 INTRODUCERE.....................................................................................................pag.

3
 CAPITOLUL I
 ABORDAREA CURRICULARĂ A PREDĂRII GEOGRAFIEI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL ROMÂNESC CONTEMPORAN
 1.1. Aria de cuprindere şi structura de bază a Didacticii
 Specialităţii.....................................................................................pag.8
 1.2. Principii metodologice în predarea-învăţarea geografiei.................................pag. 9
 1.3. Priorităţile reformei învăţământului................................................................pag. 12
 1.4. Regândirea şi diversificarea metodologiei didactice la geografie. Amplificarea caracterului formativ al învăţământului
 1.4.1. Direcţii noi privind abordarea curriculară la geografie.......................... pag.13
 1.5. Finalităţile predării studiului geografiei...........................................................pag.16
 1.6. Evaluarea pedagogică a procesului de învăţământ
 1.6.1. Definirea conceptului.............................................................................pag.26
 1.6.2. Funcţiile evaluării ..................................................................................pag.29
 1.6.3. Strategia de evaluare...............................................................................pag.30
 1.6.4. Forme de evaluare folosite în lecţiile de geografie................................pag.31
 1.7. Caracterizarea psihologică a şcolarului mic.....................................................pag.34
 1.8. Elevul activ – participant la propria dezvoltare................................................pag.38
 CAPITOLUL II
 METODE DE PREDARE – ÎNVĂŢARE - EVALUARE
 2.1. Metode de învăţământ folosite în predarea geografiei.....................................pag.40
 2.2. Metode de învăţare activă şi evaluare în orele de geografie............................pag.59
 CAPITOLUL III
 HARTA GEOGRAFICĂ.........................................................................................pag.66
 3.1. Ce se înţelege prin citirea şi interpretarea hărţii...............................................pag.67
 3.2. Pregătirea elevilor pentru citirea şi interpretarea hărţii....................................pag.68
 3.3 Tipuri de hărţi....................................................................................................pag.70
 3.4. Metode şi procedee de lucru cu harta...............................................................pag.72
 CAPITOLUL IV
 MICROCERCETARE PRIVIND METODELE ÎNVĂŢĂRII ACTIVE
 4.1. Chestionarul – modalitate investigativă eficientă a opiniilor...........................pag.84
 4.2. Interpretarea chestionarului............................................................................pag.85
 CONCLUZII........................................................................................................pag.89
 ANEXE.................................................................................................................pag.92
 BIBLIOGRAFIE..................................................................................................pag.103
 Conţinuturile învăţământului evoluează de-a lungul timpului. Sursa globală
informativă şi formativă a conţinuturilor învăţământului şi ale educaţiei este însăşi cultura
societăţii în toate dimensiunile sale. Cadrul didactic are o sarcină grea de a forma omul
viitorului.
 Predarea-învăţarea Geografiei nu trebuie să fie un chin pentru copil, ci trebuie să
devină o plăcere izvorâtă din dorinţa de a cunoaşte modul cum ar trebui ele să fie ocrotite
pentru a se bucura de ele şi generaţiile viitoare.
 Nu avem posibilitatea de a străbate întreaga ţară în viaţa noastră..
 Nu avem posibilitatea de a „lua la pas” întreaga ţară românească dar putem
cunoaşte şi din cărţi frumuseţile şi bogăţiile ei.
 Rezultatele cercetării ne permit să obţinem următoarea logică de
prezentare a evoluţiei metodologiei învăţământului la geografie în contextul
tehnologiilor didactice aplicate: perfecţionarea procesului de predare-învăţare a
geografiei, metodele didactice, principii didactice şi forme de organizare aplicate
în învăţământul preuniversitar.
 Principii metodologice în predarea-învăţarea geografiei
 Principiile didactice reprezintă norme care orientează organizarea şi desfăşurarea
procesului de învăţământ, constituind adevărate premise necesaare în realizarea obiectivelor şi
sarcinilor propuse de învăţător în activitatea sa cu elevii.
 Principiul repartiţiei spaţiale
 Principiul repartiţiei în timp
 Principiul cauzalităţii
 Principiul integrării geografice
 Principiul actualizării cunoştinţelor
 Principiul corelării cunoştinţelor şi al predării interdisciplinare
 Şcoala modernă nu trebuie să fie decât o şcoală a studiului activ, a învăţării.
 „Efectele educative pot fi multiple pe diferite căi şi anume spre deschiderea lecţiei la cunoaşterea vieţii şi
pregătirii pentru viaţă, cât şi spre accentuarea caracterului activ participativ al lecţiei” ( Cerghit –
1983). Iar pentru reuşita unei lecţii conţinuturile predate trebuie să se unească cu observaţiile, trăirile
personale ale celor care învaţă. Astfel valorificarea datelor şi impresiilor deduse din ansamblul observaţiilor
şi exemplelor cotidiene oferite de ambianţa geografică, să încorporeze şi datele ştiinţifice, literar-artistice
etc.
 Finalităţile predării studiului geografiei

Educaţia şcolară este ghidată de finalităţi, scopuri şi obiective. Finalităţile reprezintă direcţiile,
orientările strategice ale funcţionării învăţământului într-o anumită perioadă istorică a dezvoltării sociale,
economice şi culturale ale unei ţări.
Practica şcolară a dovedit că realizarea cu mai mare eficienţă, a finalităţilor şi a scopurilor propuse
presupune reducerea decalajului dintre generalitatea lor orientativă şi solicitările curente ale planificării,
programării şi desfăşurării procesului de învăţământ. Această cerinţă este realizată prin formularea
obiectelor procesului de învăţământ (numite şi obiective pedagogice sau educaţionale).
A. Obiectivele generale
B. Obiectivele specifice
C. Obiectivele operaţionale
 De la un conţinut la altul, strategiile de evaluare îşi propun acelaşi obiectiv ,,îmbunătățirea educației”.

Funcţiile evaluării
Evaluarea, folosită într-un sens cât mai larg nu se reduce la prezentarea unei simple constatări,
relevând disfuncţionalităţile, ea facilitează analize comparate, permite înţelegerea diversităţii
situaţiilor şi modificarea activităţilor pentru îmbunătăţirea activităţii (,,Dicţionar de pedagogie“).
 Funcţiile pedagogice sunt funcţii specifice ale actului educativ. Între acestea, funcţiile esenţiale ale
evaluării sunt:
 1) de constatare şi apreciere a rezultatelor şcolare:
 2) de diagnosticare:
 3) de prognosticare:
Forme de evaluare folosite în lecţiile de geografie
 Evaluarea iniţială.
 Evaluarea sumativă

Evaluarea continuă
 Geoff Petty schiţa în lucrarea sa, portretul elevului activ.
 „Învăţatul este ceva ce fac singur, deci succesul sau eşecul depind de mine:
 EU trebuie să găsesc resursele potrivite.
 EU trebuie să verific ce am înţeles.
 EU trebuie să descopăr problemele mele legate de învăţare.
 EU trebuie să reglez aceste probleme.
 Deci, EU trebuie să preiau controlul şi să-mi asum responsabilitatea.
 Aşa că dacă nu reuşesc să învăţ:
 Trebuie să mă străduiesc mai mult, sau
 Trebuie să-mi schimb strategia de învăţare, sau
 Trebuie să încerc să folosesc şi alte materiale, sau
 Trebuie să cer ajutor unui prieten/învăţătorului de la clasă, sau
 Trebuie să revăd ce am învăţat înainte.”
 În modernizarea procesului instructiv - educativ la geografie, un rol deosebit de important îl
au metodele şi mijloacele de învăţământ. Pentru înţelegerea corectă a metodelor de însuşire a geografiei
este necesar să precizăm în prealabil sensul actual al învăţământului formativ şi raporturile profesor - elev
promovate astăzi în şcoala noastră.
În privinţa metodelor folosite în predarea geografiei, ele se încadrează în sistemul
metodelor folosite în general în învăţământ. Însă prin alegerea metodelor fiecare învăţător
poate să facă din clasa de elevi cu care lucrează un adevărat laborator de încercare şi
descoperire a eficienţei diferitelor sale metode şi procedee de predare .
Relaţia dintre metodă şi procedeu este dinamică şi anume: metoda poate deveni
procedeu în contextul altei metode sau un procedeu poate fi ridicat la rang de metodă la un
moment dat. Astfel, arată tot autorul citat, "metoda mai poate fi definită şi ca un ansamblu
organizat de procedee"( I. Cerghit – 2006).
 Metodele de transmitere şi însuşire a noilor cunoştinţe cuprind : metode expozitive euristice ,
metodele conversative (dialogate) şi metodele de explorare şi descoperire.
Metode de instruire bazate pe acţiune: exerciţiul, jocul didactic.
 Învăţarea activă se realizează cu preponderenţă în grup.
Grupul reprezintă un număr de elevi care au percepţia apartenenţei la colectivitate, identitate
colectivă, obiective comune şi ierarhii concretizate.
Scopul învăţământului de azi şi dintotdeauna constă în dezvoltarea capacităţilor intelectuale ale
elevilor, a capacităţii de a gândi, pentru a rezolva probleme, a înţelege, a inova, a lua decizii şi a comunica
eficient.
Exemplu de câteva metode moderne :
- Cubul
- Diagrama Wenn
- Ciorchinele
- Diamantul
- Brainstormingul
- Turnirul întrebărilor
 DESCRIE COMPARĂ ASOCIAZĂ ANALIZEAZĂ APLICĂ ARGUMENTEAZĂ

1 2 3 4 5 6

4
1 2 3 5
6

 Argumen
Asociază
Analizează Aplică tează
Ce s-ar Realizaţi un De ce pe
La ce te îmtâmpla desen care să planeta Marte
Descri Compară
Planeta
îndeamnă cu planeta prezinte temperatura
e Sistemul să te
Pământ cu Pământ mărimea este foarte
Solar. gândeşti
planeta dacă ar fi planetelor ridicată si pe
Marte. când vezi mai Sistemului Pluto este
planetele aproape Solar. foarte
pe orbită? de Soare? scăzută.
 Lucrul cu harta este o metodă veche, dar în acelaşi timp nouă, fiindcă nu poţi preda geografie
fără hartă. Orice lecţie ai preda, fără hartă, ar fi ca o înşiruire de cunoştinţe făra aplicabilitate şi
de aceea m-am hotărât să tratez cu mai multă seriozitate această metodă.

„Cea dintâi pagină de geografie a fost un plan sau o harta... care a fost şi va rămâne totdeauna
temelia adevărată a tuturor descrierilor geografice”.(S. Mehedinţi – 1967)

 Tipuri de hărţi
Hărţile folosite la clasa a IV-a se împart în mai multe categorii:
- după teritoriul pe care îl reprezintă (harta împrejurimilor localităţii, a judeţului, a ţării);
- după scara de proporţie (planul clasei, al vecinătăţilor şcolii, planuri topografice, harta topografică, harta
geografică);
- după modelul de confecţionare (tiparită sau confecţionată);
- dupa modelul de întrebuinţare (harta murală, atlas, hărţi din manual – anexe , la finele manualului sau în
interior);
- dupa conţinut (hărţile fizico - geografice, politico – administrative.
 Varietatea muncii cu diferite hărţi implică o anumită ordine metodică în folosirea hărţii în
cadrul unei lecţii. Pornind deci de la harta ilustrată se trece la harta fizică sau economică şi apoi se
desenează harta schematică pe tablă.
Marcarea hărţii cu simboluri şi semne convenţionale
Folosirea şnurului pe hartă
Călătorii imaginare pe hartă
Utilizarea hărţilor din manual şi din atlasul şcolar
Procedeul de lucru cu harta mută
Harta în bucăţele
Harta în excursie
 Excursia şcolara oferă posibilitatea elevilor de aşi dezvolta spiritul de prietenie, voinţa, disciplina şi
capacităţile organizatorice.
Excursia contribuie la lărgirea cunoştinţelor teoretice, întregeşte efectul instructiv  educativ al
activităţii didactice, realizând în acest mod, legătura dintre teorie şi practică.
 Tema: “ Prietenii naturii”

CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR:

 „Carnavalul toamnei” - Noiembrie

(expoziţie cu lucrări realizate împreună cu tema ,,Festivalul toamnei”)
 „Pomişorul meu” - Martie
(antrenarea copiilor în activităţi practice, menite să contribuie la formarea unei atitudini pozitive faţă de
natură)
 „Ziua Pământului” - Aprilie
(22 aprilie - eveniment simbol al responsabilităţii civice în protecţia mediului;
cultivarea dragostei pentru Terra cu tot ce intră în componenţa acesteia: apă, aer, plante,
animale)
 „Ecologizare” - Mai
(cunoaşterea surselor de poluare)
Chestionarul – Modalitate investigativă eficientă
a opiniilor
 În vederea realizării
microcercetării, am organizat o anchetă
la nivelul unităţii şcolare, (Grupul Şcolar
Măneciu), cu cadrele didactice din ciclul
primar. Prin intermediul chestionarului
utilizat în anchetă, am urmărit
ponderea utilizării metodelor învăţării
active în cadrul orelor de geografie.
 Am alcătuit un chestionar pe care
l-am aplicat unui eşantion de 15 cadre
didactice, de la stagiar la profesor cu
gradul I.
 Am urmărit modul cum sunt
acceptate metodele moderne de
predare și ce importanţă dau hărţii în
cadrul orei de geografie.
Chestionar privind ponderea utilizării metodelor
active în cadrul orelor de geografie
1. Cât de des folosiţi metodele învățării active în cadrul orelor
de geografie ?
Niciodată Rareori De cele mai multe ori Frecvent
2. Daţi exemplu de trei metode utilizate cel mai des în orele
de geografie.
3. Noţiunile de geografie au fost mai uşor asimilate de elevi
în urma aplicării acestor metode?
Da Nu
Dacă Da, cum comentați?
4. Aplicarea acestor metode în combinaţie cu folosirea hărţii
a dus la rezultatele aşteptate?
5. În cadrul căror tipuri de ore aţi utilizat aceste metode?
Transmitere de cunoştinţe Consolidare Recapitulare
Evaluare
6. Aplicarea metodelor active de predare – învăţare – evaluare
trebuie să fie obligatorie ?
Vă mulţumesc pentru timpul acordat!
 13%
100
90
Ciorchinele, Diagrama
80
Wenn şi Ştiu – Vreau
aplică frecvent 70 să ştiu – Am învăţat
60 Cubul, Braistormingul
50
54% aplică de cele mai
40
33% multe ori Diamantul şi Turnirul
30
aplică rareori 20 întrebărilor
10
0

Figura 3.1 Figura 3.2

 0%

100%

80%

60%

40% nu da
da
20%

0%

100%

Figura 3.3 Figura 3.4

100
90
80
70 au bifat toate variantele
da aplicării obligatorii a
60
au bifat primele două 34% metodelor moderne
50
variante
40 au bifat Transmitere de nu aplicării obligatorii a
30 cunoştinţe şi evaluare metodelor moderne
66%
20
10
0

Figura 3.5 Figura 3.6

 Activităţile didactice bazate pe tehnicile moderne de predare-învăţare-evaluare reprezintă
pentru studiul geografiei contextul cel mai favorabil familiarizării elevilor cu specificul gândirii geografice
şi a metodei ştiinţifice de investigare a relităţii. Aceste activităţi moderne favorizează aprofundarea
cunoştinţelor propuse de programa şcolară la geografie, de manualele şcolare şi asigură deschideri
intredisciplinare.
 Ele generează motivaţia intrinsecă, diminuează presiunea generată de personalitatea învăţătorului şi
îi determină chiar şi pe elevii cei mai reticenţi să participe la construirea propriei cunoaşteri la geografie.
 Cercetarea a relevat câteva observaţii critice şi puncte sensibile ale utilizării tehnicilor moderne de
predare-învăţare-evaluare. Astfel se desprind următoarele:
 - realizarea unor asemenea activităţi de predare-învăţare-evaluare presupune o pregătire laborioasă a
profesorului care trebuie să imagineze posibilele demersuri abordate de elevi, să pregătească activitatea în
cele mai mici amănunte şi să asigure oferta necesară de puncte de sprijin pentru a obţine rezultatul dorit;
 - activităţile de predare-învăţare-evaluare bazate pe tehnicile moderne sunt mari consumatoare de timp şi
nu asigură o evaluare imediată şi un control al activităţii elevului;
 - unele teme grele cu un conţinut nou sunt mai greu de abordat prin tehnicile moderne deoarece cer mai
mult timp pentru a fi abordate în această manieră;
 Am ales această temă din dorinţa de a scoate în evidenţă importanţa folosirii hărţilor în ciclul primar
plecând de la faptul că hărţile prin exprimarea lor simbolică fac posibilă cunoaşterea şi studierea unor
regiuni necunoscute reprezentând fenomenele mai real şi mai sugestiv decât textul.
 Geografia îi obisnuieşte pe elevi cu exersarea gândirii logice de la simplu la complex, de la apropiat
la departat, de la descriere la aplicare, de înţelegere a unor fenomene şi procese geografice pe baza
conexiunii şi cauzalităţii acestora, a implicării genetice, ştiinţifice.