PROIECT DIDACTIC

LICEUL PEDAGOGIC „NICOLAE IORGA” BOTOŞANI

PROFESOR: Aniculăesei Simona
CLASA: a X- G
DATA: 3 iunie 2016
ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE
DISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
SUBIECTUL: Aci sosi pe vremuri de Ion Pillat
TIPUL LECŢIEI: de receptare a textului liric
TIMP: 50 min.

Competenţa generală vizată:

- Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor
texte literare şi nonliterare

Competenţa specifică:
- 2.3 Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic

I.OBIECTIVE OPERAŢIONALE
Pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
a) cognitive:
C1 - să încadreze opera în contextul epocii şi al creaţiei poetului;
C2 - să citească fluent, corect şi expresiv poezia;
C3 - să interpreteze titlul în relaţie cu textul poetic;
C4- să identifice tematica şi motivele specifice de realizare a ei;
C5 - să comenteze succint textul prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele
artistice;
C6 - să argumenteze caracterul tradiţionalist al poeziei pe baza trăsăturilor specifice (temă,
viziune lirică, imaginar poetic, structură şi prozodie).

b) afective:
C7 - să integreze mesajul poeziei în sistemul propriu de valori;
C8 - să-şi dezvolte gustul pentru frumos şi lectură, manifestând dorinţa de a mai citi şi alte
versuri de Ion Pillat;
C9 - să dovedească discernământ în judecata estetică.

II. RESURSE EDUCAŢIONALE

1.Conţinuturi
a. Conform programei şcolare pentru clasa a X-a;
b. Material bibliografic: Ion Pillat, Aci sosi pe vremuri;
Emanuela Ilie, Didactica literaturii române, Ed. Polirom, 2006;
Constantin Parfene, Literatura în şcoală, E.D.P., Bucureşti, 1977

1
III. STRATEGIA DIDACTICĂ
1.Resurse procedurale: expunerea, exerciţiul de dezgheţ, lectura sensibilizatoare,
conversaţia didactică, observaţia dirijată, învăţarea prin descoperire, comentariul succint, lucrul
pe text, ciorchinele, ” votati un citat”, reflecţia personală.
2.Forme de organizare a activităţii elevilor: frontal, individual şi pe grupe
3.Resurse materiale: fişe de lectură şi de lucru; bibliografie literară şi critică selectivă.

IV. EVALUAREA PERFORMANŢELOR

-observaţia sistematică a elevilor;
-evaluare formativă (rezolvarea sarcinilor de învăţare cuprinse în fişele de lucru ce vizează
obţinerea competenţei specifice).

2
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Organizarea clasei
Momentul organizatoric: - consemnarea prezenţei elevilor;
- asigurarea cadrului şi a atmosferei optime desfăşurării activităţii;

I. EVOCAREA
I.1. Actualizarea cunoştinţelor anterioare ale elevilor
Prin dialog frontal, se actualizează cunoştinţele despre genul liric, despre curente literare.

I.2. Captarea atenţiei

Profesorul recurge la două exerciţii de dezgheţ pentru a capta interesul elevilor şi a obţine
din partea lor o atitudine activ-participativă:
- Pornind de la cuvântul “vremuri”, elevii completează ciorchinele dat de profesor.
(ANEXA 1).
- Votaţi un citat despre TIMP (ANEXA 2)

I.3. Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale

Profesorul enunţă într-o manieră accesibilă competenţele operaţionale vizate (C1, C2, C3,
C4, C5, C6).
Profesorul introduce elevii în subiectul lecţiei:
Trecerea timpului a fost întotdeauna sursă de inspiraţie pentru poeţi şi scriitori: de la
Miron Costin (“Viaţa lumii”), până la Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi etc.
Ion Pillat îl valorifică şi el într-un mod original. Vom vedea astăzi cum apare această
temă într- una dintre creaţiile acestui poet.
Profesorul face apel la cunoştinţele anterioare ale elevilor despre poetul Ion Pillat, despre
alte opere studiate. Profesorul le menţionează elevilor despre volumul Pe Argeş în jos, volumul
considerat de critica literară reprezentativ pentru creaţia artistică a lui Ion Pillat şi care se înscrie
în etapa tradiţionalistă. Lirismul său provine din trăirea sentimentului timpului, cu note elegiace
rafinate. Tema destinului devine prilej de meditaţie poetică, nostalgică, dar senină.
Din acest volum face parte şi poemul Aci sosi pe vremuri, pe care criticul George Călinescu îl
consideră capodopera lirică a lui Pillat.

II. REALIZAREA SENSULUI

Prezentarea noului conținut și a sarcinilor de lucru
- Se realizează lectura expresivă a poeziei.
- Profesorul solicită elevilor să-şi exprime starea de spirit indusă de poezie. (nostalgie,
emoţie)
- Profesorul le cere apoi elevilor să comenteze titlul. Titlul poeziei fixează cadrul spaţio -
temporal al iubirii - mitic, nedefinit: adverbul de loc “aci” cu formă regională şi
locuţiunea adverbială de timp “pe vremuri” apar în aceeaşi propoziţie, suprapunând parcă
trecutul cu prezentul (apropiere până la identificare).
- Profesorul le cere elevilor să identifice tematica poeziei pornind de la titlu şi noţiunile
amintite : -tema de suprafaţă – evocarea trecutului
-tema de profunzime – meditaţie pe tema trecerii ireversibile a
timpului (ciclicitatea timpului) cu motivul fugit irreparabile tempus
- Se stabileşte împreună cu elevii structura şi compoziţia textului liric.
-compoziţional : 19 distihuri şi un vers final liber, un vers-concluzie
-distihurile sunt organizate în mai multe secvenţe.
3
 - Împreună cu elevii se împarte textul pe secvenţe lirice:
 Secvenţa I: primele cinci versuri;
 Secvenţa a II-a: cuprinde 14 versuri
 Secvenţa a III-a: cuprinde cinci versuri
 Secvenţa a IV-a: cuprinde 14 versuri
 Secvenţa a V-a: ultimul vers
- După identificarea secvenţelor, elevii sunt organizaţi în cinci grupe, fiecare grupă
primind câte o fişă cu sarcini de învăţare pentru comentarea fiecărei secvenţe lirice:
ANEXA 3.
 Grupa 1: Secvenţa I (incipitul)
 Grupa 2: Secvenţa a II-a (evocarea iubirii de ieri a bunicilor)
 Grupa 3:Secvenţa a III-a (meditaţia asupra timpului, a efemerităţii
umane);
 Grupa 4: Secvenţa a IV-a (iubirea din prezent);
 Grupa 5: Secvenţa a V-a

- Se distribuie elevilor fişe cu sarcini de lucru, pe echipe.

III.REFLECŢIA
III.1.Dirijarea învăţării şi obţinerea performanţei
Profesorul verifică dacă toţi elevii sunt capabili de performanţa minimă preconizată, prin
întrebări scurte şi precise.
Se fac aprecieri pe parcursul învăţării asupra participării elevilor, a calităţii exemplelor şi a
argumentaţei, clarităţii şi corectitudinii exprimării.
Unde este necesar, profesorul face precizări directe cu privire la soluţiile sarcinilor de
învăţare.

III.2.Asigurarea feedback-ului
Se face pe tot parcursul învăţării, prin aprecieri verbale, vizând participarea elevilor,
calitatea exemplelor şi a argumentaţiei, claritatea şi corectitudinea exprimării.

III.3. Asigurarea retenţiei şi a transferului

Redactați un eseu de 1 - 2 pagini în care să ilustraţi tema timpului, pornind de la unul dintre
citatele alese.

4
ANEXA 1

VREMURI

5
ANEXA 2

Votaţi un citat:
“Vreme trece, vreme vine/Toate-s vechi şi nouă toate” (M. Eminescu)
“Timpul e zeul blând.” ( Sofocle-Electra)
“Timpul e o fiară care are nesfârşita răbdare de a înghiţi totul”.(Octavian Paler)
“Timpul nu se măsoară decît după emoţiile care îl străbat.”( Edouard Estaunie)
“Timpul este prea lent pentru cei care aşteaptă, prea iute pentru cei care se tem, prea lung
pentru cei care se plâng, prea scurt pentru cei care sărbătoresc, dar pentru cei ce iubesc, timpul
este o eternitate.”(Shakespeare)
“Se zice că timpul trece,timpul nu trece niciodată, noi trecem prin timp.” (Garabet Ibrăileanu)

Comentaţi alegerea făcută.

6
ANEXA 3

FIŞE DE LUCRU:

Grupa 1 - Secvenţa I: Incipitul

1. Ce reprezintă casa amintirii?

- spaţiul străvechi, marcat de trecerea timpului
- spaţiul mitic, în afara timpului, inaccesibil celor neiniţiaţi pentru că este ascuns de
“obloane, poartă, zăvor”
- “obloanele, pridvorul, poarta” – fac din casa amintirii un univers cald şi intim, ce ţine la
distanţă securizantă teroarea morţii, lăsând doar un sentiment de melancolie, nostalgie
- loc al trecutului (amintiri)
- un loc al unui trecut inert (“hornul nu mai trage alene din ciubuc”)

2. Comentaţi semnificaţia versului: “În drumul lor spre zare îmbătrâniră plopii”.
- plopul este simbolul singurătăţii;
- personificarea permite identificarea copacului cu destinul omenesc, permiţând autorului
să strecoare, printr-un discret element de natură, tema morţii, a efemerităţii fiinţei umane.

3. Identificaţi motive literare.

- motivul păianjenului – semn al condiţiilor precare, al trecerii timpului, spaţiu greu
accesibil
- motivul trecerii timpului – “obloane, pridvor, poartă, zăvor”

4. Concluzii: - Secvenţa I: Incipitul.

- Casa amintirii este un spaţiu mitic, în afara timpului, un spaţiu al rememorării
nostalgice a trecutului. Prin elemente precum “obloane, pridvor, păienjeni, poarta, zăvor” se
sugerează degradarea, trecerea timpului, dar şi ideea de spaţiu greu accesibil (“zăbreliră”), care
poate reînvia trecutul în amintire.

7
Grupa 2 – Secvenţa a II-a – Evocarea iubirii de ieri a bunicilor

1.Reconstituiţi universul de altădată din elementele oferite de versuri.

- în primul rând, se remarcă faptul că titlul este reluat în primul vers al acestei secvenţe:
Aci sosi pe vremuri – arată că mediul se însufleţeşte în trecut
- se remarcă spaţiul rural, specific tradiţionalist: “lanuri de secară”, “scară”
- “berlină”(mijloc de transport specific vremii), “crinolină” – elemente ale trecutului
- se reface cuplul de altădată, aparţinând trecutului, dar şi povestea de iubire: plimbarea
îndrăgostiţilor pe câmpie, sub clar de lună: câmpia devine o oglindă a lumii: “Privind sub lună
câmpia ca un lac”.

2.Precizaţi elementele ce constituie povestea de iubire de altădată, remarcând: elementele de

cultură, preferinţele literare, stări de spirit, perspectiva.
- bunicul recită poezii: Le lac – Lamartine, poet romantic francez; Zburătorul – Ion
Heliade Rădulescu- paşoptism
- idila este redată într-o notă calmă, iar “rolurile” celor doi corespund perfect protocolului
iubirii ideale din poezia tradiţională: el – era emoţionat şi poetic; ea – delicată şi tăcută, trăind o
poveste “ca-n basme”.
- Reacţia fetei: “Ea-l ascultă tăcută, cu ochi de peruzea” – ea este receptivă, romantică.
- Portretul fetei: “ochi de peruzea” – piatră semipreţioasă, opacă de culoare albastru-
verzuie (ochii-oglinda sufletului, exteriorizează trăirile din interior). Culorile: albastru-
sinceritate, infinit, eternitate; verde- renaştere, speranţă, tinereţe, armonie.
- “Şi totul ce romantic, ca-n basme se urzea” – proiectarea unei iubiri idilice.

3. Explicaţi rolul “clopotului” din secvenţa “departe, un clopot a sunat...” “de nuntă sau de
moarte”.
- clopotul – vocea destinului. Prin asocierea cu adverbul de loc “departe” arată că nimic
nu are putere asupra îndrăgostiţilor; cuplul este ferit de răul dat de structura “nuntă-moarte”
- “de nuntă sau de moarte” – simbol bivalent: nunta înseamnă fericire, împlinire, viaţă;
moartea înseamnă tristeţe, dezamăgire, sfârşit

4. Explicați versul:”Dar ei, în clipa asta, simţeau c-o să rămână…”

- “clipa asta” – are dublă conotaţie deoarece clipa înseamnă efemeritate, iar determinantul
asta îi oferă unicitate.
- “să rămână” – arată eternitatea iubirii, a trăirii sentimentului
- versul sugerează că peste cuplul de îndrăgostiţi nu mai trece timpul, iar capacitatea lor
de a iubi le permite să treacă dincolo de moarte şi să învingă timpul

5. Concluzii – Lumea de altădată era o lume idilică (berlina, crinolina, Le Lac, Sburătorul),
ilustrând o poveste de iubire romantică, cu plimbări sub clar de lună, iar îndrăgostiţii trăind cu
sentimentul că, prin iubire, ei devin eterni.

8
Grupa 3- Secvenţa a III-a: Meditaţia asupra timpului, a efemerităţii umane

1.Explicaţi semnificaţia versului: “De mult e mort bunicul, bunica e bătrână”.

- dacă până acum accentul s-a pus pe iubirea dintre cei doi tineri de altădată (bunicul şi
bunica din prezent), din acest moment acesta pare să se deplaseze pe meditaţia asupra timpului
necruţător, care nu iartă pe nimeni.
- cuplul de altădată este supus realităţii crude în care bunicul murise “de mult”, iar bunica
“îmbătrânise”
- versul subliniază încă o dată efemeritatea fiinţei umane

2. Explicaţi semnificaţia distihurilor 11-12, pornind de la cuvântul-cheie: “vremea”.

- “ce straniu lucru: vremea!” – meditaţie asupra timpului
- “Deodată pe perete/ Te vezi aievea numai în ştersele portrete” – poetul inversează
raportul dintre realitate şi iluzie, omul nu se mai recunoaşte pe sine în propria reflectare, ci numai
în portretele unui timp pierdut (ştersele portrete).
- “trupul tău te uită, dar tu nu-l poţi uita” - Pillat reinterpretează clasica antiteză dintre
trup şi suflet: bătrâneţea ar fi o diminuare treptată a memoriei trupului, care s-ar îndepărta astfel
de sufletul al cărui oglindă ar trebui să fie.
- verbul “a uita” din secvenţa amintită poate avea dublă semnificaţie: pe de o parte “te
uită”- motivul îmbătrânirii, iar pe de altă parte “nu-l poţi uita” – motivul aducerii-aminte

3. Identificaţi timpurile verbale şi comentaţi semnificaţia lor.

- “te vezi”, “te recunoşti”, “te uită” – folosirea verbelor la indicativ prezent, persoana
a II-a cu sens impersonal sugerează generalitatea ideii şi evidenţiază un prezent etern.

4. Concluzii: - Secvenţa evidenţiază efemeritatea fiinţei umane şi faptul că timpul nu iartă pe

nimeni. Vremea se schimbă, transformă, afectând chipurile ce se recunosc în portretele vechi,
care păstrează imaginea de altădată, de odinioară, căci trupul le-a trădat de mult.

9
Grupa 4- Secvenţa a IV-a: Iubirea din prezent

1.Reconstituiţi imaginea prezentului din elementele oferite de textul poetic.

- “că ieri sosi bunica...şi vii acuma tu” – se observă antiteza dintre trecut (ieri) şi prezent
(acuma); dintre prezenţa persoanei iubite din trecut (bunica) şi tu (iubita din prezent)
- se observă că se reia cu termeni actualizaţi secvenţa a II-a: trăsura – în locul berlinei de
altădată, dar se păstrează cadrul: lanul de secară, casa cu pridvor, amurgul, berzele
- tânăra din prezent “subţire, calcă nisipul” – arată firea calmă , gânditoare a iubitei din
prezent
- tănărul din prezent recită Balada lunei – de Horia Furtună şi poemele lui Francis
Jammes, scriitori simbolişti ce ilustrează viaţa din cadrul rural.

2.Precizaţi elementele comune dintre cele două poveşti de iubire.

- iubirea este proiectată în acelaşi cadru: lanul de secară, casa cu pridvor, câmpia-lac
(Câmpia fu lac întins sub lună)
- iubita de acum parcurge acelaşi traseu ca şi tânăra de altădată (Acelaşi drum te-aduse;
Subţire, calci nisipul pe care ea sări)
- tânărul din prezent recită poezii, la fel ca şi cel din trecut. Diferă însă alegerea literară:
Francis Jammes – poet simbolist francez care evocă viaţa la ţară - şi Balada lunei – de Horia
Furtună – poet simbolist ce evocă iubirea într-un cadru rural
- se descrie din nou iubita, în special ochii sunt puşi în evidenţă. Iubita din prezent avea
“ochi de ametist” – ametistul fiind o piatră semipreţioasă transparentă, de culoare violetă (violet:
tristeţe, melancolie, indiferenţă).

3. Cum este ilustrată iubirea din prezent?

- povestea de iubire din prezent pare efemeră, nu mai poate să învingă timpul pentru că
îndrăgostiţii par să nu mai creadă în capacitatea iubirii la fel de profund: “m-ai ascultat pe
gânduri”; “Şi ţi-am părut romantic şi poate simbolist”

4. Concluzii: - Gesturile tinerilor din prezent par să-şi fi pierdut din farmec, deşi nepoţii repetă
gesturile bunicilor peste timp: acelaşi loc de întâlnire, acelaşi drum, acelaşi clopot (“departe, un
clopot a sunat”), acelaşi ritual al iubirii, recitarea de versuri.

10
Grupa 5: Secvenţa a V-a

1.Evidenţiaţi motivul repetării versului şi în secvenţa a II-a a poeziei.

- “De nuntă sau de moarte în turnul vechi din sat” – ideea poetică centrală
- atât în a doua secvenţă, cât şi în aceasta din urmă, versul evidenţiază trecerea timpului,
reluând cele două elemente principale (nunta – fericire; moartea - tristeţe, sfârşit).
- curgerea eternă a timpului, ritmuri vitale care nu se modifică şi care dau impresia de
bătrâneţe ce întunecă tinereţea, exuberanţa.

2. Ce semnifică prezenţa elementelor “turnul vechi” şi “sat”?

- ambele sunt elemente care conturează spaţiul rural specific tradiţionalismului şi
subliniază ideea de vechime.

3. Identificaţi elemente care fac posibilă încadrarea poeziei în tradiţionalism.

- la nivelul prozodiei: rima împerecheată, ritm iambic
- viziunea este paseistă: înclinaţia spre trecut, idealizarea trecutului
- preferinţa poetului pentru satul arhaic
- tema: meditaţia nostalgică asupra trecerii ireversibile a timpului, sentimentul elegiac
- lirismul este subiectiv, eul liric – sentimentul de nostalgie

11
12