3.1.1.

Rolul disciplinei Dezvoltare personală în formarea viitorului adult

Prof. Simona Herghiligiu

Disciplina Dezvoltare Personală contribuie la consolidarea încrederii în sine a elevilor,

ajutându-i să devină persoane importante, unice și valoroase, conștiente de potențialul pe care
îl au, și evidențiază modul în care pot valorifica acest potențial astfel încât, elevii– viitorii
adulți, să pornească pe calea potrivită, să își aleagă o carieră care să îi împlinească.
Rolul disciplinei este acela de a forma abilități și de a dezvolta atitudini, cu scopul de
a contura personalitatea elevului, de a-i forma competențele ce creează profilul absolventului
de gimnaziu, de a-i asigura o reușită atât în mediul școlar, cât și în viitoarea carieră pe care și-
o alege. Practic, pregătește tânărul școlar pentru învățarea pe tot parcursul vieții și pentru a
face față provocărilor pe care le va înfrunta într-o societate dornică de schimbare. Totodată,
disciplina îi ajută în gestionarea emoțiilor, în învățarea de a comunica cu cei din jur, în
dezvoltarea unor abilități de care nu era conștient sau pe care nu le evidenția.
Viziunea disciplinei Dezvoltare personală este aceea de a crea un mediu favorabil
învățământului de calitate, stimulând dezvoltarea individuală a fiecărui elev și evidențiind un
demers didactic centrat pe elev.
Misiunea disciplinei este una extrem de importantă întrucât presupune dezvoltarea
competențelor cheie la elevi, a celor generale, prin intermediul celor specifice. Activitățile de
învățare trebuie foarte bine corelate cu competențele specifice pentru atingerea finalității:
conturarea profilului de formare al absolventului. De asemenea, prin specificul disciplinei, se
dorește formarea abilităților neștiute ale elevilor și dezvoltarea unor atitudini și a unor valori
precum: onoare, respect, cinste, responsabilitate, implicare, devotament, toleranță.
            În dezvoltarea personalității elevilor, profesorul are un rol deosebit de important
deoarece, prin metodele și tehnicile potrivite, poate contribui la formarea profilul
absolventului din prisma disciplinei Dezvoltare personală.
            Printre aceste metode se numără:
-        Metoda „jocului de rol” – elevii pot fi puși în diverse situații de viață, abordând, pe
rând, roluri diverse și trăgând concluziile potrivite. Confruntându-se direct cu o situație
anume sau care îl pune pe elev într-o zonă mai puțin plăcută, îl va determina pe acesta să
conștientizeze că modul în care se comportă cu cei din jur.
-        Metoda cubului – îi ajută pe elevi să deprindă anumite abilități precum „a compara”, „a
argumenta”, „a descrie”, „a analiza”, „a aplica”, „a asocia”.
-        Pălăriile gânditoare – îl ajută pe elevi să privească un anumit aspect din șase puncte de
vedere diferite.
-        Dezbaterea – îi implică pe elevi în realizarea unor argumentări pro și contra, în
documentare și în pregătirea elementelor ce țin de o discuție.
-        Conversația euristică – este o metodă tradițională care dezvoltă capacitatea elevilor de
a-i asculta pe ceilalți colegi și de a respecta regulile de ascultare activă (dreptul la replică etc.)
 3.1.2. Dezvoltarea încrederii elevilor în propriile capacități de învățare
Prof. Simona Herghiligiu
 
CLASA A V-A
TITLUL LECȚIEI: „Fac față stresului”
DOMENIUL DE CONȚINUT: „Autocunoașterea și stil de viață sănătos și echilibrat”
MANUALUL UTILIZAT: Consiliere și dezvoltare personală. Manual pentru clasa a V-
a (Ana-Maria Oancea, Doina Popescu, Ed. Corint)
COMPETENȚA GENERALĂ:
1.Adoptarea atitudinilor pozitive faţă de sine şi a unui stil de viaţă sănătos și echilibrat
COMPETENȚE SPECIFICE VIZATE:
1.1.  Identificarea resurselor personale şi a oportunităților de dezvoltare specifice vârstei
1.2. Analiza surselor de stres și a consecințelor acestuia asupra sănătăţii şi stării de bine
Demersul didactic propus în cadrul orei de Dezvoltare Personală contribuie la dezvoltarea
încrederii elevilor în propriile capacități de învățare, punând accentul pe autocunoaștere, pe
înțelegerea noțiunii de „stres” și cum pot ei să depășească momentele stresante din viața lor.
Activitatea se va desfășura într-un climat de colaborare, elevul devenind „actorul” principal în
procesul de predare-învățare-evaluare, iar profesorul este observatorul stării elevilor, prin
activitățile propuse dezvoltând competențele specifice vizate.
Metode alese în demersul didactic: conversația euristică, descoperirea, acrostihul, platforma
Youtube, manualul digital.
 DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:

1. Momentul organizatoric – 3 minute

Elevii se pregătesc pentru începerea orei de Dezvoltare Personală, asigurându-și tabletele

pentru a putea fi folosite în timpul lecției.

2. Comunicare și observare – 35 de minute

Pentru momentul de început al orei, profesorul le propune elevilor un acrostih, pornind de la

termenul „stres”. Dup acest moment, elevii sunt rugați să asocieze cuvântului „stres” un
emoticon, apoi să îi deseneze chipul. – activitate frontală, individuală – 10 minute.
Vor folosi manualul digital pentru un scurt material video:
Consiliere și dezvoltare personală (edu.ro)
După aceste momente, profesorul îi provoacă pe elevi la discuții despre stres, adresându-le
întrebări precum: Ce este stresul?; Care sunt gândurile tale legate de o activitate stresantă?;
Cum reacționezi când ești stresat(ă)?; Ce activități te ajută să previi stresul?; Care sunt
persoanele la care apelezi când ești stresat? – 10 minute
După discuții cu elevii, profesorul le propune un material video pentru a înțelege și mai bine
ce se întâmplă în organismul lor în perioadele stresante:
Play Video
– 15 minute

3. Reflecție - 12 minute

Elevii vor purta discuții finale despre cum se poate reduce starea de stres și pentru obținerea
unei stări a fericirii.
Evaluarea se face pe tot parcursul orei prin aprecieri verbale, puterea de argumentare și
analizând modul în care s-a făcut asocierea noțiunii de stres cu un emoticon și cu un desen.
 În orele de limba și literatura română această activitate poate fi realizată, deoarece dezvoltă
capacitatea elevilor de argumentare, competența de a-și exprima emoțiile, de a-și susține un
punct de vedere bine argumentat și capacitatea de a face asocieri cu experiențe personale.
 3.1.3.     Descrierea unei activități de învățare ca RED
Prof. Simona Herghiligiu
 

 
PROIECT DIDACTIC
”Munca înseamnă ceea ce ești silit să faci; jocul – tot ce faci de bună voie!” – Mark Twain

PROFESOR: HERGHILIGIU SIMONA
CLASA: a V-a
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Ipostazele copilăriei
TITLUL LECŢIEI: Aventurile lui Tom Sawyer, adaptare după Mark Twain
TIPUL LECŢIEI: Lecție de formare de priceperi și deprinderi
DURATA LECŢIEI: 50 de minute

COMPETENȚE SPECIFICE
            1.1. Identificarea temei, a unor informaţii esenţiale şi de detaliu, a intenţiilor de
comunicare explicite şi/sau a comportamentelor care exprimă emoţii din texte narative,
monologate sau dialogate;
            1.2. Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informaţii şi a unor
idei, exprimând opinii, emoţii şi sentimente prin participarea la discuţii pe teme familiare, de
interes sau pornind de la textele ascultate/citite;
            2.1. Identificarea informaţiilor importante din texte literare și nonliterare, continue,
discontinue şi multimodale;
            2.3. Formularea unui răspuns personal şi/sau a unui răspuns creativ pe marginea unor
texte de diferite tipuri, pe teme familiare;
            4.1. Utilizarea achiziţiilor sintactice şi morfologice de bază ale limbii române standard
pentru înţelegerea şi exprimarea corectă a intenţiilor comunicative;
            4.5. Utilizarea competenţei lingvistice în corelaţie cu gândirea logică/analogică, în
procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii

OBIECTIVE OPERAȚIONALE - la sfârșitul orei, elevii vor fi capabili:

            O1: Să identifice elementele specifice benzii desenate;
O2: Să își amintească subiectul benzii desenate studiate;
            O3: Să identifice personajele care iau parte la acțiunea textului;
            O4: Să identifice asemănări și deosebiri între personajul Tom Sawyer și un alt
personaj literar;
            O5: Să își argumenteze punctul de vedere în situații date, valorificând textul-suport;
            O6: Să precizeze un mod de a continua textul.

 STRATEGII DIDACTICE
     METODE ŞI PROCEDEE: descoperirea, conversaţia euristică, lucrul individual,
diagrama Venn, procesul literar, autoevaluarea, problematizarea, tabla, caietele elevilor, fișe
de lucru, benzi desenate realizate de elevi.
     FORME DE ORGANIZARE: Activitate frontală și activitate individuală
     RESURSE MATERIALE: tabla interactivă, manualul digital, fișe de lucru;
ü  Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu, Ed. Dacia, Cluj-
Napoca, 2002;
ü  Gramnea-Dumitrache, Mimi; Onofrei, Margareta, Manual de limba română, clasa a V-a, 
Editura Booklet
ü  Ilie, Emanuela, - Didactica limbii și literaturii române, Editura Polirom, Iași, 2014;
ü  Pamfil, Alina - Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise,
Editura Paralela 45, 2006;
    
  FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: -  Activitate frontală;
                                                                                                 - Activitate individuală.
   RESURSE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI: -  capacităţi normale de învăţare;
                                                                                -  cunoştinţele dobândite;
                                                                                     - timpul acordat activităţii: 50 de minute

SCENARIUL DIDACTIC

1. MOMENT ORGANIZATORIC – 1 minut

            Se stabileşte ordinea în clasă, se notează absenţii, elevii îşi pregătesc materialele
necesare desfăşurării orei, se asigură un climat adecvat orei de limba şi literatura română.  
2. EVOCARE – 10 minute
            Profesorul le reamintește elevilor că au avut de pregătit o bandă desenată, continuând
o poveste dată și inserând elemente specifice acestui tip de text multimodal (replicile care
însoțesc desenele). Elevii vor prezenta, în fața colegilor, rezultatul muncii lor, iar aceștia vor
argumenta dacă elevii care expun au respectat structura unei benzi desenate.
            După prezentarea benzilor desenate, profesorul le dă un material video pentru a-și
aminti trăsăturile benzii desenate.
Play Video
            După prezentarea benzilor desenate realizate de elevi, profesorul scrie pe tablă un
proverb („Minciuna are picioare scurte.”) și îi întreabă pe elevi dacă acesta le amintește de o
lectură studiată recent.
            Profesorul scrie pe tablă titlul lecției: Aventurile lui Tom Sawyer, adaptare după Mark
Twain și le prezintă elevilor obiectivele ce urmează a fi atinse în această lecție, precizându-le
că este o lecție de reflecție asupra textului.
            Elevii își notează pe caiete titlul lecției.
 3. REALIZAREA SENSULUI – 30 de minute
            Prin metoda conversației euristice, se realizează actualizarea cunoștințelor dobândite
anterior. Printr-un material video, profesorul le reamintește elevilor cine este Tom Sawyer și
le prezintă aventurile acestuia.
Play Video
            După actualizarea și fixarea cunoștințelor, profesorul le prezintă elevilor diagrama
Venn, propunându-le să găsească asemănări și deosebiri între personajul principal al benzii
desenate, Tom Sawyer, și Nică, protagonistul din opera literară „Amintiri din copilărie” de
Ion Creangă. (Anexa 1)
            După acest moment, profesorul le amintește elevilor că personajul Tom a profitat de
naivitatea prietenilor săi și scrie pe tablă următoarea întrebare: „A procedat corect Tom în
situația dată?” Elevii vor participa la „procesul literar” al lui Tom, fiind împărțiți pe rânduri,
fiecare având sarcini de lucru diferite: 
Rândul 1: ACUZATORII – prezentarea faptelor lui Tom;
Rândul 2: APĂRĂTORII – argumente care să-l susțină pe Tom;
Rândul 4: NEHOTĂRÂȚII – în funcție de prezentarea cazurilor primelor două rânduri, se
plasează de partea acuzatorilor sau a apărătorilor.
Rândul 3: JUDECĂTORII – soluționarea cazului (vinovat sau nevinovat) pe baza
argumentelor aduse de celelalte grupe.
            Elevii își construiesc argumentările, urmând a fi antrenaţi într-o discuţie în care îşi
prezintă răspunsurile şi, dirijaţi de profesor, ajung la răspunsurile finale.
 
5.  REFLECȚIA – 9 min.
            Prin metoda conversației, profesorul asigură fixarea cunoștințelor, discutând cu elevii
subiectul lecției.
            Ca metodă de evaluare, se folosește chestionarul, autoevaluarea.
La sfârșitul orei, profesorul face aprecieri asupra lecției și notează elevii care au răspuns şi se
dă tema pentru acasă: Cum credeți că va continua textul? Va afla mătușa că a fost păcălită de
Tom?

ANEXA 1
ASEMĂNĂRI / DEOSEBIRI – 5 minute
TOM SAWYER / NICĂ
 Activitate 3.1.4. Plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități
Prof. Simona Herghiligiu
            
Cercetările din întreaga lume au arătat că tânăra generație prezintă un nivel îngrijorător
de scăzut al gândirii critice și un nivel crescut al atitudinilor extremiste. Cauzele ar putea fi
multiple, însă printre cele care se evidențiază ar fi socio-culturale, genetice, emoționale și
economice – mediul în care cresc acești copii duc la o dezvoltare necorespunzătoare a
sistemului nervos, reducând calitatea stimulării și acumularea de cunoștințe.
            Unui copil cu Cerințe Educative Speciale îi trebuie, pe lângă nevoile generale, și altele
cu caracter particular, care nu sunt comune, obișnuite sau la întâmplare alese.
            Un elev cu dificultăți de învățare și cu deficiențe socioculturale presupune că
acesta are întârzieri în achiziția unor cunoștințe la disciplinele școlare. Acesta provine din
medii defavorizate, are performanțe școlare slabe, prezintă deficiențe intelectuale și
lingvistice, tulburări afective, având nevoie de compensare prin intermediul metodelor
psihopedagogice.

PLAN DE ACȚIUNI PENTRU ELEVII CU DEFICIENȚE DE ÎNVĂȚARE ȘI CU

DEFICIENȚE SOCIOCULTURALE

1.     ELEVI
IDEI DE ACTIVITĂȚI:
- crearea unui climat afectiv-pozitiv;
- promovarea unei atmosfere de înțelegere din partea colegilor;
- stimularea încrederii în sine şi a motivaţiei pentru învăţare;
- încurajarea sprijinului şi cooperării din partea colegilor, formarea unei atitudini pozitive a
colegilor;
- încurajarea independenţei, creşterea autonomiei personale;
- amplasarea lângă un elev bun, tolerant, înțelegător;
- sprijin, încurajare şi apreciere pozitivă în finalizarea sarcinilor şcolare, fără a crea
dependenţă;
- centrarea învăţării pe activitatea practică;
- sarcini împărţite în etape mai mici, realizabile;
- realizarea de activități extrașcolare în care să fie implicați elevii cu CES, dar și părinții
acestora;
- vizionarea unor povestiri cu o anumită învățătură și care descriu o problemă, conturând apoi
și o soluție;

STRATEGII DE ÎNVĂȚARE:
- adaptarea metodelor şi mijloacelor de învăţare (se va pune accentul pe învățarea prin joc,
urmând pași mici pentru atingerea obiectivului);
- învățarea prin cooperare (profesor-elev; elev-elev);
- învățare multisenzorială;
- tratarea diferențiată, dar nu excluderea din colectiv;
- o atitudine pedagogică pozitivă a cadrelor didactice, demonstrând înțelegere și toleranță;
- un management al clasei care să faciliteze forme mai flexibile de instruire și de organizare a
colectivului, cu accent pe activități în comun, pe grupe bazate pe interacțiune și comunicare
între elevi;
RESURSE:
- planuri de învățământ și programe școlare individualizate, adaptate la particularitățile
fiecărui copil cu dizabilitate/cerințe speciale;
- intervenție specifică de recuperare în echipă interdisciplinară; 
-fișe de lucru;
- mijloace IT;
- materiale ușor de lucrat cu ele, variate, atractive, sugestive.
EVALUARE:
- aprecieri verbale, observarea sistematică, încurajări pentru fiecare sarcină de lucru finalizată;
- folosirea frecventă a sistemului de recompense, laude, încurajări, întărirea pozitivă, astfel
încât să fie încurajat şi evidenţiat cel mai mic progres;

2.     PĂRINȚI
Părinții vor fi implicați în toate activitățile școlare și extrașcolare pe care profesorii, în special
profesorul-diriginte, le va desfășura alături de elevi. Participarea părinţilor la activităţile
școlare și extrașcolare constituie o bună ocazie de cunoaştere a părinţilor, dar şi un bun prilej
prin care aceştia sunt familiarizaţi cu orarul clasei, cu conţinutul şi metodele didactice, cu
materialele didactice şi  cu modul de comunicare şi abordare a situaţiilor problematice, cu
semnificaţia respectului faţă de copil.
IDEI DE ACTIVITĂȚI:
- stabilirea unui plan și a unui acord de parteneriat pentru derularea lunară a unor activități
comune școală-părinți în vederea integrării copiilor cu CES și pentru dezvoltarea unor
competențe, abilități și aptitudini mai puțin cunoscute până atunci.
- consultări permanente cu părinții elevului în vederea stabilirii unui plan comun de acțiune și
a cunoașterii mai bine a acestuia;
- activități comune cu invitați de specialitate - psihologi, profesori de sprijin, consilieri școlari 
- activități comune părinți-elevi-învățător, ateliere de lucru;
- lectorate despre integrarea copiilor cu CES, toleranță, înțelegere.
STRATEGII DE ÎNVĂȚARE:
- lectorate cu părinții
- dezbateri cu părinții
- mese rotunde
- expoziții cu munca elevilor
RESURSE:
- prezentări PPT
- pliante, reviste
- umane: psihologi, consilieri școlari, profesori de sprijin
EVALUARE:
- observarea sistematică
- chestionare
- produsele activităților evidențiate prin expoziții

3.     CADRE DIDACTICE
IDEI DE ACTIVITĂȚI:
- curriculum planificat diferenţiat;
- stilul de predare trebuie să fie cât mai apropiat de stilul de învăţare;
- asigurarea unei atmosfere mai primitoare şi de acceptare;
- un management al clasei care să faciliteze forme mai flexibile de instruire și de organizare a
colectivului, cu accent pe activități în comun, pe grupe bazate pe interacțiune și comunicare
între elevi.
STRATEGII DE ÎNVĂȚARE:
-lucru în echipă;
-dezbateri;
-interasistențe;
-intervenție specifică de recuperare în echipă interdisciplinară.
RESURSE:
- planuri de învățământ și programe școlare individualizate, adaptate la particularitățile
fiecărui copil cu dizabilitate/cerințe speciale;
- consultarea unor lucrări de specialitate;
- pliante informative;
- consultarea cu psihopedagogul/ psihologul școlar (acolo unde este cazul).
EVALUARE:
- portofolii, chestionare;