Bor 6 1897 PDF

biLd OWE
51ZETE M 4E
BIsERICA
ORTHODOXA ROMANA
Revisth Periodica Eclesiastica.
A
SANTULUI SINOD AL S-TEi BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE

ROMANE.
ANUL AL XX1-lea, No. 6.
SI=)2=1\A131/.I_ .:
±.±
,T.,71:41,1"2,71.6-y1 J. er4 MEMM 7.01.
TABELA MATERIILOR
144._
Pag.
1 Predica si activitatea Apostolilor inainte de
convertirea lul Paul ..... . . . . 481
2 Causele urel cre*tinilor ortodoxl asupra Ar- (r,
. menilor si a credintelor religiose ale acestora. 495
3 lisus Christos descris de evangeli§tt . . . 513
4 0 catedrall in Bucurescl. . . . . . . 523 .
5 Conciliul de la Florenta . . . 529 . . . .
6 Elocinta religiOsa din punctul de vedere literar 543

7 Istoria Bisericescl a lul Teodoret . . . 550
8 hivetamintul religios in scola primarbi. . . 578
9 Discurs la inmormintarea episcopulul Che-
sarie al Buzeulul . . . . . . . . 585
10 Cuvint 588
11 Bibliografie . . .' 593
12 Donatiunl. . . . . . . 594
g1047.004S1 417 "15J34M/.7:7-,. 453016J- -72,12P01:5J-2

WkW !. ; 7. 7. 7 7. ; ; ;77
BUCURE8TI
TIPO-LITOGRAFIA CARTILOR BISERICUTI

1897
EEEHEILT .v4
www.dacoromanica.ro
,
ANIJL XXI. BISERICA ORTODOXA ROMANA N. 6.
Predica si activitatea Apostolilor inaillte de convertirea lid Paul.
(Vecji Biserica Ortodox5, Romang", No. 4, pag. 419).
Iudeii nu s'ail multumit numal cu uciderea archidiaco-

nului Stefan. Curagiul si taria credintei Apostolilor si a
credinciosilor, dar mai ales inmultirea neasteptatk a celor
ce se convertiail la credinta in lisus Christos, le inspira
ingrijire si marl temeri. Acosta i-a facut sa pornesch per-
secuiiune infricosata in contra crestinilor, pentru al exter-
mina, cacl ei, inteun timp asa de scurt, co'prinsese tot Ie-
rusalimul 1).
Credinciosii si Apostolii, pentru a'si scapa viata, s'ati re-
fugiat in tots Iudeea si in Samaria; dar pretutindeni eraii
urmariti. Saul, cel ce luase parte la uciderea cu pietre a.
archidiaconului Stefan, era unul dintre cei mai aprigi pri-
gonitori. El cutreera drumurile si casele si on unde gAsea
1) De la inaltarea Domnului la ceruri si pan5, la uciderea cu pietre

a archidiaconului Stefan, dup6 calculele cele mai exacte, nu trecuse de
cat trei ani si cite -va luui, caci de ordinar mortea acestui prim martir
al Bisericil lui Christos se pune intro anil 36-37 ai erel vulgare
www.dacoromanica.ro
482 PREDICA ..1 ACTIVITATEA APOSTOLILOR
crestini, barbati sari femel, ii lua si II ducea la ma! maril

Iudeilor, de unde eraii dust si aruncati in inchisOre 1).
In aceste timpuri de restriste pentru Biserica lul Christos,
despre Filip apostolul se scie, ca s'a dus in Samaria si s'a
stabilit in capitala acestel provincil si aci predica tuturor
cu indrasnela in public pre Christos. Poporul Samarinean
asculta cu multa pietate cuvintele Apostolului sI top ere'
cu mintea si cugetul pironil1, la cele ce el spunea si la
minunile pe carl le savirsia. Faptele Apostolilor ne spun,
ca vindeca pe demoniac!, scot:6nd din el spiritele necurate,
vindeca pe paralitici, pre schiopi si orb! si savirsia multe
minunl. Pentru aceste mar! bine-facer! ale Cerulul, rever-
sate asupra Samarinenilor, era mare bucurie 1 n popor 2).
Aci apostolul Filip a gasit si pre un 6re carele Simon,
care se Oa de mal mult limp in mijlocul Samarinenilor, a-
magind poporul. spuind cã el are putere extraordinary data
de la Dumneqed. Multi chiar credeait in el si 11 socoteati
ca puterea cea mare a lul Dumnecleil 3).
and ins au audit cuvintele si predica lul Filip si au
v6dut minunele, pe cari el savirsia, top air creclut in lisus
Christos si sail botezat. Chiar si ace! Simon a creclut in
Evangelia impeatiel Cerurilor, predicate de Filip si bote-
zandu-se, Iocuia cu Apostolul, cad se mira si el de mi-
nunele si semnele, ce acesta savirsia 4).
Apostolii, cari remasese in lerusalim, auclind ca Sama-
rinenil priimise cuvintul lul Dumneded, au trimis la el pre
Petru si pre Joan, cari venind aci s'au rugat 1111 Dumneded
pentru el, ca sä primescaSpirit Sf i puindu's1 mainele
preste el, primiaii Spirit Sfint. Cu alte cuvinte, Petru si IOn
au constituit Sacerdotiul in Samaria si au organisat Bise-
rica lul lisus Christos d'aci.
1) Comp. Faptele Apost. VIII, 3 I.
2) Faptele Ap. VIII, 5-8.
3) Faptele Ap. VIII, 10.
4) Comp. Faptele Apost. VIII, 12-14.
www.dacoromanica.ro
INAINTE EE CONVERTIREA LUI PAUL 483
Simon, vedend ca prin punerea mainilor apostolilor se

da credinciosilor darurile Duhului Sfint, a venit si el la
Apostoli si le a oferit bani, pentru a's1 pune mainele for
si asupra lui si a ii da si lui puterea Duhului celui Sfint.
Mal mult chiar, el oferind bani Apostolilor, le dice: «Da-
4411221 si mie acesta putere, ca on pre carele voitz
«pane mainele, sa, primesca, Spirit Stint» 1). Atunci,
pentru ca el nu creduse cu adeverat si din inima in Dom-
nul si voia cu cuget viclean si pentru specula sa devie
intocmai cu Apostolil si sa se faca mai mare in Biserica
cresting, din Samaria, Petru l'a inclepa'rtat si l'a respins, prim
urmatOrele memorabile cuvinte: <Argintul teu sa fie cu
«tine intru perdare, caci ai socotit, ca darul lui Dumneleu
«cu bani se agonisesce. Nu este tie parte, nici sOrta intru
«cuvintul acesta, pentru ca inima ta nu este drepta inaintea
<dui Dumnedeti. Pocaesce-te (kept aceea de reutatea ta a-
«cesta si te rOga lui Dumnedeti, dOra ti s'ar erta tie cu-
«getul inimel tale; pentru ca intru amaraciune a fierel si
«intru legatura a nedreptatei te ved di esti > 2).
Din Samaria Petru, Filip si IOn s'ati intors iarasi la Ie-
rusalim, dupe ce au predicat cuvintul Domnului in mult&
sate si orase ale Samariel 3).
Dupe cele intamplate in Samaria, pe apostolul Filip it
gasim; trimis de ingerul Domnului in partile despre miaza
di, pe calea ce duce de la Ierusalim la Gaza, catre locurile
1) Faptele Apost. VIII, 19.

2) Fapt. Apost. VIII, 20-23. Acosta este intimplarea, de la care a
r6mas in biserica cresting, pang, in diva de astg-di numele de simonie,
prin care se intelege dobandirea until grad icrarhic sau demnitate
bisericesca prin bath". Fiind ca Simon acela voia sg, i-se dea darul
Sf. Spirit prin bani, apol on tine dg, bani, pentru a se face diacon,
preot, arhiereti, episcop, mitropolit, patriarh, sau pentru a dobandi vre-o
demnitate bisericescg, se numesee sknoniac, si, cornform sf. canone, se
afurisesce si se excomunica din demnitatea sa si de la biserica, ca sit
acel Simon.
3) Comp. Fapt. Apost. VIII, 25.
www.dacoromanica.ro
484 PREDICA §I ACTIVITATEA APOST.
cele deserte ale Iudeei. Aci el intimpina pe un eunuch al re-

ginel Etiopienilor, pe care it convertesce la credinta in Iisus
Christos si it si boteza. D'aci a mers la Azot, si a stra-
bktut multe sate si orase predicand, pana ce a ajuns la
Cesareea 1).
lntr'acestea, Faptele Apostolilor ne spun, ca a avut loc
convertire la credinta in Christos, a prigonitorului Saul, de-
venit apostolul Paul, vasul alegerii si marele apostol al nea-
murilor.
Tata cum descrie autorul faptelor acesta miraculOsa con-
vertire: «Iar Saul, Inca sufland cu ingrozire si cu ucidere
dinprotiva discipolilor Domnulul, a mers la arhiereil si a
Icerut de la el carti in Damasc la Sinagoguri, ca de ar
«afla pre vre unii, earl sä fie din calea acesta si barbati
>si muerl, legatl sa '1 ducd in Ierusalim. Si mergend a fost,
«cand s'a apropiat el de Damasc, fail de veste a stralu-
«cit preste el lumina din cer. $i ca.'dend pre pamint, a
«audit glas qicend lui: Saul, Saul, ce me gonesci? $i a
«cps: tine esti DOmne? Iar Domnul a dis lui. Eu sunt Ii-
< sus, pre carele to gonesci, ca grew 11 este tie a lovi cu
«piciorul improtiva boldurilor. $i tremurand si spaimintat
«find a dis: DOmne, ce voesci sa fac? $i Domnul (a dis)
catre el: ScOld-te si intra in cetate si se va spune tie,
«ce trebue sä fact lard barbatil, card mergeail pre tale cu
«el stateati incremenitl, audind glasul si pre nimenea ye-
«dend. $i s'a sculat Saul de la pamint si deschidendu-ii
«ochil sel pre nimenea nu vedea. i ducendu-1 de mains,
«Fail bagat in Damasc. Si nu a vedut trei Mile si nici a
(mancat, nici a Mut.
<Si era un discipol in Damasc, anume Anania; si a dis
«catre el Domnul In vedenie: Anania! Jar el a dis: Tata eil
«Winne. Iar Domnul catre el (a dis): Sculandu-te, mergi
1) Comp. Fapt. Apost. VIII, 26-40.
www.dacoromanica.ro
INAINTE DE CONVERT. LUI PAUL 485
«pe drumul, ce se chiama drept, si cauta in casa 1111 Iuda

«pre Saul din 'tars, ca iata se rOga.. $i a vedut in vede-
«nie pre un barbat anume Anania, intrand si puindu-si
«pre el mana, ca iarasl sa vada. $i a respuns Anania: Winne,
audit-am de multi pentru barbatul acesta, Cate rele a fa-
«cut sfintilor tei in Ierusalim. Inca si aicea are putere ae
«la Arhierel, sa lege pre top, call chiama numele teti. $i
«a dis catre el Domnul: Mergi, ca vas al alegerii imi este
«mie acesta, ca sa pOrte numele meti inaintea neamurilor
si a imperatilor si a flilor lul Israil. Ca eIi voiu arata lul,
'tcate i-se cade sa patimesca el pentru numele meu. $i a
«mers Anania si a intrat in casa; si punendu-si pre el
«mainile, a dis: Saule trate, Domnul lisus, carele s'a ara-
«tat tie pre calea, pre care veneal, m'a trimis, ca sa vedi
«si sa to umpli de Duh sfint. $i indata a cadut de pre
ochii lul, ca nisce soizi si a vedut indata; si sculandu-se
"Is'a botezat si luand mancare s'a intarit».
«$i a fost Saul cu discipolii, cari erail in Damasc cate-va
«qile si indata in Sinagoguri a propoveduit pre Christos,
ca acesta este fiul lui Dumnedeil. $i se mirail top, cel ce
« audiail si liceaii: Au nu este acesta, cel ce a pradat in
« Ierusalim, pre cel ce chemail numele acesta ; $i aicea pen-
«tru aceea a venit, ca legati pre el sa. 'I duca la arhierel.
far Saul mai virtos se intaria si turbura pre Iudeil, cel
ce locuiail in Damasc, dovedind ca acesta este Christos.
«$i data sate implinit dile multe, s'aill sfatuit Iudeii sä '1
«ornOre pre dinsul. Si s'a fa.cut lul Saul cunoscut viclesu-
«gul lor. $i paziati portile diva si nOptea, ca sa '1 orm5re
«pre el. $i luandu-1 pre dinsul discipolii nOptea, Fad slo-
-gbodit preste zid, lasandu-1 intr'o cosnita».
«$i mergend Saul in lerusalim se ispitea, sa se lipiasca
(de discipoll. $i toll se temeau de el necredend, ca este dis-
« cipol. Iar Varnava luandu-1 pre el, la adus la apostoll si
41e-a spur lor, in ce chip pre tale a vedut pre Domnul si
www.dacoromanica.ro
486 PREDICA SI ACTIVITATEA APOST.
«cum ca 'I-a grait lul, si in ce chip in Damasc, cu indras-

«nela a grait intru numele lul Iisus. Si era cu el intrand.
«si iesind in Ierusalim, si cu Indraznela vorbind intru nu-
«mele DomnuluI Esus. i graia si se intreba cu Elini. Tara
«el cautail sa '1 omOre pre el. Si daca au inteles fratil,
«lati dus pre el in Cesareea, si fail trimis in Tars 1)».
Ast-tel fu convertirea la credinta in Christos, a celui mad
aprig persecutator al el. Saul, cel ce nu se putea linisti in~
cugetul seil la resbunare contra apostolilor si a credincio-
silor, devine vasul alegerii si apostol intocmai cu apostolii,
predicand si vestind, ca si acestia, tutulor mantuirea prin
credinta in Esus Christos, fiind gata a suferi totul si chiar
mOrtea pentru propagarea credintei. Dar in acelas limp,.
cei -1 -all apostoli, lucrase forte mult si lucrau necontenit,
pentru respandirea cuvintulul si intern ea bisericii.
Crestinismul prinsese radacini in tote ludeea, Galileea si
Samaria. Bisericile crestine din aceste locuri erati in pace,.
credinciosil umblail in frica Domnului si mangaerea Spiri-
tulul Stint si se imulteati continua.
El era(' sub directa priveghere si conducere a Apostoli-
lor, cart 11 visitau mereu, Intarindu-I in credinta prin cu-
vintele lor, si ajutandu-I in -kite nevoile si intristarile vie -
tii for prin cuvinte si savirsirea minunilor.
Autorul Faptelor ne spune, ca Apostolul Petra trecend
prin tote locurile unde erati credinciosi, a venit si la sfin-
til 2), cari locuiau in Lida. Aci a aflat pre un om, cu nu-
mele Enea, slabanog si paralitic, care zacea de opt and in
pat; .si apropiinclu-se de el, 'I a qis: Enea, vindeca-te pre-
tine lisus Christos; scold -te si 'tl asterne tie. Si indata s'a.
1) Faptele apost. IX, 1 30.

2) Acosta este una din numirile celc mac predilecte ale crestinilor
din timpurile Apostolice. Crestinii se numiati sfinti, pntru viata lor-
cea curate si sfinta.
www.dacoromanica.ro
INAINTE DE CONVERT. LUX PAUL 487
.sculat si Fad vedut toti, cei ce locuiail in Lida si Saron

si multi ail credut in Domnul 1).
D'acolo ducendu-se in Jope a inviat pre Tavitha.
Iata cum descrie Faptele Apostolilor acesta minune: du
-gin Jope era o discipola anume Tavitha, care tilcuindu-se,
Ise dice capriOra. Acesta era plina de fapte bune si de mi-
lostenii ce facea. Si bolnasindu-se in dilele acelea, a mu-
<<rit si scaldandu-o, a pus'o in foisor. Si aprOpe fiind Lida
.<<<de Ioppe, discipolil audind Ca Petru este intr'insa, ail tri-
.«mis pre doui barbati la dinsul rugandu-1, sa nu pregete
-ea veni pana la el. Si sculandu-se Petru a mers cu din-
«§ii; pre carele, dad. all venit, Pail dus in foisor. Si. ail
-tstatut inaintea lui Vote vAcluvele plangend, si aratand vest-
«mintele si imbracamintele, cate facea Capri Ora, find cu
-«dinsele. Si scotend Petru pre toti alai* ingenunchind, s'a
-Irugat si intorcendu-se catre trup a dis: < Tavitha scola».
. «Iar deschidendu-si ochil sel si veclend pre Petru a sequt.
"$i dandu-1 el mana o a ridicat pre ea. 'Si chemand pre
«sfinti si pre veduve, o a dat pre ea vie. Si s'a audit a-
cesta prin tot' lope si multi ail credut in Domnul» 2):
De la acesta epoca activitatea apostolica incepe a se in-
drepta si asupra neamurilor. De sigur, ca la acesta a con-
tribuit atitudinea apostolulul Paul, care pe langa Iudel
chema la mantuire si pre pagani.
Insusi apostolul Petru, apostol al celor circumcizl, adicA
al crestinilor, carl mai 'nainte fusese ludei, el cel intaiil (1a
exemplu si, de-si la inceput esitA, cu tote acestea, prevestit
,prin o visiune extraordinarA, merge la sutasul Cornilie, in
Cesareea si face inceput, chemand la mantuire pre pagani.
Autorul Faptelor Apostolilor, da deosebita importanta a-
.cestui lucru, cad prin el evangeliul is adev6rata sa menire,
1) Comp. Fapt. Apost. IX, 31-35.

3) Faptele Apost. IX, 36-43.
www.dacoromanica.ro
488 PREDICA sI ACTIVITATEA APOST.
vestindu-se ast-fel tuturor Omenilor, fara deosebire de neam

si religiune, si it descrie in tOte amanuntele sale.
El dice: «In Cesareea era un barbat anume Cornilie, su-
«tas, din ceta ce se chema italienesca, cucernic si temetor
«de Dumnedell, cu tOta casa lul si facend milostenil multe
«poporului si rugandu-se 1111 Dumnedeil d'a pururea. Acela
«a vedut in vedenie lamurit, ca la al noulea teas din di,
4( pre ingerul luT Dumnecleii, intrand catre el si clicend lul
«Cornelie! lar el cautand spre dinsul si infricosandu-se a
«dis: Ce este Winne ? Si is dis lui: Rugaciunile tale si
«milosteniile tale, s'aii suit intru pomenire inaintea lul Dum-
«nedeil. Si acum trimite in lope barbatl si chiama pre
«Ore carele Simon, ce se numesce Petru. Acesta gazduesce
«la Ore carele Simon curelarul, a caruia casa este langa
«mare. Acesta va sp.une tie, ce trebue sa fad. Si data s'a
«dus ingerul, carele graia cu Cornelie, chemand pre dol din
«servii sei, si pre un ostas cucernic, din cel ce ii slujia
«lui si povestindu-le for tOte i-a trimis in lope. lar a
«cloua di mergend el pre cale si de cetate apropiindu-se,
«s'a suit Petru in casa de sus, sa se rOge in ceasul al
«seselea. Si flamandind fOrte voia sa guste. Si gatind a-
«ceea, cadura preste dinsul uimire. Si a vedut cerul des-
«chis si pogorandu-se preste el un vas, ca o masa. de
«panza mare, in patru colturi legat si slobodindu-se pre
«pamint. Intru care erail bite cele cu Cate patru picicire ale
«pamintului, si fiarele si cele ce se tirasc si paserile ce-
«rului. Si s'a facut glas catre el: «Petre! ScOla."-te, junghie
«si mananca). Iar Petru a dis: «Nici de cum DOmne, ca
«mid o data nu am mancat, tot ce este spurcat sau ne-
«curat Si glasul iarasi a doua Ora catre el: < Cele ce
.
«Dumnecleil a curatit, to nu le spurca». Si acesta s'a facut

«de trei ori; si iarasi s'a ridicat vasul la cer*.
< Si dad. a venit intru sine, se mira Petru, ce ar putea
«sa fie vedenia care a vedut'o. Si iata barbaiii cel trimisl
www.dacoromanica.ro
INAINTE EE CONVERT. LW PAUL 489
«de la Cornelie, intreband de casa I'll Simon, ail statut

«inaintea porteI Si strigand, intrebail de gazduesce aicea
«Simon, cel ce se numesce Petru. Iar Petru gandind pen-
tru vedenie, i-a dis lul Duhul. Iata treI barbati te cauta
'pre tine. Ci sculandu-te te pogOra ci mergi impreuna cu
«el, nimic indoindu-te, pentru ca eu 'i-am trimis pre el.
«Si pogorandu-se Petru catre barbatil, cel trimisl de Cor-
ti-Ale catra el, a dis: data eit sunt pre carele cautati, ce
«este pricina pentru care atl venit? Iar el ail dis: Cor-
«nelie sutasul, barbat drept si temetor de Dumneddi si
«marturisit de tot neamul Iudeilor, respuns a luat de la
«Inger sfint, sa te theme pre tine la casa lul si sa vada
«graiuri de la tine. Deci el chemandu-1 inauntru i-a os-
«patat. Iar a doua di Petru a esit cu el, si unit din fratil
«eel' din lope au mers cu dinsul si in cea-l-altk di ail
«intrat in Cesareea,.
«Jar Cornelie ii astepta, chemandu'si impreuna rudeniile
«si prietenil sel cel iubitl. Si a fost cand era sa intre Petru,
«Pa intimpinat Cornelie si cadend la piciOrele lui i-s'a
«inchinat. Iar Petru l'a ridicat pre el, clicend: «Sag,
«si eit insumi om sunt'. Si vorbind cu el a intrat si a
«aflat pre multi, caril sa adunase si a dis catra el: «Vol
«sciti, ca nu se cuvine barbatulul Iudett, sa se lipiasca. sail
se apropie catre cel de alt neam. Si mie Dumnedeti
<csti,
«mi-a aratat, ca pre nici un om sa nu dic spurcat sail

«necurat. Drept aceea si fara indoire am venit chemat. Deci
«ye intreb, pentru ce pricina m'atl chemat? Si Cornilie a
«Os: «Din qiva a patra, pins in cesul acesta eram pos-
«tindu-rne si intru al noulea teas, rugandu-me in casa mea,
«si iata un barbat a statut inaintea mea in vestmint lu-
«minat. Si a dis: Cornelie, auditu-s'a rugaciunea ta, si
«milosteniile tale s'aa pomenit inaintea lui Dumnedetl. Tri-
«mite dar in Iope si chiama pre Simon, ce se numesce
«Petru. Acesta gazduesce in casa lul Simon curelarul langa.
www.dacoromanica.ro
«m are, carele data va veni, va spune tie. Deci numal de

«cat am trimis la tine si to bine al facut, caci al venit.
«Acura dar not toti inaintea lul Dumnecletii stam, s. ascul-
«tam tote cate sunt poruncite tie de la Dumneeleti» 1).
Auclind Petru aceste cuvinte ale sutasului, pios si plin
de credinta, nu s'a mai indoit intru nimic, ci desclaiden-
du-sl gura sa, le a vestit ast-fel pre Christos: «Cu adeverat
«cunosc, ca Dumnecletii nu este fatarnic (nu este cautator
«la fata), ci in tot neamul, cela ce se teme de el si face drep-
«tate, primit 'este la dinsul. Cuvintul, care l'a trimis fiilor
«luI Israil, bine vestind pace prin lisus Christos. Acesta
«este al tuturur Domn. Vol scip cuvintul, ce s'a facut prin
«WO. Iudeea, incepend din Galileea dupe botezul, care l'a
«propoveduit loan. Pre Iisus cel din Nazaret, cum l'a uns
«pre el Dumn deu, cu Duhul Sfint si cu putere. Carele a
«umblat, bine facend si vindecand pre toti cel impresurati
«de diavolul. Si nol suntem marturil tuturor, care a facut
«si in tinutul ludeilor si in lerusalim. Pre carele omo-
lrit spanzurandu'l pre lemn. Pre acesta Dumnedeil l'a inviat
«a treia di si l'a dat sa se Lea aratat, nu la tot poporul,
«ei noue, marturiilor celor mat rinduite de la Dum-
«nedeil. Cari am mancat si am bout impreuna cu el, dupe
ce a inviat din moral. Si a ordonat noue sa predicam po-
«porului si sä marturisim, ca el este cel rinduit de la Dum-
«nedeti, judecator viilor si mortilor. De acesta toil profetil
«marturisesc, ca ertare pecatelor va lua prin numele lui,
«tot cel ce va crede intru dinsul) 2).
Inca vorbind Petru aceste cuvinte, autorul Faptelor ne-
spune, ca a cadut spiritul sfint presto toti, cel ce audiatz
cuvintul, predicel sale, si s'ad uimit credinciosii din cir-
1) Faptele Apost. X, 1-33.

2) Faptele Apost. X, 34-43.
www.dacoromanica.ro
INAINTE DE CONVERT. LU1 PAUL 491
cumcisiune, cei ce veniser5. cu Petru, ca, si preste nea-

muri s'a varsat darul sfintului spirit 1).
Faptul acesta se vede, ca impresionase asa de mult pre
.cei veniti cu Petru, mai ales cand au veclut pre cei de
-alt neam graind in diferite limbl si prea marind pe Dum-
negeil, prin harul ce li se comunicase, in Cat Petru a tre-
buit sa 'I linistescA, liandu-le «Au dora pote cine-va
opri apa, ca sa nu se boteze acestia, can- au pri-
«mit Spiritul Stint ca si nos? Si a ordonat Petru, ca
top sä se boteze in numele Domnului Iisus Christos. lar
-Cornelie si cu top at set au rugat pre Petru, sa petreca cu
dinsii cate-va vile, ceea ce el a si facut 2)
Ast-fel descrie Faptele Apostolilor, ca s'a facut incepu-
tul convertirii pAganilor sail al neamurilor (dupe cuvintul
scripturii), la credinta in Iisus Christos prin apostolul Petru.
Pe de alta parte Apostolul Paul, care dupe cum am ye-
clut, intrase deja in numerul Apostolilor si devenise unul
dintre cei mai zelosi propoveduitori, predica evangeliul man-
tuiril far. distinctIunea Iudeitor si neamurilor. Deosebirea
ce facea, consta numal in faptul, ca el on unde mergea,
se adresa, mai intaiil catre oile cele pierdute ale easel lui
Israil si apoi catre Elinl si cele-l-alte neamuri 3).
Acesta noue atitudine a apostolului Petru a imputerni-
cit si mat mult pre Paul, in activitatea sa mesiania in mij-
locul neamurilor. Crestinismul, de la acesta epoca, mai a-
les (convertirea sutasului Cornelie prin Petru) a inceput a
face marl progrese intre pagani si neamuri. Dar lucrul a-
cota, care parea a lovi in privilegiile poporulul ales al lut
Israil, care si in crestinism, credea ca mantuirea este me-
nita numal pentru el, a provocat murmur si nemultumire
intre credinciosii dintre Iudei si chiar intre Apostoll.
1) Comp. Faptele Apost. X, 44-45.

2) Comp. Faptele Apost. X, 46-48.
'3) Comp. Fapt, Apost. XIII, 4, 14, 42, 48; XVII. 2, 4 etc,
www.dacoromanica.ro
Autorul Faptelor ne spune «Apostolii si fratil, car'

:
«awl in Iudeea, auclind ca si neamurile au primit cuvin-

«tul lui Dumnedeu, cand s'a suit Petru in Ierusalim, sa
«priceati cu tl, cel din taerea imprejur (crestinil dintre Iu-
»dei) clicand: Tu al intrat la barbarl netaerl impre-
jur si al mAncat cu ei» 1).
Petru insusi a fost nevoit a se justifica inaintea for si
a le istorisi pe rind, tOte cele ce se intimplasera: Vedenia
sa, vedenia lui Cornelie, trimiterea servilor lui Cornelie eh-
tre el la Jope, mergerea sa la Cornelie in Cesaria si credinta,
care a aflat acolo. Cum vorbindu-le el cuvintul mantuirii,
Spiritul sfint s'a pogorit preste top, cel ce ascultail cuvin-
tele sale si s'ail botezat, crecl&nd in Iisus Christos 2). $i nu-
mai in urma :Icestel explicari a lui Petru s'ati linistit cu
totil si prea iIiariau pre Dumnegeil, ca a dat si neamuri-
lor pocainta spre view 3).
In acelas timp si apostoli si credinciosi predi-
call si vesteau tuturor mantuirea, adusa prin Iisus Chris-
tos. Persecutiunea pornita in contra lor, cand a avut loc
uciderea cu pietre a lui Stefan, '1-a fA.cut sa se imprastie
in tOte partite. Autorul faptelor ne spune, ca au trecut in
Fenicia, Cipru, Antiochia, Cirinea si alte locuri. Pretutin-
deni predicail pre Iisus Domnul si mana lui Dumnecleil era
cu el, asa ca numerul celor ce credea in Iisus Christos,
dintre ebrei si elinisti era mare, mai ales in Antiohia,
unde pentru intaia Ora credinciosil urmatori al nouei cre-
dinte, s'ait numit cu numele de cresting (xptaTtavoi) 4).
De la acesta epoca, din Eaptele Apostolilor, nu mai scim
nimic despre activitatea apostolilor, afara numal de trimi-
terea lul Varnava la Antiochia de catre Apostoli, spre a
') Fapt. Apost. XI, 1-3.
2) Comp. Fapt. Apost. XI, 4-17.
3) Fapt. Apost. XI, 18.
4) Comp. Fapt, Apost. XT, 19-26.
www.dacoromanica.ro
INA1NTE DE CONVERT. LUI PAUL 493
intari pre credinciosi. Cum acesta a mers la Tars, spre a

afla pre Paul, pe care '1 a adus la Antiohia; 1) cum pro
fetii din Ierusalim se pogorati la Antiohia, dintre cari A-
gab a preclis fOmetea cea mare din timpurile lul Claudia
Cesarul 2); cum din orclinul regelui Trod, Iacob fratele lut
Joan a fost decapitat 3) si Petru aruncat la e, de
unde cugeta a '1 ucide dupe trecerea serbatorilor Pascelui,
dar el a fost liberat de ingerul Domnului si scapat de mOrte 4).
Faptele Apostolilor, de Ia acesta epoca nu se ocupa de
cat de activitatea si faptele sevirsite de Apostolul Paul, des-
pre care descrie tot ce a facut, pina Ia a doua sa inchi-
sOre la Roma (anul 64--66 d. Christ.
Despre cel-l-alt1 apostoli nu mai amintesce, de cat de
intrunirea for la Ierusalim in Sinod, spre a decide asupra
atitudinel predicatorilor Cuvintulul fata de paganii, cart vor
crede in Christos, unde s'a si luat hotarirea, ca acestia sa
nu fie supusi circumcisiunei, ci numal sa se abtina de pan-
gariturile idolilor, de desfrinare, de animale sugrumate si
de sange si creclend in lisus Christos, sa se boteze si sa
fie priimiti in numerul credinciosilor.
Acestea sunt faptele si cuvintele, pe earl ni le raporta
Faptele Apostolilor despre activitatea apostolilor Domnulul,
de la inaltarea sa la ceruri si pina la convertirea Aposto-
lului Paul, in ordinea lor, pe cat posibil, hronologica si
dupe asemanarea coprinsului. Ca apostolil insa au mai se-
virsit si alte multe fapte si minuni si ca as rostit si alte
multe cuvinte si predict nu mai remane nici o indoiala,
dar cum autorul scrierii Faptelor Apostolilor, prin scrierea
sa nu avea alt stop, de cat sa arate lul Teofil mersul sati
') Comp. Fapt. Ap. locul citat.

2) Fapt Ap. XI, 27-28.
3) Fapt. Apost. XII, 1-2
4) Fapt. Apost. XII, 3-25.
www.dacoromanica.ro
494 PRED. SI ACT. APOST. INAINTE DE CONV. LU1 PAUL
sirul istoric al faptelor intimplate cu Biserica lul Iisus Chris-

tos, de la nascerea rantuitorului si consolidarea el min
predica Apostolilor, pana in timpul set", se intelege de la
sine, ra el a omis multe din cele ce a facut apostolil cu
cuviry ul si cu fapta, pentru propagarea, intemeerea si con-
soli& yea Bisericil crestine.
Terminand ast-fel prima parte a studiulul nostru, enu-
merarea faptelor si cuvintelor apostolilor, pand la conver-
tirea apostolulul Paul, asa cum le raporta Faptele Apos-
tolilor, vom examina acum ideile coprinse in aceste cu-
vinte, spre a vedea modul cum apostolil presinta si propo-
veduesc mantuirea si pre Iisus Christos, la care chiama
nu numai pre Iudel, ci si neamurile.
(Va urma)
D.
www.dacoromanica.ro
CAUSER UREI CRESTINILOR ORTODOXI
ASUPRA
ARENILOR SI A CREDIT ELOR REtIGIOASE ALE ACESTORA.
(VOA Biserica Ortodox5. Roming No. 4).
Ast-fel a fost privirea Bisericii Orthodoxe la cea arme-

nesca si ast-fel ail fost relatiunile el cu aceea pang la a
doua jumatate a vecului al X-lea. Privirea acesta in esenta
nu s'a schimbat si dupe aceea; dar in relatiuni s'a pro-
dus o insemnata schimbare. Ele devin mutt mai red, mai
dusmanOse, se numera mai multe diferenti, cart servesc
de pedic . reunirei, insemnatatea for se exagereza, preten-
ii1e pentru inlaturarea for devin mai staruitOre si mai acute,
si in fine se ivesce o noue rinduia1a pentru primirea Ar-
menilor in sinul Bisericii Orthodoxe.
Schimbarea acesta s'a produs intru cat-va sub influenta
ne reusitel tratativelor si a relatiunilor precedente in ces-
tiunea pentru reunire, dar mai cu sernA sub influenta schim-
bar,il imprejurarilor politice.
www.dacoromanica.ro
496 CAUSELE UREI CRESCINILOR ORTODOXI
Neisbutirea tratativelor si relatiunilor mentionate, a tre-

buit negresit sit e insotita de simtul amaraciunii si al iri-
tatiuniI, mal ales pentru partea ce se inselase in aspirati-
unile sale, iar schimbarea imprejurarilor politice a trebuit
sa ii, puternicesca intr'un mare grad acest simt, si negre-
sit a trebuit sa impinga pe o biserica la pretentiuni, iar
pe alta la suparare.
Schimbarea imprejurarilor politice consta intru aceea, ca
'Ang la acest timp Armenia si Bisantia avusese un vrajmas
comun in persOna califatulul de Bagdad. In cata vreme a-
cest vrajmas fusese puternic si insufla tema fie-careia din-
tre rivale, ele pretuiail relatiunile de bune vecine si se si-
leaiz dupre putinta a uita c iferentele bisericesci ce existati
intre dinsele. Bisericile se aratau in casul acesta numai fi-
dele aratatOre a trebuintelor si dispositiunilor amandoror te-
rilor. Dar pe la jumatatea veculul X-lea vrajmasul for co-
mun intru atata slabise, ca nu mal insufla temerl marl nicl
uneea dintre ele. Ele se trezira amandoue fata in fata MIA
vre un mijlocitor, fie macar si dusman, care sh, abata pri-
virile for una de la alta, si vechile socotele ail esit la ivela.
Se incepe un sir de invadiuni in Armenia din partea ve-
cinilor strategi grecesci din Chaldeea si Mesopotamia, ne-
gresit cu stirea si invoirea guvernulul central bizantin, si
de expeditiuni regulate sub personala conducere a insasl
imperatilor, cu stop de a supune for Armenia 1). Aceste
1) Aceste escursiuni si expeditiuni s'ali inceput de la domnia lui Ro-

man Secapin (919-945) Campoducele hi Roman Than Curera, biruind
de istov pre Arabi, a luat de la el Armenia, dar frica care atunci Inca
tot insuflail Arabii, nu a permis imperiului de a o trata ca pe o Ora
cucerita. Principii armenesci, precum si eel gruzini, se aparail cu ame-
nintarea, ea se vor lepada de supunerea impgratulul si vor trece la
Saraeini". Intr'o atarnare dirceta de imperiu, Armenia si nu tots, ci
numal unele parti, a ajuns sub Vasilie al II-lea Bulgaroctonul (976-
1026). In ast-fel de atarnare ea a stat pana la anul 1069, cand a ca-
gut sub stapanirea Turcilor Selgiuel. Inca si dup6 acesta imparatil bi-
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ARMENILOR 497
incursiuni dusmanesci intimpina o respingere mat mult

sail mai putin energica din partea pororatiunii terit. in fine
imperiul a reusit sa sdrobesca improtivirea Armenilor si sä
'I punk in relatiuni vasale care dinsul. Dar acesta reusita
s'a dobandit cu pretul unel infricosate uri internationale,
care in fine a ajuns la ast-fel de proportiuni, ca grecil si
armenii a inceput a se exprima unul despre altul cu cel
mai mare dispret.
Cruciata apuseni, cart s'ad ivit in RAsarit la finele ye-
cului XI-lea, s'ail pus mire Greet si Armeni, si Intru cat -va
ail inviat si pentru unit si pentru altit califatul de Bagdad;
dar acesta nu 'I-a putut impaca. Et ajunsese fOrte departe
in ura for reciproca. Chiar nice jugul turcesc nu 'i-a putut
impaca.
Bisericile si acum s'ati aratat fidele exprimktOre a dis-
positiunilor natiunilor lor, iar sciintele teologice esacte eco-
uri ale Bisericilor sale.
Insk tratativele pentru reunire continua si mai departe
si Inca la ivela in acelasi spirit impaciuitor, ca si mai 'na-
inte, dar fiind-ca ura reciproca intre natiuni treptat cres-
tea, sansele unul resultat favorabil, fie-care data s'ail con-
statat tot mai putine; in fine Inca cu mult inainte de c5.-
derea imperiuluI bizantin cu totul s'a precurmat. Chiar si
la Sinodul de Florenta representantii amandoror Bisericilor
n'au gasit cu tale a se arata impreunk, ci si unit si altil
au incheeat in deosebi diferite unirl cu Roma.
In intervalul timpului de la jumatatea vecului X-lea pana
la jumatatea celui al XV-lea au fort septe casurl de rela-
tiuni intre amkndoue bisericile pentru reunire, sad cel pu-
tin despre aceste sapte casurl, ni s'ad pastrat notiuni. Cel
zantini din familia Comninilor (1081-1185). ail isbutit nu odatg a

restabili autoritatea 'tor cel putin asupra Ore-c5xor provincil gi crap
ale Armeniei. (Vecli Nikita Coniat, in trad. rus. pag. 24, 34, 43, .49,
175 qi m. d).
Biserica Ortodoxit Roman5. 2.
www.dacoromanica.ro
498 CAUSELE UREI CRESC. ORTH.
intaltl cas de felul acesta a fost sub imparatit bizantint

Vasilie si Constantin si sub patriarhul de Constantinopole
Polieuct (956-970), si sub catolicosul armenesc Vachanik
(965-970); al doilea sub imparatul Constantin al VIII-lea
Duca, sub patriarhul Constantin al III-lea Lichud (1059 -
1064) si sub Catolicosul Kacik (1058-1064), in anul 1060;
al treileasub imparatul Alexie I-iti comninul (1090-1118),
sub patriarhul Cosma I-iti '1075-1081) si sub catolicosul
Grigorie al II-lea (1065-1081) in anul 1080; al patrulea
sub imparatul Manuil Comninul (1143-1180) sub patri-
arhul Michail al III-lea Achialiul (1169-1177) si sub Theo-
dosiu I-iti (1178-1185) si sub catolicosil Nerses incharu-
itul (graciosul Tirorogamnbiti) (1165 1173) si Grigorie al
VI-lea Dega (1173-1193); al cincilea si al saseleasub
Imperatul bin Duca Vatati (1221-1255), sub patriarhii
German al II-lea (1226-1240) si Manuil al II-lea (1241-
1255) si sub catolicosul Constantin I-iii (1220-1267), din-
tru'ntaiti in anul 1240, iar apol in anul 1248; al sapte-
lea sub imparatul Andronic paleologul cel batran (1282-
1328) sub patriarhul Isaia (1323-1337) si sub catolicosul
Constantin al 11-lea, anul nu se cum5see.
Aceste relatiuni, pre cat putem judeca dupre scirile ajunse la,
not, se deosebiati de cele precedente numai prin aceea,
ca initiativa la ele provinea nu din partea bisericii gre-
cescI, ci acelei armenesci. Catolicosii et, dupre cointelege-
rea cu regii provocail direct relatiunii si negociatlunii, une-
orI oficiale, alte ori confidentiale cu patriarhit grecescl, pen-
tru reunire, la carI ocasiuni obicinuit trimeteati confesiuni
de credinta, pe car! in Constantinopole sail in Niceea le
primiati, dar le ga'siati nu deplin satisfacatOre, li se trime-
tea din partea Grecilor vre un theolog renumit, care per-
sonal sa cera explicatiunl asupra locurilor cu nedomiriri,
sail cerea sä vin5, la Constantinopole on la Niceea pentru
acesta vre un teolog armen, si, apoI schimband unit cup
www.dacoromanica.ro
-altil cite -va epistole, confesiunT de credinta si de explica-

tiuni verbale, taceail pana cand din moil se Infatisa oca-
siune de a repeti aceeasi istorie cu aceleasi resultate.
Iatd in scurt istoricul tuturor relatiunilor si tratativelor
intre amandoue Bisericile pentru reunire in timpul menti-
onat.
Dar fiind-ca, privirea Bisericil Orthodoxe la cea arme-
nesci si adeveratele relatiunl ale aceleia Care acesta se
exprima nu in insasi relatiunile si politetele, ce representan-
tii bisericii grecesci aratail representantilor armenesci, re-
latiuni si politete obicinuit comandate de sus, de la guvern,
ci in pretentiunile ce cei d'intal faceail celor d'al doilea,
pe care el le declarau ca conditio sine qua non pentru re-
unire; de aceea noT, lasand la o parte laturea istorica, a
enumeratelor relatiunl, ne IntOrcem direct la aceste pre -
tentiunl.
Pretentia principals, pe care ail abatere. o au repetit
representantil Bisericit rasaritene in tote enumeratele de
noT casurT de relatiunl cu cea armenesci, ca conditio sine
qua non a reunirel, a fost aceiasT, care se manifestase si
in periodul precedent, anume pastorii orthodoxi cereail de
la biserica armenesci recundscerea Sinodulul de Chal-
chidon cu epistolia canopied, a Pape] Leon
si primirea doctrine] despre doirnea firilor, a voin-
ralor si a lucre,' rilor in C.hristos.
Pe Fang acesta cerere in timpul relatiunilor intre bise-
rid pentru reunire sub imperatul Manuil Comninul, relati-
uni cart au avut un caracter maT serios si da mai multe
temeinice sperante de un succes favorabil, sat adaos Inca
cate-va cererl de inlaturare Ore-caror diferite traditiunl ale
bisericil armenesci si inlocuirea for cu cele orthodoxe.
Amancloue aceste categoric de cereri au fost expuse in
urmatOrele 9 puncturl.
1. Armenil trebue sä anatematizeze pre Eutichie, pre
www.dacoromanica.ro
Dioscor, pe Sever si pre Timotheiti Elur, si pre top cel

de o cugetare cu dinsii, cart clic, a lisus Christos este o
estime (fire).
2. Trebue sa marturisesca pre Domnul nostru Iisus Chris-
tos, un fitl, un Domn, o persOna, un ipostas din doue fir!
perfecte, unite intr'un ipostas nedesunit, nedespartit, nes-
chimbat, necontopit, nu asa ca cum unul ar fi fiul lu!
Dumnedeil si altul fiul omulu!, ci asa ca sunt doue estimi
dar un Dumnedeil om: si in doue fir! a marturisi pre
unul si acelas Christos, avend doue vointi firesci Dumne-
deesca si omenesca, care nu contra-lucreza una alteea, ci
din contra vointa omenesca urmand vointel dumnedeesci.
3. Trebue a pronunta Trisagiul fara cuvintele: cel ce
to -ai resti:gnit pentru nol, si fara conjunctia si.
4. Trebue sa serbeze serbatorile oda.ta cu Romeil (Gre-
cii), anume Band vestirea Domnulul (Euvyyatailav roil
Kupiou) la 26 Martie, Nascerea la 25 Decembrie, Taierea
imprejur in diva a 8-a dupe nascerea lul Christos, adica.
la 1 Ianuarie. Botezul la 6 Ianuarie, Intimpinarea la 2 Fe-
bruarie, si in genere tote prasnicile domnesci si ale Prea
sfintel NascetOre de Dumnecletl, ale inainte mergetorului
si ale S-tilor Apostoll.
5. Dumnedeesca impartasire (Komovico) trebue a se se-
virsi cu pane dospita, precum si cu vin cu apa.
6. Sfintul Mir trebue a1 face cu unt de masline.
7. Tot! cresting trebue sa stea in launtru bisericil, cand
se sevirsesce Dumnedeesca Liturgie, afard de aceea, caril
sunt opriti de Dumnec,leescile CanOne, precum si la alte
servicil bisericescl.
8. Trebue sa recum5sca cele 7 SinOde ecumenice.
9. Trebue sa primesca pre catolicosul desemnat de im-
peratul Romeilor.
Cand catolicosul a intrebat pre Theorian, carele ii inma-
rase _aceste cererl in numele imperatului si al patriarhulu!:
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ARMENILOR
aceste cererl sunt definitive, sail imp6ratul grec re RI

serica Constantinopolitana vor gasi posibil a concede tatmE
din ele, Theorian a dat acest respuns: <In voia bisericil
si a imperatului este de a inlatura orl-care din aceste ce-
reri si cand catolicosul cu staruinta l'a rugat ca sa se pro-
hunte mai \recta, el a dis in forma de presupunere a sa
personals: Cererea privitOre la alegerea catolicosului s'a fa-
cut pentru onOrea ia5usi ierarhulul bisericil armene, pen-
tru ca cu modul acesta scaunul lui dobandesce in Impe-
ratul un aparator. Pentru aceea eu socot, ca nu ye vor
sili sa primiti acesta conditiune. De asemenea se pOte a
vi se lasa sevirsirea Eucharistiei cu azime, numal, data
vs yeti conglasui cu Biserica Orthodoxy lu cele-l-alte puncte».
In aceste cererl s'a ivit destul de lamurit privirea bise-
ricii la cea armenesca; dar Inca mai vedit, mai
deschis si mai precis s'a exprimat ea in practica ce s'a
format in acest timp despre modul cum trebue a se primi
in smut Bisericii Orthodoxe membril bisericii armenescl,
earl doriail a se uni cu dinsa; Acesta practica consta in-
tru aceea, ca armenii se primiati la ortholoxie prin un-
gerea cu S-tul mir, si prin anatematizarea tuturor eresuri-
lor, de care el erail presupusi, dupre o anume < rinduiala»
inadins compusa pentru acest stop,Tixtc, itvv..gn irci -rota
'Appteviwv ircespi?ovolv. Timpul compuneril acestel rindu-
ele nu ne este cunoscut cu precisiune, socotim insa, ca in
forma cum se presinta ea in manuscriptele cele mai vechi
ce au ajuns pana la nol, ea s'a ivit nu mai timpuriil de
vecul al XI-lea, find-ca aici se enumerati deja tote acele
puncte deosebitOre, cart in monumentele ajunse la not din
literatura polemnica cu armenil, se ivesc numai la finele
veculul al X -Iea. Intre manuscriptele bibliotecil Sinodale
din Mosqua, unde nol am cautat respuns la acesta Intre-
bare, cel mai vechia, in carele se gasesce acesta rIndu-
ial'a se reports la vecul al XII-lea. Spre pArere de rein sfir-
www.dacoromanica.ro
situl ManuscriptuluI lipsesce ci cu dinsul ci sfirsitul aces-

tel rinduele, de ::i se vede ca fOrte putin din el lipsesce.
Not vom reproduce aici acest text in o traductie posibil
esacta.
«EA cutare venind de la armeni la neprihanita ci ortho-
doxa biserica crestina, anatematizez pre toil eel ce nu cu-
geta aca precum invata s-ta catolica ci apostolica biserica,
caril nu primesc ci nu saruta cele capte Ante ci ecume-
nice SinOde >.
«Anatematizez pre Arie cel fara de minte ci pre cel de
o cugetare cu dinsul, caril ail indrasnit a dogmatiza pre
Fiul lu! Dumnecleil Captura ).
«Anatematizez pre Nestorie, carele cugeta ca jidovil ci
clardaia, ca Christos s'ar fi aratat spre mantuirea lumil din
neprihanita Stapana nOstra ci NascetOrea de Dumnecletit,
ca un om simplu>.
«Anatematizez pre Eutichie, pre Dioscor, pre Sever, caril
ail indrasnit a viri amestecare (croyxuari) in Biserica, si
trupul pre carele l'a luat de la no! Fiul lu! Dumnecletii al
recunOsce nestricacios ci nu aseminea noue patimac (5pt-
con«.5i1), pe cand Emanuil a avut in trupul seti tote pasi-
unile firescl ci neprihanite ale omeniriI).
«Anatematizez pre cel ce renega pre cinstitul si sfintul
Sinod ecumenic al patrulea, ce aii fost in Chalchidon, ci
nu clic, 0 Christos estedoue firI necontopite si nedes-
par(ite».
«Anatematizez pre eel' ce introduc o estime ci o vointa
firesca a Domnulul Mantuitorulul nostril).
«Anatematizez pre eel ce nu se inchina cinstitelor ci
sfintelor icOne, nici insuclo chipulu! viii-facetOrel Cruel ina-
inte de ce nu le sfintesc prin botez, precum clic el).
«Anatematizez pre ceI ce recunosc 0 Dumnecleirea a pa-
limit (itc(iitirp) pre truce ci nu marturisesc, ca unul ci a-
celacI Christos dupe luarea trupulul a fost patimitor ci ne-
patimitor dupre Dumnaleire >.
www.dacoromanica.ro
ASLTPRA ARMENILOR 503
«Anatematizez pre cei ce introduc in imnul tristint hu-

litOrea adaogire a lul Petru Knafeul. si caril sfinte-
lara; de morte, carele te-ai restignit pentru nob.
«Resping si anatematizez pre cei ce intrebuinteza azime
la ierurgia sfintelor Taine, socotind, ca acest obiceiti este
jidovesc».
«Resping de aseminea s. Trly .cuv ii.aaalicov 9 Troilatv sci-
ind ca si acesta se raporta la vechile traditiunl evreesci».
«Anatematizez pre cei ce indrasnesc a introduce alte
posturi, afara de cele recunoscute in Biserica catolica, si
pre cei ce nu postesc Sambetele si Duminicele sfintelor
posturi, ci mananca branza si lapte».
«Anatematizez pre cei ce nu se infrineza de carne in
s6pternana branzel, precum este indatinat in biserica si in
genere de on ce alta ce place Bisericil Orthodoxe, si caril
restOrna sinceritatea. Fagaduesc inaintea adeveratului Dum-
nedeti si MantuitoruluT nostru lisus Christos pe unit ca a-
cestia nici ai saluta, nici a manta impreuna cu dinsii hrana.
i ma connumer la tote obiceiurile Bisericil Orthodoxilor».
«Cinstesc si sarut Sinodul de Chalchidon si tote dog-
mele intarite la el .
«De asemenea si cele-l-alte SinOde ecumenice, cart au
urmat dupe dinsul»,
Fagaduesc cu respect a m6 inchina sfintelor icOne si
vita-fac6torului chip al crucil, precum it inchipuesc ortho-
doxiiY) .
in genere declar, ca voiu. urma Bisericii Orthodoxe

a crestinilor, precum in dogme, asa si in obiceiurl».
Din acesta rinduela se vede ca de si biserica rasaritena
nu recunoscea biserica armenesca vinovata in bite aceste
eresuri si abaterl de la traditiunea primitive a bisericii ecu-
Autorul spune intr'o insemnare sublinima, ca cuvintul p.aacaiov

a r6mas nedescurcat de dinsul. (p. 243).
www.dacoromanica.ro
504 CAUSELE UREI CRESC. OPTH.
menice, precum o invinovatia vorba omenesca, totusT in

tot casul o privia ca eretica. Acosta privire de la biserica
grecesca a trecut si la cele-l-alte Biserici Orthodoxe, si a-
nume la cele slave. Asa in Biserica rusesca privirea acesta
dusmanOsa contra armenilor a trecut cu bite documentele
bisericesci si literare, pe care ea se intemeea, si pe langa
acesta a trecut forte de timpuriu, curind dupe infiintarea
bisericil rusescI. Dar privirea acesta in Rusia, conform cu
starea de cultura a pastorilor si conducetorilor tle atunci
a consciintel bisericesci, ea dinteintaiii s'a manifestat in-
tr'o forma mat mult concreta de cat strict sciintifica; si a-
cesta forma s'a pastrat indelung. Primil representantl al
acestel privirT se ivesc monachil Monastiref Kievo-pecersca.
In patericul pecerscai, si anume in legenda despre cuvio-
sul Agapit doftorul fara plata, se spune intre altele ca o-
diniOra a venit la cuviosul un doftor armen, carele se bu-
cura atunci in Kiev de un mare renume, si carele din za-
vistie asupra doftorulul celul fail plata, se incercase, cu
cite -va dile mai 'nainte a '1 otravi, dar n'a reusit, si a ga-
sit pre cuviosul sedend la saraca masa calugaresca. Cuvi-
osul inteun spirit ospitalier la poftit pre acela sa participe
la masa lul. Oaspele a refusat, clicAnd: «noT parinte In a-
cesta Luna postim patru Mile si acum not avem post*. Mi-
rat de acest respuns Agapit l'a intrebat: «Dar tine esti tu
si de ce credinta?* Oaspele a respuns: Dar Ore tu n'ai
audit despre mine, ca sunt armen ?)> Dupa acesta cuvio-
sul a exclamat: «Dar cum al indrasnit tu sa intrisi sa'mi
spurci chilia mea si sa to atingi de pacatOsa mea mana?
Esi de la mine eterodoxule, si necucernicule*. In acelas
pateric si anume in viata cuviosulul Theodosie, se spune
ca acest cuvios avea obiceiu forte adesea on a umbla pre
ulita cea locuita de armeni, se certa cu el despre credinta
cea in Christos, ii ocara si II infrunta, ii numia lepadati
si nelegiuiti, dorind a suferi de la el mOrtea pentru mar-
www.dacoromanica.ro
turisirea numelul 1ul Christos. Ace lasi cuvios in epistolic

sa titre Knezul Iziaslav, laudand credinta orthodoxa, ca
unica adeverata si mantuitOre, dice despre representantii
celor-l-alte credinti intre care numera si pre al credintei
armenesci: «iar cel ce este de alts credinta, fie latinesca
orl armenesca, on saracina, nu va vedea vista cea veci-
nica, nici va avea parte cu sfintii».
Privirea ofitiala a vechei biserici rusesci la cea arme-
nesca o a exprimat Mitropolitul Kiprian (1376-1406) in
respunsurile sale canonice egumenulul Athanasie. lath ce
cetim aid: «iar eresul armenesc este mai scarbos de cat
tote eresurile; pentru aceea crestinul orthodox nu trebue
sa aiba nici o comunicatiune cu dinsii, nici in Vele de
serbatOre, sail a'l admite la sine In clilele de post, de a-
semenea nici in Biserica, nici sa aiba cu dinsii vre o pri-
etenie, nici dragoste sa nu intretina cu dinsii; cact in Ca-
none se scrie: data episcopul, bail presviterul, sail diaco-
nul sau orl tine din cel numerati la sfintitul cler se va
ruga in launtrul Bisericil sau afara de biserica cu ereticul
ca cu un necredincios, sa se caterisesca, iar de este om
miren sa se escomunice, pentru aceea nu se cuvine nici
unui crestin a avea comunicatiune cu ereticul. Caci ce co-
municare are lumina cu intunericul, sau necredinciosul cu
cei credinciosi, ci se cuvine a se feri de dinsii. Ca rusi-
nandu-se sa se departeze de la convietuirea orthodoxilor,
sau iarasi cunoscendu--si inselaciunea si amAgirea, sa vina
cu marturisire la adeverata biserica orthodox& a lul Chris-
tos, la turma lui cea alesa>.
Nu vom urmari mai departe desvoltarea si exprimarea
acestei priviri la pastoril si theologii rusi a) pentru ca a-
cesta privire nu s'a format de sine in Biserica rusesci,
ci a fost imprumutata de dinsa de la muma sa biserica
grecesca, si b) pentru ca schimbarile, carora ea s'a supus
la pastoril si theologil urmatori se atingeail nu de esenta
www.dacoromanica.ro
ei, ci numai de forma exprimarii, asa ca cuvintele citate

de noT ale Mitropolitulul Kiprian pot fi primite instar om-
nium (ca pe ale tuturor); vom observa numai, ca. privirea
acesta s'a mentinut in literatura theologica rusesca pand
in vecul present, si intre allele fu exprimata in cunoscu-
-tul osupliment la dovedirea vechimii combinarii celor tree
degete la semnul crucib, anul 1839, ceea ce fOrte adinc
a supdrat pre catolicosul de atuncl Ioanes.
Sciinta si literatura theologica orthodoxy s'a aratat si
acesta data echou fidel al ierarhiei orthodoxe.
Trecerea de la o privire si ton moderate la o privire a-
cuta pang la extremitate, de la putinele puncte esentiale
ale discordiel, la multe neesentiale, de la cele reale la cele
fictive, de la fapte la basne presinta compunerea. «Des-
pre credinta cea fait Dumnecleil a armenilor >, insu7ita cu-
viosulul Nicon Caitoriul (t 998).
De apartine ea sail nu cuviosulul Nicon, nu ludm asu-
pra-ne de a decide, dar este rail indoialk ca ea s'a ivit
in a doua jumatate a vecului al X-lea si chiar mai aprOpe
de finele vecului, de cat de mijlocul lul, si anume la tim-
pul, cand vrajmasia intre greci si armeni ajunsese la cea
mai mare incordare. Ea, dad. ne putem ast-fel exprima,
s'a turnat intrega din simtul iritat al poporulul, care in
furia sa perde puterea asupra sa insusi.
La acesta compunere se alipesc nemijlocit ;(.io Myot 'Cri-
AtOeuetzoi (done cuvinte InfruntatOre) insusite ne esistandu-
lul Catolicos Isaac.
Aceste done compuneri constituesc quintesenta a tot ce
s'a clis si s'a scris in polemnica si in literatura orthodoxa
contra bisericil armenesci, forte otravitor si atacdtor pen-
tru armeni. Tote ultimele pamfletesi grecesci si rusesci,
se reduc la aceste productiuni, ca la isvOrele si prototipu-
rile primitive, de unde ele imprumuta nu numal cuprin-
derea dar si maniera expunerii. Multe din ele literal tran-
www.dacoromanica.ro
scritt de aid intregi tirade, altil 'st permit intru cat va a

varia temele desvoltate aid, cei de al treilea in fine se ri-
dick' pana la autorismul liber, mentinend numai teremul co-
mun al nascociril cu modelele sale.
Colectia acestor pamflete este destul de bogata si vari-
ata; dar not nu o vom urmari. Not privim la ea ca la o
representanta, nu a privirii bisericesci, ci a celel poporane,
care a imprumutat de la biserica numai punctele de pur-
cedere.
Nol tratam numai despre operile seriOse theologice. Spre
parere de rein si aceste opere, in timpul de carele vorbim,
ere.] patrunse de acelas duh, ca si pamfletele. Multe din
ele nu pregeta a adopta in paginele sale chiar basnele si
nascocirile pe care cu atata dragoste le exploateza pam-
fletele. Si nu e grew de priceput acesta. Autorii lor erati
copiii timpuluY lor si in productiunile lor nevrend ii platiel
contributie.
Nol vom ignora de asemenea si acesta lature din ope-
rele lor, impreuna cu pamfletele, la care ele nemijlocit se
alipesc si vom urmari numai acea lature a lor, in care
el fac incercari seriOse de a 'sl da socotela de relatiunile
Bisericil armene catre monofisitism pe de o parte si catre
orthodoxie pe de alla, lasand la o parte traditiunile na-
tionale.
Aceste incercati not le aflam cu deosebire in trel opere
ale theologilor bizantinl din vecurile de mijloc.In pano-
plia lul Euthimie Zigaben, in doue 6004EL4 (dispute) ale lul
Theorian si in arp-otup6q Trig 6p..Q.7o8ou TCLUTECOT a lui Nekita
Choniat.
Cu dinsele ne vom si ocupa.
Primul dintre teologil amintitl pune in legatura cu isto
ria si cu clogmatica monofisitismulul, nu numai doctrina,
ci si practica Bisericil armenesci mat in trite punctele ce
constituesc deosebirea, specifics L bisericil armenesci de-
cea orthodoxa.
www.dacoromanica.ro
Euthimie consacra armenilor titlul 23 din cartea sa si

direct it incepe cu espunerea priviril sale asupra bisericii
armenesci: «Dupe al patrulea Sinod din Chachidon des-
binandu-se de Biserica catolica prin Ore-carele Echanie,
numit si Mantacuni si prin necuratil lerel ce eraii cu dinsul
si primind reua cucernicie a lui Eutichie si a lui Dioscor
si a altor monofisiti, armenil o au sporit prin adaogirea
altar necucernice dogme si 'i a dat o lucire deosebita». In
aceste putine cuvinte privirea autorulul la Biserica arme-
nesca este esprimata fOrte lamurit, in cat nu este trebuinta
tie vre-un comentariti.
Autorul remane credincios priviril sale si indetailuri. Asa
el invinovatesce pre armeni in monofisitism, pentru ca a)
el nu recunosc etrupul lui Christos de o fiinta cu noi),
ci it recunosc nestricacios si nepatimas si subtire (efiric),
si nu facut, ci ceresc, carele savirsia tot ce este propriu
timpulul nu cu insasi fapta, ci dupre fantasie (x7.Ti cry-
Tcco-i7v); b) Pentru ca acest trup, dupre opmia lor, in actul
intruparil s'a prefacut in Dumnecleire si s'a facut de o fiinta
cu dinsa, ca o picatura de miere in mare, asa ca dupe
acesta n'aii mal remas in Christos .1.io p:icrEtc- (doue firl)
asaa He( xcti oto01 'Xi .9.60-00; (ci una si aceeasI tOta a
Dumnecleirel). Autorul, de si cunOsce protesturile armenilor
contra acestei acusatiunl, dar nu le tine in sema, sub pre-
text ca armenil s'ar fi aparand fatarnicesce.
Trecend apol la repunerea acestei doctrine, autorul tri-
mite pre cititoril sel la titlu in special consacrat expunerii
si repunerii doctrinei monofisitilor, find ca acolo la dinsul
sint expuse Vote graiurile dumnecleescilor parinti, graiurl,
care sunt aplicabile si la acest eres, si se marginesce nu-
mai la o simpla formulare a dovedilor contra eresulul ar-
menesc, dovecll care trebuesc recunoscute Twae),614 do ntv-
TOTC% (cu totul necontraclise).
Mal departe urmeza insusi doveclile, dar nu'l urmarim,
www.dacoromanica.ro
ci observam numal, Ca aceste dovecli sunt acelaesi, care sail

format de cugetarea teologica ortodoxa in lupta cu mono-
fisitismul, si care specialmente ail fost dirigiate contra a-
cestui eres.
Autorul gasesce legatura cu eresurile precedente in ge-
nere si in special cu monofisitismul in deosebirile ceremo-
niale ale bisericil armenesci.
Lul ii erail cunoscute tote aceste deosebiri, care se enu-
mera in mai sus mentionatele de nol compunerl ale cu-
viosului Nicon si ale Catolicosului Isaac si care apol ail
fost obiect de tratare intre amandoue Bisericile in timpul
relatiunilor pentru reunire sub imperatul Manuil Comninul,
si anume el amintesce: 1) de serbarea bunel- vestiri la 5
Ianuarie, de nascerea si botezul lul Christos la 6 Ianuarie,
2) despre escluderea din textul evangelic a cuvintelor: si
la sudOrea Jul ca pica tura de singe ce pica pe
pamlnt §i a., care marturisesc despre realitatea omeniril
lul Christos, 3) despre adaogirea cuvintelor: Cel ce to al
restignit pen'ru nol la imnul trisagiii, 4) despre sä-
virsirea tainei Eucharistiei cu azima, 5) despre inlaturarea
apei din yin la savirsirea aceleeasi taine, 6) despre junghie-
rea jidovesca si aducerea meilor in biserica, 7) despre bo-
tezarea crucilor si intarirea for cu un cuiti de fer in semnul
unitatil firei in Christos, 8) despre unirea a trel diele (crud)
in chipul Sfintel Treimi, 9) despre postul Araciarvork.
Din aceste 9 deosebiri in sese (1, 2, 3, 5, 7 si 8) au-
torul vede o tendinta ereticesca, si anume: in 1, 2. 3, 5
si 7,monofisitii si din parte pavliciana; in 7 si 8ico-
nomacha, in done (4 si &)iudaica. iar in 9a--o dovada
a nepatrunsei gogomanii armenesci.
Privirea lul Theorian la Biserica armenesci, carea it in-
sotesce in amandou6 disputele (0LZAEEt;) sale cu Nerses
Graciosul, precum si in disputa cu representantli bisericil
Siriane, in esenta sa este identica cu privirea lul Euthimie
www.dacoromanica.ro
Zigaben, si se deosebesce de acesta nu mai in forma, a-

rhea prin aceea, ca conform cu scopul de impacare, pe
carele el it urmaria, el strict a accentuat acesta privire-
numal la acele deosebiri, care aveau insemnatate dogma-
tick iar relativ de tote cele-l-alte o a esprimat intru o forma
mai moderata si mai concedetOre, ceea ce insa nu l'a im-
pedicat la finele disputel a manifesta cererea despre inla-
turarea si a acestui fel de deosebiri. Cu modul acesta la
urma urmelor si privirea lui Theorian, ca si privirea lui
Zigaben represinta biserica armenesca legata cu eresurile
precedente in genere si in special cu monofisitismul, nu
numal prin doctrina sa dar si prin ceremoniile sale.
Privirea la Biserica armenesca a celui al treilea repre-
sentant al sciintel theologice ortodoxe, a lui Nichita Choniat,
se deosebesce de privirea mentionatilor theologi numal prin
o tratare erudita mai seri6s5.. Nol nu scim, cum privia
Nichita la deosebirile ceremoniale ale bisericii armenesca.
In partea edata pang acum a operel sale nu se dice nici
o vorba despre ast-fel de deosebiri. Insa caracterul mono-
fisit al cloctrinei confesionale al bisericii armene pentru
dinsul nu este supus la cea mai mica indoiala. Acest ca-
racter viderat se exprima in acele probleme pre care la
aparati Armenii, si pre care le combatea Nichita. Proble-
mele acestea sint aceleasi, pre care le aparati si Mono&
sitii. Tata, aceste probleme:
«0 fire si o lucrare in Christos Armenii se incerca ale
demonstra in acest mod*:
1) «Daca, clic ei, vom insusi 1ui Christos done lucrari,
apoi negresit urmeza dupe dinsele si doue vointi; iar data
este asa, apoi neaparat se vor introduce si doue persOne*.
2) «Daca not vom admite in unul Christos doue vointi
si doue lucrari; apoi negresit ele vor fi protivnice una al-
teea, find ca cea dumnedeesca se -t a lupta, contra celei
omenesci, si unul si acelas Christos se va afla in certa cu
www.dacoromanica.ro
A SUPRA ARMENILOR 511
sine insusI, sail firile se vor arata cu propriele lor ipostase

povrcOrcteot), dar acesta a si fost cuteza.t6rea doctrina a
lul Nestorie).
3) c Dm& Christos este un individ (xTo J.0.;), iar la individl
este o lucrare si o vointa, apol in ce chip am putea not
dice, cä in Christos nu este o lucrare si voint6.».
4) «Tot ce capata miscare de la altul, nu este activ
(ivEvipic-iov); iar data este asa, apol trupul Domnului ca
pus in miscare de Cuvintul cel unit cu dinsul nu a fost
activ .
5) «Precum unirea (cruv;potalv) in Christos acelor done
firl voi o numitl ipostas compus, asa trebue a numi corn-
pus si pre una lucrare'.
Mara de aceea, dupre marturia lul Nichita, iacovitiI si
armenil marturisesc in Christos doue fir! 'Ana la unire,
iar dup6 unire nartiniseso una compusa. contopind pre
amAndoue,dumnedeesca si omenesa, si in ur-
marea acestia, numesc aceia o fire. Spre a se apAra
inaintea acelor ce cu buns cucernicie recunosc doue fir!
in Christos, clic, ca nu este fire faia ipostas sail fara per-
sOna.; si a cel ce recunosc done fin in Cbristos introduc
si doue ipostasuri dupre Nestorie si se videreza, a el re-
cunosc nu trel pers6ne sail ipostasuri in Sfinta Treime,
ci patru ; §i pentru acesta el anatematizezA. Sinodul din
Calchidon, carele ar fi proclamat done ipostasuri in Christos:
dupre opiniunea lor, a dicedoue &I, fnsemna tot
aceeas1 ca cum ar dicedoue ipostase. Afara. de
-aceea se adreseza la Sf. Chiril ca cum acesta ar fi
ajutatorul lor, anume raportandu-se la acele locuri din
operele lul, unde el intrebuinteza espresiunea fni otv pUcriv
TO A6you CrEaXpxo)p.inv (una fire a Cuvintulul intrupat), dar
inteleg acesta espresiune nu in acelas sens in care el o
.a intrebuintat, ci in acela, in care el 112,741 41 repre-
sinta firea in Christos, carea s' a contopit dupe
www.dacoromanica.ro
512 CAUSELE UREr CRESC. OATH. ASUPRA ARMENILOR
unire, safi mai bine dicend,s'a prefacut in Dumnedeire.

A cita intregul nor de marturi a privirel sciintei teolo-
gice ortodoxe la biserica armenesca ar fi de prisos. Privi-
rea disvoltata de nol a trel fOrte renumiti representantl at
acestel sciinti a fost §i privirea tuturor celor-l-alti, asa ca
el se pot lua in locul tuturor instar omnium.
Cu modul acesta din cele precedente se discopere, cg.
§i biserica ortodoxa de r6sarit §i sciinta teologia ortodoxa
priviatii biserica armenesca ca eretica, si in specialca mo-
lipsita de monofisitism.
Sa vedem acum, cum privia biserica armenesca §i teo-
logil el pre Biserica ortodoxa.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
IISUS CIIRISTOS DESCRIS DE EVANGELI$TI,
Una din cele mai puternice probe ale apologiei crestine

din tote timpurile, despre Dumnegeirea lui Iisus Christos,
a fost si este considerate, descrierea evangeliqtilar, des-
pre persona Inntuitorulull
In adever, ar fi fost cu neputinta, ca acesti scriitori,
Omeni fare culture, din treptele cele mai de jos ale societatei,
pescari si vamesi din Galilea, sä concepa cu puterile for
propril si sa descrie o ast-fel de imagine, pre care nimeni
nici °data, nici nu a putut'o inventa, nici o va inventa.
Ar fi fost cu neputinta, ca acesti Omeni, atat de restrinsl
in cunoscintele si cugetarile lor, sa descrie si sa concepa
un ideal, asa de maret si majestos, si cars, dupe puterile
for propril nu putea:il avea, de cat cunoscinte si convin-
geri comune si ordinare, ba chiar grosiere si josnice.
Cine nu remane surprins de faptul, cum Iudel inculti
si ignoranti, sa se ridice cu mintea for de odata, fare nici
o pregatire si sa concepa un ideal, pe care nu si '1 ail pu-
tut inchipui nici macar de departe, cei mai ilustri si pro-
funcli cugetatori al omenirel ca: Socrate, Platon, Aristotel,
Ciceron §i nici unul din cele mai marl genii, ce omenirea
Bizerica Ortodox/ Ronattnit 8.
www.dacoromanica.ro
614 isus CARISTOS
a putut arata vre-odata. Dar ceea ce este mal presus de

t6te, precum forte bine se exprima batranul profesor al
facultatei de Theologie din Lipsca, D. Luthard, si care di-
mesce mintea omenesca, este modal cum Evangelistil fac
descrierea proprie a pers6n0 lul Iisus Christos.
Dupe parerea ilustrului profesor, o ast-fel de descriere
nimeni nu putea s'o inventeze, daca prototipul el real
nu ar fi existat, nu s'ar fi salasluit intre Omenl, precum
dice Evangelistul bin si nu s'ar fi impus prin marirea lui,
marire ca a Fiului, unul nascut din Tatal, plin de dar si
de adever ').
Orl cine ar fi putut sa lica despre un om, ca este bun,
drept si temetor de Dumnecleil, ba chiar fara pecat si gre-
sala, ca este chipul sfinteniel divine; nu ar fi putut insa
nici odata, ca in descrierea acelei persOne, se, nu intro-
ducal urmele pecatelor si neputintelor nOstre omenescl, ale
spiritulul nostru ma'rginit, si sa, se emancipeze cu desavir-
sire de natura comuna si pecat6sa a Omenilor.
La Evangelisti din contra, avem o imagine vie, cu totul
deosebita si independents, prin caracterul si trasurile 0 de
ce1-1-alti Omeni. Ea se deosibesce in tOte miscarile si na-
zuintele el interne si externe si se impune tutulor prin
maretie, inocenta, curatenie, sfintenie; si acestea tOte do-
minate de o putere supra umana, se arata in el, ca un
isvor al bunatatel, pentru binele general al omenirel, in
care se afla si traesce. On -ce tras caracteristic si on ce
nuanta in descrierea acestea imagine, misca admiratiunea
nOstra in asa mod, in cat cu tome suntem nevoid a o ad-
mira si a pleca genuchile inaintea 0, spre a o venera si
adora.
Dace descrierea unel ast-fel de persOne, nu o puteati con-
cepe si inventa scriitoril sclasicl as popOrelor inaintate in
1) Comp. Ion Cap. I.
www.dacoromanica.ro
DESCRIS DE EVAN6ELISV 6i.
cultura si civilisatiune, de sigur, scriitorii inculti aI popo-

rului Ebreti, prin propriile lor puteri, nu 'Meal. a o face;
pentru ca imaginea, ce el ne o da, este cu totul deose-
bita si diametral opusa de idealul, pe care el '1 aveail si
'1 nutreati in spiritele lor. El nu ne arata o realitate, cu-
noscuta lor, sail un ideal, la care eI A. se fi ridicat, sail
O. se fi practicat neamul lor, ci un ideal cu totul strein,
in afara de credinla si nazuinta lor si mai pre sus de pu-
terile lor.
Tot idealul Iudeilor din aceste timpuri, relativ de un in-
vetator, s'ar fi ridicat si s'ar fi marginit cel mutt la un
distins ca,rturar, sail' mare fariseei. Dar cat este de
deosebita imaginea invelatorulul Iisus si cat este de de-
parte si diametral opusa, de aceea a carturarilor si farise-
ilor, descrisi in Evangelil 1).
Iisus Christos este tocmal diametralul celor exercitate si
profesate de acestl invetatorI si pov'etuitorI ai lul Israil.
Cum se face, ca acesti discipoli al luI Iisus, ca si mul-
timea poporului ignorant, care se Linea cu fanatism si
bigotism de invetaturile si prescrierile legei, asa precum
be presintat si be interpretati poporulul, carturaril si fari-
seii, ci, de ()data, sä parasesca aceste traditiuni, sa iasa
din ele si sa creeze o imagina, cu un ideal in totul dile-
rit si diametral opus de realitatea, pe care o avea inain-
tea ochilor si in sufletul lor? In scrierile rabinilor, dice
cardinalul Wisman, avem fOrte multe imagini si persOne
de inv6tatorl distinsi al ebreilor; se pot cita: Hilel, Gamaliil,
rabinul Samuil si alp, dar biografiile lor au r6mas litera
mOrta, chiar pentru cel mac zelosi credinciosl adoratorl aI
lor, pentru a tOte aceste descrierl Ora sigiliul ideilor
si nazuintelor proprii ale poporului Iudeti. TOte sunt pline
de inchipuiri fantastice si fabulOse si nici una nu iese din
cadrul ideilor cunoscute si profesate de Iudel. In tOte, cel
1) Comp. Mat. V. 17 li urm5,1 XXIII, 1 li urnAt,
www.dacoromanica.ro
516 ISUS CHRISTOS
mult se p6te Vice, ca se vede nazuinta dare un ideal si

o perfectiune morals. Nici una din ideile, axiomnele, faptele
si tot ce se raporta la acestia, nu se pot compara cu cele
ce descriu si atribuesc evangelistil lui Iisus Christos. Toil
acestl in-Maori si rabinl al Iudeilor sunt iubitorl de discu-
tiunl si de chestiuni sofistice, din earl omenirea si toil cel
insetatl de lumina si adever, nu pot avea si trage nice un
folos. Toil sunt zelosi aparatori al privilegiilor si drepturilor
exlusive ale neamulul lor, deconsiderand, ba chiar urand
si despretuind pre cei-l-alti Omeni. Top se arata zelosl si
aparatorI aprigi, chiar si acelul mac mic iota din lege, fie
ca prin discutiunile si explicarile lor sofistice, se departeza
cu totul de spiritul si intelesul cel adeverat al el. Ast-fel
sunt mark dascali al Iudeilor si tot ast-fel este .si idealul,
pe care '1 ail avut si '1 ail conceput, cel mac maestri si
mac ageri scriitori al lor. Nicl unul din eel' descrisi, ca tip
si ideal, nu se deosebesc de carturarii si fariseil, combatuti
si desaprobap, cu alga tarie si autoritate in Evangelii.
Cum dar scriitori inculll si nepriceputi au reusit sa con-
cepa un ideal, care din bite punctele de privire, awl opusl
tipului, ce '1 aveati si 'I cunosceall in neamul lor si pe earl
obiceiul, educatiunea, iubirea de patrie, ba chiar religiunea
si inclinatiunile lor naturale, li '1 arata cu totul alt-fel ? Fara
indoiala, nu putem admite de cat ca, evangelistil ail des-
cris si ail copiat imaginea, ce ne o represinta in Evan-
gelie, adica pe Iisus Christos, condusl de puterea inspira-
liunel dumneleesci si asa precum li se presenta si li se
impunea lor Domnul, invetatorul si mantuitorul lor si al
omenirei intregi.
Iar perfecta armonie si concordanta, care exists. In des-
crierile lor, se explica prin faptul, ca el ail expus adeve-
rul fara, nice un fel de decor, ci numal asa precum Tati
veclut si li s'a imprimat lor, fara a adaoga ceva de prisos
sail de la el 1).
1) Comp. Wisseman env. IV despre divinitatea lui Iisus Christos. He-
ttinger 6. 624.
www.dacoromanica.ro
DESCRIS DE EVANGELIVI 517
Asta-di ne-ar fi lesne sä inventam si sa concepem o des-

criere, asemenea celor fAcute de Evangelisti si ratiunea este
fOrte simpla, del avem deja un model inaintea ochilor nos-
tri, dar chiar in acest cas, precum observa Renan, cat de
mult s'ar deosebi descrierea nOstra, de adeverata imagine
si descriere a evangelistilor. Cine ar fi acela, care sal se
desbrace cu desavirsire ca el, dice Renan, de tote credin-
tele si convingerile sale si ale timpului si neamuluT, in care
traesce, asa cum ail facut Evangelistil? Cu drept cuvint,
prin aceste cuvinte Renan se condamna pre sine insusi,
cad el voind a ne da o imagine a Jul Iisus Christos dupe
evangelisti, scim cu totil, cum ne-a descris persona Man-
tuitorului; fie ca se pretindea, ca are de bazd In descrie-
rea sa pe scriitorii Noulul Testament. Din descrierea plina
de har, maretie si adever a Evangelistilor, call ail vedut
in Iisus Christos, pe flu! lul Dumnedeii intrupat, pentru
a readuce pe om la Dumnedeil, de la care se departase,
prin neascultare si pecatul sevirsit, el vede un simplu a-
gitator si un invetator fanatic, carui nu se sfiesce a-1 atri-
bui, chiar si intrebuintarea de mijlOce nepermise si imo-
rale, pentru atingerea scopului seal de agitator!.
Dar de ce sal ne miram de acesta. Acosta este imagi-
nea, pe care o pOte inventa mintea omenesca, marginita
si legata de neputintele si patimile nature orneriest"; fie
ca are chiar inaintea ochilor sei adeveratul model descris
de Evangelist!.
Cand ast-fel stail lucrurile si acesta este adeverul, asa
in cat nimeni, judecand clar si fara vre o idee preconce-
putd; deci fara partinire sail patima, nu 's1 pOte inchipui,
cal scriitoril Noulul Testament, Omeni fdra instructiune si
cultural ail putut prin propriile for puteri si fara concur-
sul haric al inspiratiuneI, sa concepa si sa descrie acea
imagine, pe care el ne o dal despre persOna Mantuitoru-
lui, descrierea for acesta constitue una din cele mai pu-
ternice probe, despre Dumnecteirea lui Iisus Christos.
www.dacoromanica.ro
518 ISUS CHRISTOS
Apologia cresting, precum de la inceput am aratat, a re-

mas in tOte timpurile la acesta proba; dar in clilele nOstre
i -s'a dat adeverata valOre si a fost formulata in argumen-
tul invincibil, fate de care insult necredinciosii ail trebuit
sa cedeze si sa se declare Invinsi.
In timpurile primare ale Bisericei, pentru intaia Ora in-
tampinam acest argument la Origen, in scrierea sa con-
tra lui Cels, laudand bravurile, vitejiile, marinimia si ta-
lentele eroilor si filosofilor pagani. Origen 11 respunde con-
trapunend rabdarea si tacerea Mantuitorului, in mijlocul
celor mal odiOse insulte si a celor mai crude suferinte, pe
cars le rabda nevinovat find 1).
Dar dup6 positiunea acestul loc, in scrierea lul Origen
si dup6 scopul, pe care '1 urmaresce el, raportandu-se la
radarea si blandetea supra-umana a lul Iisus Christos, se
vede clar, ca el nu cugeta la o proba sail argument a-
nume formulat, prin care sa arate, ea Iisus era Christos
fiul lui Dumnecleil. El a volt mai mult sä dea un respuns
la apoteozele, pe carl Cels le facea eroilor si filosofilor lu-
mel pagane. Din acesta insa resulta indirect argumentul,
ca de Ore-ce cele relative la caracterul si natura lul Iisus
Ghristos, covirsiati cu totul pretinsele virtuti ale eroilor si
a celor mai distinsi barball al lumel pagane, el era o fi-
Mtg. extra-ordinara, Fiul lul Dumnecleti.
Tot cam ast-fel este formulata proba acesta si in scri-
erile celor-l-altl parinti al biserice! 2).
Apologia timpurilor nOstre insa, resumand tOte cele ra-
portate de Evangelisti, despre Iisus Christos comparandu-le
cu orl ce biografie umana, scOte din ele proba cea mal
tare si cea mai puternica despre divinitatea sa.
Ea constata, ca din modul cum persOna lul Iisus Chris-
tos este descrisa in Evangelii, resulta, ca el nu se pOte con-
1) Contra lul Cels VII, 55.
2) Comp. Eusel. prepar. demonstr. evang. II, 25.
www.dacoromanica.ro
DESCRIS DE EVANGELI§Ti 519
funda, cu nici unul din fill Jul Adam, cad au existat, sari
earl se vor mai arata pre pamint, pand, la finitul lumel,
cad tot ce se raporta despre el este mai presus de om
si de natura umana.
In extrema umilintd a 1111 Iisus Christos, se vede tot ce
'Ate fi mai malt si mai covirsitor, cad blandetea si bu-
nAtatea sa sunt mai presus, de ceea ce pOte suporta si
produce natura umana. Iubirea sa de Omeni nu are mar-
gini, cad nimeni nici odata nu 'si a inchipuit, ca, o.mul
trebue sa iubeseg pre vrajmasil sel; iar cu exemplul
vietel sale ne invata, ca not trebue O. facem bine, celor ce
ne fac rein si sa iubim pre cel ce ne urasc 1).
Pentru a aduce la indeplinire scopul intruparei si al ye-
nirel sale in lume, mantuirea Omenilor, prin readucerea for
la cunoscinta adeveratului Dumneleti, el in virsta tinere-
tilor sale suferd, insulte de tot felul si cele mai cumplite
prigonirl, fara a sovai, fara a riposta ceva si fara a se
da inapol. Nevinovat fiind, sufera ura si calomnia, acend,
bine-cuvintand si rugandu-se a se erta pecatele, celor ce
'1 insulta si tortura. Un singur moment nu 'si a perdut
profunda si extrema sa liniste suflet6sca ; ci tot d'auna, cu
aceeasi multumire sufietesca, lucra si indemna la bine si
la virtute.
Purtand adevarata natura umana, avea si era cuprins
de tote sentimentele cele nobile, inerente acestel naturi.
Simtia bucuria si intristarea; bucurandu-se de fericirea Ome-
nilor si intristandu-se de faptele for cele rele. Im prediva
morsel sale, '1 vedem rugandu-se si in acelasi timp, ca om
intristandu-se; dar find cu natura sa diving, mai presus
de Omeni, invinge melancolia si intristarea sa sfletesca si
in mijlocul intristdrei si al amariciunel, in mijlocul perse-
cutiunilor nedrepte si al torturilor, la call era supus ne-
vinovat fiind, nu so:Ste nici un cu.vint de ura sail de res-
bunare.
1) Comp. Mat. V. 27.
www.dacoromanica.ro
520 ISUS CHRISTOS
Ducend crucea si pe ea suferind mOrtea, la batjocurile,

ce 'I se adresa, el nu respundea de cat cu cuvintele, celel
mal marl si mal sfinte iubirl. El nu face alt, de cat se
ruga pentru persecutoril si ucigatoriI sel. S'a, sfirsit, este
ultimul seti cuvint, simbolul triumfulul set.
TOte acestea covirsesc marginile naturel umane, orl cat
s'au distins unii fit al lul Adam, prin vieta si faptele lor.
In pers6na lul lisus Christos este singurul fenomen, ce se
presinta in istoria omenirei, pe care si insusi ateil '1 re-
cunosc 1).
In Wta viata sa Iisus nu face, de cat voia Parintelui ce-
resc. El pre pamint find, lucre* ca cum ar fi intr'o alta
sfera, in o sfera ceresca, cad faptele ce el sevirsesce si
virtutile, la call el indemna pre Omeni, nu sunt pamin-
tescl, nici comune si cunoscute Omenilor. Nu se lupta, de
cat contra nedreptatel, a reului si a pecatului si vorbesce
tot-d'auna cu putere si autoritate, la care nimeni nu p6te,
de cat sa, cedeze si sa se supuna, cad majestatea care
este in el, covirsesce Wta nobleta si bunatatea cunoscuta
Omenilor.
El este adeveratul ideal, curat si perfect, la care pOte
sa aspire omul, pentru care se si numesce prin excelenta
Fiul omulul. Nu Ora In sine simbolul vre unul neam
sail popor, ci este mai presus de on ce nationalitate, de
orl ce localitate, distanta si timp. In cercul activitatei sale
intra si se coprinde WO. omenirea, Impartita in neamurl si
popOre, La el nu se afla Elin sati Roman, Iudeil sail Per-
san, Egipten sail Brahman, ci toti suirt una, pot sa 'I ur-
meze si sa se mantuesca prin cuvintele si Evangeliul sett
In el dispare culOrea de rasa si tOte obiceiurile si nazu-
intele neamurilor se asimileza, devenind toti iarasi fii al lui
1) Comp. Reflexiunile lui Jean Jape Rousseati, asupra celor ce vor

sa compare pre Socrat cu liens Christos.
www.dacoromanica.ro
DESCRIS DE EVANGELISTI 521
Adam, frail Intre dinsii si fit at aceluiasi ParinteDam-

nedeti 1).
Iisus Christos 'sl consacra tas vieta si activitatea sa,
pentru binele Omenilor; el sufera pentru eI tote si chiar
mOrtea cea mat desonorata, mOrtea de truce. Ej predicg.
tutulor Evangeliul mantuirei si cauta sa regenereze prin
Evangeliul setiu tntrega omenire, schimbandu-le vieta, mo-
ravurile si ideile religi6se, Inaltandu-I la adeverata religi-
une si cult, placut si bine primit de Dumneqleil.
El Intreprinde renascerea morals a omenirei, -pre calea
pacel si a convingerei rationale. Departe de el sabia si si-
luirea. Cel ce voesce si .crede In mine si In cel ce m'a .
trimis pre mine, dice el, acela se mantuesce. Intreprinde-

rea sa, pare celor mart at lui Israil si puternicilor ciilel,
un scandal si o nebunie, 2) dar el predice tuturor cu si-
guranta, ca cuvintele sale vor ajunge pans la marginile
lumel si indemna pe discipolit set, sa '1 urmeze mai de-
parte, qicendu-le: indrasniti, aveli incredere si curagiti,
caci ea am invins lumea. Iar acestea tOte, fie ca le spune
In starea sa de extrema umilinta si injosire, atunci cand
se parea, ca cu el s'a sfirsit si ca niment n'ar mai avea
nimic de sperat de la el, cu tOte acestea cuvintele sale
devin devisa, de la care nimic nu pole separa pre apos-
tolii set
i tine sunt acestia, cars yin sa 'si asume respunderea
d'a '1 vesti neamurilor pans la marginile pamintului ? Ce
pregttire materials, morall sati intelectuala ail et? Simpli
Galilel, ca si Invetatorul lor, cart ca si el, nu avea unde
a 'Si. pleca capul. Dar el" au credinla, ca vor Invinge si
vor supune lumea, spre a crede si a se trichina celui cru-
cificat pe Golgota si ail si supus'o.
1) Comp. Visseman. cuv. IV,

2) Comp. I Corint. II, 21.
www.dacoromanica.ro
522 ISUS CHRISTOS DESCRIS DE EVANGELIST!
Ast-fel este, dupe descrierile Evangelistilor, persOna lul

Iisus Christos, Domnul si Mantuitorul nostru.
Asa dar cum se presinta aratarea sa in lume, cele in-
tamplate si triumful Evangeliului sell, se presinta ca un
fenomen extra-ordinar, in care se vede degetul lui Dum-
necleu, singur care a putut sa M.O., ca din seminta cea
mica, sa cresca arbore al crestinismului, sub care toil Ome-
nil se pot umbri si adaposti, gasind alinare in tote nevo-
ile vietel mangaere sufletesca, credinta si speranta, pentru
o viata eterna dincolo de mormint, al careia gagiti sunt
faptele nOstre cele bune, ce vom savirsi aci pe pamint.
Ast-fel resume. apologia timpurilor nOstre proba, despre
divinitatea lul Iisus Christos, extras, din descrierile si is-
torisirile evangelistilor, din care in modul cel mai evident
reese divinitatea sa.
Si in adever, ori-tine cugeta serios, sinter si impartial
la istoria evangelica si cum invetatura lul Iisus, asa cum
se presinta in Evangelii, a putut prin predica apostolilor
sg. supuna si sa cuceresca lumea, reversand asupra el bi-
ne-facerile si bine-cuvintarea cerulul, nu pOte sa nu recu-
nOscg. si sa nu marturisesca, ca si sutasul ca: El n'a, lost
un simplu um, ci cu adev6rat Fiul lui Bum-
neaerc.
C.
--....."+
www.dacoromanica.ro
0 CATEDRALA IN BUCURESCI.
Am aratat in No. 4 din Iuliu c. al acestel reviste

a.
discutiunea, care s'a urmat in corpurile legiuitOre in se-
siunea din urma asupra nevoiel cladirii unel catedrale in
capitala tArit nOstre, demna de religiositatea poporului ro-
manesc si de faptele marete, cu care l'a invrednicit Dum-
nedeti in timpul din urma. Am terminat insa espunerea mea
cu promisiunea de a mai reveni asupra acestei cestiuni,
de Ore-ce presinta atata importantA, in cat nu ne putem
margini numai la o simply inregistrare.
Se scie din istoria thrii si a neamului nostru, ca domnii
si boerii parninteni in urma unor evenimente insemnate
pentru tara si neam, ei nu faceatt alt-ceva de cat sa
Inalte cate o biserica sail monastire, ca semn de multamire
si recunoscinta fata de cel A tot puternic, de la care is-
vorasce tot binele si fericirea. Ne spun cronicaril in comun
acord si c'o vedita satisfactie, ca Stefan cel mare, Domnul
Moldovei, in urma fie-carui resboiti incoronat de succes
inalta si cate o biserica sail monastire. Tot din recunos-
cinta, insa pentru scaparea sa miraculOsa de la mOrte ina-
inte de a ajunge domn a inb.'ltat si Mihaiu Viteazul biserica
din Bucuresci, care-i 'Arta pans adi numele. Alti domni
din contra, ca Mircea, Neagoe Basarab, Mateiu Basarab etc.,
inaltail la temple numai din religiositatea si piositatea lor.
TOte aceste monumente erau inzestrate de catre internee-
www.dacoromanica.ro
524 0 CATEDRALA 1N BUCURESCI
toril lor cu tot ce era necesar pentru existenta Si splen-

dOrea lor. Pe land.. acesta le mai veniau in ajutor si alte
persOne, caci era in vederile mosilor Si stramosilor nostrl
de a lasa In vieta fiind, saii pe patul de mOrte Si cate o
particica din avutul lor castigat cu sudOrea fruntil si prin
gratia divina, ca sa fie intrebuintat pentru sufletul lor. In
chipul acesta se esplica starea mai mutt de cat infloritOre
in care se gasiail in trecut monumentele religiose; in chipul
acesta se esplica. existenta numerOselor bisericb si monas-
tiri, cari presara tara nOstra de la un capat pana la cel-
l-alt. Era deci un frumos obiceifl, care devenise ca o sfinta
datorie, ca tot Romanul sa-si Ina* mintea Si inima si catre
cele cerescl Si O. nu be Vila tintuite numai catre cele pa-
mintesci. Si numai gratie unul asemenea obiceiii s'a pas-
trat solidaritatea intre Romanii de pretutindinea, numai asa
s'a pastrat tam acesta. Cu credinta fn Dumnecleii po-
porul roman s'a °relit In muna pentru tars si
pentru biserica. Nu e o exagerare de a afirma, ci cu-
ratul adev6r, ca nimic DU s'a facut important pentru tara
si neamul nostru, ale cat prin credinta In Dumnedeil si
prin inspirarea din sfInta sa voie! Si nu scim ce s'ar fi
intamplat pentru intregul crestinism din Europa, daca Ro-
manil n'ar fi stat la postul de onOre ca o stanca de granit,
de care s'ati isbit tote furiOsele valuri barbare! Prin ur-
mare, prin biserica a trait neamul si tara romanesca; bi-
sericil i se datoresce totul in trecut. TOte acestea ni le
confirma istoria nOstra, ni be confirma faptele vedite ale
mosilor si stramosilor nostri!
Inteleptul si piosul nostru rege Carol, de la prima sa
venire a pronuntat sus si tare, ca tinta lucrarilor Sale va
fi, ca totul sa se petreca in tara acesta cu Dumneded si
prin Dumnedeti. Nimic fare Dumnecleil e principiul for-
mulat ca calauza a faptelor Sale. Si in adev6r, ca si Dum-
necleu l'a ajutat in tote. Prin vointa lul Dumnedeu, El a
www.dacoromanica.ro
0 CATEDRALA IN BUCURESCI 525
facut ca Sara acesta sa merge tot inainte, sa fie cunoscuta

de neamuri si sa fie considerate, ba chiar si respectata.
Prin o asemenea situaliune bine-cuvintata totul se desvolta
si se petrece in liniste si fie-care pOte lucra pentru binele
seti intelectual, moral si material si prin acesta si pentru
fericirea arii. Dumnedett, pentru mintea si inima Regelui
nostru l'a facut mare, l'a facut intelept. Timpul domniel
Sale va fi unul din cele mai gloriOse, va fi scris cu litere
de our in istoria tariff nOstre. Calauzit de sentimente is-
vorite din credinta sa desavirsita si nestramutata in Dum-
neclefi, Regele nostru in urma celul mai insemnat act din
vieta nOstra national& moderna si anume in urma resbo-
iului fericit din 1877-78 a facut ca Cara acesta sa fie
independent& de aci lnainte, libera pe voin(a si
faptele sale. Ca semn de recunoscinta pentru Cel de sus
si ca un monument neperitor prin care sa se reamintesca
urmasilor faptul maret din gloriOsa epoca a Regelui nostru,
prin care s'a dat avent vietei nOstre nationale, s'a hotarit
acum 10 ani si mai bine de catre Corpurile n6stre legiui-
tOre in conglasuire cu dorinta espresa a Regelui nostru ca
sa se cladesca in Capitala taxii o catedrala demi& de po-
porul roman si de religiositatea lui. In scopul acesta s'a
votat un credit de cinci miliOne, bine inteles, Para nicl o
pretentiune de a se putea desavirsi o asemenea lucrare.
Diferite imprejurari insa ail pus acesta importanta si mull
dorita lucrare in intargiere, ast-fel ca a trecut an dupe an,
far& sal se Ott face macar un mic inceput. Nu e in in-
tentiunea mea de a aduce vre-o acusare, pentru o asemenea
intarchere, cad sciut este, ca de multe on Omenii sunt
sub stapanirea vremurilor si nici de cum vremurile sub
stapanirea omulul. Lucrarea trebue insa sa se incepa, cad
e in inima fie-carei roman, cad e de demnitatea nOstra.
Faptul acesta a iesit de alt-fel la vedere cu ocasiunea dis-
cutiunii din corpurfie legiuitOre, dupe cum am aratat in
www.dacoromanica.ro
526 b CATEIDRALA IN nITCURESCi
No. din Iuliu a. c. al acestel reviste. Atat P. P. S. S. Chi-

riarchi, cat si Dl. Ministru, cum si domnil representanti al
poporulul roman, ail afirmat si sustinut, ca o catedrala in
Capitala taril e absolut necesara, ca trebuie sa se fats.
Parerea acesta a gasit resunet si in afara de cercurile ofi-
ciale, cacl ea a fost sustinuta si de diare, fare deosebire
de colOre politica.
Am informatiuni positive, ca actualul Ministru de culte
si instructiune publics se ocupa serios de a vedea o data
lucrarile pregatitOre pentru catedrala pornite din loc. D-nia
Sa, conform promisiunil date in corpurile legiuitOre a si
intocmit o comisiune, care sa pregatesca lucrarile pentru
alegerea loculul si facerea planulu!. Am speranta, ca acesta
Comisiune va grabi cu lucrarile si ca In curand va face o
placuta surprindere publicului, carul 'I sta la inima acesta
cestiune. Cu pricepere si cu bung vointa tote greut5.tile se
biruesc. OrI si tine a trecut granitele tariff a putut constata,
ca cladirea cea mal mareta in orI si ce oral, fie el mare
sag mic, nu e de cat biserica. Se pare, a omul In partile
acestea cugeta si simte cu totul alt-fel, cand e vorba de
Casa Domnului, ca la no!. El sacrifice tot, pentru ca bi-
serica si prin felul constructiunil el si prin maretia el, sa
fie demna de acel caruI 'I e dedicate. Nu e oral, unde
fie-care biserica sa nu fie aprOpe ca si o catedrala, asa
dupe cum ne o inchipuim Hoff. Cand intra omul in o ast-
fel de biserica, totul contribuie ca el sa-sl inalte mintea si
inima catre Dumnedeil. Omul e rapit cu asemenea ocasiune
la cele ceresci. Gandul sel nu e posibil ca sa nu fie in-
dreptat catre Dumnedeti, si sa, nu admire A tot puternicia
sa. El nu traesce in timpul acesta de cat cu si prin Dum-
nedeti. Spatiul cel mare din interiorul bisericil, inaltimea
boltilor, maretia colonadelor, felul cum se produce lumina,
tote subjuga sufletul omulul 5i l transforms. Credinciosul
reflects intre altele in asemenea momente, ca omul a Mout
www.dacoromanica.ro
0 CATEDRALA tli EUCURESCI 62/
totul, ca el sa se simta in adever intr'un loc deosebit de alte
locurT, intr'un loc unde numal spiritul pOte domina. Ast-fel
de impresiuni se produc in sufletul on si cui a avut feri-
cirea sa asiste la serviciul divin din asemenea temple, sad
cel putin sa le vada si in exterior numal. Cu totul stall
Insa lucrurile la nob. Nu putem sä ne plangem, ca ne lip-
sesc biserici in orasele n6stre. Din contra avem destule,
caci multe persOne credinciOse au cautat sail faca datoria
religiOsa Intr'un mod mai deosebit si sa-si perpetueze me-
moria prin 1naltarea de biserici. Ceea ce lipsesce bisericilor
Insa e, ca cele mai multe din ele sunt Para chip si ase-
menare; nu se deosebesc aprOpe intru nimic, de casele
Omenilor; n'all ceea ce pOte rapi si transforma sufletul cre-
dinciosului. Sh luam de pilda. orasul Bucurescl. Avem peste
100 de biserici, numer fOrte mare in comparatie cu po-
pulatia. Cate Ore din aceste biserici corespund sfintului for
nume si sa fie in acelas timp incapetOre pentru mai mult
de 400 500 de credinciosi? Nu sciii, daca putem numi
mai mult de 7-8.
Pentru motivele espuse mai sus reese urgenta necesitate
de a avea cat mai curand In Bucuresci, cel putin o Ca-
tedrala, care sa faca podOba acestul oras, punctul de pri-
vire si de atraqiune al intreguluI popor romanesc, cum si
orasul dupe care se p6te orienta orb si ce stein despre
puterea de vieta a poporulul romanesc si de inaltele sen-
timente de care e insufletit. Avem mandria de a ne numi
propoveduitorii civilisatiunii in Orient; de a fi una din na-
tiunile cu mai multa vieta si cu aptitudini pentru inain-
tarea pe calea prosperarii intelectuale si morale; streja
neadormita pentru ca totul sa se petreca in partile acestea
dupe sfinta vote divina. Daca asa este mandria nOstra si
convingerea mea intima este ca acesta mandrie e cu totul
intemeeata, atunci nu ne remane alt-ceva de cat sa facem
tOte sfollarile posibile, tOte sacrificiile, pentru ca man-
www.dacoromanica.ro
528 0 CATEDRALA YN Bum Esc!
dria nOstra sa fie intemeeata pe un ce real. Operile marete

de arta intr'o Cara Ore-care si mai ales in t&rile midi sunt
semne de vieta, sunt mijlOce de a impune altora, de a
pune in admiratie. Am facut ce e drept progrese din multe
puncte de privire. Desvoltarea intelectuala si materiala din
Sara dove'desce acesta. Numal bisericil spre marea 'Astra
durere nu i s'a dat atentiunea ce i se cuvine. A sosit tim-
pul scum, ca sa ne indreptam privirile si spre ea, cad e
cea mat insemnata institutiune in stat, care pOte lucra si
trebuie s& lucreze pentru inflorirea lul. Sunt decl si aceste
considerente destul de temelnice, ca sa inaltam in Capitala
thrii o biserica catedrala mareta, in care sa se glorifice
cum se cuvine numele cel sftnt at lui Dumnecleil.
Pe Lang acestea mai sunt si alte cause, cart impun, ca
noua Catedrala sa se construesca, cat mai urgent. Ori de
ate on sa oficieza vre-un Te-Deum la vre-o serbare na-
tionala; on de Cate ori se inalta rugaciuni catre cel A Tot
puternic in momente mai solemne; in asemenea casuri e
o imposibilitate, ca orY si ce credincios sa asiste la ruga-
ciune si ca totul sa se petreca in linisce si cu demnitate,
dupe cum se cuvine locului in care ne adunam.
Avem convingerea, ca tOte aceste puternice argumente
au fost pretuite de catre Dl. Ministru al Cultelor si Ins-
tructiunii publice si ca avendu-se in vedere si dorinta es-
presa a Suveranulul nostru, a I. P. S. Mitropolit Primat,
cum si a intregulut popor credincios, in curand vom avea
fericirea sa asistam la punerea petrel fundamentale a a-
cestei mult dorite catedrale.
www.dacoromanica.ro
CONCILIUL DE LA FLORENTA
(Ve0 Biserica Ortodox5, Romans No. 4).
Hotarlrea luata ca conciliul de unire sa fie stramutat

de la Ferrara la Florenta, se si esecuta. Papa Impreuna cu
cea mai mare parte dintre episcopii catolici, parasi imediat
Ferrara, iar episcopii greci Impreuna cu Patriarhul si impe-
ratorul plecara mai tarcliti. Papa sosi in Florenta in c,liva
de 27 lanuarie, Patriarhul la 13 Februarie, iar Imperato-
rul la 15 ale acestei luni.
In timpul acesta Florenta atinsese punctul cel mai In-
semnat de desvollare atat culturala cat i politic:a. Renu-
mitul Cosmo de Medici conducea afacerile statulul §i pen-
tru Insemnatele sale merite capacase titlul de «parinte al
patriel,.
AmbiT, atat Patriarhul cat si Imperatorul bizantin, all fost
primiti cu cele mai marl onorurl si salutati cu Cate o cu-
vintare, tinuta In limba greca de catre renumitul Invetat
Lionardo de Arezzo. Imperatorul a fost IntImpinat de no-
bili chear la pOrta orasului si de acolo adus la palatal ce-
'i se pregatise Inadins pe socotela comunel; tot asemenea.
Biserica Ortodox& Roman'. 4.
www.dacoromanica.ro
530 CONCILIUL DE LA FLORENTA
si Patriarhul a lost instalat cu tOte onorurile in «casa de

Ferrantini».
La 26 Februarie 1439 se tinu prima sedinta a conci-
liulul in palatul papal, acesta e a sapte-spre-decea sedinta
generala. De asta-data.' imperatorul propuse ca sa se lase
de o cam data, la o parte cestiunea care se discutase in tim-
pul din urma la Ferrara, adica in privinta adaosului Mo-
que, dach cu drept cuvint s'a facut in simbol, si sä se
incepa discutiunea asupra 0114' dogmatice. Acesta propu-
nere, facuta de imperator cu consimtimintul Papil, era Ride
drepta, cad se veduse de hi Ferrara, Ca cu tOte argumen-
tele convingetOre aduse de Marcu Eugenicu, Visarion si
Gemistiu Pleto si cu tOte ca el combatusera punct cu
punct fie-care din afirmatiunile occidentalilor, totusi aces-
tia nu voeail sa recunOsca ca dreptatea era pe partea gre-
cilor. Cardinalul Iulian a carui cuvintare ultima fusese res-
turnata in totul cu probele pe care le adusese inainte Marcu
Eugenicu, avu curagiul de asta-data sa combat& pe impe-
rator si sä pretinda, ca data grecil nu s'aii convins cum-
va cu argumentele aduse de dinsil, atunci sa continue dis-
cutiunea mai departe si sa. nu o amane. Dorinta lul insa
nu fu implinita.
La 2 Martie se tinu sedinta a opt-spre-decea si cel d'in-
taia care a luat cuvintul a lost loan de Ragusa, sustinencl
purcederea sf. Spirit si de la Fiul si bazandu-se in argumen-
tatia sa pe probe aduse din scricrile Sf. Epifaniii. Acesluia
it respunse Marcu Eugenicu (land udeverata interpretare
pasagiilor citate de loan de Ragusa din Sf. Epifanig si bl-
and in sprijinul parerilor sale propriile cuvinte ale Sf. Va-
sile. Discutiunea ce s'a nascut de aid a lost fOrte vie, cad
IOn de Ragusa dandu-se ca un mai bun interpret al Sf.
Vasile, cauta sa is cuvintele acestuia in favOrea dogmel
occidentale. Marcu Eugenicu insa nu putu sa sufere acesti
falsificare, pe care representantul Bisericil occidentale voia
www.dacoromanica.ro
CONCILIUL DE LA FLOEENTA 531
sa o faca chiar inaintea ochilor sei si de aceea II ripos-

teza cu multa asprime. T6te sofismele intrebuintate de IOn
de Ragusa n'ail produs resultatul dorit.
Discutiunea asupra interpretaril cuvintelor Sf. Vasile se
continua si mai departe in sedintele urmatOre. Marcu Eu-
genicu in sedinta a noue-spre-clecea arat5. ca, Sf. Vasilie
in scrierea sa «Serm. 5. contra Eunom. c 13, dice des-
pre Sf. Spirit, ca el este de la, Tata,1 si nici de cum
de la altu11) i probeza. acesta. Atunci Joan de Ragusa
WA in sprijinul pArerii sale un alt pretins citat din Sf.
Vasile din cartea III contra WI Eunomiu, la care Marcu Eu-
genicu II respunse, aratandu-i. ca acel citat e adaos inadins
in codice cu stop de a veni In sprijinul dogmei catolice,
cad dac5. ar fi adeverat, atunci s'ar afla si in cele-l-alte
codice pe care le posedail grecil si nu numal in acel ce
era in posesiunea Latinilor 2) si ca proba aduse un noil
citat din Sf. Vasile, din care results pana la evident5. pur-
cederea Sf. Spirit numai de la Tata'. De si loan de Ra-
1) 'Eiiusou xxi box itipteasv.

2) La Harduin, T. IX pag. 568 in apologia episcopului Iosef de Me-
thano se afla in acesta privinVa si nn basm inventat de episcopii ea-
tolici, unde se spune, ca in timpul cand se discuta asupra citatului din
Sf. Vasile si pe cand Marcy. Eugenicu proba falsitatea acestuia, episco-
pit greci ar fi trimis pe un servitor al episcopului de Nicomedia ca sa
aduca un codex al sf. Vasile si cand servitorul bags de sema ea si aci
se afla pasagiul eel periculos pentru dogma orientala ixec. tb sEvect 6%
TO uto5 voi sa-1 rada. Pang cand el aduse cqitul ventul intCorce o foe,
sacs cartea era puss la ferestra si el rase un alt pasagiii. Venind cu
cartea la conciliu si grecil voind sa probeze asertiunea for r6masera
rusinati; iar servitorul sustinu sus si tare, ca el a ras acel Pasagiii si
lacy se afla Inca acolo acesta nu pOte sa, fie de cat opera DiavoluluL
E de mirat cum un istoric asa de insemnat ca Hefele a putut sa
siteze in opera sa Concilien geschichte VII. pag. 699 o ast-fel de ab-
surditate. Se vede de departe ca acesta este o invei4iune tendentiOsa
si nici macar nu e de spirit. Printr'insa occidentali voeaii sa acopere
propria for culpa, cacl asta-LA e de notorietate publics obiceiul pe care
asestia it ail de a adaoga sail a sterge pasagil intregi din codicele
Yeah!,
www.dacoromanica.ro
532 CONCILIUL DE LA FL.ORENTA
gusa se incerca sä interpreteze in favorul sal si acest ci-

tat insa nu reusi cu IOta speculatiunea sofistica ce o in-
trebuinta.. Acesta ultima cestiune s'a discutat in sedinta a
doue-clecea de la 7 Martie. Tot in acesta sedinta I6n de
Ragusa cautand ca prin cuvintarea sa mestesugita sa faca
sa triumfe dogma occidentals, is in sprijinul seti un pasa-
giii din scrierile Sf. Atanasiii, pe care it credea tavorabil,
dar nici de asta data n'a reusit In sedinta urmatOre, a
doue-clecl si una, tinuta la 10 Martie, Marcu Eugenicu a
reputat un succes splendid asnpra antagonistului WI, pro-
band pana la evidenta si con vingend chear pe Latini, ca
pasagiul din Sf. Atanasid numai in sprijinul dogmel for
nu pOte fi. In acesta sedinta termina 16n de Ragusa dis-
cursul seil, enumerand tote argumentele pe care le adu-
sese In sprijinul adaosului filioque si cautand Inca odata
sa probeze ca citatul din sf. Vasile n'a fost interpolat in-
tr'adins, dupe cum sustinuse Marcu Eugenicu. Cuvintarea
sa forte lungs si care prin coprinsul el nu presentase nici
un interes deosebit, indispusese in gradul cel mai inalt au-
ditorul, de aceea chiar imperatorul protesteza in plina se-
dintk cerend ca sa nu se perda in zadar un timp asa de
pretios. Din dilemele in care it pusese de cele mai multe
on Marcu Eugenicu it mantuise, pe atat pe cat era posi-
bil, cardinalul Cesarini si Ambrosiu Traversari si de aceea
sub nici un cuvint occidentalii nu pot pretinde ca cuvin-
tarea lui I6n de Ragusa a fost un suces pentru din541. In
sedinta a doue-cleci si doue lua cu .intul Marcu Eugenicu
si cauta ca din noii sa probeze conciliului, ca argunicn-
tele patristice aduse de IOn de Ragusa nu se pot int:ipreta
in felul cum el voia. Des intrerupt de acesta, de Cardina-
lul lulian Cesarini si de alts episcopi occidentall, el, ca
un perfect cunoscetor at limbil grece, documents cu pri-
sosinta pentru cel ce voiail a '1 intelege, falsitatea dogma-
fles a adaosulul filioque,i drepta credint: a Bisericii ori-
entale.
www.dacoromanica.ro
CONCIL. DE LA FLOR. 533
El continua cuvintarea sa si in sedinta a doue-deci si

treia, proband si de asta data cu argumente aduse din Sf.
Scriptura Mu 15, 26; I, Cor. 2, 12 si cu altele luate din
scrierile lui Dionisiu Areopagita, Atanasill si Leontin din
Cesareea, argumente care nu puteau fi resturnate de occi-
dentali. kin de Ragusa neputend opune nimic fates de cele
sustinute de Marcu Eugenicu, se inapoie iarasi la citatul
adus de el din scrierile Sf. Vasile, voind ca inteun mod
silit sa"faga ca acesta sa recunOsca interpretarea greOta, pe
care el o dase in sedinta a doue-clecea si sa '1 incurce
in sirul cuvintarii sale. Capabilul arhiepiscop de Efes insa.
nu era omul care sa se lase a fi prins asa de usor in
cursa ce i se intindea, el trece peste intrerupere si con-
tinua mai departe cu argumentatiunea sa strinsa, si logics,
bazandu-se pe hotarirea conciliulul al doilea ecumenic, pe
marturisirea lui Ciril patriarhul Alexandriel, precum si pre
aceea a lui Teodoret si scotend ast-fel in relief veracitatea
dogmel orientale. Cuvintarea sa a fost ascultata cu mult
interes de intregul concilitt In sedinta acesta el a fost eroul
die si cu t6te ca pe fat occidentalil n'ail voit, cad nu
voeail din principiu, a recun6sce dreptatea causes sustinute,
dar din linistea cu care fusese ascultat si din impresiunea
pe care o lasase, se putea deduce asupra succesului sea.
La sfirsitul acestei insemnate sedinte Joan de Ragusa,
facu urmatOrea marturisire: Biserica 1atina recunosce
numai 1112 principiu si numai o causes a purcede-
rii Si. Spirit') §i cu acesta se incbise sedinta.
1) La Hardnin si la M,'.nsi se aflrt reproduce aceste cuvinte Elise de

Ion de Ragusa, care sunt urmatorele: Spirant Pater et Filius Spi-
ritum una spirativa seu productiva potentia. Acesta Ins este ori-
ginaliter Patris, a quo illam et Filius babel; et hoc sensu dici-
mus, Patrem et Filium unum esse principium et unam causam
spiritus sancti. i tot el mai adaogit: In divinitate se afla numai
an principiii, numai o causes, Tatal. Acesta etern produce din sine
www.dacoromanica.ro
534 CONCIL. DE LA FLORENTA
Prin acesta formula credea km de Ragusa ca, va reusi

sa atraga pe orientali pe partea Bisericii latine; si in ade-
ver cursa era bine intinsa, cad el sustinend dogma latina,
dar expunend'o sub o forma subtila, se parea ca se apro-
pie in totul de credinta bisericil orientate, pe cand in re-
alitate lucrul nu era ast-fel. Discutiunile aprinse caws aveati
loc in sedintele publice ale conciliului, erau numal de forma;
acolo nu se lua nici o hotarire. In sedintele secrete si chiar
personale, la care luau parte numal ceI mai intiml ai Pa-
pii si al Imperatorului si de multe on numai el amandol,
aid se stabileail punctele de unire si prin cedarile conti-
nul ale Imperatorului se indulcea amaraciunea pe care o
varsa Marcu Eugenicu fata de occidental
La sedinta a doue-cleci si patra, tinuta la 21 Martie 1439,
Marcu Eugenicu si Archiepiscopul de Eracleea, nu luarai parte
din causa ea imperatorul, care dorea cu on ce pret unirea,
nu voea sa mai fie impiedicat in planurile sale. Acesti doi
marl baibati erati eel mai aprigi aparatori ai credintel ori-
entale si eraii singuril de cars se temeau oratorii latini; lipsa
for de la discutiuni asigurail succesul acelora. In acesta
ledint, loan de Ragusa cauta sa lamuresca mai de aprOpe
principiul pe care it exprimase la sfirsitul sedintei a doue-
0(4 si treia si acesta o facu fart sa fie turburat de tine -va.
In diva de 24 Martie se tinu sedinta a doue-deci si cin-
cea si cea din urma si nici la acesta sedinta nu luara parte
eel dol stalpi puternici al orthodoxiel. Vedendu-se sigur si
sciind ca nu va intimpina nici o opositie din partea cul-va
I6n de Ragusa, renumitul fabricant de discursuri, incepu sa
vorbesca din nal si nu mai sfirsi pant sera. El se invirti
iarasi tot imprejurul acelor pretinse probe, pe care le sus-
pc Fiul si pe Spirit. Ast-fel primesce Fiul ambele de la, Tata' 1,

xisten(a si producerea spiritului si el producit Spiritum non ex
se ipso, sod ex ilk, a quo et ipso suum esse babe& Hefele COL-
eiliengeschiohte VIII. pag. 702.
www.dacoromanica.ro
CONCEL. DE LA FLORENTA 535
tinuse In sedintele trecute si pe care Marcu Eugenicu le

combatuse cu atat succes.
Cu totii eraii sb.'tui de atatea cliscutiuni si pe calea acesta
se vedea c& nu vor ajunge la nici o intelegere, cad, nici
unit, nici ce1-1-alti nu voeati sa cedeze nimic. Imperatorul
se temea forte mult, ca va trebui sa se inapoieze fara nici
un resultat si pentru acest motiv facu cele mai marl pre-
siuni asupra majoritatii episcopilor orientali, cautand sa n
conving de necesitatea uniril. El nu le punea inainte mo-
tive dogmatice, cad pe acestea nu le pricepea in deajuns,
ci motive politice. Ast-fel prin staruintele sale unite cu ale
Patriarhului si ale altor episcopi partisani devotati ai sei,
reusi salt formeze majoritatea de care avea nevoie. Gre-
cii se separara in doue partide una pentru si alta contra
uniril. Cea d'intat, care era si cea mai numerOsa avea in
capul seu pe Visarion, Isidor de Kiev si Doroteti de Miti-
lene. El sustineail ca deosebirile dogmatice dintre Biserica
orientala si cea occidentals nu sunt asa de marl, dupe cum
se credea la inceput si ca parintii bisericesci orientali a-
prOpe nu se deosibesc de cei occidentali. Argumentele a-
duse de cardinalul lulian Cesarini si IOn de Ragusa emu
pentru dinsil probe \Wile, ca Biserica oriental& ar fi in e-
rOre si nici de cum cea occidentals si de aceea doriati cu
orl ce pret unirea. Pentru aces dintre dinsii, carl pareati
ca nu sunt in deajuns de convinsi, cautara sa 'I convinga
punendu-le inainte un pasagiu din o pretinsa episto15. A
Sf. Maxim catre Marinus (650), in care se (lice ca se spu-
nea urmAtOrele fats de Latini: «Cared el de asemenea
invap ca; Si. Spirit purcede si de la Fiul, el nu
pretind prin acesta ca. Flu! ar fi causa Spiritului,
cad el recunosc numal o causa a Fiulul si a Si.
Spirit si anume pe Tatar. Acesta era formula expri-
mata de IOn de Ragusa si prima& cu mare entusiasm de
imperator; caci credea ca printr'insa va putea esi din impasul
www.dacoromanica.ro
in care se afla. Dec! pe de o parte prin presiuni, pe de-

alta prin argumente, ca cel citat mai sus, si prin descrierea_
situatiel nenorocite in care se afla imperiul bizantin, ant'
capil acestel partide, ca sa tina pe partea for pe ace! ce-
Inca sovaiaii. Cea-l-alta partida avea in capul sea pe Marcu,
Eugenicu si pe alt! cat! -va Episcopi insemnati. Memllrii a
cestel partide de la inceput era' fOrte numerosi, dar din
causa presiunilor si. amenintarilor imperatorulul si a celor--
1-alti partisan! at uniril, numerul for scaduse cu totul, Ace!
insa car! mai ramasesera er' decisi ca sa nu cedeze ni-
mic Latinilor pe terenul dogmatic si O. be faca opositie pana
in momentul ultim.
edintele publice fusesera suspendate, cad. partisanii uni--
rii impreuna cu episcopii occidental! se convinsesera, ca prin
disputatiuni nu vor putea invinge partida adversa. Acum
tinta for era ca sa pOla forma o majoritate, care sa admit
tars murmur si sa subsemneze tote pretentiunile Latinilor_
(Ind imperatorul si Patriarhul au fost siguri ca majotita-
tea dorita putut aduna, atunci, in diva de 30 Martie-
1439, Patriarhul convoca in locuinta sa pe episcopii greci
pentru ca sä discute cu dinsiT in pfivinta modului cum
s'ar putea efectua unirea. lsidor al Kievulul, care pana a --
cum pastrase o atitudine reservata, se declara neconditionat
pentru unire; tot asemenea Pam si Visarion, b5rbatul a-
cela talentat si capabil, in care Biserica orientala pusese-
la inceput cea mai mare na.'dej le. Capil opositiel, episcopii
de Monembasia, Eraclea, Anchial, Trapezunt, trimisil lbe-
riel si mai cu deosebire cel de Efes, Marcu Eugenicu, se
declarara pe fata contra unirii si apostrofara in mod fOrte
aspru pe Isidor si Visarion, spunendu-le, ca ei mai bine-
doresc sa mOra de cat sa devina latini si cu acesta oca-
siune numesce pe latini eretici si fac c'eclaratia solemn&
ca nu vor primi unirea pana cand Latina nu vor scOte
din simbol adaosul filioque. Afara de acesta intrunire se
www.dacoromanica.ro
CONCIL. DE LA FLORENTA 537
mai tinura Inca si altele, in care avura loc discutiuni tot

..asa de violente si lard sa se ajunga la vre-o invoiala. Vi-
sarion si Isidor de Kiev cerura chiar sfaturile Papei in a-
cesta privinta si respunsul acestuia a fost tirte evasiv. La
Intrunirea episcopilor greci tinuta la 10 Aprilie episcopul
Doroteil de Mitylene declara ca el gasesce adaosul, Elio-
que ca adeverat dogmatic si destul de bine fundat din
punctul de vedere patristic. Cum ca acest episcop nu vor-
bea din convingere, aceasta ne o probeza istoricul From-
mann, care dovedesce ca Doroteil, pentru silintele ce a
-depus in causa unirii a fost recompensat de Papa cu suma
de 300 fiorini de aur 1). La bite aceste Intruniri era de
fata si imperatorul si el cauta sa pipae pulsul a celor a-
1) In Codex Barberinus XVI, 85 pag. 488 se afla urmatorul docu-

ment:
Eugenius, etc. Venerabili fratri Dorotheo Arhiepiscopo Mitylenensi
salutem et Apostolicam. benedictionem. Cum nos de tuae circumspecti-
onis industria prudentiaque in rebus sanctam orientalis et occidentalis
Ecclesiarum unionem concernentibus conprobata spem conceperimus fi-
duciamque singnlares, quod ea, quae tibi circa haec comittenda duxe-
rimus, feliciter prosequeris, teque ob hoc ad huiusmodi negotil prose -
cutionem feliciter faciendam elegerimus; Nos attendentes, ac dignun cen-
sentes, quod in vinea Domini laborantes con ligna debent esse provisi-
-one fulciti, tibi ut expensarum onera quae, praemissa occasione subire
habes, commodius supportare quietiusque ac ferventius in re tam sa-
lutari et orthodoxae fidel gloriam concernenti commissioni tibi factae
intendere valeas, summam flor. auri de camera trecentorum pro anno
stipendio super fructibus redditibus et proventibus camerae Apostolicae
tibi persolvendam auctoritate Apostolica tenore praesentium reservamus,
.constituimus et assignamns, tibi per to vel procuratorem tuum huius-
modi summan praedictara ab officialibus et gentibus dictae camerae pe-
tenth, exigendi, levandi, recipiendi et extrahendi, de receptis quoque
quitandi, liberandi et absolvendi hanc aerie facultatem concedentes, man-
dantes officialibus et gentibus praedictis, quatenus absque alio mandato
requisiti fuerint de huiusmodi summa, absque contradictione et dilati-
-one respondere et satisfacere debeant et teneantur.
Datum Florentiae, anno Incarnationis Dominicae 1439, III Id. Aug.
Pontificatus nostri anno IX.
De aid se vede in mod evident cum Doroteii 'si-a vindut Biserica
-ea pentru_ 300 fiorini de aur. Frommann Iritische Beitrage pag. 80.
www.dacoromanica.ro
dunati si sa profite atunci cAnd ocasiunea favorabilg. i s'ar

presenta.
Visarion, ademenit de fagaduintele Papel, care intre al-
tele ii punea inainte si palaria de cardinal, induplecat find
si de ruga.ciunile Imperatorului se decide sa. is cuvintul in
intrunire. In dilele de 13 si 14 Aprilie 1439 sine inaintea
episcopilor Greet o cuvintare forte lungh, prin care cauts
sa sustie in totul ideile dogmatise ale occidentalilor si sa
hotarasca pe Greet de a primi unirea. E de mirare cum
barbatul acesta, care la inceput 'Area asa de integru si
infocat apart for al ortodoxiei, isi schimba treptat treptat
atitudinea sa si chiar dad. nu am dice pentru interese per-
sonale 1), dar tot asa de vinovat rem'ane ca pentru motive
politice devii.e till:alor al credinte1 stramosilor set. El, in
cuvintarea s,3, arata mai intaiu necesitatea unirii si cum
acesta unire pOte deveni un fapt implinit acum cand re-
presentantil ambelor Biserici sunt cu top adunati in un
conciliil general; arata d parintil bisericesci nu se contra-
clic unit pe a1 .i1, si dad. cel orientali spun ca Sf Spirit
1) Tot in codex Barberinus XVI, 85. pag. 489 se ggsesce un docu-

ment cu aprOpe acelasi continut ca eel citat mai sus din care reese
ea Papa a pratit si pe Visarion nu numai en p5.15ria de cardinal, dar
chiar i hanesce pentru lupta pe care a purtat'o contra bisericii ori-
entale. Acest document ports data de 11 August 1439 si sung ast-fel:
Eugenins Venerabili fratri Visiario Archiepiscopo Niceno etc. urmeza
acela.si con inut ca fi in epistola catre Doroteii pang la cuvin-
tele commissioni tibi factae intendere valeas si apoi continua mai
departe: tibi quamdiu in Constantinopoli, 300, cum vero ad curiam re-
versus fueris et in eadem moram traxeris, ut statum tuum inxta Pon-
tificalis dignitatis exigentiam honorabilins ducere valeas, 600 flor.,
exnunc primo et deinde singulis annis persolvendam, reservamus etc.,
etc. urmeza apoi acelea,FY cuvinte ca mai sus. Ac6st5, episto1a pro-
136z5 in deajuns ca motivul pentru care Visarion a depus atata zel in
cestiunea unirel cu Biserica occidental5 n'a fost atat convingerea pro-
venitil din argumentele aduse de occidetali, i pe care mai tarcli5 shear
el ins*. le reproduce in acesta cuvintare a sa, ci interese de o na-
ture forte joss. c5.ei, dupe cum racze de aici, conscH^ta sa fusese cum-
proatrt en bani de Papa.
www.dacoromanica.ro
purcede de la Tatal, sail de la Tatal prin Fiul, tar cei oc-

ciden tall de la Tatal si de la Fiul, aid nu e nici o con-
tradicere si mai in urma adaoga, ca chiar de s'ar contradice
trebue sa se caute a fi inlaturate asemenea L ontradiceri,
In urma acestei introduceri el intra in fondul cestiunii si
prin o interpretare mestesugita voesce sa probeze, in mod
exegetic, ca nu esista nici o deosebire intre orientall si
occidental) si nici chiar intre parintii ambelor Bisericl. Cauta
sa.' gasesca probe in sustinerea afirmatiunilor sale in pa-
rintii bisericesci orientali ca Vasile cel mare, Atanasie, Gri-
gorie de Nisa si altii; citeza pe Ciril din Alexandria si pe
Epifaniil si inchee recomandandu-le tuturor unirea cu Bi-
serica Occidentals.
Dupe ce Visarion terming cuvintarea sa, George Scholariu
clepune pe masa conciliului, tot In dioa de 14 Aprilie trei
cuvintari ale sale. Daca cine-va socotesce situatiunea in
care se afla Grecil in acel timp, dupe intreruperea discutiu-
nilor publice si dupe discursurile tinute unele pentru altele
contra unirel, si dad. se is in consideratiune caracterul
conciliant al acestuia se pOte deduce ca, in ast-fel de tm-
prejuari el nu putea sä indemne de cat la unire pe corn-
patriotil set El era sigur, ca prin unire numai patria sa va
putea fi mantuita de pericolul ce o ameninta din partea
Turcilor si un alt motiv era, ca el credea cum ca Biserica
orientala va avea un mar mare avantagiti unindu-se cu cea
occidentala, de cat cu popOrele cele inculte si barbare ale
Orientulul. °data ce este adunat un conciliti general unirea
ar trebui facuta pe baze solide, cad o unire numai in a-
parenta ar da nascere in urma, la lupte mult mai puternice
ca cele de pans acum. 0 ast-fel de unire nu s'ar putea
realisa de cat stabilindu-se in mod exegetic armonia dintre
parintii bisericesci si dupe ce s'ar efectua o Antelegere
comuna cu privire la filioque. Scholariu merge si mai de-
parte si dice, ca compatriotii set dupe mai de aprOpe cu-
www.dacoromanica.ro
noscinta ar putea sa introduca in simbol un adever ce

implicit e continut acolo si primit cu buns vointa de multi
dintre dinsil, pe cand din partea Latinilor nu s'ar putea
astepta ca sa sterga ceva din Simbol contra convingerit
unanime a tuturor, cad' de mult timp a fost recunoscut,
fara dificultate, de multi Omeni sfinti. Cu tote acestea Scho-
lariu nu se pronunta de o data cu privire la veritatea
dogmei latine, ci cere consimtimintul tuturor parintilor bi-
sericesci si pretinde ca pentru ca acesta dogma sa fie re-
cunoscuta de toti, sa contina in sine atat invetatura latina
cat si cea groca. Prin urmare el voia ca dogma despre
purcederea Sf. Spirit sa fie ast-fel formulata in cat sa im-
pace ambele parti.
Istoricul Frommann socotesce ca aceste cuvintari ale lui
Scholariu n'aii scapat de interpolatiuni din partea Latinilor
facute in stop de a veni in sprijinul dogmei for 1). Nimenl
insa, marturisesce Frommann, nu se pOte indoi ca Scholariu
nu a dorit unirea celor doue Biserici, dar o unire bazata
pe o cunoscinta profunda de causa, care cunoscinta el o
capatase prin studiul aprofundat al Sf. Parintl. Numal in
sensul acesta fusese el de acord ca sa se conv6ce un con-
cilia ecumenic, de la a carul reusita favorabila el astepta
si marl folOse politice pentru patria sa. Chiar in Florenta
si pOte chiar in acea sedinta cand el si-a dat votul seu
1) Frommann pag. 93 citez5, in adst5, privinta pe Popoff, care se
esprimg_ast-fel: Dup6 tote cele argtate -scrierea brip atilvlc eel pori-
siocc TTI 7scerfat llapdosklatc apbc Tip avaTokovilv cs6voSov iv (13X.copswacc
pusg in cele mai multe ediVuni ale acestor documente inaintea celor &
cuvintari, este imposibil sa provie de la Scholariu, ci trebue sa fie fal-
gificarea vre unui grec latinisat in gradul eel mai inalt, care voind sa
dea o importanta deosebit5, celor trei cuvintari, le a ifrOles aye, de
Ail, ca el spune in aapxxXlacs tocmal contrariu de ceea ce trebuia.
Interesul politic devine prea predominator. Dogma latina e prea mult
laudaa, ba chiar declar'a. c5, Latina ar fi fost multumiti numal cu G
marturisire din buze din partea Grecilor. Intregul stil precum si an-
gajarea fanfarong ca in timp de don6 ore sa probeze armonia dintre
p'arlAii hisericii nu corespunde nlei de cum cu Scholariu.
www.dacoromanica.ro
pentru unire el era convins, ca cu Wta majoritatea ce se

formase printre Greci, unirea facuta in ast-fel de mod va
fi mai repede vatamatOre de cat spre folos.
Papa incepuse sa se tema ca tote sfortarile ce le depu-
sese pana acum in privinta unirii se vor perde in zadar.
De si Imperatorul si partisanii principall al unirii erail con-
vinsi, ca vor avea la timp majoritatea necesara, insa sciau
ca pe multi dintre dinsii nu pot conta cu o siguranta ab-
soluta si temerile acestora le imparlasea si Papa. In qiva
de 15 Aprilie el trimese la Grecii adunati la locuinta Patri-
archulul pe trel din cardinalil sei: Julian Cesarini, Alber-
gati si pe cardinalul de sf. Clement cars, aveau insarcinarea
ca sa pipae pulsul Grecilor. Cel dinfal care lua cuvIntul fu
lulian Cesarini si el cauta ca in putine cuvinte sä arate
scopul convocaril Conciliului de unire, precum si hotarirea
luata la Ferrara, ca el cu totli prin disputatiuni sa caute
sa afle adeverul. Trimisul papal arunca tOta vina asu-
pra episcopilor Greci, cautand sa probeze ca din causa
lor au trecut 14 .uni fara sa se pOta face ceva si acum
ii indemna ca sa incepa din nal discutiunile El acusa pe
Marcu Eugenicu, spunand ca, el s'ar fi retras de la con-
numai din causa ca n'ar fi putut sa respunda la bite
argumentatiunile lor. Tote aceste acusatiuni nu sunt de cat
nisce falsificad ale adeverului, cats din espunerea facuta
s'a veclut ca Marcu Eugenicu s'a retras din concilitl numal
in urma ordinilor esprese ale imperatorului si data pana
acum unirea nu se putuse efectua acesta provinea din causa
occidentalilor, cars nu voea nici sa fie convinsi, nits sa
cedeze ceva din invetaturile lor.
Propunerea facuta de cardinalul lulian ca sa se incepa
din notl disputatiunile nu fu admisa de imperator si atunci
convenira impreuna ca sa se alega cate 10 representantl
de fie-care parte si acestia sa propuna un alt mijloc prin
care sa se Ora ajunge la unire. Papa in urma intervenirit
www.dacoromanica.ro
imperatorului se Invoi si el la acesta i trimise doY cardi-

nall, dol mitropoliti, dol superior], dol invelati si dol preoti.
lmperatorul alese singur dintre Greci piece mitropoliti si
anume dintre cel mai Infocati ap5x5,tori al uniril. edintele
se Inc( pur5. si se lua mai intaiil in discutiune epistola sf.
Maxim in care se spunea: K Oare care parinci latinl nu
considers pe Fiul ca causa (it-al) a Sf Spirit,. La
acest pasagiu din acesta epistola occidentalil respunsera ur-
mabirele : Nici not nu considera m pe Fiul ca causa,
primordiala, (7poxavrapwcLxii'd ai :k) a Spiritului, ba; ce
e mai malt, marturisim ca Tata.] este attic Ritual
si a Spiritulul, pentru nascerea unuia si purcede-
rea celul-l-alt. Pentru ca sa stabilim omogenitatea
si identitatea substantel not dicem, ca. Sf. Spirit
purcede prin Fiul, recanOscem roses ca Co':)3+X ipos-
taselor divine este neseparata. Fiul este substun-
(ialiter Fiul Tatalui si Sf Spirit este substantialiter
Spiritul Tata, lui si al Fiala'. Pentru ca substanta
nu pote sA fie separates de ipostas, atuncl urmeza
ca Spiritul (pentru a el este din substanta Fiala))
este asemenea din ipostasul acestuia. In fine, a-
ceiasl pa, rintl latini, la care se refers Maxim, a-
flame: Augustin, Ieronim, Ambrosia, invaca, In mod
la, murk, ca, St Spirit purcede de la Taal si de la
Fiul Acesta este continutul disputatiunilor care ail avut
loc in prima sedinta..
M. P.
1) Hefele. Conciliengeschichte VII, pag. 710.
www.dacoromanica.ro
ELOCI1A. REUGgiSi MN PIINCT DE YEDERE tITERAR.
Dintre tote genurile oratorice, elocinta religiOsa se deo-

sebesce, atat prin scopul, ce '1 indeplinesce, adica respin-
direa si Intiparirea prin convingere a doctrine' divine, cat
si prin conditiunile, ce trebue sa le intrunescA predica-
toriL
Materialul acestul gen oratoric este de doue feluri:
1) Explicarea inveTaturilor divine.
2) Combaterea vitiilor si cultivarea virtutii sail in defi-
nitiv a aduce pre ce' rataciti pe calea virtutit, a adeveru-
WI si a binelui.Cum se vede materialul este forte ab-
stract si pentru acesta acest gen oratoric este fOrte gretii
de executat, cerenclu-se multi inteligentA si dibacie.
Se deosebesce de olocinta baroului sail judeciara prin
aceea ca oratorul se pOte servi de persOne pentru susti-
nerea cause' sale, ceea ce 'I usureza misiunea, pe cand
predicatorul lupta cu abstractiunile. Pentru aceea La Bru-
yere Vice: 4.17 est plith aise de precher que de plat-
der,. mais it est plus difficile de bien pr6cher que
de bien plaider 1),. Acesta insemneza, ca in aparenta. ar
1) La Bruyere Les caracteres ou lioeurs do cc siecle p. 601".
www.dacoromanica.ro
544 ELOCINTA RELIGIOASA
fi mai usor de a predica, de cat a p'eda ; iar in realitate

este mult mat grew a predica bine, de cat a pleda bine.
De asemenea se deosebesce de elocinta parlamentara, de
elocinta aduna'rilor populace de on -ce categorie ar fi, prin
aceea a aci oratorul este mult mat liber si se p6te servi
de on ce fel de expresiuni, fart temere de a fi desplacut,
de dry- ce multimea cand se aduna este entusiasmata si o
expre:iune chiar ne la locul el, este aplaueata ca si cand
ar fi vorba de tine scie ce descoperire sal. ideie geniala.
Cu predicatorul lucrul nu se petrece tot asa, el este as-
cultat de multime fart a i-se da semne de aprobare sail
desaprol are, insa fie-care in interiorul seu cumpanesce va-
lOrea cuvintelor si este de ajuns o expresiune ordinara,
scapata din intamplare sal ne la locul et, ca sa nu i se
mai dea nici o atentiune. Singurul avantaj ce '1 are pre-
dicatorul, asupra celor-l-alti predicatori este ca nu se teme
de a fi intrerupt si sa aiba nevoie de a improvisa.
Cum se vede cele-l-alte genurl oratorice ai un material
mai concret si ca atare mai usor de executat.
Calitatile ce trebue sa le intrunesca un bun predicator
sunt:
1) SA fie virtuos, cad cum va combate vitide, data nu
va opune propria sa conduit& virtuOsa?
2) SA aiba talent, insa un talent cultivat pentru a sci
sa punt in miscare sentimentele si pasiunile in mod sci-
intific si sa fie in stare a indrepta judecatile eronate.
Predicatorul trebue sa cunOsca perfect tOte ascundeto-
rile inimil omenesci, sa le rescolesca pre tOte scotend din
ele la evidenta vitiile furisate si apoi sa le biciuesca." fart
crutare ca un moralist fOrte aspru. Ac( ste conditiuni sunt
formulate forte bine in preceptul Jut Quintilian: r Vir bo-
nus, dicendi peritus, =Un barbat bun (virtuos etc), care
scie sa vorbesca. Fara aceste calitap in zadar s'ar incerca
tine -va a face o predica si lua in serios titlul de pre-
dicator; el nu va fi de cat un declamator sail un insira-
tor de frase gOle, cu alte cuvinte va predica in pustiil, ne-
dandu-i nimenea nici o atentiune.
Elocinta religiOsa chiar la nascerea el a ajuns apogeul,
incepend cu fondatorul el Iisus Christos, continuand cu A-
posiolil si Sf. Parinti: SI. Atanasie, sf. /ustin, sf. Gre-
www.dacoromanica.ro
DIN PUNCT DE VEDERE LITERAR 545
gorie din Nazianz, sf. Basilie cel Mare, sf. Ion gura
de Aur, fericitul Augustin etc.; apol a mers decaclend
pang in secolul XVII, cand ajunge iarasi la gradul cel maI
inalt in Franta prin: Bossuet cel mai celebru represen-
tant apol: _Massillon, Bourdaloue, Flechier, Ilene lon
etc.; dupe aceea a mers decadend pan. ads. Acestea qise
in treat de Ore ce nu ne propunem a face istoricul a-
cestul gen literar, dar putem nota in done cuvinte, ca nici
intr'un timp n'a stralucit atit de frumos ca sub sf. Pa-
rinp.
Diferite cal pot urma predicatorii pentru a -ti ajunge sco-
pul: asa unit cred sa se adreseze mai mull julecatii red
de cat sa misce inima rescolind si trec,lind sentimentele si
pasiunile. Acestia se pot numi mai mult logician', de cat
predicator) in adeveratul inteles al cuvintulul.
Din acesta categorie fac parte predicatorii angleji cu cei
mai de frunte representanti ca Butler cand ne descrie Ca-
racterul lul Balaam; Clarke, Tillotson, Barrow, Atter-
bury etc. Altil cauta sä misce inima prin inflacarare, sä
combata vitiile si pasiunile cu caldura, acestia sunt in a-
dever predicatorl in sensul oratoric; din acesta, categorie
fac parte francezii cu representantii for cel mai de frunte:
Bossuet, Massillon; Bordaloue etc. Acesta este chiar
linia de demarcatiune intre predicatorii anglezi si cel fran-
cezi, data de catre englesul Blair, care el insusi a fost
un predicator mare, cum si un celebru autor de scrieri
literare. H. Blair se exprima chiar categoric, ca sub ra-
portul elocintei religiOse anglezil sunt inferior! francezilor;
de uncle si not trebue sä consideram ca conditiune pen-
tru predicatori, ea trebue sa alba mai mult talent orato-
ric, de cat filosofic.
In o predica trebue inima miscata mai mult de cat jude-
cata rece si acesta cu drept cuvint, de Ore-ce In scurtul
timp in care se tine, nu este vreme a se face reflexiuni
adinci, comparatiuni etc., ci a se determina lute, a parasi
calea reulul si a se decide ferm a apuca calea binelui. In-
tr'o predica nu este vorba de a da Omenilor o instructie
none, sail a-1 convinge despre un adever pe care el nu-1
cunosc; dar de a imbraca un adever despre care el ail
cunoscinte si chiar convingere cu culorl asa de frumOse
Biserica Orotdoxi. Romlna. 5.
www.dacoromanica.ro
546 ELOCINTA RELIGIOASA
si asa de puternice pentru a produce asupra imaginatiunil

§i a inimil for o impresiune profunda. Ori-ce predica tre-
bue sa tintesca la natura intima a omulul punendu-i fata
in fata preceptele divine cu conduita lul §i apol a-I lasa
pre el singur sa traga conclusiuni. Din timp in limp nu
strica, ba din contra contribue fOrte mult citatiunile din
sf. Scriptura §i din sf. Parinti, insa sä fie potrivite subiec-
tului, ce se trateza. Citatiunile prea dese ori-cat de neme-
rite ar fi, nu trebue a fi intrebuintate. caci pro luc mono-
tonie; ele trebue sa fie presarate icl colea, ca §i florile pe
un arbor.
In regula, generala: nici un predicator nu trebue sa
urce treptele amvonului, data nu este deplin con-
vins de adeverurile, ce are sa le anunte.
Dam in resumat conditiunile ce trebue sa le indeplinesca
o predica si un predicator 1):
1) Cea dintaiu grija ce trebue sa o M.N., este sa ob-
serve unitatea cuvintaril, Nu este permis, ca sa se mes-
tice subiecte diferite in ace14 discurs. Acesta se baseza
pe regula psihologica, ca spiritul omenesc nu pciti! coprinde
de cat un singur subject de odata. Daca mestecam mai
multe, atentiunea se subdiviseza §i discursul isi perde efec-
tul on cat de frumos si de bine compus ar fi. Cu tote a-
cestea este permis ca acela0 subject sa fie impartit in di-
ferite puncte sau capitole fara ca atentiunea auditorilor sa
fie slabila, de Ore-ce este vorba numal de unul.
2) 0 cuvintare este cu atit mai batatOre la ochi §i cu
alit mai folositOre cu cat subiectul este mai precis sj
mai particular. Acesta regula nu este de cat o continu-
are a celel de mai sus, insa este sciut, ca atentiunea se
fixeza mult mat bine asupra unul subject particular sj in-
teresant, de cat asupra unuia general. Tot odata trebue
de adaogat, ca mult mai greil se trateza un subject par-
ticular, de cat unul general; acesta ne arata, ca mat toti
predicatoril netalentati sail incepetorl, aleg subiecte gene-
rale, ca find mat u§or de tratat.
3) Nu trebue a spune despre un subject, tot ceea ce se
1) H. Blair ..Lecons de Rethorique et de belles-lettres" Tom. I pag.
438 si urm..
www.dacoromanica.ro
pOte spune. Un subiect pOte coprinde fOrte multe detalii,

car' stint deja cunoscute de auditori; acelea nu trebue tra-
tate amanuntit, ci numal atinse in trecat. Regula oratorica
cere, ca vorbitorul sa nu se piarda nici o data in
detalii de mica importanfa, cad se perde irumu-
secea discursulul.
4) A se sili sa fats interesante pentru auditor' inve-
tAturile, ce le anuntil. Acesla este punctul principal si sco-
pul predicel; data isbutesce, dovedesce, eh este un adeve-
rat predicator.
5) In ceea ce privesce stilul, calitatea principals trebue
sa fie claritatea. Nici un succes nu pOte avea un predi-
cator, data cuvintarea sa nu este Intelesa de tot auditorul
si nu i-se vorbesce conform ideilor lui. Predim hind o
compunere oratorica pOte intrebuinta stilul figurat si po-
etic, dar trebue condus cu maestrie si alcatuit asa fel, ca
sa fie Inteles de toll forte usor.
Cuvintele putin intrebuintate (alit neoiogisme cat si ar-
haisme) precum si cele umflate si pompOse trebue cu de-
savirsire inlaturate. Este de insemnat, ca acesta este de-
fectul predicatorilor neexpermentati sau incepatorT, car' cred
ca o predica consists, in expresiuni sfor5itOre sail cum dice
Eminescu: «Ce din coda au se, sune, de asemenea tre-
bue a se avea in vedere vrista, cultura si con litiunea so-
cials a persOnelor inaintea carora are sa se tins predica.
Aceiasi predica nu tot in acelasi mod are sa se tin& ina-
intea unui public cult, ca si inaintea unui public cu pu-
tina cultura. Din cele precedente urmeza, ca un predica-
tor sa se feresca de a adopta un stil, care ar fi la moda,
cum se dice, de Ore-ce moda e trecatOre. Bunul simt si
adeverul sent permanente pe cand moda si caprici'le sunt
momentane.
De asemenea la compunerea unel pre !ice nu trebue sa
imiteze prea servil cutare sau cutare predicator, ci sä fie
stapan pre ideile sale, dar pOte in acelasi timp consulta
cat mai multi predicatorl relativ la acelasi subiect, dar sä
nu fie sclavul nici unuia. In ceea ce privesce, data pre-
dica trebue sa fie scrisa sau improvisata, nu se p6te pres-
crie nici o regula in acesta privinta, remanend pre soco-
101a predicatorului de a urma o tale sail alta, dupe cum
www.dacoromanica.ro
548 SLOCINTA RELIGIOASA
IsI simte puterile. Totusl ar fi bine, ca Incepatoril sa-s1 scrie

predicile, de frica de a nu perde sirul ideilor si a nu fi
fericit la improvisarea unor idel frumOse. Gaud insa pre -
dicatorii au practica cuvintaril, pot forte bine sa vorbesca
liber, dar si atunci ar trebui sa aiba inainte note aran-
jate sistematic de carl sa se slujesca. A scrie insa o pre-
dica, a o inveta pe din afara si in urmh a o recita, ca
uu copil din scOlele primare, iata ceea ce credem not gre-
sit ; cad forte bine ii pOte sari din memorie unele pasage
si a face involuntar o confusiunc regretabila. Ca o pre -
dica sa-sl ajunga scopul, trebue ca preclicatorul sa se puna
in locul unui auditor atent si reflectator si se presupuna
ca lui se adreseza; atunci lesne pOte observa cu neparti-
fire pasagele batfatOre la °chi, argumentele de sunt tart
sail slabe si carl parti ale discursului produc o mai vie
impresiune. Predica trebue sa fie potrivit de lung acesta
dupe insemnatatea subiectulul. In fine predicatorul sa nu
uite scopul principal pentru care se suie in amvon, adica
de a inspira ascultatorilor sel cele mai bune resolutiunI de
luat, de a -i determina sa iubesca pre Dumneclefi si sa pa-
sesca tot-d'auna pe chile virtutil si ale oncirel , trebue in
fine ca cuvintele sa fie in concordanta cu natura sa in-
tima, conform qiceril latine: 4 Verae votes oh imo pec-
tore,.
Seriositatea si caldura trebue sa caracteriseze in deosebi
elocinta religiOsa.
Subiectele seriOse cer gravitate, iar importanta for cer
Inflacarare. Aceste done cerinte sunt fOrte grey de reunit,
cad cand gravitatea domnesce, ea produce un fel de so-
lemnitate monotona, iar cand entusiasmul domina si este
lipsit de seriositate, pOte fOrte lesne sa fie tratat ca o de-
clamatiune teatrala.
Dibacia predicatorului va fi mare, Child va sci sa corn-
puma ast-fel predica in cat sa treat printre Scila si Ca-
ribda §i sa indeplinesca ceea ce Francezil numesc cu ter-
minul tecnic °action" adica o predica compusa asa fel
ca sa patrunda in mod dulce inima, sa induioseze sufle-
tul si sa-1 conduca la pietate.
In ceea ce privesce alegerea subiectulul pentru o pre-
eica, acesh depinde mai mull de teologie, de cat de re-
www.dacoromanica.ro
toricd, dar trebue a se avea in vedere imprejurarea in care

se gasesce, cum si auditorul. Ori-ce predica trebue inain-
te de trite sa fie folositOre intocmal ca on -ce compunere
si folositor un predicator va fi numai atunci, and audi-
torul it va aplauda pe tacute in inima sa.
In definitiv trebue, ca predicatorul sa nazuiasca a-si a-
trage laude si aicea amintim pre cea mai frumOsd lauda
pe care a obtinut'o vre o data un predicator si anume
aceea pe care Ludovic XIV o adresd lui Masi lion, aicen-
du-1: (Mon p6re, quad j'ai entendu les autres pre-
dicateurs, j'ai ete tres content d'eux. Pour vous,
toutes les fois que je vous ai entendiu, jai ad tres
mecontent de mot merne) =Pdrintele melt, rand am
ascultat pre cei-l-alti predicatori, am fost fOrte multumit de
dinsii. In ceea ce ye privesce, or de Cate or v'am ascul-
tat am remas fOrte nemultumit de mine insu-ms.
Ilie C. Cre(ulescu
Profesor de Limba Ronaln5,
Gimnasiul real cPetru Rarest' din Piatra-N6mt.
www.dacoromanica.ro
Ale Fericitutal Teodoret Episcopul Cirului
CINCI CUVINTE
DESIRE ISTORIA BISERICEASCA
(Urmare. Vec T Biserica Ortodoxl Romanl, Anul XIX, No. 9).
CAP. XXVI.
Despre incunjurarea cetdp Nisiviilor, qi despre rpostolesca vietuire a
Jut Jacob Episcopul.
Savor inset imperatul Persilor radicandu-se cu °sit asu-

pra Romanilor, Constandie sail dus la Antiochia, povatuind
oastea, at. gonit inset pre vrajmas nu oastea Romanilor, ci
Dumne4eul bine-credinciosilor ostasi al Romanilor, iar chipul
biruintel eu. it voi povesti al Nisivel, pre care unit o numesc
Antiochia-Migdonia, care este zidita la hotarul Persilor si
al stapanirii Romanilor. Al acestil Episcop era, mult no-
roditul, si arhistratigul Iacob, de carele si mat inainte am
pomenit. i de razele apostolesculul dar, acesta se Linea.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA BIS. A LUI TEODORET
Facerile de minuni ale acestui vrednic de lauda ni

vestit in istoria cea iubitOre de Dumnedeil scriindu-le,
prisos sa socotesc si intreacat iarasi ale mai arata. Una
singura insa o voiu dice, a povestiril acesta de fata.
Cetatea acesta supusa. Romani lor de dinsul ocarmuita
fiind o au incunjurat oastea Persieanesca. Iar patru-decT de
Mile staruind, si multe alte tabil inprejurul zidiului facend,
si alte multe mestesugiri adaugand, si santuri si mine sa-
pand, nici de cum putea a lua cetatea. In urma insa cur-
gerea riului, care de-parte cetatea in doue, acaruia nume
este Migdonie, de departe oprind'o, si malurile despre a-
mendoue partile naruindu-le, st inalte facendu-le, ca sa
opriasca curgerea, dupe ce au vedut prea multa facendu-se,
si apol covarsind preste pamint, de naprasna o au slobozit
asupra zidiului ca o mehanica. Insa nu sail apropiat, fOrte
tare tiindu-1 pornirea, ci sail ezit si ail incetat acesta Wind
si cea-l-alts parte a ingradiril, prin cares riul Migdoni isi
avea esirea, au statut, neasteptand pornirea. Acestea. ye-
dendu-le Savorie, cu nadejdea apol fart ostenela a birui
cetatea. Si in diva aceea s'ai1 linistit, ca si ramasita sa se
usuce, st riul sa se fact de vad, a doua di. insa cu tOta
oastea navalind, si a.,;teptand prin partile cele ce ar fi ca-
Out a zidiului sa intre in cetate, au vedut zidiul din tote
partile zidit, si ca ostenela sa sail facut in zadar. Ca Dum-
nec,leescul acela barbat prin rugaciunea catra Dumnedeil,
si pre ostasi jail umplut de putere si pre cei-l-alti locuitori,
si ingradirea o au zidit, si mehanicile le-ail asezat si pre
cei ce sail apropiat tau isgonit, st acestea le Ikea, nu de
zid apropiindu-se, ci in la.untru in Dumnedeesca Beserica,
pre Domnul atot tiitorul rugandu-l. lar pre Savorie nu nu-
mai graba zidiril fail inspaimantat ci si alts vedere fail
Ingrozit. Ca ail vedut stand d'asupra zidiului pre Ore -tine
cu forma imperatesca imbracat, si stralucirea Corona si a
inbracamintel departandu-i vederea. Prepuind insa ca este
www.dacoromanica.ro
552 ISTORIA BISERICESCA
Imperatul Romanilor, cu mOrte ingrozia pre eel ce ar dice

ca nu este el. Insa intarindu-se aceia ea cele de dinsil vise
sint adeverate, spuind ca Constandie petrece in Antiochia,
au cunoscut vestirile vederil, si au dis Ca Dumnedeul Ro-
manilor se lupta pentru dinsii. Si maniin3u-se ticalosul au
slobozit o sageta in aer, veclend dar ca nu va lovi pre
cel fara de trap, iar pornirea nebuniel sale nesuferind'o.
Atuncea Efraim minunatul, istoric insa a fost acesta la
Sin prea ales, (dice) ca pre Dumnedeescul Jacob l'ail rugat
sa se sue pre zid, si pre barbari vedendu-I, si sagetile
blestemului asupra lor sa le sloboda. Deci esind Dumne-
deegcul om, s'ati suit intru un turn. Si pre multimea miilor
vedend'o, alt blestem nu au slobozit asupra lor, ci viespi
au cerut sä se trimita asupra lor si tintari, ca si prin mu-
sitile aceste midi, indestul sa -si cunOsca puterea lor. Urma
insa rugaciunii norii vespilor si aT tintarilor. Si pastoril ele-
fantilor ca un gard au cadut, iar aceste si ale celora-lalte
dobit6ce, atat urechile cat si narile li s'at umplut. Care
neputend suferi navalirea acestora si legaturile au lepadat,
si pre cei eel Linea silit, si rinduiala o au turburat,
si tabera parasind'o au. fugit desavirsit. Asa de treT orl ti-
calosul imperat cu mica si iubitOrea de Omeni pcdepsa,
Dumnedeti cel ce pOrta de grija pentru cei bine-credinciosl
al lul, aratandu-s1 puterea sa, ran facut sa se departeze
de acolo, rusine, necinste castigand din incunjurarea cetatii.
CAP. XXVII.
Despre Soborul ce s'arz petit in Antiochia, ¢i despre cele ce s'au

intcimplat in potriva Sf. 3Ieletie acolo.
Iar intru acea vreme Constandie petrecea in Antiohia,

si oprire a armelor facendu-se, si Persienescul rezboiii in-
cetand, iarasi au adunat Episcopi, silind pre tott a se le-
pada si de numirea, de o flint& si de alt iiinta. Evdocsie
www.dacoromanica.ro
A Lift TEODORET 553
insa dupe Leontie rapind scaunul acela, apoi scotindu-se

de acolo, si dupe multe sobOre scaunul Constandinocetatii
cu nelegiuire tiindu-1, Biserica Antiohenilor era lipsith de
pastoril. Deci atuncea Episcopil cei ce s'ati adunat, ca era
multi din tOte partile adunati, cliceail ca trebuie mai intaiti
a se propune pastor turmel, apol asa de obste imprenna cu
acela a se sfatui despre dogme. Intru acea vreme insa
Dumnecleescul Meletie se afla ocarmuind Ore-care cetate a
Armeniei, apol stapanitorii inprotivindu-1 ocarmuirea, pe-
trecea cu liniste aiurea Ore unde. Pre acesta prepuindu'l ur-
matorii lui Arie a fi de o cugetare cu dinsii, si partasi at
dogmelor, ail cerut de la Constandie ca acestuia O. se dea
ocarmuirea Bisericil Antiohenilor. Ca tOta legea o calca fail
sfiala, ispitindu-se a intari paganatatea; si calcarea legiui-
rilor se facea temelie hulil. Multe insa ca acestea in tOte
partile pamintului izvodea, insa cei ce apara apostolestile
dogme, stiind si sanatatea cea intru dogme a marelui Me-
letie, Inca si stralucirea vietil lui, si bogatia faptelor bune
aratat stiindu-le, ail inpreuna hotarit, si hotarirea a se scrie,
si de catra toti a se iscali, cu cea mai multa osardie au
pus la tale. Acesta insa si acestia si aceia ca pre Ore-care
tocinela obstesca, o au dat lui Eusevie Episcopul Samosa-
tilor sa o paziasca, ca unui barbat vitez nevoitor pentru
adever. Iar dupe ce marele Meletie primind Imperatesca chie-
mare ail venit, Pail intampinat toti cei impartasitl de ar-
hierie, rad intampinat insa si ce!e-l-alte cete ale Bisericil,
si WA multimea cetatii. Pala era Inca si Iudei si Eleni,
vrend sa vada pre mult vestitul Meletie. Iar imperatul si
acestuia si celor-l-alti, ail poruncit carii putea a (-lice, a-
eesta : Domnul m'ail zidit pre mine inceput tailor sale spre
lucrurile sale, acesta ail poruncit a o ceti multimel. Iar
celor invetati a scrie ail poruncit in graba &A scrie cele cc
se zic de acela, socotind ca cu acesta se va face mai a-
maruntita invetatura. Si mai 111014 adica Gheorghie al Lao-
www.dacoromanica.ro
dichiel au borat ereticiasca putOre. Iar dupe acesta Acachie

al Cesariel, au proadus Ore-care Inveptura de mijloc, cat
s'ati putut mai departata de hula acelora, insa nu intrega
si luminat pazitOre de apostolescul haracter. Al treilea s'au
sculat marele Meletie, si au aratat dreptul canonulul theo-
logiei. Adeverul tntrebuinyandu'l ca pre Ore-care cumpana,
si de prisosire si de lipsa s'aii ferit, si prea multa ]au la
proaducandu-i-se de cdtra mulOme, si o scurta invetatura
a proaduce Tor; find ca sta inprotiva, au aratat, trel de-
gete, apol pre doue strangendu-le, si pre cel unul lasandu -1
au slobozit glasul acel vrednic de lauda, tree sint cele ce
se gandesc, ca pentru unul vorbim. Asupra acestil inveta-
turi cel ce purta bdla lui Arie In suflet, s'ati pornit limbile,
si au inpletecit clevetire, clicend ca Dumnecleescul Meletie
cugeteza cele ale lul Savelie. Si ail in luplicat prea lesne
induplicatul acela, si carile cu lesnire se purta incOce si
incolo, si Pau facut sa.'1 surguniasca la patria lui. -Si indata
pre Euzonie in locul aceluia l'ail propus, vederat advocat
al dogmelor lui Arie. Ca impreuna cu Arie marile Alexan-
dru si pre acesta diacon invrednicindu-se a ti i -au lepadat.
Deci indata, multimea cea sanatOsa respunclend partii ceI
ce s'ati aratat ereticiasca bola, se aduna la Apostolesca
Biserica ceea ce se numia veche zidita. Ca trei-clecl de ani
dupe vrajmasiile cele ce s'ati fost facut asupra prea lau-
datuluI Eustafie au petrecut, suferind arieniasca uracitme,
si asteptand Ore-care bung prefacers. Dar find ca au vequt
paganatatea la dinsil crescandu-se, si ea cei ce apara a-
postolestele dogme, vederat se razboia, si pre ascuns se
vrajmasuia, si pre Dumnecleescul Meletie isgonit, si in
locul aceluia pre Evnomie pre aparatorul eresulul veclOndu'l
ca au primit proedria, s'ati adus aminte de cele ce s'ad
lis Med Lotil: Mantuind mantueste-ti sufletul tea. Pre langi
acestea insa, si de legile cele evangelicesci aducendu-si
aminte care clic descoperit, de to smintesce ochiul teil cel
www.dacoromanica.ro
A LU! TEODORET 555
drept scOte-1, si lepada-1 de la tine. Acestea Inca si pentru

mana, si pentru picior le-ad legiuit stapanul, si ail adaos
dicend : Ca de folds este tie, ca sa piara unul din madu-
larile tale, si nu tot trupul teu sa se arunce in Gheena.
Dec' despailirea Bisericil cu acest chip s'ati facut.
CAP. XXVIII.
Despre Eusevie Episcopul Samosalelor.
Eusevie insa minunatul, de carele si mai inainte am po

menit, caruia 1 s'aa Incredintat si hotarirea cea obstiasca,
v6pnd alcarea tocmelilor, s'ati dus la cetatea cea incre-
dintath. lui. Iar cei de ereticiasca socotint5, inscrisul cel dat
socotindu-1 de mustrare, au induplicat pre Constandie sä
trimita pre Ore tine ca sa aduca hotarirea aceea Inscrisa.
i dar induplicandu-se imperatul au trimis pre Ore carele,
ce era obicinuit a goni tail cel de posta, si respunsurile
cat mai in graba sa be aduca. i find -ca s'ail dus, si cele
de imperatul le-ad spus, au dis Eusevie minunatul, nu su-
Mr sa dati Inapol scrisOrea cea mie incredinlata, mai Inainte
pana ce nu se vor aduna la un loc tot! cel ce mi -au dat'o.
Acestea le-ad vestit acela celui ce l'ail trimis. Iar el de
manie aprindindu-se, iarasI au trimis la dinsul, poruncin-
du-i sa o dea. i ail adaos ca i -au poruncit imperatul sal
tae mana drepta, de nu va da scrisOrea. Dec! de acestea
temendu-se au scris ea de cela ce au dus scris6rea au
ascuns cele ce au ingrozit a face si scrisOrea insa deschi-
dend'o Dumnedeescul acela barbat, au *lilt la cele scrise
osinda cu care 11 ingrozia imperatul, ca impreuna cu drepta
si pre stanga o au propus, incredintand, ca amendoue mai-
nele si i se tae va primi. Iar scris6rea cea hotaratOre, au
ills, nu o voiti da, aratata vedire find a arienescil pan-
gariciuni. Deci acesta barbatie intelegend'o Constandie, si
atuncI s'ail cait, si au petrecut mirandu-se. Ca si vrajmasul
www.dacoromanica.ro
se minuneza de vredniciele protivnicilor lor, de marimea

ispravilor find siliti. Intru acesta vreme Constandie instiin-
tandu -se de Iulian, pre carele Ean chiemat Cesar al Ev-
ropei, si eh doreste de mai marl lucrurl, si ca aduna Oste
asupra celui ce fail cinstit, au purees de la Siria, iar in
Chilichia sfarsit vieta. CA nu area ajutor, pe acela
carele i-l'ati I5sat tatal lui. Nepazind sOrta ptirintescii bunei
cinstiri de Dumnecleti nerasluith,_ pentru care pricing cu
amar se thnguia de stramutarea credintei.
CUViNTUL AL TREILEA.
-
CAP. I.
DePpre .bnpracia lira Lilian, Of in copildrie crescdndu -se intru

bona cinstire de Dtonneleti s'cul re'sturnat in pttganatate, i cum c1
la ineeput ascundea ptigandtatea, iar la sfir§it o au descoperit.
Constandie adich suspinand si tanguindu-se au esit din

vieta, caci abatut din parintesca credint5. Iar Iulian
de la Europa trecend in Asia, s'aii incredintat de stirsitul
lui Constandie, si indraznind fiind-ca nu avea pre nimenea
protivnic au luat imperatia.
Acesta finer inch find cu vrasta impreuna cu Galul fra-
tele sal, si copilandric Inca find sugea tita invetAturel eel
bine cinstitOre de Dumnecieti.
Si Inca si dupe ce au mai crescut si la varsta de 18
ani ajungend, de acesta invetatura se impartasia, temen-
du-se insa de Constandie eh pre cei ce dupre neain li se
cuvinea ii omora temendu-se de tiranisiri, invrednicit
si de ceata citetilor, si sfintitele chili in adunarile cele bi-
sericesci be citea noroduluI, si pre la mormintele muceni-
cilor mergea impreuna cu norodul, ins'', nu Fail p.imit
www.dacoromanica.ro
A LUI TEODORET 557
mucenicii, provecjend abaterea lui spre necinstirea de Dum-

necleil, ca nestatornicia socotintil aceluia asemanandu-se cu
temeliile, mai inainte de a se sfinti au caclut. Deci cele ale
vrastei lui cei dintaia, si ale cei a doua acest fel ail fost.
Fiind insa ca Constandie ail mers la portile apusulul,
ca acolo Fad tras pre el resboiul cel catra Magchentie,
Cesar al resarituIui au facut pre Gal, bine cinstitor de Dum-
necleil find. 11i pana in sfirsit Inca remaind, temerea cea
folositOre Iulian o au lepadat din suflet. i luand indraz-
nela, precum nu ar fi fost de folos, au dorit de impara-
tescile schiptruri. Pentru care pricina incunjurand prin E-
lada cauta vrajitor1 si graitorl de minirI (hrizmolog1), do-
rind sa afle de va dobandi ceea ce doresce. Au intampinat
insa pre un om, carele insa fagaduia ca fi va provesti acesta,
carele ducendu-1 intru o capiste Ore-care de idoli, si in launtru
intrand, facend cele ascunse, au chemat pre demonil cel ama-
gitori, si aceia cu obicinuita nalucire aratandu-se, frica lad si-
lit pre acesta a pine pre fruntea sa semnul crucel. Iar aceia te-
mendu-se de sta, ilnescul semn eel biruitor, si aducendu-si a-
minte de a lorusi cildere, indata s'ail facut neveclutl. Iar vraji-
torul pricepend pricina fugil acelora, au dojenit pre Iulian. ySi
el i -au aratat temerea, si ail clis ca se minuneza de puterea
crucei. Ca au fugit demonii, nesuferind a vedea chipul el. I-ail
dis insa vrajitorul, nu o prepune acesta, o bunule, Ca nu s'ati
temut, precum did insusi, ci ingretaluinclu-se de aceea ce s'a
facut de tine s'ail dus. Asa amagindu-1 pre el ticalosul, l'ail
invetat si de uraciune Fag umplut. i pofta Imperatiei l'a
desbracat pre de trel on ticalosul de buna cinstire de Dum-
ncleil. Dar lutInd insa stapanirea la mita vreme s'ail as-
cuns paganatatea. Ca mai cu deosebire se temea de ostasi,
fiind-ca primise eI invetaturile bunei cinstiri de Dumnedeu.
Ca mai intaiu pre ei prea laudatul Constandie, din rata-
cirea cea de mai inainte sloboclindu-1, invetat si in-
vetaturile adeverului. Apol si fib aceluia pre invetatura cea
www.dacoromanica.ro
facuta de parintele for o all mai adeverit. Ca de si Con-

standie amagindu-se de catre cei ce-1 purta pre el nu pri-
mea numirea celui de o fiinta, dar ins& in mintea sa lu-
minat it marturisea, ca adeverat fill al lui Durnnecleil numea
pre cuvintul lui Dumnecleti mai Inainte de vecuri din Dum-
negleil Tatal na.' scut, si pre cel ce cuteza a-1 dice zidire vi-
derat ii osandea si pre slujirea idolilor desavirsit o ad
oprit. Void spline insa si alt lucru al lui vrednic de lauda,
indestul a dovedi sarguinta lui cea despre cele Dumne-
cleesti. Ca in resboiul cel cu Magchentie tota oastea im-
preuna aducend'o 1-au statuit pre top sa se impartasasca
cu Dumnecleestile taine, 4icend ca deapururea sfirsitul vi-
etil este nestiut, si numal putin in resbohl, din ambe partite
nenumerate sageti slobozindu-se, si tot felul de arme, Inca
si sabii si cara de cele cu taituri purtandu-se si cele-l-alte
unelte, prin care se aduce grabnica mOrte. Pentru care
pricing trebue fieste carele a avea podOba acea vrednica
de castig, de care mai vartos intru acea vieta avem tre-
buinta. Iar dad. cine-va acesta intrarmare nu primeste a
o lua, acum de aicea duca-se la casa sa. Ca cu cei ne
impartasiti nu void primi impreuna a me ostasi.
CAP. II.
Despre "intdrcerea Episcoptlor, gi despre hirotonia Ira Pavlin.
Acestea Iulian aretat stiindu-le, paganatatea sufletului

nu o avea aratata. Si pre tots tragandu-i spre dragoste, si
pre Episcopii cei de Constandie isgoniti de pre la biserici,
si carii locuia pre la marginile lumei, all poruncit a se in-
torce pre la bisericile lorusi. Deci acesta lege puindu-se, la
Antiohia adica s'aii Tutors Dumnecleescul Meletie, iar la.
Alexandria mult laudatul Atanasie. Iar Eusevie, si Hari&
eel din Italia, si Luchifer eel ce era sortit a pastori Ostro-
vul Sardo, petrecea in Cara Thiveilor catre Egipt. Ca a-
www.dacoromanica.ro
A LUI TEODORET 559
colo i -aii isgonit Constandie. Acestia impreuna cu cei-l-alti

de o cugetare cu ei la un loc adunandu-se, clicea ca tre-
bue bisericile sa se adune intr'o Con-glasuire. Ca nu nu-
mai pre acestia cel ce cugeta cele din potriva le incuraja,
ci si insusi una asupra alteia se scula. Ca si in Antiochia
trupul cel sanatos al Bisericil in doue se osa'bia. Ca cel
ce din inceput pentru Evstatie prea laudatul despartindu-se
II osabi de cei-l-alti, impreuna se aduna. Si cel impreuna
cu minunatul Meletie de arienescul eres despartindu-se,
sevarsia Dumnecleestile leturghii in ceea ce se numia ve-
chi. Si era si a unora si a altora marturisirea credintel
una, ca si o adunare si alta apa.ra invetatura cea asedata,
in Nicea. Ci singura galceava pre ei il despartea pre unit
de altil, si plecarea cea sufletesca ce avea catre povatu-
itoril lor. Ca nici sfirsitul amandoror au deslegat despar-
Urea. Ca mai inainte de hirotonia 1W Meletie savarsindu-se
Evstafie, si cei ce aparatl buna cinstire de Dumnecleti,
dupe isgonirea 1 ii Meletie, si hirotonia lui Evdoche, de im-
partasirea celor reit credinciosi despartindu-se, in deosebi
impreuna adunandu-se; urmatorii lui Eustatie, caril se nu-
mea Eustatienl, nu se indupleca a se aduna impreuna cu
acestia. Insa cauta a afla chip de unire cel din partea lul
Eusevie si al lul Luchifer. Si Eusevie ruga pe Luchifer sa
merga la Alexandria si sa arate despre acesta marelui A-
tanasie; el insa au voit sa primesca ostenela cea pentru
invoire.
Dar Luchifer nu s'au dus la Alexandria, ci ail mers in
cetatea Antiohiei, si multe cuvinte propuind si acestora si
acelora despre invoire, apol veclend pre cel din partea lui
Eustatie ca lie improtiva, o povatuia insa pre acesta Pa-
vlin mai batran fiind. Au hirotonisit lor, insa nefac'end
bine, Episcop pe Pavlin.
Acosta pre osebirea aceea o au facut mai indelungata,
ca opt-cleci si cinci de ani au remas, pang la proedria lui
www.dacoromanica.ro
Alexandra eel vrednic de Ma lauda. Caruia incredintan-

du-i-se canna bisericil Antiohienilor, tote chipurile facen-
du-le, si WA silinta si osirdia puindu-o pentru unire, pre
partea cea osebita o all impreunat cu cel-l-alt trup al bi-
sericel. Atuncea insa Luchifer crescend pre osebire, mai
multa vreme all petrecut in Antiohia. Iar Eusevie viind in
Antiohia, si cunoscend ca din vindecarea cea cu buna pa-
tima s'au facut cu anevoe de vindecat, s'au dus cu co-
rabia la apus. Iar Luchifer mergend la Sardo, all adaos
la bisericestile dogme alti Ore-cart. Iar eel ce le-ail priimit
acestea, all luat si numirea de la numele lul, ca Luchi-
feriani in mai multa vreme se numea. Insa s'au stins si
dogma acesta si s'au dat uitarel. Acestea dar s'ad facut
dupe intercerea Episcopilor.
CAP. III.
Cate ¢i ce fil de 9.ntdft arc cutezat Dina asupra hristianilor

ide la lulian luand stapcinire.
Lilian insa ascungen luii paganatatea sa, cetatile s'au

umplut de rebelii. Ca luand indrasnela cei rob:tI de ido-
lesca ratacire au deschis capestile idolilor, si sLvirsea sluj-
bele cele spurcate si vrednice de uitare. l i aprindea focal
cel pre la jertfelnicele idolilor, si pamantul it spurca cu
sangele jertfirilor, pangarea aerul cu suara si cu fumul
jertfilor, si inprelestindu-se de catre demonic eel cerora
le slujea, turbandu-se si salbaticindu-se, incunjura pre
ulita, intrebuinta cimpoiiturl si batjocurl asupra celor
sfinte, nice un fel de batjocura si de luare in ris lasa.
Iar daca rivnitorii bunel cinstirl de Dumneded nu putea a
suferi hulele acestora, Odra si infiunta ratacirea aceea ce
o cinstea et Iar lucratorii paganatatii maniindu-se, si avend
apararea sumetiel de la indrasnela ce li se da de catre
stapanitorul, gramadea asupra for nepovestite rane.
www.dacoromanica.ro
A LIJI TEODORET 561
CA prea spurcatul imperat trebuind a purta grija de pa-

cea supusilor lul, Insusi intArata norOdele pre unii asupra
altora. Ca trecea cu vederea cele ce se cuteza de (lira
cel mal sumeti asupra celor mal blanc,i, si dregAtoriile atat
cele ostesesti cat si cele politicesti le incredinta celor mal
truth caril vederat adica a jertfi pre iubitorii de buna cin-
stire de Dumneclet nu-I silea; insa tot felul de necinstire
punea asupra lor. Ca ail luat si harazirile cele de dire
marele Constandin impartite celor sfintiti cu preotia.
Iar ce fel de rautati eel ce era legati de ratAcirea ido-
lilor au cutezat intru acea vreme, Mee multe sunt, si all
trebuinta deosebia istorie. EA insa din cele multe putine
vol povesti, ca, in Ascalona si in Gaza, care acestea sunt
cetall ale Palestiuel, al Ore carora barbati invredniciti cu
darul preotiei, si a unora femel fag .' duite a petrece feciorie
in Wta vieta, spintecandu-le panticile, apoi de orz umplan-
du-le, i-au propus hrana porcilor. Iar in Sevasti, care si
acesta era supusa neamulul celui mai inainte clis, au des-
chis racla BotezAtorului loan, si au dat 6sele foculul, si
cenusa o ail inprastiat.
Iar urAciunea ceea ce s'au cutezat in Finichi, cum o ar
povesti cine-va M.A. de lacrimi? CA In cetatea SOrelui cea
eel% Livan, era un Diacon cu numele Chiril. Acesta in
vremea imOratiei lui Constandie, de Dumnecieesca rivna
aprinclendu-se, pre multi din idolii cei ce se inchina acolo
i-ail sdrobit. De acesta fapta aducandu-si aminte slujitoril
eel cu nume feu a idolilor, nu numai pre el Fail omorit,
ci si panticile taindu-i din splina lul ail gustat. Insa nu
s'ati ascuns de ochiul eel a t6te vNetor, ci s'ad luat ras-
plAtirea cutezAril lor. CM cap s'all inpartasit din uraciunea
aceea; s'ail lipsit de dintil lor, toti de naprasna." *lend,
sail lipsit insa si de limbl. CA si acele ad caclut putreclite,
au perdut si vederea ochilor, si prin minunile acestea pro-
poveduea puterea bunel cinstiri de Dumneleil, si Enesa
liserica Ortodoxi Romini 6.
www.dacoromanica.ro
562 ISTOR IA BISERICESCA
apropieata cetate o beserica noue ce era o ad afierosit

lui Ionis celul muieratec, alcatuind idolul acel vrednic de
ris barbat si muiere. In cetatea Doritholul a Trachiei yes-
WA, Emiliean purtatorul de biruinta nemuritorul de Con-
standin dice de Domnitorul a URA Thrachia s'ati dat focului.
lar drama lul Marco Episcopul Arethusiilor are trebuinta
de multa vorOva a lul Eshia si a lui Sofochleu ca sa tra-
gidisasca patimile aceluia dupre cuviinta. Fiind-ca acela in
vremea lul Constandie stricand o capiste idolesca, ad zidit
o beserica. Arethusione instiintandu-se de scoposul lui lulian
s'ad descoperit pizma, acesta insa mai inlaid dupre Evan-
geliceasca lege s'au ispitit a fugi, dar find ca, ail aflat Ca
in locul set s'ad prins Ore- carii, s'ati intors si s'ad dat pre
sine neamului celul varsator de sange. Iar el luandu-1,
nici ca de un batran le-ad fost mila, nici ca de un pur-
tator de grija pentru fapta buna s'au cucernicit, ci inpodobit
find barbatul si cu cuvintul si cu vieta, mai intaiu golin-
du-1 jail muncit trupul, asupra tuturor madularilor grama-
dind pedepse. Apol in inchisori puturOse batandu-1, si de
acolo scotendu-1, Fad dat la multimea baietilor, poruncind
fara crutare a-1 inpunge pre el cu bolduri si intru o cosnita
bagandL -1 si cu mursa de miere ungendu-1, si afara in aer
in mijlocul veril lasandu-1, pre viespi si pre albine la pa-
sune poftindu-le, si acestea le facea, pentru una din doue
silindu-1, on capistea cea stricata sä li-o zidesca, on chel-
tuiala zidiril sa li-o plates* acesta insa cumplitile patimi-
rile acelea le suferea, iar a face cInTil din cele ce i se punea
tnainte nu fagaduea, aceia dar prepuind Ca pentru saracie
nu da el bani, pre jumatate din cele ce-i propunea ad
lasat poruncindu -i a da ceia-l-alti. El insa. slabanogit, si de
boldurl inpuns find, si de viespi si de albini mancat, nu
numal de durerl nu se tanguea, ci si infrunta pre cel fart,
de m'nte, si le (lice for ca sunt pre jos taratori si pamin-
tescI. Iar el este maI presus si mai inalt. In sfarsit insa o,
www.dacoromanica.ro
A LUI TEODORET 563
particica ceva din bani fi cerea. Iar el le-ail dis ca ase-

menea este on un ban a da, orl toti; asa dar el biruindu-se
fail slobozit, fOrte mirandu-se de rabdare, si prin cele din
protiva s'ail mutat la cele din protiva, ca prin limba aceluia
sail Invetat buna cinstire de Dumnecleit
CAP. IV.
Cele ce art legiuit lulian inprotiva Hristianilor.
Inca si altele nenumerate reutati in t6te partite pamin-

tului si ale marii, intru acea vieme se cuteza de catra
pagani asupra bine cinstitorilor de Dumnecleil, fiind ca ve-
derat apol uratoriul de Dumnecleti au legiuit inprotiva bunei
cinstiri de Dumnecleti..
i mai Intaiti adica au oprit pre copiii Galelienilor, ca
asa numea pre urmatorii Mantuitorului nostru, sa nu se
inpartasasca de cuvinte poeticesti, si de ritoricesti, si de
filosofesti, clicend dupre Parimie, C. cu aripile nOstre ne
batem. Cad din a nOstra conscrisuri intrarmandu-se radick
razboiul asupra nOstie. Dupe acesta alta lege ail pus, po-
runcind ca Galilienii sa se scOta din oaste.
CAP. V.
Despre a patra isgonire, §i fuga SfintuluY Athanasie.
Ir tru acesta vreme Athanasie iarasi incincitul nevoitor

si al adeverului aparator au patimit alts primejdie. Ca ne
sufeiind demonii limba lui Athanasie si puterea rugaciunii
lui, au Intrarmat pre slujitoril for spre ocarile acestuia, si
multe si alte pari au facut, rugand pre apaiatorul paga-
natafil sa isgonesca pre Athanasie, addogand Inca si acesta,
ca de va ramane Athanasie, nici un elfin va mai ramanea,
ci pre tot! ii va trage la ceta sa. Aceste cereri Iulian pri-
www.dacoromanica.ro
mindu-le, au poruncit nu numal sa se isgonesca, ci sa se

orndre Athanasie. Iar credinciosil prepuind, se dice ca ar
fi dis mat nainte ca in grab se va strica turburarea. i au
provestit el un nor ce in grab s'ail rasipit. Dar insa'. au
dat loc, afland ca vin eel trimisi, si afland un caic la ma-
lul riulul, Wail dus in laturea Thivelor, Jar cel poruncit
de a'l omori, intreband de fuga, cu tot deadinsul Il gonea.
Altul insa Ore carile din cei cunoscutl mai nainte afland,
si spuindu-I ca fOrte it gonesc, unii dar din cel ce era In-
preuna it ruga O. se abata catra pustie, el insa all porun-
cit carmaciului sa indrepteze caicul catra Alecsandria. Asa
dar acestia in prejma gonaciuIul mergend cu caicul, all
venit cel insarcinat cu poruncile mortii, si intreha cat s'ail
departat Athanasie. Iar acesta spuindu -i ca este aprOpe,
acela Wail departat, iar insusi au intrat in Alecsandria, si
de peirea vietil lul Iulian de acole nu o stia.
CAP. VI.
Cele ale lui Apolon din Dafne, vi cele ale Sf. Vavila.
Iar Julian vrand a sa radica cu osti asupra Persilor, all

trimis la tote vrajitorifie din stapanirea Romanilor pre cel
ma! intaIepti din supusii sei, el insa au 'mers la Pihiul din
Delfini rugandu-1 sal arate cele viitOre. Iar el jail clis ca
morti1 cel megiesiti i sa fac inpedecare vrajirii, si trebue
mai intaiu pe aceia ai muta intru alt loc, apol a.sa.
spue provestirea. Ca nu vol spune tcva, de nu se va cu-
rati capestea.
Intru ace vreme insa acolo zacea mOstele purtatoriului
de biruinta mu: epic Vavila si ale celor ce inpreuna cu el
salt nevoit. Ca era stiut mincinosul vrajitor ca este oprit
de catra darul aceluia de obicinuita spunere de minciuni.
Acesta insa si Iulian ca din vechea buna cinstire
de Dumnec,leil cunostea puterea mucenicilor, el insa. de
www.dacoromanica.ro
A LW TEODORET 565
acolo nu ail mutat nici un trup, ci ad poruncit hristianilor

.credinciosi s5. mute numai trupurile mucenicilor. Iar el cu
bucurie apucand padurea, si in trasurl puind racla, in-
preuna tot norodul o ducea saltand, si daviticiasca cantare
.cantand'o la fieste care os cliand rusine disc toti cel ce
se inchina celor cioplitl. Ca oborare a demonulul socotea
pre mutarea muceniculul
CAP. VII.
Despre marturisitorul Theodor.
Julian insa ne suferind rusinea ce sail facut lul de aice,

ail poruncit la ce de pre urma a sa prinde cel mai intaid
al loculul aceluia. Salustie insa atuncea aflandu-se iparh,
.cu tote ca se afla slujind p5ganatatii, ail voit sä induplice
pre tiranul, a nu da hristianilor celor ce doresc slava ceea
ce vor. Dar veclend insa pre imperatul ca nu-si pOte sta.-
pani mania, pre un tenir Ere carile, inpodobit cu Dumne-
4eeasca rivna, aflandu-1 umbland prin cetate si rapindu-1
in vederea norodului spanzurandu-1 pre lemn, si cu curele
spatele jail sfasiet, si cu unghii de her WI sgariet cOstele, si
.acesta facend'o sail savirsit, de dimineta incepand si pana
sara. Apot infasurandu-1 cu legaturile cele de her, ail po-
runcit a sa pazi. Acestea de dimineta Iulian poruncindu-le,
si_ rabdarea tinerului spuind'o, qicea ca Torus acesta le este
.oborare, iar hristianilor buna norocire cele ce li sh fac.
Asa induplecandu-se uratorul de Dumnecleil, nu au mai
lasat pre altil sa patimesca acestea. Inca. si pre Theodor
au poruncit sa se scOta din temnita, ca acesta era numele
linerului aceluia si vitezului nevoitor pentru adever. Pre
acesta 11 intreba unit, de simtia durerea amaririlor acelora
si prea crudelor muncl ce le suferea. Iar el ail cjis ca la
inceput ail simtit putina durere, ca sail aratat Ore tine,
avend o prostire mole si rece stergendu'l adese on sudo-
www.dacoromanica.ro
566 ISTORIA BISERICESCA.
rile fetil, si indemnandu-1 sa cuteza. Pentru acesta dar si,

speculatmii incetand, stiea ca nu simtea ci se vindeca, ca
inpreuna A. departa c,licea si cel ce'l mangAia. Iar minciuno--
vrajitorul Demon, lauda mucenicului o ail adaos, iar min-
ciuna sa o ail golit. CA fulger din cer trimitindu-se, Mita
capistea o au aprins, si insusi idolul pithiului praf marunt
Pail facut, ca era de lemn, pre dinafara poliit cu aur. Pre
acesta Iulian unchiul lul Iulian impe'ratului nOptea afland
(ca s'aii facut imperat), ca el era Iparh al r6sAritulul in-
data purcegand ail ajuns la Dafne, vrand sa ajute zaului
celul ce sa inchina de dinsii. i vedend pre cel ce'l numea
D-deil ca sail fAcut praf, muncea pre zapcil, prepuind ca.
aprinderea sail facut de vr'un hristian. Iar ei si pedepsin-
du-se a .spune vre-o minciunA nu suferea. Ca focul qicea
nu ail fost de jos, ce de sus ail luat Inceputul, si dintre
taranii cei ce lacuia pre aprOpe Inca viind unit ail spus ca
fulger ail v'edut pogorandu-se.
CAP. VIII.
Despre j a fuirea sflntitelor odorti f i despre oprirea celor de hrand ce-

sd imptirtea.
Ci si acestea asa sail iacut, afiAnd necredinciosii, sail

intr'armat asupra Dumnedeului atae, si sfinlitele vasa din
camarile imperatesti tiranul ail poruncit a sa da, si usile
bisericii cei mars pre care marele Constandin o all fost
zidit, pironindu-le o all facut neumblata de cei ce sa aduna
IntrAnsa. lush eel de eresul lui Arie intru ace vreme o
Linea, cu Iulian insa inpreunA all intrat eparhul rasaritului
in Dumneleeasca biserica. Fili,;s insa fiind vistier al impe-
ratestilor vistieril, iar Elpidie avea incredintati insusl lama
imperatului si ocArmuirea mosiilor, Comite al privatelor insa
pre unul ca acesta obicinuesc al numi. Irish si Filics a-
cesta, si Elpidie oic ca find hristianl sail departat de buns,
www.dacoromanica.ro
A LUI TEODORET 567
cinstire de Dumnedeil wand a placea paganului imperat.

Iulian insa s'at pisat asupra sfintitel mesa. Iar Euzone is-
pitindu-se al opri Fat robit preste fats obrazului. Qi sa
dice ca ar fi dis Ca ale hristianilor sint pustil de Dumne-
deeasca purtare de grija. Iar Filics vedend pretul cel
mare al sfintitilor vasa, cad Constandin si Constandie cu
mare filotimie le-aii facut acelea, au dis, iata in ce fel de
vasa sa, slujestl fiiul Mariel. Dar nu 0441 s'ail luat ras-
platire pentru paganestile si indracitile cutezarile acestea.
CAP. IX.
Cele ale ha Iulian unchiti lug impe'ratuluI §i ale lu1' Fiu es.
Ca Iulian acesta indata *lend intru bOla cumplita, de

putrejune i sau stricat maruntaile cele dinla'untru, si baliga
nu o mat putea scOte prin partile cele desertatOre, ci gura
cea spurcata, ci sa facuse organ al hulii, era madular de
desartarea baligii. plc insa ca femeia lui find stralucita cu
credinta, au dis acestea catra sotul el: 0 barbate, ti sa
cuvinea a lauda pre Mantuitorul Hristos, ca prin pedepsa
acesta au aratat tie puterea sa. Ca nu de al fi cunoscut
tine este cela ce sa vrajmasueste de tine, aceste slobodite
de Dumnedeil WO nu le-ar fi adus asuprati, obicinuita sa
indelunga rabdare intrebuintindu-o. Din aceste cuvinte, si
din patimile cele ce era asupra-1, Intelegend pricina bblei
ticalosul, au rugat pre imperatul sa dea inapol Beserica
celor lipsiti de dinsa , dar nici pre acela Fat induplecat,
si el sfirsitul vietil a'at luat. Iar Filics indata primind si
el bAtaea de la Dumnedeil trimisa, tea dioa si Wta nOptea
au varsat singe din gura, din t6te partile vasele trupultil
spre acesta parte culcand, si asa tot sangele scurgendu-se,
sau stins si acesta, si sau. trimis mortil cel vecinice. Drept
aceea acestea rasplatiri ale pagSnatAtil a'at luat.
www.dacoromanica.ro
CAP. X.
Despre foul reotulut
Un tiner insa dre carile, fill de preut, intru paganatate

crescut, intro acea vreme saa mutat In data bine cinsti-
torilor de Dumneleil, ca o femee Ore-care vestita 1ritru buna
cinstire, si Invrednicita darului diaconiel, era prietina maicai
acestuia. Acesta pre tin& inpreuna cu maica lul viind, ca.
Inca copilandru el find, It Inbratosa si-lindemna eatra buna.
cinstire de Dumneleti. i maica Iul Inca savirsindu-se, vi-
nea tinerul catra acesta, si obiclnuita Invetatura o dobandea
de la ea. Cu Intemeere dar primind sfatuirile, intreba pre
Invetatdrea sa, ce chip s'ar putea face prin care sa se
OM a scapa si de sidimonia tataluI WI, si a sa Inpartasi
de adeverul cel de dinsa propoveduit. Ea insa II clicea ca
trebue a fugi de tatal sell, si aprotimisi pre facetorul si al
sea si al tatanis'o, si a sa muta intru o alta cetate, unde
sä se pdta ascunde, si a scapa din mainile paganulul Im-
perat. i II fagaduia Insas1 al purta de grija pentru acesta.
Atuncea ail cis tincrul, apol vol veni, si sufletul meii tie
11 vol incredinta. i trec'end putine Bile, Iulian sail suit la
Delft sa sa.virsasca jartfa obstesca. Safi suit insa cu dinsul
si tatai acestuia, preut idolilesc find, si obiclnuit a urma
imperatului. Jar Impreuna cu tatal era si acesta, Inca si
fratele acestuia ca avea dregatoria, ca bucatile ImperatuluI
ale apara. apte Bile insa ail obicinuit a praznui in Dafne.
Deci in lioa dintal stand acesta inaintea astermttulul Im-
peratuluI, si bucatile dupre obiceitl stropindu-le si de ura
umplandu-se, Intrebuintind calea, sat dus In Antiohia, si
mergen1 la minunata aceea femee, iail lis, ell am venit
la tine, ne mintind fag ,Juinta, to de amandoue m'antuhile
pOrta-mI de grija, si fagaduinta plinestio. Deci Indata aceia
sculandu-se, si catra Meletie omu lul Dumnecleil ail dus
www.dacoromanica.ro
A LUI TEGDORET 569
pre tiller. Iar acela au poruncit lul de o cam data a pe-

trece la gazda. Iar tatal cautand pre copil, si dafne cerce-
tand'o, si la cetate mergend, umbla prin ulita si prin lo-
curile cele stramte, in tote partile luand aminte cu °chit
Si dorind al urmari pre acesta. i fiind ca au ajuns la
satul acela, unde avea Dumnedeescul Meletie gazduirea,
uitandu-se au vedut pre acela uitandu-se preste ograda. §i
alergand rad prins si l'au pogorit, si acasa ducandu-1, mai
intai cumplit Fad batut, apoi cu suliti infocate, si asupra
mainilor, si a piciOrelor, si asupra spetelor le punea, apoi
inchidindu-1 in camara, si incuitOre pre dinafara puind,
sail suit iarasi in Delfi. Acestea insusi le-am audit poves-
tindu-le barbatul acela batrin acum facendu-se. AA adaos
Inca si acestea, ca uniplandu-se de emtusiazm, si de Dum-
nedeese dar, pre tots idolii tatalui seu iau sfaramat, si bat-
jocorea neputinta lor. Iar in urma aducendu-si aminte de
cele ce au facut, sail temut de indraznela tatalui seu, si
pre stapanul Christos l'ad rugat sa voiasca, a sa strica in-
cuitorile, si a sä deschide usile. Ca pentru tine, au clis,
aceste le-am patimit, si le-am facut, aceste, dice, facendu-le
el, au calut incuitorile, si sail deschis usile. Iar eu iarasi
catra InvetatOrea m'am dus. i aceea cu chip femeesc in-
bracandu-me, si impreuna cu dinsa in camara asadandu-
me iaras Mad dus Dumnedeescul Meletie, acela insa m'ati
incredintat Episcopului Ierusalimului, fiind atuncia Chiril,
si asa nOptea ne-am dus in Palestina. Iar apoi dupe stir-
situl lui Iulian, acestas si pre tatal seti fail povatuit catra
adeveratul Dumnedeu. Ca si acesta inpreuna cu cele-l-alte
o au spus none. Cu acest chip dar acestia catra Dumne-
deeasca eunoscinla povatuindu-se, sail inpartasit de mantuire.
CAP. XI.
Despra sfinfir muctnict lovenbin qi Macsimin.
Iar Iulian mai Mra rusine sa tntrarma asupra bunil nine-
www.dacoromanica.ro
b70 ISTORIA BISERICESCA
tiri de Dumnecleii, de obrazarul cel ce-1 avea pus asupra4

al blandetil cursa si vanari formaluind, catra peire vanand
pre cei ce sa amagia spre paganatate. Ca mai intai gOnile-
cele din cetate, si din Dafne cu spurcatele jartfe le pdn-
garea, ca fiesti carile luandus apa sa se impartasasca de
uraciune. Apol insa si izvOrile ce sa afla in oral. le urn-
plea de spurcaciune. Ca si painile sa stropia, si carnurile,
si pOmile, si erburile si tOte Cate era de mancare. Acestea
vedendu-le cei ce era impartasiti de numirea mantuitorului,
suspina si sa tanguia ingregialuindu-se de cele ce facea.
Insa sa impartasa, supuindu-se apostolestii legi, care dice:
Ca tot ce sa vinde In macilarie mancati, neindoindu-v6
pentru constiinta. Doi insa Ore caril din cei ce stralucea
In Este, ca purtatori de sulita si mai aprOpe de impe'ratul
era Intru Ere -care ospat sail tanguit de uraciunea celor ce
sa facea, si Intrebuinta gralurile tinerilor celor ce ail stra-
lucit In Vavilona, clicend, el ne -al dat pre noT unui Im-
perat farade lege, si mal departat de cat t6te neamurile
cate stilt pre pamint. Acestea uniT din mesenii aceia le-aii
vestit iar el indata adunand pre vitejil aceia barbati, Ii In-
treba care era acele clisa. lar el luand prilej de indraznela.
pre Intrebarea imp6ratului, atitindull ravna aceea vrednica
de lauda, all ciis acest fel era. Intru buna cinstire de Dum-
necleil crescuti fiind nol o imperate, si unor legi vrednice
de lauda slujind, ca ale Ini Constandin si ale fiilor Jul era
legile, ne tanguim acum tOte vedendu-le pline de uraciune,
si de uratile de Dumnedeil jartfe si mancarile si b6uturile
spurcate de acestea si in casile nOstre ne-am tanguit, si
de fata fiind to ne plangem. Ca numal pentru nesta ne
scarbim de imperatia ta. Aceste cuvinte auclindu-le prea
blandul si prea iubitorul de Omeni numindu-se afara de
cele ce i sa potrivea lul, desbrAcandu-se de fatarnicia blan-
detii, s'ail descoperit rata paganatatii, poruncind cu amarA
si cumplite munci sa-1 pedepsesca, iail lipsit de viata a-
www.dacoromanica.ro
A LUI TEODORET 571
cesta, mai ales iad slobozit de ticalOsa vremea aceea, si

le-ad pricinuit cununile biruintii. Iar pricina pedepsil o au
potrivit, ca nu pentru buna cinstire de Dumnecled pentru
care s'ad omorit ar fi, ci batjocura. Cad cat pre impera-
tul ocarandu-1 ad dis sa se pedepsesca si acestea au po-
runcit a se vesti, zavistuind pre nevoitorii adeverului pen-
tru nevoirea si cinstea mucenicilor. Din acestia unul Io-
ventin iar altul Macsimin se numea, pre acestia cetatea An-
tiohiel ca pre niste nevoitori al bunii cinstirl de Dumne-
4ed cinstindu-1, le-ad facut ingropare de mare cheltuiala
si pana asta-11, in to anil cu praznuire de obste se cins-
tesc.
Inca si altil din cel ce se aflad in dregatorii, asemenea
indraznela Intrebuintand, aceleasi cununi au dobandit.
CAP. XII.
Despre Valentian carele a impartUit in urmet.
Ca si Valentian acela, care mal Win in urina au im-

paratit, mai mare preste o mie fiind atuncea, povetuitor
fiind rinduit preste strejile curtii tmperatesci, nu s'ad as-
cuns rivna ceea ce o avea pentru buna cinstire de Dum-
necled, ca trasnitul acela in capistea norocului intra jucand.
i despre amandoue partite usilor sta dregatoril cei rinduitl,
stropind pre eel ce intra si curatindu-I precum socotea. *i
cle vreme ce ad vec,lut Valentinian ca ad caclut o picaturi.
preste Hlamida imperatulul find el rinduit pazitor, carele de
amandoue imperatiile pentru acesta s'ati norocit ad lovit
cu palma pe cel ce stropea, qicend ca a spurcat, nu l'au
curatit. iii eclend necuratul imperat ceea ce s'a Pacut rad
trimis la o cetate ce se afla in pustie, poruncind acolo A
petreca. Ci acela dup. un an si putine luni plata mirtu-
risirel ad primit imparatia. Ca dreptul judecator pre cel
ce 'Arta grija de cele Dumnegeesci nu numai In viala a-
www.dacoromanica.ro
572 ISTOFtlA BISERICESCA
ceea 11 maresce, ci une -orl si Indata le resplatesce ostene-

lele, cu darurile cele ce acum le dd. Incredintand pre cele
nadajduite. Iar tiranul a aflat si alta mihanica improtiva,
bunel cinstiri de Dumnedeu, ca Inpartindu-se aurul despre
obiceiul vechiil la cei din Catalogurile ostenesci, au sedut
el pre scaun tmperatesc, si au pus inaintea sa gall de obi-
ceid un jertfelnic p1M de carbuni aprinsi, si tarnae au pus.
pre o masa. i au poruncit celor ce aducea aurul ca fie-
ste carele mai tntal sa pue tamae asupra focului acelula,
apol sa primesch aurul din drepta lul. Acesta curse ins
eel mai multi Did cum o scia. Iar cei ce au aflat mai 'na-
inte, prefacen lu-se ca sunt bolnavl ati scapat de acea va-
nare. Iar altii dorind banil s'au, nenorocit de amandoue.
mantuirile, si altil pentru frica s'aa vindut buna cinstire
de DumnedeU.
CAP. XIII.
Despre ceilalft vittrturisito74
Insa dupe pierdetOrea aceea inpartire a banilor, intru un,

ospet Ore carile, unii din eel ce luasa aurul inpreuna au
intrat. Unul dintru acestia un pahar luand, nu au Mut mai
intai, pana nu ail pus asupral mantuitorea pecete. Oare carile
!Lisa, din cel impreuna Ospeti prihanindu-1, si dicendu-i Ca
acesta este tnprotiva de ceea ce cu putin mai inainte saiu
facut, au intrebat acela ce au clis In protiva celor ce sail
facut de dinsul. Iar acela iau adus aminte de jertfelnic, si
de tamaere, si de lepadarea ce sad facut. Ca acestea iaik
dis sint protivnice hristieanicestii marturisiri.
Acestea auclindu-le cel mai multi din eel ce sa ospata,
ati suspinat si ail plans, si multi peril din capitile for smul-
gendus, sail sculat de la °spat, si prin targ alergand, striga
ca sunt hristiani, si cu mestesugirile Inperatesti au gresit,
si canta cu jalanie si ca pentru tntamplata biruinta din a-
www.dacoromanica.ro
A Lill TEODORET 573
magi] e, sa vor nevoi. Dupe acestea jartfindu-se boil au

mers la curtea Imperatesca strigand asupra amagiturilor
tiranulul, si rugandu-1 sa se dea foculuI, ca cu focul spur-
catl fiind prin alt foc sä dobandesca, curatie. Acestea si
cate asemenea ca acestea de la aceea dicendu-se, s'aii borit
mania pangaritul acela. i mai Intal au poruncit sa li sa
tae capitile, si ducendul pre et afara din cetate, urma mul-
timea cetatii, mirandu-se de marimea sufletilor for si de
Indraznela cea pentru buna cinstire de Dumnedeil, si a-
jungand la locul acela uncle obiclnuia a munci pre fad,-
torii de rale, ruga pre speculator! cel mai batrin dintre top,
mai intai sa tae capul celul mal liner de cat toti el, ca
nu vedend taerea celora-lalti, sa primesca frica. i fiind ca
acela s'ail pus genunchile la pamint, car speculatorul au
scos sabia, au venit Ore carile vestind ertare, si cu stri-
gare de departe oprind taerea. Atuncea acel mai tiller, ma-
hnindu-se pentru scaparea junghierei, au lis, nu ail fost dar
Romano vrednic a sa chiema martur a lul Christos. Ca
acesta era numele lui. Ci taerea o au oprit acela de zavistie
Inpungendu-se, si zavistuind lauda nevoitorilor. Insa nu iati
lasat pre el a 15.'cui In cetate, ci iau isgonit la marginile cele
mai de pre urma ale stapanie! romanilor.
CAP. XIV.
Despre Duca Artemie, §i despTe Puvlia Diaconi fa, ci despreindretznela

cea ctitrd Dumveleit a et.
i pre Artemie Inca, acesta insa au fost mal mare preste

WI in Egipet, si find ca au rasipit cele mai multe capistl
ale idolilor inpreuna cu idolil, randuit find la stapanirea
aceea In vremile lui Constandie, si nu numai de avutii l'au
golit, ci in sfarsit si capul iau Mat. Acestea si cele ca a-
cestea au facut lulian cel ce sa numea de cel necredinciosi
prea bland si prea Infrant de manie. Eu insa vol adauge
www.dacoromanica.ro
si o povestire la istorie de Ore-care prea vitezA si vrednica

de lauda femee. CA si femeile ad defAimat turbarea aces-
tuea, cu Dumnedeesca rivna intrarmandu-se.
Iera in vremea aceea Ore-care Puvlia prea numitA, si prea
vestith din ispravile faptel .tune facendu-se. Acosta si jugul
insotir 1 primindu-1 si in putin cu el petrecend, ail adus lui
Dumnecleu rod vrednic de laudA. CA Mu cel ce ail povatuit
pre presviterii cei din Antiohia la multa vreme, si de multe
on primind alegerile apostolestil prosideri, si de a pururea
de povatuirea acesta ferindu-se, odraslA al acei laudate fe-
mei as fost. Acosta avend dant (cor) de feciOre care era MO-
duite in tOth vieta a pb.'zi feciorie, deapururea Wilda pre
fAcetorul si mantuitorul Dumnedeii. Viind insA imperatul,
mai cu putere canta deobste, defaimat socotindu-1 si vrednic
de ris pre facetorul de fele. Canta insa mai ales cantArile
acelea, care batjocuresc pre neputinta idolilor, si impreuna
cu David licea, iclolii neamurilor argint si aur, lucru de
mainl omenesti. Si dupe povestirea nesimtiriI licea: Ase-
menea for faca-sa cel cel fac pre el, si to cei ce sa na-
dajduesc spre dinsul. Acestea audindu-le acela, si fOrte ma-
niindu-se, ail poruncit for sA tad. in vremea treceril lui. Iar
acesta putin pasandu-i de legile aceluia, au umplut dantul
de mai multA osardie. Si iarasi acela trecand iati poruncit
sA cante, sti se sae Dumneded si sä se rasipescA vrAjmasii
lui. Iar tiranul mAniindu-se, ail poruncit sA i sA aducA in-
vetAtOrea dantului. Si vedendul batranetile cele prea vred-
nice de cucernicie, nici de caruntela trupulul sail milostivit,
nic1 fapta bunA a sufletulul o ail cinstit. Ci ail poruncit
unuia din slujitoril sei sA o batA preste amandoi obrajii si
cu mainile sA-4 rosasca. falcile. Iar acesta necinstea primind'o
ca o mai male cinste, sail suit pre acoperemantul casei,
si dupe obiceid Pail apucat pre el cu Davnicestile cantari,
precum conscriitorul si invetAtorul cantarii aciea pre Duhul
cel red carile supara pre Saul it domolea.
www.dacoromanica.ro
A Lin TEODORET 575
CAP. XV.
Cele despre Lida, si despre apucarea zidirer, §i d,spr- betatile cele

slobozite de la Dunineleu asupra lor.
Fiind ca acesta pre facetoril de red demonl introducan-

du-I, Inprelestindu -se petrecea, si asupra bunei cinstiril de
Dumnecleil sa turba. Ca pentru acesta si pre Iudel iau in-
trarmat asupra celor ce credea in Christos. i mai intal
pre acestia apucandu-I, II intreba pentru ce, legea porun-
cind a jartfi, nu intrebuinta jartfile. Jar ei au dis ca inteun
loc sau hotarit a sa face slujbele amandoue, indata au po-
runcit uratorul de Dumnedeti acela sa se zidesca beserica
cea risipita, prepuind desertul ca va infrunta stapanesca
prodicere. Insa au aratat mai ales pre adeverul acia. Ca
Lida cu bucurie audind cuvintele acelea, au Instiintat pre
top cel de o samintie cu dinsii Inprastieti in WO. lumea.
Iar el In tOte partile Inpreuna alergand, si bani si oserdie
puind spre zidire. Le -ad dat insa prea multi haul si ajutor
si cel ce o au poruncit acesta, cu filotinie intrebuintind,
ci adeverul pizmuindu-1. Au trimis Inca Inpreuna si un Boer
dintru cel necredinciosi vrednic slujitor al poruncilor, qic
ins& ca. el si harleta de materie de argint si laninhuri, si
covalale ar fi facut. Tar dupe ce au inceput a sapa, si a
so:Ste Carina, tOta qioa facend'o acesta multe daciuri de mil,
far nOptea farina de pre mal de naprasna sail mutat si
sau stricat Inca si insasi ramasitile zidirii, nadajduind ca
tOte le vor face din noti. i find ea si ipsos si tOte ma-
teriile prea multe sau adunat, de naprasna vanturi salnice
sufland, si vartejuri, si vifore, si furtuni bite le-ail risipit,
indata si Inca nebunindu-se ei, si neintaleptindu-se cu in-
delunga rabdarea cea Dumnedeesca, mai MUT sau facut
cutremur prea mare, in cat si pre cel ce cu totul nu avea
stiinta de cele DumnedeescI indestul iau spaimantat. i
find ca el nu sail temut, foc din sapaturile temeliilor iz-
www.dacoromanica.ro
bucnind ail ars pre cel mal multi din sapalori, iar pre
cel-l-alti lair Inprastiat. Inca si nOptea prea mull' dormind
intr'un pridvor ce era aprOpe, ail cadut de naprasna In-
preunii cu bolta ci zidirea, si pre cel ce dormea inpreuna
pre tt tr iail ingropat. Si Intru aceiac nOpte Inca ci cea a
doua, sail aratat pre cer chipul cruces luminos, Inca ci in-
sus' hainele Iudenilor sail umplut de crud, insa nu lumi-
nate, ci facute de un color negru. Acestea protivnicii lul
Dumnegleil vedendu-le, si de baffle cele de Dumnedeil slo-
bodite temandu -se, air fugit ci sail dus pre la casele lor,
marturisind ca Dumnedeu au fost acela carile de stramocii
acelora pre lemn ail fost peronit. Acestea le-ail audit Iulian.
Ca de Wra top sa vestea, ci asemenea ca Faraon Icl in-
pietri inima.
CAP. XVI.
Despre oftirea eta asvpra Pergilor.
Iar Persil dupe ce sail Instiintat de sfarcitul Jul Con-

standie ail luat Indraznela, ci au intrat In hotarale Roma-
nilor vestindu-le rasbol, i sail' parut lul sa adune Ostea, ne
avend pre aparatorul el. Trimitind insa, la Delfi, ci la Dil
ci la Dordoni, ci la cele-l-alte vrajitoril, Intreba pre vraji-
tori de trebue a merge cu Oste. Iar el ci a mergi cu Oste,
II poruncia, si biruinta fagaduia. Insa pre unul din hriz-
mosuri spre dovada minciunii 11 voi baga In istorie. Care
este acesta: Acum tots zeil neam pornit ati aduce semne
de biruinta la rtul Thir, Insa et ales dintre (11110 vol sta-
pani Thuril lul Polemoclon. Deci Intalegerea cea yrednick
de ras a stihurilor comodiasca-o cel ce numesc pre Pithion
cuvint zed ci incepator al muzelor. Iar eti afland minciuna
acestuia, Nese pre cel amagit. Ca pre riul Tigru Pau numit
Thir, de vreme ce de un nume cu acesta este o Wart,
iar acesta din ram* Armenilor izvorand, ci prin Asiria
www.dacoromanica.ro
A Lill TEODORET 577
curgand sa ravarsa in persienescu sin al marii. De aceste

hrizmosurI amAgindu-se &Mosul, *i biruinta nAlucindu-0,
.§i dupe resboiul Persienesc nalucia pre razboiul cel asupra
Galelienilor. Pre hristianl insa. Ii numia _galelieni, socotind
ca cu numirea lipe§te necinste. Insa trebuia el a socoti
find hranit in cuvinte cu schimbarea numiri't putin vatam5.
slava. Ca nici Socrat de sail numit Critean, §i Pithagora
Falais, nici de o vatamare sail inpartasit din schimbarea
numelor. Si nici Nireos numindu-se Sersip, ail pierdut fru-
museia ceea ce o all primit de la fire.
Dar insa nimic din acestea luand In minte cel ce le stia
acestea, ne -ail socotit pre not ca ne pmtem din numirea
ceea ce de nicairi sa potrivqte noun, si creclend minciuna
hrizmosurilor, ingrozia besericile O. va aOza inteansele pre
idolul dracoacil cel nestamp6.rate.
C. E.
(Va urma)
--b-r6kts-0--,
Biseriea Ortodoxg. Romfing. 7
www.dacoromanica.ro
Int6tamintul religiunii in cola primari,
Invetamintul primar rural si urban s'a reorganisat prin

legea din 1893. Conform principiilor formulate prin acesta
lege s'a intocmit si programa scOlelor primare, care se ga-
sesce si in present in aplicare in aceste scoli. In 1896
legea din 1893 primesce mai multe modificari. Aceste mo-
diflcari s'ail intins si asupra obiectelor de invetamint. Asa,
In timp ce prin legea din 1893 se spune in art. 17, ca
din invetamintul religiunil se vor preda in scOla primara
rugaciuni si istoria sacra", prin legea din 1896 acest
InVetamint is o desvoltare mai mare, tact invetamintul re-
ligiunii se compune din cinstructiunea morala si re-
ligion, din Catechism si rugg ciunl. Pe temeiul acestor
dispositiuni ale legit trebuia acum sa se revada din not
si programa, analitica in vigOre si in privinta invetamin-
tului rellgioso-moral. De aceea, actualul Ministru de culte
si instructiune publica a si convocat consiliul general de
instructiune, sectia invetamIntului primar si moral spre a
cauta de a pune In armonie programa cu principiile sta-
bilite prin legea modificata. Pentru ca consiliul Ins& sa, alba
o basa de discutiune, domnia sa a delegat mai dinainte pe
inspectorul scolar Halita spre a pregati un ante proiect
de program pentru sc6lele primare. DI. Halita, a intocmit
www.dacoromanica.ro
INVETAMINTUL RELIGIUNII 1N §COLL PRIMARA 579
acel anteproiect si acum pe basa lui s'ad inceput discu-

tiuniTe in Consiliul general de instructiune.
Cestiunea lnvetamintului religios in qcola nostrA
primary e o cestiune de vieta pentru Biserica ro-
mAnesca 3n deosebi si pentru religiositatea si mo-
ralitatea poporului romAnesc in general. De .aceea
reproduc aid din acest ante proiect de program conside-
ratiunile relative la Religiune, cum si materia analitica pe
clase a invetamintului religioso-moral si in urma void cauta
sa arat intru cat programa ce se va intocmi, va fi sail nu
mai bogata si mai metodica ca cea acum in vigOre si voiti
inchea cu consideratiunile mele asupra mares importanti a
acestui obiect de studiti din programa scOlelor primare.
lata partea relativa la Religiune din ante proiectul a-
mintit :
«Programa in vigOre prevede din invetamintul religiunii
pentru fie-care clasa: rugaciuni, povestirl morale; subiecte
atat din vechiul cat si din noul testament, lectura din e-
vanghelil si principil de credinta.
Singura clasa I face o mica exceptiune: in acesta clasa
subiectele biblice sunt luate numal din cadrul noulul tes-
tament si nu se face lectura din evanghelii.
In ante proiectul de reforms ce propunem, se pastreza
principiul desvoltarii gradate a materiilor in cercuri con-
centrice, care a presidat la economia programel in vigOre;
se aduc lush unele schimbari in alegerea si distribuirea pe
clase si pe trimestre a materiel de inv6tamint si se pre=
ciseza mat analitic unele materil, cart eras indicate intr'un
mod prea vag.
Experienta a dovedit ca, unele materil sunt de prisos,
allele sunt prea grele pentru clasa in care s'aii pus, spre
a putea fi intelese de inteligentele fragede ale scolarilor;
iar altele sunt puse la indemana $colarilor, inteo limbo.
negramaticala, cu multe forme archaice si cu fraze intor-
www.dacoromanica.ro
580 NVETAJANTUL RELIGIUNIT
tochiate, cum sunt de pilda textele evangheliilor, cari pro-

duc confusiune in mintea scolarilor si fac ca sa slagesca
cele linvetate la studiul limbei. Unele din aceste texte
fost cu destula bagare de sema alese, cad cuprind expresii
echivoce sau chiar obscene, cari sugereza scolarilor idel
imo rale.
Lectiunile, privitOre la principiile fundamentale ale reli-
giunil crestine, nu se succed potrivit principiulul de la mai
usor la mai greil.
Ideile si principiile de morale, cari trebuesc sa formeze
continutul povestirilor morale, nu sunt precisate, ci se lase
la chibzuinta sau inspiratia invetatorului a le alege.
Pentru Indreptarea acestor neajunsurl, sad eliminat su-
biectele de prisos; cele prea grele pentru clasele In care
figurail, sau trecut in clasa sau clasele urmatOre; lectura
evangheliilor cu textul biblic s'a scos cu desavirsire din
clasele II si III. Subiectele respective se vor trata sub forma
de istorisiri In cartea de lectura, stilisandu-se intr'o limba
gramaticala corecta si In constructiuni potrivite progre-
sului ce copiii fac la limba romana in clasa respective
Intru cat aceste conditiuni vor permite, constructiunea frasei
se va apropia de forma din textele biblice.
In vedere ca scolaril din clasa IV (IV si V rurala) sunt
mai desvoltati, si in scopul de a se familiarisa si cu tex-
tele biblice, pe care ei le and in DuminecT si serbatori ci-
tindu-se in biserica, s'a pastrat in acesta clasa citirea evan-
gheliilor din textul biblic. Aceste texte vor intra insa In
cadrul cartii de citire. Se vor omite din aceste texte tote
expresiile sau pasagiile nepotrivite, pastrandu-se restul ne-
schimbat. In acele evanghelii, In earl din causa acestel ciun-
tiri ar suferi intelesul, sau ar fi necesara o mai mare des-
oltare sau complectare, se pot lua parti potrivite din tex-
tul evangheliilor, de la dol sau mai multi evanghelisti. (Ex.:
Nascerea Mantuitorului se pOte compune din textul evan-
www.dacoromanica.ro
IN SCOALA PRIMARA 581
ghelistilur Luca si Matel etc., facandu-se omisiunile necesare).

S'ail specificat ideile si principiile de morals, care tre
bue sa formeze conlinutul povestirilor morale in fie-care
clasa, pe trimestru, tinend sema de armonisarea for cu
materia tratata in cele-l-alte lectii de religie.
Gradatiunea lectiunilor din catechism s'a facut, tratand
mai intai doctrina despre iubire, apol speranca §i in
urma credin(a.
Materia din catechism fund cea mai grea, s'a pus in
clasa IV, cand scolarul este mal pregatit pentru intelege-
rea ei prin invetamintul religios anterior.
COALA PRIMARA. URBANA
Clasa I
(4/2 ore pe s'aptiiman5)
Trimestrul I. Rugaciuni la intrarea si esirea din scOla.

Rugaciunea de dimin6tit si de sera. Povestiri morale cu su-
biecte din viata 'scolarului privitOre la: bung purtare,
curatenie, silin(a, esactitate.
Trimestrul II. Cantece de stea din cele mai scurte
si simple. Naratiuni c'espre copilaria si botezul Domnulul,
istorisite de institutor si reproduse de elevi cu cuvintele
lor. Povestiri morale cu subiecte din viata familiars, pri-
vitOre la datoriile copiilor catre parintl: supunere. respect,
labile, recunoscin(a.
Trimestrul III. Naratiuni pe scurt despre intrarea
in Ierusalim, despre patimile, r6stignirea si invierea Dom-
nului.
Tatal nostru. Povestiri morale cu subiecte privitOre la
datoriile catre frati si conscolari: iubire, ajutor, emula-
(lune, amicitie scolara.
NotA. Tail nostru se va explica pe basa povestiri
lor morale.
www.dacoromanica.ro
582 INNTATAmtNTuL RELIGIUNIT
Clasa II
(4/2 ore pe s6ptgmang)
Trimestrul I. Creatiunea lumel. Cel d'intai Oment

Reutatea Omenilor. Potopul. Turnul Babel. TOte narate de
institutor) si reproduse de elevi.
Nascerea si tineretea lul lisus; fuga in Egipet; Iisus in
templu, citite de elevi din cartea de lecture., explicate de
institutor si reproduse de elevi cu cuvintele lor.
Povestiri morale privitOre la ascultare si buna-vo-
int4 catre servitors.
Trimestrul II. Avram, Iosif, boy, narate de institu-
tor si reproduse de elevi.
Lectura diu cartea de citire despre: Activitatea lui Ion
Botezatorul, Botezul lut Iisus, Parabola Samaritenului mi-
lostiv.
Povestiri morale cu subiecte privitdre la datoriile tap
de apropele, mila catre cel lipsitl.
Trimestrul III. Moise si esirea din Egipet. Pribe-
girea prin desert. Primirea legit.
Lectura din cartea de citire: Bogatul nemilostiv, (Subiect
din Luca 16, 19, 31).
Povestiri morale cu subiecte privitOre la datoriile CA -
tre ba trAni.
Rugaciunile obicinuite la intrarea si esirea din scOla. se
vor canta in cor.
Clasa III
(2 on IA septaminit)
Trimestrul I. David, Solomon, Tobia. Lectura din

cartea de citire: sfatuiri asupra la'comiel. Parabola despre
puterea rugaciunit
Istoria Vamesului si a FariseuluI.
www.dacoromanica.ro
IN SCOALA PRIMARA 583
Explicarea rugei Domnulul, impartita in cele 6 parti din

care se alcatuesce. IstoriOre morale pe temeiul acestor 6
parti din care se compune rugaciunea (Tani nostru,,
Povestiri morale cu subiecte irivitOre la datoriile bo-
garilor catre eel sa. rad'.
Trimestral II. luda Macabeul. Ilie, Elisie.
Lectura din cartea de citire; Istoria tin6rului bogat. Is-
toria flului risipitor.
Povestiri morale cu subiecte privitOre la datoriile catre
sa,na, tate, cumpatare si buna stare (munch, economie
si iubirea unei meserii).
Trimestral III. Isaia. Eremia. Daniil.
Lectura din cartea de citire: Parabola semanatorului. Is-
toria smochinului tarn rod.
Povestiri morale cu subiecte privitOre la datoriile dire
cele sufletesei:
Buna reputarie, onOre, lurninarea mince', cura
giul si rebdarea in nenoroeire.
Nora. Rugaciunile obicinuite la inceputul si sfirsitul
lectiunilor se vor canta in cor.
Clasa IV
(2 ore pe sptamin'a)
Trimestral I.Catechism: Decalogul. Explicarea lut

Datoriile catre Dumnecleii si catre aprOpele. Datoriile ca-
tre biserica. Datoriile dire comuna si care patrie. Dato-
riile pentru binele societatii. Datoriile catre animale.
Iubirea crestinesca..
Lectura din evanghelii (textul biblic ales si tntocmit co-
respuncletor scopului, intercalat in cartea de citire). Nas-
cerea Mantuitorului. Istoria talantilor. Lucratorii vier.
Trimestral II.Catechism: Cele sapte taine.
Lectura din evanghelit (ca in trimestrul 1). Milostenie.
www.dacoromanica.ro
584 YNVET. RELIGIUNII IN *COALA PRIMARA
rugaciune, postire, ertarea greselilor. Predica de pe munte.

Explicarea fericirilor.
Speranta crestina.
7rimestrul III. Catechism: Simbolul credintel. Ex-
plicarea lul.
Imperate ceresc.
Credinta crestina. Cele tree virtuti crestine (sinteza).
Lectura din evanghelie. Judecata, m6rtea si invierea lui
Iisus (cele din urma capitole 'din cele 4 evanghelii, din car-
tea de lectura, ca in trimestrul I si II).
Observare. In top anii, inainte de craciun, se explica
nascerea, copilaria si botezul Domnului; iar inainte de Pasci,
intrarea in Ierusalim, patimile, restignirea si invierea Dom -
nulul.
Tot asemenea se va explica insemnatatea fie-carei ser-
Mimi marl bisericescl in prediva serbatOrei.
Rugaciunile obicinuite la intrare si esire se vor cants
in cor.
COALA PRIMARA RURALA
Clasa I si II formeza o singura divisie; materia ca la
scOla primara urbana.
Clasa III, IV §i V formeza a doua divisie; materia ca la
scOla urbana.
Observare. In scOlele cu un singur invetator se va
avea in general ca norma, ca atat lectura bucatilor din
cartea de citire cu subiecte din evanghelii, cat si poves-
tirile morale, sa se intocinesca asa, in cat bite clasele di-
visiei respective sa is parte la lectiune. In divisia I, se In-
telege, di cl. I nu va face acesta lectura, ci va aseulta si
ya lua parte la reproducerile verbale ale subiectelor.
Ordinea lecturel o va :stabili invetsatorul dupe cum va
crede mal potrivit.
www.dacoromanica.ro
DISCURS LA INMORMANTAPIA EPISCOPULTII
CHESARIE AL BUZEULUI.
Dup6 un manuscript.
Cu pace imprenna m6 voiti cults

si volt.' adormi, ea tu DOmne deo-
sebi intru nadejde m'ai asezat".
Cum intru acesta simtitOre lume, intru care sedem, se afli
in launtru alt-fel de lume ascunsa si nevecluta, in cat abia
cu indoita vedere o cunOscem, asa si intre Omen! se afla
alt om, care nici se vede nici se cunOsce, fiind-ca acesta
este acela din launtrul inimel omulul, pentru care mintea
cea prorocesca ail grail, ca cum acela traesce nu dupre
fantasie si cinste, fiind-ca nu face nimic dupe aratare; fara
numal traesce inlauntru cu acea adeverata si in Christos
ascunsa viata, «deosebi sunt eu pans ce voill trece,.
Pentru aceea no!, nici 11 vedem, nici 11 cunOscem, pen-
tru ca noi obicinuim sa le pipaim like cu simtirea, si voim
ea dobandim numal omul cel dinafara ; iar pre cel din la-
untru om not nu '1 cercetam. Acesta dar cum in tOta vi-
ala luI au trait nurnaf intru sines!, asa si la sfirsitul sett
voesce A se odihnesca nesuparat. «Cu pace, (lice, me voiti
eulca si voill adormi, ca tu Winne, de osebl intru nadejde
m'ai asezat,. SA lipsesch fieste-care parataxis asta-11, si
lipsesca tote impodobirile, pentru ca marele Chesarie aces-
tea si ma! 'nainte in viata lul nu le voia, nici acum la
www.dacoromanica.ro
586 DISCURS
mOrtea sa nu le primesce, acesta a adormit asta-cli, dupe

ce au trait tot-d'auna pacinic, tot-d'auna afara din trup si
din lume, asa va fi acum sa se odihnesca de ostenelele
lul lara nici o turburare: «Cu pacea Impreuna me voiu
culca si voiu adormi}. Va sa lipsesca acestea: clopotele earl
propoveduesc mOrtea, sa se asecle fieste-care turburare, sa
se astampere tote, «cu pace, dice, me voiu culca si voiu
adormi'. Pentru acesta ascultatorilor, nu void sa graesc nici
catre carele, nici pentru ce este cuvintul, ca acela au luat
ale sale In mormint, si pentru aceea tac atatea urmarl de
fapte bune, ce desavirsit le avea asupra lui.Prea inalta
socotela la cugetarea lul si prea strasnica putere a cuvin-
telor Jul,* nu void sa 'I povestesc prea firesca lul bland*
care 'I arata pururea la foil clulce si blajin, nu volt' sa 'I
arat buna pastorimea lul, cea cu privighere, nici voiu sa
arat acea minunata smerenie si evlavie, dar fuel pre cu-
ratenia Jul si de mila milosteniel; las nereutatea ce avea
si prea iubirea si fieste ce fapta bund care 'I impodobea.
Acesta numal void sä clic, au murit Chesarie, au murit pros-
timea, (simplitatea evangelica) au murit nereutatea ail mu-
rit neinselatul (neinselatorul), au lipsit acelasi, au lipsit d'in-
preuna cu dinsul si fapta bund din lume, a inchis gura sa, si
s'a inchis si Evangelia; care de acum Inainte va mai propove-
dui pe adever ? Multi clic: si tine va arata noue cele June? a-
cum dupe lipsire cunOscem ce corneal am pierdut. Despote!
nol cu totil te asteptam cu nespusd dragoste si ne bucuram
adesea cu cea preadulce a ta Inveldtui a, si atata de grab
al venit si al fugit, atata te al grabit sa mergi sa bei pre nectar
bucata (beutura) care al dorit, alalta erl o -al cps cu gura ta, si
asta-cli indatd o al sevirsit cu fapta, alata iubitor de ade-
\Ter si aid Chesarie! Eu pod sa clic ca z testa a fost o
mai nainte cunoscinta a ta, credeti-me ascultatorilor (si nu
este de ciuda.), ca Dumnecleti au voit sa-1 descopere pre
mOrte in curatul set.' suflet. Pentru acesta nu a avut alto
www.dacoromanica.ro
DISCURS 587
purtare de grija, si alta silinta, fara numal sk asemine si

sk potrivesca cu tOte vapselele si pre icOna prototipon, n'aa
avut altk silinta fark numal ca sk cresca tot-d'auna din
neputere in putere, si sä se inalte de ar fi fost cu putinta,
dinpreunk cu trupul la ceruri. Dar find ck nu s'a putut
dupre vremi in trup, s'aa rapit acum gall de trup, sk. se
bucure In cea nespusk lumink, sk vaclk bunatatile cerulul,
care pururea el se socotea sk audk cuvintele cele propo-
veduitOre, care si mai 'nainte intrase in inima lui. 'L pri-
mesc acum ierarhil ca un aseminea for urmktor, si poh-
titor, cetele sfintilor ca un ales sfint al Domnului pentru
proeresis, tOte cetele ingerilor ca un aseminea for pentru
curatenia lui. Acesta, insusi stapanul Christos, c5.ruia i -au
inmultit talantul, ca unui credincios sluga asa, 'I dice: Bine
sluga bunk si credinciOsa, peste putine at fost credinciOsk
preste multe te void pune, si te void a§ecla intru bucuria
Domnului tea,. Blagoslovesce stepane blagoslovesce acum
de sus, blagoslovesce pre prea inaltul nostru Domn, bla-
goslovesce pre norod, blagoslovesce cetatea, rOgk-te per tru
not Stepane sfinte, ca sä traim si not ca si tine, cea-l-alta
vreme a vietii mistre, dupe plkcerea lui Dumneclea, si dupa
aceea cu totil Impreuna sk ne invrednicim a ne bucura
la imparatia cerulut. Amin!
NB. Acesta-1 singurul discurs rostit la inmormintarea meritosulul si
virtuosului Episcop de Buzeil Chesarie. Probabil c5, acesth cuvintare
sä se fi Pacut si pronun1at de c5,tre un profesor din acea seminarie, pe
care a infii*Vo acest vrednic Episcop.
G.E.
www.dacoromanica.ro
CUVINT
Pronuntat In Biserica Catedrala a, Sfintei Epis-
-copil din Husi in diva de 2 Ianuarie 1897, cu oca-
siunea, dilel onornastice a Prea Sfintitului D. D.
Silvestru, Episcopul respectiv.
Cum a fost lucrat pomul, arata rOdele lui"
(Sir. XXVII, 6)
I.
rubill Frari,
Intre Sfintil si placutil lui Dumnedefi, intre acele per-.
sOne distinse prin virtuti si fapte bune, intru aces vred-
nicI urmasi al lui Iisus Christos in respandirea si latirea
Dumnedeescilor lui inv6taturi Evangelice este si Sfintul Ie-
rarh Silvestru, Episcopul Romei, pe care sfinta nOstra Bi-
serica crestina Orthodoxy it serbeza asta-di,--li in care
'sI serbeza patronul Prea Sfintitul nostru Episcop Eparchiot
'i pentru care stop ne-am adunat in acest sfint si Dum-
nedeesc locas spre a face rugaciunl, cererl si multu-
mirl lul Dumnedeii, dupre cuvintul Apostolului 1) pen-
tru ca sa ni-I daruiasca in pace, sana tos, Indelung-ln-
dila, dupre cum canta si Biserica, spre predicarea ade-
-verurilor credintei crestine si spre conducerea pAstoritilor
din acesta de Dumnedeti pazita Eparchie in calea binelui,
a mantuireI si a fericirei vecinice.
Cu ocasiunea dar a serbatoriI de asta-dl nu cred de pri-
1) I Tim. II, 1-3.
www.dacoromanica.ro
C1JVINT 589
-sos a ne intretinea cate-va minute asupra rolului nostru

pastoral privitor la dedarea mai cu terr2eia la stadia!
Sfintel Scripturi mai cu sema acum, cand indeferentis-
Tnul religios a luat si iea Inca proportiuni din ce in ce mai
marl, si deci datoria nOstra este de a ne indoi puterile spre
.a corespundecel putin in margini posibilemisiunei nOs-
tre pastorale, fie prin cuvint, fie prin fapta 1).
II.
Iubiti frap,
Misiunea preotesca, fata de pastoritil ce ne sunt incre-
dintati conduceril m5stre duhovnicescl, este mare, sfinta si
nobila.
Este mare, cad preotul prin chemarea sa Apostolica este
pus in positiune de a fespandi si lati intru pastoriti in tot
timpul si la on -ce ocasiune Dumnecieescile invetaturi Evan-
gelice si a se lupta in tot-d'auna si pretutindenea in con-
tra ignorantei si a viciului, a necredintei si a indaratniciel;
tie aid si responsabilitatea lui este mare inaintea tribuna-
lului ceresc, cal d va da sema si despre sine si despre turma
ce i-s'a incredip tat ingrijirei lui 2).
Este slinta", cad Preotul, prin harul si puterea Incre-
dintata lul de dire Mantuitorul Christos prin Apostoli si
urmasii lor, este dator de a sfinti si distribui misterele
credintel, a predica pacea si dragostea intre pastoritI si a
se ruga lui Dumnec,led pentru prosperitatea morala si tern-
porala a for 2).
In sfirsit este nobilg, cad preotul trebue sa fie deposi-
tarul sciintel, credintel si a religiunil crestine si deci da-
toria sa este de a lucra tot ce este bun, laudabil si folo-
sitor siell, aprOpelui si teril lui').
1) Sa", noteza 6, majoritatea auditorilor o forma i de asta-data pre-
otii din localitate, care in tot-d'auna obicinueic de a lua partela a-
semenea ocasiunepe lang5, alte sate -va autoritati si persone distinse.
2) Comp. Ierem. I, 10; Ps. 105, 5 gi Rom. XIII, 4; de asemenea si
Iezechiil XXXIV, 10.
3) Comp. Mat. XVIII, 18; I Petr. II, 9 gi Filip. IV, 8.
4) Comp. Ion XV, 16; II Tim. II 2 ,i. I Tim. IV, 13.
www.dacoromanica.ro
590 CUVINT
Iata de ce am is ca in adev6r misiunea 'Astra este-

mare sfinta si nobila.
1116 intreb acum: corespundem not Ore acestel inalte mi-
siuni si deci asteptarilor si cerintelor timpulul respectiv de
a instrui si povetui pe pastoritii nostri?
La acesta volt.' r6spunde, ca parte lasa mult de dorit,
fie ca unit din not nu sunt formati in deajuns spre acest
stop, si acesta din pricina lipsei de mijlOce si de ocasi-
une de a capata o cultura mat inalta bisericesca, fie ca
chiar din eel ce am dobandit putine cunoscintl teologice
de prin seminaril, unit din not am cam neglijat sail mat
bine qicend am pus putin interes in a le improspata si
perfectiona prin citirea si meditarea si a altor scrieri spre
a ne folosi la vreme de nevoe cand trebuinta ar cere; asa
ca la urma urmel r6dele nOstre de domeniul teologic sunt
putin satisfac6tOre fata de progresele imense ale sciintelor
profane.
Ne cautand la lipsa de mijlOce materiale in care am fost
in suferinta acum cate-va decenit de ant in urma si in care
timp ne-a fost imposibila on -ce sfortare pentru procurarea
de call si formarea de bibliotect spre o mai departe des-
voltare si cultivare a nOstra intelectualatotusi asta-di cu
tOta imbunatatirea nOstra materialadupre putinta si cu
tOte ca cartile se cftenesc din ce in ce mat mult, se ob-
sent ca fOrLe pu',ini din not se indeletnicesc in all pro-
cura carat spre meditarea lucrurflor sfinte si deda-
rea la invetatura,", dupre cuvintul Apostolulul neamu-
rilor 1) dln care pricina multi din preoti, in lipsa de ase-
minea meditatiuni propril chemaril.nOstre pastorale, se de-
del la alte ocupatiuni.
Exemple avem numerOse.
Fara indoiala, nimeni nu e in contra ocupatiunil Preo-
tulul in ceea ce privesce agonisirea celor necesare existentei
lul si a celor ce-lincunjOra; din contra acesta este o datorie
impusd omulul de insasi legea naturala, dar e de dorit ca
pe fang acesta ocupatiune sa nu uite si aceea de a se
inavuti si cu capitalu] nccesar chiemarei lut prin citirea
Sfintel Scripturi precum si a diferitelor scrieri morale, re-
ligiOse si chiar profane.
1) Coup. I Tim. IV, 13
www.dacoromanica.ro
CUVINT 591
Ocupatiunea de `predilectiune a preotulul ind sciinta

sail arta artelor, dupre cum o numesce Sfintul Grigorie
Episcopul de Nazianz, urmeza ca misiunea sa pastorala nu
pdte fi condusa mai bine si mai temeinic, de cat Tharmat
fiind cu cunoscinti intinse si profunde. Preotul trebue sa
fie oglinda cea mai perfectO a sciintei si a moralitatil, in
care sa se reflecteze tipul Dumnedeesc al lui lisus Christos.
(Eel sunt lumina lumil, lice el despre Sine, si cel
ce umbra dupe mine nu va umbla intru intuneric,
ci va avea lumina vietil 1)».
Preotul are misiunea de a purta cheia sciintii si a se
folosi de acesta arta frumOsaspre edificarea credinciosi-
lor,in on -ce ocupatiune din vieta tor.
«Preorilor,lice Domnul, prin gura proroculuibu-
zele vOstre sa, conserve sciinta; din gura vOstra
pop oral va culege legea, pentru ca vol sunteti so-
lii Domnului A-tot-ciitorului 2).
§1i dad. este de trebuinta ca fie-care individ sa tinda
din ce in ce mai mutt spre desvoltarea facultatilor sale
intelectuale, apoi cu atat mai mult preotul, caruia. dupre
cuvintul Mantuitorului, Jul i-s'a dat a cunosce tainele
lul Dumnedeir 3).
Am ois ca sciintele sunt folositOre pentru preot ca si

pentru on -ce om si de on ce positiune sociala ar fi el.
In adever sciintele si in special cele religiOse sunt pen-
tru tot crestinul in genere neaparat trebuitOre intocmai
ca o haina cuviinciOsa unui om spre a fi primit pretutin-
denea dupe meritele sale..
(Fa," ra, sciinta , lice fericitul Augustin, nu este cu
putinta de a a,gonthi virtutile, care fac vieta cea
sfinta si care ne cbrig cu siguranta peste stand,
la scopul eel adeverat, la fericirea eterna».
Singura," sciinta, lice un invetat, fortifica credinta,
1) Comp- Ion VIII, 12.
2) Comp. ItIalach. II, 7.
3) Comp. Luc. VIII. 10.
www.dacoromanica.ro
592 cuvilfr
usureza spiritul de povara sim(urilor, obicinuesc

pe om de a privi la viep, prin aspectele el cele
seriOse, si in fine (sciinca) pune intr' insul convinc-
clan', sentimente ,si deprinderi cuviincidse,,
Jar Ciceron dice: tSciintele nutresc desvoltarea ti-
nerecelor, bcitranefele le uqureza, le mangle si le
desfateza Ele ne insocesc in caletorie, dorm cu
.
nol, veghOzd, cu nol ,si sunt nedeslipite de fillip,

ndstra 1).
Iata, iubiti frati, in scurte cuvinte puterea sciintei si prin
urmare interesul si pretul ce trebue O. punem pentru vii-
tor spre studierea cu mult zel a scrierilor, fie de dome-
niul scripturistic, fie chiar si profan.
Cunosc(nd acum foldsele si insemnA.tatea scrierilor pre-
cum si Inriurirea ce ele pot avea asupra m5stra, nu ne re-
mane, de cat sa ne dedam cu tot d'inadinsul si cu multA
5traduinta la studiul sfintei scripturi spre aflarea adeveru-
lul spre primirea si urmarea lui, spre cum5scerea virtutii,
spre desvoltarea si nutrirea sentimentelor morale, religiOse
si nationale intre pastoritil nostri; bine Inteles ca acesta
s'ar putea realisa mai bine si mai sigur numal atuncl, dupe
ce ne vom radii bibliotecile particulare sati cel putin pa-
rohi ale.
i asa plini de credintA si Ile zel atre sfinta nOstra re-
ligie sa, rugam pre Damnedei lucrand si not sa ne a-
jute a fi instrumente vreduice de propoveduirea adeveru-
lui, pentru ca ast-fel cuvintele sfintului Apostol Pavel: Asa
sa ne socutesc,A pre no! fie-care ca pre nisce serve
al lui lisus Christos si se'virsitorl al tainelor Dum-
necleescl 2) sa ni se pdta atribui cu dreptate.
Fie, fie.
Iconom, Cowan Vasilescw
1) Cicero: De seiteeiste.
2) I Cer. 1T, 1.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE.
I.
I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Iosif Gheorghian a scos

de sub tipar o noue scriere in limba romanesca. Acesta
e traducerea istorieI bisericesci de Sozomen. Ne simtim
datori de a aduce la cunoscinta cititorilor revistei acesta,
aparitiune si al indemna de a face sa nu lipsesca din bi-
blioteca lor, caci scrierea presinta un indoit interes: pe de
o parte continutul el nu 'Ate de cat folosi prin bogatia si
variatiunea faptelor, iar pe de alta limba e la priceperea
on si cut
Pe langa acesta, cu tote ca tiparul nu lass nimic de do-
rit si scrierea e destul de voluminOsa, ea se pune la dis-
positiunea cititorilor pe un pret neinsemnat, asa ca fie-ca-
ruia i se ofera inlesnirea de all o putea procura.
Suntem fericiti de a anunta cititorilor acesta scriere si
n'avem acum alta dorinta de cat sa putem fi iarasl in
stare de a anunta aparitiunea si a altor scrieri din par-
tea I. P. S. Mitropolit.
II
D-1 C. Erbicenu, profesor la facultatea de teologie a in-

ceput tiparirea in romanesce a istoriei bisericesci de Teo-
doret dupe traducerea ra'cuta de Veniamin Costa chi,
fostul Mitropolit al Moldovel. In chipul acesta vom avea
in romanesce trei istoril bisericesci vechi si anume istoria
bisericesci de Eusebiu, de Sozomen si de Teodoret.
G....
H.1-4--
Biserica Ortodox4 Romia g.
www.dacoromanica.ro
DONATIUNI.
Se aduc mugumirl publice utmAr6relor persona oar! all donat Bi-
serioil Precupqii-Vi chi, din Capital& urm&torele objects ei annme: D-lui
Ion Alexandreson, soVel sale Ange a ei fir for earl at bine volt a
face din n, it St. lake ImplrAtesci : liens Christos ei Maica D-Ini im-
braoandule pests tot in argint la care a intrebnintat ei arginul ce se
alb, pe ickele vechl, fic6nd iarti,ei din not alto dou6 hong° mici Ina-
brtioata tot on argint cheltuind suma de lel 570. D -lul Gb.eorghe Bon-
darn care a blue -volt a dona un Epitrahil de damasci de matase gal-
ben, in valOre de 20 lei; D-lul ion CrAciunesbu ei soVel sale Maria,
care at bine-voit a dons, un rind de St Procovete si o poi& de Ico-
nostas frumos Iucrats adnse din Rnsia in val6re de lei 60. D sore!
Polixenia Ng& Franzelaru, care a donat dou6 perdele la Wilde Jin-
plilitesol de Janii, frumos lucrate, in valor° de lei 50. D-lui Costa&
§erbanesou care a donat um masa rotund& cu trei rindurl de poli-
clot.° pentru punerea parastaselor. Din! Ghga Oprea care a donat
una bane& de pus in faca bisericil afar in valor° de 10 lei.
D.na Ecaterina C. Goga proprietara moeiel Branietari de sus ju-

detul Theca a dlrutt bisericel din acea comnnl o perdea de minas°
on broder e pentru ic5na M ice! Domnului ei 20 Mill de cad curatI
pentru policandru; D-1 Aloxandru Mimi, proprietarul motile! Brinietarl
de jos ' reparat biserica din acea comun& ea spesele D-sale preaum
tii D-nil N&stase I6n et D. Miroeson at d&ruit aceleeael biserici mai
multe obiecte, pentru care pose fapte Epitropia be aduce mugumirl
public°.
D-1 Dimitrie R. Rumen tiefnl ocolului silvio din Comana, Jud. Viatica,
bine-volnd a &frill biserioel parohiale din aces commit, un rind coin-
pleat de vestminte preotesei in valor° de lei 180. Epitropia '1 aim
maturate public°.
www.dacoromanica.ro
DONATWV1 595
Din partea sfintel Episcopil a Hus llor se adno caldnr6se multumirl

D-lul Antal Rascann, proprietarnl mosiel DragusanI din Aid. Vas lul,
pentru al a dtrruit biserioii on patronul Sf. M. M. Gheorhe din pa-
rohia DrtgnsanI, un policandra de bronz on 12 fofeze, in valdre de
500 lel.
D-nele: Sultana Ion Braia, Maria M5,rginenu, Maria Rada Ghitu-

lete, Nana Damitrn Papucu, Ana Voduva, Calistra Cristaohe Vulpe
sl Florea Gh. Brgtianu, tote din comuna Pestena de ens judetal Gorj,
afi confenctionat din stof5, national& un rind oomplect de vestminte,
si le-a darnit biserioil parohiel Pestona. Pentrn aoest dar li se adno
multumir! publice.
D-na Ralita Leon Leonida, din nrbea Buat, bine-voind a dIrni bi-
sericil parohiale ca patronnl Sf. Nicolae din comuna Caluglreni, jn-
detul Prahova nn rind de vestminte preotescl de damasol, i se adnoe
multnmirl pub ice.
D-1 Ianon Mihailop, arendasnl mosiel din oomuna 'BAWL Jndetnl

Prahova, bine-voind a darni biser 131 parohiale cu patronnl Sf. Nico-
lae din numita onmun5, un rind de Sf. Vase compleote de argint ini-
tiate on aur, nn rind compleot de Sf. acopereminte, o candela, de ar-
glut, o evangelie on liters latine, precum si tin rind oomplect de
vestminte preotesoI, Epitropia 'I exprimit multumirl publics.
Se aduo multnmiri publioe loouitorilor din cot. Stramba si Mislha-

nestl, com: Cintnrestl, judetul Roman, care at contribuit on Emma de
120 lel, pentrn procurarca until rind vestminte preotesol de stoll de
maltase on fir, pentra biserica filia15, on patronnl Sf. Nicolae" din
cotuna DlisihtnesoY. acel judet.
Din partea S tel EptscopiI a Hnsilor se adno dildnrOse multumirl

D-1n1 Simion Alexandr son din orasul Bar lad, pentra of a Wait bi-
sericil fatale on patronul sf. Nicolae dirt parohia HrInicenl, comuna
Carja, jad, Tatova, un rind vestminte preotescI, adeimascit de lanai, in
valore de 120 lel.
La b!serica illiala en hramul Sf. Nicolae din Corzu, parohia Bun

plasa Dumbrava, jad. MehedintI, daruindn-se de cltre D-1 Mihalaohe
'Itasca comeroiant, on Botta sa D na Alexandrine., din corn. Guardinita
un olopot in valore de 430 lei; D-1 Fane si fratele s6fi Goga Vast-
leson din CJrza, tot materialnl la facerea clopotnitel, cheltnind 100
lel, li se aduo multumiri publioe piosilor donatiri.
Epitropia bisericel parohiel Pribesol, din comuna Ciortestd, judetnl

Vaslul, adnoe olldurose multimiri D-nei Presvitere Maria Tomeson,
sotia preotulni Panaite Toma din Ciortesti, pentrn o5, a Unlit bise-
rice! parohiale din Pribesol, 4 perdele la iconele ImpUltesol, nna fats
www.dacoromanica.ro
596 DoNATityNi
de mad de borangio pentru Sf. Masi si una soortg de asternut pe

jos, tete in val6re de 52 le!.
Se adno multumirl pnblioe D-lul N. Constantinescu din oomuna Gura-
Dimerol care a invelit cn sindriig o parte din aooperisul bisericil din
acea comung ob eltuind lei 90. D-1 D. Sava care a &trait o Evan-
gelie in valor° de 19 lel. M. Berechet a hint °fraud& an ootoih le-
gat on piele in val6re de 28 lel. Stana C- Anastasia, a Wait o on.
delay. costind $2 lel, iar D-1 S. Dragomir a dat lumangri pentru po-
lio a ndru
Epitropia bis. din oomuna Bogza R-Sgrat adace multumirl publioe

urnigtorelor pers6ne Qi anume: D-Ini Ene Mum care a &trait an Po-
lioandru de alamg on 16 luminl, si done sfesnice tot de alamg pen-
tru sf. Mask, in val6re de 300 lel si D-1 Coman I6n 111,7414°r In a-
°este, oomune, care a &trait un triPher de Blame, in forme, de sera-
MA In val6re de 50 lel.
Se aduo multemirl public° D-Ini Constantin Chiriteson, perceptor
ipi VilIceanu b ihail, amblI din Comuna Prejoin, Jud. Won °aril ati
oferit bisericil Hale on hramul intrarea in biserioa, din numita co-
mune, un policandrn de bronz aurit in val6re de 125 lel si un olo-
popl pentru of. Masg, in valor° de 12 lel.
Loonitorul Ilie Ion Buzatu din oomuna Terplul, judetul Romanat1
a darnit biserioel on hramul Sf. Nioolae, din acea comung, un Bios-
nio luorat in strung, In valOre de 10 lel; D-na 16na 'Masi° Florea
$i Zoi %a Badea Dum tru oats una pereche perdele de bumbao pentrn
iconele biserioel, Rpitropla le exprime, multumirI publics.
D-1 Ianon Dobrunenu proprietar si sub prefect al plIsil Oltatul-01-

tul de ens, a oferit biserioei en bramul Sf. Nioolae din parohia Bo-
soteniI, done ohilograme lniningrl on ocasiunea sfintelor serbatorl ale
Invierel Domnulnl nostril Iiens Christos, D-1 Alexandra Dionleson,
proprietar, patru chilograme Ili D-1 Mihail Bibianu un ohilogram.
l'entru aceste ofrande li se adno multumirl publice.
Loonitorul Marin Ion din comma Marotinul de jos, Judetal Roma-
nag, a Wait pentrn biserloa S-ttl Voevocil, din acea parohie patr a
°andel° de niohel In valor° de age 10 lel ei 50 b. lie care, si Ioan
Preotu Roman nn a coperomtnt, lucrat din stofg nationalg, pentru of.
mad, In valor° de 20 lel. Pentrn aceste ofrande 1i se aduo muqu.-
mirl publics.
Chiriarhia Dungril de jos aduce multumirl pupae D-lor: Smaranda

N. Ionesou iii Gavril N. Bodea, earl all Unlit bisericil parohiale ou
serbarea S-til Voevocp, din parohia Mosou, Jud, Covurld, an rind
compleot de vestminte sacerdotal° de oatefea rl1 aooperemintele de pe
www.dacoromanica.ro
597 DON'A i JUNI
sant& vase, tote In valere de 120 1. asemenea $i Dar Nicolas I.

Matheit 8t sotiel sale Zoita N. Mathel, cart at daruit aoeleeall bise-
riol o perdea pentru ueile imparatesol, in valor° de 30 lel.
Din partea Sfintel Episcopil a Hugilor se aduo caldurese multamirl
DMus Nicolas Luca din oomuna Coseetil Jud. Vaslul, pentru ca a (U-
nlit biserioil parohiale din parohia Cosegt I un. policandru in valere
de 312 lel, imbraoandu-1 gi ou lumanarl de cord, in valere de 10 1.
De asemenea D Int Simion Popesou. pentru ca a daruit aceiasl bise-
riot nn sfe§nio de lemn on 7 fofeze lucrat in strung, in valor° de
14 lel.
Se aduo multumiri public° loonitorilor din comuna Mozicenil de jog
Jad. Argeg, care all bine-voit a vent In ajutorul construirel din not
a unel biseriol is loud cold veohi in acesta oomuna ou sumele co ur-
mod: Pr. Gh d Scarlatesou 500 1. Stefan Stanonleson 500 1. Pr. 16n
Musioescn, Marin (Nedesoifrabil), %non Dobre oi B. do N. Popesou,
fie-oare oate 400 lei; Gheorghe Babson, Gheorghe Popesou, Mum Ion
Ridica, Grigore Marineson, Petre Calugaru, Stanoiu (Nedesoifrabil), gi
Marin Tudorache cat() 300 let; Gheorghe Preda 280 1. Dobre Bale-
tor, Nip, Chita, Gheorghe N. Pasou, S. Sorban, Ion Chita Dumitru
Paul, Marin Ungurenu, Rada Zamfir Cherbel. Tudor Neagoe, Carstea
Ant nescu, Nicolas °menu, Ion Popesou, Ion* Orman, Stan Ninon
Matel Crucenu, Ion D. Crnoeana §i Marin Chita fie-oare oate 250 let.
T. Marinesou, Dumitru Clubuo, Floret Barbu, Marini Gh. Carstian,
Zinn, Voiou Voica Gheorghe Voinopul fie-oare oate 200 lel; Dra-
gomir Dana 180 L Gheorghe N. Carea 180 1. Gheorghe Iordaohe 170
lel. I. Tocila, B. Petesou, Buzea Radu, Dumitra Tooill, Coman Pa-
tragen, Grigore Iordache gi Pang, Tudorache cats 160 lei; Ene Oana
Vasile Covet, Raioit Covet, Gheorghe I. Vaohim, Nioolae Troiou, Ste-
fan Voion gi 16n Piabunea fie -oaro Ate 150 1. Constantin Bucur 140 1.
Audronie Rizea 140 1. S. V. Bratulesou 130 1. Ivan Cinoulete 130 1.
Nioolae T. Neagoe, Dumitru C. Popesou, Nicolas Lia, Zinoa Tivie, Ma-
rin Oprea Teianu, Vasile Stefan, Tudor To ila, Gheorghe Giabunea,
Ianou Grigore, Marin Iordaohe, Ion Iordache, Stan Tarot, Marin Dana,
Stalin Cruoianu, Ilie Crucenu, Nicolac A. Cristea, len lzvoranu, N.
P. Bratulesou, Matel Dragnea, Matel N. Urea gi A. Marinesou fie-
oare ate 120 let. P. lonesou, Constantin M. (nedesoifrabil), Constan-
tin Bnrcea, Iordaohe Duna, Baiea Ion Mg% Constantin Sima, Radu
Dumitru Dima, Zanfir Cinoulete, Simion Cioran, Marin B. Teseanu,
Ionita Trandafir, Ilie Raioiu Stefan, Nuta Oana, Marin Pingo!, loan
Tudor, Radii Ciapota, Stan Curea, Saban Carea, Ene Mire a, Marin
Anghel, Iordaohe Voohin, Ion Ciapota, Marin Igvorann, Dumitru N.
Cracenn, Ionl Cioran, Barna 1. Voicu oi Masa Carea fie -oars cute
100 let. Lixandru Rada 80 1. gi 80 b. Rada N. Dina. Ianou Mo ,ann,
Grigore Ruscea, Ion Porojiu, Zanfir B. Mania, Vasile Toolla, Ion Man-
doiu, Neaor Oprea, Stalin N. Cioran, llie Sandu, Burcea Oprea, Ma-
ria Botea, Ion Ion Craceana. Damitra Cobzarn, Stanoa Turlea, Ion
Blida; Minces, Maine, Ion Porojiu, Marin Cosoian, Dumitru Gheorghe,
www.dacoromanica.ro
598 DON"ATIUNT
Ion Vinti la Dan, Ion Ion Voiohiu §i Sultana Parojan, fie-care cat° 80
lel. Stan Voinea, Trandafir Tnroan, Mann Barbra, Isle Vintfla, Radu
Stefan Carbnnaru, Simion Gh. Vochia gi Stoica R. Ciopoata, fie -care
oate 7() 1. Marin Gard, Iordaohe Baltatu, Gheorghe Coriann, Marin
Gheorghe, Voicu Antea, Gheorghe Sindu Cherbel, lonita Sindrioa, F16-
rea CiopOta, Gheorghe Cod ifs, Rada Tamaga, Trandafir Barbu, Ion N.
Teianu, &Ilion B. Gajn, Jong& Tadorioa, L)ti Toma, Sa-bu Voion, Cos-
tulle Turtaru, I'ie Tivio, Nedelea Croitorn, Stan 16n Stirbn, Gheor-
ghe Din Voicu, Radn Croitorn, Costaohe Barbu, Matel M. Dan, Rain
Sore, Radii Karam', Nita Cana, loana Dobreoca' Charstian Ghita,
Radn I. Boboc, Marin M. Duma, Ion Taiga, Stana Anghel Tamag,
Stanou Porojanu, Grigore Gh. 'Poulin, Rada MO, Rada I. Cruceana,
Dina Iordaohe, Radii Vi§an ai Marin Troaca fie-oare nate 60 1. Car-
stea Pluton, Para Neac§u. Cherbel, Ion Radea Oprea, Paraschiv Gar-
zoviol, Rada Ivan, Marin Petresou, qerban Ganea, Mates. Tudor,
Zinca M. Pusan, Serban Cosoianu $i Grigore Stan Prooa, oate 50 1.
Jon D. Sarbeann, Ghita Miu, Stan George Unchia§u, Constantin Bo,-
Tete, Florea Zabaringa, Station Negru, Constantin Nun, Alba D:agne,
Nicolae Pelga, Ion* Mogo015., Mita Tunarn, Baroea Croitorn, La-
zir Amalie, Ion Voicn Basarabie, Raica Rada Marionta, Stamole Ma-
rin, The Grigore Turin, Ianca Gheorghe paean, Marin Dobrian, Ste-
fan Ion Nedelea, Dam tru Cotoin, Vitan Dragomir, Constantin Tran-
dafir, Masa Burcea Mincoiu, Dobre Gheorge, Dutnitru Danoin, Stan
Mihaill, Alba Voion, Vita Cdada, Die Stoian, Vintill Dan, Ion Ivan
Anghel, Voion Raduon, Ioana OneaV, Man Imp, Stefan M. Matel,
Dmitri" V. Nedescifrabil, Florea M. Oprea, Nip P.. fare, Gheorohe N.
Marineson, Ion Voinea, fie-care °ate 40 1. Carstea Porojanu, Anghel
Sands, Gligore Velea, Dmitri" Onoea, Tudor Voion, Nita Ciaoa, Radii
Voicu Dobre, Radu Sasa, Stan Rain, Gheorghe Spatarn, Radii St
Bajenara, Eadu M. Nadrag, Barbra M. Ciobann, Florea N. Baltatu.,
Tador Stefan, Grigore Costaohe, Voicu Turtnrioa, Dina Oana Tador,
Voicu Stanoin, Smaranda, Badea Iaron, Radu Ciaup, Marin Anglia],
Radn Ion Gongonea, Constantin Cherbel, Iordache Sandra, Constantin
lorga, Maria Cons. Vasile, Nicolae Gh, Tunarn, Anghel Lixandru, Ion
Mastragin, Grigor Barbra, Mitran Gr. Tunaru, Ni ta, Ciora, Grigore
Barbu Balosn, lonita Cogan, Ion R. Motoroin, Linca Gh. Stanch', Rada
Vaitici, Marin Matel, Costaohe Duman, Rada Marin Turlea, Grigore
Anghel, Rocn Mocanu §t N. Priceputu fie-care (late 30 lei. Burcea
Pinto° 25 1. Gheorgha Turoan, Barcea Badea, Volon Todor, Tudor D.
Mn§at, Grigore Barna, Oprea, Stanctt M. Ene §i Raon Alexa Negrue
°ate 20 1. Ion Viqan 15 1. Sada Tanislav 15 1. Mina Iordache 10 1.
Rada B. Rusu 10 1. Florea Coroodel 10 1. loan% Oprica 5 1. qi D 1 I.
Miuleson a daruit nn polioandra in valOre de 500 lel.
$13 aduo multumief public() Onor. Adiministratinne a Domeniilor

Oroael care a donat bis rioil parohiale on patronul Sf. Procopie din
Unman aheorghita, Judetul Prahova, nn rind de vestminte preote4t1
an larva. tpsatit.
www.dacoromanica.ro
DONATLUNI 599
Onor. Epitropie a ageznmintelor Nifon Mitropolitul", bine voind a

dona biserioei parohiale cu hramul Sf. Imp5,rag din parohia Letea
noun, Jude.cul Viatica, urma6rele obieote: o once pe Sf. Presto] de
am in valor° de 800 lei, chiar a fondatorulni Nifon Mitropolitul, una
idem de argint in val6re de lel 120, nn steag In valor° de lel 150,
nna candela de metal argintat in val6re de 20 lei, don5, hone a Mai-
oel Dial oi Sf. Imptirag in valor° de lel 120, si nn &dap de tell
pentrn biblioted in val6re de lel 25, se adno numitel Epitropii mul-
Vimiri public°.
Chiriarchia Dniarei de Jos adnoe multumiri Dublin loonitorilor mai

jos nnmiV pin paroohia Ducuzol, Jud. Constants, earl all oontribuit
la onmptrarea unni Felon gi Epitrahil preoum gi a mai multor dal
bisericesol pentrn biserica din cis -a paroohie Qi annme: peen cum-
ptrarea Felonulni gi Epitrahilulul at oontribuit Dragomir Tatu on
201e1: Mihalaolie Mazitra 20 lel; Marin Enache 10 let; .Neagn Ioell
10 lei gi Sandu Tudorancea on 10 lei; tar ottrt1 biserioesol all cam-
ptrat: 16n Ciocan un Triod ou 28 lei 30 bani; §tefan Stan nu Oc-
trAoh Mare en 28 lel 30 banl ; Petre filih it1 nna Litnrgie on 9 lei gi
75 banl; Die Mihait una Psaltire on 10 lel 70 bani; Damitrie Petre
nn Penticostar on 14 let gi Rada llichaiil nn CTologin inio on 7 let.
UratatOrele persona at donat bis. d n coin. Maorina jnd. Butt. di-
frrite crag Qi anume: Sava Borcea a dnruit una Evangelie edit% Sf.
&nod legatn on piele marochin, Dinu 119du octoichu tel mare, Maria I.
Cervix Triodul ; Arghira D. Soarlat, Pentiooitarul; tar D-lor Ene Bra-
tosineson, Ion ithitr n, Ianon Soarlat, Nioulae Neap, Radu Dina,
Smaranda D. Mast4 a, Neaga I Gheo-ghe gi Dinu Ivan, fie care cate
nu. mineitl.. Tatnror, Epitropia le exprimi mu4umiri publice.
D-nul Gh. Toma Stolan cu sotia sq. Elena gt D-1 I. Ohelarin on

soVa ea Parasoheva, poporani at Biser!oei parohiel on patronnl Slut
lerarh N cola], din ciurchi, din Urbea Iasi, a daruit scald biseriol
dont prapore (steaguri) no al, in valore de 60 let; tar D-1 N. Stolan
cu soVa sa Ana asemenea a dnruit tot la aoea bi.seric5, una oruce de
lemn zugraviti gi poleit5, in valor° de 30 lel, Pentru aoeste pion
fapte Epitropia le exprimi multumiri public°.
D-nul 16n Strolu, proprietar in oomana PIncesti, jude01 Rom in
impreunn en soVa sa Maria 1. Stroh, frobad pentu biserica on pa-
tronal Sf. Treime" din acea comana, una io6an mare a Malcel Dom-
nnlui" imbrgoatn paste tot on argint gi suflatn ou aur in strand de
fer, preoum Qi alt5, icon5, mai mien, imbacatl tot on argint gi sung.-
t5, cu aur, niedat5, inaintea ce1ei intai ambele in val6re de 5000, lel.
11 se adno multumiri publioe pentrn aoestit pl6s5, fapt5
www.dacoromanica.ro
BISER ICA
ORTODOXAROMAA
Revista Periodica Eceieci2die5
Anal al XXI-lea. 1898 Oa
II Timotel, IV. 2.
ti---A
'111 f '
u__
BUCURETI
TIPO-LITOGRAPIA cARTILon BISERICE8TI".

1 8 9 8.
www.dacoromanica.ro
TA LA 3 ILT3RIELON
DIN
Reuista periodicd eolesiastiod, Biserica Ortodoxa Romdnd" pe anul
al XXI-lea (1897-1898), Insotitei fri de numele autorilor.
PARTEA OFICIALA.
Seminarigtii en 4 alma pag. 67-89. Alegerea yi investitura P. S.
Arhiereli Ilinichie Bacalinul ales Episcop de Roman pag. 97-106. Predica
Preot. Ieremia Hagiu .tinutli in bis. parohia1a din parohia Cozia, Jude.
Fit lulu la 10 Martie 1897 pag. 107-110. Alegerea noulul Patriarh
ecumenic, pag. 111-113. Instalarea Episc. de Roman, pag. 224-225.
Investitura qi instalarea sanctitlitel sale Constantin V Patriarh ecumenic
de Constantinopole 338-345. Bola A. S. Principelul Ferdinand, pag.
346-347. Raportul revisorului eclesiastic al Eparhiel Dun lira' de jos
No. 5/97 clitre chiriarhie p. 457-470. Discurs pronunOt in catedrala
din Huqi la onomastica P. S. Episcop. Silivestru al Huqi.lor, pag. 588-
592. Sumarul gedinOlor S-lul Sinod din sesiunea de Primli-varli pag,
3-147. Epistola intronisticli a Ina lt P. S. S. Domnulul Doran Iosif
Gheorghian, Mitropolit al tingro-VlahieI, Exarh al Plaiurilor, Locotenent
al Cesariel Capadociel, Primat al Romania' qi Presedinte al 5-lui Sinod,
al sf. nOstre Biserici Ortodoxe Autocefale Romane, trimisa care bisericile
surori conform usului gi practical bisericii, cum pi respunsurile P. S. S.
Patriarhi gi Alitropolip. Ortodoxi, relativ la a II suire a I. P. S. Sale
pe scaunul de Mitropolit Primat p. 603-633.
P. S. ARCHIEREUL CALISTRAT BARLIDENTIL
Evangeliile si mlirturiile ereticilor celor dintal 2 secole primare. p.
35-53. Iisus Christos qi mlirturiile Iudeilor qi ale pliganilor p. 194-
205; 304-314. Iisus Christos descris de EvanghelistI 513-522. Sfin-
tul Vasile cel mare arhiepiscopul Cesariei-Capadociel 1038-1046.
Dr. DRAGOMIR DEMETRESCU
Reeensemintal din timpul lul Quiriniu si tetrarehuluI Abilenel Lysania
p. 54-56; 121-130. Origina gi numirile predioil 167-182.Predica qi
activitatea apostolilor inainte de convertirea lui Paul p. 275-291;
419-432; 481-494; 687-693; 769-782. Din scrierile needitate ale
P. S. Episcop al Romanuld Melchisedec p. 361-378; 495-512;
634-654; 731-747; 899-914; 1047-1056; Naqterea Domnulul
dupli descrierea Evangeligtilor 841-851: Apostolul Paul pi Iacob p.
961-978. Nayterea Domnulul cantata de copil p. 995-1000,
www.dacoromanica.ro
IV
CONSTANT I N ERBICENU
Doug poesii ale luI Al. Vacgrescu fiul lui Enachitg" Vacgresca 323-
328. Intaia carte de cantgri bisericesci in romanesce, cunoscuta pang
acorn. Psaltichie romanesca. p. 292 304. Despre canonele sf. apostoli
379 404. Istoria bisericesca a lui Teodoret p. 550-577; 670 686;
798 812; 1057 1072. Discurs la inmormintarea episcopulal Kesarie
al Buzgului p. 585 587. Enciclica Mitropolitului Dositeiu Filitis. p.
662-669. Biografiile marilor Dragomani (interprets) greet din imperial
otoman. p. 694 708; 748-768; 866 887; 1000 1026. Cuvint
istoric, p. 946-949.
Dr. P. GARBOVICENU
Serbarea Duminicei, Istoricul el 3-18; 151-166; 1027-1037
Credinta in bine. p. 183-189. Silvestru Bglanescu episcopal eparchiel
Husilor intre anil 1886-1896. p. 218-223. Bisericesti. 226 227.
Sozomen, viata si activitatea sa p. 241-258. Cronica Bisericii Ortodoxe
Romane. p. 448 456; 709-713; 827 837; 0 catedrala in Bacuresti
p. 523-528. Invetmantul religiunel. in scola primary p. 578-584;
655-661; Bibliografii p. 593; 592; 1072. Literatura otravitore p.
813-817. Iisus Christos. p. 888-898. Dare de seanag, p. 950-951.
Dr. MIHAIL POPESCU
Invetatura sf. Atanasie despre mantuire. p. 19-34; 131-150. Bour-
daloue p. 90-96; 190-193. Sistemul filosofico-religios al fericitulai
Augustin p. 259-374; 852 865. Conciliul de la Florenta p. 405 -
418; 529-542; 721-730; 979-994.
Dr. C. CHIRICESCU
Sfintul Apostol Paul daps sf. Scriptura. p. 783-797; 915 945,
P. S. EPISCOP AL HUILOR
Predicg rostitg in Om de sf. Pasci la a II inviere pag. 315-321.
CONS. STAMATI CIUREA
Ackermanul p. 329-337.
MEE C. CRETULESCU
Elocinta religiose din punct de vedere literar p. 543-549.
D. IVANCEANU
Oratii vechi la nunti p. 433-447.
Raportul Epitropiei Bis. Sf. Nicolae din Comuna Zavalu plasa JinluI
de jos, judetul Dolj care P. C. Protoereil p. 229-234.
0 o
www.dacoromanica.ro

Bor 6 1897 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bor 6 1897 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

biLd OWE

SANTULUI SINOD AL S-TEi BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE

ANUL AL XX1-lea, No. 6.

5 Conciliul de la Florenta . . . 529 . . . .

6 Elocinta religiOsa din punctul de vedere literar 543

g1047.004S1 417 "15J34M/.7:7-,. 453016J- -72,12P01:5J-2

TIPO-LITOGRAFIA CARTILOR BISERICUTI

Predica si activitatea Apostolilor inaillte de convertirea lid Paul.

(Vecji Biserica Ortodox5, Romang", No. 4, pag. 419).

Iudeii nu s'ail multumit numal cu uciderea archidiaco-

1) De la inaltarea Domnului la ceruri si pan5, la uciderea cu pietre

crestini, barbati sari femel, ii lua si II ducea la ma! maril

Simon, vedend ca prin punerea mainilor apostolilor se

1) Faptele Apost. VIII, 19.

cele deserte ale Iudeei. Aci el intimpina pe un eunuch al re-

1) Comp. Fapt. Apost. VIII, 26-40.

«pe drumul, ce se chiama drept, si cauta in casa 1111 Iuda

«cum ca 'I-a grait lul, si in ce chip in Damasc, cu indras-

1) Faptele apost. IX, 1 30.

.sculat si Fad vedut toti, cei ce locuiail in Lida si Saron

1) Comp. Fapt. Apost. IX, 31-35.

vestindu-se ast-fel tuturor Omenilor, fara deosebire de neam

«Dumnecleil a curatit, to nu le spurca». Si acesta s'a facut

«de la Cornelie, intreband de casa I'll Simon, ail statut

«mi-a aratat, ca pre nici un om sa nu dic spurcat sail

«m are, carele data va veni, va spune tie. Deci numal de

1) Faptele Apost. X, 1-33.

cumcisiune, cei ce veniser5. cu Petru, ca, si preste nea-

1) Comp. Faptele Apost. X, 44-45.

Autorul Faptelor ne spune «Apostolii si fratil, car'

«awl in Iudeea, auclind ca si neamurile au primit cuvin-

intari pre credinciosi. Cum acesta a mers la Tars, spre a

') Comp. Fapt. Ap. locul citat.

sirul istoric al faptelor intimplate cu Biserica lul Iisus Chris-

ARENILOR SI A CREDIT ELOR REtIGIOASE ALE ACESTORA.

(VOA Biserica Ortodox5. Roming No. 4).

Ast-fel a fost privirea Bisericii Orthodoxe la cea arme-

Neisbutirea tratativelor si relatiunilor mentionate, a tre-

1) Aceste escursiuni si expeditiuni s'ali inceput de la domnia lui Ro-

incursiuni dusmanesci intimpina o respingere mat mult

zantini din familia Comninilor (1081-1185). ail isbutit nu odatg a

intaltl cas de felul acesta a fost sub imparatit bizantint

-altil cite -va epistole, confesiunT de credinta si de explica-

Dioscor, pe Sever si pre Timotheiti Elur, si pre top cel

aceste cererl sunt definitive, sail imp6ratul grec re RI

situl ManuscriptuluI lipsesce ci cu dinsul ci sfirsitul aces-

«Anatematizez pre cei ce introduc in imnul tristint hu-

in genere declar, ca voiu. urma Bisericii Orthodoxe

Autorul spune intr'o insemnare sublinima, ca cuvintul p.aacaiov

menice, precum o invinovatia vorba omenesca, totusT in

turisirea numelul 1ul Christos. Ace lasi cuvios in epistolic

ei, ci numai de forma exprimarii, asa ca cuvintele citate

scritt de aid intregi tirade, altil 'st permit intru cat va a

Euthimie consacra armenilor titlul 23 din cartea sa si

ci observam numal, Ca aceste dovecli sunt acelaesi, care sail

Zigaben, si se deosebesce de acesta nu mai in forma, a-

sine insusI, sail firile se vor arata cu propriele lor ipostase

unire, safi mai bine dicend,s'a prefacut in Dumnedeire.

Una din cele mai puternice probe ale apologiei crestine

a putut arata vre-odata. Dar ceea ce este mal presus de

1) Comp. Ion Cap. I.

cultura si civilisatiune, de sigur, scriitorii inculti aI popo-

1) Comp. Mat. V. 17 li urm5,1 XXIII, 1 li urnAt,