Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CRONICA ROMANULUI
Buletin oficial al Episcopiei Romanului - Fondat n anul 1924 Pre[edinte de Onoare: P.S. EFTIMIE, Episcopul Romanului Pre[edinte: P.S. Dr. IOACHIM B|C|UANUL, Arhiereu Vicar
Vicepre[edin]i: Pr. Ioan GHERASIMESCU Arhid. Ciprian Ioan IGNAT Director: Pr. Cornel PAIU Redactor-[ef: Mioara IGNAT Secretar general de redac]ie: Pr. Constantin GHERASIM Colectivul de redac]ie: Pr. Dr. Aurel Florin }USCANU, Protoieria Roman Pr. Constantin TOMOZEI, Protoieria Bac\u Nord Pr. Vasile RADU, Protoieria Bac\u Sud Pr. Constantin ALUPEI, Protoieria One[ti Pr. Petrea MORARU, Protoieria Moine[ti Redac]ia: Pr. Dr. Constantin LEONTE Pr. Dr. Nicolae HURJUI Pr. Dr. S=nic\ PALADE Pr. Drd. Daniel ENEA Pr. Petru RONCEA Pr. Ciprian BURC| Corector: Mioara IGNAT Tehnoredactare: Pr. Cornel PAIU Machetare: Lucian APOPEI Concept grafic: Pr. Constantin STURZU
CUPRINS
Episcopia Romanului: istorie, continuitate, unicitate............. 3 Episcopia Romanului `ntre anii 1408-1530: De la Alexandru cel Bun la {tefan cel Mare [i succesorii s\i..................................... 8 Episcopia Romanului `ntre anii 1525-1650: Chipuri [i fapte prin care fiin]\m ca ortodoc[i......................................................... 13 Episcopia Romanului `ntre anii 1650-1775: Un veac de sfin]enie........................................................................................... 17 Episcopia Romanului `ntre anii 1775-1900: Secolul episcopului Melchisedec................................................................. 22 Episcopia Romanului din 1900 pn\ ast\zi: Episcopi care au marcat secolul al XX-lea................................................................. 25 Uricul din 16 septembrie 1408................................................ 27 Catedrala episcopal\ a Romanului - un mic palat al artei ortodoxe........................................................................................... 29 Armonie [i polifonism la zidirea episcopal\ a Romanului....................................................................................... 31 Sub semnul Sfintei Cruci........................................................ 32 Un studiu profund al istoriei Catedralei episcopale din Roman.............................................................................................. 33 O prezentare complet\ [i documentat\ a Episcopiei Romanului...................................................................................... 34 Programul manifest\rilor cultural-religioase organizate de Centrul Eparhial de la Roman, sub genericul: Episcopia Romanului - 600 de ani, continuitate [i unicitate....................... 35 Sfnta Parascheva, de 600 de ani ocrotitoare a Romanului 36
ADRESA REDAC}IEI:
Str. Alexandru cel Bun, nr. 5, Roman, jud. Neam] Tel.: 0233.744.254; 0723.598.000 E-mail:cronica.romanului@epr.ro
Foto coperta I: Catedrala episcopal\ de la Roman; Foto coperta IV: - st=nga sus: PS Ioachim B\c\uanul al\turi de preo]i [i credincio[i oficiind, duminic\, 7 septembrie 2008, slujba de sfin]ire a Sfintelor Cruci care vor veghea Bac\ul de pe Catedrala ~n\l]area Domnului; - dreapta sus: Cupola Catedralei ~n\l]area Domnului din Bac\u str\juit\ de Sf=nta Cruce (detaliu); - jos: Catedrala ~n\l]area Domnului din Bac\u (vedere de ansamblu).
ISSN 1582-9030
septembrie-octombrie 2008
EDITORIAL EDITORIAL
60 0 de tara ani de atestare documen
Anul acesta, Episcopia noastr\ comemoreaz\ 600 de ani de la prima sa atestare documentar\. Preabunul Dumnezeu a ales genera]ia noastr\ de ierarhi, clerici [i credincio[i pentru a s\rb\tori acest eveniment deosebit.
omentul aniversar nu este numai al nostru, ci al `ntregii Biserici Ortodoxe Rom=ne, deoarece via]a pastoralmisionar\, canonic\ [i gospod\reasc\ a fost permanent `ncadrat\ `n s=nul Bisericii poporului rom=n bimilenar. De aceea, urm=nd cuv=ntul Sf=ntului Apostol Pavel care zice: Aduce]i-v\ aminte de `nainta[ii vo[tri, cei care v-au gr\it vou\ cuv=ntul lui Dumnezeu; privi]i cum [i-au sf=r[it via]a [i le urma]i credin]a (Evrei 13,7) [i impulsiona]i de porunca-testament a episcopului-cronicar de Roman, Macarie (1531-1548), care spunea c\ avem datoria moral\ ca lucrurile `nt=mplate `n vremurile trecute s\ nu fie acoperite de morm=ntul uit\rii, ne-am angajat s\ d\ltuim `n memoria contemporanilor chipurile sfinte ale `nainta[ilor, cu toate realiz\rile lor, `n anul `n care se `mplinesc [ase secole de c=nd un document emis de cancelaria voievodului Alexandru cel Bun atest\ faptul c\ s-au d\ruit bisericii Sf=nta Vineri, care este `n T=rgul Romanului, unde zace sf=ntr\posata mam\ a noastr\, cneaghina Anastasia dou\ sate `n ]ara noastr\, `n Moldova. De atunci s-au `n[iruit pe scaunul vl\dicesc de la Roman peste 70 de ierarhi care au marcat timpul lor, l\s=nd lucruri de o importan]\ cov=r[itoare pentru cultura [i spiritualitatea ortodox\. Unii dintre ei, pentru sfin]enia vie]ii lor, au fost declara]i sfin]i ai Bisericii noastre dreptm\ritoare. Documentele vremii, de care dis-
punem, ne ajut\ s\ cunoa[tem numele `nt=ist\- Dorotei (1518-1531), cunoscut pentru dotarea t\torilor acestei episcopii, precum [i faptele lor. episcopiei cu multe bunuri. Dup\ retragerea `n pustie a acestuia, pe scaunul vl\dicesc de la Roman, ajunge Macarie al II lea (1531-1548; Dipticele Episcopiei Romanului 1551-1558), un ierarh `nv\]at, prin intermediul {irul episcopilor roma[cani `ncepe cu epis- c\ruia cunoa[tem foarte multe lucruri din pecopul Ioan, al c\rui nume `l cunoa[tem din rioada medieval\ a Bisericii [i nu numai. Este pomelnicul de la Bistri]a, ctitoria voievodului episcopul care se ocup\, din porunca voievoduAlexandru cel Bun, `ns\ nu cunoa[tem nimic lui Petru Rare[, de reconstruc]ia actualei catedin activitatea sa ca episcop de Roman. ~i drale episcopale, `nchinat\ Sfintei Cuvioase urmeaz\ `n scaun Samuil despre care, de Paracheva. A fost un episcop cultivat [i foarte asemenea, [tim pu]ine lucruri. ~nainte de 30 influent. Este cronicarul care consemneaz\ evenimentele istorice molseptembrie 1445, pe scaunul dovene[ti `ncep=nd cu trede la Roman a stat episcopul cerea `n odihn\ ve[nic\ a Calist, al c\rui morm=nt se De-a lungul vremii s-au Sf=ntului {tefan (2 iulie afl\ la M\n\stirea Neam]. ~i 1504) p=n\ la `nceputul `n[iruit pe scaunul urmeaz\ Vasile [i Tarasie, domniei lui Petru Rare[. eparhio]ii Mitropoliei }\rii vl\dicesc de la Roman de Jos, cum se stipuleaz\ `n Dup\ marele episcop peste 70 de ierarhi care unele documente din pec\rturar, documentele vreau marcat timpul lor. rioada domniei binecredinmii `l prezint\ pe Atanasie ciosului voievod {tefan cel ca episcop de Roman. Mare [i Sf=nt. Dup\ acesta Urmeaz\ Nicanor (1572din urm\, pe scaunul de la Roman vine, pentru 1575), apoi Eustatie (1575-1580), un ierarh 8 ani, Teoctist I, fostul stare] al M\n\stirii evlavios care se retrage din scaun la M\n\stirea Neam] (1500-1508), care devine mitropolit al Putna. Apoi, Episcopia Romanului va fi Moldovei. Vine Macarie I (1508-1518) [i apoi p\storit\ de un [ir de episcopi despre care 3
Seco u a XVIII ea este marcat, Secollull all XVIII-llea este marcat, `nc\ de a `nceputu u , de p\stor rea `nc\ de lla `nceputull lluii, de p\storiirea ep copu u Lavrent e (1701 1702), epiicopulluii Lavrentiie (1701-1702), dup\ care vine un mare tr\itor isihast, Pahom e (1707 1714). Pahomiie (1707-1714).
EDITORIAL EDITORIAL
al Schitului Giurgeni, ca metoc al episcopiei.
cunoa[tem mai pu]ine lucruri [i care, datorit\ vitregiilor vremii, au revenit de mai multe ori `n scaun: Nicanor (1580-1582); Agaton (1582-1591); Mitrofan I (15911595); Agaton (1595-1600) [i Filotei (1600-1601) - cel care l-a primit la Roman pe unificatorul }\rilor Rom=ne, Mihai Viteazul. Dup\ statornicirea vremurilor de la `nceputul veacului al XVII-lea, pe scaunul de la Roman este `ntronizat Anastasie Crimca (1606-1608). Personalitatea lui a fost remarcabil\, `ns\ p\storirea lui la Roman a fost de scurt\ durat\, pentru c\ a trecut pe scaunul mitropolitan al Moldovei. ~i urmeaz\ Mitrofan al II lea (1607-1612), apoi Pavel (1613-1616) [i Atanasie (1616-1629); Dionisie (16291633); Benedict (1633-1639); Dosoftei I (1639-1641); Evloghie (1641-1644) - cel care a fost desemnat, de Mitropolitul Varlaam al Moldovei [i de voievodul Vasile Lupu, s\ `nt=mpine moa[tele Sfintei Cuvioase Parascheva, `n ziua de 13 iunie 1641, la Gala]i, `nso]indu-le p=n\ la Ia[i. ~n 1642 particip\ la Sinodul de la Ia[i, c=nd se adopt\ M\rturisirea de Credin]\ Ortodox\ a Sf=ntului mitropolit Petru Movil\. Dup\ moartea lui Evloghie, vine pe scaunul vl\dicesc Anastasie (1644-1658). Acesta este cunoscut `ntre ierarhii Romanului prin faptul c\ din timpul p\storirii lui avem tradi]ia statornicit\ de episcopii roma[cani, aceea de a `mbr\ca ve[m=ntul Sf=ntului Ioan Gur\ de Aur, `n ziua de 13 noiembrie a fiec\rui an. M\rturia este consemnat\ de diaconul-cronicar Paul de Alepp, al patriarhului Macarie al Antiohiei, aflat `n vizit\ prin Moldova. Dup\ trecerea acestuia la via]a ve[nic\, `nmorm=ntat la M\n\stirea Moldovi]a, la Roman p\store[te episcopul Sava I (1658-1660), care ajunge mitropolit al Moldovei.
Me ch sedec este ce ma `nv\]at Mellchiisedec este cell maii `nv\]at episcop al romnilor.
60 0 de tara ani de atestare documen
u[urarea birurilor p\stori]ilor s\i. Spre sf=r[itul vie]ii este ales Mitropolit al Moldovei. ~n locul lui este hirotonit Veniamin Rosset (1844-1851), fost egumen al M\n\stirii Dolje[ti, Roman. ~n timpul p\storirii sale s-au organizat [coli `n toat\ eparhia: Roman, Bac\u, B=rlad, Tecuci, Foc[ani, Gala]i etc. S-a peocupat de preg\tirea candida]ilor pentru hirotonie. A fost prezent activ `n ajutorarea sinistra]ilor dup\ incendiile devastatoare din Roman [i `n urma epidemiilor de cium\ din cuprinsul eparhiei. ~n documentele vremii apare [i loc]iitor de mitropolit, dup\ moartea lui Meletie. Se stinge din via]\ la 14 iulie 1851 [i este `nmorm=ntat la Catedrala episcopal\ din Roman.
ora[ Roman, pe care patetic l-a numit azilul b\tr=ne]ilor mele. Mai t=rziu, episcopul Lucian Triteanu, pe morm=ntul s\u [i al fratelui, Episcopul Valerian {tef\nescu, ridic\ o frumoas\ capel\ cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Funda]ia a fost desfiin]at\ abuziv `n perioada comunist\, confisc=ndu-i-se bunurile. A fost reactivat\ dup\ evenimentele din 1989, iar membrii Funda]iei, `n anul 2007, au restaurat capela [i au recuperat o parte din patrimoniul imobiliar care-i apar]inea. Dup\ moartea marelui Melchisedec, scaunul vacant este ]inut de arhiereul Ioanichie Flor B\c\uanul p=n\ ce este ocupat, prin alegere, de fostul episcop vicar al Mitropoliei de la Ia[i, Inochentie Moisiu (1892-1894), iar dup\ trecerea acestuia la odihn\ ve[nic\, pentru o perioad\ scurt\, vine Ieronim Ionescu (18951896), apoi episcopul Iosif Gheorghian (decembrie 1896) [i arhiereul locotenent Conon Ar\mescu Donici B\c\uanul (1897-1900).
Vitregii de secol XX
Secolul al XX-lea `ncepe cu alegerea episcopului Gherasim Safirim (1900-1911). Un ierarh riguros, de mare severitate moral\ [i inflexibil `n interpretarea prevederilor canonice, de asemenea, `n convingeri. Nu a f\cut niciodat\ rabat de la r=nduielile biserice[ti. Este autor de manuale cu caracter liturgic. A fost scos din scaunul episcopal `n iunie 1911, c=nd se retrage la M\n\stirea Fr\sinei (V=lcea) unde, dup\ o via]\ auster\ [i isihast\, `[i d\ ob[tescul sf=r[it `n ziua de 14 februarie 1922. Episcopia Romanului este administrat\ de arhiereul Calist Boto[\neanul (1911-1912), ca episcop locotenent. Urmeaz\ Teodosie Atanasiu (1912-1923). P\storirea sa a coincis cu evenimentele provocate de Primul R\zboi Mondial. ~mpreun\ cu Mitropolitul Moldovei, Pimen Georgescu, a participat activ la evenimentele conflictuale care se desf\[urau pe teritoriul eparhiei sale, cer=nd preo]ilor [i credincio[ilor s\i, prin scrisori pastorale, s\ colecteze bani, alimente [i `mbr\c\minte pentru solda]ii de pe front; a cer- cetat [i ajutat spitalele de r\ni]i, a difuzat c\r]i de `ndrumare duhovniceasc\, a sprijinit cauza dreapt\ pentru care lupta poporul rom=n, iar dup\ `ncheierea r\zboiului a pledat pentru unirea Transilvaniei cu patria mam\. A fost un episcop erudit [i cu preocup\ri c\rtur\re[ti, bun cunosc\tor al limbilor clasice [i moderne. A tradus pentru prima dat\ `n rom=ne[te din Comentariile Sf. Ioan Gur\ de Aur la Epistolele Pauline. Fiind bolnav, la 1 februarie 1923, se retrage din scaun la M\n\stirea Neam], de unde va trece `n odihn\ ve[nic\ `n ziua de 7 februarie 1927. Dup\ retragerea lui Teodosie, treburile gospod\re[ti ale episcopiei sunt preluate de Arhiereul Ilarion Mircea 5
Dup\ trecerea lui Veniamin pe scaunul mitropolitan, la Roman este ales episcopul de Hu[i, Gherasim Clipa (1803-1826), ierarh ierudit cu studii `n Germania, cunosc\tor al limbilor greac\, rus\, francez\ [i german\. S-a remarcat prin multe `nf\ptuiri ca p\rinte duhovnicesc al Eparhiei Romanului `n perioada de `nceput al secolului al XIX-lea. A condus episcopia aproape 23 de ani. Arhip\storirea sa a fost de mai lung\ durat\ datorit\ faptului c\ vremurile se statorniciser\, iar la conducerea Moldovei reveniser\ domniile p\m=ntene `n locul celor fanariote. Ca [i Leon Gheuc\, a fost un adept al iluminismului, dar a dat aten]ie [i treburilor administrativ-gospod\re[ti ale eparhiei [i ale centrului episcopal. Lui i se datoreaz\ multe modific\ri `n interior [i exterior f\cute Catedralei episcopale Sf=nta Cuvioas\ Parascheva. De asemenea, `n timpul lui, zestrea catedralei se `mbog\]e[te cu multe podoabe. Tot lui i se datoreaz\ dotarea catedralei cu o nou\ catapeteasm\, ale c\rei icoane sunt pictate de Eustatie Altini. Faciliteaz\ traducerea de multe c\r]i filosofico-iluministe. Sus]ine mi[carea eterist\ de la 1821, din Muntenia. R\m=ne `n amintirea roma[canilor ca un episcop gospodar [i cultivat. Este `nmorm=ntat `n Biserica Sf=ntul Gheorghe, catedrala veche din Ia[i, `n 15 martie 1826. ~i urmeaz\ `n scaun Meletie Lefter (18261844), episcopul de Hu[i. A fost un bun chivernisitor [i reorganizator al averilor eparhiale. Lui i se datoreaz\ resfin]irea Bisericii Precista Mare de la Roman. Ca [i al]i episcopi predecesori, a f\cut [i el parte din divanul domnesc pled=nd pentru anul I (VIII) nr. 5-6
Ana znd v a]a [ act v tatea erarh or roma[can , ce Analliiznd viia]a [ii actiiviitatea iierarhiillor roma[canii, ceii ma mu ] d ntre e , `na nte de a f nsta a] pe scaunu maii mull]ii diintre eii, `naiinte de a fii iinstalla]ii pe scaunull v \d cesc, au tr\ t `n m\n\st r e d n Mo dova ca vll\diicesc, au tr\iit `n m\n\stiiriille diin Molldova ca stare]i, egumeni sau duhovnici, unde au dobndit cu tur\ teo og c\ [ exper en]\ adm n strat v\. culltur\ teollogiic\ [ii experiien]\ admiiniistratiiv\.
EDITORIAL EDITORIAL
B\c\uanul (1923-1950), ca episcop locotenent. La 28 martie 1923 a fost ales Lucian Triteanu (1923-1947). Episcopatul s\u a coincis cu perioada celui de-al Doilea R\zboi Mondial, dar [i a marilor schimb\ri politice din ]ara noastr\. ~n p\storirea sa `ndelungat\ de la Roman, a realizat multe lucruri `n plan gospod\resc-edilitar [i cultural. Dup\ terminarea r\zboiului, Rom=nia intr\ `n lag\rul comunist, iar misiunea Bisericii se restr=nge doar la o brum\ de cult desf\[urat `n careul restr=ns al bisericilor. {i activitatea misionar\, promi]\toare a episcopului Lucian de dinaintea r\zboiului se reduce. S-a retras din scaun `n 1947 [i a tr\it p=n\ la 6 septembrie 1953, c=nd a fost `nmorm=ntat `ntr-un morm=nt din incinta Episcopiei Romanului.
Prigoana comunist\
A fost r=nduit ca episcop loc]iitor Arhiereul Vicar al s\u, Ilarion Mircea B\c\uanul, p=n\ la venirea Episcopului Teofil Herineanu (19491957). A fost un episcop evlavios [i rug\tor, care, de[i ardelean, s-a adaptat repede obiceiurilor moldovene, fiind iubit de preo]i [i de c\lug\ri. Totu[i, `n timpul s\u, s-au accentuat prigonirile puterii comuniste asupra preo]ilor [i c\lug\rilor din eparhie. Au fost desfiin]ate toate schiturile [i m\n\stirile din eparhie, iar c\lug\rii au fost nevoi]i s\ p\r\seasc\ chinoviile lor. Mul]i preo]i au fost `ntemni]a]i pentru convingerile lor religioase, unii sf=r[ind `n `nchisorile comuniste. ~n timpul p\storirii sale s-au consemnat mai multe vizite ale `nt=ist\t\torilor Bisericilor Ortodoxe surori, `n eparhie. A primit, la Roman, vizita patriarhului Kiril al Bulgariei, Mitropolitului Grigorie al Sankt Petersburgului, Sofronie al T=rnovului, Atenagora al Tiatirelor, Hrisostom al Filipinelor etc. ~n 1957, episcopul Teofil este ales ca arhiepiscop la Cluj, iar pe scaunul vacant va fi adus, tocmai `n 1962, fostul episcop al Armatei Rom=ne - Partenie Ciopron. P=n\ la acesta eparhia a fost condus\ de locotenen]i `ntre care Mitropolitul Iustin Moisescu (1958-1961) [i Partenie Ciopron (decembrie 1961-februarie 1962), care, din martie 1962, devine eparhiot p=n\ `n 1978, c=nd se retrage la M\n\stirea V\ratec, unde `[i d\ ob[tescul sf=r[it. Din acel an, p\storirea Eparhiei Romanului este dat\ PS Episcop Eftimie Luca, care o conduce p=n\ ast\zi. Nu vom g\si spa]iul necesar `n acest editorial s\ evoc\m perioada ultimilor doi episcopi titulari ai Eparhiei, aceasta ar fi o mare `ntreprindere, pentru c\ mul]i dintre cei ce citesc aceste r=nduri cunosc pe cei doi, mai ales pe venerabilul nostru ierarh PS Episcop Eftimie, pe care providen]a l-a ajutat s\ fie ierarhul titular, acum, la `mplinirea a 600 de ani de istorie ne`ntrerupt\ la Roman.
aceast\ Eparhie, `n continuare, vrem s\ mai amintim c=teva caracteristici ale episcopilor roma[cani. Analiz=nd via]a [i activitatea ierarhilor roma[cani, cei mai mul]i dintre ei, `nainte de a fi instala]i pe scaunul vl\dicesc, au tr\it `n m\n\stirile din Moldova ca stare]i, egumeni sau duhovnici, unde au dob=ndit cultur\ teologic\ [i experien]\ administrativ\. Unii ierarhi, `nainte de a fi ale[i pentru scaunul de Roman, au trecut pe la Hu[i [i R\d\u]i, episcopii sufragane ale Mitropoliei Moldovei. Majoritatea ierarhilor roma[cani `[i au metania `n urm\toarele m\n\stiri: Neam], Secu, Putna, Bogdana, P=ng\ra]i, Solca etc. Unii, spre exemplu Anastasie Crimca, Atanasie al IIlea, Dosoftei, Veniamin Costachi, Gherasim Clipa, Meletie, Melchisedec, `nainte de a fi la Roman, au trecut pe la R\d\u]i, Hu[i, Dun\rea de Jos. Al]ii, precum Tarasie, Vasile, Teoctist, Macarie-cronicarul, Pahomie, Ioanichie, Antonie, datorit\ calit\]ilor lor gospod\re[ti [i spirituale, au devenit episcopi direct din pozi]ia de egumeni sau duhovnici ai unor m\n\stiri. Unii, cum sunt: Iustin Edessis, Nectarie Hermeziu, Isaia Vicol, Inochentie Moisiu, Ieronim Ionescu, Ioanichie Flor, Gherasim Safirim, Lucian Triteanu, Partenie Ciopron, Eftimie Luca, au activat mai `nt=i ca vicari ai episcopiei, apoi au devenit titulari. Remarc=ndu-se ca ierarhi de vaz\ [i c=nd situa]ia o impunea, episcopii de Roman treceau pe scaunul mitropolitan. ~ntre ace[tia amintim pe Teoctist al II-lea, Anastasie Crimca, Dosoftei,
septembrie-octombrie 2008
Rug\m pe Sfnta Parascheva, care ocrote[te de 600 de an Eparh a ocrote[te de 600 de anii Eparhiia Romanu u , s\ f e m oc toarea noastr\ a Romanulluii, s\ fiie miijjllociitoarea noastr\ lla Preabunul Dumnezeu, s\ p\zeasc\ `n veacurile viitoare aceast\ sfnt\ eparhie.
60 0 de tara ani de atestare documen
Sava, Leon Gheuc\, Veniamin al\turi de credincio[i, de armat\, de idealurile nobile ale poporului staCostachi, Meletie Lefter etc. tornic `n credin]\ [i `n p\strarea ~n ceea ce prive[te regiunile tradi]iilor [i a predaniilor sfinte. geografice din care `[i trag originea, cei mai mul]i dintre episcopii Romanului erau moldoIn memoriam veni; al]ii, cum erau: Anastasie De aceea, comemor=ndu-i pe Crimca, Antonie, Gherasim Cliei, comemor\m `n acela[i timp pe pa, Meletie erau bucovineni; cei care `mpreun\ cu ei au f\urit isapoi, unii dintre ei ca: Pahomie, toriografia acestei de Dumnezeu Lucian Triteanu, Teofil Herineap\zite eparhii. Ne g=ndim la miile nu erau ardeleni. ~n sf=r[it, Atade preo]i, c\lug\ri, dasc\li, zugravi nasie Stoinescu, Ieronim Ionescu de icoane [i de biserici, copi[tii de erau munteni, iar Gherasim manuscrise ori me[teri tipografi, Safirim era oltean. Unul dintre dar [i la sutele de genera]ii de creei, Iacob, a fost de origine dincio[i, ]\rani sau ciobani, r\ze[i greac\. sau cl\ca[i, care au d\ltuit at=tea tradi]ii sfinte al\turi de ierarhii care M\rturisitori [i le-au structurat identitatea de rom=ni ortodoc[i. ap\r\tori ai dreptei credin]e ~n aceste momente trebuie s\ ne aducem aminte, al\turi de ierA[a cum am ar\tat `n scurta arhii [i de evlavio[ii voievozi, ctiprezentare a episcopilor, activitori de l\ca[uri sfinte, `n aceast\ tatea acestora de la Roman s-a Eparhie [i de to]i ctitorii de biserici manifestat diferit. Unii s-au re[i de m\n\stiri. G=ndurile noastre marcat `n plan administrativ, al]ii se `ndreapt\ cu recuno[tin]\ c\tre cultural, spiritual sau organizamamele sfinte care [i-au leg\nat toric, ceea ce a f\cut ca rolul lor pruncii cu dragoste de neam [i s\ fie apreciat. Chiar dac\ ne-au credin]\, c\tre to]i cei care au conparvenit pu]ine date din perioada semnat istoria acestui neam binede `nceput a Episcopiei Romacuv=ntat. S\ ne amintim de eroii nului, ierarhii ei s-au remarcat cei ce s-au jertfit pentru ap\rarea prin activitate deosebit\ `n convalorilor acestei eparhii. Suntem textul social-politic al timpului convin[i c\ sufletele lor sunt `n m=lor. Spre exemplu: Tarasie, care na lui Dumnezeu pentru c\ s=ngele apare ca Mitropolit al }\rii de lor a udat arborele libert\]ii noasJos cu sediul la Roman, a fost tre. De aceea, noi, genera]ia care a bun sfetnic al Binecredinciosului fost r=nduit\ de Dumnezeu s\ co{tefan cel Mare [i Sf=nt; de asemenea, Teoctist I, care a uns ca Sfnta Parascheva ocrote[te de 600 de ani Eparhia memoreze la 600 de ani pe cei didomn pe {tefan, a fost [i consilier Romanului (fresc\ din Catedrala episcopal\ de la Roman) naintea noastr\ `mpreun\ cu real voievodului; Vasile, succealiz\rile lor, s\ p\str\m dreapta sorul s\u la Roman, de asemenea, a fost un sfet- Teodosie Atanasiu - traduc\tor [i p\stor des\- credin]\ [i s\ o transmitem genera]iilor viitoare nic al voievodului {tefan. Unii episcopi ai v=r[it; Ioanichie [i Meletie - cu preocup\ri cul- prin cult [i cultur\ cre[tin\, prin evlavie [i viteRomanului au fost trimi[i de domnitori `n misi- turale; Leon Gheuc\, Gherasim Clipa, Isaia jie, prin ap\rarea identit\]ii na]ionale [i prin prouni diplomatice, ceea ce dovede[te abilitatea [i Vicol, Melchisedec {tef\nescu, Lucian Triteanu, movarea tradi]iilor [i predaniilor ortodoxe care cuno[tin]ele lor. Eftimie Luca s-au remarcat prin restaurarea Ca- au stat la baza culturii noastre rom=ne[ti. S\ Dac\ `ncerc\m mai departe s\ schi]\m chipul tedralei episcopale c=nd aceasta a fost atins\ de corel\m ortodoxia noastr\ cu ortopraxia, h\rnicia episcopilor roma[cani, sco]=nd `n relief cali- vitregiile vremii, precum [i a ansamblului arhi- cu d\rnicia, sfin]enia cu slujirea [i ajutorarea set\]ile, preocup\rile sau `mplinirile lor, mai pu- tectural eparhial; Teodosie de la Brazi, Pahomie, menilor, ca s\ tr\im [i s\ r\sp=ndim `n jurul nostem afirma despre unii: Teoctist a fost `n condi- Ghedeon, Ioan de la R=[ca, Gherasim Safirim, tru bucuria [i lumina lui Hristos. ]iile timpului s\u un episcop inteligent, erudit [i Teofil s-au remarcat prin sfin]enia vie]ii lor. Rug\m pe Sf=nta Parascheva, care bun chivernisitor al averilor biserice[ti; Macarie Misiunea principal\ a tuturor episcopilor a- ocrote[te de 600 de ani Eparhia Romanului, s-a remarcat ca mare cunosc\tor al tradi]iei slave cestei Eparhii a fost aceea de a `nv\]a, sfin]i [i s\ fie mijlocitoarea noastr\ la Preabunul [i cronicar indubitabil al unei p\r]i a istoriei conduce pe calea m=ntuirii credincio[ii `ncre- Dumnezeu, s\ p\zeasc\ `n veacurile viitoare Moldovei; Dosoftei, c=t a stat la Roman, a ver- din]a]i lor spre p\storire. Majoritatea au fost aceast\ sf=nt\ eparhie, s\ d\ruiasc\ slujitosificat Psaltirea; Leon Gheuc\ - iluminist [i tra- m\rturisitori [i ap\r\tori ai dreptei credin]e [i nu rilor [i credincio[ilor ei pace, lini[te, prospeduc\tor; Veniamin Costachi - teolog [i tr\itor al au fost insensibili la nevoile sociale ale credin- ritate [i m=ntuire. Fie, Doamne, mila Ta spre noi a[a precum teologiei, Melchisedec - academincian, diplo- cio[ilor lor. ~n timpurile de restri[te [i r\zboaie, mat, ctitor de [coal\, autor de manuale etc.; episcopii Romanului s-au remarcat prin a fi am n\d\jduit [i noi `ntru Tine! anul I (VIII) nr. 2 7
Ce d nt stor c romn care a formu at o potez\ `n Cell diintii iistoriic romn care a formullat o iipotez\ `n lleg\tur\ cu `nfiiiin]area epiiscopiieii Romanulluii este epiiscopull eg\tur\ cu `nf n]area ep scop e Romanu u este ep scopu Me ch sedec. E spunea c\ A exandru ce Bun a organ zat Mellchiisedec. Ell spunea c\ Allexandru cell Bun a organiizat [i sprijinit, `n condi]iile timpului, episcopiile Romanului [i R\d\u] or, f xnd re[ed n]e e `nt st\t\tor or. R\d\u]iillor, fiixnd re[ediin]elle `ntiist\t\toriillor.
DOSAR DOSAR
Episcopia Romanului `ntre anii 1408 1530: Episcopia Romanului `ntre anii 1408-1530:
Apari]ia statului feudal centralizat a condus la constituirea unei Biserici na]ionale autocefale organizate ierarhic `n cadrul acestei forma]iuni statale. Domnitorul Alexandru cel Bun, considerat organizatorul ierarhiei biserice[ti moldovene, reu[e[te s\ aplaneze conflictul ce s-a iscat `ntre Patriarhia de Constantinopol [i moldoveni, ob]innd pe cale diplomatic\, recunoa[terea Mitropoliei Moldovei [i a primului ei mitropolit, Iosif I Mu[at, la 26 iulie 1401. ~nfiin]at\ la `nceputul sec. al XV-lea de c\tre Alexandru cel Bun (`n perioada 1408-1413), Episcopia Romanului, care avea jurisdic]ie asupra teritoriilor din }ara de Jos (sudul Moldovei) pn\ la Gala]i, a devenit curnd un important centru administrativ-religios, un focar de cultur\ [i spiritualitate.
Alexandru cel Bun, domn al Moldovei `ntre anii 1400-1432
n document de mare importan]\ pentru via]a religioas\ a locuitorilor teritoriului de la est de Carpa]i, este scrisoarea papei Grigore al XI-lea, adresat\ principelui de Coroan\, Bela, `n anul 1234, `n care se fac referiri la schismaticii din episcopatul cumanilor (episcopatul romano-catolic al Milcoviei), adic\ ortodoc[ii de aici, vorbind despre pseudo-episcopi de rit grecesc, sau episcopi schismatici, care au rituri [i obiceiuri deosebite, la fal[ii cre[tini din aceste p\r]i. Scrisoarea aceasta, reprezint\ un document de referin]\, care arat\ elocvent c\ pe teritoriul Moldovei, `n sec. al XIII-lea existau credincio[i ortodoc[i, preo]i [i episcopi [i f\r\ `ndoial\, forme de via]\ bisericeasc\.
drum ipotezelor. Cel dint=i istoric rom=n care a formulat o ipotez\ `n leg\tur\ cu `nfiin]area Episcopiei Romanului este episcopul Melchisedec. Ierarhul de vrednic\ pomenire admitea c\ Alexandru cel Bun a organizat [i sprijinit, `n condi]iile timpului, episcopiile Romanului [i R\d\u]ilor fix=nd re[edin]ele `nt=ist\t\torilor [i, totodat\, limitele geografice ale eparhiilor Moldovei, apoi `nzestr=ndu-le cu mo[ii spre a le asigura mijloacele prin care s\-[i poat\ `ndeplini rosturile. Merg=nd mai departe, el presupunea c\ episcopul Meletie, men]ionat `n coresponden]a patriarhului din Constantinopol, al\turi de mitropolitul Iosif, ar fi fost arhiepiscopul eparhiei Romanului, la sf=r[itul secolului al XIV-lea. Dup\ Melchisedec s-a formulat alt\ ipotez\ referitoare la `ntemeierea Episcopiei Romanului plec=nd de la tradi]ia istoric\, precum [i de la unele fapte cu acoperire documentar\ [i anume c\ aceast\ episcopie a fost `nfiin]at\ de Alexandru cel Bun. Tradi]ia este consemnat\ pentru `nt=ia oar\, `n Letopise]ul }\rii Moldovei p=n\ la Aron Vod\ (1359-1595), cunoscut sub numele de Letopise]ul lui Grigore Ureche: Mai f\cut-a (Alexandru) [i
al doilea episcop, dup\ mitropolit, la sf=nta m\n\stire, `n ora[, `n Roman, [i i-au dat eparhie o parte din ]inuturi pe sub munte `n gios. Plec=nd de la aceast\ tradi]ie [i de la anumite fapte `ntemeiate documentar, majoritatea istoricilor no[tri sus]in c\ Episcopia Romanului a fost `ntemeiat\ de Alexandru cel Bun. (Manolache Dr\ghici, C. Erbiceanu, N. Iorga, N. Dobrescu, E. Popovici, {t. Lup[a).
Dac\ ep scopu u de Roman s a spus [ m tropo t, Dac\ epiiscopulluii de Roman ii s-a spus [ii miitropolliit, aceasta s a f\cut numa `n semn de c nste, aceasta s-a f\cut numaii `n semn de ciinste, episcopia Romanului fiind cea mai veche eparhie dup\ M tropo a Mo dove [ Suceve . dup\ Miitropolliia Molldoveii [ii Suceveii.
60 6 0 00 de
preacuvioasa maica noastr\ Parascheva s\ st\p=neasc\ satele d\ruite de bunicul s\u. Dac\ `n anul 1408 c=nd biserica din Roman a primit dania domneasc\ aceasta ar fi fost catedral\ episcopal\ sau mitropolitan\, negre[it, domnul s-ar fi referit `n cartea sa de danie la acest fapt. Neav=nd `ns\ documente sigure care s\ ateste anul c=nd a fost `ntemeiat\ Episcopia Romanului, cercet\torii au folosit elemente de ordin logic-istoric pentru a descifra acest lucru. S-au folosit de unele realit\]i [i aspecte ale vie]ii biserice[ti din Moldova, `ndeosebi rela]iile intereparhiale [i anume `nt=ietatea episcopului de Roman fa]\ de cel al R\d\u]ilor, baz=ndu-se pe vechile a[ez\minte canonico-juridice, precum [i pe tradi]ia istoric\. Av=nd `n vedere c\ episcopia de R\d\u]i este men]ionat\ `ntr-un document datat 6 iulie 1413, prin care Alexandru cel Bun d\ruia doamnei Anastasia (soacra sa) c=teva sate, care, dup\ trecerea ei din via]\, s\ intre `n st\p=nirea episcopiei de R\d\u]i a Sf=ntului Nicolae, credem c\ domnitorul a `ntemeiat cele dou\ eparhii, la Roman [i R\d\u]i, `n perioada 14081413, dup\ ce `n ]ar\, statornicise condi]ii de ordine [i stabilitate [i dup\ ce rezolvase conflictul cu Patriarhia Ecumenic\. Motivele pentru care domnul ]\rii a `nfiin]at alte dou\ eparhii `n cadrul Mitropoliei Moldovei sunt multiple: marea `ntindere geografic\ a ]\rii de la Ceremu[ la limanul Nistrului [i de la Milcov p=n\ la Hotin astfel `nc=t nu putea fi administrat\ biserice[te de un singur ierarh, apoi `n semn de cinstirea memoriei p\rin]ilor s\i Roman I Mu[at, `nmorm=ntat la R\d\u]i [i Anastasia Doamna, `nmorm=ntat\ la Roman. Un alt motiv ar fi cel misionar, ]in=nd cont de expansiunea romano-catolicismului `n Moldova la finele sec. al XIV-lea [i `nceputul sec. al XV-lea.
Proilaviei `n a doua jum\tate a sec. al XVII-lea [i `nceputul sec. al XVIII-lea, dorea s\-[i extind\ autoritatea asupra acestei regiuni, ierarhul de la Roman, a `nscris pe sigiliul s\u [i Gala]iul. De-a lungul veacurilor, ca urmare a conven]iilor `ncheiate `ntre puterile mari ce ne `nconjurau privind hotarele Moldovei, s-a schimbat [i configura]ia geografic\ a Eparhiei Romanului, reduc=ndu-se treptat p=n\ la forma actual\ (5 protopopiate).
Teracot\ din sec. al XVII-lea descoperit\ la Episcopia Romanului, `n urma s\p\turilor efectuate sub conducerea reputatului cercet\tor, prof. Vasile Ursachi
XVIII-lea Pecetea sfintei Episcopii a Romanului [i Gala]ilor. Probabil, episcopul Romanului, `nc\ de la `nceputul sec. al XV-lea, avea autoritate jurisdic]ional\ asupra regiunii `n care era situat ora[ul Gala]i, dar abia dup\ ce mitropolitul
O titulatur\ controversat\
Analiz=nd [i interpret=nd ceea ce a p\strat tradi]ia, c=t [i referirile documentare `n leg\tur\ cu `ntemeierea [i organizarea eparhiei din T=rgul de Jos, cercet\torii istoriei noastre biserice[ti au fost adesea contraria]i v\z=nd c\ `n documentele medievale, Scaunul de la Roman poart\ uneori titulatura de episcopie alteori de mitropolie, iar chiriarhul ei poart\ denumirea de episcop, alteori de arhiepiscop sau mitropolit. Cel dint=i r\spuns, cea dint=i solu]ie, la aceast\ problem\ a dat-o episcopul academician Melchisedec, care s-a ocupat cu interes [tiin]ific de `nceputurile [i evolu]ia Episcopiei Romanului p=n\ `n sec. al XIX-lea. El a mers foarte departe afirm=nd c\ la Roman a fost prima re[edin]\ a Mitropoliei Moldovei, `nainte de Alexandru cel Bun. Aplan=ndu-se ne`n]elegerile dintre patriarhia de Constantinopol [i moldoveni cu privire la canonicitatea mitropolitului Iosif, chiar la `nceputul domniei lui Alexandru cel Bun (iulie 1401) mitropolia ar fi fost str\mutat\, de la Roman, la Suceava, unde era capitala ]\rii, `n T=rgul de Jos ar fi r\mas o episcopie care, p=n\ `n primele decenii ale sec. al XVII-lea, a purtat titulatura de mitropolie. Nici unul din istoricii de dup\ Melchisedec nu au preluat opinia acestuia `n leg\tur\ cu o mitropolie la Roman, `nainte de 1400. Referindu-se `n scrierile lor la Episcopia Romanului to]i au remarcat diversitatea oferit\ de documente cu privire la titulatura scaunului eparhial de aici.
Pr mu ep scop roma[can men] onat `ntr o Priimull epiiscop roma[can men]iionat `ntr-o carte datat\ 30 sept. 1445 este preasf n] tu carte datat\ 30 sept. 1445 este preasfiin]iitull mitropolit chir Calist al Romanului. Nu se [tie cnd a `nceput [ cnd s a sfr[ t p\stor a u . cnd a `nceput [ii cnd s-a sfr[iit p\storiia lluii.
DOSAR DOSAR
pului [i mitropolitului Calist, care se p\streaz\ ast\zi `n muzeul m\n\stirii. Acest fapt ne face s\ credem c\ acest ierarh vie]uise ca monah `n M\n\stirea Neam], se formase acolo [i a dorit `nmorm=ntat unde-[i avea metania.
ste, episcopia Romanului fiind cea mai veche eparhie dup\ Mitropolia Moldovei [i Sucevei. Aceea[i p\rere o au Simion Reli [i pr. Acad. Mircea P\curariu. Autorii manualului de Istoria Bisericii Rom=ne, 1957, lu=nd `n considerare faptul c\ fiii lui Alexandru cel Bun, au `mp\r]it Moldova `n dou\ p\r]i, Ilie domnind `n }ara de Sus cu capitala la Suceava, iar {tefan `n }ara de Jos, cu capitala `ntr-un ora[ din Sud (probabil Vaslui) cred c\ acesta din urm\ va fi atribuit episcopului de Roman titlul de mitropolit, la fel cu al celui de la Suceava. Pr. Prof. Mircea P\curariu, la r=ndul s\u, presupune c\ domnul {tefan al II-lea (14351442) va fi ridicat pe episcopul de Roman la rangul de mitropolit pentru ca s\ creasc\ [i `n acest fel prestigiul }\rii de Jos peste care domnea. Pe baza p\rerilor [i r\spunsurilor date de istoricii aminti]i, referitoare la titulatura eparhiei Romanului [i la aceea a `nt=ist\t\torului ei, nu se poate afirma cu certitudine, c\ aceast\ eparhie a purtat, c=ndva, titlul de mitropolie. La mijloc se pare c\ nu-i dec=t o confuzie de termeni.
`nt=ist\t\tor, de un episcop. Dar cum nu avem nici o referire `n documentele cunoscute, despre ierarhul care a condus episcopia Romanului `n timpul lui Alexandru cel Bun (primele decenii ale sec. al XV-lea), acest fapt a l\sat drum deschis ipotezelor. ~n pomelnicul de la Bistri]a, printre ierarhi, apar [i arhiepiscopii Ioan [i Samuil despre care nu avem [tiri referitoare la locul [i timpul c=nd au p\storit. Episcopul Melchisedec {tef\nescu ocup=ndu-se de organizarea bisericeasc\ a Moldovei, credea c\ Episcopia Romanului a fiin]at la finele sec. al XIV-lea [i presupunea c\ episcopul Meletie, amintit `n c=teva acte ale Patriarhiei Ecumenice al\turi de mitropolitul Iosif al Moldovei, ar fi condus aceast\ eparhie. Primul episcop men]ionat `ntr-o carte datat\ 30 septembrie 1445 este preasfin]itul mitropolit chir Calist al Romanului. Nu se [tie c=nd a `nceput [i c=nd s-a sf=r[it p\storia lui. Poate fusese el r=nduit ca arhiep\stor dup\ ce {tefan al II lea [i-a `nceput domnia prin 1433, mai `nt=i singur `n }ara de Jos, `mpreun\ cu Ilia[ `n }ara de Sus, apoi cu Petru [i `n cele din urm\ singur. Cu prilejul s\p\turilor arheologice efectuate `nainte de lucr\rile de restaurare din 1953-1961, de la M\n\stirea Neam], a fost descoperit\ lespedea care a acoperit morm=ntul arhiepisco-
Catedrala episcopal\ de la Roman, carte po[tal\, cca. 1924, Ed. Librariei Fra]ii Rottenberg, Roman (colec]ia D. Dimitriu)
septembrie 1408. Surprinz\tor a fost faptul c\ vechea catedral\ a fost mai mare dec=t cea actual\ zidit\ dup\ mai bine de un secol [i jumat\te de Petru Rare[. Vechea temelie pe care s-a zidit mai apoi, este `n exteriorul zidului actual cu 0,50m , p=n\ la 1,10 m, `n partea absidei laterale nordice. Tot cu acest prilej au fost descoperite fragmente ceramice, fresc\ [i tencuial\, teracote de sobe, care atest\ vechimea acestei str\vechi biserici voievodale. Fiind [ubrezit\ de dintele nemilos al vremii, dup\ incendiul din 1467 [i marele cutremur din 1471, vechea catedral\ a fost `nlocuit\ cu o alt\ biseric\ monumental\ ce poart\ acela[i hram, Sf. Cuv. Parascheva, fiind `ncredin]at\ cultului `n anul 1550, potrivit pisaniei de la intrare, care men]ioneaz\ [i faptul c\ biserica s-a `nceput de la ultimele temelii adic\ pe funda]ia celei veche la anul 7050 (1542).
10
septembrie-octombrie 2008
Ep scop a Romanu u reprezenta `n sec. Epiiscopiia Romanulluii reprezenta `n sec. a XV ea cea ma `nt ns\ eparh e d n all XV-llea cea maii `ntiins\ eparhiie diin }ara Moldovei, fa]\ de episcopia de R\d\u] a c\re eparh e se reducea nu R\d\u]ii a c\reii eparhiie se reducea nu ma a `nt nderea unu s ngur ] nut. maii lla `ntiinderea unuii siingur ]iinut.
60 0 de tara ani de atestare documen
al `ntregii Rusii, prin care `i d\dea acestuia c=teva l\muriri tipiconale privind ritualurile grece[ti (ortodoxe) referitoare la `nconjurarea bisericii la t=rnosirea acesteia, ar\t=ndu-se un bun cunosc\tor al canoanelor biserice[ti. Scrisoarea aceasta are o valoare de document, relief=nd preg\tirea aleas\ a episcopului de Roman, Vasile, dar [i leg\turile fr\]e[ti dintre cele dou\ Biserici ortodoxe. ~n mesajul s\u folose[te expresia din nou d\m de [tire, ceea ce `nseamn\ c\, p=n\ la acea dat\, a mai trimis arhiepiscopului Moscovei [i alte scrisori, `ndrept\]indu-ne s\ credem c\ el se afla `n fruntea Eparhiei Romanului de mai mult timp. {tefan cel Mare `nt\re[te Mitropoliei din T=rgul de Jos unde este episcop rug\torul chir Vasile, Leucu[ani [i Dragomire[ti printr-o carte, datat\ 20 aprilie 1488. ~n ziua de 15 octombrie acela[i an, 1488, s-a sfin]it biserica Sf. Ilie din Suceava. ~n aceea[i zi, domnul Moldovei f\cea o `nsemnare danie Mitropoliei din T=rgul Roman unde este episcop rug\torul nostru Vasile. Mai t=rziu, episcopul Vasile apare al\turi de ceilal]i ierarhi [i de demnitarii ]\rii la semnarea tratatului de pace [i alian]\ `ncheiat de {tefan cel Mare (12 iulie 1499) cu regele Ioan Albert al Poloniei. Ultimul document `n care este men]ionat numele acestui ierarh, dateaz\ din 31 august 1499. {tefan cel Mare i-a d\ruit rug\torului [i duhovnicului nostru chir Vasile
episcopul din Mitropolia de Jos, de la T=rgul Roman (deci nu Episcopiei), un sat anume Muntenii Scuta[i. Dup\ luna aprilie a anului 1500 la Roman p\storea un alt episcop, ceea ce ne face s\ credem c\ Vasile a trecut la cele ve[nice la sf=r[itul anului 1499, sau la `nceputul anului urm\tor. At=t episcopul Tarasie, c=t [i episcopul Vasile - ierarhii Romanului din vremea domniei lui {tefan - sunt men]iona]i `n pomelnicul de la Bistri]a.
11
Ep scop a Romanu u reprezenta `n sec. a XV Epiiscopiia Romanulluii reprezenta `n sec. all XVllea cea maii `ntiins\ eparhiie diin }ara Molldoveii, ea cea ma `nt ns\ eparh e d n }ara Mo dove , fa]\ de episcopia de R\d\u]i a c\rei eparhie se reducea numa a `nt nderea unu s ngur ] nut. reducea numaii lla `ntiinderea unuii siingur ]iinut.
DOSAR DOSAR
Dumnezeu, mitropolitul de Suceava chir Gheorghe [i episcopul Mitropoliei de Jos din T=rgul Romanului, chir Teoctist. Amintim un lucru important pentru biografia acestui ierarh: `n timp ce era stare] al m\n\stirii Neam], {tefan cel Mare a ridicat impozanta biseric\ cu hramul ~n\l]area Domnului cea mai mare dintre ctitoriile [tefaniene. La solemnitatea sfin]irii bisericii, `n ziua de 14 noiembrie 1497, Teoctist (pe atunci stare]) a luat parte al\turi de domnitor la s\v=r[irea acelei procesiuni, iar mai t=rziu, potrivit dorin]ei sale, a fost `nmorm=ntat `n pridvorul acestei biserici ridicat\ sub ochii s\i din temelie. Macarie I (1508(?)dup\ 1518. La 30 septembrie 1503, {tefan cel Mare a dat [i a `nt\rit m\n\stirii Neam] unde era egumen rug\torul chir popa Macarie un sat B\iceni, iar Felonul Sf. Ioan Gur\ de Aur, despus spre `nchinare `n Catedrala episcopal\ din Roman, la 2 februarie 1508, a fost trimis de la Constantinopol `n Moldova `n sec. XV [i apare men]ionat pentru prima dat\ domnul Bogdan al III de c\tre Paul de Alep, `n 1653. ~n acel an, Patriarhul Macarie al Antiohiei a poposit la Roman lea `nt\rea m\n\stirii `n ziua de pomenire a Sf=ntului Ioan Gura de Aur, c=nd Episcopul titular (Anastasie 1644-1658) Neam] satele Telebes-a `mbr\cat cu felonul Sf=ntului Ioan Gur\ de Aur, zis polistravion, a[a cum `l `mbrac\ `n cin]i [i Tristeane]; egufiecare an la slujba din ziua s\rb\torii Sf=ntului..., dup\ cum apare `n `nsemn\rile lui Paul de Alep. men, cum arat\ cartea domneasc\, era, atunci, la Neam] rug\torul Macarie. Un egumen care monahul Nichifor d\ruie[te m\n\stirii Cea mai `ntins\ eparhie cu numele Macarie a fost cu c=]iva ani `nainte Neam] satul Dolhe[ti pe {omuz, printre mar- din }ara Moldovei [i la m\n\stirea Vorone], men]ionat `ntr-o car- torii acestei danii apare si episcopul Dorotei Cu un personal bisericesc destul de redus te cu data de 22 ianuarie 1497 [i `n alta cu data din t=rgul Romanului, `mpreun\ cu episcopul de 20 noiembrie 1499. Acest episcop a fost e- Teofan de R\d\u]i. Actul acesta este `ntocmit centrul eparhial de la Roman [i-a putut asigura gumen la Neam] [i probabil, unul dintre u- la mitropolie, la r\posarea sf=nt r\posatului existen]a [i func]ionarea din veniturile provecenicii lui Teoctist. Dup\ ce acesta, `n anul nostru mitropolit Teoctist, de aceea nu apare nite de la clerul de mir [i d\rile episcopale date 1508, a trecut `n scaunul mitropolitan al ]\rii, `ntre martori [i mitropolitul Sucevei. Domnul de satele [i propriet\]ile `ncredin]ate de domnie. Macarie a fost ales episcop al Romanului. Petru Rare[, prin cartea cu data de 17 mar- Episcopia Romanului reprezenta `n sec. al XVLa 8 decembrie 1514, domnul Bogdan al tie 1529, a `nt\rit tocmeala, adic\ un schimb lea cea mai `ntins\ eparhie din }ara Moldovei, III-lea, d\ruia mitropoliei din t=rgul f\cut de chir Dorotei episcop de la mitropo- fa]\ de episcopia de R\d\u]i a c\rei eparhie se Romanului 800 de zlo]i t\t\r\[ti, dup\ ce lia de jos din t=rgul Romanului, care d\dea reducea numai la `ntinderea unui singur ]inut. se sf\tuise cu chir Macarie episcopul Ro- satul Ide[ti pe B=rlad, cu Armeanca [i alte Episcopia }\rii de Jos a fost `nzestrat\ `n manului. Acest episcop se afla `nc\ `n rudenii ale ei, care d\deau P=nce[ti din ]inutul sec. al XV-lea de domnitorii ]\rii cu 8 sate [i scaunul episcopal, c=nd, printr-o carte cu Neam]. Nu se [tie, c=nd a `nceput el p\storia jum\tate cu mori, cu pod umbl\tor, av=nd [i data de 7 octombrie 1517, domnul {tef\ni]\ la Roman, dar se [tie c=nd a `ncheiat-o. veniturile de la vam\, din comer]ul f\cut de oad\dea [i `nt\rea mitropoliei de jos din t=rgul Dorotei mai apare ca fost episcop, `ntr-o menii dependen]i de episcopie. Romanului un sat Az\peni. Nu se cunoa[te carte, cu data de 14 iunie 1538, prin care anul c=nd a `ncetat p\storia episcopului Petru Rare[ a `nt\rit m\n\stirii Neam] p\r]i din Ierarhii Romanului, pe l=ng\ autoritatea Macarie I la Roman. satul Or]e[ti, cump\rate de episcopul eclesiastic\ ce o aveau `n via]a Moldovei, parNici un document moldovenesc, dintre Teodosie al R\d\u]ilor cu banii lui Dorotei ticipau ca membri `n sfatul domnesc [i sigilau cele cunoscute, p=n\ acum, emise `n inter- ce-au fost episcop. Se crede ca Dorotei s-a cu propriile pece]i actele emise de cancelarie `n valul 1518-1527, nu pomene[te numele epis- retras din scaun la `nceputul anului 1531 [i a leg\tur\ cu propriet\]ile biserice[ti, fie episcocopului Dorotei (dup\ 1518-1531) de la vie]uit ca schivnic p=n\ la sf=r[itul vie]ii, pale, fie m\n\stire[ti, av=nd [i prerogativele de judec\tori pentru supu[ii Episcopiei. Roman. La 16 ianuarie 1528, `n actul prin probabil la m\n\stirea Neam]. 12 septembrie-octombrie 2008
Ev dent\, `ns\, a fost co aborarea domn tor Eviident\, `ns\, a fost collaborarea domniitorep scop `n toat\ aceast\ per oad\, ch ar dac\, epiiscop `n toat\ aceast\ periioad\, chiiar dac\, uneor , ep scopu era supus capr c or [ n uneorii, epiiscopull era supus capriiciiiillor [ii iin tereselor strategice ale unui domnitor, a ungndu se a s tua] conf ctua e ajjungndu-se lla siitua]iiii conflliictualle
60 0 de tara ani de atestare documen
Episcopia Romanului `ntre anii 1525 1650: Episcopia Romanului `ntre anii 1525-1650:
Curgerea timpului istoric rnduit de Dumnezeu asupra eparhiei Romanului ne dezv\luie [i pentru perioada cuprins\ `ntre anii 1525-1650 oameni, fapte, situa]ii, ce au determinat pentru anii urm\tori noi r\spunsuri la provoc\rile care priveau Biserica. ~ncerc\m, `n cele ce urmeaz\, o sintez\ a acestei epoci, controversat\ [i fr\mntat\, cu special\ aplecare asupra personalit\]ii episcopului Macarie Cronicarul, una dintre personalit\]ile marcante ale Ortodoxiei moldovene.
entru a putea `n]elege unele dintre `mplinirile sau lipsurile episcopilor de Roman din intervalul cuprins `ntre anii 1525-1650, nu putem face abstrac]ie de contextul vie]ii social-politice, `n care diferi]i episcopi s-au afirmat. Observ\m astfel c\ `n cei 125 de ani fr\mnt\rile istorice au f\cut ca la conducerea statului moldovean s\ se succead\ nu mai pu]in de 45 de domnitori, cu perioade de domnie unele relativ lungi, altele fragmentate sau foarte scurte. Faptul `n sine este relevant pentru instabilitatea timpurilor [i greutatea unor realiz\ri trainice, elocvente, att `n plan administrativ-civil, ct [i eclesiastic. ~n aceste condi]ii, determinant\ a fost personalitatea domnitorului sau episcopului respectiv, precum [i [ansa istoric\ oferit\ de contextul `n care ei au tr\it. Evident\, `ns\, a fost colaborarea domnitor-episcop `n toat\ aceast\ perioad\, chiar dac\, uneori,
Catedrala episcopal\ din Roman p\streaz\ [i ast\zi, `ntr-o form\ excep]ional\, pictura interioar\ realizat\ `n secolul al XVI-lea
episcopul era supus capriciilor [i intereselor strategice ale unui domnitor, ajungndu-se la situa]ii conflictuale, generatoare de suferin]\. ~n general, `ns\, se remarc\ aspectul simfoniei `ntre cei doi stlpi ai societ\]ii moldovene[ti, `n care fiecare venea cu capacitatea [i cultura sa, cu deschiderea c\tre sus]inerea faptelor constructive [i, nu `n ultimul rnd, cu implicarea material\ `n concretizarea diferitelor proiecte. Acest lucru este valabil nu numai pentru perioadele de care vorbim, ci [i pentru altele, `n cursul c\rora, mitropoli]ii, episcopii, egumenii, adeseori [i smeri]ii c\lug\ri, ori umilii preo]i de mir au dat poporului, ei singuri aproape, toat\ `nv\]\tura, au `nzestrat neamul cu o limb\ literar\, cu o literatur\ sfnt\, au sprijinit statul, f\r\ s\ se lase `nghi]i]i de dnsul, au c\l\uzit neamul pe drumurile p\mntului, f\r\ a-[i desface ochii de la cer.1
O istorie tulbure
Majoritatea domnitorilor din aceast\ perioad\, cu ani mai mul]i de domnie (Petru Rare[, Alexandru L\pu[neanu, Movile[tii, Miron Barnovschi, Vasile Lupu), au contribuit semnificativ [i la dezvoltarea vie]ii biserice[ti
sub toate aspectele. Dar unii renega]i, precum Ilia[, fiul lui Petru Rare[, sau aventurieri precum Despot-Vod\ (1561-1563) sau Gaspar Gra]iani (1619-1620), ca [i oscilan]i precum Iancu Sasul (1579-1582 - fiu nelegitim al lui Petru Rare[ cu o s\soaic\ din Bra[ov), au produs unele `nvolbur\ri `n via]a Bisericii moldovene [i, implicit, a Episcopiei Romanului. Din cauza acestora din urm\, la greut\]ile obi[nuite s-au ad\ugat noi presiuni, ce vizau trecerea la catolicism sau protestantism a popula]iei ortodoxe. Sunt domnitori precum Petru {chiopul (1574-1577) care au fost prieteni ai propagandei catolice, puternic sus]inut\ prin ordinele franciscane [i iezuite. Ca s\ `n]elegem greutatea acestei perioade e de ajuns s\ amintim c\, dup\ actul din 1595 de la Brest-Litovsc, cnd dou\ treimi din ortodoxia ucrainean\, cu ierarhi [i credincio[i, au acceptat unia]ia, `n prima parte a secolului al XVII-lea, prin st\ruin]a iezui]ilor, a fost un moment cnd Moscova [i, cu ea, ortodoxia ruseasc\, putea s\ ajung\ catolic\. Dar energia patriarhului Teofan al Ierusalimului, dublat de ac]iunea unor ierarhi precum Petru-Movil\, a z\d\rnicit aceast\ tendin]\.2 Era de a[teptat ca [i la noi s\ existe 13
~n per oada 1525 1650, de a ~n periioada 1525 - 1650, de lla Roman au a uns m tropo ] a Mo dove Roman au ajjuns miitropollii]ii aii Molldoveii cinci episcopi: Gheorghe (1551), Anastasie (1572), Mitrofan I (1594), N canor [ Atanas e (dup\ 1629). Niicanor [ii Atanasiie (dup\ 1629).
astfel de influen]e iezuite prin diferi]i misionari [i jocuri de interese. Spre exemplu, Iancu Sasul, ocupantul tronului, cu banii `mprumuta]i de la albanezul catolic Bartolomeo Brutti, pe care l-a adus `n ]ar\, a creat posibilitatea ca acesta s\-[i joace rolul de intrigant, s\-[i ating\ scopurile sale dubioase, prin raporturile cu Polonia [i Statul Papal, continundu-[i activitatea pro-catolic\ [i `n timpul lui Petru {chiopul. Ac]iunile bine organizate [i dirijate de Vatican au fost obiectul multor studii recente ce au dezvoltat acest subiect.3
Sinodul de la Ia[i (15 septembrie [i 27 octombrie 1642), la care a participat [i episcopul Evloghie al Romanului
de la Roman au ajuns mitropoli]i ai Moldovei cinci episcopi: Gheorghe (1551), Anastasie (1572), Mitrofan I (1594), Nicanor (prezentat anterior) [i Atanasie (dup\ 1629). Cu cteva excep]ii, informa]iile generale despre cei 18 episcopi nu consemneaz\ dect numele lor `n diverse `nscrisuri domne[ti, acte de judecat\ sau alte surse scrise referitoare la m\n\stiri, metocuri etc.
Parcurgnd f e e stor e Eparh e Romanu u Parcurgnd fiillelle iistoriieii Eparhiieii Romanulluii pentru ce e c nc sfertur de veac `n d scu] e, constat\m, pentru celle ciincii sferturii de veac `n diiscu]iie, constat\m, nu cu pu] n\ adm ra] e, c\ ce ma reprezentat v nu cu pu]iin\ admiira]iie, c\ cell maii reprezentatiiv episcop, sub toate aspectele, a fost Macarie II Cron caru (1531 1548 [ 1551 1558). Croniicarull (1531-1548 [ii 1551-1558).
60 0 de tara ani de atestare documen
reac]ia lumii ortodoxe care, prin mintea, sim]irea [i scrisul Sf. Petru Movil\, a dat lumii cea de-a treia M\rturisire de credin]\ ortodox\, dup\ crezul niceean [i Dogmatica Sf. Ioan Damaschinul. Necesitatea discut\rii [i aprob\rii acestei noi m\rturisiri de credin]\ a dus, cum se [tie, la convocarea Sinodului de la Ia[i `ntre 15 septembrie [i 27 octombrie 1642. Din scrisoarea de mul]umire, adresat\ de sinodali domnitorului Vasile Lupu [i tip\rit\ `n decembrie acela[i an la Ia[i, rezult\, prin semn\turi, c\ participant a fost [i episcopul Evloghie al Romanului.8 Pn\ la proba contrarie, cu toate re]inerile unor istorici9, participarea lui Evloghie [i chiar contribu]ia lui neconsemnat\, r\mn acceptabile.
lep\dat, m\ lep\d [i eu f\g\duiesc cu frica lui Dumnezeu [i cu bun\tate dumnezeiasc\ [i cu dreapt\ `n]elegere a p\stori bine turma `ncredin]at\ mie [i a o feri de orice r\u, a m\ ]ine curat din toat\ puterea mea, apoi prin socotin]a ce am primit-o de la Dumnezeu, m\ cur\] de p\catul lui Simon, cel al mitei, att `nainte de hirotonie, ct [i dup\ hirotonie, ceea ce f\r\ vicle[ug [i f\r\ f\]\rnicie am f\g\duit. Pe lng\ toat\ urmarea [i ascultarea, f\g\duiesc cu frica lui Dumnezeu c\ nu voi face nimic nici silit, nici de frica `mp\ratului, nici a domnului, de mar amenin]a chiar cu moartea, dar nici primind mit\ de la cineva; nici afar\ de st\pnirea `ncredin]at\ mie nu voi `ndr\zni `ntre str\ini a pune minile f\r\ porunca mitropolitului; nu numai c\ eu nu voi lua plat\ sau dare, dar nici cei ce vor fi pe lng\ mine; [i dac\ nu voi p\stori a[a, f\r\ mit\, turma lui Hristos, s\ fiu lipsit de cinul meu c\ci se va vedea c\ `n zadar l-am primit.7
vremea lui Ilia[ Turcitul (1546-1551). Dovezi despre evlavia [i firea sa postitoare, avem [i din derularea lucr\rilor de construc]ie a Catedralei episcopale, al c\ror supraveghetor a fost. Afl\m astfel c\ me[teri constructori au fost sa[ii Ioan Zidarul [i Luca, ultimul fiind ajutat de Adrian, George [i Andrei. Dac\ primul a abandonat lucrarea din neseriozitate, ultimii au `ntrerupt vremelnic munca nemul]umi]i de regimul cvasiascetic la care `i supunea evlaviosul episcop Macarie.10 Remarcabil\ apare tr\irea sa moral\ [i isihast\ `ntr-un studiu doct al istoricului Sorin Ulea.11 Pn\ la el to]i cercet\torii contribu]iei culturale a lui Macarie au avut `n vedere doar cronica sa pentru care, `n mod nemeritat, a primit mai mult critici dect aprecieri, fiind catalogat sentimentalist naiv, plagiator al bizantinului Constantin Manases, ori chiar subiectiv lingu[itor.12 Adev\rul este `ns\ altul, c\ci personalitatea sa nu e reflectat\ doar de cronic\, subevaluat\ de criticii s\i. El este specialistul c\ruia Petru Rare[ i-a cerut s\ elaboreze iconografia primului ansamblu de pictur\ exterioar\ din Moldova, de la Dobrov\]. Avnd deprinderi duhovnice[ti, culturale [i artistice, era cel mai potrivit pentru aceasta. Astfel, prin arta iconografic\, se ie[ea din spa]iul interior, liturgic c\tre fa]adele exterioare, privitorii fiind `ndruma]i la rug\ciune [i cnd se aflau `n curtea m\n\stirii, prin pictura exterioar\ ce li se `nf\]i[a ochiului. E foarte posibil ca aceast\ abordare artistic-spiritual\ s\ fi fost o replic\ dat\ Reformei apusene. C\ci dac\ romano-catolicii, prin umanismul Rena[terii, accentuau `n pictur\ umanul, iar protestan]ii respingeau icoana, pe Maica Domnului [i pe sfin]i, demersul ini]iat prin capacitatea lui Macarie prezenta pictural Scara virtu]ilor, Judecata de Apoi, Schimbarea la fa]\, Imnul acatist etc.13
Pentru pr ma dat\ `n conograf a noastr\, ep s Pentru priima dat\ `n iiconografiia noastr\, epiiscopu Macar e a Romanu u ntroduce mot vu copull Macariie all Romanulluii iintroduce motiivull sc\rii virtu]ilor, dup\ lucrarea omonim\ a Sf. Ioan Sinaitul, ca expresie a filia]iei duhovn ce[t , peste veacur , fa]\ de mare e pustn c. duhovniice[tii, peste veacurii, fa]\ de marelle pustniic.
DOSAR DOSAR
care [i tradusese cartea pe cnd era c\lug\r la Secu. Prin prezentarea acestei picturi murale exterioare Macarie voia s\ `ndemne pe privitori spre urmarea virtu]ilor, spre o via]\ duhovniceasc\ `n credin]\, n\dejde [i dragoste. Varietatea tematic\ abordat\ de el nu era `ns\ simplist\. De aceea, `n gangul intr\rii la M\n\stirea Neam], este reprezentat\ pictural istoria lui Varlaam [i Ioasaf. Tn\rul Ioasaf, fiu de prin] indian devenit ascult\tor de Evanghelia lui Hristos, prin predica [i exemplul c\lug\rului Varlaam, va contribui decisiv la cre[tinarea poporului s\u [i a tat\lui ostil. Reprezentarea pictural\ a acestei povestiri duhovnice[ti, `n locul prin care se intra [i ie[ea din incinta M\n\stirii Neam], avea un pronun]at scop didactic, mai ales dup\ anii de domnie ai renegatului Ilia[ Rare[, care trecuse la islamism, lundu-[i numele de Mahomed. ~n chip alegoric, una dintre imaginile ce redau con]inutul povestirii, `l arat\ pe Ioasaf, cu o cruce `n mn\, recomandnd c\lduros lui Hristos pe noul [i tn\rul domn {tefan Rare[, cel chemat s\ restaureze Ortodoxia moldovean\, dup\ trauma produs\ de apostazia fratelui s\u. Faptul nu e `ntmpl\tor [i sugereaz\ influen]a pe care o transmitea episcopul Macarie asupra noului voievod, care avea doar 18 ani, devenit un mare admirator [i protector al mentorului s\u. Ungerea ca domn a lui {tefan Rare[ de c\tre Macarie [i nu de c\tre mitropolitul Grigorie Ro[ca, spune multe.
M\n\stirea R=[ca, ridicat\ de Petru Rare[ la `ndemnul episcopului Macarie al Romanului. Episcopul Macarie a trecut la cele ve[nice la data de 1 ianuarie 1558, `n ora[ul Roman, fiind `nmormntat `n biserica de la M\n\stirea R[ca.
Un isihast integral
~n acela[i context a fost abordat\ [i executarea picturii din paraclisul turnului M\n\stirii Bistri]a, cu hramul Sf. Ioan cel Nou, ridicat de {tefan cel Mare `n 1498. Pe lng\ scenele clasice care redau via]a Sfntului, sunt prezenta]i un num\r de anahore]i celebri, `ntre care [i Acachie, amintit de Sf. Ioan Sinaitul `n Scara sa [i eviden]iat prin virtutea ascult\rii de care d\dea dovad\. Sugestiv, Acachie e pictat chiar lng\ tabloul votiv al lui {tefan Rare[, ca o invita]ie a acestuia s\ urmeze aceea[i virtute. Motive picturale gndite de Macarie ca expresie a tr\irii sale isihaste sunt [i multele scene cu reprezentarea Sfintei Treimi, c\tre contopirea cu care orice isihast aspir\. Influen]e de acest tip au fost generate de Macarie, [i ulterior de ucenici ai s\i, `n reprezent\ri heraldice ale stemei Moldovei.14 Zugr\vind camera mormintelor, pronaosul [i pridvorul bisericii M\n\stirii Neam], care nu fuseser\ pictate `n vremea lui {tefan cel Mare, episcopul Macarie plaseaz\ `n plan central tot imaginea Sfintei Treimi.15 Analiza critic\ a `ntregii opere, f\cut\ de speciali[ti, concluzioneaz\ pe bun\ dreptate c\: de la modul cum [i-a compus programele iconografice `n pictura mural\ [i `n pisanii, pn\ la aten]ia, unic\ `n vreo ]ar\ de limb\ slav\, de a
ordona alfabetic, dup\ grafia slavon\, nomocanonul lui Vlastares [i pn\ la stilul s\u literar, Macarie se dovede[te a fi un isihast integral, cu r\d\cini directe [i puternice `n marea mi[care bizantin\ [i sud-slav\ a sec. al XIV-lea.16 Dac\ n-ar fi fost `ndep\rtat pentru o perioad\ de c]iva ani de la crma Episcopiei Romanului, poate ar fi f\cut [i mai multe. Nu pu]in\ i-a fost durerea pentru invidia dovedit\ de vr\jma[ii s\i, dup\ cum reiese din exprimarea sa duhovniceasc\: cei me[teri `n r\u [i `n `n[el\ciuni au ]esut minciuni pline de clevetiri [i au a]]at pe doamna Elena [i mai ales, pe fiul ei Ilia[ [i am c\zut `ntr-o cumplit\ c\dere, vrednic\ de plns, c\ci am fost despoiat de scaun, ca un rob fugar [i am fost cuprins de grele `ncerc\ri nenorocite [i am fost mai gol dect v\zduhul, c\ci invidia nu se ru[ineaz\ de dragostea dintre oameni, nici nu se teme de ochiul lui Dumnezeu.17 E foarte probabil ca `ndemnul de a se picta Catedrala episcopal\ s\ fi fost primit tot de la Macarie, `n ultima parte a vie]ii, f\r\ `ns\, din p\cate, s\-[i mai poat\ pune direct amprenta gndirii sale de tr\itor adnc al credin]ei.
M\n\stirea Secu. Se poate vorbi chiar de un cult al episcopului Macarie care, `n perioada egumeniei la Neam], copiase o Psaltire pentru mitropolitul Teoctist al II-lea, dovedind certe calit\]i de caligraf. Dovad\ a afec]iunii evlavioase ce i-o purta, mitropolitul Teofan II a cump\rat cu banii s\i acea Psaltire de la ob[tea nem]ean\, oferind-o M\n\stirii R[ca. Tratnd-o ca pe o relicv\ de pre], ca lucru al minilor sfin]iei sale, p\rintelui s\u, a l\sat legamnt solemn, ca aceasta s\ nu fie folosit\ dect la slujbele din Postul Mare. ~n 1716, ieromonahul Ghedeon confirma, `ntr-o `nsemnare, respectarea acestui leg\mnt, [tiind-o c\ e scris\ de mna p\rintelui Macarie. Dac\ `n exprimare [i gndire era un enciclopedist, `n duhovnicia isihast\ a fost un continuator [i formator, pentru mul]i din cei care l-au `ntlnit `ntr-o form\ sau alta. ~nsu[i numele s\u `l arat\ aspirant la sfin]enie, lucr\tor al ei [i vrednic a fi avut `n vedere pentru canonizare. Ar fi un mare c[tig duhovnicesc, pentru cei ce alc\tuiesc Eparhia Romanului de ast\zi, cler [i credincio[i, urma[i, dup\ cum s-a v\zut, ai attor chipuri [i fapte prin care ne-am n\scut [i fiin]\m ca ortodoc[i.
NOTE: 1 N. Iorga, Istoria Bisericii romne[ti [i vie]ii religioase a romnilor, ed. a II-a, vol. 1, Bucure[ti, 1929, p. 4. 2 N. Iorga, Istoria romnilor prin c\l\tori, Bucure[ti, 1981, p. 156. 3 Prof. Dr. D-tru Zaharia, Ortodoc[ii [i catolicii din Moldova, `n Cronica Episcopiei Romanului [i Hu[ilor, I, 1995, pp. 339-381. 4 C-tin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria Romnilor din cele mai vechi timpuri pn\ ast\zi, Ed. Albatros, p. 332. 5 N. Iorga, Istoria romnilor prin c\l\tori, Bucure[ti, 1981, p. 145. 6 Pr. Scarlat Porcescu, Episcopia Romanului, 1984, pp. 175176 7 Ibidem, p. 176. 8 Sinodul de la Ia[i [i Sf. Petru Movil\, Ia[i, Ed. Trinitas, 2002, p. 56; Pr. Nicolae M. Popescu, Istoria m\rturisirii ortodoxe, Ia[i, 2001, p. XXVI. 9 Pr. Scarlat Porcescu, op. cit., p. 187. 10 Catedrala Episcopiei Romanului, 1990, p. 17. 11 Sorin Ulea, O surprinz\toare personalitate a Evului Mediu romnesc: cronicarul Macarie, `n Studii [i cercet\ri de Istoria Artei, seria Art\ plastic\, tom 32, 1985, pp. 14-18. 12 N. Cartojan, Istoria literaturii romne vechi, Bucure[ti, 1980, p. 62-65; N. Iorga, Istoria Bisericii romne[ti, vol. I, p. 162. 13 Pr. Prof. C-tin Cojocaru, Cteva considera]ii istorice privind spiritualitatea ortodox\ `n sec. al XVI-lea, `n Cronica Episcopiei Romanului [i Hu[ilor, 1993, pp. 53-62. 14 Sorin Ulea, op. cit., pp. 29-33.
16
septembrie-octombrie 2008
Un moment deoseb t pentru stor a cu tur Un moment deosebiit pentru iistoriia cullturiiii romne, [ nu numa , a fost ace a a romne, [ii nu numaii, a fost acella all `ntron z\r ca ep scop de Roman a u Dosofte `ntroniiz\riiii ca epiiscop de Roman a lluii Dosofteii II, cunoscut ast\zi ca Sfntul Mitropolit Dosofte . Dosofteii.
60 0 de tara ani de atestare documen
Episcopia Romanului `ntre anii 1650 1775 Episcopia Romanului `ntre anii 1650-1775:
Un veac de sfin]enie
Pr. Constantin GHERASIM
Vorbind despre secolul al XVII-lea, ne gndim la viile controverse [i dispute interconfesionale [i chiar unele `ncerc\ri ale romano-catolicilor [i protestan]ilor de a atrage credincio[i care apar]ineau Bisericii Ortodoxe. Este secolul `n care, pentru Biserica Ortodox\ din }\rile Romne, s-au luat m\suri [i s-au adoptat hot\rri pentru ap\rarea unit\]ii de credin]\ ortodox\. Dar tot atunci vorbim [i despre doi dintre sfin]ii Bisericii noastre, respectiv Sfntul Mitropolit Dosoftei [i Sfntul Mucenic Teodosie de la Brazi, canoniza]i la `nceputul acestui al treilea mileniu pentru via]a, faptele [i minunile lor.
a `nceputul secolului al XVII-lea, sub numele patriarhului constantinopolitan Chiril Lucaris, a ap\rut o m\rturisire de credin]\ `n care s-au strecurat `nv\]\turi calvine. ~n vederea atragerii ortodoc[ilor la romano-catolicism, papalitatea a recurs, tot `n secolul al XVIIlea, la metoda unia]iei. M\surile de r\spuns nau `ntrziat `n Biserica Ortodox\. M\rturisirea de credin]\ atribuit\ patriarhului Chiril Lucaris a fost cercetat\ [i condamnat\ de Patriarhia constantinopolitan\ `n 1638 [i 1642. ~nv\]atul teolog Meletie Sirigul scrisese o carte, intitulat\ Antierisis, `mpotriva acestei m\rturisiri `nrurit\ de calvinism. Sfntul Mitropolit Petru Movil\ al Kievului a alc\tuit un catehism, care, la sinodul de la Ia[i, a devenit M\rturisirea de credin]\ `n Biserica Ortodox\. Renumitul c\rturar Nicolae Milescu, la cererea cercurilor janseniste de la Port-Royal, care doreau s\ cunoasc\ `nv\]\tura ortodox\ `n leg\tur\ cu transsubstan]ierea [i cu alte chestiuni teologice asupra c\rora erau controverse, a scris Enchiridion sive stella orientalis occidentali splendens, `n care a expus modul cum `n]elege Ortodoxia unele probleme teologice. Mitropolitul Varlaam, la un sinod ]inut `n anul 1645, la Ia[i, la care au luat parte ierarhi moldoveni [i munteni, a semnalat primejdia pe care o reprezenta, pentru Biserica noastr\ pravoslavnic\, catehismul calvinesc ce ap\ruse `n anul 1640 [i a hot\rt `ntocmirea unui r\spuns care a [i fost tip\rit `n anul 1645.
Romanului. Acest episcop a p\storit Romanul `ntre 1644 [i 1658. ~nainte de a veni aici, el fusese episcop al R\d\u]ilor. Anastasie este consemnat numai `n cteva documente. ~mpreun\ cu al]i ierarhi, la 23 martie 1646, a hirotonit `n biserica Sf. Trei Ierarhi din Ia[i, pe egumenul grec Paisie de la Galata ca patriarh al Ierusalimului, iar la 8 martie 1657, tot `n aceea[i biseric\, pe Laz\r Baranovici ca episcop al Cernigovului. Cu privire la Atanasie al Romanului face o referire deosebit\ Paul din Alep, `n C\l\toriile Patriarhului Macarie, (Ed. Cioran, Bucure[ti, 1900), care men]ioneaz\ faptul c\ `n primele zile ale lunii noiembrie 1653, cnd ora[ul Roman a fost vizitat de patriarhul Macarie al Antiohiei, episcopul titular (Anastasie) s-a `mbr\cat cu felonul sfntului Ioan Gur\ de Aur, zis polistavrion, a[a cum `l `mbr\ca `n fiecare an la slujba din ziua s\rb\toririi Sfntului. A urmat apoi Sava I (1658- 1660), episcop cu o scurt\ perioad\ de conducere pe scaunul episcopal de la Roman. Un moment deosebit pentru istoria culturii romne, [i nu numai, a fost acela al `ntroniz\rii ca episcop de Roman a lui Dosoftei II, cunoscut ast\zi ca Sfntul Mitropolit Dosoftei, `ntruct a fost canonizat de Sfntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne la 14 octombrie 2005, de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva. Serbat la 13 decembrie, sfntul Dosoftei este men]ionat `n analele istoriei sub numele de Dosoftei al II-lea, `ntruct, `ntre 1639-1641 a mai existat un ierarh Dosoftei, care a condus Romanul `ntre 16601671. Ct a stat `n fruntea acestei eparhii, sfntul ierarh a avut preocup\ri c\rtur\re[ti `ncununate de opere valoroase. Dosoftei a mers pe calea deschis\ de Varlaam, t\lm\cind c\r]i biserice[ti `n limba ro-
Episcop la Roman `ntre anii 1660-1671, Sf. Ierarh Dosoftei a fost Mitropolit al Moldovei `ntre anii 1671-1674 [i 1675-1686
mn\ pentru `ndrumarea clericilor [i credincio[ilor [i, `n acela[i timp, st\ruind pentru utilizarea limbii romne `n biseric\. Dosoftei a versificat psalmii [i a scris alte versuri, fapt pentru care cercet\tori ai culturii noastre vechi `l trec printre ctitorii literaturii romne, printre cei dinti poe]i ai no[tri. El a fost numit chiar, `ntiul mare liric romnesc, p\rintele poeziei romne. Sfntul Dosoftei era neam de boier mic sau de negu]\tor. Nicolae Iorga crede c\ familia lui era greac\ [i c\ el s-a n\scut pe la 1624. S-a c\lug\rit de tn\r poate la m\n\stirea Probata (jud. Suceava), unde [tim sigur c\ a tr\it ct\va vreme [i a dobndit cuno[tin]e serioase mai ales de limbi. Cronicarul Neculce ne spune c\ [tia multe limbi: eline[te, latine[te, slavone[te [i alte. {i adaug\: Adnc din c\r]i [tia; [i deplin c\lug\r [i cucernic [i blnd ca un miel; `n ]ara noastr\ pe acele vremuri nu se afla om ca acela. Reputa]ia de care se bucura explic\ cum ajunge la o vrst\ tn\r\ episcop al Hu[ilor (1658-1660) de unde trece la episcopia Romanului, unde st\ pn\ `n 1671, cnd se `nal]\ la scaunul mitropolitan. Leg\turile sale cu domnitorul {tefan Petriceico `l silesc s\ urmeze soarta acestuia, cnd e r\sturnat, [i, peste pu]in, p\r\se[te scaunul ducndu-se `n Polonia. Mai trziu, sub Duca, prime[te din nou p\storia (1675) [i st\ c]iva ani, pn\ la vremea lui Constantin Cantemir care-l persecut\ pentru leg\turile lui cu le[ii. Atunci p\r\se[te din nou scaunul [i se expatriaz\ pentru tot restul vie]ii sale.
17
Un a t mare erarh care a p\stor t de pe scaunu ep s Un allt mare iierarh care a p\storiit de pe scaunull epiiscopa de a Roman a fost Sfntu Teodos e de a Braz copall de lla Roman a fost Sfntull Teodosiie de lla Brazii (1671-1674), canonizat de Sfntul Sinod al Bisericii 1 Ortodoxe Romne `n [edin]a din 4-5 martie 2003, 5 sub t tu atura de Sfntu u Ierarh Mucen c Teodos e. sub tiitullatura de Sfntulluii Ierarh Muceniic Teodosiie.
DOSAR DOSAR
aceast\ privin]\, este mult mai important. El a tradus [i tip\rit cele mai uzuale c\r]i de cult, culminnd cu Molitvenicul [i Liturghierul, c\r]i de c\petenie `n biseric\, adic\ principalele c\r]i de slujb\ ale Bisericii Ortodoxe, acelea care cuprind toate serviciile religioase `nso]esc pe om de la na[tere pn\ la mormnt. Prin mijlocirea c\r]ilor de cult tip\rite de Dosoftei, se puteau oficia slujbele solicitate de credincio[i, precum [i Liturghia. Traducerea [i tip\rirea Liturghierului `ncununeaz\ opera sa. Dac\ Teodosie, mitropolitul Ungrovlahiei, contemporanul lui Dosoftei, n-a vrut [i n-a cutezat s\ traduc\ rug\ciunile din Liturghier, ierarhul moldovean a `ndr\znit `nfruntnd o tradi]ie, o mentalitate statornicit\ `n ]\rile romne de autoritatea limbilor sacre. El s-a dovedit ierarh `nv\]at, cunosc\tor al limbii poporului s\u, limb\ `n care g\sise termeni potrivi]i pentru redarea no]iunilor teologice abstracte cuprinse `n Liturghier, cuvinte care `nlesneau celor ce ascultau s\-[i `n]eleag\ pre limb\, sfnta [i dumnezeiasca liturghie, s\n]eleag\ cre[tinii sfintele taine, mai mult, el s-a dovedit un ierarh de curaj. De asemenea, Dosoftei este unul dintre ierarhii care a deschis drumul limbii romne c\tre altarul bisericii. Prin traducerea [i tip\rirea c\r]ilor de cult, Dosoftei a oferit credincio[ilor mijloacele prin care ei puteau `n]elege ceea ce se citea [i se cnta `n loca[urile de `nchinare. Un alt mare ierarh a urmat pe scaunul episcopal de la Roman, respectiv Sfntul Ierarh Mucenic Teodosie (1671-1674).
Sfntul de la Brazi
Un alt mare ierarh care a p\storit de pe scaunul episcopal de la Roman a fost Sfntul Teodosie de la Brazi (1671-1674), canonizat de Sfntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne `n [edin]a din 4-5 martie 2003, sub titulatura de Sfntului Ierarh Mucenic Teodosie. S-a n\scut `n ]inutul Vrancei, `n prima jum\tate a secolului al XVII-lea. A fost egumen al M\n\stirii Bogdana din ]inutul Bac\ului, episcop de R\d\u]i (1670), episcop al Romanului (1671) [i mitropolit al Moldovei (1674). Din cauza prigonirilor turcilor [i t\tarilor, tolerate de domnitorul Moldovei, Dumitra[cu Vod\, va lua atitudine, motiv pentru care este judecat, silit s\ se retrag\ din scaunul de mitropolit [i exilat la M\n\stirea Sf\ntul Sava din Ia[i. Ulterior s-a retras retrage `n sudul Moldovei, `ngrijindu-se de reconstruirea schitului Brazi. ~n 1688 a fost din nou arestat [i chinuit din ordinul lui Dumitra[cu Vod\. ~n 1694, `n timpul unei invazii t\t\r\[ti, Mitropolitul Teodosie s-a opus ced\rii sfintelor odoare din schit, motiv pentru care tatarii i-au t\iat capul. Sfintele sale moa[te au fost descoperite `n anul 1842 de fa]a fiind [i Sfntul Antipa de la Calapode[ti, personalitate a vie]ii monastice de cel care a precizat faptul c\ Sfntul Teodosie [i-a prev\zut dinainte sfr[itul, ascunznd banii d\rui]i de credincio[i pentru construirea a patru biserici. Via]a Sfin]itului Mucenic Teodosie, rvna lui pentru ridicarea de sfinte loca[uri [i pentru cinstirea celor sfinte, smerenia sa, r\bdarea tuturor suferin]elor [i prigonirilor nedrepte la care a fost supus, precum [i lucrarea lui `ncununat\ de jertfa martiric\ au f\cut s\ fie `ntotdeauna cinstit cu evlavie de dreptm\ritorii cre[tini.
18
septembrie-octombrie 2008
Fiu de preot, n\scut `n satul Gledin din ] nutu N\s\udu u a anu 1674, a fost ]iinutull N\s\udulluii lla anull 1674, a fost a es arh p\stor a Romanu u , a f ne e alles arhiip\stor all Romanulluii, lla fiinelle anului 1706, pentru `nsu[irile sale deosebite.
60 0 de tara ani de atestare documen
(1701-1706), ucenic al Sfntului Teodosie, de metanie de la m\n\stirea Bogdana. Numele s\u apare `n mai multe documente moldovene[ti, din perioada 1702-1706. S-a retras, probabil, la sfr[itul anului 1706 sau `n ianuarie 1707 din motive care nu se cunosc. Din moment ce i s-a `ncredin]at misiunea diplomatic\ de a pleca `n Polonia spre a st\rui pe lng\ unii boieri refugia]i ca s\ se `ntoarc\ `n Moldova, s-a formulat ipoteza c\ Lavrentie a fost un ierarh cu tact [i preg\tire deosebit\. Este interesant faptul c\ la 21 ianuarie 1704, episcopul Lavrentie a subscris catastiful breslei mi[eilor din care f\ceau parte orbii, [chiopii, ciungii [i s\racii din ora[ul Roman. Breasla era a[ezat\ sub `naltul patronaj al episcopului de Roman. Detalii referitoare la aceast\ asocia]ie [i la rolul pe care-l avea ierarhul din scaunul episcopal al Romanului `n desf\[urarea ac]iunilor breslei se g\sesc `n Chronica Romanului, scris\ de episcopul Melchisedec.
[i `nt\rit schitul Halchi, situat `n apropiere de Constantinopol. La `nceputul anului 1715, episcopia Romanului a fost vizitat\ de patriarhul Hrisant al Ierusalimului. Cu acest prilej, `naltul oaspete a `nt\rit statutul sau a[ez\mntul breslei mi[eilor din Roman. ~mpreun\ cu mitropolitul Ghedeon, cu episcopii Calistru al R\d\u]ilor [i Iorest al Hu[ilor, episcopul Sava a subscris, la 19 iulie 1715, al\turi de domnul Nicolae Mavrocordat [i de sfetnicii s\i, documentul prin care m\n\stirea Hangu este `nchinat\ Patriarhiei din Alexandria, cu prilejul vizitei pe care `ntist\t\torul ei, patriarhul Samuil, a f\cut-o `n Moldova. Episcopul Sava este pomenit pentru ultima dat\, ca episcop al Romanului, `ntr-un document datat 19 septembrie 1717.
~n aceast\ calitate apare `ncepnd de la 15 aprilie 1674 [i pn\ `n anul 1682. ~mpreun\ cu vornicul Mo]oc din Odobe[ti, episcopul Ioan al Romanului a pus piatra fundamental\ a m\n\stirii Mera, din ]inutul Vrancea, pe care a terminat-o domnul Constantin Cantemir [i fiul acestuia Antioh. Dup\ o perioad\ scurt\ de istorie a episcopului Sava II (1685-1689) pe scaunul de la Roman a venit rndul lui Misail (1689-1701). Ca episcop de Roman, este men]ionat `n cteva acte domne[ti prin care erau `nt\rite unele propriet\]i sau se acordau episcopiei Romanului diferite scutiri, `n calitate de membru `n divanul domnesc [i ca martor. O hot\rre luat\ la 1 martie 1698, cu implica]ii sociale de mare importan]\ la sfr[itul secolului al XVII-lea, care poart\ [i semn\tura episcopului Misail, ca membru al divanului, este desfiin]area v\c\ritului; atunci a fost supus unui `nfrico[\tor blestem acela care ar reintroduce acest bir f\cnd sil\ c\tr\ to]i locuitorii [i s\racii ]\rii. La `nceputul anului 1701, Misail a fost trecut `n scaunul mitropolitan al Moldovei p\storind pn\ 1a `nceputul anului 1708. Secolul al XVIII-lea, mai ales `n a doua jum\tate, a fost unul `n care, `n Europa, `[i creau drum ideile [i orient\rile iluministe. Se preconizau condi]ii umane de via]\, emancipare social\, `nfiin]are de [coli [i institu]ii pentru ocrotirea s\n\t\]ii. Toate acestea n-au ocolit nici aceast\ parte a Moldovei. ~nceputul acestui secol `l g\se[te pe scaunul de la Roman pe episcopul Lavrentie
19
Cercet\tor a cu tur noastre vech Cercet\torii aii cullturiiii noastre vechii au atr bu t u Leon traducerea une au atriibuiit lluii Leon traducerea uneii culegeri de texte iluministe cu titlul Despre [t n]a st hur or. Despre [tiiiin]a stiihuriillor.
DOSAR DOSAR
h\r\zit episcopului Ghedeon r\z\[iile lor, ca s\ aib\ sfin]ia sa a-[i face schiticel `n mo[ia aceasta. Episcopul, aducnd la `ndeplinire dorin]a celor doi r\ze[i, a construit pe locul donat, schitul cu hramul T\ierea capului Sf. Ioan Botez\torul, destinndul a fi metoh al episcopiei Roman. Desigur, ca expresie a recuno[tin]ei fa]\ de m\n\stirea Secu, `n care `mbr\case haina monahal\ [i primise `nv\]\tur\, Ghedeon a ctitorit schitul Sih\stria Secului, situat `n apropiere de m\n\stirea sa de metanie. Lucr\rile au `nceput, se pare, pe cnd era el episcop al Hu[ilor [i s-au terminat `ndat\ ce a trecut la Roman. Apreciind activitatea chiriarhal\ a episcopului Ghedeon, domnul Grigore al II-lea Ghica a dat acestui episcop [i urma[ilor s\i dreptul de a purta, la sfintele slujbe, att `n eparhia pe care o conduce, ct [i `n capital\, pateri]\ ferecat\ cu argint. Distinc]ia a fost acordat\ episcopilor de Roman, avndu-se `n vedere impun\toarea personalitate a episcopului Ghedeon care p\storea eparhia cnd a fost ea hot\rt\. Printre argumentele care se aduc pentru a se demonstra c\ episcopia Romanului este a doua eparhie a ]\rii, dup\ mitropolie, `ndeosebi, ca vechime, se adaug\ [i distinc]ia acordat\ `ntist\t\torului ei `ncepnd din luna noiembrie 1739. P\storia episcopului Ghedeon s-a `ncheiat `n a doua jum\tate a anului 1743. `mprejmuitor. O pecete a episcopiei pe care este `nscris anul 1746, pe cnd p\storea Teofil, [i cuvintele: Prea Cuvioasa Parascheva pecetea sfintei episcopii a Romanului [i Gala]ilor, aplicat\ pe unele acte [i de succesorul s\u `n scaunul episcopal, este o dovad\ conving\toare c\ ora[ul Gala]i [i fire[te, `ntreaga regiune din sudul Moldovei apar]ineau biserice[te de eparhia Romanului.
p\storit Episcopia Romanului `ntre 1725-1729 se [tie c\ este pomenit `n cteva acte emise, `n intervalul 1726-1729, de domnii Mihai Racovi]\ [i Grigore al II-lea Ghica, prin care erau re`nnoite [i `nt\rite, la interven]ia sa, unele scutiri [i privilegii acordate episcopiei de domnii de mai `nainte. ~n ceea ce-l prive[te pe episcopul Daniil, cel care a urmat lui Atanasie II (1729-1733), acesta se num\r\, [i el, `n rndul arhiereilor trecu]i `n fruntea Episcopiei Romanului direct din treapta de ieromonah.
20
septembrie-octombrie 2008
Ep scopu Ioan ch e a subscr s, a \tur de ce a ] Epiiscopull Ioaniichiie a subscriis, all\turii de ceiillall]ii iierarhii molldovenii, lla 25 decembriie 1747 erarh mo doven , a 25 decembr e 1747 a[ez\mntul pentru [coli care statornicea, `ntre a te e, `nf n]area une [co [ a Roman. alltelle, `nfiiiin]area uneii [collii [ii lla Roman.
60 0 de tara ani de atestare documen
`nf\ptuiri, apare `n numeroase documente ale Episcopiei Romanului [i nu numai. St\ruind necontenit, uneori `n fa]a forurilor de judecat\ ale timpului, el a redobndit sate, a ap\rat de `nc\lc\ri mo[ia trgului care apar]inea, din vechime, episcopiei, a intervenit pentru hot\rnicia acestei mo[ii, a ob]inut c\r]i de `nt\rire a unor sate, a st\ruit pentru scutirea slujitorilor episcopiei de dajdia `mp\r\teasc\ [i de alte ang\rii, pentru scutirea episcopiei de unele d\ri pentru un anumit num\r de vite, stupi [i oi, pentru dreptul de a avea ea singur\ un teasc de cear\ `n Roman, pentru men]inerea drepturilor pe care episcopul le avea asupra locuitorilor satului poslu[nicilor, a ap\rat privilegiul episcopului de a judeca pe clerici [i familiile acestora, de a lua dijm\ de la cei care cultivau mo[ia trgului, proprietatea episcopiei etc. Episcopul Ioanichie a subscris, al\turi de ceilal]i ierarhi moldoveni, la 25 decembrie 1747 a[ez\mntul pentru [coli care statornicea, `ntre altele, `nfiin]area unei [coli [i la Roman. Ioanichie s-a `ngrijit de adunarea banilor de la clerici, inclusiv de la cei domne[ti [i boiere[ti, pentru [coli [i, probabil, a organizat o [coal\ la Roman. Fiind membru al sfatului ]\rii, episcopul Ioanichie a participat, al\turi de ceilal]i ierarhi ai Moldovei, la adun\rile care au luat m\suri privind desfiin]area unor d\ri ap\s\toare. Astfel, la 25 august 1756, el a fost de fa]\ la adunarea convocat\ de domnul Constantin Cehan Racovi]\ care a hot\rt desfiin]area `nc\rc\turii la dabila v\dr\ritului, cunoscut\ sub numele de n\paste. El a subscris, `mpreun\ cu ceilal]i, ierarhi, blestemul prin care au legat pentru totdeauna aceast\ n\paste.
alitate a culturii [i vie]ii spirituale romne[ti. Este interesant faptul c\, `n primele luni, printr-o carte pastoral\ a mitropolitului Moldovei, Gavriil Calimache, cu data de 20 noiembrie 1769, episcopului Leon i s-a `ncredin]at misiunea de a conduce, `n calitate de loc]iitor, episcopia Hu[ilor, deoarece titularul ei, episcopul Inochentie, fusese trimis la Petersburg `n fruntea unei delega]ii alc\tuit\ din clerici [i laici spre a cere ru[ilor, care se aflau atunci `n r\zboi cu turcii, sprijin pentru curmarea jafurilor f\cute de o[tile str\ine `n Moldova, pentru `nl\turarea agresiunii otomane [i totodat\, spre a ruga sinodul Bisericii ruse ca s\ mijloceasc\ `napoierea la Suceava a moa[telor Sf. Ioan cel Nou care se aflau la Zolkiew. Episcopul Leon a condus eparhia Hu[ilor pn\ `n iulie 1770, cnd s-a `ntors titularul, deci mai bine de [apte luni. Ca [i `nainta[ii s\i, episcopul Leon a solu]ionat problemele de ordin administrativ-gospod\resc ale episcopiei; totodat\, el a fost prezent la rezolvarea unor treburi contemporane moldovene[ti `n calitatea sa de `nalt demnitar bisericesc. Astfel, el a scutit preo]ii de plata ploconului vl\dicesc, a cump\rat pentru episcopie o mo[ie din ]inutul Covurlui, a `ntocmit c\r]i de judecat\, a cercetat, prin delega]ii s\i, ne`n]elegerile dintre armeni [i Biserica Alba (Sf. Voievozi) din Roman. Patriarhul Avramie al Ierusalimului, care se afla `n Moldova, prin 1781, a discutat `mpreun\ cu mitropolitul Gavriil Calimache [i cu episcopul Leon o problem\ de ordin social-moral, anume luxul [i podoabele corporale ale femeilor. Ajungnd ei la concluzia c\ moda aceasta este nes\n\toas\, chiar d\un\toare, au semnat o carte pastoral\, tip\rit\ apoi la tipografia mitropolitan\, prin care erau condamnate astfel de atitudini [i de moravuri.
la biserica episcopal\ [i la cl\dirile care o `nconjoar\. Astfel, turla se `nal]\ pe o singur\ baz\, p\trat\, procedeu constructiv ne`ntlnit, `n sec. XV-XVI, la bisericile moldovene[ti cu turl\ pe naos. Sistemul de boltire al absidei r\s\ritene este, de asemenea, deosebit de cel al vechilor biserici. Plecnd de la aceste particularit\]i ale bisericii, sa formulat ipoteza c\ bolta altarului [i turla, originare, s-au pr\bu[it, ori fiind [ubrezite din cauza unor cutremure au fost desf\cute [i ref\cute la sfr[itul sec. al XVIII-lea sau, chiar, la `nceputul sec. al XIX-lea. Nu avem m\rturii documentare `n leg\tura cu istoria bisericii episcopale, mai precis, referitoare la lucr\rile care s-au efectuat `n decursul secolelor trecute. Dac\ aceste lucr\ri n-au fost s\vr[ite pe vremea episcopului Ioanichie, ierarh cu aptitudini gospod\re[ti, cu preocup\ri de ordin cititoricesc, sunt temeiuri care `ndrept\]esc p\rerea c\, astfel de lucr\ri, s-au derulat pe vremea episcopului Leon. Chiar dac\ domnul Alexandru II Mavrocordat (1785-1786) [i cercurile fanariote din Moldova nu-l voiau pe Leon Gheuc\ mitropolit, dup\ moartea lui Gavriil Calimache (1786), ci pe Iacob, de neam grec, egumenul m\n\stirii Barnovschi din Ia[i, la sfr[itul lunii februarie 1786, episcopul Leon Gheuc\ a fost ales mitropolit al Moldovei. Spre a se pune cap\t `ncerc\rilor prin care se urm\rea neacceptarea sa la Ia[i, un firman `mp\r\tesc statornicea r\mnerea lui Leon `n scaunul mitropolitan fiind el ales dup\ vechiul obicei al p\mntului. Cu Leon Gheuc\ se `ncheie, am putea spune, un secol de aur pentru Episcopia Romanului, gndindu-ne aici nu doar la sfin]enia unor oameni precum Dosoftei sau Teodosie, [i ci la ceilal]i ierarhi care prin via]a [i activitatea lor au `ncununat cu cinste str\vechiul scaun episcopal de la a c\rui atestare documentar\, ne-a `nvredincit Bunul Dumnezeu s\ serb\m acum 600 de ani.
21
Act vnd o per oad\ ca egumen a Sf. Sp r don d n Actiivnd o periioad\ ca egumen lla Sf. Spiiriidon diin Ia[ , m\n\st re care avea `n gr \ [ un sp ta , Ia[ii, m\n\stiire care avea `n griijj\ [ii un spiitall, Ven am n Costach se mp c\ `n ca tate de ep scop a Veniiamiin Costachii se iimplliic\ `n calliitate de epiiscop all Romanului `n zidirea spitalului [i dotarea lui cu o farmac e. maciie.
DOSAR DOSAR
Episcopia Romanului `ntre anii 1775 1900 Episcopia Romanului `ntre anii 1775-1900:
~n anul 1796 la Mitropolia }\rii de Jos - a[a cum era numit\ Episcopia Romanului `n vremea cnd fiii legitimi [i nelegitimi ai r\posatului voievod Alexandru cel Bun (1400-1432) se luptau pentru tron `mp\r]ind ]ara sau f\cnd cadou str\inilor cet\]ile Moldovei (Hotinul - polonilor [i Chilia - ungurilor) episcop era Veniamin Costachi, aceast\ icoan\ curat\, a[a cum `l numea Nicolae Iorga.
a numai 28 de ani ales episcop al Novograd-ului (ora[ul cel nou - a[a cum apare Romanul `n unele documente), Veniamin `nf\ptuie[te lucruri m\re]e. Activnd o perioad\ ca egumen la Sf. Spiridon din Ia[i, m\n\stire care avea `n grij\ [i un spital, Veniamin se implic\ `n calitate de episcop al Romanului `n zidirea spitalului [i dotarea lui cu o farmacie (acest lucru ni-l spune un contemporan al lui, Andreas Wolf). ~n anul 1798 spitalul era deja zidit. ~n paralel cu activitatea pe care a desf\[urato pe plan administrativ, Veniamin a avut [i preocup\ri c\rtur\re[ti traducnd `n 1796 Tlcuirea Evangheliilor de Teofilact. ~n testamentul s\u, Veniamin scria: Totul ce mi-a stat `n putin]\ am f\cut cu sfatul [i cu fapta, ca s\ sporesc [i suflete[te [i materialice[te `nflorirea Bisericii [i a Patriei. Cu adev\rat a[a a [i f\cut, [i nu sunt vorbe spuse de un om mndru, ci sunt concluziile vie]ii unui om care se preg\tea s\ mearg\ `naintea Dreptului Judec\tor, prezentndu-se cu faptele pe care le f\cuse. Pentru sporirea sufleteasc\ a Bisericii Veniamin trimite la pu]in timp dup\ alegerea sa `n scaunul de episcop al Romanului o pastoral\ plin\ de `nv\]\turi, unde pune accentul `n special pe via]a moral\ a preotului, st\ruind ca ace[tia s\ s\vr[easc\ Botezul prin `ntreita scufundare, iar Bisericile s\ fie `nzestrate cu multe feluri de c\r]i. Dup\ o p\storire de [apte ani, Veniamin este ales `n scaunul mitropolitan de la Ia[i, unde `n memoria contemporanilor romni [i str\ini, ortodoc[i [i neortodoc[i, va fi numit de to]i p\rintele Veniamin (N. Iorga).
odat\ cu deschiderea cursurilor Seminarului din Roman. La conducerea Seminarului a fost numit iconomul Dimitrie Matca[, cel care pn\ atunci `ntemeiase [i condusese [coala catehetic\ din Roman. Contemporanii ni-l descriu ca fiind: un om muncitor, darnic [i foarte prietenos, dar ca director [i profesor aspru, ne`nduplecat [i f\r\ p\rtinire. D. Matca[ s-a aflat `n fruntea Seminarului timp de 24 de ani din 1858 pn\ `n 1882. Desemnarea profesorilor, la nou `nfiin]atul Seminar, s-a f\cut prin concurs dat la 16 august
1858 la Seminarul Socola, `n prezen]a directorului D. Matca[. ~n urma concursului au fost ale[i ca dasc\li: ierodiaconul Policarp Popescu ca profesor de greac\, latin\ [i gramatic\ romneasc\. Totodat\ el `ndeplinea [i func]ia de director adjunct. George Saginescu ca profesor de geografie, istorie [i matematic\. El `ndeplinea [i func]ia de iconom. Nicolae Nica ca profesor de tipic [i muzic\ bisericeasc\, predicnd [i Studiul Noului Testament. ~n data de 6 septembrie a aceluia[i an, pentru postul de casier [i secretar a fost numit ieromonahul Atanasie Ghi]escu. La 1 septembrie 1858 se f\cea inaugurarea noii [coli `n prezen]a, reprezentantului ministrului D. Cristodulo-Cerkez, a boierilor din Roman, a preo]ilor roma[cani [i a altor numero[i participan]i. Slujba de sfin]ire a fost s\vr[it\ de episcopul Nectarie Hermeziu. ~n primul an [colar au func]ionat dou\ clase, cu un total de 76 elevi (22 interni), iar `n anul urm\tor (1859-1860) erau trei clase cu 96 elevi (31 interni). La 25 septembrie 1858 Seminarul este dotat cu o bibliotec\. Avnd la conducere dasc\li dedica]i `nv\]\mntului, Seminarul din Roman [i-a `ndeplinit cu succes menirea sa.
septembrie-octombrie 2008
~n perioada 1879-1892, ct a p\storit `n istoricul scaun 1 v \d cesc a Romanu u , ep scopu Me ch sedec s a vll\diicesc all Romanulluii, epiiscopull Mellchiisedec s-a af rmat `n cadru Sfntu u S nod `n actu de dobnd re a afiirmat `n cadrull Sfntulluii Siinod `n actull de dobndiire a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Romne [i a sfin]irii Sfntului [i Marelui Mir `n Biserica noastr\.
60 0 de tara ani de atestare documen
mitrie Matca[ etc. Preo]ii din Eparhia Romanului au oferit o parte din salariul lor, sau salariul integral pe anumite luni, pentru sus]inerea r\zboiului. Exemplu este preotul David Climescu, directorul [colii din Moine[ti, care a trimis `n cteva rnduri bani armatei, ca [i so]ia sa Ecaterina. Pentru participarea la R\zboiul de Independen]\ a fost decorat cu Virtutea Militar\ preotul Gavriil Ursu, confesorul Regimentului Artilerie - Roman. Tot din cadrul Eparhiei Romanului au trimis ajutoare [i pr. Vasile Stupcaru, pr. Andrei Berescu [i pr. iconom Ion {tef\nescu. Cu ajutoare [i haine au contribuit [i c\lug\ri]ele de la Schitul Giurgeni (Roman).
plorabile st\ri a Episcopiei este c\ ea a fost v\duvit\ de episcopi de peste 20 de ani. ~ntr-adev\r, de la episcopul Veniamin Roset [i pn\ la episcopul Isaia Vicol, episcopia Romanului a avut numai locotenen]i de episcopi.
Dragostea ocu tor or me eagur or eparh e Romanu u Dragostea llocuiitoriillor melleaguriillor eparhiieii Romanulluii pentru oca[ur e de cu t, re ese [ d n num\ru mare de sch pentru lloca[uriille de cullt, reiiese [ii diin num\rull mare de schii turi [i m\n\stiri. Astfel, la jum\tatea sec. XIX existau `n Eparhia Romanului 50 de schituri [i m\n\stiri, iar pe teri tor u ude]u u Bac\u erau 6 m\n\st r [ 11 sch tur . toriiull jjude]ulluii Bac\u erau 6 m\n\stiirii [ii 11 schiiturii.
DOSAR DOSAR
Veniamin Costachi a fost unul dintre cei mai mari mitropoli]i ai Moldovei, p\storind, cu dou\ `ntreruperi (18081812, 1821-1823), aproape patru decenii. Pentru activitatea sa cultural\, de excep]ie, a fost supranumit lumin\torul Moldovei. Ajuns episcop la o vrst\ foarte tn\r\ (23 de ani [i jum\tate) sa remarcat, mai `nti ca episcop de Hu[i (1792-1796), apoi episcop de Roman (1796-1803)
~n incinta ansamblului episcopal de la Roman se afl\ gustimea traiului s\u. ~mbr\[i Casa Veniamin Costachi (sec. XVIII), atribuit\ cat simplu, str\in de lumea acestui ierarh, care a p\storit aici `ntre anii 1796-1802 mireneasc\ a claselor mai
24
septembrie-octombrie 2008
Pr mu ep scop d n seco u a XX ea a fost Priimull epiiscop diin secollull all XX-llea a fost Gheras m Saf r m, care `[ `ncepe Gherasiim Safiiriim, care `[ii `ncepe p\storirea `n februarie 1900, `ncheind-o o `n 24 un e 1911. `n 24 iiuniie 1911.
60 0 de tara ani de atestare documen
Episcopia Romanului din 1900 pn\ ast\zi: Episcopia Romanului din 1900 pn\ ast\zi:
~n secolul XX, Episcopia Romanului a avut nu doar conduc\tori de valoare, buni gospodari, c\rturari, diploma]i [i tr\itori ai unei vie]i spirituale deosebite, ci [i preo]i care au dorit s\-[i duc\ la bun sfr[it menirea lor de sfin]itori, `nv\]\tori [i conduc\tori ai parohiilor incredin]ate de c\tre episcopii ce i-au hirotonit. Din nefericire, `n timpul perioadei comuniste mul]i preo]i din eprhia Romanului au suferit pentru c\ au ]inut s\ `[i p\streze demnitatea preo]easc\.
rimul episcop din secolul al XX-lea a fost Gherasim Safirim, care `[i `ncepe p\storirea `n februarie 1900, `ncheind-o `n 24 iunie 1911.
scaunul episcopal lui Gherasim Safirim. A urmat cursurile seminarului inferior din Roman, apoi cel superior din Ia[i. A fost hirotonit diacon la Catedrala episcopal\ din Roman, preot la Biserica Sfin]ii ~mp\ra]i din Bac\u. A fost protopop de Bac\u p`n\ `n 1892. Dup\ ce a r\mas v\duv a pleacat la Atena, unde `n 1897 [i-a luat licen]a `n Teologie. ~ntors `n ]ar\ sa c\lug\rit `n 1898, iar `n 1899 a fost numit egumen la biserica Sf=ntul Spiridon din Ia[i. ~n 1902 a ajuns, la biserica Precista Mare din Roman, arhimandrit mitrofor. ~n februarie 1912 a fost ales episcop al Romanului. ~n Eparhia Romanului am v\zut razele soarelui, am copil\rit, am adus servicii bisericii timp de aproape 40 de ani `n diferite grade ierarhice. ~n Eparhia Romanului sunt trimis de ast\ dat\ de marele colegiu electoral ca episcop, `n locul vacant, c\ci se vede ca a[a a fost planul Providen]ei Divine ca, acolo unde am v\zut r\s\ritul soarelui pentru prima dat\, acolo, poate, mi s-a rezervat de a vedea [i apusul pentru cea din urm\ dat\, acestea sunt cuvintele sale dup\ alegerea ca episcop. Ca [i predecesorul s\u din scaunul Romanului, episcopul Teodosie a avut preocup\ri c\rtur\re[ti. Astfel, `ntors de la Atena, a tradus din limba greac\ Comentariile epistolelor pauline scrise de Sf. Ioan Gur\ de Aur. ~n total au fost nou\ volume: Comentariile sau explicarea epistolei c\tre Galateni 1902; Efeseni 1902; Filipeni 1903; Coloseni [i Tesaloniceni I, II 1905; Romani 1906; I Corinteni 1908; II Corinteni 1910; Timotei Tit [i Filimon I si II 1911 [i Evrei `n 1923. Tot de la el nea mai r\mas `n manuscris [i o traducere din teologul grec Damalas Introducere `n Noul Testament.
a protestat, a cerut revizuirea sentin]ei dar, `n cele din urm\, s-a retras la m\n\stirea Fr\sinei `n V=lcea, de unde se mut\ la Domnul, `n 1922. Contemplativ, nu avea simpatie pentru via]a activ\. Din cauza cuget\rilor sale [i chemarea de episcop o vedea cu totul altfel. St\tea `nchis `n cas\, citea din c\r]ile c\lug\rilor de alt\dat\, medita noaptea, f\r\ a aprinde lumina, se hr\nea ne`ndestul\tor, cu un post aspru,, `n el tr\ia virtutea pustnicului. Era omul al c\rui suflet nu tr\ia `n lumea contemporanilor s\i; dac\, pe de o parte, era pentru unii de ne`n]eles, pe de alt\ parte, impunea altora prin mireasma sfin]eniei'' `l caracteriza arhimandritul Iuliu Scriban.
25
M\ vo str\du s\ ap c `nv\]\tura cre[t n\ `n toate M\ voii str\duii s\ aplliic `nv\]\tura cre[tiin\ `n toate sectoare e [ domen e de act v tate omeneasc\, pen sectoarelle [ii domeniiiille de actiiviitate omeneasc\, pen tru c\, `n felul acesta, credincio[ii eparhiei ce o voi p\stori s\ fie buni cre[tini [i tot atat de buni cet\]eni a ]\r . (PS Parten e C opron) aii ]\riiii. (PS Parteniie Ciiopron)
DOSAR DOSAR
lucrarea de sfin]ire a fiilor duhovnice[ti [i `n toate voi fi cu mult\ r\bdare, cu bun\tate, cu smerenie, cu bl=nde]e, spre a `mbr\ca [i `nnoi `n dreptatea [i sfin]enia adev\rului pe to]i slujitorii [i binecredincio[ii cre[tini ai eparhiei Romanului [i Hu[ilor. Aceste cuvinte le-a rostit Preasfin]itul episcop la `nsc\unarea lui, `n aprilie 1978. Ca bun gospodar s-a afirmat de pe vremea c=nd conducea m\n\stirile Bistri]a [i Sf. Ioan cel Nou, precum [i de c=nd era arhireu vicar. ~n timpul p\storirii sale, multe biserici monument istoric s-au reparat, printre care amintim: Catedrala episcopal\, Precista Bac\u, Bogdana, Runc, Borze[ti, M\n\stirea Ca[in (judetul Bac\u), Sfin]ii Voievozi [i fosta biseric\ armeneasc\ din Roman. Sub atenta grij\ a Preasfintiei Sale toate obiectele de cult, c\r]i [i ve[minte apar]in=nd patrimoniului na]ional s-au centralizat la complexul muzeal Bogdana.
biserice[ti dintr-o parte `n alta a Carpa]ilor [i circula]ia c\r]ilor de cult pe toat\ aria geografic\ locuit\ de rom=ni au zidit acela[i suflet spunea episcopul Lucian, printre altele. ~n 1947, `naintat `n v=rst\ episcopul Lucian se retrage din scaun locuind `ntr-o cas\, propietete personal\, situat\ `n apropierea Episcopiei, de unde se mut\ la Domnul `n 1953.
26
septembrie-octombrie 2008
ISTORIE ISTORIE
60 0 de tara ani de atestare documen
Galaction spunea despre el c\: este un suflet plin de cucernicie, devotat casei [i slujbei Domnului [i model de urmat. Ajuns episcop la `ncheierea celui de-al doilea r\zboi mondial, el a trebuit s\ t\m\duiasc\ r\nile pricinuite de acesta. Astfel, la ini]iativa sa s-au restaurat numeroase l\ca[uri de `nchinare, `n incinta episcopiei a ridicat chilii pentru personalul monahal al catedralei. Un punct important `n g=ndirea sa a fost `ndrumarea credincio[ilor [i slujitorilor biserice[ti `n duh evanghelic [i potrivit noilor condi]ii din ]ar\. A participat `n delega]iile care au vizitat bisericile rus\, bulgar\ [i s=rb\, iar `n 1954 a fost vizitat de patriarhul bulgar Chiril, `n 1955 de mitropoli]ii Grigorie al Leningradului, Sofronie al T=rnovei, Athenagora al Tiatirelor, Hrisostom al Filipilor [i Iacob al Aticei. ~n 1957 este ales episcop al Vadului, Feleacului si Clujului. La plecarea sa `n Ardeal spunea: ~n anii p\storiei mele de la Roman [i Hu[i, am sim]it cu putere cum duhul nemuritor al lui {tefan cel Mare plute[te treaz `n atmosfera spiritual\ a Moldovei [i se roag\ al\turi de clerul [i de poporul ortodox pentru tr\inicia dreptei credin]e [i pentru izb=nzile poporului nostru.
U
Un document important
Un am\nunt `nscris `n cuprinsul Uricului din 16 septembrie 1408 [i care a trecut vreme mult\ neobservat de ochiul istoricilor Bisericii Ortodoxe Romne, `n analiza preotului c\rturar Scarlat Porcescu, prinde importan]\ major\, absolut nea[teptat\: `n acest document e pomenit patriarhul ecumenic, prezent [i garant `n lucrarea daniei lui Vod\ Alexandru cel Bun. Patriarhul ecumenic, autoritate bisericeasc\ superioar\, la 1408, `l afl\m la curtea domnului moldav?!... Semnifica]iile prezen]ei acestuia sunt multe. Alexandru cel Bun stinsese, deci, ne`n]elegerea cu Patriarhia Constantinopolului [i gndea acum deschis organizarea ierarhiei Bisericii moldave [i avea trebuin]\ de girul patriarhului ecumenic. Faptul c\ patriarhul ecumenic era garantul daniei voievodului arat\ limpede succesul lucr\rii de `nceput `n organizarea ierarhic\ a Bisericii moldave. Faptul c\ la 1408, Vod\ Alexandru cel Bun face aceast\ danie (`n prezen]a [i garan]ia patriarhului ecumenic) pentru biserica Sf. Vineri din Roman, sus]ine hot\rt ideea c\ voievodul avea cu mult\ vreme `n urm\ gndul c\ aici, la Roman s\ `ntemeieze prima episcopie, iar biserica ce ad\postea osemintele mamei sale, s\ devin\ astfel catedral\ episcopal\. Podobirea Sfintei Vineri cu colori e adaos limpede `ntru aceasta. ~n nici un alt document medieval (uric) nu mai este pomenit patriarhul ecumenic, lucru ce subliniaz\ puternic importan]a Uricului din 16 septembrie 1408. E limpede c\ `n toamna lui 1408, `ntre moldoveni [i reprezentan]ii Patriarhiei Constantinopolului se purtau discu]ii cu privire la `ntemeierea Episcopiei de Roman; interesul organiz\rii ierarhiei bise-
27
B ser ca Sf. V ner e ucrare `mpreun\ a p\r n Biiseriica Sf. Viinerii e llucrare `mpreun\ a p\riin te u Roman I [ a f u u A exandru ce Bun, telluii - Roman I [ii a fiiulluii - Allexandru cell Bun, semn de cont nu tate de gnd [ fapt\ ce se va semn de contiinuiitate de gnd [ii fapt\ ce se va urma hot\rt - aici la Roman - de voievozii din neamu Mu[at n or, `n [ rag ung de an neamull Mu[atiiniillor, `n [iirag llung de anii
ISTORIE ISTORIE
hot\rse gndul `nalt [i sfnt al voievodului Alexandru cel Bun de a cl\di aici, la Roman, `ntia Episcopie a }\rii Moldovei, la anul 1408. Anul `ntemeierii 1408 e dedus prin analiz\ logic\, comparativ\ [i `ndrept\]it\ att a documentelor (Uricul din 16 septembrie 1408, Uricul din aprilie 1413 ce atest\ Episcopia R\d\u]ilor, Cronica lui Gr. Ureche, Descrierea Moldovei, de D. Cantemir etc.), ct [i a rela]iilor intereparhiale, care scot `n lumin\ clar\ `ntietatea Episcopiei Romanului, pe de o parte, [i importan]a ei, pe de alt\ parte, [i, ad\ug\m `nc\: acestor dou\ virtu]i cardinale `ntinse `n vreme lung\ prin secoli ar mai veni [i cinstirea cu totul osebit\ dat\ ei de voievozii binecredincio[i.
rice[ti moldave atunci, fiind de prim ordin [i grabnic: l\]irea catolicismului aici, `n sud-estul Moldovei, devenise st\ruitoare foarte.
Apoi, Trgul de Jos (Romanul), a[ezat la `ntlnirea Moldovei cu Siretul, ape mari, atunci navigabile, era punct de `ncruci[are a drumurilor lungi, care uneau Marea Baltic\ cu Marea Neagr\. Con[tient de pozi]ia geografic\ extrem de avantajoas\ a trgului, Roman I ridic\ aici cetate de p\mnt [i lemn cu gnd de ap\r\tur\. ~n jurul cet\]ii [i a Episcopiei via]a Trgului de Jos va prinde floare aleas\. Ora[ul cap\t\, la scurt\ vreme, putere `ntreit\: militar\, economic\ [i spiritual\. Al\turi motivului de inim\: aici odihnea mama sa, Vod\ Alexandru cel Bun are [i motiv practic: sui[ul ora[ului nu trebuie st\vilit, ci continuat. Deci, dragostea de amintirea [i lucrul p\rin]ilor, ct [i dorin]a bun\st\rii trgului,
Rotompanul [i a copiilor lui, [i credin]a pan-Gium\tate Ioan [i a copiilor lui, [i credin]a pan Oan\ Vornicul de Suceava [i a copiilor lui [i credin]a pan. Bratul Stratoviciu [i a fra]ilor [i copiilor lor [i credin]a pan. Ia]icu [i a copiilor lui, [i credin]a pan. {andre {oroul [i a copiilor lui, [i credin]a pan. Sinul B`rliciu [i a copiilor lui, [i credin]a pan Iuc[atu Doroviciu [i a fiilor lui, [i credin]a pan Ilia[ p\harnicul, [i credin]a pan. Stan postelnicul [i credin]a tuturor boierilor moldoveni, mari [i mici. Iar dup\ via]a noastr\, cine ar fi Domn `n ]ara noastr\, sau din copiii no[tri, sau din fra]ii no[tri, sau din semin]ia noastr\, sau oricine, ei s\ nu strice dania noastr\ [i `nt\ritura noastr\, ce am dat Bisericii sfintei Parascheva. Iar cine ar voi a lua aceasta, sau cine ar voi a contribui la aceea s\ fie luat\, unul ca acela s\ fie blestemat de Domnul Dumnezeu [i de pre Curata lui mum\, [i de sfin]ii Corifei 12 apostoli, [i de cei 318 sfin]i P\rin]i de la Niceea [i de to]i sfin]ii, [i de sfntul [i ecumenical Patriarh, [i de Mitropolitul nostru; [i unul ca acela s\ fie asemenea lui Iuda tr\d\torul, [i Jidovilor care au r\stignit pe Hristos, [i lui Arie tri-blestematul. {i sprea t\rie, am scris `n Suceava, cu prea sfin]itul Iosif, cu mna lui Brateiu Logof\tul, [i am aninat pecetea noastr\ . Anul 6916 (1408 n.n.) Septembrie 16.
Textul Uricului de la 16 septembrie 1408, prin care Alexandru cel Bun face o danie Bisericii Sf. Parascheva din Roman
28
septembrie-octombrie 2008
ARMONII ARMONII
60 0 de tara ani de atestare documen
A[a cum se `nf\]iseaz\ trupul bisericii, `nalt, svelt, ornamentat (cu o centur\ mai sus de mijloc), [i cu turla armonias\, `ntruchipeaz\ f\ptura de gra]ie a unei fiin]e ce a r\mas `n loc s\ cheme, ori s\ priveasc\, ori s\ vorbeasc\ cu cei din jur. ~ntreaga zid\rie exterioar\ este are contrafor]i puternici sau sprijoane, cum le numeau odinoar\ me[terii constructori. Contarafor]ii din jurul turlei sunt mai mul]i [i mai varia]i (doi mai mici [i doi mai mari), pentru c\ aici e presiunea cea mai mare.
Aromonie [i discre]ie
Arhitectura bisericii are un adaos trziu, pe lng\ o u[oar\ refacere a turlei [i a brului; acesta este pridvorul, cu un fronton care dup\ 29
A[a cum se `nf\] seaz\ trupu b ser c , `na t, sve t, [ A[a cum se `nf\]iiseaz\ trupull biiseriiciiii, `nallt, svellt, [ii cu ornamenta] a e (cu o centur\ ma sus de m oc), [ cu ornamenta]iia eii (cu o centur\ maii sus de miijjlloc), [ii cu tur a e armon as\, `ntruch peaz\ f\ptura de gra] e cu turlla eii armoniias\, `ntruchiipeaz\ f\ptura de gra]iie a unei fiin]e ce a r\mas `n loc pentru ca s\ cheme, ori s\ pr veasc\, or s\ vorbeasc\ cu ce d n ur. s\ priiveasc\, orii s\ vorbeasc\ cu ceii diin jjur.
ARMONII ARMONII
`nalt\. ~n acest mod cupola cilindric\ se sprijin\ pe doua rnduri de baze suprapuse. Gherghe Bal[, renumitul architect [i critic de art\, `n lucr\rile sale (Bisericile lui {tefan cel Mare - Bucure[ti, 1926 [i Bisericile din secolele al XVI-lea [i al XVII-lea - Bucure[ti, 1927) prezint\ stilul architectural al Catedralei episcopale din Roman cu privire la ultima bolt\, el spune c\ aceasta are o form\ neobi[nuit\, e intersec]ia a doua cilindre `n loc de un sfert de sfer\. Numero[i arti[ti plastici, profesori de istorie a artei, istorici au tratat `n lucr\rile lor [i problema picturii [i arhitecturii catedralei episcopale de la Roman. Astfel, N. Iorga (Istoria Bisericii Romne- 1900, Istoria romnilor `n chipuri [i icoane - 1922, Sate [i m\n\stiri - 1928 sau Gheorghe Diehl Manuel d'art byzantin - Paris, 1926 , sau I. D. {tef\nescu `n lucrarea L'evolution de la peinturre religieuse en Bucovine et en Moldavie Paris, 1928, prezint\ acea tr\ire religioas\, de adev\rat\ tr\ire evanghelic\, a pictorului, constituind o carte pictural\, o pictur\ a piet\]ii supreme ortodoxe. Biserica Episcopiei Romanului reprezint\ un mic palat al artei ortodoxe, un mic sanctuar al orodoxiei din aceast\ parte de ]ar\.
p\rerea profesorului universitar doctor Ioan Solcanu ar fi fost construit `n secolul al XVII-lea. Dac\ pentru exterior, problema arhitectural\ era ceva mai pu]in delicat\, pentru interior era foarte dificil\, ajungndu-se la rezolvarea ei prin procedee adev\rat-savante (I. D. {tef\nescu La peinture religieuse en Bucovine et Moldavie - 1912). Pentru interior se puneau constructorului trei probleme deosebit de dificile: una era cea a luminii, ce trebuia s\ `nv\luie pictura [i pe slujitorii altarului `ntr-un chip ct mai puternic; a doua a arhitecturii variate, armonioase a formelor de sus [i `n sfr[it cea a spa]iului pictat. Arhitectul care le-a executat [i realizat, a fost un me[ter `ndr\zne], plin de fantezie [i de gust . Dincolo de intrarea masiv\, se desf\[oar\ spre stnga trei `nc\peri spa]ioase. ~ntre ele sunt dou\ arcuri, care despart pronaosul de naos. Ele sunt ref\cute, dar se p\streaz\ caracterul architectural al epocii lui Petru Rare[. ~n primul interior, lumina [i spa]iul pentru pictur\ atrag aten]ia. Este un interior luminat [i de tavanul special construit, ce d\ varia]ie [i gust. Aici se g\se[te o calot\ ce ajut\ la `mpr\[tierea luminii [i la ruperea monotoniei,
iar pictura `[i plaseaz\ `n chip fericit subiectele ei. ~n a doua `nc\pere, lumina n\v\le[te [i mai abundent. Privind de aici asist\m la un joc al luminii din `ntreaga biseric\. Tavanul din `nc\perea de mijloc prezint\ o deschidere, desp\r]it\ `n dou\, fiecare cu cte un sistem de acoper\mnt ce const\ `n cte o bolt\ `n miniatur\ f\cnd trecerea armonic\ [i discret\ `ntre cea precedent\ [i cea urm\toare.
O carte pictural\
~ntrega m\estrie a arhitectului este `n ultimul interior, aici unde s-a urm\rit maximul de efect ca lumin\. Acest interior prezint\ `n partea de jos planul p\trat, constructorul c\utnd s\ dea `n partea superioar\ o form\ rotund\, de bolt\ cereasc\, care s\ simbolizeze ruga trimis\ de preot c\tre l\ca[ul lui Dumnezeu. Constructorul a avut o dilem\: cum s\ treac\ de la planul p\trat al p\r]ii inferioare la planul rotund al celei superioare [i de aici la forma de bolt\ elevat\ care s\ aminteasc\ de bolta cereasc\. Arhitectul a ob]inut trecerea de la p\trat la forma circular\ cu ajutorul a patru arcuri aruncate din fiecare col] al p\tratului, iar din col]urile de sfer\ ob]inute dintre arcurile prelungite se formeaz\ o calot\ sferic\, pe care s-a putut construi o form\ cilindric\, o cupol\
30
septembrie-octombrie 2008
ARMONII ARMONII
60 0 de tara ani de atestare documen
P
aflate mai la `n\l]ime sau la nivelul privirii noastre, mai `n lumin\ sau `n voalajul penumbrelor, tocmai `n fa]a unei astfel de polifonii. O polifonie care, acum, este scoas\ [i mai mult `n eviden]\, datorit\ prim-planului bizantin caracteristic, lipsit de o perspectiv\ declarat\. O multitudine de personaje [i structuri existen]iale, de atitudini gestice [i de expresii ale figurilor umane, se `mpletesc, epic [i dramatic, `ntr-o polifonie [i sacr\ [i p\mnteasc\, oprit\ pe loc pentru o clip\ [i pentru totdeauna, `n nemi[carea complex\ a frescelor. O astfel de polifonie, `n t\cere [i umbr\, `n aleatorismul c\reia num\rul de voci plastice dep\[e[te acum, uria[ de mult, pe acel folosit `n arta portativului. Aspectul unei astfel de eteroge- nit\]i artistice `l mai putem delimita, tot vizualic, [i prin acea `ntrep\trundere unitar\ a unor multitudini de modele stilistice. ~n felul acesta, Edificiul episcopal al ora[ului mu[atin ne ofer\ o `nsumare echilibrat\ de astfel de stiluri, din care s\ amintim pe cele cardinale: romanicul s\n\tos [i defensiv al zid\riei exterioare, goticul genetic al ferestrelor, renascentismul propor]ionat al arcadelor, bizantinismul circularic al bol]ilor, explozia re]inut\ a barocului de la catapeteasm\, romantismul unui miraj optic emanat de c\tre candelabre, realismul, ajuns uneori pn\ la naturalism al scenelor pictate, ca [i bog\]ia de simbolism hieratic, ce eman\ de peste tot. O `ntlnire estetic\ cu `mpletirea echilibrat\ a unor armonii [i polifonii artistice, existente, simbiotic [i simultan, la zidirea sacr\ a Bisericii episcopale din Roman [i nu succesive, asemenea unui Preludiu [i Fug\ de Bach. O coexisten]\ [i material\, dar [i spiritual\, [i a artisticului plastic, dar [i a tr\irilor noastre suflete[ti, ale noastre, cei care, acum, `ndep\rtndu-ne de acest L\ca[ al purit\]ii existen]iale, ducem cu noi plenitudinea unor `nfior\ri interioare armonice, dar [i ne recontopim, apoi, cu polifonia eterogen\ a vie]ii de zi cu zi.
monii majore, care confer\ `ntregii zidiri modestie vizualic\ [i bog\]ie interiorizat\ de gnd. P\trun[i `n interior [i trecnd peste acel spa]iu de rabatere `nspre axa central\ a Bisericii, suntem `ntmpina]i, de `ndat\, de un acordaj tridimensional, la care linearitatea adncimii se `mplete[te sublim cu multitudinea de forme ordonate ale fundalului [i cu elans\rile, ortogonale [i curbe, ale boltirilor. Pentru `nceput, privirea ne este oprit\ de arhitectura verticalic\ a pronaosului, perfect echilibrat\ [i `ncununat\ solemn de c\tre arcadele, `n penumbr\, ale coronamentului. Linii categorice, creionate propor]ionat [i terminate clasic cu ornamenta]ia de zid\rie caracteristic\ unor astfel de volume, de la care pornesc `n arcuire, binar [i simplu, suprafe]ele curbe ale boltirilor de sus. Se impune apoi, superlativ\, arcuirea de o rar\ distribuire a propor]iilor, a bol]ii centrale. O verticalitate de forme [i lumini, a[ezat\ echilibrat pe cele patru pandantive [i reprezentnd perfec]iunea lumii cere[ti de deasupra noastr\. Deta[ate, parc\, de p\mnteasca atrac]ie `nspre adncimi, se desfac `n aer corolele de cristal ale candelabrelor, `n spatele c\rora se prefigureaz\ metafizic, f\urit\ din p\rere [i aur, catedrala de perfec]iune a catapetesmei. Un acordaj armonic, care strecoar\ `n noi statornicia unei ve[nicii [i nu festivul unei solemnit\]i, a unui memento despre un dincolo [i mai pu]in al unui In Gloriam al vie]ii din jur.
31
Catedrala ~n\l]area Domnului din Bac\u este a tre ea \ca[ ortodox ca m\r me d n este all treiillea ll\ca[ ortodox ca m\riime diin Europa, avnd 70 de metri lungime, 38 de metr \] me, [ 63 de metr `n\ ] me (pn\ a metrii ll\]iime, [ii 63 de metrii `n\ll]iime (pn\ lla baza crucii, cu totul avnd 70 metri).
ACTUALITATE ACTUALITATE
Cele mai impresionante cruci realizate `n mente deosebite pe care le tr\im se afl\ [i acesta al prezen]ei noastre la slujba sfin]ire a crucilor. Romnia pentru o biseric\ au fost sfin]ite de r\m=nedepentru veacurile ce Ele vor str\luci `n lumina soarelui [i vor vor veni simbolul credin]ei noastre, a c\tre Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul, men]ionat `n cuv=ntul s\u PS Arhiereu Ioachim B\c\uanul. arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, dimpreun\ cu un sobor de preo]i. Slujba a ~ntre cele mai mari biserici avut loc duminic\, 7 septembrie, la Catedrala din Europa ~n\l]area Domnului din municipiul Bac\u, l\ca[ de cult pe turlele c\ruia vor str\luci aceste `nsemne ale credin]ei cre[tine.
a evenimentul din ziua dinaintea pr\znuirii na[terii Maicii Domnului au fost prezen]i reprezenta]i ai autorit\]ilor jude]ene, locale, dar [i c=teva sute de credincio[i, care au ]inut s\ vad\ crucile celei mai mari catedrale construite p=n\ acum `n ]ara noastr\. Acestea au fost realizate din inox cu unele elemente aurite, la firma Constructii Utilaje Speciale (CUS) Bac\u.
ne-a `nvrednicit s\ fim genera]ia care particip\m anul acesta la serbarea a 600 de ani de atestare documentar\ a Episcopiei Romanului. ~ntre eveni-
Catedrala ~n\l]area Domnului este al treilea l\ca[ ortodox ca m\rime din Europa, av=nd 70 de metri lungime, 38 de metri l\]ime, [i 63 de metri `n\l]ime (p=n\ la baza crucii, cu totul av=nd 70 metri). Catedrala din municipiul Bac\u este construit\ `ntr-un stil ce cuprinde elemente specifice arhitecturii bizantine [i arhitecturii [tefaniene. Lucr\rile impresionante la catedral\ au `nceput la 10 metri sub p\m=nt, adic\ echivalentul unui bloc cu trei etaje. Acest subsol imens cuprinde dou\ nivele: sal\ de expozi]ie, depozit de carte, ad\post de ap\rare local\ antiaerian\, iar mai sus un paraclis, dup\ care, la cota 0, `ncepe catedrala. L\ca[ul de cult are ziduri de beton ce ating `n anumite tronsoane o grosime de un metru. Cupola din naos are o deschidere de 24 de metri. Adic\ mai bine de jum\tate din cea a Sfintei Sofia din Constantinopol, a c\rei cupol\ are 40 de metri. Cele 18 clopote, cu greutatea `ntre 4,5 tone [i 30 de kilograme, au fost executate la Innsbruck de cea mai mare firma de specialitate din Europa, compania austriac\ Grassmayr Glockengreisser [i sunt cele mai mari care au fost realizate `n Europa de Est `n ultimii 50 de ani. Dintre ele, 13 sunt concepute `n form\ special\ [i sunt sincronizate de computere, put=nd s\ dea mai multe melodii specifice anumitor momente din timpul anului bisericesc, iar restul de cinci sunt clopote clasice.
Catedrala din municipiul Bac\u este construit\ `ntr-un stil ce cuprinde elemente specifice arhitecturii bizantine [i arhitecturii [tefaniene.
Sute de credincio[i au participat duminic\, 7 septembrie 2008, la sfin]irea crucilor care vor veghea Bac\ul de pe Catedrala ~n\l]area Domnului
32
septembrie-octombrie 2008
RECENZIE RECENZIE
60 0 de tara ani de atestare documen
portant\ pentru continuarea cercet\rilor. S\p\turile efectuate `n jurul catedralei, au scos `n eviden]\ temelia veche [i leg\tura cu cea nou\, diferen]a ca m\rime `ntre cele dou\ ziduri de temelie precum [i existen]a unei temelii de peste 2 metri adncime format\ din blocuri de piatr\ nisipoas\ zidite cu mortar din var si nisip. Citind lucrarea ne d\m seama de caracterul [tiin]ific al cercet\rilor f\cute `n urma s\p\turilor arheologice. Imaginile care `nso]esc lucrarea cercet\torului principal, dr. Vasile Ursachi, ne ilustreaz\ pe etape (respectiv, 8 etape) lucr\rile efectuate de arheologii roma[cani, bucure[teni sau ie[eni. Autorul, scoate `n eviden]\ particularit\]ile bisericii episcopale din Roman, construit\ de domnitorul Petru Rare[, identice cu cea de la C\priana (Republica Moldova) [i de la Vorone], unde pe lng\ cele trei elemente ale bisericilor tradi]ional-ortodoxe (pronaos, naos [i altar) apare o a patra `nc\pere, exonartexul (pridvorul). Domnul dr. Vasile Ursachi, `n lucrarea sa de o `nalt\ ]inut\ academic\, reu[e[te s\ eviden]ieze [i aportul altor personalit\]i ale culturii roma[cane `n studierea, cercetarea [i documentarea privind Episcopia Romanului. Autorul scoate `n eviden]\ aportul marelui episcop Melchisedec {tef\nescu, a distinsului istoric [i teolog Scarlat Porcescu, a academicianului Haralamb Mih\escu ca [i a fiului acestuia Doru Mih\escu. Lucrarea ne invit\ la o studiere profund\ a trecutului istoric al Catedralei episcopale din Roman.
~n]elegnd necesitatea unei preg\tiri intelectuale superioare, `n 1694 Constant n Brncoveanu `nf n]eaz\ pe ng\ 1694 Constantiin Brncoveanu `nfiiiin]eaz\ pe llng\ Mn\st rea Sfntu Sava o Academ e, dup\ mode u ce e d n Mn\stiirea Sfntull Sava o Academiie, dup\ modellull celleii diin Constantinopol care corespundea unei facult\]i de litere-filosofie f (Facultas - Artrium) din cadrul universit\]ilor europene.
RECENZIE RECENZIE
E
Roman, t\rm binecuvntat
Firul ro[u, `ngem\nnd - la modul subtil, `nalt - sentimental cu t\ria min]ii exegetului `l afl\m `nc\ din primul capitol: t\rmul Romanului e t\rm binecuvntat. Nuan]area aleas\ crescut\ din amestecul elementului geografic (trgul nostru e a[ezat parc\ `n centrul lumii) cu cel istoric (Romanul e a[ezare veche hr\nind legenda) [i religios (aici s-au aflat urme de via]\ cre[tin\ `nc\ `n sec. IV-V) `ndrept\]e[te astfel `ntemeierea primei episcopii a }\rii Moldovei, anume aici, la Roman, trg care la 1408, num\ra deja cteva bune decenii de existen]\. ~n paginile unde se arat\ leg\tura Cetate-Episcopie `n mai toate laturile vie]ii (organizarea breslelor, a `nv\]\mntului, a bolni]elor pentru calici etc.), lucrarea absurd\ `n lux de am\nunte, ce toate converg `nspre sublinierea rolului major `ndeplinit de l\ca[ul sfnt att pentru via]a Romanului ct [i pentru via]a ]\rii [i chiar a lumii ([irag de `nal]i ierarhi str\ini viziteaz\ Episcopia Romanului, unde au sfat de tain\ cu ierarhul de aici pentru citirea semnelor vremii, mai ales `n latura ap\r\rii credin]ei ortodoxe).
Nu se uit\ sublinierea `ntiet\]ii, importan]a aparte [i a cinstirii alese de care s-a bucurat Episcopia Romanului `l lunga sa vrst\. Vrst\ biblic\ - 600 de ani! ~n marea ei parte, `ntocmit\ `n stil sobru, obiectiv pentru a nu cl\tina limpezimea argumentului [tiin]ific, pe alocuri, cartea p\rintelui Scarlat Porcescu arat\ [i frumoase alc\tuiri imaginative: lucrarea poetic\ a Psaltirii `n versuri s\vr[it\ `n miez de noapte a mitropolitului Dosoftei, vremea de zbucium tr\it\ de episcopul Macarie, cronicarul la ridicarea catedralei poruncit\ de Petru Rare[. Sentimentul p\trunde aici r\ceala documentului. Subliniem c\ aceste pagini de zvcnet sentimental probnd har artistic, sting cenu[iul ivit (ce-i drept, foarte arareori) `n arborescen]a explicativ\ a preotului.
O documentare vast\
Spuneam c\ sprijinul documentar este bogat: autorul al\tur\ analizei comparative elemente ale tradi]iei locale cu cele avnd acoperire documentar\ cert\; izvoare vechi (religioase, etnografice, istorice, geografice) stau al\turi ultimelor descoperiri (`n special arheologice [i intereparhiale). Aceste toate elemente se `ntrunesc `n sintez\ [i sunt folosite cu mare precizie la momentul analitic, ori argumentativ potrivit. De aici consonan]a [i simetrizarea capitolelor [i, `n final, logica hot\rt\ a c\r]ii. Studiul atent al variet\]ii documentelor r\zbate uneori solu]ii absolut nea[teptate [i originale care arat\ ochiul scrut\tor al istoricului de chemare real\ care a fost p\rintele Scarlat Porcescu.
34
septembrie-octombrie 2008
EVENIMENT EVENIMENT
60 0 de tara ani de atestare documen
Programul manifest\rilor cultural religioase organizate Programul manifest\rilor cultural-religioase organizate de Centrul Eparhial de la Roman, sub genericul: de Centrul Eparhial de la Roman, sub genericul:
Mar]i - 30 septembrie
ora 16.00 - Casa de Cultur\ Bac\u: conferin]a plenar\ a protopopi- Vineri - 10 octombrie atelor, cu tema: Episcopia Romanului - 600 de ani de istorie [i spiritualitate cre[tin-ortodox\: `ntemeiere, continuitate, unicitate. ora 18.30 - spectacol folcloric sus]inut de Ansamblul Busuiocul, condus de Dl. Vlasie Petru, intrarea liber\, Casa de Cultur\ Bac\u;
ora 16.00 - primirea invita]ilor, ierarhi [i reprezentan]i ai autorit\]ilor centrale [i locale, la Hotelul Trotu[ din One[ti; ora 18.00 - slujba Vecerniei la Catedrala Pogorrea Duhului Sfnt din One[ti, unde se vor afla depuse moa[tele Sfntului Ierarh Nifon, aduse de la Catedrala mitropolitan\ Sfntul Dimitrie din Craiova;
Luni - 13 octombrie
orele 16.00 - Slujba de Priveghere la Catedrala episcopal\ ; Orele 18.00 - Ateneul Bac\u concert sus]inut de Gheorghe Zamfir [i Orchestra Filarmonicii Mihail Jora din Bac\u;
Duminic\ - 5 octombrie
ora 16.00 - Casa de Cultur\ Roman: conferin]a cu tema Episcopia Smb\t\ - 11 octombrie Romanului - 600 de ani de istorie [i spiora 9.00 - Sf. Liturghie arhieritualitate cre[tin-ortodox\: `ntemeiere, reasc\ [i resfin]irea Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Borze[ti, continuitate, unicitate;
anul I (VIII) nr. 5-6
Mar]i - 14 octombrie
ora 08.00-12.00 - Sfnta Liturghie cu ocazia hramului Catedrala episcopale Sf. Cuvioas\ Parascheva din Roman.
35
~n cazul Cuvioasei Parascheva, generalizarea cu tu u e s a f\cut `n Catedra a m tropo tan\ d n culltulluii eii s-a f\cut `n Catedralla miitropolliitan\ diin Ia[ , a 14 octombr e 1955, `n prezen]a a Ia[ii, lla 14 octombriie 1955, `n prezen]a a numero[i ierarhi romni, precum [i a unor reprezentan]i ai Bisericii Ortodoxe Rus\ [i Bulgar\.
DOCUMENTAR DOCUMENTAR
Cuvioasa Parascheva a fost cinstit\ `n Biserica noastr\ veacuri de-a rndul. ~nc\ de la sfr[itul veacului al XIV-lea exista o biseric\ cu hramul Prea Cuvioasa Parascheva `n R\[inari, lng\ Sibiu, iar `n anul 1408 este men]ionat\ biserica cu hramul Sfnta Vineri din Roman. Multe alte biserici din Moldova sau din alte p\r]i ale p\mntului romnesc au acela[i hram, chipul ei sau scene din via]a ei fiind zugr\vite `n diferite biserici romne[ti. (`n imagine, Sf. Cuvioas\ Parascheva pe tron, fresc\ din Catedrala episcopal\ din Roman, sec. XV)
S
C\l\toria spre Moldova
Dup\ 120 de ani ele au cunoscut ultima str\mutare, de data aceasta spre p\mntul romnesc. ~n anul 1641, dup\ ce binecredinciosul domn Vasile Lupu al Moldovei a pl\tit toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol, crmuitorii ei de atunci, patriarhul Partenie I, zis cel B\trn (1639-1644), `mpreun\ cu membrii Sinodului s\u, au hot\rt s\-i ofere, drept recuno[tin]\, moa[tele Cuvioasei Parascheva pentru sfin]irea [i binecuvntarea acelui loc al Bogdaniei (}ara Moldovei, n.n.), dup\ cum se spune `n scrisoarea sinodiceasc\. Racla cu cinstitele moa[te a fost transportat\ cu o corabie pe Marea Neagr\, fiind `nso]it\ de trei mitropoli]i greci (Ioanichie al Heracleei, Partenie al Adrianopolului [i Teofan al Paleopatrei). Ajungnd la Gala]i, apoi la Ia[i, au fost `ntmpinate de Vasile Vod\ Lupu, de mitropolitul Varlaam [i
fnta Cuvioas\ Parascheva a tr\it `n prima jum\tate a veacului al XI-lea. Prima `nv\]\tur\ `n limba romn\ de-
spre via]a sfintei o g\sim `n Cartea romneasc\ de `nv\]\tur\ a mitropolitului Varlaam al Moldovei, tip\rit\ la Ia[i, `n 1643. de episcopii de Roman [i Hu[i, de cler [i credincio[i. ~n ziua de 13 iunie 1641, cinstitele moa[te au fost a[ezate `n minunata biseric\ a M\n\stirii Sfin]ii Trei Ierarhi, ctitoria domnitorului. Cinstitele moa[te au r\mas aici pn\ `n anul 1884, cnd au `nceput lucr\rile de restaurare a sfntului l\ca[, din acest motiv fiind mutate `n paraclisul m\n\stirii [i `n curnd str\mutate `n noua Catedral\ mitropolitan\ din Ia[i, unde se g\sesc [i ast\zi. ~n [edin]a din 28 februarie 1950, Sfntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne a hot\rt canonizarea unor sfin]i din neamul nostru, precum [i generalizarea cultului unor sfin]i ale c\ror moa[te se g\sesc `n ]ar\ la noi. Hot\rrea respectiv\ a fost transpus\ `n fapte `n cadrul unor mari festivit\]i biserice[ti din cursul lunii octombrie 1955. ~n cazul Cuvioasei Parascheva, generalizarea cultului ei s-a f\cut `n Catedrala mitropolitan\ din Ia[i, la 14 octombrie 1955, `n prezen]a a numero[i ierarhi romni, precum [i a unor reprezentan]i ai Bisericii Ortodoxe Rus\ [i Bulgar\.
36
~n anul 1517, dup\ terminarea construirii Catedralei de la Curtea de Arge[, Neagoe cere erarh or ]\r ca m tropo tu Curtea de Arge[, Neagoe cere iierarhiillor ]\riiii ca miitropolliitull Nifon s\ fie trecut `n rndul sfin]ilor, pomenirea lui urmnd a se face a 11 august a f ec\ru an. Aceasta a fost `n fapt pr ma se face lla 11 august a fiiec\ruii an. Aceasta a fost `n fapt priima canonizare a unui sfnt s\vr[it\ pe teritoriul ]\rii noastre.
60 0 de tara ani de atestare documen
Sfnta balcanicilor
Dup\ ce au stat `n Biserica Sfin]ii Apostoli din Epivat vreme de vreo dou\ sute de ani, s\vr[indu-se multe semne [i minuni `n jurul lor, datorit\ evenimentelor politice care au adus mult\ durere `n ]\rile balcanice, cinstitele moa[te ale Sfintei Parascheva au fost str\mutate `n mai multe locuri, fiind tuturor alinare `n suferin]\. Prima mutare a moa[telor Sfintei Parascheva s-a petrecut `n anul 1235 sau curnd dup\
37