1.

DATE GENERALE

Nume, prenume: Colesnic Ala

Vechime în muncă: Activez în calitate de profesor de limba şi literatura română

din anul 1999, având o vechime în muncă de 18 ani împliniţi.

Studii în domeniu: Am obţinut diploma de licenţă în filologie, în anul 2000, când

am absolvit Facultatea de Litere a USM, specialitatea limba şi literatura română –
limba latină.

Debutul profesional: Cariera profesională am început-o încă din anul V de

facultate, în anul 1999, în calitate de profesor de limba şi literatura română, în Şcoala
nr.73, în prezent IPLT „Petru Rareş”, Chişinău.

Evoluţie profesională: Între anii 1999-2006, mi-am desfăşurat activitatea de

profesor de limba şi literatura română la LT „Petru Rareş”, unde, în ultimii 2 ani, am
activat şi ca profesor de literatură universală.
În perioada 2007-2018, activez la Liceul-Internat Municipal cu Profil Sportiv din
Chişinău, în funcţie de profesor de limbă şi literatură română.
În 2008-2009, am deţinut funcţia de şef al Comisiei Metodice „Limbă şi
Comunicare”.

Date despre gradele didactice:

Grad didactic II – conferit în anul 2007, specialitatea Limba şi literatura română .

(Am avut o întrerupere în activitate timp de 6 ani, 2009-2015 – concediu de îngrijire
a copilului).

Cursuri:

 Cursuri de formare continuă , 06.11-25.11.2006, specialitatea Limba şi

literatura română, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.
 Cursuri de formare continuă, 23.09 – 20.10.2017, specialitatea Limba şi
literatura română, Institutul de Formare Continuă.

Funcţii deţinute în cariera didactică, la moment:

 Profesor de limba şi literatura română.

1
2. ARGUMENTE ÎN FAVOAREA SOLICITĂRII GRADULUI DIDACTIC I

2.1. Preocupările pentru dezvoltarea profesională

Profesorul modern este pus în situaţia de a face faţă unui număr foarte mare de
provocări: dezvoltarea accelerată a tehnologiilor, probleme sociale ca emigrarea, ce
au un impact puternic asupra psihologiei elevilor şi a scăderii motivaţiei lor de a
învăţa. De aceea doar calităţile personale ale profesorului: vocaţia, măiestria
pedagogică sau profesionalismul său, nu sunt în măsură să facă faţă tuturor
provocărilor. E nevoie de perfecţionare continuă, pentru a fi într-un pas cu toate
schimbările din societate şi din sistemul de învăţământ.
Pentru a fi la curent cu inovaţiile din domeniul educaţiei, studiez literatura,
revistele şi site-urile de specialitate, scrisorile metodice la disciplina predată, fac
schimb de experienţă cu colegii din cadrul Comisiei metodice şi din cadrul instituţiei
prin asistări reciproce la ore, participări la şedinţe, prezentarea de comunicări,
seminare etc.
Comunicări în cadrul şedinţelor Comisiei Metodice „Limbă şi comunicare”:
 2007: „Metode interactive de predare a limbii și literaturii române, în ciclul
liceal”;
 2008: „Jocul didactic. Obiectivele, situațiile de utilizare și tipurile jocurilor de
cuvinte”;
 15.04.2016: „Strategii didactice utilizate la orele de limba şi literatura română,
în scopul formării exprimării coerente şi a deprinderilor ortografice”;
 27.12.2016: „Metode şi tehnici de caracterizare a personajului literar, în cadrul
lecţiilor de limba şi literatura română”;
 2017, „ Proiectul – metodă eficientă de creştere a motivaţiei elevilor pentru
lectură, în afara orelor de curs”.
În corespundere cu tematica comunicărilor prezentate şi cu planul de activitate a
Comisiei Metodice, am desfăşurat ore demonstrative.
Am participat cu diverse comunicări în cadrul şedinţelor Consiliului metodic, la
care am analizat rezultatele elevilor din clasele în care predau: analize ale probelor de
evaluare iniţială, în clasele a V-a, a X-a; analize ale tezelor semestriale la limba şi
literatura română, în clasele a X-a, a XII-a; caracteristica grupului de elevi, clasa a V-
a etc.
Am participat la reuniunile metodice ale profesorilor de limba şi literatura română
şi la seminarele organizate şi desfăşurate în instituţie:
 2015, noiembrie: Designul lecţiei de limba şi literatura română, în contextul
curriculumului modernizat;
 2015, decembrie: Impactul stilului de comunicare pedagogică asupra relaţiei
profesor-elev;

2
  06.09.2016: Organizarea procesului de evaluare prin descriptori –
componentă de bază în asigurarea calităţii în educaţie;
 03.11.2016: Educarea sportivului de performanţă;
 24.11.2016: Cum elevii apreciază munca noastră;
 30.10.2017: Elevii hiperactivi şi cu deficit de atenţie;
 01.11.2017: Rolul dirigintelui în coordonarea efortului şcoală – familie pentru
prevenirea şi reducerea fenomenelor antisociale;
 22.01.2018, 29.01.2018, 05.02.2018, Standardele de performanţă pedagogică.
Am publicat materiale pe portalul on-line al cadrelor didactice www.didactic.ro ,
făcând schimb de experienţă cu colegii din Republica Moldova şi din România,
activitate confirmată prin diploma din data: 01-09-2017 Seria:
6854775807X700XSW2008
O etapă importantă, ce favorizează ascensiunea profesională sunt cursurile de
formare continuă:
 Cursuri de formare continuă la specialitatea Limba şi literatura română,
desfăşurate în perioada 23.09.2017- 20.10.2017, la Institutul de Formare
Continuă;
 Training psihologic „Prevenirea stresului cadrelor didactice”, organizat în
perioada 02.10.2017 – 14.10.2017, Institulul de Formare Continuă.

2.2. Implicarea în activitatea instituţiei de învăţământ

Instituţia de învăţământ este mediul favorabil, în care creşte şi se educă nu doar

elevul, ci şi cadrul didactic. În cadrul instituţiei, pe lângă funcţia de profesor de limba
şi literatura română, m-am implicat şi într-o serie de alte activităţi:
A. Activitatea de diriginte: În perioada 2007-2009, 2015-2018, în calitate de
diriginte, am organizat şi participat împreună cu elevii mei la un şir de activităţi
şcolare: Ziua Pedagogului, Toamna de Aur, concursul „Să trăiţi, să-nfloriţi” etc.; am
organizat şi desfăşurat excursii cu clasa la Muzeul Naţional de Arte al Republicii
Moldova, Muzeul Alexei Mateevici din Căinari; am participat la întâlniri cu scriitorii:
Claudia Partole, Nicolae Dabija, Valentina Tamazlîcaru. Parteneriate: Biblioteca
„Alba-Iulia”, Teatrul Naţional „Ion Creangă”.
B. Organizarea activităţilor didactice şi extracurriculare:
● Recital de poezie „Avem un singur pământ!”, clasele a V-a – a XII-a, 2008;
● Victorina literară „M. Eminescu: Al meu nume o să-l poarte/ Secolii din gură-n
gură”, clasele a XII-a, 2009;
● Concurs literar „Un mărţişor pentru Ion Creangă”, clasele a V-a, martie 2009;
● Concurs intelectual „ Grigore Vieru – poet cu lira-n lacrimi”, clasele a XI-a A,B,C,
februarie 2016;
● Victorina literară „În lumea poveştilor”, clasele a V-a A,B - a VI-a A,B,
23.01.2017;

3
● Maraton de lectură pentru elevii claselor a VIII-a – a XII-a, care a culminat cu
„Prezentarea cărţii preferate”, 25.01.2017;
● Oră de dirigenţie „ Anunţul de angajare”, clasa a XII-a „A”, 2017;
● Prezentare de carte cu genericul „Ocolul Pământului în 45 de minute”, clasa a XII-a
„A”, 04.12.2017;
● Victorina literară „Alexei Mateevici – o sută de ani de la trecerea în nefiinţă”,
clasele a VII-a A,B, 08.12.2017;
● Proiectul „Vânătoare de comori” , clasele a V-a, a VII-a, anul de studii 2017-2018.
C. Colaborare cu părinţii şi psihologul şcolar, în vederea creşterii reuşitei şcolare
şi educarea elevilor într-un mediu non-violent.
Pentru şedinţele cu părinţii, mi-am propus diferite teme de discuţie, ca : „Siguranţa
copiilor pe Internet”, „Prevenirea delincvenţei juvenile”, „Existenţă fără violenţă”
etc.
Am iniţiat un grup on-line de comunicare cu părinţii elevilor din clasă.
D. Îndeplinirea altor funcţii în cadrul instituţiei:
● secretar al Consiliilor Profesorale şi Consiliilor Administrative, 2008;
● şeful Comisiei Metodice „Limbă şi Comunicare”, 2008-2009;
● secretar al Consiliilor Metodice, 2016-2018;
● redactor-tehnic al revistei liceului „LIMPS”, 2015-2017.

2.3. Contribuţia personală la prestigiul şi imaginea unităţii de învăţământ

Pentru promovarea imaginii favorabile a Liceului-Internat Municipal cu Profil

Sportiv, pe parcursul ultimilor 5 ani de activitate profesională, am realizat
următoarele acţiuni:
● Am pregătit elevi pentru participarea la diferite concursuri, în cadrul instituţiei
sau în afara ei: olimpiada şcolară şi de sector la limba şi literatura română, concursul
republican „Scrisoare mamei”, concursul literar municipal „La izvoarele
înţelepciunii”, concursul municipal „O viaţă nu costă nimic, nimic nu valorează cât o
viaţă”, concursul municipal „Din istoria neamului”.
Locurile ocupate de elevi:
 „Din istoria neamului”, anul 2016, ianuarie-martie: „Cântare limbii române”
(duel intelectual) – Popa Nicoleta, clasa a X-a „A” , menţiune.
 „La izvoarele înţelepciunii” (Ediţia: Ionel Teodoreanu), anul 2016, 25 aprilie –
Papucciu Adriana, clasa a X-a „A”, locul III.
 „O viaţă nu costă nimic, nimic nu valorează cât o viaţă” (secţiunea creaţie
proprie), anul 2016, noiembrie – Ciorba Eugenia, clasa a XI-a „A”, locul III.
 „Din istoria neamului”, duel intelectual cu genericul: „Nesfârșita lume de
întrebări din creația lui Ion Druță”, 9 februarie, 2018 – Papucciu Adriana, clasa
a XII-a „A”, locul II.

4
 ● Am făcut parte din echipa de redacţie a revistei liceului „LIMPS”, în perioada
2015-2017, îndeplinind funcţia de redactor-tehnic şi de colaborator.

3. Îmbunătăţirea continuă a competenţelor profesionale

În ultimii ani de activitate pedagogică , am fost preocupată de o problemă actuală

pentru toţi profesorii de limba şi literatura română şi pentru întreaga societate: lipsa
motivaţiei pentru lectură a tinerei generaţii. Competenţa lectorală, deşi specifică ariei
curriculare Limbă şi comunicare, asigură succesul şcolar al elevului în orice domeniu
de instruire, de aceea este una fundamentală. Ca profesori însă ne confruntăm cu o
realitate care adeseori ne descumpăneşte: elevii nu citesc, nu se simt motivaţi pentru
acest efort intelectual.
E paradoxal faptul, că sunt numeroase studii, monografii, recomandări în toate
revistele, site-urile pentru părinţi, profesori etc., dar carul nu se mişcă/ se mişcă foarte
puţin din loc. După cum menționează și cercetătoarea Alina Pamfil: ”Modelarea
atitudinii față de lectură este unul dintre obiectivele cele mai importante și mai greu
de atins la ora de limbă română. Didactica, în această zonă, oferă soluții puține și
carente, așa încât reușita depinde de creativitatea profesorului” (p. 136).
Fără îndoială, lectura îmbogăţeşte vocabularul, creşte gradul de inteligenţă, oferă
scenarii care fac posibilă adaptarea mult mai uşoară la diverse situaţii pentru care nu
suntem pregătiţi – probleme de viaţă în sensul cel mai larg. Fără o experienţă a
lecturii, copiii, adolescenţii sunt mai puţin pregătiţi să facă faţă problemelor. Apoi
lectura îmboţăţeşte imaginaţia, ceea ce filmele şi reclamele nu stimulează deloc,
pentru că oferă clişee de-a gata. Lectura ne poate forma şi relaţia cu ceilalţi, prin
imitaţie, empatie. Beneficiile lecturii sunt nesfărșite, dar lecţiile sunt prea scurte, iar
practicile ineficiente, copiii refuză în continuare să citească, aducând profesorul
adesea la disperare.
Pentru a transforma elevii în cititori mai buni este nevoie de o viziune integratoare,
de o regie, de „o punere în scenă”, regizorul aşteptat fiind profesorul. Pornind de la
această idee, dar şi de la tema de cercetare şi aplicare propusă pentru anul de studii
2017-2018, în scrisoarea metodică, mi-am propus ca temă de cercetare: „Proiectul –
metodă eficientă de motivare a elevilor pentru lectură în afara orelor de curs”.
Scopul cercetării îl constituie: motivarea elevilor pentru desfăşurarea experienţelor
lectorale.
Eficacitatea îndrumării lecturii depinde nu numai de o temeinică documentare
pedagogică şi o bogată cultură generală, ci şi de cunoaşterea preferinţelor elevilor,
care variază în funcţie de vârstă, temperament, mediu social etc. Misiunea şcolii de a-
i stimula pe elevi să citească e cu atât mai grea, cu cât în unele familii nu există
modele. Copilul, care nu şi-a văzut niciodată părinţii sau fraţii citind, nu înţelege de
ce trebuie el să citească. Un deziderat al şcolii este biblioteca personală a elevului,
care poate fi constituită doar cu susţinerea părinţilor.

5
 Îndrumarea lecturii elevilor este o acţiune dificilă şi de durată, de aceea cea mai
potrivită metodă în acest caz considerăm că este proiectul - metodă care permite
elevului să fie autorul propriei învăţări, care permite extinderea influenţei
profesorului în afara orelor de curs, dar şi implicarea părinţilor, în atingerea
obiectivelor propuse. De asemenea un mare avantaj al dirijării lecturii prin proiecte
extracurriculare îl constituie faptul că elevul nu se simte constrâns să citească pentru
notă sau pentru examen, el citeşte pentru propria plăcere.
Am aplicat cu succes metoda proiectelor pentru a motiva elevii să citească, atât în
clasele de gimnaziu, cât şi-n cele de liceu, iar rezultatele obţinute au întrecut orice
aşteptări.
Aşadar, după cum am menţionat mai sus, pentru a stimula interesul elevului pentru
lectură, profesorul trebuie să cunoască preocupările lui, particularităţile de vârstă.
Foarte mult la înţelegerea acestora m-au ajutat propriii copii. Ca părinte care mă
implic activ în educaţia copiilor, am observat disperarea, cu care lupta fetiţa mea de 7
ani, să înţeleagă opera lui Ion Druţă şi Ion Creangă, lecturi pe care le parcurgea la
insistenţa mea. În acelaşi timp însă citea cu plăcere „Însemnările unei puştoaice”, se
amuza enorm şi, în timpul unei vacanţe, a citit 5 volume a câte 200 pagini fiecare.
Mulţimea de arhaisme, expresii frazeologice, în care abundă lecturile şcolare, opresc
adesea din start interesul pentru lectură al elevilor. Se consideră, în mod eronat, că
dezvoltarea tehnologiilor le-a tăiat din pofta de lectură a copiilor. Din proprie
experienţă, pot afirma că tehnologiile informaţionale de astăzi sunt un mare ajutor, în
stimularea gustului pentru lectură.
În urma acestor observaţii, ne-am fixat 3 direcţii de acţiune:
1. Selectarea operelor literare care să corespundă vârstei şi intereselor elevilor.
De un real ajutor în identificarea şi selectarea operelor pentru lectură a fost
forumul on-line de discuţie: www.mama.md, numeroasele grupuri ale iubitorilor de
lectură de pe www.facebook.com, site-ul www.anpro.ro ş. a., unde părinţi şi
profesori recomandă titluri din literatura contemporană sau clasică care se bucură de
succes la copii lor.
Am citit peste 100 de cărţi, ca să alcătuim o listă de titluri într-adevăr valoroase din
punct de vedere educativ : Johanna Spyri „Heidi, fetiţa munţilor”, Elif Shafak „Fetiţa
căreia nu-i plăcea numele său”, Roald Dahl „Charlie şi fabrica de ciocolată”, Ionel
Teodoreanu „La Medeleni”(volumul I), Eric-Emmanuel Schmitt „Oscar şi Tanti
Roz”, John Boyne „Băiatul cu pijamale în dungi” etc. (pentru elevii clasei a V-a).
2. Crearea unui grup al părinţilor pe viber şi implicarea lor activă în susţinerea
proiectului desfăşurat în clasa a V-a.
Părinţii urmau să facă rost de toate cărţile recomandate, la timp, să susţină lectura
elevilor şi, în mod cu totul neaşteptat, majoritatea părinţilor au citit şi ei cărţile
recomandate şi au rămas impresionaţi de lecturi. Şi aici ne-au venit în ajutor
tehnologiile informaţionale. Cărţile enumerate fiind destul de costisitoare, nu toţi
părinţii îşi permiteau să le procure pe toate: prindeam şi distribuiam promoţii de pe
6
www.elefant.md, recurgeam la cărţile în format pdf, părinţii scoteau textul la
imprimantă. Unii citeau la tabletă, dar cei mai mulţi elevi din clasă au prins gustul
bibliotecii personale.
3. Apelul la curiozitatea elevilor.
Atât titlurile operelor anunţate, cât şi pregătirea unui set de întrebări la care elevii
trebuiau să găsească răspuns în timpul lecturii, îi făceau pe majoritatea dintre ei să fie
nerăbdători să citească mai repede cartea, apoi să se laude colegilor că au găsit
răspunsurile.
Acţionând pe aceste 3 direcţii, implicând elevii în diverse proiecte al căror scop în
sine este lectura şi apoi - crearea unor produse, am obţinut, în ceva mai mult de
jumătate de an, rezultate de-a dreptul fabuloase: elevi, părinţi şi chiar colegi (pentru
că imaginea elevilor ce stau cu o carte de literatură artistică în pauză sau a unui grup
ce discută înflăcărat pe marginea unei cărţi recent citite, nu poate să nu inspire) care
citesc în permanenţă şi o fac cu plăcere.
Totul a pornit, acum un an, de la o activitate desfăşurată în cadrul decadei Comisiei
metodice Limbă şi comunicare: „Maratonul de lectură”. Am anunţat elevii claselor a
VIII-a – a XII-a că pe parcursul decadei vor trebui să aibă la ei în permanenţă o carte
preferată, din care să citească de fiecare dată când vor avea un minut liber. Nu toţi
elevii au luat propunerea în serios, dar au fost copii din toate clasele implicate care
chiar citeau în pauze, aveau o carte mereu cu ei, făcându-i curioşi pe ceilalţi. La
sfârşitul decadei am organizat un târg de carte şi elevii participanţi la maraton şi-au
prezentat cartea citită colegilor. În final, cele mai captivante prezentări au fost
premiate cu diplome şi cărţi, iar elevii au făcut cozi la cărţile prezentate.
Această activitate ne-a convins că elevii citesc cu plăcere literatură contemporană,
deoarece ca stil şi problematică le este mai aproape de interesele lor.
Pornind de la această descoperire, am iniţiat un proiect pentru clasa a XII-a cu
genericul: „Ocolul Pământului în 45 de minute”. Zece elevi din clasă, care s-au arătat
interesaţi de proiect, au ales câte o ţară din diverse colţuri ale globului, urmând să se
documenteze referitor la literatura ei contemporană şi să citească o carte a celui mai
cunoscut şi tradus scriitor, faimos peste hotarele patriei sale. Elevii au avut la
dispoziţie o lună pentru cercetare şi lectură. Produsul final pe care trebuiau să-l
prezinte era recenzia cărţii, întocmită conform algoritmului propus în prealabil.
Pentru evaluarea rezultatelor, am desfăşurat o prezentare de carte, la care au asistat
toţi elevii interesaţi din liceu. Am utilizat o hartă politică a lumii, pe care elevii au
localizat ţara de baştină a scriitorului prezentat. De asemenea s-au demonstrat slide-
uri cu informaţie succintă despre ţara de origine a scriitorului, date biografice
relevante şi date despre diverse topuri în care s-a aflat cartea prezentată, premii,
distincţii etc.
Elevii au studiat literaturile mai multor continente, descoperind scriitorii celebri ai
Canadei, S.U.A., Australiei, Japoniei, Marii Britanii, Spaniei, Olandei, Nigeriei,
Afganistanului şi Republicii Moldova. Proiectul dat a fost, indiscutabil, unul cu
7
orientare interdisciplinară. Elevii au aflat multe informaţii din istoria şi cultura,
poziţia geografică a mai multor state de pe glob, dar scopul în sine a acestui proiect a
fost: stimularea interesului pentru lectură și dezvoltarea competenței de receptare a
operelor citite. Au fost atinse mai multe obiective specifice: cultivarea lecturii de
plăcere; familiarizarea cu personalităţi marcante ale literaturii universale
contemporane; realizarea schimbului de informaţii şi impresii postlecturale;
susţinerea unui discurs în faţa auditoriului, în parametrii daţi. În topul preferinţelor
elevilor s-au aflat: Khaled Hosseini „Splendida cetate a celor o mie de sori”, Markus
Zusak „Hoţul de cărţi”, Kazuo Ishiguro „Să nu mă părăseşti”, John Michael Green
„Sub aceeaşi stea”, Anne Frank „Jurnalul Anei Frank”, Alberto Vasquez Figueroa
„Tuareg”, Jojo Moyes „Înainte să te cunosc” etc.
Rezultatele cele mai spectaculoase le-am obţinut însă în clasa a V-a, în care sunt
diriginte. Implicarea părinţilor are un rol hotărâtor atunci când elevii nu se simt
motivaţi să citească. Am desfăşurat pe parcursul anului, cu susţinerea părinţilor,
proiectul „Vânătoare de comori”. Elevii au avut de citit în fiecare lună, ca lectură
extraşcolară, o carte propusă de către profesor, de răspuns la un set de întrebări şi de
realizat fişa de lectură. Evaluarea răspunsurilor la întrebări şi a fişelor de lectură se
face la finele fiecărei luni, iar la finele fiecărui semestru se organizează un concurs
pentru elevii care au reuşit să citească toate operele recomandate în termenii stabiliţi
şi se alege Cititorul Anului. În clasa a V-a, numărul cititorilor dornici de a participa la
proiect creşte în fiecare lună. Dacă prima carte recomandată a fost citită la timp de o
singură elevă, după ce am făcut apel la părinţi, au citit toate cărţile din I semestru – 4
elevi. Concursul cu premii de la finele semestrului I şi alegerea celui mai bun cititor,
eveniment la care a fost prezentă întreaga clasă, a crescut brusc motivaţia elevilor. În
prezent citesc toate cărţile recomandate 20 de elevi din 31. Mai mult decât atât, citesc
cu plăcere, discută mereu în pauze cărţile citite, aşteaptă cu nerăbdare anunţarea
următorului titlu, sunt atraşi de volumele din cabinet şi solicită lecturi suplimentare.
Entuziasmul lor a atins chiar cote negative: citesc în timpul orelor de studiu şi
profesorii de alte obiecte le confiscă cărţile.
Fiind metodă de învăţare-evaluare, la finele proiectului, profesorul, elevii şi părinţii
avem în faţă şi rezultatul imediat: un anumit număr de cărţi citite, fişe de lectură
elaborate, răspuns la întrebările propuse, postere, hărţi sau alte produse realizate de
către elevi.
În concluzie, putem afirma că tehnologiile informaţionale nu constituie un
impediment, ci din contra favorizează experienţa de lectură a elevilor. În cazul în care
ne bucurăm de susţinerea părinţilor, selectăm operele care să corespundă aşteptărilor
elevilor, organizăm şi dirijăm întreaga activitate spre un scop bine-determinat,
proiectul este cea mai potrivită şi eficientă metodă educaţională de motivare a
elevilor pentru lectură.

8
4. Direcţii de perspectivă

Experienţa din ultimul an, privind motivarea elevilor să citească prin intermediul
proiectelor, ne-a sugerat o multitudine de direcţii de perspectivă în acest sens:
● Pentru anul următor de studii, planificăm încadrarea nemijlocită a părinţilor din
clasă în diverse proiecte de promovare a lecturii, nu doar ca susţinători, ci ca
participanţi. Vom propune pentru lectură şi discuţie cărţi al căror conţinut să ofere
numeroase lecţii de viaţă, educare a valorilor şi să prezinte interes atât pentru copii,
cât şi pentru părinţii acestora, de exemplu „Minunea” de Palacio sau „Tatăl celuilalt
copil” de Parinoush Saniee.
● Vom iniţia diverse concursuri de fotografii: „Mămici, tătici şi bunici cititori”,
„Biblioteca familiei mele”, ce vor motiva elevii să-şi creeze o bibliotecă personală.
●Vom continua proiectele de genul: „Te provoc să citeşti o carte pe
lună/săptămână”, la nivel de clasă.
● Vom iniţia un proiect la nivel de instituţie „Liceul Sportiv citeşte o carte”.
● Vom organiza şi desfăşura: conferinţe de lectură la care se vor discuta autorii,
cărţile preferate; prezentări de carte; întâlniri cu scriitorii contemporani basarabeni;
vizite la bibliotecile publice etc.
● Vom îndruma elevii spre participare la concursurile de lectură municipale şi
republicane de genul: „Bătălia cărţilor”, „La izvoarele înţelepciunii”, „Din istoria
neamului” etc.
Performanţa demersului didactic porneşte de la atitudinea profesorului pentru ceea
ce face. Un profesor ce doreşte ca discipolii săi să progreseze, trebuie să se
perfecţioneze el însuşi prin:
● Studierea continuă a literaturii de specialitate şi psihopedagogice ;
● Lectura operelor artistice valoroase ale literaturii române şi universale;
● Perfecţionarea continuă prin intermediul cursurilor, stagiilor, seminarelor etc;
● Valorificarea interdisciplinarităţii şi transdisciplinarităţii în cadrul orelor de limba
şi literatura română şi în afara orelor de curs;
● Utilizarea tehnologiilor informaţionale la ore, dar şi-n comunicarea cu elevii, în
afara orelor de curs.

5. Rezultatele elevilor

Analiza rezultatelor şcolare ale elevilor prezintă o oglindă a eficienţei muncii

cadrului didactic la disciplină, de aceea este importantă continuitatea predării într-o
clasă cu acelaşi contingent de elevi. Specificul instituţiei LIMPS însă favorizează
fluxul elevilor, contingentul claselor este în permanentă schimbare, iar înmatricularea
acestora se face după principiul performanţelor sportive. În acest context, am ales să
prezint rezultatele şcolare ale elevilor din clasa a XII-a „A”, contingentul căreia a

9
rămas pe parcursul ultimilor 3 ani relativ stabil, iar fluctuaţia numărului de elevi
veniţi/plecaţi este puţin semnificativă.

Tabelul 1: Rezultate comparative

Nota Nr. de
Clasa 9 8 7 6 5 Media Cali- elevi
Anul de studii tatea
Clasa a X-a „A”
2015-2016, sem. I 0 4 5 3 7 6,69 21,05% 19
Clasa a X-a „A”
2015-2016, sem. II 3 3 5 3 5 7,17 31,57% 19
Clasa a XI-a „A”
2016-2017, sem. I 3 4 4 1 5 7,38 41,17% 17
Clasa a XI-a „A”
2016-2017, sem. II 4 4 2 2 5 7,43 47,05% 17
Clasa a XII-a „A”
2017-2018, sem. I 3 4 5 4 3 7,37 36,84% 19

În urma analizei comparative a rezultatelor şcolare ale elevilor din clasa a XII-a
„A”, se observă o uşoară, dar constantă creştere a notei medii şi a procentului
calităţii, de la un semestru la altul. Media mai mică din ultimul an se explică prin
înmatricularea a 3 elevi noi în clasă, cât şi prin susţinerea tezei la limba şi literatura
română, în cadrul sesiunii de iarnă. În comparaţie cu anul 2015-2016, semestrul I,
când elevii clasei a X-a au susţinut de asemenea teza la disciplină, rezultatele din
ultimul an sunt mult mai bune.
Diagrama 1: Dinamica procentului calităţii

50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
clasa a X-a, clasa a X-a, clasa a Xi-a, clasa a XI-a, clasa a XII-a,
semestrul I semestrul II semestrul I semestrul II semestrul I

Analizând sistematic rezultatele lucrului efectuat, îmi propun pentru anii următori de
studii să contribui la dezvoltarea performanţelor elevilor în cadrul examenelor de
absolvire gimnaziale şi liceale, în cadrul olimpiadelor de sector şi municipiu.

10
Bibliografie:

1. Cartaleanu, Tatiana; Cosovan, Olga; Goraș-Postică, Viorica ș.a. Formare de

competențe prin strategii didactice interactive. Chișinău: Centrul Educațional PRO
DIDACTICA, 2008. 204 p. ISBN 978-9975-9763-4-3

2. Cartaleanu, Tatiana; Cosovan, Olga; Grama-Tomiță, Angela ș.a. Limba și literatura

română. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală.
Chișinău: Cartier, 2010. 124 p.

3. Ghicov, Adrian; Cartaleanu, Tatiana; Cosovan, Olga ș.a. Curriculum școlar pentru
disciplina Limba și literatura română, clasele a V-a – a IX-a. Chișinău: Știința, 2010.
64 p.

4. Ghicov, Adrian; Cartaleanu, Tatiana; Cosovan, Olga ș.a. Limba și literatura

română. Curriculum pentru clasele a X-a – a XII-a. Chișinău: Știința, 2010. 44 p.
ISBN 978-9975-67-671-7

5. Marin, Mariana. Didactica lecturii. Interacțiunea elev-operă literară din perspectiva

atitudinilor și valorilor literar-artistice. Monografie. Chișinău: Cartier, 2013. 133 p.
ISBN 978-973-752-662-5

6. Marin, Mariana; Cutasevici, Angela; Negrei, Viorica ș.a. Profesorul de succes.

Despre ce scriem în raportul de autoevaluare? Mini-ghid cu sugestii pentru structura
rapoartelor de autoevaluare. Chișinău: Învățătorul Modern, 2013. 64 p. ISBN 978-
9975-4445-1-4

7. Pamfil, Alina. Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise.

Pitești: Paralela 45, 2007. 227 p. ISBN 978-973-47-0288-6

8. Papadima, Liviu. Care-i faza cu cititul? București: Arthur, 2010, 190 p. ISBN 978-
973-88988-9-9

9. Popenici, Ștefan; Fartușnic, Ciprian. Motivația pentru învățare. București:

Didactica Publishing House, 2009. 140 p. ISBN 978-606-8027-35-7

10. Șchiopu, Constantin. Metodica predării literaturii române. Chișinău: S.n., 2009.
332 p. ISBN 978-9975-901-91-8

11. Ulrich, Cătălina. Învățarea prin proiecte. Ghid pentru profesori. Iași: Polirom,
2016. 276 p. ISBN 978-973-46-6240-1

11
Referințe bibliografice electronice:

1. www.didactic.ro

2. www.anpro.ro

3. www.prodidactica.md

4. www.mama.md

5. www.facebook.com

12