Didactica specializarii

Dr.ing. BOTA MONICA MARIA

1
 PROIECT DE LECTIE

Anul scolar: 2020-2021

Clasa : a-VIII-a
Disciplina: Biologie
Profesor : Bota Monica
Data: 19.01.20201
Subiectul : Ecosistemul
Tipul lecţiei: Mixt
Scopul lectiei: cunoasterea principalelor particularitati structurale ale ecosistemului
Unitatea de invatare: ORGANIZAREA MATERIEI VII.

2
Obiectivele operationale:
La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili:
O1: sa cunoasca ce este ecosistemul;
O2: sa descrie corect componentele structurale ale ecosistemului;
O3: sa clasifice corect ecosistemele;
O4: sa identifice elementele de biotop si biocenoza dintr-un ecosistem

Strategia Didactica:
a) Metode de invatamant
- conversaţia euristică;
- explicaţia;
- modelarea;
- demonstratia;
b) Mijloace de invatamant
- manual, fisa de lucru, planse vacumate, proiectorul
-Formele de organizare a activității: frontală, individuală;

3
Nr. Momentele
Activitatea profesorului Activitatea elevului Evaluare
crt. lecţiei
- Profesorul salută elevii - Salută
Momentul
1. - Notează absenţele - Se pregătesc pentru lecție
organizatoric
Profesorul realizează introducerea unor noţiuni de bază: - Elevii răspund la întrebări sau ii orala
-Ce este ecosistemul? ajuta si profesorul care explica:
-Care este strucutura ecosistemului? Ecosistemul este unitatea ecologica
Reactualizare complexa, care cuprinde biotopul si
a biocenoza.
2.
cunoştinţelor
Structura ecosistemul este data de
însuşite
strucuta bitopului si strucutra
biocenozei.

- Profesorul anunţă studierea unui nou capitol, - Elevii notează în caiete titlul
Captarea - Noua temă de studiu: Ecosistemul lecției și urmăresc explicațiile
3.
atentiei profesorului.
4. Predarea sau -O1: Profesorul informează elevii că vor afla în noua lecție din
transmiterea ce este format ecosistemul și structura acestuia Elevii ascultă.
noului -Profesorul face un scurt istoric:
continut Mediul de viata este reprezentat de totalitatea factorilor fara viata Elevii urmăresc imaginile din
(abiotici) si inzestrati cu viata (biotici). manual
Partea abiotica a mediului formeaza biotopul, care cuprinde
substratul (elemente minerale si organice) si factorii
climatici (lumina, temperatura, umiditate, vant), iar partea
biotica formeaza biocenoza, fiind reprezentata de populatiile de
plante si animale din specii diferite, care traiesc intr-un biotop.
Biocenoza este alcatuita din totalitatea populatiilor din specii
diferite de plante si animale dintr-un biotop.
Substratul biotopului poate fi de trei feluri, dupa natura sa: solid
(solul), lichid (apa) si gazos (atmosfera) ; deci si biotopurile sunt
de trei feluri: terestru (de exemplu parcul, avand ca substrat
solul), acvatic (de exemplu balta, avand ca substrat masa apei si
4
substratul solid de pe fundul apei) si biotopul aerian, avand ca - Elevii urmăresc explicațiile
substrat atmosfera.
Biocenozele terestre si cele acvatice au o structura verticala si
una orizontala.
Intre biotop si biocenoza exista o stransa legatura si influente
reciproce; ele nu pot exista decat impreuna.
Biotopul si biocenoza formeaza impreuna ecosistemul.

- Elevii notează informațiile noi.

Observarea
sistematică

O2: Profesorul explica componentele structurale ale

ecosistemului si un aspect foarte important in invatarea si mai
ales in intelegerea ecosistemului prin exemplificare:
In tara noastra, ecosistemele prezinta sase aspecte sezoniere:
prevernalul, vernalul, estivalul, serotinalul, autumnalul si
hibernalul.
Aparitia acestor sezoane au determinat si o ritmicitate a
activitatii organismelor animalelor. Din acest punct de vedere,
organismele pot fi active toata perioada anului (sedentare sau
migratoare) si care alterneaza perioada de activitate cu cea de
repaus (hibernare sau amortire).
Observarea
Unele vietuitoare nu sunt specifice anumitor biotopuri. De
exemplu, ghiocelul creste in mai toate tipurile de relief, de la
- Elevii notează noile informații.
campie pana la zona alpina, in paduri, tufarisuri, poieni sau
- Elevii ascultă și intervin la
ciocanitoarea pestrita care este cea mai comuna ciocanitoare de
5
la noi, traieste in toate padurile de ses si de deal, dar populeaza si întrebările puse de profesor legate de Demonstrarea
localitatile, sesurile si gradinile. informațiile prezentate.
Alte vietuitoare traiesc numai in anumite biotopuri (nufarul
creste in balti si lacuri, stejarul in padurile din zona de campie, Problemati –
rama in mediul subteran, stiuca in mediul acvatic etc.). Aceste Zarea
vietuitoare au adaptari specifice biotopului in care traiesc; ele
reprezinta forme biotice, fiind expresia unitatii dintre organism
si mediu, a interrelatiilor dintre biotop si biocenoza.
Pe baza cunoasterii formelor biotice, putem aprecia mediul din
care provin acestea. Fizionomia unei biocenoze se recunoaste pe
baza formelor biotice.
Biotopul, la randul sau actioneaza ca un factor de selectie in
alcatuirea biocenozei. Insusirile biotopului favorizeaza
dezvoltarea unei specii si impiedica patrunderea altora in
teritoriu.
Exemple de ecosisteme naturale:
Parcul National Portile de Fier si Rezervatia biosferei Delta
Dunarii sunt unicate ecologice, care trebuie protejate si
conservate
Raul, ecosistem acvatic in care structura biocenozelor este
determinata de structura biotopurilor
Marea Neagra, care este unica intre marile lumii prin
caracteristicile biotopului si ale biocenozei
Lacul, ecosistem acvatic in care structura biocenozei este
determinata de variatia factorilor abiotici
Padurea, care ramasa in regim natural este un ecosistem complex
si stabil. Ea prezinta o stratificare caracteristica pe orizontala si
pe verticala.
Tufarisurile si pajistile (pasuni si fanete), ecosisteme terestre
care trebuie protejate, pentru ca reprezinta surse importante de
producere a nutretului pentru animalele domestice

O3: Profesorul repeta structura ecosistemului printr-o schema pe

tabla si prezinta elevilor clasificarea acestora:

6
Clasificarea ecosistemelor:
Elevii raspund
 După origine:
Învăţarea prin
1. Ecosisteme naturale: create fără intervenţia omului descoperire

- După natura substratului:

a) Ecosisteme naturale terestre: Explicaţia

a. propriu-zise:
1. paduri: - de molid (conifere) (1200-1900 m altitudine); Conversaţia
- de fag (800-1200 m); euristică
- de stejar (sub 800 m);
- de zăvoi (în luncile
râurilor).
2. pajişti: se clasifică în funcţie de ierburile dominante: -
pajişte alpină (păruşca şi coarnă) si pajişte subalpină (păiuşul
stepic şi colilia).
3. tufărişuri: - alpine (peste 1900m);
- subalpine (1700-1900m);
- din zona de podişuri şi
7
 câmpie
b. subterane: peşteri, grote.

b) Ecosisteme naturale acvatice:

a. de apă curgătoare: pâraie, râuri, fluvii.

b. de apă stătătoare: - marine (apă sărată): mări, oceane

- dulcicole: lacuri, bălţi

- Ecosisteme antropizate : create de om sau care prezintă grade

diferite de dependenţă faţă de om

După natura substratului:

Ecosistemele antropizate terestre:

- agroecositemele (culturi de cereale, legumicole, viticole,
pomicole);
-ecosistemele asezarilor umane (cătune, sate, comune, orașe).

Ecosistemele antropizate acvatice:

- lacurile de acumulare;
- iazurile;
- heleşteele piscicole, bazinele de epurare a apei,etc.

O4: Profesorul solicita elevilor sa defineasca termenii specifici

studiati iar cu ajutorul proiectorului va urmarii filmuletul cu
prezentarea ecosistemului:
https://www.youtube.com/watch?v=uvkTMwf07Dg

8
5.Fixarea - fixarea parţială a cunoştinţelor, rezolvarea problemelor şi a - Activitate
sarcinilor de lucru pe tot parcursul lecţiei; pe grupe
conţinuturil
or predate - chestionare orală pe tot parcursul lecţiei. - Activitate
prin frontală
repetare şi
exerciţii
aplicative