ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR.

5 MEDGIDIA

PROGRAMǍ OPŢIONAL

Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturii

Disciplina: chimie
Nivel: gimnazial
Clasa: a VIII-a A şi B
Durata: 34 ore (1 oră / săptămână)
Propunător: prof. EMILIA CIOCAN
 An şcolar 2006-2007
Motto:
“Singura apărare în faţa lumii înconjurătoare este cunoaşterea ei temeinică”
John Locke

Argument

Acest curs urmăreşte formarea unei atitudini investigative asupra realităţii şi a unui
comportament ecologic, vizând grija şi responsabilitatea faţă de calitatea mediului natural, cu
implicaţii deosebite asupra sănătăţii.
În acelaşi timp, cursul se doreşte un argument viabil pentru a demonstra intercondiţionarea
prin mediul de viaţă a tuturor segmentelor ce compun material, segmente între care se regăsesc,
desigur şi … oamenii. Astfel se evidenţiază prioritatea majoră a noastră de a cunoaşte, proteja şi
conserva mediul de viaţă, conservarea naturii devenind eficientă şi reală numai atunci când aceasta
va face parte integrantă din filosofia şi comportamentul nostru.
Prin acest opţional ofer posibilitatea elevilor de a-şi forma unele comportamente şi atitudini
civice, ecologice dar şi deprinderi, atitudini, asumare de responsabilităţi, cu alte cuvinte integrare în
societate.
Cursul este organizat:
 după o concepţie didactică al cărei conţinut are la bază relaţia OM – NATURĂ şi al cărei scop
este reglementarea activităţilor omeneşti asupra naturii într-un cadru legal;
 după o tematică structurată pe domenii din experienţa de viaţă a elevilor;
 prin folosirea unor forme cooperative de învăţare şi a unor metode de cunoaştere individuală şi
socială;
 într-o cooperare cu celelalte discipline din aria curriculară “Matematică şi ştiinţe”;
 prin întocmirea de referate, lucrări ştiinţifice, teme de cercetare în care teoria şi practica se
sprijină reciproc.
Importanţa unei abordări pluridisciplinare a chimiei constă în multitudinea conexiunilor pe
care profesorul le poate face în dialog cu elevii, respectiv în implicarea acestora în activităţi multiple
de observare, manipulare şi experimentare, valorificând experienţa elevilor şi dezvoltându-le
capacitatea de a integra informaţiile noi în modele explicative proprii.
Astfel, elevii sunt îndrumaţi să-şi dezvolte cunoaşterea pornind de la investigarea lumii
înconjurătoare, parcurgând calea de la cunoştinţele preştiinţifice (subiectivate) la înţelegerea şi
experimentarea unor legi universale – şi prin aceasta, obiective – prin care omul transformă natura în
beneficiul său şi îşi asumă răspunderea pentru limitarea efectelor acţiunii sale asupra echilibrului
natural.

Obiectiv transdisciplinar

Educarea elevilor în spiritual respectării valorilor şi a calităţii mediului înconjurător, în

formarea unei conduite ecologice prin implicarea activă în transferul de informaţii ştiinţifice şi de
competenţe, în contexte integratoare care evidenţiază dimensiunile reale ale raportului activitate
şcolară-viaţă cotidiană.
Obiective cadru
O1. Recunoasterea, definirea şi utilizarea unor concepte specifice chimiei, ecologiei şi altor ştiinţe cu
impact în viaţa cotidiană.
O2. Dezvoltarea capacităţii de comunicare folosind informaţii din domeniul ştiinţelor naturii.
O3. Dezvoltarea capacităţii de observare / investigare şi de formare a deprinderilor practice de
ocrotire a naturii valorizate prin formarea unor competente ecologice adecvate.
O4. Dezvoltarea interesului pentru realizarea unui mediu ecologic echilibrat, pentru asigurarea
calităţii vieţii şi sănătăţii.
O5. Formarea şi dezvoltarea unei atitudini critice faţă de extinderea diveselor forme de poluare,
educarea în sensul ocrotirii şi conservării mediului înconjurător.

Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare

1. Recunoasterea, definirea şi utilizarea unor concepte specifice chimiei, ecologiei şi

altor ştiinţe cu impact în viaţa cotidiană.

Obiective de referinţă Activităţi de învăţare

1.1. să cunoască terminologia specifică
referitoare la mediul înconjurător.
1.2. să compare tipuri de ecosisteme naturale
şi antropizate, utilizând informaţii obţinute
formal şi informal precum şi experienţa
proprie de viaţă.
1.3. să diferenţieze substanţele chimice după
acţiunea lor asupra componentelor de bază
ale vieţii (aer, apă, sol), stabilind criterii de
clasificare a acestora.
 identificarea fenomenelor ce definesc
relaţia mediu-viaţă-sănătate;
 eserciţii de recunoaştere a fenomenelor
legate de starea de sănătate a omului în
raport cu nivelul de poluare;
 recunoasterea elementelor componente ale
unui ecosystem
 studiu de caz;
 interpretarea informaţiilor furnizate de
mass-media pe tema ecosistemelor;
 recunoaşterea tipurilor de ecosisteme pe
baza unor informaţii date;
 realizarea şi completarea de tabele şi
diagrame clasificând aerul, apa şi solul
după compoziţia şi proprietăţile lor;
 clasificarea fenomenelor de poluare după
diferite criterii.

2. Dezvoltarea capacităţii de comunicare folosind informaţii din domeniul ştiinţelor naturii.

Obiective de referinţă Activităţi de învăţare

2.1. sa utilizeze sursele informaţionale  elaborarea de fişe de informare si
furnizate de profesor pentru definirea documentare;
fenomenelor, legilor, etc.
2.2. să sintetizeze informaţiile obţinute
elborând tabele şi scheme sintetizatoare.
2.3. să formuleze correct răspunsuri, judecăţi
originale, soluţii viabile referitoare la
protecţia mediului şi îmbunătăţirea calităţii
vieţii.
3. Dezvoltarea capacităţii de observare / investigare şi de formare a deprinderilor
practice de ocrotire a naturii valorizate prin formarea unor competente ecologice
adecvate.
Obiective de referinţă
3.1. să utilizeze mijloace şi metode adecvate
observării / investigării fenomenelor din
natură prin realizarea de activităţi de teren şi
lucrări de laborator.
3.2. să înregistreze datele, observaţiile
obţinute în activităţile de investigare
integrandu-le în structuri logice.
3.3. să realizeze evaluări ale rezultatelor
obţinute experimental, formulând concluzii
generalizatoare.
4. Dezvoltarea interesului pentru realizarea unui mediu ecologic echilibrat, pentru
asigurarea calităţii vieţii şi sănătăţii.
Obiective de referinţă
4.1. să identifice impactul activităţii omului
asupra mediului, analizând situaţii, imagini,
evenimente.
4.2. să conştientizeze influenţa diferitelor
tipuri de poluare asupra plantelor, animalelor
şi asupra sănătăţii omului aplicând
cunoştinţele despre factorii poluanţi şi
actiunea lor fiziologică.
 exerciţii de utilizare a diverselor surse de
informare: atlase, albume, enciclopedii,
mijloace video, etc;
 realizarea de tabele, scheme, grafice pentru
ierarhizarea surselor de poluare, a tipurilor
de poluanţi, a efectelor benefice sau nocive
asupra organismelor vii;
 investigaţii experimentale, activităţi practice
de teren şi valorificarea rezultatelor în
cadrul acitivităţilor de tip brainstorming;
 elaborarea şi susţinerea de referate.
Activităţi de învăţare
 recoltarea, transportarea şi determinarea
probelor din teren prin mânuirea
instrumentarului adecvat;
 observarea propr. şi caracteristicilor
materiilor, materialelor subst. constituite
probe, utilizând cunoştinţe referitoare la
compoziţia apei, aerului şi a solului;
 modelarea unor fenomene şi procese;
 elaborarea unor fişe de observaţii care să
evidenţieze impactul poluanţilor asupra
vieţii plantelor, animalelor şi omului;
 organizarea unor experimente, modelări,
simulări, jocuri, concursuri, dezbateri, studii
de caz.
Activităţi de învăţare
 identificarea principalilor factori poluanţi
din Medgidia prin activităţi practice de
teren;
 recunoaşterea unor procese tehnologice sau
fenomene cu acţiune poluantă asupra
mediului înconjurător;
 documentarea şi crearea de situaţii –
problemă privind complexitatea
4.3. să generalizeze informaţiile obţinute prin
studierea fenomenului de poluare stabilind
concluzii şi alternative de prevenire şi
diminuare a factorilor ce produc efecte
nedorite asupra ecosistemelor.
4.4. să identifice principalele staţiuni
balneoclimaterice din ţară aplicând
cunoştinţele referitoare la apa minerală şi rolul
ei terapeutic.
5. Formarea şi dezvoltarea unei atitudini critice faţă de extinderea diveselor forme de
poluare, educarea în sensul ocrotirii şi conservării mediului înconjurător.
Obiective de referinţă
5.1. să cunoască unele reglementări şi norme
de comportament, obligaţii ale persoanelor
civile şi juridice, aplicând informaţiile despre
poluare, agenţi poluanţi, sănătate, mediu;
5.2. să formuleze modalităţi şi căi de
prevenire şi combatere a poluării pe baza
analizei unor situaţii problemă;
5.3. să evalueze factorii de risc în aplicarea
unor tehnici şi comportamente neadecvate
protecţiei mediului;
5.4. să evalueze semnificaţia raportului
poluare / sănătate, propunând măsuri
concrete pentru conservarea calităţii
mediului.
fenomenului de poluare;
 argumentarea orală a propriilor opinii
referitoare la metode şi tehnici ameliorative
de protecţie a mediului;
 întocmirea unui set de imagini care să
surprindă obiective turistice relevante;
 clasificarea obiectivelor turistice după
diferite criterii;
 interpretarea datelor prezentate pe etichetele
sticlelor de apă minerală.
Activităţi de învăţare
 explicarea cauzală a necesităţii ocrotirii şi
conservării naturii;
 organizarea studiului de caz pentru
evidenţierea comportării necorespunzătoare
a elevilor în diferite situaţii şi momente;
 identificarea principalilor factori de risc
generaţi de agenţii poluanţi din diferite zone
prin analize şi deplasări în teren;
 organizarea unor dezbateri şi prezentarea
unor referate în urma investigaţiilor
effectuate;
 elaborarea unor soluţii concrete privind
diminuarea agenţilor poluanţi.
Conţinuturile învăţării

Semestrul Unitatea de învăţare Săpt. Conţinuturi

1. Introducere 1. - Necesitatea educaţiei ecologice în şcoală
(3 ore) 2. - Mediul înconjurător. Ecologia. Ecosistemul.
Echilibrul ecologic.
3. - Poluarea. Poluanţi. Cauzele poluării.
2. Poluarea aerului şi 4. - Structura atmosferei. Compoziţia şi proprietăţile
sănătatea aerului.
5. - Surse de poluare a aerului. Poluanţi.
(7 ore) 6. - Poluanţi. Caracteristici. Acţiune fiziologică
7-8. - Aspecte concluzive ale poluării aerului.
9. - Protecţia calităţii aerului. Măsuri de prevenire şi
combatere a oluării aerului.
10. - Evaluarea cunoştinţelor.
3. Poluarea apei şi 11. - Apa în natură. Resurse de apă. Caracteristici.
sănătatea - Clasificarea apelor naturale.
12. - Surse de poluare a apei. Poluanţi.
(7 ore) 13. - Aspecte concluzive ale poluării apelor.
14. - Studierea acţiunii factorilor poluanţi asupra calităţii
15. apelor.
16. - Protecţia calităţii apelor.
17. - Evaluarea cunoştinţelor.
Recapitulare semestrială 18. - Prezentare de referate

4. Poluarea solului şi 19. - Structura globului terestru. Solul - resursă naturală.

sănătatea - Solul – factor de mediu. Compoziţia solurilor.
20. Îngrăşăminte chimice.
( 8 ore) - Degradarea solurilor
21. - Aplicaţii cu elevii privind starea de degradare a
22. solurilor.
- Surse de poluare a solurilor
23. - Aspecte concluzive ale poluării solului
24. - Protecţia calităţii solului
25. - Evaluarea cunoştinţelor
26.
5. Alte tipuri de 27. - Poluarea fonică
poluare 28. - Poluarea radioactivă
29. - Poluarea electromagnetică
(3 ore)
6. Ocrotirea şi 30. - Schimburile de materie ale Terrei. Ocrotirea naturii –
conservarea o problemă universală
31. - Protecţia mediului înseamnă ocrotire + conservare
mediului - Ocrotirea naturii în România
înconjurător 32.
( 3 ore)
Recapitulare semestrială 33. - Prezentarea portofoliului cu tema “ Chimia mediului
(2 ore) şi a calităţii vieţii”
34. - “Amintiri despre natură” – concurs de postere,
 creaţii literare si desene
Modalităţi şi procedee de evaluare
Obiective Criterii de evaluare Modalităţi şi procedee de
cadru evaluare
P1 - operarea cu limbajul, terminologia şi conceptele
specifice chimiei, ecologiei şi a altor discipline.
P2 – organizarea, clasificarea şi reprezentarea datelor
O1 şi fenomenelor în structuri logice.
P3 – interpretarea datelor din scheme şi tabele prin
efectuarea de analogii  Observare directă
P4 – descrierea însuşirilor şi caracteristicilor factorilor de  Examinarea orală
mediu, stabilirea interdependenţei între factorii poluanţi şi  Aprecierea făcută de:
efectele lor elev, alt elev, alţi
P5 – utilizarea limbajului ştiinţific elevi, professor
P6 – formularea de enunţuri ştiinţifice viabile pe baza  Convorbiri
O2 informaţiilor extrase din date experimentale  Tehnici sinoptice:
P7 – folosirea şi utilizarea de surse informaţionale asocierea, predicţia
P8 – prezentarea rezultatelor unei oservaţii / experiment  Observarea şi
în mod coerent, riguros, ştiinţific. aprecierea verbală
P9 – valorificarea informaţiilor rezultate din documentare  Test docimologic
P10 – selectarea şi folosirea corectă a ustensilelor şi a
subst. chimice necesare investigării fenomenelor şi  Activitate practică pe
modificărilor mediului înconjurător. teren
P11 – identificarea consecinţelor degradării mediului prin  Experimentul de
O3
intermediul observaţiilor curente laborator
P12 – interpretarea cauzală a observaţiilor experimentale
P13 – efectuarea corectă a experimentelor şi înregistrarea
exactă a datelor obţinute, întocmirea de fişe, grafice,
tabele şi diagrame  Discuţii la nivelul
P14 – argumentarea efectelor negative ale factorilor clasei
naturali  Studiu de caz
O4 P15 – stabilirea modalităţilor de prevenire, diminuare şi
combatere a factorilor nocivi pentru asigurarea unui mediu
de viaţă sănătos
P16 – utilizarea cunoştinţelor însuşite în sensul păstrării
sănătăţii individuale şi collective
P17 – valorificarea factorilor de mediu favorabili
menţinerii stării de sănătate  Apreciere obiectivă
 Examinări scurte cu
P18 – argumentarea atitudinilor critice referitoare la
itemi stil grilă
impactul factorilor poluanţi asupra naturii şi asupra
 Referat
omului
P19 – cunoaşterea mijloacelor şi căilor de prevenire şi  Eseu
O5  Portofoliu, postere,
combatere a poluării mediului
P20 – emiterea de soluţii privind utilizarea raţională a creaţii literare, etc.
resurselor pământului şi îmbunătăţirea calităţii vieţii
P21 – înţelegerea responsabilităţii de a transmite
nealterată natura în scopul menţinerii vieţii pe Pământ
BIBLIOGRAFIE

1. Ionescu A., Barabaş N., Lungu V. – Ecologia şi protecţia mediului - Constanţa, 1994
2. Jerghiuţă S. şi colaboratorii – Chimia şi viaţa – Ed. Document, Iaşi, 1997
3. Mohan G., Ardelean A. – Ecologia şi protecţia mediului – Ed. Scaiul, Bucureşti, 1993
4. Pîrvu C. – Ecosistemele din România – Ed. Ceres, Bucureşti, 1999
5. Răuţă C., Cârstea S. – Poluarea şi protecţia mediului înconjurător – Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1979
6. Stungren B. – Ocrotirea naturii – tradiţii, actualitate, perspective – Ed. Tehnică, Bucureşti,
1974
7. Tufescu V., Tufescu M. – Ecologia şi activitatea umană – Ed. Albatros, Bucureşti, 1981
8. Vespremeanu E. – Mediul înconjurător – ocrotirea şi conservarea lui – Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1981
9. Zăvoianu I. – Studii geografice cu elevii asupra calităţii mediului înconjurător – Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981
10. Manuale de chimie, fizică, biologie geografie