www.dacoromanica.ro

658

Melva

Cadoudal.

In urma acesteia vine acordul de incheiere, dupfi munii

15 scoale de C. pentru infantarie cu
care C.-le se clasifica in perfecte (acordul tonic 2400, t3i cate una pentru cavalerie cu 150, pentru
in stare direct), imperfecte (acelasi inteo res- artilerie ea 350 ai pentru pioneri ou 160 frequenturnare), ruptd, evitatti sau inseldtoare (ori co tanti. coala pentru cavalerie are 3, colelalte au
alt acord afara de ce! tonic). Cand dupa C. per- 4 clase.
[S. H.]

fecta finala urmeaza incatenarea gradului IV

Cadi,

(arab) tidal judecatorului la popoarele

cu I, avern o C. plagaltl, care de ordinar e fermata mohamedane. Cadiascher, judecitor militar la

din note de durata mare, de unde se mai nu- Turci.
mesce i biseticeasca. Cate odatrt acordul de domifemeile sultanului, pe cati
alego

nanta sosesce acolo unde frasarea i structura

armonica cere un repaus, atunci avern ceea ce
se chiama o C. suspensied sau o semicadentd.
C.-le pur melodic pot sa se facii pe ori ce grade
ale gamei, i desi tonalitatile vechi i cele bisericesci au grade anumite pentru C., exceptiile
nu lipsesc. Dintre C.-le stilului polifon aplicat

dup voie dintre sclavele haremului.

Cadiz, (pron. -dis), provincie span. in Andalusia (cu Ceuta), 7342 km', i 429,872 loc.

(1887); !Mari bogate, navigatiune, pescuit. Ca-

pitala C. e situata pe o peninsula si pe insula

Leon; fortareatii puternica, 62,531 loc.; port intarit ; episcopie, bursa, arsenal, amfiteatru pentru

la tonalitatile vechi, cea mai importanta este lupte ca tauri; saline, vinuri; export de vin
asa nurnita C. frigiand, care in termini moderni fructe sudice; import de carbuni, batoci, spirt
consta in resolvirea gradului IV din minor, in (1890:6177 buti). 1894 intrara in port 3067 nai
dominanta, ceea ce constitue oarecum o semi- de 2.049,009 tone. In antichitate Gades, colonie
cadent& luata drept C. final. Deslusiri mai ma- fenician, mai tardiu in posesinnea Cartaginenuntite asupra C.-lor armonice nu pot apartin nilor si a Romanilor; in evul de mijloc (pana
decal unui op special.
la 1262) in posesiunea Arabilor. Culmea inTot C. (de preferinta expr. ital. Cadenza), se floririi in secl. XVIII; 1809-12 residenta conumesce un pasagiu de bravura, scris de obi- mitetului de insurectittne, fit asediata far slimes
ceiu In note mici, cu indicatiunea C. sau ad dio partea Francezilor. 1868 punctul de manelibitum, ce se face inainte de incheierea finala care al revolutiunii sub Topete. Insurectiunea
a unei buoti, pasagiu inai
sau mai putin dela 1873 f suprimata prin Pavia.
briliant, in care executantul isi arata inifiestria Cadmia, gealamina, calamina, mineraiu din
sa. Cate odatit chiar acest pasagiu insemnat cari se extrage calamina. (v. ac.)
printeo simpla corona, e lrtsat la gustul de improCadmiu, Cd, metal descoperit 1817, se gasesce
visator al executantului, de undo
numele de mai malt in minereurile de zinc, din cari se si

arbitrio ce i-se mai art.

extrage. Sub forma de sulfula so mai gasesce
[T. C.]
Mores, miscarea unui corp WA: centlitl pa- intr'un niinereu destul de rar, numit Greenockit.
mntului, causata de puterea atractiva a acestuia, C. este de coloare alb, destul de maleabil; se
numita gravitatiune; directiunea caderii corpu- topesce la 3200 si servesce la prepararea aliarilor este perpendicularli Cu suprafata apei lini- gelor lesna fusibile. Great. atom. 112.1.
fito. In acelasi loe, si dela aceeai inltime, toate

Cadmus,

fiul regelui fenician Agenor si al

corpurile cad cu egala repegiune; diferenta, co Telepha.ssei, fratele Europei ; a fost trimis
s'ar anita, este o urmare a resistentei aerului. cante pe Europa, caro dispruse. Negasindu-o
Intr'un spatiu gol de aer toate corpurile cad s'a asezat in Thracia ; de aici ajunse in Boeotia,
egal de repede. Repegiunea miscarii e proper- uncle intemei orasul Theba. C. a introdus sciierea
tional timpului caderii, .dupa 2-3-4 secunde (alfabetul) in Grecia.

este de 2-3-4 ori mai mare, adeca diderea e

o miscare proportionat accelerat, iar spatial
percurs de corp este egal ca spatial percurs in
prima secunda a admii sale inmultit on patratul timpului, adeca dupa 2-3-4 secunde
spatial percurs e de 4-9-16 ori mai mare. V.
art. Gravitatiune.
C. se numesee i spatial percurs de o roata,
In tiinp co anal din dintii sei scapa dapii valul
san paletele (aripioare) unui sistem mecanic, in
care ultima roata a unui orologiu transmite actiunea resortului asupra eendulei opresce mis-

Cadobesei, com. rur. i parochie on mosie boie-

reasc In Buc., &dint. Cotman, j. Zastavna,

2304 loc. (1859 ort. res., 146 cat. si 299 mes.);
[Dr. I. G. Sbiera.]
scoall mimara, po0a.
Cadogan, (franc.) frisura, in moda la 1715.
Prtil din ceafa se aduna ghiem i se lega in
virful capalui.

Cadorna, 1) C., Carlo, Conte, om de stat ital.,

n. 1809 in Pallanza; 1848-49 ministru al instructianii in cabinetul Gioberti, 1858-59 in

cabinetul Cavour, 1869-75 ambasador In Londra,
apoi presid. al consiliului de stat liana la t 1891.

carea tuturor roatelor, in timp ce balancierul Ser.: La triplice alleanza e i pericoli intend
face o oscilatie.
ed esteri dell' Italia, (1883); II potere temCadet, mai de mutt ffi mai tineri ai familiilor porale dei papi, etc.., (1884).
nobile, pentru cari Ludovic XIV a infiintat corn-

2) C., Ra ffaele, general ital., n. 1815 in Milano.

panii separate, din cari treceau in armata pri- A luat parte la resboiul din 1848-49 si 1859
mind patentul de oficier. Mai tardiu se tinuniau contra Austriei, 1855 in Crimea ; 1860 i-s'a inC. frequentantii institutelor militare pentru in- credintat organisarea militara a Toscanei ; a ocupat
tregirea corpului oficieresc, iar de present se 16 Sept. 1870 Civita-Vecchia, 20 Sept. Roma, renumesc C., absolventii institutelor militare, cari manand aici ca guvernor pana la anexaroa stadupa lin serviciu de 1-2 ani la trupa, avan- tului papal. 1877 s'a retras din armata.
seaz la rangul de oficier.
Cadou, (fi-c. Cadeau), dar, present.
$coalele de C. siint institute cu scope) de a Cadoudal, Georges, capul insurgentilor regalifi
pregati tineri inteligenti pentru cariera
din Bretagne, n. 1771 in Brech, 1793-96 lupth
In A ustro-lingaria exista
pentru armata co- in Vendee, 1799-1800 iusceneaza o uotia re-

www.dacoromanica.ro

Cadra

Ca.esalpinacee.

659

volutiune in Bretagne, 1803 merge Cu Pichegru

Cadus, la Grecii ant. vas si mesurd de fluila Paris spre a ucide pe plimul consul ; 1804 ditate, ea e Amphora. (v. ac.)
arestat i executat.
Nutui cerealelor provine din diferite cause:
Cadra, una din cele 4 colori ale cal-tiler de
cand pdmentul este prea gras, adecd prea
joc. (Caro, tob.)
bogat in azot, care le grabesce, incat celulosa
Cadran, cuadrant, sectiune drept-unEhiular lor nu are timpul necesar ea s se intreascii;
a unui cerc, al cdrei rend e impartit in prti
and stint senainate proa des, de nu au luegale, graduri. (V. sectant.)
mina de ajuns pana la basa; 3) timpul prea
Cadrat, 1) figurd geom. cu 4 laturi de aceeasi
lungime si cu unghiuri egale. (V. patrat.) 2) In
tipografie bucatica de metal, cu care se umple
golurile infra litere. Cadratin, C. mic.
Cadratura, reducerea geometrica a unei figuri
curbiliniare la un piitrat echivalent in supra-

gras, care fined le prea grabesce in desvoltarea

lor; 4) ploi violente cari le culca la pament.
Contra cderii lor se recomanda semenatul in
randuii, i ceva mai rar, ca razele solare s poatd
ajunge bine intre ele si pana la radacinile lor.

Ingrdsarea nu numai cu ingraseminte bogate

faja; oalcularea suprafetii unei figuti curbiliniare. In azot (nitrate, amoniacuri), ci totodata i cu
Cadril, (fra. Quadrille), se numia mai antiliu fosfate FA potasa, cari modereazd efectele unifiecare grup de patru dantuitori si de patru dan- laterale i pripitoare ale azotului. Ardtura mai
tuitoare, cad figuran iu baletuii si se deosebeau adancd aria' are bun efect, deoarece atunci gudo celelalte grape piintr'un costum particular. noiul i ingrasemintele yin repartisate pe un

De pe la incep. secl. XIX s'a numit astfel un velum rnai mare de pment, si radaciuile plandans ce se joacii de doue parechi asezate la inceput telor au mai mult spatiu de desvoltare.
fata in fat. E o reducere a dansului mai des- Caecilia, Caecilius, etc. v. Cecilia, Cecilia, etc.
voltat numit Contra-dans, cu care de altmin- Caecina, Aulus C. Alienus, beliduce roman,
trelea do multe ori e confuudat. Const din 5 partisan al lai Galba contra imperatorului Otho ;
sau 6 parfi, numite figuri, cari in 1. frc. poartd a castigat impreund cu Valens marea lupt dela
numele de: Pantalon, Et, Trenis, Pastourelle, Bedriacum (69 d. Chr.). Mai tarfliu treed pe partea

Chass-crois (ad libitum) si Galop sau Finale, lui Tespasian. F ucis in 79 la mandatul lui Titus.
nume ce s'au adoptat In toate partite ande C.-ul
Caecitas, (lat.) orbie.

a fost introdus. Ca form fiecare din aceste Caecubus ager, in vechime un ses indrasfiguri se compune din 2 sau 3 peiiode simple tines in Latium, vestit pentru excelentul sou
de Me 8 tacto, ce stint repetate si reluate. vin (Vinum C.), cantat de Horatiu si Martial.
Mesura e in general 2/4 afara de figura a 3-a,
Caedmon, cel mai vechiu poet al Anglo-Saxocare e in 8/8. Miscarea e vioaie si la ultima repede chiar.
[T. C.]
Cadrilat, impartit in mici patrate.
Cadrilater, figurd geometricd cu 4 latan.
Cadru, fra. Cadre, (milit.) totalitatea oficierilor si a suboficierilor (sergenti si caporali) ai

unei armate. In inteles mai strins: cadrul oficierilor, suboficierilor i musicantilor, cari se
racer pentra conducerea tactica a trupelor singuratice. Sistent de C., organisatie militard, la

nilor. Dupd istorisirea lui Beds, C. a fost pastor

In Whitby in Northumbria. Durmind inteun

grajd, a venit un strain i 1-a provocat sa cante.
C. a esitat la inceput, pentru-cd nu avea taleut
de cantaret, dar apoi a Inceput sa cante despre
facerea lumii. Trezindu-se a mera in mana.stirea
invecinata la starita Hilda, care a insemnat cantarile sale, si i-a mai cetit i alte parti din biblie,

pe cari C. de asemenea le-a pus in versuri. La

indemnul Hildei C. a intrat in manastire, uncle

care in timp de pace cea mai mare parte a oastei a murit pe la 680. Poemele sale (Genesis si
este concediatd, iar celalalt organism sustinut ca Exodus, Daniel, si Christos i Satana) au fost
si in timp de resbel. Manevre de C., manevre editate 1655 in Amsterdam ; dar au greu pot fi
la cari diferitele trape stint marcate munai prin atribuite lui.
persoane singuratice.
Caelius, Marcus C. Rufus, orator si om poCaduc, (botan) cdcletor; organe ce stau pe litic din ultimul timp al republicei roman. Din

plante un timp mai smut sau mai lung; apoi vorbirile sale au remas numai fragmente, dar
de sine se desfac si cad, s. e. : frunze c., ca la s'au pastrat 17 epistole adresate lui Cicero, din
mai toti arborii din regiunile temperate ; stipuli c. timpul cand acesta era guvernor in Cilicia
(la Stejar, Carpen); calice c. (la Mac), corold c., etc. (51-50 a. Chr.).
Caduceus, dupd mitol. romana btul lui MerCaelius mons, (acum Monte Celio), colina cea
curius (v. ac.), purtat ca simbol al piicii. La mai sud-estica din cele septa coline ale Romei.
Greci, Mercurius este representat prin Hermes,
Caen, (pron. cang), capitula depart. fac. Calcare a purtat botul puma: Kerykeion. Ambele vados, situata la revarsarea riului Odon in Orne,
boje au avut putere fermecatoare. (v. Lucruri 45,201 loc. (1891); universitate, fabrici de spirt.
[A tm.]

Caere, vechiu oras comercial in Etruria de

Caducibranchiata, Batracienele, urodele, ale

carer brauchii nu saut persistente : Salamandra,
Tritonul, AxolotA etc.
Caducum, se numesc unele dispositiuni testamentare, cari din diferite cause cad, rennin far
efect. Cadueitatea se deosebesce de nulitate
prin faptul, c un legat nul este nul dela inceput,
pe cand legatul caduc este valabil i devine fara

sud, 353 supus de Romani ; astai satul Cervetri,

minun ate.)

cu isvoarele nutnite Bagni del Sasso. In apropiere s' aa gasit cimitere anticefoarte interesante.
Caerularius, v. Ceralariu.

Caeruleus, (tat) de coloarea ceriului.

Caerwys, (pron. caruis), vechiu sat in princ.
engl. Wales, cott. Flint, cu 1500 loc., aici s'au
tinut in vechime a. n. .Eisteddfods, sorban i imefect printr'o causa posterioara, s. e. daca legatarul preunate cu emulari ale bartfllor dio Wales.
devine incapace de a mosteni. In Rom. caduciCaesalpinacee, (botan.) trib. al fam. Legumitatea legatelor este regulata ca in Codal francez. noaselor, ce se distinge prin flori inonosymetrice,

www.dacoromanica.ro

660

Caesalpinia

ins nu papilionacee, pi e representat in %mile

tropicale 5i subtropicale. Genuri importante sant

Cafea.

Caesaropapism, impreunarea supremei puteri

lumesci

bisericesci in o singur persoani;

Haematoxylon, Caesalpinia, Ceratonia, Tama- in Europa se ail. C. numai in Rusia, al cirei

rindus, Cassia, Copaifera, Cercis (v. aceste), Ej. a. Tar e nu numai domnitorul absolut al statului,
ci pi capul bisericii ortodoxe.
[A. Pr.]
Caesalpinia, (botan.) gen de plante din fam.
Caesium, Cs, (great. atomici 132.7) e un metal
Leguminoaselor, trib. Caesalpinee, ce cresce in destal de respandit in natura, ins numai in
tenle tropicale. Dintre speciile sale, preciun cantitati minimale, de aceea el a fost descoperit
C. brasiliensis Sw., s. a., se folosesce si la noi, numai dupa ce s'a perfectionat analisa spectrall
1 emu ul de b r a s i 1 ia ca colorant, s. e. pentru Numele siiu este resultat al spectrului ce premiele de Pasee.
[A. Pr.]
sinta clod linii albastre deschise (caesius= alCaesar, titula impratilor Romani, dela care bastru ca cerul). C. in stare curat nu a fost
se deriv cuvintele : Kaiser si Tar (Imprat.)Caesa- cunoscut ailed din caus Mt' este foarte lesne
revici, fiul Tarului s. Impeiratului; en deosebire oxidabil. Srurile de C. sant analoge cu acele
clironomul Rusiei se numesce Tarevici.
ale potasiului, rubidiului, etc.
Caesar, Gains Iulius, until dintre cei mai reCaestus, nipte curele de piele cu cari gladianumiti barbati ai evulai vechiu, om de stat ex- torii i infpurau pumnii i mnile (uneori pang
celent, strateg neintrecut, orator ai istoriograf la cot); uneori aveau pe ele nasturi grosi de
renumit ; n. 12 Julie 101 a. Chr. S'a perfectionat metal, ca lovitura s fie mai cu efect.
In oratorio in scoala retoric din Rhoda& La
Caetani, 1) C., Michelangelo, Duce de Sermo68 a. Chr. quaestor in Hispania, in curnd pon- neta, istoric ital., n. 1804 in Roma ; a fost cava
tifex maximus i apoi praetor. 60 a format ca ani capitan al zvigilit-lor din Roma, 1848 miPompeius ai Crassus primal triumvirat. La 59 nistru de politie al papei Pius lX. C. a predat,
consul, iar la 58 proconsul in Gallia. In aceasta In fruntea unei deputatiuni, regelui Victor Emacalitate a purtat un resboiu de 9 ani contra nuel, plebiscitul poporului roman. Dup unirea
Gallilor, i ocupnd Gallia Transalpina, a pre- Romei ea regatul Italiei, deputat. Din 1865 a
fcut-o in provincie romana. Tot in acest timp orbit total.
1882. 2) C., Onorato, Duce de
a invins pe Germani si Briti. Murind Crassus Sermoneta, principe de Teano, fiul celui anterior,
53 in Asia, in lupta contra Parthilor, Pompeius, orn de stat ital., n. 18 Ian. 1842; vicepresident
care privia ca invidie ridicarea lui C., fiind al camerei, 1896 scurt timp ministru de externe
la 52 singurul consul, se ali ca dusmanii lui In cabinetul Rudini-Ricotti ; 1890-92 primarul
C. pi pretinse la 50, ca C. sa depuna annele, Romei. Ca president al Societatii geografice ai
sii-si demit soldalii ai sa abdice de proconsulat. al Academiei filarmonice pi-a castigat merite pi
C. ins trecn Rubiconul Cu armata sa (49) si pe terenul sciintelor i artelor.
incep revolutiunea. In clu.and ocup, intrear
Cafas, jalusele sau persiane de lema la feresItalia pi invinse pe Pompeius la Pharsalos (48). trele unui harem ; parteabisericii ande cant coral.
Pompeius fugf n Egipt pi acolo fn. ucis. C.
Caf, (franc.) cafenea, C. chantant, local de
invinse apoi pe dusmanii si in Africa pi Spania, cafenea, ande se produc cantreti.
iar pe Pharnaces, regele Pontului, la Zelo (47).
Cafea, semintele de Coffea arabica L., care
Despre lupta ca Pharnaces raport senatului me- este un arbust din familia Rubiaceelor cu frunmorabilele cuvinte veni, vidi, vici. Cucerf Egip- zele opuse, simple ovale, pe margine undulate,

tul si se intoarse in Roma cu triumt. Resta- florile albe-rosee au un miros plcut, fructul
bilind pacea, lu titlul de rege al terilor ce in- este o baca de mrimea unei mid cirepe conticungiura Marea Mediteran pi Imperatort. Dar nand 2 semInte. Acest frumos arbust (v. ilustr.)
cand ajunse culmea mrirei cacfn jertf unei con- cresco in Abessinia, in Sudan ai in toat Africa
j u ratiuni organ i sate de Brutas si Cassius 15 Martie, tropical, aqi se cultiv, in mai multe teri calde.

(44 a. an). Operele sale istorice Ant :

Coin-

In comercia se cunosc mai multe varietti de

mentarii de bello gallico (7 carti) pi De bello M- C. si anume: Moka, Martinica, Rio, Ceylon,

AE (3 carti). C. a intocmit pi calendarul, numit etc. C. crud sau prjit se intrebuinteazii in

dupa el Iulian.
boabe sau mdcinat. De coman se face infusinne
[Dr P. 0.]
Caesarea, numele mai multor ()rape in im- de C. neagr,, care constitue acji o beutura cuperial roman. Cele mai cunoscute stint: 1) C., noscuta de toata lumea, recomandat cu deosecapitala Cappadochiei, ai 2) C., ora p in nordul bire dupa mas. C. radii contine un a1caloid
Africei in Mauretania antie. C. Palaestinei, numit Cafeina (v. ac.), substanta inodora, cri-

oras vechiu in Palestina interneiat de Herodes staliseaza in prisme aciculare albe matsoase,
eel Mare; darimat 1265. C. Philippi, ora a vechiu putin amara si solubil in ap si alcool diluat.
In Palestina, cu numele original Paleas; pe mi- C. prjit contine pe !liar Cafeing ai Cafeon,
nele C.-ei se afla ai satul Baniias.
un oleu briva mai greu decat apa, resultat din
Caesarea, sectio, operatiune cesarian numit descompunerea chloroginatului de potap ai de
Hysterotomie, este o operatiune chirurgic- Cafeina. Acest oleu are aroma de C. cruda, din
obstetricala, cu ajutorul careia se scoate ftul causa principiului sdu activ (Cafeina) este un
din pantecele mamei sale prin o incisiune Nea excitant energic al sistemului uervos. C. prjita
in paretii abdomenului i in mitra (uter). Se luata in infusiuni calde este un stimulant diaplica cAnd basen al e August sau mama e moarta. fusiv, datorit principiilor desvoltate prin actiunea
Caesarion, fiul reginei Cleopatra si at lui Caesar, caldurei pi mai cu sam a Cafeonului. C. se

n. 47 a. Chr. A fost ucis la ordinal lui August

dupa lupta dela Actiuin.
Caesarism, gavera despotic al unui imperat,
care se sprijina pe armata.

intrebuinteaza in frigurile typhoide, in diareele

cronice, ca antidot la otravirile narcotice produse de opium ai Salanaceele veninoase. Infusiunea de C. neagra se mai intrebuinteaza spre

www.dacoromanica.ro

Cafegi-basa

661

Caia

a masca gustul unor medicamente amare san cu maned, data de Sultan lui Voda si de acesta
gretoase, prectun este sulfatul de chinina, sul- boierilor la intrare inteo functiune; de aici
fatul de magnesiu, oleul de ricin, etc. [Z. C. P.1
Oftdnire: a da rang de boierie ; caftanliu, boier
Cafegi-baea, odinioara boiernas, care aducea infumurat.
Domnului cafeaua.
Clans, (span.) corcitura de Indian si Negru.
Cafegiu, cal ce pregatesce sau 'rinde cafea ;
Cagliari, 1) C. provincie ital. in partea sudica
cal ce tine o cafenea.
a insulei Sardinia ; 13,615 km'., cu 449,414 loc.
Cabina, principiul imediat cel mai remarcabil (1890). 2) C. oraf, capitula prov, cu acelasi nume

cafelei; diversele specii do cafea cuprind si a insulei Sardinia, situata la sudul insulei !drip
intre 08-18/,, C. Ea mai exista si in alte multe un sin de mare ; 38,598 loo.; port fortificat, proal

substante, in particular in ceaiu. C. este slab m enada frumoasa ; catedrala ; naive rsitate ; castel ;

alcalina, cristalinti, se topesce la o temperatura amfiteatru, apaduct si alte antichitati din timpul
scaluta si se volatiliseaza fail a se descompune ; Romanilor. Fabrici de mane, praf de pusca, lAn aril ;
este solubila In apa i alcool de 70-800. C. santier; export de cereale, vin, branza, piei de
exista in cafea sub doui, forme, adeca libera capra, etc. 3) C., la Romani Caralis, a fost o
combinatii cu acidul chlorogenic si potasa. veche colonie foniciana.
Prin prajirea cafelei se volatiliseaza cea mai Cagliostro, Alexandru, Conte, recta Giuseppe
mare proportie din C. ce cuprinde.
Balsam, vestit aventurier, n. 1743 in Palermo, a
Cafeon, Cafeier, v.

calatorit prin Grecia,

Egipt
India, si a
debutat in Italia, apoi
In Germania, Polonia
si Rusia, mai pe urtna
in Londra si Paris ca
medic, naturalist, alchimist, francmasou
si spiritist; 1789 arestat in Roma si jude-

Cafea.

ti31

Caffa, Ion, de, tmtiliul episcop ortodox

In Transilvania, de
care se pomenesce.
Nu se scie il3Sa nimio
mai deamAnuntul de-

spre dinsul, i chiar

notita aceea este luat

dintr'un document

cat la moarte pentru

eresie, dar gratiat
detinut in San Leone
hInga Urbino, unde

inedit, pe care-I citeazii Xenopol, ht.

Rom. III., 451.
Caffagiolo, sat

1.

Florenta, unde s'au

fabricat pe la 1500
vase de maiolica,
astatii foarte cantata.
Cafiristan, numire
colectiva a statelor in-

cuiesce in Pyreneii
vestici fro. ; au u rech

rotunda, deoarece
bar bia urechii le hp-

dependente din sudestul muntilor Hin-

sesce. Se (lice, ca stint

descedenti ai Vestgo-

ducus, cari au o supra-

tilor, rem* in partite

fata de vr'o 71,000

acestea.In ev-ul mediu

km'., cu ca. 600,000

loc. de origine indogermana (Cafiri ),
oarneni diligenti, stau

1795.

Cagots, (pron. cahats) seinintie, ce lo-

eran despretuiti de
Ramurd de 'cafeier.

ceialalti locuitori.
Caguar, (zool.) v.
Tamandua.
Cahier, (frc.)caiet;

In lupte continue cu
Moliamedann din jurul lor.
In sans fig. se intelegeau mai de mutt sub C. si
Cafreria britia, prov. engl. in Africa pe ter- memoranda adresate principilor, apoi instrucmurul Caferilor; dela 1866 prov, a coloniei Kap- tiunile alegtorilor pentru deputati.
land cu capitala King-Williamstown.
Cahiz, veche mesar de bucate in Spania,
Cafri, grupa de popoare in Africa sudica, = 660 1.
apartinnd popoarelor Bantu (v. ac.); se impart Cahors, capitala depart. frc. Lot, cu 13,451 loc.

in : 1) C. proprii, vr'o 5 semintii pe termurul (1891); in apropiere s'a aflat un amfiteatru roman.
estic: Imakosa, Amatonga, A.msvazi, Amaponda
Cahul, oras in Basarabia, situat pe riuletul
ai Ainazulu (Zulucafri, cea mai puternica se- C., care mai sus primesce apele riuletului Larga,
mintie in nordul coloniei Natal); 2) Betsuanii
lAnga satul Monta formeaza un iaz, care se
(v. ac.); 3) Herero sau Dama (in coloniile germ. ispravesce in Prut. maul C. astali si-a pierdut
sudvestrafricane). Intro C. glut multe statiuni importanta administrativa, si pe and sub carde misionan. In timpul mai nou (cu deosebire muirea romAn a fost capitula judetului cuacelasi
1852) au purtat repetite resboaie in contra colo- nume, Dili este un simplu orasel, care face parte

nial Cap. C. proprii siint dela 1847 in partea din j. Ismail. Langa C. a fost renumita batalia
cea mai mare sub dominatiune engleza. Numele a lui Ioan Veda' col Cumplit (1573) cu Turcii.
C. (Necredinciosi.) 1-au primit dela Mohame- Poporatiunea C.-lui e scum de 5980 loc.
dani. (V. si ilustr. p. 56.)
Caiafa, corect Iosif C., archiereuIuden, 18-36,
Caftan, (turc) haina lungi la popoarele orien- dupa Evangelii unul dintre judecatorii lui Thus.
tale, din stofa de bumbao ori mama. In Rom. C. fit depus de proconsulul Vitellius. v. Ana.
se numia C. in deosebi haina de onoare, lungii,
Caja ginhlor, pasere, v. Bleanda.

www.dacoromanica.ro

662

Calan

Cairo.

Calan, (in documente latina Kajan), 1) C., De- Voievod. C. se mai numesce i loctiitorul marelui
Vizir din Turcia.

metriu batrnul, primul preposit al Capithilui

unit din Blaj, n. 1754 in Fenesul-sasesc, ranga
Cluj. A studiat gimn. in Cluj, iar teologia la
univ. din Viena ca alumn al seminarului Sf.
Barbara, In 1778 sfintit preot f trimis paroch

Caimicimie, loca. domneasc, cand tronul

terilor romano devenia vacant, pana la alegerea

unui alt domnitor. Sub acest nume se cimosc

mai ales C.-le memoraba din 1856, dupa retrala Rosia-de-munte; 1782-1784 paroch i protopop gerea domnilor calor nunaiti pe 7 ani, pan la
In Mures-Osorheiu, 1794 presedinte al Consis- regulares desavirsita a positiei principatelor dupa
torului episcopesc, incetand prin aceasta egu- nouele principii ale congresului din Paris. Aceste
rnenul calugarilor din Blaj a mai fi presedinte C.-ii (Alexandra Ghica in Muntenia, fost Domn
In Consistor. In acelasi timp era si profesor de 1834-1842 si Toderita Bals t Mart. 1857
teologia morala in Seminar; 1807 preposit al apoi Neculai Vogoride in Moldova) instituite
capitlului. t 27 Iulie 1821. A instituit 2 fun- Turci, aveau sa presideze alegerile pentru diva-

datiuni: una pentru dotarea preotilor gr.-cat. nurile ad-hoo, in chestia unirei, si sa faca sa
din comuna sa natala, si alta de 6000 fi. R. triumfe ideile contrare unionistilor.
C. se mai
pentru dotarea preotilor din alta parochii ale numesce si divisiunea unui vilaet in Turcia.
diecesei Fagarasului. 2) C., Demetriu, junior,
Calman, reptil, v. Aligator.
n. 1778, a studiat inn. in Cluj, iar teologia la
Cain, col dintaiu nascut fiu al lui Adam si al
nniv. din Viena; reintors la Blaj, a fost profesor Evei. In legenda ebraica C. este deoparte predo filosofie s apoi de teologia dogmatica pana sentat ca tipul slabiciunii oamenesci (omoara pe
la 1830. In 1807 fa numit canonic teolog i ca fratele san Ave!), pe de alta parte C., impreuna
atare representa Capitlul i Clerul unit la si- cu urmatorii sei, este considerat ca intemeieRodal gen. cat. tinut la 1823 in Pojon. In 8 Oct. toral vietii stabile si al cultura ornenesci (agri1830, f, ales vicar capitular. t 3. Mart. 1832. cultura), ssi a zidit cetate si a chiernat cetatea
[Dr Aug. Bunea.]
pe numele fiului s'ea Enoh.s I. Moise, o. 4. v. 17.
Calo, (marina) vas de lernn, navigand numai
Cainca, radcina plantei Chiococca racemosa L.
en ajutorul velelor, In care scop are de ordinar (v. ac.) Gaincina, un acid obtinut din rad. C.
2 catarge. Forma lor este deosebita de a celorlalte
folosit contra boalei de apa.
vase de pe Minare: forte inalte la pupa, mij- Mineral, com, rur. in Rom., j. Arges, pe Olt
locul lor putin ridicat deasupra EA prova iarasi aproape de frontiera terii inspre Trans., commai malta. Servesc pentru transportul granelen pasa din cat. C. si Grablesci, avend in total
Turca au fost cei dintaiu cari au construit ase- 991 loc. mosneni si vr'o 10 fain. Tigani; 3 bi-

menea vaso; asti chiar majoritatea caicelor serici si 2 scoale prim., una de baieti si alta de fete.
de pe Dunre, ande naviga exclusiv, apartin
Clinta, 1) in sens teologic C. ea parte a saTurcilor de po malul Dunarei. Constructia lor cramentului pocaintei este durerea interna
este destul de ingrijita ; sant facile de manevrat pentru pecatele facute, tmpreanata cu prosi au fundul plat pentru casara de esuagiu. pusul de a uu mai pecatui in viitor; ea trebue
Intretinerea lor costa putin i neavnd novele de sa purceada din motiv supranatural si poate sa
un equipagia proa numeros, transporta! gra- fie deplina, cand pecatustilui ii pare ru ea a
nelor cu caicele este foarte ieftin.
vatemat ee Dumneijeu, finta prea perfecta, bunta
Calcos, grupd de insule in India de vest, cel mai inalt i cel mai vrednic de iubit, sau
550 km2., 1900 loc. Apartin la Jamaica.
Cal

nedeplina, cand pecatosului Ti pare reu mai ales

de olac, dare, prestatiune naturall; in din motivul, c prin piicatele sale a pierdrit

vechime teranii din Muntenia si Moldova tre- dreptul la fericirea vecinica si s'a facut vrednic
buiau sa dee caii de lips pentru posta (olac). de osanda de veci. Aceasta din arma anca este
Caie, Milvus regalis, o pasare rapitoare din de ajuns pentru a dobandi din partea lui Dumnehu
fam. Falconidae, cu pene bruno-ruginii pe spate, iertarea pcatelor; 2) in general, parerea de reu
pe foale mai deschise insa brun petate. Coada de a fi %cut, sau nu ceva.
bifurcata, e rosie-ruginie cu M'a curmezise. 9a Ira, (franc. = va merge), refrenul unui cant
Lungimea ei intreaga e 65-72 cm., lung. ari- revolutionar: 'Ah, a ira, 9a. ira
Les aristopilor 50 cm., iar lung. cocjii 38 cm. Cuibaresce crates h. la lanterne.s Proscris ca i celelalte
pe la noi, insa preste iarna migreaza in
cantari revolutionare in timpii de linisce, a reMai calduroase.
venit totdeuna la moda in peitioadele de agiV. B.]
Caiet, v. Cahier.
tatiuni populare. Textul e de Ladr, un cantaret
Cajeta, oras, v. Gaeta.
de strada, iar melodia de Bcourt, fost tobas la
Caigiu, lucratori din fabricile de tutun, cari opera mare.
taie tutunul cu havanul, un instrument format
Cairina, un soja de rata. (v. ac.)
dintr'o cutie si un cutit.
Cairo, (in limba araba Masrel-Caltira), caCalla, pasere, v. Caie.
pitala Egiptului, pe malla drept al riulai Nil,
Cailletet, (ron. carta) Louis Paul, fisician cm aproape 30,000 case, si 380,000 loc., dintre
frc., n. 1832 in Chatillon-sur-Seine. Celebra pe cari 353,188 Arabi, restul straini. Aici e resiterenul rnetalurgiei. La 1877 i-a suecas sa con- denta Chedivelui, sediul judecatoriilor superioare
denseze oxigenul, hidrogena' i nitrogenul, asa si al tribunalului international. Orasul C., in
numitele gazuri permanente. 1884 ales membru timpul din urma, a luat caracter european, si
al academiei frc.
abia unele mici strade au mai conservat caracCaimao, floarea laptelui, smantana ; ceea ce sta terul original arab. Partea europeneasca a oradeasupra.
sului (Ismailiieb) se Intimide inspre vest. Ad.
Caimacam, loctiitor de domn, cand tronul Priu- e opera, teatru frc., biserici, consulatele tuturor
cipatelor devenia vacant, pan la alegerea unui statelor europene, ministeriile i casarmele. Dintre

www.dacoromanica.ro

Cairoli

Cal.

663

Cakchiquel, (pron. caccikel) natiune inrudita en

edificiile publice deosebit atentiune merit moscheele cele multe, 523 la numr, i gradina poporul Maya di nYucatan ; locuiesce in Guatemala.
Esbekiieh, (82,000 m2.), in care se afl edi- Vechia lor capitald a fost Iximche sau Tecpa.n
ficii pompoase i locuri de distractie. In C. Quauhtemallan, dela care se deriva Guatemala.
sfint alai multe scoale superioare: de marina,
Cakes, (engl., pron. keks) biscot englezesc
de medicina, de sciintele geografice i cea mai foarte cautat pentru formele sale placuto $i
important sward In orient pentru teologie, In- valoarea sa ca nutrernent usor.
stitut egyptien, infiintat 1859; Biblioteca, Soc.
Cal, armdsar, iapd, mcinz, (Eguus caballus),
geografica; industrie insemnata. C. e central mamifer din ord. Perissodactylelor, fam. Equicomerciului Cu Nubia si Arabia, cale ferata liana dolor. Are in fiecare falca eke 6 dinti incisivi,
la Alexandria, Suez si Siut.
Din causa cliinei 2 canini (cari adeseori lipsese) si 12 masele. Intro

domoale C. e molt cautat de europeni bolnavi incisivi i masele e un spatiu mai mare unde
de planifini, cu deosebire in timp de jarca.
se pune fral. Corpul lungaret acoperit en per
Dela C. duce spre vest &mail la Piramidele scurt, de diferite colori. La grumaz are coama,
dela Gizell.
coada e ea peri lungi. La picioare are o copita
Cairoli, Benedetto, om de stat ital., n. 1825 bine desvoltatd (din care causa familia cailor
In Pavia, participlt 1848 si 1859 la resboaiele se mai nwnesce i Solidungula). C. nu se mai
contra Austriei, greu rnit 1860 in trupa Gari- afld in stare selbaticd ci numai domesticit presto
baldiand; dela 1860 deputat, 1878 president al tot pamntul; numai in America sudied si uncle
camerei, apoi cu o scurt intrerupere ministru- regiuni din Asia s'a selbatdcit. Asia medie e
president pina 1879, cand s'a retras in urma patria sa originals. Exista multe rasse de cal,
greuttilor ce i-le faceau Germ. si Austria pentru precum : r. arabicd, englezeasca, r. franceza perprotegiarea iredentismului i Francia prin marea cheron, r. prusiana (Trakehnerpferd), pony (C.
Tunisului. t 1889 in Neapole.
pitici), s. a. C. e foarte folositor omului, fiarnos
Cais, numire popularit data arborelui fructifer
iute. Bun la tras, calarit, transport. Se inPrunus Armeniaca L. (v. ac.)
trebuinteaz i pielea, perii, carnea, laptele, matele, grasimea, copitele i oasele lui.
Caine, (franc.) cass. (v. ac.)
[
Caisson, v. Chezoane.
Caii in mitologia greacel. Caii ca animalele
4inelor de lumina, au rol
Caithuess, (pron. chet-), comitat la uordul favorite ale deilor
Scotiei, 1844 km2., pment neroditor, i 37,161 loc. mare in mitologie, simbolisand atare putere sau
Cap. Wick cu 8463 loc.
fenomen al naturei, in deosebi lamina. Eos,
com. rur. in Rom., j. Bacau, situata In (zorii) fata dinei Nyx (noaptea) pornesce dia

dreapta riului Trotu

i alcatuitd din: C. (tir- apele Oceanului inteun car, la caro stint prinsi
gusor si sat), apoi din sat.: Negoescii, Popenii si doi cai ca aripi, ca sa anunte sosirea deului
Pralea, avnd in total 1697 loc., cari se ocupa Helios (deul soarelui). Eos are doi cai, Lampros
cu agricultura si comerciul, 6 biserici (una cat.) (Ilacdrator) si Phaeton (luminitor). Helios porsi 1 scoala mixt. In tirgusorul C. so face co- nesce in un car ca patru cai inaripati, cari sant
inerciu cu trite, cherestea, producte de templarie, albi ca zapada si varsa lumina de foc. A.pollon
s. a. Pe teritorul sat. C. se afla statia cdii ferate asemene are un car ca patru cai. Helios uneori
Adj ud-T.-Ocna.

calaresce pe calul soarelui, si chiar si soarele

In Pera, 30,525 km2., eu 214,000 loo.; 2) C.

orar, capitala depart. ca acelasi mime, la maltime de 2860 in.; 7215 loo.; aci se afld ruinele
palatului regilor (Inca) din Peru; iar in apropiere renumitele scalde peruano vechi, folosite

mai totdeuna cilltoresc pe dei cal albi strata-

Cajalith, imitatie de piatra, fabricatd din Mag- insusi s'a inchipuit in forma de cal, care in
nesia-Ciment, din care se fac table de mese. toata diva percurge coral. Selene si Mena, dinele
Cajamarca, (Caxamarca), 1) C. departanzent de hind, calatoresc in car cu doi cai, i Dioscurii

acum.
Cajetan, Benedict, ca papa BonifaciuVIII.(v. ac.)
Cajetan, de Tiena, sfant, n. 1480 in Vicenza,

t 1547 In Neapole; intemei Cu epp. Caraffa

citoti i usori. Caii shnboliseazd razele luminei,

cari percurg distante imense. Razele soarelui se

represinta in deosebi prin coamele calului. Zeus
calatoresce in un car la caro sant prinsi doi cai
negri i grozavi, cari represint norii coi negri
viscolele. La coral lui Poseidon, doul mrilor
si apelor, stint prinsi cai cu copita de aramd
coama de aur, cari grbesc presto valurile
spre Troia; caii lui P. simboliseazd valurile apei.
Cali lui Achiles, Diomedes si Erichtonios sim-

de Chieti ordul Chietinilor sau Cajetanilor. Diva

comernor. 7 Aug.
Cajetanus, Toma Iacob, prelat roman, =nit boliseazd venturile.
de Vio, iar dupe; orasul sea natal Gaeta (Cajeta)
Caii in povertile mad ne. Dupd o poveste
numit C.; n. 1469; intrii 1484 in ordul Domi- despre Cenusotca, trei cai ai zorilor yin noaptea
nicanilor ; 1508 general al ordului su, 1517 car- si maned ovesul; dupa alta poveste troj cai vin

dinal; 1518 fu trimis ea legat papal In dieta noaptea ca s pasea livada; maul e calul soadela A.ugsburg, ca s induplice pe Luther la relui, altul al lunei i al treilea al ventului,
tacere ; 1519 ajunse epp. In Gaeta. t 1534 in Roma. Cenusotca ii prinde. Austru, vntul de primCajuela, (pron. casuela) mesura pentru bucate
asemeue are cal. Fetii framosi cari au s
yard'
in America centrala = 2,22 1.
calatoreased
pe alte trime, pentru ca din mina
Cajus, mai corect Gajus, (v. ac.), protium smeilor sa scape fete de imperati, au ori cai
roman ; prescurtat se seria numai cu C.
ori manzi, fetati de iepele babelor din ostrovul
Cijvana, com. rur. i parochie, Cu mosie
ori dela alte etinte grozave astfel s. e.
ndstireasci In Bucovina, ciipit. Gura Homorului, fet frumos Paduretul are cal ca 9 inimi dela
j. Solcii cu 2630 loe., (2593 ort. res., 6 cat. si Mama-piidurii; Iovitii fit frtunos are cal cu 14
32 mos.).
spline. Acesti cal de rapid, stint slabi

www.dacoromanica.ro

664

Cal de 1411 Calafindesci.

dar fetii frumosi ti hranesc cu jar san cu foc comercial cu sc/avi i ca unt de lemn, si acorte
i ti fac frumosi, iar uneori caii sant vorbitori, zac tntre cele 2 ramuri ale riului Niger, anume

sfatuitori ii ajutatori. Unii fe ti frumosi cfind au Noul C. i Bonny.

sa apara de troj ori, au cai de araina, argint
Calabria, peninsula sud-vestici a Italiei, acoaur, cu cari se pot ridica p&na la ceriu. Smeii perita eu un sir de multi stincosi (muntii 0.-ei
cu cari se lupta fetii frumosi fine au cai mina- numiti i Apeninii C -ei), i nurnai pe la termari
nati, s. e. dela mama Ciumei, i calul e cu 7 sesoas. Riurile sfint scurte. Clima e placutl,
inimi. Atipa Vntului ja dela smell calul de aghi- la ses vara e nesiinatoasa. Muntii sfint acope-

mant (diatnant) pe care erau legati desagii cu riti cu paduri de brad si molid; apoi cosenila,
soarele, luna si stelele rpite de smeu. Dar fetii platean, castani, coconari, nuci, lema dulce, olivi,
frumosi, cari iuving smeii, totdeuna au cai mai aloe si smochine. Frasinul da *manna calabrez&.
sprinteni i frumosi. La caruta smeoaicelor stint Pe la termuri cresce tamarindul i fragarul. Se
ptiusi cai de sticla. Caii de regula stint sim- produce vin si aleja bun. Se exporteaza cereale,
boalele deitatilor luminei j represinta razele. orez, sofran, etc., desi cultura pamentului e
[Atm.]
foarte negligiatii. In C. se produce si matasa
Cal de Nil, cal de apd sau Hipopotam, (Hip- band. C. e begat in vite cornute, oi, bivoli,
popotamus amphibius), un mamifer din ord. catiri i cai frumosi. Din carierele C.-ei se scoate
Artiodactylelor (subord. non ruminantia), are un alabastru, marmora, cret, aram, etc. C. en-

corp gros, butucanos. Pielea groas de vr'o prinde trei provincii italiene (Catanzaro, Cosenza,

cm., fara per, sbfircita i crepat. Capul mare Reggio di C.), cu 1.359,872 loc. (1890). C. in
patruunghiular, ochii i urechile mici, grumazul vechime se numia Bruttium. In C. nu au disscurt i gros. Picioarele foarte scurte i butu- prut tinc urmele cutremurului de pament dela
ciinoase, degetele unite cu o pelit scurt de 1783, care a nimicit 300 orase si sate si a merit
innotat; coloarea brund-negrie sau roscat, jos 30,000 oameni.
mai deschisa. Lungimea corpului 4 in., a codii
Calabrezii stint inculti, superstitiosi si ne45 cm., inaltimea la umer 1.5 m., greutatea ciopliti, dar sinceri si ospitali. In C. stint numai
2500 kgr. Traiesce In Africa medie i sudica, bogati i sraci, o stare mijlocie lipsesce. Lim-

prin toate lacurile i riurile mai mari. Iese bagiul C.-lor e pliu de expresiuni originale si
noaptea dap brand. Miinci mai ales jaiba. Se caracteristice. In vr'o 40 localitati locuiesc
venertz pentru carnea, grasimea, pielea (din care vr'o 40,000 Albanezi, emigrati aci prin sed. XV,
cari si-au conservat biaba i obiceiurile nationale.
Calabrias, (Coloberias), joc de carti foarte res[Audit. Namele s'a format din : col (evr. ori cine),

se fac curdo) i pentru dintii lui (fildes). Iritat

de om, Il atac.
Cal., prescurtare pentru Calendae i pentru
Calorie (v. ac.).
Cal, (callus); calositate (callosus), in botan.
proem inentele, asperitatile dure dela snprafata
semintelor ori a altor organe. Umflatur, mica

la basa unui butas, undo se vor forma rdcinile adventive. Substanta caloasd, materie
ternarit ce acopere, la finele toamnei, plAcile
ciuruite ale tuburilor ciuruite din liberal plan-

ober (germ. dama in cirti) si ias (in

1.

pol.

puternic).
Calafat, 1) C., coin. urb. in Rom., j. Dolju,
situata Ifingn, Dun are in fata Vidinului, cu 8372 loc.,

intro cari 3865 Rom., 449 Bulg., 261 Greci, iar

restul de alte nationalitati. Loc. se ocupa cu

i comerciul. Aici este

resedinta subprefecturii plasii ai a judecatoriei
telor fanerogame. Prin reactiunile ei se deose- de ocol ; sfint 3 biserici, 2 scoale prim, de baieti
besce de celalos; e probabil o materie ternara
1 de fete. C. e provdut ca port, in care
de reserva.
stationeazit vapoarele de pe Dunre; vama, caCala, (marinI) etaj inferior pe bastiment, care pitan de port. Pentru corespondenta dintre Vidin
se intinde In fnaltime dela carlinga la puntea cea si C. circula dilnic vapoare mici; ca Craiova
niai de jos. C. este subdivisata pe bastimentele sta in legatura prin o linie ferata, i soseaua
recente in mai multe compartimente etanse. Pe nationala. C. e oras modern ca strade largi si
un bastiment de resboiu C. confine, pe langii regulate; in mijloc se ridic Monumental Indemasini si caldari, munitiunile, subsistentele, o pendentei, situat pe local cel mai halt al oraparte din combustibil, obiectele de schimb, etc. sului. C. e localitate veche, liana la 1853 a fost
Uneori C. este impartita in 2 etaje printr'o plat- com. rur. 1790 avit aici Domnul Valachiei Maformit mobil. Uscarea i aerisirea C.-lor trebue vrogheni o lupt ca Austriacii ; 1828 se dete
sa fie obiectul color mai maxi ingrijiri.
aici o lupt crfincena intre Rusi i Turci, aseC. de constructiune, plan inclinat pe care se menea si la 1854. In resboiul romano-ruso-turcconstruesc bastimentele. Terenul pe care se (1877-78) C. a jucat un rol insemnat atilt din
construesc C. trebue s fie resistent pentru a punctul de vedere tactic eta si strategic; bomsuporta greutatea vasului. Panta C.-lor este de bardarea Vidinului s'a inceput in presenta dom1/,0 la 1/,,, pentru a permite lansarea vasului nitorului Carol I, si luarea lui se datoresce in
la apa. C. se fac de zidrie sau de lemnarie. mare parte positiei avantagioase si dominante a
Uneori au ai un acoperement pentru a protege intriturilor construite in imprejurimile C.-lui.
vasul in timpul constructiunei.
In apropierea C.-lui se ved urmele cettii Ratiaria, capitala Daciei Ripense. (Cf. Diet. geogr.
Ca!simile, bagaj, gloat&
Calabar, o parte din Guinea de sus, dela Hui al j.-lui Dolju. Buc., 1896.)
Niger 'Ana citrit mantii Camerun. Clima din
2) C, insuld in Dunre, in dreptul oraeului C.,
causa locurilor mocirloase e nesinitoasa. Po- lung de 2 km. si lata de ca. 500 m.; dela 1877
poarele acestei teri vorbeso diferite dialecte, incoace insula se numesce *Independentat.
saint foarte selbatice s't putin dispuse spre culCalafindesel, comunti rur. si paroclne, cu mosie
tura. Doue districte mint mai cunoscute pentru boiereasc in Bucovina, capit. i j. Siretelui, cu.

agricultura, meseriile

www.dacoromanica.ro

Calahorra

665

Calandra.

1382 loc., (1285 ort. res., 47 cat. si 50 mos.); pe la marginea apelor ; in cilindrul central se
scoala primara.
[Dr. I. G. Sbiera.]
gasese formatiuni secundare ; asemenea i in
Calahorra, oras in Spania, prov. Logren (Cas- cilindru central al rdacinei. Dupa fructificatule
tilla veche), cu 8821 loc. In vechime Cala- lor, sfint intermediare intre Equisetinee (Annugurris (Nassica), rivalisa cu Numantia. Adi lariee) si Gymnosperme (Gnetacee). Restante
s'a nascut Quintilian.
lor se gasesc din Culm (sist. carbonic) pana in
Calaban, vitriol verde.
perrnic.
Calais, 1) C., oraft ca port si fortareata de
Calamus L., (botan.) gen de plante monoceprima ordine in depart. frc. Pas de Calais, tanga tyledonate din fam. Palmierilor, cu tulpini subtiri,
strimtoarea de mare, numita (lupa acest oras, flexibile i foarte lungi ; cuprinde vr'o 200 specii
cu 56,867 loc. (1891); industrie infloritoare de tropicale sau subtropicale, cele mai multe resmatasarii, bumbacarii i dantele, tes-toni; santier. pandite prin Asia orientaba, patine prin Australia
Comunica(ie de vapoare cu Dower; bai de inare ; si Africa tropicala. Tulpinele flexibile si resistente
comerciu de transa, (1894 au intrat in portul C. ale diverselor specii de C., cunoscute sub nu2002 nai de 529,631 tone) ; 1347-1558 C. a fost mele de Rota ng, se intrebuinteaza in industrie,
In posesiunea Englezilor. In apropiere de C. se fac bastoaue, iar desfacute in fasii subtiri
au invins 29 Infle 1588 Englezii, sub Roward serv spre a face impletituri pentru seaune. Unele
Effigham, arinata spaniola sub Medina Sidonia. specii de C. se cultiva prin sere calde ca plante
2) C., ora f in statul nord-american Maine, tanga ornamentale, asa este: C. Rotang L., C. spectaSt.-Croix, 8300 loc.; ferastraie.
bilis Blume, etc. Dupa fructele de C. Draco
Calamariee, (botan.) sub acest nume Linn
se recolteaza o resina rosie cunoscuta sub
intelegea, impreuna cu alte plante, Cypera,ceele numele romanesc de Sange de 121 o ue frati,
de adi. Endlicher cuprinde in acest grup fam. (frc. Saug-Dragon, germ. Drachenblut), intreEquisetaceelor actuale impreuna Cu genul fosil buintata in medicina si in industrie. [Z. C. P.]

Calamites. In acest grup mai intra i alto geCalamus, (lat) trestie, cu deosebire trestia
nuri stinse, toate avnd caracter coman, o tul- cu care se seria in antichitate pe papyrus sau
pina articulata, formata din noduri ce alterneaza pergament. Lapsus ca/ami: eroare de peana.
cu intreneduri, ca la trestie (Calamus) ; de adi
Calan, (magh. Kalnfiird5), comuna in cott.
si-au i Inat numele.
IIunedoarei, statiune primitiva, de cura termala
Calambur, (frc. Caleinbour), joc de cuvinte ca mai multe isvoare calde necaptate i nemabasat pe intelesul dupla al uuor cuvinte. S. e. lisate. Se credo ca pe timpul Romanilor isvorul
II a perdu Sedan (ses deuts), (la adresa lui care alimenteaza basinul cel mare, era folosit
Napoleon III), Cand nu-ti suna'n buzunare, ca baie termala (Ad Aguas) in toata regula, dar
patimesci de galbinare (galbini n'are) .
astadi acel basin cu apa calda servesce drept
Calamianes, o grupa a insulelor Filippine ; topitoare de canepa. Alto isvoare sant adunate
1600 km2., si 14,291 loc. (1887); portul principal In basinuri ce se folosesc de bai. Localitatea
e Taitai pe instila Palauan. Insulele sfint foarte are si un hotel ca mar multe camere. Cf. Dr.
productivo.
Boleman, Magy. fiirdlt s svnyvizekt.
[Dr. Vuial
Calamina, mineral, silicat de zinc, cristaliseaz
In sistema! rornbic. Incolor, cate odata slab coCalanda, masiv de munti in Alpii glarnici,
lorat. Se gasesce in unele filoane inetalifere si intre cautoanele elvetiene St.-Gallen si Grauinsotesce adeseori smithsonita (carbonatul de biinden, 2808 m. inalt.
zinc). Aceste amandou5 minererni de zinc sfint
Mano, meinbrii unei infratiri religioase, incunoscute in limbagial minier sub numele de Iiintate in Germania prin seel. XIII. C., preoti
Calamine. C. se gasesce la Raibl i Bleyberg in
laici, se intruniau la anumite timpuri cu scopul
de a deprinde acte de devotiune, de a promova
Carintia, la Rezbanya, in Pennsylvania, etc.
Calamina, oleul de C., (oleum Calami), se obtine viata monda si caritatea evangelica. C. au deprin distilatiunea in curent de vapori de apa a generat in decursul timpului, i in secl. XVI
radacinilor plantei infinita Aceras Calamus, este s'au stins.
[Dr. Is. M.]
un oleu viscos, galben, polariseaz la dreapta,
Calando, (ital.) termin musical ce se intremires aromatic si ardetor, gust picant. Greut. buinteaza pentru a indica o emisiune a sunetelor
specif. 0.93-0.94 la 15u G.
din ce in co mai slaba, si echivaland oarecum
cudiminuendo i ritardando intrunite. [T. C.]
Calamistrum, (lat.) la Romani fierid
buintat la buclirea perului.
Calandra, insect coleopter din fam. Curculioni-

dolor. C. granaria (Gargarita, Curculet), ale carei

Calamitate, desastru, catastrof a.
Calamites, (botan.) gen de plante fosile dintre larve trajese in boabele de gran, mancand toata

Equisetaceele isosporee. Tulpina lor costata si substanta fainoasa pana remalle numai ceaja;

goala (fistuloasa) inlauntru purt la noduri frunzo aici se transforma In uimfa, apoi in insect perfoarte caduce. Resturile lor, mai ales tulpini, fect (gandacul), de unde se retrage pentru a

se gasesc in stratele pamntului numite devo- pune cuele sale in alte boabe de grau. C. este

nice, pana in cele permice. Unele (C. Suchowit) o adeverata calanutate pentru granele noastre,
aveau o tulpina de 3-4 m inaltime si 10-12 cm. el se inmultesce in mod prodigios ; s'a calculat

ca o singura pareche ar pute produce in timp

(botan.) familie de plante de patru luni o colonie de mai mult de sese mii
tosile din grupul Calamarieelor; cuprinde 3 genuri: de gargarite.
Bornia, Arthropitus gi Calantodendron. Tul- Calandra, o masina cu done sau mai multe
pinele lor, la unele foarte inalte (pana la 20 m. suluri (cilindre), printre cari au sa fie presate
Ja Calamodendron), aveau o scoarta lacunoasa tare teseturile. Prin frecarea intre sine tese(ca la plantele de mlastini) i probabil ca traan turile capeta lucia. Unele cilindre sfint goale
grosirne.

Calamodendrinee,

Enciclopedia romana Vol. I.

43

www.dacoromanica.ro

666

Calandrelli

pe dinlauntru e se incaldesc cu vapori, cum e

s. e. la fabricatiunea hartiei, la apretarea stofelor (calcarea i lustruirea lor).
Calandrelli, Alex., sculptor german, n. 1834
in Berlin. A lucrat un relief in bronz la statua
victoriei in Berlin, statua lui Cornelius, statua
equestra a regelui Frideric Wilhelm IV, si a
imperatului Wilhelm I, pentru Bromberg, etc.
Calanidae, (zool.) familie de crustacei copepode,

cu corpul lungaret, antenele anterioare foarte

lungi, din 24-25 articule ; cuprinde 26 genuri Cu

150 specii; traiesc in mari, 7 specii in apele dulci.
Genmi Cetochilus, Calanus, Diaptomus, etc.

Calaptir, numire vulg. a plantei Tanacetum

Balsamita L. (v. ac.)
CIIfirald, in Rom. trupe ctari, parte permanente, parte cu schimbul. Sant 11 regimente
de C. din cari miele silnt aproape permanente:

Calcar.

Toulouse, dupii, confes. protestant; fa judecat la

moarte i flint n roata. 1762 pe motivul, ca si-ar
fi ucis din Ina relig. pe un fiu al sea din causa,

c acesta voia s treaci la catolicism, pe cand

In fapta s'a sinucis ; Voltaire mijloci prin scrierea

sa Sur la tolerance revisuirea procesului, in

urma careia C. fO declarat 1765 nevinovat.
Calasanza, Iosif, stet' nt, fundatorul ord. Piaristilor, n. 1556 in Petralta dela Sola (Spania),
t 1648. piva comemor. 27 Aug. v. Piaristi.
Calata, (ital.) vechiu dant pop., de miscare
moderata in mes. de 214.
Calatafini, oras in Sicilia, prov. Trapani, cn
9785 loc. AM a repurtat Garibaldi (15 Maiu 1860)

o invingere glorioasa asupra trupelor neapolitane, comandate de Landi.

Calator, (lat) la Romani un erold, strigator
public.

Calatrava, Don Jos Maria, barbat de stat

reg. 7 si 8 are 4 escadroane permanente si 1 Cu
schimbul, reg. 9 are 2 escadroane permanente span., n. 1781 in Menda; 1810-14 membru

si 1 Cu schimbul, .iar celelalte au 1 escadron liberal in Junta centrala, 1820 al Cortes-ilor,

permanent si 3 cu schimbul. Cele 18 escadroane 1836-37 president al consiliului de ministri.
permanente insumeaza un efectiv de 3236 oameni t 1846 in Madrid.
Calatrava, ord. cavalerese span. infiintat de
de &Iva si 2453 cai ; iar cele 28 escadroane
cu schimbul, un efectiv de 8800 oameni; nu- regele Sancho 1H de Castilia in ora.sul Calamarul total al oficierilor este de 268. Serviciul trava la 1158 si stramutat 1197, dupa ocuparea
de C. este de 3 ani in trupa permanenta si de acelui oras de catra Mauri, la Salvatierra. 1523

4 ani in trupa cu schimbul, oamenii din aceasta a trecut dignitatea de mare magistru la coroana
din urma categorie sfint obligati sl-si cum- span.; dela 1808 ord. pentru merite.
pere singari eau i sa-i conserve cat siint tinuti
CAM, Ode.
Calautica, la Romani o broboada, lucrata din
in concediu i reserva. Toate regimentele de C.
fonneaza 4 brigade, apartinnd eke una la cate fire de aur i matasa, Cu care femeile isi inun corp de armata, afara de reg. 9, care apar- veliau capul.
tine divisiei active din Dobrogea.
Cfiluz, conducetor.
Calbaza, v. Cuscuta.
Cilfirasi, 1) C., com. urb. in Rom., capitala
j.-lui Ialomita, situata aproape de canalul Borcea,
partea dinderet a piciorului. Luand
In partea orientala a lacului cu acelasi nume; parte la formarea glesnei piciorului, este punctul
[St.]
port de al treilea rang. Orasul poarta i numele de razim al greutatii corpului.
Calcaneum sau Galcaneus, (lat.) osul calcaiului.
de kltirbeiu ; are 5000 loc.; un gimnasiu real si
Calcar, roce, cari se compun de carbonat de
cateva scoale prirnare de baieti si de fete. Aici
este resedinta prefecturei j.-lui, a tribunalului calciu, mai mult sau mai putin amestecat cu
si a altor autoritati mai mici. Corabiile mari de substante argiloase, bituminoase, etc. C. curat

pe Dunare nu pot intra pe Borcea palm la C. o rar. Originea C.-lui e foarte variata; in gesi de aceea portul sta in legatura printeun serviciu neral e depus in ape dulci sau de origine maregulat de vapoare mici cu portal Silistra, uncle rina. Varietatile de C. silnt foarte numeroase ;
se opreso vasele mari. Piin o linie ferata orasul cele mai importante stint: marmora, un 0.
C. este pus in legitura cu linia ferata Bucuresci- cristalin; cipolin, un C. cristalin .si rnicaceu; ofiFetesci. Aici se face in dilele prime ale lui calcit, C. cu vine de serpentina ; a compact, e

Septembre Mehl insemnat. 2) C., lac mare in cel mai frecuent, el poate sa fie silicios, doloRom., j. Ialomita, situat langa Dunre. 3) C. mitic, etc.; C. bituminos, C. glauconitic, C.
corn, rur. in Rom., j. Doljiu, pl. Jiu de jos, cu mamos, (,. oolitic, C. pisolitic, tuful C. (travertin), creta, etc. C. joacl un rol foarte im2329 loc.; arel biserica si oscoala mixta.
;
Cilfira0, 1) sat in Basarabia, j. Chi.sineu, pe portant in constitutiunea coajei
linia c. f. Ungheni-Chisineu; are 2000 loc. Ro- intalnim dela terenurile arhaice, ande e mai
pana in epoca actuala, dar mai cmi sama
mani. 2) Manastirea C. in Basarabia, j. Soroca, rar,
la departare de 60 km. de vechiul oras Soroca, de In epoca inezozoica ia o desvoltare colosala.
95 km. de orasul Hutin r,4'i 180 km. dela Chisineu. mare parte din rnunti stint in totalitate sau in

Manastirea este zidita pe panta unui munte, e

incungiurata din trei parti cu munti, acoperiti
de padure, spre partea nordica urge Nistrul
orizontul e deschis.
Cilirit, arta de a umbla calare cu dexteritate
siguranta. v. Equitatiune.

mare parte format de C.,

s.

e. Jura, Kant,

Alm, etc. Din punct de vedere geologic C. se

impartesc dupa vechimea Ion si pot fi caracterisati prin fosilele, ce le compun, san cari se
gsesc in ei, s. e. C. madreporice, C. numulitic, etc.

In Romania C. formeaza o parte din Carpati

Cilarlii, numirea Aramanilor p en tru Kalar i tes c, judetele Mehedinti, Gorj, Rimnicu-Vidcea, Muscel

cum se scrie pe mapele geografice dupa numirea (Piatra Crainlui), Dambovita, Prahova, Constanta,
greceasca. Cuvntul insemneaza Calaretii.c v. Tulcea, etc. Bocele C. pot fi intrebuintate ca

pietri de constructie sau de ornament, pentru

Calas, Jean, jertfl a fanatisniului relig., n. fabr. varului si cementnlui, in litografie, in agri-

Kalarites.

1698 in Lacaparcle (Languedoc), comerciant in cultura, etc,

www.dacoromanica.ro

Calcatori pe talpa

667

Calciu.

C. grosiere sfint de origine chimica, in cari

Calcedon, (Chalcedon, Calchedon), oras antic
carbonatul de calce este amestecat cu substante in Bitinia, lfinga Bosfor, situat in fata Constanadesea cu granate de quartz si de glo- tinopolei ; a fost intemeiat de Megarieni pe la
conie, representnd varietati impura, dar mai aglo- 675 a. Chr. Osmanii 1-au darimat. Aci s'a tinut
merate decAt C. pamntoase. Foarte importante 451 sinodul de C. in biserica zidita de Coustantin
aceste C. pentru tara i intrebuintarea lor in col Mare. Pe ruinele orasului vecina s'a zidit
constructiuni in regiunea Parisului. Fac parte din mai tfirdiu Kadikiii, anal din suburbiile marietaju1 Lutetian, seria Eocenului, grupa' Tertiar. time ale Constantinopolei.
C. incrustant e depus de ape calcaroase ; el
Calcedon, mineral, varietate de bioxid de silice,
acopere ca o membrana de diferite grosimi muschi, se distingo de quarz prin faptul, ca se presinta
foi, etc., formind tufuri calcare. In pesteri da in ma.sse reniforme sau in stalactite, formate de
nascere la stalactite, stalagniite si la draperiile fibre microscopice asezate perpendicular pe sucele mai variate.
prafata. Alb, cenusiu, roaiatic sau albastriu, mai
C. cuspatange, sfInt C. galbene, putin compacte, mult san mai putin transparent. Varietati colouneori nasipoase sau marnoase, precum in La rato de C. gira: Carneol (galben-ros), &Me?.
Haute-Marne (Francia), bogate in Toxaster com- (brun, prin transparenta ros), Crisopras$i Plasma
planatus (Spatangus retasas), Ostrea Couloni, Te- (verde), Heliotrop (verde cu puncte rosii). Aceste
rebratula praelonga, Nautelu.s pseudoelegans, etc. varietati se intrebuinteaza in bijuterie.
La Yonne (Francia) C. cu spatauge sfint feruCalceola sandalina, coelenterat authozoar fosil
ginoase si foarte bogate in polypi. Ele apartin in forma de pantof ; a trait in timpul devonian.
subetajului Hauterevian, etajul Neocotnian, seria
Calceus, un fel de caltuni romani, cari seaCretacelui inferior.
mena cu papuci de casa. C. patricias, purtate
Calcitori pe talpi sau animale plantigrade, de senatorii romani, cari se deosebiau de C. cele
sfint animalele, cari calca pe toata talpa, curn comune; de aici : C. mutare a deven. senator
sfint s. e.
(Cic. Phil. XIII, 13). C. se legau ca curele, ce
Calce, mune sub care se intelege oxidul de se incrucisau pe partea de dinainte a piciorului.
calciu anhidru, cunoscut sub uuniele de Var. C. repandus, caltuni en gurgoiu ascutit in sus.

Nu se gasesce In natura, dar se obtine prin

calcinarea carbonatului de calciu (piatra de var,

Calcar, v. ac.) la o temperatura malta. Se cunosc
mai multe varietati de var: Var gras, cand prin
stingere ea apa cresce mil, da o pasta ce leaga
bine si desvoalta multa caldura; acest var e cel
mai bun ; Var slab, edad stingndu-se desvoalta

patina caldur, si pasta ce formeaza nu leaga

bine. Vana hidraulic i Cimentul sfint varietati
de var ce confin multa argila. Ele resulta din
calcinarea calcarnlui hidraulic. care dupa cual
confine pina la 200 argila sari pfina la 30%,
formeaza sau varal hidraulic sau cimental.
[V. C. 131

C. in agricultura se intrebuinteaza mai mult

sub forma de calce caustica sau var nestins ori
marga. Varal npstins sau se afundd ca un cos
iute in apa pentru a se meruntr si pulberisa, ca

sa se poata imprastia uniform, sau se pune

[Dr. P. O.]

lui Thestor din Mycene ; profet

grec., despre care (pea Omer, ea scia ce este, ce
va fi si ce a fost.
Calcicole, plante ce trajese esclusiv pe un teren
Calchas, fiul

calcares (varos), sau au inai mare preferinta

pentru acest substrat, decat pontru ori care altul ;

s. e. Cornul, Rhamnus, Chnisirul, Polygala cal-

carea; licheni din gen. Placodium, ca PI. candicans, etc.

Calcifir, roca, calcar cristalin cu cristale mari

de feldspat, amflbol i alti silicati. Denumire patita
usitata astacli.
Calcifuge,

plante ce nu pot trai de loe In te-

renuri calcare sau canora nu le priesce un astfel

de substrat; s. e. Digitalis, Riunex, etc. Plante

ce prospereaza in teten nasipos, cultivate intr'unul calcares, creso greu, se decoloreaza, etc.
Calcinatiunea este aplicarea unei temperaturi

cae 6-8 grunji in panint i se acopere

intense $i uneori de lunga durata, asupra unui corp,
' terina, lasandu-1 sa stea acolo 8-10 lile ca In scop de a-1 usca, a-1 descompune sau a-1 oxida.
sa-si atraga amerjeala, din pamnt si atmosfera Calcio, joc ital, cu mince, care so lovesce cu
si sa se merunteasca. Lucra de capetenie este
a ingriji ca el sa nu resufle, adeca musuroaiele,
In mi este acoperit, sa mi se crepe. Ele deci
trebuiesc qibnie cautate, i crepaturile lor astapate prin indesare cut piciorul ori prin acoperirea cu terina. Actinnea varillui in painnt este
atta fisica (t'U i chimica; el incallesce patu(stturile reci i greoaie, le face mai calde, active
iuti, taie coherenta prea mare a argtlei i lu-

piciorul.
Calcispongii, spongii cu scheletul calcares, siconi, asconi, leuconi. (Cf. E. Haeckel, Die Kalkschwiimme. Berlin, 1872.)
Calcit, mineral, carbonat de calciu, cristaliseaza in sistemul romboedric, formele sfint foarte
variate si numeroase. Spatul de Islanda e o va-

rietate transparenta incolora de C., care se intfilnesce intr'o caverna in lava la Helgustadir
turilor galbene, dar totodata aluuga i amoniacul (Islanda). C. e un mineral foarte respndit; se
din parnnt. Varal este iudispeusabil pentru toate gasesce In crepaturile calcarelor, insotesee o mara
plantele far deosebire, insa legumiuoasele si parte did Merme metalifere ai mai ea sama filoane
papilionaceele consuma i iubesc mult varal. de sulfure. Varietatea spatul de Isl. se IntreCiresii, visinii si caisii, ande lipsesce varal din buinteaza pentru instrumente optice.
pamfint, sufere mult si in urma succomba din
Calciu, unul din metalele cele mai respndite

causa seurgerei de goma. Prin arlaus de var ei In natura, sub forma de carbonat, sulfat, fosfat,
se vindeca si le merge foarte bine. Pamfinturile fluorura, precum i 'lamer* silicati. Ca metal
calcaroase sfint de obiceiu active, iuti i sece- el a fost obtinut pentra prima data de catra
toa.se. Ele sfint mai bune pentru pasuni, vii, gra- Davy la 1808. Este un corp de coloare galbie
dini i paduri decat poutra agricultura.
foarte oxidabil si care forrneaza cotnpusi cu toate
43*

www.dacoromanica.ro

668

Calcivore

elementele. Intro acesti compuai se numer:

Caldarusani.
Calculi biliares, pietri in fiere. Se produc prin

Fluorura de C. ce exista in natura sub nu- o discompunere chimic anorrnala a diferitelor

mele de Fluorintl, ce servesce la prepararea materii ce compun fierea. Se gsesc in besica
acidului fluorhidric i ca fondant ; Oxidul de C. fierei si in canalele bilifere In marine dela un

care se prepara prin calcinarea carbonatului de fir de mac pana la aceea a unui ou. Stint de
C.; Sullatul de C. sau Gipsul, care se gasesce forma consistent i compositie diferitO. Produc
in natura si servesce la prepararea ipsosului ; des duren i vehemente si galbinare. Ptimesc mai
Fosfatii de C., cari se gases() in natur sau mult oamenii adulti. Therapia: Cure cu ape miinfra in constitutia oaselor. Carbonatul de C., nerale, (Carlsbad, etc.) Oleiu de oliva (200-300
care se gsesce in natura sub forma de : mar- grm. la (li).
mora, spat de Islands, piatra litografica, creta,
Calculus Minervae, pietricica alba (de achic,alcarul, etc. Cu diversele lor aplicatii. C. se tare), care
dupa tradit. gro.
a fost pusa
comporta ca un element divalent. [V. C. B.]
In urna de Athene pentru paricidul Orestes ; fiind
Din punct de vedere botanic C. este unul pietricelele negre si albe in numer egal, Orestes
dintre cele 12 elemente indispensabile in alimen- a fost achitat.
tarea plantelor (v. Aliment); sub forma de carCalcutta, oras in India. capitala imperiului
bonat de C. se intalnesce la numeroase plante. indo-brit. si a presidentiei Bengalia, residenta
Aga in tulpinele algelor Characee, la miele alge episcopului anglican, a oficiilor superioare adSiphonee; in forma de coaje compact la algele ministrative, militare si judiciare, situat langa

Coralinee i Lithothamniee ce au aspectul inrgea- Hugh, un brat din Delta Gangelui, 129 km.
n ului; la suprafata frunzelor submerse ale plantelor departe de mare. 681,560 loc., cu cele vio 8
acuatice (Ranunculus, Pota.mogeton, etc.); pe mar- suburbii impreun: 861,764 loc., dintre cari abia
ginea frunzelor de Ferige, Saxifragacee (Said- 30,000 cresti ni,cei al alti pagani ; port, Fort William ;

fraga Aizoon, etc.); in interiorul frunzelor,

in partea europeneasca (Ciauringi) cu multe paanume, in cistoliti (v. ac.) dela Ficus, Justicia, late frurnoase si numeroase statue ; cea mai fruDud, Urzica, Herneiu, Canepa, etc.
moas gradina botanica din lume ; museu granCalcivore, se numesc unele plante, ale carer apo- dios ; universitate dela 1857; Williams-Collegium,

tecii isi scobesc cavitati in pietrile calcare; s. e. Sauscritcollegium, mai multe scoale medii pentru
Lecidea calcivora, Verrucaria calcivora. Scobirea europeni si indigeni; observator astronomic ; sose produce din causa acidului earbonic eliminat ciatati sciintifice, renumita Asiatic Societp. In
de planta si disolvat in apa de vegetatie. Pe C. sfint 200 temple indice, 100 moschee, 27 bimi5surri ce roca e disolvata, apotecia strabate serici protestante gi 8 bis. catolice, etc. Mari
mai in interior.
tesetorii de chili si buinbac, fabrici de !Artie,
Calcofi lita, mineral, arseniat de cupru hidratat, rafinerie de indigo, etc. Export insemnat de calti,
continend ceva aluminiu, inicaceu de coloare verde. saci, bumbac, orez, indigo, matasa, tea, opium,
E rar ; se gtisesce la Moldova (Banat), in Cornwall, gumnni, etc. C. are comunicatie regulata prin
Nizhni Tagilsk (Ural), etc.
vapoare cu. Europa.
Calcopirita, mineral, sulfurd de fier si de cupru,
Cfildiras sau Lugaciu (Fringilla Pyrrhula), o
cristaliseaza in sistemul patrat, coloarea e un pasere din fam. Fringillidelor, ord. Passerelelor,
galben de alam in general cu irisatiuni. C. for- are ciocul la radticina mai unit lat ea inalt. Pe
meaza impregnatiuni sau se presinta in filoane; cap, gat, aripile si coada stint negre lucii, pe
e un minereu foarte respandit. Gisemintele cele spate (la barbatusi) cenusiu, (la femeiusa) brun,
mai importante glut: Monte Catini (Toscana), pe burta rosu la barb., cenusiu-albastriu la fem.
Clausthal, Freiberg, Kitzbiihel, Mitterberg (Tirol),
Mansfeld, Rezbanya, Moravita, Ciclova, etc. Din
C. se extrage cupru.
Calcozina, mineral, sulfur de cupru, cri-

Ciocul este foarte curbat. Lungimea 17 cm., lung.

co(jii 6 cm., lung. aripelor 9 cm. Traiesce in

Europa, Siberia si Iaponia, prin pduri. Se nutresce cu seminte si cu muguri de arbori. Destaliseaza in sistemul rombic; de coloare ce- pune cate 4-5 oue, vercji cu puncte brune. Se
nugie inchisa. C. insotesce in general calcopi- dreseaza greu i in cofivie nu traiesce mult.
rita. Se gasesce in Cornwall, la Freiberg, SaalCfildare, vas; in musica semisfera de arama
feld, Mansfeld, etc.
pe care e intinsa pielea timpanelor.
Calcul, (dela lat. calculus= pietricica, pentru-ca

Caldartm, trotoar.

In vechime se socotea cu pietricele), socoatii Caldarium, la bile roman() spatiul, uncle era
sau socotealii, comput; figurat: prevedere, pre- basinul cu apa calda, (v. Balneum); si florarie
cautiune, mesuri luate pentru a ajunge la un scop. sau sera.

In mate m atic se numesce C. realisarea

Cfildfirusa, numirea romaneasca a plantei Aqui-

operatiunilor ce trebuesc facute asupra nume- legia vulgaris L. (v. ac.).

relor si cantitatilor date intr'o chestitme, pentru
Cfildrulani, manastire de calugari in Rom.,
a-i gasi resultatul.
C. aritmetic, C. cu numere ; j. Ilfov, pl. Snagov, vestita priu imprejurarea,
C. algebric, C. cu cantitati algebrice; C. exact, ea- aici a fost internat 1896, dupa caterisirea
C. ce se face conform regidelor fundamentale fara sa, fostul mitropolit-primat al Rom. Ghenadie
nici o omisiune sau adaus; C. apropiat, C. la Petrescu ; e asezata pe o limba de pamnt intrata
care se fac omisiuni sau adause in vederea sim- in lacul cu acelasi nume, avnd o positie pitoplificarii C.-lui si a unei aproximatiuni indestu- reasca. Pan pe timput lui Mateiu Basarab avea
litoare.
C. diferenlial si integral v. ac.
numai o mica bisericuta de lernn si cativa pustCalculatiune in comerciu: constatarea pre- nici, acel domnitor, dupa o invingere repurtata
tului cat costa singuraticele marfnii i cu cat &supra lui Vasil Lupu, funda la 1638 biserica
trebuesc viindute pentru a realisa un castig de de acji i cetatea. Manastirea se administreaza
un percent aniunit.
de un staret si numera 111 calugari, dintre cari

www.dacoromanica.ro

Caldas

Cldura.

669

coi mai multi stint infirmi i btrni. clinical%

C. specified aunui corp e muarul caloriilor necemanastirea C. era un focar de literatura rom. ; sane pentru a incalcil un kgr. din substanta lui cu
aici tria inainte de alegere mitropolitul Grigorie 10 C. Urmatoarele corpuri au C. specifica indicata
ca simplu diacon si se ocupa cu traducerea de Apa
1-000 Cloroform 0.233 Argint 0-057
carti bisericesci in limba rom. La C. exilau Mcool
0.566 Sulfur
0-203 Btaniu 0-056
domnii pe boieri, act a fost ucis C. Cantacuzino, Glycerina 0.555 Fier
0.114 Idrargir 0.033
postelnicul.
0-505 Cupru
0.095 Plumb 0-031
Ghiata

Caldas, numirea mai multor bai cu isvoare Benzina 0.392 Zinc

0.095
calde in Spania, Portugalia si America de sud. Pentru a incbl volume egale de diverse gaAmintim ; 1) C. de Mombuy situata in o regiune zuri la temperaturl egal, se racer cantitati agate
frumoas inuntoas lng unja ferata spaniola de C., adeca C. specifica a gazurilor st in raMollet-C. ; foarte cercetat, cu mutt comfort. port invers cu greutatea lor specific; C. specifics
2) C. da Bainha, in provincia portughezd Leiria, a corpurilor solide st in raport invers cu greucu isvoare caldo sulfuroa.se.
tatea Ion atomica. C. se propag prin conduetiCalderari, societate politica' secreta in Italia ; bilitate, (dela prticea la particea a aceluiasi
infiintata 1816 de principele Canosa ca asocia- corp sau a doue corpuri ce se ating), i prin
tiune monarchist pentru combaterea Carbo- radiare. Corpurile se deosebesc foarte inult unele
nari-lor. N'a avut influenta mai mare, la 1820 de altele in privinta facultiitii de a conduce C.,
a disparut cu totul.
unele stint bun e conducetoare de C. (s. e. metalele),
Calderon, Don Pedro C. de la Barca Henao altele glut role conductoare de C., (s. e. lemn,
y .Riano, poet dram, span., n. 17 Ian. 1600 tu pr, paie, cenus). Capacitatea de a conduce C.
Madrid, t 25 Maiu 1681. Studiile tnai inalte
a diferitelor corpuri, land de bas capacitatea
le-a facut la Salamanca, ocupnclu-se mai ales argintului cu 1000, este la cupru 736, aur 530,
ca filosofia, istoria i sciintele juridice. Deja in zinc 190, staniu 143, flor 119, plumb 85, poretate de 13 ani a scris drama : El carro del cielo. telan 12. Lichidele ant role conducRoare de C.;
La 1651 se hirotoni, 1653 a fost capelan la ca- mai reu ina conduce C. un strat de aer linistit.

tedrala din Toledo. C. este cel mai renumit scriitor Prin radiare se propaga caldura cu repejune
dramatic al Spaniolitor. El e representantul idea- foarte mare si poate strabate spatii considerabile.
listnului in drama spaniol. Din toate operele sale Razele caldurii stint supuse acelorasi legi ca

dramatice transpira simtut religios ; nime nu 1-a razele lutninei. Cnd C. este insotita de lamina,

se nutnesce C. luminoasd; and nu este insotita de lumina', se numesce C. obscura. Unele

corpuri, numite diatermaue, lasa sA tread C.
prin ele, s. e. sarea cristalisat ; altele, numite
onoarei proprii); El mgico prodigioso (Mogul atermane, nu lasa sA treaca C. prin ele, s. e.
intrecut in drama religioas i filosofica. Opera
mai insemnate : La vida es sueno (Viata e
somn); La devocion de la cruz; El principe
constante; El medico de su honra (Medicul

factor de mina. Mai are o multime de : Autos

satramentales (misterii). Poesiile sale Mee
aproape toate s'au pierdut. Dramele stint traduse
in mai multe limbi. Edit. oporelor dram.: Fern.
de Apoutes, (1760-63, 11 vol.) si acelasi : Autos
sacr., 6 vol.
[I. Petranu.]
Caldiero, sat in Italia, hingti Verona,
1646 loc.; bai de pucioasa (28 C). Aci au batut
Austriacii sub Alviticzy pe Bonaparte, 12 Nov.
1796; 29-31 Oct. 1805 lupta archiducelui Carol
cu Francezii sub Massna.
Caldura, puterea fisica, care este causa fenomenului, c corpurile din natal% le simtinn calde

alaun ; un al treilea soiu de corpuri lasa s treaca

prin ele C. luminoas, nu ins i cea obscura,
s. e. sticla. Corpurile absorb o parte a caldurii,
ce cade pe ele. C. se produce prin procese chimice (oxidatiune), fisicale (transformarea miscarii sau a electricitatii in C.) si mechanice
(presiune). Mai demult se explicau fenomenele
C.-ei prin presenta unei materii imponderabile,
acti ele se cred a fi causate de rniscari speciale mole-

culare. C. se poate transforma in forta inecanicti;

o calorie ponte produce o fort% de 424 kilogramometri (echivalental mecanic al C.-ei).

[]

Cdldura animal. Se scie ca corral/ animasau reci. Prin inalgire corpurile i marese Icier supetioare (paserile i mamiferele) are o
volumul, se dilateaza; supunndu-le insa unei temperatura constant, ori care ar fi temperaclduri tot mai mari, cele solide se topes c, tura aerului incungiurator. Asa s, e. temperatura
iar cele lichide evaporeaz. In tot timpul ct normala a omului e aproape de 37-20, fie locuitor
se face topirea unui corp solid, sau evaporarea al terilor calde sau al celor reci. Nu e acelasi
unui corp lichid, temperatura lor renulue ne- lucru i cu celetalte animate, mai inferioare, a
schimbata, adeca o cantitate de C. se pierde, caror temperatura se schimba mai mult sau mai
devine latentd; aceast C. latenta, strict luat, putin, dupa cea de al ara. Aceasta arat in mod
nu s'a pierdut, ci s'a prefcut in o forta, care evident, a inluntrul corpului paserilor si maa nimicit atractiuuea dintre molecule, conditiunea miferelor se produce continua o cantitate, mai
principala a topirit i evaporarii. Pentru a in- Inuit sau mai putin mare de C., dupa vat-14-61e

caliti diferite coipuri la acelasi grad de tempe- externe, numita C. animak Numai astfel putem
ratur, se recen diferite marimi de C., cu alte lupta impotriva frigului, i ne putem pastra temcuvinte: corpurile nu au o egal C. specified peratura de 37 grade. C. animal nasce in tesau capacitate calorific& Aceasta capacitate se suturi, in timpul numeroaselor reactiuni chimice,
determina cu ajutorut unui aparat numit calori- cari intovarasesc respiratia i nutritia tuturor
inetru. Unitatea stabilita de catra fisiciani pentru celutelor corpului nostru. Se scie ca cu cat un
mesiunrea cantitatilor de C. se numesce calorie, organ functioneazI mai intens, cu atta produee
corespunde acelei cantitati de C., care se re- o mai mare cantitate de C. [Prof. Voinov.]
care pentru a incalcji un kgr. de ap cu un Plantele spro a trl, au nevoie de o tempegrad de temperatura.
ratura anumita; determinarea ei mai arata ca,

www.dacoromanica.ro

670

Cale

Cale ferata.

peutru fiece planta exista un minimum de tem- Romania dela Bueuresci la Giurgiu la 1869, comperatura, din jos de care ea nu mai vietuiesce; pletandu-se pana la finele 1896 cu a/te linii in

un maximum de temperatura, de asemenea preste hingime totala de 2826 km. Catle ferate, fie procare viata inceteaza; intre aceste done tempe- prietate a statului sau particulara, sant de regula
raturi limite, gasindu-se una, temperatura optima, admiuistrate de o diz.ectiune generala, ajutata

la care viata se manifesta cu esa mai mare de un consiliu de administratie i impartita in

energie ; s. e. pentru seminte in genere, optimum Directiuni sau Serviciuri de : Miscare, Fractiune,
de temperatura e cupiins intre 10 20. In Intretinere, Comptabilitate, Personal, Control,
anumite imprejurari se poate constata la plante Ateliere, Lucran i noui, Medical, Contencios, Ecoproducere de C. Lamarck la 1777 cel dintaiu a nomat, etc.
observat producere de C. in timpul inflorirei
Corpul caii ferate se compone din suprastrucplantei Arum italicum Mili.; Senebier, la A. ma- tura adeca: calastul cu traversele si materialul
culatum L., a observat o temperatura cu 90 mai 'Detalle precum : sine, coutrasine, schimbatoare,
sus decat acea a mediului incungiurator; la A. inimi, materialul merunt, etc., si din infrastruccordifolinm, din Madagascar, s'a observat pana tura, adeca : terasamentele si parte din lucrarile
la 23, etc. Acelasi fenomen se observa si inteo de arta precum : podan, podete, viaducto, ziduri
gramada de seminte ce inceltesc, si se scie, ca de sprijin, drenaje, etc. C. f. mai este ca material
de multe ori primavara in magazine de bucate fix inzestrata cu cladiri precum: cladire de cala-

(grata, orz, etc.), netinute in couditii bune, se- tori, economat, magazii, cautoane, cheuri, remintele se incing , adeca se incaldesc, caci misa de masini, castel de apa, etc., si ca deincep a incolt, mai cu sama din cansa ume- pendinte precum : placa turnanta, car rulant,
delii ce favoriseaza incoltirea. C. dela plante e semaphor, aparate de blocare, pod cantar, coresultata din modificarile chimice, ce se petrec loana hidraulica, groapa de Gems, tincara, tipar
In interiorul corpului lor.
de incarcare, oprtor, bariera, stilpi kilometrici
hectometrici, etc.
Cale, druin, strad a larga (v. comunica(ia); canal,
conduct, s. e. caile respiratorie (v. respiratia). Se deosebesc:
C. lacted, num. ,si C. lu Troian sau C. robilor,
C. f. normale, cari au o intradistanta de
zona, fasia luminoasa pe bolta cereasca, ce im- 1.435 in., C. f. iinguste, cele cu o intradistanta
partesce firmamentul in done parti aproape egale. mai mica., si C. f. largi, cele cu o intradistanta
Consista din uenumerate stele si stelute si din mai mare de 1.435 m.; C. f. principale sfint acele
cari fiind mai solide pot suporta o povara inai
nebuloase. (v. si Stele fixe.)
Caleasa, (Caleascd, dela polou. calasca), &a- grea si un trafic accelerat si mai mar, legand
sura de lux, upara, cu patru roate si pe arcuri, orase principale intre ele; celelalte C. f. de mai
putina importanta, lusa tot de interes general,
descoperita sau pe jumetate acoperita.
sant C. f. secundare sau vicinale.
Caleeons, (franc.) ismene.
C. f. locale sant C. f. secundare construite
Caledon, afluout al riului Oranje.
Caledonia, la Roinani utunirea partii nordice In conditiuni normale sau speciale pentru auumito transporturi si de un interes local sau privat.
a Scotioi.
Canalul Caledonic, canal in Scotia dela Oceana
Astfel deosebim : C. f. montane, acole cari
Atlantic pe la Fort William entra Marea de Nord; urca pante mari din causa terenului acidentat
97 km. lung.
al muntilor si daca sant inzestrate cu sine cu
Marea Caledonicd, numire data mai de mult dinti, de cari se prinde renta locomotivei, se nu-

partii Oceanului Atlantic, situata intre Scotia si

insulele Hebride.
Caledonia nouA, (Baladea), insula australa, situata spre sud-vest dela Ilebridele noue ; 17,090
km2. Cu 62,752 loc. (1889), di utre cari preste 20

mese C. f. dintate, iar daca vagoanele sau carucioarele circula atarnate pe funii de otel i slut

trase cu fringhii, atunci se numesc C. f. funicolare. C. f. suterane sant acole, cari sfiut con-

struite in tuneluri sub strade sau nun, iar C

europeni, ceialalti negri australi, selbateci, unii f. pneuniatice acele, ale caror va.goane sant puse
canibali. C. a fost descoperita de Cook la 1774; In miscare prin gol si presiune de aer, in orase
1853 f ocupata de Francezi,cari o folosira ca loe de cu deosebire pentru transporturi postule, si C.
deportatitme. Niunai putin colonisata. Producto : f. electrice atunci, &liad vagoanele sant puse in
afea, zahar, orez, bumbac. Capitula Numea.
miscare prin electricitate, (v. Tractiune electrica.)
Cale feratft, drum cu sine de fier (adi de otel), Daca C. f. se afia a.sezate pe stilpi, consola, viape cari se mica materialul rulant (vagoaue, lo- ducto inane astf el, ca de desupt locurile reman
comotive, vagonete, dresine, pluguri de zapada, disponibile s circulatia liberd, atunci se numesc
etc.) prin forta animala, electrodinamica, cu abur C. f. aeriane. C. f., cari deservesc un anume scop,
sau aer comprimat, petrol, etc. In 1829 dupa con- precum legatura suburbiilor (linterna oras, se nucursul dela Rainhill, ande locomotiva Rochett a mese C. f. urbane. C. f., care intra in curtea
lui Stefensohn a luat premiul I, in Englitera pe unui stabiliinent industrial sau a uuei fabrico,
lauga liuia Stokton-Darlington, care se exploata se numesce C. f. industriald ; aeea care indela 1825 cu cai, s'a mai infiintat in 1829 si unja lesnesce trausporturile din interioral unei carieni
Liverpol-Manchester, punndu-se arnbele in cir- sau mina pentru exploatarea ei se numesce C.
culatie cu aceste locomotive ,Stefensohnu. Prima f. de mina. C. f. cari se pot dementa, transcale ferata s'a deschis: in Belgia dela Bruxela porta si aseza din non pe un ait loe in mod
la Malin in 1835, in Germania intre Niirnberg- repede, se numesc C. f. portative. C. f. cari
Fiarth la 1835, in Francia intre Paris-St. Germain deservesc casarme si spitale militare, fortmi si
la 1837, in Austria intre Viena-Vagrain la 1838, scopuri strategice, se numesc C. f. militare.
In Ungaria intre Budapesta-Vcz la 1846, in
(Liter. : Curs elem. despre constructia si intreTransilvania intre Arad-Alba-Iiilia la 1868 i in tinerea C.-lor f. de ( feorge N. Opran, (1895); Su-

www.dacoromanica.ro

Caleidoscop

Calendar.

671

prastructuri de cale metalica , Cu studiul unui nou

Calendae, la Romani prima 4i a fiecarei luni,
sistem de I. I. Puscariu, (Buc., 1885) ; Descrierea s. e. Calendae Ianuarii. Numele se deriva din
uneltelor de cale g de I. I. Puscariu, (1896); In- calare (a chiema), pentru-ca in diutt prima a

structiuni relativ la Servicial de miscareg de lanai poporul era chiemat pe capitol ca srt auda
Al. Cottescu i Al. S. Maresu, (1893, editura C. dala pontifici, cate dile stint in aceea luna pana
F. R.); Calauza mecaniculai de locomotiveg de la Nonae, precum i alte sciri.
Henri Marin, (Bue., 1892); Geografia C.-lor f.
de I. Calmar, (Buc., 1879.)
[I. I. P.]

Calendar, (din lat. Calendaeg), consemnarea

transportul productelor silvice pana la proxima

gara ori statitme de vapoare. Ca motor la miscarea vagoanelor se folosesce vaporul, gravitatiunea, i in fine si puterea anirnalelor tragatoare. C. f. s. gnat de doue categorii : stabile,
cari se cladesc pe basa mai solida dup sistemul

mice. Trebuinta impartirii timpuldi a fost de mult

simtita si a avut de resultat introducerea lunilor
de 29 si 30 dile, timp ce corespunde aproximativ

unui an, aranjate dupa septamani si luni

C. f. silvice gint C. f. vicinale, pe ale carer pe Map mdicarea serbatorilor, faselor lunei, resine roteaza vagoane compuse special pentru sartal i apusul soarelu si altor date astrono-

faselor lunei. Unitate mai mare formeazit anal

solar de 365,/4 411e, cunoscut deja prin sed. XIV
a. Chr. preotilor egipteni. Solon a introdus (594.

C. f. normale pe durata mai lunga, si trans- a. Chr.) anul lunar, constatator din 12 luni de
portable, de constructie mai usoara cu infra- cate 29 si '30 dile, in total deci de 354 (lila;
structura foarte simpla; suprastructura consista peutru a se aduce acest an in consonanta Cu
din ate o pareche de sine intarite pe traverse mersul soarelui, tot la 3 ani se adauga Mica o
de lema sau de fier cu o greutate de ca. 50 kgr., lima de 30 dile. Acest sistem Il perfectiona
astfel ca doi oameni le pot manua i aseza la Cleostrat (olimpiada 61), introduc6nd un ciclu
local lor; se pot muta dintr'un loe in altul. de 8 ani, dintre cari in anal 3, 5 si 8 se intercala cate o luna de 30 dile, i astfel durata
Departarea sinelor variaza dala 0.4-0.6
lar greutatea sinelor pe metru curent dela mijlocie a anului era de 3651/4 (pie. Impreju4-10 kgr. (Cf. Die Waldeisenbahnen de Runne- rarea, ca. 235 luni sinodice sant aproape egale
cu 19 ani tropici, indemna pe Meton (432 a. Chr.)
baum, 1886.)

C. f. trarisportabile sau Dcauville se intrebuinteaza astadi foarte des in agricultura ca si

la exploatatiuni de paduri, mine, cariere, fabrici
si tot felul de instalatiuni i intreprinderi industriale, ande este multa caratura. Ele se compun din nisce sine mici de fier pe postamente

sa formeze un ciclu de 19 ani de cate 354 dile

ca 7 luni intercalare de ate 30 dile pentru anii
3, 3, 8, 11, 13, 16 si 19 ai ciclultri. La Romani

era in us anul alban de 10 luni = 304 dile.

Numa Pompiliu reform prima data anal, mai

apoi hilius Caesar (v. An), statorind durata

de fier sau de leinm cari se pot lua si aseza medie a anului Cu 3651/, (Pie asa, ca 3 ani comuni
cu multa usurinta'n ori ce directiune, i apoi sa aiba cate 365 (pie, iar al patrulea 366 dile;
din vagouete in forma de cosuri concave ori equinoctial de primavar sa fie in 24 Martie.

plane, etc., de cari se leaga mai multe la olalta. Anal consta din 12 luni: Ianuarie = 31 dile, Fe-

Pentru descarcat sant astfel construite, ca sa

se deserte singure dintr'odata In una unei singure imboldiri. Ca torta motrice servesce o locomotiva usoara de 2-6 cai putere, cat, card

bruarie 28, Marta 31, Aprilie 30, Maiu 31, Iunie 30,

Iulie 31, August 31, Septembre 30, ()dare 31,

Novembre 30, Decembre 31 dile. In anal visect
diva intercalara se aclauge la Februarie (v. an
oarneni. Un cal poate s traga 6-10 vagoneta visect). Anal calendarului iulian cu 365V, (lila
incarcate cu eke o jrunatate pana la un metru e mai lung decal anul tropic cu 11' 14", ceea ce
in vr'o 129 ani faca diferenta de o di. Aceastrt
cub, de parnnt sau alte greutati similare.
Caleidoscop, (grec) instrument optic ; un tub, eroare a observat-o deja sinodul din Nicea, (equiIn care privind vedem nisce fragmente de sticla noctial era la 325 in 21 si nu in 24 Marte), care
colorata reflectandu-se de mai multe ori pe 2 a sters simplu diferenta farl a lua vr'o dispooglinli, ce stau plecate una catra alta. Prin in- sitie ca sa se delatare eroarea pentru viitor.
vartirea tubului imaginele acestea iau diferite Propuneri peutru indreptarea calendarului s'au
facut deja prin secl. XV, dar abia la 1582 s'a
forme. Inventat de Brewster.
Calem, in Turcia localul de admiuistratie pu- indreptat croaren prin comisiunea convocata de
blica, cancelarie, birou; peana de scris (dela lat. papa Urigot je XiiI. Pana atunci eroarea crescuse
la 13 dile asa ca equinoctial de primavara cadea
Calamus). Caleingiu, scriitor.
pe 11 Martie. Pentru a nu schimba hotarirea siv.
Calambur.
Calembour,
nodului din Nicea, se decise ca equinoctial sa
Calemes, denumirea ce se da rnodului din
stabileasca in diva de 21 Martie, spre care scop
figura a patra (sau figura antaiu Ward in inteles se
anal 1582 se eliminara 10 411e din luna Oct.
larg) a silogisraului, in care conclusiunea nega- in
dupa 4 Oct. numai dealt a doua
tiva (e) este dedusa din impreunarea unei pre- socotindu-se
15 Oct. Pentru delaturarea erorii pe viitor se
mise universale afirmativa (a) si a uneia uni- di
hotari durata medie a anului cu 365 (tile, 5 ore
versale negative (e). S. e.:
49' 16". 400 ani gregoriani stint cu 3 dile mai
Toate figtuile patrate sant paralelograme
scurti decal 400 ani iuliani. De aceea s'a hoNici un paralelogram nu e trapez
tarit ca fiecare an coman s aiba 365 dile, anii
Nici un trapez nu e figura patrata
visecti 366 dile, dar dintre anii seculari nurnai
Schema obicinuita in Logica pentru a arata acest aceia sa fie visecti, cari se pot divida cu 400
mod este urmatoarea:
fara rest, ceialatti sa remana ani comuni. Astfel

Pae 14

in calendarul gregorian anul 1600 a fost an visect,

P.

astfel diferinta fata de C. iulian a crescut cu 2 clue,

M
S

anti 1700, 1800 insa au remas ani comuni, si

www.dacoromanica.ro

672

Calentura

fiind acum de 12 dile. Anul 1900 va fi dupii C.

iulian an visect, dupa C. gregorian an comun,
deci diferinta va fi de 13 dile. Deoarece 400 ani
gregoriani saint numai cu 2 ore 53 minute inai
lungi decat 400 ani tropici, calculul C.-lai gre-

Calibro.

Despre toate aceste se purtau annales, numite

fasti calendares. Administrarea C.-lui a fost dat
In grija preotilor, anume a pontificilor, cari publicau poporului cele ce avea s scie, adaugnd

alte sciri referitoare la inceperea lucrului in

gorian e nnai perfect decilt cel iulian. C. gre- luna respectiv. Administrarea C.-lui era secretul
gorian sau stilul nou a fost primit cu timpul in pontificilor. Decemvirii au facutpropunere pentru
toate ter& apusene, numai biserica oriental a regularea C.-lui si Cr. Cneius Flavius a taiat in
ref usat pan acum primirea lui, folosindu-se de piatra fasti calendares i i-a publicat. In timpul
C. iulian sau stilul vechiu.
vechiu, C. nu era acelasi pentru intreg imperial,
Pentru a afla 4iva septernanei corespundetoare pentru-ca unele ten si orase aveau C.-le lor seori carei date a anului, servesce litera Duminecii
(v. ao.). Ordinea literelor Duminecii se repeta tot
dupa 28 ani; numeral care arata, al catelea e un
an anumit in perioda de 28 aui, se numesce cercul
solar si se afla asa, ea la numarul anului adaugem
9, suma o dividam cu 28, restul ne arata cereal

solar, dacl nu remane nici un rest atunci 28 e

cereal solar.

parate. Din C.-le vechi s'a atlat numai un exemplar

original in Roma; se pastreaza in palatal Maffei.

(Cf. Cultul pagan si crestin de Dr. At. Marienescu.)

C. florilor, (botan.) ordinea in care urmeaza

In decursul anului inflorirea plantelor (v. Geografia plantelor).

Calentura, morb febril caracterisat priu afectillIli grave ale creerilor; ataca pe malinari

parte esential a C.-lui o formeaza indi- regiunile tropice.

carea serbdtorilor bisericesci. Acestea sfint san

serbatori fixe (Anul nou 1 Ian., Boboteaza (i Ian.,

Bunavestire 25 Martie, Craciunul 25 Dec., etc.)
sau serbatori mobile ; aceste din arum atarna dela
serbatoarea Pastiler. Dupa hotarirea sinodului dela
Nicea, Pastile au sa se serbeze in prima Duinineca
dupa prima luna plina, ce urmeaza equinoctiului
de primavara. Statorirea datei pentru aceasta luna

Calenz(u)oli, Giuseppe, dramaturg italian, n.

1815 in Floreuta; a saris mai multe piese dramatice, comedii scurte, in cari se cuprind caractere bine precisate si un umor natural. ( Due
padri all' antics. ; Le donne invidiose; 11 vecchio

celibe e la serva4; La Spada di Darnocle.)

Calfatagiu, (marina) actiunea de a ample go-

lurile lasate intre bordage, fie pe punte fie pe

pareti, cc stupa, care se introduce pana ce se
umple golul prin ajutorul uuei dalti si al unui
ciocan. Pe deasupra se toarna smoala topita,
care isoland stupa, o impiedeca de a putredi in
contact au apa. C. fin se executa ca stupa de
luni ; astfel ovreii au 4 feluii de ani de cate 353, bumbac acoperita cu ipsos. Pe vasele de fier
354, 355, 383, 384 si 385 ile.
sau otel actuate, nu se mai calafatuesc decat
C mohamedan, calculeaza cu ani lunari de pantile.
12 luni, lunile de 30 si 29 flile; in luna ultim Calhoun, (pron. kelun) Iohn Caldwell, oin dP
a anilor 2, 5, 7, 10, 13, 15, 18, 21, 24, 26 si 29 stat american, n. 1782 in Carolina de sud ; 1807
plina se face cu ajutorul L'pactelor (v. ac.).
C. ovreesc sau iudaic, se baseaza pe regulate
patriaichului Hidlel (pe la 338); auul comun
consta din 12 luni, de cate 30 si 29 dile; intean
period de 19 ani stInt 7 ani visecti de cate 13

dintr'un ciclu de 30 ani, se mai adauga cilte o

C. republican-francez, se incepea cu equinoctial de toanina. Anul avea 12 luni de cate

30 dile, cu cate 5, sau in an visect 6 dile intercalare la fiue ; 4 ani forma o franciada; luna
se impartia in 3 decade. Acest C. a fost decretat de convent in 6 Oct. 1793; Napoleon
inlocui cu C. gregorian in 1806.
C. perpetuu, tabela ce cantina dilate anului
cu literate repetite AG, apoi epactele si nuinerii de aur. Cunosand litera Duminecii se

advocat in Abbeville; 1810 membru in congresal

Statelor-Unite; 1817-24 ministru de resboiu

sub presideutia lui Monroe ; 1824 vicepresident.

Statele industriare de nord si de vest au exoperat 1828 un tarif de vama care vatema interesele statelor sudice. La indemnul lui C.,
Carolina de sud a protestat contra acestui tarif,
enuntand principiul, ca singuraticele state ar
aye dreptul a nu recunoasco legi de ale confederatiunii (principiul nulificatiunii). Protestul
insa nu VI sprijinit de celelalte state sudice.

poate afla pe aceasta tabela intreg C.-ul unui an. C. a remas pana la moarte an sprijinitor al

Mai de mutt C. cuprindea numai date pur inteieselor sudului, si un ap-rator al sclaviei.
calendaiistice; mai apoi s'au adaus povete
Doctrinele sale : nulificatiunea i necesitatea
prof*. In timpul din urma s'a desvoltat o sclaviei, au ivasprit malt raportul dintre statele
adevarata literatura calendaristica, urmarindu-se sudice si cele nordice. t 1850 in Washington.
prin edarea anuala a caleudarelor i latirea de
Caliban, in Viforulc lui Shakespeare un moncunoscinte folositoare, desvoltarea gustului de stru plin de instincte ordinare. (v. si Ariel.)
cotit la popor, etc. fiind ele cele mai eficace
Calibrare, operatiune care are de scop a remijloace de a patrunde prima si in coliba sara- gula forma unui obiect, ca ajutorul unui cacului. (v. Literatura-calend.)
[P.]
C. roman vechiu s'a desvoltat din Fasti (v. ac.)
si indict!' : 1) Calendae-le (v. ac.); 2) Nonae-le
(v. ac.); 3) Idele (v. ac.) ; 4) Nundinae-le (v. ac.) ;
Dies fasti, adeca serbatorile lanai in legatura
cu serviciul divin, sacrificio i incetare de lucru;

libra. In atelierele de constructiuni calibru (tipar)

este o piesa de tabla subtire, taiata dupa cum

trebue executat profilul obiectului. In artilerie,
prin C. se intelege visita aunaba ce se face gurelor de foc, cu ajutorul unui proiectil verificator introdus in teava tunului, si care trebue
Dies nefasti, adec dilate oprite, in cari nu sa treaca liber in tot lungul ei.
se tinea nici judecata, nici adunare publica, i cari
Calibru, diametral interior al unui cilindru.
se inseninau cu N. 7) ;Male de nefericiri pentru La arm e le de f oc s'a redus In anii din urma
imperiu, s. e. Dies alliensis,
luptei nefe- marimea calibrului, astfel ca puscile, cari aveau
ricite dela Allia, 15 Calendae Augusti= 18 Iulie). mai de mutt un C. de 15-12 min., au acum

www.dacoromanica.ro

Ca/ice

California.

673

in Austria si Francia un C. de 8 min., in Ro- din fam. Tadornidae, ca pene, preste tot, ruginii,
n-lamia si Italia 6.5 mm., etc. si se fac incereari irisa cele de pe timple, precum i unele din
cu arme de un C. de 5 mm. Tunurile au, con- aripi albe, iar plutitoarele din aripi i carmacele
forra scopurilor caror servesc, un C. foarte di- din coada, negra; pe tirnpul napdrfirii o fasie
ferit (t. de munte 7 cm.; t. de camp 8-9 cm.; verde-inchisa, in forma uuui inel, se ivesce pe
t. de cetate 12, 15, 18, 21 vi 24 cm.; iar t. de grumazii acestei pasen; ciocul el e negra si piIlota 21-36 cm.).
cioarele sure Lungimea corpului e de 62 cm.,

Calice, (botan.) primul invlis, cel mai extern, lung. aripilor de 36 cm. si lung. codii de 14 cm.
al periantului (v. ac.), compus dintr'un verticil Petrece prin regiunile sud-estiee ale Europei
de frunzo modificate, numite sepale, de forma partile marginase ale Asiei.
[V. B.)
si in nurniir foarte variaba. C. poate fi: monoCaliflcatiune, atribuirea sau posederea unei
sepal (monofil, gamosepal) sau polisepal (polifil, calitati, unui titlu; apoi si conditiunile, capacidialisepal), dupa cura sepalele se unesc prin mar- tatea pentru ocuparea unui post, miel func(iuni
ginile lor inteo singura bucata, ori reinan cu (v. Admisibilitatea In functiuni). In materia de
totul dinstincte, libere. C. monosepal poate fi : drept Calificat insemneaza: distins, de insusin
partit (bi-tri-quadri-, etc.), daca sepalele se unesc speciale; crima calificata = o crima savirsita in
munai la basa; fid (bi-tri-quadri-), daca sepalele circumstante agravante, care se pedepsesce ca
se unesc pana la mijloc ; dentat (bi-tri-quadri-), o pedeapsa mai aspra.
daca sepalele reman libere numai la virf ; intreg,
California, termul vestic al kinericei de nord,
cdrid margines limbului nu e de loe divisata. dela Cap San LtleaS pilna la gradul 42 lat. nord.;
Ori si cum ar fi la C. monosepal se distiuge un dela 1848 e impartit in douid : C. superioara
tub, un gat si an limb. C. mai poate fi: regulat, C. inferioar. 1) C. superioartl, uuul din statele
daca sepalele sfint asemenea i simetric dispuse ; Uniunii nord-americane, se marginesce la nord
neregulat, cand sepalele sfint neasemeui, nesi- cu Oregon, la est cu Nevada si Arizona, la sud
metrice ; petaloid, &lid e colorat altfel decfit cu Mexico (C infer.), iar la vest cu Oceanul
coloarea lui verde obicinuita, (s. e. la Rodiu, di- Pacific; 408,737 lon.2 Muntii C.-ei se ramifica
verse Ranunculacee); galeat, cand are forma de In priori nordiea din muntele Shasta (4401 ni.)
casca; bilabiat, cu 2 buze, ca la Trifoiu, Labiate ; pornesc apoi spre sud : in apropierea termurilor
pintenat. Dupa cum C. vade prea puf in la floare, Oceanului Pacific un sir sub numele de Coast
mai mult, ori isi schimba cu timpul earacterele lui, Range pana la golf ul San Francisco, de adi
se alai dice: fugace, caduc (deciduu), persistent, inspre sud sub nutnirea de sind San Bernardino,
marcescent (la Nalba), acrescent (induvial).
Santa Lucia si muntii de ciocolada; paralel cu
Ciliceanca, odinioara Calanceanca i Calan- acest sir se intinde dela Shasta spre sud-est
ceni, suburbiu al orasulni Cernut in Bucovina, sirul de munti Sierra Nevada (pulida( cel inai
cu 1813 loc., biserica, scoala primara si abatoriu. inalt e Mt Whitney 4404 m.) Aceste doue sirari
(Dr I. G. Sbiera.]

desfac teara in 3 regiuni: a) litoralul eu vai

Caliche, mineralul din care se extrage Chili- foarte roditoare, termul e stancos si sarao in
sal petral.
portan bune; b) Valea Sacramento (roditoare)
Calichon sau Calachon, (franc) instrumeut si San Joaquin, ici colea cu mora.stine (laeul
musical din secl. XVI; o mica lauta cu gatul lung Talare) i tinuturi seci ; c) tinutul de pe coastele
si 2-6 coarde, cari se puneau in vibratie de vestice ale Sierra Nevadei, cu vai roditoare, padegete ori prin plectru.
duri i pasmi bune. In partea sudica a C.-ei se
Caliciflore, (botan.) in clasificatia lui Bentham afla multe balti i lactui fara scurgere, unele
Ilooker a 3-a serie din Dicotiledoanele poly- formand depreshun considerabile (Death Valley,
petale, caracterisata prin: Calice garnosepal, Dry). Bluri mai mari sfint Sacramento, ce isvo-

format din reunirea mai mare ori mai mic a

sepalelor la basa; partile libere ale sepalelor,
potable i staminele inserate pe marginea cupei
calicinale cu aparenta unui receptacul; ovarul
inchis in tubul calicinal, prin turnare e infer.
Cuprinde multe familii de plante, distribuite in

resce in Mt Shasta si curgfind spre sud se unesce

cu S. Joaquin, care vine dinspre sud, o ia apoi

spre vest si se vars in golful San Francisco,

care sta in legatura cu oceanul prin peana

de aur.c Clima e variata: in partea nordica

inijlocie neguroa.sa, in partes sudica e calda;

inai multe cohorte ; s. e. Rosaceele, Leginninoa- ploi abondente. Locuitorii erau la 1890: 1.208,130
(afara de vr'o 10,000 indiani selbatici), intre cari
sele, Umbeliferele, etc.

Caliciform, (botan.) ce se aseamena cu un 75,218 Chinezi, a caror imigrare a trebuit restrinsa prin legislatiune. Scoale are C.: o uni-

calice ; caliculul, involucra, indusia, pot fi C.

Calicot, panza de bumbac, des tesuta, adeseori versitate a statului, 14 scoale sup., cercetate do
si stamba colorat; se numesce asttel dupa orasul 3308 studenti ; scoalele poporafe au fost caree-

Calicut din India, unde se fabrica mai inainte. tate 1892 de 143,733 copii. Producte : grau (in
Calicul, (botan.) calice mic, invelis de organe cantitati mari) si alto cereale, cartofi, legume si
frunzoase in afara caliciadui, eompus din frunza pometuri escelente, vin, bumbac, padurile dau
in acelasi numr ea sepalele, ori iu numer di- escelent lemn de constructii, arbori uriasi (v.
ferit si alterne eu ele. Se poate observa la Valea Yosemit). Viticultura e infloritoare. Pescuit (balene, sardine, sardele, etc.) Bogatia
multe Rosacee, Malvacee, la Garofite, etc.
Calicut, (Calicat), oras in presidentia indo-brit.
Madras, capitala districtului Malabar ; 65,710 loc.
(1891). Aci a ancorat prima data in India Vasco da
Gama la 1498. Dela 1790 in posesiunea Englezilor.
Calif, v. Chalif.
pasere Innotatoare
Califar, (Casarca

aur a 0.-ei e renumita, sur se all in 31 comitate, argint in 12; se mai afta araina, fier,
plumb, platina, etc. apoi carbuni de piatr, petroleu i asfalt. Industria e destul de desvoltata, comerciul viu i extins. Lungimea cailor
ferate la 1893 era de 7225 kin.; flota comerc,

www.dacoromanica.ro

674

California

Calimab.

numera ca. 1000 corabii. Constitutia da drept domni ai Moldovei si un mitropolit. Dei eel
electoral fiecarui barbat in etate de 21 ani im- antaitt domn din aceasta familie se declara de
pliniti, daca a petrecut cel putin 1 an in C. origine polonez, orig. mold. se vede din I. Canta
Indianii i Chinezii nu au acest drept. Puterea Letopis., Andreas Wolf, Mac Mihael, Zallony,
administrativa o are guvernul cu mai multi func- In A. D. Xenop. Istoria i Genealogia casei C.
tionari alesi de popor pe 4 ani. Legislatiunea e (1897 Buc.)
senatul f$i camera; senatorii (40) se aleg pe 4 aui,
Teodor C., intemeietortil acestei familii,
deputatii (80) pe 2 ani. Judecatorii sfint aiesi de vornic de Campulung (Bucovina), apare in 1729
popor pe 4, 6 sau 12 ani. Einante : 1893/4 ve- intr'un primes pentru rnosia Stancesci, proprieniturile statului 17.5 mil. dol., datoria statului tate i adi a familiei C.
2.703,500 (1889). Capitala Sacramento, oras prinloan C., al doilea final lui Teodor, n. ca. 1690,
cipal San Francisco.
studiase in Lemberg, ajunge la Constantinopole

Istoria. Termuni C.-ei s'au descopelit in mare dragoman (1741-1751 apoi 1752-1738),
mu.sul sed. XVI, dar abia pe la 1768 au in- In care calitate impiedeca pe Turci de a intra

temeiat Spaniolii primele colonii prin misionan. In resboiul pentru succesiunea A.ustriei. Doma
Regimul republican din Mexico secularis C., 1758-61, nu s'a distins de Fanarioti. Vol sa
misionarii o parasira, teara decada. In tuna introduca darea vacaritului, care fusese oprita
Mexico ceda C. Statelor unite (1848) pentru cu aftnisenie dela patriarchie, dar intillni opositia
15 mil. dolari. 1850 C. intra in sirul statelor mitropolitului. Facend pe acesta sa se retraga,
Uniunii americane.
aduse mitrop. pe fratele su Gaya care iar nu
2) C. inferioard, (span. Baja C), peninsula voi sa ridice afurisenia. Introcluse atunci o dare
americana situata intre Oceanul Pacific ai sinul noua. Dajutorinta de 11, 5, 3 lei, care dete vede California, formand un twitor tnexican mar- naafi si mai bane ea vacaritul. Av neinteleginit la nord cu statul C. super. si Rio Colo- geri cu Austria, care fiad In resboiu cu Prusia,
rado, terminata la sud in Cap San Lucas, avnd opria vitele mold. de a trece in Prusia. Inlocuit
suprafata de 155,200 km.2 Aceasta peninsula e cu fiul sea, se retrase la Constantinopole, unde

despartita de continental mexican prin golful mai trai 19 ani.

de C., nwnit si Marea Rosie (span. Mar berGrigore C., fiul lui loan, domn (1761-64
mejo). Termurii, mai ales cei estici, sant bine si 1767-69). Reduse okays dan i si puse sa se
membrati, avend multe porturi bune, navigatia
lasa e periculoas din causa 'pallor insule micute din apropierea termurilor. Iuteriorul peninsulei e muntos, putin productiv; vai roditoare
sant patine; riurile stint mici, in timpul secetei
seaca de tot; clima e calda si uscata, dar sanatoasa. In 1882 C. inf. avea abia 30,208 loc. Indiani amestecati i putini albi. Indianii sant

serie condica obiceiurilor cu.rtei Moldovei. Ru.sii

trimiteau emisari sa revolte terile, el ucise pe

unul i arest pe altul. Isbucnind resboiul din

1769, el se planse la Turci ca n'are bani sa

stringa armata, i dupa ce i-se tritnit mai multe

sute de pungi, isi platesce cu ele o parte din

datorii. Ostasii neplatiti fug la Rusi. Turcii cred

ca este inteles cu Ruii, il due la Constantinopole,
foarto net-31110. Mai delimit misionarii ii waver- si-i taie capul.
tisera la crestinisin, acum insa s'au reintors la
Alexandru C., fiul lui Ioan, domn (1795-99).

vechiul cult al lunei; de altcuin sant descrisi Domnia lui este descrisa blanda si pacifica, numai
ca uatneni pacinici i buni de mima; ei isi fac la vadrarit a mai adaugat o para znumai acum
imbracamintea din fibre de Aloe. C. e bogata inteacest an.
in aur, argint, amnia, carbuui, mercuriu, etc.,
Scarlat C., fiul lui Alex., domn (1812-19).

dar aceate mineral stint putin exploatate. In Domnia lui a fost blanda (in 7 ani nici o exegolf d de C. se pescuesc corale i bureti, precum cutiune capitala). Scutesce pe boieri de ori ce
si margaritare. Capitula peninsulei e La Paz.
dare si le da si un uumer de owneni (poslusnici).
California, al 341 planetoid.

De insemnat este o revolutie potolita priu schim(lat) incaltaininte de piele, in deosebi barea boierilor; ava apoi greutati din partea
caltunii soldatilor romani. C. hispanicae, cio- Rusiei. Sc. C. permite lui G. Asachi satina cursmi
boate spauiole, instrument de tortura.
de inginerie in 1. rom., in mesuri contra ciumei,
Caligrafia, arta de a serie frumos, de a forma ingrijesce de podurile de 'emu, introduce cartofii
Caligae,

seumele scrierii astfel, ca sa faca o impresie In Moldova. Dupa 7 ani se retrage i meare (1821)
estetica.
otravit, caci era banuit ca tine ea revolutia

[I. S. F.]
Caligula, G. Caesar, imperator roman (37-41 greceasca.
d. Chr.), fiul cel mai finer al lui Germanicus
Scarlat C. ne-a lasat un monument de fala
Agrippinei, numit C. dupl caltunii ce purth in pentru dinsal in condica sau codicele lui. Asupra
lagar; n. 12 d. Chr. Dup asasinarea lui Tiberius codificatiunilor anterioare represinta un pro(37) f proclamat imporator ; la inceput a domnit gres sensibil, ca.ci pe cand pravilele lui Mateiu
cu intelepciune, dar dupa reinsanato.sarea sa Basarab i Vasile Lupul sant nisce plagiate
din un morb greu, a devenit grandomau, vo- din dreptul roman si in cea mai mare parte
luptuos, cumplit i risipitor ; si-a ridicat statua penalitati i legi bisericesci, codicele lui C. tine
proprie in mai multe temple, poruncind sa fie sama de obiceiul terii procede intr'un mod
venerat ca 4eu. C. a intreprins contra Germa- mai sisternatic. Compilatorul lui principal, sasul
nilor un resboiu ridicul, i fara a ved pe inimic, Christian Flechtenmacher, un jurisconsult emia tinut o intrare triumfala in Roma. A cadut nent, i-a dat aceasta prerogativa, dupa recenta
jertfa unei conjuratiuni, provocata de crulimile publicatiune Biirgerliches Gesetzbuche (1818)
sale (41 d. Chi.)
a Austriei, inlaturand astfel pe cat se putea,
familie boie- greutatea aplicarii codicelor vechi. El trateaza
Calimah, (Callimache,
reasca moldoveueasca, din care s'au ridicat 4 In 3 parti dreptul personal, dreptul real si re-

www.dacoromanica.ro

Calimaki-Catargi

Calimanesci.

675

latia ambelor drepturi. Trasaturile principale se luxttlui, anatematisaud femeile moldovene care
pot refer la robie, la casatorie, la mostenire
poarta haine impodobite ca aur sau argint. -1-20 Fela cotnerciu. Robia f consfintita in starea ei bruarie 1786, in virsta de aproape 100 ani, dupa
traditionala, ca o iobagie venala, care nu da sta. ce pastorise Moldova 26 ani. (Xenopol, Ist. Rom. V,
panului drept asupra vietii, si numai in mod 621-22 si 1st. easei C. Buc., 1897.)
restrins asupra averii robilor adj. Casatoria este
Calimaki-Catargi, N., om de stat roman, n. 1831,
oprita pana in gradul al optulea de afinitate ;
descindea din familia Catargiu, iar prin mama
se permite (impedimentum prohibens) intro cei din familia Calimab, i fiindea se credea, ea se
de dogma diverse, nici intre rob si liber ; se va stinge aceasta familie, a luat i numele de
declara nula o cununie secreta ; pentru divort Calimah pe langa cel de Catargi. A fost ministru
se iustitue dicasterii duhovnicesci, cari trebue de externe dela 29 Nov.1869 pana la 26 Ian. 1870,
sa-si baseze sententa pe considerante admise in de ideile lui M. Cogalniceanu. Ministru plenigenera in religia ortodoxa i specificate in con- potentiar al Romaniei la Londra si Paris in 1880
dica. Dreptul de mostenire se recunoasce
si 1881. (Cf. Memoriile regelui Carol, 29 Nov.
si ficelor deopotriva, ca in codicele Napoleon ; 1869; N. Calimaki-Catargi, La Question du Daarchiereii pot testa numai asupra averilor ante- nube. Paris, 1881.)
[I. S. F.]
rioare hirotonisirii, sau dobandite in urrna prin
Caliman, Asan, regale Romanilor i Bulgarilor,
mostenire ori legate ; se recunoasce dreptul de fiul lui loan Asan si al Mariei, fica regelui una testa si calugarilor, cu oarecari restrictiuni ; guresc Andrei II (v. Asanescii). Un alt C. IL

pentru a stavil derapenarea orfanilor, se iau verul celui dintaiu, a cautat sa ocupe tronul
precautiuni riguroase prin epitropii. Belativ la Romanilor i Bulgarilor ucidend pe Miltail si
comerciu, intimpinam pentru primaoara codi- luandu-i sotia, fica principelui serbesc Stefan Uros.

ficarea asociatiunilor si a falimentelor. Condica Acesta vine in Tirnova, isi ja fata, iar oamenii sei
a fost sonsa in grecesce si tiparita la Iasi, in ajung pe urma lui C. II si-1 ucid. Cu el s'a stins
aceeasi limba, cu mult ingrijire si eleganta, la familia Asanescilor. (Cf. E. B. de Hurmuzaki,
1816. De abia in 1833, sub ocarmuirea ruseasca, Fragmedte din Ist. Rom. I.)
[I. S. F.]

s'a tradus pe romanesce de acelasi Flechtenmunte intro com. Neagra Sarului

macher. (Xenopol, 1st. Rom. V, 426-37 si Ist. (j. Suceava) si Trans., avend ca piscuri in Trans.
casei C., Buc., 1897; Condica civila a princip. Baca Tiganului si in Rom. Ciribucul 1459 m.
Moklevei. Iasi, 1851.)
CAlimanesci, com. rur. in Rom., j. Valcea,

6) Gavril C., mitropolitul Moldovei (1760-86), pl. Cozia, situata in valea Oltului pe malul drept
f rate au Ioan-Voda C. La inceput mitropolit
al acestui riu si fermata din cat.: C., Gura-Vaii,
Tesalonica, dar la 1760 al Moldovei. El a fost Seaca, Tigania i Caciulata, avend in total 2088 loc.,
In toata viata lui un aprator al poporului in cari se ocupa cu agricultura, apoi au dulgheria,
contra lacomiei celor mari. La inceputul pas- rotaria si dogaria, mai putini cu templaria, olaria
toririi sale infiinth o tipografie, din care scoase si fieraria. Coin. are o singura biserica si o scoala
la lumina o evangelie romana, un catechism, un cu doi invetatori. Locuri mareante pe teritorul
ceaslov (orologiu), un eucologiu si un molitvelnic ; com. stint: manastirea Cozia si Ostrovul (v. ac.)
el Ruse s pe archim. Macarie de prepara o gra- Prin com. trece soseaua nationala Ramnic-Riumatica romana, prima in Romania. El zidi ca- Vadului. Sat. C. numera siugur 1315 loc.
tedrala sf. George din lasi, a carei cladire o suC. ca statiune balnearel, incungiurata de munti
praveghia viitorul rnitropolit lacob Stamati. In
scutita de venturi nordice, la o inaltime de
1769 incepe resbciul ruso-turc; in 26 Sept. 270 in. deasupra Mari Negre, are un mare numer
Rusii infra in Iasi si Gavril presideaza depu- de isvoare reci sulfaroase-iodate-sarate, cari erau
nerea jurrimentului de fidelitate a starilor Mol- cunoscute cu multi ani mai nainte, asa ea la
dovei catra imprateasa Catarina. Cava mai 1854 medicul francez Caillaut, insusi medic de
targiu se supuse ca biserica sa sub archiereasca bai, descrie baile din C. ca pe ,cele mai imaperare si sinodalnica ocarmuiree a aceleiasi portante dintre toate baile provinciilor duuarene.
imperatese. Atilt mitropolitul cat si boierimea Antaiul balueolog roman, Episcopescul, face arninse supuneau Rusilor de extrema nevoie, si din tire in cartea sa despre isvoarele dele C. ()laud,
neputinta de a schimba lucrurile, ori ce ar fi ca sfint paso de pucioasa cu sane amara, si un
faeut ei; caci cat pentru Gavril, el era un barbat isvor de fier carbonic astupat, si am lasat pe paenergic, dupa cum s'a vedut cu ocasia vacari- ri n tel e Iconomul Coziei ca sa-ldeschizac. Caillaut
tului (v. sub 2), si din aceea, ca odata nu pregeta cu 17 ani in urma descriind mai cu deameruntal
sa protesteze in ornat mitropolitan, cu carja in stabilimentul, modul de intrebuintare primitiv
inana, in fruntea unei procesiuni numeroase, in al bailor, efectele salutare i frequenta, face si
contra impilarilor lui Gr. Ghica-Voda. Chiar si la (Emu' amintire de un preot ea proprietar al
prefata codicelui de legi impus Moldovei dela St. stabilimentului. Pana la acest timp administratia

Petersburg, pe care Il puse sa-1 traduca, nu In C. o aveau preotii, iar bai lua fiecine cum

lips sa aminteasca cotropitorilor straini, in forma Il taia capul, pe cand apa in ba.sin rar se preunei scrisori adresate generalului Romantzoff, menea. La 1863 statul ia in mana administratia.

vechile drepturi ale patriei sale. In 1771 Gavril

care dela acelasi comandant rus, sa deserte Academia, care dela ocupatie incoace nu mai funcVona, de oamenii sei, ea sa se deschida din nou
prin subsidiul birului anterior preotesc de 4 lei

Atunci incepe a functiona un medio, caruia se

impune conducerea sanitara i substernerea unui
raport medico-igienic. Se pune in lucrare zidirea hotelurilor. La 1886 se deschide imposantul
splendidul hotel pentru bai i camera in acelasi

pe an. Nu se alese nimio din afacerea, care stabiliment, o zidire care cuprinde 140 camera
anevoie se potrivia cu interesele rnarei imp& si 40 cabine de bai. Captarea definitiva a isvoaratii. El mai serse o epistola pastorala in contra relor, intreprinsii cu mane aparat technicl n'4

www.dacoromanica.ro

676

Calin

reusit, cu toate ca au fost augajate somitti tecb- goresci i Siminicea Miclescu, cu o snprafati de
nice din strainatate analiza spre acest scop. Drept 4750 hect. si 3257 loc. agricultori; are 4 biserici
resultat al acestor sfortari infructuoase este, ci 1 scoala mixta. Com. e strabtuta de catea ferata
ande in 1887, inteun scurt seson, s'au facut Botosani-Veresei, avnd gara la Tirgul Bucecea.
5578 de bai, asta4i acest numr s'a radas la o
C. pe Ceremuf, com. mur. si parochie, cu
cifra neinsemnata, a.ga ca visitatorii din stabi- mosie boiereasca, in Bucovina, capit. Storojinet,
liment nu vin dectit pentru a faca cur cu apa j. Stgnescilor de jos, ea 1092 loc., (981 ort. res.,
minerala dela Caciulata din apropiare. Baile de 31 cat. si 80 mos.); scoala primara.
aici se folosesc la boalele reumatismale, sifiltica,
C. pe Suceavit, (impart. In: C. lu Capade piele i scrofule. Apa se incaldesce ir) mod ren eu, C. lu i fan achi sau Greatca, si C. lui Vasilachi
rational cu aburi. Comunicatia este pang la Valcea sau cotul C.-lor), corn, rur. i parochie, moaie boie-

cu drain de fier, iar de aci la C., o ora si ju-

metate cu trasura. Visitatorii Osase locuiute

pe la oarneni in sat. Analisa facuta de Saligny
este urmitoarea :
Intr'un litru in grame :
Densitatea la 16 C . . . 1-00688
Materii totale la 170 C . .
9.531
Oxid de calciu
6 670
Oxid de magnesia
0.145
Anhidrid sulfmic
0.095
An hidrid carbon ic
Chlor
Iod
Brom

0.368
5-407

0.003
0.002
0-014 = 9 e c,

rease, mnBucovina, cap it. si j.Suceava, cu 20901oc.,

(1791 ort., 238 cat. si 62 mos.); fama scoala.

a, COM. ID Teara Oaplui (Ung.), cu 1673 loc.,

dintre cari 1553 Rom., ceilalti mai ales Ovrei.

Pamntal e foarte productiv ; agricultura, prasire
de vite, poame multe si bune, industrie de casa.
Calineacu, (orig. Calinovschi) Mihaiu, (ca calugar Miron), teolog rom., n. in Cernaut 30 Sept.
1837; din 9 Martie 1877-81 prof. ord. la catedra

de teologie monta din Cernaut, 1881 consilier

consistorial, 1883 arehimandrit, 1887 staurofor,

1892 mitrofor; 1881-82 rector supl. la seminariul clerical. C. a fost membru in comitet,
1869-80 secretar i 1880-89 vicepreg. la Societatea pentru cultura si liter, roin. in Buc.

Hidrogen sulfurat .
(Cf. Stef. V. Episcopeseul, Apele metalice ale 1882 si 1891 membru in congresal bis., 1878 deRomaniei Mari , etc. 1837; Caillaut Voyage me- putat in camera legislativa a terii, si dela 1883

dicale dans les provinces Danubiennes. Paris, incoace si in comitetul terii. Un merit deosebit
1854; Fetu, Apele minerale din Romania. Ia.gi, si-a castigat prin culegerea, sistemisarea si pu1874; Dr. C. D. Aronovici, Raport asupra bailor blicaren uuei colectiuni de normalii din archiva
apelor minerale dela C. si Caciulata. Buc., 1888; consistorului archidiecesan, din care s'au tiparit
Dr. C. Istrati, Haport anual relativ la inspectiunile
facute statiunilor balneare. Bucuresci, 1890; Dr.
Vuia, In interesal pelagrosilor, Clnica, 1890.)
[Dr. Vuia.]

pana acum, cu diverse adnotatiuni, 1604 pagini in

trei vol., sub titlul : Nortnalien der Bucovinaer

gr.-or. Dicese von 1777-1886. Czernowitz,

1887-1893.
[Dr. I. G. Sbiera.]
Calin, numirea vulgata a plantei Viburnum
Calinic, (grec. Kalinikos), la vechii greci un
()pulas L. (v. tic.)
canteo cu dant in onoarea atletilor.
Mina, com. rur. in Rom., j. Valcea, pl. Oltu
Calinic, 1) C., Constantin Miclescu, mitropolit

de jos, cu 1634 loc., cari se ocupa cu agricultura. primat al Romaniei, n. 16 Apr. 1822 in SuPrin comuna trece soseaua Traiam.
ceava, unde se refugiasera parintii sol; era fiul
Calina, o negara seaca ennoscuta mai ales in mamila logort Scarlat Miclescu s al Mariei, n.
Swazi. Se ivesce in lanie ca o patura nebuloasa Beldiman. Povatuit de unchiul su &trono,

subtire de coloare azurie, in apropierea orizontului. Crescod caldura, C. se extinde, z,4i pe la

mijlocul lui August isi ajunge maximul; de aici
in colo iarisi scade si dispare tu total, cand se

episcop de Hui, se face calugar si este tuns in

18 lunie 1842, archiereu 1855. In 1858 ia parte
la adunaren ad-hoc ca locotenent de episcop al

Husilor. In 1860 demisioneaza dela Hui. In 1863

ivesc viforele equinoctinlui de toamn. Causa fe- Caza Ii incredinteaza locotenenta znitropoliei

nomenului este a se cauta in curentele calda Moldovei, ande fa nu.mit definitiv in 10 Maiu
aeriane, ce se ridcil vertical dela pgmnt
1865. Dup abdicarea lui Cuza in 13 Apr. usorul
duc praful cu sine.
la miute mitropolitt impreuna cu altii, voi sa
Calinciuc, loan, prof. de teologie, n. 1812 in faca o rescoala contra unirii principatelor
Milisnut, Bucovina, a studiat in Hadaut i Cer- fa chiar rnit. Inainte de a intra in capitala,
unat i dupa 2 ani de preotie a fost trimis
1837 cu stipendiu la univ. dio Viena. Reintors in
1838 fiz nurnit profesor provisor, din 1843 detimtiv la catedra de teologie dogmatica la Cernaut,

1875 fa pensionat i decorat ca ord. Francisc

Iosif I, t 24 Febr. 1875. Prelegerile sale, tinute
latinesce pana 1848 apoi in 1. rom., ii facurg
un mune bun. Manuscriptul su rom. de teologia dogmatica trecea atat ca conceptiune

principele Carol 1-a gratiat in 9 Maiu 1866, dand

primal act al domniei sale. In 31 Mala 1875 fa

ales mitropolit primat. In dilele lui ca mitropolit
s'a obtinut de guVern Autocefalia bisericei si s'a

intemeiat facultatea de teologie. t 1886. (Cf.

Revista Biserica Ortodoxa Rana. an. X, nr. 8,

Aug. 1886; T. Maiorescu, Dscurs. Parlamentare, vol. I, p. 13.)

2) C., episcop al Ramnicului in Rom., n. 1787

sistem, cat i ca stil, printre cele mai bine redac- in Bucuresci; timp de 40 ani staretal manast.
tate. C. a fost membru in comitet i apoi vicepre- Cernica; sub dinsal s'a zidit bis. sf. George;
sident la Soc. pentru cultura si liter, ron). in 1850 alese6p8is.cop al RamnicuIui
Noului-SeBucovina.
[Dr. 1. G. Sbiera.]
verin. t
Mimad, numirea mai multor localitati Mai
Calipiqi, un trib de Sciti, intluentati de Greci
insemnate: 1) C., com. rur. in Roza., j. Botogani,
numiti de Herodot Greco-Sciti. Ei locuiau pe

pl. Siretu, formata din sat.: Bucecea, C., Ori- langa gura Boristenelui. (Herodot IV, 17).

www.dacoromanica.ro

Calire

677

Calmatuiu

Mire, a da unui corp un grad oarecare de

duntate. Se practicii mai cu sain la otel prin
infierbktare si recire repede in ap. Uneori se
mai incaldesce ()data pn capta nisce colori
frtunoase la suprafat. Unele metale se calesc
prin amestecarea cu altele (aliagiu). C. este
sinonim cu otelire, invrtosare, intrire si tot
C. se mai numesce i procesul de ardere al por-

(1455-1458); s'a nazuit sa puna la cale o cruciad in contra Turcilor, dar fail resultat. Sub
numele C. III este cunoscut i cardinalul loan

1840 in Ploesci; 1866 hirotonisit preot; 1873

trimis ca bursier de stat la uaiv. din Athena;
dupg reintoarcere mu:nit Superior al capelei
Tom. din Paris ; 1880 ales archiereu cu titlul
de Brldean. Fost prof. de teologie la facultatea din Bucuresci.
Calitate, (lat. gualitas), in inteles larg in-

se aseatnna ca aspect mutt cu planta numita

de gradinari C. aethiopica, co apartine ins ge-

Unghieri, epp. in Tusculum, pe care impel.. Fri-

deric I It numi antipapii, (1168) fata cu papa

Alexandra Ill, biserica cat. lima nu-1 numera
intre papii legiuiti.

Calla L., (botan.) gen de plante monotip borealtelanului, prin care feldspatul topit se yid' printre arctic, din fam. Aroideelor, trib. Calleae. C. paglobulele netopibile ale caolinului.
lustris L., smeoaic [I., se afla in sphangnetele
Calistrat, Orleanu Bcirldcleanu, archiereu, n. (tinov) si in terile noastre, s. e. la Dorna, i

semneaza ori ce insusire a lucrurilor i fiintelor.

Ori ce lucru are anume calitati in virtutea elrora el se manifest. Tot asa ori ce ftinti. In inteles restrins C. insemneaa numai insusirile
bun e. In acest inteles, aplicat la lucrun, insemneazi insusirile cele bane in rapott ca trebuintele noastre. Aplicat la finte insemneazA
Insuirilelor intelectuale si morale superioare.
Din punct de vedere filosofic C. are dou intelesuri deosebite. In logicO insemneaza felul
judeatilor de a fi afirmative sau negative. In

nului Richardia (v. ac.).

[A. Pr.]

Callao, eras cu port in Peru, 33,502 loe.; de

ad i duce o cale ferata la capitala terii, Lima.
Comerciu insemnat cu guano. In portal C. au
intrat 1889: 531 nai de 520,000 tone. Vechiul
oras a fost ruinat la 1746 prin un cutremur
de pamikt.
Calle-Calle, riu in prov. chilena Valdivia ;
140 km. lung., 100 km. navigabil, se vama in
Oceanul Pacific.
Calliano, comuna mica in pasul fortificat Castel
della Pietra (Tirol), cu 826 loe.; e renum it peutru
victoria Austriacilor asupra Venetianilor la 1487,

pentru asaltul lui Bonaparte la 1796.

Callidium, insect coleopter din fam. Cerambycidelor, de form i coloare frameasa (de undo
metafisic C. insemneaz felul de a fi, denumele).

terminrile, atributele lucrurilor in opositiune

Calliphora vomitoria, musca de carne sau

cu sabstant a, ca simburile intern si necu- musca albastrii, lunga de 9-13 mm., comunA

noscut, care da nascere la acele atribute. Din din primavar pfina la sfirsitui toamnei; and
acest punct de vedere, calittile lucrurilor stlut sboarA face sgomot; isi pune ouele pe carne,
de dou feluri: 1) C. primare, cari nu pot s brnzO i cadavre, din cari dupa 24 de oare ies

lipseasca nici unei existente si 2) C. secundare, larvele, popular mutate musite. Desvoltarea compe cari le au numai unele existente. 0 intre- plecta dureaz o luna.
bare capitala in filosofie este aceasta oare C.
Calluna Salisb., (botan.) gen de plante din fam.
primare sant tot ca si U. secundare nisce simple Ericaceelor, trib. Ericeae, cu o singura specie:
modificAri ale siniturilor noastre, sau au o reali- vulgaris Salisb. in Europa, Asia bor.-occidentala
tate obiectiva, independentO de simturile noastre?
A.merica bor. Nu iubesce climatal continental,
Exista ele in ele sau exist numai prin noi? C. de aceea la noi deja e extrem de rara, 8. e. la
este pentru unii filosofi (Kant) o categorie (v. ac.), Slanic in Moldova ; in vestal Europei acope re so-

o idee primitivh, cu ajtttorul careia pricepem C. cial suprafete intinse, ea formatiune de Callunet,
particulare ale lucrurilor. Altii (Bain, Stuart Mill) (bryres, Haide) (cf. geografia plantelor) pe tecred ca e o simpla idee abstracta pe care ne-o renal mai steril, flonle et admirabile Mint o podaexperienta. Problema apriorismului(existenta doaba pentru anotimpul de toamu si ofer albi[A. Pr.)
unui lucru inainte de experient, ca salvia forma nelor un nutrimkt binevenit.
a mintii noastre) calitatii e in strinsd legittura ca
Callus, substanta osoasa care se formeaza unintrebarea despre realitatea obiectivd a C.-lor
prej urul ulna os feint, si care, in procesul de repamare, intro cari insasi C. intra. Aceasta pro- ratiun e, mijlocesce fierberea, vindecarea osului.
Calm, linistit. Calmant, ce alineaza durerile.
blern fonneaza temelia filosofiei criticiste inCalmat, term. musical = linistit.
temeiate de Kant. (v. si Cautitate.)
(Cf. Locke, Essays coucerning human underCalmar, molt's din fam. Sepiilor, Cephalostanding ; Kant. Kritik der reinen V ernunft; pode cu deco brate. Grecii l cunoasceau sub
numele de Thetis, i Latinii sub acel de Loligo ;
Stuart Mill, Philosophy of Hamilton.)
[Dragomirescu]
numele lui modern vine dela latinul theca caWive, nutnirea a doue sate mici ale Farse- lamaria (calimare), fiinda respandesce in jurul
rotilor, situate lnga olalta pe muntele spre re- son, and este atacat, un lichid negra ca cerneala. C. are in partea dorsala a corpului o lama
sarit dela Ohrida, cu ca. 500 locuitori.
Calixtus, numele a 3 papi : 1) C. I, (217-222), In forma de lanceta ; este un animal comestibil ;
a murit ca martir in Roma ; 2) C. II, mai inainte pescarii Il intrebuinteaza ca momeaba la pesGuido Conte de Burgundia, (1119-1124); sub cuital batocului.

pastofirea lui s'a terminat lupta pentru inves-

CalmAtuiu, 1) C., riu in Rom., isvoresce in j. Oltu

titura prin concordatul incheiat (1119) la Worms

dupa ce se unesce pe stiluga cu Urluiul,
cu imper. romgerm. Henric V; acest concordat varsa in lacul Suhaiu, (j. Teleorman).
2) C., rat in Rom., isvoresce in j. Buzeu, strafit intarit i in sinodul IX ecumenic, sau I sinod

Lateran, tinut la Roma (1123), in biserica La- bate j. Braila dela vest spre est si se varsa in
terana ; 3) C. III, mai inainte Alfonso Borgia, Dunare.

www.dacoromanica.ro

878

Calmon

Calugar.

Calmon, Marc Antoine, politician in., n. 1815 perioare) e provdut cu o &aril in fermi, de
In Tainnis (Dordogne); 1842-52 maitre des carlig, oelelalte degete stint foarte lungi, unite
requles. Dupa lovitura de stat dela 1852 detni- cu o pelita, formand aripioare de sbnrat. Pisionit din post, ea sa nu fie silit a jura credinta cioarele sfint normale cu 6 degete. Coada n'are.
imperiului. 1872-73 prefect al depart. Seine; Ceafa, gatul i partea de jos a corpului stint rosiiamicul lui Thiers. t 1890 in Paris. A scris: ruginii, cealalta parte a corpului este neagra.
Histoire parlementaire des finances de la Re- Lungimea 40 cm., distanta intre aripile intinse
stauration,c (1868-70).
e de 1.5 m. Traiesce pe insulele Indiei resaCalme, un fel de postav mai gros i peros. ritene, se nutresce cu fructe. Face mari pagube
Calmucci, (Mongoli vestid), popor mongolic, In gradini. Carnea se mananca.
numit adi i 016d ; representanti principali: Chosotii, Dsungaiii, Dorbotii i Torgotii in China

semintifie din urma au plecat prin

secl. XVII si XVIII spre vest ajungnd Wind
pe la Ural si gurile Volgei, pe unde nomadiseaza i tuli mare parte din ei. C. dela Altai se
rnai numesc si C. negri. Numrul C.-lor poate
Sibei ia ;

fi pana catra un milieu. Exteriorul lor e aproape

egal cu ce! al Mongolilor. Capetenia C.-lor e un

Lama, pus de regimul ruses. Crestinismul a

inceput ici-colo sa prinda radcini intro C. Ei
au legi serse, si o literatura constand din poesii
traditinni istorice, intretesute cu legende.
Calnaul, riu in Rom., atluent pe stanga al

Calopetru, v. Asanescii.

Calorie, unitatea de caldura, care se recere

pentru a incaldi 1 kgr. de apa cu 10 C. (v. Caldura.) Cal orifer, v. Incaldirea. Calorim,etrie, me-

surarea cantitatilor de caldura.

Calorimetru, aparat pentru determinarea cantitatilor de caldura si a caldurei speeifice. Col
mai usitat C. se centime din un vas de metal,
scutit contra pierdetii caldurii i plin cu apa , in
vas se atla un termometru. (v. si art. Caldura.)
Calositate, o ingresare cornoasa, bruna a epiindeosebi la mini si picioare; batotara. Se del-Our-A prin emplastre sau bai.
Calosoma, insect coleopter din familia Pen-

Buzeului; isvoresce din dealul Fundul C.-lui, (j. tamerelor, triesce pe arbori, hranindu-se cu
Ramnicu-Sarat), curge spre sud si in dreptul omide si pupe ; 8 specii in Europa.
orasului Buzeu, dupa un curs de 70 km., se Calpurnia, fica lai L. Calpurnius Piso, sotia a
varsa in dui Buzou.
patra i ultima a lui Caesar.
Calo, (ital) lipsa, scademnt. De regula scaCalpurnius, 1) L. C. Bestia, tribun roman,

derea la marfuri, priciuuita de influenta tent- care 121 a. C,hr. a combatut nasuintele referperaturei si din alte cause. La lichide C. se nu- matorice ale lui C. Gracchus (v. ac.) Dovedindu-se
mesa) lecage, la monete manco.
ea in resboiul contra lui Iugurtha a fost miCalocagathia, (grec) termin din etica filosofiei tuit, fir trimis in exit, 109 a. Chi.
grecesci, care caracteriseaza pe emu] en su2) C., nutnit Siculus, poet roman de pe timpul
fietul curat i frumos, dar si cu inima buna, pe lui Nero; imitator al lui Virgil. A scris 7 ecloge
omul cum ar trebui sa fie cand ar aye cele mai san idile.
inalte perfectituli i ar fi inzestrat cu cele mai de

Calque, (franc) cale, decalcare, desernn facut

frunte virtuti morale si civile sau cetatenesci. prin hartie transparenta; imitatio servila.

Vechii Elini tineau, cd inteun trup frumos trebue

Caltagirone, eras in prov. ital. Catania, (Sicilia),
s fie si un suflet frames, nobil si bun. [Piet.]
cu. 28,119 loe., episcopie, politechnic; industrie
Caloian, v. Asanescii.
ceramica (frumoase statuete colorate). Ora.51.11 e
Calomel, mineral, chlorurd de mercur, (lig2 de orig. saracena.
C12), cristaliseazil In sistemul patrat. E rar; se
Caltanissetta, prov. ital. in Sicilia, 3289 knis.,

gasesce la Almaden in Spania, Idria in Krain, ca 297,762 loc. (1890). Cal) itala C. are 25,027 loc.;
El Doctor in Alexico.
residenta episcopeasca. In apropiare bai de puCalomfir, numirea poporala a plantel Tanacetum cioasa i isvoare minerale.
Balsamita L. (v. ac.)
Caltha L., (botan.) gen din fain. RanuncuCalornfir, dupa povest. rom. e numele imp& laceelor, trib. Holleboreelor, cuprinde plante
ratului florilon Cuvntul e de origine gro. Kalon- ierboase, vivace cu tulpina fistuloasa, mai mult
phylos = frumoasa &are.
[A tm.]
sau mai putin dreapta. Frunzele intregi sau creCalomfirescu, Radie, boier viteaz al lui Mihaiu- nate, de ordinar cordiforme, petiolate sau sesilo.

Viteazul, distins iu mod stralucit in luptele cu Florile galbene mai rar albe. Se cunosc veo
Tatarii. Legends populara it amintesce impreuna specii, ce stint respandite prin regiunile temcu Buzescii. Cernd un ajutor dela domnul perate si reci ale globului. Prin partite noastre
Mircea (?), pentru a desrobi pe mama sa dola cresce in locuri inundate prin balti, mlastini
Tatari, acesta Ii trimete pe Buzesci i Caplesei, C. palustris L., numita de popor Cal c ea -c acare il omoard; dar dreptatea reiesi prin mar- 1 u 1 ui, Scalce, etc. Un ele specii i varietati do
turisirile mamei sale, si coi 4 boieri furrt deca- C. se cultiva prin gradini pentru a decora marpitati. Aceasta legenda insa n'are nimio istoric. ginile lacurilor si ale basinelor.
[Z. C. P.]
La uunta lui Sigismund Bathori, Mihaiu trimise
Gil, fibre scurte remase la nielitatttl canape'.
in locul seu pe &roe Buzescul si pa Rada C.
numirea vulgara a plantel Tropaeen daruri scumpe. Un tirtna$ al lui, tot Radu, olum majus L.

a trait pe la finele sed. XVII. (Cf. Balcescu,

CalugAr, cdlugdrird, (grec.) In biserica greaca

Alexandri, Balade popul.c) persoanele, cari imbratoseaza statul religios sau
[O. L.]
monaehal. (v. Monach.)
Calong, abide sburdtor, (Pteropus edulis), un
Calugfir, com. mica In Ung. cott. Bihor, simamifer din ord. Cheiropterelor (liliecilor), are tuata intre munti la poalele Moneasei. Are 164
capul ea al unui cane, beta' lungaret, ascutit, ure- case, ca 1071 loc. Rom. gr.-or. Teritorul e de
chile mici. Degetul cel mare (dala membrele su- 5205 jug. catastr., mantos, produce putine ce-

1st. lui

www.dacoromanica.ro

Calugreni

Caluseri.

679

reale ; industrie de casa, de lemn, pomiirit, stu- In veacarile trecute. Afar% de mormintele ctiparit, prasire de vite cornute, oi, capre i per& torilor se afla aici clopote foarte vechi, dala 1588,

In munti se afl straturi de marmor i crbuni

negri pan acum neexploatati.
ft,11
CdugAreni, faun in Rom., j. Vlasca, avend
In apropiere un trup de mosie Hulubesci, pe
care s'a dat in 1595 vesfita bettalie a lui Mihaiu

mai multe inscriptiuni i pomelnice interesante.

Mn. C. a fost inchinata la Patr. Ierusalimului
Grigore Voevod (1673); s'a ruinat de tot din
caus ca a fost neglijata.
munte in Rom., j. Buzeu,
Calului, Podu

Viteazul Cu Turcii. Dincolo de flirt Neajlov calea 1425 m., pasuni abundante, cari hranesc multiple
dela Bucuresci la Giurgiu este prins intre douifi de oi ; lee cautat de tubercnlosi; de pe virful

dealuri mici, cari se termin spre nord si sud in se desfasura ochilor o priveliste frwnoas.
balti 13i smircuri formate de riul Neajlov. Sinan
Calumnia, constitue in dreptul penal roma' n
Pasa urmand calea spre Bucuresci atack pe delict propriu dis, pedepsit Cu inchisoare corecMihaiu, care ocupa aceast strimtoare, si care tionala i cu amend, (inchisoare dela o luna
nu avea dealt 16,000 pana la 20,000 oameni. pang. la 2 ani, i amenda, dela 26-1250 lei).
Miercuri, 13 Aug. 1595, Romanii cu Mihaiu sa- Elementele acestui delict sfint: 1) o imputare do
virsesc una din acele fapte, cari inalt un popor fapte, cari, daca ar fi adevorate, ar supune pe
fac nemuritor numele unui erou. Lupta tinuse cel arblat la pedepse, sau munai la ura sau
mai multe oare i Romanii respinsi, amenintati dispretul cetatenilor; 2) adusa cuiva; 3) prin casa fie striviti sub multimea ostasilor, recapeta vinte rostite in public, prin strigri, printr'un act
curagiu and aud el le vine ajutor ; iar eroul autentic sau public, prin serien, imprimate, graprinde inomentul, se arunc in mijlocul inimi- vuri, embletne vandute sau expuse spre vandare,
oiler, restoarna tot ce-i st in cale, si determina distribuite sau afisate in public; 4) cfind impuresultatul dilei. Vizirul cduse de pe cal ca mort, tarea mincinoasit nu este sprijinit pe o dovada
Turcii fuseser respinsi, tunurile castigate. Mai legiuita, care nu poate resulta decat dinteo homulte steaguri, si mai ales steagul verde al lui dime de judecata sau dintr'un act public, sau
Mohamed luat, positiile reocupate, victoria era vre-un inscris cu scrierea i seinnatura celui

a lui Mihaiu, desi num6rul initnicilor era co- imputat, afar de casul cand, asupra faptelor
virsitor. (Cf. N. Balcescu, Ist. lui M. Viteazul ; imputate unui particular san functionar, exista
A. D. Xenopol, vol. ILI; P. S. Antonescu Remusi, urmariri incepute de ministerial public, sau o
Dictionar.
geogr. al judetului Vlasca. Buc., 1891.) denuntare formala, i atunci procesul C.-ei se
suspenda, pan la resolvarea procesului relativ
[1. S. F.]
Cilugarita, sat in Bucovina, numit asa dela la faptele imputate. Codul penal roman prevede
un schit de calugarite, ce se afla aici pe la finca
delictul numit Denuntare calumnioastle, consed. XVI, ca o bisericuta de stejar din 1591; ate- stituit prin o denuntare scris, remisa unei aunent la comuna run si la parochia Horodnicul toritati publice, prin care se acus, Cu rea crede jos, in cap. Fji j.Rdut.
dint t3i in mod minemos, o persoana de fapte
[Dr I. G. Sbiera.]
Citiugirita, (Mantis religiosa), insect din ord. supuse pedepselor sau ca ar fi calcat datoriile
Ortopterelor, fain. Alergatorelor. Curios atat prin de functionar.
forma cat si prin obiceiurile ei ; se numesce Toate delictele de C. si 4e deuuntare calum-

astfel din causa posithmei co o are uneori,

nioa.sa, afara de cele comise prin presa, siint

care se aseamen unei persoane care se inchin date in competinta tribunalelor corectionale, far
C. e lung de vr'o 6 cm., traiesce prin campiile celelalte se judeca, conf. art. 105 din Constinoastre. Este verde. Picioarele lungi, cele dins- tutiune, de catra Juriu.
inte mai lungi i intocmite pentru a prinde prada.
Dupg codul pen. ungar ( 258-277) C. v rCalugfirul sau Bistretul, balta in j. Dolju. in bala se pedepsesce ca inchisoare Villa la 6 luni
departare de 4 km. dela Dunare, ca o suprafat
amenda pan, la 500 fi., iar C. prin presa
de 800 hect.
cu duplul acestei pedepse. C. contra autoritaCalu-iapa, com. rur. in Rom., j. Neamtu, pe tilor publica se pedepsesce pan la 1 an inchidreapta nului Bistrita, cu o mica parte pe stanga soare si 2000 11. amenda. Tot pana la 1 an se
acestui rIa, compusa din 4 cat. ca 2955 loc., pedepsesce i denuntarea calumnioasa. La C.
cari se ocupa ca agricultura, plutaria i industria ; contra unui mort urmarirea o pot cere fii, parintii,
are 3 biserici, 1 scoala mixta, 1 fabricl (cu abur) fratii sau sotul deftuictului. In cas de C. recide cherestea, care ocup ca. 60 lucratoii, s. a. proca se poate da loe compensatiunii, astfel ea
Calul Dracului sau colultta, nume vulgar ce se tfibunalul poate achita pe ambn on pe unul dintre
da Li belulidelor, insecte pseudoneuroptemnumite calurn niatori.
aidemoasele din causa sborului lor repede, elegant
Cilu,, scaunusul la instrutnentele do coarde.
a colorilor variate i agreabile. Larvele lor I Cilulel de mare, (Hippocampus antiguorum
trajese in ape si stint carnasiere ca adulti ; ele san bretrirostri.), un poser) din ordinal Lophoau un aparat prehensil special numit in as c a, branchiilor, capul seamen cu al calului. Este
format din prelungirea buzei inferioare. Numeral brun cu pete albe albastrii. Lungimea 10-18 cm.
genurilor i speciilor este foarte mare. Agrion Traiesce in Oceanul Atlantic, Marea Mediterana
Nordica; in M. Baltica lipsesce.
paella, Lestes sponsa, Aescltna grandes, Li[Dr. N. Leon.]
bellula depressa, etc.
CAlupri sau Cellufari, trapa de dantuitori,
Ciluiu, com. rur. in Rom., j. Romanati, com- cari in septemana Rusaliilor merg prin sate
pasa din: C., Gura-C. si Brosteni, cu 1504 loc., dansand un joc traditional, despre care se credo
agricultori i economi de vite. Aici se afla md- ea este o remiuiscenta a danturilor romane,
nastirea C., fundata in sed. XVI de stramosii ce se jucau in amintirea rapirei Sabinelor. Astadi
Buzescilor (v. ac.); este interesanta din pima se joaca numai prin partite sudice ale Ung. i
de vedere archeologic, si a avut un rol insemnat
Trs., si In Valachia.

www.dacoromanica.ro

680

Calut de iarbl

lui de larbi, sao ldeusta verde (Locusta

Carnarina.

Calvities, (lat) plesuvie.

viridissima), un insect din ordinul Ortopterelor

Calx, (lat) calc. (v. Calce.)
e de coloare verde adese cu pete brune. AnteCalyptra, (botan.) nume ce se d tuturor stranele sfint mai lungi ca corpul. Lungimea bar- telor caduce ale epidermei stratificate dela rabatusului 28-33 mm., a ferneitipei 32-35 mm. dacinile plantelor vasculare ; ele constitue un in-

Se atla prin campii pi holde ; se nutresce cu velis protector pentru virful fraged pi in stare
musce si 'amide. Produce un sgomot particular, de crescere al radacinei. Tot acost nume se da
ciripire, prin frecarea aripilor.
la Muscinee, restului archegonului, ridicat in sus
Calvados, departament franc. in Normandia, ruin crescerea sporogonului, acoperind sporangele
5692 km2., cu 428,945 loc. (1891); are 6 aron- ca o scufie, mult sau mai putin durabill.
dismente ; capitala Caen. Departamentul s'a numit
Calyptrogen, (botan.) o zona anumita din redupa un sir de stanci (Rochers de C.) situate in giunea de crescere a virfului unei radacini, unde
mare pe langa termurii nordici ai Normandiei. stint celulele, cari prin divisiuni continue forCalvaire, sau Calvario, congregatiunea Notre meaza stratele succesive ale calyptrei ; caci, ele

Dame de C., asociatiune de calugarite Bene- pe msura ce se formeaza inspre partea interna,
dictine; infiintata 1617 de Antoinette de Orlans. in afara cad, se exfoliaza.

Exista numai in Francia; pe timpul revolutiuuii

Calystegia R. Br., (botan.) gen din fam. Convola disparut dar mai tardiu a fost reinfiintata.
vulaceelor, trib. Convolvuleelor, cuprinde plante
Calvarla, locul uncle a fost restignit Isus, in ierboase, vivace, volubile sau intinse pe painnt.
aproprierea Ierusalimului, (Mat. 27, 32; Evr. Frunza alterne, de ordinar cordiforme. Florile
13, 12) spe nord.-vest. Numirea de C.
mari albe, rosee sau violacee stint solitare, camtina, evr. Golgotha, probabil o are dela faptura panulate si insotite de 2 mari bractee, caracter
sa, ce seamna cu craniul oinuluid
care face sit- se deose beasca de genul Co nvolvulus L.
C. se numesce si o colina, pe care se ridica Se curioso vr'o 7-8 specii, ce stint loarte respano cruce pi servesco in unele tinuturi ca loo de dite prin regiunile temperate si subtropicale ale
peregrinagiu (la rom.-cat.)
globului. Prin partile noastre cresce pe langa
Calvi, ()rap fortificat cu port pe termurul vestic garduri, priu tufipuri si paduii umede C. sepium
al insulei Corsica, capitala aro ndi sin. C., cu 2162 loc. R. Br. (Convolvulus sepium L.), numit vulgar
(1891), cari se ocupa cu comerciul de letnne, vin, C up a vacii. Unele specii se cultiva prin gradini
oleu, repina, piei de capre, etc. C. a fost timp ca plante ornamentale, apa este C. dahurica
indelungat basa dominatiunii genoveze pe insula; Choisy., C. pubescens Lindl., etc. [Z. C. P.]
1795 ajunse in stapanirea Franciei.
Calza, ord. cavaleresc venetian infiintat 737
Calvin, _roan, (alias Chauvin), reformator, au- pentru 12 tineri nobili, cari aveau s puna juratorn! calvinisinului, n.10 Tube 1509 in Noyon (Pi- mnt, ca prin toate faptele lor sant gata a procardia); a studiat drepturile in Orleans siBourges. mova binele public; seno distinctiv : un caltun
In acest din urma orap a fost initiat, de catra un ornat cu aur si pietri scumpe, pe care Il purtau
filolog germ. Melchior Volmar, in invtaturile eand pe piciorul drept, cand pe cel sang. Ord.
lui Luther, ceea ce Il faca sa se ocupe co studiul a incetat in 1680.
teologiei. S'a dus apoi in Paris, uude a inceput
CamaTeu, pictura monochroma, in genere cea-pi propaga inviitaturile, dar atacand in vor- nusie, do wade si numele de grisaillec, intrebirile sale biserica catolick a fost urmarit ea sa buiutata mai ales in imitatii de bassoreliefuri,
fie prins pi dat in judecata. C. fugi din Paris, ornamente ale upilor, etc. In biblioteca natiosi dup ce a ratacit catva tiinp prin Francia si nala din Paris se atla o carte de rugaciuni a lui
Italia, s'a dus 1534 in Basel, unde f numit prof. Ludovic XIV, in care fiecare pagina e impode teologie pi predicator; ad i publich principala dobita cu cate un admirabil C. de alta coloare
sa opera: x,Institutiunile religiunei crestinee, in decat celelalte. Acest gen nu se mai bucura de

care a adunat inai toate prerile lui Luther pi insemnatatea ce o avea in secolii trecuti.
Zwingli, numai cat le-a expus intr'un mod mai
Camail, (franc) gulerul cu gluga din matas,
ciar, si inteo limba mai curata, adaugnd putine co Il poarta episcopii si canonicii. (liumerale,
lucruri noue. Invtaturile lui principale sant Mozetta..) Mantea seurta fara maneci.
acele despre predestinatiunea unor oameni la Camira,, 1) C. sau eamerier, servitor la ca-

fericirea, si a altora la pedeapsa eterna, si despre merele domnesci; 2) titlu de boierie sau sarcina,
cuminecatura, in care dice, ca nu e de MO ade- introdusa sub Fanarioti, pi clasata printre boievratul trup si sang() al lui Isus Christos, ci riile de man a a treia; fara importanta; 3) odinioara
panea si vinul glut numai semnele trupului si tesaurarul particular al Dotnnului sau sambelanul
sangelui lui Isus, de care se impartasese numai curtii ; mai mange preste ocne. (v. pi Cainerier.)
cei alesi. Dintre sacramente admite numai: boCamargue, La, insola fermata de bratele printezul, cina Dornnului pi hirotonirea. C. dupa ce cipale ale deltei riului Rhane, in depart. franc.

a incercat sali respandeasca inviataturile prin Bouches da inane, 731 km2., cu cateva localiFrancia si Italia, a mars 1536 la Geneva, de tati. Locuitorii sant in mare parte pastori.
unde a fost silit insa in curnd sa se departeze
Camarilla, (span., camera mica, cabinet), dela

panty(' asprimea cu care tracta poporul; la 1551 Ferdinand VII (Span.) name dat unei coterii sau
s'a reintors iard, pi a fost primit cu mare triumf unui partid de favoriti, cari se alla in apropierea
de catra aderentii sei. In Geneva a domnit ca curtii unui donmitor absolutistic si
intluen-

un adeverat despot, (land cele mai aspre legi teaza in detrimentul statului si in favorul inte-

cetatenilorpi pedepsind cu rigoare pi cea mai mica reselor personale.

calcare a legii. Invetaturile lui s'au latit in Watt

Camarina, in vechime oras in Sicilia, (astadi

devastat 853 de

Elvetia, apoi in Francia pl in alte state ale Europei. Fiume Caminarana sau
t 24 Main 1564.
Saraceni.

www.dacoromanica.ro

Cam asa

Cambia.

681

CAmala, imbraeaminte facuta din pnzl, care (pe un debitor al seu) ca sa plateasca suma camse imbraca pe piele. C.-le barbatesci stint croite biaba, care provocare se face prin cui intele:
cu milneci, cele de dame fara de milneci. C. te- pentru aceast cambia platitic. Emitentul se
raneasca are mneci i esto cusuta cu diferite uulnesce in acest cas trasant, fiind-ca trag,e suma

broderii Cu arniciuri, cu matasuri, cu fir si ca de plata asupra provocatulai, care din aceasta
fluturi. (V. Camisol).
causa se numesce trasat, si este saris in forma
Catnap de paingine, in povest. romilne, o de adresa sub textul cambiei in partea shinga.
fata porniud sa-si caute barbat, cdpeth dela sfnta C., care se face in aceasta forma se numesee
Miercure o C. din tort de paingin si C. o feri, C. strdind, sau trata.
ea mama padurii sa nu-i suga sngele. Mama CriC. proprie, numita si Sola a, fiind-ca se emite
vetului trimite pe un Ovreiu cu C. otravite, dar nurnai intr'un exemplar, nu se prea folosesce
frumoase si mai subtiri dealt pnza paingenului, In comerciu. Trata este in adevEir hrtie de coca sa le duca la Chiralina. Baba din smircurile merciu. Ea se emite de regula in doue sau troj
marii era itnbraeata ca dece camesi si fratii adu- exemplare (prima, secunda, tertia), $i se folosesee
sera o C. pentru sora lor. Apoi mai siint C. de aun mai mutt ca mijloc pentru ineassarea de presi co soarele de aur in piept. Dinele 'alma poarta tensiimi si platirea de datorii comerciale interC. $.1 and se scalda, se desbraca, apoi feciorii nationale. In chipul acesta functioneaza C. ea
le fura; un fecior fir odata schimbat inteun cerb, Male de bani internationala, i cruta schimbarea
si nu se put face jara orn, 'Ana nu se duse si transportarea de bani, delatura greutatile ce
pe muntele de marmora, unde se scaldau lelele, ar trebui sa le indure platitorii din causa difetrecii prin camesile lor. (Cf. Basinele romne, rintei de valuta a diferitelor state, afara do
de L. $aineanu.) V. Arachne, Circe si Deianira. aceasta delatura cheltuielile $i pericolele impreu[Atm.]
nate cu transportarea de bani metaliei dintr'o
CAmaa, invelisul fructului omeuesc din mitra teara iutr'alta. dinteun lee intealtul. Oreutatile
insarcinata. In interiorul ei este apa, in care si inconvenieutele, pe cari le delatura C., au
innoata pruncul. La sfirsitul sarcinei catna$a dat ansa la nascerea si desvoltarea ei. (Cf. I.
plesnesce i apa curge, ca s inlesneascd naseerea Socaciu, Dreptul C-1., Bra$ov.)
pruncului.
[St.]
C. de depet (de depositiune), se numesce cambia,
CamAta, interese (v. ac.); ClmUar, col ce care se da creditorului ea gagiu pentru a-i asigura
da imprumuturi cu interese mai mari cleat cele o pretensiune.
legale; usurar.
C. de distanta, v. C. de piat.
C. domiciliatd, C. in care trasant al (emitentul)
Camaura, caciula din tinichea rosie ce o
poarta Papa.
a pus ea loe de plata un loo deosebit geografice
Cambacrs, Jean Jacques .Rgis de, duce de acela, in care locuiesce trasatul (la C. proprii

de Parma, orn de stat franc., n. 1753 in Mont- un loe deosebit de local emiterii). Sant doug
pellier. Dupa erumperea revolutiei franceze feluri de C. domiciliate : a) C. domiciliata hotarit,
a ocupat mai multe functiuni administrative ; In cari e numit un domiciliat, adeca e nurnita
1791 president al jud. criminale in Montpellier; o persoana deosebita de trasat, respective emi1792 membru al conventului, unde avir mare tent, ca sa plateasca cambia la local domiciliului;
influentd; 1793 propune infiintarea tribunalului b) C. domiciliata fara domiciliat, in care nu este
revolutionar ; 1794 president al conventului; uumit o persoan deosebita de trasat pentru a
1796 pres. al consiliului celor cinci sute, 1799 al
doilea consul. Cu suirea lui Napoleon I pe tron
ajunge cancelar al irnperiului; ia parte insernnata la redactarea Codicelui Napoleon. La 1816
a fost expulsat ca ucigas de rage ; 1818 ainne-

plat' cambia la local domiciliului. Aceste C. sfint

Capitala C. situata lnga sin ul C., are 36,000 loc.

(mai demult 200,000); poleitorii vestite de achat
carneol.
Cambia sau Cambiu, un inseris circulabil (transmisibil, girabil), facut in o forma strict prescrisa

si actiunea cainbiala contra acceptantului, co. un

cuvent pierde total.
C. falsd i falsificatd, C. cate nu provine dela

a se presenta spre platire trasatului, respective

acceptantului, dar nu la locuinta sa. ci la local
domiciliului. La C.-le domiciliate hotarit presentarea spre platire trebue sa se faca la domiciliat i in locul domiciliului, caci la cas contrar

stiat. t 8 Marne 1824.

Cambay, stat vasal Angliei in presidentia posesorul C -ei pierde nu numai actiunea de regres
indo-brit. Bombay, 906 km.2, cu. 86,074 loc. contra emitentului si a girantilor, ci totdeodata
acela, dela care ar trebui sa proviva dupa cuprinsul ei, adeca nu se emite de acela, al carui
de lege, despre o suma hotarita de bani, pe care nume il poarta, sau de representantul sea loposesoral legitim al inscrisului e in drept a o gin), care va sa ()jell", subscrierea emitentului
pretiude i emitentul inserisului este obligat a este falsa, $i raid aceasta este falsa, atunci
o plati intr'un titnp i loe auumit, sau el insusi, C. se numesce falsa. De C. falsa se deosebesce
sau a face ca sa se plateasca priu altul. Daca C. falsifieata, sub care se intelege aceea C., care
emitentul (autorul) se obliga, ca sa plateasca el la ineeput a fost autentica, adee s'a emis de
iususi, C. are forma unei obligatiuni, deoarece catra acela, cu al carui nume s'a iscalit, sau de
el promite in ea, ca platesce Insusi ca obligat catra representantul sea legitim, i numai dupa
principal priu cuvintele: peutru aceuta cambie aceea s'a falsificat, adeca s'au schirnbat declaraplatesc (eu) . C. care are aceasta forma se nu- tiuni sau subscrieri autentice dinteinsa prin adamesce

prop*, in Romnia bilet la ordin. usuri, corecturi, $tersaturi, radeturi facute de un

Daca emitentul se obliga a face sa se plateasca

prin altul, prin o a treia persoana, C. are forma
unei epistole deschise, sau a unei asignatiuni,
deoarece etnitentul provoaca prin ea pe altul
Enciclopedia romana. Vol. I.

neindreptatit, s. e. s'a urcat suma, s'a schimbat cadenta, s'a falsificat subscrierea autentica a emiten-

tului, a girantului sau a acceptantului. Piecare

subscriere falsa sau falsificata e lipsita de puterea
44

www.dacoromanica.ro

682

Cambium

Cambronne.

cambial& Daca pe o C. se alba subscrieri false frunzo (liber secundar); in acelasi timp vi ele-

sau falsificate, i Cu acestea impreung se afla pe mente mecanice de sustinere. Consequenta adauaceeasi cambia i subscrieri autentice, cele dintiiiu garii acestor noui tesaturi in fiecare an e, ca
mi au nici o influintri asupra vaIiditaii celor din planta isi ingroase necontenit tulpina si
urma. Ele stint independente una de alta, si fie- cina. C. dura bu, elementele vii ce separa liberal

care de sine statatoare. Deci efectul cambial al vi lemnul din fasciculele tulpinei Monocotiledeclaratiwailor cambiale autentice (adevarate) nu doanelor. Celule cambiforme (tesatura cambise altereazit prin declaratiunile false, ce yin forma), celule cu pa'retii subtiri, delicafi, ou un
inainte pe aceeasi C.
continut bogat in materii azotoase, ce constiC. fictivd este C., in care figureaza ca ernitent tuesc in mane parte liberal plantelor erbacee
persoana, care nu exista lu realitate. Aceste sau se gases in afara C.-lui.
C. Out false.
Cambrai, capitala unui arondisment cu acelasi
C. maritime stint C., cari se trag asupra co- nume, in depart. frano. Nord, langa riul Selda,
rabierului cu ocasia luarii unui imprumut ma- en 24,722 loc. (1891); residenta episcopeasea;
ritim (bodmarie), garantat cu corabia sau en fabricatitme de panzarii (batist), de cicorie, si
marfa aflatoare inteinsa.
ces mai mare fabrica de zahar din Francia. C.
C. la ordin propriu, C. in cari emitentul se a fost fortareat de primal rang, dar acum forpune pe sine insusi i ca remitent, ceea ce de tificatiile stint delaturate. C. pe timpul Romaobiceiu se face piin expresiunile la ordinal meu nilor se numia (Jamaracum ; in oval media capropriwz sau la mine insumic, se numesce pitala unui ducat.
Liga de C., incheiata la
cambia la ordinul propriuc. Emitentul (trasantul) 10 Dec. 1508 intro Maxiinilian I, Ludovic XII
se pune pe sine ca remitent, traseaza la ordinul si Ferdinand Catolicul in contra Venetiei. Pacea
propriu s. e. atunci, can' voiesce a dispune de de C. (pacea damelor) incheiata la 5 Aug. 1529
pretensiune a sa, fara ca sa scie hotarit, ea intre Francia si Spania.
va folosi C. respectiva ca rime* sau o va folosi
Cambrais, tesaturi rari pi subtiri de batist,
pent-ru incassarea pretensiunii cambiale. Uneori cari se preparau odinioara numai la Cambrai; acli
emitentul se pune pe sine insusi ca remitent, insit s'au redus tare prin tesatoriile de burnbac.
Cambresines, panzarii fine orientale din Leand voiesce sa vnd sau sa transmita la altii
C. respectiva, i in timpul emiterii
scie cui vant si Bengal, cari se asearnana cu tesatura
va da, o va vinde. Se poate intampla i casal, de Cambrais.
Cambric, pfinza de bumbac find, se fabrica in
el persoana, care primesce C. si care ar trebui
s figureze ca remitent, nu voiesce a figura pe orasul Cambrai, dela care isi deriva numele.
C. pi de aceea o da emitentul la ordinul propriu, Chembrictl se nurnesce in comerciu o panza
pi apoi i-o transmite respectivei persoane printr'un lustruita, intrebuintata pentru captuseli.
gir in alb (blanc).
Cambridge, 1) C., cotnitat engl., 2124 km.2, cu
C. de piata fri de distanta. Daca C. este de 188,862 loc. (1891); Capitala C., situata langa
plata la local emiterii se numesce cambie de riul Cam, 36,986 loc. (1891); are universitate repiatit; in cas contrar e cambie de distanta.
numita (intemeiata la 1229 de catra Henric III)
C. la vedere se nwriese acelea, cari au sea- cu o biblioteca mare (ca. 400,000 toman i si 6500
denta la vedere (infatisare, presentare, a vista, manuscripte), 17 colegii cu 3469 studerai, 2 copiacere), s. e. La vedere sa platiti, etc. Aceste legii pentru femei, museu, observatoriu astroC., precum i acelea, cari au scadenta un timp nomic, grading botanica, etc. 2) C., oras, in statul
hotarit dupa vedere, se numesc C. de vedere nord-american Massachusetts, 70,028 loc.; unisau infatisare.
versitatea Harvard, cel mai vechiu instant public
Capacitate cambiallt, facultatea, ce trebue sa de inve(almnt in America nordial
-o ailaa o persoana pentru a pun!) devent indrepCambridge, 1) C., Adolf Friedrich, Duce,
ttit sau obligat, conform dreptului cambial, Conte de Tipperary, Baron de Culloden, mape basa vr'unei cambii. Cap. c. activa este resat engl., fiul mai mic al lui George III, n.

capacitatea de a put ciistiga drepturi cam- 25 Febr. 1774 in Londra, 1831-37 vice-rege

biale prin acte, gestiuni cambiale proprii ; iar In Hannovera, t 8 Junio 1850. 2)
C., George
Cap. c. pasivd este capacitatea de a mite lua Friedrich Wilhelm, Carol, Duce, fiul lui Adolf,
asupra-si oblig am into cambiale, conform drep- n. 26 Martie 1819 in Hannovera; 1854-55 cotului cambial, prin acte
sau declaratiuni cam- mandant de divisiune in resboiul orimeic; 1862
biale proprii ; aceasta o posed nutnai persoane, maresal, 1856-95 comandant suprem al armatei
cari ii pot administra in mod independent engl.; 1895 s'a retras din aceasta functiune.
averea lor.
Cambriels, Albert, general franc., n. 1816. Elev
Cambium, (botan.) zona generatoare, inel ge- al scoalei din St. Cyr (1836). Colonel in campania
nerator; o tesatura formatoare din tulpinele
din 1859; general de divisie la 1870, este greu
radcinile plantelor, ce traiese mai multi ani ranit la Sedan. Restabilit, este insarcinat de guau de obiceiu o consistenta lemnoasa. Positiunea vernal aperarii nationale ca comanda armatei din
ce o ocupa in organele amintite e variabila; la Vosgi ; 1879 comandant al corpului X de armata;
plantele lemnoase, Gimnosperme 5i Dicotile- in retragere dela 30 Nov. 1881; t 1892.

donate, exista done" zone de cambia, cea mai

Cambronne, Pierre Jaques Etienne, general

importanta fiind in cilindrul central, intre lemnul franc., n. 1770 la St. Sbastien ; t 1842. Voluntar
si liberal primar. Prin functionare C. produce, al legiunei Nantaise, se distinse in Vendes, Irlanda
de primavara pana toamna (pentru zonele tem- si in Germania; ia parte stralucita la luarea
perate) noui teseturi, ce serva la conducerea richului, ea capitan, in 1799. La 1800 apartinea
lichidului absorbit din parnnt prin radlcini armatei de Rin, and in urma unei lupte este
(lema secundar) si a substantelor sintetisate in proclamat de soldati primal grenadir al Francieil.

www.dacoromanica.ro

Camciatca

Colonel in 1810, i-se incredinteaz 1812 comanda

unui regiment de viinatori ai gardei
Participa la batlfile din Saxonia, Lipsca ai Rusia,
unde fa inaintat general de brigada. Se acopere de
glorie ai rani in luptele dela Craonne (1814). In-

683

Camera.

Camelis, loan Iosif, calugar grec din Con-

stantinopole, trecut la biserica catolica, a venit

in Ungaria ca misionar ai a propagat cu mare

zel unirea cu Roma. C. a fost episcop Mean

al Muncaciului (1690-1712) ai a guvernat

sotesce pe Napoleon in insula Elba si se rein- preste Romani.

toarce cu acesta in Francia in capul unui puma
Camellia, (botan.) gen monotip de plante ligde oameni, cu cari inainteaz1 pana la Lyon. Re- noase din fam. Terustroeiniaceelor, trib. Gorluand Napoleon tronul, Il numesce Conte al im- doniee, foarte inrudit ou genul Thea (v. ac.).
periului ai Pair de Francia. Lila parte glorioasa Unica specie : C. japonica L., originar din fain lupta dela Ligny ai Waterloo, undo in mij- ponia, se distingo prin florae sale frumoase de
locul exortatiunilor de a se retrage in fata po- forma trandafirilor la anotimp de iarna i foils
topului trupelor engleze victorioase, pronunta sempervirente asemnitoare cu ale laurului, de
celebrele cuvinte: garda moare si nu se preda. aceea se cultiva in diverso varietati ai la noi in
Gras ranit, este tidiest de inamic t3i condus in floraria temperata.
[A. Pr.]
Englitera. Dupa abdicarea lui Napoleon, C. fa
Camelopardalis, (lat) Girafa, (v. ac.)
trecut pe lista prosciisilor. Reintors in patrie
Camelopardalus, (kit.) constelatiunea Girafa.
fa dus inaintea unui consiliu de resboiu, unde (v. ac.).
dupa stralucita pledoarie a lui Berryer, fa cu
Camelot, stof groasti de lana sau de par de
unanimitate achitat. S'a retras la Nantes, apoi la capr; in Paris nume dat negutatorilor de strada,
Lille, uncle, dup1 moarte, i-s'a ridicat o statua. indeosebi vndatorilor de gazete.
Camciatca, peninsula in nord-estul Asiei, Camembert, branza grasa, numit dupa satul
270,000 km2., acoperit de douii airuri paralele C. in Francia, arond. Argentan al dep. Orne.
de munti, cu numeroai vulcani (Cliucev 4804
Camena, comuna rur. i parochie, ca moaie
col mai inalt vulcan al Asiei). Locuitorii mint Cam- boiereasca in Bucovina, cap. si j. Cernaut., cu
ciadali, Coriaci i putini RI*. Dela 1697 apartine 2176 loc. (2013 ort., 71 cat. ai 92 mos.); scoal
Rusiei ; loo principal Petropavlovsk, au port.
primara, posta.
[Dr I. G. Sbiera.]
Camden, ora a in statul nord-american NewCamenae, (Camene), sau dupa formele mai
Jersey, MITI Delaware, in fata oraaului Fila- vechi, Carmenae i Casmenae, in mitol. romana
delfia; 58,313 loc. (1890); aantier.
eran nimfe in societatea inei Egeria, dina isvoaCame, (mecanica) discurile calate pe un ar- relor i ajutatoare la nascere.
[Atm.]
bore ai destinate a transforma, printr'o actiune
Camera, odaie, in deosebi odaie boltit. In
intermitenta, o miacare circulara continua intr'o trecut se nunaia C. odaia, in care se pstra averea
miacare alternativ rectilinie sau circulara. Au particulara a regilor, i in sens figurat autoritatea,
acela.si rol ca i excentricile. C. se intrebuinteaza care administra aceasta avere. (v. Cameralia.)

de preferinta in toate mecanismele, unde este

nevoie de o actiune brusch la un moment dat.
Carnee, pietri scumpe gravate, in cari gravara iese in relief.

In limbagiul parlamentar se intelege sub C.

legislatiunea sau unul din corpurile legiuitoare

(v. ac. ai art. Bicamerism.) Numirea C. se mai

da ai la diferite colegii, in deosebi la colegii

Cameleon, reptil din ord. Saurienilor. Pe langa judecatoresci.

caracterele generale ale Saurienilor, C. are corpul
C. de punere sub acusd, v. Acusatiune.

comprimat, acoperit ca o piale formata la suC. advocaliald, corporatiune de ordine ai de

prafatii din mici ridicaturi solzoase. Din causa disciplina a corpului advocatilor. (V. art. A.dvocat,
fenomenului particular ce presint, de a schimba Barou.)
instantaneu ai de mai multe ori coloarea, a fost
In U n g. C. adv. stint regulate prin art. 1.
considerat ca simbol al ipomisiei. C. este cel 1874 . XXXIV; numrul, sediul si teritoriul lor
mai inofensiv dintre animale ; miscarile sale sant Il determina ministrul de justitie; chiemarea lor
incete; el se nutresce cu insecte, pe cari le este aprarea drepturilor corpului adv., contropandesce, i cand acestea trec pe dinaintea sa larea functionarii sale ai purtarea tabloului de
el nu face nici o miscare, ci scoate repede bimba ordine, in care stint inscriai advocatii. C. adv.
sa viscoasa, de care se lipesc insectele, ai pe functioneaza totodata i ca for disciplinar si ca

corporatiune consultativa in afaceri justitiare.

C. de comerciu ai industrie, institutiuni destinate a represinta interesele comerciului ai
industriei in diferitele lor relatiuni. Ele serva,
gu.vernelor ca organe consultative in toate ches'au identificat cu Lymphae, (Nymphae la Greci), stiunile, ce intereseaza comerciul ai industria.
erau virgine i line de apa ; miresele romane se In R o in. C. de com. stint regulate prin I. dela
rugau lor.
[Atm.]
2 Aug. 1887. Modal compunerei circumscriptiunii
Camelina, planta din fain Cruiciferelor, cresce lor se fixeaza prin decret regal. lifembrii se aleg
des si spontaneu printre semOnaturi; cresce ai prin scrutiniu secret prin comerciantii i indupe terenurile nasipoase i inarecagioase. Uneori striasii in etate de preste 21 ani, cari platesc o
se cultiva pentru semintele ei, din cari se scoate patenta anumita. C. com. iai indepliuesc agenoleiu. Nu sufere de seceta si insecte. Pe pa- dele prin adunarea gen., sectiunile si biroul lor,
manturile mai bune ins nu este asa de pro- cheltuielile le acopare din 4ecimele platite de
ductiva ca rapita si macul. I-se dau 1-2 araturi, patentarii lor. In U n g. C. de com. exista deja
ai se seamOn primivara prin Martie i Aprifie, dela 1811 (Fiume) ai sant regulate prin art. I.
cate 15-20 kgr. semnta la hectar. Se secera 1868: VI. Astacfi functioneaza In numr de 22
prin Iulie si Aug., da 10-15-20 Id. la hectar. (in part. rom.: Arad, Brasov, Cluj, Oaorheiu, Orado

cari le trage repede In g-ur. Limba intinsa a

animalului are o lungime egal cu acea a corpului. C. este ovipar; traiesce pe arbori in regiunile calde ale vechiului continent.
Cameliae, sau C. virgines, in mitol. remand

44*

www.dacoromanica.ro

684

Camera clara

Timisoara) Cu o avere fotal de 572,953 fi.

cu un budget anual de 200,658 fi. (1893).
medicaid, o corporatiune a medicilor,
care se discuta toate momentele, ce se refer la
interesele generale ale lor, la chiemarea doftoreasca ai la serviciul sanitar public. C. exista
in Germania i Austria.
Camera clara, (lat) o modificatie a C. obscure

(v. ac.); la C. c. obiectul proiectat pe o placa

paiida se poate privi prin o lentila.
Camera lucida, (lat.) camera luminoasa, un
aparat optic, descoperit de Wollaston la 1809,

Camfor.

Lancaster. Mai antaiu tipograf, apoi editoral unui

(liar in Doylestown; 1845 a intrat in luptele

politice ca senator, 1861 ministru de resboiu,
1862 ambasador In Rusia, 1867-77 iara.si senator. t 1889.

2) C, Verney Lovett, explorator engl., n. 1844

in Radipole. 1872 f pus in fruntea expeditiei

arangiate de societatea geogr. din Londra, peutru

a cauta pe Livingstone. C. a plecat din Bagamoio
catra interiorul Africei ; in IThianiembe a dat de

cadavrul lui Livingstone. A incungiurat lacul

Tanganica, de aici a luat-o spre vest, ca sa conpentru a desemna peisagiuri. Imaginea obiectului stateze cursul riului Lualaba; dar in Niangve
de desemnat, ce se reflecteaza prin o prisma a trebuit sa para.seasc cursul rului si sa o
de sticla, potrivit asezata, se vede ca i proiec- apnea spre sud-vest. 1875 19 Nov. a sosit in
tat (aruncata) pe masa de desemn, uncle user Loanda. Aceasta traversare a Africei, o cale de
i-se pot desemna conturele.
5800 km., a descris-o in Across Africa, (2 vol.,
Camera obscura, (lat) camera intunecoasa. 1876). t 26 Mart. 1894.

Lumina, ce satiate pe o mica apertur intr'o

Camerun,

dela 1884 colonie germ. pe termurii

odaie, presint pe paretele opus imaginea inai vestici ai Africei, ca. 495,000 km'.; populatiunea
mica ai inversa a obiectelor din fata aperturei. principala o formeaza Dualla (cam 20,000) aparPe acest'experiment se baseaza C. obscura; ea se tinetori semintiei Bantu. Tinutul este muntos
compune din o camera mica transportabila, pe acoperit cu paduri seculare. Comerciu insemnat,
dinlauntru vpsita negru, in'paretele careia se afla export de oleiu de masline, fildes pi cauciuc.
o mica apertura, in care e asezat o lentila, ce conCamesto, trasura cu un cal in Neapole.
centreaza lumina. Paretele opus lentilei se poate
Camestres, al doilea mod de concludere in a
inlocui cu placa preparata pentru fotografiare. doua figura silogistica, care avnd forma

Pa
Se M
M

Descoperita de Porta (1558) gi Hooke (1679).

CameraIla se numiau in A.-Ung. pan la 1848
veniturile statului; ele eran administrate prin

e
S
P
camera regald, (infiintata de Ferdinand I pe denota ca, majora fiind universal-afirmativa, iar
la inceputul sed. XVI). Sub C. se intelegeau minora universal-negativa, conclusiunea e uni-

anume veniturile din domeniile erariului si ale

coroanei, din minele de metal si sare, din monetrii, post, loterie, vami, numite tricesime,
taxe, apoi din contributiunea fonciara, din cetaxele de toleranta a Ovreilor, quinquage-

versal-negativa. S. e. toate popoarele civilisate

cultiva sciintele ; Popoarele nomade nu cultivA
sciintele; Ergo : Popoarele nomad nu sant
civilisate.

[Plet.]

Camfor, un product vegetal, o esent volatila

sima Romanilor, intercalariile episcopatelor, de- solida, un cambur de hydrogen cu formula Co

cimele, tributul omagial, o parte din filerii papali, HI, 0, ce se extrage din lemnul arborelui Cinnacolectele, centesimele i censul, ce Il plateau ce- momum Camphora Nees. (sau Laurus Camtatenii din erase, Saii, Cumanii, etc.
phora L.
Camphora officinarum Bauh.), din
CamOrgana, (magh. Komorzan), com. in Uug., fan). Lauraceelor. Acest frumos arbore, totcott. Satmar, In tinutul numit Teara Oasului, cu deuna verde, are frunzele coriacee cu trei per2059 loc. roin. gr.-cat., cari so ocupa eu agri- vure, florae mici si albe. Cresce in China, in
cultura, economia de vita si Cu carausia.
insula Formosa si laponia, undo se si cultiva
Camerier, Camerar, (franc. Chambellan, germ. foarte mult din causa productului seu. C. se
Kammerer sau Kammerherr), dern nitate de curte. aduce In Europa In stare bruta din insttla For-

Titlul de C. se d'A de monarch la nobili si este

impreunat cu dreptul de a se presenta la curte,
din care causa insigniul C.-ilor este o cheie de
aur. C. savirsesc serviciul camerei

si sub conducerea
suprem i unele servicii
ceremonial. Pentru a put fi numit C. se cere de
reguli o etate anumita, (s. e. in Prusia 36, in Ung.
24 ani), proba avitica ca ascendentii candidatului au fost nobili (in Austria pana in gen. 5 dup.
tata si gen. 4 dup mama,) si o avere insemnata.
Camerlengo, 1) C. a/ Papei, titlul cardinalului
sef al camerei apostolice, care administreaza ve-

mosa si din Taponia pi se purifica prin sublimatiune. C. purificat este o massa incolora, cristalina, solida, fragila si unctuoasa la pipait. Are

mires propriu penetrant, gust aromatic, puf in

amar, dand o sensatie de caldura pi mai apoi o
sensatie de receala. In contact cu aerul se volatiliseaza repede, din care causa trebue conservat

in vase de sticla bine inchise. Arde user cu o

flacara stralucitoare, dand un fum gros. C. este
putin solubil in apa, dar este solubil in alcool,
eteruri, chloroform, in oleiuri si esente. Greutatea specifica 098. In comerciu se gasesc 2
niturile papale ; se mai numesce si camerar. 2) feluri de C.: de Iaponia, care este cel mai bun,
C. al cardinalilor, titlul cardinalului, care, pe si de China (Formosa) de o calitate 'Dal infe-

cand e ocupat scaunul papal, administreaza banii rioara. C. are proprietati medicinale anestesice,
ce incurg pentru cardinali, iar cand scaunul e antiseptice, anafrodisiace. Se administreaza mai
vacant, indeplinesce toate fuuctiunile privitoare cu sama in frictiuni si In alte aplicatiuni exla guvernarea bisericei, ajutat fiind de catr alti terne In stare de solutiuni in alcool in contra dutrei cardinali, cari dupa ce se incepe conclavul rerilor nevralgice, reumatismului, inigrenei, etc.
(v. ac.) se schimba tot la trei
Ca medicament intern trebue ?Lisa luat cu multa
Cameron, (pron. Kemern), 1) C, Simon, om bagare de sarna, caci poate av consequente
politic din America de nerd, n. 1799 in County, funeste.
[Z. C. P.]

www.dacoromanica.ro

Camila

Camp.

685

Cimila, animal mamifer rumegator din fain.

Camisard, V. Hughenoti.
Camelidelor. N'are coarno. Este de doue feluri:
Camisia, (lat. mediev.) carnasa.
C. dromedar (Camelus dromedarius) ai C. bacCamisol, haina femeiascit sourta cu maueci,
triand (Camelus bactrianus), cea dintaia are o facuta din panzli i garnisita cu broderii sau cu
cocoa$6., cea din urma doue cocoas() pe spate. dantela, sau din stamba, simplu de tot. Se poarta

Dromedarul este de vio 2-2.25 m. lung, bac- inainte de a face toaleta.

triana e ceva mai mare. Antaia traiesce in Asia
C. de fortel este un fel de gilet (vesta) ca
vestica i in Africa (spre nord dela 120 lat. maneci lungi, care se incheie la spate ; manecile
geogr.), a doua in Asia central. Este cel mai se pot lega astfel, ca sa impiedece miscarea
folositor animal domestic, (se numesce si corabia manilor si a bratelor. C. de f. serv pentru

deaerturilor). Servesce la ducerea transporturilor, irnobilisarea alienatilor agitati ai a bolnavilor ca

la calarit. Se rnultameSce Cu nutre t putin i reu, delir violent.
poate trai mult timp fara apa. Peral, pielea,
Camons, (pron. camoins), Luir de, poet porcarnea i laptele ei se intrebuinteaza.
tughez, n. 1524 in Coimbra ori Lisabona. t 10
Camilafoa, acoperetnnt de cap ce apartine lunie 1580. C. este cel mai renumit poet al

ornatului calugarilor, cari o poarta atat in usul Portughezilor. A studiat la univemitatea din
comun de toate qilele, cat ai la functiuni sacre. Coimbra. 1542-46 petrece la curtea regala, de
Episcopii lined poartli. C., cu deosebire cand cele- uncle, din causa relatiunilor sale de amor Cu dama
breaza. C. are forma cilindrica, malta, de coloare de onoare Ecaterina de Athaida, este alungat.

neagra si e provOuta cu un vel negra in partea Se duce apoi la Lantaretn, uncle a scris mare
dinapoi. Unii archierei cu ocasiunea functiunilor parte din poesiile sale lince, ea deosebire elesacre poart C. de colare rosie ori alba, ornata giile si sonetele. Intre 1546-49, in luptele contra
cu chipul angerilor, avnd deasupra o cruce. Musulmanilor, a dat probe de mare vitejie,
Camilla, al 107-lea planetoid.
In lupta dela Ceuta isi pierd ochiul drept. ReCamilli i Camillae, (lat.) in Roma veche nu- intors din exil la Lisabona, se imbarckspre India
mele copiilor aplicati la fuuctiuni sacre, (mai ales si se stabili in Goa. Scriind la 1555 poema satila Flamm Dialis).
rica Disparates na
viceregele Il exil la
Camillus, Marcus Furius, general roman, Macao, unde petrec 5 ani i compuse ALusiada

apare pritnadata in istorie la 403 a. Chr. ca (descendentii lui Lusus), in care ciinta epoca
censor; in anul X al resboiului contra orasului eroica din istoria Portughezilor. La 1561 scaph

Veji, pe care il i ocuph (396), fit numit dic- din exil; dar la gurile riului Mekong sufere nautator; apoi prin marinimie sili orasul Falerii sa fragiu, si abia iai put marital. viata. La 1569
se predee (394). A.cusat fiind, ca ar fi defraudat se reintoarce in patrie. Mara de Lusiada a mai
din prada dela Veji, s'a dus in exiliu voluntar. scris ode, souete, elegti, satire, sestine, stante,
Cand Brennus a ocupat (390) Roma, Romanii epigrame, epistole ai 3 comedii. Epopea Lusiadac,
refugiati Il rechiemar i Ii investira din nou aparuta mai antaiu la 1572, este o opera inca dictatura. C. invinse pe Gain, reedifich orasul semnat nu numai in literatura portugheza, ci
reorganish armata romana; apoi supuse pe si in cea universala. A aparut in o multime
Aequi, Volsci ai Etrusci, cari se revoltasera. C. de editii; e tradus aproape in toate limbile EuInijloci primirea legilor I,iciniane i astfel si ropei. Cea mai completa editie a operelor lui C.
pacea intre Patricii $i Plebei. t 365 a. Chr.
este cea de : Visconde de Iuromenha. (Lisabona,
Camln, (lat. caminus = cuptor), o intocmire 1860-69, 6 vol.)
[I. Petrand
pentru incalflitul odailor, constatatoare dintr'un
Camomilla, se numesc in farrnacie florile de
spatiu marginit de zidarie sau placi metalice, Matricaria Chamomilla L. (v. ac.)

sapat in parte sau in intregime in zid. MateCamorra, o societate secreta din Neapole, care
rialul pentru incalclit se arde pe un gratar, iar la cumperari si alto afaceri cauta sa stoarca o
gazurile tree deadreptul in cos. Capacitatea lui anutnita parte din cit.stig; se ocupa ai ca contrade incalcjit e deci neinsemnata. Aspectul focului banda i primia angajamente pentru executarea
deschis, ornamentatia ce se poate da partilor de crime, etc.; tolerata sub Ferdinand II, din
iesite, Il fac lasa agreat in multe parti. Mai motive politice, s'a sustinut papa in timpurile
malt au contribuit Francezii la modernisarea lui. noastre.
Caminar7 boier de sfat, insarcinat cu stria- Camp si C. deschis, campie in opositiune Cu
gerea Cammei. Camina san Cametna era o dare crAngul san ca terenul acoperit mai malt sau
pe vin ai beuturi spirtoase, deosebita de vadrarit mai putin de padure, fie in masivuri incheiate,
altele. Era camana cu ruptag, 15 galbeni pe fie numai ea pilcuri; C. este local ca desaviran de carciama i canina teraneascac, 2 bani sire liber de padure, abia daca se gasesce unde
unde cate un arbore sau porn roditor isolat
pe Vadra de yin. C.-ii erau sub priveghierea
marelui C., boier de clasa I, care insa n'avea pe el, pentru a sent pe muncitori vara de soare
ploaie. (Astfel ai Campia Transilvanieic, care
scaun in divan. La Cantemir C. stringe cjecimile din ceara datorit donmului. (Urie, 1: 77, desi face parte din regiunea dealurilor, totusi
116; 2: 31, 33, 272; Sulzer, 3: 156; Cant. se numesce Campiec, fiind lipsita aproape cu
total de paduri.) Dupa cultura fj i foloase se
Descrip. Mold; Cihac, II).
[I. S. F.]
Camina sau Carnea, sat in Bucovina, cap. si numesce C. ca deosebire terenul, care servesce
j. Siret, form. comuna i parocbie cu mosia boie- unic la plugarie si cultura cerealelor, avnd
pasura deosebite pentru productiunea
reasc Petriceanca sau Petriceuii, en 4106 loc.
(3938 ort., 66 cat. $i 92 unos.); scoala primara. nutretului pentru vita. Dupa sistemele mai veclii
usitate la poporul nostru, afara de moine, ande
[Dr I. G. Sbiera.]
Camion, car pentru transportul de marfuri panAntul apt de cultura servia alternativ la
productiunea de fn i cereale, painktul apt
dela gara san dela port in oras.

www.dacoromanica.ro

686

Canmagna

Campanulaceae.

de cultura al unei comune se impartia in 2-3 tium. Odinioarg acost tinut era ea o gradina fruparti egale, numite etimpuri din care unul sau moas cu vilele splendide ale vechilor Romani,
astildi e loe aproape desert ai baltos ; in partes
doue se seamiina en cored() de toamnft
secara), ai altul cu cele de primavara (orz, ovbs, sudica Mint baltile pontinice.

meiu, hiic, porumb), iar a 3-a parte remane Campament, terenul pe care se stabilesce o
totdeuna ogor i islaz pentru vite. De aol pi nu- armata lu barci, corturi sau alte adaposturi,
m irea veconomia de 2 ctunpurbc pentru sistema bie- pentru a stationa mai mult sau mai putin timp.
economi a de 3 cam puric pentru sistem a trieCampan, Valea, (Campania), o vale romantica
nala. Aceea consista in: 1) semenatmi de toamna a Pireneilor in dep. franc. Pireneii sup., trasi de primavara laolalta; 2) ogor ca islaz pentru versata de riul Adour ; cariere de marmor.
vite ; aceasta in 1) sembulituri de toarnna, 2) seCampana, v. Clopot.
menaturi de primavara ; 3) ogor ca islaz pentru vite.
Campanella, Thomas, recta Giovan Domenico,
Si una ai alta trebue sa produca fbnul pentru vite calugar dominican i filosof, n. 1568 in Stile in
In alta parte, pe livedi. i cu tot ogorul obligator, Calabria; 1599-1626 inchis de guvernul spaniel
tot al 2-lea sau al 3-lea an, pamntul nu este afirmativo pentru conjuratiune, i 1626-29 de
n

ferit de sleire astfel, ca ele poart caracterul inquisitiunea roman pentru eresie. f 1639 in

unor sisteme rapace. Ccimpuri de experienf se Paris. Are 82 de serien i din toate ramurile sciinnumesc campurile atasate pe langa acoalele de telor. C. este aderent al lui Telesius.
agricultura i statiunile de experimentatie pentru
Campanella, Punta della, promontoriu la partea
aclimatisarea de plante i resolvarea a diverse sudica a golfului de Neapolea.
probleme agronomice de aclimatisarea i nutriCampania, in antichitate tinutul dintre Liris
tiunea plantelor.
Silarus, pe partea vestica a Italiei, cuprindnd
[Dr. M.]
a electric, ori ce spatiu in care se simte ac- prov, de acum Napoli ai Caserta; din causa protiunea puterilor electrice. C. magnetic, spatiul ductivitatii ai frumsetilor natunii nurnit si C.
In care Be simt actiunile puterilor magnetice. felix. Puncte mai importante: Vesuvul, lacul
Avernus si Lucrinus, promontoriul Misenum.
(v. inductiune.)
C. microscopului, (teleseopului), spatial in care Orase: Bajae, Cumae, Neapolis, Puteoli, Hercutrebue sa se afle un obiect exterior pentru a fi laneum, Pompeji, Salernum, Capua, etc.
viidut prin microscop (telescop).
Campania, (milit.) spatiu de timp consacrat

[1

C. vederii, este spatiul in care un singur unui resboiu; plan, conducere, resultatul sau

ochiu, care fixeaza, vede obiecte mai mult sau mai sfiraitul unei campanii de resboiu; uneori C. e
putin curat. S. e. ochiul privind pe un tablou sinonim cu cuvantul resboiu i se intrebuinteaza

intins un obiect din centrul lui, vede curat acest ca expresiune distinctiva contrara resboinlui do
obiect, pe and pe celelalte obiecte le vede cu asediu sau de cetate.
atilt mai putin ciar, cu cat ele Mint mai departe
Campanula L., (botan.) gen din fam. Campanude obiectul central, ai aceasta numai palm la o laceelor, trib. Campanuleelor, cuprinde plante
margine, preste care ori ce obiect nu se mai vede ; ierboase perenale sau mai rar anuale ; florae de
spatiul cuprins in cercul acestei margini este C. ordinar albastre mai rar violacee sau albe ; fructul
vederii unui ochiu. Acest C. este Inuit mai intins o capsula insotita de lobii caliciului. Acest gen
In afara. Catra partea interna C. vederii unui are vr'o 230 de specii, respandite prin emisfera

ochiu se confunda cu al celuilalt ochiu. In C. boreall ai mai cu sama in regiunea medite-

vederii se deosebesc formele i colorile obiectelor; ranian orientala. Prin partile noastre creso mai
nu toate colorile insa au acelasi C. de vedere ; multe specii, dintre cari insemnam : C. Rapun-

eel mai intins C. de v. Il are coloarea albastr

cel mai mic 1-1 are cea violeta. Prin C. vederii ne putem pastra raportul util vietii in mijlocul multimii fiintelor i obiectelor, cari ne in-

culus L., a glomerata L., etc. Multe specii de

C. se cultiva ca plante ornamentale pentru frumsetea florilor. Radacina i vlastarile tinere de C.

Rapunculus L. stint alimentare ea salata. Odinioari se credea, c radacina acestei plante are

[Dr. Man.]
cunjoara.
C. in heraldiclt, numit i fundul scutului, con- proprietatea de a marl secretiunea laptelui la doici

stitue principals lui coloare (v. ac.) De obiceiu

C. nu e uniform, ci contine mai multe piese sau
parti aplicate pe dinsul. O regula absoluta exist
in priviuta aaezarii lor, anume: nici odata nu se
poate pune decal metal pe coloare sau invers.
C. constituind tot herbul sau blasonul, se euunta
cel dintiu.
[O. L.]

ai se intrebuinta in acelasi timp In medicina ea

vulnerarft, adstringent i antiphlogistica.
[Z. C. P.]

Campanulaceae, (botan.) fam. de plante dicotyledonate erbaceo, uneori subfrutescente vivace sau anuale, ce contin un suc mai adesea

laptos ; frunzele fara stipuli, alterne uneori opuse,

C. in poveftile roinne, Smug Murga, cu fratele simple ai dintate. Se cunosc vr'o 1000 de specii,

sifiu Busuioc au strabatut C. cu somnul, mide respandite pe toata suprafata globului. C.-le se
pe B. l-a prins un somn; apoi C. jalei, unde divid in urmlitoarele troj triburi: I. trib. Lope B. 1-a prins dorul, ca sft se reintoare
belieae, corola neregulata, anterele aderente in
In fine a ajuns in C. florilor, uncle florile imbiau jurul stilului, cu mai multe genuri, intre cari inpe B. ca sa le rumpa. Un mosneag d lui Piperua semnam : Lobelia L., Dialypetalum Beath., etc.
Petru o cetera, ca atunci cand va trece prin II. trib. Cyphieae, corola neregulata, anterele liva ajunge dor de ai si, s canto bere, cu genurile: Cyphocarpus Miers., Nemacu dor,
in cetera.
[Atm.]
cladus Nutt. 0 Cyphia Berg. HI. trib. CamCampagna oras 1-n prov. ital. Salerno (Cam- panuleae, corola regulatil, anterele libere, rar
aderente
pania), 6896' loc., catedrala frumoas.
jurul stilului, eu numeroase genuri,
Campagna di Roma, imprejmimea Romei cu- dintre cari inseinnam : Jasione L., Phyteuma L.,

prindnd partes cea mai mare din vechiuf La- Campanula L., Specularia Heister i Adenophora

www.dacoromanica.ro

Campanulat

687

Campenon.

Fisch., representate i prin parfile noastre, unele steme. Cartea nu e lipsita de interes.
chiar prin mai multe specii. Aceasta vast fa- cam greoiu.
[D. E.]
milie este de mare importanfa horticola, pentru
Campeche, stat mexican pe peninsula Yucatan,
di confine multe specii cultivate ca plante orna- 56,462 km.', cu 93,976 loc. (1890). Capitals C.,
mentale.
situata lfinga sinul cu acelasi nunte, 18,730 loc.
[Z. C. P.]
Campanulat, (botan.) organ (caliciu, corol, etc.)
Campeggi, Lorenzo, cardinal, n. 1474 in BoIn forma de clopot cu gura in sus, ori in jos. logna. Leo X 11 numi 1517 episcop de Parma si
Campbell, (pron. kembl) 1) C., Thcnnas, poet cardinal. 1524 fit trimis de Clemente VII la parengl., n. 1777 in Glasgow, 1827-29 Lord-rector lamentul din Niirnberg, unde a exoperat uniunea
al universitafii din Glasgow;
1844 in Bou- principilor cat. contra protestantismului. 1539
logne. Opere: The pleasures of hope, poem in Roma.
didactic ; *Gertrude of Wyoming (1809), poveCimpeni, (magh. Topnfalva), com. in Trs.,
stire poetica; Letters from the South, (1837); cott. Tunda-Arre$, e emporiul i capitala MoThe mariners of England, poesie foarte populard. filor, asezat inteo regiune rornantica, pe malul
21 C., Iohn, Lord, cancelar al Engliterei, n. 1779 stng al Ariesului, cu 2600 loc.., (2431 Rom.);
in Springfield (Scotia); 1830 membru liberal al are 3 biserici : gr.-or., gr.-cat. $ 1 rom.-cat. Este
parlamentului, 1832 Solicitor general, 1834 At- sediul judecatoriei reg. de cerc, a oficiului de
torney general, 1841 cancelar al Irlandei, 1846 pretura, a inspectoratului reg. silvanal si al cassei
cancelar al ducatultd Lancaster, 1859 cancelar de pastrare i economii Doina. (v. ac.) In C. se
al Engliterei.
1861. A. scris: Lives of the fin mai multe tirguri bine cercetate. C. a fost
Lord Chancellors and Keepers of the great seal teatrul mai multor Intmplari istorice. Cal mai
of England, (7 vol., 1845-48); Lives of the insemuat rol 1-a avut in 1848/49. C. in aduChief Justices of England, (3 vol., 1849-57). narea de pe Citnpul libertafii a fost representat
3) C., Sir Colin, Lord Clyde, maresal engl., intr'un mod impunetor; din aceasta caus a si
n. 1792 in Glasgow; a luptat 1841-52 in India, fost denunfat si persecutat. (Cf. Gaz. Trans.

1854 in Crimea, 1857 comandant suprem in Nr. 30 ex 1891.) In C. a fost resedinfa lui A.
India contra popoarelor revoltate, pe cari le-a Iancu, do aici a condus el operaliunile militare
batut la Chanpur i Lacnau; 1862 numit maresal. intru apiirarea munfilor apuseni in contra ar1863 in Chatham.
t Campe,
Ioachirn Heinrich, pedagog, n. 1746

matelor ma.ghiare. Locuitorii din C. au fost totdeuna mai destepli decdt cei din coniunele ioba-

la Deensen (Braunschweig); 1776 a intrat ca gesci, avnd ei din secolul trecut scoala buna
inviifator la Philantropin-ul din Dessau si a
dascali zelo$i ; ei au fost renuunifi ca brdasi
ajuns urmatorul lui Basedow, al fundatorului
si in tot felul de luorari de lemn ; au facut mai
directorului acestui institut. Dupa ce si el fun- multe tunuri de lemn, dup modelul color fadase un asemenea institut la Hamburg, a mers cute in Bucium ; au versat chiar doue tunuri

la Braunschweig ca inspector de scoale si librar din arama, mestecata cu materialul dintr'un clopot
al casei de orfani. Aici a publicat intro altele: dela biserica gr.-or. Cu unul dintre aceste tuRobinson cel tiner, care a ajtms la o sut edifiuni ; nuri a sdrobit tribuno! Andreica, pe Dealul haDescoperirea Americei i Teofron san sfatuitorul iesilor armata lui Hatvany. Maiestrul la verAli; Diclionarul limbei germ., n'are valoare sarea tiuturilor a fost Nicolae Mucea din Sohodol,
sciinfifica. Serien i pentru copii i tineri, 37 vol. care inventase si smdcurile pentru a scoate apa
t 22 Oct. 1818. Biogr. de Leyser. [W. R.]
din virtejuri. La topirea clopotalui a intrebuinfat
Campeador, (span) luptator curagios, viteaz ; 5 fauri cu 5 foi. Cmpanarii s'au distins in
In deosebi supranumele lui Cid. (v. ac.)
a. 184g/49 in fapte romdnesci $i au adus mart
Campeanu, Petre M., Dr. in filos., prof. de jertfe pentru Tron i nafiune; au dat un mare
filos. si de dreptul natural la Academia din Iasi, contingent de bravi tribuni i capitani ; aci s'au
incepnd dela 1836. M. on. al Acad. Rom. ; de pa.strat toate armele i caii luali dala armaorig. din Ls., t 15 Apr. 1893. Ser.: Cuvnt tele maghiare ; tot aici a fost asilul prefecfilor
rostit in sala academica in 9 Oct. 1838 la pri- si tribunilor refugia fi din toate partite Ardealejul visitafiei ce a Mont $coalelor Inalt Preasf. Ittlut. In toamna anului 1849, C. au fost desarK. K. Veniamin Costache, Archiepiscop si Mi- mafi prin guvernatorul Br. Wohlgemuth, cu mare
tropolit al Moldovei i Sucevei, 1838. Abecedar parada; li-s'au luat toate tunurile i armele culatin, 1847, II ed. 1860. Gramatica rent. pentru cerite dula Maghiari, ba i tunurile fabricate de
cl. ncrrmale, 1848, prelucrat apoi de Nicolae ei, j i alte arme. In 1852 Imp6ratul, la rugarea
Macarescu pentru $coale, iar pentru alt cero de lui Iancu, si-a scbimbat planul de calatorie, a
cetitori decht al scoatelor, a prelucrat-o insu-si C. trecut presto muntele Gaina , iar noaptea a dormit
(II ed. 1880) cu urmatorul confmut : 1) o tratare in C. La 1852 C. au fost denunfali, ca conspira
filosoficrt despre originea limbii omenesci; 2) cla- in contra statului. Colonelul Springesfeld, cosale generale, in cari se impart limbile veal IA mandantul districtului, intra cu. 3 compand de
noue, dup modul cu care se exprima inteinsele soldafi in sat, lui Iancu ii pune o trasura 1.a dispo-

relafiile, ce ideile minfii le an unele cu altele

in cugetare i vorbire; 3) clasele generale ale
obiectelor, despre cari spiritul omenesc a putut
formeze, la inceput, succesiv att idei cu
mintea sa la lamina consciinfei, cdt i cuvinte
(limba) prin sensibilisarea acelora. Prof*. confine o expunere a argumentelor fonetistilor

sifie, cu care a mers laA.-Iulia, ande a fost arestat,

iar pe secretarul seu Dion. Darabant si pe trib.

A.ndreica, Ii aresteaza i ti trimite la Abrud, unde

au fost eliberafi de abia dupa 3 septemfini. Dupa

o investigafie de 11 dile militia a parasit C.,

deoarece nu s'a putut constata nimio compromifetor.

[I. St. S. j

Campenon, Jean Baptiste Marie Edouard,

torul e pentru un compromis intre ambele si- general franc., n. 1819. Elev al qcoalei de St.
etimologistilor extremi (li o combatere a lor. Au-

www.dacoromanica.ro

688

Campliausen

Campina.

Cyr; facit campania Italiei (1859) ai pe a Chinei SotneaF,4i intre orasele Cluj, Turda, Mur.-0aorheiu,
(1860), ande se distinse, i fit inaintat aef de Reghin, Dej ai Gherla. Suprafata ei este de vr'o
excadron. La inceputul ostilitatilor din 1870, fh 100 miluri D (5600 km2.) C. este partea cea mai
numit ad de stat major al divisiei Legrand ; C. joasa a Trs.-ei, vaile au o inaltime absoluta abia

fa ranit la Metz ai facut prisonier cu intreaga de 250-360 m., ai cele mai inalte virfuri de
armata lui Bazaine, apoi internat la Aix la Cha- dealuri n'au inaltime mai mare de 650 in. C.
pelle. C. a fost de trei ori ministru de resboiu este deluroasa, au val adanci, prin cari se ex(cab. Gambetta, Ferry ai Brisson); partisan al find lacuri, ca trestiauri ai cu pesci i paseni
participarii militarilor in parlament. Ca ministru aquatice. Pamntal este foarte roditor, ei dupa
reforma legea recrutarii, stabilind termenul de formatiunea geologica apartine formatiunei ter3 ani. t 1891.
fiare; pietriauri ai paduri lipsesc, numai ici-colea
Camphausen, 1) C., Ludolf, om de stat germ., se M'a plantatiuni mai uoue; comunicatia era
n. 1803 in llnshoven, (Aachen); 1843 membru foarte anevoioasa, in timpul mai nou irisa s'au
al parlamentului provincial de Rin ; 1847 merara construit ca mai buue ai o cale ferata dealatul

liberal al parlamentului unit (Vereinigter Land- C.-ei, dela AIurea-Ludoa la Bistrita. Loc. shnt in
tag); 1848 president al rninisteriului Prusiei; mane maioritate Romani, in tinutul de catrii
1848-49 plenipotentiar la Deutsche Central- M.-0aorheiu se arfa $i Maghiari, iar pe la Teaca
gewalt in Francfort; 1849-51 membru al primei Sasi. Maghiarii shnt abia 10/0-150/0 din totalicamere prus. Mai tardiu se retrase la banca din tatea locuitorilor. C. apartine comitatelor SolnocColonia, infiin(ata de el, apoi in viata privata, Dabaca in nord, Cojocna ai Tarda-Aries in vest
ocupandu-se cu lucran i astro-fisicale. t 1890 ai Murea-Turda in est. Ora.se nu se afta pe C., dar
in Colonia.
sant cateva comune mai mari, cu tirguri de
2) C., Wilhelm, pictor germ., n. 1818 In tema vestite, precum Mociu, Teaca, S.-Petru,
Diisseldorf, discipol al Academiei din Dfisseldorf ; Baud, etc.
[Silv. Mold.]
t 1885. Tablourile sale contin scene de resboiu
Campi doctores, (lat.) instructori militari, cani
de pe timpul lui Cromwell, din resboiul de 30 ani, instruau pe cei recrutati in armata romana in
din resboaiele silesice si din cel dela 1870-71. manuarea sabiei, a scutului, palului, precum pi in
Camphene, sau Terpene, o serie de oleuri deosebitele miacari, ce le faceau trupele romano.
eterice, a caror compositiune corespuude forCimpina, com. urb. in Romania, j. Prallova,
se aseamena intre situata pe un platou intre liar& Prahova, Dofnuilei C10 1118 sau (Ctu Hui)
ele din punct de vedere chimic, se deosebesc tana si paren! Campinita. (Statiune a liniei fer.
insa in miros, in gust, in punctul de fierbere, Predeal-Ploiesci.) E inseninata ca statiune balIn greutatea specifica i in puterea de a pola- neara, ai pentru terenurile sale petrolifere, preste
risa lumina. Punctul lor de fierbere variaza cari se alla aproape 100 guri (puturi), din cari
intre 150 ai 250 C; iar greutatea spec. intre se scoate petroleul. Comuna are preste 3000 loc.
0.840 si 0.890.
C. are o judecatorie de ocol, subprefecturii, o

Campi, familie de artiati, care a intemeiat

in Cremona o aeoala eclectic, ce infloria
sed XVI. Coi mai iuseinnati sant: C. Giulio
(1500-1572), pictor si architect; s'au conservat
din operele sale cu deosebire cateva capeta feineiesci foarte frutnoase. C., Antonio, numit eremonese (t pe la 1591). pictor, sculptor, calcograf
ai istoric ; in San Paolo din Milan s'a pastrat un
tablon al seu, repiesentand Nascerea lui Christos.
Campia, campli sau aesuri sant acele extinse

suprafete plane de pamnt, a caror inaltime nu

e mai mare de 2-400 in. preste nivelul marii ;
e de inseinnat insa, ca singur relieful nu e hotaritor. In distribuirea C.-lor pe suprafata pam'ntului se observa un fel de sistem dualistic,
ele in genere se intind in directiunea axei contineutelor, deci in lutnea veche au directiune
aequatorialO, in lumea nona se acomodeaza diectiei meridianelor. In privinta extensiuuei se
deosebesc : C. eontinentale, cele mai extinse,
avand directiunea indicata, si C. isolate sau mici,
situate la marginea sau in central continentelor.
Toate C. s'au format inteun period geologic mai
nou, precum dovedesc formatiunile diluviale ai

aluviale, ce acoper suprafetele lor ; intre sine

insa, unele stint mai vechi, altele mai noue ;

veche e C. Americei sudice, ce zace pe granit;

mai tardiu s'a format C. Siberiei; cele mai noue
sha litoralele. Altfel atat din punct de vedere
geologic, cat ai din respectul formei externe, C.
shnt foarte variate.
[V. B.]
Cimpia, (magh. Mezsg), un tinut deluros in
mijlocul Transilvaniei, intre Murea, Arlea

mare fabrica de gaz ai parafina, o fabrica, de

caramida, 4 biserici ai 2 acoale ; un spital al
fundatiunei Lahovari-Arsachi.e Dula 1783 C. era

recunoscut ea tirg liber

scutiri.
C.,

ai

a primit diferite
[d. M. M.1

stafiunea balneard. Isvoarele nu sant

captate, a.sa ea stabilimentul dispune de putina

apa. Printr'o captare serioasa *j'usa s'ar put in-

truni un volum suficient, deoarece la o adancitne nu tocmai mare, platoul C.-ei este petruns
de ape sulfuroase subterane. Din causa caldurilor,

simtite mai virtos din lipsa plantatiunilor abun-

dente, sesonul in acest stabiliment este scurt.

In comparatie ca trecutul, C. se atla in decadenta. Inainte de 1857 era ad i un stabiliment
de idroterapie bine usitat, condus de Hatschek,
care invtase aceasta specialitate la Gritfenberg
sub directiunea lui Priesnitz, fiind primul care

introdu.se acest sistem de cura in Romania.

Orasul era in floare pe atunci, o musiea aleasa

din Brasov venia in fiecare vara; Bucurescenii
alergau aici in nuiner mare, multi zidisera case
(intre altii ai Eliade-Radulescu). Prin situatiunea
sa ai prin apropierea de Bucuresci C. ar put
sa aiba un viitor sigur, caci isvoarele sfint din
cele mai bune, deai de o concentratiune ababa,
mai mult sulfhidrice decat sulfuroase. Analisa
aproximativa arata o reactie uaor alcalina, presenta acidelor carbonice, sulfurice ai chlorhidrice, apoi base de calce, soda, magnesie ai urme

de potasa. Clima e dulce ai mai putin variata

ca in alte localitati muntoase. Aici iai *cauta
vindecare bolnavt de reumatisme, boale de piele,

www.dacoromanica.ro

Ct1mpineanu

Campul liberttii.

689

Campi Raudii,

campuri situate spre sud-est

scrofulosa, afectiuni uterine, sifilis, etc. (Cf. Dr.

Spitalul , 1885; Dr. N. Garotlid, dela orasul Vercelli (v. ac.), uncle la 101 a. Chr.
,Despre apele min. ale Rom. Buc., 1886; Dr. C. Marius a batut pe Cimbri.
C.

Vasiliu,

Istrati, Raport anual relativ la inspectiile facute

Campoamor, Don Ramon de, poet spaniel,
n. 1817. A serie fabule i poesii lirioe: (Fabulas
la st. baln. Buc., 1890.)
[Dr. Vuia.]
Cimpineanu, familie boiereasca romana. Primal originales, 1842; Ayes del alma, 1852; Doloras,
purtand acest nurne, este Vasile C. cdpitanul, ed. n. 1866); si pentru teatru: (Dies irae, 1873;
omorit la 1659 de Michnea Voda, impreuna cu Cuerdos y locos i El honor, 1874; Obras poeticas,
socrul sea i alti boieri, pentru-ca se impotri- ed. n. 1874.) C. a fost si deputat.
vise la o porunca domneasch. Drelghici C., e in
Campobasso, prov. itaL (Abruzzi), 4416 km2.,
1705 capucehaia la arigrad. Doi C. rasleti cu 391,067 loc. (1890). Capitala C., 13,504 loc.,
figureaza pe lista boierilor man in 1718, auume : fabrica de otel.
Manta C., mare chpitan i fiul seu Frvu. DinCampodea, insect din ord. Thysanurelor.
tr'un al doilea fiu al capit. Vasile, aniline Pavel
Campodux, (lat) comandaut de trupe, otean
se nasal Pantazi C. Acesta se casatori co fica mare. Cronica lui Huru din sed. XIII este facuta,
lui Coust. Cantemir, fiul lui Antioch V. Juch un se dice, de un Arbore Campodux, stramos al fai-

rol important in afacerile terii, avnd rangul mosului hatman al lui Stefan Vv.
[O. L.]
de mare clucer. Dupa cum se gasesce intr'un
Campo Formio, castel in Italia sup., langa
act, pe la 1764 manse, lasand 2 baieti: Scarlat Udine; ad i s'a incheiat la 17 Oct. 1797 paces
intre Austria si republica franc.; in aceasta pace

$i Constantin.

Stolnicut Scarlat C., in 1785 ispiavnic de Austria abliee de Lombardia, provinciile belgice
termurul drept al Rinului, primi insa Istria,
Buzeu ea biv-stolnic. Puandu-se In relatiuni role
cu Mavrogheni, acesta exileaza pe sotia boie- Dalmatia si Venetia.
rului, anurne Luxaudra, la inchisoarea Edi-cule
Campomanes, Don Pedro Rodriguez, Conte

din Constantinopole, unde remase inai multi ani de C., om de stat span., n. 1723 in Asturia, 1770
cu fiul ei. Sc. C, energic aperator al intere- pana la 1791 president al consiliului suprein
selor terei spunea inteun rand gener. Mitrovski: Castilia, stirpi multe abusuri fj i introduse reAustria n'a dobandit teara prin arme, ci Ro- forme salutare. t 1802.
manii au chieinat-o ca pe o prietena. Luxandra
Campos, (campii), tinuturile extiuse din intoliberata din inchisoare vine in tearri, apoi se re- rionn Brasiliei, acoperite cu ierburi si in parte
trage preste munti, cand sotul ei manse, (1802). cu paduri. C. orar Sao Salvador) in statul bras.

Constantin C., frate cu precedentul, om ini boier insemnat dela inceputul acestui
seco!. Inainte si in timpul ocupatiei rusesci el
era mare spatar.
Ion C., colonelul, fiul lui Scarlat, n. 1798, in
politic foarte insemnat; mare orator i aprig
aprator al drepturilor nationale, in deosebi in
adunarea obsteasca dela 1834, cand prin elocuenta sa a sciut sa inbarbateze pe toti deputatii,
ca sa resiste pretensiunilor rusesci referitoare
vifitat

Rio de Janeiro, 20,000 loc. Export de cafea,

orez, bumbac i trestie de zaliiir. Lumin. electrica.

Campo santo,

(ital) camp sfant, loc sfant,

numire ce o dau Italienii cimiterului, indeosebi

cimiteriilor cu mormiute in arcade ornate. Col
mai insemnat C. s. e ce! de Mop denial din Pisa.
Camptulicon, o massa compusa din resturi
cauciuc si de pled de dopuri. Massa se preface
in table subtiri, se coloreaza i lustruesce bine
servesce ca covoare pentru podini si pareti.

la introducerea unor modificari in Regulamentul Aqi e inlocuita prin covoare cerate de pluta.
organic. Duph inchiderea acestei adunan C. s'a Covoarele de C. stint foarte bune pentru odaile
refugiat in strainhtate, dar n'a incetat sa pledeze reci, contra igrasiei, in casele de bolnavi, etc.
drepturile terii la Paris si la Londra, cautilnd a
Cimpul libertatii, un camp langa Blaj, intre
intretin relatiuni cu barbati politici mareanti, Flirt Trnava mare si calea fer., care se foloca Thiers, Palmerston i altii. Vreld a se ren- sesce de pasune, si care pana la 1848 se numia
toarce in tear a fost arestat in Lagos si iuchis ritul Greener, fiind-ca acolo i5i paseeau i isi

in Caransebes, apoi predat gavernulin roman, pasc pana in diva de astadi orasenii din 814
care 1-a Vint inohis doi ani In manastirile Mar- (aumiti i Greci), vitele lor. Pe C. acesta se tinii
gineni si Plumbuita; la 1841 a fost eliberat. In 3 15 Maiu 1848 memorabila adunare a Ro-

Precum la 1833, dupa moartea fratelui ski Con- rainier, in care se primi intro altele propu*C. acesta, pe care
stantin si a iesirei sale din armath, in care in- nerea lui S. Barnutiu,
trase ca rang de capitan, s'a pus in capul so- se tine antaia adunare natiouala rom. din Trs.,
cietatii filarmoaice si a indemnat pe oatnenii de intru eterna aducere aminte a acestui act glorios,

talent sh se ocupe cu literatura; asa si dupa se va numi C. libertatii pentru totdeuua. Pe

eliberarea sa a sciut sa adune in jurul sea un loon!, unde era asezata tribuna, de pe care isi
numer de barbati betrani
tineri, contribuind Lea Baruutiu propunerile, s'a pus ca seam o
numita ,piatra
Aceasta piatra
astfel la cimentarea societatii. Intrarea ostirilor
m

straine la 1848, moartea sotiei sale si exilarea fusese mai inainte asezata intre cele doue tar-

amicilor sel i aruncara in o melancolie, de care nuri ale bisericei catedrale din Blaj, de unde
numai moartea il scaph in 1863. (Cf. loan C., dis- inca aruncata de viiint, a remas in piafa Blacurs de receptiune la Acad. Rom., de loan Ghica.) jului, pand la asezarea ei pe C. libertatii. Piatra

Ion C., barbat politic, (fiul colonelului Ion C. aceasta cufundandu-se in nasip, mai tardiu s'a
-1- 1863), n. 1 Oct. 1841 in Bucuresci, f 13 Nov. pus alta preste ea, cu malt mai malta. In pri1888; a ocupat intre a. 1877 si 1886 in Cabinetul mavara a. 1883, apa Trnavei, schimbandu-si

I Bratianu diferite ministerii, (justitie, exteme, alvia, piatra a fost mutata la local unde se afla
astadi. Pana la 1876 studentii rnergeau in
finante, domenii), a fost la 1887 primar al Bucurescilor i la 1888 g-uvernator al Bancei Nationale. fiecare an la 3/15 Maiu pe C. libertatii, i dupa

www.dacoromanica.ro

690

Cmpul Mierlei

Cmpulung.

sfinfirea pietrii prin preot, unul dintre ei rostia prefectura, primaria, casa creditului agricol, cao cuvntare despre adunarea din 1848. Proce- sarma reg. 30 de Dorobanfi, casarma Calraoilor,
siunea aceasta insa (1876) fa oprita de guvern. posta, telegraful, mai multe cofetarii fi cafenele,
[Dr. A. B.]
3 oteluri si cateva case mari si frumoase, zidite
Campe! Mierlei, (Ifossovopolje), vale in Sgrbia, In stil modern. In C. sant mai multe bis e rici
Muga Pristina; aci s'au dat luptele ruari: in foarte vechi, intre cari mai insemnate mint:
Iunie 1389 intre Turci (Murad I) si Srbi (Lazar), Mandstirea C., fundata de Radu Negru si resi 17-19 Oct. 1448 intre Turci (Mirad II) si stauratl- la 1636 de Mateiu Basarab, iar la 1832
Ioan Huniade.
de catra stat, avnd mai multe odoare vechi ;
Ctimpulung, district, mai inai uta un finut intreg astadi e biserica de mir. Bis. domneasca zidita
si mara, cunoscut in istorie sub numele de Ti- de Doamna Chiajna si de fiul ski Petra. Bis.
nutul sau Ocolul C., cuprindea tot siragul de sf. Nicolae din Erg. Bis. Marina, dupa tradifie
munfi inalfi de pe teritoral Bucovinei despre mai veche deat bis. lui Radu Negru. Bis.ifFrffu.
Ardeal spre Maramuriis pana la riul Cereum- Bis. sf. Treime, zidita pe-timputint Mateiu Basului. Pe teritorul lui se aflau nial multe sate. sarab si interesanta din punct de vedare al artei
Locuitorii din partea resariteana silnt Romani, bizantine. Bis. Scheiu. Bis. Volea. Manastirea
iar coi din partea apuseana se chiam Hufani cat. (Barafia) din piafa ora.sului, s. a. Tot in rasan Hufuli i vorbesc un dialect rusesc, 4is
ionul orasului este si schitul Ciocanu si Bis. FIrutenesc. Dupa Dimitrie Cantemir, ca si Vrancea manda. In s t r tic i a se face inteun gimnasiu
Tigheciul in Moldova meridionala, au fost nisce clasic, 2 sc.:oale primara de baiefi si 2 de fete;
republice mai vechi, cari au pastrat vechile Ion 1 scoall mixta in mahalaua Bughea-Malu; 1 ponliberta i dupa infiinfarea principatului Mol- sionat de fete fi 1 scoala de baiefi si fete condovei. loaste akm clise republice erau probabil dusa de preofii cat. dela Barafie. In C. se afla
confederafiuni de cnezate romana, existente in si un museu, numit Negru-Vodac, cuprimAnd
Moldova inainte de intemeiarea principatului, obiecte antice de valoare.
precum era con federafiunea cnezilor Bolochoveni.

Aceasta organisare si-au pstrat-o i dup ce

s'au unit micile republici sau cnezate de mai
inainte, ca Vrancea, Brodnicul, Bkladul, Tigheciul, etc., spre a forma Impreuna un singur
domniat mare si puternic, mai abil de a puna
stavila necontenitelor navifir i pradari, facute
de unele triburi barbare. Autonomia Ion local
vi-o manifestau prin aceea, ca la alegerea Domnului mergeau la el representanfii acestui finut,
i-se inclinan, recunoscndu-1 i ei ca domnitor
comun, oi-i aratau totodata cu ce si cu cal vor

Aici e reside* prefecturii j.-lui Musca], a

unui tribunal de prima instanfa si a altor autoritafi mai mici. In privinfa ind us tria 1
orasul are 17 mori, mai multe pino sau diirste
pentru batut postav, 1 fabrica de saltarla, 1 fabrica de hartie, unde Mint ocupafi preste 250 lu-

cratori. Loc. se mai ocupa cu facerea de sita si

donife, apoi cu olaria, croitoria, tmplaria, fieraria, etc. si parte cu agricultura. Tirg sept.&
mnal se face in C. in toate Sambetele, iar tirg

anual numit vsf. Me se face in 4ilele dela

17-28 Iulie; acest tirg e foarte animat; vitela,

contribu i ei la in trefinerea domniatului. Aceste si in special caii silnt mult cautafi. Comer ciul
contribuiri voluutare eran aduse la domnio mai Po tanga lipscanii, bacanii si carciumi, mai consta
antiliu de insisi representanfii locali ai finutului, si din vn4area produsului industrial nafionale,
mai pe urni insa, cm de prin secl. XVII in- precurn : sita donifi, stofe de lana, panzeturi, cocoace, fura strinse de catr doi vornim trimisi stume nafioale, s. a. Prin linia ferata oraaul C. e
dela domnie. lntr'aceasta stare politicl i social pus in legatur cu alta oraae principale ale 01.1
a trecut finutul C. in 1775 sub domina imprafiei
Orasul C. trece drept primal scaun al voevoHabsburgilor, impreuna cu cate o parte din fi- datului Munteniei; aici descalecit la 1290 Rada

nutul Sucevei si al Cernaufului. De ser inainte

s'a schimbat cu desavirsire aceasta stare politica i sociala a locuitorilor; chiar i proprietatea Ion seculara s'a micsorat foarte mult in
urna unui preces indelungat, purtat cu fiscul.

Negru, voevodul Fagarasului ai intemeietorid

ATunteniei. C. exista inainte cte c6borrea lu
du dela Pagaras; pana pe timpul Fanariofilor
C. forma o republica ca si Brladul, inzestrata
cu drepturi si privilegii speciale. La 1737 orasul

(Cf. Cantemir D., Descriptio Moldaviae. Buc., 1872, C. fa ars de Turci, lar in timpul rescoalei dela

pag. 123 si 106; Eud. Hurmuzaki, Nota- und 1821 fa ocupat de Nicolae oi Iorgu, frafii lui
Hilferuf der Gemeinden des Moldauisch-Campu- Ipsilante. (Cf. C. D. Aricescu, Istoria 0.-lui,
lunger Okols in der Bukowina. Wien, 1861; Sbiera C. Alessandrescu, Dicf. geogr. al j.-lui Musco!.
I. G., Traiul Romanilor inainte de fundarea sta- Buc., 1893.)
turilor nafionale. Cuna* 1890; Manan S. Pl.,
(U, stabiliment balnear, v. Radu Negru, Baile.)

Tradifii poporale rom., Buc., 1895.)

Cimpulung, 1) C. com. urb. in Rom., capitala
j.-lui Musca!, si odinioar residen% domneasca,
situata pe un platou intre 2 dealuri numite Muscele. C. are o posifie foarte frumoasa si preste
10,000 loc. impreuna cu coi din suburbiile ora-

afara de pufini cat., loc. stint tofi ortodoxi. Orasul are 4 strade principale, cari inerg
paralel in lungul ora.sului ; stradele sant curate
fi pavate cu bolovani ; 2 piafe (piafa Sf. llie si
piafa mica) si 2 gradini publico. Intre edificiile
mai insemnate se numera: gimnasiul, scoalele
primara de baiefi si de fete, spitalul judetean,
sului ;

G. Roinetnesc, comuna urbana. in Bucovina,

cap. 5ij. C., cu 6708 loc., (4334 ort., 1147 cat.,

62 prot. si 1165 mos.), trei parochii ort. si una
cat., trei scoale primara de baiefi si de fetife,
o scoala de industrie de lema, stafiune de cale

ferata local; scaunul cpitaniei ai al judecatoriei ; cabinet de lectura, banca rural.

a Busesc, (numit de Hufani Doillopole),
comuna rurala fi parochie cu mosie boiereascil
in Buc. cap. Vijnifa, j. Putila, cu 1725 loc.,
(1609 ork., 21 cat. si 95 mos.); Qcoala primara.

www.dacoromanica.ro

[Dr. L G. Sbiera.]

Campus Martins

Canada.

691

iesind din lacul Winnipeg se varsii sub numele

Nelson in Baia Hudson; in fine lacurile: Cerbilor, Athabasca, Sclavilor i Ursului mare se
scurg plin Mackenzie spre Oceanul Arctic; coC., (magh. Hosszfoneed), com. run in LTng., boriatuile vestice ale muntilor jai varsa apele
cott. Selagiu, cu 336 loc. rom.
lor scurte in Oceanul Pacific. Desi apele C.-ei
Campus Martins, camp in Roma undo se tineau in genere sant acoperite ca ghiata o jumetate
odinioara adunarile de popor. Aici era ai locul de an, totusi ele contribue mult la inlesnirea
pentru exercitiile militare.
comunicatiunii. Clima C.-ei se caracteriseaza
Campylotrop, (grec.) in botan. organ (ovni, prin schimbarea repede a caldurii mari de vara
sporange, etc.) indoit in forma de are, de ri- cu frigul extrem de ian3a. Ca producte se nunichiu, ori potcoava; s. e. oval C., la care mi- mera' diferite soiuri de lemn in cautitati enorme,
cropilul e apropiat de hil i de chalazA, (la Fasole, cereale, petroleu, fier i alte minerale, apoi pesci,
Crucifere, Solanee, etc.)
blane, etc. Industria e in desvoltare, iar coCamwood, (pron. chemvud), sau Barwood, merciul infloritor ; flotila comerciaba a Dominilemnul arborelui Baphia nitida, originar alb, unii era la 1894 de 7245 nai de 1.110,530 tone;
devine reau-negricios la aer, se folosesce la vap- export de lemn, oereale, fair* pota.sa, ohm de
situl bumbacului. Hamburg a importat 1891 ca. pesce, pesci, carne, vite, piei ; (in total 117.524,949
40,000 kgr.
Dol. 1893/94), iinport de metale, testuri, coloCan, (Kan), numirea bastimentelor de resboiu la niale (123.479,940 Dol.) Comunicatiei serves,
Iaponezi ; ansura de fluiditate in Olanda = 1 lit. earl de ape, 25,144 kin. cai ferate (1894) ai
Cana, 1) orlisel in Galilea, in care Isus, land 51,242 km. linii telegrafice. Instructiunea se
parte la o nunta, savirsi cea dintalu minune, desvoalta rapid; 1889 erau in C. 16 universitati,
prefaand apa in yin, (loan 2, 1 ai urin.); 2) 24 colegii, 965 scoale sup. si 15,145 Sc. pop. cu
cotul spaniol de 8 palmos, = 1.555-1.604 in.
1 mil. scolari; C. are o Academic+ de snit*,
Cana, trestie, trestie de zahar; o beutura Royal Society, Academia artelor frunoase, Sospirtoasa, produs din zaharul de trestie inainte cietate literara-istoricl, etc. Constitutia. Puterea
de destilatiunea rumului.
axecutiva o are un guvernator general ca un sfat
Canaan, numele unei ten; pe monunientele secret (ministeriu), muniti din partea coroauei
egiptene din dinastia a 19 si 20 insemna Asyria engleze; legislatiunea o are parlamentul fedesud. In testam. vechiu se intelegea and Fenicia, rativ (senatul cu 78 membri numiti de guvernator,
and teara de pe ambele prti ale riului Iordan, ai camera deputatilor (215) aleai de cetAteni);
sau i numai partea vestia dela Iordan, cucerita pentru afacerile locale fiecare provincie jai are
de Israil. Cananifii din biblie ant deci sau parlamentul seu. Finanfe: veniturile ord. 1893/4
Fenicienii, sau populatiunea Palestinei supusa de au fost 36.374,694 Dol. ; cheltuoli 37.585.025 Do!.
Israil. Pe timpul sf. Augustin, teranii punici din Datoria statului 1894, 3081/, mil. Dol. Armata :
C., (magh. Homelimed), com, mare in Ung.,
cott. Maramurea, cu 2012 loc. magh. i ruteni ;
a fost unul dintre cele 5 orase ale coroanei, ridicate la acest rang 1329 de regele Carol Robert.

Africa nord. se numiau Chanani, adec: Fenicieni. trepo stabile 1200 oameni, militii 37,359, reserve
Canabae,

(lat) dughene, in care se vindeau (355,000; 7 vapoare de resboiu. Capitala fede-

diferite obiecte la legionarii romani; se construiau ratiunii dela 1858 e Ottawa.

Istoria. C. fit descoperita la 1497 de Sob.

colonie engl. in America de nord, Cabotto, dar nime nu se cugeta la colonisarea acelei
se compile din prov. Quebec ai Ontario. Pe la teri pna la 1608, and Francia incepa a o ocupa
1867-69 fir impreunata ca celelalte colonii engl. ai puse bas colonisarii prin fundarea ora.sului
de pe continentul nord-american, formandu-se Quebec. Colonisarea mai intensiva f Impiedeun stat federativ sub numirea ,Dontinion of catfi
luptele ca Indianii, dar mai ales prim
Canadat cu teritorm de 7.990,733 km'. ai intoleranta refigioasa, transplantata de iesuiti ai
de regula lfinga fiecare lagar stationar.
Canada,

4.966,665 loc. (1895), intre eari vr'o 1'25,000 In- in C. Aceasta provocit nemultamiri, cari dusera
diani, resta! Francezi catolici (in partea estica)
la revolutie i lupte cu Englezii invecinati, cari

Englezi protestanti (in partea vestica). C. cuprinde partea dinspre nord dela Statele-Unite
a Americei de nord, afara de Alaska. In partea
sa vesticii e acoperit de 3 i r ur i de multi

lupte se terminar 1763 in favorul Englezilor,

remanhd ei staptinii C.-ei. Reactiunea eschise

acum pe catolici dela toate (duffle publice, 1774

ins se introduse libertate religionari. 1791 C.

(Cascadele, Columbia ai Muntii Stncoai), cari isi fa impartita in C. inferioara (franc.) ai C. su-

ajung cea mai mare inaltime in Mt. Brown perioara (engl.) Frearile intre cele doue natiuni
(4880 m.); pasurile preste acesti munti nu stint

confestuni durar in continuu. Dela 1867 C.

grele de strAbAtut ; tinutul muntos in parte mare

e acoperit ca paduri; are si ghetari. Dela coastele
estice ale muntilor stancoai Oa la Ocean al Arctic,
Baia lui Hudson ai Oceanul Atlantic se iutinde un
teren aproape ves, intrerupt pe alocurea de ridicaturi stancoase (Niagara) si coline, can in multe

fa unita pe rand cu celelalte colonii engl. din

tensiuni nemArginite. In ape C. e foarte bogatal

servind la 3 oceane ape abondente: Oceanulur
Atlantic aptu-tine basinul San-Lorenzo, care duce
apele lacurilor cana.dice (v. ac.); Saskabjewan

mitele cataracte Niagara. Lacurile canadice sant

America de nord, dupit ce 1840 i-se dote o con-

stitutie liberala si prin administrare inteleapta

se puse basa desvoltarii noului stat federativ
Dominion of C., a carui poporatiune cresca prin
colonisari none in mod sitntitor.

locuri dan aspect undulos tinutului. In partile

Canadice, lacurile, cele 5 lacuri mari din
nordice acest rjes e steril, abia se afla plante America de nord, situate intro Canada al, Stamici, in partile sudice insa se afla pamnt ro- tele-Unite: Lacul superior, Huron, Michigan,
ditor. Pliduri se alit si pe intinsul ses in ex- Erie ai Ontario, intre cele doue din arma renusituate in forma de tarase ai se scurg unul in-

tfaltul ai in fine din Ontario prin riul SanLorenzo in Oceanul Atlantic. Intre toate lactuile

www.dacoromanica.ro

692

Canadian River

se atla cataracte si caderi de apa, acestea stint

incungiurate en canal, pe cari pot umbla vapeare dela marginen extrema, a Lacului superior
Ana la ocean.
Canadian River, fin in America de nerd, isvoresce in Muntii static* si se varsa in Arkansas ;
1400 km. lung.
Canadol, product ce se obtine la clestilatiunea
pacurei (titeiului); in comerciu se cunoasce sub
numele gazolintt. Se intrebuinteaza ea mijloc
de degresare i pentru carburare in aparate speciale de produs gaz de iluminat. C. fierbe Litre
700-90 C; grout. specif. 0-66-0.69.
Canal, scurgere artificiala de apa, care servesee pentru aprovisionarea Cu apa a tinuturilor
uscate, sau pentru scurgerea mlastinelor, pentru
alimnentarea cu apa a ora.pelor, pentru deviarea

Canare.

mentele omenesei diluate cu cantitati mari de

apa. Un eras nu poate fi salubru daca nu este

canalisat. C. devine numai atunci perfecta, cAnd

toate curtile, toate casele sfint legate cu canalul
public priu canale particulare, cAnd orapul este

alimentat cu cantitati mari de apa curata, cari

serves pentru spalarea puternica a canalelor.

Canalele au obicinuit forma ovala si dimensiuni

diferite ; canalele colectoare principle stint destul
de inalte, pentru-ca lueratorii insarcinati cueuratirea lor precum i inginerii, cari le inspecteaza,

sa poata umbla prin ele, altele, mai ales cele

particulare din curtile caselor, au dimensiuni

inici. In antica Roma canalele colectoare au avut

o largime mai insemnata decttt canalele moderne,
ruinele colectorului mmcloaca maximag au dimensiuni mai mari deck canalele principale de astaxli
apelor din cursul lor normal, pentru ducerea din Paris, Berlin, Londra. Canalele de dimensiune
murdariilor din cldiri (v. Cartalisare).
mai mare se zidesc din beton pi din piatra, caC. pot servi i ca cai de comunicatie pentru nalele mai Auguste stint constituite si din tevi
transportul de persoane i marfuri. Dintre aceste de tuciu sau de pame'ut ars. Pentru ea gazele incele mai mari stint: C. Imperial, 1) C. din Ara- fecte din canal sa nu se suie in locuintele legate ca
gonia in dreapta riului Ebro dela Tudela pAna canal, se intercaleaza intre canalul public si cel
la Saragossa, 119 km. lung, 25.5 no. lat, 3.35 m. privat, precum si intre canalul particular i laafund ; inceput de imperatul Carol V. 2)C. Jiinho, trina un sifon, care Rind inchis erinetic prin

cel mai mare canal, in China, se incepe dinjos apa opresce trecerea gazelor. Un remediu mai
de Nanking la riul Jangcekiang, duce preste eficace in contra emanatiunilor melitice ale caHoangho spre nerd pilna la Peiho; 1100 km. nalelor consta insa In constructiunea lor corecta,
lung, 80-330 m. lat, facut de prin sed. VII. cu un povirnip (panta) suficient pentru ivies3) C. nord-estic, intro Kiel pfind la gura Elbei, nirea scurgerei repule a continutului lor pi in
98 km. lung, 26 in. lat, 8.5 m. afund; inlesnesce spalarea lor regulata. Continutuf canalelor se
comunicatia din Marea Nordica in cea Estica varan obicinuit in riurile apropiate, direct sau
(baltica), etc.
dupa purificarea prealabila, in multe erase licuilu bo t an i c a se numese C. aerifere, cavitati dele canalelor serva pentru irigatiunea tere-

alungite in forma de tuburi, de obiceiu intre nurilor cultivate, pentru ingrasarea pamntului

teseturile moi ale plantelor vasculare acuatice ; (v. Irigatiune). Pnrificarea licuidelor din canale

in interior confin aer, ce constitue atmosfera se produce prin decantare (prin adunarea licuiinterna a plantei. Cand celulele ce marginesc delor inteun basin, in care materiile suspendate
cavitatea C.-lui produc i elimineazit diverso sub- se depun pe fund), prin filtrare prin carbuni
staute, C. se die secretorii.
nasip i pe calea chimica prin amestecarea
Canal, (franc. C. La Manche), in antichitate cu diferite saruri, cari grabesc caderea pe fund a
Mare Britannicum, parte a Oceanului Atlantic,
care leaga de acest ocean Marea Nordica ai desparte Francia de catra Marea Britanie; 300 km.
lung; mai iingust (33 kan.) intre Dover si Calais,
57 m. afund. Pe aci s'a proiectat un tune' subinarito, mai in Lonna un pod, dar planurile nu

[I. Felix.]
materiilor suspendate.
Canapea, dela grec. Kanopeion = perdele pentru

apkare de musco; fig. un scaun sau pat provegut cu a.qemene perdele.

Canar,

(Fringilla canaria), o pasere &Iota-

toare din fain. Fringillidelor, originara din insulele

sau realisat, in parte din causa opositiei En- Canare, uncle in stare libera are coloare verdegliterei.
galbie, pe ctind cea din colivii e galbena mai
Insulele C., grupa de insule in sitial Nor- de tot. Are cant puternie i placut; invata usor
inaudiei, 3 instile mai marisoare allele mai inici; ori ce melodii.
[Y. B.]
195 km2., cu 92,272 loc. (1891); renumite lapCanara, (Sanara), tinut britic in India antetarii ; apartin Engliterei.
rioara pe termurul vestic al Decanului. sparCanalla, (franc. Canaille), partea degradata tin'nd C. nordica (10,129 km.2, cu 421,840 loc.,

despretuita a populatiunei; in general toti capitala Karvar) la presidentia Bombay, iar C.

oamenii demni de dispretul public, ori care ar fi sudica (10,106 km.2, cu 959,514 loc., capitula
conditiunea`lor sociala.
Mangalur) la presidentia Madras.
Limba canard, (sanado'. Karnilta), una din
Canalisare, o intocmire sistematica de canaluri subterane, prin cari se scurg apele usate limbile dravidice din Decan, vorbita de vr'o
de casa pi industrie, adesea si cele meteorice 8 mil. oamneni; are alfabet propriu si o literade pe piete, strade i curti.
tura insemnata, dar putin cunoscuta.
C. orafelor are scopul a inlesni scurgerea Canare, insulele C., (in antichitate Lasulae for-

repede din oraa a apelor de ploaie, a apelor mur- tunatae), grupa de iusule in Oceanul Atlantic,
dare din casa, bucatarii, spalatorii, curti, graj- 103 km, departe de continental Africei norclice,
duri, stabilimente industriale, a opri stagnarea formAnd o provincie spaniola do 7273 km.2, cu
apei pe suprafata solului si a inlatura umidi- 291,625 loc. (1887). Insulele stint de provenienta
tatea lui. In Impale, in cari s'a introdus sistemul vuleanica, ca piscuri inalte; grupa se compune

de total la canal ,

se varsa direct din latrine din 7 insule mai mari locuite (Ferro, Palma,

(din water-closete) in caualele publice i excre- Teneriffa, Gran Canaria, Gomera, Fuerteventura,

www.dacoromanica.ro

Canava

Lanzarote) si alta 5 mal mici i nelocuite. Clima

e foarte !damita i santoasa; pamntul roditor:
fructe sudice, vin, matasa, cosenila, etc. Act este
patria paserilor canare. Locuitorii siint de origine
spaniol, normana i flandricl, mestecati cu sango
de Guanchi (indigeni stravechi) si Negri. Dela
1478 aceste insule apartin Spaniei.

Candela.

693

sonalul auxiliar in mesura corespundetoare. Sub

principii nationali inca a fost C. in Trs., iar sub
domnia austriaca eran i aci doue cancelarii.
Cancer sau Carcinoma, tumoare, ce se poate

desvolta in ori ce parte a organismului: piele,

ganglioni, creer, intestin, rarunchi, etc., si caro
isi are originea in o inmultire (hypergeneza si
Canava, (fro. =nenas), o testurd ordinara hypertrofie) neregulata (atipica) a epiteliului
rara, en gaurile patratiee, cari servesc ca fond acestor organe. C. distruge i substitue tesutui
la brodat cu fire colorate (stramin); ca perdele organului, in care se desvoalt, suprimindu-i

pentru api5rarea de musco si aerisatoare; tot a$a

se mai numesce si sarghia si pinza groas rara.
Canazawa, oras in Iaponia, pe termurul nordvestic al insulei Nipon ; 94,257 loc.; fabricatiune
de bronz, portelan i matasarii.
Cancan dans frc., originar din Algeria; un fel
de contrdans, insa cu deviatiuni excentrice
indecente in figuri, tinuta i positiuni.
Cancelar, (lat. cancellarius frc. chancelier,

functiunea; el se propaga mai departe catra

orgauele invecinate cit i prin vasele limfatice

spre ganglionii limfatici. C. se desvoalta de preferinta la oameni in virsta, el e dureros i ajuns
la suprafata pielei poate forma o ulceratie
un aspect particular. C. recidiveaza, causeaza
dupa mai mult timp cahexia canceroasa si se
poate generalisa. Causa C.-Itti, dupa unii autori, e o

predispositie congenitala a organismului pentru

engl. chancellor, germ. Kanzler), amploiat in- o hypergeneza epitelial morbida, dupa altii nisce
sarcinat Cu redactarea documentelor de stat. microorganisme numite coccidii. Tratamentul
Dignitatea de C. a fost la inceput una dintre cel mai bun al C.-lui e extirpatiunea chirurgicele mai inalte in statele europene. In im- cala, cit mai timpurie; chiar dupa o operatiune
periul vechiu germ. archiepiscopul din Mainz bine reusita el poate recidiva si atunci o nona
(Mayence) purta titlul de archicancelar (Erz- operatiune se impune. Se deosebesee: C. simplu,
kanzler) al imperiului. In Francia C. trebuia sa In care celulele epiteliale tin ~pena tesutului
fie jurist si aves functiunile unui ministra de de legatura; C. medular, de o consistenta mai
justitie. In Anglia marele C. (Lord High Chan- moale Cu multe alveolo; Scirrhus, de o consiscellor) e si astadi primul amploiat al statului, tenta virtoasa, prevaleaza tesutul de legatura;
impreunind in persoana sa functiunile de presid. C. gelatinos, la care si macroscopic se poate
al casei Lordilor, de sef al cancelariei imperiului, constata o degeneratie gelatinoasa sau coloida
de ministru de justitie si de president al curth a substantei ; C. myxomatos, cu o degeneratie
de apel. In Prusia regele Frideric II creh postul myxomatoasa (mucoasa) a substantei. In C. se
de mare C., care era identic cu postul de mi- aseaza cite odata pigment negricios; o forma
nistra de justitie. Astacti e de importanta deo- foarte maligna.
sebita in Germania functinnea de C. imperial
Cancion, versal lirio al Spaniolilor, cu 8 silabe
(Reichskanzler), creata. de Bismarck in 1871. trocheice.
imp. e numit de impratul, e primul dignitar
Cancionero, colectiune de poesii n'ice; la inal administratiunei iinperiului i presidentul con- ceput C. cuprindea poesiile ce se ciintau la curte.
siliului federal (Bundesrat). V. si Logofet mare.
Cancricat, (musica), vechiu artificiu contrapunctic, intrebuintat mai cu sama in Canon;
Cancelaria, birou. (v. Bureau).

C. aulicd Transilvand. Transilvania, ajunsa indica ca tema este a se lita inordnd ca racul,
sub domnia casei habsburgice, avea lipsa de un adeca dela ultima nota catra cea
representant IiInga curtea din Viena, precum
Cancrin, George, emite, financiar si out do
avuse si la Poarta otomana, si neinvoindu-se de stat, n. la 'fanal' 1773, -I- la St.-Petersburg 1845.
lec, ca sa aiba acolo representant comun cu In 1796 intra in serviciul Rusiei, i avansiud
Uugaria, pe basa resolutiunii Alvinczi-ane in repede in administratia militara, fi' numit 1823
1694 a trimis la Viena pe vice-cancelarul Samuil ministru de finaste. C. mari veniturile publico
Klnoki, ea sa inijloceasca coiespondenta intre prin exploatarea minelor i prin economii; stabili
curte si teara. Din positinnea aceasta modesta un ordin riguros in finante, funda scoli de co-

C. foarte repede s'a ridicat si deja in 1695 ea inerciu si de navigatiune, institute forestiere, techincepe a functiona ca dicasteriu, si a influents nologice, etc.; desvoltit geniul industrial al natiunei
in gubernarea terii. Ea trage la sine impartirea ruse ; ridich creditul son i dete resultatul expedonatiuuilor si trimetea ordonante, iar prin rientei sale lungi in diverse opere de economie
art. II din 1753 i-s'a incredintat si judicatura politica $i de administratie. (Rem.: Economia
in instanta suprema. Astfel competenta C.-ei se mil. in timpul pacii i in timpul resboiului.)
largi tot mai mult pina ce ajunse autoritatea
Cancroid, Cancer. (v. ac.)

oficioasa eea mai inalta a Transilvaniei, care era

Candahar, oras in Afghanistan, tanga un atIttent
imputernicita, i frade subscrierea proprie a prin- al riului ffilmend; 15,000 loc., industrie de lilacipelui, in numele acestuia saindrepte ordinatiuni tasa, statiune de caravaue, comerciu cu India;
catra guvern. Sub Tosif II mitin timp a fost pina 1839 a fost capilla un ui chanat independent.
impreunata Cu a Ungariei; dar dela 1791 iar
Candarin, numele unei mici inesuri de greu-

a fuuctionat de sine pina la 1848. Dupa ice- tate in China si Iaponia; Clunezii ii iu Fen,
tarea absolutismului a fost restabilita, si a func- Iaponezii Fung sau Pun; 0.375 gr.
tionat pina la 1867. C. aulica Trs. sta de regula
din 6 consilieri aulici, aIesi in sensul diplumei
Leopoldine din 1691 si a legilor XX si XXI
din 1791, dintre barbatii cualificati ai celor trei
natiuni i patru confesiuni recepto, avnd per-

Candela, 'tintinare, sfesnic, un vas de metal,

in care se a.seaza alt vas de stiela umplut cu
oleu. C. servesce ca 'tintina in hiserica si se

aseaza inaintea sintitelor icoane, iar pe alocurea,

si prin casele private, tot peutru trebuiutele

www.dacoromanica.ro

694

Candela

Candolle.

cultului divin; dupa istorie simboliseazA C. de locul vechiuiui Herakleion; 12,000 loc.; port ;
aur din Test. vechiu, care ardea in templul In- archiepiscop grec; fabrici de stipun; in aprodeilor, In semn, ca Ddeu, lumina cea eternA, piere era odinioari portul Knossos.
care lumineaza 51 incaldesce inimele si sufletele
Candiano-Popescu, Alexandru, general de decredinciosilor, faee vii in veoi pe toti cei ce visie, n. 1 Ian. 1841, Intrat In militie, inaintat
umbla in calle Lui.
apitan, ja parte in conspiratia oficierilor la reCandela", jurnal bisericesc-literar, apare deis sturnarea principelui Cuza (11 Febr. 1865). De1882 sub auspiciile Consistorului archiep. din misioneaza din armatl, proclama', In Aug. 1870
Cernaut odata pe luna, continand 5i articole in la Ploiesci, detronarea Donmitorului Carol, dar e
limba ruteneascA ; ea urmAresee sporirea, lAtirea arestat, dat in judecatii si achitat de jurati. Apoi
fructificarea sciiutei teologice, pi are ea scop studiazti in Italia jurisprudenta, se face advocat,
a deschide olerului pastoral tesaurele sciiutei teo- reintra la 1877 in amista, ja parte ca major in
logice, a semana prin predici adeverat religio- capul batal. 2 de vnAtori la luarea Grivitei,

sitate ai moralitate in popor, ia infrAti si uni (30 Aug. 1877), devine 1879 prefect al politiei, la
prin iubire pe toti membrii bisericii. Redactori 1880 adjutant al Regelui Carol (timp de 12 ani),
aufost: Dr Vasile Mitrofanoviciu (Iulie 1882 pAn ai la 1894 general. C.-P. a publicat si poesii. (Cf.

Oct. 1883); Artemio. Berariu (Nov. 1883 pana'

Martie 1895) si Dr Emilian Voiutchi (Apr. 1895
pana Dec. 1897), iar pentru textul rutenesc necontenit Isidor Vorobchieviciu.
[Dr I. G. Sbiera.]
Candelabru, in antichitate un picior de lemn
pentru a sustin luminari, lAmpi, etc.; cresand
luxul, s'a sculptat artistic In bronz sau marmorA.
Consta adesea dinteun trunchiu canelat, purtat
de picioare de animal, avand la extremitatea de

sus un disc.

T. Maioreseu, Discurs. parlam., vol. I 5 II.)

Candid, inocent naiv, curat la Ballet.
Candidat, cel ce doresce sa ajunga la o fanotiune, la o demnitate. Tot C. se numesc ai cei ce
au trecut examenele pentru cartera ce si-au ales.
Candioti, locuitorii insulei Creta.
Candis, (cande, zahar cristalisat In cristale
bine desvoltate. Se prepara din cele mai fine
zaharuri exotice prin rafinarea zaharului brut
co. sitnge de bou sau cu albus de ou, se disoalv

In biserica un C. provklut cu mai multe In tipa ca sirup de 40-410 Baum, se toarn

lumini ori vase pentru oleu este aninat dea- In forme hemisferice, in cari silnt intinse orisupra pietrii din mijlocul bisericii, 5i llichi- sontal firicele de ata. Basinele se pun la uscl-

puiesce sfeanieui de aur cu aepte lumini din Test. toare la 600 C., timp de 72 oare. Cristalisatiunea

vechiu, asezat in templul iudaic in laturea de pe fire terininata, se spargo coaja de deasupra
catra meaza-di. Policandrul (= multe luminari),
se scurge sirupul remas. Cristalele se spala
e identic cu candelabrul. Sfefnieul, un posta- cu apA cald si se useti de nou, apoi se ambament Cu unul, ori cu mai multe brate pentru leazA in li garnisite co. Urde. C. are felurite
candele ori lumini, asezat in biseric pe pamnt nuante: alb, galbuiu, galben, rosa, negra, viori pe diferite mese. Arderea oleului i gril- netiu, etc. Se intrebuin(eazA la indulcirea si
simei din caudele si sfesnice este totodata si un prepararea de dulceturi, licheruri, esente, sain-

fe) de jertf adusa de credincioai lui Ddeu, dupA panie, etc., cari nu se pot limpedi bine co. zahar
imitares jertfelor de animale si vegetale din Test. ordinar de cpatina. Efectele lui medicinale siint
vechiu. Sfesnice si C. se aseaza in bisericile problematice, desi muiti Il recomanda ca indulcrestine mai cu sarnA inaintea ieoanei lui Isus citor, mai co. sama' la recefi, etc.
si a Mariei, inaintea iconostasului (altarului),
Candolle, numele mai multor botaniati ilustri.
apoi pe liingA tetrapod, unde sta icoana sfAutului, 1) C., Augustin-Pyramus, n. 1778 la Geneva,
ce se serbeazA in cliva respectiva', si in altar pe t 1841. Prof. de bot. la pcoala de medicina' si la
masa si pe proseomidier.
[G. Hango.]
facultatea de sciinte si directorul gradinei bot.
Cindesci, numire topogr. in Rom., 1) C., com. dela Montpellier. Dela 1817 stabilit In Geneva.
rur. in j. Bu z (Su, fermata din 3 cat. Cu 1840 loe., Cu Lamarck publica la 1805 editia a III-a a operei
3 biserici ai 2 F3coale; teren avut in substante Flore Franeaise; a mai scris: Systema natural()
niinerale 5i mai eu sama in crbuni de pAnint. Regni vegetabilis, (2 vol.) si inceputul monu2) C., com. rur. in j. Dmbovita, formatA din mentalei opere : Prodromus systematis naturalis

3 cAt. en 1700 loc., 3 bis. si 2 scoale. Loc. se Regni vegetabilis, in colaborare cu fiul sau
ocupa Cu lemnria si mai co. sama cu notaria. Cu alti botanisti distinsi; Organographie vagaCandescu, veche familie munteana., adi stins. tale, 2 vol.; Physiologie vgtale, 3 vol., etc. 2)
Originea ei se confunda eu a Basarabilor. La C., Alphonse Louis Pierre (fiul precedentului),
inceput 'muele de familie aveau dupa mosia n. 1806, t 1893. Prof. de bot. ai directoral graPatarlagele. Mihalcea Banul, boier vestit din dinei bot. din Geneva. Continua opera tatalui
timpul lui Mihaiu-Viteazul, al crui tovars cre- Prodromus, (vol. VIII, 1844XVII 1873). Dela
dincios era, a fost Mare Ban al Craiovei inainte 1875 incepe in colaborare cc. fiul seu i ca
de 1698. Pier pe cAmpia Turdii in 1601, ucis altii opera: Monographiae Phanerogamarum. Alte
batjocorit de Unguri. Din cei patru copii ai opere de cea niai mare valoare: Gographie bosei: Badul vel comis, dis Mihalcea sau din PA- tanique, 2 vol. (1855); Lois de la nomenclature
tarlage (1630), a fost mai pe arma mare vornic; botanique (1867), cu Nouvelles remarques sur
mis sub Mihuea 1658, impreund cu nepottd san. la... (1883); Phytographie (1880); Origine des
Probabil ca numele de C., s'a luat dela Cndea plantes cultives (a 3-a edit. 18,6), etc. 3) CaPostelnic ot Balotesci (1640). Istrate Postelnicul, simir de C., fiul precedentului, n. 1836, a scris
boten oniorit impreuna Cu Radu Voruicul i eu In Prodromus, apoi: Mmoire sur la famille des
nepotul acestuia Chinpineanu 1658.
Piperaces (1866), Thmie de la feuille (1868), etc.
Candia, Creta (v. se.) Capitala ei C. (grec.
Pretiosul erbar i vasta biblioteca a fam. C.
lokastron), pe termurul nord. al ins., zidita pe sant in orasul Geneva.
[S. *t. R.]

www.dacoromanica.ro

Candra

Canepar.

695

Candra, deul lunei la Imp; poart un steag la aparifiunea ei, este bineventata de latratul

de piele de pzel, care simboliseaza petele lunei candor. Akleon, un viinator renumit, a trait tot
si se cara in trasura, care e trash-. de antilope. prin paduri si pe munfi, a fost spintecat de canii
[Atm.]
sill de \That pe muntele Kithaeron. Dupa ApoCandrea, George, prof. in Bucuresci, n. 20 Apr. lodor, Akteon a avut 50 de card, cari represinta
1862 la Neagra in Transilvania; mai antaiu
cele 50 de dile ale timpului de canicula. Argos,
v4itor la Campeni (Afunfii apuseni) i prin alte care a pazit pe Io, se numia canele dinei Hera, si
parti, %di apoi (ca bursier al sec. Transilvania) In asemenea secs Eryniele 5i Kerele se numiau
studii academice la Bucuresci, Viena, Graz si canii lui Pluto, iar Harpiele canii lui Zeus. Dios-

Strassburg, uncle obtin gradul de dr. phil. en curii treceau si ca vnatori curagiosi, si Castor ayes
tesa: Der Begiiff des Erhabenen bei Burke und
Kant, 1894. In colaborafie cu Teofil Franca publica Rotacismul la Mofi i Istrieni, Bucuresci,
1886 si Rornanii din Munfii apuseni (Mofii),
Bucuresci, 1888, studiu conscienfios 5i intere-

sant prin datele geografice si etnografice, prin

observafiile asupra felului de traiu si al obiceiurilor Romanilor din Munfii apuseni, cum si prin
materialul linguistic si folkloric adunat. A fost
premiat de Acad. Rom. 1894 fa angajat ca co-

cani renumifi, chilli castmici, iar canii cei buni

se laudan a fi din soiul acestora. C. lui Orion e

steaua Sirius, care aduce dilele cele mai caldo
de preste an. Aceste se numesc dies caniculares
(dilele canelui sau canicula). Turbarea candor se

atribuia influenfei caldurii acestui timp asupra

canilor.

C. in poveftile romane. Un fet frumoa trednd presto o spa mare, ajunse la iad gri acolo
se fd ocolit de trei cani albi. Negra impiirat

laborator la Dreptatea din Timisoara, iar dupe, infeles cu amoresa sa, mama lui f dt frumos, voi

intemnifarea lui Dr. V. Branisce, redacfiunea sascape de fiu, si ea prefacndu-se bolnava, il tritrecii asupra sa. In urma unui proces de pres mise ca s-i aduc miirul din raiu, dar o baba
condamnat, in absenf, la 2 ani inchisoare,
ca canelui ca dou6 capote, care pazesce inemigrase Tina mai inainte in Romania.
trarea raiului, sa-i arunce o pane vrajita. [Atin.]

Candrenii sau Dorna Ccindrenilor, sat in Cine, numirea a done constelafiuni: 1) C. mare
Bucovina, cap. Campulung, j. Vatra Dorna, form. se afla pe emisfera sudica intro constelafiunile
comuna si parochie Cu: Dealul Florenilor, La Naia, Orion si Iepure. Dupa Heis cuprinde 70
si stele visibile ca ochii liberi, intro cari Sirius

Ivor, La Piatra, Piluganii, Poiana Negrii

Sinidii; are 2370 loc. (1942 ort., 185 cat , 33 prot. (v. ac.) este de gr. I, iar alto dou de gr. II.
si 210 mos.), scoale reimare se afla in C., in Dealul 2) C. min se all pe emisfera nordica iutre conFloren ilor si in Mena Negrii ; mai multe fntani stelafiunile $erpele de aria, Racal, Gemenii, Orion
de apa feruginoasa; din cea din Poiana Negrii se si Unicornul, 5i cuprinde 37 stele, intre cari

exporteaza; ferestree.

[Dr. I. G. Sbiera.]

Procyon este de gr. I; se ivesce pe ceriu cateva

Candy, 1) miisura de greutate in India de est ; se dile inaintea C.-lui mare.

imparte in 20 Maunds. C. de Bombay = 254 kgr: ;
Canea, sau Chania, oras pe insula Creta, in
2) oras pe ins. Ceylon.
locul ande fusese vechiul Kydonia; episcop grec ;

Wine, (Canis familiaris), mamifer din ord. residenfa unui cairnacam si a mai multor conCarnivorelor, fam. Canidelor. Este de foarte suli ; 12,000 loc.
multe feluri (rasse), cari se deosebesc prin forma
Canella Sin., (botan.) gen de plante lignoase
capului, a botului, a corpului, pruini, colorii, s. a. din fam. Canellaceelor, din America tropicala.
In privinfa originei e mai probabil, el nu se de- Scoarfa deis C. alba Murr. se folosesce la conriva dula vr'o specie selbatic, ci oamenii au fecfionarea unni yin diuretic.
[A. Pr.]
domesticit deosebite feluri de lupi si sacali, din
Canellaceae, (botan.) o famine mica de plante
a carer incrucisare a iesit C. de astadi. C. se dicotyle tropical-americaue si din Madagascar,
poate foarte bine dresa, e credincios, iute si are dupa unii numai trib din farn. Magnoliaceelor. Cel
mirosul foarte desvoltat. Mananca tot, ce ma- mai important gen e Canella. (v. ac.) [A.. Pr.]
nanca si omul, mai ales ii place carnea statutd,
Canelura, sghiaburile verticale in trunchiul
fiart si mancarile fainoase. Fuge i innoata unei columns sau unui pilastru, pentru a-i da
foarte bine, se urea rea. Sonmul ii este nelinistit, un aspect mai svelt.
viseaza, se trezesce iute. Lumina lunei si muCanens, dupa mito!. romana o ding a isvoarelor,
sica nu-i plac. Rar ajunge etatea de 25 ani, de foarte frurnoas si buna cantareafa. Picus, reobiceiu_ piere in al 12-lea an de slabiciune. E gele din Laurent, un barbat mandru, se duce la
foarte folositor omului. Carnea lui se mananca vuat in padure, o vede pe C. si o sude cantand
de unele popoare. Poste fi periculos oinului din atilt de frumos, incat animalele si paserile stau
causa boalei turbare si a unor parasite (viermi), pe loo, ca sa o asculte. Regele o iubesce ai so

cari pot trece din el in om. Stint foarte multe apropie de C. dar chiar atunci apare Circeonnierea
rasse de C., precum zavodii, prepelicarii, copoii, regelui, o ferniecatoare mare, care preface pe C.
dogii, inopsii, bursucaiii, bulldogi, ogarii, C. mi- In paserea Picus (ciocnitoare).
[Atm.]
tosi, C. ciobanesci, C. bernardini, C. de Noua
Canean, ( grec.) corfa, cosulef pentru pane
Fundlanda (sau de Canada), C. goi (sau americani). sau poame.
C. sburdtor, v. Calong.
Cinepa, numirea populara a plantei Cannabis

C. tdtdrese, (Vanellus cristatus), In grain] sativa L. (v. ac.)

Romanilor din Bucovina e paserea baltareafa,
Cinepar, o pasere cantatoare din fain. Frincunoscuta Romanilor din Transilvania sub nu- gillidelor, ( Acanthis eannabina) ; are Moe Dials-

mele de Libut, Bibie, iar eelor din Romania albastru 5i picioare rosii-surii; penele de pe spate
sub numele de IsTagilt. (v. ac.)
[--] siint castanii, iar cele de pe bale i gusa albe ;
C. in mitol. greed. Artemis, dina lunei gi v- tniplele, ceafa si laturile grurnazilor sant cenusii
natoarei, e urinate. de C. de vgnat; iar ca Hekate, preste vara penele de pe frunte si piept stint

www.dacoromanica.ro

696

Cauephore

Cannabina.

rosii; plutitoarele din aripi i carmacele din coada (Caraibii, popor din America, devora prisonerii
au marg-ini albe. Lungimea lui e de 13 cm., de resboiu, cateva triburi din Polinesia mananca
lung. aripilor 7.3 cm. si lung. codii 5.5 cm. jertfele omenesci aduse cleilor). In Africa se gaPreste vara petrece prin regiuni muntoase, iar sesc C. printre triburile dela sud si centru, (s. e.

preste iarna se coboara la sesuri.

IV. B.]
Canephore, in Grecia veche numele fecioarelor, cari la procesiuni serbatoresci partan pe
cap utensifiile pentru sacrificii, asezate in cosulete frumos impletite.
Canepin sau piele englezd, o piele fin argasita cu alaun; se prepara din piei de miel f;i
de ied si servesce la fabricatiunea de manusi.
Cinepioara, pele, V. Canepar.
Cinepilte, locul unde se cultiva canepa. C.
permanente se fac cu preferiuta pe langa apele

Niam-Niam), apoi prin cateva triburi din ins.

Oceaniei. La unele popoare africano betranii siint
ucisi ,si mancati de catea tineri, sub cuvent ca nici

unde nu le va fi rnai bine ca in stomacul unor

fiinte tinere si plino de viata.
[Caion.]
Canicula, (hiele cele mai caldo din vara.% (V.
art. Cane si Sirius).
Canidae, (zoo!.) cani, fam, de anhuale rapitoare.

Canina, Luigi, architect si archeolog ital. n.

1795 in Casale, t 1856 in Florenta, fost pro-

fesor de architecturd la academia din Turin, mai

curgetoare ori statatoare, unde daca ere trebuinta tardiu architect in Roma.

ele sa se poata uda, ceea ce face bine canepei,

faclindu-i fibrele mai moi si mai elastice. Pe locurdo, unde se cultiva canepa fara intrerupere,
se ivesce des lupoaica, Orob anche ramosa, o
planta parasit, care ataca canepa i alte plante

Canini, Marco Antonio, publicist, filolog si

poet ital., n. 1822 in Venetia; studia drepturile

in Padua, de nade trebui sa fuga din motive

politice. Dupa ce participa (1849) la aperarea
Venetiei. parasi Italia si calatori prin Orient.
agricole ; de aceea nu este bine a semna canepa A scris i brosuri politice si literare in bimba

prea des pe acelasi loc.

greca si romana; expulsat din Bucuresci se reinCanescenta, Canitres, (lat) albirea perului la toarse (1859) in Italia, de unde 1862 fa trimis
betranete.
ca agent politic in Orient. 1866 lupta in armata
Canet, tunuri cu tragere repede, inventate de lui Garibaldi, morse apoi in Francia, unde se
ingin. franc. Canet, i intrebuintate de artileria ocupa mai cu sam ca traducen i din grecesce,
de marina franceza. Deschiderea culatei la aceste 1876 agita pentru S6rbi si participa la resboiu
tunuri se obtine prin o singura miscare, fac'n- ca corespondent de iare in tabera ruseascd. Ser.:
du-se in acelasi tirnp i extractiunea tubului La verit sulla questione degli Israeliti in Rugol. C. a construit tunuri de 10, 12 si 15 cm. mania; La questione
Etudes tyRapiditatea lor de tragere este in mijlociu de 4 mologiques., etc. In 1858 a publicat Norma
ori mai mare decat acea a tunurilor ordinare de tradusa impreund ce I. Valentineanu. In acelasi
acelasi calibra, astfel pentru tunurile de 12 cm., an a publicat Studii istorice asupra originei naea poate sa ajungd pana la 8 lovituri pe minuta. tiunii romanec polemisand cu I. Bratianu. SusCanevas, V. Canava.
Cangrena, V. Gangrena.
Canguru, (Macropus giganteus), mamifer din
ord. Marsupialelor (auimale cu pungd), are

tine ea Romanii se trag din poporul curat al

Romanilor fara =este ca Dacii, cari s'au stins
cu totul. Tot in 1858 a publicat un proiect de
Institut Filologico Sciintifico-Comercial pentru

partea dinainte a corpului mai mica, cea din- educatiunea junimei si a obtinut preste 80 de
deret mai mare. Capul seam6na cu al unei ca- subscrieri 50 de galbeni una.
prioare, picioarele dinainte sfint scurte, slabe,
Canisius, Petru, iesuit, n. 1321 in Nymwegen
ea 5 degete, cele dinapoi lungi i puternice, cu (Geldern), 1597; a studiat filosofia; la 1543 a
4 degete. Prul des, neted i nioale, brun-cenusiu. intrat in societatea iesuitilor ; e primul iesuit
Lungimea corpului pana la 2 m., lung. codii germ. si fundatorul ordului seu in Germ., Au90 cm. Femeiusa e cu ,/, parte mai mica ca stria si Helvetia. 1552-56 predicator la curtea
barbatusul. Traiesce in Australia (Noul Sudwales imper. din Viena, a compus la dorinta Imp.
Vandiemensland). E f ricos, sparios; se inisca Ferdinaud renumitul su catechism, vare in
sarind; so hranesce cu plante ; se vneaza pentru scurt timp a apdrut in mai multe edita, si s'a
carnea sa. O alta specie e Macropus leporoides, tradus in diferite limbi. Eruditiunea, pietatea si
asemene celui dintaiu, insa mai mic. Perul ca eloquenta lui au facut din el un inimic temut
la iepurele nostru. Lungimea corpului 60 cm., al protestantistnului. Operele lui, serse parte
a codii 35 crn. Traiesce in Australia sudicd.
in 1. lat., parte in I. germ., sant de cuprins dog-1-

Canianu, Mihail, (M. Callana), publicist, catva matic, polemic, homiletic, catechetic i ascetic.
fin] p colaboratorla qiarul Rornanulu.; n. In Hirlau
[Dr. Is. araren.]

1867. Publicatii: Poesii populare, Doine culese

publicate intocmai cum se dic., lasi, 1888, insemnate numai ca proba de limba vorbita in Moldova de sus. Minciunile conventionale ale civilisatiunii noastre , trad. dupa Max Nordau, 1895;
lu colahoratie cu Aurel Candrea (A. Hecht), Dictionarele geografice ale judetelor Dolju i Putna,
lucran i prentiate de Soc. geogr. Buc., 1896-7;
Grig. T. Bratianu, Bucuresci, 1893.

Canna L., (botan.) gen de plante erbacee din

fam. Ziogiberaceelor, trib. Canneae, respandit pre-

tutimlenea in terile calde, cu flori de o zygo-

morphie particulara. Cele 30 specii si multe hy-

bride se cultiva la noi ca plante ornamentale.

[A. Pr.]

Canna, veche mesura de lungime in Italia;

In Genua 2.6455 ni.; era impartita in 10 palmi.
Canna, instila de basalt la termurul vestic al
Canibal, oin care se hrdnesce cu carne de a Scotiei, cott. Argyll, 15 km. Aici se afla munsemenilor si. Canibalismul la popoarele cu oare- tele Compasului, in a carui apropiere busola
eare cultura nu se produce decat in tinele cir- arata o mane declinatiune spre vest.
Cannabina, o substanta resinoasa, care se excunstante extraordinare; la selbateci a fost
adesea provocat de superstitii sau de resbunare, trago din chepa de India (Cannabis indica) Din

www.dacoromanica.ro

Cannabis

Canonic.

697

aceeasi canepa se obtine prin destilatitme cu

si se inched() cu binecuv6ntare inainte de

spa: Cannabena, un lichid incolor, cu un miros Tatal nostril, si in care se savirsesce actul
forte. Hafirul, preparatiune enervanta, atat de sacrificiului eucharistic.
intrebuintata in Asia, are de basa un ainestec C. apostolice, (Canones apostolici), o coinde C. si Cannabena.
Vane de dispositiuni i legi bisericesci discipliCannabis L., (botan.) gen din fam. Urtica- nare, liturgice, morale, referitoare la relatiunea
ceelor, trib. Cannabineelor, cuprinde plante er- ierarchica a clerului, la post, la casatorie, s. a.
bacee anuale. Singura specie C. sativa L. nu- Numeral C.-lor la inceput a fost numai 50, mai

mita romanesce Cnep, este originara din apoi s'a inmultit pana la 86. Biserica or. in
India, de unde s'a introdus si in Europa, si se sinodul din Trulla a acceptat de autentice toate
cultiva' foarte mult ca plant industriala prin 86 C. si le-a numerat intre isvoarele dreptului

toate terile temperate ale globului, uneori cresce canonic ; biserica apuseana insa a acceptat mai
selbatacita. C. care constitue un important ar- tarcjiu numai 50 C. In vechime s'a sustinut, ca
ticol de comerciu, este cunoscuta mai cu sain C. apostolice sfint de origine apostolica, adunate
din causa fibrelor sale textile, separate din li- la un loc prin Clemente I; cercetarile mai riguberul tulpinei prin diverse procedeuri industriale. roase au constatat ins, c acele C. slat din
Setnintele de C. stint intrebuintate in industrie deosebite veacuri, adunate de autori deosebiti,
pentru fabiicatiunea unui oleu alimentar, i ca unele din sed. II, altele din inceputul secl.
nutremilint pentru pasen. Mirosul particular al si de mai tardiu.
C.-ei se datoresce unei resine numita canuaC. de miinglliere, (paraclis), complexul ragabina. (v. ac.)
[Z. C. P.]
ciunilor publice, indreptate catra Maria, in cari

Fibrele C.-ei sant foarte resistente la apd,

se cere mijlocirea ei pentru impartasirea sude aci sant neintrecute pentru sfori, fringhii si fletului cu darul ceresc.
otgoane, cari ajung des in apa. Ca panza, C. da
C. sf. Andreiu sau C. cel mare, complexul
numai panza gro as a. Poporul roin. nurnesce cantarilor de penitenta, compuse de sf. Andreiu

C. rnascula: Cnepit de yard, si C. femela : Cti- Ierosolimitanul, episcopal Critului, cari se canta
neptt de toamnli. Varietatile cele mai lame de C. Joi in a cincia septiimana din paresimi (Miercuri
sfint C. de Bolonia, C. de Baden si C. de Apatin. seara). In cantarile aceste este adunata intreaga
(C. de Manilla sant fibrele dela Musa textilis istoria sacra, inceOnd dela Adam pana la iesirea
si Musa paradisiaca, din cari se fac diferite Apostolilor in toata lumea. Dupa fiecare cantare
teseturi, i cu deosebire i sfoare pentru legatul se face metania.
snopilor la masinile de secerat. Cresce in tenle
Canon, (grec., regula, model, principiu), o forma
tropice.)
musicala in care diferitele voci, intrand succesiv,
Cannae, localitate in A.pulia, langl riul Aufidus se imiteaza riguros una pe alta, executnd fiecare
(Ofanto); aci s'a intmplat 216 a. Chr. memo- aceeasi melodie, dar nu simultaneu, in unison,
rabila invingere a lai Hannibal asupra Romanilor. ci succesiv, in armonie. Diferitele voci pot sa
Cannes,

oras cu port in depart. franc. Alpii se imiteze la ori ce interval, ceea ce da C. in

maritimi, cu 15,140 loc. (1891) si renumite bai unison, in secunda, in terta, s. a. In ori ce C.,
de mare.
vocile intrand succesiv, vor termina asemenea
Canning, (engl. pron. kening), 1) C., George, oni succesiv; daca se completeaza golul dela sfirsit,
de stat engl., n. 1770 in Londra. 1793 membru fac6ndu-se o cadenta generala, avem un C. deal parlamentului, partisan al lui Pitt; 1807 mi- terminat, incheiat, liber ; daca nu se face aceasta
nistru de externe in cabinetul Portland ; 1814-16 incheiere, si vocile dup ce au terminat pot reambasador in Lissabona; 1822 iarasi ministra de incepe imediat, sau dupa o mica pausa, atunci
externe, sustinnd, contrar Aliantei sfinte, prin- avem un C. perpetuu, obligat. Tot C., cu difecipiul de neinterventiune in revolutiile din Italia, rite ortografii, e numele ce se da unui instruSpania si Grecia, si recunoscnd pe Spaniolii ame- ment oriental, format dintr'o lada sonora de forma
ricani de parte beligeranta. 1827 ajunge prim-mi- trapezoidala, pe care sant intinse o serie de
nistru. -I- 8 Aug. 1827. Discursurile lui C. au aparut coarde, al caror numiir variaza, i cari se pun

In Speeches of C. with a memoir of his life

In vibratiune de ambele mani, inarmate cu o

specie de degitare terminate prin unghii de os.
2) C., Charles Iohn, fiul lui G., n. 1812 in Acest instruunent, foarte in favoare la Arabi, e
Londra. 1856 guvernator gen. al Indiei, pe care intrebuintat in tot Oriental.
[T. C.]
a conservat-o pe sama Engliterei prin euergica
Canon, in arta plastica legea despre proporsuprimare a revolutiei Sipoy-ilor i prin regu- tiunea partilor corpului omenesc, precum i molarea finantelor sdruncinate. Pentru aceste me- dele construite dupa aceasta lege. C. egiptean,
rite a primit titlul de vice-rege. t 17 Iunie 1862. (regula artitilor vechiului Egipt), avea ca uniCannstadt, alannstady ora. in Wartem- tate lungimea piciorului, dupa altii a degetului
bergs, langa riul Neckar, cu 20,265 loc. (1890), de mijloc, si construia celelalte parti ale corindustrie de bumbac, comerciu de speditiune; pului in anumite proportiuni ale acestei unitati.
liceu, scoal, reala. In apropiere se afla vilele
Canonada, foc de artilerie, de durata mai lunga.
regale Rosenstein si Wilhelma.
Canonarch, conductorul i incepetorul canCanon, in limba bisericeasca: regula sau dis- tarilor bisericesci, care ingrijesce ca cantrile
positiune sinodala; catalogul cartilor sacre ale sa se execute la timp .i in ordinea cuvenita.
Testamentului nou i vechiu, acceptate ca au- In vechime C. de regula se alegea din numeral
(6 vol. 1828).

tentice i inspirate ; complex-ul cantarilor litur- Lectorilor.

gice persolvate la Manecat (Utrenie) ori i la alte
Canonic, functionar bisericesc. In general se

functiuni, dupa o regula anumita; acea parte a numesc C. acei clerici sau preoti, cari stau in
liturgiei, care se incepe dela sus sa avem ini- serviciul unei biserici catedrale ori colegiate. C.
Enciclopedia romanft. Vol. 1.

www.dacoromanica.ro

698

Canonica

stint: regulan, cari traiesc in comun, observand

voturile monastiee, i seculari, cari trajese deosebit, din salariul ce-1 primesc din averea bisericii ori din vr'e fundatiune. Acestia iarasi sant
sau in servicial unei biserici episcopesci, catedrale, i atunci fornieaza asa qisele capitule catedrale, episcopesci ori mitropolitane, ai carer

Canta.

pitan ; se distinse la luarea orasului Constantine,

uncle f gray ranit. Colonel in 1847, i, dupa

asaltal dela Zatcha, general. Dupa lovitura de
stat dala 2 Dec. 1851, in calitate de adjutant
al lui Louis Napoleon, a intrebuintat forts pentru

apararea constitutiei contra cetatenilor armati.

Luli parte la expeditiunea crimeica din 1854,
membri slant consilierii episcopilor, iar in timpul unde remane in capul trupelor dupa moartea
vacautei scaunului episcopesc guberneaza diecesa; generalului St. Arnaud. Dupa primate lucran i de
sau sant in serviciul unei biserici particulare, apropiare, gasind Sebastopolul prea tare, chiema
In care cas biserica aceea se numesce collegiata. pe Englezi si pe Turci in ajutor. Din causa ne(v. Capital i Collegiata.)
intelegerei cu lord Raglan este inlocuit cu Pa-

Canonica, la Orecii vechi sciinta ce trata lissier. Maresal in 1856; castigh in Italia batalia
despre doctrina matematica a sunetelor. De aici dula Magenta. La inceputul resboiului 1870/71 conumele de Canonici dat discipolilor lui Pitagora, maudant al campului dula Chalons, lupth apoi
cari basan sistemul lor musical pe raporturile sub Bazaine la St. Privat i Gravellotte (16 si
numerice date de monocord (numit Canon), prin 18 Aug.), unde sustine cu delimitate onoarea
opositie cu Armonicii, discipolii lui Aristoxene, armelor franceze. Reintors din captivitate ocuph
cari nu voiau a-1 basa deck pe aud, pu practica. sub presidentia lui Thiers si Mac-Mahon importante functiuni militare. Mult timp senator.
[T. C.]
emisiunea cu vocea a unei inelodii. In
Canoniera, vas de mica dimensiune, armat cu
trill de calibra mare; are o mare mobilitate. C. sons musical C., pe langa un organ inzestrat
stint de 2 clase: cl. I, sant susceptibile de a clela natura cu calitati speciale, cere si desvoluaviga pe toate marile Europei; concura cu focul tarea acestor calitati prin studiu, caci cea mai
lor de artilerie la atacul i aprarea coastelor ; buna voce nu are nici o valoare artistica, daca
cl. II, cu fundul fat, dimensiuni mai mici. In n'a fost perfectionata prin studiu. Arta cantului
general, C. este remarcabila prin aceea, ca se poate fi impartita in doua : 1) C. feirtt text,
scufunda foarte putin, astfel ea poate petrunde cuprindnd : tinuta cantaretului, atacul si einiFA unde.
siunea sunetului, respiratiunea, asezarea vocii,
Canonisare, actul prin care biserica declara, perfeetionarea audului, marirea extensiunii, egaea catare oin reposat e a se privi de saint, si lisarea registrelor, nuantarea, vocalisarea cu dica atare a se ouora de biserica intreaga. De- ferite ornamente. 2) C. cu text, cuprinde: proclararea de sfant de comun urmeaza dupa bea- nuntarea, frasarea, legaturasunetelor sub cuvinte,
tificare. (v. ac.) Spre a put incepe procesal de expresiunea, si in fine cuuoascerea stilului diC. dupa regulele bis., se recere s se fi intmplat feritilor maiestri. Primele scoli de C. au fost
cel putin dou minuni prin intrepunerea la Dum- bisericile, ande mai antaiu fiecare cantaret forma
nedeu a beatificatului. Procedura e ca i la bea- pe elevii sei ; apoi pe langa acestea se infiintara
tificare. Soleuanitatea de C. se intmpla numai mai tardiu adeverate scoli musicale. Prima scoala
dupa ce ,promotor fidei , care e constituit din de cautareti a fost infiintata la Roma in sed. V
oficiu sa ridice exceptiuni (din causa aceasta se de papa Hilarius, iar cei dintaiu cari au dat prinnumesoe si advocatus diaboli.), nu mai are nici cipiile artei cantului au fost Zarlino i Carona
[Dr. Is. Mann.]
(v. ac. si art. Voce).
exceptiune.
C. ambrosian, numele ce se chi imnului eaCanossa, caste! vechiu (acuin in ruine) in
Italia sup., spre sud-vest dela Reggio si spre vest tole Te Deum laudamus, atribuit Sf. Ambrosia,
dela Modena. Memorabil prin penitenta regelui episeop din Milan, In seol. IV; acesta, impreuna
german Henric IV inaintea papal Grigorie VII, Cu Sf. Augustin, ar fi improvisat alternativ diferitele versuri ale acestui imn.
(25-28 Ian. 1077).
C. gregorian, cantul bisericesc stabilit de
Canova, Antonio, celebru sculptor ital., n. 1757
la Possagno, t 1822 la Venetia. Restauratorul catra un papa Gregoriu, (G. cel Mare, secl. VII,
frumsetii nobile i ideate a clasicismului grec in sau G. II sau III, secl. VIII). 0 diferinta sigura,

arta man ierata i afectat a a decade ntei seel. XVIII, precisa intre C. Gr. si a.sa nuinitul C. ambrocu toate ca nici operele sale nu saut scutite ca total sian, anterior, nu se poate stabili. A fost in-

de manierism ; reusi mai cu sama In expiimarea trodus in Milan in sed. IV de catra Sf. Amgratiei ferneiesci. Opere principale Psyche, Mau- brosiu, care 1-a luat dela biserica orientala. Desoleul papei Clement XIII, cel al lui Clement XIV caderea acestui cant a atlas reforma papei Gre(ainandod in Roma), Mausolea' Archiducesei goriu, care a alcatuit antifonarul, inlaturand
Christina (biserica Augustinilor din Viena), cel bisericii inelodiile profane.
al lui Tiziano (Vene(ia), Alfieri (Floren(a), Teseu
Canta, familie moldoveneasca de boieri, descu ininotaurul (Viena), Coi doi luptatori, Perseu partita din familia Cantacuzinescilor. 1) loan C.,
spatar i apoi mare logoalit; a saris : ,Letopisetul
(ambele in Vatican).
Canovas del Castillo, Antonio, am de stat span., terei Moldovei dela a doua i liana la a patra
n. 1828 in Malaga, 1851 redactor al diarului con- domnie a lui Constantin Ravrocordat voevod.,
servator Patria , 1854 deputat, 1864-68 de re- (1741-1769). Descrie mai amnuntit domnia lui
petite ori ministru, 1874-79,1879-81,1884-85 Constantin Mavrocodat si pe a lui Ioan Calimah.
si din 1890 .ministru-president. Cunoscut si ca (Letop., vol. III, pag. 183-193.)
literat si istoric. Asasin at de an archisti, 8 Aug. 1897.
2) Nicolae C., vistier in 1834, logoft si preCanrobert Francois Certain, maresal frc., n. sident al divanului domnesc in anii urmatori,

1809 la St.-Cerr; t 1895. Elev al scoalei din a dat mult de 'item lui Mihail Sturza, fiind sus8t. Cyr. In 1833 sublocot. in Algeria, 1837 ea- , tuna de consulii rusi. Era nepotul mitropolitului

www.dacoromanica.ro

Cantabile
Veniamin,

699

Cantacuzinesei.

i avea mare influenta asupra lui.

Sturza Ii acusa pe aingudoi, ca au delapidat

milion. La alegerile pentru aduuarea ad-hoe,
impreuna cu Toderita BaIs, coinbatit strasnic pe
unionisti ea ministru de interne. (Cf. Docum.
Hurnauzachi, part. I supl. vol. IV, si V; A. D.
Xenopol, Ist. Rein., vol. VI).
[I. S. F.]
Cantabile, expresiune ital. intrebuintata in
musiea pentru a indieit in acela.si timp o moderatiune in miscare i dulceata, gratie in expre-

Constantin C. Postelnicul, fiul lui Andronic

nepotul lui aitan Oglu, este o figura din cele mai

frumoase ale sed. XVII in istoria noastra. Veni

In Muntenia pe titnpul lui Matei Basarab (1633),
se casatori eu Elena, fata lui $erban Basarab,
mil 12 copii, 6 baieti EA 6 fete, si prin incuscririle i averile sale intemei o familie puternica,

a carei influent se simte in intreaga noastra

istorie de mai tardiu. Prin intelepciunea i mijloacele plIeute Turcilor, C. Postelnicul era atat
siune, facikid s domineze melodia in detrimentul de puternic, lucid Mihnea pirindu-1 odata ca e
partilor acompaniatoare. Cate odat insasi bucata trdator, Turcii il ridicara la Constantinopole,
poart acest nume, (s. e. C. de Beethoven, sau de ande esi cu cinste, pe eand oamenii lui Mihnea
un C. de Mozart, s. a.).
[T. C. J
fura seosi ca rusine din divan : xpe acel ConCantabria, tinut in Spania, cuprindnd termurul stantin foarte-1 avea Kiupriuliul iubit, caci
nordic pana la muntii Pirenei (Viseaya i partea allase ca graiesce dreptr. La mazilirea lui George
vestica din Guizpuzcoa); locuita de Cantabrii, Ghiea, Turcii planuiau sa transforme Principatele
supusi de August in resboiul eantabric (25-19 In pasalic, el insa starui sa reman tributare

a. Ch.r.) Muntii Cantabriei, muntii de pe ter- ca in trecut, si Turcii se incredeau in el atat

mural nordic al Spaniei, formand continuar ea de mutt, incat i-se ingadui s recomande el un

vestica a Pireneilor ; piscul col mai inalt e Pena doma in Muntenia, sau sa se recomande pe sine.
Vieja, 2665
El recoinanda pe Grigoras, fiul lui George Ghica,
Cantacuzinesoi, familie insetnnatti, care a ajuns

pe trontil imperial din Constantinopole,

iar pentru sine nu luit nici o boierie, ci sta pe

care langa Domn cu sfattil seu, usurand mai ales

stabilindu-se in terile romane in sed. XVII, a suferintele poporului de jos. Atunci diavolul
dat mai multi domni i barbati distinsi prin iu- gasi dou vase rete, unul romanesc altul grecescc,
birea de patrie i intaligenta ion
Stroe Leurdeanul i Dimitrie O., ale caror in1)IonCantacusin,cel mai insemnatdintre vechii terese erau atinse prin purtarea Postelnieului,

Cantacuzinesei, ministru atotputernic i coleg al

purtarea lui fit presentata ea tradare. Grigoras
imperatului Andronic Paleolog, care tn tut. 1341 trimise dorobauti de-1 ridicard dela mosia sa
si lash un fiu minor pe Ion Paleolog. Ion C. Filipescii, ml dusera la tnanastirea Snagov, si-I
vol sa tie impiiratia pana la mojoratul acestuia, omorira fara judecat in 20 Dec. 1663. Const.

gasf insa o puternica impotrivire din partea C. P. este trunehiul numeroaselor ramuri de
imperatesei si a patriarchului. Dup multe in- C.-escii moldoveni i munteni. Un fiu al seu,
trigi i lupte interne, in cari amkdoue par- Dretghici Spatarul, este intemeietorul C.-lor

tidele cereau ajutorul Turcilor otomani, decla- Magureni, numiti astfel dupa o mosie din Prarati in cele din urina in partea lid C., acesta hova. Din aceasta ramura s'au despartit C. din
isbuti s remana singur imprat pana la majo- Rusia si familia moldoveneasea numita Canta,
ratul lui Ion Pal., caruia ii dote in casatorie pe (v. ac.) Pdfcani si Deleni din Moldova descind
fata sa. Ion Pal. lasa nu astepth mult i ineepa dintr'un frate al lui Const. C. Postelnicul, din
lupta ca C., avnd ajutor dela Genovezi. Resboiul George sau Iordache, care a veuit in Moldova
se termina in 1355 in conditiuni, ca i unul
cu fratele sou Toma in acelasi timp, cand se
celalalt sa poarte titlul de imperat. C. insa se asezh Constantin in Muntenia. Alti C. in Munretrase &liar in acelasi an in manastirea Man- tenia se numesc Bifoveni, descend en ti din Dom nul
gana, se calugari i trai pana in 1383. C. este Serban C., fiul lui Const. Postelnicul.
singurul imperat bizantin, care ne-a lasat megerban C., fitil lui Const. C. P., era pomoriile sale.
stelnie sub Mihnea, mare logofet sub Grigore
Matthias C., fiul lui Ion, s'a luptat pentru im- ()him. Dupa uciderea tatalui sea, duce impreuna
paratie doi ani contra lui Ion Pal. apoi s'a retras. ca fratii sei si cu partidul lor o lupta puternica
Dupa cueeri rile Tardier intalnim in sea XVI In contra Domnilor Grigore Ghica i Radu Leon,
pe Mihail Cantacuzen, vestit prin averile i prin eari tineau cu partidul Grecilor. A pribegit in
darurile lui la marii demnitari ai Portal, care Moldova, a fost exilat in Creta de marele vizir
numai de el se conducea la numirea patriarehilor In a doua domnie a lui Grigore Ghica, iar in
si la asezarea domnilor in Principate. M. C. 1679 se sui pe scaunul Mwateniei. Desi eumporeelict gaitan Oglu (fiul Dracului) era eat perase Dotnnia Cu 650,000 lei, s'a aretat demn

de bogat, hick dupa pierderea marei batlii de a domni. A introdus porumbul Io tear* a

dela Lepaute (1571) darui sultanului 15 corabii introdus un sistem de mesan i greutati (sistemul
eonstruite ea cheltuiala sa. Averea i influenta erban Voda), faca in Bucuresei cea dintaia
sa ii facuse lasa si multi vrajtna.si, cari isba- scoal romaneasca, incurajh tiparirea eartilor
tira in 1576 sa-1 inchida in cele 7 turnuri. bisericesei (in dilele lui s'a tradus Biblia), inM. C. isbuti sa scape curand si se retrase in fiinta o fabrie de postav, maxi armata (40,000,
bogatul sea palat din Anhiali, hotArit sa nu se en 38 tunuri), eugetand sa se revolte contra
mai amesteee in afacerile publice, dar inimicii Turcilor, cari de child fusesera batuti de SoIl urmarir i mai grozav, pe eand amicii lipsiti bieski, sub zidurile Vienei, pierdeau neconteuit

de darurile lui, Il parsira. A fost ucis in pa- batalii.

latal silu.

erban luase parte la asediul Vienei,

unde comunica asediatilor eunoseinte asupra stare i

lean sau Iane C., este vestitul mos al lui armatei tureesei, fiind astfel cel mai pretios eleMihai Viteazul, care, astfel, despre mama era ment al marei vietorii repurtate de erestini. Cti
adversarit erud i neinduplecat, el t 19 Oct. 1688
din familia C.-lor.
4.5*

www.dacoromanica.ro

700

Cantacuzinesci.

otravit de fratele sea stolnicul Constantin si de

nepotul sea de sora Constantin Brancoveanu.
Constantin C. Stolnicul, fiul Postelnicului
fratele lui Serban Voda. Studiase la Roma,
traise in Viena, Venetia si Varsovia, cunoscea
limbile latina, elina si ital. ; a fost consilierul

Cad in domnia lui Antioh Cantemir (1705-07),

el, impreun cu alfi boieri, sfatuesce pe Dornn
sa piing biruri noue, (fumritx, un galben de

fleco horn, cornarit , un lea de fleco bou de

negof, xvAdrritx, dei bani pe vadra de vin).

gerban C. Vornicul, fiul lui Draghici,
cel mai ascultat al lui Brancoveanu, a carui sfetnicul lui Brancoveanu, om strasnic si ca
domnie, cat timp s'a condus de sfaturile lui, a minte ; cat a trait el (pana la 1712) nu s'au ivit
biruit pretutindeni. De pe la 1712 stolnicul se certuri intre Briincoveanu si C.-escii, cAci avea
departh de Brancoveanu, in urma unor certuri mare paten asupra tuturor, si unchii sei Const.
intro farniliile lor, i incepil de atunci intre ei Stoln. si M. Spat. nu iesiau din cuvantul lui.
o lupta, care se sfirsi prin moartea tragica. a
Gheorghe C., general rus, descendent al
Donmului. C. ajuth chiar Turcilor la prinderea C.-lor refugiali in Rusia, vine 1821 cu Alexandru
lui Brancoveanu, si le dete in inni actele cele Ipsilante spre a purta resboiu cu Turcii in inmaicompromifetoare ale lui, primind promisiunea teresul Grecilor. Conduce administra(ia ferii in
Domniei pentru fiul seu. Dopii scurta dornajo absenfa lui A. I., si se retrage in Rusia infinite
a acestuia, este ridicat din Bucuresci impreuna de a se da batalia hotaritoare.
cu el, si i-se taie capul ca i lui Brancoveanu in
Dumitrafett C. numit Grecul, domn in
26 Maiu 1716.
Moldova dela 1674-1675 si dela 1684-85, este
Stefan C., Domn in Muntenia, 1714-16, miuistrul cel rea al lui Grigore Ghica, la care a
fiul lui C. C. S. Incurajeaza plangerile la Constan- inegrit pe Constantin C. Postelnicul, care i era
tinopole contra lui Brancoveanu, predd Turcilor unchiu i 1'1 sprijinise din copilarie. Prima lui
corespondenta aceluia ca Nernfii, i prada de domnie a remas in memoria oamenilor prin jaful
averi pe amicii lui Brancoveanu bglumind ri- cumplit al Tatarilor, cari au iernat in feara spre
(land, ftind din firea lui om vesel, ce-si schimba a nu o ocupa Po/onii xintrat-au Tatarii in feara
cu ceasul vorbele i faptelex. In timpul lui incepe ca lupii intr'o turm de oi
, ca un sac de
litre Turci i Crestini res boiul principelui Eugeniu, orz dau pe qi unui cal si cat nu poate sa ma-

name un cal 'jute qi, Il desarta din traist

Il string in deosebi ; si daca isi sfirsia bietul
om orzul din groapa, Tatarul fAcea pe om de
cumpera orzul cel strins de el.....; a doua
fa ucis la 26 Maiu 1716 impreun cu tatal domnie a lui a fost reu incercata de o foamete
ca unchiul sou Mihaiu.
grozavii, luck muriau oamenii pe strada de

Stefan se da cu Nem(ii, comunicand lui Steinville schi despre pregatirile de resboiu ale Porfei.
Aflandu-se aceasta la Constantinopole, Stefan fa
ridicat din Bucuresci de un capegiu in Ian. 1716
si

si
si

Mihaiu (J. Spettarul lui Brancoveanu, fratele Stolnicului, fiul Posteluicului, invfase
strainAtate, cunoscea geografia i architectura,
a intemeiat in Bucuresci spitalul Colfea i mai
multe manastiri in feara ca: Rimnicul, Sin ai a,
Zitirodul. Mare vrajmas al lui Brancoveanu, se
jurit pe capul su ca-I va da Turcilor, numai s
iasii firman de mazilire. t 1716 la Andrianopole
ca vinovat de hainire la Nemli.
Drelghici C. Vet Splltar, fiul Postelnicului,
i agalarii i avea
despre ei credinfa marex, (M. 1st. IV, 368). Inuit
de Greci (Balasache i Sofialul) in Constantinopole, caci era contra lor la Rada Leon Veda.
George C., fiul lui Serban VodA, cerut de

pe dinsul scia tofi pasii

boieri ca Donau dela Neu*, in resboiul din

1716-18, si numit Ban al Olteniei, dupl ocaparea ei de Austria, in ulna pacii dela Pasa-

foame, si intrau lupii in eras de mancau cadavre

remase neingropate. 16 oca de grail costau un

galben, ocaua de unt un galben, gaina un leu.
D. C. moare in Constantinopole in mare miserie.

Constantin C. (Jaimacamul,

until' din

protectorii desteptarii noastre in prima juinAtate

a secolului. Dupa ce Turcii au ocupat Bucurescii,
in 1848, si guvernul revolufionar s'a retras, C. C.
a fost numit caimacam sau locotenent de doma
pana la 1 Maiu 1849, cand prin convenfia dela
Balta Liman se hotaresce soartea ferii, i apoi
Poarta nurnesce domn pe Barba Stirbeiu.
Nicolae C., ministra de interne si apoi de
justifie in Moldova, pe timpul alegerilor pentru
adunarile ad-hoc, sub caitncmia lui Vogoride.
Impreun cu colegii sei i cu agentul Austriei,
alcatuiesce acele vestite liste de alegiitori contra
Unirei.

rovici, 1719.
Elena C., fata lui Serban Voila si sofia
Toma C. Spdtarul lui Brancoveanu, trece lui Const. C. Postelnicul. Femeie energica
cu 70 de boieri in partea Rusilor (1711), pe cand generoasA; ea urmaresce ca neinduplecare pe
Brancoveanu nu se hotalia intro Turci si Rusi, omoritorii brbatului su, i cand castigit satis-

ci astepta sfirsitul luptei. Toma era sigur de facfia morala de a ved proclamata vinovafia
isbanda Rusilor si speii sa fie numit de ei
lor, staruiesce /a D. Anton Vod sa nu acida pe

domnia Munteniei. El promite Rusilor victoria,

si cere oaste spre a cuprinde Braila. Cu 12,000
de cavaleri, comandafi de generalul Reni, Toma
each cetatea i lu prada bogatA, dar acest atac

Stroe, ci sa-1 calugreasca. Daruiesce mai multor

Romani mosiile lor cu condifie, ca s nu aib

ei dreptul de a se mai vinde cuiva, iar In acest

cas s se intearca iar in stare de romanie in

mai mult a pagubit Rusilor, cici a forfat pe familia Elenei. A fost femeie infeleapta premrn

Turci, pana atunci nedecisi, s treaca Dunarea dovedesce testamentul ei scris dupa Mail-Wars
si sa dea batalia. Dupa incheierea pacii fugi ei in anal 1682, inainte de a pleca la Ierusalim.
In Rusia.
Maria C., Vistierniceasa, sofia lui Lie,
Ilie C. Vistiernicul, pe a carui fatA Bran- apArA cu starninf drepturile ei de proprietate
coveanu si-o alesese flora, si dupa ale carui sfa- asupra satelor Balfatestii i Minjestii. Nicolae
turi se cert cu Mihail Racovilii si se impach Mavrocordat (1711-16), in timpul unei visite
cu A.ntioh Cantemir. Ea boier lacom i riipitor, a patriarchului bainuil din Alexandria, dAruiesce

www.dacoromanica.ro

Cantacuzin

patriarchului mndsfirea Hangul, i ca zestre

pune pe egumen 86 reclame cele douift sate ale
vistiernicesei, care le-ar stapani pe nedrept, deoarece satele fusesera daruite mandstirei Hangul
de Miron Barnovski. Kir Samuil sta pe scaun
de judecat, dea era interesat in proces, i ia
satele, caci vistierniceasa declarti cinstit *cd nu
are dr es e, c au avut i s'au risipit, fiind trimise la ginerele ei Stefan Brancovanue, pe cand
patriachul *respunsau la aceasta intrebdciune
si cu sfanta pravila i ca alte pilde din sfanta
scriptura, curne un lucru ce se da si se inclina
la o manstire sau la o biserica, acela nu mai
poate sd-I instrineze nimeni.( In domnia lui
Mihail Racovita, 1718, vistierniceasa apera inaintea divanulai dreptul ei de stapfmire in acest
'nod : Barnovski zidind Hangul i dorind sa-i
dee nisce sate mai apropiate, se invoise cu To-

701

Cantata.

sub Caimkmia din Moldova, la 1870 agent di-

plomatic la Belgrad, la 1872 director general

al teatrelor din Romania, etc. Dela 1878 retras
In viata ptivat. I. A. C. a publicat la Paris in
1880 o traducere franceza a aforismelor lui
in 1885 la Bucuresci, (edit.
Schopenhauer,
F;ii

Socec), prima traducere franceza a operei principale : *Le monde comme volont et reprsen-

tation., in 3 vol. f 1897.

3) C. (Rifoveanu), George, n. 1845 la Ploiesci,

studiaz jurisprudenta la Paris, devine 1877 director general in ministerial de finante, 1883-88
idem al cailor ferate, apoi redacteaza *Vointa
Nationala( ; dela Oct. 1895 este ministru de finante

in cabinetele liberale Sturdza, Aurelian, si iar

Sturdza.

Cantal, grupl in muntii Auvergne (Francia).

Dupa acesti munti s'a nurnit departamentul C.,
deraacu Cantacuzen, tatal lui Ilie, s facd schimb 5775 km2., cu 239,601 loc. (1891), 4 arondisintros aceste sate si Carcacenii-Miclusani, pro- mente ; capitala
prietatea sa. Ins nu erau proprietate dreapt,
Cantalup, numirea unei varietati de Cucumis
caci el luase acole sate dela unchiul sOu Balica, Melo L. (pepene). (v. ac.)
sub cuvnt ca n'are copi, iar rudele Balici, dupa
Cantar, v. Cumpena.
moartea lui Barnovski, ai-au imprtit averea lui,
Cintare, actiunea de a canta. (v. Voce). Se inintre care si cele dou sate, iar Cantacuzino trebuinteaz si in loo de expresiunea: cntec,
intrase in stapanirea satelor sale, caci echimbul melodie, imn. (v. ac.)
fusese nul. Racovita dd satele inapoi vistierniCantarea Cintfirilor, (lat. Canticum Canticesei. Din acest proces se vede si lipsa de scrupul corum), unica istorioard idilic, atribuit regelui
a patriarchului, i capriciul tiranic al domnului, Solomon (ca. 800 a. Chr.), in care descrie gra-

lipsa de curagiu a boierilor, cari sciau toti tiositatea amoresei sale ; o cantare alegorica (Socum sta dreptatea, i tacusera totuai, boieri
lomon-mirele, Sularnita-mireasa), inchipuind iurnitropoliti, numai de frica lui N. Mavrocord at, care birea reciproca intro Iehova i poporul ales al
le 4isese : *s nu respundi improtiv nici cum.( lu Israil; in inteles canonic simboliseaza, in
21) Puna C., sotia lui Stefan Voda. Dupa mod profetic, iubirea lui Christos (mirele) fata
uciderea sotului su fug impreuud cu copiii in de biserie (mireasa sa).
Sicilia pe o corabie venetiand, tra in Neapole,
Cantarida, Lytha, (munita popular Getndac
Roma, Fiore*, Venetia, Viena. Sibiiu, i in de turba, G. de frasin sau Getndelcel), este un
fine la Petersburg, unde milli. In Constantinopole insect din ord. Coleopterilor, divisiunea Heterofusese ajutata de contesa Caterina Colyer, sotia merilor; are o lungime de 2 cm., corpul angust,
ambasadorului olandez, prin al carei ajutor putuse capul scurt; antenele filiforme drepte, elitrele
scapa in Sicilia. Doamna lsase binefactearei tot atat de lungi ca abdomenul, coloarea verde
sale o cassetd cu 5000 galbeni turcesci, pe cari cu lucia metalic ; traiesce pe frasin i liliac, se
ii cere din Viena, dar contesa i respunde, ca hrauesce cu frunzo. C. este cantata din causa
n'a primit deck 4000, din cari a cheltuit 2000 proprietatilor active, de cart se bucura tegurnenpentru scapare, iar restul nu-1 are, i se obliga tale ei. Principiul activ se numesce cantaridintl,
s-1 plateasca in rate anuale (800 lei pe an). Ii o substanta neazotatd, a carei formula este C",
asigura si o ipotecd in casele ei proprii din Pera. H5 04. Corpul uscat i pisat al acestor insecte
(Cf. Mag. Ist. IV; Buciumul: Genealogia C.-lor, are o actiune vesicanta foarte energica, din
1863; D. Cantemir, Evenimentele C.-ilor si Bran- aceasta causa se intrebuinteadi la prepararea vecovenilor; A. D. Xenopol, vol. IV, V si VI. In- sicatorilor, hartiei epispastice, etc. Orfila, Seimceputul C.-lor in ter. rom., de I. Tanoviceanu, barth i Wibmer, experimentand cu cani, au recunoscut ca are o actiune speciala asupra sis*Archiva, III, p. 14.)
II. S. F.]
Cantacuzin, 1) George Gr. C., n. 1837 in Bu- tomului nerves. Injectata in sistemul vascular,
curesci, studiaa jurisprudenta /a Paris, intr la produce tetanos; introdusa in stomac, Il face
1862 in magistratura romana, devine 1869 primar insensibil; actiunea sa este mai cu sama asupra
al Bucurescilor, 1870 pentru cateva luni mi- besicei udului si a organelor genitale. Din causa
nistra al lucrarilor publice in cabinetul numit acestei proprietati a fost intrebuintata ca aphroal *junei dreptec, apoi dela 1873 pand la Ian. 1876 disiac. La teard se intrebuinteaza in contra tuxministru in cabinetul Lascar Catargi, in sesiunea barii, la vite ai la oameni ; se aftuna cu ea sau
1889-90 president al Camerei, 1892-95 presid. se boa pisatd cu apa, sau cu vin alb; beutura
al Sonatului, dela 1896 Senator conservator. E se da pe fereastra de un Roman din sat, care
dintre proprietarii coi mai bogati din Romania. sa nu aiba acelasi nume ca bolnavul. (Cf. Dr.
2) I. A. C. (Zizine), om politic si literat, n. N. Leon, Zoologia medicala a teranului Roman,
24 lun. 1829 la Suceava, isi face studii gim- Archiva din Iasi, 1897.)
[Dr N. Leon.]
nasiale in celebrul pensionat al lui Rud. Toepfer
Cantata, (ital) compositiune destinat, voce
In Geneva, (mentionat in *Voyages en zig-zag( prin opositiune ca suonata, destinata a fi execnale acestuia), merge apoi la Paris, ande se ocupa tata de instrumente. Chiar dela inceput s'a
mai ales de sciinte fisice i matematice, cala- deosebit C. di chtesa, de biserica, cu text relitoresce prin America, devine la 1857 ministru gios, si C. di camera, cu text profan. Acest gen

www.dacoromanica.ro

702

Canton

Canternir.

de composifiuni a inceput a apare catril tune- C.-lor populare a fost Gli. Asaki pe la 1822,
putul sed. XVII; ou timpul C. devine un adeviirat dar tot ceea ce el a adunat a fost distrus intr'un
act de opera, de care nu se deosebesce deck incendia In 1827 in Iasi. S'au ocupat apoi multi
prin lipsa acfiunei scenice. Sed. XVII si XVIII alfii, dar mai mult din punctul de vedere literar,
au fost perioada de inflorire a C.-ei. Cu secl XIX
colecfiuni, cari cuprind text si
stint
inn pierde din prestigiul ei, s'r pe cand C. de pufine, 10. mai patine stint transcrierile
musica'Write
biserica dispare aproape cu total, cea de ca- intr'un mod rational si consciinfios.
T. C.]
mera se transforma in asa numita aria de conCantemir, Cantemiresci, familie moldoveneasca
cert. Astarli numele de C. devine din ce in ce din care s'au ridicat mai multi domni i scriitori.
mai rar, compositorii preferind a da opurilor lor Aceasta familie se pretinde di era de origine

titlurile de: scena lirica, sinfonie dramatica, poem War% (Han Ternir) si ca se stabilise in Moldova
sinfonic, oda, legenda sau balada sinfonica fj. a., pe timpul lui Stefan cel Mare. Avea in judeful
cari in fond sfint acelasi
: compositiuni Falciu o mosie, Silistea, dela care se mai nurniau
pentru una, doue sau mai multe voci solo cu membrii ei i Silisteni. Dupa fuga lui Dumitru
cor si orchestra, cu subiecte profane sau religioase, C. in Rusia, a remas in acea feara si a dat
mitologice, istorice, s. a., lipsite insa de acfiunea Rusiei multi barbafi insemnaft cum si pe uuul
accesoriile representafiunilor scenice. [T. C.]
din intemeietorii literaturii clasice rusesci.
Unto, in terminologia musicala are o semniConstantin C., Domnul Moldovei, 1685-93,
ficafiune foarte larga i cuprinde o foarte mare castigit domnia btran de 71 de ani, incercat in
varietate de forme deosebite prin ritin, msura afaceri, viteaz in resboaie. Cronicarul Neculcea
frasare. In general se numesce C. ori ce com- Ii face un portret admirabil: Carte nu scia si
posifiune sonsa pentru o voce, cu sau far. nurnai iscalitura invefase a o face; practic buna
acompaniament. Unele arii de dans anca strut avea; la voroav era sanatos; manca bine si boa
numite cate data C., chiar far a fi insofite de bine
La stat nu era mare, era..gras, bar-

un text cantat. C. poate sa trateze ori ce gen duhos, numen la fafa, buzat; barba era alba
de subiecte, pi din cea mai adanca antichitate ca zapada... In lupta cea mare de atunci intro

gasim la diferitele popoare C. erotica, satirice, Poloni sub Sobiesky, Austriaci si Turci, politica
bahice, resboinice, patriotice, s. a. Desi in tim- lui n'a fost destul de hotarita: lupt alaturi ca
purile moderne artistii instruifi si-au insusit adose Turcii contra Polonilor, tfi totusi le comunich plaaceste forme, cioplindu-le i lucrandu-le dupa nurile de lupta i ucide pe Miren Costin i boierii

regulele cele mai severe ale artei savante, C. de partidul polon ; tinca cu Turcii, dar trata si
e prin excelenfa productul artei populare, si la ca Austriacii. In cele din una s'a deterrninat
toate popoarele gasim C. dedicate diferitelor cir- tot pentru Turci, cari ins era sa-1 destitue in
cumstanfe ale viefii, transmise din gurd in gur, mina banilor dafi de Brancoveanu. Moare ca
din generafie in generafie, fara a se [trite vre- domn in 1693. In (lilele lui a suferit fears na-

odata spune cu siguranfa cine a fost autond lor. valiri din partea Polonilor i Tatarilor, a saracit
Acosta C. populare constitue o adeverata co- reu i impositele erau grelo.
moot neprefuit i gait un document de cea
Antioch I C., domn al Moldovei 1696-1700
mai mare importanfa pentru viafa popoarelor. si 1705-07, fiul lui Constantin; obfin domnia
Ele nu nutnai ne dau descrierea celor mai in- dupa mazilirea lui Constantin Duca prin starusemnate fapte istorice i patriotice, dar nu e in Ole hanului Tatarilor si ale lui Cerchez Moh am et
oglinda care s reflecteze mai consciinfios ca- pasa. avnd a se susfine faf, de uneltirile anracterul i moravurile unui popor. Daca km din tecesorului sou si ale lui Brancoveanu. A. C. a
cea mai adanca antichitate avem urme de C. po- luat mesuri pentru indreptarea starii desolate

pulare, numele lor, textele lor, scim circum- a ferii, si a cautat s iinpoporeze reg,iunile
stanfele in cari se cantau, n'avem insa uimic pustiite de Ttari. Dupa pacea dela Carlovitz
din musica lor, si multi secoli arta populara a A. C. la insarcinarea Birth a desertat crawl
fost considerata ca un product inferior, nedemn Camenifa de Turci i 1-a predat Polonilor.
de grija artistilor instruifi. Prin sed. XV si XVI, tot serviciul acesta in Sept. 1700 pierdit domnia,
in perioda de inflorire a contrapunctului vocal, pe care insa o recastiga la 1705. A doua domnie
vedem aparkd C.-e serse in 4 si 5 voci, in a sa e caracterisata prin impunerea unor none
stilul madrigalesc; dar compositorii aici nu luau dad (fumarit, vadrarit i cornarit) impuse nu din
din C. propriu dis, cleat ceea ce le era necesar lavornie, ci pentru acoperirea datoriilor de platit
pentru desvoltarile lui contrapunctice asa, ca la Constantinopole, si prin faptul, ca la lucraaceste composifiuni ne dau poate motive popu- rile de fortificare ale orasului Tighina, ordonate
cu toata influenfa de Poarta, in lipsa de lucratori a pus pe boieri
lare, dar nu C. populare,
civilisafiunii si a artei savante, C. a remas o me- la sapat, 5i sapa doinnul insu$1 Asa de departe
lodie simpla, strins legata de textul ei, ca un ajunsese representanfii tronului moldovenesc.
acompaniament discret, sau cel mult cu un mic
Dumitru C., n. 1673, fiul lui Constantin C.,
refren reluat de cor. Sub acest aspect ni-se pre- domn in Mo/dova. Primele studii le facit in (cara

sinta la diferitele popoare diferitele forme de sub conducerea renumitului dascal Ierernia Caca-

C. populare, unica arta a feranului, care si-a con- vela ; apoi fit trimis la Constantinopole ca ostatic
In local fratelui sea Antioch. Aci asculth o suma
de invefafi, venifi din Occident, introduse notele

servat tradifiunile, si este ultimul lor depositar.

Sciinfa folklorului, care in timpii mai noui a luat
o asa desvoltare, pentru musica nu-si are adeveratele radacini cleat catra sfirsitul secl. XVI,
cand vedem aparnd in Spania si in Scandinavia

de musica la Turci. La 1710 i-se oferi domnia

Moldovei de catra Turci. Victoria Turcilor in resce se declar ca Rush si in caro C. se dear in

cele antaiu colecfiuni de C. populare. La noi partea Rusilor, ib sili sa fuga in Rusia, uncle
pare ea cel antaiu care s'a ocupat cu culegerea fir prima cu mar onormi si petrecii pana la

www.dacoromanica.ro

Canterbury

Cantoneta.

703

moarte 1723. C. era un om foarte Invaat; cu- C. irationale, a canon ndisurl cu unitatea nu

noscea multe limbi europene si orientale i prin poate fi exprimata printr'un numen; C. discrete,
lucrarile sale se faca cunoscut in toata Europa, ale caror parti nu sant unite, cum stint bun aoara
astfel cl la 1714 Academia din Berlin (Societas numerile; C. continue, acelea ale caror parti stint

Regia Berolinensis) Il alese membru. A scris: unite intre ele, cum sfint marimile in timp si
Descriptio Moldaviae, tradusa in rom. de A. Papiu in spatiu; C. imaginare, a canon existenta nu
Ilarian i los. Hodos; Historia incrementorum se poate nici imagina nici concepe.
atque decrementorum aulae othomanicae, tr. in
In filosofie avant categoria cantittftii (Arisrom. de Tos. Hod os ; Istoria Cantacuzinilor si Bran- totel, Kant), idee primitiva si fundamentala a
covenilor, tr. din grecesce in rom. de G. Sion ; mintii noastre, in virtutea careia santem in stare
Cronicul Romano-Moldo-Vlachilor. Ca filosof s'a sa pricepem numb-rut si marimea. Unii ii conremarcat anal in tinerete prin scrierea : Di vauul testa primitivitatea si o considera ea o abstractie
mmii cu inteleptul sau galceava sufletului cu scoasa din ideile de nuin'r i marime, cari ar
trupulc in romanesce si grecesce. Ne infatiseaza fi intr'adever primitive si fundamentale, ($coala
o filosofie teologic ascetica, sustinnd ca toate clasica franceza). Altii le considera pe toate ea
sant pieritoare in lame, toate inselatoare, ea fiind derivate din experienta, ($coala engleza:
adevrata fericire e numai in retragerea din Bain, Stuart Mill, si chiar Spencer).
lame si in traial cu frica lui Dumnedeu. Alte In limba literan C. are intelesul restrins
cateva serien stint de continut teosofic, mistic, da- si intermediar intre marime si multime, ca aplitorito inriuririi filosofului olandez Van Helmont. catiune la substantivele numite materiale, prin
4) Antioch II C., fiul lui Dimitrie C.-Voda, extensiune si la unele colective.
n. in Moldova la 1708; dar de mic a trecut Intelesuri speciale. In logi c a C. insemneaza
In Rusia, uncle a capetat o crescere foarte in- felul judecatilor de a fi universale, cand predigrijita. A. C. avea o mare inclinare spre litera- catul afirma ceva despre toata sfera subiectului;

tura; a intrat in cariera militara, apoi in ser- sau particulare, critic" predicatul afirma ceva nu-

viciul diplomatiei, representand Rusia la Londra mai despre o parte a sferei (cantitatii) subiectului.
si

Paris. t 1744 in Paris. A. C. este, impreuna In prosodie: durata prouuntarii unei silabe.

cu Tredecovski, introduceterul directiunii clasice In usi c a: C. = durata unei note. In m ecain literatura rasa, si s'a distins in deosebi prin n i e A, cantitatea
produsul massei unui
satirele sale (9 la numen). Are si. cateva serieni corp prin vitesa miscarii lui.
in prosa, intro cari i unele traducen. (Cf. PrinCanton, (franc) 1) divisiune teritoriala in
cipele Antioch Cantemir, de Ghenadie al Ramni- Francia, mai mica decat arondismentul (district);
cultd; Rev. Nona II).
2) in Elvetia state mici, cari compun confede[I. S. F.]
Canterbury, (la Romani ,Durovernunic), eras ra(iunea elvetica; 3) locuinta cantonierilor pe

municipal in sud-estul Engliterei langa Stour, hinga sosele, cile ferate, etc. ; 4) piesa heralcu 23,026 loc. (1891); resedinta arehiepiscopului- dica, prin care se intelege un patrar sau sfert
primate al Engliterei; renumita catedrala in stil din scut, taiat printr'o linie orisontala intalnita
gotic (din sed. XII), in care a fost omorit Thomas de alta verticala.
Becket, 1170. Isvoare minarale.
Canton, (chin. Cuang-ciu-fu), capi tala proCantleum, (lat) o parte a cumediei romane, vincioi chineze Cuangtung, Ifinga riul Ciukiang,
scrisa in metru trochaic, bache, etc. si cantata 1.600,000 loc., dintre cari multi locuiesc pe nai

In proscena de un singur histrion (actor), insotit mici si pe plato. C. e impartit in orasul chide un cantaret cu flauta. C. alterna cu dialo- nezesc, tatar i in mai multe suburbii ; in C. se

garde (diverbia), serse de regula in trimetru afla 124 temple, intre cari templul lui Buddha
iambic,si tineau local outdiui elin, neintrebuminunatul templu al celor 5 Genii. Industrie
intat in teatrul latin.
insemnata de mata.sarii, sticla, hartie, etc. CenCantilena, (ital) mica melodie vocala, de un tral comerciului chinez ca strainatatea; import
caraeter dulce, gratios. In evul media se numiau 591/2 mil., export 7412 mil. marce (1891); in
C.

canturi populare cu un text asupra vietii port au intrat 3195 nai de 2.974,064 tone.

[T. C.]
Cantonada, (ital. Cantonata ), mai de mutt o
advocat rom., batuta a scenei, un colt; adi un loe intre culise.
n. Oct. 1838 la Ploiesci, Doctor in drept dela A vorbi la cantonada e, a vorbi unei persoane

sfintilor.
Cantilli, George, profesor

Paris, dela 1865 incoace profesor de dreptul penal Intre calise, care nu se vede pe scena.

la univ. din Bacuresci, in 1879 pentru cateva Cantonement, (franc)Cantonare, incuartirarea

lard ministru de cake in cabinetul I. Bratianu. trecetoare a unei trupe in o comuna locuita. C.
Cantina, orig. plosca de camp; astadi se nu- are loe in timp de pace la manevre, ori in casuri,
mesce C. localitatea, unde se vnd beuturi si man- cant" boale epidemice pretind evacuarea garnisoacari la soldati, lucratori, etc. C. se afla in casarme, nelor, pe oaresicare timp. In timp de resboiatrupele
stau sub supravegidare, atilt au privire la calitatea cantoneaza de ate ori se poate, anume : cand nu

cat si la preturile marfurilor, si de regula stint

adrninistrate de fosti suboficieri sau aural*
Cantitate, (lat. quantitas), in hrnbagiul f osof ic o - se i in ti f ic insemneazaorice mdritne,
care poate fi mesurata, i in acest eas se poate
aplica si la multime, care e un cas special al
manual In rn at em atic a: C. positive, cari
gait mai mari ca zero; C. negative, care sant
mai mici ca zero ; C. rationale, a caror mesura
cu unitatea poate fi exprimata printeun numen;

sant prea multo trape concentrate, si and nu

sant in imediat contact ca inimicul. Trupele can

cantoneaz se asignra fata de inimic prin anteposturi, iar in interiorul C.-lui prin garde.
Canton eta, (ital. Canzonetta), canteo, oda, poema

'inca, erotica, filosofica sau de alt cuprins, com-

pusa din 5-15 stante de caste 9-15 versuri,

obiceiu in m etru iambic endecasilab, sau amestecat

cu versuri mai scurte. Desvoltata dupa poetii pro-

vensali de Cavalcante, Dante, Petrarca, etc.

www.dacoromanica.ro

704

Cantouisti

Cap.

Cantoniti, soldafi recrutafi, in oposifiune en matite granulite porfire, etc., dar uneori C. se

presini
in filoane In micasisturi i filite,
voluntarii.
Cantor, cntdref, mai ales cdntdref bisericesc. sau in straturi intercalate in nasipuri, etc. Din

Cantoru

de

avisu", foaie infiinfata de Z. C. se fabric porfelanul. C. a fost intrebuinfat

Karcaleki in 1837 la Bucuresci ; in 1839 apare

impreuna cu Foaia cornerciald, industrial& shi
iconornictie; dela 1843 isi schimbd titlul in Vestitorul romanese , pieta semi-oficiald, continuand cu a. VII p&na la 1857.
Cantii, Cesare, istoric i romancier italian, n.
8 Deo. 1807 in Brivio ; din lipsa de mijloace
Intrd in seminar, de wade iese mai inainte de
a-1 termina. Da lecfiuni. 1823 publica o poesie
Algiso, prin care se face cunoscut. Aruncat

In China deja la 185 a. Chr. Numele C. vine dela

any. chinez Kauling
virful inalt, un munte

Storia Universal& in 35 vol., care s'a reprodus

Caolinit, mineral, silicat de aluminiu hidratat, se

aproape de Iauchau Fu, de uncle se scotea C.

In 1706 argintarul Bttger descepare din nou
procedeul pentru fabricarea porfelanului. Gisemintele cele mai importante in Europa sfint:
la Carlsbad (Boemia), Schneeberg, Zeisigwald,
Zinnwald, etc. (Saxonia), Eisenberg, Martinrode
(Turingia), in Cornwall, Colettes, Saint-Yrieix,
Nieire, etc. (Francia). In Romania se gasesce C.

in temnifd de Austriaci, sufere 13 lani inchi- In gneiss granulitic pe rnuntele Muncel (j. Gorjiu);
soarea (1832-33) si concepe planul istoriei sale in granit aproape de Maciu.
inteun mare ntunk de edifiuni si s'a tradus in presinta in cristale mici tabulare i monocline de
principalele limbi. Este scrisd din punct de ve- coleare albd, rosiaticd, galbue sau ver(lue. Variet.

dare bisericesc, inteun stil briliant, fard addned cristalind: Naerit, variet. pam6ntoasa: Caolina.
Cap, partea cea mai dinainte a corpului multor
originalitate. Alto scrieri istorice ale sale n'au
fost tot asa de bine primite, dar romanul Mar- animale, adese concrescut cu pieptul (cephagherita Pusterla i scrierile pentru tineri Letture lothorax).
giovanili, (48 edit. in 1874) cum i scrierile pentru
Caput omului, extremitatea superioard a
popor, se numer printre cele mai respandite carfi corpului, care confine principalele organe ale
italiene. C. a murit 1895 in Milan, octogenar activ simfurilor si ale sistemulni nerves central. C. se
ca un fink. (Cf. Bertolini, Cesare C. e le sue compune din craniu i fafa, si e format de 22
opere. Flor., 1895.)
din cari 8 pentru cram!' si 14 pentru fafa.
[I. S. F.]
Cantus, (lat., ital. Canto), cant, se aplica in Scheletul
oase'
craniului e compus din 8 case: osul
special melodiei principale a unei composifiuni frontal, sfenoid, etinoid si occipital (neparechi),
in mai multe voci. In primele secole ale musicei oasele parietale i temporale (pdrechi). Oasele
corale melodia principala era incredinfata te- craniului sfint oase late, si sfint formate din o
norului si se numia C. firmus ; era luat din an- taba extern si una internd, compuse din fesut
tifonar, sau format din motive populare ; cele- osos compact, intre care se gasesce fesut osos
lalte particli desinau imprejurul acestuia dife- spongios (numit diploe); ele presintd o suprafafa
rite oontrapuncte: C. figuratus. In partifiunile extern convexd care formeaza exteriorul oramoderne C. indica partida vocal, ori carei voci niului (bolta basa), i una concavd, care conar fi aparfinand.
stitue cavitatea craniand in care e confinut
[T. C.]
Canuie, tub deschis la extremitafile lui, solid creerul. In interiorul osulaor temporale e asezat
sau flexibil, drept sau curb, de lungime si dia- organul auulal. Oasele craniului se unesc intro
metru variabil, de cauciuc san metal; se infra- sine si cu oasele fefei prin suturi, cari la bebuinfeaz, in multe operafiuni chirurgicale. (C. trdni dispar; la copilul nou ndscut, osificafiunea
de irigator; C. de traheotornie.)
nefiind complecta, se gdsesce pe bolta craniului
Canura, o legatur mica de tort de land, in, intre oasele parietale i col frontal un defect
sau alt material textil ordinar, care servesce la in osificafiune de form rombica, numit f o nfesaturi groase, straie, foluri, covoare, etc. C. se t an eld, care la virsta de 2 ani e osificat. Basa
fac mai Cu sama inainte de a se colora torturile, craniului e partea, care st in legiftura ca gatul

ca coloarea sd le strabat complet, ceca ce ar

fafa, si ea presint o suma de ridicaturi
fi cu neputinf in fusul de tort virtos.
orificiuri; prin orificiuri intrd in crania de amCanzona sau Canzone, (ital.) cantea (v. ac.) bale parfi arteriele: carotida interna, vertebrall
In sed. XV si XVI s'a dat acest nume la com- si me ningea medie (destinate pentru creer), si iasa
posifiuni vocale in 4 si 5 voci, scrise pe o tema
populara i deosebindu-se de madrigale prin
faptul, ci erau de un stil mai simplu, au o frasare mai prommfata, corespuncjand la strofe
scurte i bine ritrnate. Mai till.* acest nume,
in special diminutiyul Canzonetta, a fost aplicat
la composifluni pentru o singura voce, accep-

vana jugular internd, meduva spinarii si nervii

cranieni: olfactivi, optici, oculamotori comuni,
oculomotori externi, patetici, trigemini, faciali,
acustici, glosofaringei, pneumogastrici, accesorii
si hypoglosi. La basa craniului se gasesce articulafiunea occipitalului cu vertebra I (atlas) si
a II (axis) cervicala, in care se executa miscarile

fiune pastrata pdna in clilele noastre pentru capului. De basa craniului (occipital) se insemeiodii simple cu un ritm bine pronunfat, o reaz muschii, cari miscd capul i faringele.
frasare clara, amintind inteun cuvant stilul po- Oasele bolter stint acoperite de 2 muschi si o
pular. In diferite timpuri numele de C. a fost aponeurosit, fesutul subcutanat celular si dormid
dat i la deosebite bucafi instrumentele scrise cu. peral. Pe partea laterala (regiunea tamplei),
pe o temd de C. vocala.
se MIN, muschiul temporal si pavilionul urechei
[T. C.]
Caolina, o argila fina (v. Caolinit) alba, galbue cu muschii sei. Fafa e asezata la partea antesau verclie, pamantoasa ai user friabila. C. re- rioard i inferioara a basei craniului. Ea e forsulta principal din alterafiunea feldspafilor, mai mata din 14 oase, cari unite prin suturi forrar din scapolit, beril, etc. Cele mai multe gise- meazd falca superioara, iar falca inferioariti e
minte insofesc roce foarte feldspatice, s. e. peg- formata din un singar os. Pe bordurile alveolare

www.dacoromanica.ro

Cap

Capela.

705

ale falcii superioare i inferioare stint implantafi

Mein, numire data unor moimife (Paviani,
32 dinfi. Fafa confine mai multe cavitafi ca- Mandrili). Se gasesce i in povestile rom. populare.
vitatea orbitall-pentru ochi, cav. nasala pentru
CApcAtin, dupa povestile rom., un uries. Petrea
simful mirosului, i cav. bucala pentru simful gu- infrafindu-se ca Sgriburila, Flamandila si Senstului i aparatul de masticafiune. Inaintea urechei tara munfi, ajunge la o cetate de piatra, ande
e situata glanda salivara parotida, care secreteaza stapania uriesul C., si ca sa nu-i manance, le
saliva, si care se scurge prin canalul lui Stenon porunci, ca sa-i aduca pe fata imperatului Rosa.
In gura.
C. prindea oamenii si ii finea pana venia randul
ECap, (geogr.) acea parte a unui term ure, care iese fiecaruia, ca sa-i manance. Cuventul C. inseamna
mai mult in mare; ca deosebire limbi de pament om ca cap de cane.
[Atm.]
stancoase, cari se termina in mare ca sfirsitul
Cape Breton, insula in America de nord, apar-

liner fjiruri de munfi, poarta numirea de C. sau

promontoriu. Cele mai imposante sfint la peninsulele sudice ale continentelor, dintre cari cel
mai important pentru comerciul lumei e C.-ul
Bunei speranfe la sudul Africei, apoi C. Horn la
sudul Americei. Cele mai insemnate C.-uri v. la

numele lor (Blanc, Agulhas, Matapan, Horn, etc.)

Cap, Colonia, colonie engleza cuprindnd colful

finnd prov. engl. Scotia noua, la intrarea

sinul St Lorenzo; 8094 km2., cu 84.500 loc. Mine

de carbuni, petroleu; pescarit; capitula Sidney.

Cape Coast Castle, oras brit. cu 3 forturi, pe
fermurul de aur in Guinea (Africa); 16,000 loc.
Export de uleu de finic, cauciuc i pulbere de aur.

Cape Town, (pron. Chep taun), v. Capstadt.

Capeadores sau Chulos, (span.) cei ce se lupta

sudic al Africei pana la Hill Molopo (242 lat. cu taurii in cursele publice, afifandu-i ca nisce
sud.) ; 742.470 km.2, cu vr'o 1.800,000 loc., intro mantale rosii numite Capa.

cari ca. 400,000 albi. C. e udata de riurile Oranje,

Capela, (franc. Chapelle), originar o mica claRiul pescilor, etc. Terenul se ridica in forma de dire bisericeasca destinata peutru pastrarea unei

tarase. Clima e admirabila. Producte: cereale, reliquii ; mai tardiu ori ce bisericufa mai mica,
pastaioase, cartofi, portocale, poarne, vinuri re- isolata ca totul, s. e. inteun cimiter, afara din
nurnite ; vite, cu deosebire oi; carbuni, sare, aur oras, laugh' drum de feara, etc., sau ca depen(1895 export de 7.9 milioane funfi sterl.), dia- denfa a unei case particulare, ca deosebire in

mant (export de 4.7 mil. f. st.) Comerciul e desvoltat. Exportul in 1895 a fost de 16.6 mil. f. st.,
importul 13.5 mil, f. st. Locuitorii, afara de albi,
stint Cafri, Hottentofi, Betsuani, etc. Colonia C.
e foarte importanta pentru Englitera din punct de
yedere atat politic cat i comercial. C. are constitufie proprie ; un guvernator, legislativa dupa
sistem bicameral. Veniturile anului 1894/5 au fost
5.416,611 f. st. Datoria publica 27.533,978 f. st.,

interiorul cetafuielor si palaturilor regale. Afara

antaiu Olandezii au colonisat C., 1806 au cedat-o

Engliterei.
Capacitate, confinutul unui lucru (mesura de
C.), aptitudinea de a confine, s. e. caldiu.a
coloricd), electricitate, magnetism, etc. (v. ac. art.)

copie ; ca timpul multe din acole C. s'au prefacut

In biserici parochial, primind preofi stabili.
Capela, (musica) grupul de cantarefi alaturat

de acestea niai sant unele in legatura ca o biserica principala si situate langa, in, sau dedesubtul acesteia, (cele din urma uumite cripte).
C. se poate deschide numai ca autorisarea ordinariatului, i spre a se put celebra liturgia
in ea, trebue sa fie cel pufin binecuventata. (Cf.
Dr I. Rath', Institufiunile Dreptului bisericesc.
Blaj, 1877.) In secolii primi ai crestinismului fiind

facuta in partea cea mai mare pentru drumu- biserici patine, si mai ales pe la cetafi, oamenii
rile de fier, cari au o lungime de 3927 km., iar avuti si evlaviosi si-au ridicat C. pe la mosii, in
telegraful 10,162 km. Capitala Capstadt. Mai cari din nand in nand celebrau preofi dela epis-

C. vitald v. Respirafiune. Apoi aptitudinea legala pentru acfiuni de drept, s. e. C. cambiaba,

(v. Cambia) etc. In deosebi se numesce C. aptitudinea spirituala i dupa aceasta si o persoana,
care este autoritate In specialitatea ei.
raCapadochia, se numia in vechime finutul in
partea estica a Asiei mici, intre riurile Halis
Eufrat. C. ajunse in mai multe randuri sub stapanire straina, pana ce la 301 a. Chr., dupa lupta
dela Ipsos, fiind ajutorat de Armenia, isi re-

pe langa servicial unei biserici sau al unei capele. Iuainte de nascerea operei, 0.-le, nu scoalele alaturate (numite in Francia: Maitrises,
Germania: Chor-Alumnate), eran singurele focare artistice ale Europei. Tipul acestor institufiuni a fost C. pontificaba, a carei origine e in

secl. IV. Dupa modelul ei, suveranii Europei isi

formara C. si rivalisau intre dinsii. Cele mai

ilustre nume de musici au aparfinut unei C.;

pe de alta parte C.-lor au fost destinate cele mai

frumoase productiuni ale stilului polifonic vocal,

singurul stil admis in biserica pana catra sfir-

cristigit deocamdat. independenfa. Archelaos, ul- situl sed. XVI, de ande si nuinele de stil a
timul rege in C., fa adernenit de Tiberiu la Roma, cappella ce i-s'a dat. Greutatea execufiunei 'nu-

sicei fara acompaniament a facut, ca mai hiato

unde t (17 d. Chr.), iar regatul lui fit prefacut
provincie romana. Locuitorii C.-ei probabil s'au C.-ele au introdus instrumente. Si ngura C. pontififinut de familia popoarelor indo-germane. Ora.sele cala a remas in occideut credincioasa liana in

principale din C. erau Mazaka (mai tardiu Ce- secl, nostru vechilor tradifiuni, celelalte C. au
sarea), Garsaura sau Archelais (acum Acserai) admis succesiv acompaniamentul orchestral. In
Comana.
Orient instrumentele nu siint admise in biserica.
Capama, mancare, carne de miel gatita ea stafide. In Germania prin extensiune s'a dat numele de
C. grupului de musicanfi, ce formeaza o orchestra
CApitina, v. Craniu.
Ciplitineni, sat in Rom., j. Arges, situat pe sau o banda de musica militara, de ande numele
Hui Arges, ca 100 loc. Aici saut ruinele vestitei de Kapellineister., dat nu numai sefilor conduCetdti a lui Tepef-Vodd, zidita pe virful unei cetori de coruri, dar si conducctorilor de orstanci inalte. Ruinele stint marefe si posidia lo- chestre sau de ori ce banda de instrumentisti.
cului frumoasa.
[T. C.]

www.dacoromanica.ro

706

Capela

Capela, deal in Rom., j. Valcea, ce incungiuri

orasul R.-Valcea in partea de apus; ruine vechi.
Capelan, preotul ori diaconal care pe la biserici, eatedrale, ori in comune mai populate, se
dispune langa parochul ordinar ca ajutator, fara

Capilaritate.

(1328-1589), si dup akeasta linia de Bourbon.

(Cf. Luchaire, Histoire des institutions rnonarchiques de la France sous les prmiers C.7 2 ed.
Paris, 1891; Lavisse et Rambaud, Hist. gnerale I.
Paris, 1893.)

a ave proprio jurisdictiune. C. se numesce

Capidgi, (turc.) portarul la curten turceasca,
acel preot, care e randuit s serveasa in vr'o garda Seraiului

biserica ati oratorie (pareclesie) privat.

Capella, munti in Croatia, intre Unna si Culpa,
se intind in directie sud-estica, aproape paralel
cu Velebitul, spre Dinara liana la Pljesevita Planina (1653 m.). Partea nordicii poarta numirea
de C. mare (inaltime mijlocie 1000 ni.), partea
sudica C. mictt (inaltime inijl. 700 m.).
Capella, stea de I marime in constelatiunea
Ciirausului. (v. Amalthea.)
Capellini, Giovanni, geolog i paleontolog, n.
1833 in Spezia, a studiat in Pisa; prof. in Genua
si Bologna, unde a infiintat museul geologic. S'a

Capie, Capchie, (frc. tournis ; germ. Diehkrank-

heit), balk' cronia la oi datoria presentei coenurilor in centrele nervoase (v. Coenur).
Capilare, vase, ramificarile cele mai sabtiii,
de cateva decimi de miimi de milimetru in diametru, ale vaselor sangelui, cari Ant asezate

intro artere, adeca vasele cari aduc sangele

curat din mima, si vine, acelea care il due in
inima. C. stInt ramificate foarte mult, deschidndu-se unele in altele i formand astfel retele
vasculare. Paretii lor Ant foarte subtiri, formati

din un singur rind de celule tnrtite, si transdistins pe terenul cercetrilor preistorice si a parenti, asa ca se poate ved la inicroscop cum
fost initiatorul congresului pentru anthropologia
circula sangele inlauntrul lor. C. sfInt regiunea

archeologia preistorica. C. a facut studii geologice coa mai importanta din toat reteaua vasculara.
si in Romania in 1864 si 1868. Aceste studii ant Din causa retelei lor foarte desvoltate si absenta

consemnate in lucrarea lui Saya Stefanescu, intitulat: Terrains tertiaires de Roumanie, Paris.
C. a fost ales membru onor. al Acad. Romanis.
Capella, Bianca, amoreza, iar mai tArdiu sotia

contractiunei paretilor lor, angel e respindit

pe o mare intindere, i circula incet. lar gratio

eonvenire avuta cu cardinalul Ferdinand de Medici in Poggio a Cajano; presupunerea, ca sotii

au fost otraviti dupa indemnul cardinalului, nu se
poate dovedi.
Capere, numire data bobocilor comestibili dela

limfa; aceasta dupii ce si-a pierdut proprietatile

suptierei paretilor lor, lichidul din sange (plasma),

gazele, si unele celule (leucocyte, amibocyte),

ducelui Francesco I de Medici; n. pe la 1548 le ponte strabate i patrunde in testurile vedintr'o familie patriciana din Venetia; 1563 fugi cine, In muschi, nervi, etc., pe cari le imbiba
cu titairul Pietro Bonaventuri la Fiore* i apoi si le hrnesce. Sfingele bun, curat, e adus din
inchei legaturi de dyagoste cu Francesco I, pe inima in C. de artere, aici slujesce nutritiunii
care, dupa delaturarea lui Bonaventuri, Il soli( organismului, i dup: ce si-a pierdut elementele
indupleca sa o iee de sotie, tocmai and acela hranitoare, e dus iarasi direct in inima de vine.
era s se asatorease cu Ioana de Austria; ambii Parten lichida si cebulele, cari au patruns din
soti murira curnd (19 si 20 Oct. 1587) dupa o C. in tesetuii pentru a le heani, se numesce

arbustul Capparis spinosa L. (v. ac.).

Capernaum, sat Ifinga lacul Ganezaret in Galilea ; in Testam. non centrul de activitate al lui
lsus, (Mateiu 9, 1 it numesce ,cetatea sa). A.ci
Inveta Christos in sinagoga i vindea mai multi

ei nutritive e luat de un alt sistem de vase,

care o versa din non in silage. [Prof. Voinov.]

Capilarltate, stares tuburilor capilare. Dac

introducein in ap extremitatea unui tub de
sticla de un diametra foarte mic, coloana de apa,
care patrunde in tub, se tidied deasupra nivelului

exterior. Introducnd de asemenea un tub in

mercur, efectul va fi contrar: coloana de mercur

va reman, In interiorul tubului, dedesubtul nibolnavi.
veltdui exterior. Diferinta de nivel este cu atilt mai
Capesitis, Iosif, Dr, n. 1853, director al se- mare, cu cat calibrul tubului este mai fin, ea desminariului ev. teologic-pedagogic in Sibiiu. Dis- oresee daca calibrul cresce i devine aproape nula,
tins barbat de scoala al Sasilor transilvaneni. and diametrul interior atinge cifra de 0.020 m.
limeninat scriitor pedagogic si filosofic.
Aceste fenomene de ascensiune si de depresiune,
Capetian!, (Captiens), regii Franciei cari au cari se produc tn vecinatatea paretilor vaselor
urmat dupa dinastia Carolingienilor pana la 1328. si a suprafetei libere a lichidelor, observate mai
Intemeietortil acestei familii se chiema Robert cu sama in tuburi, al caror diametru este ase-

eel Forte, (Robert le Fort), t 866 la Brissarthe menea ea grosimea unui fir de per (capillus),
In lupta cu piratii. Muesli si Ende, Robert, se numesc fenomene capilare, i puterea, care
Hugo cel Mare, Hugo Capet, au disputat puterea le produce, este capilaritatea. Cei dintiiiu fisitimp de 100 ani color din urma Carolingieni, ciani, cari s'au ocupat cu aceste fenomene, sfint:
liana and Hugo Capet reusi sa fie recunoscut Nicolae Aggianti (1635), Borelli (1638), Vossius
rege in 087 dupa moartea ultimului Carolingian. (1666) si Montanari (1667), care, dupa Daguin,
Se numiau C., caci priniii &intros ei erau abati dad pentru fintilia data adevrata explicatiune

C. di rec ti au fost: Hugo (987-996), a menisculni format de un lichid in contact cu

Robert 1(996-1081), Henri 1(1031-60), Phi- o lama inmuiata. In privinta fennel ce in sulitici.

lippe I (1060-1108), Louis VI (1108-37), prafata, in cele done casan i citate mai sus, este

Louis VII (1137-80), Philippe 11(1180-1223), de observat, caaceasta suprafata, cand este foarte
Louis VIII (1223-26), Louis IX 1226-70), aproape de parete, se rotunzesce i presinta o
Philippe 111 (1270-85), Philippe IV (1285 pilna curba, a carei forma e concava, and paretele
1314), Louis X(1314 16), Philippe V(1316-22), e ininuiat, si convexa and paretele nu este inCharles IV (1322 1328). Stingndu-se linia inuiat. Asadar in apropierea paretelui este o pordirecta a C., Ii urna linia later ala de Valois tiune din suprafata fichidului, care este cuprinsa

www.dacoromanica.ro

Capillati

Capitan.

707

sau deasupra sau dedesubtul nivelului general. ocasiune si abia isi put aduna la Sofia oastea
Aceasta portiune poarta numele de menisc.
fugaritit La 20 cjile dupa aceasta invingere muri
[Muresan.]

loan Huniadi, iar preste 2 luni Ii urinh C.; el

Capillati, (lat. = pros, pletos, care poarta per t la 23 Oct. 1456 in manastirea Franciscanilor
lung.) C. si comati numiau scriitorii romani pe din Illok (Ujlak). Benedict XIII Il ridich pe C.
poporul de jos al Dacilor, care umbla en capul la 1724 in ceata sfintilor. piva comemor. 23 Oct.

gol si cu Ord lung, asa cum ne apar Dacii si

[nt.]

pe columna Traiana. (Cf. Dio-Cassius, LXVILI;

Capital, in economia politica ori ce bun produs
A. D. Xenopol, I.)
prin munca omeneasca; in inteles mai strins C.
[I. S. F.]
Capillitiu, (botan.) totalitatea filamentelor ste- e complexul acelor bunuri produse prin munca
rile, subtiri, divers intretaiate si ornamentate, omeneascd, cari servesc ca mijloace la ulterioara
din sporangiu unor Myxonlycete i Gasterorny- productiune. Factorii curat naturali, i Indeosebi

cete. Fiind foarte higroscopice au un rol in- pamntul, nu se considera ca C.; dar diversele
semnat in deschiderea sporangelui i in deter- ameliorari ale solului prin cultivare, fac parte
minarea sporilor.
din C., incat represinta o valoare deosebita de a
Capinius, Martin, supranumit Dr. Sieben- solului. C. poate fi fix, care servesce spre repetita
burger, protoparintele puternicei familii Sieben- productiune, (s. e. masini i zidiri pentru agriburger, ce traia in sed. XVI in Viena. In 1505 cultura, comerciu, ameliorarile parantului, etc.),
a fost decan al facultatii de drept, apoi judecator ori mobil (circulant), care aceleiasi persoane
orasenesc i in fine primar in Viena. In res- numai odata iiservesce la productiune,(s. e. banii,

coala Vienei contra lui Ferdinand I (1519) s'a alimentele, marfa, ce se vinde ori din care se
pus in fruntea celor nemultamiti si a conceput pregdtesce ceva). In limbagiul vulgar C. e tot
pentru oras o noua forma de g-uvernament dup ce servesce pentru proprietarul sea ca isvor
modelul cetatilor libere din Germania. Pentru venit. C. se mai numesce suma de bani, ce o
participarea sa la rescoala a fost executat prin dd cineva altei persoane imprumut cu indatospada in 1521.
rirea de a-i plati anumite procente ca dobanda.
Capintortura, o pasere catdratoare din fam. Sciinta economica numra C. (ca si munca
lungidae (Tuna torquila), are pe spate pene natura) intre factorii de productiune ; deci bucenusii-deschise, patate cu pete negre rotunde nurile produse nu siintnumai resultate ale muncei
si lungarete ; dela crescet pana la coada cu o
naturei, ci si ale capitalului aplicat in produfasie intunecata ; gua e alba-galbenie ; tmplele
grumazii de coloare ruginie-deschisa cu fine
linii curmezise; pieptul suriu ; plutitoarele din
aripi siint oachese-ruginii; preste aripi si coada
ea mai multe fasii curmezise. Lungimea ei e de

cerea lor, chiar pentru aceea la o parte din ele se

considera indreptatit si cel ce a prestat capitaint (Cf. I. Strat, Tractat cornplet de Economia
politica. Buc., 1870, pag. 157 nu.; P. S. Aurelian,
Catechismul Econ. poi., ed. II, Buc., 1874, pag.

18 cm.,lung. aripelor 9 cm., lung. cocjii 6.5 cm. Pe- 12 uu.; Lerescu, Manual teoretico-practic de

trece prin vii, pomet i paduri, nutrindu-se ca Economia politica, pag. 43 mi.)
insecte, si mai ca sama furnici.
[V. B.]
Capita usare, calcularea valorii presente a unei
rente perpetue san temperate. Aceeasi numire
Capiste, loo do idoli, templu plganesc.
Capistran, lean, calugar franciscan, persoan se da si elocarii fructifere a economisarilor.
insemnata in istoria Ungariei, n. 1386 in oraCapitalism, modal de productiune capitalistica,
selul Capistrano (Calabria); functionh mai antaiu In opositiune cu socialismul si colectivismul. (v. ac.)
ca judecator in Neapole ; in etate de 30 ani
Capitala, eras de frunte, rnetropola; sediul gu-

intrh in ord. Franciscanilor si se dedich cu tot

zelul promovdrii intereselor bisericii ; din insarcinarea pontificilor Martin V, Eugeniu IV si
Felix V incepnd dela 1426 desvolth mare activitate ca legat si inquisitor intru stirpirea ereticilor; infiinth cu Bernardiu de Siena ramura
colateral de observanta mai rigoroasa a Franciscanilor ; 1450 Nicolae V il numi legat papal
in Germania cu misiunea de a pune la cale o
cruciata contra Turcilor i Hussitilor ; in Moravia si Boemia predich cu efect contra Hussi-

vernului unei teri.

Capitale sau Majuscule, caracterele tipografice,

litere rnari, cari difera de cele mica prin forma

lor. (C. mari, romane, engleze, gotice. etc.) Capita-

l*, caractere tipografice latine in forma literelor mari (capitale), insa in marimea literelor
mici; ele apartin la fiecare corp de litera curenta,
adeca de text, si se intrebuintcaza, ea si caracterele

cursive si aldine, pentrit a da importanta diferitelor cuvinte inteo cornpositie oarecare. In

general in text numele proprii se fac de re-

[G. F.]
tilor, pana ce la ordinul loctiitorului George Po- gala cu capitalute.
Capitan, conducetorul unei trape organisate,
diebrad a trebuit sd pardseasca aceste ten. 1453
se duse in Silesia, uncle sub cuvnt ca ar fi pro- in deosebi militare. In ierarchia militara C. ocupa
fanat sf. Eucharistie arse mai multi Ovrei. De locul intre oficien i subalterni (locotenenti)
aici ajuns in Ungaria, sci sa insufleteasca ini- intro oficien i superiori. Astacli aproape in toate
mile pentru un resboiu cruciat contra Turcilor statele europene C. sfint comandantii companiilor
inteatata, incat staturile terii in dieta tinuta la de infanterie, ai escadroanelor la cavalerie 5i ai
Buda in 1456 decisera prinderea armelor; Turcii bateriilor la artilerie. In Austro-Ung., Francia
insa in vara acelui an apar pe neasteptate ina- si Rusia sfint 2 clase de C. Comandantii vaselor
intea Belgradtflui srbesc ca o armata de 150 mii de resboiu de asemenea se puniest; C.

C. de port, comandantul unur port, eu atrisi 300 tunuri; atunci C. alearga ca oastea de
cruciati, adunata de dinsul, la Belgrad in aju- butiuni militare (aperarea portului), politienesci

torul eroului loan Huniadi i ambii in unire re- (politia judi(iara pentru delicte corectionale, bunapurtara cea mai stralucita victorie asupra Tur- ordine, afaceri sanitare) si judecatoresci (in
cilor ; insusi Sultanul Mohamed f ranit cu aceea anurnite afaceri comerciale). In Rom. C. de port

www.dacoromanica.ro

708

Capitaneanu

este oficier din fiotila in activitate, numit prin

decret regal.
Capitanate in porturile Romaniei stint 25, si
anunie:.5 de cl. I: Galati, Braila si T.-Severin,
la Dunare; Salina i Constauta, la Mare. C. de port
el. I stint maiori sau capitani din flotila, in activitate ; 3 de el. II: Tulcea, Giurgiu i Cernavoda;

Capital.

Romanii, dar in prima linie pe coi din Muntenia. (Cf. Mag. ist. II, p. 35.)
Capita ordinum, (lat) coi trei cardinali, cari
supraveghiaza conclava; C. ord. se numesc
acei cardinali, cari in timp de vaeanta resolva
afacerile curente. (v. Camerlengo.)

Capitat, (botan.) organ terminat cu o wagC. de cl. H glut capitani sau locotenenti din tura in foi ma de capatin, s. e. capetul stig-

flotila, In activitate;

17 de cl. III: Verciorova, matifer al stilutui ; anca i inflorescentele in forma

Gruia, Cetatea, Calafat, Bechet, Corabia, Islaz, de Om, de mici capatini sau glomerulele.
Turnu-Magurele, Zimnicea, Oltenita, Ostrov, CaCapitatio, un fel de imposit personal la Rolarasi, Harsova, Gura-Ialomitei, Issacea i Chilia- mani. 0 asemenea dare a fost introdusrt in
Veche la Dunare, apoi Mangatia, la Mare. Atri- Francia la 1695.

butiile de C. de port cl. III se indeplinese de

[]

Capita censi, (lat) ultimul rand de cetteni

comandantii companiilor de frontiera.

in Roma veche. Pe langa cele cinci clase de ceCdpitanul terii, (germ. Landeshauptmann), tateni, eran i cetateni neclasati, cari se im-

titlul diregatorului suprem si representautului prteau in trei categorii: accensi, proletarii

autonomiei Bucovinei. C. t. e presedinte in ca- capite censi. Acestia din urma nu aveau absolut
mera legislativa i in cornitetut diligent si perma- niei o stare si in Unit) de resboin nu erau eonnent al terii ; este uumit do catra imperatul dintre centrati de loc. Marius le impuse pentru primadeputatii alesi; are de loctiitor pe un vice-ca- data serviciul in armata.
pitan, de asemenea numit. [Dr. I. G. Sbieral
Capitel, partea cea mai superioarg a unei coCapitineanu, Constantin, It.-colonel de stat- luinne, care leaga manunchiul coloanei cu grinmajor, seful serviciului geodesic al armatei ro- disul sau bolta, pe care o supoartg. Infatisarea
il-lane pana in 1889; n. din parind macedoneni C.-lui e corespungetoare stilnlui, arid Ii aparla 1844 la Arges, untie a urtnat seminariul
tine columna. C. composit, C. de ordine romana,
scopul de a se preotf ; insa dupa terminarea se- coinpus in mod pompos, Ins neorganic din foile
minariului intrit Inscoala militara, de unde ies de acanta ale capitelului coriutic i volutele ca-

oficier in geniu in 1864. La 1869 e trimis in pitelului ionic.

Francia spre a se specialisa in aplicatiunile astronomic la ridicarea hartelor; aci participir la
resboiul din 1870. Reintors in teara la 1873, ja
partea cea mai activa sub colonelul Barozzi la
intemeiarea depositului de resboiu pentru facerea hartei Romaniei. Este trimis in mai multe
randuri in Italia si Austria peutru a stringe toate

Capitis deminutio, (lat) in dreptul roman era

ori ce schimbare in starea juridica a parsoanelor.

Se distingeau trei feluri de C. d.: maxima, resulta din pierderea libertatii, s. e. prin &Mena
unui otn fiber in servitute in urma unor condemnatiuni criminate; C. d. media, resulta din
pierderea dreptului de cetatean, s. e. prin emi-

datele trebuincioase intoctuirii hartei. Caleuleaza gratiune ; C. d. niinima, nu presupunea pierderea

impreuna cu colonelul Barozzi elementele necesare desfasurarii hartei Moldovei, savirsind

pentru aceasta determinan i astronomice, cari
reman singurele pna agi in acest gen. Astfel
In 1876 executa o determinare de longitudine

libertatii, nici a dreptului de cetatean, ci numai

schimbarea de familie, s. e. pral adoptiune, prin
casatorie. Toate aceste C. d. aduceau stingerea

drepturilor de familie si a tuturor relatiunilor

juridice, eari resultau din starea juridica anteintre Iasi si Chi.sineu; carona urtneaza determinari rioara, s. e. persoana capita minuta pierdea
do lougitudine intre Iasi si Cernaut cu Kiihnert relatinnile de rudenie (agnatio), dreptul de protecdin partea Austro-Ungariei; iar in 1885 aceea tiune (gentilitas), si datoria de servicii (jura

dintre Bucuresci (observatorul Opler) i Bra.sov patronatns), dreptul de usufruct, ereantele; testaCu viee-amiralul von Kalmar din partea insti- meant facut era desfiintat ; chiar datoriile, cel
tutului geografic austritc. Aceasta din urma lu- putin in drept civil, erau stinse. C. d. a disparut
crare nu s'a publicat auca. C. ocupa alaturi de treptat pana la timpul lu Iustinian.
colonelul Barozzi primul loe in intemeiarea serCapitolinus mons, una din cele 7 colino ale
viciului geografic al armatei romilne, i prin re- Romer (v. ac.).
latitmile sale personate si schntifice en rnembrii
Capitul, (botan.) mod de ramificatie laterala, a
comisiunii geodesice internationale, din care a axei, cand membrele secundare stint scurte si
facia parte, face strainatatii cunoscute lucrarile foarte apropiate pe mein brill primar. Asociatiugeodesice executate in Romania. Luerarile sale nile de flori (inflorescentele) pot av forma de C.,
astronomic si publieatiunile de aceasta natura, care poate fi simplu, daca pe membrul (aci pedicu privire la harta Romaniei, stint singurele pana celul) primar, latit in disc (gis receptacul comma),
agi. 1- 13 Aprilie 1b93 la Pitesei.
ca la Floarea soarelui, oli conic, ca la Musetel,
Capitanul, Constantin, (identic cu Const. C. Pelin, sau scobit in cupa ori sticla, ea la Smochin,
Filipeseu), cronicar din Muntenia, in sed. XVII. se afla florile, multe sau putine sustinute de peSub /tamale lui se afla o croniea dela Radii dieele secundare scurte i foarte apropiate unele
Negru pana la 1688, foarte insemnata pentru de altele. C. e compus, cand se asociaza, mai
multe informatiuui istorice, cari nu se alla inulte C., sau cu alt soiu de ramificatie: racem
airea. Autorul se da martor al unor evenimente de capitule, la Petasites ; corimb de capitule, la
cu 100 de ani luainte de C. C., ceea ce face a Coada soricetului, etc.
[S. St. R.]
cretle ea el a copiat o croniea anterioara, scriind
Capitul, eorporatiune de clerici, organisata dupa
dela sine nurnai evenimentele contemporane siesi. anumite statute. Numirea se deriva dela cuvntul
Restul crenicei e seris dupa ,feturite documente capitulum., liind-ca cei ea eran membri intr'o
chipa traditiuni orate; ea imbratiseaza pe toti asemenea corporatiune, odinioara se adunau in

www.dacoromanica.ro

Capitularia

i ca s asculte un capital (cap) din statutele sau regulele for. Tot din causa aceasta s'a
numit capitular fiecare membru al C.-lui. C. s'au
desvoltat in biserica apuseana din vechiul presbiteriu sau senat de preoti i diaconi, ce-1 avea
fiecare

Caponiera.

709

Capitularia, pe timpul Carolingilor ordonantole

regilor franc., numite astfel, pentru-ca au fost

impartite in mai multe alinee mici, provodute
Cu uumer curent. Aceste ordonante se stabiliau
ca si legile cu conlucrarea poporului i regulan
odinioara fiecare episcop langa sine. C.-le dela bi- afaceri de drept privat si penal. (Cf. Boretius,
smica catedrala se numesc catedrale, episcopesci, Die C. iin Longobardenreich. Halle, 1864.)
archiepiscopesci, mitropolitctne, iar cele dela
Capitulatiune, contract, indeosebi conventiune
alte biserici se numesc ,collegiateg. C. ca cor- de drept international, impatfita in mai multe

poratiune autonoma au animate drepturi i datorinte, de a-si pate face statute proprii, de a se
aduna la sedinte i fara consensul episcopului,
de a-si administra averea capitulara, de a tine
cultul divin in biserica catedrala, respective colegiata. Mara de aceea, cand scaunul episcopesc

capitole. C. se numesc mai ales contractele incheiate intre doue corpnri beligerante pentru
sistarea luptei. Baca garnisoana unei cetati nu
mai dispune de munititme ori provisiune, or, a
suferit mari pierden i in ottmeni si material, etc.,
preste tot cand a sosit momentul, in care apeeste ocupat, C. trebue sa asiste la liturgia, ce rarea nu mai are scop, ori foloasele ei nu stau
o servesce episcopal, si trebue sa-i ajute la gu- in proportie cut sacrificiile, cari ar fi sa se mai
vernarea diecesei. In unele afaceri episcopal aduca, atunci se arboreaza steagul alb si se trinat
trebue sa ceara consimtementul C.-lui, caci alt- parlamentari pentru statorirea conditiunilor de C.
cum dispositiunea lui este invalida, in alte afa- Conditiunile sfint in casal cel mai favorabil:
ceri insa este dator a-i core numai sfatul. In- parasirea fortaretei din partea garnisoanei, Cu
data ce scaunul episcopesc devine vacant, juris- arme si echipament pe langa onorari militare,
dictiunea episcopeasca trece la C., care o exer- (s. e. Belfort in anal 1871), ca iudatorirea a nu
citeaza prin un vicar capitular, ales de el. lupta un timp anumit contra invingetoralui. lu
Episcopii bisericei romilue unite din Trs. si Ung. cas de C. neconditionata, toata trapa cade in

anca i au C.-le lor proprii in Blaj, Gherla, priusoare si armele, tunurile si intreg echipaOradea si Lugos. Membrii C.-lor se nurnesc si
canonici (v. ac.).
Episc. loan Bob din Blaj a iufiintat 1807 o
corporatiune bisericeasca numita C., ca sa-i fie

de ajutor in guvernarea bisericei in local calugarilor basilitani, de cari se servisera autecesore sei. Corporatiunea aceasta sta la inceput
nurnai din 7 canonici, cari se numesc : archipresbiter sau preposit, archidiacou sau lector,

mental e al invingetorului, (s. e. Mack la Ulm 1805,

Metz in 27 Oct. 1870). Actul de C. se subscrie

prin comandantii supremi ai armatelor beligerante. C. mai renumite sfint: C. Sasilor la Pima
lu resboiul de septe ani; C. lui Blecher la Rattkau

7 Nov. 1806; C. lui Gergey la siria (Vilagos)

langa Arad in 13 August 1S49; C. lui Osaran Pasa
la Plevna inaintea armatelor ruso-romane 1877,

2 Sept. 1870 la Sedan. C. se numiau ai con-

primicer sau cantor, eclesiarch sau custode, scho- tractele internationale incheiate intre Turcia si
lastic, cartofilax sau cancelar si teolog. Existenta celelalte
C.-lui o asigura Bob prin fundatiune, din ale Capland, v. Cap, colonia.
carei venite fiecare canonic primesee salar re- Caplon, Clapon, Copon, cocos castrat.

gulat. C. intemeiat de Bob la 1854 fa intregit

anca ca 3 membrii, cari se numesc: penitentiar,

referendar i prebendat,
primes salarial
din vistieria statului. Deodata cu reactivarea Mitropoliei unite s't C. episcopesc se malta la demnitatea si numirea de C. mitropolitan. Canonicii,

Capodistria, (Capo d'Istria), oras in Istria,

situat pe o peninsula in sinul Valle Stagnon,
10,706 loc. (1890); port; santier; se scoate sane
din apa marii; odinioara C. era capitala Istriei

venetiane. La Romani se numia Aegida, mai

tardiu s'a numit Iustinopolis, apoi Capris; pe
cari capeta salar din fundatiunea lui Bob, se and era sub patriarchal de Aquileja s'a numit
aleg de C. si de mitropolitul, si se confirma din Caput Istriae. Ajuns sub donnnatiuuea Venepartea regelui, afara de canonical teolog, care tiei 1353 s'a revoltat, din care causa Venetianii
se alege ca i ceialalti, dar nu se confirma de darimata orasul. 1814 a ajuns la Austria.
regele. Canouicii, cari capeta salar dela stat, se

Capo d'Istrias, loan Antonia, conte, barbat de

numesc din partea regelui pe basa unei can- stat elin, n. 1776 in Corfu. La 1800 a regulat
didatiuni de 3 penoane, facuta de mitropolitul. administratia insulelor ionice ; 1809 a trecut in
Canonicii, cari au dotatiunea din fundatinnea lui serviciul diplomatiei rusesci. 1813-15 a luat
Bob, trebue sa fie necasatoriti, adeca celibi, ceia- parte ca plenipotentiar rusesc la pertractarile din

lalti trei pot fi i casatoriti. Daca moare un ca- Viena si Paris, si a subscris a doua pace (lela
nonio dintr'un grad (stal) mai inalt, ceialalti, Paris ; 1816-22 ministru de externe al Rusie,i.
cari sant dupa el, se promoveaza la stalele in- 1827 president al statului grec.; stricteta sa aumediat superioare. Promotiunea se confirma prin tocrata i dependenta sa de politica Rusiei a
rege. C. administreaza fondurile i fundatiunile stirnit nemultamire in elementele liberale. C. fa
archidiecesane i ajuta pe archiepiscop in ad- asasivat 9 Oct. 1831 de catra Constantin si George
rninistrarea biserticei. Ei sant toti asesori la con- Mauromichalis. (Cf. Btant, Correspondance du
sistorial archiepiscopesc i mitropolitan. C. mi- conite I. C. (4 vol. 1839); K. Mendelssohn-Bar-

tropolitan din Blaj a avut pana acum 37 ca- tholdy, Graf Johann K.)
nonici, intro cari unii s'au distins prin sciinta
Caponiera, uvragiu din fortificatia permanenta,
sacra si profana, prin opere sciintifice de mare
valoare, i prin lucrare neobosita pentru biserica
$i neam. Cei mai multi dintre ei au lasat si fundatiuni spre scopuri bisericesci i culturale.
[Dr. Aug. Bunead

asezat in santul cetatilor sau forturilor inaintea

zidurilor de escarpa, pentru a bate cu focuri joase
santurile fortificatiei, impiedecand astfel pe inimic

de a mite trece santul. C. ponte sa aiba o singura fata (C. simpla), adeca sa bata in o singura

www.dacoromanica.ro

710

Caporal

directiune, sau douo fete (C. dubla). In fatale C.-ei

Capriccio.

C. de Angora, (C. hircus angorensis), o capra

Ant practicate crenele sau ambrasure, pentiai frumoasd, mare, ca coarnele incovoiate in forma
tunante de flancare, asezate in casematele ca- unui 5 sucit. Feral este lung, fin ea matasa, alb
penierei.
ea zapada ai putin incretit. Numele 11 are dela
Caporal, rangul militar imediat superior sol- oraselul Angora din Asia midi. Perul ei e cudatulta comun. Datoria C.-lui e a supraveghia noscut sub numele de mohair. Angora aingura
armamentul i echipamentul, cat si a instru exporta eke 1 mil. kgr. in valoare de 4 mil. lei.
trupe de 10-15 soldati.
C. de Capin& i de Chernel are Or fin, ce se intrebuinteaza pentruteseturi,mai ales pentru aluri.
Capot, pardisiu sau manta cu gluga.
C. domesticd, tap, ied, (C. hircus), mainifer,
Capotasto sau Capo d'astro, (dal) ridicatura
ce termina limba instrumentelor de coarde $i care rim-legator din fam. Cavicoarnelor, are coarnele
determina lungimea vibranta a acestor coarde. Se curbate ca secerea, netede. Bdrbatusii au barbie.

da finca acest name la un mecanism, care pu- Sant multo rasse, dintre cari unele fara mania
tend-se adapta pe glitul instrwneutelor de coarde, (sute). Coloarea perului alba, rosie i de alte
permite a varia dupa vointa lungimea vibratoare colori. Capra se trage dela 2 specii asiatice sela acestora, $i prin urmare a modifica instantaneu batice. E folositoare prin laptele, pielea, carnea,
aeordul instrumentului. Se intrebuinteaz mai coarnele si peral ei.
Cu sama la Chitar, ciftreia Ii uaureaz Inuit meC. neagra, (Antilope rupicapra), un mamifer
canismul.
rumegator din fam. Cavicoarnelor, are coarno
[T. C.]
Cipotesci, vale in Rom., j. Iasi, o parte din negre, netede, incovoiate. ascutite la \rid. Acovalea Stavnic ; dup cronicarul Miron Costin, perit ca per brun-negriu vara, iarna mai deschis.
Vasile Lupu, dup ce porni pe doamna i casele Lungimea corpului 1 ni., a codii 8 cm., inaltimea
boieresci prin frdnturile codrului dela C. spre la umor 75 ctn. Traiesce in cete de 4-20 incetatea Neamtului, se retrase dinaintea Tata- dividi lu muntii Alpi, Abruzzi, Pirenei i Carpati.
rilor i isi mutii scannul din Iasi in nisce poeui Poarta 22 septmfini pilna ce fata. Animal foarte
din acel mare codru; iar Tatarii au ars atunci fricos; ager la vedere si and. Sara preste cele
tot orasul.
mai mari prdpstii. In Trs se gsesce In muntii
Cappa, vestiant medieval cu guler $i gluga. Fagraaului, Cibinului i ai Hategului in numen
Se punta in calatorie. C. se numesce ai o haina destul de mare, din care causii venatorii germ.
preoteascd cu milneci largi $i gluga.
si engl. an de an cerceteazd acesti munti. Cel
Capparideae, (botan.) familie de plante dicoty- mai interesant moment e, cand capra strivatorata

ledonate, erbacee, anuale, arbuati sau mai rar de Capau se tot urca, [Ana ce intr'un virf de
arbori en frunzele alterne foarte rar opuse, simple pise i se infunda drumul: zs'a incuiat C., dice
sau uneori compuse ; flori solitare sau fasciculate, venatoral. Canele nu poate sa se urce la ea;

fructul o capsula sau baca mai rar drupa; cu- iar C. nu poate sari, caci ar cad in prapastie,
prinde vr'o 300 specii, respiludite in regal- sdrobindu-i-se trupul in mii de bucati. Vnatorul
nile temperate si tropilale ale globului. C. se roman, cu o cutezantd de necredut, o urniaresce

divid in urmatoarele 2 triburi: I trib. Cleomeae, pAna in regiunile cele mai periculoase. C. ueagra
din care insemnam geuurilo: Cleome L., Cleo- se poate pura din 1 Aug. pfin in 15 Dee.; insa
inella DC., Polanisia Rafin, etc., si II trib. Cap- iedii niel odata. Se veneaza pentru piden, coarpareae, din care mentionam genurile: Capparis L. nele ai carnea sa.
[Z. C. P.]
C. rogie, v. Caprior.
Crataeva L., etc.
Capparis, (botan.) gen din fam. Capparideelor,
Capraja, (in antichitate Capraria), insula ital.,
tribal Cappareelor, cuprinde frumoai arbori
30 km. spre nord dela Corsica, 19 km2., apartine
arbuati spinclai sau fara spini, glabri sau tomen- prov. Genua.
toai, Cu frunzele alterne uneori opuse. persisCaprei, Piciorul-, munte in Rom., j. Buzau,
tente sau caduce, florae albe sau rosietice stInt avnd inaltime de 1504 m. i found:ad una din
mari, axilare, solitare sau fasciculate; fructele cele 5 culminatiuni ale masivului Penteleu; are
bacciforme. C. are vr'o 120 specii, ce cresc prin paduri latiese de brad $i molift, precuin
regiunile temperate si tropicale. Bobocii de C. suni renuinite.
.spinosa L., cunoscuti sub numele de Cap e r e,
Caprera, insula stilncoasa la capetul nordic al

stint comestibili, se conserv tu otet si se in- Sardiniei; 15 km2., 99 loc.; am a locuit $i a

trebuinteaza la bucatiirie. Unele specii de C. se murit Garibaldi.

cultiva ca plante oruamentale prin sere calde

Capri, (la Romani Cap reae ), insul stancoas

sau temperate, asa este C. spinosa L., care cresce In golf ul de Napoli, 7 1.n. lunga, are 4539 loc.;
in Europa in regiunea mediteraniana (in sudul localitati Capri si Anacapri. Odinioara C. era
Franciel, etc.) C. amygdalina Lamk., C. odora- local predilect al unperatuliu Tiberiu, al calm
palat adi zace in ruine. In partea nordicii a intissima Jacq., etc.
[Z. C. P.]
Capra, un gen de mamifere rumegatoare din sulei se atl Petera albastra, o pesterft de staord. Artiodactylelor. C.-le dimpreuna cu oile lactiti, 36 m. lunga, 30 m larga, ca intrare

strimt, 1.5 m. preste suprafata marii. Pe timp

formeaza laolalta genul Caprinelor.
C. de Alpi, (C. ibex), are coarne foarte lungi, senin in pestera se vede lamina azurie, pe timp
curbate inapoi. La barbatu$i coarnele au o lun- nonos vnat-verdie.
gime de vr'o 80 cm., la femeiuse de vr'o 18 cm.
Capriccio, (ital) (ca sritura caprei, lucru
Barbia, la barbatusi, cu barba scurta. Perul neasteptat), termin music intrebuintat pentru
este aspru, des, vara roau-cenusiu, iarna glbiniu. a denumi o compositiune rnusical far form
Lungimea corpului 1.5 in., a codii 10 cm., lnal- hotaritd, in care compositorul nu urmeaz decdt
timea la umeri de 80-85 cm. Traiesce in Alpi, cap riciu 1 imaginatiunii sale. Expresiunea a
Capriccio echivaleaa cu ad libitum.
mai ales intre Piemont i Savoya.

www.dacoromanica.ro

Capriciu

Capsella.

711

Capriciu, (caprinu, iar popular, cu o nuanta

CAprior, a 10-a constelatiune in zodiac ; are
de ridicul: capri!), neologism cuan inteles foarte reetascensiune 301-326.50, i declinatiune suapropiat de expresia noastra: Cu toane. C. este died 9.75-28V80. Cuprinde, precum dice Heis,
resultatul unei dispositii curioase sutletesci, care 63 stele visibile cu ochii liberi, diutre cari troj
mina pe un ()in s faca pe neasteptate o fapta sfint de grad. III.
sau alta, al carei motiv nu este priceput nici de
Caprivi, Georg Leo, Conte, fost cancelar imceilalti oameni, nici de faptuitorul insusi. C. pro- perial german n. 1831 in Charlottenburg, fiul
vine dintr'o lipsa de cugetare si de cumpenire a consilierului t;ibunalului suprem Iuliu Eduard de

motivelor si mobilelor de activitate, de aceea se

intalnesce mai des la copii, destul de des la femei,
si mai rar la barbati. C. intemeindu-se pe num.
getare, i avndu-si isvorul in adancnrile nepetrunse ale firii noastre, e incalculabil, si de aceea

C. (t 1865); 1850 sublocotenent, 1866 si 1870/1

In statul major-general, 1872 sef de sectiune in
ininisteriul de resboiu, 1882 comandant de di-

visiune in Metz, 1883-88 sef al admiralitatii

si viceadmiral, 1888 comandant al corpului 10

cu greu putem intemeia o activitate solida ca din Hannovera, 1890 cancelar imperial, din care
oamenii, cari au capricii.
[Dragoinirescu.]
post, in mina unui conflict cu ministrul-president
Capricorn, 1) C., v. Capra de Alpi.
al Prusiei, conte Eulenburg, se retrase, Oct. 1894,
2) C., Croitorul, Gornici (Cerambyx), un insect in viata privatd.
din fam. Cerambycidelor. Are antenele (coarnele)
Capron sau Acetona Caproica, oleu incolor
foarte lungi. Sant de obiceiu nisce carabusi mari. miros particular. Fierbe la 2050, la aer se inegresce.
Daca i prindi in zniind produc un sgomot scar- Caprotina, supranumele dinei limo (v. se.).
taitor. Sant o multime de specii foarte frumoase.
CApruta com, mica in Ung , cott. Arad. In
Rod lenmul, din care causa pot fi stricaciosi.
actele publice apare la 1350 sub numirea Ka-

Capricorn, Canalul, canal marin la termul proncha, in 1479 figureaza ca opid cu fortareata. Are 181 case, ca 823 loc., rom. gr.-or.
Teritorul : 2713 jug. catast.. mantos, produce
patine cereale; se cuttiveaza industria de casa,
de lemn, poinaritul, stupaiitul, se praseso vite
cornute, oi, capre si porci.
[t1

estic al Australiei.
Caprifoliaceae, (botan.) familie de plante dicetyledonate erbacee, subarbusti sau arbusti; are
vr'o 200 specii, cari mai toate cresc in emisfera
boreala i uumai cilteva in America sudica si in
Australia. C. se divid in urniatoarele 2 triburi:
I trib. Sambuceas cu genurile : Adoxa L., Sambucus L. si Viburnum L., representate i prin
partite noastre prin mai multe specii ; si II trib.
Lonicereae, din care mentionam pe: Lonicera L.,
cresce si prin partile noastre mai multe specii,
Symphoricarpos Juss., etc. Multe specii din C.
sfint cultivate prin gradini ca plante ornamentale,

din causa florilor si a portului lor elegant, asa

stint: Sambucus nigra L., vulg. S o c , Viburnum
Opulus L., vulg. Calin, Lonicera Caprifolium

L., vulg. Caprafoiu, Symphoricarpos race-

mosus Michaux., etc.

[Z. C. P.]
Caprimulg, (Cap-. imulgus europaeus), Mulgetorul caprelor, Lipitoarea, Randuneaua de noapte,
o pasere din ordin. Cypselomorfelor, are cap lat,

Capryl, radical organic (C8 H,8 0) al compusilor Caprylici. S'a dat acest nume si radicalului
C8 H,,, numit Octyl.

Cana, Stefan, celebru mamos si gineco/og

roman, n. 1821 la Brasov, unde fugiserd parintii

sei din Bucuresci din causa ciumei. El a petrecut
copilaria la Bucuresci, a facut studiile ginmasiale
la Brasov, cele universitare la Viena, uncle a fost
promovat in anul 1849 doctor in medicina si in
chirurgie i magistra in obstetrica. In 1851 C.
s'a stabilit in Bucuresci, 1853 a fost numit medic
secundar la spitalul Coltei, 1854 medic primar

la institutul Materuitatea si profesor la acoala

de moase. Aci C. a desvoltat o activitate fructuoasa ca reformator al invtamntului mositulai si reputatia lui de distins mamos si gineturtit, cioc foarte scurt si lat. Distanta dintre colog a crescut din an in an; in 1866 el a puaripi 19 cm., lungimea corpului 26 cm., lung. codii blicat manualul pentru invtatura moaselor, care

12 cm. Pende sfint cenusii, brune-negrii, cu cu mici intregiri mai serva si astadi ca carte
pete galbene-ruginii. Triiiesce in Europa, Africa
uord., Asia vestica; la noi vine in Main, pleaca
In Sept. Sboara fiira sgomot si repede in atuurgul
serii ; se nutresce Cu insecte.
Caprina, gen de scoice fosile.
Caprinic, acid, (Co IL8.00011), acid volatil,
cu un miros ca sudorile ; se sill In unt i alte

grasimi, se produce si In branza veche.

didactica. In 1861, cu oasis completarii scoalei

nationale de medicina, C. a fost numit prof. la
acea scoal, apoi 1869, la transformarea scoalei

in facultate de medicina si la incorporarea ei

in universitatea din Bucuresci, C. a fost cel
dintaiu prof. de medicina la acea universitate.
La 1866 guvernul rom. a incredintat lui C. f
tiunea de director general al serviciului sanitar,

CAprior, (Cervus capreolus), mamifer, rume- pe care a ocupat-o pana la 1885, cilnd a sfirsit
gator din fam. Cervina, are coarnele mici,
viata sa laborioasa. In aceasta functiune C. s'a
3 rainuri. Peral vara brun-rosu; iarna brun-ce- distins asemenea prin conducerea tnteleapta
uusiu ; barbia, falca de jos, si o pata de fiecare corecta a afacerilor sanitare.
[I. F.]
parte a buzei de sus, silnt albe. Coada foarte
Capsella Moench., (botan.) gen din fain. Cruscurta, vr'o 2 cm., vara galbinie, iarna alba. Lun- ciferelor, trib. Lepidineelor, cuprinde plante er-

gimea corpului 1-1.25 in., inaltimea la ameni

75 cin. Traiesce in societate de 4-10 in toata
Europa, Asia nordica i vestica, in padurile de
fag. In luna lui Main fata doi iedi. Carnea e
delicata. Preste tot e unul dintre cele mai fruwoe animale selbatice. Tapul se poate pusca din

bacee anuale glabre sau peroase ca tulpina ramificata; are veo 6 specii, respandite prin regiunile temperate ale globului. In partile noastre
cresce foarte mutt C. Bursa-pastoris Moench.,

numita vulgar Punga popei, Traist a ciobanului,Buruiana de friguri,etc.Aceasta

1 Apr. pana in 15 Ian.; iar capra din 15 Oct. planta suparacioasa cultmilor posede proprietati
pana in 1 Ian.
adstringente i calmante.
[Z. C. P.]

www.dacoromanica.ro

712

Capsicum

Caput obstipum.

Capsicum L., (botan.) gen din fain. Solana- infiintat 1525 de Matte di Bassi in Urbino
ceelor, trib. Solaneelor, cuprinde plante erbacee (Italia) si infant 1528 de papa Clemente VII
anuale sau perene mai rar frutescente la basa, pe Einga, statute foarte severe. Cu caracia C.-lor
mai adesea ramificate. Se cunosc vr'o 20 specii era impreunata adeseori i lipsa de pregittire
distincte, ce cresc prin regiunile calde din am- sciintifica, din care causa C. erau considerati
bole emisfere, i mai cu sama in America. C. numiti proletariattil calugrilor; cunoscute stint
annuunt L., numita vulgar A rd eiu, este cul- drasticele lor predice poporale, numite Cupuoi-

tivata prin gradini pentru fructele sale intro- nade. Semne externe distinctive: un vestinnt
buintate la bucatarie ca salata sau ca condiment. brun cu o gluga (caputium) ascutita (de uncle

Unele specii se cultiva ca plante decorative din numirea lor), barba lunga i sandale. C. numera
causa fructelor mici i viu colorate. Fructele In 53 provincii 533 manstiri, 239 ospicii, 50
de C. annuum L. au proprietati stimulante
noviciate, presto 3000 paten i preste 2500 frati.
rubefiante.
[Z. C. P.]
Capugiu, (Capigiu), portarul caselor private
Capsidae, familie de insecte hemiptere, subpublice; odinioara titlul unei cete militare orgaordinul ileteropterilor.
nisata pentru paza seraiului din Constantinopole,
Capstadt, (engl. Cape Town), capitala coloniei ai carei oficien eran numiti Capigi-pap; astadi
engl. Cap, oras bine forhficat, situat pe termurul a reinas numai titlul demnitarului de curte,
sinului tablei (Tafelbai), 51,251 loc. (1891), cu aproape sinonim cu cel al camerierului.
suburbiile impreuna 83,718 loc., pe jumtate
Capul-Cimpului, comuna run i parochie, cu
albi (Engl., Oland. si Gerin.); C. e resedinta gu- mosie manastireasca in Bucovina; cap. i j.
vernatorului si a autoritatilor supreme din colonia Gura-Homorului, cu 1152 loc. (1113 ort., 17 cat.
Cap, episcop anglican i roin.-cat.; observator si 22 mos.), scoala primara. [Dr. I. G. Sbiera.]
astronomic, universitate, o biblioteca publica cu
Capul-Codrului, comuna rur. in Bucovina, cap.
47,000 volume si renumita colectiune Grey, graj. Gura-lItunorului, form. parochie cu Paltidina botanica, museu. C. e statiunea principala in noasa, cu mosie manastireasci, are 2809 loc.
comerciul Europei cu India esticasi Africa sudica. (2249 ort., 418 cat., 43 prot. si 99 mos.), scoala
Capsula, (botan.) fructele uscate, cu seminte primara, statiune de cale ferata beata, telegraf.
numeroa-se, ce ies cand C. e matura prin ere[Dr. I. G. Sbiera.]
paturi sau pori, ce se formeaza in anumite reCapul de mort, flutur, v. Aelterontia atropos L.
giuni ale pretilor ei. De aceea C. se dice valCapurthala, stat in India estica, prov. Pandsab,
clInd prin mai multe crepaturi se desface vasal Engliterei, 1548 kin2., cu 299,670 loc. (1891).
In mai multe valve; s. e. la Nemtisori, Capusii, Capitala C. are 16,747 loc.
Latir porcesc, Lalea, etc.; iar C. poricidd, cand
(Cdreioaba in Mehedinti), animalele
semintele ies prin pori formati la \Tidal, la mij- din fam. Ixodidelor, clasa Arachnidelor. Ele
locul, ori la basa capsulei ; s. e. la Gura leului, ataca mamiferele, ea cOnele, mielul, boul i chiar
Tutun, Campanula, etc. Uneori C. se deschide omul; se fixeaza de piele cu pliscul i sug sanprin o crepatura circulara, inteo parte ca un gele; corpul lor este coriaceu, eliptic i subtire
capac si o alta ca o cutie ; atunci se dice pixidd ; cOnd BAIA flamnde ; dar dupa ce au supt &Inge,
s. e. la Masalarita, ScOnteuta, etc. La Muschi
corpul lor se dilata si se umfla ca o boaba de fasole.
unele Hepatice se numesce C. patiea sporangelui
CApua, numele vulgar al plantei Rieinus cornntunis L. (v. ac.).
ce remilue dupa caderea operculului.
Capsule sau Capse, nisce vdscioare mici, ciCaput Bubali, numele unei statiuni romane in
lindnee, de metal sub(ire, cari au pe fundul lor Dacia ripensis, preste care a inaintat impratul
o substanta inflamabila, care la lovire sau gaurire Traian in primal lui resboiu contra Dacilor (101).
explodeaza. Ele servesc la puscile ordinare, la C. B. dupa tabula lui Castoriu (pastrat in copia
patroanele de metal, la tunuri, dinamit, etc. lui Peutinger), statea spre apus, la o departare
de 10 mile romane (h 1.4815 km.) adeca la o
ea materiale inflamabile.
Capfun, numirea populara a Mantra Fragaria distant de 14.8 km. inainte de Tibiscum. Reviridis Duchesne (sau Fragaria collina Ehrh.) masitele vechei statiuni se crede ca se afia pe
virful dealului Coslar, numit de poporul din apro-

(v. ae.).

Cagtatio benevolentiae, (lat) termin retoric. piere La cetatea. (Cf. Adr. Diaconu, C. B. in

Cuprinde mijloacele de cari trebue sa se serveasca Foaia diecesana Nr. 32 si 33 ex 1889.)

oratorul ca sa captiveze inhnile ascultatorilor.
Caput Medusae, (medic.) dilatarea venelor ab-

CiiptuOrea malurilor, o intocmire din lograditura, lemn sau piatra pentru aprarea malurilor contra spalatului sau surparii.
Capua, oras in prov. ital. Caserta, ltinga riul
Volturno ; 11,291 loc.; residenta unui archi-

domenului in jurul buricului, obvenita in urma

conturbarii circulatinnei sOngelui in regiunea
venei portale.
Caput mortuum, (Eisenrot, Englischrot), se nu-

mesce productal secundar ce se obtine in fabriepiscop ; catedrala frumoasa. C. din antichitate, catiunea acidului sulfuric fumator din sulfatele
eare rivalisa ca Roma si Cartaginea, era situata. de fier, adecl oxidul de fier ce remOne in retortele de calcinatiunea acestor sulfate. C. m.
mai Inspre est si era renumita prin avutia
se intrebuinteaza ca coloare de apa, de cleiu
molesirea locuitorilor
Capuchehaia, trimisul sau ambasadorul terilor de oleu pentru vapsirea fieralui, lemnului, coraromano la Constantinopole. Multi din donmii fa- biilor, etc. (v. si Acherontia atropos.)
narioti ocupaser inainte aceasta functiune. De
Caput obstipum, (medic.) positiunea stamba a
obiceiu, din sed. XVII, nu se trimiteau decat capului, in care regiunea urechei a laturei bolGreci, cari erau mai priceputi in afacerile Portei. nave, e apropiat spre trunchiu. Causa resida in
Capucini, ord. calugaresc lat. (C. ordinis fratrum contractiunea unuia din muschii .principali ai
minoruni), un ram al ord. Franciscanilor (v. ac.),

www.dacoromanica.ro

Caputineanu

713

Caracal.

Caputineanu, Stanciu, elev de ai lui Heliade. tecelui se afla cte 5 pate triangulare alhe. AnPlecand sa deschida scoala la Cmiova juti cu tenele la barbat din 7, la femeie din 6 lamele.
Heliade si C. Golescu in biserica din Golesci de Viata. unui C. este numai de Aprilie sau Maiu,
a lupta la realisarea programului de regeneraio traiesce vr'o 14 ile, dar le e suficieut ca sa
culturala. (Cf. Xenopol, Ist. Rom. VI 245.)
dovasteze cfitnpli intregi. Femeia sapa gropi in
Car, un vehicul care serva la transportul
pament, in cari depune pana la 70 oue si apoi
persoane FA diferite obiecte si marfuri. Exista mare. Dupa cateva septemlini ia.sa din oue
diferite feluri si forme de caro. C. in genera (in luna Junio sau Iulie) larvele; ele au eorpul

se numesce ce! cu 4 roate. C. lung serva pentru viermiform, moale, albicios; capul galben ; falcile
transportul productelor voluminoase ; C. scurt puternice, picioarele galbene ; stau 4 ani in papentru tra nsportul de materialuri si marfuriscurte ; meat !Ana ajung sa devie C., in timpul acesta
cetruta pentru transporturi de persoane i marfuri fac cele mai mari pierden agriculturei, mallet-Ind
usoare ; cosul carului se numesce spatiul cuprins radacinile plantelor. Inteun singar an au facut
intro gratii (loitrele) i saindura sau basa carului. in Francia pagube, cari s'au ridicat la 300 mil.
C. pe arcun se numesc trasuri.
Plantele cari le manfinca mai en lacomie sant:
relega, C. fra loitre i scfindura, servesce la vita de vie, cartofii, eerealele, curechiul (varza),
trausportul de lame lungi ; poftalioane, care mai cfinepa, caralambele si ceapa. Ei rod si taie cu
solide Cu osiile de fier pentru transportul de falcile lor dintate si ascutite radacini grease de
tot felul de greutati. Cantioanele sfint care late arbori mari, precum sant bractii si alti arbori
si joase pentru descarcatul user. Suianele siint roditori. Pe la sfirsitul toamnei, cfind incepe
nisce carueioare iniei de mike, cu roatele mici frigul, larvele se ascund mai aline in parnnt
pentru ca s nu se restoarne user pe terenul si stau toata iarua intenn soma letargic. Primaaccidentat.
vara se ridica iar mai la suprafata, iar in vara
Car rulant, o intocinire in forma de pod pentru anului al patrulea se invalesc inteun fel de coji
transportul vagoanelor sau locomotivelor de pe (de vin nimf e), schimba pielea, le erase aripile,

o cale pe alta.
se transforma in C. C. ies din pament iu luna
Cara, Marea C., parte a Oceanttlui Arctic, Apr. si Maiu, navalesc asupra vegetatiunei, pe
situat iutre peninsula Samoiedilor si insulele care o devasteaza de frunzo. Siint ani in earl
Nowaja Semlja; pe lfinga insula Waigaci se trece C. jasa cu milioanele. In 1831 o diligenta cu 6
in cala Cara.
cai, ce mergea dela Gournay inspre Gisors, a
Cara, Toma, paharnic pe vremea lui Alexandru fost nevoita sa stea pe loc din causa unui stol
Moruzi al Moldovei. Duph insreinarea lui Veda de C.; in 1841 nu se putea trece pe puntea de pe

traduce din elinesce, dimpreuna cu loan Duca Saone in Lacon din causa multimei lor. La noi
serdar, Toma Duca si Sulg. Const. Negre, in de asemenea sant ani, find C. sant foarte nume10 Maiu 1804, culegerea de pravile legiuitoare. rosi, dar nu s'a facut nici odata statistica pierdeHexabiblonul, fcuta de judecatorul Tesalonicului rilor produse de ei, si nici nu s'au ocupat ca mij-

Const. Armenopol. Manuscrisul gata de tipar

loacele de a-i stirpi. In Francia si Germania se
aflat in bibl. Burada, are 766 pagini in 41 Dar culeg cu 'liana de catra femei i copii. In 1860
Veda resgibadindu-se insareina pe C. en aletuirea societatea agronomic, centraba din provincia

unai codice civil si penal dupa modela! Institutelar, adeca al introducerei legilor de Antichipsor Teofil. In Apr. 1806 de abia cartea I fa
sfirsita, cfind Intrand Rusii totid. f suspendat.
Putin in urma marl si C.
CArAbdt, Petrea, vornic de teara de jos sub

Stefanita-Voda. al Moldovei. In 1518 Tatarii navalind in Moldova, C., eu 3000 calan i ai aliatilor
Poloni, Ii intimpina i ii bate la tirgusorul Stefanesci.
Carabidae, (zool.) familie de insecte coleoptere,
pentanaere ; au lobul extern al maxilelor palpiform si compus din chilli; sau trei artieole. Carnasiere terestre, cu Inandibulele taioase, antenele
filiforme, picioarele conforrnate pentru alergat;
folositeare din e,aus ca distrug animalele inici
vatematoare ; larvele carnasiere. Astfel este

Sachsen a adunat vr'o 1590 mil. de C., pe cari i-au

preparat eu var pentru ingrasarea pamntului.

Cel mai simplu mijloc pentru a nimici viennii
(larvele) este sulfura de carbune, cu care se uda
pamentul in luna lui Fehr. inainte de a semena
sau planta. Larvele saut foarte cautate de corbi ;
de aceea cnd se ara se tin corbii dupa plugari
fiind-cl manfinca larvele de C., pe cari le gasesc
[Dr. N. Leon.]
prin brazde.
Caraca,

(marina) un fel de vas ca care Por-

tughezii si Spaniolii au facut voiagele lor de des-

coperiri in seel. XIV $i XV.

Caracacsa, in graiul Romfinilor din Macedonia

e Cotofana sau Tarea.

Caracal, com. urb. in Rom. si capitula j.-lui
Romanati; e situat in departare de 42 km. dela
Dunare 5i10 km. de versarea Tesluiului in Olt.
genul Carabus, care a dat numele familiei, cu Populatiunea orasului e de 8600 sufl., intre cari
specia aura tus, verde-auriu.
8201 Roinfini, iar restul straiui ; dupa confesiune:
Carabina, arma analeagti cu pusca, servindu-se 8358 stint ortodoxi, iar restul catolici, israeliti
putini mohamedani. Stradele orasului stint
adesea de aceleasi cartuse, dar e mai usoara si
mai scurt. Se intrebuinteaza, la trupele de ca- strimte si cotite, iar pamntul fiind argilos se
valerie, fara baioneta, insa atasndu-se de sea. face noroiu mult pe cele nepavate. Palatal administrativ se afta in mijlocul orasului; aici se
Carabinieri, gendanneria Italiei.
Mahn, (C. in Moldova, Gltinufa in Mun- afla instalate cele mai multe autoritati judetene.
tenia), Melolontha Fabr., gfindac din fam. Lamel- In C. sant 22 biserici. Instructiunea numera
I icorniilor, representat mai Du samd prin a comun 1 ginin. clasic, 2 scoale primare de baieti pi 2 de
(M. vulgaris L.) Lung de 25-29 mm. ; negru ; fete, si Maya acoale private. A.ici este residenta
antenele, picioarele si elitrele castanii rosietice ; prefecturii j.-lui, a unui tribunal de I. instanta,
pe piept eu per alb cenusiu, iar pe laturile !An- a protuereului j.-lui, a revisorului scolar, p. a.
Enciclopedia romana. Vol. I.

46

www.dacoromanica.ro

714

Caracalla

Caractero tipografice.

Mai este 1 spital (judetean), 2 farmacii, 1 tipo- printre crepaturi de stanci ; consuma mari cangrafie pi 3 librarii. Populatiunea pe jumetate se titati de melci, scoici, crabi, s. a. Ouele ei sfint
ocupa cu agricultura, iar cealalt parte cu in- globuloase si le depune in gramedi de cate 8-20.
dustria si comerciul. In fiecare Luni se face balciu Animalele finare se mniinca.
septemanal, iar balciuri anuale se fac: la 9 Martie
Caracatsi, (engl. Currachee), oras cu port for(3 dile), la Dumineca Floriilor (3 (lile), la 23 tificat in India anterioar (presidentia Bombay)
Aprilie (3 (lile) si la Dumineca Rusaliilor, care aproape de granitaBelutsistanului, eu 104,205 loc.

tina 10 dile. Prin finja farda C. e pus in lega- (1891); export de grau, oleuri, lana, bumbac, etc.
tura cu Dunarea si cu rsele principale ale terii.
Caracfiz, in povestea romana e numele unui
C. se dice ca isi deduce numele dela imperatul viteaz, care se lupta Cu smeii si omoara trei din ei.
reman Antonia Caracalla, care dote numele sea
orasului, pe ruinele caruia s'a fundat C. Multe
case si biserici din C. sfint cladite din caramida
si pietri aduse din Anilla (Rasca). In timpul lui
Mihaiu Viteazul C. era numai un sat mic. Aici
s'a petrecut l'i o bataie intre Romani si Turci.
Cf. C. I. Locusteanu, Dict. geogr. al j.-lui Romanati. Bucuresci, 1889.
Caracalla, Marcus Aurelius Antoninus Bas-

Caracorum, (Mus-tag = munti glietosi), sir de

munti in Asia, se intind dela platoul Painir spre
sud-est pana la llimalaja; piscul cel mai inalt e
Dapsang 8620 m.

Caracter, (grec) in sens larg insemneaza

seinnele, insusirile prin cari se deosebesce un

lucru de celelalte. In sens mai restrins C. in-

semneaza totalitatea insusirilor pe cari le

are vointa, felul de a lucra al unui om, si se

sianus, imparat roman (211-217), s'a numit aplica la partea morala a omului, la personaliastfel dupa imbracamintea sa favorita de resboiu tatas lui. In sens i tnai restrins insemneaza
de origine gallica. A fost tiran ; gardistii sei 1-au numai acea calitate a vointei unui om, prin care

ucis. Thermele lui C. din Roma sfint cele mai el se manifesta ca o adevarata persona1itate.
frumoase ruine romana.
Un mil, care resista ademenirilor
urmresce
Caracas, capitula Venezuelei (America) situata principiul de conduita momia, pe care si 1-a pus,

la 10 km. departare de termurul Mari Caribice este un om de C. In acest sens poate fi de C.

inteo vale bogata, la 920 m. preste suprafata si un oin rau si un om bun : e destul ca oniul
marii, clima moderar, 72,429 loc. (1891). C. e sa fie consequent cu el insusi in toate actiunile
residenta regimului, a congresului 0 ational, a unui
fie ele role sau bune, pentru ca sa aiba cachiepiscop ; universitate, museu, biblioteca pu- racter. Sa nu se confunde C. cu temperamental
.ca, scoala militara, academia de pictura, etc. (v. ac.). C. nu se rapoarta ca temperamental la
-. poart comercia insemnat de export pentru constitutia fisiologi c a a individului, ci la
productele agricole si cacao, tutun, cafea, etc. firea psicholo gi c a a personalitatii lui. C. e
C. e legat prin o linie ferata cu portul La Gu a i r a. influentat de temperament, care determina actiuIn piata din C. se afla statua lui Bolivar. C. a nile noastre reflexe, involuntare ; dar C. in-

fost intemeiat la a. 1567. In lupta de indepen- franeaz, reguleaza aceste actiuni prin intensidanta C, a avut rol insemnat; mai de multe ori tatea consciintei, pe care o resfrilnge asupra
cercetatd de cutremure (26 hIartie 1812 jumetate lor. Un om de C. calculeaza, cumpanesce, stadrimAt, 12,000 oarneni omoriti prin cutremur). panesce prin consciinta lui impulsiunile reflexe
Caracas, Durnitru, Dr., n. in Macedonia pe spre activitate si le da o nimia directie conforma
la 1730, stabilit ca medio in Craiova la 1782, ca un principiu statornic si regulator al activiiar in Bucuresci ea medie primar al orasului tatii. De aceea se dice ca un C. se formeaza
si al spitalului Panteleimon, la 1784. Publica la prin experienta conscienta, $i-$i are isvorul in
1795 in Viena in dialectal doric antic o poema vointa libera a omului.
[Dragomirescu I
medicala llortwitta icrrpt5ti", insotita de o
Caractere tipografice, (tipuri), ori ce sama
care se afla in relief la extremitatea unui inic
traducere in prosa latina. t 1804.
C., Constantin, Dr., fiul lui Dumitru C., n. 1773, paraleliped de metal turnat. In tipografie lanmedio de pe la 1800 si succesorul tatalui sea gimea C.-lor se numesce corp; latimea groin postul de medie primar al spitalului Paute- si me, si profundimea in al ti ni e. Corpurile

leimon. Publica la 1830 in Bucuresci (tipografia caracterelor tipografice sfint impartite dupa unilui loan Eliade) Toccrypapcc ri7N B)ax(2;, De- tatea de puncte sistemul francez, adoptat
scrierea Terii Romanesci, cu observatiuni antro- tonta tenle, si au urmatoarele numiri:
= 12 puncte
Brillnnt
= 3 puncte Cicero
pologice privitoare la igiena si boalele locuitoDiamant
=
4
Mittel
= 14
rilor ei, opera tradusa in romanesce de catra G.
=
5
Tertia
Perl
= 16
Nonpareille = G
Text
= 20
Sion, dar remasa nepublicata, dest se pare a fi
2
Cicero
=
7
= 24
Colonel
o carta dintre cele mai interesante asupra impre2
Mittel
,,
= 28
=
8
Petit
jararilor sociale din primul sfert al veacului
Bornis
=9
3 Cicero
= 36
liarmond = 10
4
,.
= 48
nostru. t 1828. (Cf. G. I. Ionescu-Gion. Portrete
istorice, Bueuresci, 1894).
C. cari depaseaz aceasta marime ca corp,

Caracattia, (Octopus vulgaris), animal din trec in categoria literelor de afise. C. ea tipuri
se impart in diferite categorii: ordinare sau de
text curent, de titluri, de fantasie sau florate.

clasa Moluscelor, ordin. Cephalopodelor. Are

corp globulos, 8 tentacule (pipaitoare). Coloarea
bruna-purpurie, galbinie, surie. Tentaculele de
vr'o 4 oii mai lungi ca corpul, parechia de sus
e cea mai mica. Lungimea corpului 5-15 cm.,

Popoarele cari au adoptat alfabetul latin se ser-

vesc la text de caracterele latina san antigua;

fiecare corp are capitale mari A, B, C; capitaa tentaculelor 35-90 cm. Traiesce in Marea late A, u, c, litera mici antigua i cursiv a, b, c,
Mediterana si termurii Europei vestice. Este un a, b, c. C. germana se numese caraqtere fractur.
animal foarte mancacios. Isi pandesce prada Literele de titluri atat la antigua cal si la fractur

www.dacoromanica.ro

Caracteiistica

715

Caragiale.

sant de o variatie nemarginita. In timpul din Lupu contra lid Matei. O ramura a acestei
arma s'au facut progrese uimitoare in aceasta familii, stabilita in Constantinopole, ajunse la
di rectiune. La C. tip. apartin i albiturile, acestea domnia Munteniei in persoana lui Nicolae C.
sant plaei de metal, cari despart cuvintele unele (15 lunt, 1782-83), fost mare dragoman intre
de altele i sant mal scurte cu 8 puncte decat 1769-74. Ca dragoman combatuse pe Austria,
caracterele ; se numesc Spatii: subtiri, patru la
ca duma continua a serv interesele Turciei
corp, trei la corp, 1/2 patrisori, patrisori si ca- contra aceleiasi puteri. Avea la Viena oamenii
drati, iar intre randuri se pun linii albe (Durch- sei, cari il tineau in curent cii afacerile moschuss) in grosime de 1 6 puncte tipografice, narchiei. Prevede alianta Austriei mi Rusia si
dupa trebuinta.
[G. F.]
da sfaturi ea sa o provina. A fost inlocuit caci
Caracterstica, ceea ce caracteriza. In gr a- jefuia teara, (avea cinci fete si voia sa le faca
ni a t i c a: Sunetul san silaba, eare preeiseaza o zestre). Exilat la Tenedos. 2) loan, fiul lui Nianumita determinare gram atical a ; in m a t e- colae, din dragomanat cumpera domnia Munteniei
mat ica: un semn sau un caracter. prin care se (1812-18), se dicea, eu 4 milioane. Urmeaza
distinge o functiune oarecare a unei cantitati. politica franeeza, apoi pe cea austriaca. Avea la
Partea intreaga a unui logaritm. In log. vulgari, Viena un corespondent, pe cavalerul de Gentz,

daca numeral e mai mimare decat 1. caracteristica prin care era in cureut eu negocierile de pace.

logaritmului lui e positiva, daca numeral e mai

mi decat 1, caracteristica e negativa. C. positiva are atatea unitati cate cifre sant la partea
intreaga a numerului mai putin mi I. C. negativa

Tot prin el incearca sa aduca in congres chestiunea Basarabiei. In teara o cintila cumplita
(ciuma lui C.); jefuiesce, ia tributul si pe 2 ani
iertati de Poarta ; in privinta danlor el i ca bo-

are atiltea unitti cate zero (nule) preced in ierii hotaresc ca toate starile sa plateasca, afara
serierea clecimala a nuinerului prima lui cifra de boieri. Fuga in Italia. O fata a lui, domnita
insemnatoare.
Ralu, incuraja artele si avea calitati de artist.
C., nume dat de Monge unei urbe particu- (Cf. Docum. Hurmuzaki, vol. VII si V; A. D.
lar, care resulta din intersectiunea a 2 supra- Xenopol, I. R., vol. V; loan Ghica, Scrisori; N. C.
fete anvelopate consecutive, in generatiunea Alexandrescu, La Correspondance du chevalier
suprafetelor anvelopante.
Frdric de Gentz. Paris, 1895.)
[1. S. F.]
Caracuda, pesce, v. Caras.
Condica Caragea. In 1817 Codal Calimach
Carada, .blugeniu, publicist si economist rom., f promulgat in Moldova i totodata Codul sau

n. 1836 in Craiova, 1860-70 redactor la ,Ro- condica C. in Muntenia. Printul C. incredinta

manul , Implicat in insurectiunea lui Candiano- elaborarea acestei din urma legiuiri jurisconPopescu (v. ac.) dela Ploiesci contra dinastiei, e dat sultilor Afanase Christopulo si Nestor. Codul
in judecata i achitat de Curtea cu jurati. Dela scris de dinsii in timba elina, fn tiparit pentru
1881 e printre directorii Bancei Nationale. C. are prima oara la Viena in 1818 sub tithil N o ni o-

piare intluenta in partida' liberal din Romania,

fama a fi primit vr'odata sa fie deputat sau ministril. Era om de incredere al lui I. Biatianu
si a fost adese insdrcinat cu inisiuni financiare.

t hesi a (legiuire) si tradus in urma in un-iba

romaneasea de Vacarescu. Valoarea acestei luerari este eu mult inferioara valoarei Codului
Calimach, care este mult mai intins, mai complet,

luat dupd noul Cod austriac din 1811. Codal

Carafa, butelie de sticla poleita ca dop de sticla.
Caraffa, familie veche nobiliara neapolitana, C. este insotit de o Ordonanta de promulgatiune,

are a dat multi barbati insemnati, intre cari care arata starea vrednica de jale a justitiei in
11 Gian Pietro C., dela 1555 papa sub numele teara pe vremurile acelea, deslusind ea atunei
Paul IV, (v. ac.). 2) Antonio C., maresal cam- existan la noi trei legiuiri, si anttme: canoanele

n. in Neapole, t 1693 in bisericesci, dreptul roman si obiceiurile painnViena. C. s'a distins la liberarea Vienei (1683) tului. Judecatorii aplican faya norma, dupa placul
si la reocuparea Budei (1686); in analele Un- sau interesul lor, cand una cand alta din aceste
pestru austriac,

gaiiei si-a insmis numele prin infiintarea tri- legi. Astfel ca era nevoie de o nona legiuire.
bunalului de sange din Eperjes (1687) si prin Materiile in Condiea C. au fost impartite in
crancena persecutare a aderentilor lui
*ase capitole: pentru obraze, adeca despre perDin causa crudimilor sale a fost rechiemat (1687) soane, pentru lueruri, pentru toemeli, pentru
din fruntea armatei austriaco, care opera in Un- daruri, pentru vini, adeca despre materiile pegarla nordica contra Curutilor, dar in curnd nale si pentru ale judecatilor, adeea despre prof trimis in Transilvania, unde avea sa exe- cedura. Codal C. nu era la inaltimea priucipiilor
cute trecerea acestei ten i la Austria. Reintors moderne; el admitea deosebirea intre oameni
din Trs., a luptat sub ducele Carol de Lotaringia prin organisarea robirei, deosebirea intro frati

contra Franciei.
prin excluderea surorilor deba mostenire. Legile
Caragana Lam., (botan.) gen de plante arbo- din 1847 si 1856 asupra sclavilor, Regulamentul
rescente din fam. Leguminoaselor, trib. tialegeae ; organic din 1832 si in fine Codal civil din 1865,
cresce in Siberia si Hirnalaja. Unele specii se desfiintara ca desavirsire aceasta legiuire.
cultiva la noi in liber ea plante decorative. FrucCaraghios, bufon.
tele dela C. arboreseens Lam. sant comestibile.
Caragile, I. Luca, scriitor reman, n. 1852,
[A. Pr.]
Caragata, pasare, Cotofaua sau Tarea (v. ac.).
Caragea, familie greceasea stabilita in Mima-

in comuna Margineni, judetul Prahova. Spirit

petrundetor, mai mult autodidact; mare talent
de a observa si a reproduce mai ales partea ri-

tenia anea din timpul lui Matei Voda, din care dienta a caracterelor i moravurilor, este cel mai
an iesit 2 domni. Intre boierii lui Matei Basarab bun autor de comedii romanesci. In comediile
eran 3 frati greci (Costea, Pavalache i Apo- sale: O noapte furtimoasa,, O scrisoare pierduta.,
stolache C.), cari serveau intrigile lui Vasile De ale carnavalului , Conul Leonida , ridieuli46*

www.dacoromanica.ro

716

Caragiani

Caransebes.

seaza defecto nationale ale societatii noastre con- 2 bis. cat.; 1 acoala rom. ca 2 inviit. ai alta c,at.
temporane, resultate mai ales din o prea grabit Loc. se ocupa cu agricultura, prasirea vitelor
trecere dela o stare de ignoranta la o pretinsa comercittl.
eivilisatiune. C. a mai Boris o drama, Napastas,
Caransebel, district ionaln, cel mai de frunte
okays novele, foaia satirica Moftul roman, si dintre cele opt districte rom. banatene ; a fost
a colaborat la mai multe jurnale. Literatura de importanta prin situatia lui topografica ai
asteapta dela el anca de aci inainte mai malt. strategica, aviind un castra ai o populatie nobila.
Caraglani,

loan, prof. de limba ai literatura Aci se tineau adunarile legislative ai militare.

elina la universitatea din Iasi, m. al Acad. Romano, n. in Macedonia. Publicatii: Scurt stadia
istorico-linguistic asupra Romanilor din Macedonia gi deco poesii populare in dialectal lor
(Convorb. Lit. II); Syntaxa greaca. Iasi, 1870;
Etymo/ogia greaca. Ia.gi, 1872. Odyssea i Batrachomiomachia, traduse in prosa, lasi, 1876; traducen i din Theocrit, din cartea II a Ritoricei lui
Aristotel, in Convorbiri Literare. Pregatesce :
Studii asupra Romanilor din Peninsula Balca-

Regale Ladislau la 1290, si la 1415 loan Corvinul,

conchiama nobilimea rom. (septem sedium vala-

cliicaliam) pentru deliberarea afacettilor dishic-

tuale. De aci se coinunicau cu regii maghiari

pretensiunile c gravaminele teritoriale si individuale. Acest district a avut un deosebit rol

istoric. A ci s'au concentrat toti nobilii si comerciantii. Sub dominatiunea turceasc a indurat o

mare decadenta, la care a contribuit malt cal-

vinismul, desnationalisand cele mai bane familii

nicatt din care a publicat o parte in Revista pentru romanesci. Dela 1688 Austriacii au cassat institulstorie, Archeologie ai Filologie a lui Tocilescu. tianile districtuale si toate drepturile c in fine
Caragve, principat in Africa centrala, spre la 1699 ai 1702 ai toate averile nobilitare. Astfel

est dela lacul Victoria Njansa, in apropierea au disparut 8 districte rom. fra sa rnai fie relacului Alexandra-Nil (Akanjaru), Regele Ru- inviate in drepturile lor constitutionale.
manica e zugravit ca prototipul patriarchilor.
[V. Grozescul

Caransebe,, oraa cu magistrat regulat in Banat,

(Cf. H. M. Stanley, Durch den dunklen Welttheil.

Lipsca, 1891.)
Cara-lflac, name dat de Turci Terii-Romanesci
ai locuitorilor ei.
Caraiman, yid de manta din 1.a/tiara Buce-

cott. Caras-Severin, situat langa riul Sebea

aproape de local unde Sebeaul se revarsa in
Timia, cu 5464 loc., dintre cari 3000 Romani ;

gilor, situat in dreptul cat. Busteni, j. Prahova.

Are o indltime de 2495 m. Pe virfal ski plesuv
cresce floarea Reginei (Edelweiss), care nu se
gasesce deck in Alpi. Muntele este proprietatea

reside* episcopiei vechi gr.-or. romane a C.-lui,

cu institut teologic-pedagogic; sediul comunitatii
de avere a fostului regiment de graniteri Nr. 13;
tribunal, judec. cercuala, protopretura, notariat
public, oficiu de dare.

Domeniului Coroanei, la poalele sale are paduri se-

C. in trecutul mai apropiat a fost central cottului

culare de bradi i fagi, cariere de piatra i livedi Severin, reinviat la 1873 dupa disolvarea conde fan cu o flora foarte bogata. Vara se fac excur- finialui militar, iar mai tardiu, din consideratiuni
siuni pe culmile sale prin Sinaia sau prin Buateni. politice, contopit cu cott. Caras. Inainte de 1873
Caraman-kioi, com. rur. in Rom., j. Tulcea, resp. 1872, C. a fost sediul comandei militare a
cu 1256 loc., aproape toti Bulgari.
regunentului grniteresc roman-banatic Nr. 13.
Carambol, joc de biliard cu trei bile, dintre C. e ora.g foarte vechiu. Probabil, ca anca pe
cari una (cea a jucatorului) trebue sti loveasca timpul Romanilor s'a asezat o mica colonie in
pe celelalte dou.
local ande a trecut calea romana presto riul
Caramel, zahar fript; zahrul incaldit la 200, Sebea. Pesti Frigyes, istoricul maghiar, care a
pierdislndu-ai apa, se transforma in o mass gal- seria destul de temeinic istoria C.-lui, judecand
bena-bruna cam amara. Se intrebuinteaza pentru dupa antichitatile romane aflate aci, e de parere,
a da sosurilor coloare frutnoasa pi gust picant. ca aoi ar fi fost o cettuie romana. In docuCitrAmida, piatra artificiala din lut, arsa ai mentele istorice mai antaiu se face amintire de
fasonata, folosita la felurite constructii, cu deo- acest oras la 1289 sau 1290, and a petrecut adi
sebire la zidarit. C. se prepara mai cu sama tegele Ungariei, Ladislau IV Cumanul. In docucu miina, in unele locuri si cu magina. C., fijad mental acesta orasul se numesce C. ca ci n diva
uscata la caldura soarelui, se arde in cuptoare de adi ceea ce e surprindtor, fiind-ca in docusimple, construite din matertalul propria al C.-ei, mentele de apoi pana prin sed. XVIII oragul
sau in cuptoare circulare anume construite spre e numit Sebe, precum Il numesce poporul roman
acest scop. C. bine arsa, fiind lovita cu un ciocan
adi. Numirea de C. a resultat din coutopirea
de lama, da un Banat deschis. C. uormala de numirilor Sebea si Caran. Caran a fost numele
zidarit are 25 cm. in lung., 12 cm. in latime unui opid situat pe termul sting al Timisului
.gi 6.5 grosime. In Englitera se fabrica C. goale fata ea Sebesul. Opidul Caran a existat ca oraa
pe dinlauntru; amestecandu-se turfa sau praf cu magistrat de sine statator papa la inceputul
de carbune ca lutul de C., se obtine o marfa sed. XVII. Sebeaul a fost in vecliime oraa foarte
usoara, prin aceea ea combustibilul arde, lasand insemnat. El era sediul celui mai insemnat dintre
gamile in local lui.
cele 8 dishicte romanesci privilegiate (v. ac.);
Caramur, (Lepidosiren paradoxa), pesce din aci era residenta banului si vicebanului ai a nobifam. Lepidosirenidelor, ord. Dipnoilor. Este aco- limii numeroase severinene. (Iosica [Rasikal Fiath,
perit Cu solzi, in lee de aripioare are nisce fire Gaman, Ivul, etc.) Cetatenii aveau drepturi agate
moi. Traiesce in Nil, Niger, Gambia gi r. Ama- cu cetatenii Budei. Magistratul oraseneso consta
zonelor (America). Lungimea 1.3 m.
din un jude ai de regula din 6 jurati. Cel dintaiu
Caramurat, com. rur. In Rom., j. si pl. Con- jude, care se amintesce in documente la anal 1360,
stanta, cu 1569 loc., intre cari : 704 ort., 619 cat. a fost chinezul Sturza. Sebeaul pana la nefeai 246 mahom.; are 1 biserica ort. cu 1 preot.; ricita lupta dela Mohaciu a apartinut Ungariei.

www.dacoromanica.ro

717

Caranselm3.

hipa lupta aceasta Sebesul a ajuns sub stapa- Locuintele calugarilor au fost 111'10. biseric. $eful
nirea lui loan Zapolya; dupa moartea acestuia acestei mauastiri a fost un archiereu.
pentru scurt timp s'a supus lui Ferdinand, dar
Biserica sf.-mi George la 1738, cand s'a spartg
inai taraiu a trecut In partes fiului lui Zpolya, orasul prin Turci se vede, cfs a suferit si ea foarte
kan Sigismund, si de atunci a remas supus voie- mult. La 1759 se sfintesce de nou prin episcopal
vocjilor din Ardeal. Pe timpul cand Mihaiu Vi- loan Georgevici. Mai pe urma s'a sfintit priu
teazul a ajuns in posesiunea Ardealului, Sebesul episcopal Iosif $acabent la 1796. Residenta vea
a fost si el sub stpanirea lui Mihaiu, care la episcopeasca probabil, mi s'a cladit pe la 1695-96.
25 lunie 1600 dateaza din C. un document. Sub Catolicii in vechime au avut in C. claustru, In

Basta orasul a suferit mult prin jafuirea S-6rbilor de sub comanda acestuia.
La 1658 pana la 1688, adeca In decurs de 30
de ani, C. a ajuns sub stpanirea Turcilor. La
3 Main 1738, apoi mai pe urma in 1788, astil
a fost devastat prin Turci.
C. 'in vechime a constat din cetate, din oras
si din suburbiu. Cetatea cea mai veche a avut
un zid inalt de piatr i un sant imprejur. Zidul

care erau franciscani. In sed.. XVI si XVII s'a

latit calvinismul. Ciliar i Mihaiu Haliciu, care

la 1674 a seria o oda In hexametru cu litera

latina, a fost calvin. Sigilul de asji al orasului
C. este facut dupa un sigil din 1503 a carui
copie se pastreaza inteun tablou in reside*

episcopeasca. El infatiseazil o poart a cetatii,

o poarta ca 2 turnuri. Deasupra se vede iesind
din nori un brat, care strapunge ca saba un cap
forma un cinoiunghiu cu doue latan mai lungi ; de tare. Se mai vede planand deasupra cetatii

aveatrei porti si mai multe turnuri. In secl. XVII, si o coroanti regala.

probabil prin Veterani, cetatea a fost moder-

[los. Balan.'

DIECESA CARANSEBE..

dar numai fugitiv,

nisat, adeca restaurar,
dupa sistemul mai nou de fortificare. Inaintea
Des existenta bisericii ortodoxe In Ungaria
flecarui unghiu al zidului poligonal s'a adaus cate din timpur stravechi este un fapt positiv, cu

un bastion cu casemate; va sa ic s'au adaus toate acestea remane foarte greu a precisa si
5 bastioane. Pe lang laturile zidului, in partea botan i residentele episcopilor ortodoxi, al caror
cea dinlauntru, s'a pus pmnt, irisa numai pan numer i loc nu e constatat. In Banat fiind nupe la jumetate din tnaltimea zidului. Astfel zidul meruf crestinilor ort. dintru inceput foarte inane,
en pamilntul pus Muga el forma curtinele intre sigur vor fi avut si mai multi episcopi. Papa
bastioane. Fiecare curtiva avea cate o poarta, Grigorie IX poruncesce mitropolitului din KaIrisa se vede ca numai 3 au fost porti regulate, locsa a convert pe episcopul gr.-or. din Szerm.
iar alta doul au fost numai sprturi facute in In 1225 s'a fundat manastirea Meszity (Mesici)
zid. Inaintea fiectirei porti a fost cate un ravelin. din cottul Timi. Dupa apunorea casei regesci
Starea cettii in anii din arma ai existentei el o Arpadiane, regii din casa Anjou, aviind a multam
cunoascem din raportul inginerului franc. Mal- tronul ion influentei papale, erau cu total debarbe. Raportul acesta datat din 1695 ne spune, votati bisericii catolice. In 1366 regale Ludovic
ca cetatea pe timpul acesta a fost de tot neglesa. cel Mare demandh comitilor din Caras si Cheve
Cetatea s'a demolat (spart) in tirilla tractatului a cita inaintea comitelui suprem Himfi Benedek
dela Carlovet (1699), pe la inceputul seci. XVIII. pe toti preotii gr.-or., impreunii cu sotiile
Se vede fusa, ca lucrrile de detnolare s'au facut pruncii lor. In acest restimp aproape intreaga
numai superficial, caci la 1716 iar se amintesce nobilime romana se lapeda de credinta stramocetatea. Probabil, c s'a reconstruit provisor.
seasca trecOnd la catolicism, si se pierde pentrtt
Suburbiul pand la ocuparea prin Turci a fost totdenna pentru natiune. Mai apoi slabindu-se lespre rasara de cetate in locul unde sant a4i gatera BarratuNi-Severin ca Ungaria, patriarchul
gradinile din Potoc. Pe timpul Turcilor, cred eu, din Constantinopole creaza episcopia Severinului,
s'a mutat suburbiul dincolo de riul Sebe. Su- numind pie Antimie de episcop la 1370. In juburbiul acji 1111 mai exist, insa campia, unde a metatea 2 a secl. XV exista in Timisoara biexistat, i asji se numesce Mehala.
serica si scoal gr.-or. Makarie patriarchul

C. a avut si in vechime 2 biserici ca

Ipec (1558-73) a obtiuut dela Turci dreptul a
Biserica din cimiter Cu hramul Nascerii sf.-lui numi episcopi pentru Ungaria sudica, si din
loan Boteztorul, s'a terminat in 1781 si s'a diferite insemnari se afirma, ca pe acel timp

sfintit in luna lui Septembre a acelui an prin eran 11 episcopi gr.-or. in Ungaria, asa s. e.:
episcopul Vichentie Popovici, punndu-se in VOrset, Timisoara, Buda si altele. In 1607 sub
prestol moastele rnucenicului i voievodului Lazar, principele Sigisinund Rkoczy era episcop in
a sf.-lui Procopie i Emilian. Biserica cladita din Lipova Saya. Conform decretului imperial din
piatra si din carmidii s'a asezat langa biserica 4 Mart. 1695 episcopiile ortodoxa romanesci din
cosa veche de lema. In locul altarului acestei .Ungaria ai Banat se contopira in ierarchia privilevechi biserici a4i sta o cruce mare (a lui Ra- giata a Skbilor. Asa ajunsera Romanii Banatului,
bagia). Bis. sf. loan s'a zugravit la 1787. La 1788 dupa alungarea Turcilor (1700-13), prin privilepictura a fost reu stricat prin Turci, cari au giarea Skbilor, cu totului sub ierarchia acestora.
prefacut biserica in grajd. La 1808 pictura s'a Sub domnia Turcilor, si adeca la ocuparea cetatii
restaurat prin Manotla Stanciul. In cimiterul, Timisoara, se face rnentiune despre un episcop
in care se afi biserica sf.-lui loan, odihnesc ose- gr.-or. eu numele Ioanichie. Mai departe In
mltele renumitului protopop Tornici, care a in- o petitie a 12 preoti si 40 chinezi din districtele
fiintat primele cursen i pedagogice in C., apoi Carausebe i Lugos catra generalul Steinville,
osemintele marelui dascal Diaconoviciu-Loga, ale din 1717, 12 Faur, datata din Caransebes,
episcopului Ioan Popasu, ale marelui barbat Traian amintesce un episcop ca numele Moise, caro
Doda, ale generalului Trapa, etc. Bisetica sf.-lui a remas din vremea Turcilor si care i aseGeorge, acji biserica catedrala, a fost mankstire. presea. Prin organisarea ierarchiei skbescil Re-

www.dacoromanica.ro

718

Carantina.

manii din Bauat ajung sub cele 2 episcopii : a treaza do stat, afirmandu-se a fi acoale comu-

Timisorii si a C.-Vrsetului. Episcopii din diecesa nale. Personalul didactic la scoalele de sub jurisC.-Vrsetului residan la inceput in C., stramu- dictitmea consistoriului se coinpune din 227 invetand Vichentie Popo vici scaunul episcopesc la tatori si 10 invetatoare. Starea fondurilor ai funWrset. Sirul episcopilor se arata astfel : la 1695 datiunilor diecesane en finea anttlui 1896 a fost
Spiridon Stibicza; dupa dinsul unneaza Nicolae 623,197 fi. 661/4 cr. Starea averilor comunelor

Dimitrievici, care ar fi edificat catedrala din

Vhraet; 1722 Illoise Stanoevici; 1728 Maxim
Nestorovici; 1739 Eutimie Damjanovici; 1741
Isaia Antonovici; 1749 loan Georgevici; 1769

bisericesci din diecesa cu fines anului 1896 a

test: 5,625.808 fi. 26 cr. In decurs de 32 aui
(1865-1897) diecesa Caransebeaului in toate
directiunile a facut enorme progrese si toato

Vichentie Popovici; 1786 Iosif Ioanovici Sacabent ; 1806 Petra Vidac Ioanovici; 1829 Maxim
Manojlovici; 1833 Iosif Raiacici; 1843 Stefan
Popovici; 1853 .Emilian Kengehicz. Dupa indelungate lupte i sacrificii multe ale netnuritorului barbat providential i$aguna, si ale altor
fruntasi binemeritati pentru biserica si natiune,

nirea episcopului loan Popasu era o residenta

veche ruinata si o moara stricata, astadi se atla

afacerile bisericesci, sedare i fundationale stint

in continua si spornica desvoltare. In C. la vecase proprii pentru residenta archiereasca, peutru

institutul teologic si pedagogic, pentru caneelariile diecesane $i pentru libraria si tipogratia

se incepe o era noua pentru biserica ort. rom. diecesana. Diecesa aro cumperate troj mosii in
din Banat. In urmarea intelegerit cu coreligio- extindere pana 3500 jugere pamhut. A.verile couarii srbi, conform decretului regesc, se tine un munitatilor bisericesci in valori i realitati s'au
congres la Carlovet in 27 Sept. 1860, in care marit continuu. Din putin mult s'a facut, si este
se pertracteaza dorintele Romanilor ort. din die- indreptatire a crede c tot mal mult si mai
cesole Aradttlui, Timisorii si Vrsetului. In con- bine va fi.
[Dr. G. P.]
resul din Carlovet, tinut la 1864, se primi cu
(Cf. Pesty Frigyes, Szrnyi Bansg tertenete,
tutelegere comuna si unanima despartirea ierar- I, 11 si III tom.; Lukics D., a magyarorszagi
chica a Romanilor de catra Srbi. Prin diploma Szerbek viszonya az egyhz uniohoz ; Radie R.,
imperial din 24 Dec. 1864 se decreteaza in Die Verfassung d. ort. kath Kirche b. d. Serben
sfirsit, spre bucuria i mangaierea nespusa a Ro- in Ungarn; Preyer I., Monographie d. k. Freimanilor ort., restaurarea mitropoliei i infiintarea stadt Temesvar; Barany Agosten, Temesvara 2 episcopii sufragane ort. rom. in Arad ai C. inegye emlke; Csaplovics, Slavonien II; Katana,
Episcopia din C. cuprinde toti Romanii ortodoxi Historia crit. IV tom.; Jireeek, Geschichte d.
din Banat, cu exceptiunea celor din protopresbi- Bulgaren; Fabian Gabor, Arad varmegye leirasa;
teratele : Timisoara, Banat-Comlos, Beliut (Ilasias) Billes, tom. I si II; Foaia pentru minte, inima
si Lipova. Primul episcop ortodox reman al C.-lui si literatura, anul 1859; Tincu Volea, Istoria bi-

fost (6 Iulie 1863) fericitul Iban Popasu,

sericeasca ; Protocoalele congresuale si sinodale

barbat cu o cultura inalta si de o euergie si dela 1868 incoace; Sapina A., Istoria biseri-

activitate vreduica de toata lauda. Reorgauisarea ceasca ; Laurian A. T., Timisana sau scurta istorie

diecesei este in mate parte opera lui. Cu in- a Bauatului timisan; Behm L., Dl magyartrtmirea cougresului uational bis. la 16 Sept. 1868, orszg vagy ugynevezett Bansg kiilu tija&
apoi prin votarea si aprobarea statutului organic nelme I, II; Pesty Frigyes, Szernyvarinegye
inarticulat si in legue terii din 1868, art. IX, hajdani olah kentletek; Milleker B., Versecz
s'a asezat fundameut temeinic, pentru timpuri sz. kir. vros trtnete; Schwicker I. H., Poliindelungate la viata, consolidarea si desvoltarea tische Geschichte d. Serben in Ungarn ; Unirea
bisericii ort. romane din patrie. Biserica orto- foaie bis. politica, 1892; Foaia diecesanag, ordoxa romana de veacuri impilata ajunge a fi au- ganul eparchiei Caransebesului deis inceput
tonoma deplin. Din aceasta se explica desvol- pana adi.
tarea rapida in toate 3 diecesele ortodoxe. La Carantina san Lazaret, sena asezaminte deis

5/17 Faur 1889 a reposat primul si binemeri- fruntarele unei ten, unde se supun la inspectia
tatul episcop al Carausebesului loan Popasu. In medicala, la observatiune sanitara si la des27 Martie acelasi an fh ales de episcop archi- infectare calatori, bagage, martini, corabii si
mandritul-vicar iVicolae Popea. Diecesa C.-lui animale sosite din tori bantuite de boale infecse compune din partile banatice neapartinetoare tioase, pentru a se opri importares acelei boale
la eparchia Aradului, ea cuprinde intreg fostul co- in teara imuua. Numele carantina vine dela cumitat al Severinului, 3 4 parti din Caras, 50 co- vintul italian zquarantag, patrudeci, fiind-ca in
lmillo din comitatul Timis si 20 comune din To- secl. XIV timpul secuestrarii sanitare a chlarontal. Diecesa are 11 protopresbiterate: Caran- tonlor suspecti era de 40 de dile. Prevenimos
sobes, Lugoa, Faget, Orsova. (Mehadia), Gravita, boalelor exotice, mai ales a ciumei, dateaza din
Vrset, Panciova, Jebel, Ciacova, Biserica-alb sed. XIV; in 1348 s'a infiintat la Venetia primul
ai Bocsa-montana. Comuno matre stint 317, iar biurou de sanatate, si in 1402 primul lazaret;
filii 39, cu o populatiune de 384,436 sufleto. exemplul dat de republica venetian a fost imitat
Statul preotesc consta din 399 persoane. Insti- In 1467 la Genua, in 1527 la Marsilia, si de atunci
tuto de cultura sfmt: in centru institut teologic pana la jumhtatea secl. XIX sistetnul carantinar
de 3 cursuri, institut pedagogic de 4 cursuri cu a fost desvoltat ai mentinut in toata Europa. Inscoala de aplicatie; scoale confesionale rural vasiunea colerei in Europa in 1830-36 a discreshnt in numen de 337, dintre cari numai 213 ditat carantinele, i in 1852 guvernul fraucez a
stau sub jurisdictiunea diecesei, 11 stau sub ad- luat iuitiativa pentru reformares lor in mod uniministratiunea societatii privilegiate austro-un- form, prin prima conventiune sanitara internatiogare a drumurilor de fier, iar restul de 106 de nala, care insa n'it putut indrepta starea lucrurilor.
pe teritorul fostului confiniu militar se adminis- Pe langa carantinele maritime, Austro-Ungaria

www.dacoromanica.ro

Caraomer

a intretinut si oarantine pe uscat in tot lungul

fruntarelor militare spre Moldova, Wadi* Srbia
si Turcia; pana la 1853 au functionat acele asezaminte carantinesci la Timisoara, Bran, TurnuRosu, Orsova si la cateva alte puncte dela botare

CAra$.

719

Carapace, formatiuni de deosebite feluri, cari

invalesc corpul unor animate, ca acela al broascelor testoase (Chelonienii), Crustaceilor, (s. e.
Racal, din tipul Artropozilor), etc. C. broascelor
testoase e format din doue soiuri de placi, unele

spre Romania, eari au facut cornerciul inter- subtiri, externe, formate din o substanti cor-

national foarte dificil. Conform ca prescriptiunile noas ca unghia, si o alt serie de placi interne,
Regulamentului organic al Moldovei si al Vaiachiei acoperite de cele dinthiu. Acestea din urm sant

au functionat carantine in unele portan i duna- formate din substant osoasa tare si sant malt
rene ale acestor prineipate papa la 1854. Astadi triai groase. Am'ndou sant forrnatiuni tegumenexista in Regatul Romaniei un serviciu caran- tare, adeca nasc din pielea animalului, repretinar permanent numai in portal Salina si se sentand unele, placile externe, epiderma, iar
pregtesce infiintarea unui alt asemenea serviciu celelalte, interne, derma pielei osificat. Din plapermanent In portal Constanta; in casul de tre- cile externe de natura epidermica ale unor specii
buinth se infiinteaza insa si in unele porturi duna- de Chelonieni, se face bagaua (v. Baga). C. Crusrene si la Prat servicii sanitare timpurarie pentru taceilor, a Racilor de pilda, nu poate fi com-

prevenirea importatiunii de boale infectioase.

In orina inmultirei cailor de comunicatiune,
a intindeiii comerciului, a inlesnirii traficului
international, a niultiplicarii raporturilor a por-

parata cu aceea a Chelonienilor, cu toate ca e

formata si dinsa din doue parti suprapuse. Partea

externa e formata din o substant foarte resistenta numita &WWI, impregnata cu saruri calturilor Europei cu Oriental, au crescut obstacolele care, cari o fac mai tare. Cea interni e o simpla
produse de sistemul carantinar vechiu, fara ca membrana subtire, formata din celule epiteliale.
sa dea in schimb garantii in contra invasiunei Aceasta din urm represint ectodermul animabualelor exotice. Din aceasta causa in cei din lului, patura celulard care a s ecre tat stratul
urma 5 ani cele mai multe state au desfiintat extern chitinos. Cuvntul C. e mai malt popular,
carantinele pe uscat, le-au inlocuit cu statiuni lipsit de un inteles sciintific, bine determinat.
de inspectiune sanitara, au in antin at numai caran-

tinele inaritime in contra eiumei, colerei si fe-

[Prof. Voinov.]
Carapciul, 1)0. pe Sirete, com. rur. in Bucovina,

brei galbene. Gratie conventiunilor sanitare inter- ciip. $i j. Storojinet, cu tnosie boiereasca si ma-

nationale dela Dresda din 1893 si dela Venetia

din 1897, rigoarea sistemului carantinar a fost
indulcita, durata observatiunei a fost redusa la
strictul necesar, timpul calatoriei maritime se

nastireasc, parochie impreuna cu Prisacarenii,

are 1444 loc., (1278 rt., 55 cat. si 111 mos.),
scoala priinara, posta si statiune de cale ferata
locala.

insumeaza in timpul observatiunei sanitare, daca

2) C. pe Cerernul, com. rur. in Bucovina, cap.

j. Vijnita, form. parochie impreuna cu Maiin bastiment. Bastimentele sosite din porturi in- danul, are 4534 loc., (3898 ort., 190 cat. si 446
feetate se supun astac,li la observatia carantinara mos.), don't) $coli primare. Dr. I. G. Sbiera.]
numai atunci, and in timpul calatoriei a aparut
Caras sau Caracudd, (Carassius vulgaris),
pe bord colera, ciuma sau febre galbene, in casul pesce anacantopterigian ; se deosebesce de crap
cuntrar calatorii si bagagele lor sant supusi nurnai prin aceea, ca nu are mustete ; traiesce in lacuri
la iuspectia medicaba si la desinfectare. Daca se si iazuri.
atla pe bord bolnavi de boale infectioase, ei saut
Ural, (Cltrafova, dupa documente vechi : Caisolati si cautati in lazaret (in spitalul special rassou, Crasou, Crassofew, Krass60),castol, si
al carantinei), bastiinentul se desinfecta, iar ea localitate odinioara sediul unui district roceialalti clatori din bastimentul infectat stint manese (v. districtele rom.), care dimpreuna cu
opriti in observatiune 3 pana la ce! malt 10 dile. celelalte districte rom. s'a tinut de Banatul-SeAlai toate statele moderuiseaza succesiv si fae verin. Timpul infiintarii si desfiintarii acestui
mai confortabile carantinele tor maritime ; chiar district, nu se poate precisa cu positivitate, e
numele de carantina dispare ai se inlocuiesce ca sigan insa, ca dupa catastrofa daba Mohaciu, a
incetat i acest district dimpreun cu celelalte ;
acela de statiune sanitard.
[I. Felix.]
(Lit.: 1. Felix, Tractat de Igiena publica si de asemeuea nu se scie nici cand s'a demolat ce-

nu s'a presentat ocasione la invasiunea boalei

sanitara, vol. II. Bucuresci, l89; Protocoles et Procs Verbaux de la confrence sanitaire interuationale de Dresde. Dresda, 1893;
Protocoles et Procs Verbaux de la conference

tatuia C.-lui, despre care anca la 1230 se face

amintire, uncle se dice, ca mosia aceleia Voila

a fost in posesia lui Nicolae, fratele lui Ugrin

archiepiscopal de Strigon. La districtul 0. au
sanitaire internationale de Venise. Venetia, 1897; apartinut, dupa descoperirile de pana acurn, urI. Felix, Raport despre conferinta sanitara inter- matoarele chinezate, sate 5i predii: Sarnia (Eru ationala din Venetia ; Buletinul Di rectiunoi gene- somlow), Carasu, Brancova (Brankfalva), Birale a servicinlui sanitar. Bucuresci, 1897 Nr. 6; chesdi, Cernaut (Csernouch), Dobrovita, Sabotean,
A. Proust, La defense de l'Europe contre la Peste ; Izvar, Lucaia, Luchi, Arastaut (Harasztowth),
Bulletin de l'Acadmie de Mdecine. Paris, 1897.) Steapcova (Steepkfalva), Nivedi (Nevegtelek),
Caraomer, com, rur. in Rom., j. Constanta, Soma, Varadia, Vizvar, Gutini (Guden). Afara
pl. Mangalia, compusa din 9 cat. al/6nd in total de Carasu si Varadia nici una din comunele

2079 loc., intro cari 906 ort., 126 cat. si 1047

inahomed.; n'are nici o biserica ort., sant insti
2 bis. cat. si 4 geamii cu 4 hogi. Loc. se ocup
cu agricultura, prsirea vitelor i cu comerciul,
care este foarte activ, comuna fiind chiar vaina
de export $i import spre Bulgaria.

aceste nu mai exista. Dintre castelanii ai sub-

castelanii cetatuelor C. si

trictul C., sant cunoseuti

umla, ambele in disMagistral Nicelae

(1323), Toaca (Thonka 1335), Iancu Dorman (1364).

Grigorie (1382), Iacob Cep (1408), Petra Albo

(Fejr 1421) $i Iacob Pongrat (1454). Dintie

www.dacoromanica.ro

720

Cara s

Caras-Sevei in.

chinezi din distr. C. se ponieuesee la 1354 un

Bozorad (Basarab), chinez de Carasu mare, si
altul de C. mic (Bozorad Kenezius de Nog Carasson, et alter Bozorad de Kyskarasson). Este

coloarea predominanta alba a panziiturilor, cea

bruna si mohorita, ce si cam corespunde temperamentului melancolic al acestui popor. C.
nu prea canta, i daca canta, cantil
romaremarcabil, ca poporul i astacji numesue comuna nesce. In coatingere cu straini C. observa mare
C. Clirafu mare, cu toate ca alt sat cu aceeasi reserva si neincredere.
numire nu exista.
0 riginea C.-lor fined nu e stabilita definitiv.
[E. T.]

Ural, rin in Banatul timisan; isvoresce in Se scie msA, ea sub Regele ung. Ludovic I

muutii dela resarit de Anina, i trecend pe langa (1342-82), anume la 1366, s'a colonisat mult
Carasova, Varadia alte comune din cott. C. popor crestin venit din sudul Dunarei de jos

si Timis, se vana la Palanca, in apropiere de

Biserica-Alba, in Dunare. Antiea numire a localitatii si verositnil ca si a riului, era Apo fi.
(Cf. Tabula lui Castorius, cop. de Peutinger,
seg. VII). Numirea moderna C. o intimpinam
mai antaiu la 1285 in un document al capitu-

in parle resiiritene ale Banatului timisan, pe

teritoriul locuit astacji de C., dar si pe la Caransebes, Slatina, MPedia, Orsova, Recas si Lipova
(cf. Pavia, Ist. Bosnia Argentina); Analele bisericilor dela Carasova si Ravnic (Historia Dennis
Parochiae Krassova VI) dateaza aceasta colului diocesan de Cenade (fluvium Karasu).
lonisare de abia dela 1393. Kanitz pomenesce si
de o colonisare intemplata la 1391, (adeca sub
CAralova, (Krassova, Krass6), comuna
Banat, cott. Caras-Severm, cu 3527 loc, de ori- Regele Sigismund 1387-1437). Mai verosimil
gine slavo-bulgara si de religiunea rom.-cat. C. e, ea si la 1366, dar si la 1391 93 se vor fi reeste sediul unui decan roui.-cat. si al unui oficiu fugiat multi crestini de pe Peninsula-Balcanica
de foresterie. C. este locul de capetenie al teri- In locurile mai scutite ale Banatului. Intrebarea
torului muntos locuit de 6-7000 de Caragovenit e numai, ca de ce origine, de ce nationalitate
(v. ac.) Riul Cara* trece prin comuna. Pe ter- au fost acei crestiui ? Cronicile nu ne dau nici
mural
deasupra de sat, se ridica, la o mal- un respuns in aceesta privinta. Aceasta mica
time delui'
418 m., ruinele castelului C., care a jueat colonie slavica din muntii Carasovei s'a mai in-

un rol insemnat istoric in secolii trecuti, deo- tuit prin un nou roiu bulgarese, care insa n'a
sebit pe timpul resboaielor cu Turcii. Despre fan- venit direct de presto Dunare, ci la 1740 din
Ulna veche a fortaretei poporul crede, CS a fost Oltenia, de pe la Craiova si Minnie. (Cf. C. I.
sapata in stfinca pinta jos la apa Carasului, adec Jirezek, Oesch. der Bulgaren. Prag, 1876; Karl
mai afund de 250 ni. Carasovenii se ocupa deosebit Freiherr von Czoernig, Ethnographie der Oesterr.

eu economia de vite, cu pomaritul, producerea Monarchie. Wien, 1857.) Cu privire la starea acde sindrile si carbuni, exportand productele lor tuala cf. si Czirbusz Gza, A dl-magyarorszgi
pana departe prin campiileBanatului. (Cf. siPesty Bolgrok. Temesvr, 1882, (reprodus in limba
germ. in : Die Vlker Oesterreich-Ungarnst,
Frigyes, Krass6 vartnegye trtnete.)
Lni
Cara,oveni, (Ca' rfoveni, Craloveni), semintie 11 B.; Die Serbent von Theodor Ritter Stefaslava, care locuiesce in regiunea muntoa.sa din novici-Vilovsky, mit einem Anhange.; Die siidinijlocul cottului Caras-Severin (Banat), la sud ungarischen Bulgarent von G. Czirbusz. Wien
do orasele Recita si Docnecea, in numer de und Teschen, 1884.) Publicatiuni de documente
6-7000 sutlete; se deosebesce atilt prin tip, relative la istoria Carasovenilor veai la Pesty
lintba si port, cat i prin religiunea sa rom.-cat. Frigyes, Krass6 vrinegye trtnete.
de vecinii ROMAlli. C. din comunele Carasova,
Caral-Severin, cott. in Banat (Ung.) intro DaLupac, Clocotici, Haynie, Vodnic, Nermet i Ia- nave si Mures, format din contopirea cottelor
balcia, silut de origine negresit balcano-slavica, Caras si Severin, in urma art. de lege LV din 1881,
totusi C. se disting nu numai de catra

cu o suprafata de 9750-16 kin., avirind o pode prin Banatul apusean, dar si de colonistii pulatiune de 407,635 loc. intre cari Romani
bulgari de pe la Vinga, Besenova, Recas, etc. 311,335 (76'4/o), Germani 18,058 (118%), Serbi
lsolati, intro munti, la ei acasa vorbesc idionuil
specific carsovenesc. In afara lasa, la tirg, fata
de autoritatile publiee, la militie, C. vorbesc
aproape eschisiv ronifinesce, fie acela, cu care

11,862 (2.9%), Maghiari 10,879 (2.7A), Slovaci

5723 (140/0), Bulgari 5018 (1.20/), iar restul alte

nationalitati; dupa confesiune: gr.-or. 306,023

(77.2/), rom.-cat. 73,817 (18.10/0), gr.-cat. 18,950,

vorbesc, Roman, German ori Maghiar. Iabalcianii ev.-ref. 3053, ev.-aug. 2040 si mosaici 3713.
vorbesc si intre sitie mai mult rornanesce decal Cottul C.-S. se marginesce la nord cu cott. Araearsovenesce. Pe C. li caracteriseaza o statura voi- dului, de care il desparte Muresul, la vest cu
nica i robusta. Atilt portal barbatilor, cfit si al cott. Timisului, la est cu cott. Hunedoarei si Ro-

femeilor, difera de portal Romanilor; ele nu mania, si la sud ca Shbia, de care il desparte
poarta opreg i catrinte, ca Romancele, ci la Dunarea. Acest cott. e foarte muntos ; sesuri abia
cap o invalitura foarte inaltata prin mud& nu- se gasesc pe teritorul lui ; in partea de nord se
mita caiutat, apoi dela brim ill jos se invalese ridica inuntii Poiana-Rusca, intre riurile Begeiu,
jur-imprejur panti la geuunchi in o bucata de te- Timis si Bistra; la vest de valea Timisului se
setura groasa de coleare brun-intunecoasa, care
se deschide la stanga. Pieptarul se deosebesce
de toate formele de pieptare romanesci, prin
ornamentarea lui earacteristica. In timp de frig
mare, Camovenele nu poarta manecarit ca Ro-

intind muntii Siminic-Plesuvu; la acestia se adaug

catra vest muntii metalici ai Ungariei de sud.

Muntii ce se intind spre sud dela vales Nerei

pana la Dunare, se pot imparti in 3 grape,

anume
Locva, ai
Crainei si CliAlmasului'
si a Cernei se ridica
manele, ei un cojoc fara maneci, cam scurt, surei. Intre vales

si a carui caracteristica e decorarea triunghiu- cei mai inalti munti ai cottului anume Godianulard de piele de miel negru de pe spate. Preste Sarcu cu virfurile Magura-Marga (1509 ni.),
tot se poste observa in portal C.-lor, pe langa Muntele inic (1806 in.), Poiana Nedeii (1939 in.),

www.dacoromanica.ro

Caraa-Severin.

721

Sama (2190 m.); la frontiera Romaniei Virful numitele straturi de carbuni de piatra (Anina,
Petrii (2195 m.), Virful Nevoia C2152 ni.), Gugu Steierdorf, Recita, Sacul, Doman, Birsasca, Ei(2294 m.), Murariu (2231 m.), Godianu (2229 m.) benthal), aur (Moldova noua $i Sasca), arcana
si Dobra (1934 m.); in sfirait dela valea Cernei (Sasca, Gravita, Ciclova), argint (Ciclova, Gravita,
spre est se malta grupa romantica a Domogle- Dognecea), fier in mari cantitati (Steierdorf,
dului (1190 m.). In ape curgatoare cottul e foarte Anina, Moravita, Dognecea, Sacul, Doman, Nabogat ; la nord Marean', la sud Dunarea, for- draga, Bozovici, Dubova, Plaviaevita, Tisovita,
meaza granita cottului; intre Drencova ai Orsova Eibenthal), lignit (Ruscabaia), plumb (Sasca), a. a.
formeaza Dunirea strimtoarea: Portile de fiar, Afara de aceste cottal e bogat in ape minerale,
vestita atta prin frumseta ei naturala,
intre cari isvoarele dela Baile Herculane (v. se.)
prin greutatile navigatiunii, delaturate in timpul s'au ridicat la renume european. Ase m e nea e bogat
din arma. In muntii Siminic isvoresce Timiaul, cottut in animale domesticei set batice, iar riurile
care unit cu riul Hidegu, ce isvoresce din m'in- sale in pesci. Teritorul productiv al cottului e
tele Sareu, strabate cottul in directiune nord- de 1.053,053 ha., din cari agri 193,731, gravestic; valea Timiaului pe la Caransebea e strimtft, dini 37,101, livech 89,487, paaune 158,443, vii
se largesce insa din ce in ce mai mult, pi apoi 7251 si paduri 567,039 ha. Terenul fiind mantos
din jos de Lugoa se deschide intr'un larg aes ; nu e prea favorabil pentru agricultura; se culafta enti mai insemnati ai Timiaului sant : Rialung, tiva mai ales cucuruz, gru, secara, orz, oyes,
Sebeaul, Bistra i Nadragul ; aproape paralel cu cartofi. Viile au suferit mult prin filoxera. CulTimiaul carga Poganisul, care insa se varsa in tura poamelor este foarte insemnata, mai ales
Timis abia in cott. Timiaulta. Begheiul isvoresce a prunelor. Insemnat ram de ocupatiune al loc.
In muntele Poiana-Rusca, si e impreunat prin este baiesitul, representat in urmatoarele centre :
2 canale cu Timiaul. Alta riuri mai insemnate Recita, Anina, Steierdorf, Gravita, Dognecea,
sfint: Berzava, Caraaul, Nera cu afluentii sei : Sasca, Moravita, Nadrag, Ruscabaia, a. a. InMiniaul, Prigorul si Rudaria; apoi Radimna, Bir- dustria e representat mai ales prin cea de fier ;
sasca ai Ieselnita. In muntii Godiann (pe ten- inai sfint finca 2 rafinarii de petroleu, 20 mori,

toral Rom.) isvoresce Cerna, ai tot acolo Lapuanicul, care trece in cott. Hunedoarei. Clima
cottului dup situatia lui sudied ar fi mai calduroasa, o ste'mpra tusa mult niuntii inalti ai
cottului. In privinta administrativa cottul C.-S.
este impartit in 14 cercuri pretoriale si 2 oraae

5 fabiici de spirt, 3 fabrici mai mari de cherestea, mai multe fabrici de caramidi ai tigle,

1 fabrica de sticl, etc. Comereiul se faca mai

ales cu articli de fierarie si otel, carbuni de piatra,

lemnarie, poame ai vite. Tirguri mai insemnate

de vite se fac la Lugoa, Caransebea, Bocaa
cu magistrat regulat (Caransebesul ai Lugoaul), montan, Bozovici, Faget si Capolnaa. Insetnitat
13 com. mari ai 345 com. mici. Localitatile cele isvor de ciatig este silvicultura, lemnaritut
mai impopulate sita : Lugoaul cu 12,489 loc., pomaritul; cultura vermilor de matasa se faca
Steierdorf -Arana c;u 12,144 loc., Recita cu (1894) in 208 comuna de catri 3974 familii, pro10,164 loc., Caransebeaul cu 5464 loc., Cornia- duand 55.062 kgr. gogoai; stuparitul se cultiva
reva cu 4386 loc. ai Gravita cu 4115 loc. Ca- In 275 com. avend in total 20.553 stupi. Copitala cottului e Lugoaul. In privinta politica mercial $i industria este promovata prin 4 banci,
cottul da 7 deputati. In ordinea eclesiastica cottul 7 institute de economii ai 10 reuniuni de credit.
e imprtit infra diecesele : Caransebeaului, Ara- Reuniunea agricola comitatensa ai cea romana
dului i Vrsetului (gr.-or.), Cianadului (rom.-cat.) din Caransebea anca desvoalt activitate insemLugoaului (gr.-cat.) Instructiunea timara ur- nata. Comunicatiunea. Cu delaturarea piadamatoarele institute : 1 institut teologico-peda- cilor de navigatiune dela Portile de fier, Dunarea
gogic gr.-or. rom. (Caransebea), 1 gimnasia de a devenit catea principala de comunicahune ; pe
stat (Lupa), 10 acoale de industrie si comercia, Murp comunica numai plata; celelatte riuri ale
422 scoale poporale ai 7 asile de copii. In pri- cottului nu slint navigabile; cai ferate travervinta militara cottul apartine cercurilor de in- seaza cottul in mai multe directiuni; cea mai
tregire 83 (Biserica-Alba) si 43 (Caransebes). In insemnata este linia Budapesta-Graova, care atinordinea juditiara cottul apartine circumscrip- gnd Lugoaul ai Caransebeaul percurge cottul in
tiunii tablei reg. din Timiaoara i tribunalelor reg. toata lungimea sa; mal sfint apoi liniile laterale
din Lugo$,Caransebes $i in parte celui din Biserica- Voitec-Boca-Recita si Iasenova-Anina ; reteaua
Alba. Judecatorii cero. se afl in Lugo, Caran- cailor ferate preste tot are lungime de 236 km. ;
sebea, Teregova, Gravita, Sasca, Bozovici, Orsova a drumurilor de teara de 289 km., a calor tauvechia, Bocas si Faget. Procuratura suprema con- nicipale de 1159 km.
cementa o are cottul la Seghedin, judecatoriile Istoria. Sediul autoritatilor centrale era In
inontaue in Biserica-Alba ai Caransebea, juriile vechime Cttrafova. Inainte de invasiunile turde presa in Arad ai Caransebea. Notariate pu- cesci, Caraaul (Krassofw) era anal dintre cele
blica se afta. in Caransebea, Lugoa, Boca ai opt districte privilegiate valachice din Banatul
Gravita ai apartin circumscriptiunii camerei not. timiaan (Lugas, Sabes, Mihald, Halmas, Krassofw,
din Timisoara ; tot acolo e ai camera advocatiala. Borzafw, Komyath ai Illyed-Logoj, C. Sabes,
Directiunea finantiara o are cottut in Lugoa ; Meedia, Almaaul, Carasu, Berzava, Comiatu ai
oficii perceptorale se afta in : Bocas, Faget, Ca- Iladia). In documentele vechi aflarn numele acestui
ransebea, Lugoa, Gravita ai Orsova veohia. In pri- comitat scris in diferite moduri Crassu, Karasow,
vinta industriala i comerciala cottul apartine Kraso, Crasou, Carassou, Korassow, a. a. In o dicii cumscriptiunii camerei industr. ai comerc. din ploma a regelui ungar Andreiu II din 1230 se poTimiaoara. In cottul intreg se all 20 farmacii. menesce de satul Voila din ,Comitatu Crassug;

In minerale cottul e unul din cele mai bo- la 1319 se pomenesce de Magister Symon Comes
gato ale Ung.; aici in jura infer. se gsesc re- de Kraso ; la 1343 de ,Petru filias Lorandi Vice-

www.dacoromanica.ro

722

Carat

Comes do Karasow; la 1355: Stophanus filias

'Monte Castellanas de liaran' et Comes de Karasso ;

Carbonari.

Carbazol, Diphenylimid.

Carbinol, nume ce se da Alcoolului Metilic

la 1362: Magister Laureneius filias dominici Ca- (CH3 OH) in care H din CH, se poate intocui
stellanas de Harem Vice-Comes de Carasow, etc. prin diversi radicali. Asa: Mota Carbinol sau
(Cf.Krass6 va rmegy e trtnete , de Pesty Frigyes, alcool etilic: 0118 (CH. OH).
Budapest, 1883-84, 4 vol.; Timisiana, de LauCarbol, niunele usitat al Fenolului (v. ac.) E
rian; Griselini, Geschichte des Temeswarer Ba- o puternica otrava pentru plante, animate i om ;
nates Wien, 1780; Leonhard Bhni, Gesch. des impiedeca putrefactiunea carnii si a altor matera
Tem. _Saludes) V. si art. Banat.
animalice, prin aceea, ca acide germenii putreCarat, a 24-a parte a unitatii de greutate, care factiunii. Este un excelent remedia antiseptic;
servesce la determinaren titrului obiectelor de se folosesce pentru desinfectarea latrinelor, camaur. C.-ul e ai unitatea de greutate pentru pietri parilor de resboiu, grajdurilor, etc., si in deosebi
scumpe ; in Olanda = 20.5894 cgr., in Austria In ehirurgie la operatiuni (iu timpul din arma in= 20.6103 cgr.
locuit in parte ca alte substante i prin asepsie).
Caraula, com. rur. in Rom., j. Doljiu, ca 1990 loe. v. Fenol.

agricultori; are 1 biserica si 1 scoala mixta.

C., apa de C., solutie (2-34) de C. in apa;

sentinela.
se aplica la lesiuni.
Carbolism, intoxicatie cu C.; se ivesce caud
CArAutlul sau Viritiul, o constelatiune in catea

laptelui spre est dela Pegasus, ceva spre nord se aplica pe rane solutiuni de C. prea concenintre Berbecele i Gemenii. Cuprinde preste tot,
dupa Beis, 144 steie visihile ca ochii liberi, intre
cari Capella de marimea I, ei una de marimea II.
Caravaggio, Michel Angelo Amerighi, pietor
n. 1569 la Caravaggio, langa Bergamo,

trate sau se iau intern. Simptoine

ameteala,
versare (din stomac), pierderea sirntirilor, spasmi,
respirati o intreruptii, angustarea pupitelor, colaps.
Antidot: saruri sulfuroase, albuniina, lapte, tapie

de var, remedii iritaute.

tra o viata depravata, din care causa trebui sa
Carbolineum, materie ce impiedeca putredirea ;
fuga din Roma la Neapole si de ac la Malta, se folosesce la vapsirea i impregnarea multor
de ande reintorcndu-se ffi atacat i inuri in lucran i de lemn. Se extrage din pacura.
arma ranelor primite 1609 in Porto d'Ercole. MaCarbon, un metaloid tetraatomic. Se gsesce
gistral naturatistilor contra directiunei idealiste. in natur cristalisat i foarte pur sub forma de
Caravank (pers.) insemneaza in Orient o so- diamant. Apoi in combinatie ca hidrogenul forcietate de calatori, prin bean i in timpuri ne- man(' diversi carbuni naturali i hidrocarburi ea
sigure. Se formeaza mai ca sama C. de comer- petrolul, parafina, etc., precum si in constitutia
cianti ; sfint ida si C. de peregrini adunati din taturor corpurilor organice animale i vegetale.
toate partile terilor musulmane, ca s mearga la Se combina ca toate elementele formand diversi
Mekka ori la alte locuri sfinte. Ele sant con- compusi, dar mai importante siint combinatiile
cluso do un capitan Kervan-bali, uneori numit de sale cu oxigenul, care constitue fenomenal arderei.

principele respectiv si investit ca dreptul de G sub diversele sale forme impure e negra si

viata si de monte asupra supu.silor sei (jus gladii). se baleara de proprietatea de a absorb materiile

Drnmul C.-lor conduce adeseori la antunite Caravanseraie, ande fac calatorii popas. Caravanseraiele din orase sfint zidiri pompoase patratice,
cu unu sau doue etaje $.1 cu chilii jur imprejur,
ale caror ferestri si usi se desolad inteo galerie
eatra curte. In chilii locuiesc comereiantii ca marfurile lor, in partere si pivnite sant animalele. In
mijlocul curtii au uneori un basin pecara adapatul vitelor i spalatul oaineuilor inainte de

colorante si gazurile; de aeeea servesce ca decolorad si desinfectant. Din causa marei afinitati pentru oxigen servesce ca reductor in metalurgia la prepararea nrietalelor. [V. C. B.]
Carbonado, mineral, varietate neagra cristalina

de diamant. C. e ceva niai dur decid diamantul

si se intrebuinteaza peutru pobeitul acestuia
la instrumente de perforatiune. C. se exploateaza in districtul Cincora (Brasilia), mai rar se
rugaciune. Ele sfint constnate de cornercianti gasesce in Africa de sud si in Borneo.
bogati, dignitari mari si principi.
Carbonari, (ital.) societate politica secreta In
Caravella, (marina) vase cari s'au bucurat de Italia, care a durat de pe timpul Ghelfilor
o mare reputatie in secl. XV si XVI. Cu ele Gibelinilor (doue partide politice) pana in prima
Portughezii intrepridera voiagele lor de deseo- jumetate a veacului nostru. La inceput se numiau
periri. Christof Columb fach primal sea voiagiu asa Ghelfii, cari se adunau in paduri, prin cocit 3 C. Acestea erau din specia vaselor rotundo, libile carbunarilor, ca sa conspire in contra Gidar mai aseare si mai fine decat galioanele
belinilor. In secl XIX tendintele C.-lor eratt
navele vechi ,si de aceea mai rapide ca acestea. indreptate in contra domniilor straine in Italia,
Dimensiunile C.-lor erau cate odata destul de a Franeezilor si a Austriacilor. Revolutiunite
mari, ele aveau: 50-90 oameni de equipagiu, dela Neapole i Tutin, in 1820, au fost opera lor.
pupa patrata, un castel la pupn si un castel la O societate secreta cu o asemenea organisatiune,
prova, bordul destul de ridicat deasupra apei. impartita in cercan i de cate 20 membri, nuArborada lor se compunea din 4 arbori verticali rnite yentes, concluso de alte cercan i superioare
si un bompres. Rolul C.-lor a fost in general si subordivate toate unia cero suprem, dela care
comercial; la Turci, ca toate acestea, erau vase pornia euvntut de ordine, ce trebuia executat
de resboiu importante.
orbesce si ca paza secretului sub pedeapsa de
Carbamid, Carbamin, v. Urea.
moarte, se infiintase in Francia la 1818, in contra
Carbanil, corp Cu compositia C6 11.5. Az CO, restauratiunii, si a durat pana la 1825, tesnd
identic u Cianatul de Fetal.
deosebite conspiratiuni in contra Burbonilor si
Carbatinae, incaltamiute folosita in vechime a regalitatii. Un studiu istoric. Tutitulat C.
de teranii romani ; un (el de opinci.
se atta in I. romanii de C. Aricescu.

www.dacoromanica.ro

Carbonat

Carcassa.

723

Carbonat, sare, resultilud din combinatiunea erbacee sau lemnoase. (v. ac. art.) (Cf. A. de
acidului carbonic ca o basa.
Lapparent, Cours de Mineralegie Paris.)
C. de lemn sau Mangal, est restul coinCarboneum, carbon; substante Cu continut de
carbon ; C. sulfuratum e sulfura de carbon ; bustiunei necomplete sau al destilatiunii planC. trichloratum e sesquiclorura de carbon.
telor, si ca deosebire a plantelor lemnua.se sau
Carbonica formatiunea, (form. carbonifera), a lemnului. Prin destilatiune in vas inchis
(geolog.) apartine grupulai Primar sau Paleozoic. plantele isi pierd principiile Ion volatile si hiIn aceasta perioada faunele marine abunda In drogenoase, dar C. produs conserva foarte exact
Polipieri si in Brachiopode pe and se desvoalta forma vegetalului, din care s'a format. El este
pe pamnturile ridicate o vegetatiune
dur, senor, greu, se aprinde destul de anevoie
anta, acoperita in mod periodic de deposite seodata aprins arde timp indelungat, respiludind
dimentare, in sinul carona aceasta vegetatiune multa caldura. Lemnul da cam 400 0 de C., pe
se va transforma in Huilie. Ad t apar si reptilii- langa o mare cantitate de materii volatile, hiainfibii. Perioada carbonifera se divide in trei drogenate, gudron, acid pirolignes, alcool meetagii: a) Dinautianul la basa, b) Westphali- tilic, etc.
anul, 0) Stephanianul la partea superioara. Dupa
Carbonisatiunea C.-lui se face de regula in
ultimele observatiuui ale lai Renault, forma- padure in asa numitii rugi sau bocfe, sau i iu
tiunea huilei este anterioara ingroparei ei ; aceasta cuptoare anume zidite spro acest scop. Rugii
substanta capeta deja compositiunea ei, inainte pot avea sau forma conica sau forma cubica.
de a se ingropa inteun sediment, si de atunci Rugii cari se fac In padure sant gramedi de
pare ca ea n'a suferit decat o transformatiune lemne a.sezate in mod regulat si apriuse infisica, adeca o coinpresiune, care i-a marit den- launtru, fiind acoperite cu o patura de prurient)
sitatea, precum si o 'mare datorita stratelor cari de 4-6 dcm. Am arde leinnul cateva dile, cand
o cuprind. (Cf. Trait de gol., A. de Lapparent; apoi dupa funi se cunoasce ca carbonisatimma
Dawson, Amer. Journ. XII (1876); A. Uaudri, este completa. C. bun trebue sa lie senor, omogen,
Fossiles primairs ; De Saporta, Bull. Soc. geol. de inchis la coloare, nesfarmicios i in bucati mari ;
France, 3 Serie, IX ; Kayser, Jahrb. d. preus- 1 hl. C. cantaresce ca. 23 kgr. C. se intrebuinsischen geol. Landesanstalt, 1881.)
teaza in metalurgie, ca reductor, in industrie, la
Carbonide, combinatiunile carbonului, combi- prepararea prafului de pusca, la diferite colori, s. a.
Locul principal de productiune i consumatiune
natiunile organice.
Carbonisare. Ori ce substanta organica, fie este Francia. Se vivid Liu sacul sau dupa greutate.
vegetala fie animala, contine Carbon, combinat
Cirbunesci, coin. rur. in Rom., j. Gorj, forca hidregen, exigen, azot, etc. Mid aceste sub- mata diu cat. C. si Dutesci, este situata pe malul

stante sfint supuse la temperaturi din ce in ce stang al Uilortului. Are o suprafata de 800 ha.
inai inalte, combinatia se desface, oxigenul, hi- si 1035 loc. Pe deal se atla o biserica de zid
drogenul, etc. sub forma de combinatiuni ga- intemeiata la anul 1780 de Mihaiu Coltescu, pol-

zoase se degajaza, iar carbonul renhue, Aceasta covnicul.

constitue C.-a substantelor organice. De ordinar
Carbura, combinatitmea chimica a carbunelui
In fenomenele de C. incab:Prea substantelor se Cu corpuri simple, s. e. idrocarbura, combinaface in vase inchise pentru a se impiedeca ar- thin cu idrogen.
derea carbonului pus in libertate. [V. C. B.]
Carburatiune. Se scie ca hidrogenul, oxidul de

Carbonit, numirea unei serii intregi de ma- carbon, etc. stint gazuri, cari ard ca flaoara
terii explosive, compuse din nitrobenzol, celu- foarte putin lurninatoare. In scop de a se obtin
gaz de iluminat, se prepara in mod industrial
azotat de potasiu i azotat de bariu.
Carbonyl. Carbonul combinandu-se ca oxigenul amestec de hidrogen i oxid de carbon, care
formeaza doi compusi : Anhidrida carbonica CO2 insa trebue incarcate cu vapori de hidrocarburi,
oxidul de Carbon CO. Acest oxid de carbon care ardend sa dee lumina, precum eter de pePoate fi considerat ca uu radical divalent (CO)ii, troleu sau diverse hidrocarburi, provenind din
care se poate un ca cloral (CO) C12 sau cu. 0x1- descompunerea petrolului. Acestei operatiuni se
gentil (Co) 0, etc. S'a admis a se da acestui ra- da numele de C.
[V. C. B.]
[V. C. B.]
dical numele de C.
Carcaliu, com. rur. in Rom., j. Tulcea,
Carbunculus, C. alabandicus, numele dat de 1553 loc. lipoveni, cari se ocupa cu agricultura,
Plinius varietatii de grenat almandin.
pescaria, prasirea vitelor si comerciul; are 1 biCarbunculus, (dalac, buba rea, buboiu, eir- serica lipoveneasca, 1 scoala romana si 2 lipobune), o intlamatiune foarte intensiva circum- venesci.
scrisa a pielei presentandu-se sub forma beCarcano, Giulio, poet italian, n. 1812 in
; data 1859 prof. de estetica, 1868 secretar
nigna ; ea augajazit numai parti mai mici ale tesutului subcutan, formand unul sau mai multe la Instituto Lombardo in Milan, t 1884 in Lesa,
buboaie (furunculosa). Forma maligna e causata langa Lago Maggiore. Opere: Ida della Torre
de nucrobul carbunelui (anthrax). Aceasta afec- nuvela; Damian. Storia d'una povera famitiune poate av consequinte mai grave, nece- glia., roman ;,Poesie varie edite ecl inedite (2 vol.).
sitand chiar interventiunea operatorte.
Carcassa, (artilerie) un fel de projectil de resCArbune, mineral. C.-ii fosili, intrebuintati in baiu, explosiv si incendiar, care se dice ca ar
industrie ca combustibili, provin din transfer- fi fost inventat in 1672 de Bernard de Vangalen,
matiunea substantelor vegetale, formeaza o episcop la Miinster, celebru inginer i artilerist.
serie continua, incepand ca Anthracitul, care Forma sa era aceea a unui ou ; el se compunea
este carbou aproape pur (87-940/, C.), Huila, dintr'un fel de colivie, de cercuri de tabla, acoLignitul, si sfirsind cu Turba fibroasd, a carei perita ca panza, in interior se puneau artificii,
compositiuue difera putin de acea a vegetalelor tuburi =plate ca pulbere, etc. Intrebuintarea

www.dacoromanica.ro

724

Carcassonne

Cardiograph.

acestor projectile este abaudouata de mutt timp. Janus (alusiuno la janua, usa), a pus-o aptirAtoare
Cuvntul C. nu mai este usitat la arme deck a uselor. C. ayes un spine alb in mn i cu
pentru a desemna partea revolverului, unde stint acela abatea toate relele dela casa oamenitor, mai
intrunite diferitele par* demontabile ale armei. ales strigoaiele, cari noaptea intrau pe fereastr,
Carcassonne, capitala depart. franc. Ande, si- ca s suga stingele pruncilor din leagiin, insa
tuate lib:1ga riul Ande i canalul sudic; oras for- mamele pub spine alb si in fereastr i adretificat, cu 25,306 loc. (1891); resident episco- seaza rugaeiuni ditr 4itia C.
C. se numesce
peasca ; industrie de postav.
si Cranae, Craneia, dela cuvntul grec. Kraneia,
Wm, sat in Rom., j. Dolj, face parte din arborele cornu, pentru cif in lumea veche titinele
com. rur. Preajba; 1274 loc.; are 1 biseric
usilor s'au falcut din arbore de corn. (V. Cama.)
1 coali mixta.
[Atm.]
Circe!, scorpionul cartilor (Chelifer cancroCrdenas, eras cu port pe termurul nordic al
ides), un animal mic din clasa painginitor (Arach- iusulei Cuba, 23,354 loc.; statue lui Coliunb;
noidea), ord. Pseudoscorpionina. Lungimea 3 min. export de zahr.

Burta e mare, are 4 parechi de picioare, 2 pi-

Cardia, (med.),

intrarea in stomac (orificid

paitoare lungi de forma foarfecilor. Traiesce prin superior al stomacului).

carti vechi, pe sub scoarta arborilor, rain puCardialgia, crampe dureroase de stomac, protregaiu i muschi. E de folos, caci nimicesce duse priu diferite afectiuni ale acestuia.
(prin mancare) o multime de lindeni i felurite
Cardiff, oras municipal in Englitera (Wales-ul de
insecte mici.
sud) cu 128,849 loc. (1891); port. Import de cereale,
in- cartofi, fier, lemn de constructie; export de carCareer, (lat.) inchisoare. Career Ditis
ohisoarea infernului. (v. Arest.)
buni, otel. C. are 307 nai proprii de 173,979 tone.
Career Mamertinus, vechiu edificiu iu Roma
Cardigan, comitat in Wales-ut de sud-vest
antics, situat la poalele Capitolului ; servia ca (Englitera), 1794 km', cu 63,433 loc. (1891);

temnita pentru cei osilnditi la moarte. Aici a capitala C. are 3447 loc.
pierit Iugurtha i capeteniile conj. Catilinare;
Cardinal, ceea ce este esential, fundamental,
legenda crestind Il atnintesce ca temnita apes- in alcatuirea unui lucru. Virtuti C.-e, virtuti
tolitor Petru si Pavel. In locul C.-lui se afla futi principale, din cari deriv celelalte. Dreptatea,
biserica San Giuseppe dei Falegnami (numita
Prudenta, Cumpetarea i Puterea au fost si stint
socotite de multi teologi i filosofi drept virtuti C.
San Pietro in Carcere).
Circimi sau birt, localul in care se v'nd beu- Puncte C., cele patru puncte principale, dupa cart
turi spirtoase si eventual si de ale mncarii.
ne orient:Ora la suprafata pamntului : resaritul,
apusul, meaz-noapte i meaza-4 Numerale C.,
Carcinoma, V. Cancer.
acelea cari stint luate de basa pentru formarea
Circioaba, v. Cpusa.
Ctircovii, serbatoare pgani poporall, se tine celoralatte numerate si exprima raportul cantiin 16 si 18 lulie st. v. Unele muieri nu lucrif tativ msurat cu unitatea, far nici un report la
in aceste (file, creqnd cA serbarea Ion le apr ordine sau la catatime.
[Mih. Dr.]
contra unor boale.
Cardinal, cel mai inalt demnitar al Bisericii
ciopor sau turma, o aglomeratie de clteva Romano, consilior si coadjutor al Papei in gu4ecimi pawl la o suta dou de capete de vite vernarea Bisericei. In vechime se numiau C.
mari sau mici. C. de boj, de vaci, de porci. Din toti elericii pusi in serviciul perpetuu al unei
contra turma de oi, s ta v de cai, etc. Cireada biserici, cu timpul insa nutnele acesta a iesit
este o aglomeratie mai mare cleat C.
din us, la celeatalte biserici si astacji se numesc
Cardamine L., (botan.) gen de plante erbacee C. numai acei preoti ori episcopi, cari formeaza
din fam. Cruciferelor, trib. Arabideae, ce cresc senatul Pontificelui Roman. Numrul tor e stain tente temperate. Dupa Bentham si Hooker torit la 70, dintre cari 6 silk C. episcopi : ordin jurul Romei, 50 preoti t3i
cuprinde i subgenul Dentaria, cu speciile D. dinanii

bulbifera L., coltiso r, ca si Dentaria glan- 14 diaconi. Dar acest num.& foarte rar e complet.
dulosa WK., ambele plante de padure prove- Pe C. ii numesce Pont. Rom. in virtutea puniente la noi, cu flori rosee i purpuriu-albastrii. terii sale de Cap al Bisericii. El poate mud
C. propriu are florile indecomun albe. a Im- pe cine voiesce. Suveranii sau guvernele sta-

patiens L., tot planta de pdure, poarta numirea telor catolice 'Ana au dreptul de a presenta sau
de rijnicit; C. pratensis L., pe locuri umede, a propune spre numire pe unul sau mai multi

numele de stupitul cucului. Celelalte specii episcopi din statul tor. Intro multele drepturi ale
se aseamen mutt putin acestora.
[A. Pr.]
C.-tor este si acela de a alege pe Papa.
Cardano, Ieronim, matematic, medic s filosof
Cardinal, o pasere cantatoare din fain. Frin-

ital., n. 1501 in Pavia si -t- 1576 in Roma; prof. gillidelor (Cardinalis virginianus), cioc
de matematica in Milan, de medicina' in Pavia puternic si ascutit, tat la basa si eirligat la virf ;
si Bologna. A seria: De subtilitatec si De rerum aripi scurte, coadfi lung si cu un mot erectibil
varietates serien i filosofice pline de afirmatii farti pe cap; penele, preste tot, stint de coloare rosie,
legatura, in mare parte paradoxe, cari adese se ici mai deschis, colo mai intunecata; ciocul e
contra*. Mai mari merite si-a cstigat pentru rosu si picioarele brunete. Lungimea lui total
matetnatica, indeosebi pentru algebra prin opul de 20 cm., lung arip. de 7 cm. si lung. co4ii 8 cm.
seu Ars magna sive de regulis algebraicisc; re- Petrece prin regiunile sudice ale Statelor Unite,
gula san formula lui C. (descoperita de altfel de Mexico si California, nutrindu-se ea tot felul de
Tartaglia) pentru deslegarea ecuatiunilor de al seminturi pi insecte, mai cu sam giindaci. Are
treilea grad ii perpetueadt numele.
un dintec clan si foarte variat.,
[V. B.]
Cardea, dupe mitol. rom. (Ana titinelor (cardo)
Cardiograph, (med.), aparat pentru inregisusei, adeca a intrarii in cas si a iesirii din casa; trarea miscarilor inimei. Miscarea inimei se trans-

www.dacoromanica.ro

Cardioida

Cariagdi.

725

Carena, (marina) partea unui vas afundat in

mite prin o pelota unei coarde arcuite si de aici
unei capsule plina cu aer, care prin un tub de apa. Se alai numesce si partea vie, in opositie
guild sta in legalura cu o a doua capsula, de cu partea de deasupra apei, numita parte moarta.
Careta, trasura eleganta si inclusa, cupeu.
care e fixat stilul, ce inregistreaza miscarile pe
Camp, (Comoros cerebralib), o specie de
un cilindru rotator.
Cardioida, (matem.), o curba care represinta viermi, ce se gasesc in creerii oilor si le priun cas particular de epicicloida. Cand un cero cinuesc boala cpierei.
Careu, (milit.) formatiune de lupt a infanmobil se rostogolesce preste un cerc fix, in planul
acestuia, i fara s alunece, curba descrisa de teriei in contra atacurilor cavaleriei. C. se forma
un punct oare-care al circumferintei cercului din un batalion ori din 1-2 companii, astfel ca
mobil se numesce in genere epicicloidd; iar cand fiecare parte a patratului era compusti din o
razele celor done cercuri stint egale, epicicloida companie respective 1-2 sectiuni. Din C. se
descrisa s'a numit C., din causa ea are forma da numai foc de salv ori foc repentin, cu bajode mima. Ecuatiunea cea mai simpla a C.-ei e neta la pusca pentru a primi socul cavaleriei. C.
In coordonate polare. Luand ca origine a car- a avut mare insemnatate pe timpul resboaielor
dioidei punctul de intalnire al cercului fix cu lui Napoleon I, care adeseori facea atacuri cu
punctul cercului mobil ce o descrie, luiind ca cavaleria sa, asa s. e. la Austerlitz, Wagrain,
pol centrul cercului fix i ca axa polar dreapta Leipzig si deosebit la Waterloo. Cu perfectioce trece prin pol i prin originea curbei, ecua- narea armelor, C. si-a pierdut valoarea, astfel,
ca deja in resboiul franco-german putin s'a
tiunea C.-ei e
folosit; infanteria german a respins atacup= 2 a (1-cose.)
cavaleriei franceze la Wrth, cat fi atacuin care p fi O. stint coordonatele polare ale ei rile
rile vehemente si eroice ale generalului Gallifet
si a raza celor 2 cercuri. C. este caustica cer- la Sedan simplu prin focul liniei de tirailleuri.
cului child punctul luminos e pe circumferinta. Actualminte intrebuintarea C.-lui tinde sa disCardiopneumograph, (med.) aparat pentru in- para; in noile regulamente tactics el este aproape
registrarea 1nifca 11 gasmilor respiratorice cau- surnimat.
sat de schimbarea volumului inimei. Se comCarex L., (botan.) gen de plante din fam. Cypane din un tub 15 cm. lung, inzestrat la un peraceelor, trib. Cariceae, respandit preste incapiit cu o capsula, la mijloc giturita, si preste treaga suprafata pamentului, cu deosebire in recare e intins o membrana de colodiu; in mij- giunea temperata i arctica. Cuprinde plante erlocul acestei membrane se afia un fir de sticla, bacee, perenale, cu rhizoma repenta; florae
la c,apifitul liber cu un fir de per, care noteazit monoice (rar dioice) formeaza spice; fructul, o
miscarile cardiopneumatice pe un cilindru rotator. achena, e invelit de utricula. Cele mai multe

Cardium, molusc lamelibranhiat cu o specie specii cresc sociale pe locuri urnede, unde imcomestibila C. edule.
preun cu Scirpeele fonneaza Rogozu 1. RhiCarducel, Giosu, (pseud. Enotrio Romano), zomul dela C. arenaria L., se folosesce in
poetul cel mai modern al Italiei, n. 27 III medicina.
[A. Pr.]
18351a Valdicastello, Toscana; dela 1861 incoace
Carey, Henry Charles, economist american
prof. de literatura ital. la univers. din Bologna. n. 1793 in Philadelphia, t 1879. In cartea: PrinOpere de capetenie: Poesie, 1871; Nuove po- cipii de economia politica, 3 vol., (Principles of
esie, 1873; Odi barbare, in care cant idealul political economy 1837), apera vederile lui Adam
libertatea deplina a ornenimei, al carei ne- Smith si combate teoria lui Riccardo despre
impacat dusman i-se pare biserica catolica. renta pamntului. Alte lucritri stint: Armonia
D-deul lui este Reul, vointa omului de sine sta- intereselor (The Harmony of interests) si Printator, dupa biserica dracul, pe care-1 serbato- cipiile de sociologie, 3 vol. (Principles of social

resce ca pe geniul progresului in poesia sa cea science), in care devine cu totul protecti,pnist.
mai vestita: Inn() a Satana. Pullen(' aceste idei Interesant pentru noi Romanii este in cea din
In limba cea mai bogat i inflorita, el a ajuns unin cu deosebire istoria colonisatiunilor la dipoetal cel mai original al Italiei de acum. A ferite popoare, pi efectele culturei rapace pro[W. R.]
scris si despre literatura ital.
duse in Statele Unite.
Carduus L., (botan.) gen din fain. ComposiCarfiol, v. Brassica.
Cari, nume generic vulgar pentrut larv el e
telor, trib. Cynaroideelor, cuprinde plante erbacee anuale, bisanuale sau vivace. S'au descris gandacilor (Coleopterilor), cari se hranesc rodend
vr'o 60 de specii, din cari numai vr'o 30 stint specii trunchiul arborilor. C. de stejar sant larvele rabine distincte, ce creso prin Europa, Asia occi- dastei (Lucanus cervus), fi rodnd trunchiurile
dentala, in Africa boreala i in insulele Canare. fac guri in interiorul lor, pe cari le umplit co
Prin partile noastre creso mai multe specii, intro escrementele lor numite Mind de C. Faina de C.
cari insemoam : C. acanthoides L., vulgar Spin se bea la teara cu lapte dulce in contra constipadei. (Cf. Dr. N. Leon, Zool. medic. a teranului
sau S chi n, C. nutans L., C. crispus L., etc.
Roman. Archiva, Iasi2 1897).
[Z. C. P.]
Caria, tinut litoral In sud-vestid Asiei mici. In
Careii-mari, (magh. Nay y-Kdroly), opid si capitala cott. Satumare. Castelul contilor Karolyi, vechime C. isi avea regii proprii si orase inflogimnasio catolic, cale ferata, oficiile comitatense ritoare: Milet, Magnesia, Haliltarnassos si Knidos.

si alte diregatorii ale statului. Are 14,000 loc., In present C. e o parte intregitoare a vilaietului
(2500 Rom.) Parochie romana si rutena gr.-cat. turcesc Aidin (v. ac.)
Cariagdi, Dimitrie, jurisconsult, n. 1815, t la
sub jurisdictiunea episcopului roman dela Oradeamare, cu biserici proprii. Sediul archidiaconatului Bucuresci in 1894, magistrat dela 1838, ministru
al justitiei 1865-1866, si apoi iar 1870 in cabigr.-cat. roman.

www.dacoromanica.ro

7 26

Caribica

Carintia.

netul Ion Ghica; dala 1879-1883 a fost primar comunica cu conductorul unei masini electrice,
al Bucurescilor.

Caribici, Marea, (Marea Antilelor), o parte

a Oceanului Atlantie, situata intro insulele Antile si termurii Americei centrale i sudice.
Carie, (marina) incrcatura unui vas de comerciu, adeca marfa ce transporta dela un loc
la altul i pentru care se platesce transportul.
Carica L. (botan.) gen din fain. Passifloreae,
trib. Papayaceae, cuprinde arbori sau arbusti,
ce seamana cu Palinierii, i cari contin un suc
laptos, acru si veninos; frunzele alterne, florile
albe, galbine sau verdui. C. are vre-o 20 specii,

celalalt cu pamontul. Fiind incarcate clopotelele

cu electricitati contrare, globuletul va sari inertia

dela unul la altul.

Carina, (botan.) proeminenta median si longi-

tudinala de pe fata inferioara a unor frunzo,

s. e. de Palinieri; asemenea proeminentele de
pe suprafata unor tulpini, ca cele de Equisetum, etc.; cele dou petale anterioare din
floarea Leguminoaselor-Papilionacee; sau petalul

inferior din floarea de Polygala.

Carinat, (botan.) organ ce are o carin.
Carinatae, (zool.) o grupii in clasa paserilor,
ce crew; prin America tropical-a; fructele unora caracterisata prin aceea particularitate a schelesfint comestibile. Multe specii se cultiv prin tului, ca dealungul sternului (osul pieptului), pe
florarii calde, mai malt ca curiositate sau pentru la mijloc, se intinde o creasta mai mult san
studiu, cleat peutru frumsete sau utilitate. Cea mai putin ridicata, ce servesce de propta pentru
mai cunoscuta specie din acest gen este a Pa- muschii de locomotiune; mai toste au aripi
paya L. din America sudica, ale clirei fructe coad bine desvoltat, deci pot sbura. Cu escopcomestibile sfint de marimea unui pepene.
tiuneaAlergtoarelor,toatecelelalte ordine apartin
[\T. B.]
[Z. C P.]
acestei grupe.
Caricatura, (ital. = incarctur, sarcina); in
Carintia, ducat, teara autonomii, parte intopictura representare caraghioasa a persoanelor; granta a imperiului austriac, se marginesce la
in general: orice representare caraghioasa, fie nord cu Salisburgia, la nord-est cu Stiria, la
prjn deseriere sau alt mijloc.
sud cu Carniolia, Grz, Gradisca si Italia, la
Cariera, (franc., propriu 4is urrnele unui car.) vest cu Tirolul; suprafata e de 10,333 km.', cu

1) Loc inchis si destinat curselor. Iu sens fi- 361,008 loc.

gurat: a da C. = a lasa camp liber cuiva sau Muntii. C. se poste privi ea un basin (basinul

la ceva. 2) Cursul vietii, timpul pe chnd cineva dela Klagenfurt), incunjurat de munti aproape
exercit o functiune. 3) Profesiune. 4) C. in din toate partile: la nerd i nord-est se intind
montanistictl, locul de unde se exploateazd piatr, Tauerii inalti, Alpii norici i ai Stiriei, la sud
tie aceasta pentru pavagiu, constructie san alta Alpii Cariutiei sau camici ca Caravanca. (v. si
intrebuintare. Dup diferitele specii de piatra Alpii pag. 124-125). Rittri principale sfint:
stint: C. de marmor, granit, calcar, etc.
Drava si Mll, apoi Gurk, Lavant, Gail, etc.
Caries, supuratiune (materie) in substanta tare Lacuri: lacul dela Klagenfurt, coi dela Ossiach,
a osului sau a dintelui, incepOnd sub forma de in- dela Millstiidt, etc. Isvoare de apil rainerala la
tlamatiune. Ja nascere din partile moi ale osului, Leonhardsbad si Preblau.
pornind sau dela pelita osului, sau dela structura
producte. Cli in a la munti e asprii, in
meduvei, sau dela vasele sanguine. Efectul acestei vai mai dornoala; temperatura medie anuala in
supuratiuni e distructia substautei osoase.
vai e 7.3 C. Cantitatea anuala de ploaie variaza
Carignano, oras in provincia ital. Turin, IlingA

intre 636 si 2183 mm. Producto agricole

riul Po, cu 4442 loc.; dela 1418 proprietate a patine: grhu, secard, orz, owes, cucuruz, apoi
contilor de Savoya. Deis acest oras isi are nu- pastaioase, cartofi i tn. Cultura vitelor e in-

mole rannil cel mai tiner al actualei familii dom- floritoare ; product minerale: fier, plumb, cositor,
nitoare de Savoya.
carbuni.
Carillon, (franc), instrument musical, format
Locuitorii, industria ei conterciul. Locuitorii
dintr'o serie de clopote de diferite marimi, acor- simt 71.540/0 Germani, 28.390/0 Sloveni. Mai im-

date 'astfel, ca s dee sunetele scarei diatonice

sau eromatice. Origina acestor instrumente se
pierdo in evul media, $i pare ca au fost introduse in Europa prin Olandezi, cari au imitat pe
Chinezi. Obicinuite mai ntiliu In clopotnitele
bisericilor, au treed apoi in tumurile edificiilor
publice, provolondu-se ciasornicele acestora cu

poitant e industria de metale, care a luat un

un C. la alta'. De ciltiva ani se da numele de

C. la diferite instrumente formate dinteo serie
cromatica de timbre, sau din simple lame metalice puse intr'o lada sonora, sau pe o ramura
cu doue brate i lovite prin ajutorul unei claviaturi, sau direct ea doue ciocanase. Numele

10 rnembri. In privinta administrativa C. e impartita in capitala Klagenfurt si 7 district.

Istoria. C. a fost locuita in vechime de Carni,
un popor celtic, apoi de Slavi sau Vendi, mai
thrdiu a fost cucerit de Bavarezi (Tasilo) i a$a

mare avent (otel, sirmd, sine, seceri, coase, arme,

masini, etc.); infloritoare e $i industria de postav,
apoi fabricatia de chimicalii, bere, piei, etc. Comunicatia se face pe drumurile de fier (447 km.),
chteva canal i riuri, apoi pe sosele bane. Comerciul, cu productele industriei i cu importul
productelor agricole, e viu.
C., actionate mecanic, printeun sul dintat
suritind diferite arii pentim a anunta diferitele
Constitufia. Dieta provinciala se compune
ceasuri ale qilei. Numeral clopotelor variaza dela din 37 deputati, in consiliul imperial trimite

de C. se mai da $i unor bucati de musica desti['late a fi chntate pe aceste instrumente, sau la

musics instrumentala, imitand sonoritatea acestor
jocuri de clopote.
T. C.]

ajunse supusa imperiului francon. Carol cel Mare

o ridicli la rangul de marchionat, iar Otto II o

facii ducat. 1269 o ocup Ottocar, regele Boemiei,
1286 o primi contele de Tirol, iar dupa stingerea

familiei acestuia 1335, ajunse la Austria, careia

C. electric, joc de clopotei. Un globulet metalic (cu intreruperea ocupgiunii franceze 1809-13)
suspendat intre doue clopotele, dintre cari unul apartine phna acum. 1849 primi autonamia. [p.]

www.dacoromanica.ro

Caritatea

Carlos,

727

Caritatea, (teol. nlor.1 virtute cretina, care stone din causa aducerei legii agrave irlandeze
o regina tuturor virtutilor, i inalta pe om la (Irish Land Bill).
[Dr. G. Mu.]
culmea perfectiuuii creetine. (Coles. 3, 14; Rom.
Carlisle, (pron. carleil),
oras municipal in
13, 10). Caritatea e indelung rabclatoare, milo- cott. engl. Cumberland, langa riul Eden ; contra

, nu cauta ale sale ... , toate le sufere, insemnat de comunicatie, residenta unui episeop,
stiva
toate le crede, toate le spereaza, toate le sustine o frumoasa, catedrala, citadela, biblioteca publica,
(S. Paul: 1 Cor. 13, 4-7). Cf. I. Ratiu, Etica industrie textila; cu 39,176 loc.; 2) ova in statul
cretina, Blaj, 1873. v. Binefacere.

nord-american Pennsylvania, cu 8400 loc.; industrie de incaltaminte.

Cirja, piso in muntii Paringului ; 2407 in.
Carlisle, (pron. carleil) demnitate de conti
Cirja, toiag, unul din insigniile autoritatii epis- englezi in familia 'Toward (v. ac.) Primul conto
copesci ; dupa istorie sirnboliseaza toiagul lui de C. a fost Charles Howard, barbat de stat
Aron, care odraslise, i toiagul lui Moise, care sub Carol II; guvernor in Jamaica. l'rederick
se prefacuse in eerpe ei de care atingiindu-se Howard, c. de C., n. 1748, cooduse 1778 o cocei muscati de eerpi, se vindecau.
misiune rnenita a mijloc o intelegere intro
Cfirjaliu, talhar ; Cet rjalii, cete de talliari turci, Englitera ei coloniile din America; 1780-82
disciplnate militaresee de Pasvantoglu, car na- Lordfieutenant in Irlanda. t 1823. A fost si
valira in a doua jumetate a seclului trecut in literat : Tragedies and poems of Frederick, Earl
terile invecinate (Sarbia, Bulgaria ei Oltenia), of C. (1801).
George TVilliam Frederick,
pr4dand i tiranisand pe locuitori ; ei au disparut c. de C., cunoscut sub numele Lord Morpeth,
abia la inceputul seclulu nostril.
n. 1802; 1835-41 primul secretar pentru Irlanda,
CArlaciu, (marina) luutre mica, cu fundul plat, 1850-52 cancelar al ducatului Lancaster; 1855
intrebuintata pe tluvii riuri.
Oa. 1858 ei 1859-64 Lordlieutenant pentru
berbece castrat. In unele tiouturi ro- Irlanda. O calatorie in Orient a descris-o in A
manesci se numesc C. caii tineri.
t 1864.
diary in Turkish and Greek waters(
Carln, Plygare C., Emilia, n. Smith, roman- S'a oeupat ei cu poesia : The second vision of
ciera svedeza, n. 1807 in Striiinstadt; 1827 s'a Daniel , (1858).
casatorit cu medicul Flygare (t 1833) .si 1841
Carliltii, v. Carlos.
cujurisprudentul i poetul I. Gabr. Carln. t 1892.
Carlmann, 1) C., fiul lui Carol Martell si al GerA scris o multime de novele ei romane, scoase trudei, fratele mai betran al lid Pipin cel Mic, cu
din viaja de toate dilele, cari ii asigura un loo care a impartit inostenirea parinteasea in 741. C.
de frunte intre romancieiii moderni. Editia sve- a prima Austrasia, Alemania 5i Tueringia. In 747 a
deza (1869-1875) a operelor e aparii in 31 vol., abdicat In favorul fiului seu Drogo, apoi s'a retras
cea germana in 96 volume. Aminthn : Gustav In manastirea benedictinilor din Monte-Cassiuo.
Liudorm , Sfintirea bisericii din Hammarby, Caud Pipin la rugarea pontificelui Stefan III a
Fideicornisul, O femeie Cu toane.
pornit in Italia (754) in contra lui Aistulf, regele
Carli, templa i claustru budhist in India, taiat Longobardlor, C.. care a agitat in contra acestel
In stanca; se atla pe drumul ce duce dela Bombay expeditiuni, f prins ei iuternat in manastirea
spre Puna.
din Vienne, unde t in 17 Aug. 754. 2) C., fiul
Cirlibaba, comun rur. in Buc., cap. Campu- al doilea al lui Pipin cel Mic ; dupa moartea acestuia
lung, j. Vatra Dornei, cu atenentele : Fluturica, imparti imperiul francon eu fratele seu Carol
lazul. Magura, Prislopul, Tatarca, Tapul i Tbaul; cel Mare. lntre frati a erupt discordie ei imperiul
espositura parochiala impreuna ca Ludovicul stete In pragul resboitilui civil, chid C. muri
(Ludvigsdorf) din Ardeal, cu mosie man astireasca ; cu moarte subita, sotia sa Gerberga dimpreuna
are 1421 loc., (1021 ort., 149 cat., 73 prot. si co baieti ei cati-va credincoe s'a reiutors la
[Dr. Is. Marcu.]

178 mos.), ecoala primara, poeta, fodine parasite

de aur, argint ei de plumb.
[Dr. I. G. Sloieral
Carlina L., (botan.) gen din fain. Compositelor,
trib. Cynaroideelor, cuprinde plante erbacee

parintele sou Desideriu. t in mod subit 771.

3) C., fiul cel mai betran al lui Ludovic Uermanul,

care se rescula de mai multe ori in contra tatalui sou, dupa moartea aeestuia prfini o parte
anuale, bisanuale sau vivaee, mai adesea mici. din imperiu. In 877 se incorona rege al Italiei.
Se cunosc vr'o 14 specii, ce creso prin Europa, t 880.
[T. F.]
Africa boreala i in Asia medie ei occidentala.
Carlos, Don, 1) C. infante spaniel, cel dintaiu
Mitre speciile ce creso in partile noastre in- fiu al lui Filip II, D. 1545, t 1568. Un diplomat

semnam pe C. acaulis L., numita de popor contimporan Il descrie in modul urinator : are

Turta, Tataiea sau Punga-babei. Unele frunte Augusta, gura cascata, inept coeit, gib,

specii de C. au oarecare importanta horticola. piciorul drept mai scurt dead eel stang ; voce
[Z. C. P.]

Carlingford,SamuelParkinson Fortescue,lord,
oin de stat englez, n. 1323. La 1847 membru al
cainerei comunelor, uncle intra in randurile particludui liberal. In 1854 lord al tesaurului, dela

1839-65 subsecretar de stat la departamental

eoloniilor (in ministerul lordului Palmerston);
dela 1865-66 secretar de stat peotru Irlanda
in cabinetul lordului Russell ; ministre de co-

merciu in primul cabinet Gladstone (1868-74);

la 1874 intl.?) in camera lordilor cu titlul de
baron C. La 1881 ministru al justitiei in locul
ducelui d'Argyll, care parasi ministeral Glad-

de tot subtire, habano. Cu un euvnt : un nevoias

demn de compatimire. Desvoltarea spirituala a

fost asemenea fennel exterioare . A fost lenos,
Cu aplican i role si extravagante. Unica patima

i-a fost mancarea, fara indoiala un simptom

al unui morb familiar, (bunica lui Hip II si

matuea sa Johanna au fost nebune). In 1567 C.

a provocat in taina natiunea spaniola, sa-i dee

200,000 galbeni, cu cari sa formeze uaste in contra

tatalui seu. In anal urmator a voit sa ucida pe

tatal sea, din care causa Filip I-a pus in inchisoare. Din acest fapt istoric s'au nascut multe
legende, earl presinta pe C. ea o figura eroica.

www.dacoromanica.ro

728

Carlova

Carlyle.

Campistron, Lefvre, Alfieri, Rusel, dar cu deo- goviste, a lasat numai vr'o 5-6 poesii lirice :

sebire Schiller a facut din C. un erou-martir Ruinele Tirgovistei, Pastorul intristat, Marsul
al libertatii i amorului ideal. Testa aceste istoria eatirei romane, Inserarea, Ej. a., lasa aceste can-

nu le poate accepta. (Cf. Ranke, Zur Gesch. des tece, prin limbs ai versificatiunea lor armonioasa
Dou C.; Biidinger, Don Carlos' Haft und Tod.) ai dulce, prin seriositatea i profunditatea simC. (Don) Bourbon Maria Iosif lsidor, temintelor ai cugctarilor revelan cel mai frumos
principe, pretendent al tronului spaniol, n. 1788, talent poetic, ce se ivise pana atunci intros
t l85; fiul al doilea al lui Carol IV, rage spaniel Romani. Intrat de tidar in armata, f invitat
si frate al lui Ferdinand VII. Alungat dimpreuna inteo di in Bucuresci la nunta unei fete, pe
cu acesta din Spania prin Napoleon I, a fost care o iubia cu focul primului amor. Sdrobit de
dus in inchisoare francesa. Dupa restauratiune durere, intorcandu-se la Craiova, unde era oficier
Ferdinand VII a luat de a doua sotie pe fica in garnisoana, preste cateva dile mini (1831),
mai mare, iar C. pe fica mai mica a reg. port. abia de 22 am.

Ioan VI (1816), dais care i-s'au nascut trei Carlov6f, v. Karlowitz.

fi. La inceput spera c dupa fratele sau,
Carlovingi, dinastie francona, care intru ina carui casatorie [Ana inteun timp a remas ceput a purtat oficial de Major domus in vechiul
stearpa, C. va mosteru tronul, si din aceasta imperiu francon. In 751 prin Pipin cel Mic s'a
causa

ciistigat aderenti din cler i nobilime. ridicat pe tron si prin nepotii lui Carol cel Mare,

Dar contrarii lui C. au indemnat pe rege, ca fiii lui Ludovic Piul, s'a divisat in troj ramuri,

dupa moartea sotiei sale (1829) s se casatoreasca cel ital.-lotar., care s'a stills deja in 875, ramal
cu principesa Maria Cristina si si suspende legea german, stins in 911, ai col francez, stins in 994.
salt:anti (care eschide feineile dela tron). In Patria acestei renumite fat:61H a fost Austra.sia,
10 Oct. 1830 regina a dat viat infantei Maria iar protoparintele ei Arnulf, episcopal din Metz,

Isabela, care fir declarata moatenitoare a tronului. Din acest moment relatiunile dintre rage
ai fratele seu au devenit tot mai dusmanoase,
incat regale a exilat in Portugalia i mai tardiu
in Statul Papal pe Don C., soda sa Si pe cel

mai mare fiu al acestora. Dupa moartea lui

Ferri. VII (29 Sept. 1833), C. s'a proclatnat rage

al Spaniel, si-a organisat in tara o partida, care
dupa numele lui s'a numit Carlifti. Regina veduvii,

ca regenta a declarat rebel pe Don C., care

s'a refugiat la regale portughez Don Miguel, de

uncle apoi s'a mutat in Anglia (1834). Dupa ce
a refusat apanagiul anual, oferit de regina vaduva, a mers in Paris, de aici in Bayonne, unde

al carui fiu Ansegisil a luat in casatorie pe fica

lui Pipin Landen, major domus din Austrasia.
Din aceasta casatorie s'anascutPipin de Heristal,
care dupa lupta glorioasa dela Tetri ajunse singurul Major domus al itnperiului francon. I-a
urmat in acest oficiu fiul seu nelegiuit, Carol
Martell, dupa acesta fii
Carlmann si Pipin
ce! Vie. Dupa retragerea lui Carlmann, Pipin
en invoirea pontificelui a inchis inteo manstire
pe ultimal rege din dinastia Merovingilor (Hilderich LLD si s'a proclamat rage al francilor (751).

Fiul acestuia, Carol ce! .3fare, dupa moartea

fratelui seu Carlmann, deveni singurul domnitor

al imperiului francon, si in 800 restauri im-

si-a organisat partidul, si a inceput resboiul civil, perial roman apusean. Dupa moartea lui au is-

care a durat cu noroc variu pan/. in 1839, cand

C. fir nevoit a se retrage in Francia. Din causa
desbina.rilor ivite in sinul Carlistilor C. a renuntat la tron in favorul fiului sari cel mai mare
(1845), apoi s'a mutat in Austria, ande sub numale conte Molina a mai trait 10 ani.
C., (Don) Ludovic Ferdinand de Bourbon,

bucnit mari friimantari in imperil; cari s'au

terminat ca impacarea dela Verdun. Nepotii lui

Carol cel Mare au impartit imperial intre sine.

Lothar a primit coroana imparateasca, Italia

si un teritor August dela Marea mediterana pana

la Marea nordica, langa fluviile Rhihre, Saine

si Rin; Ludovic Germanul teritorul inspre est
duce de Asturia, cel mai betran fiu al lu don C. 2); dela Rin ; far Carol Plefuvul posesiunile situate
n. 1818, t 1863. Dupa moartea tatalui sau conte inspre vest dela posesiunile lui Lothar. Pe basa
de Montemolin. i acesta a luptat pentru tronul acestei impartiri s'au desvoltat mai tardiu cele troj
Spaniei, dar fara resultat. Fiind prins, 1-au pus regate : Italia, Germania ai Francia.
[T. F.]

pe picior liber numai dupa ce a abdicat de

Carlsbad, v. Karlsbad.
tronul Spaniei.
Carlsberg, numit de Romani Calisperg, com.
C. (Don) Carol Maria de los Dolores loan rur. in Bucovina, cap. si j. Radaut, parochie
Isidor Iosif, etc., duce de Madrid, nepotul lui apuseana, cu mosie mnstireasca, colonie svadon C. 2), n. 1848. Dupa abdicarea unchiului sari, beasca ; are 951 loc. (10 ort., 882 cat. si 59 mes.);
contele Montemolin, a pasit ca pretendent la scoal primar.
[Dr. I. G. Sbiera.]

tronul spaniol sub numele Carol VII. In 1868

Carludovica,

R. et P. (botan.) gen de plante

a mars la frontiera Spaniei, a provocat pe Basci arborescente din fam. Cyclanthaceae, trib. Carla resboiu, dar rescoala fit suprimata ; 1872 s'a res- ludoviceae din America tropical/. Din foile dela
culat din non, dar generalul Serrano I-a alungat C. palmata R. et P. se fac palariile de Panama.
din teara. Dupa retragerea lui Amadeus, 1873, Aceasta ai alte specii
de portul Palmierilor
incercat norocul a treia oard. Reportand con- se cultiva la noi in fioraria calda.
[A. Pr.]
siderabile isbandi, guvernul spaniol in aceste moCarlyle, Thomas, anal dintre coi mai vestiti
menta critico a proclamat de rage pe Alfonz, scriitori englezi, n. 1795 dintr'o familie Orafin! reginei Isabela, de atunci steaua norocului neasca din Scotia. A studiat in Edinburg teologia, dreptul i limbile modem. A scris in Ena apus pentru don C. Parasit de partisanii
s'a dus la Londra, de acolo in America. Dela ciclopedia lui Brewster articole de valoare asupra
sotia sa Margareta de Parma ii s'au 'rased 4 fice lui Montesquieu, Montaigne; Nelson si celor doi
si principele Iayrne.
[T. F.]
Pitt (1823). Opera mai insemnate: The french
Vasile, poet roman, n. 1809 in Tir- revolutionc (istoria revolutiunii franceze), 1837;

www.dacoromanica.ro

Crma

729

Carniceni.

On Heroes, hero worship and the heroic in the. solubil in amoniac. Servesce in %apsitorie
history (eroii, cultul eroilor i sentimentul eroic pictura.
in istorie), scrierea cea mai celebri a lui C. apaCarminativa, (med.) remedii ce au insusirea

ruta in 1840. In ea e resumat sistemul politic de a alunga gazurile aglomerate in intestine.

al autorului. Dupa C. numai eroii au dreptul de C. stint: diverso oleuri eterice, cainfortil, eterul,
a guverna popoarele si datoria popoarelor este cloroformul, etc.
a descopen pe aceste fiinte providentiale
Carmiz, v. Cosenila. (Coccus cacti).
a li-so supune orbesce. Cromwell si Napoleon
Cana, dupa mitologia romana o dina, care insant presentati ca tipul eroismului. C. a mai seria taresce mima $i cele dinlauntru, i pentnt a eitqa
Essays 1840, culegere de articole serse de el Ronianii se rugau de ea, ca sa le dee sanatate
in diferite reviste; *The Past and the present si binecuvntare. C. papa ce mama nee in sepTime (trecutul i presentu1), 1843; 0. Cromwells tmana nascerii, pazesce usile si ferestrile, ca
Letters and Speeches (corespondenta i discursu- si nu intre in casa spirit neeurat, si din ;west
rile lui Oliver Cromwell), 1846; The History of punct de vedere se identifica Cu Cardea. (v. ac.)
[Atm.]
Frederick the Great 6 vol., 1858-65. La 1863 fit
ales cancelar al univenitatii din Oxford in locul
Una, 1) C., cotn. rur. in Rom., j. Dolj, cu
1470 loc. ; are 1 biserica si o scoala mixta; Wawa
lui Gladstone. t 1881.
[Dr. G. Mu.]
Cirma, (marina) aparat atqat la pupa unui com. se afla balta C. ca o suprafa(a de 500 pog.
bastiment; servi pentru a carmi bastimentul in 2) C., com. in Ung., cott. Albei-inf., cu 1112 loc.
once directiune. Se compute dintr'un plan ver- rom. gr. or.
tical, complect cufundat in apa, care prin ajuCirna-lemne, dupa pov. romane o un uries.
torul unei bare poate fi asezat astfel, ca si for- Agheran viteazul intrand in padure, vedit un
meze un unghiu Cu quila vasului apa lovind om gros si inalt ca un ntunte, incat ajungea
acest plan, in mersul vasului, forteazi prova lui capul in nori; era C.
[Atm.]
in directia fu care s'a pus C. Gaud bastimentul
Carnalit, mineral, clorura de potasiu si de magtrebue sa rneargi drept, C. rernane in planul nesiu hidratata; cristaliseaza in sistemul rontbic.
quilei vasului i astfel nu are nici o actiune. C. e mineralul cel mai important in industria
Uuele bastimente mici au 2 C.: una la prova, potasiului. Se gasesce la Stassfurt i Kalusz.
alta la pupa; efectul celei din prova este de a Carnarvon, 1) comitat in ducatul engl. Wales,
inari efectul celei din pupd.
1495 km., 118,225 loo.; 2) capitala comitatului C.,
Cirmace, penele din coada paserilor, cu cari spre sud-vest dela inarele pod Britannia, 9,804 loc.;
reguleaza directiunea sborumi (v. si Pene).
pescarit i fabricatie de nai.
Carmarthen, 1) cel mai mare comitat in duCirnati, alimente preparate din inate curatite,
catul engl. Wales, 2,405 km2., 130,574 loc.; 2) capi- umplute ca carne tocata, amestecatit cu caro,
tala coniitatului C., langi nul Towy, cu 10,338 loc., piper, salitru (salpeter), cate odata ea ficat, sango,

cari se ocupa cu pescaritul i fabricatia de bas- slanina, faina alte substante alimentare. C.
timente.
care nu se mananca in stare preaspetti se conCarmelit, ord calugaresc catolic, fundat la 1156 serva prin afumare. In C. reu couservati se put
de ostra Berthold din Calabria, care dimpreuna nasce, prin formentarea carnei, Ptomaine, alcaCu 10 cruciati in semn de multamita, ci au putut loide cadaverice, foarte otravitoare. C. mai pot
inviuge pe Mohamedani la Antiochia, au con- vatenta snetatea, daca stint preparati din carnea
struit o casa langa spelunca, in care se dice ca animaIelor bolnave sau daca pentru conservare
s'a refugiat oarecand profetul llie pe muntele li-s'au adaugat acid salicilic, acid boric si alte
Carmil in Palestina, si au imbritosat o viata asemenea materii conservatoare.
monachala foarte austera. C. cu timpul s'au inCarne, musculatura, formata din fibril milsmultit $i in Europa; unii din ei lucra ca misio- culare striate (cu dungi transversale), partea cea
nari in Siria, India estica si in America centrala. mai nutritiva a corpului animal, bogata in alimentele cele mai pretioase, in fibrina si albu[Dr. Is. M.
Carmen, (lat.) poesie ocasionala, cantec ; gratie, mina, ea mai contine grasime, gelatina i saruri.
farmec.
Pentru ca C. sa represinte un bun aliment, trebue
sa nu fie descompusa prin rea conservare,
Carmenae, v. Camenae.
Carmen Sylva, pseudonimul literar al M. S. provina dela animale sanatoase si sa fie bine
Elisaveta, regina Romaniei, (v. Elisaveta).
fiarta sau fripta.
Carne vie, (med.) termin poporal pentru graCarmenta, dupa mito!. romana a fost mama fui
Evauder, al pritnului colonist pe muntele Pidatiu nulatiunea (v. ac.) fuugoasa, proa abundenta.
in Roma, si pentru aceasta ea se numesce $i Carneol, varietate galben-rosie de quarz. Su
mama cetatii. C. a fost si profeta, si a profetit intrebuinteazir in bijuterie. (V. Calcedon).
rnarirea Romei.
Carneval, 1) diva prentergatoare inceputului
Carmil, munte in Palestina, pe partea sudica postului mare; 2) dulcele craciunului incepand
a siuului dela Akka, are multe pesteri; se dis- din 6 lan. (Botezul Dlui) papa la prinderea postingo prin fruniseta sa, prin bogatia in arbori tului mare, mai tardiu redus in apus la 3-11
pasuni rnanoase. Deja in secl. IV s'au retras ileinainte de prinderea postului mare, ce so
P acest munte sihastri crestini. Sub conducerea serbeaza ca jocuri, mascarade, etc.; Serbarea
lui Berthold din Calabria mai multi pelegrini ine latita niai ales in Italia.
tenteiari la 1156 o mana.stire pe C., dand astfel
Cirniceni, coin. rur. in Rom., i. Iai, fermata
nascere ordului Carmelitilor. (v. Carmelit.)
din sat. C., Setrareni, Probota, Biandesci, Rail,
Carmin, materie coloranta rosie, foarte fru- Tiganasi (tirgusor) i Ferien i, cu 2648 loc.; are
moasa, produsa de insecta Coccus cacti. Prin- 5 biserici si 3 scoale ; in Tigapasi este judecacipiul colorant este acidul carminic, care e foarte torie de ocol.
Enciclopedia roindua. Vol. 1.

47

www.dacoromanica.ro

730

Carniola

Candela, (Cargneule, Cornieule) roca, o dolomita cavernoasi, caracteristica pentru triasul

Alpilor occidental
Carnlolia, (Krain), ducat, tearii ereditara a imperiului austriac, situata intre Carintia, Stiiia,
Croatia, Istria, Grz i Gradisca, avnd o suprafata de 9965 km.' C. e teara muntoasa, apartinand sistemului de munti al Alpilor (Alpii carnici, A. C.-ei, v. Alpi). Riurile mai principale
stint Saya, Culpa, Feistritz, Gurk, etc., lacar
periodice Ana are multe. Clima C.-ei argil os-

cilatiuni foarte mari, in genere e cam aspr,

mai domoala in villa scutite de bora. C. a fost
de multe ori, mai in urmii in 1897 (Laibach),
billituitti de cutremure de pamnt. Locuitorii
(498,958 satiate) stint 94% Sloveni, restul Germani, Croati, Italieni si Ladini, si se ocupa cu
agricultura, crescerea vitelor, baiesitul si paduArita' ; productele agricole nu acoper trebuintele terii; industria e representatii prin panzlirll,
dantele simple, unelte de fier, articole de lemn,
vase de lut si de piatra etc. ; comerciu de transit,
mijlocit prin cateva linii ferate (447.6 km.). In-

Carnuntum.

Opere: De la dfense des places fortes, Ptin-

cipes fondamentaux de l'quilibre et du mouvement, Don Quichotte, poem comic.

2) C. Marie Franois Sadi, om de stat franc.,

n. 1837 in Limoges; a studiat ingineria. 1871

membru al adunarii nationale; 1880-81 ministru al lucrarilor publice in cabinetul Ferry,

1885-86 ministra de finante in cabinetele
Brisson si Freycinet. Dupa retragerea lui Grvy,
ales president al republicei franc. (3 Dec. 1887).
C. a fost asasinat (24 Ian. 1894) de eatra soar-

chistul Santo Caserio in orasul Lyon, ande a

mers sa vad expositia de arte si industrie. (Cf.

Py, Sadi C., sa vie, ses oeuvres, sa politique,
1837-87.)
Cirnu, fost schit in j. Buzu (Rom.), com.

Rusiaviitu, pendinte de manastirea Caldarusani,

zidit la 1536 de Mircea-Voda si Doamna Chiajna ;

all e biserick de mir, cea mai veche in judet.

Nu departe de acest schit s'a dat la 1821 o

crancena luptn intre Turci si Arvati (Croati).

Linga acest schit se afla un isvor de ap minerala ce contine sal si
structia o servesc 4 gimnasii, 1 scoalli reala 1 preCarnul, Nicolae Spatar Milescu, unul din cei
parandie, 359 scoale poporale si cateva scoale mai extraordinari Romani, caruia mai cu drept
speciale. Pe basa legii din 1896 C. trimite in decat lui Gheorghe $tefan i-se poate atribu easenatul imperial 10 representan. Dieta provin- vntul lui M. Costin2nasc in_Moldova oameni.
ciala a C.-ei are 37 membri. In privinta admi- Boier del a Vasluiu la curtea domneasca (1660-62)
nistrativa C. e impartit in 11 cercuri si capitala aspira la tron, de aceea i-so taie nasal. Fuge
Carol cel mare cucerind C., a dat-o In Muntenia; ajunge capuchihae la Constantinomarchionilor de Friaul; mai tanliu C. avea mar- pole, apoi a fugit in teara nemteascii si a gasit
Laibach.

chioni proprii, 1093-1335 sub patriarchal de acolo un doftor de-i tot sloboclla sangele din
Aquileia, 1335 resp. 1373 trecii la Austria. 1364 obras si-1 botia la nas; si asa, din cll in i, sngale se inchiega, de i-a crescut nasal la loo, de
ducat, 1849 teal% constitutionalii.
Cfirnit sau ciupitul, operatiunea prin care se s'a tamduit; iar &ad a venit aici in teara la
delatura o parte din tulpina verde a plan tei ea domnia lui Dies Voda (1668) numai de abia s'a
scopul de a accelera desvoltarea celoralalte parll. fost cunosand nasal ca-i taiat (Neculcea). In
Se crimes sau se ciupesc mai ales virfurile Germania a fost la curtea lui Frederic Wilhelm,
vercll ale riimurelelor de vita de vie, de pomi marele elector, dela care s'a dus in Svedia, undo
a intrat intre invatati, expunnd ideile ortodoxilor
tineri, de pepeni, lubenite, crastaveti, etc.
Carnivoare, in intelesul larg al cuvntului, se asupra presentei reale a lai Christos in Omni
da acest nume animalelor cari se nutresc cu vinul dela cuminecatura Aceasta expunere a
carne, sinoniin cafre. Carnasiere; in zoologie insa, venit in manila Jansenistilor la Port-Royal. In
C. se numesce un ordin de carnasiere. C. sfint 1672 Sptaral era in Moscva traduckor la cananimale quadrupede ca 4 sau 5 degete ongai- celaria ambasadorilor, si in 1674 imperatal Alexia
Il trimite ca o misiune importanta in China.
culate la toate membrele. Ele au la fiecare
2 dinti lungi, caninii, intro cari se cilia 6 in- Trece prin Tobolsk, Ienisseisk, Irkutsk, Nercinsk,
cisivi. C.-le au mini foarte fin, odoratul de o sub- intra in teara Amurului si apoi in Peking, de
tilitate extrema. Se subimparte aceasta familie ande revine in Moscva la inceputul a. 1678. Se
in 3 triburi: 1) Plantigradele, mica pe toata pare ca a mai facut o calatorie in China si a trait
talpa piciorului; astfel stint: ursii. 2) Digiti- sfetnic la Petru cel Mare. i &ad au ras barbele
gradele, calca numai in virful degetelor: canii, imperatal Moscalilor, atunci cand si-au schimbat
pisicele, hienele, etc. 3) Amphibiile, en mem- portal, atunci singar imperatul i-au ras barba
brele transformate in organe de inotat: phocele. cu mana ha. (N.) t pe la 1714. A scris foarte
Carnot, 1) C. Lazare Nicolas Marguerite, malt in ruseste, istorie, lexicografie, comentar
Conte, barbat de stat franc., n. 1753 in Nolay asupra profellilor, tratat asupra hieroglifelor, cain Burgund. La inceputul revol. franc. a fost latorii, mai ales Descrierea marelui fluviu Amar,
capitan-inginer, 1791 membru al legislativei ; ca care formeaza limita infra coloniile rusesti si
membru in comisitmea pentru binele public a China, iar in romanesce a creat Innba sonsa
condus afacerile militare si a contribuit esential prin admirabila traducere a Bibliei din Bucula victoriile castigate de armatele republicane. resci, 1688. (Cf. Hasdeu Columna lui Traian ; E.
1795 membru al directoriului; 1797 suspitionat Picot: Notes b. sur N. Spatar Milescu. Paris,
ca ar av sentimente roialiste, fa condamnat la 1883; A. Philippide I. L. R. 1888; A. D. Xe[I. S. F.]
deporta une; C. s'a refugiat in Germania. 1800 nopol, vol. IV.)
ministra de resboiu, 1802 membru al tribunaCarnuntum, statiune militar, mai tarcllu fortului. Diva proclamarea imperiului a trait retras,
ocupandu-se Cu lucrari sciintifice. 1814 a aparat
orasul Antwerpen. Darla reintoarcerea Bourbonilor, a fost exilat (1815). t 1823 in Magdeburg.

tare* roman lang Dun re,i n Pan noni a (Austria

inf. intre Petronell si Altenburgul germ.) C. a fost

central fortificatiilor roman dealungul Dunarii,

si s'a bucurat de deosebita ingrijire din partea

www.dacoromanica.ro

Caro

731

Carol I.

Prima initiativa a noului Domnitor a fost deate pmai limiter imperati (Vespasian, Traian), unii
au si cercetat-o (Marc Aurel, Diocle(ian, etc.) tarea activitatii economice prin crearea unei
In sed. IV. C. f distrus de Gerinani, se rezidi
retele de drumuri de fier. Concesiunea liniei
sub Valentinian, si f nimicit probabil de dela Itcani pina la Verciorova e data lui StrousAlaghiari. In timpul din unn s'a format in Viena berg. Din nenorocire acest indraznet intrepnno societate*Carnuntum pentru a savtrai siipaturi diltor, in arma perturbarii financiare causate de
In ruinele C.-lui.
resboiul franco-german dela 1870, face faliment.
Caro, Elme Marie, filosof franc., n. 1826 in Penibila descurcare a statului roman cu capitaprusieni, cari posedau actiile intreprinderii,
Poitiers, din 1867 profesor la universitatea din
Paris, membru al academiei franceze. Scriitor se invenineazii in camera din Bucuresci prin
productiv ; a scris: *L'ide de Dieu et ses nou- simpatiile multor deputati, mai ales din partidul
veaux critiques; *Le materialisme et la science; liberal, pentru nefericita Francia si aversiunea
*Nouvelles etudes., etc.
lor in contra propunerilor dela Berlin, care
Carol I, dela 10 Maiu 1866 Principe, dela se resfrange ai in contra Principelui C. Acesta
14 Martie 1881 Rege at Ramniei, n.8 Apr. 1839, isi simte situatia sdruncinat $i printr'o scri-

al doilea fiu al Principelui Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, intl.(' la 1857 in armata

prusiand, e 1859 sublocotenent in regim. de artilerie al gardei, cAlatoresce in Francia, Anglia,
Spania si Africa septentr., urmeazii apoi cursurile

soare publicata in *Allgemeine Zeitungt (27 Ian.

1871) iai pregatesce abdicarea. Cand in seara de
10 Martie 1871, la un banchet dat de colonia germana din Bucuresci pentru diva nascerii glorio-

sului imperat Wilhelm I, consulul general al

istorice la univers. Bonn ai inainteazA la 1863 PrUsiei, de Radowitz, este insultat de o cesta de
locot, in regim. 2 al dragonilor de garda. In toamna oameni de pe strada cu toleranta politiei (sub
1863 e oaspele imp6ratului Napoleon III la Com- ministeriul loan Ghica), Principele C. convoaca
piegne. In 1864 ja parte la resboiul contra Da- pe foatii locotenenti domnesci L. Catargi 5i genezilor in Schleswig-Holstein, fiind in relatiuni neral Golescu pentru a le remite actul de abintime cu Priucipele de Coroani. al Prusiei (mai dicare. Dar resistenta lui L. Catargi si insistenta
pe urma imperatal Friedrich ILI). La reintoar- catorva representanti ai puterilor straine it incerea din Schleswig e ntunit capitan de cavalerie. duplec s continue sarcina doinniei. Se formeaza
Dupti detronarea lui Cuza Voda (11 Febr. 1866) la 11 Martie 1871 cabin etul conservator L. Catargi,

ai dupa refusal contelui Filip do Flandra de a care in timp de 5 ani restabilesce in parte orveni in Romania, un plebiscit efectuat in dilele dinea, intemeiaz finantele (ministrul Mavrogeni)
2-8 Aprilie 1866, alege cu 685,000 voturi contra ai da o solutie prealabila chestiei Strousberg.
a 224 pe Principele C. Domn al Romaniei. La (Rescumperarea definitiva a cailor ferate pe seama
10 Maiu 1866 tnerul Domnitor, deabia in virsta statului se face in 1880 sub ministeriul I. Brade 27 ani, sustinut $i de asentimentul lui Na- tianu). Remanend cabinetul L. Catargi in minopoleon III ai al lui Bismarck, sosesce in Bu- ritate la alegerile din Martie 1876, Principele C.,
curesci ai depune in adunarea constituanta, pre- preocupat de apropiata isbucnire a resboiului

sidata de Manolache Kostaki (v. ac.), juramentul ruso-turcesc si condus de marele seu tact politic,
de a domnt ca Domn constitutional, iar noua chiama partidul liberal la gavera ai incredinteazg
constitutiune e promulgata la 1 lithe al ace- la 24 Iulie 1876 presidentia ministeriului lui 1.
luiasi an. Primul minister format de Princi- Bratiauu, care o pastreaza pana la Martie 1888.
pele Carol I e un minister de coalitie (Lascar In Oct. 1876 Bratianu se duce la Livadia in Rusia,
Catargi ai Mavrogeni, alaturi de C. 4. Rosetti $i pentru a se intelege en imperatul Alexandru II
cu cancelara! Gorciacov. La 4 Apr. 1877 se inI. Bratianu, impreuna ca Dim. A. Sturdza), dar
nu dureaza deck 2 luni, $i de ad incolo in timp cheie intre Romania si Rusia conventia pentru trede 5 ani se schimba 10 cabinet si se fac vr'o cerea armatelor rusesci prin Romania si garan30 modificari ministeriale partiale, pand chid tarea integritatii teritorului roman. Iar du pl deela-

dela Marti 1871 inainte, dela un al doilea ca- rarea resboiului din parteaRusilor in con traTurciei,
binet L. Catargi, incep ministerele inai durabile. (12 Aprilie 1877), Principele C. face sa se declare
Desele schimbari de minister in acei 5 ani din- In parlamentul roman independenta Romaniei,
ttliu dovedesc nedeprinderea fireasca a partidelor o aceepta solemn la 10 Main 1877, instituind
de atunci cu formele constitutional ; dar ade- aceeasi di ordinal *Steaua Romaniet ca semn
verata greutate a domniei lui Carol I, in prima extern al deplinei suveranitati. Elotarit a provoea
ei decada, era lipsa de simtement dinastic la multi recunoascerea independentei cu annele In mana,
din oamenii politici, mai ales in partidul liberal, Principele starue din toste puterile intru coope-

nesiguranta armatei, sdruncinata In spiritul

ei de disciplinO prin participarea activl la reshumarea lui Caza Veda. Maiestria politica, prin
care Principele Carol a invins aceste greutati
ai a isbutit sa faca din Romania o teara monarehica $i dinastica in convingerea titterer oamenilor ei politici, este una din cele mai remar-

rarea activa a armatei romane alaturi de cea

ruseasca in contra Turciei, cu toata parerea contrar a tatalui sea, a lui Moltke, ai a multor politici romani. El vedea in un asemenea resboiu
adeverata renascere a Romaniei, si totdeodata singurul inipoc de regenerare a armatei. Diplomatia
ruseasca se impotrivea, dar dupa a doua infran-

in istoria contimporana ai a inaltat gere a armatei rusesci la Plevna, Mamie duce

la cel mai mare grad prestigiul acestui Domnitor Nicolae prin depeaa dela 19 Iulie cere insuai
nu numai in teara, care 1-a ales si care il scie ajutorul roman. Conducind in persoana armata
cabile

identificat cu destinele ei, ci i in Europa in-.

treaga. Aatfel peripetiile, prin cari a trecut C.
pan a ajuns la acest resultat extraordinar, stint
de interes istoric general.

sa (35,000 oameni cu 108 tunuri), Principele

sosesce la 21 Aug. 1877 la Poradim liinga Plevna,

fiind numit comandantul superior al annatei ruse-

romane dinaintea Plevnei. Sub conducerea sa

www.dacoromanica.ro

47*

732

Carol I.

trupele romano iau cu asalt la 30 Aug. prima ajutorul ei am putut strabate aceasta lunga
recluta Grivita, fao apoi numeroase lucrri de trecere de vreme, incungiurat fiind din partea
intrituri spre blocarea Plevnei i contribuesc la scumpului Nostru popor ca o incredere si o
caderea ei i la prinderea lui Osman Pasa in (liva iubire, cari au fost resplata ces mai dulce a
de 29 Novembre, pe ciind alte detasamente ro- silintelor Noastre spre propasirea i fericirea lui.
mane ocupa la 9 Novembre Rahova si mai tardiu,
Urmand pilda bunilor Domni din trecut, i spre
la 12 Ian. 1878 Smardanul langir Vidin. In acest amintirea faptelor indeplinite in acest patrar de
resboiu statornica ingrijire a Principelui C. pentru veac, voim a infiinta un asezamnt spre binele
intarirea i inzestrarea armatei sale este loco- tinerimii universitare dela toate faculttile
mnata de un suecos stralucit. Irisa tractatul teara, al canija scop va fi de a procura sta-

preliminar de pace se incheie la San-Stefano dentilor un loe de intrunire, inzestrat cu o bi(19 Febr.) fara participares Romaniei, si trae- blioteca totdeauna deschis, mide vor put satatul definitiv dela Berlin (1113 Iulie 1878)
tisface iubirea lor de studiu; de a veni in ajuimpune pentru recunoascerea independentei mo- toral acelora dintre dnii cari intreprind ludificarea art. 7 din Constit. i retrocederea celor crari speciale sub directiunea profesorilor lor,
3 districte din Basarabia In schimbul Dobrogei. sau pentru tiparirea teselor; cum si de a da
Dupa primirea acestor grelo conditii, Principele
Carol este proclarnat la 14 Martie 1881 Rege al
Romaniei, i in acelasi an reounoscut de puteri.
Intrat astfel cu noul su Regat in concertal european .ort un factor de insemntate, C. orlenteaz polifica terii spre tripla alianta prin o intelegere intre I. Brtianu i Principele Bismarck
la Gastein i mentine drepturile Romaniei in
chestia Dunarii prin P. Carp, ministra la Viena
(1883-84).
Ne mai putnd spera sfl aiba copii din castoria
sa cu Elisaveta de Wied (savin3itil la 3/15 Nov.
1869), dupa moartea unicei fice Maria (-I. 28 Mart.

subventiuni acelera, cari din lipsa de mijloace

ar fi siliti s intrerupa studiile lor, In dauna

culturei general a terii.

Spre indeplinirea acestui scop, facem danie,
de pe acum, Ministerului Cultelor si Instr. publice o casa, ce se va cladi cu cbeltuiala Noastra,

dupa planurile aci alaturale, pe un loc asezat

in fata Palatului Nostru. Panem totodat la dispositia aceluiasi Minister suma de 200,000 lei
in renta romana de 5/e.

Asezamntal va parta numele de F anda-

tiunea universitara Carel I.

1874), succesiunea la Tren o reguleaz In f a- Dorinta Noastra, a Reginei si a Priucipelui

voarea nepotalui sik de frate, Principelui Fer- Mostenitor este, ca aceasta Fundatiune sa condinand, care se insoara (29 Dec. 1892) cc Prin- tribue a intari fratia printre tinerimea anivercipesa Maria de Saxa-Coburg si Gotha, nepoata sitara si a hrani simtemntul patriotic, care
de fiu a Reginei Angliei.
malta sufletul ei.
Rege constitutional, distins prin cea mai scru-

Alegnd Noi insine local viitoarei cladiri, am

puloasi indeplinire a datoriilor, C. este foarte vroit ca ea sa se ridice aproape de resedinta

reservat in privinta administratiei, care remane Noastra, a.deca sub ochii si sub ocrotirea Noastra,
In Barcina si pe respunderea diferitilor siSi mi- fiindca vedem in tinera generatiune aperar*
nistri, pastreazil irisa constant directia politicei patriei si unul din sprijinele cele mai temeinice
extorne, ingrijirea pentru apiirarea terii (forti- ale Tronului si Dinastiei Noastre.c
ficafiile in giurul Bucurescilor si la Siret dupi
sistemul Brialmont) si pentru desvoltarea ei ecoCladirea anuntata prin aceasta scrisoare a fost
nomica (mareta' pod preste Dunare la Cernavoda, terminata in 1893 si inaugurat la 14 Mart. 1895.
portal Constanta, navigatia maritim). In pri- Ea este recunoscuta prin lege ca persoana

vinta culturei intelectuale e un protector activ dup dorinta exprimata de Insuai Regele C. I.
al Academiei Romano, ale carei sedinte le pre- Regulamentul, dupa" care se conduce Fundasideaza uneori, precum presideaza adose sesiunile tiunea, este publicat si promulgat pe diva de
anuale ale Societatii Geografice ; dup initiativa 8 Febr. 1895. Dupa acest regulament comitetul
si u cheltuiala lui, Academia publica marele dic- administrativ al Fundatiunii este compus din

tionar etimologic al limbei romane, iar in folosul rectorii celor douiS universitati, din Bucuresci si
studenfilor universitari Regele C. a dama, cu lasi, din un delegat al Regelui si din un director
ocasia aniversarii de 25 ani ai domniei, Sale, edi- special numit pe o perioda de 3 ani de Minilicia', biblioteca si un capital de intretinere pentru sterial de culte si instr. publica. In afara de
frumoasa Fundatiume universitara Carel I. (v. acest comitet mai functioneaza un bibliotecar,
mai jos). Cu aceste insusiri si dup o astfel de care este in acelasi timp si secretara' confiteactivitate, Carol I a ajuns de mult s aiba in tului administrativ, precum si custozi in numer
Romania o autoritate nemarginita, i s'A fie con- nelimitat. Fundatiunea are un budget anual de
siderat si in straintate ca unul din nionarchii circa 50,000 lei, provenit din venitul sumei de

200,000 lei damita de Regele C. I, precum

cei mai cu minte.

FUNDATIUNEA IINIVERSITARI CAROL I.

din donatiunile facute de Evlogie Gbeorghiev

si
si

Elena Dr. Turnescu, fiecare iarasi cate 200,000 lei.

La 3/15 Maiu 1891 Regele C. I. adreseaza Astfel c in total F. dispune de un capital de

presedintelui consiliului de ministri urmatoarea 600,000 le, pe langli care se adaoga si ve-

scrisoare: Preste Meya dile Romania va sorba nitul dela inchirierea unei parti a localului
a 25-a aniversare a Domniei Noastre.
Din budgetul F.-ei se intretine o biblioteca (v.
Providenta a voit aceasta : din cliva cand am art. Biblioteca) si se dau ,ajutoare la studenti

xindreptat primii Nostri pasi in aceasta fru- saraci.

Dupa statistica publicata de direcmoas teara, ea a reviirsat ca inbelsugare bi- toral Fundatiunii (AIonitorul oficial al Regatului
necuvntarile sale asupra faptelor Noastre. Cu pe 1895-97) se vede ca numrul frecuenta-

www.dacoromanica.ro

733

Carol.

rilor a fost foarte ridicat. Astadi este neta- 876 la Andernach de fiii lui Ludo vio Germanicul.
gduit ca Fund. C. I contribue la ridicare ni877.
velului studiilor universitare in Romania, si in
C. III, Grasul, imperat roman si rege
special in Bucuresci. Biblioteca este tinuta in german, fiul lui Ludovic Germanul, n. 839. Dela

curent ea toate publicatiunile insemnate in toate

ramurile de sciinta, si este condusa numai in yacieres intereselor tinerimii universitare. In 1897
Fundatiunea intretine 6 bursieri, dandu-le o subventiune de cate 100 lei pe luna la fiecare, }1
tiparesce tese recomandate de juriul universitar

tatal seu a primit Alemania, lar (lupa moartea fratilor sgi si celelalte parti ale imperiului german.

881 fa incoronat de imperat roman ; 885 i-s'a

supus si Francia. Dar neputnd apira imperial
contra Normanilor, a abdis de tron 887 la dieta
din Tribur.

t 888. Cf. Diimmler, Geschichte des

pentru o suma de 6000 lei pe an. La 10 Maiu ostfrankischen Reichs.

a fiecarui an, directoral Fundatiunii publica' piin
Monitoral Oficial, o dare de sama catra Regele,

IMPkRATI ROMANI.

de tot mersul Fundatiunii In anul expirat.

C. /V, Impgrat roman (1346-78) fiul regelui
Carol, numerosi principi, regi i impgrati in Boemiei loan, din dinastia Luxemburg, n. 1316
Francia, Germ ani a, Bavaria, B ronde nburg, Braun- in Praga; 1331 a administrat Italia de sus, 1334
sch.weig, Burgund, Englitera, Lotharingia, Mecklenburg, Neapole si Sicilia, Austria, Panna, Portugalia, Romania, Sachsen-Weimar, Sardinia-Savoia, Svedia si Ungaria.
CARLOVINGI.

Moravia si Boemia. 1346 a fost ales rege contra

lui Ludovic Bavarezul. Dupti moartea acestuia

(1347) a mituit pe Giinther de Schwarzburg,

ales impgrat de partida centrara', ca sa abdica de

tron. 1355 a fost incoronat de imprat ; 1356

a edat Bula de aur (v. ac.), una dintre cele inai

C. Martell (Ciocanul.), fiul maiordomului insemnate legi ale imperiului. 1348 a intemeiat in

Pipin de Heristal, n. pe la 689, ajunse 720 Praga, dupa modela] celei din Pans, prima uni-

mitiordom al regatului francon ; supuse pe Frisi, versitate germana. A castigat provinciile Pfalzul
Bavari i Alemani i bat 732 pe Arabi, asigu- superior, Silesia, Lausitz si marca Brandenburg.
rand astfel lumea crestin amenintat i civili- 1378 in Praga, ande i5i avea pomposul sgu palat.
satis apuseana.
741.
C. V, Habsburgulimparat roman (1519-56),
C. cel Mare, rege francon (dela 768) FA n. 1500 in Gent. La 1516 ajunse rege al Spaniei
imperat roman (800-814), fiul lui Pipin ce! (C. I), iar la 1519 impgrat al Germaniei. S'a in-

Scurt, n. 2 Apr. 742; dela 768-771 a domnit coronat in Aachen (1520). Pe acest timp luceimpreuna ca fratele sea Carlmann, dup moartea puse a se lat in Gerrnania religiunea luterana.
acestuia dela 771 inainte singur. 772 a intre- C. convoca adunarea dela Worms (1521), proprin.9 supunerea Saxonilor, pe cari mai tardiu vocli pe Luther sl-si retraga inviitaturile sale
i-a silit la primirea crestinismului; 773, aler- dar fara succes, caci Luther remase neclintit.
gand in ajutorul papei, a supus pe Longo- C. pas ca aprator al catolicismului si contrar
bardi, al caror regat 1-a impreunat ca imperial al lui Luther si doctrinelor sale. La staruinta
francon ; 778 a trecut in Spania contra Arabilor, lui C. adunarea din Worms osand invitaturile
dar a fost silit sa se reintoarca ca atan pierden; lui Luther si pe autor il scoase de sub scutul
788 a incorporat Bavaria, 791-796 a nimicit legilor. Unnarea f : resboiul religionar, in de-

imperial Avarilor. In acest timp imperial francon canal caruia catoficii si protestantii se nimicira
se extindea spre sud pana la Volturno tA Ebro, reciproc. Protestantii i5i eluptara deplina liberspre est pana la Raba, Elba si Sale, spre vest tate religionara (Adunarea dela Augsburg 1555).

pana la Oceanul Atlantic, iar spre nord pana

la Eider. La 25 Dec. 800 a fost incoronat de
catra papa Leo III de imperat roman, si astfel
s'a reinfiintat imperial roman de vest. Pentru
asigurarea imperiului sga C. aduse multe legi
folositoare, organish puterea armata, promov

industria si comercial, intemei sate si zid manastiri, protegi sciinta i artele, infiinta. scoale.
28 Ian. 814
C. a fost de patru ori casatorit.
f inmorm'ntat in catedrala din Aachen. Papa
Paschalis 111 Il canonis. Cf. Vtault, Charlemagna; Bhmer, Regosta Imperii.
C. II, Plefuvul, impiirat roman si primal
rege al Franciei dupa separares ei din imperial
francon prin tratatul dela Verdun (843); n. 823
in Francfort 1/M, fiul impratulai Ludovic

C. a purtat 4 lupte mari contra lui Francisc

reg. Francezilor, asemenea contra ltaliei

si

Turcilor. A fost ultimul impgrat roman incoronat

In Italia, Bologna (1530). Abdise de domnie la

1556 dupa ce s'a convins, c s'a luptat contra

spiritului timpului nou, caci desi a remas invingetor pe campal de resboiu, dar reformele timpului
legea progresului 1-au invins. In Spania ii orina

fiul seu F i I ip II, iar in Germania fratele sgu

1658 in manastirea S a n-G e r onim o de Just e din Spania. A fost cel din arma
imperat medieval. Cf. Robertson, History of the
Ferdinand.

reign of Charles V; Ifignet, Rivalit de Francois

et de Charles V; Ranke, Deutsche Geschichte

im Zeitalter der Reformation.
C. VI, (C. III ca rege ungar) (1711-1740).

domnitor
Piosul, care vrgnd a da si lui C. o parte a im- Impirat german i rege ungar.
periului a dat anta la resboial dintre frati, sfirsit din ramal barbatesc al dinastiei de Habsburg.
numai prin tratatul dela Verdun. C. era capri- El fusese rege al Spantei, dar abdise de coroana
tios i schimbacios, de aceea abia a putut men- Spaniei indat dupa moartea fratelui seu losif I
prim pentru Spania : Belgia, Milanul, Neapolul
fin integritatea regatului su; Aquitania si
Bretagne tindeau la independenta, iar litoralul si Sardinia, pe care o schimbh mai tardiu ea
era pustiit de Normani si Mauri. La 870 imparta Sicilia. Se distinse prin organisarea Ungariei,

cu Ludovic Germanicul Lotharingia; 875 f in- care in arma invingerilor stralucite ale lui Eugen
coronat de catrEt papa Ioan VIII de imperat de Savoia ajunse de tot libera de Turci (pacea
roman. Vrgud a ocupa partile Rinulni, f batut dela Passarovit 1718). O colonial cu coloui germani

www.dacoromanica.ro

734

Carol.

srbi, etc. Institu consiliul locotiitor, reor- titie; prin sanctiunea pragmaticii dela 1433 a
ganish armata stabil si darea permanenta. Prin asigurat din non liberttile bisericei gallicane ;
sanctiunea pragmatica (v. ac.), asigurk a reformat intreaga administratia. Cf. Vallet de
tronul Austro-Ungariei pe veci si pentru eredii Viriville, Histoire de Charles VII.
sei din partea femeiasca. In intelesul sanctiunei
C. VIII, (1483-98), fiul lui Ludovic XI,
pragmatice Ii firma fica sa Maria Teresia, care n. 1470 in Amboise. S'a urcat pe tren la 1483;
se casator cu principele Francisc de Lotharingia 1491 s'a clisatorit au Ana, fica ducelui de Bretagne,
si astfel intemeiara dinastia Habsburgo-Lotha- ji astfel si ultimul ducat independent ajunse in
ringica, ai carei urinasi pna adi domnesc
posesiunea coroanei franceze ; 1495 a ocupat reA ustro-Ungaria. La 1733 s'a ineureat in resboiul gatul Neapolului, dar 1-a pierdut nca in rteelasi
de succesiune polon, a pierdut Neapolul si Sicilia an. t 1498 in A mboise.
si prin paces dela Be!grad (1739), cu exceptiunea
C. IX, (1560-74), fiul lui Enric II si al
13anatului, tot ce a fost astigat prin pacea dela Caterinei de Medici, n. 1550 in St. Germain-enPassarovit. Domnia sa s'a sfirsit cu pierden in Laye. A unnat pe tron fratelui su Franeisc 1-1
toate partile. t 1740.
In 1560; clit a fost minor a condus mamii-sa
C. VII Albrecht, imparat ronian (1742-45), regenta; 1563 1-a declarat maior, dar s'a nisuit
n. 1697 in Bruxela, fiul principelui elector de a-I tin departe de afacenle teri, asa ca fapBavaria Maximilian Emanuel; 1726 ajunge prin- tale regirnului de pe timpul resboaielor hugecipe elector de Bavaria; 1731 ridich protest contra notice nu i-se pot atribu lui;
dat invoirea la
sanctiunii pragmatice (v. ac.), ial dupa moartea inscenarea noptii lui Bartolomeiu (v.ac.)

imperatului Carol VI a pasit ca pretendent al t 1574. Natura sa buna a fost selbatacita de

terilor austriace, ajutat de Francia si Spania; clitra mama-sa.

C.XFilip, (1824-30), ultiinul cu acestnume

1741 ocupri Praga, 1742 fa ales in] Vrat roman.
Dar trupele austriace 11 alungara nu numai din dintre regii Franciei, nepotul lui Ludovic XV,
Boemia, ci si din Bavaria; numai alianta cu n. 1767 in Versailles. In revulutiune a emigrat

Fridoric II al Prusiei i-a scutit trono!. t 1745. (1789) cu prineipele Con* 1795 a cercat sa
REGI IN FRANCIA.

debarebeze ca trupe engleze. 1814 a luat domnia

In locul fratelui su Ludovic XVIII si dupit ce

regale mur far erecji, deveni 1824 insusi rage.
A domnit in mod absolutist, a-sa ca disposiC. III Naivul, fiul lui Ludovic Giingavul, tinnile sale ilegale au provocat revolutia din
n. 879, a domnit 898-923 intre continue lupte Iulie 1830. Alungat fiind, t 1836 in Grz.
cu rivalii sal la tron; 923 cada in eaptivitatea
REGI IN ENGLITERA.
eontelui de Vermandois. t 929.
C. IV Frumosul, (1322-28), fiul lui Filip IV
C. I, rage al Angliei si Scoliei (1625-49),
Frumosul, n. 1294; a domnit ea un despot. n. 1600 in Dunfermline, fiul regelui Jacob I,
t 1328; au el s'a stins partea brbatease a caruia l urma pe tron in 1625. -Sub influenta
ducelui de Buckingham, apoi a miuistrului sea
dinastiei Capetingenilor.
C. V Inteleptul, (1364-80), fiul lui Ioan Thomas Wentworth (Strafford) a stat in coneel Bun, n. 1337. Ajungnd tatal su 1346 in tinua lupta cu parlamente!; vrnd a introduce
eaptivitate la Englezi, a preluat C. frfinele domniei ; In Scotia in locul bisericei presbyteriane pe cea
1357 si 1368 a suprimat revolta Parisienilor con- anglicana, a venit in conflict cu Scotienii, iar

C. I, v. C. cal Mare.
C. II, v. C. Plesuvul.

dusi de Marcel si o revolts teraneasca (Jaquerie); msurile sale absolutistice au dat ansa la un
iar 1360 a incheiat cu Englezii paces del a Brfigny. resboiu eu opositia din parlamentul englez ; tru-

Pupa moartea tatalui seu 1364 a ocupat insusi pale regelui au fost batute in 1645 la Naseby,

tronul, unnfind o politica inteleapta; euergicii sei C. se refugia in lagarul Scotienilor, 1647 fa
generali au alungat pe Englezi din toate tinuturile extradat, 1699 condamnat ji executat. Cf. Garocupate, cu exceptiunea unor ora.se fortificate. A diner, The first two Stuarts ; Stern, Geschiehte
fost amie al sciintelor si al savantilor; a in- der Revolution in England.
fiintat bibliotece si a edificat Louvre-ul. t 1380.
C. II (1660-85), fiul celui de mai naC. VI Nebunul, (1380-1422), fiul lui into, n. 1630 in Londra. La moartea tatlilui ski
C. V, n. 1368 in Paris; s'a urcat pe tron la 1380 (1649) petrecea in Haga. 1650 a debarcat in

sub regenta lui Ludovic de Anjou. Domnia lui Scotia; 1651 s'a incoronat in Scone. Expeditia
C. e plina de certele ji luptele partidelor politice ; sa in Englitera insa n'a suecos, trupele sale au
1415 a nrivalit i Enna V, regele Angliei, in fost batute la Worcester (3 Sept. 1651) de annata
Francia. C., inebunit la 1393, t 1422.
republicei engleze. Dupa resturnarea acestea si
C. VII Victoriosul, (1422-61), fiul celui la chiemarea parlarnentului englez 1660 a dede mai inainte, n. 1403 in Paris, anca sub domnia barcat in Englitera. Dar nisuintele sale pentru
tatalui seu a tTebuit s lupte pentru dreptul de restaurarea catoficismului si a monarchial absolusuccesiune. Englezii au hotarit sli puna pe tronul
Franciei pe Enric VI, fiel lui Enric V; au ocupat
o mare parte a terii, remnnd C. stapiin numai
pe partea sudica. Englezii erau
sa ocupe
Orlaans-ul, cand se iv Jeanne d'Are, care eliberit
acest oras si ocup Reims-ul, unde C. se incoron
de rage. 1435 se implicit cu ducele de Burgundia;

tisticel-au adus in conflicto grave cu parlainentul,

caro, cunosand strimtoarea finantiara, in care

ajunse regale in lama resboaielor (1665-67 si

1672-74) cu Olanda, a sciut sa-1 sileasca a face

concesiuni religioase si politice. Sub domnia lui
C. s'a inceput desfacerea parlamentului englez
In cele done mari partide politice Tory si Whig.

1437 intra in Paris, apoi seoase pe Englezi din t 1686; pe patul de moarte a trecut la catoFrancia, mai laslind in stapanirea lor numai heism. Cf. Ranke, Englische Gesehichte vorfortul Calais. C. a facut ordine in finante si jus- nehmlich im 17-ten Jahrhundert.

www.dacoromanica.ro

735

Carol.

C. Eduard, numit Tinrul pretendent., 1467-70) rege, sustinut de patrioti fati de don. 1720 in Roma, unde traia tata! seu Iamb minatia Danezilor. Timp smut a fost ai rege al
Eduard, fiul regelui Iacob II, care f alungat Norvegiei (1449). t 1470.
1688. C. debarcil 1745 in Scotia, dar f bitut
C. IX, col mai tin& fiu al lui Gustav
1746 de ducele de Cumberland. Se refugi apoi Wasa; 1568 ajuth fratelui sea Ioan HI contra

tu Francia; a trait in Roma si Fiore* sub regelui Eric XIV, pe care 11 detronara ;

1592

numele conte de Albany, ajutat cu o pensie regent, 1604 rege; 1611.

armed, de curtea francea t 1788 in Roma.
C. X G-ustav, (1654-60) fiul maregra-1-

Cu moartea fratelui sCu, cardinalul de York, s'a fului Roan Casimir de Zweibritoken, n. 1622 in
stins la 1807 familia Stuart. Cf. Pichot, Histoire Nykping. 1648 generalissim al armatei svedeze
de Charles Edouard.
In Germania; 1649 ales clironom, iar dup abdicarea reginei Cloistina (1654) HI incoronat de
REGI IN SARDINIA-SAVOIA.
rege. 1655-60 a purtat resboaie contra Poloniei,
C. Emanuel I, cel Mare, duce de Savoia Brandenburgulai i Danemarcei. t 1660 in Go(1580-1630), n. 1562 in castelul Rivoli, a urmat tenburga.
in domnia tatalui sin Emanuel Filibert in 1580.
C. XI, (1660-97), n. 1655, fiul celui de
A stat and pe partea Spaniei, cAnd pe a I'm- mai Inainte, urmit pe tron la 1660 sub regentit,
pratului roman, and pe a Franciei. Prin pacea iar dela 1672 independent In resboiul cu Brandendela Lyon (1601) cu Enric IV a cstigat Saluzzo burgul a pierdut posesiunile din Germania, le resi Provence, dar in curind s'a incurcat in resboiu capita insi prin pacea dela St.-Germain-en-Laye
cu Francezii, cari au ocupat intreaga Sardinia. (1679). A organisat administratia i justitia ; a
-1- 1630. In domnie i-a urmat fiul ski Victor
reinnit armata ai marina, a ameliorat finantele.
Amadeu I.
1697 In Stockholm.
C. Emanuel I, rege al Sardiniei (1730-73),
C. XII, cel mai renumit rege al Svediei
n. 1701 in Turin, a urmat pe tron tatlui sin (1697-1718); n. 1682. Ca tinir de 15 ani deveni

Victor Amadeu II, care abdicase in 1730. In rege (1697). Lupt ca succes stralucit contra

resboiul de succesiune polon a luptat ca aliat al Danezilor, Polonilor siRuailor aliati. Ocupit CopenFranciei i Spaniei, in resboiul de succesiune haga, cap. Daniei, i invinse pe RI* in lupta
austriac pentru Austria ; 1738 6.560 Novara, decisivi dela Narwa (20 Nov. 1700), 8000 Sve1748 o parte a Lombardiei. Prin Corpus Ca- dieni bitturii 80,000 Rusi, dintre cari prinserit
rol i n um si-a -Mont numele neperitor. j. 1773. preste 40,000. Regele polon August II fugi ai
C. Emanuel II, rege al Sardiniei (1796 tronul Il ocup Stanislav Lescinski (1703). Se
!Atli 1802), fiul lui Victor Amadeu III, n. 1741, incheie pacea dela Altranstdt (1706). C. remase
urmit pe tron la 1796; Francezii 1.1 silirft 1798 si invingtor asupra tuturor duaruanilor sii si EuabOici de posesiunile contiuentale. 1802 ablise ropa Il admira ca pe invingitorul odor troj
in favorul fratelui sin Victor Emanuel I; 1815 regic. Dar soartea s'a schimbat. Chiemat de Mase fiat iesuit, 1819 in Roma.
zeppa, hatmanul cozacilor ucrainici, nivali iarna
C. Felix, rege al Sardiniei (1821-31), In Ucraina. Cozacii Il prsiri, iar boala decimit
fiul lui Victor Amadeu III, n. 1765; desi orb, armata svediank asa ce tarul Petra col Mare il
dupii abdicatiunea lui Victor Emanuel I, n'a infrnse la Pultava (8 Iulie 1709). Lupta dela

esitat a pilot" domnia, sprijinit pe Austria. A Pultava puse cavil Svediei de a mai figura ca
domnit in mod absolutist. t 1831.
mare putere a Europei, iar in locul ei se ridicit

C. Albert, rege al Sardiniei (1831-49), n. Rusia. C. fugi in Turcia. Incurch pe Turci ID res1798, fiul lui C. Emanuel de Savoia-Carignan; boiu cu Rusii (1710). Rash erau pierduti la Prut.
a urinat pe tron lui C. Felix la 27 Apr. 1831. Dar tarevna Caterina mitui pe marele vizir si
La inceput a domnit, de teama Austiei si a cheiari pace. C. se reintoarse acasi presto UnCarbonarilor, in mod iesuitic absolutist ; dar gana i Germania, cileri in 2 septimni. In resa format o aril-late, nationalii ai a permis, ca prin
starumtele lui Azeglio, Cavour ai altii si se puna
tetneliile erei none. In Febr. 1848 a dat terii constitutiune i, incuragiat de rescoala Lombardiei

boiul ce-1 purth contra aliatilor ; Dania, Brandonb urgul, Polonia, Rusia, Saxon ia siHannovera, a fost

puscat la asediul cetatii Friedrichshald (11 Dec.

1718). Cu el a murit unul dintre cei mai mari

Venetiel, a declarat resboiu Austriei, dar a eroi ai timpului nou ai a incetat in Svedia ab-

suferit pierderile dela Custozza (25 lulie 1848), solutismul monarchic.

Montura si Novara (21 Mart. 1849). C. A. a

C. XIII, rege al Svediei si Norvegiei

alelis pe camp! de resboiu in favorul fiului
(1809-18), fiul regelui Adolf Friderici n. 1748.
Victor Emanuel II. j. 28 Iulie 1849 in Oporto. Dupi asasinarea lui Gustav III s'a pus in froutea

Cf. Cibrario, ,Notizie sulla vita di C. A.; Costa de regentei, iar dupa detronarea nepotului sin
Beauregard, Epilogue d'un rgne, Milan, Novare Gustav IV (1809) fit ales rege. A incheiat pace
et Oporto.
ca Rusia, cu Danemarca i ca Napoleon 1. Adoptit
REGI DIN SVEDLI.
de clironom pe principele C. August de HolsteinC. IVI, regi mitici; patriotism fals a Sonderburg-Augustenburg, iar dupa moartea acesedus pe cronistul loan Magni a insira in a sa stuia pe maresalul francez Bernadotte, care docani
1818.
.Historia de omnibus Gothorum Sveorumque re- sub numele C. XIV.

gibuse o serie intreagi de regi cu acest nume.

C. XIV loan, (1818-44), numele complet
C. VII, Sverkerson, dela 1155 rege al Jean-Baptiste-Jules-Bernadotte, fint unui ad vomit
Gotlandei, 1161 ai al Svealandei ; ucis 1167; in- din Pau, patria lui Enric IV; n. 26 Ian. 1764,
temei episcopia de Upsala.
la 17 ani voluntar, la 1789 sergent, la 1792 loC. VIII, Knutson, din fam. nobila Bonde ; cotenent, general de divisie in 1793, comande
a fost in trei rnduri (1448-57, 1464-65, sub Bonaparte in Italia, dupa Campo-Forinto

www.dacoromanica.ro

736

Carol I.

Carolina.

ambasador la Viena putin tiinp. In 1804 maresal, inanii din Bihor. k propagat ou mare zel unirea
contribu la victoriile dela Ulm si Austerlitz, la cu biserica Romei. In 1700 s'a asezat in Bicsad

1806 print de Ponte-Corvo, ja parte insernnata

la Wagram. In 1808 comanda in Fionia Iutlanda
si ora.sele hanseatice castigand reputatia de bun
administrator. Cearta, apoi impacare ca Napoleon,
al carui despotism ii displacea. In Sept. 1810 o
solie svedeza i aduce vestea, ca regele 1-a adoptat
ca succesorul sou ca conditie sa se faca luteran.

In interesul patriei inimic lui Napoleon, aliat

(cott. Satumare), si acolo, cu ajutoriul clerului

si al poporului roman din Teara-Oasului, a zidit
manastirea i biserica, cari si aJi sustau. Din

porunca regelui a extirpat padurile si a organisat satele din Teara-Oasulni. A. luptat mult
pentru buntistarea i moralitatea poporului. In

15 Maiu 1703 a fost ucis in manastirea Bicsadului.

Carolina, tinut in Statele-Unite din America,

liMga Alexandra I, care-i promite Norvegia. Bate langa Oceanul Atlantic, descoperita 1497 de Seb.
pe Ney i Oudinot la Grosbeeren i Dennewitz. Caboto. Regele Angliei Carol II a donat-o 1663

la parte la batalla dela Leipzig 1813, intra in unei societati de nobili ; 1731 coroana a resFrancia in urrna aliatilor. In 1818 urma tatalui cumprat-o cu bani si a imparfit-o in C. nordicd

sea adoptiv pana la 1844. Domnie norocita; iubit

sudicd.
de Svedezi ; urmasii sei ocupri tronul Svediei
C. nordied, engl. North C., unul dintre statele
Norvegiei. Cf. Sarrans, H. de Bernadotte; Geiger, sud ice ale Statelor-Unite dinAmerica,135,320km2.,
Kerning Carl XIV Johans historia, (ti. germ.) 1.399,750 loc., cari cultiva grul, urezul, bumC. XV, (1859-72), flu' lui Oscar I, n. bacul, tutunul, montanistica (aur, argint, cupru,
1826 in Stockholm. In resboiul german-danez fier, carbuni); industria e neinsemnata. Capitala
(1864) a protestat contra anexarii S(hleswigalui. e Raleigh. Legislatura se compune din 90 seAderent al uniunii cu Norvegia. 1865-66 a exo- natori 0 120 representanti ; in parlamentul din
perat o reformd a vechei coustitutii svedeze. Washington trimite 9 representanti.
Domnia lui C. a fost pentru teara un timp de
C. sudied, engl. South C., unul dintre Statele-

progres. t 1872 in Malm5. A seris si poesii.

UNGARLA..

C. Robert (1310-42), rege ungar din dinastia de Anjou. S'a incorouat de 4 ori. A dobandit

tronul ungar ajutat de papa si biserica catolica.

Ca rege ungar ava a se lupta. mult cu Matem

Unite ale Americei, despartit de Georgia prin

riul Savannah ; 79,170 km., 1.151,149 loc., cari

cultiva grul, zahral, urezul, bumbacul, cartofii,
tutunul. In munti se afla metale (aur). Capitala
e Columbia. Legislatura se compune din 35 senatori si 124 representanfi; in parlamentul din
Washington trimite 9 representanti.

Csak si cu neranduelile din tear& Timpul de pace

Carolina, legea care reforma in secl. XVI proce1-a folosit spre a organisa militia, inftintand s
dura crimi n al in Germania. Aceasta I ege, pro in alstem al banderial (v. ac.) Introduse darea de gata de Imp. Carol V, era o adunare de decrete
inosii, 18 denari de fiecare poarta, bat florini date de acest imprat in dieta dela Aug,sburg
de aur, regula vamile, dispuse cultivaren minelor. (1530) si in dieta dela Ratisbon (1552), cari regulan
Comerciul lua avnt; puterea terii cresol. Dovad toata procedura criminala in ce privea mai ales
congreso! dela Visegrad (1335), la care participara calitatea i buna credinta a judecatorflor, cali3 regi pi 10 principi si se puse ba.sa unirei Poloniei tatea si rnoralitatea martorilor, modal do a incu Ungaria. Infiinta Banatul de Mack, ; dar Ba- treba pe acusat, formele procedurei barbare
sarab, voevodul M.unteniei Il bind; C. abia si-a numita ches ti unen, pedepsele critninale, etc.
seapat viata cu fuga. Rage resbunator de fire. C. fa promulgatd in limbile latina si germana.
Dovada uciderea lui Felician Zach, a familiei
Elvetia !Asti* aceastii legislafiune, dupa ce iesi
rudeniilor lui, fiindca nobilul indignat cutezase din imperial german, si anca in timpul revoa navali cu sabia in Mina asupra regelui si fa- lutiunii francese aceste legi se aplican Elvetiamiliei lui pentru a-si resbuna cinstea ficei sale, nilor aflati in serviciul regilor Franciei.
Felicia, necinstita la curten regeasca. t 1342 Carolina, legenda, s'a nascut in secl. XII, nu
in V isegrad.
mult dapa moartea lui Carol cal Mare, si aflame

dela inceput in limba veche franceza si nu in

Carol I, (Danakioi), com. rur. in Rom., j.
pl. Constanta, compusa din 2 cat. ca 1598 loc., limba eroului ; ea are un caracter pronuntat cresintro cari 1050 ort. si 539 mohamed.; are 1 bi- tinesc. Eroul de frunte e Roland (Hruotland =
serica ort. si 2 scoale. Loc, se ocupa cu agri- slava terii), al carui name il poarta aria si
cultura i prasirea vitelor.
astagi munti i flori in Pirenei, precum si statue
Carola, (ital., lat. Carrus), se numia in evul uriase, in parte foarte vechi, cari se afla in piafa
inedia o specie de dans jucat in rend, ca hora multor orase germane. Dupa Eginhard, biograful
noastra, care probabil acolo isi are origina. Trecut lid Carol cel Mare, Roland a acoperit retragerea
dela francezi (Carole) in Anglia, cuveintal se aplich lui Carol din Spania (778) si a fost ucis au ai
in curiiind la o specie de cantece seiniprofane, si prin locuitorii Pireneilor. Leg. C. a fost trasemireligioase, ce se Arita la diferite s5rbatori dusa in limba germ. pe la 1175 prin Pfaffe
mai cu sama la Craciun.

[T. C.]
Carolath-Beuthen, principat mediatisat in di-

Conrad. A mai facut o prelucrare a poemei

Stricker, un poet austriac din seel. XLII. (Cf.

strictul prusian Liegnitz, 250 km. si 15,000 loc. Gaston Paris : Histoire potique de Charlemagne,
[W. R.]
Carol Davila, (Piatra tdiatd), sursa de apa 1865).
rninerala (iodo-alcalina) in valea riului Olanesci.
Carolina, fcoala, fundatii de Carol Eagan,
Rom., j. Valcea, &Ind in 24 oare 2886 litre apa. ducele de Wiirttemberg, la 1770 ca scoala miliCaroldor, moneta de aur in Romania, 20 lei. tara, in care fii de oficien i se creseeau mai mult
Caroli, Isaia de, calugar grab venit din Roma pentru cariera militara, dat i pentru alte funcen loan Cornelis, appal Muncaciului. In 1692 tiuni, iuristi i medici. Aici a studiat poetul Schiller
paroch in Dobritiu, iar 1694 vicaria presto Ro- 1773 1780. La 1775 Academia militara se mad

www.dacoromanica.ro

Carolina

Carpatii.

737

la Stuttgart, iar la 1781 fti ridicata de Imp. Tosif 11 la regularea cliestiei Dunarii, i pentru alipirea

la rangul unei universitati cu 3 facultati, sub numele de : malta fcoalet Carolina; a fost desfiintata la 1794. (Cf. V. Wagner: Geschichte der
Hohen Karlsschule, 1856-58,3 vol.) [W. R.]
Carolina, al 235 planetoid.
Carolina Matilda, regin de Dauemarca, fica

Romiluiei la tripla-alianta, mijlocind intAlnirea

(ca postuma) 22 Iul. 1751, -I- 10 Maiu 1775. S'a

maritat in 1766 dupd Cristian VII, regele Danemarcei. Tinera, fruunoasa i ingenioasa regina s'a
simtit nefericita langa sotul ei dur, si a sustinut

ministrul de finante M. Germani, ven(larea unei

lui 1. Bratianu cu Principele Bismarck la Gastein ;

23 Mart. 1888-29 Mart. 1889 ministru de extern e
sufletul cabinetului junimist, 18 Dec. 1891-3
Oct. 1895 ministru de domenii in cabinetul jinnmist-conservator, L. Catargi, si dela 1895 senator.

lui Frideric Ludovic, duce de Wales, cea mai Stirpirea agiului prin fundarea stocului de aur
tinera sera a lui George III, regele Angliei ; n. la Banca nationala a Rom., bine executata de

mari parti a domeniilor statului in loturi mici

la terani, ingrijirea silviculturei, legea minelor,

stint rneritele activitatii sale ministeriale. Imrelatiuni intime cu Struensee, medicul mirth. preuna cu T. Maiorescu, I. Negruzzi, Pogor
Lui Struensee i-s'a intentat proces pentru Inalt Teod. Rosetti, unul din fundatorii vechiei Juninii
tradare, si la solicitarea reginei-mame, C. dim- literare la 1864. C. este representantul de frunte
preunA cu fica sa de sese luni, a fost inchisa al nouei directii politice, care in deosebire de
in fortAreata Kronenborg (1772). Nefericita re- vechile partida, core dela oameni de stat un
gind, ca sii scape pe amantul seu, a luat asupra-si program bine definit pentru politica interna si
crima adulterului, pentru aceea regele a desfacut externa, care sa fie credincios urmarit atilt in
casdtoria, a despartit-o si de fica sa, i i-a de- opositie cat $i la guvern. Dela el Era noua
signat ca locuinta stabila orasul Celle, unde C. (Bucuresci, 1888), un sir de discursuri asupra
de superare. (Cf. Heimbiirger, K. M., Celle principiilor politice.
1851; .Tenssen Tusch, Die Verschwrung gegen
Carpatii, sistern de munti in Europa, incadrand
die Knigin K. M., Lipsca, 1864).
Ungaria in forma de semicerc in partea nerd[T. F.]
Caroline, insulele, o grupa de insule in Australia, vestica, nordica, estic i sud-estica, formand
spre nord dela Guinea-noaua. C. stau dela 1885 In partea lor cea mai mare gran*. Ungariei
sub suveranitatea Spaniei, care le-a impartit in ciltra Galitia, Bucovina si Romania. Lungimea
C. vestice, centrale i estice ; cele mai insem- sirului C.-1r dala Portile de fier 5i pang la Pojon
nate stint insulele: Yap, Rug, Ponape i Kusai. (Pressburg) se socotesce la 1500 km., iar teriToate laolalta au un teritoriu de 1450 km2. cu torul ocupat de C. e de vre-o 200,000 kinl.
36,000 loc., apartinetori rasei micronesice. C.
Orografuz. Sirul C.-lor se incepe la Dunarea de
au fost descoperite 1525 de portughezul Diego jos, uncle stau fata in fata ca Balcanul, ca grupurile
da Rocha, cu nurnele actual se amintesc lasa de Gretina i Semenic, cari se intind spre nord ; in
abia 1686. In timpul mai nou a cercat Germania stanga Cernei e grupul Domogled (1190 in.) si Sarcu
sa le ocupe, fiind aproape parasite de Spanioli, (2190 ni.), Godian (2229 m.), iar dela acesta spre
dar in urma protestului ridicat de Spania, afa- nord Poiana Rusca, Barjesul (1380 ni.) (Cf. si art.
cerea s'a incredintat spre decisiune papei, care Caras-Severin). Dala Godian C. iau o directiune
a hotrit in favorul susoranitatii spaniole.
estica pana la riul si pasul Buzeultd. In acest
sir se deosbese grupele : Muntii Hategulni (ReCarolingi, v. Carloviugi.
Carotide, doue truuchiuri arteriale, cari due tezatul 2480 m.), M. Vulcanului (1870 in.), M.
sangele din iriima la cap. C. stlinga nasce direct Paringului (Mfindra 2520 m.) i ai Sebesului
din aorta, pe cand cea dreapta dintr'un trunchiu (Virful lui Petru 2133 rn.), iar dala acestia pana
comun cu artera, care vasculariseaza bratul drept la pasul Turnului rosu M. Cibinului (Strefilistea
(art. supt-claviculard dreapta), Cele doue C., 2251 m., Cindrel 2248 m.). Dala Tuniul rosu
dreapt i stanga, se ridic in sus, paralele intre spre est inteun sir compact, cu conste pretipise
ele, de o parte si de alta a gtului, i ajungend spre nord si prelungite spre sud, se intind M.
aproape in dreptul beregatei, fiecare se divide Fagdrasului (Surul 2288 m., Negoiul 2536 m.);
in rime ramini secundare : C. externa, numita continuarea lor spre esto formeaza M. Barsei si M.
$i arteria faciala, fiind-ca vasculariseaza mai cu Buzeului (v. ac.). Sirul sudic al C.-lor se mai nusama fata, i C. interna (sau cerebrala), care mesce si Alpii transilvani. Dala muntii Buzeului
sirul C.-lor ia o directiune nord-nord-vestica pana
duce sangele in creer.
[Prof. Voinov.]
Carou, (f re. Carreau), 1) placa de piatra, de la valea Popradului, purttind numirile : M. Bretcaramida, marmora, etc., in forma patrata, spre cului, M. Casonului (Putnrosul [Blids] 1104 m.),
a face pavage; 2) desemn pe hartie, stofe, etc., M. Ciucului si ai Gherghiului, iar paralel cu
In forma de mici patrate.
acestia M. Barotului, Arghita si M. Gurghiului,
Carp, Petru P., om de stat roman, n. la Iasi intalnindu-se in M. Calimanului (v. ac.) Cu M.
In 29 lunie 1837, pi-a facut bune studii gim- Gherghiului. Dela acestia spre nord-vest se afla
nasiale la Berlin si juridico-politice la Univ. din M. Bilrgaului, $i mai incolo spre nord M. Rodnei
Bonn. Singurul copil al unor parinti cu avere, (Pietrosul 2305 m., Ineul 2280 m.), un sir en
mostenitorul domeniului Tibknesti, C., dupa o directie dala est spre vest, oarecum inchizend,
scurta activitate literara (traducerile lui Macbeth dimpreuna nu M. Lapusului (Cibles 1842 in.),
si Othello de Shakespeare), intra in politic, tinutul transilvan de catra Marmatia. De grupul
devine sub Cuza referendar la consiliul de stat, mare al C.-lor sud-estici se fin si M. Bihorului
secretar la agentia diplomatica din Paris, 1870 (v. se.) cu ramificatiile lor, inchigend dinspre
ministru, 1871 agent diplomatic la Viena, Berlin vest campia Transilvaniei.
si Petersburg, 1876 iar ministru in ultimele luni
Partea C.-tor, ce se intinde dala M. Rodnei
ale cabinetului L. Catargi, 1882 ministru al Ro- liana la valea Popradulm, poarta numirea de
miluiei la Viena, uncle aduce insemnate servicii Carpatii padurosi, cu subdivisiunile : M. Marmatiei

www.dacoromanica.ro

738

Carpatii.

(Hoverla 2508 m.) i Beskidii orientali (Polonina cu Neamtu i Siretul (in Bucovina Sirete), care

Runa 1482 m.). Paralel cu acestia se intinde adunii pe toate celelalte gi le duce la Dunare.
girul muntilor Gutin-Vihorlat, stratiiiati de riurile, Pe coborismile galitiene ale C. -Ion isvoresce
ce yin din girul principal. Dela Beskidii orientali Prutul si Ceremusul, cari mai apartin basinului
se intinde spre sud, intro Hernad i Oadava, Dunarii, pe cand Nistrul cu afiuentii
Stryj,
sirul muntilor Eperjes-Tokaj.
Lomnita, Swita, se duce deadreptul la Marea

Dela valea Popradului inspre vest se intinde Neagra. In Vistula se scurg: San cu Wislok,
massivul cel inai mare al C.-tor, Tatra inalta, Wistoka, Dunaietul cu Popradul, Baba, Skava
cu piscuri le Gerlachsdorf (2663m.), Lomnit (2634), si Sola. In fine Beciva si alte cateva riuri mici
Krivau (2496), cele mai inalte in C. Dela Tatra din partes vestica a C.-lor se scurg in Morava.
Malta spre vest si nord-vest stint grupele Mgura
In privinta geologic& C. arata multa asemCnare
Arvei i Beskidii apuseni, cu cari C. se indreapta cu .Alpii in ceea ce privesce materialul de roce,
inspre sud-vest ou grupele Iablunca, muntii ho- afar de trachita, care in Alpi lipsesce aproape cu
tarnici ungaro-moravi, cari in vales Oderei
total. Rocele primare cristaline formeaza insille
a Becivei se intalnesc cu Sudetii, se continua' In C. si anume in C. mici, Tatra, liuntii Rodnei,
apoi Cu C. albi $i C. miei liana la Dunare din ai Bihorului si in Alpii trausilvani. Povirnigurile
sus de Pojon (Pressburg). Semicercul nord-vestic interioare ale C.-lor ne presint multe grape si
incunjura al te grape de munti, aparti
C.-lor, siruri de munti formati din tracbit ($emnit,
precum: paralel cu C. mici si C. albi se intinde Eperjes-Tokaj, Gutin-Vihorlat, Arghita, etc.). Ex-

Oral Fatra mica cu Raiecii, apoi M. Neutrei

Fatra mare, dela care spre est, paralel cu Tatra
inalta, se [Ala grupa Tatrei scunde, (Gymbr
2045 in., Dealul Craiului 1943 in.); dela aceasta

tensiuuea cea mai mare o are in C. calcarul.

In povirnisurile exterioare forinatiunile azoice

niguri ale Carpatilor, sfint : Portile de fier(Verciorova), Vulcan, Turuu-Roa (Caineni), Bran, Timis
(Predeal), Bratocea, Buzeu, Oituz, Ghimeg, Bien,
Tulghes, Brgliu, Rodna in C. sud-estici; Prislop,
lablonita, Vereczke, Palota, Vegliska, Dukla, Pollanca, Beskid, in C. nord-estici ; Podvilk, Pohora,
lablunka, Turzovka, Lissa, Vlara, etc. in C. nord-

metale; aci se numera puternicele straturi de

carbuni de piatra si lignita. In muntii de trachit

sant acoperite de formatiuni de mai 61.'1*u (dias,

trias, iura, eocen).

Bogatiile minerale ale C.-lor siint numeroase.
munlii Osztroski-Vepor.
Recele cristaline ale C.-tor glut bogate in fier,
Treatorile cele mai insemnate, cari inles- aram, cobalt, nikel, mercuriu, mangan, plumb,
nesc comunicatia intre tenle de pe ambele povir- zinc. Recele sedimentare sant si mai bogate in

spre sud stint muntii metalici ai Ungariei

se afla argint si sur (mai mutt in Manta Apicieni,

uncle aurul se afla i impreunii cu tellurul).

Afara de acestea in C. se all antimon, vitriol,
opal, asfalt, gips, sare, calcar, marmora, pietri

de constructiuni, etc. In sedimentele calcaroase

vestici. Printre sirurile i grupuiile incadrate de se all petroleu gi naftalina.
sirul principal al C.-lor /Inca se afla trecatori.
In ape minerale C. -Ana sant foarte bogati ;
Preste tot in C. se afl vr'o 40 pastui si strim- sute de isvoare minerale ies din sinurile C.-lor,
tori.
Vile C.-lor sfint in partea cea mai mare intre cari unele au rename european, altele iatraversale gi scurte, vai longitudinale sant putine, rasi ncexploatate pi neapretiate. Cele mai insemsi de importanta locala. Cele mai multe vai se nate slant in Romania : Govora, Calimanesci,
alla in C. nord-vestici gi in cei sud-estici.
Campina, Slanic-Prahova, Balta-Alba, Lacu-Sarat,
Idrografia. In privinta riurilor C. formeazii Slanic-Moldova, Struaga, Baltatesci, etc.; in Un-

o culme despartitoare intre basinul

garia : Baile Herculane, Trencsn-Teplitz, Pistian
Vistulei i al Nistrului. Sant insa si riuri, cari (Piistyn), Baia Felix, Bartfa, Koritnyicza, Szliacs,
strtaie sirul C.-lor si trec spre basinul opus, Borszk, Tusud, Valcele (E16patak), Lub16, BikElsa in partea nordica Popradul 5i Dunaietul, iar
iu C. sud-estici: Jiul, Oltul, Buzbul, Batea, Oituzul, Uzul, Trotusul, Bicazul, Bistricioara, Dorna
si Bistrita, cari isvornd inlauntrul cercului C.-lor
strataie sirul lor gi ies spre basinul exterior. Cele

szad, Covasna, Basna, Homorod, Ocna Sibiiului,etc.

C. sant bogati si in pefteri; cele mai insemnate sant: pesters de stalactiti dela Aggtelek si

Szepes-Bla, pestera ghetoasa dela Dobgina, etc.

in Ungaria nord., Puciosul sau Puturosul (Biidlis),
mai mari riuri ale C.-lor, apartinnd basinului petera dela Homorod-Alma, Zapodia, Onceasa,
Dunarii, stint: Vag (cu Arva si Kigata), Neutra, ghetarul deis Scarigoara, pestera de stalactiti dela
Gran, Ipoly si Tisa cu afluentii sei din dreapta: Luncani, etc.

Rima cu Saj, Hernad cu Tarta, Ondava cu

Tapoly, Laborta, Ung, Latorta cu Borsova, Agul

mare si Talabor ; din partes stng Vieul, Iza,
Somegul ou Crasna, Crisurile cu Bercaul, si principalul riu al Transilvaniei, Muregul, cu afluentii
sei (Ariegul i Ampoiul din dreapta, Ternavele,
Sebestil, Streiul i Cerna din stauga.). Oltul aduna
apele din coltul sud-estic al Transilvaniei (Valea
neagra, Cibinul cu Hartibaciul, Riul Sadului), iar

Clima, in conformitate cu extinderea mare,

positia i inaltimea diferitA a C.-tor, e foarte di-

ferita i adeseori diferinta climatica intro dou

locuri de aceeagi latitudine geogr., e foarte mare.
Temperatura medie anualA in C. variaza intre
+ 4 gi 100 C. Caldura verilor si asprimea ieruilor
se modereaza prin padurile multe si positia ridicata si scutit a vailor.
1.P-1

Fauna. Prin desisurile muutilor C., darn

dupa ce trece in Romania primesce apele Lo- de animalele domestice, trajese o multime de
trului, Oltetului (din dreapta) si ale Topologului specii selbatice ca urgi, lupi, cerbi, caprioare,
(din stanga). De pe povirnigurile sudice ale C.-lor porci mistreti, vulpi, veverite, iepari si alte patransilvani isvoresc gi curg spre Dunare: Ar- trupede ; iar dintre pasen i vulturi, soimi, bufnite,
gesul cu Dambovita i lalomita en Prahova, apoi si o multime de paserele- cilatatoare, intro eari
Buiu1; din partea estica: Patna cu Milcovul, cea mai renumita e privighetoarea. Dintre baTrotusul cu Taslaul, Bistrita en Craeaul, Moldova trachiene : broasca comuna ; din reptile : oparla

www.dacoromanica.ro

Carpatii

Carpophaga.

739

si vipera. lar la sorgintea riurilor ce curg din dupa Pieter Carpenter, 1623-27 guvernor in
C., trajese pastravii.

Lit.: T. Fuchs,Die Zentralkarpathen, Pest 1863;

A magyarorszgi Kiirptitegyesblet vknyvei,
1873 iita ; H. Payer, Bibliotheca Carpatbica, 1888;
Analele soc. Siebenbiirgischer Karpathenverein,
dela 1881; Jahrbiicher des Vereines fiir siebenbiirgische Landeskunde ; Bieltz, Siebenbiirgen,
Wien 1885; R. Bergner, Siebenbrirgen, Leipzig,

India olandeza. Tinutul, care marginesce freest

golf, Anca s'a numit mai nainte C.
Carpenter, William Benjamin, medic fji naturalist englez, n. 1813 in Exeter; a studiat medicina in Londra si Edinburgh, ocupand mai

tfircpu diferite posturi la universitatea din Londra.

1868-70 a condus impreuna cu Wyville Thomson

expeditia menita a explora fundul marii nordice

mediterane. Opere Principles of general and
I. G. Bales (Azuga), Din plaid Peles; Dr. C. comparative physiology, Principles of human
Istrati, Sarea i sarnitele Romaniei; Floru-Dianu, physiology, etc.
Salinele Romaniei ; Gr. Stefaneseu, Em. BacaCarpet-bagger, (engl., pron. beg, dala: carpetbag = traista de calatorie), se numiau politicianii
loglu, Geologia C.-lor; Revista sciintific, etc.
Carpatii", societate infiintata in Bucuresci, din America de nord, cari, dupa invingerea Sta24 Ian. 1882, de mai multi tineri rom. de origine telor sudice in resboiul civil (1861-65), alergau
din Transilvania cu scoji de a se spijini reciproc spre Statele sudice, pentru ca acolo, cu ajutorul
si de a promova ori ce intreprindere de caracter votului Negrilor de curand eliberati, sa ajunga
national rom. Soc. C., care poate fi considerata In functiuni. Ei nu erau bine verjuti.
ca mama Ligei rom., a avut sectiuui in mai
CArpinis, 1) C. com. in Trs., cott. Albei-inf.
multe orase (Braila, Galati, Craiova, Ploiesci, 1393 loc. rom. gr.-or. Din C. vi-au avut obarsia

1884; S. Moldovan, Tara noastra, Sibiiu 1894;

etc.) Statutele au fost modificate mai de multe ori, cei doi tovarevi ai lui Horia in revolutia deis

ultima data in adun. gen. din 7 Febr. 1898. Soc. 1784: Closca 5i Crian. 2) C. com. in Trs., cott.
p. la inceput a desvoltat in chestiunea nationala Sibiiu, cu 870 loc. rom. gr.-or. 3) a com. in
o vie activitate panti la 1884, cand mai multi Trs., cott. Hunedioara, si 4) C. com. in Trs., cott.
membri ai ei (G. Secavan, primul president, Droc Solnoc-Dablica, ambele stint locuite de Romrini.
Banciulescu si G. Ocasan) fura expulsati din
Chrpiniscea, com. rur. in Rom., j. Buzeu, forcausa mini manifest adresat Rornanilor din Trs. mata din 4 cat. cu 2040 loc.; are 3 biserici vi

La 1892 sod C. a reinceput activitatea sa, si 1 vcoala ; a servit mai mult timp ca resediuta

dela 1896 are localitatea sa proprie; ea a publicat de sub-prefectura.

serien i nationale (Unirea princip. mom. de C. C.
Carpinus L., (botan.) gen din fam. CupuliDobrescu) vi a dat ajutoare la biserici, scoale vi ferelor, trib. Coryleelor cuprinde arbori, mai rar
studenti romani. Conducetorii mai marcauti ai arbavti cu frimze simple, alterne, flori monoice,

sod C. au fost afari de cei amintiti: I. Maniu, dispuse in spice amentacee. Se cunosc vr'o 9
E. Baltean, M. Cordonean, Chr. Negoescu, Dr. N. specii, respandite prin regiunile temperate ale
Barbu, I. Tetzu (act. presid.), G. Mihalcea, G. N., emisferei boreale. C. Betulus L., numit vulgar
vi I. Bediteanu, G. Pitis, T. Eamon, D. Petrescu Carpe n, cresce si prin partite noastre mai cu
(pres. onor.), I. liaboean-Droc, G. A. Popovici, sama prin pidurile din regiunea montana. Tot
D. Furnica, L Beju, G. Criciulescu, N. Mircea, prin padurile si tufisurile noastre montane cresce
I. Grecescu, P. Raes, etc.
si C. duinensis Scop., numit vulgar Carpin it a,
Carpel, (botan.) frunza florala, cu marginile este insii cu mult mai rar. Unele specii de C.
de obiceiu ingrosate, purtand ovulele; din apro- se cultiva prin gradini ca plante ornamentale,
pierea si unirea lor in moduri anumite, se con- ava este : C. Betulus L. (v. Carpen), C. ameristitue gineceul sau verticilul reproducetor femel,
din florile plantelor fanerogame. La un C. se deosebesce : o parte dilatata numita ovar, caci formeaza portiunea cu acelasi nume a gineceului ;
pe marginile groase (placente), ori pe mijlocul
fetei superioare a ovarului, stint a.vezate ovulele ;

cana Michx. pi C. japonica Blume. [Z. C. P.1

Carpocapsa, fluturas din farn. Torticidelor, cu
specia Pomonella, a card larva traiesce in mere,

pere si rare-ori in nuci; C. splendana, larva sa

ataca castanele, nucile 5i migdalele; ambele larve

stint cunoscute sub numele de vierini.

a doua parte a C.-lui e subtire, stilul, terrninat Carpocrate, filosof gnostic. Originar din Alecu o regiune ltit, rotunda, etc., sau stigmatul. xandria, a trait in jumetatea prima a sed. II. Din
Carpelari, (botan.) ceea ce se refera la carpel. doctrine platonice, gnostice si crevtine,C. a intoem it

(v. se.)

numele vulgar al arborelui Carpitius

Betulus L. (v. ac.) C. e latit in Asia vestica
in Europa pana la 570 lat. nord., cresce prin la
altitudine de 1000 m., reclama sol argilos-lutos
adanc si umed ; formeaza si massive curate, dar
mai des se afla in societatea fagului si a goronului. Resista foarte mult contra gerului, in tineCarpen,

un sistem inistic theosophic. El neaga D-rIeirea

lui Christos, dar admite ca sufletul omenesc este
dela D-rjeu. Propaga mortificarea trupului, dar

nu prin infrnare, ci din contra prin indestularea tuturor poftelor lui; propaga comunismul

averii vi al femeilor. (Cf. Ueberweg I. c. II; Teodorescu, Ist, filos. ant.)

[Piet.]
Carpofor, (botan.) ramura midi ce se desface
rete sufere insa mult de arvita soarelui. Se- din columela fructului Umbeliferelor ksi se termilnta Ii resane numai in al doilea an. Produce mina cu o achena; sau receptaculal mult ori
lemn tare, si creapa greu ; greutatea spec. in putin alungit ce supoarta fructele, sau pedicelul ce
stare uscata. 0.74; este cautat ca lemn de foc,
supoarta urna (capsula) Hepaticelor si Muschilor.
fiind tare vanjos se folosesce foarte mult la difeCarpogon, (botan.) partes aparatului reprodurite instrumente si ca parti constructive de mavine. cator femel, ce va produce organele de multipliCarpentaria, sin de mare in nordul Australiei, catie (sporii), in fructul unor Basidiomycete gi

cel mai mare, si care taie mai afund in conti- in cel dala Algele Floridee.
nent ; 750 lun, lung gi 600 km. lat. S'a nurnit
Carpophaga, animale cari manfinca fructe.

www.dacoromanica.ro

740

Carpospor

Carte.

Carpospor, (botan.) sporii ce se formeaza in

Carta, (ital.) 'Artie, document ; C. bianca,
interierul carpogonului dela Algele Floridee.
[Otitis alb, blancheta (v. Blanco); a partita,
Carposporangice, (botan.) plantele cari isi for- v. Certepartie.
meaza sporii mai multi la un lee dintr'un carpogon.
Cartagena, 1) eras maritim fortificat in proCarracci, Lodovico, pictor italian n. 1555 in vincia spaniel& Murcia, port comercial si de resBologna, unde intemeid academia artelor fru- boiu, cu arsenal de marina ; 84,230 loc. (la 1887),
in
inn care eclecticismul isi ajunse culmea opt manstiri, bdi de mare, scoal de marinan,
perfecti
ease'
sale. 1- 1619. Dintre discipolii i ne- done spitale. Exporteaz diferite mineraiuri, impotii sei se distinse Agostino C. ca gravor,
porteaz ma.gini, crbuni i alimente ; industria

Annibale C. ca pictor, acest din urma a fost se marginesce la construirea de Pi, fabricatia
eel mai talentat din familie.
de panz de vntrele, panzarie i impletituri din
Carrara, oras in provincia ital. Massa-e-Car- Esparto (v. ac.). In apropiere se afiii bi de plumb

rara, 14 km. dela mare, inteo vale a muntilor

Alpii Apuani. cu 14,603 loc., gimnasiu, museu
de arte, academia de sculpturit intemeiata de
Napoleon I. Locuitorii stint aproape exclusiv
ocupati in baile din apropiere, uude se taie ve-

si de argmt. C. a fost intemeiat 228 a. Chr. de

generalul Hasdrubal sub numirea Carthago nova ;

2) capitala statului Bolivar in republica sud-

americana Columbia, Ulna Marea Caribic, port

aperat prin doub forturi; cu 8703 loc. (1870). A
stita marmoret de C., din care la an se exporteaza fost intemeiat 1533 de Don Pedro de Heredia.
in valoare de 6 milioane frc. Aceste bai stint (v. si Karthago.)
cunoscute de 2000 ani.
Cartauna, tun de calibru mai mare (24 de fouti)
Carrara, Francesco, jurist italian, n. 1805 in de care se foloseau armatele in sed. XVIXVII.

Lucca; a fost prof. pentru dreptul criminal la Univ.

Cartausiani, ord cillugaresc, fundat de sf.
din Pisa si contrar al pedepsei cu moarte ; t 1888. Bruno din Colonia, care la 1084 se retrase cn
Opere: Program ma del corso di diritto criminale4 6 soti ai sei in singuratate la Chartreuse, lnga
(9 vol.), Opuscoli di diritto penale. (7 vol.)
Grenoble, ducnd viat de eremiti ; al cincilea
Carrhae, (pron. care) vechiu ora g arameic in prior, Petra Galgo, dote ord. 1131 regale (Statuta
nord-vestul Afesopotamiei, liaran din biblie, de Guigonis san Consultudines Cartusiae) pe cari le
uncle se dice c ar fi plecat Avram la Canaan.
aprobh 1176 si papa Alexandra III. C. se obligan
Carriere, Mauritiu, filosof i estetician german, in sensul acelor regale la viata cea mai stricta,
n. 1817; a studiat in Giessen, Gttingen i 13erlin, locuiau in celule singuratice, nu mancau nici

apoi s'a ocupat in Italia cu studii asupra artei. dad carne, gi observau o tacere strict ; partial
La 1842 se abilita ca docent de filosofie in Giessen, vestminte aspre de lana pe trupul gol, si pe larva
la 1849 deveni profesor. La 1853 trec la Miinchen acte de pietate, se ocupan si ca lucrul de lama,

ca prof. de esteticii, i pred si istoria artelor cu sciintele i decopiarea de Cali. Acest ord
la Academia de belle arte. Intro scrimile lui remar- s'a latit in mai multe ten i ale Europei ; in Uncam Vederile filosofice din epoca reformatianei, gana aduse pe C. Bela IV; astdi exista C. mai
(1847); Estetica, (1859 gi 1873); Arta in /egd- ales in Francia. La 1234 s'a infiintat in Francia
tura en evolutia culturei i idealele omenimei, si un ord de calugrite C.-ne, observnd aceleasi
(5 tom., 1877); Ordinea morala a lumii, (1877). regale cu C. gi stnd sub supraveghiarea prioCarrington, Richard Christopher, astronom, n. rilor C.; la 1790 ord. de cilugarite s'a desfiintat.
1826 in Chelsea, zidi pe spesele proprii un obser[nt.]
vator astronomic in Redhill. t 1875. C. a observat
Carte, un numr oarecare de foi sau coale,

stelele circum pol are si petele soarelui. Su, Redhill albe, serse, ori tiparite, legate laolalt pentru a
Catalogue4, (1857); Observations of the spot son forma un volum; adi sub C. se intelege aproape

the Sun made at Redhill 1853-18614, (1863). numai o reunire de foi ori coale tiparite. Cea
Carroccio, (ital.) car cu patru roate gi tras mai veche C. e asa numitul Papyrus Prisse,
de patru
care purta insigniile Longobar- descoperit intr'un mormnt al dinastiei 11 in
tauril resboiului. Pierderea lui C. in- ruinele dela Theba (Egipt), gi afltor in museul
dilor pe timpul
semna infriingerea totala, iar extradarea lui, national din Paris. La vechii Greci si Romani
suppere neconditionata.
a fost foarte desvoltata productinnea de carti,
Carroo, stepe in Africa de sud.
cari se copiau de sclavi si se vindeau in pieta
CArstAnesci, fost sat in Rom., j. Argeg, uncle asa, c operele clasicilor greci i romani erau
boierii din oastea lui Mihain Viteazul, dupa moartea respndite in numeroase copii. Materialul de scris

acestuia, tinura conferint i ridicara la tron pe era Papyrus-ul si apoi pergamentul (Membrana).
erban-Voda, (1601).
Papyrus-ul scris se invlia in jurul unui ciCiirsteia9, diminutivul dela Ca' rsteiu cum nu- lindru si forma volumul (volumen) ; foile de per-

mese Muntenii paserea cunoscuta sub numele

de Crstel. (v. sc.)
Carstens, Asmus Iacob, pictor, n. 1754 in
St. Jrgen. In urma desenului seu Caderea fin-

gament se indoiau si se a.gezau preste olalta,

unele se gi legau; astfel s'au format Codicele4. C.-le color vechi erau impodobite cu

difeiite figuri, desenuri i picturi (initialele mai

gerilor ajunge prof. al Academiei in Berlin, 1792 ales), iar paretii C.-lor cu calcaie, copci, cornuri

se duse la Roma, unde t 1798. C. a fost re- de metal si filde, precum 5i cu pietri scumpe ;
desteptatorul artei mai noui in Germania, nu In aceasta privinta s'a desvoltat un lux enorin.
atilt prin panze in oleu, ciit mai ales prin de- Migratiunea popoarelor a nimicit partea cea mai
senuri i aquarele de o conceptiune sublim. Su- mare a eartilor aga, ca prin sed. VIIXI in

jetele si le-a ales mai cu sama din Sophokles, unele orase nu se gasia o singur C., ba si
Aeschylos si Shakespeare. Opera mai insemnate mdnastirile cele mai 'multe nu aveau dealt o
Barca lui Charon, Lupta Centaurilor, Parcele, carte de liturgii, liana ce se porni
manastiri
Nascere huninei, A rgonautii, etc.
(adose priu legi si regale de ale ordului) co-

www.dacoromanica.ro

Carte funduala

Cartilagiu.

7 4 I.

piarea de carti. Inventarea tiparului In sed. XV

Sfint 3 sisteme de C. f.: sistema' roman, gera dat cu totul alta desvoltare comerciului de C. man si francez. Sisteinul roman nu mai are nici
Carte funduall, (funduard, fonciard) sau Ca- o importanta moderna; modela' presentat aici in
dastru, se numesce in Trans. cartea publica, care linimento generale e sistem gen/tan, care e
se poarta de autoritatile designate prin lege asupra cel mai practic si perfect; e adopta in Germania,
imobilelor, drepturilor (3i datoriilor referitoare la Austro Ungaria, Wanda si Grecia. Sistemul
aceste; C. f. se imparte in 3 parti: partea I francez prin hipoteca secreta, privilegiata si prin
(fottia A) cuprinde imobilul Cu indicarea nu- obligainantal de a reinoi intabularile dupa un
mrului topografic, a locului unde zace reali- timp oarecare, s. a. asemenea restrictiuni, ofere
tatea, apoi extensiunea si eventual alte date re- mai putin garantie decat sistemul german. Tot
feritoare la imobil; partea II (foaia B) arata a.stfel de defecto earacteriseaza si C. f din Rocine e de present si cine a mai fost proprietarul mania, Belgia, Anglia, Americade Nord si de Sud.
imobilului, precum i titlul de drept al proprieLa C. f. se recere publicitatea, in unna careia
tarului; partes III (foaia C) cuprinde sarcinile toste schimbanle referitoare la imobile si la
(datoriile) intabulate ale proprietarului. C. f. se persoana proprietarului au sa se faca evidente
presea teaza astfel:
In C. f.; ceea ce din C. f. nu este evident, mi
Nr. 15.
Comuna Bolduren. poate servi spre dauna persoanei, care bona lide
A

castiga vr'un drept de C. f.; C. f. sta pentru

Extensiune

Nrul
topografic

ori cine deschisa.

Istoria institutiunii C. f. e veche. Venetia are
Note

1.

1.
2.

a.

4.
6.

154.

1500.
1904.
1921.
2302.

Casa nr. 6, curte si grad.

800

Aratura sub deal

la pod .

8
8

nnat la cruce

Aratura in vale

C. f. din 1228, Praga din 1313; in Polonia la

1588 s'a creat o lege, in sensul careia dreptul
de proprietate al averii imobile numai prin inscrierea in C. f. se poate castiga. In Ungaria,
dupa o fraMntare mai indelungata, abia pe la
1850 s'au inceput lucrarile sistematice pentru
introducerea C. f. (Ord. min. de just. din 15 Dec.

1855.)

Institutiunea aceasta are o valoare nepretuita ;

prin publicitatea ei da o icoana clara despre

ayerea imobila a fiecaruia, ridica si asigura oreditul si apera- drepturile reale in modul col mai

Note

Z-1

Presentat in 23 Februarie 182+5, Nr. 1589.

Pe basa decisului Nr. 330/1884 a jude-

catoriei cercuale din X. dreptul de pro1.

pi ietar se Intabuleaza sub tithil succesiunei

logale pe realibttile cuprinso sub A. 1. 1 5

iii favorul lui

Patri]. Strimbu din Boldureni.

Vedi
B. 2.

Presentat In 2 Sept. 1886. Nr. 2810.

Po basa contractului do cumperare co

Cartel se numesce la burs o tovaresie sau

asociatiuue, cu menirea de a aduna diferite producte, fie minerale, fie vegetale, de pe pietele
principale internationale, si apoi la un moment
dat a le desface ca preturi urcate. Uneori reusesc,
alta data nu. Astfel ara avut C. In gran, poi-ami),
zahar, spirt, petroleu, carbuni, arama, etc.
Cartesius, v. Descartes.
Carthamus L., (botan.) gen. din fam. Compositelor, trib. Cynaroideelor, cuprinde plante er-

bacee anual mai rar vivace ca frunze alterne

spinoase. C. are veo 20 specii, respandite in

dato! 19 August 1886, dreptul de proprietar

2.

eficace.

se intabuleua pe roalitatile cuprinse sub

A. I. 1-5 In favor& lui
loan Nenitescu din Prunosti.

regiunea mediteraniana din Europa si Asia temperata, si in insulele Canarice. Prin partile noastre

se cultiva C'. tinctorius L., numit vulgar S ofran a sau Sofr an e 1, originar din Orient.
Din florile acestei plante se prepara un product
Suma
fl.

Note

cr.

Presentat In 14 Nov. 1886.

29 Septembre 1886, se intabuloaza

dreptul pounioral pe realitatile

mentid unui corp de armata. C. general, loc

cuprinse sub A. I. 1 5 pentru

t. 500 f I. capital si interese de 60/.
Presentat In 31 Aug. 1892.

Nr. 4998.
Po basa decisulni Nr. 8731/1882

a tribunalului din Z. etergeroa

2

dreptului poinnoral intabulat sub

C. 1. pentru 500 fl. capital *i 60/5
intereso so Intalmloaia.

specii din acest gen se cultiva ca plante ornamentale, asa este: C. arborescens L., C. lanatus L., C. tinctorius L., etc.
[Z. C. P.]
Cartier, (fro. quartied, in origine a patra parte
din ceva. 1) 0 subimpartire a suburbiilor. 2) Locuinta: cartier comod, incapetor, etc. 3) Campa-

Nr. 15019.

Pe basa oblivatiunii co (latid

dela 29 Sept. 1885 In favor& lui

Dionisie Avram din Boldureni,

tinctorial utilisat pentra diverse trebuinte. Unele

tergero
500

C. -2.

central unde se gasesce locuinta cornandantului.

Cartilagiu, un soiu de tesut, caracteristic animalelor vertebrate propriu dise. Toate animalele
nevertebrate, vermii, insectele, etc., sitnt lipsite
de C.; el apare la o forma inferioara si premerOteare a vertebratelor,
Amfioxul,
margina in regiunea orificiului gurei, unde formeaza
scheletul tentaculelor bucale. La vertebratele

ferioare, la pesci si reptile, acest tesut e foarte

respandit, i fortneaza de multo ori unicul

s c h el e t al acestor anirnale. La vertebratele su-

www.dacoromanica.ro

742

Cartile sateanului roman

perioare insa, paserile, inamiferele i omul, C.

nu mai are aceasta importanta, se imputineaza
si e inlocuit de tesutul osos, care e mai resistant. Asa de Oda la omul adult, nu mai gasim
C. decat in lungul canalelor respiratoare ale plamanilor, la meche si la nas, formand sfircurile acestor organe, la capetele

Carvalho.

Cartutt, (fro. Cartouche), in general ori ce

incarcatura a unei arme de foc; in special Bras

se numesce C. incarcaturile continute inteun
tub metalic sau de hartie.
Cartufe se rumen si titlul de pe carti, harte,

emblerne, etc. in forma de pantlioi si foi pe

etc. jumatate incolacite ; mai trdiu o incadrare archi-

Studiind desvoltarea fetului de oin,oaselor'

constatim, tectonica, continand adesea pe tabla incadrati
ca la un moment dat tot scheletul, care mai tardiu sentinte, nume, embleme, etc.
va fi format din oase, e representat de un schelet

Carum L., (botan.) gen din fain. Umbelliferelor,

cartilagiuos. Intr'o stare si mai anterioarg, in trib. Ammineelor, cuprinde plante erbacee anuale

locul cartilagiului, gasim numai un soha de tesut sau perene, fiorile albe sau galbene sfrat dispuse
cu desvirsire moale, numit conjonctiv. Legatura In umbele. C. are vr'o 50 spoil respandite prin
genetica, care o constatrim in evolutia aceluiasi regiunile temperate si subtropicale ale vechiului

animal superior, o gasim Eji in seria animals:

Scheletul intern de sustinere al nevertebratelor
e format din tesut conjonctiv, acela al vertebratelor inferioare, unii pesci, numai din C.; si in
sfirsit scheletul vertebratelor superioare din os.
[Prof. Voinovi

continent, putine cresc si in America boreala.

Prin partile noastre erase prin fnatele i pasunile

montane, subalpine si alpine C. Carvi L., numit

vulgar Chime n, (C himi n, Chimi o n), ale

carui seminte se intrebuinteaza la bucatarie si
In industrie. C. Bulbocastanum Koch., cresce

Carp sliteanului roman", foaie periodica prin paduri, tufisuri si vii. Rdcinile tubercu-

pentru paper, inflintata de Nicolae F. Negrutiu lease ale acestei plante, cunoscute sub numele
la 1876 si redactata de dinsul, Vaud la 1885, de Al cuele sau Mandalaci, sant intrebuin-

cand a trecut sub redactia lui loan Pop Retogana!; s'a tiparit in Cluj, apoi in Sibiiu si mai
pe arma in Gherla, incetnd la 1886.
Cartita sau Sobolul, (Talpa europaea), mainifer din ord. Insectivoarelor, are corpul ci-

tate la bucatarie. Tot in acest gen infra si au-

noscuta planta P etrinj 61111 , numita sciintifio C.

Petroselinum Benth. si Hook. (Petroselinum sativum Buffm.), cultivata pentru trebuinte culin are.
[Z. C. P.

acoperit cu per moale ca catifeaua, desi

Chimenul prospereaza in terenurile profunde
negru. Botul lungtuut, ochii i urechile ascunse permeabile si calde cari contin i ceva var. I-se
in per. Picioarele scurte, cele dinainte de forma da 1-2 arritrui, se seamana primavara cu masina
unor lopeti. Are 44 dinti. Lungirnea corpului In randuri la cate 40-50 cm. distanta, ori se
12-15 cm., a codii 2.5 cm. Traiesce in Europa, searnana mai bine in straturi, si se transplanAfrica nordica si Asia vestica. E animal noc- teazi toamna pe la inceputul lui Sept. dupa
tum, subpamntean. Ii face gauri i drumuri plantele lui, de grosimea unui toe de pene de
adanci in pamant. Se nutresce cu insecte, oue gsca, s'au retezat de radacini si de foi, si se
de insecte, rime, soareci, broasce, si prin aceasta acopere cu totul cu terina; resarit se sapa de
folosesce oamenilor. E neplacut pentru musi- 2 ori cu prsitoarea mecanica, pentru a-1 ourati
roaiele ce le face. Din pielea lui se fac in unele de buruieni si in anul urmator se prsesce anca
locuri caciuli, s. a.
odata, apoi se musuroesce putin. Chimionul se

Cartel, numele vulgar al plantei Solanum recolteazii prin Junio si se treera. Din causa

tuberosum L. (v. ac.)

aromei sale plcute el se seamn si prin fnatele
Cartofilax, (grec) custodele archivei dula bi- si pasunile de veci, cam 1 kgr, la hectar.
sericile catedrale si cancelar in capitulul caCaruncul, (botan.) corp cantos putin desvoltat
tedral; titlul referentului in afacerile personate imprejmul hilului semintei ; e un aril (v. ac.)
si legislative dela consistorial archiepiscopesc
mai putin desvoltat.
mitropolitan din Bucovina, introdus in anul 1869
Caruncula, indoitura in pelita. =coma; la unla reorganisarea a cestuia dupa modelul consi- ghiurile interne ale ochilor, him!l de sub limba.
storiului patriarchal din Constantinopole.
si la intrarea vaginei ca remasite dupa deflorare.
j. Vlasca, forCartojani, corn. rur. in
Carus, M. Aurelius, imperat roman, ales la
mata din sat. C. si Sadina,Rom.'
cu 1954 loc.; are 2 282. A invins Cuadii si Zazigii de langir Dunre;
biserici i 2 scoale.
a navalit in Persia. t de trasnet la 25 Dec. 283.
Carton, mucava, un fel de hartie compact, Caruso!, (frc. Carrousel), petrecerile cavalecare se folosesce de legatori pentru legatul car- rilor din evul media pa la curtile domnesci,
tiler. Din C. se mai fac i diferite cutii i alte antrum : carutatul, impunsul in verige, aruracarea
obiecte de papeterie. Cartonagiu, legatura in C. la tinta, imbrancarea, etc. Aceste jocuri au fost
Cartu, loan, n. 1820 in Basestii, j. Mein, introduse 842 la curtea francona i sant petreceri
in Rom., a studiat la Iasi in acad. Mihaileana; populare.
la inceput funcionar, apoi atasat fiind pe langa
Carutti di Cantogno, Donaenico, istoric ital., n.
Mihail Sturza in calitate de scriitor caligraf, fir 1821 in Cumiana, 1862-69 ambasador la Haaga;
luat de acesta la Paris, ande s'a introdus in a saris: Storia del regno Vittorio Amedeo H.;
cunoscintele musicei vocale. Reintors in teara Storia della diplomazia della casa di Savoia, etc.
f numit prof. in Barlad, apoi la Iasi si manasCarvalho, los da Silva, ministru portughez,
tirile: Neamtu, Agapia si Varaticu, pana la 1864. n. 1782 in Castelbranco in provincia Beira. Dupa
1865 fir chiemat ca prof. de musica la Asilul revolutiunea din 1820 membru al regentei, 1821
Elena Doamna din Bucuresci. A saris: Exercitii, presidenta! municipalitatii In Lissabona, apoi 1823
Lecturi i solfegie de musica vocala, Liturgia ministru de justitie, 1832 ministru de finante,
Sf. loan Chrisostomul, f3i alte imnuri si ruga-. in care calitate a facut multe reforme salutare.

ciuni. t 1875.

t 1845.

www.dacoromanica.ro

Caxvia

Carvin, localitatea principala a c,antonului C.

743

Casa.

caf dulce, se numesce caseina din lapte

(90.60 km2., 10 commie. 32,770 lee), in arondism. inchiegata (coagulata), asa cum se scoate din
Bethune a departamentului franc. Pas-de-Calais, caldare, inainte de a fermenta si dospi. C. dulce

cu 8000 loc. (1891); cariere de carbuni, fabrica dup ce este tescuit bine de zer, trebue sa otee
de zahar, spirt. turnatorie de fier, etc.
cateva dile la un loo svntat, ea sa fermentoso
Carvunarii, porecla dat
dupa' Carbonarii
dospeasca,
i apoi se framCnt si se face
(v. ac.) din Apus
de boimi parvenifilor li- branza din el.
berali cu ideile revolufionare de dupa 1821, inoCasa, locuinta omului; ea are scopul a-1 apera
vatorilor din class do jos.
in contra frigului i caldurei, in contra ploaiei
Caryatida, figuri (statue) femenino, imbracate si vantului, a servi de adapost farniliei care pein vestminte cu cute lungi; asezate pe o bas, trece in C. cea mai mare parte a viefii, a saavnd pe cap un fel de capitel, care supoart tisface multiple's trebuinfe sociale si economice
grindisul unei hale, etc.
ale omului civilisat.
Caryocar L., (botan.) gen de plante arbores0 casa sanatoasa se poate cladi numai pe un
cente din fam. Ternstroemiaceelor, trib. Rhyso- teren curat i uscat, ea trebue sa fie destul spaboleae, din America tropicald. Fructele unor fioasa, bine aeratsi luminata, incaldita in tiinpul
specii sant comestibile si se folosese si la pre- iernei, intrefinuta carat inlautru si pe din afara
pararea unui oleiu excelent.
[A. Pr.]
prin departarea corecta a diferitelor dejecfiuni,
Caryokinesasau Car,yocinesa, procesul de mul- caci insalubritatea locuiufei este causa cea mai
tiplicafiune al nucleului din celule, cand acest frequent de boale. Idealul locuinfei din punctul
preces este caracterisat prin o lucrare particu- de vedere moral si igienic este C. cu un cat,

lara, care se petrece in refeaua crornatiCa a cu 2 si chiar cu 3 caturi construit pentru o

nucleului, (v. Celnla.)

singur famifie, C. libera din toate parfile, nu
Caryophylleae Endl., (botan.) familie de plante alipita de casele vecino ci incungiuratii de curte
dicotyledonate anuale sau perene, cu frunze si de grdina. Acest ideal se poate lesne realisa

opuse intregi, fiori regulate, hermafrodite sau

mai rar prin abortare unisexuale. Se cunosc vr'o
800 specii, ce creso mai Cu samii in emisfera
boreala, unde le intfilnim pan pe virful mun-

in sate ai in orase mici, ca greu in urbi mai

cale. Aceasta familie se divide in urrnatoarele

trei triburi: I. trib. Sileneae, cu sepalele concrescute, din care insemnam pe _Dianthus L.,
Tunica Scop., Gypsophila L., Saponaria L.,

prescriptiuni asupra polifiel cladirilor; ele au p0

lang asigurarea soliditafii, pe langa prevenfiunea
incendifior, scopul a inlatura aglomeratiunea excesiva i necurafenia, a opri construirea de C.

Alsineae ; sepalele libere, stilele distincte dela

Suprapunerea de midte caturi este vatoza-

populate, ande se construesc de preferinfa caso

mari pentru multi locuitori, unde exista tendinfa de a inlocui C. de familie prin casarme

filer si 'Ana in regiunile arctice; sant foarte civile, unde se utiliseaza tot spafiul cu o lacomie,
rari in emisfera australa i in regiunile tropi- care provoaca intervenfiunea legislafiunii prin

Silene L., Cucubalus L., Lychnis L., etc., II. trib. lipsite de aer ai de lamina.

basa, insemnarn pe Holosteum L., Cerastium L., toare, multe pemoane nu supoarta bine anima
Stellaria L., Arenaria L., Sagina L., Slier- repetata de sean inalto, avorturile si nascerile de
gula L., Spergularia Pers., toate genuri repro- copii morfi sant mai frecuente in C. ivalte decal
sentate miele chiar prin mai multe spoil i prin In cele ca un singur cat. Inalfimea C.-ei trebue
partile noastre, i TII. trib. Polycarpeae; sepale sa fie mai mica decat largimea stradei, daca in alstilul la basa simplu, iar mai sus bifid firma a done" C. opuse intrece largimea stradei,

sau trifid, insemnam pe Polycarpon L., Or- am ndoue aceste C. renifin li psi te de lum ina directa,
tegia L., etc., mai toate extraeuropene Unele mai ales in caturile inferioare; trebne si dam
speck dint cultivate prin grdini ca plante orna- chiar invelitoarei o desvoltare moderata, pentru
mentale din causa frumsefii florilor, asa este ca A. nu mareasca inaltimea C. in mod inutil.

In ceea ce privesce materialul de construeDianthus Caryophyllus L., vulgar G a ro af A, etc.

Tulpinele i florile de Saponaria officinalis L. fiune, fiecare isi cladesce C. dupa mijloacele

sant intrebuinfate in medicina ea depurative. de cari dispune, col sarac isi face C. de gard
(de nuiele impletite) lipita eu pamnt, compusa
din 1 sau 2 incaperi mici eu tavanul jos, care este
locuinta cea mai insalubra. In partile muntoase
se construesc C. de lemn (de barne), cari Mint
mal sanatoase decat cele dintaiu. Materialul cel
pericarpul (partea externa a fructului) e bine mai bun este piatra compacta si caramida bine
[Z. C. P.]

Caryophyllus, L., (botan.) secfiune din genul

Eugenia L. (v. ac.)
Caryopsa, (botan.) tract uscat eu o semnfa.
(monosperm); la maturitate nu se deschide, iar

unit ca inveliaul seininfei, incat totul are aparenfa arsa, legate si tencuite ca mortar de var si de

chiar a unei seminte; asa stint fructele tuturor nsip. Mortarul confine multa apa, care se evaGramineelor: porumb, ores, meiu, gran, ors, etc. poreasa incet, de aceea atmosfera C.-lor noue este

La micinarea acestor fructe, si pe Irma la cer- unieda, si numai dupa uscarea zidurilor C. devine
nerea lor, invelisul se alege de faina i for- buna de locuit. O casa salubra trebue sa fie isolata
meaza ceea ce se numesce drip.
de sol, pentru ea umiditatea pamntului sa nu se
Caryota L., (botan.) gen de Palmieri, din tribu! suie in siduzile camerilor, de aceea este bine
Areceae, ce cresce in Asia ai Australia tropi- ea C. sa aiba pivnifa (beciu, antelAn), ca in Ilicala. Cea mai importanta specie e C. urens L., velul pavagiului stradei sa se astearna preste
din al careia sue zaharos se prepara yin, din toata temelia (preste tot zidul de fundatiuue)
meduva tulpinei un fel de gaga. Unele specii se un strat impermeabil de asfalt sau de ciment.
cultiva la noi in florarii.
Ferestrile locuinfei trebue sa fie expuse de
[A. Pr.]

Cal , V. fA each .

preferinfa spre resarit sau spre ameadi, nici

www.dacoromanica.ro

744

Casa alb

Casarma.

dectun spre meaza-noapte, ele trebue sa fie largi penitenciar romn este foarte departe de scopul
pentru ea sa aduca multi lumina, si pentru ca
resultatele sciintei moderno. Cu toate acestea,

prin deschiderea lor sa se premeneascA bine

atmosfera locuintei ; la C. teraneasci fereastra
trebue sa aiba marimea de cel putin 1 metru
patrat, i sa se poata lesne deschide, in tenle
cu iarna rece ferestrile trebue sa fie duble, cu
2 finduri de geamuri.

de cAtava vreme, s'a dat oarecare impulsiune

resolvirii acestei chestiuni i ameliorarii conditiunilor rnateliale si de educatiune penitenciara,

inct sirat cteva penitenciare, cari se pot coin-

para cu cele mai bune case de inchisoare din

strainatate. Pe linga C. de corectiune pentru
La imprtirea interiorului C.-lor gresim cand osinditii la inchisoare, legea prevede case de

destinam camera cea mai spatioasa pentru salon, educatiune corectionald pentru nevintnicii consi cite una mica pentru dormitor i pentru se- daninati de instantele represive, dar ele uu exista
derea copiilor. Inltimea interioara a camerilor de fapt in conditiunile de ingrijire si de tratan'ar trebui sa fie chiar la C. teraneasca mai ment special, cum dispune legea.
mica decit de 3 up:Ali, in erase de 4 metri
Casa deputatilor ui Casa magnatilor, (Camera
jumitate.
Senat), corpurile legiuitoare in Ungaria (v. ac.)
Fata externa i cea intern a C.-ei se spoiesce
Casablanca, local. in Marocco, v. Dar-el-BOda.
cu var sau Cu colori nevatiimitoare de uleiu
Casa del Labrador, castel regal, v. Aranjuez.
sau de apa, interiorul C.-ei s i imbraca cu
Casa di Pansa, v. Pompeji.
tapete de hirtie libere de inaterii colorante otriiCasale-Monferrato, capitala cercului C. in provitoare. Covoarele, perdelele i gobelinele, cu cari vincia italiana Alexandria, fort insemnat, cu
impodobi in interiorul camerilor, devin lesne depo- 18,573 loc.; residenta uuui episcop, institut
site de inicroorganismi si de alte pulveri suspen- technic, seminariu, industrie de mama.
date in atmosfera, perdelele colorate ale fereCasamance, riu in Senegambia, Africa de vest,

strilor retin parte din razele de lumina cari spre sud de ritil Gambia; se varsa in Oceanid
trebue s intro in camera cu profusiune.
Atlantic. Tinutul din apropiere e ocupat de FranPardoseala camerilor se alcatuesce din sciinduiti cezi (1828 si 1836-37); residents comandanbine a.sezate, ca si nu lase interstitii intro ele ; tului trupelor franceze se afli in localitatea forea so poate vapsi cu uleiu. Maturarea paruloselei tificati Sedhiu.
cu matura uscat inlesnesce imprastiarea praCasamicciola, stabiliment balnear pe insula
fului in camera, de aceea si se mature cu
Ischia, in provincia ital. Neapole, spre nord dela
putin udat sau invalita intent cirpa uda. vulcataul Epomeo, cu 4077 loc. (1881). 1881 si
In timpul iernei incaldnn C. prin sobe; dam 1883 a fost riju pustiit de cutreinure de pamOnt.

preferinta sobei de pimnt ars (de teracoti,

Casandra, 1) C., fica lui Alexandru I1iai, nefaianti, porcelan) sau de zid inaintea sobei de potul lui Petru Rares; a avut o fata numita Sulfier, de tuci, care produce eildura mai putin tana, care s'a cisatorit cu Alexandra Mavroegala i usca aerul prea tare. Bucataitia se sta- cordat Exaporitul.si care a nscut pe Nicolae Mabilesce inteun anex al C.-ei legat cu dinsa, de vrocordat, Domnul Moldovei. Din pricina acestei
unde vaporii si odoarea bucatelor nu pot intra inrudiri de pe mami cu Stefan cel Mare, Nicolae
lesne in camerile de locuit. Sarile i coridoarele Mavrocordat 4icea, ca se coboar din familia lui
trebue sa fie bine luminate si aerate, precum
Alexandru cel Bun. (Cf. Neculai Costin, Letopi-

latrinele, pe cari le aseztim afara de corpul C.-ei sete II; A. D. Xenopol, vol. IV.)
[I. S. F.]
le legam cu ea printr'un cmidor (v. art. Closet).
2) C., sotia lui Dutnitru Cantemir i fata lui
Oameni cu dare de mini adapteazi i o camera Sorban Cantacuzen, femeie vestita prin frumupentru bai.
seta ei. (Cf. Neculcea, Letopisete ; A. D. XeCurtea C.-ei trebue sa fie spatioasa, pavat
nopol, vol. IV.)
canalisati. Dad, C. are grajd scurgerile dinteinsul
Casanova, Giovanni Inc. C. de Seingalt, aven-

si

se vor conduce in canal. C. nu se poate intre- turier, n. 1725 in Venetia, a fost la inceput
tin carat daca nu este alimentata cu
preot, dar parisi aceasti cariera i cilatori prin
In abundanta ; in cotnunele lipsite de un serviciu teat-a Europa, devenind minima prin nurneroasele
public, care aduce apa in toate curtile, se con- sale aventuri amoroase, ce le descrise mai tfirtliu

struesce in curte, departe de grajdul si de la- In .Mmoires.c t 1798 in Dux in Boemia ca

trina, un put (o fntfina) cu pompa, care este bibliotecar.
mai salubru cleat puturile deschise, neacoperite
fra pompa.
[I. Felix.]
Casa all* edificiu in Waschington, in care locuiesce presidentul Statelor-linite i ministeitiile;
in mod figurat guvernid Statelor-Unite.
Casa de corectiune, stabiliment unde se trimit
osuditii la inchisoare. In Rominia, in virtutea
disposiliunilor legei asupra regimului inchisorilor

Casarca rutila, pasere, v. Califar.

Casarma, (ital. Caserma), zidiri pentru instalarea soldatilor dela sergent in jos, cu odai spatioase i luminoase, sale de spalat, mncat, de
giumastica, bucatarin odai mai mici pentru profesionisti, sergenti i pentru cancelarii, etc.
C. are coridoare largi, ca soldatii sa poata face
exercitii de arme pe timpul find nu pot exercita
In liber. C. se edifici pentru unul sau mai multe
batalioane, de preferinta pentru fiecare bataliou
In parte (sistemul pavilionar). Romanii vechi

din 1 Febr. 1874, inchisorile se impart in inchiseri de preventittne i inchisori de osnda.

C. de corectiune este o inchisoare de osindi.
Dupa lege ratite inchismile trebue sa fie im- aveau multe C., dintre cari cea mai renumita
partite in divisiuni pentru femei, majori i mi- era C. praetorianilor in Roma, zidita pe timpul
nori, fara coniunicatiune si supuse regimului ce- lui Tiberiu. In Pompeji s'au gasit C. construite

lular mixt. Defectuositatea de constructiune, lipsa dupi sistemul observat pina astasji. In evul mediu
de mijloace i necunoscinta importantei ches- nu erau C., neav6nd statele armate stabile; abia
tiunii penitenciarelor stint eausele, ca sistemul sub Ludovic XIV a zidit Vauban C. In Anglia s'au

www.dacoromanica.ro

Casatiune

745

Casca.

edificat multe C. frumoase, iar Francia edifica de casdtorii, adeca aproximativ 8 la 1 mie de
dala 1874 incoace C. grandioase.
locuitori. Aceasta cifra s'ar mari foarte mult,
C. cea mai moderna si frumoasa e cea din daca s'ar inlesni formalitatile cerute pentru casaDresda pentru 2 regimente de infanterie, cate torie, caci se constata un mare numer de uniuni
1 regiment de cavalerie si artilerie, 1 batalion fara cununie intre individi, cari se considera ca
de pioneri i unul de tren; are un arsenal, in cifsatoriti. Autori rom. dau acestor uniuni amuele
care au loc 1200 de trasuri. In aceasta C. se de C. nelegitime. Virsta medie la care se casaafla anca un spital, 1 scoala de cadeti, 1 scoala torean barbatii este de 21 ani la sato iA 31 la
de calarit, 1 deposit de echipament, mai multe orase; fetele se mrita la 21 ani. Timpul obicinuit
magazine, etc.
al casatoriilor este luna Februarie, inainte de

In Romania de vr'o 4ece ani se lucreaza postal Pastilor, si luna Novembre inaintea iernei.

la completarea casarmamentului trupelor. Sis- Media nascerilor de fiecare casa este de 4-5
temul de C. adoptat este col pavilionar. adeca copii. Din numarul de 45 mii casatorri, mai
flecare cladire sa nu cuprinda mai mult de un mult de 900 se desfac toti anii prin divort, adeca
batallen, deosebit de pavilionul de administratie, aproape 2 la suta. Aceste date se deosebesc putiu

uude isi are biuroul seful de regiment. Pentru de cele privitoare la tenle mari din Europa, tji
constructiunea C.-lor regimentelor teritoriale, ju- pun Rom. intre statele cele mai prospere, mai
detele sfint datoare de a prevea fondurile ne- cu sama in ce privesce nuptialitatea i numerul
cesare pentru constructiunea C. ce cacle pe te- copiiler de fiecare familie.
ritorul lor.
In Ungaria C. civila dupa multe si niari lupte
easatiune, desfiiutare, anihilare a unei hotariri a fost decretata in mod obligator prin art. de
definitive, date cu calcare de lege sau rara obser- 1. XXXI: 1894 tfi introdusa cu ord. ministr.
varea formelor cerute de legi. (v. Curtea de pres. Nr. 2020 din 1 Oct. 1895. Media 0.-Ion
casatie.)

elateria, ca taintt, este binecuvntarea

incheiate in Ung. in anii 1891-95 a fost de

138,745, adeca 9 la 1 mie loc. Din acelea s'au

sfintirea legaturii dintre barbat si femeie pe te- desfacut prin divort 1288, adeca 9 divortuii la
meiul credintei statornice,
promite mirele 1 mie casatorii noue.
mireasa pana la sfirsitul vietii.
a civila. Dupa Portalis filosofii considera
C. din punct de vedere juridic roma' n, este in actul casatoriei numai legatura celar doue
un contract KM care, dupa cum dice codul sexe, juristii numai contractul civil, iar canoCalimach, don persoane de sex osebit arata nistii nurnai taina. C. civila este un simplu
Cu un chip legiuit a lor vointa i hotarire de contract, in sensul ea-ria un barbat $i o femeie
a vietui intr'o legiuita insotire cu dragoste, Cu se obliga reciproc a convietui confinan cu scopul
frica lui Dumnedeu i Cu cinste, intee tovrasie de a conserva genul propriu si a-si fi sub innedespartit, de a uasce prunci, a-i cresce, a se ajuta treaga viat in ajutor. Ca ori si caro alt contract,
intre ele, dup putinta, la toate intamplarile. cade exclusiv sub dispositiunile legal ale statului,
Dar acest contract este el pur civil sau totodata prin armare C. e numai atunci valid si se poste
civil si religios ? Aceasta chestiuue, care in toate considera existenta, cand contractul se leaga in
tenle s'a discutat, este anca astadi controversata forma pretinsa de stat. Dupti." cuin statul cauta sa
in Romania. Inainte de 1865 C. era un contract elinuneze total sau in parte elementele bis. ale C.-ei,
religios. Codul civil a secularisat-o ; dar art. 22 C. civ. poate fi obligatorie, cand statul declara
din Constitutiune. cerand i benedictiunea reli- de valida C. numai in casul daca aceea se leaga

gioasa, a adus asupra acestei materii o mare inaintea forului civil ; facultativa, cand C. se poate
Jurisprudenta este mai mult dispusii lega in mod valid atat inaintea forului civil cat
sa considere acest contract ca pur civil Afara In biserica dupa voia si alegerea celar inte-

de aceasta grava controversii notam in legisla- resati ; C. de necesitate, cand impedimenta canotiunea romana urmatoarele puncte. In ce privesce nice nu permit legarea C. bisericesci, inirii pot
Impiedecarile la casatorie, exista impiedecari lega C. valida inaintea foralui civil (Nothcivilehe).
proibitive intre nas sau nasa si fin sau fina Este natural, ca bisericile nu privase de valida'
(art. 145 C. C.), l'are tutor sau curator si ne- nici o forma a C. civile, caci dupa dinsele C.
virstnica, intre tata, fratele, fiul tutorului si este o taina, pe care numai biserica o poate da;
pupila (art. 149 C. C.). Impiedecare desavirsita prin urniare coi ce leaga numai contractul civil
exista, dupa art. 143 C. C., intre asceudenti al C.-ei, anca nu ponte conta la recunoascerea
descendenti chiar nascuti din nelegiuita in- C.-ei sale din partea bisericii, dar si viceVersa,
sotire. Acest art., (lupa unii, ar recunoasce con- cel casatorit numai dupa doctrina biserich, nu
cubinagiul, dandu-i efecte juridice. Prootii pot este casatorit in sensul legilor de stat; o asfel

casatoriti, dar calugarii nu. Virsta legiuita de C. se considera de concubinat, iar pruncii
pentra casatorie este de 18 ani pentru barbati, de nelegiuiti.
si 15 pentru femei, dar se discuta daca legea
Casca, armatura a capului, faena din fier sau
cere ca ultimul an sa fie implinit sau numai otel calit, intrebuintata in evul mediu, inchisa.
inceput. Romanii se pot casatori in strainatate, In eraldica se pune deasupra scutului, aratand
ea si strainii in Romania, dupa formele cerute calitatea celui ce o pearta, si anume : Cand se
In locul unde ei se Mili si, in ce privesce capa- vede de fata, deschisa, e de cap incoronat. De
citatea, dupa legea lor nationala. Regable rela- obiceiu se intrebuinteaza putin intoarsa spre
tive la nulitati, la proba casatoriei, la drepturile dreapta, deosebindu-se prin numeral barelor de
datoriile sotilor, sfint mai toate luate dupa aur sau argint ce servesc de viziera. Astfel :
fi

legislatiunea franceza.

principii, ducii, etc.

o parta de aun cm 9

Din punctul de vedere s tatis ti c, in Ro- bare, ins veduta In fata; marchizii cu 9, irisa
mania s'au incheiat, in termin media, la an 45 mii putin intoarsa si de argint; corntii i vicomtii
Enciclopedia romana. Vol. I.

www.dacoromanica.ro

48

746

Casca

de argint ou 7 bare; baronii i gentilomii de noblefa veche u 5 bare. Nobilii de 3, generalii o

poarta de ()fe' cu 3 bare ; iar inobilifii de curand
o au de profil, in ofel, eu viziera lasata f ara
bare. De multe ori insa aceste regule sfint pufin
pastrate, confundandu-se unele cu altele. Boierii
ron-IA[14 cari n'au titluri straine, au de drept

Casino.

sarbeclit, fost in vas inicrit, statut, etc.) Substanfa disolvata in alcal sau In van stins servosee ca mordant la ingrosarea si lipirea colorilor pe sta.mbe, In zugrvirea edificiilor, ea chit,
ea fonduri la colorafiuni de fibre vegetale, obiecte

de ebenisterie, eta C., din care s'a scurs zerul,

e ca s dulce ; casul sdrat i preparat diferit e breo za.

poarte pe cea cu 5 bare. C. se pune deasupra

C. vegetal d sau legumina, este o substanfa
scutului In diferite feluti si are pe crescet co- albuminoidit, care se gasesce in seminfele plan-

roana corespuncj.etoare. ACji Usa se intrebuin- telor leguminoase : fasole, mazere, tinte, etc. Se
baza mai ales singura coroana.
[O. L.]
prepara din acestea extragndu-le cu apa i preCasca, (botan.) organ concav cu aparenta acestui cipitand cu acid acetic. Precipitatul de C. spalat
obiect; s. e. sepalul posterior dela limite de Omag ; cu alcoot i eter se presint sub forma de floperiantal unor Orchidee.
coni coagulafi, iar uscat devine lesne friabil.
Cascade, munfii, o parte a Alpilor maritimi
Caselli, Iban, abate, fisician italian, n. 1815
nord-amencani, 750 km. lungi; se intind in In Siena (Toscana), t 1892; 1854 a construit

statul Oregon si teritorul Washington. Cele mai pantelegraful, ca ajutorul caruia patea s'a transinsemnate piscuri sfint: Mount-Baker (3256 m.), mita manuscripte si desenuri. A publicat o reMount-Rainer (4400 m.), Mount-Hood (3736 m.) vista de sciinfe fisice ramita La Recreazioneg.
Nurniti C. dela cascadele formate de riul Columbia,
Casamata, ori ce adftpost sau local construit
care strataie aoesti munfi.
In zidarie 5i acoperit cu pamilint. Se intrebuCascarilla, numirea scoarfei dela Crotou Elu- infeaza in fortificafiunea permanenta. C. poate
teria Benn.; se folosesce in medicina ca tonica. sa fie eonstruita astfel ca sa serveasca de loCiscatul e o miscare respiratorica si anume cuinfa trupelor, sau sa fie organisata ca mi cono inspirafie inceata, profunda, cu gura larg des- cureze la aperarea uvragiilor de fortificafie, inchisa, tirulata de o expiralie mai mult sau mai staland in ele tunuri sau trupe, practicand in
pufin tina. C.-al e un simptom al lipsei de oxigen ; pdretele de fafa ambrasure sau crenele, pe ande
obvine totdeuna cand circulafia sangelui slabesce, sa se poata trage focuri. Actualmente toate aceste
s. e. la oameni obosifi.
locale siint boltite, bolfile stint de beton de o groCascaval, o specialitate de cas din lapte de sime de 2.00 m. si adesea de 3.00 m., pentru ca
oaie; se fabrica in ca.setiile mari de catra oierii sA se poatrt resista efeetelor explosibilor moderni.
romani ardeleni ca deosebire de locuitorii din La inceputul aparifiunii tunurilor ghintuite se
Sdcele (tanga Brasov), oari isi in oile lor in %coa partea dinainte a C.-ei cu tunuri, cate odata

Romania. C. este bine presat in falii rotunde, cuirasata. C. cuirasata acum este inlocuita ca

can]. 5-6 cm. groase; se conserva bine 1/2-1 an. cupola metalicd.
Kilogramul de C. se viudo 1.50-2.50 lei, sau 60 cr.
Caserta, provincie italiana (in Campania), nupana 1 fi. 20 Cr.
mita pant la 1871 Terra di Lavoro, 5974 km.'
Dupd analisole facute de nou, C. confine :
si 714,131 loc. (1881); se imparte in 5 cercuri :
a) C. nou de 3 septem ni b) C. veeltiu de 1 un C., alta, Nola, Piedimonto d'Alif e si Sora. Caapa
pitula C. Versailles-ul Neapolei, are 17,354 loc.
50.50/0
3914
caseinit si album. . 28.0%
(1881), un castel regal (zidit 1752 de regele
14.10/0
Carol III) cu o frumoasit gradilla' si un mare
unt
25.54
substanfe organice
apaduct; residenfa unui episcop.

fara azot (zachdr

sau lactoasa) . .
cenus (substanfe
minerale) . . . .

Caseta,

(franc.) 1) cutie mica, mai ales cu

2.50/0

1.4%

cheie, pentru a ptistra bani saugiuvaere ; 2) in sens

4.8%

6.0%

Cagar, odinioard capitala provinciei chineze

mai special: cassa particulard a unui principe.

(Cf. Rentabilitatea economiei de vite in ex- Turchestanul de est, in o regiune foarte frucploatafiunea mare. Bucuresci, 1889).
tifera, cu 60-701000 loc.; comercio insemnat
[Dr. G. AL]
cu bumbac. C. e inoungiurat cu un zid puternic
Cascheta, (franc. casquette), sapcit de postav de lut.
sau piele cu viziera (cozoroc).
Cash, (engl., pron. cae), bani gata; apoi i nuCdscioarele, I) C., com, rur. in Rom., j. Dfov mete unei mollete chineze.
cu 1209 loc. agricultori; are 1 biserica si 1 scoala ;
Casilinum, in vechime oras in Campania, pe
in partes de est a com. se ved ruinele unei ma- local unde se ella tufil Capua; insemnat prin
uastiri, numit a lui Negru-Vocla. 2) C., fost asediul lui Hannibal
manastire in Rom., j. Vlasca; aici se ved pieCasimcea, 1) C., ritilef in Rom. (Dobrogea),
trile mormntale ale boierilor Crefulesci pi Ba- isvoresce in j. Tulcea si se varsa iu lacul Tasau,
leanu ; astai servesce ca biserica de mir pentru j. Consta*. 2) C., coin. rur. in Rom., j. Tulcea,
loc. din com. rur. C. 3) C., com. rur. in Rom., formata din 6 cat. ca 2888 loc. Romani (1288),
j. Vlasca, formatft din 5 cat., toate situate pe Bulgari (561), Tatari (422), Turci (80), p. a.; are
proprietatea statului, vatra fostei manastiri C., 2 biserici ort., o giamie si 3 scoale. Loc. se ocupa'
avend in total 1340 loc. Aici a fost stabilit la in general cu agricultura.
1876 institutal ,Liuninag, in care pe tanga 4
C.
Casimir, regi ai Poloniei. v. Kazimir.
clase primare mai erau si 2 clase gimn.; la 1883 Prier, v. Prier.
acel institut a fost stramutat la Gaesci.
Casin, (itaL casino; dimin. din casa). Loe de
Caseina substanfa. ce se afla disolvat in lapte. intrunire spre a ceti, juca, etc.
Chiagul (din rama de vif el s'arad.) sau un acid
Capinu, 1) C., riu in Rom., j. 'han, atluent
o face insolubila, i laptele se coaguleaza (lapte pe dreapta al Trotusului ; isvoresce la hotarul

www.dacoromanica.ro

Casinum

747

Caspari.

Trans. si se varal in Trotus la Onesci. 2) C., atunci ajunse sub principi indieni mohamedani.
com. rur. in j. Bacau, pe vales riului C., for- 1586 a fost incorporat prin Aobar la imperiul
mat din U. C. si Curia avalad 1774 loc., 4 biserici si 1 scoaliti mixta. 3) C., fost manstire
In j. Bacitiu, in com. rur. Manastirea C., zidit la
1655 de Stefan Gheorghititi-Voda, care avea aici
curd mari domnesci, ale caror ruine se vd
astdi; mitinastirea C. cu casele domnesei din

cuprinsul ei era incungiurat cu zid de piatra

inaR i cu turnuri ; zidul a fost stricat de Mihaiu

Racovititi-Vodri la 1717, fiind-ca Nemdi i Ungurii

din Dehli ; 1752 supus de Afgani. Pela 1849 stA

sub suzeranitatea Angliei; tronul e ocupat de un
Maharadsa, administrada o conduo functionari
englezi.

tesiiturii fina i scumpiti, fama din

lana caprelor de Casmir de pe muntii Himalaia. Se fac mai cu samrt saluri pretioase in
capitala Casmir, cari exceleaziti prin fineta
prin supleta lor, cat i prin colorile si modelele
lor deosebite. In comerciul zilnic se vinde sub

veniau de se inchideau aici, criad pradau Moldova. Eguinenul Isaia Tarigriideanul la 1820 a numele de C. o stof fina de lana, lucia pe frita
intreprins sa faca din non zid imprejurul
si pe dos mai proasa.
nastirei. Biserica e frumoasa, inalt i mare; la
Cason, (magh. Kriszon) tinut tu Trs., In partea
dreapta este tronul domnesc cu marca terii Mol- sudica a cott. Ciuc, 360 km.', teritoriu mantos
dovei, asezat pe doi lei sil alaturi tronul mitropo- cu bradet, cu o poporatiune preste 6000 Magh.
litului ; icoanele sfint de pictura bizantina aleas.. pi Rom. Numirea o are data 1.1111 si muntii de
La 1821 biserica a fost profanat de Turci. Mana- acedas nume, cari despart coa. Ciuc de al Treistirea C. avea multi eitilugari pe la 1840; la 1742 Scaunelor si de Romania. Tinutul e stritaiat de
impreuna cu altele a fost inchinata sf. Mormnt riuri si prae de munte: C., Sete, Uz, Mocsvr,
de Constantin Mavrocordat; astadi servesce ea Bakmaj, Gubs, etc., piscuri de munti: Nebiserica de mir pentru loc, din satul Mana- mere 1650 m., Nyerges, Rpt 1300 m., p. a.
stirea C. 4) C., Manastirea C., com. rur. In j. Are multe isvore cu ape minerale data C. (JakabBacau, situata in vales riului C., cu 2509 loc.; falva, Rpt, C. mare).
[E. C.]
are 1 biserica (fosta manastire C.) i o scoala
Ca9ovia, (Kaschau, Kassa, Kosice), oras liber
mixta. Pamntul acestei coin, e bogat In pleura; reg. in nordul Ung., cottul Abauj-Torna, capitala
posede isvoare cu apa sulfuroasa, 5 isvoare cu acestui comitat, situat la dreapta riului Remad,
apa srat, piatr de constructie i piatra de var. ea 28,884 loc. (1891) af ara de militie (14,421 Magh.,
Aici se gsesce o fabrica de petroleu. (Cf. Dict. 3801 Germ. 9713 Slovaci). Catedrara frumoasa, de
geogr. al j.-lui Bacau. Buc., 1895.)
pe timpul lui Ludovic cal Mare, renovatA la 1877;
Casinum, in vechime oras infloritor in Italia, resident eppeasca; C. a fost in trecut si e si
ocupat 312 a. Chi'. dala Samniti; adi se atla in adi cel mai industrial si comercial orasdin nordul
locul C.-ului orasul Cassino.
Ungariei ; 'in C. se alla direcdune financiara,
Casiterita, mineral, oxid de staniu, cristali- directiune de poste si telegraf, comanda de corp
seaza in sistem patrat. Coloarea variaza dala si a cercului de intregire 34; aci este tabl reg.,
galben-brun la rosu-brun pana negru. C. e sin- tribunal, judecatorie financiara si de presa, progurul minereu de staniu ; se gsesce in impreg- curatur suprema, camera advocatiala, de indunatiuni i in filoane Insotind unele roce granitice strie si comerciu, etc.; institute de invtamnt :
(granulit, greisen, etc.) Giseminte mai impor- academia de drepturi, scoal reara si gimnasiu,
tante sant in Cornwall (Anglia), In Erzgebirge, seminar, preparandii (2), 13 scoale poporale publice
In statele California, Dakota si Virginia (St.- si 5 asile de copii ; suela agronomica, scoala de
Unite), in Mexico, China si pe peninsula Malacca. masine i alte scoale speciale ; museu, teatru,
Din aluviani se exploateaziti in Australia si pe societati culturale i filantropice, etc. ; In C. apar

5 foi si reviste. In privint industriala si comerciala C. deja in evul de mijloc forma emrletul), un instrument poriul Ungariei de nord ; in C. se afl fabrica
agricol de mana, compus dintr'o lama in forma de tatua, de masini, de mobile de lema si de
triunghiulara sau de trapez, intocinita spre a i-se fier, de parchete, de hartie, de bere, de senoinsidele inalaice.
Caslav, v. Ceaslau.
Casmaua, (arelul sau

fixa coada. Cu el se luereaza pamntul rnai

bine decat cu plugul i sapa, l'asa mai incet.
(La un hectar trebuesc 50-200 4i1e). C. englezesci siint cele mai bune, fiind de otel fara
vargii. C. se folosesce cu deosebire la cultura
de gradin si a viilor. Cultura cu C. a Belgie-

beala, de spirt, caramicli, etc. ; salama 5i uncile

de C. saut renumite. Articlii de comerciu, afara
de productele industriale, simt: vite, bucate, vin,
lemne, etc. Cornerciului servesce filiala bancei
austro-ung. i vr'o 6 banca. C. e centru de cai ferate. C. a fost intemeiata de colonisti germani,

nilor este renumita i cunoscut in lumea In- prin sed. XIV devine cetate i oral liber, in
treaga ca tuturor superioara.
secolii urmatori si mai ales dupalupta dela Metales
C. devine centrul Ungariei de nord 5i joaca rol
Casmenae, v. Camenae.
Cavnir numele complet C. si Giamu, pro- iniportant in luptele dintre Ardeal i Habsburgi.
vincie in India
I
estica, sub suzeranitatea Angliei, in Carol IH, dupa pacea dela Satmar, desfiintand
partea nord-vestica a mundlor Himalaia, de ambele fortreata, C. isi pierde insemnatatea politica.
parti ale Indului; 209,500 km.', cu 2.543,952 loc. Resida favorabil a orasului si drumurile de fier
(1891), cari vorbesc un dialect neoindic i sant ridicara C. la important comerciar.

cel mai fiamos tip de Indieni. C. e una dintre

cele mal frumoase regiuni, cu o vegetatie abondenta fructe gustuoase, pitimnt fructifer. Locuitorii sfint agricultori i pastori (tin oi, caprel
vite cornute); industria produce vestitele saluri
de C. Pana la 1341 a fost provincie neatarnati,

Caspari, 1) C., Carol Pavel, teolog Meran si

orientalistt n. 1814 in Dessau din earinti ovrei,

1838 traen la crestinism t 1892 in Cristiania

ca profesor de teologie la Universitatea de acolo.

Ser.: ,Grammatica arabicac, (2 vol., 1844-48);

Quellen zur Geschichte des Taufsymbolse, (3 vol.,

www.dacoromanica.ro

482'

748

Caspica

Cassianus.

1866 75) si numeroase tractate biblice si din ritil C. e navigabil, i ajunge la o latime presto
sfera istoriei bisericesci, serse in limba germ. 10 km. In 1885 a fost mai deaproape cercetat

si norvegiana. 2) C., Otto, scriitor filos., n. 1841 Efi scrutat de catra Wissmann, Dr. Wolf, Francois

in Berlin, dela 1877 profesor in Heidelberg. si Hans Hillier.

Ser. : Leibniz' Philosophieg. (1870); gUrgeschichte

Cassala, (Taka), provincie african. spre est dula
der Menscliheit, (2 ed., 1877); Grundprobleme Chartum, percursa de riul Atbara; 8100 kin'.,
der Erkenntnisthatigkeits (2 vol., 1876-79); ca 38,000 loc., cu locuri mooirloase. Capitula
Hermann Lotzeg, (1883); Grande und Lebens- Ca,ssala-el-Luhs, in departare de 385 km. deis
fragen der philosoph. Wissenschaftg, (1886), s. a. Chartuni, 10,000 loc. De present in posesiunea

Teudinta scrierilor sale este: a aduce in consonanta filosofia cu sciintele naturale moderne.
Caspica, Marea, cel mai mare lac pe pamnt,
situat intro Europa si Asia, se intinde dula nerd
spre sud in lungime de 1174 kin., avand latime
de 200-350 km.; are termuri scundi i n.siposi,

Italiei.

Cassandra, fica lui Priam si a Hekabei; avea

dela Apollo darul profetiei, dar nu era creduta ;

dupa ocupares Troiei cada prada lui Agamemnon,

care o duse ca sine ea sclava si ainoreza la

Mykene, uncle ambii fura ucisi de Klytaemnestra.

uumai la nord stint mai inalti. Punctele cele Cassano, localitati in Italia. 1) C. al Toni,
mai inaintate saut Cap achov si Cap Tiub- eras in provincia Cosenza, cu 7407 loc. (1881)

Caragan ; dintre sinuri sant rernarcabile: cel dela si un castel vechiu zidit pe stanci inalte ; 2) C.
Astrachan, cal dela Baku, Kisilagaci, Enseli, ce! d'Adda, (trawl in provincia Milano, cu 4883 loc.,
dela Astrabad, Carabugas si Cociac. C. e mar- vestit prin invingerea lui Suvorov asupra Fran-

ginita de trei laturi de Rusia, in sud de Persia; cezilor la 1799 si prin infrangerea suferita de
Rusii sustin pe C. o mica flota. Diutre orasele principele Eugen in lupta contra lui Vendome
situate langa C. apartin Rusiei (luriev, Astrachan, la 1705.

Cassel, 1) C. oras in depart. francez Nord,

drovsc, iar Persiei : Hassan abad, Barferus,Ferabad, arondism. Hazebrouck, ca 2596 loc. (1890); in

Petrovsc, Baku, Saliany, fortul Novo-Alexan-

Astrabad. Apa C.-ei e saratli. Navigatia e im- apropiere se afla urmele unei sosele romaue.
preunata cu primejdii din causa multelor bance
2) C. (Kassel) district in provincia prusiana

de nasip si a furtunilor mad

Hessen-Nassau, 10,114 km.' si 820,988 loc. (1890);

1) d ul a p de fier, in care se pastreaza se imparte in 24 cereuri administrative. 3) C.

banii 5i hartiile de valoare. C. cuirasate sau pan- oraf, pan la 1866 capitala ducatului Hessen,
Cassa,

terate stint cele mai perfectionate casse, construite din otel foarte tare, asa luck nu se poate
sfredeli decat dupa o mune indelungat. 2) C.
la institute si intreprinderi comerciale e acel despar(emnt sau local, in care se fac pltirile (se
dau si se primesc banii). 3) C. in inteles comercial

insemneaza banii gata, nurnerarul dialer in C.,

precum i registrul, care tine in evidenta nurnerarul (v. si Contabilitate); a plati per C.

plati au bani gata ; afaceri per C. sfint afaceri

dilnice, cari se pot incheia numai
C. de depuneri {ti consemnatiunic in Bucu-

situat pe ambule termuri ale riului Fulda in o

vale larga; cu 81,752 loc. (1895). Se imparte in

Altstadt, Oberneustadt, Unterneustadt si Hohenzollernstadtteil ; se distinge Oberneustadt, intemeiat la 1688 de emigranti francezi. Are 180
bulevarde si 19 pieta publice, niai multe biserici,
hare cari ces mai remareabila bis. St.-Martin ;
castel regal, galerie de tablori, museu impreunat
eu o mare biblioteca (170,000 vol. si 1600 manuscripte), mai multe casarme, 2 ginmasii, scoale
reale, industriale 5i comeroiale, seminariu; trei
gari; industrie infloritoare (fabrici de masini $i
vagoane, pianuri, chimicalii, etc.). In istorie se

resci, infiintata priu legea dula 8 Aug. 1876, primesce i pastreaza valori si bani, d impru- amintesee o localitate Chassala prima data la

muturi ; operatiunile ei in 1895-96 au fost de 913 sub regale Conrad I.

674.809,055 Lei.
Cassel, 1) C., David, literat ovreu, n. 1818
C. de econamiif alipit pe langa C. de de- in Glogau, dela 1872 docent la scoala superioara
punere si consemnatiuni in Bucuresci, infiintata ovreiasca in Berlin, 1- 1893. Ser.: Hebraischla 1881; in Sept. 1896 suma depunerilor era deutsches Wrterbuclig, (4 ed., 1889); glieschichte
24.157,616 Lei.
der jiidischen Litteraturg, (2 vol., 1872-74);
,C. de pastrarec (reuniune) in Seliste, Trs., Lehrbuch der jadischen Geschichte und Late(cott.
infiintata la 1884; capital social ratur, (1879), s. a. 2) C., Pavel Stefan, teolog
10,300 fi., format din mise it 100 fi.; profitul in luteran si literat, n. 1821 in Grossglogau din
1896 a fost fi. 7,410.95.
parinti ovrei, 1855 treat la biserica luter.
.C. de ptistrare in Mercureac, Trs., soc. pe funetiona dela 1868 ca predicator in Berlin,
aetii cu capital de 32,000 fi. infiintata 1898.
t 1892. A saris numeraose opere religioase,

C. de prevedere salt C. de retragere, institute istorice, istorico-culturale si literare.

infiintate sub garantia statului sau a comunei,
Cassia L., (botan.) gen de plante din fama.
av'nd menirea a inlesni lucratorilor adunarea Leguminoaselor-Caesalpineae, trib. Cassieae, resde sume mai mari, pentru casuri de boal san pandit pretutindenea in terile calde, in specii
neputinta, din mieile lor economisari, sau a asigura nuineroase, dintre cari unele se cultiva la noi
lucratorilor ori functionarilor o renta viagera.
In fiorarii. Foile dula a acutifolia Del. si C.

Cassagnac, Adolphe fi Paul, publicisti, v. Gra- angustifolia Vahl., ambele din Africa nord-estica
nier de Cassagoac.
pana in Estindia nord-vestica, se folosesc in meCassai, unul diutre cele mai puternice riuri dicina, ca laxativ,
Sennae.
[A. Pr.]
laterale ale riului Congo. Isvoresce in sud dula
Cassianus, Johames Massiliensis, intemeieCongo (120 1. sud., 190 1. est), in carsul ski ja torul semipelagianismului; a propagat in Orient
mai antaiu directiune spre nord, apoi spre vest ascetics; C. este intemeietorul monachismului

si se varsa In Congo. ln partes sa inferioara in Provence. t 432.

www.dacoromanica.ro

Ca.ssicus

Caste.

749

Cassius, gen de pasen i din grupa Deutiro- porunca lui Octavianus. El a fost si poet Eji a saris

strelor, familia Sturnidelor.

elegii, epigrame i tragedii, cari insa au peril
Cassini, 1) C. Giovanni Domenico, astronom
Castaldi, Panfilo, afirmativ inventatorul tipo-

si geograf, n. 1625 in Perinaldo lnga Nizza, grafiei ou litete mobile, n. 1398 in Feltre in

1650 prof. in Bologna, indreptit teoria miscarii

trabantilor lui Iupiter, statori timpul cursului lui
lupiter ; dela 1669, ca director al observatorului
astronomic din Paris, a descoperit 4 trabanti de
ai lui Saturn, a aflat legile miscarii lunei in jurul
osiei sale (legea lui C.); a lucrat i ca geodet;
t 1712. Scr.: Opera astronomica, (1666); Autobiografia lui C. in Mmoires pour servir it l'histoire des sciences, (Paris, 1810). 2) C. Jacques,

astronom, fiul lui Giovanni. n. 1677 in Paris,

1712 direct. observat. astr. de ad; t 1756 in

Thury !taiga Clermont. Observator eminent. Scr:

Trait de la grandeur et de la figure de la terre,

(Paris, 1718), etc. 3) C. Csar Franois, fiul

lui Jacques, n. 1714 in Paris, cunoscut ca geodet

excelent; t 1784.

Lombardia, unde intenteiit o scoala a sciintelor

frumoase, bine cereetata de straini. Pe aceasta
cale
se dice ca ar fi aflat Gutenberg sau
Faust despre inventiunea lui C. (Cf. Fumagalli,
La questione di P. C., Milano, 1891).
Castan, runnel poporal al arborelui fructifer
Castanea vesca Gaertn. (v. ac.) C. selbatec, C.
poreesc, C. calului, numiri poporale ale arborelui Aesculus Hippocastantun L. (v. ac.).
Castane, (zool.) numesc pescarii din Cristesci
(j. Iasi) coleopterile mari aquatice, ca Hydrophylos, Ditiscas, etc.
[Dr. N. Leon.]
Castanea Gaertn., (botan.) gen din fam. Cupuliferelor, trib. Quercineelor, cuptinde arbor'
ca frunzele alterne, mai adesea serat-dentate;
flori monoice. Acest gen are doue specii, ce creso

Cassino, v. Monte C.
In regiunile temperate ale emisferei boreale, una
Cassiodorus, Magnus Aurelius, istoric i om originar din Asia, (in Europa este indigeua sau
de stat roman, n. pe la 480 iu Scyllacium, a fost cultivata deja de mult), tA una se afla in America
secretarul regelui ostrogot Theodoric si sub urma- nordic.. Prin partile noastre cresce spontaneu
torii acestuia a avut functiuni inalte. t pe la 575, sau cultivat C. vesca Gaertn. vulgar Ca s tan,

lasand dupa sine mai multe opere istorice in- ale carui fructe comestibile stint numite Cas-

semnate.

[Dr. P. 0.]
Cassiopeia, dup mitol. gr. a fost mama Andromedei (v. ac.), pe care Perseus a scapat-o de
un monstru de mare.
C. este si numele unei constelatiuni pe emisfora nordica a boltei ceresci, avand rectascensiune de 344-480 i declinatiune de 46-700.
Se distinge prin 5 stele priucipale (2 de gr. II

t a n e. Aceste plante au proprietati adstringente.

C. vesca Gaertn., se cultiva pentru fructele sale
comestibile i pentru lemnul sea pretios. Invo-

lucrul fructelor este intrebuintat ca tinctorial,

iar scoarta arborelui se intrebuinteaza pentru
tabacitul pieilor i pentru fabricattunea cernelei.
1Z. C. P.]

Castanemeae, (botan.) sinonim Cupuliferae.

si 3 de gr. III), ce formeaza un W neregulat.

Heis asigura ea cu ochii liberi se pot ved in

(v. ac.)

Cassiterides insulae, (lat) se numiau in vechime insulele din fata coastei britauice si insula Wight; din C. aduceau Fenicienii cositor
si plumb.
Cassius, 1) Gajus C. Longinus, autorul principal al conjuratiunii contra lui Caesar ; 54-53
a. Chr. in resboiul contra Par(ilor, quaestor sub
Crassus; desi partisan al lui Pompeius, Caesar
Il agrati si 44 11 inainth impreuni cu Brutus
la dernnitatea de praetor ; totusi in acelasi au,
dupa ce *tight si pe sotul sea Brutus, concept\
planul asasinarii lui Caesar, pe care in 15 Martie
impreun cu
conjurati Il i executit; in Sept.
44 merse in Siria, isi intari armata i invinse
43 pe Publius Dolabella, care voia sa-1 alunge.
La vestea, ca se apropie Antonius i Octaviauus,

de alta dan un sunet destul de placut. C.-le le

gasim la Greci sub nutnele de Crotale (v. ac.),
si in tot Orientul au fost i stint un instrument

Castanete, (franc. Castagnettes), instrument

aceasta constelatiune 126 stele. In 11 Nov. 1572 de percursiune format din doue bucati de lemn
s'a ivit aici o stea de candescenta planetei Venus, tare sau de os, concave si legate impreuna ca
dar dupa 17 luni iar a disparut.
cele dou valve ale unei scoici, loviudu-se una

favorit pentru acompaniarea si marcarea ritmului

In melodiile dansurilor femeiesci. Adeveratele

C. au devenit populare mai au sama in Spauia,
Francia sud. i Italia sud., cu deosebire pentru
jocurile spaniole i neapolitane Bolero si Tarantella (v. ac.).
Castanos, Don Francisco Xaver de, duce de
Bayln, general spaniol, n. 1756; educatia mili-

tara a primit-o in Prusia. In rescoala contra

Francezilor (1808) a comandat armata din Andalusia, silind pe generalul franc. Dupont de
l'Etang sa capituleze la Bayln; dar mai trdiu f

batut la Tudela. In 1811 a luptat sub comanda

merse in Asia mica, se intalni la Smyrna ce suprem a lui Wellington. La 1843 a fost ales

Brutus, apoi trecura in Macedonia si se ciocnira tutor al reginei Isabella. -1- in 24 Sept. 1852.
42 la Philippi cu artnata dusmand; C. fit invins
Caste, clase de rang ale unui popor ; in gela prima ciocnire de Antonius i crednd si pe neral: clasa social. In Egipetul vechiu se deoBrutos batut, se lash s fie ucis de catra un sebiau: C. prima a preotilor, a doua a ostasilor
libertin. 2) Gajus C. Longinus, jurisconsult in- 13i a treia a celuilalt popor, care in diferite timsemnat in sed. I; serse insemnata opera ju- puri s'a imprtit in mat multe clase. Preotii s'au
ridica De jure
tntemeiit o scoala ju- impartit dupa rangul ce 1-au capetat dela deiridica 3) C. Parmensis, din Parma, unul diutre tatea, careia Ii serviau. Ei formau punctul central
asasinii lui Caesar ; comand sub Brutus si Gajos C.
sufletul vietii statului. C. ostasilor pe timpul
o parte a flotei; dupa lupta dela Philippi, 42 a. lui Herodot numera 410,000 arinati. Pamantul
Chr., merse la Sextus Pornpeius in Sicilia, pe terii a fost impartit intre rege, preoti i ostasi,
care Il parsi 36 si ajunse legat al lui Antonius ; iar C. a treia, parte ca arandasi, parte ca sclavi,
dupa lupta dela Actium 31 fa ucis in Athena din lucra pamantul tuturor. In India veche C. se

www.dacoromanica.ro

750

Castel

Castor si P61lux.

numiau: Sudra si Paria, dotf C. din clasa scla- de curte; mai apoi s'a dus la Paris, mide a si
viler, apoi Brahmanii, Ksatriya i Waisya, trei C. murit. C. a fost cn preferint poet satiric.
din clasa domnitoare.
[Atm.]
Castiglione, 1) C. delle Stiviere, eras in proCastel, fortareata mica, cetatuie ; zidire mai vincia ital. Mantua, cu 3720 loc. (1881) ; matasarie.
mare si frumoasa la teara. Castelan, coman- Aici invinse la 5 Aug. 1796 Napoleon I pe Austniacii
dantul garnisoanei unui C.
de Wurmser. 2) C. di Sicilia,
Castelar! Emilio, mare orator, om politic, pro- ora a in prov. ital. Catania, cu 8114 loc. (1881),
fesor si scnitor spaniol, n. 1832 la Cadix. Studilt cari cultiv matasa, vinul si olivele.
dreptul far pasiune la Madrid, in urma se ocup
Castilho, Antonio Feliciano de, poet portughez,
de studiul literelor si al istoriei. Incepa de vreme n. 1800, t 1875 in Lissabona; membru al acaa serie in ziarele democratice. In 1858 o carte demiei de acolo. Ser. principale: Cartas de Echo
a lui Ideas democrticas: la formula del pro- a Narciso, A noite do castelloc, Amor e Megresoc Il semnalit hunei politice. Guvernul
lancholiac, etc.
catedra de istorie dela facilitate, pe care o obtinuse
Castilla (span. Castilla), tinutul central al penprin concurs. In 1866 C. lu parte la revolu- insalei
simburele monarchiei spaniole ;
tiune, fa condamnat la moarte fji nevoit s fuga se imparte in C. veche i C. non& 1) C. cache,
la Geneva si la Paris, undo serse asupra mo- partea nordich a Spaniei centrale. apartine plaravurilor parisiene in timpul expositiei (1867) tourilor mai mari ale Europei, cu vai foarte frucarticole foarte frumoase. Cu ocasia revolutiunii tifere ; cuprinde provinciile : Leon, Zamora, Saladin 1868 el se intoarse din exil, fa munit mi- manca, Palencia, Valladolid, Avila, Segovia, Soria,
nistru si apoi presedinte al Corts-ilor isef al Burgos, Logrono si Santander; 104,229 km.2 ai
partidului republican, C. se artit ca unul din cei 2.681,676 loc. (1887). 2) C. nouti, partea sudica a
mai strluciti oratori si scriitori din veacul nostru. Spaniei centrale, putin cultivata, cuintinse stepe;

Castelfranco, eras in provincia ital. Treviso,

langa riul Musone, Cu 5247 loc. (1881). Aici
an reputat Francezii la 1805 o strlucita invingere asupra Austriacilor comandati de principele Rohau.

cuprinde provinciile : Madrid, Toledo, Ciudad Real,

Cuenca, si Guadalajara; 72,160 km.2 si 1.780,003

loc. (1887). Ambele provincii sant despartite prin

Muntii C.-ei, numiti Carpeto-Vetonica, ce se

intind dela nord-est spre sud-vest trecnd si in

Castellamare, 1) C. de Golfo, port in pro- Portugalia ; cei mai insemnati munti sant Sierra
vincia ital. Trapani, pe malul nordic al Siciliei, de Somosierra, de Guadarrama, de Axila si de
cu 15,303 loc. (1881), comerciu Cu cereale, vin Gredos, in Portugalia : Serra da Estrella si da
uleiu. Vechiul Emporium Segestae. 2) C. di Cintra. Istoria. C. din sed. VIII era sub regii
Stabia, oras in provincia ital. Neapole, langa dinAsturia, cari guvernau C. prin conti indigeni,
mare, pe ruinele vechiului Stabiae, cu 24,914 loc. dintre cari unii erau aproape independenti. 1026
(1881), santier, comerciu i isvoare minerale.
C. treca la regale Navarrei, iar 1035 C. veche o
Castelli, Ignat Francisc, poet dramatic germ., primi Ferdinand I, care uni C. veche on Leonul
n. 1781 in Viena; t 1862. A scris preste 100 de sub numele de regata! C.-ei. Urmasii acestuia
piese teatrale pline de humor si foarte populare impartira de non regatul, cucerira regata! Tope timpul sou in Viena.
ledo dela Mauri, dndu-i numirea C. nou; 1230
Castellon, 1) provincie spaniola in fostul regat Ferdinand LLI un regatele de non. Prin casaValencia, are 6465 km.2 2) Capitala provinciei toria Isabellei de C. cu Ferdinand de Aragonia,
C., mmHg, C. de la Plana, ea 25,193 loc., co- la 1479 se unira definitiv ambele regate formnd
merciu insemnat, panzarie.
regata! Spania.
Castilloa Cervant., (botan.) gen din fam. UrtiCastelnuovo, (slav. Erceg Novi), eras in Dalmatia, capitanatul Cattaro, la intrarea in Bocche caceelor, trib. Artocarpeelor, cuprinde arbori cu
di Cattaro, 1120 loc. (1890), cu ziduni vechi de frunze alterne scurt petiolate, flori monoice, discetate, spital mare militar; in apropiere se pro- puse in capitule dense. Aceste plante contin in
iuteriorul lor un suc laptos. C. are 2 sau 3 specii,
duce vinul marzemin.
Castelnuovo, 1) C. Leo di (pseudonimul con- ce cresc In America centrala si in insula Cuba.
telui Leopold Pull), scriitor ital., n. 1835 in C. elastica Cervant. este specia cea mai imporVerona, si-a astigat merite mai ales ca autor tan* cei latexul ski alb, foarte abundent mai
dramatic; a scris i poesii lince. 2) C. Henric, cu sam, in tirnpul ploilor, produce Cauciu c,
romancier ital., n. 1839 in Florenta ; a fost aplicat care se obtine in diverse moduri.

[Z. C. P.]

Castitate, virtutea moral de a infrina boldul

la o firma comerciala pna la etatea de 31 ani,
and a iesit de acolo in s'a facut ziarist. Primul sexual. C. celor necasatoriti se (lice virginitate.
roman 1-a publicat la 1872; de atunci a mai pu- La C. in sans shins se obliga peutru totdeauna
blicat o serie de romane si novele, cari i-au persoanele monachale, diaconii i preotii veduvi
castigat un loe de frunte in literatura ital. mo- la ortodoxi, la rom.-cat. toti preotii. (v. Celibat.)
[Dr. Is. Marcu.]
derna. Traiesee in Venetia.
Castor, mamifer, v, Bibru.
Castelvecchio, Richard, cu numele adevrat
Castor si Pollux, in mito!. gr. si romana (la
conte Iulius Pak scritor ital., n. in Verona la
Greci sub numele Dioscuri [v. ac,], la Romani
1817; s'a distins ca 5i flul ski Castelnuovo
and Castores, cand Polluces), doi juni in armape terenul literaturii dramatice.
Casti, loan, poet ital., n. 1721 in Monte- tur stralucit, ea mantele de purpur si pe doi
fiascone, t 1803 in Paris ; in orasul natal a fost cal albi, i despre cari se credea ca intra in lupta
prof. de teologie, apoi s'a dus la Roma, Firenze pentru favoritii ion, iar dupa invingere dispar.
si cu Iosif II la Viena; cu fiul ministrului Kaunitz Locrienilor li-au ajutat in btalia dela Sagra,
a calatorit aproape pria intreagi Europa, s'a re- iar Romanilor in bittalia dela lacul Regilus in
intors apoi la Viena, mide a serie pentru teatral contra Tarquinilor. Dictatorul Posthuraius i-a

www.dacoromanica.ro

Castorea

Casuri.

751

vidut, si pe o stint% a dig i urna de co

pita a calului lui Castor. Ei au venit si in Roma,
si in fond roman la isvoral Iuturnei si-au adipat
eau
i au dus scire despre invingere. El se serbatoriau la Idele lui Iulie, cind junii calareti din
Roma, inarmati FA imbricati in haine serbatoresci, mergeau in procesiune.
[A.tm.]
Castorea, produs de origine animali; se gsesce

recunosca pe C. de sotie legitirn. Soartea ei tragica a dat sujetul mai multor scrieri dramatice.
Castru, v. Campament ai Cantonement.
Castra, (lat. pluralul dela Castrtun), numirea

situat foarte frumos pe istmul, care leagi o inaula In lacul de Castoria cm uscatul. Locuitorii
in cea mai mare parte sfint Greci ; este de notat
ea multi intre ei stint de origine bulgarii. Vr'o

trace prin India orientaba gi lands noua, cu

cap si grumaz roau si vfinet; ea pene in forma
de fire subtiri, ce au mare asemanare cu peral;

oraselor romane, cari s'au desvoltat pe local

fostelor castre sau tabere, s. e. Castra Batava.

(Passau), Castra Regina (Regensburg), etc.

Casualism, teorie filosofica care sustine, di tot
in doug vesicule, cari fac parte din aparatul ceca ce se petrece in lume e numai in tm piare.
genital al castorului (C. feber EA C. americanus). Casualit ate, ceea ce supune total intimplarii,
Se intrebuinteaza in medicini, ca antispasmodic. accidentului.
Castoria, ora 4 ea 11,000 loc. in Macedonia,
Casuar, o specie de pasare alergitoare ce pe-

350 de case stint turcesci,

cu trei degete la picioare ; C. din India cu creasta,

cel din Olanda noua fara creasta pe cap.

(Spaniofi). Element arilminesc, afara de abia Casuarineae, (botan.) familie de plante dicotyle
20 familii cu simteminte grecesci, nu locuesce inrudite cu Cupuliferele, ce reset) mai ales in
aici. C. este eras important ca sediu al autori- Australia. De habitul unui Eguisetum, ele se
tatilor turcesci, ca cel mai nordic centru al Gre- cultiv la noi in florni; in patria lor
eismului. In C. se lace mare comerciu cu piei. cel gran e foarte pretuit.
[A. Pr.]
Castorin, stofi de ln de calitate mai liana,
Casuistica, sciiuta prin care se resoalvi tnteun
en peri scurti, amestecati ai ea per de castor. mod hotirit, dac o fapta oarecare este buna
Castra-nova, sta.tiune roman, in Rom., j. sau rea. Cu ajutorul ei, stoicii, morallatii evului
Romanati, probabil la sat. Cacaleti; e indicat media ai, mai tirdiu, in timpurile moderne, iein tabla Peutingerian cu cuvintele: Castris suitii, resolvau casurile grele de consciinta. De
si 100 jidovesci

novia IXX millia passuum.

aceea Kant o numesce Dialectica consciinlei moCastrarea, operatiune prin care se face extir- rale. De multe ori ins unii (rnai cu sama iesuitii)
parea testicolului si a anexelor sale. Indicati resolvau casurile grele de consciinta in favoarea
este aceasti operatiune in casuri de afectiuni, celui ce pkituia, i pentru casa ajungi la aceasta,
cari pe ling4 cii tind a distruge testicolul, ame- se intemeiau pe done) principii absolut slabe din
ninta si vista bolnavului, sau in consecintele lor, punct de vedere rational ai moral. Era principiul
in inod fatal, duc la suprimarea functiunei sexuale z opiniei probabilec, in virtutea areia era destul
a organului. C. se practici la oameni i pentra ca sa se gaseasca im argument ori cat de slab si
a le pastra vocea. C. se face mai cu sama la ani- de departe, pentru ca faptul si fie declarat bun ;
male (cocosi castrati, numiti claponi; cai, boi, etc.) pi principiul directiunii de intenfie (scopul scusa
Castrarea plantelor, suprimarea voluntar ori mijloacele), prin care ori si ce fapt era declarat
accidentali a organelor reproducitoare mascule bun din momentul ce se putea descoperi un fapt
(stamine/e) dela o planta si transformarea, prin mai malt sau znai putin bun la spatele lui. Din
urmare, a floarei ermafrodite in floare unisexuata aceasti pricini C., mai ca sama dupa reactiunea
femela. Operatiunea, In primal cas, se face ca In contra religiunii catolice, dala sfiraitul secoscop ca si se impiedece fecundarea plantei prin lului trecut, a fost desconsiderati, condarnnata si
propriul sill polen (autofecundafia, sr. ac.), ai sa socotit ca un fel de art, prin care omu/
permiti fecundarea cu polenul dala alt individ egos negustoresce cu Thunnedeu valoarea mosau dela un individ dintr'o specie vecin. C. rald a faptelor lui. C. Iasi nu poate linisci deck
trebue si se faci eu mare precautiune si ca malt consciinta color slabi si miei, nici odata pe a
inainte de desvoltarea auterelor. C., in al doilea celor tari pi virtuosi. De altminteri C., in afari
cas, se datoresce desvoltarei unor ciuperci pe de exageririle unorai ca iesuitii Molina, Escobar,
stamine, facinda-le sterile, on prin atacarea Sanchez, etc., e o sciinti foarte subtila si foarte
acelorasi orgaue de catri insecte.
serioasi, care a ocupat spirit man si care poste
Castravete, numole popular al plantei Cucumis ocupa pe toti cei ce vor s faci in viata practici

sativus L. (v. ac.)

o aplicatiune tit mai dreapta a inaltelor prin-

Castrenses populi, popond cetatii, adecti acei cipii de morali.

[Dragomirescu.]
locnitori ai Unganei, cari pe timpul regilor din
Casula, la rom.-catolici vestrantul liturgic, ce-I
dinastia arpadiani, si i mai tirdiu, pritniau in imbraca mai pe deasupra ,preotii, dud celebreazt
anindi pmnturile apartinkoare cetatilor.
liturgia (v. Felon.)

parte din recolti erau obligati a o da erariului

Castira,(sprtur).Cind se lovesce un mineral cu

regesc i trebuiau ski presteze i diferite lucran ciocanul el se sfarmi si presinta diverse aspecte

pentru cetate si comitat.

Castres, capitala arondismentului ca acelas
name in depart. frc. Tarn, in valea riului Agout,
et/ 19,126 loc. (1891); postavirii, tibacarii, fa-

in sfirmitura. Asa cind se separa in lamele se

brica de hart-i.e.

cristale lungi pi fibroase, se dice C. fibroasd ; cnd

dice C. lamelarti ; cind suprafata presinta puncte

stralucitoare dese, se dice sacharoidd sau gra-

nular; dind suprafata de sfarrnare presinta

Castriota, v. Scanderbeg.
suprafata de sfarmatur e rotundita ca o scoici,
Castro, Ines de, amanta. infantelui Dorn Pedro se dice C. concoidlt, etc.
[V. C. B.]
din Portugalia i damil de curte a sotiei acestuia
Casuri, forme gramaticale, prin cari substanConstants, de Castilia., ucisa 1355 din ordinal tivele arata diferitele raporturi din 4icere. In
regelui Alfons IV, dupa a anti moarte Pedro limba rornfinA substantivele au 5 casuri: 1) No-

www.dacoromanica.ro

752

Casus

Catalonia.

minativul, respunde la intrebarile: cine, c e? cripte familiare infrumsefate in mod corespun-

N. in tjicere de regula e subiect. 2) Acusativul, Otor cu frescuti. Numeroase stint i sarcofagele

resp. la intreb. p e cine, ce? A. in (Pere de din marmora Cu icoane din V. i n. Testament.
regula intregesce infelesul unui verb ca com- Cele mai insemnate dintre C. la Roma stint:
plinire directa. 3) Genitivul, rasp. la intreb. a a sf. Calixtus cu mormintul sf. Cecilia, cea cu
c ui ? G. arata un raport de posesiune i figu- mormintele mai mutter episcopi ai Romei din
reaza de regul ca atribut in qicere. 4) Dativul, secl. III liinga Via Appia, a sf. Sebastian, a
resp. la intreb. cui ? D. de regula intregesce Domitillei, a sf. Petru i Marcelinus, a sf. Prisinfelesul unui verb (sau adiectiv) ca complinire cilla. Cele niai veeln C. dateaza din secl. I
indirecta in cjicere. 5) Vocativul este casul chie- d. Chr., in secl. V s'a parsit obiceiul de a se inmarii (provocarii) sau al mirarii, nu exprima nici morrnkta in C. Neapolea, Siracusa si Parisul, etc.
un raport sintactic.
anca isi an C.-le lor. In veacurile prime de
Casos, (lat.) cas, intAmplare.
frica pagnilor fineau crestinii serviciul divin in
Casus belli, causa resboiului ; ori ce eveniment C. Cf. de Rossi : La Roma sotterranea cristiana,
sau fapta, care ar put causa resboiul ; cas in 3 vol., Roma, 1864-77; Inscriptiones christianae
care resboiul ar deveni inevitabil. Motivele sau urbis Romae, 2 vol. idib. 18.57-89 si Bollettino
pretextele, prin cari se justifica resboiul, se num esc di archeologia cristiana, dela 1863 pftna actin'
C. b.; acesta este indicat de obiceiu in un ulti- 26 vol.
matum, ce se adreseaz adversarului, ori in o
Catacresa, (grec.) abus, extonsiune, imitare. In
comunicafiune scrisa sau verbala, care ii este stil este un fel de metafora, la caro se recurge de

pusti in vedere in termini mai mult sau mai

pufin precisi, sau intr'o circulari catra agenfii
diplomatici, etc. and C. b. nu este decat un
pretext de agresiune, statul care-1 indica are

nevoie, chid cineva nu atta nici un cuvnt potrivit

in bimba, peutru ca sa exprime ceea ce voiesce.
Se folososce cu predilecfie la ghicitori. Unii reteni

infeleg sub C. o metafora indrazneafa s't pufin

contra lui opiniunea publica a celoralalte state. cam aspra.
Casus reservatus, (teol.) casttri reservate, se Catafalc, podiul mai inalt, de regula provOut
dic crimele mai mati si mai infioratoare, dela cu trepte i invalit cu ceva tnaterie neagra, pe
cari in sf. taina a marturisirii nu pot deslega care se aseaza sicriul unui reposat.
confesarii ordinari, ci dreptul de a deslega pe
Catagrafie, recensemnt, inventar.
penitent dela un atare pecat si-1 reserva siesi
Catalani, Angelica, faimoasa cantareafa ital.,
episcopul ori poutificele roman.
n. 1779 in Sinigaglia, t Paris, 1849. Avea o
pasere, v. Bibilica.
extensiune excepfionalit, atingnd pe sol supraCatabasis, dupa mitol. roman era o cji din acut fara a pierde nimio din dulceafa si claVele serbatorilor glinei Magna Mater (v. ac.) ritatea timbrului si pe langa aceasta o u.$urinfa
EA ale fiului su Attis (v. ac.). Skbatorile fineau uimitoare in emisiune, neintrecuta in cromatism ;
din 22 pina la 27 Martie, cand mama i cauta C. a dat preste delta milioane de lei in binefaceri.
fiul. piva 23 Martie se numia C., era i de post
[T. C.]
si de jale (ca la crestini Vinerea Pastilor).
Catalaunii, popor gallic in evul vechiu; lo[Atm.]
cuiau in Champagne de astatn, dealungul finCatabollnos, de origine grec, sol al sultanului viului Marne. Capitala fern lor a fost DuroMohamed H, trimis impreun cu Hamza, pasa catalaunum, aJi Chalons-sur-Marne. In apropierea

din Vidin, la Vlad Tepei (1456-62), domuul aeestui oras au fost situate Ca' mpurtle catalaunice
Muateniei, eu insarcinarea s puna prin sur- (Campus Catalaunicus san Maureacus), pe cari s'a
prindere nuina pe domnul muntean, care facuse intnylat sangeroasa lupta intro Antms, belipregtiri de lupta in contra Turcilor ; Tepe ins ducele roman, si Attila, regele Hunilor la 451.

infelese cursa ce i-se pregatia i prinse intregul

corp de ostire al lui Harnza, impreuna co acest
pasa i ca grecul C., si-i trase in apa, infignd
pe Hamza spre batjocur intr' o fapa mai malta.
Cf. A. D. Xenopol, Int. Rom. II. 281.
Catacaustica, (grey.) termen de fisica-matematica ; curba fermata de focarele razelor reflectate in oglint]ile sferice concave.

Catalectic, v. A.ca talectic.

[T. F.]

Catalepsia, un morb de creer sau de nervi, de

sine statator, sau ca complicafiune a altor morburi
cerebrate saude nervi (historie, epilepsie, chorea,

etc.). Se caracteriseaza prin aceea, ca pacientul

piercind consent* de tot sau in parte, remtine
imobil in posifiunea, in care se atla in inoinentul
Catacombe, localitafi suterane destinate la vechii atacului cataleptic si in once alta posifiune i-s'ar
crestini pentru inmonantare ; cele mai insem- da in decursul acestuia. Atacul cataleptic are
nate si mai cunoscute stint cele din Roma; acestea durata diferit cilteva momente liana la mai
formeaza galerii lungi i ramificate, adeseori multe Itun ; in cele mai multe casuri revine la
mai multe caturi preste olalta, sapate in colina intervale mai scurte sau mai lungi.
Cam pagn a ; numai arareori se intrebuinfau catiere
Catalog, consemnare sistematica, lista.
parasite ; in parefii galeriilor, adeseori foarte
C. ceresc, arata locurile stelelor fixe pentru
guste (0.80 m.), de ambele parfi langa si preste un timp determinat, dimpreuna cu datele newolalt se ails sapate excavafiuni lungurefe patru- sane spre a le determin, locurile i pentru alte
unglnulare de marimi neegale, cari stint inchise timpuri. Cel mai vechiu C. c. este al lui Hipparch
cu lespet,li de piatra sau teracot, pe cari se dela 128 a. Chi., dupa care se crede a fi compus
atta insemnat numele mortului. Afara de aceste Ptolomaeus Almagesta sa. Cel mat bogat C. c. este
gropi simple, se gases i altele artistic lucrate, al lui Argelander, cuprinde 324,198 stele de pe
cu boltitura (arcosolium), avnd parefii infrum- emisfera nordica pana la 20 lat. sudica.
sefafi cu picturi ; in unele locuri se largeau gaCatalonia, (span. Cataluna), odinioara ducat,
leriile formnd asa numite cubicule, si in parte partea nord-estica a peninsulei pireneice ; se

www.dacoromanica.ro

Catalpa

Catarg.

753

compune din pro vinefile Gerona, Barcelona, Tarra- calda se folosesce pentru casagrabeascg coacerea
gona ai Lerida; 32,196 km2., si 1.752,033 loc. umflaturilor.
[Dr. L. P.]

(1887), cari se ocupa cu agricultura, economia

Cataplexia, termin invechit peutru apoplexie
de vite (oi, capre, porci), matsaritul, albinaritul (v. ac.).
si pescaritul; montanistica e neglijata, deai se
Catapulta, maaing de resboiu, Cucare se servia
afla fier, sare, carbuni de piatra, pucioasii a't In antichitate pentru a arunca blocuri de piatra,
marmora. Locuitorii vorbesc un dialect, ce se ghiulele de metal, etc. Sf. Scriptura ne arata
deosebesce de al Castilianilor, un dialect pro- Intrebuintarea C.-ei de Ovrei pe la 777 a. Chr.
venal ; stint deatepti i vig-uroai. Pe thnpul Ro- C. se baseaz pe principiul elasticitatii tensiunei
manilor C. forma provincia Hispania Tarraco- coardelor. Un brat de pirghie angajat cu o extrenensis ; pe timpul migratiunii popoarelor fit ocu- mitate de un manunchiu de coarde, poarta la
pata de Alani, apoi de Visigoti; la 1137 fit cealalta extremitate un fel de lingura mara, in
incorporata la Iragonia, iar dela 1479 e o parte care se pun greutatile de aruncat ; se bandeaza
integranta a Spaniei.
bine pirghia, si cand se lasa liber se lovesce de
Catalpa, Jus., (botan.) gen din fam. Bignoni- un opritor vertical, oprind astfel pirghia brusc,
aceelor, trib. Tecomeelor, cuprinde arbori san iar greutatile stint aruncate inainte.
arbusti cu frunzele simple opuse sau verticilate
Catar, inflamatiunea membranei macease a
cite trei; florile hermafrodita stint dispuse la diferitelor organe i aparate (gura, nas, tubul
virful ramurilor in panicule sau coryrn be. C. are digestiv, cile urinare, etc.). Se caracteriseaza
vr'o 6 specii, ce creso prin China, Iaponia, America prin o secretiune mai abundanta anormala a suboreala si India occidental. Unele specii se cul- cului mucos. C. pulmonal (acut, chronic) cu
tiva ca plante ornamentale prin parctui, gradini simptomele: tusa, espectoratiune. etc.
si alee, asa este C. bignonioides Walt. (sin.
Cataract, caderea apei dintr'o inaltime oareBignonia Catalpa L.), C. Bungei C. A. Mey., etc. care; se formeaza pretutindenea, unde alvia riului
[Z. C. P.]
sau pareului cobeara repentin. C. stint fenomene
Catalpugul, mare i mic, doug riuri in Basa- trecatoare n cursul formatiunii riurilor si
rabia, cari curg aproape paralel prin judetul dupd Peschel
stint indicii pentru etatea lor
Isinail i, treciind prin valul de jos al lui Troian, tinera. Prin erosiunea gisemintelor, ce servesc
se varsa impreung in lacul Catalpug.
riurilor de alvie, C. se tot retrag, apoi se transCatamarca, provincie in nord-vestul republicei forma in repejuui ai in urma dispar ai aceste.
sud-americane Argentinia, are 90,644 km2., si In clisura Dunarei (Poarta de fier) au putut sa
110,000 loc. (1889); parte platou muntos ea vai fie candva mai multe cataracte; C. Rinului dela
fructifere, parte aes lipsit de atta. Locuitorii sfint Laufen e pe cale a se transforma In repej une.
pastori, agri- i viticultori; din munti se scoate C. aflam pe toate contineutele, Africa mai cu

arama. Capita/a C. are 7500 loc., intemeiata sama e patria lor, insa cele mai inalte ai gran-

dioase stint cele din America: Yosemyt in Cali-

la 1683.

Mande, mai nainte Stramba, com. rur. in fornia al Niagara in Canada.

[V. B.]
Rom., j. Dolj, situata langa Dunare ; are 1172 loc.,
Cataracta, ori ce turburare a lentilei ochiului.
1 biserica i 1 scoala mixta; mine de ziduri antice. Se deosebese : C.-e progresive, cand se turbura
Catania, provincie ital. in Sicilia, cu 5102 km2., lentila intreaga, si C.-e partiale sau stationare.
si 563,457 loc. (1881), cari cultiva granele, canepa, O lentila total turbare a unei persoaue tinere
matasa ai via; industria se marginesce la fabri- are inclinarea spre inmoiere i topire ; in virsta
cate din bumbac i matasa. Capitala C. (in vechi me mai inaintata se pot inmoia cel mult partile
Catana), cel mai frumos oras al Siciliei, e situata corticale, nucleul (simburele) lentilei resista in-

la poalele muntelui Aetna, in fructifera i frumoasa Campagna di C.; are 98,529 loc. (1881);
residenta unui episcop, o catedrala din sed. XI,
universitate dela 1445, care a avut in titnpurile
trecute pana la 2000 ascultatori, si Academia

moierii si topirii. C. se ivesce la oarneni betrttni

(C. senilis) si dup resiuni (C. traumatica), apoi
in decumul diabetelui, la morbi ai chorioideei
ai retinei, corpului sticlos ai irisului. C. se dice
matura, cand substanta intreaga a lentilei e turGionia (fund. la 1823) cu colectiunile sale isto- bure, ai ipermatura, cand incepe a se contrage,
rico-naturale ; industrie insemnata; port maritim a-si micsora volumul. Tratamentul C.-ei e opecu un comercia mariaor. C. a fost fundata la rativ; prin extractiune se departeaza lentila din
bulb ; prin discisiune, intrebuintata la persoane
729 a. Chr.
Catanzaro, provincie italiana, are 5975 km2., tinere, se bucatesce lentila, pentru ca apoi sa
si 433,975 loc. (1881), se Imparte in cercurile se resorbeze. Dupa operatiune se aplica la ochiu
C., Cotrone, Monteleone di Calabria si Nicastro. lentil (ochielar) convexa.

Capitala C. are 22,206 loc. (1881); residenta Citaratoare, un ord din clasa Paserilor ; v.
unui opiscop; comerciu cu vin, matasa si oleiu. Agatatoare.
Catapeteasma, v61111, care in biserica legii vechi
Catarg, (marina) piesa lunga de lemn, destidin Ierusalim despartia partea bisericii numita nata a suporta vergile, pe cari se intind velele
Santa,' de Santa Santelorc, unde se afla sicriul bastimentelor. De ordinar se face din 3 bucati ;
legii, toiagul lui Aron ai mana.
partea de jos numita coloana este uneori facuta
Cataplasma, Compresa,Obtojeala,C.lui Priess- din tabla de fier indoita; bucata a doua constitue
nitz, aplicarea pe oaresi-care parte a corpului C. gabierului, iar a 3 arboretul. In marina C.
a unei sau mai multor paturi de panza muiate se numesc arbori. Cand vasul are 3 C., col din
In apa rece, apoi stoarse ai acoperite Cu altele prova se numesce: arborele mic; cel din mijloc
uscate, lasandu-se locului, pana' ce se sbicesc. arborele mare ; cel din pupa: arborele artimon.
Indicat este mai cu sama contra afeetinnilor Pe vasele cu 2 C. cel din urma e suprimat. C.
exsudative chronice Cu scop de resorbare. C. inclinat dela prova vasului se nutnesce bompres.

www.dacoromanica.ro

754

Catargiu

Catargiu, veche familie rom, originarg din Mun-

Catatonia.

asasinat la eairea sa din A.dunarea deputafilor

tenia. Ali 2 ramuri: una in Moldova, cealalta in 4iva de 8 Iunie 1862, cand se cobora in tra-

in Muntenia. La 1604 e intalnit primul din aceasta sura cu prefectul polifiei N. Bibescu de pe dealul
familie, cunoscut: Ion C., vel spatar, poste acelaai Mitropoliei din Bucuresci. Asasinul a remas neou M. Ban Enache C., cunoscut dela 1616 sub ounoscut. (Cf. Lug. Demetrescu, Discursurile lui

Radu Mihnea. Beier insemnat in prima junnit.

a seal. XVII, el lua parte la lupta dela Dudesci
intro Radu XI ai Mateiu Basarab, in urma careia
f silit sa fuga, cu Dudescu i cu Radu, invins.
Averile ii fura confiscate si (Waite Banului
Dobrotnir Kretzulescu. Trecand in Moldova, se
puse in serviciul lui Vasile Lupul, pe care 11
ajuti adesea, avand rang de postelnic. El ava

un frate, pe Stolnicul Nicolae C., care Ran

parte ea i dinsul din partida adversa lui Mateiu
Basarab. Ele numit inteunele parfi (Sincai) xCan-

tariciul; iar in vechile chrisoave numele se

seria Katardziu. In cronice nu se vorbesce in

Barbu Katargiu, Bucur. 1886.)

C. Lascar, capul partidului conservator din

Romania, n. Nov. 1823 in Moldova, invafa in

pensionate private, intra de tinrn administrafie,

devine sub Veda Sturdza prefect la Iasi ai Galati,

1857 membru al divanului ad-hoc din Iasi,

participa la resturnarea lui Caza (11 Febr. 1866),

devine membru al Locotenenfei domnesci i primal
ministru-president dupa sosirea Principelui Carol
(10 Main 1866), are insemnatul merit de a impiedeca abdicarea Principelui in urma miscarii de pe
strada dala 11 Mart. 1871 ai de a presida primul
minister mai durabil (Mart. 1871-3 Apr. 1876), e

timpurile mai apropiate de ramura aceasta din dat de Camera liberala in judecata impreuna
Muntenia. Din ea faces pate Barbu C. In Moldova ou foatii si colegi (Julie 1876), dar acusarea se
insa, ea se distinse mult timp. Fiul lui Enache, retrage in 28 Ian. 1878. President al Camerei in
Apostol comis C., e socrul lui Stefan Veda Petri- Nov. 1888, el redevine prim-ministru la 29 Mart.

ceicu, (1673-74 FA 84). In 1676 el are titlul

1889 pentru 7 luni ai apoi iarksi dela 27 Nov.
indigenatal de noblefe polona. Intr'o diploma a 1891 pang la 3 Oct. 1895 in cabinetul junimist
regelui loan Sobieski, se dice: zilustrul barbat conservator. Dela 1895 e senator. L. C. e om
Katardziu Mareaal. Din descendenfii sal mai multi

de bun simf, totdeuna demn in purtarea sa,

au jucat rol important in Moldova. Probabil ca onest kti de o neobosit activitate in amanunorigina familiei e mult anterioara de 1600, dar tale administrafiei; acestor insuairi i curagiului
niel an document nu ne lamuresce. Dupa
su le datoresce autoritatea, de care se bucura
ea probabil c ar aye legatura mai directi cu In partidul conservator. (Cf. Maiorescu, introd.
Balaidii din Muntenegru, decal fam. Bala. (Cf. istor. la Discurstui parlamentare, vol. I ai
A. Dumitrescu, Viafa kti Disc. lui Barbu C.; Sincai, 1897).
Cron.; Letopisef. Moldova*
[O. L.]
Catan i (gro. = curafi), seal relig. respandita

C. George, Logofetul, boier oposant in domnia dela sfirsitul sed. X ptuaa pe la mijlocul sed. XV
lui Mihail Sturza. El impreuni cu fitil su Costin in cele mai multe teri ale Europei sud. ai vest.

erau in manila consuli/or ruai, mai ales ale lui sub diverse numiri, ca: Bulgari, findca in BulBesack, un instrument de torture'. contra Domnului. garia se ivira mai antaiu; Patareni, Publicani
C. Costin, fiul lui George Catargiu, boier turbu- sau Popelitani in Italia; Manichei, fiindca prolent in domnia lui Mihail Sturza, sprijinit de f esau principii de ale Manicheilor i Gnosticilor ;

consulii rusesci la Iasi, mai ales de Besack. C. s'au numit ei pe sine, fiindol voiau sa re-

Sturza 1.1 destitue din postelnicie sub diferite stabileasca doctrina originala curata a lui Isus
pretexte (neresolvare de hartii, influenfl in Christos. C. se concentrara mai ales in Francia
alegeri), dar sub in/hiena consulului Il numesce sud. ai mai pe urma se contopira cu secta Albimembru extraordinar al consiliului. Ca ministru gensilor, avand aceeaai soarte ca ai Albigensii.
de interne sub Vogoride a fost cel mai mare
Catarsis (grec. = purificafiune, pocaire) in meinimic al Unirei ai a /uptat sa scoata din votani dicina veche : purgafiune, curafenie; in filosofie :
o adunare inimica Unirei, jurand ea ea i se taie purificarea sentimentelor prin representafiuni
musteafa daca un singur partisan al Unirei ar tragice (Aristoteles).
ei5trunde in divanul ad-hoc. A demisionat insa
Catastasa, (grec), partea mijlocie a unei opere
inainte de alegeri in urma destainuirilor acelor dramatice, care adeca confine nodul intrigei.
ingerinfe fara scrupul. (Cf. A. D. Xenopol, vol. VI;
Catastrofa, (grec.), partea final a dramei.
Docum. Hurmuzaki, vol. I., supl. rV.)
In tragedii e totdeauna nefericita, in comedii e
C. .5'tefan, boier favorabil lu Mihail Sturza, vesela. In infeles general, o mare nenorocire.
vornic in 1838 pi ntembrut foarte activ al Unirei
Catastru, (Cadastru), registrul in care sant
In 1857, membru al Caimacamiei de trei, urma- inscrise in ordin numeric toate parcelele de paresce scopuri ascunse i nepatriotice, intimpina mant, ce se afla pe teritorul unei comune, cu ininsa resistenfa viguroasa a lui Anastasio Panu. dicarea suprafefei, a ramului de cultura ai a ve-

Vasile Sturza, can i zadarnicesc planurile. nitului curat. Pe basa venitului curat inscris

[L S. F.]
C. Barbu, om de stat roman, n. 26 Oct. 1807,
t 8 Iun, 1862, e representantul principal al conservatorilor la inceputul domniei lui Cuza. Dupa
ce la 1843 fusese director al ministr. dreptafii,
1849 vomic al polifiei, 1857 membru in divanul
ad-hoc, sub Cuza ajunge ministru de finanfe

in C. se masura contribufiunea pamantului si se

statoresce valoarea lui.
C. de vtte, introdus adi in cele mai multe din
tenle ai statele Europei din punct de vedere al
fiscalitafii ai combateni furtului de vita. Romania

al demagogiei, dar prea pufin accesibil la o mai

Catatonia, morb de creer sau de nervi. Se ca-

n'a introdus anca C. de vita si de pament, pe

cand Austro-Ungaria Il posado, ai e obligator

in Ian. 1862 ministru-president. Orator parla- In toate cattalo ma rginase du alte state, cu deomentar din cei mai puternici, duaman neimpacat sebire in cele marginaae cu Romania.

larga lege rurala (desrobirea teranilor), B. C. racteriseazi prin simptome de catalepsie (v. ac.)

www.dacoromanica.ro

755

Catavasie

cu depresiune psihica san cu complet alienatiune mentale.

Catavasie, complexul mai multor irrinud religioase dela cultul public divin (la manecatutrenie), in cari se preamaresce invlatura credintei ori insemnatatea special a unei ori altei
serbatori. Catavasier, cartea care contine catavasii/e.

scaunul pontificia!, adece episcopii, an in bisoda si putere didactica sau magisteriala, sub

C. se mai intelege atilt oficial episcopesc in genere, cat si oficiul didactic indeosebi; iar a vorbi
ex cathedrat inseamai a propune din oficiu catare adevr religios. In sons figurat C. inseamna
locul de unde se predica. (v. Inivon.)
Categoric, in limbagiul comun inseamnii: hoVera, determinat, ciasat, i prin urmare: der,
precis, care nu mai lasa nici o indoialft. In limb.
filosofic C. caracteriseaza i preciseaza sensul
afirmatiunii, care, pentru a fi complete, trebue
fie universala si necondifionate (absolute). Astfel
avem: a) Proposi(iunile categorice, in cari pre-

Catch, (pron. chefs), goalie, forma musical

special englezi; se numesc astfel mici canoane
cu un text comic, adese lasciv, decoltat, in cari
totusi se ingremdesc toate greutatile de executiune, fragmentares textului, a cuvintelor chiar,
s. a. Pena la finele seclului trecut a existat in
Londra un club cu simple rnisiune de a face sa dicatul se afirma ca face parte din continutul
progreseze aceasta forma esentialminte engleza subiectului in mod universal si absolut. Faptul
si deja de prin secl. XVII s'au publicat colectiuni ca propositiunile particulare stint si ele cafede acest gen de compositiuni.
gorice, nu infirm cerinta universalitatii pentru
[T. C.]
Catea, in mito!. poporale romana usa sfintelor propositiunile categorice, de oarece od ce subiect,
Durnineca, Luni, Mercuri, Vineri i Sambata, era care are forma particul are, e susceptibil de a deveni
pazite de cate o catea cu trupul de fier si dintii universal, indat ce gasim un cuvnt nou, care
de otel, care sfsia in bucati pe oamenii cei rei. s denoteze partea particulara, despre care se

[Atm.]
afirma predicatul ; b) Forma categorica, in siCiteau, Le, ( teau-Cambrsis), ores in de- stemul lui Kant, este un mod de rafionare compus
partamentul franc. Nord, arond. Cambrai, ranga din judecati, in cari predicatul e considerat
rul Selle; 10,544 loc.. (1891) tesetorii de lana si resida in subiect (adeca se afirma neoonditionat
bumbac, berarii, tebacarii. Aici s'a incheiat la EA universal despre subiect); c) Imperativul ca-

2 pi 3 Apr. 1559 pace intre Francia Englitera tegoric, tot in acelas sistem, se numesce acel
Spania.

Catechesa,

comandament moral, care isi are isvorul in insasi

(grec) se numia in seclii primi esenta ratiunii concluatoare, care conditioneaza

ai crestinismului pregatirea candidatilor de botez

(Catechumeni) spre primirea acestui sacrament;
C. cuprindea atilt propunerea acomodate a doctrinelor religioase, cat si deprinderea candidatilor
in devotiunea i virtutile, ce le recere vista crestineasca. Adi sub C. se intelege cuventarea sacra,
prelegere din catechism ori istoria biblic, acomodata pentru intelesul pruncilor, apoi instructiunea religioasa a tinerimei sau catechisarea. Catechet, persoana bisericeasce care ingrijesce de C.
Catechism, indreptariu la catechesa (v. ac.) In
C. adevktuile religioase de comun stint grupate
dupe. articolii Simbolului de credintri, dupe preceptele dumnedeesci si bisericesci, 5i dupe sacramente, sacramentale i rugaciuni.
Catechu, v. Cacha.

existent noastra ca oameni. Imperativul categoric se deosebesce de cel hipotetic, intru cat
eyelid origina in esenta ratiunii este absolut
universal. El comanda fara conditiuni, iar efectul
lui sufletesc este obligatiunea de a indeplini comandamentul. El poate fi infrant de pasiuni, dar

nici odata intunecat. Infrangerea imperativului

categoric are ca resultat sufletesc mustrarea

consciintei.

[Dragomireseu.]

Categorii, (grec) in limbagiul c o m un e si-

nonim cu feluri, clase, rubrici, desprtid, divisiuni. C. stint clasele, in cari se aseaze lucrurile
dupe unul sau mai multe caractere de asemenare. Se deosebesc de celelalte sinonime printr'o
nuanta. care implica o clasificatiune mai siste-

mad* mai riguroasa a lucrurilor.

(grec) in biserica veche cei ce
In limbagiul filosofic C. sfint ideile cele
voiau a se increstina prin botez aveau s in- mai generale, sub cari se subsume toate celevete elernentele religiunii 5i sa duce o viat lalte idei mai particulare. Dupe Aristoteles ele
religioase. (v. Catechesa.) C. eran de 2 clase ; ei siint dece : 1) substanta, 2) cantitatea, 3) relase adniiteau la Liturgie dela inceput pane dupa tiunea, 4) calitatea, 5) actiunea, 6) pasiunea,
cetirea evangeliei si them homiliei, ce urma 7) local, 8) timpul, 9) situatiunea i 10) felul
imediat dupa evangelie, apoi cetindu-se o ruge- de a fi. Kant da C.-lor un inteles mai special.
ciune asupra lor, la provocarea diaconalui Ceti Ele mint, dupe el, formele apriorice ale insiniteti chiemafi iesitit, se departau din biserica. teligentei, adeca organele proprii, prin cari inPanca aceasta a liturgiei se ylice liturgia C.-lor. teligenfa noastra petrunde in intelesul lucruDupe' ce C. din cl. I au dat dovecji, ca cunosc rilor; stint ideile pe cari inteligenta noastra le
adeviirurile religioase si au purtare bun, se pro- are in sine si dela sine, si pe cati ea nu le immovau in cl. II si se numiau Photizomenoi (cei prumuta dela obiectele din afare, ci din contra
catra laminare), fiind-ce erau aproape de lumi- silesce pe aceste obiecte sit intre i se se subflares grafiei divine, ce se revarsa in sufletul sume sub ele. In aceasta subsumare conste inteomului prin botez, care se conferia de comun la legerea noastra despre lucruri. Kant enumera
Catechumen,

Pasci, la Rusalii si Boboteaza.

[Dr. Is. Marcu.]

cu total 12 categorii, intro cari se cuprind multe

Catedra, (grec) scaun, mai ales scaun pentru din ale lui Aristoteles. C. lui Kant au fost foarte

invetatori ori dignataii; scann pontificial (scaun mult criticate, si multi die cii e partea oca mai
de sus), asezat pe un piedestal mai inalt in fundul slabe din filosofia lui.
[D ragomirescu.]
apsidei in bisedcile crestine. (v. Apsida.) Dela Cite!, 1) cane mic ; 2) un fel de bulbile (v. ac.)
acest scaun pontificial isi au bisericile episcopale ce se desvoalta la subtiora frunzelor ori solzilor
numirea de Catedralet. Fiind-ca coi ce ocupa unui bulb ; in special se numesc de popor asa

www.dacoromanica.ro

756

Neil bologneji

Caterisire.

numai cei de usturoiu. Se mai pot observa pe Mencicow fa proclamata impraleasa a tuturor

bulbii de Zambila, Lalea, Crin, Ceapa ciorei, etc. Rusilor. C. era inzestrata cu o tarie bOrbateasca
C.-lul pelmintului, animal, (v. Buit.)
$i parerile ei pline de sens i energie eran asClell bologneji, nisce ciini mitosi, cad sea- cultate atilt in mijlocul armatelor cat si in con-

mena cu un leu i sfint mici numai ca o veverita. siliu; art mult zel pentru stat, dar ava si ea
excavatie in muntele Bi- greselile ei. C. este banuita de a fi irnpins pe
CANei, Piatra

soca, Rom., j. Buzeu, de uncle incepe sa curga tarul la uciderea fiului sk din prima csatorie,

apa Pecenega. Aici s'au gasit resturi de arme vechi. Alexis ; iar dupl moartea sofului ei lash total

Caterina, sfinte: 1) C. din Alexandria, dupe.' pe mane amantului ei Mencicow. t 1727. 7) C. II

legenda o fecioara de 18 aui, distins prin frum- Alexeiewna (proprie Sofia Augusta), fica princiseta, cultura si origine; la ordinul imperatului pelui Christian August de Inhalt-Zerbst, n. 1729
Maximinus, filosofl pagani aveau sa discute cu In Stettin ; 1 Sept. 1745 se casetori cu marele
dime despre adeverul cultului pagan, C. insa
principe Petru, nepotul si succesorul
converti pe toti la cre$tinism ; fa decapitate 307; tesei ruse Elisabeta; negligeata de sotul ei, C.
(liva comemor. 25 Nov. n. 2) C. de Siena, calu- intrh in legaturi de dragoste mai antaiu ca congarito dominicana, u. 1347, in urina propriilor tele Serge' Solticow, apoi cu Stanislau August
schingiuiri exagerate ajunse in stare visionara; Poniatowski si pe urine' cu Grigoriu Orlow ; dupe
1374 se distinse prin o ingrijire plin de jertfa detronarea gi uciderea sotulut ei (9 Iul. 1762),
a boluavilor de ciuma; lucr pentru impecarea care uumai in 5 Ian. aceluia$i an urcase trontil
oraselor italiane cu papa Grigoriu XI i pentru sub numele Petra III, luh C. franele guvernarii
reintoarcerea aceltua la Roma. Papa Urban VI In manile sale ; cei dintaiu 13 ani de domnie ai
chieinh pe C. la Roma, unde t 1380. Canoni- C.-ei au fost plini de binecuvntare, introducend
sarea ei urmh la 1461. iu.% comemor. 30 Apr. n. reforme liberale si urmand in afara o politica
Caterina, regiue. (En gl iter a) 1) C. n. 1400, moderea2 dar de and devenise Potemkin favo-

fica lui Carol VI din Francia, 1420 sotia lui ritul ei, incep o viate destrabalata, se arunch
Elentic V, dupe moartea acestuia (1422), se ca- In virtejul unei politice nepacinice si rivnitoare
satorf cu Owen Tudor, protoperintele fam. Tudor; de cuceriri, care, ce e drept, pe contul Poloniel

t 1438. 2) C. de Aragonia, fica lui Ferdinand

de Aragonia si a Isabelei de Castilia, n. 1483;
la 1501 se casator cu princ. Arthur de 1Vales,
fiul lui Henric VII, iar dup moartea acestuia
(1502), cu fratele lui, Henric VIII (1509),
care se divor(h de dime cu dela sine putere la

si al Turciei, Ii mari imperiul in mkura considerabil, dar in launtru il destrmil. C. evil

legeturi cuscriitori eininenti (Diderot, d'Alembert,

Voltaire, etc.) si inaintit sciintele. Voltaire o

numi Semiramida Nordului. t 1796.
Caterlsire, (grec. = depunere, condemnare),
1533; t 1536. 3) C. Howard, a 4 sotie a lui este ceca ce se (ice in biserica oceidentala susHenric VIII din Englitera, din causa de adul- pensiot, adec o sentinf, vrin care se ia unui
teriu fit executata (1542). 4) C. Parr, a 6 sofie cleric facultatea de a savirsi aetele liturgice
a lui Henric VIII, se cstori, dupa moartea cuvenite gradului ski precum si benefichle adacestuia (1547), cu admiralul Thomas Seymour ; nexe. Dreptul de a pronunfa o asemenea sentin t 11 are episcopal pentru clerul inferior supus
t 1548.
(F ranci a) 5) C. de Medici, regina Franciei, lui, iar pentru episcopi patriarchul. Acest drept
fica lui Lorenzo de Medici, duce de Urbino, n. 1519 genuin a fost insa modificat in biserica ort. din
In F/orenta; 1533 se casaton cu Hernie, fiul re- Romania prin situatia ei i prin legislatiunea

geliti Francisc I, si mai apoi ca rege al Franciei modern. Astfel legea clerului mirean din 1893
Ilenric II; ava influentO hotaritoare asupra afa- prevede infiintarea de dicasterii eparchiale pe
lange fiecare episcopie, cu atributiunea de a judeca
cerilor publice sub domnia fiilor ei: Francisc
(1559-60), Carol IX (1560-74) si Henric ILI causele curat bisericesci si a impune suspendarea
(1574-89); peutru a contrabalansa puterea du- san supriinarea lefii, precum i pedepsele (cencilor de Guise, infra in legaturi secrete cu Hu- surele) prevechlte in regulamentele sf. Sinod, intro
genofii, pe cari, dup ce incepurd a deveni peri- cari co. mai mare este C. Consistoriile acestea
culo$i pentru propria-i stepauire asupra regelui, slant compuse din 3 clerici, numifi de episcop
se incerch a-i extermina in noaptea sf. Barto- in intelegere cu ministrul pe 3 ani. Osandele
lomeu 1572 prin nunta de singe din Paris. t 1589 banesci se executii de ministeriu, iar censurele
bisericesci de catra episcop. In cas de C. se
in Blois.
(R u s i a) imperetese : 6) C. I Alexeiewna, poate apela la sf. Sinod, care e in drept s casproprie Marta, n. 1684 in Livlanda din stare de seze sentinfa i s trimita causa spre judecare
jos ; 1702 deveni sofia unui dragon svedez, la definitiva unui alt consistoriu limitrof. Dreptul de
3 Sept. aceluias an, cu ocasiunea ocuprii Marien- a da un cleric in judecate, Il are ministerial si
bumului de catreRnsi, fa facuta prisoniere, deveni episcopul, iar pentru biserici patronato, si epimetresa generalului rus Bauer, apoi trek in tropii. Acusa se sustine din partea episcopului
manile principelui Mencicow si in urma deveni de revisorul eparchial, lar din partea guvernului
arnoresa si apoi sotia lui Petru cel Mare ; 1703 sau a epitropilor de defensorii eclesiastioi ai
trecnd la biserica orientalii primi lounge C. ministeriului. Un regulament special determine
Alexeiewna; ava trei fice, Caterina, Ana (mama procedure. Cat pentra caterisirea episcopilor,
lui Petru III) i Elisabeta (impfirateasa de mai chiar si a protoereilor, ea nici odata n'a fost o
tar4iu); 1711 castigand favorul marelui vizir, cadere exclusiv a tnitropolitilor, mult mai putin
salvh la Prut armata ruseasca din o situafie peri- a unei autoritati stritine, 'ci era un cas reservat
culoasa ; 1712 o recunosca Petru cel Mare pu- domnului. In present ea este de competinta sf.
blice de sotie a sa ; 1724 fa incoronata, iar dupe Sinod in infelegere cu guvernul, si nu de mutt
moartea cotului ei (1725) C. dupe staruintele lui s'a dat un exempla prin caterisirea mitropolitului

www.dacoromanica.ro

Cateta

Ghenadie in 20 Mara 1896. (Cf. Almanachul cul-

Catollc.

757

Catinat, Nicolas de, mareeal frc., n. 1637 in

telor, Bucuresci, 1893 pen tru legea el erului mirean. Paris. A fost mntilia advocat, dar pierderea unui

Xenopol, Ist. Rom. III., 661; Judecata sf. Sinod proces 1-a fAcut sa tare in armata. S'a distins
asupra mitropolitului Ghenadie. Bucuresci, 1896.) in resboiul contra Spaniei (1667-68) la asediarea
Cateta, (gro. = perpendiculara), termen de in a- oraeului Lille ; in resboiul contra Savoiei a ret e in at ic A. Laturile cari formeazd unghiul drept purtat stralucita invingere dela Staffarda (1690).
in triunghiul dreptuughiu. In architectur a: In resboiul de succesiune spaniol (1701) irisa
axa unui solid de revolutiune intrebuintat in av pufin noroc fat de printul Eugen. 1712
constructiune.
In St.-Gratien. Memoriile au aparut 1819, Paris.
Catgut, (enpl.) fire ca cari se leaga vasele
Catir, Mulul sau Muscoiul, (Equus mulus),
sangvine in timpul operatiunei. Ele se prepar este animalul ce se nasce din incruciearea unui
mai cu sarna din mate de oaie ca i coardele de magar ca o iap sau a unui 'armasar cu o mavioara, nurnai ca firele intrebuintate in chirurgie garita, Cel dintiu seamana mai mult cu calul,
stint preparate in mod chimic astfel, incit in- cel din urmd ca mdgarul. Vocea irisa o are eel
troduse in organismul omului, nu inai poate da dintaiu ea magarul, cel din urmii ca
nascere la o infectiune a plagilor.
Catisma, (liturg.), mai multi sau mai putini
v. M Cat .
psaltni impiirtiti in anumita clasa. Fiecare class
Cath
Cathartica, (med.) numirea medicamentelor sau sectiune se numesce C. (eedere), pentru-ea
purgative, v. Purgative.
este permis ca ca ocasiunea ori la finca cetirei
Cathcart, William Shaw, Conte, general ei C.-ei s se odichneascd. Sectiuni de C. sint 20,
diplomat engl., n. 1755; 1776 advocat in Edin- fiecare se imparte in 3 part, si se incheie ca

burg, 1788 peer pentru Scotia, in resbeaiele doxologia cea mica.%

contra Franciei avanseazd la rangul de general,

Cato, 1) Marcus Porcius C, =nit j Priscus
1797 eeful regimentului de gard, 1803 coman- ei Superior (cel betran), n. 234 a. Chr., a servit
dant suprem din Irlanda, 1805 ei 1812 in misiune un timp in mina* intors la Roma a excelat
diploinatica in Rusia, particip la congresele din ca orator, a fost ales (pastor, edil, apoi praetor
ChAtillon i Viena; 1814 ridicat la rangul de in Sardinia. La 196 devem consul, supuse Spania
Conte; t 1843 la Cartsido, !Orig.& Glasgow.
resculata, ei la 191 lull parte victorioasd in
Catheter, instrument chirurgical in form de expeditia contra lui Antioch. Ca censor (184)
teava. Se intrebuinteazd mai cu saind pentru f foarte sever, indeosebi veghia asupra vechilor
deeertarea udului, introducand pentru acest scop obicenui morale, si astfel iei atrase ura uobilimei
instrumentul in beeica priu canalul urinar. Deo- corupte. Chiemat ca arbitra in certele dintre
sebim C. metalice ei de cauciuc.
Cartagiueni si regale Numidiei, cunoscit pericolul
Cathmandu, capitala statului Nepal, in India de ce amenintd statul roman din partea Cartaginei,
est, cu 50,000 loc.; in mijlocul oraeului se afla di pe di mai infloritoare. Ori ce vorbire in senat
vechiul palat al lui Maharadea, numit Darbar. o incheia cu cuvintele (deal. neautentice): ,CeCatifea, stof a find, pe fata cu yerul scurt
terum censeo, Carthaginem esse delendam . A.
des. Se fabrica din matasa, ei se intrebuinteazd murit la 149 a. Ch. C. a excelat ei ca scriitor.
peutru veetminte scumpe ; sau din bumbac,
Scrierile lui snt editate de Jordan. Lipsca, 1860.
se vinde ca preturi mai ieftine, sub numele de
2) Marcus Porcius C. Minor, n. 95 a. Ch.,

plied ei velvet.

un stranepot al Censorului; ca tribun al po-

Catilina, Lucius Sergius, cettean roman, n. porului a excelat prin virtutile sale civice ei
108 a. Chr., la 68 praetor, la 67 propraetor inin oratoria sa. Caracter neinfrant, republican

in provincia Asia. In urma jefuirilor comise desinteresat, a luptat malt contra nisuintelor

acolo, inzadar s'a incercat sa dobandeasca con- lui Caesar si Pompeius de a Ira puterea. Dupa
sulatul. Nereueind a inscenat conjuratiunea nu- victoria lui Caesar la Thapsus, ingriji de seainitd dupd autorul ei Conjuratiunea Catilinarto, parca tuturora. Omit iertare pentru fiul ski, el
al rairei scop era resturnarea constitutiei re- insuei nu vol s supravietraasca caderei repupublicaue. Cicero a descoperit planul conjuratilor blicei
ddit singar moartea.
priu Fulvia, iubita unuia dintre ei, i la 8 Nov.
Cato, Catonis distieha, se numesc nisce
63 1-a desvlit inaintea senatului prin memora- precepte sau dictori morale, in forma versibilele discursuri contra lui C. In urma acestora ficatit: /.Disticba de moribus ad filiumc. In evul
C. s'a departat din Roma in Etruria, de urde a media serviau ca lectura foarte cantata.
incercat o rescoala contra Romei, dar a caciut Catolic, (grec.) universal; biserica intemeiata
la Pistoria (62).
de Isus Christos se dice catolica Inca are sa
[Dr. P. O.]
Catilinare, existent e, persoane cari indrdz- perdureze pina la capetul lumei ei e apta de a
nesc a face ori ce, pentru-ca, intocinai es Catilina, cuprinde in sinul su pe toti eamenii de pe panu au ce pierde.
mnt. Catolicism, e aceea doctrina religioasa
Mina, com. rur. in Rom., j. Buzau, compusa organisarea bisericeasca cretina, care are caracdin 13 cdt. au 2240 loc. Terenul com. fiind mantos tend universalitatii. In special C. e profesiunea
e putin productiv, dar e avut in substante mi- religiunii creetine, care recunoasce de cap al sea
nerale fier, sare, gips, pacura ei mai rar chich- pe papa dela Roma. Numirea de C. se intrelibar, dar nu se exploateaza.
buinteaza in opositie cu protestantismul ei ca
Mina, numele popular al mai multor plante celelalte confesiuni. Catolicos, se numesce capul
din diferite familii precum: Xanthium spinosum bisericesc al Armenilor monofisiti cu residenta in
L. (v. se.); C. alba, Hippophaa rhamnoides L. Etetniadin(provi ncia Eriwan,apartinetoare Rusiei).
(v. ac.); C. de garduri, Lycium barbarum L. (v. ac.); Tot C. e si titlul patriarchului nestoriau din CoC. mica, Myricaria germanica Desv. (v. ac.); chanes in Curdistan. (v. Nestoriani).
rofie, Tamarix gallica L. (v. ac.)
V. ei art. Rom.-cat. si Greco-cat.

www.dacoromanica.ro

758

Catoptrica

Catoptrioa, o parte a opticei, care se ocupa

cu reflectarea razelor luminei, in deosebi cu invetittura despre

Catran, v. Gudron.
CAtrinta, cretinflt, sort larg de Una, adeseori

Caucasia.

Caucas, (Caucasus, rus. Kavikas), sistem de

munti intre Europa si Asia, situati pe istmul

dintre lacul Caspio si Marea Neagra. C. se imparte in douii parti principale: 1) C. mare, numit

de obiceiu i numai C., care se intinde dela

tesut in mai multe colori, care se poartrt de peninsula Apseron, la lacul Caspic, prina la penins.

terancele romfine in loc de rochie.

Taman, la Marea Neagra, in directie spre vestCattaro, (in limba slava Kotor), capitala ca- nord-vest, avand o lungime de 1280 km. C. mare
pitanatului de aceeasi numire in Dalmatia, laugh' se compune din mai multe siruri paralele, avand
sinul Bocche di C.; ca comuna are 5435 loc. calmen inaltime rnijlocie de 3700 m., vi anguste
(1890); residenta eppeasca, gimnasiu, scoalit de si afunde, cari impiedeca mult eomunicatiunea ;
navigatiune. C. are un fort (San Giovanni) bine 0. are o multime de piscuri, intre cari cele mai
intarit, i legat cu orasul prin ziduri. Din C. inalte sfint Kasbek (5044 in.), Elbrus (5646 in.),
duc drumuri bune la Muntenegru si Cetinje, Gimarai-Choch (4777 in.), etc. Preste C. mare
duc clon pasuri: valen Tarok (cales Tiflis) si
carora le servesce de port.
Cattimelibocus, numirea latina a vechiului co- pasul deis Derbent. 2) a mic, situat inspre sudsud-est dula C. mare, despartit de acesta prin
mitat german Katzenelnbogen. (v. ac.)
Cattleya Lindl., (botan.) gen de plante din vales riului Kura fji rnarginit inspre sud si sud-est
familia Orchideelor, tribul Epidendreae, ce creso de vales riului Aras, care il desparte de platoul si
in America tropicala din Mexico Vida' in Brasilia. muntii Arrneniei. C. mic se intinde paralel cu
Speciile de C. se disting prin flori frumoase, C. mare in lungime de vr'o 530 km. si e legat
de aceea multe din ele se cultiva la noi in florarii. de acesta prin muntii Mesise sau
cari formeaz cull/lea desprtitoare fare
[A. Pr.]
Catullus, Gaius Valerius, col mai insemnat basinul Lacului Caspio si al Mari Negre ; langa
poet Eric la Romani, n. 87 a. Chr. in Verona. acesti munti se afla pasul Suram, prin care trece
Poesiile lui C., cele mai multe scurte, au un calen ferat transcaucasiana. C. inic anca se
cuprins lirio, elegic si epigramatic; in deosebi compune din mai multe siruri paralele, cu yid
pline de sentiment stint bocetele dupa fratele afunde i piscuri inalte ca Alageis (4154 in.), un
inort i cantarea de nunta cu ocasiunea cununiei crater stins, etc.
Desi vulcanii C.-lui sant stini, totusi se obunui prietin. Limba versurilor sale e frumoasit.
Poesiile lui C. au fost editate de Schwabe. (Berlin, serva o continua activitate vulcanicii suteraua,
care se inanifesta in desele cutremure, precum
1886); Ellis. (Oxford, 1878), etc.
CAtun, o grupare mai mica de locuinte stabile In numeroasele isvoare de paciira (Baku, Taman),
ale locuitorilor din Romania. Mai multe Mime, isvoare calde begat (Terek, Sunsa., Tiflis, Borsom,
Abas-Tuman, Derbent, Pjatigorsk, etc.) si vulcate 3-8-10 laolalta, formeaza o comuna.
cani namolosi. Bogatiile minerale ale C.-lui se
CAtunele, com. rim in Rom., j. Mehedinti, pe compun din : amnia, fier, plumb, argint, Bare,
valea Motrului, compusrt din 3 cat. Cu 900 loc. carbuni, pucioasit i pacurit. Clima e foarte vaagricultori FA economi de vita. Aici pe mint Mo- riata, pe coastele nordice moderata, sus pe munti
trului se gas" esc ruinele unei vechi cetti; se aspr, pe coastele sudice domoala i vegetatia
dice a fi ruinele castrului Amutriat; intre ruine abondent ; aci se cultivii pomi, vii, castani, so-

s'au gasit monete cu inscriptiunea imperatului

Sever, sageti, ine/e cu initiale pe dinsele, iar in
1885 s'au gasit nisce monete vechi de aux.
Caturlx, deu de resboiu la Celti ; predicatul
lui Esus (v. ac.)

CAtusa, partea dula ruda carului, unde se pune

jugul ; lauf, legaturi, fiere.

fran, orez, etc. Fauna e foarte bogata, presentand i tipuri proprii.

Caucasia, 1) C., numirea colectivi a lerilor
situate intre lacul Caspic si Marea Neagra, despartite prin mimes principal a Caucasului In:

Ciscauc as i a, sau terile inspre nord dela

Caucas, si Trans c auc asi a, sau terile inspre

Citusnica, numele vulgar al plantel Nepeta sud dela Caucas. 2) C., guvernament general si
Catarla L. (v. ac.)
cero militar rusesc, const din terile amintite
Cauca, 1) afluent din stanga al riului Mag- mai sus, avand un teritor de 472,554 km2., si
dalena in Columbia, 1030 km. lung ; 2) depar- 7.547,697 loc.; se compile din: a) Ciscaucasia

tment in republics sudamericanii Columbia, cu

603,800 km1.1 si ca. 620,0001m (1881). Se cultiva cereale i poame ; *huge dau cauciuc, sassaparilla, vanilla i scoart de China; din bi se
scoate aur i platina. Capitala statului e Popayan.
Alte orase mai sant: Pasto, Cartago, Cali, Buga,
Buenaventura.
Caucaland, o tearl in Dacia, anima Ardealul.

(guvernamentele: Cuban, Stavropol pi Ter),

224,449 km2., cu 2.852,577 loc., i b) Transcaucasia (guvernam. Baku, Dagestan, Erivan, lelisavetpol, Kars, Kutais, Tiflis si tinutul Mrii Negre)
248,114 km2., cu 4.695,120 loc.

Poporatiunea C.-ei se compune, afar de popoarele caucasice, din: Rusi (2.326,000), Armeni
(994,000), Georgieni (900,000), Tatari (1.100,000),

Hunnii la 376 batnd pe Goti la Istra i Prut Curdi, Ovrei, Greci, Persi, etc., dintre cari cei
i-au impins (din sesul Romaniei de adi) in douil mai multi sant ortodoxi, mai stint apoi numedirectiuni: o parte sub Fridigern a trecut preste rosi mohamedani, buddhisti, etc. Popoarele cauIstru (Dunare) in Mesia, iar alta parte sub re- casice (rus. Kawkskije Grzy) glut locuitorii
gale Athanaric, a scapat spre nord infra munti, tinuturilor mai muntoase ale Caucasului si se
((Julia Ammianus Marcellinus) in C., loe asa numit divid in: I grupa vestica, catr Marea Neagrit,
pentru inaltimea muntilor, desimea pdurilor. camas apartin Abchasii (42,205 sufl.), Cerchesii
(Cf. C. in Dacia de Dr. At. Marieneseu, Tran- (152,000) si Ubychii (80); II grupa esticri, cornsilvaniat 1891).
push' din Ceci sau Cecenti (224,000), Lesghieni

www.dacoromanica.ro

Cauciuc

Caulaincourt

759

(305,000); Ill popoare mongolice (Calmucci), musica 5i declamatiune din Iasi. Remas de copil
turcesci i iranice vr'o 589,000 satiate. (v. art. orlan, a studiat musica singur, concha de in-

stinctul ski. Cu ocasia revolutiei din 1830 se

(botan.) se numesce productul din inrol ca voluntar inteun regiment de lancen;
sucul laptos dela diverse specii de Urticaceae, lecuit de ran ele ce capka in lupte, in 1831 treca
respective.)
Cauciuc,

Euphorbiaceae i Apocynaceae tropicale. Cel mai In Moldova, undo profesa musica (piano si instrumult se extrage in America din specii de Hevea, mente de coarde). Dupa infiintarea Conservacu deosebire dela H. guianensie Aubl. In Est- torului din Iasi, a fost numit 1861 director acestei

iudia din Ficus elastica Roxb.; Tabaernae mon- scoli, post ce ocupa pana la moartea sa. lntre
tana elastica Spr. din Sumatra ne da un C. de altele a seria un Mar s triumfal si un Imn, ambele
calitate superioara. Sucul de C. este tare laptos, pentru cor 5i orchestra.

alb galbuiti, se scurge prin taieturi circulare

practicate piedis in coaja si se aduna in vase
asezate aub un canal de lema fixat la partea
inferioar a taieturii. C. american vine in comerciu in forma de butelii sau pantofi reu formati. Spre a-i obtine se bagii forme corespundtoare de lut, uscat la soare, in sucul lichid
fiecare strat de suc obtinut astfel, se usca deasupra unui foc fumegator. Gaud s'a dat imbracamintei de C. formate astfel grosimea si consistenta convenabilii, se sparge forma si se scoate

afara in bucati. Afarrt de C.-ul amintit mai sus,

mai vine in comercia C. atnestecat cu scoarta,
frunzo s alte necuratenii, in bulgari, in table
subtiri, bucati groase, albe galbui pe dinlauntru,

numite sldnind de a; mai rar vine ca sue brut

In sticle, numit lapte de C. si formeaza o finiditate alb galburie, ca miros acr. Sorte principale de cauciuc siint: C. de Para, de Ca r-

thagena, de India estica, de Madagascar, etc. C. formeaza o massa bruna ne-

C. Eduard, fiul celui precedent, (n. Iai 22 Maiu

1841), profesor de violina si director al Conser-

vatoralui din Iasi. Lasand la o parte studiile

Atorare si sciintitice, s'a consacrat de mic copil
studiilor musicale, pe cari le incepe cu profesori
locali, le urmeaza la Berlin ou H. Ries, apoi le
cornpleteaza la Paris cu Allard Eji Massart, si la
Francfort cu ll. Vieuxtemps. In 1861 a fost numit
profesor si in 1893 director al Conservatorului.
A seria musica pentru piano, violinti, voce, apoi
operete si opere comice. Dintre aceste acea care
a avut mai mult suecos a fost prima, Olt e an c a,
(Iasi, 1880), in colaboratiune musicala cu Dr. G.
Otremba; a seria apoi Fats Raze su 1 ui, (Iasi,
1881); H at in an ul Baits g, (Bucuresci, 1884);

Bezedea Epaminondas, (Bucuresci, 1885).

Ultimele sale productiuni stint: Dorman sau
R om an i i si Dacii, pe un text de N. Beldiceanu, si Pet ru Rar es, pe un text german
de T. Rehbaum, ambele nerepresentate anca.
[T. C.]

gricioasti rosietica, uneori cu pete albe galbui,

Caudex, (botan.) sinonim ca tulpina. Altadata
tare si foarte elastica. La receal devine dura s'a dat acest nume stipei Palmierilor sau Ferisi solid, la caldura se moaie si se lipesce; la gelor, tulpinei unor Monocotiledonate (ca Yucca,
200 se topesce i data topita nu se mai int- etc.), sau rhizomului. AcE, in special, arata o
resce. E solubil in oleiu de terebentina rectificat, tulpina foarte turtitii, discoida, fiira frunzo,
in oleiu obtinut la distilatiunea C.-ului, dar mai cum e ces dela basa ramurei frunzoase de Cyusor in sulfur de carbon cu alcool absolut. clamen, ori cu frunze, dar intrenodurile foarte
Dupa evaporarea disolvantilor C. isi recapatii dese, cum e la Agave.
structura de mai inainte. Tratat cu sulfura de Caudicul, (botan.) prelungire subtire din policarbon sau ether de petroleu si chlorura de niile Orchideelor si Asclepiadeelor, ce serva a
sulfur, vulcanisat, devine mai moale i mai elastic, le lega de stigmat.
proprietate care si-o pastreaza si la frig. Prin
Caudin ice, pasante, (lat. Caudinat Furculae),
extragere cu lesie de kaliu san pentasulfura de se numiau doue pasuri de munte strimte
kaliu excesul de sulfur se delatur si se obtine orasul Caudium in vechiul Samnitun. lntre aceste
C. desulfurat, aproape negru i lipicios pe locurile dou pasuri au piins Samnitii la 321 a. Chr. o
trtiettuilor proaspete. Acesta se intrebuinteaza oaste romanti, si o silira sa treaca pe sub jug.
la tevi. Coloarea rosie o capritrt dela framntarea
Cauer, Carol, sculptor, n. 1828 fa Bonn, incu pentasultura de antimoniu. C. vulcanisat vtit sculptura dela tata! ski E. Cauer, 1846-47
supus actiunii prelungite a vaporilor caldi de elev al lui A. Wolff in Berlin, dela 1848 a trait
120-150 C. se intaresce durabil; durabilitatea in Roma si mai pe tuna in Kreuznach, unde

se promoveaz prin amesteoarea cu substante ca t 1885. A creat mai multe opere de valoare,
sulf at de zinc, magnesia arsa, etc. Massa aceasta intro cari de interes romanesc este monumentul
poarta numele de C. intdrit, ebonit, gumi dur Alexandru Papiu Earian, ridicat cu spesele Icaservesce la bastoane, umbrele, piepteni, nasturi, demiei Ro m an e la mormntul acestuia,aflator la n ga
tabacheri, parti de masini, curele, sfori, obiecte biserica parochialft gr.-cat. din Sibiiu; acest moimpermeabile, mantale, ghete, etc. Fabrici mari nument, lucrat din marmora de Carrara, e compus
stint adi in America, Anglia, Francia, Germania la bask' dintr'un bloc patrat, din centrul caruia
pi Austria, pe cb.:nd mid de mult singura lui in tre- se malta o column in stil corintian, pe care

buintare era ca guma de stem urmele de creion

pe hartie.
Caucus, (pron. caochs), numire ce se da in
America si Englitera intrunirilor de partid pentru
prealabila nominare de candidati sau deliberares
altor afaceri de partid.

este asezat bustul in marime naturala.

Caulaincourt, Armand, Augustin Louis, duce

de Vicence, general si diplomat franc., n. 9 Dec.

1772 la Caulaincourt. Se distinge in campania

din 1800, contribue la paces temporara dintre

Rusia si Francia, ambasador la St. Petersburg
Cauda, (lat) coada. Caudal, ce se tine de coada. dela 1807-11, representantul lui Napoleon la
Caudella, Francisc-Serafin, n. 1812 in Viena, con gresele dela Praga si Chatillon, ministru de ex-

t 1868 in 1ai, fost director al Conservatorului de terne dupri intoarcerea din insula Elba, membra

www.dacoromanica.ro

760

Caulerpa

al regentei dupa a doua abdicare a lui Napoleon,

Cavaignac.

Causal, ce arata raportul intro caus EA efect.

pus pe listele de prosmiptiune scapa prin pro- Causalitate, raportul intre causa i efect. Curd
tectiunea lui Alexandru I, se retrage la o moaie. causal, tratament medical care tinde la inlat 19 Febr. 1827. Autor de memorii zSouvenirs turarea causelor boalei.
du due de Vicencet.
[I. S. F.]
Cauani, tirg In Basarabia, j. Bender, cu 2249 loc.
Caulerpa Lamourx., (botan.) gen de Alge Chlo- C. se all aaezat pe malul riului Botna, dincolo,
rophycee, subord. Siphoneelor, fam. Caulerpacee, pe malul drept se afla alt sat numit C. veolli,
cu o specie mai comuna in mari: C. prolifera. iar putin spre resarit, la distanta de 6 km.
Aparatul vegetativ e o talobie continua (sifobie), Cainari noui i Cainari vechi.
dar la exterior diferentiata 'jute tulpina tiri- Causativ, ce indica causa.
toare, fixata de substrat prin rhizokji, ce les de
Causerie, (fro., pron. cosri), conversathme, vorpe fats nferioar, iar pe cea superioar presinta bire, intretinere familiar&
raniuri, ridicate i laite, ca nisce frunze.
Caustice, (med.) remedii ce distrug teseturile
Caulescent, (botan.) plantele car au o tulpinti
daca ajung in contact cu ele; eu ocaaeriana, in opositie cu cele acaule (v. ac.); sau organice,
distrugerii se formeaza de regula o escara
cele ce au o axa asemenea unei tulpini; s. e. siunea
(pielita alba). Actiunea C.-elor se baseaza pe inAlgole Siphonee.
suairea lor sau de a absoarbe ori discompune
Caulieu!, (botan.) portiunea embrionalui care la apa, sau de a oxida puternic substantele teseincoltirea semintei va produce o parte a tulpinei; turilor sau in fine de a se combina ca albumenul.
sinonim cu tigela (v. so.)
acidele minerale concentrate, acidul
Caul[form, (botan.) cu forma si aparenta de C. sant: chlorurul
de zinc, kali causticum, sultulpina; s. e. o parte a aparatului vegetativ dela cromic,
fatul de cupru, nitratul de argint, etc.
Characee, Siphonee, unele Floridee, etc.
in special mesuri

Cautela, (lat.) precautitme ;

Caulinarl (botan.) ceea ce tine de tulpin. S. e.
frunze C. in opostie cu cele radcale (dela basa de precautiune in afaceri de drept. (v. Catitiune,
chiar a tulpinei aeriane); fascicule libero-lemnoase Clausula.)
Cauterisatia, distrugerea intentiouata a teseC. spre deosebire de cele foliare; stipuli C. cei turilor,
ca scop de a vindeca. Mijloacele
Caupurtati la basa frunzelor, dar uniti cu tulpina, etc.
stint fiord roau, platina sau inaterii
Caulis, (botan.) sinonim cu tulpina i in special teriile
chimice; cele dintaiu distrug prn ardere, cele
tulpiva ierboasi, nelig-nificata.
Caulocarp, (botan.) plant ce'poarta pe tulpina de al doilea pe cale chimica.
Cautiune, (lat. cautio din caceo, ina pazesc),
aeriana i vivace, in flecare an, flori i fructe.
Caulom, (botan.) nume dat unei parti a axei act pun care o persoana garanteaza indeplinirea
obligatiunii unei alte persoane; persoana care
plantelor Criptogame vasculare i Fanerogame
anume tulpinei i ramificatiunilor ei. La plantele da o asemenea garantie. De pilda art. 15 C. C.
amintite C., ca rdacnile frunzele (phyllom), obliga pe straini in Romania, ciad ei sfint rerepresinta generatiunea asexuat. $i la multe clamanti in ori ce afacere, earl de cele coMuscinee exista o tulpina; dar pe ea se formeaz merciale, daca nu posed imobile de o 'aloare
organele sexuate ; de aceea, pentru-ca represiuta indestulitoare in tear& sa dea C. pentru plata
generatia sexuata, s'a propus ase nutni Caulidium. cheltuelilor de judecata i daunelor ce ar puta
Caus, (Cam; Gauls, pron. chs), Salomon de, resulta din proces: cautio judicatunt solvi.
Cavadinesci, com, rur. in Rom., j. Covurluiu,
inginer, n. 1576, t 1626 in Paris; 1614-20 architectul electorului Frederic V de Pfalz, a zidit compusa din 3 cat. cu 2142 loc., cari se ocupa
o parte a castelului dela Heidelberg. A inventat cu agricultura, viticultura si prsirea vitelor;
un aparat pentru ridicarea apei ca ajutorul va- afara de aceste se mai cultiva numeroase graporului, din care causa Arrago Ii atribue inven- dini de zarzavaturi; multe femei cultiv i viermi
de matasa. Aici stint 4 biserici (una in mina
tarea mitainei cu vapor.
Causa, (tat) motiv, afacere, mai ales afacere inchisa), 2 acoale, una de bieti i alta de fete, si
de drept. C. cognita, dupa cercetarea afacerei. 1 moara cu aburi.
Cavage, (franc) aaezarea mrftuilor in pivnita
Causae cognitio, cercetarea judecatoreasca a unei
afaceri. C. celebra, afacere extraordinara, mult sau magazin, ai plata pentru aaezare.
discutata.
Cavaignac, 1)C., Louis Eugne, general franc.,
C. pia, ori ce institutiune, care din indemn n. 15 Oct. 1802 in Paris, fiul lui Jean Baptiste
religios se face cu scopul de a serv spre promo- C., (1762-1829) fost membru al conventului.
varea cultului divin, ori ajutorarea deaproapelui 1848 guvernator al Ilgeriei, apoi membru al
In lipsele sutletesci i trupesci. C. pie prov'dute adunarii nationale, dap rescoala din 15 Maiu
cu receriutele prescrise de legi au drept de a 1848 ministru de resboiu; 23 Iunie dictator miposede bunuri mobile si imobile, drepturi i pri- litar, bate poporul parisian, apoi ajunge president
vilegii. Ele pot fi reuniuni religioase i filantro- al puterii executive republicane, din care post
pice, ori fundatiuni. Iutre causele pie se numera demisionh in Dec. 1848. t 28 Oct. 1857 in Dunes
fundatiunile pentru biseiici, manastiri, seminare, (Sarthe). 2) C., Godefroy, fiul celui precedent,
pentru grija de morboai, de betrani, orfani, pentru om politic franc., n. 21 Main 1853; 1882 de-

acolari, etc.; reuniuni de inmormiintare, de rescumperarea captivilor, cercetarea i ajutorarea

familiilor oneste, dar &Ode in miserie, etc. Biserica cretina anca dela inceputul su a infiintat
protegiat C. pie (Fapt. Ap. 4, 32), cari sant
fructul credintei vie si al iubirei creatinesci active. (v. Caritate i Filantropie.) [Dr. Is, Alarm.]

putat republican, 1885 subsecretar de stat in

ministerial de resboiu, 1892 scurt timp ministru

al marinei, 1893 tina in camera o vorbire spleudida in contra coruptiunii in procesul Panama;
Nov. 1895 pana Apr. 1896 ministru de resboiu
In cabinetul Bourgeois. C. a plait en succes
ca scritor.

www.dacoromanica.ro

Cavaillon
Cavaillon,

761

Cavaleria.

oras in depart. franc. Validase, trebue provedut cu cai buni. -Valoarea ei de-

arondism. Avignon, aproape de Hui Durance,

ea 4757 loc. (1891). Tinutal fructifer din jur se
numesce Jardin de la Provence .
Caval, finar, un cilindru fcut din lenin de
paltin, sfredelit; la capetul, pe mide se sutla, e

piada in prima linie dela puterea .si iutimea callen

Armatura principala a C.-ei e o spada lata, de

care se folosesce in momental ciocnirii, apoi Ca-

rabina (v. ac.), care irisa numai rar le ponte in-

trebuinta., s. e. in positii de aperare, ori spre

putin mai strinit decilt la capetul opus; are insciitarea apropierei inimicului. In ande arsose borti ovale in distanta de 27 mm. intre- mate eran introduse si lance, dela 1871 delataita ; ele stint imprtite in 2 grupuri, distanta turate, irisa in timpul din arma din nou intro-

filtre grupun e 73 mm. Lungimea C.-lui e de

82 cm., iar grosirnea 5 cm.; la ambele capeta e
legal cu coaje de cires, ca sa va crepe; de ordinar
se infrumseteaza cu diferite increstaturi. C. d
sunete melancolice si simpatice; Il folosesc ciobanii

deis stAna. C. se mai numesce si fluer ciobanesc.

In Valachia din vechime se numia si flueroiu.
Cayafeada,

preumblare calare a mai multor

duse in Francia, Germania si Romilnia (la Rosiori). C. inainteaza in o ora 10-12 km., infantenia 4-5 km. Unitatea tactica la C. e un eseadron, care consista in cele mai multe state din
150 calareti. In Rom. 4, in Austro-Ung. 6 aseadroane formeaza un regiment, 2 regimente formeaza 1 brigada, 2-3 brigade o divisiune de C.
O mica parte a C.-ei se imparte la divisitinile
de infanterie, si este chiemata de a ingriji pentru
siguranta infanteriei si a implin servrciul de
ordonanta la diferitele comande. Cea mai maro

persoane impreuna.
Cavaler, C. neologism din ital. cavaliere (din
cavallo = cal); 1) estas calare in v e chi a Roma
(aguas). In istoria legendara a regalitatii romana parte a C.-ei se stringe in divisitnii, Par se triinit

Romulus ar fi creat 3 centurii de C., al caror numer cu 2-3 dile inaintea armatelor, ea sa atle tru-

ar fi fost indoit de Tullius Hostilius s rnarit de pele inimice, sa recunoasca prin patrttle si dataTarquinius, apoi de Servius pana la 18 centurii samente positiile acestora, si de alta parte sa
(1800 5400). Primiau calul dela stat cum si o zadarniceasca ori s ingreuneze C.-ei adversare
suma pentru intretinere (aes hordearium). In recunoascerea armatelor proprii. In decursul baarma desvoltaiii statului romati, avutia claselor taliei C. scutesce aripa armatei s pandesce mobogate marindu-se, crescii si cifra censului ne- mentele potrivite pentru a ataca trupele adver-

cesar pentru a intra in eenturiile de cavaleri sare. In cas cand armata e constrinsa a se re(4(10,000-600,000 de sestertii) pe de o parte; traga, C. are sa opreasca pe iuitnic i sh usoreze
iar pe de alta se deosebi clasa C.-lor, oameni de retragerea infanteriei, iar in cas de invingere
afaceri, i clasa vechilor aristocrati, cei dintill u eapitalisti, cei de al doilea senatori. Galas mechas
inar opositia de interese infra araste done clase,
cifrad C.-lor tribunalele i diferite privilegii, pe

cauta sa eompleteze victoria, producend derrita in

{tirante inimicului. Proportiunea C.-ei fata cu in-

Datoriile militare ale C.-lor se reduseser prin reforma militara a lui Manas. (Cf Zu:npt, ber die
rmischon Ritter und Ritterstand in Rom. Berlin,
1840; Madwig, Kleine philologische Schriften;
Belot, Histoii e des Chevaiiers romains, 2 vol.)
2) 10 e vul m edi u, dup Carel cel Mare, partea
principia a arrnatelor era cavaleria, nascuta din
necesitatea de a lupta contra Ungurilor si a Sara-

In Romnia, afara de trupele de Calarasi (v. ac.)

armata mai aro ca trape de C. 6 regimente de Rofiori, un division de Gendarmi i doue escadroarie

fanteria e in Rusia 1 : 9, A.-Ung. 1:10, Germ. 1: l 4,

Francia 1:20, Italia 1:23. Cea mai puternica C.

can Salta le desfiint si Pompeius le sustinn. o are Rusia.

de escorta. Regimentele de Rosiori formeaza 2

brigade: brigada 1-a, cu residenta la Tecuci, cuprinde reg. 1, 3 si 6; brigada a 2-a, cu residenta
la Barlad, cuprinde regimentele 2, 4 si 5. Brigadele siint comandate de cate un general. Regim.

sinilor, lar resbeinicul se chiema C. (chevalier, 4 Rosiori a avut ca comandant I pe Principele Fercaballero, Ritter). Nimeni nu patea fi C. prin dinand al RomAniei. Macare regiment are 4 escanascere, ci nuinai pnin consacrare, regii chiar droane qi 1 ploton afama din riinduri. Efectivul
trebuian sa fie consacrati. C. trebuia sa primeasca unni regiment este de: 28 oficien (din cari 3
educatiuue in casa unni C. (tata!, dar mai ales superiori). 514 oameni Cu 435 cai. Ambele briun strain), linde implinia slujbe de fecior si de gada au: 162 oficien (2 generali), 2928 oameni
scutier: imbrdca i desbraca pe C., punea i ri2574 ca. Divisional de Gendarmi are residica masa, facea patal. Intre 18-20 de mi era danta in Bucuresci, el formeaza garda regala,
cnnsacrat: dupa ce facea o baie, C. care-1 eres- se campana din 2 eseadroane in Capitala cu un
case Il incingea cu spada si-i da o 'evitara in efectiv de 16 oficien, 263 oameni de trapa $i
ceafa (colee). Mai tiirdiu biserica a complicat 235 cai, si un escadron la Iasi cu un efectiv de
mult consacrarea: noapte intreag in rugacitine 5 oficien. 130 oarneni si 115 ca. Cele 2 asea(veillae d'armes), sable bineeuvantatts, predica droane de escorta au un efectiv de 7 oficien si
asupra datoriilor eatra biserica, saraci i catra ve- 237 oameni. Preste toate trupele de C. este un
d ave. Serbatorile principale de consacrare Pasti general inspector al annei.
Istoria. Urecii nu aveau C. puna pe titnpul
si Rusalii. Inventrunea ierbei de pasea a avut
efod decaderea cu total a C.-lor. Maximilian I resboaielor cu Persii, si nici atunci nu era in
a fost uumit ultimul C. 1519. (Cf. L. Gautier, la numen nutre, (in Atena abia 1200 calareti). 111aChevalerie 1890; A lw. Schultz, Das hoefische cedonienii aveau o C. numeroasa i liana, cara pe
Leben zur Zeit der Minnesinger, 1878-80, 2 vol.) tinnpul lid Alexandru cel Mare luptii in despar[I. S. F.]
teminte numite Ile , cu 16 fictori in frent
Cavaleria, numirea colectiva a trupelor calare cu 4 siruri. Alexandra a mers in Asia ca 2000
de militan, (Cuirasiri, Carabinieri, Dragoni, Hu- Hippeis si 5000 Sanssofori. Darius, regale Persari, Chevauxlegers, Ulani, etc., in Romania: silor, avea in batalla dala Gaugarnela, 331 a. Chi.,
Rosiori i Calarasi). C. e o trapa scumpa, liind-ca 40,000 calareti. Romanii aveau in legiuuile lor
Enciclopedia romana. Vol. I.

49

www.dacoromanica.ro

762

Cavalet

Caverna.

de 3000 infanteristi cite 300 cllareti, cari se reCavalet, mortal de lemn, pe care pictorii
crutau din barbatii cei mai cu vaza din Roma, aseazit tablourile.
erau impartiti in Centurii cu 10 Turnio de Cavalioti, Teodor, un macedonean, care a ticite 3 Decurii, cu elite 10 ficiori. Sub Iulius parit la 1770 cartea: Protopiria, un registru
Caesar unitatea tactica era Tarmac, cu cate de 1170 cuvinte in 3 limbi: grecesce, rominesce
32 ficiori, 12 Turme forman un regiment Ala. si albanesce; aceasta carte formeaza primal dicLa Germani C. nu era numeroasa i nici nu tionar roman.
avea mare insemnrttate; mai tirdiu insa ex- Cavallk, localitate in partea sud-vestica a lacela mult prin atacurile ei vehemente si prin cului Albert-Nyanza, centra comercial din jurul
serviciul ei de recunoascere. Hand au fost un acelor locuri ; aici a stat mai multa vreme renupopor nomad de calareti, cari fara plan definit mitul scrutator african H. M. Stanley in 1887,
se aruncau pe sirurile inimicilor, si daca erau cand a eliberat din Africa aecuatoriala pe gurespinai se retrageau si atacau din nou. Ma- vernatorul din Aecuatoria, Frain Pa.sa. (Cf. I in
ghiarii aveau mai ales armate de clareti, cari dunkelsten Africa. Lipsca, 1890.)
se inarmau cu ciocane, secure de lupt i cu
Cavallo, Tiberius, invetat engl. de origine ital.,
maciuca (buzoginy). La venirea lor numai rar n. 1749 in Neapole, t 1809 in Londra, ca membru
se folosiau de spada, caci incungiurau lupta piept la Royal Society. A studiat mai ales electricitalea
la piept. Dupa asezarea lor in Pannonia, se folo- atmosferica cu ajutorul diferitilor electrometri.
siau mai des de spada si sulia. Osmanli aveau Drept resultat al cercetrilor sale a publicat mai
pe timpul venirii lor in Europa o C. numeroasa, multe serien.
adecii: C. stabila, platita (Spahii), C. feudala Cavallotti, Felice, poet italian, n. 1842 in Mi(Mosseliman) si C. iregulara (Akindji).
lano, de timpuriu publicist in seas ultrarevoDela inventarea prafului de pusca in secl. XIV lutionar, f de mai multe ori arestat; membru
C., greu armata si echipata, a incetat a fi su- al legislatiunii. S'a distins si ca poet dramatic,
perioad infanteriei. La 1458 Mafia Corvinul re- drama Alkibiades a fost premiata ca una din
organiseaza armata in Un g ari a, creaza Husarii cele mai valoroase opere ale literaturii italiene.
si stringe o trup platita de 20,000 calareti grei t 6 Febr. 1898 in al 33-lea duel al seu.
usori pe linga 14,000 pedestrasi. In Fr an c ja
Cavas, (arab. chavvas = gardist), numirea poCarol VII in 1415 formeaz, 15 companii de or- liti$filor turci si a gardistilor dati din partea
donantrt, cari consistan din cate 100 nobili greu Turciei spre scutul agentilor diplomatici si conarmati (gens d'armes), iar Francisc I formeaza sulari acreditati in imperial turcesc.

o C. usoara. Pe timpul resboiului de 30 ani Cavatina, (musica.) bucata de solo facnd parte
(1618-1648) C. se impartia in grea si usoara. dintr'o opera si deosebindu-se de arie prin acea,

C. grea era cuirasata, avea cascheta, palo, pistol

ori carabina, $i se impartia in Cuirasiri i Dragoni. De C. ufoard se tineau Carabinierii, Croatii si Husarit, calaretii usori (Otevaitx legCrs),
si calaretii germani ( Reitres), cari preste tot
nu erau cuiraeati.

e mai putin desvoltata, confine mai patine orna-

mente si are un caracter mai liric. C. e numita

$i Aria di sortita, fiind-ca so cant la prima
aparitiune a unui personagiu. Uuii compositori au

dat chiar numele de C. la unele parti din compositiunile lor instrumental, ca adagio din guar-

In Muntenia, de pe timpul lui Mircea I, tetul in si bemol de Beethoven.

[T. C.]

cavaleria se compunea: Ctilltrafii, in nunir de

Cavea, (lat) local de privire in teatral roman.
8000 sub comanda Spatarului. .Rofii de teard,
Caveat, (lat., sa se pazeasca .) Admonititme
5000 sub comanda marelui Paharnic. Vneltorii judecatoreasca.
pentru politia capitalei, seful lor primi Cavendish, Henry, fisician si chimist engl.,
dela Radu-Voda Mihnea, titlul de aga. 500 Setrdcei n. 10 Oct. 1731 in Nizza. t 24 Febr. 1810. C.
$i 500 Scutelnici forrnau calarimea Bucuresciului. a determinat desimea pamantului, a analisat
Curteni cl1lri, haiduci, etc. Mihaiu Viteazul mai acidul carbonic $i hidrogenul, $i a descompits

mari C., adituend fined 2 corpuri de calan i pa- acidul azotic. Lucrrile sale si-le-a publicat in
manteni Delii i Beflii. In epoca fanariotilor Philosophical Transactions . A fost membru al
armata a fost cu total desorganisata pink' dupa Societatii de sciinte din Londra si membru extern
revolutia lui Tudor Vladimirescu. La 1830 eran al Academiei franc.
numai 3 regimente de C. permanentit cu 1140 Cavent, garant. (v. ac.)
cai, si Gendarmii calkri de militii, numiti $i DoCaverna, sau Grota, cavitati subterane, comrobanti, acestia eran intrebuintati de adminis- puse dintr'o serie de camero spatioase, comutratia locala in urmarirea facatorilor de rele, nicand intre ele prin galerii strimte. Aceste C.
pi formau reserva C.-ei permanente ; ei faceau se infillnesc in terile, unde subsolul este conserviciu cu schimbul, eke 10 dile pe luna. Nu- stituit de un calcar destul de resistent. Origina
rand lor era de 4362 in anal 1843 $i erau ion este datorita cursurilor de ape subterane inImbraca
i armati po socoteala lor.
troduse pe cale de infiltratiune in adincimile soIn Moldova, la inceput se gasia ca cava- lului, profitind de liniile do cea mai mica resilerie attletrafii de teard (1000) sub comanda stenta pentru a-si face drum. La aceste cause
Hatmanului, Panirii, Celldrafii de Gala fi (500), se pot adauga actiuni chimice, cari disoalva inegal
Cdldrafii de Tarigr ad, Curtenii sub comanda rn a- un calcar, ce nu presinta preste tot aceeasi coinrelui Logofet; toti acestia formau C. permanenta pacitate (hotnogenitate). Cea mai insemnata este
pamnteana. Afara de trupele straine (Cazaci, C. Mamutului (Mammoth's Cave) in Kentucky.
Lipcani, Veslii, etc.), mai erau anca C. de militii Adesea tavanul i talpa 'unei C. stint captusite
(calarimea din tinuturile Lapusnei, Orheiului si de Stalactite si Stalagmite. Omul a locuit C. in
Sorociei). In timpul luptei, domnitorii asezau in- epoca magdaleniana. (Cf. Trait de Gologie, A.
fanteria la centru, iar cavaleria la aripi.
de Lapparent, Paris ; Garrigou, Bull. S. G. F. (2)

www.dacoromanica.ro

Caviar

763

Cazan.

XXIV, p. 306; L'Intropologie JrmvierFvrier -t 1880. In 1851 a comandat armata brasiliana

contra dictatorulta Rosa.s din A rgentiuia, iar in

1892; Roelus, La Terre, I, p. 356.

Caviar, name de origine tatara pentru icrele 1867-69 contra republicei Paraguay. A fost
de morun, nisetru, etc. V. fare.
[A.]
primministru, apoi de repetite ori ministru de
Cavicornia, anlinalele Cu coarnele goale in la- resboiu. Imperatul Dom Pedro 11 11 ridich la
antra, precum sfint boli, bivolii, oile, caprele, rangul de duce.
Posed coarne Mat barbatusii cat i femeiusele,
Caxton, (pron. chestn), William, primal tipoeke odatA pot lipsf la fem. Diutii incisivi
graf in Englitera, n. 1421 in Kent. La inceput
canini le lipsesc in falca de sus, in falca de jos s'a oeupat cu comercial in Londra si Bruges;
au de fiecare parte 3 incisivi, un canin, si eke dar 1470 si-a parasit activitatea negustorea.sca,
6 masele in amandorm falcile.
dedicandu-se literaturei. Pentiu ca sa-si poata
Caviina, subfamilie de mainifere din ord. Ro- respandi traducerea engleza a colectiunii de rodetoarelor, farn. Subungulatelor, numiti in limba mane Recueil des histoires de Troyes de Raoul

poptilara Cobai sau Porcusori de India. Le Fevre, a invetat arta tipografica in Colonia

Cavia Cobaya Schreb. (Cobaiul ordinar) e de ori- si Bruges. 1476 a deschis prima tipografie engl.
gine probabil din America de sud, astadi cu total la abatia Westminster. promovand astfel desaclimatisat i domesticit in Europa.
[A.]
voltarea literaturii eugleze. f 1491.
Cavitate, partea gaunoasA dinteun corp solid.
Cayenne, eras fortificat in Guyana fro., la gura
C. frontald, partea anterioara din cavitatea ea- riului C.; fundat la 1626; cu 28,906 loc. (1884);
pului. In aceasta parte stint asezate loburile este central comereiului din teara. C. si Guyana
anterioare ale creerului.
[St.]
frc. presto tot este loc de deportatiune, temut
Cavite, port militar pe insola Luzon, aparti- pentru clima cea uesanatoasa.
neteare Filippinelor. (v. ac.)
C Az, v. Cyan.

Cavour, Camillo Benso di C., Conte, barbat

de stat ital., n. 1810 in Turin ; crescut in Academia militarA din Turin, a intrat in armata ca
oficier de geniu, dar 1831 a parasit-o si a plecat
In Francia si Englitera, uncle a studiat agricultura. 1842 intemei in Turin Associazione
agraria , care in currmd cleveni central nisuintelor
liberale; iar la 1847 scoase 4iartil II Risorgi-

mento , sprijinit de Balbo, coutele Santa-Rosa,

Galvagno i altii. C. plea pentru unitatea Italiei,
recomand desfacerea de catra Austria si introducerea unei constitutii. 1848 aperit ministerial

Alfieri pentru pacea incheiata cu Austria in-

vingetoare ; 1850 in cabinetul d'Azeglio miuistru

de comerciu si marina, 1851 de finante. In Maiu
1852 d'Azeglio dernisiou numai ca sa poatA elimina din cabinet pe C., care intreprinde o norm,

calatorie in Francia, unde intra in relatiuni eu

Napoleon III. In Nov. 1852 f rechiemat si pus
in fruntea cabinetului; prin politica interna
nisui a intari forta armata a Sardiniei, iar prin
politica externa a areta Italienilor, ca Sardinia

Cazac, numele unei populatiuni din tkrania;

cavalerist rus apartinnd acestei populatii. Sub
numele de C.-i se inteleg nisce populatiuni imprstiate in diverse provineii ale imperiului rusesc. C. stint de origine slava, do religiune ortodoxa si vorbesc o idioma slava. In sed. XV C.
forman dorm corpuri puternice de natiune: until
In Ukrania si altul pe cursul inferior al Donulta
si Volgei. Primii, goniti din Polonia, se dedeau
la jafuri si hota. Pusi sub protectiuuea regilor
poloni, fura tratati in secl. XVI cu distinctiune,
dar apoi suveranii poloui voira a-i forta sa paraseasca schisma greca. Invinsi in lupte, acceptara in 1654 dominatiunea Rusilor dar in urina,
cu deosebire Zaporugii, se revoltara
' in diverse
randuri. Cea mai celebra iusurectiune este a lui
Mazepa, care ajuta lui Carol XII contra lui Petra
cel Mare. Astadi revoltele lor au incetat in arma
asprimei. ca care au fost trata(i. Organisati militaresee, C. forineazit cea mai baria cavalerie ruseasca. Dupa un recensemnt general din 1845,
C. siint in numer de 1.880,877 individi, afara de

chiemata a fi eliberatoarea Italiei. 1855 incheiii cei emigrati in Turcia si in alte diferite parti.
Cazaca, !mina blauita ca manecile lungi. Da-

co potente apusene alianta; dupa resboiul crimeic merse la congreso! dela Paris, pentru a
pane in discutirme chestiunea italianA. 1858 ii
succese a asigura ajutorul Ini Napoleon pentru
casul unui resboiu cu Austria. Acesta erupse la
29 Apr. 1859 si fii noroeos pentru Sardinia.

mete numese C. o jacheta seurta de formi ru-

seased.
Cazacii, com. rur. in Rom., j. Dambovi(a, corn-

pusa din 7 cat. cu 3572 loc., in care numer

iutra si loc, din coin. rur. Mircea-Voda, care

Napoleon puse capet resboiului prin tractatul dela pana la 1887 era cat. al coin. C. In cat. Nucetu,
Villafranca, (11 lulie 1859). C. se retrase, dar pendinte de coin. C., este herghelia statului, gara
deja in lan. 1860 f pus iarasi in fruntea
a liniei ferate Trgoviste-Titu si o mAnastire.

Favorisat de mtuatia &repel incor- In cona se afla 4 biserici si 2 coale.

Cazaclie, caciula de pide neagra, au fundul
cana, in schimb ceda Franciei Nina i Savoia, de postav alb.
cu invoirea lui Napoleon ocupa teritorul neaCazacliu, 1) negustori ru$i, cari lacean copolitan si statul papal ; din unitatea Italiei mai merciul vinurilor intre Moldova si Rusia. 2) neperil ducatele Parma, Modena, Romagna si Tos-

lipsiau numai Venetia si Roma. In 18 Febr. 1861 gustori ronalui, cari faceau comercial ca blatiara
se deschise primal parlament al ltaliei unite. din Rusia catra Turcia.
C. t 6 Iunie 1861. Ca barbat de stat a fost de Cazals, Jaques Antoine Marie de, om
petrundere extraordinara si de o energie ho- franc. n. 1752 iii Grenade, 1789 inembru al adutirita; orator bun. (Cf. Discorsi parlamentari di narii nationale, orator bun, aper drepturile re-

C.; Lettere edite ed inedite del conte C.; M. gelui; 1791 emigr; t 1805 in Engalin.
Cazan, caldare; C. cu vapori este partea InaCastelli, Il conte di C.; Mazado, Le comte C.)
Caxias, (pron. casias), Luis Alves de Lima, sinei, unde se fierbe apa, sub presiune, pentru
Duce, maresal brasilian, n. 1803 in Rio de Janeiro, a produce vaporii. C. poate fi eilindric sau tu49*

www.dacoromanica.ro

764

Cazan

Ceaiu.

bular. C. tubular este facut in scopul de a mari

Ceaosiri, pantaloni largi de cebare rosie, cum
suprafata de incaldire. Locomotivele au C. tu- poarta Turcii si cama purtau odinioara boierii.
bulare. C. sfint supuse unei probe, care consista
Ceacu, com. rur. in Rom., j. Ialomita, spre
in a le incerca la presiune rece, umplndu-le nerd dela orasul Calarasi, en 1595 loc. agriculcu apa rece si supungindu-le la o presiune mai tori ; n'are nici un cat. alipit.
mare decat cea marcata de timbrul lor. C. prin
Cead, (Tsade), cel mai mare lac in Africa conus se altereaza, subtiindu-se partial paretii in trala nordica, cu o extensiune de 27,000 km2.
interiorul lor i putfind da nascere la explosiuni. Extensiunea lacului se schimba, in timpurile seci
Nenorocirile, ce pot proveni din o explosie de ea scade, in cele ploioase cresce, astfel ca locuiC., an hotarit pe guvernele statelor civilisate a torii regiunilor din apropierea lui stint adeseori
interveni, reglementand prin legi severe intre- expusi la inundatii. C. anca nu este bine cubuintarea lor in diferitele industrii. (V. Masine.) noscut; primii Europeni, cari 1-au viidut prima

Cazan, strimtoarea dela C., partea cea inai

frumoasa si mai Augusta a striintorii dela Dunarea de jos, cunoscuta sub nurnele Fertile de
tier (v. ac.) C. se extinde dela Plavisevita pana
la Ogradina veche, comune rurale in cott. CarasSeverin (litigarla). Cf. art. Dunarea.

Mania, (slam) colectiune de predici, cuvntari bisericesci, autorisata de episcop.

Cazan, semintie tatar., care la scriitorii greci

latini din evul mediu ocura sub numirile

data la 1851, au fost Englezii Clapperton, Denham,

Ondney si Germanul Overweg. Dintre riurile,

cari se varsa in C., cel mai mano este ari, care
pand acum putin e cunoscut.
Ceafa, partea dinderet a capului. C. sta
legatura cu muschii cei grosi ai grumaztilui
Cu spinarea, pe care se raziina capul. 1St.]
CeahlAu, masiv muntos in Rom., j. Neamtu,
tocmai la hotarul dinspre Trans., intre riurile
Bistricivara, Bicaz i Bistrita; e selbatec, taiat
de vai radiind in toate directiunile dela crescet,

Catiri, Acatiri i Acatiri; pe timpul migratiunii

popoarelor C. locuiau in Ural; prin sed. VII au si lipsit de comunicatiuni; o singur poteca trece
fest impinsi mai departe spre sud in tinuturile pe la V virfului C. (1908 in.) si conduce la
Caucasului, unde au purtat resboaie Cu Mohame- Bicaz; la N masivului, riul Bistricioara desdanii pentru posesitmea Derbentului, Georgiei, chide pasul Tulghesului, caro conduce in valea

Armeniei si a terilor limitrofe; prin secl. VIII

se intarira in potriva Gotilor in Crimea; domnitorul lor (chagan) Bulan treca in sed. VIII cu
o parte a poporului la judaism. Imperiul C.-lor
se intindea dela Emba pana la Nipru si Bug;
ajungea dela Marea Caspied, apoi dela Pontus
coastele Caucasului pana la cursul inijlociu
al Volgei, sorgintii Donetului si preste Kiew
la Oka. Dupa 850 mersera la C. fratii Ciril si
Metodiu i convertir o parte din ei la crestinism. Culmea puterii C.-lor cade in sect. IX;
la 965 sfint infranti mai antaiu de Swjatoslaw,
care le euprinse fortreata Sarkel; restul ultim
al C.-lor fu infrant in Crimea la 1016 de Greci
si Rusi. Capitala C.-lor era Balandsar, situata

MurOsului. Piscurile cele mai inalte din acest

i Rogova, in dreptul
padurii VOrcioreva; aici se ved urine de zidarii
inari vechi; din marginea padurii incepe brasda
lui Novae. (v. i Casarrna.)

gramadite cate 3 sau cate 4 la subtioara f runzelor, sfint regulate si hermafrodite. Cea mai
mare parte a botanistilor considera T. Bohea L,

masiv sfint: C. sau Pionul, cu virfurile Panaghia

Butu, iar ramurile mai principale: Rapciune,
Obeina-Verde, Obcina-Boului, Obcina-Baiului,
Piciorul-Fureiturilor, Culmea Sacueseultii, Ob-

cina-Neagrii si Cullum Heghesului. (Cf. Diet.

geogr. al
Neatiltu. Bite., 1895.)
Ceahor, comuna rural in Bucovina, cap si j.
Cernaut; cu 2178 loc., (20,2 ort. res., 45 cat. si
51 mos.), mosie manastirease, parochie, scoala
primar; cabinet de lectura Cosininc
[Dr. I. G. Sbiera.]

Ceaiu, este un product vegetal preparat din

frunzele arbustului Thea chinensis Sus. din

fain. Ternstroemiaceelor. trib. Gorclonieelor. A cest

pe locul Astrahanului de adi, si mai tardiu Sarkel. humos arbust del-2 m. inaltime are frunze peralterne, simple, coriaee, ovale, ascutite,
Cazarma, fantana veche in Rom., j. Meliedinti, sistente,
fin dintate si glabre; florile albe, solitare sau inintre com. rur. Broscati

T. viridis L., T. conchinchinensis Lour., T. can-

Cazasu, com. rur. in Rom., j. Braila, cu 1834 loc. toniensis Loar., etc. ca forme sau ea varietati
agricultori; are I biserica si 2 scoale, una de ale speciei T. chinensis Sims. Acest arbust oribaieti si alta de fete. In timpul luarii Brailei ginar din partile continentale sau insulare din
(1828) Rusii aveauaici quartierul general; tot aici extreinul orient al Asiei, se cultiva adi si in
aveau i intariri, cari se ved i adi.
America in Statele-Unite, in Brasilia, etc FranCazna, necaz, osteneala mare, muned; chi- zele preparate se intrebuinteaza spre a face prin
nuire. (v. Tortura.)
infusiune o beutura mult usitata si cunoscuta

Cazot, Teodor Iosif lulius, ministru francez,

u. 1821 in Alais; 1848 a fost propoveduiterul
ideilor republicane in patria sa mai restrinsa ;
1851 a fost exilat, reintors in teara fa advocat,
iar 1870 Gambetta ii numi secretar in ministeriul de interne ; 1875 senator pe viata, 1879-82
ministru de justitie, 1883 president al curtii supremo de apel, 1884 demisionit.
Cd, semnul chimic al Cadmiului.
C-dur, v. do major.

sub numele C e ai u. Recolta frunzelor de 1. chi-

nensis Sims. se face din arbusti, cari au deja

trei ani, cam pe la inceputtil lui Aprilie si dureaza

pana la sfirsitul lui Octombre. Frunzele culese

se expun la soare, apoi se incaldese pe placi

metalice, unde se intorc continuu, dupa aceea
se suceso in forma de sul cu manile pe nisce
mese, se incaldesc de nou i iar se mai sucesc,
continuand aceasta opqratiune pana ce toate
sant complect resucite. Frunzele in aceasta stare

Ce, in chiinie seinn pentru Cerium. In gra- se supon unei fermentatiuni, care dureaza 4, 6,

matica e pronume nehotarit, interogativ. relativ, sau 8 caro, dup cum este si temperatura. Aceasta
sau ca exclamare.
fermentatiune insa trebue sa se faca cu multa

www.dacoromanica.ro

Ceam

Ceas.

765

atentinne, caci daca nu este suficient obtinem in spirt infierlAntat. Coloarea naturala a C.-ei e
un Ceaiu foarte adstringent, lar daca fermenta- alba, iar cea galbena o primesce dela aerul din
tiunea dureaz prea inuit, ceaiul isi pierde par- cosnita si dela coloarea rnierei i pulverei din
fumul, primind in acelasi timp un miros neplacut; flori. Greatatea specifica a C.-ei e 0.96-0.99, toprecum vedem preparatiunea frunzelor de C. pindu-se la 50-56 R. Mirosul placut il pierde
constitue o adeverata industrie. In comercia prin incaldire la 850 R.; C. se deosebesce dupa

se canoso in general 2 feluri de C.; C e aiul flora terilor si tinuturilor, dupa cari se si uuverde si Ceaiul negra, cari difera anal de inesce in comercia. Se afla si ceara minerala,
altul dupa 'codal de preparatiune; iar nume- de plante si animalica. Din ceara albinele preroasole varietati de aceste 2 feluri de C. de- gatesc fagurii. C. se folosesce la fabricarea lumipind de etatea frunzelor si a arbustilor precum nitor, in medicina 5i spre alte scopuri indas-

si de diverse detaliuri de preparatiune. Ceaiul triale ; din faguri se extrage C. prin topire dupa
are un gust si un mires plcut, datorit unui oleu diverse metode vechi si noui, dela eari depinde
esential galbui ; el confine ai un alcaloid, cu- si calitatea si pretul ei. (V. Apis i Stuparit.)
noscut sub numele de Thei n a, si considerat ca
[E. Campeona.]
identic cu Caf ein a; afara de acestea mai conC. de altoit (nobilitat) se pregatesce in diferite
tine si un principia azotes, analog eu caseina chipuri, de regulft din resina de brad san molid,
din lapte. Ceaiul (infusiune) se intrebuinteaza care se incaldesce si se atesteca cu smoalti, seu
dilnic peutru a combate indigestiunea; abusul de oaie, cenase si spirt tare. (Pentru 1 kgr. de C.
acestei beuturi produce irisa dispepsia. In me- 830 gr. resin, 15 gr. sinoala, 35 gr. cenase cerdicina se intrebuinteaza Ceaiul foarte mult ca nuta, 90 gr. spirt de 900.)
autidot in otravirile ea opium, cu digitalina
C. la cultul divin se intrebuinteaza ca simbol
In contra betiei alcoolice. Uneori se mai intre- al puritatii sufietesci; arderea luminilor de ceara
buiuteaza contra boalelor callar armare ca diusimbolul sacrificarii spirituale, precian si al
retic, sudorific si ca adstringent.
iturninrii sutletului prin gratia divina, al carei
Ce ai u se mai numesc infustunile de diverse sanbot e focal. (v. Luminari.)
alte plante; precian Ceaiu de isina (de mint);
Ceara vegetal, (botan.) se afla la multe plante
Ceaiu de total, Ceaiu de soc, etc. [Z. C. P.]
depusa in sau la suprafata membranei cuticuCeam, (marina) un fel de vas de lemn, cu larisate. Ea consta din diverse uleuri solide,
funda! plat, fara arborada adeseori, destinat a mestecate cu o cantitate variabila de resina; iu
transporta pe Dunare materiale grele ca piatr, alcool rece nu se disolva sau foarte cu greu,
na.sip, lemne. De o constructie putin ingrijita, prea usor irisa in alcool fierbinte 5i in eter.
C. este putin ridicat deasupra apei. lJneori au $i Presenta ei in cuticula se manifesta la incaldire:
vele, si atunci constructia lor este mai ingrijita. C. v. apare in picuri la suprafata. Pe cuticul
Merg de obicein in susal Dunarii, ande naviga
usor de observat inicroscopic, cand da orgaexclusiv, la remorca, 5i se intore la vale in scursul nelor o aparenta de coleare brumarie cbiar si

apei, astfel ca transportul este foarte economic.

Ceangdi, v. Ciangai.
Ceanothus L., (botan.) gen de plante lignoase
uordamericane din fam. Rharnnaceelor, tribal
Rhainneae, ca llori mici, albe, carnee, rosee, albastre sau lilacine, dispuse in panicule sau corimbi terminan sau i axilari. Multe din specii
(inclusive varietati, s. e. cu frunze panasate) se
cultiva la noi ca plante decorativo rustice sau
subrusti ce, precum C. anzericanusL.,floribundus
lIook , ovatus Desf., Veitchianus Hook., s. a.
[A. Pr.]
Ceapa, bulb (v. ac.), numele popular al plautei
Allium Cepa L. (v. cc.)

cu ochiul liber, s. e. pe rapit, secar, foile de

brad, prune, etc. Forma in care ni-se presenta
diversa: ea poate fi transparenta in place, ca
s. e. la Sempervivum si Opuntia, in cruste strevezetoare, precian la fructele de Myrica, in bastonase caracteristice mult putin incovoiate perpendiculare pe suprafata cuticulei, ca pe trestia
de zabar, in paturi granuloase (astfel mai adese),
s. e. la rapita, pe struguri, s. In. d. [A. Pr.]
Ceara de palmier, (botan.) unica ceara vegetala (v. ac.) ce ne presenta natura in masse mai
considerabile. Ea se afta in place pe tulpina diverselor specii de Ceroxylon (y. ac.)
Cear, stat in nord-est. Brasiliei, cu 104,250 km2.,

si 952,625 loc. (1881), putin cultivati, dar sirguinciosi. Capitala C., (Nova Braganca de C.),
rutemeiata la 1611, cu ca. 80,000 loc.
Ceardac, balcon (v. ac.); pridvor la casete
teranesci ; foisor sau pod de scanduri, asezat pe
de ciucuri, flori si chiotoare, ca cari se impo- patru stilpi sau furci lungi i servind drept post
Ceapa ciorel, numele vulgar al plantelor: MUScari camosum Mili. si Muscari racemosum Mill.
(v. cc.)
Ceapraz, (Passententerie), galoane sau irete
de lana si de m'ataca, inodate si lucrate in forme

dobesc mobile si haine. C. lucrate din fir servesc de observatiune.

la costumele militare.
Cearaf, (prostir, lepedeu), obtect de rufarie
Ceapsa (boneta), scufie sau mita pentru copii pentru asternutul patului, facut din prinza alba.

mici sau pentru femei.

Ceas, ceasornic, masina care servesce a inCeara, productul albinelor din mierea si pul- semana s uneori a sana arete. Mecanismul unui
verea de flori, consumata si transformata in orga- C. astadi se resuma astfel: un resort motor, lanismul lor in C., esudnd aceasta secretiune prin crnd la una din extremitatile mecanismului; un
inelele abdomenului lor. Dupa parerea stuparilor regulator, asezat la cealalta extremitate si dnd
specialisti albinele, pentru a put produce 1 kgr. intregului sistem un mers uniform; un sistem de
ceara, trebue sa consume la un anutnit grad de engrenagie (reate dintate) disteis a pune in legacaldur 7-13 kgr. miere si polen. Compositia tara cele doue organe precedente si apune in !taschimica a C. consista din nuti multe acide (ce- care acel e (aretatoarele). Catre linea sed. XV, dalia
retal, myriciu) oxide si olear, cari se disolva cum afirma Poucirole, se construiau C., eart nit

www.dacoromanica.ro

766

Ceaslau

erau mai mari ca o migdala. La finea domniei

regelui Ludovic XI, se coi3struiau in Francia,
$i mal cu sama in Germania, C. foarte mici.
Peters Hele pe la 1500 fabrica la Nuremberg
C. in forma de oue, cari mult timp fura nutnite
oue de Niiremberg. Toate aceste C., din causa
inecanismului irnperfect, mergeau foarte neregulat. In 1674 Huyghens inventa regulatorul cu
resort in forma de spirala; dela acoasta epoca
uumai, fabricatiuuea C.-lor faca un progres
enorm. La 1676 eng/esul Barlow inventeaza C.
Cu repetifie. La 1750 Harrison, cea.-sornicar englez, construt cele dintaiu cronometre (m6sura-

toare do timp). De atunci se poate considera

ajunsa la perfectiune fabricatiunea C.-lor. Astadi
Elvetia, si anume Geneva, este renumita pentru
fabricarea C.-lor. (V. si Orologiu.)
[U.]
Ceaslau, 1) C. capititnat in Boemia. 604 km2.
cu 63,654 loc. (1890); 2). C'. ora.? in Boeinia,
capitala capitanatului C., cu 8105 loc., centra

Cecenti.

Dupa C. adevrata fericire consista in consciinta

des p re putinta de a deveni vi rtuos. (Cf. Teodorescu,
Ist, fil. ant. ; Ueberweg, Gesch. d. Ph. I.) [Pl.]

Cebus, (Capucinus), o mainiuta ce traiesce in

Guyana, Venezuela si Peru. Aro o voce alaba si
plangetoare.
Ceo, (engl. check, franc. Cheque), inscris, asigatiuu e platibila fara interese la presentare,

ori la o data anumita, prin care cineva dispuue

de o suma ce o are disponibila la o banca sau
la o alta persoana. C. s'a desvoltat din contul
curent si presinta avantagiul, ca simplifica mecanismul circulatiunii si permite a face plati cu
o mica pierdere de timp si de baui. C. trebue
sil arete suma de plata, sa fie datat si semnat

de emitent; el poate fi mis la purtator ori in

folosul unei persoaue numite. Afacerile de C. in
cele mai multe state sita regulate prin legi speciale, in Rom. priu Cod. comercial (art. 364-69).

Aici C. trebue presentat pentru plata in loe

de cai ferate; intre C. si Chatusitz a invins 8 dile, iar in alte localitati 15 dile a dato. AbuFrideric II regele Prusiei pe Austriacii comandati suri cu C. se pedepsesc
afara de pedepsele
de Carol de Lotaringia, 17 Maiu 1742.
prevnute in Cod. penal
cu menda egala cu
Ceaslov, (slav.) carte bisericeasc rituala, 100/0 a sumei aretate in C. In Ung. afacerile de
care contine rugaciunile i cantarile rostite $i C. ilnca DU sfint regulate prin lege.
executate la anumite ceasuri
oare
Ceca, specie de buha, (Strix alaco). v. Buhe.
din qi.
C. se dice ea a fost compus de Cassian, monach
Cecchetti, Bartolomeu, istoric i paleograf ital.,
din manastirea Betleem.
n. 2 Sept. 1838 la Venetia. Director al Ar-

Ceata, adunare, multime de oanieni sau de chivelor statull din Venetia, supraintendent al

anirnale ; corp de soldati, suita.

Cete dngeresci, numeral angerilor creati si dispusi de catra D-den spre servirea oamenilor, (Cf.
cart. IV Reg. VI, 15; Evr. XII, 22 Apocalips V,
11.) C. fing. sant bipartito dupa clasa, grad, func-

tiuue. De regula se deosebesc 9 clase, anume

angeri, archangeli, scaunele, incepetoriile, domputerile, virtutile, cherovimii

Ceatet inarmatd, dupd Cod. pen. rolla., (art.
170-79), adunare de persoane pentru o crima sau
delict, in care mai mult de trei persoane poarta
arme pe fata. (v. Rebeliune.) Cf. si art. Banda.
Ceata, v. Bura. C. cereascd, v. Calina.
Ceaur, familie boiereasca insemnata din Mol-

Archivelor provinciilor venetiene si membru al

cornitetului de directie a *R. dputazione sovra
gli studii di storia patria. Numeroase serien i de
148 de nupaleografie, archivistica, eruditie
mere, 11 discursuri funebre. Relativ la Romani:
Bibliografia della Principessa Elena Ghika Dora
d'Istria. Venetia, 1868. A ingrijit de copiares unor
documente pentru Academia Romana, t 16 Mart.

1889. Pupa moarte ales membru on. al Acad.

Rom., 22 Mart. 1890. (Cf. (. Gimo, Estratto
dall'Archivio veneto, (discurs funebru), T. 38.
1889. R. Predelli, Estratto dall'Ateneo Veueto,
Maggio-Giugno, 1890.)

[D. E.]

Ceceo% puternic popor din Caneas, in nunier

dova. O gasim de prin sed. XVI eu date tutti de 224,000 individi. Locuiesc in vaile ripoase
precise. Cronica lui Hura eiteazd pe un boier: ale Sundjei si Argunului, atluenti pe dreapta
Florea C., fara atribut special, sub Dragos N'oda. Terekului. In aceste locuri selbatice C. au

putut infrunta asa mult timp arrnele Rusilor,

[O. L.]
Ceaurul Vasile, competitor la domnia Mol- si au remas cei mai fideli lui Chamil. In tradidovei, pe vremea lui Mih. Racovita a III-a oara tiunile lor spun, ca s'au coborit din munti inalti
(1716-27), sustinut din polea nemultamitilor si a la vai din causa sterilitatii. Atunci C. traiati in
Nemtilor intrati in teara, (resb. ca Turcii 1718). familii (tokum) isolate si independente. Unindu-se
Organish o resmirita, care jefui totul, mai ales pe
partisanii domnitorului. Tatarii alungnd pe Neinti
si incheindu-se pace, C. fa pedepsit de Voda prin
confiscares mal multor sate (Pascanii, etc.) si prin
uciderea cetasilor sei prinsi.
Ceauti, usier, functionar civil sau militar turc,

mai multe familii, formara sate autonome sub ju-

risdictiunea betranilor. Teara fiind fara stitpan,

fiecare farnilie isi mnsu5i raristea practicata in
paduri. C. trecand Sundja si stabilindu-se in pasulle sefilor Karbadei, trebuira s le plateasca

ca dajdie o mesura de gran de fiecare casa si

pedel. Pe la inceputul seclului corpul de C. era sa se supuna regimului aristocratic de aici; pe

din 700 oameni sub un bas-ceaus. In Egipt, sub cand cei vecini Kumukilor recunoscura autoriMaineluci (1171-1517) soldati cantand la marsuri Latea acestora. Massa natiunii remase irisa fidela

solemne. Adi inseamna sergent de oras sau de institutiunilor ei democratice. Slabiti plin sepaarmata, aprod. Odinioara C. mai insemna vataf ratiunea familiilor, C. chiemara pe Turli sa-i gu-

de surugii, iar C.-basa un fel de maresal al Portii. verneze ; acestia venind cu resboinici, facura din
Cebes, (Kebes), filosof grec, discipul al lui So- ei buni soldati. Mai tardiu C. gonesc pe Turli
mates. Originar din Theba. Lui i-se atribue trei capeta independenta primitiva pana la Chamil. La
dialoge cu continut filosofic, in cari se trateaza inceput ei erau islamisti-suniti, iar in 1840 chiedespre starea sufletului inainte de unirea lui cu mara pe Chamil, care primi juramntul si zaloagele
trupul, despre caracterul si soartea oamenilor
lor si le predica un ami muridismul. Acesta le aplica
sant in viata si despre iesirea din aceasta lume. legea Coranului si un guvern regulat. In resbeiul

www.dacoromanica.ro

Cecil

Cebi.

767

Cedru numele vulgar al frumosului arbore

iar in 1859 ei stint sup* de Charnu, care le Cedrus Libani Band.
lui Charnu ca Rush C. Ii aduser mari servicii,

aplica legile sale ca invingtor. Ei sfult brigandi.

Cedilla Loud., (botan.) gen din fam. ConifeCecil, (pron. sesil), William, v. Burleigh.
relor, trib. Abietineae, cuprinde frumosi si mari
Cecilia, 1) C., sfanta, dupa legenda nascuta arbori cu ramuri intinse orizontal; frunzele perIn Roma din o familie patriciana, t pe la 230 sistente acicalare sau subtetragonale rigid, so-

ea rnartira. C. treat in aseuns la crestinism t3i litare pe ramurfle mari, pe ramurele rasa fas-

fad' vet de virginitate perpetua; parintii ei o

logodir cu un tin& pagan, Valona, pe care
insa C. Ii cumpani sa primeasea si el crestinismul i sa respecte votul facut de dinsa. Va-

eiculate; florile monoice, cele maseule in amente

solitare la virful unor ramuri foarte scurte, cele
femele in arnente sesile subglobuloase; fructele

sant conuri drepte, oblongo sau ovale si rotun-

leriu i Cu fratele su Tiburtiu murir ea martin. dite la virf. Acest gen are trei specii originare

C. f aruncata inteo baie fierbinte, reinase insa din Himalaja, din Orient si din Africa boreala;

neviitemata; apoi fit predata calaului, care incercii unii botani$ti nu admit ea specie deck pe C.
de troj ori sao decapiteze, dar fard resultat, C. muri Libani Bario!, iar pe C. atlantica Manet si C.

ins a treia i in arma ranilor primite. Papa Deodara Loudon. le considerit numai ca vanePaschalis I lash 821 sa se depunii ostimintele tati. C. Libani Barrel, numit vulyar Cedru,
ei in biserica sf. Cecilia din Roma. Sf. C. trece cresce in muntii Liban si Taurus in Siria, adi

de patroana musicei bisericesci ; ei i-se atribue este introdus i in Europa, uncle se cultiva sub
inventarea organelor. Palestrina fundd In Roma cerul liber ca plantd ornamentala. Cedrul este
o reuniune cu numele C.-ei pentrn cultivarea un gigante al regnulni vegetal, caci tulpina lui
musicei bis., iar papa Pius IX transformit acea poate ajunge pana la o eireumferinta de 13 m.
reuniune in Academie de musica. piva comemor. Lemnul de Cedru se intrebuinteaza ca lemn de
22 Nov. 2) C., Metella, fica lui Caecilius ere- constructie.
[Z. C. P.]
ticus i sotia lui Crassns cel find'. ; monumentul
Cefa, (rnagh. Csffa), com, mica in Ung., cott.
ei sepulcral se afla aproape de Roma in stanga Biller. In analele publico figureaza inainte de
vechiului drum Via Appia; e o zidire puternica venirea Tatarilor sub ntunirea Chepanhida in
rotunda avnd un diametru de 20 m.; poporul secl. XIII era cel mai insemnat opid al cotiulai
de rand numesce aceasta zidire dupa capetele Are 187 case, cu 1236 loc., (730 Rom. gr.-or.)

de bou ce o decoreaza, Capo di boye; in evul Teritorul e de 6183 jug. cat., pamnt arator,
media s'a folosit ca turn de aparare. Sub papa produce tot soiul de bucate; industrie de casa,
Paul III s'a gasit aci sarcofafful de marmora pomarit, stuparit, prasire de cai, vite cornute,
al C.-ei.

[nt.]

Cecropia L., (botan.) gen de plante din fam

Urticaceelor, tribul Conocephaleeor; toate sitnt
arbori eu lemn inoale usor, in interior co sue
laptos ; frunzele mari palmati-lobate sfint sau
albe si peroase pe fata inferioara, verdi pe cea
superioara, sau verdi pe ambele fete. Speeiile
citate, vr'o 40, creso in America tropicala. Se

oi si porci. Oficio pretorial, statiunea caii ferate,

oficio telegrafie si posta in loc.
[t]

Cep? (Acipen.ser ruthenus L.), mai numit

i Sterlet, iar in Moldova Ciugel,

anca

CeciagIl. Pesce din subelasa Ganoidelor, familia

Acipenseridelor. Traiesce in afluentii Mari

Negre si Mani Caspice, in Dunare se urca pana

la Viena. A. devenit un pesce ca total de apa

cultiva In florarii calde ea plante decorative dulce si nu nisi merge nici odata in mare. Se
(C. dealbata Williams.), sao pentru fructele lor
comestibile (C. palmata L.) In tenle de origina,
din frunzele si mugurii de C. peitata L. se face
ceaiu, luat ca antidot in casuri de intoxican ca
radacinile unor plante; tot frunzele ei stint anti-

reproduce in lunile Aprilie si Main. Icrele sale

sfint de o calitate ca total inferioarti, carnea

sa din contra foarte apretiata.
f Antipa.]

Cehan, supranumele lui Mihaiu III Racovita

(v. ac.)
blenors.gice, iar lemnul moale si user servia Cehi, popor. (v. Boemia.)
Uaraibilor la fabricarea trambitelor ; adi serva la
LINU3A cola.
facerea de conducte, sghiaburi, etc. pentru apa.
Liniba cela se tine, impreund cu 1. polond si
Cecrops, (Kekrops), cel mai vechiu rege mitic
in Attica, el a zidit cetatuia Atenei, a Introdus in lusato-s'rba, de ramura apuseana a limbilor
Attica religinnea, agricultura, cultura maslinilor, slave si se extinde preste Boemia, Moravia si
Silesia, intru cat partile acestea nu stint locuite
comercial i navigatiunea.
Cedrela L., (botan.) gen de plante liguoase din de Neinti on de Poloni. L. Slovacilor, cari au

fam. Meliaceelor, trib. Cedreleae, ce cresc in dat barbati mari de litere Cebilor, anca e un
Asia, Australia si America tropicala i subtro- dialect ceho-slav, tot astfel a Valachilor din repicala. Lemnul frumos si odorant al multor specii saritul Moraviei 91 din Silesia. Cilterara de adi
se folosesce la lucran i de arta ; scoarta s. e. dela ia inceputul del'aialectul tribului Cehilor, cari

C. febrifuga Bl. din Estindia i lava in medicina. C. sinensis Juss., din China si Iaponia meridionala, e introdusa in Europa sudica ca planta
ornamentala subrustica ; alte specii se cultiva la
noi in florani.
[A. Pr.]
Cedron, ( Chedron, Kidron), acum Wadi-Sitti
Marjam = Valea Mariei, vale langa lerusalim,

din central terii au castigat domnia preste alto

triburi. Ea s'a desvoltat sub influenta limbei germane, din care a impruznut9t matte ouvtate
numera multe cuvinte none, formate dupa
imprejurari, din alto limbi slavice. L. nowt se
deosebesce de cea veche prin inlocuirea vocalelor largi a, u cu vocalele finguste e, i; din forme
are apa numai In timp de ploaie, se vama in a pierdut dualul si supinul, iar preteritele simple
Marea Moarta. Partea vaii dintre dealul masli- au fost inlocuite prin forme compuse. Dela loan
nilor si zidul Ierusalimului se numesce i valea Has dateaza si o ortografie sistematica 11369
pan 1415). Literele se cetesc ea in limba laIosafat (loll. 3, 17).

www.dacoromanica.ro

768

Ceica

Celastrineae.

tina, iar peutru sunetele ce lipsesc in latina se panirea lui Rudolf 11 si Venceslav luit avant cu
intrebuinteaza sum ne diacritice (6 = ci rom.; deosebire literatura seiintifica, i cuprinde teren
A = s; a = j rom.; = rz pol.; d' =d t in rom. arta, incat perioda aceasta s'ar puta mun pedea tea; 6 = te; c = t ; fi = n franc. gn); accentele rioda de aun , dar resboiul de 30 ani, care nideasupra vocalei arata lungiine ai
Accentul miel floarea natiunii, aduse iute $i decadenta lide capetenie se pune totdeuna pe silaba prima terara. Ca cel din urma episcop al uniunei do
a cuvantului si pe aceasta se baseaza prosodia frati se pomenesce I. A. Somensid (Comenius)
cea naturala a versului. Prosodia inetrica e afee- (1592-1671) exilat si el, care si-a castigat retata si contra spiritulm limbei cehe. In timpul mune de reformator al vechilor sisteme de edude fata nu se mai compun versuri metrice, chiar catiune. Cu spiritul liberal de sub Iosif II se
traducerile din poeti clasici se fac in mare incepe epoca coa nona a literaturii celte. Intenteparte numai in versuri basate pe accent. Cf. ietoral slavisticei Iosif Dobrovsk4 (1753-1829)
H. O. Jarnik, L. si lit. C.-1r, Transilvania . cate serse in limita germana, si mai tardiu tineri
Sibila, 1898.

LITERATURA CEIIX.

insufletifi au lucrat pentru redesteptarea nationala

prin teatru i scrutari sciintifice. Panslavistul loan

Kollr din Slovacime (1793-1852) serie

SIA% y

Dovedindu-se epopeele natiouale vechi, sub un- dcera ; L. e1akovs4 (1799-1852) se aprofn [ida

mele de Kralodvorsld si ZPIenohorsld ca falsi- in poesia populara; Iosif Iungmann 1773-1847

ficate, se poate afirma, ca literatura celta $i-a face dictionarul limbei cehe ; Fi. Palack4 1799
luat inceputul deodata ca ivirea crestinismului pana 1876 serse istoria nafiunei elle pana in
In Boemia, propagat pe deoparte din resarit prin 1526; P. I. 8afaiik (1795-1861) trece ca scruCiril si Metodiu, pe de alta parte prin predica- tator neobosit al istoriei slave vechi: Antichitatile
tori apuseni (sed. IX). Cuprindaud biserica din slave ; I. E. Purkytt (1787-1869) se ocupa cu
alias teren tot mai vast, limba carturarilor era fisiologia. In directia pur patriotica a scrts :
cea latina, in care aflain scrise Meya cantece re- K. Tyl (1808-56), I. K. Erben (1811-70), Boi.

ligioase si o importanta cronica a terii boeme de

decana' Kosmas, (t 1125.) Cureutul romantic din
apus strabatit in epoca urmatoare i in Boemia,
pe langa caro s'a mai cultivat literatura beletristica, s'au facut traducen i din biblie si chiar inceputurile dramei de caracter bisericesc (secl. XIV)
,$i s'au scapat, pastrandu-se in sci is, vechile pravile ale terii. Cronica lui Dalimil din timpul regalui loan (1310-46) este totdeodata un strigat
al reaetiunei contra strainismului ce cuprindea
torea in teara. Sub inriarirea lui Carol IV (1347
pana 1378), numit .parintele patriei., se infiinteaza universitatea din Praga (1348) si infloresc
manastirilo ea centre do cultura. Docadenta mo-

Natcova (1820-62), K. Havli6ek (1821-56) p ublicist, e mare claman al spiritului exclusiv natioual. Ideile cosmopolite ale byronismului
.Germaniei tinerese incep cu poetul V. I. Halek

(1835-74) si Iban Neruda (1834-91) intente-

ietorul modernei prose boerne. Cu scriitorul universal si foarte fertil Iaroslav Vrc1ilick4 (n. 1853)
intra pesimistnul. De amintit in perioda aceasta
este Svatopluk ech (n. 1846), scriitor romantic
de colorit foarte patriotic, si Iuliu Zeyer (n. 1841).
La 1886 s'a inaugurat, sub prof. T. G. Masaryk,

un curent critic, sub care se fac scrutari sciintifice. Literatura infloresce pe toste terenele,
numai poesia dramatica nu si-a allat genial, ca
nta, eresia, lupta intre biserica si puterea lu- toate ca in Praga exista teatral national dela
ineasca, pisma nationala intre profesorii i stu- 1862. In Boemia e o puternick organisatiune scodentii cehi i nemti ai Universitatii din Praga, lara medie si inalta (universitatea reorganisata
dudar- mai tardm nascere unei ere de refor- In 1882); Societatea sciintificti fundata (1784).
matiuue a societatii in deobste si a bisericei in Academia fundata in 1891 etc., (v. Boetnia.) Cf.
special. Boierul Toma de tititS, (1331-1401) H. 0, Jarnik, L. si lit. C.-lor, Transilvania .
cultiva, retras la tema, filosofia i momia cresti- Sibiin, 1898.
neasca cel dintaiu in I. ceba. Pasirea hotarita Ceica, (magh. Mayyar-Cske), com. mica in
lui loan Hus dada pe de o parte avent lite- Ung., cott. Billor. Are 160 case, en 826 loc.,
raturei bisericesci, pe de alta' parte ridich ca- (400 Romani gr.-or.), scoale confesionale si una
racterul national in toata teara si el remase pana de stat. Teritorul e de 2555 jug., tot mantos,
adi ca stilist i reformator al ortografiei
produce patine cereale; industrie de casa, de
Ieronim de Praga, ca prieten al lui Has, agita lemn, pomarit, stuparit, prasire de vite cornute,
pentru ideile lui Viclif si se puse in arma in lega- oi, capre i porci. Oficial pretorial, judecatoria
tara cu ortodoxa. Osandirea i executarea acestor cercuala si cartea funduara, statiunea caii ferate,
barbati produse sguduiri i mai puternice. Petra oficia telegrafie si posta in loc.
[-1-1
Ulteldicid respingea toate institutiumle bisericesci
Cekiang, provincie in sud-estul Chinei, foarte
punea temeiu numai pe sf. Scriptura. Dupa fructifera i bogata, cu 95,000 kmu., i 11.8

dinsul lumea intreaga i legile ei n'au pentru mil ioaue loc. (1890). Capitala e Hangciofu ; porta ri
crestin nici o insemnatate, el totdeuna este pe Ningpo si Venciu.
lame numai un oaspe gata a se duce. ldeile sale

Cladon,

(franc.) o figura in romanul pAstte

saut aprobate si de Tolstoi. Pe basa scrierilor de d'Urfe, apara la 1619; de aci in piese de teatru
sale s'au intocmit in 1457 inceputurile .Uniunei denumirea amoresului sentimental. In secl. XVII

frafilor boemi, care a avut o inriurire hotari- se numia C. coloarea de moda verde ; apoi va.sele

toare in teara si preste hotare. De remarcat este de portelan i piatra, chineze i japoneze, stnalactivitatea seriitorului Sigmund Hruld, z Ieleni, faite cu verde.
uumit Gelenius, (1497-1554). Sub inriurirea
Celastrineae, (botan.) fam. de plante liguniunei s'a facut clasica traducere a bibliet din noase (rar erbacee), tropicale si temperate, dilimbile original i publicata mai tintaiu in anii cotyle, cu flori 4- sau 5-mere, in care androceul
1379 93 tu Kntliky (Bible Knilicka). Sub sta- si gineceul e iuserat pe un disc. Cele mai im-

www.dacoromanica.ro

Celastrus

portante genuri stint: Evonymus, Celastrus

Elaeodendron.

[A. Pr.]

Celastrus L., (botan.) gen de plante lignoase,

uneori cataratoare, din fam. Celastrineelor, respandit in Africa, Asia, Australia si America
boreala. In Europa cresce o unic specie in Gra-

nada; C. scandens L din America boreala, C.

senegalensis LAM. din Senegal s. a. se aplica in

medicina. Prima specie e introdusa in Europa

ca planta ornamentala rustica, altele se cultiva
la noi in florarii.
[A. Pr.]
Celebes, dup marime a treia din grupa insu-

lelor Sande in Marea est-indica; cu micile insule,

ce-i apartin, are un teritor de 200,132 km*. ;

cele 4 peninsule, intre cari stint sinurile: Tomini,
Tolo

i Boni, ii dau o forma ciudata. C. e tra-

versat de munti en piscuri ivalte preste 3000

in can se afla aur, cupru i fier de o excelenta

Celestin.

769

in calculul C.-ii masinilor i ne vine data de

formula n
n fiind nunalrul invartiturilor pe
30
minut. C. aureolara este limita raportului sparului suprafetei descrise de o raza vectore, catra
sporul timpului; e constanta in casul miscarii
planetelor. C. finala e celeritatea din ultimele
momente ale unei miscari. C. inifiallt e celeritatea din cele dintfau momente ale unei miscan. C. luminei este spatial parcurs de lamina
In o secunda. Fit determinata de Roemer, astronom danez, in Paris in 1675-76 prin observatiunea eclipselor satelitelor lai rupiter, can des
fusesera calculate cu exactitate mare de Domenico Cassini, resultau intardiate and Iupiter se
aria in conjunctiune si eran accelerate la epoca
opositiunii. Diferinta provenind din timpul eat
putea lamina sit" viva la noi din acele doue positiuni ale astrului, s'a constatat, ca lumina par-

calitate, si are nurneroase riuri litorale. Clima

e tropica; pamntul e fructifer, dar vegetatia cargo spatiul cc 300.000,000 de metri pe secunda.
nu e asa abundanta ea pe Borneo si Sumatra. C. relativd a unei inalfinti esto C. ce are un
.Numerul populatiei se urca la 11/, milion. Dupa mobil cadand dela acea inaltime si vine reprerassa stint Bugisi (Malai) in sud, Macassari in sentata prin formula V.2 gh cunoseigid ea h este
vest si Alfuri in centra i in nerd, apoi Euro- inaltimea eonsiderata i g acceleratiunea gravipeni i Chinezi. C. e proprietatea Olandezilor
tatiumi, adeca 9.8088. Are un mare rol in mese imparte In: 1) Guvernamentul C., de care canica. C. medie este C. misearii uniforme, caro
se fine peninsula sudica, o parte a centrului, ar urma sa inlocuiasca miscarea reala a unui
litoralul vestic al peninsulei vestice i partea punct material astfel, inclit un spatiu identic sa
vestica a peninsulei sud-estice; 2) Residen fia fie parcurs in acelas timp. Jata valorile unor
Menado, de care se fine restul insulei i insulele celentati medii.
Sangir si Talant. Orasele principale stint: Mang- Om la pas pe secunda 1.50 in., pe oara 540 in.
kassar, Menado i Kema. Articoli de export : cafea,
2.50-7.00 M.
, alergand
oleiu de cocos, urez, cacao, bumbac. Primele co- C'al la pas
pe secunda 1.20 m., peoara 432 in.
lonii au fost facute de Portughezi la 1512; Olandezii s'au a.sezat in C. primadata la 1607.
,,la trap mare
424242 natl.
1600 in.
Celebes, marea, o parte a marii est-indice, intre
15.00 rn.
alergand
,,
insulele Celebes, Borneo si Sulu.
1)
Celebiu, ochnioara titlu de politet, sinonim ,,fortunal
50.00 ra.
,,
eu. Chir.
Tren de drum de fier de marfa 20-30 km.
Celebru, faimos, renumit, vestit.
pe oarii, mixt 30-40, de persoane 40i-50, acCeleiu, comuna rurala in Romania, j. Roma- celerate 50-60, falger 60-80.
nati, pl. Balta-Oltu de jos, cu 1427 loc., o scoala
Un vapor de mare parcurge 18-19 node
mixta cu un invetator, o biserica cu dei preoti. (1 nod = 1852 in.) pe oara.

la trap mic11 800m.

Vent usor1.00 in.

in epoca romana aici a fost un eras, care se

nnmia Colonia Malva sive Malvensis ex Dacia.

Cand scade Dunarea se ved picioarele ruinate
ale mini pod, facut de Constantin cel Mare.
Celenterate, (zool.) v. Coelenterate.

C. medie a unui riu sau canal se obtine imprtind debitul lui prin sectiunea transversala.
C. relativa se numesce aceea a unui mobil in mis-

care relativ. C. virtuala este deplasarea simultane si infiuit de mica, ce se poate da dife-

Celeres, (lat.) in Roma regala numele sol- ritelor puncte ale unui sistem, fara a altera legaturile stabilite litre aceste puncte. Aceste de-

datilor din garda de calareti a regelui ; comandantul lor se numia Tribuntts Celerunt i avea
intre altele
dreptul sa adune comitiile ;
cadnd regatul, garda C. se disolva.
repegiune), C. in miscarea
Celeritate,
aniforma este(iuteala'
spatial parcurs de un mobil inteo

p lasari se numesc C., fiind-ca daca sistemul e

in repaus, ele stint proportionale en C.-tile, cu

cari s'ar mica diferitele puncte ale lui intr'un

timp infinit de scurt, i stint 4ise virtuale, caci

stint numai posibile, dar neefectuate. Acest prinsecunda, san spatial care 1-ar parcurge daca mis- cipiu important al C. virtuale vine intrebuintat

carea ar dura o secund. C. in miscarea variata In Statica pura, fit stabilit mai antam de Gaeste derivata spatiului considerata ea functiune lileo Galilei si mai tardiu stadiat de Lagrange

a timpului; s'ar putt) chiar dice, ea este miscarea medie pe tirnpul infiuit de scurt, ce ur-

altii.

Celestin, numele a cinci papi : 1) C. I., Wine,

ineaza momentul considerat. C. se indiel de or- (422-432), av dificultati ca episcopii Africei,

dinar in metri, este o cantitate algebrica, adeca cari ii denegara supunerea canonica; 430 insau , conform Van sinod tinut in Roma condamna eresiile lui
susceptibila de a lua semnul
sensului
Nestoriu. piva comemor. 6 Apr. 2) C. II., mai
C. absoluta este C. unui puuct material in naiute Guido di Castello, fu ales 25 Sept. 1143
casul unei miscari absolute. C. augulara este C. si man dupa 6 luni. 3) C. IIL, mai nainte Hia-

unui punct, care in o miscare de rotatiune se cint Bobo, (1191-1198), incoronit 1191 pe impel..
afla la distanta de un metru din axa rotatiunii. Henric V1 si pe sotia aceluia Constantia. 4)C. IV.,
Aceasta celeritate este intrebuintata foarte des inai nainte Gottfried Castiglione, ales 25 Oct.

www.dacoromanica.ro

770

Celestina

Celli.

1241, dar muri dupa cateva (Pte. 5) C. V., stet* nt, ea se cultiva ea planta ornatnentala in multe va-

mai nainte Petru Morone, fundatorul ordulut rietnti, a carer particularitate zace in fasciatia
Celestinilor ; dupa o vacanta de mai multi ani axei de inflorescenta combinata cu un colorit
A. Pr.]
a scaunului papal, fit ales in Iul. 1294 sub in- brilant.
tluenta lui Carol de Anjou, fiind in etate de 80 ani,

dar in Dec. aceluiasi an abdich; succesorul lui

C., Bonifaciu VIII., din temere ca nu cumva
contrarii sei sa declare abdicarea lui C. nevalida, i astfel s se dee ansa la scisiuni, Il in

Celsius, Anders, astronom svedez, n. 27 Nov.

1701 in Upsala, t 25 Apr. 1744. La inceput s'a
ocupat cu jurisprudenta, inai tiiriu ajunse profesor de astronomie la universitatea din Upsala.
In calitatea aceasta regimul 1-a trimis sa studieze

pe acesta inchis in castelul Fumon e, Ilinga Anagni. observatoarele astronomice din Germania, Francia

t 1296. piva comemor. 19 Maiu.

cristaCelestina, mineral, sulfat de
liseazia in sistemul rombic incolor,
strontiu'
alb sau in
cristale albastre. Cristale frumoase se intillnese
in margele sulfuroase i gipsifere din Sicilia, in
calcar la Psehoro (Ratibor), la Iena, etc. C. for-

si Italia. A petrecut malt in Paris, ande s'a pus

In intelegere cu astronomii mai vestiti ai Umpului, si a luat parte si la mesurarea arcului de
meridian din Laponia, pentru care Ludovic XV

1-a remunerat cu o pensiune de 1000 livre.

Reintors in Upsala, si-a constrilit un observator

meaza uneori ganga blendei si a galenei. Noduri astronomic, cilstigandu-si frumoase merite prin
de C. se gasesc in gipsurile din irnprejurimile pretioasele sale observatitmi. Dintre scrierile sale
stint insemnate Disquisitio de observationibus
Parisului.
Celibat, obligainntul clericilor neinsurati, cari pro figura telluris determinanda in Gallia habitise,
au prima ordurile mari, de a petrece toata viata Nova methodus distantiam solis a terra deterin castitate si de a se abtin si dela casatmie. minandi , apoi disertatiunile sale despre mesaC. e asa de vechiu ca i biserica; clericii pii si rarea caldurii, in cari intro altele propune, ca
zelosi anca din secolii primi au imbratisat de distanta termometrica dintre punctul de inghebuua voie statul colibal, ca mai coresplinsletor tare si punctul de fierbere al apei sa se imparta

cu natura bisericei, care e casta, mai departe In 100 grade, de unde termometrul astfel im-

ca sa imiteze pe apostoli, cari, sau n'au fost casa- partit poarta numele lui.
Celsus, 1) C., Aulus Cornelius, erudit scriitor
toriti nici odata, sau au renuntat cu totul la viata
conjugala dupa chiernarea lor la apostolat, in fine roman, pe timpul lui Nero, care a scris De
ca neimpedecati de grijile vietii familiare, sa se medicina libri VIII, in cari e miles tot ce se

poata dedica cu total spre servicial Domnului scia pe atunci ea e mai bun asupra medicinei.

2) a C., filosof eclectic din sed. II al erei

(1 Cor. 7, 32-33). In decursul timpului s'au adus
si legi positive, cari prescriu C. anurne in bi- crestine, anal dintre coi mai aprigi adversari ai

series latina ea obligator pentru toti clericii pro- crestinismului pe cala sciintei. Pe la 176 a seria
movati la ordurile mari, iar in biserica greca contra crestinismului o polemica: Adeveratul cu.
numai pentru acei preoti si diaconi, cari de buna vnt, pe care 1-a combatut Origeues in scrierea
voie au primit si. orduri, fiind necsatoriti, res- sa Contra lui Celsuse in 8 carti. (Cf. Ueberweg,
[Plet.]
pective vduvi. (Cf. Conc. I al provinciei biseri- Gesch. d. Ph. II.)
Celtes, Conrad, humanist germ., n. 1459 in
cesci gr.-cat. de Alba-Julia, tinut in Blaj la 1872.
Titl VII c. III; Dr. I. Ratiu, Etica cretina, Wipfeld, lOnga Wiirzburg. Studiile de filologie
[Dr. Is. Mann.]
clasica le-a facut la universitatile din Colonia
Blaj, 1873, pag. 509 uu)
Cella, (lat) camera, in manastiri locuinta sin- si Heidelberg, uncle sub conducerea lui R. Agriguraticilor calugari ; in templele vechi locul re- cola isi completh studiile de filolog si poet latin.
servat chipului eului. Cellarius, la Rornani Ocuph mai 'nuke profesuri la universitatile din
Eifurt, Lipsca, Rostock, Cracovia, Praga, Niisclavul care ingrijia de camara cu victualii.
Cellini, Benvenuto, sculptor, metalurg i aunar remberg, Regensburg, Ingolstadt, Mainz. Cala-

ital., n. 1500 in Florenta. Lucr in Roma in tori in Italia, unde asculta pe cei mai celebri
sermiul papei Clement VII diferite obiecte de savanti ai timpului su. Se stabilf in fine la 1497

arta in tier si aur. Acusat pe nedrept de un ca profesor de poetica si retorica la Viena, ande

omor, fugi din Roma la Florenta. Calatori apoi inzestra biblioteca imper. cu opuri lat. si grec.,
In mai multe randuri in Francia la curtea re- harte si globuri, etc., pe cari le adunase in calagala, unde execut intre 1540-45 diferite sculp- toriile sale, patronate de imperatul Maximilian I.
turi de valuare artistica neperitoare, s. e. Nimia La indemnul su imperatul infiinlii in 1501
dela Fontainebleau, etc. Reintots in Italia t 1571. Collegium patarume, societate pentru cultivarea
Celnic, cuvnt slavonesc, insemneaza la Ara- poesiei, oratoriei si a sciintelor matematice, al
infini capul unui trib, (falcate cum (lie ei), de carei president f nutnit C. El introduse cele
20 pana la 200 de familii, cari umbla prin Turcia dintin representari teatrale la (=tea din Viena.
ea turmele lor de oi din munte in munte, pe A descoperit vechiul itinerar roman, cunoscut
nude Ii place celnicului. El are, sau mai bine sub numele de Carta lui Peutingeng A murit
(lis, a avut odata putero preste toti ceialalti, ca la 1508. Dela C. a remas o =One de opari
un rege absolutist, chiar preste viaja i moarte; poetice, istorice, filosofice, retorice i biogratice.
si acum influento i autoritatea lui este mare. (Cf. Kliipfel, De vita et scriptis Conr. C. FreiIn partile nordice ale Turciei Araninii Il nu- burg, 1827.)
mese chehaiac dupa limba turceasca. (Cf. WeiCelti, (lat. Celtae), semintie indogerm. respfindita in antichitate preste Europa vestica, iar
gand, Aromunen I, p. 186.)
Celosia L., (botan.) gen de plante erbacee din ai, afara de prea putine resturi, romanisata sau
fam. Amarantaceelor, trib. Celosieae, ce cresce germanisata. C. s'au respandit din Germania supretutindene sub tropi. Specia cea mai cunos- dica si din Austria de astacji tnai tintitiu preste
cuta e C. cristata L., Creasta cocosuluic, linuturile Rinului, preste Francia i insulele bri-

www.dacoromanica.ro

Celtiberi

Celula.

771

tanice, Aiwa inainte de mijlocul mileniului Ja. Chr. in peninsula Pireneica, (la cei vechi numite : Tur-

Prin trei mad migratiuni si-au largit C. teritoriul mogidi, Barones, Arevaci, Pelendones, Lusones,
Belli, Dittani si Lobetaui). C. locuiau in jumetatea
sud-vest. a Aragoniei si in toata partea nord.
pi est. a Castiliei vechi si none. Localitatea cea
mai cunoscuta a lor fit Numantia. C.-i abia dupa
resboaie indelungate, purtate in sed. II a. Chr.
(197-133), au putut fi constrinsi de Romani, ea
sa le recunoasca stapinirea.
Celtis L., (botan.) gen din fain. Urticaceelor,
trib. Celtideae cuprinde arbori sad arbupti spinosi

In epoca istorica; la sfirpitul sec!. VI a. Chr.

trecura C. din Gallia in peninsula Pireneica (v.
Celtiberi).; la inceputul sed. IV a. Chr. ocupara
Italia de nord.; 284-278 a. Chr. se respandira C.
(Galati) in peninsula Balcanica, ajunsera in expeditiile lor de jaf Oita in Grecia pi se asezara
in arma in centrul Asiei mici (v. Galati). Imprejurarea, ca C.-i au ratacit si prin estul Europei, dete nascere ipotesei, sustinute dintre invetatii roindui de 1. Maiorescu i Obedenarn,

sau fara spini, au frunzele alterne, simple, tri-

precum si de nuti multi Francezi, ca Daco-Getii nerviate, caduce sau subpersistente ; florae mici
ar fi C. In autichitate 0.-i se dividau in: 1) Galli verdui, polygame, solitare, fasciculate sau in rasau C. in sans inai restrins (in estul riului Ga- ceme false ; fructul este o drupa pedunculata au
ronne, sudul riului Seine, adaugfindu-se la acestia un simbure osos. Se cunosc vr'o 50 specii
C. din, Germania sudica, Austria, Italia nordica bine definite pi respiindite prin regiunile tempeSpania); 2) Belyi (in estul riului, Seine, oare- rate pi tropicale ale globului. In partite noastre
cand pdna la Elba infer., dela sed. 1 a. Chr. cresce prin tufisuri si locuri pletroase C. auspina la Rin, adattendu-se la acestia si Belgii tralis L., numit vulgar SA in bo vin a. Multe din
din Britania sudica); 3) Briti (in celelalte parti speciile acestui gen se cultiva prin gradini ca
ale Angliei i in -Wales); 4) Geli (in Irlanda si planta ornamentaba, asa este C. australis L., C.
Scotia). C. in antichitate erau un popor relativ oecidentalis L.. C. crassifolia Lamk., C. Tourde inalta cultura, locuiau in ora.se pi se pH- nefortii Laink., etc. Fructele (drupele) negre
cepeau bine alai ales in lucrarea metalelor, dar de C. australis L. sfint comestibile; ramurile,
n'au fost capabili sa intemeieze un imperiu din causa flexibilitatii pi a soliditatii Ion, siint
durabil; dinaintea Germanilor i Slavilor s'au intrebuintate spre a face furci si coade de biciu
retras, Romanii i-au subjugat i romanisat. Astadi (codoristi). Unele specii posed proprietati medinumeral C.-lor, ce-si mai vorbesc limba, se re- cinale. Drupele rosii portocalii de C. occidenduce la ca. 3i/2 mil., dintre eari in Wales 950,000, talis L. din America nordica stint administrate
pe insula Man 12,000, in Scotia 300,000, in Irlanda ca adstringent. In general frunzele diverselor
868,000 i in Bretagne (Francia) 1.200,000; nu- specii din acest gen au proprietati amare, adstrin-

merul Irilor americani nu este determinat. In gente si putin acre; ele exala ea pi scoarta un

Wales vorbesce poporul in preponderanta limba miros aromatic.

[Z. C. P.]
celtica, asemenea si pe insula Man ; in Scotia se
Celula animal, (zool.) (cellula, dimin. dela
vorbesee numai in partile nord-vest.; in Irlanda cella, cavitate), element anatomic, avnd forma
numai pe litoralul vestic. Bretonii franc, au sferica, poliedrica sau neregulata, constituita din
emigrat din Cornwallis in secl. VVII d. Chr.; urmatoarele parti: 1) Membrana invalitoare de
ei si-au pastrat limba in partea vestica a Bre- natura azotoasa (quaternara) la C. animale; cetagnei /Ana la Jinja, ce s'ar trage dela St. Brieuc lulosiett (ternara) la C. vegetale. 2) Cytoplasma,
pilna la Vannes.
substanta transparenta pi granulara, care constitue
Limbile celtice, familie din trunchiul litnbilor partea esentiala a corpului C. In privinta constituindogerm., au cuprins In antichitate largi teri- tiunei cytoplastnei stint mai multe teorii : Te o ria
torii. Ramal galio vechiu al C.-lor s'a stins, s'au reticular a (representata prin Heitztnann,Leydig
sustinut insa la scriitorii lat. si in inscriptiile lat. si Brass), dupi care cytoplasma ar fi constituit,a
multe nume proprii, pe Ifinga aceste, putine in- din o retea de filamente, ce se intretaie pi cari
seriptii i uuele cuvinte trecute in limba lat. presinta la intretaierea lor mici corpi numiti miC.-i de pe insulele britanice in parte si-au con- crosomi. Ochiurile retelei sant pline cu o subservat limba ; dialectele lor moderne se divid in stanta viscoasa hialina. Leydig numesce reteana
2 grupo: 1) gr. gelica san goidelica, subdivisata Spongi plasm a,si substanta viscoasallyaloplasma;
In idtomul iric (Irlanda), gelic (Scotia) pi manx b) Teori a alveo I ara, (representata prin
(insula Man); 2) gr. britauica, subdivisata in idi- Biltschli), dupa care Cytopl. ar fi constituita diu
omul welshic (in Wales), comic (in Cornwallis, un fulmar de lamele, ce se intretaie intro ele
stins in secl. XVIII) pi bretonic (in Bretagne). formdnd alveole exagonale asemenea fagurilor.

Vechii C. de pe continent au intrebuiutat mai

fintain alfabetul grec, mai tardiu cel roman;
din literatura lor nu este nimio cunoscut, cdci
Druidii interdiceau descrierea doctrinelor lor.

Alveolele sfint pline au un lichid viscos; c)

Teo ri a granulara, (Altman si Maggi), con-

sidera cytopl. format& din particele infinit

rnici, numite granule; d)Teo ria fibrilar a (reC.-i de pe insule au primit alfabetul dela Romani pres. prin Flemming), dupa care cytopl. este
si dela misionarii crestini. O literatura mai veche constituitti din fibrile formate din o substanta
bogata In limba celtica are Irlanda si Wales. numit filiara pi din o massa hialina, numita massa
Cf. Prichard, The eastern origin of the celtic interfiliara. Totalitatea fibrilelor constitue ceea
nation, (1831 si 1857); I. K. Zeuss, Urammatica ce se numesce Mitom. In cytopl. se mai gaceltica, (1853 si 1871); D'Arbois de Jubainville, Hasa : vacuole, reserve de nutritiune pi producte
Etudes grammaticales sur les langues celtiques, de secretinne pi excretittne. 3. Nucleul, vesicula
sferica, care ocupa partea centrala a eytopl., con1 (1881). Studiu d. C. pi numele de localitati,
de At. M. Marienescu. Caransebes, 1895.
stituit din : a) o membrana nucleara foarte subtire
Celtiberi, (Celti locuitori in Iberia), in anti- si hialiva ; b) sucul nuclear sau enchyleina ; c) o
chitate mai multe popoare emigrate din Gallia retea numita pi acrotuatica, fiind-ca nu se colo-

www.dacoromanica.ro

772

Celnloid

Celulosa.

maza cu colorauti histologici; d) chromatina, mici

Celula vegetald, elementele componente ale
granule dispuse pe filamentele retelei, ole se colo- corpului plantelor superioare si punctul lor de
reaza intensiv cu col. histologici; e) nucleolii, plecare, ori cat de complicate ar fi. Desi
mici corpuscule, cari stau in suspensiune in sucul aparenta C. pare simpla, structura partilor ei e

nuclear. (v. ilustr.) 4. Centrosomul, corp sferic

mai mic ea nucleul, se observa in cytopl. numai
in timpul divishinii celuloi. El se compune din
trei parti : o globula central mai densa, numita centrosoinul propriu dis, in jurel caruia
se afla o zona de protoplasma, numita sfera atractiva sau archoplasma, in jurul sferei protoplasma

se dispone radiant, constituind ceca ce se un-

inesce aster.
C. fiind elemente anatomice viet uit oa re, se

bucur de toate fenomenele vietii: 1) Nutri-

foarte complexa, inca in realitate trebue con-

siderat ca un mic organism. Partile ce o compun

sant: o membrana (v. ac.) invlitoare si un con-

tinut format din protoplasma (v. ac.),

(v. ac.) si plastide sau leucite (v. ac.). Inainte
termenul de C. se aplica numai spatiului, camerei ocupate de continut i cu aceasta acceptitme a si fost introdus pentru prima data in
sciinta de catre Robert Hooke la 1665. Pana la
1835 toti cercetatotii au continuat a acorde
aceast preeminente membranei invalitoare a

tiunea. Cytopl., datorita starei sale de agregatiune, C.-ei, aceea care dupa moarte li formeaza sche-

poate incorpora mici particule alimentare din letul. Dele 1835-75 ca parte principala a C.-ei
mediul, in care traiesce, cu cbipul acesta ea se e considerat continutul. Dele 1875 pana adi toti
nutresce,

asimileaz si desasimileaza.

Asimileaza cand transforma materiile incorporato din mediul atnbiant si le face la fel cu moleculele sale constitutive, (plastidule, Haeckel;
micelle, Nageli). Desasimileaza din contra cand
da afara din ea materiile, cari compuneau propria

ei substanta. 2. Multiplicatiunea sau proliferatiunea celulara. Cytopl. nutrindu-se isi maresce

volumul, cresce, crescnd puterea aceea, care

histologistii, edil in domeniul botauicei cat si in

al zoologiei, acoarda preeminente protoplastnei si
nucleului, i cercetarile lor continua mai ales in
ceea ce privesce structura i constitutia intima
a acestor parti. Dimensiunile C. sfint fuerte mici,
microscopice ; forma ei foarte variata, dar mai
des sferica, apoi eliptica, eilindrica, semilunara,
diseoidala, poliedrica ou brete, piriforma, etc.
Membrana nu permite variatiunea prea mara a

inainte de nutritiune putea sa tina atrase spre formei, odata castigata, iar forma insmi e determinata de tensiunile diferite in anumite directiuni ale continutului celulelor.
Cytoplasma
Celulard, tesNura, (botan.) acea care e contNueloul
, Membrana
pus din elemente, al caror diametru e aproape
egal in cele 3 directiuni; celulele acestei teseturi
au anca paretii subtiri, i nu silnt specialisate
pentru a indeplinf vr'un rol de aperare, de conducere, etc pentru planta. Un exemplu este tesotura nu mita parenchym (v. ac.

i tneristem (v. ac.)

Celulare, plante, acelea al caror corp e redes

tina gramadite dupa co celula s'a nutrit Qi a mai numai la o celula (uniceltilare), cum sant s. e.:
introdus in ea un numer de molecule noni. Mole- Bacteriile, Diatomeele, Protococcus, Drojdia de

centru toate moleculele ei, nu mai ponte sa le

culele, ne mai putnd fi retinute gramad, se des- bere, etc., sau e format din mai multe celule
part in done grupo, en alto cuvinte cytopl. se di- (pluricelulare) de aceeasi valoare, san unele di-

vide. C. trebue dar sa se lu multeasca prin divisiune. ferentiate, specialisate in forma si functiuuea

Divisiunea se face in done moduri : Div. directa

san amitosa, si Div. indirecta, niitosa sau caryokinesa. In divisiunea directa nucleul se luugesce
si se divide in done, urmand -a se divide imediat

lor, s. e. cum silnt multe Ciuperci (Mucigaiuri)

si Alge. Inainte se considerau ca C. si Itusei-

adi se scie ca unele din ele silnt mult

diferentiate in celulele lor, i formeaza puntea
dupa el si cytoplasma. La mitosa au loe mai antai u in de trecere catra celelalte plante vasculare.
neele

interiorul nucleului mai multe schimbari, in urina

Celuloid, substanta cornoasa, translucida, farti
carera celula se divide. Membrana nuclear dis- mires, virtoas, elastica; se prepara din nitropare, filamentul 'retelei se fragmenteaza in bucati, celulosa si camfor prin incaldire dela 65-1300
cari se pun cap la cap dispunandu-se in spirala sub o mare presiune. C.-ul se apriude usor. Din
(spirem). Centrosomul se divide in doue centre C. se fac bile de biliard, peptene, rnargele
(sfere directrice), imprejurul carera se dispun alte obiecte.

filamentele acromatice formaud un fus umflat Celulosa, substanta organice ca compos. (0,2
0,5)n, din care e facut organismul plautelor.
la equator si subtire la ambele sale capote. In
timpul acesta filamentul intors in spiral (spi- Se poate prepara din aschii de lemn, sdrobite
remul) se rupe in 12-24 bucti, ce hm forma spalate succesiv cu solutiune diluata de hidrat
de V, numite segmento nucleare sau anse chro- de potasiu, de acid chlorhidric diluat, apa, alcool si
matice, ele se dispun in lucid regulat pe linia eter. De asemenea se poate face din hartie sau
equatoriala a fusului ea o stea (aster). Ansele din bumbac, prin aceleasi mijloace. Substanta
cromatice se divid longitudinal (se dedubleaza), incolora, insolubila in apa, alcool si eter. Se diretragndu-se pe filamentele fusultd, unele la un solva in solutie de hidrat de cupru in amoniac. Ca
pol si miele la polul opus (diaster); ele se dispun acid sulfuric se transfoarml in un corp cu compos.
cap la cap, formand la fiecare pol al fusului, cate Co II 05, numit amyloid (v. ac.) Pe aceasta
un spirein (dispirem). Acestui stadiu urrneaza transformare se intemeiaza prepararea pergasi divisiunea cytoplasmei. 3) Iritabilitatea, feno- mentului vegetal prin cufundarea hartiei de filtrat
menta prin care cytoplasma respuude prin mis- In acid sulfuric diluat, apoi spalarea cu apa
cari escitatiunilor din rifara. [Dr. N. Leon.]
cu amoniac. Nitrocelulosa (fultnicoton), meterle

www.dacoromanica.ro

Cembalo

Censura.

773

explosibila, care se face prin actiunea acidului

Cenobiu, (grec) lanai 0,aupa), eel, Meta,
azotic asupra celnlosei. Puterea ei de explosio chille, care servesee de locuinta calugarilor, cari
echivaleaza cu puterea unei cantitati de patru trajese in comun (Cenobiti), prin ce se deoseori mai mare de iarba de puaca. Daca adaugam besc de anachoreti (v. ac.)
o cantitate mare de acid sulfuric preste productul
Cenogenesis (Haeckel), desvoltarea organisde nitrificare al celulosei (nitrocelulosa), dupa ctva melor inteun mod ce se abate dela legea funtimp se face un amestec de iutrocelulose, care damentala biogeneticA. V. art. Embryo si Ernse disolva foarte bine in un ainestec de alcool bryologia.
eter, care se numesce colodiu ; acesta se inCenomani, un popor mare celtic, care, pa timpul
trebuinteazA in chirurgie si in fotografie pentru cuceririi Galliei de entra Romani, locuia in tinutul
placile negative pe sticla. Coloditil se disolva deluros dintre Loire si Seine. O parte a C.-lor
in nitroglicerin si se obtine o gelatina

&eon pe la inceputul sect. IV a. Chr. in Gallia transpadana i ajunse apoi sub dominatiune romana.

care e iarba de pusca rra fin.

Cembalo, (ital.) instrument musical, predeceCenotaf, (grec) la Greci .5i Romani un mosorul piauului modern. Se cornpunea dintr'o lada nument, uneori in forma unui mormant, care
sonora, in care o serie de coarde puteau fi puse se ridica in arnintirea unei persoane,,, al carei cain vibratiune prin intermediarul unei claviaturi ; davrti nu a putut fi inmorniktat in patrie.
numai la captul tastelor, in loo de ciocanase,
Cans, la Romani recensemantul averii cettecari sa loveasca coarda, erau ugente de pana nilor, ce se facea din 5 in S ani prin Consufi, apoi
sau alt material care o pirau. Catra 1720 C. prin Censori. Dupa aware cetatenii au fost Du-

s'a transformat in piano.

[T. C.]

Cement, v. Ciment.
Cenad, (magh. Csand), contitat in Ungaria,
deadreaptaMuresului, intre cott. Ciongrad, Bichis,
Arad si Torontal ; formeaza un mare ses, intre-

partiti in clase si centurii, dupa cari eran apoi

regulate datorintele i drepturile cetatenesci. C.
electoral, este suma minimala de contribuire la
sarcinile publice pentru ca cetateanul sa poata
fi partas de anumite drepturi publice, in prima

rupt abia ici:colea de mici coline. Painktul e linie de dreptul electoral; in unele teri suma
foarte roditor ; se cultiva grilu, orz, porumb, oyes,
napi, tabac i ceapa. Economia de vita e binisor
desvoltata in domenii ; teranim ea tine cai frumosi.
In Mezdhegyes se Oa o mare herghelie a statului.

censului e alta pentru dreptul activ si alta pentru

dreptul pasiv electoral, adeca pentru a put

ales se care cens mai mare dada pentru a alege.

In Ungaria este introdus C. egal pentru dreptul
Numerul locuitorilor a fost in 1891 de 130,375, electoral activ si pasiv ; lasa C. nu e egal in indintre cari 13,689 Romfini; ei sfint agricultori treaga teara, si anume e mai mare in Transileconomi de vita. Industria, chiar si cea de vania, drat lu Ungaria proprie.
casti, i comerciul stInt neinsemnate ; singura
Censor, magistrat roman, infiintat la 444 a. Chr. ;
piata de bucate din Mak6 e mai remarcabila. diregatoria se numia censura. In Roma erau de-

Instructia publica p bine ingrijita; in fiecare odata 2 censoii. Datorinta Ion era: a) a clacomuna se atla scoala poporala. Din punet de sifica poporul tot la 5 ani. pretuindu-i averea

vedere administrativ C. se imparte in 4 cercuri (census) si arunciind amesurat acesteia darile; b)

si un oras eu magistrat regulat. Capitala e causal a intregi senatul (lectio senatus) prin persoane
Mak (v. ac.) Din istoricul C.-ului se amintesce, demne ; c) administrarea vamilor i arrujilor,

ca s'a format ca coinitat pe timpul regelui Sf. preste tot controlarea finantelor; d) veghiarea
Stefan, care a donat acest teritor generalului asupra moralitatd publica (regimen morum disseu Cenad, invingetorul lui Ahtum.

ciplinaeque Romanorum), in care calitate ei aveau

Cenadie, (magh. Szsz-Csanad, germ. Scholten), dreptul sa &lino/daze pe ori si cine. Puteau lipsi

comuna rurala in Trs., cott. Alba inferioara, cu

1859 loc. Romilni (1119) si Sasi. Aici se atla un
dorneniu al archidiecesei gr.-cat. a Blajului.
Cenadui-Orbesc, (magh. Szerb-Csand), comuna inane in Ung., cott. Torontal, au 5588 loc.

pe un senator de locul seu din senat, pe cavalcr

de calul ce-1 primia dela stat, putean permuta

Romni (1689), Srbi si

minarea) productelor literare. La institute finan-

cetateni dinteun tribus in altul. Aveau dar

dreptul de a degrada pe coi cari uu se purtan
corespuudetor rangului lor. Functiunea lor a
Romani (2191), Srbi, Germani si Maghiari ; banca devenit foarte insemnata (sanctissimus magispoporala si cassa de pastrare.
tratus). Pe tiinpul imperiului diregatoria aceasta
Cenadul-unguresc, (magh. Magyar-Csanad), co- o indepliniau imperatii. In evul nou se numesc
muna mare in Ungaria, cott. Cenad, cu 3088 loc. C. diregatorii insarcinati cu ceusurarea (exaCenci, familie nobila din Roma, ai carei membri ciare C. indeplinesc oficiul de controlori.

s'au luptat pentru autonomia Romei fata cu puterea papala. Rentunita a fost Beatrice C., n.1577,

care, impreuna on mama vitrega i cu fratii sei,

otnori 1598 pe parintele seu, Francesco C., care
fusese de o asprime extrema fata cu familia sa.
Uciga$ii fura prinsi si coudainnati. Aperatorul
Beatricei, ca sa o scape de osnda, invinovati
pe tatal ei, ca ar fi voit sa o desonoreze. Aceasta

[Dr. P. 0.]
Censura, (lat. = examinare), examen facut de

o autoritate asupra scrierilor, inainte de a incuviinta publicarea lor. Mai toate tenle, cari au
incercat aceasta institutiune, au renuntat a o

intrebuinta din pricina greutatii de a ga.si o autoritate destul de cuminte pentru a pune C. in

lucrare cu nepartinire i cu iutelepciune. In

acusa neintemeiata afl credemnt la popor i servi Rom. legea presei din 1862 declara C. desfiintata

multor scriitori ca material pentru scrierile lor. (art. 26), dar mentinea in materie politica multe
Ceneri, Monte, osea i munte in Alpii de est piedeci libertatii de cugetare si de gorier, s e.
In cantonul elvetian Tussin; soseaua C. impreuna, necesitatea pentru diarele politice de a depune
orarle Belinzoua si Lugano. Muntele e perforat cautiune, de a obtin autorisatiunea ministeriala,
de un tunel 1673m. lung (pe cal ea ferata Gotthard). etc. Constitutiunea din 1806 a desfiintat toate

www.dacoromanica.ro

774

Cent

aceste piedeci (art. 24), lasnd pe &care scriitor

respundetor de scrierile sale inaintea curtii cu

jurati in casurile prevedute de Codul penal. In
Ling. C. a fost desfiintata pun legile dela 1848,
in Austria inn exista pAna astadi.
In inteles eclesiastic se numesce C. aces pe-

[.]

deapsa bisericeasca, care se dicteaz, in contrast

cu pedepsele strict luate (poenae), numai pentru
indreptarea vinovatului, deci scopul ei nu e vindicativ, ci medicinal. Intro C. bisericesci se numera excomunicarea,interdictul i suspensiuuea pe
timp nedeterminat. C. latee sententiae este aceea,
sub care cade cineva in momentul and a coatis
delictul, si C. ferendae sententiae, end se impune prin seutenta juditiala. (v. Pedepse bisericesci.) (Cf. Dr. Ioan Rath', Institutitinile Drep-

Centra.

Centi-gram, (lat) termen din sistemal metric.

A suta parte din gram. In acest sistem mai sfint
compuse cu centi : centi-metrul linear, a seta
parte din inetrul linear, centi-litrul a suta parte
din litru, centi-metrul-pdtrat a dece-mia parte
din metrul patrat, centi-metrul-cub a milioanea

parte din metre' cub, si in fine centi-arul, a

suta parte din ar, fijad egal cu un metru patrat.

Cento, (lat) haina petecit; fig. versuri sou
fragmente de versuricompilate din diferiti autori.

Central, ce e in centru, principal.

Centralisare, conducere la un centre. In inteles politic se numesce Centralisaliune acel
sistem de administratie, la care singuraticele
functiuni ale statulai depind i stint conduse si
determinate dintr'un singur centra. Contr. este
tului bisericesc. Blaj, 1877 p. 750.) C. teologicd se Decentralisaliunea (v. ac.)
dice si sententa, prim care se condamna i inCentranthus DC., (botan.) gen din fam. Valefiereaza vatmarea invetiturii de crediut ori rianeelor cu vr'o 8 specii de plante erbacee
morala. (Cf. Mtiller, Theologia mor., ed. V. Yin- anuale, bisanuale sau vivace din regiunea medi-

dobonae, 1887, Lit. I, 6.)

[Dr. Is. Marca..]

teraniana; frunzele opuse, intregi; florile rosii
Cent, (lat) a suta parte; numire de monete, sau albe, dispuse in cime ramificate umbeliforme,
a suta parte: din dolarul american, din dolarul au corola neregulata. Toate speciile acestui gen

sau piastrut spaniolo-american, etc., din florinul sfint plante ornamentale si cultivate ca atare prin
olandez, din franc (Centime), din lira ital. gradini; asa este C. angustifolius DC., C. ruber
(Centesimo).

Centaur, constelatiune pe partea sudia a ceriului ; are doue stele de prima marime, dintre
cari steaua a, o stea dupla, e cea mai apropiata
de pamkt dintre stelele fixe; lumina ajunge in
aproape 4 ani dela ea la noi.
Centaurea L., (botan.) gen de plante erbacee
bogat in specii (ca. 400) din familia Compositelor, tribal Cynaroideae, respndit pe intreag
suprafata extratropicala a pamntului. Se distinge de celelalte genuri din trib priu florae radiate aproape regulare asexuale. In Write romane creso mai ales in cmpli i prin poieni o
multime de specii asemenatoare, eunoscute sub
numirea poporal de v olo vate c. Puma semenaturi se afla C. Cyanus L., al bastreaua,
C axillaris Willd., o planta alpina si subalpina,
C. orientalis L. (cu flori galbene), C. atropurpurea WK. (ea flori negre purpurii), ambele in
regiunea infetioara, s. a. specii dela not, dar mai
ales mediterane, adese cu foile argiutii precum
C. ragusina L., C. rutae folia S. et Sm., etc. se
cultiva ca plante oruamentale.
[A. Pr.]
Centauri, dupa mitol. grec. un popor selbatec
din muntii si padurile Tessaliei ; aveau dor selbatec de yin si de untied, dar Lapitii i-au scos
din numtii lor. Stramosul C.-lor purcede dela
lxion i Nephele (nor), o dina asemenea Berei,
si pe C. i-au crescut nimfele pe muntele Pelion,

dar ei impreunndu-se cu iepe, au produs pe

DC., etc.

[Z. C. P.]

Centraxonia, (Monaxonia sau Stauraxonia),

se numesc corpurile vietuitoare, ale caros parti
constituante se dispun regulat in jurul unei axe
(axa principala): Coelenteratele. v. art. Biologia.
Centre, Canal du, canal in Francia de 'Wpm,

leaga Halite Saeine si Loire, 120 km. lung;

deschis 1793.

Centrifuga, un aparat non de simIntanit lap-

tele dulce prin invrtire repede. Cea mai insemnat este aceea a lui Lefeldt in Schningen,
si C. danez de Burmeister si Wains.

nirea se face la o invertire a trombei de circa

2000 ori pe minuta, i grasimea, ca mai usoara
(smintina), se alege la mijloc, iar partite apoase,
sau laptele resent, la margine, si fiecare iese pe

eke o teve deosebita afara. Atilt smntna ct

laptele macru, reman dulci nealterati,
separate dela olalta si pot fi prelucrate mai
departe.

Centrifugal, (lat.) for(d C.-d, forts care tinde

a departa de centre de rotatiune corpurile

animate de o miscare de rotatiune. Magind C.-d,

un aparat pentra a sbici un amestec, (Hydroextractor) intrebuintata la fabricarea scrobelei,

a zaharului, la scoaterea mustului din boabe sdrobite, la despartirea mierei de stupi din faguri, etc.

Centripetal, (lat) forte!a, forta care cauta

sa apropie corpurile de un centre de atractiune.

Centro lecithale, oue in cari vitelul nutritiv

Ilypocentauri, nisce fiinte, cari dela cap !Ana la ocupa partea central a oului, lar cel formativ
buric au fost oameni, iar in partea ceealalta cai. partea periferica (oul Arthropodarilor.)
[Atm.]
Centroplana, (Amphipleura sau Zygopleura),
Centenar, serbarea untti eveniment dupa 100 se mimes corpurile vietwtoare, ale caror parti
de ani.
constituante se dispun regulat de o parte si alta
Centesimal, ce se compune din 100 parti egale, a unui plan (planum medianum. Vertebratele,
s. e. scara centesimala a termometrului. Cen- Arthropodarele, etc.) V. art. Biologia.
tesimo, Centime, v. Cent.
Centrostigma, (Homaxonia sau Polyaxonia),
Cent-gardes, nurnele gardei personale a dom- corpurile vietuitoare, ale caror parti constituante
nitorilor francezi. C.-g. s'a format de Ludovic XI se dispun regulat in jurul uuui centre (Stigma).
In 1474 din 100 nobili. In 1727 Ludovic XV (Forme regulat sferice ca : Volvox, Magosa disolvat aceasta garda, iar Napoleon HI a re- phera, etc.) V. art. Biologia.
infiintat-o 1854, ridiciindu-i numeral la 200. Cu
Centru, mediu, inijloc. In geometri e acel
caderea monarchiei C. a disparut.
punct al unei figari sau unui corp, care imparte

www.dacoromanica.ro

Centumviri

Cephalotaxus.

775

In douti parti egale toate acele linii drepte, ce nerum). Dupil disciplina veche bis. li-se punea
tree prin el, si leaga doue puncte ale perime- C. pe cap numai penitentilor; de prin sect. XI
trului sau suprafetei.
s'au supus acestei ceremenii in semn de peniC. puterilor paralele. Cand doue sau mai multe tenta, la inceputul postului mare, si ceialalti ere-

pnteri paralele glut aplicate la un corp solid, dincio.si. (Cf. Fr. X. Schmid, Liturgik der christse pot reduce in genere la o singurti putere. katholischen Religion, tom. II, pag. 487 uu.)
Pentru a ajunge la aceasta, se compun mai antaiu

doue poteri, apoi resultanta acestora cu a treia

[Dr. Is. -Alarm.]

Cenuslreasa, eroina unei povesti latite la dife-

putere, resultanta, acestora cu a patra putere, etc. iite popoare. Desconsiderata de surorile ei viDacti se presupone, c fiecare putere are pe direc- trege, desmierdate de mama lor, si silita a face
tiunea ei un punct de aplicatiune, punctul in lucrarile ordinare de servitoare (de unde numele
care va fi aplicata resultanta definitiva va fi C. ei), cerceteaza necunoscuta doue petreceri date
puterilor paralele considerate
de imperat, la cari fiul iinpratului se aprinde
C. de curburd sau C. optic al unei oglindi de- de dragoste catra ea, si dupa ce o regasesce co

rive se numesce C. sferei, din care face parte ajutorul unui papuc pierdut, care se potrivesce
oglinda sferica.
numai pe piciorul ei, o ia de sotie spre marele
C. de gravitate se numesce punctut in caro nkaz al surorilor vitrege. Subiectul a fost tractat
se afla aplicata resultanta puterilor gravitatiunii. in mai multe opere (Rossini) etc. si in pictura
Joaca mare rol in echilibrul corpurilor ; cu cat (Schwind).
acest C. este asezat mai jos la un corp oarecare,
Cenusotea, (Cenufilit), un fet frunios in pocu atilt stabilitatea acestui corp este mai mare ; vestile romanesci.
cu cat acest C. se gasesce mai aproape de punctul
Ceontea, l'eodor, prof. rom., n. 10 Aug. 1840
de suspeusiune la o balanta, cu atilt acea.sta din In Deda, Trs., a studiat lit Blaj, Graz si Viena.
urnia este mai sensibila.
Dela 1876 prof. al inst. pedagogic din Arad.
C. de presiune. Presiunea totala exereitata Serien: Creatiunea i desvoltarea spirituala pride un lichid pe un parete plan, inmuiat, este apli- mitiva a ornenimei. Arad, 1877; Comp. de Geogr.

cata ceva mai jos de C. de gravitate al supra- univ. Arad, 1880, ed. III 1895; A ritmetica. Arad,
fetei acestui parete si inteun punct care se 1884; Pluralitatea lumilor locuite. Arad, 1877.

numesce C. de presione.
Ceovirna'sanil, com. rur. in Rom., j. Mehedinti,
C. optic, punct situat pe axa principal a unei fortneaza com. co satele: Jlovu, Sucharu, Cocorm
lentile la distante do virfurile lentilei, propormahalaua Ludu, av'nd in total 1390 loc.
tionate cu razele de curbur ale suprafetelor,
Cepel, (Csepel), insula pe Dunare, imediat din
cari margines lentila.
jos de Budapesta, 257 km1., cu 10 comune ruC. de recenid, (geogr. fis.) acele regiuni de pe rate si 18,950 loc. (1891). Descoperirile areheosuprafata pamntului, undo s'a observat, pan logice arata, ca pe C. au locuit oameni si in
aici, cea mai mica temperatura medie anuala; timpurile preistorice; Romanii anca au avut aici
astfel de regiuni sfint Grnlanda pentru ernisf. o colonie.
vestica, i nordul Siberiei pentru emisf. estica.
Cephaelis Sw., (botan.) gen de plante, sinonim
V. China.
cu Uragoga L. (v. ac.)
Centumviri, (lat. = 100 brbati), la Romani un
(grec) v. si Kephal
Cephal
juriu, care judeca in procese de mostenire. NuCephalalgia, durere de cap, ea simptom preinrul membrilor a fost la inceput 105, mai dominant la diferite morburi.
tardiu 180.
Cephalanthus L., (botan.) gen din familia ItuCenturia, Oat.) in general ori ce despartemkt biaceelor, tribul Naucleelor, cuprinde arbusti sau
compus din 100 persoane sau lucruri. La Romani subarbusti en ramuri cilindrice sau putin tetra-

o trupa comandata de un Centurio (v. ac.), o gonale ; frunzele caduce opuse sau verticilate eke
compauie de calareti la Romani. In constitutia trei sau patru ; florile niici, albe-galbui, adesea

lui ServiusTulius cetatenimea, impartita in fletase, glanduloase, intro caliciu si corola stint dispuso
se subimpartia in 193, iar mai tilrdiu in 375 C. in capitule globuloase. Acest gen are vr'o 6
(v. Cens.)
specii, respandite prin Asia, Africa si America
Centurlo, la Romani conducetorut unei Cen- tropicala si temperata. C. occidentalis L. (Bois

turii. C. era un oficier subaltern al tribunului, bouton) din America nordica este siogura specie
care it numia. Semnul lui distinctiv era un cultivata prin gradini ca planta ornamentala. In
baston (vitis).
Antile se intrebuinteaza aceasta planta contra
[Z. C. P.]
Cenusa, substantele anorganice, cari reman afectiunilor cutanee si veneriane.

dupa arderea de materii organice (plante, aniCephalophore, se numesc moluscele Pteromate). C. de plante confine totdeuua fosfor, po- pode, Gasteropode si Heteropode (v. se.), adeca
tasa, calciu, magnesio, tier, carbon, aproape tot- moluscele en cap distinct ca i Cephalopodele,
deuna natriu, chlor, mangan, silicio. Diu C., de se deosebesc insa ea stint lipsite de corona de
diferita provenienta, se prepara: potasa, lesie, tentacule, care incungiura gura.
sticla, faienta, iod, fosfor, se folosesce si ca gunoim
Cephalopode, molusce cu cap distinct, presentand o corona de brate (tentacule) in jurul
[-.1
C. binecuvntatd, (pastor.) simbolul caduci- gurei ; euprinde Dibranchiile san Acetabuliferele,
tatii omenesci, care aduce arninte, ca omul pa- adeca molusco cu doue branchii, ca caracatita,
mkt este si in pament se va intoarce. C. se sepia, calinarul, etc. si Tetrabranchiile sau Tenprepara de comun din ramii binecuventati la taculiferele, molusco cupatru branchii, ca nautilul.
Floriile anului precedent. C. se binecuvnta in (v. ac. ticole.)
prima qi a Paresemilor bisericei de rit latin,
Cephalotaxus S. et Z., (botan.) gen de plante

eve i totdeuna e Mercuri, (feria quarta ci- lignoase din fam. Coniferelor, tribul Taxeae, din

www.dacoromanica.ro

776

Cephalothorax

Cerb.

China si Iaponia, caracterisat prin desvoltarea multe speeii, dintre cari insemnam pe C. arspre matwitate a unei unice bace monosperme vense L., a alpinum L., C. triviale Link., vulgar
de fiecare con. Toate cele 4 specii ale acestui gen, S tr una cocos ului, etc. Unele sfint cultivate
din care citam ca mai cunoscut C. drupaeea S. ea plante ornamentale pentru formarea de boret Z., se cultiva la noi in liben
dure, de mosaicuri, etc., asa este C. alpinum L.,
[A. Pr.]
Cephalothorax, divisiunea anterioaraacorpului, C. tomentosum L., etc.
[Z. C. P.]
compusa din fusionarea capului ca toracele, la
Cerasus Juss., (botan.) considerat de Bentham
Arachnide si Crustacei.
si Hooker ca sectiune din genul Prunus L. (v. ac,)
Cephalotripsia, operatiune niedicala, caro conCerate, se numesc in technica farinaceutica
sista in sfarimarea capului unui embrion, ce nu a.stfel de medicamento pentni usul extern, cari
poate fi nascut, ca scop de a inlesni scoaterea se pregatesc prin contopirea cerei ea grasime
lui din pantecele nascatoarei.
sau resina. (v. si Tabulae coratae.)
Ceratites, ami-nona, gen fosil de molusc ceCephalotus Labill., (botan.) gen anomal de
plante din fam. Saxifragaceelor, cu o unica specie

C. I ollieularis Labill. din Australia sud-vestica.

phalopod, care se gasesce in calcarul conchilier.

Ceratodus Forsteri Krefft, pesce din clasa

A.ceasta planta insectivoara, ale carei fui inferioare Dipuoilor. Traiesce in mlastinele din Australia

(ascidii) se aseamena mult cu urnele de Ne- si respira prin branchii, iar cand se usuca mlas-

penthes, se cultiva la noi in florarii. [A. Pr.]

tina respira prin plamni. Are un singar plaman
Cepheus, constelatiune pe emisfera nordica a nebifureat, din care causa' ordinea, din care face
firmamentului, 'filtre ursa mica, balaur, lebeda. cal parte, se numesce Monopneumona, in opositie
( pegasul) .si Cassiopeia, cu rectascensiune dela cu Protopterus i Lepidosiren, cari au plamanul
290-1000 si declinatiune nordica dela 58-870. dublu, din care causa ordinea lor se numesce

Se compune dupa Heis din 159 stele visibile Dipneumona. (Cf. R. Semen, Verbreitung, Lebenscu ochii liberi. Numele C. se deriva dela C., weise uud Fortpflanzung des C. F. Iena, 1893.)
Ceratonia L., (botan.) gen monotipic din fam.
regele Aethiopiei, barbatul Cassiopeei i tatal
Andrornedei.
Cephus, V. Vespi.
Ceplenita, com. rur. In Rom., j. la.si, compuso.
din 6 cat. cu 2384 loc.; are 2 biserici si 2 scoale.

Cepsoare, (bot.) numirea populara a plantei

Alilum fistulosum L. (v. ac.)
Ceptura, com. rur. in Romtinia, j. Prahova,
so compune din catunele: C. de sus, C. de jos,
SoimeseuRotarii si Mala rosu, cu preste 3000 loc.,
toti agricultori i podgoreni. Are o scoala cu 2 invetatori, si 4 biserici. Imprejurulcomunei s'au dat
lupte intre Romni i Turci.

Cer, numirea populara a arborelui Quercus

Cerris L. (v. ac.)
Ceracei, (bot.) care se aseamina cu ceara,
oem
snnt poliniile (v. ac.) dela unele Orchidee.

Ceram, (Serang), cea mai mare insula din grupa

Moluccelor sudice, 18,198 km,. si 100,000 loc.;
foarte fructifera, dar putin cultivata ; padurile dau
G multime de lemue excelente. C. e posesiune
olandeza. Locuitwii sfint Alfuri.
Cerambycidele, (zool.) familie a ordinului Co-

Leguminoaselor-Caesalpineae, trib. Cassieelor ;

singura specie C. Siliqua L. este arbore de marime mijlocie din regiuuea mediteraniana; frunzele intrerupt penate cu foliole coriace si per-

sistente; florile mici rosietice, polygame sau

dioice, siint dispuse in raceme. Fructul, cunoscut

sub fluir-tele vulgar de R ose o v a, este un Je-

ce are un miez dulce, din

care se prepara un sirop si un fel de vin. C.
&lipa L. (Roscovul) se poate cultiva si prin
gumen

partile noastre sub coral liber, daca se acopere

lama spre a nu degera. Semintele de Roscova,
se (hile, c am fi servit niai antaiu de carate spre
a cantai pietrile scumpe.
[Z. C. P.]
Ceratophylleae, (botan.) fam. d plante dicetyle, erbacee, submerse, de lipa dulce, mi foile
verticilate, dihotom-divise in lacinii sau foliole
rigid-lineare, ca flori verticilate inonoice. Fructul

e o nuca farsa albumen. Cuprinde genul Cera-

[A. Pr.]
Ceratophyllum L., (botan.) unic gen de plante
din fain. Ceratophylleelor (in privinta caracleopter, tribal Pentatnera; cuprinde: Carabus terelor v. ac.), respndit iu cateva specii pe inauratus L., Calosoma sycophanata, Brachinus treaga suprafata globului, cu deosebire in zona
crepitans K., Harpalus, etc.
temperata. La noi cresc: C. submersum L. si
Ceramica, arta olaritului. (v. a.c.)
C. dentersunt L., arnbele poarta numirea popoCerargir, minerall chlorura de argiut, se pre- rala de Coso r, de distins dupa absenta saii presinta in cuburi sau in masse cristaline, cenusii, senta unei parechi de spiui la basa fructului.
albastrue sau ventile. Insotesce filoanele de sul[A. Pr.]
fura de argint. Gisemintele cele mai importante
Ceratopsid, reptil descoperit in straturile so-

snnt in Peru, Chih si Mexico.

Cerastes, serpe, v. Vipera.
Cerasu, com. rur. In Rom., j. Prahova, compasa din 5 cat. cu 2568 loc.; are 2 biserici si
2 scoale. In partea de nord a com., la locul

tophyllurn.

matre, cari se gasesc in partea de est a Mun-

tilor Stiincosi din Ainerica de nord, la Larainia,

apartinnd cretaceului superior. C. avea unul
sau mai multe coarne pe rostru ; ei formeaza
!tutti) foarte distins, care cuprinde, afara de gentil

numit Paducel, se ved ruinele unei vechi cetati. Ceratops, si genul Triceratops.
Ceritu, com. rur. in Rom., j. Deljin, coinpusa
Cerastium L., (botan.) gen din familia Caryophylleelor, trib. Alsineelor, cuprinde plante er- din cat. C. si Malaica, avnd 1675 loc., 1 bibacee anuale sau perenale, mai mult san mai series si 1 coala mixta.
putin peroase; frunzele opuse intregi sfint variaCerb, (Cervina), familie a rumegatoarelor.
bile ; Ilorile albe sfint dispuse in cime dicoto- Cerbul nobil sauroftt, (Cervus elaphus), manida
mice terminale. Acest gen are vr'o' 40 specii din fam. Cervina, ord. Artiodactyla, subord.
bine distincte, ce sAnt imprastiate pe toata supra- Rwninantia. Are coarnele mari, foarte ramificate,
fata painktului. Priu partile noastre cresc mai urechi lungi ct jumiitate capul, grumazul sub-

www.dacoromanica.ro

Cerb

777

Care.

tire, jos Cu peri luigi. Perul vara rosu, iarna ved6nd prapadirea, crtnta jalnic duprt sora sa,
brun-cenupiu, coada scurta. Lungimea corpului iar C., in care s'a bagat Dafin, canta ca toate
2.3 m., inaltimea la umer 1.5 m., lung. codii paserile. Spand insarcina pe Harap-Alb ea sa

15 cm. Traiesce in Europa si Asia, in cete, prin aduca imperatului pielea C -lui Cu cap cu tot.
padurile muntilor. Fuge foarte repede si innoatit Acel cerb are o piatrd in fruute de stralucesce

Cu mare rabdare. Se vneazd pentru carnea, ca un soare, dar nu se poate nime apropia de
pielea i coaruele lui. C.-ii trajese in societate, C., caci este solomonit i niel un fel de arma
respanditi prin codri seculari; in Septembre, pe
la piva Crucei, cel mai puternic C. aduna toate
vacile, utele, la un loc, alungand pe toti cerbii
cu furie. Dupd o lupta infioratoare, pe viata
moarte, kiurnful de regula e al C.-lui mai betin, care sdrobesce pe rival, sau il aruuca inter)
prapastie. Aceasta se numesce bataia C.-lor. Vnatorii paudesc la astfel de locuri si pupcd
Regula e a se pusca btranul jalus, altcum reman
sutele sterpe. 8uta poarta 38-40 septmani, fata
In Iunie un vitel, arareori doi. C.-ul se poate
pusca din 1 lulie pana in 15 Oct.; iar suta din

15 Oct. pana in 1 Ian.

LI S. $.1

nu-1 prinde, lasa pe care 1-ar zari, nu niai scapa

cu viata . (V. i Cerboaica).
[Atm.]
Cerberus la Romani, Kerberos la Greci, a fost

un cae, inchipuit de regula cu trei grurnazi

trei capete, iar coada ca un perpe, un fruct al

iubirii lui Typhon cu Echidna. C. e pus la poarta

palatului lui Hades, a deului lumii de jos, ca sa
pazeasca, si pe ori cine lasa sa ?titre, dar pe nime

sa iese, pi de latratul sail se cutremura lumea

de jos. Orpheus cu puterea lirei 1-a imblanclit,
Hercules 1-a invins i adus in lumea de sus,
unde din spuma lui veninoasa a crescut planta
A conitum.

[Atm.]

C. alceu sau Elanul, (Alces paltnatus, Cervus

Cerboalea, in mitol. grec. a fost animalul sacra
alces), mamifer rumegator din fain. Cervina. Are al 41116 Artemis (Diana), simbolul miscarii usoare
coarnele foarte ramificate, unele ramuri sant
al fugei iute. Artemis se inchipuia ca vanalate si crestate. Ochii mici, urechile lungi si late. toare, urmata ori purtata de o C., ori i in car
Grumazul scurt, gros i cu coama pe partea de jos. tras de C.
Corpul butucanos, membrele inalte, coada foarte
C. in poveftile romd ne. Copilul Mamei pascurta. Perul lung, des, brun-rosiu, pe picioare durii, vanand in padure) da de treicari

cenupiu-alburiu. Lung. corpului 2.6-2.9 m., a se scaldau. El le urmari, dar ele se prefacura
codii 10 cm., inaltimea la umeri 1.9 m. Traiesce In trei C. si cea mai mare strigit: Nu me saIn cete prin paduri mlastinoase. Strica arborilor. geta, ca eu stint Elena doainna codrilor si
Astatii se afla prin Rusia, Prusia, Svedia, Nor- florilor .
Odata sora cera dula frate, ca sa-i
vegia, Asia nord. si America nordica.
aduca lapte de cerboaicti.
[Atm.]
C. Dama, (Cervus dama), man-lifer rumegator
Cerbul", societate de impruinut i pastrare
din fain. Cervinelor, ord. Artiodactylelor. Are in Tirgu-Jiu (Rom.) fundata in Ian. 1897 de incoaruele ramificate, ramurile stint late. Perul, vetatorii din Gorjiu, la initiativa invetatorului
iarna roscat cu pate albe, vara ceuusiu, fara pate. L. Arjoceanu, prin cotisatii lunare de minimum
Coada neagra, jos alba. Lungimea corpului 1-5 111., 5 lei. 1897 avea capital si fond de reserva de
lung. colii 20 cm., inaltimea la umeri 90 cin. Tra- 3514 lei. Revirimentul 8151 lei 55 b. Numeral
iesce selbatec in Africa nordica si Asia sud-ves- membrilor 60.
tica. S'a adus i in Europa centrala pentru a-1
Cerbureni-lasu, com. rur. in Rom., j. Arges,
aclimatisa.
compusa din 6 cat. cu 1150 loc.; are 4 biserici
C. Pluntjac, (Cervulus ntuntjac), inamifer
2 scoale ; pe teritorul acestei com. se gasesc
rumegator din fam. Cervinelor, seamena cu ca- mine de lignita, nsa neexploatite.

priorul nostru. Lungimea 1.20 m., lung. codii

Cerbut v. Turca.
17 cm., inaltanea la umer 70 cm. Traiesce in
Cere, (lat. circus), legdtura de fier san de lemn
muntii Himalaia, in Java, Suinatra, Borneo.
la vasele rotunde ; asociatiune grupare jurul
Cerb, 1) C. in mitol. greed. Aktaeon, un v- unei idei ; ori ce grupare rotunda; fig. sfera,
nator renumit de pe muutele Pelion din Boeotia, intindere in toate directiunile, limite bine proa surprins in scalda pe Artemis (dina lunei), portionate, impresurare, cuprindere in introcare se scalda cu mai multe nimfe. pinele s'au gime. Tu geometrie portiunea din suprafata plana,
maniat pentru aceasta i Artemis 1-a stramutat cupriusa in interiorul circumferintei, care este
pe Aktaeon inteun cerb, iar pe canii lui i-a o linie
ale carei puncte se departeaza egal
facut turbati de 1-au spiutecat. (V. si Cerboaica.) de un pullet
curba'din interior, numit central eircum2) a in poveftile romane. Fet frumos pleaca ferintei san central cercului. Prin extensiune se
dupa Frosa, frumoasa pamentului, ajunge la locul, dice in mod impropriu i circurnferintei tot cere.

uude ea ca dinele se scalda, si se uitd la ele, Linia dreapta, care unesce central cercului cu
dar Frosa cu 4inele il schimba in cerb si el trei un punct al circuinferintei, se 'dice raza cercului.

aui remase cerb, pana ce intfo petera audi Doue raze in prelungire dau un diametru. Acesta

ursitoarele qicand, ca se peat() face iar om, daca imparte circumferinta i suprafata cercului in
Ficiorul fript de cate 2 parti egale, numite semicircumferinte,
va trece prin camepile Ielelor.
seta bea dinteo urma de cerb i se facir cerb, semicercuri, dicendu-se in mod impropriu si se-

cu coarne de aur, (sau C. cu leagan de mama micircumferintei tot semicere. Ori ce portiuue
pe spate).
Afin loviud busteanul, acesta se facii din circuinferinta se numesce are, i central cirUn ficior cumferintei se dice si centru al arcului, iar mijun cerb de aur i bIgh pe Dafin in el.
plecand dupa Ileana, omul ca pascalia lovi ca local arcului e panctul de pe arc, careil imparte
un bat pe tovare i Il schimba in C. de aur, in 2 parti egale. Dreapta, care unesce extremitati le
Dar C. si canta. unui are, se dice coardd, iar dreapta, care unesee
care noaptea se faceaiar ficior.
De regula o ganca mijlocesce la imperatul pra- inijlocul arcului cu al coardei, se (lice sageattl ;
padirea surorii ficiorului schimbat in cerb. Acesta sageata prelungitatrece prin central arcului. PorEnciclopedia ronitina. Vol. L

30

www.dacoromanica.ro

778

Cercari

Cercopithecus.

tiunea din suprafata eercului, curains intro are

si coarda sa, se dice segment ; iar p ortiunea din
suprafata cercului, cuprinsa intre un aro si razele
duse la extremitatile lui, se dice sector.

in 1856, ajuns la gradul de colonel de iufanterie

la 1870; a luat parte in campania din 1877 ca

comandantul Divisiei a 2-a ; s'a distins in cliva
de 28 Nov. la lupta dela Bucova, Intrnd in

Exista un raport fix intre lungimea cir- Plevna ; a inaintat spre Vid si a cadut in spatele

cumferintei si a diametrului ; acest raport, care

este incomensurabil, se noteaza ca 7C, fiind 7c
= 314159265358079323846264338... In calmlele elementare se ja 7C = 3.14 sau it = 3.1416,

Mai de malt se lua 7C = 7 (Archimede) sau

055
(scriind 113355 si separfind in doue
7C =
113 e numitorul, 355 numeratorul, Metius).
Astfel, notand eu r raza, diametral va fi 2 r
voin av
= ic deci circf. = 2 r ic : lungimea
cix.cf. e egald cu it multiplicat cu de 2 ori raza.
Tot 7c represinta i raportul dintre core si
= 7r, deci cerc
patratul razei : avem deci
= it r 2 : supr. cerc. e egala cu it multiplicat cu
patratul razei.
Cercan, stadiu de metamorfosare a calbazei

armatei turcesci, facnd nuttier* prisonieri

lufind 30 tunuri. La 1 Dec. 1877 a fost Inaintat general de brigada. La 19 Dec. a condus

trupele sale cu distinsa bravura la Smilrdan, uncle

In mai putin de 3 oare a luat cu asalt intariri

incungiurate cu santuri indoite, armate cu tunari

aprate cu inderetnicie de nurneroase trupe

inainice. Din causa sanatatii sale sdruncinate s'a

retras din armata la 1 Apr. 1882 si la 12 lidie

1883 a incetat din viata la Iasi.

Cerchezi, popor nomad din Rusia europeanii,

In Circasia. Ei, dupa Dulaurier, sAnt lipsiti de

culturaintelectuala si nu cunosc scrisul; de aceea

nu au monumente serse. Numai din child in

cnd intalnim In analele straine bucati din istoria

lor, din cari vedem ca au fost nelinisciti de toate
popoarele, cari au dictat legi Peninsulei Taurice :

Romani, Greci-Bizantini, Buni, Cazan, Rusi,

i Georgieni. Nimio insa nu le-a slabit

Mongoli

(Distornum hepaticum).
amoral de independenta, i ei s'au liberat de
Cereal, 1) C., Nicolae, Romn din sed. XVIII, acestia precum au putut. Este de mirat con-

care traduce din latinesce in ronittuesce trac- servarea obiceiurilor lor nesdimbate din cele
tatul lui Cristian Wolf de introducere in ma- mai adanci timpuri viata de brigandi i pirati,

tematice. (Cf. A. D. Xenopol, vol. V.; Xenopol vndare de sclavi i prisonieri, cultul ospitalitatii,
F,41 Erbiceanu, Serbarea scolard dela Iasi.)
regimul aristocratic si feudal. Strabon spune, ca
2) C.,Petru, Domn al Munteniei, fiul lui Pet rascu ei eran guvernati de Skeptonki (purtatori de
cel Bun si fratele lui Mihaiu Viteazul, n. 1541, scuturi), cari aveau preste ei regi sau tirani.
la moartea tatalui sea f exilat in Rodos, Tra- Geograful d'Amasie a cunoscut la C. doue grade
pezunt i Cipru, pe uncle invth limbi multe, superioare ale societatii lor: regii (actuali pcbes)
mai ales italiana, in care seria i versuri. El
skeptonki sau nobilii mari ; apoi sclavii elieau& sa cdstige domnia Munteniei cu sprijinul berati, servii i sclavii. C. n'au legi serse, ci
Franciei, care voia sa faca in resdrit un stat obiceiuri (odat) basate pe trei principii : ospitadevot at intereselor sale, i se duse (1579) la Paris, litatea, respectul btranilor i dreptul resbuuarii.
uncle Henric 1H il lua sub protectiunca sa. Trece A facerile comunale sant decise de o reuniune
prin Venetia, merge apoi la Constantiuopole, unde populara sub cerul liber, compus din principi,
dupa multe greutati castigh do mnia in 1583. Avnd nobili i chiar servi. Pentru ei Vendeta e un

nevoie de bani multi spre a lupta la Constau- drept sacra. C. apartin tipului celui mai frumos

tinopole, el se aratd domn lacom i crud. In 1585, al rassei albe. Au in germen toate calitatile mocilnd parasi scaunul, ducea cu sine in Transil- rale si snt dedati la cel mai inalt grad de energie

bani. In Tran- si de activitate. Femeile lor rivaliseaza in frumvania 40 de care cu lucran i

silvania i-se secuestreaza averile, el insusi este seta cu cele georgiene.
pus la inchisoare, din care preste 2 ani scapa
Cercis L., (botan.) gen din fam. Leguminoaselorpe fereastr cu ajutorul unei franghii, noaptea, Caesalpineae, trib. Bauhinieae, cuprinde 3 sau 4
lasand in pat o papuse. Merge la Roma si chstigd specii de frumosi arbori ce creso in Europa,
pe bingd Francia sprijinul papei. Vine la Con- Asia temperat' si in America boreala ; frunzele
stantinopole i promite 1.000,000 galbeni, ad- simple sfint alterne cordiforme, ovale, rotunde
versarul seu Mibnea promite cati bani vor duce emarginate, putin cmiace si de un frames verde
600 cai. Ucis de Turci 1590. (Cf. Tocilescu, strlucitor ; florae, can apar inaintea frunzelor,
P. Cereal; A.. D. Xenopol, vol. HI.) [I. S. F.]
sikt rosee si dispuse in raceme scurte fasciculiCerceloli, nurnirea popular a mai multor specii

forme pe ratnurile de un an sau pe cele mai

de Fuchsia L. (Fuchsia splendens Zuc.) (v. ac.); betrne i snt uneori a.sa de numeroase, iucat
tot astfel se numesce prin unele locuri si Con- acopen aproape totalmente ramurile; fructul este
vallaria majalis L. (v. ac.)
un legumen (pastara) complimat cu numeroase
Cercetare, cantare de informatiuni, anchetd. seminte ovoide negricioase. Din speciile acestui
C. prin martori, mod de prob admis, in prin- gen insemnam pe C. Siliquastrum L. din sudul
cipiu, ori de cate ori nu a fost ca putiuta partii Europei, care se cultiva foarte mult prin gradini
a-si procura proba scris. C. la fata locului, si parean i ca planta ornamentala. Lemnul sea
se ordona de tribunale, and C. prin martori sau are vine negril, se poate lustrui si se intre[Z. C. P.]
expertisa este insuficienta pentru a face lumina buinteaza in industrie.
completa. In Rom. nu nuruai unul sau mai multi
Cercomonas, protozoar flagelat. C. hominis a
din judecatori, dar si completul tribunalului sau fost gasit in timpul epidemiei de cholera 1853-54
curtii poate sa fie chiemat a merge la fata locului. in sarurile bolnavilor.
Cercopithecus, un gen de moimite; cele mai inCerchez, Christodol, general de brigada, n.
7 Ian. 1839, intrat in armata ca sergeut-cadet seinnate stint: C. sabacus, C. diana, C. aethiops,

www.dacoromanica.ro

Cereale

779

Ceretto Sannita.

C. mona, C. cephus, C. Tuber, C. fuliginosus.

Trajese in Africa. Ele siint nisce moimite foarte
frumoase, curate si vesele.
Cereale, (bucate fA pane) se numesc plantele
din familia Gramineelor, ale caror boabe servesc
la nutritiunea onmlui si animalelor, i sfint tot-

odata indispensabile. Cultura lor a fost considerata totdeuna drept basa culturii si civilisatiunii umane. Ele sant plante anuale i bienale,

Ceremonial,

(lat) totalitatea formalitatilor ob-

servate la ocasiuni solemne. C. de curte se fixeaza

de fiecare curte ins*. C. de stat e basat pe

obiceiu ori pe invoial reciproca. De C. international se tine observarea ordinei de rang cu

ocasiunea convenirilor suveranilor, la audiente
solemne ale solilor si la salutarea nailer. C. s'a
desvoltat in imperial bizantin, a trecut in occident mai antitiu la curtea lui Carol cel Mare, si
si-a ajuns culmea sub Filip II (1556-1598) in
Spania si sub Ludovic XV (1715-1774) In

sau serminaturi de toamna si de priinavara, ea radacinile fasciculare, paiul gol la interior, cu mai
multe noduri la rnijloc, cari le asigura tenacitatea, Francia. Numai in timpul mai nou s'a abandonat
si florile dispuse in spic, compus din spicule, Cu stricteta C.-lui in occident; in orient insii, mai cu
una sau mai multe flori. Boabele lor sant golase sama in China, pana In diva de adi exista un

ori imbracate in o coaje groasa i aspra. Ele C. foarte sever.

[V.]
stint invelite in nisce pleve glumae aspre, cari
C. religioase s'au instituit de biserica ca sit se
se termina de cele mai multe ori in nisce tepe celebreze liturgia cu mai mane solemnitate, sa se
lungi i aspre. Fac parte din grupul C.-lor grind, administreze sacramentele cu mai multa devoTrine= sativum, skara, Secale cereale, orzul, tiune s sa se destepte in credinciosi sentimente
lIordeum vulgare, caul, Avena sativa, meiul, pii. C. instituite de biserca variaza in diverse

Pauicum milliaceum, porumbul, Zea mays, ma- timpuri i locuri. (Cf. Drouven, De re sacramentitrile, Sorghum vulgare si hr4ca, Polygonum fa- taria, ed. II. Venetiis 1756, tom. I., p. 123 uu.)
gopyrum, care din punct de vedere botanic face
Ceremoniar, clerical (preot ori diacon), care
parte din familia Polygoneelor.
asista episcopului, and acesta pontificl, i griCerealia,

la Romani serbatoare in onoarea jesce, ca toate C. sa se execute in ordine

dinei Ceres (v. ac.) Cultul qinei Ceres (la Greci De- punctuos.
[Dr. I. M.]
meter) s'a introdus la a. 258 al Romei. C. se tunean
Ceremuli, afluent din dreapta al Prutului,

dela 12-19 Apr. si incepean cu ludi romani si se compune din impreunarea a dou parrtua.$0,
procesiune in circ, apoi In diva din urma se cari isvoresc din muntii apuseni ai Bucovinei
incheiau ca ludi cereales, resp. Cerealia. Preo- despre Marainnre$ ; despartesce Bucovina de Gatesele dinei purtau haiue albe $i cununi de grail litia, i primiud in sine mai multe parae, mai

pe frunte. La C. agronomii se ospetau, in circus ales din dreapta, se revarsa la Nepolocaut in Prut.
se tineau alergari cu cai.
[Atm.]
[Dr. I. G. Sbiera.]
Cerebellum, partea mica a creerului, din groapa
Cerere, petitiune. C. de casatiune sau recurs
inferioara a cavaliei capului. Asta particica a In casatiune, C. de revisiune, cai extraordinare
creerulai este organul, care reguleaza mi$carile de atac in contra hotaririlor definitive. (V. art.
muschilor corpului animal.
[St.]
Curte de Casatiune i Revisiune.)
Cerebral, ce se refere la creen.
Ceres la Roinani, (Demeter, mama paraintului,
Cerebrin, sau Phrenosin, o substanta chimica, la Ureci), dina agriculturei; ea a invetat pe
ce se extrage din creen i prin alcool fierbinte ; oameui ca sa are si semene fructe. Teara ei a
formeaza mici globulete transparente.
fost in deosebi Sicilia si mai bucuros petrecea
Cerebro-spinal, sistemul, creerii, meduva spi- pe campiile dela Enna (un ses roditor). Aretusa
narii si nervii.
a dat data osptare pentru cleii din Sicilia si
Cerebrum, v. Creen.
atunci Proserpina, fata dinei C., cu soatele sale
Ceremi9i, popor finez al Rusiei europene, in de joc culegea flori de pe camp, dar Pluto a
guvernamentele Viatka, Kazan, Simbirsk, Orem- rapit pe Proserpina. C. a cautat-o si n'a aflat-o,
burg si Perm. Ei insisi se numesc Maris iar stelele i-au spus, ca numai cleul Sol (soare)
(oameni); numele de C. (orientali) li-s'a dat de scie unde se afla. Sol Ii i spune si la plangerea
Morduani pentru ca locuiesc la est de acestia. C. Cererii Iupiter a decis, ca Proserpina (dina seerau un popor pastoral, dar fiind restrinsi in nintei semnta insasi) jumtate de an sa seada
posesiunile lor, au devenit agricoli, cultivand la Plut, i jumtate de an (resarirea, inflorirea
cereale, multe vite $i albine. SiInt foarte igno- coacerea semntei) la mama-sa. C. a avut doue

ranti ; neavnd litere alfabetice, n'au pastrat serbatori de fninte, in 12-19 Apr. (rugaciuni

nimio vechiu din cultul, din legile si din istoria

lor. Ce sciu, sciu din traditiune. Limba lor e un
amestec displacut de fineza, tartara si rusa. C.
numera anca 200,000 inclividi, dependenti de
Rusia din 1469. C. considera femeile ca sclave

si le vnd ca pe marfa. Daca s'a casatorit feineia lor nu mai arata nici picioarele sale, nici
perul seu. Femeile i fetele Mbesc a se upedeb ca bratari i inele. Incaltamintea lor e hidoasa ; tot astfel i imbracamintea. Basa vietii
sociale o fonneaza lucrul in coman. Impartesc
inunca proportional cu numerut rnembrilor familiei. Furtul e privit cu groaza; hotul e exclus din comunitate. Criminalul, exclus, nefiind adapostit de nimeni, finesce adesea a se
ornorl singur.

la camp pentru rodirea granelor) si in August

dupa seceris (multamiri pentru roduri) i femeile

ii sacrificau bucatele, ce s'au cules la inceputul

secensului. In onoarea timet s'au dat si ludi

cereales, iar templul ei, numit Aedes Cereris, s'a

zidit la an. Romei 258.
[Atm.]
Ceres, primul planetoid.
Ceresin, ceara minerala, aflandu-se in painnt,
de uncle se scoate i rectifica in fabrici ; coloarea

e alb cu mires de pacura. Se folosesce ca su-

rogat de ceara la fabricatiunea luminilor pentru

impregnarea hartiei, lemnului, gipsului, pielei si
teseturilor.
[E. Campeanul

Ceretto Sannita, ora $ in provincia italiana

Benevent, cu 5343 loc. (1881); residenta unui
episcop ; viticultura, postavarii.

www.dacoromanica.ro

50*

780
Cereus

Cereus

Cernatescu.

Haw., (botan.) gen de plante din fam. asemenea formeaza compusi, in cari C. intra ea

Cacteelor, trib. Echinocacteae, respandit in compus la minimum si maximum in acelas timp.

America tropicala i subtropicala; caracterisat C. i compusii lui nu au intrebuintare nici inprin tulpina costata, adese elongata i ramificata, dustriala, nici chimica. S'a incereat intrebura-

fara foi sau aceste squatneforme i cu ovarul

exsert. Dintre Cactee a giganteus Engelin. din
Mexico nou atinge ces mai considerabila
time de ca. 20 in. Multe din speeii inflorese
noaptea. La noi in florarii cea mai cunoscuta
mai respfradita specie e: C. Grandiflorus Mill.
de pe Antile.
[A. Pr.]
Ceridwen, in tnitol. celtic muierea lui Hu,
a deului creator, si mama lui Arthur, cari fac
o trinitate (treime), lar Arthur se dice unitatea
lor, Hu represinta principiul masculin in na-

tarea oxalatului in inedicinti.

Cermei, (magh. Csernid), com. mare in Ung.,
cott. Arad, situata langa riul Sartis. In analele
vechi apare la 1429. Are 508 case, cu 2746 loc.,
(1773 Romani gr.-or.). Biserica s'a zidit la 1786,
scoala o regulata. Teritorul: 10,510 jug. catastr.
pamiint arator; industrie de casa, poinaritul, staparitul, inatasaritul, prasire de cai, vite cornute,
oi i porci. Tirgurile dela C. au bun renume.
Statiunea caii ferate, flora telegrafic i posta
In loc.
f

tura intreaga, iar C. principiul femenin, femeniCerna, riuri, 1) C., afluent pe stanga al Dunarii,
tatea
isvoresce din poala muntelui Gardomanu, Rom.,
Cerignola, oras in provincia ital. Foggia (Apulia), j. Mehedinti curge spre sud-vest; incepnd dela
cu 24,446 loc. (1881) si cultura de bumbac. Arai gura ritiletdui Craiovita, (un mic afluent pe dreapta
repurtara la 28 Apr. 1503 Spaniolii o stralucita al C.-ei) liana la Precipiciul Fetei formeaza granita
victorie asupra Francesilor. In apropiere se v'eld intre Baoatul Tiinisan i Rom., apoi trece pe teruinele vechiului oras apulic Salapia.
ritorul Banatului, formand roinantica vale, in
.nsu.e.e .013.CO, care se afla Baile Herculane ; dupa ce piimesce pe
Cerigo, cea mai sudica dintre11
vechiaKythera,dedicata deitei A phrodite ; apartine dreapta riuletele Mehadica i Ohaba, unite cu
nomarchiei grecesci Argolis-Corint ; are 277 kml. Belareca, se indreapta spre sud si din jos de

si 10,524 loc. (1889). Produce grdne, vin, olive, Ors,ova veche se varsa in Dunare. Pe malurilo
oi i capre. Capitula e orasul Kythera (805 loc.), C.-ei era tinca pe titnpul Romanilor o cetate cu
cu portul Kapsali (162 loc.). Spre sud-est se afla numele Tierna sau Tserna. 2) C., cel mai
mica insuld Antikythera sau Cerigotto, in ve- semnat atluent pe stanga al Oltetului, isvoresce
chime loe de refugiu pentru pirati.
in muntele Cursorul (Corsoru), Rom., j. Valcea,
Cerinthe L., (botan.) gen de plante erbacee, curge dela nerd entra sud-est in directie aproape
adese anuale, cu foi glabre, insa cu puncte tuber- paralela cu Oltetul pan mu dreptul com. Malculate, din familia Boragineelor, tribal Borageae, daresci, de unde se indreapta spre sud-vest
respandit cu deosebire in regiunea mediterana. se varsa in Oltet putiu !lira jos de com. OteC. minor L. pidosnic sau .somnoroasa e specia telisu. Cel mai mare anent al C.-ei e Cernicea mai comuna la noi, ea cresce i in Europa soara. 3) C., Anent pe stanga al Muresului (Trs.,
centrala; C. aspera Rth. se afld in Dobrogea
cott. llunedoara); isvoresce in muntii Poiaua*Moldova inferioara; C. alpina Kit. in regiunea Rusea, curge mai irataiu catra est, apoi spre nordalpina si subalpina a Europei sudiee si medie est si din sus de Deva se varan in Mures. kit.]

(s. e. si in Carpati.) Specii de C. intimpinam

Cerna, coin. rur. in Rom., j. Tulcea, cu 1878 loc.,
uneori cultivate in gradini.
in majoritate Bulgari, apoi Tard i putini Ro[A. Pr.]
Cerita, mineral, silicat de cerium, lantan, didim, mani; ocupatiunea ion e agricultura i prasirea
calciu i fier hidratat. Se presintit in cristale rom- vitelor; are 2 biserici i 1 scoala ca 2 invetatori.
bice si se gasesce la Riddarhytta in Westmanland
Cernagora, numele shbesc al Muntenegrului
(v. ac.).
intelesul dogmatic
Cernaia, fin in Crimea, isvoresce din apropiere
(bison) C. este locul, unde Dumnedeu isi marafes- de Baldar si se arunca in fundul baei Sebasteaza gloria sa ciar i intuitiv alesilor sei, auume topol. Ara Rusii, langa podul dela Traktir, fura
angerilor i sutletelor fericite, cari, precum se nimiciti de Francezi i Sardinieui in 16 Apr. 1855.
exprima sf. Scriptura, Il vd fata la fata, (Mat.
Cernat, Alexandra, general roman, n. 17 Ian.
17, 10; 1 Cor. 13, 12). C. se mai dice lumea spi- 1828. -1- 8 Dec. 1893. La 1852 sublocot., colonel
rituala i nevduta, in opositie eu cea corporala la 1866, gen. de brig. la 1873, gen. de div. la
si viiduta de pe patant (Ef. 1, 10).
1877. Ministru de resboiu la inceputul resboittlui
Cerinte se numesce i boltitura pe arcuri a independentei, C. preda portofoliul resboiului lui
bisericilor.
[Dr. Is. Marcu.]
Bratianu, fiind numit comandant-sef al armatei
(Svedia.)

Ceriu, firmament (v. ac.)

Cerium (Ce), corp simplu; se gasesce in can- romane in Bulgaria, in care calitate lud parte
titate mica in diferite combinatiuni naturale, la investirea Plevnei. C. avii o inaintare repede
precum: fluocerit (fluorura de Ce), monazita, eu- (in 26 ani general) i ajunse la funetiunile cele
xenita ; in cantitate mai mare se afla in cerita mai inalte ale ierarchiei militare; fiind distins

(60%). Metalulliber are greutatea atomica 1399,

so oxideaza, aprindndu-se la aer; are densitatea
6.72. C. a fost descoperit de Cronstedt in Cerita
(v. se.) Alai tardiu Mosander recunosca in pretinsul C. anca clod, metale: Lantan i Didim.
La inceput a fost obtinut sub forma de punier()

cu mai multe decoratii i medalii inalte : virt. mil.,

Steaua i Cor. Rom., sf.
sf. Gheoglie, etc.
In tot timpul carierei sale
Ana,
C. s'a distins prin
tact si inteleptiune in comanda, calitati cari

11 faceau a fi mult stimat i iubit. Corpul oficierilor armatei romftne a ridicat prin subscripgri, foarte oxidabila. Astadi se obtine topit in tiune bustul lui, cate s'a asezat in fata comancuptorul lui Moissan. Formeazd compusi mai rat- damentului corp. 2 de armata in Bueuresci.
portanti cu oxigenul, chlorul, carbonul, precuin si
Cerniteseu, familie boier. de preste Olt, posediverse saruri ca: sulfat, azotat, carbonat;
(land satut Cernatescii langa Jiu. In hrisoave fa-

www.dacoromanica.ro

Cernatescu

Cernut.

781

miliare se intalnesc pe la inceputul sed. XVIII; raeclosiarchi. Deutereuonul e predicator pentrtf

sant probabil de origine de langa riul Cerna. limba romana; exarchul catedral e fotodata si
Cernitesou, P. I., profesor de istoria univ. la predicatorul ei pentru liinba ruteana. In suburb.

Universitatea din Bucuresci. t 21 Iulie 1892. Caliceanca se afla o biserica vacile de lamia,
Serien: Comp. de istoria gen. ed. 1H, 1873; transmutata din oras in 1876 pe spesele fonIstoria contimpurana deia 1815-1871, traduceni dului. Ea a fost facuta de comuna bisericeasca
si prelucrari fiara valoare.
[D. E.]
in 1783 pe local bisericei, ce se numia domCernauca, comuna rur. in Bucovina, cap. neascae. Biserica domneasca a fost facuta de
Cernaut, j. Sadagura, ca 2360 loc., (1781 ort., principele Moldovei Nicolae Alexandru inainte
369 cat. si 210 tilos.); mosie boiereasca, parochie, de 1735, iar in 1779 a fost mutata dela C., de
scoala primara, posta.
[Dr. I. G. Sbiera.]
pe piata sfintei Mana de langa U:Alma tureeasca,
CernAut, (germ. Czernowitz), capitala Buco- la Serautii de jos.

vinei, oras autonom, asezat parte pe costisuri,

Biserica sfantului Nicolae, facut din lemn,
parte pe *es, langa Prut. C. e resedinta mitro- inainte de 1748 de boierul Stroescu, Staroste din
politului gr. or. al Bucovinei i Dalmatiei, sediul C., reparata In 1779 si a doua oara in 1885.
guvernului terii, al dietei, camerei de comercia, Biserica sfintei Para.sehive, Muga soseaua capidirectiumi postelor, directiunii de finante, al bri- tala, zidita pe local unei biserici vechi de le,mn.
gadei de infant. 59, comandei gendarmeriei terii Afara de acestea biserici se mal afla 5i o binr. 13, al directiunii de geniu. C are un hotar serica mica, zidita din piatra pe spesele erarului
de 57.65 km2. si 54,171 loc. (1890), (7624 Romani, judiciar la 1827; e situata in ograda tribuna10,384 Ruteni, 27,256 Gennani, 7610 Poloni), filtre lului penal. La cimitir se afla $i o capela, lu caro

cari 17,356 Ovrei ; in garnisoana: (2174 ficiori) sant asezati episcopii reposati ai Bucovinei : Doregimentul de infanterie bucovinean Principele siteiu Cherescul, Bendella, Blazevici 5i Morariu
Eugen

nr. 41 si excadronul 3 din regim. de (Andrievici); numai osemintele lui Hacman se alla

dragoni bucov.-galitian Barcal de Pirete nr. 9. inmormantate in catedrala.

Biserici straine
Romanii din C. se tin mai mult de clasa culta, sant: biserica romano-catolica, cea a iesuitilor

cei de prin suburbii sant in partea cea mai ai a greco-catolicilor (a unitilor) si cea evangelica.
maro agricultori, palrnasi. Sant si vr'o cativa me- Apoi mai este templul jidovesc, sinagoga cea maro
seriasi : dulgheri, cioplitori de piatra, acesti din si alta multe mai mici.
urma inai ales prin Ulocuciva si au si o sociaqcoale: Universitatea Francisco-Iosefina ca troj
tate numita Fratiae. C.-ul are 5 suburbii : Ca- facultati : teologica gr.-or., juridica si filosofica, ca
liceanca, Clocucica, Horecea, Rosa (Ros) si Ma- 279 studenti (1891--92) si 36 profesori, (v. art.
nasteriste.
Universitate), fundata la 1875. Gimnasiul german
Zidiri: Resedinta initropolitana zidita la 1864 superior c. r., infiintat in 1808, cuopt clase vechi si
pana 1875 in stil bizantin dupa planurile lui Po langa acestea anca noue clase paralela. In anal

illawlias, consta din trei palaturi mari, intre ele scolar 1892/3 a fost cercetat de 98 Romani, 100 Rue o ograda spatioasa si impodobita ca straturi teni, 84 Poloni, 442 Germani. 1 scoala realft supede flori i cu douii randuri de salcami. In pa- rioara, 1 scoala industriala in legatura ca 1 scoala

latal nord-vestic se atla sala sinodala, odailo comerciala. Pedagogiul german. Aici se creso inmitropolitului si ale archimandritilor, biurourile votatoiii romani si ruteni, tot asa si invetatoriconsistorului, capela mitropolitana co un tuna tele ! Inaintea lui era preparandia cursul preinalt i aurit ; $i multe alto odai de locuit. Pa- parandial
zidita pe spesele fondului gr.-or.
latal nord-estic, deasemenea ca un turn inalt in 1848. Mai tar4iu, in 1852, a fost aceasta proaurit, se nutnesce casa preotilor. Pana nu de parandie modificata, iar in 1860 reorganisata.
mult locuiau acolo mai multe familii. Totodata In 1870 s'a fundat in local ei pedagogiul c. r.
se mai atla acolo cabinetul de lectura al socia- Uu dinsul e impreunata o scoala de exercitiu
tatii academice: Junimea , tipografia preoteasca, ca patru clase pentru copile si alta de patru
etc. In palatal san aripa sud-vestiea se afla se- clase pentru baieti, apoi mai sunt dou clase
minariul clerical gr.-or. archiepiscopesc, fundat
in 1826. Cu acest institut e impreunata si scoala
eantorala gr.-or. inteineiata in 1838. Sus locuiesc
alampii seminariali
mai toti romani
i prepositii lor, jos e biuroul decanului dela facultatea
teologica, biblioteca seminariala, salele, ande se
tin prelegerile teologice. Sus se mai afla o capela, uude se roaga seminaristii seara si dimineata, iar jos e capeta seminariala, unde merg

cursul preparator,

ande se pregatese copilele,

si o clasa de baieti pentru primirea in anal I

al pedagogiului. Pe lana alisal mai este si

scoala pentru lucrul de mana i gradina de copii.

Scoala reala superioara gr.-or., infiintata anca de
pe la 1851 ; si mai multe fj coale poporale.
Societelti: Societatea pentru cultura si literatura poporului roman in Bucovina, fwadata in
1862. Societatea politica Concordia, fundata in
teologii Dumineca si serbatoarea la biserica. Coral 1885. Societatea Doamnelor romanee, fundata in

seminaristilor se duce de regula la catedrala. Bise- 1890. Ea are preste 25 de filiale prin orase si

ricuta seminarial e o frumseta atat in privinta prin sate, si desvoalta o activitate intensiva si
picturei, cat si a constructiunei ei architectonice. binecavantata. Sub priveghiarea ei se afla un
Catedrala archiepiscopala, zidire ca cupole, dupa internat de copile si un curs de limba romana.
modelul bisericei lsace din Petersburg, nu de- Societatea Armenia pentru desvoltarea musicei
parte de reseclinta, fundata 1844 pe spesele fea- vocale. Societatea Academia ortodoxa , pentru
dului religionar gr.-or., sfintita in 1864. Hraniul literatura retorica si musica bisericeasca, Sociaei e la Pogorirea Spiritului sfant. Reparata in tatea academica Junimea , si Societatea La1896. Personalul ei e: un archipresbiter, un deu- mina a cantorilor roma/1i in Bucovina, fundata

tereuon, un exarch, un archon, un perwdeut, in 1891. Afana de acestea mai silut $i multe
un archidiacon, un diacon, doi cantori, doi pa- societati straine.

www.dacoromanica.ro

782

Cernavoda.

Biblioteci: Biblioteca ferii, a univemitafii; biblioteca pentru tinerimea romfinh, inffinfata de

Societatea pentru cultura si literatura romn;
biblioteca seminarial, a Academiei ortodoxo, a
Junimei ; biblioteca poporala bucovineada, edata
de seminariati, incetata acuma; biblioteca Luminei, etc. Cabinete de cetire sfint: cel al Societatii pentru cultura ai literatura, cel al A.cademiei ortodoxo, col al Junimei i col scapatat
al Luminei

mai scurta. Dup couscriptia din 1787 eran in

C. 2686 suflete. Teara era un cerc al Galifiei
supusa guvernului din Liov. Capitanul cercual
locuia in C. Unga dinsul mai era si un comisar
cercual. Iu 1787 numrul caselor era de 414.

Casele au inceput a se zidi din material mai

solid, din caramid i piatr. Litoral mergea ca

spor, caci casele de piatra eran libere de birul

statului prin 30 de ani ai de birul tirgului prin
10 ani.

i comuna aducea multe jertfe in scopul

Piefe: Piafa capital' cu o cruce catolica pe mriroi orasului, cumptirand dala proprietari

dinsa. Piafa Austriei cu statua Austria lu- loc de zidit i case. Colonii: Dela impreucrat in marmoril. Piafa lemnelor, ca statua parea Bucovinei u Austria, au inceput a in-

s. Nepomuc i biserica Iesuifilor. Piata Rudolf, urge in fearl colonisti de prin alte teri ea
$. a.
Industria nu e insemnata (mori cu vapor, spuza; mai ales din Galifia: Poloni, Mazuri,
berarie); comerciul u producto agricole, lemn, Ruteni, Ovrei
intre cei sositi si multi am-

rachiu, vite, ln, piei, etc., e aproape exclusiv ploiafi,

prin ce s'au ainestecat limbile foarte
In mnile Ovreilor si Armenilor.
tare. Lit.: Dr. Ioh. Polek, Ausgewhlte Capitel
Istoria: Fasa tintiia: dela inceput pilna aus dem Gedenkbuche der rm.-kath. Pfarre zu
la impreunarea Bucovinei cu Austria (1777). C., Czernowitz, 1890; Idem, Historische Skizze
De C. ca loc de vam se face amintire
In Osterr. Stdtebuch. Wien, 1888; Idem, Gedata sub Alexandru cal Bun (uric: 8 Oct. 1407) neral Spleny's Beschreibung der Bucovina. Czsrai sub \roda Petru (Suceava 29 Oct. 1456). C. nowitz, 1893; Wickenhauser, Molda; Dr. I. V.
n'avea prcalabi ori ispravnici, ci munai Sta-. Pasean, Cernauful i suburbiile sale, in Familia
rosti: cei mai btrini mai mari preste tirg an. XXXII, etc. (Cf. si art. Bucovina.)
finutul lui. Cernutenii platiau th parte din
Cernavoda, com. urb. in Rom., j. Constanta,
fructele lor mnstirei Schitului mare din Ga- pl. Megidie, situat ltinga Dunre aproape de
lifia (uric dela Veda. Ghica, 13 L'He 1659). In 1764 maretul pod Carol I, ca 2235 loc., intre cari

era Staroste din C. Pun. Starostele si rnarele 1359 ort., 269 cat., 537 mohamed. si 70 mosaici;
cpitan din Cotruan n'au mai existat dupa ocu- are 1 biseric ort. ca 2 preoti i 2 geamii ca
parea Bucovinei. Re s b o aiel e, ce au atins 0.-al: 2 hogi ; 2 scoale rom., una de baiefi si alta de
in 26 Oct. 1497 Albert, regele lesesc, e batut fete, cu 1 invkator si 3 invetatoare ; mai are
de Stefan col Mare in pdurea cea intunecat si o scoal musulmana. Loc. se ocupa cu agria Cosminului. Scapand Albert, dup acel macel cultura, prsirea vitelor, pescuitul i comerciul.
dingeros, fuge de acolo prin C.; C. a fost ars In portul dela C. numrul anual al bastimentelor
intre 1508-10 si 1527-38 de Cara Poloni; po de riuri intrate i iesite e ca. 1339, iar al celor
timpul domniei lui Vasile Lupul de catra Tatari de mare e de ca. 142. Totalul importului si
(1650). In resboiul dintre Rusi si Turci, provocat al exportului se evalueaza la 4.976,478 lei.
de Carol XII, regele Svediei, se da o lupta la LngI oras se gsesc ruinele vechiului Axipolis
C.; dupl pacea dala Belgra,d (1739) Rusii, re- al Romanilor. Slavii au numit aceasta loealitate
intorcndu-se preste Nistru, duc cu dinsii multi C., iar sub Turci s'a numit Carasu, ca i balta
Moldoveni, intre cari i Cernaufeni, etc. In cea intins dintre cele 2 brate ale Dunarii. C.,
urmarea attor resboaie, jafuiri EA prkli, C.-ul debuseul \T'AH Carasu asupra Dunarii, situata pe
nu putea sa iee nici un avnt mai insemnat. drumul cel mare ce conduce dela Mach]. sau
Pe la junikatea sed. XVIII C. avea numai o Hirsova asupra Silistriei, pe fermurele drept al
ulitti mai mare. Pe lng aceast ulit erau ase- fluviului si la caplul vestic al pragului dobrovr'o 200, gean, inchis odinioar1 prin asa numitele Valuri
mai bine 4is bordeele
zate casele
dup un raport al trimisului englez Porter, caro ale lui Traian, trase din Minare la Marea Neagra,
trecit in calea sa dala Constantinopole prin ocupa o positiune strategica itnportanta, marita
C. (1762). Casele erau de lema, de lut, ori im- atli prin construirea podului preste Dunare. In
timpul puterii Turcilor C. constituia unul din
pletite din nuele, acoperite cu paie, stuch
trestie. Edificii publice erau inainte de 1774 sprijinele liniei de apkare, indicata futre Dunare
cele trei biserici s. Nicolae, Paraschiva i bi- si Marea Neagrd, mai ales prin Valea Carasu,
serica sfintei 113.1.1 (Adormirea).

si ale carei urme de organisare se ved proa

F as a a do ua (1777-1897). Dup ocuparea bine acli in tot lungul acestei depresiuni, mai
Bucovinei de catr austriaci s'a introdus in ea ales la C., Megidie i Consta*. Mai numeroase
administrafie militara, bine organisat, Cu ge- sfint urmele de intrituri filtre C. si Megidie.
neralul Enzenberg in frunte. Cancelaria terii era Orasul ocupa fundul depresiunii pe marginea
Dunarii. Dealurile dela nord (C. si Dermengiu),
In C. In C. mai era un director districtual
un auditor: cal dintin ingrijea afacerile admi- cel dela sud (Tetera B air u), luate in innistrative si politice, cel de pe arma afacerile tregul lor constituesc circuit si comanda Dunarea
juditiare. Enzenberg mai introduse, fara a se si depresiunea Carasu cu cel putin 50 m.; ele
atinge de status quo, un fel de magistrat pro- poarta spre Dunare urme de baterii, cari desvisor, constatator din vornicul orasului, 4 pa- coper prea bine pinza fluviului ; iar spre est
rinti orasenesci ca consilieri, un scriitor, 4 servi- arme de diverse uvrage i chiar tabere intarite,
tori judecatoresci si 2 strjeri de noapte. In 1786 construite in scopul vdit de a intercepta comuse delatur administrafia militara si se introduse nicafiunea pe Dunare i cea de pe uscat. Uvracea civila oficial cercual (Kreisamt) ea mijlo- gele la nord coroneaza dealul C. si descepar decitor intre boieri i supusi, desi nu pe calea cea presinnea lacurilor Purcarefu-Ramadanu-Tibrinu,

www.dacoromanica.ro

Cerr

1. Casa preoteasoL
3. Residenta mitropolltana.

-u

(1'2 Parti din reside* mitropolitann).

www.dacoromanica.ro

2. Semlnarul ort. or.

4. Catedrala mitropolitani.

784

Cerne

Cernovici.

cari singure constituesc un serios obstacol la si dote mnistirei nouA via* astrli e una din
nordul depresiunii C. La sud de C. ating Du- cele mai impopulate manstiri ale terii, numerand
narea doue svaluri romane, unul deasupra sa- 121 calugari. Aici este o biblioteca cu carti bitalui Cochirleni, altul la jumtate distanta dintre sericesci foarte vechi. Dela satul si manastirea
acest sat si C., ambele isi au fiancurile estice C. s'a numit fortul nr. VITT al cetatii Bucuresci,
sprijinite pe balta Carasu. La est de C. un situat intre fortul Pantelimon nr. VII si Catelu
crimpei de val roman barezi valea Carasu. ur. IX 51 intre bateriile 7-8 si 8-9 in partea
Luat in intregul su, a.ceasta positiune se pre- estica a capitalei. C. e un fort de a 3-a marine.
'fintr'. in conditiuni tactice destul de avantagioase

Cernigov, oras in Rusia eu Top., capitals guver-

Cerne, Titus, compositor si musicograf, n.

16 Iulie 1859 in Iasi; a studiat un timp matematicele la univ. din Iasi i apoi ingineria la
scoala de Poduri si $osele din Bucuresci. Pasiunea sa pronuntata pentru musica 1'1 Moir a
parisi aceste studii, precum mai tili.iliu si cele
de architectura la Paris. Studiile musicale, incepute in conservatorul din Iasi, si le-a continuat la conservatorul din Paris 5i apoi la cel

Este incungiurat cu un meterez de pamnt

aprat de o cettue incungiuratt de un $allt
palisade. Catedrala (din sad. X1, sari imp, de

cutata in diferite randuri in Iasi, o uvertur

Cernobog, Cernoboh, Czarnybog, in mitol.. lay.

pentru a se put organisa in cap de pod, care se namentului cu acelas name ; pe dreapta Desnei ;
inlezneasca manevrele strategice in Dobrogea. 17,100 loc. Este un oran comercial, cu o episcopie, fabrici de postav, de pitif.0, de japan, etc.
[Iannescu.]

orfeline, scoal imp. de arte si me.4.serii, gimnasiu

si seminar. Ca vechiu oras polona-rutean, era

odinioara capitals ducatului-palatina4. Primal palatin polon f in 1635 Martin Polinomski, ulthnul

In 1784 Ludovic Wilga. Fundares ocestui oras

dateaza din sed. X. El trecit in manil Ruricilor,
din Bologna, unde a obtinut diploma de miestru principi de Scandinavia. In 1321 el f recucerit
compositor. In acelasi timp a fost admis si in de Gedymin mare duce de Lituania, bill! in 1479
sectiunea maiestrilor compositori al Acaderrilei f cucerit de Tamil Ivan Vasilievici. In ,1579 fit
filarmonice boloneze. A scris diferite bucati co- reluat de Poloni. Reocupat de Moscovili.V el fu
rale, apoi romante pentru voce ai piano, can- restituit Poloniei in 1634 si reluat de don de
tata Ester, pentru soli, cor pi orchestra, exe- Moscoviti in 1609.
pentru orchestra', o liturgie pentru voci barba- cjeul intunerecului; C. sta in fat cu Belbog, cried
tesci, a arangiat pentru cor cantece poporale alb si al luminei.
lAtm. j
a redactat revista musical Arta (v. ac.). Actual
Cernomorskil okrug, district in nord-vestu,
gef al corului bisericei sf. Spiridon din Ia$i
guvern. rus. Caucasia, dealungul termurului
mliestra de music la seminarul Veniamin ; se nordic al Mari Negre, cu 239,000 loc.; veehia
ocup cu publicarea unui Dictionar musical, Eloporatie cercheza a ernigrat 1864 in Turnia,

ajuns deja la litera E, op care va face sa dis- in local ei s'au colonisat Rusi, Germani si Romani.
para o adevrata lacuna din literatura roman&
Cernosionul, (pamant negra), pamnt humos
Cerneala, substanta, lichid, care se intrebu- negra, in Rusia sudic. C. aflandu-se 'Ana la o
inteazi pentru scriere cu condeiul si pentru adancime de vr'o 2 metri, este cel mai productiv;
tiparit ; ea este de diferite colori. C. neagra, se o fasie dinteinsul se continua si in Romania,
face fierbnd sulfatul fieros (calaicanul) cu gogosi formand partes cea mai roditoare a terii.
de stejar, contine deci tanat si galat de fier. Cernovici, Arsenie, patriarch srbesc la Ipec,
Scrisul cu aceasta C. se inrosesce cu timpul, t 24 Oct. 1706. C. a lucrat mutt pentru rididin canal ea sidle de fier se transforma in oxid carea lui George Brancoviei fratele mitropolitului
de fier. C. de cazarind, se face ca indigo ; in ortodox Saya Br. din Ardal, pe tronul Srbiei,
sulutia de indigo in acid sulfuric se adauga sulf at numai ca cu atat mai usor sA poat elibera pe
fieros, apoi se fierbe au gogosi de stejar. Aceasta Srbi de sub dominatiunea turceasca. La 1690
ataca condeiele, cand contine un rest de acid circa 80,000 Srbi ac.) de toata etatea 51 sexul,
liber. C. foarte buna se face din extractul de sub conducerea lui C., au emigrat in Ungaria de
lemn galbn, fastat cu alaun amoniacal, sulfat frica Turcilor, cari deja ocupaser cea mai mare
de cupru si paja acid sulfuric. C. rogie se face parte a Srbiei si amenintau 51 Belgradul. C. si-a
ou carmin, disolvat in amoniac, in vechime se cil$tigat mari merite pentru poporul s'rbesc din
fiicea din cinabru amestecat cu guma. C. al- Ungaria, exoperandu-i deis imp. Leopold, in
bastra si violeta se face din colori sintetice de schimbul ajutorului dat contra Turcilor, deplina
anilini. C. pentra marcarea rufelor se face ea independenta bisericeasc, asa precutn pretinde
nitrat de argint sau cu negra de anilinA. C. sim- dreptul canonic al bisericei ortodoxe, si mai
patici de diferite varietati, ca care scrierea este
necolorata, devine hag colorata prin incalilire
sau prin reactiuni chimice.
Cernetu, fosta com. urb. in Rom., j. Mehe-

dinti; pang la 1842 capitala acestui judet, iar

astacli e alipita la coin. urb. Turnu-Severin.
Cernica, sat in Rom., j. Ilfov cu 606 loc.;
face parte din com. rur. C.-Caldararu. Langa
acest sat se Oa manistirea de calugari C., situatit pe douii instile din lacul Colintina; ma-

multe privilegii nationale politice, respingnd

giant.% oferita de George Rkoczy -la 1704 in

contra impratului. Intre altele Leopold prin

diploma sa dela 21 Aug. 1690 le asigura Srbilor

folosirea calendarului iulian, alegerea patriarl

chului, pe care 11 recaudases totodata si de cap
al tuturor ortodoxilor din impel* apoi folosirea
neconturbata a averii qi scutirea de dare ; prin
patenta dela 11 Dec. 1690 ii scoate cu total de

sub jurisdictiunea autoritatilor regnicolare, ca

nstirea C. s'a fundat de marele vornic C.-Stirbey nu fie impiedecati mai departe in exerciarea drep-

la 1608; a durat dupi aceea mai bine de 1 seco, turilor lor, iar la 4 Mart. 1691 le permite a-si
dar apoi s'a pustiit din causa unei ciume mari. alege voivod national, incredintandu.-i acestuia
La 1781 se stabili aici archimandritul Gheorghe
comanda suprem preste trupele srbesci.

www.dacoromanica.ro

Cerografia

Cerografla, (lat.-grec.) procedeu de a graVa in

Cervantes.

785

Certitudine, sigurant depling.

marl; consista in aceea, a o tabl de cupru se Cerulariu, (Caerularius), Mihail, patriarch in

acopere on un strat de ceara, pe care apoi se Constantinopole, s'a distins prin aprarea enerface desenul. Liniile depenului se taie In mitt' gicti a doctrinelor 5i drepturilor bisericei orienXing pe tabla, si pe mina se reproduc pe cale tale fatift de inoirile introduse in biserica apu-

galvanoplastica. C. se lolosesce cu deosebire in seana si fata de nouele incercari ale pritriarchului

America peutru face/tea hartelor i planurilor. din Roma a fi recunoscut ca cap si presto biCorono, Domenico Pietro, musicograf ital., serica din restirit. Papa Leo Di afift !mini ocan. 1566 in Bergamo, /dela 1592 in Spania, maestru siune a-si asigura suprematia preste patriarohii
al capelei lui Filip I i Filip III, 1608 la capela de resrit atunci, chnd imperatul bizantin Condin Neapole ; t 161/3. Serien: Regole per il canto stantin Monomachul staruia a chstiga ajutorul
fermo (1609); El ,tnelopeo y maestro, tractado de papei contra Normanilor, cari amenintau tenle
musica theorica e practica (1613), probabil o lu- bizantine in Italia. C. intelegnd ca imperatul
crare copiatti dr pa manuscriptul pierdut al lui este aplecat a jertfi drepturile bisericei de reZarlino.
snit
a cilstiga ajutor, sci de timpuriu
Ceroplastica arta de a forma din ceara obiecte s paraliseze pertractarile intre impiirat si papa.
plastice, s. e. fmodele, statuete, flori, etc.
Pasirea resoluta a patriarchnlui, care sustinea,
Ceroxylon
. B., (botan.) gen de pahnieri, ca daca ar fi admis un primat In bisenic, acela
trib. Areceae , din Granada none. si Venezuela. compete cu mai mane drept patriarchului din
Speciile acef tui gen, dintre cari ca cea mai cu- Constantinopole, twit de urmare none incordari
noscut : C. andicola H. B., dau ceara de palmier intro resarit si apus, cari se terminari cu ex(v. ao.); ele se cultiv la noi in florarii. [A. Pr.]
comunicare reciproca La intrevenirea impraCuret; Luigi, poet italian, n. 1738 in 111- tului so/ii papali participiind la sinodul din Condens. 17 5 prof. de retorica la univ. din Mo- stantinopole (1054) si neputend vent la o 'jutedens, a- oi director de studii in Bologna, mai legere, au publicat anatema asupra resritului,
thrdiu rof. universitar in Pavia. t 1808. Opere : afisindu-o de biserica Sf. Sofii, iara patriarchul
Poes' e e prose scelteg, (2 vol.); Instituzioni di si episcopii resaritului milmindu-se pentru
enzag, (2 vol.).
aceasta au ars scrisoarea de anatemisare a papei
ver

rro Gordo, pas in Mexico, 64 km. spre nord- si au aprobat scrierile lui C. asupra apusului,
t dela Veracruz, cunoscut prin invingerea cari combateau folosirea phnei nedospite in

mericanilor de nord, comandati de Scott, asupra cuminecatura i alte inoiri introduse in biserica

exicanilor in 18 Apr. 1847.

apuseana. De atunci dateaza desbinarea 'intro
Cer9itori, calugazi, v. Mendicanti. Cerfitoria biserica de resarit si de apus.

in statele moderne este oprit ca pagubitoare

Cerusa, (alb de plumb), carbonat basic de plumbi
pentru desvoltarea simtului economic al popo- se intrebuinteaza in picture. pentru face rea coloaret
rului. De saraci se ingrijesce asistenta publica albe. Compositia ei este: 2 CO8 Pb Pb (011)8.
(v. ac.) Cf. si art. Vagabondi.
C. se face in industrie, introduchud bioxid de
Certamen, (lat.) lupta pe intrecute, emulare, carbon (CO') inteo solutiune de acetat bazic de
disput.

Certa puncta, nutnire data unei patente a imp.

plumb. (V. si Alb de plumb.)

Cerusit, mineral, carbonat de plumb, se pre-

Maria Teresia din 1769, prin care s'au regulat sint in prisme rornbice, uneori tabulare, terraporturile intre domni i iobagi, aducend acestora minate prin piramicia, e de coloare alb sau
mai multe usurri. (Cf. Baritiu, Ist. Trs. I 385.) incolor ; C. e un mineral de alteratiune a galenei,
Certepartle, (ital. carta partita, franc, charte si se gsesce in general la partea superioari a
partie, engl. charter-party), in comerciul maritim filoanelor plombifere. El se formeazi si astdi in
scrisoare de incarcare a mrfurilor in vase pentru conducto de plumb. Cristale frumoase yin dela
transport pe ape.
Mies, Friedrichssegen, Pribram, Leadhills, etc.
Certeze, comun mica in Ung., in partea nordCervantes, Miguel de C. Saavedra, cel mai
estica a Terii Oasului sub poalele muntilor de mare scriitor spauiol, n. diutr'o familie de nobifi
ciitra Maramures, cu 1100 loc. rom.; are paduri scapatati la 1547 in Alcala de Henarez aproape
imense, pline de fiare selbatice, pinentul ins de Madrid. Soldat in 1571, pierdir un brat in

e slab, poporul traiesce mai molt din carusie;

In hotarul comunei se aula si apa minerala buna
de beat.
Certiflcat, in gen. ori ce atestat, ori ce dovadti
scrisa. Certificate colare siint actele oficiale,
eliberate de autoritatile scolare, pentru a proba

[apta dela Lepante, luh apoi parte la campania

din Algeria, unde fir prins de corsari i tinut
5 ani in robie. Dupa ce fir rescumperat mai luh
parte la trei campanii 5i dupe,' iesirea din armati
trai in mare sracie exercitinThd functii subalterne.

acusat 5i inut la inchisoare pentru neorndueli

posedarea unui titlu r3colar. Absolventii scoalelor de serviciu si neapreciat de compatttioti pentru
primare urbane (4 clase) si rurale (5 clase) capeta scriertile sale, pana la moarte, 1616. C. a fost
C. de absolvire, dupa care se inscriu la o scoala unul din intemeietorii teatrului spaniol modern :
secundara. Absolventii scoalelor norrnale primare preste 20 comedii si drame, dintre cari oea mai
tree un examen general de capacitate, dupa care inseninat este Numancia, serse el piing la ivirea

capeta C. de capacitate i in virtutea acestui lui Lope de Vega ; dar dupti succesele obtinute
C. silnt numiti in invtament in ordinea de clasi- de acesta, C. care-i recunoscea pe deplin meficatie de pe tablou. Prin o lege mai nourt des- ritele, se lash de teatru si din piesele sale nu

fiintAndu-se In Rom. examenul de bacalaureat, toti publich decht 8, singurele cart se pastreazi. Se
in pastorale. co Gal at e a, dar tnai
elevii absolventi ai color 2 sectii de liceu superior incerch

vor capita un C. de absolvire, dupa care se vor tardiu el insusi critici acest gen fals. Apoi serse
inscrie la Universitate.
12 novele, pe cari le publica la 1613 si in sfirsit
[G. Gh.]

www.dacoromanica.ro

786

Cervenia

capodopera sa Don Quijot de la Mancha, unul

din cele mai admirabile romane din toate
In douii parfi: I publicatd la 1605, 11
la 1615, diva ce in acest interval un necunoscut
publicase o continuare nesratd a primei prfi.
Eroul acestui roman, oni ratacit de citirea ro-

Cestoda.

tractarile pentru reunirea bisericei orientale ca

cea apuseand. A perit in lupta dela Varna (1444).
Cesarotti, Melchiore, poet ital., n. 1730 in
Padua, unde a fost prof. univ. pentru 1. gfe-

ceased' ei ebraicit ; t 1808. Mai cunoscute sunt

traducerile sale din Ossin ei a Iliadei ; pentru
manelor cavaleresci, apucan du-se de intreprinderi poesia sa Pronea, adregata lui Napoleon I, a
nepotrivite Cu lames in care trdia, este cea mai captat pensiune. Edifia operelor sale (1805-13)
minunatA imagine a celor ce nu infeleg reali- cuprinde 42 volume.
tatea lucrurilor, ci trliesc conduei de fantomele
Cesiu, v. Caesium.
imaginafiei lor. Sancho Panv.a, scutierul lui Don
Cesiune, strAmutarea la o \ a treia persoand
Quijot, cu banal su siinf terre terre i cu (Cesionar) a drepturilor cre\ditorului original
egoismul su instinctiv, este imaginea triviali- (Cedan t) fafd," de debitorul siiu (Cesionat).
tafii vulgare; amandou aceste tipuri sfint con- Obiectul C.-ii poate fi ori ce 0..etensiune, care
duse dela inceput pand la sfil it cu cea mai nu este strins legatd de persoa. a creditorului,
stricta consequonfa. Alte serien i mai sant: Per- ca s. e. intrefinerea. C. cu pri ire la voinfa
siles ei Sigismonda, roman posthum. i Calatoria creditorului original poate fi vo. untard, tacita
la Parnas, o alegorie satiric. Traduceri remit- sau silnicd. Relafiunea intre cesi \onar ta cesionesci : Prima a lui I. R. (Eliade Radulescu) dup nat e tot aceea, care a fost int\re cedant !,,a
traducerea francezd prescurtata ei lipsitd de va- cesionat pe basa principiului : nerw plus jails
loare a lui Florian, Bucuresci, 1840; a doua a lui ad alium trausferre potest quam ipse habebat,

St. G. Vargolici, publicatd in parte in Cony. lit. de aceea cesionatul poate validital si contra
Cervenia, com. rur. in Rom., j. Teleorman, cu cesionaralui toate escepfiunile, cari levan fi putut

2227 loc. agricultori ; are 1 biserica cu 2 preofi validita fafd de cedant Cedantul ins ..respunde
si 1 ecoala cu 1 inv(dtor. Intinderea corn. e de cesionaralui nu nuniai pentru existen,qa valapreste 6000 hect. ; solul e de o calitate superioard. bill a pretensiunei, ci dupa legile unor tato si
Cervera, numele mai multor orase in Spania, pentru solvabilitatea debitorului. Dacd cm'clitorul
mai insernnate: 1) C., Ciudad, in prov. Lerida cedeaza pretensiunea sa mai multor perseane,
(Catalonia), !taiga rird C., intro vale bogat in cesionar e acela, cartaa mai antAiu i-a cedR#-0,
olivi, vii
cereale; C. are 4151 loc. (1887), bi- ei debitorul, dac a fost avisat despre eosin Tel
serica in stil gotic, manastire si un castel. Filip V numai acestuia are sa solveasca; cand intletat da
intemei aci 1717 o universitate, care mai targliu nu se poate constata, pretensiunea se impartc )
se un cu cea din Barcelona. 2) C. del Rio egal intro tofi cesionarii, iar daca aceasta e inAlhama, oras in prov. Logrono (Castilia veche) divisibil, tofi cesionarii se considera de creditori
cu 4964 loc. 3) C. del Maestre, oras in prov. solidari. Cf. Cod. civ. rein. art. 1391-1404
Castellon de la Plana (Valencia), 2428 loc.; in despre stramutarea creanfelor ei 1122-1127
apropiere cariere de marmora. 4) C. de Pisuerga, despre C. bunurilor. (V. si Beneficiu de C.)
oras in prov. Palencia (Castilia veche), 1167 loc.,
Cesme, port in Asia, mica, in fa(a insulei
mine de cdrbuni.
Chios, cu 20,000 loc. ei o citadela. Aici repurCervera, Don Pascual y Topete, contraadmiral, tara Rueii asupra Turcilor o stralucita invingere
comandantul suprem al flotilei spaniole in res- In lupta naval/ dela 6 Iulie 1770.
boiul ispano-american, n. 18 Fehr. 1839, s'a distins

Cestoda

Cestoidi sau Cesto del e, viermi

in Cuba, in Africa ei in luptele cu Carlietii, are plathelmi4, parasifi, ca mai make genuri, nudecorafii numeroase ; in jumtatea a doua a lunei mite toate popular cordea sau panglicd.
Maiu 1898 i-a succes a ajunge cu flotila spaniold
1) Tenia solium, viermele solitar, lung de
In portal Santiago de Cuba Lira nici un incident; 10-12 metri, format din 800-900 segmente
la inceputul lui lunie respinse atacul ameri- (proglotide) rectangulare, lipite cap la cap ; la una
canilor.
Cervicapra, (zool.) o specie de Antilope.
Cervidae, (zool.) v. Cerb.
Cervin, Mont, germ. Matterhorn,

din extremirfi se afla capul pufin mai mic ca

magalia unui bold, purtat de un gt filiform, ale
&aria segmente scurte merg din ce in ce crescand

piso in mai tare in lungime, ca cat se apropie de cealalt

forma de obelisc in Alpii Penninici, intre Pie- extremitate a corpului. (v. ilustr.) Capul presinta
mont i cantonal elvefian Vallis, 4505 in. inalt. deasupra lui doti coroane din 26 croeete ei 4 venPe C. s'au urcat prima-data turietii engl. Hudson, tuse, prin ajutorul carora se fixeazd de parefii inWhymper, Hadow si Lord Douglas in 14 Ed. testinului. Din causa viefii parasitare gura si apa-

1865; la reintoarcere insa trei ini, impreuna ratul digestiv au degenerat, nutrifianea se face
cu un calduz, au cd4ut in abis.
prin poni cuticulari de pe suprafafa corpului. Fie-

care segment este un individ hermafrodit cu organ e

(lat.) cerb. (v. ac.)
(mus.) v. do bemol.
bArbdtesci ei femeiesci. Ouele ffind ingffifite de
Cesalpini, Andrea, botanist, n. 1549 la Arezzo, catr porci, coaja Ion se distruge ei embrionul, care
t 1603; profesor la Pavia. In scrierea sa : se formase in interiond lor, se desvoaltd in stoCervus,
Ces,

De plantis libri VIII sant cele dintaiii ince- macul porcului. Embrional presinta 6 croeete
puturi de clasificafie. A mai scris: Appendix (Larva Hexanta), Qll cari sparge parefii aparatului
ad libros de plantis.
digestiv ei merge de se fixeaza in muechi, ludnd
Cesar, v. Caesar.
Cesarini, Iulian de,

cardinal, n. 1398. Sub

papa Martin V ajunse episcop. A predicat in
Germania contra Hussifilor; 1431-38 a presidat
conciliul din Basel ; 1439 a luat parte la per-

forma unei vesicule albe de mdrimea unei boabe

de mazere, numit Cysticercus cellulosae. Dac

ornul manancd carne de porc, atinsa de cysticerci ei creso indath ce au ajuns in stomac ei
prest cateva septiimani ajung tenii de cfite un

www.dacoromanica.ro

Cestrum

Cetatea.

787

metro, care so fixeazi Cu crosetele i triesce (Hallicore dugong), Delfinul comun (Delphinus
delphis), Narvalul (Monodon monoceros), CaIn intestinul subtire.

Tenia mediocanelata traiosce tot in intestin chatotul (Catodon macrocephalus) lung de 20 in.,

la oin, insa are corpul const. din 1200-1300 Chiba cel mare sau Balena (Balaona mysticesegmento, nu presinta crosete i cysticercii, tus) lung de 20 m., greu de vr'o 100,000 kgr.
s. a. (V. ac. art.)
traiesce in carnea de bou. Presenta teniilor

Cetate, ori ce positie militar aprata jut. NIsie, duren i abdominale, ghioraituri, fiori, varsaturi, prejur de fortificatii permanente. C. mari, ca
diaree sau constipatiune, i dac unole persoane Bucuresci, cari au forturi improjur la distante
intestine provoaca adeseori accidente de epilep-

conserva aparentele sanatatii, altele devin foarte mari, se numesc Cmnpuri rot r ansa to.
anemice. Se combat teniile cu scoarta i radacina
Cetatea, numele mai multor localita(i in
de rodii, seminta de bostan (dos leac), Kousso, etc. Rom. i Trs., dintre cari mai inseinnate gait:

Trebue observat sa iasa capul, caci in cas conbar se ininul(esce repede prin inuguri.
Tenia Echinococus, constituit din patru
seginente, luriga de 3-6 mm., traiesce in intestinul subtire la cani, dar e foarte primejdioasa
din causa, ca cysticercul se desvoalta in main
la om, ajungrind de marimea unui ou si a unei
portocale, cunoscut sub numele de Kyst hydatic sau Echinococ.
Tenia crassicollis, in intestine la pisica.
Cysticercul, numit fasciolaris, traiesce in main
la soai ec sau guzan.
Tenia coenurus, in intestin la cane; Cystivercul, numit cerebralis, traiesce in creer la miel.
Tenia marginata, in intestin la oboe; Cyst.,
numit tenui collis, in peritoniul rurnegatoarelor.
Tenia crassiceps, in intestin la vulpe ;
Cyst., numit longi cullis, in cavit. toraciea la

soarecele de crimp.
[Dr. N. Leon.]
Cestrum L., (botan.) gen de plante lignoase din
fain. Solanaceelor, trib. Cestriueae, din America
tropicala i subtropicara. Din causa florilor frumoase (corola infundibuliforma, galbena, rosie
sau purpurie) si a odorului lor delicios se cultiva
la noi in florarii unele specii, s. e. C. ele gans
Schlecht., C. aura ntiacum Lindl., etc. In patria
Ion atta aplicare medicala ca febrifuge, resolu-

tivo, etc. Sunni dela C. oppositifolium Lain. il

folosesc indigenii ca un venin energic, in care
[A. Pr.]
moaie virful sagetilor Ion.
Cestus, la Greci si Romani un brin, pe care

Il incingeau femeile pe sub sin. Nu e de a se

confunda Cu zone, care se incingea preste mijloc.

Cestus Veneris, mic animal de mare din

clasa Ctenophorelor (v. ac.), de forma unei fasii

sau unui brin.

Cesura pausa mica, co se face la mijlocul versuCestotla (Tenia solium).
rilor mai lungi, nand se eetesc sau reciteazri. ; C. se a capul, b pera wonitali; 1 capul marit : a rnstrul, b crosite,

inseamna prin done linii verticale. C. se numesce

co ventuso; 2 croot isolat.
dieresd, cand coincide cu finca unui tact din vers.
Cetacea, sau Chitii, un ordin al animalelor 1) C., colind in j. Buz e u, cat. Carlornanesci, co

mainifere. Se deosebesc de celelalte marnifere domina girlie vailor Buzeu si Niscovu, imponprin forma membrelor, cari srint prefacute in tanta din linnet de vedere strategic si archoonnotatoare. Corpul gol, seam enri cu al pescilor, dar logic ; niai toata massa sa e plina de harburi do
innotatoarea codala este orisontala (nu verticala, variate forme si din diferite epoce. 2) C., firme
ca la pose). La piept an o pareche de tite. de cetate in j. Doljiu, coin. Cotofenii din dos,
Sfint animate mari, trajese in mari. Capul li-e probabil din timpul navalirii barbarilor ; e situata
foarte mare, n'au grumazi. Pielea e foarte pe virful unui deal avrind forma triunghiulara;
groasa si grasa. Pe spate se ridica pielea for- spre vest se ved urinele Jinni zid gros si inalt
mind o innotatoare dorsala. Le lipsesce scoica de 8 in. In acela.si judet se mai gasesc ruine
urechii. Narile ies la frunte ; prin ele dan va- co nuntele de C. in coin. Bistritu pe mala] stang
poni de apa din plamani, cari condensrindu-se al Dunarii, zidita, dupa monedele, ce s'au gasit
se transforma in nisce coloane visibile de apa. acolo. probabil pe thnpul lui Septimiu Sever.
C. n'au dinti, ci nisce table cornoase numite 3) C., com. rur. in j. Dolji u, situata dealungul
fanoane. Trajese in cete, in marile tuturoi inalului string al Dunarii, compusa din cat. C.
Ulmu, avend 3366 loc., dintre can 200 stint:
zonelor i se nutresc cu plante sau cu carne.
ugongul Bulgari, Greci, Srbi, Ovrei, etc. Suprafata com.
Cele mai insemnate specii sunt :

www.dacoromanica.ro

788

Cefalea de Baila

Cetevayo.

este do 5750 hect., dintre cari 400 hect. sant

Loc. se ocupa cu agricultura, meseriile si
comercial. Are 1 biserica cu 2 preoti, 1 seoala
primara de baieti cu 2 invetatori i 1 scoala de
fete en 1 invetatoare. Numele si 1-a luat com.

pe local, ande sta cetatea actuala, ridicata la

1769 de Nicolae Bethlen, ci jos in valea Trnavei mici, ande si adi se ved urmele de santuri vechi; de aici numirea ei rom.
[it.]
CetAtean, cel ce locuiesce in cetate; col ce
dela o cetate de pamkt ineuugiurata cu un sant. posede drepturile civil. Cetettenie, indigenat.
Aceasta com, a fost teatral resboaielor dintre (v. ac.)
Rusi i Turci in anii 1853-58. Aici se afia staCetfituia, in Rom. numele mai multor localitionata o companie de dorobanti. 4) C., deal cu tati si arme de fortificatiuni vechi; mai insemvii in j. M e he d i n ti, com. rur. Bobaita; are nate Bija: 1) C., (Jidova ), pise al muntelui Cioun fort roman, pe care locuitorii Il numesc C. lana in j. Buze u, cat. Halesu, format dintr'o
lui Traian . 5) C., ruinele unei cetati rornane maro stanca calcaroasa, de ande se ofere o priIn j. Tulcea, com. Nicolitel, pe dealul Nico- velisce admirabila spre piscurile muntilor dela
litel; de aici pleaca spre nord $i sud un val, nord spre frurnoasa vale a Buzeului. Aici se
caruia poporul ii dice Valul lui Traian. (i) C., atla o biserica construita numai din piatra, zuvii.

pise in j. V al c e a, com. Gradistea; aici se ved gravita cu chieltuiala regelui Carel I. 2) C., urme

ruinele unei vechi cetati, ce se crede a fi fost de intarituri in j. Falciu, in padurea com.
C. dacica.

C. alba, v. Akjerrnan.
C. Babei, munte pe ramura Bucegilor, din
culmea l'arpatilor in Rota.
C. Bolii, v. Bolii.
C. de Floci, v. Floci.
C. Fetei, vechi reclute in Rom., j. Ilfov, in
departare de 500 ni. de com. Caciulati.
C. mare fi mica, v. Rosia.
C. Neamtului, v. Neanitu.
C. de piatrd, v. Chiora.
C. lui Radu Negru, v. Breaza.
oii, mine in Rom., j. Constanta, pe teritorul

numite de popor C. lui Stefan-Voda eel

Mare . 3) C., fostd mdndstire in j. I as i, situata

in captul despre nord-est al dealului Hlincea.

Aceasta manastire a fost incungiurata cu zid si
servia in trecut de adapost si de aperare contra
navalitorilor barbari. Aici s'a inchis Mihail Ra-

covita Veda dimpreuna ca boierii terii pe la

1716 aperandu-se contra Nemtilor, cari intrasera in teara, dar cari au fost invinsi de Moldoveni cu ajutorul Tatarilor. In acelasi judet se
da si un deal ea acest nume, ce desparte satele

Baiceni, pe care se crede, ca a existat

o cetate; aici se gasesc diferite remasite de anticom. u rb. Harsova ; in timpul dominattunii romane chitati. 4) C., deal in fata garii Predeal, Rom.,
se crede ea aici ar fi fost asezata cetatea Cius.
j. Pr aho va; aici batii la 1784 armata turCetatea de Bala, (magh. Kiikiillvitr, germ. ceasca i romana, condusa de Mavrogheni, pe
Kockelburg), com. rur. in Trans., cott. Trnava Austriaci, cari intra.sera in teara sub comanda
mica, cu 1535 loc., (875 Rom., 531 Magh., restul generalului Hall. 5) C., schit in j. V al c e a, spre
alte nationalitati). Romanii apartin confesiunei nord de orasul Ramnicu-Valcea, pe soseaua care
gr.-cat. si gr.-or.; scaunul protopresbiteratului duce la Calimanesci, situat pe virfal unui deal
gr.-or. rom. al Trnavei, (cu 23 comuna si 11,969 In forma unei capatini de zahar, care domina
sufl.); oficm postal; tirguri cautate. C. de B.
intfo intindere de multi km. intreaga vale a
pana in timpul mai non capitala cott. Ternava Oltului. Acest schit a fost reintemeiat de mitromica. Cetatea de aici e foarte veche; fundatotul politul Teodosie la 1680 si restaurat la 1853 de
ei e necunoscut; trecutul ei istoric e interesant mitrop. Nifon. In acest sella au fost decapitati
Cucuteni

si din punct de vedere romkesc ; in timpurile la 1529 de catra boietii resculati Rada dela

vechi a fost proprietate reg. si central unui Afumati

fiel su Vlad.
domeniu vast; la 1469 Stefau cel Mare, domnul
Cetera, unul din cele mai vechi instrumente
Moldovei, pentru a resbana pustiirea terii sale de musiea cu coarde; dupa parerea multora C.
prin armatele unguresci, intra in Trs., o pradd era acelasi instrument ca si lira. La inceput a
si nu iest din ea decat atunci, cdnd regele Mateiu avut trei coarde, cari se pulsau cu degetele sau

Corvinul propune impacarea si I daruiesce cu o pana. Ea servia spre a acompania

C. de B. si Ciceul; de aici inainte aceste cetati rile cantate in onoarea deilor la ceremoniile
cu domeniile lor reman proprietatea domnilor mol- religioase.

doveui pana la Petru Rares, care dupa alun-

garea sa din domnie, (1538) fa deposedat de ele

de catra Ioan Zapolya, pentru incerearile sale

de a se da pe partea Nemtilor ; Rares le dobandi

din non 1544 in a doua sa domnie dela sultanul

[T. T. B.]

Ceteral, munti in Trans., cottul Hunedoarei,

pe n'alai drept al Muresultti, 'filtre vaile Geoagiului si Luncoiului. Piscuri mai insemnate:
C. mare (1077 m.), Halteu (1046.) Massa C.-lui
o formeaza tracliitul. In acesti munti se olla
insetnnate bai de aur, argint, plumb, arma, pucioasa, arsen, telura, etc. Localitatile mental&

Soliman in schimbul serviciilor, ce le facuse 1541

imperatiei turcesci, cu prinderea voivodului
Trs. i1ailat, irisa darimate de guvernul Trs. pentru stice mai de frunte saut: Sacaramb, Baita, Criscior,
cumplitele pustiiri facute de Rares in teara. Ruda, Valisoara, etc.
Dela moartea lui Rares (1546) inainte apunnd
Cetet, lector, acea persoana din oler, care prin

neatirnarea Moklovei, aceste cetati se pierdura

pentru totdeuna; Iacob Eraclide Despotul (1561
pana 1563) le cera inapoi dela loan Sigismund,
dar nu isbuti Sub Apafi C. de B. ajunse in posesiunea lui Emerjo Tkly, apoi trecii la Milla.
Apafi jun., dupa moartea caruia trecit la fisc,
iar dela acesta 1764 ajunse in posesiunea familiei Bethlen. Cetatea originara nu era zidita

chirotesia archiereasca se ridica la treapta progattloare a statului ierarchic al preotiei si prin

aceasta se face demn de a pit face cetiri din

cartile cele sacre. Despre C. ea diregatorie si
servitor la cultul divin, se face amintire in secl.

prime ale crestinatatii.

Cetevayo, rege din semintia Zulu; ajuns la

domnie in 1857, a organisat o aunata, cate timp

www.dacoromanica.ro

Cetini

789

Chabrias.

indelungat a dat de lucru armelor engleze. Bataia l'Espinouse i AtIonts-Garrigues ; la mijloc o grupa
din 1879 la lsandula a nimicit aproape intreaga intre vaile riurilor Hrault si Erieux ; $i

armata engleza. Nu preste mult C. fti prins si

adus in Europa. La 1882, in virtutea unei conventiuni incheiate cu Anglia, a fost restituit in
domnie. f 1884.
Ceti* numire vulgara pentru ramurile de

Conifere, s. e. Cetina de brad, Cetina de

jepi, etc.
Cetinie, capitala

residenta principatului

Muntenegiu, are 160 case si 1200 loc.; aici resideaza principele, mitropolitul si oficiile principal ale terii. C. s'a desvoltat din o manastire
fortificata, intemeiata la 1478; a fost ars de Turci

nord-est muntii Aleuts du Vivarais. Cele mai

hake piscuri stint in Montagnes-Noires Montalet

(1237 m.) si Pic do Narre (1210 m.); in partea

centraba Mont-Aigonal (1567 in.); in Montague
de la Lozere : Pic de Finiels (1702 in.), dela
Erieux spre sud Mont-Mezenc (1754 in.) sj, in
Monts du Vivarais Mont-Pilat (1434 ni.) Anea
In sect. XII s'au format tu C. mai multe secte
religioase, numite Saracii dela Lyon, Albigensi,
Valdensi, etc., cal i dupa ce Ludovic XIV a revocat edictul de tolerant dela Nantes, au fost
expusi la grozave persecutiuni, pentru cari a

In 1683, 1714 si 1785.

isbucnit 1702 o revolta formala (terauii revoltati
suprimata abia la 1703.
Cetonia, insect coleopter din fam. Lanielicor- se numiau
niilor. Corpul oval deprimat i greoiu; sborul
Ceylon, (din sauscritul Sinhala, in vechile

repede i sgoinotos; se repauseaza pe flori, inai cu poeme indice Lanca, la vechii Greci Taprobane),

sama pe acele ale arborilor fructiferi. C. aurata

(Gandac de trandafir) este una din cele mai comune la noi, traiesce pe trandafiri $i se observa
foarte lesne din causa colorii sale ver* cu luciu

insola in Oceanul indic, iu fata coltului sudestie al Indiei anterioare ; posesiune engleza.
Impreuna cu micile insule apartinetoare are

culosi, traind in abundentA in tinuturile uscate

din regiunile nordice si din muntii lualti. Specia
mai comuna, C. islandica Ach., entitle o substanta amidonata (lichenina) $i un principiu
amar (cetrarin, acid cetraric); de aceea se intrebuiuteaza in medicina ea tonic si febrifug.
Cette, ora$ maritim in departamentul franc.
HOrault, arond. Montpellier, la gura canalului
de sud, cu 34,354 loc. (1891). Basinul portului
poate cuprinde 410 nai si e aprat prin forturile
St. Pierre si St. Louis. C. are o bursa, scoala
de marina i idrografie, sautier si bai de mare.

nordica a insulei e ses, iar partea sudica e o

63,933 km2., si 3.008,239 loc. (1891): Singhalezi,

metalic.
Tamuli, Mauri, Malai, Europeni si Vedda; dupa
Cetraria Ach., (botan.) gen de Licheni fruti- religiuue coi mai multi saut Buddhisti. Partea

Dupa Marseille e cel mai important oras comercial in Francia de sud ; articoli de import:
vin, spirt, lemn, pucioasa i grane; articoli de
export: sare de mare si fabricate de fier.

teara muntoasa, in care se Oa munti, ca Adam-

spik (2262 m.), Totapolla (2352 in.), Kirigalpolla

(2380 m.) si Pedurutallagalla (2536 ni.) Cal mai
important riu e Alahavilla, 323 km. lung. Clima

e foarte calda, dar e relativ sauatoasa. Producto

minerale: tier, nickel, grafit, arsenic; product
vegetale: scortisoara, piper, urez, trestie de zahar,
indigo, tabac si cafea. C. formeaza un guver-

nament englez separat, impartit in 9 provincii ;

In fruntea administratiei sta un guvernator,

ajutat de un consiliu legislativ ,$i unul executiv.

Veniturile statului an fost in 1889 de 1.052,000,
iar cbeltiiielile de 1.030,000 f. stall ; datoria

publica 21/4 mil, f. sterl., contrasa in deosebi

pentra linii ferate i portal din Colombo. Cele
Cetus, constelatiune pe ereisfera sudica a boltei mai insemnate orase pe C. stint: Colombo, eu
ceresei, constatatoare din 162 stele, ce se pot 126,926 loc. (1891), sediul guvernatorului ; Point
ved i eu ochiul liber, intro ele steaua Ceti, de Galle, cu 33,505 loc.; Kandi, cu 20,252 loc.;
cu lumina foarte intensiva, dar oscilatoare.
Dsafna, cu 43,092 loc. Pe C. apar 16 cliare
Cetylalcool, sau Hexadecylalcool, o parte con- reviste, intro cari 6 in limbile indigenilor. In
stituanta a spermatetului (v. ac.) Formeaza o istorie C. apare primadata la 543 a. Chr., cand
massa alba cristalina, care se topesce la 490 si Vidiogo, venind din India nordica, intemeia aici
se destileaza la 340'.
o dinastie. La 370 d. Chr, s'a introdus Buddhismul.
Ceuca, Ceoaca, (Corvus monedula), o pasere Prima colonie europeana o intemeiara Portudin fam. Corvidelor, eu cap .5i grumazi cenusii, pe ghezii la 1517; la 1638 insula treca in posebale oachesa-surie ; crescetul, aripele i coada siunea Olandezilor, iar dela 1802 in a Englezilur.
stint negre. Lungimea ei totala de 33 cm. ; lung.
aripelor 22 cm.; lung. ecolii de 13 cm. E o pasere
de tot comuna, caibaresce Cu deosebire prin
preste iarna se trage la sate si orase.
[V. B.]
Ceuta, ora $ spaniel fortificat, in nordul Africei,
langa striintoarea dela Gibraltar, cu 10,744 loc.
(1887). Apartine provinciei Cadiz.
Ceutorhynchus, gen de gandaci din fam. Curculiouidelor, cu preste 200 specii. Larvele pagubesc multe plante folositoare.
Cevedale, Monte, pise in Alpii de est, 3774 m.

inalt ; ofere una dintre cele mai nununate privelisci ; e foarte cercetat de turisti.
Cvennes, (franc.) in veehime Mons Cebenna
sau Gebenna, Cebennici Montes, munti in
Francia de sud ; se intind dela St. Etienne pana
la Canal du Midi. Se impart in trei grape: in
sud-vest muntii Moutagues-Noires, Monts de

Cezarevici, mostenitorul tronului rusesc ; Cezarevna, sotia acestuia.

Cf., prescurtare pentru conferatur (lat.) = coin-

para, confrunta. C. F. R. prescurtare pentiu

Calle ferate romane.

Ch, semn grafic, care se pronunta lu bimba

franc. f, in ihnba engl. $i span. ce, in limba

germ. hh.

Chablis,

orasel in departamentul franc. Yonne,

arondism. Auxerre, cu 2318 loc., fabricatie de

biscot, viticultura. Vinul do C. e un pretios yin
alb de Burgund.
Chabrias, belidnee athenian ; la 388 a. Chr, a
condus flota trimisa ca ajutor regelui eipriau
Euagoras contra Persilor; 376 a repartat invingerea dela Naxos asupra Spartanilor, iar 360 a
condus, impreuna ca Agesilaos, flota regelui
egiptean Tachos contra Persilor, dar fara noroc.

www.dacoromanica.ro

790

Chabrus

Chalifi.

Chalazion, (med.) mic umflatua inflamatoria

In oartilaginele pleoapelor. Se ivesce ca deoseChabrus, in Austria pe la 1867-71 un con- bire la copli scrofulosi.
Chalaza, (botan.) regiune a ovulului (v. ac.),
sortia de finantieri, cari cumperau domenii,
ventra ca sa poata exercita drepturile politice ande fascicultil libero-lemnos din funicul strabate
impreunate ca proprietatea mare. Terminal e in invelisul ovulului; Ii formeaza regiunea (lisa
basa organica sau ombilicul lui intern.
luat din limbagiul bursierilor ovrei.
Chalcantit, mineral, sulfat de cupru, triclin,
Chabur, doue riuri in Asia turceasca ; unul,
In vechime Chaboras, se revarsa in Eufrat, de coloare albastr caracteristica. E un product
de alteratiune a sulfurelor de cupru. C. formeaza
celalalt in Tigris.
stalactite si incrustatiuni in galeriile de exploaChaconne, (franc.) dant, v. Ciacona.
Chadisha, prima femeie a lui Mohamed. C. a tatiune a minereurilor sulfuroase de cupra la
mai avut inainte alti doi barbati ; al doilea i-a Moldava, Goslar, etc.
Chalcedon, v. Calcedon.
lasat o mare avere. Ea a fost cea dintaia, care
Chalcograf, graver in ararna. Chalcografie,
a credut in misiunea divina a profetului Mo-

t 357 in resboial confederatilor la atacal asupra

insulei Chios.

hamed. Musulmanii o numesc Mum al Mumining arta de a grava in arama. Cea mai perfecta
dintre antele de reproductiune, inventata deja
(mama credinciosilor).

Chaeroneia, eras in Boiotia (Grecia) in valea In sed. XV. (Cf. Lostalot, Les prockls de la
ad i a Nitta Filip U lacedoneanul gravure, 1883; Wessely, Gesch. der graphischen
pe Oreci 338 a. Chr. i Salta pe Mitridates 86 Kiinste, 1891.)
Chalcoxilografia, o combinare a chalcografiei
a. Chr. C. e local natal al lui Plutarch.
cu xilografia; fara valoare practica.
(botan.)
gen
din
familia
Chaerophyllum L.,
Chaldea, numire ce se da adose Babiloniei
Kephisos ;

Umbelliferelor, tribal Ammineae cupriude plante intregi, ea deosebire lasa partii de sud-vest,

erbacee anuale, bisanuale sau pereue, glabre

sau peroase uneori Cu radacina tuberculoasa,
sau fusiforma ; frunzele foarte divisate ; florile
albe sau rosee sunt dispuse in umbele ; fructul
oblong sau linear si comprimat lateral. C. are

veo 30 specii, diutre cari 2 cresc in America nordica, iar celelalte prin Europa, Asia
$i Africa boreala. Prin partite noastre cresc

situata spre Golful persic si Arabia. Ptolomeiu

face amintire de unnatoarele erase din Chaldea:
Shanda, Rahacharta, Bethara, etc., cari toate an
disparut. Sub numirea de Chaldeeni se intelege
poporul, care Anca de timpuriu s'a asezat la gura

riurilor Eufrat si Tigru; unii sustin ca este de

rassa semitica, altii ca a veuit dela nerd si

este de rassa caucasica. Preotii lor se ocupan cu

mai multe specii, din cari mentionam pe C. bul- malt succes ca astronomia; se (lice ca Callisthene,
bosum L., numita de popor Bar ab oiu sau tovaresul lui Alexandra ce! Mare, a adus din
Barlaboi u, care se atta prin tufisuri, prin C. nisce observatiuni astronomice, eari se arum
locuri necultivate, pe langa garduri i cultivat pana la 1900; ei isi inchipuira cei dintaiu zoprin gradini ea plant alimentara.
[Z. C. P.]
diacal, allara ca anal e de 365 (filo, 6 oare si

Chaetognatha, viermi transparenti, 1-5 cm. 11 minute, impartira anal in 12 lani, studiara
liranindu-se ca alte animale pelagice. Fonna invetatorii Grecitor. Cu malt mai tar(liu se ocacorpului se aseameua cu o sageata ; ca aripioare para indeosebi de astrologie 5i fura cousiderati
laterale si codale, provedute ca radii ; tubul ca vrajitori (solomonari) si proroci. Limba lor
digestiv complet, gura inarmata ca peri tari. e clasata intre limbile semitice.
Chaetopoda, viermi inelati, proveduti ea un
Chalid, (ibn al Valid), general al lui Mohamed
fel de peri, uneori intipti in un fel de picioare si al primilor dei califi. La inceput a fost coutrar
nearticulate (parapodii), ca la polychete, sau lui Mohamed, apoi a trecut la Islam; a cooperat
infipti direct in pielea inelelor, ca la oligochete, la ocuparea orasului Mecca si a supus Siria si
(rima, etc.).
Persia. t 642 in Emesa. A fost supranumit
Chagos, (pron. ceagos), archipelagul, grupa
(spada lui Dumne(leu).
de insule in Oceanul Indic, spre sud dela MaChalifi, urmasi ai profetului Mohamed, saveledive ; 110 kni., i 689 loe., cea mai mare e rani, avnd putero temporala i spirituala. C.
Diego Garcia, lunga de 24 km. ; insulele C. cari s'au distins atat prin resboaie cat si prin
apartin guvernamentului englez Mauritius.
proteguirea culturii au fost: Abu-Bekr (632),
lungime, traiesc plutind la suprafata marii, miscarea lunei, eclipsele si cometele, ei au fost

Chagrin, (dela turcescul sagir, spivarea calulai), Omar (634), Otman (644), Ali (656), Abul-Giaffar-

an soiu de piele tare si virtoasa, preparata din Almanzor (734-775), Harun-al Raid (786 509),
pielea de pe spate a cailor, catarilor, camilelor, etc. ; Mamun (813-833), Mostassem (833-842) si

suprafata e caracterisata prin o multime de ridi- Matavakkil (847), acestia in califatul de Bagdad,
caturi fine si mici gropite. Se fabrica cu deose- iar in ce! de Cordova: AM-er Raman I (755),
biro in Astrachan, Turcia si Bulgaria. Din C. Hescham I (787), Abd-en Raman 11 (822) Alse prepara frbne, hamuri, scoarte de compactare. 'Taken 11 (961), Abd-er Raman 111 (912-961), s. a.
in compactorie se inlocuiesce prin hartia C., de C'halifat, imperial fundat de C. cu o forma do
acelas aspect.
guvernament simpl, aproape patriarchala, bazata
Chaine, (franc) catena (lant); figura de dant pe puterea temporala i spirituala. Capitala priIn cadril.
mului chalifat (630-660) a fost orasal sfant MeChaise, (franc.) scaun. Ch. longue, canapea dina, apoi Darnascul (660-750); tocmai sub diea ruim pentru spate si cap.
nastia Abasidilor (v. ac.) se strainuth la Bagdad.
Chalat, Chylat, vestm'ut de onoare la Turci, Pe Gaud chalifatul Ii avea resedinta la Bagdad,
dat de principi persoanelor favorite. Adi e in- se produce o desmembrare printre credinciosi
si se ivese trei chalifate; fiecare aviludu-si capilocait priu decoratiuni cu orduri,

www.dacoromanica.ro

Chalikosis

791

Chamberlain.

tala sa deosebita: C. din Orient ca capitala orator si ca scriitor. Oporele lui de cuprins
Bagdad, C. de Egipt Cu capitala Cair si cel de teol., filos., econ., social si politic bison s'au
Europa cu capitala Cordova. Mohamedanii din publicat in Glasgow, 1836-40, 25 vol. si
Maroco i Konassan nu nad recunosceau pe nici 1848-49, 9 vol.
unul din aceste chalifate. Adi ultimul C. e sulChalonnes-sur-Loire, capitala unui canton
tanul Turciei. In ceca ce privesce impartirea frc. in departamentul Maine-et-Loire, cu 2097
administrativa, chalifatele erau impartite in pro- loc. (1891), ruinele unui castel din secl. XII.
vincii, cari adese nu ascultau de chain (Cf. (i. Le C. e central basinului de caibuni de piatra, ce
Bon, Civilisation Arabe. Paris, 1889; Kremmer, so extinde prin depart. Maine-et-Loire si LoireIstoria C.-1r (in 1. germ.) Berlin, 1869; Lavise Iufrieure.
et Rambaud, Histoire gen. Paris.)
[Caion.]
Chalon sur Saane, (vechiul Cabillonum), caChalikosis, sedimentarea uuor saruri (a cal- pitala unui arond. in dep. franc. Sane-et-Loire.
ciului) din snge pe suprafata unor membrane lnga Sane, 24,294 loc. (1891); comerciu
In forma de corpuscule mici $i solide, s. e. in cereale i vin.
plamilni, etc.

insuld in Marea Marmara, inaintea

Bosforului, apartine grapei ins. Printilor. Pe
aceasta insula se afla trei manastiri, diutre cari
una a Sf. Treimi, se dice a fi fost interneiata
Chalki,

de patriarchal Fotie. In secl, present patriarchal

Germanos IV a rezidit manastirea $i a instalat
in ea o academia teologica a bisericei grecesci
din imperial turcese ; academia s'a deschis 1843,
ea are cursuri gimnasiale si teologice, si e imprettnata ca un altanneu.
Chalkidike, peninsula in Macedonia, situata
la nord-vestul Mari Egeice, intre golful striatonic la est si col termaic la vest; ea cuprinde

peninsalele numite in vechime Sithonia, Pallene

Chalons sur Marne, capit. depart. franc. Marne,

lnga fiat Marne, 25,854 loc. (1891); episcopie,
catedrala; comerciu insemnat cu yin. In antichitate Catalaunum. Lupta cu. Hunii, v. Catalaunii. Spre nord-est dela C. lagarul de exerci(ii
al armatei franc. (corp 2 de armata), 12,000 ha.,
intlintat de Napoleon III (1856), cartierul principal in Mourmelon-ul mare.
Chamada, (franc.) signal de trimbita ori toba,
cilnd aperatorul unei localitati asediate voiesce
se preda, sau a curma lupta. Tot prin C. coma
atacatorul respins, armistitiu peutru ingroparea
celor caduti.
Chamaeleon minerale, vechia nutnire a manganatului de potasa. Nurnirea se deriva dela im-

$i Athos, call separan golful toronaic de cel prejurarea, ca solutia in apa a acestei sari schim tut
singitic, iar acum poarta numirile : Cassandra,
Longos i llagion Oros. Orasele principale erau :
Chalkis, Olynthe si Potidee. In Siria nca era o
provincie, care punta numele de C.
Chaikis, eras pe insula grc. Eubea; impreunat
cu continental Beotiei prin pod ; are 6877 loc.

coloarea: verde, albastru-veide, rosu, prefacendu-se in ipermanganat de potasa. V. Mangan.

(1879). Residenta unui archiepiscop. In vechime

puternic oras comercial si patria multor colonii
grecesci.
Chalkondylas, (Chalhokondylas) Demetriu,gra-

ce cupriude acest gen, sfint strict mediterane,

Chamaerops

L., (botan.) gen de Palmier din

tribal Corypheae, caracterisat prin stigmat sesil,

prin segmentele corolei imbricate si priu ramii
primari ai spatei bracteati la basa. Ambele specii,
caci celelalte, at ribuite tot Itti de gradinari, apartin

parte la Trachycarpus (v. ac.), parte la Rha-

pidophyllum (v. ac.). Ch. humilis L., cunoscuta

matic grec, n. 1424 in Atena ; a fost prof. de planta decorativa cu foi palmate, e uuica specie
limba gro. in Perugia, Padua, Florenta si
spontana de Palmier proprie Europei sudice ;
t 1311. C. a tiparit prima data operele lui Omer ea formeaza in vestmediteraua tufisuri conside(1488), Isokrates (1493) si Suidas (1499). C. rabile greu de stirpit. 0 specie inrudita: Ch.
Laonikos, fratele celui de mai inainte, a scris helvetica Heer. se atla fosil in tertiarul Europei
o istorie a Imperiului bizantin 1297-1462, edata centrale.
[A. Pr.]
In Corpus scriptorum historiae Byzantitate
Chambellan, (franc) pron. Sambelan, ChamBonn, 1843.
berlain, (engl pron. tsemberlen), camerier. (v. ac.)
Challemel-Lacour, Paul Amand, om de stat
Chamberlain, Ioseph, oin politic engl., u. 1836
frc., n. 19 Main 1827; din 1849 prof. de filo- in Londra. A. facut parte din cabinetul dela
sofie, e prins i exilat sub Napoleon III. pentru 1880 al lui Gladstone ca ministru de comerciu.
simtemintele sale republicane. 1836 prof. in A provocat la 1886, impreuna Cu lordul HarZfirich ; amnestiat se reintoarce in Francia lington (dela 1891 duce de Devonshire), marea
1859, si se distinge ca publicist ; 1870 numit ruptura in partidul liberal (Whig) din causa
de guvernul republican prefect, 1872 e ales in proiectului lui Gladstone pentra autonomia Irrepreseutanta nationala, 1876 trimis in senat landei (Home Rull bill), pe care n'a incetat a-I
din partea orasului Marseille ; 1879 ambasador combate cu inver$unare in numele a$a qisei
in Berna, 1880 in Londra. Dupa caderea ami- unitati a imperiului. Opositia crdneena, ce o facea
cului sea Gambetta, in 1882 se retrage. Sub a degenerat aproape
lupta personala contra
Ferry, 1883, ministra de externe ; 1890 vice- marelui sef al partidului liberal, pe care adeseori
president, 1893 president al senatului, dupa ce 1-a atacat in modal col mai violent in discur-

fusese ales ceva mai nainte membru al Aca- sarle sale parlamentare si extraparlamentare,
demiei franceze. t 1896.
Pentru a duce lupta ca mai mutt suecos contra
Chalmers, Thomas, teolog engl., u. 1780, tovaresilor sei de principii de odinioara, C. s'a
t 1847; a luptat pentru intarirea bisericei unit cu lordul Salisbury si adi grupul seu (cupresbiteriano din Scotia si in contra ames- noscut sub numele de partid: liberal unionist )
tecului statului in afacerile bisericesci. 1843 se poate considera ca definitiv contopit cu pars'a taint sub presidiul lui C. primal zAssembly tidul conservator (Tory). C. face 1898 parte din
al bisericei libere din Scotia. C. s'a distills ca cabinetul Salisbury ca ministru al coloniilor.

www.dacoromanica.ro

792

Chambers

Champagne.

Ch. Efraim, n. iutre 1680-85 recunoasce constitutia. Cu C. s'a stins linia mai
1740; autorul uneia din cele mai vechi enci- betriina a dinastiei Burbonilor.
[T. F.]
clopedii a artelor si sciintelor: Cyclopedia, or
Chamisso, Adelbert de, poet germ. de orig.
universal dictionary of arts and sciences , aparuta frc., n. la 27 Ian. 1781 in castelul Boncourt,
la Londra in 2 vol. C. a colaborat si la Literary Champagne ; 1790 parintii sei s'au refugiat si
Magazine precum si la tradueerea memoriilor C. a fost prima la Berlin ca aprod la curtea,
Academioi franc.: Philosophical history and me- reginei de Prusia. Mai trdiu a intrat in armata,
moirs of the Royal Academy of sciences at Paris . dar superat pentru la$itatea, la care a fost inartor
(1742, 5 vol.)
in 1806, s'a dus in Francia, apoi a intreprins
2) Ch., William i .Robert, literati $i editori mai multe calatorii, in 1815-18 chiar imprescotiani, n. 1800 resp. 1802. Doue librarii, pe cari jurul lumei. Inters la Berlin a fost numit custode
le fundara ei in Edinburg, ajunsera la o desvol- la gradina botanica, 1- 21 Aug. 1838. Dupa
tare considerabila. Robert C. devent si scriitor poesii de puna insemmitate, a scris (1813) Peter
inseinnat. Traditiunile Edinburgului ; Baladele Schlemils wundersame Geschichte , o poveste
populare ale Scotiei ; Tablou pitoresc asupra pliva de farmec, tradusa In curnd in mai
Scotiei, aparute intro 1824-27 ii stabilira re- multe limbi. 1829 publicd Salasy Gomez , apoi
putatiunea literara. A niai publicat: Balade
poesiile sale, cari in general stint pline de sellcantece populare din Scotia ; Viata lai lacob I; tinaente adtmci si gingase (Dragoste $i viata do
Chambers, 1)

1-

W. si femeie), $i nici un poet german din nascere

lstoria revol. papale in Scotia, etc.
R. C. si-au cilstigat merite neperitoare peutru n'ar fi putut sa le serie mai germane. A scris si

respndirea literaturei si a sciintelor in massele despre naturd; mai cu sama descrierea calatoriei
puporultii. In scopul acesta ei au publicat in edi- sale imprejurul luinei e foarte atragetoare. Biotinui populare o numeroas colectiune de carti, al grafialui de Hitzig in opere complete. [W. R.]
caror continut imbratisa intreaga sciiutd uman.
Chamois, (frc.) capra neagra, piale de capra
lutre acestea: Sciinta populara, 1834; Curs de neagra ; fig. : de coloarea acestei piei, care se
educatiune, 1856, (100 vol.); Curs de literatura cornpune din alh, galben (Okker) $i putin rosu.
engleza; Clasicii englezi, mici tratate folositoare
Chamosita, mineral cloritos, verde, care amesi aniusante, Repository and Miscellanies of stecat cu rnagnetit si alti oxizi de tier se gasesce
tracts , Biblioteca tinerimei, Library for young la Chamoson (Vallis), etc.

[Dr. G. M-u.]
Chamotte, argila ama, infusibila, care se invin rosu de Burg-uud din coin. trebuinteaza la construirea cuptoarelor cu temVosnes luga Nuits.
peratura ridicata.
Champagne, provincie din vechia Francia, se
Chambry, capit. depart. f re. Savoia, 19,755 loc.,
(1891); archieppie, castel ; fabricatiune de ma- rnarginea la nord cu Hainaut (Hene-Gouwen in
I. flaniand, Hanagavensis comitatus in lat.) $i
tasa ; scalde de apd minerala.
Chambord, caste' renumit In depart. franc. Namur (in Tenle de jos) ; la est cu Lorena si
nu departe de Blois, cu un parc Franclie-Comt ; la sud cu Bourgogne ; la vest cu
Loir-et-Cher'
mare;
a fost cumperat de Legitimisti 1821 way. de Orlean, II-de-France si Picardia, se divisa
',antra monumental principe de Bordeaux, care in 8 tiouturi. In general provincia aceastapresinta
dupa exilare s'a llama conte de C.
un intins ses (de unde numele de Campania), este
Chambord, (pron. sambor), Enric Ferdinand udat. de Mease, Sena, Aube, Marne si atluentele
Maria Dieudonn, de Artois, duce de Bordeaux, lor ; panintul e de o mediocra fertilitate ; tinupeople , etc.

Chambertin,

conte de C., fiul ducelui Berry, (asasinat 13 Fehr.

1820); n. 20 Sept. 1820 in Paris, f 24 Aug. 1883,
Wiener-Neustadt). Dupa reIn Frohsdorf
volutiunea din
(lnobm
Iulie regele Carol X si ducele

turile de pe partea dreapta a Marnei intro Chalons

si Reims stint acoperite de vii excelente, de am

renumitul vim de Champagne. Inainte de Iuliu

Cesar prov. C. era locurta de Tricassiani, Cataloui,

de Angoulkne au abdicat de tronul franc. in fa- Senoni, etc., cu inult mai trdiu ea face parte
vorul lui C., dar au trebuit sit se refugieze ca din a IV prov, creata de August in Gallia transaltotii. C. a fost dus in Praga, unde a prima in- pina, numita lat. Lugdunensis, franc. Lyonnaise.
structiune dela Iesuiti i generalii
In sed. II e devastata de barbari si la 451. C. e
d'ilautpoul i Latour-Maubourg, iar educatiunea martor infrangerii lui Attila pe campiile catalaului a condus-o baronul Damas. FM crescut in nice ; fir supusa de Clovis sau Chlodwig I, regale
spirit catolic si in deplina cunoscinta a drep- Franciei ; dala 570 form un ducat dependent
bailor sale. Dupa moartea lui Carol X legitimistii de Ostrasia (Ost-Beich, regat de est, se nurnia
1-au recunoscut ca rage sub numele Enrie V, astfel partea orientald a imperiului franco-nieroinsa incercari pentru ocuparea tronului n'a facut. vingian) ; in epoca feudala face parte din comitiatul
1844 s'a stabilit in Goerz $i dupa moartea du- (comp* de Vermandois, avnd comiti particulari
eelui de Angoulme a luat numele de conte C. din aceasta familie pana la 1284. In 1314 comitele
Din 5 mil. frei, mosteniti dala principele Blacas, de C., aunt dintre cei 12 mari pairi ai Franciei (mari
a tinut curte princiara. In 16 Nov. 1846 a luat vasali), unesce aceasta proviucie la domeniul regal.
de sotie pe Maria Teresia, principesa de Modena, C. a fost in totdeuna o provincie prin distinctiune
(-1- 25 Mart. 1886) si s'a mutat la Frohsdorf. franceza, ea se opune invasiunilor straiue sub
Legitimitii In 1848, precum in 1870, dupa cd- Francisc I si Henric ; ea remane aproape in-

derea lui Napoleon III, au facut incercari sa-1

ridice pe trouul Franciei, in care scop au negociat cu Orleani$tii, promitndu-le, ca la cas,
daca C. ar mart fara copii, trouul sa-I mosteneasca casa d'Orleans. Dar C. in ambele casuri
a zadarnicit staruintele fidelilor sei, nevoiud a

treaga ata.sata la catolicisrn. Cele dintaiu lupte

ale republicei pe timpul revolutiunei se fac in
C. la Valmy i in Algonne, tot in C. se intmpla luptele cele din arma ale lui Napoleon I
contra invasiunilor straine. Astadi fosta C. se

Imparte in mai multe departameute, (Aube,

www.dacoromanica.ro

Champfieury

793

Chappe.

Marne, Haut-Marne, Ardennes) si mai face parte In afacerea dela 16 Apr., mai tardiu, la 4 lun.,
din vr'o Werra alte departamento. (Cf. Histoire fa ales representant al Adunarii Constituante si
des comtes de C., de M. d'Arbois de Jubainville, numit comandant superior al gardelor nationale

si in urma si al trupelor regulate; in aceasta

1859, 3 vol. in 8".)

Chatnpagne propriu e una dintre cele 8 tinuturi calitate reprim revolts dela 13 lun. 1849. Era
ale vechei provincii C., ea are ca erase principale: inimic al republicei, faciind opositio personala
Troyes, Chalons-sur-Marne, Sainte-Menehould, printului presedinte, si in 1851 fa inchts la Mazas
Epernay i Vertus. In Francia poarta multe reapoi expulsat ; reintrat in Francia 1859, trai

giuni numele de C. (V. si Vinuri spum.)

retras pana in 1870, and lira parte la apiirarea
Champfleury, corect Iules Fleury-Husson, Metzului ; facut prisonier i dus in Germania,
seriitor fre., n. 1821 in Laon, 1872 directoral se intoarse dupa incheierea armistitiului. 1871
rn useul ui de ceramica in Rues, t 1889. Romanele deputat, 1875 senator. El a fost unul din apesale (Chien-Caillong, 1847; Les aventures de ratorii lui Bazaine.

Mad. Marietta, 1856; Les bourgeois de MolinChangeant, (franc) coloare sclipicioasa si

chart , 1855, $. a.) apartin scoalei realistice. A mai schirnbacioasa, in special la teseturi.
scris ; De la littrature populaire en Franceg,
Chanson, (franc) cantec poporal; poesie
1861, Histoire de la caricature , 1865-80, de cateva strofe, care se poate canta.

5 vol.; Les chats ; Les enfants., etc.

Chansonnette, (franc) mic ante; de multe
Champignon, (frc.) ciuperca de balegar (lat. ori cu continut comic sau frivol. C. se numesc
Agaricus campestris), rnult pretuita pentru guscantaretele, cari predau astfel de cantece.
tul ei aromatic-dulciu, v. Agaricus.
Chantage, (franc) stoarcere de bani, azneninChampion, in evul mediu luptator platit, care tilnd cu defaimare. (V. Santagiu.)
inlocuia pe una dintre partile litigante la dueluri
Chantilly, oras in depart. fro. Oise, arondism.
judecatoresci ; mai trdiu apratorul neputin- Senlis, cu 4231 loc. (1891). Castelul C., dela 1632
ciosilor. Astadi in limbagiu de sport: invingetor. proprietatea familiei Cond, a trecut la 1830 in
Champlain, lac in America nord., intre Ver- proprietatea ducelui Aumale, care Il testa, pentru

mont, New-York si Canada inf., 177 km. lung, casul mortii sale, impreuna cu o biblioteca si
1
24 km. lat, pana la 80 in. afund, 28 m. preste pinacoteca grandioasa, la Institut de France .
suprafata marii, 699 km2., se scurge prin RicheChanzy, Antoine Eugne Alfred, general frc.,

lieu in S.-Lorenz, iar prin canalul C. sta in n. 18 Mart. 1823. t 4 Ian. 1883; C. a studiat
legatura cu sinul Hudson; are preste 60 insule.
Descoperit la 1608 de Samna C.
Champollion-Figeac, Jean Franois, interneietorul Egiptologiei, n. 1790 in Figeac, 1816
prof. in Grenoble, 1826 custode al colectiunilor
egipt. din Paris ; a calatorit 1828-30 in Egipt,
1831 prof. la Coll6ge de France. t 1832.

la scoala de Saint-Cyr; isi petreca cea mai mare

parte din viata sa in Algeria. In 1868 general

de brigada, 1870 general de divisie si pus in
capul corpului XVI de armata, la 9 Nov., contribu intr'un mod stralucit la castigarea victoriei dela Coulnuers ; la 1 Dec. castigir batalia
dela Patay. Dupa desastrul dela Orleans, fa numit

Chamsin, un orean fierbinte (47.50 C.), ce sufla seful suprem al trupelor armatei a doua dela
dela sud-vest prin Valea Nilului in cele 50 de Loire. In capul trupelor sale improvisate, C.

dile, ea urmeaza dupa equinoctiul de primavara. reus de a tin piept inimicului, cu multa bravura
Duce cu slue un fel de nasip fin, ce ingreuneaza
energie, pana la incheierea armistitiului la
respiratiunea i intuneca atmosfera.
28 Ian. Reintrat in Paris fa ales deputat, iar

Chan, han, titlu de domnitor la popoarele in 1873 fa trimis in Algeria ea guvernator ge-

turco-mongolice si uralo-finice, cunoscut in istorie neral. Drip moartea lui Mac-Mahon, prietinii
mai antaiu la Avari, Bulgati i Chazari. La Turci sei ji pusera candidatura la presidentia republicei,

C. e numai Sultanul; la Persi are intelesul tur- fdra voia sa, contra lui Gravy, i obtina 99 vocescului beg.
turi. A fost in urina ambasador in Rusia, apoi
Chance, (franc) atisa, posibilitate.
comandant al corpului VI. I-s'au ridicat doue
Chancelier, (franc) cancelar ; in Francia ina- statue. la Ma.ns si Nouart, orasul seu natal.
intea revolutiei dela 1789 titlul ministrului justiChaos, (grec) sinonim provincial = hau; infiei, al celui mai de frunte consilier regesc.
semneaza : 1) disordinea primordiala a elemenChancellor, (engl., pron. sensler), cancelar. V. telor inaiute de facerea lurnii. 2) imensitatea
Lord Chancellor.
spatiului. Figurat: confusie, disordine ; ceea ce
Chancre, (franc) ran contagioasa de boala lu- este amestecat, incurcat, intunecos. In mitol.
ineasca. Se respandesce prin impreunare sexuala C. este unul din deli primordiali, din care au
cu cei bolnavi, sau prin atingere cu obiectele iesit ceialalti 4ei fji lumea. Hesiod pe tango, C.
folosite de ei. Locul ranelor este pelita organelor mai enumera: Gaia = pmntul, Tartaros = pugenitale, a gurei i inghititoarei. Este rana eu terea infernala, si Eros = amoral. C. are un fiu
basa moale si alta tare. Cea moale remane lo- Erebos si o fica Nyx. Din insotirea lor se nasce
cala si produce buboni ; cea Cu basa tare in- Eterul si piva, care constitue lumea. (Cf. satira I
venineaza sangele si are urmari triste, nu numai de Eminescu si Rugaciunea unui Dac.)
pentru bolnav ci i pentru baietii zemisliti dinteun

Chaperon, (franc) in evul mediu o sapca,

care acoperia si capul i grumazii, folosita de

barbati si femei.
Chapetones, (span., pron. ciapetones), se numese colonistii europeni mai noui in America
de sud. V. si Creoli.
Chappe, Claude, n. 1763 in Bralon, depart.
visie. 1848 comand trupele garnisoanei din Paris franc. Sarthe, a inventat un telegraf optic, care
corp Cu aceasta boala. Veninul se cuprinde In
[St.]
secretiunea ranelor.
Changarnier, Nicolas Anne Theodule, general
si politic frc.; n. 1793, t 1877; a luat parte
la campania perpetua din Algeria, unde s'a distins. 1840 general de brigada, 1843 gen. de diEnciclopedia romana. Vol. L

51

www.dacoromanica.ro

794

Chaptal

Charlotte.

s'a si introdus 1793 in Francia. Din suptirare, racterisat ca exagerare, pentru a produce efecte
ca i-s'a contestat prioritatea inventiunii, s'a comice mai mari.
sinucis la 25 Ian. 1805.
Chargeh, El , (Oaza cea mare), grupa de oaze
Chaptal, Jean Antoine Claude, conte de Chan- in desertul Libiei, bogata in apa; ruine de temple

teloup, chimic, n. 1756 in Nogaret, 1800 mi- din timpul lui Darius si al lui Traian ; 6166 loc.
nistru de interne, 1805 membru al senatului,
Chart* d'affaires, (franc.) insarcinati ca afa1815 ministru de stat, director de comerciu
ceri, a patra clasa a agentilor diplomatici. (v. ac.)
de manufactura, 1819 pair, -I- 1832 in Paris ;
Charidjiti, partida religionar mohamedana, care

stabili o procedur pentru ameliorarea vinurilor. s'a format dupa lupta dela Siffin. C. representan
Opere principale: La chimie appliquee aux artse, principii democratice fat de cearta familiilor
(1807, 4 vol.); Chimie applique k l'agriculture aristocratice in chestiunea chalifatului. Se mai

(ed. II 1829, 2 vol.).

Char, ( frane.) car ; C. A. banes, trsur usoara
deschisa cu bance asezate de-a lungul ei.
Charnel), (botan.) grup de Alge ver*, traind
numeroase in ape dulci stattoare, ori in riulete
sau in ape saratele, mai ales in regiunile temperate si reci. Aparatul lor vegetativ este filamentos, dar mult diferentiat, caci i-se poate distinge : o portiune subterana sau rhizom, alungit
In potmolul din fundul apei, pe el cu rhizoicli;
o portiune, ridicatit in apa 'Ana la 1 ni. maltime, clisa trunchiu, impartit in noduri si intrenoduri ; la noduri stint ramuri (sau frunze) dispuse in verticile alterne; ramurile si ele subdivisate in noduri i intrenoduri, la nodurile lor
fiind ramuri de al doilea ordin (sau foliole) dispuse tot in verticile, dar superpuse nu alterne.
Intrenodurile stint formate dintr'o celul lunga,
continnd protoplasma, animat de miscare rotativa de un anumit sens, si mai multi nuclei,

afla si acli in Algeria si Arabia.

Charilaus,

rege in Sparta pe la 820 a. Chr.

Pe timpul domniei sale s'a reformat prin Lycurg

constitutia spartana.
Charisma (grec.) numesce biserica darul divin,
prin mijlocirea caruia oameni altcum neinvetati
se inzestreazfi cu putere, curagiu 5i abilitate
speciala spre a vesti si marturisilegea lui Christos.
Chante, (la Romani: Graciae), in mitol. grc.
3 (line: Aglaia, Euphrosyne si Thalia, ficele Eurynomei (o fata a lui Ocean) cu Zeus. C. stint qi-

nele frumsetei si gratiei, ale voiei bune si

Efi se fin de societatea Aphroditei ; C. ca

horele baolalt si-au tesut vestmintele in coloarea
si cu mirosul florilor de primavara i partan cu-

nuni de flori mirositoare. Ospetele si danturile

qeilor nu se putean fin fara de C., pentru ca

aceste chtau i dantau, si tot ce a produs veselie si bucurie, a purees dela ele. Serbittoarea
cloroplastide, etc. Suprafata intrenodruilor e aco- lor se numia Charitia, si era impreunata cu
emularea poetilor 5i chntaretilor.
[A tm.]
perita sau nu de nisce tuburi produse de regiunea

basilara a fiecarei ramure ; trunchiul adecl e

corticat sau nu. Se inmultesc pe cale vegetativa
si se reproduc prin oue resultate din fusiunea
unui anterozoid cu oosfera (au reproducere sexual prin heterogameti). Cuprind dou
dupa cum trunchial e corticat (Charee, cu genul
Chant avnd numeroase specii), sau e necorticat
(Nittellee, cu genul Nitella). Au afinitati i cu

Charivari, (franc., sarivari) alaiu, miorlaituri.

Nurnirea unei reviste satirice, creata la 1832 in
Paris, vestit pentra atacurile vehemente contra
regelui Ludovic Filip si aderentilor lui.
Charkov, guvern. in Rusia mica, mai inainte

!Teraina Slobodia, 54,495 km2. si 2.343,808 loc.

(1886). Capitala C., eras frumos, situat lnga

Hut Charkowka, are 188,469 loc.; universitate

Algele chlorophycee (vercji), dar si ca Muscineele iutemeiata la 1804, catedrala ; in C. se fin patru
si Criptogamele vasculare. Apele, unde trajese ele, tirguri mari pe an ; fabrici de zahar.

au miros greu, nesuferit.

Charlemagne, (frc., pron. sarlmani), Carol col
Charoot, Jean Martin, medic franc., n. 1825 Mare.
Charleroi, capitala unui arondisment in prov.
in Paris, uncle si-a Writ si studiile medicale.
A fost medic in Salpkrire, prof. pentru ana- belg. Hennegau, lnga Hut Sambre, cu 22,551
tomia patologica; la 1882 insa a creat clinica loc. Industrie insemnat de fier, masine si sticla;
pentru neuropatologie. C. a imbogatit prin cerce- centra de mine de carbuni.
tarile sale geniale toti ramii neuropatologiei, al
Charleston, oras in Carolina sudica (America
carei representant de frunte a devenit. Curios- de nord), situat lfinga mare, cal 54,955 loc.
cute sfint si cercetarile sale asupra metallo- (1890); archiepiscop; port intarit ca 3 forturi ;
scopiei, metallotherapiei si ipnotismului. Opere: locul principal pentru exportui de bumbac, orez
tutun. Prin bombardarea fortului de act
Lecons sur les maladies du systme nerveux,
Ouvres compltes , Localisations dans les ma- Sumter, 12 Apr. 1861, se incep resboiul civil.
ladies du cerveau et de la moelle piniree, etc.
Charlotte,l) C., Ioachime, Therese de Bourbon,
16 Aug. 1893.
regina Portugaliei, n. 1775, fica lui Carol IV
Charente,

fin in Francia vestical isvoresce de Spania, 1790 casatorita cu infantul Than

din dealurile Limousine si se varsa in Oceanul (Regele loan VI), 1816 regina, 1820 regenta
Atlantic. 355 km. lung. Dupa el s'a numit si In Portugalia cu fiul ei al doilea Don Miguel.
depart. C., 5972 km2. si 360,259 loe (1891), ca Sufletul partidului absolutist. -I- 1850.
5 arondism ; capit. Angoulme ; si depart. C. in2) C., Maria, imperateasa de Mexico, n.7 Lillie
ferior, 7230 knis. si 456,202 loc. (1891), cu 6 aron- 1840, fica lui Leopold I., regale Belgiei ,$i a
; capit. La Rochelle; ambele sfint parti ale Louisiei de Orleans (fica lui Ludovic Filip, revechiului cott. Poitou.
gele Franciei). In 27 Iul. 1857 s'a maritat dupa
Charge, (franc., pron. sarj), povara; oficiu. In Maximilian, archiduce austriac, pe acel timp gulimbagiul militar: oficiu de ori ce grad presto vernatorulLombardo-Venetiei. Dupa impuscarea
soldatul comun; atac impetuos. (v. sarja.) In sotulai ei C. a inebunit si a fost grijita in casa r t A: exagerare ; rol sarjat, rol secundar, dar ca- telul Miramare si apoi in Belgia.

www.dacoromanica.ro

Charlottenburg

795

Chasles.

Charlottenburg, oras in Brandenburg (Prusia), si se impartiau intre parti : autenticitatea se do-

srtuat limp Spree, spre vest de Berlin, la o vedia prin potriveala taieturilor, cari puteau fi
distanta de 6 km. Castelul regal e fundat la in linie dreaptii sau in lime franta (indentata).
1706 de Sofia Charlotta, sotia regelui Frideric I.

Chartres, capitala depart. franc. Eure-et-Loir,

se aria un politechnic, o cladire monumentala

de o remarcabila frumseta architectonic, in
care sfint instalate mai multe musee. In parcul
castelului se afla mausoleul regelui Frideric
Wilhelm III si al reginei Luisa, tot aici este
inniormntat Imp. Wilhehn I pi imp. Augusta.

episcopeasca, catedrala gotica. Comerciu cu bucate, lana i vite. In vechime C. era capitala
Carnutienilor, mai tardiu a finutului Chartrain,

al carei loe favorit de petrecere era. Tot aei langa riul Eure, 22,762 loc. (1891) ;

resident.%

ridicat de Francisc I la rangul de ducat, pe

care 1-a prilnit ca apanagiu familia Orleans;

Duce de C., titlul printului Robert de Orleans,
Orasut are 132,383 loc. (1895).
n. 9 Nov. 1840.
Charlottenlund, castel lang Copenhaga ; loChartres, Robert Philippe Louis Eug. Ferd.,
cuinfa de vara a printului de coroana; ad i e si plincipe de Orleans, n. 1840 in Paris. A. luat
marea gradina zoologica.
parte la resboiul civil din Statele-Unite, despre
Charmosyna, gen de papagal, cu o siugura care a scris : Bistoire de la guerre civile en
specie : C. papuana sau Psittacus papuensis, cu Americium, (1-7 vol.). 1870 intrit in armata franc.,

cap rosu, pe piept, spate si in ceafa cu fasii dar 1886 fa sters din armata in urma legii despre

negre sau albastre, aripi verdi, penele din coada

pe din afara verdi i pe diulauntru parte rosii,
parte galbene.
Charon, in mitol. gro. i romana un servitor
al litinii de jos. Dupa Pausanias e fiul lui Erebos
cu Styx, are o luntrita pe riul Acheron si duce

sufletele in lumea de jos. C. pentru un obolos

(un han) trecea sutletele in alta lume, si morfilor li-se punea un obol in gura, ca s poata
plati pe Charon.
[Atm.]
Charpentier, 1) C., Franvois Philippe, mechanic, n. 1734 in Blois, t tot acolo 1817; inventa un nou procedeu grafic, o lamp-signal,
o masina pentru taiatul metalelor si alta pentru

exilarea principilor.
Chartreuse,

La grande C., mare manastire

in depart. franc. Isere, leaganul ordului Cartattsian

(v. ac.) Aici se fabrica renumitul licor C., aduand calugrilor un venit anual de preste ,/9 mil.
franci.
Chartularia, (neolat.) si Diplomataria, colectiuni de copii de pe documente, cu deosebire
in mnastiri. Chartularium (neolat.), archiva.
Chartum, capitala Sudanului pe marginea Ni-

lului, uncle se intfilnesce Nilul alb cu cel albastru.

Dela cucerirea Sudanului prin Mandi, G. a pierdut
mult din importanta de odinioara ea centru al co-

merciului in Sudan. Dupa cucerirea Sudanului

prin Egipet, C. a fost reside,* guvernatorilor.
Cal din urntri a fost Gordon pasa, trimis acolo
la 1894 ca sa puna capet intindenii puterei Malldistilor. Gordon n'a mai putut opri lafirea doIn Dresda, t 1805 in Freiberg; barbat bine- minatiunii mandiste ; la 26 Ian. 1895 ostirile
meritat pe terenul montanisticm; funda labora- mandiste strabat in C., si Gordon e ucis pe
toral de amalgamare din Freiberg si serse mai treptele resedintei guverniale. Capul lui a fost du.s
multe opere moutanistice. 3) C., Toussaint,
aretat noului profet Mandi. C. are 70,000 loc.
de, naturalist, fiul celui precedent, n. 1779 in (1883). (Cf. ',Feuer und Schwert im Sudan de
Freiberg, t 1847 in Brieg ea prefect de mine Slatin pasa. Lipsca, 1896.)
al Silesiei. Ser.: Horae entomologicae , (1825);
Charybdis, o statica la strimtoarea marii intre
Li bellulinae Europaeam, (1840); Orthoptera Italia si Sicilia, pe laturea Siciliei. Fiind peri(1841-43).
culoasa pentru navigatori, mitul a facut din C.
Charpie, scani de panza de in, material in- un monstru femeiesc, care locuiesce in viru/
trebuintat in timpuri mai vechi la legaturile de mare, si in toata (liva de trei ori soarbe apele
sfredelitul puscilor, pentru care primi dela directoratul frc. 24,000 fr. si conducerea institutului
Atelier de Perfectionnement. 2) C., loan
Frideric Wilh. Toussaint, de, geognost, n. 1738

ranilor. Adi C. nu se mai intrebuinteaza in marii si iar le varsa; monstrul se credea atilt
ehirurgie, inlocuita fiind cu bum bacul, radatura de grozav i puternic, Tuck nici Poseidon nu
de lemn, bumbac de sticla, muschiul copacilor, putea sa dee ajutor in contra lui. In fata cu

preparate toate aceste rnaterii in mod special C. e stanca Scylla, unde locuiesce alt monstru ;

pentru scopurile chirurgiei moderne.

navigatorii trebui au sa treaca printre ele. [Mm.]

Chasari, v. Cazari.
orig. o foaie de Papyrus, apoi ori ce materie pe
Chasidim, (adeca: piosii) o noua secta israecare se eerie. (V. pi Carta.) In evul mediu se lita, intemeiata (pe la 1750) de Israel, numit
Charta,

(lat.) hartie, document. La Romani

intelegea sub C. document, mai ales cele ce Baal-Sem (facetorul de minuni), din Podolia.
cuprindeau constitufiunea (v. ac.) De aici Char- Aceasta sect considera veselia si placerile ca
tism inseamna constitufiunea politica a unui criteriile unei vieti placute lui Dumnedeu; rupopor, piin care i-se recunoasce un numer de gaciunile le fac intre sarituri, sbieraturi pi badrepturi esentiale de liberta fundamentale. Cele teri in pahni ; e respandita in Galifia, Rusia si
mai importante C. constitutionale din istoria po- Romania si e o piedeca a culturei.
poarelor sant : 1) Magna Charta of England,
Chaskovo, orasel in Rumelia orientala, ca
acordata la 1215 de catra regele Ioan fara pa- 14,191 loc. (1888), mare tirg de teara.
ine'nt si 2) La charte constitutionelle de France,
Chasles, Philarte, om de litere franc., n.

acordata de regele Ludovic XVIII si retormata 8 (Jet. 1799 aproape de Chartres, fiul unni fost
in 1830, dupa detronarea regelui Carol X.
prof. de retorica, ajuns general in armata reCharta partzta, document imparftt. In tim- publicei. In copilarie ucenic la un tipograf, fost
purile medii actele nu se faceau in done exem- jaeobin si din aceasta causa finut in inchisoare
plare, ci numai in unul, apoi se taiau in bucati doue luni de 4ile in timpul restauratiei; eliberat

www.dacoromanica.ro

51*

796

ehasmogame

prin infiuenta lui Chateaubriand, pleaca in Anglia,

unde traiesce ca tipograf septa ani. Dupa o calatorie prin Germania se intoarce in Francia,
concureaza la un premiu academic si intra in
redactia gazetei Journal des Dbats . Scriitor
de o rara fecunditate i foarte versat in literatura engleza si germana, el colaboreaza mai
la toate revistelp literare din Francia. Mara de
acestea el mai era profesor de literaturile mo-

Cheag.

Chiteaubriant, capitala unui arondjsment in

depart. franc. Loir Infer., 5669 loc. Ruinele castelului, in care a murit 1537 vestita Francoise

de Foix, contesa de C. Ad i a dat Henric II,

27 Ituile 1551, edictal seu in contra reformatilor.

Chiteau-Thierry, capitala unui arondisment

1.1'11 Marne, cu
6519 loc. (1891). Aici a dat Napoleon o lupta
glorioasa cu Prusiacii ei Rusii, 12 Febr. 1814.

frc. in depart. Aisne, langa

derne straine la College de France si conservator

Chtelet, (franc.) doui5 turnuri din vechia forla biblioteca Mazarina. Principalele sale articole tificatie a Parisului. Cal mai mare (Grand C.)

se alla reunite in 11 volume de Etudes de a devenit mai tardiu castelul contelui de Paris
littrature comparke. 1847-54. Cat ne privesce si residenta a tribunalului regesc; in col mai
pe noi, C. a scris o prefata plina de laude la mic (Petit C) lineal a fost tribunal, care la
Brises d'Orient=, traducerea franceza a poesiilor 1684 s'a impreunat cu cel de mai inainte.
lui Bolintineanu, Paris, 1866. Ales membru on. al
Chatham, oras fortificat in cottul engl. Kent,

Academiei Rom. 9 Sept. 1871, t 19 Iulie 1873. 31,711 loc. (1891); statiunea principala a llotei
[D. E.]
regale ; magazine de marina, santie,re militare;
Chasmogame, (botan.) se numese fiorile ce se $coala de inginerie.
deschid in momentul and stigmatul e capabil
Chatham, conte de, v. Pitt.
sa retina polenul. Dispositia aceasta favoriseaza
Chtillon Sur Seine, capitula unui arondisment
fecundarea incrucisata prin polenul unui alt in- in depart. franc. Cate d'Or, laugh- Seina, 4955 loe.
divid din aceeasi specie. Multe vegetale, cand (1891); mai inainte a fost fortareata. Aci s'a
conditiunile nu sant favorabile, nu-si deschid tinut congresul aliatilor cu Napoleon din 5 Febr.
florile, sfint kleistogame (v. ac.); asa Diclipedra 'Ana in 19 Martie 1814.
assinguis, cand seceta e prea mare sau tempeChatsworth, residenta de vara a ducelui de Deratura prea rece, are fiorile inchise, mai inainte vonshire, tanga Bakewell in Derbyshire (Anglia).
de aceste conditiuni fiind deschise.
In castelul de aici a stat Maria Stuart inchisa
Chasna, (arab.) tesaurul Sultanului in Con- 13 ani.
stantinopole. Chasnadar, tesaurar, in deosebi
Chattahoochee, riu in America nord., isvoresce
tesaurarul haremului.
In Georgia ai se revars in Flint, cu care forChasse, (frane.) vnatoare ; un joc de biliard meaza nul Appalachicola (v. ac.); 880 km. lung.,
cu 15 bile. Chasseurs, vnatori.
In parte navigabil.
Chassepot, Antoine Alfonse, n. 4 Mart. 1833, Chatterton, (pron. cetertn), Thomas, poet enlucrator, apoi amploiat la fabrica de arme Saint- glez, n. 1752 in Bristol. Poesiile sale dovedesc
Thomas in Paris ; C. a inventat 1863 o ptt$cd, care o fantasia puternica i sentimente adanci. Din
se incarch pe la culasa si are aprindetor .de causa miseriei s'a otravit in 25 August 1770.
percusiune, fara cartus uniform; mai tardiu C. O editie completa a operelor sale in 3 vol. au
a transformat puaca conform sistemului Dreyse, edat Southey si Cottle (1803).
cu ac de aprins i cartu$ uniform. Aceasta pusca
Chaucer, (pron. =user), Geoffroy, zprintele
la 1866 a fost acceptata pentru inarmarea in- poesiei englezee, n. pe la 1340 in Londra, a luat
fanteriei franceze, sub ntunirea de fusil modele parte la resboiul lui Eduard III in Francia. La
1866,. In resboiul franco-german pusca lui C. 1372 calatoresce in Italia; 1386 intra in parlas'a dovedit superioara sistemului Dreyse, cu ment ; 1389 inspector presto cladirile publice in
care era inarmata infanteria germana.
Westminster. t 1400 in -Westminster. Opere :
Chatan, o grupa de instile in Marea Sudick, Povestiri din Canterbury, o colectiune de 24
spre est dela Selanda nou; au o suprafata de novele, ale caror sujete stint imprumutate din
971 km2. Insula principal e C. sau. Varecauri. Gesta Romanorum, Boccacio i alte carti poporale vechi; Legende despre femei bune; La
Se in de Selanda noua.
Chateaubriand, Francois-Ren, de, scriitor rnoartea principesei Blaunche ; Viata Ceciliei ;
franc., n. la Saint-Malo in 1768. La etatea de poesii, etc. (Cf. Godwin, History of the life and age
20 ani, duya ce facuse studii destul de incom- of C. 2 t. London, 1803; T. R. Lounbury, Studies
plete, vent la Paris si se incerch in literatura. in C., his life and writings, 3 t. Lond. 1S91.)
In 1791 faca o calatorie in America, care i-a Chauci, popor german, care pe la 12 a. Chr.
profitat mult pentru desvoltarea imaginatiunei locuia pe ambele parti ale riului -Weser.
sale. Dup executarea lui Ludovic XVI emigreaza
Chaudeau, sos gatit din vin, oue, zahar si sue
In Anglia, uncle publica Essai sur les revolutions. de lamaie; se servesce la aluaturi i ca beutura.
Inters in Francia, publich in 1800 Atalaq, episod
Chaumont en Bassigny, capitala depart. frc.
din Genie du christianisme (1802); apoi : Ren Marne Suprieure, cu 12,796 loc. (1891). Ad t s'a
(1805), les Martyrs= (1809), Itinraire de Paris incheiat contractul aliatilor contra lui Napoleon,
a. Jerusalem (1811). C. e un insemnat scriitor, 1 Martie 1814.
perioadele sale stint sonore i titmice, e de reChauvin, Jean, v. Calvin. Chauvinismus, v.
gretat lasa, ea ici colea se resimte sfortarea. Ava
o infiuenta preponderanta asupra liter, din prima
Chazari, v. Cazan.
parte al secl. XIX El arettl necesitatea de a rupe
Cheag se. numesce stomacul de miel sau de
ou traditiile clasice si a reimprospta imagina- vitel, uscat i conservat, care servesce la coatiunea prin studiul evului mediu; in acest sens se gularea (inchegarea) repede a laptelui, la sepaconsidera drept initiator al scoalei numite ),roman- rarea casului dela zer ; 1 gr. C. poate coagula
belt, al carui pontifice fa mai tardiu V. Hugo.
30 litri lapte.

www.dacoromanica.ro

Chebra Kadisa

Cheia.

797

Chebra Kadia, (evr.) asociatiune relig. ovr. remalle problematic, cata vreme nu se consulta
spre confirmares speciei, desciiptiuni san diagnose, iconografii i exemplare de herbar.
[A. Pr.]

de ajutorare i inmormantare.
Check, v. Ceo.
Chediv, titlul viceregelui din Egipt dela 1867

incoace ; cuvntul e persian si insemneaza stapan.

Cheer, (engl., pron. tsir), urale.

Chef, (fre., pron. ef), cap (v. si ef). In heraldica se chiama C. partea de sus a unui scut,
ea o fasie, care dup regula trebue sa aiba
din blazon. Poate fi de ori ce coloare i poate
contin inteinsul alte piese heraddice. [O. L.]
Chefal, Muga cephalus Cuy. i Mugil Capito
Cuy., pesci din ord. Acanthopterilor, fam. Mugilidelor. Trajese in Mediterana. Adriatica si Marea
Neagra. In Marea Neagra sant foarte numerosi
si fac migratiuni regulate, venind vara spre coastele Romaniei pentru a-si depune icrele in la-

In musica s'au numit C. (lat. Clavis) prin

secl. X tastele orgai, cari aveau functiunea unei

C., deschicind i inchirlnd intrarea aerului in

tuburile sonore. De aici numele de claviaturd.

In practica se serian pe aceste taste literele dala
A pana la G, cari indican sunetele corespun4e-

toare. In secl. XI sistemul de notatiune a fost

modificat prin introducerea liniilor portativului
literele nu se mai puneau decat pentru a indica puncte de plecare pe unele linii; aceste
litere, cari hotarau numele notelor puse pe liniile
lor si pe cele vecina lor, se numiau claves signatae. Astacti se mai intrebuinteaza: C. lui do,

curile litorale cu apa dulce sau salmastra, anume derivand din litera C i corespumpid lui do

intra in fiecare an in lacurile Mangana, Sint mediu al tenorului; s'a intrebuintat pe toate liGhiol, Razim i Sinoe Liman; in acest din urma niile portativului : pe antaia pentru sopran. pe
se pescuiesc pe fiecare an cate 2-3 milioane a doua pentru mezzo sopran, pe a treia pentru
kilograme. C. sosesc In totdeuna in bancuri mari, altist, pe a patra pentru tenor; rt4i dispare din
pe cari pescarii le observa dela distanta. Carnea ce in ce din musica vocala, in musica instrulor e fearte gustoasa si se consuma mult proas- mentala persistand pentru viola si notele acute
pata. Se fac irisa si multe conserve de C., in ale violoncelului si ale fagotului. C. lui sol, deri-

speeial marinate si licuiini (C. afumati). Icrele vand din litera G si corespunOnd lui sol grav
0.-lui se prepara de asemenea i dau un product al sopranului; se intrebuinteaza pe linia a doua
foarte apreciat i scurnp, numit Butarg. Ele se a portativului, pentru toate vocile i instruprepara uscandu-se ovariele i fermentandu-se, mentele din jumetatea superioari a claviaturei,
apei se in Mese in ceara. (Cf. Antipa, Lacul Razim si notatiunea asa (lisa uniforma, adoptata de unele
pescariile sale. Buc., 1894.) [Dr. Gr. Aritipal
musici militare tinde a generalisa intrebuintarea

Chefneu, un francez, care dimpreuna cu sotii ei chiar pentru instrumentele grave. A fost insei Bagarre i Lincourt a infiintat 1830 in satul trebuintata un timp si pe linia antilla a porta-

Miroslava de Muga Iasi un pensionat francez. tivului. C. lui fa, deiivand din litera F, pi raIa$ii erau pe atunci un centra de cultura fran- portandu-se la la mediu al basului, se intreceza, lucru reinas anca de sub domnii greci dala buinteaza de obiceiu pe linia a patra, pentru
finele sed. XVIII, cand gasiin o sama de francezi vocile i instrumentele grave. A. fost un timp
ca educatori la diferite curti domnesci si boie- intrebuintata pe linia a treia, si chiar pe a cincea.
resci. C. a remas in teara si s'a iurudit ce o Numele de C. se mai da cuielor sau surubusuma de familii moldovenesci. In institutul dela rilor, ce servesc a da o rnai mara san mai mica
Miroslava a invtat carte mai toata tinerimea tensiune coardelor sonore, i instrumentuliti in
moldovana pe vremea regulamentului organic. forma de T, ce servesce acordorului pentru a
Curn se inveta i cum se traia in acel pension, intoarce aceste Ejuruburi
[T. C.
cetim in prima incereare Merara a lui M. CoIn g e ologi e se numesc C. deschiderile progalniceanu, Primul meu amor, Iasi, 1842, re- duse in roce dure prin actiuni mecanice, si in
produs apoi in 4iarul Evenementul din Iasi cari circula apele unui riu torential. S. e. Canon
In 1893.
din Colorado. Acest Canon este C. cu pareti
Chehaia, (turc.) intendentul Domuului. Ch. beiu, abrupti, aproape verticali, ridicandu-se pana la
al doilea comanclant al ienicerilor. V. Celaje
inaltimi de 1000 si chiar 1800 metri. (Cf. Trait

de Gologie de Lappareut, Paris; Gilbert in

Chei, La , cataracte de o frumset admi- Wheelers Report, 1875, p. 71.)
rabila ale riului Bistrita in Rom., j. Suceava,
C. in mitol. grec. Atena singura scie despre
Capuchehaia.

aflatoare intre Bogolinul i Geamalaul.

Cheia, unealta pentru a deschide sau inchide
un lacat. Figurat: punct strategic, care inchicle
o regiune, apoi in sciintele naturale o metoda

oarecare de determinare. In botanica s.

e.

C. chiliei, in care fulgerul lui Zeus zace sigilat.

In povest. rom. se predau unei fete, ori unui
ft, fuimos C. unei curti cu porunca, ca in atare
chilie sa nu intre ; fata ori fetal filmes des-

chide si chilia oprita, in care de regula sfint

vejad a determina o planta neeunoscuta se fo- lucruri minunate, s. e. ochianul, eu care se vedea
losese chei, prin cari cu ajutorul caracterelordiag- Doamna Chiralina, etc.
[Atm.]
nostice se stabilesce pe rnd clasa, familia, genul
Cheia, nurnire topografica in Rom. 1) Ch.,
si in fine specia. Cand caracterele diagnostica munte pe frontiera la stanga Buzeului, in punctul
se baseaza pe antiteze de caractere succedane, pe unde acest riu T'Ara in R,om. 2) Ch., mime
atunci C. se nurnesee analiticd, cand este de a de muute in j. Valcea; pornesce din muntele
compara o intreaga serie de caractere clasifica- Breota intre riurile Ramnicu i Olanesci, ter-

torice cu alta sau alte multe, C. se numesce minandu-se aproape de confluenta acelora. 3) Ch.,
sinteticd (comparativa). C. analitice se intrebu- loc isolat in j. Buze u, com. Pisan ; aici in
inteaza cu preferinta cand e verba de a ajunge mijlocul muntilor de piatra se vcl ruinele unui
degraba la resultat, acesta insa in considerarea palat, pe care traditia Il atribue Doamnei Neaga;
caracterelor artificiale, cuprinse in astfel de C., langa acole ruine se gasesce o sorginte de lipa

www.dacoromanica.ro

798

Cheia Teleajenului

rninerala, ce confine sulf 5i fier. 4) Ch., com.

rur lu

Chemotactism.

Chelicere, prima pareche de falci la arachnide ;

Vale a, formata din cat. Ch. si sinonitn ca mandibule.

Gurguiata, cu 804 loc.; are 2 schituri: Ezeru Chelidonin, substanfa chitnia, alcaloid, ce se
si Bradu, si o biserica. In raionul com. silut extrage din radacina si frunzele plantei Chelij.

preste 16 isvoare Cu apa minerala, Orla acum

ueanalisate. In valea lunga si in alte locuri se
ved sapaturi, din cari s'a scos aur.
Chela Teleajenulul, manastire de ca/ugari in
Rom., j. Prahova, aproape de pasul Bratocea.
Biserica actuala s'a zidit la 1835. Manastirea
are 47 oalugari, tofi betrni i infirmi.

Cheia Turqii, creptura de stiinca in Trs.,

cottni Tarda-Aries; strataie sirul de munfi din
stnga Ariesului. C. are o lungime de circa
15 km.; lfimea variaza, in crite un loe e abia
de 5-8 ni.; parefii de calciu sfint aproape
pretutindenea verticali si numai ici-colea acoperifi de tufis Prin C. curge pareul Petridei.
E o frumsefa a naturei.
Cheiat, in Birma greutatea unei bare de argiut de 16.556 gr. in valuare de 3.6791 frci.

donium majus L.

Chelidonium L., (botan.) gen monotipio din

fam. Papaveraceelor, trib. Eupapavereelor, cuprinde plante erbacee ramificate, vivace, ce
confin in interiorul lor un suc galben portocaliu,
acru si caustic. Unica specie Ch. majus L.,

cunoscuta de popor sub numirile de Ros t o-

pasc, Rostopaste, Negelarif a, etc.,

cresce in Europa, Asia temperata 5i in America

uordica. Prin parfile noastre cresce mai cu sama

prin locurile umbroase de pe lng locuinfe,

garduri, ruini si stnci. Sucul veninos al acestei

plante este intrebuinfat la feara pentru a vindeca
negeii, din care causa se si numesce Negelari f a.

[Z. C. P.]
Chelie, plesuvie (v. ac.).
Chelifer cancroides, v. CArcel.
Cheliferide, familie de arachnide, pseudo-scorCheilitis, intlamafia buzelor.
Cheilon, ( Chilon), unul dintre cei septo in- pione, cuprinde genul Chelifer si Obisium ; traiesc
felepfi ai Greciei. Lui C. i-se atribue cunoscutele In muschi, sub scoarfa arborilor, in herbarii si

sentir* : Gnothi seauton (Nosce te ipsum, In carfile vechi; se nutresc ca insecte mici.
cunoasce-te pe tine insufi) si Meden agan
Chelone L., (botan.) gen de plante erbacee
boreal-americane din fam. Scrofularineelor, trib.
(Ne quid nimis, nimio nu e prea mult).
Cheiloplastica, formare prin operafie a buzei,
acoperind a-stfel o pierdere de substanfa.
Cheine-Stokes, fenomenul lui C., fenomen respiratoric ; respirafia devine periodice mai frecuenta si mai profunda, dar iarasi se modereaza,
Orla ce inceata cu totul; dupa o pausa oarecare
incepe din nou fenomenul. Se observa la anumifi
morbi de mima, la lesiuni sau emoragii cerebrale.
Cheiranthus L., (botan.) gen din fam. Cruciferelor, trib. Arabideelor, cuprinde vr'o 12

specii de plante erbacee sau subfrutescente,

acoperite cu peri bipartifi, bisanuale sau vivac,

respndite priu regiunile temperate din Europa,

Asia, Africa si din America nordica. Dintre

speciile acestui gen insemnam pe a Cheiri L.,
foarte mult cultivar prin gradini pentru fiorile
sale odorante, si cunosciita sub nuniirile roma-

nescide Miesandr, Micsunele ruginite,

etc. Prin cultura s'au obfinut mai multe varietafi horticole.

Cheloneae, foarte inrudit cu Pentstemon (v. ac.),

de care se disting esenfial nuinai prin semnfa

aripath. In Europa se cultiva specii de Ch.,

s. e. Ch. obliqua L. s. a., ca plante decorativo

rustice.
[A. Prd
Chelonieni, (Chelonia), ordin de reptile cu corpul protegiat de. o carapace ; cuprinde: broasca
festoasa (v. ac.)

Chelsea, suburbiu al Londrei, pe dreapta

Themsei, 96,272 loc. (1891); casa de invalidi

(Chelseahospital); orfanotroliu militar ; gradina
botanioa renumita.
Cheltenham, oras in cottul engl. Gloucester,
42,914 loc. (1891); isvoare de apa minerala.
Chemarea sf. Duch, rugaciune ori invocarea
darului spiritului sfnt. C. sf. D. se face la skifirea apei, a oleului, la chirotonire, dupa consecrare, iar ca rugaciune se dice de regula la
inceputul rugachmilor publico, apoi la serbatoarea Rusaliilor.

[Z. C. P.]
Chemare in judecatA, la Romani si la Francezi,
Cheiroptere, mamifere sburatoare, cu membrele
auterioare aliforme, cuprind aniinalele cunoscute se facea oral, de reclamant, la domiciliul pa-

rtului si in presenta martorilor. In urina se

sub denumirea populara de filia. (v. ac.)
Cheirospasmus, morb de nervi, in urma in- facea tot oral, dar prin rnijlocirea unui trimis
cordarii prea mari, la individi, a caror ocupafiune (inissus). Acest sistem se intrebuinfa in vechime
pretinde miscari mici dar complicate de mana si in Rom., unde se facea prin aprodi. Astadi
in special de degete (scriitori, violinisti, pianisti, se face prin portarei. Semnificafiunea se poate
cusatorese, etc.) Consista in o anomalie a con- preda la persoana, la domiciliu sau, in oarecari
tracfiunilor muschilor respectivi, din care causa imprejurari prin publicitate.
Chemia, v. Chimia.
pacientul este couturbat in exerciarea ocupaChemnitz, oras in Saxonia, capitanatul Zwickau,
fiunii sale obicinuite printr'un fel de infepenire
a mnei, mai des a degetelor in momentul cnd liinga riul C., 138,955 loc. ; judecatorie, camera
de comerciu si industrie, scoala technica si de
se pune la lucru.
Chelae, (lat) a patra pareche modificatit de architectiuu, gimnasiu, gimnasiu real. C. e primul
membre toracice ale unor crustacei, ca crabul, oras industrial al ferii si al doilea in privinfa
comerciala ; fesetorh, fabrici de masine si ciohomarul, etc.
Chelard, Hyppolyte Andr Jean Baptiste, rapi ; tipografii, etc.
Chemotactism, (botan.) m4cdri chentotactice,
compositor frc., n. 1789 in Paris ; peutru opera
sa Macbeth (textul de Rouget de Lisle), a chimiotaxice. Miscari de direcfiune exercitate de
ajuns conducetorul capelei din Mfinchen, uude organismele elementare (Bacterii, Myxonlyeete,
a iuscenat opera sa cea mai loma Die Iler- Alge, Infusorii, Protozoare, etc.) si de corpi reproducetoii mobili (anterozoi4i, zoospori, etc.)
rnanusschlacht. t 1861 in Weimar.

www.dacoromanica.ro

Chemulpo

sub influenta substantelor chimice, neegal distribuite in inediul incungiurator. Aceste miscari
pot fi de atractiune (Ch. positiv), ori de repulsiune (Ch. negativ), mai accelerate, ori mai in-

Cheresig.

799

regiunile temperate ale globului ei foarte rar si

priu regiunile tropicale. Dintre numeroasele specii,

ce se afla in partile noastre mentionam urmatoarele : C. hybridum L., ntunit vulgar Talpa
cete. Natura substantelor chimice, ce deter- gascei, Buruiana de buba rea. C. urmina miscarile, e foarte variabila; asa pentru bicum L., C. murale L., vulgar Frunza de
dirigearea anterozoidilor spre oosfera din arche- potc a, C. Vulvaria L, C. Botrys L. numit
gonul ferigelor, e acidul malic; oxigenul dirige T am 'AWL', etc. Fructele de C. ambrosioides L.
tniscarile microbilor, etc. In genere se poate din Mexico sant intrebuintate ea autihelmintice.
dice, ca substantele chimice, folositoare orga- Infusiunea de C. Botrys L. se intrebuinteaza
nismului influentat, stint positiv chimiotropice, contra tusei catarale, contra astmei pi ca anticele vatmatoare (otravuri, antiseptice), negativ helmintic. Frunzele de C. Bonus Henricus L.
Ch., cu toate ca, in unele casuri, acestea din se mananca ca si spanacul, iar C. Vulvaria L.,
urma pot fi si positiv Ch. Multe fenomene de care are un minis tint, se intrebuinteazii contra

viata si de miscan se explica prin Ch., s. e. boalelor nervoase si mai cu sama contra histeriei.
atractiunea spennatozoidului de catra ou spre
a-1 fecunda; mi$carile globulelor albe (fagocyte)

[Z. C. P.]

Chenotaf, v. Cenotaf.
Cheops, (la egipteni Khufu, rnai tardiu Sufu),

din sange si rolul lor in aperarea contra microbilor si altor cause de bou; miscarile cu oare- rege egiptean din dinastia IV, a. Chr., cam pe
care regula, inteo anumita directie, a proto- la 2709. Despre domnia lui se scie ca" a luptat
zoarelor i plantelor inferioare mobile, intr'un contra Beduinilor din peninsula Sina. Piramida
inediu lichid, etc. In aceste diferite casuri au lui C. de langa Gizeh original a fost de 146-5 in.
experitnentat lumen* invtati, ca Pfeffer, Ver- (adi 137 m.), basa 233 ni. (adi 227 m.) lata, prin
worn, Engelmann, Metschnickoff, etc. Explicarea armare cea mai mare zidire a lumei, construita
fenomenelor i causelor intime nu se scie bine ; din circa 2.300,000 pietri cioplite. In asa numita
se crede ca ar fi datorite reactiunilor chimice camera regala se poate ved coeciugul lui C.,
dintre organism $i substanta activa, de unde ar cioplit din granit rosu, fara coperemnt si fara
proveni forte centrifuge sau centripete, adeca inscriptie. Piramida e situata in mijlocul unui
de repulsiune sau de atractiune, spre centrul de oras-citniter, uncle se ingropau fruntasii din
difusiune al substantei chimice.
[S. t. R.]
epoca lui C. Dintre cele trei piramide mai mici,
Chemulpo, cel mai insemnat dintre cele trei cladite spre est dela piramida lui C., dupa Herodot
porturi conventionale din Corea, pe termurul una este a ficei lui C.
[T. F.]
vestic; este portul capitalei Sul. Se imparte in
Chepheus, dupa mitol. gte. rege al Aethiopiei,
cartierul indigen, iaponez, chinez ei al strainilor. barbatul Cassiopeiei si tatal Audromedei.

Chnier, Iosif Maria, poet frc., n. 28 Apr.

1764 in Constantinopole, membru al clubului

lacobinilor si al adunarilor legislative liana in
1804. La propunerea lui s'a hotarit infiintarea
scoalelor poporale. Dela 1803 inspector general
al instructiunii. t 10 Ian. 1811. C. e cel mai
de frunte autor dramatic pe tirnpul revolutiunii

Chque, v. Cec.
Cher, afluent navigabil pe dreapta riului Loire ;

isvoresce in muntii Auvergne; 320 km. lung.

Dupa acest riu s'a numit Departamental C.,
7302 kin9., en 359,276 loc. (1891), capitala Bourges.

Cherbourg, capitala unui arondisment frc. in

depart. Manche, 38,540 loc. (1891); port fortificat,

fro., al carei spirit se resfrange in toate pro- cel mai tare port militar al Franciei, ca 3 basinun
ductele sale literare. Tragedii: Charles IX mari, inceput de Napoleon 1803-13, tenninat
(1789), Jean Calas, ou l'cole des juges (1792), 1838. Arsenal, docuri mari ; port comercial.
Caius Gracchus (1793), Fnelon (1793), TimeCherbuliez, 1) C., Antoine Elise, publicist frc.,

lon (1795), Philippe II, Tibre (1819). A mai n. 1797; 1826 prof. al dreptului in Geneva,
scris epistole, poesii satirice ei ode. Chant du 1853 docent la academia din Lausanne, pe urma
depart e tot asa de cunoscuta ca Marseillaise. prof. de econ. polit, la politechnicul din Zrich;
(Cf. Labitte, M. I. C. in Revue de deux Mondes, -1- 1869. Ser. princ.: Prcis de la science cono1862, 2 vol. 2) C., Victor, nepotul lui
tau. 1844.)
A., n. 1829 in Geneva, trai dela 1864 in Paris.
Chenille, (f re. omida), un fel de panglicute mique'

tesute din matasa sau ata; seamna cu omida. Scriitor productiv, a publicat opere politice, de

Chenopodiaceae, (botan.) familie de plante di- ist. artelor si romane. 1881 membru al Academiei.
cotyledonate erbacee, anuale sau perene, uneori
Cherechiu, (magh. Kerek), com. mica in Ung.,

arbu$ti. Se ciumsc vr'o 520 specii, respandite cott. Arad. Apare in documentele publice la
pe toata suprafata globului, unele cresc pe malurile marilor si ale lacurilor, altele prin locuri
inculte $i cultivate, pe langa locuintele oamenilor,
cele mai multe prin regiunile temperate $i foarte

1326. Are 363 case, cu 1844 loc., (1661 Romani

gr.-or.) Teritorul e de 5438 jug. cat., tot arator,

produce cereale foarte bune de tot soiul; indus-

trie de casa, pomarit, stuparit, prasire de cai,

putine prin regiunile reci i tropicale. Aceasta vite cornute, oi si porci.
[t]
vasta familie se divide in urmatoarele 12 triburi:
Chenopodieae, Atripliceae, Champhorostneae,
Corispermeae, Polycnemeae, Chenoleae, Salicornieae, Suaedeae, Salsoleae, Sarcobatideae, Eubaselleae, Boussingaultieae.
[Z. C. P.]
Chenopodium L., (botan.) gen din fam Chenopodiaceelor, trib. Chenopodieelor, cuprinde plante

erbacee, uneori lernnoase la basa, anuale sau

perenale. Se cunosc vr'o 50 specii, ce cresc

Cherehq, (magh. Kerlin's), com, mare in Ung.,

cott. Arad. In analele publico apare la 1334.

Are 410 case ca 2621 loc., (2384 Rom. gr.-cat.)

Teritorul: 7516 jug. cat., pamnt arator, produce tot felul de cereale; industrie de casa, pomarit, matasarit, prasire de vite
oi
si porci.
cornute+i
c
Cheresig, (magh. Ktirtisszeg), com, mare in
Ung., cott. Bibor. In analele vechi apare 1323

www.dacoromanica.ro

800

Cherestea

ca opid cu fortareata. Are 201 case cu 998 loc.

(939 Rom.) Teritorul: 3601 jug. cat., pamant
arator, foarte fructifer; industrie de casa,
parit, prasire de cai, vite cornute, oi si 'porci.
Ladislau IV, regele Ungariei, aici a fost ucis de
catra Cumani la 10 Iufie 1290.
Cherestea, v. Lemn.
Cherhana, local de deposit al instramentelor
de pescuit, cat si local uncle se aduce pescele
dela balta pentru a fi impachetat pentru expoditie la piata sau pentru a fi taiat si pus la sarat.

Chesarie.

Desbinarile interioare i-au slabit; batuti prin

Chatti i Longobar4i deja dela sed. 1V dispar
din istorie.

[T. F.]

Cheruvic, cantarea solemna dela liturgie,

care preotul {ri credinciosii, cu ocasiunea aducerei

sf. daruri, marturisesc, ca in chipul Cheravimilor

adue lui Dumnedeu cantare intreit sfanta.

Cheruvimi, (singular cherub. ; grec. inseamna
tare, tiner), dupa Archangeli clasa superioara
ceata ingerilor; dupa visiunea profetului Ezechiel
si a sf. loan, C. incungiura tronul lui Dumnerleu,

O C. consta eel putin din 2 carnere ea pareti preatnarind puterea rnajestatii divine. In testagrosi isolatori de ealdura, adeseori de stuf ; in mental vechiu C. se amintesc ca pazitorii raiului.

una se fac saratoriile, iar in alta se taie si se In cortul legei vechi, mai apoi in Manta sfintelor
spala pescele. Toata delta Dunarii i coasts Mari din biserica Ierusalimului, erau posi doi C., cari

Negre e plinit de asentenea C., din cari uuele acopereau chivotal legei noue. In visiunea lui
foarte sistematice, ca s. e. la sf. Gheorghe, iar Ezechiel, C. au figura de ern, capul insa, afara
altele foarte primitive. (v. Dunare Pescarii.) de fata omeneasca, mai are si fata unui leu,
[Antipa.]

(magh. Surtakr), com. mica in Ung.,

cott. Arad, situata pe termurii riului Alms.
In actele publice apare la 1332. Are 388 case
Cu 1887 loc., (1848 Rom. gr.-or.) Teritorul:
4486 jug. cat. arator, produce tot soiul de
cereale bane; industrie de casa, vii, (vinul rosu
dela C. are bun rename); pomarit, stuparit,
sire de cai, vite cornute si porci.
Chermes, insect inrudit Cu phyloxera, famil.
Aphidelor, ord. Hemipterelor.
Cherokel, popor indian in America de nerd,
Cheri,

taur si vultur (chipul Evangelistilor) cu ochi nenumrati i co 4 aripi, lar in visiunea sf. loan
(in Apocalips) tot figuri deosebite, acoperite cu

ochi si eu sese aripi.

Cherville, Gaspard-Georges, Marquis de, literat Inc., n. 11 Dec. 1821 la Chartres, mai

("titanu colaborator al lui Alexandra Dumas, tatal,

cu care a scris o lunga serie de romane. Mai

tardiu serse si singur mai ales opere de cynegetica, de viatii campeneasca si educatie a
poporului. Scrieri principal : Histoire d'au trop

bon chien; Pauvres bates et pauvres gens;

apartine grupei Appalachilor ; dela 1838 restrinsi L'histoire uaturelle en action; Coutes de chasse

pe teritorul indian. C. Ant cei mai cultivati et de pache ; Les bates en robe de chambre ;
dintre indiauii nord-americani, au regim i legi, Les oiseaux de chasse ; Le gibier plume ; Les
scoale, scriere proprie, tipografii, industrie si mois aux champs; Au village ; Les chiens et
comerciu.
les chats, etc.
Cherso, insula in sinul Quarnero (Istria), 330 km'.
Che,a, (magh. Kishza), coin. mica In Ung.,
cu 8280 loc., capitala C. 4725 loc., eras cu port. cott. Biller, in vales Crisului repede. Are 310
Cherson, guvernament rusesc langa Marea case cu 1453 loc., (1336 Rom.) Teritorul : 2843 jug.
Neva, 71,284 km'. si 2.137,836 loc. (1886); cat., pamant arator ; industrie de casa, pomant,
ses Indus in parte cu stepe ; oierit infioritor. stuparit, prasire de vite cornute i porci.
Capitala C., la gura Niprului, are 63,811 loc.;
Chesapeake, (pron. cessepic), sin de mare pe

cetate intarita, port, santier; orasul a fost fundat coastele estice ale Americei de nerd, statul Vir-

1778 de Potemkin cu menirea sa fie capitala ginia ; 320 km. lung ; in C. se varsa riurile : SusqueRusiei sudice.
hannah, Potomac si James. Pe langa acest sin
Chersonesos, (grec.) peninsula. C. thracica, srint asezate orasele Norfolk, Washington si

peninsula thracica, langa Dardanele, acum penins. Baltirnore.

Gallipoli ; C. taurica,penins. tauri ea, acum Crimea ;
Chesarie, 1) C., episcop de Rimnic, barbat
C. cimbrica, Jiitlancla cu Schleswig-ul.
binemeritat de literatura. C. era ucenic al miCherubini, Luigi, compositor ital., n. 1760 in tropolitului Grigorie II, ca care lucrase la traFlorenta, t 1842 in Paris ; unul din cei mai ducerea multor carti, de oarece cunoscea bine

faimosi contrapunctisti moderni, fost director al limba efina ; la aceasta ocupatiune avea de coleg
Conservatorului din Paris, unde se stabilesce in si pe viitorul mitropolit Filaret II. Dupa ce

1786. Studiile musicale si le-a facut intro altii C. fir hirotonit episcop in 1773, el se oferi,
cu Sarti la Bologna. A scris foarte malt si total e impreuna ca Cosma, episcop de Buzeu, de a
remarcabil prin inteliginta profunda a contra- tipari cu cheltuiala lor mineele traduse de Gripunctului i severitatea stilului. In musica lui gorie. Reorganish deci tipografia dela Rimnic,
bisericeasca e celebra ca drept cuvnt la Messe si incept' publicarea acestei opere voluminoase.
du Sacre , scrisa pentru incoronarea lui Napoleon.

Morita' seu principal inn consta in prefata

Iutre opere cele mai insemnate stint : Les Deux redactata de dinsul la fiecare velum al lunei.
Journes, Faniska, Medea., Lodoiska si Anacreon. Acolo el explica insemnarea lunilor dupa noCa prof. de compositie la Conservator, a lasat un tiuni istorice si mitologice ; vorbesce despre
Curs de Contrapunct $i Fuga i intre elevii lui nu- datinele romane remase la Romani ; ba se av6nta
mera pe Zimmermann, Auber si Halevy. [T. C.]
chiar in naratiuni istorice, vorbind despre desCherusci, cel mai vestit popor al Gertnaniei voltarea cultului dela apostoli incoace, reproantice, amintit mai antaiu la Cesar. La inceput C. ducand evenimentele bibfice din ambele testatraiau in bune relatiuni cu Romanii, mai tarldiu rnenturi, dar mai vtktos tractand istoria poporului
usa sdrobiud legiunile lui Varus in padurea seu cu =ICA vioiciune i iubire de patrie. Astfel
teutoburgica, s'au pus in fnintea triburilor ger- In mineiul din Ianuarie descrie originea Romane si au format asa numita alia9attl cheruscd. manlier, iar n cel din Novembre trece sub

www.dacoromanica.ro

Cheshire

Chezoane.

801

ochire repede bata istoria romanii, pe care o se aret aderent al comerciului liber, 1860 se-

Imparte In patru perioade: 1) cea ante-romana ; nator. lmpreuna cu Cobden conlucrit la tratatul
2) epoca resboaielor pang la Negru-Voda; 3) a de comerciu intre Anglia si Francia.
zidirii manastirilor pttn la Maleja Basarab; 4)
Chevauxlegers, clasa inferioara a luptatorilor
a talmacirii cartilor palm in dilele sale. El nu calari din evul media, aveau cai mici i de patina
puta termina publicarea mineelor, caci muri valoare i eran armati usor. (V. art. Cavaleria.)
subit la 9 Ian. 1780. Filaret a continuat lucrarea
Cheve, (Kevce, Keve, astadi Cabin, in Banat,
dela Aprilie pana la Septembre, completand astfel cott. Timis), se pomenesce ea intaritura fines in
numeral celor 12 minee. (Cf. Xenopol, Ist. Rom. secl. VII, pe cand stapaniau Bulgarii asupra
V, 731-32; Melchisedec, Schite biogr. s.s. lui malurilor dunarene. In C. a cautat Glad, prinFilaret II. Roman, 1886.)
[--] cipele Timisanei, ape-rare contra atacului lui
2) C., (Constantin Cdpel(intl), episcop de Buzeu Cadusa Zoard i Boita, beliducii lui Arpad (896) ;
dela 1825-1846; n. 1784 in Bucuresci, unde Maghiarii tusa an darimat portile cetatii si Glad
se si cualificit mai ales in limba IA lit. elina; dupa troj (lilt) a fost silit sa inchine cetatea;

tot aici deschise o scoala privata ; epp. losif ins a remas si mai departe in posesia cetatii.
al Argesului Il introduse in vista monachala Dupa ce Ahtum a fost invins prin Cianad si
si Il facia diacon, apoi preot curator al metohului acesta a ocupat local de comite (ban) al tenAntim din Bucuresci; rnitropolitul Grigorie
torului timisan, la inceputul secl. XI s'a format
numi econom al Mitropoliei si in sfirsit Gri- comilatul C. Ludovic I, regele Ungariei, priu
gone Ghica Ii incredint la 1825 episcopia ordinal sea din 25 Iulie 1366, alunga preotii de
Buzeului. C. desvolta o activitate din cele mai ritul grecese din C., ii da preste botare si in
binecuvntate In eparchia sa; restaura episcopia local lor aduce popi catolici din Dalmatia. Re-

o ineungiur cu marete palate si grdini gale Sigismund la 1432 formeaza separat teritor
asa, ea deveni cea dintain in teara; constru de aperare intre Dunare si Timis (Temeskuz)
palatal seminartilui si un altul pentru tipografie ; Oita la Sevenn, pe care Romtuaii, Slavii, s. a.
si

ridie din temelii o multime de biserici, reac- cu banderiile lor i comitatul C., Ciscad, Timis,
tiva tipografia, din care iesira scrieri numeroase; Torontal si Caras aveau

infiintit o scoall nationala in Buzeu

i apoi

scuteasca. Sub Matia

Corvin, la 1459, s'a intamplat o itnigrare de

semitutrul, o scoala de music-a bisericeasca, din Srbi sub conducerea lui Stefan Brancovici, Riau
care iesirti multi cantareti ca cei dintaiu ai terii, Gregorieviei si Paul Birini i colonistii acestia
,si In sfirsit o scoala de pictura, pentru a in- au fust asezati in C., Timis si Horona (Palanca).
troduce si in pictura bisericeasca un nou stil Paul Chinez la 1482 intaresce cetatea C. cu paoriginal si romanesc In local picturei bizantine, lisade; pe la 1500 insa aceasta intaritura era

decadute cu total. t 30 Nov. 1846. (Cf. B. Ior- ruinata si nu mai avea nici o importanta stragulescu, Diet. geogr. al j.-lui Hazen, 1892.) tegica. Gaud a incetat comitatul C. nu se scie

[nt.]
positiv, probabil ca odata cu catastrofa dela
Cheshire, comitat ltuaga termurul vestic al Mohaci (1526). (V. Banat.)
[E. Tr.J
Engliterei. 2659 km2., cu 730,052 loc.; economie
Cheviot, (pron. cevit), fel de postav fin si
de vita, (branza de C. sau Chester), ocne de pelos; se fabric mai ales in Anglia si Scotia.

sare ; fabricatiune de bumbacitrii.

Cheson, v. Chezoane.
Chester, I) C., oraf in vestal Engliterei, 37,105
loc. (1891); catedrala, episcop protestant ; 8 tirgun de branza; pana la 1888 apartinea cottului
Cheshire; 2) C., ora' in Pennsylvania (America
de nord), lingo. Delaware, 20,226 loc., santier.
Chesterfield, oras in Derbyshire (Englitera),

cu 13,242 loc. (1891); industrie de matan

buinbac; mine de carbuni de piatra, de fier

Chevreul, Eugen, chimist, n. 1786 in A.ngers,

1824 director al vapsitoriei reg. de gobelinuri,

1830-79 prof. in Paris unde t 1889; binemeritat pe terenul chimiei colorilor i grasitnilor.
Ser. princ.: Recherches chimiques sur les corps
gras ; Histoire des connaissance chimiques , etc.

Chevron, (franc) tresa, galoane; pantlicile ce

le poart militarii pe maneci spre o deosebi

gradurile.

Chevzuri, popor caucasic, in guy. rus. Tifus;

plumb. In St. Dinity Churcht( e ingropat George vr'o 7000 sufl., vorbesc limba georgiea in dialect
Stephenson.
Canalul C., 74 km. lung, duce vechiu. Sant crestini, iubitori de arme. Se ocupa

dela orasul C. la Trent.

cu prasirea vitelor i stuparitul.

C., insule grupa de insule In Oceanul Pacific,
Cheyne, v. Cheine.
spre vest dela capul nordic al Caledoniei noue,
Chezdi-Norheiu, oras cu magistrat regulat in
0.8 km2., bogate in guano; dela 1879 ale Fran- Trans., cott. Treiscaunelor, cu 4700 loc. Socui ;
cezilor.

tribunal, judecatorie cercuala, notariat public,

Cheu, (f re. Quai), constructittne ridicati dea- perceptorat, gimnasia infer. cat.; industrie de
lungul unut curs de apa pentru a impiedeca olarit i mobile, fabrici de spirt bere; coa permite vaselor sa acosteze la ruerciu vioiu.
inundatille'
dinsul
pentru a efectua descarcarea marfarilor
Chezoane, (franc. Caissons), camere de lucru
debarcarea pasagerilor ; servind astfel pentru la fuudatiuni cu aer comprimat. Pentru exedepositares marfurilor i facifitarea circulatiunii cutarea sapaturilor la fundatiuni sub ap, caud
In port. C. se fac de lemn sau de piatra. aceste unneaza sa atioga adancimi mai man,
Cheagiu, taxa pentru cheul dintr'un port, drep- se intrebuinteaza nisce camere cilindrice de
tul de port.
fier, dise camera de lucru. sau C., cari au In
Chevalier, Michel, distins economist frc., n. plan forma temeliei ce urmeaza a se executa,

13 Ian. 1806, t 28 Nov. 1879; 1840 prof. de au o inaltime de vr'o 2-10 m., n'au fund (par-

economie poi. la College de France, 1841 ingi- doseala), paretii i tavanul lor sant compuse din

ner sup. montanistic; ales 1845 in parlament tabla de fier de o grosime variabila intre 5 si

www.dacoromanica.ro

802

Chzy

10 mm., cu imbinarile perfect etano i sprijinite prin console si putre tot de fier, i in care
sutlandu-se printeo pompa aerul comprimat, apa
vine impinsa afara, i lucratorii pot face sapaturile necesare. Intrarea i iesirea din C. se face
prin cosuri, cari se termina Cu un aparat, numit
camera de ecuilibriu, care are rnai multe poili
anticamere ce se pot pune, prin robinete speciale, in comunicatie, dupa necesitate, cu aerul
exterior sau cu aerul comprirnat din interior, si
cari servesc la intrarea i iesirea lucratorilor,

Chibrite.

2 Sept. 1701 armata franceza-spaniola; comandata de Villeroi.

Chiaroscuro, temen de picturii, imitatia efec-

telor luminii, care pune n evidenta punctele,

asupra carora cade, i lasa in intunerec pe celelalte ; predominares partilor intunecoase i prin

contrast efectul cu atilt mai pronuntat al celor

luminoase. Pictorii cei mai cunoscuti in acestgen :

primitivii Baldung Grien, Matthias Griinewald,

apoi celebrii Corregio si Rembrandt.
Chiasmus, (grec) figura stilistica ; consista in

la descarcarea in exterior a materialelor escavate, oranduirea partilor propositiunii in forma in-

si pentru trecerea in C., la sfirsitul lucrarii, a crucisata dupa litera X sau sema a b b a.
betonului, ce urmeaza sa o umple. Prin saparea
In C. acesta se scoboara in painnt, iar pe dea-

Chiastolita, mineral, v. Andalusita.

Chibele, (110de), o 4eitate din Phrygia ; la

supra tavanului lui zidarii rolica zidaria, care vine Greci se identifia cu Rhea, sora lui Chronos, la

mentinuta in totdeuna la o inaltime mai mare Romani se numesce Magna Mater; a'a venerat
deck nivelul apei. Oprindu-se fundatiunea peutru ea zina a paintuttulai i fructuositatii; cultul ei
ca a atins de painentul sanatos, si umpl6ndu-se a fost de caracter orgiastic.
[Atm.]
C. cu beton, se demonteaza cosul si camera de
Chibrite, betisoare impregnate la un capet ca
ecuilibriu, completandu-se apoi zidaria pilei dupa materii intlamabile, cari se aprind prin frecare.
planurile proiectului. Prin fundatiunile cu aerul C. stint o inventiune foarte recenta. Dela 1823
comprimat nu se pot atinge adancimi mai mari *la la 1832 s'au incercat pentru prima data
decat 35 in. socotite dela mvelul apei exterioare, diferite compositiuni chimice, cari aveau de scop
pentru ea e primejdia pentru viata lucratorilor, a inlocui vechile briquete (animare). La 1831

cand se depasesce presiunea de 3 atm. ,/2 cat St. Miner din Viena isbuti pentru prima data
e necesar pentru a impinge afara din C. o co- sa produca in cantitati mari (un lucrator putea
loana de apa de 35 ni. In Romania s'au exe- face liana la 400,000 de bete pe (JI) betisoare de
cutat fundatiuni cu C. la podurile presto Dunare Pinus austriaca, impregnate la un captain cu
Borcea.
substante chimice, cari indeplineau bine scopul
Chezoanele de munitii stint cutii metalice, &e- cautat, de a procura cu inlesnire foc. La 1833
zata in limner de doue (una la ante-tren si alta la St. Miner si I. Preshel inflintara prima fabrica
arier-tren) pe un car en 4 roate. Forma si dimen- mare de C. de pasta cu fosfor si chlorat. lnainte
siunile lor variazii dupa cum stint destinate a de inventiunea lui Riimer se respandisera in Eutransporta munitii de infanterie sau de artilerie. ropa nisce C. cu pucioasa, cari aveau inconveChzy, Helmitte Christiane de, n. de Klencke, nientul de a produce un fain vatmator de acid sul-

scriitoare germ., n. 1783 in Berlin, casatorita furos. Un gerinan din Francfurt, Bbttger, aduse
scurt timp cu orientalistul franc. C. t 1856 in in urma multe perfectionari nouei fabricatiuni.
lleneva. A scris textul la Euryanthe a lui Weber. In Francia industria C.-lor se introduse de abia
Chiabrera, Gabriel, poet ital n. 1552 la Sa- pe la 1847; in Anglia cam tot atwaci. Acuin
vona, f 1637; se distinse mai ales ca Eric, si Viena, Sicilia, Norvegia i Iaponia stint centre

f supranumit Pindar al Italiei. Mai serse importante pentru aceasta industrie. Fosforul alb,
si tragedii, comedii i poeme epice.
Chiag, v. Cheag.

care e basa color mai multe varietati de C., produce o boala teribila la lucratori, necrosa (v. ac.)
Chiajna, com. rur. in Rom., j. Ilfov, situata De aici s'a propus inlocuirea lui cu fosforul rosu,
la vest de Bucuresci in departare de 9 km., ceva mai scump, dar inofensiv, s'au gasit i for-

lauga ilul Dtunbovita, fermata din satele

C.,

mule numeroase de paste ignifere fara fosfor.

Dudu, Giulesci i Rudeni ; cu 2313 loc. in mare Principalele operatiuni ale fabricatiunii C.-lor
majoritate Bulgari. In com. stint 4 biserici
stint: prepararea betisoarelor, aceasta se face in
fiecare sat cite una) si 2 scoale mixte. C., satul fabrici speciale, impregnatea lor cu parafina sau

de resedinta, numera singar 1138 loc.

ori ce substanta grasa, pentru ca sa se aprinda

Chiajna, numele fortului nr. XVIII al ce- usor, prepararea pastel, care se coloreaza si se

tatii Bucuresci, situat spre nord-vestul orasului, amesteca cu gutna, fixarea ei, asezarea C.-lor in
intre fort. Chitila nr. I si Doninesci nr.
cutii de carton sau de lema subtire. In Francia
iutre bateriile 18-1 si 17-18. Acest fort (1872) si Rom. (Iul. 1886), C. au fost declarate
este de a 3-a marime.
monopol al statului. Dupa oarecari incercari anteC. Doamna, v. Kiajna.
rioare, facute in proportii mici, industria C. in
Chiamata, (ital.) chiemarea actorilor pe scena; Romania a fost intemeiata in 1879 de o societate
In arta de scrima: un gol mascat peutru a se- formata de Dula. Ghica, Iorgu Cantacuzinu, Grig.
duce pe adversiar la o lovitura neprecugetata. Cantacuzinu, V. i C. Boereseu, G. Filipescu,
Chiana, afluent al Tibrului, in Italia de mijloc; Gr. Alexandrescu, Gh.. Vernescu, Simeon Miliaivales 0.-ei a fost baltoasa, 1789-1816 s'a ca- lescu i Dr. Davila, care cumpiir fabrica frailnalisat asa, ea, apa se scurge parte in Tibru, cesului Gobart dela Filaret (Bucuresci). La 1880
parte in Arno; de atunci e fructifera.
intrara si Gr. Turburi M M. Posner, cari adaugara
Chiapas, stat in Mexico, 65,316 km2. si 241,404 150,000 lei la capitalul central de 200,000 lei.
loc. (1890); capitala San Cristobal (Ciudad de las In August 1880 fabrica era in stare de a fabrica
Casas). In C. stint multe paduri seculare.
'Jana la 10 mil. de C. pe 4i. Firma Mirth din
Chiari, oras in prov. ital. Brescia, 5999 loc., Viena Ii facil insa o concurenta nimicitoare,
cultura de matasa. Am a batut printul Eugen vtiOnd cu paguba .pentru a-si pastra tirgul. In

www.dacoromanica.ro

Chic

Chicago.

803

1881 fabrica fa argndata, iar in Iulie 1886 incepa

a functiona monopolul. Statul cumperit acea.sta
fabrica, precum i una mai mica, inflintata la
Iasi de S. Goldenthal. Causa insuccesului infiin-

pana la 800 chilli pontru oaspeti. Administratia

oraqului o conduce un primar (Mayor), ca
senat de 68 membri, alesi de catra cetatenii color
34 districte pe eate 2 ani. Venitele orasului in

strainatate.
Chic, (frc. pron. sic.), o expresiune eminamente
palisiana. Atat cuvgntul, cat $i lucrul pe care-1
desemneaza sfint articole de Paris, caci adeve-

aproape 200,000 toman. C. e bogat in societati,

reuniuni si cluburi, ce urmarese aproape exclusiv
scopuri culturale. In C. sant 24 teatre, nici until
insa nu se distinge prin frumseta architectonica.

tatorilor a fost lipsa de protectiune, din causa 1890 au fost 18.5 mil. dolari. In privinta inea nu se puteau schimba taxele vamale inainte structiunii in C. domnosce sistemul fjcoalelor
de expirarea conventiunii de comerciu cu Austria. libere publice, cari stint de 3 categorii: PriIn !unite Iulie 1886 pana Martie 1887 statul a mary School $i Grammar School pregatesc
vndut de 1.034,632 lei, in anul fiscal urmator pentru viata cetateneasca, High School pentru
1887-88 de 2.010,715. Acutn vndarea e de universitate. Mara de acestea in C. mai stint asa
48-50 mil. de C. cu o valoare de 2.600,000 pana numite scoale de seara, $coale pentru lucrul de
la 2.800,000 lei. Vndarea se face de catra agentii mana, etc. C. are 225 edificii scolare proprii si
debitantii Regiei monopolurilor. Calitatile puse 77 inchiriate. In 1890 acoalele publice au fost
In vndare stint: cutii de 5 bani, 15 b., C. de cercetate de 135,551 scolari. Afara de acestea
Peara cu 15 b., C. bengale de 20 bani si amorfe In C. stint numeroase scoale private cu presto
de 5 b. Numai primele done represinta sume 63,000 elevi. Itivetainktul superior e representat
mari, celelalte se cer foarte putin. In anii din prin o universitate, deschisa la 1892, numeroase
urma s'a infiintat In judetul Neamta o fabrica aca.demii si acoale superioare, setninarii, colegii
alte institute. Biblioteca publica a oragului cu.
de bete de C., pasta ai ma$inele se aduc din

ratul C. nu se gasesce decal in aceasta capitala

a lumii. C. e un ce pitoresc, cochet, incantator
si nou in acela$i timp. Prin C. se mai desemneaza i bunul gust suprem. C. se improviseaz,

piaristica a luat in C. un avant uimitor; aci

elegatita sau de distinctiune, cari se pot insuai.

Chica, coada, peral sau pletele care atirna pe
ceafa. Perul impletit se munesce coada. Teranii
poarta C. Femeile poarta coade impletite.

ci in intreaga lame. Cel mai mare stabiliment

apar 24 diare de Ji. 260 foi septemanale, 192

reviste lunare, etc. Industria (fi comerciul. Iu

privinta comerciului ca vite pi bucate C. ocupa
nu se invata. In aceasta priviuta se deosebesce de pi imul loe nu numai intre orasele Statelor-Unite,

$i abatoriu e Union Stock Yards in partea sud-

vestica a orasului, cuprindnd un areal de 162

hectare; e intocmit pentru a put adaposti 50,000

Chica, (span., pron. cita), se numesce in Ame- vite, 200,000 porci, 30,000.oi ai 4000 cai pe fiecare

rica sudica o beutur spirtuoasa, ce se fabrica di. Animalele le aduc numeroase trenuri ; abatoriile acestui stabiliment se disting prin curadin cucuruz.
Chicago, oras in Illinois (Statele-Unite din tenia si iutimea cu care se saviraesce lucrul, (pe
America de nord), situat la gura riului C., la ter- ji se taie s. e. 30-60 mii de porci); carnea so
murul sudic al lacului Michigan. C. e cel ni si mare vinde proaspeta se fac diverse conserve; stasi mai important oras american intro celo situate bilimentul, 52 firme, ocupa 24,809 lucratori, sinspre vest dela Alleghany. In priviuta popula- gura firma Swift & Co primesce pe qi in calcul
tiunii, C. arata o crescere uimitoare, unica chiar mediu eke 125 .vagoane cu vite. Comercial cu
si in Statele-Unite: la 1848 C. avea 20,023 loc., cereale anca e foarte viu, pentru inearcarea cela 1870 preste 300,000, la 1890 1.208,669, intre realelor sant 26 Grain-Elevators ca o capacitate
cari 4350 Romani, iar 1894 avea 1.567,727 loc. de 30 milioane bushel (a 35.2 litri); artichi inai
In privinta nationalitatii locuitorilor C. are un importanti ai comerciului sant bucate, fatua, carcaracter cosmopolit, locuitorii lui apartinnd nuri, unsoare, piei, leinne, etc., apoi productele
aproape tuturor natiunilor. Crawl ocupa un te- industriei de fier si otel, masine, mobile, cuptoare,
ritor de 480 km2., si e incuugiurat cu parcuri, vagoane, vestminte, pide, tigari, etc. Stares incari sant legate intre olalta prin bulevarde. Stra- dustriei in 1895 a fost: 3488 stabilimente
dele i bulevardele au pe de margini plantatiuni. 170,255 lucratori, capital de 257.825,000 dotan,
Langa lacul Michigan se afta parcul Jackson, au produs marfa in valoare de 529.005,000 dolocal expositiei universale din 1893. In timpul lar; plata tuturor lucratorilor 89.650,000 dolari.

din urma au inceput a se zidi in C. case ca Exportul marfurilor indigene in 1891 a fost

10-22 etaje, cu intociniri ca in hoteluri. Intre de 1,844.392,840 dolari, comercial de transit

edificiile publice stint vr'o 315 biserici ai nu- 57.497,917 dolari, importul 844.916,196 dolari.
meroase case de rugaciuni ; edificiile profane se In C. se afla 80 banci cu capital de circulatie
disting mai mult prin marimea resp. inaltimea de 4456.88 milioane dol.; cea mai inane banca
lor, decat prin frumseta architectonica, (Court e First National Bank ca capital de 6 mil, dol.
House, City Hall, palatal Rookery, Teinperence si deposite de 17 mil. dol. Consulate au in C.:
Temple, etc.) Parcurile sant iinpodobite ca mo- Argentinia, Austro-Ungaria, Belgia, Danemarca,
numente ea: statua equestra a generalului Grant in Elvetia, Englitera, Francia, Germania, Italia,
parcul Lincoln, la intrarea acestai parc e un monu- Mexico, Paraguay, Svedia si Norvegia, Spania,
Comunicatiunea. In C.
ment al lui Lincoln, apoi statue. lui Schiller, a pio- Turcia si Venezuela.

nierului Robert cav. de Lassalle, a lui Lint* etc. se concentreaza 33 linii de cai ferate, pe cart
In parcul Lincoln se afla si o flint-Ina electrica, sosesc dilnic 940 trenuri; gari mari stint 8. Codin care sare apa la inaltnne de 25 m. in di- municatia in interiorul oraaului se face cu treferite raze laminate in diverse colori. Hotelwrile nuri, trenuri e/ectrice, tramvay, otnnibus, etc.
numeroase stint intocmite dupa diferite sisteme, In portal dela C. au iutrat 10,294 nai; pe catoate insa cu mult comfort, unele din ele au natal Illinois si Michigan comunica vapoare;

www.dacoromanica.ro

804

Chicherita

Chile.

tint C. se face un canal catra basinul riului Mis- prin urinare 1 C. = 400 oca. In Moldova, C. are
sissippi. Posta a avut 3.693,877 dol. venit (1891). 10 banite, banitia 20 oca, prin urmare 1 C. =
istoria. Prima locuinta de albi a fost fortul 200 oca.
[Muresian.]
Dearborn ridicat
regim ca punct extrem in
Child, (pron. ceild), Francis James, filolog
contra Indianilor la 1804; 1818 erau 4 colonisti arnericau, n. 1825 in Boston ; dela 1876 prof.
pe locul orasului de adi; 1829 se organish co- pentru literatura engleza. C. e cea mai mare
Ionia ca sat; saparea canalului Illinois si Mi- autoritate in ce privesce poesia poporala engleza.
chigan atrase multi coloniati asa c 1837 f de- Opere Collection of English and Scottish balclarat ora. i lu apoi o desvoltare uimitoare, ladsc, (8 vol., 1861); Poems of sorrow and comdar un incendiu grozav nimici orasul total 1871; fortc, (1865).
intr'un an insa se rezidi de nou si palatele inalte
Childebert, doi regi ai Francilor din familia
resariau ca din pAmnt, ceea ce produse o mare Merovingienilor. 1) C. I, unul din cei 4 fii ai
crisa 1873, ale carei urmari se simtira pantt prin lui Clovis, caruia Ii venise ca parte Parisul.
anii optdeci. In cele do decenii din urma oraol Ucide pe nepotii sei, fiii lui Clodomir, desfiinlua avant nou si se desvolt la marimea i im- teaza, impreung cu fratele sea Clotar, regatul
portanta de adi.
Burgundilor (534), bate (531) la Narbonne pe
Expositia universald, deschisa in C. la 1 Main Amalaric, regele Visigoilor. t 558. 2) C. II,
1893 si inchisa la finea lunei Octombre aceluiasi fiul lui Sigebert si al Brunhildei ; n. la 571,
an, a fost una din cele mai mari expositii ale dupA uciderea tatAlui sea fu sustinut de unchiul
luniii ; aspectul intregei expositii i dimensiunile su Gontran contra celuilalt unchiu Chilpericb.
uriase ale ei facea impresiune imposantA; positia In 593 la moartea lui Gontran el mosteni Burarchitectura edificiilor expositiei, apa si par- gundia. 596.
curile presentau o armonie admirabila. Edificiile
Childerich, trei regi ai Francilor din familia
au fost facute de diferiti architecti in stil ital. Merovingienilor. 1) C. I, dupa legenda ar fi fost
renaissance. Planul intregei expos. 1-a facut ar- alungat de Franci din pricina luxului ai s'ar fi
chitectul Burnam din C.; zidirile expos. au costat refugiat la Ttuingi, de unde a fost chiemat dupa
18.322,622 dol., alte cheltuioli veo 8 mil. dol., 8 aui de un amic, cu care imparts o moneta
venitele expos. au fost de 28.151,165 dol. La si se invoise ca s revina la Franci, cand amicul
expositia aceasta s'au aretat productele munch i va trimite jumtatea monetei. Sotia regelui
omenesci aproape din toate partite luniii. Ex- Turingilor Basina a venit cu el si i-a nascut un
positia a fost aranjata in memoria lui Columbus copil, pe Clovis. 481. 2) C. II, fiul lui Clovis II,
si a fost cercetatd de 21.463,256 persoane.
dela 660 rege in Austrasia, sustine pe nobili
contra lui Ebroin, pe care 11 inchide in manAsChicherita, insect, v. Melophagus ovinas
Hippobosca equina.
tire (670), se conduce catva timp de consiliile
Chichimeoi, (pron. Cici ), trib inrudit cu sfntului Lger, pe care il inchide in aceeasi maAztecii in vechird Mexico. (Cf. W. H. Prescot, nastire. Ucis in 673 de un franc, pe care pusese
Istoria Cuceririi Mexicului, ed. fr.)
sa-1 batii en vergi. 3) C. III, de origine necuChidron, V. Cedru.
noscut, a fost eel din urma rege merovingian.
Chiem, lac, (Marea bavareza) in Bavaria su- Para nici o autoritate, statul a fost condus in
periora, la poalele Alpilor, 503 in. preste ni- timpul lui de Caroloman si de Pipin eel Scurt,
velul marii; SO m. afund, 192 km2.; are 3 insule. pttna dead acesta lu titlul de rege cu invoirea
Se scurge prin Alz in lun.
papei si a nobililor franci, iar C. cu fiul sea au
Chieti, prov. ital. (Abruzzi), 3092 km2., si fost tunsi i inchisi in manstire (751).
372,815 loc. (1891). Capitula C., oras intArit,
[L S. F.]

langa Pescara, 12,273 loc.; ruine de zidiri roChilders, (pron. cilders), Hugh, om de stat
mane, cetatea Normanilor, catedrala, eppie.
(liberal) engl., n. 1827 in Londra. 1850 membru
Chiffon, (frc. pron. sifon), panza albil de bumbac al guvernulut coloniei Victoria din Australia;
pentru rufarie, se mai (ice i Madepolon.
1860 membru al parlamentului, 1868 ministru
Chiffonire, (sif oni er A) dulap, mobila de de marinA, 1880 ministru de resboiu, 1882 milemu, in care se pastreazA haine si rufdrie.
nistru de finante, 1886 ministru de interne.
Chiffre, (franc.) cifra. (v. ac.)
1896.
Chihlibar, v. Succin.
Chile sau Chili, (pron. Cili), republic-A pe
Chihuahua, stat in partea nordica a Mexi- consta vesticA a Americei de sud; se tnrginesce
cului, 228,946 km2., si 225,652 loe. (1890), in la nord ca Peru, la est in coama Cordilleriilor
mare parte Indiani teara e muntoas (Sierra cu Argentina; C. se extinde spre sud pana
Madre pana la 3000' m. inalti); riu mai mare e cap Horn, in lungime de vr'o 4200 km., laRio Grand del Norte, care formeaza granita spre timea variaza dela 110-400 km., suprafata de
Statele-Unite ; loc, se ocupa cu minaritul, agri- 776,000 km2., in partea esticti e muntoasd, aci
cultura i crescerea vitelor. Capitala C. are se intind In directie dela nord spre sud Audii
25,000 loc.; spre sud dela acest oras se afla re- san Cordilleriile C. cu piscuri inalte (Aconcagua
numitele mine de argint dela Santa Eulalia.
6834 m.) si multi vulcani activi, din care causa
Chil, Chileraba, plante, Brassica oleracea. si cutremure de pamnt se intmpla des. Coastele
(v. tic.) V. si art. Chylus.
acestor munti se pogoara rapid spre vest, lAsnd
Chila, mesura veche de capacitate, intrebuin- spre termurul Oceanului un platea deluros nu
tata atilt in Muntenia cat si in Moldova. Astadi tocmai lat, care se intinde dealungul termurului.
chiar este anca intrebuintata pe o scara Intinsa Riurile stint seurte, avnd caracter litoral. Clima
de agricultori. Vndarea cerealelor se face co In partea nordica e caldA i uscata, mai spre
aceasta. mesura. C. este un inultiplu al ocalei. sud e moderata, ca ploi abondente, preste tot
In Muntenia, C. are 20 banite i banita 20 oca, lusa e sanatoasA.

www.dacoromanica.ro

Chilenit

805

Chilperich.

Producte. Ex portul se urca la 72.040,420 Pesos,

Chilia veche, com. urh. in Rom., j. Tulcea,
iar importul la 54.483,716 Pesos (1894), anume s'a langa bratul Chifla, cu 2300 loc. in majoritate
exportat 1893: salpetru in valoare de 39.212,000, Rusi (1500). apoi Rom. (540) si alto natimialitati;
corealii 6.961,000, iod 5.953,000, aram a 4.844,000, loc, se ocupa cu agricultura, prasirea vitelor,

argint 4.418,000, zinc 1.678,000 Pesos; minieritul formeaza basa comerciului i bunastarea
locuitorilor. Articoli de export mai sfint carbunii de piatra, anual 1/2 mil, tone, si guano de
pe insula Chiloe, apoi cartofi, vin, in, legume,
frute tropice, s. a. ; vitelo sunt frumoase : cal,
vicuna, latna, etc. animale rapitoare nu sfint.
Populatiunea se socotesce la 3.414,000 loc.
(1895) anume Albi i Creoli de orig. span., apoi
lndiani (Araucani in sud). Industria putin desvoltata, afara de tabiicarit. Comunicatia. Flota
de comerciu a numerat la 1889 191 nai; in
porturi au intrat i iesit (1890) 17,856 nai de
16.689,014 tone. Linii ferate cu finea 1890 in
lung. de 3100 km. ; linii telegrafie i telefonice
20,988 km.; msurile sfint dupa sistemul decimal frc.; mollete: Peso (Piastra) = 2 fi. 40 cr.
Constitutia din 1833; legislativa (Senat si Camera), executiva (presidentul ales pe 5 ani, 6
ministri si un consiliu de stat constand din 11

pescaritul si comerciul, care este activ, gratia

portului ce-1 are com.; se impoarta coloniale
manufactuii in valuare de 800,000 lei si se
expoarta pesce proaspet si sarat in valuare de
1.500,000 lei. Sant 2 biserici, una lipoveneasca

membri). Archiepiscop (Santiago) cu 3 eppi.

domnia lui Israil asupra tuturor popoarelor. Dela

nantele, 1890 venite: 89V4 mil. Pesos, spese :

67 nhl. Pesos. Datoria 1890: 931/, mil. Pesos.
Armata in timp de pace e de 6000 soldati linie,
51,090 garda national.; marina are 32 nai si
torpedo cu 82 tunuri si 2050 marinan. Colorile
terii: alb, vnet i rosu. Capit. Santiago.

.si alta ortodoxa, si o scoala mixta cu 2 invetatori.

Com. C. v. s'a interneiat in urma resboitilui

dela Crimea de locuitorii veniti din Basarabia;
la 1878 ajunse in stapanirea Rom.
Chillada, (grc. Chilias), numor ce consista din
o miie ; serie de o miie, s. e. o miie de ani.
Chiliasmus, invetatura Chiliastilor sau Mitonaristilor, cari intelegnd ru unele cuvinte ale

si. Scripturi, diceau ca la a doua venire Istis

Christos va intemeia o imperatie de o miie do
ani, care va incepe cu invierea dreptilor si se
va sfirsi en invierea generala i cu judecata
din urma. Aceasta invetatura si-a tras originea
dela Iudei, cari credeau ca Messia va intemeia
o imperatie maro painnteasca si va intinde
ei au luat-o crestinii judaisanti i unii eretici,
s. e. Ebionitii i Corintianii, mai tardiu C. a fost
profesat de catra Montanisti si Apolinaristi

anca intr'un mod cu mult mai fanatic. Dupa

sed. V C. a disparut mai de tot. A fost lusa

reinviat pe la fin% sed. X, calad Chiliastii

Istoria. Dupa ce ptrunse conguistadorul credeau, ca lumea se va sfirsi cu anul 1000, si

Diego de Ahna.gro la 1536 pentru prima data dupa aceea va urma imperiul milenar al lui
din Peru in C., Spaniolii isi supusera pfina Aiessia. La intaiirea acelei credinti au contribuit
la 1541 provinciile nordice ale terii. De atunci mult groaznicele nefericiri i catastrofe venite
C. forma un capit. gen. span. La 1810 C. incerch asupra oamenilor in timpul acela. A. disparut
a se desface de Spania, fa insa de nou supusa insa iar pana la ivirea protestantismului, cand
la 1814. Cu ajutorul Argentiniei Spaniolii sant iarasi a fost reinviat i propus in felurite fj i

batuti la Chacabuco (1817). Invingerea patriotilor extravagante moduri. Astddi numai unele secte,
langa Maypu (1818) eliber C. pentru totdeuna ca Mormonii, Pietistii i Irvingianii, mai sustin
de Spanioli. (Cf. Barros Arana, Historia general aceasta in vetatura.
[Dr. lacob Radu.]
de C., 11 vol., Madrid, 1885-91; Kunz Resboiul
Chili9eni, sat in Bucovina, cap. Vijuita, j. Pucivil in C. Lipsca 1892; Polakowsky, kapa de la tila, form. comuna si parochie cu atenentele
Republica de C.
2.500,000, ed. 2. Lipsca, 1891.) Socolea, Hrobescea, Racovea, Marchea, Moisea
Chilenit, mineral, bismutura de argint, amorf
sau granules. Se gsesce la San Antonio aproape
de Copiapo.
Chilla,

brat al Dundrii. Dunarea 1.si revarsa

Mistecicul, are 1019 loc. si scoala primara.

Chilo , v. kilo .

[Dr. I. G. Sbieral

provincie in republiPa Chile (America

apele in Marea Neagra prin patru gure sau de sud), compush din grupa insulelor C. (instila

brate principale i anume bratul C. (Kilia), 0.8570 km2.), 10,348 km2., si 78,522 loc. (1891);
Salina, Sf. George si Portita. Garlele C.-ei, capitala Ancud. Export de guano.
acato unde se afla satul C. veche, au mai multe

brate, cari unindu-se pe langa C. dintaiadata,

si de a docta oara langa satul Vilcova, de adi
curg spre mare, ulule se revaisa in mai multe
gure, din cari cele mai insemnate sant: garla
Bolgradului ; garla Ociacov, garla Stambul
popriu dis gura Chiliei.
Chilia, ostrov insemnat in Delta Dunarii. Rom.,
j. Tuleea, cuprins intre bratele C. si Sulina, cu

Chilognatha, (zool.) miriapode ca cate done

parechi de picioare pentru fiecare inel, afara
de al treilea post-cefalic, care poarta o singura
pareche de picioare. Corpul aproape cilindric.

Antenele scurte, din 7 articole. Stigniatele ventrale, vegetariane. Cupr. genurile Glomeris,
Polyzonium, etc.
Chilon, v. Cheilon.
Chilopoda, (zool.) miriapode

cu o singura pa-

o suprafat de 2100 km2.; terenul e un intins reche de picioare pentru fiecate inel. Corpul
ses strabatut in toate partile de garle si presa- deprimat, antenele lungi, multiarticulate. Stigrat cu 55 lacuri, sfint insa i fasii de pan-1'kt matele laterale, rareori dorsale, veninoase ; se

ridieat, numite grinduri, cu pasuni i locuri ara- hrauesc cu paingeni sau insecte miel. Scutigera
bile, incolo tot pamntul este acoperit cu stufarii traiesce in Africa i in regiunile calde ale Europei.
intinse, cari ocupa mai mult decat jumetatea Cupr. genurile: Scolopendra, Cryptops, Geoostrovului. Clima din causa miasmelor, ce le philus, etc.
exhaleaza numeroasele balti, e putin sanatoasa.
Chilperich, doi regi ai Francilor din familia
C., oras in Basarabia. v. Kilia.
Merovingienilor. 1) C. I, fiul lui Clotar I, la

www.dacoromanica.ro

806

Chim

Chimonanthus.

moartea tatalni seu (561) mo$teni teara din vest

cu SOiSSODS. In 562 navdlesce in statul fratelui
seu Sigebeit, care Il respinge indata. Pismuind
pe Sigebert, care se casatorise cu frumoasa BrunJidda, fica lui Athanagild, regele Visigotilor, se
casatori i el cu Gaiswintha, sera Brunhildei, pe

din secolul nostru; inceputurfle ei se pierd in

intunerecul timpurilor ; caci este evident, ca
fenomenele, de cari se ocupa C. s'au petrecut
inainte i dupa aparitia omului, cate le-a ob-

servat, s'a servit de ele, fara insa a si-le put

explica. Totusi 'anc din timpurile vechi s'au

care insa o parasi pentru o concubina, Frede- agitat de catra filosofii greci chestiuni privitoare
gonda. Galswintha fu strangulata de Fredegonda, la natura materiei, constitutia ei, etc., si a treiar Brunhilda incepe lupta spre a resbuna pe buit sa treaca loci de secoli pana and aceste
sera sa. Sigebert invinge, Chilperich cere pace chestiuni sd fie elucidate in asa mod, ca sa poata
dar o calca i din nou este invins, Sigebert este satisface atilt pe cel mai abstract teoretician,
proclamat rege de Francii lui Chilperich. Doi tri- cat $i pe col mai scrupulos practician. Daca
misi ai Fredegondei ucid pe Sigebert tocmai cand teoria a men asa de greu, practica a iners proFraucii II ridicau pe scut. C. continua cu sluices gresand continuu, dei cu incetul, gratie necelupta contra lui Childebert II qi Gontran, dar in sitatii ce simte onml de a descopen mijloacele,
384 fit asasinat. 2) C. II, rege nominal ridicat prin cari sa-si poata usura traiul si sa,-si prede Neustria (715) $i batut de Carol Martel la lungeasca viata. In asa mod s'a nascut Alchimia
Ambleve (716) apoi la Vinci (717) i apoi la (v. ac.) La inceputul secolalui nostru s'au pus de
Soissons (719), undo insa a fost recunoscut de catra marele chimist francez Lavoisier basele
Carol ca rege. t 720.
C.-ei ca sciintd. Opera lui, desi a intimpinat di[I. S. F.]
Chim, v. Chymus.
fieultati in stabilirea ei, caci a trebuit sa lupte
Chimaerlda, (zool.) familie de pesei din sub- contra teoriei flogisticului lui Stahl, totusi a
clasa Selacluilor, ord. Holocephalilor. Au corpul retwit, fiind basata pe experienta si observatie.
hingaret, cu botul iesit afara, aripele pectorale Succesorii lui Lavoisier au continuat opera inlibere si de dimensiuni mad, prima aripa dor- ceputa de el, si pe la 1830 s'au pus basele unei
sala provkutit cu un ghimpe puternic, coada se teorii none: teora atomic& Dalton, Gay-Lussac,
termina printr'un fir lung in forma unui biciu. Dumas, Laurent $i Gerhardt, kilt sustiniitorii
Are 2 genuri. Chimaera $i Callorhynchus. Cel nouelor idei, si au trebuit sa lupte contra atacudintaiu se gasesce i in mail Europei: in Marea rilor Jul Berthollet, Berzelius, etc., representan fu
Mediterana, Marea Nordicd, (Chimaera MOW. coi mai autorisati ai teoriei numite a echivalendrosa), eel de al doilea in regiunile antarctice. Nor, care luase nascere in Germania si de aici
se respandise in toate partile. In timpurile
EA.]
Chimay, familie belg. de prineipi. Remarcabili: noastre gasim pe Wurtz, care, cu spiritul sk

Francois Ioseph Philippe de Riquet, conte Caraman, principe de C., n. 1771 ; in revolutia
franc. aderent al Bourbonilor. 1815 deputat in
camera. Mai targiu a trecut in Olanda. 1805 a
luat in casatorie pe fosta sotie a deputatului din
convent Tallien. t 1835.
Ioseph, principe de

C., n. 1836; 1884-92 ininistru al afacenlor

straine in Belgia. f 1892.

Chimborazo, piso in Cordilerii, la Quito, vulcan

stills, un con de trachita, 6310 ni. inalt; mai

inainte se credea cel mai inalt monte al Americei; Whympr s'a urcat (1880) pand in virful lui.

Chimen, numele popular al plantei Carum

Carvi L. (v. ac.)
Chimenitul Sevastos, vestit davcl grec, reorganisatorul scoalei grecesci, sub Brancoveanu.
Originar din Trapezunt, inviitat la Constantinopole i in Italia, dascal la seoala greca din
Stambul, a fost chiemat in 1689 de Veda Bran-

indraznet, a luptat cu succes contra lui H. S. C.

Devine, ultimul $i cel mai convins representant

al teoriei echivalentilor. Astali ca totii admit

teoria atomica.

C. teoretictl arata legile, carora

stint supuse combinatiunile chimice si discernpunerile ; C. speciald trateaza elementele singuratice i combinatiunile ion; C. sinteticti arata
prepararea combinatiunilor chimice ; C. analitictl expone metodurile pentru determinarea partiler constituante ale corpurilor ; C. anorganicd
trateaza elementele si combinatiunile din lumea
anorganica, C. organicd combinatiunile carbo-

nului, dintre cari multe se ad in organismele

vegetale si aninialice.

Chimion, munele vulgar al fructelor de Caminum Cynzinum L. (v. ac.).

Chimitipia, arta de a face cliseuri de zinc sau
cupru pentru tipografie. 0 placa neteda de zinc
sau cupru se acopere cu lac (vernis) 5i in acesta

coveanu, in locul lui Cacavela, trecut in Moldova, se graveazd desenul, fdra a sgaria placa; intinut la mare rang.
caldim apoi u$or placa $i turnam un aliagiu usor

Chimera, (Chimaira, grec.), un monstru mitelogic cu capul de len, coada de balaur i trupul
de capra i in acela$i timp varsand foc pe gura;
crescuta de un rege al Cariei i ucisa de Bellerophontes. Dupa Hesiod C. era fica lui Tiphaon
si al Echidnei, monstru Cu trei capote: maul de
leu, altul de capra si al treilea de balaur. Mo-

netele din Sikyon si din Korint aveau pe ele

fusibil (de plumb, bismut si staniu); acesta se

topesce i intra in locurile descoperite. TratAnd

In urnirt placa recita au acid azotic diluat in

partile, cari au fost acoperite cu vernis, zincul se
disolva pana la o adancime oarecare, iar aliagiul,
pe care 1-am turnat, pastreaza forma desenului

$i ne da un cliseu.

Chimonanthus Lindl., (botan.) gen monotipic

chipul C.-ei. Numirea de C. se da si la cugetari care impreund cu gen. Calycanthus L. formeaza
fantastice, ilusiuni nerealisabile.
mica familie a Calycanthaceelor. Singura. specie

Chimia, sciinta care se ocupa cu studiarea C. fragrans Lindl. (Calycanthus praecox L.)

compunerei si deseompunerei corpurilor, precum este un arbust din Iaponia. Se cultiva prin grasi a legilor dupa can au lee aceste fenomene, dini din causa florilor sale, ce au un miros placut,
al caror efect este de a schirnba natura materiei care se aseamena cu inirosul de zambile.
ce compune corpurile. Ca sciinta, C. dateaza
[Z. C. P.]

www.dacoromanica.ro

Chinival
Chimval, v. Cimbala.
China, (Cina, Sina. chinezesce

China.

807

de serpi. Aproape toate soiurile de pesci din

Ciung-Kvo ), Europa se afla si in C. Chinezii siInt un popor

imperiu in partea estica a Asiei, cu un teiitor foarte industrial i aceasta din timpurile cele

de ca. 11.080,650 km2., din cari vr'o 3.969,650 km2. mai vechi. Ei fabrica un mare namen de obiecte

C. propfie. De imperiul chinez se tin, afara de aun si de argint ca o remarcabila fineta in

executiune. Cizelatul asupra metatelor presinta
tot atiltea capdeopere de pacienta; pietrile pretioase stint lucrate cu o minutioasa ingrijire.
Portelanul chinez are de veacuri o reputatittne
universala; desenurile lor asupra sticlelor sfint

de C. proprie, tenle: Mandjuria, Mongolia, Tibet,

Djungaria i Turkestanul resariteau (v. ac.) C.
se marginesce la nord Cu Siberia, la est cu prov.
litorala ruseasca, Cu Corea, Golful Pecili, Marea
flathead fj i Marea chineza de est, la sud-est Cu
Marea chineza de sud, la sud ea Annam, Birma
provinciile indobritice, la vest cu Turkestanul
apuseau si Asia centrala ruseasca. C. proprie

foarte cautate. Chinezii se consider:A ea popor,

care ca mutt inaintea erei noastre a inventat

iarba de pusca. Industria bumbacului e foarte

formeaza partea sud-estica a imperiului ; in desvoltata, mai cu sama din sed. XVII; cosaria
ea intillnim o bogata variatie de sesuri, riuri, si templaria sent foarte perfectionate; un coplatouri, dealuri, vai si munti, ploaie aboudenta merciu imens se face cu tunbrelele; fabricarea
climd placuta, ceca ce face ca C. s fie o zaharului, smaltuitul si extragerea untului do
teara binecuventata. IVIuntii nu presinta un lemn ocupa milioane de butte; matasaria si tasistem compact; cam preste mijlocal C.-ei se petaria chineza siint reuumite si cautate. Cointinde, drept continuare a muutilor Kiien-Ltin, mereiul acestui mare imperiu, avend puse in
sirul Cing-Ling In directie spre est, eu inaltimi vedere caile multiple de comunicatiane, se poate
de ca. 3300 m., despartind C. de nord de catra conchide cd el este in interior foarte consideC. de mijloc si formAnd culmea despartitoare rabil. Comerciul cu strainatatea se face parte
a color clod riuri malt ale C.-ei; prin provin- de Chinezi parte de straini. Comercial pe mare
ciile nordice se intinde dela sud-vest spre nord- cu Europa se face de Englezi, de Americani si
est un platou, care din causa coastelor sale pre- de Francezi. Principalele obiecte de exportatipise spre Hoang-ho, are aspectut unui sir de tiune stint diferite stofe de matasa, portelan
munti. Provinciile centrale i sudice siint tra- si thee. Rusia impoarta din C.: matasa, timeversate de munti ca directie spre sud-est apoi turi de bumbac, portelan, zahar, fructe zahanord-est, unele siruri spre est, cu inaltimi pfind risate, mosc (substante mirositoare) si thee ; Rusii
la 2400 m. Interiorul C.-ei fiind putin explorat, le dau in schimb: postavuri, piei animate si didate sigure lipsesc. Ape. Marile imprejmuitoare ferite alte producto de provenienta europeana;
cu muneroasele ion sinuri, rituile mari i ca- Englitera importeaza ea deosebire panza de
nalete dintre ele, au favorisat navigatia din tim- bumbac, batiste, catif ea, fier, etc. Import la 1895
puii vechi. Riurile mai mari sfint Hoang-ho, in valoare de 171.696,715 Haikvan-Taeli, export
Iang-ce-kiang, Mamie Canal imperial, Si-kiang, 143.293,211 H.-Taeli. Venitele statului fac vr'o
Liau-ho, Pei-ho, Shang-hai, Iung-kiang, etc. C. 100 milioane Taeli. Comunicatiunea. In porbogat, i in lacar, cele mai mari sent: Tung- turile C.-ei au intrat la 1895 37,132 nai de
ting-hu, Po-iang-hu, Tai-hu, Si-hu, Kan-in-hu 29.737,078 tone. In timpul din urina s'a, luat
Hung-ce-ha, cari din urmd stau in legatura in serios cladirea de cai ferate; 1895 s'a orca Canalul imperial, iar cetelalte ca riuri. Is- donat cladirea unui drum de fier pe liInga cavoare de apa minerala, cu deosebire apn sul- nalul imperial 'Ana la Peking, si formaren unei
furoasa, stint multe in C., cele mai cercetate soc. chineze pe actii pentru constructia cailor
sfint isvoarele calde dela Nmg-hai, in prov. San- ferate. In privinta administrativa C. se imtang, si dela Tang-san langa Peking. Clima parte in 19 provincii,
Pe-ci-li, Kiang-su,

trebue s fie foarte variabila intee teara, care

la nord nutresce reni, iar la sud elefanti. Venturi uscate, uragane teribile i cutremure de
painent bntuie destul de des aceste imense tinuturi. C. are malt bogatii minerale a.5a: aun,
argint, cupru, fier si o multime de pietri pretioase, precum: agate, cornaline, opale, ametiste,
feldspat, talc. Salinele glut nionopolisate de entra

stat ; minele de carbuni se exploateaza in toate

partile C.-ei ; consumatiunea acestui mineral e

tot atilt de mare in C. ca i in tenle noastre.

Agricultura este pretuita si foarte desvoltata;
cu deosebire se cultiva malt orez i malt gulf'.
Multe tinuturi snt cultivate cu o ingrijire deosebita, cu toate acestea stInt Linea spre vest
multe sterile. Dintre arborii fructiferi numim :

Nyau-hvei, San-si, San-tung, Ho-nan, $en-si,

Kan-su, Ce-kiang, Kiang-si, If u-pe, Hu-nan, Socivan, Fu-kien, Kvang-Tung, Kvang-si, Iiin-nan,

Kvei-ciu si Sing-king; aceste se impart in departamento numite fu; cari iarasi se subimpart
un arondismente munite eeu; fiecare arondisment cuprinde mai multe districte numite hian.
Orasele slant impartite in trei clase, dupa cum
sfint resedinta unei provincii, depaitament sau
district, in casal acesta se adauge la mullet

orasului cuventul fu, cu sau lijan. Capitala

C.-ei e Peking. Guvernamentul Cerescului-linperil' este monarchie absoluta. $eful statului

se numesce sacrul fiu al ceriului, unicul guvernor al lumii, manolo paiinto al poporului

sea. Tronul este ereditar in linie masculina,

citronii, portocalii, bananii, castanii, naramzii, imperatul isi numesce insusi mostenitorul. Afaetc. Thea este una dintre bogatiile C.-ei, ea se cerile guvernamentului snt impartite intre concultiva aproape in toate tinuturile, cu deosebire siliile sau tribunalele inaltelor sciinte; asemenea
in sud. In provinciile de est mint patine pa- consilii sfint 6, cari corespund la tot attea miduri, numeroase i imense In munti. Animalele nistere ; fiecare provincie e administrata de un
domestice siInt mai putin nuineroase si mai inteudent ; de comun doue provincii depind de
mici deck in Europa. La sud se afla elefanti, un vice-rege. Departamentele, arondismentele
rinoceri, tigri, leopardi, pauten i si o multime
districtele au proprii Ion magistrati, investiti

www.dacoromanica.ro

808

China.

cu functiuni administrative si judiciare. Toti

amploiatii stint numiti de catra imperat, sant
amovibili i salarisati. In C. nu sfint clase privilegiate, toti Chinezii sfint egali inaintea legii
fiecare poate sa ocupe conform capacitatii
sale ori ce functiune. Capacitatea se determina
prin examene; dupa sustinerea unui examen
candidatul intra in clasa carturarilor ; sant trei
grade de carturari sau oameni de sciinta, grade
primite prin concurs. Stint 8 categorii de mandarini, cari se deosobesc prin importanta functiunilor i insigniilor, pe cari le poarta. Dupa
clasa carturarilor urmeaza cea a agricultorilor
apoi a meatesugarilor. Justilia e gratuita si
publica; fiecare isi pledeaza causa sa, cu toate
acestea justitia chineza e ran distribuita, arbitrara i venala. Pedeapsa capitala se confirma

au ajuns la oarecare culturg, au facut desco-

bastonada, amenda, puscaria, exilul, etc. ; pedeapsa

la popoarele europene. In evul media C. se

pen ri si si-au crest o literatur mai cu sama encic-

lopedica. Chinezii snt bln4i, politicoi, foarte

muncitori, lacomi dupa parole, puf in scrupulosi,
miucinosi, hoti si de o mare vanitate national;
ca negutatori fac mare concurenta europenilor.
Familia e bine constituit ; parintii slant respec-

tati ; femeia e destul de respectata daca se are

in vedere, ca casatoria e poligami. Imbracamintea

e deosebita dupa provincii, are insa in tot locul

croitura sa particulara, si difera atilt in materie
cat

si in infatisare dupa starea materiala

dupa positia sociala. (v. ilustr. Tipuri asiatice

pag. 288.)

Istoria. Grecii i Romanii cunosceau numai

vag aceste imense tinuturi, pe cari ei le minim

Serica; popoarele Asiei numiau C. Tsin sau

totdeuna de imperatul; pedepsele ordinare sfutt: Te/tina, de unde Sinae in antichitate 5i China

cu inoarte se pronunta i cu ocasia unei omu- nurnia Chatay, numire pe care Rusii au con-

cicleri involuntare ; sangele unui criminal de inalta servat-o sub numele de Khital. Chinezii nu-

tradare este patat pfina in a 9-a generatie. Ar- mesc imperiul Ion: regatul de mijloc, Tatarii
mata chineza este farti indoiala numeroasa, fara cuceritori 1-au numit: marele qi purul (nepriinsa a-i put fixa numerul; ea se imparte in hanitul) imperiu, ceea ce mai tardiu s'a tradus
corpuri compuse din soldati r6u echipati, rea prin : imperial ceresc. Natiunea chineza o aflani
instruiti, fara disciplina i fara spirit militar. organisata foarte de timpuriu, pe de o parte insa
Marina, des' numerii preste 800 bastimente, e nu inteun timp atat do mitic, dupa cum sustin
si mai inferioara decat armata teritoriala; nici traditiunile nationale chineze. Fo-hi a fost legisodata ea n'a fost capabila s sustina cea mai latorul lor (3000 a. Chr.); Yao pe la 2000 a. Chr.
mica lupta contra europenilor, nici macar sa a inceput marile lucran i de canalisare. De pe
alunge bandele de pirati, cari infesteaza toate la sed. XXII a Chr multe dina.stii guverneaza
marginile C.-ei. Dealtmintreni dovada cea mai inriperiul. Sub dinastia Tell& (care domnesce
bung despre inferioritatea annatei i marinei sed. al XIIIIII), C. e impartita in mai multe
chineze ne-o da ultimul resboiu chinezo-japonez, state, unitatea imperiului a fost de nou restaCu ocasiunea caruia C. a fost total batuta. Chinezii bilit de dinastia Thsin (258-197 a. Chr.); immarturisesc patru forme de religiuni, toate pa- peratul Hong-ti cladesce marele zid peutru a
gane: vechia religiune chineza, din care s'a for- impiedeca incursiunea Hunilor sau Tatarilor.
mat asa numita religiune a poporului; religia Sub dinastia Hanilor (pana catra 220 d. Chr.)
lui Confucius, a lui Laotse i Buddhismul. Rel. Chinezii infra in raporturi co India si imperiul
de stat este aceea, de care se tine ai imperatul, roman. Dinastia Tang (618-907 d. Chr.) restaadecl a lui Confucims. Mohaniedani se alla ca bilesce preponderanta C.-ei asupra tuturor tinula 3-4 mil., judei numai trite() comunitate ; turilor invecinate, in curand insa reincep invacrestini preste un miliou, catolici si protestauti. siunile Tatarilor, cari sub Kublai-Khan, nepotul
Lintba pe care o vorbesc oamenii instruiti este lui Gengis-Khan, devin stpanii C.-ei (1279);
aceea.si in intreg imperiul, afara de aceasta mai Mongolii fundara dinastia Yuen, sub dominastint o multime de dialecte. Scrisoarea primitiva tiunea canora C. a fost descoperita europenilor
chineza era figurativ, care in urma a devenit prin voiajul lui Marco Polo ; la 1368 dinastia
silabica ; ea se folosesce de un mare numer de aceasta e resturnata de dinastia nationala Ming,
semne, cari toate insa se reduc la un numer sub care Portughezii iai fac prima lor aparitie
mai putin considerabil de senme elementare nu- Ja Macao in 1514. La 1644 Tatani din Mandmite si chei. Literatura chineza e cea mai bo- juria inipun C.-ei familia tatara Tai-Tsing, care
gata din Asia. Chinezii au cunoscut aproape toate domnesce si in ile1e noastre. In secl. al XVII
artele i nici o sciinta nu le-a fost strain& dar nimic iesuitii erau bine primiti, nu insa si sub don'au perfectionat. Populaliunea imperiului chinez minatiunea dinastiei tatare, and crestinii au fost

este evaluata la 402 milioane, a C.-ei proprii lung timp penecutati; Englezii, cari faceau in
la 386 mil. In porturile deschise strainilor s'au C. un comercia imens cu opiu, eran nepasatori
numerat la 1894 9350 straini, anume: Englezi, fata de atrocittile autoritatilor chineze, cand
Americani, Francezi, Portughezi, Gennani, Spa- insa imperatul Tao-Kuang voia s suprime conioli, Seandinavi i Iaponezi
Chinezii se nu- merciul acesta, Englezii ii declara resboiu (1840
m ese origivarii locuitori ai niarelui imperiu chinez. pana 1842), din care ies victoriosi. Prin tratatul

O fonnatiune din elemente tibetane, birmane din Nanking Englezii obtin insola Hong-Kong
siatneze, poporul chinez apartine la rassa si deschiderea a cinci porturi comerciului euromongolica. Etnografice, Chinezim sfint de statura pean; in urma violarii tratatului acestuia, Franmica pana la 1.52 m. Au fata rotunda, ochi
cezii i Englezii fac o mare expeditiune la
nas mic i turtit, falci ieite, buze groase, per 1860, forteaza intrarea lui Pei-ho si dupa o comnegra. pe care-I tund, lasand numai un smoc in pleta invingere impun cerescului iraperiu noue
crescet, pe care-1 impletesc. Psiehice stau inaintea tratate, cari aduc comerciului european mari
multor popoare asiatice, de oarece, independent avantagii. In timpul de _NO, C. se pare Ike
de oarecari influente straine, din puterea ion completa decadenta; dupa infrangerea suferita.

www.dacoromanica.ro

China

din partea Iaponezilar In resboiul din 1894-95

nu s'a mai putut reculege. Puterile europene,
jeloase de succesul Iaponezilor, pe cari de altmintrea i-au impiedecat sa se bucure de roadele
victoriei lor, cauta ca prin ademeniri si amenintari diplomatice sa stoarca fiecare putere cat
se poate mai mult dela galbenul om bolnav al

809

Chinoleina.

vici, bate pe Turci pe campillo Beeicherecului.

In timpul armistitiului incheiat intre Matia si

Baiazid II pe 8 ani, C. a imbunatatit mult starile economice ale Banatulni. Abia a espirat

ins armistitiul i Turcii au pornit de nou asupra

Srbiei i asupra cetatii Severinului, C. insa
respinga. Oastea neagra a lui Matia se depra-

extremului orient. C. a facut concesiuni in timpul vase cu total, si se aplica de jafuri prin teara,
din urma Rnsiei, Engliterei
done strasnice C. ridica deci oaste in contra acestei legiuni,
rivale in aceste indepartate teritorii
i Ger- recrutata parte mara din Boemi, si o nimicesce.
maniei prin cedarea mai multor porturi.
La 28 Ian. 1494 reg. Vladislav denumesce pe C.
Chinez, zidul, un mur de aperare de pe partea jude al terii, el insa n'a putut ocupa acest post,
nordica a C.-ei, care la Chinezi se numesce Wa- ci a trecut preste Dunarea inghetata cu 10,000 oa-

litsangtseng. A fost ridicat contra navalirii Ta- meni i, cuprindnd dela Ali pa.sa done cetati,
tarilor sub dinastia Ming, incepnd din sed. XIV. a Wat multa blaga dela el si a mai adus cu sine
Zidul de astadi are o lungime de 3000 km. si o multime de robi i vite. Intr'aceea Ii vine

pe unele locuri este dupla ba chiar i triplu. scire lui C. eh la Belgrad s'a urzit o conjuraAre o inaltime de 11 m. i latime de 7.5 m. tiune, ce avea de scop predarea Belgradului in
Materialul principal este granit.
inana lui Ali ; C. a prins si a aruncat pe conChina, (dela quina, cuveut al indigeniler ame- jurati In temnita i i-a judecat la marta. Turcii
ricani), numire ce se aplica in prima linie pentru impresoara cetatea Belgradului, C. insa o eliscoarta speciilor de Cinchona (v. ac.) a cupreag,
scoarta din specii de Remija (v. ac.) anca contine chinin, se distinga insa usor prin structura
ei anatomica. In loe de C. adeverata negutatorii
introduc uneori scoarte neeficace de Ladenbergia

bereaza de sub asediu. Reg. Vladislav audind de

primejdia Belgradului, grabesce cu numerosi
soldati (sbiri, lefegii) din Ardeal spre Banat, C.

il intimpina la hotar, dar nu mai putea verbi,

amurtise de o apoplexie topica. Yladislav trirnite

sau Exostenuna. Raddcina de C., in farmacie pe C. si pe Vart. Dragfi, voivodul ardelean, eu

uunilta .tuberChinas sauvradixChinae,rhizomul 40,000 oameni preste Saya contra Turcilor; C.

(lela Smilax China L., e unul din constituantii siro- irisa la 24 Nov. 1494 moare in St Clernent
pulni de Sarsaparilla (v. ac.)
[A. Pr.]
Saya. Traditiunea spune, ca C. in innata ar fi fost

Chincha, insule, (ins. Guano), grupa de 3 in- calf de morar. C. netagaduit a fost Honran de
sule mici 'ALTI coastele dela Peru ; insemnate nationalitate.
[E. Tr.]
pentru multimea de guano, aflat pe ele.
Chinezi-Marea face parte din muele Ocean,
Chinchilla, un animal rodetor ce traiesce in e numita de ChineziNan-Hai sau Mareado Sud;
America (Pera). Se vneaza pentru blana sa. e situata intre China la nord, imperiul Atinan' la
Chinchina, numire ce se deriva dela cuvntul vest, insulele malaieze (Borneo si Philippinele)
indigen anierican quina, adeca china (v. ac.); la sud si est ; ea formeaza baia Canton si geliar prin duplicare quinaquina, chinchina, sig- furile Tong-King si Siam.
nifica scoarta speciiler de Cinchona (v. ae.) mai
ChInIdln, alcatoid care se gasesce in Pi tayobogate in chinin.
chin a; cristalisat din acool in prisma cu comChinez, popor, v. China.
positia C Hyy Ny Oy + 2 H, O.'
Chinez, Chinezat, (slov. : knez, kniaz; magh.:
Chinina, alcaloid cu compositia: CH80. Cy Hy N.
kenz), principe, stapanitor, capetenie. Astadi Cy y (OH). N. CH8 -I- 3 H, O, se gasesce
Romanii ban. numesc C. (pron. Kiniez) primarul coaja arborilor Cinchonei in cantitate de 2-30/0.
comunei. V. art. Banat si Kinez.
Se extrage din coaja acestor arbori, pulverisata,
Chinez, Pau, (magh. Kinizsy), unul dintre coi tratata en acid chlorhidric diluat, apoi precipitata
mai vestiti barbati ai Banatului. Desi de origine en carbouat de sodiu. Din acest precipitat se
inferioara, prin deosebit talent ostasese i prin extrag alcaloidii cu alcool si se separa transrara vitejie, probata mai antaiu in luptele re- formandu-se in sulfati. C. e corp cristalisat, se
gelui Mafia contra Imp. Frideric III in Boemia topesce la 1770, se disolva in acidi, dand sasi Moravia, s'a ridicat in scurt timp pana la ruri, precum : Sulfatul de C., C2, H,, N, Oy SO4
dernnitatea de comite al Timisorii i suprem co+ 8 Ha O. Sarurile de chinina se intrebuiumandant si zcapitan al ostirilor (1478); lui i-s'a teaza in medicina; introdusa in organism, inincredintat spre aperare prin regale Mafia Ba- fluenteaza asupra circulatiunii sangelui, temperaturii i activitatii creerilor in mod calmaut,
natul Severin i cetatile de preste Dunare,
la propunerea lui s'au intarit cetatile Potatin paralisator chiar. Ca medicament se folosesce la
(Panciova), Chava (Guvin) i Horom (Palanca). febra intermitenta (Malaria), tusa convulsiva, diLa 1479, cand Turcii cu oaste de 40,000 au pe- ferite afectiuni de stomac, tifus, etc. Cele mai
truns In Ardeal, C. clilemat de Stefan Batori, usitate preparate sant: C. sulfuricit (sulfat de
voivodul Ardealului, In ajutor, ii bate crancen C.), C. idrochloried, C. tanied.
pe Campul panii langa Alba-Iulia, lasand la Chinkiang, (pron. cin ), oras Cu port in prov.
30,000 pe campul luptei. La 1481 C. impresoara chineza Kiangsu, la gura riului Iang-ce-kiang;
cetatea Golambaci (Galambacz) i ucide 1000 de 135,000 loe.; portul e deschis si corabiilor straine.
Chino, In Peru numirea oamenilor nascuti din
calareti turci ; de ad i petrunde pana la Crusovat,

ande a stat cu tabera 12 dile, a pustiit tot te- tata indian si mama neagra; in Laplata cei nasritorul inimie si a adus cu sine vr'o nilie de cuti din tata alb si mama indiana (Cholo), iar
Turci robi si ea la 50,000 Sarbi refugiati, pe in Mexico Negrii curati nascuti acolo in teara.
Chinoleina, substanta azotata cu compositia
cu Petra Dita (Deczy Petar) si Vucu Branco- Cy Hy N, care se face la distilatia chininei, cincari i-a a.sezat pe langii Timisoara. La 1482 C.,
Enciclopedia romana, Vol, I.

www.dacoromanica.ro

52

810

Chinon

i alti isomeri ai acestora cu hidrat de

potasiu; se gasesce i in gudroanele, ce se fac

conisei

Chipriani.

Chior, v. Strabismus.

Chioru (Chioar, Cetatea de Piatrd, inagh.

la distilatia carbunilor de pamht. C. e capul %heir), fost district administrativ in jurul Somunei serii de corpuii analog, earl au aceeasi cutei mari (Ung.) cu o supratata de 1089 km2.

structura, numite chinoleine precum : Lepid in e, si 51,744 loc. (1870), toti RomAni, exceptilnd
2 corn, mici magh. si alte 2 com. mixte (Magi'.
N, si altele.
C10
Chinon, capitala unui arondisment in depart. .si Rom.) Capitala district. era Somcuta mare.
franc. Indre-et-Loire, lnga riul Vienne, 4265 loc. In urina art. de lege XXXIII din 1876 district.
(1891). In castelul de ad i s'a presentat fecioara C. s'a desfiintat, anexAndu-se parte la cott.
Satumare, parte ta cott. Solnoc-DobAca. Districtul
dela Orleans regelui Carol VII.

Chinone, substante, cari se fac prin oxida- s'a numit astfel dup cetatea C., situata nu de-

tiunea fenolilor biacidi; astfel din hidrochinona,

Ca FL, (011) se face C., C0 114 0.
Chinovar, coloare de pictura otrvicioasa frunioasa rosie i grea, o combinatiune chimica de

parte de sat. Remetea, pe cutmea unui deal inalt

de 407 m., cu coaste pretipise i incungiurat de

trei part' de Hut Lapus ; ruinele cetatii

se

ved Anca. Ciind si prin cine s'a zidit cetatea,

inercurin ca sulfur; se aduce in comerciu in nu se scie. Traditia poporala rom. din parten
stare naturala, C. de munte, et i preparat ar- locului atribue zidirea cetatii unui viteaz cu nu-

tificial. C. de munte este cel mai important mi- mete Racolta; probabil, ca ea s'a zidit catra stirneraiu de mercuriu. C. preparat pe cale uda se situl epocei regilor din dinastia krpadiana sau
numesce V ermillo n. C. de chrom, combina- la inceputul epocei regilor din dinastiile mixte ;
tiuue de acid chromic ca oxid de chrom. Co- regele Sigismund o darui la 1392, impreuna cu
loare durabila de oleiu da si C.-ul de antimoniu, domenfile apartinatoare, voevodilor romAnis de
o sulfura de autimon cu continut de oxid. C.-al Ugocea i Maramures, Balcu si Praga; dupa
chiuez e cel mai frumes. Pe timpul lui Plinius, stingerea acestor fruntase familii romilne, cetatea
form cAnd posesiunea principilor ardeleni, cand
C. era cunoscut sub numele de Minium.
Chinovin, substanta, care se gasesce in coaja a Habsburgilor. Sotia lui Sigismund Bthory,
de China, mai ca sama in China nova. Alba, Maria Cristierna, o princesd austriac, petrecii
amorfa, ca gust amar.
aici timp mai indelungat despartita de sotul ei.
Chinoviu, (grec) lacas de viata comuna, si- In arma cetatea ajuuse in posesiunea imporanonim ca manastire, se intrebuinteaza mai tului, dar Stefan Bocskay o ocup la 1605; la
ales pentru schit, care e o manastire mica. 1613 Andreiu D6czi o ocuph pe sama regelui
(v. ac. art.)
ung., 'rasa Gavriil Bethlen pe basa unei couvenChlococca L., (botan.) gen de plante catara- tiuni o reastigA dela Mateiu II; la 1691 C. fa
toare, lignoase, pururea verdi, din farn. Rubia- separat de cott. Solnoc-DobAca i deveni district
ceelor, trib. Chiococceae, ca corola valvata
administrativ de sine statator; pe timpul lui
intlorescenta axilard, racemoasa, ce cresc in Francisc Rk6czy II cetatea era iarasi In pose-

America tropicala. La noi in floraria calda se siunea Habsburgilor, flind comitele Mihail Teleki
cultiva mai adoso C. racemosa L.; radacina acestei capitauul suprem al aceleia; acesta insa treca
specii e cunoscuta sub numirea de cainca.
la Ittikczy si pe comandantul german al cetatii

il puse in fiere ; la 1713 Rabutin amuck cetatea

[A. Pr.]
Chioggia, oras cu port in prov. ital. Venetia, pe In aer si de atunci incoace remase in ruine. (Cf.
insula C., spre sud dela orasul Venetia, 20,381 loe.; Transilvania, Sibiiu, V150 si XI 171; C. Palmer:
orasul e legat cu continentul prin pod de piatra. Nagybnya es krnyke (1894); A. Gerand6, Kvr
Pela C. pina la forte! San Pietro se intinde un vidke 1874-ben. Bpest, 1874.)
[nt.]

mole urias, Murazzi, pentru aperarea Venetiei.

Loc. se ocup cu pescuitul.
Chiojdeanca, com. rur. in Rom., j. Prahova,
compusa din 3 cat. cu 2222 loc.; are 3 biserici
si 1 scoala mixta. In raionul com. stint 2 isvoare
inici de apa de pucioasa.

Chios, (Skio), insula turc. In Marea Egeica,

intro Samos si Lesbos, 827 km2. si 59,600 loc.

In partea nordica insiila e muntoasa; fara paduri, solul fertil. Producte : vin, oleu, inatasa, etc.

Capitala C., cu 13,000 loc., e cetate (kastro);

episcopie grec. In resboiul grecesc de indepen-

Chiojdu, sat In Rom., j. Prahova, face parte din denta. C. fU distrus de Turci; 1881 suferi in

com. rur. Star-Chiojdu ; are 2257 loc. si 3 bis. arma unui cutremur de pamnt.
Chiojdu din Biisea, com. rur. in Rom., j. Buzeu,
Chiosc, (turc) cort asezat pe eoloane,
compusa din 7 cat. cu 2980 loc.; are 3 biserici
pentru grdini.
si 2 scoale prim., una de bdieti si alta de fete,
Chiot, v. llore.
ambele in cat. Chiojdu. Terenul com. e foarte
Chiotoara, un lat de siret, de gaitan san do
mantos i bogat in paduri si islaze ; pe el se ata, care serv a incheia. Baierile dela carnage

gases urine de fier, apoi pacura, sare, s. a., sau dela alte vestrninte se chiama chiotori. Cornul
dar nu se exploateaza. Coin, are tirg la Ispas. caselor, ande se i'licheie bArnele, se numesce
Chionanthus L., (botan.) gen de plante fignoase che otori.

din fam. Oleaceelor, trib. Oleineae, din China

Chiparos, numele vulgar al arborelui Cupressus
.si America boreal, caracterisat prin petalele sempervirens L. (v. ac.)
lineare, ca basa concrescuta i seninta cu alChiparq sau Ardeiu, numiri vulgare date
Illunen. C. virginica L. e specie, ce se cultiva plantei Capsicum annuum L. (v. ac.)
la noi ca planta rustica ; cele doue chineze dint
Chippewa, afluent pe stanga al riului Mismult mai gingase.
sissipi (America de nerd), in statul Wisconsin,
[A. Pr.]
Chionididae, (zoo!.) nisce insect') cari fac parte 400 km. lung.
din ordinal Dipterelor, si cari se apropie mai Chiprianl, manastire In Basarabia, j. Chisineu,
Inuit de tintari, s. e. Chionea.
la distanta de 35 km. de orasul Chisineu. Rusii

www.dacoromanica.ro

Chir

811

Chiroptera.

o numesc Uspenski. Mangstirea e aoezata intre

munti, acoperiti cu paduri mari; lnga manstire
carga riuletul Ionovrit, care lag' poprit printr'un
zgaz chiar la poarta manstirei, formeaza un
mare lac sau iaz. Man. C. a fost zidita de PetraVodii pe la 1545; apoi la 1559 Alexandru Lapuoneanu a daruit manastirei 12 sate, la 1698
Antioh-Voda a inchinaeo mantistirei Zograf din
Athos. Man. C. posed o biblioteca oi o archiva"
foarte pretioas.

Chirnogl, com. rur. in Rom., j. Efov, situati

nu departe de termul drept al riului Argeo, e
coa mai mare com. rtir, a j-lui ca populatie

ca intindere, exceptnd com. Lipia Bojdani ; are

4620 loc.; n'are nici un cat. alipit. Locuitorii
slnt foarte harnici i pastreaza portal dela
manta. In com. sfint 3 biserici deservite de

4 preoti, oi 2 ocoale, una de baieti oi alta de

fete. Ocupatiunea principala a locuitonlor e agricultura.

Chirograf, (grec) obligatiune, creanta. ChiroChir, (grec)donin ; titlu de politeta dat odinioara
boierilor mari. (v. oi Celebiu.) Chir
Chiro
grafar, creditor a carui pretensiune se baseaza

(dela gro. cheir ) in compositiune = mana, ce pe o creanta (manuscript), fara asigurare prin
privesce milna. C., planta, v. Pir.
pemn.

Chiragra, v. Podagra.
Chirogrammatomantia, arta de a cunoasce caChiralina sau Doamna C., in poveotile romana racterul, aplecarile, insuoirile i aptitudinile cuiva

e numele unei fete de imperat, tinera copila, dupa felul scrisorii sale. V. oi Graphologia.
floare din gradina, frumoasa ca o (Ana, (v. Ala
Chirologia, Chiromantia (v. ac.); arta de a se
[Atm.]
intelege prin semne, (miocarile mfinilor oi deoi Dafin).
Chirla, valoarea in bani a pretului inchirierii getelor).
unui lucru, (in general imobil), sau folosinta luChiromantia, (Chirognomica, Chirologia), o
crului inchiriat, care resulta dintr'o conventiune superstitiune, pretinsa arta de a pul) precjice
de inchiriere, in virtutea careia locatorul (pro- fericirea ori nefericirea cuiva din liniile de pe
prietarul) se oblig sa procure locatarului (chiriaoului) folosinta unui lucru, in schimbul unui
pret (curia), care constitue valoarea locatiunei.
Constatarea achitarei C.-ei se face, communiter,
pe insaoi actul, care constat contractul de locatiune, sau pe o chitanta separata mai ales in
lipsa de act scris. Valoarea C.-ei se probeaza
prin conditiunile contractului, constatat inteun
act scris; cilnd contractai este verbal, daca n'a

palmg. C., practicatii deja in vechime la Chaldei

Iudei, se baseazii pe presupunerea astrologica,

martori, dar numai prin marturisirea sub juramont a partii care neag, iar dacA contractul
verbal a primit o punere in lucrare oi in lipsa
de chitanta, contestatiunea asupra pretului (va-

mergetoare de momite. Se aseamena cu momitele

prin forma milnilor i picioarelor cari sant prehenzile (poate apuca cu dinsele). Prosimienii

c omul este un microcosm, ale carui organe

sfint influentate de planeta. C. a fost In loare

in sed. XVIXVIII. Tiganii pn in qiva do

astaqi fac speculatiuni cu C. (Cf. Landsberg,
Der Handteller. Posen, 1861; Allen, Manual of
cheirosophy. Londra, 1885.)

Chiromys, (zool.) un gen de rnanaifer, care

primit nici o punere In lucrare oi o parte E se apropie mult de momite, din aceast causa
neaga, existenta lui nu poate fi probata prin face parte din ordinal Prosimienilor, forme pre-

traiesc in vechiul continent, (Asia, Africa oi

loarea C.-ei) se resolva prin juramontul proprieta- Madagascar), agatati pe arboii.

rului sau piin o estimatiune facuta prin experti.
Chiron, sau Cheiron, dupa mitol. gro. un centaur
Chiriacodromion, (grec.= Cale Doinnului), co- (v. ac.), fiul lui Chronos cu oceanida Philyra,

lectiune de cuvntari bisar. pentru toate Dumi- unicul de origine divina; a locuit pe rnuntele
necile de preste an, compuse de Nichifor Theotoc, Pelion. A fost sciutor de medicina oi drept, inarchieppul Astrahanulu in Rusia. C. s'a retipa- vetatorul lu Achiles of al mai multen heroi,
rit la Sibiiu in tipogr. archidiec. la 1855 de instruind i in gimnastic i musica. [Atm.]
mitrop. Andr. aguna cu un adaus de predici
Chiroplast, (grec) un mic aparat inventat de
pentru toate celelalte serbatori de preste an. Logier din Londra i patentat in 1814, destinat
Chiriarh, (grec.) domn ociirmuitor ; sinoninn pianiotilor in scopul de a da mai multa patera
cu episcopq, insemnand mai ales pe cei cu
agilitate degetelor oi a le impiedeca a lua o
positiune defavorabila. C. a fost perfectionat de
eparchie, in opositie cu archierei. (v. ac.)
Chirili, loan, alias Pupaq, n. in satul Blaj Stpel, Bohrer, o. a.; dovedindu-se ca nepractic
la 30 Oct. 1803. A invetat in Blaj, M. Ooorheiu a fost rapada inlaturat.
oi Cluj. Dela 1825 prof. la ginmasiul din Blaj,
Chiroptera sau Lilieci, animale rnainifere, forapoi 1830 paroch in Sacgremb, 1846 vicar eppesc meaza un ordin. Siint provecuti Cu o palita subin Fagarao pi in Maiu 1862 fa numit canonic tire intre degetele prelungite ale picioarelor dinateolog in capitula' din Blaj, unde t6 Febr. 1879; a inte i intre picioarele dinderet. Au dinti incisivi,
lasat pentru studenti rornni gr.-cat. o funda- canini, msele, in total 38, oi 2 tite pe piept. La
tiune de 5200 fi., care se administreaza de capitulai picioarele dinainte numai degetul cel mara are o
[Dr. Aug. Bunea].
ghiara, la cele dinderet, toate 5 degetele. C.-le
mitrop. din Blaj.
Chirilovici, Sofronie, episcop in Buda, iar sOnt animale de noapte. piva stau ascuuoi in
dupa moartea episcopului de acolo, Novacovici, gaurile copacilor, ale zidurilor, stncilor, pestea urmat totodat ca administrator al eparchiei rilor. Seara ies dupa hrana. alud dorm atirna
ort. romne din Transilvania; el a pastorit cu de picioarele dinapoi. C. din Europa se nutresc
zel i credinta aceasta eparchie, pe care a vi- cu insecte. In tenle calda din continentul vechiu
sitat-o, mingdind clara' i poporul, care a fost exista specii, cari se nutresc cu fructe. Jama
timp indelungat lipsit de archiereu propriu; a cad inteun soma. Cele mai insemnate speeii
staruit ca eparchia fduvita a Ardealului s-oi siint Ca. nele sburator (v. Calong); Nasul strtoth
capeta archiereul sea, ceeace la intrepunerile (Rhinolophus ferrum-equinum), lung. 10 cm., tramitropolitului s'rb. a si urmat la 1783.
iesce In Europa sudica i centrala; Liliacul ure52*

www.dacoromanica.ro

812

Chiroteca

Chisineu.

chiat (Plecotus auritus), lung. 9 cm., Europa; sat cu acelasi mime (sau Chislita) se afla in
Liliacul pitic (Vesperugo pipistrellus), lung. 7 partea dela miaza-di a lacului Catalpug.
cm., Europa, Asia nordica si centrala; Liliacut
Chiseletu, com. rur. in Rom., j. Ilfov, pe
comun (Vespertilio murinus), lung. 12 cm., Eu- termul Dunarii, compuse din sat. C. cu 2343 loc.

ropa centred i sudica, Africa nord., Asia ves- si Surlari cu 1057 loc., avnd 2 biserici si 1
tica i resariteana; Vampirul (Phylostotna Spec- scoala mixta. Loc., in mare parte Sarbi, se ocupa
trum), America.
cu agricultura si special cu cultura legumelor,
Chiroteca, manusi, in deosebi manusile im- apoi mai fac comerciu mare cu rogojini. La C.
bracate de Imp. Germaniei la incoronare, si presto bat& Mihaiu. Viteazul pe Turci, 1598.
tot manusile episcopesci.
Chiselhurst, sat in cott. engl. Kent, cu ca-

Chirotesia, punerea manitor archieresci

stelul Camden Ilouseg, in care a locuit dupa
forma de binecuvntare pe capul unei persoaue 1870 Napoleon III, care muri aci 9 Ian. 1873.
din cler, prin ce aceasta se ridica la o diregaChiselita, zama de poame fierte, s. e. de prune.
torie i serviciu eclesiastic, far-a insa a primi
Chiseriu, numele popular al plantei Allium
prin aceea darul ierarchic; s. e. la lectorat (ce- Schoenoprasum L. (v. ac.)
Chiseteu, (magh. Ifiszet6), comuna rur. in
tet), archimandrie, cantaret, etc. Este de a so
deosebi de chirotonie.
Banat, cott. Timis, cu 1435 loc. Romani, staChirotonia, punerea sacramentala a infinilor tiune de cale forata. Aici se afla un vechiu
archieresci, tainft a legii nouo, in care cel ales bun cor de pingan, care a debutat ca frumoase
de Domnul din lume prin impartasirea unui dar succese. (V. Coruri de plugari.)
deosebit, se ridica la treapta ierarchica sacraChisindia, con'. mica in Ung., cott. Arad, cu
1760 loc. Rom. gr.-or.; are 1 biserica pompoasa,
mentala, s. e. diaconia, preotia i episcopia.
Chirrheuma, reumatism in mana.
ziditit la 1888, 1 $coall mixta en 2 invetatori.
Chiru, mniistire de calugarite in Basarabia, Locuitorii se ocupl cu agricultura, economia de
vite, i cu deosebire cu pomaritul. C. are uu
j. Orheiu, la distant& de 18 km. de Orheiu
36 km. de Chisineu. Se afla asezata pe ses, pe teritor de 14,741 jug. cat., din cari 9890 jug.

ifinga riuletul C. Imprejuriznile stint acoperite apartin domeniului prim. Sulkovscky. [S. S.]
ca paduri i stanci.
ChiOneu, 1) C., capitala Basarabiei ei a dis-

Chirui, (magh. Krul, baie primitiva alca- trictului cu acelasi nwne. Posede o popora-

lina-muriatica in Trs., pe hotarul comunei Leivte, tiune de preste 120,000 loc., Romani, Ovrei
cott. Odorheiu, in mijlocul unor paduri roman- (45,0001, Rusi, Ruteni, Armeni, Bulgari i Greci.

tice de brad.

Comerciul anual se urca la suma de preste

Chirurgia, (grc., = actiunea manei), specialitatea 6 mil. ruble; obiectele principale de trafic stint :

sciintei medicate, care se ocupa mai ca sam grane, vin, tutun i pielarie bruta. Orasul are
de boalele, al caror tratament necesita o inter- mai multe biserici frumoade, din cari inai cu
ventiune operatoare. C. nu se deosebesce in mod same' este renumit Soborulg (catedrala), done
ahsolut de medicina interna. In progresele C.-ei gradini publice, in cari se inalta doue menu-

motterne mai ca sama, se observa intrucat mente, unul al Imp. Alexandru II, si altul al
aceste dou specialitati se intregesc una pe alta. poetului rus Puskin, exilat in Basarabia sub
Pentru acest motiv chirurgul, ca s poata cu domnia Imp. Nicolae I. C. sub Cantemir-Voda
succes exersa practica sa, are neaperata trebu- a fost un simplu sat, apoi la 1E42 exarhul Gavril
inta de cunoscinte serioase in medicina interna; Badulescu a ales acest tirgusor de residenta sa,
asemenea i medicul pentru boale interne, ca si in curitnd dupa aceasta C. a fost nutria casa poata fi util, trebue sa fie bine orientat
pitala Basarabiei. Astadi C. este sediul adminisIn chirurgie. Deosebirea intre aceste dou ra- tratiunii centrale a provinciei; ac locuiesce atat
mure ale sciintei medicate numai in practica guvernorul provinciei, cat si inaresalul nobilimei
exista, in teorie ele nu pot fi deosebite una de guvernamentului; ad i stint concentrate toate inalta. Part& esentiale ale C.-ei stint medicina stitutiunile statului, tribunate, temni(a centrala,
opera toare (akiurgia) i mecanurgia,
aplica- spital, cassieria generala, doue gimnasii-liceale,
tiunea pansamentelor, bandajelor i aparatelor seminar, liceul de fete, cousistoriul, mitropolia,
chirurgicale. C. militar tt fi de resboiu, in prin- etc. Orasul se desparte in dou6 parti orasul
cipia nu se deosebesce de C., si consista in vechiu locuit de Ovrei, i orasul nou locuit
aplicarea principiilor generale ale C.-ei asupra de patura culta. La C. apar 3 iare, toate in
casurilor, cari mai cu sama in resboiu se observa. I. rusa, deoarece in 1. romnd este riguros inlu timpuri mai de demult Mica chirurgie forma terdis a tipdi ceva; aceste diare sant Eparo deosebit disciplin, exersarea ei se incredinta hialni Wiedomostk, Besarabetw (basarabianul)
unor persoane fait" studii medicale serioase, cari
Besarabski Wiedomostic. C. posede o ininuuumai in mod practic isi insu.siau cateva mani- Bata biblioteca public, foarte bogata in carti
pulatiuni, s. e. a slobodi sange, a pune ventuze rusesci, frantuzesci, neintesci, englezesci, arabe
si lipitori, a scoate masele si altele de felul
ebraice, dar nici o carte romaneasca nu este
aeesta. Astlicli in statele civilisate nici o scoala tolerata.
medicala nu mai libereaza liconte pentru acest
2) Chifineu, (magh. Kis-Jenb), comuna mare
fel de practica medicala. Chirurg, medio chirurg, In Ung., cott. Arad, situata in campia Aradului
care se ocupa in special numai cu practica chi- pe termurul drept al Crisului alb. In actele pururgiei.
blice apare la 1338. Are 338 case, cu 2250 loc.
Chisallta, sat pe Prut in .Basarabia, j. Ismail; (1069 Romani gr.-or.) Teritorul e de 5442 jug.

putin mai sus de C. se afla lacul Beloiu, iar cat. parnnt arator, foarte roditor, loc, cultiva
dincoace de Prut alt lac mai mare Bratesu. C. industria de casa, pomaritul, stuparitul, prasirea
are 800 loc., in majoritate Romani. Un alt de vite cornute i porci. C. e central dominiului

www.dacoromanica.ro

Chisoda

Chivot.

813

archiducelui Iosif. Judecatoria centred., cartea trei forturi Ant batute de bateriile 1 2 si 18-1.
Fort. C. face parte din seetorul de nord, pe unde
funduala, statiunea caii ferate, oficiu telegrafie
posta in loc.
C. district protopopesc in diecesa vin driunurile de fier dinspre Pitesci, Tirgoviste
Ploesci.
gr.-or. romana a Aradului compus din 18 paroelni ; sediul in C.
Chitina, o substanta de compos. ohm. C86 H"
Chifineu, comund mica in Ung., cott. Bihor, Az4 04; ea formeaza cuticula, ce acopere togain valea Crisului repede. Are 266 case, cu 1327 loc. mentul corpului Artropodarilor.
(878 Romani gr.-or.) Teritorid e de 2183 jug. Chiton, (grec.) catna.sa fara maueci a Grecilor
cat., pamnt arator i muntos; loc. cultiva in- vechi. v. Tunica.
dustria de casa, pomdritul, stupdritul, prasirea
Chiton brizdat, (Chiton suleatus), o specie do
de vite cornute i porci.
[1.]
mete, lung de vr'o 4 cm.
Chi9oda, comund rurala in Banat, cott.
Chitonide, (zool.) molusco amphineure, ell cocu 1445 loc. Romani (1146) si Germaui. In C. chila multivalv; corpul deprimat, piciorul larg,

se a fla *Citifodarra., institut rom. de credit si in jaral caruia braneldile formeaza tin coro inecononni, soc. pe actii, fuudata la 1891; capitalul trerupt inainte. Cuprindc genul Chiten, san
social fi. 25,000; profitul net (1895) 11. 490.68 cr. porta de mate.
Chison, parca in Palestina, isvoresce la poalele
Chitra, numirea poporala peutru fructele de
vestiee ale Taborului, se varsa prin sesul dela Citrus
medica L. (v. ac.)
Akka in Marea Mediteran; pe ripa lui se uciChili, v. Cetacea.
sera preotii lui Baal pe timpul proroculai
Chitu, George, om de stat rom., n. 24 Aug.
Chiswick, suburbio a Londrei, in cott. engl. 1828, in satul Oboga, j. Romanati, pe cand paMiddlesex, langa Thamisa, 21,964 loc. (1891); rintii sei fugeau de teania Turcilor. Parintele
nunieroase vile.
sea era mic negustoras, dar cunoscea literatura
Chit, (Balena), o constelatiune mare, ce are greaca. coala primara si clasele secundare C. le-a
rectascensiune 359-481/8" i declinatiune dela invetat in Craiova, la Ioan Maiorescu. Fiind copil
100 nord. Om la 300 sudica. Se compune dupa
talentaf, f lust sub protectitmea caimacamului
Heis din 162 stele visibile ca ochii liberi, dintre I. Bibescu i trimis in Bucuresci la SI. Saya.
aceste la cap Prewar $i la coada Deneb Kaitos, In 1848 comitetul central revolutionar din Buam bele de gradul II, iar la grumaz Mira (Ceti), care curesci il tritnite comisar de propaganda in 01este rernarcabila pentru variatiunea candescentei tenia. In 1850 gasim pe C. la Viena, unde serie
sale, (in tiny de 333113 ani variaza intre a ste- *Oracolul anului 1851., carte inspirata do un
lelor de gradul II si X, adeca devine invisibila adanc sentiment religios si patriotic. Capetand
pe tirnpul minimalului seu de candescenta.) Mira licenta se intoarce in Craiova in 1853 si scoate
mai antaiu a fost observata de David Fabricius
*Vocea Oltului pana in 1859. Practica
la 1396 ca o stea necunoscuta de gr. III, apoi advocatura
in Craiova. Partisan al loviturii din
de Holwarda la 1639. Variatiunea luminei sale 2 Maiu, gasim pe C. col anthill primar in Craiova
a observat-o insa mai antaiu
In 1866, chid saluta pe princ. Carol. In 1868
C., (zool.) v. Cetacea.
ales deputat al Craiovei, ocupa un loo de frunte
Chita*, un act, fie sub semnaturd particular, in partidul liberal si e nurnit in mai multe ranfie sub setnnatura public.* care contine atestarea duri rninistru al instructiei, finantelor, justitiei
creditorului ca debitorul este liberat de datoria si intemelur in cabin. Epurean si Bratianu. C.
sa. Dupd legea civila remand, ca i dupa Codal a cardat sa organiseze scoala, el a facut legca
Napoleon, C. sub seumatura privata este supusa Concursului din 1879. C. a fost si membru al
formalitatii dublului exemplar si al datei certa,
In 1889 fiind lovit de o cruda boala,
insa in practica nu se intrebuinteaza. In ce Acaderniei.
[Gh.
privesce C., Codul civil Ann, declara, ca ano- t 28 Oct. 1897.
Chitulue, Chiturlus, cocosul pascrelei, cuuostatiunile facute de creditor in josul, pe mar- cuta
sub numele de Pitulicea.
ginea sau pe dosul unid titlu de creanta, precum
v. llore.
Chiuituri,
scriptura facuta de creditor pe dosul, marChiusa, (ital.) pas intre niunti. C. di Verona,
ginea sau in josul duplicatului unui act, cand
aCest duplicat se afla in marine debitorului, au pas aproape de lacul Garda, dinsus de Rivoli,
valoarea unor C., and tind a proba liberatiunea pe unde duce drumul din Tirol la Lombardia;
debitorului. C. care constata achitarea exami- acum fortificat.
Chiusi, eras in prov. ital. Siena (Toscana),
niilor unei Inclinen, face proba contractului de
locatiune. C. care constata plata anticipatiN a a 1824 loc., eppie. In antichitate Cl us i u in, una
chiriilor sau a casturilor de arnda neexigibile din cele 12 republice etrusce; mormntul
(inainte de termin), stint supuse transcriptiunii. Porsena.
Chiva, loan, din Alba-Iulia, om al casei imChitara, (franc. Guitare), instrument musical,
consta din o lada de resonanta de forma unni 8. paratesci. In 12 Aprilie 1598 Ii scrie Mihaiu
Din causa sonoritatii ei pline si armonioase, C. Viteazul ca sa salute din partea sa pe comisarii
s'a bucurat 'Ana in mijlocul sect, present de imperiali veniti in Ardeal.
Chivi, (Apteryx australis), pasere din ordinal
favoarea cantaretilor, acompaniand vocea. C. a
alergatoarelor (cursores), are un cioo lung si
Grecilor, v. Kitara.
Chitila, sat in Rom., j. llfov, pe marginea Co- subtire. N'are aripi. Pende do coloare bruna.
lentinei ; face parte din com. rur. Bucoveni; Traiesce prin locuri baltoase in Australia. E
322 loc. C. da numele fortului Nr. I din cele pasere de noapte.
18 ale uetatii Bucuresci. Acest fort este de I-a
Chivot, in legea veche (judaica) era lada, in
mari me si e situat intro fortul Chiajna Nr. XVIII care se tineau tablele legii si toiagul lui Aren.
Mogosoaea Nr. H. Intervalele dintre aceste In biserica cretina C. este casulia numita si

www.dacoromanica.ro

814

Chiwa

tabernacul, asezata pe masa altarului, in care

se conserva cuminecatura pentru morbosi.
Chiwa, (Khiwa), 1) C., Chanat in Turkestan.ul
apus. (Asia), in partea inferioara a riului Amufructifer) ca
Darja; ca. 60,000 km2., (abia
500,000 loc. (Uzbeci, Turcomani, s. a.) Chanatul
a fost subjugat la 1873 de Rusi i facut vasal.
2) G., oraf fortificat i resedinta Chanatului de
acelasi nume, cu 6000 loc. C. se afla sub protectoratul Rusiei, e situat la impreunarea canalelor: Khan si Hezarasp, spre nord-est de Aste-

Chlor.
Chloasma, (grec) pete brune-galbene ale pielei,
numite i pete de ficat pi provenite din o stagflare locala a sangelui; C. uterina avnd originea

In mitra, se ivesce la femei insarcinate sau ca

anomalii menstruale ; C. traumaticd, din presiune local: incingatoare, corset; C. toxic?! , prin
medicamento aplicate pe piele: mutar, vesicator;

C. caloricd, prin arsita soarelui apar mici pele

pe obraz: alunite, alunele, pistruie; C. cacheeticilor, la friguri malarice, tuberculose, cancer.
[Dr. V.]

rabad, la o distanta de 560 km. rap' are o

regi ai Francilor. 1) C. I, fiul lui

circumferinta de preste 6 km., stradi strimte
Childerich i Basina, n. 465, 511. El a intefoarte murdare; 17 rnoschee, 22 scoale, cara- meiat regatul unitar al Francilor, dupa ce mai
Chlodvig,

vanseraiuri, bazare.

antAiu a zdrobit pe Syagrius, ultimul guvernor al

Chizerots si Burins, (franc) semintii, ce lo- Romanilor in Galia, apoi pe Alamani si pe Visicuiesc isolate i arito de vecinii lor, in departa- goti. In lupta contra Alamanilor facit vet, ca daca

mentele Sa5ne-et-Loire si Ain. Se dice, ca se va birui va trece la crestinism. Audnd aceasta

trag dela Saraceni. (Cf. Michel, Hist. des races ostasii sei crestini s'au luptat din resputeri si au
maudites de la France et de l'Espagne.)
invins pe inimic. Dupd terminarea resboaielor
Chladni, Ernst Florens Friederich, fisician a sibil triburile Francilor BA treac la biserica
germ., n. 1756 in Wittenberg, 1827. C. e in- catolica, pi astfel a unit natiunea in credinta

temeietorul acusticei sciintifice. A studiat sciintele

iuridice, dar apoi s'a dedicat fisicei. A descoperit
mai multe legi acustice si a construit aparate pentru
verificarea acelora. A scris : Entdeckungen iiber
die Theorie des Klanges,Akustik,NeueBeitrge
zur Akustik, Beitrge zur praktischen Akustik

und zur Lehre vom Instrumentenbau, etc.

viata de stat.

C. /1, al doilea fiu al lui Dagobert I, n. 633.

Dupa moartea tatalui seu, sub epitropia mamei
sale, donmi in Neustria i Burgundia (656), iar
dupd asasinarea lui Siegbert, regele Austrasiei,
devenr stapan si preste acest regat. t 656.
C. III, fiul lui Theodoric ILI, and ca baiat

numire sinonima pentru Phor- (mph tronul la 690. A stat sub suprematia
lui Pippin de Heristal majordom al regatului;
694.
[T. F.]
Chlamydocoecus A. Br., (botan.) gen de alge
verdi Volvocacee, ale carei celule, unite cate
Chid, (grec) supranume al dinei Demeter,
4-8, au o membrana groasa, celulosica i cu ca ocrotitoare a semOnaturilor incoltitoare. In
cili vibratili; protoplasma e colorata rosa sau onoarea ei s'au tinut serbarile de primavara
grenat. C. pluvialis Rab. traiesce in gaurile Chloeia. C. este si un nume de fetita, folosit in
stancilor, unde se aduna apa de ploie si pe z- poeme bucolice.
pedile persistente din muntii inalti ; are o putere
Chlor, metaloid monovalent cu greut. atom.
de resistenta foarte mare.
35.5, mull din elementele cele mai importante
Chlamydomonadinee, (botan.) alge verdi din atilt prin rolul, ce joaca in natura, cat i prin
Chlamydia,

mium (v. ac.)

fam. Volvooricoo, formate din celule libere Cu aplicatiunile sale. A fost descoperit la 1774 de
cate 2-5 cili vibratili, deci mobile, sau din eke catra Scheele, si i-s'a dat numele dela coloarea
4 colule unite intr'o teaca gelatinoasa, adeca galbena-verde ce are. Este un metaloid gazos
imobile. Se inmultesc vegetativ prin divisiune, la temperatura ordinara, ca un miros tare si
o celula producOnd alte 2, pi se reprodue prin iritant, provocand tusa &Ind e respirat chiar
zoospori i prin gameti mobili, rar imobili. Genul amestecat cu aerul. Comprimat la 02 si la 6 atChlamydomonas traiesce in ape dulci statatoare, mosfere se licefiaza, dand un lichid galben oleabaltoace, mlastini, etc.
ginos. Este mai greu ca aerul (Dens. L' 2.4482).
Chlamydospori, (botan.) sporii durabili dela C. este unul din elementele cele mai active, comunele ciuperci (mucegaiuri, etc.); au un invelis binandu-se direct sau indirect ca majoritatea
dur, resistent format dintr'o membrana extern corpurilor simple. Aceste combinatiuni desvoalta
groasa, cutinisata, cu diverse ornamente, de Mate caldura, incat sAnt in unele casuri intocoloare inchisa, si o alta interna subtire, mai varasite de desvoltarea de lamina. In particular
clara; in interiorul inviilisului o massa de pro- e interesanta combinaren 0.-lui cu hidrogenul,
toplasma ca substante de reserva si nucleu. care sub influenta directa a razelor solare se face
Pot sta in repaus cat timp conditiunile de des- cu. explosiune. Se disolva in apa formand apa
voltare sant nefavorabile, iar chid ele sfint de C., care prin recire la 02 formeaza un hidrat
propice germineaza, produand un nou aparat colorat in galben i oristalisat. Se combina cu
vegetativ sau alt soiu de organe de multiplica- metaloidii si cumetalele formeaza Chloruri, cointiune, (conidii, etc.).
portandu-se ca un element univalen t, cu toate
Chlamys, un fel de manta la vechii Greci,
fara de care nu se cuvenia sa jasa barbatii in
public. Se arunca preste nmeirul sting si se
incheia pe umerul drept.
Chloantit, mineral, arseniura de nichel, cris-

ca exista unii compusi, in cari C.-ul pare a-si

schimba valenta. Din causa marii sale energii de

combinare nu se gasesce nicairi liber in natura;
In schimb lasa combinatiile sale sant foarte respandite, si din aceste se scoate in mod artificial
taliseaza in sistemul cubic. Insotesce gisemintele C. si se prepara compusii lui. Pentru prepararen
de nichelina si de rninereuri sulfuroase. Gise- C.-lui servesc mai multe metode; in metoda inminte mai importante la Allemont, Riechels- dustriala se face us direct sau indirect de unul din
dorf, etc.
coi niai respanditi compusi ai lui: Cidorura de

www.dacoromanica.ro

Chloral

Chloropla.stide.

415

sodiu sau sar ea co in una. Pentru aceasta, sau verde din chloropla.stele plantelor verdi; in unire
so trateaza mai fintaiu chlorura de sodiu cu acid cu el se gasesce totdeuna un pigment galben,
sulfuric si se obtine Acidul chlorhidric, care prin xanthophyllul sau carotina. C. lipsesce la Ciuincalgire ca bioxid de manganez da C. si alte perol, multe Bacterii, unele Fanerogame, (Cusproducto accesorii ; sau se incaldesce direct un cuta, Orobanche, etc.) la algele albastre, bruno,
amestec de chlorura de sodiu cu bioxid de man- rosii, la Diatomee i Peridinee. C. e unita cu
ganez fji acid sulfuric. C. se intrebuin(eaza in cu cate un pigment special, preponderant, carilla
industrie sau direct ea desinfectant si decolorant, se datoresce coloarea algei; asa e phycocyanina
sau la fabriearea hipochloritilor, eari servesc
la algele albastre, phycopheina la cele bruno,
ei ca desinfectanti sau decoloranti. Dintre com- phycoerythrina la cele rosii, diatomina la Diapusii C.-lui sant mai importanti: Acidul chlor- tornee, peridinina qi phycopyrina la Peridinee.
hidric, compus al C.-lui cu hidrogenul, care e Se separl C. de xanthophyll tratand ca benzina
unul din acidii cal mai intrebninfati ata in in- extractul alcoolic de frunzo verdi pulverisate. Obdustria chimica propriu visa, cat si in celelalte tinand-o curata cristaliseaza in prisme rombice
branse ale industriei i artelor. Dintre compusii oblice, se altereaza foarte legue in contaet cu oxiett oxigenul, cel mai important este: Acidul genul ; ca produs de descompunere al el ca acidii
chloric, care formeaza chlorafi, a caror intrebuin- e hypochlorina sau chlorophyllana. Spectrul do

tare se respandesce din ce in ce mai mult; de absorbtiune al C. e caracteristic prin 4 bando

asemenea: Acidul hipochloros, ai caria compusi de absorbtiune in regiunea rosie a spectrului

sfint decoloranti i desinfectanti. In natura C. se solar. In solutie alcoolica pusa la lumina e foarte
gasesce mai ales sub forma de Chlorurel de sodiu fluorescent.. Compositia sa chimica elementara
fie in stare solida sau in solutiune in apa mana.? e cuaternara, iar dupa mili ar av i fier. Pentru
sau in isvoarele sarate.
ca sa se poata produce C. in planta e nevoie do
Chloral, (Aldehida tricloratlt), substant chi- lumin rosie sau violeta (in unele casuri rare
mica lichida, care se face prin actiunea chlorului inverdesc plantele la intunerec, cum se vede
asupra aldehidei, alcoolului i zacharurilor; are la embrionii de bragi), de temperatura potrivita,
compositia: CC12. CH. O. Cu apa se combina usor de anumite substante hranitoare, cum e zahadilnd hidratul de chloral, Cela. CII (0E1)2 cris- rosa, glucosa, maltosa, etc., in fine de O.

talisat. Se intrebuinteaz'a in medicina.

Chlorat, sartui cari deriva din acidul chloric

Chlorophyllina, (botan.) pigmentul verde unit

phycoerythrina, cc phycoxanthina t}i phyOH. Asa C. de potasiu : C102. OK. etc. copheina, cu phycocyanina, ca diatomina, cu
Ei servese la prepararea oxigenului, caci prin in- peridinina i phycopyrina, in chromatoforii alcu

C102.

caldire se discompun, dand chlorure i oxigen liber. gelor roii, brtme, disolvat in continutul celulelor
Chlorit, rninerale, silicati basici de aluminiu, algelor albastre, sau tot in chromatofori dela
magnesio, i fier. C. constitue o gnipd importantii Diatomee i Peridivacee. Atta acest pigment, cat
phycoxanthina (xanthophyllina), dupa Hansen
de minerale, caracterisate prin un clivagiu foarte
pronuntat, care permite o separatiune in lamele ar fi identice cu chlorophylla ,si xanthophylla

fine neelastice. Ele cristaliseaza in sistemul mo- din chloroplastidele plantelor mai superioare
noclin, coloarea lor e verde pana la verde-albastru. decat algele.
C. cele mai principale sfint: Penin, Clinochlor,
Chlorophyte, (botan.) grup de plante criptoRipiclolit, Corundofilit, Amesit, Delessit, etc. C. game, cuprin4nd, dupa Reichenbach, Algele,
sant minerale secundare si presinta foarte multe Muscineele 1.1 Criptogamele vasculare, iar dupa
pseudoinorfose, din cari cele mai comune sant Rabenhorst, numai Algele i Muscineele.
acele dupa mice magnesiene.
Chloroplastide, (botan.) chloroplaste, chloroleucite, gretunti de chlorophyll, corpi chlorophylChloroanaemia, Chlorosis. (v. ac.)
Chloroform, substant organica, cu compositia liani. Formatiuni verdi inchise in interiorul
CH C12. Se prepara incaldind chloralul cu ladrat protoplasmei celulelor sau in alte parti ale corde potasiu. Chloroformul e lichid volatil, cu rniros pului majoritatii plantelor; s. e. in spori de
aromatic, fierbe la 610; se intrebuinteaza in me- Muscinee i Criptogame vasculare, in propagule
dicina ca anestesie.
de Muscinee, in aparatul vegetativ al algelor
chlorophycee; in frunzele, tulpinile i ramurile
Chloromercur, v. Calomel.
Chlorometria sau Chlorimetria, procedura chi- verdi ale plantelor Fanerogaine, Criptogame vasmica-analitica pentru deterrninarea continutului culare i liuscinee. Forma lor e foarte variabila,
numkul lor inteo celula. In genere,
de chlor in chlorura de calciu.
precurn
Chlorophycee, (botan.) ordin din clasa Algelor, sant mai mici si mai numeroase in celulele planAlgele vem4i, traitoare in ape dulci, salmastre, telor mai superioare, mai mari, si mai putine in
In mari, pe pamnt, asociato cu ciupercile in celulele celor inferioare. Pot fi rotundo, sferice,
unii Licheni ( Usnea, Cladonia, Rocella, etc.), ovale, eliptice ; ca un piscot; ca o fasie lunga
sau, in fine, parasite pe anirnale sau plante, ori (la Desmidiee); ca o fa.sie inelara, dar cu capeIn interiorul lor. Aparatul vegetativ al lor e tele neunite; ca mai multe bande aseqate in stea
foarte variat, totdeuna insa celular. Celulele au (Zygnemee) ; ca fasii neregulate ; ca o fasie
In interiorul protoplasmei chloroplastide, unul spirala (Spirogyra), etc. Ca structura sant
sau inai multi nuclei, pirenoidi, etc. Se inmul- formate dinteun substrat (etroma) albuminoid,
teso prin spori mobili (zoospori) ori irnobili si se in care se afla, ca nisce mici graunti (grana),
reproduc prin gameti de acelasi fel san deosebiti in pigmentul chlorophylla (v. ac.) asociat anca u
marime, mobili sau imobili, ori unul niobil, celalalt unul sau doi pigmenti diferit colorati. Mai cuimobil. In sens larg intra ad i Protococcoideele, prind graunti de amidon sau substante dulci, ca
resultato din asimilatiunea chlorophylliana, ce isi
Con fervoideele, Siphoneele i Characeele.
Chlorophylla,

(botan.) pigmentul de coloare are sedtul in ele.

www.dacoromanica.ro

816

Chloroplastina

Cholera.

ChloroplastIna, (botan.) ar forma, dupl Fr. substitut, 1867-70 consilier gubernial in Briinn,
Schwartz, cordoanele de pigment, intre cari siint apoi deputat in dieta imperiala si in dieta procuprinse partile stromei (metaxinei), din chlo- vinciala a Moraviei, 1871 ministru de agricultur,
roplastide (v. ac.)
In cabinetul Auersperg, 1875 ministru de coChlorops taeniopus, o muscit care atacit grant. merciu ; 1893 presedinte al casei deputatilor in
Omida ei produce prin impunsaturile ei nisce bu- Viena.

buruze pe paiele de grill si de orz si face ca Chnum, In mitol. egipt. identic cu Knopf, la
spicul ea nu jasa de loo din vagina, ori si daca Greci Chnubis ei Knuphis, representa pe deul
iese ea remilna steril, far boabe; Chrisalida ei este Ra, ca (ion al soarelui, end calatorea in lumea
de coloare cafenie i se gasesce in paiu si miriste. de jos, (soarele dupa apunere). Se inchipuia
Chlororuflna, (botan.) o substanta colorant cap de berbece.
[Atm.]
verde, disolvata in uleiuri (sau, cum se numesce,
Chocand, (Kokan), odinioar chanat in Asia
un lipochront), desoris de Rostafinsky, si care centrala; 1853-76 ocupat de Rusi $.1 transfermat
o identica cu hematochromul descris de Cohn la in provincia Ferghana (v. ac.) V. si Kokan.
Hematococcus.

Choctaw, (pron. ciocta), popor iudian in A1110-

Chlorosis, un morb care consta in aceea, c rica de nord, traiesce in teritorul indiau, are

colulele de shop confin mai putin haemoglobin. comune organisate si scoale bune; 18,000 sullete.
Se ivesce la persoanele tinere in desvoltare, hare
Chodshent, oras in Asia, in tinutul riultti Sir
14-25 ani, cu deosebire la fete. Simtoame: fata Darja, 34,800 loc.; 1865 ocupat de Rusi.
palida batend in verde, batai de mima, depriChoiseul, familie nobila franceza, din care s'au
matie sau iritatie, duren i de cap, obstipatie ur- ridicat mai multi generali i brbati distinsi, intro
mata de diaree, insomnie, duren i de stomac; cari cel mai cunoscut este : tienne-Franois,
adese insotesce C. ca complicatie, ulc de stomac. duce de Choiseul comto de Stainville, n. 28 Junio
mima, ca deosebire partea dreapta, e dilatata, 1719. Sustinut de marchisa de Pompadour ajunse
se aud sunete accesorii asupra arterielor mai ambasador la Roma apoi la Viena, uncle incheie
mari (Nonnengerusch
bruit de diablo). Ca alianta dintre Francia si Austria contra lui Fricausa a C.-ei se amintesc: don de patrie, griji, deric cel Mane. 1758 infra in ininisteriu. Protector
amor nefericit, traiu feu si intro imprejurari al comerciului i industriei, el marl marina si
igienice rele. Causa adeverata se ascunde In orga- armata, sustin interesele Franciei, itteuraj
nele, cari pregatesc sngele splina, maduva confederatiunea poloneza, incurch pe Rusia in
oaselor, s. a. Durata e lunga, se vindeca in decurs resboiu cu Parcia, convinse pe rege sa alunge
de 6-8 septernni sub cura rationala, uneori se pe Iesuiti, incheie cu suveranii burboni Linosivesce jara (chlorosis recidivans), uneori se con- cutul Pacte de Famille , uni Corsica si Lorena la
tinua (chlorosis habitualis).
[Dr. M. G. Pop. j
Francia, dar pierdir Canada. In 1770 printi ordin
In b ot ani ca se intelege sub C. starea bol- de arestare si se retrase din Paris. Ludovic XVI

navicioas a plantelor ver*, cari, cu toate

stint la lumina, devin verrli palide preste tot,
ori numai in unele locuri. Causa pare a fi lipsa
fierului din alimentele extrase din pament de
radacini, caci udnd asernenea plante bolnave

i dote voie sa se aseze in Paris, unde muri

7 Maiu 1785.

[I. S. F.]

Cholagoga, (med.) remetlii ce sprijinesc se-

cretionarea fierii, sau cari elimineaza fierea aglomerata in sfinge, 8. e. la galbinare. De grupa

cu solutii slabe de saruri cu fier, ele isi recapeta ntiu so fine fierea insasi i sarurile ei, de a
coloarea si vigoarea obicinuit.
dram: purgantiile saline, Aloe, Rhabarber, etc.
Chloroxylon D. C., (botan.) gen de plante din
Cholecystotomia, extirparea resp. incisia yefamilia Meliacee, cu o singura specie, C. Swie- sicei biliare.
tenia D. C., originara din Indiile orientate. In Cholelithiasis, (med.) rnorb de ficat caracteregiunile noastre cultivat in sere calde. Lemnul risat prin presenta unor concretiuni, numite
sou greu, resistent, compact, de o coloare verde calculi biliari (in forma de piatra sau nasip).

galbue, cunoscut sub numele de lemn satinat Acesti calculi produc duren i in regiunea ficatului,
de India, e pretios mult intrebuintat in earl agravndu-se constituesc colica hepatica;
strungarie. Mai produce si o resinii Cu aceleasi deranjeaza apetitul i slabesce ntoralul bolnaintrebuintari ca cea de pin. Tot C. se numesc vului. C. se trateaza prin medicamente, cari,
lemnele putrede venli sau albastrii de prin pa- introduse In corp, disolva calculii sau le micduri, datorindu-si coloarea lor producerei unui soreaza voltunul, astfel ca pot trece usor din
acid, acid xylochloric, de catr o ciuperea, ce besica fierii in duoden; in easuri grave belnavul
se supune unei operatiuni ca sa se delature calse desvoalta pe ele, Paiza eruginea.
Chlorura, (chim.) cornbinatiune chimica a chlo- culii mai de graba.
rului
Cholera, (C. asiatica, C. indica, C. epidemica,
metale ; s. e. C. de magnesia (Mg Cl).
Chlotar, numele mai multor regi franci din farn. C. morbus), este o boala exotica, acuta, grava,

Merovingienilor. C. I 511-561; C. II 584-628; dureroasa, infectioasa, cu mers repede, caracteun sub sceptrul seu intreaga Francia; C. III risata mai ales prin varsaturi, scaune apoase
abundente, la inceputul boalei fecaloide, apoi
656-670.
Chlum, oras in Boemia, ItInga Keniggrtz ; ocu- albicioase, contin6nd cantitati mari de epitelii
parea acestui oras de catra Prusieni decise lupta eliminate de pe suprafata interna a intestinelor,
dela Keniggrtz 3 Iul. 1866. Pierderea luptei au prin crampe, ruin scaderea temperaturei corpului,
motivat-o Austriacii (Benedek) cu o negura, care stingerea vocii, suprimarea secretiunii de urina,
s'a lasat asupra orasului in jiva luptei (prover- prin respiratia dificila. cianosa (colorit vnat
al buzelor, nasului, extremitatilor), prin algidibiala negura dela C.)
Chlumecky, loan, Cavaler de, om de stat au- tate, puls insensibil. Coi mai multi bolnavi mor
striae, n. 1834; intra in serviciu de stat, ajunse de asfixie, cei cari resista cad adeseori in timpul

www.dacoromanica.ro

Choleric

Chondropterygieni.

817

reaction ei inteo stare tifoida asemenea periculoasa. Exista insa i casuii de C. asiatica -ward,
ambulatorio, mai ales la inceputul epidemiilor
de C. se observa diaree promonitorio, cari stint
predecesore C.-ei, caci in excrementele bolnaviler afectati de aceasta forma uaoara se gasesc
bacilii caracteristici ai C.-ei. Din bolnavii de C.

lerinagelor religioase la Meca; mai importanta a

fost conferinta sanitara internationala din Dresda

bacilul virgula, un spiril descoperit de R. Koch

In 1883 in scaunele i corpul bolnavilor de C.
asiatica, si se deosebesce de Gastro-Enterita, numita Cholerina ei C. nos tras, originar $i la noi,
descrisa deja de Hippoerate si de Celsu. Simptoame analoage cu ale C.-ei apar i dupa otra-

de luat in Golful Persia; iar calen min Asia

treda. Diagnosa C.-ei se confirma prin presenta

bacilului virgula in excrementele i in intestinele
bolnavilor ; acest bacil produce o materie toxica,
care mortifica epitelul intestinal si care resolbita otravesce sangele si paraliseaza nervii organelor circulatori. C. se propaga prin bolnavi
prin cadavrele lor, prin oameni sanatosi, cari
au fost in contact cu bolnavi, prin efectele bolnavilor, mai ales prin panzaturi murdare, prin
vestminte i asternuturi infectate, prin apa in

carantinei maritime si a stabilit un control sa-

din 1893, caci conventiunea sanitara internationala, aleatuita la acea conferinta, este hasa
preventiunei moderne a C.-ei, ea a lasat
la o parte profilaxia sanitara din Golful Persic
si calea prin Asia centraba ai a fost completata
mor aproape 500/0.
prin conventiunea sanitara internationala din
C. este originara in India, ea se propaga prin Paris din 1894, care a standit mesurile sanitare
centrala a remas neinchisa. Conventiunea sanitara din Dresda din 1893 a moderat rigoaroa
vechilor mesuri, cari au impiedecat comunicatiunea, a desfiintat carantinele pe uscat, inlocuindu-le prin revisia sanitara co desinfectiune,

vire prin arson, prin bichlorur de mercurio, a procisat casurile, in cari so poate aplica caKin tartar stibiat, prin ciuperci, prin carne pu- rantina in porturile maritime, a redus durata
nitar rational al navigatiunii fluviale; ea impune
guvernelor doue misiuni: aperaren terii proprie
in contra C.-ei i localisarea boalei pentru ea
sa nu treaed in tenle ve,cine. (Cf. Carantina
[L Felix.]
Conventiuni sanitare.)
Lit.: V. Babea, Note sur la defense de la Roumania contra le C. en 1892 si Deuximo communication l'Acadmie de Paris sur lo Cholera;
Romania medicala 1893 nr. 5; V. Babes. Studiti
care au fost aruncate materiile fecale ale bol- critic a.supra C.-ei in Bulgaria; Romania medinavilor de C., prin alimente contaminate, prin cala 1893 nr. 18; I. Felix, Dare de sama asupra

trasuri, corabii, in cari au zacut bolnavi de C. epidemiei de C. din 1893. Bucuresci, 1893; I. Felix,
Din causa ca bacilul C.-ei isi conserva viabili- Raport asupra conferintei sauitare internat. din
tatea mult timp in ap, apa este si niediul prin- Dresda. Bucuresci, 1893; Protocoles et Procescipal de propagaroa boalei.
Pana la 1817 C. a existat nurnai in India, in
mod endemic, in timpul dela 1817 pana la 1823
ea a facut prima invasiune in Asia occidentala

si in Africa, in 1826 prima invasiune in Eu-

verbaux de la conference sanitaire Internationale

de Dresde. Dresde, 1893; Protocoles et Procesverbaux de la conference sanitaire international()

de Paris. Paris, 1894.)

Choleric, v. Temperament.

ropa. in nu5sura in care s'a perfectionat comu- Cholesterina, substanta, care se gasesce in
nicatia, s'a scurtat calea di ll India in Europa, a organismul omului, mai eu sama in fiere, in
devenit si mai frecuenta aparitiunea C.-ei la noi. creer, in substanta aparatului nervos; se atla
C. poate veni din India in Europa prin 3 cai: de asemenea in plante si in galbinus de ou. C.
po uscat prin Asia centrala si de acolo in im- se extrage mai bine din calculele biliare, 'indo
periul Rusiei, pe cale maritima sau prin Golful se aria in stare aproape curata, prin disolvare
Persic si Marea Caspica, sao prin Marea Rosie si In alcool fierbinte. Substanta cristalisata, are
eanalul de Suez. Prin pelerinagele religioase ale compos. egg H48 OH, se topesce la 1450; insoMohamedanilor din India la Meca se transpoarta lubila in apa, solubila in alcool, eter si acid acetic:.
boala adeseori la Meca i de acolo, prin pelerinii
Choliambus, in versificatiunea metrica versul,

veuiti din alte teri, in diferite porturi ale Mari In care unneaza silabele astfel:
Rosii, in Egipt si in Europa; prin transpoitarea
cadavrelor Schiitilor din alte teri in Persia, la Cholin, substanta alcalina cu cornpositia N (C113)
locul sfrint din Karbala, se infecta de C. loca- (011,CH2. OH). (OH), care se gasesce in fiare.
Choloepus san Bradypus, v. Ai.
litatile, prin cari tree aceste procesiuni funebre.
In Romania a aparut C. asiatica in 1831, Chondrin, substanta, ce se extrage din carti1848, 1855, 1865-66, 1873 si 1893. In 1893 lagele (sgarciurile) animalelor, fierte cu apa in
s'au bolnavit de C. in tot regatul roman 1494 timp indelungat ; recind solutiunea C. se inchiaga la rece si ne da gelatina.
persoane, din cari au murit 872.
Chondrogen, substanta, din care stint formato
Guvernele statelor Europei au intrebuintat
deja in secolele treeute in contra ciumei, dela cartilagele (sgarciurile), cari leaga oasele ani1826 in contra C.-ei, niai tardiu si in contra malelor. Se ponte extrage ca apa rece din carfebrei galbene, un aparat carautinar complicat tilage. Daca extragem cartilagele cu apa fiersi costisitor, ca organisatia foarte diferita, apoi binte in timp de 24 oare, atunci se disolva choirau credut ca in contra inimicului comun trebue drina, care la rece se iuchiaga si ne da gelatina.
sa se apere printr'o preventiune comuna i de
Chondropterygieni sau Selacieni, sau Plaaceea s'au convocat in diferite timpuri, Cu in- giostomi, un ordin de pesci foarte importanti
eepere dela 1852, conferinte sanitare interna- din causa organisatiei inferioare, pe care o pretionale, i cari s'au pus basele eonventiunilor sinta. Scheletul lor in lee sa fie osificat, a remas
sanitare internationale. Conferiuta din Roma din in stare cartilaginoasa, iar orificrile lor respira1885 s'a ocupat de mesuri pentru stingerea C.-ei toare (branhiale) se descbid deosebit, si deala originen ei, pentru priveghiarea sanitara a pe- dreptul pe suprafata pielei. Gaya lor e pe fata

www.dacoromanica.ro

818

Chopart

Chorda dorsal.

ventrall si transversals, de aici i numele de a tubului digestiv. Animalele, cari ca Balano-

Plagiostom. Aproape toti traiesc in mare, afar glosul. Ptychodera., etc., au un nothocord putin
de unii, eari se atla in riurile cele mari ame- desvoltat, sent nunnte jumetate-chordati, Hemiricane si indiene. Din acest ordin fac parte: chorda; acele la cari (ca la Ascidiele, sau TuniR,echinul (Carcharias); Torpila (Torpedo), sau cierii) nothocordul se intinde numai in regiunea
au
codii animalului, organul de locomotiune,
peseele electric; Calcanul (Raja), etc.
Chopart, Franciec, chirurg franc., n. 1743 in numele de Uro-chorda, iar animalele cu un
Paris si t 1793; a fost prof. la scoala medicalti nothocord persistent, si desvoltat in toata lundin Paris, si a scris cram opere de specialitate. gimea animalului (A.mfioxul), se numesc CepOperatiunea lui C., amputarea piciorului con- halo-chordata; in sfirsit Vertebratele represint
servand calearal, i-a pstrat numele pana in formele cele mai superioare de C. In acest grup
vremile noastre.
incepe sa se injghebe un schelet intern imporChopin, Frdric Fr., pianist si compositor, tant pentru locomotiune 5i pentru aperarea sis1809 la Zelazowa-Wola, t la Paris 1849. teinului cerebro-spinal, care capeta aici o desvolAfara de cateva bucati pentru voce acompaniata, tare superioara. Portiunea anterioar a acestui
u.

tot ce a seis C. e dedicat pianului, pe care

schelet se diferentiaza in o cutie osoas, care
cranial; de aici $i numele de
ridica la cel mai inalt grad, creandu-i un stil apera creerul,
fara precursori si fara continuatori, dar ale carei Craniota, dat Vertebratelor. La Vertebratele ininfluente nu se limitara la compositorii planioti. ferioare extremitatea anterioara a tubului diMulte din formele intrebuintate de C. sent sau gestiv slujesce, ca la ceialal(i C., respiratiunei,
creatiuni proprii sau transformari de nerecu- formand branchiele (Pesci, unii Amfibieni, etc.)
noscut. Caracterstica stilului sou e o boggie La Vertebratele superioare insa, cu respiratie

neintrecuta In combinatiunile ritmice si o varie- aenana, branchiele dispar; din regiunea ocupata

tate surprindetoare in modulatiune. Cu toata de branchii, se formeazg o parte din fata, gat,
ureche, iar aparatul respirator aerian se desgreutatea lor, compositiunile lui C. au devenit
populare intro pianisti.
voalta, dup cum arata embriologia, tot ca o
[T. C.]
dependinta a tubului digestiv, sub forma unei
v. si Cor
Chor
Chorasan, prov, in partea nord-estica a Persiei glande, care se adapteaza respiratiunei.
In Tabloul unnator se presinta resumata cla(Iiircaniat i Parthia veche), cu marele desert
sarat, in partea nordica e muntoasa, bogata in sificatiunea Chordatilor:
Hemichorda
paduri i isvoare; 272,560 km2., si 693,000 loc.
Capitala Mesched.

Chordata, numele marelui grup de animale,

care cuprinde pe langil vertebrate, cateva forme

inferioare, foarte importante din punctul de vedere al inrudirei Vertebratelor cu Nevertebratele,
ca Ascidiele, Amphyoxul, Balanoglosul, etc.

Caracterstica fundamentals a Vertebratelor e

positia dorsald a centrelor nervoase cerebrospinale (creer si meduva), pi existents unui ax

Chordata.

Presenta unui notho-

cord ;

Centrele nervoase dorsale ;

Aparatul respirator for-

mat din regiunea anterioara a tubului digestiv.

seheletie intern, coloana vertebralii fermata dinteun lant de oase mici articulate, care pe langa

cuprinde genurile marine: Balanoglossus, Pthychodera.

II. Urochorda
sao Ascidiele). animate marine, libere sao fixate.
IIL Cephaiochorda

cuprinde numai gentil marin

Amphyoxul.

IV. Graniota,
marine, terestre, aeriane.

Amphibiele, Reptilele,
Paserile, Mamiferele, Omni.

alte functiuni mai slujesce de canal, care cu-

[D. Voinov.]

Chorda dorsal sau Nothocordul, e un cordon

prinde inlauntrul seu meduva spinkni. Observand
vertebratele inferioare, unii pesci (Ganoizii, Se- cilindric, flexibil, aoezat in lungul fetei dor-

lacienii), ca Cega de pilda, se constata, ca desi

prin positia dorsall a centrelor nervoase si prin
toate celeralte caractere, e netgaduit un vertebrat, totuoi le lipsesce o coloana vertebralk,

sale a tuturor animalelor din grupul Chordata

(v.

ac.) E un organ persistent la unii (Am-

phyoxul, pescii inferiori), sau numai embrionar,

la restul Chordatilor. E persistent la toate aniin local ei gsim un cordon longitudinal, ci- malele Chordate, lipsite de un schelet intern ;
florin, flexibil, cruia i-s'a dat numele de notho- In acest cas el tine locul de schelet axial rudicord. Nothocordul (v. chorda dorsala) e for- mentar, gratie rigiditatii sale relative, si sprijina

matiunea, care preceda coloana vertebrala. Dar sistemul nerves central, care-i c4ezat deasupra
exista forme animale marine si mai inferioare sa. La Vertebratele propriu dise (Craniota), nu
&eat pescii, i cari pfina acum cativa ani de gasim o C. d. persistenta la animalul adult, decat
dile eran considerate ea molusce (s. e. Ascidiele), numai la unii pesci inferiori, de pilda Cega,
Nisetrul, etc. Si pe mesura ce observam pesci
sau ea viermi (Balarroglosul), si earl sent

portante prin presenta nothocordului. S'a simtit mai superiori, constatam ca in jurul C. d. se
a.stfel trebuinta sa se largeascri vechia notiune desvoalta o coloana vertebral, cartilaginoasa la
de Vertebrat, luat in intelesul de animal su- unii, osoasa la majoritatea Vertebratelor. Pe meperior, si sa fie inlocuita prin aceea de Chordat, sura ce se desvoalta coloana vertebrala, schelet
adeca posesor de nothocord, din care s faca intern important, C. d. se reduce; cu toate acestea
parte si Vertebratele propria dise, in intelesul nu dispare ca desaviroire. i gksim urme de ale
strict al cuventului. Aceasta noua clasificare e sale chiar in scheletul axial al vertebratelor
cu abata mai temeinica, ca nu se baseaza numai pe adulte cele mai superioare. Acelasi fapt de disacest singur caracter, ci $i pe alte doue tot atat pantie progresivii a C. d., fata de desvoltarea
de importante prin generalitatea lor positia dor- coloanei vertebrale, constant in seria Vertesala a sistemului nervos cerebro-spinal, si pre- bratelor, il coustatam in desvoltarea unuia si
facerea in aparat respirator a portiunei anterioare aceluiasi individ. Si la embrionul omului, la in-

www.dacoromanica.ro

Chorea

Chrestomathia.

819

ceput nu exista deck C. d., care se reduce gradat

Choripetale sinonim co Dialipetale (v. ac.); in
prin aparitia coloanei vertebrale, cartilaginoase clasificatia lui Engler, grup de Dicotiledonate.
mai antaiu, i osoa.se pe urrna. Se vede dar ca C. d.
Choriphyll, (botan.) sinonim dialiphyll, adeca
e un organ de cea mai mare importanta; de aceea cu frunzele libere neconcrescute sau cu frunzele
a fost luat drept caracter de clasificare a for- periantului (v. ac.) libere.
melor animale superioare. La toate Cordatele, oriChorisa sao Choriza, se da numele acesta
gina i rnodul seu de formare stint aceleasi. For- fenomenului de dedublare al frunzelor flora's.
marea sa e timpurie si face parte din fintaia schi- Poate sa se fug foarte de timpuriu (Ch. congetare organica embrionara. Endodermul primitiv nitald), sau mai tardiu. Un exemplu e dedublarea
pe linia mijlocie dorsala, isi ridica in sus paretele staminelor dela Crucifere i Capparidee.
su, formand un soiu de jghiab deschis in jos,
(botan.) sinonim dialisepal (v. ac.).
care se sugruma din ce in ce mai mutt, liana Chorisepal,
Chorisia
H.
B. K., (botan.) gen de plante din
cand se desprinde de pe endoderm, sub forma familia Malvacee,
cu 3 specii originare din Ameuntii tub, sau a unui cordon compact, cilindric,
tropicala, (s. e. C. speciosa A. St. hl. din
a carui positie e dorsal prin urmare, chiar din rica
toate arbori decorativi, cari se cultiva
causa modului su de formare, i intermediar Brasilia),
intre tubul digestiv i tubul nervos. C. d. e prin In sere calde ; au frunze palmati-compuse
urmare de origina endodermica si se formeaza flori rose-purpurii. E inrudit cu genul Bambax.
Chorizema Labill., (botan.) gen de plante indin paretele cavitatii digestive primitive.
decomun lignoase 5i pururea verdi din familia
[D. Voinov.]
Chorea, afectiune cerebrala sau de nervi. Se Leguminoaselor, tribul Podalyrieae, ee creso

caracteriseaz prin contractiuni musculare involuutare, de undo resulta miscari neintentionate. Pacientul face grimase, mica manile, picioarele, capul, trunchiul in diferite directiuni
fara scop i fara intentiune. Cate odata este
alterat i graiul i inghititul. In somn inceteaza
misearile. Inteligenta e intacta sau alterata liana
la alienatiune mentala. Obvine mai des la copii
intro 6-16 ani, la femei tinere in primele luni
ale graviditritii si de multe ori la indivicli cu pre-

dispositione ereditata pentru morburi de nervi.

Poate fi provocat prin afecte (spairn, etc.), morburi infectioase (rheumatim, scarlatina, typhus,

In Australia. Unele din specii, precum C. varium Bth., illicifolium Labill. s. a., se cultiva la
noi ea plante de florarie temperata. Vara ser-

vesc spre decoratinnea zidurilor, pila.strilor, etc.

[A. Pi.]
Chorley, oras industrial in cott. engl. Lancaster, cu 23,082 loc. (1891).
Chorografia, (grec.) descrierea generala a untii
tinut, a unei ten, a unei provincii, In opositiune
cu Topografia, descrierea localitatilor singuratiee.
Chorologia, geografia plantelor si animalelor.
Chorometria, v. Geodesia.
Chosroes NuOrvan, ( eel Drept ), cel Mare,
regele Persiei, din fam. Sassanidilor ; s'a urcat
pe tron la '531, a cucerit Mesopotamia si Colchis,

etc.), prin imitatione la individi (copii nervosi)

cali vin in contact cu morbosi de C. Cate odata
se combina cu alte morburi de nervi (hysterie, a pradat Siria; t 579.
Chotan, eras in Turkestanul resariteart, langa
epilepsie, etc.)

Choregice, monumente, la vechii Greci coluinne drumul cel mare al caravanelor, 40,000 loc.,
sau mici zidiri, pe cari invingkorii din repre- capitala unui chanat.
Chouans, (franc.) numirea teranilor resculati
sentatiile dramatice Ii puneau tetrapodul (v. ac.).
Mai cunoscute Mint monumentul lui Lysikrates pentru aperarea regalitatii in Francia pe timpul

si al lui Thra.ssyllos.

Choreographia, arta de a insemna dansurile

prin semne conventionale, cum se face aceast
la tonuri prin note.
Choreomania, Choromania, o inclinare morboasa a extremitatilor inferioare, cate odata
a bratelor, spre miscari ritmice; e causata de
o iritatie a nervilor. Tu evul mediu se ivia
epidemic.

revolutionii franceze, numiti astfel dupa condocatorid lor loan Cottereau, supranumit C. (Chat
huant = bou de noapte, buha). C. au purtat lupte

de guerilla in contra republicei. Foja batuti pe

peninsula Quiberon. In 1799 s'au ridicat anca
odata, dar fora nimiciti prin generalul Brune ;
in 1814 si 1815 s'au ridicat de nou, fara suecos.
Chram, patronul bisericii ; fieriare biserica, and

se sfintesce, se pone sub scutul vetinui sfant,

Chorepiscop, episcop rural; urmasii acestora ori misteriu al legii crestine. Serbatoarea acelui
stInt protopopii de adi, cari asemenea C.-lor din sfant ori misteriu este si C. bisericii, si ca privechime, cu jurisdictiune delegata dela archiereu, vire la oficial divin are privilegii deosebito.
Chremata, v. Anaxagoras.
administreaza trebile eclesiastico ale tinutului
Chrematistica, acuirarea de bunuri prin schimb,
incredintat grijei lor. In orient cam papa in
secl. VIII aveau mare influenta in administrarea in opos. cu acuirarea prin productiune proprie.
bisericilor rurale.
Chrematologia, (grec.) invetatura despre bani.
Choreu, (grec.) vera metric; v. Trocheu.
arematonomia, invetatura despre folosirea baChoreutica, arta dansului.
nilor. Chrematopoie, citstigarea batidor.
Choriambus, in versificatiunea antica (inetrica)
Chresmologia, (grec) oracol, Chresmolog,
versal, ale carui tacte erau compuse din eke patru
oracolului. Chrekerion, local undo se
silabe in ordinea urmatoare:
comunica oracolul.
Chorioidea, (med.) o membrana vasculoas a
Chrestomathia, (grec.) colectiune de f ragochiului (v. ac.).
mente, demne de a servi ca modele, din un singur
Chorioidita, inflamatia chorioideei ; se ivesee scriitor, san din mai multi. C. se dice mai ales
In urtna lesiunilor, a meningitei supurative si eolectiunea de fragmente in prosa, in opositidne
la morbi infectiosi.
co Antologia, alegere de poesii. Prima C. este a
Chorion, (med.) v. 41antois i Embrion,
unui Heladus din sed, IV d. Chr., si a lui Proclus

www.dacoromanica.ro

820

Chnitien de Troyes -- Chrisov.

din sed. V. Dar coa mai insenmata colectiune Cele mai inseirmate sant omiliile, prin cari exde extrageri din autori elini antici este cea cu- plica carfile N. T. In liniba romfina s'a tradus
noscuta sub numele de Eclogae i Florilegium cartea Despre preotie de I. Barac, si mai multe

sau Anthologia lui Stobaeus (v. ac.); cu atilt mai omilii (eppul Alelchisedec, I. Morariu).
importanta, cu cfit cuprinde fragmente din multi
[Dr. I. Badil.]
autori disparufi.
Chrlsov, (grec. si lat. arysobullum; slav. hriChrtien de Troyas, poetepic frc., n. intre 1140 sovula), nume ce se da actelor domnesci, iesite
si 1150, t pe la 1200. In poesiile sale a pre- din cancelaria domneasca sau gospod si iscalite

lucrat diferite parti alo mitului Artus. C. a fost de Voda sau avnd pecetea lui Voda. Numele
cel mai renumit poet al timpului seu, al carui C. vine mai des in doc. muntenesci, si abia in
litnbagiu si forma a fost luata de model de tni- sed. XVIII se generaliseaza si in cancelarla

badurii evului mediu. (Cf. Holland, C. Tiibinga, moldoveneasca, asa c sub Fanarioti si in jume1854; Potvin, Bibliographie de C. Brux., 1863; tatea antaiu a sed. XIX nu se cunoasce dedil
Emecke II., C. als Persiinlichkeit und als Dichter, cuvoutul C. In cancelaria veche se cunosceau
1892.)
aceste mune, can siint sinonitne mi C.: a) Uric,
Chri, (groc., lat. Chria), termen de retorica. (slav. i ung. uric, rk, tirocinio, rocina, roUn fol de exerciti u, ce se facea in scoalele evului cuvati) cu inteles de a mosteni, heres, heremediu si in caro scolarul trebuia sa desvoalte ditas ; pentru scriitorii vechi de documente (itrio idee pe rand din atatea puncte deosebite de cari, diraci) f rasa stereotipa din doc. slavoue:
vedere, cate locuri comune (v. ac.) se admitea sa-i fie lui si dela noi uric cu toate veniturile
ca sfint.
insemna: s-i fie lui si dela noi mostenire cu
Chrisma, (grec) oleul de masline mestecat cu toate veniturile.g Pela intelesul de mostenire.
balsam, dupa rittil bisericei orientale i mi alto s'a trecut apoi la acel de hrtie, care intaresce
33 de aromate, ce se sfintesce de ce-ira episcop acest drept de mostenire. 8i asa dar ur i c era
sub decursul liturgiei din Joia patirnilor, apoi se actul iesit din cancelaria gospod, prin care se
imparte preotilor ea materie a s. Mir. Oleul e imputernicea drepturile asupra pamoutului. b)Issemnul gratiei, ce se revarsa asupra celui miruit, pisoc, (slav. ispis, ispisati) intrebuintat prin sed.
intarindu-1 in credinta, iar balsamul i celelalte XV in cancelaria gospod. c) Zapis, (slav zapis,
aromate virtutile crestine, ca cari are s fie in- zapisati = inscris), se faceau calad vindeau sau
zostrat crestinul adeverat. (v. Confirrnatiune, Mir.) cumperau razesii. Cele mai vechi acto molde[Dr. Is. Marcu.]
venesci sfint zapisele. Pe basa lor se scoteau dela

Chrisostom, loan, Sfcint, unul dintre cei patru dotnnie ispisoace si unce. d) Privilii sau
mari docton ai bis. orientale, numit pentru marea vilegii,
privilii), intrebuintat in sed. XV

sa eloquenta Gura de aur, n. pe la 344 in si XVI. e) Direse, dires, e traducerea slavoAntiochia. C. a invetat eloquenta dela Libaniu, nului nareadeuie, si e des intrebuintat de tracol mai vestit orator in timpul acela, iar filo- ducetori, ca vestitul Evloghie dela Neamtu. ln
sofia dela Androgratiu, si In scurt timp a facut direse erau cuprinse dispositiuni domnesci asupra
progrese insemnate in amondoue sciintele. A unei afaceri. f) Carte, (lat. harta), era o adresa,
perorat ca advocat anca in etate de 20 ani; un ordin. Carte variazd cu scrisoare, traducond
dar curand s'a retras si a inceput a duce o viata literal cuy. slavone corespundetoare: caiga, list.
solitara si aspra. A fost ordinat lector de chtra La C., ea acte oficiale, sant a se distingo urmapise. Meletiu si a petrecut catva timp Muga toarele
acesta, apoi s'a retras la nisce anachoreti in muntii
Hirtia. Vechile urice se scriau pe pergadin apropierea Antiochiei. Dar bolnavindu-se s'a ment, care varia in mrime dupa cuprinsul acreintors in Antiochia la 381, unde sf. Flavian 1-a tului. Uricele vechi sfint mici, scurte, cam de

chirotonit preot i l-a numit vicarul seu i pre- 24X20 cm. ; altele sfint mari de 70X60 cm. Alai apoi
dicator, in care oficii s'a distins prin zelul si pu- s'au scris pe hartie. Doc. serse pe hrtie avem
ternica sa eloquenfa. In 397 a fost numit archi- dela Lapusneanu; cele mai vechi s'au pierdut,

episcop de Constantinopole. Acolo a avut mult de de vor fi fost. La. hartie e interesant a se sci

suferit din causa intrigilor tesute in contra lui

la cunea imperateasca. Dusmanul lui cel mai
mare a fost Teofil, patriarchul din Alexandria,
care in un sinod compus din episcopi adicti de

marca fabricei, care no arata calitatea hartiei

dupa fabrici. Se gasesc doc. serse pe hrtii avond
capul de bou ca marca. Mai apoi hartia lustruita,

disa turceasca, a fost in mare us pana in secl.

ai sei, aducnd mai multe acuse in contra 'M.C., XIX si nu putine documente sant serse pe su1-a depus i silit sa mearga in exil, dar in curnd luri de hartie de cate 10-12 coale mari.

Scrisoarea e cea cirilica, sau veche molC. a cenit intreventrea Papei Inocentiu I, caro doveneasca. Cu cat actele sfuit mai vechi sfint
1-a declarat nevinovat ; dar imperatul Arcadiu si serse mai caligrafic. Cu inmultirea hartiilor in
imperateasa Eudoxia, 11000 de dusmanii lui,
cancelarie s'a stricat si scrierea. Scrierea era cu
rapira cu puterea artnata din biserica si Il tri- cerdace, adeca ca asvarlituri pe deasupra
misera in exil la Nicea. De ata fit dus la Cucas dului si cu prescurtari, ceea ce face pentru multi
in Armenia si in una la Comauo in Pont. greoaie cetirea documentelor. Regulele de scris
Aici zdrobit de suferintele indurate in calatorie, erau altelo ca adi. Nu se cunosceau linioara
fit rechiemat, fiind-ca poporul ameninta ca revolta.

de rnaltratarile soldatilor, mur' in 407. Corptil apostroful ; apoi se puneau punctul si virgula nu

lui f trausportat cu inane pompa la Constan- In acelasi lec ca adi. Deosebirea cuvintelor nu

tinopole in 430. Operele lui, cari cuprind 13 vol. era ca adi. Mai apoi scrierea s'a modernisat; ani

ilion, au fost publicate in editie foarte huna de avut scrierea civila cu litere latine i cirilice,
catra benedictinul Moutfaucou la 1728-173-., si intre 1834-1860; iar dela Cuza am inceput a
mai in urna de catra Migue in Patrologia greaca. serie numai ca litera latino.

www.dacoromanica.ro

Ohrisoverghi

Christ.

821

Titulaturct. Toate cbrisoavele vechi si nono diametru cant de 12 cm., iar cele mici cam de
incepeau cu stereotipa frasa Bojiiu milostiiu 2V, cm. Pe peceti se imprima marea terii pe
mi Io Constantin Voevod, gospodar zemli Mol- scutul ei, iar pe de laturrse seria numele Domdavseoi . Aceasta titulatura in slavonesee a durat nului, punndu-se si data. In multe peceti se
Ana la finea sed. XVIII, pe la 1780. In titu- punea data iu anii dela Christ. Pecetile pot fi
latura vechii domni isi puneau titlurile lor. E studiate aparte din punctul de vedere al blasocunoscuta frumoasa titulatur a lui Mircea eel nului boierilor, cari puneau si ei pecetile alaBetran Eu Io Mircea marele Voevod si autocrat turca Cu Domnul, ca un semn de vasalitate al lor.
Lintba. Limba C.-lor a fost dupa vremari
(samoderjet) Domn a toata teara Ungro-Valachiei
si a partner de preste munte, si a laturilor ta- slavona si romaneasca. Nu se eunose C. scrise
taresci, Hertog al Amlasului si a Fagarasului
in grecesce, cu toata influenta, ce au avut-o
Domn a Banatului Severinului si a amndurora Fanariofii asupra ferilor romane. C. au inceput
laturilor Dunarii pana la marea cea mare si samo- a se da in romanesce pe la sfertul antaiu al
derjef al cetatii Darastoruluic. Se vede in aoeasta secl. XVII; Elias, Tomsa, Moise Movila i Vasile

enumerare de titluri o influenta a curtii uugare

si germane. In Moldova nu gasim titulaturi in
felul acesta.
Incheierea. In vechile unce, ispisoace si C.
se intalnesce drept incheiere frasa oficiala, prin

Lupu cei antaiu. Dela Istrati Dabija nu se mai

gasesc C. date in slavonesce. Pe cand cancelaria

se scdpase de 1. slavona, biserica a continuat de

a tipari cdrti in slavonesce si romanesce pana

catr. 1730. Limbo. C.-lor dupa vreinuri a fost

care vel logofetul era insarcinat ca sa atirne plina de cuvinte straine. Fra.sa romaneasca pare
pecetea pe uric si s6.-1 serie, ca semn oficial de a se fi influenfat de frasa slavona, dest se gasesc

intaritura a tuturor celor cuprinse in uric. Mai

apoi in sed. XVII incheierea era mai scurtg,
si a contiuuat de a se face in slavonesce malt
timp, dupa ce incetase de a se mai serie documentele in slavonesce. Formulele de incheiere
eran acestea: si nime altul sa nu se amestece
inaintea acestei carti a Domniei mele , sau si
altfel O. nu fiec sau i altfel sit' nu facetic sau
insusi Domnul a poruncit, a gis, a aretatc. Incheierea actelor in slavonesce a incetat cu finca
sed. XVII, pe (Ind titulatura slavonii a contiuuat a se serie pana la 1780 si ceva.
Data. C. vechi ea si cronicile poarta data
veche in anii dela Adam si dela zidirea lumii.
Biserica i statul roman s'au oprit la socoteala,
care cl 5508 ani dela Adam 'Ana la Christ.
Aceasta reiese din o suma de carti bisericesci

tiparite in sed. XVII, si cari dan anul tipari-

turii in cele dou veleate, ce aveau curs. Nepotrivirea care era intro inceputul auului vechiu
bisericese i anul civil unul incepnd la 1 Sept.,
iar altul la 1 Ianuarie a adus mare confusie

si la scriitorii vechi si la istoricii de agi. Inseinnarea datei in anii dela Christos a inceput catra
finca sed. XVIII; totusi inceputuri de notare a
anilor dela Christos gasim ancd din sed. XVII
la unele tipdritun bisericesci si la unele pecefi
domnesei.

Iscalitura. C. vechi nu se iscaleau, fie ca

ceca ce nu e de
domnii n'or fi sciut serie,
admis,
fie ea asa era usul cancelariei.
domuii i boierii isi atirnau pecetile, adeseori
In numen mare, pand la 21, mai ales in actele
de inchinare politicl. Cam dela loan Veda col
Cumplit C. incepur a se iscali de donini $i de
boieri. Vol logoftul iscalea in special actul ;

forme romanesci si in C.-le slavone. Nu s'a

facut :Inca un studiu complet asupra acestei
chestiuni, desi inceputuri bune avem. (Cf. Hajdeu,

bimba slava la Romani in Traianul 1870; Gr.

Tocileseu, Doc. slavone in Revista p. Ist. Arch.
Filologie; I. Bogdan, Cinci doc. sl.-romane

Cateva manuseripte sl.-rom.; V. A. Ureche,

Istoria scoalelor I.; Sigilografia la Romanic;

Let.-colonel Nasturel, Sterna Romanieic. Buc.,

1892; Ep. Melchisedec, Notite ist. $i arch. de pe
la 48 biserici si manastiri din Moldova ; Cr.
Hmilore, Cr. Romanuluic, 2 vol.; B. P. Hajdeu,
Cuvente din Betrani , 3 vol.; M. Cogalniceanu,
Archiva Romana. Iasi, 1890; B. P. Hajdeu, Archiva Istoricac, 3 vol. Buc , 1863; loan Voda
cel Cumplit. Buc., 1865, 1894; Gh. Ghibaneseu,
Originea Husilor. Berlad, 1888, idem Grafia
Berlad, 1889, idem Uricar XVIII, XXIII
Iasi 1892, 1895, idem Documental, studiu istoric,
archeologic i paleografic . Iasi, 1895; A. D. Xenopol, Archiva; Codrescu, Uricarc, 25 vol. Iasi,
[Gh. Ghibanescul
1852-1895.)
Chrisoverghi, Alexandru, poet rom., n. 27 Febr.

1811 dintr'o familie boiereasca, oficier si mai

targiu adjutant domuesc al lui Mihaiu Sturza.
Remaand de copil orfan de tata si cu averea
ineurcatd, si-a pierdut toata scurta sa tinereta

in procese. t 9 Martie 1837. Singura poesie

publicat pe cand traia este Oda la ruinele
cetatii Neamtuc, inspirat de Carlova, poesie in

care C. isi arata indignarea sa contra vandalismului color ce intrebuintau pietrile rapite
din ruinele cetatii Neamtu la trebuintele lor.
Poesiilec complete au fost publicate in Iasi 1843.
insofite de o biografie scrisa de M. Cogalniceanu.

Afara de poesia citata, cartea mai contine o

dupa el isedlea i piserul sau diacul. Martorii ori 00. lui M. Sturza, vr'o doue dedicatii, vr'o
iscaleau ori puneau degetul, daca nu sciau carte. doue poesii erotice, vr'o cateva traducen din

Pecetea. Pecetea a precedat iscalitura si a A. Chnier, Schiller, Victor Hugo, Lamartine.

continuat de a se aplica si dupa ce C. se ised- Toate stint foarte slabe, patine versan i corect
lean. Se puneau peceti iu ceara rosie, in tus ritinate. Tot dupa moartea lui C. s'a publicat
rosu si in fum. Pecetile In ceara rosie se aplican traducerea sa : A ntoni , piesa de A. Dumas, Buc.,
[D. E.]
la pergamente pe cear galbena, care lua adeseori 1837, cu o prefata de C. Negnizzi.

proporfiuni marl pana la 250 grame greutate.

Pecefile in ceara, aplicate pe hartie, eran puse
pe o hartie romboidala i pecetea apasiind pe
hartie se imprima lipindu-se de document. Pecetile erau man i mici. Cele marl aveau uu

Christ, ordin cavateresc, infiintat dupa stiu-

gerea ord. Tem planter la 1317, de catra Dionisiu,

regele Portugaliei, pentru a apera granitele in

contra Maurilor. Papa loan XXII a confirmat
acest ordiu, prescriindu-i regula si. Benedict si

www.dacoromanica.ro

822

Christian

Christodulos.

statutele Cistertiensilor i i-a acordat privilegiile helm George, sub nurnele George I regale
ordinului de Calatrava. Papa lulius 111 la 1550 Greciei; 4) Dagmar, sub numele Maria Teodoa impreunat demnitatea de mare maestra cu rowna viicluva Tarului Alexandra III; 5) Thyra,

coroana Portugaliei. La inceput cavalerii erau sotia lui Ernest August duce de Chutnberland;
obligati la observarea celor trei voturi monastice, 6) Waldemar. Astfel regale C. e in rudenie cu
dar Papa Alexandra VI le-a permis sa se ca- easele domnitoare din Anglia si Rusia, si cartea
satoreasca
i-a dispensat dela votul saraciei. sa in lunile de vara e local de convenire al
Ei purtau a haina larga de Musa alba, pe piept familiei.

Christian, August, duce saxon, n. 1666; a luat

ca o cruce rosie, sub care era una de argint.
In urma miter privilegii, pe cari le aveau, si a parte la recucerirea Budei; facendu-se preot
bogatiilor, pe cari le castigara, s'au introdus in ajunse archiepiscop de Strigoniu si primate al
ordin si multe abusuri, de aceea a fost reformat IIngariei. t 1721.

mai de multe ori, iar la 1797 a fost secularisat,

Christiania, cap. Norvegiei, situata in fundul

remanend nurnai ca un ord pentru merite. micului golf Aggershuus, cu 148,319 loc. (1891),

In 1834 au fost confiscate si veniturile. Papa resedinta guvernalui norvegian ai a unui episcop
loan XXII a intemeiat i pentra Italia un ase- luteran ; are o universitate (cu observatoriu astromenea ordin, iar Paul V la 1665 1-a supus regulei nomic), intemeiata la 1811 cu o prea frumoa.sti
Augustinianilor. Dar cu timpul i acesta a remas bibliotech; catedrala, teatru, numeroase institunumai ca un ord pentru merite, avend numai tiuni culturale si de binefacere, scoale si acao cla.sa si se conferesce pria un breve apostolic. detnii militare. Orasul vechiu a ars la 1624, cal
[Dr. I. Radu.]
nou e fondat de Christian IV in 1624 si cladit
Christian, numele mai multor principi, duci In mod regulat in jurul portului. Portal e vast
regi ; 'flat insenmati:
si solid, din causa inghetului Ms nu e accea, Duce de Anhalt Bernburg, n. 1568, sibil 3-4 luni din an, in cea/alta parte a
t 1630; mare anteluptator al reforrnatiunii; a anului comunica regulat au Gothenburg, Kodat ajutor regelui franc. Enric IV contra Ligei penhaga, Kiel, Hamburg si Hull. Comereiul e
catolice unul din intemeietolii Ligei protestante activ si se face cu deosebire Cu lemne, scanduri,
dela 1608, a cornandat oastea uniunei pe mun- coarne, pesci uscati si sarati, fier, etc. Import:
tale alb (Praga).
796/6 mil. coroane, export 288/4 mil. coroane ; in
Regi in Danemarca: C. I, n. 1426, t 1481. 1887 au intrat in port 2081 nai de 744,324 tone,
In 1478 a intemeiat universitatea din Kopenhaga. au iesit 1388 nai de 559,874 tone.
C. II, Cel lieu, n. 1481, t 1559; barbat
Christianit, A.nortita. (v. se.)
capabil, energic, dar vehement si crud. 1520 a Christiansand, diecesa in Norvegia, 40,947 km6.
rapit Svedia; a omorit dintre inimicii si vr'o cu 339,416 loc. (1891). Capitala C., la gura rtului
600 (scalda de sfinge din Stock-holm 8-10 Nov. Torrisdalelo, cu 12,541 loe. (1891); residentd epis1520); in urma acesteia Svedia se desfaca de copeasca, catedrala; santier, port bun; pescuit
uniunea hauseatica, C. fa alungat din Danemarca; comerciu insemnat.
1531 a incercat sa-si recitstige tronul, dar
Christianstad, cero adrninistrativ in parten sudprins i inchis pe insula Seeland, unde petreca vestica
a Svediei ; 6512 km'., cu 221,697 loc. (1891).
'Ana la moarte. C. Ill, n. 1503, t 1559, intro- Capitala
C., lauga riul Helga, are 10,670 loc.
duse reformatiunea.
C. IV, n. 1577, t 1648. Ce! Mai popular Christianstaed, capitala Vestindiei daneze, sirage al Danemarcei si Norvegiei. A. promovat tuata pe insula Ste-Croix, 9600 loc.
Christici, Filip, om de stat sdrb, n. 1819 In
agricultura, navigatiunea i comerciul. A creat
o puternica flota si comerciul maritim 1-a extins Belgrad; a studiat dreptul in Viena si Paris.
pana la India resariteana, unde a intemeiat co- Dupa reintoarcerea sa in patrie ajunse secretar
lonii. A regulat finantele terii, a voit sa stearga in ministerial cultelor; 1856 membru al Curtii
iobagia, dar n'a isbutit din causa vebementei de casatie; 1858 consilier de stat ; 1860 miopositiuni a nobilimei. In resboaie a fost ne- nistru al afacerilor exteme; 1873-74 ministru
de culte ; 1878 ministru plenipotentiat al Serbiei
noncos; a rezidit orasul Christiania.
C. VI, n. 1699, t 1746; a intemeiat Aca- In Constantinopole, 1879 in Viena si 1882 in
demia de sciinte din Kopenhaga si gimnasiul din Londra; dela 1885 guvernor al band nationale
Altona. Dupa ce in 1723 a ars a treia parte din srbesci.
Christina, regine, 1) C., regina Svediei, n. 1626,
Kopenhaga, el o cladi din non.
(J. VIII, n. 1786, t 1848; fost guvernator fica lui Gustav Adolf si a princesei Maria Eleoal Norvegiei, apoi president al Academiei. Dupa nora de Brandenburg; urmti tatalui sea la trou
moartea nepotului sau Frideric VI deveni rege In etate de 6 ani; dela 1644 domni singura;
al Dauemarcei. A voit s contopeasca Schleswig- adund brbati invetati in jurul ski; 1654 renuntit la tron in favorul principelui Carol Gustav
Holstein-ul cu Dauemarca.
C. IX, n. 8 Apr. 1818 abia a apucat ffnele de Pfalz-Zweibriicken; in Innsbruck treed la
guvernarii in 15 Nov. 1863 si-a propus con- catolicism ; t 1689 in Roma. Biogr. de Grauert,
topirea ducatului Schleswig-Holstein ca Dane- (2 vol. 1838-42), Cloretta (1892). 2) Maria C.,

mares, caen ce ava de urmare resboiul cu Au- regina Spaniei, v. Maria.

Christmas, (engl., pron. crismas), serbtoarea
stria si Prusia, dupa care trebut sa renunte la
Schleswig-Holstein si Lauenburg (pacea dela Craciunului. C.-box, dar de Craciun, care se da
Viena, 30 Oct. 1864). Ideile sale conservative a doua di de Crticiun (Boxing day).
Christodulos, pseudoninrul literar al imperaau gasit opositie la majoritate liberala a dietei.
Are urmatorii fii si fice: 1) Frideric, clironomul ; tului bizantin loan VI Cautacuzin. V. art. Can(2 Alexandra, sotia ducelui de Wales; 3) Wil- tacuzinesci.

www.dacoromanica.ro

Christofle
Christofle, aliagiu de niche], cupru si zinc,
numit argentan (sau packfong), acoperit prin
galvanoplastie cu argint (2%).
Christolatria, adorarea, venerarea lui Isus

Christos.
Christologia, (grec.) invetatura desp re persoana,

Chromatica.

823

bordeiu lava Dunaret ca s fie luntra.s. MfineOi

C. celor mai mari le unplinesce dorinta, iar pe

col mai inic l in cu sine, Il inseara si il face

luntras. Preste mai mutt timp C. si si. Petra
se fac inosnegi si intr'o noapte ca vent si ploaie
sosesc la termal Dunarii i striga pe luntras,

activitatea, relatiun ea ipostatica ami Isus Christos. ca sa-i treaca. Luntrasul pleaci in timpul ron,
Christoph, 1) C. ///, rege al Danemarcei, duce i trece si-i aduce in casa lui ca sa se odihneasca.

de Bavaria, n. 1418, urniti la tron 1439 dup C. atunci core, ea sa-i friga ce are mai drag in
alungarea regelui Erich X, lar 1440 ajunse
casa. Luntrasul, care avea un prune, 1'1 frige

pe tronul Svediei; t 1448.2) C., duce de Wiirttem- pe acesta, dar C. facii ca pe vatra a crescut
berg, n. 1515, fiul ducelui Ulrich; urine acestuia iarba, in care pruncul se juca nevatemat, pana
in domnie la 1550; organisa teara i lucr pentru cand cei doi frati, cari remasera tot rei la inima,

inaintarea ei culturala; t 1508.

pierdurii toate cate le-a dat C.
[Atm.]
Christophe, Henri, n. 1767 pe insula SaintChrom, (Cr), un metal, ca greutatea atomica

Christopher ; negru. In 1794 a lust parte in-

52; cu densitatea 6.8; se gasesce in natura

semnata la revolts Negrilor din Haiti, mansand numai in combinatiuni, ca Chromit de fier (Cr,
la gradul de general si guvernor al unei pro- 02. Fe 0) in America, Ural si in Svedia ; Chrovincii. La 1807 fa ales president al republicei mat de plumb (Cr 04 Pb). C. in stare libera se
Haiti, dar nu a putut impiedeca constituirea face din Chlorurtt de Cr, Cr Cl,, cu zinc topit la
partilor vestice si sudice in o republica indepen- temperatura ridicate. Este foarte dur si greu
denta sub mulatrul Ption. La 1811 se incoro- fusibil. La cald arde in aer, dand oxid de
neaza de rege al ins. Haiti, cu numele Ernie I; Chrom; se disolva in acid chlorhidric si in acid
iar in 1818, murind Ption, incearca din non sulfuric, nu se disolva in acid azotic. Combine-

a un cele doue republici, dar o revolta mili- tiunile lui sant colorate, de unde resulta si
tare il sth se se impusce in 8 Oct. 1820.
numele lui (chrome= coloare). Combinatiunile lui
Christopulos, Atanasie poet neogrec, n. 1770 corespund la trei grade de oxidatiune, anume
in Castoria a studiat in Bucuresci, apoi in Pests 1) Oxidul de C.; Cr 0, in care C. e bivalent
si Padua; f educatorul principelui Ilitoruzzi in si avem hidratul de C., Cr (OH),, Chlorura
Bucuresci, apoi judecator in Iasi, si in urma in de C., Cr Cl,. 2) Sesquioxidul de C., Cr, 02, in
Bucuresci, uncle fa insarcinat cu elaborarea unei care C. este bivalent, si avem Chlorura chro-

carti de legi (v. Condiea Caragea, pag. 715). Dupe mica, Cr Cl,, hidratul de C., Cr (OH),, Sulfatul
ce mai ocupase unele functiuni in Moldova, 1833 de C.,(SO4)8 Cr,. 3) Peroxidul de C., Cr 02, in

se duse in Grecia, preste trei ani insa se rein- care C. e divalent; precum: acidul chromic,
toarse in Muntenia, unde maxi 1847. Ser.: Po- Cr 04 H2.
litica parallels, (Atena, 1833), opera istoricoChromatic, (Fee.) ce privesce colorile si nupolitica; o gramatica a limbei eline, tiparit in antele lor. In music a se numesce semiton C.
Viena 1805; dram (s. e. Achiffeus) ; a transcris sau Chroma, semitonul format din dotal,- sunete

In limba neogreca cartea I a Iliadei si odele ce poarta acelasi name, prin opositie cu semi-

de Sappho ; a scris poesii anacreontice, aparute tonal diatonic, format din sunete cu numiri deoantaiu la Paris apoi in mai multe editiuni si sebite. De aici miscarea nielodica se (lice C.-a,
traduse pi in alto limbi.
daca procede prin semitonuri chrornatice. G a ni a
uns), name care s'a dat atat chromatictl e aceea, care procede constant prin
Christos,
preotilor cat si regilor poporului Lsrailtean, pen- semitonuri, astfel, ch in octava ei auOim complet
tru ca aceia cand se inaltau la acea demnitate cele 12 semitonuri ale octavei temperate. Instruerau unsi cu uleu sfintit. (Ps. 104, 15 si I Imp. mentele chromatice se numesc cele ce pot emite
16, 6). Cate data au fost numiti unsi chiar
toate sunetele gamei C.-e. Grecii dadeau epitetul
regii pagani, s. e. Isaia chiama asa pe Cir (Is. 45, 1). de C. anula din genuril e musicei ion, format

Cu adeverat 11BSt s'a numit Isus, pentru eh el

a fost si preot si rege si adeveratul Messia., iar
Messia evreesce inseamn. C. Despre vista Si
divinitatea lui C. velli la Isus.
'Christos a inviatc, inceputul imnului pascal,
si totodata o formula bisericeasc compusa pe
basa mrtruisirei engerului dela monntintul lui

din dou tetracorde chromatice unite printeun

pana la serbaloarea Inaltrii.

Christos in pov. romcinesci se area pe I:Cement in societatea lui sf. Petra. In povesti de
regale se vorbesce de trei frati, dei rei i anal

coloarea Ion ar proveni din puteroa lor de a

acesta Ii primesce i grijesce. Cei mai maxi frati,

sosind acme' si vellend pe
injurau
i-a
primit, si dup ce facurri focal,
strainiifiecare incepea
de a spune, ca ce ar don i ca sa-i dea Dumnerieu.

portiunea razelor simple. reflectate eau absorbate

(v. Combinatiunea colorilor); in alte cuvinte co-

ton complementar.
Chromatica, subdivisiunea opticei, in care se
studiaza colorile, a fost create de Newton.
Lumina albe nu e simple, ci compuse din 7 lumini deose bite si anume rosu, portocaliu, galben,
verde, albastru, sineliu (indigo) si vioriu (v. art.
Isus. Imnul acesta se chute in biserica si se Spectra solar). Dup Newton corpurile existente
obicinuiesce intre crestini ca salutare dela Pasti ar descompune lamina prin reflectiune, i insasi

reflecta una sau mai multe colori simple. Corpurile, cari reflecteaza toate colorile, stint albe,
negre sent acele cari le absorb toate, tar intro

bun. Odat doi drumeti (C. si sf. Petra) intr aceste doue limite extreme se presinta un namei.
in casa, ande era numai fratele cel mai mic si infiuit de nuante, cari yin determinate prin pro-

loarea corpurilor provine din felul luminei, pe

care o reflecteaza. Cand un corp este lamines,
Cel mai mare doresce o turma de oi, al doilea moleculele lui se all inteo stare de vibratiune
pament si 'mitre boj, iar cel niic o luntre si un foarte repede, cari se comunica la etherul din

www.dacoromanica.ro

824

Chromatice

Chromofotografia.

prejurul seu si se propaga prin acesta sub forma C. algelor fondee), bran (phycopheina i phyde uncle, intocinai cwn vibratiunile sonore se coxanthina din C. algelor brune), mai rar alpropaga prin aer; infra cu deosebirea ca in aer bastru sau violet. Pot fi i doi pigmenti asociati
iniscarea moleculelor are loe in insa.si:directiunea, in acelasi C. sau trei. Pigmentul, in fine, poate
In care se propaga unda sonora, pe cand in fi amorf, ea in C. din petalele galbene de Chryether ea se face transversal cu unda luminoasa. santhemum si alte fiori galbene, ori cristalisat,
Lungimea undei etherului e foarte mica, iar ca in C. rosii, din causa carotinei din radacini
repegiunea, cu care se efectueaza aceste vibra- de morcov, macese, fructe rosii, etc. In petalele
tiuni, este foarte mare. Diferitele colori sfint pro- de Nemtisori cultivati (Tropaeolum majus), in
duse prin aceasta miscare vibratoare a etherului, dovlecii galbeni, C. au forma rombica, fusiforma
diferenta intre ele constand numai din repegiunea sau ca o spirala dreapta ori inelard.
rniscarii. (V. art. Interferente si Achromatism.)
Chromatogene, (botan.) substante C. sau chroChromatiee, (botan.) filamentele in cari se di- mo gene din plante sant acelea ce prin dedublaii
vide chromatina nucleutui in momentul divisiunei sau oxidan i produc o coloare oarecare, s. e. aliindirecte a acestuia. Ele forineaza partea chro- zariva, indigoul, turnesolul, acidii: chrysophanic,
inatica a figurilor de divisiune ale nucleului. Se lecanoric, orcellic, rocellie, erythric, evernic, etc.
pot observa cu usurinta in partite vii, tinere
din diferite specii de Licheni. Acesti acidi la
in stare de crescere si divisiune celulara dela caldurd si ou alcali produc orcina, care sub indiverse plante. (v. si Chromosome.)
fluents. aerului si a amoniacului produce orceina.
Chromatina (botan.) sau Nucleina este subChromatoplastide, (botan.) sau chromoplastide,
stanta colorabild a nucleului; formeaza in inte- chromatoplaste, chromoplaste, chromoleucite, toti
rim ul acestuia un filament inghemuit, ori o retea chroinatoforii colorati printr'un alt pigment cleat
(filament numit si mitom, caryomitom). Ca struc- cel verde (v. Chromatofori).
tura intima, filamentul e constituit din mici Chromatrop, doue discuri de sticla, inv6rtin-

granule (caryomicrosomi), unite printr'o sub- du-se in sens contrar, poartd deseninat pe ele
stanta ce nu se coloreaza cu reactivii, pe mind unele raze curbe, de diferite colori, cari morn-

granulele fixeazdanumite colori (microsomi chro- eisandu-se in diferite moduri produc efecte variate,

mophili ; asa fixeaza safranina, hematoxilina, presentilnd linii in rniscare ori uncle acele raze
colorile de anilina, etc. C. dupa analise se arata se intretaie. Asezand acele done discuri in un
a fi compusd dintr'o substanta proteica albumi- rnanunchiu de raze luminoase divergente, se pot

proiecta figurile in iniscare pe un carton sau alta

Cu solutie de chlorura de sodiu (20/0), cu sulfat diafragma.
de inagnesie, etc. se umfla; daca reactivii acestia
Chromit, (Cromita), mineral, fier cromat, in
Ant mai concentrati (10-200/0), ori cu alcalii masse brun-negro, se gasesce aproape exclusiv
sau acidii intinsi se disolv sau se si discom- In serpentina. Gisemintele cele mai importante
prim in albwnina, base azotite (adenina, xan- sfint la Plavisevita in Banat, pe insulele Eubea si
hypoxanthina, guanind) si acid fosforic. Mitilene, in Macedonia,Asia inica,Ural, California,
Prin reactivii coloranti se pot gasi granulatiuni Noua Caledonia, etc. In Romania presenta fierului
de C. foarte mici in protoplasma celulei. C. are crounat a fost constatata. Se intrebuiuteaza peutru
foarte mare important in viata celulei; daca extractiunea chromului si In metalurgie.
se scoate nucleal dintr'o celula, piin urmare Chromofotografi a, (grec.) fotografia colorilor,
C., celula nu poate trai, se distruge. Tot C. este (a nu se confunda ca fotografli colorate). Prisubstrata' indiscutabil al hereditatii in genere, mele resultate dateaz din 1848, cand Edin.
caci in timpul divisiunei celulei, precedatd de Becquerel a aretat proprietatea remarcabila a
divisiunea nucleului, fiecare nucleu nou din ce- subchlorurului de argint de a reproduce coloralutele fice contine o egalii cantitate de C. din tiuni. Astddi existii doue scoli. Unii (Lippmann)
sustin, cd coloratiunea unei fotografii trebue
nucleul celulei mame.
Chromatofore, mici elemente, continfind gra- obtinuta, in mod direct, altii din contra, basannulatiuni pigmentare, cari se gases in tegu- du-se pe principiul ca prin combinatiunea colomentul sepiei.
rilor rosu, galben i albastru se pot obtin toate
Chromatofori, (botan.) plastidele sau leucitele celelalte colori, poseaza de trei ori un obiect,
divers colorate din protoplasma vegetalelor. C. intercaland intro obiectul si masina fotografica
se ininultesc prin divisiune directa, ca i proto- cate o sticla colorata cu colorile lor complemenplasma si nucleul in unele casuri. Sant formati tare, adeca verde, vioriu si portocaliu. (V. Combidiutr'un substrat albuminoid, in care e un pig- natiunea colorilor). Prin sticla verde trec numai
ment variabil ca coloare; pe langd el mai pot razele rosii si reman absorbate cele galbene
Ii cristaloidi proteici, pyrenoirli, picaturi oleioase, albastre, stiela viorie absoarbe razele rosii si cele
etc. Dupd coloarea pigmentului se deosebesc in: albastre, lasand sa treaca numai cele galbene,
C. ver(li san chloroplastide (v. ac.), si chromo- Si prin cea de coloare portocalie tree numai
plastide, tot aceia ce au alta coloare decal razele albastre, reinannd absorbate cele rosii
cea verde ; acestia se intalnesc mai ales la plan- si cele galbene. Se obtin astfel trei probe monotele mai superioare, la colonii. Pigmentul C. crome ale unui si acelasi obiect, care prin supradin a doua categorie poate fi: galben, (carotina punerea lor vor da o fotografle colorata. In
sau xanthophylla, erythrophylla, chrysophylla punctele, undo se vor afla cele trei colori pridin radacina de morcov, din numeroase flori si mitive suprapase, se capeta coloarea alba, iar
fructe, din chloroplastide, asociata cu chloro- uncle nu se va afla nici una din ele, va fi lipsa
phylla (v. ac.), din frunzele ingalbinite toamna, de coloare, adeca negra; galbenul suprapus cu
etc.; xanthina tot din C. galbeui), portocaliu albastru va da verde si a.sa mai departe. (V. si
(caro tina), rosii (carotina; phycoerythrina din Interferente lurninoase.)
noida unita cu acidul nucleinic (C291149 N9 119 029).

www.dacoromanica.ro

Chromofototherapia

Chromofototherapia,

825

Chr3sididae.

rnetod de a trata bol- In o coaja sau inteo gogoa.sa, dinlauntrul careia

navii alienati prin lumina colorata; combinat de

Ponza si Davies. Bolnavii se tin etttva timp in
odai, ai caror pareti si ferestri stint colorate.
Coloarea rosie influenteaza bine asupra melancolicilor, cea albastra asupra furibundilor.
Chromopsie, (med.) o stare a ochiului, in caro
obiectele necolorate le vede colorat.
Chromosfera se numesce in atmosfera so-

iasa, dupa ctitva timp, animalul adult (Imago),

tluturele. Omida isi fabrica gogoasa secretnd

Chromosome, (botan.) se flumes segmentele,

organele sale se distrug chiar, altele se prefac,

(ca aparatul bucal) si se petrec in corpul sea
fenomene (de histoliza i de histogeneza) foarte
importante din punctul de vedere biologic.
[D. Voinovi
Chrysander, Fr. Karl Fred., nmusicografgermmi.
n. in Lfibtheen 1826. Primele sale lucran au fost
ber die Molltonart in den Volksgesangen
>Das Oratorium . A dirigeat apoi diferite reviste
musicale, a publicat o magistrala biografie a
Haendel si si-a consacrat viata editiunii complete a scrierilor marelui compositor, publicata
de Haendelgesellschaft.
[T. C.]
Chrysanthemum L., (botan.) gen de plante din
fain. Compositelor, trib. Anthemideae, cu recap-

un lichid, care se intaresce in firisoare in contact

cu aerul, si care se scurge din doue glande numite sericigene, asezate de o parte si de alta a
capului. C. gndacului de matasa tine vr'o 15
()He, si pe arma da fluturele. In timpul fasei de

C., viata e intructava intrerupta, animalul se

lara (fotosfera) stratul de gaz hydrogenic in- hranesce indirect din depositele de substante
vapaiat, ce incungiura intregul soare (v. ac.)
nutritive inmagazinate ca oinida. O parte din
in cari se desfaee chrornatina nuclenlui in momentul divisiunei indirecte a lui. Aceste seymente nucleare, aproape egale in lung-ime 5i in
numer constant pentru fie-ce specie vegetala, in
forma de bastonase drepte, sau de ciirlige,
de toarte, stint fonnate, ea si chrornatina, din
granule colorabile cu reactivi coloranti, legate
printr'o substanta necolorabila. C. primare inai
thrdiu se dedubleaza longitudinal, se aseaza in
doue grupe, egale in nuinar, de C. secundare
(C. fice), iar fiecare grup va forma in una
chromatina unui nou nucleu. (v. ac.)
Chromotipia, tipar in colori produs prin presa
tipografica. Chromoxilografia, producerea de ti-

parituri colorate prin gravuri in lemn.

Chron
Crou

tacolul nud, capitolul radiat si achenele 5-10

(din grec. Chronos = timp), v. si la costate, respndit In regiunea extratropicala a
intregei emisfere nordice. La C. apartine attit

Chronos, fiul lui Uranos (ceriul) si al qinei

Ga (painktul), cel mai finer titan, pe tatal sea
1-a despoiat de membrul genital si do tron, apoi
lufind domnia s'a insurat co Rhea, si firad-ca

i-s'a profetit, ca va fi detronat prin un fiu al

seu, a inghitit pe toti pruncii sei (Hestia, Demeter, Hera, Pluto si Poseidon). Dupa ce s'a
nascut Zeus, Rhea avnd frica, ca C. il va inghiti si pe acesta, a invelit o piatra in fasii si
C., cred'rad ca e Zeus, a inghitit piatra; iar

Pyrethrum Gaertn. (co achenele regular costate),

&it si Leucanthenum DC. (achenele cu papos),
privite de unii botanisti ca genuri proprii. Cea mai
knoscuta specie dela noi e C. Leucanthemuin L.,

Margarita sail Ochiul boului, pe ciind C.

rotundifolium WK. e planta alpina si subalpina

din Carpati si Balcani; tot acolo, lasa in regiunile
inferioare, cresce C. macrophyllum WK. Ca plan te
decorative remarcam inainte de toate C. indicum

Thbg. (din sud-estul Asiei) Gura pahar ul ui ,

dupa ce Zeus a crescut, Metis prin o beutura a Tuf an i ca, ea infloresce toamna in colon si
silit pe C. ca sa vomeze pruucii inghititi. Atunci habit vario, abundant si lung timp; C. carinatunt
s'a ineeput (opta intre Mani, si Zeus i-a aruncat Schousb. (planta anuala din nord-vestul Africei),
in tartar (iad). Romanii identifican pe C. ca Sa- C. frutescens L (de pe iusulele Canare), C. lacustre Brot. (din Portugalia), etc. C. roseum
turnus, 4eul sementurilor.
[Atm.]
Chroococcacee, (botan.) subordin de Alge Cya-

M B.., din Caucas si Persia boreala se intro-

nophycee (albastre), cuprindkd o singura fam., buinteaza la confectionarea prafului de pureci.

Chroococcee, ell gen.: Chroococcus, Synecoccus, Cultura acestei specii rustice s'ar put introduce
Glaeocapsa, Aphanocapsa, Merismopedia, etc. cu cel mai bun soeces si la noi preeum a reusit
Toate au aparatul vegetativ eelule cu invelis ge- s. e. in Dalmatia.
[A. Pr.]
latinos si mai multe celule unite intr'o teaca
Chrysanthemum, ord imper. iaponez infiintat
gelatinoasa comuna, omogena sau stratificata. 1876; se acorda numai domnitorilor si celor mai
Dupa directia de divisiune a celulelor, acestea inalti oficiali de stat.
Chrysaor, (cel cu spada de aur), un monstru
sfint dispuse in ir, ori doue alaturea, sau mai
multe constituind o lama, ori in grupe de ate 4. in mitol. gro. Chnd Perseus a taiat capul MeSe intillnesce i inmultirea prin spori durabili. dusei, din sfingele acesteia a sarit C. si Pegasus.
Trajese in locuri umede si in asociatie cu Ciu- C. e o personificatiuue a foeului si a fulgerului
perci produc Licheni.
din visco!. (v. Gorgoane.)
Chrysarobin, (Cso 11,6 07), pral cristalin, usor,
Chryophanic, acid, substanta care se extrage
din radacina plantei Rumex obtusifolia, din ra- de cebare galbena; se extrage ca benzol din un
dacina de Revent i din folio de Sena. Se ex- pral nurnit Goa, ce se afla in crepaturile si scortrage ca hidrat de potasio, se precipita eu acidi burele arborelui Andira Araroba in Brasilia.
si cristaliseaza din chloroform in prism galbene. Se folosesce ca medicament la Psoriasis si la
In alcalii se disolva cu cebare rosie inchisa, la alti morbi de piele.
evaporare completa devine violeta.
Chrysen, substanta, cu compositia C,8 H12/ care
Chrysalida, a doua forma, imobila, pe care o se extrage din gudroanele co previa din discapeta tluturii (insecte Lepidoptere) in desvol- tilarea carbunilor de pamnt.
Chrysididae, (zoo!.) farnitie de Hymenoptera
tarea lor.
fasa larvara e omida, care mesa
direct din ou, si care dupa catva timp de viata purtatoare de ac (aculeata), numite 5i vespi aurii ;
libera foarte activa, devine imobila, se inchide au corpul viu colorat cu luciu metalic si parEnciclopedia romana. Vol. L

53

www.dacoromanica.ro

826

Chrysippos

Chubut.

ticularitatea de a se intoarce In forma de boamba, verde cu trasatmi negro; aripile stint negre, la
mijloc de a se apiire de acul hymenopterilor, carera najloc galbene; coada e galbena, la virf neagra;
le violeaza domiciliul. Cuprinde genurile Chrysis, crescetul capului si 0111 negra.
Paruopes, Hedyehrum i Cleptes.
Chrysomorph, (grec) in felul aurului, ase-

Chrysippos, col mai celebra sistematician al

filosofiei stoice. Originar din Cilicia, s'a dedicat
filosofiei, merghd la Atena, dupa ce isi pierduse
toata averea sa. Aci se perfectione in deosebi in
logica i dialectica {ti invtit a apera filosofia
stoica contra scepticilor. Logica cultiva facultatea
de a distinge adeviirul de fals, pe cari sufletul,

la inceput o tabula rasa, le primesce in chip

de perceptii sensuale si le prelucreaza in forme
exacte. Fisica e sciinta naturii si a divinitatii
inherente in natura. In alca, stabilesce priucipiul a toata moralitatea: Armonia vietii cu natura inteligente si rationala.
Chryso

menea aurului.
Chrysomyxa, gen de bureti parasiti din familia
Uredineelor (v. ad.).
Chrysopa, (zool.) e un insect nevropter, care
apartine familiei Hemerobiidelor.
Chrysophyllum L., (botan.) gen de plante lignoase lactescente din fam. Sapotaceelor, ce creso

pretutindeni sub tropi, cu deosebire jasa in

America ; cu florile 5 mere, fara stamittodii si

caliciul aproape monoserial. Multe din specii au
bace comestibile, asa s. e. C. Chainito L. (din
Antile), care precum si altele din causa foilor
lor decorative se cultiva la uoi in floraria calda.

(qrec.) in compositiuni = aur, de aur.

Chrysobatanus L., (botan.) gen de plante din

[A. Pr.]

de beril, se presinta in cristale rombice. Co-

Chrysopras, mineral, varietate verde de Calcedon. Se intrebuinteaze in bijuterie.

Chrysorin, aliagiu (v. ac.) de cupru cu zinc,
numit i aun de mosaic; intrebuintat mai ales
in bijuterie.
Chrysorrhoas, (fluvial de atu ; evr. Amarla,
acula Nahr Hereda), riu in Siria, isvoresce din

tita aurie, care traiesce in Africa.

locurile utnede din Europa, Asia ka America

de coleare verde ; se gasesce la Moldova, Rzhuya, Kupferberg, etc.

Chrysografia, arta de a serie i picta cu aur.
A fost cultivata tnai ales la Bizantini.
Chrysolit, se numesce olivinul galben verde si
transparent, care se intrebuinteaza In bijuterie.
Chrysologn, (Petru din Ravenna), predicator
bis. lat., n. pe la 406 in Imola, 433 episcop in
Ravenna, t 450; mare propagator al ortodoxiei.
S'au pastrat 176 predici, edate de Pauli: Petrus
C., Sermones . Venetia, 1750.
Chrysoloras, Manuel, huatas grec din Constantinopole, n. pe la mijlocul sed. XIV, entaitil
caro facii cunoscuta literatura greace in Italia,
asezendu-se rnai ntiu ca profesor in Florenta,

nifoliunt L. pe langa paraiele din padurile montane si subalpine.

[Z. C. P.]
Chrysostomos, v. Chrisostom.
Chrysotil, mineral, un fel de asbest. (v. cc.)

1415. Mara de lucran i teol. a scris : C. Erotemata

impiedecat participarea gardei nationale la lupta.

fam. Rosacee, tipul tribului G7trysobalanee; sfint

arbori sau arbusti din America i Africa tropi-

cala, cu vr'o 2-5 specii (C. Icaeo, C. oblongi-

folius, cresc in Florida); so cultiva in tlorarii calde.

Chrysoberyll, (s. Cymophau), mineral aluminat

loarea variaza intre un verde alburiu si un verde Antilibanon si se reversa Mitiga Damascus in lactd
albastru inchis, mai rare sfint esantioane inco- de Atebe.
lore i galbene. C. e o piatra scumpa foarte cauChrysosplenium L., (botan.) gen din fem. Sexitata. Varietatile verde deschise, C. propriu
fragaceelor, trib. Saxifrageelor, cuprinde plante
se gasesc in Brasilia mi topaz, spinel, grenat erbacee anuale sau perenale, glabre sau peroase,
ametist, in Uralul de sud, in Ceylon i Borneo. frunzele simple, petiolate alterne sau opuse, situt
Varietatea inchisa, Alcxandrit, care e cu mult crenate si lipsite de stipuli; florile galbene-verqui,
mai rara, vine din Ural si dela Ceylon.
fara petale, siint exilare, terminale si scurt pediChrysochloris, (zool.) un soiu de cartita, Chi.- celate. Se canoso vr'o 15 specii, ce cresc prin
Chrysocol, mineral, un silicat de cupru hidratat, temperata. In partile noastre cresce C. alter-

Chrysotis, ($i Androglossa), o subfamilie de pa-

pagali in Atnerica de sud; de o constitutie puternica, ca un cioc mare i incovaiat, pene vertfl

cu semne rosii, albastre, galbene sau albe; canoscute vr'o 40 de specii. Sant pasen i istete,
cari invata usor a intelege cuvinte si a cunoasce

peisoane.
Chrzanowski, Adalbert, general polen, it. 1786;
studtile militare si le-a facut in Varsovia. A luat

parte la expeditiile din 1812 si 1813 si la resboiul Rusilor contra Turcilor in 1829. In revodela 1400 in Milano, 1402 in Pavia, apoi in latia pelona dele 1830 Imite in raudal patrioVenetia si mai pe urma in Roma. Papa Gre- tilor ; a ocupat fortarea(a Modlin si a eluptat
goriu XII se folosi de el si la incercarile de victoria dela Minsk (14 lidie 1831) asupra geneunire a bisericii grec. cu cea lat. Cu loan XXIII ralului Rildiger, mai Mulla irisa a fost suspimerse C. 1413 la conciliul din Constante it aici tionat de catre partida detnocrata, pentru ea a
Elernentele limbei grecesci, (Venetia, 1484) si
a tradus pe latinesce statul lui Plato.
Chrysomallos, (= cu lene de aur), in mit. grec.
astfel s'a numit berbecele, pe care Phryxos $i
Helio au fugit de Ino, mama lor vitrega, preste
Hellespont. V. Argonautii i Helle.
Chrysomania, setea de aur.
Chrysomelide, (zool.) familie din ord. Coleopter, trib. Cryptopentamer, cuprinde genu-

C. a intrat iarasi in armata ruseasca, dar in

curand a repasit; in 1849 e ocupat cu reorganisarea armatei piemonteze, pe care a comandat-o
In nefericita lupta dela Novarra. t 1861 in Paris.
Chthonisotherme, acele plan uri in internul pa-

mntului, pe cari se afla toate punctele de o

egala caldera terestra.

Chubut, 1) riu in Patagonia, isvoresce in Amli
$i se reversa in Oceanul Atlantic. 2) Guvernarile: Hispa, Haltica, Agelastica, Lina, etc.
ment in Republica argentina, numit dupa Hui
Chrysomitris, gen de paseri, numite romiinesce C.; 247,331 km. Localitatea prineipala e colonia
Catiu san Indrird verde. Pe spate e galbena- Rawson ea 1500 loc.

www.dacoromanica.ro

Chulah Chaum Cl'ow

Chulah Chaum Crow, ord siamez, intemeiat

1873 de Imp. Chulalongcorn; se confera numai
la indigeni.
Chulalongkorn, regale Siamului, n. 1855; al
40-lea in eirul regilor. A capetat crescere europeana, pe care a completat-o cu studiarea institutiilor moderne din Singapore, Bombay si Calcutta. S'a suit pe tron la 1868 in etate de 13 ani ;

827

Ciahldu.

1799; trimite in Africa si orient predicatori,

medici i dascali. Budgetul ei anual se urca la

5-6 mil frc.

Chuthe, Chotba, (arab) panegiric asupra lui

Allah ai Mohamed in cultul mohainedan.
Chuzistan, provincia in Persia, se marginese

In sud ca golful persic $i in vest cu Tureia

a.siatica; 101,481 km2., foarte slab impopulata.

a aters scliivia, a restrins institutia haremului Oraaele mai insemnate sfint Disful ai Su.ster.
ai a creat relatiuni amieale cu puterile euro- C. e vechia Susiana, ca capitala Susa (v. ac.)
pene. in timpul mai nou, la 1893, era sa vina
Chvalite, (slav. = laude), cftntari sacre intocinite
in conflict cu Francia, care s'a putut evita numai la serviciul nulnecatului (utreniei), in cari, in
cednd C. ultirnatului francez. In 1897 a car- forme ai variatiuni deosebite, se preamaresce idea,
cetat Europa, facend visita curtilor domnitoare obiectul ai insemnatatea dogmatica 1,4i morala a

mai insemnate.
sorbatoarei celebrate.
Chulos, (span.) la luptele cu taurii flacii peChyluria, (med.) o stare morbida, in care urina
destri, imbracati in rnantaua ruaie.
are un prospect aptos, confine albumina si graChuppah, (evr.) la Ovrei cortul, sub care se sime, si coaguleaza. In tenle tropice $i subtrosaviraesce cununia.
pica se observa des, in Europa foarte rar. E
Chuquet, Artur Maxim, germanist ,$i scriitor greu a da o explicatie corecta a aeestui morb,
frc., p. 1853 in Rocroi ; iai face studiile in Metz, ici-colea s'a putut constata presenta until pala Ecole Normale din Paris, iar 1874-76 fad' rasit in vasele sau glandulele limfatice. C. e de
studii de filologia germ. in Lipsca si Berlin; o durata lungd; un medicament specific contra
dula 1893 e profesor de limbile ai liter. gerin. ei nu se cunoasce.
la College de France; publie mai multe studii
Chylus, (medic.) un fluid asimilabil, absorbit
asupra literaturii germ. si opere germ. cu co- de vasele chylifere i limfatice din massa alimentarii pentru scoalele f rc., dar cunoseut se mentard digerata (chym). Cf. ai Digestiune.
facit mai ales Kin operele sale istorice, scrise
Chymus, (med.) chynt, o massa fluida, co se
cu rara temeinicie ai obieetivitate, ca: Le Ge- forrneaza din alimentele digerate. Cf. si Dineral Chanzyg (1883), Les Guerres de la Revo- gesti une.
lution, (11 vol. 1886-95), La (hierre 1870-71g
Ciaciru, (Tufesci), com. rur. in Rom.. j. Braila,
(1895), s. a.
situata pe malul stng al Dunarii, cu. 1618 loc.,
Chuquisaca, pi ovincie in Bolivia (America de cari se ocupa cu agricultura ai prasirea vitelor;
sud), 188,535 km1., i 122,500 loc. Capitala C. are o biserie ai 2 acoale, una de baieti si alta
(numita $i Sucre), cu 19,001 loc. (1889), situata de fete.

la 2690 ni. preste nivelul marii; arehiepiscop,

Clack!, (magh. Csa6), chipiul de patada in
universitate. C. a fost intemeiata de Spanioli arrnata austro-ung.
la 1539.

Ciacona, (ital., fro., Chaconne), dans ai arie de

Chur, (roman. Cuera, f re. Coire, ital. Coira, dans, de origine italiana (sau spaniola), in mesura
lat. Curia), capitala cantonului Graubiinden (Hel- 3/4 si miacare moderata, prin ce se deosebesce
vetia), lfinga Plessur, 3 km. spre est dela Rin, de Passacale, en care e analoagd prin forma,
vr'o 10,000 loc., residen(a appeased, si a soc. cci amandouii stint construite pe un bas conSocietad rhaeto-romanschag, gimnasiu, seminar.
V. Rhaeto-Romanii.)
Church, (engl., pron. Worts), bisericd.
Churchill, (nurnit si English River), rill in

strins, de patru sau cel mult opt mesan, cari

se repeteaza tot timpul si pe cari se fac diferite variatiuni. Aceasta forma dela musica de
dans a trecut in opera ai la musics de camera.

America de nord engleza, la isvor se numesee Ca model se poate cita C. din sonata in re minor
nul Bibliei, apoi sub numele de Mississippi trece pentru violiva de I. S. Bach.
[T. C.]
prin lacurile Buffalo, La Crosse ,si Nelson ai se
Ciacova, oraael in Banat, au 4369 loc. Rovarsa in Baia Hudson ; 1700 km. lung.
Germani j S(irbi. C. e sediul unui
niAni
Churchill, 1) C. Carol, poet satiric engl., n. 1731 protopopiat romiin gr.-or. Ronninii din C. de abia
in Londra, t 4 Nov. 1764. Poesii mai cunoscute: in anii din urma s'au despartit de ierarchia
Rosciad, satira; The prophecy of famine, Scotch srbeasca, alaturandu-se diecesei rom. a Caranpastoral, indreptata impotriva Scotienilor.
sebeaului. Vechia biserica a remas Srbilor. In
2) C. Randolf, om de stat engl., n. 13 Febr. C. s'a nascut vestitul literat serh. Dositei Obra-

1849. A studiat in Oxford; dela 1874 membru dovici. Pe ternura! Timiaului se ridica un tuna
al parlamentului. Aderent al ideilor lui Bea- puternic ( Cula ) zidit in forma patrata din caconsfield, si-a dat tonta silinta sa abat partidul ramida, o remasita a vechilor intarituri de pe
tory in directiune dernocratica. In cabinetul prim timpul Turcflor. Hotarul C.-ei este until dintre cele
al lui Salisbury, 1885, ministru al haliilor. Mare mai roditoare din tot Banatul. Vestite stint tirgu-

contrar al proiectelor Home-rule ale lui Gladstone. In cabinetul al defies de seurta durata
al lui Salisbury miuistiu de fluante. In 1889 a
atacat vehement politica egipteana a lui Salisbury, apoi lupt in airul conservatorilor contra
ministeriului liberal t 24 Ian. 1895. (Cf. Filon
A., Profils anglais 1893.)
Church Missionary Society for Africa and
the East, societate misionara engl., intemeiata

rile de aici, (de 5 ori pe an).

C., protopopiat, 1) gr.-or. rom. ca 16 comune

15,910 sufl. ai 2) gr.-cat. rom. (sediul protopopului in Petromani) au 6 parochii, O coale

2859 satiate.
Ciahlau, Cialltdu, Cilihoiu, Sorlitel (Gypaetus

barbatus L), gen de pasere rapitoare din fam.

Falconidelor, la fruute, crescet si de laturile ca-

pului uu pene albe-galbeini; ceafa

53*

www.dacoromanica.ro

partea

828

Cialdini

Cicer.

dorsala a grumazilor ruginie, pe spate caches- teleudyfalva i Sndoregyhza) si in cott. Arad.

cenusie si pe bale ruginie, preste piept cu o Acest experiment pentru intarirea elementului
fasie intunecata; plutitoarele din aripi i car- magh. in Ung. nu a reusit, ci s'a terminat Cu
macele din coada sant negra cu spinare alba ; ruina colonistilor.
preste ochi cu o banda neagra; ciocul negra si Ciauca, v. Cioara.
picioarele Buril de plumb ; indivi4ii deplin desCibinul, rtu in Trans., isvoresce din inuntii
voltati siint de 115 cm. in lung. ; lung. aripelor C.-lui ; se alcatuesce din done brate, numite
80 cm. si lung. cocjii 54 cm.; petrece prin loca- Riul-Mare i Riul-Mic, cari isvoresc din lacurile
rile muntoase, (Transilvania, Banat), cuibaresce Iezerul-Mare i Iezerul-Mic, situate la poalele
prin crepaturile de stanci ; e pasere stationara. Cindrelului ; cele done riuri se unesc din sus
V. Fj i Ceahlau (munte).
[V. B.]
de com. Gurariului fornifind C.-1, care iesind
Cialdini, Enrico, Duce de Gaeta, general din munti curge pe langa Sibiiu, uda sesul en
italian, n. 1811 la Castelvetro in Modenar, 1833 asemenea numire si din jos de Sibiiu, in semiIn legiunea strainilor din Portugalia, apoi in cero, se indreapta spre Olt. Afluentii mai inservicii spaniole, 1848 comandant al unui regi- seinnati ai C.-lui siint pe stanga: Hartibaciul,
ment de voluntari in Milano; se distinse cu care se varsa in C. la com. Mohu, si pe dreapta
deosebire in resboiul din 1860-61 contra arrnatei riul Sadului, pe care il primesce lana com.

papale, 1866 comandant al aripei drepte, dupa Tal inaciu.

lupta dela Custozza sef al statului major geneMuntii C.-lai se malta dela Sibiiu spre sud

ral; 1876-81 ambasador in Paris. t 1892.

Cian-, y. Cyan-.
Clangai, (magh. Csang6 = calatori), se numesc
coloniile magh, in Moldova (pe la Tirgul-Ocnei,
Bacan si Roman), Bucovina precum si locuitorii

si sud-vest si stau in legatura spre vest cu

i ai Sebesului, iar spre est
se intind pana la pasul Turnului-Rosu, unde
Oltul Ii desparte de muntii Fagarasului. Trunchiul lor este Frinnoasa cu pisen] cal mai inalt

muntii Paringului

din Sacele in Trs. C. sant Semi emigrati din al acestor munti, en Cindrelul (2248 in.), de pe
Ardeal, cum arata si dialectul lor secuiesc. Prima al carui vhf se ofere o privire larga a.supra
lor mentirme, sub numele de Secui, se face in celorlalte piscuri ale acestor munti acopeiiti pe
1228, fiind numiti, pe langa Romani si Cumani, coastele bar cu bogate paduri de brad ; alte
ca locuitori ai episcopatului cumau dintre Car- piscuri mai insemnate siint : Besineul si Gausoara,
pati i riul Siret (v. Culpan. Emigrarea lor intre riurile Cibin i Sadu, apoi Presbea i inspre
din Ardeal a urmat, probabil, curentului emi- granita Romaniei piscurile Otitiagu, Galbina sau
grarii romana, inceputa mai dinainte. i cuca- Voineagul catanesc, Virful-Mare, etc. In muntii
ririle Cavalerilor Teutoni din teara Barsei (1211 a-lui se afla local de cura climatica numit Palpana 1225) in Moldova, cari ocupara un insemnat tinis (v. ac.), infiintat de reuniuuea carpatina,

teritor intre Carpati si Siret, trebue sa fi fa- care a cladit prin muntii 0.-lui mai multe cai
vorisat asezarea Secuilor in aceasta parte, sporita si case pentru turisti.
apoi pe timpul episcopatului cuman ce a existat
Ciborium, grec.) vas, cutie de metal nobil,

mi sub protectoratul Ungariei (1227-1239). In care se conserva cuminecatura preste intreg

Cum inainte de invasiunea Tatarilor (1241), asa anal in biserica. Crestinii din secelii primi aveau
si dupa retragerea Tatarilor din Moldova in urma datina de a pastra eucharistia in nescari porumbi
expoditiunii facute in contra lor (pe la 1342 de aur ori de argint, eari atirnau deasupra alta-

pana 1344) de ostile regelui ungar Ludovic I, rului. Se mai conserva cuminecatura in basa
emigrarea romana din Ardeal si Marainures a crucii de pe altar.

tras in curentul ei si pe Secui. La luptele in

Cibrario, Giovanni Antonio Luigi,conte, istoric

contra Tatarilor, cari avara de armare retragerea si em de stat ital., n. 23 Febr. 1802; intra in
acestora din Moldova i intemeierea principatului servicial Sardiniei la 1824. Fiind in relatiuni
.Moldovei, sant aretati ca luand parte si Secuii amicale cu regale Carol Albert, representa in
din Ardeal. Pe atunci coloniile secuiesci din 1848 Sardinia la guvernele provisorii ale LomMoldova vor fi sporit prin o noua emigrare, bardiei si Venetiei; 1852 ministril de imante,
urmata odata cu descalecatul Romanilor la in- sub Cavour 1832-55 ministril de instructiune,
temeierea principatului. Diecesanii episcopatului iar 1855-56 ministril de externa. Din 1848
catolic al Milcoviei, infiintat la 1347 in locul membru al senatului. t ea vicepresident al sefostului episcopat munan, apoi ai episcnpatului natului 1870. A publicat mai multe opere istocatolic de Bacan, infiintat sub Alexandru- ce! rice de valoare.
Bun (1401), eran inai ales Semi. Urmasii lor samt
Cica sau Ciza, in mitol. slav. o geitate a
C. de asta4i, cari au pastrat limba lor ungureasca fructuositatii naturei; se identifica cu Ceres si
si ritul catolic. In Bucovina, intre 1777 si 1760, Magna Matar.
[Atm.]
anca s'au format cu Maghiari emigrati patru
Cicade, ( Homoptera), subordin de insecte Hesate : Andrsfalva pe mosia Maneutii, Hadik pe mipi ere (Rhynchote), cuprinde familiile: Cicamosia Dornestii, Isteusegits pe mosia Tibenii
dellide, Membracide, Fulgoride i Cicadide.
Jlizseffalva pe mosia Tolova sau Strimba. Acesti
Cicatrice, (med.) tesutul, care se produce la
Maghiari se numesc indecomun Unguri pe langa vindecarea ranelor (vulneratiuni, lesiuni) si ulcenumele de C. Numerul C.-lor in Moldova se puna relor. C.-ele pielii se cunosc ca un semn mai
la 100,000 sud., in Muntenia sant en mult mai pand, mal nesimtitor.

putini. In timpul mai nou societatea catolica

Cicer L., (botan.) gen din fam. Legurninoaselor,
S. Ladislau desvoalta o vie propaganda pentru tribul Vicieelor, cuprinde plante erbacee anuale
mentinerea caracterului national al C.-lor. In sau perenale. Acest gen are vr'o 7 specii, ce

1880 au fost. adusi vr'o 3000 (J. din Bucovina

creso in regiunea mediteraueana i in Asia occicolonisati la Dunarea de jos (Szkely-keve, Her- dentala. Prin partile neastre su cultiva in camp

www.dacoromanica.ro

Ciceria

si prin gradinile de legume C. arietinum L., cunoscut de popor sub numele de N au t. Semintele sale uscate sau prajite shut comestibile, se
digereaza insa greu ; in orient se intrebuinteaza
uneori ca nutremnt pentru animale. [Z. C. P.]
Cicerka, (germ. Tschitscheuboden), se chiama
partea nordica a peninsulei Istria, spre nord-vest
deis Montemaggiore, situata intre orasele Fiume
Triest. Numele Il are dala asa numitii Cici
ac.) C. este foarte saraca, fijad painkt roditor
foarte putin ; cea mai mare parte este acoperita
de padure sau piatra goala de var. (Cf. Urbas,
Die Tschitschen u. die Tschitscherei , Zeitschrift

des Deutschen u. ester. Alpenvereins , 1884.)

Cicero, Marcus Tullas, vestit orator si scriitor

roman, n. 3 lan. 106 a. Chr. in Arpinum, fiul

mm mare al cavalerului Marcus Tullius C., care

retras la teara anca se indeletnicea cu smintele.
C. isi facit educatia impreuna cu fratele seu

Ciceul.

829

de isbucnire; se incearca a impaca pe coi doi

adversari, dar nu-i succede si se ataseaza dupa
aceea partidei lui Pompeius. In asasinarea
Caesar C. nu e vinovat, dar odata fapta savirsita, o preamar drept mantuirea statulai. In
local lui Caesar pasesce acum Antonius, si C.,
ne mai simtindu-se sigur nici in retragerea sa,
merge in Grecia
Grecia, de unde se reintoarce dupa
departarea lui
din Roma si compune

cele 14 vorbiri vestite indreptate contra aceluia,

munite dupa exempla' lui Domosthenes Philippicaeg. Din ura catra Antonius, C. voiesce sa-1
foloseasca pe Octavianus de instrument contra
aceluia, dar dupa ce incheih Octavianus cu Antonius si nu Lepidus triuniviratul, C. isi pierde
ori ce influenta, la staruintele lui Autonius este
proscris si ucis 7 Dec. 43 a. Chr. C. se casator
la 77 ca Terentia, se despart de dinsa 46 si
In casatorie pe frumoasa si bogata Publilia, careia

Quintus in Roma; aici se distingo ti curilnd iususi Ii era tutor, dar se divortit dupa un an
prin dorul seu de invetatura i prin calitatile si de aceasta; el lash dupa sine numai un fiu
sale superioare ; el este primit la Crassus si An- Marcus Tullius C., caci fica sa Tallia tnurise
tonius, cei mai fruntasi oratori ai acelui timp ; inaintea lui. Ce privesce caracterul personal al
in etate de 17 ani se dedica studiului dreptului lui C., el avea o inima calda pentru familiarii
sub conducerea renumitului jurisconsult Quintus si amicii sei si pentru toate lucrurile mari, cum ai
un zel neobosit intru perfectionarea sa proprie ;

Macias Scaevola (Augural); in etate de 18 ani

ja parte la resboiul confederatilor, dar se reintoarce in curand la stadia' oratoriei si al droptuliti, ascultnd dupa moartea lui Scaevola pe si
inai renumitul uepot al aceluia, Q. M. Scae-

prin curatenia moravurilor se ridich preste

multi din contimporani sei ; scaderile lui erau
lipsa de resolutiune, de tarie i consequenta, vani-

tatea si amoral propriu cari transpira evident

vola (Pontificele). La tribunal pasesce C. in din faptele si vorbirile lai. Ca mu de stat nu

etate de 25 ani, mai Antaiu in procese civile,

apoi jute causa criminala, aperand pe Sextas
Roscius din Amelia, acusat ca paricid. La 79
intreprinde C., in scopul perfectionarii sale, o
calatorie la Atena, Asia mica si Rodos i aici

i-se ponte atribm rnare valuare, ea orator insa

este primal maiestru al eloquentei romaue.
C. ca filosof este represen tantal principal

al directiei eclectice romaue. In studiile filosofiei

stoice f initiat de Diodotus ; in cele ale filosofiei
asculta pe coi mai distinsi filosofi i oratori; dupa academice de Filon din Larissa, in cele ale epi2 ani se reintoarce la Roma ; 76 este ales quae- cureilor de catra Fedros. La Atena frecuente
stor, 70 aedil, in care calitate ii chstiga favorul prelegerile lui Antioch, Fedros si Zenon; la Rodos
poporului i 66 este ales cu unammitate praetor ; pe ale lui Posidonios (stoic.) In filosofia teoretica
sub auspiciile lui Pompeius ajunge pentru auul 63 C. apartine uouei academii (Neoplatonismului).
fintaiul consul, cu toate intrigile antagonistilor Despre divinitate, despre imaterialitate si nemasei, si prin aceasta culinea carierii sale politice; rirea suiletului, despre vista viitoare reproduce
coleg in cousulat -a fost contrarul sea Anto- asertiuni platonice, dar nu afirma nimic in mod
nius ; ca consul zadarnicesce conjuratiunea lui positiv. In morals prefera principiile austere ale

Catilina si este salutat de cei niai distinsi patri- stoicilor. In politica des adopta mare parte din
ciani ca mantuitorul patriei. Cu toate acestea invetamintele peripaetice, alege ce i-se pare bun
auusat de neimpacatul sea dusman, de tribunal din teoriile socratice, platonice i aristotelice.
Clodius, peutru uciderea aderentilor lui Catilina, Scrieri filosofice : De natura deorum, Laelius, sea

C. 58 trebue sa mearga in exil, sub a carui

durata Clodius ii pradeaza averile ; la intrevenirea lui Pompeius nsa noul consul P. Cornelius
Lentulus Spinther propane i adunarea poporulti
incuviiuteaza rechiemarea lui C., iar acesta se
reintoarce in Aug. 57 cu triumf la Roma si primesce despagubire pentru perderile saferite in
averea sa. Dar timpul de marire pentru C. trecase ; infricat vaccileaza illtre partida Optimatiler si a Triumvirilor i find retras din primal

ainieitia, De officiis, De legibus, De republica,

De fato, De divination De finibus bonorum et

inaloruni, Academica, fusculanae disputationes,
Paradoxa. Cato major, sea de senectute, i discursurile sale coutin o pretioasa expunere a teoriilor scoalelor grece ca aplicatii la trebuintele
vietii practice. Ser. retorice: De inventione. De
oratore. Brutus, de claris oratoribus, s. a. Toate
scrierile lui C. aparura pana scum in numeroase
editiuni. (Cf. G. Dem. Teodurescu, lstoria filo-

plan al vietii politice, child activ ca orator inaintea sofiei antice.)

tribunalelor, cand retras de tot de pe scena, se

Cicero, litere, v. Caractere tipografice.
Cicerone, in Italia si mai ales in Roma cadedica studiilor sale retorice i filosofiei de stat.
In 53 C. intra in distiusul colegia al Augurilor; lauz peutru straini. (Dela Cicero, alusiune la Thuanal 52 II mantuiesce de cel mai primejdios anta- butia 0.-lor.)
gonist al sea, de Clodius, cand C ia in aperare pe
Ciceul, (magh. Csicsvar), cetate in Transilvania,
asasinul lui Clodius, Milo, dar nu reusesce. 51 spre nerd dela Dej; daruita de nevoie impremia

Il numesce seuatul contia veil sale loctiitor in Cu Cetatea de Balta de regele Ungarei Mate'
Cilicia; 49 C. se reintoarce la Roma, unde ga- Corwin, prie voivodul Ardealului Ion PongrAcz, lui
sesce ostilltatile tare Caesar si Pompeius aproape Stefan cel Mare navalitor in Ardeal dupa lupta

www.dacoromanica.ro

830

(Icen C'risttu

Cicloni.

dela 13aia (1469). Ad i gasesee ruai tardiu adapust ca surogat al cafelei, do multe ori se amesteca

Petru-Vodit Rares (21 Sept. 15:18), care t'uses ea cafealia, mai cit sama pentru prepararea eabatut in Moldova de Sultana' Solimau .si care felei cu byte.
[Z. C. P.]
era dusmanit de Ungui aliatii Turcilor. Tot ael,
Cici so numesc Slavii cari locuiesc In (leerla.
dupa treeerea primejdiei de ti adate a parcala Opiniunea lui Miklosich (Denkschr. der kais.
bului eetatii, Rare$ sustinii asediul Ungurilor lui Acad. der Wissensch. phil. hist. Cl. XII p. 56),
ion Zapolya 4 luni. pana ce se predete (1539) ea C sant Romani slavisati, nu mai poate fi sus$i pleca la Constantiuopule (Ian. 1540). Prin gratia tinuta dupa studiile lui Biedermann: Neuere
turceasca recapetand donmia Moldovei recapeta slav. Siedeluugen auf siiddeutscben Suden.. Stuttsi C. Nu intr de fapt in stapanire-i, eaci re- gart 1888. C sant S6rbo-Croati, cari s'au refugenta tiului lui Zapolya refusa a-1 da. Petru na- giat acolo de frica Tureilor in sed. XVI. Ca
valesce in Ardeal (1542) si silesce pe Unguri a intre ei au fost si Romani e faya indoiala, fiind-ca
da C. (1544), dupa ce acesha darima cetatea. ciliar paua astadi s'a pastrat o comuna romaSub Bias Rares (1550) C. si cu celelalte pose- neasca: satul Jeiane, parochia Mune. Mai nainte
sinni din Ardeal e din noti pierdut, si desf e vor fi fost si mai multi, dar de mult s'au slarecenit de Iacob Eraclide Desputul (1561-63), visat. Opiniunea, ca colonia aceasta, ca i Ci-

remane pierdut de veci pentru Moldova. Adi ribirii din lstria, ar fi o colouie straveche coito-

cetatea zace in ruine. V. si Cetatea de Balta.

[Agulettil

romana, e cu totul fantastica.

[G. W.
Cicindelidae, (zool.) familie de insecte Coleop-

tere, tribill Pentamerilor; cuprinde geuul: Cieindela, etc.

Cicisbeo, (ital) in Italia, si mai ales in Geneva si noventa, dela sed. XVII amuele cavalerilor, can itrotiau damele maritate pe caile
lor afara de casa. Astadi se intelege sub C.

amicul de casa.

Ciclade, (Kyklades),

numiau geografii vechi

o grupa de insule in

Marea Egeica, situate

in forma de cero in

jurul ins. Delos. Cuprinde in sirul de vest :

ins. Keos, Kythnos,

Seriphos, Siplinos; in
sirul de mijloc: (Aura,
Syra, Paros si Antiparos; in sirul de est:
Andros, Tenos, Mykonos, Delos, Rbeneia si
Naxos. Au fost loeuite

la inceput de FeniCiviirium II* bu,.

cieni, apoi de Elini.

Asta di formeaza un
Cicliotluutu Endivia,

nomos al reg. Greciei

ea 131,508 locuitori.
Ciceu Cristur, com. mi% in Trs., cott. Soluoc- ' Capitala Hermupolis pe instila Syra.
Dubaca, cu 166 case, 717 loc. Rom. si Magh.
Ciclice. Elude ale caror pai ti saut asezate pe
un teritor de 2307 jug. cat. C. C., protopopiat o spiralacu in vrtiturile foarte apropiate si numai
gr.-cat. rom. al diecesei Gherla, cu 10 parochii cate o frunza tlorala la fiecare nod, se die llori
si 10,633 sufl. Sediul prot. in Bethlean.
ciclice. Dispositia frunzelor isolate pe tulpiui si
Cichindeal, (magh. Czikendal, germ. Ziegenthal), ramuri anca se numesce dcha.
com. rur. in Trs., cott. Sibiiu, cu 500 loe. Ruin.
Cicloida, (gree) termen de geometrie. Curba
C., protopopiat gr.-cat. rant., (sediul in Se- nascuta de un punct asezat pe o circumfei inta,
cadate) cu 8 parochii, 3775 sutl. si 5 scoale.
care se rostogolesce fara alanceare pe o dreapta
C., Dinaitrie, v. Tichindeal.
din planul ei.
Ciehorium L.. (botan.) gen din fam. CompoCicloni qi Anticiclotti, (geogr. fis.), vlmturi visitelor, trib. Ciehoriaceelor, cuprinde 3 specii foroase, furtune, volbure, despre cari pana aici
de plante erbacee, respandite prin regiunile tem- se credea ca sant exceptiuni in sisternul format
peyote ale globului. Prin partile noastre eresce despre venturi. Adi tusa dovedit este prin expeC. Intybus L., vulgar Cico are (v. ilustr.) si rinta, ca toate furtunile se baseaza pe sistemul
C. Endivia L., vulgar Cicoare de gradilla ciclonie; iar C. de regula se formeaza in jurul
(v. ilustr.), originara din India si cultivata prio unid loe, uude pi esiunea atmosferei ajuusa la
gradini ca planta culinara, se iutrebuinteaza ca gradul minimal
depresiune
si, in sensul
salata. Frunzele de C. Intybus L. posed pro- legei de gravitatiune, aerul mai des, mai greu,
prietati touiee, stoniachice, laxative si depura- din imprejurime curge catr centrul acelei detive, din cave causa se intrebuintau odinioara presiuni, descriind o cale spirala, ce,
pe
In medicina. Radaciva (b) prajita este utilisata emisfera nordica,
e optisa directiunii unui

www.dacoromanica.ro

Cielop

indice de orologiu. Anticiclonul din conti% se

fortneaza pe locuri, uncle presiunea atmosferica
e maximala, din centrul carom apoi aerul indesat
curge i coboara spre regiunile, uncle presiunea

Cicuta.

831

betiane, dupa traditiunea poporului, a existat

acolo o manastire insemnata. Ca toste monumen-

tale noastre bisericesci, i aceasta sub vitregitatea veacurilor trecute s'a nimicit. Abia in
e mai mica; calea cureutului i aici e spirala jumetatea II. a secl. nostru, facendu-se de catra
si &Ica lu conformitate Cu directiunea indicelui piosul popor sapaturi, a fost desgropata o caunui orologiu. Pe emisfera sudica directiunea verna mane in piatra, lucrata de mani omenesei,
am biter e inversti..
si au fost aflate icoane ai alte obiecte apartine-

In cadral teoriei, ce o avem ai despre yen- toare de biserica. Prin darurile credinciosilor
turi, C. si Antic, nu formeaza exceptiune, caci s'a ridicat o bisericuta, care a fost provecluta
legea generala se extinde si asupra for. i la ca toate cele trebuincioase. Pang inainte de
acestia observam, Ca, sub intluenta gravitatiurni, *lya ani servicial divin IL savirsiau preotii

barometricul maximal si minimal find a se egalisa, iar directiunea eurentului a.stfel format, o
modifica rotatiunea painentului. Observant insa,
ca in jurul depresiunilor, diferintele de presiune
fiind considerabile, si eurentii
venturile
stint mai puternici decilt la anticicloni, unde
gradatii stint mai mici.

din C. Iu titnpul din arma a fost instituit un

preot separat pentru aceasta biserica, care este

subordonata astatli direct consistoriului diec. din

Caransebes. Crestinii peregrineaza din toate partite, &liar si din Serbia,

la acest loc. Langa

biserica este un isvor, a carui apa, dupa traditiunea poporului, are putere vindecatoare. In
In vente calduroase, pe continentele incun- diecesa Caransebesului aceasta este singura bigiurate de mare, totdeuna se produc C., caci serica, desi nu de fapt, dar cu caracter de
sub insolatiune uscatul se incaldesee mai tare manastire, si ca menirea de a deveni un toe
decal marea, si acolo straturile mai inferioare de peregrinare al Rontanilor din Banat.
ale atinosferei incalgindu-se se extind, ridica
Ciclovina de jos, schit in Rein., j. Gorj, sipe cele superioare si le silesc spre mare; din tuat la nerd de manastirea Tismana sub creasta
asta causa apoi presiunea atmosferica deasupra dealului cu acelasi nume, infiintat la 1715 de
marii se ridica i deasupra continentului scade. Stanca Glogoveanu; are numai 1 calugar si 1
Urmarea atteratiunei produse astfel in echilibriul preot; tot pe atunci s'a infiintat si schitul din
atinosferei e, ea dinspre mare va bate un vent, virful Ciclovinei.
care in sensul rotatiunei painentului, din ce in Ciclu, period de timp, dupe,' decursul caruia
ce se va tot mai abate dela directia apucata a.sa, se repetesc tot acelea.si evenimente. Astfel in
ca in flue va descrie o spirala si astfel e format cronologie 28 este ciclu, pentru ca dupa trecerea
C. Preste iarna tot aici se produe anticiclonii. alor 28 ani se repetesce litera Dumiuecei. 19
Patria C.-lor este zona temperata si rece; nu este ciclu, pentru ca dupa trecerea de 19 ani
lipsese nici din zona fierbinte, insa aici dime- se repetesc tot aceleasi fase ale lunei.
trul lor e mai rnic, se invertesc i inainteaza Ciclu, (in botan.) nutnerul de membre (frunza,
mai repede apoi se mai acomodeaza F,4i anotimpu- ramuri, etc.) ce se repeta pe o axa i dupa care
ritor; acestei zone apartin hurrikan-ii Oceanului se superpun acele membre, precum si o poi.Atlantic, teifan-ii 'Harder chineze si nionsun-ii tiune din unja spirala, pe care sant asezate metnbrele alterne pe o axa, euprinsa intre doue inenibre
Oceanultii Indic. Vedi t,4i art. Depresiune.
de acestea superpuse (v. si alterne). C. evolutiv,
[V. B.]
Ciclop, (Cyclops serrulatus), animal din ord. formele ce se intalnese in tot cursul vietii unei
En tomostracitor (raci inferiori), clasa Crustaceelor. plante. A.sa C. evolutiv dela un inuschiu oarecare

Lungimea 2%3 - 3.5 mm. Traiesce in valcelele cupriude formele: spor. protonetna, aparat vegeumbrite si cu apa incet curgetoare.
tativ cu organe sexual, sporogon; C. evolutiv
Ciclopii, (grec. Kylelopes), dupa mitol. grc. fiii dala o planta ca flori, cuprinde aparatul vegelui tiranos (ceriul) i ai zinei Gaa (pan-16'13W ; tativ cu organele de reproducere (forte) si sesnot trei insi: Arges, Steropes i Brontes. Ei mintele, etc.
se inchipuiau ca nisce monstri de mare numai
Cicoare, ntunirea populara a plantei Cichorium
cu un ochiu. Lui Zeus C. i-au fabricat fulgerile Intv bus L (v. ac.)
tunetele. Fiind ei prea indrazneti, Uranos i-a
diconia, v. Barza.
aruucat in tartar, dar Zeus i-a eliberat si i-a
Cicracci, coin. rur. in Rom., j. Constauta, ferfacut servitorii sei. Dupa alt mit. C. apar ca mata din 9 cat. cu 2068 loc., cari se ocupa cu
faurii lui Hephestos (Vulcanus la Romani), lo- agricultura, prasirea vitelor si pescuitul; ei apartiu
cuiesc in launtrul tiauntelui vomiter de foc (A.etna) in majoritatea for relig. ortodoxe, apoi celei cat.
celei mohamed. Biserica ort. nu este in coin.;
si pe insulele liparice, asemenea vulcanice, $i aici
fauresc peutru Zeus fulgere si tunete, iar pentru stint insa 3 biserici cat. si S giatnii; scoale ase[Atm.]
menea stint 3 cat. si 3 turcesci alipite pe tanga
ceialalti zei armele.
Spre apus de com, trece calea nationala
Cielova, numirea a 2 com. rur. invecinate, in
Banat, cud. Caras-Severin. 1) C. montane/ cu Tulcea-Babadag-Constanta. In partea est, a coin.
504 case, 2160 loc. rom. gr.-or. si un teritor de e situat Jacal Tasau cu o intindere totala de
4333 jug. cat. 2) C. romana cu 667 case, 3086 preste 1000 hect.

loc. rom. gr.-or. si un tentar de 456 jug. cat.

Cicuta L., (botan.) gen de plante perene, glabre,

din fam. Umbeliferelor, trib. Ammineae; euprinde numai trei specii boreale. La noi cresce
numai C. virosa L., Cucuta de apa, in mlastini
si Iseult e foarte veninoasa, fusa lesne de tatfoarte romantic, numit Calugaru , este situata noscut dupa mirosul ei neplacut i rhizemul
[A. Pr.]
o bisericuta uumita aui ,Calugarag. In timpuri
Societatea cailor fer. austro-ung. are aici bai de
plumb si cupru, prectun si usine de fier si arama
(product. 120 tone). In C. se mai afla o fabrica
de bere. In apropiere de C. mont. pe un teritor

www.dacoromanica.ro

832

Cid

Cifra.

masini speciale. Pasta fermata este supusa la

presa si mustul obtinut e lasat sa fermenteze
in cele mai bune conditiuni. Metodele intrebuintate variaza mult: in uuele locuri se introduce mustul in vase si se lasa s'a fermenteze;
In altele se lasa mustul sa fiarba in cadi si apoi
Sancho II, invinge pe fratele acestuia Alfons VI. se trage in vase. C. ca i vinul e supus oareDupa asasinarea lui Sancho II, Alfons VI ocupa caror alteratiuni, precum : otetirea, grasimea,
trouul si 1081 exileaza pe C., care ofere ser- amaraciunea, etc.
[V. C. B.]
viciile sale lui Motamin, domnitor maur in SoCienfuegos, oras en port pe ternmele sudie
ragossa. C. ocupa la 1094 Valencia si se pro- al iusulei Cuba, cu 40,904 loc. (1887). Din C.
clama domnitor independent al ei; la 1098 ocupa se exporteaza zahar, tabac, leinn de Mahagoni
si orasul Murviedro. t 1099. C. prin casatoria si cedru; articli de import sfint: urea, faina,
ficei sale Elvira a devenit stramos al dinastiilor conserve de carne si carbuni.
reg. spaniole. C. este eroul cel mai iubit al canCif, in comercin prescurtare pentru: cost, inCid, (arab., pron. sal), supranumele ini Rodrigo sau Ruy Diaz de Bibar, numit: el Campeador = luptatorul ; cel niai vestit i serbatorit
erou national al Spaniohlor. Numele lui apare
mai fintaiu inteun document de pe timpul lui
Ferdinand I (1004). La 1008, ea beliduce al lui

tecelor poporale spaniole, pentru ca in el vedeau surance, freight (engl.); indica ea cumperatorul
Spaniolii intruparea unui caracter castilian ade- are sa poarte spesele inearcani, asigurarii
verat. Po6ma del C. dela sfirsitul seel. X1_1, transportului marfurilor.
inceputul sed. XIII e cel mai vechiu monuCiflic sau mai corect Ciftlic, tare.) insein-

inent literar, in care se enareaza faptele eroice neaza o mosie mare, al carei pan-16ot si case
ale lui C. (Publ. mai antdiu de Sanchez in Co- apartin mosierului, iar sateilli lucreaza panilmtul
leccion de poemas castellanas . Madrid, 1779-90); in parte. Locuitorii C.-lor in Turcia sfint BulGesta Roderici Campidocti. sau Historia Leo- gari, Turci, Tigani i foarte rar_Aramani ; .nurnai
nesa (1170), Crnica general a lui Alfons X intre Farserotii din Miyzachie i intre MegtenitL
de Castilia, cum si Genealogia del C. Ruy Diaz se afta oameni cari locuiesc la C. (Cf. Weigand,
(secl. XIII) ni-1 presinta ca pe un stramos al Aromunen, I p. 10, p. 87.)
dinastiei reg., iar Cronica particular del C.
Cifra, (arab. safar .= gol), de orig. cifra zero, in
(sed. XV) ca pe un facetor de minuni. In jurul urma
prin c-xtensiune cifra, ori ce caracter infigurei eroice a lui C. s'a format in sed. XVI trebuintat
in scrierea numerelor. C. silut pentru
un cielu de romante, in cari e preseutat cand numere ceea
ce sfint literele pentru cuvinte.
ca un adeverat erou poporal, cand ea vasal fidel
C. romane sau latine eran astfel combinate
si loial al regelui, tip al aristocratiei feudale. Pe
basa acestor romante a scris Jimenez de Ayllon pentru 1, 2 si 3 se puneau 1, 2, 3 linii verticale
o epopee in 32 eanturi, (Antwerpen 1568 si Al- una dupa alta, pentru 5 un V, pentru 10 doi V
cala 1579) si Ruiz Zorilla ',Leyenda del C. Tra- formand un X, pentru 50 L, 100 C, 500 I),
ducen i la Germani: Herder, C. Tubinga, 1806. 1000 M san 010,10,000 CCIOO, 100,000 cccloaa.
dupa care s'a faeut si o trad. rom. de Vasile Celelalte numere se forman prin adunare si scaAfilian Lazar, publicata in Albina Carpatilor dere basate pe urmatoarele dou6 priucipii: 1) C.
an. 111 (1878/9) Nr. 14, pag. 216. Multi autori scrise una dupa alta represintand numere egale
dramatici si-au luat sujetul din romantele C. Coi sau din ce in ce mai luid indica adunare, s. e.

mai insemnat e Guillen de Castros, a carui MCCXXX VII represinta 1000 (M) dou6 sute (CC)
Mocedades del Cid a servit ca sub- treideci (XXX) i septe (V cinci si II doi). 2) 0
strat la scrierea tragica C. a lui Corneille. C. representand un numer mai mic scris la stanga
(Cf. Iluber, Geschichte des C., Brern., 1829; alteia, ce represiuta un numer mai mare, repreMilla y Fontanal, De la poesia her6ico-popu- sinta scadere, s. e. IV e 4 adeca din 5 se scade 1,
lar , Barcel, 1874. Dozy, Recherches sur l'his- IX_ e 9, XIV e 14, XL e 40, etc., anul 1898 e
toii e et la littrature de l'Espagne. 2 t., 3 ed. MDCCCXCV111, auul 1905 e MCMV. Pentru
drama

numerele 2000, 3000, 4000, .. . 10,000 in scriere

Leiden, 1881.)

o familie de Echinezi regulati se intrebuinta cate odata, efod nu se putea procaracterizati prin fp groi, lungi si unitlati la duce confusiune, numerele II, lIE, IV ... X,
virf ca !llamea. Animale marine (v. Echino- asemenea si pentru 500 IC, s. e. 3387 se seria
Cidaridae,

derine).

[D. V.]

111DLXXXVII

C. arabe siint numite C. Cu cari scriem noi

precedent. Pe timpul revolutiunei franc, se nu- numerele. Ele se qic arabe, caci Europenii le-au
imprumutat dela Arahi; origitlea lor irisa e din
miau astfel nobilii si principii de mai nainte.
Aceste C. sfint 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9
Cidru, o beuturd alcoolica obtinuta prin fermentarea mustului din diverse feluri de niere. si 0. Cu ele se scriu numerele, bastindu-ne pe
Ci-devant, (franc., pron. sidvan), de niai nainte,

Este cunoscuta din timpuri foarte vechi, dar principiul ca o C. scrisa la dreapta alteia reastadi se intrebuinteaza mai ales in Normandia
si Picardia, in Francia, unde fine locul vinului.
Prepararea C.-lui uecesiteaza oarecari iugrijiri ;
merele sfint strinse cu bagare de sama ea sa nu
fie stricate, i apoi sfint lasate sa stee in un

hanibar sau un beciu uscat timp de 30 dile

peutru a se coace bine, (inerele crude coi:10146nd

50/, zahar, iar coapte continfind 110/). In urma

fructele sant sfarimate sau de mana omului cu

ajutorul unui cilindru special de lemn (mustuitor) sau in mod mecanic cu ajutorul unei

presinta unitati de qece ori mai niici. Astfel in

loe de 3 mii, 5 sute, 8 deci si 4, pentru ca sutele
sfint de dece ori mai mici de cdt miile, 4ecile
de cIece ori rnai mici decat antele, etc. se seriu
3384. Zero se pune in local unitatilor de ordinele ce_lipsesc numerelor.
C. romane vechi se representan prin literele
alfabetului chille, care alfabet s'a intrebuintat
multa vreme si la Romani, i care se intrelminteaza anca la Slavi aproape in genere. lata-le
impreuna cu valorile lor

www.dacoromanica.ro

Ciga

=i
vede = 2

833

Cit.

nici nu se patea altfel, de clarece

= 10 I? rIta = 100
= 20 G slovo = 200
r glagoli = 3 A liude = 30 T tverdu 300
dobru = 4 ig mislete = 40 Oy u = 400
iest
= 5 11 na.$
= 50 41 ferta = 500
heru -= 600
csi
=60
Z zialo =6
= 70 rpsi = 700
3 zemble = 0 on

numeroase,

Total probeaza ea cele cirilice s'au format (lupa

tipai celor eline.
Scrisoare cifrattl, scrisoare eu cheie, in care
literele au o vidriare conventionala cunoscuta
numai de corespondenfi.

cat de sarace sfust elementele fatine, pe atat de

bogate cele slave, intre cari se numera nu numai cuvintele slave uitate ai intrebuintate cate

fl az
.11

K caca

autorul s'a incercat la o asemenea lucrare pe

efind finca patine ai neinsemnate eran cunoscintele de filologie romana, ai pe cand in fonetica

mai ales, nu se facusera niel inceputuri, ai se

scie ca fara o fonetica serioasa, ori ce studiu
filologic e zadarnic, i resultatele nu pot fi decat

fantastice, cum siint ai cele la cari a ajuns C.

defecto sfint urmatoarele: Neutilisarea
Hija
=8 11 pocoi =80 co ot =800 Aceste
dialectelor, nu numai a cplui macedo-ronsan dar
Athita = 9 f cerv = 90 J ti
= 900 chiar ai a proviucialismelor din Dacia, cu exapoi tot acestea cu un semn representan mii. ceptia celor din Moldova; neutilisarea literaturii
In scriere se serias C. la rand una dupa alta dupa romarse vechi, i anurne a elementelor latiue,
cum se vorbesce, s. e. 3584 se seria Pral,. ca s. e. a celor din Principii de !jaiba( ale
C. ebraice i eline sfint formate tot din litere lui Cipariu 1866. Resultat: falsificares proca ai cele vechi remalle ai tot dali acelaa plan, portiei nurnerice $i neputinta de a stabili in
adeca fiind 'itere pentru unitati, 4eci $i sute. mod istoric adoveratul inteles al cuvintelor. Pe

Ciga, 1) rnaaina, v. Scripet ; 2) pesco, v.Acipenser.

Cigalla, Carlo, aventurier italian din Messina,

o singura data in vr'un chrisov, dar ai cele ca

etimologie obscura, ai chiar ai cele formate din
feudal nostru propriu; iata de ce crs multa apa-

renta de dreptate a putut fi tratat C de ten-

denfies de catra criticii s'el Dar chiar de ar fi

utilisat tot materialul ai de ar fi juste t,oate etimologiile sale, fisionoinia limbei romaue nu e
cea data de alisal, caci n'a tinut sama de valoarea cuvintelor in circularen lor. Cu toate
1946 jug. cat. Aproape de C. se al% o grota de acestea lucrarea lui C., prima introducere a

competesce (1629), bizuit pe aur, dar fara reuaita,

tronul Munteniei i Moldovei pentru fiul seu, logodit cu o dama boemiana dos itoare de tron.
CigmAu, com rur. in Trs., cott. Hunedoara, cu
162 case, 622 loc. Rom. gr.-cat. ai un teritor de

obiectivismului.in filologia romana, lucrare bo-

cale cristalin.

Cihac, 1) C., Iacob, Dr., medic rons., n. 1800

gata in idei sugestivo, este de o foarte usare

Otrem ba,Ciureaai Iuliano),un vicep residen t, primsecretar ai cassier, secretar al doilea, bibliotecar
conservator (conservatori au fost Drii: Bra'ndza,
L. Cosmovici ai N. Leon). Societatea a avut anca

sau in jaral orificiului bucal al unor infusorii,

ca ajutoruf carera se mica (cilii vibratili' san

la Aschaffenburg, t 1888; funda in Irtai la 1834, insemnatate, mai ales daca se are in veden $i
impreuna cu Dr. Zotta, prima societate de me- timpul, in care a scris, ai vastitatea intreprindid ai naturalisti din teara, ale carei statute se derii. A fost criticat mai ales de Haadeu, R6sler,
aprobara in 1835 sub generalul Chiselef, i in Jagi, Darmesteter. (Cf. Lazar *aineants, Istoria
D. E.]
consideratiun ea utilitatii sale se inscrisese aceasta Filologiei ronifine.)
Cil, (magh. Al-Csill), com. rur. in Ung., cott.
societate in budgetul statului cu 6000 lei anual.
lntinsele relatiuni, ce interneiase C. ca museele Arad, situat in valea Criaului alb. In analele
din strainatate, contribuira foarte misa la spo- vechi apare la 1439. Are 170 case ca 801 loc.,
rirea capitalului societatii si a colectiunilor sale. (760 Rom. gr.-or.) Bisesica i coala regulata.
Pun concursul lui C. societatea ajunse a interesa Teritorul: 1650 jug. cat., parte mantos, produce
ciliar si pe invtatii barbafi din strainatate. Ad- cereale slabe. In C. se cultiva industria de casa,
ministratia afacerilor societatii este incredintata de lemn, poznaritul, vide, stuparitul, se prasesc
unui comitet compus din un president, (ca pre- vite cornete, os, capre i porci.
sideuti s'au succedat Drii: Cicureanu, A. Fatu,
cii, (cilia), peri protoplasmatici,situati pe corpul

in 1852 un organ de publicitate sub directiunea

in
introduc corpusculele alimentare in catatea

alimentara.

Cil vibratil, (botan.) prelungiri foarte subtiri,

Dr. Const. Vrnav; astadi publica un buletin stravedii, de natura protoplasmatica, ale elemeuscris i in liinba franceza sub directiunea Drului telor de inmultire (zoospori) dela multe Alge
Bogdan. (Despre colectiuni v. Museul societatii unele Ciuperci ; ale elemeutelor de reproducere
sexuala dela unele Alge (numiti in special gade mediei i naturaliati din Iaai.)

2) Alexandru Cihac, filolog rom., fiul Drului meti mobili sau planogame(i); ale elementului

Iacob C., n. in Iaai, iai petreca usare parte din viata de reproducere masculin (antherozoid) dela uuele

in strainatate, f29 lulie 1887. Operele sale sfint: Alge, dela toate Muscineele, Criptogamele vasDiction naire d'tymologie daco-romane. Elements calare ai dela cateva Faneregame gimnosporme.

latins compares avec les autres langues re- Numeral C. poate fi: 1, 2, unul indreptat, in

timpul deplasarii corpului, inainte ca o vasla, altul

malles. Francfort, 1870. Elements slaves,
gyars, tares, grecs-moderne et albanais. Franc- inapoi, ca o carilla, sau amndoi indreptati in
fort, 1879. Acest al doilea volum a obtinut premiul aceeaai directie; 4, mai multi, dispuai in coreana
Volney din partea institutului de Francia. Dupa In jural unui capet mai ascutit al acestor eleC. in limba romana se gasesc 'h elemente la- mente; sau sfint pe toata suprafata corpului.
tine, 9/5 slave, 9 5 maghiare, turce, grece ai al- Aparatul vegetativ poate anca sa aiba C. C. se
baneze, sau mai precis: 500 cuvinte latine, 1000 mai numesc: perii rigkji scurti de pe marginea
slavone, 300 turce, 180 greca, restul maghiare unei frunze, petale, arista, dela unghiurile unei
albaneze. Defectele acestei opere sfint grave si tulpini, unui fruct; unele parti ale peristomului

www.dacoromanica.ro

834

Mines

Cima.

intern dela orificiul capsulei unor muschi diplo- socl. XIV s devin o provincie a imperiului otonian. Ora.sele mai principale de aji sut: Payas,
peristomati.
Cilanoe, Onagh. Csilydnos , piso (1605 in.) in cladit pe ruinele vechiului Issus, Adana si Tarsus.
muntii Bretcului, Trs., cott. Treiscaune, la graCilicium, (lat) la vechii Romani un postav
din peri de capra, fabricat in Cilicia; in hiserica
nita
Cilia, (lat.) genele (v. ac.) Ciliar, ce privesce romano-catolica o haina a vechilor pustnici
calugari.
gonete.

Cilicul, manstire de calugarite In Rom., j.

Ciliar, (botan.) miretri ciliare, de contractilitate ciliarlf, sfint cele executate de corpurile Tulcea pe teritorul com. Telita, fundatit de archieprovequte ca cili vibratili (v. ac.) Aceste miscari reul Atanasie Lisivencof, (t 1880); acest archiede locomotiune sita ondulatorii, se fac repede si reu a venit pe la 1835 si a fundat pe locul biau de resultat deplasarea corpului in mediul lichid, sericei actual o bisericuta, care arfInd, el a
In acelasi timp rotatiunea lui in jurul axei sale, fie construit la 1870 pe cea actuala cu cheltuiala
spre dreapta, fie spre stilitga, fie n sens variaba. sa; manastirea are 150 hect. patnnt i primesce
Distanta percursa in uuitatea de timp poate fi dela stat si o subveutiune annala; ea numera
considembila; asa zoosporii de Fuligo septica preste 80 calugarite.

percurg inteo secunda 0.70 min. 090 mm. Cilieni, com. rur. in Rom., j. Romanati, situata
Miscarile corpului mobil snt datorite miscarii pe malul drept al Oltului; are 1997 loc., cari
cilului sau cililor lui; daca acestia inceteaza mis- se ocupa cu agricultura si prasirea vitelor; 1 bicarea, corpul sta in repaus; dacii, din contri, serica ca 2 preoti si o scoala mixta.
corpul nu se mai mira, cilii continua miscarea
Cilihoiu, pasere, v. Ciahlau.
lor. Cilii sau cilul se mica ondulator dela basa Cilindru, (grec) ori ce corp rotund si de aceeasi
spre vid indoindu-se, si aceast indoire se con- grosime. In geometrie se ntunesce in genere C.
tinua in tot lungul cilului, urmnd un drum spiral, o suprafata nascuta de o dreapta, numita geneintocrnai cum s'ar suci un fir de otel subtire in ratrila C.-lui, care se misca paralel ca o direcforma de resort spiral. Miscarea ondulatoare a titule fixa si razmndu-se de o curba fixa, nucilului e transmisa corpului, care se invirtesce mita directrita C.-lui. Ori ce sectiune facutli
paralel cu axa sa i cu cea de translatie. Mis- inteun C. se poate lua ca directrita a lui. Sec-

carea se explica astfel: cilul prin invirtirea tiunile facute prin plane paralele sant egale.
desvirtirea lui in spirala, exercit asupra lichi- Citnd directrita e un cerc sau elipsa, C. se dice
dului o presiune tot spirala; la rndul seu aceasta circular sau eliptic, iar cand e curba plana
presiune reactioneaza asupra corpului, ce va fi generatrita perpendiculara pe planul ei. C. se
silit sa se roteasca, intocmai cum se intAmpla qice drept. Tot C. se uumesce si volumul limitat
cilnd sucim dela un cap un fir subtire, la capetul de o suprafat cilindrica circulara sau eliptica,
opus al caruia s'ar atla o bobita solida; prin in- de planul cercului sau elipsei directrite si de un
virtirea firului se invirtesce si bobita; tot asa plan paralel co acesta. Aceste doue plane, cari
si cAnd I-am desvirti. Causele contractarii cilului snt egale, se clic basele C.-lui si lungimea pernu se sciu sigur ; se crede, ca una din fetele lui pendicularei cuprinsa 'futre ele se nnmesce inalar fi mai scurta si alta mai lunga, neegalitate timea C.-lui. Volumul C. circular drept se ponte
de lungime, ce ar proveni dintr'o neegala distri- considera ca nascut prin revolutittnea unui dreptbutie de substanta intre cil i nucleul corpului unghiu in jurul uueia din laturile sale. Notud
mobil, ce se afla de regula in vecinatatea basei cu r raza celor 2 base si cu i inaltimea, avem
de insertiune a cililor. Dar de ce aceasta ueegala vol. cil. circ. =
ei in genere pentru ori ce
distribuire si cum se face aceasta, nu se scie. cilindru avem vol. cil. = supr. basei X i.
[S. $t. R.]
Cilli, oras in Stiria, hinga riul Sann, ca
Ciliat, (botan.) ce are cili (v. ac.).
6264 loc. (1890). C. are o situatiune foarte fru-

Ciliata, iufusorii ciliati. protozoari cu organele moas si in timpul din arma a luat avAnt ca
de locomotiune ciii vibrattli.
vilegiatura. Spre nord-vest dela C. se afla NeuCillbi, Moise, un jidan din Teara Romaneasca haus, o bale calda indiferenta, cercetat in deo-

(1815-1866), vestit pentru sentintele sale pline sebi de femei.

de spirit, pe cari le dicta culegotorilor, si pe Cima, nuinirea italiana a mai multor munti
cari le-a aduuat si le-a publicat Schwarzfeld sub Alpi i Apenniui.
titlul Practica si apropourile lui C. M., vestitul
Cima, Giovanni Battista, pictor ital., numit
din Teara Romineasca.. (Cf. Conv. Lit. a. XVIII.) dupa comuna sa natala da Conegliano, n. 1460;
Cilicia, (Kilikia), regiune din autica Asie mica, aderent al fui Giovanni Bellini. Tabloul sou mai
situata la sud-estul acestei ten. Acli ii corespunde renumit este: Maria en copilul, incungiurata de
vilaietul turc. Adana (v. ac.) Se impartes in C. loan Botezatorul, sf. Ecaterina i alti sfinti, (se
plana i C. muntoasa. Orasele sale principale afia in Louvre in Paris).
eran: Tarsul, Soli, Issus, Selinonte, Seleucia. C.
Cima, (botan.) unul din modurile de rarnificatie
a fost succesiv supus de catra Alexandru, regii a tulpinei, si anume, cand virful tulpinei reEgiptalui, Seleucizi, iar in sed. I a. Chr. C. mine mai sdurt si e intrecut de ramurile produse
era o viznuie de pirati, dintre cari Mithridate putin mai jos sub el. Inflorescentele pot fi Anca
isi recruta soldatii sei. Pompeiu i-a invins la in forma de C. Cnd sub vid se produc 2 raa. 67. Mai ttiliu se inffinteaza in Tarsus o scoala muri opuse de egala lungime, C. e biparel (v. ac.),
de filosofie, la care a invetat si sf. Paul. C. a fost dichotomel sau dichotomie falsa; daca snt 3

adeseori mer de cearta intre suveranii

f$i regii Sassanitli din Persia. In sed. VII
e cucerita de Arabi, mai apoi ocupata de Mongoli, de Sengis-Klan si Tiunerlan, pentru ca in

ramuri C. e tripara sau trichotoma ; daca sibt

mai multe, multipard. Daca sub vid se produce
numai o ramura si aceasta, ca i toate ramurile
urmatoare, se comporta in ramificarea ei, ca

www.dacoromanica.ro

Cimabue

trunchiul principal, C. e unipard, monopodied

san sympodicd. In cas child ramurile succesive
se urrneaza alternativ la dreapta si la stnga. C.
unipara e helicoidd. Daca insa ramurile de diverse ordine se succed mereu de aceeasi parte
a axei, C. unipara e scorpioidd. Intee C. map=

835

Cimerieni.

regele ion Teutobod, spre a strabate in Italia.

Bernardi consternati isi pun acum toata speranta
In Marius, caruia ii i succede a inAutur patria
de acesti barbari; 102 nimicesce Marius la Aquae
Sextiae pe Teutoni, si 101 unit cu consulul Quintus

Lutatius Catulus

i fern-111nd

laolalta o armata

de ori care din cele 2 feluri mai tardiu axele de ca. 50,000 pe Campiile Raudiceg, untie se
suceesive se aseaz unele in prelungirea altora, varsa Sesia in Po, infrnge pe C.; aici, cum se

luck au aparenta a forma o singura bucata. Di- sustine, am fi cildut 140,000 C., iar la (30,000
versele soiuri de C. se pot combina; asa o C. ajunser prisonieri Cf. Pallmann. (Berlin, 1870);
multiparit de C. bipare; o C. bipara de C. unipare Sepp. (Manchen 1882.)
[ut.]
helicoide, sau de C. unipare scorpioide. C. se Cimbrisor, numele popular al plantei Thymus
mai numesce i portiunea terminala, totalitatea Serpyllum Fries. (v. ac.)
rammilor unei tulpini arborescente, purtate de Cimbru, numele vulgar al plantei Satureja
trunchiu (v. Coroana).
hortensis L. (v. ac.).
Cimabue, Giovanni Gualtiere, architect si mai
Cimeliu, (grec) tesaur, in special clenodiu biales pictor florentin, n. 1240, -1- 1310, considerat serieesc; dulap pentru vasele i oruatele sacra.
ca restauratorul picturii i intemeietorul unui Cimeliarch, tesaurariul bisericei, custodele elestil durabil in Italia. Plecilnd dela pictura bizan- nodielor sacre. (Cf. Macri, Hierolexicon. Venetiis,
tina, la cunoscinta careia ajunsese prin ajutorul 1765.)
profesorilor sei, pictori greci chiernati de senatul
Ciment, in intelesul general al cuvkitului inFlorentei, C. ajunge curnd la o noua conceptie seanana ori ce substanta, ce servesce a lega mai
a naturii, a frumsetii i realitatii acesteia. Avem multe parti solide, pentru a forma un tot concateva resturi de mare valoare din freseurile sistent. In particular, sub numele de C. se insale. Inca o glorie are C., el a fost profesorul lui telege o calitate de var hidraulic, care are
Giotto.
proprietatea de a forma un mortar special, care
Cimarones, caii ce trajese selbateci in Ame- se intaresce chid sta in apa. C. resulta ca si
rica de sud.
varurile hidraulice, din calcinarea calcarului hiCimarosa, Domenico, componist ital., n. 1749 draulic, care contine preste 30u/0 argila. El se
In Aversa; mai in urma a fost capelmaistru in poste prepara si artificial priu calcinarea
Venetia, a stat si la cui tea tarevnei Catarina II. unor caramidi facute din un amestee de var gras
-I- 1801. Mai insemnata e opera sa comica: II
argila in proportiuni hotarite. Calcinarea calmatrimonio segretoe.
carului hidraulic pentra C., sau a caramidilor,
CimbatA, (lat. Cymbalum, grec. kymbalon), se face in nisce cuptoare speciale, cari in Linvechiu instrument de percusiune, disc circular purile din urma au fost perfectionate mult, a.sa
de metal, mai mutt sau mai putin bombat. Se ea prepararea se face in mod continuu. Calciintrebuinteaza din cea mai adanca antichitate narea se face ridicandu-se temperatura incetul
eke dou discuri, lovindu-se unul de altul. Rolul cu ineetul pand cnd bucatile iau o coloare grimusical al acestor instrumente e ramie, si silut albastra speciala si se topesc putiu pe la colturi,
iutrebuintate mai cu sama in bucatile de mu- lipindu-se unele de altele. Dupa reeire bucatile
sica cernd o mare sonoritate. Stint cornpositori, stint sfarimate i trecute in o moara, uude se
cari au intrebuintat C. in piano, cand ele capta reduc in pulbere ful, care e strinsa imediat
o sonoritate misterioasa dar patrundetoare, atin- In vase de lemn bine inchise. Se moose inai
gelid numai marginile lor unele de altele. Se multe varietti: C. roman, care se solidifica
fabrica C. de diterite dimeusiuni; cele moderns repede, se intaresce deja dupa 15-20 minute
au aproximativ 35 cm. in diametru. Numele de si se intrebuinteaza nmi ales la construirea
C. a mai fost dat un timp la o specie de Carillon, porturilor de maje si in general a constructfilor
format din clopotei de diferite marimi, si se ce stau in apa sau In alte locuri umede. a de
mai da cate odata iustrumentului numit in Un- Portland este C., care se solidifica ineet; acest
garia Czimbalom (Timbala).
[T. C.]
ciment este astadi att de intrebuintat inct se
Cimbrii, popor de vita germ.; apar dela ma- poate (lice di in curnd mortarul eu C. de
lurile Marii de Nord si Marii Baltice pe la 113 Portland are sa fie singurul intrebuiutat. El se
a. Chi. in Alpii estici si bat la Noreja (Carintia prepar mai ales in mod artificial. In Anglia se
de astdi) pe consulul roinan Gn. Papirius Carbo; intrebuinteaza un amestec de crida i argila;
de aici traversnd Helvetia se aseaza in Gallia In Francia si Germania mania calcaroase, carora
de sud ; 109 sub regele lor Bojorix bat in tinu- se aclauga dupa trebuint argila sau crida si
turile Allobrogilor pe consulul roman Marcus apoi se transforma In caramidi si se ard. C. bine
lunius Silanus; cel inai mare desastru 11 sufer preparat are o coloare gri-albastra sau verdie,
insa Romanii 105 la Arausio (acum Orange), nu
trebue sa cantareasca pe metru cub cel putin
departe de riul Rhone, uncle C. uimicesc trei 1300 kgr. Pentru incercarea C.-lor se face un
arcuate romane (120,000), ce se gasiau sub con- mortar din 1 p. C. si 2 p. nasip, se formeaza
ducerea consulului Gn. Mallius Maximus, a pro- apoi o caramida de forma anwnita, se lasa sa
cons. Quintus Servilius Caepio si a consularului se iutareasca, i apoi se supuue la actiunea uuei
Marcus Aurelius Scaurus; de aici C. tree Pireneii forte de tractiune pilna ce se rupe. De ordinar
in Spania, dar Ant respinsi de Celtiberi, se re- trebue sa supoarte 10 kgr.
[V. C. B.]
intore deei in Gallia, strabat panti la Seina, unde
Cimerian, Bosforul , v. Kerci.
le pun stavila confederatii Belgilor; se unesc Cimerieni, la Homer locuitorii din vestal eel
apoi cu unele semintO helvetice i cu Teutonii, inai extrem (la Ocean), aproape de Hades (infern).
scoboriti in Gallia tot dela Marea Baltica sub C. istorici locuiau la liesforul chnerian (lierci),

www.dacoromanica.ro

836

Cimex

de unde, dupa Ilerodot, an fost alungati de Sciti

Cincinnatus.
Cin,

un fel de luntre construita dintr'un singur

apoi se asezara in Asia mica; aici In secl. trunchiu de lemn moale, mai ales din plop ; se
VI a. Ulm au fost batuti i alungati de regele scobia acel trunchiu vreme indelungata, Ona ce
Lidiei Alyattes.
se aducea in stare de a pluti cu 2-3 oameni
inteinsul. Serviau mai ales pastorilor de vite
Cimex, peduche de lernn, plosnita. (v. ac.)
Cimino, Monte, i line di Viterbo sau Soriano, aflate la patine prin balti. Cu C. nu se putea

la Romani Mons Ciminus, un munte de trachit, iesi in Dundre, dind era vilnt, caci nefiind con1036 in. inalt, in provincia italiana Roma. In struite de mesteri priceputi, n'aveau mai debe
apropiere Lago di Vico, numit in vechime Lacus stabilitate i riscau a se resturna. Actualminte
Ciminus, iezer, 1488 m. lat si 4460 m. lung. nu se mai construiesc C. din trunchiuri scobite,
numele roiniinesc al arbustului Buxus ci se intrebuinteaza sub acelasi flume si in
sempervirens L. (v. ac.).
aceleasi conditiuni un fel de cutii usoare, forCimiter, cimitir, (coemeterium, loe de somn, mate din 4-6 scanduri incleite, ca sa fie transde repaus), terenul unde se inmorm-nteaza cor- portabile.
purile mortilor. Mai nainte se inmormntau
Cinabru, mineral, sulfurii de mercur. cristalimoitii in interiorul oraselor si satelor, in curtile seaza in romboedri, poseda o coloare rosie caracbisericilor si chiar in intrul bisericilor; astadi teristica. Gisemintele cele mai bogate de C. silut
C. !.ie aseaza pe cat se poate in departare de la Idria, Almaden, New-Almaden, Sulphur Bank
cel putin 200 inetri dela cea din urma casa (Statele-Unitd, etc. Din C. se extrage mei cur.
a comunei. Se alege pentru C. un teren uscat, Cina cea de taini a lui Isus Christos cu invetaporos, care nu se opune descompositiunii ca- ceii sei in Ierusalim, In preseara patimilor sale, la
daverilor. In general C. nu vatemd puritatea care a asezat sacrificiul eucharistic al legii noue.
atinosfelei si a apelor suterane din vecinatatea Din aceasta causa ai cuminecatura, ce se imparte
lor. Mormintele trebue sa aibe adfincime de credinciosilor, adeseori se numesce C.
sa nu se deschidd pentru inmormentari Cinad, general al regelui ung. Sf. Stefan (v.
2 ni.
noui dect dupa 7 ani, dupa ce pal tile moi ale Ahtum i Sanad). C. contitat, v. Cenad.
cadaverului au fost cu desavirsire descompuse
Cinamen, (chim.) v. Stirolen.
trausformate in trtrina; numai oasele resist
Cinciu, comuna in Bucovina, cap. Cotman,
mai mutt timp. In C. vechi, in cari mormintele j. Zastavna; parochie cu mosie boiereasca; are
dint prea apropiate unul de altul si se deschid 1794 loc., (1590 ort. res., 62 cat. si 142 'nos.),
In periode mai scurte dect de 7 ani, pinntul scoala primara.
[Dr. I. G. Sbiera.]
saturat cu materii organice a devenit incapabil Cinchita, pasere, v. Cimpita.
de a transforma cadaverul in tarina; in aseCinchona L., (botan.) gen de plante lignoase
menea C. trebue sa se opreasca inmormntarile pururea verdi din fain. Rubiaceelor, trib. Cinci

ulterioare. Intenn C. bine administrat mor- honeae, care'cresce in Andii Americei sudice intre
mintele siInt nurnerotate i astfel inregistrate, ca 2000 si 3500 m., caracterisat prin corola valvata
sa se poata constata ori dind cine a fost inmor- si capsula septicida, ce se deschide la virf. Scoarta
in'entat in fiecare morm-nt $i in ce di a fost speciilor de C. scoarta de china sau china coninmormflntat. C. trebue sa aiba o camera mor- tine chininul si cinchonina, cari se aplica in metuara, in care se pot depune cadavrele indata dicina ca cel mai exceleut fihrifug. Speciile mai
dupa verificarea decesului i pastra liana la in- abundante in chinin dint : C. Calisaya Wedd.,
C. succirubra Pav. si C. officinalis Hook. De[I. F.]
mormntare.
Cimolit, un fel de lut suriu sau rosietic, ce vastarea In patria lor originara a avut ca urmare
se folosesce in Grecia finca din vechime ea siiptin iutroducerea unei culturi rationale a arborilor
pentru spalarea i curatirea teseturilor de lfina. de China , asigurarea existentei acestor pretiosi
arbori si o ieftinire considerabila a chininei.
Cimpanseul, animal, v. Simpanseul.
[A. Pi.]
Cimpita, Cintita, Cinchila, (Fringilla coelebs),
o pasere cdntAtoare din fain. Fringillidelor, neagra
Cinchonina, alealoid cu compositia C9 H6 N. C9
la crescet, albastrie la ceafi i tmple; verdie Hi9 (OH). N. CH, ; se gasesce impreun cu chipe spate si rosietica pe bale; preste aripi cte nina in coaja de China (Cinchona Huanaco) in
cu o fasie alb i galbena; lungimea ei e de cantitate de 2.50/0. Cristale albe; se topesce la
16.5 cm., lung. aripilor 8.8 cm. si luog. codii 2500, solubila in alcool. In calitatile sale tera7-5 cm.; se atla pretutindene si se nutresce ca pentice e inferioara chininei.
diferite seminte i insecte.
[V. B.]
Cincibiserici, eras in Ling., v. Pecs.
Cimpoiul, instrument mus. ; se compune dintr'un
Cincinnati, oras in statul nord-american Ohio,
burdtif de pide de capra, in care se &Ala printr'o numit Regina vestului (Queen City); inteindat
teava, numita suflatoarea, pentru a introduce 1788, are 296,908 loc. (1890), impreuna cu subaerul inlauntru; odata aerul intrat i comprimat urbiile 350,000. In C. se afla o universitate
trece apoi prin o alta teava de lemn de paltin, intemeiata la 1870, 7 institute medicale, o scoala
nuinita carava, care e cilindricii sau in patru pentrudrepturi, 2 seminarii teologice, 1 biblioteca
muchi, si pe care se atta sese borte. Intr'o parte publica, 1 societate istorica. Industrie de masini,
a burdufului se afla o alta teava, numita hangu cioboate, pdpuci, lumini, chibrituri, mobile, hrtie,
sau berbedeaoa, dupa cum se numesce in Bu- bere. Comerciu mare cu bucate i vite.
covina, compusa din trei bucati de lemn, cari
Cincinnatus, Lucius Quinctius, un roman model
intra una in alta la capetele lor, si care produce de virtute i modestie. A trait prin sed. V a. Chr.
un sunet bilziitor, trecnd semi din burduf in In luptele Romanilor contra Aequilor i Volscilor

el, in tot timpul cat se canta en degetele pe a fost dictator. Chiemat dela coarnele plugului
caras a.
infra aperarea patriei, iar s'a reintors la plug
Cin

calugaresc, rang sau ord. de calugdrie. dupa ce a invins dusmanul.

www.dacoromanica.ro

[Dr. P. 0.]

Cincione

Cincione, vrabia in graiul rom. din Epir.

Cintei.

837

in Inteles figurat se numesce C. un individ cu

(magh. Csolnakos), coin. mica in Trans., apucatun cinice, nerusinat, obscen, fara scrupule,

cott. Hunedoarei, cu 326 loe. Romdni (1891); un om care lovesce in fata ideile noastre despre
[Pl.]
leaganul unei vechi familii nobile romdne, in- bunacuviinta i moralitate.
Cinism, o secta filosofica care s'a nascut din
rudita
eroul Than Huniadi; mama eroului,
Elisabeta Margineanu, dupa moartea ntiului ei intelegerea unilateral a invetaturii lui Socrates.

sot, Voic, se marit dupa Iaroslau din C.; fii Numita C., cinicd dela local undo Anthistenes,
acestuia: Dan, Voic, Petru Serban i Ioan avu- intemeietorul ei, se intalnea cu discipulii soi
sera com. C. cu drept avitic de cneziat, anume Kynosarges la poalele muntelui Lycabetos.
Dan era cnez ; pentru meritele lor militare fratele sustinut si practicat C. in afar de Anthistenes,
lor vitreg, loan Huniadi, la 1446 le daruiesce Diogenes din Sinope (-I- 323 a. Chr.), Krates din
com. C. Cu drepturile de nobili ai coroanei ung.

cu sotia sa Hiparchia si ca fratele acesteia

Descendentii acestora mai pe urma au trecut Metrocles. C. sustine, ca cel mai mare bun, care
la calvinism si, ea toti nobilii romdni mai dis- duce la fericire, este virtutea. Virtutea cdstigata
tinsi din trecut, s'au instrinat de corpul popo- odata nu se mai pierde. Ea consta insa in libel.rului rom. (Cf. *Transilvania. Sibiiu. VI. 67, 92 tate, iar libertatea nu se poate obtine deck
(And omul este lipsit de trebuinte si u'are do[nt.]
si 100.)
Cinctorium, in antichitate cingkoarea oficie- rinte. Dispretul banilor $i averii, cari satisfac
rilor romani super., de care la dreapta era le- dorintele oamenilor si fac sa se nasca altelo
gata spada; soldatii ptind la centurion spre dis- none; multamirea cu cdt se poate mai patine
tingere o purtau legata de o esarpa (battens) bunuri paiaintesci $i un traiu ct se poate
mai aproape de natura, iat fondul C.-lui. Eviasezata pe umerul sting presto piept.
Cincu mare, in 1. popo. Cinc, comuna mare dent infrdnarea doriutelor, cari uneori se multiin Trs., cott. Te'rnava mare, cu 2600 loO. Rom. plica proa mult in sufletul omenesc, este un
(1170), Sasi. In C. se afla judecatorie cercuala, precept iutelept; dar cinicii in viata practica
carte funduara, posta si telegraf. Silk 4 bi- au ajuns cu exageratia prea departe, duand
serici solide, dintre cari cea ev. in stil roman, o viata miserabila de animal, de dine (ictt)v, dela
are insemnatate istorica. Hotarul e de 16,000 care unii deriva chiar numele de cinic), desjug. cat. cu paduri mari de fag si stejar. Locui- pretuind tot ceca ce serva la cultura i civilitorii se -ocupa cu economia de cdmp si de vite. satiunea ornului. chiar sciinta, atta si bunele
In 1896 s'au numerat in C. 320 cai, 897 vaci, moravuri, pe cari ei le cred conventionale $i
1200 bivoli, 2446 boj, 4000 rimatori si 5000 oi. deci false. De am cinic Ind tntelesul de neruRomdnii in C. siint bastinasi, resboaiele de tot $inat si mai tardiu de indraznet 'Ana la ne-

soiul le-a redus nu.m5ruil incdt la 1698 au fost trebnicie.

[Dragomirescul
In C. numai 28 familii. Prima colonisare a C.
Cinna, Lucius Cornelius, democrat roman, la
eu Sasi s'a facia in jumetatea sed. XII sub 87 a. Chr. consul. Aderent al lui Marius, a fost
Geza II, Cu scop de a apera partile acestea de exilat de Sulla, dar alidndu-se cu Marius recuceri
invasiuni. La 1600 Romdnii aliindu-se cu Saya, Roma si deveni iarasi consul si apoi dictator 4 ani
armasul principelui Mihaiu, au nimicit 800 Sasi deardndul (87-84). Sub Marius $i C. a fost in
adunati in tabera la C. Acl a fost unul din se- Roma proscriptia I, end 5 dile $i 5 uopti nu
diile color 7 judete (Beaune) si C. a dat pe seama incetara omorurile optimatilor romani. C. a fost
Sasilor si lilaghiarilor multi oameni frunta$i. Fa- ucis de soldatii si in Ancona (84). [Dr. P.0.1
miliile Salmen, Wolff, Bruckner, Morgondai i.$i
Cinnamomum B1., (botan.) gen de plante ligau originea in C. La 1624 in urma multor con- noase Cu foile pururea verdi din fam. Laurineap,
damnari pentru *vrajitorii s'a simtit necesitatea trib. Perseaceae, ce cresc in Asia $i Australia
instituirei unei Ode scaunal.
tropicala si subtropicala. Scoarta dela C. zeylan[i. br.]
Cindrel, munte in Trs., cott. Sibmiu, spre sud dicum Nees. si C. cassia Bl. se folosesce ea
dela com. Seliste, 2248 in. Malt; este cel mai aromatic, cunoscut sub numirea de scortisoara .
inalt piso din grupa Frumoasei. In craterul C.-lui
[I. Pr.]
se afla un iezer, din care isvoresce riul Cibin.
Cinq Codes, v. Code Napolon.
Cinquecento, ital.) nume ce se da in limbagiul
Cinelli, (ital) chnbala (v. ac.) dAndu-se finca
de preferiufa acest nume la instrumente de di- literar-artistic sed. XVI si stilului numit Renaismensiuni mai mici, iar color man numele de sance . Cinquecentifti, representantii acestei diPiatti = talgere.
rectiuni (Bramante, Cellini, Correggio, Michel[T. C.]
Cinerar, vas ce cuprinde cenusa unui mort. angelo, Raffael, Tician in arta si Ariosto, Berni,
Macchiavelli, Tasso in literatura.)
v. Urna.
Cineraria L., (botan.) gen de plaute erbacee
Cinq-Mars, Henri Coiffier de Ruz, Marquis
din fain. Compositelor, trib. Senecionideae, foarte de, favorit al regelni f re. Ludovic XIII; n. 1620.
inrudit en gentil Senecio (v. ac.), de care se dis- Richelieu Il aduse la curte, pentiu ca prin el
tinge prin achenele cel putin cele radiate coin- sa domineze si mai mult asupra regelui, dar C.
prese. Cuprinde vr'o 25 specii mai toate sud- a urzit un complot impreuna cu Spania, Gaston
africane, diutre cari C. hybrida hort. in o serie de Orh;ans si de Thou pentru resturnarea puterde varietati e remarcabila ca planta decorativa. nicului ministru. Complotul f descoperit, C. si
[A. Pr.]
de Thou condamnati i decapitati (1642). Acest
episod a fost mai de multe ori tratat d romanCinflor, pasere, v. Gangur.
cieri, asa $i de A. de Vigny.
Cingitoare, v. Brilu.
Cintei, (magh. Csintye , com. mare in Hug.,
Cinic, se numesce un oin care tine la vederile
scoalei filosofice din antichitate, numite cinism cott. Arad, pe malul stkig al Cri$ului alb. In
(v. ac.), le profeseaza cu cuvntul si cu fapta; analele publico apare la 1396. Are 277 case ca

www.dacoromanica.ro

838

Cintez

Ciocanitoare.

loe., (1297 Rom. gr.-or ). Teritorul : 5958 A.ceasta din ruma e de origina tegumentara, epi1307 loc.

jug. cat.
arater; industrie de casa, pomarit, dertnica, ca si unghia. Nu no-mi paserile, dar
stuparit, matasarit, prasire de cai, vite cornute si miele reptile, ca broascele testease, si unele
o porci. Pe teritorul comunal trece santul lui marnifere inferioare, ca Echidna, Ornithoryncul,
Traian Ocia Zarand pe la Sintea.
stint inzestrate cu C. In totdeuna animalele proCintez, Cintita, Cintezoiu, Scatiu, (Fringilla vedute cu C. sant lipsite de dinti ososi, caci
spinus), o pasare Ciintatoare din farn. Fringillidelor, teaca cornee a C.-lui invluie si inlauntrul gurii
verde-galbinie pe spate si alba-galbinie pe foale; maxilarele, resfrangndu-se pe margiuea gurii.
plutitoarele din alipi i carmacele din coad sant
[D. V.]
negra; ciocul cameol-rosu e negru la vid; pi- Ciocan,pescele-ciocarr,(Zygaena malleus), pesca
cioarele eachese ; luogimea ei e de 12 cm., lung. din fam. Selachoideilor, ord. Chondropterygii, are

aripilor de 5.5 cm. si lung. coda de 4.5 cm.; capul largit in forma ciocanului. Ochir sant asezati
petrece prin regiunile paduroase i muntoase, pe laturile capului. Lungimea corp. 2.5-4 in.
unde i cuibaresce, toamna se cobeara si la se- Traiesce in Marea Mediterana si Oceanul Atlantic.
suri ; se nutresce u seminte oleioase, muguri, Nasce pui vii.
gandaei i altele.
[V. B.]
Ciocan, schit de calugari in Rom., j. Muscel,

Cintra, oras in districtul portughez Lissabon, situat din sus de Campulung; infiintat pe la luce-

pe o coasta a muntilor ,Sierra de C. (488 m. putul seel. XVI; numara 5 calugari.

inalti). La capetul nordic al acestor munti se
Ciocan, Ion, prof. ron). n. 1850 in Meced,
afla ruinele unui castel mauric si ale unei mosehee, Trs., cott. Bistrita-Nsbud; a studiat la ginin.
iar la capetul sudic manastirea de Penha, (loterneiata 1503). C. are 3751 loc. (1878), grdini
parcuii grandioase ; cariara de marinera. Aici
se incheiit la 30 Aug. 1808 Otra Dalrymple si
Junot conventiunea, cave permise iesirea Francezilor din Portugalia.
Cioara, gen de pasere din fazn. Corvidelor, cu
cioc puternic, comprimat la viii; deschideturile

din Naseud, apoi la univ. din Viena, Graz si Buda-

pesta. La 1878 obtina aici diploma de prof.

pentru limba si liter. rom. pentru istorie

geografie. Dela 1873 colaborator, apoi redactor

Ja jurnalul Albinac de sub directiunea lui Vine.
Babes; 1878 prof. si 1880 director al gimn. din

Naskid. A fost presedinte si director la administratiunea fondurilor graniteresci din Naseud.

narilor sant acoperite cu peri aspri; speciile E decorat cu crucea de cav. al ord. Fr. Iesif.

acestui gen Oint cele mai puternice intre pase- In 1896 fa ales din partea cero. Naseud deputat
rile cantatoare si sant ornnivoare. Deosebim spe- in camera Ungariei.
ciile urmatoare: C. neagrd, (Corvus corone),
Ciocinesci, 1) C., com, rur. in Rom., j. Ilfev,
ea cap si grumaz negru-albastru; C. guleratd, forinata din sat. Alesii-C., C., Cretu i Urziceanca,
MIMO, de ciimpie, corean, (Corvus (rugilegus), avnd in total 2036 loc. agricultori, 3 biserici
preste tot este neagra, coada cu un lucir' alba- si 1 scoala mixt; la sat. C. bata Rada dela
striu; e de tot comuna mai virtos pe la sesuri. Afumati in 1521 pe Mehemet-Bey. 2) C., co-

C. de pddure sau cenufie, (Corvas cornix), preste muna rur. in Buc., cap. Campulung, j. Vatra
tot cenusie; capa!, gua, aripile i coada ALA Dorna ; formeaz comuna O parochie impreuna
negre. Ceucd, Ctoacd, Cioard pucioasd, (Corvus cu atenentele: Oita si Botosul, cu mosie mamonedula), la cap si grumaz cenuste, la crescet, nastireasca. Are 874 loc., (751 ort., 45 cat.,

aripi si la coada neagra, pe foale neagra-surie. 30 prot. si 48 mes.), scoala primara; fodine de fier
IV. B.)
Cioara, com, rur. in Trs., cott. Albei-infer., cu
1735 loc. Romani gr.-or.
Cioara-Doicesci, C0111. rur. in Rom., j. Braila,
cu 1637 loc., cari se ocupa ea agricultura si
prasirea vitelor.
Cioara-Radu-Voda, com. rur. in Rom., j. Braila,
despartita de cea precedenta ntunai priu o vale;
are 756 loc.
Cioarta, 3 piscuri in muntii Fagarasului, grupa
Surului. (v. ac.)

Cioban, cuvnt de origine turceasca a delaturat in multe parti ale Daciei cuviAul strameses pecurar., aranifinesce .picurarg. In 1.
albaueza cuvntul C. insemneaza vAraman.,

parasite.
Ciocanesci-Srbi, com. rur. in Rom., j. Ialomita,
cu 1437 loc. agricultori; are 1 biserica si 2 scoale
una de baieti si alta de fete ; n'are nici un cat. alipit.

Ciocanitoare, (Picidae), fam. de pasen i din

ordul Agatatoarelor, ca cioc luug si drept, limba
lung eiectibila, provduta pe suprafata ca mici
carligute, servi nd u-le pentru com preh ensi u n ea

pradii, ce sta din insectele si larvele cari trajese

sub scoarta arborilor ; carmacele din coada stint
aspre si ascutite. Se deosebesc urm. specii : C.

neagrd (Picus martius , neagra de tot, la barbatusi crescetul i ceafa, la femele cerda e
rosie; ochii galbenri, picioarele surii; e pasere

stationara. C. pestritd, v. 13ocanitoarea. C. aurd

hind-ca aproape totr cari vin acolo sant ciobani. (P. canus), capul sur la barbatusi cu un patee
Ciobanesc, ca'ne , animal destept i fidel, rostt pe frunte, pe spate verde-oliviu i suraso poate dresa usor ; ciobanilor le face bune verdie ; ciocul, picioarele i calrmacele din coarta
servicii la pazitul oilor; se folosesce co succes stint negra C. verde ('P. viridis), pe spate verdela vnatoarele de ursi i mistreti.
deschis si galbenie catra coada, crescetul pana la
Ciobanoae, fost schit de calugari in Rom., ceafa rosu-carmin, pe foale alba-galbena-verdie ;
j. Buzeu, pe valea C.; adi servesce ca biserica plutitoarele din aripi cu 6-7 pete albe-ruginii,
de mir.
peste amuele negra din coada cu 5-7 fasii
CIOC, prelangire ascutita a oaselor fetei, cari vercjii ; ciocu) i picioarele sutil; petrece prin
margines gura paserilor. E format din o parte padurile dese, iarna insa apare si prin livedi,
sonsa, representata de maxilare, pre-maxilare adese o putem ved pe paineint alergand dupa
si de oasele nasale, si din u parte cornoasa care furnici. C. inijlocie (P. medies), pe spate si la
inveluie ca o tema portiunea precedeuta interna. basa codii neagra, pe bale rosietica ca pete

www.dacoromanica.ro

Ciocariul

Ciolanescii.

839

negre lineare; peste aripi cu 6 fasii albe; cres- sediul unui district protopopesc al diecesei rom.
cetul rosu-carmin, umerii albi; ciocul negru al- gr.-cat. a Gherlei, compus din 12 parochii cu
bastriu, pi cioarele negre-surii. C. midi (P. minor), 7872 sufl.
Ciocoiu, (slay.) eran mai fintitiu oameni de inspatele negre pe la rnijloc cu zone albe, pe foale

alba ca pete negre lineare, peste aripi ca 5 fasii credere ai boientlui, dela care luau in intreprin-

barbatusii cu o pata rosie, fenielele cu dere veniturile statului, r3i de ad t explicarea pouna alba pe crescet. C. alba (P. leuconotus), pulara a cuvntului sugetor de bani (Geldsauger,
albe ;

pe spate si la basa codii albfi, pe foale rosietira Sulzer III, 389). Mihaiu Racovita (24 Apr. 1718)
cu pete negre lineare; umerii nevi, ciocul sur- lice despre ei acei ciocoi facea multe superani
albastriu, picioarele studi ; peste aripi ca 6 saracilor, ca lua dela tot omul si dela femei safa.sii albe.
race si dela babe batrfine i neputinctoase tot
[V. B.]
Ciocariul sau Ornitorincul Ornithorhynchus cfite un ort de cap si borfaia pe toti saracii cu
paradoxus), animal mamifer din ord. Monotre- acel obiceiu de le Ina si straele de pe dinsii
inatelor. Are un cioc lat, ca al ratei, la basa (Lfricar V, 254). Mai apoi se numia C. ori ce shwa
caruia se all o umfiatura pieloasa. Corpul aco- boiereasca, dar mai ales sluga imbogatita prin
petit cu pr. Degetele unite cu o pelita. Coada jefuirea stapanului i furtisaguri din averea stabine desvoltata, turtita. Lungimea cog). 38 cm., tului (cari au furat cu sfautul din functiunile
a codii 12 cm. Traiesce in Australia (Noul-Sud- cele mici i cu miile de galbeni din celo mad,
wales i Vandietneusland) prin apele statatoare cari acum si-au cumperat mosii si palaturi si
si

riuri. Innoata foarte bine si se hranesce cu stropesc cu noroiu pe facetorii lor de bine ),
parvenitul, care este mare cu coi mici 13i mic
cu cei man, cate isi face o lauda din siretlic

mici animate de apa.

ClocArlet, Ciocnitoare, Scorfar, Ciocanul scurt
(Sitta caeria), pasere crintatoare din fain. Certhiidelor, pe spate veneta-surie i rugiuie pe foale
uneori alba; preste ochi tat o fasie neagra; penote plutitoare din aripi brunete-suni cu margini albe; cfirmacele mijlocii din coada vinetesuni, iar cele laterale stint negre cu pete cenusii
la virf ; ciocul e negru, picioarele galbine. Lun-

gimea lui e de 16 cm.; lung. aripelor 8 cm.;

lung. codii 4 cm.; preste tot auul petrece prin
paduri, nutrindu-se cu insectele ce le cfistiga

o mrindrie din imoralitate. Poporul mai simplist

nu face atatea distinctiuni, ci nurnesce C. pe ori ce

Domn rapace si neuman. (Cf. Filimon Ciocoii

Vechi si Noui; V. Alexandri: Prefata la penile
[I. S. F.]
complete ale lui C. Negruzzi.)
Ciocolata, o preparatie alimentara fabricata
cu seminte de cacao (v. ac.) i zahar. Se fabrica
C. alimeutara si C. medicamentoasa. Pentru fabricarea C.-ei se aleg semintele de cacao, nealterate, se torefiaza, apoi se curata de coaje fiind
calde. Dupa recite se pulberiseaza mai antaiu

din scoarta arborilor, Ii plac 'MA jirul, alunele

ghinda; alunele le potrivesce in crepaturile singure, i apoi se adauge zahar pulberisat, perfect
arborilor i ciocnindu-le le sfarma; cuibaresce uscat, si se formeaza o pasta, care e uscata la
prin scobiturile arborilor, ce le captusesce cu 37 timp de 4 care, apoi e supusa la presa in
imala.
tiparuri amunite, uncle se intaresce. Industria
[V. B.]
Ciocdrlia, gen de pasen i cAutatoare din fan). C.-ei in Francia dateaza dela 1660 si e supeAlaudidelor, are tarsul picioarelor tabelat, ghiara rioara celorlalte. C. se altereaza usor, de aceea
degetului dinapoi e lunga i numai putin Theo- trebue conservat in loeuri uscate si red. In
voiata. De genul acesta se tin: C. de ca'mp sau timpurile din urma C. coustunfindu-se in canTarine (Alauda arvensis) de coloare schimba- titati foarte man, a inceput a se falsifica, precioasa, de ordmar surie, cu pete mai intunecate, parrindu-se cu materii prime de rea calitate r$i
pe foale al bie ; coada bifurcata; ghiara degetului adaugndu-se substan(e straine precut: diverse
dinderet de 2 ori mai lunga deck degetul lung. feluri de faina, extract de cafea sail de cicoare,

Lung. ei totala e de 18 cm., lung. aripilor de pulbere de migdale san alune, precum si diverse
10 cm. si lung. codii de 7 cm.; e migratoare, substante 'Itinerate ca: pamfint rosu, carbouat
sosesce de timpuriu si rentrine pfina toamnatfirdiu. de calciu, etc. Aceste din uvula se pot recttC. de munte (A. arborea) abia se deosebesce noasce prin un examen microscopic; pentru celede cea precedents, petrece mai cu sama pe langa lalte trebuind a se face o analisa chimica spelocuri paduroase. Lung. e de 15.5 cm.; lung. ciala. In farmacii C. servesce ca vehicul pentru
aripilor 9 cm. si lung. codii de 5.4 cm. C. mo- a se put administra diverse medicamente,
tattt (A. crista(a) ca mot de pene pe cap, pe atunci aceste C. se numesc: pectorale, tonice,

spate surie si alba pe foale. Lung. ei e de 18 cm., febrifuge, stomahice, etc., dupa scopul ce se urlung. aripilor de 9.5 cm. si lung. codii de 6-5 cm. maresee.
[V. C. B.]
Isi face cuibul pe pan-lent, in care depune 4-6 oue
Ciof, Ciuf, v. Bulte.
Ciogolescii, boieri moldoveni, amestecati in
[V. B.]
mohorite; inainteaza pasind.
Ciocgros, pasere, v. Botgros.
complotul urzit de logofetul Gheorghita Stefan,
Gin/Una, o curea la capetul dinapoi al selei, cel stirnit de Mateiu Basarab, contra lui Vasile
sau un cfirlig, ce poarta teranii munteni la Lulu. Veda Lupul. Prevednd un cas de neisbrinda,
Ciocile, com. rur. in Rom., j. Braila cu 1468 loc., ei insciinteaza anonim, prin dultovnicul curtii,
can se ocupa cu agricultura si prasirea vitelor ; pe domnitor de cele planuite.

are 1 biserica i 2 scoale, una de baieti si alta

Ciohodar, in Moldova si Muntenia rang boieresc, mai marele preste papucti i ciubotele
de fete.
Cioclejel, pasere, v. Bourel.
principelui. Baf-ciohodar, ntiul camerier al
Cioclu, cel ce sapa groapa pentru morti. C. palatului.
insect, v. Civet.

Cioldnescii, 1) C. din deal, com. rur. in Rom.,

Ciocman, (magi'. Csokmdny), com. rur. in Trs., j. Teleonnan, ca 2365 loe,, cari se ocupa cu agricott. Solnoc-Dobrica, ca 181 case i 859 lee. rom.; cultura si prastrea vitelor; industria de casa inca

www.dacoromanica.ro

840

Ciolanu

este foarte desvoltata; are 2 biserici i 1 scoala.

Aici se tin 2 balciuri anual (la 14 Sept. FA la
Dumineca Tomei). 2) C. din vale, com. rur. in
Rom., j. Teleorman, cu 956 loc.; are 1 biserica
si I ecoala.
Ciolanu, schit de calugari in Roin., j. 13uz'u,
com. Tisau, ca 70 monachi; data fundarii sale nu
se scie sigur; dupa traditie insa el a fost funclat
de Domina Nesga cani pe la 1590, dar in curand
din causa nvasiunilor a fost parasit ; pe la incaputul secl. XVIII nisce calugari dela schitul Ciobanoae visitandu-1, se decid a reman() aici; reparara biserica, i in curand devem un schit in-

Cipariu.
Cipariu, Timoteiu, filolog reman, n. 21 Febr.

1805 in comuna Panade, Trs., cott. Virnava-mica,

a studiat (1814-1825) in Blaj in scoalele normale, gimnasia, cursul filosofic si seminarul

teologie. 1825 prof. la gimnasiul din Blaj, 1827
chirotonit preot celibe, 1828 prof. de filosofie

prefect de studii in seminarul teologic. Dela

1830 prof. de teol. dogmatica, iar incepnd cu.
1832 a propus 10 ani j religiunea la ascultatorii de filosofie. In 1833 lua conducerea tipografiei seminariale, 1834 fit numit prof. de studiul

biblic in seminarul teologie, 11 Ianuarie 1842

canonic, inaintand in capitul pana la demnitatea
floritor ; episcopal Buzeului, Chesarie, ridich aici de preposit ; 1854-1875 a stat in fruntea gimJa 1828 o a dona biserica, eare aise la 1855, dar nasiului din Blaj ca director, desvoltand mare
staritul Ioanichie o reconstru. Ambele biserici activitate si in alte oficii bis., ca vicar gen.
sant incungiurate ca frumoase chilii, trate si archiepiscopesc, ca asesor consistorial, ca presobine intretinute. In privinta ordinei si disciplinei dilate la tribunalul matrimonial de a II. instanta
monachale acest schit poate serv de model.
si ca administrator de fonduri archicliecesano.
Ciolanu, muntii Ciolanului, o hinga serie de A luat parte activa la toate miscarile culturale
colino in Rom., j. Buzeu, ce incepe din com. si politice inai inseinnate. La adunarea nationala
Grajdana dela Virful Predealului si se termina din Blaj dela 3 15 Maiu a fost unul dintre coi
in com. Tisau, la Virful Bradului, despartind 10 secretan. El a descris mai fidel aceasta aduvalea Buzeului de valea Niscovului.
nare in num6rul I al ,Organului nationak aparut
Ciomvica, Ciuviect, v. Buhe.
indata chipa acea i meniorabila. Aceea.si adunare
1-a ales in deputatiunea de 30, care avea sa
Clon, vrabie (v. ac.).
presenteze cererea natiunii la imperatul. La inCiongrad, V. Csongrad.
Cioparcenii de os, com. rtir. in Rom., j. Pra- toarcerea sa din Innsbruck s'a oprit in Pasta,
hoya, cu 2061 loc., cari se ocupa en agricultura ande lu parte, impreuna cu s'O mernbri ai
prasirea vitelor; n'are niel un cat. alipit.
deputatiunei, la lucrarile comisiunii regnicolaree.
Ca mernbru in comitetul natiunii romana subCiopor, v. Ciird.
Ciorap, caltun. Incaltruninte pentru pcior, im- serse apelul din 20/8 Octombre 1848, prin care
sa se arrneze in contra
pletita din burnbac, lana sau matan. C. consta se provocara
din caramb, calcaiu si talpa. C. se impletesce sau iusurgentilor. In 18,3/4 deputat la dieta transilcu mana cu ajutorul de cinci undrele, sau cu o vana din Sibiiu. C. a fost membru fundator
masina speciala.

vicepresedinte al Asociatiunii transilvane pentru

zama gatita cu carne si legume (zar- literatura si cultura poporului reman, dela bitezavaturi), sau si ca bors.
meierea ei, iar dela 1877 presedinte si membru
fundator al societatii fondului de teatru reman.
Ciorcobara, Cioreufa, v. Cotofana.
Academia romana 1-a nurnerat intre membrii
Ciorlica, pasme, v. Nagfit.
Clormoiag, numirea populara a plantelor Melam- sei dela 1866, si mai tardiu 1-a ales vicepresepyrum arvense L. si Melampyrum cristatum L. dinte. Meritele lui literare au fost recunoscute
(v. ae.).
s de societatea germana mientala , al carel
Ciornohuz, com. rur. ca mosie boiereasca in rnembru ordinar a fost. f in Blaj, 3 Sept. 1887.
Ciorba,

Buc., capit. i j. Vijnita, ca parochie (dimpreuna cu Sciinta sa vasta C. a depus-o in urmatoarele

com. Bahna), cu 2476 loc., (2151 ort., 131 cat. si, serien i tiparite (cu don exceptiuni) in tipoActa si frag194 mes); scoala primara. [Dr. I. G. Sbieral
grafa seininarului din Blaj:
Ciorobara, in graiul Bana(enilor inseam ua mente, 1855; 2) Compendia de gramatica limbei
Cotofana. (V. ac.)
romane, edit. III, 1862; 3) Crestomatie sau
Ciorogirla, 1) brat al riului Dambovita (Roto.); Analecte !iterare, 1858; 4) Cuvnt rostit la inauimpreunat Ott fin' Rastoaca formeaza riul Sil- gurarea Asociatiunii transilvaue in 4 Nov. 1861;

bara; 2) manastire, v. Samurcasesci.

Ciorogirla-Dirvari, com. rur. in Rom., j.

5) Elemente de filosofie, dupa W. Tr. Krug,

1861-63; 6) Elemento del. romana, dupa dia-

situata la est de Bucuresci, intre riul C. si riul lecto si monumente vechi, 1854; 7) Elemento de
Rastoaca; se compune din 3 sate avhd in total poetica, 1860; 8) Gramatica lat., dupa Schinagl,
1744 loc. agricultori, (Dict. geogr. 1892); 5 bi- 1857 si 1860; 9) Istoria biblica a testamentului
serie'

2 scoale rnixte.
vechiu, 1859; 10) Purtarea de bunaeuviinta, tracom. rur. in Roca., j. Dolju, com- ducere, 1863; 11) Sciinta sf. Scripturi, 1854;
pusa din sat. C. si Trocliesci, cu 1890 loc. agri- 12) Principii de jaiba i scriptura, 1866; 13)
cultori (Dict. geogr. 1896); are o biserica si o Gramatica 1. romana, p. I. Analtica, Buc. resp.
scoala mixta.
Sibilu, 1869, premiata de Academia rom.; 14)
Ciortoria, con). rur. si parochie, cu mosie boie- Gramatica 1. romane, p. II. Sintetica, Buc., resp.
reasca in Bue , cap. Storojnet, j. Stanescii de Sibiiu, 1877, premiata de Academia rom.; 15)
jos, cu 821 loc., (722 ort., 23 cat. si 76 mos.); De latinitate linguae valachicae, 1855; 16) De
scoal a primara.
[Dr. I. G. Sbiera.]
nomine Valachorum gentili, 1857; 17) De re
literaria Valachorum, 1858; 18) Organul lumiCiovica, pasere. v. Bulle.
Aramani, ale caror femei poarta o narii, foaie periodica, inceputa in 1847, conticipa , adeca un petec triunghiular de postav pe nuata in 1848 sub nuinele de Organ natioual
si

Cioroiaeu,

paltari; nu siint trib de sine statator.

si tot atunci intrerupta din causa revolutiunii;

www.dacoromanica.ro

Cipolin

841

Cippus.

19) Archiv pentru filologie i istorie , foaie pe- multamit numai ca cunoscinta limbei de astadi, ci
riodica, 1867-1872; 20) Orologiu, (Ceaslov) cu a untiarit-o in desvoltarea ei istorica prin carfi
litere latine, 1835; 21) Liturgieriu cu litere lamonutnente vechi pana la isvorul ei, la limba

tine, 1870. Cea mai mare parte din scrierile rustica latina. Resultatul acestor cercetari inlui C. Ant de o valoare neperitoare, ce nu o delungate l-a depus C. in trei opere monumenpot trage la indoiala nici cei ce nu sant de tale, cari se intregesc una pe alta: Principii de
acord ca toate ideile lui. Cu Orologiul din 1835, litnba i scriptura, Crestomatia si Elemente
prima carte bis. tiparita cu /itere latine, s'a dat limba romana dupa dia/ecte si monumente
signalul i cel mai puternic indenin pentru scoa- dintre cari Principiile se numesc de insusi
terea literelor cirilice din carfile liturgice si autorul antaiul i ultimul frupt al cercetarilor
chorale. Actele i fragmentele din 1835 gait si studiilor noastre asupra limbei romane . (Axo colectiune de documente pilna atunci inedite, chiy pag. 81). Principiile ce le-a stabilit dinsul

si de notife prefioase, cari au luminat multe in aceste opere, mai vinos in ceea ce privesce
parfi intunecoase din istoria bisericei romane. fouetica, morfologia si derivarea cuvintelor, gait

Cuvntul rostit la inaugurarea Asociafiunii este adoptate in toate gramaticele serse de alfii mai
admirabil, nu numai pentru frumsefa sa i iu- tardiu. Iar daca sistemul lui de ortografie, basat
birea acea inflacarata a autorului catra limba pe principii etimologice, este astadi mai de tot

ronlan, ce se vklesce in fiecare vorba si in parasit, nu se poate nega, c acel sistem anca

fiecare frasa, ci i pentru aparatul de erudifiune, a contribuit mutt la cunoascerea mai adanca a

cu care C. isi apera cuvntul in contra unui organismului limbei noastre. Idealul la care a
critic maghiar, ce tragea la indoiala originea fintit C., primal adevrat filolog roman, a fost,

noastra latina si continuitatea pe pamntul Da- ea dupa ce nu aveam anca nici un dialect roma-

ciei. Organul luminarii are importanfa, nu nurnai nesc adoptat ca limba literara, sa formam si

pentru ca intr'insul si-a depus C. mai antaiu re- stabilim o astfel de limba comuna tuturor Resultatul cercetrilor sale filologice, ci si pentru
manilor, in care sa nu folosnn nici cuvinte
a fost prima foaie roman, tiparita intreaga cu forme gramaticale turcesci, rusesci pi neogrelitera latine, i astfel prirnul exempla pentru im- cesci, cuuoscute numai celor din Romania, dar
bracarea publicisticei romaue in vestrn6nt latin. nici unguresci si nemfesci cunoscute numai celor
Importanfa acestui Organ apare si din impre- din Ungaria, ci in local lor sa folosim cuvinte
giurarea, ea pentru el a avut C. si preces la gu- si forme gramaticale, sintactice, ortografice de
vernal ferii, iar din partea multor Romani a suferit origine romana, ce s'ar gasi ori uncle in graiul
grelo imputari, dei, precum so exprima C. la 18667 viu al poporului. In acelasi timp sa reinviem
cine mai are vr'o foifa din
ul nostru de atunci, cuvintele si formal uitate, parasite, sau mai

alaturand limba i stilul organului nostru cu ale rar folosite, insa genuine si mai corecte decat

cliarelor de acum, se va mira, nu ne indoim, cele din graiul viu si din cartile mai noue bicum sa fi fost i cu putinfa a ridica atari acuse, sericesci, iar ande aceasta nu ar fi de ajuns spre
convingndu-se c limba si stilul nostru de atunci, a ne exprima cugetele, sa imprumutam si din
e astadi limba i stilul tuturor diarelor roma- limba latina, dar aceasta sa nu o facem fara nici o
nesci de dincoace de Carpafi. (Principii de limba alegere, ci sa preferim si din limba latina aceea
ce are mai mare analogie on formele romanesci, si
istoriee este un magazin bogat de documente chiar $i cuvintele latine, pe cat permit impregiuprefioase peutru istoria nafionala si de articoli rarile, sale romanisam. In chipul acesta a volt C.
valorosi pentru limbai literatura romana. 0 biectul sa purifice limba de elemente exotice $i sa creeze

tji script. p. 266.) z Archivul pentru filologie

principal al studiilor lui C. a fost ins, cum o limba literara pentru tofi Remand. Numai cel

dice insusi, aceasta dulce limba, careia se in- ce va fin sama de scopul urmant de C., va put6
chinara parinfii nostri ca unui idol viu i insu- s-5i faca o judocata dreapta despre activitatea
flefiter, ilingurul tesaur ce ne-a reinas dela ei lui pe terenul filologiei romane.
ereditate neinstrainata $i necomunk cu alfii,
C. fundutiune. C. a lasat o fundafiune de circa
care ca un fir rosu singur e in stare de a ne 20.000 fi. v. a., din ale carei venite sa se deie
conduce prin toate labirintele lutunecate ale stipendii la scolarii saraci si ajutoare la teologi,
istonei acestui poporantic . (Principii de limba cand 5i ocupa parochia; sa se doteze scoala de
si script. pag. 256.) Anea pe la 1826 si 1827 fetite gr.-cat. din Blaj, biserica i coala, pa&and in biblioteca calugarilor din Blaj de unele radial si invefatorul gr.-cat. din Panade.
carfi vechi bisericesci, C. incep a culego dinC. biblioteca. C. a avut una dintre cele mai
teinsele toate cuvintele i formele vechi roma- bogate biblioteci din Transilvania, pe care a lanesci, cari nu se mai folosiau. Acesta fit lace- sat-o capitulului din Blaj, ca sa o poata folosi
putul studiilor sale. Dupa aceea si-a procurat
ori cine. Pentru bibliotecar a destinat 40 fi. la
alte monumente vechi, studiandu-le pe toate cu an din fundafiunea sa. In 1848-49 multe carfi
diliginfa i paciinfa de fier. A$a carfile se in- si documente prefioase au perit din aceasta bimulfiau i registrele (de cuvinte si forme ar- blioteca, ceea ce deplange adeseori C. in scriechaice) cresceau din an in an; cunoscinfele de rile sale.
[Dr. A. Bimetal
limba veche se adaugeau, si cereal cercetarilor
Cipolin, roca, calcar cristalin micaceu, care in
se intindea si mai tare prin comparafiunea for- general e separat in placi. In Romania foarte
melor latine, nu numai clasice, ci i antice si respandit in Carpafi, s. e. muntele Repedea
populare, italice, provincial si hispanice. (Ar- (Inunfii Lotrului).
chiv pag. 81.) La acestea adaugnd C. si studiul
Cippus, columne de piatra pe morminte, sau
graiului viu din toate finuturile locuite de po- ori ce soiu de columne cu inscripfii, s. e. cele
porul romilnesc, a inaugurat la noi aceea ce se ridicate de legiuni. Caesar (b. g. 7. 73) da acest
numesce studiul istoric al limbei. El adeca nu s'a nume unui fel de intaritura militara.
Enciclopedia romanli. Vol. I,

www.dacoromanica.ro

54

842

Ciprea

Circe.

Ciprea, (Cypraea tigris , un mete de mare f prins de servitorii lui Atanasiu, i incarcerat
din old. Prosobranchiata. Marimea de 8 cm. In Alba-Julia. Guvernul, In fruntea caruia eran

Traiesce in Oceanid Indic. 0 specie este ghiocul

Cypraea moneta); marimea 2.5-3 cm. Traiesce
in Marea Indica si Oceanul Andante. In Africa
se intrebuinteaza ca ban (Kauri); are Irisa o va-

i Nic. Betlen, in 8 Iuliu 1700

au intrevenit la Rabutin, comandantul trupelor
imperatesci, pentru eliberarea lui C., insa fara
resultat. Dar C. totusi scaph din prinsoare si se
loare foarte mica. Teranii romilui it atirna la adaposti in colegiul reformatilor din Aiud,
mini la grumazi sau la mini.
unde agith preotimea i poporul ca sa se uneasca
Cipru, (grc. K.) pros, turc. si arab. Kibris), in- cu calvinii. In unele sate, mai virtos in tinutul
aula spa! tinctoare imperiului turcesc, dela 1878 Hategului, i-a i soeces a infiinta biserici calsub protectorat englez; spre sud dela Asia mica; vine romanesci cu nt grecese. Pe timpul revo9601 kml., si 209,291 loc. (1891), intro cari lutiunii lui Rakoczy 1703--1711 a trecut pe
44,044 Moliamedani. C. e in cea mai mare parte partea acestuia. In fruntea preotilor suspeudati,
muntos, Cu vai minunate, paduri frumoase si o alungati sao degradati de mitropolitul Atanasiu,
multime de piscuri, cateva luni acoperite en za- porni, ajutat de Curuti (partida lui Rikoczy), o
pada. Clima e sanatoasa. Agricultura se restringe iniscare atilt de puternica in contra unirii co

calvinii G. Banfi

la grdu i orz, bumbac i fruete sudice. Economia biserica Romei, incilt aceasta unire in done fa' n-

de vite e neinsemnata, asemenea cultura albi- duri a fost in periclu de a fi sdruneinata, precum
nelor si a viermilor de matasa. Industria pre- dovedesc sinoadele din 1707 si 1711 tinute anume
lucra mata.sa, piele i bumbac. Mutt pretuite stint pentru intaturarea acestui periclu. Unii scriitori
vinurile din C. (in deosebi Vino di Comauderia). sustin, ea acest C. (pe care Sam. Clain il uulnsula din punct de vedero achninistrativ e su- niesce din eroare C. .Mihaila.) este identic cu
pusa unui High Commissioner, numit de regina episcopul Dositeu C., care precum spune Petru
Angliei; corpul legislativ e compus din 6 func- Maier, dupa moartea lui Atanasiu (1713) sfintia
tionari si 12 membri alesi. Capitala este Levcosia preoti romilnesci contrari unirei cu Roma, si
sau Nicosia (cu 12,515 loc.) In vechime C. a fost dupa acea a trecut In Maramures, unde il aflain
colonisat do Fenicieni i Greci; mai tArdiu a fost In 1728, dupa inoartea episcopului unit loan
timp indelungat mer de cearta intre Persia, Siria Patachi, sfintind de preoti pe aceia, cari mergeau
Egipt. La 58 a. Chr. se incorpord la impenul la el din Transilvania. Pentru aceasta sinodul

roman, iar apoi la ce! bizantin. Ctitva timp a bisericei unite tinut in Cluj-Manastur in Nov.

fost si independent; 1489 treed la Venetiani. 1728 a botitrit sa se adreseze la guvern cu ruLa 1570 insula a fost ocupata de Turci, iar 1878 garea, ea pe episcoput Dositeu sa-1 sileasca a nu
ajunse sub proteetorat englez. (Cf Engel, Kypros, mai shut' pe nimenea de preot dintre cei ce ar
1841; de Mas Latrie, Histoire de rile de Chypre, merge din Transilvania, i prin aceasta sa-si tina
etc. 1851-62; Cesnola, Cyprus, etc., 1877.) promisiunea data episcopului Patachi. (Cf. Nines,
Circ, (lat. Circus = cerc), la Romani arena de Symbolae; Cipariu, Acte i fragmente; P. Major,
forma ovala pentru alergarile cu cai si cu carute Istoria bisericei ruin.; Moldovan, Acte siuodale;
in jocurile circense; in Roma cel mai mare era Saguna, Istoria bisericei ortocioxe; Dr. Grama,

C. maximus, fundat de Tarquinius Prisons si Istoria bisericei ronulne unite cu Roma; Dr. Harkin
largit de Caesar; acesta numera in lungime Puseariu, Manual de istoria biser.; Baritiu, Parti

640 in., iar in Intime 130 in. i putea cuprinde alese din istoria Transilvaniei.) [Dr. A. Bunea.]
pe timpul lui Vespasiau 250,000 spectaton; din
Circaea L., (botan.) gen din fam. Onagrarieelor,
aceasta claclire grandioasa au reinas numai pu- cuprinde plante erbacee perenale. Cele 3 specii
tine mine. Astadi se numesce C. o cladire ro- siint respilndite prin regiunile reci si temperate
tunda, uncle se fac productiuni equestre ; in Spania ale Europei, Asiei si Americei nordice. In pare provdut fiecare oras provincial mai inseinnat tite noastre cresce prin padurile umede si umcu C., unde se in luptele cu tauri; cel mai mare broase din regiunea montana C. lutetiana L.,
C. in Madrid poate cuprinde 12,000 spectaton. nurnita de popor T i li c a, etc., iar prin padurile
Circa, (lat., prescurtat ca.), aproxirnativ, ca umbroase i umede din regninea subalpina cresce
la, cam.
C. intermedia Ehrh. si C. alpina L. [Z. C. P.]
Circaz loan, capetenia acelor preoti romiini,
Circasia, teara Cerchezilor (v. ac.), cuprinde
cari la ineeputul secl. XVIII s'au unit cu bise- partea sudicd a teritorului ruso-caucasic Cuban si
rica calvineasca. Guvernul transilvan, impreuna partea vestica a teritorului Terek.
en alti domni puternici de confesiunea calviCirce, dupa mito!. grc. a fost fata lui Helios
neasca, au voit mai ntiu ca din mitropolitul cu oceanida Perse sau Perseis, iar fratele ei a
Atanasiu sa-si faca un instrument pentru unirea fost regele Aetes. C. dupa un mit a locuit jute()
lioniduilor cu calvinii. Aceasta insa nu le-a succes, pestera a instilei Aea (v. mai jos ins. C.), dupa
si de aceea au sculat in potriva lui Atanasiu pe alt mit inteun palat zidit din pietri straluciloan Circa, care era preot In Batizhaza (Botez), toare i incungiurat de lei si lupi. C. a fost
si caro, dupa ce a furat unele card din biserica servita de nimfele riurilor i dealurilor, i si-a
din A.-Iirlia, a trecut cu documente false in Mun- petrecut timpul cu cantece voioase, cu tese-

tenia spre a se sfinti de archiereu, dar nefiind tura si cusatura, cosilnd camesi i haine fruadeverita sfintirea aceasta, el a fost considerat de moase pentru dei i favoritii lor. Se credea ca
pseudo-episcop. In vara anului 1700 s'a unit a fost o femeie foarte frumoasa i fermecatoare
formal cu biserica calvineasca, iar guvernut
renumita, care cuuoscea toate ierburile tainice si
magnatii lucran la curte spre a-1 face episcop scia sa prefaca pe oameni in animate. Odisseus
preste Romanii, cari s'ar un cu calvinii. Pentru sosind la ins. Aea, sotii sei se duc sa cerceteze
acestea delicte mitropolitul Atanasiu a citat pe I pe C., care li ospeteaza un an de ile, apoi
C. la sinod in Alba-Julia, lasa nepresentandu-se, preface In porch Ntunai Eurylochos scapa ea

www.dacoromanica.ro

Circe

843

CircuIatiune.

prin minune i inspaiinntat povestesce cele in- nenutritive, aclocase preface din arterial in vinos.
tmplate amicilor remasi pe luntre. Odisseus Din vasele capilar sangele trece in ramurile
totnsi se duce la C. si pe drum se intalnesce cele alai fine ale vinelor, si din acestea In altele
cu Hermes, amicul siiu, care il inzestreaza cu mai largi, pana ce ajunge in cele doue truadesfarmece. Lui Odisseus nu i-se intampla nimio chiuri mari, vicia cava inferioara si superioara,
si apoi C. pe sotii sei ii preface iar in oameni. cari il duc in auricolul drept. Artera aorta este
In sculptura C. este presentata cu un purcel in trunchiul cel mal principal, din care pleaca toate
mana. C. a trecut si in mitol, romana in mitul celelalte artere. La iesirea ei din ventricol da
cu Caneas (v. ac.)
[Atm.]
nascere la doue artero, cari nutresc inima, nuCirce, (Kirke), dupa Homer e o insula la apus, mite coronare. Apoi se ridica in fata arcare se erede identica ca insula Aea, locuinta terei pulmonare, se hable in cruja sau in strat
dinei C.; iar traditiunea o pune la ternml marii (st), trece din dosul inimei si se scoboara verlatine i etruscice. Ad. e Circejum promonto- tical, paralel cu esofagiul si Cu trahea artera,
rium sau mous Circaeus, adi Ctrcello in Italia, dand nascere din carja ei la trei altere: antaia
dela Terracina spre apus. Instila C. e o stanca munita trunchiul brachiocephalic drept (be. d),
de 541 m. inalta, de catra niare are mai multe care se bifurca in o artera, ce se ridica la cap,
guri de pesteri. Dupa mit Argonautii in cala- nurnita carotida dreapt (c. d.) si alta ce merge
toria lor au ajuns si la aceasta insula.
[Afino]
sa se ramifice in bratul drept, numita subclaCircello, i Monte-C. sau Monte- San-Felice, viara dreapta (S. d.); a doua merge in partea
proinontoriu spre vest dela Terracina, pe termu- stanga a capului, numita carotida stanga (C. A. S.);
rile Mari tyrhenice; o stanca de calcm, 541 m. a treia urierge de se ramifica in bratul stang,
malta. Ofere o grandioasa privelisce pana la numita subclaviara stanga (s s). Scoborandu-se
Roma, Capri si Vesuv. Spre sud-est se afla lo- In jos aorta, da nascere la 12 artero, ce merg
calitatea San Felice Circe.
sa nutreasca coastele, numite intercostale, la arCircenses, (lat., dela circus) jocuri, intreceri tere ce nutresc esofagul si bronhiile ; strabatnd
alergari cu cai i carute, ce se tincan pe un apoi diafragmul, da nascere la o artera visceteritor oval. Panein et C. (= pane si jocuri cir- rala, uumita trunchiul coeliac, care se trifurca
cense) cerea plebea destrabalata deis guvernul in o artera ce nutresce stomacul, coronara stoRomei.
Circin,

acica, alta ficatul, hepati ca (V. H.), pi alta la splina,

compa.s, instrument cu care se pot splenica (Ar. Spl ), apoi mai da nascere la artero,
descrie circuinferinte, sau transporta lunginti. ce merg la intestino, numite mesenterice, doue
V. Compas.

la rarunchi, renale (Art. Ren.) doue la organele

spre basa.

rarnuri mai principale, numite iliacele (Art.

cero; serisoare trirnisa mai multora sau inteun

singur exemplar, sau multiplicata i trimisa
exemplare separate tuturor, pe cari ii privesce.
Nota circulare, scrisoarea ce o adreseaza in

urmatoarele exemple de miscari ciroulatorii:

Circinal, (botan.) invrtit in spirala dela vid genitale spertnatice. Apoi se ramifica in doue

Circinat, (botan.) prefoliatiune circinatd se Pr.), cari descind si se ramifica dealungul picioa(lice atunci, cand frunzele tinere, in stare de relor, !LIMA numiri diferite dupa oasele pe tanga
crescere, sant inv6rtite in partea lor superioara cari trec : tibrala, peroueala, etc. (v. art. Dicrotism,
ca o canje.
Puls, Vaso-inotori si ilustr. p.845.) [Dr. N. L.]
Circulatia la plante. Se intedneso la vegetale
Circular, (lat) in forma de cerc, ce se mica in

1) Curentii interni protoplasmatici. Uneori toata

massa protoplasmei din interiorul celulei e in

stare de miscare rotatoare inteun anumit sens,
afaceri politice momentoase un guv er u trimisilor cum se observa in celulele iuternodale mai tisei in stt ainatate ori guvernelor straine, Cu cari nere, cu o mare vacuola centrala, dela Chara,
se gasesce in legaturi diplomatice, in scopul de Nitella, Valisneria, etc. In acelasi timp sant si eaa se declara in oarecare chestiuue pendenta.
renti de granulatiuni protoplasmice (inicrosome),
Circulatiune, lucrarea de a circula, inlesnirea tot rotatorii. Mai des se observa insa numai
de a se duce si de a veni.
miscari de C. propriu dise ale granulelor (miCirculatiunea sangelici, miscarea sangelui in crosornilor) ptotoplasmei; aceasta cand corpul
aparatul circulator. C. a fost descoperita de me- plantel e o plasmobie sau o celula cu protodicul engl. Harvey in 1615. Sangele adus prin plasma separata in mai multe bande din causa
vina cava inferioara i vina cava superioara in numeromelor vacuole. In acest cas pe bandele,
auricolul drept (v. art. inima si vine), trece, indata ce unesc protoplasma parietala (aceea ce capce acesta se contracteaza, in ventricolul drept; tusesce membrana celulei) ca acea din jurul
acest ventricol se contracteaza si el, si sangele nucleului central, sau dela protoplasma perieste impins in artera pulmonara, deunde trece ferica a corpului spre cea centrala pi invers,
In capilarele (v. ac.) plamauilor, in plamani se se observa cureutii de microsome, unii centrioxigeneaza i apoi se intoarce In auricolul stang peti, altii ceutrifugi, sau 2 curenti veciui de
prin cele patru vine pulmonare. Auricolul stang acelasi sens. Cu inlesnire se observa in poni
contragandu-se impinge sangele in ventricolul tineri de pe frunzo si tulpini de Urzica, Dovleac,
stang, iar acesta contragandu-se Il impinge in In perii staminali de Tradescantia, in plasmodiu
aorta. Aorta prin ramificatiunile ei duce sangele de Fatigo septica, etc. Acesti curenti se explica
In tot tesutul corpului, aici sangele depune in prm actele de nutritiune intima, ce se potree in
teseturi, prin paretii capilarelor, materiile nutri- protoplasma. 2) C. apei. In plantele cu radacini
tivo i oxigenul, i trage prin ei din teseturi re- (vasculare) exista un curent apos ascendent, ce
rnasitele devenite nefolositoare si vatematoare pornesce dela cele mai din urma ramificatuun
corpului, ca: urea si acidul carbonic; ca alte ale radacinei pana in ultimele frunze. Acest
cuvinte pierde materiile nutritive si castiga altele curent ascendent, compus din apa, avend in ea

www.dacoromanica.ro

54*

844

Circumcisiune

disolvate diferite saran minerale, fosfati, azotati, carbonati, etc., merge prin partea plantei
numita lema si anume prin elementele acestuia,
dise vase. La plantele din regiunile temperate ai reci C. apei incepe odata cu revenirea
conditiunilor favor abile de caldura, adeca odata
cu primavara, ai se opresce sau e foarte slabs
la inceputul iernei, adeca la finele perioadei de
vegetatiune, de viata activa a plantei. Usor se
poate observa primavara, and se taie vita: pe
suprafata de sectiune mustesce lichidul, ce se
aduna in picaturi, curge jos ai se poate aduna
In cantitati pana la 1 kgr.; chiar daca nu se taie
vita, pin crepaturile coardelor mai btrane isi
face loe aoest lichid, i cade afara in picaturi,
numite de popor tlacramile sf. Marii, folosite
ca leac in durerile de ()chi, etc. C. apei dela
radacini pana la fnmze e datorit : presiunii ce
exista la locul unde apa e absorbitit (presiunea
osmotica dela nivelul periler radicali), i aspi-

ratiunii exercitata de sus in jos, resultata din

transpiratiunea (evaporarea) apei la nivelul frunzelor. Aceste 2 cause explica cum apa poate sa

se urce in sus, contrar gravitatii, uneori pani

la ivaltimi de cjeci si sute de metri, s. e. pana
la virful unui Brad, Eucalypt, etc. Mara de
acest curent, de directie constant ascendenta,
In plantele vasculare mai sant i altii pentru
substantele ternare si cuaternare sintetisate de

Cirenaici.

casuri, virful lungindu-se se miseit in toste

planurile, ai in acelasi timp dealungul unei linii

spirale, incat proiectiunea pe un plan a miactirii

e o spira circulara sau eliptica. O invirtitura

de spira se face inteun timp mai scurt sau mai
lung. E o miscare directrice autonoma, caci va-

riatiunile de lumina sau de ctildura o nisi pot

micsora ori activa, dar nu o pot opn, nici nu-i
pot schimba directia. Acestei miacari e datorit
faptul, eal o tulpinit invirtitoare printr'un fel de
pipttit, plimbandu-si virful jur imprejur atinge
un suport, in jurul caruia se va invirti, san
un carcel se poate aplica pe un suport, ori

rdacina, sucindu-si inereu virful in jos, se

infige din ce in ce mai adanc, ea si un surup
inteun lemn, etc. C. se datoresce imprejurarii,

ca virful organului la un moinent dat nu are

2 din fetele sale de aceeasi lungime, una e mai

lungi, alta mai scurta, ai !Mitt maximului de
lungire se deplaseaza continua in jurul axei de
crescere, spre dreapta succesiv ori spre stanga.
Tulpinele volubile pe rang6. C. mai au si o miacare de torsiune, de rasucire ; ambele soiuri de
misctiri cu inlesnire se pot observa la asemenea
plante, cand alungindu-se cauta sa se invirteascti

in jurul suportului (o sfoarti, un WI, tulpina

altei plante).

Circumpolar,

[S. $t. R.]

ceea ce se sill in jurul unui

pol; regiuni C.-e, regiunile aflatoare in jurul

ele si cari circula ascendent sau desceudent dela unui pol al pamantului; mare C.-a, marea din
locul, de unde se fortueaz, adeca din frunze, jurul unui pol; stele C.-e, acele stele, cari pentru
spre local unde e consumat
rnuguri, virfuri un anumit loe de observatiune nu apun nici
vegetative), on undo sant puse in reserva (in odat, renianand totdeuna deasupra orisonului;
rhizome, tuberculi, bulbi, seminte, etc.). 3) C. la equator nu exista stele C.-e, la poli insa intio

gazelor in plante, din mediul extern in inte- parte a anului si soarele e C.

fiord plantei i invers. La plantele aeriane locul

Circumpolar-arctici, numire sinonima pentru
de strabatere al gazelor e prin stomate i Jen- flora boreal-arcticd (v. ac.)
ticele, iar circulares in genere depinde: de treCircumstante atenuante 9I agravante, cause
buinta, ce are planta de un anumit gaz, si de de micsorarea resp. agravarea pedepsei ; in letensiunea variabila, la care se gasesce acel gaz gislatiunea moderna stint lsate cu totul la apretiarea judecatorului si de regula nu sant insirate
In planta si in mediul extern.
[S. $t. R.]
Circulatiunea bunurilor se numesce trecerea taxativ sau explicativ, ci li-se da niunai notiunea.
bunurilor dela un posesor la altul i dintr'un loc Efectul lor este, crt can t i t at e a pedepsei, ce
intealtul pe calea schitnbului si a transportului. se dit In un cas eoneret, are di se apropie de
C. bunurilor e causat& prin divisiunea muncii, rninimul resp. maximul pedepsei stabilite in lege
Fain diferinta suprafetei pamktului cu privire pentru infractiunea de sub intrebare. Fiind C.
la clima si fertilitate, precum i prin diferinta atenuante in preponderauta, pedeapsa se poate
cultural& a popoarelor i individilor, fiind-ca aceste modifica, in modul prey-Out in lege, nu nutnai
diferinte aduc cu sine diferinte in privinta pro- cantitativ, ci i c al it at i v in o pedeapsa mai
ducerii de bunuri i in privinta trebuintelor, de uaearrt. (('f. Cod. pen. rom. titl. VI si Cod. pen.
nade urmeazd, ca un particular, o cetate, un tinut ung. 89-91.)
ori o teara inteun fel de bunuri are prisosinta,
Circumvalaiiune, linie de fortificatii de pamnt,
pe and altele Ii lipsesc. Lipsa unora ea prisosul ridieate de asediatori imprejurul unei ceta ti si destinate a se opune atacurilor i sfortarilor fticute
altora se pot acoperi numai pe calea C.-ei.
Circumcisiune, tierea imprejur. Ca poporul de apratorii cetatii, ca sa rupa linia de invrtire.
jidovesc, ca cel ales de D-deu, sa se deosebeasca
Cireada, v. Card.
de popoarele pagane, in legea veche era prescris,
Cirea9a, fructele comestibile de Prunus avium
ca toata partea barbateasca sa se taie imprejur. L. (v. ac.)
Legea aceasta ceremoniala pana adi se observa
Cirea9a-ovreiului, numele vulgar al plantei Physalis Alkekengi L. (v. ac.)
la Jidovi.
Cirenaica, (Cyrenaica, Kyrenaica), tinut in
Circumferinta, linia curba care limiteaza cercul,
partea nordic& a Africei, aeum Barka (v. ac.).
v. Cero.
, ce se aplica dup orto- C. a fost colonisata din Thera pe la 630 a. Chr.,
Circumflex, semnul
524 ajunse sub Persi; Ptolemeus Lagi o uni cu
grafia fonetica la distingerea vocalelor : a, e si
Egiptul, formand o alianta de cinci erase (Yentacand se intwaeca si devin nasale: 41,
Circumnutatiune, (botan.) miscare de nutatiune polis); 67 a. Chr. prov. roman.; in secl. VII
revolutiva, executata de 1,6-Hui unei axe (tul- d. Chr. fi cucerita de Arabi. Capitala Kyrene.
filosofica,
pina, ramuri, radacina) sau de frunza, de carcei
Cirenaici, aecoala
ineri neaplicati pe un suport. In toate aceste intemeiata de Aristippos (v. ac.).

www.dacoromanica.ro

Circulatiunea sAngelui.

V. J.
C. A. S.

o d.
A. EL d.

RS.

be. d
et.

Ar. p.
Au. ht
V. pul.

V. C. B.
Ar. p.

An. dr.

Aer.

Vn. St.
plimini

Vn. dr.
V. C. I.
V. H.

dr.

F.

Art. Ren.
Art. bum.
Art. abd.

8. V. p.
V.

V. 1. Pr.

Art. II. Pr.

V. I. Int.
Art. I. int.

V. F.

Ar. F.

dreapta; V. C. S.
c d. carotida dreaptii; V. J. vena jugulara; C. A. S. carotids. stinga: A. S. d. artera subclaviarti V.
wins, cava superioarrt; Ar. p. Artera pulmonara; Au. dr. auricolul cfrePt; Vn. dr. ventriculul drept; C. i. vna cava
I. Pr. Wins iliacti;
.
sistemul
vnei
port.;
N
R..vna
renala;
p.
inferioara; V. H. yams hepatica; F. ficatul; S. N .
V. F. vna femoralrt dreaptit; ss. subclaviara sbingit; be. d trnnehiul brahiocefalie drept; st. stratul aortei Ar. p.
pectorala;
Vn.
St.
ventricolul
string;
artero pulmonare; Au. st auricolul string; V. poi. vnele pulmonare; Acr. aorta
Ar. Spf, artera splenalai Art. Ron. artera renala; Art. abd. artera abdominal; Art. il. pr. artera iliaca; V. 1. int. vna
'Baca internit; Art. 1, int, artera iliaca interna; Ar. F. artera femorara.

www.dacoromanica.ro

846

Oirepogut

Cirri.

ClrepcAut, comuna rur. i parochie, ea mosie

boiereasca in Buc., cap. si j. Siret; ca 1277 loc.
(1083 ort., 143 cat. i 51 mos.), scoalg primarg;
posta, telegraf, statiune de cale ferata.
[Dr. L G. Sbieral
Cire9,

patriarch, Partenie. Fiind-ca prin inclingrile lui

C. spre reformatiune s'a produs mare nesiguranta i turburare in spiritele credinciosilor bisericei orientale, Petra Movila, mitropolit in Kiev,
a aflat de lipsa s compuna o confesiune a bisenumele vulgar al arborelui fructifer ricei orientale, care primindu-se in 1642, mai

Prunus avium L. (v. ac.)

antaiu in sinodul din Iasi, apoi in cel din ConstanCire, 1) munte in Rom., j. Buz6u, pl. Slanic, tinopole, a ajuns a fi normativ pentru intreaga
1106 in.
biserica a resaritului.
[Dr. IL P.]
2) Cirefu, com, rur. in Bucovina, capit. si
Ciril 9i Metodiu, apostolii Slavilor, frati, de
j. Storojinet, atinenta la parochiile Budinet
orig. greci, n. in Solun, calugarindu-se au fost
Davideni, cu mosie boiereasca. Are 1304 loc. trimisi de patriarchul din Constantinopole ca mi(860 ort., 233 cat. si 211 mos.) si scoala primar. sionari pentru a introduce crestinismul la poCire9ar, V. Botgros.
poarele slavice. Ei convertira la crestinism mai
Ciri, prelungirile parapodiilor, cari servesc ca antaiu pe Bulgari, botezand pe principele lor

organe de respiratiune. v. Viermi Chaetoporli. Bogoris la 861; de aici si-au extins misiunea

Ciribiri, denumirea Istro-Romanilor din partea la celelalte popoare slay. de sud, apoi in Moravia
Slavilor i Italienilor din Istria. Cuvntul C. n'are la Cehi. In scopul misiunii acesteia C., care era

nici o legatura ca cuvantul Oieic (v. ac.), ci inzestrat cu sciinte filosofice, a compus un aleste un termen de batjocuril despre limba Ro- fabet acomodat 1. slay., numit dupa el alfabetul
manilor, care pentru urechia strainilor sung ca cirilic; au tradus in slavonesce sf. Scriptura si

o ciripire. (v. Istro-Romani.)

liturgia bis. orieutale, pe care au introdus-o i in
Ciril Alesandrinian, sf. parinte al bisericii, n. biserica Moravilor. Din aceasta causa au ajuns
In Alexandria, uncle ca succesorul unchiului
In diferinte cu papa. C. t la 868, iar Met. la 885.
Teofil a urmat pe scaunul patriarchal al AleCirile, stove, literele alfabetului compus de
xandriei la 412 d. Chr.; renumit pentru zelul cu Ciril (v. ac.) din deosebite semne, dupa analogia
care, in contra patriarchului Nestorie dela Constan- celui grecesc, si perfectionat de urmasii lui Ciril
tinopole, a aperat vrednicia de mama a vergurei si Metodiu. Ele au fost introduse intro Romani
Maria. C. a contribuit la condamnarea lui Nes- deodata eu 1. slavona in biserica si in stat si
torie in sinodul dela Ephes (431). A scris apo- mentinute pana la 1838; iar de atunci, reduse
logia crestinatatii in contra imperatului Iulian. la numiirul sunetelor limbei roman@ i ameste-

t 444 d. Chr.

cate cu cateva ttere latine de carg Eliade R.,

Ciril Lucarls, patriarch in Alexandria, n. in sub nuthe de ,alfabet civitg, pana la 1860, chid
Candia pe ins. Creta la 1568; dupa ce primi prima au fost inlocuite cu alfabetul latin. (Cf. Siinstructiune dela Meletie Pega (mai tardiu Pa- stemele ortografice cu litere cirile i latine

triarch in Alexandria), a mers la Venetia si la scrierea limbei romane, de Ionascu Romulus.

Padua pentru perfectionare in studii. Dupa aceea Buc., 1894, ed. II.)
fac mai multe calatoni in Germania, si a peCirr Luca, boier moldovean, trimis de sfatul
trecut mult timp in Genova si in Bolgia. A ajuns
mai tiirc)iu rector al scoalei renumite din Ostrog;
a participat la adunarea din Brest (1595), undo
a combatut unirea bisericei rutene cu bis. apuscana. Ajungnd magistrul seu Meletie patriarch
in Alexandria, a nlers acolo si intrand in statul

preotesc a fost promovat la gradul de arcliimandrit. Cand Sigismund III, regele Poloniei,
serse lui Meletie, ca sa favoriseze unirea Rutenilor, acesta trimese cu respunsul sou negativ

lui Stefanita-Voda i dupa indemnul hatmanului

Luca Arbore sa incheie cu Polonia un tratat

de perfecta egalitate contra Turcilor, (Dec. 1518).

Retrimis preste 5 ani a reinoi legaturile rapte

de un caprit al Domnului, C. L. tin (1523) o
elocuenta cuventare, dibace in alcatuire i bogata in destainuiri istorice, spre a dispune pe
regele Poloniei, ceea ce face din C. L. ()limn"
orator roman. Resultatul a fost nul, prin intervenirea indrasneata i hotaritoare a lui Voda.

pe C., care scaph numai ca fuga de mania reCirmiz, numele popular al plantei Phytolacca
gelui. Murind la 1602 patriarchul Meletie,
decandra L. (v. ac.).
urrn in scaun C., care sta in legatura cu cei
Cirrhosa, (med.) in anatoinia patologica inmai insemnati corifei ai reformatiunci. La 1621 duratiunea si sbarcirea unui organ. in deosebi
C. ajungnd patriarch in Constantinopole, in- a ficatului i riuichilor, in arma unei inflamatii
cep a da pe fata aplecgrile sale catra invetaturile reformatorice ; 1629 aparil in Geneva sub
Cirri, (botan.) sau Cirrhi, nisce organe de susnurnele s'u o confesiune a bisericei ortodoxo, tinere ce se invartese in spirala irnprejurul unui
caro contiuea doctrine calvinesci. Pentru aceasta suport si in jurul lor ; se mai numesc i ceircei.
si-a castigat multi adversari gat din sinul bise- Ca origina ei pot fi : sau radacini adventive aericei sale, cat si in biserica apuseana, care nu riane, sau portiuni de ramuri, ori rainuri intregi,
vedea cu ochi buni succesele reformatiunei in sau stint petioluri de frunzo, sau C. e produs do
Orient. C. in mai multe randuri a scapat de nervura mediana a limbului, ori de ultima foliola
destituire i exil prin intrevenirea protectorilor a frunzei penati-compasa, sau ultima pareche
sei (ambasadorii Olandei i Angliei); inai pe de foliole a frunzei compuse, sau petiolul comun
arma denuntat la sultanul Murad IV ca
devine intreg C., iar foliole nu se desvoalta,
periculos pentru siguranta statului, fara nici o frunza intreaga devine C. simplu cai C. rami-

cercetare f prins, dus pe o luntre in mare si float. Ori si care le-ar fi origina, C. and sant
acolo sugrumat. Corpul lui f prins de nisce ma- tineri au circumnutatiune (v. ac.) si sfint senrinari i tngropat, apoi dupa doce ani inmor- sibili la contact si presiune. Daca virful lor atinge
mktat cu toate onorurile de catra urmatorul un suport, al carui diametru in genere nu trebue

www.dacoromanica.ro

Cirriform

Cissey.

847

sa fie mai mare ca diametral C., atunci fata rile dincoaci de Leitha (halad ca punct de plecare
In contact cu suportul se mai scurteaza, fata Viena), spre deosebire de Translaitania (tenle

opusa e mai lunga; din aceasta causa virful C. dincolo de Leitha).

se indoiesce ai se aplica pe suport. Astfel, noui
coin, ru.r. in Rom., j. Buzeu, situata la
puncte fiind apasate, neegalitatea intre cele 2 fete impreunarea 'd'alai Basca Chiojdului ca Bahoul ;
se mentine, iar C. se sucesce spiral in jurul su- e fermata din cat.: Barasci, Buda, C. $i Searisoara

portului. Pe urma miacarea spirala e transmisa

portiunei libere a C., ai deci aceasta se va
sum iar spiral, tu:101M spre dreapta, s. e., apoi
pe stanga, sau invers. Unii C. sant foarte sensibili la contact si abia atinai, dupa scurt timp
se ai indoiesc.
Cirriform, (botan.) ce se aseamena cu un Cirr,
cu un carcel.
Cirripede, Cirrhipede, Cirrhopode, grupa de

crustacei, la cari mal multe din alambre sant

provedute cu apendice foarte lungi, cornoase,
numite Cire. Cuprinde genurile: Lepas, Balanus, etc.
Cirrus, (/at) norii ce planeaza la o inaltime
de ca. 13 km. in forma de incletituri langarote; probabil se compun din inici cristale acicalare de ghiata si de regula au coloare alba

ca subdivisiunile lor avhd in total 25S6 loc.

(Dict. geogr. 1892). Terenul com. e mantos ai
contine substante minerale, ea: pacura, care a
inceput sa se exploateze, sare, fier, a. a. Com.

are 4 biserici si 1 acoala. Cat. de resedinta e C.

cu 1140 loc. Aici se fac 3 tirguri: la 9 Martie,

8 Sept. ai 20 Dec. Pe teritorul acestei com. a

stat oarecand schitul Aniooasa ai Craciunesci,
iar in cat. Buda palatal Doainnei Neaga; din

toate adi abia se mai canoso mamela. Vrednica

de amintire este mai ales fosta mandstire C.,

car9 astadi servesce ea biseriea de mir, zidita
dupa traditie pentru antaiaoara de Doamna Neaga,

carea stramut aici calugarii dela sclatul A ni-

noasa ; episcopal Buz6ului, Metodie, a rezidit-o la

1749, iar episcopal Chesarie o edifica din non

la 1829. Din casete, ce o incungiarau, adi n'au
mai remas decat cateva odai, in cari s'a instalat

sau galbente.
[V. B.]
Cirsium DC., (botan.) dapa unii botaniati si- primaria.
nonim cu Cnicus, gen de plante din fam. ComCismigiu, gradina publica in Bucuresci (v. ac.)
positelor, trib, Cynaroideae, foarte inrudit
Cisnidie, (magh. Nagy-Diszn6d, germ. Heltau),
Carduus, de care se distinga prin pap piamos,
com. rur. in Trans., cottul Sibiiu, cu 3225 loc.

respandit pe intreaga emisfera boreala extra- Sasi ai Romani (493). C. e situata iu o reglan
tropicala. Cele mai comuna specii dala noi saut: romantica, casele $i stradele sale Ii dan o infaC. lanceolatum Scop., Scalul, pe locuri inculta,
Muga drumuii, etc., C. oleraceum Scop., Cr a paanieu 1., pe locuri umede ai C. arvense Scop.
Palamida , o buruiana greu de extirpat din
ogoare.

toaare de oras. Pana in timpul mai uou industria

de postav a C.-ei era insemnata, insa in arma

resboililui vamal ca Romania a decadut. Econoinia

de camp $i in deosebi gradinaritul se cultiva in

mod rational. Comuna e luminata cu electricitate.

Cirsocele, (med.) v. Varicocele.
Cisnitlioara,(Inagh.Kis-Diszneid. germ.MichelsCirta, nurnirea veche a oraaului Constantine berg), comuna rur. in Trans., cottul Sibiiu, cu
[A. Pr.]

985 loc. Saai, cari invictas palarii de paie ai

(v. a.c.).

Cis, (lat) dincoace; In termiuologia musicala corfe $i cultiva gradinaritul. C. e cunoscuta ai

germ. do diez.
ca vilegiatura; aici se alba ai un stabilmient de
Cis, Ce, pasare, v. Cintez.
idroterapie. Pe dealul din mijlocul comunei se

Cisa, La, pas in provincia italiana Massa e ved ruinele unui casta' din sed. XIII.
Carrara, in Apeunini Ligurici; conduce dela
Cispadana, Republied, intemeiata (j'apremia
Parma la Spezia.

cu republ. transpadana) de generalul Bonaparte

Cisalpin, dincoaci de A !pi (manecand dela Roma). in 20 Sept. 1796, dalia lupta dala Lodi. La in-

Cisalpina, Republica, se numia statul proclamat

de Napoleon I la 28 Tunie 1797 si recuuoscut
Austria prin pacea dala Campo-Formio. Se compunea din Lombardia, Mantua, Bergamo, Brescia
ai Cremona, Verona $i Rovigo, Modena, Massa
ai Carrara, Bologna, Ferrara $i Mesola. 1802 s'a

cava cuprindea Modena, Reggio, Ferrara ai Bologua. Constitutiunea era asemenea cu a Franciei.

Ciscaucasia, v. Caucasia.
Ciselare, prelucrarea, sculptarea inetalelor
dalta.
Cisio-lanus, in evul media uu fel de calendar,
compus din 24 hexametri latinesei ca 30:5 silabe,

nare, era sa se formeze 1797 dealungul termului

stang al Rinului gi avea sa cuprinda oraaele: Colonia, Bonn gi Aachen. In arma pach dela Campo-

Llaga directoriul de 3 era senatul mai mare

din 00 rnembri, ai senatul seniorilor, compus din

30 membri. Statul era impartit in 10 departa-

mente ai avea un milion de locuitori. 1797 a fost

numit Republica italiand, iar dela 1805 pana incorporata in republica cisalpina.
I T. F.]
1814 regatul Italia.
Cisrenana, Republica, stat sub protectorat frc.,
Galtia C., v. Gallia.
care, dupa invingerile trupelor franc. revolutio-

Formio acest stat nu s'a realisat.

Cissampelos L, (botan.) gen din fain. Manis-

In care se inairau serbatorile. Se invotau in permaceelor, trib.

CiSSFL111 pelideelor, cuprinde

qcoala de rost; se mai foloseau anca pe la 1600. arbuati sarmentoai. $e canosa vr'o lo specii bine

Cisium, (lat) la vechii Romani o teleaga uqoara, distincte, dintre eari 12 creso in America trotrusa de magari.
picala, 3 in Africa si una remgandita prin
Cisia, in principatele romana sistem de a giunea tropicala a globului. Uneori se cultiva
stringe contributiunile; se repartisa o suma oare- prin florarii calda ca plante ornamentale. Asa
care pe satul intreg, iar locuitorii hotariau apoi este C. Pareira L. ai C. mauritiana Pet. Tb..
intre ei, ct se plateases fiecare.
[Z C. P.]
Cislaitania, termin neolicial prin care, in A astroCissey, E. Louis Oct. Courtot de, general ai
Ung., dela dualism incoace (1b67), se numesc te- om de stat franc., n. 1811 in Paris. S'a distins

www.dacoromanica.ro

848

Cissoida

Citrullus.

In resboiul crimeic dala 1854; in resboiulfranco- instrumente cu coarde piscate, cu lada de reteutonic (1870) a comandat divisia I din corpul sonanfa in general piriforma, Cu gatul foarte
al 4-lea si a participat la luptele din jurtil Metz-ului. lung si de obiceiu purtand divisiuni. Numerul

1871-73 si 1874 ministru de resboiu, iar apoi coardelor a variat mult, fara ca aceasta sa incomandant al corpului de armata din Nantes. flueofeze &supra numelui, care nu varia cleat cu
1880 a fost dimis din armata in urma unui proces localitafile si cu capriciul factorilor. Deja din
scandalos. 1- 1882.
seclul trecut mint iesite din us.
[T. C.]
Cissoida, (grec) o curba geometricti care aduce
Citraconic, acid, resulta prin hidratarea in
la forma co conturul foaei de ieder. Aceast contact prelungit cu ap a productelor de descurba este celebr in istoria geometriei. Ea a tilare uscat a acidului citric. Este un acid bifost imaginata de Diocles (nascut catr 550 d. Chr.) basic. Se presinta sub forma de cristali prispentru a put insera clod) medii proporfionale matici, solubil in 8/e apa, in alcool si eter,
intre 2 lungimi date, ceea ce ii era necesar la fusibil la 800. La 1000 se transform in acid itadeslegarea faimoasei probleme a duplicafiunii cu- conic, iar la 212 se deshidrateaza si destileaza
bului si a trisechunii arcului.
anhidrida citraconica. C. e far mires si cu un
Cissus L., (botan.) sinonim cu genul Vitis L. gust acru-arnar ; srurile sale sant bine crista(v. sc.)

lisate si corespund formulelor: C, H5 04 M, sau

(Cista, Cisterci, Cistita, Cistotomia) C: H4 04 (M1)11.

[V. C. B.]
Cist
v. Cyst (Cysta, Cysterci, Cystita, Cystotomia).
Citrafi, sarurile acidului citric. (v. ac.) Ei pot
Cistaceae, (botan.) mica' familie de plante pare- resulta din iulocuirea a 1, 2 sau 3 atonii de
nale herbacee sau lignoase, dicotyle, thalamiflore, hidrogen din acidul citric prin metale, asa ca
cu placentafie parietala. Cele mai importante putem av seriile de citrafi : C6 H7 07 M7, 06
genuri stint Cistus (v. ac.) i Helianthemum 116 07 (MT, C6 116 07 (MT al patrulea atom de
(v. ac.)
hidrogen neputandu-se inlocui deck foarte greu
[A. Pr.]
Cisterciani, numifi in Francia si Bernhardini, (C. tetracupric.) C. se intalnesc in natura in
ordin calugaresc rom.-cat., intemeiat la 1098 de plante, preciun : C. de calciu in mpg, cartofi
sf. Robert ; isi au numele dela prima manastire crudi, sfecle crude, etc. In general ei sant soCistercium (Citeaux) langa Dijon. Pe la 1250 aveau lubili in NA; presenta lor in o solufie a unei

preste 1800 abafii in Francia, Germania, Englitera si Scandinavia ; adi insa se mai afla numai
pufine. C. intreceau odata prin influenfa i averea
lor toate ordinele ctilugaresci; ei au fost mestrii
architecturii in Germania estica si au introdus
stilul gotic in Spania. (Cf. Ianauschek, Origines
Cisterciensium, 1877.)
Cisterna, reservoriu, in care se adun apa de
ploaie inainte de folosire.

sari de fier, aluminiu sau manganez impiedeca

precipitarea prin hidrahi alcalini. C. de fier si
de magnesia nu poseda g-ustul caracteristic al
sarurilor de magnesia si fier si se intrebuinfeaza
In inedieina. C. organici, sau eterurile citrice,sant

pufin importanfi. C. metalici se prepara de ordinar prin achunea acidului citric asupra hidratului sau carbonatului metalic in solufiune sau
in presenta cu epa. II nii, precum C. de argint,

Cistophore, Cistophoru.s, in vechirne o monet. de ceriu, etc. stint insolubili si se obfin prin

in Asia mica, valora cat 4 drachme (v. ac.). Isi dubla descornpunere. C. incaldifi la 2300 se desavea numele dala o cista, iucungiurata Cu o cu- compun, colorandu-se.
[V. C. B.]
nun de struguri si iedera, batuta pe o lature,
Citric, acidul, v. Acid.
pe ceealalta se vedea numele orasului, care a
Citrin, vaiietate galben de quarz, intrebuinbatut moneta.
fata in bijuterie.
Cistudo, (zoo!.) v. Breasce festoase.
Citrinella alpina, pasere cantatoare din fain.
Cistus L., (botan.) gen de plante indecomun
fruntea, jurul ochilor, gua si falcile
lignoase, mediteranee, din fam. Cistaceelor. Or- verde-galbenii; pe foale galbena, la ceafa, de
ganele vegetative mai ales foile tuturor speciilor laturile grumazilor 1;.i pe langa urechi surie; mansant acoperite cu peri, ce secrefioneaza un pro- taua si umerii, pe basa verde olivinii, ca vergi
duct reinos-balsamic ),laud an ul (1 ad an u in), intunecate petate ; basa colii glbenie; pende
odinioara atilt de renumit In medicina, cu deo- plutitoare din aripi sfint negre intunecate cu
sebire ca preservativ contra ciumei. Astadi el nu dungi verdii si pete sure la fill; acoperitoarele
se mai folosesce decal spre a afuma apartamen- aripelor si colii verde-olivine; ciocul de coloare
tele. Specii de C., s. e. C. albidus L., C. lada- rosie inchis si picioarele galbene-negrii. Fein eiusa
niferus L., C. nzonspeliensis L., s. a. se cultiva e mai mica si mai Inuit de coloare surie. Lunin gradini ca plante ornamentale. [A. Pr.]
gimea ei e de 12 cm., lung. aripelor de 8 cm.
Citadels, un oras curat militar, Wend parte si a co4ii de 5.5 cm.; petrece prin bean mundin sistemul de aperare a unei cetah, de care tease, in Alpii apuseni si Asia mica'; se nu[V". B.]
insii e desparfita prin un zid sau un sanf si cAreia tresce cu tot felul de semi*.
Ii poate servi de reduta. Dimensiunile ei sant
Citronat, se numesce in comerciu coaja verde,

mici 5i uneori se reduc la o simpla casarrna. necoapta zaharisita dela fructul unei specii de
Ele au inlocuit pana la un punct oarecare ve- lamaie (v. si Citrus). Se fabrica in Italia si
chile castele.

Corsica.

Citropten, o massa solid ce se separa din

Citallune, reproducerea in tocmai a vr'unui
pasagiu dintr'un autor; actul pin care cineva oleul de lamaie (Oleum citri) expus intluenfei
este chiernat inaintea autoritafilor.
aerului si luminei. Se intrebuinfeaz in parCitera, nume dat de unii scriitori instrumen- fumerii.
Citrullus Schrad., (botan.) gen de plante din
tului musical numit in 1. germ. Z i th e r, roman.
Titer ti (v. ac.) In seclii tram* nurnele de Citra, fam. Cucurbitaceelor, trib. Cucumerineae, foarte
Cetera, Cistola, Citela, si altele se dadeau unor inrudit cu Cucumis (v. ac.), de care se distinga

www.dacoromanica.ro

Citrus

Ciuc-Sereda.

849

prin caret)! ramificati. Cuprinde numai clout; specii tradi(iunilor ist. si a legislatiunii Ungariei (Triestmediterane : C. vulgaris Schrad. si C. Colo- partit partea 111, titl. 4, Verbticzy) au fost nobili

cynthis ArIL. Fructele celei dintaiu sfint come- cu legi institutiuni privilegiate. Cott. C., co

stibile, cunoscute sub numirea de pepene verde; sediul in Cs.-Szereda, se imparte in 4 cercuri
pulpa fructelor celei din urina se folosesce in me- pretoriale: 1) C. de sus cu resed. in Os.-Szpviz ;
dicina ca extract sau tinctura drastic purgativa.
Casen-O. de jos cu resed. in Cs.-Szent-Mrton ;
Gy6-Szent-Miklos ca sediul n aceasta comuna;
[A. Pr.]
Citrus L., (botan.) gen din fam. Rutaceelor,
Tulghes cu sediul in aceasta com. Se afla in
trib. Aurantieelor, cuprinde arbori sau arbusti cott. C. un eras cu magistrat si 65 com. Romanii

mai adesea spinosi; are vr'o 5 specii, ce cresc gr.-cat. au un protopopiat in G. St. Miclaus.

In India tropicala si in Australia, se cultiva insa (Cf. Geografia Ardealului. Blaj, 1866 de I. M.
foarte milt in mai toate regiunile calde ale Moldovan ; Teara noastr. Sibiiu, 1894 de Silv.
globului din causa portului lor decorativ, pentru Moldovan ; Sem. ven. oler. archid. Blaj, 1896;
florile lor odorante i albe, emblema virginitatii, Csikmegyei Fiizetek, Cs. Szereda, de Vitos Mozes ;
precum i pentru fructele lor comestibile si re- Csikmegye f51drajza de Jozsa Sandor. Gy6-Ditr,
coritoare. Speciile cele mai cunoscute saint : C. 1887; Orbn Balzs, Szkelyftild leirasa II, 1869.)
Aurantium L., vulgar Portoc a 1, C. Limonum
[E. C.]
Risso, vulg. L ni tou. C. medica L., etc. Frun- Ciuc, Munfii, ramificatiuni din Carpatii trans.
zele de Portocal stint intrebuintate sub form de estici, cari despart Romania (Moldova) de catra
infusiune ca diaforetice sedative; scoarta fruc- Trs., imbratosind i despartind cott. C. de cott.
telor posede proprietati vermifuge, tonice, sto- invecinate, totodat strataindu-1 in S tinuturi.
machice si carminative. Fructele de C. Au- Muntii C. in partea cea mai mare sant acoperiti
rantium L. cunoscute sub numele de P ort ocale, de brdet i putin faget. Piscurile mai insemslant comestibile, recoritoare ; lamaiele slant intro- nate sfint la nord Calimanii, resp. Dealu-lat, Coadabuintate in medicina spre a face limonade re- vacii, Cerbul, Voivodeasa, Bradu-ciont, Racates,

coritoare precum i la bucata.rie ca condiment ; Dregus, Steja si Negoiul (dela 1216-2100 m.),
iar fructele de C. medica L., numite Chi tr e, se din cari isvoresc riurile : Neagra, Bistricioara,
intrebuinteaza spre a face dulceata. Scoarta Calimanel, Valea, Puturosul, Ilya i Restosnea ;

fructelor de Citrus serva la prepararea unor la nord-est Rotunda 1411 rn, Obcina 1674 m.,
licheruri fine; iar din scoarta de C. Bergamia Harlagia 1482 in., Muncel 1692 in., Ciblesul mate
Risso se fabrica esenta de Bergamot.

mic 1301-1641 m., Paitinis, Racotes, Alcoza,

$erma.sul mare si mic, Pietrile rosii 1511 m.,
Citsagov, P. Vasilievici, admiral rusesc, n. Dobreanul, Jidanul 1482, Highisul, Comarnicul,
1762 A comandat armata, care avea s impie- Bistra, Ivanas, Flora, Taman, Prizlop, Ata, Vid,
[Z. C. P.]

dece pe Francezi a trece Beresina, dar a fost Sarman, Pricska 1545 m., Tatarul, din cari isbatut. hind acusat din causa aceasta, s'a dus voresc multe riuri: Patna, Telecul, Damucul,

in straindtate. Neurmand provocarii din 1834 de Valea-Jidanului, Bicazul ; la est Hagyinasul, Baa se rentoarce in patrie, a fost despolat de moFekete-rzul i Gretezul, din cari isvoresc
siile sale. t 1849. A scris : Retreat of Napoleon, Oltul ai Muresul. Figes, Poganyul, Balvanyul, din
1817; Mmoires indits, 1855.
cari isvoresce Szepvizul; Tapa 1660 ni., muntii
Citta Vechia, odinioard capitala insulei Malta, Ghimesulni, din cari resar riurile : Salta, Cacu 6152 loc. (1881), cu o frumoasti catedrala
runta, Trotusul, $imleul, Capurer, Borda, Vojca,
catacombe.
Ciobanos; la sud muntii Casonului, Piripiu, Urcon,
City, (engl., pron. siti), oras, in special centra Coma, iar la vest Hargita cu piscurile: Galusa
comercial ; in Londra partea cea inai veche a 1798 m., Nyisterul, Herke, Tirjak, Bacaul, muntele
orasului.
Cucului 1560 m., Mitaciu 1020 m., Fata, Delhigm

CiubAr-Vodd., numele popular roman, dat prin 1694 m., iar la vest muntii Gurghiului : Tatarca,
asonanta, generalului ungur Petru Csupor. Acesta Cristigiul 1154-1688 m., Buneasa, Fancelul,
fusese trimis (1448) de loan Corvin de Huniade Betrana 1634 m. i Magura. Din muntii C. mai
In Moldova ca s pun i sa apere in tron pe isvoresc : Uzul, Casona!, Racosul, Vaciarciul, FiPetru Ill (fiul lui Ilex. c. Bun) de alti compe- sagul afluentii Oltului; Heveder, Tekereul, Belcia,
titori inruditi. Preste 1 an, stricandu-se cu Petru, Ditraul, Jolotca i $ermasul, in dreapta Mum-

remase el Domn 2 luni (1449), ceea ce a oca- sului, iar de-a stanga: $oimul, Borzonul, Bafta,
sionat nascerea poreclei de Ciubr, pan la ocu- Sineul, Moitonca i Calnaciul; din muntii com.
parea tronului de Bogdan II (fiu nat. al lui Alex. Cartfalau resare Trnava mare, iar din ai com.
c. Bun). Traditia a facut din el un erou de basm, Alfalau Trnava mica. Atat muntii cat si riurite
inancat de guzgani. (Cf. Rev, ist, arch. fil. II, 185; si-au pastrat pana acum numirile rom.-slavice.
(Jony. Lit. XVI, 285.)
[E. C.]
Ciubotica cucului se numesce in Moldova PriCiuc-Sereda, (magh. Csik-Szereda), eras co.
mula officinalis Jacq. (v. ac.).
magistrat, capitala cott. Ciuc, cu 1789 loc. (1891),
Ciubuc, pipa, Juba turceasca cu teve lungd. gara calei ferate; tribunal, judecatorie cu carte
Ciuc, (magh. Csik), comitat in Trs., ca teritor de fund., scoala agron., civila de fete, asil, spital
4493.22 km2. si 114,110 loc., (93,415 Secui