I /Yr

IV? if9#11?WnrnWYMYTY InWrrriilffslfxrifV- 'YrfYYRYT 'PT 7713

ri*
h.
. .
. .
.
v .
. .

*
. 1!6_N7t)N lik.it
,,. ,,.
*

.... : .
,,;
4
... , A Ng .

rORTHODOXA ROMANA,,
pr
;-

,
5,--,
Li vibta __.-eriedieo Eoletiestie6
..,: ________4......_ --,

.,,, .,-
...,,
.

ANUL VW-lea No. 3.

. .
, ....:-
_

MARTIE. . . ,.
. . ..*
----,
sc.
s
. .
. 4
-':.
.
.
A
. .
. ., .
A
'.,,
t
.--
-
I,
i. _ I. Condica Stints
TABELA MATERIEL
pag
,DC
_-3---

161 IP".A1 treileaDiscurs

pag.
* .
es, _

6 )0.
.

4
4. ,, ....Lt Ik II, "Wisteria/ En- a/S-loi 16nOtrir
71, charistier.. . . 177 sostom 222 i.-- .4
>:,
j.
,-..
s q9
Ill, Petra Alovilii
(biagrajie). . . J85
V. Sienzarele fain-
telor Slid Sinod 659 ' .
---

-'3--,
vc....
C+1.,-3, ,5--.'
a-,
A IC
i r.

P,'
,
Av A& .:
...
4
.''-
t 4)4 ,

''e

t .. . .

s':'
:,

?. --:
,..
, .
,--.

r
.

. .
.'-'
>i
.
BUCURESTI 7
.

..

.
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCI .. -- .,

.
- .. . 34, rada Principatele-Unite, 34 ='
.>,.

1E384_
.
.. . _.

,-LUA.,)A,AkA,,,),C W.,A..,,i,x)c,.,),.Wiv)g,,A./24.1R-a.6. n n -A../ 2.: .,N A 4.-SA, A' ?.. A. o Mgt.

LIU t
www.dacoromanica.ro
 Att, vm. EUCtItEtili, MIME 1884. No. 3.

BISERICA ORTHODOX:A ROMANA:

REVISTA PERIODICA ECLESIASTICA

APARE 0 DATA PE LUNA

Predica OuvOntul"
ii. liar. W. 4

DIN ISTORIA BISERICEi ROMANILOR

METROPOLIA UNGRO- VALACHIET

CONDICA SANTA
Inch din anul J880 Prea Santitul Metropo-
litt himatti, D. D. actinic, a bine-voitu sa puns
pentru unit timpu scurtil la disposiOunea subsem-
natulul Condica &Inn," csi atunci am presentattt pu-
b1iculuY romanii Albumul s6nankturil-or in facsimile
ale Metropol4ilor Ungro-Valachiei cu note scurte
istorice." Lucrarea acesta in dob-ded si patru foi
volante In quarto mare, Hind facuth in 100 ecsem-
plare numaY, asth-di a devenitii forte rara i ea re-
present& unti estractit al CondiceY Sante", infhp-
and numal gmnaturile in facsimile ale- Metropolici-
lor. Bind ins ca ac4sth, Condich cuprinde o sumh, de
documents, t6te lucrate in Biserich sub frica de D-d.eit
qi prin,urmare cu t6te caracterele autenticitateT lor ;
de alth parts, fiind-ca aceste doeumente, pre-lOngh
faptele istorice, relatate prin dinsele, maI ati i and
num6rti de ischlituri ale persOnelor, ce duph, vremY au
avuth unit role insemnatti in Biserica Ungro-Valachi-
ei; noT pentru aceste motives precum i in geileie

www.dacoromanica.ro
16 CONDICA SANia.

pentru val6rea istorica a acestor documente, am pre-

sentatti din not' umilele u6stre rugaminti Malt Prea
Santia See, spre a ni se da inalta bine-ativen.tare, ca
aceste documente sa fie Ruse prin publicitate la dip-
positiunea tuturor ; i fore multa gandire din partea
Malt Prea SancieT See am obOnuta bine-cuventarea
dorita si asta-0 la rendul mat vinil si le proaducti
Romanilor, ca pre darul celti maT de pretti.
Asemenea am obtinutti. inalta bine-cuventare si
din partea Malt Prea Sanfitnlui Metropolitti al Mol-
dova si SuceveT,rQ. D. Tosif, pentru ca sa publictisi
Condica Santa a aceleT S -te Metropolil. Buna-vointa,
ce am intimpinatti si la Malt Prea Sancia Sa, me
pane in posiciune, ca sh coraunicti cetito-rilor revis-1,
teT Biserica ortodocsa romans" pla,cuta scriere, eh
dupa terminarea CodiceT Saute" a Metropolia Un-
gro-Valachia, se va tipari si Condica Santa" a Metro-
polieT _Moldova si SuceveT, facend ca sa se trag6 si
in fascicule separate.
Condica. ,Santa" set" Registrul actelor originale
ale BisericeT ortodocse, lucrate kYar in Biserica, da-
t6za din cea mai departata anticitate. In dinsele se
trecii si pen'e asta-4T actele de alegere ale Archiere-
ilor, Episcopilor si MetropoliOor unci BisericT orto-
docse, actele, relative la judecatile personelor ierar-
chice, cu iscaliturile originale ale fie-cariea persdne,
ce a luatti parte la actii. Asta-felit de condice se ga-
sescti si pea asta-,C,Ii la t6te Patriarchiile si Metropo-
liile Bisericilor ortodocse, Tar Condica Santa" a Me-
tropolieT Ungro-ValaehieT IV are inceputul sea din
anal 1668, cand. Metropolia Ungro-Valachfa al:ALI, se

www.dacoromanica.ro
 CotwicA SANTA. id8

stramutase in Bucures"cf, (a) iar archipatoria acestei

Biserid era condusa de Metropolitul Stefan, care a
lueratt forte mult la desvoltarea literatureY romtme
din acesta tera.
Coudica SLAV a Metropolitului Ungro-Vala-
chief se compune din doe registre inn. folio, din care
celt veldt dela 1668 cuprinde actele respective
One la anul 1820, iar al doilea dela acesta data i
pene la cea de pre urma chirotonie, petrecuth, in a-
nul 1880, in persona Prea Santitului Archiereti Ca-
listrat BArladeanul. Registrul celt 'vekid se compune
din 127 for, purtand inse dupre numerotarea veke
numerul de 184, qi diferinta acesta provine din cau-
sa, ca ati ft:0sta rupte unele documente, set numai
chArtia din Registru, dupre cum se va constata la lo-
eutile respective. Patru foi dela inceputul condiceT se
compunt dintr'o chartie alba nelustruitl, cu leul, ca
march. a fabricei. Din aceste numai doe silnth scrise si.
cuprindti Rein duela alegerd Episcopului qi a stramu-
Ord Metropolitului." Una suta Iece foT se compunt
dintro chartie lustruita i riglata cu marca fabricei
B. D. ese fort de untiformatti mai mitt adause gi pre
dinsele suntti scrise instructiunile, ce s'att data Metro -
politulul Atanasie al Ardeluliii, cu march de fabrics
trei semicercuri unite intre sine, pelustruita qi rigla-
Ca, Patru foi pre chartie lustruita, dar forte grasa
qi fore march,. Si in fine trel fof pre o chartie de unti
formatil mai midi riglata, nelustmith, qi fore march
de fabrics.
(a,) Metropolia Ungro-ValachieT a foga strilmntati dela Torgovistea la. Bucm.
Te01 in anul 1666, sub archipustoria Metropolitului Stefan, find Domnitoru al
'pre!, vada Loon, &pit cc s'a terminate construirea, Qi infrumusetarea eatedraleT,
earea se incepume pre timpul lul l u Constantin Sorban, 1656. (V 01 albumul de
subsemnilturile in facsimile ale Metropolitilot Ungro- Valachiel 1880 idea 4.

www.dacoromanica.ro
 164 CONDIdA SANTX

Scrisorea documentelor atata celor grecescl cat si

romanesci este cea de tipart, rondA si cursiv,. ,Acte-
le grecesci in scris6re ronda le vomit presenta cu
cicer9 grecescti, Tar cele in scris6re cursivA cu gar-
mondt. Actele romanesa cu scris6re de tipart le
vomit da cu tertia bisericescA, Tar cele cursive cu gar-
mondil bisericesct. Despre fie-care particularitate la
actul respectivti.
Pe longh traductiunea romanesch a actelor, vomit
presenta la fie-care actil si unit num6rii de note,
prin care vomit cAuta a ecsplica terminologies acte-
lor, imprejurArile istorice ale fie-card pers&e, pre-
cum si tote particularitatile, ce se vort presenta in
tecstt,
In fine, ca sA putemit reda t6tA val6rea actelor,
vomit face a se publica in tascimile si t6te gmnatu-
rile -autogrkfe ale Metropolitilor ce au luatt parte la
inkierea fie -caruT actit.

'EIE Wild;11(130PAN EME-, LA ALEGEREA (4) DE

KOII0T. EPISCOPU.

sAp' on iivouv of LirTypot xal eDupa ce 'se face sortir si

67taypotpoilv of ttinpor.ivrec 4pxte- archiereil alegetori IT scriU,
petc,Aa[J.Vcvouo-E TOV tep6v xiogrix% archivarul si archidiaconul
ore xapTopi,Wot xai 6 apxtat4c- 16u condica sant4 si prece-
xovo4, Kai TcpoTcopeuop.ivcov p.a dati de sfesnice, o proaducil
vouaXiwv Tcpoo-pipouatv aliTb`i zip archiereulul celul intaia (pro-
17pcyrep 4pxtepst 7rp64 intxUpwolv, iestosulul) spre confirmare ,
u...s.a' iiv Ot Mot xaTa5L5gaiol
dupes care el scobar4 (5) (a-
zal T6v yro6p.svov 67coVirov ek
dual) pre celu alesti in Bise-
rica cu kiemarea obidnuita,
Ti.,,, izzA-triav V.ETZ T-7N cruvi;- mergend inainte si alti &-
.5o..); rpoaxXiaEco: 7rpoTcopEvoiu.i- rid si facq cele orondutte i
vwv xal /nwv xAriptz65v, xai dupes apolisa (otpust0) se fa.

www.dacoromanica.ro
 CONDICA SANTA '165

TC0101103Ta TETVITIVa, V.E.9? WV tip) ce in Biserica sarutarea cea

17C6XUCTIV iiveTat 6 gv Xc icriscccr-
0; iv Tij isAvicricc, zoct-&vc6vTe;
EIc T6v xups%cpxyp, of 1Jfiv cipxce-
pet; irioToTcototicrc xxi Sta tti)crric
?way:, Tip yevotLivrp iepoTeXecr-
rim') -Accra Tip ITaTp17CETATMV cc?)Toic
103ecocv. '0 OE anokiwto; Ellxxp!c-
tES 17cmrccv Yl Tec yeypccp.v.ivoc,
in Christos si suinduse (5)
(mergend) la Kiriarchul, ar-
chiereix marturise,sct si cu
viul grain actiunea fdcuta
conform permisiuneT, acor-
date lor. Iar celt alest multe-
mesce, pronuntand set ceia,
ce a strist, set ceia ce corn-

(6c
Etc thconpopixv
TETUITOTE)
,
ol'xoaev crJv.9eiTo 67:C -1) Tcpoxo.rch
T6v ikrayopeficrri xxl yivETOCi

,Wocr6v1.

SE TtToAccplot)
XM1 6 xt)pc4xTr,
pune dela sine, si cat ilt va
pao- ajuta cultura luT. ApoT se-face
felititarea.

cLa alegerea titularului ,

(dupre cum s'a stabilitt) si
cruvuTcoipirTect i p.einov itrcetv Kiriarchul se subscrie, se0
icpiTyroc; Tetiv-tincov intoippetoct maT bine clicend, subscrie tot
crov.Tcapc;)v Iv Tr6- 1)(017[4, et
naintea tuturora , fiind pre-
sentt in Biserica, Tar dacd nu,
ror), TcpoOlcoyp4csoovTcci Ray of 41.-
subsemneza intaT ceialaltl ar-
)..ot ecpxcepetc, cipivouv 6p.o).; TO9 chiereT, lasand locul intait
IrpC)Tov T6Tcov Tginpc)Tcf) apxcepet. archiereuluT Intdit. (6).

E'I METATIEEN MHTP0- LA STRAMUTARE DE.

1-10A.FTOT. METROPOLITO
-7-
'Af 0'6 i[vTl xocv crxildt;, 81- Dupa ce se face consulta-
XI,V) RETa TCOV !lopaccrti-RA tie comund , adica cu prea
? .
'ET:to-xOncov xsci Toiv ircpiTon ecp- de D-c,let episcopi si
76mov, xxt aiTopacricr.9fi 6 Svc 8e-
cu boeriT notabill si se chota-
rasce cel-ce are sd primiasce
61.1evoz; TOv .9p6vov, &viyeTocc EO-
tronul, casul se supune indatd
21:4 3L' xi1.91vTixoc.1 yfAp.p.a.Toc Tj prin gramata domnescd la
Tip p.ey6c1.rp 1XXXTI- Biserica cea mare (7). Intre
terc6aecrt4 etc
0'ixv. 'Ev Tocroky Oi itlicsa); Oto- aceste imediat se chotardsce
pi4Tect TcpoeOputik nw; npocrci- cu titlul de presedinte si prin
rti; Tile; tr.yrrpoTc6Aeo4 p.
gramatd.domnesca locotiito-
cthaev-
rul Metropoliel, care grama-
Tcx6v ypii.).[Lec 7CEpiX0V Tattat. 'E-
ta este de cuprinderea unna-
rcet3v) xxl mcra 1.7)v xocvip few- tore Fiind-ca si in urmarea

www.dacoromanica.ro
166 OND:CA SANTA
vivriv crscilm Tcept r avocaox*
Ta6rt1C TES XY1PEuaiaTI; tLYITP-
Tc6Xeco4, EdpollEv atnaoyov 6Tcod Yi
.91op: vi -1-1 nay : va avcc8Exail Taq
oiaxaS Tocirrrr, T fiC, p.lyrpoTtaswc,
gwq va aTcocpTco-a41:1TcrAlipt.o4-ii et-
vry6peyac4, 8c1 va xcoXccivrii
oixovoilioc To6Tou TO5 tEpod otxou
xxl ilixxX-Icrtaartzil v.iptp.vo: tilt
IttfrpTc6.kao;, Stopi(op.sv -rip aE-
Op: rl TCXV : va aVaXagyi [la TeXTI-
Ecoucrc6TTITsc TV Tcpocrrxcriccv TTic.
Kat ToUvTEdasv aewpet Tricrav
tencOascrEv Tip TS TcpO4 T11V E,w ot-
xovop.imv apoptlicrotv, 'Om) xcirrilv
ixxAllo-ca,aTorr)v, tspoTcpaxTiiiv d-
TcocvTx ix7O4 Tilt; g3pocc Tod ispod
0.,.n.9p6vou, xod, T714 v.vil[kric Tod
Ov6v.ocTo; co:rrod xam."64 sic Ta4
IXX1110-iX; E w. 'E).27067%;E T714
TVXTptapX0C71 ix36crec14 8copie-
T:cc 44142 Tocx-ril inicrrw.o;, xoci
ei80TcOceiTac TOTE 1XXITFLXGTLX01
XXI VOXLTOVIV &TC1V7 X0a iivetxt
[Asian cruvaeuat4 Eiq TI V ce)-
azvTiact) x.o6prriv xoci TcpoolcA
T-i 6 UTco4111cpco; Tcapa Tod culab-
Too 861 iyip4,1) Tcrcaxiou TO.5 V.E-
yaou ypoy.p.aTmod, ov cruvo3eo-
(alesti) flu insotesca ceT doT se-
oucrtv of 86co 61ot : Xo-yoBiTat cretari de grad ul al II-lea, One
xpt Ti-j; aUX114, xoct kat' gc6vToc la palata, si acoro, scoboran-
Tod Oxig.LcToc, TcpodTccoTe6olv ot
tAeya.cc Aoyoairoct, xoct avct6avT%
17zZvo)TOV 7rpocr8ixE.Tar. 6 virg
TrocrTnotxo.1 ivpOpp.1, ma TO,/ et-
crayec etc-, TON) vri c0 8.e. -k-
rt./Ay ICTTat.1,,SVO; 7C2?a to ap6VO4)
www.dacoromanica.ro
onsultareT, facute in comun,
despre primirea acesteT me-
tropoliT veduvite, am gasita
de cuviinta, ca iubitorul de
D-c,lett, sea prea cuviosul (cu-
tare) sa primiasce franele a-
cesteT metropoliT, One se, va
avea recunoscerea co.munl,
pentru ca sa nu sufere par-
tea economics a acesteT case
sante 1 ingrijirea bisericescar
a metropolieT, chotarimd ca
to iubitorule de D-deU, sea
prea-cuviOse, sa primesci Cu
deplina putere stapania eT.
Si de acum cauta tote afa-
cerile, ce se refers atat la or-
dinea de dinafara, cat si la
cea bisericesca, co,ficiind ce-
le sante tote, -afara de cir-
cumscriptiunea s -luI trond si
(fac'endu-se) pomenirea nu-
melui tet in genere prin bi-
sericile de afara. Dupl. ce vi-
ne ecdosul patriarchicesctl,
se chotarasce diva cea stabi-
lin de a fi insemnata si se a-
nunta totX cei bisericesci si
politicesci si se face adunare
mare la curtea domnesca si
se invita alesul de d'art Dom-
nitorti cu pitacul (8) scrisu al
mareluT secretarti, pre care
du-se din trasura, ila intim-
pina\ secretariT cei marl, si
7 7
suindu-se sus, ilu primesce
marele postelnicu in unifor-
ma (9) si ilu introduc la
Domnitorul. Iar Domnitorul
stand Tonga troriul sea (si
 CONDIC A S kIsTTI 167

a6rot, (earrzzt z1Bnilv.Evo;, Koi_- nu *edend, Curopalat , in

poTcaX : to Tcli ;rept Tcpoaliao.); articulul despre Inaintarea
8e,a76-cou, xep. 6f. ieta. Y. GE.X1.82 -stapanuluT cap. XVIII No.
p.crE) TOv ScxEtxt xsa Tcpooy.t26- III, pag. 146), ilt primesce
si felicitandu-1U, IT dice ace-
1.Levo...;, Xf-ret camp -mina. 'Elm,
ste : fiind ca santa metropolie
Sr irjpeucrev dveriz pairp67:5Xt.; a remast veduva de propriul
TO5 860u Tcpxrirol, 0'J74.S.p.54`) eT stapant't, consultandu-ne
TE; flETI tur! aEOF.A.S.CTT:TCOV i- cu iubitcriT de D-det Epis-
TCE7X07COW X0:1 EljyEVEcractuv ap- copT *i cu boeril ceT nobill,
x;stro)v) cruvspcovilcratLEV Ei; TfIV
ne-am invoitti cu sbrtul teo-
filieT, sett prea cuvio*ieT tele,
e4 /40V Til; !Jr-EC)? : Tcav Sts1 vii
ca sa primescT acestt trout
ecvm8exail -cbv ripaLo-avra Toirrov vacantt , si cu cat superio-
27p6vov, tort 6Tcoiou licrov etvat,ti.e- ritatea este- mare *i functi-
ylk .11 (ncepoxi) xat tb tpyo unea de folost comunt, cu
xocvolEXk, TOrsov iirCaTETTOCI. Xxt atata se cere *i din partea te-
Itapa T714 .9'ECip: '11 "MEE : Troica ofilieT, set a prea-cuvio*ieT ta-
le toter ingrijirea si privighe-
O ptima xat aypuTcvia oTrEp Tor,
rea pentru supu*ii no*tri a-
xpto-rov6p.ou Toinou inrix6ouv.24., ce*tia cu numele de cre*tinT,
&I ya TG stE&..yey sic OrfpE(),- ca sa merge pre caile man-
'0U.: VOILC14, xai v/ TO Mgri- tuiref si sa-I inveti in cele di-
T:p6,-, ply tx ada Tip El'JX&CELOCN vine buna cinstire si pietatea,
'h e60i6E1/C9, 17pG4 8e. TOU4 TcoXt-
Tar in. cele ale administrati-
unei inOstre ceT de multT anT
xpoviog 7.111.61V xpx-corprccg Tip
eredirQ *i incredere, dand
Tricrrtv xxi rijv etkcsiscav, &TC0- cele, ce stntt ale Cesafulul,
;:a6.)V T6,3 ply xxicrapt T/ Tot; ma- CesaruluT si cele, ce stntti ale
gipu, Tip 8s .aecp Ta Tou .9E01.5. iur D-det, luT D-det. -Ded
1Koa & Totito Aotacao) avappet'io- pentru acesfe proclamamt
v-F.9 a6,41vrExct.; LtLeripav
pre Teofilia, set prea Santia-
vOstra metropolitt al intre-
BEo?: j ITIVCEp6TTITI 1.1.1-rponoXi-
gel 'pre nostre, celel peY-
Triv Tfic xaa'-iv.i.; oppou- dite de D-dell. Si aducend
pis-coo Tarl'iniyr&pa;. Kat Trpo- Episcopir o mantie noun, fit
crX9goptivou p.avVnu mayor) 7ca- imbraca, ajutand **1 logofe-
pa TCY9 t10E0-467COP TO') popes, 0 u- tii ceT mart. Apol aducen-
vautOmv.5avotAivwv xxi T65v p.e-
du-se *i toegul pastoralt, ilt
daft logofetil DomnitoruluT,
Tatov XoloBeTc7)v. EiTo: Tcpwe- cant saruta mina Domni-
vexaEic% %at ttie.; IT.CAILEVEXii; toroluT indatil, to el I1LS a-
In", M67.03) akt) T65 ty9.1.,, of puca *i oferindu-Itt ipopsi-

www.dacoromanica.ro
168 CONDICA, SANTA

Ioyo.9itat, dirtvec ecanaovtott ra; fiului, it sa'ruta drepta (lo)

xei'pot4 Tot; iliev.6vot-, bit 4 Tocirrriv Aar el multumesce- astd- elig:
Aap.Vcvdstroc, xal npozetpttcov-rk Fiind-ca Domnut in intelepl
Tyrd Tcli or oliflpicp &angel-at rely 'ciunea spa a induplecatt lni-
S24Lv Too,. 68i eUxaptaTet orno.)4. ma vostru,, ca sa consimta la
'Enet8)) o xr5pta; i'veuaev et; virjv alegerea comuna a confrati,
erzetot r4-cord xap6ixv aac, 8ta va for mei, Area Santitii Epis-
ardyxarave1503 a rip) xotvird ix- copl sieceluialaltg clert, pre
Aoy-ilv -cl's) TS CTUVCC8E1p6;v etyitov care nu stimezg, ca pe & pre,.
imo-467tord xxi Amcor, Alipou. 6- utie impratesca, si a boerilor
37.0t, 05,-; 6ao-Retov EEpiTeup.% cri- prea nobili yi credinciose slug

pop.at, xxi 'a-6V ddyevecrza-mv rip, ate Inaltimet tale , Carii se

x6v-Rov xal nto-cCov aepalt6vTtov, considers, ca_petrele cele din
Tor) 544,4 -t-14, orou (Lc &xporo- capul unghiului, si membre
warm ,Aiaot xat ixXexTa 0.0+1 alese ale Eparchei acestia,
zo.'-ir-r-i4 T-7)4 Inapxiac Xoyitov-rat, si m proclamati de metro -
xxi p.E, &Nap/Aim frrycponoXiTylv politti al Ungro-Vlachiet si dd
ol'dy-rpoaaxia4 xxi xotv6v Uld.rov pastorg at vostru comung,
votp.iva , minxocAill T6Te .9E0' rogti pre Inaltimea ta, cea pa-
wo6p1-cov ain-714 404, xxi .r.rjv zits de D-clew, pre teofthile
aidte-cipav B.e9patav xxi Lily ersiye-- vostre si pre toil nobilil, SA
9EictV am; g'icavrocc va 111 insoatl- mg sprijiniti cU rugaciunt e-
pirirat eUxmic apao-rriptcx; isp6.; nergice catre D-tied, ca sa me
ro asiov, 8ta ya rivaaex.M alto;., arattl vrednica de alegere si
-c714 ixAoyi14, xxi va EL)) XMTOCCI- sa nu degradezu votul vos-
xidvto -rip, 1,7)ov 6p.6v, aXXa vz tru, dar sa placg Tull D-deli
ei'mpscrci,aw 51.6,3 TE xxi. rij - si stapanirei. Apoisede Dom-
af4. E"-rx x&91-1-rect eriothaEvrtiq it nitorul in tronn si alaturea
Tot/'106vol3, xxi xbvra 6 vio,; for Metropolitut celt nog si se
TpoTroXimi; xxi Timm aanotap2 4 face sarutarea mane Domni-
.614 xetp6; Tor') GthaiVTOU xai -re) torulul si a Metropolitulul si
wirrpoltoXi-cou xat felicitarea. Dupa acesta de la
tixXoppooK)v-tl.
Vra ix trio cat% icpoatIcaTat palatti este dust cu ceremo-
tiLeyanv- IraP&-r4IN 80CaliV- rue mare in trasura domne-
p.i
mord 6-41114xxo; iv(I) tioipxov- sca, in carea intra si logofecii
Tat xxi of p.Eiaot Xoyoaitott, xxi cel 1narl, si umbland grin

www.dacoromanica.ro
 CONDICA SANTA 1G9

--TtEptEpxopivou 6i7c/CMCV Tir) ayo- tottt orasul, merge la metro-

pic) -.)caToorret' Lk rijv trtirp67co?ty, polie. In ore-ce se petrece a-
/Evs4) Si yiveTzt tx6Til Tcepioto4, cesta preumblare, tote bise-
4cu uti ix71/cridt Ztxxo2w-vitou. ricele Vogt tote clopotele, Tar
crt+) &may-cm; otl; Y.ao),)%q, of ceialal0 boeriT mart si clerul
Aocnol cipxorre4 of fix y&Xot xxi se duce de- adceptul la metro-
'rn ApxtEpani6v XICT'EUBIEOCV 6- polie , unde asceptd sosirea
6e4ougts) ei4 ip+ 1.).Y1Tp67r had MetropolituluT si cum ajungt,
irepttLi9o1)o-tv Tip ileuatv T05 III- intra toti in Santa Biserica a
tpo7roXir0u , xxi xdad);,- Talc:nib Metropoliel, si cetindu .se e-
Il.1.5divouN)6iTcco)Te4 El; T-0 kid,/ pistola patriarchala in auclul
iltATtaid.v r jc trupoTc6Xmc, xxi tuturor, pene la mentiunea,
civarma.9-1-0-ric Tf6 iscaptdpxocir6 scrisa in Condica Santa, se
ITct1ToXii4 etc Elnixoov laVTCRIV, 6)4 fdce intrerupere, yi suindu-se
T,,Ca 1517011V l'itLOLTO; 1tpoxaTocypzioiv- metropolitulin tronul arehie-
-To4 EV rcj tepa xth3txt, ylveraLli resct, vorbesce celor presentT
p.sTiaeacc, xoci dveX.9'(;)v 6 fs.ricpo- o omilie seurta. Apol se dice
icairric Etc Tb.,, etpxtEpccrix6 ap6- ectenia cea mare cu cererl
NOV 011t4XE.T. tOr4 nocparr@ol, oinTo- pentru Patriarchul, metropo-
F.6v Ttva Ep.ailv. Mut iivetca litul, pentruponinitort, pen-
ai*Trio-cc (Leial t5Trip Tor) notTpc- tru tom orasul si pentru tots.
apzo,.), 6Trip TOO iJarcpoitoXi-cou ;era, si din ambele chorurl
ixrcip tot iliephvoc xxt &Trip Tc&- cants psaltesce : (19 Dom-
45/r; TfA Tcaecoc xxi 7714 TVcpocc, ne miluesce, de trei-ori la
*21 g'iXaTipCOV TrOV Xopitiv ispod- fie- care--cerere si dupa ecfo-
cpurniTat cl)aAp.o;c7)4 Tpk t6 xl!)- nisul CA inderaIort esti,' se
pte Ckiyldov Etc Tip) carriolv, xxi face apolisuL Diva acesta se
FLETC1 cants in ambele chorurl poli-
I-41)6)10103v Toti eat aril-
Hov, eattxuatc. mcalr, tvaxE- chroniu (12) pentru Patriarc-
tIt hul ecumenict, apol pentru
Fig.41 TO5 OIXOUI.LEVLX0ii VCC-
T;Apxou etcrok Ka) xopok, ErT2 domnitorul asemenea, pre-
TO5 cd.41,vTou 6p.oio); mei TOM- cum si pentru metropolitul, si
Tt110V TO5 IrtitpVITOXETOUI %Oa q)ca- cantandu-se multi an de mut-
te-ori, ese pastorul cell hot,
16v-cur, TO etc it o'Kka tut Ucrrzo7d
toWxt4, gEtcrav 6 vio; Tcotp.ivx; bine-cuventand cu amandoe
saoiltiv ay.potipuc To6; mesa- manele pre cel presenti si

www.dacoromanica.ro
 170 CONDICA ANTX

-ccrac xcCL 6?,.ov Tby Ax 6v, xml ei- intra in sinodicul sell. (13)
VELOIV E.14 TO- 01.P/Or1%.6`) T,OU. Spre sciinta ; dupd intre-
eIOTEOV, OTC F.Era "dr, V:F.Teed- rupere, indata ce metropoli-
at9 sUaiig 67to0,civi?1/451,1 6 v.717,- tul se sue in tronul archte-
,rcoXirry.; Ei; TO') apX'..SpIT6/.OV !7?6-- rescd, preutul pronuntd din
WV, ispocrpov.st 4 tape); etrO tr;:. uele imperatescT : cSi pentru
64)v.a.-c4; zat incip Ton Acc-:octca- ca sa ne invrednicimil nor a
.5-11vcct "i`V.it; tf-A. czy.F.AsiE4); 7:5 asculta Santa Evangelie, pre
iTIOU ELceryadou, x6ptov T61 .513Y domnul D-Veul nostru,
ig.).61Y ;22.-ca66tsp.Ey, 6/A6; TO -A- rugamt, poporul (lice ePom-
ple aincroy 7.p1; ErT2 ao,,ficc 6p- ne miluesce, de treT orT, apoi
ixoCia-csutev -.7s5 6.yiou zinyyz.- (Intelepciune, dreptT, t as-
Xiou, xcd. di.rrivzigt 6 p.TivpcnoAL- cultamt Santa Evangelie, qi
Tyr; er-co: 0 izpEi.); ex To5 zava CPace tuturor, Vice Metropo-
1.1.%T!xiov iyiou s6styyeXiou r6 d- litul, in fine preutul, .Din San-
y&Tycocrii.2, 7.-p6axwilev, xxi TO ta Evangelie dupre Mate! ce-
encTiOuOV rot; tire. Dis'a-Domnulinvetacei-
6:74:::.11 6 7.(ipto;
ilUTO5 fixd-ri:o4 Ulla; i.cr-ci TO lor seT, vol santetT lumina lu-
cpGic TO5 z.6cr1i.ou, CCU &pm-rat/7;6- meT, nu pOte cetatea sa se as-
?.t4 xpl6"-ilvou inXwo Opou; itet- cur*, de-asupra muntelul
p.ivl X. T. X. Err 8:. Tip OGVirOD- stand etc.4 Dupd cetirea San-
OU TOU iEpoi st'.)wrysXiou IroAuxpo- te! EvangeliT, se canta myti
vie-rcct 6 11.1Tpa7cairric xod 6p.,E- aniMetropolitulul si vorbesce
Xe./rdic iTapecrteticri d; fivorrip6.) celor present!, dupre Cum s'a
Sea OauToct. aratatd ma! sus.
NOTE:
1. Actul este scrisil pre chltrtia adausb.", altA, feed lustru oi cu marca
fabricel unit let.
2. Tret foi dela inceputii, din care doe abbe, 11'aa numerd de foile-
tare, car a patra porta. numeral 1. Acosta, pentru ca BA se pots con-
tinua cu numerile foiletgrei veld, care tncepe cu 2.; bine Intelegen-
du-se, a fOia en numerul 1 trebue sa fi remasii, alba of maT pre
wing a fostit rupfal deca, nu rand s'ati adausil aceste 4 foT cu actui
din cestiune.
3. Scrisorea actului e rort(15., i cociform regulei, ce ni-am hupusti,
flt damn cu cicero grecescit
4. Acosta ronduiald a alegerel Epispopului gi cele ce mai urmezg,
fn aeestri actn, sQutu adause cu mult in urmal five de a putea
determina anume data; pupre t6t1 probabilitatea fuse nu s'a scrist
In facerea QondiceT. Qondica Santk"-a Metropoliel Ungro-Valachiei
s'a ineeputil cu o Notn, trocuti la fdia 3, de undo se vede data

www.dacoromanica.ro
 CONDICA SANTA 17t
Militant et, lasand scriitorul dog fol albs, 4in care intaia a des-
parutti Tar pre adoa o mans posteriors a adausa r6nduelele is a-
logerea Archiereilor gi a Episcopilor, precum gi la stramutarea Me-
tropolitilor. In tote casul, actul din cestjune este mult mai posteriorti
celui ce urmeza, gi se dote considers, ca o complectare a acestuia.
jn Biserica cregtinit ortodocsa tote treptele ierarchice gi ktar
t ele inferiore de cetetil, ipodiacontt etc. se ofera printeuna act('
de alegere. La chirotomn dG Archiereti Cu o di, sea gi mai multe,
Inainte se face d alegere prin fret Archieret, gi despre acesta acts
tractezit rOnduela, ce ni presta.
5. Scriitorul acestet rOnduele trebue sa fi fosta denial din Bi-
serica de Constantinupolti, gi acesta se vede din vorbele actului
))scobOra gi suindu-de." Patriarchia acesta este situata pre unti dell,
unde Biserica ocupa, o pose tune in vale, Tar Sinodicul, sett locu-
into, patriarchala cu sala gedintelor, se afla pre dela.
6. rote alegerile gi ehirotoniile de Archiereti frebue dupre canon
sase fact cu consimtimentul Metropolitulut respective. De aceia in
easul, canda este present(' in Biserica, precum gi and absentezit,
el frebue sit subsamneze actul alegerel.
7. In Bisericele autocefale, ca Rusia, acesta regulit nu se observa, ;
adeca de a ascepta cu ,stramutarea MetropolituluT liana 1a venirea
gramateT pafriarchale.
8. Vorba ircz,c6cluov insemneza o bucata de panza sea plele, unsit cu o
mignia, pre carea elinit velascrieti. Apol cu sensul de tartaji de carte,
fOie de chartie, nota etc.
9. Aid tecstul intrebuinteza o verba, negrea tvcp6pp.ot=in for-
ma; gi a voita sit dice fn uniforms. 'Dc unde se vede, ca aceste in-
structil nu dateza mai de nainte, de finele secululul trecuta; mat
ales a not, posedand nisce documente ale Metropolitulut Filaret
(1792), vedemti, ca mult semana scris6rea din aceste instructif cu
iscrigrea documentelor.
10. In Biserica ertodocsa se face- distinctiunetntre imperatorit
de sine statitterti of Domnitorii, carii au domnia dela eel' dintat.
Imperatorit au tote prerogativele In Biserica, afarit de dreptul de
a oficia gi prin urmare et la diferite ocasiuni nu aunt(' obligati a
saruta mina Pqtriarchilor sea. a Metropolitilor. Si aceste preroga-
tive et gi le au In virtutea actulut ungereT. In Ore-ce Domnitoril,
nebucurandu-se de prerogativele imperittesd, sarutit mana Prela-
tilor mat inalp at Bisericel (Eimexylicc Twv osCcov xai. isp6n xavOvorr.
T, A. PiX)1 Atena 1855. T. V. pag. 428-429).
11. In Biserica de Constantinupolti s'a formate en timpul doe
niourT de cantare-psaltesca = pre mare gi sintoma = recitativa. Ele
ati tecuta gi In Biserica nostra gi la acesta solemnitate se impune
de acesta randuiala, ca sase ante pre mare, psaltesce gi nu ra,-,
pede.
12. Cand Diaconul dupe ectenie is tedeumurile nostre dice :
Pentru prea Iniiltatul etc, acesta,cerere green o numesce cptlyi =
27

fame, proclamare, Tar not am tradus'o cu raspuusul cererel -poli-

chroniu = multt-anie.
13. Sinodicti is Patriarchie se numesce sala de receptiunt gi ge-
(Late ale Sin.odului patriarchahl.

www.dacoromanica.ro
172 CONDICA SANTA

TA'ElE ra-N ClrNOME'NSZN RANDUIALA TRAGERET

Irl-14QN 'EU XEIPOTONFA I SORTILOR LA. CHIROTONIA
'APX1EPE'SZN. ATWITTER= OR. (14).
Et xat p( r.X600nc "aXX' oUv st. Dace nu sant mai multi, dar tre.1
saw apxcepiow cov6pxovrac iv zip archierel intro In templul, in ea-
Naq), Av iy al +wet ph1Xouat. Tsv6- re urmea, ase efectua tragerea sor-
a0at.. Kat &vain p.i.vcov irph Tijc Oee.- tilor. i aprinclendu-se inaintea4;
a; elzhvoc to r xepion rp.wv 'hoot) cdnel DomnuluT nostru Iisus Chris-
Xpuato5 TWO)/ ripiiv, 6 rporreburi Los tra luminkY, proestosul intro
iv TO-; anvekaa:noty apxcepe:aev. archiereiT intruniti, punend pre si-
ne epitrachilu i omoforti i Inki-
7..:7CCTearIXL014 Xcci c'op.o,poptov aEpc-
$ %at irpoaxevipac Tptc xa- nandu-se de ti%i -orl spre R6sArittij
TI 'AvatoXEcc, note 66XoyiTchv, 6 Si; da bine euv6ntare, Tar eetelul ran-
TSTVaLiVOc Ewayveuerrit Cc'pxwmu...t6 hitt"' fneepe elinperate cereseil i
piacX5 eivivts xat rbv TpcciTcov, Sante D-cleule, i dupe ecfonisul,
zat p.sTa. Ttv ixFbvlatv Toiign cso5 Ca ata este ImparAtia se can-
icrcv pccat1s(a., cp.),Xstou 'Cb ts : (Bine euventata eti Christose
bc if Xi- 6 03; lituiw, 6 zavoenpoec D= eul nostru, cela ce prea Inte-
tone lam% avaSsieac 6p.ic, aoice, leptT pre pescarT I -aT ariitatti, Mali-
We iv (day .rif.no ft.20.764 000 rape- ce =Ca In mijlbcul invelAceilor teT,
iivou yaw ttilv, xat vino, Ispea.7 vine Mantuitorul nostru, i acum,
Pact. neuyccov TC:r.0 614)10 , xat 'clic (Pentru rugaciunile tuturor Anti-
emcoxoe %TX. iv tocsofrup Ss 'Soma lor i ale NAscetOreT de Dike. etc.,
6 rpoXaxa.etc apxtepabc can Oseac Intre aceste sus numitul archiereti
eixdvac, xat coin depxesper;, xat ye-. tAmAezA sentele lane, i pre ar-
mat arnlatc xat EuroXuacc. Elva chiereT i se slice ectenia i ecfa-
xaNtLivcov TOW dtpxcepiow iv, play nisul. Dupe. aceste, eirend archi-
tilt imalda; ht crxEptoStov, xat' ereiT pre Beaune In miiloeul Bise-
Civuxpb cdrribv xiOrac 6 myrocp6X- rieel) fn fata for ede archivarul
Xa! wpdocorov intcpiptoy sou apxte- (15), representand persona archie-
piwc, On %at iporri Cab T05 7Cp6T00 reului, care Qi intreba., incepend
aptilLEVO4 EIMCV Exacnov Tip Iv6.)- dela cela dintaia, Alt spun fie-
trriv aUso5, iteptiaypamilvwv.SiTCOV care pkerea sa, i scriindu-se In
avop.i,r(ov iv Tip IcAbStxt. TCov 86w app.- condicg, numele celor doT coaleT,
4)/noonithwhy, To& extxpevoiavon cp(- numele celui de al treilea, care se
TOD (WOO &Cc Ttv XstpoToviono zilc ehotkesce a fi vrednica de chiro-
apXLEVACT6V-fic alp.st.05TMC To5vop. tonia In archiereji, se noteA de c6,-
67th Tor.) xavcopliUatoG,-41 %at ,toii tre arehivara, seq. i de tetra se-
CynovviipaToypipon, xat aviTstat cretarti. i condica se duce la Me-
Kth&, etc 'ail, prc ponoVniv xat kot; tropolitul i o confirma.
fisfiatomt. (Se observe, a la ehirotonia u-
(Elp.sewaa:, arc iNJ p.ev xer.poTovici. nui episeopu din loot, metropoli-

www.dacoromanica.ro
r.
ONDICA SANTX 1/8
ictax6iroo contxo5, inLypirst 6 p.i- tul permite celor din archiereil lo-
cponoVrtic or.; 'ay polikricat TCOv iv- cului, caril voTesce a lua parte la
Sylp.obvuov apxtepicov cotijaaa0at sorfl de alegere acelul, ,ce are sg,
Tag 4rilepouc To5 civaSsottivoo Tip primiasca episcopiaveduvitg, (care
xerpetiooaav iztaxontv, Ev v? Nag) sort() sant trasT in templul yrea
Tilt Ccitorcealc p.vpoic6Xiwc xat pal sante metropolii si nefiind fatal $i
capcbv, xat irompor Tip isvoithvlv confirms alegerea facut4. Iar la
inixptatv. ',Ev Si xstpoTovici. atpxte- chirotonia unuT archiereti streinit
Piwc i6voo, itapooatiCst, xat aolt- este presents si coalege, set lip-
4rticpst, 4) &raw Sti Twat akkar;into- sind pentru oimprejurare ore-care,
ypiTerat 6.)c aop.4waw, o6p.-tiv Si se subsemnezA cu coalegetorif si
xat ixtpa(3ator..) nu confirms). '(16).
Et0' 06TW apoaxaXetTat 6 Orpt- Dupa aceste se kTanfg alesul jos
aOstc xecTO) St; TM, Nabv, xat izt- In templu si luand epitrachilul $i
TpartIXtov [3aXiov, 10i cpatvoAtov we- cu felonul imbritcandu-se, d'd bi-
pepaX6p.svo, 'motet. slikortycin, xat a- ne-cuventare si cetindu-se (Sante
vcernowaxovivou To5 TptaaTioo, ix- D4eule, slice g CA a to este, dup4
Tows?. Th fiTt aoo, p.60' `6" tpikkeTat care se (luta troparul : (Pre in-
,r6 Tporiptov. 4X13 TObq ii.CCONC&C, v6taceiT luT Christos, charul Spiri-
it To5 Ilvs6p.aToXaptc, cpptyck iE tuluT, pogorindu-se dincertiinkipti
of)pavoii, xaTekkiiaa kv Ast 1CD- de lumint de focti , fn ecsta,sti i-a
p8c xaTecp6ntas, xai. cpwatiipac etv6- luminatti si T-a argtatii lumingtori,
Sites warrakovva; Tip/ Talc clyt'ac caril at vestitti unitatea pute.,
TptiSog idav 66vap.ty, xat xoptOrtl- rein s-ta Treime, si o domnie, pre
Ta piav, fly itioTet SoaaCovev. 'A- cares o mArimia cu credinta,. Qi
caoaiv TS irotlady.evoc, et',aTazat iv facendu-se apolisul, stk in usele
act% aatc &Tam Xap.- s-lui altar4 Tar eel trAmisT de ar-
TraSopopolivtic Si of 'maps sou apv- chiereul, purtand facliT, mergti ina-
spew; repz6p.svoL rily6ouacy aim?. intea luT.

E'lZ (1)1-11PHtPOPFAN 'El-11E1(0'- LA ALEUEREA DE

110r or-To. EPISCOPU, A4A.

`0 zavripcinato; fip.thv xat aspaa- Prea Santitul i mult respeeta.

ituivraTocAs6r/K, Itcti II Rept a?yr;,v bilul nostru sra'panti si santul &-
Esp& ainoSoc, sbxac =ph; Thy 174t:- mai de pre longs, dinsul, faand
TOY Trotilailleyot, xat rept rlic ano- rugticiuni titre celti prea inaltrt,
uvrccaTiastoc TO6 gc(,); aveca400- gi pentru aseslarea celuT, ce va pri-
you Oiv aprepatseav Tijc pipso06- ori in modtl demnu archieria epis-
alc .intaxort; (o Seva) atm:4441.e- copiel [cutare] Veduvite, consul-
vot npoaxaXormat T:riv eicytoafmiv tandu-se, to Myatt pre santia to la
GOO etc apxtspia Taorti; '11,31:-- aeesta, maT sub slisa, [episcopie], Tar

www.dacoromanica.ro
174 ONDItA SANTX 1

crqc, 6 Si broxkiya; Tip xe?aXtv stp el, inelinand capul la kTemare, lyT
reXeoaptonc, orma rpooOpec tiriv S6- ecsprima recunoscinta sa, slicend
7voilioatirtly 1.47tov. Ehaptovii Tcp agar Multumescii cu cele mai a-
lese cuvinte luT D-flee, eelaT ce a
bc3;(4zotc ),670tc rec za.19.'fiv.aw ray-
ay4ate forte inteleptesee lucrurilo
oovoc otzovoptoinrc 066.), &et T 1 v giv nOstre, pentru inclinatiunea, ce a
avirysoas %Mow sic Tag itycorraTac insuflatti in prea stmtele vOstre su-
aUtoiy 4,0xac, (oc xakpec TO) 2rve6- flete, ce T-ail originea in spiritul
p.avoc xaTayi;qta, rept spi zhv &vet- curate, ca Esa priviti] la mine ne-
vrednicul, yi supunendu-me eu-
ecov, ?cal reca'apxthy Tip vetipmcc,sli- rentuluT, me rogq de indurarea
xollac 064 Wet, e6xatote saw ixks- luT D-0.e5 cu rugaciunele aleg6to-
explytov p.s 6cazovijoac mak, rat rilor met sa servesca bine yi cu iu-
19.sorpckoic 01,{001.130C/4 th a7XELpt.a- birea de D-cleti sa administrezil a-
Oil) !tot p.ttotov c;r5,co gpiov. cestli lueru mare, incredintattimie.

Ell 'A.P.X1EPEI-1 AE' TITOT-

IAR LA ARCHIEREIT TI-
AAPI'OTE,"H "AAAHE Tr/CON TULARILOR, SEU Ar ALTET
'EHAPXI'AE OrTO : EPARCHII, 24A

0' Havaraircatoc 71.1.11.no a6aivrric Inalt Prea Santitul nostruDomnii

rat 6ear6rric xat otzoop.evcrk, ca- gi stapanii. yi Patriarchal ecume-
Tptapnt PAT& tfic Xspi. cdYchv ec- nia, cu santul &locdti de pre Pon-
it'aq ouv6600, &accboec co 5 61)1kotri- git dinsul, eu ineuviintarea prea
too 1 *6)10 tz60.4vToo xat 77ep.,Ovot) Iniatatulut nostru Domnitoril gi o-
raalc OOTTpor3Xaxeac Kopiou Ko- citrmuitorii a1 toter Ungro-Valachif
piou (o A.) slalast Ts Tv&p:a v.ctt do- D. D. [cutare], cu sciinta, canes-
vatviast. tor) IlczyceptotitoO ecrCoo cinta yi consimtimantul halt Prea
INT7P13Al2X':ac Kopiou Kopino (o A)
Santitglui Ungro-ValachieT D. D.
npooncasitou 9V nomapcyrya (sac [cutare], invite", pre Prea Santia to
evice Kbp (6 A) sic 'Chi/ 0)6YOY Thy D. [cutare] la tronul [cutare].tt
(6 4).
0' Si inrofitptoc sqaptatete oti- Jar alma mulpmesce afa :
voc.
'Eret8i) rat 0 Oe;)c Tor) i'Agou; g- Fiind-ea D-4eul Indurarilor
veuoey etc Tip rapaCaY Toy nava- rtutita asupra Inalt Prea Santitu-
7ccosavou xat olxoolievocoti Havc- lui Patriachti [cutare] yi voTescesa
ecpxoo (o A) xat (306Xaccq rpooc(ix- nie fnaltg, i pre mine eel mat mice
aac x4 p.s` Thy eXixtarov int sq) 1.; In trepta archierieT, ecg ca yi eti,

&PXEEPw6v1;136014), 006 7c3;-7(1) 6- supunendu-me sAntet lit voint;

notatt6p.evoc tcli" tepti; a6to5 poo- primescil cu supunere porunca.
X1p.an, Sixollat p.6.8.'broxXiccewc Multemind I luT D-sletl eel ce a
Th kiccerp.cc. EqaptaT6iy- a! p.iy Tip bine voitti aya, apol halt Sele
ovi) acp Otnto; 68oxtaanc, iravra sanctitati gi tuturor coloralalti ar-

www.dacoromanica.ro
 CQNDICA SANTA ,
175

trl -a6cot5 ,Illvait6crict, %at riat ehierei. de pre longs densul, pre
co% Xot2rorc irept a6c6v Cipxcepeiiat, hinge aceste proaducu muliemi-
xiptca; irpbc co5tocc zaa.op.oXortiiv rile mele cele mat ingrijite prea
o6 Tag- coxobaac, fccp typii/ocacti) inaltatului i prea plosului nostru,
xxt e6as'Oearactp indOv a60.-ivvg (o Domnitore (cutare) i prea stini-
A) %al cif) ravceporcicy asalrocri; p.00 tului meu stepenti i metropolitul
%at p..ricpozoVvil Espozpereacicy eel prea venerabil leutare]. Rogu
zota-q; 06TypopXaxia; (o A). @r- dela Dile; ca se, li dea tesie t
&&sv iiatcocip.ac a6co% acepitoatv, slile indelungate cu tete ferici-
%at p.axpow.ipsoatv vet& 10.aric rea. constituindu-me pentru tote
-86aatp.ovCac, e67v6)p.ova ip.aocbv xat vieta in sluga, credinciesa.
stariN ,Oepciicovta papixon acs iou. In dliva urmatore, see aka cli, in
Tt- ipealtio, t 67roi% ,D0o1 tapa care i se va pares kiriarchuluT, se
agT1 Tip flor.p.ev4cpm, ievaLcat face chirotonia dupre tormularu
xet-.
porov Ca ZaTde T614 Tinny, lied' d Lrenduialej; in urmarea eerie (le-
p.ivizCIXOTC0c Errl cormac 6 xetpo- a chirotonisitul este episcopa lo-
couTiastc, auvoae5ezat, capi cob aX- cale, se insotesee de altii episcopti,
Xou auvezcax.ozoo p.avauo?opt'ov, zat imbracatti find cu mantia qt ti-
To ti;; ktaxonlic airroo alp.eCov xa- nend in maul semnul -episcopioi
TiVOV EV xepat, grapiacacat ivUnrcov sale, se presintit inaintea Domni-
TOP, iiyEt1.6Y0c S J.SVO a6s;)v xat torului, ma sigurandu-lu pre dinsul
6xaptactiw, ytvop.ivii; at Triic op- i multemind, Tar dupa ce se fa-
Yli*ouc pao?poctovric nap& co) Ilya- ce felicitarea obicmuita din pastes
p.dvoc, i?oaciCecat ixerhev a6*ev- Domnitorului, plea de acolo cu
um) 6x1p.acc, iv (1) slaepxop.evoc tresura domnesee, in carea intrand
[tete% zo,) 0 I a6a.evuxo5 XoToOIT.Too, cu secretarul al doilea al Domni-
roptc tot) liXXou aovettax6iroo, npb- torului i fore de alto episeopti, se
'repast= IJ EXPC co5 taioo zarak6- ecscorteza, pane la gazda sa. far
p.acoc. Et as ,c6xoL cE.couXeepto; ap -j (lea, este archiereil titularti, se
kopek, irap6natat ivonctov t u ii- presinte, inaintea Domnitorului fo-
yep.ovoc )(topic tcvoc OTOXilc T1O- re de vre o podobe, dead acelei
Ta auvtipalo; e-6!ip.evoc xat e6Tvw- ebicinulte asigureri i multemind,
p.ov6iv, iv a& T(P 'lc cpcXoppoa5vric Tar in timpul feliciterei [alesul] E-
%at pip, aoveaptiCet p.sc)( TOti 1171Tp0- de dupe, metropolitul i ceilalt bo-
roXhoo %at TCOV Xourciiv Ccpx6vccov, ler; cu care [ metropolitul] se in-
tts0.' O'v aim:ITO:pet etc V &auto.) ot- terce la case lui, fore de we o acs-
Mip.e, &no ccvac aporepirric. Et a& corte. Jar deca, va fi din cei apro-
coXOL 'CCU' Y otzeicov cos a6aivcoo, zpo- pieti de domnitorul, se ecscorteza,
ripmecat, xat a60ewroup 6xtLact.. i in tresure donesce.

NOTE:
(14) Ronduiala, ceni presintil, este scrise pre feia a doa a condicel,
ocupend-o tete. Acesta este renduiala cea veke, care uu s'a scrisU la

www.dacoromanica.ro
 eONDICA SANTA

1668, data infiintarei acestel condice, ci maT tarziti ; pOte imediat dn-
pa Metropolitul Antim (1716) i pre timpul MetropolituluT Teofan, and
nu numai Tera,, dar i Metropolia Ungro-Valachiel se grecizase.
(15) In cancelariile, organisate dupre nsurile veld bisericesci, fun-
cliunea archivaruluT, sad chartofilacsuluT, este de mai mare valere, de
cat a secretarulut Secretaril formulad fh vekime actele recente, Tar at
phivariT conservatt actele patriarchale, tntre care i Co3Ldica santg,,
De aceia i in presenta randuiala se dd mai mare preferinig archiva-
ruluT, Tar Secretarul fi indeplinesce locul numai in absenld.
(16) Eca o neregularitatea canonicd, introdusd de sigur dupd Me-
tropolitul Stefan (1649 1669), infiintatorul Condicei sante i care,
cum vomd vedea mai jos, n'aiticutd inicl o chirotonie de archiereT,
streini de eparchiile Teret Cum ? Metropolitul TereT confirmd alege-
rea un4 Episcopti, Tar la alegere a unut streind el numai coalege 1..
Tote actele unellparchil suntd cle domeniul administratiuneT metropo-
Thane. Cand s'a scrIsd in (Condica sang, acesta rOnduiald, Grecil
trebue sa fi fostd stapani pre Metropolia Ungro- Valachiel.
[17] Inca o neregularitatea canonicg. Patriarchul dispune, Tar Metro-
politul Terei este numai consultatil. Deed, ArchiereiititularT emit stre-
ini de VIII gi cu titluri, atitratOre de patriarehie, atunci pentru ee
ft chirotonisia in alts, Eparchie gi fT mantinea aid ?.... Eras trebui-
tortirsekvede, pentru alte afacerT, ca eucerirea Metropoliel i apoi kiar
a domnieT.

RIOtt,i;Ka ripitcqmfrirt iiTHireortoAiH /1 67-riPpo

ISItAKif `II Crkg+ZKS;i 4113pri'Mrt 111111Tre0110AHTV
AVii Ky'r GTE( ,% i Ci CKpTE EViipmi I-1TE
IlETO 4eextuetH KApIH CE 41- NON Mar Ra ARt
1310,6 (7 J76-1663).
NOTE:
18. Acesta not este serial pre feria a 3-a a condicei kiar la infiln-
larea el.
19. Serisorea noteT este imitaf a tiparulul i de aceia o dame cu
tertia, ca ceia ce se apropie mai mult, pazindu-Be tote particaritatile.
Arehim. Ghenadie Eaten.

www.dacoromanica.ro
 Misteriul Eucharistiei.
(Urmare, vecti Nr. 2, anal VIII-lea, p. 81,).

b) Raportul acestei jertve catre jertva de cruce

Isi proprietatile a.

I). Jertva adusa lug( D-qeti in misteriul Eucharis-

tier, duple" esenta sa, este in. totul una i aceia0 eu
jertva de cruce. C'acT gi acum sa aduce pe jertvelni-
cul Bisericei acela0 Midu al luY D-zet.i, care s'a a-
dust pentru p6catele lumei,-acelaqi prea curatti corpti,
care a suferitu pe cruce, acelaT prea curatti sange,
care s'a versatti atuncea. i acum acelaqi. vecinicti
Arhierell, care a s'averitt qi jertva adusa pe cruce,
s6verete nevazutti aceasta misteriasA aducere de
jertvg,. Precum atund, aqa i acum, 4nul qi acela0
este qi cel ce aduce, oi celce se aduce (1), i jertva i
Archiereul -(2), unul i acela0 este RescumparAtorul
lumeY Christos. Primal nostru preotu, slice S-tul
Joan Chrisostom, a adusti jertva, care ne curapi pre
(1) Cuvintele din ruggciunea ce A cetesce de preotii In timpul ctut-
tiirei heruvimice, V. asemen. Ambros. de benedic. Patriarch. C.
IX; in Ps. XXVIII n. 25; August. De civ. Dei.X, 20 : et Sacerdotos
estt ipse offerens, ipse et oblatio, cujus rei sacramentum quotidianum
esse voluit ecclesim sacrifficium.
[2] Pentrn ca cel ce se numerii in clerit ... sit fie demni de jertva
giladitrt a M-lur D-4eU, care este i jertva i Archiereti" . . . (Sind.
Trul. can. a cfr. Chriaostom, in prod. jud. hamil. 1, n. 6; In 2 Ti-
moth. Homil. 11. n. 4.

www.dacoromanica.ro
178 MISTEklU EUCHARISTIA

noT; aceia4T jertva care a fostti adusa atuncea,o adu-

,
cem qi noT acum ; ea este nesferOta. Aceasta se face in
amintirea celia ce s'a facutil atuncea : Aceasta se fa-
cep, a c).i.q Mitntuilorul intru amintirea mea. Nu altri,
jertva, ci aceia0, pe care a adus'o atuncea primul pre-
otti, o aducem noT tot-dd-una, sari mai mult saverim
amintirea a c eleT j ertve" (1). Asemenea a invetatil S-tul
Grigorie NisuisfericitulTheodorit i altiI (2).
Dar dupe forma 0 inprejufarile jertvel aduse, jert-
va eucharistica se deosebeqce de jertva de truce.
Pre -eruce Domnul Is. 's'a adusb vedutd, prea cu-
ratul sell corpb. i prea curatul sell sange jertva" luT
D-ceb. : In Eucharistic El le aduce sub chipul pAneT
qi al vinulut Acolo El insuT ne mijlocitil, ca prim
preotii, a saverqitil aducerea de jertva r6scumpArd-
tore : aid, de qi nevadutti o s6verseqee de asemenea
El, insg, vAzutll prin mijloeirea phstorilor Biserieet
Acolo jertva era adusg prin reala junghiere a Mein-
lut era jertva de seinge,-cheY Domnul Is. in adeviir
a suferitil, s'a versatil sAngele si a gustatti marte en
corpul : acum, eand. El, este inviatu din, more nu anal
More; ca Mdrtea nu nua are putere asupra 11A (Rom.
VI 9), acum jertva se aduce in Eucharistic prin mis-
teriosa tranformare sail prefacere de atea S-tul Spi-
ritb, a peneT qi a vinulul, in corpul qi sengele luT Chris-

[1] In Hebr. Homil. XVII. n. 3.

[2] Grig. Nisu. De resur. Christi orat. 1; Theodorit in Rehr. VIII,
n. 5; box &XXII/ nyi ,auat!ccy irpocrpipop,o, Eakec 1; va.dc gzeCviic xat
piou T.0 p.vrIrtiv gzcTeXofili.sy ..; August. Epist. XCVIII. ad Bo-
nif. n. 9: nonne semel immolatus est Christus in semotipso, et tamen
in sacramento nen solum per omnes Paschal solemnitates, sed omni
die populis immolator, net utique mentitur qui interrogatus cum res.
ponderit immolari,

www.dacoromanica.ro
 MN/ MM. tUCHARISTIEf 119

tos (Luc. XXII, 19,20), farA suferinth, farh Varsarea

sangeld, larh morte, i pentru aceia se numeqte jer-
tva fard, de singe qi jarti- patimtt, deqi se aduce in
amintirea suferintelor divinuluY Miel. Prin jertva cea
de cruce s'a s6verqitA rascumphrarea intreger omenirY
qi s'a satisfacutd dreptatea diving, pentru p6catele
lumeY intregY : iar jertva farh de singe milostiveqce
pre D-cled numaY pentru p6catele acelor 6menT, pen-
tru ale catora se aduce, qi care '0 apropriazh fructele
jertveY de la Golgota, find capabilI d'a le primi i
a i le apropria. In fine jertva de cruce este adush
pentruneamulti omenescil numal o dath la Golgota :
iar aducerea de jertva cea farh, de singe, de la insti-
tuirea --e1, s'a severqitti, se sh'varece, i se va s6-
yell pentru mantuirea oamenilor panh, la a doua ve-
nire a D -luY (I-ia Cor. XI, 25,26), in toate phrtile
lumiY, pe nenumarate altare. In genere, coraparhnd
jertva de cruce cu jertva cea lath' de singe, putem
a ne exprima, ca cea d'intei servece oare-cum ca
de geminth sati rad6cing, iar cea din urma de lem-
mnul sau orborele care a crescutti din aceasta se-
minth qiin totulse sprijine said se inthre0e pe acksth
rhdheina , se nutreqce din, ea cu sucurile cele datht6-
re de viach, qi ast-fel rhsar fructele mantuitoare ale
vietei,aqa ca ambele j ertve qi sunt ne4espartite intre
sine, qi compun propriti aceia0 jertvh, qi in acela0
timpt se deosebesciii-ntre sine.
Acesta este unulti qi acelaiti arbore charict al
vieteY, plantatti de D -ze pe Golgota, dar care umple
cu misterioasele sale ramurY tooth Biserica lust D-cleti
qi nutresce cu fructele sale cele mantuitoare, pc eel
ce cauth viata de vecY.

www.dacoromanica.ro
 180 MIST OWL EUCHARISTItI

II. Fiind dupe esenta sa, adeverata jertva (a-

dusk) lui D-zeti, putt S-ta Eucharistie, dupre pro-
prietatile sale, este nu mime jertva de laudd, qi de
multemire, ci i milostivitoare, adusa pentru totr
cei vii si eel mortY (Epist. patr de rashrit despre cre-
dinta Orth. art. 17).
Ea este jertva de laudd, i de multamire. Aceste
proprietati ale j ertvei cei fdra de sange insu0 Man-
tuitorul ldmurit le-a ardtatti la ilistitutuirea ei, 'eland,
luandt paine, maTauteid a data luadd i multemire,
Tar dupe aceea frangendil a (latu discipuli for sei
qicandri : Acesta este corpulmea...(Luc.X XtI, 19 i 201
I Cor. XI, 23 qi 24). Tot aa i pane astaciin Biserica
Orthodoxa, ierurghisitoriT jertveY eel fard, de sange,
dupe rinduiala liturghia S -luI i M-lui Vailie i
a S-luT Joan Chrisostom, ivainte de santirea da-
rurilor pe jertveluicti (S-ta mash), amiutindh., in ru-
gaciunea ce o cetesc in aind, despre marele lu-
crari ale lui D-Teti, precum : crearea omulul din ni-
mic, marea lui ingrijire despre el dupe cadetet qi
economia mantuireT Jui priii Is. Chr., glorified, si
niuitemesc lui D-filet Tatalui, FiuluT set del unul
ndscut mantuitoruluT lumeT i Pre santuluT Spirit (I).
De aseminea i totT cregtiniT ce se aft, in Biserica
(templu), cand se aduce pe santa -masa jertva cca
farce pe sange, 10 inalta vocea cdtrd, El dicend-ti : Pre
,tine te laudam, pre tine bine te cuvgntam, Tie 1/1
mulleminl Doinne . Cu asemenea laude i multe-
mirT s'a severitti aducerea jerfveY eel fore de sange
tot-de-mb,-chiar din dilele S-lor ApostolT, 'lyre

[1] Vecli aceste in lituizhiele amintite.

www.dacoromanica.ro
 MXSTERIU EUCHARISTIET 181

cum probeza cele maT vechT liturgbiT a S-luT Apos-

tol Iacov i aceea ce se afla in Constitutiunele apo-
stolice (1), i atesta. $-tul Martin Listin : ,,Dupa ter-
minarea rugaciunilor, dice El, noT facem maul altuia
serutare fratesca, In urma se aduce proiestosuluT pa-
nea qi pacharul cu vinu amestecatt cu apit : Primin-
acestea, el inalta in numele FiuluT i al S-ltif
Spirit laude i glorie ParinteluT tuturor, ai cu deose-
hire iT aduce luT multemire, pentru ca ne-a invredui-
cit de acestea (daruri). Cand el sfarqere rugaciu-
nele i multemirele, tot poporul de fate dice : A-
min (2).
Eucharistia este tot-o-data jertva milostivitore
pentru ceT vii i pentru ceT morti. Cad ea precum
am vedutti, dupe esenta, este cu totul,identica qi ne-
despartita de jertva de cruce; iar jertva de cruce,
{Ore nicT o indoiala, este adusa spre a rnikstivi pre
D-let pentru pecatele tuturor omenilor. Pe langa
acestea, acesta proprietate a jertveT ceT fore de skip
a aratat'o cu claritate insuqi Mantuitorul la institui-
rea e. Predandt discipulilor corpul set, El aflame
le-a Mist : care se frdnge pentru von, i predandu-le
sangele set, a adaus: care pentru von .yi pentru map
se varsti spre iertarea pecatelor. Pentru acesta deli,
inceputul cretinatateT jertva cea fore de sange este
adusa de Biserica pentru mantuirea tuturor viilor Si
a mortilor. Acesta se vede din ordinea i cuprinde-
rea tuturor liturgliiilor, incependt cu a S-lui la-
cov (3), in care nu arareorT jertva acesta se mime-
[1] Biaah. P. P. Gr.-Latin. T. II. p. 12; Coast. Apost. VIII c. 12.
[2] Apolog. 1, n. 85; sz Xptirr. m 1825. XVII. 98. con&
Dialog. cum Tryph. n. 4; Chrisostom iu 1 Corinth. homil. XXIV.
(3] Aid dupe santirca S-lor darurT, ierurghisitorul so 1.60 ,,Ru-

www.dacoromanica.ro
182 MISTERIUL EUCHARISTe
%..................

see Foi directd jertva indurArei, FA aducere de jertva

milostivitore (1).
De asemenea se vede din inArturiile dascalilor
cretini antics, d. es : a) La Tertulian, care vorbesce
despre aducerea eY (jertve1) pentru ceY viY (2) i pen-;
tru ceY mortY (3); b) La S-tul Ciprian care amintesce
despre aducerea el' pentru eel mottT (4); c) La S-tul
Ciril Ierusalimnenul, care, pe Tanga c6,16murit o nu-
mesce jertva railostivitore (5), mArturisesce noi a-
ducem pre Christos,' eel junghiat pentru greqalele
n6stre, milostivindil sad imbPanzindti pentru el
(morti) i pentru noT pre iubitorul de 6menY D-zeV
(6); d) La S-tul Ioan Chrisostom, uncle Intre altele
cetim : nu inzadar facem, not amintire despre Apo-
sati inaintea D-zeescelor misteriT i, apropiindune,
rug6m pentru, eT Mielul pus tnainte, care a fadicatd
p6catul lumiY, ci pentru ca de aci s'a alba Ore-
care 'mangttere ; nu inzedar eel ce sta, inaintea jert-

gAmu-ne Tie D6mne, ca, acesta InfricoatA i fArX de singe jertva,

A nu fie dupe flire"-de-legile n6stre, nid sit ni se resplatescg none
dupre grealele nestre 3 ci dupre tn.durarea marea pi ne exprima-
bila to dragoste Wall &nen; cur* fore"-de-legile n6stre, ale ser-
vilor le, celor ce ne proa0ernem inaintea Tau (ap. Renaudot,
Lit. orient. t. II, p. 51).
[1] Hostia placationis, sacrificium placationis [Asseman cod. Lit.
eccles. univ. t. IV, praef. 26].
[2] Ad. uxor, 11, 8; Ad. scapul. O. XI.
[3] Oblationes pro defunctis, pronataliis, annua die facimus" [De
coron. milit., c. III. cfr. de monogam, c. IX].
[4j Non est, quod pro dormitione ejus [unit 6re-care Victor care
cu indrasnelit a corupt' canonele Bisericel] apud vos fiat oblatio)
and deprecatio aliqua nomine ejus in ecclesio. frequentetur [Epist.
LXVI].
[5] euoia, Toii iXiov.ou, Catech. v. u. 8. pag. 1462.
[6] Rid, x4, 10,

www.dacoromanica.ro
 MISTERIUL EUCHARISTIEY 183

vehalculd pe care se sevarsesc infricosatele Caine,

se r6gh pentru tots ceT adormiti Intru Christos lei
pentru ceX ce sevirsesc amintirea lor. Dach nu s'ar fi
fh cut amintire pentru eT din vechime, din timpurile
apostolice ; apoT nicT s'ar fi vorbit despre acesta. Ser-
viciul nostru nu este o perdere de timpti, sh nu
fie ! ci se seversesce dupe instituirea spirituluT .
sh nu ne ingreuepa a ajuta pe ceT reposati
si a ne ruga pentru densiT ; chcT sta inainte jertva
curatitore pentru t6th lumea. Pentru acesta cu in-
drhsn61.4 ne rughm noT atund pentru idth lumea i
pronuntetm numele celor reposatT impreunh cu a mar-
tirilor, a mArturisitorilor si a preotiloru (1).
La acestea trebue a face urmatdrele doue obsei-
vhrT :
1) Dach Biserica orthodox h, aducend jertva cea
fare de sange amintesce, si inch inainte de toil, 9i
despre SAntiT haT D-Gleti, glorificatT, stramosi, pro-
fetT, apostoh, martirT, nahrturisitorr, si chiar despre
pre-binecuv6ntata Nescht6re-de-D-cleA apoT a-
mintesce qu ell scopti ca sh face pre D-cleil Induratti
calla eT, ci pentru ea prin rughciunele Iii mijlocirele
for sh dea putere rughciunilor ce se fac pentru ceT vii
i'naintea lul Pentru acesta ierurghisitorul ter-
nainand amintirea despre SfilatT adauge : si prin ru-
ghciunele for cerceteihne pre noT D-4eule, i pome-
nesce pre totY ceT adormiti in speranta inviereT vieteT
[1] In 1. Corinth. Homil. XLI, n. 5. In alt loc S-tul Chrisostom7
obiceiul de a poineni pe reposat la aducerea jertvei cei five de
sange, clar se numesce legiuire apostolicti: Ointsovn, stow ivotkoas-
stal fad TCo"y Azocz6kaw7 tb 67;67 Tby cppombv p.00T1pLoy 100.-0
trivsail.at vino azzAa6vrwv Tawny amok zoki) xip8o; Tr.v6p.svov wo)s-
AV Tip io'tlastotv fin Philipp. horn. III. t. XI. 217, El.

www.dacoromanica.ro
184 NLISTERIUL EUCHARISTI'
sw

de yea" (1). i S-tul Ciril Ierusalimlenul dice a-

mintim, i inch inainte de adormig, maT inteffl pre
Patriarchy, profetY, apostolY qi martirT, pentru ca prin
rugAciunele qi solirele for sA primesca DA.ett rugA-
ciunele mistre (2).
2) Find-ca jertva cea fttrA de sttnge are putere de
a milostivi qi induplica pre D-4).ed cAtra noT,apoT,
firesce, ea are putere de ani mijloci la, D-cieti qi di-
ferite bunud, i prin urtnare, fiil dtt milostivit6re, este
tot-o-datA (i jertva) de cerere i. solire. Pentru a-
ceia S-ta Biserich, severqindu aducereaj ertveT eel FAA,
de Sange, nu numal r6gA pre D-zeu pentrulasarea
pacatelor qi mantuirea celor vil i acelor m641, ci qi
solicit& la El diferite darud spirituale qi corparale
bine-facet6re pentru omu in viata. ,03oupAterminarea
serviciulul j ertvel Spirituale IAA de singe, EctestA
S' tut Ciril Ierusalimnenul, nod( la aceaqi jertvA thi-
lostivitore, mem pre D-cled pentru pacea generala
a Bisericei, pentru buns stare a lumel, pentru im-
perati, osta,0 qi companionil lor, pentru eel ce se aflA
in neputintA, pentru cei ce se ostinese, k3i in genere
pentru totl eel ce au nevoe de ajutor; nod tot's ne
rugam i aducem acesta jertva" ( ). SA scid dease-
minea ca S-ta Biserica in felurite inprejurad, cothune
sett particulare, unesce cu ierurghia j ertvel eel far&
desange qi osebite rugaciunl d. es. in timpti de secitA,
de bole, de venirea altor nemud
Silvegtru B. Pitetiteim.
[1] Vecli In liturghiele S-lor Ioan Chrisostom. i Vasilie cel
mare.
[2] Invet. mystagog. v. n. 9. pag. 462. Asemenea se exprima
i Fer. Augustin: Ut orent ipsi pro nobis... [In Iohan. Tract.
LXXXIV, n. 1].
[3] Invet, mystag. v. n. 8. pag. 642

www.dacoromanica.ro
 Petru Movila
(Biografia)
(Fine. Vet)! No. 2 an. VIII.)

VIII.
Activitatea literary a Metropolitulul Petru Mo-
vild si in special istoria MArturisirel ortodocse. Nu
stuata multe operele lni Petru Movilit dintre anii 1633-1647,
datele activitittei pastorale ale Prelatului de Kiev. Activitatea
pastorale i luptele lui cu uniatif pentru desvoltarea Bisericei
ortodocse din Regatul polonti i-aii rapiti1 tots timpul mate-
Haiti pentru ocuparea cu sciinta i de aceia In acesttt ca-
pital vomit mgrgini cuventul nostru, la tree opere ale lul
Petru- Movlla, de o valare chotaritare i vomit ihcepe studiile
nostre cu ,Marturisirea ortodocsa,.
Numirea cdrtet. Marturisirea ortodocsii, ac6sta carte sim-
bolica, carea dela 1642 servesce ca manualti,pentru ere-
dinta ortodocsa i tot-o-datii represinta i trgsura de distincti-
une a confesiunel ortodocse de celelalte confesiuni, a avuta
doe numiri. Petru Movilr, autorul cartel a titulago (Catichi-
zis,, Tar Sinodul de Iai i-a skimbatii numele in gMarturisire
ortodocsa,.. Pentru a ni forma o ideie deserveritg, in privinta
numirilor aceste jcarti, presentiima aici probele istorice,
relative la acestii cestiune.
La 1640 Iunie 24, Metropolitul Petru Movilg, avea lueratg,
eMarturisirea ortodocA, i a convocatti pentru cliva de 8 Sep-
temvrie acelai anti Sinodul sea metrapolitand, in care mem-
brir Sinodului as desbritutu 9i chotiiritti asui)ra mar multor ces-
tiuni disciplinare din Biserica din Kiev i intre care cea mat
principals a testa cercetarea eMarturisirei ortodocse,. Nor
vomit desfaura mar jos actele acestia Sineda, aiei dimtt nu-

www.dacoromanica.ro
 186 PETRU MOVILX

mai o parte din cuventul de deskidere ai sedintelor Sinodu-

hg, incepute im cpua de-9 Septemvrie 1640 si de unde se
vede numirea cartel n6stre din ceatiune. Pkintele Isaia Tro-
fimovid Cozlovski, egumentul mOnAstiref Nicolscaia si im-
puternicitul Metropolitului Petru NfovilA, -tine discursul de
deskidere at sedintelor Sinodulul, cand se ecsprima : 'San-
te, alesule si purtatorule de D-deft Sinode ! In Biserica nos-
tra ruse se intrebuintaza cartile slavone, pre care putint
preuii rusT le intelegU; acesta veclend'o contraril si ereticil
at tiparitt cartT in limba poloneza, usore la intelesU, dar
le-au presentatt, ca pre nisce dal ortodocse, desi in dinse-
le se aflail b multime de anidgiri eretice0. Cine a capatatu
nisce asemenea cartl si le-a cetitu, a inceputi a crede du-
pre dinsele .si a facutt si pre altiY sa cre46, in urmarea aces,
tei imprejurarl multi au .4c,lutu din credinta nOstra In
diferite eresurl si acum persecute, siluescu siturbura Biserica.
131 Buy 9TOPO 0. MIITPOIIOMITI, ((In vederea acestora P. Metro
sang yetwHorn, ee LT upllseeTs 1 politul, dorind ca sh, o liniscesett i
nepHoHaqa2bHoltupaHort, Huffma- A, o readuce- Ia keptatea prImitivl,
n:, it a THX113110) CI 13enllint0l0 (..* a scrisil unit CatechisU cu mare b&-
TOPOZHOCTiI0 II TIgal510.1IIIHLIMI 53- gare desema, i cu urmarirea parti-
catyosanion neptosubncrb una- cularil, a scrierilor biserieescii ar-
sit, ii vrannoToro-liaTuxaslica ticulele aceste Catechirel le intro-
BI/OCIITI II imoraerr, trpext, Bum, duce i le presintA inaimtea vostra
upeoesulelismff Co6opi ! (a). membriilor, prea Siinte Sinoclii.
Acestt catechist, presentatii de citirt6 Petru MoviiI la Si-
nodul de Ia0, despre amitrunimele caruia mai jos, capita, tit-
lul de 'Marturisire ortodocsa a credinteL.Insusi Meletie Si-
rigul, unul din representanfi Patriarcbid de Constantinupoltt
si celti. maT valorosti, care a si eorectatti acestd catechist in
basa imputernicirei sinodale, skimba numirea crocei din ca-
techisii in Marturisire ortodocsit Ac6sta se vede din titlul
caaiei, publicat& pentru prima data la/Amsterdam 1662, in
(a). MCT pyres. *pan. Manapia T. XI, pig. 683.

www.dacoromanica.ro
 PETRU movia 187

originalul latind i traduqiunea gr6c6, filcutil, as art6 Pa-

naiot, translatorul Sultanului, unde ease tituldza f Confessio
ortodocsaO`p.968oN Ov.oXoyix-----Marturisirea ortodocsa,.
Patriarchul de Constantinupold, Paisie, seriincld PatriarchuluT
de MoScva Nicon. la 1655 o epistold, sinodalii, se ecsprimg, :
'c Pentru ca sa. scimd, care sn.tt veritatile necesare si e-
sentiale, la no! in Sinodu s'a cercetatu o carte pentru tot!,
Meirturisirea ortodocsa a credinteT sinodale Si a Bisericei
apostolice de Resaritt,in carea se cuprindii tote articulele
credintel nOstre cel veki. Si pre acdsta carte a confirmat'o i
a subsemnat'o tot,T archiereiT i clericiT laturelor nostre,
impreund cu preqedintele (a) de- atunci a Sinodulul, de fe-
ricita amintire D. Partenie cell batrint, de asemenea au
subsemnat'o si ad confirmat'o i, ceialalt,T treT patriarch!. Si
(lea voT doriti ca sa o aveti, qi vol trebue sa. o avetl, ca sd
fimd t6te cincT patriarchiile In aceia0 unitate de ideT, atuncl
nol ye yomt tramite o copie a acesteT cart!, (b). Apo! insuiT
Patriarchul Dositel in biografia luT Meletie Sirigul, care se
prtstrez6, in manuscriptul din biblioteca sinodalit a Moscvei,
se ecsprimg, :
UpAsOLA4aHJE rnaro mot Ili- iNumita msrturisire ortodocsg,
nost,s,.tilE) EIRE sonstosa ego rot- pre carea a scrisio penfru acesta
tri Mamie lIrrph) tin atnpian Rugil gi, Petro. al KievuluT7 tot pre
noatinettiemz tatp,ro as riALia H acesta el a corectat'o din ordinal
HoAa". (c) Sinodulal din INA.
V6lendit penal scum sdrta Marturisirei ortodocse din pun-
ctul de privire al uumirilor eT, i constatandt, cg, acstA carte s'a
numitd de Metropolitul Petru Movilii, 'Catechist, Tar de Si-
nodul d.e IaT eMarturisire ortodocsa, sa ne cercamii a re-
solva aid nedukaerirea, ce s'ar putea nasce in mintea fie-cgruT
omil pentru o asemenea skimbare. Ciauza unuT asemenea feno-

a). Aid trebue ea intelegemd name"' pregedentia de awe ; citcl )a Sinodul de

Iaffi Patriarchal Partenie a foet4 repreeentattl prin delegact Deepre adeta mai jos.
(b). Mout. Lau. apxna.Mum nuomrp. glum. gbaa rpeq. leg. XXIII, No. 15,19.
Mypas. Nom. Pocein as BOCTOIL II, 268,276.
(e) C6ops. Noes. eintoA. 6u6aio.r. sub. lit. A. No. 1.

www.dacoromanica.ro
188 PETRO movtr.,A.

menit nu o putemil glsi in nepotrivirea terminuluf de Ka-

Tiancru.; en cuprinsul ctirteT, precum qi nici in -potrivirea ter-
minului de confessio 61.1.00-ria------mitrturisire. Pre longii,
aceste, terminul de catechist-1 are o vekime mult mar mare in
istoria terminologiel teologice, de cat OtkoXoyia, care este
numal o traductiune a terminului teologict, confessio, intro-
dust in terminologia teologicri, mar ales de Luter (1517)
Dupre opiniunea nostril, causa este cu totul istoria, i pro-
vocatil, de necesitiltile timpurilor prime jumetati a secululuT
al XVII-lea.
Mud Protestanth 0-att indreptatit privirile de convertitorl
asupra ortodoc0lor, prima carte, Cu. care eT all oferitti servi-
ciile for Ortodocsilor i le-att commicatit doctrinele propriT,
a fost tConfesiunea de Resaritil a Bisericel ortodocse,, pu-
blicatri, la Geneva in anu11629 sub pseudonimul Ciril Luca-
ris, Batriarchul de- ConstantinupoIti.. (a) Acestii, carte in lim-
ba Latina s'a vequtil i in Constantinupolti, la anul 1632 Tar la
1633 s'a tradusti in Grecesce i s'a tipitritti tot la Geneva.
0 carte, publicattl, in doe limbY qi Ina, in doe editiunT in timptt
numai de patru anY, trebue sit fi ajunsti la opopularitate for-
te mare intre ortodoci, dar de sigut, nu fore particularita-
tea, edit putinti pentru earturarii mar mArginiti, ca Confe-
siune insenmezI catechise protestantit.A.c6strt anume pardon-
laritate credemil nor, a deskistl okil protestantilor din Bra-
ov si Alba-Iulia, ca confesiunile protestante, traduse in lim-
ba_rornan6scti,, sit le- tituleze catechismurl (b). pe altI parte,
si Parintii Sinodulul de Tali, veclendit, ca terminul de cofesiune
se vulgarizase intre ortodoci i tot-o-datii, voindit, ca indirect
sa respuncle qi propagandelor papale, care inculpate pre Orto-

[a]. Relatiunile protestantilor cu ortodoelii s'ad inceputii melt cu patriarchul de

Constantinupold Ioasaf 1559. [Le Quien. Oriens christianus. 1750. Patis pag. 326.]
dr acesta este data, And protestantii, perdondil speranta de a convinge pre capii
ortbdocsiei in apostolicitatea doctrinelor lot, se adresazt cdtr6 lumea ortodoesi cu
catechismuit wide numal titlul era ortodocsil qi inlocuescil tot- o -datii qi numirea
veke Catechisti cu Miirturisire.
(b1 Catechismul luteranii, publicatd in limbs xominti la 1560 se tituleza : ,,In-
trebare cregtin6scii" [Cuvinte din biitrini B. P. Hajded. 91-107 Tar cell calvinescd
din Alba lulls are titlul : Catichismus" lb.'724-7271.

www.dacoromanica.ro
 tEtRu gtovitA ins
docsi, ca nu ati o doctrine proprie, precum gi celor protes-
tante, care pretinddii, ca doctrina for este identica cu..a, or-
todocsilor, skimbrt terminul de Catechist al opereT ire mitrtu-
risire si spre distinctiunea celor protestante Sinodul dispune,
ca Mitrturisirea ortodocse de Iasi sii p6rte la inceputul car-
et confirmarea din 1643 Mai 11, a Patriarchilor, Partenie al
Constantinupolei, Ioanikie al Alecsandriei, Macarie al Antio-
-ehiei, Paisie al Ierusalemului si infine o scrisore intr6ga a
Patriarchului de Jerusalem Nectarie din 1642. in cttt jude-
cftnd dupre nume, Petru Movild a lucratI unit catechismii,
conform terminologies vecki a BisericeT ortodocse, Tar Sino-
dul de Iasi a dotatit Biserica orthodocsd cu o Mdrturisire. (a)
Imprejuretrile istorice ale Marturisire ortodocse stntit
demne de tail, atentiunea nostra, cand voimil a cundsce isto-
Ticul unei, carp', carea cu sine a fticutti epoclat in istoria cul-
tures ortodocse, si carea a ficsatt in mode simbolict. doctri-
na Bisericel ortodocse fade cu eresiile vekl, si cu devittrile
papalilor si ale protestantilor. Si mar intitit sit urmi-trimtiim-
yrejuriirile istorice, care in mode indirectit air motivate lu-
crarea Marturisire ortodocse.
NOT am v6;lutit mar sus, ca intTe popOrele ortodocse ale
primer jumittitti a seculului al XVII-lea Romftnii intruniati
conditiunile cele mar avantajdse pentru cultur4, si dupre di-
rectiunea timpurilor cea ortodocse. Si in sprecial Moldove-
niT, in prima jumetate a secolului al XVII-lea prin pusitiunea
for geografica si mar ales prin geniul domnitorului lor, Va-
silie Lupul, intrecdit pre toct -fratii for de unit stinge si de o
confesiune dar lei Vasilie Lupul iT lipsia geniul sciintificu,
care sit-lt prov6ce la acte marl si mai mult, care se i le pea -
lizeze si tout ce el flicuse pentru Moldova avea menirea
in viitort. Acelit genie al sciintei, de care avea nevoie Va-
silie Lupul, trrtia, dupre cum o scimitt in mijlocul poporu-
lui rust dar in curendii it vom vedea pre amttndoi intal-
nindu-se in acelasi scope si, conform legei. universale a
faptelor, supunandu-se circumstitrilor istorice, i lucrandit
a) Yell' Mrattudairea ortodocse de feat.

www.dacoromanica.ro
190 reran MOVILA
in conformitate cu cerintele pop6relor, in fruntea citrora i-a
pusti D-4ed. Petru. Movi la, noT am v64utd mai sus, a fogtu
provocatti in mode t indirectd la elaborarea cartel simbolice,
Mitaturisirea ortodocse, Inc& din anul 1628, cand el abia era
Archimandritti al Lavrei de Kiev. Archiepiscopul de Po lotc,
Meletie Smotritkii, mi Gatti, dupre cum licea el, de binele
ortodocilor din Biserica ruse, elaborezit unit catechism-it,
pre care ils supune cercetitrel Sinodulul, convocatti de. Me-
tropolitul loy al Kievului in anul 1628, dar acestd cate-
chismil este plind de doctrine papale qi el nu putea sit satis-
fac& cerintele BisericeT ortodocse. De asemenea ant mai ve-
clut sorta lui Smotritki i a catechismului lui, dar in Petru Mo-
vilAacesttt fenoment, intrist&torti pentru ortodocsie, a provo-
oatd cugetarea, de a lucra unit catechisms pentru Biserica or-
todocse i cu dinsul a astupa de o cam data gurele uniatilor
din Regatul polonti, care strigad pre t6te tonurile, ca legea
Biserica ortodocse de Kiev este to credinta mojicesca., (a)
D6ca aceste imprejuritri istorice ati provocatd in sufletul lui
Petru Movila cugetitri, relative la o carte simbolicit pentru
Biserica ruse, confesiunile rose calvine din 1629 i 1633,
publicate in Geneva, precum 'Ate i Catechismul luterand
din Brapv, publicatd in limba romfinescit, la 1560, . . . ad litr-
gitd planul lui Petru Movila i de acum el incepe a se gftndi
13 unit catechisms, care et satisfa3e cerintele Bisericei orto-
docse in genere qi s& dea creltinilor aceia, ce le lipsia qi a
citria lips& o simtiatt la tots pasul. Sit nu se dice, inteund
asemenea cast., pentru ce Petru Movil& nu 8, edits cu ca%e-
chismul sett imediat duptt anul 1633, data aparitiunei cate-
chismulul calvinescd in limba great? Petru Movila, not am
vesIntil in inlirarea faptelor biografiei 1u1i tot-de-una s'a con-
dusit de prude*, qi prudenta reclamal ca el s& fie cu prg-
cautiune In lucrarea unei cart! simbolice, atAt fat& cu cuprin-
sul citrtei, precum kiar i fata cu susceptibilitatile Patriar-
die' de Constantinupold, carea pentru dinsul era rarlimulti

(a) Mci. py cox, 'Wan italitipis. 111, XI, pap 845-.35L

www.dacoromanica.ro
Pr
IETRII MOVILX 11

cell maT puternicti a] activitAtei lul pastorale din Regatul

polont.
Si In aclev6r. La 1630 Mitropolitul Kievului boy, sub influ-
,
luta de sigur a lui Petru MovilA si alarmatti de eonfessiunea cal-
vinistA de la 1629 ain Geneva, trAmite o deput4iune la Patri
archul de Jerusalem Teofan, care se afla la Iasi, spre a-la in-
treba, decd fn adever confesiunea de Geneva este a lin' Ciril Lu-
earis. Si pentru ca st se vad6 i mai bine opiniunile 6menilor de
autoritate In cestiunea nevinovrqiei. inI Ciril Lucaris i a res-
pectului, ce Biserica rusA avea pentru autoritAtile -patriar-
chale din Biserica de R6sArita, imprurnutAmit aid o parte
din teestulti isiorid bisericesei a Jul Meletie, Care sung,: tie-
suiiiY, v6c,lendu-si neputinta, at1 inventatti alta ceva mai in-
geniosi mai pagubitort, fAcenda intriga, l'au declaratt
de ealvina ;
,T6v 67cotov eixoUcav-ce4 of nAuslindil RuiT de acesta, au
Petio-cpt, gite[gav Teo' axX'. -rtpOc triimisti la 1630 eatie Teofan, Pa-
Oeor'cviriv TOv,IEpoo-oX4r.cov Ha-
Tpt&pxlv, ¬ tipo TOTE Eic triarchul IerusalimuluT, care a-
atov , liotottlivtac Uv dariack tuna se afla la Ia,Y, deed, grrtesc-d
TC6T% Xiyoucrt.V of IcoviTxt, adev'erat IesuirT, carara Teofan,
Tcpoc TOk OITOI,Olic 0 0E0p&VII4
facendule 16 capitule, a dove-
XS?. tat ! auvta&v.vo.;, &pito-
xo4 vz avat 6 aopc;yraTo4- xbpa- ditn, a prea InIeleptul Kiri! este
Aoc, Tot7in-14 auxoFtwriac et- nevinovata fart cu acesta ea-
Asa 4tE, ;math.; xxllicivaTollmj lumnie, precum i Biserica de
ixikricria. (a) Resgritii."
Mai mult Petru MovilA, concepencht de acum planul tie a
lucra unit catechismtt pentru Biserica ortobesA, generalit,
fsT impure si mai mult tAcerea, mai ales eit Id, Constantinu-
polti era o adev6ratit c6rtA dela Patriarchie (b).
La 1638 Patriarchul Ciril de beria, inimidul 1uI Ciril Lu-
earis, conv6e6 Sinodu din prelqii Bisericd de Constantinu-

(a) 'Exxkilataamtil eropta Maave00., 1784 Viena pag. 447.

(b) Despre skimbarea eea d6sii a Patzriarehilor de ConstantinupolA si mieerille
aeestel Biserid veltleen1 eitatd din Meletie,

www.dacoromanica.ro
1j kt TRU 11/OVILit

polii cu Patriarchul Teofan al Ierusalemultil condamnii

i
pre Ciril Lucaris i confesiunea de Geneva (a), iar Petru
Movila asceptd, in titcere pronunciamentul Bisericei de Con-
stantinupolti. La 1640, luna Mai, indictionul 1, ocupand0
tronul patriarchies de Constantinupolti Partenie, supranu-
mitt batrinul, se pune din nal confesiunea de Geneva in
desbaterea Sinodului de Constantinupolti, i cand Lucaris
numai era intre vii qi prin urrnare ura ineetase, se mai ana-
ternatizaa inc t oust& cele 18 capitule ale confesiunei., pre-
cum i cele patru intrebitri i r6spunsuri ale es de o cuprin-
dere curat-calvin4scii, i acesttl actit acum se face for a se
mai aminti numele lui Ciril Lucaris. Acesta actit s/a, subsem-
natti si de Petru Movilii in Kiev astir -feliti :
,,GosopHoNIV cemq Subsemnezti cu mana
nocimito csArritAwttro mea proprie sub acesta
TEO H 11ACT1119,4 NA- epistola sinodala a I. P.
wEro, ntvreizwi RON- S. p`atinte ai phstoril al
clraterHtionoA., so scE- nostru. , patriarchul de
Oonstantinupold , unin-
MZ CZrAACU 11 C0115-
du-M6 la tote qi consim-
SOAAA IIMENEMZ MO-
tindii din pafteameai a
IIMZ H 1SCEA 41pKBE
intregeY Biserici ortodOc-
BOCAA Sti 0-1{ A.0. 0 Ati C-
se, catolice, ce este dupre
KAA) IMMAA011 FOCCill 0
Christos in Rusia mica,
XialCTrk ayia, ctz ei-.I. smeritul Petru Movild,
civulieNvitai IlEiriA /filo-
din mila lui D-deb. Ar-
c [IAA- E, M., 21-6., chiepiscopt, Metropolitti
MTe- DOAN T% IL T. 14 al KievuluY, al Gal4id i
suit, focciii , 6!S Y1. G. al toter RusiY, Ecsarchul
'Geri. II. EL il e v. AI S. tronii. al Constantinu-
(a) voql actul acestei condlunniiri in opera : De ecclesia3 perpetua colleens& L
latii 1618 col. 1062-1065. i aid* airtuemii, ca Iesnitii, si eel ce doresed sa
prober. indirect, ci. Lucaris, omul eel thai cultd al Bisericei de Constantinupolfi,
era ei 015. protestarnA, Finn nnit pretit fbrte mare pre acestu act al 1131 Ciril de
lietia, inimicul de m6rte al NI Lucaris, Vomit vedea twig, era Sin6dele din 1610
dela ConstaAtinnpolii 9i ecle dela 1642 din NI si ConstantinupoM Pat disculpatil
pre Ciril Lucaris.

www.dacoromanica.ro
 11/2VI'RI1 MOVILi 19g

flEtlarKih. nopmcitho polo Archimandritil al

iNK01-0 BMMCNO1 0". (a) Pecerscaf,"
In timpti, ce Biserica din Constantinupolti Linea sindde fn
contra confesiuRei calvinesT de 4eneva, si publica enciclice,
Petru Movila isi prepara eMarturisirea sa ortodocsas si o
'lucre astt-felit, ca ea sa p6t6 servi, ca carte simbolicit pen-
tru Biserica ortoslocsit generals. i numaT dupg, o lung,, de
la data convocitrei SinocluluT de maT sus in Constantinupolti,
Petru Movila rupe cu titcerea sa si scrie o enciclice dare-
membriT BistriceT de Kiev, si anume la 24 Iunie anul, 1640,
prin care IT convoca, in Sinodil pentru diva de 8 Septemvrie
acelasi anti. Eca in traductiune romanli." si cuprinsul acesteT
enciclice, care represinta forte bine starea Biserica de Kiev,
precum si imprejurArile istorice din Biserica ruse ale carter
simbolice eMarturisirea ortodocsa,
iN'a trecutti multu timpu, de cand Biserica ortodocsa
ruse, fiinda persecutata torte mutt de catre renegatT, era pu-
ss in positiunea de a nu putea departa dela sine pre lupiT cei
selbaticT, pentru t a fiiT ei cei ortodocsT si ascultatorT s nu
aib4 nici unti feliU de relatiuni cu dinsiT in materii de cre-
dinta. De aceia multi ortodocsT, uniT din nesciinta, altil prin
asistarea la invetaturile sr serviciile for s'ati coruptti forte,
asa ca e grey cte a-T cunosce, decd ei stantu ortodocsT ctiratT,
sett numa! dupre nume, Tar altiT nu numai civil!, dar si
cleric!, parasIndu cu totul ortodocsia, s'aii alipitil de deose-
bite obiceiuri, contrare lul D-deli. De aid tagma spirituals
si calugresca a ajunsti in disordine ; si superioriT, predati
indiferentismulul, nu numaT nu se ocupa cat de putin de
ordine, dar slat"' deptirtatil cu totul de vekil pat-intl. Tot
asemenea si cu fratiile, departandu-se de zelul predecesori-
[a] COoputurb Mom cnnoA. 6n6siox. sub lit. A. No. 1. filia 2-5. Acestii enciclicii
1n manuscriptti are indicatiunea specialii: 073 afro ors J. X. 1640, mtcana Maa
nuAmera 1 = in anul dela Nascerea lui Christos 1640, tuna Mal, indictioaul 1." . a
s'a publicatti in luna Dekemvrie 1641 la Dug, in tipografia dommiscii, la Kiev in
limba polonli si in Paris in limbele latinitt si great. Despre editiunile acester
dice atostliPetruMovilli in cartea "Ar)150C), ce se piistrezrt in manuscriptti de cii-
trg biblioteca Academiei de Moseva sub No.33 fOia 266.
3

www.dacoromanica.ro
1.01 PE-rttu moVILX

for lor, si parasindu bunele deprinderi, fie-care voiesce sa

u reze dupre voia sa. In genere, intrega nostra Biserica
rust, nu in dogmele credintei, (pre care le conserva intacte),
dar n datenele, relative la rugaciune si vietayiosa, este fOrte
atinsa. PrivindU la acesta cu unt kit de ingrijire si cu ini-
ma intristata, no,T tot-de-una ama fosta preoeupati, cum
s'ar fi pututt aceste indrepta si radica la datenele stramosi:
for nostri, la carii pietatea era in flore. mai ales din timpul
arehieriei n6stre, prin care Atot puternicul D-dell ne-a pusu
in fruntea tuturor pa'torilor Bisericel ruse, nu este pentru
noT nimict mai skumpt, de cat a vedea in oile nostre cele
cuventatOre, pre langa o credinta ortodocsa, si unit zeta in-
focatti spre rupciune, precum si o vieta crestenesca. i. la
acesta, dupre Opiniunea nostra, nu se pote ajunge, de cat
print sinoda, la care presentandu-se nu numai archiereii,
coliturgisitorl not, dar si ceialaltY onorabili parinti spiritu-
al, luminati in de ajunst cu dogmele credintei si cercati in
vieta pi6sa, cu zeta si cu klemarea S-t. Spiritu, sa ne sfa-
tuima, si sa depunema tota ostenela si staruinta, ca intrega
nostra Biserica rust sa fie indreptata in tota, ce s'a clisa
mai sus si radicata la vekia sa stralucire. Despre acesta de
multe -orT si ea singura si multi din laid si clericT ne-am
sfatuitu si am ecsprimata dorinta. ca vre-o-data s ne pu-
nerna cu totii in relatiuni, sa ne sfatuima si sa gasimu
mijloeul propria, pentru conservarea pietatei si indreptarea
relelor deprinderi precum si pentru luminarea clerulul si
organisarea intregei Biserici. Dar inimicul spirituala, uri-
torul bineluT, tot-de-una a pust piedice, despre care ye
este cunoscutt vol tuturor, prea onorabililor. Acum inse,
c4nd a venlig, persecutiunea cea mare, conform dorintel mul-
tora, atat din persantle clericale, cat si laice si mai mult
impinsi de conseiinta nostra, carea nu ne permite a suferi
mai mult acesta neoranduela, precum ,Si pentru o cause
mult mar importanta (a) noT, urmanda vekiului obiceia al
I a). Alusiune la Catechismul, co are ase puno in discutiunea SinoduluT. Dar
cite precautiune gi prudenta din partea lui Petru Moviln Mar qi aturici, and in
tOtii, lumea ortodocsii se sirotia neceeitatea unet ciLrtT simbolice?

www.dacoromanica.ro
 r
HTRU MOVILA 1b5

ThisericeT ruse, am chotarita ase tinea sinocla in pazitul de

D-dea orasa al KievuluT, in Biserica nostra, catedrala S. So-
fia, pentru diva Nascerel Prea S. Nascetorei de D-slea, in
anul acesta 1640. Si pre acesta Sinodu noT flu convocamt
In numele Domnulul si rugarna onorabilitatea vOstra spiri
'Wald, maT ales pre aceia, carii santii capabilT pentru consulta-
tiunea spirituals, precum si pre indurarile lor, fratilor laic;
cariT santa zelosi pentru ortodocsie si cunosca regulele bi-
sericescT. Iar celor neascultatori li comunicamu : ca eT au-
dinda glasul nostru celt pastorale, si adunandu-se tot in
acelasX timpt, dar in alta loch, sase ocupe maT intaiu de
aceia, Ca toll trebue sa intelege si sa paziasce intelegerea in
credinta ortodocsa ; apoT ca tagma bisericesca este datore s
rerrihne in ordine, Tar frAtiile laice, remanenda neclintite in
drepturile si libertatile for si in santa pietate siingrijinda eT
de, nevoile si presecutiunile celoralalte fratii, sase sfatuiasce
intre dinsele si sase ajute (a). Pre longs aceste, cerema cu
staruinta dela voT, clericilor si laicilor, ca deco fie-care frtitie
are vre o necesitate, sa bine-voill a o ecsplica in instructiile,
ce le vetT da inputernicitilor vostri, ca in Sinoda sa se cho-
tarasce si sa se stabiliasce. Si decd indurarea vOstra", pri-
mindu tote aceste dela noT, pastorul vostru celt recunoscuta,
wetT tramite.cu buna-vointa grin aceia la cliva insemnata
punctele, ce vett crede de cuviintal atuncT noT cu ajutorul
lug vomu capata speranta, ca Biserica rusa prin acesta
Sinocla va recasciga vekia sa stralucire si organisatiunea do-
rita ; Tar pietatea in mijlocul ,suferintelor va primi usurinta si
ajutonl. Iar maT pre larg despre acesta se va ecspune de not
celor, ce vora veni la Sinoclit Tar acum noT tramitemu
Indurarilor vostre rugaciunile nostre si bine-cuventarea
archierescas (b).
Acestit Sinodu s'a t,inutii in cliva fiesatI mai sus, i in le-
(a). ca luck o dovadii. despre ne multaanirile lui Petru Movill in activitatealui
pitstortdii I Acesta, se vede, 11S si fiicea sa fie cu atata precankune, sand el tQi avea
catechiginul, see lucratil . . .
(1). C6opa. Manx. rpam. No. 115. Se conservi gi o altil gramatii, tot de Rasta
cuptindere, adresatii nu friitieIsde /tilusc, ci celei de Lute. (Haney. Ries. House. I
part. I, No. 17).

www.dacoromanica.ro
 13d PETRU Movul.

dintele lui, s'aA cercetatti pre long& mai multe cestiuni dise;,-
plinare qi tMarturisirea orthodosca, s4t1 mai corect (Cate-
chisul, lul Petru Movilit, dar numaT in absenla tuturor prela-
tilor actuali aT Biseric4 ruse, earii ati respunsti la apelul lui
Petru Movilrt, numai prin representanti. Eca si in acestA pri-
vint o parte din serierea, contimpuranulnii Ioanikie Gole-
tovski, fostti studentti, Tar mai pre urma profesor4 in Aka-
demia movileng,, de unde se potti vedea dre -care amarunIimi
ale acestuT Sinodtl : tIn anul 1640 Prea S'antitul Metropolitu
al KievuluT, al GalitieT qi al toter Rusil, de anf,intire Ann'
Petru Movila, a adunatil in Kiev Sinodu, la care sal aflati
trim4i dela tots Episcopii ortodocsi rush : dela Atanasie
Puzina al Lutcai, dela Silvestru GulevicT al Perem4lscgi, de
la Silvestru Cosov al MstislavuluT, de asemenea din diferite
mOnAstiri i ()rap ruse si lituanice, trimiqi intelepti si in nu-
merul for si inteleptii parinti aT Kievulut La acesta Sinoda
kestoru a fostu Samuil Sitic, tnvetatul archimandritti al
Luton NotarT erail pdrintii de o invetaturd 'Malta ; losif
Cononovicl, Rectorul de Kiev, mai pre urma Episcopa de
Mstislav si Inokentie Ghizel, Rectorul de la Goisca, acum
Archimandritu al Pecerscai din Kiev, (a).
In diva de 8 Septemvrie 1640, data intTunirei membri-
for Bisericei ruse, Petru Movilit a dispusti, ca sti, se One
prima e,dintii, a Sinodului. Dupti terminarea liturgies, s'al't
meclatti jeViri in mijlocul Bisericei Sf. Sofii, i Petru Mo-
vila a ocupatti locut dela drepta ; Tar la dr4pta i stanga
luT sta fostul Episcopti al LrOA,i, Isaakie Boriseovici, de-
pusti de cittrg Vladislav la 1633 i aid representandti pre E-
piscopul actualit al acestei Eparchif, Atanasie Puzina, Avraa-
mie, fostul Episcopti de Pinsc gi acum representantit al Epi-
scopului de Liov, qi esti-fella veniati dupre ranguri totire-
presentanfi i membrii Sinodului. Metropolitul PetruMovild,
a pronuntatti unit discursii lunge, prin care a ecsimsti moti-
vele cenvocitrei Sinodului qi cestiunele, de care are sitse ocu-
pe. Alegendu-se kestorti al Sinodului Arehimandritul Samuil
(a). Imam rorteroacit. Maeda npaaeAtibtil. Kiev, 1662 pg. 320 321,

www.dacoromanica.ro
 PgTRU MOVILYt. 1D7

i ocupAndu-i locul, el a invitatti Sinodul se, fie tr6zit

Eti stt tine minte 6rele edintelor. La 9 Septemvrie, adoa ce-
(IMO, a SinoddluT tn timpul liturgies Petra Movild a insarci-
natit pre Rectorul se6lelor din Kiev, parintele Oesenovid,
ca se tint unit discurst, prin care stise arate activitatea Si-
n6delor ecumenice i motivele convocareT lor. Dupe, cake I-
saia Trofimovici, a adausil : (Sante, alesule si purtatorule de
D deli Sinodtt In Biserica nostril, rug, se intrebuintaza cAr-
tile-slavone, pre care putini preuti ruI be intelegti, i ac6sta
velendu-o contrarii i ereticil, ate. publicatti ctirti in lira-
ba polonezii, u6re la intelesti, i re impratiel ea carp' bise-
riceri ortodocse, in Ore-ce in ele suntti multe amagiri ereti-
cesa. Cine a, primitif asemenea card si cetitil. pre elegy
acela a creclutit singurti dupre dinsele qi a inv6tatti gi pre
altii se cr6;16, in urmarea citrei 1mprejuritri multi cretinT ati
cililutti in eresurl deosebite i mum -stalmtordzii, persecute,
si turburA Biserica.
,AZ Bum) 'Toro a diwrpono- tin vedere cn acesta, p. Me-
AWIZ, WIAAA 8/110KOHT6 1/ H 01)1"' tropolitul, dorindu si o linisciasett
turn!. KZ nepaoHoiontoog npaaa- sa o readucii la dreptatea pri-
Tt, N a n aaTHXH;HLZ
5 c mordialg, a scrisli net catechismii,
CZ HIAHK0f0 OLTOPOZHOLTil0 Hive, cu mare bAgare de same, yi cu 0
1-1/11,1112.1AAZH5entAosani tiepHos-., unntirire IngrijitA a scripturilor
NE,Ixa naCt1141113 H CTAlbH E7oro HA' bisericesci i articulele- acestut
HXH5H-LA ISHOIHTA H 110AdrAITZ eatethismti le introduce i le pre-
npfAa Kama, OFOIHALIIIHHh14 co-. sint6 vot, (membrilor) S. Sinodti!
sopa ! epsaah LTA, 6A 0 CHMKOAt Articulul intaiti este despre sim -
afipbi, 910661 EIt npasocnaaribse o- bolui credinteT, pentru ca tott
AaaaKoao atpHaa II HI11013tAb1lla ortodoeii sa cred6 i sa mrirtu-
AN
"(a) rislasce tot intru'nti fag.,
Dupe, terminarea acestui discurst, membrii Sinodului au
ascultatti pant sera citirea uner proti din catechisti.
In cliva de,10 Septemvrie s'ati tinutti doh qedinte, una di-
min6ta i altar duprt am64it-sli. In cedinta de dimin6t.i Sinodul
s'a ocupatil de ritualul misteriului nuntei i al cuminic&turei,
dupii, care au trecutti la citirea catechismulul anumeqis'ail o-
cupatit de positiunea sufietului omuluf dupe, morte ; adectt
despre judecata parcialit gi cea universak. Tot in ac6stA e-
dint 6, s'a interclistl prizarea tataculuL In edinta cue dupli ar
tai IIcT. pycen. garner'. Maaarig T. X , rag. 583,

www.dacoromanica.ro
198 PETRU MOVILX

m4c).1-cji s'a ocupatA de neadmiterea la preutie a necitrtura-

rilor si popiilor, carii, aii intratit in adoacilsatorie sa le fie inc
terclisa efectuarea misterelor. Apoi aii pronuntatti anatema
contra eelor,. ce intrebuinOzit, ciurtile necorectate de cpresvi-
teriul, din Kiev.
In sedinIa a patra, care s'a tinutil la 11 Septemvrie, s'a
pusii in discutiune posiciunea sufletelor crestinilor de dupe
morte si dupd, mai multe argumente, aduse de Petru Movilii,
ca ele se gilt in certi, Sin( dul a decisti, ca set se apeleze la
patriarchia de ConstantinupolV, (a). Facendu-se discutiune a-
supra momentului, tend se temislesce in omit sufletul, s'a de-
cisti pre basa -creaOund luT Adam, cg, el trebue siise dea di-
rect de ciitr6 D-deu clupg, zemislire. Apoi in adsta, edintl
alt urmatti mai multe prescriptiuni, relative la disciplina cle-
ruluifi la ritualul efectultrei misteruluT cuminicaturei.
La 12 Septemvrie s'alinutti sedinia a cincea a Smodului
tai s'a ocupatu cu cetirea catechismului dela cuvintele : eIntru
una, santa, universald si apostolesca Bisericg,. Qiol, dupti, ce
Sinodul a discutatit asupra acestui teestit al simbolului, a
trecutti la misterele Bisericei si la Intrebarea : in ce momenta
si la care cuvinte se efectra transformatiunea. Sinodul, nepu-
lendillua o chotArire definitive, a decisti, ca setse refere casul
la Patriarchul. (b) Dupe amia0-4i Sinodul a luatit decisiunea,
ca femeile crest-file sa, nu slujiasc6 la jidani si Rulif se nu
cumpere came, Watt de jidani, carea este spurcatit
In sedinta a sesa, careas'a.cinutti la 14 Septemvrie, Metro -
politul Petru Movilii, a liturgisitii cu toV membrii Sinodului,
cand s'a facutd panichidk pentru Domnitoril Moldova si
pentru prointii luT Petru Movile. Dup4 amide -di parintii Si-
nodului sail Intrunitt in sedintit i s'ae cetitit si discutata
partile din catechism-it, relative la eAstepta invierea m Ili' or,
si eTatal nostru, 8i cele clece fericirT. Apoi s'a regulatti nis ,e
cestiuni disciplinare pentru fratiile Bisericei ruse psi s'a cho-
MAUI, ea Rectorul scolelor de Kiev set sluiasa cu pateritet.
(a) tea prima imprejurare istorieli, care de scum face din catechism' WI P. Mo-
vil o carte Bimbolicii a Bisericei ortodocse generale,
(O Adoa imprejurare de acel'asi nature,

www.dacoromanica.ro
 PETRU MOVILX 199

La 15 Septemvrie, tinendu-se edinta a Optea, s'a cetitil

partea din catechisnati, despre credintil, speranta i dragoste 9i
s'at ficsattl regale pentru s6rbarea serbAtorilor, amerintanclii
en pedepse eclesiastice pre cei, ce vord calca chotitririle Si-
noduluT. Dupa ana60,-cli s'a stabilitil, ca sN, se formeze unto
consilitl bisericescii, compusil din 24 presviteri, care sub de-
numirea de capitul sa judece tote causele eclesiasticilor. In
fine s'a proclamatti Isaia Trofimovici, egumenul moncistirei
Nicolscaia, doctorii, in teologie.
edinta a opta, tinuta la 16 Septemvrie, a fostil ocupati
cu cestiuni curat disciplinare, care privescti pre prenti i
pre civil in efectuarea misterelor. Iar la sfistrita s'att chota-
ritit spesele, ce trebuescti date solilor, ce se volt duce la
Constantinupolti, pentru obtinerea opiniunei Patriarchnlui in
cestiunile _neresolvate ale catechismului, precum i recoin-
pensa, ce are s se da Patriarchului pentru osten416.
edintele dela. 17 i 18 Septemvrie a noa i a clecea in or-
dinea for i tot-o-datti, ultimele, s'ati ocupatti cu cestiuni, re-
lative la via monachalii, positiunea monastirilor fata cu E-
piscopii eparchioti, precum si conditiunile infiintarei din vi-
itoru a mOntistirilor. In fine s'a revenitu asupra poclonului,
cu care solii vor merge la Patriarchul (a).
Dei nu ni s'att conservatti tote chotaririle acestui Sinocki
cu practicalele lui, dar din d.escriptiunea, de care dispune
astrt-4i istoria, cundscemtl destul de bine valdrea lucrarilor
acestei intruniri bisericesci, s,i ele se resumOza Ia cestiuni de
reorganizatiune eclesiasticti i mai ales la cercetarea catechi-
smului, care pen6 ac6stit data, are incg, menirea, de a implini
o lipsit nu mai a Bisericei de Kiev, ce era incredintatit mAntui-
torului ortoclocsiei din seculul al XVII-lea. CA in adever a-
cestti Sinodit a fostttt convocatil mai ales pentru cercetarea
acestei cartl simbolice, se vede din cuvintele lui Isaia Trofi-
movici Cozlovski, cu care el deskide in. numele Metropolitu-
(a) Oilman. Rican. c000pa 1640, publicatii in Pyccu. Herop. da6lrilyr. IV, pag.
21-48. cri Ia icestil Sinodil s'atl lueratil mai multe eanOne, despre ae6sfii atesta
insusi Petra Movilii, care ne-a conservatll eanonul 26 qi 66 i dar din nefericire ele
all dispitrut0 cu tienpuL

www.dacoromanica.ro
200 PETRU MOW

lui Sinodul si din cele 16se sedinte ale Sinodului, consacrate

pentru ac6sta luerare. Dar not sti resolvitmd aid o cestiune,
la care ne impinge o bitnuialit us6ra a I. P. S. Macarie, au-
torul Istorid Bisericel ruse, care bAnuialti, se fund6za pre
actul sedirgei a septea a Sinodului si rapid:tatea lucrarilor
lui, care Sinodd la tott pasul pronunp, : tam cetita, aseultath qi
am continuatu cetirea., Adec6,, ;lice I. P. S. Sa, a, lucrg-
rile Sinodului ati fostd preparate, mai de timpurid si cr), Foote
si catechismul a fostd lucratti de Archimandritut Isaia Tro-
fimovid Cozlovski, mai ales cii, acestd Isaia in sedinta a
Optea a fosttt proclamatti doctorti in teologie. qSi not irapre-
unit cu I. P. S. Sa, vomit pune pre lectorii nostri in positl-
une asi aduce aminte de cuvintele din discursul lttf Isaia
pentru deskiderea Sinodului, cit pitrintele Movild, 'a saris&
catichisis., Apoi la faptul, cit Sinodul a proclamatd pre Isaia
doetord In teologie, not aducemd aminte lectorilor, cti, tot a-
celasi Sinodd in sedinta a s6sa A regulatti, ca Rectorul sc61c-
lor de Kiev sit slujasc6 cu pateriV, adeciti, dupre opiniunea
nosh* Sinodul din 1640, regulitndit disciplina si scOlele Bise-
ricei ruse, nu a pututd siw uite pre 6menii de val6re of aces-
tel* Bisericil mad ales cet in Kiev era intronatetvaldrea eclesi-
asticit a secululuY al XVII-lea. i in fine, avendu-se doh yo-
turf ale Sinodului, ca sit se intrebe Patriarchia printr'o de-
putafune pentru solufunea a do6 puncte din eatechismt, sj
mai presupunendd en multi probabilitate, ci, Petru Movilit
si regulase pentru anal -came cu Vasilie Lupul tinerea Si-
nodului dela Iasi, si el de signr avea destinati pre Isaia, pro-
clamatit doctorti in teologie, incit dela 1635 de cO,tr6 Silves-
tro Cosov prin patericonul sett si pre Rectorul scOlelor din
Kiev, Iosif Cononovici, pentru Sinodul dela Iasi gi deputa-
tiunea, ce avea a se tritmite la patriar2hie, de aceia el a ore-
OM de cuviinp, si era kiar in interesul lucritrei, ca Isaia sit
alba si sinodicesce titlul de doctorti in teologie si de acum
sit fie titulatul Bisericei ruse, precum si Iosif a fostil distinstt
cu on6rea de a purta paterita in timpul serviciilor divine.
Pentru aceste cuvinte not inkeiemti cestiunea, rem'anendA

www.dacoromanica.ro
 PETRU movia. 201

pre long,A opiniunea comuMi, ciL catechismul, care in durbad

are A, devine Marturisirea ortodocsa a Bisericei ortodocse,
Universe le si apostolice a Restiritulul, este opera luT Petro
Movilit, care dupre cum l'a supusil cercetitrei Sinodulul din
1640, tot ast-feliil a pututu sA, fie ve;Ititti prealabil de eitre
Isaia i alte, persone de valdre din Biserica de Kiev (a).
Terminate, fiind cercetarea catechismulta luT Petru Movilit
in Sinodul de Kiev, not am velutil, ce, acastil carte nu In-
trunia, confirmarea d.eplinil, nice a acestel Diserici 0 ea tre-
buia Ed fie trilmisit la patriarchia de Constantinupolil, pentru
solutiunea a doe cestiuni. De altii parte, patriarchia de Con -
stantinupolit tine doe sinade i lea doe chotUiri, in cestiunea
confesiunei de Geneva, comunicAndu-le in formal de enci-
dice qi Bisericilor surorl. Biserica ortodocs,:i conform cir-
cumstarilor istorice, este turburatii in tatZ par file i elementul
alinhtorilt dupre cum ni-lit presinta istoria, capita fiinti in
sufletul Jul Vasilie Lupul, in izelul lul pentru ortodocsie,.
Acestil evenimentil ;storied dupre not nu 'qi are locul fere de
nisce cause chotaritare in cursul vieteT omenesel qi de aceia
vomit insista asupra motivelor reale, ce ail determfnatil pre
Vasilie Lupul pentru convocarea Siiiodului dela IaT.
Dispositiunile psichice ale lui Vasilie Lupul vorii fi pen-
tru nol terenul propriti pentrix germinarea si nascerea kiar
a evenimentului, dar autorul intelectualil al faptului remane
tot Vetru Movila, care se affa in relatiunile cele ma! apropi-
&Le 5si continue cu Vasilie Lupul si Metropolitul Varlaani.
Petru Movilii IT procurase, not am yNuttl, 1ui Vasilie Lupul
tipografia domnescii, it trAmisese dascier pentru institutul
vasiliant i fi prepara milritarea fiicei sale Maria cu Radevil,
amicul luT Petru Movilii., i tot el, avendit a tramite la Con -
stantinupolti catechismul set, a trebuittt sit vine la ideia, et
este maT nemeritii ase cerceta acestri catechismti intiuml Si-
nodt. commit al ortodoclilor, cad atund valdrea crirtei va
deveni generalA.

(a) Veqi In inivinta aeestei binnele opera y /JCT. pyeca- repiutn. Mo,napin. 1882 -
T. XI, fag 589-591

www.dacoromanica.ro
202 PETRU movrLX

Astti feliit la 1640 Luna Mai, cAnd in Constantinupolit s'a

elaboratti enciclica contra capitulelor confesiune din Gene-
va, si eapitulele s'ati anatematisatt adoa 6rit, tecimitindu-se
enciclica la Iao i Kiev spre ase subsemna i de prelatif ace-
stor BisericT, dupre cum am aratatit mai sus, atunci s'a nits
cutit sub influinta lui Petru Movila i dei a unui Sin od it comunt
al Ortodocgilor ; adecit arid Metropolitul Petru Movila avea
obligatiunea din partea Sinodulul, tinutit la Kiev in luna
Septemvrie acelavi anti, ca sa tramit6 la Patriarchie pentru
deslegarea celor do6 cestiunT, r6mase neresolvate in acestti
Sinoda, Petru Movi it, inlocti sit tramit6 catechismul Sett la
Constantinupola, unde se putea ecspune lu multe nemulte-
miri din partea prelatilor acestei BisericT, se intelege cu Va-
silie Lupul, nu numar s conbatit confesiunea de Geneva, ca
Biserica de Constantinupold, dar sa o inlocuiaseg, cu o con-
fesiune adev6rat ortodocsit, carea ar fi fostti i kiar a fostit in
stare, a inlocui confesiunea de Geneva, i a face pre orto-
doco sit aIbit o adeveratit confesiune ortodocsd. Atunci Va-
silie Lupul se chotitresce, dupre cum ni spunePatriarchulIeru-
salemului, Dositei prin opera, intitulatit cMeletie Sirigul, i :
`Tee Ea as El onws sa Kits a H Ka s I- escrie in Polonia in Kiev i la ma-
nenonns Eemo,s.e as KOHLT611THHO rele Sinocik in Constantinupolti,
not Hif1041AAH HM'kHIA, eo par- necrutandk averea, darkeltuindu
emtekt Xpevra pami MHO-
TOMH forte multk avere pentru Chri-
matliuiA, N tospa nnturemi EN- stos, a adunatil sinodk localk in
mAL az nark opt' flap/mei', ura- Iai, in timpul fur Partenie eelu
p0M6, na-rpiapxt KaerraeTH rano- batrink, Patriarchul de Constan-
A 6CROMZ3 npHl91}+H7w6 Mt ITO i0- tiTalp 01117 flindil 10e0tiltOrti dela
1 HTE EilAZ H5Z KONETAtil Hnono- Constantinupolti i din Kiev ri
AA H KitsaN camiro nawrponone- kiar dela Petru.Movila, Aletropo-
TA poui4EKaro llETpA Morena MLA husi.1, iubitoriul de Christos
XP HLTO/410613H6r0 H HC1HNHOIlpE- i adeveratti Prea SknIitti i ati
ormAyEnearo, H ana.o.EmarraoKa- anatematisatu deci aceste capi-
WA 9E0 CA46111 CIA H Cf1HCATI4A tine i pre scriitorul for . . . . Ali
HXZ . . 8 noAtserel Kanmo ca s'a ostenitti, impreunk Cu intru
CILISAT. nal peancomi nnpo.lei- tot prea Santitul Patriarchk Pari
Enna rrapeama, g41,1TEAA al f A E ;As tenie celtitatranti, dascalulMele-
LAOMFITH H tCTOC41810 Retire, (a) tie, cask compung cartea act staz
Isar uoope. Mom. cueoA. 6116.1do.r. lit A. No. 1. Din scrisOrea a doa a lul Dositei,

www.dacoromanica.ro
 PETRU M01711.X 203

Ca, Sinodul din Iasi s'a ocupatil nu numaT cu refutaciunea

capitulelor confesiunel din Geneva, no scimd acesta qi
trio sdisdre a lui Meletie Sirigul din 1644 Decemvrie 15
cd,tr6 Tarul MoseveT Michail Teodorovici (a), precum si din-
tic altd, scrisore a luT Meletie, Metropolitul de Proilava (Bth-
ila) catrg acelai Tarti qi cu aceiali data, unde Intre altele
acesta se ecsparimd, : 'In scrisorea mea de maT nainte, am
aratatO ca elf, impreund cu Prea Santitul.Metropolitd de
Kiev din MO, aim compusu cartea contra catechismuluT e-
reticilor si am departath dela fata Bisericel ortodocse nol
membriT santului Sinodd ore-care capitule calvinescl si am
declaratd, a nu le-am primitd pre dinsele qi nu le va pri-
mi nicl odata s-ta nostrd' Biserica. Nu se scie cu sigurantg.
decd pre acele capitule le-a scrisd batranul patriarchU Kiril
sed altul. Si pentru acesta si nol n'am scrisd numele luT,
fie ele ale altuia, sett acelul multi amintitt. (b)1
Gdsindd pre Petra Movild, ca motord intelectuald al Sino-
dului dela Iasi, aetm sg, mai resolvandi Inca doh cestiuni
prealabile ale acestei intruniri ortodocse, mai nainte de ce
vomit intra fa desbateri'e Sinodului; adecd, cestiunea timpu-
lniT cued, s'a tintltti Sinodul i persOnele, ce l'ad compusd.
Dintre pers6nele secululul al XVII, care s'ad ocupatii de Si-
nodul din Tali, suntdermoscute in genere istoricilor occiden-
tali Alatie qi Dositer, Patriarchul de Ierusalem. Cu desvolta-
rea studiulul istoricti qi inRusia aft inceputd a esi la lumina
i documente mult mai amruntite qi care se datorescil kiar
personelor, ce ad luatd parte la acesttl Sinodd. Asa edit in-
ttliti. Meru al Sinodului de Iasi, i mai ales al representanti-
lor Bisericei de Constantinupold gi de Kiev a fosttt o scrisore

pusit a inceputul ctirteT Meletie Sirigul". Opera acata se conserve in do6 editi-
unT, una tipilritti, in Bueurelt1 $i in limbs grecs. la 1690, sub Constantin Briineove-
nu si alta in manuseriptti si in limbs. slavonil. Acesa. opera, datoritii penel lul Do-
siteT, coprinde dog scrisorT, puce la inceputul opereT, una 6'111.6 Domnitora, alta erL-
trg cetitorti si in fine biografia luT Meletie Sirigul. Citatul de maT sus este luatil de
not din acestii manucriptti si se aflut pre foie. 349.
(a) Cnom. Poccia en BOCTOROMb II, 306 306.
(b) Ibidem. Not ne avendti la indemapil teestul originalfl al epistoleT, am tra-
dusit de pre cela rug.

www.dacoromanica.ro
 204 PETRU MOVILA

ale multemire i. recunoscint4, adresatit 1ui Vasilie Lupui,

pentru enciclica din 1640 a Patriarchiei din Constantinupolii
indreptatit contra confesiunei din Geneva, si tipgrittt in tipo-
grafia dorandscI din Id*, despre care am vorbittl mall sus.
In ac4stg, scrisdre a membrilor Sinodului se ;lice :
ITHUOMis 1/306(313HACA -aZ (- cs'a representatt prin tiparti
V.. KZ A MTO 1642 NittA14& At- In Tao' . fn anul 1642, luna
KespA). (a) Dekemyrie
adecil dupre calculul nostru de asta-di in aceiasi luna, dar
nunmi in anul 1641. (a) Ott Sinodul din 'Iasi a fostil covocatti
in htna Decemvrie 1641, se mai p6te vedea si din cartealui
Teodor Scuminovici din 1643, care voindtt ass motiva tre-
cerea sa la unie prin lipsa de doctrine positiva. in Biserica
ortodocsl, adaugit : tv'ati dupa cu catechismul in Valachia,
si neterminanda lucrul, v'aV intorsu acasA 'Inca din tomna
trecuta, adecA inceputul anului 1642 (b). Si nu trebue pre-
noi sa ne turbure enciclica patriarchies de Constantinupolt
din 1642 luna Mai, prin care se refutdet pentru a treia Sri
capitulele confesiuner de Geneva, i dupa opt luni dela in-
kiderea Sinodului din Iasi. (c) Adstit enciclicA are menirea
de a confirma in Sinodul Bisericei de Constantinupolt ln-
crarile Sinodului din Iasi, atinget6re de confesiunea de Ge-
neva, dupre cum sic alta enciclica, din 1643 Mai 11, tof din
acelasi loud si tot de sub Patriarchul Partenie delis bAtrinil
confirma eMarturisirea Oft do csa . Prin urmare, la 1641
tuna Dekenivrie- s'a convocatti sinodul de Iasi, la inceputul
anula 1642 tdmna s'a reintorsit acaset delegatit Bisericet
de Kiev, In anu7 1642 luna Mat' Patriarchul Partenie a
scrisit enciclica contra confesiunet de Geneva ,si in fine la
1643 Martie 11 s'a scristi, a doa enciclica pentru confir-
marea eMetrturisiref ortodocse.,
Ficsandtt timpul, dad s'a convocatit Sinodul din Iasi, a-
(a ) PyRon. fieuepuu.aer. C6opu. Mom crmog. 6116.zioreu. lit. A. No. 1. foia5. ve4I
gi 14cT. pycn. II(epusn. Nauapiu. T. XI, pag. 693 Nota 470.
(b ) Przyczyny porzycenia disuniey. Rozd. 11, 1. 3, 4. Nol ne avAnd originatul,
am data tecstul dupre traductinnea I. P. S. Macarie aim p. geinunt T. XI. pag. 396)
[c]. De ecclesiae perpetua consensione Lib. III, cap. X, co1.1.082 1086.

www.dacoromanica.ro
 13ETItt1 MOVILX '205
Sri
cum sit, ne ocupitind si de pers6nele, ce au compusit acdstii,
adun,are, remtraendit, ca sit determinrimil durata, lucrarilor
Sinodulul mai jos. Unii, nebitgAnd bine ne soma la cuvintele
lui Dositei, tfiind de fata locotiitorul din Constantinupohl
si Kiev' si a MetropolituluT Rusiei Petru Movila,, -credit, ca
ctj acOstit ocasiune a venitit Petro Moyilii, la Iasi si a luatti
kiar parte la lucrdrile acestui Sinodit. Nu, Petru Movila a
venitil. la Iasi in anul 1645, cand a celebratti nunta fiicei lei
Vasilie Lupul, Maria cu Radevil, dupre turn am v6dutil mai
sus; Tar la Sinodiil de Iasi, el si-a tramisit numai represen-
tantis sal in personele ltts Isaia Trofimovici Cozlovski, docto-
rul in teologie si egumenul monitstira Nicolsca, Iosif Cano-
novici, Rectorul colegitilid Kievo-movilenu si predicatorul
Ignatie Ocsenovici. Nu putea Petru Movilit a se ecspune in
persona la, unit Sinodit, unde Patriarchia de Constantinu-
pold era representatii, tot prin delegati, si anume prin Por-
firie, fostul Metropolitii al Nikeei si Meletie Sirigul, ieromo-
nachul si predicatorul Bisericei din Constantinupolit. (a) Asa
ca resumAndu-ne in privinca-personelor, ce au compusti Si-
nodul din Iasi, stabilimiti et la dinsi-d au Matu parte prela-
tis cu clericil Moldova, representantii, Patriarchies de Con-
stantinupold i as lui Petru Movilit.
In privinta timpului, cht au duratd cedintele Sinodului,
precum si a lucrarilor, de care s'a ocupatd el, nos avenni la
indemiraii unit actil contimpuranii, si anume o scrisore a Me-
tropoliti-dui Meletie de Proilava atr6 Tarul Moscyei Mi-
ciiail Teodorovici din anul 1644 Dekemvrie 15. Aid Meletie
este forte ecsplicitti, ctuld, cerendit dela Tartjl bans pentru
tiplrirea Mllrturisirei ortodocset, ce dice ca, o tradusese in
limba greed, nouii, se esprima : eSi la Sinocla s'a vorbitri, ca
botezul for (al ereticilor) nu pate sd fie considerate, ca bo-
tezti, fiind-ca preutil for nu suntil santiti. Sedintele Sino-
duluT s'ar'i continuatit a'oe-Veci de Vile si in adever s'at'e disc,
ca pre dinsii trebue sd-I boteze a doa r si ate cercetatu
si =allele, de unde se vede,-cd pre eretici trebue a-Y bo
(a) }ICT. pycca. 141mm Manapia T. XI, pag. 591,-592.

www.dacoromanica.ro
206 PETti.1 MO11LX

teia din not ; si pre Tonga aceste s'at rnal dish, ca Lute
ranil considers botezul, nu ca pre unt actt al ertarei pe-
catelor, ci ca pre unt actd de distinctiune si se boteza, nu
ca noT cu ape, ci se stropesct cu tott feliul de spirturl mi-
rositore. Autoritatile at cercetatt canonele Sinodului al
doilea, care diet, ca totT ereticiT sa fie botezati,si ei trebile
sa renunta la credinta for si atunci numaT sa fie primiti in
credinta nOstra ortodocsa, sd fie unsl cu mirt si sa fie san-
titT si fn celelalie mistere. Dar aa'unarea Inca nu s'a termi-
natii si voiesct, ca sa adune mai multi archiereT si sa estra-
ge dela cele septe Sinode totti, ce se atinge de eretici., (a).
ApoT Patriarchul DositeT in opera, intitulatii, eMeletie Si-
rigul,, ni mai spune :
tl31 sawn Bpemeaa nutmalui tin timpurile nOstre o mul-
epecelf, Hercule, raaronio , zany. time de eresurT, necinstirea, slicti,
go pimp= n coepamlica; 6.aa- calving. s'a observata si s'a data
Ca nil &M aid HocHop, mop de rusine ; Tar fericitul Vasile
co6paBl B1 Tiact it II0BC.IftB73 6.11R- voda,", a adunatti Sinodit in Iasi
mummy MeZeTil0 Ciipury Han -
si a poruncitil fericituluT Meletie
Sirigul sa scrie cartea acesta,
eam cite miry BO BCCR011erft0e pentru nimicirea definitive a lin
1131INTOIRCHiC) (b). (eresulul).,
Acum putemd si noT scti siabilimt, cti, Sinodul de Iasi a
duratti dela Decemvrie 1641 pent la inceputul anului 1642,
lunele Septemvrie ski cell mult Octomvrie ; adecl cam vr'o
4ece lunT. far fn timpul acesta s'ad tinutti do64,leci sedinte
in care s'ad respinsti cele 18 capitule calvinescT si s'ati cer-
eetatt (Marturisirea ortodocsa, prin Meletie Sirigul, ca de-
legatt al Sinodului, s'ati ocupatti cu botezul ereticilor in ye-
dere en eanoncle Sinodului al doilea ecumenicti gi s'ati pusft
lui Meletie Sirigul obligatiunea, de a scrie cartea sa, carea
avea misiunea specialii, de arefuta doctrinele protestante.
Dar de alta parte nu putemd sit nu observAmti i aid acea
particularitate a clerulul greet, de a nu face nimicti defini-
tivtt, pentru ca astd-feliti siti mai alba ocasiunea, de a se mai
intrevedea cu Va. ie Lupul, care, dupre espresiunea Patri-
(a C10111. Poceig cc BOCTOROM% II, png. 305-306.
(b) MOON. C11110X. 6R6AioT. sub lit. A. No. 1,

www.dacoromanica.ro
 1E4TR13 MOVIE 2o1
,

archuluTDositeT enu cruta baniT, ImprgOindu-T pentru Chri-

stos,. De aceia i Patriarchia de Constantinapoiii, in confor-
mitate cu modul lucrii,ret delegatilor sei dela Sinodul din
publiej, in anvil 1642 luna MaT enciclica atreia in contra
celor 18 capitule din confesiunea de Geneva intiunil mock'
cu totul independents de lucrarite Sinodului din Iasi i toe -
maT la 1643 Martie 11, Patriarchul Partenie confirm-1, 'Mar-
turisirea ortodocs'a", nu ca pre o productune a BisericeT Ru
siel mid. (a) NoT damu aid partea finals a acesteT encidice
qi specialminte aceia, carea cuprinde subseranaturile si con-
firmarea enciclicei din partea lul Petru Movila i a prelatic":
Moldova' din anul 1642 luna MaT, precum si a luT Sofronie,ie-
romonachul i egumenul moniistireT Trei-ierarchT, care,
fiindit trivnisu de ctitr6 Petru 111ovils, ca sii, infiinteze Acade-
mia vasilienti, din Iasi, IT daduse, se vede, aceTasi organisati-
une, ca i ColegiuluT movil6nii din moniistirea Bratca, din
Kiev; adecit fticuse, ca Rectorul Academiel vasili6ne sit fie si
egumenul monstire Trei-ierarchT din NT :
Tyl auvo8cxij T 6 TY3 intcno- flat Petru Movila, smeritul Ar-
AT) Toil 7sxV ocpun&Tou 7cx-cp6; chiepiscop (vi) Metropolitii al Ki-
xat Tcot!.Livo; -ktiv HaTptipxou evului, al Galiliei i al tote! Ru-
Kcover TIVTLVOU7t6XECO crup.rowliv
sh Ecsarchul S. trout!. aposto-
is) Tract xal cruvxotiiv iyea He-
Tpot; Moyaac TairrivOc ApxLmia- lied al Constantinupolulni Ar-
xo7ro4 MyrrpoTcaft-% KE660u, xal chimanclritii al Lavrei Pecersca,
'A)axicc.; xat Tc&o-qc Pcoo-cia4, consiintindit in tote i unindu-me
axpxoc -rot; `ATiou `Anoo-TAL- cu 9.cestA epistolg sinodala a In-
xor, ap6vou TES K covcravnvourc6- tru-tot-prea Santulu pilrinte ipX-
Xect4, 'Apxy.av8pirr14 T-?; Mu- storil al nostru, Patriarchul de
pq4 HEET.CMpiou, 151CoyOro iUa. Constantin upolii, subsemnezii cu
xupt TE. ropria man/ prin mine.
UrmAndti apoT sub-semntitt rile prelatilor Bisericei ruse si
aceloi de Constantinupolii, aT Moldova se sub-semn4zri:
,BapXaolv.11tritpoTroXirri4 Eou- nVarlaam Metropolitul Sucevel
Ttjt6o4 xat 7s1arrr; 11103oaa- i al tote! Moldo-vlachil i Ec-
X[14) "1 a740; rirAvrt'S,). El- sarchrt 01 laturelor. Evloghie, E-
(a) Vedi Encielica Patriarehultif Partenie dela Ineepatul MiirturisireT orto-
doese" Ia0 1874 pag. 14-15. 8i oneielica lui Nectarie Patriarchal de Ierusaleni
bid.-pag. 9-13.

www.dacoromanica.ro
208 MTRu moviLX

X6yeo; 'h'islaxarrog (54.0t.acvou. 'A- piscopul Romanului. Atanasie E-

was-1.4E01o; I7c[crho-r.oc.; Po:81ov- piscopul Radaulilor. Gheorghie
TiOV. rethpyto; 'Enicrxo7ro4Xou- Episcopul Chuilor. Sofronie, ie-
criou.D.opp6vto4 iEpottOvocxo.; zal
romonachul i egumenuL mon-as-
xaarryoUtLEvo4 Tr); ilyell.ovtxii.;
ilovil4 Tra)V TpuLv EEpocpzeliv TES iv tire' domnesci a Siilor Trei-ie-
r tactic!) 11IoA3oaccxicq0. (a) rarchT din Ia,gii Moldovets
Elea totti, ce noT mud pututd descoperi despre Sinodul din
Iasi. De acum sa ne ocupamd si de s6rta de dupa acesttl Si-
nodtl a eMarturisirei ortodocse,.
Meletie Metropolitul de Proilava, prin scrisorea sa catre
T2xul Michail TeodorovicT, din anal 1644 Docemvrie 15, ni
maT spune : 'Am compusd noT maT sus numita carte (Mar-
turisirea ortodocsa) si in dtnsa noT am scristi tote dogmele
BisericeT si am tradus'o in limba ceaintelesd greed ;mud, pre
cum noT o vorbimii, ca sa intelege- totT crestink. Penfru
care rogti indurarea Maritel vostre ImperatiT, ca sa am cu
ce tipari acesta carte, fiind-ca aid Iota lumea este furbu-
rata de LuteranT si Calvini, turbura eT pre bTetii crestinT si
vorthascd asa, ca sa asculte de dogmele for si omenii cel
simpli iT credo. NicT o miluire nu m'am Invrednicitu eu sa
primescu, Tar din-causa saracieT n'am tiparitu acea carte,. (b)
JudecAndd dupre acesta asertiune a Mt Meletie, ,noT ar tre,
bus sa admitemd, ca cea int<aia traducere a 'Marturisirel or-
todocse, s'a Iambi intre ank 1642-1644 si inlimbagrOca, a
secululuT al XVII-lea. Dar scopul acesteT aserfuni este bine
vellutd din cuprinderea scrisora qi apoT Metropolitul Meletie,
kiar cldca va fi luatt parte Ia Sinodul din Iasi, nu a fostd o
persona notabila, si prin urmare cu capacitacT, de ea lucre
Marturisirea orthodocsa, cum dice el prin acesta scris6re
tinpreuna cu Metropolitul Petru Movila, si apoT a o si tra-
duce in limba grka, noua.
&Site, reala a eMa'rturisirei ortodocse, a fostd astir-felitt.
Delegath Patriarchies de Constantinupolu, Metropolitul de
Nikeia, Porfirie si Meletie Sirigul, ate inaintatti cartea la Pa-
[a] De Ecclesice perpetua consensione. L. Allat. col. 1082-1086.
(b) Vedi locul citatti dine okra CeonrenP.ocnic,

www.dacoromanica.ro
 PETRJJ MOVIIi 200

triarchie imediat dupa inkiderea Sinodului din TaT, si anu-

me in anul 1642. La 1643 Mat 11, Tar dupre confirmarea
carte! la 1645 Martie 11, (a) eMarturisirea ortrodocsav deli
lucratit, dupre tatt probabilitafea de dare Petra MovTht In
limbs latina, si tradusa, in cea grecit de cittr6 Metetie Strip:if
la Iasi, a primitt confirmarea eT din partea celor patru Pa-
triarchs si a sinodului BisericeT de Constantinupolt, numm
in tecstuld grecti si in starea el tot de manuscriptil. (b) La
inceputul anuluT 1655 (Marturisirea ortodocsa, se afla tot
in manuscriptit, conservata in Patriarchia de Constantinn-
polt i cad eca, ce ni spune Patriarchul acestel Bisericl din
anul citattl Paisie, prin gramata sa catr6 Patriarchul Mos-
eve; Nicon: .Pentru ca s se scie, care siintt adev6rurile
necesare si esentiale ale credintei nOstre, la noT in Sinodt
s'a compust o carte pentru totT ,Marturisirea ortodocsa
a credinteT din Bisefica catolicti si apostolica a ResarituluT,e
in ea se cuprindt tote articulele credintei ndstre ceT veki (c).
Si cartea acesta a fostt corrfirmata i subsemnata de toll
archiereiT qi clericiT laturel nostre impreuna cu prepdin-
tele de atunci al SinoduluT de fericita amintire D. Partenie
celu barint, de asemenea i ceialaltT treI patriarchT at sub -
scristi si confirmatu. Si decd voT dority, ca sa o avell, i voT
trebue s o avetT, ca s fimt toil cincT patriarchiT inteunt
cugett, atunci noT ye yomt tramite o copie de pre acestA
carte., (d) i tocmal in anul 1662, whet dnpa doe -deer de
anT de la confirmarea eT sinoclale iMarturisirea ortodocsis.'i, a
fostt publicata pentru prima data la Amsterdam in tecstul
greet de cittre Panaiot, translatorul porOY otomane. Ac4sta
trAgAnare a publicarel cartel simbolice a Metropolitulul Pe-
tra Movila se mai vede si din tuvintele lui Teodor Seurni-
novicT, care in anul 1643, adresindt-se catre ortodocsii Bi-
Belied din Kiev, IT dice luT Petru Movila :
(a] Ve4 confirmarea patriarchalli. a MIrturisirei ortodoese la inceputul erirtcf.
(b) Vety ,Afirturisirea ortodoes5." lag! 1874 pag. 9-13.
(o) tea Miirturisirea ortodoesii contpuad ei de eats% Sinedal Patriarchid do
Constantinupolti I I
(d) Neavend originalul acestei epistole, am tradus'o din opera ACT. pyces. gep-
BBB Mattapia T. XI, pag. 595. cfr, Capmaaaa Patr. Nieon. 648 -649.
4

www.dacoromanica.ro
 210 1,EtRU MOVILA.

n1115% KOHLTANTNNONOA AOCIOA Din Constantinupola pease a-

NtTZ NHKOCO ptunuiA, H !tin HE.. cum nu este nic1 o chotarire Ei
H5littTHO) IITCfrTO nopomyrtA OTZ Inca nu se aerie) ce va ei din
euxz Op0A0AMHTEM6NIAXZ 11a5. aceste fesganclie lung. Se mule
caxAtHiri. GAbILUNO TCALKO) IITO numal, ca, Grecii clict.: Nu. Ru-
rpteu rozopwrz : e00 PiitH S'INTts ii arc a ne Invata pre not In ale
NICZ stptct. (a) creclintei."
T6te aceste tergiversari din partea clerulai great umplu-
se de cea mai otravitore amM-iiciune sufletul lui Petra Mo-
vilrt; i apoi el, pre longit irqeresul de autoril al iMarturi-
sire ortodocse, eel esfeterisite, acum de Greci, avea, si rd-
spunderea fatii, cu Biserica de Kiev q.iincele de pre limit uni-
ati; ca at al de Scuminovici, nu incetaii de a face din ac6stil.
intarc,liere obiectul a totd feliul de sarcasnauri. Aceste impreju-
r chotarescd pre Petru Movilit, ca, neascepanda mai
malt tipftrirea eMarturisirei ortodocse- sr' compung unit
alts catechismal pentru usul Bisericei de Kiev, s6it, dupre cum
se esprimt singur Petru Movith. prin prefata acestui cate-
chismu :
"111-06X 504igagTh e0 Ca sh", se inkip gura
TX 6ECII-ItliNNIIIMZ NE vrfijrnasilor nerusinaV aY
NelATEAA1M8 ISOCTO9NA
ortodocsie1 de ResAritti,
ro fleABOCAABIA, KOTO
cariT indrAznescti a in-
filtIE OCMrkANISANTCA
iisowrk NA two p troduce in dinsa eresuri
c:
N6.141/4 Erai. deosebite."
Acestti catechismu, destinatii a satisface atatea nevoi ale
Bisericei de Kiev, nu s6mrina de loc eu Marturisirea orto-
docsa,, cea cereetatit in Sinodul de Tali i Petra Movila nu
putea sti tipftresc6 ac6sa cartet carea acum devenise pro-
prietatea Bisericei ortodocse generale i suportase wade
schimbitri. Catechismal lui Petra blovilA, salsa dupe, Sino-
dul din Iasi, cam pre la 1643, in limba poloneziti i tipAritti
in Lavra de Kiev, apoi_ la 1645 tradusit gi tip6rittl in limba
(a) Przyczyny porzucenia disuniey. Rozd V. . 1, 3, 4 Cfr. ACT. mutat Icep-
KDR lisulspirs. T. XI, pag. 596.

www.dacoromanica.ro
 PETRU IviCATILA. 211

Rusiei mica, cu tecsturile biblice tot in acesta limbil, este o

persecutare din tMarturisirea ortodocse, qi se tituldzit :
)00 41114E KOpOTKOA Adunarea sciinceT scur-
HAVKI1 0 ApTIIKVAAKZ to despre articulele cre-
tirtp1.1 f1pati-OCMISHO-K/1- dintei ortodocse, catolice
.0.0AHtrOco4 xrCriii ti- creqtine i adecg, cun6sce-
CKON ISEINA$11-% sw5t4A--
NA PI Na$!?Kl-111,FeKBE Gs.
rea sciinta St. Biseri d
&4i

socirotmoii, COGOptial Fl a R6sgrituluT, ceY uni-

ct
allOCTOMICK0H. (a) versale qi apostolice.
Cat era de mare necesitatea unlit asemenea catechismit in
Biserica rusd se p6te vedea i din editiunele, ce elti a obti-
mitt. Dupg, ce s'a tipdritt. el in anul 1645 de ctitr6 Petru
Moviltt in Lavra de Kiev, la 1646 acesta eatechismil a fostit
tipitritii in dod editiuni la Liov, una sub direqiunea Episco-
pului de Liov, Arsenie Jelnborski, fti alts de cd,trd. tipograful
Slezca; i pentru cuventul, cd, Slezca a tipdritil cartea 16/.6
bine-cuventarea lui Petru Movil t tai cu uncle skimbtirl, el a
fostit deptrtattt dela Biserict kiar in anul 1646. In fine la
1649 acestil catechismit a lui Petru MovilL, care in Rusia
Linea locul tMarturisirei ortodocse,, a fostit din noil tiparitti
cu bine-cuvemtarea Patriarchului de Moscva i cu mid skim-
b (b)
N'a apncatit Petru Mova ase akita de datorid, ca sit dept
pbtoritilor seT o carte manualit, relativit la dogmele Qi cre-
dintele ortodocse, and 4ca el trebuea sase ocupe si de alte
publicatiunl, care aved unit caracterit mai mult apologeticit.
Casian Sacovici renegatul Bisericei ortodocse din Kiev, tre-
Aida mai intiliu la unie i apoi devenindit preutit catolieit
in Cracovia, a scrisli i publicatti in anul 1642 o carte, Inti-
tulatit 'Perspective,, pre carea a indreptat'o in contra dog-
melor tai a ritualului Bisericei ortodocse. Acestd, tipitriturit
atata a miratii pre Archipdstorul Biserica de Kiev, cd, el in
[al 11c.r. pyccs. Wpm! Masapis. T. XI, pag. 597.
(b) Caxapos. o6osp. =Ism-ppm 6a6aiorp.. NNo. 465, 466, 510.

www.dacoromanica.ro
212 PETRU MOVILA

anul 1644 a publicatil o carte forte volumin6sa, Indreptatt

contra (Perspectivei, lug( SacovicT si pre care a intitulat'o
51i111.0.0CZEIMIKAMENk, niltos s6u p6trA, arun-
40WAtiti WA CZ 119/111111 cat6 din prastia adev6-
liCrrlitilti CB. 119ABOCAAR ruiuT St. Biserici orto-
HON pVCCKON IppK1311 do cse ruse, desmeritlpa-
CMNENNItIMZ OT4EMZ rintele piosul pastoru, (a)
gliCEISIEMZ IIIIMEHOMZ spre sfAramare a Perspec-
NA COIOWEHlE AM4130 tiveY cep( Intunecate qi
CC
TIMNON IlFealEKTHESII. false.
Litosul lui Petru biovila este o carte, cum am clisti, f6rte
volumin6sA si de o eruditiune pentru seculul al XVII-lea
mare. UrmAndt, in desfasurarea materiilor planul operel lui
Sacovici, ea opune o prefatg, prefqei din (Perspectivas li
demunstrOzL, ca, Biserica ortodocsA n'are necesitate de a se
supune Bisericel papale, ca ceia cesi are propriile sale in-
vecrituri i ritualul celu mai curattl.. Apoi urmAndli pasts cu
pasil impartirea ,Perspectiveli, respunde la fie-care obi-
ectiune a luT Sacovici, restabilindtt adeverattil senstl al mis-
terelor, aratandU. tipicul Bisericei ortodocse in efectuarea tu-
turor serviciilor divine si in conclusiune respunde autorului;
ca Biserica ortodocsa nu este nici luteranft i nici calvinit,
aditugAndu si doe tractate despre purcederea S. Spiritii si
suprematia Paper, si ecspungna. argumentele Bisericel or-
todocse la fie-care cestiune. Asupra valorei acestei opere
tutT eriticii se invoieset, a ea a r6spunsii la una din tre-
buincele cele mai esentiale ale seculului al XVII-lea, el a-
deca, Biserica ortodocsN, nu trebuesce confundata cu protes-
tantismul , dar nici nu se p6te identifiea cu papismull
Dar cestiunea stil, in aceia: Este insusi Petru 14fpvil autoru.
materialii al acestei opere vottunin6se si piing, de o eruditiune,
came reclamg, aatea cita0unisi reflecsiuni, mar ales cg, timpul

(a) Petru Movilu intrebuintazi vorbele moo s6aaeijc qi ICIIP0 en seneul la

literar6, qi nu ea flume propriti. (ire) gi KcTop. pycea. gepaeuMaaapia T. X11 pag.
600).

www.dacoromanica.ro
 PtT111.1 MOVILX 213

dintre aparitiunea (Perspective) ci a (Litosului, nu este,

de cat de 15-18 luni? CA opera are o unitate de cugasui
si stilt's ac4sta este incontestabilti, gi ca prin urmare a tre-
buita sit fie itnul redactoruL el i anume tpastorul ce14 pi-
ost,, dar Pa compunerea partilor opera Petru Movila trebue
sa, fi intrebuintata, dupre cum observa i I. P. S. Macarie,
pre invklafLI din colegiul sea (a).
0 altit lucrare colosala dupre cuprinderea i volumul el
este tEuchologiul, lui Petru Moviltt, pre care not ne pro-
punernal a'lii analisa aid In moda specialti. Tit lul acestel
ciu 1, dupre cum la ficsatti Petru Movila, sura : Eucholo-
giu, adeca Molitvnicti set necesariuls, Tar volumul lug[ este
representatil 'prin 1529 pagine in folio cu 126 servicil i
tractate. Motivul publiciirel acestel &Lill este cuprins0 In
prefap, cared autorul se ecaprima :
gOCTOENN61,11A50- Invrednicindu-me, din
AINifIVIZ hO iHMZ, Af- mila lull. D-cjeA, de trep-
KifeINCKArO CANA BZ 119- ta archierid in Biserica
KSH eVCCKON flpaBOCAA5- rush ortodocsh, catolich
110-KA.0,0A114ECK0ii H si de klemarea archie-
SfilNiA AeXiEf HC/1011A piscopia in Metropolia
BZ /1711-rrflononiul This de Kiev, a Galitiei si
Noll,Tamiu,Koi-1 H ISCIA
totei RusiY, di in t6te li-
POCCi143 A BO BCrk INNH
11li51411 MOEN CONOM- lele vietel mele am sufe-
NOBAAZ Cfp64EMZ 0 Ce.44- ritd cu inima pentru cu-
Isocru MOH NZ 110,cNA- noscintele mele cele mar-
Hirt Ho trsifiNo 110MNA, ginite. Ci aducendu-mi
4'1'0 CflACHTtAk NAWIs
aminte cu thrie, ca, Man-
I. XpICTOCZ
o'rz MINA CAOKICNI1JKZ tuitorul nostrulisus Chri-
05E4Z C501-INZ, 51tiati- stos va cere Bela mine
(a) HOT. pyacit. gepaa'a biaaapia T. XI, pag. 602-603.

www.dacoromanica.ro
114 1'gTRU MOVILX
tiuxz MN'f nacTsV,
in Bit mitt NEconarktiNo,
9T0 fleOTHISNHKH HAIM
11 Ania9ATiA Cti. npa-
BOCAABl TA MKO 11 CZ
NACiAlEMZ OCK0eNAA1-
10 TZ lipABOCAABNII/XZ
pa5NIArnll 4%0CA:KMHi-
AMH 11 O6[7AAW1) Cf-
CTIJANO 11A,cli/BAI0TZ
NAWHKZ ?O;KOBNbIKZ
NEV1AMH H misimmmil
sz cosiewiNin 601ECT
BENtik1XX TAHNCTBZ
H MV111XZ 60f OCAV.
MEN I r13 T,fifeawforra,
'ITO PVC!, 11()ABOCAA
BNAA VKAONHAAC11 BZ
EpECk, HE NH
911CAlly till OpMli/, NN
MATEP1H) NIIHNTEN14111,
NH 06()0BZ ROMECT...-
BENNIAXI 9 AHNCTBZ3 NE
VIWLETZ AIATI1 0 NH KZ
OT9ETA H BZ COBEOBE
Uhl HKZ,ikyEeMPITCA ett-
.5Antitiaro cnocoRA, A
noT9Vosumck no CH-
ARMS MOHMZ; 0 Viwk-
411AA101.11EMZ MENA N.--
CVCrk) 1191.4)111)11NAAZ
www.dacoromanica.ro
oile sole cele cuventa-
tore, incredintate mie
spre phstorire, i sciindli
ford indoiala, ca oposan-
ta notri cu fratii ceY
falqT aY s. ortodocsir su-
para greu qi tare pre or-
todocY au diferite .euph-
rhri qiintristarY qi fore de
ruqine num_escti pre cle-
rul nostru neinvetatti ;i
prosta in s6verirea mis-
terelor divine qi acelora-
lalte servicii divine i a-
firma, ca Rusia cea orto-
docsh a inclinatti spre e-
resie, i nu scie nicY nu-
merul, nici formele nibY
materiile, nicY intentille
(scopul), nici ceremoniile
misterelor divine, nu scie
Wda despre dinsele nicY
unb. comptil i in s6ver-
lirea for se tine de dif e-
rite met6de, ell ocupan-
du-m6 dupre puterile
mele, pentru care m'a in-
 PETRU MOVILX 215

OTHATL TAKOE TAm- tariff' Christos, am intre-

KOE 110HOWENiE nii0T111S prinsA sa rtidicti acestA
HHKCSZ OT2 fleASOCAAS inculpare grea a -vraj-
HAr0 W1TA CS. tOCCIA maqilor de d'asupra cle-
CK011 gEeKB11. II, no 6AA- ruluT ortodocsd al s. Bi-
roiNATH ROMili1, NE
serid ruses& i cu In-
Bo TIIIE 1-1061-0411/1CA,
durarea lull D-bleu, nu in
KAKZ MOMETz ISH6rkTk
KOKINkii1 119OCK4a1.1iN
zadar m'am ostenitd, du-
Nkiii 11 GAArOviECTHrilkih pre cum pdte vedea fie-
smTATEAls firer! KNIII"H) care cetitorti luminatti i
HABANHOA TvE6HIIK0 piosd al aces teT chrti, nu-
MX. (a) mitg. Necesariul.
Cu modul acesta, insu It Petri' Movih ni sptme, ca scopul a-
cestei lucritri este infrutarea vrtijmalilor Bisericet ruse din
Kiev, i de alta parte, el mat adaugit, c6, Euchologiile ru-
seseI ecsistande sftntti nesatisfileatdre, pline de eror!, cu lip-
surf i adausurt nenecesare, provenite din diferite Impre-
j urarl.
Dar acum se intrdba; care este materialul gi partile, din
care se computie tEuchologiul lui Petru Movila care Eucho-
logiti, a serval'', ca manuahl pentru toff ortodocqii BisericeI ru-
se i IAA astit4leltrebue stE fie consultatd de toti aceia, calif
iii propunti a se ocupa de ritualul Bisericei nostre ? El I-a
impArtitti cEuchologiul, seti in fret prod, i in dinsul a in-
trodusA servicifluate din Euchologiul greet', cele veki sla-
vone, kiar i din cele papale i a compust. de la sine maT
-multe servicii, insocindif pre cele mat principale cu cate
o esplicatiune liturgics a serviciului, precum qi cu sate o In-
v6taturd, proprie. In partea intida a Euchologiulul el a pusti
serviciul celor Opte mistere, precum i uncle servicit cola-
terale lori ca primirea Iudeilor, ptiganilor i a ereticilor in
creqtinisraii, rugliciunile pentru eel bolnavl, la elirea sufietu-
(a) FICT, pyccv. Ecepicsa MaRapio) T. XI, page 605.

www.dacoromanica.ro
216 PETRTI MOVTLX

lug ete. in partea adoa se ghsescli serviciT la diferite saniirT,

ca Biseria, case, st. vase, vestminte etc. In fine in partea a
treia se afla servicii la diferite ocasiuni, ca serviciul Cinci-slecT
meT, a anului not., a resb6elor, la neploaie, fomete, epidemic
etc. Pre -long& fie-care serviciii a adausii eesplicatiunile litur-
gice i dogmatice ale serviciulul, regale de conduitj, pentru
preutT in momentele efectultrei serviciului i in fine q6se inve-
tiltorT, atinget6re de sentimentele, ce trebue sA prov6ce in
sufletul cretinulul fie-care misterit. Aceste de pre urrul sunta
composiciunf propril ale lul Petra Movia, din care cea dela
misteriul nuneI a pronuncat'o la cununia lul Ian Ralevil din
1645 in Iasi cu Maria, fiica luf Vasilie Lupul (a). Si eat.
cum represinta insusi Petru Movila lucrare a sa, numita tEu-
chologiu :*
0.111 FINICWZ Tim Tu acum ai, piosule
its, EAAr09ECTlitial .111- cetitorii, o carte f6rte tre-
TATEAls, 61ChilltA rio.ria- buitore pentru tine, adu-
ENS3i0 ty% ATE6,11
nat6 cu o ingrijire sAnt'a
02, CouvatitiVio Vaorm
MZ TLIMNIENIZ 1-1 Tr9!t- gi cu ostenela modestid

poma mow() CMNIENiA mele: In dinsa veT afla so-

HAN(NEWZ6Z NEN 41INNOE
crrnpautiNiE CB. CEAMEI
traricirsz 141006t461-
NZ,
H5RAIMENNOE MHO
i0 I-15Z riAtIECKHXZ 16-
xonoriiiia mmaistilip
piK011Heirl CAAB/MiCKH-
Ka Tp6mit(osZ.11M+-
1111Z BZ Hai N it/OCT/1-
TO`ItiVi0 NAVIN 0 TO-
Mk, 9TO TA KOE
[a] 'UT. pycica.lkepuag Matiapia T. XI, pa;. 607,
viirsirea Ingrijila. a oelor
septe Mistere bisericescT,
ecstrasA de mine din eu-
chologiile grecesd si din
manuscriptele molitevni-
odor vela slavone. AT in
diusa sciin46, destulit
X
despre aceia, ce este mis-
terul, in ce sta puterea i

www.dacoromanica.ro
 PETRU MOVILX
CTBO, BS 11EMZ CHAA Et
(ViACTBENtiocins KAM-
iaro TAHNC'FBA, C& KA-
KHMZ ripnroirosmNi-
EMZ iNOAR:140 nocTV-
1151.Th KZ CO6EpWEH11-0
TAFIFICTBZ, CZ KAKOFO
TiVATEAkHOHOCTiF0 H
GrArorbsrtiliEmz co-
Bietiwrk ii)cz H nialio
pscork BrkrkIMZ, KA-
K Z HAgliATh NApOp
fiO in 9T06111 ONZ
novrignaAzKZ nor-
griN TAFIFICTBZ H HA-
\i/kEMil[lHMZ 06pAOMZ
BIAS MA IPN ecyilsi-
NZ CAV9ARIZ, KAKiEmo
r1Prz EMV BCT(ATH-
ITKCA fQN ETOMZ. iliwk-
HWZ BS ETCH Krthrii
RCHBON `INNS N fl0vA-L-
60KZ, KAKZ eA5A114141,.1-
XZ OCRtfuNi11, TrAKZ
F1511k1)Z momirsz
NIOMENOBZ.,...; 11Mit-
EIDZ 0 SCEMZ LI,E9K0SN0-
nenz nophq,Krk vora-
9-o9NVio titativ . (a)
Aid in niodu sumaril adaugAmu, cii Petru blovilA, avendii
(a) Ibid. rag. 608,
www.dacoromanica.ro
217
activitatea fie-car ul mis-
terd, cu ce pregatire tre-
bue sa ne apropiernd de
soverqirea misteriilor, cu
ce ingrijire i pietate sa
le stiverqimti pre dinsele
i sa", le pred4mu credin-
cioqilor, cum sa inv6tamii
pre poporul luT D-deti,
ca sa, se apropie i el de
primirea misterelor i sa
se parte in model caviin-
ciosit la diferitele ocasi-
unY, care i se potil i lul
presenta in dinsele. Ai
in acesta carte randuiala
vie i ordinea, precum a
deosebitelor santiri, aa
H
qi a diferitelor rugaciuni
H qi servicil.... i al' pen-
tru told, randuiala bise-
ricesch inv6tAturti de a-
junste.
218 PETRU MOVILA

in vedere la compunerea tEuchologiuluil sett pre cele sla-

vone mai ales ale Bisericei de Kiev, a intercalatti in cartea
sa servicii, care se gAsescff in euchologiile papale, dar care
servicii erat in usul Bisericei din Rusia mica. Apoi el a corn-
pust de la sine vro doe-leci servicii, care nu se gasescit in
nici unit Euchologiu, dar care, se vede, ca erati iarttli in
practica Bisericef de Kiev.
De cud a intreprinsu Petru Mopila lucrarea tEucholo-
giului, sett, nu se scie cu preisiune. Dar la 8inoclul de Kiev,
1640, el iht avea terminatt, si Ioanikie Galiatovici ni spu-
ne, a, tEuchologiul a fostt aprobatt de Sinodul din Kiev
si de catrt patriarchul de Constantinupoltil (a). Net, tEu--,
chologiul) lit Petru Movila a fustti aprobabl. si de Patriar-
chul, aceste o scie numal Goliatovici, dar in Euchologiu
inalnimit mai multe decisiuni ale sinodului dni Kiev, ca a 26
a 66 etc.. ComPectarea tEuchologiuluis trebue sa -se fi efec-
tuatt si dura anul 1642, dad a aparuttiPerspectiva lui So-
covici qi ea s'a continuatt pen6 duptt anul 1645, dad a in-
trodust in dinsul si discursul nuptialti dela Iasi. Iar publi-
carea lui s'a petrecutti eu jumittatea de lunit inaintea mor-
tei lui Petru Movila, adea, in capetul anului bisericesct
1647, sdt finele celui civilt 1646.
Petru Movila num6rt, si alte lucrAri literare, dar nepubli-
cate, iar alteld qineterminate. El a adunatt bans pentru tipA-
rirea Bibliei slavone, pre carea din causa mortei stile n'a pututt
sa o sc6tit la lumiMi. Apoi a scrist la Aton de i s'ar'i tramist
eopil de pre vietile santilor de Metafrast, care farasi at 1.6-
mast neterminate, despre care lucru ni mgxturrsesce InS11I
S. Dimitie al Rostovului in vietile santilor, datorite penes
acestul prelatti al Bisericei ruse. In genere se pdte dice, cit.
Petru Movilasi-a consacratt via sa Bisericei. rar eSn mo-
mentele de recreatie, scriea cdril pentru creftinL

(a) Goliatovid opera cite% Tag. 321.

www.dacoromanica.ro
 PETRU MOVILL 219

Concluslune. Nu ne vomti. incerca aid, de a res'uma

faptele acestui mare bArbatii al biografid nostre ; a-
c6sta o p6te face cetitorul nostru. Nick( nu vomil dis-
cuta aid cu acer qoveniqt-T ruT, carif aseman'andd pre
Petru Movil cu Petru celd mare, Imperatorul Ru-
siilor, ilu inculph,, cai pre acesta, cu introducerea
iu Rusia a culturd occidentale. Vomuinkeia biogra-
fia lui Petru Movila cu privirile I. IS S. Macarie,
Metropolitul de Moscva, care in opera sa cea vasta,
i plin1 de erudiciune, in ce privesce istoria Biseri-
ceT ruse, se ecsprimh : iNumele lul Petru Movila este
din podObele cele mai marl ale istorieT nostre bisericesci.
El, fore de tota indoiala, a intrecutt pre ierarchiT con-
timpuranT lul nu numaT a! BisericeT din Rusia mica, dar sl
pre ceT din Rusia mare, si din tott Orientul. El, i-a intre-
cuth eu cultura sa, dar maT ales cu dragostea pentru cul-
tura si cu activitatea sa in folosul BisericeT si a culture!. Bi-
sericeT sele din Rusia mica el T-a adust serviciul celd mai
mare, za a cascigatt dela Regele Vladislat al IV-lea drep-
turile eT cele maT principale, desprquite de catre Latin! si
Uniati, si cu barbatie a aparat'o in Iota timpul archipasto-
rieT sae. A, restabilitu in Biserica mule lucrurl, care erat
ruinate de vrajmasii eT si a introdusl ordinea. IntregeT Bise-
rice ruse i-a facutt urn). mare serviciu cu fundarea si asigu-
rarea colegiuluT set, fiindt cea intaia pepiniera si modelul
celoralalte institute ale RusieT pentru cultura cleruluT. lar
pre Biserica ortodocsa in genere a servit'o prin aceia, c1
s'a ocupatu de compunerea iMarturisirel ortodocse, ad-
misa si confirmata de totT kiriarchiT eT si carea si pene as-
ta-di a remast singura carte simbolica a eT (a). Contimpu-
ranii punet pretti mare pre meritele luT Movila. InsusT Papa

(a) Voikomanii la aeeste merito ale luY Petru Movie trebue ea adloggmd, cx
el a colucratd pentru Romani la renaseerea literatures lot; ineurajandil pre Metro-
politul Varlaarn qi Vasilie Lupul la unit asemenea lucru tli procurindu.-li dascali si
tipo,Trafie romA,nescii,

www.dacoromanica.ro
 220 PETRU MOVILA

Urban VIII -lea i-a scrist o scrisore dela 3 Noemvrie 1643

(ceia-ce nu s'a petrecutri cu nici unul din predecesoriT luT),
prin carea ilq gratuleza cu titlul de 'onorabilul sea Irate,
si cauta a-111 atrage in partea sa, adeca la primirea unieT, a-
daugandu, Ca despre amaruntimI IT va scrie congregatia
cardinalilor, si Ca, decd el volesce a trimite la Roma pentru
acestil seopa doT monachT capabilT, eT vor0 fi primiti cu bu-
na-vointa (a). Si kTar utia vrajmasil al ortodocsieT, ca Sa-
covicI, a fostilinecesitata sa dice despre Movila : ea luatn
parintele Movila Biserica S. SofiT din Kiev, care stands o
suta de anT pustie, acum asa a infrurnusetat'o, ca are lauda
dela tots; de asemenea construesce si mOnastirT si 'Foie in
troduce si multi bine in Ora poporulul sett face. Si numai
decd ar parasi schisma, si sa intre in unire cu baratia ro-
mana, fore de multa resgandire ar fi pututu fi vrednicti
nu flume de metropolie, dar kiar de demnitatea patri-
archal, (b). Ne amintindti de panigiricele, ce T-ati facut
kiT Movila ortodocsii, _fiindu el in vieta,.noT vomt aminti
aid numai unele opiniunT despre dinsul, manifestate dupa
mortea lul. Slechtidul de Kiev, Ioakim Ierlicr; care se vede
a face parte din personele nesimpatice luT Movila in timpul
vietel lul, si carele in cronicele stile spune fore sa probeze,
ca poporul vorbia despre ne'ndurarea luT Petru Movila cd-
tre fostul Metropolitu Isaia Copinskisi catre nisce monachT,
cu tote aceste acelasT Ierlid in aceresi cronice marturisesce,
ca to &dila pe lume Cu frica de D-Oleic, bine 19 1 trezu,
s'a ostenitit in acte de pietate, ocupdndu-se tot-d6-una
de intregimea Bisericd tut D-clew 59i petclindu-d tar-,
ma sa, deli nu era streing de gloria lumei, (a). Unul
din fostiT colegianti de pre timpul luT Movila, si apoT
profesort in colegiul luT, Tar dela 165o si Rectoru al cole-
giuluT, unul din personele predate luT Movila, Lazar Bara-
(a) Theiner Teter. Mouum. Poloniae et Lith..I.U, No. 374 pag. 424. Hist. Russiae
Mouum. II, No. 113 pag. 215.
(b) Perspectiva in traducerea rush. PyRomic. Moat. paw. Asaikemin No. 223
f6ia 244.
(a) Iep'aug, Letopisiec. I, 56.

www.dacoromanica.ro
 PETRU mvval

novicT, cea cum se ecsprima in poesiele stile despre Movila

cmovila (mormentul) a ascunsti pre MovilA al nostru.
In timpul acestuT pAstorti s'a ivitti la noT aurora cea
frum6sa. Nu putemit in deajuns sA jAlinati pre Mo-
vilA, : el a fosttt parintele nostru i pastorti iubitorti,
Am primitil npT pre cern ce iubia cu iubire, Bi tot
not ne-ar trebui unit al doilea. Movild... NoT plan-
gemb, Tar to to mfingaT 16ngh Domnul : ingrijesce-te
de noT, pastorule ! FA, Ca, semAnandil lacrimI, sa s'a-
ceretnati bucurie; dar ford de rugaciunile tale noT a-
cesta nu o vomit ajunge. (b),
Archim. Ghenadie Enieenn.

(b) BapaeoBir. Sutnia Appolinova strf. 490 Kiev. 1675.

www.dacoromanica.ro
 AL TREILEA DISCURSU
al

SAntului Ion Chrisostom

contra

Adversarilor vietel monastice

TRADUCTIUNE DE PROTOSYNCELUL GHERASIM SAFFIR.N

Urmare. VeclI No. 2 anul al VIII-lea pag. 147.

8. Inca n'amt vorbitd rene aid de celti mg trista din
tote aceste rele, si n'anau descoperitu partea cea mai uri-
ciOsa a acestor calamitatT. De cate-orT, in momentul de a
trata acestg subiectu, m'am retinutt tandd de confusiune,
candy de ruine 1 La ce fadi darn alusiune? cAci este tim-
pul in fine de a indrAsni -.1 de a vorbi. Ar fi culmea slabi-
ciunei daca, propunandu-ne de a sterpi unt yip, n'amtl
indrAsni sti gicemt ned mAcart cate-va cuvinte, in speranta
ca prin tacere se va vindeca reulu de la sine. SA nu maT
tacemu, prin urmare, chiara de ar trebui s firnu acoperit,1
de confusiune si de roOla. arida este trebuintA de a thia
din corpt o parte gangrenata, medicul nu intarcliA de-a a-
puca feruhl si de a-sT afunda degetele in partea tea maT a-
danca a raneT. i nici noT, nu vomt sta nechotariV de a
spune ce cugetamu asupra acesteT rane, ori-cats de uriciosa
ar fi ea. De care flagelu voimu noT dart. s vorbimu? 0
pasiune noun si detestabila s'aU produsa in, epoca nOstra.
Unit 1.01 incurabil si teribil, ciuma maT primejdiOsa de
catu ciurua cea aducAtOre de morte at isbucnitu printre
noT. 0 crimA infricosetOre si neaudita s'aq inientatt; crima
care restorne nu numaT legile scrise, ci si legile natureT. Este
putint lucru asap, pentru necuratia, curvia. Dupe cumt,

www.dacoromanica.ro
 CONTRA ADVERSARIOR VIETEI MONASTICE 222

cfindd e vorba de suferinte, sentimentul unel suferige noul

i mai viT sterge sentimentul suferinteT precedinte; aa,
gratin acestul monstruosd rafinamentd de destrenare, und
lucru invederatd red, adeca, frecuentarea criminate a fe-
meilort, nu mai pare afatd de redSe socotesce cine-va,
pare-se fericitd de a se scapa de aceste curse vulgari si fe-
meile santt amenintate de a deveni netrebilinciOse, tineril
implinindu oficiele lord. Adauge la acesta- ca aceste crimi
scarbose se fact's cunoscute cu o cutecjanta i o neruOnare
fore mesura, i ca ford de legea au devenitd lege. Nu maT
e frica, numaT e temere, mime e ruine, nu se maT cunOs-
ce rosirea feta Astd-feld de desordine nu detepta decatd
risuM. Intelepciunea trece de nebunid si obseryatiunile
de extravagante. Din partea celoru slabT, nu suntu priimite
decatt cu pr6ste tratari; din partea celoru puternicT, sunt
priimite cu luarea in risd, cu bataia-de-joct, i cu rniT de
sarcasme. Tribunalile. legile, guvernatoril, pdrintiT, stdpaniT,
servitoriT nu potu BO faca nimica. Acestia suntd coruptI
priri bans, aceia nu se ocupd decatd- de a pune maim pe
pretulu serviciulul lord.
Pintre personele consciinciose si carT se gandescd la
mantuirea tinerilort cu care s'at insarcinatd, unit vord fi
jucaria inselatorieT si a minciuneT, 'altiT volt fi intimidate
prin,violinta celoru desfranatT. Este, intr'adeveru, maT lesne
de a se scapa de loviturele uneT tiranil banuitOre, decatd de
a se scapa din manele acestord sceleratT, candd ad incer-
catd cine-va de a sustrage vre 6 victimd dela nerusinarea
lora. Infamia se desfavard in mijloculu oraelort cu atita
libertate ca intr'o completd solitudine. Decd se gasesed 6-
meni carT scapa de asemenea murclariT, cu aneroid vord
evita de a impartdsi reputatiunea acestord desfranatl: maT
anteit, pentru ca, Linda putinila numerd, stintt expuT
de a fr confundatl cu multimea celoru perver0_; alu docile,
pentru ca acqt1 inspaimentatori si necuratT demonT, nea_
vendu alta mijloct de a'0 resbuna asupra acelora carT 'T
despretuescg, cauta de aT compromite in felult acesta. In

www.dacoromanica.ro
224 ALt TREILEA DISCURSt

neputinta in care se afla de a 'T lovi de morte si de a petrunde

One la sufletu, el se aplica de ale rapi consideratiunea de cart
stintU incongiurati sibuna lord reputatiune. Asa amt auc,litu
pre multe persone mirandu-se c. o ploia de fool inct5 nu at
caduta, ca orasulU nostru IncO n4a incercatti sorta SodomeT,
sort6 de care este cu atilta maT vrednicu cu LAW elU nu au pro-
fitatt de cataWofa aceluT orasti infarna. Si cu tote acestea,
desi tinutulu undo fu Sodoma incunosciintecla de doue
miT de anT prin singura aspectulU seu maT dart decatti prim
vocea cea mal petrundetOre, universulu intregu de a se
preserva de asemenia atentate, departe de a se opri in a-
cesta _nefericita cale, destrana0 nostri nu afecteda decan
maT mare nerusinare, ca si cumu arq intra in lupta cu
DumnedeU si ca si curnt aru pretinde sa 'T-arate prin fap-
tele lord ca se vort deda cu atatu maT multu la a-
teste desordinf, cu catti Dumneclet 'T-ameninta cu o maT
teribil pedepsa. CurnO dera de n'at isbucnitti Inca acesta
pedepsa? Cumt se face ca destranarile Soclomel n'au fosul
urmate de xelele Sodomei ? Pentru-ca li se reserva unu
fool cu multu maT teribil, ung kinil care nu va avea star--
sin. S'au comisu dupa deluvin crime cu multu maT grave
decatt crimile a carorU punitiune fusese diluviult ; si cu
tote acestea nu s'au intamplatu de atuncl unu asemenea
cataclismt. Trebue sa se explice casulti de facia intr'ac-e-
Iasi modt. Pentru ce Omenii din primele secule ale lumel,
omenT carT traiat inteunt timpil in care tribunalile, frica
ce inspird puterea, legile si amenintarile lorU, profetii si ac-
tiunea lora moderatore, perspectiva infernulul, speranta
cerescei imperittiT, totil felula de doctrine si orl -ce minunl
capabilT de a misca stAncele erat lucruri absolutt neat-
noscute ; pentru ce aceT omenT lipsiti de atatea preserva-
tive, at espiatu atith de aspru crimile lord ? Pentru cet-din
contra desfranatil nostri, carT at la dispositiunea loril tote
aceste adjutore si a carord vieitt se petreCe tota cu per-
spectiva vrednica de temun) a tribunalilorU seU -omenesci
seu DumnesleescI, n'at suferitu Inca pen acurnil aceeail

www.dacoromanica.ro
 eONTRA ADVERSARILOR VIETEt MONAgTICE 225

pedepsa, candt merits kinurT inch si mai considerabia?

Nu este (ore) evidinte, elliart pentru inteliginta unuT co-
pilt, ca eT suntO reservatT pentru o resbunare si mai teri-
bile? Deca p1-e nal purtarea lort ne revolts si ne indigna
One la acestU punctt, cumt Dumneclet a carnT Pravi-
denta se ocufa cu unt interest special de omenire, si pen-
tru care reult este tint obiectu de suprema aversiude -si
de suprema orOre, cumt Dumneclet va lasa asemenea a-
tentate nepedepsite? Nu, nu va fi asa; itu, acesta nu este
cu putinta. Elu va ingreuia asupra acestort nefericiti pu-
ternica sa mans; i-va lovi Cu. o rana inspitimentatOre i-va
amari cu turmente atatt de teribill incatt pedepsa Sado-
meT comparata Cu acesta. pedepsa noue va parea unt joct
de copil.
CacT in fine, uncle simtt barbariT pre cariT sa nu 'T fi in-
trecutt eT printeacesta monstniosa desfranare; carT stintt
bestield selbatice mai pre j9st de cad desfranatii nostril sa
nu se fi coboritt prin moralile for ? Se va observa la orl-
care animale turburarl, furiT sensual! care semena cu o a-
deverata nebunia. Tot de una (ensa) este sciutt ca ele nu
cunosct acesta pasiune rusinOsa si Ca nu trect preste limi-
tile insemtiate de natura ; orl-care ar fi aprinderile de caril
stunt posedate, ele respects legile ce natura at fixatO. Si
eca aicl fiinte rationabile, fiinte luminate printr'o invetatura
dumnedeesca, fiinte catT instruescu pre altii despre ceea-pe
trebue sa faca si despre ceea-ce trebue sa evite, ale carort't
urechi simtt intretinute Cu o doctrina pogorita din cert,
cariT se ports mai nedemnt cu tineriT de COW cu t urtesa-
nele. Casi candt nu ar fi omen!, casi candt Dumnecien nu
ar intinde providenta sa preste lucrurije omenesci si n'art
avea sa judece insteo di faptele nostre, casi cand purtarea
for ar fi invisibile si nesciuta, patima for indrasneta si ne-
buns nu cunOsce nicT unt frail. De alts parte, parintii co-
piilor desoriorati sufert aceste lucrurT in tacere, si nu se
ascundu cu densiT dela tote privirile, si nu se gandesct nici-
cum la remediile capabite de a curma reult. De ar trebui
A

www.dacoromanica.ro
226 AL tREILEA. DISCURSd

cu tote acestea, pentru a scapa pre copiiT for de acestd'ej

pidemia, sa se exiliecle eT insisl; sa se duca pre mares, prin
insule, prin locurT deserter prin tinuturiIe departate de a-
cela pre care la locuimt, nu ar fi o obligatiune rigurosa
pentru densii de a o face si de a Incerca totul ma! bine de
card sa permits asemenea infamiT? Daca lotuinta copiilor
nostri ar fi o Ora -nesanetosa si fecunda in. bole pestilen-
tial; ad nu i-am sc6te dintr:ensa, atund chiart candt art
afla in ea marl avantagie si candt s'ar bucura acolea de o
buns sanetate? Dar acuma candu acesta contagiune inspal-
mentatorese respandesce in tote partile, sunternt _chiar nol
car!, nu numal ca'T prapastuimt in vult6re, ci Inca si alun-
gamt ca pre nisce corrumpetorf pre aceia cart se silesct. de
a 'T departa dela densa. Ce mania, ce fulgere at sa se a-
princla asupra nostra car!, cautandt de a curati vorbirea
copiilor nostri prin studiul intelegclund profane, delasamt
sufletele for in noroiul necuratt In care ele joc 0- se co-
rumpt, si cariT mergemu pane ale impedica, daca voesctt,
de a se radica I Indrasni-va cine-va dupd dasta sa sustina
ca mantuirea este posibila, pentru nefericitii card, respira
acesta atrnosfera de corumptiune $i pre ce s'ar intemeia?
Daea se afla persone, si ele slant de sigurt putine la nu-
merit, daca se afla personef lien, care evita aceste rnsin6se
desordinT, ele nu scapa de aceste pasiunT tiranice, pasiunea
&oriel si aceea a avutietor, care amandoue ne duct catre
ruina nostra. Celt maT mare nurnert, este in acelasi timpt
sclavult si alt acestord pasiunT si alt necuratieT celef maT
neinfren a te.
Cando voimt sa asiguramu succesul educatiuneT litera-
rie a copiilor nostril nu ne marginimt intru a departa ob-
staculele ce l'ar impedica; luandt Inca tote mijI6cele capa-
bill de alti favorisa, ne procurAmt invetatorT si guvernorl,
cheltuimti banT, departamt ort-ce Alta ocupatiune maT
grabnici decatt eroldit dela jocurile olimpice, le aducemt.
-mai adesea a minte saracia pre care o- nasce iguoranta, a-
vutia pre care ne o aduce sciinta, nu neglegemt, or! prin

www.dacoromanica.ro
 CONTRA ADVERSARILOR VIETE MONAST10E 27

noT insine, orl prin altul, or! prin fapte, or! prin cuvinte,
nimica din ceea-ce pote sa ne conduca la acestt resultatu
atato.. de doritt ; si cu tote acestea, silintele-nOstre -nu stmtt
tot-de-una Incununate de succesti. Crede-vomt dupe ace-
sta ea curatenia moralilortr regularitatea unel vied neim-
putabile se voru produce dela sinesT, atuncl candt atatia 1-
nimict le urmaresct ruina? Si nu este cultnea absurditateT
de a pune atata pretu si solicitudine pre unt lucru din cele
maI usiOre, ca cumt ar fi imposibile de all capeta cu alts
conditiune, In vreme ce unU lucru cu multi ma! dificile,
tie imaginamti ca are sa ne via in timpul somnuluT, ca fi-
indt de cea tnaT neinsemnata valore si fore importanta se-
riosa ? Dar educatiunea sufletuluT, comparata cu educatiu-
nea literaria, este cu atata maT Brea si mal laboriosa, cu cat
este ma! anevoia de a lucra decatt de a vorbi, cu catt fap-
tele costa mal multi decatt cuvintele.
9. Si pentru-ce, va dice tine -va, copiil nostril avea
trebuinta de ed-ucatiune pura si austera? Ah 1 eca ceea-
ce este maT funestt, ca unU lucru atatt de indispensabile,
unt lucru de care cfepinde vieta nOstra intrega, se socote-
sce nefolositort i de prisost. Thca al avea suptU ochiT tei
pre fiult tet in prada tine bole corporal!, de siguru nu aT
dice T$1 pentru-ce ar avea el trebuinta de o buna si so-
Rag. sanetate?, Ci tote silintele tele ar tinde ca sa 'T redee
asa de bine sanetatea ineatt bola sa nu ma! reviia pe vii -
tort, Si Inaintea sufletulul set bolnavt, to dicT ca Fu-
ca' IV pasa de sanetatea morala; si, dupe astd-felt de vor-
ba, indrasnescisa mai reclam! titlul de tata! A-hind, dice
tine va ne trebue ca toil sa urmama potecele filosofieT, cu
riscul de _a compromite tote interesile vietei. Nu, amicul
met, nu -e cultul filosofiel, ci e lipsa de fitosofia care este
isvorul si causa tutort relelor nostre. Cine stIntU, spune-mit
omenii ce! maT primejdiosT societateT actual!, aceia ale ca.-
rort morali respectep, cuviinta sionestatea, sadaceea earil
-inventecia aceste rafinamente de placer! necunoscute
minal!? aceea carh calla sa maresca cu averea altUia pro-

www.dacoromanica.ro
2g At TRE1LEA- DISCURStF

pria lor avere, sat aceea pre care 'T Satieface putinul ce 'Id
poseda? aceia cdrora se supunt trupe de sclavi, si pre carii
it urtnedd pretutindenea opultime de lingusitorTr sat aceea
cdrora le e de ajunst unt singurt servitors? Si Inca et nu
vorbescd de o filosofid inalta, ci de aceea care este accesi-
bila celor maT multi omens. Preferi-vets voi pre acesti 6-
merit blanc,li, bine- voitorl, indiferinti cdtre favorea popula-
tid, sat pre acel orneni carii pretindu dela semenil lor mar-
turiri de respectt cu maT multa rigore decatt n'ar pune cl-
ne-va ca sd reclame o datorid (banes*, carii supera in miT
de moduli pre on -ce individt care nu se va Scula inaintea
lor, care nu 'T va saluta celu d'antait, care nu se va inclina
profundt in presenta lor, care nu se va da la demonstra-
tiunilp cele mai servili? pre aceea cariT iubesct maT bine sa
se supuna decatt sa comande, sat pre aceia carii ambitio-
neza dupa demnitati si dupa putere, si cars sufert totul, In-
cerca totul pentru a *sl ajunge scopurile lor? pre a-
ceea earl, ingamfAndu-se ca suntt superiorl altora, Isi inki-
puesct prin urmare -cd be este permisu de a dice tote si de
(-
a face totul, sat pre aceia cart punendu-se in rangul celd
maT dupe urmd, vestecJesct prin umilitatea lor licenta stu-
pida a vitiului? Pre aceea earl redica palate marete si cart
prepard mese splendide, sat pre aceea earl, afard de nutrl-
m e ntul si acoperementul necesart, nu cer nimicu mai mull ?
pre aceia ait cdrort plug. le brasdegld imensele domenil,
set pre aceia cars nu aspird se poseda nici macarT coltult
de pdmentd celt mai mititel? pre aceia cart gramadindu
usury preste usury; se incurca in tote cdile nedrepte, de
indata ce suntt fructuase, set pre aceia call, rupendt aceste
contracte de inichitate, usureza pre nefericiti atata pre CAM
mijlocele o permitt ? 'pre aceia cars nu perdu nici-o-data
din vedere vanitatea conditiunei omenesci, set pre aceia
cart, orbindu-se de voia asupra acestui punctu, alunga
rnindria pens o uita ca sunt omens? pre aceia call ntre-
tin curtesane si earl pateza ornorea altuia, set pre aceia
carp respectezd pre propriele lor soca? At unit, asemenea

www.dacoromanica.ro
 CONTRA ADVERSARILOR VIETET MONASTICE 229

buboielor carT se form&a la suprafacia corpulul, sett ven-

turilor furiose carT turmenta valurile, nu compromitt bu-
na economie a omenirel, si nu terascd in avist, prin licenta
lOr neinfranata, pre nefericitii cari ar fi putut de at tramite
s se mantuiasca ; ad, din contra, cei-laitT, asemenea unor
Tara carT stralucescd in stnul unel grose intunerecimT, nu
arata calea mantuireT nenorocitilor pre carT i-ameninta gro-
zaviile naufragiuluT; n'aU aprinsil eT intru catti-va facia fi-
losofieT, si nu suntt eT aseclail la Q inaltime suficienta pen-
tru ca lumina sa se servesca, de conductoru sigurd orl-cult
va dori s intre inteun porta la scutela de vijelie ? Celor
d'antaid trebuescd atribuite rescolele, resbelele, bataliele,
ruina oraselor, multimele (de ornenT) reduse in servitute
si con damnate la sicavia, suferincele captivitatei, sangele
versatd si tote cele-l-alte flagele ale vietei omenesci. La re-
lele cu cart orneniT supera pre omenT, adauge pre acelea
cari ne vind din cert : secetele, inundatiunile, cutrernurele
de pamentd, cetatile derimate sell, inghitite, fOrnetea, ciuma,
cu un cuventd tote pedepsele a carom origine nu trebue
cautata aicia josh.
to. Astd-fer santd dera Omenil carT punt inteund peri-
-cul de mOrte societatea, carrT compromitu interesile cele
mal scumpe. ET causeza semenilor for o infinitate de tur-
mente ; el vord supera cu persecutiunile for pre aceia cad
suspina dupa liniste si dupa pace; i-vord teri in tote par -
tile, 'I vord sfasia fara milostivire. Pentru eT s'ad stabilitd
tribunalile, legile, pedepsele si supliciele de tot felul. Dupa
cum trite() casa in care se afla multT bolnavl si putinT
Om enT sanatoA veT gasi multe remediT, multi medics esindd
si intrandd; de asemenea nu se afla preste torn pamantul
natiune, rap unde tribunalile, magistratura, pedepsele sa
nu fia infloritOre. Remediele neavendu pan ele insasi pu--
terea de a vindeca bolele, si ore-care persOne fiincld nece-
sarie pentru a be administra, stIntd judecatoriT carT obliga
pre supusi, ca, vrttndd nevrendd, sa sufere exigintele ace-
stuT tratamentd. Cu tote acestea reul a facutd nisce pro-

www.dacoromanica.ro
230 AL TREILEA' DISCURST1

grese earn de insparmanfatore incatd triumfa chiar asu-

pra medicine, qi insu0 judecatorir s'ar'i molipsitd. Ce ar
dice cine-va de un bolnavd prapaditd de frigurk idropisia
si alte afectiunl Arica si mar primejtiose, care, neputendu-se
vindeca pre sine0, s'ar sill sa vindece pre personele atinse
de acele0 bole? Inteadevert, valurile nedreptatY, restur-
nAncld cu impetuositatea unul torentu tote stavilarile, ad
adusu in suflete violenta pustiirilord Jon
Si petru ce vorbescd de desordinea morala ce presen-
teza societatea? Nu stuitem noT expO de a vedea acestti
flagel,_ adusL in mijlocul nostru de catra acestr ornenT per-
vegr, schimbandd limbagiul ce'l tinem cu toti de acorcld
asupra providenter dumnedeesci? Reul progreseda, se ma-
resce, lucreza sa cotropesca totul, semana in drumul sett o
resturnare general, combate in fine pre insur cerul, si pro-
cura arme limber muritorilor, nu numal contra semenilor
lor, dera contra Domnulul i suveranulul universulul. i
de unde provint, to intrebt, aceste conversatiuni atgtd de
dese asupra fatalitater? Pentru ce o multime de orneni ta-
uta causa evenimentelor In cursul orbd alastrelor? Pentru
ce se pomenesce de noroct, pentru ce de hasard? de unde
vine ca se privesce universul ca miKandu-se fara ratiune
si fara scopt? Trebue sit aruncamd responsabilitatea asu-
pra personelor pure si oneste, sett asupra acelora call du-
pa pareree vOstra, protegti societatea, i carT constituiescd
dupa cele ce am demonstrate, un flageld universal pentru
intregd genul omenescd? Asupra acestora invederatt. Cea-
ce dqtepta indignatiunea, nu este -cd cutare cultiva filoso-
fia, ca este de o probitate, de o moderatiune si de o cum -
petare nevincibila, ca despretuesce bunurile lumel acesteia.
Cea-ce indigneza, este spectaculul imbe4ugarer, aid uneT
viete de placed; al avaritier, al rapire; aid perversitate, ai
vitiulul fericitd s triurnfatort. Eca textul acusatiunilor sl
invectivelor omenilor carT nu credit in Duifinedeti. Eca-
stanca care face multe victime; cdcl, cAtil despre personele
ale caror morall suntti neimputabili, nu numal ca nu voT

www.dacoromanica.ro
 'CONTRA ADVERSARILOR were MONASTICE 231
.
sine cuventarT de asemenea natura, dera ele 'r vortt face
o crima lorusi de a radica o voce de blamt contra provi-
dente! DomnuluT. Ddca totT omeniT, sett celti putinti ceT
mat multi, ard consimti sa traiasca ast-fel, nu s'ar fi imagi-
natti nicT-odata asemenea, discursurl, n'arnt ave sit deplan-
gema acesta ret care face verfa tuturort celora-l-alte, vroit
s zicti nebunia de a cauta originea relelor. Inkipuesce-tT
ca nu ar exista r6u1 fie aparinte, fie realer ar fi pututa veni
cut-va in minte idea de aT cautA causa, sr de a da nascere
eresielor numerose a citrora ocasiune as fosta acesta pro-
blema? cad ast-felt at fosta punctul de plecare a luT Mar-
cion, Manes, Valentin si al multora altort Gred. Deca in-
telepciunea ar fi fosta obiectul unuT cultd general, nu s'ar
fi gandita. nimenea nicT-o-data ca sa radice acesta cestiune
si, in lipsa de alte probe, le-ar fi fosta de adjunsa spectacu-
lul virtutel pentru a dernonstra ca Dumneclea este cu ade-
'varatt monarchul nostru, si CA el dirige siguvernec,ia lucru_
rile omenescT cu o prevedere si abilitatea admirabile. Acesta
nu este mat putin adeverata acum , dera nu se vede cu in.,.._,
lesnire din casa mareluT intunereca ce desfranatiT l'aa res
pandita preste totti pamantul. Cu alt -felts de moral!, Pro-
videnta divina ne ar lua ochiT de lumina ca sOrele in amizA-
cli pre una cera linistitt si seninu. Deca nu arty fi nicT tri-
bunali, nicT denuntatori, Aid calomnitor!, nici turmente,
lila pedepse, nict inchisori, nici supliciT, nici confiscarT, nict
amende, nici temerl, nicipericule, nici inimicitiT, nic! curse,
ilia ure, nict ocarT, nicT ciuma, nicT fomete, nicT nicT-una
din calamitatile cart ne intristezit; si deca am trai toc cu
onestitatea convenabila, unde este omul care s'ar indoui
despre Providenta clumnecleesca ? De sigur, nu sar afla nicY
unul. Se intempla printre not ceea-ce s'ar intempla inteo
corabie alt caret armada sT-ar expune la primejdia per-
sOna sa, in cash de furtuna, 1-ar scapa pre pasagerr,
fara ca acestia din urma sa apreciege activitatea si sci-
inta sa, din causa turburarei, a fricel si a kinulut in cart
i-ara fi aruncata periculele ce i- amenintatu. De asemenea,

www.dacoromanica.ro
232 ALt TREILEA DISCURSItt

de i Dumneclea tine in many carma universulul intregt,

vijelia i agitatiunea ce vitiele ou inceteza de a intretine,
tmpedica pre Orneni de vede actiunea sea. De unde
urrnecla ca nu numal moralele publice sufera dinteacesta,
ci sic pietatea este Inca cu violenta atacatA; s4 nu, ya e-
xagera cine-va fJeca va numi inimici al omenirel pre acer
omenT a carort vieta este o conspiratiune permaninte con-
tra mantuird a!tuia, si Carl prin opiniunile lora detestabill
si purtarea lora infarna, tiresca pre companionil lora de
calatoria (pre mare) catra unto trista naufragiu.
ri. Nu vet gasi nimica de asemenea in monastirl. pe-
care ar fi furia tempesteI, credincioiT Carl locuesca in ei.e
se bucura de liniscea i de siguranta, portuluT, i ca din in-
naltimea ceruluT el veda pre ceI-1-alit calatorl. pre mare- cu
fundandu-se in abisa. El inteadevert au imbratipta una
gent. de vieta demnil de cera, si conditiunea lora nu este
din nicl una punctu de vedere mal pre josu de a angeri-
lord. Dupe cuma domnesce printre ac4tia o perfecta uni-
formitate qi, departe at a fi unilin fericire i altiT in cul-
mea nenorocirel el gusts cu totilk bucuriele aceleia0 pad,
aceleia0 fericirl si aceleia0 gloriT; ass nici-una solitarQ nu
va imputa frateluT sea pentru saracia sa, nicT-unula nu se
va glorifica cu avutiele sole : ala tea si alt met, acesta is-
vora a Una desordinea, stnta alungate dintr'acesta Locus
inta; tote lucrurile aci sunta de olve, mesa, lacuinta baina-
Si ce ar fi intru acesta de mirare, pentru ca el cu totii nu
simta de. cata unto singura sufleta ? Nobletea, sciavia, liber-
tatea unora Amu de asemenea nobletea, sclavia, libertatea.
altora. TotT product': acelea0 bogatiT, adeveratele bogatil;
toll aceeag. gloria, adeverata gloria, cad bunurile lora nu
consista numai in cuvinte, ci in realitatl. Toti gusta, ace-
lea0' dorinte, aceleasi sperante ar dice tine -va ca lucrurile
aci stinta ordonate dupe o regula infalibile si dupe greuta-
tile unei exacte balance. Acolea, nicl o desordine nu. se
vede decata mesura, consonants, armoniA, unire, concor-
dia i subiecte de o bucuria fore intrerumpere. Asa, orl-ce

www.dacoromanica.ro
 CONTRA ADVERSARILOR VIETET MONASTICE 233

arty face ;i orTce art suferi, tote esu pentru densiT spre
multAmire si fericire. Nurnal, acolea, ;i nu aiurea, veV gasi
in tots puritatea sa tablould de 6menT call, pre langA dis-
pretuld bunurilor acesteT lumi, pre langa lipsa de orT-ce
rnotivd de imparechierT ;i de lupta, pre langA speranta u-
nuT, mAretd viitord, insotescd qi deprinderea de a socoti ca
unit patrimonid comunt'gnnurile ;i relele cad potty sa
viii preste fiia-care dintre densil in particularit. MaT an-
teld, intristarea piere de'graba dela den;ii, fiacare luandd
o parte egale k sarcina, cc cade unuia singurd; catty des.
ire bucuria, el at mil de rqiunT de a o face, nu numal
considerandd propriele lord bunurl, ci-;i pentr'u ca binele
ce da preste aprOpele le cause4A tote atata placere. 'Ce re-
sultatti. ar trebui dera sa asteptamt, decd toil amts imita e-
xempluld lord ? Nu trebue atribuitA ceea ce e-te deso1A-
tord in presenta stare de lucrurr; personelord cart ad ur=
matt o tale cu totulti opusa? Sciti vol ce faceti profesandd
opiniunea contraria?, ye asemenap until omit care ar res-
ping; ca nefolositOre, o lira perfeett acordata., in vreme
ce, o alta lira in desacordti complett, fie, cA tOrdele arty, fi
prea intinse, fie ca. n'artl. fi din. deajunsti (intinse), eld arts
recomanda-o ca buna de a incanta tote-de-odata qi, pre ar-
tiStt si pre auditorT. Dupe cumd n'amt maT cauta alts pro -
ba convingatOriA despre nedestoinicia musicale a uneT per-
sOne de felul acesta ; de asemenea nu vomd semnala pro-
be maT capabile de a face veclute sentimentele invidiase ;i
funeste ale ornenilord cart sustind asemenea doctrine.
Dera care este limbagiuld parintilord carT areta mat mul-
ta moderatiune ? Ca copiil nostri qica, eT, sa Inc:60 prin a
sT. face educatiunea literaria, data educatiunea lord fa-
cutA7 atuncl candd intrA in calea acestel filosofii, nirnenea
nu i-va impedeca. i cine ye asigura ca ei vorti ajunge
etatea de barbatti? WTI unti mare numerd dispart, ranitT
de o morte premature. SA privimd cu tote acestea acestd
punctti ca afara de indouela : presupunendu cad Nord a-
junge la etatea de bArbatd, cine ne va respunde de primiT

www.dacoromanica.ro
234 AL TREILEA DISCURStr

lord anT? Si intru acesta et nu me supund uneT mania( iu-

bitOre de arta; cad, deca mi s'ar procura acesta garantia,
departe de aT-smulge din societate, candu 4T-vord. fi for-
matt inteliginta lord, IT-asd impulsiona din contra sa re-
mana intr'ensa, Ii in loci de a aproba pre personele cart
1T-art consilia sa se retraga in singuratate, le aqd priVi cu
groza ca pre nisce inimici aT bineluT publicd, pentru-ca as-
cunc,lendd aceste facliT, tramitendd la pustia pre aceste .fo-
care de lumina, ele ant lipsi pre locuitoriT cetatilord nostre
de cele maT pretiose avantagie. Dero decd este cine-va in
neputinta de a. ne oferi acesta garantia, este cu adeverata
unit bine de a tramite pre copiil vostri Ja invetatorT unde
vord inveta viciuld multd degraba decatd litetete, unde
de i se vort aplica a urmari resultate de o maT mica im-
portanta, vord perde und tesaurt cu multd maT impor-
tante, taria sufletuluT si nobletea caracteriuluT. Ce e de 'fa-
cutd, intrsacestil casd Trebui-va derti sa distrugernd sco-
lele? yeti intreba_voT. De sigurd au ; dero nicT era0 nu
trebue sa distrugemt edificiult virtutel i sa_immormen-
taind un sufletd din causa ignoranteT literarie clra de In-
data ce s'at coruptd, conditiunea sa devine din cele mal
triste, ori-cats abilitate de limbagiu ar fi castigate, si chiard
cu aka mai triste cu catd elocinta sa va fi ma! insemnata;
cad perversitatea units cu elocinta va produce de sigurd
consecinte maT neplacute decatd insaqi ignoranta.
Si decd dupe ce vort fi parasite pe concetateniT Yore,
s'ar Intempla acestord copil, ca, cu tots conservarea ne-
cioplire limbagiului lord, sa cada din virtutea lord? Si
decd remanendd printre von, ye void intreba et, vi-aril
perde i sufletult lordf,i nicT la scold nu aril face nici-und
progresd in studiuld arteT oratorie? Amt, sa sciT, maT
multd decatd voT, dreptuld de a starui in respunsuld met.
Pentru ce acesta? pentru ca decd nesiguranta este qi intr'
unuld qi intealtult, ea este ance -maT multd inteald vostru
decatt inteald met. Cumd i pentru care cuventd? Pen-
tru-ca studiuld literelord are trebuinta de bune Moral; in

www.dacoromanica.ro
 CONTRA VDVERSARILOR VIETEf MONASTICE 235

in vreme ce bunele morall se pots Iipsi forte bine de stu-

diulti literelora. Nu este facile tuturora de a conserva cu-
rate moralile nOstre independ,nte de orY-ce instructiune4 li-
teraria. Dere o elocinta eonvingatoria, nimenea nu o va
putea avea fore ajutorult virtutei, decd eta tots timpult
sea la-consacra pecatultl si desfranarY. Mta-fela ineata de
ceea-ce ye temeti inteun casa, avetT de asemene s ye te-
metT si in cel-l-alta, qi chiara cu atat maT mare cuventt cu
cant in acesta cast se departeza cine-va mai adesea orT de
scopa, i cu cata este vorba de interese cu multu maT in,
nalte. In primula cast, nu itT trebue sa te hplicl decant la
unit singurt lucru ; intr'alt douile aT o indouita victoria
de obtinuta, cad nu veT ajunge la unula din aceste_lucrurT
fart de a ajunge la celt-l-alts : nu veT ajunge la elocinta
fart ajutorult virtutei.
Deca voiesci-cu tote acestea sa presupunema posihile
ceca -ce este imposibile ; ce folosti vorna trage,din straluL -
rea talentulut nostru, decd suntemil isbitr de o lovitur de
morte P ce vetemare ne va,causa neexperfenta nastrA, deal
vomit avea in stapanire bunurile cele maT pretiose ? Acestit
nu este unti sentiments -care sa ne fie particularit, noue
carl dispretiama intelepciunea profana i carl o socotima o
adeverata nebunia ; It-veT gasi limpede manifestattt chiard
la filosofil paganismuluT. Una mare nument'i dintre den0Y nu
s'at ocupatb. decata forte putint de studiul literelor. AltiT as
profesata pre kip dispretiul for in privinta acesta, 0, cu tots
ignoranta voluntaria in care as remasa, cultul fllosofiel mo-
rail caruia as consacrata toti vieta lor, nu i-at incongiurat
maT putin de strelucire i de gloria. Anacharsis, Crate, Dio-
gene, nu s'aa ocupat nici-cum de alt ce-va. Putem, dnpe 6-
re-cariT scrietorl, sa 4ioemu tot -atata despre Socrate ; si nu
vom fi .intru acesta desmentiV de filosoful care, in acesta
ordine de cestiunl, eat ridicata cu mult maT presus deck
altii, i care aa cunoscutt maT bine ca niminea altul eircum-
stantele vieteYinteleptulul Atenian. In apologia pre care -ltd
presupune ca o pronunia inaintea tribunaluluY, Platone-T

www.dacoromanica.ro
236 , AL TREILEA DISCURSO

irnprumuta in presentaiudeCatorilor acesta vorbire : (-Vet/

audi din gura mea tot adeverul. De sigur, Ateniani, discur-I
surile mele nu ye vor oferi, ca discus surile acestor oratory
de aid, rriqterug in cuyinte, eleganta studiata in frasa. Me
volt exprima fore pretentiune i fore prefacatoria, servin-
du-me de terinenii care vor veni de sinep pre buzele mele.
Am increderea ca nu vorbescti detatt dupe dreptate; si
asa bine-voiti a nu astepta de la mine art ce-va, cad n'ar
fi cu, cuviinta ca la etatea mea sa me presentedt inaintea
\rostra ca un scolar care se formeda in arta oratoria., Pla-
ton. open, Apolog. $ocr. Acestt limbagiu arata ca nu, din
indiferenta, ci din cauza putinei importante ce-i da, So-
crate ren.unta la studiul i la exercitiul elocintei. Nu consi-
dera dar nici-cum o elocutiune elegante ca indispensabile
pentru filosofi; nici chiar peutru ZmenT; yedi intr'ensa mat
de grab4 un studiU propriL de a exercita emulatiunea si de
a ocupa timpul ce remane libert adolescintilor ; ast-fel este,
inteadevert, opiniunea a insist filosofillor nu a filosofilor
yulgarY, dar acel may mare dintre totT, care n'at voitt pen-
tru invetatorul set un ornamenttl pre care-1u socotea ne-
demnti de geniul filosofic. Aceste ratiuni ce se pot invoca
contra unuY necredincios, le vom. invoca cu un may mare
cuventt contra unul crqtin, N'ar fi absurdu ca, preVandu
OmeniT cart umbla dupe aplausele multimel, si care n'ar
putea ajunge la gloria decatt prin` intelepeiunea profana,
despretuesct arta oratoria, not sa o admiramt qi sa o sti-
mama pene incat sa-T sacrificamt interesile nostre cele mat
scumpe?
(Va urma)

www.dacoromanica.ro
 Actil de Donatiune 1)
Sub-semnatii locuitori proprietari.i Enoriaqi ot S-tet Bi-
serici cu hramul S -tel Treimi 0 S-tul Nicolae din Comuna
Poenari, Catunul.Ciuperceni, plaiul Novae)", Judetul Gorjitt,
v6clend ca aceste S-te Biserici ale nastre se, ail& vacanfe de
Preott din caugn ce n'are pog6nele legiuite de pament, gi ea
sit putemii procura Preotti pe Seminaristul Burlanescii I6n,
dam ne siliti de nimenea qi de a n6strg, buns vointa pg,ment
de danie pentru tot-d6 -una, mentionatelor Biserici 17 pog6ne
pitment, din proprietAtile n6stre dupg, cum se vedela numele
fie cr,ruia din noil cu obligatie ca preotul sg, nu aibii, dreptul
de instainare i distrugere eisa se bucure numai de fructele
i veniturile imobilulul, earl' pog6ne costg, Suma de Lei 500,
adieg cinci sutet qi ca sit fie yalabil acestri actg. Iti am lega-
lisatil de Primitria respective i de Onor. Tribunal local, tre-
cAndu-se in Registrele respective,- cel ce am sciut carte ne
am sub-scris inline, era eel ce n'am sciut ne-am subscris print
scriitorti, tragend gu degetele la numele nostru.
1884, Martie 18.

Fl. Aluneanu. Don* douii, pog6ne, situate in plain Ra-,

doqi CArpiniu.
P. llfoculescu. Idvn doul pog6ne movie situate in pla-
iul Cernadia, acoperite cu prLdure de fagl, moltenire dela
Oriniii meT Mop BAritscu.
1) Limie Cu adresa P. 8-lul EpiReop de Rilmnied, No. 639. a. c.

www.dacoromanica.ro
 288 ACTt DE DONATIUNE
./ 5

Ion C. Alun6nu. Done.; a doug pog6ne molie situatg in

Cgtunu Ciuperceni, Comuna roenari in cureua Gokand-
scg din d61ul Mueri, An vale spre rgsgrit pang undo se vor
implini.
Siu Hglangescti. Idem doug pog6ne pgment din Ho-
tatul Pon6rele, Movu Gruescu, pam6nt islazti, veche ruov-
tenire.
Conat.,Ariraia. Idem doug pog6ne movie situatg in Ho
tarul Ciupercent cureaua. Arime ti din vosea in vale pang
undo va ajunge.
D-tru Bodescu. Idem un pogon mode Situatg in beta-
rul Ciuperceni, cureaua turn6scg din iazul perelor in dela
pang unde va ajunge.
Stan Milostenu, Hem un pogon movie situattl in ho-
tarul Ciuperceni cur6ua Arimevtilor din. Iazul morilor spre
apus pang undo va ajunge.
I6n Rujenoiu. Idem un pogon movie Situatg in hota-
rul Ciuperceni, curha Dosului din Oltetti, spre apusti pang
unde va ajunge.
Oonst. Golescu Idem trei Pog6ne movie situatg, 2 po-
gone in hotarul Pon6rele movia Golesci, in fata, incepe din
drumul mare in vale pang unde va ajunge, i un pogotr si-
tuat in plaiul Cernadia, raov. Bercestu acoperitti cu pgdure
de fagti.
I. Bufignescu, Idem un pogon pamant situatA in ho-
tarul Bumbesci-Piticu, movia, Mgrgulesci, alattul eu pro-
prietatea Piicului spre naNg n6pte de hang cat va a-
junge.

ROMANIA
Primetria comund PoenaPt

Atestii identitatea semnaturilor din presentul act conform

www.dacoromanica.ro
 ACTil D] DEINATIUNE 239-

cerererfacuta cu suplica inreg. la No., 125, precum i ca pa-

mentul donat nu e cedat dupa legea rurala.
1884 Martie 18.
No. 50

Primarti (SS) P. Moculescu:

(L. S.)
Triburtalid Distr. Corjiii
Anal-1884 Martie 20. No, 415.

Tat presentatt in Tribunal d-lor : Fl. Aluneanu, iu Ila-

langescu, I. C. Aluneanu, P. Moculescu, rBurranescu, Du-
mitru Bodescu, Const. Arimia, 16n Rujenoiu, Stan Milostenu
i Const. Golescu donatori, in aqui Ili in faca carora citin-
du-se din cuvent in cuvent presentul act de donatiune, depus
cu petiOa inreg. la No. , . . at martmisitt ca este al D-lor
&cut din liberile volute Boris actul qi subscricd 0-tru Bodescu,
Const. Arimia, 16n Rusenoiu II Stan Milostenu prin scriitor,
nesciind carte, era D-nil Fl. Alunenu, iu Halangescu, I. C.
Alunenu, P. Moculescu, I. Burlanescu i Const. Golescu sci-
ind carte at subseris cu propriele D-lor semnturi.

TRIBUNALUL.
In facia marturisirilort num4ilort i in basa Art. 1171
Cod. civil v64end ca i taxa de inregistrare s'a perceputt cu
recipisa No, 9497.
Da autenticitatea, kgala presentului act de donactune.

(SS)_ I. St. Budurescu, Nedescifrabil

(L. S.)
p. Grefier (SS) C. Urecliescu.

Grefierul Trib. Gorjiu

Atesttt ea acestlt act s'a trecut fn Registrul de transcrip-

www.dacoromanica.ro
246 ACTII DE DONATIUNE

iuni al acestui Tribunal pe anul 1884. sub No. 328 la fila

238, vol. 1, astibli 20 Martie 1884.
p. Grefier (SS) C. Urechescu..
(L. S.)
p. Conformitate, I. Orleanu.

ROMANIA
Directia Cancelariet. St. E.piscopiX Rttmnicu HOW. Severin
Acestb, copie fiindti conformg cu originalul se Mesta,.
1884 Martie M.

Director, N. G. Pr otopopescu.

Taxa inregistriirei in sunlit de lei cine-spre4ece s'a per-

ctput sub recipisa No. 9497, din 20 Mart. 1884.
Casier (SS) Nedescifrabil.

acDc

www.dacoromanica.ro