L2 V4 B Glicmlz L2 R0 B C9 K M18 X L2 FW YWNo ZV9 T ZWRP YS8 X NJG 2 MDK 1

I/
lqffwal R. 0711
rl 1Z-111 In 11, 5ia al
BISERICA ORTODOXA ROMANA
DESBATERILE
S-TULUI SINOD
DIN SESIUNEA DE TOAMNA
ANUL 1898.
Revisth Periodie Eclesiastica.
ANUL AL XXII-lea, No. II.
F"VartTJARIM.
isOW°11:CA.
ri$EC,Tit*1
l'344."4.-Arr
.1k
rva. 4 ,
BUCURE*TI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICE;97-1

, m
1899 ".'0
. / jar\
ammommock.*.st
www.dacoromanica.ro
SANTUL SINOD
AL SANTEI
BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE ROMANE.
*44145W.E3+0
www.dacoromanica.ro
Procesele Verbale ale sedintelor Santului Sinod
din
Sesiunea de Muni a anuluj 1898.
qedin(a din 12 Octombrie 1898.

Sesiunea de Wilma a S-tului Sinod s'a deschis cu so-
lemnitatea obicinuita, facendu-se in Sf. Mitropolie un Te-
Deum de catre P. S. Arh. Nifon Ploetenu, Vicarul S-tel
Mitropolil, la orele 10 a. m., la care at asistat P. P. S. S.
Membri al S-tului Sinod, lath fiind §i DI. Ministru al Cul-
telor §i Instructiunel Publice; lar la orele 1011. s'a facut
santirea apel In sala §edintelor S-tului Sinod, dupa care D,
Ministru al Cultelor Si Instructiunel Publice da citire Mesa-
giului Regal de deschiderea sesiunei in urmabirea cuprindere:
Prea Sancifi Paring

Santul Sinod al Sante] Biserici Autocefale Ortodoxe. Ro-
mane, 'fiind convocat prin decretul Nostru No. 2902 in
sesiune de tOmna pe cliva de 12 Octombrie a. c. conform
art. 13 din legea pentru alegerea Mitropolitilor §i Episco-
www.dacoromanica.ro
4 DESBATERILE ST. SINOD
pilor Eparhiop cum si a constituirei S-tului Sinod al S-tei

Biserici Autocefale Oortodoxe Romane;
Eli declar deschisa sesiunea acelul Sant Sinod.
Dat in castelul Pe les la 12 Octombrie 1898.
(ss) CAROL
No. 2982 Ministru Cultelor
§i
InstructiuneT Pub lice
(ss) SP. HARET.
I. P. S. Mitropolit Primat. Presedinte: Sesiunea de

tOmna a 8-tului Sinod este deeehisa. Rog sa se faca apelul
nominal.
Se face apelul nominal si respund 14 P.P. S.S. Membri,
Cud absinte I. P. S Mitropolit al Moldovel si P. S. Epis-
cop al Romanulul.
I. P. S. Mitropolit Primat, Pregedinte: Ffind In
nurn6r, ye rog sa dal citire sumarulul ultimel sedinte din
sesiunea de prima-vara.
P. S. Episcop at lettnnieulul: secretar, citesce suma-
rul sedintei de la 22 Maiti a. c. a sesiunel de prima-varb..
Se pune la vot sumarul si se primeste.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Acum v6
rog sa procedem may intal la alegerea secretarilor, si pe
urma la alegerea comisiunilor.
P. S. Episcop al Duna, rei de jos: EU propun sa a-
legem prin aclamatiune ca secretari tot pe P. P. S. S. carl
aI fost in sesiunea trecuta,
I. P. S. Mitropolit- Primat, Pregedinte: S-tul Sinod
rOga pe fostil P. P. S. S. secretari, ea .sa primesca acesta
tnsarcinare si in sesiunea acesta.
Pun dar la vot propunerea. P. S. Episcop al Dunarel de
jos ca O. se alega de secretary P. P. S. S. secretari din se-
siunea trecut6. Cine este pentru, sa bine-voiasca a ridica
mana.
S'a primit
P. S. Episcop at Blrnniculul: Primim cu dragoste a-
cesta sarcina si multumim S-tului Sinod pentru increderea
cu care ne onoreza si de asta data.
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. SINOD 5
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte. Acum *6

rog sa procedem la alegerea comisiunel de petitiunt
Se procede la "legerea comisiunel de petitiunI.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Resultatul
votulul ester VoIantl 14. Majoritate absolutk. 8. Ail Intrunit:
P. S. Episcop al Romanulul 13 voturl.
Arh. Nifon Ploeqtenul 10 )0
* Varlaam Craiovenu 13 ,
* Conon Baca6nul 4 )
Meletie Galatenu 1 ,
Dositeiu Boto§enenu 1 ,
Prin urmare, P. S. Episcop al Romanulul §i P. P. S. S.
Arhierel Nifon Ploe§tenu ysi Varlaam Craiovenu, cari ate
Intrunit majoritatea voturilor se proclam6. membri In comi-
siunea de petitiunt
Acum se procedem la alegerea comisiunel pentru luarea
socotelilor Tipografiel cartilor biserice§ti §i Revistel Biserica
Ortodoxa Romany.
P. S. Arh. Pimen Piteqtenu: Ail propune S-tului Sinod
sa alegem prin aclamatiune tot pe P. P. S. S. cari au fost
In sesiunea trecutk.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Primete St.
Sinod propunerea fAcuta de P. S. Arh. Pimen Pite§tenu de
a se alege prin aclamatiune tot P.P. S.S. Membri, cart at
fost in sesiunea trecuta?
Voci: Da, da.
1. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun dar la
vot propunerea facuta de P. S. Arh. Pimen Pitestenu. Cine
este pentru, sa bine-voiasca a ridica myna.
S'a primit.
Prin urmare procla m de membri In comisiunea pentru
luarea socotelilor Tipografiel artilor biserice0 §i Revistel
Biserica Ortodoxa Romany pe P.P. S.S. Episcopl al Hu§ilor,
al RS,mniculul §i al Arge§ulut
Acum procedem la alegerea comisiunel pentru cercetarea
c6rtilor didactice religiOse pentru cursul secundar.
Se procede la alegerea comisiunel pentru cercetarea car-
tilor didactice pentru cursul secundar.
www.dacoromanica.ro
votulul este: Votanti 14. .Majoritate absoluta 8, Aia. intrunit:

P. S. Arh. Pimen Pitestenu 13 voturi
* Meletie Galatenu 2
Varlaam Craiovenu 12 3.
» Conon BacaOnul 12
Episcop at Argesului 1
J y Ramnicuiui 2 $
Prin urmare proclam membri in comisiunea pentru cer-
cetarea cartilor de invetamint religios, cursul secundar, pe
P P. S.S. Arhierei Pimen Pitestenu, Varlaam Craiovenu si
Conon BacaOnul.
Acum avem comunicarile.
Se comunica de la biurou adresa Sf. Mitropolil a Mol-
dovel, cu No. 1229 din 4 lunie a. c., prin care face cu-
noscut, ea in cliva de 31 Mal a. c. a hirotonit in Arhiered
pe prea cuviosul Arhimandrit Varlaam Railenu in catedrala
Sf. Mitropolii din Iasi si se is act.
Idem, telegrama I. P. S. Mitropolit al Moldovel, prin care
arata ca nu /Rite veni la S-tul Sinod pang. joi 15, ale cu-
Tentel, de Ore-ce are la 14- curent serbarea Cuviesel Pa-
rascheva, ale calla mOste se afla in acea sf. Mitropolie si
se is act.
Idem, adresa P. S. Episcop at Romanului cu No. 1103
din 8 Oct. curent, prin care Mg a 'i se acorda un con-
cediu 'Ana la 20 ale curentel, neputand lua parte la se-
dinte, din causa c la 14 curent are hramul catedralei Sf.
Episcopil.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la vot
cererea de concediu a P. S. Episcop al Romanului.
Cine este pentru, sa, bine voiasca a ridica mana.
S'a primit. Prin urmare se va considera in concediu
pana la 20 curent.
Se comunica de la biuroil adresa S -tel Mitropolii a Un-
gro-Viahiel, cu No. 2281, pe langa care inainteza un pro-
ect de regulament, privitor la corurile vocale ale bisericilor
din Capitall, alcatuit de Primaria Capitalei, Si se trimite
la comisiunea de petitiuni.
Idem, adresa S-tel Mitropolil a Moldovel cu No. 1386,
prin care comunica relatiunile cerute prin adresa cu No.
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. SINOD I
142/98, In privinta fostului ieromonah Teofan Zota, Si se
trimite la aceia§1 comisiune.
In acest moment D-1 Ministru al Cultelor §i Instructiu-
nel Pub lice se retrage din sala §edintelor.
Se comunica de la biroii adresa Sf. Episcopil a Ramni-
culuI cu No. 2293, pe Yang& care Inapolaz1 recipisele cu
No. 2505 pe anul 1893; 2164 pe anul 1894 de la revista
Biserica ortodox& Romana, ale Protosinghelulul pantelimon
Zaganescu, ingrijitorul schitului erbAne§tI, care din caul
de Ma §i batranete declar& ca nu 'Ate O. le achite, §i se
trimite la comisiunea pentru luarea socotelilor revistel §i
tipografiel.
Idem, adresa S-tel Episcopil a Arge§u1u1 cu No. 712, pe
Mpg& care fnaintez& In copie adresa D-lul Ministru al Cul-
telor sub No. 44553, cu o anexa §i copie dupe raportul
protoereulul jud. Olt sub No. 130198, relative la biserica
S-tul Nicolae din Targ, din urbea Slatina, pe care Epitro-
pia bisericil cere a o imprejmui, lar Prim Aria respectiv& nu
voe§te a incuviinta, pe motivul ca acea bisericti urmeza Ba
fie darimata, §i se trimite la comisiunea de petitiunl.
Idem, adresa aceleIa§1 Sf. Episcopil No. 706, pe Mg&
care inaintez& o adresa In copie a Ministerului de Culte,
o adresa a Prefecture jud. Arge§ §i un memoriu pentru
biserica Buliga din Pite§t1, care este propusa spre darima-
re, pentru a hotari S-tul Sinod asupra acestel cestiunl, §i
se trimite la aceia§1 comisiune.
Idem, adresa aceleIa§I Sf. Episcopil No. 733, pe lAnga
care inaintez& petitia In original a cetatenilor din ora§ul Pi-
te§t1, prin care prolestez& In contra cererei dc; a se darama
biserica Buliga din acel ora§, si se trimite la aceia§1 co-
misiune.
Idem, adresa D -luI Ministru al Cultelor cu No. 28697
seria B, prin care comunica ca a numit comisiunea, care
Impreung, cu delegatul S -tulul Sinod P. S. Pimen G. Pite§-
tenu sti cerceteze compositiunile corale biserice§tI ale de-
functulul Ciprian Porumbescu §i inapolaza anexele Inain-
tate cu adresa No. 164/98, §i O. la act.
Idem, raportul Directiune tipografiel, cartilor biserice§tI
cu No. 194, prin care comunica ca a indeplinit ordinul cu
No. 104/98, relativ la darea unor dill seminaruluI din
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arges, conform votalul S-tulul Sinod din sedinta

de la 11 Malt. a. c., si sa la act.
Idem, raportul acelelasl directiuni cu No. 193, pe langa
care inainteza un tablot, din care se vede modul cum a
Indeplinit ordinul cu No. 154 din 22 Malt a. c., relativ
la distribuirea cartilor pe care S-tul Sinod, in sedinta din
22 Malt a. c., g hotarit a se trimite de Tipografie P.P. S.S.
Chiriarchi pentru a se da gratis pe la diferitele bibliotecl
si ca premil pe la Seminarii si alte scOle cu prilejul im-
partireI premiilor, si sa is act.
Idem, raportul acelelasI Directiuni No. 215, prin care co-
munica ca originalul cartel de duhovnicie dat de comitetul
revistel, fiind desfacut In file si cu corecturi, nu se mal
pOte inapoia comitetului, dar In schimb s'a dat un exem-
plar din cele noul, si sä Ia act.
Idem, raportul aceleasi Directiuni No. 216, pe langa care
inainteza cate un exemplar din cartea pentru Duhovnicie
si din Randniala Proscomidiel pentru P. P. S. S. Membri si
pentru biblioteca S-tulul Sinod. Se Ia act de acesta, si se
decide a se trimite fie-carul P. S. Membru cate un exem-
plar..
Idem, raportul acelelas1 Directiuni No. 217, prin care co-
munica ca a oferit D-luI C. Erbicenu, fost Director al Ti-
pografiel, cate un exemplar din Triod, editia II, cartea pen-
tru Duhovnicie si Randulala Proscomidiel editia II, si se
Ia act.
Idem, raportul acelelasi Directiuni N6. 219, pe langa care
inainteza proectul de budget pe exercitiul anulul 1899/1900,
spre cercetare si aprobare si se trimite la comisiunea res-
pective.
Idem, adresa; D-lui Ministru al Cultelor cu No. 64686,
prin care respunde la adresa S -tulul Sinod cu No. 231, a
neavend fondurl, nu pOte procura urnele de vot cerute si
se la act.
Idem, petitia Invetatorului Teodor Bostan, din comuna
Rosesti, judetul Falcit, pe Mina care Inainteza spre cerce-
tare si aprobare un manuscript: icImnele servicIului divin
pe doue vocl pentru usul sc61elor primare* si se trimite
la comisiunea pentru cercetarea cartilor de musica.
Idem, petitiunea preotulul I. Plevianu, parohul bisericil
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST, SINOD 9
I.,
Mantulesa din Cralova, prin care reclama ca epitropil ace-

lei biserici nu-1 primesc in biserica si nu voesce a'i plati
salariul, §i se trimite la comisiunea de petitiuni.
Idem, petitiunea mai multor preoti din judetul Ilfov, prin
care cer a li se da dreptul sa cumpere pamant rural pen-
tru a'li construi casa de locuit si pentru a'l cultiva si se
trimite la acela§i comisiune.
Idem, petitiunea preotului Dimitrie Marcovici de la bise-
rica Marcuta, prin care cere a 'i se da un loc de preot la
una din bisericile din Bucuresti, si a se modifica hotarlirea
data de S-tul Sinod In anul trecut in privinta sa, si se tri-
mite la aceia§1 comisiune.
Idem, petitiunea seminari§tilor de patru clase Dimitrie
Popescu si Gheorghe Vasilescu din Gorl, prin care cer ca
Cu ocasiunea modificarei legel clerulul mirean sa li se a-
corde dreptul la hirotonie, si se trimite la aceiasi comisiune.
Idem, petitiunea mai multor fabricanti de lum1nari de
cera din Bucuresti, prin care cer a se lua Inasuri de a nu
se mai admite in biserici de cat luminari de cera curata,
si se trimite la acelasi comisiune.
Idem, adresa S-tel Mitropolii a Ungro-Vlahiel cu No. 3599,
pe langa care inainteza dosarul No. 68/97, cu actele rela-
tive la calugarirea efectuata In cas de bOla a fratelul Petre
Miclea din M-rea Caldarusani, si cere a 'i se recunNte ca-
lugarirea de S-tul Sinod, si se is act.
Idem, adresa acelelasi Sf. Mitropolii cu No. 3601, pe
langa care inaintezh, dosarul cu No. 12/97 cu actele rela-
tive la calugarirea sorel Tinca Malurdnu din M-rea Nana-
esti, judetul Muscel, pentru a se recunOste de S -tuI Sinod
calugarirea efectuata In cas de Ma, si se la act.
Idem, adresa acelelasi Sf. Mitropolii No. 3600, pe langa
care inainteza dosarul cu No. 11/98, cu actele relative la
calugarirea efectuata pentru cas de b(51a a fratelul Constan-
tin Petrescu din M-rea Cernica, si se trimite la comisiu-
nea de petitiuni.
Idem, adresele S-tel Episcopil a Husilor cu No. 1190 si
1191, pe langa care inaint6z5, doue dosare cu actele rela-
tive la tunderea In monahism a surorilor Anica Opri§an
si Parascheva Corciova din M-rea Adam, §i se trimite la
aceiasl comisiune.
www.dacoromanica.ro
10 DESBATERILE ST. SMOD
Idem, adresa S-tei Episcopii a Dunaref de jos cu No.

1711, pe Wig care inainteza un dosar cu actele relative
la tunderea in monahism a sores Maria Tihanova din M-rea
Celic-Dere, si se trimite la aceiasi comisiune.
Idem, adresa acelelasi Sf. Episcopil cu No. 1794, pe la.ngl
care inainteza un dosar cu actele relative la tunderea in
monahism a sorel Maria St. Constandache din M-rea Celic-
Dere, si se trimite la aceiasi comisiune.
Idem, adresa aceleasl Sf. Episcopil cu No. 1742, pe Tanga
care inainteza un dosar cu actele relative la tunderea in
monahism a fratelui Sezon Svedscenco, din schitul Satin,
judetul Tulcea si se trimite la aceiasi comisiune.
Idem, adresa D-lui Ministru al Cultelor No. 29,188 seria
C, pe langg. care inaintez6, o copie diva procesul-verbal al
comitetului Inspectorilor generali al armatei, relativ la dis-
pensa seminaristilor si cantAretilor de serviciile militare,
cerute cu adresa S-tului Sinod No. 65/98 si se trimite la
aceiasi comisiune.
I. P S. Illitropolit Primat, Pr4edinte: P. P. S. S.
PIrinti, comunicarile s'at terminat, si fiind-ca mai avem
Inca putin timp, v6 rog sa procedem si la alegerea co-
misiunei pentru cercetarea manualelor de musica.
Voci: Forte bine.
Se procede la alegerea comisiunei pentru cercetarea ma-
nualelor de musia.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte. Resultatul
votulul ester Votanti 13. Majoritate absolute 7. Atitntrunit:
P. A. Episcop al Romanulut 4 voturi
1 * * Argesului 12
* Arh. Nifon Ploestenu 13 *
* * Dositei Botosenenu 9
* * Meletie Ca.latenu 1 *
Proclam dar membri in c'omisiunea pentru cercetarea ma-

nualelor de music pe P. S. Episcop al Argesului si P. P.
S. S. Arhierel Nifon Ploestenu si Dositei BotosenOnu, can
au intrunit majoritatea voturilor.
Ordinea qilei fiind terminate ridic sedinta; cea viitOre va
fi pe Vineri, 16 Octombrie orele 9 a... m.
www.dacoromanica.ro
MISBATERILE ST. SINOD 11
edinta se ridica si se anunta cea viitOre pentru Vinery,

16 Octombrie curent orele 9 a. m.
Presedinte: (ss) t Iosif Mitropolit Primat.
Secretari f (ss) t Pimen G. itetenu
Pq
(ss) t Atanasie al Rfmnicului
qedinfa din 16 Octombrie 1898.

edinta se deschide la orele 91/2 sub presidentia I. P.
S-titulul Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal si r6spund presentl 13 P.P. S.S.
Membri, fiind absinte P. S. Episcop al Buzeului; iar in
congediii I. P, S. Mitropolit al Moldovel si P. S. Episcop
al Romanulut
Se citeste sumarul sedintel precedente.
P. S. Episcop al Argeqului: Cer cuvintul asupra su-
marulul. In sumar se spune, ca regulamentul pentru co-
rurile bisericestl, inaintat de Primaria Capitalel Bucurestl, a
fost randuit la comisiunea pentru musica bisericesca. Eil,
pe cat 'ml aduc aminte, still ca. s'a hotarit a se trimite la
o comisiune ad-hoc, si deci, cer sä se faca acesta rectifi-
care In sumar.
P. S. Arh. Pimen PitestOnu: S'a comunicat de la
biroti S-tului Sinod o adresa a S -tel Mitropolil a Ungro-
Vlahiel Insotita de un regulament at PrimarieI Capitalel,
privitor la corurile bisericestl. Din notele stenografilor reese
a acest regulament, s'a trimis la comisiunea de petitiunl;
despre o comisiune ad-hoc, care sa se ocupe du acest re-
gulament, nicl n'a fost vorba.
P.. S. Episcop al Argequlul: P. S. VOstra all citit In
sumar,- ca se trimite la comisiunea pentru cercetarea ma-
nualelor de musica bisericesca ; daca Ina. este vorba de
comisiunea de petitiunl n'am nimic de clis.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Se va rec-
tifica.
P. S. Arh. Nifon Ploegtenu: Cer si ell cuvintul asu-
pra sumarului.
www.dacoromanica.ro
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Aveti cu-

vintul.
P. S. Arh. Nifon Ploestenu: In sumar se spune ct
suplica preotului Plevianu din Craiova se recomandI P. S.
Episcop respectiv, pe cand pe suplica,pe care o am aci
este puss resolutia ca A. se trimita la comisiunea de pe-
titiuni. Rog dar sa se fact acesta rectificare.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte. Se va reck
tifica.
P. S. Arh. Nifon Ploest Onu: De asemenea am ceva
de Os asupra adresel Sf. Mitropolil a Ungro-Vlahiel, rela-
tiva la cele doue surori, alugarite in cas de Ma.
and s'a comunicat de la hire.' mentionata adresg, s'a
cps, ca sa se la act de aceste calugarirl efectuate in cas de
bolt §i s'a luat act de S,tul Sinod, fare sa se mai trimita
la comisiunea de petitiuni. In sumar ins., ved c5, se lice,
ct se trimite la comisiunea de petitiuni.
Rog dar sä se fact i acesta rectificare, de Ore-ce Sf.
Sinod a aprobat prin aclamatiune augarirea acelor surori,
deja efectuate conform regulamentulul pentru cas de b(515,.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Asupra obi-
ectiunel Meath, de P. S. Episcop at Arge§ului, in ceea ce
prive§te regulamentul pentru corurile vocale, se va face
rectificare, trimitendu-se la comisiunea de petitiunl.
De asemenea asupra obiectiunel Meath. de P. S. Arh.
Nifon Ploe§tenu, in ceea ce prive§te cele doue surori a
caror calugarirt s'a efectuat pentru cas de Ma, e i cred,
ca ar fi bine sa urmeze filiera regulamentara, adia sa
merga la comisiunea respective.
Pun dar la vot sumarul §edintel precedente cu aceste
rectificari. Cine este pentru, sa bine-voiasca a ridica mana.
S'a primit.
Se comunica de la birot petitiunea preotilor §i diaconilor
din M-rea Agapia i Varatecul, prin care cer a li se imbu-
natal" sOrta cu ocasiunea modifiarei legel clerulul mirean
§i se trimite la comisiunea pentru niodificarea legei clerulul
mirean.
Idem, petitiunea Diaconului !On I. Perianu, prin care cere
a fi admis in schima monahala, §i se trimite la comisiu-
nea de petitiuni.
www.dacoromanica.ro
Idem, raportul comitetului redactor al Revistel «Biserica

Ortodox& Romanao , cu No. 226, relativa la datorta Revistel
de lei 1053 banl 71 catre Tipografia cartilor bisericestI, ei
se trimite la comisiunea pentru luarea socotelilor Revistel
si Tipografiel.
Idem, raportul aceluiasl comitet, du No. 225 cu un proect
de budget in doue exemplare pe al XXIII-lea an al Revistel
si se trimite la acelasi comisiune.
Idem, adresele Sf. Episcopil a Rimniculul cu No. 2829,
2830, 2831, 2832 si 28334 pe langa 'care inainteza cinci
dosare cu actele relative la tunderea in monahism a su-
rorilor Maria Daniil Marcu, Elisabeta Niculaescu, Elena V.
N. Fani si Maria P. Bourescu, tote din M-rea Horezu, jud.
Valcea si a fratelul 'lie Dodarlatu din M-rea Polovracl, jud.
Gorj i se trimite la comisiunea de petitiuni.
Idem, adresa Sf. Episcopil a Argesulul, cu No. 762, pe
langa care inainteza trei dosare cu actele relative la tun-
derea in monahism a surorilor Lisabeta Ghita Grigore, Maria
G. Ion si Maria V, Dancu din M-rea Valeni, jud. Arge, ei
se trimite la acelasi comisiune.
Idem, adresa Sf. Episcopil a Ramnicului cu No. 2826,
prin care comunica ca a primit 4412 carti de la Tipografia
cartilor bisericescl, pe care le-a si impartit ca premix la
scoli, pentru care inainteza copil dupa adresele de primirea
cartilor trimise de la oficiile respective, si se la act.
Idem, petitiunea cantaretilor i paracliserilor din ora§ul
Galati, min care cer a li se imbunatati sOrta cu ocasiunea
modificarel legel clerului mirean si se trimite la comisiunea.
pentru modificarea legel clerului mirean.
Idem, petitiunea D-lul Lazar tefanescu diu Turnu-Seve-
rin, pe langa care inainteza spre cercetare i aprobare treI
texte, cuprinclend «Prohodul imorrnintarii mirenilor, $i se
trimite la comisiunea pentru cercetarea manualelor de mu-
sica biseric6sca.
Idem, petitiunea D-lui Lazar tefanescu, din T.-Severin,
pe langa care inainteza spre cercetare si aprobare trel exem-
plare tiparite, intitulate: «Tipic bisericesc,0 si se trimite la
comisiunea pentru cercetarea cartilor bisericestl didactice
de curs secundar.
Idem, petitiunea Protopresbiterului Simeon Popescu, pe
www.dacoromanica.ro
Tanga care Inainteza spre confruntare cate un exemplar din

Esplicarea Evangheliilor si Mora la Cresting, insotite de ma-
nuscriptele respective, aprobate de S-tul Sinod, si se trimite
la aceiast comisiune.
Idem, petitiunea Pretopresbiterulul Simeon Popescu, pe
Fang care Inainteza din e not. spre cercetare si aprobare
manuscriptul intitulat: «Dogmele Bisericei) in care arata
ca a corectat tote erorile indicate de comisiunea S -tulul
Sinod, si se trimite la aceIasI comisiune.
Idem, raportul Directiunet Tipografiel- cartilor bisericesti
cu No. 239, prin care comunica ca s'ati tiparit 500 exem-
plare din cella a 25-a din Triodul editia a Il-a, care s'at
gasit lipsa ; asemenea comunica ca s'a gasit lipsa din Ar-
hieraticon filele de la pagina 28-32, si cere imprimarea,
cartilor : 4Viata Repausatilor si Pidalionul, si se trimite la
comisiunea pentru luarea socotelilor Revistel si Tipografiel.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Comunica-
rile terminandu-se, intram In ordinea gilel.
P. S. Arh. Nifon Ploestenu, Raportor, citeste raportul
comisiune) de petitiunI, Inreg. la No. 336, privitor la tun-
derea in monahism a surorilor Anica Oprisan si P,araschiva
Cordova ambele din M-rea Adam.
S-tul Sinod a aprobat conclusiunile raportului comisiune),
care sunt pentru admiterea calugarirei numitelor surori.
P. S. Arh. Nifon Ploest6nu, Raportor, citeste raportul
aceleiasi comisiuni, Inreg. la No. 337, privitor la tunderea
In monahism a surorilor Maria Tihanova si Maria ySt. Con-
standache din M-rea Celic-Dere si a tratelui Sezon V. Sved-
scenco din schitul Saun.-
I. ra, S. Mitropolit Primat, Presedinto: De Indata
ce actele din dosar relative la calugarirea acestor surori,
-sunt inaintate de P. S. Episcop respectiv, eii cred ca sunt
suficiente, si prin urmare sunt de Were sa se prim6sca
calugarirea.
P. S. Arh. Elton Ploestenu: Comisiunea prin raportul
ce a citit aduce la cunoscinta S -tulul Sinod, ca aceste su-
rori n'au act ele de nascere si nici estracte de mOrtea so-
tilor, prin care sa, dovedesca ca sunt veduve; ci numal
niste certificate de la primariile respective, prin care se
afirma ca sunt veduve. Comisiunea fata de asemenea acte
www.dacoromanica.ro
este de pArere a se aproba calugArirea numitelor surori, nu-

mat sub reserva data S-tul Sinod crede ca acele certificate
sunt suficiente.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Pun la vot
conclusiunile raportului comisiunel cu parerea emisa, ca sa
se primesca calugarirea. Cine este pentru, sa bine-voiasca
a ridica .,rnana.
S'a primit.
P. S. Arh. Nifon Ploestenu, Raportor, cite§te urm5.-
torul raport al aceletac comisiuni, tnreg. la No. 338, privitor
la procesul-verbal incheiat de comitetul inspectorilor generall
0 armatel, relativ la scutirea de serviciul militar a studen-
illor in teologie. a elevilor seminarists §i a cantaretilor:
Inalt Prea Santite Stapane,

. La comisiunea de petitiunl a S-tulni Sinod s'a trimis adresa Onor.
Minister al Cultelor yi Instructinnei public() sub No. 29188 seria C.
din 5 Innis. a. c , insotita de o copie dnp6 nn proses- verbal, dresat do co-
mitetul inspectorilor generall al armatel, in 4iva de 15 Decembrie 1897,
relativ la soutirea elcOilor seminanyti yi a studentilor faculatei de teo-
logie de serviolul armatel yi a antiiretilor de concentrtirl.
De vreme ce acesta adresa, s'a trimis la comisiunea de petitiunl, Co-
misinnea credo de a sa datorie, de a face un resnmat al acestel cesti-
uni yi a arata resultatul final aT afacerel, pentru ca S-tul Sinod sa alb&
deplin'a cunoytint5..
In &Jai* de la 7 Noembrie. 1897, S-tul Sinod a aprobat conclusiu-
nile raportulul on No. 468 flat de P.P. S.S. Episcopi: al Ituyilor, Rim -
niculul yi al Duntirel de jos, on privire la scutirea de arms% a semi-
nariytilor yi a studentilor teologi, cum yi a antiiretilor de concentArl.
Itaportul acesta, s'a inaintat in copie de bironl S-tului Sinod D-lul
Ministru al Cultelor, care fiind fatil la votarea lu1, a mat on multNimire
act de conclusiunile lui yi a promis ca va interveni la Ministerul de
R6sbolti, spre a se avea in vedere, and se va modifica legea reeruti-
rel. In yedinta de la 4 Maul a. c. s'a comnnicat de la biroul S-tnlui
Sinod, adresa D-lut Ministru al Cultelor sub No. 81279[98 seria C, in-
sotitil de o copie dup6 adresa D-lui Ministru de Rdsbon. No. 762, ca
respuns la mijlocirea fauna de. S-tul Sinod; i atuncl S-tul Sinod dupt(
propunerea P. P. S. S. Episcopl: al Duntirel de jos Zvi al kimniculul, a
decis sa se intervinrt din noa la Onor. Minister al Cultelor, spre a sere
www.dacoromanica.ro
16 DESBATERILIE ST. SINOD
de la Ministerial de 115sboit, copie dupe- procesal-verbal al inspec-

torilor armatel, spre as se 9ti kimurit ce s'a hotzirit de comitetul
inspectorilor In acestri privinp.
Acura Onor. Minister al Cultelor, Inaintezit pe line; adresa No. 29188
copia °era& de S-tul Sinod, dup5 procesnl verbal dresat de comitetul in-
spectorilor generall al armateI, in cline, de 15 Decembrie 1897_
Continutul acestul proces-verbal este nrnaltorul:
Asa-di /5 Decembrie 18971 in urma desbaterilor ce erg avert loc,
comitetul inspectorilor general! opinezA, ca prescripOirmile prey&
gate in proectul de lege asupra recrutgrei, respond In de ajrzns la
propunerea facutA de comisiunea instituitii de S-tai Sinod, relatzv
la seminazifti fi antarefi, comunicat5, de Ministerul de Rtisbolti on
adresa No. -72663/2377. Acest proces-verbal este semnat de 4ece dom.
ni generall.
Fatl dar de cola ce preced, Comisiunea este do opine sii, avtepte
S-tul Sinod, pane ce acel proect de lege, care corespunde dorinfelor
&tale% Sinod va veni fn discufla Senatalui; 0 stand' P. P. S. S.
Chiriarhi, earl sent senator!, s la crivintrzl psi szi starulascii ca de-
sideratele S-tular Sinod sa devie lege.
Acestea find tot ce a putt* spune Comisinnea in casul de fatk on
profund respect le supune la cunostints S-tulul Sinod spre cele de en-
viin tri.
Raportor: (ss) t Nifon N Ploeftena
(ss) f Arh. Varlaam. R. Crarovenu
Se pun la vot conclusiunile raportulul si se primesc.

P. S. Arh. Nifon Ploeqterm, Raportor, citeste urmA-
torul raport al aceleasi comisiunI, inreg. la No. 339, rela-
tiv la petitiunea preotului Dimitrie Marcovici:
Inalt Pres Szinfite SapAne,
La Comisiunea de petitiunl a S-tului Sinod, s'a trimes petitinnea in-
registrath la No. 302/98, data de preotul Dimitrie Man:soviet, de fel din
Temisora, Tar aotualmente preot deservent la Biserica Marc* din jn-
detul Ilfov, inst4ita de 16 acte privitore la studiile ce a facut si eau-
patiunile ce a avut ping acum, si prin care suplicl numitul preot se
rdiii a 'i se da loo, la nna din bisericile din Capital ;, caci on mienl
salariu ce are la biserica Narcuta, nu'si /Ate Intretine familia, Tar din
causa dep?trard de capitalk copiil 'Ai nu pot merge la scat).
www.dacoromanica.ro
Numitul preot a mai presentat inert Ogg S-tului Sinod actele sale,
cerend (S-tului Sinod) ea pe temeinl acestora, A fie numit preot la una
din bisericile Capitalei, iar S-tul Sinod in 'KU* de la 15 Mgt 1897,
pe basa raportulul comisiumei de petitiuni, a decis a acest preot de
0 poseda act& de preo fie 0 cel de Eberle: trecere intr' o anti Epar-
hie; totu0 numal dupe ce va presents an act de equivalents cu
titlurile ce se cer de legea clerulai miren preofilor noftri, set Be
numit la vre-o biserica.
Pe basa acestel decisiuni, preotul D. Marcovici a gi inaintat actele
sale D-1111 Decan al Facultatel nostre de teologie, terend a se pronunta
on ce titlu de la lid din tart, equivalezt studiile sale.
D-1 Decan intrunind consiliul qi deliberind a comunicat preotulul
Marcovici Fin adresa No. 104 din 26 Maiii 1897, ca actele sale de
stuclii 'sunt egale cu diploma de capacitate ce se confers absolven-
filor seminariilor ndstre superiOre.
Pe temeial &cask?' certificat, I. P. S. Mitropolit Primat, In ba-
natatecr ce'l caracterizii 0 fn conformitate cu decisiunea S-tulal Si-
nod, 1-a fi oferit biserica de la ospiciul Miircup din judeful Ilfov,
undo funcfioneza 0 asti,-di.
Preotul Marcovici cere acum din not, ca S-tul Sinod st."0 fact, po-
mant gi A" revie asupra decisiunel luate, dandu-1' un loc de preot la
una din bisericile Capitalei,
Comisiunea de petifiani, observand ca 1. P. S. Mitropolit Fri-
mat, a plasat is o parohie raralii pe preotul Marcovici, potrivit
graduluf de studii ce posed& este de opinio a se pane cererea as
la dosar .,si a 'i se inapola actele; cu invitaliane de a nu ma so-
licits loc de preot In Capitals, Para a poseda tidal cerut de loges
clerulai mire!).
Acestea, on profund respect, oomisiunea be snpune la cunoqtinta S-tn-
lui Sinod, spre eele de enviintt..
Raportor: (ss) f Nifon N. Ploaftena
(ss) j- Arh. Varlaam. R. Cralovenu

P. S. Arh. Niton Ploestenu, Raportor, citeste urma-
torul raport al aceleiasi comisiuni, threg. la No. 341, rela-
tiv la cererea seminttristilor Dumitru Popescu si Gh. Va-
silescu:
www.dacoromanica.ro
Ina lt Prea Santite Sap line,

La comisiunea de peti %iuni a S-tului Sinod s'a trimis suplica lure-
gistrata la No. 315 din 12 Octombrie a. c adre,sata S-tului Sinod de
Seminariqtii de gradul I Dimitrie Popescu qi Gheorghe Vasilescu, earl
servesc ca cfintareti, unul in comuna Godineqti gi altul fn comuna Cal -
ceqtl dire judetul Gorjia; ffi prin care suplicantii raga pe S-tul Sinod
ea on ocasiunea modifiearei legei clerulul mirSn Sri -se amelioreze sorta
eintaretilor seminarigti, fixiindu-se un salarin de 50 lel lunar, dreptul
Ia pensie gi gradatie, en obligatiune de a forma cor bisericese cu elevil
qcolei rurale; sa alba dreptul a fi hirotonisitis preoti la monastiri qi sa
fie inamovibill ea qi preotii.
Comisiunea avend in vedere, ea aceste desiderate ale suplicantilor
sunt de competinta comisiunel alesk de S-tul Sinod pentru modi-
&area legez clorului si a parohielor este de opinie a se !flainta
mentionata suplica acelei comisiuni, spre a o avea fn vedere cared
va formula modificarile privitdre la legea clerziluf mire)].
Raportor: (ss) Nifon N Ploeftenri
(ss) t Arh. Varlaam. R. Craiovenu
Se pun la vot concluSiunile raportulul si se primesc.

P. S. Arh. Nifon _Ploeqtenu, Raportor, citeste urrna-
torul raport al aceleiasi comisiuni, inreg. la No. 342, rela-
tiv la cererea a 16 fabricanti de lumtnarl de cera:
Inalt Pres Santite Stiipane,
La comisiunea cue petitiuni a S-tului Sinod s'a trimis spre cercetare
suplica Inregistrata la No. 209 din 22 Mail a c , adresata S-tului Si-
nod de 16 fabricanti de luminari de cera din Capitals, pi prin care
suplicantil, dupe ce arata raul ce face luminarile de cera falqificate on
parafina pi cerezina atat sfintelor locaquri cat gi sanatatei publicului,
'TOO. pe S-tul Sinod, ca sa is rnasuri, ea, in tote biserieile yi monasti-
rile din Cara sa se in predicl prin care sg, se sfatulasea credincloqii
de a nu mai cumpera luminari falqificate; precum si a indatora Epitro-
piile biserice,ti de a nn mai vinde la pangaIe de cal luminari de cera,
curara stampilate on mares, unul fabricant; lar pentru a se putea pune
capat falificarel luminarilor, roga pe S-tul Sinod a interveni la Onor.
Minister respectiv ca sa opresca privilcgiul scutirei de taxa acordata
unor industrial care imports in tars cerezina yi parafina.
www.dacoromanica.ro
Comisiunea, avend In vedere ca cestiunea luminkilor de deg falqi-

ficate a vent in mai multe rinduri in discutiunea S-tului Sinod, si 4-
cesf matur corp, in inalta grije si nolicitudine ce porta sfintelor locaquri
cam si sanItatei credinciosilor, si-a facut datoria, mijlocind la autori-
tItile in drept pentru a curma abusul ce se face cu falsificarea lumi-
nkilor de NSA.; si cu trite acestea, abusul tot tin s'a starpit;
Avend In vedere; ca Ins* fabricantii de lumina:1i de cars, recunos.
cend rani eel mare ce fac luminkile falqificate sfintelor biserici, se rOgri
de S-tul Sinod ca sit se i'a mIsurT.
Considerand, ca guvernele tarii, au dat ordine circulare pentrn a nu
se mai falsifies lumlnkile de cars; totusi unit -dintre fabricanti nes°.
cotind ordinele date all continuat cu abusul de a falgifica luminkile de
chi: en diferite ingrediente AtImittbre; Comisiunea, mai considerand,
ca suplica de fato, e bine venitil, eu eel mai profund respect indr/s.
nests a'qi da modesta sa pkere,, care e la fel on desideratele suplican-
tilor, gi anume:
1) S. se dea din not ordin de eatre Prea Santitil Chiriarchi tutu.
ror preotilor din tarri ca in predicile ce sunt obligati a face In ()lie
de Duminici si serbIlori, sa sfittulasca. ou bland+ De credinoiosi a nu
mai cumpka qi educe la biserica, Tumbrel de Berg, falsificate, care stria
picture bisericilor, si vatrung sInItatea publick prin fumul ce produc.
2) SI se invite tot-odatil qi epitropiile bisericesti de a nu mai fa-
brica pentru pangalele bisericilor respective de cat lumlniiri de earl cu-
rate', Inlaturand din mucurile de ark ce se string in biserica pe .a-
celea care bInuese--ca n'ar fi de WI curate.
3) S-tul Sinod s. intervinI din not Is Idinisterul Cultelor, rugan-
du-1 ca Domniesa, sa mijlocescI la Ministerul Domeniilor; pe de o parte
pentru ca sa oprescl privilegiul Sentirdi de taxa, acordate unor fabri-
canti gi industriagY, pentrn importul cerezinei i parafinel, lasandu-se
tariful vernal gi eel al 'eget maximului, care sunt destul de ridicate pen-
tru aceste ingrediente; Tar pe de alta a/ impuna, fabricantilor de lnmi-
nfiri da dig din t6til tare sa nu mai fabrics de cat lumlnari de cora,
curatk si sa gbh* fie-care fabricant o stampilk care sit fie obligat a o
aplica pe fie-eare luminare ; Tar acele luminari stampilate care se vor
constata ca sent false sa fie confiscate, iar fabricantul for amendat in
folosnl Statului.
Acestea find desideratele comisiunel cu profund respect le supune la
cunostinta S-tulni Sinod spre a decide cele ce va crede de cuviinta.
Raportor: (ss) fi Nifon N. Ploestenu
(ss) t Arh. Varlaam Craiovenu
www.dacoromanica.ro
P. S. Episcop NI Hug" lor: I. P. S-tite Presedinte, nu

aunt contra conclusiunilor raportului comisiunei, in tnsa
se, spun ca Incercarl de acestea, s'ail facut sr se mai pot
face si acum, dar cred ca la un resultat definitiv temeinic
nu o sa putem ajunge cu acesta.
Eu cred dar mai nemerit ca I. P, S-titul Presedinte al
S-tului Sinod se. face, o mijlocire oficiala la D. Ministru de
Culte sail la D. Ministru de Interne ca se. vie cu un proect
de lege anume pentru aced a cestiune a luminarilor de cerd.
D. Ministru va face monopol, sail on cum va crede ca este
mai bine, dar pane. nu se vor regula lucrurile prin un pro-
iect de lege, pan& atunci nu se We face nimic.
De aceea, rog pe S-tul Sinod se. bine-voiasca ca pe langa
desideratele sail conclusiunile raportului, se. primesca si a-
cesta smerita. a mea propunere, a se face mijlocire la Gu-
vern pentru a veni cu un protect de lege.
P. S. Episcop al RadnniculuI: Propunerea P. S. E-
piscop al Husilor este legitima si destul de Intemeiata, deci
socotesc ca fate. de ea conclusiunile raportului numal pot
avea fiinta, mai ales ca aces+, St. Sinod de repetite orl s'a
rostit In sensul conclusiunilor raportului. Era pe la finele
anului 1895, pe cat 'rni aduc aminte, cand In S-tul Sinod
s'a discutat acesta cestiune si s'a luat hotarire a se face
mijlocire la Ministerul de Interne si la consiliul Sanitar chiar,
caci cestiunea luminarilor de eel% false. priveste in primul
loc sanatatea, abstractitme ca.- ele nu corespund adeveratei
Inchinari a hit Dumnedeti.
S-tul Sinod a facut mijlocire la consiliul Sanitar superior
si resultatul '1 vedem cu totil §i'1 constatam aid cu parere
de reil. Asa dar pentru a mai face acele interventiuni, des-
pre care de alt-fel forte cu drept vorbeste raportul comi-
siunel de petitiuni, cred de prisos. As1 fi deci de Were,
ca S-tul Sinod se. se marginesca pur si simplu a solicita la
Guvern un proiect de lege pentru resolvirea acestei cestiuni,
si me unesc in totul cu cele Ilse de, P. S. Episcop al Hu-
§ilor, rugand pe S-till Sinod a primi pur si simplu propune-
rea facuta de P. S. Sa ca se. se mijlocesce. la Guvern pen-
tru facerea unul protect de lege.
P. S. Episcop al Husilor P. S. Episcop al Ramnicului
ne aminteste ca s'a facut mijlocire la consiliul sanitar. _Pe
www.dacoromanica.ro
cat 'ml aduc aminte Ministrul de Interne a dat ordin con-

siliului sanitar superior si consiliul sanitar superior de ase-
menea la cele-l-alte consilil sanitare din judete ca se ur-
maresca pe cutare sail cutare, care vor falsifica luminerile
si se-I dea in judecate, dar nu s'a putut aplica, cad In
orasele cele mid si chiar In cele marl lucrurile acestea de
comert sunt asa de legate de Interesele cele marl, in cat nu
se 'Ate impieta asupra tor.
P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Sunt pentru primirea
propunerel facuta de P. S. Episcop al Husilor, lasend con-
clusiunile raportulul comisiunel. Cat pentru parerea ca pre-
01 sa faca predict in laisericl, ca crestinil se nu mat cum-
pere luminari de cera, false; de sigur, ca acesta ar fi o
Incercare zadarnica, si iate pentru ce: Credinciosil nu pot
sci dace lumInarile ce cumpere sunt sail nu de cera cu-
rata; fie-care doreste se cumpere eftin. Mu lt mai bine ar fi,
dace. s'ar opri reul -de la origina lul, pentru care stop a's1
fi de parere a se face un proiect de lege, prin care se.
oblige pe fabricanti a face luminarl de cell curate si atuncl
fie-care va cumpera luminari asa cum se fabrics. Alt-fel
orl-ce Incercari ar fi zadarnice, cad nu duc la nicl un re-
sultat practic, experienta dovedeste acesta.
P. S. Episcop al Argesului: Me unesc ..si eu cu pro-,
punerea Meath. de P. S. Episcop at Husilor, pe lenge care
adaug si eti. urrnatOrele: Este mujt timp de cand ideia unul
monopol al luminarilor a lost agitate de catre Chiriarchi
inca de acum 100 ant In documentele pe care le publics
Dl. Ureche se vorbeste de monopolul lumInerilor de cera,
care a fort acordat Episcopulul de Ramnic. Prin urmare,
este in traditiunea bisericel nOstre acesta si deci ar fi bine,
ca Guvernul se vie cu un protect de lege, prin care se
monopoliseze lumInarile de cera, si numal cu acesta am
putea scapa de aced& mare calamitate, care este asupra
bisericel nOstre si asupra senatatel publiculul. .
P. S. Arh. Nifon Ploestenu: Comisiunea de petitiunl,

aducend la cunoscinta S -tulul Sinod desideratele, expuse
in raportul, ce s'a citit, nu esciude elaborarea unul protect
de lege, care trebue facut de Guvern pentru starpirea abu-
sulul ce se face cu luminarl de cera ; dar pans se va face
acel prolet va trece 'Ate timp mult si reul se va perpetua..
www.dacoromanica.ro
22 DESTATERILE ST. SINOD
CO 16 domnl fabricantl de luminb.ri de cerA din CapitalA,

cer ins., ca pang._ se va lua alte mesuri mat severe, sa
nu se mai acorde privilegil de scutirl de taxe unor fabrici
din CapitalA si din alte' parti, earl inciportA parafina si ce-
resina si o Imprastie la lumtnararil micl, cart fabrics lu-
minari de cell in casele tor; si ast-fel se vind lumInari falsi-
ficate, fail a se putea controla tine fabricA acele lumInAri.
Comisiunea de petitiuni al careia raportor am on6re a fi,
r6gA pe S-tul Sinod sA nu till:Lure desideratele comisiunel,
cats acele desiderate pe de o parte folosesc, c4. mesurl pre-
ventive pana se va elabora si vota un atare protect de
lege; Tar pe de alta se va vedea mesurile luate de S-tul
Sinod, and a fos sesizat de Insusl fabricantii de luminarl
de cerA din Capitala. De aceea, comisiunea, Mg& din not.
pe S-tul Sinod, ca pans la facerea until proiect de lege O.
se useze de aceste mijlOce exptise in raport, pentru a nu
se p6te sci cu siguranta dacA se p6te vota un atare prolect,
care ar atinge interesele multor fabricantl si comercianti.
I. P. S. Illitropolit Primat, Preqedinte: Cred a nu
s'ar micsora intru nimic propunerea P. S. Episcop al Hu-
silor si aceea a P. S. Episcop al Ramnicului, la care me
asociez si eta, data s'ar primi si conclusiunile raportulul co.,
misiunet
Et dar propun, ca dupe conclusiunile raportulni sa se
adauge si propunerea P. S. Episcop al Husilor.
Voci: FOrte bine.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Pun la vot
propunerea, ca dupa conclusiunile raportuluT comisiunel sa
urmeze si propunerea P. S. Epis66p al Husilor. Cine este
pentru, sa bine-voiasa a ridica m'ana.
S'a primit.
.P. S. Arh. Niton Ploegtenzi, Raportor, citeste urma-
torul raport al comisiunel de petitiuni, inreg. la No. 343,
relativ la petitiunea a 12 preoti din jud. Ilfov, prin care cer
a li se da voe sa cumpere pamint:
Inalt Prea Sanfite Stapane,
La comisiunea cle petitiuni a S-tului, Sinod, s'a trimis spre cercetare
suplica Inregistrata, la No. 287 din 1 Oetombrie a. c., adresatil S-tu-
www.dacoromanica.ro
DESB kTET1LE ST. SINOD 23
lul Sinod de 12 preoti din judetnI 3.1fov, prin care acestia se piing
S -inlet Sinod, ca prin Jegea vinderei mosiilor statului, s'a interzis preo-
tilor de a cumpara pament se rOga. ea S-tul Sinod se. inter-via. la
Onor. Guvern ca se. dispuna cum va credo de ouviinte, ca si prec4ii
sit pOta cumpara pentru nrmasii for cite un petec de pament, an mai
mare de cat da drept legea fie-earul saten sa. eumpere,
Comisiunea, avand in vedere, al prin legea de la 1864 sateuii aunt
opritl de a instreina vre-o parte din pementul vandut de care Stat.
A.vend in vedere, ca prin legea ulteriOra, pentru vent ars.a bunurilor
Statului, vreotil rurall aunt opriVI de a cumpara pament fie de la Stat,
fie de. la sateni.;
Considerand, eh de .i preotul eat traesce se bucura de folosinta pe-
menturilor parohiel la care serveste, lar acelor prec4i earl n'afi pament,
li se da un spor conform, legei elerulni miren;
Mai considerand, ca preotul find familist, $i copia luI neavend de
oat cu forte rare eseeptiuni a se ocupa on alt-oeva de cat cu munea
campulul; dupe mOrtea tatalul for ajung muritorl de fOme, neavend pa.
mant de- munciii,
Mai considerand, in fine, ea dupe mortea preotuluI rural, setia $i co-
piil acestula neavend pament ye care WO °Mese& eel putin o casa
de locuit. punt aruneaVI pe drumuri; ComisiuRea de $i stie, ca legea
e categorica; totusi &Ind ca cererea preotilor este mai ninit de cat
drepta, de Ore-ce el eat tiles° porta grija de sufletele incredirqate pas -
toriei Rol lar urmasil for aunt lasati in vela aorta dupe mOrtea preo-
tilor; cu profund respect rogir pe S-tul Sinod sa," bine-voiasa a in-
terveni la, On or. Guvern oa sa adua in corpurile legiuitore un
prect de lege prin care sit se permita, si preofilor rural! a cum-
para pament pa,na, and Statul mai poseda moffi din averile bi-
sericilor, ca nu ma! tsrdia sa Em expusi a vedea in urmafil preo-
tilor rural! nifte proletar!
Acosta fiind parerea comisiunel pentru maul de fate., on eel mai pro-
fund respect o supunem la cunostinta S -tulul Sinod, rugandu-1 ea in
intelepeiunea sa, sa decide. cele .ce va credo de enviinVa.
Raportor: (as) f Nifon N Plte0enu
(as) j Arh. Varlaam. R. Crarovenu
P. S. .gpiscop al Husilor Eil sciti ca cestiunea acesta

s'a tratat §1 in Camer6. §i in Senat si pe cat 'ffa aduc aminte,
scid cit s'a permis in cele din urina preotilor ca si cum-
pere pament.
www.dacoromanica.ro
24 DESBTTERILE ST. SINOD
P, S. Episcop al Dunarel de jos: SA cumpere, dar

nu li se da, loturi de la Stat.
P. S. Episcop al Husilor: Et pe cat sciti., pot sa. cum-
pere Cum cumpera si sAtenii.
P. S. Episcop al Ramnicului: Loturl mid nu li se
da voe sit cumpere, dar loturi marl da.
P. S. Episcop al Husilor: Trebue cercetate tote a-
cestea dad. este o lege prin care li se da voe sA cumpere
salt nu.
P. S. Episcop al Argesulal: Eu propun ss se amane
cestiunea acesta panA se va studia mai bine legea.
amanarea pans se va studia mai bine cestiunea. Cine este
pentru, sa bine-voiascA a ridica mana.
S'a primit.
P. S. Arh. Nllon Ploestenu, Raportor, citeste urma-
relativ la Ieromonahul Teofan Zota:
Mal Prea Sanfite StgpAne,

La comisiunea de pet4iun1, s'a trimis adresa sub No. 1386 din 30
Iunie a. c.. a I. P. S. Mitropolit al Moldova si Sucevel, privitere In
antecedentele fostului Ieromonah Teofan Zota, petrecator actualmente in
sohitul Rafaila, pendinte de S-ta Episcopie a Husilor.
Comisiunea de petitiunl din sesiunea aptuall, cautand a'll da soma,
de tote cele ce se refers la fostul, ieromonah Teofan Zota, a constatat
cele ce =mesa:
In sesiunea de prima -vary a anuluI curent P. S. Episcop al Husilor
prin adresa cu :No. 381 din 7 Mall a. c., intervine pe langa S-tul Si-
nod, ca sa se milostivesca asupra fostului ieromonah Teofan Zota din
schitul Rafaila, acea de Dumnel.et pazita eparhie, si sit dea voe dad.
nu de a ofteia cele preotesti, eel putin a imbraca schima monahala pe
care S -tnl Sinod pentru Ore-tare abateri, I-a ridicat'o impreuna Cu preo-
Via, in anul 1891/92, pe dud acesta se afla in.M-rea Nemtu.
Mentionata adresa a P. S. Episcop al Ausilor find trimisa la comi-
siunea de petitiuni ii comisiunea avend In vedere: o numitul Teofan
se caeste de faptele sale; ea starea de monah e o stare de pocainta si
a find nn bun bisericas e necesar serviciului divin din acel schit, opi-
neztt, 0 S-tal Sinod in Fedi* de la,15 Maid a. c. admite ca. nan
www.dacoromanica.ro
tESBATERILE ST. SINOD 25
niital sa imbrace &nisi schima monahalit partand fi puma& de

Theofan, ce'l luase la ciilugiirie.
Ins& in qedinta de la 18 Mani a. c., dup6 citirea sumarului rpedintei
precedente qi in urma incidentalul ridieat de I. P. S. Mitropolit al Mol-
dovei e i Sucevel, se decide de S-tal Sinod ea asupra antecedente-
lor fostalai ieromonah Theofan Zota` sirs, se cerli lamarir1 de la
sf. Mitropolie a Moldovei ¢i SuceveL
I. P. S, Mitropolit al Moldovei i Sueevei en adresa No. 1386/98,
comunic& S-tului Sinod nrmiitbrele: Jostul ieromonah Teofan Zota en
metania din desfiintatul sohit Crasna, pendinte de S-ta Episcopie a Hu-
9ilor, in urma intervenirei P. S. Episcop de Huai a foot trimis in ca-
non la Monastirea Hemp in anul 1894 ins& numitul Teofan fiind
in aseultare la schitul Vovidenia, frith' suma de 1347 lei chiar din
vestmintaria schitului, fapt pentrn care, fiind dat judeatei civile, a
fost condamnat IS an an Inchisore fi is plata samei larate. Chi -
riarchia dup6 ce intervine la locurile competinte, exclude din tagma mo-
nahal& pa Teofan Zota, publicindu-se In Monitorul oficial No. 286 din
22 Martie 1894 escluderea sa.
In timpul din urmii. fostul Teofan Zota se duce m& simple milin la
schitul Rafaila i prin supunere, ascultare si penitent& induiogez5, inima
staritului, care care de la P. S. Chiriarh reintegrarea sa miicar in tagma
mona.halg,.
Comisiunea neputand ayi da opinia, asupra acestei afacerl, pen-
tru care S-tul Sinod s! -a dat verdictul sea In sesiunea de prima-
varii, cu proland respect lasii casul la Infelepcianea S-tului Sinod,
spre a decide cele ce va credo de cuviinfts.
Raportor: (ss) f Nifon N. Ploeftena
(ss) t Arh. Varlaam. R. Cralovenu
P. S. Episcop al Husilor; Dati-ml voe s arat cum

a fost casul cu leromonahul Teofan Zota.
Superiorul schitului Rafaila face miilocirea In felul cum
a comunicat'o comisiunea, i dupe, care i eu am facut
mijlocire la S-tul Sinod. Superiorul Ins& fiind-c6. era noti,
n'a sciut bine casul, ci numal dup. cele ce a spus el ea
a fost la M-rea Nemtu §i cg, acolo facend Ore-cari abated
S-tul Sinod l'a scos din tagma monahall. Acum eti basan-
du-ra pe aceea, tot in felul acesta am facut mijlocirea.
Comisiunea din anul trecut negasind in acte nimic relativ
la Teofan Zota, dupe. ce 1 -a dat voe *sg. tmbrace schima
www.dacoromanica.ro
26 DESBATSRILE ST. SINOD
monahala, a cliS sa se intrebe Si I. P. S. Mitropolit al Mol-

dovel, ca pOte s& scie ceva i tocmal acesta este respunsul.
Lucrul este destul de la mura i S-tul Sinod s'a luminat in
deajuns. Teofan Zota este deja inbracat dup. bine-cuvintarea
ce s'a dat. Eu rog pe S-tul Sino I sa primesca acesta de
bun& Si sa se treca la ordinea. c ilea.
I P S. Mitropolit Primat. Presedinte: Pun la vot
propunerea P. S. Episcop al Husilor, Ca Tepfan Zota sa fie
admis in schima monahala. Cine este pentru, sa bine-vo-
iasca a ridica- mana.
S'a primit.
P. S. Episcop al Argesului. citeste urmatorul raport,
inreg. la No 344, relativ la parohil:
Inalt Prea Bangle Sapane,
Comisiunea pentru modificarea gi infiintarea de parohil, votath de S-tul
Sinod in edinta din 19 Mani a. c., intrunindu-se in 4iva de 27 Mail,
impreung en delegatul Onor. Minister, D-1 Dr. Dragomir Demetrescn,
s'a constituit, alegind de preqedinte pe P. S. Episcop al Hueilor, ler
de secretar pre sub semnatul raportor.
Dupe ce a luat onnoetinta de cererile inaintate comisiunel atilt de
S-tul Sinod, cat ei de Onor.. Minister, a hothrlt a se forma un tabloti
de modificesile ei infiintftrile de noul parohil ei a se face poftire P.
P. S. S. Chiriarhi, ca deck ah a mai face unele modifichri sat infiin-
&rA de parohil, se. bine-voiasca a le inainta oomisiunei.
In urma acestel dispositiuni s'ati primit de comisiune tablourl supli-
mentare de parohil modificate sat infiintate din not.
Comisiunea in 41 de eedinte s'a ocupat Cu cercetarea tuturor cereri-
lor $i tablourilor inaintate de P. P. S. S. Chiriarchi qi a decis a se in-
fiiata Inca un num& de 212 parohil pe ling& cele infiintate ma! 'nainte
si cele aprobate de S-tul Sinod in anul trecut. Numeral parohiilor s'a
mai sporit din caus& ce, dupe o eercetare scrnpulOsit in looalitate s'aii,
constatat absolute. nevole de a for infiintare sail din cause numernlui
prea mare al lOcuitorilor sail din cause indefartarel oatunelor i difi-
cultetilor topografice, cum: pe.duri, rap!, riuri etc., sat infiintarea de
sate non! on deosebire in Eparhia Mitropoliel Ungro-Vlahiei i a Du-
nerel de jos din care masa tabloul din -anal trecut a suferit mai multi
modificttri.
Comisiunea, pentru a se convinge $i mai malt de necesitatea infiini
www.dacoromanica.ro
Ord de parohit Boni a hotaril a se face mat mnite cereetart locale.

In tirgul Nemtulul pentrn parohia Pometea, de ore-ce biseriea ace-
let parohil nu a foot treenta in tabloul vechli, s'a riinduit P. S. Epis-
cop al Argeoulta yi D-nul Dragomir Dnmitresen, care aveati sft cera.
15,murirI Protoereulul de Mint #i asupra parohiel Caln-Iapa.
In tirgul Moine:AI spre a lua informatinnt pentrn parohia TI-a a
fost Insgrcinat P. S. Episcop Silvestru si D-nul Dragomir Dumitresen
a merge in looalitate of a lua Intelegere on Chiriarhnl respectiv of a-
supra cererel loouitorilor din parohia Bucoeoti judetml Beebe.
Din imprejurkl comisiunile aeestea n'ati putut merge In looalitate,
hand informatinnile envenite pe alth oale.
In gedinta din. 13, Iunie, comisinnea A hotarit a man& Intrunirea
In oedintg plenary pe 'lino. de 28 August, rhattind ca fie-care membru
In parte sit primOsd' cererl privitOre la modificiiri de parohit of s& cu.
leg& lamuririle ce le va credo oi a referi la Intrunirea eomisinnel in
plenum.
Timp de 15 file P. S. Episcop al DuatreI de jos a traversat mat
=rite sate din judetele Eby, Burta, Hamnicul-Sarat, Tend, Ialomita,
Prahova, Muscel, Argeo, Olt Ti Rimnicul-Valcel, observand sitnatia to-
pografieg a parohiilor, incredintandu-se ca parohiile formate in 1893
cuprinatnd in cercul for mal make °Mune, Cu dep'artitrI marl undo-de
altele of de centrul bisericel parohiale, face forte anevolosit dad, nn im-
posibila pentrn parohi implinirea datoriilor, ce ail fat . on oreotinit in-
eredintati Ingrijirel for oufieteotI. of credo ca bine au gent P. P. S. S,
Chiriarht de at& propus infiintare de noul parohit.
Comisiunea a luat ennootintii, de acesta in oedinta sa din 5 Septem-
brie, aduchd mnitumirt P. S. Membru.
In (lila, de 30 August P. S. Episcop Partenie insotit de D-1 Drago-
mir Demetrescn a vizitat comuna Militaril, of aft constatat d este on
neputintit' nnui singur part* a ingriji de o populatie aga de numerOsit
of rgspinditit. Comisiunea a fieut respectuds& intrebare I. P. S. Mitro-
polit Primat, dad nu erede ca ar fi bine a& se fact q non& parohie.
In 4 Octombrie, comisiunea, conform hotitrIret lnate In oedinta din
30 Septembrie 93. in vederea raportulut Protoereulni de Il fov No. .1380
inaintat comisinnei on adresa S-tel Mitropolil No. 3429, s'a transportat
in localitate, of a constatat, eft tn. adev6r popula %ia miirginaoe a eapi-
talera orescnt prin constrnirea continua de case riont of s'afi deptrtat
de bisericile nude pnteat sa'ol fad datoriile religiose. De aceea a ho-
trait infiintarea a trot parohit urbane of annme : 1) Parohia Floresca,
2) nagi-Tudorache of 3) parohia Regiel Monopolurilor. Asemenea paro-
hia rural& Grivia ci Euenreotil-noul.
www.dacoromanica.ro
28 . DESBATERILE ST. S1NOD
Tote modifickrile cd infiintarile de flout parohil admise de comisiune

aunt insemnate in tabloul alaturat, care on onbre se InaintOza °dart cu
acest raport impreunk au 41 procese-verbale.
Deck S-tul Sinod aprobk infiintarea parchiilor ma cum le-a admis
comisiunea, se va forma un tablot general, care se va Inainta Onor.
Minister spre a se transforma in proect de lege qi a se admits de cor-
purile leginitore chiar in sesiunea actual& spre a se da satisfacere nu-
meroselor cereri forte legitime pe care le-a cercetat comisiunea.
In resumat se mai care infiintarea a 5 parohil urbane gi 207 paro-
hit rurale, modificandu-se 6 parohii urbane cii 345 parohii rurale; tar
in total pe langii ode admise In anul trecut ar fi 63 urbane gi 683
rurale.
Total general 429 urbane cli 3982 rurale.
Acesta fiind resultatul cercetkrilor comisiunei cu onOre se inaintez6
S-tulut Sinod spre deliberare.
Raportor: (ss) -I- Gherasim al Argeplai
P. S. Episcop al Ramnicalul: lnalt Prea Slite i

Prea Santiti Membri, cestiunea acesta a tot formarii §i res-
formaril de parohii, este tntocmai, cum se spline In vechile
istorit ca panza Penelopil. In adever acesta cestiune pare
a nu se mat termina, ci a remanea vecinic deschisa de §i
legea prevede cand anume ea se Ole deschide. Cand se
infiinteza sate §i comune nout, atunci firqte trebue sa se
infiinteze §i parohii noui. In colo, trebue sa spun de la
inceput ca nu mai inteleg pentru care. cuvint ar urma sa
se faca noui parohil. Dorinta nOstra a tuturor este ca
cultul D-4eesc sa se servesca cat se pOte de regulat §i cu
Mta evlavia cuvenita in tOte partite. Cu tOte acestea nu
trebue sa ne alunecam a tot lmulti parohiile, cad atunci
Tmbunatatii ea &Mel clerului remane o vorba in vent A§a,
dad. not vom cauta ca o parohie o data stability cum a
fost prin lege sa o Imbucatatim in doue §i Vet, atunci nu
mat Ole fi vorba despre Imbunatatirea sOrtei clerulut.
Acesta cestiune a formarit de parohii noui mat are i alta
parte, sa clic aka cam ademenitdre. Multi preoti, *lend ca
in tot-d'auna .S-tul Sinod is in consideratiune cererile de
infiintart de parohil noui, yin la idela ca ar fi bine A. fie
§i ei parohi. Ast-fel el kl clic: De ce parintele cu care slu-
www.dacoromanica.ro
PESBATERILE ST. SINOD 29
jest sA. fie paroh_ si et nu? De aceea staruesc pe la,ngA po-

poreni, II atrag in partea lor, Si aceqtia fac apol la S-tul
Sinod cererl de a li se infiinta o parohie noun. Mal multe
casurl de asemenea naturA mi s'a facut cunoscut In eparhie
la mine. SA citez aid macar unul. Este in judetul Gorjiti,
parohia BAlaneqtl, comuna cu acela§l nume. Satul are o in-
tindere de vre-o 5-6 km. si se afia de o parte §i de alta
a drumulul, ca tOte satele de la munte. Parohia are o po-
pulatie de 285 familil. Casa parohulul este' MINA biserica
parohiala, situata drept in mijlocul satulul. Ce'l drept, in a-
cela§i sat sunt Inca alte doue biserici §i mai inainte se
afiati trel preoti, care la regularea parohiilor in 1894 s'all
mutat in alte sate ca parohl. Cum insA chestia formAret
parohiilor a ajuns in urechile tuturor, unit din el cred a fi
cu tale s6. vinl inapol §i in acest scop au provocat o pe-
titiune din partea enoriasilor ca sub cuvint, a parohia este
prea intinsa, §1 parohul respectiv nu pOte s& indeplinesca
la limp §i in mod exact trebuintele religiOse ale poporeni-
lor, sA li se mal dea o parohie. Vor fi pOte §i unele cererl
drepte de a se face parohii, dar acesta si altele multe ca
acesta sunt cu totul nedrepte. Cum? AtAtl copil mid se pot
duce in tOte ciilele si prin plOie §i ninsOre la §c615., care-I
una singurA pentru tot satul, jar Omenil marl sA nu Oa
merge la biserica parohiala pentru trebuintele religiOse?
Apol comuna nu dispune de mijlOce pentru intretinerea unel
singure biserici parohiale, dar cand vor fi doue? Prin ur-
mare, nu nevoia real& a indemnat pe poporeni a cere in-
fiintarea unel noul parohil, ci interese carat personale.
i cererl de acestea am is ca sunt multe. Trebue sA ne
gandim, ca dorinta §i grija nOstrA de capetenie fiind imbu-
natatirea sOrtel preotilor, acesta imbunAta tire in mare parte
se realisezA prin marirea cerculul for de activitate. Mai de-
parte trebue BA ne gAndim. cat de mull se ingreuiaza bud-
getul Statului cu asemenea cererl. Poporenilor u§or le vine
sl cerA parohil, §i parohly cad sciu a acum nu-i platesc
el. Dar nol ca cetateni al t6rel trebue sa avem mils §i de
punga Statulul.
Pentru aceste consideratil ell unul a§i mentine neschim-
bat impartirea parohiilor, ap cum s'a fAcut prin legea din
1894, abstragand numal comunele care se infiint6z5, din
www.dacoromanica.ro
nod, cad numal asa s'ar putea infrana pornirea fOrte putin
justificatA de a se tot infiinta parohil noul. Nu am de Os
nimic fa44, cu lucrArile destul de numerOse si ostenitOre ale
comisiunel, pentru resolvirea acestel cestiuni.
Dar ed, pentru consideratiunile pe care le-am aratat P.P.
S. S. VOstre, ye spun lAmurit, ca sunt in contra orl-carel
imultiri de parohil, afarA de comunele care se Infiinteza
din nod. Am lis.
P. S. Arh. Pinion Pitesterm: Fiind-ca am sä vorbesc
tot in sensul P. S. Episcop al Ramnicului, asi clod A. as-
cult pe tine -va, care vorbeste pentru conclusiunile raportului.
P. S. Arh. Minn Ploesternn SA-ml dea voie P. S.
Episcop al Ramniculul ca cu tot respectul ce'l pastrez, sA
.
fill de Were contrarie de a P. S. Sale; adica, de a nu se

mentine parohiile asa cum s'ail format la punerea in apli-
care a legel clerulul de la 1894. Legea in adever a fost
bund, insa timpul ne-a dovedit ca, are 6re-care lacune.
Pe cand s'ad regulat parohiile din Cara, functionam ca
director tl cancelariel S -tul ui Sinod si sciu ca in mare parte
parohiile s'ad facut in graba, ca sa se WA aplica legea si
rin urmare nu este de tagaduit, ca s'a putut strecura si
greseli. SA nu credem ca numal dorinta sail intentiunea
preotilor supranumerarl de a deveni parohl, pune pe Went
in positiune sA reclame spre a se modifica, cutare sail cu-
tare parohie, ci sunt si trebuinte reale, cad se gasesc pa-
rohii situate in localitati departate sail accidentate, si e0111-
puse din cAte patru sad cinci catune, care nu pot fi ser-
vite in mod regulat si consciincios de un singur preot, on
cat de activ si zelos ar fi el.
Mi s'a spus de persOne demne de fag. increderea cat
de red sunt serviti mai ales 1Jcuitoril, de la Cara in ne-
voile for religi6se, dupA. alcatuirea parohiilor din 1894, pe
care voeste a o mentine P. S. Episcop al Ramnicultn Noul
Severin si void cita in S-tul Sinod done casuri, ca BA ve-
dep ca asa cum au fost aranjate parohiile la 1894 mai
ales in Muntenia, nu se pOte merge mai departe, fa/A a
se imputina din ce in ce sentimentul religios si a se Mei
crestinii de biserica stremosascA.
lata primul cas de care vorbeam: 0 D-nA proprietary,,
fOrte evlavi6sa, mi-a comunicat cu multa mahnire sufletesca,
www.dacoromanica.ro
DESBATER1LE ST. S1NOD 31
ca. In jiva de Boboteza, preotul paroh urmand sa slujasca

la biserica parohiala, si locuitorii de la biserica filiala, .ne-
putendu-se duce sa asiste la serviciul divin ce se oficia la
biserica parohiala din causa departarei si a vremei urite
pi, neavend preot in sat tine sa'i boteze la o asa di mare.
Ce sa faca bietii cresting,? Ail facut o copca in ghiata unui
elesteu, si au pus pe un dascal Miran de i-a bOtezat cu
un manuchiu de busuiocf pe care'l tnmuia 1n elesteu, can-
tand: «In Iordan botezandu-te Tu Winne*. De care lucru
multi crestinl s'au scandalisat.
Al doilea cas de care am pomenit este urmatorul: Intr'o
alta parohie, preotul paroh slujia In cliva de Paste Ia bise-
rica parohiala, iar biserica Bala sta inchisa neavend preot.
Locuitorii de la biserica filiala neputendu-se duce la bise-
rica parohiala, n6ptea pe o plOie torentiala, ad taiat un
colac In bucati mid si stropindu-le cu aghiazma, au trimis
pe un om la biserica parohiala, ca sa le blagoslovesca.
Pastele facut de ei. Biserica parohiala fiind plina de lume,
si omul trimis neputend strabate pana Ia preot, a fost ne-
voit a se duce la ferestra altarului, si de acolo a cerut
preotului blagoslovenie Apoi s'a tutors si a impartit locui-
torilor acest Paste, la care poporul de alt-fel tine Mee mult.
Tata unde ne duce imputinarea preoilor si parohiile prea
intinse.
P. S. Episcop at Rimnicului: Acestea sunt obiceiuri
superstitiOse ce trebuesc inlaturate.
P. S. Nifon Ploestenu: Boboteza si Pastele nu sunt
obiceluri superstitiOse, cad asa numitul «Paste, nu e alt-
ceva de cat anafura stropita cu aghiasma mare, pe care o
distribue biserica 'Astra acelor crestini, care din felurite
imprejurari nu s'au putut Impartasi la invierea Domnului
nostru Iisus Christos. i la alte serbatori marl, unit cres-
tini cer ca pe langa anafura sa li se dea si aghiasma.
P. S. Episcop at .Rlmnicului: Impartirea de past' este
mai mult o deprindere, de cat o trebuinta religiosa.
P. S. Arh. Nifon Ploestenu: Me ertati, nu e deprin-
dere, ci o traditie bisericesca f6rte vechie. Ore la P. S. Ves-
ta, in Eparhie nu se practica?
P. S. Episcop al Itlinniculul: Pentru asemenea obi-
celuri superstitiOse nu trebue sa Infiintam nod parohil noui.
www.dacoromanica.ro
32 DESBATERILE ST: S1NOD
P. S. Arh. Nifon Ploeqtenu: Sunt traditiunl de felul

acestora consfintite de practica bisericesa si la care in
Mite mult poporenil, si nol trebue sa le pastram, nu sl le
inlaturAm. Cu tot respectul ce datorez S-tului Sinod, eu ca
mai mic in acest matur corp, indrasnesc sg, rog pe S-tul
Sinod sa aprobe conclusiunile la care a ajuns comisiunea
pentru modificarea parohiilor; si rog si ,pe Onor. Comisiune
ca sa se ocupe si cu modificarea legel clerulul, cad sunt
Ore cart pArti care trebuesc modificate. Asa de exemplu:
Ar trebui sa, se escluda din lege denumirea de preot su-
pranumerar, denumire care alimenteza ura intre preot t; sa
se dea voe preotilor de a'si pune un aparator cleric, cand
compar inaintea consistoriilor, si sa se redea chiriarhilor
dreptul ab antiquo, de a gratia; si multe altele care trebue
indreptgte In lege, cad asa cum este aril, o dusmInie con-
tinua va fi tntre preotl si o mare nemultumire printre cres-
tinil ale caror necesitati religidse nu pot fi satisfacute bine
si la timp de un singur preot.
Inc'odata dar rog, pe S-tul Sinod sa primesca conclusiu-
nile raportulul, cad cu cat vor fi mai multe parohil si mai
multi preotl, cu atat se va tine mal sus prestigiul biseri-
cei nOstre,_ care nu este ca biserica papistasasca, unde lu-
mea e deprinsa A. vie la biserica pentru tote actele cultu-
lui. La not preotul trebue sa se duca sa citesca bolnavu-
lui, sa'l spovedesca si impartasasca acasa, sa boteze etc.;
Tn aceste forme exteriOre ale cultului consists adeverata
religiune a crestinului ortodox de r6sarit. Prin urmare tre-
bue sa facem inlesnire poporulul, dandu-1 preotl de ajuns,
care sa le satisfaca cerintele religiOse, cad numai asa vom
mentine prestigiul sfintel nOstre religiunl, ast-tel cum l'am
mostenit si not de la stramosil si parintii nostri
P. S. Arh. Pimen G. Pitestenu: Prea Sdntiti Parinti,
am cerut a vorbi intre del din urma, pentru ca mai intal
sa ascult parerile ace se vor emite asupra acestei chestiuni
care, precum cu iota suntem convinsi, este una dintre cele
mal importante ce se pot discuta de catre S-tul nostru Sinod.
Datoria ce se impune fie-caruia dintre not este aceea de
a ne ingriji de starea sfintel nOstre bisericl, de mersul el,
si de ajungerea cu succes a scopulul . pentru care ea ca
institutiune Dumnecle6scA a Post intemeeta de catre Man-
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. SYNOD 33
tuitorul nostru Iisus Christos, adice binele si fericirea Orne-

nilor si prea marirea lui Dumnecleti. In tara nOstre, ca in
Mote tarile crestine, silnta nestre Biserice, a. conlucrat pen-
tru desvoltarea sentimentului religios, xiobilarea inimei, In-
fratirea Omenilor, moralitatea familiel si a societetei. Ceva
mai mull, Biserica n6stre, a conlucrat in mod puternic, nu
numai la binele si inflorirea Wei si neamului nostru, dar
chiar a contribuit la alinarea suferintelor altor pop6re crq-
tine §i de alt neam.
Pentru aceste consideratiuni, din cele mai adenci vre-
muri, strebunii nostri, aI considerat ca strans unite intre
sine interesele bisericil de ale statului si ale statului de ale
bisericii,legetura care a facut ca In timpul din urine, prin
o lege specialkvolii se dic legea clerulul mirean, se se
hotarasca in mod legal, obligatiunile statului fate de bise-
rice., in schimbul serviciilor pe cart biserica le aduce statu-
lui si societetei nOstre romanesti.
Legea acesta ,a fost aplicata In anal 1894. Nu terqiii
dupe aplicarea ei, s'at% ivit cereri atet din partea unor lo-
cuitori din anumite parohii, cunt si din partea unor preoti
parohi sail supranumerarl, cerend sail deslipiri de catune
pentru a trece la o alts parohie invecinata, sail infiintarea
de noui parohii.
Cereri de asa nature, s'ad fecut mai calm toti P. P. S. S.
Chiriarhi eparhioti, pe care. toti le-aa inaintat S -tulul Sinod,
ca autoritatea cea mai inalte bisericesce, spre a chibzui asu-
pra tor. .
In fata acestor multe cereri; S-tul Sinod, a ales o comi-
siune, care pe de o parte se studieze cererile si pe de alte
parte, se revade cuprinsul legei in alcatuirea parohiilor cu
catunele din cart se compun ele.
Dupe o indelungata munce si multe descinderl locale,
Onor. Comisiune, a intocmit un tablotl In unire cu delega-
tul Ministerului, in care tabloti, se vede ca peste numerul
parohiilor fixat prin lege, comisiunea cere un spor de 212
parohil si anume: 5 urbane si 207 rurale.
Declar de la Inceput ce. Bunt contra inmultirel parohiilor
In tara nOstre. Bine ar fi, ca in orase i sate, se fie multe
biserici si multi preoti, dar acesta ar trebui se fie condi-
3
www.dacoromanica.ro
tionata de o bung. intretinere a bisericilor, §i de o potri-

vita remunerare a preotilor. Conditiunea acesta tug, ilepin-
clend de mijI6cele banestt ale comunelor si ale Statulut, ur-
meza ca inmultirea parohiilor §i a numerulut preotilor, ar
inpedica atat buna intretinere a bisericilor cum §i o imbu-
natatire a starer materiale a cleruhil pastoral, pe care cler
nu l'am putea avea mat corespuncietor timpulut nostru, de
cat atunct and candidatilor de preotie, cu o buna cultura
teologica, conform leget, li s'ar da mijlOce corespunclet6re
cerintelor §i positiunel lor. Ea nu gandesc la imbogatirea
preotulul, dar gandesc cum §i P.P. S.S. Vostre ganditt la o
ameliorare a positiunel lul, fie chiar papa la un mic prisos,
din care sa 'pal ajuta pre cet ce sunt neN 04 In cercul
parohiel luf.
Cunosc prea bine nevoile §i greutatile pastorale ce in-
tampina preotil, tota0 am ascultat cu multa bagare de sema
pe P. S Episcop al Rimniculul.
P. S. Episcop al Duna rel de jos: Nu be prea cu-
n60e.
P. 8, Arh. Pimen G. Pitestenu: Ba le cun60e, cad
Inainte de a fi Episcop, a. lost preot la parohie rurala, deci
le cun60e ca un episcop batran; de aceea a 0 lost de
parere opus. fata de conclusiunile raportulut comisiunel.
P. S. Sa a Os: Interesul ar fi ca sa marim cercul parohiilor
actuale sau cel putin, sa mentinem numerul preveclut in
legea din 1894. Da,. §i ett cred, ca prin acesta, am da Sta-
tulul posibilitatea de a imbunatati positiunea materiala a
clerulut urban si rural si ne punem in perspective de
avea in cler, Oment din ce In ce mat bunt, si corespuncle-
tort chemarel lor. Nu am a me plange de preotii nostril
din trecut, cart n'ati avut tnlesnirea de o cultura mat inain-
tata, de Ere -ce lipseat. econ; din contra, trebue sa le fim
recunoscetort, ca a§a cum all §tiut §i cum all pUtut, au Post
devotati carierel for preote01. Nu tot asa 'ma sunt cerin-
tele preotulul de asta-dl, ca ale celut, de mane; Jut 'i se cere
o cultura, care A, stea fata in fata cu cele-l-alte specia.litatt
culturale. Adeverata chemare a preotulul consta in aceea,
de a fi un conducetor priceput §i folositor, atat pentru sa-
tisfacerea cerintelor religiOse ale poporului, cat §i pentru viata
lut publica si particular..
www.dacoromanica.ro
Dupre noua lege, preotilor rurali, li se cere a avea un

curs de 8 clase seminariale, plus un eXamen de capacitate;
adaog si ceI 4 aril pentru cursul primar. El bine, recom-
pensa lul este de 80 lei lunar, plus venitul din parohie.
Nu clic ca acesta este, putin lats cu ceea ce nu avea, dar
va fi putin, fats de cerintele viitorulul. Pentru a pretinde
mai mult preotilor nostri, am putea sa le imbunatatim sOrta,
prin marimea cercului parohial, de la care de sigur, in schim-
bul unel muncl pastorale mai marl, ar avea §i avantagil
mal marl si l'am scuti de alte ocupatiunl, nepotrivite cu
chemarea preotesca, precum si de perderea timpulul.
Intr'o comuna de 500 pans la 600 de familii, dupe mine
este suficient un preot, mai ales atunci and comuna cu
catunele el, nu ar fi prea r6spandite. Precum profesorul, me-
dicul, amploiatul de serviciu, Intrebuinteza mai Intrega di,
pentru indeplinirea carierel lor, tot ast-fel si preotul tre-
bue sa fie ocupat numai cu ale preotiei, *i cu cetitul car-
tilor din biblioteca ce urmeza a avea, din care ca din o
lantana, at'si scbta apa cea datattore de viata. Asa inteleg
pe preot, §i asa trebue sa fie preotul.
Sarmi dea voie P. S. Arh. Nifon sa fill cu totul in con-
tra pareril Prea Santiei Sale. Nu in multimea preotilor sta
prestigiul religiunei si al bisericel, ci in destoinicia §i price-
perea lor. Christos a ales numai 12 din mijlocul multimeI §i
prin ace§tia a respandit seminta crestinismulut P. S. Sa clicea
ca enoriasul, este deprins sa vada pre preot venind cu bo-
tezul la capui fie-carel lunl. Da, asa este, si ell cunosc a-
cesta, mai ales la lark de unde sunt si di, stiu prea bine
ca poporul aOepta pe preot sa vie cu botezul. Acesta insa
nu descarca, pe preot si de o alts sarcina ce ar avea-o atunci
and el 's1 va da soma., ca cu acesta ocasiune, mergend pe
la toil consatenil lul, sa OM a observa starea si modul de
viata, de curatenie, de ingrijire a tot ceea ce este necesar
pentru o viata buns si trainica a Omenilor mid §i marl;
fie chiar pans la observarea conditiunilor sanitare a unel
bune gospodaril; lata o ingrijire pastorale vrednica de WI
lauda.
Pentru o deplina intelegere asupra celor ce am clis, void
aduce un exemplu: sunt nascut la Cara, In o comuna mun-
tOsa, care se compune din 450 falai'.
www.dacoromanica.ro
36 DESBATER1LS ST. SITIOD
Acum 30 de and populatiunea acestel comune era de 300

de familil. La biserica din sat, erail 4 preoli; 'ml aduc a-
minte ca adesea or se iveati plangerl din partea locuitori-
lor contra preotilor, pentru neindeplinirea serviciilor ce li
se cereal titl de unde provenea adesta lips& de serviciti?
Tocmal din multimea preotilor, care 's1 lasa sarcina unul
asupra celul-l-alt, pe cand aste-di, comuna, de si se compune
dupe cum am dis din 450 familil, are un singur preot, de
care enoriasil sunt fOrte multumitl, nu numal de ingrijirea
si satisfacerea necesitatilor religiose, dar si de modul cum
el se pOrte. cu el si -de autoritatea de care se bucura In
mijlocul lor.
Am adus acest exemplu ca s. inlatur on -ce banuiallt,
care s'ar paste, ca prin micsorarea numerulul preotilor de
parohie, s'ar micsora sentimentul religios in inima crestinilor.
Este bine ca preotul se. fie asteptat, Tar nu, veclut pretu-
tindenea si fn tot-d'auna. Am audit pe colegul mei P. S.
Arh. Nifon ca la nol, nu este obicelul, ca in alte biserici,
se. se lack cultul numai in biserica, ci adesea orl, se sevir-
sesc slujbe bisericesti, pe la casele credinclosilor nostri. tit
si acesta, dar se. nil se uite, ca central serviciulul religios
este cel bisericesc public, si atuncl cand In timpul dumini-
cilor si serbatorilor, bisericile nOstre, vor fl pline de credin-
ciosi si preotul nostru le va explica din sf._Scriptura si in-
vetatura bisericesca, tote cele ce sunt de trebuinta pentru
binele nostru sufletesc si pentru trainicia si viata nOstra
morale. si sociala,, acesta este adeverata activitate pastorale,
alt-fel, n'am atinge scopul eel sant, pe care '1 urmareste sf.
nOstra Biserice. pentru flit el credinciosl.
In urma celor ce am avut de dis, rog se. bine -void a fi
cu totil de parerea P. S. Episcop al Rininicului, adica de
a remane pe langa numerul parohiilor fixate prin legea din
1894.
Tote aceste vederl le am si pentru parohiile urbane si
pentru preotil de la aceste parohil.
Am clis.
P. S. Episcop al Duna,rel de jour: Estl departe de tot.
P. S. Episcop al Argesulal; Asl vrea sa lac ,o sin -
gura observatie atat P. S. Episcop al Rimniculul, tat ,si P.
S. Arh. Pimen Pitestenu.
www.dacoromanica.ro
In loc sa ne marginim asupra, raportului §i tabloului care

s'a citit ast54, s'a Intins discutiunea asupra necesitatii ro-
tunjirii parohiilor, discutiune care avea loc mai bine acum
un an, cand s'a admis tabloul cel mare, unde atat P. S.
Episcop al Rimnicului cat si cel-l-alp ati cerut Infiintare
de parohil.
Asupra acelei cestiuni n'ar trebui sa mai discutam. Tre-
bue sa discut4m numai raportul comisiunei, care se Inain-
teza ac i, §i asupra necesitatil de a se mai infiinta Inca 207
parohil.
Comisiunea a cercetat t6te cererile Chiriarhilor, si nu a
putut sa nu Vila sema de acele cereri, cad P. P. S. S. Chi -
riarhi cunosc mai bine necesitatile de cat ce1-1-alti. De a-
ceea a admis tabloul Inaintat de I. P. S. Mitropolit Primat,
prin care se cerea Infiintarea a 187 parohil, §i comisiunea
a lost deplin convinsa ca este necesitate de a se infiinta
acest, numer -cle parohil.
De asemenea a admis tabloul I. P. S. Mitropolit al Mol-
dova, prin care se cere infiintarea a patru parohil rurale.
P. S. Episcop al Illmnicului, care dice ca e In contra
infiintarilor de parohil, a cerut 11 parohil §i modificarea
a 28, numai anul acesta, pe cand din anul trecut sunt 78
de parohil infiintate din noti in Eparhia RimniculuT.
Dad era consecinte cu ceea ce dice, trebuia sa cell des-
fiintarea celor 78. Eli gasesc ca P. S. Sa este. neconsecinte
intru acesta, §i aci marturise§te ca aproba tabloul, cad nu
p6te alt-tel.-
P. S. Episcop al BlmniculuI: Nu aprob, nici nu de-
saprob. Am Inaintat cererile pentru infiintare de parohii,
fiind-ca trebuia sa be dad curs.
P. S Episcop al Argegulal: P. S. Episcop al Duna-
ril de jos a cerut Infiintarea a 29 de parohil, si am are,-
tat pentru ce s'a cerut de la Episcopia Dunarei de jos §i
Mitropolia din Bucure§ti atat de multe infiintari de paro-
hil noui, pentru ca in Ialomita §i Dobrogea s'a Infiintat sate
noun. Comisiunea a gasit ca e legitim, §i le-a admis.
Ve rog dar sa nu mai insistati, fiind-ca not nu am pus
de la not nimic, de cat numai acele 3 parohil urbane care
nu ail biserici, §i acelea nu se tie daca se vor Infiinta_
sail nu.
www.dacoromanica.ro
38 DESBATERILE ST. SI,NOD
S'a mai cerut infiintarea unel parohil in Gae§t1, si alts

la Tg.-Nerntului. Putem sa revedem aceste cereri.
P. S. Arh. Pimen Pitestenu: SA le studiati.
P. S. Episcop al Argequltzl: V'a§i ruga sti cercetati
tot dosarul cu Mote cererile, i atunci sa clicep ca nu le-am
studiat; 41 de clile am studiat papa sa ne rostim.
Ve rog dar sa admitep conclusiunile raportulul, §i sä
primip tabloul asa cum it inainteza comisiunea, cad ni-
meni nu este in drept sa fad, observatiuni Chiriarchilor,
in ceea ce prive§te administratia,
P. 8. Episcop al _Rlm.r2icalul: Ffind-ca, sunt §i all
P: P. S.S. cart au cerut cuvtntul, Inainte de a intra in ces-
tiune, a0. ruga, sa bine-voill a amana discutiunea pentru
§edinta viit6re. Ati sa vorbesca mat multi asupra acestel
cestiuni. Este o cestiune fOrte insemnatA §i seriOsa.
P. S. Episcop at Argesulul: Nu putem reveni rasa-
pra esplicatiunilor din anul trecut.
P. S. Episcop at Rimniculul: Ve rog sa se amane
discutiunea pentru edinta viitOre.
P. S. Episcop at Husilor S'a cerut arnanarea, Nu
inteleg pentru ce acOsta. Pana la orele 12 mai avem, ma-
car atat trebue sa tinem.
Eu acum nu am multe de Os, fiind-ca multe puncte din
cate aveam eil In mintea mea, le-a resolvat inteun mod
fOrte bun P. S. Episcop al Arge§ului.
Ed fad; de o cam del intrebarea: Cine §i pentru ce a
fost instituita comisiunea acesta P Nu a instituit'o S-tul Si-
nod? Pentru ee a instituit'o? Pentru ca ski inmultesca, sail
sa imputineze numerul parohiilor? Ad fost cereri de felul
din urnitt? Mi se pare ca nu. Va sA. Mica rolul sat datoria
comisiunel a fost ca sa se cerceteze cererile particulare, §i
cu atat maI mult ale Chiriarchilor, cars au venit §i ati spus,
iata cum stall lucrurile: Populatiunea din cutare sail cutare
loc cere preot, are nevoe, am constatat acest lucru prin
protoiereti, prin revizor, prin persOnele de care dispun. A-
poi atunci de ce veniti §1 combated Ore-cum comisiunea,
§i Inca cu mare severitate ?
Al ruga pe P. S. Episcop al Rimnicului sa nu fie a§a
cu foc, cand este cestiunea de darea de mijlOce pentru
sustinerea religiositatil in popnr, §i O. nu ilia ca ea nu se
www.dacoromanica.ro
tine prin preoti multi, cad «Consuetudo est altera naturai,

P. S. Arh. Pimen Pitestenu: La carciuma ?
P. S. Episcop al Husilor: Dar nu numai la carciuma.
Nu este lucrul asa.
Ati is ca bisericile sunt g6le. Dar de ce nu erat g6le
Inainte? De cand ati inceput a se imputina preotil ail In-
ceput a se goli mat mult i bisericile. Dad 1W pe cine-va
te lag, dice proverbul. Daca nu te duct sa tragi clopotul
ca §A auda creOnii, ca s'a deschis biserica, nu vine nime-
nea la ea; pe cand daca cretinil aud, yin on trimit pe cine -
va din familie. Sunt biserici unde nu se aude clopotul de
cat cand more cine-va si acesta e forte 1.61 Cre§tinii se
85.1bAtAcesc.
Acum vin §i la cea-l-alta cestiune. Not Episcopil si Mi-
tropolitil suntem pentru d6rapanarea avutulul Statului, ca sa
dam averea Wei preotilor? Si not suntem cu dor de eco-
nomie pentru tera, dar nu putem sa tre)cem cu vederea in-
teresele religiune ale poporului nostru, si sa lasam pe po-
por sa se risipesca ca oile fara pastor to tote partile, si
A. nu aiba cine cauta de dinsul. Nu vrem multime, dar
strictul necesar, acela it vrem. Nu vreati sa mOra satenul
nemarturisit, netmpartasit, fara indeplinirea celor regulate
de sf. nostra religiune pentru un creslin ortodox, §i de a-
ceea intrebuintez, pe cat pot, puterile, cuvintul mein, acti-
vitatea mea, ca sa se dea acestora cele trebuitOre. In acest
sens lucrez eft §i cred ea fie-care din P.P. S.S. V6stre tot
asa lucrati.
P. S. Episcop al Rimnicului: Am spus acesta si eu,
dar nu cu preoti multi.
P. S. Episcop al Husilor: De aceea comisiuriea V-a
facut datoria.
P. S. Episcop al Rimnicalzzl: Acesta o recun6scem.
P. S. Episcop al Husilor: Comisiunea s'a ocupat si
v'a presentat raportul si tabloul, si acum sa nu'l primitt?
Atunci de ce att. oranduit'o? Daca ati avut Incredere, trebue
WI primiti lucrarea, daca nu avett incredere, pentru ce att
numit'o ?
P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Am numit'o ca sa ve-
rifice cererile acelea.
P. S. Episcop al Husilor: N'a venit nimeni cu cerer
www.dacoromanica.ro
40 DESBATERILk ST. SINOD
de desfiintarl de ,parohil. Numal eti am cerut contopirea a

doue parohil inteuna. Dar am constatat lucrul; and se
pOte, fac cu inultumire lucrul acesta, dar and nu se pOte,
ve rog sa nu ve alarmatl asupra lucrului, lasati-1 sa, merga
in cursul lui, cad merge destul de lent, destul de inset.
P. S. Arh. Conon BacaOnul: Cred ca, atat ideile ex-
puse de P. S. Episcop al RImnicului cat si cele expuse de
P. S. Arh, Pimen Pitestenu, in ceea ce priveste conditiunile
morale si sciintifice, ka care trebue sa ajunga clerul nostru,
sunt idealul forte frumos, la care cu totil trebue sa tindem.
Dar de la ideal pO.na la realitatea lucrurilor este o distanta
mare. Cu totil tindem a avea preoti mai putini si mai buns,
dar trebue sa De uitam la realitate. Actualmente, sunt unele
parohil asa de intinse, in cat preotulul paroh 'i este cu
neputinta sa tree& de la o parte la alta sa fad. trebuin-
tele credinciosilor; mai ales in partile muntOse, cum este ju-
detul Nemtu, sunt parohil asa de tntinse si respandite prin-
tre vaile muntilor in cat preotul plea, dimineta si pana sera
abia a putut trece la ce1-1-alt capat al parohiei. Sunt alte
parohil unde nu este de loc preot, de sf se simte absoluta
necesitate de el si de acesta imprejurare profita streinii.
Unde nu este de loc preot acolo se gramadesc preop strainl.
Asa de exemplu: in jud. Roman se duc iesuitil, si se Ian
dol ate dol, tree prin sate facendull drum la satul Un-
guresc numit Sabaenii, unde locuitoril au reams tot cato-
lici, si pang, acolo in drumul lor prin sate se silesc a face
proselitism, ad in drumul lor, care 'I fac, tree prin sate
romanestl uncle nu sunt preo.i, i profita de ocasiune si
se duc la crestinl. Locuitorii and 'I 'wed, purtand palarie
si avend hainele schimbate, dic ea sunt preotl de mod&
noun, acesta am auclit'o eti 1nsu-mi. i asa '1 chiama lo-
cuitoril, si el nu refusa sa, se dud. la casa romanului, si
fac servicil religiose, sate °data sirnuland pe cele ortodoxe;
far alta data tnlocuindu-le prin serviciile lor. Dovada avem
scandalul petrecut In comuna Dersea din jud. Dorohol, unde
vestitul abate Moriseau,acel ce acum este condamnat la
cinci ani de munca silnica pentru omoruri si al Ong re-
curs se afla in Casatie,acela per unit copil, in num& de
10-12, 1-a botezat imitand pe ortodoxi; lar pe anti chiar
catoliceste, au convertit si catl-va dintre Omeni In varsta,
www.dacoromanica.ro
improvisandu -le §i o capela de scanduri in locul bisericei

aprOpe ruinata Si lipsitti jle preot din acea comuna. Ace-
la§1 lucru se petrece de ate preotil Iesuip trimi0 din Ia0
prin fOstele sate ungure0i din prejurul Hu§ilor, Cotnarului
0 a altor localite.i. Asa dar acolo unde nu este preot or-
todox, ei se due §i fac servicit religiunei lor, clutand a face
proseliti. De aceea, rog pe S-tut Sinod se bine-voiasce. a
admite conclusiunile raportulul, spre a se infiinta parohit
din nod, sad de a se imparti acelea prea intinse, unde
este trebuinta, ca se. nu se mai dea loc str6inilor eterodoxi
de a se mai amesteca in trebuintele nOstre. Sunt dar pen-
tru conclusiunile raportului.
P. S. Episcop al Birrmicalul: P. S. Episc'op al Ar-
geplui m'a invinovalit de neconsecinta. Se-mi dea voie
P. S. Sa se.. protestez In contra acestel invinovatiri.
Am spus mai 'nainte §i acum iare.si clic, ea nici odata
nu m'am gandit se, inmultesc parohiile la mine, dar pentru
ca am avut cereri de acest fel §i ca se nu me institui in
instante supreme., volens nolens a trebuit se. inaintez S-tu-
lui Sinod acele cereri. Declar insa din not ea mentin tot
ce am qis la Inceput.
Fate. en cele Oise de P. S. Arh. Conon, am sa respond
numal, ca, afirmarile P. S. Sale sunt mai mult o sperietOre,
Cad dace in adever comunele §i satele romene§ti din E-
parhia Romanului ar fi cuirierate de preoll apuseni......
P. S. Episcop al Hugilor: P. S. Episcop al Roma-
nului ne spune acesta.
P. S. Episcop al Rithnicalul: Dace. ar fi asa, atunci
P. S. Episcop al Romanului, nu ar fi venit sa cera infiin-
tarea numai a done parohil, ci ar fi cerut sute de parohil.
Dar se nu recurgem la argumente, care nu sunt in ces-
tiune. Poporul nostru cunOsce fOrte bine pe preotil apu-
sent; '1 cunosce dupe port; 'I cundsce dupe. vorbe. §i nu
se lase aqa lesne ademenit de et.
De aceea, se. nu ne sperie ce ne spune P. S. Arh. Conon.
Ed nu-mi schimb Mull de pulin parerea, ca parohil noul
se. se Infiinteze numai unde se Infiinteza comune noul.
Voci: Inchiderea discutiunei.
I. P. S. Jfitropolit Primat Preqedinte: Ne mai find
www.dacoromanica.ro
nimenl Inscris pentru a lua cuvintul, pun la vot Inchiderea

discutiunel.
Se pune la vot Inchiderea discutiunel Si se prime§te.
P. S. Episcop al Rimniculul: Ffind-ca este o ces-
tiune fOrte insemnata,, a§I cere votul cu bile.
Se pune la vot propunerea de a se vota cu bile conclu-
siunile raportului comisiunei, §i se admite.
Se procede la vot cu bile.
votulul este: Votanti 13. Majoritate absoluta 7.
Bile albe pentru 11.
negre contra 2.
S-tul Sinod a primit conclusiunile raportului §i tabloul.
P. S. Episcop ad Husilor: Avend afacerl la Eparhie,
ye rog a'mi acorda concediti pentru .dilele de Luni §i Marti.
Se pune la vot acordarea concediului cerut si se aproba.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Acum am
primit o telegram& de la P. S. Episcop al Buzeului, prim
care cere un concediti de patru dile cu Incepere de asta-di..
Se pune la vot acordarea concediului §i se admite.
I. P S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne mai find
nimic la ordinea 4ilel, ridic sedinta.
edinta, se ridia. la orele 111/2, anuntandu-se cea viitOre
pentru luni 19 curent, orele 2 p. m.
Prqedinte: (ss) t Iosif Mitropolit Primat.
(ss) t Atanasie al .R1mnicalrif
Secretari: (ss) f Pimen G. Piteftena
qedinta din 19 Octombrie 1898.

edinta se deschide la orele 2 p. m. sub preqedentia Inalt
Prea S-titului Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal §i respund presenti 13 P.P. S.S.
Membri, fiind in congedia P.P. S.S. Episcopl al Huqilor, at
Romanulul qi al Buzeului.
Se cite§te sumarul sedintel precedente §i punendu-se la
vot se prime§te.
Se comunic& de la bir', adresa S-tei Mitropolit a Un-,
www.dacoromanica.ro
gro-Vlahiet cu No., 3876, pe langa care inainteza dou6 me-

morii din partea preotilor din jud. Teleorman, relativ la
modificarea legel clerului mirean, 0 se trimete la comisiu-
nea pentru modificarea legei clerului mirean.
Idem, adresele S-tel Mitropolii a Ungro-Vlahiel cu No.
3885-3894, pe laugh care Inainteza dosarele cu actele
relative la tunderea in monahism a fratilor Costache Chi-
vulescu §i Ghenu Panescu din M-rea Ghighiu, Vasile Ionescu
§i Loan Vlad Parvan din M-rea Cernica, Const. Mihalache
din schitul Isv6rele sau Crasna, Emanoil Mihailescu din
M-rea Sinaia si a surorilor Nedelea St. Vasiliu, Maria C.
Radut, Maria Popa, $erbana P. Nicolae, Maria Caprita, Vi-
laria Dumitru N. Man si Maria Steriu din M-rea Tigane01
0 a surorei Elena I. Puricel din M-rea Zamfira i se tri-
mite la comisiunea de petitiuni.
Idem, adresa Ministerului Cultelor cu No. 67,561, pe langa
care tnainteza in original petitiunea locuitorilor din comuna
Crangurile, jud. Dambovita, relativa la modificare de pa-
rohii qi se trimite la aceiai comisiune.
Idem, adresa S-tel Episcopil a Buz6ului cu No. 749, pe
10.nga care inainteza raportul Protoiereului de Ramnicul-
Sarat cu No. 716, relativ la tnfiintarea unel parohii in co-
muna Maxinenii, qi se trimite la aceia§I comisiune.
Idem, raportul Directiunei Tipografiei cartilor biserice0I
cu No. 248, prin care arata, ca de si cartea forte folosi-
tOre de suflet, s'a imprimat 0 pus In vinclare din Iunie,
totu0 nu s'au vindut de cat vre-o 30 exemplare, pentru
care crede ca ar fi bine ski se impart., Duhovnicilor de
catre P.P. S.S. Chiriarhl §i a 'i se da autorisatiune s'o im-
prime intr'o nou6 editie, §i se trimite la. comisiunea pentru
luarea socotelilor Tipografiei.
Idem, raportul Directiunel Tipografiel cartilor biserice01
cu No. 247, prin care arata ca in podul caselor acelel Ti-
pografil, se at% aruncata gramada maculatura pe mai multi
ani in urma, §i cere sit fie autorisata a o putea vinde, §i
se trimite la aceiaci comisiune.
Idem, raportul Directiunel Tipografiei cartilor biserice01;
cu No. 246, prin care comunica ca a tiparit pe eel patru
anti evangheli01, conform ordinului cu No. 156/98, gi ina-
www.dacoromanica.ro
intOza cate o serie pentru P.P. S.S. Membri aI S-tulul Sinod

$i pentru biblioteca, $i se la act.
Idem, raportul Directiunel Tipografiel cu No. 245, prin-
care comunica, ca. arhitectul Adam Mihaescu $I-a vindut
drepturile la plata ce ar avea sa Ia de la Tipografie, pen-
tru facerea unul plan de magazie, care era sa se fact la
Tipografie $i cesionarul, caruia 'I-a vindut dreptul, a actionat
Tipografia in judecata, care a angajat un advocat sa o apere
inaintea instantelor judecatore0 $i se trimite la comisiunea
pentru luarea socotelilor Tipografiei.
Idem, raportul Directiunel Tipografiei cu No. 244, pe
Tanga care inainteza In copie somatia cu No. 586/98, trimisa
D -lul Lazar tefanescu, profesor de music, in Turnu-Severin
$i rapunsul la acea somatie, si Mg pe S-tul Sinod A. de-
cida cele ce va crede de cuviinta, $i se trimite la aceia$I
comisiune.
Idem, petitia a trei seminari$t1 de gradul I, prin care cer
a li se recunOsce dreptul la hirotonie cu ocasiunea modifi-
caret legel clerului mire'', $i se trimite la comisiunea pentru
modificarea legel clerului.
Idem, petitiunea mal multor cantareti $i paraclisierI din
capitala, prin care cer Imbunatatirea sOrtei Tor, Si se trimite
la aceia$1 comisiune.
Idem, petitiunea D -lul Gheorghe IOnid, pictor bisericesc
din Capita la, prin care cere a 'i se acorda dreptul de Tiber..
practica a picture! biserice$ti In WA Cara, $i se trimite la
comisiunea de petitiuni.
Idem, adresa S-tel Mitropolil a Moldovei $i Sucevel cu
No. 2203 si 2209, pe Tanga care Inainteza dosarele cu ac-
tele relative la tunderea in monahism a fratilor Grigore Nicu
Tariu, Grigore Panait $i Gh. Floroi din M-rea Nemtu; a su-
rorilor Smaranda Tanase, Ana Velciu, Maria Eftimie Concu,
Ruxandra Eftimie Concu $i Maria Bondescu din M-rea VA-
ratecu; Maria Alexandru Marie! din M-rea Varatecu, Eca-
terina Gavriil Pavel, Maria Dimitriu, Elena Tighinenu $i
Elena Botez din M-rea Agapia, calugarita in cas de Ma,
Maria Diaconescu $i Ana Popovici din M-rea Agafton qi a
fratelul It% Dascalescu din schitul Duran, $i se trimite la
aceia$1 comisiune.
Idem, adresa S-tel Episcopil a Argeplui cu No. 785, pe
www.dacoromanica.ro
-DESBATERILE ST SINOD 4F
Tanga care inainteza o copie dupe adresa Ministerului de

Culte cu No. 64925 i 1.40. pe S.tul Sinod a'§1 da avisul
asupra propunerel ce se face de a se &Jima biserica din
catunul VAratecul din parohia Racovita-Cop Acent de care
Directiunea tailor ferate, ai se trimite la aceia§t comisiune.
P. S. Episcop al RAmniculul, Raportor, cite§te ur,
matorul raport, inreg. la No. 332, relativ la Grammata ce
se pune la MArturisirea OrtodoxA:
Ina lt Prea Santite Saipan°,
Snnt acum duel and de eind s'a lnat in acest sent Corp hogr'irea
ca Marturisirea Ortodox5." de Petrn Movil5 sa se imprime la Tipografia
cartilor bisericeqa ca editi2 a S-tulni Sinod. Spre Aducerea la 'indepli-
nire a acestel hotarirl, S-tul Sinod a ales b comisinne, care as se o-
oupe en teviznirea textulul Mgrturisirei Ortodoxe i on preettirea lul
pentrn tiparire. Acea comisinne se eompunea din rgposatul Episcop al
Rimniculni Ghenadie yi din P. P. S. S Episcopi de Hugl gi de Arge,.
In 3 Deoembrie 1898 Comisiunea constitnindu-se sub preledentia P. S.
Episcop de Minnie, a stabilit Intro alto norms pentrn lucrarea sa si
aceia, ca s5, se facg o nonb. traducere -a cartel' dupg edities, greceso&
de Is Snagov a Id Antim Ivirenn din 1699. Traduoerea s'a fgcut de-
resposatn1 Episcop al Rimniculul gi diva ce fn rev5znt5 de Comisinne
s'a depus pe biroul S-tnlui Sinod. In mal multe qedinte sneoesive din
sesiunea anulul 1895 s'a citit in S-tul Sinod aces 'mare. Iar in ge-
dinVt de la 12 MaIt. 1896 S-tul Sinod a hot5rit, oa lucrarea sa fie re-
vezuth din noil de orttre sns nnmita comisinne, in nnire on comisinnea
pentrn 'cercetarea ciirtilor de invatrimint religios, cursul secundar, oe se
oompnnea din P. P. S. S. Arhierel Pimen Pite,teann, Athanasie Craio-
veann qi Meletie Gllaleann si dnpit aceia sit' se Thainteze I. P. S. Pre-
gedinte spre a dispnne imprimarea el Terminfindu-se aceasta mutt re-
vizie, S-tul Sinod in qedinta de is 8 Ma1h a c. a primit propunerea
Sent& de P. P. S. S. Episcopl de Rimnie i Argeg qi de P. S. Pimen
Pitegteann, ca introducerea la textul Comisinna din 1893 sa fie pnbli-
cati in revista S-tuluI Sinod, ler in fruntea textulul revgzut acum din
note sa fie FIFA o grammati din partea S -tulul Sinod, asemenea- en eel-
patriarhale, ce se afia la incepatul ofirteI. Aceastil grammat6 find acute
terminate, Comisinnea prin subsorisnl raportor o supnne en smerenie pe
lanes. aceasta la cunoseituta S-tului Sinod sire tale ce va bine voi a
Ord de enviintil.
Raportor (ss) Athanasie al Idninicula
www.dacoromanica.ro
46 DESBATERILE ST. S1NOD
I. P. S. _Blitropolit Primat, Presedinte: Cred ca. a-

cesta Grammata, care s'a cetit acum, cuprinde in sine tot ce
trebue sa cuprinda o introducere a acestel carp, pe care a
descris'o P. S. Episcop al Rtmniculul cu colorile cele mai
vii, aratand i folosul ce'l va aduce. Daca nu aveti ninciic
de obiectat asupra el, v'asi ruga s'o primim 0 O. se tipa-
resca In revista Biserica Ortodoxa Romans.
J. P. S. Mitropolit al lifoldoyel qi Sucevol: Ve rog
sa-mt dap voe sa fac si ell o mica observatiune.
La Inceputul acestei scrierl se dice la un loc: 'Acestea
le-a tnteles Apostolul Neamurilor). Ed ast propune sa se
clica: cMarele Apostol Si Dascal al Neamuriloro.
P. S. Episcop al Blmniculul: Ffind-ca acesta Gram-
math., potrivit propunerel din vara trecuta, urmeza sa fie
semnata de top membri S -tulul Sinod, eii 8,0 ruga pe lie -
care sä ne atraga luarea aminte noue celor care am fost
in comisiune asupra unul punct saii altul, ca s'o indreptam
cu totil cat se cuvine spre a e0 complecta din desbaterea
S-tuluT Sinod.
P. S. Arh. Nilo.n Ploestenu: Grammata ce ni s'a citit
este buna pentru folosul sufletesc al cre§tinilor. Ca forma
insa, mi se pare ca este cam lung, cad tontine prea multe
citate biblice; dar data S-tul Sinod, o gase§te potrivita sco-
pulul propus, eti nu me tmpotrivesc. Am Insa de observat
ceva, asupra cuvintulul lnaduse, intrebuintat de doue on
in pasagiul: ,4 Tote acestea incatuseza pre cel mai
multi ..7i inAdusa once gandiri si pornirl spre lu-
cruri sufletestl, cum spinif si palamida in& dusa se-
mlnca cea buna,.
Aci in Muntenia cuvintul inaduqa, , Insemneza:t a Ina-
duqi, a asuda cine-va, lar inkbusa tnsemneza a lnabusi,
a sufoca; §11 cred ca ar fi mai potrivit a se tntrebuinta
lnabu,0 in loc de ln.iduqe. De aceea rog a se inlocui
acel cuvint.
P. S. Episcop al Blmnicului: Forte bine, schimbam
pe d In b 0 am facut cuvintul ina,busa.
P. S. Arh. Conon Baca6nul: Ea gasesc lucrarea a-
cesta perfecta, insa mi se pare ca s'a scapat din vedere ceva;
nu s'a clis in text cuvintele: (Marturisirea Ortodoxa.), cunt
este titlul cartel. Pete a n'am bagat et, sema. Daca este
www.dacoromanica.ro
DESBATETILE ST. SINOD 47
titlul trecut complect, n'am nimic de dis; lar data, nu este,

rog sa se pun& titlul cartel : (Marturisirea Ortodox& a Bi-
sericel de Resarit).
P. S. Episcop al RfmnicuIul: In adel*, titlul cartel
nu este pus, dar intrega grammata trateza despre acestai cad
acesta Grammata, fiind pusa In fruntea cartel, urmeza ca sa
se vada mal departe despre ce este vorba.
P. S. Arh. Conon Ba,ca6nul: Dati-mi voe sa relevez.
Presupunell casul ca ar lua tine -va Grammata acesta §i
o va tipari In deosebi, atuncl nu se va putea sci la care
carte apartinea ea. Dar cand se lice In fruntea el: «Martu-
risirea Bisericel Ortodoxe de Res&rit, atuncl orl uncle s'ar
retipari, are sa se scie, ca este vorba despre cartea numita
«Marturisirea Ortodox& a Bisericel de Rasarit). De aceea,
a§I ruga s& se pue acest titlu in context..
J. P. S. Mitropolit al Moldovel si Sucevel: Me unesc
si eu cu propunerea facuta de P. S. Conon Baca6nu.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: i eh m6
unesc.
P. S. Episcop al Rimnicului: N'am nimic de dis.
Se va face acesta rectificare.
Acum potrivit hotararel luata de S-tul Sinod la 8 .Mal
anul acesta, urmeza ca acesta sa se semneze de tot! membri.
I. P. S. Mitropolit Primal, Presedinte: Fiind-ca s'ati
facut Ere -care modificari, ar fi bine sa se prescrie pe curat
§i s'o semnam In §edinta viit6re.
P. S. Arh. Conon Baca6nu: Ca complectare a aces-
teia eli ail crede sl se pomenesca §i despre vechile editiunl
romane§t1, cart s'ail mal tiparit pan& acum.
P. S. Episcop al Blmniculul: Nu me pot uni cu
acesta, fiind-ca aci nol nu facem literatur6., ci facem aratare
de ce interes este acesta carte.
P. S. Episcop al Dunarel de jos: Ell cred ca. 'na-
inte de a merge la tipar, ar fi mal bine s'o vedem fie-care
mal Indelete.
I. P. S. Mitropolit Primal, Pregedinte. Pun la vot pro-
punerea P. S. Episcop al Dunarel de jos, de a se vedea de
fie-care. Cine este pentru, sa bine-voiasca a ridica mina.
S'a primit.
P. S. Arh. Varlaam Cralovenu, Raportor, citqte ur-
www.dacoromanica.ro
matorul raport al comisiunea de petitiuni inreg. la No. 371,

relativ la cererea Diaconului Ioan A. Perianu:
Ina lt Prea San Fite Stiipane,
La. comisiunea de peti#uni s'a trimis petitiunea inregistrate; la No.
334 a diaconului Than A. Perianu, prin care acre 84 fie primit in tagma
monahalg.
Comisiunea este de plirere a se respinge petitiunea mai sus numitu-
Int Macon, de dre ce art. 2 din Regulamentul pentru discipline mona-
halg, prescrie categoric, ca eel ce voesc a se consacra vie0t monahale,
trebue sit dea suplid. Prea 8-tulul riliarh in a caruia jurisdictiune se aflit.
- Raportor: (so) j Arh. Varlaam Crsiovena
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Suplica a-

cesta a Diaconului Joan Perianu, Wei nu trebuea a fi primit5.,
fiind-ca el trebuia s6, dovedesa de care Eparhie apartine,
si prin urmare si atunci trebuia O. se adreseze prin Chiri-
arhul respectiv.
P. 8. Arh. Varlaam Gra:1°17622a: Art. 2 'I lumineza
ce trebue O. fad.. Noi, comisiunea am respins cererea.
L P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Pun la vot
conclusiunile raportului. Cine este pentru, a bine-voiasca,
a ridica mana.
S'a primit.
P. S. Arh. Varlaam Craiovenu, raportor, citeste ra-
pOrtele comisiunel de petitiuni, inreg. la No. 374, 373 si
372, privitOre la cerere de tundere in monahism a fratelul
Ilie DodIrlatu din M-rea Polovracl, jud. Gorjhl si a suro-
rilor: Elisaveta Nicolaescu si Elena Vasile N. Fani, ambele
din M-rea Horezul, jud. Valcea. S-tul Sinod a aprobat con-
clusiunile rapOrtelor comisiunea, care sint pentru admiterea
tunderei for in monahism.
P. S. Ars. Nifon Ploesteanu, Raportor, citeste urmit-
relativ la dg.rimarea bisericel Buliga din Pitesti:
Inal Prea Santite StlipAne,
La comisiunea de petitiuni a S-tului Sinod s'a trimis spre cercetare
adresele sub No, 706 8i 733 din Septembre a. o, insotite de patru a-
www.dacoromanica.ro
DESBA.TERILE ST. SINOD 49
nexe privitdre la oererea de ditramare a bisericel Ba liga, on hramul

S i1 Voevo4I din urbea Pite01.
Comisinnea studiind actele trimise in musk a constatat cele ce urmeza:
Canal linl judeten in frunte ou D-nul Prefect de Argeq, hotilrind a con -
strul un palat administrativ pe local numit Buliga din PitesitI, a infer-
venit lo: Ministerul Cultelor pentru daramarea bisericel filiale S-tii Voe-
voql, enpranumitil Bnliga, dup6 nnmele fondatornlul el Petra 13uliga,
Onorabilul Minister al Cultelor cu adresa No. 49333/98 comunieti
P. S. Episcop al Argeqului, eh aprobandu-se de Minister daramarea bi-
sericel Buliga, a dispns ca obiectele sacre, care presinth vre-o importantI
istoriel sit se trimita la mused; lar pe cele lalte le pane la dispositia
P. S. Sale spre a pe distribul la bisericele aerate.
Prea Sintitul Episcop primindu $ti din partea D-lul Prefect de Arge,
adresa en No. 6541/98, prin care se cere suspendarea servicinlai qi da-
rilmarea bisericel, precum i un memorIA din partea parohnlnl, gi un pro-
test subscris de D-ni Epitropl gi nna sutti oriftseni din Piteqd, care se
opun din r6spnteri la drottnarea bisericel in cestiune,=tote aoestea le a
Inaintat S -tului Sinod, oa rugleiunea. ca S-tul Sinod as decide dace tre-
bue a se incuviinta sat nu dAfamarea acestel biseriol.
Comisinnea avend in vedere Memorial goat de pariah, din care re-
mita: ca biserica Buliga de qi datOz5, de aprOpe don6 secole, totugi are
o constructie forte solid& gi prin forma el interibra si exteriOrii, se ase-
ingnii on biserioa Stavropoleos din Bucureqti.
Avend in vedere ca la biserica acesta a fost vreme indelungatik me.
total S -tel Mitropo lil a Ungro-Vlahiei id Scala Candidatilor de preo %ie,
lar Chivotul, Potirul qi Evangelia aunt Acute la 1697 de Mamie Mi-
tropolit al Thigro-Vlahiei Antim Ivirenn.
Mal avend in vedere, es acesa biserici este trecuta intro monnmen-
tele istorice, cari trebue conservate.
Considerand ca, en tote c5, Palatal Administrativ, ce se construeste,
a `ocupat o Insemnata parte din terennl bisericel, tot pot° exista,-avend
la Altar 4 StitnjenI de teren liber, lar in ptirtile laterale &Ole 15 meta.
Mal considerind, efi, la d'artimarea acestel biserici etitoriceqd se opun
D.nil Epitropi i o soma de °Apill Pitegtenl;
Considerand in fine, ca dug,. propnnerea Monti de I. P. S. Mitropo-
lit al Moldovet i Sueevei D. D. Iosif Naniesen, in yedinta de la 8 Mal
1898, or! ce bisericii care se core a B diirAmatfi trebue sa alba
mai fntaiu aprobarea S-tmul Sinod.
Pentru aceste motive Comisiunea este de opiniune a vu se dii
www.dacoromanica.ro
rams biserica filialli 8-fil Voevodl, supranumita Buliga, din °refill

Piteftl.
A testa fiind resultatul cercetarilor qi opinia oomisiunei in easul de
Mg, on profund respect le supune la cunogtinta S-tului Sinod, spre
a decide (tele ce va crede de cuviintii.
Raportor:
(es) Nifon N. Ploefteana.
(es) Varlaam R. Craiovenu.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel si Sucevel: P. P. S.

S. Parinti, ea nu inteleg cum in vremea de 4, Omenil
rare vor A. fad. cate-ceva In lume, se Impedeca tot de
biserica. Las alte consideratiunI, dar eft cunosc positiunea
la Buliga din Pite§ti; este puss pe deal; alaturl are ni§te
case marl, unde a fost acum In urma o c(51a. Alaturi are
destul loc, unde sa fats palatul, fara O. darime biserica.
Pentru ce sa cera a se darima biserica. Care este cuvintul?
Un cuvint de nicl o valOre dupe mine. Nu incape de bi-
serica! Dar tine ne-a conservat none Oat aclI limba na-
tionala, istoria §i averea, data nu biserica? Pe mine me
revolts asemenea idei §i asemenea cererl pretenliOse §i fare
de cuvint.
Sunt dar cu desavir§ire, fare, a me mal intinJe mult,
cad a§l avea multe de cps, sunt clic, In contra acestel
cereri, de a se darama biserica Buliga, precum am declarat
ca sunt §i in contra daramareT bisericel Dancu de la la0,
§i acum vine Incet, meet randul bisericel Socola, unde un
secol intreg a fost o §cola de teologie, Seminarul Venia-
min. El pun de sap& ai-iturl in jurul bisericel, §i arunca
pamentul care'l scot tot asupra bisericel, pana tend ajung
chiar la zidul bisericel, ca s& cad& biserica. Probe biserica
Dancu §i M-rea Socola unde a fost Seminarul. EU voill
sfar§i cu cuvintele marelul Apostol Pavel: «Pe acela ce strict
biserica lul Dumnecleti, strica-l-va pre el Dumnecleu*.
P. S. Arh. Varlaam Craiovenu: Casul daramarei bi-
sericel Buliga din Pite§ti 'ml da ocasiune sa reflectez la
urmatorul lucru: Niel odata S-tul Sin&I n'are sa scape de
asemenea cererl §i daramarl de bisericl, pentru -cuvintul ca
lumea laic& s'a deprins cu obiceiul acesta de a veni §i a
cere far& nici un scrupul daramarea bisericilor.
Ell cred, a S-tul Sinod ar trebui sa aviseze la urmato-
www.dacoromanica.ro
rul 1uc ru: SA cell de la Guvern, ca cu o oil mai 'nainte

s6, vie cu o lege, prin care sk se infiinteze o casa a biseri-
cei, pentru ca locurile, care se rapesc de la .biserict sa se
scie cum se la $i Uncle se dA.
Eta cred ca proprietatea bisericei trebue sa. remana Ma-
lienabila, §i de aceea socotesc, ca S-tul Sinod sa intervina
la Onor. Guvern ca sa se respecte, §i numat atunci se va
respecta proprietatea bisericei, cand va veni cu o lege ,a-
nume pentru casa bisericei, §i atunci cand va lua de la
biserica sa dea ceva In schimb.
De aceea unindu-me cu propunerea I. P. S. Mitropolit al
Moldovel pentru nedaramarea bisericei, fac respectu6sa pro-
punere, ca S-tul Sjnod sa aviseze la un mijloc de a se
putea 'Astra inalienabilA proprietatea bisericei.
I. P. S. .Mitropolit Primat, Presedinte: Asupra a-
cesteia ye respund, ca propunerea P. S. VOstre face obi-
ectul unef alte discutiuni, de Ore-ce este o propunere a
parte Ett ye Intreb : sunteti, pentru conclusiunile raportulul
in cestiunea bisericei Buliga ?
P. S. Arh. Varlaam Craiovenu: Da, sunt pentru.
P. S. Episcop al Argesulul: In urma celor dise in
raport de P. S. Raportor, care a tratat cestiunea destul de
lamurit, studiind ac4ele, n'a§i mai avea mai nimio de rills;
totu§1, ca Episcop Eparhiot, to localitatea caruia se afla bi-
serica, am gasit de cuviinta sA. vorbesc §i eu putin to ces-
tiunea de fall.
Monastirea Buliga, sob schitul Buliga, cum 'i se mat dice,
este fondata la 1700 de eatre paharnicul Buliga, om nobil,
care indemnat de sentimente religiOse, a g1sit de cuviinta
sa fac5. acest schit In positiunea cea mat frum6sA a ora-
ului PAWL
Pe cat scie, din Mite bisericile oraplul, acesta este cea
mat veche §i care s'a conservat Inca din vremea cand s'a
dada. P. S. Raportor a aratat, ca in biserica, surd mai multe
od6re vechi sante, cum este Evanghelia din timpul lul An-
tim Ivirenul, i altele, care presinta un interes istoric, §i
nu numal acestea, dar chiar Si biserica fiind veche §i in-
semnata, a facut pe comisiunea monumentelor istorice, s'o
treca tntre monumentele istorice.
MTN, cum spun batranit, is 1848 s'a intamplat i acolo
www.dacoromanica.ro
ceea ce s'a intamplat in Bucurestt cu Regulamentul orga-

nic; se dice ca lumea In entusiasmul el, s'a dus oi a. imor-
mintat Regulamentul Organic Fang biserica. Se vede ca
acel regulament cuprindea si multe lucrurt bune, de vreme
ce a meritat o asemenea on6re.
Consiliul judetian de mat 'nainte gdsise un loc f6rte fru-
mos si potrivit pentru palatul administrativ, tang gradina
orasulut si pe bulevardul care merge la gara, acum insa de
catl-va and Inc6ce s'a pdrut ca terenul pentru care se M-
euse si 6re-care cheltuela n'ar fi proprit, n'ar fi sufipient
si 's1 ail aruncat ochil asupra positiunel frum6se a schi-
tulut Buliga. Schitul Buliga a fost mal 'nainte metoc al
Mitropoliel Ungro-Vlahiet. Aci a fost si sepia candidatilor
.1e preotie, unde era resedinta until locotenent de Episcop,
Samuil. In urma casele acestul schit all fost intrebuintate
de Episcop ca metoc al Episcopiei.
De la 1860, nu in bine minte data, casele acestea s'ail
luat si s'ail tntrebuintat de adtmnistratie pentru armata.
Acest loc a devenit in urma, proprietatea judetului, dar nu
cred cb. 'i-a trecut cul-va prin minte ca sa cedeze si locasul
lul Dumnecleil, mai ales ca prin legea pentru monumentele
istorice, se decreteza conservarea acestel biserici. Locul este
destul de spatios si cum Vice I. P. S. Mitropolit at Moldo-
vet, s'ar fi putut'sd fi fost numai cu cats -va metri mal jos,
are loc destul, totusl n'a voit sa lase mat mult de fret sad
patru metri intre cladire si biserica cu scop ca sa. se (Warne.
Ce este drept, mie mi s'a fa cut cunoscut de atuncl ca,
Dl Prefect si cu Consiliul Judetian all ales locul acesta
pentru palatul administrativ, dar mi s'a fAcut cunoscut o-
fictal, $i nici nu putem sa me rostesc, pentru-cd negresit
de si are pamint biserica, dar este in posesiunea Ministe-
rulul Domeniilor si dect nu pot sa me amestec di intru
cat nu mi s'a cerut atunci ddramarea bisericel; mat in urma,
mi s'a spus de DI. Prefect Si de Omenit din localitate, ca
Dl. Dimancea, a bine ar fi sa se darame biserica, cad
acolo se construeste- palatul administrativ si ca biserica, fiind
veche n'are sa mal resiste.
In adever s'au si facut sapaturt marl acolo, cu scop ca
and va veni ploile sa se darame de la sine; biserica ins&
a resistat, fiind kale solida si nici nu s'a vatdmat; Si ar fi
www.dacoromanica.ro
DESBATERIL1S ST. SINOD 53
putut sa mai resiste Inca. doue secole. Ell am respuns atat

D-lul Pretect, cat si celor-l-alts, ca n'asl fi de Were sa se
darame biserica cea mai veche a orasulul si care se bu-
curb:ore-cum de agoratiunea tuturor cet0.tenilor, avend destul
loc pentru cladirea palatulul administrativ, chiar acolo pe
terenul bisericei, fara a se darama biserica. Dl. Prefect
ml a spus ca este gata sa faca o alts biserica, si chiar a
dispus ca odOrele, pe unele sa le duca la museu, lar pe
altele sa le imparts la alte bisericl. A si dat voe Omenilor
sä vie sa la materialul de ad, ca sa-1 intrebuinteze la con-
struirea altel bisericl, intr'o comuna rurala. In fine cand
am vednt ca mi se comunica dispositiunile luate, fara sa,
se cera consimt.emintul meii, cad Dl. Ministru 'mb -a res-
puns, ca chiar s'a si aprobat daramarea acesteb bisericl,
di nu avem alt ceva de facut, de cat sa viii la S-tul Si-
nod, care a votat un regulament in sesiunea trecuta,in
care regulament sa, spune, ca nicl o biserica nu se va mai
darama fara invoireq. S-tulul Sinod; de si acel regulament
nu este sanctionat, dar-pentru nob` are valOre ,sl de aceea
mi-am permis sa aduc cestiunea aci la S-tul Sinod.
Oamenii se tmpotrivesc din resputerl, cum a spus si P.
S. Raportor, si cer ca la extrem, cand nu s'ar putea in
fine a se obtine nedaramarea, adica cand biserica s'ar da-
rama fara consimtimintul Omenilor, atuncl sa se constru-
lase& o alt1 biserica, pentru ca orasenil enoriel aceleia nu
pot ramanea fara biserica.
Aci este 'o mahala intrega si s'a si facut o multime de
case, asa ca mahalaua aceia s'a intins fOrte mult, in cat
ar fi fost Devoe sä se mai infiinteze Inca o parohie, cad
parohia S -tulul IOn, care cuprinde mai jumatate parte de
sus a orasului, este fOrte mare, dar fiind-ca era tocmal a-
cesta to cestiune, n'am mai pronus sä se tnfiinteze aci o
none parohie
ES dar, sunt in totul de acord cu conclusiunile rapor-
tulul, §i rog pe S-tul Sinod sa be primesca, fiind-ca biserica
asa cum este, ar putea sa mai resiste; §i prin positiunea
el chiar n'ar aduce nicl o vatamare palatulul administrativ.
P. S. Arh. Canon Bacaonul, Este un nenorocit cu-
rent de ides pentru daramarea atator bisericl, bar nu ne-
cesitatea, cad de cate-ori ar trebui sa se faca vre-o cladire
www.dacoromanica.ro
54 DESBATERILII ST. SINOD
publics, numai de cat se cauta ca sa, se gasesca locul a-

cestorepe langa bisericl, expunendu-le la daramare *i fOrte
mult bate la ochi lucrul acesta. A*a de exemplu: In Ia*1
Biserica M-rel Dancului, una dintre eele mal vechi cladiri,
*i de la care Statul a secularisat mai multe mo*ii, este a-
cum expusa :;pre daramare, fiind-ca mai aniI trecuti s'au
pus temeliile *i s'a dada teatru,-fara sa fie o necesitate,
cad avea locul viran de alaturea,-tocmal tang acesta bi-
serica. De asemenea *i biserica M -rei Socola, unde a fost,
cum a spur Si I. P. S. Mitropolit al Moldovei, cea t mai
vechie *c451a de teologie (Seminarul Veniamin 1803) este
*i acesta espusa in adever la daramare; cad chlar dad.
acum nu le-ar darama, dar zidurile find namolite In pa-
mint, de catre molozurile aruncate asupra Tor, au sa u-
mez6sca *i sa crape, a*a ca se vor darama de la sine cu
timpul.
Ace la* lucru vi d Si aci in Bucure*ti la biserica Stavro-
poleos, care este lasata in ruins. Acesta biserica on -cat
este de mica, totql intra intre bisericile frumOse *i chlar
monumentale *i acesta este espusa daramarel, din causa
cladirei ce s'a ridicat imprejma el. De asemenea numal
departe de cat in sesiunea trecuta, s'a cerut daramarea bi-
sericei S-tul Nicolae din Prund, care se afia langa spitalul
Brancovenesc *i in fie-care sesiune ne yin asemenea cererl
de daramari de bisericl.
EU a* crede, data nu greesc, .ca ar fi bine sa se is ho-
tarirea acesta, adica de a se mijloci la Onor. Guvern, a*a
ca pe viitor sa nu se mai dea permisiunea de a se face
cladiri pe langa bisericl, pentru ca in prima linie, cladirile
surpa bisericile, pe and aceste sfinte loca*uri ar trebui sa
fie respectate, *i mai cu send bisericile cele vechl, care
represinta o fOrte mare importanta istorica prin vechimea
anilor Si prin suvenirile legate de ele.
Dar mai este *i alt-ceva, cad in lot de a se respecta
mormintele strabunilor no*tri, din contra prin daramarea
bisericilor. se impinge la profanare. Apol ce profanare mai
mare se p6te de cat acesta, and prin sapaturile ce se fac
pe langa bisericl, se scot osemintele *i se expun la drum
*i la r6derea canilor *i la calcatul 6menilor, cum am veclut
acesta la biserica Barnovschi din Iasi, langa altarul careia
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. SINOD .55
cladindu-se o §c61a primark and s'aU flcut §anturile pentru

punerea temeliilor s'ati scos b multime de oseminte, care
au stat mai mutt timp, gramadite Si espuse la privirea ci
alcarea publiculul; de asemene §i pe alurea s'au vedut
a§a. ceva. La streini cimitirele stint tote locurl consacrate
pentru bisericl Si acolo daa. nu Fe mai ingrOpa nimeni,
remane aca inchis pentru tot-d'auna pe sema bisericel, fAre,
de a se mai putea, clAdi ceva acolo..Sunt cimitire de sute
de ani Si pe locurile acelea, pentru respectul ce se. Oda
osemintelor, nu se mai face nimic. De ce la not nu se face
ast-fel? Vorbim adesea-orl de mormintele strabunilor nostri,
dar dace. nu mai cunO§tem nicl locul unde s'au ingropat,
cum din nenorocire ni se dArAnne. ci bisericile, prin ce vom
maY cund§te not acele morminte, §i cum le vom mai res-
pecta.
Ada dar sunt cu desaver§ire pentru respectarea biserici-
lor ci a cimitirelor, Maud tot-odatI rugaciune S-tului Sinod
ss mijlocesca la Guvern, ca pe viitor ss nu se mai permits
a se face cladirl pe Yang& bisericl Si cimitire. SA Impede-
am curentul acesta de idel pentru distrugerea bisericilor
§i profanarea mormintelor.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedir2te: Ea ye rog
se. ye datl parerea asupra conclusiunilor raportului comisi-
unel. Stinteti pentru conclusiunele raportului sail nu?
P. S. Arh. Conon Bacaorrul: Sunt pentru conclusi-
unile raportului.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte. Asupra pa-
rerei emise. de P. S. VOstra pot a ye spune, ca ci P. S. Arh.
Varlaam Craiovenua acesta este o cestiune aparte, asupra
carela se va putea veni cu o propunere aparte. Acum insi
discutam asupra conclusiunilor raportuluY Comisiunel.
Sunteti pentru conclusiunile raportuluI?
P. S. Arh. Conon Baca 6nul: Am spus, cs sunt pentru
conclusiunile raportului
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Pun dar la
vot conclusiunile raportului.
Cine este pentru, sA bine-voiasa a ridica mina.
-S'a primit in unanimitate.
P. S. Arh. Nifon Ploestenu: Raportor, citecte urmA-
torul raport, inreg. la No. 366, relativ la daramarea bise-
ricel S-tul Nicolae din TArgul oraculul Slatina:
www.dacoromanica.ro
Ina lt Prea Sfintite Stapane.

La comisiunea de petitiunI a S-tulni Sinod s'a trimis spre cercetare
adresa sub No. 712 din 24 Septembre a. o- .a sfiintel Episcopil a A r-
geyuluI, insotita de trei anexe privitors la daramarea bisericel S-tul
Nicolae din targul urbel Slatina judetul Olt
Comisinnea studiind actele trimise in cans& a constatat cele ce urmezi:
Ddinnele Elena gi Anica Savn qi G-rigore Sta'nculesen in calitate do
otitorl moytenitorI al bisericel S-tul Nicolae din targ, filiala la parohia
Maioa Domnului din Slatina at cerut Primariel amid urbe ea ss le
permits sa ingradasca ourtea bisericel on grilaj de fier on propriele
D-lor mijloce. Predecesorul Primar al whet Slatina, aproband planul yi
-devisul de imprejmuire, ctitorii at yi inceput a stringe materialnl pentrn
imprejmnire. Aetualul domn Primer se opune a se face acestrt Imprej-
muire, pe motivul a prin planul de aliniere al stradel Bucuresoi, apro
bat prin decret Regal, ourtea acestel biseriel cads in retragere pe tote
laturile; Tar prin memorial de sustinerea alinierel se prevede, ca aces%
elute a bisericel, si se transforme in grading. In vederea acestora qi
pe motivul ca, comuna cheltue0e sums. de 1440 lei anual cu intreti.
nerea acestel biserid, care nu este subventionata yi nu are de cat
catl-va enoriagl dupg cum arata d-nul Primer in raportul on No.
2106 adresat Ministerulul Consiliul Comunal prin votul set din 21
Ianuarie 1897, a aprobat dapit propunerea D-lul Primar, ca bise-
rica 1.9-talui Nicolas din targ sa se diirkne, lar in local el sa se
face grading, publicti.
Prea Sfiintitul Episcop al Argerould primind adresa Cu No. 44,553
a. c. prin care '1 se cere avisnl pentrn ditramarea acestei biseriol, inain-
tea, tote actele in calla. S-tuld Sinod, on ruggeinne ea 8-tul Sinod,
sa decide cele ce va credo de onviintil, spre a qti gl Prea Sfintia Sa,
ce sa raspundi MinisteruluL
Comisinnea riven& in vedere, ca numita biserica are Inca otitorl mop.
tenitorl, can se opun din rgsputert la daramarea bisericel, oadita de
parintil lor.
Avand in vedere ca ctitori1 moqtenitorl, at reparat din not affirm
cat1-va and mesa biseriel, Impodobind'o on tote objectele necesaril
cultulul.
Si eonaiderand ca dupg mortea lor, lasa bisericel nn imobil on un
venit anual de aprOpe 3000 lel, dupg, cum afirma Protolereul de Olt in
raportul on No. 180j98.
Pe basa acestor motive, comisiunea este de opinie a nu se da ram*
www.dacoromanica.ro
acesta bisericii 0 nicl a se face pe local el gradinii publics; far

dacii planal de aliniere cere ca grilajul eel noel sa Be mai lneluntru,
On or. Primiirie a urbel Slatina n'are de cat sa fixeze punctele de
aliniere dupil noel plan si sa permits ctitorilor de a face grila,
jul de Ber lmprejurul numitet bisericL
A oesta fiind resultatul cereetarilor yi opiniunea comisiunel, on pro-
fund respect le supunem la cunoytinta S-tului Sinod, spre a decide cele
ce va crede de cavil*.
Raportor: (ss) Nion N. Ploe.Ftena
(ss) Varlaam R. Craiovenu
Se pune la vot cohclusiunile raportulul §i se primesc Cu
unanimitatea voturilor.
P. S. Arlo. Nifon Ploeqtena, Raportor, cite§te urml-
torul raport, inreg. la No. 368, relativ la manualul de mu-
sick al D-lui Theodor Bostan:
lnalt Prea Siinfite StApAne,
La Comisiunea pentru oercetarea manualelor de music& s'a trimis spre
cercetare un manusoris de music& pe note liniare intitnlat: ),Imnele
serviciului Divin" pe cloue vocl, alataite pentru usul gedlelor primare
de D-nul Teodor Bostan, inviifittor fn comuna Itosiefti din judeful
Fakir?.
Comisiunea luand in cercetare acest mannscris a constatat cele ea
urmeza:
Autorul incepe textul see cu Sfinte Dumneclerde, apol confirm& cu
Ddmne gniluefte dupe Evangelie, Ileruvical,,Bespunsurile S-tel Le-
turgii, Axiohul Si sfarge9te cu Unul SfAnt.
Tate aoeste imne stint scrise in cheea de Sol in milsura de s/ pi
in gama lei Do Major.
Comisiunea este de opinie a se rasping° acesta lucrare qi Wit
motivele pentru ce:
Autorul dup6 convingerea comisiunel este abia un IncepOtor in ea-
no0intele musicei liniare, de &e -ce din lucrarea sa se vede, oa able
tie srt aerie vi sa cuu6scrt valarea notelor musicale.
Tate imnele sale nu stint saris° de cat in gama de Do major; Tar
notele sent infoirate numal Ong la jumiStatea portativului, autfind nu
si scat& o melodie din dmnele sale, ci mai malt pastraza intervalul de
terVa intro note Sopranulut gi aceea a AltistulnI.
Imnele aii mai malt aspeotul unor solfegif ugare de gay* care eyelid
note oa Si ti41 la de sub portativ, pot fi antate de voci barbitte0I en
registru de bas; lax Bid de cum de voci de copil a door inlAtime a-
tinge note din al 2-lea portativ.
www.dacoromanica.ro
58 DESBATSIIILE ST. SINOD
Afarl de acestea L'omisiunea, mai este de opiniune a 'i se res-

pingo manuscrisul 0 pentru motivul, e. Solfegiile sale, sub care aunt
ingirate ouvinte din frumbsele nostre cantftri bisericeqti, mai mult sehi-
monoseqte cintrtaile comb qi dacti ar -fi aprobate, s'ar introduce in bi-
seriol in be de efintroile melodiose ale Bisericei nostre natibnale, niqte
melodil aprope unisone, %A de nici un fel de armonie gi dulc6tri musical-
Autorul dad, are dragoste sti. Inv* pe oopiii stl din 9c616, inane
religiose pose pe note liniare, apol A, canto opuri de ale altor autori
consurnati in Musica Occidental', cum de exemplu este Liturgia pe 2
csi trei voei a Profesorulul Podo 16nu.
Adsta fiind opiniunea comisiunei fatit' de acest manuscris, cu profund
respect o supune la cunoqtinta S-tulni Sinod.
Raportor (ssl. Nilon N. Ploestenu
(ss) Gherasim al Argeplul
(ss) Ark Dositat Botopnena.
Se pun la vot conclusiunile raportului §i se primesc.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne mal fiind
nimic la ordinea clilel si orele find inaintate, ridic sedinta
§i cea viitOre va fi pe Mercury la orele 2 p. m.
Sedinta se ridica §i se anunt6. cea viii Ore pentru Mier-
curt 21 Octombre orele 2 p. m.
Prepdinte: (ss) t Iosif Mitropolit Primat.
{(ss) Atanasie at RImnicrzlul.
Secretary; (ss) Pimen G. .Piteftenu.
qedinta din 21 Octombrie 1898

§edinta se deschide la orele 2 p. m. sub pre§edentia Inalt
Se face apelul nominal si respund presenti 15 P.P. S.S.
Membri, fiind in concediii P. §.*Episcop al Romanului.
P. S. Arh, Pimen Pitestenu, Secretar, cite§te sumarul
§edintel precedente, care punendu-se la vot se prime§te.
Se comunia de la birou adresele S -tel Episcopil a Bu-
zeului cu No. 755,-760, pe ling care inaintea dosarele
cu actele pentru tunderea in monahism a fratilor Gheorghe
te.f5.nescu, Vasile Georgescu §i Teodor I. Frunzti din M-rea
Ciolanu; Grigore a Sandel, Apostol Rarinca si Savel Bolberit
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. S1NOD 59
din M-rea DA lhaull 0 se trimite la comisiunea de petitiuni.

Ideni, petitiunea D-lul Lazar tefanescu din Turnu Seve-
rin, pe langa care inaintez spre cercetare si aprobare trel
exemplare «Utrenierul, §i se trimite la comisiunea pentru
cercetarea manualelor t'e musica.
Idem, petitiunea preotulul Constantin Bu§a din comuna
Telesti, jud. Gorjiu, prin care cere sa He scutit de plata
abonamentulul la revista «Biserica Ortodoxl Romans, pe
timp de cincl ant, din causa cal-a ars casa §i este in ne-
putinta de a plati, §i se recomanda P. S. Episcop respectiv.
Idem, adresa P. S. Episcop al Romanulul cu No. 1137,
prin care arata ca fiind bolnav, nu 'Ate lua parte la lucra-
rile S-tulul Sinod §i dm& se vor cere certificate medicale
le va trimite Indata ce va fi Insciintat.
Se is act §i 'i se acorda un concediti..
Idem, raportul cu No. 28, al Epitropiel parohiel Carligl
din jud. Nemt, prin care cere a 'i se adauga la acea pa-
rohie catunele Strambii si Cornii de la parohia Bude0it de
jos, 0 se trimite la comisiunea de petitiuni.
Idem, adrega S -tel Episcopil a Rtmniculul cu No. 3058;
prin care solicits a se da gratuit de catre S-tul Sinod un
rand de carp de ritual FOlel de cantarett din urba Targul-
Jiulut si se aproba.
Idem, adresa S -tel Mitropolil a Ungro-Vlahiel cu No. 3905,
pe langa care tnainteza in copic raportul Protoiereulul de
Muscel cu No. 338, relativ la cererea locuitorilor din co-
muna Davide0I, pentru modificare de parohil, §i se trimite
la comisiunea de petitiuni.
Idem, adresa S-tel Episcopil a Rimniculul cu No. 3057,
pe langa care tnainteza dosarul cu actele relative la calu-
garirea sorel Maria Constantin Dobrescu din M-rea Horez,
§i se trimite la aceea0 comisiune.
Idem, raportul Directiunel Tipografiel cartilor biserice§ll
cu No. 251, pe langa care inainteza. S-tulul Sinod 20 exem-
plare din manuscrisul «Grammata, St. Sinod la Marturi-
sirea Ortodoxl, care s'a tiparit, si se dispune a se da la
fie-care membru al S-tului Sinod.
I. P. S. Mitropatit Primat, Presedinte: Comunicarile
s'ait terminat §i acum intram to ordinea oilel.
P. S. Arh. Varlaam Craiovenu, Raportor, cite§te ra-
www.dacoromanica.ro
60 DESBATERILS ST. SINOD
portul comisiunei de petitiuni, inreg. la No. 411, relativ la

tunderea in monahism a sore Maria Alexandru Marie din
M-rea Varaticu. S-tul Sinod aproba conclusiunile raportului
comisiunei, care sunt pentru admiterea calugarirel numitel
surori.
P. S. Arh. Varlaam Craiovenu, Raportor, citeste ra-
portul aceleiasi comisiuni, inreg. la No, 412, pentru recu-
nOscerea tunderet in monahism a sore Veronica Iordache
'Visarion Manoliu din M-rea Agapia.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: AO face o
Intrebare :, Acesta calugarire s'a facut cu inYoirea Chiriar-
chului respectiv?
P. S. Arh. Varlaam CraiovOnu: Da, cu bine-cuvin-
tarea Chiriarchului respectiv.
Punendu-se la vot conclusiunile raportului comisiunei,
care sunt pentru recunOscerea calugarirei numitel surori
S-tul Sinod le a aprobat.
P. S. Arh. Varlaam Craiovenu, Raportor, citeste ra-
portul aceleiasi comisiuni, inreg. la No 413, relativ la tun-
derea in monahism a surorilor: Lisaveta GMorghe Grigore,
Maria Gh. Lin si Maria Vasile Dancu din M-rea Valeni, jud..
Arges. Conclusiunile raportului comisiunei sunt pentru ad-
miterea calugarirel numitelor surori.
P. S. Episcop al Husilor: P. S Raportor a spus ca
una din aceste surori este nascuta la 1884. Nu sciii data
virsta se potriveste cu regulamentul. Regulamentul spune
sk nu se permit& calugarirea pana nu are etatea de 40 ant
P. S. Arh. Varlaam Craiovenu: P. S. Episcop res-
pectiv prin raportul sell arata, Ca acesta sora este necesara
bisericel, sciind a ceti si a canta si de aceea comisiunea
a gasit cu tale A. roge pe S-tul Sinod sa'i aprobe calu-
garirea.
I. P, S. Mitropolit Primat, Preqedinte: In urma ex-
plicarilor date de P. S. Raportor, pun la vot conclusiunile
raportului. Cine este pentru, sa bine-voiasca a ridica mana.
S'a primit.
P. S. Arh. Varlaam Cralovenu, Raportor, citeste ra-
portul aceleeasi comisiuni, inreg. la No. 414, relativ la tun-
derea in monahism a sore] Maria P. Bourescu din M-rea
Horezu, jud. Valcea. S-tul Sinod aproba conclusiunile ra-
www.dacoromanica.ro
portuluf comisiunel, care sunt pentru admiterea alugarirel

numitel surorl.
P. S. Arh. Varlaam Craiovdnu, Raportor, citeste ra-
portul acelea§1 comisiuni, inreg. la No 415, relativ la tun-
derea In monahism a soreT Marina Daniil Marcu din M-rea
Horezu. S-tul Sinod aproba, coaclusiunile raportulul comi-
siunel, can sunt pentru admiterea calugarirel numitel surorl.
P. S. Arh. .ATifo.n Ploestemz, Raportor, citeste urma-
torul raport al comisiunel de petiOunl, inreg. la No. 403,
relativ la daramarea bisericel din catunul Wratecul:
Malt Ptea Sanfite Stap.4ne,
La comisinnea de petiOunl a S-tulul Sinod, s'a trimis spro cercetare
adresa en No. 785 din 16 ale curentel, a S-tei ,EpiseopiI a ArgeguluI
insoVtg de o copie dupg adresa Onor, Minister al Cultelor sub No. 64925
seria C., relativg la cererea de clarg,mare a Bisericel din eatunni Vara-
tiea, pendinte de Comnna Raeovifa-Copgeeni, pentrn motivul ca, in a-
propiere de 8 BIM, trece linia feratg. Calinignesti- '14-Vadulul".
Comisiunea,, studiind on tote ateAinnea cestinnea acesta, i avend. In
vedere ea, Onor.. Direetiune a Cgilor ferate romine, in interes de utili-
tate publiel, a cerat en adresa No, 121602 din 7 ale eurentel, on
Ministerul Cultelor impreung on P. S Chiriarh de Argeq, sit la de nr-
gentg mesurI pentrn dargmarea numitel Biseriel;
Mat avend in vedere el, Onor. Direqiune a Cgilor ferate, oferg o
despligubire destul de equitabilg pent= reconstruirea unel nuol biserieL
in locul aceleia, a card &Tamara se cere;
Considerind eä, Consilinl Comunal gi Onor Minister al Cultelor, 1#-a6
dat avisul for cgtre Directiea Cgilor ferate pentru dgramarea acestel bi-
said, in schimbul despitgabirel ee se oferg, pentrn reconstruirea unel
nod biserici;
Mai considerand ca Onor. Minister al Cultelor intervine, prin sus ci-
tata adresg, pe lanes: P. S. Episcop al Argesulul, ca sa la dispos4innl
pentru alegerea looulnl, wide s. se pia, cladi noua biseria on banil o-
feriti de Directinnea Collor ferate Romane, gi sg, se intelggg in acestg
privinta cu Directinnea.
Si considergnd in fine, ca in interesul utilitatel pnblice, Comuna bi-
serica nu pierd nimic prin faptul cO, se &Ala acgstfi biserieg veche;
ei din cent* cu soma aferita se constrneste o alta biserica noug, eo-
respundatore cerintelor timpuluL;
www.dacoromanica.ro
Comisiunea pe bass acestor motive qi consideration!, este de o-

piniune a se aproba de S-tul Sinod, cererea de ditramare a bise-
ricei Elia le din Ca.-tunul Viitatica, pendinte de parochia .Racovita, co
condifiane, as cu soma °feria de Directiea Ciiilor ferate .Rom4ne
sä se constraiasca o nouci bisericii pe local care va. .6 ales de P.
S. Cbiriarh de Argef, in acord cu Primiiria respectivit.
Acesta fiind resultatul cercetetrilor si opinia comisinnei en eel mal
profund. respect, le supine la cunostinta S-tnlni Sinod spre a decide tole
oe va credo de cuviin*
Raportor: (ss) j' Nifon N. Ploefteno
(ss) f Arb. Varlaam R. Craioveno
P. S. Episcop al Argesulai: Dati-mi voe sa dad Ore

care lamurirl. Livia ferate, care se construeste Intre Cali-
mane§ti §i Rtul-Vadulul, trece prin o localitate numita
Varatecul, care se tine de comuna Racovita-Copacenl.
Aci Inca cu 100 de and mal 'nainte era o biserica de lemn,
fa cuts pe timpul luI Iosif Argesiu. Pe la 1830 Omenil din
localitate ad construit alta biserica de zid, in locul celel de
lemn. §i acll exists, fecioril acelora, earl ad zidit acesta. bi-
serica ,Si el s'ad impotrivit ca sa nu darime biserica, cu
tote ca linia ferate trece fOrte aprOpe de biserica, asa ca fac&id
o sapatura de aprOpe opt metri este nevoe sa se lac& o
panta mare, In care ar cadea si biserica. NegreOt ca pentru
utilitate public& nimenI nu se pOte impotrivi; Si chiar dad.
s'ar Improtivi, nu pot face nimic, cad sapaturile s'al facut
i biserica se darama de la sine.
De dare administratia tailor ferate s'a oferit ca despa-
gubire suma de 25000 lel. S'a facut cunoscut D-lul Ministru
al Cultelor, care a insciintat pe Epitropia din localitate obli-
gand'o ca sa fats acesta. Invoiala §i dupa insciintarea, care
o am de la Protoereul respectiv, s'a si facut invoiala acesta
Intre Epitropia parohief si Directiunea cailor ferate, oferin-
du-se suma de 25000 lel. Consiliul comunal din Racovita
a aprobat acesta si acum a r6mas sa Se depue banil pe
soma Epitropiel, cu conditiunea sa se 'face biserica tot In
acea localitate, cad este In o positiune fOrte frumOsa, la
gura Lotrulul. Acolo se face §i o gars, §i pe ianga 30, 40
de case care mal suet, speram ca. In curand sa se fad.,
dad. nu un targ, dar cel putin o comuna mare in acesta. lo-
www.dacoromanica.ro
DESBATERILB ST. SINOD 63
'calitate, fiind-ca este cea mat frumOsi positiune intinsa intre

muntl, asa ca este absolute nevoe a se face si biserica tot
acolo. Eti am fost asta vara pe acolo. Oamenit mi s'ati
plans, dar eti 'I am linistit, spuindu-le ca are sa se face
o biserica frum6s6., si cred ca cu suma de 25000 let se
p6te face o biserica cat se pOte de buna si de frum6sa.
Locul l'am ales chiar langa biserica veche, putin mat la
vale, pe care cu multa buna-vointa Fat oferit fecioril cti-
torilor biserica
Asa dar me unesc in totul cu conclusiunile raportulul,
de a se darama biserica acesta veche si a se primi suma
de 25000 let, cu care sa se construiasca o alta biserica
in localitatea aceea. Ell am vorbit deja cu un arhitect si
mi-a spus ca face cu suma acesta si dupa modelul bisericel
Stavropoleos, negresit in dimensiuni mat marl, dar dupa
planul acestel biserica.
P. S. Arh. Conon Bacaonul: Nu pot sa banuesc din
partea nimenut iea credinta, dar mitt ca in cestiunl banestl
se pOte naste incarcaturl. De aceea eti cred ca ar fi bine,
ea Dircetia cailor ferate, mat 'nainte de a darama biserica
sa depuna band in maim Epitropilor. Ve rog sa!nal ertatt a-
cesta indoiala, cad se 'Ate intimpla, ca biserica sa se
darame, banil sa se cheltuiasca, si atunci Omenil sa remat
i fara biserica pe care ail avut'o de la strabunii tor.
P. S. Episcop al Argesulul: Pentru. lamurirea P. S.
Arh. Conon Baca6nul, in sa mat adaug, ca in incheerea
facuta s'a prevecint, ca banil sa fie depusl mat 'nainte de
a se darama biserica.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne mat ce-
rend niment cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.
Cine este pentru, sa bine-voiasca a ridica mana.
S'a primit.
P. S. Arh. Elton Ploestenu, Raportor, citeste urma-
torul raport al aceleasi comisiuni, inreg. la No. 404, relativ
la cererea locuitorilor din comuna Crangurile:
Malt Prea Sanyte StapAne,

La oomisinnea de petiOnni a S-tulni Sinod s'a trimis adresa Onor.
Minister al Cultelor sub No. 67561 aerie C, insatiti de o oerere a mat
www.dacoromanica.ro
multor locuitorl din, oomuna CrEingurile judetul Dimbovita, prin care

cer ce atunnI Raeqti sa fie alipit la parohia Crangurile de Jos; cum
si adresa on No. 749/98 a S -tel Episcopil de Buzen, relativ la 3nfiin-
tarea unel noui parohil cu numele Mazineni, fu locul 11-ra Maxineni,
pendinte de Eforie, Spitalelor Civile, al caret enoriaci afi fugit en totil
din jurul acestei. 3f-ri din cause inundatiilor.
Comisiunea avend in vedere, ca tablourile pentru modificari de parohil
at fost intocmite de Onor Comisiune inskoinatt de S-tul Sinod a se
ocupa de modifiicirile de payohii.
si considerand ca S-tul Sinod in qedinta do la 16 Octombre a c.
pe basa raportulut comisiunel ad-hoc a aprobat tablourile de modificki
de parohil din tog' tam.
Si mai considerand in fine, 0a numita comisiune nu mai pote s'a se
ocupe de aceste nod modificki, lira a face qteraturi qi indreptki in
tablourile deja votate gi aprobate de S-tul Sinod.
Comisiunea pe basa acestpr consideration" este de opinion° a
se pane la dosar aceste doug cereri, ca tardive; mai ales a cea
dintaiu cerere e privitdre la destipirea catunuldi Riitefti de Cran-
gurile de Sus si atafarea la la Crangurile de Jos: lar cea de
a doua e un rlispuns la adresa cu No. 218 a Pressedintelui Comb
slum" 1nsiircinatii cu regularea parobillor, prin care adresa, Onorata
Comisiune cerea P. 8. Episcop de Roza Ere -care deslufiri privi-
tore is Ilf-rea Menem,
Acesta fiind resultatul cercetkilor oomisinnel cu profund respect 11
supune la cunocitinta S -tulul Sinod spre a decide oele ce va crede de
zuviint5
Raportor: (ss) f Nifon N. Ploeftdnu
(ss) j- Arh. Varlaam. .R. Cralovenu
Punendu-se la vot conclusiunile raportului, se primesc

F. S. ,Arh. Nifon Ploegtenu, Raportor, citeste raportul
aceleasi comisiuni, inreg la No. 405, relativ la tunderea in
monahism a fratilor Costache Chivulescu si Ghenu Panescu
din M-rea Ghighiu; Vasile Ionescu i Ion clad Pftrvan din
M-rea Cernica; Constantin Mihalache din schitul Crasna si
Emanoil Mihailescu din M-rea Sinaia.
S-tul Sinod aproba conclusiunile raportului comisiunel,
can sunt pentru admiterea calugarirel numitilor 11.4.
P. S. Arh. Nifon Ploestenu, Raportor, citeste raportul
www.dacoromanica.ro
DIMATBRILE ST. SINOD 65
aceleia§i comisiunI, inreg. la No. 406, relativ la tunderea

in monahism a surorilor: Nedelea Stefan Vasiliu, Maria C.
RAdut, Maria Popa, erbana P. Nicolae, Maria Caprita., Vi-
laria Dumitru N. Man i Maria Steriu din M-rea Tiga-
ne*tI §i Elena I. Puricel din M-rea Zamfira.
S-tul Sinod a aprobat conclusiunile raportului comisiunel,
care sunt pentru admiterea calugarirel numitelor surorl.
P. S. Arh. Hilon Ploestenu, Raportor, cite§te urrnato-
rul raport al aceleiasi comisiunynreg. la No. 407, relativ
la cererea D -lul G. lOnid, pictor din BucureV:
hash Pres Sfinfite Stiipane.
La comisiunea de petiiunl a S -tulul Sinod, s'a trimis spre ceroetare
suplica, inreg. la No. 347 din Octombre a. c., adresata S -tulul Sinod
de d-nul pictor Gheorghe Ionid, domiciliat in Bucuresci, pa ling/ care
suplica inainteza patru acte $i done icone, format mare, on imagine Maine,
Domnului qi S-ta Ecaterina cn Mucenicil S-tul Gheorghe si S-tul Du-
mitru, zugra'viti de D-sa, care aunt inaintate S-tulul Sinod ca modele
qi prin care suplica numitul rOga pe S-tul Sinod, de a-i da inalta
autorisatinne de a zugravi biserici in tot coprinsul Regatulni roman.
Comisiunea avend in vedere Certificatul ScOlei de Belle Arte din Bu-
curegti, prin care se conferb. D-lni Gh. Timid medalia de argint pentru
modelul de pictura, ce a facut dupe: nature, inaintea juriulul examinator;
Avend in. vedere, atestatul Bharat in anul 1875 de D-nul Pictor G.
M. Tatarescn, prin care se atesta ce, D -nul Gh. Mild este capabil de
a executa an onestitate on -ce lncrare de pictura.
Considerand ca Primaria Urbel Vaslul prin adresa on No. 3338 din
1894, aduce multumiri D-lui Gh. Enid, pentru decoratiunea si pictura
plink de acurateta, on care a infrumusqat Cathedrala S-tulul I6n din
acel Oraq.
Mal considerand ce numitul Domn a zugravit bisericile: Dobrotesa,
Dugumeua, Iancu Vechiu ei Filaret din Capitals, cum gi catedrala din
Craiova gi alte multe biserici rurale, gi in tote **le, dupe modul
cum a ?ost platit gi in marginile mijlOcelor de care dispuneati acele
biserici, si-a implinit datoriea in mod conOincios si cu onestitate, pas-
trand in pictura stilul adeverat bizantin.
Comisiunea intemeIata pe aceste acte si observand si modelele
Inaintate S-tulal Sinod este de opininne, a se da D-lui Ch. !On&
www.dacoromanica.ro
66 DESBATER1LE ST. SINOD
pictor din Bucuresci autorisafianea S-tului Sinod de a zugreivi

biserici in iota Cara; cu condifiune MA ca D-sa sit se in pa
viitor strict de regulamentul pentru zugravirea bisericilor, votat
de S-tul Sinod M sesiunea de Primiivara a anular carent.
Acesta fiind resultatul. cercettirilor qi opiniunea comisiunei in cazul
de fach, cu eel mai profund respect le supune la cunogtinta S-tului
Sinod, spre a decide cele ce va credo de ouviintit.
Raportor: (ss) f Nifon N Ploeftenu
(ss) j- Arh. Varlaam R. Crafovenu
P. S. Episcop al Rlmnicalul: N'a0 avea nimic de

observat ascultand cele ce P. S Raportor a is la sfarsit,
ca adica pictorul, cand va voi O. zugraviasca o biserica,
sa se tina strict de Regulamentul S-tului Sinod pentru zu-
gravirea de biserici,regulament, pe care S-tul Sinod l'a
votat In sesiunea trecuta ;cum tug acel regulament n'a
dobandit Inca putere de lege, n'a fost investit cu sanctiu-
nea regala, sunt de parere ca sa lasam acesta cestiune la
aprecierea fie-carui P. S, Chiriarh, asa ca data pictorul in
cestiune ar voi sa zugraviasca unde-va vre-o biserica, sa
cera bine-cuvintarea Chiriarhului ca sa zugraviasca acea
biserica
De alt-fel pictorul este cunoscut ca un pictor bun. Am
§i eii cate-va icene zugravite de Domnia sa §i am fost
multumit cum mi le-a zugravit.
Sunt dar de opiniune a se primi conclusiunile raportului
cu acesta adaugire, ca pictorul, and air avea cre zugravit o
biserica, sa cera §i bine-cuvintarea Episcopului in Eparbia
caruia ar cadea acea biserica.
P. S. Episcop al Husllor: Sunt cu totul de acord cu
opiniunea P. S. Episcop al Ramnicului.
Mai toti cunescem pe acesta, b-nul I6nid, ca este unul
din pictoril mai buni, care '1 avem adi. Cand insa se va
duce intr'o Eparhie sa zugraviasca o biserica, mai intai va
trebui sa faca un plan, prin care sa arate ce anume sfinp
si unde are sa -1 zugraviasca si pe acesta '1 va presenta
Episcopului respectiv si numal dupe aprobare va putea sa
zugraviasca acea biserica.
P. S. Arh. Hilton Ploestenu, Raportor: i comisiu-
nea a avut in vedere, ca pictorul in chestiune sail chiar
www.dacoromanica.ro
si altul vend se va angaja sa. zugraviasca o biserica trebue

sa aiba mai itntai §i avisul Chiriarhului respectiv. Declar
insa, ca a fost numal o scapare din vedere, de nu s'a
trecut in raport. Promnerea este buni §i o imparta§im §i
primim cu to ii.
P. S. Episcop al Dunarel de jos: Atunci cum se
resuma ?
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte. Se resum5.
ast-fel: Ca sa se primesca conclusiunile raportului cu pro-
punerea facuta, de P. S. Episcop al Rimnicului, la care s'a
asociat §i P. S. Episcop al Hu§ilor.
Pun dar la vot conclusiunile raportului, impreuna cu
propunerea P. S. Episcop al Rimniculut Cine este pentrn,
sa bine-voiasc5. a ridica mana.
S'a primit.
P. S. Episcop al Argesului, Raportor, citete urma.-
torul raport al comisiunei pentru luarea socotelilor Tipo-
grafiei si Revistei, inreg. la No. 392, relativ la D. Adam
Mihaescu:
malt Free. Sanfite Stapane,
Comisiunea pentru luarea socotelelor Tipografiel yi revistel Stului
Sinod, luind in cercetare raportul Directiund Tipografiel cu No. 246/98,
prin care arat6. ea Arhitectul Adam Illihe.eseu vendut drepturile la
plata ce ar avea s6 primesc6 pentru elaborarea mini plan de magasie,
ce era sg se constitilasa la Tipografie 8i el eesionarul a chiemat in
judecatfi Directiunea Tipografiei, care a dat procure unul advocat ca
s6_ n represinte qi s6 'I apere interesele inaintea instan$elor judecgtoreqti.
Comisiunea este de opiniune a se aqtepta piing ce se va rosti justitia.
Advocatul Tipografiei, in vedere ca planurile s'afi esecutat fttrit autori-
Bare gi conventiune prealabil6, va cere expert1 spre eonstatarea valorei
lucritrei ce urmeza a se plati, conform, hotfirarei 8-tului. Sinod din cie-
dinO de la 29 Octombre 1897.
Mesta fiind opiniunea comisiund, cu respect se supune deliberfirei
S-tului Sinod,
Raportor: (ss) f Gherasim al Argefulul
P. S. Episcop al Dung rel de jos: I. P. S-tite Prese-

dinte, fiind-ca acesta este o cestiUne de care.. S-tul Sinod
s'a mai ocupat in cote -va sesiuni, eu ass fi de parere, pen-
www.dacoromanica.ro
68 DESBATERILB ST. SINOD
tru a scapa pe Tipografie de acesta incurcaturg, s6. autori-

sam pe Directorul Tipografiel se. convie cu acest Domn si
sg.'1 platesca de suma ce reclama.
I P S. Mitropolit Primat, Preseclinte: Pun la vot
propunerea P. S. Episcop al Dunarei de jos, ca cea mat
departata. Cine este pen tru, sa. bine-voiasca a ridica mana.
S'a primit.
P. S. Episcop al Arge.plui, Raportor, citeste urma,-
torul raport al aceleiasi comisiuni, inreg. la No, 397, relativ
la raportul Directiunei Tipografiel cartilor bisericesti cu No.
239/98:
Inalt Prea San Fite Stiipane,
Sub-semnatii membri al comisiunei pentru lnarea socotelelor Tipografiel
si Revistei S -tulul Sinod, lufind in cercetare raportul ,Directinne1 Ti-
pografiel cu No. 239[98, prin care (trate, ca s'a constatat lipsa din e-
ditia a II a Triodulul cola a 25-a si din Arhieraticon de la pag. 28-32;
a din cartea P S. Mitropolit Primat D. D. Iosif Viata Reposatilor"
nu se mat aft de cat nn singur exemplar $i este cantata, pentru care
roe, a 'I se da inenviircarea de a o reiipari pe spesele Tipografiel In
numeral de exemplare ce '1 va hotari S-tul Sinod, hotarand si numeral
de exemplare ce are a se da I. P. S. Mitropolit Primat, traducetoral
el, si ea cerendu-se adesea si Pidalionnl, care a devenit rar, rOga pe
8-tut Sinod a '1 da autorisare de a'l reimprima in formatul si numeral
de exemplare ce se va hotari.
Comisinnea este de opiniune a in.cuviinta imprimarea colelor ce lip -
sesc din Triod si Arhieraticon. Arhieraticonul intreg sit se imprime in
a dona editie si in 300 exemplare dupe. cc se va vedea textul intael
editii. De asemenea se. incuviinteze imprimarea editiei a dona din cartea
Jiata Reposavilor" in una rnie exemplare, din care 200 se vor pone
la dispos4ia I. P. 8. Mitropolit Primat.
Imprimarea Pidalionului sa nu se incuviinteze, de Ore ce sunt acum
culegerl de canOne in limba Grfica max complecte si mai sistematice,
care traducendu-se pot fi intrebuintate en mai mutt folds de cat Pi-
dalionul.
Acestea cu respect oomisiunea le supine 'deliberitrei S-tulut Sinod.
Raportor: (as) Gherasim al Argefand:
P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Impartasesc In totul con-
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. SINOD
clusiunile raportulul, dar ast ruga pe S-tul Sinod BA aprobe,

ca cartea (Vigo. Repausatilor nostri, in loc sa se traga in
o mie de exemplare, sa se traga indoit sau cel putin 1500,
caci cu cat se scOte mai mull, cu atat costa mal putin.
Intr'un numer asa de mic, daca se vor gasi cititori, se
pOte cumpara, i atunci se va sin* necesitate sa se reim-
primeze de a treia Ora.
P. S. Episcop al Rfrnnicului: Cand am luat acesta
conclusiune am consultat si pe Directorul Tipografiel, care
este mai in mesura de a cunOsce, data se intreba. de a-
cesta carte. Directorul ne-a spus ca este suficient a se re-
imprima in o mie de exemplare, pentru a calor desfacere
va trebui catl-va ant Pentru Tipografie ar fi prea ingreuna-
tor imprimarea unul numer asa de mare, caci s'ar inchide
o multime de material, ceea ce este in detrimental el. De
aceea am luat acesta. mesura. S-tut Sinod insg, pOte sa ho-
tarasca, cum va crede de cuviinta.
I. P. S. Mitropolit al Moldova:. Ail dori sa scitl cam
ce suma costa imprimarea a o mie de exemplare.
P. S. Episcop al Blmniculul: P. S. Arh. Valerian,
fost director al Tipografiet cred ca ar putea sci.
P. S. Arh. Valerian .RAmnicenu: Momentan n'asl
putea spune. Trebue mai intal sa fac un calcul de cat
costa hartia, de cat costa lucrul i Vote cele-l-alte. EO cred
ca. acesta lamurire ar putea-o da actualul Director.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel: De ce in loc de o
mie lei sa nu se cheltuiasca 3000, pentru ca sa se tipa-
reasca mal riaulte exemplare.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Dati-mi voie
sa me rostesc si ed.
P. S. Raportor arata ca, Directorul Tipografiel 'ml ofera
si mie 200 de exemplare, dad. se tipareste o mie. Ea re-
nunt tot in folosul Tipografiel la o suta. de exemplare si
nu primesc de cat o suta in loc de done sute exemplare.
Mal fac Inca o declaratiune: pe viitor cedez drepturile mele
pentru orl-ce tiparire am facut in folosul Tipografiei.
P. S. Episcop al Dunarei de jos: Cred ca ar fi bine
sa faced acesta declaratie inscris I. P. S. VOstra.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte; Ell am fa
cut aci in S-tul Sinod acesui declaratiune, ca cedez t6te.
www.dacoromanica.ro
10 DESBATERILE ST. MOD
drepturile mele pe viitor pentru on -ce tipAritura a mea in

folosul tipografiel.
P. S. Arh. Conon Baca6nul: In adever 1000 de e-
xemplare s'ar parea ca sunt destule de o cam data; dar
avendu-se in vedere ca s'a cerut a se retipari o mie, n'ar
fi 1.61 sa se retiparesca mal multe de cat 1000; cad and
se tipareste un numer mic de exemplare, costa mult mat
scump, pOte o data si jumatate de cat cand se tipareste un
numer mat mare.Prin urmare sunt de parerea P. S. Pimen
Pitestenu, ca sa se retiparesca cel putin 1500 de exem-
plare. .
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Me unesc

si eil cu opiniunea I. P. S. Mitropolit al Moldova Sunt
dar si eti de Were sa, se retiparesca in 2000 de exem-
plare.
P. S. Episcop al Rimnicului: Mal este Inca o con-
clusiune, relativa la reimprimarea unor cOle, ce s'ail gasit
lipsa din Triod si Arhieraticon si o alts conclusiune rela-
tiva la reimprimarea Pidalionulul.
Opiniunea comisiunel este a nu se reimprima Pidalionul,
de Ore-ce acesta carte tot se mat gaseste in manele celor
ce au de nevoe s'o consulte si reimprimarea et ar fi o
lucrare fOrte grea, cad are trebuinta de multe indreptarl
in text, fiind tradusa romaneste in mod defectos, Este co-
lectiunea grecesca a lul Ralli si Potli, care se intrebuinteza
asta-di de totl cel ce consults canOnele nOstre bisericesti.
Daca S-tul Sinod tine sa fie In manile cunoscetorilor
nostri o carte bunk superiOra pidalionulul si mult mat
complecta, cad coprinde si hotarlrile patriarhale dupe si-
n6dele ecumenice 'Ana in clilele n6stre.De acela in loc
de a se reimprima Pidalionul ar trebui mal bine sa se a-
viseze la traducerea colectiel de canOne a lui Ralli s'i Potli ,
Asa dar in ceia ce priveste Pidalionul, comisiunea nu este
de Were pentru a se reimprima.
P. S. Episcop al Duna rel de jos: Ori-care carte s'ar
traduce, nu este Pidalionul. Acelea sunt comentarii. Cartea
acela este buns, dar Pidalionul este cunoscut si adoptat
-de crestinatatea intrega ca norma canonica,
I. P. S. Mitropolit Primat,,Presedinte:
, Fac o in-
www.dacoromanica.ro
trebare P. S. Raportor: opineza in conclusiunile raportulul

pentru amanare sail pentru imprimare?
P. S. Episcop al Argesulul: Comisiunea in conclusi-
unile raportului propune amanarea.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Atunci pun
la vot conclusiunile raportulul. Cine este pentru, sä bine
voiasca a ridica mana.
S'a primit.
P. S. Episcop al Argesulul: Raportor, cite§te urma-
torul raport al aceleia§I comisiuni, inreg. la No. 396, relativ
la plata sumel de 1053 lei banl 71 de catre revista Bis.
Ort. Romans catre Tipografia carOlor biserice0:
Inalt Pre& Sitnfite Stapline,
Comisiunea pentru luarea socotelilor Tipografiel i Revistel S-tnlni
Sinod bland in °endue raportul comitetului redactor al Revistel on
No. 226/98, prin care arat6 ea Directinnea Tipografiel Cktilor Biseri-
oe9ti prim raportele on No. 634 qi 220/98 cere a'i plati Comitetul redac-
tor al Revistel soma de lei 1053, b. 71, datorie provenitl din plusul
de cdle aphrnte on Procesele verbale ale ciedinOlor S-tultd Sinod. Co-
mitetul ins& neavend niol nu fond prevq.ut in budgetul anulni °went.
roe. pe S-tul Sinod a decide cele ce va bine-voi a crede de anvil*.
Comisiunea este de opininne ca soma de 1053 lei,-banl 71 reolamate,
de la Revist5, s& se achite Directinnel Tipografiel de catre Comitetul
redactor al revistd, inscriindu-se in budgetul anulnY viitor al Revistel.
Tar pe viitor, imblicarea desbaterilor S-tulni Sinod s& rrimenit pe sema
Canoelariel S-tulni Sinod. In acest stop se va cere de la Onor. Minister
a prevedea in budgetul anultd viitor fondul neeesar pentru imprimatele
S-tulni Sinod. Tar comitetul redactor al revistel va lua ma§tul ca des-
baterile A. se expedieze ca snpliment la num5rul lunar respectiv al
Revistel.
Acdsta find opininnea Comisiunel, on respect o supunem deliberkel
S-tulni Sinod.
Raportor: (as) Gherasim al Argefultd.
Se pun la vot conclusiunile raportului §i se primesc,
P. S. Episcop al Argegului: Raportor, citqte urma-
torul raport al aceleasi comisiuni, inreg. la No. 393, ralativ
la maculaturai de hartie de la tipografie:
www.dacoromanica.ro
'7! DESBATERILE ST. S1NOD
_Malt Prea San Fite Stiiptine,

Comisinnea pentru luarea socotelilor Tipografiei gi Revistel S-tulul
Sinod, luind in oereetare raportul Directinnel Tipografiei on No. 2471987
prin care area, ca in podul caselor Tipografiel s9 gasestte arnncatk gra-
madk maculatara pe mal multi ani in urma. Acestk maculatura, nefiind
trebninciosk Tipografiel, orede ea ar fi bine EA 'i se dea ankaisa%iunea
de a o vinde.
Uomisiunea este de opiniune a se aproba propunerea DirecOnnel Tit
pografiel de a 'i se incuviinta sa pots vinde aces maculatura, care se
afla in podul oaselor Tipografiei pe anil din urma gi care nu este
trebuitbre.
Acosta fiind opininnea Comisinnel cu respect o supunem deliberarel
S-tulni Sinod.
Raportor: (as) Gherasim al Argefalui.
Se pun la vot conclusiunile raportului Si se primesc,

P. S. Episcop al Argesulal: Raportor, cite§te urma-
torul raport al aceleia§I comisiunl, inreg. la No.,394, ralativ
la cartea folositOre de suflet, necesara cu deosebire preo-
tilor duhovnicl:
malt PreaKSAntite StapAne,

Comisinnea pentrn luarea socotelelor Revistel $i Tipografiei S-tulni
Sinod, lnind in cercetare raportul Direc %iunel Tipografiei Ckrtilor Ri-
sericesti en No. 248/98, prin care aratk ca tipkrindn-se eartea forte
folositdre de snflet" neeesark in special Duhovnicilor gi punenduse in
vin4are din lung Iunie a. o. nu s'ak vindut pink act= de cat vre o
SO de exemplare, cu tote ca s'a anuntat aparitiunea el in fie care lull&
de atunci gi pink num. Pentru a se pntea desface menjionata carte
mal inlesnitor, Directiunea Tipografiei crede ca ar fi bine clack s'ar
impkrti eel putin Duhovnicilor prin P.P. S. S. Chiriarhi. i in casul clack
se aprob& aoesta, fiind-ok ediia din anal acesta a amintitel carg n'ar
fi in de ajuns, sa 'i se dea autorisare de a o reproduce inifo nouft e-
ditinn e.
Comisinnea este de opiniune sa se ineuviinteze de S-tul Sinod im-
-parOrea eftrcei folositOre de suflet in mod oficios, dupre cum propune
Direr innea Tipografiei, lar o non& ediOnne sa se scot& dupti, oe se vor
www.dacoromanica.ro
DESBATSRILE ST. SINOD 73'
desface tote oxemplarele din editla 1, And Direetiunea Tipografiet vex

annqa despre mega ai va ob4ine incnviintarea St. Sinod.
Acosta hind opiniunea comisiunel on respect o supnnem delibeAret
8-tului Sinod spre a decide cele ce va geld de enviintl.
Raportor (ss) Gherasim al Argefulal.
Se puce la vot conclusiunile raportului si se primesc.

P. S. Episcop al Argegului: Raportor, citeste urma-
torul raport al aceleiasi comisiuni, tnreg. la No 395, relativ
la budgetul Tipografiiel pe anul 1899/900.
_Malt Prea Sanfite &lipase.
Comisinnea pentrn luarea socotelilor Tipografiel gi Revistel S-tulnt
Sinod, luand in cereetare raportul Direotinnei Tipografiel on No. 219/98,
ou oare inainteza proectul de budget al Tipografiel pe exercitiul 1899/900,
a constatat A proectnl de budget este bine intocmit, pentrn care opi-
nions eomisinnei este a se aproba de S-tnl Sinod on modificarea, ca is
venitnri A se adauge sums, de let 1053, banl 71 ce Tipografia are a
primi de Is Revistg, pentrn imprimate, tar la eheltuell suma de lel
1200 spor la salariul Direotorulul tipografiei.
Acosta fiind opiniunea Comisinnei, on respect o supnnem deliberfirel
8-tnlut Sinod spre a decide cele ce va ghsi de anvil*.
Raportor: (ss) Gherasim al Argefulat
Se pune la vot conclusiunea raportului si se primesce.

P. S. Episcop al Argeqului: Raportor, citeste urma-
torul raport al aceleasi comisiuni, tnreg. la No. 399, relatiy
la Budgetul Revistel e Biserica Ortodoxa Romany ) pe anui
budgetar 1899-1900.
Ina& Prea Sanfite Stapane.
Comisiunea pentrn luarea socotelilor Revistel $i, Tipografiet, S -tulul
Sinod, lufind in ceroetare raportul Comitetulni redactor al Revistel
on No. 225/98, en care Inainteza proectul de budget pe annl financiar
al XXIII (1899 1900), a constatat A este bine intocmit gi e de o-
pininne a se aproba de S-tul Sinod en modificarea, ea A se adauge
alum de 1053 let, banl 71 la cheltuell, care se datoreqte de RevistL
www.dacoromanica.ro
Tipografiel pentru plusul de We aparnte on desbaterile S -tulul Sinod.

Acasta fiind opininnea comisinnel on respect o supunem deliberant
S-tulut Sinod.
Raportor: (es) Gherasim al Argefului.
Se pun la vot conclusiunile raportulul i se primesc.

P. S. Episcop al Argequlzzl: Raportor, cite to urmA-
torul raport al acelia§1 comisiuni, Inreg. la No. 398, relativ
la recipisele inaintate S -tuluI Sinod de P. S. Episcop al Rim-
niculuI cu adresa No. 2293/98 ale protosinghelulul Pante-
Jim on, Zaganescu:
Ina lt Prea SAnfite Stapane.

Comisinnea pentru luarea socotelilor Revistel qi Tipografiel S -tnlul
Sinod, hand in ceroetare adresa S-tel Episcopil a Rimnicu int on No.
2293, Cu care inapoiaza recipisele on No, 2505%93 gi 2164/94 ale Re-
vista Biserica Ortodoxa Romani., liberate pe nnmele Protosinghelulnt
l'antelimon Zaga,nescu, Ingrijitoral sobitulul Serbane,d, aratand a ml-
mitul Sntimpina ca. nu /Ate a be whits fiind bolnav gi batran,
Comisinnea este de opininne ca anis recipise sa. se Inapoeze P. S.
Xiriarh respeotiv spre a disnnne ce va gag on ()ale.
.A.cesta find opiniunea comisinnei, on respect o supune deliberant
8-taint Sinod.
Raportor: (ss) aberasim al Argefulal
Se pun la vot conclusiunile raportulul §i se primesc.

P. S. Episcop al Argesulul: Raportor, citeste urma-
torul raport al acelea0 comisiuni, inreg. Ia No. 391, relativ
la somatiunea trimisa D -Iul Lazar tefanescu din Turnul
Severin:
_Malt Prea Sfinfite Stilpitne.
Comisinnea pentrn luarea socotelilor Tiliografiet i Revistel S-tulni
Sinod luand in eereetare raportal Directinnet Tipografiel No. 244/981
pe langa, care Inainteza, In copie some4ia on No. 586/98 trimisa D -lul
Lazar Stefanescu, profesor de music& la qcola de cantarett din Turnu-
Severin si raspunsul la area soma 0e, privitore Ia refusnl numitulut Domn
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST SINOD 75
Stelanesou de a achita Tipografiei plata imprimatulul nnei cart de Mu-

slog biseridscii.
Comisiunea este de opiniune ca Tipografia sa '0 susOng, dreptul sad
pe calea justitiel mad departe.
Ac 6stri, opininne on respect o snpunem deliberarei S-talni Sinod.
Raportor: (ss) Gherasim al Argapultd.
Se pun la vot conclusiunile raportuluf si se primesc.

I. P. S. Mitropolit Primat, Pregedinte._ Termingn-
du-se ordinea ridic sedinta. Cea viit6re va fi pe Vi-
4lile1,
nery la orele 2 p. m. edinta se ridicg. la orele 4112 P. m.
si se anuntg. cea viitOre pentru Vinery 23 Octombre orele
2 p. m.
Secretarf : { (ss) Atanaaie al Rimnicalal
(ss) t ,Pimen G. Pitaptenu
qedinfa din 23 Octombre 1898.

edinta se deschide la orele 2 p. m. sub presedentia I.
Prea S-tuluf Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal si rgspund presentl 15 P. P. S.
S. Membri, fiind in concediu P. S. Episcop at Romanulul.
Se citeste sumarul sedintel precedente si se aproba.
Se comunica de la biro adresa SAO Mitropolil a Mol-
dovei cu No. 2222, pe tang care inainteza in copie raportul
No. 101 al staretei M-rel Agapia, relativ la imbungtatirea
sOrtel preotilor acelel monastirf si se trimite la comisiunea
pentru modificarea legit clerulul.
Idem, raportul Epitropiel parohiel FrumOsa din Iasi, prin
care cere a se da bibliotecel acelel parohil gratuit un rind
de- chit' din cele aflate In Tipografia S -tulul Sinod, si se
trimite la comisiunea pentru luarea socotelelor Revistel si
Tipografiel.
Idem, raportul Epitropiel Buhalnita cu No. 43 prin care
reclamg, cg, in anul 1897 Martie 31 s'a luat grg.dina mo-
nastiril in intindere de trel Mid si 57 prgjini si nu s'a mai
xestituit nici pang. asta-c11.
www.dacoromanica.ro
I. P. S. Mitropolit Prknat, Preqedinte: Se va tri-

mite la comisiunea de petitiuni.
P. S. Arh. Nifon Ploestenu: Cer cuvintul asupra ra-
portului epitropiel parohiel Buhalnita din jud. Nen* pentru
a da 6re-care larnurirt.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Aveil cu-
vintul.
P. S. Arh. Nifon Ploeqtenu: Am cerut cuvintul asu-
pra raportulul, ce s'a comunicat de la biuroit, pentru a
ruga pe S-tul Sinod sa decida ce este de facut cu plange-
rea epitropiel parohiel Buhalnita, cad comisiunea de peti-
tiunt, a mat facut cate-va rapOrte asupra acelea§i plangeri
i pe cat vedem nu s'a luat nici o masura.
Sunt 3 sail 4 sesiuni de cand epitropia parohiel Buhal-
nita se plange S-tului Sinod, ca s'a rapit din averea bise-
ricei trel Mid §i 57 prajint de pamint. Comisiunea de re-
titiunt In tote aceste sesiuni, ei-a facut datoria conchiza.nd
In rapOrtele sale, ca. cererea Epitropiel fiind drepta sa se
trimeta casul la I. P. S-tul Mitropolit al Moldovel §i Sucevel
Kiriarhul respectiv, spre a mijloci in favOrea bisericel, la
locurile in drept, spre a se restitui pamintul cotropit.
Acum acesta epitropie se plange din nog S-lulus Sinod.
Dad acesta plangere se trimite lara0 comisiunel, de peti-
tiuni, apot comisiunea nu We face alt-ceva de cat sa r6ge
pe S-tul Sinod sa bine-voiasca a o recomanda iarasi I. P.
S-tulul Mitropolit at Moldovel, spre a disposa cele ce va crede
de cuviinta; sag cel mult comisiunea pete ruga, ca Insu§1
birouj. S-tulut Sinod sa fad cuvenita mijlocire la locurile
compelinte, pentru a se restitui pamtntul bisericel.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Aud cu mirare multa
§i cu durere sufletesca -asemenea plangerl; dar pe langa a-
cesta cand am ajuns sa and pe unit 4icend cum ca, trebue
sa fad casa bisericel, ca, trebue sa respectam bisericile,
pentru mine acesta este o vorba netntelesa. Sa me lertatl
ca ve marturisesc acesta in tOta sinceritatea si cu tOtai frau-
cheta, este o vorba netntelesa pentru mine. Dar ce? Bise-
rica nOstra este venita aci de peste tell, de peste marl ?
Biserica pOstra nu este ea biserica romanesca, care ne-a
conservat §i nationalitatea §i limba §i istoria §i averea, §i
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. SJNOD 77
acum, dupa ce 'i s'ati luat averile, a ajuns biserica sa, nu

stie ce sa mai Mica si ce sa mai fad..
Vine un superior al fOstel 'M-ri Buhalnita si se plange,
ca. s'a, -luat pamintul monastirei si cereti sa se recomande
Chiriarhului respectiv. Ce sa fad. Chiriarhul respectiv? Este
o vorba cam ordinara, remasa de Ia turd «Data turcul,
dad. judecatorul iti face nedreptate, unde sa to mai dud?
Vin si, iau tot ce este at bisericeI si cereti sa se mai tri-
mita la Chiriarhul respectiv? Sa me iaa de per cu dinsii?
Nu vedeti cum sta cliaristica din oiva de 4? Mi-e scarba
sa citesc , lertati-me data clic acesta in mod public, se
injura unit pe altii. Dar ce! ne aflam in Sara Zulusilor? Zic
acestea spre cunostinta nostra a tuturor in adunarea S-tului
Sinod si ca respuns la cele vise de P. S. Arh. Nifon Plo-
estenu
Asa dar de ce sa se mai adreseze Mitropolitului Moldo-
ye!, caci tote stint in zadar. Sa se adreseze Ministerulul,
Guvernului. Acesta am avut de cps.
P. S. Arh. .Nifon Ploeqtenu: Comisiunea de petitiuni
si-a facut datoria in con§tiinta, dar dad nu s'a facut nimic,
nu este ea de vina.
P. S. Episcop al Dunarel de jos: Acesta este vatra
manastirei sail a Epitropiel?
P. S. Arh. Nifon Ploeqtenu: Biserica Buhalnita a fost
mai 'nainte monastire, si ca Ia tOte monastirile 'i s'a lasat
la secularisare o portiune de pamint pentru trebuinta ei.
Cand s'a pus.in aplicare legea clerului, acesta monastire
ca multe altele, a fost trecuta in randul parohiilor, si prin
urmare are si ea o epitropie ca tOte parohiile.
Din pamintul numit alta data vatra monastirel si care
acum este lasat bisericel pentru folosinta personalului, s'a
rapit, dupa, o noua delimitare, trel fad si 57 prajinl si pe
acesta '1 reclama epitropia.
P. S. Episcop al Dunarel de Jos: Care epitropie
reclama, dad este monastire?
P. S. Arh. Nifon Ploeqtenu: S'a desflintat acesta mo-
nastire si s'a facut parohie.
P. 8 Episcop al Dunarel de Jos: Nu amestecati
lucrurile.
P. .S. Arh. Nifon .Ploeqtenu: Asta-cli nu mai este mo-
www.dacoromanica.ro
nastire, a trecut in rindul parohiilor, i Epitropia reclama

sa se dea bisericei acest pamint, pentru folosinta preotulul
0 a celor-l-alp servitor! bisefice01.
P. S. Episcop al Duna rel de Jos: N'are dreptate.
P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Sunt de Were ca a-
cesta hartie sa merge la comisiunea respective, care va face
raportul sell
P. S. Episcop al Dunarel de Jos: Dad. nu este dat
de legea rurala de ce'l ma! reclama ?
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Dati-ml voe
sa v6 spun §i ett parerea mea In acesta. cestiune.
Dupe esplicarile date de I. P. S. Mitropolit al Moldovel
§i de P. S. Arh. Nifon Ploe§tenu, cred a acesta hartie
n'ar fi bine sa se mal duce la comisiunea de petitiunl, fi-
ind-ca a fost de 3, 4 or! Si comisiunea de petitiunl nu
§tie ce A ma! conchida. A spus In patru sesiuni cum s'a
petrecut lucrul.
Prin urmare sunt de parere ca S-tul Sinod sa la o hotarire,
ca In urma celor spuse de P. S. Arh. Nifon Ploestenu sa
se fact de la biuroul S-tulul Sinod o adresa direct catre
Ministerul Domeniilor, prin care sa-1 rOge, ca eel putin dupa
expirarea termenului de arendare sa se redea bisericei acel
pamint rapit.
P. S. Episcop al Argeqului: M6 unesc §i eil cu pa-
rerea I. P. S-titului Mitropolit Primat, *i sa'ml datl voe sa
ye spun Si eft un cas. Este manastirea Ostrov, situata langi
Calimane0I, care a fost manastire de maid §i s'a desfiin-
tat, acum este pare al stabilimentulul de bat Acesta bi-
serica este zidita de Despina DOmna, sotia lul Neagoe-Voda.
Acolo tang biserica eraii casele manastirel In care §edead
maicile. Acesta biserica este servita de doul preotl, doul
cantaretl i un paracliser. To:Ste incaperile de MO manas-
tire s'au luat, i nu se da nicl o camera macar, unde sa
stea preotul. Mi s'a plans superiorul de acolo, ca n'are unde
Medea rreotil. Eu am facut mijlocire la Ministerul de Culte,
de aci s'a recomandat cererea mea la Ministerul Domeniilor,
lar de acolo s'a respuns, ca parcul fiind arendat cu tote
Incaperile, nu pOte sa is nicl o dispositiune. De aceea cred,
a data s'ar face vre-o mijlocire in sensul acesta din par-
tea S-tulul Sinod pentru Buhalnita, s'ar putea face ma! pe
www.dacoromanica.ro
urma si pentru Ostrov, ca dupa espirarea contractului, A.-

se cedeze casele bisericei.
I. P. S. Mitropolit al Moldova: Pentru a nOstra
cunoscinta de respectul care' se Oda biserirei in vremea
de acum si de respectul de numele istoriei si al terei, voia
sa -clic cate-va cuvinte, relative la schitul din Ostrovul 01-
tului, care este in dreptal Calirnanestilor, unde acum sunt
Mile de ape minerale. Acesta biserica este facuta de Des-
pina DOmna, sotia la Neagoe Voda, care a facut biserica
de la Curtea de Arges. Ac6sta este o biserica, care este
scobita, intr'o stanca de piatra si and to dud acolo, ce
sa yell! In drepta o icOna a Maicei Domnului si Neagoe
Voda cu sotia si copiii in genuchi Inaintea Maicel Domnului.
Cat timp a fost biserica acesta ca schit de maid acolo,
in anul din urma, am apucat si ea pe sora nemuritorului
loan Bratianu, ca stareta, pe cat 'mi aduc aminte anume
Maximila. Am fost acolo si mai 'nainte, dar in urma cand
eram ca Episcop al Argesului, am trecut de la schitul
Turnu, unde este ingropata mama intaiulul Episcop al Ar-
gesului Iosif Argesiu. Cand at venit Omenil pretinsi refor-
matori si Inoitorl, ail avut dorinta sä vada icOna lul Negoe
Voda cu DOmna. Subprefectul a voit s'o vada si el si a
poruncit sa 1-o aduca; trimisul a legat idma cu o frtnghie
de teT, a pus'o pe cal si a venit cu ea; cand Ina. a adus'o
inapol, au adus'o plina de norol si bietele calugarite ail
spalat'o nu cu apa Oltului, ci cu lacrimile lor. Asa s'a
conservat acel schit, dar acum Ostrovul este part de plim-
bare celor de' la bat din Calimanestl.
Acesta am avut de gis in privinta respectului, care se da
bisericilor, care ne-au pastrat si limba si istoria si averea.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne mai luand
nimeni cnvintul, pun la vot opiniunea cea mai departata,
esprimata de mine, de a se face mijlocire la Ministerul
Domeniilor. Cine este pentru, sa bine-voiasca a ridica mama.
S'a primit.
Se comunica de la birot petitiunea mai multor canta-
reti din Tecud, prin care cer imbunktatirea sOrtel lor, si
se trimite la comisiunea pentru modificarea legel clerulul.
Idem, petitiunea D-lui Institutor din Capitala G. D. Scraba,
pe langa care inainteza spre confruntare trei carts de cetirt
www.dacoromanica.ro
ale sale cu manuScriptul aprobat, si se trimite la comisiu-

nea pentru cercetarea cartilor de curs primar.
I. P. S. .Mitropolit Primat, Preqedinte: Terminandu-
se comunicarile, intram to ordinea oileI.
La ordinea chlel avem rapOrte ale comisiunel de petitiuni.
P. S. Raportor este rugat sa bine-voiasca a le da citire.
P. S. Arh. Nifon Ploestenu, Raportor, citeste rap6r-
tele inreg. la No. 423 si No. 422, relative la tunderea in
monahism a fratilor Gheorghe tefanescu, Vasile Georgescu,
TOder I. Frunza, Gheorghe al Sandel, Apostu Rarinca si
Savel Bolberit din M-rea Ciolanu si Dalhaut si a sorer Maria
Constantin Dobrescu din M-rea Horez. S-tul Sinod a apro-
bat conclusiunile rap6rtelor cornisiunel, care sunt pentru
admiterea alugarirel lor.
P. S. Arh. Nifon Floeqtenu: Raportor, citeste urma-
torul raport, inreg. la No. 421, relativ la parohiile Davidesti
si Carligi:
limit Prea Sfinfite Stiipane.
La comisinnea de petitinni a S-tulni Sinod, s'a trimis adresa S-tei
Mitropolii a Ungro-Vlahiei sub No. 3905/98, prin care wires& S-ta Mi-
tropolie Aspunde la adresa on 'No. 228 a P. S. Pregedibte a] Ccomisi-
unel pentru Tegularea parohiilor, prin tare se cere clesluqiri asupra care-
rei locuitorilor din oomuna Davideqti judetul Morel, Tot asemenea
s'a mai trimis gi raportul on No. 28 al parolliei Carligii din jnd. Nei*,
prin care Epitropii acelei parohil oer ea: comnna Strambii-Cornil sa
se deslipesa de la parohia Bodeptil de jos ei sa se anexeze la parohia
Carligii,
Comisiunea avend in vedere, ca oomisinnea pentru regnlarea paro-
hiilor a depns tablourile generale pentru regnlarea parohiilor din Sari;
gi S-tul Sinod in gedinta sa de la 16 Octombre a. o. a votat modifi-
°toile de parohii, este de opiniune oa aceste acte sa se pun& la dosar
ea tardive.
Raportor: (ss) t Nifon N. Ploeftenu
(se) j- Arh. Verlasny R. Crainvenu

P. S. Arh. Nifon Ploestenu: Raportor, citeste urmi.
www.dacoromanica.ro
DESBATER1LE ST. SINOD 81
torul raport al comisiunei pentru cercetarea manualelor de

musics, inreg. la No. 408, relativ la prohodul mortilor pus
pe note musicale de D-nul Lazar tefanescu:
Ina lt Prea Sfinfite Stiipane.
La comisiunea pentrn cercetarea manualelor de mug* s'a trimis

petitinnea inregistrata la No. 320/98 insotita de nn manuscris de mu-
sick bisericesca orientala, intitulat prohodul morfilor mireni" Com-
pus si aranjat pe psaltichie de D-nnl Lazar teffinesca profesor la scOla
de Cantateti din Turnn Severin.
Comisiunea ocupandu-se en cercetarea acestui manuscris a constatat
cele ce nrmeza:
Autorul incepe textul ski cu troparele: Cu duhurile drepfilora
apoi continua eu Vecinica pomebre pe larg si mai pe scurt. Dnpit
acesta pane cele opt stihiri ale ]ui I(n Damaschin: Care desfatare
--lumescii remane neimpreunata cu grija"? 17rmeza mai depute apt
on troparele: , Cele ce prin adancul infelepcianaig qi Pre tine zid fi
iiman to avema ; dupti care pune cate-va stihuri din cele III stars ale
catismei a 17-a, apoi bine-cuvintiirile; troparele 9i irmOsele canonu-
Jul pentru morfi; ferwirile cu stibizile pentru mug, $i termini on
slava , V'ectenda-mg acrind lath glas fi Kira sullarea, compus pe
glasnl al IV-a de Dimitrie Sucevenu, 9i cu un sfinte Dumnedeule pe
glasul al V1I-a.
Aceste cantariafara de slava TOposatulni Dimitrie Sucevennnu
aunt scrise end, dupi regulele teoretice ale musical orientale. Pe unele
locnri are cMar- greseli, pe care comisiunea pe cat i-a fost posibil le-a
corectat in text cu argon albastrn. Pe alto locuri aunt mai mnite si-
labe de cat semne musicale, oeia ce denoth a autorul a scris on putini
atentinne, lasand ca lipsnrile si le complecteze comisiunea insarcinata
on cercetarea manuscrisulni.
Avend in vedere 'lima, el in timpul de 01 aunt putini maestri de
musics, care se ocupa on oompositinni de musics orientala;
Mal aviind in vedere ea comisiunea a respins rind pe rind tote com-
positiunile trimise de D-nnl Lazar -iteftineson in cercetarea 8-tului &not
si on tote acestea D-sa nu se descuragiazi, ci aerie continun oantari
musicale.
-Cousiderand ea slujba imormintarel mirenilor nu este puss pe peal-
www.dacoromanica.ro
tichie, ci fie-care o cfint'6, cum se pricepe, sat cum ..a. ascultat'o de la

vre-un preot sat ohnthret.
Mai considerhnd, eh pentru preotil =all cli mai ales pentru ohnthretii
Shteqti, e de mare trebuinth o asemenea carte de psaltichie pentru
inmormintari.
i considerind in fine, a dupe atata munch depush de numitul, nu
trebue sh fie descuragiat.
Comisianea pe basa acestor considerente, este de opinie a se
.tnapoia D-lui Lazar qteflinesca, textele trimise spre cercetare, pentru
a le conga Fi transcri din nod, mai cu luare aminte; fin6nd- soma
ata,t de corecturile acute In text de comisiune, cat si de obser-
vatiunile acute prin raportul de fa* far In viildrea, sesiune de
prima-verii a S-taluf Sinod, sit le trimitii din nod spre cercetare,
Impreang Cu textul corectat ,pi vizat de comisiune, spre a se pates
mar ufor controla, dactt autorul a firma soma de cele dise de co-
misiune.
Acesta Hind resultatul oercethrei gi opinia comisiune) on eel mai pro.
fund respect it supune la cunoqti* S -tulul Sinod spre a decide cele
ce va orede de cuviinia.
Raportor: (ss) 1- Arh. Nifon N. Ploeftdna
(ss) f Gherasim al Argeplut
(ss) 1- Arh. Dositei Botolsenenu
Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.

I. P. S. Mitropolit al Moldova ,.i Szicevei: S'a
vorbit despre tmbunAtatirea sOrtel preotilor mireni, s'a vor-
bit despre regularea parohiilor, unele O. se mai intinda,
altele sã se alipesa la alte catune; dar in acestl privinta.
nu trebue sä scIpam, mi se pare, un punct de vedere, si
tocmal acel punct de vedere ni-1 aduce aminte raportul
staretel de la Agapia, care cere ca preotil de pe la mona-
stirile de maid sa nu se socotesa In randul preotilor co-
munelor rurale, ci in randul preotilor comunelor urbane.
Ac6sta pentru Imbunatatirea §i a salariulul lor, pentru-ci
ail un serviciu mai greil, cum stim cu totill mai ales la
monastirile de maid, unde In Mite noptile trebue sä fie preotul
la biserica. *i In vedere, a pe la aceste monastiri, cum este
mai ales Agapia i Varatecul, unde tot-d'auna vara vine
o multime de lume, trebuesc preoti mai alesi, preoti Inv6-
tati §i mai bine platiti.
www.dacoromanica.ro
De aceea rog pe Paring, cari se ocupa de acesta, ca

preNil de la monastirele de maid Agapia, si Varatecul, cum
si de la tote monastirele din tail sa fie trecuti In randul,
preotilor comunelor urbane, cu salaril mai bune.
Acesta am avut de qis spre a atrage atentiunea S-tulul
Sinod
P. S. Arh. Nifon Ploeqtenu, Rapo'rtor. citeste urma-
relativ la preotul Plevianu de la biserica Mantuldsa din
Craiova:
Inalt Prea (Unfit() Sttipane,

La comisinnect. de pet4inni a S-tulni Sinod, s'a trimis spre cercetare
petitinnes inreg. la No. 279 din Septembrie a, c., insotita de patrn a-
nexe, adrsatit S -tului Sinod de preotul Ion Pleviann, parohul bisericel 31 an-
tnlesa din Craiova; qi prin care petitions preotul Pleviann, pe de o parte
multumegte on profund respect S-tulni. Sinod, ea in sesiunea de prima-
vara a. c. s'a ocupat de positinnea sa critics, in care se afla ca paroh
al biserieel. Mantulesa; ler pe de alto., se plange S-tulni. Sinod, ott on tots
intervenirea Prea Santitnlul Episcop al Rimnicului Nonl-Severin, Epi-
tropil mireni al acestel biserici, nu vor sal rectmOsea ea paroh, de eat
on conditinne, ca suplicantul sit dea o declaratie prin care sa renunte
la Ike sa de paroh licentiat in teologie pe timpul trent; iar pe viitor
sit se multunthei numai pe 100 lei lunar.
Comisinnea crede de prisos, se. mai feel resnmatul acestel ehestinni,
cad ea e indestal de ennosenta S-tnlui Sinod, fiind discutata pe larg
in qedinVele de la 13 qi 22 Mai a c. diseutinni la care a participat gi
D-nnl Ministry al Cultelor qi Instruqiund Publice.
Din desbaterile urmate in gedinVa de la 22 Mal a. c. se vede ca, S-tul
Sinod in deacord on D-nul Ministry al Cnitelor a ajnns la intelegerea,
ea Prea Santitul Episcop al Rimnicului, sa feel din non intervenire
in favarea preotulul Plevianu critre Minister; Prea Santitul Kiriarh con-
sequent intelegerei liatP, a f gout cuvenita intervenire care Minister;
lar grin ordinal No. 1560 din 28 Mal 98, adresat Protoerenlni de Dolj
face ennoscut ce dacii vor mai continua nelnOlegerile de pang acnm la
bis. Mantulesa, en multa *ere de ran va face nz de puterea can6ne-
lor, gat fate de Biserica, cat gi feta, de aoeia cari alimenteza vrajba
in eon parohie..
Comisiunea studiind on deanartruntul tote actele aflate in eau* qii. ye-
www.dacoromanica.ro
84 DESBATERILE S.T. S1NOD
ind a'sI da semi de adev6ratul motor al neintelegerilor de la mestt bi-

seri* a ajuns la convingerea eit marul discordiel dintre Epitropil mi-
real si parohul Plevianu este postul de paroh ocupat legalminte sle pre-
otul Plevianu, profesor, licentiat in teologie; post pe care '1 doreste si
cauti sa'l ocupe prin tote mijlocele, preotul Ilie Demetresou, supranu-
merar la biserica Mantulesa din Craiova
Comisiunea de petitiuni avend in vedere, ea preotul I. Plevianu a fost
numit in postul de paroh al Bis. Mantalesa din Craiova, pe basa arti-
eolelor 13, 14 si I5 din legea elerulut miren, adica: fiind lieentiat in
teologie, recomandat de episcopul respeetiv si confirmat de Onor. Minis-
ter al Cultelor;
Avend in vedere 05. Epitropil civill printr'o interpretare gresitii a dis-
positinnilor legal clef ulul mirOn, a inlaturat pe membrul eel mai impor-
tant, pe paroh, care este de drept si presedintele Epitropiel;
Mal avend in vedere, ca Epitropil mireni, administrind avutul bis-
Mantulesa, far& participarea Presedintelul Epitropiel, care este parohul,
tote aetele emanate de la dinsil sunt isbite de nulitate, fiind fructul u-
surpator al drepturilor parohnlui;
Considerend ca bis. MantulOsa din Craiova, de si se intretine din averea
sa proprie, ca pi bisericile: Slobodia, Silvestru si bis. Alba din Capitalft;
are tot*. Epitropia eonstituita pe basa art, 12 din legea eleruluI miren,
cum al $i bisericile mentionate;
Mal eonsiderand ca Epitropii mireni printr'o interpretare gresitit a
legei, Bustin ea dinsii functioneza la bis. Mantulesa din Craiova pe
basa Art. 15 din legea elerulul miren aliniatul ultim, ega ee an este
adeviSrat; de Ore ce averea acelel biserici este supusit controlulul Pri
mitriel respective si nu se i'administrezil in basa unor 'legate, cum spre
pildi sunt bisericile: Domnita Masa din Bnouresti, S-tul Spiridon din
Iasi ci. Madona Dudu din Craiova.
Si mal considerand, ca purtarea D-lor Epitropi feta de refusal ordi-
-nelor Onor. Minister si ale Episcopulul eparhiot, constitue un abuz, care
duce la anarhie, si creiaza precedente regretabile pentru Statul si Bi-
serica nostra.
Si considerdnd in fine, ca causa principalg, si adev6ratul motor al ne-
intelegerilor ce dureza de patru and la acea biserica este preotul supra-
numerar Ilie Demetrescu, care ou on -ce pret si prin orl-ce mij16ce vo-
este sa ajungit paroh, fare ea sa intrunesek conditinnile de admisibili-
tate prevdute in legea cleruluI mirOn;
Pe basa aeestor motive si considerente, oomisiunea este de parerea
armatore:
1) srt se face o ultima incereare, invitandu-se D-nil Epitropi 84 in-
www.dacoromanica.ro
DI1SBATERILE ST. S1NOD 85
tre in prevederile legel, recunoseend ca paroh al bisericel Mantulesa qi

Pregedinte al, Epitropiei pe preotul Idn Plevian, care este legalmente
parohul (weld biserici, patindu-I salariul atat pe trecut, eh li in vii-
tor, aqa cum prevede legea clerului, pentru preotil licentiati in teologie.
Incercarea ac6sta, sä se fad, de data acesta de S-tul Sinod. prin mij-
looirea D-lui Ministru al Cultelor, trimitindu-F-se in copie qi presen-
tul raport.
2) In casul °And ,i dup6 acesta incereare, D-niI EpitropI vor persista
in abatorile vklite de la lege, ca till pang acnm; atund S-tul Sinod, fartl.
vre-o al% formalitate, sli roge pe D-nul Ministru al Cultelor, ca prin
mijlocele 9i puterea (le care dispune, so, revoce pe Epitropii recaleitranti,
potrivit art. 43 din Regal. legel clerului mire!), privitor la Epitropiele
biserice$I.
3) Iar pentru a se ourma Aul de la obirqia lui, sa se invite P. S.
Episcop al Rimniculni. -Noul-Severin s'a dea in judecata consistoriulul
eparhial pe preotul supranumerar Ilie Dumitrescu, care prin intrigile
sale, alimentezli de atita timp nein %elegerile la bis. Mantulesa, gi tine
in lee mersul regulat rili normal al acelei parohil.
Acesta fiind opiniunea comisiunei on prefund respect o supune in on-
noscinta S-tulif Sinod.
Raportor: (ss) j- Nifon N. Ploeqterm
(ss) f Arh. Varlaam R. Craiovenn
I.F. S. Mitropolit al .111oldovel sl Sucevel: Putine

am de ciis asupra opiniunei, care s'a esprimat de P. S. Ra-
portor, c5. S-tul Sinod s5, invite pe Epitropii acelei biserici
sa intre in lege. Cred cä. este prea mull acesta si nu cred
ca trebue sa. mergem pang. acolo. Acesta este autoritatea
Episcopului respectiv si nu cred ca. trebue S-tul Sinod sa
se amestece intru acesta.
Atat am avut de cis.
P. S. Episccp al R1mnicului: Asta-vary, cand S-tul
Sinod s'a ocupat de acesta cestiune, fiind fat& si Dl. Minis
tru, a holarit, ca Episcopul respectiv s4 raporteze cu de-
amenuntul D-lui Ministru cum stau lucrurile, n'a hotarlt Insg,
a cere sg se revOce Epitropil, fiind-ca pang. acum Epitropil
sunt IndreptatiV in atitudinea tor, caci de la Minister s'a
facut gresala. Ministerul a dat o adresa, prin care se dice
preotului paroh, numit legal si farg. sg. fi intervenit vre-o
sentinia in contra lui sg.'si caute alta biserica.
www.dacoromanica.ro
86 DSSBATERILE ST. SINOD
De aid porhe§te grepla. Epitropil, cand at pus mana

pe acesta hartie, au clis: Nol suntem tart §i marl; avem
adresa Ministerulul, nu ne pOte (lice nimeni nimic.
De aceea eta, consecinte cu hotArirea S-tulul Sinod din
sesiunea de primavara, am facut Ministerulul o intervenire,
aratand cu deamenuntul cum sta afacerea si rugand ca sa
se revOce acea adresa §i apol, dacb. epitropil nu vor intra in
lege, O. se intrebuinteze §i In contra for mesurile pe care
le prescrie legea, adica sa fie revocati.
Prin urmare eli nu pot sa impart4esc conclusiunile ra-
portulul, care de alt-fel dovedesc multa solicitudine Si mul-
tumesc P. S. Raportor pentru ostenela ce sl-a dat; dar fiind
ca cestiunea este Inca pendinte, ed rog pe S-tul Sinod sa
treca la ordinea clileI pana va veni respunsul Ministerulul
la adresa pe care a trimis'o Episcopia de Minnie; si eti
'ml voiti face datoria de a aduce la cunoscinta S -tulul Sinod
ce a hotarit Ministerul In ac4sta privinta.
Prin urmare cer M. se amane cestiunea 'Ana va veni
respunsul de la Minister.
P. S. Arh. Nifon Ploeqtemz: Respectuos supun la cu-
noscinta I. P. S. Mitropolit at Moldovei, ca comisiunea n'a
clis In raportul set'', a S-tul Sinod de a dreptul sa fats
incercarea acesta dire Epitropie, ci prin mijiocirea Ministe-
rulul de Culte. Cat pentru parerea emisa de P. S. Episcop
al RImniculul, n'am nimic de clis. P. S. Sa este mal In
mesura, sa scie Wta filiera acestel afacerl, si decl dar, data
crede ca este bine sa se amane cestiunea pana va primi
respunsul de la Onor. Minister, r6mane ca S-tul Sinod sa
hotarasca cum va crede. Comisiunea primind petitiunea
"preotulul Plevianu de la biroul S-tulul Sinod si veslend a
nicl pana acum nu s'ati curmat neintelegerile de la acea
biserica, a crecut de cuviintaca ultima m6surasa ajunga
la conclusiunile la care a ajuns; mg ales, ca maI sunt
casurl de asemenea natura §i la alte biserici, untie epitropil
mireni nu lag pe paroh sa fie pre§edintele Epitropiel con-
form legel, ci'l considers pe paroh ca pe cel din urm5.
slujba bisericesc.
Comisiunea nu'§I a facut de cat datoria, and a expus
acele cate-va desiderate in raportul sett §i a ajuns la con-
clusiunile acestea. Fie-care P. S. Chiriarh scie a la maI
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. MOD 87
multe bisericl sunt incalcAri de drepturi ale parohilor din

partea Epitropilor; si este bine sa scie prin publicitate, care
este parerea S-tului Sinod NA de ast-fel de incalcAri, ca
ast-fel Epitropil mirenl sa caute a fi tot-d'auna cu parohul
fn armonie si intelegere spre a conduce bine interesele bi-
sericilor ce incredintat.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne mai ce-
rend nimeni cuvintul, pun la vot propunerea P S. Episcop
al Rhnnicului, ca cea mai departata, care este pentru a-
manare. Cine este pentru, sa bine-voiasca a ridica Imam.
S'a prhnit.
Ne mai fiind nimic la ordinea c ilea ridic sedinta.
edinta, viitOre, cu invoirea P.P. S.S. VOstre, va fi Mer-
curl la 28 Octombrie, tot la orele 2 dupe amiaca.
§edinta se ridica, anuntAndu-se cea viitOre pentru Mer-
curl, 28 Octombrie, orele 2 dupe, amiaqi.
(ss) t A al lihnnienkat
Secretarl: t Pimen G. Piteanu
qedinfa din 28 Octombrie 1898.

§edinta sa deschide la orele 2 p. m. sub presedentia I.
P. S. Mitropolit Primat.
SA face apelul nominal si respund presenti 14 P. P. S. S.
Membri, fiind absinte P. S. Arbiereu Varlaam Craiovenu;
iar P. S. Episcop al Romanului in concediu.
I. P. Mitropolit Primat, Presedinte;, Mind in nu-
met., sedinta este deschis..
, P. S. Arh. Pimen PitestOnu; Secretar: DA citire su-
rnarului sedintel precedente.
P. S. Episcop al Argesulul: Cand a fost vorba de
monastirea Buhalnita, am amintit S -tulul Sinod ca este un
cas identic si in Arges cu monastirea Ostrovu. Ved cl nu
se vorbeste in sumar nimic despre acesta.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Acesta este
un sumar, dar in procesul-verbal se va reproduce tot ce
s'a vorbit. Cu tote acestea se va mentiona.
www.dacoromanica.ro
88 DESBATERILB ST. SINOD
Ne mai cerend ninien1 cuvintul, se pone la vot sumarul

si se primeste.
P. S. Episcop al Rimnicalui; Secretar: DA citire ur-
mAtOrelor comunicAri:
Petitia seminaristulul G 4 clase 'lie Popescu din comuna
Grindeni jud. Doljh, prin care cere a 'i se acorda dreptul
de a fi cantaret la Biserica cu salariu egal cu al parohilor
rurall.
Se trimite la comisiunea pentru modificarea legel clerulut
Cererea de concediu pentru sedinta de ast5.-11 a P. S. Arh.
Varlaam Craiovenu.
Se acorda concediul cerut.
Raportul Directiunel Tipografiel cartilor bisericesti No.
260, prin care arat5. ca a expediat scOlei de cantaretl din
Targu-Jiulul, cartile despre care vorbeste ord. S-tulul Sinod
No. 312/98.
Se is act.
I. P. S. Mitropolit Primat, Pregedinte: La ordinea
41i1e1 avem mai intAI raportul comisiunel pentru luarea so-
cotelilor Tipografiel i Revistei Biserica Ortodoxi Rom Ana.
P, S. Episcop al Argeguhil: Asl raga sa schimbati
ordinea de di in sensul, ca sa se dea cuvintul mal intAl
P. S. Raportor al comisiunel de petitiuni, care e chemat
la un servicia si nu pOte Intardia.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Atunci P.
S. Arh. Nifon Ploestenu, are cuvintul spre a da citire ra-
elor comisiunel de petitiuni.
P. S. Arh. ATifon Ploestenu: Raportor, DA citire ra-
portulul comisiunel de petitiunl, Inreg. la No. 430, relativ la
cererea mai multor preotl din jud. Ilfov, de a li se da dreptul
sa cumpere pamint:
lnalt Pres Sfinfite Stiipttne.
La comisiunea de peti%innl a S -tulul bind s'a trimis tnapol raportul
nostru sub No. 343 din 16 Oetombre a. e , relativ is cererea a 12 preofi
din judeful Ilfov de a se mijloci de care S-tul Sinod, is On or.
Govern, ca sa permits preofilor rarali de a cumpara loturi de p&-
mint din mofiile S'tatolui:
A.oest raport citindu -se de sub-serisul raportor in yedinta S-tului Si-
nod de la 16 ale eurentei, 8-tul Sinod a decis ea mai inainto de a
www.dacoromanica.ro
se aproba conelusinuile acelui report, si se cerceteze de comisinne la

Ministerul Domeniilor i al Cultelor, data Intea-dev6r exists vre-o lege
'are oprecte pe preotil rurali de a cumprtra loturi de pamin din mo-
aiile Statului ci sa raporteze din not S -tulnl Sinod.
Comisiunea consequenta instroinarei datt de S-tul Sinod, cercetand
la Ministerul Domeniilor ci al Cultelor ai studiind legea privitare la
vanclarea bunurilor Statului, cum ci modifiertrile aduse acestei legi, in
deenrsul timpulul, a constatat eele ce urmezrt:
In adev6r prin art. II din legea pentru infireinarea bunurilor Sta-
tulni yi rescumpirarea embaticurilor, sane ionatt yi promulgatii prin
Inaltul Decret Regal No. 1106 din 6 Aprilie 1889 ci publicatt in Mo-
nitornl Oficial No. 6 din 7 Aprilie 1889 (din care lege se anexez4 aci
o brocurt), nu se deslucecte daort preotil rural/ at voe sa cumpere pa-
mint in loturi de la Stat, cum cumpiirrt fie-care saten, did lett cum
glasuecte art. II:
Tote mosiile Statului se pot vinde in total saa in parte, insa
mune in loturi de 5, 10 0 25 hectare locuitorilor roman! cultiva-
tor! de paminta.
Comisiunea insa, prin sub-scrisnl raportorr6sfoind Monitorul Ofi-
cial de la 1889 incoce, spre a vedea dad, s'a mins vre-o modificare
acestel legi, a gasit in Monitorul Oficial No. 30 din 9/21 Maid
1896 promulgate, legea pentru modificarea art.: 2, 6, 8, 9, 10, 11,
13, 17, 18, 19, 24, 25, 27, 29, 30, 35, 36, 41, 43, 47, 48, 54 pi 58
din legea pentru instreinarea bunurilor Statului si rescumpararea
embaticurilor de la 7 Aprilie 1889; care lege modifict artioolul IL
citat mai sus in chipul urmator: Tote mo0ile Statului se pot vinde
in total sail in parte, insa numal is loturi de 6 hectare locuito-
rilor roman/, cultivator! de parnint, invefatorilor, preotilor 0 ser-
vitorilor inserice0I din comunele rurale.
Prin urmare, oomisiunea nectiind de modificarea acestet legi, care nu
se aft atacatt, la codicele de legi ci pe care a grisit'o numai risfoind
Moniforul Oficial pe mai mull ani, revive asupra conclusiunilor es-
primate prin raportul sea de is 16 Octombre a. c. gi prin care
conclusiuni se 145, ca S -tnl Sinod sa intervinfla Onor. Guvern pentru
a modifica legea ViOarel bunurilor, in sensul ea preotil sift p6th oum-'
Ora loturi de pkmint ca fie-care locuitor rural; 0 raga pe S-tul Si-
nod, Ca cererea color 12 proof! din pd. llfov se se pane la dosar,
de ore ce Onor. Guvern a modificat deja legea, acesta, in sensul
dorit de suplicanfl: A,Fa ce, nu numal invetatorii qi preotil au drop-
www.dacoromanica.ro
90 DESBTTERILE $T. S1NOD
tul de a cump5 ra ate 5 hectare de pilmint, dar si cintEireVi si

paracliseril rural! pat cumpara.
Acesta fiind resultatul cereetgrilor comisinnei, on profund respect 11
supune la cuno,tinta S-tului Sinod.
Raportor: (ss) Nifon N. Ploestenu
P. S. Arh. Nilon Ploestenu: dupa ce citeste raportul

dice: Am aci si Monitorul Oficial in care este promulgati
legea modificatOre, 'relativ la cererea acestor preoti.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ce data Ora
acest6. lege?
P. S. Arh. Nilon Ploestenu: De la 1896.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Acesti preoll
nu ati avut cunostinta de atunci de acestl lege?
P. S. Arh. Nifon Ploestenu: Se vede a nu ati cu-
nostinta, cum nu a avut nici comisiunea pang. acum.
Se pune la vot conclusiunile raportului si se aproba.
P. S. Arh. Nlion Ploestenu: Raportor, Da citire ra-
portului aceleiasi comisiuni, inreg. la No. 432, relativ la a-
dresa S-tel Mitropolil a Ungrolilahiei, insotita de un regu-
lament privitor la organisarea corurilor vocale puse sub
Ingrijirea Primariei Capitalel:
Inalt Pres SEntite Stapane.
La comisiunea de petitinni a S-tului Sinod s'a trimis adresa S-tel
Mitropolil a 13ngro-VlahieI sub No. 2281/98, insotitit de un proect de
.Regulament pentru organisarea si funcponarea corurilor vocals de
la bisericele puss sub ingrifirea Primaries comunel Bucurescr, ela-
borat de comisiunea bisericescg a consiliulul comunal al Primariei din
Capital a.
Comisiunea studiind on deamanuntul acest proect gi constatind ea
confine ore care caleitrI ale drepturilor Chiriarhale, precum qi Ore care
lacune, este de opiniune a se institui o comisirine compusii dintr'un
membru al &Intuit:I Sinod, dintr'un delega:t al Onor. Primiiril a Ca-
pitals! si dintr'un maestru de cor, care sir-, se ocupe cu elaborarea
anal asemenea regularnent gi in viitorea sesiune a S-tulul Sinod stt-1
supunh aproblirei acestui malt Corp bisericesc.
Raportor: (ss) Nifon N. Ploestenu
www.dacoromanica.ro
DESBATBRILE ST. SINOD 91
P. S. Episcop al Argesului: Am citit §i ea regula-

mentul acesta, facut de Primaria Capita lei. Confine multe
dispositiuni bune, ins& cea mai principal& cestiune, care
m'a lovit pe mine, este aceea a numirei dirijorilor. Se dice
ca dirijoril qi ce1-1-alti cori§ti, s& se num6sca. de Primarie,
i chiar mai multe alte dispositiuni disciplinare. Primaria
se irigeza, ore -cum, in singura autoritate asupra corurilor.
Et. cred, ea corul ca §i cantaretil si cel-l-alt personal al
Bisericel, trebue sa fie sub administratia qi sub nemijlocita
privighere a Chiriarhului respectiv. Ma dar, ninient nu este
In drept a regulamenta cum s& ante corurile in Biserica,
de cat numal stb.panul Bisericei, acela care este in drept
a porunci In biserica. Si cred ca regulamentul acesta, facut
de Consiliul comunal, este neavenit. Singur in drept 'a face
un regulament, pentru coruri bisericeti este S-tul Sinod,
pentru ca ast-fel regulamentul pentru coruri sa fie gene-
ralisat, nu numal pentru Capitals, ci pentru trite Bisericele,
acolo unde este un cor.
In ceea ce prive§te plata, nu numal Primaria Capitalei
plate§te corurile. De bunt sema, unele coruri sunt intre-
tinute din fondurile Primariet, dar mare parte sunt platite
de Stat, altele din fondurile Bisericilor particulare. Si prin
urmare, a primi poi, S-tul Sinod, un regulament al utel
institutiuni particularet cum este al Primariei Capitalei, §i
a'l generalisa pentru Mote corurile din Cara, cred ca nu este
bine.
De aceea, propun ca sa se considere acest regulament
ca neavenit, iai S-tul Sinod sa alega o comisiune din sinul
sett, careia pOte sal dea ajutor §i alp omens competintl in
materie, cu deosebire maqtrii de coruri, §i sä lac& un a-
semenea regulament, care sa fie obligator pentru WO. tam.
1. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne mai ce-
rend nimeni cuvintul, pun la vot opiniunea P. S. Episcop
al Arge§ului ca cea mai departata.
Se pune la vot si se prime§te opiniunea P. S. Episcop
al Argeqului.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedmte: Atunci, ca
sa se termine lucrarea, a0 ruga pe S-tul Sinod, fiind-ca s'a
primit acesta propunere, sa bine-voiasca a chibzui, data
acum sail la alta sesiune sail §edinta viitOre, sa se alega
www.dacoromanica.ro
92 DIISBATIMILE ST. SINOD
acea comisiune, ca in intervalul sesiunilor, sa WA, lucra.

Voci: In alts sedinta.
I. P. S. Mitropolit Primat, Iresedinte: Remane dar
sa se alega comisiunea in alts sedinta.
P. S. Arh. Nifon Ploestenu, Raportor, citire ra- des
portului comisiunel pentru cercetarea callilor de musics,
inreg, la No. 431, relativ la cartea D-lui Lazar tefanescu,
intitulath, Utrenierul:
_Malt Prea Sanfite Saipan°,

La comisiunea pentrn eereetarea manualelor de musics s'a trimis spre
cercetare un manual de musics bisericesea orientala intitulat:
Utrenierul cu slujbele sanfilor din tot cursul anulai, Triodul 0
Penticostarul, puss pe psaltichie de D-nul Lazar I. Stefanescu,
profesor la fools de cantareff din T.-Severin.
Comisiunea cereetand en tots luarea aminte s4i cu de aminuntul a-
°est manual tiparit, a constatat ca: Sedelnele, ,marimurile 0 slavele
de is laude, care sunt Intocmai copiate dupes idiomelarele riSposa-
tului Dimitrie Sucevenu, sunt bine facute ; dar sunt tiparite on o
sums de greqell de tipar; lar sedelnele de la 14 Octombrie si 27 De-'
cembrie, stiburile de Is laude si antifonul glasula al IV-lea, care
sunt aranjate pe psaltichie de autorul Lazar S. Stefanescu, sunt rai al-
catuite, ceea ce denotit,, di autorul en tas sili* ce'cli des de a deveni
compositor de cantari, este imposibil, neavend aptitudinea naturals gi
cunoseintele trebtlitOre pentru acesta.
Atari de acesta, autorul dupe ce a facut grepla de a tipari manna-
lul inainte de a fi cercetat qi aprobat de S-tul :iinod; apol la tiparire
nu g1-a facut cum trebuia, singur corecturile; ast-fel ca manualul sii
presinta la era* qapte-cleci de grefelf de pasagil intregf de psal-
tichie, kern care puns in imposibilitate pe un cantaret sa utiliseze
manualul sii, Be ore-ce, daca cine-va cants spre pilda la pagina 85,
cu gret 'I va veni in cantare, sa caute la eratia partea finala a rin-
dulul al 13, care e greqit Fili sal cante cum e corectat la sfir,itul calla
in erata.
Comisiunea on Oa buna vointa ce a avia . de a face pe id pe colea
ooreoturi, ou creicr. Rlbastru, ill-a Post imposibil sa indrepteze tote greqe-
lele; 0 deci dar, este de opiniune a se respinge manualul lntitalat
Utrenierul, lucrat de b -nul Lazar S. qtefil nescu, cad confine o sums
tie grefell.
www.dacoromanica.ro
Acesta fiind resultatul eercetarilor comisiunet, on profund respect 11
supune la ennoseinta S-tului Sinod.
Raportor: (ss) f Nifon N Ploeqtena.
(ss) t Arh. Dositeiii Botofenena.
P. S. Episcop al .Rfmniculal, Raportor, da citire ra-

portului comisiune1 pentru luarea socotelilor Tipografiei, in-
registrat la No. 429, relativ la cererea Epitropiel parohiei
FrumOsa:
_Malt Prea &incite StapAne,

Comisiunea pentru luarea socotelelor Revistel qi Tipografiei S-talui
Sinod, luand in cercetare raportul Epitropid parohig FrumOsa din urbea
Iaqi, on No. 96, prin care cere a se da in mod gratuit biblioteed (weld
parohil sate un rand de 0541', atat din cite ce s'a dispus a se scOte
din depositul Tipografiel cartilor biserice$I cat ci din altele ce se va
gasi en cale.
Comisiunea este de opiniune, ca epitropia numitei biserici al se a-
dreseze P. S. Chiriarh respectiv pentru oarOle care s'att redus din de
positul Tipografiel car ilor bisericecti in basa votulul S-tului Sinod $i
s'ari inaintat P.P. S.S. Chiriarhi, lar pentru cele-l-alte si si ,le procure
in biblioteca dupe ce parohia va dispune de fonduri.
Acesta fiind opiniunea comisiunel, cu smerenie o supunem deliberarel
S -tile) Sinod.
Raportor: (ss) f Athanasie al Rfmnicalui.
Se pune la vot conclusiunile raportului. §i se primesc.
I. P. S. Mitropolit Primat, Pregedinte: Acum mai
avem la ordinea clilei discullunea asupra Grammatel S-tului
Sinod la Mkrturisirea Ortodoxk.
P. S. Episcop al Argequlul: Ail propune §edinta, in-
Ulna asupra acestel cestiuni.
P. S. Arh. Conon Bacaonul: Dupl cele ce s'ad vor-
bit mai dinainte. in particular nu in sedinta publica, Mar-
turisirea Ortodoxa este tradusa, reveclutii de o anumita co-
misiune, care s'a ocupat de acesta; insk nu toIi membrii
S-tului Sinod cunosc acea lucrare in deapr6pe.
A§I propune dar in privinta acesta,fare sk fie vre-o
nemultumire din partea cur-va, si cred ca. comisiunea, -care
www.dacoromanica.ro
a fost instituita depunendu-st lucrarea pe biroul S-tulut

Sinod, si S-tul Sinod neputend intra In esaminarea lucraril
acesteia mat de aprOpe, fiind-ca nu este nict vreme acum,
si trebue sa se reserve pentru alts sesiune,ca ar fi bine
sa num.im o alts. comisiune, care sa examineze din not'
lucrarea facuta, sa vind cu un raport special si sunt sigur
ca acea comisiune va fi de acord cu lucrarea presentata
deja de comisiunea de mat 'nainte, dar venind cu un ra-
port special, atunci sa se incepa mat departe examinarea
lucraril in S-tul Sinod, in sedinta public& sad particulars,
si pe urma s& se la in discutiune. i acesta tats pentru
ce: Comisiunea actuala 'sl va sustine lucrarea sa, dar se
pdte Intimpla ca cea-l-alta comisiune sa aiba si alte ye-
dent In unele puncte, si le va arata.
Acesta propunere cred ca nu va fi de natura a ofensa
pe membril comisiunea, care a lucrat mat 'nainte. i fiind-ca,
dupre cum se scie, nu avem cu toti cunoscinta perfecta de
acesta lucrare, cred ca acesta este mijlocul cel mal propriil
de a ne ajunge la stop, si de a ne face cunoscuta intrega
lucrare, cad S-tul Sinod cand a luat asuprall reeditarea
acestei insemnate lucrart a Sinodulut din Iasi, lucrare care
priveste pe intrega biserica Ortodoxai a avut In vedere
done lucrurl: Mal intal a opri diferitele editiunt speculative
in care se putead Introduce si erort dogmatice pe langa
cele de tipar si al doilea a avut in vedere de a da mat
multa autoritate acestel carat de credinta aparute in nu-
mele sell; care ideie de pe urma s'ar putea realisa mat
bine numal atuncea and editia va aparea dupa cea mat
minutiOsa cercetare si de aprOpe privighere a S -tulul Sinod.
De aceea rog, dad. se gaseste buna acesta propunere,
sa se admits.
I P. S Mitropolit Primat, Presedinte: In. sedinta
de la 12 Maiii din sesiunea trecuta, Intre alte lucrarl, care
s'an cercetat atunci, a lost si un raport al comisiune) pen-
tru luarea socotelilor Tipografiet, al carui raportor era P. S.
Episcop al Rimniculul. Iata raportul P. S. Sale, relativ la
cestiunea de care ne ocupam acum:
Dupa ce trateza P. S. Raportor cestiunea relativ la lua-
rea socotelelor, and vine la carte, glee:
«Comisiunea opineza a se reveni asupra votulut S-tului
www.dacoromanica.ro
Sinod din §edinta de la Octombrie 1895, in sensul, ca co-

misiunea pentru cercetarea cartilor de invetamint religios,
cursul secundar, sa faca o noun revisie textulut romanesc
a Marturisirel Ortodoxe, ce a . fost tradusa din notl de o
comisiune anume randuita de S-tul Sinod §i impreuna cu
acesta comisiune. Dupa terminarea revisuiret cartea se va
inainta 1. P. S-titulut Pre§edinte spre a dispune imprima-
rea el).
Acesta. opiniune a fost primita de S-tul Sinod. Acum ved
ca se invOca, si We cu dreptate, acesta argumentatiune:
fiind-ca acesta carte este de o mare importanta, am putea
Vice de cea mat mare importanta, pentru ca este Marturi-
sirea Ortodoxa, basa credintel nOstre ortodoxe, cred ca
trebue sa a,vem cea mat mare ingrijire spre a o incunjura
cu WU garantia, ca sa nu fie nict o iota mat mult nict
mat putin, cad aci e vorba de Marturisirea. Ortodoxa.
In adeve'r, a fost hotarirea S-tulul Sinod in sesiunea tre-
cuta, ca comisiunea, dup. ce va revizui lucrarea, sa o ina-
inteze la tipar.- EA inclin la ideia acesta, fac scuzele mele
P. S. Raportor, dar in nimic nu se bleseza lucrarea sa,
data acesta lucrare se va tipari i se va da In mana fie-
carut membru sa o citesca si WO faca indreptarile sale.
lar dupa ce fie-care va medita asupra et i'§'I va face In,
semnarile sale, sa 'i se dea citire Inteo sedinta intima,
fara discutiune publica, §i convenindu se asupra el, atunct
sa se tiparesca. Acesta esle parerea mea.
Insa acesta- are sa necesiteze un timp mat indelungat in
2 salt 3 Vile nu se pOte face. Ramane dar ca P. P. S S.
VOstre sa hotarttl.
Tot cu acea ocasiune, dui veil primi propunerea mea,
atunct se va cerceta §i gramatay ca sa fie lucrarea complecta.
P. S Episcop al Rimniculul: Departe de a fi catu§l
de putin ore-cum jignit de acesta masura ce S-tul Sinod
ar crede de cuviinta sa -o Ia., in numai sa aduc ,cu sme-
renie la cuno§tinta S-tulut Sinod un lucre:
Cand asta-vara, in sesiunea de prima-vara, am venit cu
propunerea, care a semnat-o §i P. S. Arh. Pimen, motivand
acea propunere, liceam ca textul marturisirel ortodoxe este
terminat de reveclut, si gata a fi inaintat I. P. S. Prqedinte
al S-tului Sinod, conform votulut S-tul Sinod din sesiunea
www.dacoromanica.ro
96 DESBATHRILE ST. SINOD
de primA-vara a anulul 1897. CA textul este terminat deja

si inainte de a fi inaintat 1. E. S. Mitropolit Primat, ar fi
bine sa se inlature din fruntea lul introducerea acela, care
era de un caracter mat mutt literar;_ Ins& de alt-fel destul
de tnsemnata pentru cunostinta mal de aprOpe a acestel
cartr ce "trateza despre credinta nOstrA ortodoxa. Dar cum
acea introducere era prea lung, am propus atunci sa se
scOta si sa se tipar6sca In revista 4Biserica Ortodoxa Ro-
mani); far in locul el sa se puns o grammata din partea
S-tulul Sinod, aratand folosul acestel carp pentru fie-care
crestin. S-tul Sinod a bine-voit sa primesca acea propunere
si (Irma de aci, fireste, ca tot comisiunea care era Insarci-
nata cu revederea cartel, sa indeplinesca si acesta tnsar-
cinare., $i asa s'a facut intrega lucrare.
Din partea comisiunet pentru cercetarea cArtilor de in-
vetamtnt religios, compus5. din P. P. S. S. Meletie, Pimen
si et, am fost delegat ell si am facut grammata; si im-
preuna cu P S Episcop al Husilor, membru al comisiunel
primitive, am rev6zut-o si am venit ast-fel cu raport la
S-tul Sinod, ca dup5. ce S-tul Sinod va lua cunostinta de
ea, sa hatarascA ce va bine voi a gasi de cuviinta, data
o va gAsi buns sa se publice impreuna Cu textul Martu-
risirel Ortodoxe, conform votulul S-tulul Sinod din sesiunea
ce s'a amintit. Asa dar ar trebui, dupa socotinta mea ca
discutia sa se marginesca numal asupra grammatel.Asu-
pra textulul Marturisirel Ortodoxe, trecut acum prin trel
revisiuni, nu se mat pOte discuta, conform votului S-tulul
Sinod din sedinta de la._ Mai 1897, afar& numal data
voim sa tot incepem o lucrare din cap6t si sa nu o mai
sfarsim.
Nu pot apol sa fiu de parerea P. S. Conon ca sa se
numescA comisiuni peste comisiunl, cacl acesta ar denota
ca S-tul Sinod n'a avut Incredere deplinA. in comisiunea
care a ales-o mat 'nainte. Alt-ceva este data S-tul Sinod
acum doreste sa vacia cum s'a achitat acea comisiune de
1nsarcinarea sa.. Pentru acest stirsit as1 fi de parerea
I. P. S. Mitropolit Primat, ca acum salt in sesiunea viitOre
sa se imprime textul 1mpreuna cu grammata. Dar acesta
reclama nu numal indoita munca, ci si cheltuiala.
P. S. Episcop al Husilor: SA se tiparesca de tipo-
grafia cartilor bisericestl.
www.dacoromanica.ro
13, s. Episcop al Blinnicalul: Chlar aka lucru e Mite

greit, §i insemnezA o amanare mat mutt. Ed ins& n'am
nimic de 4is, in fata celor ce va gasi de cuviinla S-tul
Sinod. !fig On a declara S-tulut Sinod urmatorul lucru:
Comisiunea care a fost insarcinata cu revederea textulul
'§1 a indeplinit mandatul. Ea a facut §i Grammata. Acesta
grammata sa se publice in desbaterile S -tulul Sinod spre cu-
no§tinta tuturor. Iar despre textul Marturisirel, r6mane ca
S-tul Sinod sa hotarasca cand sa-1 publice, cand sA-1 dea
la lumina. Acestea am avut de dis.
P. S. Episcop al DunArel de jos: E bine a primim
acea propunere.
P. S. Episcop al Argegului: SA se publice qi Marturi-
sirea a§a cum este?
F, S. Episcop al Rinmicului: SA se publice raportul
comisiunel impreuna cu grammata.
P. S Episcop al Argequlul: Trebue pulicate *i mo-
dificarile.
P. S. Episcop al Rin2nicului: Eil am opiniat sa ho-
tarasca S-tul Sinod cum va crede.
P. S.,,Episcop al Husilor: S'ar putea puhlica;cred ett;
data este Inca nevoe de publicare, dar destul este publicati
o data. i observatiunile facute de comisiune se pot purse
fOrte uor, dar nu este nevoe asa mare de publicare. Dar
In fine, sa clicem di ar fi nevoe, dar atunci s'ar putea pu-
blics in revista (Biserica Ortodoxi Roman. *, cate o c615....
P. S. Episcop al Argesului; i modificarile.
P. S. Episcop al Huqilor: Dar cum at sA public) mo-
dificarile?
P. S. Episcop al Arge,p,z1u1: Are sä se traga ate
o cola.
P. S. Episcop a] Rimniculul: Tote modificarile ce
s'ati facet, privesc mat mult termini!. Ne-am consultat
asta-vera impreuna cu membril din vechea comisiune, P.
P. S. S. Episcopi al Argerlut si al Husilor. Am facut a-
c6sta revisiune la P. S. Episcop al Husilor. Am citit cate
o bucata. P. P. S. S. Lor ail facut observatille ce -au creglut.
Apol am trecut mat departe; §i aka sa urmat cu WM lucrarea.
F. S. Episcop al Arge,plui: Nu ad lost tot! membril.
7
www.dacoromanica.ro
P. -S. Episcop al Rimnicului: Am avut delegatiune

din partea P. S. Arh. Pilsen.
P. S. Episcop al Dunarei de Jos: Acesta nu se face.
P. S. Episcop al Rimnicului. Acesta este treba P.
S. Sale.
P. S. Episcop al Duna rel de Jos: Este a nOstra, ca
nu primim lucrarea.
P. S. Episcop al Rirrmiculul: Eti vAd, ca P, S. VOs-
tit. anticipati. Totu§i data se gase§te ca lucrarea nu este
terminate, §i ca comisiunea nu a lucrat in vederile S-tulul
Sinod, not ne tnclinam cu respect, si in acela§ timp ne
depunem mandatul, remanend ca S-tul Sinod, in ceea ce
prive§te sOrta acestei carp, sa hotarasca ceea ce va crede
de cuviinta.
I. P. S. Mitropolit Primat Preqedinte: Cred ca S-tul Si-
nod recunOste Ma osten6la Comisiunel, dar pentru o mai gene-
rala §i estinsa lamurire a fie-druIa, s'a enuntat parerea acesta,
ca inainte de a se pune sub tipar, sa se vale de fiecare.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Vorba este despre
o lucrare care este fundamentul, temelia tuturor lucrurilor
nOstre biserice§t1: Marturisirea OrtodoxA. Dad. nol am ex--
prima dorinta ca sa se mai revada Inca odata, cred ca ni-
meni nu trebue sa se ofenseze.
In privinta cheltuelii lar,, nu gasesc ca va fi mare;
cad cati, membri al S-tului Sinod sunt ? Are sa se tipa-
r6sca, sail se se litografieze in 20 de exemplare. Pentru-ce
sa ne opunem la cheltuela? and altii cheltuesc cute de
miliOne de ale Bisericel, nol pentru interegul Bisericel pentru
ce sa nu cheltuim? SA se tiparesca sail M. se litografieze
pentru fie-care, sa o examinam. Cum s'a facut pentru gram-
mata, tot a§a sa se fad §i pentru cartea intregi, sa o ci-
tim fie-care in lini§te in chilia nostra.
Cred ca nu trebue sa ne lovim de ideia. ea se face chel-
tuiala. Este cea mat esentiall carte a bisericel, cea mai ne-
cesara, temelia tuturor cartilor bisericesti.
Repet inciodata, sa se litografieze on sa se tiparesca in
20 exemplare cartea intrega..
P. 8. Episcop al Dunarel de Jos: Cu grammata int-
preuna.
P S. Episcop al Argesulul: Grammata s'a tiparit.
www.dacoromanica.ro
DESBATER1LE ST. SINOD 99
I. P. S. Mitropolit al Moldova: Cu grammata se, se

tiparesca i sa o vedem fie-care. S. nu ne jenam de chel-
tuiala. Ea nu me opresc la ideia acesta de cheltuIala, cad
Biserica are, slava lui Dumiledet.
P. S. Arh. Conon Baca Onu: Tar am sä viii la ideia aceea
de mai 'nainte. P. S. Episcop at Rimnicului, ca membru
In comisiunea de revisuire a declarat singur ca comisiunea
nu a putut lucra complect; cbiar §i P. S. Episcop al Arge-
plat a declarat ca nu a putut fi In complect tot-d'auna.
Ada dar, eti cu atat mai mult revin la ideia dintai, cum
ca lucrarea, rog sa me erte ori-tine, nu vorbesc cu reutate,
dar lucrarea acesta ar trebui O. fie revecluta Inca de o co-
misiune speciale. a S-tului Sinod §i lata pentru-ce:
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Intreg S-tul
Sinod.
P. S. Arh. Conon Bacadnul: AtuncT mai bine, ca sa se
vada cá acesta, carte este e0te. In public, cu Vita seriositatea
ce merits o asememea -lucrare. Nu ne indoim ca Si. pana
aci s'a lucrat fOrte serios, dar pentru un moment planeza
creditn *a cum ca lucrarea nu este cunoscuta de top mem-
bril Stului Sinod.
A§a dar, ca sa se stabilesca increderea generals, chi, Itn-
su§1 S-tul Sinod are deplina cuno§tinta de ceea ce face,
pentru care o 0 pubica In numele sell, Inc'odata. persist
In ideia cea dintai §i rog pe S-tul Sinod sa o admits. Dar
daca s'a revenit la ideia, ce, S-tul Sinod intreg sa vada
lucrarea este mai bine, §i me asociez la ideia I. P. S. Mi-
tropolit al MdldoveT, nu de a, se tipari ci de a se litografia.
P. S. Episcop al Rampicalul: Litografia este fOrte
grett de citit.
I. P. S. Mitropolit Primat, Pregedinte: Acela este
proect.
P. S. Episcop al Huqilor: Daca este ca acesta carte
sa, se tecitesca Inca in S-tul Sinod, i sa se asculte de
top, i sa se faca corecturl Orecum aci, atunci cartea este
deja. tiparita, i noi, o avem fie-care, sa o citim aca cum
este, MM. modific44, §i sa ne facem observapile nOstre, 0
pe urma venim In S-tul Sinod i P, S Sa vine cu modi-
ficarile P. S Sale 0 ast-fel vom cadea la Intelegere. Pare
ca nu ar fi nevoe sa se mai retiparesca.
www.dacoromanica.ro
P. S Episcop al Blmnicului: Nu mai merge inainte.

P. S. Episcop al 'Iasi ion Daca nu merge inainte, A
fie acesta o lupta contra Bisericel Ortodoxe?
P. S. Episcop al Dunarel de Jos: Nu este nicl o
lupta, protest .m.
P. S, Episcop al Husilor: Daca nu se mat sfaqe§te,
trebue sa fie ceva.
P. S. Episcop al Duna rel de Jos: ,Nu so Sfirseste
pentru-ca nu e bine facuta.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel: De care tipariturit
vorbe§te P. S. Episcop al HuOor?
P. S. Episcop al Husilor: De aceea care a fost tiparita.
P. S. Episcop al Dunarei de jos: De aceea ca in-
clileturi, care am respins'o ca -fiind nepotrivita cu pro-
gresul limbei nOstre romane§t1.
P. S. Arh. .1' imen Fiteqtenu: In 1895 s'a hotarit de
S-tul Sinod a se imprima manuscrisul adus de fostul E-
piscop al Rimniculul, Ghenadie, in atatea esemplare call
membri sunt al S-tului Sinod.
I. P. S. Mitropolit al Moldova qi Sucevel: Ed nu
am acel exemplar.
P. S. Episcop al Argesului: Mi se pare ca discutiu-
nea, care s'a urmat, nu este la locul el. Discutiunea este
asupra Grammatel S-tulul Sinod. Intro sedinta s'a hotartt
sa se tiparesca qi sa la cunoscinta fie-care membru al
S-tulul Sinod, si sa \Tina cu parerea sa.
AO avea de facut Ore -car! observatiuni, §i asta-di dupa
citirea raportulul asupra Grammatel, cerusem cuvintul ca
sa fac observatiunile mele, §i am propus sa se fad, Trite°
sedinta intima.
P. S. Arh. Conon a cerut cuvintul si s'a vorbit de alte
cestiuni, cum sa fie cercetata de o alts comisiune ad. §i
discutiunea a luat alth. fast,.
Dar pe cat cred, nol ar trebui sa ne marginim flume la
Grammata, §i In urma dupa ce se aproba acesta grammata,
atunci O. vorbim despre tiparirea Marturisirel Ortodoxe.
Daca urmam cu discutiunea inainte, a§1 voi sa ark mi-
cile observatiuni care le-am facut.
P. S. Episcop al Dunarel de jos: Acum este vorba
de cestiunea prealabila.
www.dacoromanica.ro
P. S. Arh.. Pimen Pitestenu: Nu trebue se ne sur-

prinda de loc indelungata discutiune, care se urmeza in
S-tul Sinod, asupra unel cestiuni asa de importante.
Cartea despre care se discuta, Marturisirea Ortodoxa. a
lul Petru Movita, este de cea mai mare insemttatate. Este
acea carte ,normative, care urmeza dupe, simbolul Niceo-
Constantinopolitanum. InsemnAtatea- cartel acestia este cu-
noscuta de WA lumea crestink chiar de neortodoxl. Cu.-
-nOscetl P, P. S. S. vOstre ca cartea acesta a fost discutata
In S-tul Sinod in anul 1894 sati. 1895 mi se pare, cand
s'a discutat cestiunea acesta, adica de a se revisui si tipari,
cartea «Marturisirea Ortodoxl, dupe textul grec, sub aus-
piciile S-tului Sinod, ca o carte care lamuresce crestinului
doctrina santel nOstre Bisericl Ortodoxe.
Comisiunea cea dintal, compusa din repausatul Episcop
al RimniculuT, Ghenadie, de P. S. Episcop al Husilor si
P. S. Episcop al Argesului, presentand S-tului Sinod lucra-
rea sa, s'a hotarit ca pentru o mal bun& judecata sa se
tiparesca acel manuscris al comisiunel in atAlea exemplare,
cap membri sunt in Sf. Sinod. Hotarirea acesta s'a esecutat,
de Ore-ce luctarea aceea este acesta, care o are comisiu-
nea la indemana.
Mal tarcliu s'a decls, ca comisiunea pentru cercetarea
cartilor didactice de invetamint, religios curs secundar, O.
revada acea lucrare. i pentru ca in acea comisiune am
avut onOre a fi si etl impreung. cu P. S. Episcop al Rim-
nicului Atanasie si P.. S. Arh. Meletie, am ales din sinul
nostru ca comisie pe P. S. Episcop Athanasie a se ocupa
cu cercetarea cartel. S'a cercetat, s'a facut notatiunile, care
se pot vedea de fie-care membru si pentru ca prefata fa-
cuta de prima comisiune era prea lung, intru cat se facea
un stadia istoric-literar, s'a hotarit ca acea prefata sa se
imprime In Revista «Biserica Ortodox& Romana, si comi-
siunea de asta-4i sa face o grammata maI scurta, cu un
cuprins indemnator catre credindosi de a se folosi de a-
cesta carte. In fine, comisiunea 'sl a indeplinit mandatul,
care 'i s'a dat, de Ore-ce P. S. Raportor a venit cu rapor-
tul sell, conform decisiunel luata din sesiunea trecuta a
S-tului Sinod.
www.dacoromanica.ro
Ved c& se ridicl obiectiuni, ca nici membril comisiunel

nu scie corecturile, care s'aa facut de raportor.
P. S. Episcop al Argeqului: Aqa este, ati dat delegatie.
P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Nu am corectat fila cu
fila, impreuna cu P. S. Raportor, dar de ate on am avut
ocasiune a me intruni cu P. S. Sa, am citit corecturile
facute.
Voia cluta ca A. nu las nici o urma de bAnuialk ca.
ea impreuna cu comisiunea am fi jignitl de hotarirea luatA.
de S-tul Sinod. Din contra., constat ca S-tul Sinod con-
scient de datoria sa de a pazi In mod ne§tirbit doctrina sa,
voe§te sa aiba fie-care membru o cunoscintA perfect& §i
complect& de t6te corecturile facute de comisiune,- sail des-
pre cuprinsul doctrinal al acestel cart!, fata de textul grec.
i acesta este o datorie a S-tului Sinod. In adever, cum
a clis P. S. Arh. Conon, cartea e§ind in numele §i sub
auspiciile Stului Sinod, S-tul Sinod este respuncletor de
cea mai mica abatere care s'ar face, necum o expunere
gre0t,A.
Am aprobat in partea acesta parerea P. S. Sale; nu pot
sa aprob in cea-l-alt1 parte, care propune a se alege o
alt& comisie. S. me erte P. S. Sa cu acesta propunere.
Cu Iotil trebue sa aducem multumirile nOstre P. S. E-
piscop al Rimnicului, pentru ca In adever '§i a depus o
mare sirguint& in cercetarea dill Este o munca. Ceea ce
a facut, a facut in timp fOrte Indelungat i cu multa in-
grijire.
P. S Episcop al Dun arel do jos: Bine facet! de sus-
tineti lucrarea, cad Prea Santia Sa v'a tnlocuit de sigur §i
v'a scutit de ostenela.
P. S. Arh. Pimen Pitestenu: §i se cuvine din partea
S-tului Sinod a recunOsce acesta. lucrare ca o mina. Pen-
tru ca S-tul Sinod sa. fie deplin cunoscetor despre modul
cum acesta lucrare a edit de la ambele comisiuni, imbra-
tipz in totul parerea I. P. S-titului Mitropolit al Moldovei,
ci sunt de aceeaei Were, ca textul 'tiparit i corectat de
P. S. Episcop al Rimnicului, sa fie tetip&rit, s& se reimpri-
meze impreuna cu grammata, in at-Rea exemplare cat!
membri suntem In S-tul Sinod, §i tot in acest format. Si
dupal ce se va imprima, sa rugam pe I. P. S-titul Prepdinte
www.dacoromanica.ro
al S-tulul Sinod, sa bine-voiasca a dispune sa se trimita la

fie-care membru al S-tuluI Sinod cu adresa, ca ast-fel fie-
care membru, pans la sesiunea viitOre sä alba timp ca sa
le citesca In lini§te i WO dea parerea sa.
Nu sunt de parere a se publica in Revista, cad aceea este
un organ al S-tulul Sinod, §i se We Intampla ca sä se la de
bune. i a0 ruga pe P. S. Raportor sa bine-voiasca a mal
lua Inca o obosela, a revedea Inca nouile corectuff, cad
sunt a§a de multe, in cat alt tine -va nu pOte sa faca o
retiparire fera sa faca, gre§e1I.
P. S. Episcop al Argesului: Cu grammata cum re-
mane ?
P. S. Arh. Pimen Piteqtenu: Sa se pune. la Inceput,
a§a cum este tiparita._
P. S. Episcop at Argequltil: Cred ca s'a tiparit ca sa
ne facem observatiunile pOstre. Acesta grammata a venit
cu, un .raport. P S. Raportor a anexat-o la raport, care
trebue sa se publice in procesele-verbale ale S-tulul Sinod
§i cred ca nu pOte O. lasa acesta lucrare, a.pa cum este
acum. Ar fi bine, ca data este vre-o observatiune de facut
sä se Mel.
P. S. Episcop al Dunarel de Jos: Sa se tiparesca
Impreuna cu raportul.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Ve unitl
la acesta parere?
P. 8. Episcop at .122mniculizi: Suntem cu totil pentru
unire.
P, S. Arh. Pimen Piteqtenu: Rog pe P. S. Raportor
sa nu se supere, dar ar trebui ca nicl textul corectat In
forma de proect sa nu se tiparesca In procesele-verbale ale
S-tulul Sinod. Cred ca se va hotari ca nicl grammata sa
nu se tiparesca, ci =nal sa se amintesca Ca grammata
impreuna cu textul s'ai citit.
1. P. S. Mitropolil Primat, Preqedinte: Pun la vot
propunerea ca grammata sa se tiparesca odatA cu lucrarea
in 25 exemplare In forma de proect §i sa se imparts P.
P. S. S. Membri al S-tulul Sinod.
Se pune la vot §i se prime§te.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: V'a0 ruga
ca sa tinem §edinte In tote qilele, pentru-ca thripul trecer
www.dacoromanica.ro
Mane ac1 fi de parere sa se dea citire in cedinta intima

lucraril comisiunei pentru modificarea unor articole din le-
gea clerulul:
Voci: SA se amane ODA Vinerl.
P. S. Episcop al Rimniculul: S-tul Sinod hotaracte
sa tina cedinta Vinerl. Dar eu Vinerl ci ambit& trebue
sa me duc in Eparhie pentru afacerL De aceia rog a 'ml
acorda un concediu pentru acele 2 Mile.
Se pune la vot cererea de concediu a P. S. Episcop at
Rtmniculul, ci se aproba.
I. P S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ordinea clilel
find terminate, ridic cedinta.
edinta se ridica, la orele 31/4, anuntandu-se cea viitOre
pentru Vinerl 30 curent, orele 2 p. m.
Precedinte: (ss) t Iasit Mitro polit Primat.
secretart 1 (ss) t Atanasie al .R1mniculai
(ss) t Pimen G. Piteftemz
qedinta din 30 Octombrie 1898.

edinta se deschide la orele 2 p. m. sub precedentia!L
P, S. Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal ci respund presenti 13 P. P. S.
S. Membri, find absinte P.. S. Arh. Calistrat Barladenu, Yar
in concediu P. P, S. S. Episcopi al Rimniculul ci at Ro-
manului.
Se citecte sumarul cedintel precedente.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel sl Sucevel: Am o
mica observatiune de facut asupra sumarului. La locul unde
se hated. in suniar, despre cartea de cantarl a D-lui Lazar
Stefanescu, cer sa se arata ci motivele. pentru ce s'a respins.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Se va rec.
tifica.
Am ci eil Ins& sa fac o mica observatiune. Regulamen-
tut, pentru corurile bisericecti, elaborat de Primaria comunel
Bucurecti, se 'lice In sumar ca Primaria l'a trimis la S-tul
www.dacoromanica.ro
Sinod. Nu l'a trimis Primaria ci Ministerul de Culte prin

Mitropolie.
Pun dar la vot sumarul cu aceste modificarl. Cine este
pentru, sit bine-voiasca a ridica mama,
S'a primit.
Se comunica. de la birou, adresa S-tei Mitropolil a Mol-
dovel Si Sucevel, cu No. 2249 §i 2246, pe tang care Ina-
t zg. trel dosare cu actele relative la calhgarirea surorilor
Evdochia I. Dan din M-rea Agapia, Smaranda Bobulescu i
Maria Corniciuc din M-rea Varatecu §i se trimite la comi-
siunea de petitiuni.
Idem, petitiunea D-nel Domnica Iepnu, prin care rOga
a'i se acorda calugrirea in mod esceptional in M-rea A-
gafton, avend a trece cu locuinta la biserica s-tul Mu din
Suceva (Bucovina) §i se trimite la aceIa§1 comisiune.
Idem, petitiunea D -lul C. Bilciurescu, prin care aratl ca
in anul 1890 a tiplrit la tipografia -cartilor biserice§t1 cartea
Intitulata: Bisericile §i monastirile din Zara sub auspiciile
Miniterulul de Culte i Instr. Publica, In 500 exemplare,
care s'ail §i platit de Minister.Dar acum tipografia a scos
o noun. editie fara §tirea D-sale §i o vinde cu 2 lel exem-
plarul, pentru care cere despagubiri §i a nu mat vinde Ina-
inte WA autorisatiunea D-sale i se trimite la comisiunea
pentru luarea socotelilor Revistel i Tipografiel.
Idem, petitiunea P. S. Arh. Calistrat Barladdnu, prin care
rOga pe S-tul Sinod a-I acorda un concediu pentru diva
de 30 Octombre curent, fiind chemat la o Inmormintare,
i S-tul Sinod 'I acorda concediul cerut.
Idem, petitiunea Diaconulul IOn Perianu, prin care arata
cl Ministerul l'a Inlaturat de la catedra de religiune ce 'I
dedese, pe motiv a este caterisit §i P. P, S. S. Kiriarhl
nu-1 primesc tot pentru acela0 cuvint, de §i nu este cate-
risit, i cere a se hotarl asupra positiunel lul §i se trimite
la comisiunea de petitiunI.
Idem, raportul Directiunet Tipografiel Cartilor Biserice§ti
cu No. 263, prin care arati greutatile ce tntimpinl in pro-
curarea hartiel prin licitatie §i crede a este In folosul Ii-
pografiel a nu mat tine licitatie, ci s5. procure hartia de la
fabricile, earl vor 15,sa pretul eel mat avantajos tipografiel
www.dacoromanica.ro
§i se trimite la comisiunea pentru luarea socotelilor Tipo-

grafiel i Revistel.
Idem, petitiunea mal multor preoti din judetul Muscel,
prin care 'l arata dorintele lor in privinta modificarei legel
clerulul miren §i se purse la dosar ca tardiva.
Idem, adi esa S-tel Episcopil a Arge§ului cu No. 824, pe
langa care inainteza in copie raportul protoereulul Jud.
Arge§, cu No. 979, prin care cere a se da gratuit de Tipogra-
fia cartilqr biserice0 un Triod pentru scOla de cantareti
din urba Pite01 si se trimite la comisiunea pentru luarea
socotelilor Tipograflei si Revistel.
Idem, adresa S-tel Episcopil a HuOlor cu No. 1239, pe
langa care inaintdza un dosar cu actele relative la tunderea
in monahism a surorei Dumitra I. Diaconu Chiper din
M-rea Adam §i se trimite la comisiunea de petitiuni.
Idem, adresa S-tei Mitropolii a Ungro-Vlahiei cu No. 4052
pe tang care Inainteza un dosar cu actele relative la tun-
derea in monahism a fratelul Gheorghe Gheorghescu din
M-rea Calarusani, care se afla grell bolnav §i se trimite
la aceea0 comisiune.
I. P. S. Mitropolit Primal, Preqedinte: Comunica-
rile s'at terminat. Acum intram in ordinea pet P. S.
Raportor al comisiunel de petitiuni este rugat a da citire
rapOrtelor ce be are.
P. S. Arh. Varlaam Craiovenu: Raportor, citete ra-
portul, inreg. la No. 442, relativ la tunderea in monahism.
a fratilor Grigorie Nicu Tariu, Grigore Panait $i Gheorghe
Florol din M-rea Nemtu Si Secu. S-tul Sinod a aprobat
conclusiunile raportului comisiunel, care sunt pentru admi-
terea calugarirei lor.
P. S. Arh. Varlaam Craiovenu: Raportor, cite§te ra-
pOrtele, inreg. la No. 443 $i 444, relative la tunderea in
monahism a surorilor Smaranda Tanase, Ana Velciu, Ma-
ria Eftimie Concu, Ruxandra Eftimie Concu §i Maria Bon-
descu din M-rea Varatecu; Ecaterina Gavrila Pavel, Maria
D-tru, Elena Tighindnu §i Elena Botez din M-rea Agapia.
S-tul Sinod a aprobat conclusiunile rapOrtelor comisiunel,
care sunt pentru admiterea caluggrirei lor.
In acest moment D. C. Stoicescu Ministru de Justiie §i
ad-interim la Culte infra in sala i§edintelor,
www.dacoromanica.ro
P. S. Arh. Varlaam Cra lovenu: Raportor, citete ur-

matorul raport al comisiunel pentru cercetarea cartilor di-
dactice de cuprins religios, tnreg. la No. 447, relativ la
cartea intitulata «Iovo Poem& dramatics de D-nul profesor
Garbea:
Ina lt Prea 4.9Anfite Stap Arm,

La comisinnea pentru cercetarea cristilor didactics de cuprins religios
s'a trimis cartea intitulata: Iov" poemii dramatics in versuri ritmice
de G. 0. Glirbea, profesor de Limba Rom Anil-Latina la gimnasinl Can-
temir-Vod5. ain Capita lg.
Comisiunea cetind cartes mai sus mentionata, s'a miirginit a oonstata
numal dad. autorul versifidirei in limba rominesd, a ,trnmasel poeme
biblice by a pastrat neschimbat cnprinsul qi intelesnl acestel dog. Si
in adever comisiunea s'a convins ca autorul a renqit pe deplin in a-
cesta privinta 9i pentru acesta merits tots landa 9i incurajarea S-tnlni
Sinod.
Comisiunea supunend, an smerenie cele ce prated S-talui Sinod, 'I r6gg.
sit is act de laboribsa qi piing de merit lucrare a D-lni G. 0. Gfirbea
9i r6gri in acelaqi timp pe L I. P. P. S. S. Mitropoliti pe P. P, S. S.
Episcopi a ineadni gi recomenda cumpfirarea el pentrn bibliotecile pa-
rohi ale.
Raportor: (ss) t Arh. Varlaam R. Craievena
I. P. S. .Mitropolit Primat, Presedinte.: Comisiunea

dups examiparea ce a facut acestel carp, opin6za ca acesta
carte este bunk dar a o recomanda P. P. S. S. Episcopi, ca
P. P. S. S. Lor s'o impuna preotilor, acesta ell nu pot s'o
primesc. E. nu pot s'o impun nim6nul acesta carte, fiind-cA,
ea dad. va fi buns $i de valOre se va impune prin sine ins64.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel si Sucevel: Cartea
acesta este o lucrare, care privqte pe autor, i cum a is
I. P., S. Mitropolit Primat, nol nu o putem impune, find -ca
se recomanda prin sine insaql.
Sunt ele destule alte card, care se pot impune preotilor,
dar acesta de ce s'o mal impunem. Sunt dar contra con-
clusiunilor raportulul de a se impune bibliotecilor parohiale.
P. S. Arh. Varlaam Craiovenu: Comisiunea n'a opi-
www.dacoromanica.ro
nat sa se impuna, ci numal, o recomand& pentru bibliote-

cele parohiale.
P., S. Arh. Ni/on Ploestenu: Am avut ocasiunea se.
citesc §i e& acesta poema de cuprins biblic, intitulata clove.
Profesorul Garbea este un om de merit. El muncete la
acesta lucrare de mai multi ant Citind S-ta Scripture, ca
cretin, 'i-a placut acesta carte biblica fOrte mutt; Si '0-a
pus In gaud a o face in versuri pentru a imbogAti litera-
tura n6stra bisericesce. cu o poema de cuprins moral de
mare valOre. .
Cand a aparut acesta carte, aprOpe trite revistele din

Bucureti all facut mentiune frumOs& despre dinsa i all
adresat elogii autorului el.
In timpul sesiunel actuate Dl. Garbea a venit pe la mine
§i mi -a spus ca n'are pretentiune, ca cartea sa sa fie re-
comandata pentru bibliotecile parohiale, i ca dace. a de-
pus-o pe biroul S-tului Sinod, acesta a facut-o numal pentru
respectul §i deferenta ce o are catre acest than corp; ci
dore§te numai ca S-tul Sinod sa la act de dinsa. Ea nu va
fi intrebuintata in §cOle, ci e destinata se. fie in manile
Omenilor literati. Autorul voia chiar sa lac& o suplicl in
sensul propunerel I. P. S. Mitropolit Primat, fiind-ca deja
de asta-prima-varti s'a epuisat prima editie, ceea ce denote.,
ca. cartea «lov) a fost bine primita si apreciata; a§a ca
acum n'ar mai avea ce sa distribue de cat scotend o noun
editie.
A§a, dar, rog §i eti. pe S-tul Sinod se. primesca conclusiile
raportului modificate dupe. propunerea I. P. S-titului Mitro-
polit Primat, cad scopul autorului, cum am cis, nu este ca
se. se impuna acest& carte bibliotecilor parohiale, ci numai
ca S-tul Sinod sa is act de acesta lucrare in sensul, c&
autorul Garbea in versificarea poemei «toy' n'a atins intru
nimic partea dogmatic& a acestel carti, care face parte in-
tegrant& din S-ta Scriptura. Tot-de-odata me simt dator a
aduce multumirele mele Onor. comisiuni, care s'a ocupat
in mod serios §i detailat de acesta carte, §i a recomandat-o
ca carte buns §i de valOre moral& pentru ca se. fie cilia
de cre0ini.
P. S. Episcop al Dunarel de jos: Nu putem not
primi parafrasarea acesta, Mane pOte vor veni se. parafra-
www.dacoromanica.ro
DESBaTERILE ST. SINOD 109
seze Evanghelia si allele. Prin urmare eil propun trecerea

la ordinea chi&
I. P. S. Mitropolit Primal, Presedinte: Ne mai lu-
and nimeni cuvintul, pun la vot propunerea cea mai de-
partat6. a P. S. Episcop al Dunarei de jos, de a se trece
pur si simplu la ordinea Oil& Cine este pentru, sã bine-
voiasca a ridica mans.
S'a primit.
Domnule Ministru, din lucrarile care le-am, avut la or-
dinea dile pe qiva de ao mai avem citirea raportului si
a proiectului pentru modificarea legel clerului mirean. Nu
Kit daca Dv. sunteti in curent sail nu despre acesta.
D. C. Stoicescn Ministru de Justi(ie si ad interim
la Cane: Ffind ca Ministru ad-interim la Ministerul Cul-
telor, mi s'a dat si mie all dimineta un proect de legea
organisarel parohiilor, compus din mai multe articole, ca-
rora le-am dat si ell lectura Lucrarea acesta cred a este
in studiul S-tului Sinod care, In acord cu Ministerul Cul-
terul, o va pregati cum sa fie presentatti Corpurilor Legiui-
tOre si tocmai in interesul acestel lucrari am venit sa asist
si ell la sedintele S-tului Sinod ca o deferents pentru P,
P. S. S. VOstre si ca un interes pentru tail,.
P. S. Episcop al Argesului, Raportor, citeste urm5,-
torul raport, inreg. la No. 438, precum si proectul de lege
pentru modificarea legei clerului mirean:
Inalt Prea San Fite Stapane,
Comisiunea pentru modificarea lege% clerului mirean, alesit de S-tul Si-
nod in gidinta din 19 Mal a. o., intr'unindu-se in qedinta din 13 Innie
s'a constituit sub presede4a Prea Sintitului Episcop al Huqilor, alegend
de raportor pre subsemnatul.
Dupt3 ce a mat onnocitintrt de adresa Onor. Minister No. 42911, prim
care se face cunoscut cg, s'a numit ca delegat din partea Domnulni Mi-
nistrn al Cultelor, domnul doctor Dragoinir Dumitrescu, Direotorul Cul-
telor, care avea sit lucreze impreunft, on comisinnea, am deliberat asupra
pnnotelor principals ale economiel legit qi am stabilit: Ficsarea parohi-
for, personalul liturgic, intretinerea, administratia ei judecata, Maud la
parte capitolul privitor la seminaril.
Cestiunea prinoipalg, care a preooupat pe leginitorul de la 1893, a fost:
www.dacoromanica.ro
110 DESBATERILE ST. SJINIOD
ficsarea parohiilor qi restringerea numarului preotilor, cad namai lipa se

pate esplica lasarea pe din afar/ a unul insemnat num& de preoti txe-
cuti in lege sub titlul nepotrivit de preoi supranumerarL
Ace$1 preoti n'at fost gi nu sunt netrebuincioqi preoum s'a areclut,
caci abea cate-va luni trecusera de la promulgarea legel yi Ministerul a
fost nevoit sa acorde un insemnat num& de parohii pe lane. soda eel
fixase art. 1 al legal.
De la aplicarea acesteL legi la 1 Aprilie 1894 gi plait scum, s'a
presentat nn namer aqa de mare de 1,0eri de modificari qi infiintari de
parohil, in oat comisiunea S-tului Sinod a trebuit sa luoreze doi ani pen-
tru. satisfacerea tor, tinand sama de tote imprejurarile care-I indreptatiati.
In prima lithe tot cestiunea acesta a trebuit sa preocupe pe comisi-
nue, cad stabilindu-se o data punctul acesta, cele-l'alte costing se pn-
teat mai lesne resolvi.
Inainte de tate Ins./ trebuia de resolvit o cestiune de drept. Cine for-
=SA, Biserica Ort. Romana? Ore numal romanil ortodoxi nascuti sat
fi naturalisatil? Ore ea se compune din toil oreOinil ortodoxi, vietu-
itori in Regatul Roman, care necesarminte trebue sa se supue jurisdia-
tiunei canonice a Chiriarhulni respectiv? Legea veohe nu se °cup& de
cestiunea acesta principala, previRjuta in canane gi da be la mai multe
conflicts.
Comisiunea stabilegte in art. 1 pe de o parte ca Biserica Ortodox/
Romana se compune din toti crecitinii ortodoxl viettutori in Regatul
Roman; iar pe de alta In art. 4 ca: Tate bisericile gi paraclisele or-
todoxe partioulara din jara, conform sfintelor can6ne, star sub nemijlo-
cite, supraveghiere a Chiriarhulul Eparhiei in tot ce se atinge de cult
vi de servicinl liturgic".
lmpartirea parohiilor in urbane yi rurale, a mentinnt-o comisiunea
din mai multe panda de vedere.
In comunele urbane nu se pate. lua de norma impartirea administra-
tive civila, ci mai malt tTebuintele credincioqilor gi insemnitatea looa-
tourilor sfinte.
Mai multi Domnitori qi persona pi6se at intemeist Biserici, inzestran-
du-le au avert imamate, pentru ca sa arate urniaOlor, crag grija a-
veaa pentru cultivarea sentimentulni religios pt cat./ campan'a paneat pen-
tru aorta sufletelor for dupe marte.
El at flout acelo locaquri, pentru ea inteinsele neincetat A' se aduci
rugaciuni pentru mantuirea sufletelor fericitilor atitori. Acele biserici
nu trebue sa reraae incuiate din causa lipsel de preoti qi a celni-l'alt
personal liturgic. De aceea comisiunea a exprimat dorinta oa Stul Sinod
www.dacoromanica.ro
se, fixeze numeral parohilior urbane dupe insemnetatea bisericilor, dup&

numeral enoriagilor yi mijlacele de intretincre.
In eeea ce privecie parohiile rurale, comisiunea a admis principiul ca
in fie-care comnne, rural& se, fie cite p parohie
De indate., ce se infiinteza o comuna noug, ea formeza de drept o parohie.
Pent= a se satisface Ynsa trebuintele religiose ale populafiuncl
rurale, care este fdrte raspanditii, comisiunea, finAnd semi de votul
&tidal &nod Inca din anal 1888, a admis pe ldngd preotil parch!
0 proof% de ajutor, al caror numer se va .fixa de S-tul Sinod. Po-
sitiunea acestor preoV lat& on preo %iI parohi nu este aya de inferior&
ca in legea actnala.El se bucurft de aceleayi drepturi yi prerogative
ea yi parohil, find egall in salariti, avend aoeeaffi misinne de implinit.
Distinctinnea este mai molt onorifice., dar in schimb parohnl are Inda-
torirea de, a %inea cancelaria in bung, regulti, dind certificatele cerute
de starea civil& yi purtind corespondenta cu autorit4ile.-0 deosebire
se face intre preo01 titre, i $ti yi acesta este numal in pri-
vinta salarinlul, dar in sohimb li se cere se, facs predici in tote Dnmini-
cile yi serbetorile, se, propne invetrtmIntul religios in ycelele public°
sa4 eel putin s& supraveghieze propnnerea invetrimintnini religios in
coolele primare.
O ameliorare s'a gout yi cintreetilor si paraclisierilor, prevedendu-le
salarin mai potrivit cn munca for yi acordindu-le Ore-care imunitriti,
cum: seutirea de servicinl armatel, concentriri, straje. yi dile de presta-
. In sehimb ins& li se cere yi for s& fi absolvit eel puOn o yeble, de
ointitrql, care yo611 se vor Infiinta la tote eparhiele.Dirijorii de co-
ruri, cari pin& scums nu se considerad ca facend parte din personalnl
liturgic, caul legea actual& nu vorbeyte nimic de el, aunt preveduti in
proedul nostri en drepturile yi datoriile personalului liturgic.
Una din *tile slabs ale legei actuale este yi ameateoul puterel la-
ice in drepturile necontestate ale Kiriarhilor.
Dreptul de a alege, a hirotoni yi a numi paroh safe preot de ajntor
'1 are Kiriarhul, in conditiunile prevedute de lege.
Inainte de hirotonie va trebni Ins a se comr.nica Ministerulul de
Oahe titlurile candidatulni, are.tand yi locul pentru care so face hiroto-
nia spre 'tanta yi regull.
rn prolectul nostru se mai prevede yi casul cind un preot perde po-
s4innea sa de paroh yi anume: prin dimisie, prin infirmitate yi condam-
nare pentrn vre-o crime, sail delicte.
O ohestinne Brea de care s'a ocupat comisiunea, a fost yi nasal dud
vre un preot este condamnat de jndecata 9ivila pentru vre-o vine, de
www.dacoromanica.ro
il2 DESBATERILE ST. SINOD
nature a'l perde caracternl. Legea actualg, in aliniatul ultim al art.

17, spune A condamnarea pentru vinile preveq.ute la art. 13, atrage de
drept gi perderea positinnel sale de paroh.Dar atunol pnterea la-
ic& ia un drept and persbne, pe care nu i l'a dat.Comisiunea dap& multi
ohibzuintii, a prevgclut in lege, A sentinta trebue sa se comunice Ki-
riarhului respectiv, care o va trimite Consistoriulul spre a se rosti asu-
pra positinnei preotului condamnat.In oas de caterisire pentru vre-o
crime, apelul nu pots avea lee.
Un drept necontestat al Kiriarhului este gi dreptul de gratiere, pe
care legea actualk '1 trece on 'vederea; el a fost %inut in semi)", de co-
raisiune, stabilind principinl el: Dreptal de a da fn judeeata consistorin-
hi, a canonisi cu epitimii pe clericii ce se abet de la datoriile
cum gi dreptul de graciere '1 are Chiriarhul respeetiv.
S'a discutat malt asnpra instanjelor judecatoregti bisericegti, mai ales
c& undo din memoriile trimise de membril Consistoriilor, Revisoril e-
clesiastioi si protoerei, gi de care comisiunea a hat cunogtintg, sns-
tineat infiintarea unor tribunale bisericegti de judet, alcatuite din Pro -
toeren on preciedinte qi doui asesori, alecil de preoti, si care ar avea a
se ocupa on aplanarea certelor dintre clerici, sat on alte cuvinte un fel
de judeciltoril de pace bisericegti.. Alti1 sustineat A pe 1anga Consis-
toriile actuate de pe la Eparhii sg. fie pe ling& cele dont Mitropolii gi
ni,te censistoril apelative, an fel de card de apel, riknaind S-tul Sinod
ca ultima 9i cea mai 'naltg, instan& judecttoresA on dreptul de a casa
sentintele consistoriale sat apelative. Ca revizorul eclesiastic A alb&
dreptul a face apel, cfind s'ar pgrea ca zonsistoriile a dat o sentinta
in contra legilor qi regnlamentelor bisericestti, far vinovatil A aiba drep.
Jul de a fi apgrati prin un fel de avocati bisericeeti.
Comisiunea avend in vedere ca dam& s'ar admits asemenea parerY, ?m-
otif s'ar Linea nnmal de jaded* gi nu O'er vedea de datoriile lor; cum
vi taptul ea Consistoriile stint nigte judecatoril speciale discipliner°, es-
clusiv dnhovnicegti, care n'a& a face numb cu tribunalele civile, ci aunt
cam cum aunt judecgtoriile militare gi ale profesorilor, comisiunea le-a
menOnut age precum le prevede legea actnala, on deosebire numai, oa
Kiriarhul are dreptul de a Inapola sentinta spre Telormare, dee& ar ob.
serve, ca nu este complectfi sat A, nu s'a tinnt thatt de sdntele ca-
n6ne, legi si regulamente.
Consistoriile se mentin dar pe ling& fie-care Eparhie, on acelaqi nu-
mer de membri, numiti de Kiriarhi dintre preotil eel mai aleqi ai E-
parhiei. Tot Kiriarhul are dreptnl a-I revoca, And ar observe Tea ore-
dintti, negligen%& anti lipsa de in $e din e.Asemenea i inlocuirea pro-
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. SYNOD 113
visorie, and vre until din membril va fi recusat sat va absent& din
cause bine-cuvintate. Se preyed yi comisiunile rogatoril pentru annmite
casuri.Asemenee. yi transferarile preotegti in interes de servioiu, and
eel transferat primeyte o indemnizare de transport.
Membril ConsistoriuJul primesc n diurne fixe lunar in local jetone-
lor de presente.EI stint umniti pa timp de 3 ani. In cola ce prive-
yte administratia, comisiunea a Vinut sama de indatoririle multiple ale
protoiereilor yi greutatile ce intimpine mal ales en cerceterile locale.
Pe range un solaria fix li se de yi o diurne. pentru transport cum
yi cite nn secretar yi cite un servitor.
Sub-protoiereii de playi primeso asemenea o mice diurne pentru ser-
viciile lor.-1n salarin mal potrivit pentru Vicaril Mitropoliilor yi Ar-
himandiitil de man cam yi indemnisare de locuinta pentru personalul
clerical de la mitropolii, Episcopil yi monestirile de maid.
La fie-care Capitals de jndet va fi nn local anumit pentru protoierie
yi in fie-care comnne rural& cite o ease parohiale.
Fiind-ce bisericile stint persona juridice yi ca atare ele pot priimi do-
natiuni; Tar unele din ele an. deja avert, pentru administrarea yi inmul-
tirea avutulni bisericesc este nevoie de o epitropie compusa din preo-
tul paroh ca pregedinte yi doul membri aley1 dintre proprietaril evlavi-
oyi al enoriel, until de enoriayi si altn1 de guvern, ca yi acum.
Cand base at a se trata cestiuni privitore la avutul bisericel filiale,
atunci va fi invitat a lua parte yi preotuL ajutor; Tar in lipsa acestuia,
nun' din fruntagil enoriayi al bisericel respective.Se Tau garantil ca
yi in legea actuale pentru a nu se instreina avutul bisericel sat a se
intrebuinta in alts scopuri.
Pentru a se iplatura neintelegerile ce actualmente exists pe alocurea,
insuyinduil Primaril drepturi pe care nn le-at, prin destituirea parohi-
lor sat suprimarea salariulul, on de la sine pntere, comisiunea a admis
principiul, ca toVI preo %il sa fie salariati de stat; Tar comunele urbane
yi epitropiile bisericilor, care at veniturl propril, vor versa in case Sta-
tulul soma analog& pentru intratinerea personalului liturgic.
Sunt yi alte dispositiuni folositore pe care comisiunea a cre(jut ce. este
bine a le semnala yi pe care nu le-am putut atinge in acest report, dar
care se afis in alaturatul proect de tege pentru parohil pe care on tot
respectul comisiunea '1 supune la cunoytinta S-tulni Sinod, en rugemin-
tea ea cat mal neintar4iat set devina lege, pentru ca clerul se. se bu-
cure de folesele el.
Legea actual& in vigOre a lost bane in timpul el, caci avisa la ame-
www.dacoromanica.ro
liorarea aorta clerulni, canal ,necontenit de S-tul Sinod. Dar (land

on o mama, Ina cu alta, in danna prestiginlui elerulni gi a pnterel e-
piscopale, incatuyata aqa de milt prin nnele disrositiuni. Legea actu-
al de almintrelea a avast nn oaracter provisorin gi transitorin, cum se
constati din aliniatul nitim al art. 5. al. II al art. 8, art. 10, art. 11,
eel en 4 vacante ci ou amenintarea Kiriarhilor a fi pedepsiti conform
art. 147 din codul penal, pentrn abns de pntere; art, 14 care esclude
din cler, fara nice o judecata pe preotnl, care ar refasa a se transfera
ca paroh.Iar taxa prev6duta la art. 41 a devenit aye de ingrenitore ca
numal un an dup13 aplicarea legei, ea nu s'a mai putut mentine qi a
trebnit A, vie un proect de lege pentru abolirea el. Dand loo proeo-
tulul alcatuit de comisinne gi amendat de S-tul Sinod ci Corpnrile le-
ginitore, legea parohiilor, va deveni o lege menita a servi de norma pen-
tam mal malt timp la organisarea derulni miren.
0 data on adsta se inainteza gi nu num& de 35 procese- verbale
ale yedintelor tinnte de comisinne, pentrn care nrmeza a se face mij-
locirea envenita la Onor. Minster, cand se- va inainta qi desideratela oo-
misinnel intocmite in forma de proect de lege.
Pentrn fixarea numarulni preotilor de ajntor, comisiunea, lnand avi-
std I.I. P.P. S.S. Mitropolitl, este de parere a se institni comisiuni com-
puse de protoeret pi` Delegati ala Ministerulni de Interne, cari sa sta-
bilOsca numiSrul preotilor trebnitori pentrn deservirea bisericilor paro-
hid qi sa intimpine cerintele religiose ale credincioyilor.
Acele comisinni danduli parerea prim incheerea de procese-Verbale
in localitate, le vor inainta comisiunel S-tului Sinod, care se va ,rosti
asupra lor, admitandu-le deg se vor gasi conforme en normele stabi-
lite prin acest proect de lege.
In cas sand va fi deosebire de parere, comisiunea S -tulul Sinod se
va pronunta.
Acosta fiind Incrarea comisiunel, Cu respect se supine spre delibera-
rea S-tului Sinod.
Raportor: (es) t Gherasim al Argefultd.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: P. P. S. S.
Parintl, care este vointa Stahl' Sinod, ca acest proect de
lege sa, se la in discutiune acum sati in all& sedinta. ?
Fac acest5. intrebare.
D. C. Stoicescu, Ministru de Justitie si ad-interim
la Culte:, I. P. S-lite Presedinte, eu ca representant al
Guvernului, vi d in acesta lucrare, care a fost facuta de
www.dacoromanica.ro
comisiunea S -tulul Sinod, impreuna cu delegatul -Ministe-

rului Cultelor, o lucrare pregatitOre. Legea Clerului mirean
este de o importanta capitals. Asentimentul nostru ne im-
pute a avea o lege cat se pOte de perfecta.
Lucrarea comisiunel este o lucrare de mare fobs, de
mare merit. Ea tontine inteansa multe -modificart ale 'eget
actuale; insa cred, ea representant al Guvernului, care a-
vem tot interesul ca legea sa se presinte cat se pOte de
perfect& In Corpurile LegiuitOre, -ca lucrarea comisiunel este
o lucrare pregatitdre, si va fi mult mat folositOre atunci
and va fi vecluta in parte de fie care P. S. Parinte, si apol
supusg, unet deliberart spre a se vedea data lucrarea acesta,
n'ar avea ceva de- adaugat, spre a fi complecta, si Guvernul
va fi reeunoscetor de acesta lucrare, produsa de S-tul Sinod.
P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Pe tang consideratiunile
aratate de D. Ministru, fati de importanta acestui proect de
lege modificator al leget clerului mirean, si eil impArtasesc
opiniunea D-sale, ca proectul sa fie tiparit impreuna cu
expunerea de motive sad raportul comisiunel, sa se impart4
fie-carul membru, sa se studieze de fie-care si apol sa ye-
nim aci cu o deplina cunoscinta.
A intra imediat in discutiune, este ca multi dintre not
sa nu cunOscem dispositiunile acestui proect de lege si deci
sg, nu'l putem discuta cu cunoscinta.
P. S. Arh. Nifon Ploeqtenu: Am cerut cuvintul ca
sa declar, ca si eta sunt de parere, ca sa se tiparesca acesta
lucrare pregatitOre a comisiunel, pentru ca fie-care sa ne
dam sema mai bine de dinsa. Negresit, discutiunea n'are
sä fie asupra fraselor, ci asupra Ore-caror partl; cad sunt
parts, asupra carora trebue- sg. ne gandim serios, ca sa nu
se cjica, ca din gnat S-tului Sinod a exit o lucrare defa-
vorabila clerului. Impartasesc dar atat propunerea D-lut
Ministru, cum si propunerea P, S. Pimen Pitestenu, de a
se imprima lucrarea si a se studia de toil, ca fie-care WO
pal face observatiile sale.
P. S Episcop al Dunarel de jos: Rog pe Dl. Mi-
nistru ss nu se supere, data sunt de o alta Were, de tat
a &sale. Proectul acesta de lege nu este o lucrare defini-
tive, pe care Guvernul este dator sg, o primesca aqa cum
este, si va merge cu ea la Corpurile LegiuitOre. Nu, nits, de-
cum. Not, si cand clic not, tnteleg pe S-tul Sinod Integ, nu ina-
www.dacoromanica.ro
intam de cat un, desiderat. Comisiunea a 1inut sa prevada

in acest desiderat sail proect de lege, cum este el 1ntitulat,
acele ides, cars nu se gasesc in legea de la 1893, Si sa
modifice multe din acelea ce sunt acolo. Din raportul acela
deslu§it al P. S. Raportor se vede mai bine ce am facut nol
qi cred ca, avem sä avem de la S-tul Sinod WA a sa aprobare.
C. va fi avend tine -va din nol sa adauge vre-o ideie,
n'am sa clic nimic, p6te sa adauge, dar Vote acestea vor
merge la Minister, carele are sa dea forma definitiva lu-
crarel nOstre.
Et9 cred ca, nu este bine sa amanam lucrarea, pentru ca.
S-tul Sinod se va inchide in curand; nici trebue sa ne in-
tindem la lungi discutiuni §i sa vorbim top, caci 'ml este
tema O. nu discutam in zadar nepricepend.cestiunele sail
amestecandu-le. Daca alunecain pe acest povarniq, lucrul
se va 1ntardia, pentru ca nol nu avem inchiderea discutiu-
net ca, la Camera. Pe urma., la Camera. nu vorbesc toil,
lar majoritatea o face mai numal cei ce nu vorbesc. Data.
1-ar lasa pe top sa vorbesca nu s'ar mal ispravi cif tu-
crarile. Mie 'nil e tem& ca amknand acesta lucrare, ca s'o
studieze top membril S-tului Sinod, avem sa repetam cele
ce se intampla cu Marturisirea Ortodoxl, care nu Mai vede
lumina, fiind-ca fie-care voe§te sa spue ceea ce crede el.
Acolo cel putin este un reson, fiind-ca este o cestiune de
credinta, pe care trebue sa o lamurim. Proectul acesta 1nse
va merge la Guvern §i Guvernul pOte ca nu se va multumi
cu redactiunea nOstra §i cu multe din aceste idel.
Prin urmare dar vedel a nol, dam acesta lucrare, pre-
num am cis, ca o dorinta a S -tulul Sinod. Nu suntem nol
Ore in Senat opt Episcopi, cars avem sa vorbim cand se va
presenta legea?
De aceea ell cred, ca nu este bine sa amanam acesta
lucrare sail clack amanam sa nu o amanam de cat pe
mane sau poimane §i sa luam hotarirea nestramutatk ca
inainte de inchiderea acestel sesiuni a. S-tului Sinod sa fie
terminate lucrarea nOstra.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Acesta cred
ca nu. se va putea 1ndeplini.
P. S., Episcop al Duna rel de jos: Dack nu se p6te,
atunci sa scip ca n'am facut nimic. Eil, D-le Ministru §i
www.dacoromanica.ro
P.P. S.S. Parintl, nu fug de discutiune, dar tema 'ml-e sä

nu vie vre-unul din P. P. S. S. Membri cu o impresiune
momentana asupra unei cestiuni i sa discutam In zadar
asupra el, nu ca s'o lamurim, ci ca sa'l convingem pe vor-
bitor.
Eu am facut experienta trista cu discutiunea legilor
§i'ml aduc aminte cu intristare de discutiunea ce se facu
asupra legel clerului mirean. Asupra acestel legi sci 1, ca au
vorbit mulll §i multi au lucrat la ea, dar ye asigur ca nail
Inteles'o de cat Ministru de Culte. Cele urmate dupa aceea,
afirma cele ce tic al. El bine, voiti acum sa repetam a,
cela§1 lucru. EA pot sa ye asigur, ca cele a§ternute In pro-
ectul nostru sunt lucrurl folositOre bunulul mers al s-tel
nOstre biserici.
Un lucru se pare batator la ochl pentru unii din P. P.
S. S. Membri §i anume, ca am admis a se face diaconi
din absolventil §cOlel de musics. Da, a§a este. I tine cu-
nOsce buna starea lucrurilor din biserica, nu pOte sa nu
primesca acesta. Ce, voiti P.P. S.S. VOstre ca se ne ducem
la biserica fara diaconi? Eu Impartasesc opiniunea I. P.
S-titulul Mitropolit al Moldovel, care o spunea mai deunall,
ca fie-care din P.P. S S. Membri ai S-tulul Sinod sa'sl alba
diaconul seu personal, cad numai avem cu cine sluji. Dar
ceea ce ne-a hotartt pe nol comisiunea sa admitem acest
principia este faptur netagaduit de nimeni, ca- nu top eel
ce invap teologia pot sa fie diaconi.
Vocea este un dar de la Dumnedeti, pe care nu top 11
au. Unul pOte fi teolog, altul moralist, unul filosof, altul
jurisconsult; dar rar se va gasi sa fie §i teologi §i bun Dia-
con. Dupa mine, una din causele pentru care lumea nu
mal vine la biserica este §i acesta, a nu are pe cine sa
asculte. Cultul la nol este a§a intocmit ca sa se cante la
serviciul bisericesc §i sa se cante bine. Vedeti cu totil ca la
bisericile unde serviciul se face bine, unde se canta bine,
lumea merge acolo; lar la bisericile unde nIi sunt cantareti
§i diaconi bunt, nu se duce-nimeni. Acesta trebue s'o cons-
tatam cu totil §i s'o pricepem. Eu ye spun drept ca nu me
duc aid la slujba, fiind-ca n'am diacon, i cand me duc la
biserica, prefer la Mitropolie. In alts parte ce sa aud? Pe
tin cantaret, ragu§it? Eu plec tot-d'auna de la mine; ell nu
www.dacoromanica.ro
118 DESBATERILE ST. SMOG,
pot anta bine, dar sa citesc, pot. Asa a tacut Dumnedo).

lumea, ca unul sa. 1.s.6ta face una, altul alta si ye rog sa nu
ye surprinda acesta. Cine 's1 va da sema bine In fond de
nevoile bisericil va gasi, ca principiul acesta admis In pro-
ectul acesta de lege este o lucrare de mare folos. Not, In
comisiune am cautat sa fim unaniml asupra tuturor cestiu-
nilor si ye afirm ca o singura cestiune nu ne-a despartit,
fiind-ca eram_ animatT cu totil de unul si acelasl lucru: Sa
efacem legea clerulul i sa ream bisericel aceea ce s'a
luat sat aceea ce lipsia; de aceea, and se propunea vre-o
idee noun., desbateam si pane nu ne gandeam ate dou6
sati trel (lite asupra el nu o puneam. Avep sa elfin si sa
recititl acest proect de lege, avetT pOte sa propunett alte idel
de cat cele emise de nol. Tot ce vet! face insa nu va fi
pentru a Indrepta starea cea rea, ce a Introdus legea cle-
rulul In biserica 'Astra. Ast-fel a la urma urmel nu vom
putea da Guvernulul un proedt de lege cum trebue si vom
remanea laras1 cu legea aceea dorobantesca, care te la de
chica si te 1nvarteste.
Ell ye rog dar 81 primiti acest proect de lege asa precum
este facut si sal trimetem Guvernulul, care data va bine-
voi si cred ca De va face acesta onOre, ne va mat intreba si
and 'I va da forma definitive, cad not suntem acolo la
Senat In tote Ode.
P. S. Ark Pimen Piteqtenu: ApoI atunci nic! ,n'ar fi
nevoe sa'l discutam.
P. S. Episcop al Dunarel de jos: Et cred, -ca este
mat bine sa-1 votam asa cum este, pentru ce a-I vota articol
cu articol, ar tnsemna ca facem o lege, si not nu avem acesta
calitate. Nu trebue sa uTtara a face deosebirea intre regula-
mentele, care le facem nol si intre acest proect de lege.
Regulamentele ce le facem noT este alta si proectul acesta este
alta. La facerea regulamentelor not avem dreptul si datoria
se le dam forma si fondul, pe and Ai nu este de cat o lu-
crare pregatitelre, pentru ca Guvernul sa scie cam ce doreste
S-tul Sinod in acesta privinta. Prin urmare, et) rog pe S-tul
Sinod ca tinend seta de lucrarea comisiune1 si de im-
portanta acestul proect de lege, sa-1 votam asa cum este,
spre a-I inainta Guvernului cat mat neratardiat, asa ca,
Guvernul sa alba timpul spre a-1 putea presenta Corpu-
www.dacoromanica.ro
rilor LegiuitOre, si a nu se 'desvinovA.ti pe not, eI nu-I am

dat prpectul cuvenit.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel .si Sucevel: Am as-
cultat cu plicere pe P. S. Episcop al Dun Are de jos, Ina
cu parere de WI o spun, ca nu me unesc cu cele Vise de
P. S. Sa, cad am si eu observatiunile mete de facut asu-
pra acestul proect.
In privinta Diaconilor, ca el sA fie luatl dintre cAntAretii,
earl au glad, §i sA, nu mal pOta inainta ca preoti, acesta
inovatie nu o inteleg. Mad se face diacon, Intl% in erarhia
bisericesca; pentru dinsul acesta este cel dintal grad al
Terarhiei biserice§t1 §i are sA merga inginte.
Se vor face diaconi aceea, cart vor arata ca merits, ca
au glas. Acesta este observatiunea mea in privinta diaconilor.
In privinta grabel de a se vota numal de at acest pro-
ect, care o pone P. S. Episcop al Dunarel de jos, sa me
erte, §i sa'mI dea voe sA-I spun, di nu pot -sA me unesc.
Pentru ce atata graba? Nol sA ne facem datoria nOstrA cum
trebue. Dm& nu vor face eel de la Guvern, el vor vedea.
P. S. Episcop al Duna,' rel de jos: Mal !LAM nol trebue
ski vedem, ca nol suferim.
I. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevel: Ai luat
vorba acesta in sens literal. Eft o lau in sensul el adeverat.
Trebue ss o fad..
Noue ni s'a dat ca sl o citim, sa facem fie-care obser-
vatiunile nOstre, §i In altA §edintA sa. cetim, §i sA vedem
fie-care.... .
P. S. Episcop al Vunarel de jos: POte sa fie discutie
resonabila.
I. P. S. Mitropolit al Moldova, si Sucevel: Fara
discutiune.
Pamenturile care sunt date preotilor reman ale Statulul?
Nu inteleg acesta.
P. S. 4rh. Pimen Pitestenu: Este cestiune de discutat.
Prin urmare trebue timp material.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel si Sucevel: Pentru
ce sti remand ale statulul? Dar preotil de la comunele ru-
rale sunt lucratorl de pAmint.
P. S. Episcop al Duna rel de jos: Sa nu mai fie.
De aceea au ajuns ass. Cine este preot sa fie numal preot,
www.dacoromanica.ro
nu Si agricultor i arenda, ei carut. Este o mare neno-

rocire ca preotii cultiva pAmint. Si trebue sä taem °data
acesta.
P. S. Arh. Niion Ploesteanu: Cu tot respectul ce-1
port P. S. Episcop al Dunarel de jos sa 'mi dea voe sa
fiu de Were contrarie de a P. S. Sale. Nu am de cat s&
multumesc comisiunei insarcinata cu elaborarea acestel W-
ahl. Este o lucrare meritorie, o recun6§tem cu tog Cu
tOte acestea fie-care in cercul nostru am avut ocasiune sa
infimpinam multe, §i avem fie-care de Pacut observatiunile
nOstre. De aceia sustin din noti, c& trebue acesta lucrare
imprimat& §i serios discutata. Nu gasesc c& e bine s& ne
grabim a inainta Guvernului o lucrare, care sa pOrte isca-
liturile fie-carui membru al S-tului Sinod, fara sa fie bine-
cunoscuth. §i serios discutata.
P. S. Episcop al Duna, re% de Jos: Nu se va iscali.
P. S. Arh. Nifon Ploestenu: Va avea votul 5-tulul
Sinod, prin Urmare va fi o lucrare a S-tului Sinod. Stint o
multime de lucruri, care trebue sa le discutam §i sa le mo-
dificam. S. lasAm ca averile §i-pamintul bisericilor sa fie
luate de catre Stat ? Nu se pote.
P. S. Episcop al Duna, rel de Jos: Nu este aka. Nu
ati inteles bine proectul.
P. S. Arh .. Nifon Plostenu: Cu atat mai molt dar
trebue sa discutam, cad data dinteo singura citire, nu am
inteles proectul, cum e posibil sa-1 votam, fara sa-1 cun6§-
tem in tOte amanuntele lui. Sunt 6re- cari articole in pro-
ectul ce ni se presinta, cari trebuesc modificate, qi chiar
inlaturate. A§a spre exemplu: Dac& s'ar admite ca, din ab-
solventil §c6lelor de antareti sa se hirotonisesca diaconi,
ar fi sa ne int6rcem inapol cu un secol and se hirotonialt
diaconi §i preoti fara nici o cultura sati pregatire, ci numal
dintre gramatici.
Atunci de sigur facultatea nOstra de teologieinfiintata
cu atatea ostenellva fi parasita de studenti; iar semina-
riile vor- r6mane gOle, data se va perthite cantaretilor §i
paracliserilor cu aptitudine vocal& sa fie hirotoniti diaconi:
§i afar& de acesta Hind o data intrati in prima trepti a
lerarhiei biserice§ti, nu le pop detrage a doua trepta
preotia.
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. MOD 121
Oare un absolvent al §cdlei de cantarell, care studiaza

musica bisericesa 2 ani, va avea mai buns pregatire si
aptitudine vocals, ca un seminarist sad un licentiat iii teo-
logie, care Inva0. ambele musicl ate 8-12 ani?
Nici odatd. Acest articol trebue dar lnlaturat din proect,
ca ast-fel sa 'ham drum liber progresulul inceput in bise-
rica nOstra, spre a vedea °data clerul bisericel Romane,
ajuns la nivelul cultural at societatei laice in mijlocul a-
rea este chemat sa propage credinta_ §i morala.
Un alt articol la care trebue sa cugetam cu maturitate,
este art. 51 care glasue§te ca: paminturile rurale date
bisericilor grin diferite legl, spre folosinfa preocilor
si anta, refilor sa, 7.61224nd, ale Statulul. Cei cars ad
dotat biserica §i §c6la cu pamint, ad fost Omen! fOrte cu
minte si bunt patriotl; tact preotul §i Invetatorul find fac-
toril cet mai luminatt la, sate, el vor cultiva pamtntul mai
sistematic §i vor servi de exemplu teranilor.
A ceda Statului paminturile bisericilor rurale, in schimbul
unul avans de salariu, rare cu timpul se pOte reduce pe tale
budgetara, este a se face Inca o secularisare, *i a lasa pe
preotfi muritori de tome; de Ore ce la Cara data Teat pro-
ducte In hambar, pop muri cu banil in posunar, i acest
articol dar, trebue suprimat; fiind-ca nu trebue Instreinat pa-
mintul bisericel, pe simplul motiv: ca sa nu se mai ocupe
preotil cu munca campulul.
Dar afara de acestea, dupg. parerea mea modesta, In pro-
ect ar trebui sa introducem §i alte masurI soul, data do,
rim sa imbunatatim sOrta clerului, De ce spre pilda, n'am
prevedea ca preotul acusat, and compare Inaintea spiritua-
lulu' Consistoriu sa, alba dreptul de a ',71 lua un a-
parator dintre frail lui preog cad §tiut este, ca si
militarii formeza o casts aparte si se judeca de tribunale
speciale3 §i totg au dreptul de a '§l lua aparator. 'Ml a-
duc aminte, and eram Revisor eclesiastic, a au comparut
inaintea Consistoriulul preoll culls §i fOrte eloquen0., §i cu
tote acestea v6clendu-se la bara justitiel, n'ad putut macar
sa deschida gura spre a '§l apara causa for !msg. De
cate on S-tul Sinod n'a casat sentinta de caterisire, pe mo-
tiv a a gasit lipsa de procedura In materie de judecata
bisericesca la acele sentinte. El bine, dad. era aparator In
www.dacoromanica.ro
122 DESBATHRILE ST. S1NOD
speta, acele lipsuri puteat fi inlaturate, Si S-tul Sinod n'ar

fi mai trimis casul sa se judece din not la un consistoriu
eparhial limitrof.
Tot asemenea am putea sa ne gandim la desfiintarea e-
pitropiilor la acele biserid la care va plati Stabil personalul
si le va inttetine comunaafara bine inteles de acele bi-
said care at aver', i unde epitropil a1 ce administra.De
6re-ce in cele mai multe casud s'a vequt chi epitropil mat
mult hartuesc pe preot, expunendu-1 la kite fluctuatiunile
politice. Tot asa am putea dispensa pe preot.1 de deiensoril
eclesiastici, cari nu 'st au fiinta for canonica in biserica
nOstra, precum si de sarcina de a preda inveramintul
religios; de Ore-ce profesorul trebue sa fie profesor, pi
preotul find singur la o parohie are destul de lucru pe
terenul pastoral,
Iata dar motivele, care me pun in positiune, sa rog pe
S-tul Sinod sa bine-voiasca a ingadui, ca sa cliscutam arti-
col cu articol lucrarea Onor, Comisiuni. Numal asa fa-
tend, lucrarea esita din sinul S-tului Sinod Si votata de
tots membril set, va fi o lucrare -bine cumpanita, care va
avea menirea sa indrumeze clerul pi biserica pe o tale
bunk si va aduce servicil reale s-tei n6stre religiuni.
P. S. Episcop al Dunarel de Jos: Nu ati Inteles
lucrul si nu aveti sa-1 intelegett
Domnul C. Stoicescu,111thistru de Justifie qi ad-in-
tem al Cultelor si Instructiunel Publice: malt Prea
Sfintiti, Prea Sfintiti Parintl, et regret ca nu sunt in per-
fect acord cu P. S. Episcop al Dunarei de Jos.Dar din
acesta discutiune care s'a nascut, pOte sa iasa un mijloc im-
paciuitor si al unor interese si al altora.
Et am convingerea ca Guvernul cand a dorit ca sa aiba
sentimentul S-tului Sinod asupra proectulul de lege? in ceea
ce priveste modificarea lege1 clerului mirean, pe de o parte
a voit ca siesi sa 's1 inlesnesca lucrarea, i pe de alts
parte 'pi a indeplinit o datorie, cad de.aci trebue sa piece
cuvintul, inaintea carnia trebue sa se piece si autoritatea
politicesca; fiind-ca P. P. S. S. V6stre ve este incredintati
supravegherea clerulul si a Bisericel.
Guvernul dar, a voit sa fie pe de o parte ajutat i pe
de alts parte luminat de lucrarea P. P. S. S. VOstre, si
www.dacoromanica.ro
DESBATERILK ST. SINOD 123
plunci s'a adresat cu o cerere, rugandu- sa aratatl care

sunt modificarile, care credeti sa se aduca la legea actualg.
Nu este un lucrt cu desevirsire noti acesta, pentru-ca
exists o lege, care a dat nastere la fOrte marl discutiuni;
la care ail luat parte Insusi membrii al S -tulul Sinod, cum
a fost I. P. S. Mitropolit al MoldoveI si P. S. Episcop al
Dunarel de Jos, earl ail luminat cu vederile P. P. S. S.
Lor lumea Intrega, care a voit sa se intereseze de mersul
legel, care a fost propusa. Totusl daca Guvernul s'a relent
la S-tul Sinod sa faca acesta lucrare pregatitOre, A spuna
care este cuvintul sal, as ruga pe P. S. Episcop al Dunarel
de Jos, sa nu mergem cu prea mare pripire, si sa cautam
ca sa se aduca, daca este posibil, si observatitmile acelora,
can nu ati facut parte din comisiune. Eti 'mt am aruncat
ochil asupra acestui proect, precum si asupra legel actuate si
deli am dis adeneuri ca este o lucrare perfecta, acesta Ins&
nu esclude a avea cine-va din S -ful Sino I de facut observati-
uni, care nu as vrea sa fie inlaturate.
Este Ins& o parte buns In &lever, in ceea ce priveste
cele vise de P. S. Episcop al Dunarel de Jos. tivi ca le-
gislatura 'Astra incepe la 15 Noembre. titi pe de alta
parte ca este ultima lucrare a unel legislatil Intregi. Pentru
ca Guvernul doreste ca legea sa nu rdmana, nemodificata,
ye exprim dorinIa ca membru al Guvernului, ca daca se
aduce In discutiune, sa se fats cu cat se 'Ate mat mare re-
pediciune, pentru ca Inainte de Inchiderea S -tulul Sinod sa
fie data lucrarea, Intro cat Cara Intrega este interesata pen-
tru modificirea legel clerului.
EA am cea mat mare opiniune pentru acest sant si, doct
corp, si sunt sigur ca nu se va intrebuinta nici obstruc-
tionism, nici nu se va Impedeca acesta lucrare.
Al lice ca tiparirea este un lam greil si cere vreme.
P.P. S.S. VOstre nu o sa aveti o lung sesiune sinodala. Deci
ar fi bine sa se la cunostinta de exemplarele care se ga-
sesc, si la o viitOre sedinta, sa 'si presinte fie-care obser-
vatiunile pe scurf Cine-ya !Ate sa fad, si, un memoriu,
care va fi citit de Guvern. Sunt convins ca ast-fel se vor
concilia cele doue idel. Intal a nu scapa disculiunea si obser-
vatiunile care ,s'ar voi sa se adauge de tine -va; tar pe de
alta parte a nu fi privat Guvernul a avea acesta lucrare
www.dacoromanica.ro
inainte de inchiderea S-tulul Sinod i deschiderea corpuri-

lor legiuitdre.
Acestea sunt observatiunile ce am avut de facut, si pu-
nendu-se buna-vointa de a -se discuta, P. P. S. S. Parintf
nu vor cauta a face obstructionism, ci vor face fie-care
un memoriu cand vor avea multe de observat.
Cred dar ca in acest sens ar trebui sa se transeze lucrul.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Eit cu vola
P. P. S. S. VOstre, vole pune la vot propunerea L P. S.
Mitropolit al Moldovel, sprijinita de p-nut Ministru, ca a-
cesta luciare sa nu mat merga la tipar, i sa, examinam
fie-care articol cu articol, Si sA vedem dad, vom avea sa
discutam.
P. S. Episcop al Dunarei de Jos: Neaparat ca, se
va discuta.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Domnul Mi-
nistru a clis, ca, tine va avea sa fact, discursurl lungi, sa
presinte memoriu.
P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Ar fi fara sens sa se
pretinda ca sa nu fie o discutiune. Sunt in acest prnect
puncte admirabil de bane, dar sunt et puncte asupra ca-
rora, dati-m1 voe de acum sa and declar contra.
1. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Nap Intrerupt.
Sfarsesc prin cela ce eram sa clic: Pun la vot opiniunea I.
P. S. Mitropolit at Moldovel, sustinuta de D-nul Ministru.
Se pune la vot 0 se primeste.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Cand vold a
tine sedinta ?
Vo ci: Lunt
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Riche §edinta.
Sedinta se ridica la orele 38/i, anantandu-se cea viitOre
pentru luni la orele 2 p. m.
Presedinte: (ss) t Iosif Mitropolit Primat

(ss) Atanasie al .Rinmicalui.
Secretart { (ss) Pimen G. Piteqtenu.
www.dacoromanica.ro
,..ledinca, din 2 Noembrie 1898
edinta se deschide la orele 2 p. m. sub presedentia Malt

Se face apelul nominal si ,respund present' 14 P P. S.S.
Membri, find In concedid P. S. Episcop al Romanulul; tar
P. S. Arh. Meletie Galgenu absinte.
Se citeste sumarul sedintel precedente si punendu-se la
vot se primeste.
Se comunia de la biroll adresa S -tel Mitropolit a Mol-
dovel cu No. 2281 si 2282, pe lama care Inaintezi done
dosare cu actele relative la tunderea In monahism a suro-
rilor Aglaia Callus si Maria Gavriil Epure din M-rea V5.-
,ratecu si se trimete la comisiunea de petitiunt.
Idem, adresa S-tel Mitropolit a Ungro-Vlahiel. cu No 4100,
pe lang5, care Inainteza. suplica In original a D-lul Simion
Nicola, de profesiune pictor, Impreuna cu done modele de
pictura $i anume: Ic dna Si: Idn Milostivul §i Vinderea
Inntuitorumi de Iuda spre a se aproba si a-I da an-
torisatiunea cuvenita:
I P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Rog pe S-tul
Sinod a decide, ca acesta cestiune sa nu se mat trimita la
comisiune, ei sa, ne rostim asupra el chiar in acesta sedinta.
S-tul Sinod Incuviintezi.
Se comunica de la birod petitiunea P. S. Meletie Gala-
tenu, prin care rOgti pe S-tul Sinod al acorda un concediu
pentru liva de 2 si 3 Noembrie curent, find ocupat cu
Inmormintarea enamel P. S. Sale.
concediul cerut. Cine este pentru, si bine-voiasca .a ridica
mans.
S'a primit. .
Se comunia de la birou raportul Directiunel Tipografiel

arplor bisericesti cu No. 266, prin care comunica ca in
basa ordinulul No. 305198, a platit D-lul Adam Mihaescu
lel 900 si a facut s5. se sting actiunea judeatoresca.. A-
cesta sum5. Impreuna cu cea cheltuita tot In acesta afacere
se socoteste la exercitiul curent cap. IV, art. 1 din bud-
getul fTipografiel si se is act.
www.dacoromanica.ro
Idem, telegrama D-lul Lazar §tefanescu, prin care cere

a scete un ziar intitulat «Sinodul Roman).
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: P. P. S. S.
Perinti, asapra acestel cestiuni e6 propun sa se treca pur
vi simplu la ordinea Vet, fare a mat merge la comisiune.
Cine este pentrit, se bine-voiasc& a ridica mana.
S'a Prima.
I. P. S. Mitiopolit Primat, Preqedinte: P. P. S. S.
Parinti, asta-cll s'a comunicai o suplic& a unul domn Simion
Nicola, de profesiune zugrav de biserici, Acea suplica este
Insotite de dote icene model, Inaintate spre a se vedea si
aprecia de S-tul Sinod i apoi sd'si dea hotarirea sa, dace.
acest pictor 'Ate sa °b .ina invoirea de a zugravi biserici.
E rog pe S-tul Sinod se bine-voiasca a observa chiar
In aceste. §edintaaceste icOne i a se .rosti dad merit& sail
nu sa fie luate In consideratie, spre a se da autorulul In-
cuviintarea de a zugravi biserici.
In acest scop suspend §edinta, pentru cinci minute pentru
a ne consulta.
edinta se suspend& pentru elm! minute.
Sedinta se redeschide.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: P. P, S. S.
Parintl, acum dupe ce am veclut cu totil aceste icene, ye rog
se bine-voitl a ve da, parerea dace. merits a se da autorului
for Incuviintarea cerutd de a putea zugravi, biserici.
P. S. Episcop al Blrmaiculul: P. P. S. S. Parinti, dupe.
ce cu totii am velut icenele Inaintate ca modele de catre
acel domn pictor, pentru ca S-tul Sinod sa se rostesca a-
supra lor, eu cred ca S-tul Sinod trebue sa alba In vedere
hotaxtrea ce aC luat In acesta privity ta In una din §edintele
precedente.
Atunci s'a clis, ca chiar dace. S-tul Sinod ar da bine-cu-
vintarea sa unul pictor ca se, zugraviasca biserici, pe basa
icenelor mod ele Inaintate, el nu va putea in mod efectiv
sd zugraviasca o biserica late° eparhie 6re-care fare. §tirea
ci bine-cuvIntarea Chiriarbulul respectiv.-
Aci Ins& mie lucrul mi se pare mai u§or de resolvat.
In basa acestor icene modele propuse, S-tul Sinod, dupe.
socotinta mea, n'ar putea sa dea bine-cuvintarea acestul
domn Simion Nicola, ca se zugravesca biserici, fiind-ca a-
www.dacoromanica.ro
ceste icOne, mai ales aceea cu vinderea Mantuitorului

de luda este cu desavtr0re nepotrivita §i nu corespunde
regulelor de iconografie bisericesca.
Prin urmare asupra acestei cereri, ell propun ca S-tul
Sinod sa tr6ca pur 0 simplu la ordinea lilel.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne mal ce-
rend nimebi cuvtntul, pun la vot propunerea P. S. Episcop
al Rimniculul de trecere pur §i simplu la ordinea ctilel.
Cine este pentru, sa bine-voiasa a ridica mana.
S'a primit.
P. S. Ark Varlaam Craiovenu: Raportor, cite§te ra-
portul comisiunei de petillunl, inreg. la No. 445 §i 446,
pentru tunderea Io monahism a surorilor Maria Diaconescu
i Ana Popovici din M-rea Agafton §i a fratelul 16n Das-
calestu din schitul Duran.
S-tul Sinod a aprobat conclusiunile rap6rtelor cornisiunei,
care sunt pentru admiterea calugarirel tor.
P. S. Ark Varlaam Cralovenu: Raportor, cite§te ur-
matorul raport al comisiunel pentru cercetarea carlilor di-
dactice religiOse, inreg. la No. 448, relativ la cartea D-lui
Lazar tefanescu intilulata: I Tipic bisericesc).
Malt Prea Sarifite Stapane,

La comisiunea pentru cereetarea dirtilor didactice de enprins religios,
s'a trimis peticinnea inregistrat5, la No, 321 a D-lni Leas qtefanesou,
profesor de music& bisericeseg la 9c6la de cfintiirql a Societiitel clerulni
Mehedintian Progresnl" din Turnu-Severin, pe ling& care este alatn-
rat& gi o lucrare tipiritil a mat ens mentionatulni petitioner intitulatii:
Tipic 13isericesc", oficinl divin eseoutat de preot, paracliser di de ambii
efintketi 9i tratfind in modul eel mat anartnAit despre miparea fie-carnia
in parte, a9a dup& cum trebneqte a o exeonta ".
Comisinnea citind cartea D-lui Lazfir tefanesen a dat in ea peste
o multime de neologisms vi vorbe flog inteles ea de pildri: Servioiul
serkei spre One repaosului, intocmit conform en porunca a 4-a, la-
dna final,ortdind preotul a treia, Or& face un fel de final dfind nn in-
teles de finit,imediat Triadicalele care se oonchid on coca oe esiti mai
einstiti, Protosul cowhide on Catavasia pesnei a nova en final,preotul
gl6sneliite in oetava superior& se& inferidri,paraeliserul pane sfeynicul
inaintea nqilor imp6rfste9ti, tar preotul aparfind acolo Eli urmffaX evan-
www.dacoromanica.ro
128 DSSBATERILE ST. S1NOD
gelia finind,dosologia ordinary care se conchide ,cu invrednice,te-ne vi

altele de felul acestora.
Comisiunea, fate on eels mai sus agitate, este de parere a se respinge
tipioul mai sus amintit al D-lni Ladir tefitnesen, on atilt mill mult on
oat tipografia artilor biserice9t1 a reimprimat gi tipiculpe care-I vinde
en nu pre% forte mic, aka &a fie-care 0-1 pots procure.
Raportor: (ss) t Arh. Varlaam Craiovarm
I. P. S. Nitro polit al Moldovel si Sucevel: Sunt

fOrte multumit cu conclusiunile esprimato de comisiune;
am cerut insa cuvintul ca sa esprim §i eft opiniunea mea.
Eli ye rog pe top cu tOta smerenia si cu Wta modestia ca
sa nu primim sa se introduce, In biserica nOstra asemenea
inovatiunI, cad acestea daft In urma ocasie la altii se, se
agate de ele §i sit aduca §i alte nasdravanil, ca sa nu clic
schisme. Prin urmare me unesc cu conclusiunile raportulul
comisiunei, ca sa se respinga acesta carte.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne mai ce-
rend niment cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul
comisiuna Cine este pentru, sa bine-voiasca a ridica mana.
S'a primit.
P. S. Arh. Nifon Ploestenu, Raportor, cite0e rap6r-
tele comisiunel de petitiunl, Inreg. la No. 454, 453 si 456,
relativ la tunderea in monahism a fratelui Gh. Gheorghescu
din M-rea Caldarusani; a surorel Dumitra I. Diaconu Chi-
per din M-rea Adam; Smaranda Bobulescu, Maria Corniciuc
din M-rea Varaticu si Evdochia I. Dan din M-rea Agapia.
S-tul Sinod a aprobat conclusiunile rapertelor comisiu-
nel, care sunt pentru admiterea calugarirel lor.
S. Mitropolit Primal, Preqedinte: Acura a:-
vein la ordinea dile' discutiunea asupra proectului de lege
pentru modificarea legeI clerulul mirean, care a fost citit
In una din sedintele trecute.
P. S. Arh. Nifon Ploest6nu: Cer cuvintul in cestiune
prealabila.
I. P.. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Aveti cu-
vintul In cestiune prealabila.
P. S. Arh. Nifon Ploestenu: Am cerut cuviutul in ces-
tiune prealabila asupra proectului elaborat de comisiunea
www.dacoromanica.ro
DESSATERILE ST. SINOD 129
alesa de S-tul Sinod pentru modificarea legei clerulul mil

ren, nu pentru ca sa fac o nota discordanta in sinul a-
cestuI st. corp, nici ca sa lipsesc de la respectul.ce dato-
resc S-tulul Sinod sari comisiunel, care a lucrat cu ata.ta
zel §i activitate acest proect, dar pentru ca, cu cel maI pro-
fund respect, sa rog pe $f. Sinod sa bine-voiasca a amAna
desbaterea acestul proect pentru o alta sesiune; de
Ore-ce un atare proect trebue bine studiat, cad este o lu-
crare f6rte importanta, care are sa indrumeze S-ta nOstra
biserica pentru multa vxeme.
Afara de acesta mai am §i alte motive to basa carora
rog pe S-tul Sinod sa amine discutiunea acestul proect de
lege. Onorabila comisiune, care a elaborat proectul, Vice
prin raportul sett: ,, Pentru a se satislace insa trebu-
incele religiose ale populatiunel rurale, care este
forte respcIndita, comisiunea, finend soma de votut
S-tului Sinod, dat Inca din anul 1888, a admis pe
14120 preopil parch' si preoci de ajutor, al jaror
flamer se va fixa de S-tul Sinod"..
S-tul Sinod a votat in acesta sesiune tabloul pentru mo-
dificarea gi fixarea parohiilor urbane i male din t6ta Cara;
n'a fixat Insa i numerul preotilor trebuitori la aceste pa-
rohil; §i deci dar eta cred ca trebue sa se amaIe i proectul
pana cand o comisiune, fie chiar i acesta, se va ocupa Si
cu formarea tablouluI de preotil necesarl pe la diferite bi-
serid din WA Cara, ca ast-fel sa. presentam Onor. Guvern
In acelW timp .o lucrare complecta. Pana atunci vom
avea fie-care timpul nece: ar sa meditam mal bine asupra
modificarilor care trebue aduse legei clerului miren, §tiut
fiind ca cu totii dorim ca din sinul S-tulul Sinod sa Iasa
o lucrare cat se pole de buns, care sa aduca ImbunatatirI
reale i bisericeI ci cleruluI.
I. P. S Mitropolit al Moldovel: FOrte bine.
P. S. Episcop al Argesului: N'am nimic de Vis In
contra propunerel facuta. de P. S. Aril. Nifon Ploe§tenu,
data se cere amanarea pentru ca sa se studieze mal bine
acest proect de lege dar S-tul Sinod In una din edintele
trecute a luat hotararea ca acest proect sa se Impart& pe
la R P. S. S. Membri, pentru a lua cuno§tinta de el; §i
9
www.dacoromanica.ro
130 DSSBATERILE ST. SINOD
nu me Indoesc ca. fie-care l'a studiat §i ar putea sti vie

cu observatiunile sale.
In ceea ce prive§te stabilirea sail hota.arca numerului
de preoti ajutatori, cred ce. S-tul Sinod n'ar putea sa. pro-
cedeze la acesta lucrare pe cata vreme nu s'ati admis basele
Iegei noul; cad prin legea care este in vigOre se preyed
numal parohi, lar preotl ajutelori DU se preyed.
Asa dar -dace. ar fi sa se lucreze un tabloti pentru fixa-
reat numerului preotilor ajutatori, ar trebui inainte de tote
sa se admita legea §i in urme. sa se procede. la acesta. lu-
crare. Dace. insa S-tul SinOd gase§te de cuviinta se, se amane
discutiunea acestul proect, 'Ate sa. se amane, in tot casul
fuse. cestiunea tabloulul nu este legata ea cestiunea proec-
tulul de lege, care este in discutiune.
I. P. S. ill itropolit Primat, Presedinte: Ve rog Prea
SAntite, sunteti pentru amanare, sail pentru a se lua acum
in discutiune?
P. S. Episcop al Argesului: Sunt pentru luarea in
discutiune.
P. S. Episcop al .Rimnicului; P. P. S. S. Parinti, in
sesiunea trecutg, de prima-varA, and S-tul Sinod a ales
comisiunea acesta, a fost mal Intalt1 o digcutiune, ce s'a
legat de regularea parohiilor. Acea discutiune a fost ridi-
cata de P. S. Episcop al Hu§ilor cam in termenil ace,tia:
atul Sinod alege o comisiune, care se. se ocupe cu regu-
larea parohiilor.
Dar Ore in legea actuala numal parohiile sunt de tre-
buinta sa. se mo lifice ? Nu trebue sa. se Modifice si alte
puncte din lege? Unit dintrle P. P. S. S. Membri al S-tu-
lui Sinod ail fost de pare& ca comisiunea ales& se. se
ocupe numal cu modificarea parohiilor, Altil ail sustinut
ce. comisiunea alese_ se. se ocupe §i cu alte modificari, ce
mal trebuesc aduse in legea actuala a clerului miren.
S-tul Sinod a primit acesta Were i ast-fel comisiunea in-
sexcinata cu modificArea parohiilor a fost delegata de S-tul
Sinod sA, se ocupe §i cu alte modifieari ce ar mai trebui
facute in actuala lege a clerului miren.
Acum ce ni se presinQs aci? Ni se presinta aci o lucrare
cu titlul; Proect de legea mania. a parohiilor. Titlul acesta
mie mi se pare cu total stranih. Dace, s'ar fi clis: Proect
www.dacoromanica.ro
DESBATER1LE ST. S1NOD 131
de lege pentru regularea positiunei clerulul miren, sad:

cProect de lege pentru clerul mirero a0 fi mai inteles;
dar nici a§a ceva nu era potrivit, cad nu acesta era in-
sarcinarea comisiunel. Insarcinarea comisiunel era pur li
simplu a aduce Inaintea S-tulul Sinod punctele ce trebuesc
modificate in legea in fiinta a clerulul. Daca comisiunea a
gasit de cuviinta ea totul in lege trebue modificat, bine;
dar acum pentru nol se na0e o dificultate. In casul intaid
trebuia sa ni se presinte in paralel dispositiunile legel vechi
sad legel in fiinta qi modificarile, ce comisiunea crede de
cuviinta sa se fad la legea in fiinta. Atunci ar fi fost mult
mai upr pentru nO; cad, mal mult sad mai putin, cun6-
tern actuala lege in tOte amanuntele el, cunNtem tote dis-
positiunile cuprinse inteansa §i twr am fi apreciat modi-
carile in bine pe care comisiunea S-tului Sinod ar fi crequt
de cuviinta sa le propue.
Acum Visa, membril Comisiunel ad facut o lucrare noua,
o lucrare .cu totul originala, '§l-ad dat multa ostenela, pentru
care trebue sa le multamim, acum clic 0 nol trebue sa ne
dam ostenela ca sa studiem cu deamanuntul acesta lucrare
in care nu ne este nimic cunoscut.
Avem aid o lucrare noua care, bine intaes pOte fi bun&
pentru biserica, cad acesta a fost intentiunea comisiunel
i acesta este chlar- dorinta statornica a S-tulul Sinod, Insa
ea trebue studiata, trebue cunoscuta de tots. Pentru aceste
considerente i ed me unesc cu parerea ca sa ni se lase
timp a Studia mal bine acest proect spre a ne putea da
cu totil sema in deplinti cunoVinta de causa asupra Jul.
P S. Arh. Conon BacaOnul: Ed stint de parere ca a-
vend in vedere nevoile, care s'at simtit cu ocasiunea a-
plicard legel clerului, si avend in vedere ca. insusl D-nut
Ministru este pentru a avea un proect de lege bine alca-
tuit, ed cred ca este bine sa profitam de acesta ocasiune
cand insu0 Dl. Ministru ne-a cerut asemenea proect, ca.
material pretios pentru proectul definitiv al Onor. Guvern
§i sa nu lasam ca sa treca timpul §i ocasiunea atat de bine-
venita fara a discuta acest proect de lege, care dupa con-
vingerea mea are sa fie forte folositor pentru biserica i
interesele el. Nol §tim de mal 'nainte ca Guvernul nu se
crede tinut numal de cat ca A. tina sem& de tOte aratarile
www.dacoromanica.ro
132 DESBATERILE ST. MOD
si chiar plangerile pentru nevoile bisericel, cad adesea ort

el insusl are vederile sale propril.
I. P. S.. Mitropolit Primat, Preqedinte: De ce an-
ticipati. De uncle still acesta. Ve rog sa retractali.._.
P. S. Arh. Conon Baca6nu: Retractez. Not stim ca
Guvernul este ocupat cu mai multe alte cestiuni tot asa
de importante si cand Onor. Ministru al Cultelor in sesiu-
nea trecuta a bine-voit de a ne cere el Insusi un asemenea
material pentru proectul sea; not dar cred ca trebue sa-1 dam
materialul necesar pentru facerea acestui proect de lege,
cu care material pregatit de S-tul Sinod, care singur fiind
cel mai competent, cunOste mai de aprOpe trebuintele bi-
sericel, Onor. Guvern va face ceea ce va crede de cuviinta
si ceea ce se va putea.
Daca insa vom mat amana acesta cestiune pentru o alta
sesiune, Mal pentru exempla si data pans atunci vor veni
alte imprejurari nepreveclute, ell me tern a scapandu-ne
presenta ocasiune din /Dana nu vom mai putea face nimic
pentru mal mult Limp. De aceea eu clic sa profitam de a-
cesta ocasiune, si sa luam in discutiune proectul presentat
S-tulul Sinod, spre a face, cum a clis Dl. Ministru, o lu-
crare cat se 'Ate de complecta. Sunt dar pentru luarea in
discutiune chlar acum a acestui proect de lege.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Credem sa nu mai
lau si eft cuvintul, cu tote ca nu pot sa yorbesc asa cum
se cuvine sä vorbesc, cu multa deslusire, dar trebue sa ne
facem datoria.
Proectul acesta, care ni se aduce noue de catre comisiunea
alesa de S-tul Sinod, nu este ceva definitiv. Noi ca Omeni
putem sa gresim. Tot lucrul se perfectioneza incetul cu
incetul, Ali cu cli.
Dad vom vota indata acest proect de lege, n'are si
merga numal de cat la Camera.
Prin urmare si ett sunt de opiniune sa mal amanam vo-
tarea lul, sal studiem mal int= si sa ne facem fie-care
observatiunile nOstre asupra lui.
P. S. Arh. Valerian Rimnicenu: Eta, ascultand pa-
rerile si de o parte si de alta, am remas la ideia ca ar fi
mai bine sa urmam hotartrel ce am luat in una din se-
dintele trecute, ca sa luam in desbatere acest protect de lege.
www.dacoromanica.ro
P. S. Arhiereii Pimen Piteqtenu: Eu sunt de pArere

ca sa se amane discutiunea asupra proettului de lege pre-
sentat de comisiune, pentru ca acesta amanare pe langa
consideratiunile aratate de I. P. S. Mitropolit al Moldovel,
de P. S. Episcop al Rimnicului si de P. S. Arh. Nifon Plo-
Wenu, mai este un considerent forte puternic, care se im-
pune ca proectul sä fie amanat pentru a fi mai bine studiat
de noi.
Onorabila comisiune ne-a presentat un proect de lege
numai pentru clerul miren §i parohiile bisericeqti, dar Orr
ceea ce privete colile biserice§t1, seminariile, care sunt In-
corporate dupa legea actuala cu legea clerulul mirth], co-
misiunea, pe cat am vedut, nici nu aminte§te de ele. Se-
minariile fiind §colile speciale unde se pregatesc candidatil
de preotl, S-tul Sinod trebue sa. se ocupe de ele, adica de
numerul Tor, de program, de mpdul de conducere si in fine
de tot ceea ce apartine tulle!.
Pentru aceste consideratiuni sunt de opiniune a se amgna
discutiunea acestul proect de lege pang. in sesiunea viitOre.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Ne mai ce-
rend nimeni cuvintul, dati-m1 voe sa resum discutiunea.
In acesta cestiune a luat cuvintul mai intait. P. S. Arh.
Nifon Ploe§tenu, cerend amanarea. Opiniunea P. S. Arh.
Nifon Ploqtenu a Post sustinuta de I. P. S. Mitropolit al
Moldovel; P. S Episcop al Rimnicului si de P. S. Arh.
Pimen Pite§tenu. A doua opiniune sustinuta de trel membri,
adica de P. S: Episcop al Arge§ulul, de P. S. Arh. Conon
BacaOnul si de P. S. Arh. Valerian Rimnicenu.
Voiu pune dar la vot opiniunea cea mai departata, aceea
de a se lua proectul In discutiune.
Cine este pentru sg, bine-voiasca a ridica mana. Numal
trel. Prin urmare a caclut.
Acum pun la vot a doua opiniune, adica aceea pentru
amanare.
Cine este pentru, sfi. bine-voiasca a ridica mans.
S'a primit.
Acum avem la ordinea c ilei alegerea unei comisiuni,
care sg. se .ocupe cu elaborarea unul proect de regulament
privitor la corurile biserice0.
Daca voiti sa procedem chiar acum la alegerea acestel
comisiuni.
www.dacoromanica.ro
Voci: Da, da.

I. P. S. Mitropolit Primat,Presedinte: Ve rog dar
se. procedem la alegere.
Se procede la alegerea comisiunel prin vot secret.
I. P. S. Mitropolit Primat, .Fresedinte: Resultatul
votulul este; Votantl 14. Majoritate absolute. 8. Au Intrunit:
P. S. Episcop al Rtmniculul 14 voturl.
Arh. Nifon Ploestenu 14
* Meletie GA 'Menu 14 *
Prin urmare P. S. Episcop al RIniniculut si P. P. S. S.
Arhierel Nifon Ploestenu si Meletie Cie.15.tenu, cari ate In-
trunit unanimitatea voturilor cunt proclamap membri in
comisiunea, care are sa se ocupe cu elaborarea unul pro-
ect de regulament privitor la corurile bisericestl.
P. S. Episcop al Duna rel de Jos: I. P. S-cite Pre
sedinte, trebuintele bisericesti reclamend presenta mea in
Eparhie, rog pe S-tul Sinod, sa bine-voiasce. a'ml acorda
un concedhl pane. la Inchiderea sesiunet
concediul cerut de P. S. Episcop al Dunerei de jos. Cine
este penfru, se, bine-voiasce. a ridica mans.
S'a primit.
P. S. Episcop al Argesulul, Raportor, citeste urme.-
torul raport al comisiunel pentru luarea socotelelor Tipo-
grafiel si Revistel, inreg. la No. 463, relativ la raportul
Protoereulul jud. Arges, prin care cere un Triod pentru
scOla de canterep din orasul Pitestl:
lnalt Prea San Fite Shipane.
Comisinnea pentru luarea socotelilor Tipografiel S-tului Sinod, lufind
in -cercetare adresa an No. 824 a S-tel Episcopil a Argeplul, pe linea care
inainteza in copie raportul protoiereulni de Arge9, prin care core pen-
tru gcOla de cfintfirY din Piteqti nn Triod gi *wend in vedere ca S-tul
Sinod a hotfirif a se da aceld gcOle tote cartile de ritual imprimate in
Tipografia S-tului Sinod, este de pfixere a se adraite cererea ffi a an-
torisa pe Dl. Director al Tipografiei, a da scold oc6le prin protoierenl
de Argero un Triod editia a II-a.
Acesta find resultatul deliberoxilor comisiunei on respect se supnne
S-tului Sinod spre aprobare.
Raportor (as) Gherasim al Argefulul.
www.dacoromanica.ro
Se pun la vot conclusiunile raportului §i se primesc.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedmte: P. P, S. S.
Perin .1, mat avem Inca un raport, relativ la intocmirea unel
carp de rugAciuni, pentru care S-tul Sinod in sesiunea tre-
cuta '§i a dat opiniunea sa, insarcinand o comisiune, care
s'a ocupat cu. alcatuirea acestel cArti. ,ikedsti lucrare este
acum terminate. V6 rog sa decide p, dace bine-void, sa se
dea citire raportului in cestiune chiar acum, sail sa se a-
mane pentru o altA §edintA.
Voci: SA se citesca acum.
I P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: P. S. Ra-
portor este rugat a da citire raportului.
P. S. Episcop at Hzzsilor, da citire urmatorulut raport,
inreg. la- No. 462, relativ la cartea de rugaciuni, trebuitOre
fie-carul cre§tin:
.lnalt Prea Sfinfite Sap. Ans.
Comisiunea instituita de S-tul Sinod in qedi* de la 12 Ma11897,.
compusg. din I. P. Slitul Mitropolit Primat, Y. S. Episcop al Rimni-
culni i sub-semnatn1 ' aportor, pentru intocmirea a dou6 card de ru-
gaciuni, dintre care una sa pots fi in mfinile tuturor creOinilor ; lar
alts in manila gcolarilor, intrunindu-se in 4iva de 10 ale lunel Iunie
1898 in palatal Mitropolitan din Bucure01, s'a constitnit sub pregedin-
tia I. P. S-titului Mitropolit Primat. Deliberfind apol, a stabilit programa
de materiile ce urma a se pune in prima carte. Cartea de rugficiune
pentru 9colari a hotfirit a se regula dupg terminarea acegtia. Lucrarea
acesta se cuprinde 1n primal proces-verbal.
In urma comisiunea s'a intrunit in 12 rindurl, sand afi pus in or-
dine qi revizuit materia preve4utfi in_ program.
La 1 ale curentel luni Noembrie, comisinnea intrunindu-se din nofi,
a revNut tot materialul.
Materialul cnprins in acesta carte de rugficiune este urmittorul:
1) Rugiiciunile diminefei; care constati din: In numele Tatalui.
Marko Tie Drzmnecleul nostru.lnapeirate ceresc.Sante Dumne-
4eule.Marire 7atalui.Prea Santa Treime.Tatill nostru.Scu-
liindrz-ne din somn. Din pat cii din somn &at ridicat.Filrii de
veste judeciitorul va veni.Din somn sculandu-me mulfumescu-01
Tie prey S-tii, Treime.Venifi sa ne inc.hinihn.Psalmul de pocii-
infa sad miluefte-me Dumnecleule.Rugliciunea Sf. Macarie cal
www.dacoromanica.ro
136 DESBATER1LE ST. SINOD
Mare;... a 8-trzlul Idn Gard de Aur.--Rugaciunea cede ingerul pd-

zitor. tuvine-se cu adeverat.-0 Pentru ragaciunile.
II) Rugaciunea de poctiinp, in fie-care qi.
III) Vagficiunl In curs& dile!, precum: Inainte de inceperea lucru-
lul gi. dupa sivirqirea luoraul; dud cine-va nu p6te merge srt asculte
slujba In biseriort. Asemenea rugaciunl aunt: Dimindfa vat audi gla-
sal med. D6mne buze /e mole yei deschide.Marire intru cea de
sas lui Dumneded.Bine-cuvintezel sui7ete al med pre Domnul.
Lauda. sullete al mai pre Domnul.Unule ndscut.Intru 'nape-ri-
fia ta,cu fericirile.-11111ntuefte-ne pre not Fiul lui Dumnedeii.
Clinstdse lumina cea adeviSrata.
IV) RugAciuni °And creqtina merge la Biserica; and intrr3, in bi-
seri* and strt in bisericA. Instructiuni cum sa stea in bisericA qi
cum sa asculte Apostolul, Evanghelia i predica. Scurte rugaciunl in
timpul sfintel Leturghil, anume: Inainte de eyirea cu sfintele daruri sa
4ica:
Acum vdddnd suflete al meil aduandu-se cinstitele daruri, de-
partezti de la tine trite cugetele de;sarte ci ca fried alibi: Car!
pre Heraviml La eqirea cn sintele darurl: Pomenefte-me Ddmne.
La marturisirea orediatel sa (licit' in sine: Cred intr'until Dumnecled.
Inainte de axion sa (lid.: Pre tine Te Madam. Apol: Cuvine-se err
adevefrat. Dupg. Axion: Tatd1 nostra.... La sfitrcitul Banta Leturghil:
Vddut-am lamina cea adevdratd.... si Dumnec,letzle milostivefte-te
spre not si ne bine.cuvintezii, luminezd Alfa to peste vol si ne
miluefte. La *ma din bisericii se r6ga In sine: In mainele milos-
tivirei tale celef marl o Dumnedeul med incredinfez srzlletal st
trupul med.
V) Rugaciunile din timpul Vecerniel anume: Ddmne strigat-am.
Sii se indrepteze... Lumina ling. Invrednicefte-ne Ddmne. Acum slo--
boze0e qi rngaeiunile Marelul Vasile, care incepe: Bine eftI cuvin-
tat Dumnedeule, cola ce al laminae qiva ca razele sordid 0 noptea
o al lamina ca raze de loc.
VI) Rugliciunile mese!: Tata] nostra... 31Anca-vor saracit 7J1u1-
frunim fie Christ6se.
VII) Rugficiunile spre somn. Pupa inceputul obicinuit qi Tata
nostru urmeza: Miluegte-ne pre nol Domne. D6mne milueqte-ne pre mi.
Ufa milostiiireI.,.. Dumneq.eule vecinice.... Prea curia gi bine-cnvintatit
de Dumne4.eA ITAsciStOre Marie.... Ingerul lui Christos pazitorul mai eel
sant T6ta nadejdea... lifidejdea mea este Tata-. Slfibe,te, lasfi, iarth...
Pre eel, c<ne uriisc.... SA se se6le Dumne4eA qi sa se rasipesca vritj-
ana01 hi!.
www.dacoromanica.ro
DESBATSRILE ST. SYNOD 137
VIII) .Rugaciuni la delurite trebuinfe: Pentru domnitor pi popor

(Mintnepte Ddmne poporul tett). Pentrn faceri de bine... La necazuri yi
supgrari. Pentru vajmaiii... Pentru earatorie... Pentru bolnevt.. Pentru
eel din inchisore. La seceti pi necontenirea ploilor.
IX) Canon de pociinfi citre Domnul nostru Iisus Christos.
X) Paraclisul Prea Sixtei Nisoetbre de Dumne4O.
XI) Canonul Ingerulni.
XII) Rugiciuni lnainte pi duple mirturisire.
XIII) Rugiciuni inainte pi dupi. Impfirthpire.
XIV) Rugiciuni inaintea sintului si marelui post, anume:
Ufile pocezinfei.... In cliriirile mtintuirei.... La mulfimea faptelor
vide color role cugetand.... Brafe le pit rintefti....
In Simbita mortilor: Cu san ii odihnefte... Pomenefte Ddmne...
In Duminica lasatului de carnet Vas mie Inegritrzle sufiete.
In Duminica lasatului de brink: Leplidatu-s'a Adam din desfata-
rea relate... fi sa nu intord fats to de la!sluga ta.
XVI Rugiciuni in timpul postului mare, anume
Ddmne 0 StripAnul viefel mole... Nascetdre de Drzmneded fecidrri.
Botezatoral luf Christos...".liugati-ve pentru,,noi stinfilor... Sub mi-
lostivirea Ta Ddmne al puterilor fii cu no!. Postindrz-ne
irafilor trupefte sig ne postim gdahovnicepte.
In Duminica I a Marelui post: Prea canard& tea chip ne fnchi-
ne= bunule. fJeea ce epti isvcral milostivirei...
In joie iiptiminern- 15-a: Srzi7ete al med... In Simbita Acatistuld:
Apiiriltdref Domnel. Prea &Ina Saipan& mea de Dumnecteri Nas-
cgtore. in Optamina patimilor: lata 112irele si: Camara TEL liftintui-
torule.
In Joia mars: Cand sib:vita ucenici.
In Vinerea mare: Cola ce in diaa fi fn ceasul al feaselea... Cola
ce in ceasul al 9-lea... Stiipiine Ddmne Iisuse Christose Dumnederzl
nostru, cela ce indelung ai radat pentra grafalele ndstre.
In Sambita mare: In mormint viata.... Cuvine-se dar sk cidem la
tine... Neamurile tote. 0 Treime sing.... Si tack tot trupul omeneso pi
sk stea Cu frici pi en outremur.
XVI) Rugicinni la Sfintele Pasci, anume: Christos a inviat; In-
vierea Jul Christos. De to -zu ci pogorit In mormint. Inviind lisus
din mormint... ingeral a strigat. Luminezi-te.
XVII) Rugaciuni la Duminica Pogodrel Duhului Sint pi S-ta Treime,
anume: Ddmne cela ce pe prea S-tul 7gri Duh fn cesul al 8-lea...
Vedat-am lumina cea adeveTratii.
www.dacoromanica.ro
1.38 DESBATERILE ST. SINOD
La Duminica tuturor santilor: Ca o pfinzg a fires lumeall aduce Tie

D6mne pe purfatoril de Dumne4o11 muceniol,
XVIII) Sinaxarul celor 12 luni.
Acesta find Incrarea comisinnei, se Inainteza cu malt respect S-tului
Sinod, spre a regula imprimarea el.
0 data on acesta comisiunea supune is cunosoin0 S-tulul Sinod eg.
'ql is asuprg- tirl vi sarcina de a supraveghea imprimarea acestei ogiii
toi a alege iconitele ce urmezii a se pune in ea. Se anexeza acs gi 14
prooese-verbale const6litt6re de timpul lucriirel spre cele de onviinfa.
Raportor: (ss) -1- Siivestra al Hagler.
P. S. Arh. Nifon Ploeqterm: Lucrarea comisiunef este
cat se !Ate de buns, $i nol nu avail de c,"at sal multu-
mini pentru zelul $i activitatea ce a depus in alcatuirea
unel cart' de rugaciunI absolut trebuitOre cre$tinilor din
Regatul Romani&
0 respectuOsa rugaciune insa am de facut, adica: cie a se
intercala la capitolul IX $i Paraclisul II-lea al santel NU-
cetOrel de Dumnecleil, fiind ca am auclit ca s'a pus numal
paraclisul I; ca ast-fel cArticica acesta sa fie complecta $i
de tot folosul credincio$ilor.
1. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Prea S-cite,
comisiunea a avut acesta in vedere, insa fiind-ca, s'ar fi
prea marit lucrarea, de aceea s'a marginit a pune numal
un singur paraclis.
I. P. S. Mitropolit al Moldova si Sucevel: P, S.
Episcop al Hu$ilor, ne-a citit un fel de catalog al materiel,
care este $i ce se cuprinde In acesta carte. Dar ell a$ dori
A scia $i continutul celor cuprinse in catalog, fiind-ca, de....
in timpul de fata, cand sunt Omeni, cari se cred mult mal
pre sus de cat altil, mi-e tema sa nu se introduce niscare-va
cuvinte, care nu sunt la locul lor.
Prin urmare eil a$1dori sa. ni se citesca, in extenso con-
tinutul celor cuprinse in catalog, ca sa vedem cam ce
limbs cuprinde.
I. P. S. Mitropolit Primal, Presedinte: I. P. S-bite,
comisiunea cand s'a ocupat de acesta carticica, nu s'a ocu-
pat numal de continutul el, dar $ii de limbs.
Limba este aceea din ceaslOvele din M-rea Nemtulul,
cari sunt admise acli in biserica nOstrb..
www.dacoromanica.ro
Dad voitl sa se dea citire, nu ne opunem, dar et ye

Incredintez ca este limba bisericdsca., luata din ceaslOvele
din M-rea Mint.
L P. S. Mitropolit al Moldovel 0 8 ucevel: Sunt
uncle vorbe pe care not cu totii le-am inlaturat. De ex.:
Prea St. Troica §i altele asemenea. De aceea fac obser-
vatiunile mele asupra respunsului I. P. S-titulul Mitropolit
Primat, care spune ca in aasta carte s'a introdus limba
din ceaslOvele din M-rea Nemtu. Acolo sunt multe vorbe,
care nu mai sunt all in us, §i deci and se va tipari a-
cesta carte §i se vor introduce §i alte cuvinte, sa nu se
tntroduck niscare-va vorbe, prin care sa se strecOre i idel
noul gre§ite. Acesta am avut de observat.
P. S. Episcop al Suqilor: Spre mai mull& convin-
gere a I. P. S-titului Mitropolit al Moldovei §i p6te *i a
altor P.P. S.S. membri, et cred ca este bine, ca dupa ta-
bloul de materie O. se la cate un num6r, ca sa se citesca
§i atunci se va vedea limba in care este scrisa. acesta carte
de rugaciunl.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Et primesc
mai bine sa se citesca tot, §i pentru acest sfirqit sa avem
§edinta §i maine si poimane.
Voci: 1. P. S -site, nol avem Mt& increderea in lucrarea
comisiunel.
P. S. Episcop al Rimniculul: Dupa cum forte bine
a observat I. P. S-titul Mitropolit Primat, la alcatuirea a--
cestel carti s'a avut in vedere §i fondul §i forma; adica
s'a ales rugacintile cele mai neaparat trebuit6re pentru
cre§tinl in tot timpul §i In tote Imprejurarile; apoi s'a
cautat, ca aceste rugaciunl sa fie trite() limb& curat biseri-
c6sca. In sensul aresta, in acesta directiune a lucrat' comi-
siunea. Decl, Baca S-tul Sinod la in considerare acesta
asigurare atunci A bine-voiasca a aproba imprimarea cartel;
lar data nu, atunci sa se citesca cartea in intregimea el,
ca totl WO OM face o idee clara din citirea ei.
Dar ell nu cred tocmal necesar acOsta, fiind-ca dupre
cum a asigurat I. P. S-titul Mitropolit Primat i P. S. Epi-
scop al Hu§ilor, limba din acesta carte este cea curat bise-
ricesca..
1. P. S. Mitropolit al Moldovel 0 Sucevel: Nol scim
www.dacoromanica.ro
cu to(i!, ca la nol In biserica rugaciunile sunt regulate. Scim

si acesta, ca cre0inil la nol vin si asculta citirea rugaciu-
nilor. Mai cim de asemenea, a in biserica apusulul fie-
care crefiincios vine cu cartea sa 0-0 cite0e rugaciunea.
1/6 intreb pe Fratiile VOstre, void. sa introducem si la nol
ace sta moda in biserica? Pentru ce cite0e la nol citetul
Pentru ce canta cantaretul? Pentru ca sa asculte credin-
cio01. TOte rugaciunile sunt acute inadins pentru diva In
care se face serviciul, cu ocasiunea serbarel ce se serbeza,
§i credincio0I asculta. Din catalogul citit de P. S. Episcop
al HuOlor am audit, a atunci cand lese cu s-tele Daruri,
credincio0I sa clic& cutare sal cutare. Acesta este pentru
ca sa le punem nol credincio0lor ca o datorie sa le citesca
fie-care? Nu inteleg acesta.
P. S. Episcop al Huqilor: In timpul s-telor Darurl,
nu dice de cat t Pomeneste-me Stapane, cand vet veni Intru
Imperatia tar.
I. P. S Mitropolit al Moldovel si Sucevei: Inteleg
sa le facem acestea ca o sfatuire, ca o povata, dar ca sa
le punem nol Indatorire credincio§ilor, ca el sa le cite sca
in biserica, nu Inteleg. Atunci ce rol mal are cantaretul ei,
paracliserul.
Aceste observatil am avut de facut, adica, data voim sa
introducem sr In biserica nastra ortodoxl obiceiul ca fie-
care cretin sa citesca pe carticica sa.
P. S. Episcop al Blmalculul: Cu WA smerenia rog
pe I. P. S-titul Mitropolit at Moldovel, sa'ml dea voe sa-1
asigur ca nu se Introduce nicl o moda nou6. Dad. s'atl pus
In cartea de rugaciuni Ore-cari bagarl de sema, cad ele
s'aa pus numal pentru-ca cre0inul sa scie ce sa cugete intru
sine §i .ce sa erica cand se duce la biserica, and intra In
biserica, and sta in biserica la sf. Liturghie etc.
Aceste bagarl de se ma tind a face pe credincio0 sa pa-
rasiasca deprinderile ce ati asta-4I si pe care le pastreza
cu mina tenacitate. Asta-d1 cel mai multi merg la biserica
numal ca sa intalnesca pe cine-va sad numai pentru dis-
tractie, si nu dati mal nicl o atentiune la cele ce se canta
§i la cele ce se citesc qi se saviqesc In biserica, mal ales
In timpul s -tel Liturghil. De aceea nol am socotit ca este
bine sa se atraga luarea aminte a credincioOlor ce sa gan-
www.dacoromanica.ro
desca intru sine, and se afla in biserica la s-ta Liturghie

sau chiar and merg la biserica, si tend stall In biserica.
In acest din urma cas li s'a pus inainte stihira: &in bise-
rica marirel tale stand, In cer a sta ni se pare
.1\744 scetdre de Dumneclea,deschide-ne noue usa mi-
le) tale,. Adica sa stea cu tbta smerenia si cu tOta pie-
tatea, ca si cand ar sta inaintea lui DumneVeti. Tot asa
s'ati pus qi pentru cele-l-alte cazuri povatuiri ce sy gandesca
si ce se. face. crestinil in biserica.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pe 10.nga
cele Vise de P. S. Episcop al Rimnicului, asi avea si etl de
adaugat sate -va cuvinte.
Acesta carte de rugaciuni trebue s'o alba fie-care cre-
dincios, aci nu trebue se ascundem ca sunt multi dintre
credinciosi, cari nu ati nici cea mai elementary idee de ce se
savarseste in biserica in cutare sad cutare timp. Avend car-
tea de rugaciune, el vede, and se incepe S-ta Liturghie,
0'0 Vice: Tata, ell trebue sa me in asa, trebue ca aten-,
tiunea mea A. fie indreptata in cutare be si prin urmare
'0 de. sera de ceea ce trebue se. feta.
Prin urmare respund I. P. S-titului Mitropolit al Moldo-
vel, ca cartea acesta este ca un tipict ca sy Vic asa, de
cum trebue se. stea credinciosil in biserica, iar nici de cum
ca o obligatiune.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel si b ucev el : Reman
satisfacut.
I, P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Void ca
cartea sa se citesca In extenso.
Voci: Nu, nu.
P. S. Episcop al Dunarel de jos: Dupe respunsul si
explicarile date de I. P. S-tia VOstra, not primim cartea asa
cum este..
I P. Mitropolit Primat, Preqedinte: Atunci pun la
vot conclusiunile raportului, impreuna cu cartea asa cum
s'a lucrat de comisiune. Cine este pentru, se. bine-voiasca
a ridica myna.
S'a primit.
Ne mai fiind nimic la ordinea Vile, ridic sedinta si cea.
viitOre va fi pe Mercuri, tot la orele 2 p. m.
www.dacoromanica.ro
Sedinta se ridica, anuntandu-se cea viitOre pentru Mer-

curl 4 Noembrie orele 2 p. m.
Preseclinte: (ss) t Iosif Mitropolit Primat.
SecretarJ: I ) t Aanasie ar Bl mnicalui
1 ss)
((ss t Pimen G. te el
qedinp, din 4 Noembrie 1898.

Sedinta se deschide la orele 2 p. m. sub presedinta Inalt
Se face apelul nominal si respund present' 14 P.P. S.S.
Membri, fiind in concediti P.P. S.S. Episcopi al Romanului
si al Dunarei de jos.
Se citeste sumarul sedintel precedente.
I P. S. Mitropolit al Moldovel si Sucevei: Cer sa
se face in sumar o mica rectificare. La locul uncle se dice
ca P. S. cutare a cerut luarea in consideratiune; in loc de
luarea in consideratiune sa se Mica continuarea discutiunei.
P. S. Arh. Pimen eitesienu: Ar fi mai bine sa se
Mica luarea in consideratiune si acesta cu atat mai mull
pentru ca in sedinta trecuta s'a cetit numal.
P. S. Episcop al Argesulul: S'a inceput discutiunea
asupra lui si nu s'a ispravit.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Am si ell
de adaogat ceva. In hotarirea care s'a luat de S-tul Sinod
pentru imprimarea cartel de rugaciuni, nu s'a precisat si
in ce num& de exemplare sa se imprime acesta carte.
P. S. Arh. Pimen Pitegtena: Acesta nu este .asupra
sumarulut.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Acesta o
spun, ca mal pe urma sa se hotarasca si asupra numerulut
de exemplare.
Pun dar la vot sumarul sedintei precedente cu rectifi-
carea ceruta.
S'a primit.
Se comunica de la biro4 raportul P. S. Presedinte al Co-
mitetului Revistei cBiserica Ortodoxa Romana, cu No. 237,
prin care arata ca s'a cumperat pentru trebuintele cance-
www.dacoromanica.ro
lariel Revistel obiecte In valOre de 850 lel si rOga pe S-tul

Sinod a se considera acesta sums ca supliment de chel-
tuell pe exercitiul curent 1898/99, si se trimite la comi-
siunea pentru luarea socotelilor Revistel 'i Tipografiel.
Idem, raportul Directiunel Tipografiel cartilor bisericesti
cu No. 272, prin care comunica, a a Indeplinit ordinul
No. 332/98, relativ la trimiterea unui Triod scOlel de can-
taretl din Pitesti si se to act.
Idem, petitiunea D-lui G. 0. Garbea, profesor, prin care
rOga pe S-tul Sinod a'l libera o copie dupa raportul co-
misiunei relativ la cartea sa «Iov, cat si dupa duhovni-
cesca consideratiune cu care S-tul Sinod a bine-voit a in-
curaja lucrarea sa.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Eil cred de
prisos sa, 'i se dea o copie dupa raportul comisiunel, fiind
ca deja 'i s'a facut o adresa din partea biroulul, si afara
de acesta raportul comisiunei are sa se publice.
P. S. Episcop al .Rimnicului: I. P. S-cite Presedinte.
Ve rog sa puneti In discutiune acesta cerere dupa comu-
nicarl ca sa se hotarasca asupra el.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Forte bine.
Se comunica de la biroii petitiunea mai multor preotl
din mai multe comune rurale din jud. Dolj, prin care se
rOga a nu li se lua, pamenturile bisericilor cu ocasiunea
modificarel legel cleralui mirean si se hotaraste a se pane
la dosar.
Idem, adresa S-tel Mitropolit a Moldovel si Sucevel cu
No. 2293, pe langa care inainteza un dosar cu actele re-
lative la tunderea in monahism a surorel Ana Stamate din
M-rea Agapia, si se trimite la comisiunea de petitiuni.
Idem, adresele S-tel Episcopii a flusilor cu No. 1238,
1240 si 1241, pe langa care Inainteza trel dosare cu actele
relative Ia calugarirea surorilor Safta Felegenu, Parascheva
Beresca si Tudosia Nicolae din M-rea Adam si se trimite
la aceiasl comisiune.
P. S. Episcop al ,Rimnicului: I. P. S-tite Presedinte,
D-nul Garbea prin acesta petitie cere sa i se libereze o
copie dupa raportul comisiunei, despre cartea sa, pe care
a inaintat'o S-tului Sinod spre cercetare. Cum acel raport
are sa se publice In Revista S-tulul Sinod «Biserica Orto-
www.dacoromanica.ro
1.44 DESBATERILE ST. SINOD
doxa Romans*, socotesc de prison sa se mai trimitA 0

D-sale o copie, mai ales ca de la birou 'i s'a §i comuni-
cat hotarirea, pe care S-tul Sinod a luat'o in privinta car-
tel sale.
De aceea propun, ca S-tul Sinod sa bine-voiasca a trece
la ordinea clilei asupra acestel cereri
I. P. S. Mitropolit Primal, Preqedinte: Pun la vot
propunerea P. S. Episcop al Rimnicului, care este de tre-
cere la ordinea clilei. Cine este pentru, sA bine-voiasca a
iidica imam.
S'a primit.
P. S. Episcop al Iiimnicului, Raportor, citqte ur-
matorul raport, Inreg. la No. 468, relativ la cartile D-lui G.
Scraba:-
bleat Prea San Fite Stiipane,
Comieinnes S-tulal Sinod, pentrn cereetarea eii.rtilor didactics de in-
v4amint religios, causal primar, cercetand ortrtile de oitire ale D -lu(
G. Scraba, Institutor din Capitals, a consemnat observarile sale in al/-
turatele don6 procese- verbale1 opintind a se atrage antorulnl luarea a-
minte of, la o non& editie sa lndrepte micfie greyeli vi sit compleoteze
omisiunile constatate in editia intaia.
A testa fiind resultatul cercetririlor sale, comisinnea prin subsorisul
Raportor '1 supune on smerenie la eunoseinta S -tulul Sinod, inapoind
vi textele in cestinne.
Raportor (ss) Athanasie al RImnieulal:
Apo!' adaoga: T6te observatiunile sunt consemnate Ix

procesele-verbale. Daca S-tul Sinod voe§te sA asculte cars
ce observatiuni s'au facut, sunt gata sa dart cetire proce-
selor-verbale.
Voci: Sa se citesca.
P. S. Episcop al .121mniculal, cite§te urmatOrele pro-
cese-verbale :
PROCES-VERBAL.
Ast5..41 28 Octombrie 1898, subsemnatil membri at comisinnei per-
manente a 8 -tulul Sinod pentru cercetarea artilor didactioe de inviSti.-
mint religios onrsul primar, ne-am 1ntrunit spre a ceroeta bucgtils de
www.dacoromanica.ro
DZSBATERILE ST. SINOD 1435
cuprins xeligios din artile de citire pentru clasa II, III ai IV Trimari,
Inaintate de Dl. G. Scraba, institutor, on petitia %reg. la No. 402 din
21 Octombrie,
Confruntand textele tipkrite on cele din manusoriptele aflOtOre -in ar-
hiva S-tuluI Sinod, am constatat cro, antorul s'a .inut in genera de tex-
tul aprobat. Am aflat insa oi midi nepotriviri, care sunt urm616rele:
1) In cartea de citire pentru clasa IL:
a) La pagina 53 sub titlul: Nasoerea lul liens, s'a lOsat afarl din:
Acum slobo4eate" onvintele: fetil tnturor ai s'a die: inaintea pop6re,
lor, in Moe de: inaintea fekl tuturor pop6relor.
V b) La pag. 111 -sub titlul: Botezul lul liens, in be de: Acesta este
s'a Tn e$ti. Iar in icona botezulul tot aeolo, S-tului Ioan e InfOtiaat
turndnd api, pe capnl %thane, intocmal cum obiclnuese Apusenil. Dar
acesta este mare greaalk cyc1 Biserica nostril, In cintarile de la Bote-
zul Donmulni, (lice despre Botezatorul aaa: Mina to care 8'0( atins de
createtul stApinului s'a atins ea Al afunda in apg, Iar nu ca si-1
tome pe cap.'
2) In oartea de citire pentru olasa III tote textele religiose s'at g%-
sit int(cmal on reannsorisul original, afara de pag. 83, undo s'a ()is
din greaa16.: spry o fain a, in loc de: sere Biqa.
Pentru continuarea cercetarel pt comunicarea resultatuluI am dada
a ne intruni in alt6. 4i..
Drept care am dresat acest Proces-verbal.
(ss) t Silvestro al Busilor.
(se)f Gherasirn al Argequlur.
(so,) f Atbanasie al Blinnicului.
PROCES-VERBAL.
Ast5.-(li 3 Noembrie 1898, sub-semnatil intrunindu-ne conform In-
cheierel din procesul-verbal anterior, am cercetat textele religiose din
oartea de citire pentru clasa IV-a primary de Dl. Scraba; ai din con-
fruntarea en mannscriptul original, am constatat urmittOrele:
a) S'a lasat afar Parabola despre Stapinul easel, care a tocmit ln-
orgtori in via sa. Evanghelia de la Mathel Cap. XXV v. 1-17.
b) S'a Moat alai% ai Predica de pre mute, Evanghelia de la Meta
cap. V, v. 1-48, de care totnyi se vorbeate la esplioarea fericirilor
pag. 247.
el La pag. 322, rdndul 5 de jos in gus, s'att 16sat afari cite-va
frase ai anume a clis insemnind en ce morte urea s6 marg.. Si a
10
www.dacoromanica.ro
intrat laragl in Divan Pi lat qi a chemat pe liens till Fara aoeste

fraze, povestirea din loonl respeotiv este firn sens.
Despre cele constatate se va raporta S-tnlui Sinod en adnogire de a
atrage autorulul luarea aminte, ca la o noun editie el indrepteze gre-
plile ci omisiunile arntate. Tot atunci, ss lase darn ,i cuvintele: in
vie". De la pag. 52 din eartea pentru olasa II, randul 12 de jos In ens.
Drept care am dresat acest Proces- Verbal.
(ss) f Silvestro al _Hopi lor.
(ss) f Gherasim al Argefulai.
(ss) t Athanasie al Rimnicului.
Apol adaoga.: Acestea sunt constatarile comisiunel, care

opine* ca S-tul Sinod sa bine-voiasca a atrage autorulul
luarea aminte, ca la o noun editie sti indrepteze greplele
ce s'au semnalat in intaia editiune; lar pe de alta sa o
complecteze cu buatile ce s'a.ii lasat in afara din textul
manuscris.
I P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne mai luand
nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportului. Cine
este pentru, sa bine-voiasca a ridica mama.
S'a primit.
P. S. Arh. Nifon Plo Wenn, Raportor, cite0e raportul
comisiunel de petiliunl, inreg. la No. 473, privitor la tun-
derea in monahism a surorilor Aglaia Maus §i Maria Ga-
vriil Epure din M-rea Varaticu. S-tul Sinod a aprobat con-
clusiunile raportului comisiunei. care sunt pentru admiterea
calugarirei numitelor surori.
P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Bog, ca in raportul co-
misiunei sa se did.: «Serviciul hisericesc* in loc de «ser-
viciul liturgic».
I. P. S. Mitropolit Prirnat, Presedinte: Acesta este
cestiune de redactie. Se vor rectifica aceste cuvinte.
P. S. Arh. Nifon Ploestenu, Raportor, citWe raportul
aceleiasi comisiuni in-reg. la No. 478, privitor la tunderea
in monahism a surorei Ana Stamate din M-rea Agapia.
S-tul Sinod a aprobat conclusiunile raportului comisiunei,
care sunt pentru admiterea calugarirei numitel surori.
P. S. Arh. Nifon Ploeqtena: Raportor, cite0e urmA-
torul raport al aceleia0 comisiuni inreg. la No. 471, relativ
la cererea Diaconului I. Perianu:
www.dacoromanica.ro
Ina lt Prea Sfinfite Stitpa,ne.
La comisiunea de petitinul a 8-tulul Sinod, s'a trimis spre cereetare
suplica inreg. la No. 441 din 30 Octombrie 1898, insotita de o copie
dupa, hotfirirea Spiritualulni ConsistoriA al Eparhiel S -tel Mitropolil a
ljngro-Vlahiei sub No. 33 din 29 Mal 1898, prin care suplicfi, Dia-
conul I. Perianu, fost la biserica Cotrocenl din Capita lit, se plange
S -tulul Sinod, 435, fiind dat in judecata Spiritnalulul Consistoriti ei con-
demnat de a nu mai oficia °ale diaconeeti, la laid una din bisericile din
Capitals; acesta hot5,rire a fost luata drept o caterisire deghisatfi, a-
tat de Onor. Minister al Cultelor gi Instructiund Publics, care, pe bass
&sesta hotfiriri 1-& revocat de la catedra de seligiune de in gimnasiul
din Tulcea, uncle fusese numit ca suplinitor, in basa titlulnl de licentfi
in teologie ce pose* cat 9i de unii din P.P. S S. Episcopl, carom
s'ati adresat spre a fi plasat ca diacon la 'vre-o biserica urbanti din a-
eel& pfizite de DumnEgeti Eparhil.
Si in consecintfi, suplicantul diacon aflandu-se intr'o posi4ie destul
de tristo,, lipsit on desfivireire chiar de mijlocele de existents, se rogit
on lacrimi, ca S-tul Sinod in sesiunea acesta, sd decidii, 112, ce Sens,
trelme luata condamnarea sa, i hotarii ea 1uat5. s4 fie comunicath
antoritfitilor de care depinde sorts sa, spre a se pune cu chipul acesta
oapfit tristel sale positiunl.
Comisinnea, avend In vedere suplica lament6s6 a diaconului Ioan
Perianu, fost la biserica Cotrocenl din Capitalfi.
Mal avend in vedere dosarul in cansfi, cum ei hotfirirea sub No. 33,
pronuntatfi in cliva de 29 Mal a. c. de Spiritualul Consistoriii al S -tel
Mitropolil a Ungro-Vlahiei, care hotfifire suns ast-fel: Diaconal Ion
Perianu de la biserica Cotroceni din Capitala, sit fie deptirtat din
serviciul bisericei sale, cum fi de la on -ce alta biserica, din Capi-
tala, de are -ce. prin purtarea sa, scandaldszi a devenit intolerabil",
Considerand c5, din cuprinsul acestel hotfiriri reese, cä numitul dia-
con pate servi cele diaconeetl in orl-care biserica din oraeele t5reI, a-
farl de Capitalfi, uncle s'a rfispandit- vorba despre conduits sa.
Mal considerand, c5, acesta hotfirire a fost tot aea calificatfi ei de
I. P. S. Mitropolit Primat, Chiriarhul in a cfiruia eparhie a functiouat
ca diacon, suplicantul; de ore-ce a liberat acestul diacon carte canonick
ou deslueire ca are voie a oficia ode diaconeeti la orI-care biserica din
tars, antra de bisericile Capitalei.
Mat considerand, ca numitul diacon de ei licentiat in teologie de la
facultatea nostrfir tot* printr'o interpretare greeita a hotfirirel Spiri-
www.dacoromanica.ro
tualulni Consistorit, a fost revocat de la catedra de religie de la gim-

nasiul din Taluea.
i mai considerand oi chiar unit din P.P. S.S. Chiriarhi, fie ca n'aii
avut loc, unde plasa pe numitul diatom, fie ca n'ati mint in mod la-
murit, care este positia canonica a aoestni diacon, _nn l'ati primit in
eparhiile respective;
Mai considerand in fine, ca suplicantul diacon din cansa tristel pa
sitiuni in care se afia gi a lipsel de mijlOce pentrn existenta, a oernt
S -tulul Sinod chiar in sesinnea actuala, A, fie tuns in schima monahall,
ca unul ce nn are niol unde sreo piece oapul;
Comisiunea intemeiata pe aoeste motive gi consideratinni, este de opi-
ninne pe de o parte a se raga toil P.P. S.S. Chiriarhl at pazitulni de
Dnmneclett Begat Roman, ca sii is act, ca: Diaconal Ion Periann fost
in servicinl bisericel CotrocenT din Capitals, nu este caterisit, yi ca pe
basa cartel canonise liberate de I. P. S. Mitropolit Primat, p6te fi pri
mit la orl-care biserica sat monastire din Cara, yi a oficia cele disco-
negti; Tar pe de alts a se interveni de bironl S -tulnl Sinod la Onor.
Minister al Cultelor, desluyindu-se ol hotartrea pronuntata de Spiritualul
ConsistorM al S -tel Mitropolil a Ungro Vlahiel In 4ina de 29 Mai 1898
In contra numitulni diacon, nu trebne oalificata ca o caterisire, ci ca
o oprire de cele diaconeyti a Diaconnlui Periann numal la bisericile
din Capitals, nnde conduita acestnia in timpul din Alma a lasat de
dorit " .
Acesta fiind resnitatul cercetarilor yi opiniunea comisinnei in oasul de
fate, cu eel mai profund respect '1 supune la Inalta ounoscinta yi in-
telepcinne a S-tnlui Sinod, rugandu-1 respeotuos a decide Nile ce va
orede de cuviinta.
Raportor: (ss) t Nifon N. Ploestenu
(ss) t Arh. Varlaam B. Craiovenu
P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Al voi o mica lamurire:

Onor. Minister at Cultelor si Instructiunel Publice a sus-
pen dat pe Diaconul 1. Perianu de la catedra ce suplinea la
gimnasiul din Tulcea, In urma mijlocirilor facute de catre
Spiritualul Consistoria al s-tel Mitropolii ?
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte. Nu, nu.
P. S. Arh. Pimen Piteqtenu: Atund cum se face ca
comisiunea sa afirme, ca. suspendarea de la catedra ce su-
plinea s'a facut de Minister in urma informatiunllor ce a
avut ca diaconul Perianu a fost caterisit ?
www.dacoromanica.ro
DESBATE111LE ST. SINOD 149
P. S. Arh. Nifon PlOeqtenu: Numitul diacon a corn-

parut inaintea Spiritualulul Consistorill la 29 Mal a. c. A-
tuncl s'a pronuntat asupra sa hotartrea, care am avut onOre
a o citi S-tului Sinod, luata find dupre copia legalisatA de
S-ta Mitropolie si pe care o am atasata la petitiunea sa.
Asertiunea asupra careia P. S. Arh. Pimen Pitestenu cere
lamuriri am luat'o chiar din suplica Diaconulut I. Perianu,
care este to urrnatOrea cuprindere:
_That Prea Sanyte Prefedinte,
Sub-semnatn1 Diacon ion Perianu, fost la biserica Cotroceni din Ca-
pitalk viii on cel mai prof-and respect, a adnce la ennoscinth casul
osindirei mele de dare Onor. Consistor 3Iitropolitan al Ungro-Vlahiei,
care de i destnl de clar in hothririle sale, totnyi, este mat on totul
In alt inteles de cele-l-alte autoritati biserice$1.
Fiind condamnat in urnart de a fi poprit de a mai servi cele dim-
negti In Capita lit, am cret).ut de bine pane. la grtsirea nnei biserid, st,
Coup nn post de profesor de religie la un gimnasin intro cat titlul meti
de licen %iat in Teologie 'ml dedea acest drept; dar nu mult duprt a-
cesta me ved inlocnit pe motiv eh 41 fi caterisit in mod deghisat de
pi din nimic nu se 'Ate conchide la acesta.
Inlhturat de la catedrk am fost silt se. recurg in ajutorul P.P. S.S.
Episcopi ca se. -mi dea o bisericrt pentrn a nu peri de feme, caol aunt
on totul lipsit de mijloce si singura existent& o capitt prin munch, dar
acelagi respuns am aflat.
Am ore4.nt tot41 ca acesta n'ar fi de cat nn pretext 9i A in rea-
litate, scopul ar fi de a me dojeni mai aspru pentrn oulpa mea; ajun-
gend Insumi la acesta convingere oa trebne se. me pockesc, am cernt
si fit primit in tagma monahicasch, dar qi de data acesta and acele41
envinte, earl me nrmitresc intocrnal ca fantoma pe criminal, A aunt
eaterisit.
In acesth tristrt positie gasindu-me, lipsit an destivirqire de cele ne-
eesare existentei; viii a ye rnga en lacrimi, on punand in desbaterile
5-tulni 9i Inaltulni_ Corp acesth pla.ngere a mea, se. decided asupra con-
damnarei mele in ce inteles, trebne a fi hath si a o comunica gi color-
1-alte antorithtI de care ar depinde s6rta mea, pentrn a plum 0 data
eapat acestor straghniri, cars me due in desperare,
Snort on cel mai profund respect,
prea plecat qi sups servitor.
Diacon .1612 Perianu.
28 Octombrie 1898.
www.dacoromanica.ro
Comisiunea avend in vedere atat sentinla pronuntath. de

Spiritualul Consistoriti, in care sunt consemnate depositiu-
nile martorilor, cat si consideratiunile ce a avut In vedere
Consistoriul, cand a dat acesta hotarare, care consideratiunl
n'am voit a le mal enumera in raportul comisiunel. Co-
misiunea clic in fata acestora, a fost push intr'un fel de
impas, nesciind ce sa fad.. Dupg Ore-care deliberare a
ajuns in fine la solutiunea expusa prin raport, care cred
ca este bung, fate. de cel ce califlca hotarirea pronuntath.
contra diaconulul Perianu, ca o caterisire, Rog respectuos
dar pe P.P. S.S. Chiriarhl, ca In clernenta P.P. S. S. Lor,
sa la act ch. acest Diacon nu este caterisit si ca are si el
dreptul la viatg in Cara lul, si sa bine-voiasca a dispune
sa fie primit unde se va gasi loc vacant, fie la o bisericg
parohiala urbana, fie la vre-o monastire.
Dacg comisiunea a respins cererea diaconulul Perianu
pentru intrarea in monahism, apol a facut'o, pentru cg ce-
rerea sa nu era venita pe tale Ierarhica, si nu avea anexat
la suplicg, actele cerute de regulamentul pentru discipline
monahalg, prin care sg dovedesca statul seb. civil. *i co-
misiunea orI de cate orl primeste asemenea petitiunl, le
considera ca neavenite si le pune prin urmare la dosar.
Conclusiunile la care a ajuns comisiunea in raportul sell,
cred ca sunt de ajuns, atat pentru deslusirea Onor. Minis-
ter al Cultelor, cat si pentru cunoscinta P.P. S.S. Chiriarhi
ca sa se indulcesca positiunea acestul nenorocit Diacon.
Acestea sunt deslusirile, ce le pot da -relativ la lamurirea
ceruth. de P. S. Arh. _Pimen Pitestenu si sunt gata a da si
alte deslusirl dad. mi se vor maI cere.
I. P. S. Mitropolit at Afoldovel si Sucevel. In legea
clerului mirean este preveclut ca avertisment, ca pedepsh.
suspendarea unul preot din serviciul bisericesc pentru done
1114 pentru. trel Inn!, si 'i se opreste si salariul cuvenit pe
acel timp sail pe un timp Ore-care mal lung sail ma! scurt.
Casul de care este vorba cu acest Diacon Perianu este
cam in sensul acesta de care am vorbit. Pentru ce se fao
avertismentele, pentru ce se fac pedepsefe? (canonisirile).
Pentru ca WO recunesca Omenil gresalele; cacl, de.... omul
este om, aluneca.
Diaconul Perianu se vede ca acum simte el greutatea
www.dacoromanica.ro
DESB &TERME ST. SINOD 151
positiune in care se gase§te, §i umbla ca sa'§I capete In-

lesnirea vietei materiale; cad, de.....omul e trup §i suflet;
trupului sal dal cele spre hrana trupului; Tar sufletulul cele
trebuitOre sufletulul. Numal animalele nu se intereseza de
cat numal de hrana trupului.
La nol este o nenorocire, a unit tined dad. invato. doue,
trel buchl mai mult de cat altil, se cred ca aunt cu cOrne
pant& la cer in cat sa. dea §i stelele jos cu cOrnele for §i
acesta le face r6ti lor; le face reu, flind-ca fac smintela
altdra prin purtarea for in societate.
In fume scarbe vep avea, dice Mantuitorul Christos, insa
indrasnip, lumea am biruit. Val lumel de smintele, Insa
val acelora, prin care vine smintela, vice Apostolul. i ce
este clericul nostru de cat urmator at apostolilor. Vol sun-
tep lumina lumel, vol suntetl sarea pamentulul, data sarea
se va imputi, numal e buns de nimic. Din nenorocire multi
tinerl We experienta ajung sarea aceea, care se aranca §i
se lepada, caci poporul nostru, sa multumim lul Dumnedeti,
de vecurl '§1 -a primit o educatiune morals, prin Biserica.
Biserica a lost §c61a poporului roman, de unde §1 pana
adI avem cuvintul de dascalul bisericei. De ce dascal, can-
Wet? ba unil 'i lic cantor. lata dar de ce e dascal, cacl
pang. la inflintarea de §colI romanestl, bisericile au fost
§c6lele poporului romanesc; §i cantaretil -§i paraclisieril in-
v6tati pe copil primele carp In pridvorul bisericeT, §i de a-
ceea 'i dice dascalul bisericel, pentru a el era de la biserica.
Asa dar, poporul nostru roman este crescut In ideia §i
credinta religiunel cre§tine, In ideia si credinta bisericel
nOstre ortodoxe. NoT trebue sit tinem fOrte mult la cele ce
am apucat de la batranii no§tri. Sa nu credem, ca prin
schiml?area costumului am facut o Itmbunatatire! ca a pus
o p5.16rie in cap §i o haina mai strimta pe corp, ce e cu
acesta ?
Vedeti pana unde merge educatiunea morale cre§tina, a-
deverata ortodoxa, ca mo§ Stan de 80 de anT, din virful
muntelul, cand vede un preot tiner, pOte numal de 25 sail
26 anT '1 vice: Sarut mama parinte. Poporul s'a obi§nuit cu
costumul preotilor cu barbs §i cu potcapiul for pe cap.
Palaria! Nu sciti Mk de vom merge tot a§a. Pentru acesta
nol am deschis o tale lesniciOsa celor care lupta pe t6te
www.dacoromanica.ro
152 DESBATERILE ST. SMOD
colturile, ca sa sara in staulul bisericel nOstre. Merg eel

de alte confesiunl, de alts biserica, merg prin tarsi cu cos-
tumul for si Cu ptlaria. Aceia stint preoti de mods no*
clic el, el vorbesc poporulul In felul lor, si poporul nesciind
'1 crede. Asa s'a Intamplat acum un an in Dorohol, unde
un mice!, strein de neam si de religie, un asasin, a omorit
Omenl, prin urmare cat vom putea sa tinem la ale nOstre,
si nu schimbam nid costum, nicl nimic. Acesta este ori-
ental, clic unit. Apol din Orient ne-a venit lumina, din Ori-
ent ne-a venit tot; cad si biblia, care o avem tot din
Orient ne-a venit; apol In Orient este Vitleemul, acolo este
pestera de unde ne-a venit lumina cea adev6rata; nu pes-
tera de la Monaco, care inghite pe cel ce nu in la nimic;
cacT daca nu ail Dumneclet nu maT at nimic; prin urmare
si tinem la trite ale nOstre cate am apucat.
Pe cel cars gresesc sa tntrebuintam mijlOce ca sa.-I a-
ducem la cunoscinta ca sa se indrepteze.
Asa si cu Diaconul Perianu. Daca. el '0 va veni in sim-
tirI si va cunOsce ca e pe tale gresita, sa'0 lepede gar-
gauniI din cap et el a Invetat sada de teologie. Dupa ca-
nonisirea ce'i s'a facut, dact S-tul Sinod crede ca e bine,
sa i se faca o indulcire si spre a lul cunoscinta si spre a
altora. Indulcirea, voit sa clic in sensul acesta, de a'i se
da o biserica pe -la marginile Bucurestilor sat In fine si
se recomande unuI Protoieret ca sal glsesd o biserica.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ho-Wire&
Consistoriului este asa.
I. R S. Mitropolit al Moldovel si Sucevel: NoT vor-
bim aid, Tar nu hotarIm sa 'i se fact o indulcire, si sa-1
last din minte ideia ca e caterisit deghisat.
NoT nu yorbim de cat curat romftneste; nu punem voal,
vorbiin de fata, curat si romaneste; prin urmare si et sunt
de pArere sal se fact o indulcire la canonisirea lul.
P. S. Episcop al Rimniculul: Sunt bide butte si fo-
lositOre bagarile de sema, cum si sfaturile pe tare I. P. S-titul
Mitropolit al Moldovel le da cu privire la deficit tinerl,
cari de 0 at invetat ceva carte, dar nu at minte destult;
0 tot asemenea este Rode potrivita Incheierea ce a facuVo
I. P. S-titul Mitropolit al Moldovel. La acest sfarsit, as1 voi
sa ajung si ea, dar sunt cate-va cestiuni care trebue mat
intai 16murite.
www.dacoromanica.ro
Dupa cum am audit din raportul ce ni s'a citit, Consis-

toriul S -tel Mitropolii a rostit asupra Diaconulul Perianu
sentinta la 29 Mal ; Diaconul insa cere sa fie numit profesor
de religie in virtutea titlulul set si Ministerul '1 si numeste;
ne Intrebam decl, cum de la Mal si pana la Septembrie n'a
ajuns la cunoscinta Ministerulul hotarirea consistoriului, ca
acest Diacon are 6re-care metehna ce'l opreste de a fi nu-
mit profesor; sat data Ministerul a cunoscut imprejurarea,
atuncl cum a putut sa-'1 numesca si pe urmg sa-1 rev6ce ?
Lucrul acesta nu-'1 inteleg ell.
P. a Episcop al Argequlul: Acesta priveste pe Mi-
nister.
P. S. Episcop al Rimniculul: Asa dar, pentru ca S-tul
Sinod sa se pOta pronunta in cunoscinta de causa asupra
cererel Diaconulul Perianu, ar trebui spa ni se aduca aci
Insciintare de la, Minister, pentru care anume motive a fost
inlaturat de la catedra, sa ni se aduca ordinul de revocare,
pentru a se vedea pe ce motive este revocat?
Este cu putinta sa fi facut ceva In locul unde a fost
numit profesor si Ministerul are dreptate sa rev6ce pe un
suplinitor cand acesta n'are o purtare bung.; s'ar parea decl,
ca. nu casul ca, el a fost osindit de consistorit a militat
pentru a fi inlaturat din postul de profesor, ci vre-o alts.
Imprejurare. Noi nu suntem luminatl asupra acestul lucru,
si de aceea trebue sa avem sciintg de la Minister despre
motivele pentru care Diaconul Perianu a fost revocat.
P. S. Episcop al Mignon Acele motive el trebue sa
ni le presinter
P. .8. Episcop al Rimniculul: Neaparat ca. el trebue
sg ni le presinte.
Asl putea sa me opresc aci; vitt Insti la parerea I. P.
S-titulul Mitropolit al Moldovel.
Este adeverat ca prea aspru a fost consistoriul In hota-
rtrea sa. Me iertatl, ca, de si nu avem nici un drept sa
discutam hotaririle Consistoriulul, totusI, cum a venit casul
aci, et cred ca. ar fi fost mat bine, ca Consistoriul sa. dea
o pedepsa hotarita, de ex. n'are voe sa slujasca in biserica
o tuna, .doua, trel, cind, un an, si atunci lucrul se scia,
era lucru hotarit. Asa Inss cum este acum oprit necondi-
tionat de a nu sluji in Capitalg, nu inteleg. Cum? In Ca-
www.dacoromanica.ro
pitala este oprit si in alte WO este ingaduit ? Apoi nu tot

aceleasi motive sunt opritere si obligatere pentru dinsul In
orl-ce parte ca si in Capitala? Un om care este vinovat de
o crima, este vinovat in tote pArtile si in locul -uncle a sa-
virsit crima si in alta parte. Dreptatea este aceiasi in tete
par tile si in Atena si in Roma, dice un vechiti filosof.
Asa dar trebuia sA. se arate in sentinta Consistoriulul pe
aka vreme are sa fie oprit el, si de aceea si ei sunt de
parerea I. P. S-titalui Mitropolit al Moldovel, ca casul a-
cesta, dupa ce se va primi insciintare de la Minister pen-
tru care motive a fost el inlaturat din postul de profesor,
sa se trimita la aprecierea I P. S-titului Mitropolit Primat,
Chiriarhul respectiv.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Dupa legea
clerului de 01, Chiriarhul nu pate face nimic, nu pate re-
forma sentinta Consistoriulul.
P. S. Episcop al Rlmnicului: Avendu-se in vedere
nouile elemente ce se vor aduna, Consistoriul 'Ate sa re-
viz uiasca. sentinta.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Consisto-
riul da, dar Chiriarhul nu mai pate face nimic.
P. S Episcop al Rlmnicului: Da, Consistoriul. Asa
dar parerea mea se conexeza cu a I. P. S-titului. Mitropolit
al Moldovel, dar se deosebeste de ea numai intru aceea
ca petitionarul mai intal trehue sa arate pe ce motive a
fost revocat din postul de profesor, si apol S-tul Sinod sa
rage pe Chiriarhul respectiv, ca pe basa acestor foul ele-
mente in privinta petitionarului sa trimita din nal afacerea
la Consistoria, spre a se pronunta.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Sunt ferte
dispus prin ,natura mea spre indurare si milostivire, cu a-
tat mai vtrtos in fata acestul Diacon, care este inteligent si
are cunoscinte de carte. Dar nu pot face nimic in fata unel
hotariri data de Consistoria. Scip cu totil ca Chiriarhul nu
pate sa reformeze sentinta Consistoriulul. Insa iata ce asi
propune ea: Me unesc cu parerea P. S. Episcop al Rim -
niculul, ca adica Diaconal Perianu sa infAtiseze un act din
partea Ministeralui, prin care sa arate motivele pentru care
l'a destituit din profesorat. P. S. Episcop al Rimnicului a-
dauga, ca acel act sä-1 inainteze S-tului Sinod, ca In urma
www.dacoromanica.ro
S-tul Sinod sa-1 recomande ChiriarhuluI respectiv. Acesta

s'ar face prea tarclia, cad mane se include sesiunea S-tului
Sinod. Ea propun, data S-tul Sinod admite, ca Diaconul
Perianu sa presinte un asemenea act din partea Ministe-
rulul, in cas and se va inchide S-tul Sinod, mie personal,
si ea sa recomand Consistoriulul ca sa la in revisuire casul
sea, si cred ca va ajunge la o solutiune, care sa fie In
favOrea petitionarulul si In buna vointa tuturor membrilor
S-tului Sinod.
P. S. Arh. Niion Ploestenu: Ca raportor al comisiu-
nei de petitiunl am studiat cestiunea in tote amenuntele el
si aunt in stare sa dad lamuririle cuvenite.
FOrte mult m'a mangaiat cuvintele I. P. S-titulul Mitro-
polit at Moldovel si ale 'I. P. S-titului Mitropolit Pritnat,
cart in tot-d'auna as sentimente fOrte bune pentru eel ce
gresesc si cauta s& le indulcesca positiunea.
Sunt dator ins& sa dad o lamurire P. S. Episcop al Rim-
niculul, care iaras1 a avut distinsa buna-vointa, si s'a oferit
sa-1 primesca in Eparhia P. S. Sale, dupa ce situatiunea
sa se va lamuri in S-tul Sinod.
Intrebarea P. S. Sale este Ore-cum indreptatita, ca nu
voeste sa adapostesca in Eparhia P. S. Sale, de cat Ofneni
bunt. lata cum s'a intamplat de a fost revocat de la ca-
tedra. Diaconul Perianu a fost reclamat si chemat in jude-
cata Spiritualului Consistoria de defuncta sa sotie; si con-
sistoriul in cliva de 29 Mal a. c. condamnandu-I, S-ta Mi-
tropolie l'a revocat din servicia. Veclend ca nu mal are
mijlOce de existents, ca nu may pOte sluji cu nicl un Ar-
hierea si nici la vre-o biserica, s'a dus la Minister si a
cerut o catedra, in basa titlulul de licenta in teologie ce
poseda. Cum numirile se fac in luna August, a aflat ca
este vacanta catedra de Religie de la gimnasiul din Tulcea,
o cere, si Ministerul '1 si numeste la acesta catedra.
Un alt aspirant din localitate nu still data era preot
sail civilcare voia sa ocupe acel loot afla a a fost numit
acest diacon. Incepe sa se intereseze de purtarea lul, si nu
still prin ce mijlOce ajunge la urechile prefectulul, a Dia-
conul Perianu e caterisit si prefectul cere departarea lul,
pe motiv a este caterisit de consistoriul din Bucuresti.
Ministerul in urma intervenirel prefectulul, '1 revOca din
www.dacoromanica.ro
156 OESBATERILE ST. SINOD
postul de profesor, si ast-fel remane si fala biserica si fail

catedra.
Veclendu-se inteo ast-fel de positie critics, incepe a se
duce la fie-care P. S. Chiriarh, solicitand un loc de diacon
la vre-o biserica si P. P. S. S. Lor 1-a respuns: Nu scift
cum to -asi putea primi, cad data esti red pentru Capitals,
cum vei putea fi bun pentru eparhia mea ? Cere apol San-
tului Sinod ca sa fie tuns in scliima monahala, dar si
acesta cerere 'i se respinge, ne find stabilit in nici o epar-
hie, si ne presentand acte ca nu mai are nicl o legatura
in societate.
Acum el se adreseza din nod S-tului Sinod, si spune ca
nu mai solicit/ post de profesor de Religiune, ci vrea pur
si simplu sal se reguleze positiunea, adica vrea sa scie data
hotarirea pronuntata de Consistor trebue luata drept cate-
risire sail nu, Pentru ce sa-1 mai amanam ? El cere sa fie
primit unde-va; §i cu drept cuvint dice: Si eti am drept
la hrana si la viata in Sara acesta in care m'am nascut.
tin criminal si tot primeste o pane pe of in celula lui; ca
om, am float o gresala, cer sa o ispasesc, fie In vre-o mo-
nastire fie on unie; numal sa capat o pane si sa nu pier
de Mine.
Tote acestea avendu-le in vedere comisiunea a ajuns la
conclusiunile expuse in raportul, pe care am avut onOre
a-'1 citi; si considerand positiunea sa trista, respectuos rOga
pe top P. P. S.S. Chiriarhi sa bine-voiascd a lua act ca
nu este caterisit, §I ca p6te fi primit ca diacon, la o
biserica urbana, on in vre-o manastire, cad in positiunea
acesta precara nu 'i se p6te inainta nici allele de caluga-
rire de vre-un P. S Chiriarh pentru motivul ca e considerat
ca cum ar fi esclus din cler.
De aceea, rog bunatatea S-tului Sinod, sa renunte la
ideia de_ a mai aduce acte de la Ministerul de Culte ca sa
dovedesca pentru ce a fost iniaturat de la catedra, cad el
asta-c11 numal cere de cat o bucata de pane. Numal doreste
nimic alt-ceva de cat sa's1 gasesca un loc unde sa'si ispa-
sesca pecatele. i am speranta ca S-tul Sinod se va indura
asupra lul, de Ore-ce nu este el cel mai Mu cleric din Cara
Romanesca.
P. S. Arh. Phnen Piteqtenu: S'a vorbit destul pentru
www.dacoromanica.ro
nenorocita afacere a diaconulut Perianu; '1 cunosc gi fOrte

'1 compatimesc, dar singur ar trebui sa tinda a se cunOsce
pe sine §i a's1 da sema de positiunea sa social& cat mat
mult §i cat este necesar pentru un membru at ierarhiei
biserice§t1. Sunt de perfect acord cu P. S. Raportor. Nu
imparta§esc parerea, ca S-tul Sinod s& cera Ministerulul in-
formatiunl de motivele pentru care a retras suplinitoria ca-
tedrel data diaconulut Perianu. Dupa lege, sciut este ca Mi-
nistru nume§te pe suplinitor la o catedra, ei'l revOcit cand
voete, fsr& ca cel revocat sa alba dreptul a se plange.
Suplinitorul n'are un drept caVigat. El ocupit catedra pan&
atunci cand Ministru voete sail are incredere; ca S-tul Si-
nod sa cera Ministerului motivele pentru care a revocat pe
Diaconul Perianu de la catedra, nu ar fi de loc potrivit.
Pentru ce? Cred ca sunt inteles. Tot ce am putea face-este,
ca P.P. S S. Episcopi Eparhioti sa is act, adica sa scie c6.
diaconul Perianu nu este, oprit de a oficia cele diacone§t1,
de cat numal in Capitala, unde presenta sa este cam jenanta
pentru el insu§1 si autoritatea morals, de care trebue sa
se bucure. Inalt P. S. VOstra 1-ati dat cartes canonica, §i
de vreme ce o are, se Ste presenta la un P. S. Episcop
eparhiot §i sa-I dea voea canonic& §i biserica de a oficia
cele diacone§ti.
Se na§te ins& o alts intrebare: Diaconul Perianu, find
oprit a oficia cele diacone§ti in Capitall, §i Ministerul §tiind
cs exists in felul acesta o hotarire a Consistoriului, conform
legei nu'i platqte lefa. Daca va merge In alts Eparhie, a-
atunci Ministerul 'I va plati lefa ?
Iats o intrebare care se impune gi asupra careia ar tre-
bui s& ne rostim.
P. S. Episcop al Huplor: Ministerul trebue sa-I pig.-
tesca.
P. S. Ark Pimen Pitestenu: Nu se scie acesta. Trec
mai departe. P. S. Raportor are temerea ca acestui diacon
s'a 1nchis portile mg.nastirel on -cari ar fi, de vreme ce
nu pOte fi primit, oprit fiind de serviciul diaconesc.
Eil nu scie data s'a adresat vre-unui P. S. Episcop, ce-
rend a se stabili tntr'o manastire, unde vrea sa'§i primesca
cinul monahal §i a fost refuzat; scia numai ca diaconul
Perianu s'a adresat cu o petitiune S-tului Sinod, cerend a
www.dacoromanica.ro
fi admis Trite° monastire, fara salt aduca aminte, ca pen-

tru realisarea acestel dorintl trebue se. cera prin Chiriarhul
respectiv, care singurul este in drept sa mijlocesca, la S-tul
Sinod spre a fi tine -va primit in manastire: Regret a dia-
conul nu cundsee aceste regule ale bisericel nestre romaneV1.
P. S. Episcop al Birnnicului: Yl trimit mai Intel- la
monastire.
P. S, Arh. Pimen Pitestenu: Regulamentul monahal
este precis §i Inca o data 'ml exprim parerea de red ca un
diacon finer, pretins om de carte, cu tendinta de profeso-
rat, nu scie aceste elementare regule. Am Os.
P. S. Arh. Nilon Ploestd.rm: Dace avea actele, comi-
siunea II admitea.
P. S. Episcop al Huqllor: Ed erect ca opiniunea co-
misiunel armoniseza fn destul de bine, in destul de mult
cu invetaturile, cu sfaturile I. P. S-titulul Mitropolit al Mol-
dovel, de a se indulci positiuneaJul. i negreOt ce trebue
ndulcita.
In cele din urma el glee: Am greOt ce am tacut, vreati
se me pocaesc, vread sit me due la monastire, Ed sunt de
parere sa-1 primim la monastire, Wand act lotl Chiriarhil
de positiunea Jul cum se afla, si, acolo dace. va dovedi in-
dreptarea sa, se Va. da curs dorintel sale, si va merge mal
departe; Jar dace nu se va lndrepta, lumea este large, se
va duce.
De aceea. sunt de parere sa primim In totul opiniunea
co misiu n el .
P. S. Episcop al Rlainicului: Me ertatl ca trebue
pentru a. doua Ora -sa lath cuviutul in acesta cestiune. Cu
totit dorim, este neindoios lucru, ca se se indulcesca po-
sitiunea acestui diacon, ins -dorinta nOstre cats' se fie
efectiva. II trimit In manastire. Dar cu ce se. treiasea ?
P. S. Episcop al HuOlor: Infra in budgetul manas-
tirel.
P. S. Episcop al Rimnicului: Nu-1 primeste Minis-
terul.
P. S. Episcop al lIzzOlor: Cand '1 prime§te S-tul Si-
nod, Ministerul trebue se-1 primesca.
P. S. Episcop al Rimnicultil: A cerut la mine se. fie
primit la o manastire din Eparhia Rimniculul, qi 1-am dis:
www.dacoromanica.ro
DESBATERItE ST. SINOD 159
intai sa-sl reguleze positiunea sa, act nu pot sa-1 trimit

acolo ca sa piara de Mine, Ministerul nu voeste sa -1 con-
sidere ca diacon precum in Bucurestl asa si in alts parte.
P. S. Episcop al Haqilor... Nu este In drept sA fad,
acesta.
P. S. Arh. Nifon Ploeqtenn: Atunci sa se aprobe
conclusiunile raportului.
P. S. Episcop al Rfmnicului. Am opinat st. se a-
ducA noul elemente in favOrea lul, si sa se revisuiascl
sentinta Consistoriului, tocmal pentru ca sa se scie a a
fost canonisit pe up timp de a nu mai sluji in CapitalA, si
sa se duca in alta parte, unde va avea tot dreptul sa slu-
jiasca..
De aceea socotesc ca e bine sail adune noul acte, adica
sa presinte, cum s'a Vis, I. P. 5, Chiriarh motivele pentru
care a fost revocat de Minister, si in vederea acestora sag
trimitA din not la Consistoriti.
P., S. Episcop al Argesulul, SA mai tr6cA un an de
Vile.
P. S. Episcop al Rlmnicalul: Imediat se 'Ate face
acesta.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Propunerea
P. S. Episcop al Rimnicului cere un timp indelungat, si
fiind-ca positiunea acestul diacon este grea, ar fi in avan-
tagiul seii a se primi conclusiunile raportulul comisiunel.
Ce Vice raportul ? Ca O. se faca cunoscut, ca adica toil
P.P. S.S. EpisLopi sa la cunoscintii ca nu este caterisit.
P. S. Arh. Nifon Plostenu: i sa se fact, cunoscut si
la Minister despre acesta.
I. P S. Mitropolit _Primat, Presedinte: Nu putem
anticipa 'ca 'i se va refusa cererea lui. Dad. 'i se va re-
fusa ca calugar sati ca diacon, atunci se va face mijlocire
direct de Episcopul respectiv, si 'i se va do.. Ceea ce este
principal, este ca P. P. S. S. Chiriarhi sa la act al 'Ate
primi fie-care.
P. S. Arh. Nifon Ploestenu: El a facut cerere de re-
vizuire, cand erati I. P. S. VOstra in concedia si v6 tineam
eti locul, si i s'a respins cererea; deci numal pOte cere din
not revizuirea.
I. P, S. Mitropolit Primat, Presedinte: V'asl ruga sA
www.dacoromanica.ro
160 DESBATERILE ST. S)NOD
primiti conclusiunile raportului. Rog ski se mai citesca odata.

P. S. Arh. Pimen Piteqtenn, da citire conclusiunilor
raportului comisiunel de petitiuni, care punendu-se la vot,
se primesc.
P. S. Episcop al Argequial, Raportor, da citire urma-
torului raport at comisiunel pentru luarea socotelilor Tipogra-
fiel cartilor bisericetT, inreg. la No. 464, relativ la raportul
Directiunel Tipograffel cu No. 263:
Inalt Prea 8antite Stiipttne,
La comisiunea pentrn luarea socotelelor tipografiel gi Revistei S-tulul
Sinod presentindu-se raportul Directiuuei Tipografiel efirtilor bisericeifti
No. 263, "rill care aratfi dificultatile ce se intampinfi on procurarea hfir-
tiei necesarg acelei tipogratf. Conform hotfirfirel Stului Sinod Tipogra-
fia trebue sfi'si procure materialul trebnitor prin licitatie publicfi. Dar
factindu-se inoercare s'a constatat a fabricile din Sara n'afi nici nn fo-
los, cad nu pot suporta concurenta fabricelor streine. Dup6 doutS lici-
tatiuni furnitura s'a incredintat Intel fabrici streine, care a oferit pretul
eel mai avantajos. La prima licitatie s'a presentat 5 fabrici din tars
qi trei din streinfitate numai pentrn 200000 cola hfirtie satinata. La a
doua licitatie pentrn 50000 c(le hfirtie filigranatit s'afi presentat numal
fabrici strains, We din tars neputfind procura o asemenea hartie. Stul
Sinod admitend licitatia a avut intentie a incuraja fabricile din targ pi
a se educe nn folos tipografiei, dar din cele ariitate de dare Directie,
=neza ca nici fabricele indigene nu se incurajfizfi, nits folos mare ti-
pografia nu realiseza, ci din contra unele damns provenite tocmai din
formalitfitile cerute de licitatil pentru o cantitate ass, mica de hartie. Co-
misiunea este de parere a se procura hfirtia trebnitore prin oferte sigilate,
iar Directorul Tipografiel s'a fie autorisat a comanda de la fabrica care
ar oferi pretul eel mai avantajos si ar presinta mai bone garantii.
Acesta find opiniunea comisiunei on smerenie o supunem deliberfird
S-tulul Sinod.
Raportor: (ss) fi aberasini al Argeplui
Punendu-se la vot conclusiunile raportului se primesc fart.

disctAiune.
P. S. Episcop al Argesului, Raportor, dd. citire urma-
torului raport al aceleia§1 comisiunT, Inreg. la No. 465, relativ
la petitiunea D-lul C. Bilciuresctr,
www.dacoromanica.ro
DESBATER1LS ST. SINOD 161
malt Prea SAnfite 8iiipitne.

Comisiunea pentru luarea socotelilor tipografiel artilor bisericelti, k-
ind in oeroetare petitia D-nnlul C. Bilciureson, prin care arati ca Ti-
pografia ar fi imprimat in a done editie lucrarea sa intitulata: Biseri-
elle rti Monastirile din tarn i ca ar fi pus-o In vin4are fare autorisa-
tia autorulul.
Comisiunea cercetand, a constatat ca petitionarul a fost rgu informat
9.1 ofi lucrarea sa nu s'a imprimat in altg edi ie. TotuO, Direotorul Ti-
pografid de atuncl in urma invitgrel ce 'i-a &cut Ministerul prin a-

dresa No. 4822 din 1890, de a revedea lucrarea impreung on autorul,
a tras un numgr de 1000 exemplare, din care 500 s'a dat Ministernlul
Tar restul a Anne in folosul tipografiel.
In urmarea celor constatate, comisiunea este de parere a se trees la
ordinea
Acesta fiind opiniunea comisiund on smerenie o supunem delibergrel
S-tulni Sinod spre a decide cele ce va credo de cuviintg.
Raportor: (se) Gherasim al Argefulai.
Punendu-se la vot conclusiunile raportului, se primesc fare

discutiune.
P. S. Arh. Pimen Pitestenu: S-tul Sinod, in §eciinta
trecuta a admis tiparirea unei carp de rugaciunt necesara.
fie-carui cre§tin, gi pentru ca votul acesta salt aiba rea-
litatea sa, asi raga pe S-tul Sinod sa bine-voiasca a se
pronunta in cate exemplare are sa tiparesca acesta carte?
I. P S. Mitropolit Primat, Presedinte: Eu aft fi de
parere sa se tiparesca in 2000 de exemplare.
P. S. Episcop at Husilor: Mal multe, mat multe.
P. S. Episcop al Argesalui: Mal bine 2000 de exem-
plare, i data se desfac, sa se tiparesca §i alta. editie.
Se pune la vot propunerea I. P. S-titulut Mitropolit Pri-
mat de a se tipari in 2000 de exemplare i se primesce.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Mal avem
raportul Pre§edintelut Comitetulut de redactiune at revistel
«Biserica Ortodoxa Romana), privior la cumpararea unor
obiecte necesare cancelariel Revistel
P. S. Arh. Calistrat Barla Ann: Am cerut prin a-
cest raport suma de 850 lel find necesara pentru procurarea
obiectelor In care sa se past eze arhiva §i cele trebuinci6se
redactiunei
11
www.dacoromanica.ro
De aceea v'am rugat la raport ca sa ne acordatl acesta

sums pentru exercitiul curent.
I. .P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Acest ra-
port s'a trimis la comisiunea pentru luarea socotelilor Ti-
pografiel si Revistei. Daca voitl sa intram acum in discutiune,
sail mane cand se va presenta raportul.
P. S. Arlo. Pimen Pitestenu: SA se indeplinesca for-
malitatile. Raportul se afla la comisiune, §i mane va depune
referatul sett.
I. P S. Mitropolit Primat, Presedinte: Remane dar
aducerea pentru mane a acelul raport.
Ordinea 4ilel fiind epuisata., ridic §edinta.
§edinta se ridicA la 31/2, anuntanda-se cea viitOre pentru
a doua 41 5 Noembrie orele 2 p. m.
Presedinte : (ss) t Iosif Mitropolit Primat.
{(ss) t Atanasie al Blmnieulni
Secretar!" (ss) t Pimen G. Piteftena
qedinca din 5 Noembre 1898.

§edinta se descbide la orele 2 p. m. sub presedentia Malt
Se face apelul nomihal §i respund present! 13 P.P. S.S,
Membri, find absinte P. S. Episcop al Buzeu lul, lar P. S.
Episcop al Dunarel de jos §1 P. S. Episcop al Romanului
in concedit.
1. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Fiind in nu-
met., §edinta.este deschisa.
P. S. Episcop al Rimniculul, Secretar, da citire su-
marulul §edintel precedente.
I. P. IS. Mitropolit al Mo ldovel si Sucevel: Am de
facut Ore-care rectificare, Unde se vorbe§te in sumar de
petitiunea preotilor din Do 1j, ruga.nd ca sa li se dea pa-
ment, se dice: ca. S-tul Sinod trece la ordinea clilei. Eil nu
shit multamit cu acesta, fiind-CA S-tul Sinod nu este de
acesta opiniune.
I. P, S. Mitropolit Primat, Presedinte: S-tul Sinod
nu s'a rostit asupra acele! cereri si dee! n'a luat nici o
hotarire asupra el.
www.dacoromanica.ro
DESBATERILk ST. SINOD 163
I. P. S. Mitropolit a! Afoldovel si Sucevel: Trebue

clis ceva, cel putin c S-tul Sinod nu a luat nicl o hoth.rire
pan5, acum.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Se va face
rectificare.
Ne mat cerend nimenl cuvintul, se pune la vot sumarul
vi se primWe cu rectificarea ceruta.
P. S. Arh. Pimen Pitestenu, Secretar, da citire ur-
matOrelor comunicarl:
Petitiunea parohulul bisericel parohiale Habenil din jud.
la§1, grin care cere a nu se lua de la acesta parohie ca-
tunul VlAdenif.
P. S. Arh. Nifon PloestOmz: Asemenea petitiuni ati
mat fost trimise la comisia de petitiunl, §i comisia avend
in vedere, cl S-tul Sinod In §edinta de la 16 Octombrie
a. c. a votat tablourile de modificari de parohil, credo' de
prisos a le mat trimite la comisiunea de petitiunl, de yreme
ce pentru asemenea peti(iunI, can ail mat venit, comisiu-
nea a opinat ca sa, se pun& la dosar ca tardive. Ve rog dar,
a se pune i acesta petitiune la dosar.
P. S. Mitropolit Primat, _Preqedinte: Cred ca opi-
Z.
niunea S -tuluT Sinod este de a se pune la dosar mesa
petitie.
Se pune la vot acesta propunere *i se prime§te.
P. S. Arh. Conon BacaOnul, Raportor, de citire ur-
mitorulul raport al comisiunel pentru cercetarea carjilor
didactice de curs secundar, tnreg. la No. 482, relativ la
cartea protopresbiterulul Simion Popescu, intitulat.: «Ex-
plicarea Evangheliilor:
malt Prea Santite Stamina,

Comisiunea pentru oercetarea cIrtilor didactic°, de cuprins religios,
la invqiimintul secundar, ales1 de nitre S-tul Sinod in &fedi* de la
12 Octombrie °went, compusii. Sind- in acesta sesinne dintre P.P. S.S.
Arh.,Pimen G. Piteqtenn, Varlaam B.. Craiovinn yi sub-semnatul.:Arh.
Konon A. D. Bacahul, Raportor, luind din noti in ceroetare mann-
soriptele Protopresvitertani Transilvanen Simeon Popeson, co este profe-
sor la qc6la Normall de Institutori din CapitalA, all constatat oele oa
urmezli:
www.dacoromanica.ro
Mannscriptul intitulat Explicarea Evangheliilor pentru gcblele Nor-

male primare yi seciindare, de ambele sere, conform programuluI in vi-
gore" a fost prezentat S-talul Sinod Inca de mal inainte, carele apol
eercetfindu-se in vremea sa yi comisiunea respectivl Introducend In el
ma multe ooreoturl, in cuvinte titi in idel cu deosebire, a fost aya
inaintat S-tului Sinod prin rapartal detailat al acelel comisiunl, du res-
trictiunile &a: Dace se vor Introduce de catre antor in acest manual
tote corectarile Beate 0 acele name! cat aratate de comisiunea.
S-tula Sinod, apol, cartea acesta va pntea fi unica In felul sett de pin&
acum aprtrute peqtru 'collie vizate prin eau Dator find insii auto-
rul of ea, dupe imprimare, sa prezinte comisianel S-tului Sinod ma-
nuscript& acela ca corectarile originale,dinpreuna cu an exem-
plar imprimat, spre controlare'r. In nrmarea carol detailat report fa-
vqrabil, insg Cu restrictianile gi precautianile de prevedere de ma
sus citate, S-tul Sinod, conform. conclusiunilor raportulul a aprobat ti-
parirea ci Introducerea prin gable, a acesta manual de explicarea evan-
gheliilor, anume acesta, in yedinta sa de la 22 Mal. anal cnrent, 1898.
Acum Insa, mat sus- citata comisinne a S-tulul Sinod consdinci6s1 la
Indeplinirea datoriilor sale yi conformfindu-se prevederilor raportulul sou,
de mat sus arfitate, a hat din hott in ceroetare manuscriptul somata din-
prennti, en imprimatul s6u, dup6 exemplarul on Indatorire presentat
S-tala Sinod. Si, din net urm'arind pas cn pas nest& lucrare, a consta-
tat urmittbrele:
Ma IntfiIfi de tote, mannscriptul respectiv, ni-se presintri, intocmai aca
dupre cum a lost: Parafat yi sigilat, de attre cancelaria S-tula Sinod,
anima, dupti specialft Insiircinare ce avusese pentra aces* in urmarea
imporemtelor discutind ce urmaserft aci Ind, din sesiunea de tOmnfi a a-
nulul trecnt 1897, yi anume, in yedinta sa de la 29 Octombrie, acelaa
an. (vade-se pentru acesta, Desbaterile respective, la pag. 80 ping. la 88).
Apa alitturat acesta manuscript, ni se presinth ei imprimatul sett
serut; anume, In formatul 80, ouprindend Intocmai acelaa material, in-
yirat pe nit numgr de 451 fete; lar intru ce priveyte corectarile acute
de &are comisiunea anteriOrit, °area cercetase acest manuscript, apol a-
soles; prin o deaprope. confruntare en imprimatul seu, pe de o parte a
oonstatat cam ca in Fides*, cea mal mare parte din corectarile fa-
cute pe original, aunt admise de okra antor gr introduse aca in tex-
tul imprimat; dar, pe de alai, parte, constatrt yi el: Mal sant 0 a-
t* multe corectari dintre ale comisinna, co nu se ved a fi admise
i introduse dup6 manuscript, Intra al sea imprimat.
Data, tote acestea oorectarl, ci observarl, neintroduse in textul im-
www.dacoromanica.ro
DgSBATERILE ST. SINOD 165
primat aimpreuna on nonale sale observari, comisiunea g-tulni Sinod sim-
tindu-se dat6re de ale educe din no in ounostinta halt Prea gantlet
V6stre, aunt urmatOrele:
1) Pag. I (imprimat.) 'De la inceput ohiar, comisinnea S -tulul Sinod
a trebnit ea bandana. piste intenfirznz vinovate din partea clisnlni
preot gimion Popeson, Cad, Intr'adevar, pe insfisi reversal portiica-
vertel acelni imprimat al mannsoriptulni de Explicarea Evagheliilor
ce ft:Leese aprobat de ciltre g-tul Sinod, din sesinnea &Elena., antorul,
se pare di annme intenfionat, pnblicandu-s1 lista tuturor imprimate-
lor hale de dupa vreml, mat publica aoolo $i, shier la Inceputul °k ill
sale (negresit on o recomand4ie catre tinerimea laded, pentrn cares
se vede a fi destinata noun carte), annme, si pe 1120)0 veohea sa car-
ticica, ce se intituleza lbeapzi, in NicaenoConstantinopolitannm. Im-
prima% la Sibiu, anal 1881.
Pentrn gravele rataciri (dee& nn 91 ereenri) ale careen find pe tales
de a fi condamnat biserioeste, el insusi {fa retractat-o, annme, prin
deblizrafiunea forma *a, data In aerie °atm acest St. Sinod, tack din
sesinnea de tomna a anulul trecut.Vaqe-se pentru acasta insisi peti-
tinnea sa, publicata deplin, annme pe feta 19 a DesIaterilor S-tulni
Sinod, iii. cestinnea Ilystip.cc" Si prin (serge act, el declara ok: Con-
clusinnile acelel oar 1, ail fost numal niste simple ipoteze; al rem*
in ele en desavarsire, raralinena ea si totd'anna tiff oredinolos biserioel
Ortoaose, priimind, marturisind, si invatend, tote invat'a.turlie de oredinta
ale acesteea".--Dedaratie as annme am citat-o aoolea, pentrn-ca agile p6t1,
mai bine vedea cam se oontra4ice, prin noun reoomandatie Mend aben-
donatei si oondamnatei sale luorrtA din trecnt. [dem: mat vall.a-se Si
tote importantele disenOuni, urmate on area °cesium!), to% ad In 81tal
Sinod, annme, in sedinta ea. de in 16 Ootombrie, i897 (desbaterile pkg.
19-23 etc).
2) Pag. 12 (3Ianuscris). 1 La tratatnl Predicei ae pe minute" lie veils
7 (Imprimat) adaose mat pe urma, on cernela, 'viole(ta, 0
'lima notita subliniara, age In f colile secundare, gi 'Piz serninkrii, 16.
icea (predica de pe munte), ca 0 In lectionile urnnitdre, aplioatia Fie
faeft, motatis-matandisti. Notita imprimata, $i care ne area soopnl cs
are antorul, de a fi introdusa cartea sa, in nnmele apro'barel g-tulni
Sinoa si prin ineasi 'collie bisericesti, pentru care n'a fost vorba de
).a inceput, etc.
3) Peg, 30 (liannscria) 1 Sfirsind de esplicat smile 9 ferfcirz evan.
18 (Imprimat) j ghe1ice, si vorbina hespre aorta aeelor oe
Tor Linea in invataturile to-inl, ek adica: El ail so snfere multe de Is
www.dacoromanica.ro
166 DESBATSRILE ST. SINOD
adversaril mut 9i o sa le scats nume re'rz, adaoge mat jos o rea notith
subliniarg, cum a de., aka nume rdu le-ad qi. mos mat tarziu orelti-
nilor, atribuindn-le cum ca aunt AteI, Antropofagi, tisi bean singe ome-
nese, 51i cum oh" se inching unuf Ovrea spAnzurat, vi a EWA un
magarid, gi altele". Care nitime ouvinte sat espresiuni, comisiunel 8-tulni
Sinod, parandn-i-se a fi on total nepotrivite de a se comunica ,colari-
lor Inch prea frageq1 qi neformaV, opinase ea: acestes, trebue on to-
tal scdse (dark pentru oopiil nevinovati".Cu tote acestea, soma notith
se vede imprimatic acolo, intocmai acts pr&um a fost, Huh de nici o
modificare, lard observatinnea ce fnsese scrisii cu rofrz, pe marginea
mannscriptulul original, se vede rasa de tot cu cutitafrd; aceea ce
nu se pare a fi niol de cum cored din partea autorulul imprimator.
4) Pag, 43 etc. De qi nu ar pntea fi o greciala prea mare, totn91, nn
pdte fi trecuta on vederea, oh: Nu a admis tote corectarile fhoute u-
nor onvinte strdine, sad de acelea care nu stint intrebuinfate in limba
bisericel, on deosebire; tiphrind pentru exempla: Nuditatea poruncelu
In loe de curalenia sad spiritul porunoil, carea oprefte juriimintul,
IndarIptnicie, pe carea a repetat-o pe mal multe locuri ale imprima-
tulul son; preoum: certiirer in lac de sfadnic sail ghloevitor, la pag.
46.Idem: prea malt repetatul Ba,tiir, in lac de noel putin", pag. 134,
cii altele de asemanea.
5) Pag. 55 (Manusoris) 1 La esplicarea versetulul 7 de la Matel tra-
35 (Imprimat) J tend despre Rugetclune, gi combiltand pa
eel °aril Batologiseso (el. (}ice -ca Bolborosesu) malt, comisiunea la prima
sa cercetare qi corectare, 1-a, notat cum ca: aicea trebue a fi 'Amu-
rit ceva mal bine despre G&W extern gi public, ce este obligator qi
fOrte malt instructiv, carele trebue sit nu se credit cum ca ar fi com-
bhtut". Dar, pe Imprimat an se vede a fi mal adans niol un envint
esplicativ; ci mal ales, Aupd aprI sarea condefulul de ceva mal sus, el
da a se intelege, cum ea: ennui extern siii public, ar fi de tot con-
damnabil,aceea ce ar fi o forte mare grepler; cid pentrn popor mal
ales, Rugiiclunile Canal& D-4eeso, on ideile ce contin ele, adese orl
in local de cea mal instructive predicts popularti.
6) Fag. /4 (Manna). 1 Nn a coreotat Intenn mod mal cuviinclos
48 (Imprimat) f espresinnile prea mahalagie$1, de; -El (pri-
gonitoril) se vor indrepta contra vostra, on tote furia bestialii a sto-
mabular disamiigitu. i aoesta este forte rdil, pentru-ca ,colaril, chtre
earl se adreseza, sad 05, nu vor pntea a pricepe puterea alusinnel fa.
ante, sad oh nn este bine de a fi deprinqi eu as presinnl prea de stradel
de care mal ales-ch trebue al gi desvfita, dad. le-ar fi avtmd.Idem, la
www.dacoromanica.ro
pag. 195, a limit asa o alts espresiune neintelesip.' pentrn scolari, cum
ea: ,,Iisns se gasea in plinii activitate galileicda. Idem la pag. 209
Nafiterea la Baas, in be de Nasterea hit lista Christos dup6 cum
mat reverentios se esprima textul evaugheliel, 0 altele de asemenea.
7) Pug. 17'7 (Manus). I Autorul tratand despre a II venire, sati fa-
119 (Imprimat) f decata cea mai de pre arms, pe care o nu-
meste generild; gi ea in treacat atingend oele despre I-a venire on Nay-
terea D-lni in smerenie $i saracie, se adreseza gcolarilor sZSI cu o de-
scriptiune de tot ordinarii; (liana intre altele eum ca rims a venit
in Ma mai negra mizerie, naseendu-se nu In o locuinfii omenescii,
dar intro dobitoce, pe ogrinji, pe ace's ce !nadai dobitocele n'ad prz-
tut ad rodd, pe aceia ce ra" masese in eslea lor". La care loc, co-
misinnea de la intitia sa cercetare a manuseriptuluT '1 adause notita ob-
servatore cum cb,, In descrierea acestul mare eveniment trebue alese
cuvinte mai respectudse, en care trebue a fi deprinsa tinerimea sco-
lara".Dar despre o Naatere pe ogrinji, nu se vede nimic in St.
.Evanghelie". Espresiunile din manuscript Bunt o fantasie injuri6sa la
adresa Mantuitorului lumei Christos."Cuvinte, pe care ffindu-i 'terse
de comisinne, in adeve,r c'et el nu le-a mai tiparit aci, dar necomplectand
en nimica loeul lor, s'a lasat ceva laconic, si asupra carora lard?! ra-
vine mai tarcliu, Cu a sa sustinerq Cad la :
8) Pag. 211 (Manus). Autorul Protopresviter, cn t6te observarile fa-
138 (Imprimat) J cute cu rose, dupil cum si mai ens s'at a-
ratat, descrie bait, si imprima cele despre nasterea D-lni lisus Christos
on cnvinte de tot ordinarer si esagerate, precum: Iisus nici nu se naste
ea all 6meni, ci intro dobitOce, aaternrit fiindu -i ogrinjii ramaai de
la nutre(ul lor, ci lafe avand niate sdrenfe". Alterand astfel ideile
evangheliei si ale traditinnei, care ne spnne ea el s'a 'nap' at ca scuti-
cele obicinuite, de care Muma prev64.6t6re a pnrtat grija din vreme,
91 injosind asa tidal fericit al nasteril Mantuitorulni lumil Christos; 0
&dud niste prey v6dite alusiuni la gaudurile 0 la apuciturile social*
tilor moderni gi ale impiosilor de can trebue feria tinerimea yeolara, spre
a nu deveni o data vatamatore in loc de folosit6re poporulni roman.
9) Pag. 262. Admite ctivintul de a se spa la, in loc de a se boteza,
(vap-se pag. 163 imprimat); cfici, la observarea ce 'i se fame on cerneala
rosie, cum ca: Botezrzl este culintul tecnic al Bisericei Ortodoxe Romane,
lar nu spa' larea 0 nici stropirea, etero-doxe". autorul (pentrn comisi-
unea de revedere) gaseste de bine sit-I adnoteze awl° si, cum ca: sa se
vula la pag. 242 Esplicarea Intelesului (Manus), (adica, tocmal loonl
de mai sus.citat) *Vara" etc. Cu t6te acestea, data n'a schimbat a-
www.dacoromanica.ro
168 DESBATERILE ST. WNW
colo, spot ad in textul imprimat, a admis coreotarea ce '1-i Most A-

ont5., rotergandu-s1 on totul cuvintele de; I6n luand apii, cu nittna, tdrml
peste oreqtetul lul Iisus gi-1 botea.". Dar Ma., mai jos, vorbind tot des-
pre botezul D-lni, nude dice a Iisus, ca fi tad lumea, qi dins& bo-
tezandu-se, is angajamentul, ca, are sa duck o vista &al de pdcat
ci sfintii. Cu MO, observarea comisinnei, cum ca, adesta ' nu rezult5,
din evanghelie", totusl el imprim5, ala pronumerandu-1 ast-tel pe Chris -
toe printre p5eatoqI.(Vad5-se pag. 171)
10) Pag. 390 (Manna). 1 El dice c5, envintul IIstpoc (piatrii) din e-
246 (Imprimat) J vanghelie in romineqte s'ar reproduce, on
traduce, prin onvintul Stan, egal Staneg, Nat'l, bolovan", aceea ce ar
schimba vechea ssi populara nostrl traducere, intr'un sans en total gre-
fit, cad ouvIntul Stan, la no1 maI insemn6z5, gi alt-ceva.
11) Pag. 513 (Manus). t La locul uncle el tratez5, despre judecata
323 (Imprimat) D-lui de °titre Pilat, intrebnintetad in adresa
poporulul espresinnea de: Canalia de stradd", on tate observitrile roe
'i se Meuse la cercetare, oum ca: acesta ar 5 o espresiune prea or-
dinard, 0 aprOpe triviale, el an s'a corectat dup5 cum 'i se sem-
nalase, ci a imprimat locul aqa.
12) Pag. 17 sti 127 Imprimatul Explicatia evanghelilor" in 2 notice
subliniare, adause dupe anteri6ra cercetare, el recomanda o non5, carte
a sa, numita: Conducetoral ; cu tide ok noel manual, plin de objecfi-
unile criticif Protestante fi ateistice contra evangheliilor, n's lost
prezentat, qi prin urmare este on totul necanoscut plink aonma S -thin!
Sinod; carte, sail manual, pentrn care antorul dice in notitele de maI sus
semnalate, asia: A se vedea ma! pe larg Conducdtorul in nitirea si es-
plicarea evangheliilor, de atre Protopresviterul S. Popeseul, 1898."Dar
on ale aroma fel de objecfiunl distragetore credinfei qi respecta-
Jul datorat Sfintelor Evangbelil, not comisiunea, credem ca nu este
bine a se deprinde pe nisste normalisti, sari alg scolari, Inc. neformalf
pentru ale, fel de Mel,
Inalt Pres Sfin(ite Stiipitne,

Tote abaterile si gre,alile de mai sus citate, fiindn-I semnalate auto-
ruin! in prima ceroetare a man.uscriptulni au qi el neoorectendu-le pen-
tru a II cereetare, comisiunea S -tului Sinod, Ina sconstatti cum ca: tots
sele-l-alte grestale sti abater! ce art maI fost gi afari, de acestea, aoum
mint corectate, mita dupli cum comisiunea 'i le-a fost arittat, sti du,p5 cam
se veil, comparfindu-se locurile respective din manuscript in s15,turare on
imprimatul, aoum presentat S -tulu! Sinod spre oontrolare, dupe cum I.
www.dacoromanica.ro
se orindui -se de la inoeput. Dar acnm, deosebit de greplile iiti abate-

rile de mai sus notate ca necorectate-la imprimat, obestinnea aprobl-
ril acestul manual se mat agravez6 i dintenn alt noti pullet de vedere;
si annme: La cartea imprimat on aprobarea S-tulnl Sinod, pe °area
dup5 a lul datorie acest antor ne-o presentezfi aonm spre controlare, se
mal vede imprimatfi si anexat5. inc & o alts lncrare, ce este (o repetfim)
on total necunosentg, S-tnlui Sinod, nefiindu-I presintatfi pfini scum.; care
carte, ce pare ca vrea a se adgposti tot sub aripile S -tulul Sinod, se na-
meqte, dup5 cum gi mal sus am arfitat: ConduciStor la cetirea si ospli-
carea evangheliilor", de catre protopresviterul S. Popescul, profesor la godla
normala de institutor) Bucnreqt1 1898".
Deci, asupra acestul imprimat, adaos la finale °dui deja aprobat, eb-
misitmea S-tnlui Sinod are de observat scum urnitttotele:
Mai Intal cartea sail mal bine 4is brogura acesta, de cii n'a fost pre-
sentata spre revizuire, totnqi se vede a fi anexatil, aci on 0 v5ditl£ in-
tentinne, toomal la Allele mannalulnI de Esplicarea evanghelilor ce faseae
aprobat .do titre S-tul Sinod.
Loa acestg intentinne a antorulni el, evident se dovedectte:
a) Din notitele snbliniare ce se vfid intro 111841 man-aalnl de mai
sus revizait 0 aprobat de S-tul Sinod in sesinnea de la Mal treca,
id aflame acele de pe pag. 17 0 127.Despre care locuri) ii mai sits
in No. 12 s'a arfitat; care notice -subliniare recomanda acest manual
ConduciStor" prin cuvintele A se vedea mal pe larg Conduatorul lb
(*tires si explioarea Evangheliilor de protopresviterul S. Popeson 1898".
b) Se mal vede intentinnea sa din mal multe asemenea notice sublini-
are, care se ved intrn insugi acest Vonducgtor, prin care notice, el tot
aga raportbdu-se inclariipt recomandi pentrn detaile textul Esplioatiilor
a.probate Aya de exempla: La pag. 20, undo subliniar cetim; Ve41
S. Popescul, Explicatia evangh. din anul 1898, pag. 79".Idem la pag.
51, undo cetim: Vap-se si pe S. Popescul, explicarea evangheliilor,
pag. 231 etc".Aceea ce evident ca ne dovedecite cum cfi autorul earth,
privegte aceste partl nerevNute ¢i neaprobate de S-tul Sinod, ca flicend
o parte integranta din cartea sa deja aprobatl; aceea ce nu este On
dreptnl, gi nicl oorect. Pe langa care (tot la inceput) on nits de all fi
reoomandat li acolea lIva6pa sa despre care s'a tratat mal ens.
car asupra scoptzlal ce urmfire,te ;west adaos, noi ne. pntem convinge
din ins* pasaginl nrmfitor, estras din prefata acestul Conducetor; si
anume: ,,Cred, dice antornl, ca fac nu bun servioin colegilor met, mil
ali avut mal patine oeasinni de eat mine de a se aprofunda in studinl
evangheliilor, dui in cadrul strirat al acestel brociurl le clad la acest
www.dacoromanica.ro
170 DESBATERILS ST. sirioD
toc un resumat al Indoelelor provooate de Crake," etc.- rare mai de-

parte, late Co se oiteyte in notita subliniare de la pag. 6: Cel ce ar dori ea
se cunbsca mai de aprope literatUra chest:land, este indreptat la ge-
72eza evangheliilor, de Simion Popescul, 1880, din °area se gi estrag a-
cele ouprinse Intro acest conciliator".
Acosta broyure anexate la finele Explie. evangh. aprobate, are tot a-
eeeayi hartie, acelayi format, ouprindend 96 de pagini in total, gi avend
continutul urmator:
Porta sae titlul de mai sus citate, pe dosul arela se vede recoman-
date yi Elva lipx de el abandonate; Prefafa en estrasul de mai sus oitat.
I Privire generals, on a) Critica cn desonanta dintre sinoptici yi loan;
oonsonanta dintre sinoptici. Ipotezele: a traditinnei, a evangheliei primi-
tive, cea intrebetere #i aces de oombinatie; - b)Adeverul (oritica pozitiva)
qi scopul evangheliilor.
II Privire specials: a) Evangbelia de la Mate! yi oritica acesteia,
on adeverul, causa scrierel, tendinta on scopul special, plannl yi cuprin-
sul el;b) Evangbelia, de la Ma,rcu ai oritica acesteia, on adeverul, oa-
nsa, scopul scrierel yi ouprinsul acesteia; c) Evangbelia de la Luca, yi
critics, acesteia, on adeverul, causa scrierel, scopul special yi cuprinsul
el; -d) Evangbelia de la loan, qi critics acesteia, cu; I Argumentele
contra autenticitd0 el"; precum: argnmentele interne, tenden %iositatea
evangheliei, neesactitefile istorice qi geografice, evanghelia in contradi-
Core cn sinopticil; expunerea istoria, ouvInterile gi Christologia; argn-
mentele esterne, cn cearta Pascale, desarmonia dintre evanghelie gi Apo-
oalipsa, petrecerea hI Ioan in Efes; II Argumentele pentrn autenti-
oitatea, en arg. interne yi erg. esterne, causa, scopul, cuprinsul scrierel,
yi argnmentul final (asnpra tuturor acestora).
Tote aoesta parte de adaus, este tratata; prin citarea argnmentelor
de pro fi contra Evangbelilor, pe rand, dupe Metodul Protestantilor.
Critics modern. este Infatoyate prin fcola de Berlin p i aoea din Tu-
bingen, de In care se-vitezil yi mai multe nume de antori; care orifice,
analisand riti °emend totul, distruge tot respectul yi tote, oredinta dato-
rite evangheliilor, ce aunt pane ileum la Romani, oredute de nedisonta-
bile, yi vrednice de tot respeotul cuvenit lor.Sastinerea Instil a ade-
vdruluI evangheliilor, yi oombaterea objectiunilor contrare sunt de °etre
antorul lor, in destul de bine Indreptate in contra eriticil distrugetore; on
deosebire numai-ce, de 4cleim1 de. orl pomenind nnmele Mantnitorulni
Christos, nu'l mai scot° din Iisus, Iisus, yi Ian lisus, ce se pare a fi prea
pc* reverentios. Trebue se admitem Inse cum ce; Tot-deuna obieoti-
unile gi argnmentele contrarilor evangheliilor yi al Religiunel orecitinel
www.dacoromanica.ro
DESBATERILIE ST. SINOD 171
di mal ales Intent' timp de neeredinte. di de indiferentism religios, vor

pntea prinde mat degrab radicinele for adinci in fragedile hind ale
tinerimel deolare, oitxe care se adreseza antorul explicatiilor evanghelii-
lor, eitxe care stint anexate i aceste de mai sus enumerate.
Asemenea criticir ea tale Protestante, citate in acesta anexi, mu'di prea
pot avea local Mei (Mar in, mina omenilor mai maturl, dar ne in de-
s-lune pregititi, en atita mai ales in mina nnor tineri deolari sburaal-
niel, di nu indestul de bine formati intro ale judeatel stnit6se.
Scopul punerei studiului evangheliilor prin deolile normale qi primare,
a putut se, fie forte bun, de di nu toomal potrivit acolea; filar ins., da-
rea unni asemenea material distructor prin minile tinerimel nepregi-
tite di neexperiente ar face mai malt rah de cat bine, asemenandu-se ca
di cum eine-va ar da armele de foe in mina copiilor ea se. Be jots on
ale di resultatele se pot prevedea.
Prin urmare: halt Prea Ratite Stepane.
Conclusinnea generals a comisinnei pentru cercetarea eirtilor gooier°
de invetemint religios 'collie seoundare, este urmatbrea:
Avendu-se in vedere os Preotul:S. Popescul, profesor de Religie In Capi-
talk, foiosindu-se de ocasiunea aprobiril de °titre S-tul Sinod a mid iu-
()Art a sa didactici, n'a scapat din vedere enpublicarea acelela, de a-di fi
reoomandat titre tinerimea deolark Inca chiar, de la inceput, di oartea sa
anteri6ra 'numitI Ilver.ip.a in Nicaeno Constantinopolitanum," pe care el
insudi tea retractat -o di eondamnat-o alit data inseris dare (west St. Si..
nod, carele 1-a fost cre4.nt di prima de sincere eel* lui, dupre cum
meats se constata at mal din vechit, cat di °Mar din luererile dedin-
tei sale de la inceputul seshinei de tOmnit a anulul trecnt 1897.
Avendu-se in vedere ca, chlar la mannalul de Esplicarea evanghelii-
lor pe carele conditionat '1 l'a foot aprobat S-tul Sinod in sesiunea
de la Mal a. c. 1898, on tote ei antorul bine ennoseea el va fi urine,
rit on lnare aminte la ideile cc (mutt a le transmite tinerimel dcolare,
tot* el pe de o parte nu admite la imprimat on buns credinte, tote co-
rectirile necesare, %cute ori indicate de comisiunea S -tulul Sinod, di im-
prima oartea sa on tote gredalele di abaterile de mal sus din not semnalate
No. 1-12; Tar pe alti parte chlar prin decursul acestui tratat el intenn
mod furidat idi strgeori recomandatiuni posterior adnotate, nentru o nong
a sa luorare, despre care S-tul Sinod nu" avea ince. conodtinta comunicate,
din partea antorulni acelela.
Avend apol in vedere ea, In sfirditn1 Expliefoil evangheliilor" ce fa-
aese aprobate de S-tul Sinod, Pr. S. Popescul idi mil aliexeza, o carte
www.dacoromanica.ro
rengiosi cu continntul de mai sus detailat, despre care S-tul Sinod nu

9tia, dar pe care autorul voegte a o introduce pe nesimtite In 9oolile
nostre, panend-o sistematic fn legit' tura, prin reciprocile notice sub-
liniare, posterior adause on aces de mai sus aprobata; yi silindu-se tot-o
data de a mistifioa pe S-tul Sinod prin Insucti cutezatorul pas ca la e-
xemplarul imprimiat din evanghelil, nu anexase qi aces% broffura a sa,
Conduatoru4 de mai sus examinat, pe ;And la alte esemplare care air-
culeza in public se vede cartes [mita qi impreuna legate, dupre cum ci
resulta ca sa fie ale, dupd Insa0 reciprocitatea notitelor subliniare pe
care mai sus le-am tot relevat, purtare nesincera, 9i care pote constitui nn
fel de frauda orl Inaelaolune catre S-tul Sinod.
Pentru tote aoestea motive, comisiunea S-tului Sinod pentru cartile
didactice, curs seoundar, crede qi opineza tirmaterele:
Daci S-tul Sinod gasegte de ouviinta ca: trecendu-se on vederea aceste
abaterT i greale la imprimatul presentat spre controlare (abateri oe
nu stint toomal dintre cele mai principale), ai data repetat recomandata
vatip.a, de insntii autorul retractata alta data, ce acum se vede anun-
%eta chiar de la Inceputul ambelor luorari de mai sus esaminate, plus id
anexata, brogura, on objectiunile eterodoxe anexate la sfargitul cartel odati
aprobati, din tote acestea nu ar putea resulta nicl o atingere vi vatamare
pentru buna stare a Religiunei qi a Bisericel Ortodoxe romane, apol a-
tuncea qi parerea comisiunel sale este ca s'ar putea mentine aproba-
rea data manualuluT de Explioarea Evangh. pentru goolele secundare.
lea dad, S-tul Sinod p6te vedea intro aceste abateri de la datorie ale
autorulul, ceva vatamator credintil gi moralel Biserioel n6stre in genera,
gi publionlui goolar in parte, spa atuncea gi oomisiunea sa, incline i
opiaza, cum ca: trebue sa 'i se retragii antorulul S. Popescul, aproba-
rea data pentru imprimarea i introducerea prin fcole a °arta sale,
inea, din sesiunea de la MaT trecut a. c. 1898; fdcandtz-se cunoscut a-
(sesta qi Onor. Minister de Crate spre esecutare qi oprindu-se manus-
criptul respeotiv dimpreuna on exemplarrd imprimat gi examinat, §6. dim
preuna, an anexatul de mai sus aratat, la biblioteoa S-tulul Sinod, spre
gtiinta pt -regula.
Acesta find resultatul cercetarilor nostre gi comisiunea S-tulni Sinod
an profund respect comunicindu-le acestea qi neputtindu-se pronunta
Intenn mod absolut, ramane dar ca insugi 8-tul Sinod sa hotarasca cele
de ouviinVa.
Raportor: (ss) t Arb. Sonon Bacadnal.
P. S. Alt. Nlion Ploeqtenut Am cerut cuvtntul sa rog
bunatatea S-tului Sinod sa bine-voiasca ca asupra acestel
www.dacoromanica.ro
cestiuni, sa amane discutiunea pana la viit6rea sesiune,

fiind-ca raportul ce ni s'a citit si conclusiunile la care a
ajuns, nu sunt destul de lamurite, pentru ca S-t0.1 Sinod sa
alba motive puternice pe basa carora sa se pronunte.
fiind-ca este o carte pe care S-tul Sinod a admis'o in prin-
cipid, trebue cercetata cu deamenuntul. De aceea sunt de
parere sa se amane discutiunea asupra acestei carp pana
la sesiunea viitOre, cand se va vedea ce se face si cu de-
tragerea autorisatiel deja data de S-tul Sinod; mai ales ca
tot acum se aduce in discuiune si carp care nu all fost
presentate de autor,
Rog dar inc'odata. pe S-tul Sinod sa amane discutiunea
asupra acestei ceqiuni asa de delicata.
P. S. Arh. Conon Bacaonul: Acesta cestiune cu car-
tile parintelui Simion Popescu, pOte sa merga la infinit,
cad deja el pentru a treia Ora se presinta si pentru a treia
Ora vedem ca nu s'a conformat in total indatoririlor cerute,
si data se va mai amana, iaras1 va merge la infinit i de
aceea trebue sa se is o hotarire acum- si anume aceia de
al se retrage autorisatia data., de 6re-ce nu a fost de bun&
credinta.
Data pe langa explicarea evangheliilor in cestiune, am Mal
amintit aci si de o alta carte, care nu. este cunoscuta S-tului
Sinod, este ca. singur aminteste in acest manual despre dinsa
in cate-va notice subliniare puse pe manuscript, dup. ce
acesta fusese examinat si aprobat o data si trebuia sa o
avem in vedere ca sa nu treca pe nesimtite in numele S -tulul
Sinod. Dar el nu, se linisteste numal cu pretenpunile acestei
carti, ci a venit cu.alte manuscrise, cum este Catebismul,
care 1-a respins S-tul Sinod, avend acum din nod preten-
iunea ca 1-a corectat, in cat trebuia sa amintim despre a-
cesta.
Rog dar pe S-tul Sinod ca sa admit& parerea Comisiu-
nei, in care se Vice ca sa se retraga autorisatia carpi, data
de S-tul Sinod in sesiunea din Mai trecut.
P. S. Episcop al HuOlor: S-ta Scriptura ne spune,
dupa cum cum:5step: Odin prisosinta inimei vorbeste gura}
Prin acesta vreau sa constat ca par. Simion, autorul car-
pi acesteia, este pe deplin indoctrinat de ideile proIestante,
asa ca convingerea lui, on cat ar-voi sa o mascheze, se
www.dacoromanica.ro
174 DESTATER1LE ST. SINOD
vede; sa me ertati de espresiune, este ca mgfa In sac ca.-

reia 'I se \red unghiile.
De aceia ell and unesc cu ultima conclusiune a Comi-
siunel, Si Inca ar trebui dupe un asemenea dispret Ore-cum,
doI dad. S-tul Sinod a hotarlt sa corecteze cutare sail cu-
tare pasagid §i nu '1-a corectat, va sa oica este un dispret
fats de autoritatea S-tulul Sinod, ar trebui O. se dr& la
Minister de a nu mat Ii profesor de religiune; p6te fi pro-
fesor de alta materie, dar de religiune nu. Aud ca este fOrte
abil profesor, preda fOrte bine, dar dad. introduce idel pro-
testante!
Dar in fine, aceia o las la o parte. Me unesc cu partea
din urmg a conclusiunilor raportulut comisiunel, i sa se
inter did a ma! fi asemenea carte introdusa 4n §c6lele nor-
male, sail In orl-care alte *colt.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: S-tul Sinod
cred cgi este destul de luminat, dupg. cele ce s'a vorbit In
cestiunea de fats.
Pun dar la vot partea din urmg a conclusiunilor rapor-
tulul. Comisiunel, de a se retragere aprobarea carp).
Se pune la vot §i se primqte.
P. S. Arh. Niton Ploesteanu, Raportor, da ditire ra-
portulul Comisiunei de petitiunl, tnreg. la No. 480, relativ
la calugarirea surorilor Safta Felegeanu, Parascheva Bereasca
i Tudosia Nicolaii din Monastirea Adam.
Se pune la vot con clusiunile raportulul de a se aproba
calugarirea numitelor surorl, §i se primqte.
P. 8. Episcop N Raportor, da citire ra-
portulul Comisiunei pentru luarea socotelilor Tipografiel §i
Revistel, inreg. la No. 481, relativ la cererea Comitetulul
de redactiune al Revistel, de a i se aproba suma ceruta
pentru cheltuelile fgcute cu cumpararea unor obiecte necesare
cancelariel Revistel:
Inalt Prea Sfinfite Stapane.
Comisinnea pentrn lnarea socotelelor tipografiel qi ale jurnalulni Sfin-
tulni Sinod a lust in cercetare raportul Comitetulul redactor al jurna-
lulni cu No. 237 de la 3 Noembre. Prin acel report Comitetnl aratg. cs
pentru trebnintele cancelariei Revistel s'a cumphat un numb de ob-
biecte. in sum de lei 850 gi rOga pe S-tul Sinod a 1ncuviinta adsti
sum& ea supliment de cheltneli pe exerciOnl curg5tor 1898/99.
www.dacoromanica.ro
Comisiunea constata on parere de reu a& acesta cheltuiala nu s'a &-

cut in comformitate on legea Comptabiltatei; caci nu s'a oerat autori-
sarea prealabila a S -tulul Sinod pentru efeotuarea ei. Totusi comisiunea
este de opiniune, ca de asta data sa se aprobe oererea din sus citatul
raport, atragiindu-se Comitetdui redactor aten %iunea a pe viitor same-
nes, cererl nu se vor mai incuviinta.
Acesta fiind resultatul ceroet6:rilor sale, comisiunea ou smerenie 11 an-
pune in deliberarea S-tului Sinod prin subscrisul raportor, spre a de-
cide Ode ce va bine voi a gasi de cuviintk.
Raportor: (ss) -l- Atliariasie al RImnicului.
Se pune la vot conclusiunile raportulul §i se primesc.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte; Lucarile
S-tului Sinod sunt epuisate in sesiunea acesta.
Domnul C. Stoicescu, Ministru de Justirie si ad-in-
terim al Cultelor si Instrucriunel Pub lice: Da citire
urmatorului Mesagill de inchiderea sesiunei S-tului Sinod:
Prea, Sancig Parinp,
S'antul Sinod al Santel Biserici Autocefale Ortodoxe Rom'a-
ne, deschis in clio a de 12 Octombre a. c. in-sesiune de tOmna,
prin Decretul Nostru No. 2902 din 3 Octombre a. c. termi-
nandu-§1 lucrarile.
Eli, declar 1nchisa sesiunea acestul Sant Sinod.
Dat in Castelul Pe le§ la 5 Noembre 1898.
(ss) CAROL
No. 3226 Minietru Cultelor
§i
Instructiund Pub lice
Ad-interim
(ss) C. L STOICESCU
Pre§edinte: (ss) t Iosif Mitropolit Priraat

(se) Atanasie al .R1mnicului.
Secretarl{
:
(ss) Pirnen G. Piteftenu.
www.dacoromanica.ro

L2 V4 B Glicmlz L2 R0 B C9 K M18 X L2 FW YWNo ZV9 T ZWRP YS8 X NJG 2 MDK 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

L2 V4 B Glicmlz L2 R0 B C9 K M18 X L2 FW YWNo ZV9 T ZWRP YS8 X NJG 2 MDK 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I/

BISERICA ORTODOXA ROMANA

Revisth Periodie Eclesiastica.

ANUL AL XXII-lea, No. II.

TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICE;97-1

BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE ROMANE.

Sesiunea de Muni a anuluj 1898.

qedin(a din 12 Octombrie 1898.

Prea Sancifi Paring

pilor Eparhiop cum si a constituirei S-tului Sinod al S-tei

I. P. S. Mitropolit Primat. Presedinte: Sesiunea de

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte. Acum *6

votulul este: Votanti 14. .Majoritate absoluta 8, Aia. intrunit:

Curtea de Arges, conform votalul S-tulul Sinod din sedinta

Mantulesa din Cralova, prin care reclama ca epitropil ace-

Idem, adresa S-tei Episcopii a Dunaref de jos cu No.

Proclam dar membri in c'omisiunea pentru cercetarea ma-

edinta se ridica si se anunta cea viitOre pentru Vinery,

qedinfa din 16 Octombrie 1898.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Aveti cu-

Idem, raportul comitetului redactor al Revistel «Biserica

Tanga care Inainteza spre confruntare cate un exemplar din

este de pArere a se aproba calugArirea numitelor surori, nu-

Inalt Prea Santite Stapane,

de la Ministerial de 115sboit, copie dupe- procesal-verbal al inspec-

Se pun la vot conclusiunile raportulul si se primesc.

Se pun la vot conclusiunile raportulul si se primesc.

Ina lt Prea Santite Sap line,

Se pun la vot concluSiunile raportulul si se primesc.

Comisiunea, avend In vedere ca cestiunea luminkilor de deg falqi-

P. S. Episcop NI Hug" lor: I. P. S-tite Presedinte, nu

cat 'ml aduc aminte Ministrul de Interne a dat ordin con-

P. S. Arh. Nifon Ploestenu: Comisiunea de petitiunl,

CO 16 domnl fabricantl de luminb.ri de cerA din CapitalA,

P. S. .gpiscop al Husilor Eil sciti ca cestiunea acesta

P, S. Episcop al Dunarel de jos: SA cumpere, dar

Mal Prea Sanfite StgpAne,

niital sa imbrace &nisi schima monahalit partand fi puma& de

P. S. Episcop al Husilor; Dati-ml voe s arat cum

monahala, a cliS sa se intrebe Si I. P. S. Mitropolit al Mol-

Ord de parohit Boni a hotaril a se face mat mnite cereetart locale.

Tote modifickrile cd infiintarile de flout parohil admise de comisiune

P. S. Episcop al Ramnicalul: lnalt Prea Slite i

jest sA. fie paroh_ si et nu? De aceea staruesc pe la,ngA po-

fill de Were contrarie de a P. S. Sale; adica, de a nu se

ca. In jiva de Boboteza, preotul paroh urmand sa slujasca

P. S. Arh. Nifon Ploeqtenu: Sunt traditiunl de felul

tuitorul nostru Iisus Christos, adice binele si fericirea Orne-

tionata de o bung. intretinere a bisericilor, §i de o potri-

Dupre noua lege, preotilor rurali, li se cere a avea un

Acum 30 de and populatiunea acestel comune era de 300

In loc sa ne marginim asupra, raportului §i tabloului care

S'a mai cerut infiintarea unel parohil in Gae§t1, si alts

tine prin preoti multi, cad «Consuetudo est altera naturai,

de desfiintarl de ,parohil. Numal eti am cerut contopirea a

improvisandu -le §i o capela de scanduri in locul bisericei

nimenl Inscris pentru a lua cuvintul, pun la vot Inchiderea

qedinta din 19 Octombrie 1898.

gro-Vlahiet cu No., 3876, pe langa care inainteza dou6 me-

intOza cate o serie pentru P.P. S.S. Membri aI S-tulul Sinod

Tanga care inainteza o copie dupe adresa Ministerului de

I. P. S. _Blitropolit Primat, Presedinte: Cred ca. a-

titlul trecut complect, n'am nimic de dis; lar data, nu este,