Sunteți pe pagina 1din 10

PROIECT DIDACTIC

Profesor:
(clasa, grupa________ timp-80 minute)
Disciplina: Biologie generală
Subiectul lecţiei: Selecţia naturală ca factor în apariţia speciilor. Selecţia
artificială; crearea noilor soiuri de plante şi rase de animale.
Tipul lecţiei: Combinată, cu elemente de consolidare, fixare a cunoştinţelor şi
formare a deprinderilor.
Obiective de referinţă:
Să identifice factori ereditari şi de mediu care influenţează procesul de evoluţie;
conştientizeze locul şi rolul omului în păstrarea diversităţii speciilor.
Să compare rezultatele selecţiei naturale şi artificiale şi să argumenteze
necesitatea unui proces incontinuu de selecţie pentru obţinerea raselor şi soiurilor
noi ce corespund intereselor gospodăreşti ale omului.
I I. Obiective operaţionale:
1. Cognitive: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
să înţeleagă acţiunea factorilor mediului de existenţă în procesul de
evoluţie a organismelor
să aprecieze la valoare adevărată factorul uman în procesul evoluţiei
la etapa actuală
să utilizeze cunoştinţele primite în procesul luării deciziilor

2. Afective:
să manifeste interes faţă de problemele ocrotirii mediului ambiant
să fie conştient de necesitatea cunoaşterii LEGILOR NATURII.
să demonstreze argumentat necesitatea de monitorizare a proceselor
naturale pentru intervenţie ne ostilă în mediul natural.

3. Psihomotore
să elaboreze scheme de activitate capabile să păstreze echilibrul
ecologic în natură.
să identifice tipurile selecţiei naturale
să aleagă soluţiile optime în procesul intervenţiei în natură

II. Strategii didactice


a) Metode şi procedee; conversaţie, explicaţie, problematizare, studiu de caz,
lucrul în grup, lucrul individual.
b) Modalităţi de evaluare; scris, oral, programată, frontală, individuală.
III. Forme de activitate: independent-individuală, activitate în perechi, activitate
colectivă.
IV. Resurse educaţionale: Manual, tabele la temă, fişe, literatură suplimentară.
Schema de desfăşurare a activităţii

Nr. Evenim Activitatea profesorului Activitat Tehnici de


d/r entul ea lucru şi
didacti elevului evaluare
c
1 Moment Apelul, verifică ţinuta elevilor Se Determinarea
organizat 1-2 min pregătesc pregătirii elevilor
oric pentru de lecţie; prezenţa
activitate materialului
în timpul necesar,
lecţiei organizarea.
(observaţia)
2. Evaluare Cunoştinţele se evaluează prin fişe Elevii Evaluarea orală a
a individuale (8 elevi; 4 bănci) cu timp de lucrează elevilor de la tablă
cunoştinţ lucru 20-25 min, în care timp 2 elevi asupra şi controlul
elor răspund oral. Elevilor neimplicaţi în lucrul însărcinări probelor scrise;
individual scris li se propune implicarea în lor determinarea
activitatea orală. individual nivelului de
1-ul elev de la tablă –Scurtă caracteristică e în bănci pregătire curentă;
comparativă a variabilităţii ereditare şi şi la tablă, discuţie
modificative. răspund la
2-lea elev – Esenţa luptei pentru existenţă în întrebări.
natură, importanţa.
În clasă se lucrează cu lucrările fişe Nr. 1 şi
2 şi studiul de caz Nr.1 şi 2. (În clasă se
lucrează în perechi şi echipe câte 4 elevi)
3. Captarea Profesorul prin 1-2 exemple ce se referă la Ascultă, Familiarizarea
atenţiei tema nouă şi care prezintă importanţă răspund la elevilor cu
practică şi teoretică, aduce elevii în făgaş de întrebări, realăzările şi
lucru. (2-3 min.) expun perspectivele
păreri. selecţiei;
importanţa pentru
medicină.
4 Tema Se comunică elevilor tema pentru lecţia Elevii Expunere, discuţie,
nouă curentă, locul şi însemnătatea ei în procesul notează fixarea schemelor
de studiu, obiectivele lecţiei. tema, de reper, studiu de
Se dau ,termenii, noţiunile şi definiţiile întrebările caz,brainstorming.
necesare; se explică succint materialul ce ar pentru
putea prezenta dificultăţi pentru studiu, se studiu,
explică modalitatea de lucru cu schema de schema de
învăţare, se monitorizează procesul învăţare,ac
acumulării cunoştinţelor prin acordarea tiveză
ajutorului cerut de elevi în mod individual dirijaţi de
(30-35 min.) profesor
Asigurar Se propune elevilor să generalizeze, să Elevii Profesorul
5. ea concluzioneze, să rezolve situaţii concrete lucrează dirijează procesul
conexiun (problematizare la caz) reeşind din asupra de lucru,
ii inverse materialul de studiu precedent şi la tema sarcinilor completează la
(feed- curentă, ca un tot întreg.(Lucrările-fişe Nr. 3, propuse necesitate,
back) 4, 5) 10-15 min. individual intervine cu
sau în corijările şi
grupe de propunerile
2-4 elevi, necesare,
după încurajează spiritul
finalizarea creator apreciază
lucrului, performanţele
formuleaz elevilor.
ă şi aduc
la
cunoştinţa
clasei
rezultatele
obţinute.
.

8 Notarea Profesorul notează elevii luând în


elevilor consideraţie toată activitatea pe parcursul
lecţiei, cu comentariul respectiv 2-3min
7 Tema La materialul teoretic pentru acasă, se Elevii fac Profesorul indică
pentru propune lucrarea fişă nr.6 care le va ajuta cunoştinţă sursele
acasă elevilor în procesul de autoevaluare şi cu suplimentare de
pregătire către tema viitoare (2-3 min) materialul informaţie,
propus, baremul de
dau apreciere a lucrului
întrebări şi pentru acasă la
obţin lecţia viitoare.
consultaţii
le de
rigoare
pentru
lucrul
individual
Lucrare –fişă Nr.1
În baza cunoştinţelor despre lupta pentru existenţă şi formele ei completaţi tabelul:
Caracteristica comparativă a formelor de luptă pentru existenţă.
Formele de luptă Definiţie Exemple Cauzele apariţiei Însemnătatea
pentru existenţă pentru evoluţie

1.

2.

3
Lucrare-fişă Nr.2

I .În baza textului propus va trebui să:


1. determinaţi acţiunea căror legităţi ale procesului evoluţionist pot fi urmărite.
2. Aduceţi exemple care ar confirma aceste legităţi.
,, Concurenţa pentru un loc sub soare va fi totdeauna mai crâncenă între formele cu cele mai
multe asemănări în privinţa structurii şi modului de viaţă. În consecinţă, toate formele de
trecere care au apărut de la forma iniţială cât şi această formă vor manifesta tendinţa spre
dispariţie”

II. Aduceţi 1-2 exemple de aplicare a cunoştinţelor despre lupta pentru existenţă între specii în
practica agricolă, şi medicină.
Lucrare-fişă Nr.3
Selecţia artificială. Factorii evoluţiei raselor şi soiurilor.
În baza cunoştinţelor despre selecţia artificială, însemnătatea ei în practica
agricolă rezolvaţi problema:
Un selecţionar, având la dispoziţie găini sălbatice de Banchiva, şi-a pus ca scop
să creeze o rasă de găini cu penaj frumos colorat şi coadă lungă.
În baza teoriei darviniste argumentaţi posibilitatea creării unei astfel de rase.
Descrieţi etapele pe care le presupuneţi necesare în munca de selecţie.
Lucrare-fişă Nr.4
Completaţi tabelul:
Caracteristica comparativă a selecţiei naturale şi artificiale

Tipul selecţiei Însuşirile Forma Factorii Durata Rezultatele


biologice pe variabilităţii selecţiei selecţiei selecţiei
care se ce serveşte ca
bazează material
iniţial
1.

2.
Lucrare fişă Nr.5
În baza cunoştinţelor obţinute şi studiului independent caracterizaţi în mod succint tipurile
selecţiei naturale după schema propusă:
Tipul selecţiei Direcţia acţiunii şi rezultatele selecţiei
naturale
1. Stabilizatoare

2. Motrice

3.Sexuală

4. Dizruptivă

5. Individuală

6. În grup
Lucrare fişă Nr.6
În baza cunoştinţelor obţinute şi studiului independent daţi caracteristica comparativă a
selecţiei naturale şi artificiale, conform schemei:

Selecţia naturală Selecţia artificială


?
Material iniţial pentru selecţie
? ?

Factorul selectator

? ?

Calea modificărilor pozitive

? ?

Calea modificărilor negative

? ?

Caracterul acţiunii

? ?

Rezultatul selecţiei

? ?

Formele selecţiei

? ?
Studiu de caz Nr. 1
Interacţiunea răpitor-pradă; raporturi naturale.
Studiu de caz.
Pe parcursul la mai mulţi ani se duceau observaţii asupra numărului de indivizi la bufniţe şi
rozătore mici într-un anumit areal. Scopul era de a evidenţia factorii care controlează
mărimea populaţilor date. (numerică)
În ultimul an, sub influenţa unor anumiţi factori (încercaţi să determinaţi 1-2 factori) numărul
rozătoarelor în arealul studiat a scăzut substanţial. Această scădere însă, n-a dus la scăderea
numărului de bufniţe adulte, dar s-a observat o scădere considerabilă a numărului de pui.
Explicaţi, prezentând argumentele respective, de ce a avut loc micşorarea numărului de pui şi
n-a fost afectat numărul de maturi?

Studiu de caz Nr. 2

Interacţiunea surse de hrană - număr de indivizi.


La studiul unei populaţii de şoareci, experimentatorul în fiecare zi punea 300gr. de hrană. S-a
observat că populaţia a început să crească rapid. La un anumit nivel numeric al populaţiei,
din populaţie au început să plece şoarecii maturi şi acest proces a decurs atât timp, cît în
populaţie se năşteau şoricei. Odată cu întreruperea procesului de natalitate, plecarea
şoarecilor din colonie s-a stopat. Prezentaţi argumente ce ar lămuri efectele observate.