f,--'

Ee110 --JE-01
..... ...... .
)I EM . E-F3--E+2-J *
.....-
M r.,./f.
" --,
h
K

i4:e :Y )
...
it
v
IA
C

R /CA
....$ ...

s...4
BAS--. it .Dt t
C.

d
ORTHODOXA ROMANA
Re-vista Periodici Eclemastle4. 1
v
A

RA SANTULUI SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE . .

IA ROMANE. - %I'.

. ANUL AL XXII-lea, No. 4. ....%

4Z. ...i..

IT.31_,I_ ....,

IA : 4iiiiikailaE.4tMIALEkrilligi4 Si
ttti :

.. ffeil TABELA MATERIILOR 4,

-1 64 ,43:
1:'.t pag. p K.

-1 1 Casa BisericeT 361 M' '

-4 Iv 2 Mina Viata si doctrina sa 370 64' .
.',t4 3 Conciliul de la Florenta 391 1.. El
41T, 4 Causele urel crestinilor ortodoxl asupra Ar- .,'
...=
.'
c-- menilor si a credinteior religiose ale acestora. 398 N,,.
7iiN.
-44 o Profetiile tipice si alegorice si figurile for din PA:
El itit V. Testament 407
I
: 65
" 67 Andrei Saguna
Massillon . . . . . ,
.

425
535
`,1'
1...., ,
ob.
.1.
. ts. . . 11-)b-
-ii7
'ilf...1V 8 Istoria Bisericesca a luT Teodoret . . . C?i.'
01 444 NI
i tic+
9 Dare de soma IX,. 457
:It, 10 Note relat. la caracter. vietel Pr. C. Catichitis 463 04:-
";e* 11 Rap. P. C. Prot. al chisel de sus din Capital e
.1

.
r;)
t,
Fa
atre Sf. Mitropolie
12 Donatiunl . ...... . . .
. . .
464 a,;.
.

473 0
. . .
41!

1 P
a WWWW,FlialF1 -,-c,T: c', IVzicfT,WWW"
.
IN
LIQIUrE ....
3
t .
4,

,' ,
4
71PO-LI 1 e6E,Ii4
A
.Oefemi,v, ISERICEVI
1c s .1.
o,
Slifk
944, 4,, 18 9 8,.. -4-
ite.,,,,t)
Ohl~ vI;c1 R. P *a ip 'Ar A

'4.4, ,
.0
,,,,....10.
E_BE
gLI-0. . , ,civ 01.__E -0.
www.dacoromanica.ro
4
ANUL XXII BISERICA. ORTODOXA ROMANA No. 4.

CASA BISERICEI.
tI ,

Locurile scolare a i foss tot-d'auna preocuparea de ca-

petenie asupra chreea au fast indreptate privirile acelora
ce a1 cubit scOla, snail interesat de aventul el si au volt
a face ceva pentru ea. Toti au recunoscut ca aventul si
prosperitatea invetamintului sta in cea mai strinsa lega-
tura cu localul In care este instalata scOla. i este neta-
Wait ca desvoltarea $i aventul ce l'a luat in ultimil anl
invelamintul nostru se datoreste in mare parte marefelor
palate, pentru care s'ati cheltuit miliOne, spre a se instals
in ele scOlele nOstre. Acestea au contribuit molt, cad ate
inspirat deopotriva, pe dascall Si pe elevi, le-a dat impuls
lei I-a indemnat, Si pe unit si pe aril cu mai multi bung,-
vointg la rnunca. Cand s'at. vedut in scOla ca inteun a-
deverat templu al stiintei, de undd mai inainte erall In ca-
sele cele mai de rind, umede, fritunecOse, reii intrelinute
si nu arare-ori in ruin!, s'ad inspirat dire adeveraiui ideal
urmarit de stiinta i cultura.
Este adeVerat ea pentru a se putea ajunge la dotarea

www.dacoromanica.ro
 362 CASA BISERICBI

acestor ocoll cu localurl reclamate de adeveratele nevol ale

scOlei of de cerintele pedagogice ale timpulul, Statul a fa-
cut marl sacrificil. El sl-a impus sarcini, s'ar putea dice
aprOpe mal pre sus '. de puterile. sale. Si data aceste sacri-
ficil, cari nu privesc de cat pe dotarea unel 04 din to-
talul ocOlelor nifistre, sunt ao, de marl, cat de marl vor fi
ele of cat de grea va fi sarcina inipEsa statulul pentru a
dota tote ocifilele, de la wick pana la mare cu ast-fel de
locale? Cat se cere i cat ne lipseote Inca pentru ca sa pu-
tern Inzestra fie-care ocola, de la cea de catun, pan& la
universitate of institutele el, cu localurl propril, aoa precum
le pretinde timpul i nevoile oci5lel?
. Pentru ca opera Inceputa sä fie dusa la bun sfiroit si
pentru a se veni in ajutorul statulul, dar mai ales In aju-
torul comunelor, care dupe* 1ege ail In sarcina for localu-
rile de ocOla pentru Invetamintul primar urban of rural, lu-
bitorii de cultura a neamulul nostru romanesc, cugetand, pe
de o parte la nevoile cresc6nde ale 3010, Tar pe de alta
la mijlOjele pentru a face fata acestor nevol of a le satis-
face In viitor, aoa in cat ocola si Inv6tamintul sa nu sufere
in desvoltarea lor, s'ad gandit a ii asigura mersul prin in-
fiintarea Case! scolelorl institufiune neprefuitii si cea
n2a1 bine-facetore pentru gala. Casa qcOlelor find
persOna morals, cu un fond banesuul de Stat of menit
a creote prin ofrande benevole ale acelora ce voesc a con-
tribui cu obolul for la luminkrea neamulul nostru, prin cul-
tura of otiinta, s'a constatat ca este de mare folos pentru
oci5la. Ea satisface multe din nevoile el, promite a fi In
viitor sprijinul oi ajutorul real al statulul of al comunelor,
pentru a le inlesni mijlOcele ca sa Inzestreze ocola romans
cu localurl of tot ce-I trebue spre a fi adeverata"oceda, fo-
car de cultura i educaliune.
Resultatele salutare pentru qcOla romans pe care- le-a
dat i le da acesta frum6o6. ,yistitutiune, casa qcolelor,

www.dacoromanica.ro
 CASA BISERICE( 363

m'a %cut sa cuget §i sa reflectez serios la o case a Bi-

Bence'. Biserica nOstrA, intretinuta la inceput prin ofran-
dele benevole din partea credincio0lor, ca fruct al pieta-
tit for religiose, ajunsese a avea bunuri ei aver! insemnate.
Pretutindeni cre0inil pio0, dup6 exemplul domnilor, al bo-
_ erilor cu dare de mans §i al tuturor celor ce dispuneail,
se intreceau a ridica Biserici marete intru marirea lul
Dumnedeii
, §i lertarea pacatelor for 0 le inzestrad cu mo-
0l, proprietati §i avere, pentru a se intretine d'a pururea
impreuna cu slujilorii tor, call sa se rOge pentru lertarea
p6catelor celor ce le-ati fondat §i a tuturor bine-credincio-
01or cre0ini. Ast-fel vedem pamentnl scumpel nOstre pa-
trii presarat cu biserici §i monastirl, uncle mat marete §i
mai frumOse de cat allele, t6te atestand credinta cea tare
in Dumnedeil §i marea pietate a Romanilor, mai mult de
cat a tuturor popOrelor cre0ine. Acesta credinta §i pietate
11 deosebe0e chlar §i in sinul popOrelor cre0ine ortodoxe,
Rush, Greet, Sarbi, Bulgarl etc., cad nici unul din aceste
neamurl, nu a avut §i nu are atat de multe §i marete mo-
numente religiOse in trecutul for istoric, cafe at Romani!.
Rana la secularizare manastirile §i multe biserid 10 a-
veaii averile tor; dar clerul slujitor al bisericilor. se intre-
tinea din darurile §i invoelile benevole cu credincio01 eno-
ria0: at fie-carei biserici. Cu secularizarea statul a luat asu-
pri'§i intretinerea manastirilor cu tot personalul liturghisitor
§i ob0ea ce o avea fie-care din ele, precum §i pe acele
biserici cari aveat. averile for proprii. Resful a r6mas ca
§l mai 'nainte a se intretine, atat bisericile cat §i slujito-
-rii for din ofrandele §i ajutorele benevole ale credincio0-
lor. Pe alocurea, pentru intretinerea unor biserici mai con-
tribulau si primariile. lntr'o stare mult mai rea era intre-
tinerea bisericilor rurale cu personalul tor. Aci ajunsese un
adeverat iarg nesfirvit de rnvoell intre preot 0 credincio§I.
Acestl stare de lucruri mergea, crescend, din ce in ce

www.dacoromanica.ro
364 CASA BISERICIII

mai reu. Bisericile se ruinatl, Tar slujitorii for in cea mai

desavir§ita mizerie, Top vedead §i recunqteati ca trebue
a se pune capat unel earl start de lucrurT, §i atat guver-
nele dupe time cat qi sfintul Sinod §i P. P. S. S. Chiriarchi.
eparchiop, cu totii trail Ingrijip, despre mersul i sOrta vii-
tOre a sf. nOstre biserici.
In decursul timpulul de la 1878 §i pa,na la 1893, s'au
facut o mulpme de incerclri pentru a se asigura un rost
§i o stare mai buns sfintei nOstre biserici §i slujitorilor el;
Insa tOte acele incercari nu s'at putut realiza.
In anul 1893, s'a votat de cprpurile legiuit6re si s'a sanc-
tionat de M. Sa Regele o lege a clerului, care tindea sa
asigure s6rta materials a cleralul mirean. De la acesta epoca
preotil bisericilor urbane §i rurale clasati in parohi §i su-
pranumerarl, sunt salariati dupe gradul de cultura, incepend
acest salar de la 30 lei lunar, lefa supra-numerarului ru-
ral §i pana. la 200, lefa preotulul paroh de oral, licentiat
sail doctor in teologie.
Pentru intretinerea material& a bisericilor, legea a pre-
veclut 10 lei lunar pentru fie-care biserica. rural& qi 20 pen-
tru cele urbane, lasand acesta intretinere in sarcina comu-
munelor. Jar pentru repararea, reconstruirea §i Intretinerea
proprie a bisericilor, legea. nu prevede nimic.
Pentru Ingrijirea i administrarea avutulul bisericilor, s'a
instituit. In fie-care parohie o epitropie, cu preotul paroh
In frunte. Dar aceste epitropil, in majoritatea tor. in loc
d'a ingriji ca sa inmultesca avutul material al parohiei prin
indemnurl §i apeluri la sentimentele de pietate §i religio-
sitate ale cre§tinilor, ele chiar i acolo. unde bisericile ate
avut saii ail o sums cat de mica, depusa la casa de con-
semnatiuni, sub diferite pretexte, au Intrebuintat qi intre-
buinteza tOte mijlOcele spre a scOte si< cheltui. Cam tot a-
cesta este i sOrta bisericilor cu aver propril de intretinere
a for §i a personalului deservent.

www.dacoromanica.ro
 CASA BISERICEI 365

Ast-fel mergend lucrurile nu suntem departe a vedea In

.curend bisericile deposedate de tot ce ad i reduse target
sat la caritatea publics, sad cu totul In sarcina statulul §i
-a comunelor Siatunci de sigur ratacired din urma va fii
mai rea de cat cea d'intal.
Afars de acesta, char minima intretinere a bisericilor
Si micile salaril 'ale slujitorilor et, fixate de lege, par a fi
o sarcina impovaratOre pentru stat i in deosebi pentru co-
mune. Cele mai multe refusa a le prevedea In budgetele lor
i simt o bucurie and un preot incetezi din viata, fie ca
grin acesta o biserica i o intrega parohie remane fara preot
lar crestinil unel enorii, a unul catun sad chlar a unel co-
mune Intregi, reman fara mangaerea sufletesca si pastorul
sufletesc.
Alipirea mai multor biserici la o parohie a facut ca char
-de la insasi punerea in aplicare a legei clerulul sa se a-
duel plangeri contra acestel alcatuiri si sa se cera a se
Taitn *a alte multe noul parohil, pentru ca credinclosil sa
albs, preop la bisericile unde '§i indeplineat din pruncie
datoriile lor) religiOse §i crestinestr. Dar diametral opus cu
-satisfacerea acestui sentiment nobil de pietate si religiosi-
tate, comdnele trite intr'un cor, mal ales cele urbane strig
si protestezaca ad deja prea multe parohil, prea mull preoti
.si ca n'atz Cu ce le pia' Legea aa drept licentiatilor
a se hirotonisi, timp de cincl ant de la promulgarea el, si
peste regula stability la hirotonie, adica d'a nu se astepta
patru vacante. Cand insa primariile primiat instiintare des-
pre hirotonia vre unul licentiat si deci obligatiunea de a II
servi 200 lel lunar, protestul era neintarchat si nu arare
orl multe din ele insistad pans in sfIrsit in refusul de a
'1 plati.
Cine nu intelege cat de deunatOie este si bisericel si so-
cietatel nOstre romane prelungirea 'unel ast-fel de Situatiuni,
Land feu fotil suntem tonvinsi ca luminarea i cultura cle-

www.dacoromanica.ro
366 CASA BISERICA

ruluY, data ast5.-dl este atat de necesarl In sinul societatel

nOstre, In viitorul cel mat apropiat va; fi chiar salutar4
cad moravurile langeclesc i necredinta %sopa de cea mai
uriciOsa destrebalare, create din cli in cll. §i nu este vorba,
numai de licentiatl. Chiar hirotonia unul paroh rural, ab-
solvent al Seminariulut pare a provoca nemultumiri; cad
aduce un adaos simtitor In budgetul parohiel. De la o va-
canta budgetary sail de la, 35 lel ce se servesc lunar unul
supranumerar, pAna la 80 lel, plata unul paroh cu diploma,
este o diferenta simtitOre.
Ast-fel, Imputinarea numerulul preutilor, de §i pare a,
complace celor ce lubesc iconomiile budgetare, ea Jove§te
Insa d'a dreptul in dorinta §i simtul de pietate §i religio-
sitate al credincio§ilor; §i sub masca lubirel de iconomiit
nu arare orl se ascunde chiar §i dispretul unora care bi-
sericA; tar la adApostul acestul dispret rode§te qi se intinde-
necredinta. i slabirea bunelor moravuri; cad altmintrelea
este inexplicabilA resistenta ei opositiunea ce se face tine-
rilor cultl, absolventl at seminariilor §i licentiap, cart voese
a intra In cler. Jn tot casul un lucru este cert. Credincio§il
Impin§1 de simtul for de religiositate qi pietate doresc ca
la fie-care bisericA sA's1 alba preotul tor,, §i biserict s5. fie
cat de multe; tar pentru intretinerea acestor biserict i a
personalulul tor, el ,nu vor sa tiny nici o sema §i nu vor
sa tie nimic.
Cine trebue s5. pOrte grija de Mote acestea? SA Impace-
adica dorinta piOsa §i *sacra a crestinilor, cu nevoile de care
are biserica, unde el vor sa se Inchine lul Dumnecleti si
WO &lase& mAnglarea sufletesca ? A se lasa acesta sar-
cina, ca mai 'nainte In vola si bunul plat al credincToOlor,
cum este Inca in uncle biserict ortodoxe i protestante-, este
imposibil. Acesta ne ar IntOrce la starea de lucrurt din
trecut §i ar duce la decadenta bisericel.
Legea clerului, precum am veclut, a impus parte din sar-

www.dacoromanica.ro
 CASA. BISERICEY 367

..cibile pentru ingrijirea bisericilor §i a personalulul deser-

-vent, primariilor, parte statulul, dar aceste sarcinl devin
din chi in 07ii mat grele §i are sA ajunga timpul and, atat
tprimAriile cat §i Statul, data nu se vor afla in neputinta
de a le satisface, cu grew vor putea sine biserica i pe
-servitoril el la inaltimea, pe care o reclama. timpul §i ce-
Tintele sociale, cad nevoile bisericei vor fi marl.
Nu este dar bine, ca din vreme cel In drept si se gan-
.dOsca la viitorui bisericei spre a'l asigura un rost bine
determinat, care sa o indrumeze pe o cale de adeverata
,prop4ire in viitor
Nu trebue sA se cugete serios a asigura Bisericel un
sprijinitor, care sA fie in acelal timp §i un ajutator at
-statulul i al comunelor, urmand ca §I acestea O. alba cea
mal de aprOpe ingrijire pentru bunul mers al bisericei ?
c6la 'l a gasit un ast-fel de sprijinitor ,si ajutator
in frum6sa institutiune, casa falelor. Nu ar fi bine Ore
ca. §i Biserica s621 afle in o case a bisericei?
Pietatea credincloOlor i a clerulut ar face ca in cel mal
-stud timp Casa Bisericei sa fie, nu numal reazAmul i spri-
jinul bisericei pentru tOte nevoile de care suferA, dar i
-tesaurul nesecat din care sa se WA satisface tOte aceste
nevol.
ca.tt din cre0inil piol pentru mangaIerea sufletesca nu ar
{la cu incredere i cu cea mal Mara multumire, Case' Bi-
sericel, adica pentru Biserica, tOte agonisirile ostenelilor for
'din aceste, viata vremelnid? Ideea, ca Biserica este singura
mijlocitOre pentru lertarea pecatelor, singura care face prin
rugaclunele el pre Dumnecleil a se indura §i a lerta pe cel
ce au gre0t §1 au pecatuit in acestA, "fume, face chiar §i pe
,cea impetriti la anima §i chiar pe cel necredincio0, sa'0 afle
ma,ngAlerea sufletesca in Biserica i sa afierosesca el WA
munca §i tOth ostenela lor. Exemplu ne pOte servi trecutul
istorid al sfintel n6stre BisericI, care ajunsese a -fi mo0e-

www.dacoromanica.ro
368 CASA BISERICE1

mitorul sigur i universal al tuturor celor ce volat a se

imp ,ca cu Dumneclet macar In ultimele momente ale vietel,
tor; fie ca pe langa acestia, toil cel ce lubeati podOba caset
Domnulul, se ingrijiati pentru buna el intretinere ci Imfru-
musetare, asigurandu-I mijlOcele de intretinere prin conoa-
crarea averilor tor, Daca asta-dl ab. lipsit sail mat bi,ne
clis s'aii rant aceste esemple de pietate religiOsa) causa
este pe de o parte, ca a lipsit ci. Indemnul din partea Bi-
sericel, nu ca el este torte slab tar al doilea ca nu exists.
o casa, In care top Isa vada sprijinul real ci protectoyul
etern al Bisericel, o Casa a Bisericel.
Dar in afara de pietatea §i buna vointsa a crectinilor d'a
veni in ajutorul Bisericel, ate din averile clericilori avert
considerabile, cart puteau sa servesca ci A. ajute fOrte mult
Biserica ci acezamintele ei. nu s'aii risipit in zadar ci jara.
nici un rost ? deci aceste avert. au fost facute in Biserica.
ci. din Biserica. Casa Domnulul, a lost privata de ele, ci
acesta, avem convingerea,, numal din causa ca nu exists.
o Casa, a Bisericel, la care sa fiepironite Mite privirile,
inima ci sufletul ci al credinciocilor ci al Servitorilor al-
tarulul.
Data o ast-fel, de casa ar fi existat, de sigur toll acWi
clericl ar fi afierosit, el cu cea mat mare bucurie ci mut-
tumire sufietesca, tote ficonomiile yield for acute In Bise-
rick cad ctiall el ca numal, ast-fel se va eterniza numele tor.
Cat de inlesnita nu ar fi lost Biserica In multele ci de
multe felurl nevol ale sale prin. acele afierosirl, ci ce pu-
ternic sprijinitor al et nu. ar fi fost Casa Bisericel in Urn-
purile cele grele, prin care a trecut ci trece Biserica? Casa
Bisericel- ar fi dispus de sume enorme, ci totul ar fi pervit
Bisericel, ucurandu-se ast-fel Orte mult sarcina Statul4 ci
a Comunelor.
Este timpul ci de Interes vital pentru Biserica ca cu un
teas mat 'nainte sa se infiinteze Casa Bisericel, care ar

www.dacoromanica.ro
 CASA BISERICET 369

fi singurul sprijin si aftzta tor al el la tote nevoile. In

ea se va concentra pietatea creOinilor qi privirile clericilor,
i in scurt timp, ma! ales cu concursul Statulul §i al Pri-
inariilor, va ajunge a fi institutianea cea mat salutara ca
}grin ea sä se ajute Biserica In mod real, spre a fi i ea
ace! factor puternic moral, care sa.contribue la propA§irea
i prosperitatea nOstrl, aka dup6 cum pretindem s, fie Bi-
serica §i dupe cum o reclania aceste timpurl de necredinta
i langeclire a moravurilor.
In unul din numerile viitOre tom arata cum trebue a
fi i a se organiza Casa Bisericel spre a fi cu adeverat de
folos Bisericel.

D.

www.dacoromanica.ro
 ULFILA
VIATA SI DOCTRINA SA.
(Urmare, V&A Biserica Ortodoxi Romani No. 3).

1) Nichita Senatorul Roman, ce a suferit In a doua per-

secutie. Tata. ce ne spune despre el Martirologiul latin. S.
Nicetae Episcopi, qui feral et barbaras gentes Evangelii prae-
dicatione mites redidit ac mansuetas. Apol adauga: Fuit.
Dacorum Episcopus: Eum diversum arbitratur Baronius, a
s. Niceta martyre, anno salutis 360, inter Gothes Danubii
accolas (Dacos videlicet) martyrium passo 1). Tar In alt. loc
spune tot acest Martirologiu: «Eodem die s. Nicetae Gothi,
qui ab Athanarico ob Catholicam fidem iussus est in igne.
comburi 2).
In Martirologiul grecesc ni s'a1 pAstrat urmatOrele date
asupra martirulul St. Nichita: Acesta s'a arAtat din nea-
mul cel mal stralucit al Gotilor, ce se MIA dincolo de flu-
viul Dullard, pe timpal lut Constantin cel mare 330. A.
1) Pag. 228. idem pag. 7 opul citat.
2) Pag. 368 opul citat.

www.dacoromanica.ro
 ULFILA VIATA V DOCTRINA SA 371

Invetat legea crWinesca din copilarie de la Macarie, Ar-

iliereul locului acelula, §i fiind-ca el a fost nobil i educat
Teligios pentru aceea a Invetat §i pe altil de neamul sell
ca sa creada '§i aceia *i sa tralasca religios §i virtuos, dupe
cum vietuia i el religios §i virtuos, facendu-se predicator
-vi invetator al adeverului la top. Dar ffind-ca necredincio-
-sul Athanarih, Guvernatorul §i cel Intel a Orli' neamului
Gotic (cad era divizat acesta in cloud parti), fiind-ca acesta
a fost invins prea ruOnos de Fritigern guvernatorut celel-
1 -alte parti a Gotilor, cu ajutorul §i alianta dumneclee§til
crud, §1 a armatelor Romanilor; de aceea, dupe ce cu tim-
put s'a reabilitat §i s'a imputernicit s'a aruncat necredin-
-ciosul cu mare furie asupre pio§ilor cretins, §i i -at schin-
giuit cu pedepse varvare qi nesuferite. Nu numal el insu§i
-a facut acesta, dar a poruncit i celor de sub el ca O.
imiteze mania §i ferocitatea lui asupra cre§tinilor. Decl find-
-cg. martirul Nichita a lui Christos, tumult% tot mereil in-
wetatura Evangeliel §i predica credinta lui Christos tot mal
Inuit, de aceea este prins fail de veste de Gotil de acolo,
'uncle predica §1 este cu violenta rdpit de et Apol este si-
lit sa abjure numele lui Christos, §i pentru ca nu s'a su-
-pus, de aceea '1 s'au sfarimat tote membrele corpului sell
0prit prin acesta pedepsa, el mai mult predica pe Chris-
tos, de aceea a lost aruncat asupra until foc, §i age ade-
Teratul luptator pentru Christos Nichita q'a luat cununa
neve§tejita a martirului1).
2). Martirul Mercurie. Martifologiul latin ne spune nu-
mai local martirizarel lui: «Cesariae in Capadocia passio
-s. Merctirii militis, qui custodientis se angeli patrocinio et
barbaros vintit et Decii saevitiam superavit, multis que ac-
ins tormentorum trophaeis, martirio coronatus, migravit ad
celuni 2). Baronie pane data suferintel lui la 254, far cel
1) Nth. ATiopeiTn; V. I. pag. 100 of 101.
1) Pag. 332_ Opera aka* idem pag. 290).

www.dacoromanica.ro
372 IILFILA

grecesc la 255. Pgrintele seti. 'Gordian era un scit roma-

nizat, fiul sell Mercuric in puterea drepturilor parintelui sell
a intrat In una din legiunile Romane, ce erau in Dacia
Tralana cu numele MartensilorAl 2F-tic:ion, §i a ajuns Co-
mandant'Apxecrplamo:;. Cu tote aceste onorurt Mercuric-
find din casa parintescl cretin 41 profesa credinta In as-
cuns. Cancl Decie a decretat o persecutie asupra, cre§tini-
lor, dovedindu-se ce. comandantul Mercurie este creOn si
el intrebat find n'a tIgAduit, atunci Imperatul a ordonat a-I
supune ma rtirizaret Legat de patru stalpi este scrijelat cu_
cutite pe corp, apol Intins peste un foe l'a stins cu stn -
gele scurs din ranile lul. Dupa acea transportat In Cesaria.
Capadociel i se tale capul pentru ca era cetacean roman 1).
3). S. Sava StratilatulETpaTaarissupranumit Gotul,.
martirizat In Dacia Tratana de cltre Athanarih, la 370. Viata.
acestul renumit martir, am descris'o alta-dati in scrierea
mea IMitropolia Moloovel*, et. El a suferit martiriul In a
doua persecutia a lui Athanarih, a fost prins §i dus inain-
tea Guvernatorulul ca unul ce ti'a voit a renunta la crq-
tinism, dar veclendu-1 simplu, grac, l'a eliberat In acea ork
creclendu-1 ca nu pdte fi ofensiv. Cand Ina, a voit sa se
duca la preotul Sansala O. serbeze Paste le, cad el urma
cu predica cre§tinismului, Athanarih l'a prins in acel sat
l'a supus la schingluiri, pe care le-a suferit cu barbatie,
a fost In urma Inecat In rlul Museti, (Buzeii) Moucretioy, le-
g'andu-i manile si pictOrele si de gat un lemn grett 2). Mai
sunt 0 alti, martin cunoseuti din Dacia Tratana, dar cre-
lend ce, eel enumerati ne procurg un argument' suficient
in cestiune, nu-i mai inOrAm alcea, apol dupe documen-
tele istoricilor numerul sf, martiri din Dacia in timpul a-
cestor doue persecutil decretate de Athanarih, II preaupun
imens, pe care numal Dumneclett singur II §tie,
1) Vedl Ist. Mitrop. Moldovel Introducerea. pag. XV.
2) V&A Mitrop. Mold. Introducerea pag: %Vit..,

www.dacoromanica.ro
 VIATA V DOCTRINA SA 373

4). Sfintul Theotim din Tomi. Acta Sanctorum, vol. 11

pag. 753, lath ce ne spune §i despre Tomi §i despre a-
cest sf1nt:
«Tomi urbs antiqua est Mysiae inferioris, in ea Ponti Euxini
ora, quae Scytia Pontica fuit appelata, ohm Ovidii poetae
exilio et carminibus celebrata; at post susceptam Christi
fidem sede Mitropolitana Scythia e autocephala, et praecla-
ris aliquod episcopis et Martyribus magis nobilitata. Inter
Martyres dedimus die secunda Ianuarii Santi Argeum, Nar-
cissum et Marcellinum, et die tertia hujus mensis Aprilis
s. s. Evagrium, Benignum et ex commilitones ibidem no-
minatos, alios alibi daturi. Inter episcopos celebravimus XXV
Ianuarii S. Bretannionein, et hoc die XX Aprilis colimus S.
Theothimum, quem tabulae martyrologii Romani referunt
his urbis: Thomis in Scyti I S. Theotimi Episcopi, quem,
ob insignem ejus sanctitate it atque miracuia etiam infide-
les barbari veneratf sunt2,.
Sfintul Theotim a fost Episcop la TomiConstanta, pe
la Inceputul secolulul al V se intitula Thomensis, adicl al
Tomei, era fOrte inv6tat, in cat a a Prins curiositatea §i a.
barbarilor Huni de pe malurile Dunarei i a convertit pe
multi dintre Ri la tredinta creOni. Pe Mg& cuno0intele
cre0inismului era versat §i fn filosofia pagans vir in phi-
losophia enutritus,apoI iti mai dau §i epitetul de Dumne-
cleul Romanilorab Humis Deus Romanorum dictusPrin
predica sa a imblO.nclit mutt moravurile acestuT barbar po-
por, care adese navallati peste Duntire intre Sciti on Gott
Sf. Theotim ducea o viata fOrte abstinenta, aspra in totul,
ca cel mai mare ascet §1 a§a s'ati terminat viata dedat
studiilor. Baronie In Analele sale 11 pune la 402, si ne spune
dupe sf. IOn Chrisostom, c6, a luat parte la Sinodul din
Constantinopol: Floruit temporibus Arcadii Imperatoris, in-
terfuitque Synodo Constantinopolitanae stetique pro loani
Chrysostomo, in qusa actum de abolendi operibus Origenis

www.dacoromanica.ro
374 ULFILA

fuitque- de ea re ejus sententia, ne Origenis scripta tolle-

rentur quae esse sincerae fidel probaretur.... El a fost ala-
turea cu Sf. IOn Chrisostom de a nu condemna tOte ope-
rile Jul Origen, pentru ca. nu tOte sunt infectate de erorl,
apol sa, nu se arate Sinodul mar aspru fata de un mort
ca Origen si care a lucrat atata pentru Biserica.
Epifanie sta.rula cu partida lui sa, condamne pe Origen
cu on -ce pret, la care acuzare Theotim Episcopul Scitiel
it respunde ast-fel lul Epifanie: t Ego Epiphani, neque ho-
minem jam olim mortuum contumelia °Tiger() volo; neque
facinus tam nefandum aggredi audeo4 ut eos condemnem
libros, quos majores nostri neutiquam condemnarint, prae-
sertim cum multam doctrinam malam in illis conprehen-
sam inteligam. ltaque quodam libro Origenis allato, cum
legit, scripturaeque interpretationes fidei Ecclesiae congruen-
tes, quae in eo continebantur ostendit. Deinde adjunxit haec
verbs: Qui ista contumeliis afficiunt, illi eas res contume-
liis imprudentes afficiunt, de quibus libri ipsi conscripti
sunt), Numal din aceste cuvinte se pOte constata cat de
invetat era Theotim al Tomei, cuno§tea perfect pe Origen
§i operile lul si nu era pornit la un §i invrajbiri, ci fOrte
larg in vederi si condescendent fall de peajunsurile firel
omene§ll.
5). Sf. Martir Elefterie.
Acesta era din Roma de loc §i a fost nascut din paring
bogati §i insemnag, parintele WI a lost in trel rindurl con-
sul: Tptcr6Turrov Yap cdtcori TaV =Tip, Tavgcreat (pub. Conver-
tit la cretinism Inca, din casa parintesca a fost hirotonit
de Papa Anacclet Diacon, preot §i apol Episcop pentru Ili-
ria. Aici printre locuitoril ffiriel a predicat cuvtntul lul Dum-
neled la finele secolulul intal si inceputul secolulul al. II.
A fost trimes in contra lul un 6re-care Felix spre a-1 prinde
dar Elefterie cu puterea cuvintului si cu minuni converte§te
pe Felix la crectinism; In urma, este prins §i dus Ja Roma.

www.dacoromanica.ro
 ViATA $I DOCTR1NA SA 375

dimpreune. cu Felix §i este martirizat, under la sfir§it a fost

decapitat, ca unul ce era cetacean Roman 1).
Acum daft puma' In traducere romanesca §i Epistola Bi-
sericil din Gotia (Dacia Traiana) Ogre Biserica din Cesaria
Capadociel, din care se vede if murit §i suferintele marti-
rulul Sava supranumit Gotul §i existenta unel Biserici or-
ganisata pe atuncl in Romania nOstra de asta-d1. Textul
grecesc este luat dupe Acta Sanctorum luna April vol. II.
pag. 2 in anexa.
Epistola Bisericel Gotice trimise. Bisericel din Cesaria Ca-
padociel, despre starea Bisericel din Dacia Tralana §i su-
ferintele martirulul sf. Sava supranumit Gotul 2).
«Biserica lul Dumnedeil cea petrecetOre in Gotia, Bisericel
IuY Dumneded celel petrecetOre in Capadocia a tuturor bise-
ricilor celor apdate pe aloo rea ca sf. Biserici Universale,
mila, pacea §i dragostea de II Dumnedea parintele Domnu-
lul nostru Iisus Christos se. tse lnmultesca.
1) Dicerea fericitulul Pavel §i acum cu putere se dove-
de§te: 6, in fie-care popor cel ce se teme de Dumnedeu
§i lucreze. dreptatea, este primit de el. Pentru ca. s'a In-
credintat acesta §i in faptele bune ale fericitulul Sava, care
este martir a lul Dumnedeil i mantuitorulul nostru Iisus
Christos. Cad acesta Got fiind de neam §i petrecend in
Gotta, in mijlocul unul neam viclean vi destramat s'a ara-
tat ca un luminator In lume, imitand pe sfinti ci petrecend
cu el In cele dupe Christos fapte bum'. Cad nu allele. s'a
Mut Inca de §apte anY find zelos, ci bunt cinstirl cel In
mantuitorul §i Domnul nostru Iisus Christos, Iubind atata
fapta buns desevirqita, ca sa ajunge, In barbatia deplina
la cunocterea Fiulul lul Dumnedeti. Fund-ea celor ce Iubea

1) Veil Acta Sanctornm. Vol 11 in Apendice, pag. 10. Viata luI este
scrisX in greceste de Simi= Metafrast.
2) Acta Sanctormn Vol. XI in apen dice. pag, 2. eel extras din ma-
nusoriptul Vatican in 1660.

www.dacoromanica.ro
376 ULFILA

pe Dumnecleil tOte li se lucreza in bine, a ajuns Ta res-

plata chemArii de sus, ceea ce din inimA doria, apoi lup-
tandu-se fatt§ contra protivnicului Si devenind mai presus
tiq relete din via s'a facut cAtre top Impacluitor4
2). Pentru amintirea i intarirea credincloglor, dupe tre-
cetea, lul spre Domnul n'a ingAduit noue sa fim in ultare,
ci sa scriem luptele lul. A fost drept In credinta, evlavios,
gata ,spre Wta ascultarea cea intru dreptate, bland, sim'plu
la cuvtnt, dar nu la cuno§tinia, vorbind pentru adever, as-
tupand gurile idolatrilor $i nu mandrindu-se, ci purtandu-se
cum se cuvine celor umiliti linistit Qi nu prespuitor in cu-
vInt. spre tot lucrul bun forte serios, cAnta,nd in Bise-
rica, acesta forte placut, ingrijindu -se nu de banl, nicl
de proprietatl, ci numai de cele spre trebuinta, nebeutor
de yin, Infrinat in tOte, necunoscend femee, abstinendu-se
postia dilnic, insistand In rugaciunl fara Ingamfare, §i su-
punend pe 1)4 la buna dispositie, facend cele ale datoriel
lul Bi nu umbla cu mintea spre cele ce nu-I erat de folos,
§i In genere aven o credinta nepatatl, lucratOre prin dra-,
goste, In cat el nici °data nu se Indola ca este fa(a tot-
d'auna de Domnul.
3). Nu o data ci mal adese on inainte de all da sfir-
Bitul §'a aratat In credinta fapta cea Mina. Cacl mal Intai
and au inceput -eel mal marl din GO sa, se mite asu-"
pra crestinilor, constringendul pe acela BA manance cele
jertfite idolilor, s'a parut unora din etnicil din acel sat (lo-
calitate), undo petrecea Sava, ca berbecl tnejertfiti idolilor,
In loc de carnurl jertfite idolilor BA pregatesa Bi BA ma-
nance creStinit cele ce li se cuvin lor, in public In fata
persecutatorilor, cu stop ca pe unil sa -1 pazesca ne'ntinati
lar pe persecutatorl sa-1 Made. Ceea ce cunoscend fericitul
Sava, nu numai el n'a mancat din bucatele propuse, dar
Inca Inaintand In mijlocul for a protestat la toil clicend:
Dad. tine -va va manta dirt cArninile acele, acela nu p6te

www.dacoromanica.ro
 VIATA. V DOCTRINA SA 377

sa fie cresting §i a pprit pe toll sa lau cad& In cursa dia-

volulul. Decl din causa. acesta cel ce au manevrat ast-fel,
de hnelaclunel,'atii alungat din sat, apo1 dupa cata-va vreme
I-at Ingaduit. a se reintOrce. Dupe aceea pornindu-se lar41
ispita (persecutia) dupe. obicelul. Gotilor, unit dintre paganl
din satul aminti( proaduc'end sacrificil idolilor, trebulail sa
jure persecutatorulul ca nu este.nici un cre§tin In satul, bor.
Jar Sava presentandu-se public lar41 §i mergend in mij-
locul adunarii, a dis: Pentru mine nimenl se. nu jure, cad
ell sprit crqtin. Atuncl Bind fate. persecutatorul k4u jurat,
satenil ascuncilend pe at tor, ca nu este int satul for cre-
tin afara de unul. Ascultand Guvernatorul fail de legea, a
poruncit sä-1 aduce. de fate. pe Sava. Cand acela s'a pre-
sentat a Intrebat pe cel presentl, dace. ar avea el vre o
greutate orl insemnatate la el, lar et ail respuns ca nu-1
nimic mal malt, de cat cestiunea pentru, care a fost che-
mat, despretuindu-1 atunci cel fare. -de-lege a dis: ca un ast-
fel nu pOte nici se. folosesca nicl sa vatame Intru ceva,
§i dicend acestea a poruncit se.-1 dea afara.
4). Apol pornindu-se persecutie mare de catre cel ce pa-
catulau In Gotia asupra Bisericel Sul Dumneleil, cand, se
apropia sftnta ci a PWelor,, a voit se. se duce. in alt oral
la Guthican presviterul ca se. sevir§asca serbatOrea. Pornind
el, tpe cale a veclut un barbat Ore-care, prea maret §i fru-
mos la fate, §i 1-a is lul: intOrce -te §i to du la Sansala
presviterul; lar Sava 1-a respuns dicendu-I: Sanzala s'a dus
de acase., cad Sansala fugise din causa persecutieI §i pe-
trecea In Panonia (Bulgaria cu Rumelia de aste.-41), atunci
insa 'pentru diva sfintelor Pa01 a fost venit de curand la
casa sa, dar fiind-ca Sava nu stia despre reintOrcerea sa,
a respuns acelea, celul ce l'a vegut §i se Jupta ca sa piece
la Guthican presviterul, nevoind el a se supune ordinulul,
de o data pe cand era cale bun& In acea vreme a 14clut
ca, cade multime de zapada pe suprafata pamentulul, in
Biserica Ortodoxil, Rornini 2.

www.dacoromanica.ro
378 ULFLIA

cat astupat calea, §i nu putea sa treca. Atunci a inte

les ca este vola lui Dumnedeil acesta impiedicare, ordonan-
du-1 de a nu inainta mai departe, ci sa se intOrca. catre
msviterul Sansala. Si bine-cuvIntand pe Domnul s'a rein-
tors i privind pe Sansala s'a bucurat §i a povestit Jul §i
la all mai mulp vedenia sa pe care a veduro in tale. Si
ad sevtr§it qiva Pa elor Impreuna. Iar in nOptea de Marti
dupe serbatOre, iata din tagma necredinclo§ilor, Atharide
fiul lui Rothested Regiprului cu o multime de talhari ne-
legiuip a navalit In acel sat, §i afla.nd pe presviteri In casa
Jul dormind a ordonat sa-1 lege, de asemenea §i pe Sava,
gol rapindu-1 din a0ernut l'a Infa§urat cu legaturi. Pe pres --
viter l'a dus in trasura, lar pe Sava gol cum s'a nascut,
§i l'a dus pre el printre val padurOse, pe care de curand
le-ad fost aprins, alungandu'l §i lovindu'l cu ciomege §i cu
fringhii, purtandu-se barbar §i nemilos asupra slujitorului
lui Dumneded.
5). Dar salbaticia vrAjma§ilor a tnfraneo rabdarea i cre-
dints, celui drept. Cad facendu-se oiutt, dicea falindu-se in
Domnul celor ce-1 persecutau; nu prin pamenturi arse, prin
ascutipri de stand batandu-me s6 me manap gol §i descult,
priviti dack m'au vatamat, §i data pe trupul mefl am va.-
natal i rane dintre cele ce mi-ail facut. Privind ca nimic
nu se vede pe trupul seu, din cafe le Meuse faro milk
scotend osia trasurel .71 punend'o pe umeril lui, Intinsera
manile Jul pana la marginile osiei, de asemenea §i pic16-
rele intindendu-i-le de cea-l-alts -osie le-au legat i arun-u
candu-1 In sfIr§it sub rote, adica sa cads intins pe pament
§i pana la partea cea mai Inaintata a noptil nu s'att sfiit
a-1 schinglui. 'Deci obosind gazii, apropiindu-se o femee 1-a
deslegat, care a veglat tOta noptea, pentru ca sa prepare
mancari celor din casa. lar el deslegat a remas pe loc, fad
teams cu femeea, ce'§I cauta de trebile Sale. Facandu-se
clink audind acesta necredinclosul Atharide a poruncit sa.-1
lege manile §i sa-1 spandure de grinda caset

www.dacoromanica.ro
 VIATA BSI DOCTRINA SA 379

6).- i nu dupa, mult all venit cel trimi§I de Atharide,

aducend mancari jertfite idolilor §i at glis ratre presviterul
Sava: Atharide a poruncit ca sa ve aducem acestea ca sa
je mancati qi sa ve scapail din mOrte sufietele vOstre. A-
tunci Presbiterul a Tespuns flicend.. Acestea not nu le man-
cam, cacl nu ne este invoit ci rugatl pe Atharide ca sa
ordone ca sa ne restignesca sati in on -ce chip altul sa ne
ucida. Iar Sava a clis, cine este cel ce a. trimis acestea?
Iar elt au clis, stapanul Atharide. Atunci Sava a clis:, Un sin-
gur stapan este Dumnecleti in ceruri, lar Atharide este un om
nereligios qi blestemat, §i acestea sunt necurate §i spurcate,
mancart de perclare, dupre cum §i eel ce le-a trimis Atharide.
INcend acestea Sava, unul din Ail Jul Atharide aprinclan-
du-se de manic i luand o macIuca a aiuncat'o in pieptul
sfintulul, aruncand-o cu partea scutita ca cel de fata sa so-
OM ca zdrobit prin lovitura aruncata va muri lndata. lar el
prin dorinta religiOsa invingend suferinta vrajma§ilor a clis
gadelui: Acura to socotl ca m'al ranit cu macIuca, sa. §til
-acesta, ca intru atata nu m'al lovit, In cat socot ca cu un
fir de Yana de capra m'al lovit, §i ca dovada de cele Elise
-cu fapta I -a aratat, cacl nicl n'a strigat, nicI a suspinat de
durere §i nici de cum urma ciq rang pe corpul lul nu s'a
veclut.
7). Atuncl (Atharide cunoscend Mote acestea,( a ordonat
A.) ucida, Decl slugile celul lara de lege lasand legat pe
presviterul Sansala, a apucat pe Sava, i 'au dus sa-1 In-
_nece in raul numit Museum (Movcriov). Iar fericitul amin-
tindu-§1 porunca Domnulul, §i lubind pe aprOpele ca pe
sine Insu§1, a cps: Ce a gre§ic presbiterul ca. nu este ucis
Impreuna cu mine? lar el ..-atii respuns: ca nu este treaba
to sa dispui despre acestea. Acestea clicend el a strigat In
veselia sfintului spirit i a clis: Bine-cuvintat qtI DOmne,
i bine-cuvintat este numele tell Iisuse is veci, amin, pen-
tru ca. Atharide §'ail ca§unat siql pierdere cu mOrte vecinica,

www.dacoromanica.ro
880 ULFILA

Iar pe mine me trimite ca sa fill tot-d'auna in viata, c&

ast-fel a bine-voit intru servil se! Domnul Dumnegleul nos-
tru. ySi pe WA calea ducendu-1 multumea lul Dumneded,
socotind nedeajunse suferintele timpulul de acum fat& de
marirea viit6re ce s'a descoperit sfintilor. Iar and a ajuns
la malul riulul, cel ce'l pazIau ati. glis Intre dln§il: Veniti
O. eliberam pe acest nevinovat, ad de unde va §ti acesta
Atharide? Iar fericitul Sava a respuns catre et: ce vorbitt
lucrurl de§arte §i nu ye Indeplinitl cea ce vi s'a poruncit?
Eti ved, ceea ce vol nu puteti §ti, lath. In fata mea stall
de fata intru marire cel ce au venit O. me primesa. Atuncl
II arunca pre el In app,, care multamla Si lauda pre Dum-
neck& (cad pana la sfir§it 1-a slujit lul spiritul), Si arun-
candu-1 §i legandu-I un lemn de grumaz l'a tras la fund
§i ast-fel sftr§indu-se prin lemn §i apa, §1-a gasit neintinat
semnul mantuirel, find de trei-gleci §i opt de ant. S'a stir-
§it In gliva a cincea a Sambeter de dupe Pa§t1, care este
inaintea intae( a indictionulul Aprilie, pe timpul lul Valen-
tinian §i Valente Augustil, pe cand er' consul! Modest §i
Arinthett
8). ApoI scotendu-1 din apa ucigatoril, 1'a& lasat neingro-
pat §i s'ati dus; dar nicl cable nici alts care-va fiat% in ge-
nere nu l'a atins, ci de malnile fratilor s'a ridicat §i s'a In-
gropat rama§itele, ceea ce lunius Soranus, prea stralucitul
Duce al Scitiel, cinstind pre Domnul, trimitend Omen! cre-
dincIo§1 1-a transportat din pamentul barbar in cel al Ro-
manilor §i harazindu-1 patriel lul dar de cinste, §i fruct glo-
rios al credintel §i l'a trimis in Capadocia la vol cinstito-
Tit de Dumneded prin vola presbiterulul, iconomisind Dum-
neck& cele spre bucurie fratilor celor ce patimesc pentru
el §i se tern de el. Dec! sevir§ind rugtictuni In iliva In care
luptittorul §'a luat cununa in adunare sufletesca, amintiti-ve
§i de fratil din departare (din Dacia Traiana), ca In WM.
Biserica Universals -§i apostolica ski Sex savir§asa bucurie

www.dacoromanica.ro
 VIATA sI DOCTRINA SA 381

laudand pre Domnul cel ce face alegere dintre servii Bel.

Spunep inchinacluni tuturor sfintilor6, voue si celor impreuna
cu vol inchinaciuni. Iar celul ce 'Ate ca sa ne introduce.
pe nol pe toti in harul sett si ia dar in imperatia ceruri-
lor, marire, cinste, putere si maretie impreuna Fiului sets
unul nascut si sfintulul Spirit, in vecil vecilor Amin 1)",.
Pentru a se lamuri si mai bine, ca. Biserica Gate. din
Dacia Traiana. era cunoscuta in lumea tOta crestina si se
interesau de ea atat autoritatea Bisericesci. din Roma, sub
a carela jurisdictie cadea pans la Sinodul din Halcedon, cat
si mal ales Biserica Cesariel Capadociei, ce era pe atunci
condusa orl pastorita de catre Sf. Mamie Vasilie, unul din
Corifeil Bisericel Ortodoxe, de aceea am adunat, resfoind
WM. opera Bolandistilo4intitulata Acta Sanctorum, numele
tuturor martirilor, de pe malul drept al Dunarei spre a nu
mai remanea nici urma de Indoiala, na crestenismul pe a-
ceste locurl este fOrte vechlti. Inainte insa de a insira acest
catalog al martirilor dam publicitalei si epistolele marelui Va-
silie privitOre la martirul St. Sava. De sigur ca acest interes II
purta acesta Biserica fate. de Biserica din Dacia Traiana pen-
tru cuvintul justificat ca multi dintre crestinil din Dacia erati
oxiginari din Asia si in special din Capadocia, adusi in Da-
cia de catre Gotl in timpul navalirel for in Asia, dupe cum
ne. spun Istoricil contemporani Bisericestl 3).
Epistolele Sf. Marelui Vasilie Arhiepiscopul Cesarief Capa-
dociel catre Ascholiu Episcopul Tesaloniciei 3).
I). De cata bucurie ne-a umplut scrisorile Sfinteniei tale,
not n'am putea cu usuratate ca sa ve aratam, pentru a e slab
1) Acesti epistoll a mid fort tradusa i publicat/ in Biserica Orto-
doxa de Prea Sf, Timus, actualminte Episcop de Arges, in anal 1890
pag. 817-825 on tote acestea, am socotit s'o public din non, tradu-
cend'o din Acta Sanctorum, pentru ca cititorul se. aIba la indemini tote
actele si date referitore la acestit epoca grupate.
$) Velli pericopele din, Istoricil Bisericesti de 11a inceputul acestul
ratat.
3) Migne vol. IV din operele M. Vasilie, pag. 637-638).

www.dacoromanica.ro
 382 IILFILA

-vivintul fat& de fapta. Insup se cuvine sa-ti inchipuestl,

incheind din frumuseta celor trimise. Cad ce cuprind scri
sorile? Nu lubirea cea catre Domnul? Nu -minunea privi-
4Ore la martini descriind asa de evident modul luptel, in
-eat nl-al pus none sub ochi faptele P Nu cinstea §i dispu-
nerea catre not insine? Nu tot ceea ce ar vice cine-va
-dintre cele mai frumOseR In cat cand am luat In- mans
scrisOrea si am cetit'o de mai multe orY si am vedut ha-
rut sfintulul ferbend din ea, ne-ati facut sa ne socotim pe
timpurile vechl, cand infloreau Bisericile lul Dumneded,
-sprijinindu-se in credinta, unite In dragoste, dupre cum in-
tr'un corp exist& o .singura armonie a. deosebitelor membre.
-Cand Bunt aratati pe de oparte persecutatoriY, Yar pe de
alta persecutatil. Cad resboite popOreie mai multi s'att facut,
i sangele martirilor, udand Biserica, a hranit pe mai multi
-bine-cinstitori, pentru ca cu zelul celor de mai 'nainte se
opuneaa luptelor cel mai din urma. Pe atunci -noi crestinil
eram in pace intre noi, acea pace pe care ne o a lasat
Domnul nostru, de care acum nici urma nu ne-a mai remas
acea, atat de nemilos am alungat'o dintre not Dar cu
.tOte aceste sufletele nOstre au revenit la acea veche feri-
cire, hind -ca ne-a sosit scrisorl din pament departat, Info-
rite cu frumuseta, lubirei, §i ne-a adult naue martir dintre
barbaril de dincolo de Dunarea, predicandu-se prin el cu-
ratenia credintel ce se marturiseste acolo. Cue ar putea
Ba povestesca veselia sufletelor nOstre intru aceste? Cine
-ar putea afla o putere de cuvint care pa pita sa ne ves-
tesca Iamurit dispositia nOstra cea din ascunsul inimel? Cand
am privit pe luptator (martini -Sf. Sava) am fericit pe in-
vetatorul sea, care de la dreptul judecator va priori si el
cununa dreptatei, intarind pe multi In lupta penira buna-
credinta.
Fund ca ne-al amintit noue si despre acel fericit barbat
_Evtihie, laudand patria nOstra, ca ea ar fi dat seminjele

www.dacoromanica.ro
 VIATA V DOCTRINA SA 38a
bunel-credinte, ne al bucurat cu amintirile celor vechl, ne-
at intristat insa. cu dovada celor v6clute. Cad nimene dintre
not nu se as6mana. In virtute cu Evtihie, caril Tutu atata
ne abstinem ca sa Imblanlim pe barbarl cu puterea Spiri-
tulut si cu lucrarea harurilor din partea sa, In cat si pe
cel ce sunt imblancliil cu multimea pacatelor nOstre Il.sal-
batacim. Cad sa ne atribuim noue si pacatelor nOstre causa.
respandirel Intru atata a puterel ereticilor. Cad mat nici o,
parte a lumel n'a fost scutita de focul ereziet Iar istori-,
sirele tale, opunerile atletice, corpurile sfasiate pentru buns.
credinta, mania barbarica dispreinita de cel cu inima ne-
infranta, feluritele turmentari ale persecutatorilor, improti-
virile Intru tOte ale luptatorilor, la lemn, la apa, sunt ins-
trurnentele desavirsitOre ale martirilor. Dar ale nOstre cate ?-
A perit lubirea, se surpa inv6tatura Parintilor, naufragil
dese fata de credit*. Tac gurele celor bine-credinclosl.
GlOtele din casele de rugaclunl alungati in campil, inalia
manile catre Stapanul din cerurt Intristarile sunt felurite,
lar martiriti (mucenicie) nicairl, pentru ca. cel ce ne fac-
noue reti ail aceeasl numire ca si not (adica sunt crestinl
dar ereticl alien! etc.), Pentru acestea to rOgit-te lul Dum-
necleil si primeste pe toil luptatorit bray! al lul Christos la..
rugaclune pentru Biserici; ca, data mat reman inca an! de
la zidirea lumel si nu merg tOte pe o tale contrara, recon-a
ciliand Dumnecleil Bisericile sale, sa le recheme la pacea,
cea veche,..4

Alta epistola tot a Marelul Vasilie cttre Ascholius, Epis-

copul Tesaloniculul, prin care spune ca a primit de l&
Soranus, ruda pa si Guvernatorul Scytiel ,Micl (Dobrogea)
corpul unul poll Incoronat martir, adica a Sf Sava Gotul 1).
II). «Dumnecleti cel dint a Indeplinit vechea ndstra rug-
dune, invrednicindu-ne de a avea scrisorile a adeveratel tale:
1) Migne vol. 4 din operile M. Vasilie, pag. 638 etc.

www.dacoromanica.ro
384 7IILFILA

teosevii. Cad 6eea ce este forte mare, si de cea mai tnserh-

nat vrednicie ca sa te iTed i sa te privesc si eg, me buchr
de harurile spiritulul din tine. Dar find ca si departarea
loculul ne-o tidica, si imprejurgrile ce ne in pe fie-care din
not; tar adoua vrednicg, de dorit ca sg se nutresca sufletul
cu lubirea in Christos prin continue scrisori. Ceea ce ni s'a
intamplat si noun acum, cand am luat In mani epistola
piositatel tale. DA mai mult de cat indoit am devenit cu
primirea celor trimis6. Cad era in adever, cg si sufletul
teu sa vada, ca printr'o oglindl manifestarea cuvintelor.
Apoi si mai multg bucurie ne -a1 produs, nu numai pentru
ca to a ti ast-fel, precum te represinta marturia tuturor,
dar ce. §i virtutile tale shit mandria patriel nOstre. Cad
precum o ramurg dre-care 'vigitrOsa wind din o ref:lacing
puternicg, al umplut marginile de fructe sPirituale. In cat
cu drept cuvint patria 'Astra se veseleste de propriile sale
vlastari. i cand al parcurs luptele pentru credintg, ai marit
pre Dumneleti, auclind de buna clironomie a pgrintilor pai-
trata in tine. Cate slut si virtutile tale §i cele presente
0 al onorat aducendu4 martir not ce s'a luptat in me-
giesitul vostru pament barbar, dupre cunt un cultivator re-
cunoscetor trimitend celor ce -i dati semi*, primitiile din
fructei In adever, daruri euviinciOse unui atlet al lui Christos;
martir al adeverulul, care de curand a primit cununa drep-
tatei, pe care I'am si prima_ bucurandu-ne si am ingrit pre
Dumnecleti, care va plini in trite popOrele sale de acum Evan-
geliul Christosului sed. ROgg. apol ca sa'St amintesca si de
nol cel ce te iubesc pre tine in ruggclunile lor, si cu sta-
ruinta sa se rOge pentru sufletele nOstre Domnului; pentrit
ca sa ne invrednicim si nol, ca sA incepem cand-va a servi
lui DumnedeA, dupe calea poruncilor lui, pe 'tare ni le-a
dat none spre mantuire)

www.dacoromanica.ro
 VIATA DOCTRINA SA 385

Sfin(it marziri existents I Acta, Sactorum.

Cercetarile martirilor din Daciile TraTana. §i Aureliana,
facuta dupe IMartirologiul Roman, din 1661 ,publicat la
Paris de catre Augustin Lubin, m'ad manat, vrencl nevrend
a scruta WA opera volumin6sa a Bclanoi§tilor, intitulata
Acta Snctorum. In ea am aflat un num'ec mug mat mare
de martini, din ambele Dacii yi Imprejurimele lor, de cat
in martirologiul Grec a lui Aghioritul i cel Roman amintit
mai sus.
Fiind-ca cercetarile amarunte asupra fie-carui martir ar
fi lost prea estinse tratatul ce mi-am propus a face a-,
supra lui Ulfila ar fi trecut peste marginele scopului pro-
pus, de aceea m'am multalnit a da pentru acum numai un
catalog complect a tuturor acestor martini, indicand volumul
§i pagina, de unde on ce iubitor de cercetare a vechimei
Cre§tinisinului la Romani, p6te cu uprinta satisface
dorinta i a bonstata adeverul. Multi din martini din Acta
Sanctorum slut citati anterior din Martirologiul Roman a
lui Augustin Lubin §i din cel Grecesc a lui ,Nicodim Aghio-
ritul. In Acta Sanctorum Ins& este seria or lista complecth
a tuturor martirilet* cre§tini, a caror DUITIQ ni s'a pastrat,
i dintre carii marea majoritate 01.ta numiri latine.
Iata. §i acesta lista In grupe, a§a cum sint Insirati In a-
cesta opera:
(lanua rie).
1) Evantus §i Hermentis in Rhaetia, dupe martirologiul
F. Augustin, citat in Act Sanctorum, vol. I, pag. 21.
2) Sfintii martini din Sirmi6, Maximianus Acutionis, Ti-
motheus, Herissus, Artaxus, Vitus, Acutus, Tobias, Eugenda
In martirologiul F. Augustin Acta Sanctorum, pag. 80 vol. I.
3) Sfintul martir Anastasius In Sirmi6, In Panonia. Act.
Sanct. pag. 324 In martirologiul F. Ieronim.
4) Nichita Episcopul Dacilor. Despre el vorbe0e Paulin

www.dacoromanica.ro
386 ULFILA

de No lla Epistola 10 adi severum, apoi laudtL in poesie fap-

tele Jut Nichita martirul, Acta Sanctorum, pag. 365-368,
vol. I.
5) Anastasius, Iucundus, Ratitis, Petrus, Florus, Titus,
Florianus, Tatia. F. Ieronim in martirologiu. Acta Sanct.
Tag. 470.
6) Manuelis, Georgius, Petrus, Leonis Episcopi, Paradus,
presbiterul, Ioannis, t eonis tribunt, [Gabrielus, Sionius, si
-alp 378 martini sub Crum regele Bulgarilor a suferit, pe
la Inceputul secolulul al IX-lea. Act. Sanct. pag. 54, vol. III.
7) Bretannionis Episcopul Tomitan in Scytia. Viata sa
in Sozomen I. 6, cap. 20. Act. Sanct. pag, 235, vol. III.
(Februarig
8) SirQnus sive Sinerius pe la 302. Act. Sancti pag. 369.
tom. III.
9) Sinerefis, Antigonus, Rutilus, Libius, Rogat, martin In
Panonia, tot pe la 302, Act. S. pag. 372, v. III.
(Martie).
10) Ephremus, Basileus, Eugenius, AgathadOrus, Elpidius
Aeterius Capitonis martin In Hersonezul din Taurida pe la
Inceputul seC IV. Act. S. pag. 638, vol. I.
11) Dandus, Eunica sive Leunica, aut Leununcula, Se-
cundus, Nestoris, Secundus, Serrus aut Sergio, Occatus sive
-Optatus si Dauda in Tracia martini pe la inceputul. secol.
IV. Act. S. pag. 643, vol. 1.
12) Irineus Episcop $i martin In Sirmiul din Panonia, pe
timpul lut Deoclipan. Act. S.L pag. 55, tom. HI.
13) Montanus Presbiter, Maxima Sotrasi si alp 40 mar-
tint in Sirmiul din Panonia, In martirolog. lig Ieronim, pag,
-614, vol. III, Act. Sanct.
14) Martini de la 370, Batussius et Verca presbytert cu
dot fit s.i fiTce Arpila, Arbela, COnstantis, Hagna, Rhya,
..tEgathrace, Hescous, Syla, Sigetza, Suerila, Suimpla, Ther-

www.dacoromanica.ro
 VIATA SI DOCTRINA SA 387

ma, Phi 1ga, Anna, Alladus, Baridis, Moicus, Mamyca, Vircus,

Animaedis, pag. 617, tom. III, martin In persecutia Gotilor.
15) Marcodanis, Philotus, Lydia, Theoprepius, Cronidis-
Amphilochius martin! In Illiric sub Adrian, pag. 684, vol.
III, Acta S.
16) Martirul Alexandru in Panonia. Sub Maximian a fost_
decapitat, pag. 687, v9), III.
(Aprilie).
17) Agathemerus martin In Mysia, dupe Ieronim, pag_
243 vol. I. idem In acela0 timp apostolic, Casineus At-
tempsianus, pag. 24',
18) Martiril In Scytia minor. on Dobrogea, Evagrius, Bo-
nignus, Christus sive Chiristo, Arestus, Sinnidia, Rufus, Pa-
tricius, Zosimus. Seculul al IV, pag. 244, tom I. r
19) Martini In Sirmiu, Rufina, Moderata, Romana, Se
cundus i all §apte, apoi Florentinus, Geminianus §i Saturus
In Martirologiul lu! Ieronim, pag. 534, vol. I.
20) Martirele yirgine cinci la numer, a canon nume nu,
s'a pAstrat, in Martirologiul lul Ieronim, pag. 817 v. I.
21) Gaianus martir din Dacia Ripensa, diacon, amintit.
de Ieronim in Martirologiu, pag. 854, tom. I.
22) Martirul Cirillus din Misia inferiOra, oraul Axiopol,
Ieronim In Martirologiu, pag. 419, vol, III.
23) Martini! Maximus, Quintilianus §i Dada, ail suferit
martirul In Dorostol, Misia inferiOrg sub Maximian §i Deo-
clitian, s'ati fost tradap consulilor Tauricit. qi Gabl. Mar-
tirologiul Grec nume§te §i localitatea suferintel for iv .65
x.Wpcc Tyi COVic,cIn localitatea 02dvia (?) pag. 126, vol. II.
24) S. Theotimus Episcopul Tomer In Scytia, reputat
prin viata §i invetatura sa, pag. 753, vol. II.
(Maki).
25) Florianus principi officii, martir Impreuna cu altif,
a suferit sub Dioclitian In Noricul Ripens, pag. 466, v. I.

www.dacoromanica.ro
 388 ULFILA

26) Quirillus, Quindeus -sail Gindeus i Zenone In Axio-

pol, Ieronim in martirologiu, pag. 361, tom. II.
27) Dionius, Accisi, Crispionius tot in Axiopol, In Misia
inferiOrb., la -Ieronim in Martirologiu, pag. 555, vol. II.
28) Montanus sau Montanianus martir in Sirmiti in Pa-
ncinia, Ieronim pag. 623, tom. II.
29) Timotheus §i 7 virgins in Sirmiti din Panonia, Ie-
ronim, pag. 454, vol. III.
30) Heraclius, Paulus, Minereus, Aquilinus, Victoris Ar-
tenius, Calcorus martin In Noviodun sell Nivedum, la gurile
Dal-IA.1.0, in Martirologiul lul Ieronim, in Misia inferiOra, la
DunArea, pag. 27, vol. W.
31) Pasicrat, sail Policrat, Valention i alti doi saii trei
in Misia, vol. VI, pag. 22.
32) Martirul Julius in Dorostor in Misia inferi6r1 tot in
sec. IV, pag. 654, vol. VI.
33) Helia, tucianus, Zoticus, Martialis, Victorius, Marina
i Servulus, martin in Tomi. pag. 672, vol. VI.
(Iun is).
34) Martini din Noviodun;Dinocus, Zoticus, Attalus, Eu-
ticus Caniasus, Quirinus, Iulia, Saturnina Galdunus, Ninnita,
Fortunionis ,,i alti 25, apoi Cirinus Ebustus, Rusticus, Sil-
vius, Ieronim, pag. 369, vol. I.
35) Marcus §i Julius martin in Dorostor In Misia infe-
riOra, Ieronim, pag. 56, vol. IL
36) Hesychius martir in poro$tor in Misia, pag. 526
vol. III.
37) Taulus, Cyriacus, Paula Feliciana, Thoma, Felicis,
Emilius martin in Scytia la Tomis, pag. 7, vol. V.
(Julie).
38) Stratoris, Theodatus, Merona, Marina sail Marinus,
Rodofia, Magrinus; Secundinus, Thomus sail Theonus §i
Sodera sail Sodepha, martin in Tomis din Scytia, pag.,
223, vol II.

www.dacoromanica.ro
 VIATA BSI DOCTRINA SA 389

39) Epictetus presbyter §i Ascionis monahul, martin In

Scitia minor sub Deoclitian, pag. 538, vol, II.
40) Ostratus sail Sostratus, Spirus, Eraclius, Eperentius
§i Cecilia martini in Sirmium, Ieronim, pag. 578, tom. II.
41) Zenonis, Mimia, Vitalis, Rufinus, Evangelius, Vrisius
§i Agnitus In Ieronim, pag. 689, vol. II.
42) Marcianus, Domnus, Diomedis Ioannis, Sisennus Au-
relianus qi all 38 din Ieronim, martin Tomitani adica din
Tomi, pag. 31, vol. III.
43) Acrippinus, Secundus, Maximus, Fortunatus §i Mar-
tialis leronimus, martin In Sirmiii, pag. 28, vol. VI.
44) Secunda, Donata, Bassus Maximus, Paulus, Marinus
Iustus In Mesia la Dorostor, pag. 360, vol. VI.
45) Aemilianus martirul idem, pag. 373, v. VI.
(August).
46) Hirineus, Eraclus i Dassius in Ieronim martini In
Axiopolis, pag. 72, vol. 11.
47) rlorus, Laurus, Proculus, Maximus §i altif in Illiric
sub Liciniu martirisafl, pag. 520, tom. III.
48) Silvanus abinus i Pantherius martini In Tracia sub
Deoclitian, pag. 389, vol. IV.
49) Basilla virgina, martir6, iniPanonia inferiOrg. In Sirmii.1,
pag. 515, vol. VI.
(Septembrie).
50) Aethalus si Ammuntis martini in Tracia, find Gu-
vernator Rabnus, vol. I. pag. 358.
51) Martirif, Macrobius, Gordianus, Zoticus, Lucianus He-
lius, Valerianus, Seleucus §i multi altif la Tomis in Ponto
sub Maxim Egemonul, pag. 55, tom. IV.
52) Martira Melitina a suferit in Marcianopol din Mysia
sub Antonin Imperatul i Antioh Guvernatorul, vol. V.
pag. 29.
53) Theodotus, Asclepiodotis all suterit la Adrianopol in
Tracia, pe timpul lilt Maximian, pag. 30, vol. V.

www.dacoromanica.ro
390 ULFILA VIATA §I DOCTRINA SA

54) Martirii Eulicus sail Eutichius, Plautus, Eracliu Placid

Ambutus, Tracia, all suferit in Tracia, din Martirologiul lul.
Ieronim, pag. 125, vol. VIII.
(Octombrie).
55) Martiril Priscus, Crescentis, Evagrius, Faustinus, Mar-
tians, Iannuarius, Marcialisi Alexander Eupratus, Eutropius,
Pigra, Gothia sad Gotia, Saturnina sail Saturninus, Speis aut,
Speus, Castus, Primus, Donatus, Passicus vet Pafficus, Pro -
pus martirisati in Mesia imferiOrg., in Martirologiile Romane
§i Ieronim, pag. 30, vol. I.
66) Dassius in Misia inferiOrA, la Axiopol, Mug Dorostol
on Silistra de adi a suferit sub Diocletian §i Maxim, pag..
411, tom. II.
57) Hermis i Taxius, martini in Axiopol din Scytia infe-
ridrA, Dobrogea, pag. 345, vol. VIII.
58) Fillip Episcopul Heracliei, Sevevus presbyter §i Hermis
Diaconul pe timpul lu! Deoclitian, in Tracia la Adrianopol,.
pag. 502, vole. VIII.
(Va urma).
C. E.

c_rit,,IW.-, .44

www.dacoromanica.ro
 CONCILIUL DE LA FLORENTA

Veep Biserica Ortodoxl Roman/ an. XXII No. 2.

Starea, Bisericil occidentale si a cola] orientale

dupe unirea de la Florenca.
In timpul cared o parte din clericil occidental!, §i anume
cel mai insemnat!, discutat la Florenta Impreuna cu re-
presentantilAisericil orientale, cea-l-alts parte se afiati a-
dung! la Basel, continuand -mat depute cu atitudinea for
-ostila lap. de Papa. In edinta a 31 a Conciliulul de la
Basel, 24 lanuarie 1438, se pronuntase suspendarea con-
tra Pape! §i prin acesta schisma se declarase In Wta
puterea in Biserica occidental& Principil Europe! erat des-
0441 In dour : unil partisan! at Papil, altil al conci-
liulul de la Basel; tot! Insa cloth& pacea In Biserica i
de' aceea starulati pentru Impacare, Nicl o mijlocire nu a
lost posibill qi clericil adunat! la Basel incepura procesul
contra Papil. In qedinta 34, 25 lunie 1439, s'a hotarlt de-
punerea lu! Eugen din demnitatea ce o ocupa. La acesta
edinta Insemnata mutt! dintre episcopi nu ail avut curajul
sa la parte. Ada dintre Ispanioli nu a luat parte nic1 unul,
dintre Italien! numal unul singur; lar In general ail fost de
lata la vot 20 prelati, din care numal Opte episcopi. Nu-
flier& cel mare era format de preot! t doctor! din car! at
fost de fat& peste 300. Cardinalul de Arles, unul dintre ce!
ma! aprigl inamicl a! Papil, lass sa fie aduse o multime

www.dacoromanica.ro
392 CONC. DE LA FLORENTA

de reliquil cu care ocupa scaunele cele Ole ale episcopilor

absentl. Hotararea conciliulul este urmatOrea: «Sfintul Sinod,
judeeand ca tribunal, declara prin acesta a sa sentinta de-
finitivA, a Gabriel, numit ma! inainte Eugen IV, IncApa-
tanat pe fatg, este neascultator ordinelor Bisericil universale,
persists In rebeliune, despretue§te §i insulta sfintele canOne
sinodale, ;urbura pacea si unitatea j3isericil lul Dumnecleft
§i o contrarieazg, e un simonist, sperjur, schismatic, eretic
hcapatanat, e nedemn de tOte titlurile, onorurile §i func-
tiunile, de aceea se pronunta Sfintul Sinod ca el e privat
ipso jure de demnitatea de Papa §i de pontificatul roman
0 it depune din acestea, 1).
Sentinta acesta a produs o impresiune protunda In In-
trega lume occidentals §i contra el proteatara o mare parte
dintre principi, atat laid cat §i cleric!. Acesta a lost si mo-
tivul pentru care Papa se grabla ca sa se-, to mine °data.
cu conciliul de la Florenta si sa, ajunga cat mal curand la
resultatul dorit. El vole, sA probeze intregil lumi crestine
ca activitatea sa a fost mal spornica §i ma! Insemnata pen-
tru binele general al, cre§tinismulul, de cat a clericilor a-
dunati la Basel. i de aceea, indati dupa ce se efectua
unirea, el trimese copil, dupe actul de unire, la bite cur-
tile europene ; !ar conciliulul de la Basel II respunse prin
aceea ca pronunta anatema asupra lul. Potentatilor Europe!
pe langa ca le facu cunoscut unirea cu Biserica Orientals,
tot in acela§1 timp le arata §i situatia trista in care se afla
imperiul de Orient si ceru ca el cat mai nelntarcliat sa
Irimeta ajutorul necesar.
Pe langa anatema, pe care lo pronunta Papa contra celor
adunatl la Basel, el it declara de ere tic!, compare, adunarea
for cu conciliul talharesc de 1a Efes si anula tOte hotaririle
hate de ace§tia. Cu t6te acestea ei nu se marginira numal

) Hefele. Coneiliengeschichte VII, pag. 779.

www.dacoromanica.ro
 CONC. DE LA FLORENTA 393

aid, ci continuara. mai departe pe drumul pe care apnea-

-sera.',La cedinta 37 din 24 Octombre 1439 ,se agita din
nou cestiunea alegeril houluI Papa ci se Incepura preps,
rativele yelativ la acesta. -Dupe ce se tinu ci cedinta 38,
In 30 Octombre 1439, persOnele determinate de a alege pe
noul papa furs conduse In conclava 1).
Alegerea caclu asupra ducelui Amadeti de Savoiea, care
Sn qiva de 5 Noembre capata 26 de voturl din 32, ci prin
urmare done treimi dupe cum se hotarise. Acesta alegere
fu Intarita In cedinta 39 din 17 Noembre 1439, Iar in cc-
dinta a 40 din 26 Fevruarie 1440 se aduse la cunoctinta
.tuturor ca ducele Amadell de, Savoia a primi,t demnitatea
de papa ci va purta numele de Felix V.
In timpul acesta Eugen IV jntrase Yii tratative cu Armenil,
i acectia trimesesera patru delegali la Florenta. Acectia
sosisera chlar inainte de plecarea Grecilor de aid. Discu-
tiunile privitOre to unirea for cu Biserica latina au fost fOrte
scurte, i is 22 Noembre 1439 acesta unire se ci efectua 2).

1) Ca conclava fusese ales de astit data un fost local de bal, care

era forte nessanittos si neinaldit, din care cans& multi dintre clericl se
bolnavir6 fie de reumatism fie de gutnrait. Niel manold aparte nn li
se permitea, si sand ArhidiaconuluI de Cracovia i se puse in vedere,
oa qi fatii, de Cardinalul de Arles, preoedintele conciliulul, -tot ass se
procedez6, acesta respunse: El e frances, eti aunt polon; pentru el e
postal Angtos, pentru mine e marte; el nu are nici stomas, 91. aprope
nu e om". Eefele Conciliengeschichte VII, 785,
2) Couditiunile pe rasa carora s'a efectuat unirea eraii urmatorele:
1) El admit P imb o 1 ul niceno- constantinopolitan impreun& en adaosulFi-
lioque si se oblig& a-1 recite, ast-fel Duminicile qi s'arbgtorile la litur-
gie. 2) El xecunosc si definitiunea dogmatic& a oonciliulul al patrulea
ecumenic de la Chalcedon cuprivire la .oele doug naturl in liens Chris-
tos. 3) Reounoso hotarirea conciliuld al qeselea ecumenic an privirola
oele don& volute In liana Christos. 4) El se declari dispnqi si onorese
pe papa Leon eel mare oa pe adev6ratu1 lavetator al credintel orto-
doxe, lar conailinl de la (alcedon sal recnnOso& ca pe al patrulea
ieonmenic, precum qi se respecte ca qi ce1-1-altl_credinciosi tote conciliile
tinute sub antoritatea papala. 5) Recnnosc Invet&tnra latin& despre cele
sapte saoramente. 6) Admit simbolul atanasian, precum qi 7) obiodurile
Biserica OrtodoxiC Romina. B.

www.dacoromanica.ro
394 coist. DE LA FLORENTA

Aceste succese ale sale papa Eugen IV le Incorona in giva

de 18 Decembre 1439 and facu 17 cardinall intre cart
erat atat Visarion cat si Isidor.
Conciliul de la Basel pierduse mull din influenta ce o
avusese in Europa, cu deosebire de la alegerea noulul Papa.
Acest motiv precum si declaratiunea for ca on cine e a-
deverat crestin trebue sa se supue in totul hotgririlor unul
conciliti general, indepartase de la dined simpatiile celor
mal insemnati dintre principi. Asa s'a intamplat cu Carol
VII regele Franciei, Ducele Britaniel, care pang, acum fu-
sese un puternic protector al conciliului de la Basel, Regele
Castiliel si altii. Regele Friedrich III §i principil germani cau-
tara sa se arate mai diplomatl. El linos dou6 congrese la
Mainz si Francfurt unde venira atat delegatil Papil cat si al
concifiului. *i unit si ce1-1-alti furs ascultati si respunsul
congresului a fost ca el doresc pacea in Biserica si propu-
sera chiemarea unul nou conciliti general; Cu bite acestea
se vedea ca si principil Germani inclinai acum tot mal
mal mult catre Eugen IV.
In acest timp Papa se hotarise sa stramute conciliul de
la Florenta la Roma 1) si in 26 Aprilie 1441 anunta acesta
in o sedinta oficiala; cu tote acestea conciliul ,a mai Minas
Inca in Florenta pang, in Mai 1442, To aid in Florenta
se inchele unirea cu Iacobitil xnonofisiti din Egipt, Libia si
Etiopia. Acestia provocatl de Papa prin un trimis al sett,

Latinilor de a celebra anun %area Maria la 2t) Martie, nascerea hit loan
Botezittorul la 24 Lithe, nascerea lul Christos la 25 Decembre, tgerea
imprejur la 1 Ianuarie, Epifania la 6 Iananrie i presentarea Yn templu
la 2 Fevruarie. Hefele TA 789.
1) Dap6 plecarea Grecilor, Conciliul de la Florenta a mal dontinuat
Inc& a lucra 0:n6 la 26 Aprilie 1442, deal apr6pe trel ani. *Una dintre
scriitoril occidental) pretind c6, acest concilit ¢i dupti plecarea Grecilor
trebue s5. fie considerat tot ca concilit ecumenic si hotartrile lul hate
ca atari, altil Insg din contra, intre earl se pote enumiSra gi flefele,
410 ofi ecumenicitatea conciliului a incetat odath en plecarea Grecilor.

www.dacoromanica.ro
 CONC. DE LA FLORENTA 395

gninoritul P. Albert, trimesera §i e delegatl gi primira unirea

-cu Biserica Jatink La I Fevruarie 1442 ,se inchie acesta
-unire in biserica S. Maria Novella din Florenta. Aceste suc-
-cese ale Papel nu, at1 fost de lungs, duratA, cAcl unirea efec-
tuata gat cu Armenii, cat §i cu Iacobi ii n'a linut mult
timp §i a remas pentru Latinl numal ca o amintire placuta.
Alesul conciliulul de la Basel? papa Felix V, nu remase
xnulta vreme ca sa conduca acest concilits Om bogat dar
fOrte avar, *lend ca onOrea ce i se acordase II aduce
mai multA paguba de cat ca§tig se hotart sa se retraga
.din Easel §i iqi stabili re§edinta In Lousanne catre sfar9itul
anului 1442. Conciliul de la Basel tinu ultima §edintit ge-
nerall, sat a patru-cleci §i cincea la 16 Mai 1443, cand
deciserl ca dupe trey anY de clile sa se Vila un not con-
cilit general la Lyon, ins/ pani la deschiderea acestul con-
cilitt sA continue a rema,ne cel de la Basel. Putin die putin
conciliul de la Basel pierdea din insemnatatea ce o avea,
§i aprOpe top. principiY it parasisera, §i multi din el reche-
marA inapoi pe clericii din statele lor. Motivul era, ca Eugen
IV prin politica sa intelepta reqise sa rec4tige lar5.0 vaza
de odiniOrA. In timpul acesta el parasise Florenta §i se sta-
bilise in Roma, la 28 Septembre 1443, §i ca motiv aducea
.demnitatea §1 lin4tea acelui Joc, abondenta de tot ceea ce
avea nevoe, Insa adeveratele motive erat turburAriIe care
Incepusera sa se ivesca in provinciile papale, tratativele
.dintre conciliul de la Basel §i renumitul condotier Francisc
Sforza, care fagAduise a va cUceri statul papal §i va lua
prisonier pe Papa, precum §i pacea pe care o inchiasera
florentinil cu ducele Milanulul, cel maY aprig du man al lul
Eugen IV, far& ca acesta sa fie copsultat.
Regele impreuna ctt principil germanY remasera molts
vreme neutrY pans in anul 1446, -cind !ft urma stAruinte-
lor abilulul ban Carvajal, regele trecu pe partea lui Eugen
IV, iar acesta Ii fagAdui corona imperials §i alte beneficif
Wesel.

www.dacoromanica.ro
396 CONC. DE LA btORENTA

COticiliul de Ia Flora*, transportat atum in Lateran,

6ntinua a lucra pi de acum Inainte. Papa cliemase la unire
pe tote ISopOrele sohismatice din Orient: Bosniaci, Mesopo
tani, Chaldeeni §1 Maroviti, dar nici acest6. unire nu a fost
ale lunA duiata.
La 23 Fevruarie 1447 1ncet6, din vigil. papa Eugen IV.
Trebue sal i.ecun6scem meritul O. '0 a dat tote silintele
store realisarea uniril In Biseria Spre ridicarea aut&itatil
papale, A primit Multe lovituri puternice mai 6u deosebire din
paitea cbnciultilul de la Basel, la sfir0t in's& totu0 a r6mas
triumfator. Aeneas S rlvitrs dice, a in timpul tontificatului
lul Eugen atat fericirea cat §i nenorocirea au avut loc in-
tr'un grad forte mare §i s'at tinut fn echilib'ru. FO.ra indo-
Ia1a cg. fericirea ar fi intrecut nenorocirea dace Eugen ar
fi s6iut sä lie ilial bine masura in tOte. In ce privesce ca-
racteristica lui Aeneas Sylvius se exprim5. ast -fel: Altr
cordis fuit. Sed nullum in eo magis vitium fuit, nisi
quia, sine mensura erat, et non quod potuit, sed'
quod voluit aggressus Est 1)-
1) Epitafnl int Engen IV In S. Salvatore in Lauro din Roma e lur-
ingtorul:
Urbs Venetum dedit ortum quid Roma tirbis
Et Orbis fora det optanti caelica fregna Deus.
Memorise
Eugenii 1111
Summi atque optimi Pontificis
His in pace gravis in bellis pro Christi
Ecolesia impiger
In injuriis patiens Religiosorum amator ac in
Eruditos viros Inunificus
Concilii Basileensis insolentiam
Adversus Pontificiam Romanam Potestatem.
Concilio Florentine -calebrato refrenavit ac fregit
n quo
Ioannes Palaeologus Graeoiae Imperator,
Romanum oaput agnosoens
Ei of pedibus se thnitasque internas et remotas
Nationes humill substravit.
Gregorovius. Die G-rabmiler der romischen
Piipste p. 94. Frommann. Kritische Beitage, pag. 23-

www.dacoromanica.ro
 CONC. DE IA FLORENTA 397

Conciliul de la Basel ajunsese In timpul din urma si. nu

mai albs nicl -o autoritate. In 20 Mlle 1447 regele Frideric
III ordOna consiliului si primarulul din Basel ca sa ridice
-siguranta garantata papa acum membrilor conciliului si se.'i
silesca a parasi orasul; cu -We acestea ei remasera Inca
aid pans In Iunie 1448, and *lend a viga for se afla
In pericol se hotari sa parasasca orasul. De aid plecara
la Lousanne unde se afla si papa al for Felix V. Putin timp
dupe acesta Felix V declare. a renunta la tiara papalA) Tar
papa Nicolae V prin o hula data ins 18 Ianuarie 1449 ri-
dica afurisania ce o aruncase asupra lui si asupra celor-l-
alti membri al, conciliului. La 7 Aprilie 1449 iscali actul
de renuntare si primi de la papa Nicolae titlul de episcop
cardinal de Sabina.
Astgel se sfarsesce acesta schism, insemnate. din Bise-
rica occidentals, care sdruncinase din temelil autoritatea
papal& si era aprOpe sa o ingrOpe pentru tot-deuna.
In numerul. viitor void arAta situatia Bisericel orientate
dupe unirea de la Florenta si efectele pe care le-a avut unirea.
If. P.
(V-a urma).

www.dacoromanica.ro
 CAUSELE UREI CREPILOR ORTODOCg
ASITRA.

ARMOR Sj A CROMER RELIGIOASE ALE ACESTORL

A N E X A/II.
Povestire despre eresul armenesc.
CAP. 107.

Cand a fost Sinodul al septelea, Armenil au venit la

Sinod. §i asa le-ad grit for Crestinii: Vol deja sintetl es-
comunicatY de la nol. §i eY lards' asa au dis: Ne ducem
la Halepa si cerem lege noua pentru not §i Halepa asa
le-a dis: Ail venit ca sa ye Inchinati lul Mohamet? Ve
dam pament mult si apa, unde sa ye asedatl. §i Armenil
asa ad gait intru sine: lath. nol mult ne-am inchinat Crucil
si NascetOrel de Dumnecled. lar acum, Halepa, astepta-ne
trey Mile, gandindu-ne vom venivem la tine. §i venind laraal,
asa au. clis: Nu putem a ne departa de credinta parintilor
nostri. Ace la asa le-a dis: Eu n'am umblat dupg. vol. Fund
ca atl venit MOO ca sa luatI In ris pre cine-va, ei void
porunci si ye ucida. Atl luat In ris pre marele Mahomet.
Iar el au clis: Vola lui Dumnedet si a ta. Atunci Halepa.

www.dacoromanica.ro
 CADS. UREI CREST. ORT. ASUPRA ARMENILOR 399

a§a le-a dis : Daca voip sa fip vii, atuncI luati 8 fapte ale
mele: Cea Intal. fapta este, ca in fie-care truce sa batep
cite un piron, §i de cite on ye veil inchina sa nu saru,-
tap crucea, ci pironul sa sarutap. 2-a fapta O. umble popa
vostru purtaud basma la gat ca §i qeiciI nqtri. 3-a, and
voe§te popa vostru A slujasca (liturgic) sa nu manance in
acea di came de port. 4-a, and vreli A ucidep un boil
sail un miel, ucidei -i in biserica, §i luand inima §i fran-
gend'o In patru 041, puneti-le In coliva vOstra §i dap Ome-
nilor, 5-a, cand popa vostru cite§te Evangelia, sa nu o
citescIt spre resarit, ci spre meza di. 6-a, and popa vostru
va muri. taindu-1 Imprejur sal punep In mormint, dupre
legea nOstra sa'J punep In mormint; nu'l punett a§a ca
pre cel-l-altl, ci it punep pe un scaun cu fata spre meta -di,
lar evangelic o punep pe genunchiul lul. 8-a fapta a for :
Nu se Inching. Sfintel NascetOrel de Dumnedeti, §i nu cins-
tesc nici unul din praznicele el. Aceste sint blestematele
fapte ale lul Halepa, ce se sevirsesc la armeni. CacI ar-
menil cu besurmenil (musulmanil) suet besurmani, cu Ta-
tariITatari, cu CrestinilCrestint Iar eresul §i nebunia
armenilor acesta este: postesc In Duminica Vamesulul §i
a Fariseukii. Pentru acesta precum am luat cuvint de la
sfintil parinp si din dumnedee§tile carp, Infruntand eresul
§i nebunia lor, fiind a numesc el Duminica Vamesulul §i
Fariseulul In limba lor,- a lul arp u P. DecI aril a fost la
el Dascal, si urpcanele, ucenicul lul, canele se trimitea
de dinsul la ucenicil sel, scriind credit*, §i eresul sell in
epistolie, o lega la gatul uceniculul sail canelul, §i acela
alerga prin ora§e si prin sate ostenindu-se si sevir§ind po-
runcile dascalulul sea. Dar trecend destul ant, si canele
fiind mancat de lup, mare scarba si suparare avu Dascalul
sea Arti pentru ucenicul sea canele Uri, §i a propoveduit
ucenicilor sel post, si el insul a postit acea septamana,
pentru ucenicul sell canele Urti. Iar noue ni s'a predat de
sfintil parinp, ca O. nu postim septamana lul Urti, ca a
nu ne aflam postind cu ereticil.
Iar al doile eres armenesc este acesta, precum am audit
de la David armenul: Ca a fost la armeni dascal o femee,
cu numele Sin. Spre amagirea for acea femee atka s'a
inaltat prin fapta cea buna, In cat a ajuns a fi si patriarh,

www.dacoromanica.ro
400 CAUS. URRI CRE§TINILOR ORT.
,1,
pentru -mares ei curatenie. Dar nu i s'a permis a fi intru
sfintenie Tana la fine, pentru ca sa nu socotesca Omenil
cs si la eretici se 'Ate face ceva eminent. Ce nu este tare
§i forte, nu pOte dura pang. la sfar§it, ci se arata a fi pu-
tred si spurcat, precum a fost si acest Sin; fiind -ea ei
Insii spun. Fu 1ntre dinsil arta, pe cand unit marlau si
laudab. pre Sin, si unul dintre din§il de o credinta cu el si
rudenie cu ei cjicand: Ce vorbitl vol despre Sin cuvtnt
mare si de lauds? ea este una din femeele cele simple.
Si acestia maniindu-se pe el si amenintandu-1 cu mOrte. Iar
el tare denuntand pre Sin si neputinta el cea femeesca, a
cerut la (lima un termin de vreme, ca sa demasce pre
Sin si neputinta el cea femeesca, depuind si zalog. i s'a
dus omul acela la Dascalul Sin, slujind'o si supuindu-se
el, p5.ng ce amagind'o avu cu ea. Carea zamislind de la
dinsul §i cadend fn neputinta nasceret, si sosind praznicul
Invierel, Omenil si triburile adunandu-se la dinsul si terend
de la el blagoslovenie si slujba. Iar el a refusat (dicend)
ca nu p6te din pricina b61ei. Tar ei au4ind acestea s'ail
scarbit, si s'ati impraOiat fie-carele pe la caselelor. Iar Sin
a nascut copil. Atunci omul, carele o amagise a fugit de
la dinsa rapind si copilul. Acesta, fapta nu s'a putut
ci a fost cunoscuta In tots Sara armenesca. i s'ati trimis
gonad, ca sa prinda pre omul cel ee Inselase pre Sin; lar
acela a fugit si a scapat din manele lor, si ducendu-se In
tara grecesca a -sedut acolo si a scris carp, vedind eresul
lot, batjocurl si derider! pentru Sin si faptele ei cele spur -.
cater
Despre impartasirea for asa se vorbeste:Aducerea apel
se face dupe medul noptils tainuindu-se de-to(i, ca nu cum-
va sa simta cine-va, nicl cane sa nu latre, nici mata, nici
vaca, nicl calul sa necheze, nici pOrta, nici usa In curte
strains sa nu scartie, nici sOrec, nicl viabie, nici om, nici
cane sa nu Intalnesca, nici s5. tusesca, nici sa nu suere,
nici pestele In api sa nu se incaldesca; atunci ss scOta
apa, si chiar de ar fi ajuns cu apa la portile sale, daca.,
s'ar misca ceva din, cele pomenite si "va simti, sa verse a-
cea apa, si Iarasi sa dibuesca (sä caute in ascuns) all& apa
pana la ivirea luminel, i In multe nopI, ca s& dibuesca.
si sa dobandesca ast-fel de apa. Apol sa nu caute vas cu-,

www.dacoromanica.ro
 AROMA ARMENILOR 401

rat, ci orl-care s'ar Intampla acela sa tOrne acea apa, si

sa amestice in ea faina cu unt, si cocend azima, le di
armenilor Acesta se chlama la dinsil Impartb.sire. Iar cand
se duc unde-va said vin, sau ara, sate li. se intamplb. A, fie
unde-va intre crestiniI pravoslavnici, el blestema credinta
for si se boteza de popil nostri, Jar in alts tarn, Land il
infrunteza tine -var el Iarits1 se boteza, si de trey ors, si de
patru ors. Credinta for la sobor o blestema, dar iii ascuns
se tin de dredinta for cea rea.
De se va Inttmpla unlit trestin, sa merga pe tale cu un
armen, crestinul sa nu bea dintr'un pahar cu armenul. Iar
dad. a beat armenul apa din paharul crestinului, atuncl
crestinul sa, arunce- acel pahar, fiind el nu se pelte curs i
cu rugaclune.
Iar cand un crestin trece pe tang& biserica for (armenilor),
si el vor fi cantand, sa's1 astupe urechile si sa, fuga, ca
nu cum-va sttl intre in urechl glasul acela. De cum-va va
intra glaSul acela In urechl, 'sa primesca epitimie.
Dadt vre-un armen ar intra in biserica .nOstrai sa nu se
elute in'presenta lul, pans ce el va esi afara.
In presenta armenulul nici sa manance, nici sa bea. SA
nu'l clic& nici bursa diminet5., nici n6pte buns. InsusI ve4e-
tor a fost un stint barbat, calagar anume Sergie prietin aL
-lul Gherman, cum armenii suet vrajmas1 al lul Dumnecleti,
cum batjocuresc pre crestinl si is pangaresc, stropesc cu
apa ce trece prin el (urina) legumele si le dat in blid, cres-
tinilor 1).

ANEXA III.
tin episod din istoria religi6s1 a Armenilor din MoldOya.
Domnul Doctor in medicina N. Calenderu, In anul pre-
sent 189t, cu ocasiunea visitel ce 1-am facut, mi-a lucre-
dintat un manuscript in cloud exemplare, unul in limba ar-
men5., altul in cea francesa, carele coprinde traducerea cela
eintal; ySi m'a poftit ca sa. le dati din partea sa Academiel
Romane, ca documente istorice ale Romaniei.
1) Acest capitol in manuscriptul P. S. lifelchisedek este gi ou textul
Slavon, care nu s'a putut reproduce din causa lipsel de caractere slavone.

www.dacoromanica.ro
402 CAUS. UREI CREST. ORT.

Aceste manuscrise Domnul Dr. Calenderu le-a ctipatat de

la 'monastirea arrnenesca. a Mekitaristilor din Venetia, prin
un prieten al sell D-rul P. Jacques Jssaverden, carele a si.
facut traducerea francez6. a manuscriptulul. armenesc.
Reproducem mat intal scris6rea D-rulul Issaverden cltre
D-rul Calenderu, i apol manuscriptul In traducerea romans.
dupre cea francesa a Doctorulul Venetian.
1. Scris6rea D-rului Jssaverden catre D. Calenderu:
«Venetia. St. Lazare, 6 Octombrie 1885.
D-le Doctor! 'Am placeie a v6 adresa prin posta copia
manuscriptulul, ce aIi dorit sa. avett El coprinde povesti,
rea unel prigoniri religiOse, ce att suferit Armenil locuitori
in Valachia de la principile domnitor Stefan.
Eft nu still la ce v'.ar folosi ac6sta ; cu tote acestea cred
a este interesanta pentru eel ce se ocupg. cu istoria an-
lid. «V6 rog sa presentatl respectele mele, tuturor
acelora, carii se aflaii in compania vOsta, and aft vizitat
S-tul 'Lazar
De aid se vede, c6. D. Doctor Calenderu cu oeasia vi-
sitedce a -Meat Monastirei Mekitaristilor, s'a informat de
manuscriptul armenesc din biblioteca monastirel, si a pof-
fit pre Doctorul Jssaverden de a -i trimite o copie de pe
originalul armenesc si o traducere in limba francezA, ceea
ce s'a §i realisat.
2. Traducerea in limba romans a manuscriptului arme-
nesc dupre traducerea franceza. a Doctorulul Issaverden.
Manuscriptul este intitulat:.
«TAnguire despre Armenil din Valachia, compusa
(ln versurl) de diaconal Minas de Tokate (Asia).
Tanguirea este adresata:
«Mirenilor Si bisericosilpr* Armenl:
«Ingenunchlati vol toti, §i ascultati acests povestire vred-,
nick de tanguit, pre care eu vi-o fac suspinand si plan-
gend:
Duminia, 16 August, in cliva Adormirel, in anul arme-
nesc o mie, o nenorocire a lovit de ngprasnl pe pacinicil
i cinstitii Armeni din Valachia, pe and el sevirslati o li-
turgie solemn6. In pompOsa for bisericl.

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA ARMSNILOR 403,

Este adeverat, ca cel mai varvarl regi al, epocel antice-

n'at sevir§it atatea reutati, pre ate principele domnitor Ste -
fan, carele era de religiune greca de credinta din Chalce-
don a facia natiunil armene din acesta tara.
Era, clic, diva adormirel, cand acest inrb.utatit principe
al Romani lor (avluchap) a sosit cu suita sa Yn Orapl Su-
ceva, unde a adunat pre top Episcopil §i preatil natiunil
sale, care de malt Limp pastrat ura contra religiunil grigo-
riene.
El al tinut un sfat §i a i lotarit a s6vir§i tOte actele-
vrajmap0 contra Teligiunil ce nol profesam.
Principele, calare, n'a intarcjiat a face intrarea sa in bi-
serica nOstrai -s'a suit pe altar, a luat s-tut potir, l'a arun-
cat la pament i l'a sfaramat sub piclOrele sale. El ni-a
ranit adanc inima, facendu-ne sa vedem varsandu-se §i
calcandu-se sftntul mir de la Ecimiazin.
El in fine at rapit §i al. depus In vistierie sfintele carp,
crucile, icOnele cele marl, vestmintele preote§ti, precum §i
tOte cele-l-alte oblecte sfinte §i pretiOse ale case! lui Dum-
ne4eti, care fa cu total bo§tiureta, §i uOle el inchise is

pecetluite. Cat despre Episcopl §i preop, gT aft fost intem-

nitap cu mainile legate.
A doua di, dupre un ordin inrattatit al principelul, bi-
serica fu bombardata §i ruinat5..
Prin aceste durerOse evenimente,, Armenil au trebuit salt
parasesca caminele, fugind unit in codri, altil pe campil,
pe unde el al Tatacit tntr'o stare vrednica de mils.
Nenorocirea vai! a despartit pre parinp de fiil lot.; In
diva -urmatOre principele a poruncit sa se sfa0e §i O. se
aria Inaintea Jul cartile n6stre cele sfinte, ce ere' depuse
la vistierie. La acesta au asistat mai top romanii din Su-
ceva, invital Inadins.
Principele Stefan 1§I batea joc de religia armenilor, §i
tot-d'auna o critica. El a poruncit a se incendia §i a se
darlma de istov biserica §i monastirea Armenilor din Su-
ceva §i a ordonat, ca mobilele cele sfintite din Biserica
nOstra sa se transporte in Biserica Roma.nilor, cad, vise
el, Armenil nu sunt vrednicl ca Romani! -sa-I bucure.
Stefan a poruncit sa se cautet sa se aduca inaintea,
nenorocitil parinti, mume §i copil,, caril de grOza, se

www.dacoromanica.ro
.404 CAUS. UREI CREST. ORT.

acieseprin codri si pe alurea. Dupe ce le-a legat

nile, si I -all supus la cele mal grozave ersecutiunl, In pre-
senta sa, le-a dis: Armenilor! Ce religie este aceea ce vol
profesatl? Vol suntetl afara de tete cele-l-alte natiuni; pri-
mill religiunea Romani lor, ca sa ye daft mariri,
Acestia au respuns; Nol suntem bunl crestinl botezatl.
La acesta improtivire ordinulni princiar, principele II a-
menintaf ca pre totl acel, ce se von Improtivi de a primi
religiunea grecesca it va baga si-I va arde In pestera...ce
era zidite, pe malul pariului ce trece prin mijlocul orasu-
lul Suceva, si care avea numal o intrare.
De o camdata tote opintirile acestuI blestemat principe
al -Romanilor au e.mas neroditOre, fiind-ca i mirenI si bi-
sericosl, femel si fete ati preferat sa fie jertfe, de cat sa
se vada convertitl,
Dar Voevodul le-a clis: Eli cunt domnitor; ye voIt schin-
glui cumplit, ye volt% talc malnele, ye void scOte ochil, si
totusi am sa ye botez.,1
In adever, mandrul si crudul principe ,n'a pierdut un
singur minut pentru a pune In lucrare meschinelQ sale ca-
pricil: barbele l peril episcopului si ale preotilor fury rase
si lanturile puse pe grumazi; barbatil, femeile i copal furl
peste sera, persecutati, -In fine i -a desbracat pe top, a po-
runcit sh-1. boteze, i cu sila sä primesca credinta. roma-
nesca.
Tot odata preotil romanl att intrat prin tete casele ar-
menilor pentru a stropi cu aghiasma halnele, mobilele $i
luneltele de cuhne ale Armenilor.
Cine ded crede sa fi velut sari audit In lume aceste
lucruri vrednice de jelit care s'ail intamplat in acesta tara
natiunit armene?
Dumnecjeule mare! al mile, de starea nestra cea desna-
-aajdttital Mantueste-ne din malnile acestor prigonitorl.
Nemultumit cu tete faptele sale cele varvare, voevodul
a declarat de aseminea, ca el nu voeste sa. Mal fie pe te-
ritorul lul nicl un singur Armen; ca barbatl si femel toil
sa fie botezatl si s& intre In religiunea grecilor, prin ur-
mare el a sloboclit ordine aspre la orasele Principale pre-
-cum:- Iasi!, Botosanil, Vaslul, Roman, s. a. ca se, se ares-
teze capeteniile (armene) ale acestor comunitatl, sa se in-
chida bisericile i sa se sequestreze sfintele mobile.

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA ARMENILOR 405:

Inainte de a se pune in lucrare acesta poruncl, Voevo --

dul fu rugat, ca BA revina de la hotArIrea sa; (Aar in de,
§ert, cad bisericile au fost distruse, sfintitele mobile rapite
§i cartile arse-.
Inca un act grozav fu sdvir0t asupra preotulul bisericel
din Suceva, o persOna cinstita. in purtarea sa, pacific §i
ospitalier. Principele a propus acestuia sa. intre. In credinta
greca, lar in casul contrar el va 1 crud persecutat i osin-
dit la anOrte.
Acest preot curagios §i statornic, numit Baciadur, s'a Im-
potrivit respunclend: ell nu pot nici de cum sa neg reli-
giunea mea grigoriana; eti, Oise el, am Orbit Sara mea
natala, am emigrat aid nu pentru alt-ceva de cat pentru
a conserva religiunea mea.
In urma acestul refuz categoric crudul principe dupa ce
a poruncit a'l lega manile §i piclOrele, a'l smulge barbs i
perul, In fine a'l scOte ochil, i -a repetit: lepada-te de re-
ligia ta, altmin1erea to -voill decapita, i copiil 01 vor fi
ar§I. Iridata a dat ordin calailor sa se duca sa tale pre
copiil preotulul, sa. puns foc la casa preotulul §i numal de-
cat s1-1 boteze.
- Cand dial s'at infatiqat la domiciliul acestul nenorocit,
copiil lul cel nevinovatI, cu lacrimile In ochi s'ad aruncat
la piclOrele tataluI for §i l'at i. rugat qicend: o tats! fa. vola
principelul, daca nu voestl ca fill tel sa fie jertfele crucli-
clime' unul mizerabil I Vecil ace01 calM I el nu sunt venitl
aid, de cat pentru a face sa. luc6sca sabiele for cu sin-
gele nostru.
Preotut adanc atins de aceste cuvinte i in sentimentele-
sale parinte01, 'I-a fost mild. de saracil se copil, qi In con-
tra inimei sale s'a lasat a se boteza, §i a§a a infra In re-
ligia rxnanescil. (Olach).
Armenilor! atI putea vol sa nu plangell §i sa nu suspi-
nail Infato§indu-v6 aceste nenorocid ce au Incercat coreli-
gionaril voOri in acesta mica Cara valachl?
TOte Oilele cele marl: Craclunul, Boboteza, Duminica sill-
parilor, Pa0ele, InAltarea, Schimbarea la fati, T,Nua regilor,
Adormirea, CincT-4ecimia, toll sfintii, Na§terea s-tel FeclOre,
Infatoprea s-tel Feclore, §. a., *. a., au fost nimicite, cad
bisericile nOstte ail fost 'recluse In ,cenn§a, preotil au fost

www.dacoromanica.ro
-406 CAUL UREI CREST. ORT. ASUPRA ARMENILOR

smul0 din functiunile for §i poporul s'a impra0iat prin alte

tari, in cat crap Si surori., parinti i mame Wail plerdut din
vedere, vaT! 4

0 principe blestemat, frate al satanel! Dupa ce aT sevir-

Ot atatea reutati, te mai crecji Inca fericit In .mijlocul, ma-
Tire tale? FiT incredintat ca judecata providentei nu va in-
tarclia indelung spre a te pedepsi de faptele tale cele r6ii
voitOre 1).,

(13rmeza sfirgitn1).

1) Istor. Born. Xenopol. t. TEL 13. 52 m. d. anul 1551-52. cel ar-

-menesc-1000, era email& este mai mica de oat cea cregtinaso5, on 651
de ant Aga anal nostru 1891, la armed este 1340.
Domnul perseoutori este qtefan al 1711-lea feciorul lul Petra Ramis.

www.dacoromanica.ro
Profqiile tipice si alegorice si figurile for din Y. Testament
......._...t.,,.

Invetatil timpurilor, din cea maT profunda anticitate si

-pina in ciiva de asta-c11, au fost si sunt de perfect acord
Intru a recunOste ca, cea intalil scriere tntrebnintata de ome-
nire, a fost cea ieroglifica, simbolica sail` alegoriea, Tar scri-
erea alfabetica a fost inventata, dupe, ce a trecut multe se-
cole de la deluv'al universal. i ca patrie a scripturet iero-
glifice si simbolice, cu totil pun Egiptul. Istoriceste este de
asemenea constatat ca., inventandu-se scrierea alfabetica,
.cea ieroglifica si, simbolica ea disparut. Egiptenil all con-
servat'o In tot timpul, cat stiintele si civilisatiunea au fost
cultivate de el.
Usul de a representa oblectele prin simbolurl, a dat nay-
tere prin insasi natura lucrurilor stilului figurat, carele de
necesitate isl are locul, cand limbile sunt Sarace In cuvinte;
cad atunci se simte nevole ca, printr'un num& fOrte mic
si restra.ns de termeni, sa se insemne si determine o mul-
time de oblecte si notiuni; Tar metatorele si aiegoriile sunt
indispeRsabile, pentru a compensa golul i lipsa de cuvinte
* termine. Acest us al vorbirel, precum si obiceTul d'a face,
-ca, intrega natura sä vorbesca, este in deosebi plAcut si lu-

www.dacoromanica.ro
408 PROFETI1LE TIPICE

bit de imaginatiunile vii §i arcletOre §i a lost tot-d'auna, pre-

cum ne afirma istoria, oblectul de predilectiune mai al tu-
tor popOrelor oriental!. In acela§ timp el este qi sufletul
poesiel §i stiut este, a poetil sunt la Mote natiunile eel d'in-
VIM scriitoic ma! ales ca. Insu§1 cuvintul pqet, dupe origins
sa greaca, insemng facetor, compozitor
Nu este deci un lucru de mirare nici surprindetor, dace
profetii V. Testament all lubit cu preferinta §i al intrebuin-
tat In vorbirile §i scrierile for stilul figurat, cad el voiati.
ca cuvintele lor, imaginile, simbolurile §i oblectele, 1a cart
se refereati in cuvintarile 1or, sa atinga §C, se. de§tepte ima-
ginatiunea Iudeilor. De alt-fel limbs intrebuintata de et it
bbligail de nevoe, ea sa recurga la tot felul de metafore §i
simbolurl, cad ea nu era nici bogata, nici cultivate., ca lim-
bile grecilor i romanilor §i. avea b. in acela§ timp a face
cu un popor, pe care trebula sti'l mi§ce, popor, care era
deprins cu Intrebuintarea simbolurilor.
La intrebarea dar, care este sensul literar3 natural §i a-
deverat al until simbol sail ieroglif, respunsul nu p6te fi
altul, de cat acela, pe care insu§I scriitorul sau autorul sim-
bolulul §i al figure! 1-a avut In yedere sau 1-a preinchipuit.
Cand Egiptenil desemnati de exempla o figura mane., cu.
un oil In guru, sensul natural s'ar putea lice literal §i a-
deverat al acestui simbol era d'a arata, ea Dumnecleil este-
crekdorul lumeI, lar nici de cum de a arata privitorilor, ca.
un om putea sc6te din gura 9i trupul seu oua.
Isaia represinta §i preinchipue§te ingratitudinea §i necre-
dinta Iudeilor, prin imaginea unel vii cultivate. cu ingrijire,
dar care n'a produs, de cat struguri selbatici. El preclice ea
acesta vie va fi calcata in piclOre de animale §i le va servi
..de a§ternut. In aceste. profetie el voelte a spune Iudeilor,
-ca vor fi apasati, devastatl §i Impre§tiati in tote partile prin
pop6re streine. Acesta este sensul literal §i adeverit at ima-
gine! sale profetice §i el insu§1 '1 spune; « Via Jul Dum-,

www.dacoromanica.ro
 DIN V. TESTAMENT 409

necled al puterilor, dice profetul, este casa lul is-

_raill),, §i chiar de nu ar fi spus'o, lucrarile Inse.0 nu pu-
tea6 avea alt sens §i inteles de cat acesta.
Dumnedet, dice prin prote0 set ce. va Intuneca strele
§i luna, va face se. call stelele, va seta marea, va face
apele silt schimbe cursul lor, va stramuta muntii, va face
pamentul se. se cutremure etc., etc.; §i cu totl suntem de
acord a recunNte, ce. sensul literal si adeverat at tuturor
acestor figurl de amenintare este: void detrona principi §i
regi, void risipi §i nimici avutiile celor marl*, void ridica
armatele §i le volt pane In One., void schimba starea §i
s6rta poptrelor, "toil respindi pretutindeni grOza', pentru.
ca in stilnl vechit al Orientalilor s6rele §i Iuna sunt regil §i
regatele; stelele insemneza pe cel marl §i pe generals; ma-
rea §i apele sunt simbolul armatelor §i plmentul se la in
lqcul, locuitorilor set
In cap, 54 at profetulor lui Isaia, se vorbe§te despre
doue sotit din care una si a pastrat sotul, cea-l-alts a re-
mas vaduve. §i parasite.. and profetul predice, ce acesta
din urma va fi mal rodittre §i va avea mai multi copil,
de cat cea d'antait, cu toil suntem de acord a recunt§te
ca, dupe. intelesul real §i natural el preinchipue§te prin a-
cesta din urma biserica creOna., formate. din Mite neamu-
rile pamtntulut care ya fi mai numer6sa de cat sinagoga
Iudeilor. *i cuvintele sale nu pot avea alt sens, de cat
acesta.
Ast-fel sensul adeverat, natural §i real al tutulor acestor
profetil, este sensul alegoric sat figurat §i nici de cum cel
literal sat gramatical, cad este absurd a sus(ine, ca un
simbol sat figure. nu are un sens figurat, sat ca o alegorie
trebue luata in insemnarea gramaticala a termenilor el.
Aceta ar fi se. se sustina, ca o emblem. n'ar fi emblemi §i

') Vecli Is. a. V v. 7.

Biserica Artodoxl Rominii 4.

www.dacoromanica.ro
410 PROFETIILE TIPICE

ca o imagine sad simbol n'ar fi obiectul, pe care'! represinta

A nesocoti explicarea alegorica a profetiilor este a nesocoti
adeveratul for inteles, cad explicarea for gramaticala i li-
terara ar fi absurd& §i neadmisa. Insa§1 Ebrei le at expli-
cat tot-d'auna i In tOte timpurile ast-fel i deosebirea intre
et §i not nu consta, de cat asupra precisarel intelesulul
special; asupra caruia trebue a face aplicarea lor. i cu modul
acesta devin dare t6te imprejurarile, cu cari se conlega
profetiile, pentru a fi explicate dup& adeveratul for Inteles,
tinend semi tot-d'auna de lnsemnarea recunoscuta de tot!
a termenilor figurati, din call se compune o profetie sad
alta.
Dar nu arare on trebue a tine sera, ca nu tOte profe-
tiile sunt de acest fel. Cele mai multe din ele nu at a-
desea-ori, nici figuri, nici embleme, nici simbolurI, ba chiar
nicl alegoril. Dintre profetiile coprinse in cartile lui Moisi,
aceea a lul Adam §i a lui Abraam sunt singurile, cart tre-
buesc luate inteun sens figurat, cad sensul literal i gra-
matical, in care Iudei voesc a le lua, este ridicul §i chiar
nedemn de Dumnecled, Profetia lui Iacob, a lul Moisi, a
psalmilor 21 si 109,, cele doue marl precliceri a le Jul Isaia
(cape 7 §i 53) cele doug a be lui Danfil, precum §i acelea
a be lui Aged i Malachia, sunt in totul dare, spre a pre-
inchipui, ca lisus Christos ca Mesia, chiar dupe itnsql In-
telesul for imediat §i literar, cad a be lua In alt inteles §i
a nu be raporta la Mesia, precum fac Iudei, este a le sill
intelesul §i a be lasa fara nici un fel de explicatiuni.
Neintelegerea §i disputa, ce exist& intre crqtith §i Jude!,
asupra Intelesulu1 profetiel, coprinsa in cap. 53 at carti
profetulul Isaia, consta intru a se ti, daca acesta profeie
are un inteles alegoric sad nu. El sustin, ca in acesta pro-
fetie este vorba de poporul Iuded si nu de un anume om;
i inteun cas §i intealtul este o alegorie §i fiind-ca pro-
fetul vorbqte de .un om umilit §i in dureri, avem dreptul.

www.dacoromanica.ro
 DIN V. TESTAMENT 411

ai suntem intru totul justificatl a afirma, ca aci este vorba

de un om,. de Mesia 'i nu de un popor, cad cuvintele
profetulul cunt dare. Dec Iudei, explicandu-1 figurat ai a-
legoric, nu i dati adeveratul inteles.
Tot ast-fel este ai di psalmul RV, el nu se pate aplica
lul David, de cat inteun sena metaforic, pe and dupe In-
telesul s6u literal chiar, se rapOrta la MesiaIisus Christos.
Asemenea despre -persOna preinchipuita .1i denotata de
psalmul 109, despre carele se lice, ca mai nainte de
lucefar te-am nascut; c6 este preot din vec dupa rin-
duiala lui Meichisedec, nol sustinem ca aceste cuvinte nu
pot a se atribui la David, cu nici un prey ai di ele arata
fOrte vadit pe adeveratul MesiaIisus Christos, caruIa apos-
tolul aplica aceste cuvinte, in epistola sa catre Ebrel. ,
Asupra altor profe!ii, in privinta sensulul for figurat, sun-
tem aprOpe de perfect acord, chiar cu Iudei. Deosebirea
intre nol ai el este numal asupra aplicarel acestul sens;
ast-fel ai Iudei ai not, In cap. 54 al profetiilor lul lsaia,
emblema celot cloud femel, una sterpa ai alta roditOre, pre-
inchipuesc doue pop6re, sail doue start ale acelulaa popor.
De asemenea convenim cu el ai asupra faptulul, ca profetul
compara pe poporul lul Dumnecleti, aaa cum el era inainte
de venirea lul Mesia, cu sOrta ai starea acestul` popor, 4I
titnpurile aratard 0- dupa aratarea lul Mesia. Singura difi-
cultate este de a se ati, dad, intelesul figurat al profetiel,
s'a implinit prin Iisus Christos ai infiintarea bisericel sale,
sail trebue a aatepta pana la sfiraitul lumel, spre a ,e ye-
irifica sub a0eptatul de mil de and Mesia al Iudeilmi, In
care %pera ai pe care Inca 'I aat6pta.
In afar9it chiar In profeliite cele mai literare, se gasesc
adeaba expresiunl ai termenl metaforicl Si figurati, prin hr-
mare In alestea nu trebue a lua In sensul literal, de cat
aceea ce trebue 'bat ast-fel, adiat ace14 cuvinte cad nii
sune susoeptibile de un inteles figurat, ci din contra top

www.dacoromanica.ro
4J PROFRTIILE TIPICE

acei termeni, cart presupun sensul metaforic, trebuesc a se

explica ast-iel. De altminterea acesta este si explicarea cea
mat naturals ei drepta, In orl-ce mod de vorbire; ea se
impune chiar de bunul 13imt. In cap. 7 al profetilor tut
Isaia, dupa Intelesul. literal al profetieI, se lice cs pruncul
preclis de profet se va, paste din o fedora. Cat priveste
cele ce urmeza, ca. el adica va mama unt gi. miere etc,
fie tine intelege, cs aci este o metafora, to care profetul
voeste a arata distinsa ingrijire i educatiune, ce va avea
pruncul; and dar Iudei voesc a lua aceste cuvinte In in-
telesul for propriu, literat, fie -tine tntelege ca o ast-fel de
explicare, duce la absurd.
Chiar aceste cate-va exemple ale modulut cum Ebrei dis-
puta i voesc a explica profetiile, sunt in deajuns pentru
a tnvedera, cat sunt et de ratacitl si de rea credinta. El
se silesc a dovedi, ca Mite profetiile sunt alegorice $i ca
014 deosebirea intre not el el, se reduce la faptul, data
adica not crestini reusim a afla mat bine cuvintele si sen-
sul unel enigme, de cum et le prejudeca i le explica, dupa
a lot vointa.
Ce dar Ole ss fie mat gresit, de cat o ast-fel de expli-
care? Trebue dar a recunOste, ca cele mat multe din dis-
cutiunile crestinilor cu Iudei asupra profetfilor, consta in
aceea, ea crestinil lepada tote alegoriile iperbolice i expli-
carile foliate, pe cart Iudei se silesc din tOte puterile for
a le atribui si a le socoti, ca Intelesul cel adev6rat tI pit,-
fetiilor.
Dar In afar, de profetiile literare §i, cele alegorice, mat
exists i o a treia speta, profetiile asa numite tipice. Se
v6d in V. Testament prezicerl, cart par a se raporta §i a
denota direct pe David, Solomon sail alts persOnA, dal. cart
nu s'ati putut tmplini, Aid realjsa In intregul for ei dupa
deplinul for tutees in aceste persOne, la caxl se refers.
Pentry aceea parintil bisfficet §i explicatorit scriptweli cu

www.dacoromanica.ro
 Dirr17. TESTAMENT 4f
toti ail fost qi sunt de acord a recunkte vi a sustine, II
In tOte aceste profetil, tOte acele persOne n'ail fost, de cat
tipul i preinchipuirea lul Mesia, intr'o privire 6re-care qi
el tOte acele fmprejurari, carT se conlega cu acele persOne
i earl, sail nu s'ail realisat, sail s'ail realisat intr'un mod
neeomplect, se Indeplinesc In persona Jul MesiaIisus Chris-
tos, al carul tip vi preinchipuire este, dupgAntelesul literal
persOna, la care se refers profetia 0 care In acest cas este
tipul lul Mesia. Este in destul an exemplu chiar, pentru a
Invedera, ce sunt acest gen de profetil.
SA luam pentru exemplu psalmul 71, care este conceput
in urrnatoriT termeni:
«DumneOeule judecata ta da -o Imp6ratulul 0 dreptatea ta
Ifiuluf imperatului.
«SI judece pre poporul tell Intru dreptate §i pre sAracil
«lel intro judecata.
«SA Ode muntil pace poporulul §i dealurile dreptate.
'iJudeca -va pre saracil poporulul §i va mantui pre fiil O.-
Iracilor i va smeri pre cel clevetitor.
«Si se vor teme de tine, cat vor tine sOrele i luna In
4neamul teammilor.
-*E1 se va pogori ca ploila pre lana 0 ca picaturile de pl6e
Imaruntl, ce pica pe pemint.
«Rasari-va In qilele lul dreptatea §i multimea pace, pang
«ce va fi luna.
«Si va domni de la o mare, pang, la altA mare 0 de la
«rfurf, pana la marginile fume.
«Inaintea for vor eAdea Etiopenil §i vrajmacil lul Orfila
«vor linge.
«Imp6rati1 Tarsisului qi ostrOvele darurl vor aduce; Im4,
«p6ratil Arabilor §i Sava darurt vor educe:
«Si se vor inchina inaintea but tOte imp6ratiile pantntiii-
«14 tote neamurile vor sluji lui.
4 Ca va mantui pre saracul de la cel puternic 0 pre mi-p
«plul carula nimeni nu este ajutor.

www.dacoromanica.ro
444 PROFETIILE TWICE

«Nu se va Indura de cel sarac si misel si sufletele sara.,

«cilor va manta 4
«De camktk si de strimbatate va mantui sufletele for $t
(sangele for va fi pretios inaintea MI.
qi va fi viii si se va da lul din aurul Arabic!, si se va
Iface rugclune imprejurul lul pururea, tag 4iva bine '1 vor
«cuvinta pre dinsul.
«0 mink de gra& semanatk in pament preste vhfurile-
«muntilor, rodul for va aduce vuet, ca si arboril Libanulul..
«Renumele sea va Linea tot-d'auna.
qi va fi numele lui bine-cuvIntat in veci, cat va tine-
« s6rele.
.c se vor bine-cuvinta intru el tote semintiile pkmentu-
« tut, tOte neamurile '1 vor ferici pre el.
4Bine-cuvintat este Domnul Dumnedeul. lul Israil, cel ,ce
«face lucrursi minunate.
«Bine-cuvintat este numele marirel Inf, In vec si. in vecul
tvecului.
« i se va umplea de marirea lul tot pamentul; fie, fie,
In titlul acestul psalm se lice, ca el a fost compus, a-
vend de cant pe Solomon, sail pentru Solomon. El ca-
prinde o rugaclune si dorinte caldurOse ale unul parinte,
pentru prosperitatea, fericirea si preamarirea fiiulul sell. Dar
de altk parte este stiut, ca David era profet, carele se in-
spira de Duhul cel Stint al MI Dunmecleu, asa in cat psal-
mul acesta, pe lang& dorinte, coprinde si preciiceri. i atat
unele, cat si altele nu s'an implinit cu desavirsire In persOna.
MI Solomon, nicl a.r vre-unula din succesoril set.
El nu sl-a Julius confinele Imperatiel sale, pink la mar--
ginile lumel, nicl a fost prea Inkrit de toil regil si de tOte
pop6rele; din contra el. a fost atacat, stramtorat si prign-p
nit $i lin timpul Imperktid sale, chIar Insusl supusilete,
s'an ridicat in contra Jul. NumaLlui, Mesia se potrivesc la-
th". tOte, titlurile mat*, Pe car! David i, le atribue rsi _nu-

www.dacoromanica.ro
 BIN V. TESTAMENT 416,.

'mal In pesena lul -se tndeplinesd cu desavirsire, insl In-

'tr'un inteles spiritual, acela t e dupe un inteles literal intru
cAt:Vaii s'ar referi la persOna lull Solomon. Trebue dar a
admite, a Solomon aci este tipul, imaginea Sat' preinchi-
puirea lul Mesia, pe care David '1 a avut in deosebi In ve-
.derea, a cArula imperatie a prea mariro si aria l'a adus
tOte. slava cuvenia.
Acest sens figurat nu este nici de cum in impotrivire cu
Intelesul literal si n'are nevoe de nicl tin fel de demons-
tratiune, fie ca nimeni nici °data n'a pretins. Tea aria
acestul sens depinde de adeveratul tnteles al cuvintelor, la
care oil cine pete pAtrunde in acesta explicare. Insusl
Iisus Christos si dupe, exemplul sea apostolil si parintii
bisericel at1 recunoscut acest sens tipic, care era fOrte in
us, nu numal la Ebrel, dar chiar la OW si forte ins-
tructiv.
Este deci cu desAvirsire gresia ideia a celor ce eustin,
-cf. profetiile nu au. si un alt inteles, al arta sens imediat,
natural si literal, denotti pe Iisus Christos si biserica sa.
Dar larasi nu trebue a cauta tete probele In V. Testament,
pentru a adeveri existenta acestul indoit sens al profetiilor
tipice, prin care se adeveresc faptele preinchipuite In V.
Testament si realisate In N. Testament.
In special profetiile mal sus amintite, t6te prenchipuesc
vi se raporte. la Mesia si sensul for este asa tie clar, in
tat din ele tot-d'auna s'ail scos probele cele mal convin-
getere, despre adeverata mesianitate a lul Iisus Christos.
Mara de acesta, dace, din aceste profetil, cu Indoitul for
-Bens se dovedeste', ce. Iisus Christos este adeveratul Mesia,
sensul for cel adeverat acesta nicl chiar Iudei nu'l contests,
cad atunci s'ar nimici profetiile scripture V. Testament.
Tot prin ele se Invedereza si D-zeesca trimitere a luY Iisus
Christos §i a sf. nOstre religiunY, cacl, atSt el, cat §i bise-
rica sa, nu sunt de cat o complectare §i realisare, a celor
prezise §i pre-inchipuite In acele profetil.

www.dacoromanica.ro
416 PROFETIILE TIP1GE

Dar chiar de nu ar fi fost nici. profett, nici profetil, to-

twol niment nu se putea Indoi, ca lisus Christos a fost
trimis cue Duraneciedi pentru ma.ntuirea lumet, cad inv5t5.-
tura sa, viata sa, faptele §i minunile savtrOte de el, tnfi-
intarea minunata a bisericet sale, sfintenia i tratnicia el,
tote imprima, §i Invedereza D-deesca trimitere a- lui Iisus
Christos, cad tots tnvetatura §i morala, predicata de el,.
face cunoscut omulul pre adev6ratul Dumnecleti si da
posibilitatea de a trai, ca adev6rata fiinta mora1s aci pe
pamtnt, asemanandu-se tut Dumneled Intru Vote, prin cu-
ratenie §i sfintenie §i faandu-se prin acesta, motenitor al
Imp6ratiel cerurilor.
Examinarea adeveratulut sens al profetiilor, coprinse in
Vechiul Testament, convinge §i pe necredinclo0 chiar despre
D-zeirea tut lisus Christos, cad sensul for este atat de clar
§i hotaritor, despre persOna mut lisus Christos, In cat numal
cel cu rea credinta, sad rea vointa, se mat pot Indoi des-
pre D-deesca trimitere a Fiulul tut Dumnecled, in persona
tut Iisus Christos.
0 tactic& a necredinclo;ilor este §iaceea, d'a se sili prin
bite mijlOcele, ca sa tntunece sensul clar §i adeverat at
acestor profetii, precum §i de a sustine ca, Intelesul for
spiritual Si metaforic, nu este In destul de clar, spre a se
referi §i a arata pe ,Iisus Christos §i biserica sa. Dar tine
nu, Intelege, ca aci nu ,se ascunde, de cat o rea vointa §i
tagaduire formal& a adev6rurilor celor mat dare, recunos-
cute cu tots. impartialitatea chiar $i de aceta, cart nu pun
mull temeid pe afirmarile scripture) V. Testament.
Cand sensul tipic at profetiilor Vechiulul Testament este
confirmat §i adeverit, prin insu0 cuvintele but lisus Christos
§i ale apostolilor, ce alta probA trebue a cauta, ca acesta
0 nu altut este adeveratul for sens §i tnteles? Dumnecled
dar, voind a supune pe top Omenil la Inv6tatura evangelica
a Fiulul seu, pe carele l'a trimis In lume pentru a o man

www.dacoromanica.ro
 DIN V. TESTAMENT 417

tui, a pregatit omenirea mat dinainte, dand semnele, prin

can sa se cundosca adev6ratul caracter Dumnecleesc, atat
al Int Iisus Christos, cat qi al invetaturei sale. gIudei, dice
Apostolul Pavel, cer semne §i ce alt sunt tote preinchipui-
rile profetiilor tipice, dad. nu semnele, prin cari sä p6ta
cun60e marirea luY Dumneclett vi marea sa Yubire de oa-
menl, prin trimiterea Fiulul sou In lume? Acela apostol
spune, ta Grecil, adica neamurile, cereal intelepclune gi
apostolul spune, ca ea se afla in predicarea invetaturel
despre Iisus cel crucificat, care Iudeilor este scandal, Eli-
nilor pare a fi nebunie, tar celor ce cred putere qi Inte-
lepclune de la Dumneglett 1).
Spre a arata, pana unde protivniciI no§tri au impins buna
Ion credinta asupra acestet chestiunl, dam in putine cuvinte
analisa lttcrarei lul Collins asupra profetiilor. Acesta scriere
in engleze0e era Intitulata: Cuvint asupra baselor qi ratiu-
net religiunel cre0ine. In traducere a fost Intitulata: Exa-
minarea profetiilor, carl serva de fundament religiunel cre§-
tine. Autorul 10 propune a demonstra: f-ia ca creOnismul este
sprijinit -pe ludaism; ca evangeli§til §i apostolil basezii N.
Testament pe V. Testament §i conchide ca, data acesta
proba nu este valabila, religiunea n6stra este o amagire.
II-lea, ca probele scOse din V. Testament, tote sunt alegorice
ci figurate §i da a intelege, de cats val6re pot fi aceste
probe, in ochil celor ce §tip a judeca. III-lea, el sustine, ca
aceste probe alegorice nu sunt in mod simplu un argument
ad hominem, sail personal contra Iudeilor, obiclnuiti a
intelege ast-fel scriptura, ci o proba directa §i absoluta a-
dresata atat paganilor, cat §i Iudeilor.
Teologil, caril att combatut acesta lucrare, all demon-
strat, ca este gre§ita ideea acela, ca proba principals, a crec-
tinismulul este extrasa numal din profetiT, Inca vi mat gre-
1) I Cor. o. T v. 22.

www.dacoromanica.ro
41.8 PROFETIILE TWICE

vita ideea,a, acesta ar fi singura proba;asupra Carla apostolii,

i evangelistil_at insistati
De aljmintrelea ec tia aratat, ca profetiils principale, cart
probeza invederat, ca Iisus Christos este Mesia, nu sunt
nici de cum luate inteun sens mistic, figurat, strein insem-
narei imediate a profetiilor, ci In sensul proprit, literal
natural, precum am, aratat
Asupra punctului al III-lea, ei n'au avut trebuinta a contra-
clice pe Collins,. pentru ca, 'el s'a ostenit a face el tnsust
acesta. El observa mai intal-t, a probele aratate de apostolic
erall adresate fara deosebire la toil discipolil. lor. In urma,..
el sustine, ca metodul alegoric d'a explica profetille, nu era
vechifi la Iudel; ca Saduceil nu '1 admiteat i ca Iudeil se
departat de dinsul, cared vedeail, ca crestinil aveat Solos,
El se uneste a arata, ca alegoria era in us la pagani, chiar
printre filosofi; ca inclinarea acesta existg. Inca la tote re-
ligiunile moderne. El pretinde In fine, ca paganii, Inainte-
d'a imbratisa crestinismul, eratl obligati a crede, ca Mats,
mul era institutiune divina. si V. Testament o carte inspi-
ta#a i ast-fel ei se gaseat atuncl in acelasi cas, ca Iudel-
Cand tote acelea vor fi adeverate, va urma tot-d'auna,
ca apostolil i parintil bisericel alegorisat., spre a se aco--
moda inclinatiunei a diferitilor lor auditori, pentru ca pa-
ganilor le placeat alegoriile, ca si Iudeilor. Ca acest metod
era vechit sat no' la Iudet, acesta este Rode indiferent
tot-d'auna ea era fOrte in us din. timpul lul lisus Christos.
si apostolilor: fariseil §i esenil er' fOrte alipitl la acesta:.
Collins o sustine, putin import& ca saduceil au respins'o?.
El eraa ni§te eretici §i discipoli mincinosl al dui Moisi. Ca,
Iudeii in urma s'ar'i departat de alegorii, fiind-ca nu le fo-
losea, ci din contra era In defavOrea lor, acesta nu inve-
dereza nimic. De aci cel mutt Tesulta numal faptul, ca nu
ne mai putem servi cu el contra Iudeilor cu acela0 suc-
ees, ca apostolil i urmatoril lor.

www.dacoromanica.ro
 DIN V. TESTAMENT 419

15- Este gre§iti, §i ideea, cA. fnainte de a lmbrAti§a cre§tinid-

rnul, pAganif erait obligati a crede, cA ludaismul era o in-
stitutiune divina. Un pagan putea crede fn Iisus Christoi,
pentru minunile, Invierea, sftnta sa InvetaturA etc., fall a
infra in nicl o alta chestiune; far& a §ti chlar, dad. s'a a-
flat vre-odata Judd in fume. Sf. Ap. Paul vesti pe lisus
Christos iii Areopag, el predicli Invierea sa, provide* §i
linitatea- lul Dumnecieti, vanitatea idolatriel §i nicl de cum
divinitatea ludaismuluT. Dace un pAgAn nu putea crede- evan-
-geliet In virtutea miracolelor lul lisus Christos §i aposto-
lilor, ce proba putea s1-1 dea cine-va lul despre revelatiu-
tin Iudaica §i despre inspiratiunea scripturifor ? Tat& ceea
.ce Collins nu ne-a spus. 1 Ti;
- Este de .asemenea forte nedrept faptul, ca credinciosil in-
crimineaza pe apostoll si pe parintil bisericestl, pentru ca
el all explicat V. Testament in mod alegorie. Era ceva fOrte
-comun si forte obicinuit cu secolil si mil de ani, mai 'na-
inte de el. Origina acesel explicarl am vedut'o in lubirea,
ce aveati pentru simboluri si alegorie popOrele cele vechi
si in special orientalil, la cad am. ve4ut cea Intaia intrebuin-
lare a ieroglifelor. Inclinatiunea acesta a for era necesitatA,
pe de o parte din causa lipsel de expresiuni §i a sArAciel-
limbel, Tar pe de alta, Insa§1 natura 'I indemna la o ast-
Let de scriere §i la sensul figurat.
Ast-fel fiind lucrurile, de aci resulti, c& atat apostolii, cat
si parintil biserice§ti, n'ati fost gre§iti, and aplicau vi a-
plicA la Mesia, fie cA dupe intelesul for literal a.cele pro-
feta se raportA la alte persOne §i obiecte.
DecI, Evangeli§til §i apostolii, dacs all luat aceste prote-
in intr'un ast-fel de Inteles, ei ail fost indreptAtiti a face
acesta, prin traditiunea unanima §i constant& a sinagogel
ludaice, traditiune, care '§1 urea vechimea et pang. la insA§I
timpurile profetilor. Prin urmare rabini timpurilor posteri6re
acusi pe nedrept pe Iisus si apostolf, c& au alterat sensul

www.dacoromanica.ro
420 PROFET1ILE TIPICE

.profet.iilor, cad el prin ac6sta explicare n'au facut alt-ceva

de pat s'ati conformat unel traditiuni §i us, admis §i recu-
Aloscut de tot!. Mal mult chiar el era admis de tot! Inv&
01°11 §i explicatoril legel, din cea mal profunda anticitate,
proba parafrasele haldaice, talmudul §i diferitele interpre-
WI ale rabinilor asupra sf. scripturl §i a profetilor.
Decl este cu totul gre§ita §i ideea, ca apostolil §i parin-
tit bisericel s'at Eatrginit la acest fel de argumente, chiar
In privinta ludeilor.
El le-ad probat, a Iisus Christos era Mesia, prin pro-
fetiile aratate, luate In sensul cel mal literal natural, 4i in
fine prin mal multe alte marturil, carl nu sunt mal putin
hotttritOre. Am citat partile N. Testament referitbre la ches-
tiune §i orl-cine se pOte convinge despre acesta, prin scrie-
rile ce ne-au r6mas de la parintil vechi at bisericel.
A vorbi in general contra alegoriilor, este a arata putina
cuno§tinta despre anticitate. Cand Isaia anuntA, ca sub lin-
peratia lul Mesia, lupul va locui Impreuna cu mielul §i ie-
dul cu leopardul, ca ursul §i vitelul vor pate ,Irnpreuna,
a leul va manta fan, ca §i boul. Trebue sa alba tine -va
cap de ebreil, spre a'§I Inchipui a acestea trebue a se lua
In sens literal.
Pre and nol am recurs la alegoril, am facut acesta cu
mal multa reserva §i certitudine, de cat ludeil. Suntem po-
vatuiti I-Iti de natura lucrurilor §i de istorie asupra calla
nol ne facem o lege, spre a ne conforma; II prin traditiu-
nea veche a interpretilor §i Invetatilor lor, pe carl I-ati pa-
rasit §i marturisesc contra lor; III prin autoritatea lui lisus
Christos §i a apostolilor, a caror misiune- divina, este pro-
bata din alte part!. Dar noI le-o repetam, pans cand nes
credincIo.§il vor voi sa o amine, nol nu imam pe alegoril
arbitraril nicl o proba, nicl o dogma, nil o parte 6re-care
a religiunel nOstre. Acela§ lucru se Intampla §i cu figurile
V. Testament. Este o Incapatanare egala din partea acelora,

www.dacoromanica.ro
 OIN V. TESTAMENT 42 i

carl restOrn5. t6te legile, ceremoniile, evenimentele, pers6-

nele in figurl ci a acelora, carl nu voesc a admite nici una
dinteinsele.
CI legea veche a fost in mai multe lucrurl figurative le-
gel celel noT ci IntamplArilor viitOre, este un adever stabi-
lit, I nu numal pe marturia lul Iisus Christos, a apostolilor
ci parintilor bisericel, dar ci pe mirturia formal, a Iudeilor
invetatl vechi ci moderni cel mai celebri, ca Eilon, Iosif,
Flaviu, compilatoril Talniudulul, Maimonide, Abrabaniel etc.
II. Pentru ca era modul d'a inveta al tutulor inieleptilor
egiptenT, 6haldeenl, persanl, indienilor, grecilor, poelilor, ora-
torilor, filosofilor ci in particular at ccOlel lul Pitagora ci
Platonicianilor. III. Acest metod era cel maT potrivit geniu-
lul Iudeilor ci orientalilor in general. Dad. cine-va le-ar fi
vorbit alt-fel, nu le-ar fi dat nicI o atenliune; el nu s'ar
fi putut concinge, c5. un_ om, al carui stil n'avea nimic de
figurat, ar fi fost inspirit in mod divin. Chiar acesta pre-
judecare a desgustat alt5pdata pre mai mull filosofi de la
citirea N. Testament; el all gAsit intr'insul stilul prea sim-
plu ci invetatur-ile prea lesne de tnleles.
Sf. Ap. Paul, dupe ce a vorbit despre bine-facerile, ce
Dumnede il a acordat Iudeilor ci de pedepsele ce acectia
ci-ail atras prin ingratitudinea lor, dice c5. *tote acestea
,§'a lnta,mplat acelora, qi prin pilde s'all scris spie
a !Astra lnyefa,tura,', la carl sfirsiturile yeacurilor
au ajuns1),. In alt loc, c5, legea veche ne-a fost none in-
vet5tOre spre Christos, ca din credinta s5. ne indreptIm 2);
cl erail primele elemente, prin cart Dumnedeti inveta lumea;
di abtinerea de la maT multe mAncArl, serbAtorl, lunile noi,
sambetele, erail umbra lucrurilor fiitOre ci c5. lisus Chris-
tos ne- d5. corpul sail substanta. El adaog5., c5. sacerdotiut

15 Cor. c. 10 v. 11.
2) Gal, o. 3 v. 24.

www.dacoromanica.ro
422 PROFETIILE TIPICE

vechIg era a umbra sad o imagine a lucrurilor cere§ti; a-,

celasl lucru era tabernacolul §i instrumentele cultulul diving
ca legea nu presenta, de cat umbra bunurilor fiitare i al-
tele §i ca ast-fel le cugetail §i le credeati. Iudeii.
Prin Vote aceste cuvinte, apostolul ne Inv*, ca. In legea
veche nu este nici un precept, ceremonie, nici un eveni-i
ment, din care se nu putem trage argumente folositOre, pen-
tru invetatura nOstra asupra Evangeliulul; ast-fel s'a servit
el Ins4 pentru edificarea credinalo§ilor. Dar nu urmeza
din acesta, ca ast-fel a fost scopul unit sail principal, pe
care Dumnedeu §i 1-a propus In stabilirea legel; aceste lege
era folositere in ea insa§i pentru IudeI, relativa la impre-
jur'arl. Nu urmeza asemenea, ea cine-va pOte extrage din
aceste feluri de explicatiuni o probl demonstrative, in fa,
vOrea legel noul; nici odata Sf. Ap. Paul n'a f.cut aceste,
Intrebuintare, Nu trebue a conchide In fine, ea tota lumen.
'ite face aceste aplicarl, dupe gustul pi §i ca este cea
mai bung mg.sura d'a explica V. Testament.
Ea a fost fOrte mult in us la parintil bisericei, ca Si la
Mel, despre care am probat §i am aratat, ca nu trebue
blamatl, dad a intrebuintat acest mod de invetatura; acela
ce era placut pe timpul lor, asta-c11 ar putea se dea mal
putine fructe. Deci este gre§ita Si acea idee, ca parintil bi-
sericei ail extras vre o probe absoluta din explicatiunile a-
legorice ale scripturel, nici aceea, ca el le-at, privit ea fun-
dament al creOinismulul; este o calomnie a necredinclo§ilor;
insu§1 parintil bisericei nu ne-at lasat in intunecime des-
pre valOrea, ce ei dad lucrulul. Sf. Grigoriil at Nisel, dupe
ce a extras din legea lui Moisi un mare num& de, alego-
ril, conchide -ast-fel; «Ceea ce propunera, se reduce la pa-
rer', le lasam la judecata cititorilor; dace el le inlatura, no!
nu reclamam i data le aproba, nu vom fi mai mult mul-
turnip de not 1n§ine. Fericitul Augustin, cu putin timp dupe
convertirea_sa, a scrls done cartl asupra Genesel contra ma-

www.dacoromanica.ro
 DIN V. TESTAMENT 423

nicheilor, In cart dadus6 argumente alegorice, despre cea mai

marl carld a faptelor, pentru ca nu vedeam dice el, cum
cine-va Ole sä le inteleg in sensul propriu. Cand el fu
mai bine instruit, scrise o alta lucrare tot asupra GeneseT,
In tare el se apropie, pe cat se_ pOte la sensul literal.
Mi.r suntem strimtorati a 'respunde unel obiectiuni, ce ne
face dei§til. Data austinem, lie et, cii plghnii trebue sl fie
invederat convin§1 de absurditatea religiung lor, prin ne-
cesitatea in care se afiail, d'a recurge la alegora, el sunt
in drept a face aceia§1 imputare cre§tinilor, pentru chi pa-
rintil bisericei toyt au facut alegoril §i ail marturisit, a era
imposibil d'a intelege scriptura in sensul literal. De ast-fel
de mod, asemenea s'a servit Sf. Ap. Paul, sf. Barnaba, sf.
Clemente Alexandrinul, Tertulian, Origen, fericitul Augustin
§i alit Ca respuns la acestea am facut sä se vada, a a-
ce§ti autorl au alegorisat, nu de necesitate §i pentru a era
imposibil a face alt-fel, ci spre a se conforma gustului :se-
colului §i auditorilor lor.
Dad. unit din parintii bisericei au clis, a era imposibil
sail absurd d'a intelege V. Testament in sensul literal, et
Intelegead sensul carat gramatical, asupra c.ruia insistad
manichei Si alif eretici §i parintil bisericei avead dreptate.
Dar sensul curai gramatical al termenilor Si sensul literal
al textuluT, nu sunt acela§ lucru. 0 proba, a este posibil a
explica acest text in sensul literal §i ca top comentatoril
din dilele nOstre at admis acest metod §i mai top au re-
nuntat la alegoril, de and au vequt, ca necredinclo§ii au
profitat din acata, ataand sfintele Scripturl. Dar nol cre-
dem, a am probat indestul acesta posibilitate, §i a am
respuns la t6te oblectiunile protivnicilor.
A§a dar trebue a distinge cu ingrijire diferitele specil -de
profetil §i argumente, ce se pot extrage dintr'insele. I. Ace-
lea carl privesc direct §i numal Ia Mesia §i carl nu se pot
aplica Ia alt-cine-va fgra a sili textul, §1 cari formezh o

www.dacoromanica.ro
42. PROFETIltE TIPICE DIN V. TEST.

probe doveditOre fie ca ftr fi luate in stilul simplu sail fi-

gurat $i metaforic, pentru ca sensul figurat a acestor din
urmg. este Oar F,1 adeveratul sens literal $i natural. 2. Pe
acelea, cars se pot aplica la un alt oblect, yana, la un punct
Ore -cat e, chiar cand nu s'ar putea a se dovedi acesta cu
WA claritatea, ca ele ar fi un argument puternic coaVa lu-
deilor, earl se pretind ca respecta traditiunea: fie-cg, o ast-
fel de explicare este basata tocmai pe traditiune, 3. Cand
o profetie a fost Implinita inainte de timpurile lui Mesia,
din acesta nu se pOte deduce nimic contra metodului ad-
mis. Tot acesta se p6te lice $1 despre tipurile $i figurile
V. Testament. Aplicatiunile ce se fac la Mesia $i Evan-
geliei, pOte fi folositOre, pentru invetatura sufletelor piOse
$i blande $i pentru indreptarea moravurilor, dar ea n'are
o putere demonstrative, nici in contra Iudeilor $i nici in
contra necredincloOlor. In acela$ timp trebue a marturisi,
ca mulimea semnelor, dupe car' 1isus Chistos este aratat
in V. Testament $i cum tote se implinesc in persona lui, con-
cordAnd in modul cel mai minunat prin adever $i -energie,
serve indestul spre a in-Uri pe credinclo0 In credinta lor.
Dar spre a intelege $i cuprinde tOts. valOrea, $i puterea lor,
trebue a be lua in totul a le apropia $i a le compara, fie
ca acesta, este un studiu grew, ostenitor $i putini '1 fac.
Nol marturisim, c6. respectam $i admitem explicarea ale-
gorica a V. Testament, insemnata. in N. Testament, pentru ca
este denotata. prin Insa$1 pana scriitorilor sacri $i sunt recu-
noscuti ca inspiratl si pentru ca., prin o ast-fel de explicare,
ne tinem de vechea traditiune a bisericel, care '0 urea ori-
gina sa pa.ne chiar la timpurile profetilor. Admiram in a-
cela$1 timp povetile morale, pe carl parintil bisericel le-a
extras din scriptura prin acest metod, $i cum ei vorbeau
auditorilor pio$1 $i blanch, carora le placea acest fel de in-
vetatur6, si se edificau prin el moralminte In adeverurile
credintel cre$tine
C.
erg.e.-----
www.dacoromanica.ro
 ANDREW' AGUNA.
I.

Romanit din Ungaria qi Transilvania In num& de peste

3 miliOne taunt impArtitt bisericesce In Greco -Orientals sail
Ortodoxt §i In Greco-catolict sail unit'. Greco- Orientalil aft
un Mitropolit §i Archiepiscop cu repdinta In Sibiu §i dot
Episcopi, unul cu reqedinta in Arad si altul cu re§edinta
In Caransebes. Greco-Catolicil au un Mitropolit qi Archie-
piscop cu repdinla In Blaj §i 3 episcopl cu reqedinta In
Gherla, Oradea mare §i Lugos.
Cel mat mare .mitropolit al Romanilor de confesiunea
greco-orienta15., arula i se datoresce tot ce s'a Mcut trainic
in biserica for e Andreiii-qaguna, supra-numit cel mare.
..In 16 Iunill a. c. s'ati. Implinit 25 de ant de la Incetarea
lut din vieta. Cu acest prilej s'afl ridicat rugActunt In trite
bisericile Romanilor greco-orientall de peste munti pentru
odihna sufletulut reposatului, tar la mormIntul lut din BA-
qinart (o comuna curat romanesca In apropierea Sibiulul)
-s'a f5.cut un pios pelerinagid la care at. luat parte Mitro-
politul Miron Romanul, cel dot episcopl snfragani, proto-
pop', preott, profesorl si Invetatort, delegatt at diferitelor
institutiunt §i multa suflare romftnesca. A fost dupe cum
-se va vedea un moment de jale §i de reflexiune pe de o
parte, tar pe de alta de InIltare §i de tndemn la munca
pentru binge bisericil §i al neamulut, Credem ca e o da-
Biserica Ortodoxi Romani. 5.

www.dacoromanica.ro
426 ANDRE1 §AGUNA

torie sfinta din partea mistra de a reaminti si cititorilor

acestei reviste, tine a fost Saguna si care 1-ati fost meri-
tele pentru biserica si neamul lul. Si acesta cu atat suntem
mai mult datori, cu cat, data vom rastoi colectiunea acestei
reviste, care a aparat si apara interesele bisericii ortodoxe-
romane, putin vom afla despre acest barbat, cum n'a mat
fost pentru fratil nostri de peste Carritl de aceasl limbs
si confesiune cu not
Am la indemana tot ce s'a scris si s'a vorbit despre
acest mare barbat In vieta find si dupe mOrte. Voiu cauta
pe temeiul acestor documente .sa-i fac adeverata icOna si
sa-1 presint asa dupa cum a fost: mare la minte, mare
la inima. Un barbat, care si-a cubit biserica si neamul
mat mult de cat pe sine!
II.

Mitropolitul Saguna s'a nascut In 20 Decembre 18081a

Miscolt In Ungaria, dandu-i-se prin botez numele de Anas-
tasie. Tatal WI se numia Naum, car mama sa Anastasia.
El eras romans din Grabova In Macedonia V se ocupati
cu negotul. Pe cand Anastasie era in class VI-a gimnasiala
'1 mOre tatal, asa ca e silit sa merga Impreuna cu fratele
sett Avreta si cu mama sa la un unchiii al for din Pesta
anume Anastasie Grabovski, un negutator- cif mare avere
si cu burl nume. Grabovski s'a Ingrijit de apr6pe de ins-
tructiunea nepotului sea Anastasie, L'a lasat sa-al termine
cursul gimnasial si l'a ajutat salt continue studiile filoso-
.

fice Si juridice. Pe langa b.cesta, In casa unchiului set a

facut o adeverata sc61a national, si de vieta Intelepta, cad
aci se Intruniati cei mac de frunte literati al Romanilor de
pe vremuri. Amintesc numele lui Petru Maior, Neagoi, 13o-
jinca etc. Se spune, ca si fratil Golesci din Cara romanesca
la trecerea for prin Pesta aveaii locuinta tot In casa lui
Grabovski, cum si alai barbati politict Intr'un asemenea

www.dacoromanica.ro
 ANDRE1i §AGUNA 427
l

media aptitudinile naturale superiOre ale lui Anastasie §a-,

guna s'aa putut desvolta cu cea mai mare -usurintg.
In 1829 Anastasie 'sl terming studiile juridice la unir
versitatea din Pesta. In urma Indemnulul mamel sale, al
unchiului s6a, cum si al episcopulul Manuflovici din. Verset,
roman de origine vi bun prieten al Jut Grabovski se duce
sg. invete si teologia la Verset. Acesta tending, Ind de a
se ocupa si, cu Audiul teologiet se datoria mai presus de
Vote inclingrilor sale sufletescl. E puterea dumnecleesck care
indemna pe om la ce pOte fi folositor Jul si semenilor seT;
e puterea care a Meat din eI pe acestg. tale cel maT mare
binefac6tor al neamulul sea mull oropsit si persecutat! De
multe oil s'a exprimat el servitor al altarulul fiind:, De
nfasi nasce de o sixta de orl, tot preot m'agl face.
Era Duhul lui ,Dumneclea, care '1 atragea dire cele sfinte,
care '1 Manta pentru cele sfinte! In Verset terming. stu-
diile teologice cu un succes strMucit. §tefan Stratimirovicl,
Mitropolitul sarbesc din Carlovit informandu-se de calitgtile
superiOre ale lul Anastasie '1 chemg la sine sil face pro-
fesor de leologie, notar consistorial si secretar privat al sea.
Timpul cat l'a petrecut ad, l'a Intrebuintat §aguna forte
bine si I-a fost de cel mai mare fobs pentru ulteriOra lul
activitate biseric6sca si literarg. Aci a avut prilej de a cu-
nOsce in amg.nuntimi Intregul mecanism al organisatiuner
bisericesci, cum s-i de a aduna material pentru multe din
scrierile lul teologice.
In 1 Noembre 1833 Anastasie intro. in tagma monahalg.,
in mangstirea Hopova din Sirmiu luand numele de Andreia.
De acum inainte Incepe o non& vietg, pentru §aguna, o
viola de abnegatiune personals si de lucrare numal pentru
ce e adever, bun si frumps. Calea lui nu e de cat calea
Domnulul. In 2 Fevruarie 1834 e sfintit diacon, Tar in
1835 de protodiacon si archidiacon. In 1837, cliva Sf. A-
postoli Petru si Pavel e sfintit sincel, Tar in 1838, diva

www.dacoromanica.ro
428 ANDREI!). §AGUNA

Bunel-VestirI e sfintit protosincel. In 1842 e inaintat cat

archimandrit In mine.stirea Hopova, tar In 1845 Tuna lul
Maiu e numit ca archimandrit al manAstirel Covil din e-
parchia Neoplantel.
In 27 Octombre 1845 Inceteze. din viete. Vasile Moga,.
episcopul eparchiel ortodoxe romane a 'Transilvaniel dupe-
ce o pAstorise timp de 31 de anl. Incetarea din viete, a
acestul episcop se aduce de catre consistbriul eparchial la,
cunoscinta guvernulul §i a mitropolitulul sarbesc din Car-.
Iovit. Multi ar fi dorit sa fie numitY ca vicar general all
acestel episcopiY devenith. vacanta pane. la alegerea i nu,
mirea unul episcop titular! Nu e !Ilse. dupe dorinta omulul,.
ci dupe vointa lul Dumnecleil! Mitropolitul din Carlovit cu--
noscea din isvOre sigure starea materials §i mat ales mo-
rel a vAduviteI lepiscopil §i de aceea privirile sale at remas
prin indicatiune dumnecleesce. asupra lul Ancheiti qa,guna,
pe care l'a recomandat guvernulul §i care In 27 Iuniti 1846
a fost numit prin decisiune regesca ca vicar general. In 21
August acela§ an, aguna '§I face intrarea In Sibiti, tar In
22 August la conducerea eparchiel aducendu-se acesta la
cunoscinta intreguluI cler §ipopor. Primirea ce s'a fAcut lui
§aguna a fost fOrte rece. Multi nu se uitati cu ochl bunt
la el, alp erau indeferenti, cad nu-1 cunosceau, nu era.
dintre al tor! Dar and s'a pomenit ca cel anume- trimis se.
fie bine primit de Omen1 ? aguna simtia, dar tAcea §i,
rabda, cad el era adinc convins a causele marl numal
cu rebdare se resolve. §i se a§tige.. Impreune, cu consisto-
riul eparchial face demersurile necesare ca scaunul vacant
sa se implinesa prin alegere, cad el singur spune, a con-
sidera de cea mat sfInte. datorinte. a lul se. nu se calce Ca-
nOnele bisericescl, care cereau ca o eparhie se. nu fie mat,
multa vreme vacanta ca trel lunl. We. propriile cuvinte ale
lul §aguna : cVicarul '§I-a tinut de stinta datorie de a
starui ca scaunul episcopesc se. se reintregesca, de aceea

www.dacoromanica.ro
 ANDREA). VAGUNA 429'

cu impreuna Intelegere a Consistoriulul att. facut rugare la

.
guvern pentru tinerea alegeril dupe modul din anal 1810.
§i Majestatea, Sa imp6ratul Ferdinand sub 20 Octombre
1847 a §i resolvat tinerea Soborulul in If Decembre st. n.
in ora§ul Turda, poruncind ca alegerea BA se faca dupe
modul din 1810, insa cu lisarea afar& a acelel yestrictiI,
ca Episcopul din sinul clerulul alegetor s5. se aleg5. 1). A-
legerea s'a facut in presenta comisarilor guvernului Contele-
Ladislav Lazar §i Paul Istvani la data fixa.ta §i in
ora§ul Turda. Inainte Insa de a se proceda la alegere, con-
tele Ladislav Lazar a tinut o prea frum6s1 cuvintare In care
a aratat, care este dorinta Imp6ratulul relativa la calitatile
ce trebue sa insuqiasca episcopul ce se va alege §i apof
continua cu urmatOrele cuvinte: «Decl, daca venerabilul
cler va putea nimeri tocma pe acel barbat, infrumusetat
cu aratatele calitatl, dup5 cum poftesce prea inaltul loc, a-
tuncl nimeni nu se va indoi ca bunatatile, care vor purcede-
din acesta vor l marl §i fara num6r; atunci se va putea
nadejdui tare, ca clerul tin6r, care dup5 acesta curand se
va adapa In t6te ramurile sciintilor, va arata fail intarziere
din mijlocul WI barbatl ,a.§a harnici In cat religia sa aiba
in ei tot ata4ia stalpl i ceI maI tart al s6I aparatori, prin
a caror nepregetata silinta poporul roman cu Incetul till-
bratand naravurl maI bune §i nu numal in religie, ci i in
sciinte *IL invetaturl inaintand, cu timp sa fie norocit a se
numera in sinul celor mal de frunte popOre ale monarchiel
austriace; lax de la prea bunul qi prea Induratul principe
vor putea atepta tot felul de folosurl aduc6tOre de fericire).
Saguna la rindul 856 ca vicar a tinut dou6 cuvintarl, una
adresata comisarilor prin care multamesce In numele in-
tregei eparchil MajestMel Sale Imperatulul pentru inalta
1

1) Andrei Baron, de Saguna: Istoria biserioil ortodose resttritene uni-

versale, torn. II, pag. 203-204. S'a inliittirat restriotiunea find ott.
alt-fel Saguna nu putea fi ales.

www.dacoromanica.ro
-430 ANDREIt *AGIINA

buna-vointa ce a avut ca sa le dea putinta s& se ,folosesca

de dreptul cel vechid al bisericil din Arded, fat alta adre.
-sate, 'parintilor protopopi, cart formati colegiul electoral §i
in care le spune intre altele: De a fost Ore -and un mo-
tnent mai insemnat pentru biserica nOstrI, bu adeverai
momentul acest present se pOte dice cel mai ifisemnat peri-
-tru ea, pentru not top, ba Inca §i pentru urma§ii nqtri,
act ast5.-(11 limpede vedem mai Inuit de at p&rintesca In-
-grijire §i prea inalta mita a prea inaltatului §i 'mull sta.,
panitorulul Imperatului §i regelul nostru Ferdinand, ce o
nutresce In pieptul snit pentru toll credincio0 sel supu§1
i tote religiunile, care sunt sub prea tnalta sa stapanire
Ala dar §i pentru nol §i pentru religiunea nOstra, el este
unul intru adever rege apostolic! Insa, ca sa putem not
-deslega problema hOstra cu un resultat bun matematit, re-
_cunosc §i marturisesc a 11 de lipsb., ca lasandu-ne de in-
-teresele personale §i avend inaintca ochilor sfinlenia thief
de asta-c11, precum §i binele bbtesc, sa cugetIm §i sl ur-
mam poruncel celeT imperAtesct §i coprinsulul induratulul
rdecret, care acuma mi s'a publicat a§a pentru mat
i
sigura deslegare a problemel nOstre, ye rog cu prea bine
Incuvinteniile vOstre intru Domnul, ca cu vrednicie sg
-umblgm dupe chemarea cu carea suntem chemap ;
cu tots smerenia si cu blAndere, cu lndelungg rg b-
dare ingaduind unul altuia cu dragoste, sa ne ne-
voim a pgzi lmpreunarea duhului Intru legg tura,
pads; un trap si un dub, precum si chiemarl sun-
tern intru ngdejdea chiemg ril nostre,-- un domn, o
credintg, un botez, un Dumnecleil si Tatgl tututor,
carele este presto, tote ,71 prin tote si Intru not
top; cad a,qa, facend &clever intru dragoste vom
-creste intru el prin tote, carele este capulChris-
tos, Efes. c, IV, v. 1-6, XV. lar peste tote acestea sg
avem dragoste, care e leggtura savlrqirel si pacea,

www.dacoromanica.ro
 ANDREICT $A6UNA 431_

lul Dumneeii va stapani intru inimile nOstrd, la.

care qi chiemag sun tern intfun true. Co los. t. III, v.
14-15.
In firma acestor cuvintarl s'a procedat la. votare 0 at
intrunit!,. 16n Moga, protopopul Sibiulul I, 33 voturl; 16n
Palau, protopopul Sibiulul II, 31, tar Vicarul §aguna 27.
Resultatul acester alegeri s'a comunicat guvernulu! §i la
Tindul sell l'a comunicat Imperatulul, care a numit de e-.
piscop in 24 Ianuarie 1848 pe Vicarul §aguna, adica pe-
cel care a intrunit mat putine voturi.
Din cuvintarea Contelu! Ladislav Lazar, din tinuta pe-
care a avut'o §aguna cu prilejul alegeriT, din intrega pro-
cedare, resulta, destul de clar, ca §aguna era candidatul
oficial. El era cel volt de curtea imperatesca! Persona sa
a fost ca §i indicath de catre Comisarul guvernulul fn cu-
vintarea ce a tinut. Numirea sa de episcop ca a uvula,
care intrunise mat putine voturi dc cat cei-l-altl dot can-
didatl, a confirmat pe deplin dorintele prea Inalte. De alt-
fel se indica Omenilor calea cea bunt si adeveratl, Tar el
In orbirea for inconctienta, din causa intereselor personale-
eraU cat pe aci O. n'o pricepa i O. n'o urmezel
In 18 Aprilie acelac an, in cliva Duminicel Tomil s'a facia
In Carlovit sfintirea lul §aguna de Archierea de cltre Mi-
tropolitul serbesc al Carlovitulul Rajacici, §i de catre e-
piscopil Eugeniu IOnovici al Carlstatului §i §tefan Popovici al
Verptului. Cu acesta ocasiune a tinut §aguna o cuvintare de+
cea mat mare importantI, atar prin continutul, cat Si prin
forma el. Regret ca spatiul nu-mt permite de a o reproduce
aid in intregul 0, cad acesta cuvintare '0 trage el linia
de purtare in viitor ca parinte sufletesc al poporulul roman
ortodox din Ardeal 0 Ungaria. De la inceput spune el In
cuvintare « a se cere de la mine, ca prin ocArmui-
rea mea sa: se puny in lucrare reinvierea diecesel
126stre transilvane si, ca reinvierea acOsta sa co-

www.dacoromanica.ro
432 ANDRElt §AGUNA

respund& trebuincel bisericil, mAntuiril poporulul

si spiritulul timpululh> Jar cuvintarea sa §i -4t terming.
-ast-fel: Inaintea Ta Winne cad §i Tu D6mne .sail,
c4 catre scopul metz a alerga, doresc: pre Romanil
transilvanenl din adincul for somn sa-i destept ,si
-cu vole ca, tre tot ce e adev6rat, placut qi bun sa-1
trap I $i In adever, ca Intunerec domnia peste intrega
vieta bisericesca §i nationala a Romanilor din partile aces-
-teal $i grell lucru e de a to purta a§a ca sl placi cu cei
-ce zac in intunerec §i de a ajunge la scopul pe care -1 urm&-
resci! $i unde mai punem ilerberea cea mare in spirite in
acest an at sfintirel sale de Archiereti In intrega Europa §i
in deosebi in eparcbia sa? Dar late propriile lul cuvinte:
«Intorcendu-me din Carlovit ca not episcop, am avut po-
sitie grea din pricina mi§carilor politice, care cu atata mai
mare grija -ml faceati, cu cat mai ]impede am priceput, ca
-acele mi§cari tale in vieta bisericil §i a clerulul §i a po-
porului, atat In privinta intereselor religiose, cat §i in pri-
vinta intereselor ,nationale §i politicei. Ce consecinte a avut
acesta mare mi§care ins& pentru poporul roman §i ce rol
a jucat aguna in acesta mi§care se va vedea la rindul
sett!
Biserica Ortodox& roman& din aceste parti era dependent&
-de Ierarchia serbesca din Carlovit. Idealul Jul ,,S'aguna
era de a-,FI face ma! int& 111 biserica Jul indepen-
denta, si de a reconstitui vechia Mitropolie Orto-
dox& rom&na. Dupe o lupta extraordinar& reu§esce in
-cele din urm& ca In anul 1864 s& se infiinteze pentru Ro-
manil Ortodoxl o mitropolie independents, coordinate cu
cea serbesca Si ca biserica. episcopal& din Transilvania sa
se ridice la demnitatea metropolitana. Tot de ()data prin
-acela§ decret imperial aguna e numit ca Archiepiscop §i
Mitropolit al Romanilor greco- orientalt din Transilvania §i
Ungaria. Faptul acesta a umplut de bucurie sufletul 'tutulor

www.dacoromanica.ro
 ANDRElt §AGUNA 43

Romani lor greco- orientali, cad cu totil scial cu ate greu-

tap s'a castigat. Avea marele §aguna sa lupte contra intri-
gilor de culise ale Jesuitilor, contra mitropolitulul serbesc
din Carlovit; contra episcopulul roman Hacman din Cernaup,
care doria sa ajunga el mitropolit si contra mitropolitulul
roman unit §ulat! Pe Vote caile intrigail, prin tOte mijlOcele-
se -opuneati! 0 data faptul fiind implinit, §aguna a primit
felicitarl din tOte partite si chiar din partea acelor, cart
pan& acs '1 combatusera. Iata din cuvintele mitropolitulul
sarbesc Masirevicl: (Bucuria, care in acest prea placut,
moment ImpresOra, sufletut met si umple inima mea, cu
atata e mal mare si mal curate, cad provedinta divine, a
bine-voit, ca gratia prea !nail& imperatesca sa 'se reverse-
in acest timp decisiv asupra Escelentel tale, carele pentru
ajungerea dorintel fratilor nostri romans, pentru insasi mitro-
polia acum castigate, mai malt de cal orl si tine to at
nevoit si ai lucrat si carele vel sci sa dal flilor spi-
rituall vieta, si pater° si s.4-1 pal pe piciore stator-
nice*. Dar bucuria era atat de mare In mijlocul poporulul'
roman greco-oriental, in cat n'avea cuvinte sa.-1 dea espre-
siune! 0 none vieta se Incepuse pentru el, o vieta cu
multe sperante In viitor! De aceea avea dreptate un co-
respondent din Banat aT (Telegrafului Roman din Sibiu, sa
spun& intre altele: «Oh, nol nu ne putem esprima in cu
vinte bucuria, suntem debili a o descrie, ins& o simtim,
cad cOrdele inimil nOstre vibreza si acum de sunetele cele
dulci si fermecatOre, ce ni le aduce pe buze restituirea
metropoliel romane! Vol cart suntep liberi, nu scip co-
prinde nicl nu putetl pricepe bucuria sclavulul, and dap&
un timp Indelungat prima Ora daxesce lumina sbielul In
aerul curat al libertatel; vol, care In privinta religiunilr a
consciintel si a dreptulul vostru nicI and n'ap simtit mana
crud& a strainulul, nu suntep capabili a judeca, cat de mare
este bucuria vOstra la restituirea metropoliel romane! dee'

www.dacoromanica.ro
.434 ANDRElt,T AGUNA

nu v6.. miratt, clack 'no' asta-ell In presara libertatit nt5stre

religiOse §i in 7,orite culture nOstre nationalo, inaltam ton
de bucurie §i imn de multtlmirel Metropolia romans a re-
Inviat §i cu acesta §i Rornanult4 Se divine, ca Romanul
drept credincios asta-cli sa salte de bucurie, intre muntl i
peste campurT sa resune de pe buzele Jul imn de laud4 i
-de veselie,, cad ochil Jul ATM asta-cti mantuirea sufietului
-sell de scarba i necazst Top barbati1 de vacla, apreciatori
at acestul mare- fapt recunosc unanimi, ca numal atat de
ar fi facut §aguna, tot ar fi re mas numele lul nemuritor
In istoria poporului roman greco-oriental.
De aid inainte §aguna '§I pune intrega lui fiinta pentru
Inflorirea bisericil §i prin acesta pentru binele poporului pans.
ce In cliva de 16 Lillie 1873 I§1 da ob§tescul sfir§it, dup6.
-ce conduse biserica peste 27 ant ca vicar, episcop §i mitro-
polit! Plans a fost el de intregul popor roman, dar In deo-
sebi, de cel greco-oriental de peste muntl, pentru care a lu--
-crat ca un adev6rat trimis al lui Durnnesleil. Plans a lost
el §i Va mat _fi Inca plans, fiind-ca el a intrupat In sine
-tOte darurile poporului roman din acele laturl, pe care pe
uncle le-a realisat Tar allele n'ail mat putut fi realisate WI el!,
8'd t.r.'0,n2 insa cu studiul mal aprope in vie fa,
-vea plina de fapte marl a lul Andrei qaguna, ca sa,
ne putem convinge mal bine de mArefia .figui el sale,
ca sa,' 72e putem convinge mal bine de faptul, ca
.a,sa, viefa, plinA de rode pentru biserica-' si popor
.ca a lul qaguna, pufwe se pot gasi in istoria in-
.tregulul neam romAnesc!
G...
(Va urma).

4efr6400

www.dacoromanica.ro
 MASSILLON,
-
Joan Baptist Massillon 9, nascut 1663 si mort 1742, ester
cel din arra mare predicator din timpul lui Ludovic XIV,
In timpul and el veni la curtea regal,, Bossuet si Bour-
daloue murisera deja, Tar Flechier tala retras la episcopa-
tul s5a.
Timpul eel stralucit at lul Ludovic, cuvIntArile cele alese-
pronuntate in acest timp, eau -Minas fAra influent& asupra
oratorilor de atunci. Oft-care voia ca si imiteze, in cuvin-
tarea sa, strAlucirea timpulul, pompa .oratoricl a lul Bo-
ssuet, Insl malti caclura Ia atectatiune i oratoria de an-
von deveni Intdcmal ca o damp, cocheta, care, pentru c5.
natura n'a ingrijit ca sit 1 dea un chip frumos, nu se T114-
qineza ca s5. alerge In trite drogheriile ca sa cumpere dre-
suit pomadl i pada. Massillon se plangea fOrte mult de-
acesta degenerare a oratories Yi declara, ca atunci and el
va predica, va predica alt-fel si in adever ,c5. tinut cu-
vintul. El be ingrijia fOrte putin tie dictiane si de figurile
oratorice i cluta mai mutt sa, vorb4sca intr'un mod simpla
si cu demnitatd si reui In ,asa grad, ca rebumitul actor
Baron, in trma urlel cuvintarI a lul Massillon, se iexpriml.
ast-fel (Nol slattern withal totnediantt, Ins& ascultatl aic1
mi bratoti. El a lost chemat EideSea ori la carte si Ludo--
41

1) Ioseph -Lutz. Chrisostomns uncl die iihsigen 1 1,1a1iohen Itedner-

www.dacoromanica.ro
436 _MASSILLON

vic XIV it vorbla ast-fel: «Cand te ascult vorbind sunt

-singur nemultumit de mine Insuml). Talentul sea oratoric
a facut ca timpurile lui Bossuet Bourdaloue sa se mat
.prelungesce..
Demnitatea de orator elute. se, o sustie prin o expunere
hotarIta a convingerilor sale, prin o descoperire MIA cru-
'tare a vietil celor marl i prin o lubire neschimbacInse.
catre popor. Cele clece cuyintarI ale sale pentru Ludovic
:XV, care atuncI era un copil de noun ani, sunt satire tot
.asa de puternice ca gi acele ale lul Juvenal, nu prin aceea
-ca batjocoresce cugetarile cele frivole i intreprinderile no-
bililor, ci pentru ca arate. cu o adeverata inspiratie nete-
melnicia acelora, fate. de ceea ce e In realitate este adeverat
:ci contribue la multumirea sufletesca. Cuvintarea sa asupra vi-
ililor §i yirtutiilor celor marl, cuvintarea sa catre soldati cu o-
casitinea sfintiret steagurilor regimentului Catinat, In ce pri-
vesce taria expresiunilor, stet alaturea cu cele mal Insem-
nate cuvintarl de acest gen. In o cuvIntar a sa se adreseza
ast-fel catre Ludovic XV: eNu victoriile contribuesc la ma-
Timea unul rege, ci lubirea catre poporul sett; lubesce po-
porul tell i asculta cu plAcere acest -cuvint, supusil tel te
lubesc St lubirea trebue resplatita tol, cu lubire). «Nu estt
dator sa dal nimanui socotela, qic lingusitoril, fuse. acesta
-socotela o astepta tntrega Francie i. Europa; sunteti ste-
pan pe faptele vOstie, InsA numat dupe. nume, dace. nu sun-
tett virtuos; totul ye este permis, Iasi nu trebue se. faced tot
ceea ce void; putett se. nu ye interesatl de conducerea sta-
,tulu", Ting atuncl yeti deveni, ca acel regi lenesi, carl au
mumal numele de rege» Nici una din greselile celor marl
nu all fost crutate de dinsul: «Renumele i puterea vOstra,
ye pOte ajuta mutt, and void se. date un exemplu bun,
,se. aparatt i sa recompensatl virtutea, experienta Insa pro,
heza contrariul: curtea-este central tuturor pasiunilor, oran
qui e o Ninive pacatOse.; cel marl all nevoe de lapte §i
cer mancare de la nol; not trebue se. le vorbim jimba In
telepcluni4 ca si cum am yorbi cu Omeni1 perfectl): EI JI
Inust,ra Cu deosebire pentru mandria stramosesci, pentri
iegoismut lor,,pentru aversiunea contra religiunil, i ipocri-
-sia lor: «Pentru ca causal nenorocirl, vol suntell Antichrist,
kChristos a mantuit pe Orneni, vol insa 4l aruncati in co-

www.dacoromanica.ro
 MASSILLON 437

ruptiune; Christos §i -a adunat adoratorl si voi 11 gonitl; Chris,

'tos a rescumperat sufletele prin sangele see, voi 11 rapig
proprietatea sa: Christos mantuesce sufletul, vol 11 conru-
pep ; el este drumul, vol sunteti cursa; el este pastorul,
vol suntetl lupul cel rapitop, «Vol socotitt marimea vi5s-
tra dupe secolele carl s'au sews, dupe titlurile de onOre
pe carl le-a posedat un altul, dupe fapte pe care nu le-ail
-efectuat el, dupe status pe care timpul le-a sfarimat, el creel
ca sunt cu atat mat marl cu cat timpul ne arata mai mult
sfarlmaturl ale vanitatil lor. «Ateismul serve asta-di .ca
Tenume, e un titlu pe care cine-va 11 socotesce ca o onOre,
un merit prin -care se dobandesce intrarea la cel marl; a-
leismul maresce stralucirea celor marl ci inobileza plebe,
-cea ordinara. Dumne1eul cerului e batjocorit pe fat& §i In
deplin& libertate). «Si 'ml arate cine-va numal o singura
'famine in care posturile sunt pazite tot merefi; sa mi se
.arate o masa pe care s& nu se afle mancari oprite; porun-
-cile se calca pe fa a. ; nol purtam crucea vitiilor nOstre,
mandriel nOstre, a dumaniel, crucea lumil, a diavolulul
si nici de cum crucea lul Christos, care nu e ace de amara).
-«Gloria vOstrb. v'a Imultit vitiile; mat mult extravagantele v6s-
tre ve deosibesce de plebee, de cat positia vdstra Malta.
Credetl ca avetl sa faced vre o esceptiune? Dumnedeil, Ore,
sa conserve asprimea judecatilor sale numal pentru cel sa-
Tacl?,.
«Parasitl de Dumnedeu, el sunt un joc al pasiunil lor,
martorl iluctri at necesitatil until Dumnedeti., o probe, c&
pe pament nu, este nici o fericire de cat In virtute. Inven,
'tali trite modurile de distractil sensuale, imaginati-ve volup-
164 or cat de fine void, aruncati-le in vasul de topit, din
:acest amestec nu va esi nimic de cat ceva desgustator'.
El combate lingu§irea si tradarea care aveaA loc, la curte;
ATemerea de Dumneden, tradatorit 9 numesc ipocrisie; bra-
Tura, fanfaronadA, abilitatea e considerate ca ambitiune; ni,
mic nu e recunoscut, nici, lelul pentru patrie, nici intre-
prinderile fericite, nici nobletea nasceril si acesta limbA
.criminals e limba curtil, ea predomina in societate; se laudO,
vitiul i acesta se consider& ca o onOre; nu e patria pe
care el o lubesc, ci invidia), «LinguOtorul, Vice el In o altar
cuvIntare, Inlaturi on -ce limba a adeverulul, pe clod toil

www.dacoromanica.ro
 438 MASSILLON

scim tot ce se petrece In regat, numal ynonarhtil e singu-

rul strein In regatul sea, lul. i se ascunde plerderea si i
se pune inainte profitul, -miseria publics. I Se arata. micso-
rata; lingusirea face din sceptra un jug greti,. eCat de des-
_pretuit este un orator care lingusescel Cand extravagantele
lingusitorulut face O. se banulasca renumele s6u, atunci lin-
gnsirea nu are a atractiune asa de mare; cand Insa ea a-
pare sub acoperisul virtutit, atuncl este pericul6sa. Cat de
despretuitor lucru este, cand singurul mijloc prin care p6te
ca adeverul sa patrunda la rege, este o lumina InselatOre,
cand cuvIntul mut Dumnecleti eel Malt i sublim i se anunta
in limba curtil cea taratore si lingusitOre, and Omenil culla
tntalnesc lingusitorl, uncle ail et sa gasesca pe un Ambro-
siuv; «E en totul departe ca panegiricile cumparate sa faca
nemuritOre onOrea principilor, ele-eternisesa numal infamia
oratorulut,. «Not chtar de pe amvon Indulcim rigOrea po-
runcilor sfinte prin Intimplart omenescl ne temem sa corn-
batem ceea ce trebue sa combatem, sub pretextul ca su
nu ne ridicam cu totul contra adeverulul, not aratam ade-
v6ru1 sub a forma cu totul necunoscuta,r
Cu privire la viata din lagar Massillon se exprima ast-
fel : cOmenil mor in lagar din causa vitiulut si a corup-
tiunil. Spalmantator destin I La acela catre care eti vorbese,
acesta este ceva obicinuit,. Despre moravurile conrupte ale
timpulul el lice; «Mull sunt deschist, inamicul se apropie,
pustiirea umple orasele si satele, poporul suspina de greu-
tatea Impositelor, Francia se afia in doltil De unde ? Mania
lui Dumnetieu s'a revarsat asupra credinclosilor farm no-
ralilate, asupra nobililor Ears religiune, preotilor fara temere
de Dumneclett, femeilor fart rusine. El vede demoralisarea
eelor marl, localurile de coruptiune, el privesce- din inalti-
mea "Sa cea sfinta,
Pentrill Vapor arata Massillon -o lubire 'netarmuritai kUrb
principe care domnesee peste popor, trebue sa4 si cunOsca,
un principe care nu judeca singur, nii e la locul lut, me=
ritul nu se reeundsce, omehil cel Eel dobandesc posturile
de onOre eele teal Insemnate, pe and cel' bunt retrial}
Itiapot. Activitatea Insemnata a unlit principe nu consta le
aceea ca el sa se gasesca. In tot-d'auna In _capela sa; ci ca
sa cunOsca poporul
' i sara sa. Rege, nu to Increde acelor

www.dacoromanica.ro
 MASSILLON 43g

cart ill yorbesc de prosperitatea ppporvlui, ceea ce cornplace

regentilor,, este mai cu sema nenorocirea supusilor s61).
Regit trebue sa< acorde tuturor Intrar9 la dinsill,legile, nu
pot In tot-d,'auna si3. apere de nedreptate, nenorocitil nu
-cuteza sa .invOce scutul legilor. lubirea popOrelor catre prin-
cipI este momentul elem. Acel principe e mare, care cauta
fericirea sa in acesta, care este un om at poporului, si con-
siders, inima poporului ca comdra cea mal pretiOsa, soco-
lesce pe supusl ca pe copiil s61 si isl intrebuint6za puterea
sa spre fericirea lor. Sire, lubesce poporul si ascultA cu
placere acest limbagiii. Un principe care 10 stApanesce pa-
siunile sale si invata prin sine Insusi cum sa domnesca
asupra altora, fats cu puterea sa are numal griji, e miscat
mai mult de greselile sale de cat de laudele ce i se aduc,
-care nu are nisi o ,margine de cat dorinta si cu. tOte a-
cestea 10 fa regula ca margine, pasiunilor carula fie-care
servesce si cu tOte acestea se ingrijesce numal de binele
poporului, care pOte sa faca abus de tOte si cu tOte acestea
se abtine si de la cele permise, care e 1nconjurat de tOte
lucrurile atragetOre si totusl nu lubesce de cat virtutea a-
cesta este privelistea cea mai frumOsa pe care pOte sa o
procure credinta lumil), i dupe ce Massillon a pus -We
acestea 1naintea ochilpr regelui si e aprOpe sa sfarsesca
cu admonitiunil sale, 90 la remal bun de la dInsul cu
urm0.tdrele cuvinte: 4Sa flu asa de mare cat te lubim nol.
Acestea nu sunt numal dorintele mele, ci ale multora, a-
cesta este dorinta piosului principe, care v'a dat nascere,
-dorinta acelora carI m'ati audit, dorinta Intregulul popor.
DOmne, pot' to sa-p inchic l ochiul milostivIril tale? Pri-
vesce din Inaltimea ta, te al suparat indeajuns, trimite-ne
si Vile de bucurie, fa din rege un parinte al poporului, un
protector al Bisericil, un model de moravurl, fa-1 mal mult
pacificator de cat cuceritor, mai mult judecator de cat spalma
vecinilor, asculta aceste dulcI si drepte rugaclunl).
Acesta vorbire II Inspira Jul cea mal adanca. consciinta.
-de desertaciunea a tot ceea ce e pamantesc: tEti, in afara
de tine, nu m'am folosit de nicl o placere adev6rata, dice
el. 0 recunosc asta-41 si- prea maresc gloria ta. .

Motivul pentru care el desaproba asa de aspru viata no-

ililor este, pentru ca primele Inclinatiuni ale acestora trebue

www.dacoromanica.ro
440 mAssrtxoN

sa fie ctdre virtute: tEducatia, instruetia, averea, stabilesc

drumul catre virtute. Inzestraf cu acestea cine-va a trebui
salt Invinge. mat nor pasiunile sale. Sperantele unel fe-
riciri mart nu zdrobesc inima. Temerea de Omeni nu trebue
sa conduce. la ipocrisie. De aceea ei sunt mai putin de
scuzat, and nu daft probe. -de cugetari mai Inane §i de
moravuri curate*.
Massillon poseda, ca i Bourdaloue, o adanca cunoscinta
a inimil omenesci, pe care, dupe cum singur o spune, a
caOigase prin contactul continuu cu 6menii. Aceste cunos-
cinte es in relief In sfaturile sale si in qugetarile sale a-
supra diferitelor subjecte morale. Nici un Ontiment nu este,
on cat ar fi de profund, pentru care el se nu OM gad
expresiunile proprit. Ceea ce cugete. si simte cel mandru
ca i cel'umilit, cel lini§tit ca i cel violent, amicul fele
ca si adeveratul amic, cel credincios ca i cel necredincios,
cel care §1-a corectat erorile i s'a retnoit prin crestinism,
starea sufletesca a acestora e descrisa cu o veritate §i pro-
funditate uimitOre. Cuvintarea sa «cine-va trebue se, fie
mare sad sa devie mare, dace, voesce sa fie crWin, e
plina de reflexiuni frumOse: «Omenil sunt vanitosi si ceea
ce fac o fac din egoism; prin laudele ce el le aduc altora,
ei daft se. se intelege. ca cine-va trebue sa albe. conside-
ratiune catre dineits. «Fteligiunea se afla cu atat mai putin
la acela cart vorbesc in tot-d'auna despre religiune. Cine-va
afla veritatea numai de cat, cand O cauta in mod consci-
inclos; pentru ca sa o gasesca nu trebue nici se, se cu-
funde in adincimi, nici se, se ridice la inaltimi, trebue sa.
o cautam in not Ori-ce indoiala trebue se. dispara inaintea_
luminil; cu cat cine-va se indoesc,e mai mult, cu atat in-
doiala cresce. 0 data ratiunea abAtuta de la adeveritul
drum, nu mai 'Ate sa se retina si eresia, la inceput timida.
§i fricOsa, nu mai observe, nici masura nici tinta; ratiunea
care vola la inceput se. indrepteze religiunea acum nu mai
scie de nici una §i voind sa se tie de cuvintele scripturii,
ajunge la inchipuirl fantastice. Nu, credinta e singura care
tine pe um. Mai departe nu mai e nici mi drum sigur,
cand ratiunea nu mai are nici urn frau, erOrea nu mai are-
asemenea nicl o margino.
Cestiuni filosofice nu abordeza fie cat rar, $i nu cu de-

www.dacoromanica.ro
 MASSILLON 441

plin Psucces. Cuvintarea sa asupra adeverurilor religiunei

crestine nu convinge pe acela care cere probe filosofice,
tar cel care crede nu are hevoe de aceste probe, care sunt
luate parte din raliune, parte din experienta si sunt expuse
sad in mod practic sad abStract. 4Credinta, dice el, nu
ratiunea formeza principiul crestinalui; ratiunea conduce la
credinta, insa nu o creaza; In credinta -se af1a asemenea
o ratiune si chiar una mai buna, caot se raporteza la im-
portanta acelula in care cine-va crede, la basa credintel.
Religiunea nOstra se bucura de o mare vasa, pentru ca
dateza din timpurile cele mai vechl si s'a aratat triumfit-
-Ore fats de Judaism si paganism. Subjectul este cel mai
Malt, pentru ca tontine cele mai curate notiuni despre
Dumnecled si cele mai marete despre Omen!, pe and re-
ligiunea 'Agana tontine cel mai josnic antropomorfism.
Basa crestinismului este cea mai _sublime, pentru ca pentru
present, presintit forma cea mal perfecta, pentru viitor pro-
misiunile cele mai frumOse, iar pentru esecutarea inveta-
turilor oferk modelele cele mai marete. In religiunea pagan&
ratiunea e slaba si acesta arata necunoscinta paganilor de
nature 0 de Omen!; coruptiunea o arata Insect invetaturile
lu! Socrate si Plato asupra casatoril ; neconstanta se arata
prin aceea, ca in fie-care limp se aflad alte deitati, alte
sisteme, asa s. e. o data a predominat sistemul dinamicilor,
altd data, al mecanicilor, sad al atomistilor si dialecticilor.
In felul de expunere al adeverurilor morale, Massillon
procedeza aprOpe tot asa ca si Bourdaloue. Plecand de la
acesta idee: Adeverul are atractiunea sa proprie si dupe
un timp mal scurt sad mai lung reusesce a convinge or!
ce spirit intelept si malt, pasiunea pine sa orbesca pentru un
timp Ore-care, etatea pOte sa seduca, exemplul pOte sa rata-
cesca pe cine-va, cuvintirile cutezat6re pot sa uhnesca, totusi
insa adeverul triumfa. Lucrul de nimic e inlocuit 'grin ceva
mal malt, cad ori-tine doresce ceva sigur. Numai un cap
superficial pote se persiste in a fi insalat, lumea pOte sa
seduca numai capete slabe*. Plecand de la aceste idei, el
expune mal mult lipsurile yietel crestine, de cat mijlOcele
de perfectionare ; urmaresce pana in adincime pe fie-care
pasiune si pofta, si dupe ce a Intrebuintat cea mal mare
parte din timp cu acesta, putin it mai remane ca sa umple
Biserica OrtodoxA Romani. 6.

www.dacoromanica.ro
442 MASSILLON

cu ceva bun golul ce l'a facut. Din ultimele sale cuvinte

reese linistea consciintel, bucuria inimil si acea consolare
naturals pe care o otera virtutea crestina,
Voind sa combats absolutismul, el se exprima ast-fell «Ce
p6te sa egaleze cu plfterea de a se face lubit! Cine-va nu
are nevoe de monumente spre a se face nemuritor. in inima
fie-carui supus se afla un, monument mai durabil ca o'e-
lul si marmora ; numele unul cuceritor e scris pe mar-
mora, acela Mg. al 'uriu! parinte al patriet e scris in inima*.
In o alta predica a sa el (Peel-3 (Christos e rege care more
pentru popor si cere immal ca vol sa '1 Whip; el cuceresce
lumea pentru Dumnecjeu; se lupta pentru el; victoria e si-
gura; el e rege. cu insignit sangerande; el nu privesce tro-
nul ca scaun al placeril, el e rege pentru ca sa domnesca
asupra inimilor, e rege care aduce fericire si pace*.
ArgumentaVunea sa nu e asa de tare si dialectica ca a-
ceea a lul Bourdaloue; el influenlezt mat mult asupra sen-
timentulul, de cat asupra 'ninth; voesce ma! mull sa im6e
inimile si e convins ca cele mat bune si mat puternici ar-
gumente nu 'Jae sa miscd o inima tare, tar cuvintele mis-
catOre Is! croesc mat repede drumul ate inima omenesca,
de cat desvoltarea logics,. Amvonul nu este, dupe parerea
lul Massillon, locul pentru o argumentalie dialectica, ci nu-
ma! pentru expunerea de idel si sentimente cart trebue sa
entusiasmeze si sa, transporte inimile. De aceea argumen-
tele sale nu suet adunate din tote partite, ci un singur fapt
din istorie, un apel puternic' facut znimli, o analisa Clara
In forma unel descrier!, acesta e tot secretul argumentatiu-
mil, sale. -«Daca, as voi sa probez*, lice el to cuvintarea
sa asupra num6rulul Gelid mic sl celor alest, «ca num6rul
celor ales! e fOrte mic, v'as pune Inainte micul num6r al
celor ales! din Vechiul Testament po, Noe, Abraam, Lot,
boy, v'as aduce aminte de maximele Evangelic! si ale pro-
fetilor, tug spre ce folos? A§r turbura inimile vOstre, fara
ca sa ye linv6t ceva. Acesta e motivul pentru care eu In-
treb inima vOstra*. (Daca ae voi*, dice eL In cuvintarea
sa asupra postuluY, (sa probez necesitatea postulul, as merge
pana to primele timpurl ale crestinismulut si as arata cum.
s'a ridicat Biserica in stnul postulul, as arata cum au pos-
tit apostoli! In Ierusalim, cum primil crestinl si chiar le-

www.dacoromanica.ro
 MASSILLON 443

giunile cre§tine s'ai'l supus postulul, a§ arata a tiranil toc-

mai pentru acesta admirail pe cre§tini, ca inamicul cel re0
tocmai acesta virtute cauta si o fnmorminteze de la ince-
put, insa eti nu vorbesc cu Omeni earl se revolts contra
necesita(ii postulul, ci carl numal it negligeaza). Voesce el
sa probeze ca talentele cele marl, la cel fara Dumnecleti,
ail contribuit numal la coruptiune, atuncl pune inainte is-
toria §i arata cum a§a numitil dascall al lumil au lasat
in urma lor scrieri nedemne, al provocat desbinari; cum
un singur om (Cromvell) s'a ridicat peste ruinele patriel
sale, a sfarimat libertatea unlit popor §i a tintit O. doban-
&sea demnitatea regala. «Ast-tel de Omen! voesc mai bine,
ca Samson, sä fie acoperiti in darimaturi, de cat sa nu
utilisese talentul lor*. Cautand sa arate ci in virtutile ome,
nesci nu este nicl o siguranta, vorbesce ast-fel: «Pentru
ci ele sunt formate In lubirea de onOre, in acesta i§i ga-
sesc §i mormintul, pentru ca se nasc ca s5. atraga aten-
tiunea lumil asupra lor, ele se sting ca o lumina fal§5.,
pentru ca se bazeza pe judecata omenesc5, ele cad impreuna
cu acesta parghie slabs, pentru ca sunt fructe triste ale-
egoismului lor, ele reman constante sub conducerea schim-
bacidsa a celor mat marl, pentru ca sunt o opera slabi a
omulul nu pot sa sustina probal.
M. P.

www.dacoromanica.ro
 Ale Fericitului Teodoret Episcopul Cirulul
CINCI CUVINTE
DBSPRE ISTORIA BISERICEASCA

(Orman. Vedl Bis. Ortodox/ Romantt, No. 8).

CAP. X.11.

Despre avirfirea lui Gratian, Sri despre tirania (adictt nelegluitti

apucare de stepeinire) a lug Macsim.

Iar de vreme ce cel ce au aatat vitejie in rezb6e, si ce-

tatile intelepteste cu dreptate le Indrepta, din vrajml§ie salt
sArtr§it, §i copil mo§tenitori imperatiel nelasand, ci un frate
liner atunci de un nume cu tatal, Maxim dar Ore-carele
defalmand tinertele lul Valentinian, au rapit ocarmuirea A-
pusului.
CAP. lt ITT

Despre lustina sotia lut Valentinian, fe despre vrttjmdiria vie t

lug Amurosie.

Intru acea vreme Iustina, sotia marelul Valentinian, §i

malca ttnerulul Valentinian,,semintile cele ce. din vechl le-au
primit ale ariene§til invetAturi, le-au fiicut aatate fiulul sett,
ca fierbintela credintei sotulul sett tiind'o, in LOU vremea
said silit ale ascunde. Iar fragezimea cugetarilor fiulul sett
lesne 'tag ve.end'o, au cutezat a-I descoperi amagirea-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA BISERICESCI A Ltd TEODORET 445

liar acesta sfatuirile mica socotindu-le de folositOre. Ca

privind la amagitura firii (ca pe§tele la nada) undita cea
aducetOre de mOrte nu o vedea. Lui Amvrosie mai lag
.1-ad descoperit cuvintere_ cele despre acestea, socotind a pre
:acesta de-1 va 1nduplica, pre ce1-1-alti cu lesnire ii va birui.
Amvrosie insa 1-ad adus aminte de buna cinstire de Dum-
ne4eu a tatalui lui, i it rugs sa pa.zesca 'sOrta neraqluita.
care o au primit. Il inveta Inca §i osebirea dogmelor, §i
cum ca. cele ale nOstre se potrivesc cu invetafura Domnu-
lui §i eu propoveduirile apostolilor, lar cele-l-alte sunt de-
avir§it protivnice, §i luptatOre duhovnice§tel. legluiri. Tar
tinerul, §i ca un tin6r, atatat de .0 maica amagita, nu nu-
mai nu primea cele ce i se oicea de acela, ci s'ail Wilt
Alin de manie, §i cu regenienturi de intearmati ci topora0
au incunjurat biseric6sca °grad.. Tar flind-ca pre vitezul a-
cel prea mare nimic l'ail inspaImantat cele ce se facea de
acela, ca momai de spalma le socotea acesta, ci se pun
de Ore-carii sä. sperie copiii, atuneea dar cumplit maniin-
du-se, viderat 1-ad poruncit sa Tasa afara din sflntitele In-
-gradirl. Tar el a clis, de voe nu o void face, nici staulul
.oilor 11 volt vinde lupilor, nici Dumneqe6sca Biserica q
void preda nici, celor ce hulesc pre Dumnecjed. Tar tie de
. ti se pare a m4 omort, inlauntru, infige in mine sabia, on
sent& Ca cu bucurie void primi o junghiere ca acesta.
CAP, XIV.
Despre ceZe ce s'ati ardtat lut Valentinian de cettre Maxim tiranul,

Vreme insa indestula tr' ecend, a aflat Maxim cele ce se

cuteza Improtiva propoveduitorului adeverului celui cu mare
glas, qi ad scris lig Valentinian, sa Inceteze de resboiul
cel asupra bunei cinstiri de Dumnecled poruncindu-1, §i sfa-
tuindu-1 a nu strica parintesca buna cinstire de Dumne-
4411, Ad adus Inca ci Ingrozire de r6sbold de nu s'ar in-
Zupleca. Inca c1 luau! ad pus asupra cuvinteloil ca, Ostea

www.dacoromanica.ro
446 ISTORIA BISERICIISCA

ridicand'o, ad navalit asupra Mediolanulul, unde acela pe-

trecea. El Ins& aflAnd nivalirea, fugind s'ad dus in pArtile-
Iliriel, cu cercarea lute legend ce a clobandit din sfatuirea.
cea 'de malca.
CAP.. XV.

Despre scrisorile imScratulur Teodosie pentru acesta.

In8tiintandu-se ins& Teodosie pre laudatul imperat, atat-

de cele de imp6ratul lucrate, cat 8i de cere scrise de tira-
nul, ad scris tin6rulut celul fugar, ca, nu ar trebut a ne
minuna, dad. fuga TmperatuluIr sad Insotit cu stApanirea
tiranulul. CA Tmperatul s'ad o8tit asupra bunel cinstiri de-
Dumnecled Tar, tiranul o ail ajutat, 8i cel ce pre acesta nui
o bags in 86ma, fuge gol. Tar cel cu acesta inarmat sta-
pane8te pre cel golit. CA cu buna cinstire de Dumneleir
s'atl IntArit legruitorul ace8teia. 'Dec! acestea departat fiind
le-au scris. i fiind-co, ad aflat de fuga ad venit spre aju-
tor, 8i imp6rAtia sa lasand'o Tar la acestula viind au v6-
qut, mat Int Al adeca T-ad adus vindecare sufletulul, §i Ma
ceea ce i se adausese a pAganAtAtii o au gonit, i la buna
cinstire- de Dumnecled cea pkrint6sca. rad Tutors. Apo! chi-
86.8luindu-1 sA IndrIsnescA, §i asupra tiranulul o8tiindu-se,
fAra varsare de sange au dat tin6rului Tmp6rAtia, Tar pre
tiranul l'a °morn. Ca a nedreptati au socotit, 8i a calm
tocmelele cele facute cAtre Gratian de nu va pedepsi pre
uciga8i1 luT.

CAP. XVI.

Despre Amfilorte _Episcopul lconiet

Iar dup6 IntOrcerea de acolo, at venit minunatul Amfi-

lofie, de carele de multe orT am pomenit rugand pre irn-
p6ratul Theodosie a se isgoni eteriile Arienilor de prin ce-

www.dacoromanica.ro
 A dui TKODORET 447

44, Iar jimpratul ma! pumplitkprepuind cererea, nu o at

primil., Iar pre inteptul Amfilofie indata Wand, au aflat
.o mehanica vrednica de pomenire. Ca indata intrand in cur-
tile imperatesti, si velend lire Arcadie fiul imperatului Tanga
el segend, ca de curind se hirotonisise acesta imperat, pre
Insusi Imp5ratul Wien dupre obicelil l'a urat, ne urat insa
lasand pre fiul. Iar imp5ratul socotind ca Amfilohie a ul-
tat, I-a poruncit sa se apropie sä sarute pre ,fiul. Iar el a
clis c5, nu trebueste lui cinstea ceea ce se aduce de dinsul.
Atunci imperatul scarbindus-e ail lis ca a sa ocara este
necinstea fiului ; Atuncea dar Area inteleptul Amfflohie, des-
coperi pcoposul lucrului ce s'ad facuit si strigand au clis:
Arecli o imperate, cum nu safer! necinstea fiului, ci pentru
afronturile cele ce se fac ilui to manil cu amar. Crede dar
ca si Dumnecleul a Vote de cei ce hulesc pre fiul lui cel
unul nascut se ingretosaza, si ca pre niste nemultamitori
catre facatorul de bine si mantuitorut 11 uraste. Asa lute-
legend imperatul si cele ce scaii facut, Isi cele ce s'di is
mirandu-se, indata au scris lege oprind pre societatile ere-
ticilor, Dar insa nu e lucru lesnicios a scapa de tote cur-
sele obstescului, vrajmas at neamului. Ca de multe ori ci-
ne-va scapand de patima inversunarill cade in cursa litco-
miei de aver!? tar .;ti de acesta de va scapa, de alurep. is-
butneste prapastia zavistiel. i preste acesta inca de va
sari larasi, all& cursa manic! intinse inaintea sa. §i altele
Inca nenumerate impedicarl pune tnaintea Ornenilor, yl-
nandu-1 spre peire. §i patimile trupului le are el slujindu-i
la mihanicile cele de dinsul mestesugite improtiva, sufletu-
lui, Ci singura mintea cea privighitore birueTte, Cu plecarea
cea catre cele Dumnecleesti stricanq sirul mestesugirilor lui.
Deci si minunatul imperatul acesta impartasit fiind de ome-
nesca fire, era partas si patimilor, si manic! cel drepte ne-
masurare adaogandu-se, ati, lucrat o patima cruda si fara
die lege. 0 voill spune si acesta insa pentru folosul celor

www.dacoromanica.ro
448 ISTORIA BISERICESCA

ce Vor citi. til e numal pricinuitOre de prihank minu--

iati
iiktului friip&at, ci qi laud& plea vrednica de pomenire.
CAP. XVII.

Despre junghierile cele ce tar Ocutin Tesdloaie, f i despre indktiz-

nela Bpisdopulur Athvrokie, gz despre bona tinsiire de Dumne4etl a-
Imperatulta.

Thesalonicul este o cetate mare i locuit& de multi ISmenl,_

aflindu-se in parte neamului Macedonesc, 0 pov6tuitOre-
find a Thesaliei qi a Ahael, Inca §i al altor multoT nea-
muri Ole ail ocOrmuitori pre Iparhul Iliriilor, in atestI IA--
1

cendu-se 6re-care rebelie, s'ar'i batjocorit §i s'au tarn are-

calif clin stOpOnil boeri. Iar Imp6rafu1 apringendu-se de-
manic de dire cel ce I-ail vestit, nu ati suferit pornirea_
maniel, nisi cu zabava cuvintarimeI au oprit pdrnirea lui.
Ci cu acesta ad aat hotartre pedepsei acestula, §i ail pc',
runcit acesta stapanire acela lu'and'o, ca un Insu§1 de sine
legiuitor i tiran rupand legatura §i fugand de cumpana so-
cotintei, nedrepte sail ati golit aupra tuturor, i pre tie-
vinovatl ail ucis impreuna cu cel vinovati, ca 7000, pre-(
cum clic sratt omorit, nicl judecata urmand, it, Impreuna cm
cei ce au cutezat- acele fapte s'ati osOndit 0' cel nevino-
vati, ca intro vreme de seceri to'l Impreuna ca nisce spice
taindu-se.
Acesta mind& §i primejdie piina de tanguire aulihd'o,
Amvrosie acela, de carele de multe ori am pomenit, viind
imperatul la Mediolan, i dupre obicelil vrand sO. intre In,
Dumnesleesca Biserick Intimpinandu'l afar& de pridvorull
BiseriCel, rail oprit de a p6.0 preste sfintitele pragurl di-.
cendu'l uniie ca aceste. Nu
,.,
siniteqtl, precum se cuvine (;)
fmperate, marimea varsarii de singe care o at facut; nicl
dupe Incetarea mftniel cugetarea nu ati cunoscut ce at cti--
tezat. CA nu to lass p6te puterea fmOraliel a cunNid be
catul, ci st&pinirea covOr§We precugetarea. bed trebu&

www.dacoromanica.ro
 A LUX TRODORKT 440

a-0 cunNte urea, 4 marire4 el $i curgerea, si strampgas%

tarana din care ne-am Moil; qi intru carp net topim, $11114
cy flOrea hlamiclelt amagindu-te, O. nu't1 cuno0I neputintat
'frupului celui ce'l acopeTe ea. Asupra celor de u seminfw
-00-pane 01 o Imperate, inca pi, appra, celor inprenna r9bIl
C4 unul este stapanul §i imperatul tuturor, ziditorul a. tOtet
Ded cu ge ochl vel veclea biserica, stapanghil celul ob$-
Use ? §i cu ce piciOre vel calca pragtirih cele $figte?
cum vel intincle mainile din care Inca furgl singele nIe-
dreptei uciderl? Cum dar cu acest felitl de iTIMpI vel prim}
prea, St Trupul, Stapanului ? §i cum cu acesta guru vel
priori singele cel scamp, atata singe cu nelegluire varsand
pentru cuvintul manic!? Du-te clair, si ng te ispiti, cu cele
-al doile a4 cre$te fAra de legea cea de mai 'nainte, si pri-
me0e legatura care% Dumne4eti stapanul tuturor de sus se
'face impreuna hotaritor. -Vinded.tOre este acesta insa, si
pricinuitOre de sanatate. Aceste cuvinte intelegendu-le im-
peratul, a de Dumnecleep cuvinte acum era hranit care
sint, ale preutilor, $i care shit insuOte ale imperatilor, sus-
inand i lacradind s'ati intors la curtea imperatesck. §i
vreme Indestula trecend, ca opt luni au trecut ail sosit
praznjcul na$terel Mantuitorulul nostru. i Imperatul $edea
in curtea Imperatesca varsand izvOra de lacrimi. Acesta
,priiind'o Rufin, cel ce atuncea era prea mare, $i, avea
=Alta indraznela, ca unul ce era maI apropiat, apropiin-
du-se '1-ail intrebat de pricina lacramilor, Iar el cu amar
-suspinand, si mal cu deadinsul varsand lacraml, clis,
-tu Rufine te jocl, relele mele nu Ye simteqtl. Iar eu suspin
$i me tanguesc primejdia mea socotind'o, ca slugilor adica
i cer$itorilor, sloboda le este Dumnedeesca Biserica, si
intra fara frick $i stall inaintea stapanulul lor, Iar mie, lo-
-cul acesta iml este neumblat, i pre langa acesta cerul, mi
s'a4 inchis. Ca iml aduc aminte de stapanescul glas, carile
-aratat dice, on ce vetl lega pre pament, legat va fi in ce

www.dacoromanica.ro
450 ISTORIA BISERICESCI
r

riurl. Iar acesta, volt alerga, ah. his, de se pare tie- §1 pre).-
arhieret rot induplica Inblanclindu'l sa deslege legaturile
tale. Imperatul t -at cl% : Nu se iva induplica, Ca ell §tit
drejtatea hotararei lui Amvrosie, nici Sfiindu-se de stApP
nirea Imperatiei va calca legea Dumbecleesca. Insa find ca
mai Mune cuvinte intrebuinta Rufin fagaduind ca va, fn-
duplica pre Amvrosie, 1-8.6 poruncit imperatul -sa merga et
Inal degrab. i insu§I trick cue nadejde bizuindu-se, I-at
urmat mai incet Incredintandu-se in fagaduintile lui Rufin.
Iar indata Dumnecleescul Amvrosie vet end pre Rufin t -au.
cis Neru§inarea calnilor o ravneqti Rufine. Ca sfatuitor
facendu-te a unii atai de marl varsarl de sange, ras
de pe frunte ru§inea, §i nici te ru§inezi cat de pupil, nici
te temi, atata turbandu-te asupra Dumnecleescului chip.
Insa fiind ca Rufin fl ruga clicerid ca §i imperatul vine,
de Dumnegeesca rivna aprinclandu-se Dumnecleescul Am-
vrosie, at clis: Eti o Rufine, mai Inainte spun cal volt
opri pre el de a pa0 preste sfintitele pragurl. Iar data im-
paratia a va ruuta In tiranie, volt primi Si ea cu dulceta,
junghiere. Acestea aulindu-le Rufin, at In§tiintat prin Ore
cine pre imperatul de socotinta Arhiepiscopului, §i Pau sfa-
tuit sa ramae in curtea Imperatesca. lar imperatul, in mij-
locul oraqulul aceste aflandu-le at 4is, me volt duce, §i-
volt primi dreptele sfatuirl. i -fiind-ca au ajuns la sfinti-
tele ingradiri, fnlauntru In Dumnecleesca Biserica nu at
Intrat. Iar catra Arhieret mergend, a in casa cea de In-,
talnire acesta §eclend, 11 ruga sa se deslege de legaturl. Iar
Arhiereul numea cutezarea tiranicesca, §i clicea ca Theodosie-
s'at turbat asupra lui Dumnecjet, §i legile acelula le eaka.,
Iar imperatul, nu me manitr at dis, asupra legilor celor
Wale, nici cu fail de lege doreso a pa* preste sfintitele
pragurl, ci pre tine te rog sä deslegi legatura mea aducan---
du-P aminte de iubirea de Omen' a obqtescului stapan, i acum
Inchide u§a, pre care slapanul oat deschis tuturor celor

www.dacoromanica.ro
 A Ltd TEODORET 451

.ce intrebuintaza pocainta. Iar Arhiereu1I-ad clis: Dar care

tpocainta at aratat dupe atata fAxa de lege? Si cu care dof-
toril at vindecat ranele cele atat de cu anevola, de tama-
duit ? Iar Imperatul T -au clis: A tea lucru este si a'ml arAta
§i a drege doftoriile. Iar al meu lucru este a priori cele ee
Jni sa vor da. Atuncea Dumnecleescul Amvrosie au clis: De
-vreme ce a judeca asupra maniel dal voe, si nu cugetarea
.pre socotinte, ce mania o slob6de, scrie legea care pre ho-
tararile maniel BA le faca nelucrAtOre si de prisos, si trel-
clecl de Mile socotintile cele ucigAtOre si de spiculator. BA
ramae scrise, asteptand judecata cugetaril. far trecend (Stele
acelea, ceI ce au scris cele cunoscute sa arate cele porun-
cite, si atuncea mania incetand, in deosebl judecand cuge-
tarea, .va cerceta cele cunoscute, si va vedea orl de slut
nedrepte, orl drepte. i de le va afla nedrepte, arAtat e
ca va rumpe cele scrise, 'Iar de le va afla drepte, va In-
tart, si numerul cjilelor nu va vatama pre cel ce cunosc
-drept. Acesta sfatuire Imperatul primind'o, si prea buna a
fi socotind'o, Indata au poruncit a se scrie legea, si cu
slovile manii sale o ai. adeverit. Acesta Insa facendu-se,
au deslegat Dumnecleescul Amvrosie legatura. i prea cre-
dinclosul Imperat asa IndrAznind a intra In Dumneqeesca
Biserica, nu, stand au rugat pre stapanul, nici genunchile
plecand, ci cu fata la pament caslend au sloboclit Daviti-
cescul glas, Wait lipit de pament sufletul med, vieazi-ma
-dupre cuvintul tett, si cu malnile smulgandull peril capulul,
si fruntea batandu-sI, cu picaturile lacramilor udand pa-
mentul, se ruga sa, dobandesca ertare. Si fiind ca vremea
cerea de a sa proaduce sfinlitele darurl pre mask sculan-
.du-se cu aceleas1 lacrami sad suit pre trepte. Apropiindu-se
Ansa, precum 'obicinue, au remas In launtru lang canghele.
Ci larAsI marile Amvrosie nu all tacut, ci ad Invetat de-
osebirea locurilor. Si mat Intald l'ati intrebat de voeste
.ceva. Iar imperatul clicend, ca astepta ImpartAsirea Dum-

www.dacoromanica.ro
 45 1STORI A BISERICESC.A

nedeeWilor taine, rail fkut cunoscut, slujitor Intrebuintinct

pre mai marile diaconilor, cunt ca cele chn launtru, o tm-
Orate, singuri de preutl sint umblate, mar de ceI-1-alti de
top, §i neumblate §i neatinsk, decor e§i, §i Imp rta§4ti-te de-
stare cu cei-l-altl, ca hlamida Imperati face, mar nu preutl.
i acesta sfatuire Inca cu bucurie primind'o prea credin-
closul imperat, all inWiintat pre Arhieret, ca cu sumetie-
intrebuintind all remas In launtru Intre canghele ci §tiind
a in Constantinopol acesta se obicinue§te. Insk il cunose
har, all dis, §i pentru vindecarea acesta. Cu atata- de mare
§i cu acest fel de fapta bunk stralucea §i Arhiereul itrn-
peratul. Ell insa pre amandol II laud, pre Arhiereil pentru
Indraznela, mar pre imperatul pentru buna supunere. iii fier-
bintala rlvnel arhiereulul, §i curatia Imperatului. Iar hota-
rele- bunei cinstirei de Dumned.eil, care de la marile Ar-
hiereil le-ati. invetat, §i dupe ce. sati. Intors in cetatea lut
Constandin le-ail tinut. Ca laraW un Dumnedeesc praznic,
aduceniu-1 pre el la Dumnedeesca Biserica, sfintitele daruri
proaducendu-se la Sfintita mash tridata eOncl, mar proedrul
Bisericei atunci Nectarie fiind, intrebandu-I pentru ce nu
al remas Inlauntru, maniindu-se abia, at cps m'am tnv6tat
osebirea tmperatulul §i a preutului, abia am aflat Invetator
de adever. Ca pre singur Amvrosie l'am veclut epiScop cu
vrednicie numindu-se. Atata ati folosit mustrarea de Ia um
barbat stralucit cu fapta bunk proaducendu-i-se.
CAP. XVIII.

Despre impWitisa Plachila-

Avea Mck §i alta pricina de folos Imperatul. Ca ceea.

ce primise jugul huntii inpreuni cu el, a.dese on II adu-
cea aminte de DumnedeeWile legY, pre sinew mai Intilik
cu amaruntul invetandu-se. Ca nu o all Invetat pre ea sta-
Aaanirea imperitesca, ci Dumnedeescul dor mam Mult i rall.,

www.dacoromanica.ro
 A LU1 TEODORET 463

aprins. CA marimea facerel de bine mat mare facea pre

tubirea cea catra fAcetorul de bine. Indata dar avea mare
purtare de grije pentru cel vAtamatl la trup, §i pentru cei
stricati cu bite madulArile, nu pre slue, nici pre purtatoril
de dajde Intrebuintindu-I slujitori, ci Insu0 se facea pos-
lu§nica lucrAtOre, i prin casele for pogorindu -se, §i fie0e-
carula dandu'l cele de trebainta. Ada §i casele cele de
-strain! ale bisericilor cercetandu-le, pre cei ce zacea bolnavi
Inse0 !I poslu§ea, i de 6lele cu mancare atingendu-se in-
se§l, §i din zemuri gustand i strachina cu mancare adu-
candu-le, §i pAine frAngendu-le, §i bucate IntinVindu-le, §i
casa ridicAnd'o, §i cele-l-alte tote lucrandu-le, cate se socot
a 11. lucrarl de slujnice §i de poslupice. §i celor rAnitl le
Vicea se primescA slujirea, ca a.ur a Inparti Imperatulut se
cuvine. Et fns. pentru inset tmperatia slujba acesta o
aduc celul ce at dat Imperatia. §i sotulul set insa adese-
orl obicinue at Vice, o bArbate, pururea ti se cuvine sA
socote§fi, ce eral de demult, §i ce ecti acum ca acestea
neincetat aducanduif aminte, nu vel fi nemultemitor cAtre
fAcetorul de bine, §i imperatia care o 0 primit o vet ocar-
mui dupre lege, §i cu acesta vet moltami pre cela i o at
dat. Aceste cuvinte pururea intrebuintindu-le, ca 6re-care
_prea bunA potrivita adapare facea semintele faptelor bune
ale barbatulul set.
Insa mai tnainte de barbat salt savir0t, i sat Intamplat
dupe cats -va vreme dupe savir0rea el, un ceva de acest
fel a se face care lucru au descoperit lubirea fmperatuluI
cea catre dinsa.
CAP. XIX.

D spre revolutia ce s'a Peat in Antiohia.

Din pricina deselor resb6e at fost silit imperatul a ha-

sarcina cetatile cu 6re -card contributie strains.

www.dacoromanica.ro
454 ISTORIA BISERICESCA

Cetatea Antiohenilor insa acest bir nu Fad suferit. Ci

vedend norodul acesta, ate spanzurat pre strangetorit de
ban!, ci altele at facut, care lubecte multimea a face luand
prilej der neranduIald, si chipul cel de arama al prea lau-
date! Hecht lel, ca acesta era numele Imp& Mese, rad obo-
rat ci in mull& parte de cetate rad tarn. De aceste Inctiin-
tindu-se Imperatul, si maniindu-se precum era de cuviinta,
privilegiile cetatiT le-au stricat, ci ocarmuirea el o ad dat
cetatil -eel megiesite, cu. acesta maT ales socotind ale iz-
'Audi. Ca din Inceput Laodichia zavistuia pre . Antiochia.
Dupe acestea tnsa o Ingrozea ca o va si arde, §i o va topi,
§i o va preface in praf. Tar stapanitorit ci a omort pre
unit, de la acesta luand cutezarea, mal tnainte de a cu-
nOcte Imperatul tragodia.
Acestea tote insa imperatul le porunci adeca, dar nu se
facea, ca oprea legea care marele Amvrosie l'ai sfatuit se
o puie, find. dar ca ate fost venit cel ce au adus ingrozi-
rile, si Elevih atuncea fiind voevbd preste Este, si Chesarie
ocarmuitor curtii imperatectl, Magistru Insa romanil numesc
pre cel ce are dregAtoria acesta. Totl dar se aflaIi In temere,
Infricocindu-se de Ingrozirt. Irisa nevoitoril fapteI bune ceI
ce locula In pOlele muntelul, ca multi se aflad atuncea si
prea bun!, multe sfatuiri atl facut si rugAcluni att adus
catra barbatil acela. Iar Machedonie pre Dumnecleescul, ni-
mica ctiind din cele lumectl, Inca si de Dumneleectele cu-
vinte cu totul fiind neiscusit. Ci In varfurile muntilor petre-
bend, nOptea si liva ruglcIunt curate aducend mantuitorului
tuturor, nespdImantandu-se de pornirea Imperatulul, nici
stapanirea celor trimisl luand'o in minte. In mijlocul cetatil,
apucandu-I de haind si pre unul si pre altul, le-ad poruncit
sä descalece de pre cal. Tar el vedend un mo§negut mic,
cu terfe prOste lnbracat, Intald adeca s'au maniat. Tar find
ca unii din cel mat aleci le-au aratat fapta buns a bArba-
iulut at sarit de pre cal, ci de genunchile acelula apu-

www.dacoromanica.ro
 A LW TEODORKT 455

candu-se cereati ertaclune, i acesta de Dumnedeesca lute-

lepcIune umplandu-se, a,U intrebuintat dire din§iI acest fel
de cuvinte. Spunetl, o riibi ilor barbat1 Imperatulul, nu estl
numal imperat, ci si om, deci nu vedea numal Imperatia,
ci firea socotestitl. Ca om fiind, Imperatestl asupra celor de
o fiinta cu tine. Iar firea Omenilor sad f5 .cut dupre chipul
si asamanarea Dumnecleesca. Decl nu asa cu crulime si
fara milostivire- sa poruncesti a se junghia chipul lul Dum-
neleii. CA manii pre facetorul ,muncind pre_ chipul lul. Ca
socoteste ca si to pentru chipul cel de arama maniindu-te
le fad acestea. cu cat se osebeste cel nelnsufletit de cel
Insufletit si viu si cuvintator, aratat tuturor celor ce au
minte. Pre langa acestea socotesca si acelea, ca noue cu
lesnire ne este In locul acelul un chip a face multe chipurl
de arama. Iar lul forte cu neputinta ii este macar un per
a face din acela care g'ail omorit. Acestea auVindu-le mi-
nunag barbatil acela, prin vestitori at) idstiintat pre im-
peratul de cele Vise, si a 1 potolit vapala maniel, si in locul
ingrozirilor acelora au scris desvinovatire, si au aratat pri-
cina mane). Ca nu trebuia au Vis, eu gresind, o femee
prea vrednica de WI lauda dupe mlirte se primiasca atata
batjocura. Ci asupra mea trebuia inarma mania el. Au
adaos insa a it dOre si ii pare red, ca Ore-caril din dre-
gatorI sau omorit, eii. tnsa acestea le-am trecut cu vederea,
si Indrazaela prea laudatuluI monah nesocotind a fi lucru
drept se o daft ultaril, si legea aceea aratand'o folositOre,
pre care marele Amvrosie m'ad sfatuit a o scrie.
CAP. XX.

Despre stricarea Capigt dor idolegtt din tot petmlintul.

Prea credinclosul imperat tnsa s'au intors sirguinta asu-

pra ratacireI idolestl, si au scris leg) poruncind capistile
idolestl sa se risipesca. Ca si marile Constandin, cel Vrednic

www.dacoromanica.ro
456 ISTORIA BISERICESCA A LIT' TEOtORET

de tota lauda, carele intalit ail inpodobit Imp6ratia cu buna

cinstire de Dumnedeti, §i lumea, vgdend'o Inca, turbata, de
a mai jartfi demonilor adica cu, totul au oprit, lar capi0ile
for nu le-au stricat, ci ad poruncit a fi necalcate dar Inca.
0 fiil acelula au umblat pre urmele cele parinte0I. Dar
Iulian all Moit paganatatea, i ail inaltat, nacara vechil Ta-
Will. Iovian Ins& luand Imp6ra4ia, larA0 ail oprit slujirea
idolilor. i Valentiniean insa cel mare nicte legl ca acestea
Intrebuini.ancL Indrepta Evropa. lar Valent tuturor celora-l-
alt.I le-ail poruncit sa urmeza religia care o vor voi, 0 cele
ale religiel for sa le urmeza. Ci pre singurl cel ce apb.rad
apostoletile dogme au petrecut o0indu'l. Ded In Mita vre-
mea imperatiei acelula, §i focul cel de jartfe idole0I se
aprindea, §i turnarile §i jartfile se proaduceail idolilor, §i
praznuirile cele ob0e0I a be paganilor prin orate se sa-
virOat, §i praznicile cele de joc ale lul Dionisie se urma, ci
cu caprile alergi, 0 cain! zmulgand, 0 turbandu-se §i vac-
hecsindu-se, i cele-l-alte tacendu.-le, care arata pre rgu-
tatea inv6tatoruluI (adica a Diavolulul). Aceste trite prea cre-
dinclosul Imperat Theodosie aflandu-le, din radacina le-au
smult, i ultareI le-ati dat.
C. E.
(Va urma).

www.dacoromanica.ro
 DARE DE SEAMA.
............

Notife istorice asupra lui Insif I Mufat, Mitropolitul Moldova

0373-1410), tests pentru linen fa In teologie de ion A. Grigoriu.

I,-

Am inaintea mea lucrarea cu titlul de mai sus a fostu.-

qui meth §colar Mil A. Grigoriu cu care a obtinut titlul de
icentiat In teologie §i, cu care '§i inaugureza In acela§ timp
§i activitatea literary teologica. Trebuie sa spun de la In-.
-ceput ca acesta lucrare e de o deosebita valOre Si mi se
umpre sufletul de bucurie ca continutul ei e luat din isto-
Tia bisericii nOstre nationale. Ani spus'o in nenumerate tin-
.durl in acesta revista ca tineril no§tri teologi pot pentru
indelungata vreme sa-§I la de subiecte at lucrarilor de li-
.centa momente din istoria bisericii rationale, caci aprOpe
totul este de studiat in acesta privinta, aprOpe totul e de
desmormintat. i avem o datorie dint& de indeplinit cu
lotil In acesta directiune, find -ca e timpul §i e $i nevoie
de a arata ce a. fost biserica in trecut pentru Sara i nea-
xnul nostru. Trebue sa se arate ca biserica a fost sOrele,
care trimetea radele datatOre de vieta pentru Roman! De
aceea iscalesc in totul frum6sele cuvinte din prefata lucra-
zit DrluT Grigoriu §i anume ca.: «sub ospiciile bisericil §i
Biserica Ortodoxi Romani. 7.

www.dacoromanica.ro
458 DARK DE SEMI

cu nadejdea, ca. Dumnecleu le va ajuta, stramo§ii no§tri at

Out sail impuna neamul §i sa-1 graveze in istoria pop&
relor cu litere ce nu se pot sterge. Desmormintarea per-
sOnelor, in a caror vieta sunt puse in evidenta nobilele si
marile sentimente ale acelora pe carI 1 armlim, o cred de
mare folos, caci ne sunt ca o icOna vie a curatelor mo-
ravurl de atunci, cu total necesara sbuciumata vietel de
asta-cli a nOstra_ Calea sanatOsa dee', pe care tot-d'auna
va trebui sa mergem nu este de cat a ne educa la §cOla
trumbselor moravuri ale acelor.barbati, earl tmpodobesc pa--
ginile trecutulul nostru istorici. Da, e fOrte adeverat, ca
biserica a fost in trecutul nostru factorul principal al exis-
tentet §i al desvoltarii nOstre nationale! Fie-care pagina a
istoriel.nOstre din trecut afirma si dovedqte acesta! i sun-
tern datori not cel de asta-chi O. punem acesta In evidenta,_
din multe puncte de privire. Biserica a stat In fruntea ta-
tulor intreprinderilor marl. E bine sa cunO§tem si sa ne
inspiram si not de la acele figuri mar*, care au muncit.
cli §i nOpte, fara preget, pentru binele bisericil §i al nea-
mului. E in profitul nostru personal acesta! Ne va servi
ca un indemn la manta §i la abnegatie!
II.

Sa revenim lima la lucrarea D-lui Grigoriu.

Am spas de Ia inceput, ca acesta lucrare e de o deo
sebita valOre, fiind-ca autorul trateza o chestiune nu tocmai
u0. . din domeniul istoriei nOstre biserice01 §i cu docu-
mente la indemana nu tocmai lamurite! Pe langa acesta
espune chestiunea_destul de complect pentru studiul de des-
voltare al istoriografiel nOstre si ca nu se margine§te nu-
mai la indeplinirea unei formalitati ceruta de regulamentul
facultatil respective. In cele 16 pagini de la inceput, auto-
rul face o privire generala asupra ierarhiel bisericesci in Mol-
dova pans in timpul lui Iosif I Mu§at §i ajunge la conclu-
siunea, ca ierarhie bisericesca a existat din cele mai inde-
partate Aimpuri §i chiar de la respandirea cre§tinismului.
Ba ce e §i mai mult acesta ierarchie a fost chiar autocefala.
i dad. a apelat sand -va in alta parte, apoi aceota n'a fa-
-cut'o de cat la trebuinta §i unde a gasit cu cale. Interesante

www.dacoromanica.ro
 DARE DE SEMI._ 459-

sunt In acesta parte datele §i parerile relative la dependents.

bisericii Moh!over de Ohrida, Tarigrad si Salida. Res-
tul lucrarii In 104 paginl coprinde doue ON. In partea I
tratezi despre vieca lui Iosif I Musat, despre timpuf
cat a pa storit biserica Moldovei si argumenteza
cum ca el este primul Mitropoht al Moldova. Multe,
variate §i incurcate sunt datele asupra primului mitropolit
al Moldovei. Unit sustin c6. Teoctist ar fi cel d'intald, iar
altit Iosif. Dupa ce autorul studiaza cu cea mat mare mi-
nutiositate §i scrupulositate tot ce fie-a r6mas scris In a-
cesta privintai ajunge la conclusiunea, ca Iosif I Mu§at e
primul mitropolit at Moldovei. De notat e spiritul sever cri-
tic.. al autorului in studierea diferitelor dates punthd in con-
tradicere pe multi din cunoscutil no§tri istoricl, tar pe altil
luandu-I la vale pentru naivitatea for cea mare in cerce-
tarile
Iosif e fiul lul Petru Musat domnul Moldovei. Mama
sa era inca fica lui Vladislav Yagello, regele Poloniel. Prin
urmare Iosif nu era or! §i tine, ci se tagea din cea. mat
nobila familie dupre vremuril El s'a calugarit In. mAnasti-
rea Neamtului §i anume in schitul Bogoslovul vechlil. La
urcarea pe tron a tatalui s6ti in anul 1373 pentru a. pune
capat sari' incurcate in care lasase biserica Latcu-Voda se
intelese cu divanul taril §i tmpreuna hotArira inaintarea la
rangul de mitropolit a fiuluT s6.6 Iosif, care se enum6ra prin-
tre deficit local!. liirotonisirea sa de arhiereil s'a fAcut de
catre Antonie Mitropolitul ortodox de Haliciu. °data cu sfin-
tirea sa de VIAdicA e adus §i instalat ca mitropolit al Mol-
dovei cu scaunul la Suceva, unde se afla §i scaunul dom-
nesc. Acest mitropolit era un barbat instruit §i cu un caracter
de o Isar& statornicie. El a lucrat nelncetat pentru binele
§i drepturile bisericii sale, fiind ajutat de familiile domni-
tore din tan. §i din gall (cu care se inrudia) §i fiind in-
carajat §i de lubirea poporulur. El a murit probabil In 1410,
dupti cea pastorit biserica timp de 37 de ant §i fiind to
virsta de, 72 de ant!

in partea a II-a autorul trateza despre activitated extern6.

www.dacoromanica.ro
460 DARE DE SEMA

§i interna a Mitropolitului Iosif. Biserica Moldovel era au-

tocetala. Patriarhul de Constantinopol canto, insa motive de
a o aduce sub jurisdictiunea sa. Asa, Patriarhul Antonie al
IV-lea trimite ca Mitropolit pentru Moldova pe un 6re-care,
Ieremia, pe care poporul nu l'a primit pe motiv, ca V are
mitropolitul sea. El voind insa a se dmpune, fu_ alungat de.
popor cu necinste in August 1394. Atunci Ieremia spre
resbunare afurisi pe episcopil Moldovel si Wta Sara, nu nu-
mai pe vii, dar si pe moms. Acesta afurisanie a lui Iere-
mia a fost confirmata i de patriarh. Ea n'a fost insa luata
in sem& de Iosif §i de colegul seu Meletie din partite Ro-
manulul. Patriarchul trimete acum din nott un esarch al
WI in persOna Mitropolitului de Vetleem, dar Mote in zadar,.
cad iar4i nu e bagat. In sem/. Patriarchul apelezA acum
la imperatul bizantin (Manuil Paleologul) ca impreuna s6._
lucreze pentru drepturile patriarchiel. i in adever, ca se
trimite Mitropolitul Mitiliniei cu scrisori din partea imp6ra-
tului catre domnul roman din Valahia si catre cel din Mol-
dova. Domnul Moldovel trimite pe protopopul Petru, un
barbat invetat §i de§tept cu scrisOre catre patriarh ea sa des-
lege pe Iosif §i Meletie. Patriarhul insa in lot de a lucra cu
duhul blandetel. respunde Domnulul cu o vehement& In as-
primi, in cat remai Mina data e posibil acesta din partea
unel capetenil a bisericil lui Christos. Episcopil romans sunt
numiti .hofi, tglhari, pseudo-episcopi etc., etc.. Ace14 stil
it intrebuinteza Patriarhul §i in scris6rea adresata Mitropo-
litului Iosif si Meletie §i 'I ameninta, ca nimic nu este, care
sa ajute sufletului for de cat sa m6rga la patriarhie ca sa
se canoniseze pentru cele ce au gre§it. Adreseza Inca si o-
epistolti canonica poporului drept credinclos §i preotilor prin.
care le face cunoscut, ca a numit pe Petru, ca loc-tiitor de-
Mitropolit si indemna ca sa alunge pe mincinosii episcopi.
Relatiunile dintre Mitropolitul Iosif §i Patriarh devin din
ce in ce mai incordate cu tote amenintarile Patriarhului.
Cu venirea lui Juga Voda la tron se tntampla sa mOra epis-
copul Meletie. Domnul Impreung cu Mitropolitul Iosif inta-
resc ca Mitropolit in partile Romanului pe Teoctist §i a-
cesta cu bine-cuvintarea Archiepiscopulul de Ohrida pentru
ca sa inlature on §i ce obiectiune din partea Patriarhului
de .Constantinopol. Antonie patriarchul de Constantinopol

www.dacoromanica.ro
 DARE DE SEMA 461

more ins g. si succesorul sea Mate! cauta tote mijlOcele spre-

a ajunge la impacare cu losif Mitropolitul Moldovel. Patri-
arhul -prin mijlocirl diplomatice puse la tale cu Imperatul
Manoil Paleologul, induplect, pe Mircea cel Mare Domnul
MuntenieI, rudg. cu Musetestil si a caruI biserica sta In bane-
relatiunl cu patriarchia ca, sg. interving. pe Fang Iuga-Vodt,
sgi se retraga. din domnie si sg. fact. loc fratelul sea Alexan-
dru, supranumit In urma de cel bun ca sg. adaca bung,
armonie Intre ambele bisericl.
Alexandru cel Bun se urca, pe tron In anul 1401 si is
indata masurf pentru impacare,. farg. Inst. et. se jicnescg, in-
tru ceva prestigiul si demnitatea Mitropolitulut Iosif si al
bisericil sale. Alexandru cel Bun trimite la Constantinopol
o delegatiune spre a mijloci Impgcarea. Delegatil explicit pa-
triarhulul, ca. Cara fiind turburata prin resbal si prin schim-
barl de domnie nu s'a putut mal de malt sa. se trimitg,
robI sail sl i se scrie, de aceea Mitropolitul Iosif cere a-
cum ca crestin si caluga r lertare. Patriarchul neprice-
pend spiritul diplomatic al delegatilor si voind in acelas
Limp st. profite de fericitul prijej se declare Tmpreung, cu
intregul Sinod multtmit cu espunerea delegatilor si face Im-
pg,carea. Patriarhul In bucuria sa cea mare pentru acest
fapt a trimis char darur! Mitropolitului losif si anume o
mitre, un sacos §i -o icsitna facetOre de minuni avend zu-
grgvit pe una din &tele sale Chipul MR1Cil Domnului,
lar pe cea-l-alta pe al sfintului Gheorghe, patronul
_ Mitropolitul Iosif s'a ocupat forte mult In timpul pastoriel
sale si cu organisarea bisericii si acesta mal cu some, in
timpul domniel In! Alexandra cel Bun. Alexandru cel Bun
oranduind administratia civila a statuluI pe noul temelii a tre-
buit sa. se org.ndulasca si o noun organisatie bisericescg,.
S'a fiixat resedinta mitropoliel la Suceva si a episcopiel la.
Roman si s'a mat 1nfiintat si episcopia de Rlda.utl. Mitro-
politul si cu episcopiI aveaa de ajutorl In adininistratie pe
protopopi.
Tot In acesta din urma parte a lucrarii sale trateza Dl.
Grigoriu si chestiunea artilor rituale din timpul lul Iosif,
cum si in ce limba se slujIa In biserica. Mal departe vor-
besce si despre scOlele pentru cultura clerulul din timpul
Iul Iosif.

www.dacoromanica.ro
462 DAitt DE SEMA

1v,

Am espus cat se pOte ie scurt coprinsul lucraril D-lul

Grigoriu si lasand la o parte chiar unile chestiunl neatinse.
Lucrarea e de o deosebita valOre prin faptul ca trateza
despre o persona insemnata a bisericil nOstre asupra care%
s'a scris forte putin si In multe privinte destul de gresit.
A studiat dl. Grigoriu cronicarii, istoricii, documentele si a
adunat, a coordinat si ne-a presentat o lucrare complecta,
care '1 face lauda. Pe langa bucuria ce am simtit in, urma
citirii acestel lucrarl, me mai simt dator a o recomanda cu
tot dinadinsul cetitorilor acestel reviste spre a'si o procura.
Merit sa faca parte din biblioteca orl si cgrul cleric. Do-
,

resc Inca cu acest prilej tinerulul teolog ca sa-s1 continue

studiile In acesta directiune, cad Se vede ca e cu aptitu-
dinl deosebite pentru acesta.
G.,..

www.dacoromanica.ro
 Note, relative la caracteristica vietel preotulul
Constantin Catichitis, parohul parohiel Oprisom, ju-
deful Aleheding extrase din raportul No. 650198 ar
Protolereulul respectiv.
Preotul Constantin Catichitis de la biserica parohialft on hramul Sf.
Nicolae din parohia Oprigom, judetul Meheding, s'a assent la anul 1802.
In tot Ijimpuk oat a fQst preot s'a bucirat de respectul parohienilor sal
IA _a color tkri l'afi cnnoscut, pentru viata-1 corectit, defoteptficlunea na-
turalft, yi bunul simt on earl era inzestrat de sus. A oon+ribuit on 4000
lei, pent% rezidirea Bisericel ai a ajutat material gi moral, pe acel earl
afi recurs la ajutorul tied.
A Lost veynio, omul datoriel, devotat on trupnl of sufletul pang' In
momentul mortel; neabatut la vreun vi in, arlipsit de orl si ce sufe-
rinta trupesoft yi sufletOscg. Pfina la sfirsit a pastrat sfinittatea exem-
plarft i Intregimea facultatilor sufletegti, darnri ce le-ar fi pastzat Inc/
malt& vreme, dad% nu s'ar fi Intamplat sit fie rasturnat din trasura,
aceea ce la pricinuit =Sites.
Sfintia sa, a servit altarulul 61 and fare ea In aceat timp as se fi
intamplat aft cads in vre-o abatere canonicit.
Era bun, blind, cinstit, since; spirituals forte ouviincios vi nObil, asa
in cat, era o plicere pentru cine petrecea sate -va momente in conver-
salie en Sfintia sa. Pare 0541 reds sperantft de viatg, of to sustrfigea
din curentul soepticismului si al necredintel timpulul actual.
Trn °chit fin, vedea Intr'finsuI un zel de om deosebit, ai se convin-
gea ca credinta-V nestranantatit in Dumneq.eti, of lubirea misiunel sale
la foiosit, pentru ca a facut dintefinsul, pe omul care a putut aft- fe-
ricirea in acesta lume, atat de rea qi de nesuferit pentru unit.
Influenta moral Intro colegil, BR, Intre poporanil AM, n'a fast mica,
gi prin modal cum ria inteles misinnea gi viata pamintescit, a adroit.
servicii reale Eisericel din judetul Mehedintl, contribnind forte molt la
acreditarea, adeverului, cg principiile religiunez crectine, at, influen %a.
aluatulul de a transforma natura omenesaft.

www.dacoromanica.ro
 Copie dup'd raportul P. C. Protolereil al Prase, de
.sus din Capitala sub No. 270 din 4 Septembrie 1897,
.catre Sfinta Mitropolie a .Ungro-V1a,biel.
In cursul timpuluT de un an sub-semnatul inspectand bisericile
din plasa de sus, cu cel mai profund respect 1mi permit sA aduc
la cunogtinta Ina lt Prea Sfintiel Vostre cele constatate In mersul a-
facerilor bisericegti.
Num Erni clericilor pregatiti spre a putea predica cuvintul lul
Dumnecled este mic in pia* aflandu-se "numai cats -va absolve*
al Seminarulul complect gi numei eati-va licenti* in teologie. Dar
pi acegtia, nefiind pima in aplicare o regula isvorita dintr'un rega-
lement, .prin care sa fie scutiti de serviciile (Pinks gi obligati on
anul succesiv sa aiba numal grija predicarel, cad toti in obielan-
inta comunA de a nu se mai gandi la predict, lasand poporul sA
se duel la predicatoril catolici gi protestanti.
Apr6pe totalitatea cefor-l-alts preoti Implinese serviciile de purl
practice religi6sA In biserieg gi In parohie, neputand face mai mult
ri cat ar fi obligati din cause insuficientel.
In privinta serviciului divin in bisericA, am constatat cA, e de
mare trebuintA. gi riguros de pua in aplicare un orar precis pen-
tra o generall cunoytinta gi pentru uniformitatea timpului pentru
tote serviciile divine, ce se sAvirgesa in bisericA. Din cause lipsel
de orar precis gi determinat, fie-care preot facepe utrenia pall vecer-
nia egad voegte: une -orl la ora 2, alte-orl la 3 gi la 5 ete. Acosta
a gent ca adesea FA nu gAsesc pe preotul sAptAmfineT In servicIti,
comunicandu-mt insA mai tarcliii., cA atunci, cand am. visitat bise-
rica, aerviciul ma de mult terminat, de gi nu faceam inspectiT de

www.dacoromanica.ro
 RAPORT 465.

eat intre 6-8 dititineta; "far altif Ina asiW to servicnil grAtail cif a-
tuHot at' au ties kitichal %MO. In -vederea iuteattira adesea km Bost
in Ifiedomirire gi indoOla, dispus inarmult a credo oa nu s'a seat,
git serviciul in acea 0i, de gi -pieotul respectiv Vote sa fi lost mat
innit sari brat putinde bona bredinta yin spusele dale. Din aeel Mo.
inent kin inleles na o fikare de Limp Intro 6-43, cum e suit to eon -
diCele de inspectie 6 nesatisfacttere pentru un aerviciu ce nu sine
de cat o ora; cad lase loc la oscilare gi nu e de mirare sit lase loc-
i la abatere de la datdrie, Sind loc de esehivare.
In privifila pilrtarii clertihil se constata in general ore-care ri-
dicare. Sunt ore -care basurt ca unul eau altul dintre -cieriel 'tree
Printeo gilding gi singur, sari tin familiile for se opreac ca tatA lu-
-mea ou purtare cot.ecti, far nu in inga de selbatic prin Jame, A-
cOsta n'am creclut de cuviinSA sa eprim intru eat nu atingea nici
blina cuviintli, nici prestigiul tor, ci ntimai le-am spas incidental,
sand gi &and: orr linde se nor osi ad nu tate ce aunt, sd fie model;
cdcY °chit. tuturor aunt spre el. N'ag putea tacea daca s'ar petrece
lucrurt, ca unele fAcute de un p1 eot Way, In, disponibilitate la be-
Aria -Bragadir.
In timpul anulut se gAsiati preotl disponibill gi ne -agedall In mod
definitiv pe la biserici. Dar In interval de un an toll eel gasip in
acesta stare, hirotonisiti in oral -ea fost pup in cunogtinta uhiriar-
chief gi aunt &cum telt rinduiSI 1n mod statornic, bel rmentionat mat
fins &us:dada-se en alto afaceri de negoS.
Despre unit afitind dre-care abatere, spre a -i corige, am dresat
procese verbale la feta locului. I-am chemat in nrma gi le-am opus.
sA'gf la septa, dar n'am dat nici tin curs Aucrarilor, nefiind in in-
tentiunea mea de a face rgu, ci de a rune in calea biuelui gu a
corectitudinel convenita until cleric conscient de chemarea sa.
Netntelegerile, 1e cat mi-a fost posibil, am cantat sa be potolesc
gi sa ache paces, ca la PrecupeSit Vechi; flar undo n'am vntut, a.
decis Consistoriul, ca Schitu Mdgurenu.
Dintre 4 preolii notoriT, unul a Inceput a da probe de indreptare
la fOtrakidarit de sus, eel pulin Oita scum; unul de la Spirea-Ve-
che a cut isbit db paralisie. Se opera, de gi nu ed sigurantlt aji
iimliline are-care scliimbare eel de la Sf. Spiridon VechTA; tar al pa-'
trulea, de la Sf. Damitru, este itiaintea Consiatorttlut.
Conform afticolula 46 din regalamentul de aplicarea leger, am
mat In de aprope bAgare de sema registrele de stare civillt; le-am
cercetat cu deamkruntul. Dar in deplina 'tegulA le km gASit numal
4a bisericilb: Brezotanu, Manea Brutaru, Ghencea, Silventru, Ore-

www.dacoromanica.ro
 466 ItAPORT

rtulescu, Mihai-Vodg, .Pops Chitu, Precupetii yecht ai Noi. In re-

irgistrele celor-l-alte biserici am facut cuvenitele observatiuni spre a
le educe la uniformitate oi corespondenta de cifre fare registre gi
-,condicile de certificate. Numai la biserica Sf. tefan (cuibu ca bar*,
Cucernicul Paroh nn a presentat-registre de cat pentru decese, cli-
cella ca nu cere legea registre, ci numat condiei de certificate. Vain
rugatf sa nu fie singur esceptie In tote eparhia gi spur ca. 'Ate sa,
"intre in regula generalk.
Multi dintre parohi ail intrebat: ce sit face on buletinele de nag-
tere, sa le opresca, sate one fnapoeze celui In drept dnp6 Inregis-
--trare ? Avend In vedere ca nimic legal nu este fixat in Rasta pri-
vinta, am raspuns ca trebue sa lipesca actul, de botez sau cununie
-cu buletinul oficierului civic gi sa le fnapoeze titularulul, avend.
convingerea ca eel patio in °rage gi, may-ales In Bueuregti nu se
pot educe buletine falge, ne trecute in registrele- oficieruluil lucru
,ce se (lice Ca se- intimpla mai ales prin comune rurale, punend pe
paroh in positiune_ de a trece date ce nu exists. la primarie gi deci
constituind o causit de judecata pentru preot, care n'are buletinul
spre a lie justifica, pe ce, s'a intemeiat la botez sail la cununie gi
spre a se descoperi tine a- liberat biletul fictive
Inspectind zidirile bisericegtI in interior gi exterior am facut ob-
servatinnile ce am creci.ut pecesare pentru. Indreptarea unora, din
scaderile constatate& In urma, observatinnilor facute s'a reparat pe
din afara biserica Dichiu-Tirchileott, biserica Sf. Ion Moot se pune
In repara1iune, bisericet Sibilele i lea renoit picture, biserica Du-
gumeua este In reparatie pentru restaurarea picture!; tot asethenea
i biserica Sf, Damara Colentina, Biserica Staviopoleos se va re-
pare de Onor. Minister ca monument istorie. Biserica Sf. Spiridon
Vechiu nu mai pdte _dainui la un be cu Soeietatea Tirului, care
1-a aarimat clopotnita arunca in ugit tete gunbele, murdariile
cri kande inainte rufele- de bale. Biserica Sfintii Apostori pe din
afara este o ruing ce inspira tristete. Alma prin observatiunile ver-
bale des repetite s'a putut ajunge ca sit se froprejmukcit in temna
acesta. Biserica, ZlAtari, de nu se va desfiinta, e-trebnintit de re-
paratie esterna. Biserica Bradu-Botenu in afara vii in nauntru este
-o ruins ce inghiata anima piesa. Biserica Cotrocen!, are nevoTe de
reparatie ei de restitairea crime pe ilepotai0; Ian #1iala 8i carlt-
midarii este despicata gi amenin %a on Were mai eurind sati mat
cele-lalte biserici, in forma, in care le-a constrait timpul potri-
-vit ci} stares oragulut de alta data, aunt in 'bane stare- relativa, a-

www.dacoromanica.ro
 RAPORT 467

vend unele trebuintit de are -care Oct reparatiunl ea Sfintit Voe-

vo4i, ce se vede de Usti, lumea streing, Brezotanu gi .altele. Biwa-
rica PopttTata in tomna anulut espirat gi J s'a renoit picture.
Asemenea. &hitu Macaw% de Jangit Antim pus in reparatie de malt
s'a deschis la Sf. Petru, fiind din afarit gi inguntru forte frumos re-
parat; tar picture VAS. in ulel facutg din noti. Tot asemenea s'a re-
parat biserica Co ltea gi i s'a reinoit OM picture,
Mat tote bisericile in limitele posibile as vegmintele necesare, eel
pupn cite nu rind sat dou6. mat bane pentru- serbgtort. La tote bi-
sericile, nude se gases° epitropir compuse din .Omens bunt pi en tra-
gere de inimg, en pietate gi cu caldura credintet, mat nu se simte
lipsa de eels strict necesare eerviciulul $i -mt fac o datorie de a a-
minti dragostea ce pastrezit bisericit Epitropia bisericet Popa-Tata.
Prescriptiunile regulamentelor Sf. Sinod adesea all rUmas ne puse
in aplicatiune. Dar &tea prescriptiunile privitore la deschiderea en-
tiilor gi distribuirea coprinsulut au r6rnas neaplicate din cause im
posibilitatit gi a cunogtintelor ce ar fi provocat, nu insemna cif tete-
regulamentele sit rgrning, liters marts. De aceea am cautat pi ne-
contenit volt starui, ca as degtept atentiunea clerulul de a studia
@i cun6gte bine VAS, legislatiunea coprinsit- in regulamente. Noila

regulamente pentru punerea in aplicare a leget din 1893 coprin-

slend principil salutare pentru limpeclirea situatiunet bisericesti, in-
spilt ideea de progres In biserica. Articolul 30 din regulament pre-
vede infiilLtarea la fie-care parohie a unel biblioteci parohiale. Mat
barn am atlruit art se Rue in aplicatiune principiul bibliotecilor ca.
nu prin nebigara de semi, total sa midi in disuetudine si clerul sit
se deprincla a nu mat implini nimic din prescrlptiunile regulamen-
tate; tar pe de alts parte principiul de progres fiind dat, am ere-
()tit ca trebue art facem bisericegte an pas inainte In respectul in-
structiunet bisericegt apre a egi clerul din starea 'veche de amor-
tire intelectuala gi pastorali. Pentru acesta am indemnat gi notat.
in condica de inspectie pentru infiintarea bibliotecei parohiale. Dar
a vend in vedere crt o veche amortire 'face ca nisi prin gaud se,
nu mat treca eut-va ce carp ar trebui art se afle in biblioteca pa-
rehialk, fi temendu-m6 de casuri constatate prim comunele rural
de unit prototeret, ca nu cum-va eel en atentiunea nedesteptatill gi
care s'ar gad in confusinne d n cause neprecisrtril art. 30. as an
ample bibliotecile ea romance, care abundit prim orage gi prin sate,.
am intoemit a lista de carp teologice, despre care Vam pus in cu-
nostintS, in mod verbal. Am stint insi eft nu toll parohit Ist (lag
bine eema de bine-facerile bibliotecii, Ilia de scopul ce urmgregtej

www.dacoromanica.ro
-468 RAPORT

biserica in lume. Putini an inteles binds arficolului 30, chiar din-

tre eel on ore-care instructiune, dovada este ea la eircularile fa-
cute de a se conforma ca art. 30 putini art raspuns. Totugl o mil-
care spre bine s'a produs gi sper ea treptat voiti fi in masurit de
a va educe la ounogtinta infiintari de biblioteci. Cu acesta Insk
respectuos aduc la oun.ogtinta Ina lt Prea Sfintiet Vbstre -infiintarea
de biblioteci numai la urmatbrele parohii: Silvestru, Manea-,Brutaru,
Ghencea, Brezoianu, Popa-Chitu, St. Ilie Gorgani, Precupetii Veehi,
SE Ion Mogi, Tirchilegti, Spirea Noug, Mihai Veda.
Parohii se, plang ca. nu li, se aproba, eifrele preve4uta de el In
budgets pentru biblioteci spunendu-li-se! ce e eta biblioteea? Ne-
gregit lucrul fiind non gi in deobgte necunoscut mai In tote sferele
ei stratele, presinta ore -care dificultily -pans sand se va cunogte
bine scopul gi mai ales and va resuna de pre anvon vocea predi-
catorilor nogtri bine pregitiy, atunci se va recunogte scopul biblio-
tecilor. Pentru aceste motive aim nu am facut us de o for %are, dar
mid nu vont lase si ca4a in disuetudine articolul 30 al regulamenr
tale, ci pe cat 1ml va eta In Tutere voiti atimula, ea, preotii
adune uneltele misiunel pastorale, cel putin sat fie utilisate aerie-
rile de eatre preatit viitori, de Ore -ce multe scrieri editate arum
nu se mat editeza alts data, pun'ead piedial de a poseda o carte,.
Ag merge pang. acolo sá solicit inalta bunk vointa ehiriarhala, ca
si pine -void a- dispune ca nici a monografie de tesa sa, nu lipsesca
din bibliotecile parohiale, luanila se masura ca stuclenlii sa le. ti-
pareses In mai mare numar eel putin pentru capitals.
In inspectiunile facute am constatat ca la la tmele, biserici, lcdna,
'ZitttarY gi Silvestru fanotioneza corurl de voct barbategti i femeegti-
Parohii de la 'dela gi Silvestru In urma unei eirculart all facut en-
noscut formal existenta unor asemenea corurl. Susemnatul, gland
-cti tad suflarea &eke sit lauds pre Domnul, nu vede un raft In a-
semenea compnnere de- corurl. Dar este, bine ca aeest lueru as fie
incuviintat de Chiriarhie, spre a nu fi lasay dirigentii de corurl sa
fact ce vor gi sit introduce ce voese el in serviciul liturgic. Dacti
Sfintul Sinod a dat vote corului din Iagi, lacru ee servegte de pre
text, totugl nett dat o invoire generals pentru tbti Sara.
De aceea respectuos-supun .cunogtintei Inalt Prea Sfintiei, ViSstre
Rasta cestiane spre a fi ingradita eu masurile necesare pentru o
103144 ei de folos fanctionare in biserica a sweater .corurl.
Jn curaul a,nyalui am inters o serioaa atentigne asupra servioiulul
geligico eerat la ,diferitele age46minta publice. Spitalele i pasar-
mele all trebuinIti de preoy confesorit Duhovnicii acestor age0.6minte

www.dacoromanica.ro
 RAPORP 469

al ore-cara remuneratiune pentru aerviciile ce fac. La aceste a tm.

4.6minte, din causa necunoqtintef legislatiunei biaericetT, se numeso
preotT din parohil streine, Tar nu din parohia In care cade erste',
mintul respectiv. La aceste numirl serveste ca motiv partea ce a
lust un preot in luptele electorale, partea de activitate ei de injo-
sire ce a luat un preot impreunA cu glotele pe strade etc. Pentru
stingerea acestuT roil Ind, din timpul LocotenenteT Sfintei Mitropos
lii, prow-mat de cererile celor In drept am intervenit en rugaminte
al se pun fa aplicatinne principiul constant, ca preotii parobiel
sg fie contesori la asemenea ase4sminte. In parte s'a fmplinit la ca,,
-sarma CotrocenT. Tar la spitalul Colentina pang astgilT fanctioneza,
ne canonic un preot de la TirchilestT, sand spitalul cade In paro-
hia Precupetii-Vechi. Pentru limpeslirea situa%iunel rog fnalta, buna
vointg ehiriarhala al bine- volase4 a resolva acestA cestiune stabi,
lind staraa canonic
La punerea In aplicare a lege! cleruluT, protoTereii all Woo:mit
tablonrT de nume'rul parohienilor gi da limitele- fie -care! parohil si
dupre, cerere, le -at. fnaintat Onor, Primgriel In original. In decur-
sul timpu7uT adesea protoTeria a avast Ili are trebuintg de aceste'
tablouri pentru stingerea neintelegerilor provooate de trecere peste
limitele parohiale. Presentiindu-se cestiunea de confesor la spitalul
Colentina a trebuit ad se tie In ce parohie cade numitul spitale
S'a cerut Onor. Primariet tabloul parohiel Precupetii-Vechi ii al
Tirchileqtilor si s'fi it Inaintat In copie protolerieT, care le-a trimis
Iocotenentel, Mitroeolitane. In Aprilie espirat protoeria a cerut Onor,
PrimarieT ag bine-voTascg a da protolerier in copie saA tipArite ta-
blourile tutor parohiilor plAset de sus, spre a ,nu fi silitT a cere tat
blouri pentru fie-care cas ivit, adesea de resolvat urg nt. Onor. Pri-
marie prin adreaa No. 15931 r6spunde CA n'are nici un tablou de-
la protoTerie si nu este In ingsurg de a satisface cererea. Am re.
petit cererea printr'o nouA adresk al °gra resuitat zfilea uu'l avem
Sub-semnatul, credo ca o intervenire a Chiriarhiei ar putea face sA
avem tablonrile parohiilor pentru o mica si promptA executaru a
-ordinelor chiriarhale ating6t6re de asemenea cestiuni bisericeqty,
Oanvertirt dintre Israelit1 la ortodoxie all fort de la 1 Ianuarie
anal curent sti pang In present none (9), dintre mahometanl un cgs;
Tar treeert de Ja eterodoxie la ortodoxie all foot (131 trei-spre4ece
CagliTi.
Pentru edificarea qi fnriurirea spre thrie ortocloxg.a color matorl
intrap In afnul bisericei niSAtre, sub-sernatktul, &motes° cg ar fi bine
-sA se Utabiliis*Pisce forme exteryo corespunclaore pu sehirnbarea

www.dacoromanica.ro
470 RAPORT

ce se face in vista celut ce ImbrAtigaza ortodoxia. CA, dace. cate-,

hisarea, care de cele...mai multn. on se face necomprlect gi de ca-
theti ne pregAtiti, colt putia_ aparatul extern BA influenteze asupra
stArel psihologice. IIn singuri.tablob at lui Metodiu a. fort in stare
se aduel la cretinism pe regele bulgar Bogore si pe tot poporul.
Dtcr ntat-E rTher-. ea tort fi at bisericil n6stre se fie elemente bune
In tot viitorul -vietel lor. Actualmente eel In virsta ved un simpla
preot citind gi implinind tot fart nici o pregatire speeialit in forme.
De aceea in viitor aunt !Ate multi indiferenti, privind pur gi simplu.
numal interes-al.
In aceste. privintA a@ fi de pArere 1.1a se. disigneze Ate-va bise-
rica in capitale. pentru botez, anume biserici, care se fie In pa-
sibilitate de a avea aparatul necesam colimvitre pentru fie-care yin-
ste, costume pentru intrat cm ele in bale, neputend cei Bah cele in
virsta. se. stea desevirgit goT. Pe langA acestea biserica pentru eel
In virsta se alba mantele albs cu care se, se imbrace dupe egirea
din bae $i. cu care sa face ocolirea pentru solemna receptiune in
aunt bisericii ortodoxe crettiae. Pentru copii al fie normA constantrt,
a-@i avea haine albs pentru botez, fie de madipolon chiar. Dace.
dintre eel.' in vtrste ar voi @i pu tea sit-gi face. mantele de stofe. pre-,
tiose, pote salt o face, dar biserica sa1,1 aibe. tot necesarul flout
bate° pPrfecti stare di curatenie, inspectatit adesea, Pe linge. aces-
tea este bine si, se designeze catiheti anume, pe de c parte 6meni-
cu instructiunea necesare., Tar pe de alta, ca acegtia se se speciali-
seze cugetind tot-d'auna ce all de fAcut, cum art aA procedeze, ca-
se Invete, cat se. fnvete pe catehumen? Ca chipul acesta nigite a-
semenea catiheti dobandese atata dexteritate, in cat fiind ste.pani pe
principiile sumare, el pot al lermine catehisarea complect gi In scud:.
timp. IIn om nepregAtit nu @tie ce se. face, de unde se. o bleep&
gi cum sit procedeze, ci ee presintit mal mult ca un desantator, preot-
cu care catehumenul pentru prima 6rA are a face pentru intrarea.
In biserica n6stra gi cu a cArul impresiune remAne p6te pentru tot-
d'auna In viete.
§tiindu se ca t3ea mai mare parte dintre eel intratt In sAnui bi-
sericei ortodoxe nu aunt 6meni cu dare de mane, ar fi bine ca ea-
tihetii sit fie remuneratl de Minister, Eve a nu aptepta platl de la..
acela, care toemai trebue mAngaiat pi primit eu multi cAldura, ca
fin al bisericel nOstre, Tar nu sal impoi tunAm cu cerere de plate.,
sett cAutAm ren., and -nu pletegte.
In cursul timpulul s'afi fAcut protaierieT fnfrebari orals: ce tre-
bue sit se face., efind uti eterodox singurf ne silit de timeni ar'cere-

www.dacoromanica.ro
 RAPORT 471

nu numat catehisarea gi mirungereai tai botezare pentru a le de-

plina eonvingere de trecere la ortodoxie, mat ales gtiind c both-
zul tutor eterodoxilor este prin stropire.
Sub-semnatn1 de gi 'dam practice, anteriara regulamentale Sf.
Sinod pentru eterodoxt, de a boteza din nor' pe tott ce doriati a
veni Sn sinul bisericei ortodoxe, totupt gtiind cs. exist& un raga-
lament In acesta privinta nu mt-am permis a emits nisi o opiniune
ne autorisaf de chiriarhie, care este In drept de a stabili norma, la
tare sa ne supunem pentru buna rinduiala, ce trebue sit domnesca
In tote ale bisericei.
Regulamentul Sf. Sinod pentru eterodoxi nu precizeza anume eine
-aunt eterodoxi. Dada sub numele de eterodoxt trebue sit intelegem
Pe romano catolief, pe armenit pe protestantt cu tote nuantele: Ju-
-terant, calvint, anabaptiett, evachert, socinieni, mormoni. Dintrek-
oeste secte multe all patruns pane la not. Pentru acesta este! ne-
cesar sa ne dea o interpretatiune articoluluT I din Regulauaent spre
a pti cum trebue as procedam, cand Chiriarhia ne ordona de a sa-
-tisface cererea unut proselit de' una din confesiunile leitate, cand
Tegulamentul precisezit, ea introducerea in biserica ortodoxa sit se
faca prin mirungere, farit a agtepta vre una din secte!e protestante.
In biserica n6stra este stabilit gi prevOut Chiar in confesiunea
hi Petra Novi 16, ca la casuri grabnice atundarea cu numele sfin-
tel treimi, adica botezarea unut copil bolnav o p6te face ort -ec ereg-
tin, barbat sau fentee, numai sit fie cretin afundatoriT gi aft pro-
nimte in numele Tata, lut, al Fiului gi al Sfintulut Duh, negregit
in virtutea preotiel universals din care fac parte top crectinit. Daca
copilul traegte se chtamit In urma preotul as eitesca slujba. Asupra
calm; ce are de Rica preotul in aceste .casurt nu este nimie sta-
bilit pi precisat, Pentru acesta preotul ts. tote,. slajba.lintezului de_
la inceput. Citepte cxorcismele sau lepadarile, cand copilul este creg-
-tin, sfintegte aghiazma, clad n'are sa, mai afunde pe nimenT. pacA
aid nn este nimi s precisat gi formulat, cel putin natura, realitatea
lucrulut pi ratiunea forteza sa se recunosei ca cele sevirgite nu
mat pot avert loc pi oft ramane a se 26\44 numat cele din urma
-afundart. Asupra acestuT punct, pentru regularitatea procedirel la
eas, rog inalta chibzuinta a halt Prea Sfintiet V6stre, sa. bine-vo.
-Yana a decide pentru o generals, ptiinti.
Tot aci respuctuos supun la eunoptinta halt Prea Sfintiet V6stre
ca in cas de a Be admite dupe cerere rebotezarea nnut eterodox sit
mu eitesca exorcismele, omul fiind deja creptin.
.Capiil eterodoxilor presentatt numat la botezul ortodox ar fi hins

www.dacoromanica.ro
472 RAPORT

oft fie stabilit ea et sa fie botezatt ca or! ce copil tie ortobz vi tre-
out in regtstru, In urma lute cerert formale adresatti ,de pitrintt
parohnlut, f#rA sä mat alba Joe carer! eittre Chiriarhie, numai ,a-
Vend nag ortodox- Pentru bona riadatalgi gi aci socotesc ea, este ne-,
cesarl deeisiunea Chiriarhiei, pe care s'o aducem +la eunogtinta de-
ruin! spre a se conforma.
In priviqa panel Enanciare n'am iinsistat to inspectiunt, gtiind.
La Onor, Primarie, care libereza sumele do intretinere, este mat malt
de oat or! -tine In masura de a verifica i controla tottl stares eco-
nomica. Dec& ag fi intrat In asemenea cestiunt cu tdtg intensitatea,
ag fi provocat pot° o alma de vijalit Intre ,epitropit gi, autoritatea
biserieescii alereand et pe la Primarie. Dar pentru linigtea doritit.
In biserica am evitat asemenea vijalil, lasindu-1 in mina Primtiriet,,
and numaT ati la tine sit plang5. pentru reua administratie banesca.
De alt-fel nici un paroh n'a sesizat protoeria pentru vre o neer-
Induia1a de felul acesta.
Acestea sunt eels ce am putut constata timp de un an qi cu cel
mat profund respect le supun la cunogtinta halt Prea ,Sfinlief Vds-
tre, dorind asupra multor punts solutiunile necesare pentru o co-
recta orientare, ce-ral este atat de necesarit 4n indeplinirea datorii-
lor cu care Jnalta incredete Chiriarhara a bins -voit a m6 insircina.
Sunt en eel mat profund respect al. 1 nalt Pres, Sfintiet VOstret
prea plecat gi prea supus servitor.

www.dacoromanica.ro
 ,
DONATIUNI.
D-I Alexandra Piagino daraind nn rand veaminte nationals biseri
oe§11, biserioel on hramul Maul IOn parohiala din oomuna Moldoveni
plasa Oltul de jos-Balta, jadetul Romanati, i se educe multumiri pit-.
blice.
.1,!A
Se adno multumiri public() preotnlni Radu Olubucenur parohn1 big
salad on Iramul Sf. 16n din on). Moldoveni, jud. Romanati, ()are b:ne,
voind a oferit 0641 biblichteoel parohiel Moidovenii : Un Oatavasier
veohlt tiparit on litere olirilioe, tote oatavasierele in greolnite ki am
poi tote ler in romane§te tot on aoeleaal litere earl se pot citi de
on -oine; Una bropra Intitulata Vino la Dens" carte moral& religiJ
OA. Una brolura, coleotianea tnturor parabolelor Ma.ntuitornlui lnerata
de 0. lonescu; Un manual de Tipioul biserioeso editia de Roman; Una
carte de rugaoinne, oatra a tot pnternicul Dumneleil pants Domn $
Natiune In timp de rPsbel ;. Una carte de Te-Deumurl; Una broaura
Visits pastorali 9i oanonic11.4 Monti de adormitn1 Intru ferioire Epis
copul Iosif Bobnlesou In Olt-nia anul naantuirel 1881. Un op Evans
gheliile $ Epistolele Dnminioilor; Una/Evanghelie on explicatinnI; Un
numar din revista Bis. Ort. Rom. pe anal 1881; 12 numere pe anul
1884, 11 numere pe 1885; 5 numere pe 1886; 3 Atmore pe 1887;
0 numere pe anul 1893; 12 numere pe 1894; 12 nnmere pe 1895;
1)?
Ohiriarohia Dunarel de jos edam) multumiri personelor mai jos no
tete nal ati bine volt a darni biserioil on serbarea Adormirea Mali
oil Dominant oathedrala parohiel Targu-Bujor din jade ul Covarluil
obiectele notate la dreptul fie-carne precum urmiza: D-1 (jostle& Eco-
nomn, Administratornl moqiel &laid, a donat un rind de vestminte
preqesol eompleote preoum. $ nn rind de acopereminte pentru stlntele,
Biserica Ortodox Romani. 6

www.dacoromanica.ro
474 bONATIIJNI

vase tote de stofi, in valor° de 250 1. D-1 Petraohe Sirbu. a donat

2 sfeqnioe argintate pentru st masi, qi nna icon& Sfln1<ii Apostoll Pe-
tra qt Pavel, tote In val6re de 65 lei; D-1 Hristache Damasohin a do-
nat 2 imbrioiminti pentru sf. Masi, una de pinzi de in qi nna de
lini proem qi o oeverturi, tustrele in valor° de 80 1. Ilie Filipesou
a donat io6na M. D-lui qi a profetului lie preonm Q1 o can deli ar-
gintati, tote In val6re de 200 1. Toms, Filipesou on sotia sa Sofia all
donat o °run de argint In valor° de 100 1. Gh. B. 'meson, percep-
tor a donat Mine° le pe 12 inn!, editia Sf. Sinod, legate on piele ma-
roohin in val6re de 180 1. Edmond Basero comptabil la administra-
%la moqiel Go ligel a donat of. vase on aocesoriile lor, in val6re de
125 1. I6n Manea Br Ittileann a donat: Apostolul, Evhologiul, Psalti-
rea, un Pentioostar Octoihul mare qi Evangelia, tote legate on piele
maroohin in val6re de 220 1. D-Ora Elena Petrescu, invititore a do-
nat o imbrioiminte pentru analog luorati, In oatifea in val6re de 20
lei. D-tiOra Aglaia D. Pasou maestri de horn it cicala de fete din
Tarp Bujor a donat un aeoperimint pentru ioonostas luorat ou oa-
tlfea in val6re de 30 1. D-1 Petra Bonreanu, dirigintele qoOlei din
Tirgu Bujor a donat o perdea de lin/ pentra agile impiritesol §i o
1o6ni Nasoerea Dcounulni nostru Bens Christos, ambele fn. val6re de
40 1. D-1 Andrei Stanon, primar a donat o iobna mioi Slintil Voevotli
In val6re de 13 1. D-1 Gh. Mane on. notar, id-m a donat o ioSni
mioi St M. Gheorghe in valor° de 13 L D-1 Nit& Filipeson, ide n icOna
Sitntil Impirati Constantin ei Elena in valor° de 13 1. D-1 Nicola°
Cindin idem io6na Sf. Ierarh Nicolas In valor° de 13 lei; tar sotia sa
Elena a donat un Epitrahil of nn acoperimint pentru St Vase am-
bele In val6re de 17 1. D-1 Dimitrie Savalesun, ic6na Sf. M. Dimitrie
in valve de 13 1. D-1 Mihalaohe Athanasiu. io6na sf. Vasile In va-
lore de 13 1. D-1 Mihail I. Vasilaohe, io6na at Treiderarhi, in valor°
de 13 1. D-1 lie Gh. Costea io6na St Profet 'lie in valor° de 13 1.
D-1 Gh. Corbu, piotor, ic6na Prea Cavi6sa Parasoheva in val6re de
13 1. D-1 Nioolae Popeson, piotor, a donat ic6na of. M. Arohidiacon
qtefan in val6re de 131. D-I Ion P. Damasohin, a donat o invelitore
pentru St Masi qi nu leghioer, ambele oblate in val6re de 25 lei.
D 1 Nicola° Ginrgea, Epitrop a donat biserieil filiale St N. Dimitrie
din ootuna Umbrire§ti, parohia Ti'ga -Bnjor tin aooperimint pentru
sf. Masi qi o perdea pentra uqile impiritesoi, ambele in valor° de
25 let.
D-1 I6n M. Carp 41 Both numitulni Safta, din comuna Pinoeqti, oi-
tuna Poenarl, jadetul Roman all oferit biserloil Parohiale din oomuna
Averelti jadetul Roman nu rind vestminte preotesol din qtofi de ma-
tase compleote in vblore de 180 1 D-1 I6n Timofte, on soda sa Ana
din oomuna Avereqt,i, all dirnit la mentionatul temple nna ornoe de
parade, In valor° de 35 I. D-na Maria I. Podolenn a donat Biseri-
oil din &MAI comuna oind perdele In val6re de 15 1. Pr. Gh. Pla-
ten aotualui paroh in comuna oitati a donat biserioii din Avereqd,
una Evanghelie od litere strabune editia St Sinod, legati, on piele
frames pioturata pe ambele fete in valor° de 33 1. 50 b. Pentru

www.dacoromanica.ro
 DONATIt1141 475

proonrarea und rind stint° Vase de argint qi zugravirea_ a 5 bone

In val6re de 146 lel, In trebnint% biserioil parohiale din comuna A-
veresol, all oontribuit persOnele urnititere: Dnil Constantin Podo lean
22 1. Dimitrie §elara InviltAtor Ili eantiret In comnna Averegt! 5 J.
IOn Timofte 7 L George Ghtmpu 4 L George Th. Clobanagn 7 L Ion
Popoviul 5 1. George Duca 1 1. George Vrabie 2 1. I6n 1. Iosnb 1 1.
Ion Prajegen 1 1. Mihalaohe Carp" 1 1. Procopie Donid 1 1. Vasile Tar
blearu 1 1. Enaohe G. fijdeann 1 1, Gh. Apostol 1 1. 60 b. Teodor Io-
sub 1 L Teodor Vrabie 1 L Ion ,Jelern 2 lei, gi altil on sum! ma!
mid de 1 let, ma! adllogand gi Epitropia Biserioil 65 L on earl s'a
format soma de 146 1. Cantitretul Constantin mitre. de in biserica pa-
rohiall din comuna Bogzegt! plAgile unite, judetul Roman, a donat
numitel biseriol o ipogonate in val6re de 10 lel. Catinea Tomga un

,.
acoperemint pe sf. Masi, in biserica din satnl Bogzegtl, In val6re de
8 le!. Pentrn oare li -se adno multumid publics.

Din partea Hate! Episoopil a Hugilor se adnee endures° multi-

min! tnturor piogilor cregtini, oar! all contribuit on ban! gi obieote
In folosnl mal maltor Muriel din jadetul Mit gi &name: D-nel Pa-
rasohiva Bancovic! din Had!, pentrn or a Wait biseriebl Sf. Dimitrie
din aoest °rag un left de am ; Nioolae Toma, pentru or a donat bi-
serieel parohiel Basga o Psaltire noui legata on plele de maroohin.
Mill banal-A gi Vasilin §oparlenu, din Vaslul, preoum gi Constantin
Ion* Balaur din Albegt!, pentrn el all contribuit on soma de 27
lel gi 25 ban! la onmplrarea until rind de vestminte preotegt! pen-
tilt biserica parohiala din Albegtl. Maria Angbeluti Toren din Moil,
pentru el a dat biserice! parohiel Falein a II-a, un rind vestaninte
preotegt! in val6re de 75 lel. Loonitornin! Dumitraohe Zegres, pent n
el a donat bigerieel parohiel Gliermanelti, o eadelnita de metal gi nn
prosop In val6re de 20 lel. Constantin Fdon gi Gb. Motag, pentrn cg
a dat biserioel parohiol CrAanagent eel intat dna gregniee marl de
alami In val6re de 108 let, Tar eel al doilea nu felon, epitrahil si
maneearl de adamant', in val6re de 60 1. Locuitorilur din Stanilestl,
earl at contribuit la facerea nunl rind vegtminte preotegt! de matase
alba in val6re de 200 ref; apol loonitorilor car! all o ntribnit la cum-
plizarea unit! rind de- vegtminte preotegti pentrn biserica parohiel.
Dimitrie Andrieson, foot snbprefeut Ili Vasile Turbnre, comeroiant,
pentrn or eel intal a front grilajul din fate biserioel parohiel Olte-
AWL bar eel de al doilea gardal de la eimitir,

Se adno mnItumirl publics perskelor care all avnt bunivointi a

oontribni la reparatia bisericel Filiale Sf. Nicolas, din parohia Lupgia
de sus, plasa Motrn de sus, distr. Mehedinti, on banI gi obieote :
Prentul I. Lupgiann 300 1. 30 b. G. Rogiann 294 1. 75 b. Prentul
N. Andreian 48 1. Mihal Vasile 84 1. V. Burtea 49 1. 50 b. M. Ca-
loflreson 38 1. D. Pidurarn 36 1 Patrn Andrdil 38 1 L Mustita 36
lel. N. Mibtata 36 1, Trial Daea 34 1. Dumitragen Elden 33 1 Nita
al Mariehi 32 1 25 b. Sande Burtea 32 1. Gh. Girj6ba, 32 1 Stan
www.dacoromanica.ro
476 bONATIUN?

Popes= 31 L N. Burtea 28 1. 65 b. N. Pisa 25 1. D. Iovita 25 L

Grnea Negreson 25 1. Iona B. 1011810n 24 1. 30 b. Ghite Moan 23
lel 50 b. D. Ivan, C. Tescarn, Rada Pnfan, I. Marian, 1. Muntenn gi
I. C. G6git cite .53 let V. GOO 22 L 50 b. I. D. Condi 2-21. 25 b.
1. Andrei Qi D. Strom die 22 L I. Negresou, I. Doohin, I. S. Pee-
oaru, Baloi Pnfan, Mate! Man, NJ WM 1. Drull qi Maria V. Ma-
rian eat& 21 1. Blisaveta Meson 20 1. 20 b. IL Bideleol, I. Bidileoi.
I.I Man qi M. Aendit cite 20 lei. Prestul N. Catan qi V. Pesoarn
ate 19 lel. N. Vipie 18 1. 50 b. Barba Daea qi Lnoa GOO one 18
lel, N. Istodnr .17 lel. 35 b. C. Stroesou 18 14 15 b. N. Codite, G.
Stroeson, C. .Lenrzan gi L Coroodel oate 17 lel. Gr. Mar an qi. Gh.
Bidileoi oats 16 lel. 50 ban!. I. Trnqooniu, Coast. 1. Pesoarin, L Co-
atria, D. Rosa, Maria Viqiann Qi L Andreit oats 16 let M. Lenrzan
15 L 50 b.. Ghite Vipie qi t aria Mrita one 15 L V. Trnsoonin 14
L 50 b. I. Stroeson, 1. L Pnfan gi Sandn Semenoin cite 13 1. Ghite
Bidileoi, Gh. Ciooan qi Gh. Drnli cite 12 1. I. L, ularin 11 1..50 b.
Dina Condnleson 11 lei. Marian Basuto° 10.1 50 b. Const. Doohin.
preotul V. Popeson, Fillip Popeson, he M. Vasile qi Nioolae I. Trns-
con ate 10 lel. L Popeson Ploqtina 33 1. I. D. B. Samarineqtl 241,
P. Bengnleson 22 Ghelmegenn qi V. Ciliptrean cite 12 1. Gh,
Ghindi, St. Cojooarn Qi C. Iorga oate 11 lel Gr. Cioabt 10 1. 50 b,
T. N. Popeson, Petra Ginbega, Pt DrAghia. qi Traian We 10 1. S. G.
Pnfan 10 I. 50 b. I. Bidileoi qi I. Patrnti cite 10 14 D. Ioneson 9
Iel. 50 13, N. Ghind000 8 let Mart da me§ti 100 loonitort earl all
oontribuit ou, same insemnate, all mal oontribnit mult1 alit loonitorl
el
on, same de la 10 lel in jos pint in stuns totals de 4300 lei.
DI. lOn Croitorul a dtrnit biseriod parohiel Grozelti, din judetn1
Mehedintl, o eolimvitra in valor() de 18 lel, qi pentru aoesti ofrandi,
Npitropia sue 4isel biserlol ladnoe -annitumirl pnblioe.

Dna Rn.xandra din parohia. §1. oomnna Popesol, jad. Ramnion-Sarat,

imprenni on film sa Zoe CodrOnn, at llama bisericel parohiale din
atm parohie, tin rind veltdinte preoteqt1. in valore de 160 lel. Pen-
trn mkt& fapti lindabil 11 str. adace de Mrs epitropia ens clisel
corn! multAmiri pnblioe.

Din partea glutei Episoop.1 a Eparhid 'Hnqllor, se mine olldurose

multamir1 D-lnl Nioolae Pidnrara, din oomuna Banoa, jndetul Tntova,
pentrn ea a dirnit biserioel paroohkle on hramul Adormirea Mabel
Domnnlnl, din numita oomnnii An Enhologin legat on elele de ma-
roohin in valtre de 15 let
Din partea Mute! Bpisoopit a Hnqilor, se adno otlder6se
obqtiel loonitorilor comnnel Sendreqtl, din plas& Corod-Peresohi, judo-
tnl Tntova, pentrn of all oontribnit la reparatinnea biserioel Sliale on
,
13.ramni, sfinta Voevo(11 din nnmita parohie on soma de 325 lel.

www.dacoromanica.ro
 DONATl'UNI 477

Se adno multimirl pnblioe pers6nelor, eare Mt flout deosebite do-

natlunl biserioel parohiale en hramul Adormirea Mabee! Dolman!, din
Dr Igieanl, indetn1 Vilma : D-nele Maria D. Predeson, don6 pereobi
perdele (batista). Elisaveta lie Nerineson, don§ pereobl perdele qi o
pelt la ioonoitas, anon e, pe et%mina, on mataqi. Ana D. §erbaneson,
patra perdele de pHs& n6gra ei cloud do matag.. Elisaveta C. Pop a
damn acoperemintele stintelor vase, manta on mitasi pe etamini.
Ana G, Staneson, a imbraoat In argint icona ImpftrAtesoL daloa Dom-
nulul, oostand 1200 lei.
Chiriarohia Dube! de jns adnoe multamire public& D-lul Ghiti
Mtn' din Galati, care a dirnit biserloet on hramul Sf. N.M. Gheorgbe,
din tuba Sangeorge, una plata de marmorii pentrn dints flask In
valor° de 160 lel.

Dl. Constantin Ghioa, marele proprietar din comma Delenil, plasa

Coeula-Miletin, judetul Botolanl, a bine-voit a Tepara en spesele sale
eateriorul biserioel Ode en hramul Sf, Plaherla din ootnna Nitroo-
vaoil, ei ammo : Aooperemintal, tenonitnl, v&ruitn1 qi facerea din not
a mini pridvor. De asemonea ei- Preotul Ioan Gheo:ghin, parobui nu-
mite! parohil, a 1nflinliat o biblioteci parohialA. dilrnind 100 Reviste
Biseriol, Orthodox& Rom6,n1", qi o Liturghle. Pentrn aoestea pi6se
qi liudabile lapis oreetineetl, Epitropia le educe numittlor donator!
vii qi did-arose multumirl.
Se adno mull Imirl publioe D-1111 Dimitrie N. Critoinnei, care a ad-
roit un felinar bisericel lliale on hramul Adormirea Maio!. Domnulu!,
din parohia Petreni Costeetl, judetul Vilma,
Dl. Marin erblineson on cotta sa Demitra daraind biserioel din
parohia Plenita, jndetul Dolj, trel perdele de borangio pentra sfintele
icons ItnaporAteetl, i se adnoe mnitrAmirl publioe.

Preotul, otintiretil el mai mat! loonitorl °nor; asl al biserioel din

oomuna Morten!, judetul Dambovitl, bins -voind a Omni biserioel pa-
rohiale din aoea oomuna dirt! bisericeetl, Epitropia le _athlete donato-
rilor multamirl publics.
D-1 Ili° Ion Sibirinn dIrnind biserioil Onvi6sa Parasoheva din co-
mma Orbeasoa de jos, jad. Teleorman, qapte alio net de lemn i se
adnoe multumiri publice.

Mal multi pioql oreetin! enoriaql al biserioil Sf. Nicolae (Ducinmena)

din CapitslA, bine-voind, all contribuit on diferite snme la reparatia nn-
mite! biseriol, li se adno multnmirl publibe.
111
Familia deoedatnlul Ion T. a Preotesel, din parohia Strionil de jos
plasa Zlbrituti, judetul Putnac ditruind bisericil SL Voevocil" din a,
www.dacoromanica.ro
478 DONAMN1

oea parohie un rind vestminte in valbre de 120 lei, li se adnoe de

nitre epitropia sus-clisel bis. multumiri publioe.

D-na Vasilichia St. Tomescu a dirnit biserioil Sf. Apostol Filip din
urbea Vi lull de Munte, Judetal Prahova, io6na Maim! Domno. int fru-
mos pieta% in valore de lei 40. D-na Maria Pr. Al. Nionleson ioone,
Domuulni Christos tot In valbre de 40 lel; si D nut Dina qi sotia sa
Elena BratIra perdelele de pinzi, frnmos tesute pentru icoaele din
tinda biserioel. Pentrn care li se adno multnmiri publice.

D-1 Dimitrie C6,ribus din oraeul Foosani, dirnind bitericel filial°

Vovidenia" din paroohia Sf. Dimitrie" aces urbi. un prapur $i dud
sfesnioe de alami In valore de 60 lel, i se aduce multumirl public('
de °We epitropia ens (peel biseriol.
,,,11
Preotul Dimitrle Rilesou, din urbea Fulani, a darnit biserioel pa-
rohiale lutrarea in Bleeping," din 4isa urbi un polioandrn in valore
de 180 lel dono f Hoare in valore de 15 lel; asemenea pentrn cum-
pirarea a cloud oar delabre pa Sf. Masi qi repararea icenelor impori-
testi, din aceeasl biserici at oontribuit: D-na Sultana Marin on 30
lei; D-na Smaranda N. Lasoir on 10 I. D-nil Tache BUR', Tecdor Ni-
oule.son, Iona Entitle, Ion Catiohi, Mod, Panda. (11 Vasile lordaohe,
on cite 5 lei, far D-1 Niel Toea on 2 1. Pentra care li se adno mu:-
1=1g publioe.

D-1 Zamfir Ion din oomuna Raoin, judetul Dambovita a dirult bi-
seri el parohiale din nnmita comuni un wizen de arami pentru bo-
tezat copil fn valbre de lei 33. pentra care i se educe multumirip-
blioe.

Chiriarohia Dunirel de jos aduce multumire puliol loonitorului qte-

fan Niooleson din "parochia Casapohloi, jud. Tulces, care a diruit bi-
serioel on serbarea Sf. Dimitrie din numita parohie nna candela de
argint.

Chiriarohia Dunirel de jos aduce multamiri publioe D-lnl Comerciant

Haralambie Popeson, care a dirnit biserioel din parohia Oltina jnd.
Constinta, nn rind de vestminte preote01, in valbre de lei 231 Ili o
oolimvitrA de arami, in valbre de lei 51; Nut IOn M. Popeson, ad-
ministratornl bdltset Oltina, care a damn- nn epitrahil, in valor() de
lel 18 qi D-lni Nicolas Zavergin, care a diruit tot nn epitrahil in
valbre de lel 20.

Se adno multumiri public') pilmillor oreltini earl at bine-voit sd, fad

mat multe duit biserioilor din coprinsul parohiel Mitropoliel, din ora-
pl Virgovhlte: D-1 Petrie& Petreson a (dent don6 icons marl imbri-
cate poste tot on argint, aleclindn-le la drepta Ell stings. altarulni
Magi pantile Imperite01, in timpla bisericil Lemnului Maio, Domnn-
www.dacoromanica.ro
 DONATIUNI 479

in! si Domani Christos. D-1 16n I. Stematia o JODI de argint micii

on imaginea Mated Domnuld. D-1 Mihalache Campeann a reparat at
Vase poleindu-k prawn qi don6 °not D-na Efrosina Zori lean a (U-
nlit o perdea lung& de etamin& aseriat& pe atlas alb qi brodata ele-
gant pentrn ic6na Maicil Domainl de la Mitropolie. D-s6ra Elena H.
Constantinesca o p61& de stamina brodati on mitdsnr1 colorats qi on
plus' blot pe ambele latarl tot pentrn Malta Doman lnl, D-1 Minoan
Grigoresca Boboo o oandell mare de argint in gradate de Ala out ar-
gint, pentra -icbna Ma Ice! Dommaul de la biserioa Stolnionlni; D-q6ra
Maria Atanasin Petreson, o perdea de atlas de mlitase, laud/ forte
elegant bine brodati en janilari, pentrn nsile Imparateqtl. D-q6ra Titi
M. Protopopeson, nn rind procove%e de catifea bordo, compuse din trel
bud* garnisite qi brodate on fir qi chow I da argint poleitl. D-nul
Dimitrie Str&mbeann on soda sa Maria a (dent si Wait biserioil Stol-
nicalul nn Epitaf care costa paste 100 lel, prom qi preotal biseri-
oil I. M. Abrimeson garnisind (west Epitaf qi aqe46,ndu-1 In ramii spre
conservare a cheltnit lel 73; Mahalagiil biserioil Lemnuld reparand bi-
serica a qi zugrivt'o (IRA trebninti, on care s'a aheltnit paste 3500 1.

Din partea epitropiel biserioil parohiel Hanitsenl din jad. Tatova

se adoo oildnrose multnmirl D-lul Toma Moan- din (Man Rani, oo-
mina Margeni, jad. Tatova, pentra ea a contribnit on soma de 80
lel, la onmplirarea nunl rind vestminte preotesti de 0°1 de maltase,
pentrn biserioa filial& on patron'. Sf. Ierarh Nicola') din anima Rata.
Epitropia biserioil S-4i! Voevo41 din nrbea- 'all ache° multumirl pu-
blics D-net Maria Thiritoneson care a d trait biserioil on patronul Sf.
Voevocji din Comuna Darnestl, jad. Botosani, no rind vestminte preo-
testi de catifea negr6., in valor° d i 120 lel.

D-na Eeiterina Dumitrin din Ginrgin, a &trait- biserioil parohiale

on hramnt et Nioolae, din comnna Frei811111 io6na Iernsalimnl zugrA-
vit.pe panza, i se adne multnmirl numitel dome.
Locuit oral Gheorghe N. a Flied, a Wait biserioil filiale din satal
&rata din parohia Comnne! Dobrenl, nn deli& de lemn In val6re de
4 lel; lar D-1 Leon Bogdan proprietarul moqief Dobrenil, a oferit bi-
sericel on patronul Adormirea (mewl! parohil Dobrenil dont Wine mid
pentrn iconostas in val6re de 40 lel. Epitropia le exprimit multumirl
public° pentru ofrandele Monte.
D1 Constantin Peolovaliqtenn Qi sotia sa, la repararea biserioil pa-
rohiale Prigoria, plasa Amaradia, jad. Gorj a oontribuit on lel 900.
Epitropia sus 4isel bis. le adnce maltamiri public°,

Se adno maltnmirl public(' D-lal Miron Damitreson Copreann care

a Unlit bisericel parohiale din 'mina Garbovi, Metal Ialomi%a, nn
rind oompleot de oelljdil preoteitti de miLtase on fir, in val6re de lel
160, onm qi personelor de mai Jos earl at oontribnit on osebite 81011)

www.dacoromanica.ro
480 DONATIIIN/

,
pentra facerea temple' de la jisa bisericli.: qtefan Petra Ionitit 30 1.
M. Raduleson 30 1. Pr. G. Dinaleson 20 L Midas Georgessu 2 1. Mel-
tiade B. Teodorn 21 1. G. Borsarn 7 1. D-na Atlanta V. Paton 10 1.
D-na Pion Vasilin, din urbea Poison', dAraind biserioil parohiale
Sf. George- Nordic, din aeea urbi, nn stihar preoteso de adimascArmit-
tase, in val6re de 46 lei; D-1 Stolan Stoeneson, proprietar, dirnind
acelelasi biserici, Io6na Maid" Domnalut pus& pe un pedestal inain-
tea ic6nelor Imporiteqti in val6re de 150 lei; D-1 Mitia Matheson, co-t
merthant, a dArnit doul strAni pentra ofirti, in ioonostas qi don; sfel-
nice, tote de limn de tel, lnorate In tablil qi sonlptat, In valor°. de
125 lel; D-na Maria C. Colin, darnind in rind vestminte- preotesti de
matase, brodate on fir de- au?, In val6re- do 450 lei. Epitropia le ex-
primi maltamirl publics pioqilor donator!.

D-1 Vaeile Caragea, din urbea Cralova, ditraind o caudal& de argint

in val6re de lei 36, !sr D-na Maria VAlena, un epitrahil de damaso,
in val6re de lei 20, biserioel on hramnl Adormiraa, parohia Petre-
Boji, din urbea Cralova, li se adno multumirl publioe din partea Epi-
tropieL

D-1 Dimitrie Florea Blanton% din urbea Craiova, darnind pentra

imprejmnirea li repararea biserioil on hramul Sf. Nioolae, parohia
Cralovita, din urbea Cralova, judetul Dolj 1500 lel, i se bdnoe pn-,
blioe multumirl.
.M.,1.1
D4 Ion S. Parapenn,.arendasol moqiel Bianca, bine-voind a conabrui
on propriile D sale mijleee, biserica illialk din oatnnnl Baraltam pen-
dinte de parohia Draggnestl, judetnl Prahovar warn care a oheltnit
soma de 12000 le!. Epitropia adnoe piosnlui donator multumiri pu-
blics.

D-1 Alexandra Constantinescu, propristara mosiel Galtenly din f30-,

mina Fundulailoaclunif, jad. Baal, dirnind bis. tif. Voevog din co-I
tana Gaston', in rind sf. vase qi in ohivot on insoriptia dat de mi-
onl Constantin, in 4ina botezalui sAt.", si- tospodobind io6nele IL agile

k" donator, multumirl publics.

1
impArAtesti on perdela de atlas, Epitropia 41801 biserioi adnoe plon-

Preotul qtefan MargAsann, parohul parohiel Margasa din jadetal

Dolj, on propriele sale mijloce acoperind ouilti biserioa parohiala-din
aoea commit, cheltuind on aced& lnorare Barna de 1400 le!, EpitrO,
--
pia II exprimit multamirl publioe.

Parohnl parohiel Ungareln de auk plan,. Amaradia, jadetul Gorj,

Preotul Ion Base, Infiintand biblioteoa, parohiala, qi haus' dirnind 173
volume on coprins variat, Pentru. ao6sti fapta laudabilit si demnA de
imitat i se adno mnnumirL

www.dacoromanica.ro